[3] Lut J)llmndz(W unuia, în T1'oiţă închinatului şi slăvitul'U� I ' A ' � , , ctT(>E:W�', m veCh ' Lucrurile ocdu şi a annilor bă�râneţe, altu>ta, nu _aşe, cu �u- 11iifâ sd cad, fără numai umaa, carile faste II�A(J.tOr; 'l'W� 11!-"E:QW.JI, Adeuerinţa cuuantului, nu alt ma>t gata scutdorlu ��u, ma>t r: ielept otcârmuitortu a afia poate, făra numai pre cel uecmc cuvant, corile singur 'taste aâeoarul, Clt părintele născător'iul său de o fiiniâ. Dragoste cătră cel de aproape nu să poate plini, fără numai în iemeiita şi izvorul dragosti duhului, carile ne învaţă toată adeoerinţa, ŞI' toată dreptate; carile dela Părintele ve6- niceşte purcede şi pre fitul ?nQi de-nainte şi dupd toată vreme să odihneşte, r entric acasta dară Tie, cerescule Părinte, că­ n�/la anni: nu să scad; Ţie a Anarhulu/' 'Părinte fitu, a ci1ru>ta naştere taste mai denainte şi peste toţ"t vecii: şi Ţie 8fdntule Duh, a ci1ru"ta purcedere covârşeşte toate vremile tre­ cute şi oiitoare şi încă Ţie unuia, Sfdntulu>t şi ,Marelui Dum­ năsău, sudorile osten'inţilor mele în loc de y'irtvă de laudă aduc şi închin, supt scutul nebiruiielor Tale puter"t, slabe şi lângede osirdiile mele să aduâz şi sit le scutesc, alerg. Pre Tine, bu­ nule Doamne, pricina ce dintâi şi prl'cinitoriul a tuturor bu­ năfilţilor crezind, şi cunoscând, în binele fratelu>t, şi în folosul de aproapelui, (pentru carile tare poruncindu-ne, după Tine, în draglJste lui, toată lige şi proroci>;' a să cuprinde, şi oota ta a să înpli, m'ăm lucruşorul acesta cu tl'ne l'am început; şi cu nenumărate, şi nemăsurate milostivirile tale, latit cit l' om şi săvârşit, Pentru care Tie, A şi ..Q, începutului şi stârşitulu>t, cu umilit suflet şi cu înfrântă inimă plecându-l şi suplecându-l rogu-md, nu-l lepăda, nu-l trece: ce ca un bun şi milostiv ce leşa, de ochiul zavistm'c şi de limba simceloasă pilzindu-l şi ocrotindu-l; Ţie, căruia unu>ta să cuvine toolă slava şi închi­ năclune mărire dă, de acmu şi păra în veci, Amin, t, i , lOt '1: .'. \ '- ': 1. ) , " .. , .... ''':, , - \ • il. f [6] pohoae simpte; şi ca cum asupra r-itor ioă] s'ar urgisr, şi ca cum de povijila aflării săracă ar probezi-o, toate săcriile cu fundul în sus îl răstoarnă) toate avţiile cuvăn­ tulul, ca alt cheltuitorlu) îl răsipă, îl azvârleşta: şi nicl să odihneste pănă când fundamentul Pridosloviil sale află, ' , pune) şi Întăreşte: Decila aceştila pofte doaâ mal aleso ternoln aşază: decl una Iaste, ca când cine-va vrând lau­ dele sale În credinţa altula să le de) nu cu gura, nicl cu condeIul) ce (1) cu hărtira trebue să să slujască. A doa, stldiro (care amintrile pre Ilete cine laudele sale a-ş dori) opreşte,) cu mijlocul sorisor-Ij, trebue a nu să băga în samă ; sau aşeŞl de tot a să râdioa, Aceste dară puind, apol scrisoare, zice, nu să ruşlnlază De aioe înnainte pre ·bogată, cu care să să poată dezvăli materie dobândind) nu mal puţin în­ drăzneţi de cât slobozf, a sprintinii pene dălogl sloboade; care laţi câmpii rttoricăr cutreerând) atâta să răşchiră) şi S[L răpede, cât nu slujba condelulul scriitorlu, ce chipul lopăţtr a omulul vânturătorlu, să vede a face: şi cu atâta arsură a pofti! cinstiţ să înfocază, cât şi scr-urnul, şi ce­ nuşe Inimăj În aerul deşertil slave să fie vânturat slujitoriI cuvântuluI, a gludeca nu să siesc. Carii) macar că chipul dulce a grăi) frumos a scrie, şi aburii slavăI cu meşter­ �ug a vâna, îl laudă, şi să miră; însă niof turn a să cum. păta nu pot, ca să nu-I lasă înnainte cu un chip caro care de glumă, şi oare-ce lucru de izbelişte şi de Obrăz­ nicie într'ânsul, să nu Însămneze. De vreme dară ce Ţiţeron, , , (şi care Tiţeron) ca carile adică niol mal de nainte au văzut Roma, nicf pre urmă l-a sta să mal vază) poftind lucrurile) carile pr e vreme dregătorii) lu! s'au lucrat) cu I� l' 1. 11 1 6 PRlDQSLQVLE I 1. <. I '1 : , . (1) In manuscriŢt şi. - .-.- t '., '�,' '.' 'J' ' \ 10,. 't-l ...., I .. ,1 ;. '� , )�:,:' �;.. � � � . :, .. ;, ·,:·t, . , . � ') . . � ( i .. [7] , . . . ;> � .1 PRlDOSLOVlE mâna altuia să să serie, într'atâta de ascutit şi îndrâpt giudeţ ::.ade; fără prepus 'iaste, că altul ori-cine ar fi acela, oarile faptele Moşii! sale, cu cât de prost condelu scriind, şi următorilor SăI, pre urmă a le lăsa s'ar ispiti) ca mol­ rnâ.ţa lUI 'fiţeron socotindu-l, poate-fi nici de râs vrednic il vor ţine. Insă aceste toate) precum să cade căutându-să şi so- cotindu-să, tot neclătiLă şi nemutată remâne ace ves­ ută a hălI'fulilor zisă: p.r'-Xoo 67tSp 7t(j.tptao�, luptă-te pentru moşie; într'acărila. ce după lege plinire, pre lângă stidirc lncă şi frica. Taste de r,\dicat. Cătră acasta adaog, tOţI carii lucrurile mosi ii ale sale si ale sale, (ori-cum si În ce fel " ' ar fi Talo) ale Jlloţ.ii'i a să socoti vor, căcî nu mai puţin Ir('hue a. să o�teni, nici mal puţine sudorLsint de vărsat pentru tLpăl'ar(; sa, de cât pentru apărare moşiit, incă care �i In mai de cinste să socoteşte În lupta pentru moşie prilmită, zis-au cel, brl,trânl tnţclepţl, precum îndrăznlala 'car� Intre r1wtăţ1 să numără) la schiptrul, şi poartă epi­ tropiia vitejii], care doamna a tuturor vredniciilor faste. Şi acasta adevrtrat că bine au zis: că unde moarte Iaste mal cinstitii, �i mal plăcută de cât viaţa; acolo răutate cu dţ>-8ila, În hunătate să, schimbă. Cu care mijloc de multe ori s'au tilInplat) tndrăznela ou pintinir doznedetduiru bol­ elită fiind) precum celor biruiţl nene(dej)duită a biruinţii pohfalft. A�& celor ce Iera biruitorl, neaşteptată a prăpă­ c\cniii plănsoare, să fie adus, Aşe dară învăţătura acasta: IJ.'i.X'J() 'J7tSP 7w.tpt;h;, luptă-te pentru moşie) şi stidire, în­ preunrt cu frica afară scoate, căcl şi dragoste) toate bi­ rufaşte. Pre care nOI) ca pre un vârtos şi tare scut În­ hrăţ.ăşind, drepte arme) pe dreptul vor apuca; şi în câmpul istoriilor Iesind, cu înfiptl pas! si eu neîntoarsă fată pre , " , ' , 7 -- �------ - - ....... _-:0 ....... ------- -_-.;....; - -,:;.. ) , ,0.,', , - \ , ' . � '. • .. 1. � , � ,"', . [8] PRIDQSLQVIE 8 ---�--- - - - ---------------- (1) în manuscript: lI(tprasc(t, vrăjmaşe a de demult uHărH tirănie la lupta monomahiiJ vor chema; şi pentru izbândire laudelor şi slavi] moşiiJ, pănă la vărsare acei mal de pre urmă a singelUI picătură" lupta vor sufferi: şi încă svânta aglutorindu-ne adeverinţă, precum ca a vulturuluI, (supt a cărura ohezl s'au şi născut), ce din fire, şi din naştere tinereţe să-I întoarcem, tare nedej­ duim. Ce poate cine-va să zică; Cine, şi de unde Ieşt! tu, o omănaşule? din mijlocul varvarilor Ier-I alaltaerl Ieşind, de năprasnă (1) nemernic te iveştl? Ce caută la tine arme ca acele? de unde, şi în lupta monomahiiJ când tI-a! învăţat? unde, şi car-ils îţr sint puterile şi al alte, cătră aceste trân­ titurl trebnics măestriI, cu carile înnainte puternice tiran­ nii ca aceştia macar a te ivi, necum biruinţa a nedejdui să poţl ? La aceste îndămână ne Taste răspunsul. Adecă precum nOI sintem să facem ca HeI vetul cel tânăr, şi de la bătrâni] săl, în samă nebăgat, car-i! văzind primejdiJa care de la nepriIatinl fară veste Ii viniTa asupră, aşijderea pre sine de arme, şi de alte oşteneştl cinit lipsiţI ştiindu-să, oare cu mânule goale fortuna bătăU să ispitescă, au urgiil vrăjmaşulUI cale să de ar fi mal cu folos, mult sfătuincl, şi nemieă stătător!u alegând, - tânărul răspunde, precum pentru lipsa armelor nu li-ar trebui să poarte atâta grijă, căc! IeI foarte bine ştie, precum nepriTatiniT vin cu tot fellul de arme Jncărcau , pro carile din mânule lor răs­ torcându-le, nu numar mal pre lesne, ce încă cu muItul mal fericit, şi mal lăudat, pre nepriIatinT cu ale lor arme a bate, şi a birui Vor pute; şi aşe făcând, spun istoriciT că nu s'au amăgit. �Aş0 dară şi nOI, fl,semene acestora făcând, Înpotriva ti- , \ ' .. , ! " I I � 1 , i I I : : I I I I k I LI, ., " _ .... ." . . - -� �"� : \',.:::- � - ...... ;=--..,...:-- ---� --_. '1 - " . I I 1. , I , ', [9] 9 PRJDOSLOVIE . _ .. ."." -- - - - ------ rănii I ultăril lucrurilor, nu numai stâbla biruinţi1, (pre care Iubitel mOf?H cu tot dedinslll poftim,) nedejduim: Ce încă ca Ri marele acela întemeliitorlul nostru TraIan vom face, . oar ile avuţiile cele din jacurile Homanilor Dechebal dom- nul Bac,hilo,', strâ.nse �i ascunse le ave, tocma din fundul npil Sargheţil la ivală H· au scos, �i visteriiI Homanilor, adecă a eul au fost, Il-au dat. lntr'acesta�1 chip, IarăşI zicem, �i nOI fădnd, prc cele cu vechime vremilor îngro­ pate a vcchilor istoriI comoare, la lumină a le scoate, �i la trlaba de obşte a le arata ne vom sili, şi cele ro­ mâneiftT, precum Homanilor să cuvin vom dovedi. ('ândaile păresă-va cui-va, precum aceste, carile nOI nemtI făgăduim �i tnnainte slobozim, că nu buhnete do puşc! omcnc�U, ce IMrrtturl de Ţerberi, şi de miel ţine­ �orl şi rricO�I; ,nil plaloşe �i scutLlrl, ce beşicurl de vânt tnflnto şi po aplt înnotttnd; nicf deci'ia arme de biruinţă purtătoare, C\� (',u\'inte în samă nebăgate, l;li nevoinţă pen­ tru d(l�artrl slava, în zădar cheltuita, să fie, îl va păre ? crec\(,111 , !-'i stim. Insă cătră acasta încă mal stim precum , t ' ) ('5, pru'ero scaullul adovărulul a răsturna, sau locul a-I cu- prinde, lIi01 CUI1l nu poate. Pentru care lucru, nu adevă­ rata a tucrurtlor stiinţ ă. îndoitel părerl : ce părere negre­ ţtiliT ştiiu]«, pururc a să tnduplica, şi IeI a să pleca, �ă (,(\,10. A-;.ijder6 ';\i noaf, a ni să păre slobod va fi; că cn acest: al nostw, pentw vechimea Homano-i\Ioldo-Vlachiii hJ'I-mic, ea nu cum-va de la vecinii de prin preglur vre (1 \'J'ajbă. neînblânzită să ne scornim: să nu cum-va în 10(' clB glumă, �i de râs să ne luâm, !';li ca cum de dulce dl'agostr Patrii! nebuniţl a fi socotindu-ne, să zică, că c.ele ce Srl. cad credinţil istoriceşiJ' hotare am sarit. Că acestă macar ceva�I înpotriva noastă nefăcând, cu întrlagă con- [10] 10. _ PRIDOSLOVIE I i' i sţienţie mărturisim, (însă deosăbr de lunecare neştiinţil care tuturor oamenilor aproape, şi de casă Taste) că nu aşe după a noastră şi a Patrii! voe să fim umblat; cu care ce de demult potolită, şi supt răoiră ccnuşe zavistii! In­ vălită sCântrae, într'a urâf şi clevetn pojar, să o aţiţăm, şi să o ijdărâm. Că cine mă rog, ar fi acela, carile să gândTască, ca cu crierr de aramă, precum cu hulele altora (nu de Dumnăzău,) adaoge re laudelor sale, car pute do­ bândi? Plăcut si Încă cu fericire nl-ar fi fost, nicf nă- ' . rocul acostuj câmp să fim ispitit, niol Cununa acel după pravilă luptă să fim aşteptat. Ce cine Taste aşe de nărocit cetăţan? Cine Taste atăta de fericit Ţiţeron, carile nu unul, ce o mie de Luctil să poată ave? si pin ostenintele streine ' , , făudându-să, prin cele în patru părţi a Iumil, deşchise a Romi porţi să între pohfălindu-să. Din potrivă: cine atâta slab de minte ar fi acela) cariJe ş-ar pofti aşe de groz­ nice, şi atâta de straşnice meniturr şi urI să ispitescă, şi atâtYa înpotrivnice chitele a auzi să învoTască? Însă pre fiete care rătăcită voe stăpâni-o-va zisa înţe­ lepţilor: tăţen'i de Homo. a o lucra, pre următorii SăI cu necălcat glură­ Inâ.nt, au legat. Pentru care lucru Adrian, carile nu nu­ mal a înpăraţilor, ce Încă şi a celor cât de proştî isteclunl neostenit răvnitor'iu fiind; de vreme ce la vredniciile lUI TraIan, a aglunge nu poate, cu blăstămăţiile sale, laudele luf a călca şi a le micE;lura, precât poate a să sili, nu să ru­ E;linlază' Şi cu acesta mijloc, Parthia, Assyria� Armenia şi t.oată Mesopotamia (cele a lUI TraIan În veci de pomenit lrofee,) Parthilor şi altor asiJatic'î varvart, pre lesne ll-au it\sat, şi slujitorii HomâncE;lt'i, ca cum peste ţircălamul lu­ mii, de Tralan în rnijloCUl varvarilor ar ii fost puşl, E;li ca cum a să păzi nu s'ar pute mnainte senatuluI pri­ cinind, nu atâta copilăreE;lte, pre (',ât blăstămăţeE;lte, în­ dată înnapol l-au chemat. Insă a6astaş Romanilor, cari! în Dachia noastră le�a aşezaţt, a face foarte s'au rwşinat. Cu care pricină s'au' tâmplat, ca Dachia, care Iera ca un fericit proimiu, a biruinţelor următoare, deci!a în Vecl vrednică de înpărat. ca acela coronă să rămâe, :şi să să ţie. intr'acesta chip dară, pre H?mano-Moldo-Vlahi! no�tri'i, Roma maica, din lăunlrurile sale riăscându-l l-au aplecat, �i l-au crescut; Tra'ian părintele, cu obiceele E;li armele romă- .,.. neştî învăţindu-'I, a Dachil' adevăraţI mOE;ltenitor1l-au pus E;li cu curat sihgele fiilor să'i,. pre Dachia, care mal denaintc varvară lera, au evghenisit-O. AcelaE;ll după aCela, cu pri­ lejul a fericitelor vremI, la atâta a puterilor �i a vred­ niciilor înnălţimo s'au înnălţat, cât marele Constantin, cătră dânsa Thrachia �i Machedonia alăturând, a lumi! româ­ neştl a patra parte să plinlască, o au socotit. A6asta, de ----- ,1 [16] 16 PRIDOSLOVIE pe una numal pre lesne poate să să dovedescă. Că de vreme ce Constantin cu puţin mal denainte de pristăvirc sa, toată înpărăţia în patru părţI despărţind, şi fiilor săî, cineşl parte sa să înpărţască vrând; ca un de lege părinte, f;\i pre bun domn, au soootit : că macar că Dachia, înpreună cu alalte mal sus pomenite ţărf, cu tnounglurare hotarâlor, decât alalte părţl, cu multul mal îngustă: şi mal strămptă Tera; însă cu bunătate cerl'uluT, cu temperamentul aer-ului, cu curgere apelor; cu ploada pămăntuluî, cu frumseţe cămpilor, cu desime pădurilor, cu mulţimea cetăţilor, cu slava cetăţenilor, cu oinsteşila năroadelor, cu vârtute şi vitejia slujitorilor şi cu mulţime a altor lăouitorI, de cât alalte părţi nu numai nu mal gos: ce _ încă cu multul a le covârşi poate. Şi pentru acasta lUI Gonstans, celuî mal mic între fr aţl' , şi mal mare în dragoste sa fiîu, dreptă moştenire o au însămnat-o: nicf lUI Constans de soartă ca acasta rău l-au părut, ce încă ca cela ce părintele său i o orânduisă, ca pre o pre plăcută moşie, cu.dragă inimă tnbrătăşind-o, după răposare lUI Constantin, aşeŞI ş: scau­ nul înpărăţiil în Dachia s'au pus. După acela frate-său Constantin, cu zavistiIa pornit, cu a sa parte neîndestu­ lindu-să, şi cu mână vrăjmăşască asupra lUI Constans viind, Iel cu oaste din Dachia, şi hiruindu-I, si omorându-l; deoila .' . oătră Dachia toată înpărăţila apusului s-au adaos. DeCI după depărtare lUI Constans de la Dachia spre Italia pănă pre la vremile lUI Graţian înpărat, Dachia noastră în­ preună CU 'I'hrachia şi Machedonia, tot supt un deregă­ torIu au fost; Iară supt acest înpărat năpădirile Gotthilor mal mult îngreuindu-să, Graţian au chemat de la Ispania pre Theodosie marele, şi singur apărătorlu şi stăpânitorlu acestor tărl să fie]' au poftit. Socotind adecă Gratian foarte . . 1 1 I I 1\ I I I , I \ \ j, [17] '1 17 PRIDOSLOVIE rl al II' !li, l' - � - - înţelepţeşte, precum că osteninţele şi laudele lUI Traian, nu poate altul să le ţie, şi să 10 poarte, fără numaI altul ca Tra:an, adecă-te Theodosie. Theodosie dară luând grije părţilor acestora, nu nurnal CăCI pre Dachila cum să cade au apărat-o: ce încă:şi pre notthl, lcaril din Thrachia până la Don să răvărsasă, cu armele atâta I-au îngrozit, şi cu pace, atâta l-au înduplecat, cât Athanaric, şi Fritighernis hatmanil lor, lepădând ce vărvărlască sălbătăcie, cu prietinesc picor, prin Dachia tre­ când, cetăţi'î lui Constantin, care înpă.răţila la răzsărit, cu plecăcIune i s'au închinat. iară după. acest al doile TraIan, (pre �1arele :şi cre:ştinul Theodosie înţăleg) cu lenevire, (pre­ cum ni să pare) înpăraţilor, oaril după dânsul au 'urmat, sau poate fi a:şe vrând oel dintru 'nnalturl Dumnăzău, puterile Romanilor nu puţin ve:ştezindn-să, Unnii, Bolgaril, Sclavonil, Sirbil, şi Herulil, prin c,âtă-va vreme câte-va provinţil 1'0- mâne:ştl apucând, pănă mal pre urmă În Pannoniia \care taste Ungurila ce mare), în Tţwachia, în Misia, în Illyria, în Macbe­ donia, şi a:şei?1 În slăvită Greţia, pi�orul, şi scaunele ş'au în­ fipt; Iară în Dachia noastră acastaşl desăvârşit a face, niol cum n'au putut; încă cu vârtute acelora ce o stăpânila Ro­ marii, tot-deuna bătuţ'î, tot-deuna goniţI, şi biruiţI să fie fost, '$i pre mo:şi1a sa purure păzită,' şi de a Varvarilor înde­ lungată înpresurare slobodă, să o fie ţinut, vestiţl.l'\criitOrl ne povestesc, '(pre cariI în textul istoriii pre la locul şi vreme sa îl vom arăta) CăCI aceşte, aceilaş'î Romani sint, carii (precum singure Letopiseţf'lo Sclavonilor spun) pre niamul Slovenesc, În scurtă vreme, de pe malurile Dunării gonindu-l, pănă la apa Vistli'î l-au înpins, şi acolo boţindu-l, începăturile stăpâniril lor, pre acel aş loc. a·ş da l-au asu­ prit. Aceşte, aceilaşi Romani sint, caril pe Polovţil, şi pe [18] ·, I , xi 1.1' ' I , Il L 18 PRIDOSLOVIE I I O' I .. Picinighl, vrăjmaşI a înpărăţiil Romanilor nepriJatinr l-au făcut să-şI cunoască hotarăl-. pustiile cele de peste Nistru; Aşijdere cu cursul vremilor, (precum la Striikovskie să află.) ori ca pre nişte suppuşf l-au domolit, or! ca pre nişte sotii l-au avut (căc! acestul lucru curată stiită nu avem) " , , ('aută iuuainte pre cât putem cunoaşte cu îndelungată a lor slujbă, atâta mărtnriile ace- , 'A y' Y Y Y y stor-a. S au slujit, cât şi din limba romal1lasca, cat va sa sa fie înpruJnutat, şi ce vărvărfasoă a lor. cu dânsa nu puţin să o fie tocmit* Aceşte aceiraşr Romanl sint, carii pre vre(me) Ca.-te6, cap. 16. înpăraţilor 11]1 Constantin şi m:tlcă-sa Irina, când Carolus Marele schiptrul înpărăţiil apusulur de a răzsăritulul au despărţit şi până la Dachia coborându-să, prin sohr SăI, Carte t. cap.15. CU dânsul lu crurile stăpâniril lor s-au asezat *. Acpste ' , , ' , , aceHaşl Rornanr sint, cari! lUI Conrat al triile înpăratulur apusului, când la svânta oaste Terusalimască, prin POIOniJa, şi de acolo prin Moldovlahia merge, la doaâ sute de mir de oamenr, cu sine ducănd, de toată hrana, şi altele carile Carte S. peste la. cale a atâta oaste trebuIa, îndestul au dat *. Aceste a- tot. , ceilasl Homano-Moldo-Vlahl sint, carii pe Alexie Comneno, şi PA Isachie Anghel înpăraţH Ţarigradulul, vrănd cu ti­ rănie asupra lor să să ispitescă, mal mult de oinoj orr, cu vrăjmaşe războae I-au biruit, şi precum Românul slobod pre bună soţie, ase intărâtat, ră,zbolnic fără protivnic să artes�cal�.13, ne II-au arătat*. Aceşte aceiraşI RomanI sint, carii după 14.10. 16. ce Latinii cu amăgrală apucasă Ţarigradul de la GreCI, în potriva năvrăpitorlulul Balduin, biruitoare arme au purtat, şi Grecilor, cariJ acmti pentru înpărăţie fără niCI o nedejde rămăsese, ca înpotriva a amăgeu ca acesta, în­ dr..ăznrală, şi arme să apuce, şi pănă mar pre urmă şi în­ pi1răţila să-Şl răscumpere, foarte cu îndămână prih:'j, şi II i l' II � '. �.,-.,.,�--t '''\...J: :". . , , , . � } ·i [19] 19 PRIDOSLOVIE i '1 l' r 1, '1 I ...... aglutorlu Il-au dat *, Aceste, larăsl zic" aceila131 Romani :)lacrinn.s, pa.·t. , ' _., arIe 3., cal sint, carii singuri numai cu Secui! puter i le, şi armele în- l� şi !9 sl in- naiute III hmm preunându-şI, între atăte asiaticeştl, şi evropeştl vestite mtt'9 .. cal>.!' nemurl, lei numai pe a luf Batie cumplec'iune şi a Tă- larâlol' lUI vrăjmăşie, bărbăteşte au tâmpit, şi locurile sale, \ de prada vărvărJ'ască mal nebetejite ferind, prin moşiile lor trecătoare a le da, adevărat româneşte ll-au tăgăduit. Şi pentru ca pe strâmpt să zicem aice, cari le în ţăsătura Hroniculul pre larg sint să să pomenlască, unu numa'i, şi mal de pre urmă, tnsă decât alal te cu multul mal allasă faptă vom mal adaoge, care ,cum cu mare laudă s'au isprăvit, aşe minunat şi pănă astăzf să trăgănlază .. Aceşte, adecă sint aceifa Romano-�Ioldo-Vlahl, carii după ce au început zmăul cu şepte capete Turcul, atăte tnpărătil, şi crăi) a răzsărituluI, şi a apusuluI, cu larg şi nesătural gârtan a înghiţi, şi ales mal toată lume a părţilor oreş- tineştl, mal la ce de pe urmă mişelie lj-au adus, cât stă­ pânirile, carile odânăoară Iera pre înflorite, astăzI de abiia, şi mal nioî de abifa, macar ca a unul trup de demult mort, şi cu putregalul v rern ilor mistuit, nici oasele înşirate î�1 pot arăta ; Iel, Iei, zic, numai singur'i, cu minunat, a tierulul, şi a auruluf meşterşug,' cum vrăjmăşiil, aşe lă­ cornlil lor înnainte ieşind, vii a lui Ahilevs, şi a lui Illisis sLrămoşilor să! icoane să fie s'au arătat. In veci! lor slăvite , şi pre puternice au fost înpărăţiile Grecilor, a Persilor, a Eghiptenilor, şi a Vavylonului; pre carile puternicHa sultănlască atâta Il-au schimosit, şi Il-au rnicşurat, cât În zilele noastre lucrurile lor, pre carile minte omulu1 să le cuprindă nu pute, să par că nu fapte, ce vise, nu is- torie, CA basne fac. Aravia fericită, pietroasă, şi ce pustie, nefericire şi pustietate care armele turceşt! 'i-au mestit, - ._-�_.- --- . .....-----.=-- .} , ,,,', . - \ .,.. l' . � '. , ',,�. .' � [20] ;�il� I . 1) i :,11 1\ I : I ,. 20 -------- PRlDOSLOVIE , , ...... : .. ... l' i ) , , I r I 1 , l ' , I " I .. l' � - �.' � r 11 I ., .. '1 I , .l � J I : " I I " II 1 I .' I " l' I - 1 I I I - I I d nu nurnaţ au gustat-o, ce aşeşl, pănă la beţie, şi ameţală au sorbit-o. Africa, cu a Romil purure răvnitoar-a Kartha­ ghine, dintele vierulul omenesc atâta l'au simţit, cât În luntrurile sale rana, care au luat, în vecr nevindicată l-au rămas. Bulgarii, Sirbil, Sclavonil, (între carii' să nu­ mără şi Bosnenil) Albani], Bohemil, şi Dalmatil, nernurr carile cu mâna, şi cu fierul, mal toată Evrupa îngrozisă, atâta II-au lnblânz it şi Il-au domolit Agarenul, cât din ce veche, şi de fire a lor slrepie, macar o picătură nu Il-au rămas: ntct cu altă mal cunoscută faptă, sau zisă, fără nurnal cu una, şi acela foarte întunecată, a numeluI adecă însămnare, în tre alalte a muritor-ilor nlamurr, a să număra pot. Preputernică lungă, şi Iată sLăpânir�· -ungurIască, la atâta strâmptoare o adusese: cât a crăil sale hotare, nu alure pute să cunoască, fără numar Între căzuţl şi răsi­ piţ) păr-eţi) săl. Pre Ghermanr, rod arnintrilr; nebir-uit, atâta J-au lnspălmat, cât până la porţile Beclulul de doaă or-I, rară prin preglurul lor, de nenumărate 01'1, cu moarte, şi răzsipă, fulgerile şi tunetele armelor sale au adus. Ce, peutru ca aice să nu mar pomenim câte răutăţ] şi cumplirj au făcut Publicăt Veneţieneştr, de câte slăvite ostroave, şi de câte vârtoase cetăţi pre mare, şi pre uscat au să­ răcit-o, socotim, că ce mar din luntru Italie, într'adins, pentru ce mal vrăjmaşă, şi mar I.le pre urmă a tir'ănniil sale mânie neatinsă a o lăsa să fie vrut, şi pentra acasta armele spre crivăţ Să-ŞI fie întors, adecă asupr-a Leşilor, Rusilor, şi Căzacilor: pentru ca şi pe aceste Creştine ţărf, într'o sughiţitLlră să le inghiţă, spurcata-şl şi a saţiulul lîeştiitoar� gură ş'au căscat. Carile macar că aşe de tot biruite n'au fost, nicJ aspru grugului lUI grumazii ş'au plecat: însă f,iră nemăsurată vărsare de singe creştinesc, .'0 '. , [21] PR1DOSLOVIE --------------------- - 21 şi fără nenumărate suflete în robie prăpădite, a scăpa n'au putut ca cari răutăţi câte, f7i câte au fost, şi de câte ori s'au făcut, şi încă să fac, de am vre pe amănuntul să le po­ menim, nu numai puterile nu nî-ar agiunge: ce încă şi vreme nl-ar lipsi. Însă din cele multe una numai vred­ nică de însămnat, de la istor-icii Leşeştl adese pomenită de vom însămna nu fără trtabă a fi socotim. Zic dară el, precum ace de sus pronie, purtând de grije mântuinţil acestor crivăţene năroade, cu nlamul Rornano-Moldo-Vla­ hilor, ca cu un zid pre vârtos, şi nebiruit să să fie slujit: pre carile înpotriva a vrăjmaşe săritur ile păgâniior pu­ indu-l, cu pieptul lor, întregi încă pănă acrnu, şi' în scau­ nele sale infipţ), şi odihniţi să-I fie. păzit. Mal uitasem a zice, care mal denainte de toate s'au căzut să fim zis: nlamul .tătărăsc, pre oarile tnpărăţifa Persiiască, Grecască, Romănîască nu l'au biruit: nicl altul, • făl'ă numai Durnnăzău; sau cărula Dumnăzău putinţele, cu un deosăbit , chip a Dumnăzăeştii sale VOI, îl va adaoge, a să pute birui, pănă acrnu s'au crezut: pre acestaşt zic, tătărăsc nlam, Poarta osmăuîască atâta l'au domolit, cât nu într'alt chip, ce toorna. ca We un vânător'îu la vânat gata, pre un ogar în prohaz gata ţiind, după vola sa, când va atunc� şi încotro, într'acolo ce din fire turbată vrăj­ măşie a-şI plini îl sloboado. Aşijdere de multe orI ca de o jiganie mursăcătoare, şi uecredincoasă feriudu-să, cu primenirile, schimbările, nu rarf ori şi cu omorârele Ha­ nilor lor, (căci toate aceste în vota sultanului stau.) îl umi­ leşte, şi prilejurile, capul a-ş rădica, il trage. Aceste toate precum aşe să fie, pare-ni-să că nu va fi cela ce nu ştie. CăCI atăte, şi atăte tnpărăţi] supt stăpânire sa au suppus, au călcat, au prăpădit, şi ca cum n'ar fi mai fost, Ii-au • [22] -- 22 PRIDOSLOVIE ---------- "- '1 • I r I r' '1 ,f. l i: J li I '� :'<1 .1 1 .,. :1 l' l' t 1', , I il " , ---� întors; cât cu multul mal pre lesne ar fi eul-vă, heogoit a le plânge, decât peste tot, aşe cum sint) din catalog a le număra. Şi mal vârtos vreme plansortr, de cât a scri­ sorii să fie ar aloge. Aşe din zi în zi bălaurul acest va­ vylonesc îngrăşindll-să, şi îngroşindu-să, decila toată lume, ca Cum pre stri\mptă peşteră să-I fie soconnd, nicî care loc să-I mar încapă având) schizmitu-s'au, ca cum chipul, şi fire ce de şerpe băJaur învininat, ş'ar fi lepădat, Însă alta de scorpie au înbrăcat, pentru ca ce cu colţil a muşca şi cu fălcile a îndupăcă n'au putut, coada cu venin, şi toapsăc întrarmându-şI) cu cel de moarte purtătorlu ac a înpunge, şi a pătrunde s'au apucat, spurcatul: şi c.e ca un vrăj­ maşl leu a spinteca n'au avut cum, ca o pre vicllană vulpe) cu amăgele şi vicleşugurI a isprăvi s'au oăznit. 8ulelman acela, a Ghermannî groază) a Ungariil domo­ litorfu, a Sirbilor şi a Bulgarilor snppuitorTu, a Turcilor Ulisis, şi a Osmanilor Licurgos. Carile cum din scr-isal» aş<' din zisele bătr{wilor săf înţelegând) precum înpotriva Romano-Moldo- Vlahilor, cu neprietinie a merge) Taste ce mar de săvârşit nebunie) (CăCI înţelepCIune şerpoluţ ace­ Iula, mulţt din istoricii creştineştr* sint) carii cum să cade o mărturisesc») şi asupra a nlam ca acesta cu armele nebiruit fiind, cu armo şi cu războiu mal mult, a ispiti, altă să nu iîe fără numai lucru de batgocura, şi de primejdiYa slavi] Alio8măneştr. Aşe, ca unul foarte bine s-tiind socotna, de câte or-I, si câtr MuhamedJ) câtr Baezitl "Y , , " , cât! Muraţl, în cărnptr moldovenestI sfărâmase si mir de mir " ') , de Turcii săr valurile Dunării, a Prutulul, a SiretruluI) a BărladuluT) şi a �istru:uT) înghiţisă. Aşe dară) ŞI într'acesta chip, cu patemele şi primejdiile altora) şi ale sale învă­ ţindu-să] legătura şi pace, care Bogdan fieorul luT Stefan "auta Epbto­ iiJe lui Rus­ hecYie. 1. I li' ',1 • " , '1 I i 1, I I I! il' :1 : t • I '.. • J' '" � ... } " . , ), ,. ':.:v,; ... -.J') .' lI; , . " , , [23] PRIDOSLOVIE F�----------------�--������ � i 23 -------------------------------- .. i ... ' �. I '" .. ': " Vodă Marele, îl aduce, foarte eu drag au imbrăţăşet-o, şi supt chipul adăril pre an (fără care pace Crestinilor cu Turcii, totdeuna moartă Taste) cu daruri a patru mii' de galbenI, a �âzăcr de şolml, şi a patru zăcl de epe fru­ moase, carile pământul Moldoviî le naşte, indestulit a fi prilmeşte, acela ce a lăcomiil în vecl nedespărţit tovarăş, şi închinătorlu Iera. Întracesta chip dară părinţi]' nlamulul moldovenesc, carii pre acele vremi de gr ije patrii! sale, precum să cade, purta, macar că darur-I au făgăduit, şi aur, argint, dobitoace, şi păsărî, ca porninocul pământului lor în toţi annil la căscată poarta lUI prin solil lor s'au obli­ guit: însă cu întreg sfat, şi şi cu bună socotelă slujindu-să, şi vreme răscumpărănd, cu vârtoase, şi tari legământurI, putere stăpănirif sale ce monarhicască, bine ş'au aşezat. Cinste beserioască: credinţa cr eştinlască, şi lege or thcdocsiil de turbată şi lunatecă bunguitura muhammediulască, nei­ mată, şi ne spurcată şl-au ferit. Nici, vif fiind au putut suf­ Ieri ca vre odată steoa ce cornorată, de asupra a pre svănt sărnnulul crucit să să rădtce. Aceste dară toate nu numai şie, ,ce iucă şi por unoil Curanuluf , cu totului tot înpotrivuioe fiind, I-au căutat tirannuluî.. şi peste vola lUI '. a le pr-iiini, şi a le suffe:-i. A căruia lucru altă mal afave pricină nu să, poate da, fără numar, macar că cu amă­ gelnice tocrnele, şi cu chip de inpăoăluire ; însă şie pro unul, şi singur nîarnu l Moldo-Vlahilor a-şI pleca, numar cu puţină slavă să fie inpărăţiil Othmanilor, au socotit, decât c'au suppus cu armele atâta mulţime de altele. Aceste dară, şi altele de cât aceste cu multul mar minunate, ca- rilo în Hronic innaintc să vor arăta. Unii * din vecinl,! ca Ioan Zamoif şi Stanislav dintr'o innaltă strajă oglindindu-le, adevărat că nu fără nlţie, oare care chip de cinsteş şi arătos a zavistiil ·veşmânt, pre ; , ,.1,', , - \ 1.; , , il , " [24] 1 / ; PRlDOSLOVIE - - - -- ------- 24 numele Romano-Moldo-Vlahilor, cel ce supt slova a ve­ chilor scriitorI de greu zăce, şi de demult din luntrul inimii geme, încă mal cu înpletecite, şi mal cu încurcate mrejuliţe a-l înfăşura, şi cu poala odejdiiî vechimii vre­ milor aşeşl de tot a-l ascunde, şi d,in cataetivul ceif mal stiute si mal cunoscute istorfr;: cu totulul tot -a,- I rade, şi ' " a-l şterge s'au nevoit Ce nu ştim cu ce chip frunte atâta de nesiită s'au ivit socotind, precum vor pute soarele cu lină să Iipască, şi cerlul cu palma să căptuşască! însă cătr ă aceşte gata ne sint apărătoriI, atâţe adecă, GreceştI, Lă­ lineştl, Nernţeştl, Franţuzeştr, Italieneştr, Ungureşti, Leşeştj, RuseştI, Sloveneştr, şi aşeşl şi Tur-Arăpeştr� şi Turceşti scriitorL Cari! cu toţii într'un sufflet armele a dreptii r-ă­ tuirt apucând, înpotriva Blojeritorilor, cu adevărată, şi alave a biruinţil nedejde, de drept răsboIu, pentru nOI să apucă, ase ca nof tăcând şi odihnindu-ne, Ief din vechi armătu­ rile lor, cu tot fellul de arme întrarmându-Să, pre unil cutreerătorl, şi a laudelor streine fără vreme, şi fără Rocotia,Iă pizmăluitorl la meidanul luptf) îl strigă, Ace­ şte zic, scriitorr, fiete-cariIe a vremilor sale însănmătorl vor arăta, precum că în mreje paingulul alte Iighlol nu să pot prinde, fără numar musculiţe, şi altele asernena acestora neputincoase, şi neîntrarmate muşiţo. Iară când să tâmplă a căde tnlr'ânsele nescarI-va păsărulce, şi la �. fire mal vârtoasă jigăniuţe, Tale îndată să rump, şi nevo­ intele IUl îndesert să fac. Acestesl cu tari dovcdo vor vinei ) J , , , (căot nOI de la nOI câtu-j negrul supt unghe .n u vom zice,) precum ce d 'intâl a Romano-Moldo_ Vlahilor în Dachia des­ călecătură, să fie fost de la Traian Marele înpărat. Aşij­ dere vor arăta, jreoum annit nlamulul lor, de cât a altor niamurl Evropestr, cu multul mal multI si vârsta lor de ' ), , , I " I I 1 I I " [' I "/ �- [25] PRIDOSLOVIE 25 , , cât a multora mal matoră, �i ma! veche să fie, ea ceiîa ce inoeputul annilor lor Iaste de la acesta înnapol, cu o mie �ese sute şi zece annf, şi aşe nicl unul dintre nlamurl (alegând pre carii mal sus am pomenit Ghermanl) cu bă­ trâneţele, şi cu vechime lor să poate alătura. Deoiîa vor mărturisi, precum poporul Romano-Moldo-Vlahilor, nu din glogozRla a naşterf de strânsură să fie scornit, ce din ce- . V tăţenf Romani, din oştaşi veteranl, şi din mari familii să t1' I_:i să fie ales. ApOI fttrl bunî şi tari Rornano-Moldo-Vlahif , .}.-I; din bun'i şi tar I părinţi Romani născăndu-să, a singeluI I J J!o. curăţenie, şi a nlamulul evghenie, nestricată, şi nebetejită să fie ferit, precum si până astăzf tot ase' o feresc. * • l.avni« IlaI , , COli (\ilas. Nic] să gândlască cine-va că doară lntratâta a lucrurilor necunoştinţă sintem căzuţf, (fie acasta aşe puţin mar slobod să grăim) nicl Să-ŞI prepue, că doară pretenduim, precum adecă nlamul Homano-Moldo-Vlahilor, nici un singe de a streinilor, în singele său să nu fie amestecat, că acasta nu numaî a zice şi a gândi fără socotelă ar fi, de vreme ce precum mal dedumult cu multe năpădir ile a multe nfamurI, ase mal pre urmă, şi mar vârt?s, după răzsipa înpărăţii'i Constantinopolitlană, �i a altor tnegilaşe orăiî, prin tur- . ..�. bătura turcfască răzsipl, şi răsturnărf, multe de toată stc- peria, multe de bun nîarn �i încă inpărăteştf, crăeştl, şi domneştl streino familii, în sinul său au priimlt Moldova şi ţara Muntenlască, precum sint a Cantacuzinilor, a Pa­ leologhilor, a Sevastosilor, a Grililor, a Asanilor, a Hr i­ soverghilor, a Petralifilor, a Hr isosculeilor, a Russetilor, a Evpraiotilor, şi altele multe a blagorodie! gr ecestl florf, în ţara sa au sădit ce cu singele Homânesc evghenisită Dachia. Cătră aceşte de la megilaşH Leş! Potoţchila�tiI, de la Litvanl Hazivilil, de la Ungurl Batoril, (din carii să trăge r . I I . l' [26] �----- PRIDOSLOVIE 26 .� i \ 1 \\ 1.\ \ , , , ' • l' � ) i � �\ Ij� � Stefan Vodă ce-I zic Burduje.) şi Încă mal de demult, de la Corvinl să trăge Urecheştii. De la Domnil, sau cum iSI zic lei Mârzil Crâmestl', Cantemireştil, si din Cerchesif , J" �( Kabartal câte-va chipur-I de frunte, (între carile au' fost şi Dornna lUI Vasilie Vodă, din care. i s'au păscut Stefă­ niţă Vodă.) După ce au vinit supt 'stl'agul lUI Hs. Între cele a hoerirnil vechf familil, l-au priimit, şi I-au numărat Moldova. Aşa orail Sirb eşti au dat, s-au luat fetele, şi licori] SăI după fetele, şi fioor il Domnilor de Ţara Munte­ nlasoă. Aşe Brâncovenil de la Bulgari să să tragă să po­ vesteşte; aşe vechif Băsărăheştl, din B;ţsara�iJa, (cărila acrnu îl zicem Bugtac), au trecut la Olt. AşijQere Domni] �i bolerif moldoverieştl pre fetele sale Domnilor, şi crailor str einî, (luând sama bunătăţil nfamulul) a le da nu s'au goş,mtt' 11. apărat, precum la Istoric; citim. * Iliaş, ficorul lUI Alee­ sandrn Vodă, să fie luat Doamnă pre Marila sora Sofii'î crălasii lUI Vladislav cralulul Leşesc ; Stefan cel mare şi bun, să fie dat pre fie-sa mana după Ioan Vasilivic În­ păratul Mosoulul. Vasilie vodă o fiică după Razivil ducul de Litvanila, şi po alta după Timuş IImenIinskie hatmanul căzăcesc să fie măritat, ştiut faste. Trecem aice pentru lungime, a mal pomeni, a Bogdanilor, Moghiteştilor, Con­ stantinilor, şi a altor Domni, cu a Palatinilor, şi a Voe­ voailor şi a Caştelenilor leşeştl, după lege a singelul ames- tecare; căc! pentru toate aceste, vrând Durnnăzău, În tomosul al dolle a Hroniculul nostru, la locul şi vreme sa anume să va zice, precum şi în carte ghenealoghiil nlamurilor boerimil moldoveneştl, (pre care cu limba lătinîască am scris-o) pre larg am arătat. Însă cu toate aceste a Însura­ tuluî, şi a măr itatuluî legătură, părtnicasoă flind, şi numaI a unor mal de nlum case Înpreunare, nu să \'a căde a '1 j. � c- 1 " [27] PRIDOSLOVIE 27 4t"7'1 I să socoti, că doară cu acesta mijloc, cel de Roman singe să să fie stricat, precum şi singură orândulala firlască pofteşte. Parte ce mal mica, ceil mar]' lăsindu-să, ce pentru ca să nu trecem chipul, şi forma pridosloviii, pentru alalte a Romano-Moldo-Vlahilor vrednioil, pre oititor lu la trupul istoriii îl invităm. . I JI ,II '" I \ . Jw . • j� 1 . I' [28] ;. ", , , , . . '1 ..... : t 1 ... ··r • , . .' II I -'. o'·, '. .. -:. , , , " P 1 [29] -. 1, l' PRAEFATIO Cicero, eximius iIle Romanorum Demosthenes, latinitatis parens, rhetorices canon, sermonis norma, eloquentiae inimitabile exemplar, ac' omnium fere artium atque scien­ tiarum facile princeps: cum toto, quod illi ipsa donaverat natura, nec non plus ultra, acuerat ars, ingenii acumine, ,:1 in omnibus singulisve, sive laudantibus, sive vituperan- tibus scriptis, peroratisque orationibus, atque aliis innurne- I ris pene epistolis scribendis atque dictandis, parum Iabo- ,.j: rasse, parum sudasse videtur r.at in epistola quadam (qua a Lucceio vitam, sive potius res sub ejus consulatu ges- tas exarari, et posteris celebrandas tradi postulat) per- scribenda (ut ex ipsis ilIius ver'bis animi effigiern expri- ..,.. mentibus clarissime patet) non diu salum ac undique explicatis, ingenii velis, mentem agitasse, sed sanguineos etiam efludisse sudore, se semet prodit : quo nimirurn modo atque methodo, suas aliis exponeret laudes, et res a se praeclar e si ve minus ita gestas, aliena caJamo depingi atque exornari, absque ulla affeotationis nota cuperet; et illo superstite, ab exteris lectitari, ac celebrari audiret, nec non inde ineffabilem quandarn animi hilaritatem el ............. h�==�======�-�-- "'" l' '{.. '. ; , ',,�. ''':, , - \ • r , { [30] desiderii fruitionsm capere posset. Tale igitur opus ag­ gressurus omnes ingeuii intendit nervos, nullis parcet la­ boribus, nulios sudoris sentit irnbr-os, et in eloquentiae artem quasi indignabundus, ac si in inventionis supellectili defectu laborantem deprehendens, omnes ejus locul os fun­ ditus evertit, ot totas sermonis opes ut prodigus alter dissipat, dilapidat, nequo quiescit, antequarn proernii fun­ damentum nanoiscatur, ponat atque stabiliat. Tandem hujus desiderii duas praecipue fundat bases, et una quidem est, ad proprias demandandas laudes. non ore et verbo, sed calamo et charta opus esse. Secunda ver-o.' verecundiam, (quae alias cuique proprias afflagitarelaudes maximoper« interdicit) epistola methodum suppeditante, spernendam, si ve prorsus tollendam esse, qurbus posifis, epistolam ait, non erupescere. Ilinc deinceps praedivitem sese explicandi materiam nactus, non minus audacos, quam liber-as, velocis pennao laxat habenas, quae amplissimos eloquentiae cam­ pos percurrons, ita resolvitur ac incitatur, ut non scrip. turientis calami, sed agricolae ventilabri, vices ten ere vi­ deatur: et tanto ambitionis exardescit flagrore, ut combusti jarn animi cineres quoque in auras vanae glorioJae ven­ !ilasse, a sermanis cultoribu8 judicari non dubitetur. Qui modum quidem ejus oloquenter dicendi, eleganter scribendi, et ambitionis auras artificiose capiendi laudant, atque ut par est, admirantur, non tamen sibi moderari possllnt, quin eum jucunda <.Juadam satyrici speoie excipiant, et scaenicum aliquod in eo reprehendant. !ta igitur Cicero (et qualis Cicero? qualem nempe neque an te vidit, neque J50st visura est RomCt.) dum res sub tempus regiminis sui ex­ peditas, paulo ornatius, ab alia scribi percupieus, in tale acre et sinistrum incidit judicium; procuJ dubio alter, quis- I . 1. " , . -'1 '1 ,j I \ J,I i � � I I 1 li I '1 I • �I 30 PRAEFATJO ---.- ,- [31] PRAEFATIO ---_.- --- 31 quis Ille Iuerit- qui res patriae suae vel simplicissimo calamo, posteris tradendas tentaverit, ut Ciceronis sirnia existimatus, neque risui dignus habebitur. Caeterum his omnibus rite perspectis, atque consideratis, nihilominus immobilis et inconcussa manet illa majorum decantata sen­ tcntia: N16:X.1)1) ,)'ltSp 'lt1J.tptal)�. In cujus legitima executione, praeter erubescentiam, timorcrn quoque tollendum, merito adjicient i lli, qui patrias res, (quales quales illae essent) sibi, et vicissim suas patriae computabunt. Non enim minus la­ borandum, ne(tUO minus est sudandum, in propriae, quam in Patriae justa, ac debita defensione: imo quod maius pondus requirit, in agone pro patria suscepto, audacia11l (alioquin inter doformissima vitia connumeratam) Iorntu­ clinis cunctarum virtutum reginae, sceptruro atque vices gerere, sapientissimi arbitrari sunt veteres; et merito 4.ui­ (lem, ubi enim mors charior est vita, ibi necessarium l{uoque vitium, in virtutem transit. QllO facto, non raro contigisse constat audaciam desperationis calcaribus C011- citatam, tam victi� insperatae victoriae trillmphum, quam victori bus inexpectatae stragis deploratu m conciliasse. M6'ZI)I) igitur ,)'ltSp '1W.tptOI)�. Spernit ruborem, spernit timorem; (quia et amor omnia vincit) qup a nohis loca munitissimi ac firmissimi thoracis, amplexo, justa arma, jusle arripic­ mus, et in historiarum campum prodeuntes, fixa pasau, et immota facia, saevam, saevae vetustae ohlivionis tyran· nidem, ad monomachicum cerlamen intrepide provocabi- 111US, ac in vendicanda charae Patriae laude, at4.ue gloria, llsque ad ultimae sanguinis guttulae effusionem, luctam perferemus: nec non sacra coadjllvante veritate illi, ut Aquilae (cujus auspiciis et nata fuit) genuinam et nativam juventutem restituere, firmiter speramus. -- J.- • \ r, 11 il' I l' r: � (, . I I r ·C'." • I r: � � [32] 32 PRAEFATIO t : . I > , ,r� ( � �I ! ' " I At dicet 'fortasse quispiam, quis, cujasque tu homuncio, media ex Barbaria imtempestivus et nuperrimus advena? Unde tibi tot'lta.V01t),ta.? Unde armorum usus? Unde monoma­ chiae disciplina? Unde et quae vires, et alia ad hunc athle­ ticum agonem necessaria pr-aeparamenta, quibus in con­ specturn immanissimae hujus tyrannidis apparere saltern, ne dum victoriam sperare possis? In promptu erit responsio j nos videlicet facturos ut juvenis ilie et senioribus des­ pectus Iecisse Ilelvetus, perhibetur. Illi enim cum ab im. proviso hoste imminens, viderent per-iculum, et se armis, alilsque bellicis instrumentis destitutos scirent; et utrum nudis manibus pugnam tentare, an furioso hosti ccdere, con ducibilius esset, diu consulantes, et nihil firmi decernentes j hic, iJlos inquit, non debere ob arrnorum defectum soll i­ citos esse, se enim exacte exploratum haber e, hostes omni arrnorum genere onustos venire; quibus ex illorum ma­ nibus extorsis, illos il!orum armis non facilius tanturn, sed multo quoque Ielicius atque laudabilius oppugnare, et profligare posse; quo Iacto, eos eventum ha ud fefelJisse, historiae tradunt. Hos itaque nos, quantum licebit, imitantes, adversus oblivionis rerum tyrannidom, non modo viotor iae deside­ ratissimum (quod charissimae patriae unice optamus) hra­ bium sperarnus j sed insuper faciernus, ut magnus quoque ille noster fundator, Iecit Trajanus, (lui ex pr-ofunde Sar­ getiae amnis sabulo, abditas, quas ex Rorna norum rapi­ nis congesserat Decebalus opes eruens, Homano adjunxit fisco. Hujus instar, inquam, nos, vetustate obrutos prae­ divites antiquarum historiarum thesauro� in lucem edere, et usui commtlni exponere conabimur, ac Romana, Ro­ manis deberi probabimus. Opinabitur fortean non nemo .... ' [33] 33 I I I I FRAfiFATIO --- -------------- haec a nobis praemissa atque prornissa, non tormentorum bellieorum boatum, sed Cerberis, aut pavidi potius catuli Jatratum; non thoraees et souta, sed aquae supernatantes et aere conflatas bullas ; nec denique arma 'to S'1ttV[�tov r eportantia ; sed dlcteriola, et vanae gloriolae studentia esse molimina. Opinabitur? credimus et soimus. Nihilota­ men minus scimus praeterea opinionem, veritatis sedem subvertere, aut occupare minime posse, ac proinde non certam rerum soientiarn unquam, dubiae opinioni: sed e contra, opinionern, semper infaIlibili scientiae obedire, ac i lli sese subiicere, teneri: pari etenim ratia ne nobis quo­ que opinari lieebit, hocce nostro, Antiquitatis Romano-Mol­ do- Ylachiae chronico, edito, fore forte a oircumspectan­ tibus vicinis, nos nobis ipsis implacabilia parituros odia, multis scomatibus impetitos iri, et ut dulci amore Patriae dementato, debitos historicae fidei limites transgresso ex­ probraturos. Hisce tamen, nihil obstantibus, salva oonscientia (excepto ignorantiae, cuilihet mortalium praesentissimo ac familiarissimo impedimento) profitemur, nos neque nobis ne­ que Patriae amori ita studuisse, ut dudum jam sopitam et tepentibus cineribus tectam invidiae scintillam, in odii incendium, aut alienurn, ulla sine causa, animum in n08 excitare vellemus. Quis enim tanti aenei esset cerebri, qui per alienas, apage! detractiones, propriarurn laudum in­ crementum nancisei arbitraretur? Gratum, iroo faustis­ simum haberemus, nos neque fortunam hujus campi ten­ tasse, neque legitimi certaminis coronam expectasse. At quis tam fortunatus cives, tam felix Cicero; qui illius in­ star, non unum, sed sexcentos Lucceios habere possit, et per alienos Iabore3, ovans, triumphansque Romanas, ver­ sus quatuor mundi cardines, apertas ingrediatur portas? .-, " I L_- _ , ;.� " t. ' , .. .. 4= : .. 8 : [34] 34 PRAEFATIO et e contra: quis tam rudis esset Minervae, qui ipse sibi tam horribile, atque terribile omen, ac numeri expern-i, tamque sinistras de se conjecturas audire optaret? At cuique vago, dictum i1Iud, moderahitur affectui: tpt­ ),0� 6 TIAo.tffiV, tpD,0� 6 �ffiXpo.t'l)�, ano. !J.&.nov tpth) Y) u),.�­ (}wJ.. Qua lege et rege, quodcunque acerbum 'suavitor gus­ tabimus, et quascunqne acerrimas conjcctudtrum lacessio­ nes, libenter perIeremus, durnmodo intaminatae conscien­ tiae i1lacsa consorvetur integritas. Equidem ea ipsa ela­ rius, quam in gnomone solares radii, umbram, historicam verit.atem, indicante, demonstrabitur, et absque ulJo naevo docebitur, omnes nationes, nationumque ampJissima regna atque dominia, quotquot Europa hodie suo ' capacissimo fovet, favetque gremio, genti .Romano-Moldo- Vlachorum comparata, non posse non agnoscere sua primordia, ut rccentissima, et ojus antiquitatis et senectutis respectu, ut tencrae aetatis juvenculam vel potius adsCititiam, per fas nefasque in ter indigenas localesque habitatores intru­ sam. Cl1nctae narnque occiduae Buropae nationes, (absit jactantia verbo) Iicet hodie amplissimae sint, potentissimae atqus nobilissimae; non tamen alios, nisi Gotthos, Van­ dalos, IIunnos, Sclavos, hoc est gelidae Scythiae fragmenta suos agnoscunt parentes, ac ipsam praecipue Italiam, tanta barbarorllm, tamque promii:'cue Occupavit colluvies, ut merito quis hodie, veluti olim CynicL1S Diogenes, accensa meridiano sub sole face, Romanum in ipsa Roma disqui­ rere Iaboret, at vix invenire, aut a barbaris discernere p<:ssit.: unica eL soIa est Germanica gens, quam puram pu­ tamque suam ccnservasse prosapiam, ideoque haud im­ merito Germanos Autochthones, a scriptoribus appellari audimus: caeteras vero progenies, rigidorum climatum, _C' I le 1 i [35] s PRAEFATIO 35 '".. " r t ! coeii et telluris inclementiam fugientes, et patern as sedes ac nativa loca' ceu steril ia; et humanae vitae inutilia de­ serentes, in Europae partes occidentales erupisse, et Ro­ manarum provinciarum amoenitate atque ubertate allectas, primum quidem ut Hyrcanicas Tigrides, earum non nulJas devorasse partes : postea vero ut dominatores tenuisse, atque in illis pedem, sedemque fixisse. Itaque ter�porum decursu, regnum Galliae post Caesa reum modo �ndas tenens, regnum inquarn , nobilissi- L � mum, Ilor entfssimum, ac terra marique potentissimum, circa annum a virginis partu 420 in Francia esse incepit: quamvis de ipsa Gallica gente, quae, cuiasque' sit, histo- riois etiamnum digladiantibus, Petavius tamen, Gallus ipse, et temporum, historiarumque acouratissimus aeque ac acu­ tissimus censor, ingenue fatetur. Dum nobilissimi, ait, toto orbe Francorum regni jacta sunt intervallo isto (anno ni­ mirum a nobis notate) primordia, cujus gentis incerta est origo, neque veterum satis expressa literis. Praeterea errasse � illos judicat, qui Gallos ex fragmentis Trojae, initia sum- psisse autumant. Decernit tandem ipse, ex multis unitis, illo tempore Europam incuraantibus, barbarorum gentibus tam nobile ac percelebre, conflatum fuisse regnum; et Ro- mano discusso jugo, Gallias occupasse. Ita Ilispani quid, nisi Gotthi? qui circa annum Salvatoris 414 Ilispaniam invadentes, hodiernum fundarunt lIispaniae regnum. Ita Lon­ gobardi circa annum Domini 568 ex Scandia, (unde et Gotthi, Vandali, Rugi, Heruli, Turcilingi, exiverant) des­ cendentes, quam plurima, nuno florentissime vigentia, in Italia posuerunt dominia Ita Saxones anno Christi 449 ad Britannicas transfretantes insulas, Anglicana et Scotica sta­ bilivere regna. Ita Poloni, Tartar iae Sarmatieae proles, i d ., ., J �. [36] I 1" --:'îi i l'RAEFATIO ... 36 (iidem sunt et Slaveni) circa annum salutis 465 cum Lecho duce, Vistulam transcuntos, tam amplissimo Poloniae regno faustissima dedere initia. Ita IIunni Tar tar-iao Asiaticae natie, praeter propter annum abolitionis peccati 432 Ilun gariae regno nomen et coronam imposuerunt. Ita Bolgari, et hos sccuti Sclavoni ac Servi, anno ah incarfrations ae­ torni verbi 499 ex ulteriori Boreali barbaria' v�luti Vol­ gae fluminis redundantes arenae, extravagantes veloci pe­ de, transmealis feracis Danubii undis, Moesiam, Thraoiam. Triballiam, Illyrium, necnon Macedoniae par-tern, et Dal­ matiam usque, crebris primum infestarunt incursionibus, post tundem inibi vicinis dominiis, b orribiha, Boherniae, Croatiae, Bulgar-lac, Sclavoniae et Serviae oonstituerunt regna. A t verbo, omnes fere, olim batbarissimas, nunc no­ bilissimas Europae, Europaeor-umqn., nationes, primum ei invasor es, et iufestissimos praedatores, post vero (ita su­ prema mente omnia disponente) diligentissimos excultores, ac moderatissimos dominatores extitisse, cum veterum, turn recentium perhibent annales. At hac quidem Ha, l\1oldovlachorum autem (si in Chro­ nicis profitenti veri tati consentire vellemus) gentis, si ul­ timam aetatem (quarn nimirum a Trajano Impe.ratore, ex Imperatrice urbe, cives Romani selecti, et in Daciam translati fuere) spectabimus; earn circa annum reparatae naturae humanae 107 incepisse inveniernua. Si mediam, simul cum Romulo, Roma et nomine Romano, inchoasse anno nempe ante Christum natum 753. Si primordialem; Trojae excidium et Aeneae in Latium peregrinatiollem, veterum affirmant monumenta. Si nobilitatis catalogum, et genealogiae seriem rogabimus; Romanos, Romanis ci­ vibus; Romae natos, Graecorum nepotes ac Troade 0- .1 , ! I , I �, ,. Iii I 'iili i . J � 1; ': I li, 1: ' I I , i. ' I [37] --------------------------- FRAEFATIO 37 l' l riundos esse, Graeciac et Latii testificant scriptor es. Si • acta considerabimus ; imperii Romani non populatores, non invasor-es, non adscititios: sed propagator-os, sed dila­ tatores, sed intima et nobilissima membra, esse reperle­ mus. Si naturam, animum, heroicarnque fortitudinem por­ spiciarnus, limitum orbis Romani contra feroclssimas Scy­ thicas gentos, ut aeneos muros oppositos, et invictos de­ fensoros, atquo opitulatores, omnium histor-icorum consensu clarescunt, ot in eis solis non minus Romane conservatum, ql1am a Seneca vere prolatum illud de gonuinis Roma­ nis, aureum dictum : ubi uicit Ilomanus, �'bz' oiait, Extra enim lal.issimos Romani imperii terrninos, USQ1l8 ad )ndiae ni­ mirurn profunditates ; Arabiae deserta ac Afr icae vastitates ipsosque, ut ita dicamus, mundi Iines, Romanorurn po­ pulum diversis temporibus, cJiversas in partes suas edu­ xisso, atque collocasse colonias, nemo forte erit, qui ig­ noret, NuJlus tamen militin e, militumque del ectus, Trajani delectui (ceu militis probatissimi, et ducis experientissimi) aequiparari potuit: neque aliorurn consulum sive impc­ ratorum coloniae, ad tanLae aeternae quasi felicitatis, per­ tingr-re valuere fastigium, ut socundl1m momoratum So­ neeae diGtum: ubi viqerint, iJ)i vixerint quoquo. Qua ra­ lione proc.ul dubio, Trajanum haud incassum in Drcebalo intcrimendo, ,Dacis debellandis, Daciaque subigenda, tanta Romani cruoris effusione, conatum, ut ad hiantia milHum obducenda vulnera (deficiente jam plenissima chirurgica theca) noquo linteolis sioo, et mcnsae destinatis peporcisso tam praoterita, quam futura admirarent\ll' saocula. Tali vi­ dolicet plantatiooi, talom rigationem convenire judicans, auspicatissimus srLtor, et prudentissimus Imperator. Etonim fertilissimum ad custodiendum Homanum agrum) irmnor- I ) ! I I I 1, ,1 I . .f , I � =-F=� .. ==============� [38] 38 PRAEFATIO ., 1 :1 l' talemque sui normrus gloriam relinquendam, non alieno, neque adventitio, sed Romano oculo, Romano corde vi­ gilandum, et Romanis arrnis defendendum, ac Romane cive excolendnm esse, suos successores, inviolabili perstrinxit sacramento. Quamobrem IIadrianus, alioquin non solum Irnperatorum, sed cujuscunque etiam vilissimi artiflcis in­ dustriae indefatigatus aomulator, dum Trajanlvirtutes imi­ tari non potest, suis vitiis illius laudes deprimere atque di­ minuer e.quantum potest,conari non veretur. Ideoque Parthi­ am quidern, Assyriam, Armeniam, totamque Mesopotamiam (Trajani nempe aeterne memorabilia trophaea) Parthis caete risque barbaris, facile cedit, et militem Romanum, veluti ultra mundi orbitam, intraque dissitissimos barbar-os, a Tr a­ jano praesidii ergo positum coram senatu, non magis pue­ riliter, quam scurriliter, ccnservari minime posse, excu­ satus, promptissime revocat. Hoc idem vero Romanis in Dacia nostra stabilitis, facere admodum est veritus: quo Iactum est, ut id quod Trajani Imperatoris, veluti faus­ tissimum victoriarum extiterat praeludium, digna deinceps tanto Principe haberetur coronis. IIocce igitur mod o Romano-Moldovlachos, Roma mater, propris ex visceribus natos, fovit atque aluit. Trajanus parens Romanis moribus, ac armis iustruotos, Daoiae M­ gitimos constituit haeredes, nec non . ut puro sanguino prooreatis, barbaram nobilitavit Daciam. Quae postrnodum, felici temporum successu, ad tantam virium opumque evecta ost amplitudinern, ut magnus ille, imo maximus Constantinus, adjunctis illi Thraciae ac Macedoniae provinoiis, quartam, eam orbis Romani partem complere, non dubitaret. Quod ex hoc unica facile convinci potest: siquidem cum totum imperiurn, pau le ante obitum, quatuor in partes divisum, �.,� , 1. • �' f ••• J. � .� ... .., " ',.:. i q 1" . \ .. ".'��:! ... �.' ' , ", .. ;, , ... �' :'1 J). i � .. ' DIMITRIE CANTEMIR VOEVOD Cu mila lUI Dumnăzău, a :Uoldovil moşnen Domnit, şi a svintel Ressleşti Inpărătti Kntazî. Tuturor Iubiţilor, În Hs: Dumnăzăul fraţI, Romano-Moldo- Vlahilor, Sănătate. Nu cu multe avem a/ce pre Dumnevoastră, iubiţilor, a va su­ păra" devreme ce că de cete ce ar trebui pentru luminare, şi lumi­ nare adeverinţt'� Istoriii noastre, .prin multe locuri a ţăsitnrii Hronicolui, unde trehuinţă.a fi s'ail părut, adesă învăţătura am dat. Şi mal vârtos că la toate incepăiarile cărillor , câte oare ce pridos'ooie, înnainte trimiţind, socotim: că toate cele, carile . citito1'iulul vre- o îndoinţă de prepus a tuluce s'ar vide, cu tot mijlocul a le râr/ica am silit, precum fiete·care la locul său. înnainte la privală vă va eşi. At'ce dară pl/ţin în înştiinţare a vă da ne trebue, cum adecâ, şi în ce chip începătura soco­ telii noastre au fost, şi Cttm strămtoare vremii, şi mal vâ1'tos lipsa a unor istorici foarte de trlabd, ţenchiul sfârşitulu�, ni-au abăt'Ut. [50] ·\ 1'.' i .1 I 5() CĂTR CJTIToRTrr 1 " I I I � �. Fost-au dară gândul, şi neooinţa noastră, ca tot trupul Hro- . niculu� acestuia, în doaâ tomuri (adecă carţi mort) sa'] în­ părţ/m, Dect tomul dintăz, (pre carile în castă dată viol dă­ ruim), să să numasca Hronlcnl a Vechil1lil-Romano-�roldovlachm, Carile începând de la descalecatul Daf:7tiii cu Romani, adecă dela Traian Marele înparat, şi de la annul Domnitlu't şi Mân­ tuitoriulu; nostru lu� Is : Hs : 107, cursul istori î, până ddpa prada hei Batie Hanul tătarasc şi pănă la înturnare luz DTOgo.� Vodă în ţara JJloldovif, şi lui Radul fodâ Negrul în /nra 1I1untcniască, cad s'au tâmplat, pre la annul de la Ils, 1274 duce; iară al doile tom taste să tncep« de când' curăţindu-S(l locurile aceste ele Tătari, şi de toate năpasile altor- uaroart, şi r precum eisâm, pomeniţii Domni îrdorcându-să pre la locurile lor din bejeniile Ard'ia1uhtZ, cu deosebite titulu)'� a Domnilor ele Moldova, şi a Domnilor .Munteneşti, a sa vesti au început; şi să tragă rândul annilor, şt'poveste Domnilor, pănă la vremile noastre; şi aşe înpreună pe amândoaâ pă1'(ile Istoriii, la fyparitt să le dăm, Ce acasta după gândul nostru a savârşi, precum zisQ1J1) câte-va tnpiedecătur; tnnainte eşindu-ne, cătrâ carile acmu şi slujba senatoriii numat iuşure adăogându-să, (cac; nevoile de casă şi prioite, aşeşl nict le mal pomenim) ni-au căutat vreme lucrului a muta, ca când Dumnasău. ar învoi, �i slqbe puterl'it cu qândul ni s'ar potrivi, şi aceia a isto'rh'� parte, la doritul saoărşit să ducem, A tuturor dară lucrurilor agzutorlul lui Dum­ năeau, vreme, şi osieniniă poftind, noi pre cât puterile ne vor ajuta, ostenin ţa nu vom cruţa; iară voza, şi vremr'l, în soc{)tela acelilia vom lăsa carile sinqur cunoştinţa vremilor în putere sa au aşăzat, Deci darq, într'ocasfă parte, ({)re care acmit de cun'/, iaste şi cum ias'e găt/tă o vl'deţl) toa�ă socotiala noastră într' ac 'sta să stdnt:zaşte; pentru ca numele, şi niamul Dumniavoastră caria de demttlt s'uu deSCălecat, şi de lhtunce pănă acmu necurmat lăcucşle în Do- 1 [51] chi'ia(adecr1 în Moldova, în Ţara Muntenuisc« şi în Ardsal), dt'n tyrănnila vechi� uitar: dezbătându-l precum adeoaraţ: Romant, . de Roma cetăţini, şt din toţt a Italit lacuitort all'şl ostoşl să fiţi, cu vr61nice de credinţa a str,-ini scriitor; mărturii să vă arătăm, Aşijdere a unora, nu atâta de grei la socouol«, mal proaspeţi scriitori, înpotrivnz'ce păI'eri îndreptând, cât de departe din eate adevarului să sâ fie rataci» să-i descoperim, Că era acasta, pentru ca cursul anilor nesmînti; sa ducem urmat-am tril vestt'ţi, şi a vremilor iscusiţi sămăluitorl, pe Petaoie, Calviz, �t' pe R/cţiolus, carii în scurt, şi foarte cu credinţă vreme şi viaţa a tuturor stiJpân/rilor lumii strângând, şi cursul, annilpr nu numa; istoriceşte, ce încă şi astrologhidşte foarte curat sămăluind, din toate învă1ătuciturile îl descurcă, Şi aşe pre aceşti tril, hronologhl între sine alăturând, şi ca ala1(Z a vremilor scriitori, cu osirdie înfaţfYşindu-l, cursul hrorticulu�, oioţ« înpăraţilor Româneşti, şt' une lucruri ma� c�e �nsămnat carile pre vrl mile Zor, în Dach 'a, sau în porţile vecine de pren preg7urul Dar'hiii s'au tâmpl ett cum mai pre scurt, şi mat curat s'au putut, li-am insămnat. Aşijdere, supt vremile a unor înpărnţi, macar că spre părţile ace;;ti ceva să să fie lucrat, la cd mai cura]; scriituri, n'am aflat: însă 'noz şi 11 acelora viaţd .şi vreme stâpâniri; 10/', cată să fie fost, cu însămnare n'a.mtrecut-o, pentr1,(, ca CZt a cest» chip cursul annilor .necurmat, şi fard prppu� să putem dnce. Aş/jdere, pentru singura înştiinţare a vechiu nfetmuluJ dumsie­ voastră, îllsltmnat·am, şi Vl'emile în carile mulţime a multor varvarz, multe, şz mart stăpâniri, în părţz'!e Evropii de�pre apu�, dttpă năpăâle lor au descalecat, pentru ca din potrivire vreml'lor curat să să poată cunoaşte, precum stăpânire moşilo'/" strămoşilor Dumnevoastrrl în Dachia, de cât a multi a altora , rnui veche, şi mai bătrâ 'Iă să fie, pentru care şz' în pridoslovie cdte om'e ce am arătat. Aşijdr:,re, precât putinţa .osÎ1'diit noastre & CĂTRĂ CITl'rORfu 51 I' I � I I .. .....-._--------===�,.� [52] 52 CĂTRĂ C[T[TORIU I.J .1 , . ""11 1'" I J "'1" .. , . :1 I 1, ' j, I � au fost, silit-am, ca toate părticelele hroniculu; nostru, di« istorii, şi istorici ca aciia sr'j, le alcătuim pentru a cărora cre­ dinţă, nu iaste cine să să îndoiască; ce dela toţ; învdţaţii, şi cercatorit adeoerinţi: Istoriilor, priimiţi şi' crezlIţi sint pre a cărora numere, în catastivul ce urmază)· şi pre la marginele cărţii, unde măriuriia lor trebuieşte, cu slove maz �ă!!-unte în­ sămnaie le veţi vide. Carii în ce nu v' aţi pute increde, sau foarte cu minune lucru vt' s'ar păre, vor mărturisi, precum noi, de la noi macar un cuvinţel sa rut fim adaos: ce cu iniriaqă a inimii ştiil1ţă, pre dânşiz povaţă având, un-Ic ni-au dus, acolo am mărs, şi nic: cât de puţin de la dânşii nu ni·am abătut. Aşijdere, pentru mai pre lesne wpn'ndere dtitoriulUf, tot tru­ pul istoriii zece Că1'ţi, şi fietecare corte , in câteva capete am înpdrţtt, în câte adecă, şi cum forma, şi tasaiura istoriz'z au poftit, precum toate înnainte le viţz vide. In castă dată dară tomul, al doile încă nesâvărşit fiind,' socot/t-am, ca cu aştep­ tare aceit părţi, aşteptare ştiinţii lucrurilor, carile tnir'acasta să cup'ind, mai mult să nu prelungim. Aşe omenitilor, şi iu­ biţilor sympatriot'l, şi fiete carile, a adeoerinţu istoriccşu tubitorta, de aeaeta data, Clt acest dintd: a Istoriii 'noastre tomos, în vreme de odihnă, (pre care de-a cel ce pre Heruvimi, şi Sira­ tim; să odihneşte) sâbăoindu-uă, cu noi netrebnicilîn,preună; I pre cela, corile toate darurile cele de saoărşi: de sus, de la Părintele luminilor a purcede pricineşte, rugaţ!, pentru ca să bineinootoscă, şi pre celalalt tomos a istorii; a sdvârşi, să ne înoredmcim, şi mai curând cu miilocul halcotqpulu; tuturor sa să ouştiască, r --1; ... "'L . Q [53] CATASTIHUL Istoricilor, Gheoqrafi'or, Filosofilor, Poeticilor, fi a altor oamenE învl1ţaţl, E'lint, Lotint, şi de alte niamuri, a cărora numere s't pomenesc, şi mărturiile li sl1 aduc tntr'acest Hronic. A v G VileI mus, istoric latin. Vopiscus, istoric latin. Gheorghie Franţa, ist. grec. Glicas, istoric grec. Gluverie, gheograf latin. Grigorie Papa, părinte latin. Grigorie Turonenul, ist. latin. 1 , Avgustin, părinte latin. Avriolus, istoric latin. A vrelie Victor, ist. latin. Avsonie, poetic latin. Agathus, istoric grec. Aimon, istoric latin. Ammian, istoric grec. Anonimus, istor. latin. Antisiodorenal, ist. latin. Apollonie, filosof grec. D r B Barouius, istoric latin. Belarrninus, theolog latin. 13ilschie, istoric lîah. Bovinus, comentator latin. � Bonfin, istoric ungur. Bushecvius, istoric latin, ... Dion, istoric grec. Dionysie Alicarnaseul, istoric grec. Dionysie Periighit, gheograf grec. Dionysiodot, istoric latin. Ditrnarus, istoric latin. Dlugoş, istoric Uah. Dolion, istoric de lucrurile ungureştt, Dubravie. istoric Bohent, [54] 54 HRONICA �, .' \ 1'" " E Evagrie, istoric grec. Evsevie, istoric grec. Evstathie, istoric g-rec. Evtropic, istoric latin. Eneas Silvie, istoric latin. L Laonic Halcocondilas, ist. grec. Leunclavie, istor. latin. Livanie, sofist grec. Luitprand. istor. nlamtu. Lctopisăţul slovenesc, şi muntenesc. P. �[ I r ., • I Pavel diacon, islor. latin. Pavsanie, iSLoric grec. Parisios, istoric latin. Patavie, istoric latin. Ovidius, poetic latin'. Olimpiodor, istoric grec. Omiros, poetic grec. Onufric, istoric. Orbinus, băsnuitoriă Rag uzeă italian. Orihovie, istoric liah. Orosie, istoric. o Navclerus, istoric latin. Niculaî Costin, istoric Moldovan. Nichita lJoniatis, ist. grec. Nichifor Gngoras, ist. grec. Nicolaus Ola, istor. latin. Maienburg, istor. nfamţ. Macrovie, istor. grec. Mappele lui Emeric Tucheli. l\1arinus, istoric latin. Mehovil, istoric rus. . . l\letafrastis, scriitoriă grec. �Iirhondi. istoric pers.. , 2Ilirun Costin, ist. moltlovan. l\lisţelaua, istorie latină, Moreri, dicţionar istor-iceso franţoz, Moysel Prroc, Svănta flcriptură. z Iacov Filip de l3ergomen, istoric latin. Idutie, istoric latin. leronim, părinte latin. Isidor, istoric grec. Isihie, istoric grec. Iuvenalis, poetic latin. Iulie Capitolin, isi. latin. Iustin, istoric latin. Ithakie, istoric grec. loann Antonie de Campania, istoric latin. Ioan Gluverie, istoric. Ioann Zamaischie, istoric lîah. Jornandis Gotth, ist, latin. Iosif Jidov, au scris elineşte istoric. ',.. Zacuti, istoric de lucrurile arăpcştl. Zonaras, istoric grec. Zosim, istoric grec. Zugropulos, istoric grec. Carion, istoric latin. Casiodor, istoric. Cvintus Curţius, ist. latin. Chedrinos. istoric grec. Clavdie Ptolornef, gheograf g-r,'c. Constantin l\1anasi, istoric grec. Cautacuziuos, istor. grec. Constitu\iile ÎnpărăLeşti lat. Cr'avţius, btoric saxonesc. Curopalat, istoric gred Cuspin, istoric latin. K r U li : I , , 1· I It. - H ,,' n- , , J., ( "o j 1 1, � .•.. , . , �" : -):, � ,'�)' 1.' .) . .. . , I ;T' ,:"V I ... ..J.) j.J '1, .. ', � � ( [55] I , F 'f u Ureche Vornicul, istoric moldovan. Tabla capitolină, ist, latină. TertuJian, scriitorru latin Titus Livius, ist, latin. 'r. .lpentin, istoric ungur. Triverie, istoric latin. Trithimie, ist. latin. Trogus Pompeius, istor. latin. 55 --------------------------------- HRONICA ----------------------�. pahimeris. istoric grec. Petronie Cardina, istoric latin. Platon, filosof grec. Plinle, Ghcograf şi ist. latin. Plinie cel tănăr, sortitoriă latin. Plutarh. istoric grec. Polyvios, istoric grec. Pomponie Melas, gheograf latin. Posonie, istoric latin. Pretorii de Gotthi, ist. latin. Proclus, mathematic grec. Procopie Chesel'iunu\' ist, grec. Prosper, istoric latin. R . Rictiolus, istoric latin. s. Sabeliscus, istoric latin. Savelie Polmon, ist. latin. Saadi, istoric turcesc. Samocatis, istoric grpc: Slghiberd. istoric latin. t:igon, istorie latin. Sidonie, poetic latin. rlimion �Jăzacul, ungurlan. Silh Calviz, hronolog latin. rlcaligher, istoric latin. Isocrat.dstorio grec. Socratis, filosof grec. Soltnus, gheograf latin .. �parţianu." istoric latin, Stanislav Sarnitie, ist. lîah. tltepena, istorila rusască. Stefan Vyzantinul, gheograf gl'ec. rltriikovskie, ist. llah. Synopsis istor i] ruseşti. Fasticulele Sicule latin. Filor jidov, isto. au scris elineşte . T Teofanis, istoric grec. Teofilact, acelaşi Samocat grec.. Tuchididis, istoric grec. H IIezarfen, istor. turcesc. Hronicul leşesc. lIronicul Moldovenesc cel vechi li. l lronicul Muntenesc. Hronicul Fran �ozese Ilronicul FulJiall. II ronograf ul·moschic.esc. IIronograful sirbesc. • • T 'j'iţeron, ritor latin. Xenofon, istoric grec. Xifilin, istoric grec. \ , Iară de vom fi trecut pre vrunil cu pomenire, poale cititorlulla randul �ăll să-! găsască. .. .. ,.;. " , . \ , , [56] II '- t �! il , 111, .,. '1 \', II 1'" 11 ' -, , I �I It .. 1 i 1 r . 1 � " , 1 r I 1, I I �' till l I , o.':. " 1/ t I v ,ii t ':< ff , f -, ',. t , :', . � .. .." ./:, � .' �'�' -t�' ',>I ......... ' ',' , , , • 'J' , i (,'i, oi ° • ' , . ) .) ( [57] HRONICON A toată Tara RomâlllaScă (care apoI s'au tnpăl'ţit în Uoldova, Mnntenlască, şi Ardelul) din descălecatnl el de la TraIan lnpă­ ratul RâmnlnL Aşijdere pentru numerele, carele au .avut odată, şi carele are acmn. Şi pentru Romanii cal'ÎI de atunce într'ânsa aşăzilHlu-să, intr'aceJ:aşl şi pănă acmu necontenit tăcuese- PROLEGOMENA CAPUL 1 Pentru vechlu neamul Uttifritsc, cadle în scdllta Scrisoare sit chfamli Gog �i Mago.g, fi pentl'u de obşte hotitrârea a toată Schythia, fi pentru numele DachiiI. Pentru. ca oglinda hroniculu'i nostru, de tot 'pravul ÎIldoinţil mal ştersă şi mal curată înnainte pri velit cititor1ulU1, să o punem, şi pentru ca izvorul, şi' începătura nurnelul Dachii'i (pre care acmu ţărâle Moldovit, Ţara Munten'fască, şi Ardlalul stau), de unde au izvorât, şi au purces, mal chlar să putem a arăta, socotit-am că intâl foarte de trîahă să fie oare-ce prescurt pentru toată Schythia, adecă ţara Tătărască, să zicem, de vreme ce şi a Dachilor ntam, (de pre car ile părţile aceste Dachia s'au numit, tot dintr'o rădăcină şi dintr'o corenie cu Schythil au fost, precum şi alte multe şi mal nenumărate năroade dintr'acelaşI SchythI, (sau TătarI,) cu cur- , I .: >, ) , ''':, , - \ .i' , . [58] sul vremilor în multe părţ\' răzletindu-să, ca nişte Întunecoasă negurt, mal toată faţa pământului au acoperit şi ca un potop de vărsate, şi peste tot lătite ape, nici la Asia, nici la Evropa, nici la Africa., vre un unghiu nepotopit, şi necălcat, n'au lăsat, pentru ;L cărora năbuşele şi undăturl pline sint istoriile Ellinilor, a La tinilor şi a altor limbi, cariî stâlpul scrisorii au ţinut şi mutările lucrurilor au însămnat, NOI dară maf veche, şi mat bătrână is torie, decât Sfânta Scr-iptură necunoscând, in bunr cliezt Dum­ năzăescul cuvânt povaţă şi agtutorru luând, de la dânsul şi În­ cepem; carile unul şi singur Iaste., ce cuprinde A şi Q, Începutul şi sfârşitul. Lăsind dară pentru scurtare cuvântulut, a nlamur-ilor ghenea­ loghie (adecă corenie) de la Noe înapol pre amănuntul a povesti, luând numele numal carile la sfânta istorie să pomeneşte, ele ntamurile Gog şi Magog, (de pre �are luând Persit numele, le zic Cinmacint, Iară Asyri] şi Arapil Egegt Mpgpgl), Pre aceste dară nlamurf Sfânta Scriptură le aşază în părţile Crivăţuluj; dela carile, după proroclasca adeverinţă s'au pornit, şi să porneşte tot ,răul peste tot pământul, nicf alt nem eleosăbit să fie acela ele a Schythi lor, putem cunoaşte, de vreme ce parte Crivătuluf, asămănare numelul şi cumplite faptele 101' cari le d'inceput au făcut, şi pănă acmu fac, chlar şi ailave îl dovedeşte, că pomeniţii Gog, şi Magog spre părţile Crivăţulul (unde acmu Tătărâme ce mare să chiamă) au lăcuit şi încă lăcuesc, şi dintr'ânşit atâta nemurt prin toate vremile ca roit s'au pornit şi într'alte părţ.)' au izbucnit, de mulţime nict Crivăţul, nici locurile lor cele late, lungI şi largt mal incăpându-I. După ce de Dumnăzăescul Duh suflată istorie, târziu mal pre urmă au început, ce elin truda şi chitela ornenescă a purcede, a r-ărifa ÎntâI Între limbi născătort (precum a tuturor socotela de obşte Iaste), au fost Haldeii, după dânşii Finicsii ele la cari\' El­ lin}\' au luat mai pre urmă şi slovele, l'ară ciniile învăţăturilor clela EghypţL Dec'î EIlinii în multe mai iscoditorI, şi mal isteţl deeât alte limbi fiinel, început-au nu numai ale sale, ce şi a altor nemurl lucrurI şi fapte după a vremilor tâmplărI a le Însămna şi în scrisoare celor mal apor următor! a le lăsa. ... [�- I l' J, 1" I , i. 1" jl �uria Sviute\ Seriptu,·l. 1 '1 , 58 CARTE 1 1 ........ [59] CAP 1. PROLEGOMENA 59 Omlros Il'odoi. Rtravon. G Dintre Ellinl dară mar veohlă de cât toţI scriitoril să socoteşte a fi Orniros, carile cu verşurl neapotrivite, şi cu iscusită limbă ellinescă au scris războlul a tuturor Grecilor şi răzsipa vestitet ce- tăţi a Troadil", Scris-au dară istorie sa cu noăzăcl şi noâ de anî după • �lteOl'gltie.e: . T d'v. v d . de jnântui vII . H D drmos 66, Şi răzsipa roa 11 Iar mal enainte e mântuitorlu umil s: um- săuurăuile il năzăă cu 1206: anr, în care războiu au fost: precum f5'chithiI, aşe şi Csilantr� în c vamazoanele vestite în vitejie muerl, dintracelaş nern purcese, * 'IlIst�:��\:ap fi (precum pentru acasta adevereşte Iustin iscusitul istoric) să fie. CarteaVltih. După Omir poeticul, târziu mal pre urmă scris-au mal denainte de tOţI, cu chip istoricesc Irodot lucrurile Ellinilor şi războaelo, carile pre acele vreml au avut cu Pers il, şi între sine: se pre acele vrcml când au fost scriind lrodot, adecă pe la anul mal Înnainte de Domnul Hs: 444 vede-să că Grecil puţină înştiinţare au avut pentru părţile Schithiiî şi a-altor părţi a Crivăţului, de vreme ce zice, că isvoarăle Dunării (care ellineşte să chlamă Istros) de unde să să fie începând, nu să pot şti, precum nici a Nilulul nu să ştiu; pentru acela şi pentru Schithia şi despărţi rile el multe turburate şi amestecate pomeneşte. Aşijdere Tuchidid Tuchidid. carile după lrorlot carte Istoriî sale au început a scrie, nu mal curat de cât Irodot scrie, toată nevoinţa lut pentru luorurile ellineştl, puind. După acela cu cursul vremilor acele, ce de la scriitorit mal denainte, fără nici o bună orânduială amestecate , şi zămentite era, alţiI lor urrnătorl cu meşterşug gheometricesc la orândutală a le pune, şi părţile lumiî cu hireşe hotară a în. sămna, şi nemuri le a lurnit lăcuitoare cu ale sale numere a le numi,' şi .după înpărăţil 'şi crăil a le osăbi şi a le vesti au Înce­ put. Înt.âI dară ghcografi, adecă de pământ scriitori, au fost Stra von, carile au tr[tit ş-au scris pre vremile lUI Tiverie înpărat cu 26: anI mal pre urmă de naştere DomnuluI Hs. şi mal înnainte de acesta Dionysie Perilghit, carile au trăit pre vreme lUI A v- Uion)'sie 1'. !,{ust Chesar cu 4 ani după Hs.; acestora au urmat Clavdie Ptolo- ghit. meI prc la înpărăţiTa lUI TraIan şi a lUI Adrian cu 147 an! după Clavdie Ptij mântuitorTul lumi! Hs:. Fost-au şi din LatinI vechI scriitorI a mei. pământuluI Pomponie Mela, ş'au trăit după Hs: 47 anI; după acesta poml,onie !' au scris Plinie în anul de la Hs: 80: iară după acesta Solin Plinie. şi alţiI mulţI, (pre a cărora numâre aice a pomeni, lung ar fi SOlill, j [60] 60 CARTE 1 I 1 � 1 I '1 I fost) carit hotarăle a Schythiif într'acesta chip li au însămnat. Dintr'acestor pomeniţI gheografl scrisort, hotarăle a toată Schy­ thia sau Tătărâmo să însămnlază capul hotarulut puind de la apa Tanais [acesta-I Donul), de unde să varsă în balta Meotis (acasta-I mare Azaculul) şi de acolo purcegând spre răsărit, şi ocolind marginile a Evcsinulul, (acasta-t Mâre Negră) cuprinde CerchejiI, Abazalile, MengreJir, Ghrurgit, de unde Iarăş spre răsărit să întinde pe lângă munţii ce să chiamă Cavucasul (carii despart Tătărârne din Persia) şi loveşte hotarâle Indii]' despre parte Cri­ văţulul, şi aşe merge pănă în Ocheanul răzsăritulul. De acolo purcede pe margine Ochelanulut întorcându-să spre Crivăţ, şi În­ cung'iură pe dindosul Hinichi, Chitalulut, Sibirulul (căruiîa EIIiniI ÎI zice Tartaria adevărată), şi toată lungă şi largă parte acela, care acmu Iaste supt oblastia înpărăţiil Mosculul. Deciîa întor­ cându-să spre apus pre după vestită cetate şi scala Arhanghelulur, merge tot pe malul Ocheenulul pănă unde dia Ocheian să varsă mare, care să chlamă Baltică. ApOI de acolo la spre amezizi, cuprinzind în sine toate ţărâle, câte rămân spre răzsărit, şi agllnge pe după dosul crăiil Leşeştî în munţil ce să chtarnă Carpati CI, sau Sarrnatichel, cu caril în jos lăsindu-să cuprinde Transilvania, (sau cum nol îl zicem Ardlalul) şi dă tocma în apa Patissos [acasta-I 'fisa), unde să înpreună cu Dunăre, Iară elin gura Patissulul să Întoarce pre cursul Dunări) Iarăşl spre răzsărit, până unde dă în Mare Negră la Istropolis (aoastaI ChiliTa, acastaş şi cu alt nu­ mere mal pre urmă s'au chemat Lycostomon, ce v� să zică Gur1;t Lupulul) de la Chilia merge până trece peste apele Tiras (Nistrul) c Boristhenis (Niprul) şi să închee la capul hotarulul în Don. Intr'acastă dară lăţime şi lărgime de pământ, macar că multe nemurf de lirnbl deosăbite au fost, însă toate tot. cu un nume de obşte Schythil să chema, şi în Schythila să cuprinde, a cărora numere a tuturor aico de vom sta a număra, altă istorie mal multă şi mal lungă de cât acasta ar trebui să scriem, ce indern­ nând pre cititorlul nostru, ea să să ostenescă, sau să să zăbăvască şi în foile altora, nOI aice numaI ţărâle În Schythia cele mal mari şi namurile cele mar' vestite Îl vom pomeni, aşe părându-ni-să că mal pre lesne va pute cunoaşte, că şi Dachia, (pentru care "" • 1 1 - , 1" . �" c ... ' . [61] - CAP 1. PROLEGOMENA 61 ." w· I cuvântul nostru rastel şi Dachil tot în Schythia au fost, şi Schythil, I cari'( pre acele vreml al) tinut-o, s'au numit. ! Întâlaş dată de la hotarăle In diil înnainte ne vine Schythia Glovel'ie.Cap. f I asiatică, în care să cuprind înpărăţiile şi nemurile, Sarmatia asiatică, Chitaiul din lontru şi dinafara muntelui Emmaus, Serica, Sogdiana, Tătărârne pustie, Ciagatal, Turchistanul, Tătărâme veche, acasta-l după socotela a mulţi învăţaţi, U ngu şi Mongu 1, carile să fie Gog şi Magog, şi dintr'aceşte să să fie izdărât nernu- rile Tătărăştl, şi pentru acasta pricină, vechii gheografl greceşti au numit-o veche, adecă ca cum ca o maică ar fi plodit şi născut pre alte pre toate, Iară acmu cu mal vestit nume să chiamă Hina. Aşijdere în Tătărăme asiatică Iaste Cazanul, Azdrahanul, şi Si­ birul cu alalte nenumărate ţărI şi nemurî, Iară în' Tătărâme evropască sint Tavrica l-Iersonesus (care acmu să zice Crămul), Sarmaţia evropască, în care să cuprindă amândoaâ ţârâle leşeştf, adică ce mare şi ce mică, Litfanie, Rusia albă şi ce negră, Vo­ linia, Porlelasia, Mazovia, Livonia, Samoghetia, Prusia, Carsuvia, şi toată ţara Moschicască şi Căzăcască, şi să închide hotarul, precum am zis, cu rnuntif Carpaticl carit despre răzsărit au Da­ chila, în care acmu să cuprinde Moldova, Muntenita, Ardlalul, şi o parte de Ungaria; însă pre vremile celor vechi gheogran de la apa Donulul pănă la hotarele Dachiil, fost-au şi alte n emurf, pentru carif Dio nysie Perilghitis pomeneşte. 'toi) P.Sy 1tpOC; �OPE'�V 'ts't'1.vucrp.SY'1. rpi)'h-YEp.OV'tI)'.l [Jo)...),a t=L�A' E;S{'f)� P.'1.l0l'tt,'}oO� s<; crt6p.l)'. Atp.,I'��, l'spp.avol, L.app.6.ta.t 'ts l'stat ,'}o' O:p.o: �1)'.a't6.f'y(lt 'ts. Adecă: Despre partea (a �Iăl'ÎI Negre) spre Crivăţ, să Întind cu lăcaşul multe nemur) foarte, unile după alalte stând, pănă la Meotis, la gura Bălţil, GhermaniJ, Sarrnatiî, Ghetil, înpreună şi Bastarnil, apol z ice : Â".x!ÎlY 'ts Ch;'to� O:lO: M.t ah*Y'tz<; a.Ao:yoL Adecă: şi a Dachilor nemăsurat pământ şi vitejiI Alanl; aşe dară s'au arătat precum Dachia între hotariile Sl'hythiiJ să cuprinde, şi Dachi'i cariI pre dânsa au lăcuit, tot din rodul şi nemul tătărăsc au fost. ci5' [62] � r \ \ ) , B2 CARTE t CAP. II. Pentru cele t'cchf a Dachiii hotare. 9 , -1 , I I De vreme ce ţărâle a stăpânir il Moldovit, gheografiî, şi înpreună istoriciI, precum cel mal vecht, aşe ceştl mal nol t,oţI" cu soco­ tela de obşte, ca pre o adevărată a Dachiif parte o cunosc; şi vrând nol, ea cu tot dedinsul cărţile a tuturor scriitorilor, carile la mâna noastră a vini s'au tâmplat, scuturând adeverinta isto­ riiI noastre nu elin pârlae abătute, ce din singure izvoarâle şi fântânile el, cele dinceput să scoatem, nu fără cale-a fi am so­ cotit, întât pentru cele vechl a Dachiit hotară (În carile, precum zisăm, şi Moldova noastră să cuprinde] cât de pre scurt oare ce să zicem; şi ales precum de la a tuturor vacurilor gheografi să şirulaşte, să o hotărâm. Ce d intâl dară şi de obşte a tuturor so­ cotclă Iaste precum ţara Dachiiî să fie stând pe malurile Dunărit , carile sint despre parte Cri văţulul şi de la mare negră spre apus şi spre Ghermanie hotarăle să-ş fie Întins. Aceştii sentenţil precum Ellini aşe Latini, căţlva avtorl a ave putem; Însă lucru aşe chlar de şi fără prepus, multe a multora mărtur if a aduce, sămn numar de pofta lau del a fi părându-ni-să, şi pentru ca de cleveta afIectaţiI a scăpa să putem, din cel mulţI câţlva numal, şi mal de credinţă, pentru dovada cu vântului aice pre scurt ÎI vom aduce. . Din car il întâl dară înnainte ne lase Stravon, om 'ellfn şi dintre1 toţI gheografii mal vechră (căcl supt vremile lUI A vgust Chesar au trăit), a cărula cuvinte în limba lUI pentru Dachia şi pentru. Dacht, precum li-au zis, aşe le vom scrie: rElo')s (zice) oi> ?<.o:t ?J.A"A0;; t1);; xwpo:;; �,€plap,OC; aO[L�,EvWV h 1to:Aa.Wl>, toii� [Ls'tO: "(O:p Il 0:- 1'.00;; 1tpoao:"(opEooom, 'tOl);; ai> fEtO:;;. fEto:;; P,$v 't00;; 7tpOC; 'tov IIovtov XSXAl- , '" N A 's>' , , , , '[ , 1 f �.EYOO-', xm 7tpO;; 't1]V €W; uo:·,t/),);;" us, 'tOD;; et;; 'to:vo:vno: 7tpOC; 't1JV sp- p.o:y[o:y, xo:l. 't0:<; 'tol> "!arpo!) 7t·�li;;. Ce va să zică: tăcutu-s'au şi altă în· părţală ace iI ţărI, încă de demult iosămnând; elecT pre unii âI chema DachI, Iar pre alţii GhetI� şi Ghetii zice celor ce să aLăte spr� Mare Negră şi spre răzsărit; iară DachiI, celor elin potriva � " ,.- f., J'." r.· . J. ' '."" ..., 1 .... ,#· '" .• ".:,1 o,' . , '. o' ( [63] --, B3 I 1/(.1 1, � i I j '1' I t" ) ,-- 1 r I I 1 1 I I I I J I i I '1 I ,t j 'l '; I I � r CAP 11. PROLEGOMENA acestora spre Ghermania, şi spre izvoarăle Dunării. Cu Stravon întru socotelă taste Dionysie Periighi tul, carile sau tot înt'run vac cu Stravon, sau cu puţin mal pre urmă decât dânsul, păr­ ţile aceste cutreerând, au scris stihurile, de carile în capul trecut am pomenit, ase: Despre parte aceştila, (adică a mării negre) spre Crivăţ să Întind cu lăcaşul nfarnurl multe, unile după alalte stând, pănă la gura bălţii Meotis, Ghermanii, Sarrnatii, Ghctii, inpreună şi Bastarnii, şi a Dachilor nunumărat pământ, şi vitejii Alanf, Ca acesteş citeşte la Plinie, Carte 4. Cap: 12. însă trebue a şti, ca mal denainte de vremile lUI A vgust Chesar, din gheo­ gram pomeniţi, carile să (le fost hotarăle Dachil, cu adevărat nu să pot şti, pentru cad pre atunce, mal de obşte să vede să fie fost nu­ mele Ghetilor şi a Ghetii, decât a Dachilor şi a Dachiil, şi marginile Ghetiii nu numar cu Dunăre să hotărâra, ce încă şi peste Dunăre tre­ când toată Misira cuprinde, înpotriva a cărora cu 132 ani mal de­ nainte de neştire Domnului Hs: (precum mărturiseşte hrono1oghia lUI Calviz şi Onufrie la acelaş an) mergând Valerie, sau precum vor unii, Fulvie Flaccus, întâtu cu războtu la Sardiîa, (care Iaste acmu Sofila) 1 au biruit, apot cu dânşii pace s'au aşezat, precum şi din stihuri le lUI Ovidie Poeticul, carile scrie pentru Pont ne putem adeveri, pre carile caută-le la capul ce urmază, Iara Sardila sau Sofira, care pre vremile mai de mijloc, scaunul Crăiit Bulgăreşti au fost, precum să fie fost făcută întâîu de Sarcli, şi mal apol de Dachl, mărturiseşte Ioan Bonfin decada 3, carte: 5. Acestor vechf gheografl minte urmază ceşti vmai noi de carii caută la gheografie Iuî Gloverie, capul de Dachila şi la Leunclavie şi P9- menitul Bonfin istoricii, a cărora cuvinte prelarg Înainte le vei vide. ' Aşe dară de situaţia, adică de punere loculuI Dachiiî, precum cle la mare nlagră (precum zisem) pre marginile Dunării, despre Crivăţ, spre Ghermania, şi spre izvoarăle Dunării s-au fost întin­ z ind, nicî un propus nu rămâne; însă în lat şi în lung, carile să fie fost peste tot a hotarâlor obârşir, la scriitOrl câtăva neatol;­ mire aflăm; însă aeastă a lor netocmală nu socotim de alure să fie purcegând, fără numaI căcl uniI dintre ceşti mal noi scriitor1, mente celor mal vechI a atinge poate-fi neputând, într'alt chip ", ; , ". �, . � " ''':, , - \ [64] ����---�-�-_ .. -.-----------------�--------------------------�, i I I '�\ au socotit de cât cum el au vrut; căcl unde Stra"von şi Dionysie la locurile acmu pomenite, zic: precum spre răzsărit pănă la balta Meotis, Iară despre apus pănă la Ghermanie, spre izvoarăle Du­ năriI, să să fie întinzind, ceşti mal nOI Într'un chip de îndrăznelă nesocotită vor să scoată mencîunoşt, socotind că Dachiî nicl o dată să nu să fie Întins pe Dunăre În sus mar mult de pât pănă unde dă Tisa în Dunăre; ce pare-ne-să foarte greşită a. acestor nOI, şi neclătită a celor vechi Grecî scriitorI socotela să rămâla, că pri cina căct acel vechl cu ceştI nOI să văd a nu să tocmi, nu Iaste necunoştin ţa a celor vechl , ce prin vacurl mutările hotarălor, carele de multe orf s'au mutat din locurile lor, unile mal lăţindu-să rară altele mal strângându-să, precum şi din hotărele Ghermaniil (a cărila nume pre ccştt mal tinerI În greşală I-au dus) putem cunoaşte, că pre vremile carile �travon şi Dionisie au scris, despre parte Dunăril, au fost şi altă ţară tot supt hotarăle Gher­ maniit cuprinsă, şi pentru acela tot cu un nume numită. fară care să fie fost ace Gherrnanie, Procopie Chesarinenul, în carte de războlul Vanrlalilor, curat ne arată, unde zice: Velizar ie să trăge din ţara Ghermaniil, care Iaste Între Thrachia şi Între IlIyrie; Iară care au fost odată II1yria; Zonora istoric grec ne o arată, carte 1: cap: 12. IIlyriiI zice, mal pre urmă şi alte locurI s'au adaos, şi numele el şi altor tăr) s'au dat; căcl Ia fiind despre uscatul, carile pe desupra MachedoniiI să întinde, acmu şi de Thrachia printră munţii Imulut şi a Rorlopilor trece (aceşte-s munţiI Oeng hir, carii de la Filippolis trec spre mare Albă, cărora Turcit le zic Deapot Iamlasi, şi Iarăş de acolo să Întorc spre Mare nla'gl'if, preste ca�iT trlace drumul din Moldova şi din ţara Muntenesoă mergând spre Ţarigrad), Iaste dară pusă (zice Zonora) Illyria în mijlocul acestor munţi şi Între apa Dunărit, şi pănă la mare ntagră să întinde, Iară pre une locurI încă şi peste Dunăre covârşeşte. Dintr'aceste dară acestor de credinţă autor! fără prepus putem cunoaşte, că Ghermanila, spre care zic Stravon şi Dionysie că s'a� fost Întinzind Dachiia, n'au Înţeles el Ghermanila, precum as­ tăz] se hotăreşte, ce Ghermanila care atunce au fost Între Thrachia şi Illyrila, Iară ce zic acelaş scriitorI, că s'au fost întinzind spre izvoarăle DunăriI, trebue să Înţelegem, nu că doară pănă la fân- "" \ I I I +' Il I , , j I 64 ---- CARTE J ---_ .... _-----_.- .1 l - < t ....... '<·I ' ',',1 -,' " , ;f t ') ., , , :\, � i .. i � ţii, '.�. ,.;. '.. • P � I , •• • J. '" 't'" _ . , , ,i ,,_. � ( [65] CAl'. II. l'RO!.EGOMENA 65 I \. ( f tânile el s'au fost lungind, ce căc'( spre fântânile ei, şi precum zicem nOI, în susul apel pre margi nt s'au fost întinzind; din cel hătrânf dară hotarăle Dachiit aşe aflăm. Acmu să venim să vi­ dern, cum o hotărăsc şi ceştt mal tinerl. Dintre aceşti mal de curund, în mânule tuturor să poartă gheo­ grafiîa lu! Gloverie, care mal ştiută fiind, decât de la nOI a să arăta ar trebui, lăsăm pre cititorl să caute la capul de Dachita 18: zac: 2: iprocl, şi la carte 4 pentru Tartar ia cap. 17, unde zice: tot locul acesta, (adecă a Schythil] cu multe fel'iurl de nla­ muri să desparte, din carii: (deosăbl de Troglodite) mal vestiţi sint Dachiî, a cărora loc acmu îl ţin Moldovenii, Muntenil, Ar­ delenii şi o parte de Ungurenl, caril sint Între Tisa, şi Între Arrlîal. Ce Iarăş] pentru mal ales hotarăle el să arătăm, vom aduce V pre Bonfin, carile fiind de naştire ungur, şi iscusit scriitortu, prin însămnate locuri, muntt, şi ape o hotăreşte. «După Iazighl', zice decada 1. cap. 1 alăture cu Dunăre Dachia «urrnază (Iară ţara Iazighilor precum să fie fost din apa Tise) «până la Buda, la locul său vom arăta), care Între Tisa, Între « Prut şi Între Nistru lăţindu-să, din dosul Sarmaţii'i, Buhul o des­ < parte, în capătul a căriîa Iaste Marmaruisa [cărira nor Îl zicem «ţara Maramorăşulur) Între munţi! Carpatic! aşezată, de unde să «Încep izvoarăle 'I'isiî, Şi acoloş puţin mal jos, zice: peste munţii «Carpatic! (acestora le zicem nOI munţii unguresti) ţara care «până la ohârşila Dachiit şi până la apa Ayxiaculut să Întinde, «acmu ArdIalul să chemă. Cu Bonfin într'o socotelă las te Leun­ «clavie, În Pantecte, Cap: .71 însă mar pre scurt hotarăle-I despre «ţărâlc acum ştiute însărnnându-I: Dachia, zice, odată să chema «prolat elatul, carile cuprinde Transilvanie cu amândoaâ Vala­ «chiile, dintre cari le una Valachie mare, Iară alta Valachie mică «să chtarnă, ce mare spre mare nlagră să întinde, şi Moldova alor «noştri să chîamă, Iară ce mică, pre malul Dunăril să trage şi mar «mult cu Ardclul să alătură.. Din pomeniţiI dară scriitorr, curat Dachia toată hotărându-să, cele ale el de demult hotară să cunosc, precum a,u fost, de la îneepălurile 'fisei, şi din ţara Maramorăşului până unde dă Tisa în Dunăre, şi din gura Tisei pe Dunăre spre răzsărit, până în gura 5 l I !' ./ , ". l' . � '. ,'" ;, , - \ ' • .'i , ,1, .... :. [66] .. B6 CARTE t Nistrului, şi de acolo luând pe apa Bul.ului spre mlazănoapto să întoarce spre apus până în apa Axiaculul, şi până în munţii Car­ pati el, carii despart hotarul Leşesc de cel a Ardialulut. CAP. III. \ :-: 1: u 1 I I :1 f �.- " . Pentru vech� numerele ţărt1lor, carile de demult în Dachia să cuprinde. Mai denainte până a nu Întra Dachia supt stăpânire Romanilor, adică până la înpărăţita lui Ulpie 'I'ralan, În câte ţărl, sau pro· vinţii să să ne fost înpărţit Dachia, foarte cu greu Iaste a să desluşi, oăcl precum de hotarăle peste tot, aşe de olaturilo, carile în tr'a­ cele hotară să să fie cuprins, nici un scrietorlu d�cei vechl, pre cari noi a-i citi ni s'au tâmplat, alave nu scriu, că precum în capul trecut am însămnat, când Gheţi\'a ora mal de obşte şi de mal' lat nume de cât Dachia, atunce să vede) că: nu numai până la Nistru, şi până la Buh spre răzsărit, nici până la Tisa numai, şi până (la) Axiachis spre apus, ŞI spre mezănoapte, nici numai eu malurile Dunăr it spre amlazizi să hotărâta, ce încă şi peste Nistru până la Meotis [acasta-i balta Azaculut) şi peste Dunăre până la Illyr ila, Iară peste Tisa, pe Dunăre în sus până la Buda, s'au fost întinzind; pentru acela şi inal multe ţări au fost cuprin­ zind, precum în cele vechl gheograliî videm pusă Ghetita peste Dunăre până în munţii Ccnghii agtungând, şi pre �mbe ma1l)rile Dunării stând. Aşijdere gheograf1i carii au dat loc Ghetii şi Dachil peste Dunăre, precum mai sus am arătat, până la Sardila, (care supt înpărăţita Ţarigradulul Soma, iară supt Crăita bulgăroscă Triadiţa mal pre urmă s'au chemat) Iară car-it-spre Buda au mal lungit-o, din cei vechi a afla n'am putut, fără numai pe unul din cel mal nof, anume Sambuţie, car-ile Bucla zice, care mai pre u�mă au fost ţara, Izighilor, mal denainte au tost a celor vecht Dachl slobozie, pentru acela şi ţara acela, adică dela Tisa până la Buda, la scriitor-il cel' mai proaspeţi a Grecilor, PanoDachira, adecă Da­ chila de sus, să află. Ori cum ar fi, precum în toată Dachila multe l' i ' '1 t '� I 1 [67] CAP. III. PROLEGOMENA 67 r " 1 i i I , I , I I r 1 J + j ţărl să să fie cu prins, cuvântul carile Dionysie zice: !::..fJ.'I.(jw t' cXor.Sto<; tiVi. a Dachilor nemesurat pământ, alave arată; cu care cuvânt, precum a noastră părere Iaste, Dionysie, toate ţărâle a tuturor nemurilor Gheteştl, (din caril şi Dachii să să fie tras, Iustin istoricul luând din Trogus mărturiseşte) va să cuprinză; şi mar vârtos acasta aşe precum zicem, trebue a să înţelege, căcl scriitorit Greci, cariI mal denainte de vremile lUI Traian au scris, pre Ghetl şi pre Dachf, uneorI deosăbiţt, Iară altă ori tot de unit, şi tot un nern să fie fost pomenesc, precum puţin mal gos, mal ales să va vide. Aşijdere veri: Ghetiî al' fi, verI Dachil, caril cu multe vremi mai denainte de A vgust Chesari, peste Dunăre arnândoaâ Mesiile să fie ţinut, nu nurnal ce de obşte a Romanilor istorie, ce încă şi Ovidie poeticul mărturiseşte, a căruia cuvinte, în capul ce ur­ mază după acesta le vel citi. Într'acesta dară tract � tot trupu­ lui' Dachiil multe năroade la istorici să pomenesc lăcuitorî, aşe în c­ multe ţări' să să fie fost despărţit putem socoti, însă nof pe cele mal miel ţări, carile ca nişte ţinuturi' le socotim a Dachiil, cu condeîul trecând, lăsăm să cerce cititorful nostru la Bonfin, carile toate năroadele în Dachila de demult lăcuitoare, pre anume le zice, pre­ cum au fost, ThavrichiI, Chistovochil, şi supt aceste Predanisăl, Rastaschonii, Cavcorcnit, Potulasanii, Saldenii, Craghizii, Vtefiil, Iazighi'i, Ghepidil şi altele multe, ele carile caută la pomenitul scrii­ toriu, decada 1, cap. 1. Iară cele mal numite, şi mal late ţări ale Dachiil din pomeniţii scriitori' să văd să fie fost, tara de la Meotis ptm;\ în Nipru, care acmu să scrie "I'ătărâme mică, pe dinafara Crârn u luf-; ţara Bastarnilor, care au fost din Nipru şi peste Nistru până în Prut, a cărilaparte şi Bassarabila Iaste, care acmu cu nume 'I'ătărâsc să chtamă Rug/ac, adecă unghiu; căcî din Prut până în Nistru, unele dela cetate AIbă 'în mare Negrii dă, să trage mult înainte pământul, şi făcend unghtu ascuţit, ase unghiu au nu­ mit-o. Despre uscat mai înlontru, au fost ţara între Buh, şi Întrc Nistru, pl'e care loc stă acmu Ocraina sau Podoli!a leşască, Din Buh până peste Nistru, şi pre la obârşiile Prutului pânit în munţii Carpatic!, au fost ţara care acmu cuprinde cu o parte de Rusila toatl1 Pocutila, A�e despre apus au fost având ţara • '$ ; ti [68] I r I r :\'. ' . ! CARTE 1 care acmu îr zicem Ard elul; iară din Nistru până în munţit Car paticl, şi până la Poarta de fier, au fost cuprinzind ţărâle amân, duror Vlahiilor, Iară dela Poarta de fier până în Tisa au fost ţara unde acmu Iaste olatul Temişvarulur, Iară din 'fisa până la Buda, au fost ţara caro mal pre 'urmă au stătut o parte ele ţara ungur escă ce mare. Aşijdere peste Dunăre despre amezizi au fost luând în sine amândoaâ ţărâle Misii), .. carile acmu cu nume turcesc să chlamă Dobruge, şi Deliorrnan, cu o parte de ţara sir­ bască, trecând şi peste munţi! Emulul până la Ilyrila. Iară ales pentru năroadele, cari le încă şi mal denainte de viniro Dachilor, au fost lăcuind în Dachia, din ce veche a, Dachiil gheografie, şi dela Iohan Bon în G loverie, carte 1. de Dachita, cunoaştem ase să fie fost despărţite; dela apa Oltulul în sus pe Dunăre şi între munţii spre ţara Ungurescă, să fie lăcuit Prihdavizi i, Alvochenii, Saldcnii, Tirvinghit, Vur iî şi Chinghil. Dela Olt:' spre Prut, au trăit Piefighil, Cotenil , Taifalii (de aceşti Taifali , după cum Irodot de dănşiî pomeneşte, aflăm să fie lăcuit de la Dunăre în sus pe apa Ierasus, adică Prutul, tocma pe unde las te acmu Fălciîul, Lăpuşna şi Orheiul, caro nîam zice să fie fost cu mul­ tul mal vrăjmaş, şi mal vitcz de cât altele). Aşijdere au mal fost Cachiniî, şi Ohistovochit, carii era între Nistru spre Bun. Iară în Ardlal să fie ţinut, Cacoânil, Vuridenil, Fievil, Ratachenil, şi Tavrischiî. Pe aceste pomenite nlamurl pe părnântul Dachiil lăcuitori, mal pre urmă viind Ghetil, şi gonindu-I, s'au aşezat el prt locurile lor. Iară dela Prut până în Nistru au fost lăcuitorf Tira­ ghetii, adecă Ghetil nistreni, şi Aprii, şi mai gos �pre margipe Mării Negre Vastarnii, pre unde Iaste acmu Bugtacul, care ţară s'au chemat şi Bassarabia. Iară dela Nistru şi până în Buh au fost stăpânind Carpianii, Callipidii, Istrachit, Axiachii, şi Iazighi­ dii, carii s'au fost poreclind Eniocaldii. Acest6 dară au fost toate ţărâle şi năroadele, carele au stătut pc locurile Dachiii şi mal dena· inte, şi după ce au căzut, supt stăpânire Romanilor; rară după ce cu vit.ejila lur Ulpie TraIan fură Dachii biruiţI şi de prin toate locurile aceste izgoniţi, (precum înnainto pre larg să va arăta), Romanii mal strâmptând hotarăle el, toată Dathira în treI ţărI au despărţit·o şi de cila numaI pe aceste cu numele Dachiii numind, pre alalte cu 68 I :.":' I I II 1 l' II :1 JI I i 1, 1.' I� 1 , ',' I 1: ''i . ,." , . , .ţ' • ) .. . . , ;r t ,. 'i',:- '\' ...... /.) ..' 41 • . , '. ,,' . � I L [69] .... CAP. III. PROLEGOMENA 69 numerele sale cele mal vechi să să numască li-au lăsat, cum dar să să fie chemat acele ţări, carele de supt numele Dachiil li-au scos Romanil, caută înnainte că le vef ana. iară acele tril părţI cu deo­ sebit numere, de pe pusătura loculuI, de iznoavă Iîau numit, adecă măluroasă, muntoasă, şi din mijloc. Decf ce măluroasă [precum Ortetie în ce veche a Dachii'î gheogralie arată) au fost începând din Tisa, şi s'au fost trăgând pre lângă malul DunăriI, (depre carii şi numele au luat) pănă unde dă apa Oltulul în Dunăre: care loc cuprinde acrnu Olatul TimişvaruluI, cu mai glumătate de ţara muntenescă, în scurt atâta ţară cuprinde Dachila măluroasl, cât l� trecut la pace între NemţI şi între TurCI la Pazarovţl făcută, au luat Chesar1ul, dela Sultanul turcesc. Iară de cela parte peste 'I'isa, intre Dunăre şi între Tisa, sta năroadele Iazighiî, [car i] şi Metanastii să ch'famă) şi CarpodachiI; Iară ce muntoasă a Da­ chiii parte au fost purcegând dela apa Oltulul între munţil (caril la ceşti mal proaspetl greceşti istoricf să chlamă BrasoveniI) şi Între Dunăre pănă peste Prut şi pănă la Nistru, adică al altă parte a ţărâI Munteneştl, înpreună cu toată Moldova, şi cu Bassarabil3 în sine luând. Iară ce din mijloc, (care mal denainte s'au fost chemând Ghepidia) Dachie, taste ţara Ardlalulul, pre care pentru acela au numit-o Mediterranea, adecă din mijlocul pământulub oăcl dăpărtată ele Dunăre fiind, cu munţii Car paticl, ca cu o co- ronă sau ca cu un brău să încinge. Aşe dară din ce veche a Dachiit hotărâre, (precât adecă Ro- manii la înp-ărăţila sa o au adaos) curat să înţelege, să fie cuprins atâta loc, ,cât astăzf ţine Olatul Temişvarului din ţara unguriască, cu Ardtalcl, şi ţara Muntenescă, şi Moldova, inpreună cu Bugtacul �i eu atâta pentru ţă:râle cele vechi a Dachi iî, precât propoz i tulul nostru destul a fi socotind, mai mult nu vom lungi; Iară eititor!ul de va vre încă a să mal îndestuli, cerce la Iornand­ la Gloverie, la Bonfin, şi Ortelie, cariI foarte cu eleclins pentru Dachia, pentru ţărâle, şi pentru năroade1e el cele vech!, au scris· j.aonle Jlalcocondlla .1 '1 " " f i "j .. ". l' . � " } , ,1. :, , . \ ... oi, , ".... .' � :1 [70] 1" 70 - -- ._.---.--- CARTE 1 --- CAP. IV. , I . ''f!' Pentru numele Dachilor şi de incepâtura lor. De vreme ce precum din cei vechr, aşe din ceştl mar nOI scrii. tOrl,Iţărâle şi hotarăle Dachiit, precum au fost stâne! în vremile vechr, prccât într'a noastră putinţă au fost, li-am arătat. Deciîa în nainte nu fără trebă a fi socotim, de ne vom sfătui Iarăş cu acelaşî scriitor], şi�dela dânşit să ne înşt,iinţăm şi pentru hireş numele Dachilor, şi pentru Începătura nlamuluî lor, adecă din ei ne şi de .. pre ce loct rl eşind, au vinit, ş'au stăpânit aceste locurt, de cari le mar�sus am pomenit. Precum dar� pentru ho tarăle Dachiit, aşe şi pentru numele şi nlamul IJa.chilor nu pu­ ţină tulburare Între scriitori videm a să face. Căci unii Ghetii . , Dachit şi Dail, tot un nfam, şi tot un nume vor s}1 fie, Iară alţi] şi În nlam, şi În nume VOr Să·I deosăhasoă, DeCI din carit ţin so­ cotela ce dintălu, mal de frunte raste Stravon, şi Dionysie Perii. ghitul, amândot vechr gheografl ; ce alul Dionysie câtă I-au fost părere pentru Dachi, deplin o au pomenit la Cap: 1: Aşijderc o parte de a lUI Stravon, acoloş pomenind, aice de plin o vom poftori-o, carile după ce zice)a locul pomenit) precum Ghetit, stau spre mare nlagră, lară.Dachil.)spr,� izvoarăle Dunărit, apol adaoge şi acasta: 0;;<; Olp.'1.l �cJ.ot)<; 'X.("I.),Etăfro:t 'Co 1tO:)'7.tOv, a.p'oG y.'1.l 1t'1.po. 'CO[;; 'A nl'l.Ot; E1tI:7tOAME, 'Co. twV Ot'l.EtwV ovop.a.t'1.. Adecă, şocptesc că 'pi!'C aceşte mal denainte Dai să să fie chemat, de unele şi Ath inerii] s'au ohicluit (de pre numerele ţărâlor) a-ş chema robiî. Cuvintele lUI Tstathie la nn- Stravon tâlcuind Evstafie adaoge: fI7.p' a.nty.oI<; 'CE 'Ca. 'CUlY Ol1<.EtWv mele DaU '. A • '1" Ad v I AtI· . v I b'l oyofLCt.ta UCt.Ol, Y..a� ,,'Cal. eea, a llnem era numere e ro 1 OI' Dai şi Ghetr, cu care va să Însămneze precum alt nume au fost a Dailor, (carii Dachii sint[şi altul a Ghetilor. Socotelii aceş. til1! în potrivnicr sint Dion, şi Plinie. Deci întâlu Dion: carte L Cap. 67. Dachl, ziJe, eu număsc pre. acira, carii şi el pre sine singuri să număsc, şi RomaniI aşe l chIamă, macar că ştiu, că uniI elin GrecI, Ghetl le zic. Jară Plinie carte 4. cap. 12, încă I � I I " , ", ') .. 1"'\;: • .. ,:. -ţ' • , " i (,'i"1 : -.;:" , �' ,,-It .. ; .'�)' -t.� , '. ' '<.�'.; I ",:,1 f.. �,� �' t .' , I .-'� � r · t" _ ,o'" • , " .,' · , '. '.'; ""; · , I L [71] CAP. LV. PROLEGO�lENA 71 ,. r·,. ,1 : tii' - . f. \ il!,l mal deschizind cuvântul zice: pre Ghetil, cariî au lăcui I o t, Dunăre spre câmp, pre aciîa Romanil Dachl Iau numit; a·': t uimindu-să Zonora, şi lUI Zonora Avrelie zic. Tara care a Ghetilor, după acela Dachila s'au chemat. Însă Iustin i dela Trog luând amestecate a pomen iţilor socotele, foarte P' (�r) le tocmeşte, unde zice la carte 31: şi Dachif din sărnenti '�h tllor sint, carif cu Domnul lor Barabista, (acest Domn, 2 mai nof scriitori precum să fie fost cel dinjtăî] a Da chi pânitortu) înpotriva Bastarnilor (cari! Între PmL şi Între şi pănă la Buh lăcula], războru având, şi pentru căci îl să arăta să mal leneşî decât ar fi trebuit, ca în loc de I să le fie, It-au poruncit Domnul lor, când să vor culca să ( )i � .l;� să-ş pue în aşternut picioarile unrle-ş pune capetele. Acas ." y lustin socotelă deschis ne dă să înţălegem, precum Gh domnul lor Barabista, mal denainte de ce a vini asupra nilor, şi pănă a nu cuprinde locurile Dachiiî, să fie fost tot ' tr. somenţie cu alaltl Ghetl, Iară precum multe să fie fost nf sau precum prosteşte Il-am zice,oardele Ghetilor,' din CI I.t lul Plinie putem înţelege, carile zice: «Dela Dunăre şi spre tiatc n'îamurile Ghetilor lăou esc, carile macar că în de b i locuri şi hotară lăcula Între sine despărţite, Însă tot o SI' ntic şi tot un nume să fie avut. Iară după ce GheţiI, precum !.!·onincl pe Bastarni, mal apor şi pe Heruli, precum mal îl vei vide, şi au cuprins toată Dachila, de cita depe nurr � • eului, ş'au schimbat şi er numele, adecă carii Ghet! au î '? 1. În Dachila a lăcui, acila s'au numit şi Dachi. Socot�lil 1 a�i utorl·şte Isidor: Carte 14. Cap. 14, şi Ethicul În hotărf r,)pii, cari)' zic, Gottllia (adecă Gheti\'a) ma\' pre urmă s'a .. ,.," mat Da<.;hia, şi Gotthi'l (adecă G-hetil) Daehi. Aşijdere la S "".! eal'ile aceşti! socotele JOacar că înpotrivnic să ved.j a j i \ră� el zice, precum Ghetil şi Dachil 6lJ.6·(),Ottot)� tot de o .... } \ �rt (ie fost precum noi am zice acmu, că Rusi,(, cu Căz, o limbă au, macar că cu locurile şi cu numerele lor despărţ' :\şe dară Ghetii cariI au intrat în Dachila de pe loc J luând; s'au numit mal preurmă Da-chl, rară cari\: au răn, ·,·i pe 10<';Ul'ile lor cele dintâiti, adecă pe denafara Dachiir pr G ". �, ) , : '''':, , - \ '{ 1. , " .... [72] ---' - - - - --------- - ---- 72 CARTE 1 \ I 1, , vidle Cart. 5 elegloia 9. I-au numit Romanii tot Gheti. După a Ghetilor vechime, precum mai proaspăt nume să fie a Dachilor, dovadă ne Iaste ce ele obşte a Romanilor istorie, care cu multe vremi mai denainte de Av­ gust Chesarl, ele răzLoaele Romanilor cu a Ghetilor pomenind, nicl cum macar de nume ele Dac nu pomeneşte. Aşe Ovidio poeti eul, cari le p1'o vremile lUI A vgust au trăit, şi aşeş ele Avgust au fost trimis în izgnanie la cetate "I'omus (care socotim să fie fost unde Iaste acmu cetate Albă), unde şi carte. ce 'o numeşte Pont, adecă Mare niagră, scriind, au trimis-o la Roma la un Si­ nator, ce-l chema Greţin, carile să trăge din veche familia FIu chilor, în care aşe pomeneşte. Praefuit his, Graecine, locis mod o Flaccus, et i110 Ripa ferax Istri sub duce tuta fuit. Hic tenuit Massas Getes in pace fideli: Hic arcu fisos terruit ense Gettas. Adecă: stăpânit-au pre aceste locurf o Greţine, orlânăoară Flac; şi . Supt hătrnăn iîa lUI malurile Dunăril fără grijă au fost. Acesta în pace credincoasă au ţinut pe MassaghetL Acesta cu sabila au îngrozit pre Gheti, carii în arme se bizuîa, Iară hatmanul acela Flac, (pre carile Eneas Silvie îl numeşte Fulvius Flaccus) pre cum am şi mal arătat din Calviz şi din Onu­ frie, au fost hatman sau cum zice atunce Romanii Consulă cu 132 anl mai denainte de naştire domnului Hs. Aşe dară fără prepus rămâne să înţelegem, precum vreme şi furtuna, (carile ce lasă în lume nestrămutat?) numele a un il părţl din nernurile Ghetilor, să ne mutat, şi din Ghf'..ţi, Dachl 'să-I fie chemat; Iară amintrile tot dintr'o seminţie şi tot dintr'o în­ cepătură să fie. Aşijdere pentru oare ce deosăbire a numiri lor, cari 10 la scriitorif cei greceşti aflăm: A&:x.ou� şi Aliou:;, Dachl şi Da! citim; vre o indointă a pune nu trebue, căc! obiciuîtă Iaste limba Ellinescă a muta pe: cus: în: os; şi pe ehi: în: i; şi precum fpv.t'lwt, fpliot şi rpcHxo6�, l'po:(ou:;, aşe Aaxo� au mutat în Alio:;, şi Alixot în Aliot, i psocl. Ce pentru ca tot prepusul socoteli] noastre să ridicăm, aduce vom la mijloc pe Bonfin, carile în lat şi în lung de numele şi de ntamul ace�tir seminţil scriind, a tuturor scriitorilor părerl într'un loc le adună, şi le curăţeşte, cari le sint aceste: «Dachi, ,- ( " . «.;'. ,- ' . .',1 -,' ') , ., . • I ;r' l ,.. .. :.:w'\ ...... /.) .. ' "1, • �l :.; I [73] I . � ,r • t· , -' . " I'lt �n fh,'j 1, CAP. IV. PROLEGOMENA. «zice, decada 1. Cap. 1 şi Dail tot ace'iaşi sint, dintr'o ... H,h1t\< «cu G hetiî, căror-a şi li m ba tot una le taste, şi pu ţin I': i {res «acastaş întărind, zice: precum Dachi!, Dai! sint, cele v i; �'l a «lor oraşe încă m�lrturisesc, a cărora numere mat multe 1 !.Ja-,,;l «să slârşeso, precnmu-i Oomidava, Serghi(lava, Deţidava, 1'1,' il', 'l, «ca cum al zice: Dava lui Marco, a lUI Serghie, a lUI' .' " a «lUI Comi, iprocl. Însă Gheti] Grecilor au fost mal cunosc ,1 căct «şi mal adese peste âmbe malurile DunăriI trece, şi ni ( t: �' ,� " (mi cu 'I'hrachii, să amesteca.» Înot, şi mal cu dedins ele m, cu noaşte minte lU1 Bonfin, vom afla că nu numal Gheti ')1.,', şi Dai], ce încă şi Gotthil', Visegutthil, şi OstrogotthiI, 'llt câte-va oarde de a lor, tot o semenţie să fie fost, de v .1" la aceYaŞI decadă în faţa dintât zice: «Ostrogotthi\', R1 « Vinovilethil, SvetidiY, Coghenil, oameni innalj] la stat ,O" «din carii Daft.-sau Davif, au eşit, Aceste gonind pre I-l J � l .. «pre locurile sale, de ciîa Dachi s'au numit.» Pentru nun 'nr.. Dachilor aşe, iară p�tru a ntamulut începătură tarăş l�. 3l'C'1 scriitori uitânelu-ne,'-S'ă ascultăm ce zic? câţl istorici şi l'I�' .' " cii!' ceşti mal nOI s'au silit să culiagă socotelele celor r 'li, o, pentru aceste nernurf, precum proasteI noastre minţi să 'It '1 lungl şi înpletecite voroave mal mult au întunecat, de luminat ştiinţa aceştii poveştl, pentru care cititorlul d mai bine să se încredinţeze de cuvântul nostru, citesc; '1' ,. 1, carte lui \latthei Pretorie, pro care o numeşte Lume ( " .iiu", la earile ma\' mulţI de sute ele istoricI să pomenesc;, în el fost .prtnă mal pre urmă ce alesi socotTală a lor, ne,l d, nu vâ pute înţelege. Pentru care lucru nOI, şi cu nOI denainte, socotind că mal curat şi ma'i cu credinţă deeâ.oI' ':" soeotelele celor'vechl altul să nu fie cules, ale altora Înt Iăsinu, euvintelc lui precum sint nemutate, la mijloc 1 «După ce, (zice decada 1. carte: 2) au eşit Gotthii cu 1 � "-� «său Filomiris dela Scanclinavila, s'au cuborât la balta «şi s'au aşezat elupă acela pe marginile Mării niagre. ' I ('Uj , «multă vreme urându-li-să şi acolo, au purces cu hatn, 1 HI • «Zamolxis (carile au fost nu neînvă\at mosof) şi au «Dachila». (Socoteşte aice, c;ă încă pănă a nu vini C, 1 I t: I 1 l' i I i, ! !I r , '-:' I o .) , ,/o, :, , '\ "" l' . � " ',(i I . " .... [74] 74 CAR'1'lt J ------- - --- -.- - --- trânsa tara acasta Dachila s'au fost chemând; de pre care precum , , , nOI mal' sus am pomenit, Ghetil carit s'au aşezat .într'ânsa sau numit Dachf deciîa din Dachita (trecând peste Dunăre) au nă­ buşit în Misia, şi au aguns şi pănă la Trachifa. Acestă poveste o aduce Bonfin elin Iornandis, carile om de nlam Gotth fiind, pro larg au scris de lucrurile şi de începătura Gotthilor însă precum Dachil să nu fie dintr'aceştl Gottht, cum Bonfin a'ş� alalţl vecht i storicl mărturisesc, a cărora cu vi nte Iarăş Bon fin frumos le ală­ turlază. Şi vrând ca să despletecîască voroavă, în tâlu aduce la mijloc în pletecetura, apot O şi descâlceşte. «În pletecitu ra dară «Iaste acesta: zic precum Gotthil şi Ghetit tot una să fie. Aşij­ «dore Dachil şi Ghetit (pentru căcl aşe zice Stravon , fiindu-le «limba de obşte), tot un nlam să fie fost. Aşe şi' Trogus, şi din «Trogus, Iustin va, precum Dachil seminţila Ghetilor să fie fost., «apoi şi Stravon, şi Trogus înpreună zic: precnm Dachit să să fie «trăgând din Daal sau Davil, carif'au fost lăcuind pe la mare Cas­ « pii). Pre ace stă înpletecetură o despleticeşte aşe, într'aceîaş decadă �(şi la acel aş cap puţin mal gos, zicănd: Dai! şi DaviI tot ace­ «laş sint, dintr'un rod cu Ghetit, ';ii nu numai căct limba şi graIul «tot unul lt-au fost, ce încă că ce şi dintr'un Iau au eşit rară de unde «au eşit, acoleş puţin mal gOB elin Stravon arată. Dait, zice, [precum «Stravon mărturiseşte) sint năroade a Schythiil asiaticî, aproape «de mare Caspiiî lăcuitoare, şi Iarăş într'acelaş carte cuvintele «lut Stravon pomenind: Schythil zice, car iî de la mare Caspiil să «încep, mal mulţi Dat să chrarnă. Şi mal gos zice: din Dai unora (de zic Parvii, altora Xanthl, şi altora Pusul'i,., D�I ParvÎ'I,era, «uariI lăcula mal aproape de mare Caspiif şi mar vet;inl de Bir­ «canl, Iară alţiI pănă în ţara ce să chema Ariana să Întinde. ApOI (<Închide voroava într'acesta ehip: Dachir, zice, şi Ghet.ir, mi din «Seandinavila, (precum socotiia Iornandis) ce "din Tătărâme, sau «Schythi\'a ce asiatICă să fie eşit mai adevărat raste, căc! şi nă_ «roadele asiaticeşt\', de cât cele evropeşt'f ma\' vechi sint.» Dintr'a­ ceşti dară Ghetl carii au fOf'lt asiaticI au eşit şi Dachil DunăriI, precum Stravon mărturiseşte. Însă acestă poveste trebue să o înţlHegă cititorlul nostru, precum· cu sute de ani mal denainte .... ,-- , . . , , .i " .. � . , ; .. ,,�. 10 ) . , . .r J l . " ., . I [75] CAP. V. PROLEGOMEN A 75 .- , ele domnul Hs. să fie fost, precum în capul ce urrnază şi mal curat să va vide. Aceste dară avum carile mal curat, şi mal pre scurt avum de zis pentru numele şi începătura nlamului Dachilor, Iară acmu vine rândul, când şi cum sau început crăifa lor, pe pământul Dachiil să arătăm. CAP. V. Pentru c/'ăila Dachilor, cun s'au început, şi cum au fost mai denainte, dedtt a o supune Romanii. Vrând, ca pentru ce dinceput a Dachilor stăpănire să scriem, şi grămăzI de cărţi a mal vechi şi mal nOI istorici întorcâncl şi răsturnăncl, nu altă, ce ca cum într'un lavyrinth, (cărula nic) Întratul nici eşitul i să poate afla) să fim intrat, ni să pare; că de vom căuta la cel mal vechI, cât faste latul şi lungul părnân­ tuluî, dela Dunăre, dela mare ntagră şi dela marea Caspiit În sus spre ocheianul Crivj1ţulu'i, trei numere mal de obşte şi mal de vestite aflăm: a Schythii, oariî tot supt un nume toate alalte nlamurl, cari le pre pomenitul pământ au lăcuit, cuprind. După acest nume prinţipal *, aflăm numeleSarmatilor, şi a Ghetilor. Deci 'llal de Iruu supt aceste trei numere de nramurt să cuprind Dachit, Gotthir, Vanrlalil, Savromatil, şi alalte nenumărate, (carile neiăcând la lu­ crul nostru, pentru lungime le trecem] njamurl, carile Ellinil cu nume de Varvarl le poreclita, Iară pre amănuntul, şi în faţă (lepre numere şi de pre, ţări, pre cari le lăcula, şi depe furtuna, care după vremî Îl muta, şi-I sohiro ba, a le număra, .şi adevărat locurile lor şi stăpânirile lor a insărnna, precum de cunoştinţa noastră, (poate şi de a multora a altora) foarte departe S3 ste cu bună voe mărturisim. Aşijdere ele vom da toată credinţa cestor mai nol istoricî, şi ales precum o zugrăveşte Matthei Pretori e- în Lume Gotthilor, creză-ne cititorîul nostru, că în tot pomenitul pământ, nicl un niam, nict un nărod, nu putem afla, carile înce: pătura serninţiil şi stăpâniril sale, dela _ GotthI să nu fie luat, \ k �·��------�j i , .1.. t '1: oi· \' . � '. ; , . ·0' .... ,'" " , - \ [76] 76 -------- ------ ------- CARTE 1 : , şi înpotrivă, nicf un Gotth nu putem găsi, cari le în toate nernu­ riie, şi seminţiile să nu să amestece. Că scoţind numai pre Uni, (ce şi pre aceşte alţiI mal vecht să văd că-I amestecă, precum mal gos vom arăta) şi pre Gherrnanî, toate stăpânirile şi crăi ilo acel părţl de lume, Întâi!l le face sarmatece, apoî pe Sarrnatl il face GOtthIj nicî avem În ce să -vinuim cu, acesta pe Pretoric, devreme ce vielem că şi alţiî din cel vechi, şi cu 'multul mal ele frunte scriitorî, într'acelaş părere să fie fost" şi intru cu acestă tablă, ne lasă Înnainte Procopie Chcsarîanul, carile supt numele Massaghetilor şi pre UnI cuprinzind, carte de războiul Gotthilor, cap. 11 zice: «Massaghetil, sau precum aemu le zicem UnI. f;ii «în cap: 2, aceiîaş cărţI, Gothil, zice, Vandaliî, Visegotthil �i Ghe­ «pidil tot ele un nern şi de o limbă să fie, şi aceşteş mai dena­ (cinte să să fie chemat Savromatt, şi Melanhlanj, şi peste Dunăre «cele dinceput desoăleoăturl să fie avut.» Aşijdere Alanil Între alaltl varvarf vestit Îp vitejie năroel (precum îl mărturiseşte Dionysie), Procopie îi face .Gottht, Van­ dalil (zice Carte ele războtul Vanelalilor: 1, cap. 3) lăeuitor ij bălţi! Meotis, fiind asupriţi ele foame, luând În soţie pe Alanj, nlam Gotthesc, s'au tras cătr{\ Gherrnanit, carii astăzi ÎI chemăm Franchr, pe apa Renulut. Decât acesta mal vechtu Plinie acestaş socotelă să fie avut, mai sus am arătat, unde zice «că toate nrumurile «Ghetilor lăcuesc peste Dunăre spre cârnpr. Decât Plinie încă «rnaf vechlu Stravon, carte 7 de Ghetl zice: elin potriva hota­ «râlor sau ţărâI pădurii Hertinil» [acestă pădure să Începe dela obârşiile Donuluî, şi curmâncl toată ţara rusască, întră în ţara leşască, şi În Ghermanila şi trece pănă la munţii Italiil] stând, apol au cuprins toţi munţii pănă în hotarâle DachiiI, ('ia amente şi aice vechiu numele DachiiI), şi pănă la gurile DunăriI, şi la apa NistruluI cu Sarmatil amestecaţi au lăcuit. De �ceste mai pre larg caută la Sarniţie, carte 4, cap. 5, Aşijelere Dail sau Davi'i, din cariI sint DaehiI, precum elin rodul Ghetilor să fie, Iustin şi -Trog mUl sus au mărturisit. Aşe clară Într'atâta de numere, şi de nemurl zămintelă, cum s'ar pute singură a Dachilor stă­ pânire dintr'altora a să despărţi, nu cu luşor lucru a fi ni să pare. Pentru car�, lucru, nOI ca nu nicI în potrivnicI atâţe vechI r:. 1·! I 'b:.I!.' �-�--<�'�-'�-'�----�--'-��----�---- . (. :.- 7 sir - _.- - - ... �' / ••• J. � , , : ','i. '1 /��::. -i.' � ! 4t • .' t ,.;. '<.I,. I ..... �', I -,' . , , ','; .... � ) .. . )J l . .• � .'.: I [77] • CAl? v. PROLECoME�A 77 ar ... \' . � " şi nOI scriitori, să ne arătăm, nicl acastă istorie în amestecătura sa ca într'un întuneric fără zare zăcând, nedeşchisă şi neivită să O lăsăm. Ce de pre mijloc, şi mal fără grijă cale vom apuca, şi peste tot, din socotelile tuturor ce am putut înţelege, vom arăta; iară cititorjul totdeuna în grudecată a face slujbe-I Iaste. Zicem dară, precum stăpânire Dachilor îndoită. şi în doaâ fellurl să fie lost, una care supt cel de obşte a Ghetilor nume s'au fost­ cuprinzind, şi nu numar în Dachila au fost stăpân ind, ce încă şi peste Dunăre în Misia, şi pănă la Thrachila s'au fost întinzind ­ (pre care stăpânire să o fie deşchis Zamolschie filosoful, mal sus am pomenit) şi acelaş pre aceste locuri, pănă la vremile lui A s­ gust Chesar, supt numele Ghetilor să fie stătut (precum mai pre larg vom arăta în capul ce urrnază, unde vom istorisi războaele lu) Avgust, şi a altor înpăraţt Româneşti, cu GhetiI) lar-5, altă stă­ pânire sau crăie a Dachilor au fost mal deosăbit de alţi Ghet1, şi mal cu hireş nume de crăila Dachilor, care al) stătut pănă la Ulpie Traian înpăratul Românilor, şi pănă la Decheval cratul Dachilor, pre carile Traîan birui ndu-I, şi omorându-l, crăifa Da­ chilor cu totulul tot s'au stâns, pre cum înnainte la rândul său să \ a vide. Doct stăpânire Ghetilor, cela ce au fost mal de obşte pre ce vreme începătură să fie luat, din scriitori cu adevărat nu putem a ne înştiinţa, fără cât la Irodot, cel mal vechlu dintre EllinI scriitorI vidern că pomeneşte, pentru lăcuire lor peste Du­ năre cu Misit, şi cu Thrachil, dela carele luând Evsevie: «Thrachit, zice, Misiî, Ghetil şi Vevr ichil, o samă din nornurile sale trecând la Asia, -rnal toată Vithyrua au cuprins»; Iară acastă trecere a lor la Asiîa, după socotela hronologhiculul lul Calviz, să să fie tâm­ plat cu 563 ele ant maf vdenainte de Domnul Hs. Nici mal mult ultându-ne la cuvintele lu] Matthe) Pretorie, carile pre Gotthil săl de pre vremile lUI SalŢl;pşbn îl lungeşte, la rândul istoriii, carele noai fării prepus ne poate sluji, ne Întoarcem. Ghetir aceşte întâlaşi dată au vinit supt ştiinţa Romanilor, pre vrome când au fost consul Sţipion, şi eollega, adecă tovarăş lui eţipion, Flaccus, pre carile Enias Sylvius îl numeşte Fulvius Flaccus: 132 de ani mai înnainte de Domnul Hs: precum am şi mal pomenit, şi acest FIac gonind din Mesila pe Ghet'f, cu Du- .) , ,1-; :, , '\ " [78] ,�' - , 1· ' ',1, rt 1,' \ , �. 78 CARTE 1 , I , . ,.,. I j I I , 1: I! năre hotarâle inpărăţlit Romanilor au Întărit, şi macar că Ghetil aoeira după ac era, sau Dachit, de multe orî în hotarăle Roma­ nilor năhuşila, Însă până la vremile lut Ulpie Traian, hotarul În­ părăţiit tot Dunăre au fost, Aşe clară Flac hatmanul Romanilor dobândind cetate Sardica, şi din Misira gonind pe Ghetl peste Dunăre în Dachia: cel de obşte nume a stăpânirit Ghetilor s'au curmat, şi după acela aşezindu-să el dincoace de; Dunăre, cel deosăbit nume a crăiil Dach ilor au început, pentru avcărifa oral dela cel dintâl până la cel mal cip, pre urmă. acmu vom să zi­ cem. Decl de toţi crail lor, supt hireş numele Dachilor, numal cinct să pomenesc să fie fost, [scrie Pretorie), şi cel dintâl, zice să-I fie chemat Sarrulis, pre acestaşl Iornand, carte: 2 pentru Gotthl, îl numeşte Corrilus, şi de dânsul într'acesta chip pome­ neşte: «Corrilus zice, cralul Gotthilor stând Ia stăpânire 40 de «anl în Dachila, nlamulul său maţ mare au fost. 'Daţita zic ce «veche, pre caro acrnu să ştie că o ţin năroadele Ghepidilor e ; sărnălulaşte-să acesta să fie fost cralu Dachilor, pre. vrămile luf Iulie Chosar, AI doile au fost Varuista, (pro cari le Iustin îl chlamă Varavista.) acesta întâlaş dată zic să fie avut războiu cu Bastarnil (precum elin Iusti n mal sus am pomenit) carii pre arunce Între Nistru, şi Între Prut au fost lăeuind. După aceia stăpânind toată Dachila cu prăzile sale adesă ţărâle Romanilor depre Dunăre strica, şi multe tălhuşagurt şi răutăţi tăco, (pentru care caută Ia Lume Gotthilor a lUI Pretorie, carte 4. cap. 3 că mai pre larg vel afla) înpotriva acestuia, Avgust Chesarl nu numar Îndelungat ce încă foarte greu războtu să fie avut, pentru carile şi Ioan Zonora: carte 10. cap. 27, supt numele Pannonilor, să vede a po­ meni, unde zice: «Avgust Chesarl în potriva PannoniIor, caril sint «pre lângă Dalmaţita şi pre lângă Dunăre lăcuitort, singur cu «capul său mergând, până mat pre urmă îndesiridu-I cu războael e, «multe năroade acel ţărI, ÎnpărăţiiI au suppus. Şi Dion, carte «55: şi iarăş Într'acelaş carte, cap: 32, Chesar zice, trimiţind prc ((Crapus cu oştile în Macheuonia, Thrachia şi în GreţiIa, cu multe ((niamurI, multe războae au avut, în ce de pre urmă, pe unilo :;- h o ţit, şi plin de meşterşugurt, acesta cu mare ruşine Romanilor, pănă intr'atâta puterile Dachiit adăoscsă, cât şi o sumă de bani în chip şi ele dajde, şi de dar, în tOţl aniî de la cămara înpărăţii! lua, după tocmala ce făcusă cu Domiţian, precum Dion istoric: *Dioll.Cal'tti61 mărturiseşte. Aşe Romanit vrând nevrântl cu banii săi pre Decheval din zi în zi tnbocătindu-I, el în putere mărinclu-să,alte răzhoae încă mai grele, şi încă mai groznice asupra Romanilor găta, asupra cărufa sculându-să 'I'ralan cu războiu, l'au bătut, şi tot nîamul Da- chilor din Dachia au stărpit, (precum înnainte la viaţa luî Tralan pre larg vom arăta). Iară după peire lUI Domitian şi a lui Nerva, stând la îrnpărăţita Râmului Uipie Traîan, întâlaş dată au pus în gând pentru ca să răscumpere ele la Dacht ruşine şi ocara, care de câte-va ori o pătisă, şi aşe asezind intâl lucrurile Pu- blicăl, şi întorcând pre slujitor! Iarăş la învăţătura şi orândulala oştil ca mal denainte, îndată au dat răspuns Dachilor, că pentru banii ce cere, le va da arme. Dela Dion istoricul (carile lucrurile acelor vrernl pre amănuntul au scris) ne înştiintărn, precum Tratan llioll. Carle 6H şi alte războae foarte vrăjmaşe, şi bătăi foarte cu multă vărsare ele singe sit fie avut, macar că în toate nărocul biruinţil tot la Romant au fost. DeCI bătafa dintătu, precum să să fie tâmplnt pre la anul dela IIs: 101: socoteşte Calviz în HronoJoghicul său la acela an. [Aice Iuhite cititortule nOI vrând numai pentru De- cheval să arătăm, precum el au fost cel mai pre urmă a Da- chilor craru, pentru războaele lUI Traian cu dânsul pre scurt po· menim, Iară mai pre larg vel vide unde va vini rânrlul istoriii la viaţa.Iuî Traian,) intr'acel dară dintâl războju, macar că Dachit fură bir uiţt, însă şi elin oaste Romanilor foarte multt an picat, iară cel răniţI atâta au fost ele mulţi, cât la apothecart, şi la ţi- rul iof, ne mal rămâind pănzătllri, ş'au scos Traian mesele, SOl'- vetele şi năfrămile, şi n-au dat să fie pentru legăturile ranelo1' slujitoreştt. Aşe în războiul cel elintălu cu mare vreelnicila lui Traran, şi cu bărbăţira Romanilor, pierzind Deeheval răzbOIul, i-au căutat a ela dos, Însă nu aşe de tot sfârmat şi răzbătut fiind. După ce s'au tras supt cetate scaunulUI său, Zamoghetusa, Yarăş ş'au strâns oştile ce să înprăştitase, şi tocmindu·şl oamenii Iară G = , I �. \ \ . � " ; , '''':, , - \ .i' � ,1, ... ;. , , [82] ,'1 .l "1 / I ti t CARTE 1 82 au stătut la bătae de iznoavă. Ce nicî Tratan mal leniş de cât ne­ priiatenul fiind, tot în urmă gonindu-l, Iarăş i-au dat războtu vrăj­ mas, ca şi dintăi; Însă nărocul Romanilor slujind, Iară rămasă Decheval biruit. Decl Decheval (precum zice Dion într'acelaş loc) văzindu-să şi din arme, şi din puteri: mal gos, au poftit pace, cărula Traîan foarte pre lesne r-au dat-o, cu aceste tocmele: ca prilati(ni)lor Romanilor prijatin şi neprilatinilor nepfitatin să fie. io.". Cl\rt� 68. Aşijder6 ca să răzsipască cetăţile, carile pre la hotarăle Dachiil, uue, carte 10. ' .,;stola 80. ze- pentru întăritura făcusă. Intr'acesta chip, Tralan, (precum şi Dion lI'il, carte 11 şi Zonoră pomeneşte) dobândind biruinţa şi pace cu desila, şi c&p.21. după vola lui să priîmască asuprindu-l, luat-au cu sine şi pre solil lUI Decheval, şi la Roma cu mare triumf, şi laudă întorcân­ du să, senatul Romanilor l'au numit Dăţanul. însă pentru nestare la cuvânt a lut Decheval, şi pentru amăgiturile ce înbla să facă, nu multă vreme au putut a să stărui aco pace; căci îndată ce s'au întors Traîan cu oştile, Decheval macar că atavla asupra Roma­ nilor oaste să rădice nu indrăznira, însă pre Iazighî, şi prfl Meta­ nasti, caril era din prilatiniî Romanilor, şi dela 'fisa în sus spre Buda lăcula, cu adese prăz! 3,,1 călca, nu să părăsila. Cu care pricină aprinzindu-să Traian de mânie, de iznoavă asupra Dachilor armele ş'au clătit. într'ace cale cu meşterşugurile şi măistriile lUI Decheval, nu puţine, nicl Iuşore primejdiî au vinit la capul lui Traian, ce cu chivernisala ce făce, şi cu ştiinţa a purta oşu, toate meşterşugurile lUI Decheval în zădar scoţind, din toate primejdiile ferit au fost. Decheval văzind că nicl cu vicleşugul, nici cu armele va pute sta în potriva luf-Tralau, încă mal de mare vicleşug, şi răutate s'au apucat, şi Iarăşi s'au făcut că să va pleca lui Traian, Însă de-I va trimete pe Longhin su­ taşul, (carile cârma oşti! purta, şi toate lucrurile lUI Traian după vrere le plinira), pentru ca cu dânsul să vorovască pentru pace. Pre acesta Tr-al'an la dânsul după puf ta lUI trimiţindu-l, el îndată au poroncit de rau legat, şi cu multe muncI căznindu-l, până mai pre urmă l'au şi omorât. De acărula patimă înştiinţindu-să TraIan, mai mult de durere inimiI ce trăge, căci pierdusă om vrednic ca acela de mânie înfocându-să toată socotela ş'au pus, ca şi pe Deche, al, şi peste tot nemul Dachilor, aşeş din temelie . ,1 • � I 1: • 1 jl , t .. -­ . ',J , I d' � '1 '\ , 1." 4 f" i,. " 'J ."' ... .r' ...... """ I . ;;\:- .;" i � � I i, ',�. ,,;, I I • ·,>t • ... ·· . .'.1 o,' . , : } . ) ,. ':.:- '; ..... 1. t � I 41 • ... • f • , ',\ ,,' . � l [83] CAP. VI. PROLEGOMENA .1.' �, 83 ---------------------------------------------------- Să-I răzstoarne, şi pentru un Roman, pre toţi Dachil Să-I prăpă­ dlască; însă puind lucrul la sfat, vide Tralan, că lucrul aşe după pofta lUI a să isprăvi) nicf pre lesne, nici fără primejdie poate fi, de care lucru ales-au ca mal fără grijă, şi mal pe 'ncet de ace trebă să să apuce. Şi aşe într'ace vară, la anul de la Domnul Hs: 104 (Dion, carte 68, Plinie carte: 8) au stătut de au făcut pod de platră peste Dunăre, (care pod ce fellu de zidire au avut, caută mal în nainte la rândul său), gătind dară Tralan podul peste Du­ năre la anul: 105: au trecut cu oştile din Misila în Dachila, şi drept spre apa SargheţiI au purces, unde şi Decheval toate pu­ terile strângându-şî, cu mare indrăznîală îl aştepta, ce pohărnit nărocul I�I Decheval, Iarăş dede- biruinţa Romanilor şi de trita oară. Decheval văzindu-şt oamenii răzsipiţî, şi în toate părţile şpârcuitt, de toată nedejde lăsindu-să, pentru ca să' nu cadă viu la mâna lUI Traian, singur şie ş-au făcut moarte. Traian după izbândă minunată ca acesta, intâîu cetate Zarmizoghetusa, scaunul lUI Decheval apucând, (pre acesta mal apof au numit-o de pe numele său Ulpia Tralana) apot abătând din matca sa apa Sar­ gheţit, i-au aflat toată avuţifa, care nenumăratâ era, şi o zidisă Decheval în fundul apil. Decita, precum mărturiseşte din Dion, şi dintr'al ţiI Bonfin, deşertând Dachia ele toate puterile şi aşeş (le tot istovind-o, au făcut-o provinţie; şi înplânrl'o de cetăţeni, şi de ostaşl viteranl [aceste era cum sint oturacil la Turcî) cu ce­ UlţI şi cu oraşe au întărit-o, precum mal înnainte vom aduce toate a tuturor mărturiile, carit -într'un glas întăresc: precum l}�chitl. .toată s-au descălecat cu Romanî, Iară rămăşiţa Dachilor câţr scăpasă din oştenl, şi altă prostime, pre toţi până la unul, precum să-I ilo, trecut mal spre fundurile ţărâl ungureştt, scrie Ion Sambuţie, în adaosul istorit ungureşt'i: list: 807: care apoI la istoriciî greceşti, Zonara şi Cheelrinos iproct, s'au numit Pano- Dachia, adecă Dachila de sus; pentru acasta caută şi Dion, Ev- *Dion.ac.ol! t . Xifili A 1 V' B fi LI" v Evtreple 111 ropie, Il m, vre eus !Ctor, on lll, eunc aVIe, ŞI toţI alalţl 1* Inl Tive mar nor scriitori, cariI după cei bătrâni urmază. AnelieVictol lll'eviar, cap, ; , ,1,; , - \ •• �j . ',,�, r [84] I : . '1 ,1 'i ',J t ',1 , 1'1 '1 r - J1, . I J , , '. '\ • , " ." ... G -om 'i "�,l i ... ·· . .'.1 -,> , , , '.\ <0-', I ' ... ". 1 ) .� . .Jl l [85] CART'E A DOA. Care arată eoreniîa nlamulul Romanilor, precum din Elllnil Troa­ MUI să trage, şi {le începătura înpărăţiil lor dela Remus şi Romulus. A�ijtlere pre scurt tnsămnlază, precum Românii din nacltia, carii astăzl sint M oldovenll, MunteniI şi Ardeleniî, sint din nîamul lor hirlşl Romani {le la Italia, de 'I'ralan înpărat pre aceste loeurl aduşi. PROIMION. CAPUL 1. .' ,. , ':, '. Penir« neniul Romanilor, din cine şt de unde să trag et din începălura lor. Zic bătrân il, mal maril noştri a înţălepcunil Iubitori, că cine-va hu n, şi cinsteş a să face, a nevoinţil şi a bunătăţi măril lucru Iaste; rară din bun riem şi cinsteş părintt a să naşte, şi din vită ele nărod vestit şi lăudat a să trage, a năroculul, (sau precum, eu crestinesc cuvânt trebue să înţelegem) a dumnăzăeştil orân­ dulale Iaste, şi adevărat dară, că nu puţină cinste, nicI plecat năroc Între muritort, să socoteşte şi să crede a fi, vechime nla- ,'" ... � \ .. �r , �'... .' [86] CARTE II .. / � � t I 86 -------------------------------------------- mulul, mulţime icoanelor moşilor şi strămoşilor, vestit şi lăudat prin multe vacurt nlamul începătorilor, şi mai marilor SăI, pentru careI, şi cu care pricină, între ntamuri le şi limbile lumil mare deosăbire şi răzlăţire să face; şi unii din bun ntam, sau de bună naştere, Iară alţii proştr şi varvarf au luat a să chema, că de amentrele pre singur drumul şi cursul fitil, p�ecum Iaste de-dreptul de vom socoti, (osăbind pre ceiîa, pr:e carif vecnicajdumnăză­ Iască, către nernul muritorilor dragoste, prin sfântul, şi dumnă­ zăescul cuvânt i-au zămislit, şi prin feredeul darulul său, de mo­ jiciîa, şi prostimea tărnil şi a tin il stricate spălându-î, Iarăşl de iz­ navă i-au născut, şi i-au prefăcut), toţr lăcuitorit lumii (după ade­ verinţa svintelor scrisorf toate ntarnurile el, precum Ellinl aşe varvarî, precum Romani aşe Tătarl; toate şi cu toţi] tot dintr'un nlam dintr'o începătură de tărnă, tOţI dintr'un părinte putro­ zitorlu, toţi vechi şi în singile putreglunil una sint; şi aşo nict ar mal ave pentru ce să să mai înfle ţă�na asupra lu- . . tu lui, şi tina asupra gunoîulut ; nice vechime asupra noimel capul ş-ar rădica; nicl fiiî, şi nepoţi) pre părinţii şi moşii SăI do proşti I-ar râde sau de varvarl i-ar batgocuri. Acesta dară şi într'acesta chip fiind jghîabul, şi răul curgerii fiI:iI, alave Iaste, că de faste vre un nlam mal mult de cât altele să să cinstescă, sau de mare nume' şi preţ să să ţiIă, nu numai singură vechime lUI, nu numai mulţime şi lăţime hn în toată, sau în ce mal multă, şi mal mare a rătunzeliî pământului parte destulă Iaste (că aşe de ar fi, cine din ncmurt cu Tătari! pentru �tCesta s'ar pute certa? sau care din înpărăţiî, înpărăţii şi vechimel lor s'ar alătura? sau macar cât de departe a apropila s'ar pute), ce încă spre agonisita acestula tituJ, mai trebuesc bunătăţile obicelnice, cunoştinţa cinstil şi nevoinţa spre dânsa; învăţăturile, şi vredniciile, carele singure numai cele proste 'şi varvare obi­ cela a schimba şi a strămuta pot, şi din varvart Ellinl, din pă­ gân'L Români, aI preface meşterşugul şi mijlocile, arată. Pentru care Socrat filosoful adevărat filosofeşte zicând: că nu ellin Iaste cela ce în Eliada trăeşte, ce cela ce obicei le cele bune şi cinsteşe a Ellinilor au învă·ţat, şi le face. Cu aceste clară ci nil, şi istru­ me.nturl ElIiniI de cât toate a lumel nlamUrl mal înainte slujindu-să, ..... �' ; ), .. " .. � } . � l • Ă> '" • I • I , . [87] CAP. II. PROLEGOMENA 87 , , .. . ,1, şi numele a nemulut acelui mal de bună naştere ş-au agonisit, şi slavii a toată cinste, şi învăţăturil singurî, şi mal vechr, au eşit stăpănitorl şi moştenitorf, Acestă socotelă adevărată şi fără colachie" de la nOI să fie zisă, aglutoreşti-ne Plutarh vestitul în Roma filosof, şi istoric, acăruta cuvinte aceste sint: «Ţiteron după ce mergând în Greţia, «cel de 1runte şi aleşi filosofi şi ritort ascultase, şi cu totulul tot, «pentru ca să să înforrnălutască, şi din ce era să să mute, pr� sama «lor să dedese, ApOI de acolo întorcându-să la Roma, şi înnainte lUI «Apollonie Milon, î� limba ellinîască oraţie făcând, într'atâta mi­ «nune, şi mirare au căzut cel cel auz isă, cât să fie zis Apollonie, «precum îl Iaste jele că vede învăţăturile şi voroava frumoasă «care numai Grecilor era lăsată, prin Ţiţeron la Romanî adusă.» Iară Ţiţeron singur 'scrie în ,pu::â.ntulla Brutus, pre cum la Athi na mărgând, dela un Antioh marele filosof, învăţătura să fie luat, cu a cUI dăscălie nu numar mal deşteptat, de cum era întâîu, ce aşeş mai de tot şi tot mutat să fie fost din cele ce fusese, şi pentru acela într'alt loc zice, şi mal pre larg, că ce au Ro­ manif, tot dela Ellin] să fie luat, şi pentru toate lor le sint da­ torf. Caute cititorîul nostru la Busbecvie scr iitorfu nlamt în Epis­ tolita care Iaste îridemnătoare creştini lor, că acolo ca aceste va ana de o formă, şi asemene cu aceste, de cât carile pentru Greci, şi pentru Greţia nici Grecul în Greţia pentru moşie sa mal drept, şi mal adevărat a scrie şi a lăuda; ar fi putut. CAP. IL Arată-să cvghenia, şi slăvit n'iamul şi numele EtliniloJ'. Pentru nlamul, şi nume Ellinilor, (carii mal cu vechîu nume Grechî sau Greoi să chema) din ce dintâl începătură de am sta să zicem, nicf noaâ vreme de scris, nici cititorfulut de citit f-ar a­ glunge, pentru care nu la unul, sau la altul din scriitort îl tri­ mitem, ce la sute şi mit, carij ele Grec\' şi de minunate lucrurile lor în scrisorile sale au lăsat; Iară nOI pre scurt (cât adecă la ) , "'-, . '" linguşire [88] treba lucrului nostru de agtuns a face socotim) şi puţinele vom însămna, din carile cele mal multe cum şi cât vor fi fost, pro lesne 'faste fiete-cul a cunoaşte, precum să zice adagheul * de pre unghe Ioulul: adecă vădin d unghe leului, ce fiară să fie leul POţI so­ coti. Aşa clară nlamul acestaa Ellinilor, vrorlniciilor, învăţăturilor, şi înţălepc'iunilol' sale alăturând armele, vitejiile, şi mă,rime sufletulul, cu biruinţele nu mal puţin de cât cu învăţăturile, prin toate părţile lumii au pătruns, şi toate unghiurile el au străbătut" şi pănă intr'atâta veste şi Iau ela nurnelul lor, inimile a tuturor muritorilor au vincit, şi cu biruinţa armelor cerbice plecându-Ie, mânule li-au legat, Gât şi cel mal varvar de cât var varit nern a Schythilor, şi cu dânşil toate limbile înpreună cinste numelui, slava nernulut, şi lauda armelor nu Il-au tăgăduit: ce cu toţiI ace stă protie (adecă locul cel mal de- cinste) lor au dat. Acastaş vacvaril vecilor a­ cestora, şi întâl mare şi puternic ntamul Othmanilor, şi astă-ZI mărturisesc. Ce cuvântul strângând, în scurt să zicem, şi să po­ menim biruin ţele lor În toată lumîa, precum Dionisie Vacchos au pus stâlpil şi ţenchlul armelor sale în ostroavele ochianulut despre răzsărit: Iraclis în margile pământulut despre apus; dru­ mul lUI Ahilevs până la pustiile Schythiil, spre mrază noapte pănă la Nistru, pănă unde adecă pe acele vremi ave pe cine birui, şi intr'acut cap mâna să-ş pura. Tăcem a zice pentru Alexandru marele Machedon, cari le nu numai cât pănă la Per­ sida, şi la India pe urmele lUI Dionysos mergând, nenumă­ rate, şi de ahla cu auzi re numeluî altora ştiute năroade, supt sabila sa au plecat; ce încă şi cu vânturilo şi năsipur-ile Africăl luptându-să, în pustiile Lyviit au pătruns, şi până la Amon şi fântâna ce-I zic a soarelul au agîuns; şi încă furtun a-l re de .. n'ar fi zavistuit norocu lUI bun, şi capătul cărărilor lUI Iraclis ar fi văzut, şi cu vârvul suliţi! marginile răzsăritulut, şi a apusulul ar f inpreunat. Părăsim a însămna a Ellinilor în Evropa, Asia şi Africa sălăşluirr, şi în toate a lumil părţi puncrl ele temelii de ţări, de înpărătit şi ae minunate cetăţI, carele nicl număr nid sfârşit au, ce să zicem: că după ce slava şi cinste în nume, în nlam, şi în ehi puri, şi persoane ele toată laucla iro'i'ască şi vite­ jască, peste tot pământul ş'uu sămănat, sădit şi întemeIat; ca ." zicătoal'c' !. ,1. � I t I 88 CARTE 11 ,---- ( ',. . :1 .";� ,. .:.- 1. ,; . .' • )1 ) .) , i I I 'i, . � •• ',-. 04 , '. 'It .. '/�:�.� .. ��� ; .. �, ',j. I I • . ','� . ... ··.'.1 ',' . , : '.\ ,." , '" j', f"'J ......... .r' ....... ..., l [89] CAP. 11. PROLEGOMENA 89 cum de aceste sătul, îngreţoşindu-să, actaîaş veste şi laudă în stelele cerlulut ş-au înfipt, în fundurile mărilor s-au slobozit, şi supt tartarurile pământulul ş-au coborât, în planetele, şi alalte ne­ clătite a le cerîuluî stele, numerele mal marilor săî suin du-ş, în puterile stihii lor aşăzindu-ş, de unde toate limbile numele şi înohinăcîune Dumnăzăilor săt în Apolion, Isiclis, Aris, Er­ mis, Zevs, Afrodittis, şi Cronos, (carele sint numerele a şepte planete şi a şepte zile într'o săptămână), aşe în Posidon Dum­ năzăul măriî, în Ifestos Dumnăzăul foculul, în Pallas Dumnăzăoae ştiintilor, în Muse Dumnăzeele muzicât şi stihurilor; în Aris Dum­ năzăul războaelor, în Ermis Dumnăzăul cuvântulul, în Zevs Dumnă­ zăul fulgeruluI şi a toată clătire de sus, în Afroditit în Dumnăzăoae frums6ţelor, în Cronos Dumnăzăul înnălţimeI, şi În Isidis Dum­ năzăoae ficoriil şi a curătenii). Aceste şi alţiI mulţi nenumăratt ca aceste, nu ca doară, dupa basnelc poeticilor, Dumnăzăl şi Dumnăzco adevărate şi nemuritor! au fost, ce după socotela filosofilor oarncnf din oameni născuţi şi muritor! fiind, vred­ nicele lor lapte şi învăţături, pănă întratâta i-au suit şi i-au cinstit, cât cel mal pre urmă. în loc de Dumnăzăl i-au cinstit, si cu laude vecinice, şi pre dânşit, şi pre numerele lor, ca pre nişte Dumnăzăl nemuritorr, i-au lăudat, şi i au cinstit; rară amintrile şi nernul lor din Grecr, şi ţara lor Greţia, toţI o îl mărturisescu. Decl după atâta veste în toată lume slăvită, atâta numele nemulut lor ş-au evghcnisit, cât în urechile tuturor muritorilor primit au fost cuvântul, cari le pentru dânşil să zice, tot carile nu Iasto Ellin', 'var var 'taste, D�pă acesta, şi dintr'dcesta nlam a Ellinilor sint şi să trag vesti ţiI şi a toată lume biruitoriI RomanI, precum puţin mal În nainte vom arăta; Însă pentru ca mal descâlcit, şi mal netedă să dăm istoriia 'începăturii niamului lor, poftim pro uitilor!ul nostru, puţin oarece să ne fie cu îngăduinţă, şi vă­ zind că mai mult de cât s'ar câde cuvântul din calla sa abatem, adecă cu multul mal denainte istori\'a apucând şi mal vechi vremI pomenindu-\', să nu să oţăraseă, căci pre cât prin putinţa noastră va {] şi cuvântul ma\' scurt, şi istori\'a mal' deşchisă de­ nainte privelilor a i-o pune în tot chipul vom sili. - ) , , ',,�, . �" . '\ , - \ • ,'1 � w [90] 90 CARTE II CAP. nr. { Arată-să ţărâle ElliniloJ' cele mat vestite. Pre vremile cele mal denainte de vestit războiul şi prăpădeniîa Troadel, toată a Ellinilor semenţie în multe ţărI .§li înpărăţi)' să înpărţiia, şi unil în Evropa, Iară alţil în Asia stăpân ira. Însă Între alalte mai vestite şi mal puternice era în Asia Troia, ceşte cu un nume mal de obşte Ellint, Iară cila Ionf să chema: Însă tot un nern şi o limbă era, precum Troadenil, aşe Elladenii; numai cer din Asia, cu alalte ntarnurl de acela parte, Iară ceşti din Evropa cu ale sale dincoace să însoţila; şi macar că de multe ori, şi între sine unii cu alalţl mart, şi groznice războae Iăce, �nsă când vre o nevoia de afară le vinila, cineş , eu soţiile, şi cu' părţile sale să ţine, şi unul pre al altul să agfutorita. Cătră ceşti despre Ev­ ropa să număra şi ostroavele, carile sint în mare Mesoghia (sau precum la noi cu mai ştiute nume să chernă Mare Albă) precu­ mu-I Critul, Rodosul, Chyprul, Corţira, Zachinthul, Sichilia, Sardiu, Corsica, Sacâzul, Mitilinul, AndrosuJ, Coul, şi al alte ostroave, ce să chemă a Chicladelor, cu cele mai mănunte, acărora nume nu le mai pomenim. Aşijdere la uscat Poloponisul (cărila acmu îl' zicem Morea), Attica, Thettalia, Machedonia, amândoaâ Epirile, şi pănă în capătul Italiiî (care mal pre urmă şi acela toată la trupul înpărăţiil greceşti s'au alăturat, şi Greţia mare s'au numit), şi în hotarăle Thrachiil despre Dunăre: şi despre Mare Nîagră, şi încă şi pănă Hersonisul Tavric, [acesta-I Crâmul) toate aceste ţărl Ellinif le oblăduîa, şi în multe Domnii şi inparăţil maru şi tarf să deosăbila, în care chip prin multe vacurf au trăit, şi cineş în părţile sale au stăpânit. CAP. IV. Arată-să pricina 1'ăzbo?'ulu?' şi a prăpadenii; Troadit. Pre la anul mar denainte de întrupare Cu vântuluî şi Fiîulul '" lUI Dumnăzău : 1193: iară dela zidire lumil: 4313: mare pârjol '"\ o l r [ I I f I o, ""1 , 'o ) ., '. l .t l � ':.:. .; ... ..J.) .. ' 41. j, • [91] CAP. IV. PROLEGOMENA 91 de zarvă, şi nepotolită gâlcevă, s'au aţiţat Între Grecî 'I'roadenl şi Elladenî, a eărila dintâl pricină, precum scrie din Omir Dio- nysiodot, cu patruzecI de ani mal denainte lraclis (sau precum Dionyssiod�1 din Omir. i-au mutat numele Latinii Hercules) mai avusese războtu cu Troa- denil, şi cetate Troada izbândind pre înpăratul lor, pre Laome- dont încă omorâse şi fără samă de Troadenl robind, i-au dus cu sine la Ispanie şi în Franţia, unde precum vor unil istorici, cu dânşil au zidit cetate Alexia, 'iară după ce s'au dus Iraolis- ficorul luî Laomedont Priam Iarăş strângându-ş ţara, şi oamenil răzsipiţl prin vreme acelor: 40: de anl ranele acelor răutăţi, a lut lraclis vindecându-ş, şi înpărătia la statul puterii cei dintâl du- cându-ş, socoti că precum prada ţărâlor sale aşe moarte tătâ- ne-său de la Elladenî îş va pute răscumpăra şi mai cu asu pră, Decl Priam, precum zisem, întrămându-ş puterile (precum Iarăş din Omiros scrie şi Pavsanie) îş tocmi oştile, îş întări cetăţile, Pavsauie din Omil'. şi toate locurile stăpânir it sale, trimisă pre unul din Domnit săi ce-l chema Anterior la Eliada, unde acmu stăpânila Menelaos fratele lUI Agamenon ficorul lUI Plistinis, nepotul luî Atreu în­ păratulul l\lisiinilor, .hărbatul Elenil acel' frumoase, pentru ca să cară gudecată, şi să afle dreptate, pentru oaste care Iăr' nici o cale râdicase Jraclis asupra înpărăţiilor: şi după ce atâta pagubă şi stricăcîune făcusă, încă şi pre tată-său Laomedont omorâse. Decl Antenor la Ellada cu soliîa viind, Greciî de acolo nicl un răspuns curat dându-I, fără nicl O ispravă altasă, l'au pornit în- napor: carile viind, şi spuind înpăratului său de nebăgare în samă OI a Grecilor de la Evropa, Priarn încă într'atâta călcar� de cinste pusă, şi în batgocură. luat văzîndu-să, aceste toate, şi cele mal' clenainte păţite cu fierul şi cu mâna, să şi le răsplătîască au so- cotit; şi aşe gătind căte-va corăbiI cu oaste, şi altele-ce oştenilor trebuesc, trimasă pre firul său pre Alexandru Paris, asupra El- ladil' poroncindu-I, ca orI cu sila, orI cu înşelăclUne, ori cu ce alt chip mâna şi vreme l-ar da, vre o stricăCune şi pagubă El-_ ladenilor să facă; în scurt să zicem, Alexandru trecând cu va- sele în părţile Evropir, socoti că mal' pre lesne va strica Ella­ denilor cu vr'un vicleşug, de cât cu răzbOIUl. Decl' cu înşelăcl'une aşe râpind pre Eleni, Doamna lul' Menelau, au fugit cu clânsa .... r .. �� _ ., i , J.. t \ ... \' .) , ,-' . \ , - \ .,r , ',,�. :. , ° [94] il.' '1 , , " 94 CARTE II CAP. VI. , Bătaia a tuturor Ellinilo1" _la Troada, şi răzsipa et, " i t vînzare. I La anul mal denainte de Domnul Hs�'1194, Iară de la Adam 4314, Ellinil evropent, precum pomenim, de- toate ciniile câte la oaste şi de pre mare şi de pre uscat trebuesc, gătind, Agamemnon cu toate oştile in vase întrând, au trecut la Asia; şi la uscat eşind, cu vrăjmaşă năvală cetate Troadel au încungrurat, şi a o bate au început, şi fără răzsuflu, prin vreme a zece anl, multe războae, şi omorârl groznice, dintr'âmbe părţile s'au făcut, vârtos bătându-să; şi nicl puterilor, nicI vieţil cruţind: Elladcnil pentru ca şi paguba, şi ruşine Să-ŞI răscumpere, şi cu al său încă şi a altora să la; Iară Troadeniî şi dobânda să nu de, şi al său să-şi ferescă nerâph şi nepră­ dat. Aş« necontenit Iarna şi vara ze6'e anl, preţum am zis, lup­ tăndu-să, şi cu fellu de fellu de morţl groznice omorându-să, şi săvârşindu-să, precum unit din istorict, şi ales Dionisiodot zice, că într'acestă bătala dintr'amândoaâ părţile ca la o sută şi cine­ sprezece sute de mii de oamenl să fie perit; decl pănă mal pre urmă Elladenil sau cu putere armelor, sau precum vor alţI i­ storici, cu vicleşugul şi vâfi zare lUI Antenor şi a lul Eneas, au răzbit pre 'I'roadenl, şi au dobândit cetate; 'şi întrând în lontru, pre câţl au mal aflat vir, pre toţi supt sabie i-au pus, nicl unuîa crutind; fără nurnal priciniî a atâta răutate Eleniî, şi lUI Antenor, şi lui Enias; pre cari! t-au slobozit, şi II-au dat voe cu toată casa şi familila lor, încătro Ii va fi vota, fără nicl o băntulală să se ducă. Pentru care lucru s'au crezut la cel mal mulţt, precum cu a lor prodosie * şi vicleşug să să filă făcut cale nepritatinilor, $i să fie dobândit cetate; macar că sint alţI istoric! caril de acest nume pre Anterior, şi pe Enias vor să curăţască, zicând, că EI· ladeniî ştiindu-I că aceşte dinceputul sfatuluI, şi a războ\'ulul, totdeuna au fost sfătuincl să nu să apuce de gălcavă, ce să de pe Eleni bărbatuluI el, şi precum pănă mal pre urmă Evropenii vor fi biruitorI, şi Troad6niI cu Eleni, şi cetate şi înpărăţiIa îşI vor plarde, care s'au şi tâmplat. Şi pentru acest a lor înţe· ... ," .. s'S El' ..;-. 'o •. ,1- ..... ,':f 1.' '<·f· . ,', " '.' , ..... � ) ., ,r' -·i·,," '� ��!.) � J 41• . .", .. �I. [95] CAP. VII. PROLF.GOMENA 95 ..... lepţesc sfat, şi întrtagă socotelă, Să-I fie cruţat, şi cu totul al lor, ce au avut, Să-I fie slobozit. Deci veri aşe veri arnintrîle au fost, precum Iustin istoricul din istorie IUl Trogos pomeneşte, din tot nemul bărbătesc şi mueresc, şi din toată vârsta tinerescă şi bătrânescă, din Troadenl numai aceşti dOI Domnl cu vilaţă, şi cu toată familila lor au eşit, şi în corăbiI întrând spre Italie ve- trelele au deşchis. CAP. VII. Pentru trecere ua Antenor şi a lu� Enias la Italia, şi de stăpălli1'ile lor acolo. lustln, CaI·te 20. cap. 1. Aceşti: dOI pomeniţl Domnl Troadenl, văslind spre Italie, An- Iustln acoloş. tenor s'au abătut în părţile unde acmu faste ţara VeneţiIanilor, ş'au descălecat ace ţară acolo, însă nu unde Iaste acmu cetate Veneţiil, că acasta după mărturiîa lUI Onufrie cu 429 de anl după Domnul Ils: ş'au aruncat temeliile pre năsip şi pre apă, precum se vede stând şi pănă astăzr. Iarll. Enias au abătut spre Italia unde pre acele vrem! slăpâni'îa Latinul (de pre a oărula nume şi ţara s'au chemat Laţium, şi nărodul lui Latin), vede-să că acest Enias, nu cu putine] oamenI au fost eşit din râsi pa Troadef, de Iustin, Carte 43 vreme ce scriu istoriciI, că eşind el elin corabil la uscat, Latinul Cap. 2. îndată t-au eşit cu oaste înnainte, neprimindu-l adecă să lasă, şi să între pe pământul lul, Enias încă oaste care cu sine ave în sirag tocmind-o, de războlu şi de bătae să să apuce. era gata: ce Latinul, vrând pentru ca să să înştiinţeze ce oamenl, şi de unde sint el, întâî au' poftit pre Eneas la voroavă, ce din dul- cata şi Irumseţe voroaveI lut Enias, atâta s'au domolit, şi s'au mierat Latinul, cât îndată lepădând armele, şi gândul înpotrivnic, Iără de alte prepusurI la înpărăţie soţie l'au primit; şi încă pentru ca mal mare dragoste, şi plecare spre dănsul să arate, şi pre fiică-sa Levania i-au dat, (pre care mal denainte o fusese logodit cu Turnus Domnul Rutulilor) şi ginere făcându-l, l'au înpreunat cu singele său; Iară Turnus Domnul Rutulilor văzind că l'au micşurat Latinul, şi pe logodnica sa au dat-o după streinul acela 1 J.. t ', ,f.,', , - \ [96] 96 CARTE n ", Enias, de greu tulburându-să, pentru ca şi acestă ruşine sa-şi răscumpere, şi logodnica să-ş la, gătinclu-să cu oaste asupra arnânduror s'au râdicat; în care războlu Enias biruitortu eşind, Turnus cu al SăI în bătae au perit; ce şi Latinul încă în răz­ bolu căz ind, Enias precum a socru său aşe a lUI Turnus, şi pă­ mântui şi năroadele, singur decila al]. stăpânit, " CAP. VIII. I Arată-să stc'tpânire nuunulu; lu; Enias, pănă la naştere lut Remus şi a lut Romuius, şi ciudată naştere [0/'. După izbânda asupra lUI Turnus şi cădere socru-său lui Latin, Enias cu al săi Troadent, şi cu ce] ele loc Latini. în stăpânire aşezindu-să, şi spre alte nlamurl de prin pregrur mâna a-şi în­ tinde au început: ce făcând războîu cu Mezenţie Domnul Etru­ rilor, Enias 'Ia bătae au perit, iar în locul lui rămâind Ascanie firul său, pentru ca mai vârtos urmele să-ş întemelaze, au zidit cetate ce-i zice Alba lungă, caro au fost scaunul săminţiiI lUI Enias, şi cap tuturor cetăţilor Italiif trel sute de anl : pănă adecă , s'au zidit Roma, şi s'au mutat de acolo scaunul la Roma. AS,e :. r sf iu aecloş, Troadenil stăpâni rămâind în Laţium, după multă vreme sămânţa lul Enias din ficor în ficor, şi din nepot în nepot, era următor! şi moştenitort stăpânirit Latinilor, pănă au vinit la anul mal de- o nai nte ele Ils: 777: în ce vreme au fost rămas do! Iraţl la stă­ pânire, Amilius mal mic, şi Numitor mal maro ; ce Amilius peste socotela firii şi dreptate limbilor, frate fiind mal mic, cu sila singur numar au apucat scaunul stăpânirit: şi văzînd că frate­ său Numitor alţI fi60rl parte hărhătescă nu ave, fără numai o lată, pre oare o chema Rea, au pus gânrl de tot să stăngă se­ minţira trăţine-său, şi în urmă decila flcorit lul să rărnâe moşteni­ tori singurr. Ce acesta cu alte ispite mal fără lege a isprăvi ne­ îndrăznind, au aflat mijloc ca acela, carile să nu de prepus, şi scandală în nărod, şi aşo în chip de cinste şi de Durnnăzăire, au poroncit precum Hea, fata lU1 Numitor, să se sfintască Boazit ce'l I \ "\. [97] ,- CAP. IX. PROLECOMENA -----�------------ 97 I I li z.ice Vastalis, la capişte a cărila era obiceîu de pune f�te fi.60�re� c�· riie nict de acolo pute să mai 'iasă, nicî să să mal mărite 11 sa cade, ce în toată viaţa în tracc capişte rămâind, păzia focul carele la oltarlul Boazir arde, -ca;ici odânâoară să nu să cumva stăngâ. Aşe într'ace capişte pre nepoată-sa băgând , şi supt tare pază ţiind-o după câtăva vreme s'au aflat îngrecată; pentru acesta unii vor să zică, precum din inpreunare fără lege să fie luat în pântice; rară alţii basna adâogând, vor să zică, precum Mars Dumnăzăul rezboaelor văzind strâmbătate care să face nemulul , lUI Numitor, singur ficoaril bărbat, şi pruncilor, carii din trânsa era să să nască, părinte au primit să să facă; şi într'acesta chip Rea zămislind, să fie născut gemenI, cariî s'au chemat Remus şi Romulus. Amilius înţelegând pentru prasila ReiT, şi de naştere pruncilor, îndată au poroncit de f -aii lepădat pe prunct într'o pădure desă, acolo cu începutul vietil şi sfârşitul tot ele odată să le fie: iară pre maica lor cu mari muncl şi pedepse prin cătăva vreme ţiind-o, pănă mai pre urmă într'accle fără milă lcgăturl, şi caz ne s'au şi săvârşit, pre care mal apoi Romanii în numărul Dumnezeelor puirid-o, ca unul Dumnăzău J-au slujit. Amtc7·s('l aflar« pruncilor fi moarte lui Amiliu«. CAP. IX. 4, Amilius ţiinclu-să acmu, că pre pofta inimil sale au izbândit, Instlu, carte -13. şi sămiriţila Irăţine-său cu bătrânetele lUI Numitor în veol va 11- Ull· �. pune, nicl din oase uscate ca acele să răzsae ceva va mai fi ne- dejrle, Însă precum Iustin voroava împodobeşte, furtuna de grije Ilomanilor purtând, la locul unde gemenii prun el era lepădaţt, o lupoaică au îndreptat, cărila murindu-I ţi ncif, ţiţile de lapte ne ) având cine să le sugă, i s'au fost înflat. Lupoaica dară dând peste pruncl, sau pentru durere ţiţelor de lapte înflate, sau cu altă a Proniil taină, fire ce de jiganie lacomă şi înghiţitoare uitănduşl, mamca şi maică cuconilor s'au făcut; aqese la dânşil miărgând şi aplecându-l, ţiţele îşi storcc, şi de durerile ce trăge să oteşiTa. Ar!cselă acolo la hrana cuconilor cercetând, un păstoriu a mo- �. [98] .. . ,. --_._.-._- CARTE Il şulul lor, a lUI Numitor, anume Favstus, carile cu turmele într' acele părţi înbla, 't au luat sama; şi luândusă pe urmile el au aflat-o în desime, ţiţele la gura pruncilor aplecând, şi ca cum din sine născuţi ar fi hrănindu-I. DeCI păstorlul F'avstus trăgând pruncii de supt pânticile lupoatoăl, I'�U luat la sine, şi I-au ţinut pănă I-au crescut marf şi între păstorf cu viaţă sălbati,că I-au hrănit. Aşe Remus şi Romulus a oul Iicorl să fie, şi de cine născuţi ne ştiindu-să, între alalţl păstort lăcuind, din zi în zi cu vârRta puterile şi vctejiile îşf adăoge, şi t6te tu rmele de tâlhar] şi de alţi prădătorl tare şi neatinse le păzira; Iară o dată tâmplându-să a vini neşte tălharl să prade oile lUI Numitor, Iraţi) amândol ll-au sărit în protivă: ce Rernus mal mult lnnainte pe tălharl întirind, de sprejinela frăţine-său rămas şi ne sprejinit fiind, cade în mâna tâlharilor ; tăi­ harif socotind ca să-ş astupe faptele lor cele rele, după ce au prins pe Remus, l'au dus la Amilie zicănd: precum acela 'taste, carile adose oile lUI Numitor a lovi şi a le prăda S'au fost obicluit : şi pre apărătortul, carile pre alţiI acasta a face brănila, vinovat şi rău a fi vre să-I dovedescă, Amilius vrând adică să facă vola frăţine-său lUI Numitor, pre nopotu său ca pre un fur şi talharru la dânsul l'au trimis, zicându-I să facă cu dânsul cum îl va ft vora, Numitor aducând pre tânăr în nainte sa, şi căutându-I ti­ neretelor şi mărimel chipuluf, au început a-l lovi la inimă să nu cum-va fie vre-unul din nepoţil lUI cel lepădaţi; căct şi la faţă foarte ş'au fost răducând cu dânsul, şi întrebându-I pentru vârsta annilor, încă s'au fost potrivind cu vreme lepădăril lor!" Aşe Nu­ mitor stând în doinţa gândulul şi a lucrulul, Iată soseşte şi păs­ tortul Favstus aducând şi pe Romulus cu sine, şi spuin du-I toate din ceput, precum I-au aflat, şi pe ce vreme,' şi de hrana lor întâlu de la lupoaîcă, apol ele la dânsul, şi, ele toate de afir a păr povestindu-I, s'au adeverit precum el nepoţii lUI, şi fiiI: f�til: sale ReiI, să fie. Dilltr'acol ces Numitor ceva'ş nepestind, cu n.,epoţil învitând pre păstorI şi pre alalţI al săI oamenI, pentru ca şi moarte fetiI, şi înpărăţla să-ş răscumpere, fără veste asupra luI Amilius s'au sculat, pre carile ucigânclu-I nepoţiI, 'tarăş au aşezat pre moşul lor la înpărăţie . 98 ,- - .- [99] CAP. X. PROLEGOMENA CAP. X. A mut-sit temelita Roma, �i incepătura tnpărăiii; Romanilor. 99 Rornus şi Romulus fraţiI, nevrâncl a să arăta nemulţămitori pădur-ilor, cari le I-au acoperit, şi munţilor În carit au crescut, şi pi'u:itol'ilor carii 1 au hrănit; aducând (precum scrie Iustin) mare sumă de oameni (de vreme ce îndată şi Senatul au aşezat, car-ilo 1'1',1 o sută ele bătrân], şi f-au chemat părinţf), şi mărgând la 10- eul, unde fiara 'i-au fost hrănit, acolo temeliile înpărătcsit cetă­ ţilOl' au pus, mal denainte de vinirc Domnului Ils: cu 750 ant, Tară (1 li pă râsipa Troadcl cu 432 anl pre vremile când stăpâniîa în Iudea Ioatham (i�orlll lUI Osia; Iară după ce s'au săvârşit ce­ tat(� ltomcl, şi s'au mutat scaunul ele la Alba-lungă într'ânsă, îndată, şi în scurtă vreme mulţime de vonicl s'au strâns, cărora lipsiridu le Icmcl, şi vccinil feLile (lupă păstori a-şl ela nepriimincl, (eMT dr- prc (raţii Remus şi Romulus Între păstorf crescuţl fiind, tuturor oamenilor lor vecin il de prin preglur păSt.OI'1 le :zic!'), el încă la praznic, unde f6te sabincnce, pentru privala gocurilor alerguse, pre acele Icte a Sabincnilor au râpit, şi şi le-au luat Ic­ mot; deciîa de o dată veciniI de prin preglur, apoi Italia suppu­ ind, mal apot şi a toată lume înpărăţiîa a cerca au purces. Aş6 dadi fiind ijdărănila şi începătura Romanilor dela Grecii Troa­ cI{'nl, şi terneliîa înpărăţiil lor dela -acel dOI fraţI (de pe acărora li urne ţi. cetate Roma s'au numit] fiind, de-acila cu cursul vre­ milor atâta s'au mărit, şi peste toată lume s'au lăţit, cât şi mar nil:l un unghIu, a. ltimll n'au rălllas, carele să nu tie dela dânşiI SUPPllS sau de arIlw)e şi numele lor s[\ nu să fie cutremurat: pentru a cărora minunate lucrurI, şi peste cuprindere a socotelii omenc!j'tl vitejiI, pline sint scrisorile a scriitorilor a tuturor lim­ hilor; şi aşeş niel istoriIa a sfinteI EvangheliI, mărime şi putere lor au tăcut, precum de osăbr dintr'alte locuri mai ales Sfântul Luca pomeneşte, că pre vreme naşterii DO."lDuluI şi mântuito· riu lUI lumiI, înpărăţi nd A vgust Chesarl', trimis-au poroncă în toată 1 um{., pentru ca să să scrie toată parte hărhătescă, şi să să ştie Iustln Cal'te 4, Cap. 3. [100] 1 ;,:-.c::ţ:;_.-----.--- __ 100 CARTE 11 " 1-' I , J�; ; :j,j " I i� r. numărul bărbaţilor în toată lume Romanilor: la care scrisoare mărs'au şi maica ficoară cu filul său şi a lUI Dumnăzău părin­ telul, în vreme după trup, şi mal denainte de vreme după fiinţă născut, rară niciodată făcut; pentru ca numele Domnului Is: Hs: în izvodul suppuşilor Romanilor să să scrie. Aşe Dumnăzău pă­ rintele pre filul său unul născut În trupul omenesc, Între supuşii Romanilor a să număra învolaşte, pentru -ca pre acilaş Roman! la vreme singurit orânduitel sale socotele ştiute şi-hotărâre, prin darul de adoara naştere, şi prin credinţa cuvântulut Evanghelii Fitulur său, de iznoavă să-I răznască, şi precum o dată după fire fiii Ellinilor era, aşe după Graţie mal pre urmă fiiî Evangheliil Ră-I facă şi gtuguluî filuluf său, celul uşor să-I suppue. - " � . CAP. Xl. Doiedescu-eă cd ce 'L'OI' să zică, că Romoni; nu să �mg, nic'l sint din niamul Ellinilm·. Precum nesătioasă fire poftil omeneşti, de şi de alte ale lu­ mir, carele bune şi fericite a să chema s'au ohicluit, vre odată să poate sătura; Însă pentru slavă şi cinste tot dlauna flămăndă, şi nesătulă faste: aşe şi ochful zavistiil, macar că multe cu as­ cuţita sa videre a trece, şi ca cum nu li-ar vide a să face poate, însă slava şi cinste altuîa, cu otrăvită şi deochetoare privală să nu-o atingă, şi a o deoohta să nu să sillască, preste fire, şi peste putinţă îl Iaste, De care lucru nicî eu divă Iaste de să află vre unit de ochtul zavistiit purtaţf, şi de cel de al SăI şi fireşti pă­ răsiţt, carii vor să zică, că nemul acesta a Romanilor, nu din Ellint să fie, nicî rodul prirodul lor din Grecit Troadenl să li să tragă: ce di vă? şi ce lucru nou Iaste acesta? Îarăş zicem, de­ vreme ce şi mal buiguiţt, şi mal uluiţl au fost, şisint alţif de cât aceste, cariI nu numai pre Rornanî varvart a fi, şi viţa lor, nu din ee ellin escă să fie odrăslit, cu neştersă frunte au tăgăduit, ce încă şi pre singurt Ellinil din nemurile lor cele varvare, să să fie răzletit, ŞI să să fie zămislit, a blojori nu s'au siit, precum "'i, -�-- -- -- ... c-= ... ..., __ . _. �=�======"""""_w [101] CAP. XI. PROLEGOMENA 101 un Orbinus Raguzău, ocara şi ne cinste numelui istoricesc, sileşte să arete, şi să dovedescă, precum Machedonenil, Troadenit, şi toate nemurile ellineştl, mai toate, de osăbt de Athinent şi de Elladent din Bulgari, adecă din Varvar iî de peste Volga, să fie dela dânşil începătura nernulul lor ducând. Iaste altul a tocma acestula lunatec pre nume Maenburg, carile asudă şi aspumă să zică, precum limba ellinescă Iaste din limba şfezască abătută. Atâta acasta să prinde, ca cum ar zice Tiganul că taste părinte Iurleu luf, ţi precum limba arăpască faste din ce ghîurgilasoă scor­ nită. Si alţiI mulţi sint de acest fellu de plomădetl, cărora nict precum cuvânt să fie grăit, cei ce lucrurile pre cum sint gludecă le pot zice, nicl de răspuns vrednic\' a fi, îr socotesc. Pentru care şi nui înpuţita lor covăsală, mal mult a amesteca părăsindu-ne, la cu­ vântul nostru ne întorcern. Inpotriva acelora dară carii cu ne � socotit şi ne măsurat pas să aruncă; şi evghenia Romanilor din nernul Ellinilor a fi, fără nicî o stidire tăgăduesc, puţinele şi vâ­ noase dovede vom aduce; socotind că şi cele multe (că multe şi mal fără număr sint, de să va osteni cititorlul să caute în toată carte lUI Dionisie Alicarnasevsc, unde numai la unul mit şi sute va afla) tot atâta dovedesc, cât şi ceste puţine; precum şi Iiete la care gtudecată, verf doi martur! adevăratl, verf o sută tot o cre- dinţă şi o effecaţie* au, niot mal mult creşte adeverinţa de cât • trecere. Iaste la, macar mulţi macar puţini ar fi acita, car il o mărturi- sesc. De unde şi Sfânta Scriptură, întăreşte, că în gt.ra a doi sau a trI �.arturl, va sta tot cuvântul. Marturul întâlu ne 'faste data istoricilor vechf tiin carii cu- legând �stin scrie, precum fraţit Sţipioni arnândol, Africanul şi Iustln. Carte 31. Asiaticul, Iiind orân.luiţl dela senat cu oştl să margă la Syria în- Cap. 7 şi 8. potriva lu) Antioh, au trecut la Ilion [acesta-, Troia), unde Ro- manii înpreună cu 'I'roadenil mari bucurie unil de alţif ave spuindu-Ie Troadenit şi povestindu-Ie, precum Romanii sint să- minţila lor, şi moşit strămoşii lor au fost eşind de la Troada; Romanil acasta-ş mărturisind, atâta veselie, şi a inimiii lor săltare s'au făcut între dânşir, cătă să face între părinţi şi între fii, car it prin multă vreme depărtaţi şi răzleţiţi fiind, larăş a li se În- preuna şi a le să vide, să tâmplă. Aşijdere Troade·ni'î Învita pre Fu- [102] 102 2 CARTE II 2!Q Rornanl, şi spre suppunerc Asiii ÎI îndemna, z icându-Ie: să si­ lescă să o răzscumpere, şi din mânule altora să o dezbată, ca pre o moşie care din ceput au fost a moşilor strămoşilor săl. A pol şi lor chip de mângâîare Iăcân duş, zice: Că nu de jăluit, ce de poftit au fost răzsipa 'I'roadet de vreme, ce I-au fost încă ma! fericită să să nască de adoaoară, adică prin izbândile fiilor il a Romanilor. Într'acestaş chip şi Romanii lăcaşurile şi .sălăşluirile Troadenilor, ca a mal marilor săî, şi besericile şi chipurile Durn­ năzăilor, cu o poftă şi dragoste nesăţioasă cerceta şi le pri vila. Aceste dară în scurt din cele lungt, culege Iustin, carile pre ochiul cel zavistnic nu numar să-I lumineze, ce Încă ele va mal sta în înpietrire pizmet sale, şi a-l părjoli pot, şi pre pot. Adoa măr­ turie taste singură cărare şi cale firii, care învaţă. pre Iiîu graful şi limba părinţilor săt, Iară nu altora; care lucrir .de cât razele soarelui mal aîave şi mal chlar să vede, că limba costă de as­ tă-ZI lătinescă, odâneoară au fost hircşe ellinescă, şi limba Elli­ nescă maică, Iară a Latinilor fiică să cunoaşte. Ce după intrare lUI Enias cu oamenil săi în ţara Latinilor, cu cursul vremilor fiica ele la maică cu multul s'au abătut, şi cu amestecare celor 1 '1 [115] CAP IV. PROLEGOMENA 115 , ta A mp ŞI' shbănog să nu amestece. Precum şi acestul lăudat (evaş.c , c , " ,_ bărbat să-I să fie tâmplât, cu nOI (că să nu de Dumnăzău cu co�- delul nostru trăgătorl de cinste altuîa să ne arătăm), ce. alţil cu multul mal tari, şi mal denainte ele cât mulţl mărturisesc: cari] \ iata, faptele, şi scrisorile acestul l�u.dat bărbat au scriAs, din carii ÎntâI au scris vilaţa lul Iacov FIlIp de la Bergaman 10 plin in' hronicilor. Trithemie în Carte pentru scriitorii b�ser.iceş�" :"i Cnrdiualul Holarmin, şi Ioan Antonie de la Campania, ŞI alţi], :h'n car if pre scurt de viaţa şi de învăţătura lUI, pentru vola Citit()rrllll�'i S�t a�l�lCen�, ne vo�. osteni. &!.!eas S�ie. (z:;), ce l'�� porecli! din familie PICcolom101 la anul d�ntUltollulluml1. 1,W;I: Octombrie 18: s'au născut în oraşul Sincnilor, pre care (Il'a� maf pre urmă după ce au stătut Papă, şi s'au numit Pius, 6: a lUI Avzust I)re carile cu nume nou l'au numit Pius al doile. o , Seri s'au istorie vremilor sale, însă supt numele scrritorlulut său a lui lohan Bobelin Persona, şi trăind în scaunul-Păpăsc: 5: anl şi luni 2: zile 27 lot 1464 A vgust 14 au murit. Şi pentru viaţa acestui mare om atâta agungu._ .' CAPUL V. Arată-să grei! greşită socoielă lUt Eneas pentru numele Flaehii't. Aşe scriitorii vieţii acestnl vestit în toate Eneas Şeruindu-l, şi precum au fost înpodobindu-I, însă în ce şi unde în scrisorile sau în affectaţiile sale lunecate, şi peste hotarul cel ce s'au că­ zut sărite au văzut, îndată cu toţii sentinţia Grecjlor ce veche au mărturisit, care zice (prietin îmîIaste Platon, prietin îmi Iaste şi Socrat, Iară de cât amândol mai priîatină adeverinţa], adecă pentru adevăr nicl a Pritatilor cât ele mart, cât ele -cinstiţt şi cât de învătatl, voia a le căuta nu să cade: nici pentru plăcere lor adevărul a minţi, care senintie păzind-o şi plinind-o scriitor-il lui Eneas, în scrisorile lui multe după gustul său să ne scris, ca cu degetul însămneză ; şi cu acesta dăndu-ne noâ a şti, că alta Iaste om mare, vrednic, şi încă şi Papă a fi; şi alta las te ne­ greşit şi de oare care affectaţie părtnicască atins, s'au muruit să nu să cunoască (că ce să poate tâmpla unuia, acela să poate tâmpla şi altuia]. Aşe dară scriitorii pomeniţi în viaţa lui scris ni-au lăsat, că cele ce au scris înpotriva Papei mal denainte pănă a nu să face el Papă, cu carele multe înnal gosul, şi peste hotarul adevăruluî, scaunului, şi cinsteî Papil adusese; apoi după ce s'au făcut Papă, aceloş îndărăpt Il-au cântat, şi singur eu sc�i­ sore şi cu pecete sa au mărturisit, precum să nu le ne scris şi dis din adeverinţă; ce din pornire limbit, şi' a condelulul să fie fost curse. De unde alave Iaste , că nu tot ce au scris Eneas, îndată şi ade­ văr*at Iaste, şi de vreme ce în potriva capulut beser icilor con delul şi limba a-ş ascuţi nu s'au siit, cu cât mal vârtos ele crezut Iaste, că şi într'alte părţi a scrisorilor lUI, multe precum sint neînţelegând, sau prin neştiinţă greşit (că fără marginta Iaste ochela- -c It l I l· [117] CAP. V. PROLEGOMENA 117 nul il toată ştiinţa) sau din părere scornind ce n'au fost, şi ce nu Iaste în locul celula ce au fost şi Iaste, să fie suppus. Precum dară mi să parc, acastă a sa rătăcită socotlală de alure n'au luat-o (că nicl aîure, precât putem şti) să poate afla) fără numar din stihurilo unul vestit poetic Romanesc, ce-I zic Ovidius, carile scri­ ind în Roma nişte stihurl, cu carele învaţă meşterşugul dragostelor scârnave. pre aceste citindu-le Iulia fata (sau precum unii zic) ne­ poata lUI Avgust Chesarl, atâta în de deslrănată, şi dupa toate poftele trupcşt)' dată viaţll oăzusă, cât nu numar ea singură toată stidire femclască lepădasă, şi toată ruşine de pe obraz rădicase, ce Încă şi pre alte multe D6mne şi gupânese Romane, după pierduta sa minte, :;;i grozave fapte trăgând, şi aducând, prin theatrurî, şi pr in uli(tt în băuturr, mâncărl, şi alte eludate desfătări, zua şi Iloapte înbla. Pentru acasta dară Avgust Chesart pre acest poetic în mânie pornindu-să, l'au trimis la cetate ce-l zic Tomos, care Iastc la Mare Negră. Tâmplatu-s'au dară acestui Poetic izgnanie, cu şepte ani mar denainte de naştere Dornnulut Hs: Decl acest poetic fiind la ace cetate izgonit, scris-au şi alte stihuri, ce le pomeneşte de Pont, în carile (scriind cătră un Flaccus Greţin, ce era şi consul atunce la Roma, şi din familita Plackcilor) arată Ore nemurilor de pre acolo, aşezământul locurilor, cursul apelor, şi vrăjmâşija mări! negre, şi cu un mijloc ca acosta silindu-să să şerulască laudele şi biruinţele a unul strămoş acestul Flaccus, nedojdura că prin tr'ânsul va pute lua ertare, şi să să Întoarcă Iarăş 1:], Roma, care stihurr mal 'denainte pomenind u-să, aice nu ('arte 1. Cal'. le vom. mal poftori. De aceste stihuri acestut Poeticlegându-să poate fi Eneas, sileşte ca să arete, precum acel consul, (sau pre cum nOI am zice Hatman purtătorlu de oştf] Flaccus fiind birui- tortu în tr'acesto 'părţI ele loc asupra Ghetilor, şi el stăpân inel 10cUl'iie marginilor Dunării, de peo numele lUI apoI numele Da- chiil SLt să fie schimbat şi să să fie chemat Flachia. Ce nOI maCfle că cu multă şi căzută cinste am vre numele a bărbat ca acesta să pomenim, şi precum unii au făcut, după socotIala şi voia lUI să ne lăsăm; Însă după sentinţia pomenită zicem: Prilatin Îmi Iaste Eneas Selvius, prilatin îmI Iaste papa Pius, dară mal pl'ilatin adevărul, pentru acela, pentru adevăr precât vom pute vom sta. [118] ; :';l'� � . I 1. l' I t , 118 CARTE III ._-- -- -------- -. ---- CAPUL VI. / 1 1: Dovedeşte-să, precum Dachia, nid cum n'au putut să să cheme PIC/chiu de pe numele luz Flaccus Hatmanul. Stihurile nu într'agi utorlu, ce în protiva lUI Eneas sint: şi la ivală îl scot, că de şi în multe învăţăturî afundat şi cufundat au fost, Însă în ce dreptă şi netâmpită a dreptei istorii adeve­ rinţă, lăturaş şi abătut au fost, (ales intr'acastă materie); căci Ovi­ dius nu zice că Flaccus să fie avut răsbotu cu Dachit, ce cu Ghetil, şi dice, că pre acele locur) au fost stăpânitorlu numaî, Iară nu precum de pre numele lUI s'au numit ţerâle de la sine sup­ puse) şi de le-au şi numit, au trebuit să numască .pre Ghetia, Iară nu pe Dachia, că Dachia precum au fost şi cu locul, şi cu nemul din Ghetia deosăbită, din gheografiî cel vechl am dovedit. Apol de au biruit Flaccus pe Dachl, şi au supus Dachia, au trebuit Flaocus să să fie numit de pe numele tărâl, care au bi­ ruit, Iară nu ţara să să numască de pe numele lut: căci la Se­ natul Romanilor obicîuit au lost, ca când vre un IIatman cu oaste trimis, vre o limbă puternică biruta, şi ţara lor la înpă­ răţita Romanilor o lipita, atunce pentru mal mare cinste acelut l Iatman, şi pentru laudă veclnică familii şi pomenirii numelui lUI, Între alalte ce-l rădica stâlpl sau chipul lUI În mijlocul 0e- tăţil, Î'i schimba şi numele, şi decila Îl numita de pre numele ţărâf care au supus. Aş&' pre amâmlol Sţipionil\ di� caril unul livllÎnviiaţallll au biruit Africa şi l-au numit Africanul, Iară altul Asia, şi l'au TI'alan. numit Asiatic. Aşc Traian, cari le Întâi p� Dachia au suppus, Iară mal pre urmă au supus pe Parthil, carit era pe acele vremi mai puternicf de cât toate limbile la Asia, l'au numit şi Dac şi Parthic. Aş« Sever biruind pe Pacthil, Arapl, şi Adiavenitt, I-au elat Senatul nume Parthic, Arapic, şi Ad iavenic. Aş&' şi pre Flac, după ce au hiruit pre Ghetl, de l'ar Ii socotit Senatul Ro­ man vrednic de atâta cinste, după ohicolul lor, de pre numele ţărtll de dânsul suppusă, l'ar fî numit GheLianul, sau macar şi Dacul: ladt nu în(lărăpt, şi în potriva obiceIuluI ar fi schimhat - -1" [119] ....-u ...... �---------------- CAP. VI. PROLEGOMENA 119 numele ţărâl pre numele Hatmanul, u şi �in. G�etia sauu D��hia, r fi făcut Flachia. Ce nOI pentru voia Şl cinste aoelul seriitoru să lăsăm, şi să zicem, că Romaniî atunce întâlu obicefu nou să fie scornit, şi cu orândulală primenită, despre numele Ilatma­ nuluf Flaccus, să fie numit pe Ghetia, sau pe Dachia, Flachia: Ce nicl aşe adevărul să poate căptuşi, precum nicî soarele cu tină să poate lipi, căcf toată istoria Romanilor, şi pre mine de linguşitOrlu, şi pre dânsul de basne scornitor'fu, cu mare dovadă prohozindu-ne, mai de mare ruşine ne va da: de vreme ce ca pre izvod începătura aceşti! familit a Flachilor arătănd, câţl lIatman'f şi consull au avut, şi fiete carele pre ce vreme au trăit, din catastih ni-t va citi, şi apol precum începătura, aşe să vârşire el, precum cu multul mar denainte de suppunere Dachilor au fost, şi cu sute de ani după Flacul cel mar de pre urmă, Dachia tot Dachia, şi Ghetia tot Ghetia s'au chemat, Iară Flachia nicl o· dată, nicl mal denainte, nicl mal pre urmă de suppunere lor de la Romanl. Ce pentru mal mare adeverinţa, câtl consulî dintr' aC-astă familie a Flachilor au fost (că adevărat mare familie, şi de cele de frunte case Între boerime şi Domnii Romanilor s'au socotit familie Flacchilor] dinceputul pănă la săvârşitul lor, pre anume, şi după cursul anilor, În caril au trăit, îl vom arata, Iară de vom fi trecut vre unul cu ochii sau cu condeiul, cititortul nostru omeneşte va face, de ne va Îndrepta, şi la locul vremii de '1 va alcătui. CAPUL VII. Isoodul fam!liiz Fiacliilor, ; . .. .- Cel ce acest nume mar înnainte să fie ţinut, la istoriile Romanilor aflăm, precum să-I fie chemat Valerie Flaccus. Acesta au fost în cinste Boeriiî, ce zic Ţinsoria, soţie lUI Clavdie Marţelus, mal denainte de naştire ficoarel cu 326 de anl, 2. Al doile au fost Fulvius Flaccus, cărula t-au fost soţie În Consulat Clavdie Cavdexi, la anul mar c1enainte de Hs: 262. A- [120] i . L 120 CARTE II! / �. 1 , [ , , 1 I t t i , 1 i (, II , .r .: ·1 I I l' i �1 .1 IL,: I 1. , '] I � iil' :1·' " ;� I cesta Flac să De avut războîu cu Ghetiî istoriile nu pomenesc. 3. Al triile au fost alt Valorie Flaccus, căruia f-au iost soţie Otatilie Crasus la anul mal înnainte de Hs: 259. Pe aceste vrem] , , era cele grele războae în Africa cu Annibal Domnul CarthaghiniL 4. Al patrule Consul au fost alt Fulvius Flaccus, soţie cu Cor­ nilie Lentulus la anul maîinte de Hs : 253. In vreme acestora , , s'au început războaele cu Liguriî, carele. au stătut 80 de anl, scrie Livius, şi tabla Capitul. , .. 5. Al cincil e au fost Valerie Ftaccus, soţie cu Atilie Regulus, la anul mainte de Ils: 225. 6. Al ş6sele au fost Fulvius Flaccus, soţie cu Manlie Torcvat, la anul mainte de Hs : 222. Aceste au avut oaste asupra Bolilor. 7. Al şeptele au stătut Iarăş acest mar de sus Fulvius Flac la Consulat, soţie cu Clavelie Pulher, la anul mainse ele Hs: 210. Acestora răsboae încă la Africa au fost. Tit: Livie·. 8. Al optule au fost alt Valerie Flaccus, soţie cu Porţius Cato, la anul mainte de Hs: 193. Acestora răzhoae încă au fost cu Annibal-Livius.' 9. Al noale Consul au fost Fulvius, soţie cu frate-său Manlie A tidinus Fulvitanus, la anul mainte de Hs: 178. în anul acestora războae nu să pomenesc. Ce la anul mainte ele Hs: scrie Livius pentru sfârşitul lUI, precum având răzholu cu năroc asupra Is­ panilor, şi zidind în numele năroculul o capişte în Ispania, foarte înpodobită au vrut să o facă; pentru a:;ela luând nişte lespezt de marmure, cu carele era acoperită capişte Iunonil, ce-I zice Laţinia elin Bruţia, au pus să acoperă pe a sa, peritru care se­ natul ca pre un prădătorîu de lucrurt svinte, atâta l'au osândit, cât şi el de vota re, şi de ruşine după dor anl, puindu-şt singur laţul în grumaz!, s'au spânzurat. Li vius. 10. Al zecele au fost con sul Iarăşi un Valerie Flaccus soţie cu Clavdius Marţelus, la anul mainte de Hs: 150. 11. Al unsprezecele au fost Fulvius Flaccus, soţie cu Calpurnie Pizo, la anul mainte de Ils: 133. 12. Al elolsprez6cele au fost alt Fulvius Flaccus, soţie cu Cor­ nilie Sţipion Airicanul, la anul mainte de Ils: 132. Pentru acest li: I "i.. • , . .'.- 1 •• [121] CAP. VII. PROLEGOMENA 121 r �l I .1 Fulvie să vede că pomeneşte Ovidie Poeta în stihurile sale: de vreme ce istor icif încă scriu, că în anul Consu latulul săli au avut întâîu răsboîu cu robiî carif rădicasă cap în Siţilia, a cărora Domnu era Evnos, carile cu meşterşug tocmind într'o nucă met1ute Iarbă pucoasă, o ascunde în bucî, decija când vo­ royiYa pre Încet şi lin În nucă suflând să vide că sloboade foc din gură; dect intr'acest războlu, precum scrie Orosie, ce s'a fi fost mal lucrat, perind scrisorile, nu să mal ştie; Iară Onu­ Irie scrie, că acestaş Fulvie Proconsul fiind, şi având războlu cu biruinţă în IIIyria asupra Vartailor, I-au făcut triumf, adecă Do­ nanmă În Roma. Ce sau pentru acasta va să să înţellagă Ovidie, sau pentru altul VOm zice mal gos. 13. Al trelsprezocele au fost Iarăş Valerie Flaccus cu Liţinie Crassus Muţianus, la anul malinte de Hs: 129. 14. Al patrusprăzecele, au fost Consul Iarăş Fulvius Flaccus, înpreună cu Plavtie Yvseus la anul mainte de Hs: 123. Pentru acesta scrie Tit Livius în rămăşiţa istoriii sale, precum au avut războiu cu Liguril ceştî de peste munţl, şi prin vreme a dOI anl înohelaţl, cu multe hătăl biruindu-î, până mal pre urmă I-au suppus. 15. Al cinclsprăzecele au fost Consul Însoţit cu Marie al şesele, Iarăş alt Valerie Flaccus, la anul malinte de Hs: 98. 16. Al şesesprăzeccle, au fost Consul alt Valerie Flaccus, soţie cu 1\1. Hereneus la anul mainte de Hs: 9l. 17. Al şeptesprăzecele au fost Consul Iarăş alt Valerie Flaccus, soţie cu cine să fie fost' n'am putut însămna, atâta numal că acesta au. fost tată lUI Flaccus pentru carile Ţiţeron ritoricul cel mare au avut oraţie. 18. AI optspră'lecele au fo�t Norbanus Flaccus soţie în con­ sulat cu Corn ilie Sţipion Asiaticul la anul mainte de Hs: 81. 19. Al noaâsprăzecele, au fost alt Norbanus Flaccus, soţie în con­ sulat cu înpăratul Avgust Chesar, la anul mainte de Hs: 22, Iară sau cu un an mainte de naştere Domnulul Hs : sau cu un an pre urmă, Ovidie Poeticul au scris acele verşurl pentru meşterşugul a Iubi, şi cu învăţătura lor Iulia fata sau nepoata lUI A vgust Chesar'i la ocară ca acela vinisă, precum am zis, pentru acela şi pe Iă­ cătorlul stihurilor l'au făcut surgun şi pe fie-sa. DeCI pre Ovi- [122] li, I! I 122 CARTE III r i i_ � 1. i I " clic la Tornos cetate de pre mare negră, (pentru care cetate, mare gâlcevă Iaste între învăţatt, care să fie fost, ce nOI la locul unde vom zice pentru alte cetăţ'i' a Moldovel, vom arăta cu bune do­ vede, că cetate Tomos Iaste acmu Cetate Albă), 'iară pe fie-sa au izgonit-o la ostrovul ce să chernă Pandataria, precum scrie Dion şi Macrovios. 20. Al doaâzccele au fost con sul Jarăş un Norbanus Flaccus cu Chesarlul Drusus, 1160rul lUI Tiverie, la anul .după Hs: 15. 21. Al doaâzecl şi unul, au fost con sul Ţelius Rufus, cărula au fost soţie Pomponie Flaccus Oreţinus la anul după Hs: 17: cătră acesta Flaccus Oreţinus scriind Ovidie de la 'I'ornos ce­ tate, au trimis acele stihurt pentru Pont la dânsul în Roma. După aceste Plachl mal fost'au şi alţii mai pre urmă; ce la do­ vada noastră numai câţl să află pănă la acest Greţin trebuin­ du-ne, mal mult a-l înşira ne părăsim. CAPUL VIlI. Dovedeşte-să, că de pre aceşte Ftacta, nici de p,·e unul Dactu« să să cheme Fiachia, n'au avut cum, şi când. Aceste dară sint toţr Flachir, pre carii în istorit am putut ana, de la cel dinceputul familii! aceştiîa pănă la Oreţin, la cari le au scris acel poetic, acele stihurl ele Pont. Ce precum nOI am putut pricepe, Ovidius mal mult să fie scris din slobozeniîa poe­ ticescă, de cât elin trebuinţa adevăruluf ; de vreme ce că nof vre unul din familia Flacchilor pe Ghett, sau pe Dachl să fie suppus, la istoricil carif ni. au vinit la mână, a afla năroc n'am avut; Iar istoricul Enias Sylvie, şi mal mult cercând, poate să fie şi aflat, de vreme ce aşe cu îndrăzriială schimbările numeri lor, a însămna nu să siîaşte. Să zicem dară că şi Eneas au aflat, şi poe­ ticul fără colachie au scris, şi vre un Flac Gind con sul (CăCI pe un Fulvius F'lacci.s va să zică) să fie suppus pe Ghetl, sau pre Dachl ; ce nicl aşI' nu poate acasta să să dovedescă, CăCI ele au fost vre unul din Fulvir. cel mal de pre urmă Iaste cu 123 de . ) -{ [123] CAP. VIII. PROLEGOMENA -----------------��----------------------------- 123 anf maiinte de I-Is., precum am însămnat la numărul al 14. Iară Traian înpăratul au stătut la înpărăţie Rornel pe la 98 de ani, după naştere Domnul�I I-�vs. �precum s�rieA Dion, Evtro.pi�'A Csi­ Elin Avrelie Victor ŞI alţll) Iară războlul Intre Romani ŞI intre DacI11 cel mal de pre urmă, în carile 'I'ralan de tot au biruit pe Dach', şi CraIul Decheval ornorându-să (precum cursul isto­ riiila Jocul său înnainte pre larg va arăta), au fost la anul după Hs. 105 şi aşe de la acel con sul Fulvius Flaccus pănă la 'Traian au trecut 228 de ani. Mutat dară fiind cu atâţe ani mal înnainte nu­ mele Dachiil în Flachia, cum Iaste de samă de să greşesc aşe rau acel vestiţ'i istorici, pre carit acmu pomenim? şi cu toţiI scriu că 'I'raîan înpărat în Dachia, şi asupra Dachilor au mărs, cu ace vestită oaste, şi precum pre Dachl şi pre Dachia au sup· pus, Iară nu pre FlachI sau pre Flachia? Au tuturor acelora istor icl, şi ochil orbl să nu vază ce citesc, şi urechile surde să nu auză de numele Dachiiî cel mutat cu sute de anl mal în­ nainte în Flachia li-au fost? Iarte-ne dară ai ce şi istoricul Eneas, şi Papa Pius al doile, că într'acastă socotelă nicl ca Papa, nicl ca istoricul negreşit să fie nu poate) că nicî -pentru vola unuia mal proaspăt scriitorru.. putem .lepăcla credinţa a atâte vrednicf elE' credinţă istoricl, şi ales a cărora au trăit, s'au scris tot pre o vreme cu lucrurile ce să făce, şi singur! marturi privitorl, Iar nu auzitort au fost. După ac astă arătătoare şi nebiruită dovadă, ne răzsare alta încă mal neclătită, şi încă mal vârtoasă, de vreme ce că macar c'au biruit Tralan .Marele pe Dachl, şi Dachia au suppus, într'ânsa Romant au sălăşluit; Însă Dachia nicî Flaohia � s'au pomenit, nicl alt nume nou au luat, ce' prin multe vacurf tot acel vechîu .nume de Dac.hia ş-au ţinut, pănă când adecă, din Dachia' i s'au 'sch\m bat numele în Yolohie, sau Valahia: pentru 0ar6 la locul său să va zice. In sc:'urt: ce, nOI pentru cinste II, atâta de mare om şi în învăţăturI' lăudat a grăi ne siim, şi în ceva cinste a nU-l beteji ne silim, mal elenainte) alţiI streinI) cărora niCI de zavisliIa, niCI de clragoste condelul atingânclu-să, cu scurte şi curate cuvinte zic: Cine iuste acela, carele zice că numele acestuI nem, adecă a Moldovenilor şi a l\1unt6nilor las te ele pe numele Hatmanului de Râm Flac, basne zic. Iară aceste [124] 124 CARTE III rătunde cuvinte le zice Carion istoricul, şi cu dânsul înprcună C�rioll �i T�[lel" Topeltin de Mediaş. Si pentru acestul suppus, şi scornit a Flachiii tin de )!ctlIlaş. r, , • • v" v nume pre cât, şi cu cat am dovedit, pare-l1l-se ca cititorlul va fi content; Iară nOI să căutăm altele înnainte. CAPUL IX. Tari'îş pentru a(;asla, păreJ'l! altora, carii urinază ltâ Eneas Sylvius. ! li I j , . " .1 .,. Osăbl de Eneas Sylvius, pentru carile pre larg s'au zis, mal sint şi alţiI mal proaspeţi scriitorI, acastăş a lUI părere urmând j Însă toţI Leşl, cumu-i lan ZamoIschie, Orihovie, şi Stanislav Sarniţie. Aceste dară înprumutându să din istoriîa Evropit a lUI Eneas, cu tot dedinsul să apucă, pentru ca să ar..eCe, precum CU multe vacurl mal denainte de A vgust, şi de Iulie Chesariî, sau Valerie Flac, SdU Fulvie Flac, sau Luţius Plac, (căci tustrele a­ ceste numere asupra unul Flac grămădesc), să fie vinit cu oş- tile Rornâneştî, şi gonind de pre aceste locurl pre Ghctl şi pl'e Dachl, să fie cuprins Romani] aceste locurt şi să fie fost rămas dccita pre dânsele lăcuitorî. Aşijdere de pre numele lUI Flac Hatrnanulul, lăcuitoriî acestor ţărI, să să fie chemat Flachi, şi cu vreme, mal schimosindu-să graiul, din Flac să să fie făcut Valah, Vlah şi Voloh, iprocl. Acastă a lor părere macar că tăgăduîaşte, că Homânil noştri sint din sloboziile lui Tralan, însă precum Romani, şi de la Italia să fie vinit cu acel Hatman Flac, alave mărturisesc, de care I ucru să văd, că numai în vreme greşesc, Iară nu în lucru: adecă precum Românii să fie ele la Italia, însă cu multul mal vechi de cât Traîan. Ce alaltf istoricl, carif acleverinţa istoriiî macar cât de puţân să şchiopăteze, ne suferind, pentru ac astă din pă­ rere scornită voroavă, tare probozesc pre Eneas, scornitorrul el ;Jonli,n IJmdaZ. c�1 dintâl} şi Întâi Bonfin şi Leunclavie, amândol de toată cre- l (arte 7. d' d . .. D fi' ll1ţa Vre nICI serlltor!. cel a lUI Anton Bon 111 cuvinte SInt aceste: «RomâniI (zice) precum de nemul lor Roman! să fie, şi ( 1 I II !,!it, 14. !,M. 68. Avgust lătineşte va să zică sfânt, sau fericit şi nărocit; Iară Ev­ tropie istoricul zice: aşe să să fie chemat, pentru căcl au adaos în părătila, de la cuvântul lătinesc A vgheo, ce va să zică: adaog. Ils: să naşte. în 25 de anf a înparăţiil luî Avgust s'au născut domnul şi mântuitorlul nostru Is. Hs. din duhul sfânt şi din Marita Fi­ ceara, după trup din ruda luf David din nernul Iudiî; rară la anul după întrupare cuvântuiul lut Dumnăzău 14, fiind în Cam­ panie, la cetate Nola, de boală au murit; .înpărăţit-au anl 44, fără 13 zile) Iară de când au perit Iulie Chesarl 57 anl, lunl 6 zile 4. După A vgust Chesar au stătut la Monarhie Tiverie, carile I erte 1. .. 1. 37. au înpărăţit anl: 22: lunl: 6. murit-au de o boală, anul de la I-Is. 37 Mart. 17, şi, au trăit anl 77: zile 120: 'igulaJ'''t.41. După Tiverie fu înpărat Romanilor Caligula, carile la anul 41 Ghenarie 24, au perit ucis de Cassîa Hiria Tribunul, în părăţit-au anf 3 lunl 10 zile 9. . După Caligula au urmat Clavdie, ficorullul Drus ; acesta la annul de la Ils. 54, Octomvrie 13: întăl din sine bolnăvindu-să, apoî cu sta­ tul înpărătesil sale, otrăvindul Xenofon Doftorul, au murit în Sin­ vesa; înpărăţit-au anl 13; lunl 8: zile 20, şi au trăit anl 63: lunl 3. După C'lavdie, au stătut la înpărăţie Neron, pre carele mal de­ nainte chemându-l Domitie Aenovarvos, apot Clavdie făcându-I flcor de suflet, l'au numit Neron Clavdie Drusus. Din toţi înpă­ raţil Romanilor, nime eu vredniciile şi cu bunătăţile, mal vestit n'au fost de cât acesta cu răutăţile şi cu tirăniile. Pentru pri- vala, cetăţii Romii din toate părţile r-au dat foc de au ars, după arsură încă mal frumoasă au făcut-o. Pe vestit dascaiul său Se­ neca, pentru ca să nu-I mal fie de dânsul ruşine l'au omorât; pre maică-sa, pentru ca să vază unde au şezut în pântece-I, de vie au spcnticat-o, cu soru-sa, şi cu alte rude curvie au făcut, şi capu tuturor răutăţilor plinind, pe corifeit Apostolilor Petră şi Pavel, au omorât. Cu acestea a lui fapte, pănă mai pre urmă, în ura tuturor căz ind, şi de al săl încăş părăsit fiind, singur şie moărte ş'au făcut, la anul 68) Iunie 9: înpărătit-au anl 13, lunl 7, zile 28: într'acesta Neron s'au sfârşit familie lUI Iulie Chesar. Gnlba J,et. 69 După eluda lumi,( Neron, au urma.t Galba, pre carile cu vicleşug Sah'ie. l'au ucis Salvius Otho: Let. 69: Ghenar 10: z '! .f.' 'M ,... .A ' . • '(o - , 1;. , '):" 1 � � r, . • ' �'� � I " • � .f • , . - l' ., , ( [165] T CAP. XVlll. PROLEGOMENA ------- 165 , I I • I ,1 J I f .1 t , J.. f '; Intr'acelaş an Sai vie Otho luând înpărătila, şi eşind cu oaste în potriva lui Vitelie Hatmanul, carile de la slujitori luasă nume de înpărat, şi dăndu-ş războlu în Bebriac, fu biruit şi gonit de oştile luî Vitelie, de care crudă singur şie moarte ş-au făcu t, let 69: April 20. Într'acestaş an Dechemvrie 22: Vitelie, viclenindu-l oşteni! săi prc carii îl trimisese în potriva lui Vespasian, şi prinzindu-l, Yitclie. l'au ornorât. După acesta, schiptrul înpărătiil au luat Vespasian , pentru cari le zice Sfetonie: că toţ'l înpăraţil Romanilor, pănă a nu lua Yespastau. inpărătila, fiind mai hunl, să Iăce mal răl; Iară unul numar Ve- spa .. ian, tiind mai denainte mai rău, după ce au luat inpărăţila, s'au făcut mal bun. În vreme acestuia înpărat, scrie Taţitus în Annlile sale, precum pre la anul de la Hs. 70 Sarmatil, trecând llllnKri\ s:'l Ilc prădat în Misia, şi pe Fontcus Agrippa, Hatmanul I,cl. iO. Hornanilor Srl Iie ornorât, rară mai pre urmă alt Hatrnan, anume ltubrie, pe �3.rmati bătând, lucrurile să fie potolit. Vcspasian LeI. 7B lunle. �-t în satele Reantine au murit de vintre; înpă- I.et. i9. rătit au unf 10. 1:'\1"11. () zile, şi au trăit 69 aur, 1 lună, zile 7. În \1I'1Il ,1.: ., . \ "oJ . . .4 ; li [168] - 1 ,� , . ! , '" I [ a " 1 / 1 ] #. " " r l' _ I I I ., , .. .c:» - [169] PRECUV ANTAHE, Salt Ptidoslocic În Hronieul oechimet ROln'Jno- 'IloldoDlahii'l. .\. lucrurilor omeneşti strămutătură, sau (pentru ea adeverinţa lucrulul mal fără grijă să mărturisesc], Ace dintr'un nalturl, în toate, şi pres te toate Minte, eu a sa ocârrnuire, şi de Minte celor de supt lună, ne atinsă, şi ns agtunsă socotelă; într'un chip oare carile de goc, şi de batgoc, câte şi câte feJrurl de schimositurl, şi din zi în zi, altele şi altele, una după alta, schimbărl, şi mutări în faptele şi lucrurile omeneşti, pănă acmu să fie adus: şi în uâte de acmu înnainte Iaste să aducă, paremi-să că cine-va, ca­ riIe macar cât de puţin citiala sfintelor şi a Profanilor (păgâneştl) scrisorr, va. fi amirosit, [precum-să zice cuvântul) macar dena­ Iară de prag, cât de departe, cătră istoriî, capul ele ŞI va fi închi­ nat, tăgătluitorru să Iio -a să afla nu' poate, Că într'adevăr, Pu­ ter nică drepta celuf Prcputornic, clăteşte, şi mută înpărăţille, d'in­ tr'un nom într'altul; şi pre înI}ălţaţ'f plecând, pre plecaţi ele nă­ prasnă, cu mare miorare celor mal pre urmă viitori, îl înnalţă şi în stepenele cele mal ele sus îl rădică. In scurt: cu a sa ve­ cnică neclătită, şi nernutată fiinţă, pre muritorl depurure învaţă, şi a înţelege îl face; cât de putregătos lucru, şi putregtunir sup­ pus, sa fie omul: şi cât de proaste, slabe, şi neputincoasă să fie lucrurile lUI; carile ca lutul de pre lângă drumurt, une ori de ploae să întoarce în tină, alte ori de căldura soarelul, să usucă în bulgări; alte ori acel aş mult stropşit şi călcat fărămându-să, [170] şi În prav, şi pulbere zdrurnicându-să; cu vânturile să holbureşte, şi cu mare răzsipă pănă la nuirf învârtit rădicându-să, prestc alte cleiuri, şi preste alte văi, în izbelişte să liapădă. Putorca-ş dară zice, că tocma într'acesta chip cer esca orân duîală, pre la unc însărn­ nate, şi mal denainte orânduite vremr, pre cele varvare nemurt cinsteşte, şi le evgheniseşte, Iară pre cele vestite, şi .de lăudat singe, în varvare le preface, şi slava În ocară, şi- mândrila în râsul altora, o întoarce. Aşe dară, odânăoară veche putere Eghyptulu'f [care încă şi asu­ pra măririi Dumnăzăeştl, arme a rădica nu s'au îndoi!), pre Fa­ raon, cu undele Mări'! Roşii acoperind; şi cu alte nesuferite pe­ depse certând; pe nernul Izrailtenilor din rob Domn, şi înpărat a câte- va , putincoase nernurt, l'au făcut; şi tarăş] pre acelaş, pen­ tru ne mulţămita, şi mare ne credinţa, şi ne Dumnăzăirc, în limbi l'au împrăştiîat, şi pre la marginele Iumit aruncându-l, batgocuril muritorilor, l'au suppus; precum de atâţ'la v,eel', şi pănă astăzt, plata ne multămirit, şi răsplata fără legi) lor, în toate zilele, şi în toate lucrurile, a lua videm. Ce pentru ca voroava să scurtăm; Aşe decila, mândrila Assirilor, Midilor ; a Midilor, Persilor; a Persilor, Grecilor; a Grecilor, Romanilor; şi pană mal pre urmă a Roma­ nilor înpărătie, care de la apus la răzsărit sărisă, şi de la amezizi la miază noapte să întinsese, şi cu măminos trupul puteri] ar­ melor, puţin de nu toată faţa pământului lăcuit căptuşisă: Da­ chilor, Gotthilor, Vandali lor, Unnilor, Slovenilor, Bulgarilor, Sir­ bilor, Franţozilor, Ghermanilor, şi altor nenumărate -nemurt, în pradă şi călcare au dat-o; şi în ce mai de apoi, Turcului, stăpâ­ nire Asiel, Alricăl, şi a Evropiî, in care şi înpărătesa cetăţilor (zic oraşul lUI Constantin Marele) stă: cu mare jele, şi durere i­ nimi], şi prăpădenia impregturaşilor, a o suppunf:J au învoit, cel ce pre muritori în une greşitî, într'altele, a-r pedepsi, va. însă nicl cu atâta, a lucrurilor omeneşti mascara deplin zugră­ vită' a fi poat� pentru care experienţia, şi dovada din toate zi­ lile ne învaţă; Căcf după alalte a strămutărilor gOCUrl, încă mal mult râsul tuturor clăteşte ce de tot uitare, şi din pomenire şter­ gere a lucrurilor, o dată de la oamenii vacurilor vechI, lucrate; şicândaile înpreună. cu fă0ătorii, şi faptele, tot într'un mormânt 1 , i I r I 1, . , : r , f ., • l' ',1 170 CARTE 1Il --�-- - --- -- --- t-, , . ; 't .. ..., •• ' J. ", • ' •• 1;, ..... . 1;. � � t. ' '. " ( ,. .:.- ,. , " ',. [171] -- -- PREC(jvlNTAllE 171 .. .cdnn t l't , ' s'ar fi îngropat, de n'ar fi fost urmat îndată scrâşnetul condee­ lor, după tunetul, şi trăsnetul armelor. De unde orî ce, şi cât noi astăzi avem, şi ştim, mai mult de la scriitorii lucrurilor, de cât de la făcătoriI lor, trebue să le cunoaştem. Precum şi Alecsan­ dru :\1arele Machedon, pe Ahilevs ferici'îa, pentru oăcl i s'au tâm­ plat scriitoriu ca Ornir, Să-I istorisască vitejiile; ce încă nicl aşa lucrurilor, cel deplin săvârşit, să poate da, de vreme ce când slaba a omului sacotelă cu toi d6dinsul să pune, pentru ca ce adevă­ rată istorie, din basne, ca grâul din neghină, să aliagă, tocma ca cum al' eule în amestecare limbilor la Turnul Vavilonulul, aşe !'-lt ulueşte, f;'i care pentru adevăr, sau care pentru mincună ar \int!: amurtită rămâne. :-;i mal vârtos intâîaş dată în privala ochlu­ lul, ţi in sunetul urechii, altă nu ese, fără numal purtate cuvin­ lele �\(:l'lia, ne îll\:,qată taste prostime. Tot cela ce nu-I Elin, Iaste Varvur. Băsnu itoare Greţia; !;'i (�UiCqllid Graecia mendax audet in historia, 01'1 ee mincunousă Grcţia indrăsneşte în istorie. Mon­ strosa Africa. CIudată, sau de lucruri ciudate scoţîtoare Africa; şi alalte acestora asemene ne numărate. Pentru care lucru, când de râudul istoriilor apu{;,\ndu·ne, lucrurile trecute, înnainte ochilor a pune silim, nu într'alt chip, ce ca cum într'un codru pre des, şi ne răzbătut, a întra ne am nevoi. Când istoricilor urmăm, cre­ zind şi nedejduindu-ne drepte, şi a drumulul ştiutoare povaţe a li, ei Între dân!;'il ne tocmindu-să, de aceleşt lucrurl, în multe, şi dcosăliite l(�\'îuri povestesc, 'şi oei-mal proaspeţi pe cel mal vecht dem inpfunoşf, îl probozăsc, ra�ă de vor vre mai cinsteş să-I do­ jenescă, 'cu neşliinţa, şi cu necunoştinţa îi vinuesc. Aiee eu, înlr'o parte las sfânta a bihliilor Istorie, a dtri'la izvodi- '-­ torYu nu omul, ce Dumnăzău să fie fost, cum să cade s'au cre­ zut, şi să crede. Macar că înţ�lep\il lumiI aceştila prin tâmplă­ riie unor vremi, şi 1're a6asta în prepus a o băga, nu s'au ruşi­ nat, nic'i s'au siit a buigui, precum ce chiară, şi adevărată din ceput a lUI Moysel istorie, cu prăzile şi pustiirile IerusalimuluI, şi a toată înpărăţi'j'a Iudeilor, să să fie răsărit; Iară acasta, pre care astăzI în mână o avem, Iezdra din capul şi pomenire minţiI sale, de iznoavă, să o fie izvodit. Carte lUI Noe în chipul fabulil silesc să o întoarcă. Pre câţl va din ProrocI, în izvoclul Apocrifilor îl , . ,1.: '\ - \ ': " "'-, " J [172] scriu: ca cum ar vre să' zică, că numai de cetit, rară nu şi ue crezut să fie; Nici au lipsit spurcaţi hulitori, car il şi asupra Nou­ lUI Testament, mânule cele pline de singele sufletelor ne vino­ vate, a-şt arunca, şi din urzitura sa, a o destrărna, cu câncscă ne­ ruşinare, au îndrăznit: hizuindu-să precum sfânta, a lui Ioan Apo­ calipsis, epistola Sfântului Pavel, cătră Evrel, şi epistola sfântu lui Iacov a doua, între cele Apocrife scrisort le vorpute aşeza. Îm;rt nOI pentru ca să nu amestecăm sfintele spurcatelor, de a­ coste ma! mult a lungi părăsindu-ne, ochi! spre istoria limbilor să ne aruncăm. Pre cât dară aduc cuvântul cătră scriitorii Isto­ ricî, şi Gheograft, într'adevăr că ar pute cine-va, fără silală să zică, că ei în de ei din cuvinte ca din praştit înproşcân du-să, nu de a sale, precum să cade, au silit să-ş caute; ce cum pre a altora sau a le sale, sau a nernărul să le facă, s'au nevoit Aşe pre mulţl, în multe Ielîur) au clevetit, şi au vinuit , Şi aşeşl întălaş dată Ellinilor, izvoditura minciunilor dând, pre alţii mar de curund, lor în mcşterşugul a minţi următori, vor să-I facă, zi­ când: Precum Ornir tot băsnuitorîu fiind, în locul ce ar fi fost istorila adevărată a lucrurilor făcute, să povestescă; adâncime limbii ellineştl şi a Poeticâl meşterşug, să fie vândut. Şi nu numar acel de obşte, a tuturor Grecilor, atâta de lung, şi vrăjmaş răz­ bolu, carile la Troada au făcut, ce aşoşl şi pre însăşi 'I'roada d'intre lucrurile lumii ar îndrăzni să o rădice, de nu ne-ar ar .ta sfăr­ măturile ei şi pănă astăzl, unde au stătut, şi câtă de mare, câtă de lată) şi ele largă au fost, NiCI mai mult vom pomeni pentru, al altă a mulţirnef Poeticilor dată, a cărora scrisorf, pentru theo­ loghita, pentru facere lumii, şi pentru plăzrnuire oamenilor, şi a altor în lume trăitoare, şi ne trăitoare lucrurî, încă de demult în locul hasnelor au trecut. Pentru istorict ce zic dară? să vi­ dern. Pre Irodot (cari le între toţi scriitorii ellincştl, mar vechtu să numără) îl fac părinte istoriii) adecă ca cum din capul său ar fi fătat, acele ce au scris, şi nu că ar fi istorisit lucrurile a­ devărat făcute, ce numar pentru, ca în praznicul Olimpiilor stâbla biruinţil să apuce, o poveste ca aceia, în chip de istorie, să fie alcătuit. De 'I'huchidit zic, precum slavit lui Irodot răvnind, min­ clunf cu voroava frumoasă ascunse, şi cu numele adevărulul căp- '[ 172 " . CARTl� III 0. __ - " : ..... - . ' , ' ,f • . ., ',� • f ­ , [173] PRECUVÂNTARE 173 • I I • 7 \ J.. ! tuşite, în slava nemului Elinesc să fie scris. De Xenofon zic, precum nu cele ce au fost în Chyros, ce cele ce ar fi trebuit să fie în unul ca Chyros, cu voroavă înpodobită să fie tocmit. Pre Plutarh îl fac răvărsat în sîne, şi piscătorîu de ale altora. Pre Ellanic, pre AghiRilau, pre Efer, pre Timeu, pre Antioh, pre Filist, pre Chillie, şi pre alţi scriitori vechl ca aceste, ÎI osindcşte Iosif Iudeul, pre carele mal apoi îl proliozeşte şi în greşele îl Îndreptiază Eghesip. Aşijdere pre cel bătrânl Gheografl, ceştl n:aI tinerI: precu� în cuvintele sale ne stătător] ÎI vinuesc, pre Aristovul, Şl pre Om­ s icri t (car i) întăl de lucrurile Iridiil au scris) îl râd, precum să lie cut r icrat lume ca Caii CiI, şi apoi cu minctunile lor lume să fie înplut. Pre �lefan, pro Arian, pre Dionysie şi pre alalţI mal a­ proape du pil aceste, în G heografiile sale purtător) de cu vinte de­ şerte îT numesc. Pre Ptolornel vestitul în Gheografie, în râs luând, în cele mal m u lte să fie �reşit îl arată, şi ales în şiruirea ostro­ vului Thule (pre car ile Ptolornel în cele mal departe, a lumil ostroave îl pune) ca cum nicf s'ar ana Întru lucrurile firi), zic. De Plinie vor să 'l.iCil, precum de părţile evropeştT necun oscă­ toriu, şi a nemurilor, şi a tărălur amestecătorlu să fie fost. Cătră acasta aduc pre Ţiţeron înpotriva luj Diotlor, şi a IUl Theopornp tunând, precum fără sfârşit să fie la aceste basnile, şi el plinl de minclunt. Acestora aseminea sentcntil dau, pentru Ilronografr. De Cvintus Curţius, de Arianos, de Plutarh, (cariI după câte-va sute de anI, de biruinţele lUI AIe:i,:andru'marele a\l scris), vinuesr, precbm, mal mult S[l fie silit, peptru ca S[t ştim "nOI, cc:;;tl mal de pre urmă, ce au scris el, de cât ce au lucrat Alexandru . Crtll"it aceşte ulM,ură pre Tit Livie cu t0ati\ ciata istoricilor, cariI de faptele Rom;n-ilor au sdis, şi pre toţi într'o sumă stri\ngându-l', ît clevetesc; precum multe să fle scris, Iară puţine să fie dovc­ elit; şi încă să fie dovedit carele nicIo dovadă a ave pot. Acestea dară, în scurt, pentru celea ce între dâllşiI: de cel mal vechI scri­ itori să poartă, fie zis aşe. Iară pentru ceşti mal proaspeţi, şi mal pre la vacurile de mijloc, pentru ca să poată cinc-�'a ele la dânşiI a căştiga, sau a dosluşi a lucrurilor adeverinţă, câte şi câte lo­ curI şi chipurI ele îndoinţă, şi aşeş să zic de necredinţă, înainte , - \ "'-, . [174] 174 CARTE III ne pun. Că deosăbl de mari izvoadele iz voditorilor, mal cu de­ dins zic, că ne poate a învăţa ce din toate zilele dovadă, de care lucru socoteşte. Când ne apucăm (zic el) a citi istoriile scriito­ rilor Grecî, carii după mutarea scaunulut înpărăţiil de la Roma la cetate marelul Constantin, istoria ce-I zic Vyzintina, cu con­ cleiul a o urzi, şi a o ţese au început.eadică, după a Ţarigradu­ lUI zidire lucrurile Romanilor, şi războele;: carilo necurmat cu , .. Gotthil, Vandalil, Schythil', Urmil, Bolgarir , Sirbil, Rusil',-Moscalil, şi cu alte, ale fundurilor CrivăţuluI nernurl, au avut, şi de amă­ nuntul a le însămna au stătut, de vom căuta rândul poveştil pre alesul, debila unde va, şi când-va biruinţa Varvarilor cu con­ deîul dăruesc; pre care el cu armele mal tot deauna dobândind'o, de peste pustiile apel Volgâl, şi a măril Balticăî, �i:a Caspiil nă­ buşind, şi ca piatra rătundă din vârvul deluluî, unu jlupă alţil, spre părţile Evropit pohârnindu-să, în .Evropa ce a Inal suppune şi pre cine a mal birui, ne având: pănă la Africa cu fierul, şi cu focul au pătruns; şi prin tâmplările vremilor, prin multe locurt, scaunul şi picorul înfigându-ş, şi pre une crăil, din pământ dez rădăcinând, pre altele aşijdero din nemică au rădicat şi li-au Întărit. Decl, acestă a lor socotclă nu aşea pre lesne pote să o dea cine va în laturi, sau de tot greşită să o socotescă; Că cele mal vechl a Serachenilor, cu înpărăţiîa răsărituluî, înJ5reună şi cu a apusulul, în castă dată pentru scurtare cuvântulut, cu pomenirea trecând, la vremile pre la carile cu cel din tăi a Turcilor Osman înpărat, la Asia s'au ijdărât, să vinim. A căror putere, precum ce de demult, aşe castă de astăzî, nu numai înpărăţiei I;ăzsăritulul groznică, şi stângătoare au fost, ce încă precum cumpănă stăpânilor mal a toată lume, să Iie.adus alavea Iaste, Săvârşitul Iucrurilor, şi tot adevărul aşe fiind; însă istoricil vremilor sale, pre Grecl foarte a­ des!", Iară pre Turc! foarte rar biruitori, pomenesc. Decf în scrisorl biruinţa Grecilor asupra Turcilor citind, în lucru răsturnare} şi pră­ pădenila a atâte, şi atâtea înpărăţiI, crăiI, şi domniI jelim, şi ne mie­ răm: Aşe la Ilronicile Ungurilor de ne vom uita, alegând războIul lul' Vladislav cu sultan Baiezid, carile s'au făcut supt Varna, şi altul ele la Nicopolis, şi dte-va mal Iuşoare bătăI, cu Huniad vestit hatmanul Ungurilcr; într'altele în toate pre Ungud biruitorr, rnră Fi t .,e -- .. - - ... � . ,. - �. .. .;::' ..... . ':. t' '. j. ',', •• ••• 1 .. , . ,. .; .... ,. , " [175] • s··· l'RECAVÂNTAR.t -- ----------_. -----_ ..... 175 pre Turc! biruiţi, şi cu ruşine fugiţI îi auzim. în potrivă, ade ve­ rinţa lucrulut în gura mare strigând, precum toată Crăila Un­ gurescă, încă de p1'e vremile lul Sultan Suleiman, ce-I numesc canonic, schiptrul şi corona Turcilor să-ş fie elat, sunetul fi eră­ lor, şi a obezilor jelnic glasul robiel, olicăesc, ele care lucru poate că pănă în vecl oondeelor scriitorilor, s'ar fi crezut; de n'ar fi prin atâta vreme armele Turcilor într'ânsa tunând, în cerbice li'tcnitorilor cel tirănesc glug s'ar fi aruncat, pre carile debila, şi cu mare peire, în vremile noastre, norocul lUI Leopold, şi Il dor IicOl'I a lUI, a Chesarilor nemţeştî, l'au rădicat, şi ace slăvită :;;i adam în vremile sale puternică Crăie, de supt robita vărvă­ r inscă an izhăvit. f'(\ tăcem il pomeni, pentru IIronicile a stăpâniril?r, carele de nor sint mal dapărtatc, şi a cărora lucruri, noaâ sau putân, sau nici cum sint ştiute. �i să vinim a ne miera de ale vecinilor, şi înprcgruraşilor noştri! Intălaş dată înnainte ne es Ilronicile Le­ şeştl, în carile mari, multe, şi vrăjmaşe războae cu vecinit I"ăI Tăturâl, Rusil, Prusil, Şfezil, Unguriî, şi mar pre urmă şi cu Turci] auzim, rari biruinţe a nepriratilor, dese a sale pomenesc; Iară sfârşitul, prin dovada ochilor arată, precum Tătarâl Crâmu- 1 ul, şi a Bugiaoulul, cu robii Leşeştl şi Ruseştî, toate ţările pă­ g·tll1cşLI pănă la 'Eghypet, până la Africa, şi pănă la Indiîa înplu. Prusir, Sl'czil, Danez il, Moscaliî, câte-va Dornnir ca Crăiile de late şi de lungI, de la biruitorit Leşt, să fie apucat videm. Aşe de In IT ngur), precum macar O 'pa lmă de loc Leşt'î să nu fie apucat, cI;le (1�1l. tăI şi vcchî hotarălo ţăl'âr, car ile. despre ace parte sint, �i tiin loc-urile sale nemutate stau, fă�ă propus mărturisesc. Penlru �lol. .• ;:r "�, .' . [178] i78 CARTE Jtl , , I arăta tare năvăleşte. Şi ase deciîa tot nernul Bulgăresc, Sirbăsc, Boemăsc, Rusesc, Leşesc, amândoaâ Sarmaţiile, şi mal toată Schi­ thia (mar pre lesne de cât Ovidie Metamorfoselesale) tânăr poate fi socotind nemul Ellinesc; în Iudeî îi mută, şi pănă la Ru­ vim, Ilcorul lul Iacov, stepenele Semintiiî Ie întinde, care în carte istoriit sale de vechime şi Ghenealfighia -Slovenilor, cu multe argumenturt a dovedi să căzneşte. Pre acesta Cl,l multe Păprişte, Întrece a lUI Pretorie Lume Gotthicescă, în caresau pre puţine, sau mal nicl un nem, a afla vei pute, carile corenila sa din Gotthl să nu fie trăgând. Şi din potriva aceştelaş, a lUI părerl, tot ne­ mul Gotthesc, precum Iarăş dintr'al te nernurt inprăştilat, şi răz­ leţit să fie, însuş mărturiseşte, şi cu un iscusit meşterşug, înpo­ trivnice socotelile sale, mal deşchis arătân du-le, 'mai pre Iarg deşchizinrlu-le; a Semenţiilor, a Domniilor, a Tăritler, a Locu­ rilor, Il Mărilor, a Pădurilor, a Apelor, a Băltilor, a Limanurilor şi a Marginilor, cele mal vechi, mai mijlocie, şi mar decurând numere, după voia lui tâlcuinc1, şila unile slovele, Iară la altele syllevele schimbând, scohind, răzind, adăogând, şi nernică ne­ clătit, şi din hiriş locul său ne mutat să scape lăsinrl : nevoinţii sale deplin voIa să fie făcut, să veseleşte; nicl să îndolaşte a zice: Precum Romfea, şi Spatha, hireşe cuvinte Gottheştl să fie, şi arme vechI, de vechiul său nern scornite, şi purtate să fie fost, sileşte să dovedescă. Deci unile ca aceste, la gtudecătorî. pentru scrisorile altora, noi citind; şi de dânsele ca de nişte fulgere înproşcându-să, so­ cotindu-le: în credinţă mărturisim, precum ascunsul .. inimii tare înspăimăridu-să, cu a altora patimă, oare cum cu dânşil în­ preună certărit ne suppunem: atâta cât tremurând mâna, şi scă­ pând condelul, cevaş pentru a nemulut nostru vechime, naştere, şi viţă, fără sială a zice, şi a însămna, nu putem. De care lucru precum alalţl al noştri scriitort, pănă acmu, nu fără socotelă, ce încă foarte cu cumpăt (alegând pre unil caril mai ferice ar fi fost ele dânşi! aşeş, de nicl ş-ar fi mal scris ceva) câte oare co, pre cât adecă ştiinţa lr-au aglutorit, în hronicele sale, Însămnat ne au lăsat. într'a(f'sta ehip şi nOI firi-am lăsat Pragmatia (lucrarei acasta, supt mat lungă tăcere; Însă înpinşl, şi poftiţi Dind de la "..;.,� . .:.... -------�.--.\.._-----_ ........................ _----- [179] 17� PRECUVÂN'l'ARE - _._��-_.,-------------------- , I II " unii prifatinl streinl, şi mal cu d edi ns, de la însoţirea noastră care faste Academia ştiinţelor de Berolin, nu numal odată sau de doaâ orl, ce de multe orf îndemnaţl, şi rugaţi fiind, pentru ca de începătura, nemul, şi vechime Moldovenilor, precât ade­ vărul pofteşte, macar cât de prescurt, Să-I înştiinţăm. Aşijder e de lucrurile, carile în vremile stăpănitorilor, din descălecatul ţărâl Moldovei, cel vechlu, până la vremile noastre s'or fi tâmplat, de stare şi pusul loculut el j de aşezărnântul aerulul , bişugul pămân­ tulul, ocolitul hotarâlor , şi de altele, carile spre folosul vieţil omeneşti caută; şi încă şi ohiceele, lege, ţerămoniile politiceştI ţi hesl'riceştl, şi do alte cari le spre orândulala şi cinsteşiîa ome­ nescă stăruesc, pre cât în putinţa slabel noastre ştiinţă va fi, f'l\.-i ndcverim. Cu a pomeniţilor dară prifatinl îndemnare, şi cu a Acallemiii în învătăturl luminată, zic, a Berolinulul poftire, căutatu-nt-au a plini pravila, şi învăţătura lUI Platon, care poron­ ccşte : Non SOlUTII nobis, sed et Patriae et amicis vivendum. Adecă: nu numal pentru folosul nostru, ce şi pentru a PatriiI ceva 1'11 slujim, şi pofta priratinilor gos a lăsa, să nu ne arătăm. Socolit'am, ea Între glqdecătorl, şi între soriitorl, ce din mijloc cale, şi mai fără grijrl să apucăm; adecă pentru nOI mal mult altora de cât noaâ crezind, şi mal mult adeverinţil lor, de cât pof'ti] noastre urmând, ca cum singurl pre nof, de la nOI ne am (Iesplir\i, şi departe, ca nişte streinl privitorl, ort-ce scriitorî streinl, pcntră IH;mul Moldovenilor, în cil:rţile sale însămnat ne-au lăsat, ver] de lăudat ar fi acel(�, verI de hulit, cu bună inimă să le cnu'l.im,· şi. cu curată consţienţie (ascunsul inimir) altora să le po­ vestim aşe, ca ,din zece categorii a luI Aristotel una numar, care Iaste prtlilll;re, n.hrtt. scoţind; al alte toate, precum în sine sint, în toate !;li pretlulindere, nebetcjite ferindu·le, în nramul nostru Moldovenesc să le arătăm. Cu dOI anI mal denainte, toată hotărâre ţărâl Moldovil', cu tablă gheogl'afică, cu câtă osirdie şi trudă s'au putut, de plin, precum ni să pare, s'al1 şiruit. Aşijdere în anul de curând trecut, hro­ nicul vechime! nemului Moldovenesc (încarile? tot numele VIa· hilor să cuprinde), de la vremile lur Avgust Chesarl, şi mal pre urmă de la TraIan pănă la Înturnare lUI Dragoş Vodă din Ardral, [180] 180 CARTE JIl l' i 1; I j '� la locul şi la moşita sa, pre cât mâna şi vreme ni-au dat, de­ săvârşit l'am istorisit. Iară într'acest an, puind nedejde În Dum­ năzălasca aglutorinţă, cules-am hronicul Moldovil de la pome­ nitul Dragoş Vod, până la domnila lui Ştefăniţă Vod, ficorul lul Vasilie Vod. Care hronic Întâi las te scris de Ureche Verni­ eul, pănă la Aron Vod, cel ce I zic� cumplit, Iară de la Aron j Vod până la Stefăniţă Vod faste alcătuit de Miron Costin Lo- gofătul: însă .intr'amândol aceşti scriitori, multe şi' de trrabă a să şti lucruri, carele la istoricii streinl Însămnate să află: el (cu ce pricină nu putem şti) cu condelul trecându-Ie, nol la trupul, şi la locul său, a le aduce ni-am nevoit. Cătră aceste ori câte la acastă istoriografie trebuitoare a fi am socotit; Iară de alţii sau de tot ne pomenite, sau Într'alt ohip de cum adevărul pofteşte, abătute, sau şi nu deplin, sau aşeşî �le tot ne cunosonte au rămas: cu curată inimă giuruim (aducând .faţă şi mărturiile de unde ne am înprumutat), precum Il-am aflat, aşe fără aclaos şi fără scădere în privala, şi gtudecata, nu numar a lor noştri, ce şi a streinilor să le scoatem, rară gludeţul in mâna şi socottala citito­ riului lăsind, orf-ce sentenţie ar da, cu un suflet şi cu o voia a o priimi, şi a o sufferi, gata sintem. Însă aceste toate, fiind de nOI în limba lătinrască scrise, şi alcătuite, socotit-am, că cu strâmhătate, încă şi cu păcat va fi, de lucrurile noastre, decila înnainte, mal mult streinil, de cât ai noştri să ştie. De care lucru acmu de iznoavă osteninţă luând, (lin limba lăti nfască Ia­ răşl pre co a noastră românlască le prefacem. Slujescă-să dară cu osteninţăle noastre, nlamul moldovenesc, şi ca 'ntr'o oglindă curată, chipul, şi statul; bătrânetele, şi cinste nemuluî său pri­ vindu-ş, îl slătuesc, ca nu în trude le, şi singele moşilor stră­ moşilor SăI, să să măndrlască ; ce în ce au scăzut din cale vred­ niciit, chiar înţelegând, urma şi bărbăţie lor răvnind, lipsele să-şi plinîască, şi să-şl aducă amente, că precum odată, aşe acmu, tot acila bărbaţr sint, carii cu multul mai cu fericire au ţinut cinsteşl a muri, de cât cu chip de cinste, şi de bărbăţie lor, nevrednic a trăi. ''i ' • J , .... ',� • f - , . '.:!;,..-" " -:.� 1.' , . , •• J. �. ( ,ii: '� ,. • �t • '; ,1 , . , '. ,f t ( t .;,." .' ',. [183] HRONICON DAC O - R O 1\1 ANII 1 AOECA A ŢAR�LOR ROMÂNEţ;T1. CARTE 1. (1a1'" aratii, desealecatul Romanilor În Daehia, de la Traian ÎIl­ lliil'at. A�ij(lac (lo\'Cll('şte necurmat tralnl lor În trânsa, de la acelaşi Traian tnpărat, pănă la Avrelle Avrelian înpărat. CAPUL 1. Canoancle, cum VOI' pute, să set adeocrîască lucrurile odânăoară adevărat !(!cute, insel, în istori; târziu, Ji rar pomenite, JJe ai,ee? şi înnainte puind nOI socotola, şi tot ţenchluY ostenintel noastre, pentru ca nu numar, precum arătăm, că Dachia noastră, au fost d9 Tratan Marile DU bolarf cetăţenî, şi slujitori Rornanl descălecată, şi lăouită; ce încă aceloraş Romanî, în trânsa aşezatr, de atunce şi până în dua de astă zr, sămintil, şi a nepoţr, stră­ ne-poţi, intr'nccfaşî nerupt traîu, şi necurmată sălăşluire, să dove­ di 111; trebue întâl pentru acasta puţine învăţătură, cititoriulul nostru să dăm: cu care, ca cu o pravilă, şi canon slujindu-să, şi adeveriuţa istor iil mar luminată i să va arata: şi dovedele noa­ stre ele tot gândul stâng, şi de toată socotela cu prepus, curate, şi desbărate le va cunoaşte, 1 1'1 '; , , v-, .' ,1.,-', , . \ [186] Aratăsă iocmola tnpc'tră(iit şi trit răesboae a lu: T1'C([an inpărat Cit Dachu. I I 186 CARTII I CAPUL Il. --�--��_._------_ .. _- , l' '\�I e Traian, Tralan marele înpărat, precum mai 1 supt apă..o -îngropase.r-şi pentru ca sll. nu cum-va scoată cuvântul afară, după ce ş'au pus ne �umăratele nvuţit, apo] 1(0, totI T·:�n ornorât. Aş6 clară, şi într'acesta chip au fost sfârşitul lUI DecJleval,:;;i .prăpădcnita luI. Jnrl\ Trnlan inpăratui, dup!t acela cu mare laudă şi (;ti triumf s'au Întors la \{.>n11 , lltsind o samă de oaste pentru ca şi ră­ IlIas!!. It l>at:hilor I'ămă�iţă, din Dachil'a peste munţi să izO'onescă • • o , ŞI celrqIln, p[tntt va trimite coloniile de la Roma să păzască. 1; '� Iit ��>g�.------------------- t , lOt '; , ' , '-' [190] CARTE 1 CAPUL IV. \ aşezare Romanilor în Dochla, şi stârpire Dachilor, din transa. ___ Arată-sit 190 , 1, '1 [ , 'j " I Traîan înpărat, după ce au biruit pe Dachl, şi Domnul lor Decheval s'au omorât (precum mai sus am pomenit], vrând să să întoarcă la Roma, au lăsat o samă de oaste, pentru paza, în Dachia, poroncindu-le: câţl Dacht VOr fi şi mal rămas, să-I trlaoă peste muntt, şi Să-I depărteze de spre părţile Tătarâlor, ca nu cum va cu dânşil agfungându-se, Iarăş răutăţt noaâ :să scornescă, şi mergire lui cu oştile spre răzsărit să înpiedece: de vreme ee patimile Romanilor cu Dachir, nu ora cum să-I mrdi)oată răbda să-i lasă, a lăcui pre la locurile lor; ales că Traîan la anul ce i: vine, era să margă asupra Armenilor, şi a Parthilor, peste Evrath . .1 l.ât, 105. Pentru aceste dară, întorcân du-să Tralan la Roma, la anul de la 1: Domnul Ils: 105, şi asezind toate cele ce trebula aşezate, în- t dată au orinduit, ele au scos de toată stepena, şi cinul din lă- , ;ilililllaTralan. cuitorif Romil, (precum din Xifilin alave să arată), cu bună \, ( parte de slujitori, f-au trimis prin toate locurile şi cetăţile Da- ,: I chiil, şi I-au aşezat acolo în tralu vecnic, pentru ca şi năbuşi- I I rile Tătarâlor să oprtască ; şi senatul [lipsind înpăratul atâta de i.l, departe spre răzsărit), să nu mal' aibă grijă, a trimite oaste În- I! tr'acolo: fiind de agfuns acela, care înpăratul în Daehia o tri- i':11 şi Evtt'o�ie misese; şi decila de acolo să nu să mal rădice, orânduise. Aşa 1lI viaţa 1111 1 U TAU 1 R "U A D h' h Traian. ( ara ratan înpăratu cu omanil, caru aşezase III ac la, 0- tarăle înpărăţiil, şi despre ace parte, fără grijă, şi odihnite lă­ sind, (că ce despre Africa şi alalte părţi, a apusulul, toate lu­ crurile şi locurile înpăcate şi line era), au trecut la Asia: şi în­ tâI asupra Armenilor armele Ş au fulgerat, pentru căci Armeni! acmu înpărăţiif Romei SUPPUŞI Gind, Cralul lor n'au trimis după obicelu, să la stema Crăiif şi al alte semne de stăpânire, de la Romanl: ce hainindu-să le luase de la înpăratul Parthilor: caril suppuind înpărăţia Persilol', marI şi tarI să făcusă pre acele vr,eml. DeCI Craiul Armenilor văzind neferită şi nesuferită ne- , . 1 'i l' .. - 1. 4'. , '. • It" _ i {Il,; '1; . -.;1;-. � . , �, .' " -!. t " ... ' , . .rt t ,'," : . . . � " ', . ( [191] ],et 116. I,et 117. Dion. rade G8 8: cetate AVI'eiie Victor, a: '+, lica Di01\ carte: 6�. f (Iailâş hesabu Bag-dat tendioller} «'sccotYala smentită şi dela Bagdat să poate în- tO,U'':C.ll A�l; �i :::iocolîala lui Eneas, macar că pl'in multă vreme pen- tm !,!'1'e�iL numele �i Jlelllui Homanilol' în Dachia (seu precum cu numire, ('!linl��le alcătuită, cum să cade a le zice Ll�'X.oproIJ.!Xrrov am pute, în criNii a mullora, ca v�iscul de aripile, şi pi60rile, păsărur- celor si\ lipi8c, foi să încleise. rnsă dl'eptate cllmpenele sale aflând, nu nUlllal ca oca dramul birulaşte, ce încă ca fântâna Soloamulul , ochii orbuluI din naştere, spiilând: prin ştiupit şi tină le deşchide [198] luminile; deoila înnainte pentru ca să numai greşască poruncă luând i procl, Rămâne dară tare şi ne clătită poveste hrono1o­ ghiif noastre, precum Traian, în Dachia noastră, au descălecat, şi au aşezat Romanii: rară Adrian pre acelaş Romani din Dachia să-I rădice, s'au temut; şi I-au lăsat acolo să lăcufască, unde Tralan I-au fost pus. De aice înnairite ţiind pravila, şi canonul, carele am dat, vom cerca dearândul, şi vom vide, bare fi-vor alţI istoricl, pre urma acestora, carit să pornenescă, precum din Da­ chia sau singurI, s'au rădicat, sau cu poroncă, sau de la neprij­ atin! scoşl şi goniţ'l să fie fost? au cu ne rupt şi ne curmat tralu din vreme descălecărit lor, pănă acmu, într'acelaşl Dachie să fie petrecut? ',l,' .' j ii i ; I :r 198 CARTE 1 ----' --�---,- l • li .� I '. , , 1 I I ,1 I ,1 f '1 �' ulle Cal'itollll şi Sparţian 111 A(ll'ilan. I.Ct. 121. J.el. 129, . " � . CAPUL, VIII. De războaele lul Adrian înpămt. Aşe Elim; Adrian nu numat căci n'au îndrăznit a râdica pre Romant din Dachia noastră, ce încă şi pre Varvarl, carii ră­ măsese dincolo de dânsa spre răzsărit, să-I fie călcat, şi domolit scriu istoricii, adecă, precum la anul do la naştere Prunculut celui mal înnainte, şi ele toţ\' vecil născut: 121. Râdicând oaste asupra Varvarilor, şi vrănd să trtacă peste Dunăre asupra lor, călărime Patavilor în not cu cait, Iară pod au trecut, de care lucru simţind Varvariî, atâta s'au spă'imântăt, şi s'au aşezat, cât nu numar hotarăle înpărătiil, a mal călca nu s'au mar ispitit, ce încă cu mare frică, la pace alergând, şi acasta au priimit: Ca în­ păratul Romanilor să le 11e gtudecătorîu, şi aJegător'iu şi gâlce­ vilelor, carele ave el înde il. Iară apot nu după multă vreme Savromati'î, făcând oare ce clătire, Romanit au trimis oaste în­ potriva lor, pre carit aşeş de tot l-au domolit. La anul 129, po­ meneşte Xifilin, precum Adrian au fost având un cal, de la Nipru trimis, pentru care şi numele oalulul era Nipru, cari le în vănă­ torile sale, (căc; Adrian peste măsură era dat vânătoriilor) atâta îl purta de bine, şi atâta îl era de drag, cât după ce au murit, 'x . ---9---' '. "o � j ( I 1 1: . � . .,..' � , , �, " " �.. � " " . � " i- ,','., .... " . r t r ,;,," ', . , . - 1· ., I __ rl_ [199] CAP. IX. 199 I ' J.. t '; r-au făcut mormânt, şi stâlp f-au rădicat, car un puţin sămn taste că Romani! ţine şi peste Dachia pănă la Nipru, de unde , � le trimete cal buni ca acila ; Iară fără aceste, alte lucrurt mal alese, şi vrednice de pomenire în părţile Dachiiî să să fie făcut, iitori a! mult nu pomenesc. Decl Adrian în anul 138. DIon,. C�P. 69. SCrll 01'11 m " A • v Petavie lIIvăţă- Iulie 10. la Bia au murit, dupa ce au înpărăţit am 21. lunl 11. tura vremilor. ("'1' t ăit nl 62 Iunl 5. zile 17. Carte 1. cap. 21 >:;,1 au r 1 a J • I,eI 138. CAPUL IX. Dovedeşte-să traiul Romanilor în Dachia de la Anionie Plus pănă la Maree Aurelie, ce l'au chemat filosof. La anul mal sus zis, Antonie Pius au stătut 19- înpărătila Ro- Alltollie Plus manilor; ce pănă la anul al şeptele al înpărătiit lUI, carile faste I,tIt. 145. de la Domnul Hs: 145. scriitoril, pentru părţile Dachiii, cevaşf nu pomenesc, rară la acesta an fulie Capitolin, din greş ela seu a seri- itorilor mal de pre urmă, seu a 'I'iparnicilor, pomeneşte, precum Antonie după ce au adus pre Mavrl la atâta strâmtoare; cât de nevoe li-au căutat a pleca la pace: apot să să fie Întors cu oştile În casta parte, şi să fie biruit pe 9hermanl, pe Dachî, şi pe Alanî, carif de câte va ori mişcându-se, I-au potolit. Aice întradins am adus aCl'stea;, a acestul istoric, cuvinte, şi, ales căp! zico, ca cum Ro- mar,liT supt Antonie, ar fi biruit ,p,e 'Darhl '(cari) acm� şi. biruiţl .şi �ll}ipiH:'I, şi de pe locurile lor izgoniţI era) pentru 'ca să ară- tăm, că pl'C: ('\III) mal sus am zis, greşelă s'au făcut în nume, şi unde au Iost grl să scrie pe (�hern�anii Cati), au scris ne Ghermanl şi pe Dacht, că Catir acifa, eră un' Ieliu de Ghermanl, aşe între alţii numiţi, şi asupra acelor Gherrnanl Antonie au tras oştl; ce ne- putându-I (le tot răszhate, răzbOIul cât,va s'au trăgănat, aşeş pănă la Îllp1\răţie lu! Marco AvriJie, carile au înpărăţit după An- tonic, �i cu ace:;;teş Ghermani Cat'i' (precum în capul ce urmază vom artlta, precuum acelaş istoric Iulie Capitolin, scrie, pentru răLborul Romanilor cu Ghermani'i Catir), de unele al'ave să va cunoi\şte, cu numele Dachilol', cu greşelă s'au pus în locul Ca- , , ,1.: .., - \ [200] 200 CARTE [ [,el. 161. tilor; având aceste doaâ numere oare care asărnănare, care au dat scriitorilor, sau Typografilor lesniro a greşi. Dect Anloi1te Pius let. 161. Mart, 6. au murit; după ce au în părătit ant 22, I luni 7. zile 26. şi au trăit anl 72. precum scrie Victorin, 'iară 1'��aYie. s� mă- precum scrie din Dion Iulie Capitolin 74. luni 6. şi au urmat la II [UI\·. Tl·ClIlIlol'. 1 . Lî v v "v' 1 v M'" A t . V fii 1 I ll\l'te 5. e'I[I. S. se riptru îupărăţiu ginere esau arco .iA-n onie erus, 1 oso u . 'Ii Silit. KlIlviz la acestaş au. • l I "', CAPUL X. Dovedeste-să traiul Romanilor în Dachia, de la Marca Atn-clie filosoful, , I pănă la ficorul stat Commod, . )Ial'ro A I'l'clie " , fi r II li 1: .1 '. Maree A vrelie, stând la cârrna inpărăţiiî, în ar doile an, a in- [,(oi: 162. părăţiit sale lot. 162. râdicatus'au cu oste asupra Britaniit, în care parte singur cu capul lul au mărs � rară asupra Ghermanilor Catl (mărturisind acelaş istoric Iulie Capitolin), au orântluit l Iatman pre Aufidie Victorinnie. Aice aşijdere pentru acesta am adus măr- turi îa acestui istoric} pentru ca să cunoască cititorîul, că unde să pomeneşte la înpărătila lui Antonie, adecă Romanit, să fie avut oaste asupra Dachilor, aco pomenire taste cu greşelă ; pu­ indu-se numele Dachilor, în locui Catilor. ApOI acastaş chlar să poate dovedi, de vreme ce de la descălecatul Romanilor în Da­ chia, adecă de când au răzbit Tralan pre Dachl, şi 'i au imprăş­ tiîat, vre un istoric (pre cât nOI putem a şti) macar cevaş nu pomeneşte, precum Dachil seu singurt, seu cu alţ.il înpreunaţl să mai fie făcut vre o rădicare de cap, sau să să fie ispitit cât de puţin lucruri noatl, a scorni; ce în potrivă cursul Istoriii arată, precum Homa.nil' din Dachia, necIătiţ'î, şi fără toată grije au fost, de vreme ce după gL'Oznică, şi cu rugile slujitorilor c.reştin'î asupra l\Iarcomanilor, (cătră carir să adeosese Cvadir, Vandalir, Sarmatil, Svevi'i şi alalţi Varval'1) izbândit, care au avut Marco Avrelie 1. I r,tit. li4--179. la anul de la Domnul lIs. 174. ApOI la anul 17ll scrie Dion; Dion în )fal'co., ' \ :vll'o[lie CaII. 8, «PreCUm Marco mpăratul iarăş înprotiva neprifatenilor cu oaste l· S[I&l'ţian în «mărn'ând prin \ l'ednicila IIatmanulul Patcmus macar că cu multă . '''' ,,' v.,..�[ �_.' , I .. . 1;. o ',\. � � l. ' " �'� 1.' ' ••. 1 ... '. � _ f - I [201] p p' CAP. X. 201 7 .'0 \ '. >. «şi mare cumpănă, însă de tot pre neprifatint au fără mat, însă «într'acel an pre Tătari a suppune n'au putut; OăCI i s'au tâm­ «plat boală, din care mal apoî şi moarte. Iară de ar fi trăit ma­ «car pănă la anul, cu bună samă, toate ţârâle acele împreună cu «Marcomanil, şi Cvadil Il-ar fi făcut tinuturf.» De pre aceste a lUI Marco cu izbândă răszhoae a arave taste, că Daco-Rornanil, pentru ce în Dachia să nu fie lăcuit, pricină împingătoare sau gonitoarc n'au avut; Şi ales că Între atâte, a tuturor Varvarilor tulburări, de Dachl, precum sau să să fie clătit, sau cu alţiî să să fie Unit cine va din istoricl, nu pomeneşte; Si mal vârtos, că Zonora ZOnOl"3 , o carte 2, cap. 2: anume arată, că răsbolul Iui Maree cu Varvarit să fie carte 2, cap, fost în Panonie, Iară nu în Dachia, Înpăratul zice, Marco Avrelie, multă vreme au avut răszboae cu Varvaril, ce lăouesc pe lângă Dunăre în Panonia, cari]' sint Iazighit, Marcornanil, i procl; Între a cărora stârv urr, SLt afla şi trupuri muereştf ; Iară Iazighiî, pre- cum să fie lăcuit peste Tisa pe Dunăre în sus, mal denaintc am arătat. Aşijderc Ghermanii (cărora acmu le zicem Nemţi), Marcomanil, Catit şi Cvadil, de la aceste Îazighî, şi mal sus lă- cuîa, pănă la Vendebona (acesta-I numele cel vechiu a Becrulul), care cetate bătând Marco, acolo i s'au tâmplat şijmoarto, precum mal gos vom arăta. Nu fără dulceţa a cititorlulul român so- cotesc a fl, pentru răszboîul, carile mal sus la anul 174. s'au pomenit, precum cu mare minune, prin rugile slujitorilor creştini, s'au făcut, cevaş a pomeni; că precum scrie Evtropie, Sparţian, Capitolin, şi de cât toţtrnaî chiar Evsevie, în Hrcnicul său, la acela an şi carte 5. În "istoriiî Besericeştt Cap. 5, :&Iarco A vre- Evsevie r tri) o A 1 o ţo t t ă b o . t ,carte 5, cap. ie, 1'11 am lI�C reia 1, o pe r SZ oiu sta, ŞI pen ru mare seceta, şi XiUliu in şi USCăCIUne, care să -tâmplase, la atâta primejdie sosise toată )[arco osle Românilor, cât era cu tbţi) numar să ptară de sete, şi de mare năvala ce le făce nepriratinit. La vreme de slăbăcîune ca acela; ce fiind o cetă, tot ele slujitorit creştinI (care era în nu_ mărul a doaâ-sprăzece, şi decila s'au numit fulgerătoare, precum mărturiseşte Tertulian, şi Orosie). Aceşti dară slujitorI CreştinI, văLind 1;). ce primejdie, şi oumpănă să află înpăratul, şi cu în_ păratul toată oaste: cu toţiI Într'o inimă, şi într'o minte curată, au CLlzut la rugk'lOlunl, pentru ca să are le Dumnăzău putere ,"" ... � \ [204] 20,1 CARTE 1 I I , I '1 It �'��"==�====�C��?=' ======�-=====�==�cal"2 .. .et : 193. dius Iullau. lI:�tt,hcl . ele erf de alaltaerl scrii torîu, cu lăngedă mărturie pomenesc 'Iorle 111 lume (Jutlhilol' (zice Carte 2, de Gothl, Cap L) Scriitorii de răsboiul Dachilor l'le 2. tap.!. supt Commod înpăratul. Iară cine să fie aci'i istoric)', nu va să are te, fără numar greşala care din Iulie Capitolin mal' sus am .t��lul'21I'a� .• arătat, Ce tare îl' stă înprotivă Zonoras Carte 12, Cap. 4. cari le chîar ('t • CIlV.-t-:. ...- îl arată, că Commod nu eu Dachil, ce.cu Varvariî, carii mai sus de Dachiîa lăcula, să fie avut răszhofu '5;tsp 'C'fJY �o:Y..fry.y 'l.7.l P,2- '((a,",o:; 6 13psmbl'l.o:;. Deci Commocl înpărăţind an'f12. lim(9. zile 14, de vârstă fiind de 31, de ant, întâl otrăvit: ce cu grij� Doftorilor nestricându-I otrava, apoi zugrumat au murit. La începutul anulul'193. dintre ucigaşiî ltii Cornmod, au apucat I'Cl·till:lX. înpărăţila Elvie Pertinax; ce şi acesta după 81. d�1 zile, fu ucis dela oştenl. Pentru acest înpărat aflăm însămnat la Stanislav �a3�'"iţiP o Sarniţie într'acesta chip : Pertinax, zice, în lucruriţe- sale cevaş �·te . l'al" o. • vrednic de pomenit n'au lăsat, fără oât numai, că nu cu puţină _laudă mal denainte au fost ocârmuit, Misia şi 'Dachia, Sarniţie din co istoric să fie luat accstă mărturie.s.not, adevărul să măr­ turisim, a afla n'am putut. Iară de Iaste adevărat aşe, din cuvin­ tele lUI putem cunoaşte, că Pertinax pănă a nu fi înpărat, să fie fost deregătortu Misiil şi Dachiiî. Perit-au dară Pertinax la annul mai sus pomenit, Martie în 28. Într'aoelaş an, după Pertinax răpi Schiptrul Didius Iulian; însă şi acestuia scurtă ît fu înpărăţila; Că0I după doă luni şi cinclzile, pă- SCI'Cl'llS răsindu-l slujitorii, cu poronca lUI Septimie Sever, fu zugrumat. Pre la sfârşitul annulul zis, Septimius Severus s'au suit pe sca­ unul înpărăţiiî. În vremile acestui înpărat multe răsboae cu mare 'Il ÎII Severus. laudă, şi izbândă spre păr\ ile răzsăritulul' pomenesc, pentru carile Senatul de pre limbile, carile au biruit, cu tril numere l'au întitulat:: Parthic, Aravic şi Adiavenic. Iară în părţile Dachiil', cevaş Srt Srl ne clătit nu scriu. Înpărăţit-au ann'i 17. lunl' 7. zile 3. fiind de vârstă la 65. anT; au murit în Britanie în cetate Ut. 211. Eb§rica. Lct 211. ('rulal C�,till Anton Bonfin Decada 1. Carte 1. şi alţi'i mal' tinerI după ILog-Orat ltl dAI 1 1 v fi l 1 . l S . I lQpisăţnl �Hl. ansu, (e une e S3 le uat, (e ZIC, precum turnu everlllU , carile Jaste în ţar .• Muntenl'aseă pe Dunăre în ţinutul JiluluJ, să fie făcut do acest înpitmt, şi elo pe numele său aşe să 1 ne che- , f i F I I [205] CAt> Xl. 205 ){tlf'I'in. Let. 219. mat, nol a ne adeveri n'am putut. însă Bonfin fiind istoric de credinţă yrednic, socotela-I de tot să o lepădăm nu putem, ma­ car că n'ar arăta cine din istoriciî mal denainte de cât dânsul, ar fi pomenit pentru acesta; căcl cetate acela să fie fost de Traîan făcută, nol am arătat din Procopie Chesarenul; Iară şi sacotela lut Bonfin poate să fie adevărată, de va fi făcut şi Sever înpăratul tot pe acolo altă cetate, sau acefaşl de va fi mal în­ tărit, să-I fie mutat numele de pe numele să u , sau poate şi de pre numele vre unul Pristav mal pre urma aşe să să fie numit. După Severus au Întrat la moştenire înpărătiil fiooril lUI Cal'arala şi nmândol Caracal a şi Gheta, însă gre tovărăşila stăpâniril, nicf . (l.hPta. , Dlou ŞI Evtru Între fraţi mult a sta putu, ce întât oare ce vrajbă, şi pre as- În viaţa In cuns înponcişiri scornindu-se Între dânşil ; apol ca vapaiia tot Irodtnn ('arte do O dată izbucnind, şi din zi în zi, şi din cas în cas mal mult şi mal mult, lăţindu-se şi ijdărându-se, pănă o dată Caracala, afavc cu fierul zmult asupra lUI Gheta s'au slobozit; el încătro să plece Homo strâmtorindu-l, au fugit în cămară la matcă sa. Ia ca să-I mântulască de moarte, în hraţă luându-l, cu cuvinte şi rugă- merite părinteştl turburată răutate lUI Caracal a să moae să ne- voia. Ce răutate când aglunge la vârvul său, nicî cinste părinţilor, nicf frica lut Dumnăzău, nicl hotarăle firii mal cunoaşte, precum şi Caracala înlre \iţile malcă-sa acluat, nu numat pe frate-său ali omorât, ce inel'. eu acelaşî lovitură şi pre maică-sa de greu au rănit-o ... C:lwla dară-înpreună DU frate-său I\U înpărătit un an şi ::l:!; de zile, Tarii Caracala 'anI: G. l�nI 2: 'între Edesa şi Cana cu mftna Îtfi Mur ţialis Sutaşul, şi" cu Învăţătu�a lUI o'pilie Macrin (car ilo mal pr-e urmă au înpărăţit) fu ucis, let: 217. După ce au T,t\!: 21i. trllit anI 29. Ial'�\ f;ipaiţian istoricul Îl numără aniI vieţiI lUI 43· In urma lUI Caeacala au shtut Înpărat Macrin ucigaşul lUI Caracala. Ce plata păcatuluI, ca despletitura corapulur fiind, după un an şi 2. lunI cu măsura, carea au măsurat, măsurânuu-se, fu ucis în Capadochia, de la slujitoriI, cad să râdicase asupra luI. Lot 219. După acesta au stătut la înpărăţie ocara lumir, pilda blăstii­ măpilor, şi decât toţI spurcaţil mal spurcat Antonie Bliogabalus; Anlollie ("ăal după alte blăstitmrtţil, după t.oate de bună vOia, Iăsind fire Rliogahal. [206] 20(i CARTE 1 I I \'1 I , i I l' părţil bărbăteşti, singur s'au făcut mulare, toate cele muereştl cu mare desfătăcfune păţind, şi priimind, apot şi câţl-v�\ copii grunghind, şi jirtvă Bozulul său Eliogabal aducând, pentru atâta ne Dumnăzăire ostenit nu l'au mai putut răbda; ce şi pre dân­ sul şi pre maică-sa Sohemitra au uciş : Let 222. fiind la vârstă de 18. anf după ce înpărăţise anl 3.- lunt '9. zile 14. J " .; Dovedeşte-să traiul Iiomanilor în Dachia de la Aurelie -Seoer, plină la Dechie . CAPUL XII l.et. 222. Du pă eluda firit omeneşti Eliogabal, au stătur.ăa înpărăţie l'clieSHC1'US. A vrelie Severus Alecsandru, fiind încă tânăr de 16. anf, carile . . au înpărăţit anf 13. lunl 9, şi fiind la vârstă de 29 de ant, fu ,,,han Carte 6. A A .osim Carte 1. ucis de nişte slujitor! m Mogunţia. Acesta înpărat molte răz- .usle Cal). 18. boae CU biruinţă asupra Persilor, şi a Ghermanilor să fie avut pomenesc ecriitoriî; Iară în părţile Dachiit nemică de însărnnat s�"ie În .111'0- Iaste, ce pomeneşte Evsevie şi Orosie, precum acesta Alecsandru mc, OI'OSle !'te 7, (':\p. 18. dintre înpăraţit Romanilor pre I-Is: să-I fie cunoscut Dumnăzău, şi în cămara sa ce de taină, să fie fost având chipurile lUI Apolon, a lUI Ils: a lUI Avram, şi a lUI Orfevs, şi acestora să să fie fost închinând ; Decila I în toată oblastira înpărăţiil au poroncit să vestlască, şi în loc de pravilă să să ştie cuvântul acela, pre ca­ rile to;;.tă lege Evangheliiî obicelnică să st�eşte) şi in trânsul să plineşte: ce ţie a�l fi nu învoeştl, altula să nu tacî, Aproape de peire lUI, avut-au războae spre fundurile Dunării pre apa Re­ nuluî în Galia; iu dară ucis de slujitort, precum am zis, în Mo- Ut 235. gunţia Let, 235. Mart. 18, după ce(au) înpărăţise anf 13. zile 9, �i au trăit 29. anî, lunt 3. 1n locul IUl îndată au hrăpit la inpărăţie ucigaşul lUI Macsimin '1':\XiUlill\Thl'l\' Thracul, carile fiind de nem prost, şi varvar, întâi au silit cu. • olliall r.al:t�: ?, de au omorât pe toţI câţ! îl ştie, că Jaste din mojici născut: 1\';�:��;:�'I���I��: adecă din tatăl 'Iiţia Gothul, şi din maIca Ababa Aliana; ce şi arte: 2.Cal'te4. în vremile acestuIa, în părţile Dachii,( ceva-ş de pomenit netÎm- Cap. 7. . ' 1'1 f)l/; li" : li � __ �_. �C2�·. � f ... . �'" . •• I • • t.' _ �.' , i ( I I ': '� • -);. � , , 1. • , �. '(.,' .. . {. ". , , , : . , , l [207] CAP. xit, �07 t '1 Virtol' şi E\'�e vie în H 1'011 il' Zo�im ral'l(' I T,el. 2.1.1. f Fiiii) Ara»HI :i [,ei. 250. Tol" lIRud la ace ,ta ÎHIJ:Il'I\t. .: >, plându-se, după eloi anl şi glumătate, nu deplin, i s'au făcut şi Iul ce t-au plăcut altu'ia să facă, că lu omorât de oştenî. Let. 237, T,eI.23i. (în al şep'tele an a înpărăţiiî lul Alecsandru, carile Iaste de la Hs: 229. Dion istoricul, carile începe istoria sa de cât s'au zidit Roma, sfârşitul istoriii sale face, precum singur mărturiseşte). Climateric era acesta vecht înpăratilor Romil : înpăraţil toţi ucigându-se, ucigaşi! înpărătiîa apuca, apoi unul pre altul Iarăş pre rând să ucide. Căcl după uciderea lUI Maxirnin, slujitorii Jrniltan. (':":',1 A' A V G di ( v v M 8. "Yil'Ol"�" \ au râdicat înpărat pre 01' lan, pentru a caruia voe pre a- Zosim. (·a!'!": I csimin omorâse), copil de 11. seu de 13. seu 16. ant, căcl acesta eu prepus scriii istoriciI). Acesta cu multul mat mari lucruri de III vitejie, şi de tată lauda vrednice, ele cât vârsta lui duce, au făcut, c·rt prin 6 ani, ce au înpărăţit, biruinţa a tuturor Varvarilor au văzut, Ce depurure mincinos nărocul muritorilor, pre vicleni! şi neprilatinif de casă, a birui n'au putut; căcl în cursul biruinţelor­ în hotarăle Persiiî, fu ucis de Filip Arapul. Let �44. Pre tOţI Vnrvaril, carii pre atunce peste Nipru lăcuta, cu biruinţă ele mare pomenire au călcat, pentru care lucru slujitorit după ce l-arl adus oasele la Roma, şi pIatră deasupra lUI râdicând, în trânsa au scris aceste: «Dunmăeăescui Gordian, biruiiortul Persilor, biruiiortul Scnuatllor, biruitortui Gotthilor, poiolitortul zarvelor Romanilor, bi­ ruitortui Gltl'/'I/llIiliZo;" tal'il 1IU biruitortul Filippilor.» Vede-se dară, erl Varvnrif peste Dachia supt Gordian biruitr, şi slăbănogigt tlinrl, Romano-Dachit îI� Dachia noastră şi era, şi lip trăîa. După Gordian 1II'llln!'I1U la inpilră\ie uc'igaşu'l Filip' Arapul. 10 vreme aCl��tll'Ta, .pomeneşte la anul 250: precum Cu nebunll: paza slll­ .!llonl()I", eUl'ii <'l'a la Dunăre, Gotthir au fost trecut în Misia. Ce Filip trimiţiIl({ pre Jkţic, (carele mal pre urmă au stătut şi Îup:\rn t), ÎIl prr)ti \',i. lor, ,�i af1ânc4 vira slujitorilor, căCI adecă pen­ tril ll(:grijt'� leII", au fost trecut· Gotthii în Misia, pre acela sluji- lorI, ]>rc lnll r au Scos din slujitorie, şi au pus pre alţiI în locul lor. SllljitrJl'ir aeiI scoşl, văzind că altă. ce să facă n'au, au fugit la GotthT, eu a ('[lrora povăţuire GotthiI mare strieăclune în Mi- :;ia ('ilctlJld, [217] PREVOROVIRE 217 > t s, t ', cari le în multe părţi era deosăbite, şi înprăştilate, la un trup să le adune; ca cărora au făcut, şi oştilor, carile era puse pentru paza Dachiil', pre cari le de prin cetăţl, şi de pre la marginile hota­ râlor scoţinclu-Ie, nu putem socoti, că şi alalţi Iăcuitorl, fără oaste, în loc aşe de ivală, fără grijă să rărnâla, vor fi putut, şi pentru acasta ce mal de frunte parte, înpreună nu oştile peste Dunăre, poate să fie trecut; Iară alaltă prostime, (pre caril Sar- . niţie îl numeşte purtători de grije caselor) toată, sau mai la,. S�'�lIţc�c : Ca, te.... ap .. munţi, sau la locurI în dos, să să fie tras, şi tot în Dachia să fie rămas. Ce nOI în cuvintele lui Sarniţie puţin nedojduin- du-ne, adeverim: precum totl Romanii din Dachia să fie trecut în Misia; de care mal pre urmă vom vide. Fost-au a trila pri- cină: că A vrelian nu numat ca un înpărat, ce şi ca un Moşnlan, de grije Dachiil purta; căci el era născut crescut în Dachia, ce-l zice măluroasă. t;;i ele Iaste să putem amesteca cuvintele prostimel, între dovedele Istoricilor, ce ni au povestit un vornic: Preda Stambol Român, din ţara Muntenlască, carile apot din mila înpărăttască, şi Sotnic la târguI Harcovulut au stătut. Acesta dară ne spunea, !))lecum în ţara Românlască, aproape de Dunăre, pre malul Oltulul, să să fie văzind nişte temelii ca de Cetate, cărora Ţărani! de pre acolo lăcuitort, din bătrân il lor apucând' le zic, Curţile lUI Ler înpărat, precum şi în Colendele anului nou, şi astăzi au luat de pomenesc: Ler Aler Domnul; care nume sună Avrelie Avrelian, Ce, acestei loc Iăsindu-le, la ale noastre să vinim. Zicem flară înpreună cî� alalfi a vremilor' scriitort ; precum 'pentru pricinile pomenite, I Avrelian înpărat, cu bună samă sa� pre- toţi Romaniî, sau numar o sarnă: adecă oştenif', şi cel mai de frunte, din Dachia de odată să-I fie mutat în Mi­ sia, de unde apot şi' nume au luat, de să chema RomaniI aciîa Misiir, şi apol mal pre urmă Vlahl, (precum din Istoricul Ni­ chita Honiatis, la locul său am arătat), şi încă mal pre larg vom arăta, unde va vini cursul Ilroniculur să dicern ; când şi de unde s'au scornit a să chema Romanii din Dachia şi din Misia Vlahf ; precum astădl videm, că şi în Misia de la Poarta de fier, până în mare negră, satele carile sint mal aproape de malurile Dunărit, pline sint de Român) de un nlam, şi de o .. .• ;r " .... " , [218] limbă cu ceştî de casta parte de Dunăre; însă nOI nu asuprim pe cine-va, ca socotelii! noastre) care adusem, într'alt chip să creză, fără numai atâta, cât precum ni să pare, l'am adeverit, că înpotriva acelora, carii aşeşî de tot tăgăduesc, precum Românii noştrir, să fie de nlamul Românilor de la italia, ta�e şi nebiruit argument să avem. De vreme ce Roman) a.ti fost. aci la, pre carii A vrelian înpărat scoţindu-l din Dachia, I-au .mutat în Mişia;: iată că acel Romani au fost, pre carii Ulpie Tralan cu 179. de anl mai de­ nainte i-au fost adus în Dachia, ŞI ace pomenită, nu pre scurtă vreme, necurmat tot a acelora ficorr, nepoţl şi strănepoţî, şi ne· poţi din strănepoţ1, au lăcuit într'ânsa. Bine zice un cuvânt a prostimei Arăpeşti : Mincluna de ar şi scoate de la moarte, însă adevărul las te de ţinut. Tâmplatu-s'au dară acasta mutare a Ro­ manilor din Dachia în Misia, precum Calviz din Vopiscus să­ mălueşte, al cincile an a înpăsăţii! lui Avrelian, carile Iaste dela Hs: 274. de anl. I I � : 1. � j I �! � .� 1. 1. - i vi l'. 218 CARTE I . " ) -----_._------- ....,...- .. r " ... r t I :. I • ': � . ..., - ; '. , 1;. � � /, ' .' �.. t' . , , .. )t .. - I - 0, I I 1",. T t � 1 I '1 I I l' [219] h 1 l't ': CARTE A DOA. Care arată treceria Romanilor din Dachia În Mysia, apoi (10- vedeşte, precum aeelaş Romani erăşI s'au tntnrnat (le la Mysia În Dachia. Aşijdere arată, precum aceiaşl Remanî, tot În Daehia au lăcuit de la A vrelie Avrelian, pănă la Constantiu �laI'ele . . , CAPUL 1. Arată-să pre scurt viaţa lui Aurelie Aorelian; carile de moşi la sa au fost Roman din Dachia. , I , Aşe Dachia noastră, care altora' 'de Rornanf, numa:ţ călcată şi AmUr Am ' Ilan, petrecută au fost, acmu' să face maţeă, şi născătoare înpăraţilor Rornanî ; căcI.A vrelian, precum şi mal' sus am pomenit, au fost născut în Dachia, ce-l' !zice rmăluroâsă, Si macar că părinţiî În Istoril nu să pomenesc; Însă â:îave taste, că de nîarn prost, nu pute să fie, de vreme ce altora la Otfichiile Hătmăniilor, a Întra nu să căde, fără numaî celor din bună naştere eşit], sau cu multe lucruri vitejeştl vestiţr. DeCI elIa înpărăţie, cu acesta, şi cu mare slava lucrurilor oşteneştI, au agîuns, Pe Alemanî, şi pe Mar- �opl�cu8, A vr � v ( 'V v denai 1 .. v făcusă Tnnărătii ) Iie Yieter. Zosh comam caru mal enainte mu te stricăciunl ăcusă înpărăţiil], la viata luI. au biruit. Decita la Roma întorcându-să, zidlurile cetăţi! atâta Il-au lărgit, cât cinclzecl mil de paşî încungtură. ApOI la răzsărit . ,(,' ,,-o " , [220] fi trecând, pe Zenovia vie au prins, şi cu sine la Triumf o au adus; pe Gotthil departe peste Dunăre I-au călcat, şi mal asupra tuturor ncprilatinilor înpărătiiî, biruitoare arme au purtat. După aceste a vitejii lor vred nicil, fost-au şi ce taste mal de trîabă, şi mal hiriş tuturor sUlpânitorilor hunî: adecă a drcptătit ţiitorlu, şi a răutătil tare pedepsitorIu. Poronca" lur eătră oştenl într'acesta formă au fost: De vei să fi! Cap pe oaste, şi mar cu dedins, de vel să fir viu, mâna slujitorfuluf p8ntencl$te; cine-va puiul strein să nu apuce: oala să nu atingă; strugurul să nu zmulgă; ţarina să nu tragă; untdelemn, sare lemne să nu cee, .cu zaharaoa sa să fie îndestulat. Slujitorlul din prada, şi 'dobânda 9:epl'iratinilor; Iară nu elin lacrămile tăranilor să trăîască, LMa.in brânetele sa­ biil să-şl poarte; Iară nu în ospătăr il, i procl. În' scurt: între cel mal lăudaţi stăpâ(ni)torJ fost-au numărat, fără 1}t)mal căcl spre vărsare singeluî, au fost can mal mult dat. Aceste din cele multe, pentru Avrelian Dacul, avut aicla a zice, Iară cât au trăit, şi cât au înpărăţit, înnainte la locul său vom arăta. , i I ".' i 220 CARTE II I • I I �� V' .�� "_· ��L?�.�.�z�-�-��� �� l' " " t v :1 r :1 I ' !'fI. 270. CAPUL Il. Dovdeşte-să trasul Homantlor în Dachia, şi supt Aurelie Aoretian. Avrelian, stând la înpărăţie pre urma lUI Avrelie Flavius Clavdie, în anul din târ a înpărăţiiI Iul, carile Iaste ele la Domnul Hs: 270. au purces cu oaste asupra Golthilor peste Dunăre, pre carit vi­ tejeşte hirui ndu-I, precât spre hotarâle cele vechl a înpărăţiil in­ trase, gonindu-I, larăşI cele de demult puind, şi întărind, cu mare laudă s'au întors la H.oma la anul :d72. Iarăşi (Vopiscus mărtu­ risind) pur cegâud cu oaste spre răz sărit, şi luând tractul pe de ceia parte ele Dunăre, în cale unde i s'au tâmplat nescarl-va Varvart clătit) a afla; pro tOţI l-au biruit, şi l-au înprăştiat, şi ales pe Domnul Gotthilor, la mână aducând cu alte, 5000 de al săi, aşoş peste Dunăre l'au omorât. Ca acosto vCl afla şi la Sar­ niţie, cari le nomuiul l{omânilor din Dachia, foartc înpotrivnic � . . . u .. • I - "' • , . , , , . .; t f t '.,'_ " '1, 1 J. I • I l [221] CAP. Il. 221 să fie l'am arătat; Însă aice pizma ultându-şl, adevărul martu­ risind, la Carte 3. Cap 15. zice: Ghetiî şi Sarrnatil, pentru ca să-şi izbândfască asupra Romanilor, şi pentru ca să-şi întoarcă locurile ce pierduse, tot-deuna chitiîa, cum ar pute scoate din Dachia leghioanele Romanilor, şi aşe pe vreme acestui înpărat soulându-se Hatmanul şi Domnul lor Cunab, au purces cu oaste asupra Romanilor; Ce lucrul rrău mergăndu-le, şi Domnul ş'au pierdut, şi cu ruşine innapol s'au Întors. De aceste curăţindu-să, prin Thrachia au mărs la Vizantie, şi de acolo au trecut la Vithynia în Asia, unde prc Zenovia înpărătrasa (mulare cu multul mal vitlază, şi mai harnică de cât mulţi bărbaţl) biruirid, vie au prins-o, şi deacila la Roma viind, au făcut Triumf pentru nepr ilatinl biruiţi, la răzsărit şi la apus. în stârşitul anulut 274. J,et.2i4. gătindusă pentru ca la anul ce va întra, Iarăşi să trfacă la Asia, asupra Persilor, să fie râdicat din Dachia pre Romanî, şi să-I fie trecut peste Dunăre la Misia scriu Istoricij : precum mal în- nainte hireşe cuvintele acelor Scriitori de faţă li-am adus. Ce pentru ea intâ! alavc să să Iacă, ce înpotrivnicilor era cu prepus, adecă precum Romanil, pre cari] Tralan în Dachia îl pusese, prin vreme a 177. de anl tot acoloş neclătiţl, şi nernutaţl au trăit; Iarii nu numal cu trecere sau cu vre-o ernare a' Romani-lor în- tr'ânsa, Dach il să fie aplicat o parte din limba Rornânescă (pre- cum Zamoschie Lîahul şi alalţl aceşti! păreri parnicl vânturlază), şi Iarăş] Dachil cei din tttl pre locurile sale fără Roman], ca nişte suppuşl să fie rămas, că orraz.i-mă Liahul acela, şi alţii Catir vor mai fi: Caută la Dicţionariul lUI Moreri, câte fabule ca aceste aduce din Menburg, la numele Gotth, de acel f(3l\'u de dârmoe- tur I; că lungă, şi încă pre lungă ar fi ernaticul în 177. de ani ne schimbat, şi ne primenit; Iară înpotrivnicit noştrit, ce s'au- silit ceva, macar cu arătare), adevărul să închipulască; nu li s'au că- zut de nişte trecert, şi ernărt numar a Romanilor prin Dachia noastră să pomenîasoă, (o-rele nici cum fundamentul să ste si , .. poprels să să razime au) ce sahila acesta în mână să fie luat, pre care noI acmu, cu bună voe le întindem, şi asupra noastră trăgând· o, să ispitescă, Custum laste în tracă? Şi de iaste, oare 1 J., . � " ,., .... , -, .,1 / 1: � II [222] il � I \ , 222 CARTE Il Il 'l. � l' 1, '1 � "1 ,L f.. I I -f'" , • � ',1 .'1 I 1 ,)1<1 ! ,II'.' \Il , "1 '� il � II !' , �! il h '1, il !' Voplseus În ,'iaţa lut Anel!:m sabie slujitorlască ŞI tăioasă' îaste ? au târnpă custură băbască, şi numar de covătl răzătoare Iaste? Ce aceste glume scurte făcând, la trlaba noastră, şi la cuvântul întradins să vinim. CAPUL· în. Dovedeşte-să, că ace a Romanilor t/'�cere din Dacluă la Mysia, pre scurtă să fie fost} şi supt acelaş înpăr'at iarăş la locul său, să să fie întors. La toată. dovada, şi adeverinţa istoriit cu pre,pus, trebue să pomenîască cititorlul nostru, canoanele carile �-am dat: că. cu acele drept slujindu-se, toată osirdia, şi nevoinţa , noastră, pre­ cum pentru adevăr să pune va afla, precum "şi aice, când în cursul istor-iii, am dat de povestire de la Istoric vrednic de credinţă, precum A vrelian socotind, că Dachia, pre care Traian o descălecase, că a o ţine nu va mari) pute, au lăsat-o, şi cetăţeni� Ro­ manl, cari; lăcuia într'ânsa �-au trecut în Mysia. îndată. după. pra­ vila Canonuluf, şi pofta adevărulut, cunoştem că pănă la acela vreme, Romanl au fost acita, cariî au lăcuit în Dachia, şi pre­ cum necurmat într'ânsa au trăit, că. de s'ar fi cum-va mal de demult curmat, n'ar zice istoricul, că. pre Romaniî cetătenf, pre cariî Tratan I-au aşezat; Iau râdicat Avrelian. DeCI precum traiul lor în Dachia pănă. arunce au fost adevărat, ase-şi râdicare lor dela A vrelian, adevărată trebue să fie. Şi acestă mal de pe urmă povestire, rămâne stăpânitoare, pănă sau acelaş istoric, sau altul vrednic de credinţă în cursul istoriii, să. va arăta, cari1e altă. poveste noaâ, asupra aceştiîa să. aducă, adecă, precum Rornanit Iarăşl s'au întors în Dachia: şi Dachia, ce dela Avrelian lăsată, Iarăş Romanil a o ţine, au 'apucat. Care poveste de nu să va afla, rămân înpotrivnicit biruitori, şi cu largă gură vor pute zice, - că de au şi trăit Romani! în Dachia atâte anl: Iară mal pre urmă părăsind-o, au eşit dintr'ânsa; Iară de să va afla alta, în- potriva aoeştij.i, şi poveste acasta să. şterge, şi inpotrivnicil bi­ ruiţi vor căde, pentru care acmu la metdian eşind, vom nevoi , doară şi înpotrivnicil să vor cunoaşte, ce lel de arme poartă. " . •• 4«. 0- I . t' _ . . , j; t '.,_ .. , " t ,,. [223] p���----------------�----��� CAP. IV. --' ---.-.>.- .... --- CAPUL IV. Acesta să dovede.şte întâi, din socoiială. 223 r I! 1! I I I 1 lOt '1 » \ ': It Nu cu greu să va priimi dovada socotelii noastre, precum Ro­ maniI di-au şi eşit din Dachia, ş-au trecut numai peste Du­ năre la Misia, îndată. şi fără multă zăbavă la moşiîa sa, să să fie întors, de să va socoti binişor pricina, pentru care A vrelian, alun ce au socotit Să-I scoată din Dachia. Pricina clară, (precum dintr'acelaş Istoric curat să poate vide.] care au înpins pe Av­ relian, să scoată pre Romani din Dachia, alta n'au fost; fără numai, că A vrelian cu câte-va fericite răzhoae, pre, Varvari în­ tr'ace parte năvălitori, biruise, şi tocma la locurile lor îl gonisă; însă mulţimea şi polade lor, precum de tot călcăturl, şi strop­ şiturt în hotarăle înpărăţiil să nu mal facă, a opri, şi după de­ părtare lul la Asia a le păzi, foarte cu greu a fi socotind, poate să-I fie trecut peste Dunăre, în loc adecă mal apărat; puind la mijloc apă mare, şi cu greu a să trece ca acela. A pol fiind Avrelian la anul ce urma let. 275: să trecă cu toate puterile asupra Persilor, nu nurnal oăcl despre hotarăle Crivăţuluî să depărta, ce încă şi oştile, carile era pentru paza acelor părţl din Dachia, cu sine a le trage va fi vrut; carile lipsind socotla, că singurI cetăţenii, ţi alţI lăcuitort pre dinafară, fără. mare primejdie pănă la în tur­ nare lUI să fie nu vor pute, ce .acestăeocoteală a lul Avrelian, întrârnhc părţile greşită să fie' fdst, tâmplare lucrurilor, mar pre urmă au arătat. CăCI nicî el la Asia să trecă au apucat, (de vreme ce i s'au tămplat moarte la: Vizantia, precum înnainte vom arăta), nicI 'I'ătarâl au mat'vinit spre Dachia, ce tocma după moarte lut Avrelian, fiind la 'înpărăţie Clavdius Taţitul, au lovit pe după mare negră la Asia; şi acolo au făcut mare pradă în Tara Pontulul, şi a Chilichiil, (pentru care la înpărăţie luI Clavdie mal deşchis vom zice). Şi aşe să cunoaşte, că precum oştenit, ce să vor fi luat din Dachia, la loc să vor fi întors, (căcî cu moartea înpăratulut şi oştenire acela mal mult s'au înprăştiat şi s'au părăsit] şi alalţl lăcuitort a el, peste Dunăre trecuţi, pentru �,�. :. . !.tit, 275. )1 'i [224] 224 CARTE 11 ·T I I . \. � - : I Il, • I 1;;. � I I • �!r� ; ., �\tt I .\\ -, � I . , II I II ÎI ce acolo să fie rămas; n'au avut, de vreme ce prăzile Varvarilor s'au îndreptat spre părţile Asiit; Iară nu după cum să teme Av­ relian, �pre Dachia. Aşijdere, nu proastă socotrală Iaste, că de \ au şi râdicat A vrelian pre Romant din Dachia, acasta râdică­ tură să nu fie fost vecnică, ce numar pănă la o vreme, adecă pănă să vor întoarce oştile dela Asia farăş la Evropa; bunăoară ( precum şi noaâ acestaş a cmu , tO,t, cu acel aş nra� de Tătari a păţi ni să tâmplă, pentru care lucru, Domnii,' purtând de grije Iăcuitorilor, înţelegând precum 'I'ătarâl veri var ţara să prade, veri în prada altor ţărI printr'ânsa vor să trîaeă, ca şi când trec în ţara leşescă, sau în ţara ungurlască ; îndată poruneesc, şi 'dau ştire lăouitor ilor de să trag dela câmp la mutrte, la păduri, şi la alte locurt tarf ; unde de vrăjmăşie lor să să poată apăra, decila potolindusă, şi la locurile sale întorcându-se, .sau într'alt chip înpăcându-să, şi aşezindu-să Păgânil ; lăcuitorit Iicte-cine la lo­ cul, şi la şedere ce dintât să întoarce; şi precum şi astăzl videm că de călcăturile, şi înbletele lor, locurile tărâ] Moldovei despre Nistru la câmp. şi deşchise fiind, mar mult pustie, şi de �oş' nenil săf de câţ-va ant părăsită Iaste, deosăbl de slujitor! Că­ lăraşl, ce stau pre ace margine pe la Orhel, pe la Soroca, şi pe la alte trecători, unde să pot aciuoa de răutate lor. Aşe Ho­ tinul după răszholul o-au avut Turcit cu Leşil, (unde nu puţin să laudă bărbăţie lUI Ioan Sobeţki, cari le atunce IIatman Coronit Leşeştl era) pănă la let: 1712. numal în cetate putinr târgoveţl, şi slujitori să pute stăvi, Iară olatul Hotinulul, precum şi Cer­ năuţil, şi a Sorocăî parte ce mar multă, de tot pustie, şi nelă­ cuită rămăsese. Iară la anul pomenit Turcil având grija Rusilor clintr'acolo, şi lărgind cetate, şi întărind-o cu oaste, în dOI anI numal toate locurile acele s'au înplut de sate, şi de oamenI: adecă cel ce de frica, şi grije Tătarâlor la munte, şi la" pădurI traşI era, la câmp şi la locurile sale întorcându·se. într'acesta chip • dară raste de socotit şi tragerea Romanilor din Dachia în Misia supt A vrelian; nu lungă' niCI vecnică să. fie fost, ce scurtă, şi numal pănă la o vrpme, precum pre dovada acasta a socotelil, cursul IstoriiI aşa să fie fost înnainle va arăta. Căce de aice în- , 'nainte larăş după regula, şi Canonul, carele am dat· �1in an În an, şi i j :1 " . I I I 1, 1 I i I '. "',.' . t' _ -):. � • . , 1 { I I ': '� , , �. , ' .. ,' , . [225] CAP. 'f. �25 din Istoric în Istoric vom merge, insămnând, şi cercând să videm, oare Dachila noastră aşe lepădată de Romani au rămas? şi Var­ vari il vinit-au să o stăpânrască.. au da-vom peste altă poveste, care să ne adeverescă, pre0urn Dachila Iarăş de Romanl să să fie ţinut; şi Tătal'âl la pustiite lor să să fie gonit '( La care ele să vor afla scriitori de credinţă vrednicî, lată că fără nici un pre­ pus rămâne să cunoaştem, că cel eşiţi din Dachila Romani iarăş la locul lor să să fie înturnat, şi moşiile lor, cele din tâl, să-ş fie apucat, să mergem dară înnainte. CAPUL V. Doccdeştc-eă «pot tniurnarca 101' în Dac7�ila din Istorici, şi traiul 101' intr'ânsa dela moarua lut Aorelitan, pănc't la Olaodiie. A�(; dară, precum în Capul trecut a Cărţii aceştila am zis, precum A vre lilan cu mare clătire asupra Persilor gătindu-să în anul "27{>. de la Roma au purces, ce aproape de Vyzantila (care acmu Iaste cetate lUI Constantin) între Vyzantile şi Iraclila, la orasul ce S1\ chema Kinofrurion sosind acolo de Ilatmanil săi f:vt,'ol,ic I , cal't� 9. Zosim ucis, vitata s-au săvârşit ; Iară târnplaro morţil lUI au fost aşe; carte 1. că secretarrul lUI, (adică Logofătul de talnă) Minesthus, căzind Z01l01'lIS mtel2. într'o grt"ţ"'lr� pr{! mare, .şi ştiind fire 1111 A vrelilan neîntoarsă, şi {'liP· 2i. , nernilostivă spre cel răl, au potrivit slova'lui Avrelilarr, şi au făcut un' jl/.vod, ca cum singur .înpăratul cu mâna sa l'ar fi scris, în car ile au scris numerele a câtl-va Senatorf ca cum J-ar fi - , orenduit de: moarte. ,Apor, ca un vânzătorlu stăpânulul, în chip c'ar descoperi talnă adevărată, au arătat acel izvod Capetelor, carele anume într'ânsul era însămnate. El drepţl, şi înpăratulul ncvinovaţt ştiindu-să, nebuneşte lucrul nicl mal cercând, niCI pre înpăratul mal ispitind, cu toţii sfatul c�l mal rău apucând, fără veste asupra nevinovatuluf, şi bunului înpărat, năvrăpăsc, şi acole pe loc neomeneşte îl ul;ig. În părăţit-au A vrelil'an anI aproape de 5. precum însămneză Petaviie; Iară după sacotela luI Calvizi'fe, f!irit puţine zile, 6. ani; Omorâtu-I-au Ghenvari'fe 29. sau 15 t lOt '; ," " , � \ �,�, .' . [226] '-,- --=====�---- CARTE II 226 --------------------_.- �----- - \ I n cum alţiI vor, în luna lUI Octomvriîe. După moartea lul, Sena­ torif înştiintindu-se de vicleşugul Secretarfuluî, cu multă Uele după înpăratul au rămas; şi de pacoste ce făcusă, tare căin­ du-să, pre SecretarIul l'au aruncat, la fier/ sirepe de l'au fărmat. Ce ce folos, precum zice cuvântul" arăpăsc : «Ba'deha'rabel Basra» după răzsipire Basra. Apoî după acela slujitoriiî dând. ştire la Senat pentru moarte înpăratulut, s'au .. trăgănat lucrul mal mult de 6. lunl, pănă au ales înpărat pe Clavdiius Taţitus. II 1(' , . l: ! , I ti " d' ! i 1: z -t.l J e- OAPUL VI. Dovede�te-să traiul Romanilor în Dachiui, de la .Clavdie, pănă la Probue. III CI,m!ie Tatitns. Într'acelaş an, Let, 275: în earile au perit Avrelitan, s'au ales la în părăţie Clavdie Taţitus Septemvr: 25 : (precum din Vopiscus socoteşte Calvizie), în vreme acestuia, scrie Zosim, întrând anul 276: precum Tătarâl, de caril să teme A vrelilan să nu între cu prada în Dachiîa, trecând Meotida (acasta-î balta Azaculul) peste Mare negră au lovit, la Asita: unde Pontul şi ChiIichie au pră­ dat. Ce Clavdie încă cu oştile într'acolo aflându-să, (căcl de când eşise cu Avreliran înnapot nu să mal întorsese) şi în potriva lor mergând, tare I-au răzbit, şi I-au împrăştiet. După izbândă, cu oştile spre Evropa întorcându-se, şi aglungând la Tarsos, l'au lovit frigurile; din care i s'au tâmplat şi moarte, April: 15: după ce Plorlau. înpărăţise 200 de zile. în locul luî, Floriîan frate-său, ca cum Înpărătila, după moşie ar fi mărgând, singur să apucă de înpă­ răţie; Ce acesta oaste nepriimind, au râdicat înpărat pe AvreJie Prob. Florifan de inimă re, acestă necinste a răbda neputând, după 60: de zile, singur vinile deschizindu-ş (Zosim scrie că slu­ jitorif l'au ornorât] au lăsat de r-au curs singele, pănă au murit. Aice să dovedeşte, că socotela care pusese A vrelilan (adecă, că după marsul lul cu oştile spre răzsărit, Dachiîa de prăzile Tătarâlor sprejinită să fie nu va pute) au eşit greşită, şi pre Rornanî din Dachila în zădar I-au fost trecut Dunăre, de vreme ''1. . .. '. . � ... .F· , . , '. .' � I . t' _ . ; .'., • './_, � I �; f. ii; • 1'. 4' • "� '<.;� 4"'-'" o,' " "',.' . , : [227] p CAP. VII 227 ce Tătarâî nu spre părţile Evr opel, nicî asupra Dachiil prăzile ş'au slobozit (ştiind poate fi că într'acestă parte de multe orI lu­ crul pe voe nu II -au eşit), ce alt drum peste mare ş-au deschis spre Asila, Încotro A vrelifan poate fi, nici gâridila, Iară Zonora şi tractul pe unde au trecut ace'( Tătari, anume însămneză, ca­ rile la Carte 12. Cap. 28: Schythil zice: «trecând apa Fasis, au «Întrat În Asiia, unde Pontul, Cappadochiîa, Galatila şi Chilichila «au prădat.» Iară apa Fasis '(aste, cărifa acmu Îi zic Turcit Tiflis, care desparte ţara Glurgiilor de Armenira ce mare. Irodot Isto­ ricul scrie, precum mal denainte acestă apă au fost hotarul, carile au fost despărţit Asija din Evropa, Iară nu Boazul de la Ţarigrad. Ase dară după mărturila acestor Scriitort, curat să cu­ noaşte, că Dachila macar de tot deşartă au fost de lăcuitorl, macar o parte, carii au fost mal la câmp] peste Dunăre, să fie trecut: OrI cum au fost Dachila într'ace dată vre o nevola (de care A vreliîan ca un bun chivernisitorîu să teme, şi să păzira), de Tătarf n'au avut, de unde de crezut las te, că după întorsul oştilor de la Asila, Iarăş să fie trecut Dunăre În casta parte. Însă nOI ce ar plăce înpotrivnicilor.lşi după vola lor lăsind, să zicem: Că Tătarâl ştiind că Dachila Iaste acmu de oamenl de­ şertată, şi pustie de lăcuitorî, pentru acela nicî ce să caute În­ tr'ace parte au avut; şi aşe spre Asila, cu prăzile, să să fie În­ dreptat. Acestă socotelă, având ore-ce asămănare de crezut, tre­ bue-ne să purcedem înnainte, şi alta povestire pre acesta biruitoare, în cursul Istoricilo.r să aflăm, care pre cititorlu să încredinţeze, că socotela noastră, care întâl am dat, au eşit adevărată, şi Ro­ manii, '(ară ŞI Iăyuitorţ Î:n Dachiia să. fie rămas . . , . r CAPUL VII. Dovedeşte-să traiul Romanilor în Dachiîa; de la Probus pănă la Am'elite Carus. A vrelie Probus, după ce s'au aşezat la înpărăţie, la anul 276: decila s'au Întors cu oştile la Evropa. Atâte de grele războae ],et. 276. 1, ------------------------------- t l't '; .'. \ .,1, [230] -----�. CARTE II 230 va, sau la vr'un Istoric să pomeneşte; ce fără nice un prepus poate fi unora să le fie plăcut mănoasă marginile Dunărit (pre­ cum Ovidie Poeticul le numeşte) şi loourl pre marginile Dunărir, apucându-ş, 'aoolo loc să fie rămas; Că cine într'aceste părţI au inblat, şi nu ştiI a, câţ'i Romani sint şi astăz) lăcuifort, pe decinde de Dunăre, ele la gură pănă la pragurile el; carile sint aproape de Poarta de fier: adecă pănă în - potriva Turnuluî ce-l zic: Tur­ nul Severinuluî, Iară când acasta. a noastră s090t�Iă dreptă, nu să va ţine în potrivă, trebue înpotrivnieulul alta să aducă, care pre acesta să birulască; şi atunce socotela lUI biruitoare va fi, când din bun, şi vrednic de credinţă Istoric va dovedi, precum aceşti Romani (carii not sintem acmu), mal pre urmă de aîure, şi dintr'alte nemurl au vinit, pre aceste locuri, Iară acel de Traian descălecaţl s'au şters, şi cu toţiI s'au prăpădit, Ce acesta cu bună ştiinţa inimii î'i g\'uruesc, că 01'1 unde, şi orî cât să cerce, s'ar obosi: în zădar va cheltui undelemnul şi truda; Iară not tot pre cursul Istoriit mărgând, orl unde din Istorict ocazie vom lua, so­ cot/ala noastă acestaş, şi una., adevărată să -fie, vom întări. Decî J,et.282. dară Probus, Let. 282: gătindu-se Iarăş să margă la răzsărit 'll�SCU.S, şi A- asupra Persilor (CăCl numai aceste nedomoliţî rămăsese), şi azrun- alte VICtOl';ZO- A •• • "A ." ? Iim Carte 2. ganel la Serrnis (ele alee era el nascut) in Panonita, scornindu- să gălcevă asupra lUI, fu omorât de oştenl, Noemvrie 2: după ce înpărăţise anf 6: şi luni 4, iu . , I " " CAPUL VIII. l' Dovedeşte-să traiul Romandor în Dachita, de la Avrelie Carus, pănă la Galerie, şi Conslantic Hlorus. ) li vrelie Carus. După Probus, stătut-au chivernisire înpărăţii\' pe A vrelie Ca- rus, în viteji] vestit bărbat. Acesta în anul din tâl aînpărăţiil, J,et.283. carile cade în anul dela Domnul Hs. 283: nişte Sarmatl, ce t�oPiceCat�'te2:9. oare ce să clătise, fără veste I-au lovit, şi 10 mii au omorât: 20 srm ar e: . miI au luat 10b\' cu mUerl cu tot, şi aşeş nemul acela a Sarma- tilor potolind, s'au intors la celelalte oŞtI, carile încă Probus le ''i. . ... : .. � - . , .. , .Ti .. . { . , l [231] CAP. VIlI. 231 I I i Let. 2�5. gătase să margă asupra Persilor) luând dară oştile şi mărgând asupra Persilor, în Mesopotamia 'i-au biruit, şi cetăţile Ctesifontul şi Selevkia înpărăţiil Romanilor le-au întors; ce moarte inpfede­ cându-I biruinţele, aproape de Ctesifont de fulger, cu mulţt alţiî înpreună, au perit, puţin oare-ce peste an trecându-I înpărăţila. După moarte lul au rămas la înpărăţie dol Iioorî al Iul, Nume- Numer!allşi Ca . C . f b . A '1 rmus, rian foarte bun, ŞI arin oarte ne un: ŞI III toate spurcăcluni e înplântat. Ce Numerian nu mult după moarte tătâne-său, de :'::, multă plângere betejindu-i-se ochi]', cu vicleşugul socrulul său lUI Aper, în lectică fu ucis let 284: 'iară frate-său, pentru scâr- J,et. 284. navă fire, şi ohiceile ce ave, în ura tuturor căzînd, mai mulţl îl părăsisă, şi acmu Dioclitian numele de înpărat luând, în doaâ rândur'i amândot bătae au avut; ce a trie oară de tot răzbit fiind, de mâna unut căpitan au perit, a cărula m�ere au fost ruşinat-o, cu dia sila let 285. Dioclitian (carile mal denainte de purpură Dioclis să chema) Dleclltlau şi apucat-au a înpărăţi în pomenitul an, pe la luna lUI Septemvrie; Maximiall. fost-au înpărat precum cu biruinţele războaelor lăudat, aşe cu tirănila asupra creştinilor de defăimat, Nicl soţita ce ş-au ales la înpărăţie, pre Maximian , într'amândoaâ într'aceste mai gos au fost, şi în toate şi peste toate, atâta s'au potrivit, cât rar Între dOI oament a să tâmpla s'au văzut, că şi inpărăţiîa, când Dio­ cletian de bună voe au lepădat-o, şi Maximian mai mult vota soţii] căutând, de cât cinste Inpărăţiir, au lepădat-o; numar În- tr'atâta să deosăbiîa; căcl Dioclitian .in Dalmaţie, Iar'ă Maximian în Daohia noastră, era născut, ŞI încă şi pre fiică-sa' (precum Bonlln Deuada 2 Anton B�IÎfin Decada 2: Carte 7: mărturiseşte) au dat-o după Carte 7. Domnul car�le atunce st�pâniYct în Dachia, şi adaoge acelaşi seri- itortu, că de pe numele fetil lu] Dioclitian Dachia să să fie nu- I mit Vlahie, CăCI aşe să-I fie fost numele fetiL Aşe pustita de Ro- manI năşte, şi creşte RomanI de înpărăţie, şi de atâta stăpânire vrednicI, şi gubernatorii el să socotia vrednicI de a fire ginerr înpărăteştl; ce nOI să lăsăm pe cel înpotri vnic'l singurI să· ŞI cânte, şi singurl să goace, şi la cuvântul nostru să vinim. în multe tulburări, şi de multe părţi clătită, pe acastă vreme r 1 l't '; .0.,', I � \ , .;: ',,�, :. [232] ! CARTE II 233 1,1 I \ IJ,H: 293. înpărătita Romanilor să afla; ce nu căcî puterile; ce căcl capetele Iipsila, înpotriva tuturor, şi tot de odată să să puta nu pute; de care IUCl'U amândof înpăratiî cu sfatul de obştt, au făcut Che­ on,t�"ttl\ lIlo- sari şi pe Constantin Hlorus, (acesta-î părintele lUI Constantin rus SI Anueu- ) dâ d v ţ' A tari . . 1 ă ţ' d '1 tlll'ÎC. marele an U-I so le pe r�1en arie, ŞI aşe c esp r mc OŞtI e în patru părţi: Dioclitian la Eghypj, Maxirnian la Africa; Armen- E,-mie tarie la răzsărit, Iară Constantin la Ispania s'au 'or.ânduit. DeCI ill "roui� . Dioclitian pănă a merge la Eghyp], întâi părţile despre Crivăţ! J,el. 2�7. a aşeza de trebuinţă socotind.Tet. 287: în Pannonia clătirile Sar­ matilor au potolit, decita parte acasta fără grije.Iăsind, au trecut la Armenia; şi de acolo la Alexandria' mărgând, şi cetate au luat, şi tot Eghiptul Iarăş la suppunero înpărăţiit au adus. La J,t't.288. anul 288: intorcându-se înnapoi, scrie Amrnian, înţelegând că .\ Hl111 ia u. GAd A d' fost ! d A O samă de .otth'i, l'a icân cap, au ost intrat C1.1 pra ă 10 păr- ţile 'I'hrachiit; îndată cu oaste lr-au eşit innairne, pre carii rău bătându-I, pănă peste Dunăre "l-au gonit; apoi Dioclitian , ca şi mal mult să întărtască părţile Dachiit, unde au socotit că pot Ii locurile mal deşchise, şi cufurrşul .Tătarâf peste Dunăre pot trece, au stătut păn au zidit din pajişte treI cetăţî, şi oaste proaspătă au pus într'ânsele să fie pentru mal bună paza, La anul 293: Galerie Hatmanul, pentru ca de tot să slăbască pu­ terile Bastarnilor, Carpiilor, şi a Sarmatelor (carii cu toţii peste Nistru spre Nipru şi pă(nă) la Don să răvărsa, ele câte-va orl am pomenit), cu oştile peste Dunăre au trecut şi după gre bătae, de tot I-au izbândit; şi Iau râsipit, Într'acesta răzsboiu, E v t r o p i e serile Evtropie că Constantin, [acesta-I Constantin marele) încă Carle: 9. A fi dA' vonicel �ăr lin , vitejile peste vârsta sa au arătat, căCI smgur l cu mâna lui, pre Domnul Sarmatilor viu nevătămat au prins, , şi înnainte Hatmanufiiui l'au dus. Acastă biruinţă Hronicul lUI I,et: 295. Hicţiol arată să să le tâmplat lel: 29ă. Aşe Armentarie, asupra Persilor, mare izbândă au avut, cât şi înpărătesa înpăratulul Persesc cu copii\', cu sonl-sa, în robi1e au luat. De0Îla la anul E ('�r�,n/ e 302, Dioclitia'1 şi Maximian bil'uincl toţ\' neprilatini'l înpărăţii'i, Oro�ie Carte 7 • A V Alt tă l . , AtI 1':> 'fu t t' f 'al', 25. Evsel"ie ŞI 1l1paCanC oa ume, sau 111 ors a .• oma, ŞI au acu rlUm: In lll'onic. lso- 1 " d t ' b' . ţ G ttI '1 B t "1 Irat Istorila l.e- ac eca onanma pen IU JlrU1l1 a asupra o 11 or, as arnI or, ,el"icescă Cal'tr C 1'1 � t'l E h' ţ'l . P .\ . v 'u l' . Zon&l'as'ca\'te' vac lor, ,-arma lor, 'g lp lor ŞI crslor, pr.e raru 11 )Irulse 12. fl\l" 3f., I I'I�-'-- I Ill.-: 'II ;1/ I ,1 I ..J I 1 . fa 1. ' IZ' , I • f� � .. • _4<1· .. , ': t � _ .: " •• r • , . , . .Ti ţ , •• " " , .' '1. . , , [233] 233 CAP. IX Dioclitian. Şi asupra Franţilor, Alemanilor, Britanilor, şi Ma­ vl'itanilor; pre carit îi suppusese Maximian, în care triumf Dio- 'i ,.l·ltian s'au chemat Iovile, Iară Maxirnian, Herculio, Iară în J,. <'1. 304: v ZOSIiIl ('al'te �, anul 304. amândol înpăraţil, după ce înpărăţisă 20. de anl. în- Evsevie Carter x voinclu.se; înnainto Senatorilor au dezbrăcat porfira, podoaba Cap, ,25 ,şi 26. AUOUJlll 111 Pe- înpărătescă, şi lăsindu-să de înpărăţilc, au priimit viaţă singura- tavie la acesta tocă, şi în locul lor puind Chesarl pe Constantin 1-110rus şi pe aII. Galerie Maxirnian ; Dioclitian s'au clus Întâi la Nicomidie, Iară JIaximian la Solon, şi cu grădinile îşI petrece viaţa. CAPUL IX. . Doiedcştesă trasul Romanilor în Dachia, de la Constantin Illorus, şi Galerie, păI1ă la Constantin Marele. 1" , LH. aOi. SCHl'UR şi 11a· xentte. 7 Constantin şi Galerie, după ce au stătut la înpărăţile, încă tOIl,talltill Jllo· 1 ru- !o\i Hah1rie. ş-au înpărtit stăpânirile în doaâ părtt : Decf Galerie au uat ' parte răzsăritulul, Iară Constantin a Apusulut. Ce toată lume şi înpărătita înpăcată fiind; singură mărime, şi greuime a atâta în­ pă(ră)ţile, şie gre, şi nesufferită îşI Iara. pentru acela îndată s'au şi scornit între sine marl, şi multe zarve, şi netocmir'î, şi întăl lu­ crurile au început Maxentie ficorul lUI Maximian, a le scutura, rău şi jele părându-l, pentru CăCI tată-său pre altul, Iară nu pre dânsul urrnătorîu în părăţiil, au ales, 'Şi o parte' de oaste în voe sa întorcând, s'au sculat- cu răzsbolu asupra lUI Severus, 'Şi let: 307. întâI pace făcând, apoi Maxe�tie cu vicleşug au omorât pe Severus; Galerie Avgust, înţelegând de morte lui Sever, pen­ tru ca să răsplătescă '1\11 Maxentio, au vinit cu oaste asupra Romiî; ce văr-ind că nu o va scoate la cap, Iarăş s'au întors la Illirie. Aşişdero Maximian, dtindu·se eăcl lopădase înpărăţiia, l'arăş vre să să amestece; scriind, şi faţă grăincl, precum ficorul său Maxentiie1 nu Iaste vrednic de înpărăţiYe. Ce acesta Sluji- tori! nepriimincl) el s'au clus la soţira sa c6 veche la Dioclitian; ce şi acesta nepriimindu·l, s'au dus la Constantin, şi pentru ca mal bună legătură cu dânsul să facil, şl'-au dat fata pe Favsta, ',q I '1 I 1 "1 ,0.,', , - \ .,1 , . � " [234] r: I 1.' 1 '. 1 , 1 ,1 " 2�4 CARTE II I �, II '1 după dănsul; ce Maximian cu vicleşugul, vrând să răstoarne pe Con­ stantin, Favsta fata lUI î-au descoperit toate faptele cele rele, şi viclene cătră bărbatul său Constantin, (căci Constantin acmu era făcut Avgust, de tatâ-său .Constantin) de care Constantin înştiintindu-să, au prins' pe _ Ma'9mian, şi l'au zugrumat, let : 309. Iară let: 310. April: 21. Galerie 'soţia lu'i Constantin, au făcut pe Lichinie Chesart, om născut' în Dachfa-noastră. Acesta auzind Maximian, singur pre sine s'au chemat A. vgust. Acesta mărturiseşte şi Zonora Carte 12. cap. 34. zicâncl: «Maximin­ vrând să chlame la însoţire înpărăţiir pe Lichinie, carile era din Dachia, şi ţine pe sora luî Constantin Marele, rau 'lăsat în 1I­ lirie;» Iară Galerie, nu după mult deciîa au murit let: 3 Ll., Aşij­ dere Constantin tatăl lu'i Constantin (care la locul său a pomeni ntam greşit), încă la let 306. I�lie 25. dintre vi! eşise, şi atunceşl Constantin firul său, cu alegere tuturor înpărat s'au făcut, în care alegere mult au agiutorat şi Crocus Craiul Alemanilor. Fost-au Constantin tatăl lui Constantin Marile om blând, cinsteş, şi inpărăteşte darnic, cătră carile scriind Galerie, că precum el goneşte şi. căzneşte pre Creştini, aşe să facă şi el, şi din Curte sa pre cariî vor fi, Să-I izgonlască. Ce Constantin Hlorus, iubitorlu de Creştini fiind, Iăcându-să că pentru voîa soţil sale, aşe va să facă, au poroncit ca carile din Bolarf, şi din Sfetnici va vre Să-ŞI ţie creştinătate, să iasă din Curte; 'iară carii să vor lepădă, acila să-şi ţie Boeriile. Deci mulţl mal m ult cinste oamenilor decât a lUI Dumnăzău cercând, s'au lepădat de Creştinătate; Iară mal mulţi pentru cinste Dumnăzăfască călcând ce omenescă, au eşit din Curte. Decf Constantin, pre toţI pre cel ce eşisă din curte, Iarăş în curte, şi la mal mare cinste l-au chemat, zicând: Că aceste ce au păzit credinţa lui Dumnăzău, vor păzi şi credinţa înpă­ ratuluf ; Iară cei ce să lepădasă de lege pentru cinste, I-au gonit pre toţ] zicând: Că cela, ce lUI Dumnăzău cu credinţă n'au fost, nicl înpăratulul poate să fie cu credinţă. Aşe socotim dar, că de pe biruinţa a tuturor nepritatinilor inpărăţiî, şi de pe pace, şi linişte, care pre dinafară era, foarte atave să fie, că şi Dachia în toată lin .şte, şi petrecere fără grijă, să fie fost pe vremile acestor înpăraţt mal sus pomenitî. Aşijdere de socotit laste, că I I, �-'�-"'------�-------- �J I,et. 311. Let 309, 3l0. Zonaras Carte 12, Cap. 34. 1, � I în , , I : I :1 ....... � i' 1: , , ! ' ,i , " '. "',.' '. I • • t' ..., • ". i / / 'i,"\ . -):" --;, , ," , . -!. 't" ' .. " , .' "; l [235] � .... ---------------- .... CAP. IX. 235 Varvari'i' de pin pregtur, de ar fi avut vre-o putere, şi văzind atâte tulburări, şi războae de casă Între înpăraţl, nu s'ar fi putut răbda, cevaş macar după ohiceîul lor a ispiti, şi nescare-va lu­ cruri noaâ, macar spre părţile Dachiil, macar spre altele a scorni, s'ar fi apucat. Ce şi acesta la Istoricî nepomenindu-să, ce nevota, mă rog, ar fi avut Romanii Dachiii Să-ŞI lasă locurile şi casă le pustii? Ce acesta puţin mal înnainte, în Carte ce urmază, va vide oititorlul nostru, că Dachia nu numai CăCI cu Romanii să fie fost pre aceste vrem] lăcuită, ce încă şi lăcaş înpăraţilor să să fie ales, din Istorici vrednicî de credinţă vom arăta. , . .; • 1 J.. f ', .'. \ '. " , ! ,,,'i , - \ .. ;i \ . i' .;. [236] r ' '! ţ In 't ,I\re . � , E,'r :,l,\. 1 li1 r ! i , I \ J. . j' /; "', ''i . � .. .! , " " . , '. \ .' ,,' " . " � . ; ; l �.} , ' .. , . . { . , [237] CARTE A TRIIA CariI IloycMştc traîul Romanilor în Dachia, dela Constantin )[art>lc, �i Sfântul, pănă la Tlteo(losie cel Bătrăn şi Bun. z CAPUL J. j)ored/ott-sr( tratul Iionianilor în Dachia, dela tnceputul înpă1"C/ţiU , lui Constantin Marele, pănr� la peire lu; Lichinie. Constantin I llorus, tatăl Marelui Constantin, (precum mal de­ nainte am pomenit) la lct 306: murind în Britania, slujitorif toţi, cu o iulmă an râd icnt la inpărăţile pre firul său, din Eleni in­ păr1!.tpsa Cl�, (lintttf, Constantin': fiind la ,vtll'stă ca de 32: de anf ; avut aII ÎnlÎIT soţie la înpărătile pro Maxe'ntie, Iicorul lui Er- , I , culic ; l'C -intrând Între tlÎnşiI zarvă, ali vinit la arme. Con- slantin, mai puţină oaste de cât Maxentie având, s'au întors a el're agutodu dela "el ele sus, pentru care pre amtazizr înnainte , ' �i pri vala a toată oaste, i s'au arătat cruce pe Cerfu lumjnoasă foarte, înprcglurul ef, atave, şi 'chlar slove ave însămnând : In hoc rlnces : «Intr'acesta vii birui.» Şi puincl . săm nul crucil în Victor,Evtl'ol'ie, tI I lAI ElI' tV XP '1 A v H A EVRcvielIroll.S. S agur, cu uoaa s ove 1 ineş 1:.1. : cari e insam na s: In l'art": 9. 10. trif rîndur'i pe nepritatin au biruit. ApOI au luat soţie pe Lichinie; ce Maximin, carile cu oştile la Asia vrând de cât Constantin, şi decât Lichinie mal mare, şi mal defire să să arete, s'au sculat cu oaste, s'au intrat neprieteneşte în IIlirie; în potriva 1 ul au mărs I ,', "\ - \ ... ' [238] '" . ��� __ -_, ���� • .J. Lichinie, ŞI In câte-va rîndurl biruindu-l au fugit la Tarsus, şi acolo au murit: după ce fusese 4: anl Chesar, şi 3: A vgust; Let. 313. murit-au la anul 313: Pe ac astă vreme, precum Dachia să fie fost de Rornanl lăcuită, şi ţinută, tot prepusul să rădică, din Is­ toria ce scriu toţi Istoricii "vremilor acelora. Scris'au şi trăit-au pre vremile lUI Constantin Mariie Lampridie, 8p?>rţian, Capitolin, Vopiscus, Minuţie Felix, şi alţii; ce rnaî ales de cât toţI arată Zosim Carte 2. Zosim Carte 2: a cărula hireşe cuvintile aducem: «Că Lichinie Idatie. «biruind pe Maximin, toate. ţărâle lUI singur stăpânila, Constau­ «tin, şie dreptă parte cerşind, Lichinie acasta să facă ca un «om strâmb au tăgăduit. Pentru care lucru 1j.U#· stătut mare gâl­ «cevă între amândoî; pănă mal pre urmă cu' armele parte vrând «Să-ŞI facă, s'au apucat de bătae; ce Constantin fiind biruitorru «asupra lui Lichinie, şi Lichinie de toată nedejde scăpându să, «au trimis soli de pace la Constantin, care pace blândeţe luI «Constantin pre lesne priimind-o , s'au tocmit; înpărăţiîa într'a­ «cesta chip inpărţindu-şî, Lichinie să ţiie răzsăritul cu Trachia, «Asia, şi Eghiptul, Iară Constantin Apusul, cu Dalmaţia, Ma­ «chedonia, Misia şi Dachia» Caute aice cititorlul, şi gtudece ; Iară nOI mal mult ceva nu vom zice, ce cursul istoriit înnainte I,tit. 316. va grăi, şi va dovedi pentru nof, La let 316. Constantin, nişte Zosim Carte 2. Gotthl, SeU precum alţiI zic, Sarm att, cariî prin părţile Pannoniil Anonim şi Ev- sevle În Viaţa de sus întrând, şi câtă-va stricare făcând, tare f-au bătut, şi de Ini)�eOt�Sm�ill. pre acele locuri de tot f-au gonit. Aşijdere la anul 321: (acelaş Zo­ Zosim Carte 2. sim mărturisind) Sarmatil de iznoavă, spre părţile Trachiiî, cu prăzile lovind, Constantin întâl eu răzsboîu f-au biruit. Apol după dânşil în goană luându-să, departe peste Dunăre I-au gonit; unde agfungându-t, de iznoavă răzsbofu Il-au dat, Iarăş I-au în­ frânt, şi de tot I-au răzsipit, în care fugă şi Domnul Sarmatilor Raosmod au perit. Lichinie cumnatul lUI Constantin (căcI pre­ cum din Zonoras am şi mal pomenit, ţine pre Constanţia sora luI Constantin), pizmă ascunsă de demult în pântice dospind, ),et: 324. în anul 324: puind pricină că Constantin gonind pre Sarmatl, au fost călcat cu oştile în hotarâle lUI, larăş cu oaste şi cu ne­ dreptă nepriletenie s'au sculat; ce larăş biruit fiind, debila au scăpat singur la Vyzantil'e. Acolo de iznoavă oaste multă , I CARTE III 238 -i�- - - � ., 1- (--,.-" ) , I 1,,\1 l' '1' I II I !II I li I t'1 l' , I I � 1 ! I� .I"�· � ! . i 1 în I,,� 1" � p \�1\ l' " r '.1 I � I I " I 1 ! , 'k , (r I I c_ '1 I! il , I 1 . , ,1 � , Iii 1 I -,� l.Lk .ţ" • • t � _ .-: ,".'., ,.:-. 1.' . , ;. ; .. .. {. r. , . , , t [239] CAP Il. 239 1'1 peste samă strângând, şi pe mare, şi pe uscat, mult mal tare decât întâ'î fu vincit, într'amândoaâ răzsboaele zic Să-I fie perit o sută trifzecl şi patru mif de oamenl. După atâte răutăţl, ce silila Lichinie să facă lUI Constantin, şi după atâte biruinţe, sora lui Constantin Constanţia la mijloc căzind, Iarăş au făcut pace cu dânsul; Însă din înpărăţie scotindu-I, l'au trimis la Thesalo­ nica, acolo să trăîască în pace. Ce la anul 325: Lichinie Iarăş vicleşug începând să aştlarnă, s'au oblicit: Decl trimitind Con­ stantin acolo, l'au omorât. Aice sfârşitul răzsboaelor şi răscoa­ lelor de casă puindu-să, Constantin precum de al Să1, ase de a creştinătăţiI, de toţI nepriîateniî izbăvindu-să, aulave decila, slo­ bozenie legiî creştineştî au dat, şi într'acestaş an, la Synodul de la Nikea, (pentru carile mal denainte să să strângă poron­ ci să), s'au dus unele ertasa lUI Arife (carele blăstăma, precum Iilul să fie faptă, şi mal pre urmă decât părintele, şi făcut în vreme, Iară nu născut mal denainte ele toţi vecil) dovedindu­ să; orthodoxifa s'au adeverit, şi Simvolul, mărturisire credinţil, cu darul Duhulul Sfânt, prin socotela, şi învăţătura a 318. Pă­ ri n ll , s'au legat 16t 325. CAPUL II. /)OI'C(/{/fIl'Hil iratul. Iiomouilor ţn Dachia, pănă când Constantin au inpărti! llt[!ilt:ă(il(l in patru lJărf'l. },et. 325. Synodnl din Nikea. '1 � ! :� � II :i 7 1 J.·t '; In cursul annilor a:?7, care an era a înpărăţii! lUI Constantin Ma- },et.327. rele a ��·Ie, îm:ărnn(·I.ă Chedrinos crcdincos Istoric, precum Con- Cltedrillos la stantin Marite, CU maÎ1T şi 'grele oştl, s'au dus asupra Sarmatilor, şi acestaş an. a Gotthilor: şi cu mare biminţ{t bătându-I, f-au făcut de tot rob}', Orosilo carte 7. Cap. 28. scrie, precum Constantin Marele pre pu- Orosie Carie 7. tin coasă n6murile Gotthilor, în locurile cele mal din luntru a Var- Cap. 28. , varilor; adecă în ţara Sarmatilor de tot t-au prăpădit, (şi puţin mal III gos scrie, precum Între Gotthl şi Între Vandali, pre locurile :'11 Ghepidilor la apa Marisia (acesta-I Maralllorăşul), multă vreme să j fie stătut vrăşmaş războJu; ce pănă mar pre urmă nărocul bi- ruinţeI au stătut despre parte Gotthilor, cu care tâmplare sfă- '''':, . - \ '; 1, .,' .... :. , [242] I j' CARTE ni el păgân fiind, lucrurile lUI Constantin nu-I plă.ce), şi tulburânrl pre toată stăpânire, care una peste tot era, în patru stăpânirî au despărţit-o. Decl unul oblăduitorlu au dat tot Eghyptul cu Livia, Pentapolis, pănă la Mesopotamia sprE.' răzsărit. Aşijdere Chilichia, Cappadochia, Ar:.men0, şi toate părţile mărit negre, dela Panfilie pănă la Trapezont, şi pănă la cetăţile ce sint lângă apa Fasis ; (Acasta apă cură pen ţara .Glurg1ască, şi astăzt să chemă Tiflis). Aşijde(re) tot. în 'sama -aceatula au dat, şi Trachia, (acasta să Începe de(la) munţii Cenghi'i', şi merge spre amiazizr, pănă unele să hotăreşte cu Machedonia, şi dela munţii Rodopii (carii acmu să chiamă Capuli Dcrhent) spre răzsărit, pănă în Bogat, unde dă mare negră în ce Albă, Mi�ila (acasta precum taste Dohroge, aîure am învăţat), Emil (accşte-s munţii Cenghiî) şi pănă unele să închee hotarul Doberit, (de pe acest nume poate fi bătrânil noştrir, au zis �Ii�iiL Dobroge). Aşijdere, tot la acastă stăpânire au lipit ostroavele Chiprul, Chicladele (de osăbl de Limnos, şi Imvros). Altula au dat- Machedonia, Thessalia, Cri­ tul, cu toate ostroavele ce 'einr inpregfurul lUI, Epirurile amân­ doaâ (unde acmu sint Arbănaşil CoţovlahiT) Iliria, şi Dachia, şi Tri valia, şi Pannonia pănă la Valeria, şi Misia ce de sus. Celul al triIl6 au dat toată Italia, Sichilia, şi ostroavele de prin pregturul el, Sardinia Corsica şi Africa dela Sirte, pănă la Chi­ rine; Iară celut al patrule, au dat pe Chistet cei piste munţI, Ispania cu ostroavele Vritaniit, (acasta acmu să zice Ingliterra), Aşijdere toată înpărătila, să înpărţita în doaâ părţi printipale : în Răzsărit şi în Apus. Deci: înpărăţiîa Apusului să despărţila în doaâ stăpânirl mari şi de frunte; în Gallia şi Ilaliia. DecI Gallia ave în sine Crăiîa Galliil, a Ispaniil, a Britanii'i', şi a Gher­ maniir, rară Gallia ave provinţi'i', adecă Domnil, supt ace Crăile 17. Ispania 7. Iară Vritanie 5. Ghermania cât să fie avut În· sămnat nu aflăm. Italia cuprinde Crăi'fa Italiii, Africă!, şi o parte din Illiria. Deci Italia ave Pro\'inţil 17. Africa 5. lIlidTa 6. Stăpânire "ăzsăritulul aşijcl6re, în doaâ părţ'f au înpărţit, în Asia şi în Trachia; deCI Trachia ave Provinţiî doaâ, Mache­ donia şi [}achia, 'ial'ă Asia cuprinde Crăi'fa Asiil, a Egyptulul, şi a Pontuluf, deCI Asia ave ţărl, sau Provinţil 25. Iară Pontul 5. Eghyptul cât să fie avut nu pomenesc. 242 I ' ... I 'l r -�-- ti 1 If. I ',Ii I� \ )� , . 1 ( I j ': '� -.;�;. � , , �\ . :". t·' ' •.. ' .. • r . , � .. • t"' _ , . i •• , ,. '; .:. . � " ',. . , '. t [243] IIIII ........ �---------------------------------------------------------·�� rO>' Arată-sa patru pricini; pentru ce s'au numărat aceste iăr), şi s'au însc'imnat despc'il'ţid Înpc'iră(iil. Aceste, carile mal sus am pomenit patru pricinl au fost, carile ni au îndemnat să punem pe Cititortul nostru, cu citela lor la oslenelă. Pricina întâi rastel pentru ca să să cunoască, câtă de lungă, Iată, şi puternică era inpărăţia Romanilor, pe vreme Ma­ reluf Constantin; şi aşe de puternic el fiind, şi peste tot stă­ ptll1itorlu, nu să 'poate socoti pricină, pentru caro în Dachia noastră, cel de demult, şi de moşie Romanl a lăcui, şi a trăi să nu fie putut. Pricina a doa Iaste, pentru ca să să cunoască Dachia noastră, precum s'au zis mal sus, că au fost în numărul I'rovinţiilor înpărăţiil Romanilor; Iară nu lepădată, şi părăsită, precum s'au pomenit din Vopiscus, şi dintr'alţl istorici; ce de s'au şi mutat atunce oare-ce, sau câţt-va Romani dintr'ânsa În :\Ii�ia, lal'1i� şi rărll r.ăl)aVlt la locul lor s'au Întors, A trifa pri­ l'inrl faste. pentru ca să ştie cititortul, că Constantin Marele, nu IIUIlHll vu oştencscă înţelepctune plin) şi deplin fiind, ce încă şi eli ce Dumnăvălască agtutorit, şi luminat, în luntrurile, şi dena­ Iarălo inpărăţii! ClI bună socotelă, şi stăpânitoare aşezare au orânduit, [led Crăiile ce dcspărţiţa, şi supt Hatmant ohlăduitorl le despun«, "dUpL'l numărul slujitorilor, mrllţi,mo Iăcuitorilor, şi puter-ile armelor În mari şi În' Jnicl"le înpărţila; rară nu după numărul \:lrfL!Ol; sau lăţime pământulul. Adecă unde era oaste d� maT pt:\inI slujitorf, mal neîntem'elaţl lăcuitorî, şi mal rare cetăţf, acolo mal multe provin ţII au orânduit să fie ascultătoare de lin oblăduitorfu; Iară unde era oaste şi mal cu puţin) slujitor}, însă cu mal înternelaţl lăcu itorf , şi mal tarl cetăţi: mal puţine ţărT le da, carile macar că cu cuprindere locurilor mal miel, şi mal strâmpte el-a; Însă cu mulţime lăcuitorilor, şi vâr­ tute oştenilor, şi desime cetăţilor, cu cele marI, largI, lungI şi late cu putere de o potrivă vinila; căcI amintrele, nicl orân­ durala S'Ut' fi socotit bună, nicI toate stăpânirile, uete-care şie l' I I , 1, 1: II I I I 1 I i 1: l Pr+etna 1. Prteina 2. Prteiua a. , 243 CAp, IV. CAPUL IV. " j 1 l't '; ,0.,', , - \ \ ' '.;i y [244] .1 I I I lr I , I .J ,1 I " , I " d � ) 1 � li .,. , I :i .. � , I !*,� r! d ''i . s'ar fi fost destulă, şi aşe înpărăţila întro parte .ar fi fost mal tare, rară Într'alta mal slabă; care lucru în minte şi Înţelepciune lUI Conslantin, loc n� ave; de vreme ce socot-ela lUI era, ca fiete-care parte de în părăţie tocma cu alta să fie, şi aceleşl pu­ terf în potriva ncpritatitnijlou ce JOI' naşte, să albă; rară de s'ar fi măsurat putere părţii înpărătiir-după numărul ţărâlor, Thrachia, în care scaunul pusese, ar fi fost mal slabă, şi mal gos În putere de cât toate; căcl mar mult ,dt) �ioaâ Provinţil, a�lecă Machedo­ nie, şi Dachia, nu II-au orânduit, pentru care lucru, ca un în­ părat ce ştita, şi ispititc ave' toate puterile a-tuturor părţilor În­ părăţill, ales-au şi socotit-au, precum' scaunul iupărăţiil în Tra­ chia fiind, Mache doniîa şi Dachiîa destule să' fie, şi în putere oştilor atocma cu alalte să vie, de unde fiete-care, cât de puţină sărătură având la oriert p�e Jesne poate cunoaşte, cât do mulţl şi de harnicl lăcuitorl, şi slujitorf, pre ace vreme, precum în Thrachia Macheclonia ; aşe în Dachia noastră să fie fost, carii nu numar cu alte părţi de o potrivă, şi ele o putere; ce încă pentru cinste şi mal tare paza scaunulut, acmu de curând înfipt, şi mal desupra să fie covârşit, A patra pricină Iaste, pentru ca citito­ rlul să să înştiinteză, că după acasta a Marelui Constantin orân­ elufală, unde de acmu în nainte să va tâmpla pomenire oştilor Thrachiil, sau a Machedonenilor ; întracele să cuprind şi a Da­ chiiî, căct precum am zis, Dachia Iaste orânduită supt Trachia, înpreună cu Machedonia (în care să cuprinde şi Misia, macar că nu să pomeneşte Între Provinţit, fiind în mijlocul celor mal marr), şi a tustrcle acestora, tot un Hatrnan, şi un purtătorlu s'au orânduit; adică precum am zice nor, oştilel gosene sau) de ţara de gos, în carile macar că anume n'am pomeni Codr{mil, Fălcilanil, Lăpuşnenil, Orhelanil, iprocI; Însă aceste toate supt un nume, şi supt un purtătorlu să înţeleg, precum mal denainte au fost supt Vornicul de ţara de g0S, rară acmu supt Sărdarlul, carele laste supt Hatmanul. Acmu destul Într'aeeste zăbăvindu' ne, l::traş la cursul IIron'ieuluI, să vinim. CARTE Il! .., Pl'icina. -l , I I , , În '1 r I Ir � I li '1. � I l' 1; ) r: " .. . t' _ i / ,'i,., . -./:. � , , �. , , . �.. "4" " ,.� , ., ţ ';':V'" " . , , t [245] - ------- --------- ----- - ----- DOl'edeljte·să iralul Romanilor in Dachia, după înpărţala înpără(iil, pănă la pristăoirea luz Constantin .Marele. p s. CAP. V. CAPUL V. 245 � l' I I 1 Aceste aşedind , şi tocmind Marele Constantin, la anul 332: l,et.332. Gotthir sculându-se asupra Sarm ati lor, au căzut asupra lor; ce Sar lerloni.m HŞj ld� t e 111 runu rnatit fiind sub protecţia înpărăţiil, s'au plâns de nevola, ce le Anonim la l'a vi nisă asupră, Inpăratul Constantin îndată au orânduit pre fiul tavle şi Sigon său Constantin Chesarful, şi mărgând asupra lor, nu numar căcl l-au gonit de pe hotarâle Inpărătiil, ce atâta I-au răzbit cu hă- taia, cât aproape de 100.000 au prerit ; Iară câţ'L au rămas, ll-au căutat a să ruga de pace, şi si fie supt ascultare 'înpărătiil, ca şi Gotthit ; cu acestă tocmală, ca când ar trebui înpăratulul să llt', 40.000 de oaste; pentru care încredinţare au dat şi zălog III înpreună cu al li] şi pre Iicorul dornnulul lor Iul Arcaric, Cătră cel mal de !;US pomcniţl istoricl Zosim carte 2, şi Ammian Zo,im Cal'te 2 Cart. 17. Cap. 19. Evsevie în viaţa lUI Constantin. Gotthil la anul AJ�IIl��a1\ C9'al'lEc 1. cap. 1. , al dnilc, Iii rul să trirnată ace oaste, care să legase) să să de în sevie În Viaţa slujba inpăratnluî, vrând să facă vicleşug, pentru ca să nu margă lui Constantin l'T �;Ilglll'l în oaste, au dat arme robilor lor, în văţindu-I cele ce si n t il oşt iril. HohiT luând armele, îndată It-au Întors asupra :-ll\p:"llni 101', şi din lăcaşurile lor i-au gonit. Gotthi) ne având În­ (1\lro lua, an l';llJut la- Constantin .Marcl�, sa-I prîimască, şi să 1(' nrct\llIll(!to vn li pliwl!l.l· înp[l�atlllur, 10C, să/să să!ăşlu'fasC"iL ('on­ slnnlin p·riimindll-t, I- • . r t ,. "." '. , " ', . , . , . , [251] p CAP. IX. 251 r I I l' s···· acasta numai să să dovedcscă, precum supt Constans, Dachifa sau una, sau doaâ au fost, nu numal Între Provinţiile Rornâ­ neştI să să fie numărat, ce Încă şi Păstori hesericeştl să Iio avut, şi de pe acele vrem], precum supt cel Românesc, aşe supt cel creştinesc stlag, să să fie oştit. CAPUL IX. Aratc'î-să troiul Romanilor în Dochia, de la Iulian Paracai, Zic/net la Valeniinian, şi Valcns. Iulian Paravat, nepot de frate lUI Constantin Marele, bine Iullian l'al'aHi născut, bine crescut, şi bine în şcoalele Athinit învăţat, rău om, rău credincos, rău idololatru au eşit, Acesta înţelegând de moarte lUI Constantie, într'acelaş an, în 11. a lui Dechemvrie, la Ţari- grad viind, singur au stătut la înpărătie. Întâlaş dată peste trupul, şi fire lupulul, piîale oael înbrăcânrl, chivernisitorlu În- părătiiî şi păz itorru orthodoxiif au vrut să să arete, pentru caro Îndată au trimis, şi pe toţi Episcopit ce-I făcuse Constantie sur- gunI, precum pre cel Pravoslavnicl, aşe pre cel Ereticl, l-au chemat la sine, şi-I sfătula să să înpaoe, zicându-Ie: Ascultaţi-mă, pre carile l'au ascultat Alernanil şi Franţit, şi după acela t-au slobozit să margă cineş la Eparhia sa; ce după cum să zice prost cuvântul, lupul puţină carte învaţă, şi în locul slovelor, vede cum' întră mieii în padure, aşe Iulian, întâl în lege creşti- nlască învăţat, şi la şcoalele Athiniî înpreună cu sfântul Vasilie Marele, şi cu Grigorie T'heologul ucinic fiind, ca cânile la borâ- tura sa s'au întors, şi' let 360. sau precum Ricţiolus in IIro- Ammhau Cl\l't� nicul mare însămneză 361. uşile Capiştilor Idoleşti au deschis, �: �l 312·csorI4·at ,al. . ap .. şi singur spurcatelor idoleştl slujitoriu, Arhiereu mare s'au ['ă- ZosÎm ('al'. 3. cut, (sint uniI din scriitorI, cariI la acest an zic să fie murit Idat.ie şller�niJlI tn Ilt'OJl'C Constantie, Iară al ţiI la lat 361. pentru care precum de an il În- la acesta au. părăţii'l, aşe de a vieţiI lUI intre sine nu să potrivăsc). În vremile acestuI nici� de pomenit de lege călcător, în părţile Da-, chiir cevaş să să fie lucrat, Istorici! nu pomenăse; Iară puţine " I J...< I J.. f '; [252] 'F ,�-.- -------._--� 252 CARTE !Il ,Î I r \ I , I f I vrednice de ştiinţă, pentru dânsul, şi pentru lucrurile Iul spur­ cate, în graţia cititorîulul Român, a pomeni nu ne vom lenevi. Întâf au oprit să nu înveţe Creştinii nicf o ştiinţă, nici limba, Ellincsoă. 2-le. Creştini! îl numita Gallilienî, şi pre Hs: Gallilean. 3 le. Totl vrăjitorif, şi descântătorij pre lângă sine stringând, cinstile cele mal mari le da; 4-le. -Pre cceştin) nu vre să-I mun- , cescă pentru lege, zicând, că creştinii socotind de-cinste a le fi moarte pentru numele lul Hs., njcf aceia cinste nu trebue să do­ hândlască, pentru aceia cu alte măguliturl, şi amăgiturt vre să-I tragă la idololatrie. 5 le. Pentru ca rău, şi necinste creştinilor să facă au dat voe jidovilor, să-şl faoă' Bescrica Jerusalimulur, ce din fundamenturl, eşind pară) nu numar lucrul ce făcusă au stricat, ce şi ciniile meşterilor au topit, şi pre jidovî, carii asu­ pra luorulul sta, în cenuşă I-au întors. 6-le. Din rămăşiţa materiiî, care rămăsese nearsă, au poruncit să facă acolo un Theatru, adecă loc înnalt pentru privală; unde s'au gruruit, că după ce va vini din războiul Perşilor, să de pre chreştinl jidovilor Să-I sfărărne; şi încă mal gturuta, singele creştinilor să-I verse în nainte Bozilor ; Iară în locul Besericilor, să pue Bozul Afroditit, de s'a întoarce hi­ ruitorlu. 7-le. Scris-au la Arsachis Craiul Armenilor, carele era creştin, Să-I fie într'agtutorlu, cu oaste înpotriva Persilor, rară amentrele făcând, să ştie, că Durnnăzăul căruia să închină, cevaş nU-I va pute folosi. 8 le, Vrând pentru numele Domnului Hs: să râză, au scris la Livanie Sofistul şi Dascalul Şcolelor în An­ tiohiîa zicând : Oare ce lucru lucrlază Iicorul teslarfuluî ? Liva­ nie fiind creştin orthodox, l-au răspuns: Aceştiî lumî, şi a toată săztlanie lucrătorful Dumnăz ău, pre carile tu batjrocurind, Ii­ corul teslarluiul îl fact; lucrlază loc, pentru Iulian, care cuvânt LeI. 363. au fost ca o prorocie adevărată, că let 303. după ce au scris 7, A 1Il111 i i 11 ti cărţi mari în potriva Evangheliil, şi a Domnulur Hs: cu mare Cade 5. mândrie, şi cu multă oaste, au purces asupra Persilor; şi dintâl - îl merge cu sporiu, şi multe cetăţI au luat; Iară apoI, trecând apa TigruluI, întrând într'o peşteră, cu vrăjitorii SăI, acolo au spintecat o rnueruşuă bătrână, şi din mănuntăile el vrăjind, l-au arătat Dasca, ui său Cacodemonul, precum va ave biruinţă. Ce � fi00rul teslariului (precum râde el, pl'e ziditoriul a toată fapta) I 1 1 I I i , ,i;: '� .. /;'. � , , .. " .. �'. '(.,' . t' _ " .. ' , . .;' , ';.:.. � " .. . ( . I b . , , [253] CAP. X. 253 r-au întors vraje îndărăpt, şi lăcaş acmu în fundul Tartaruluî Îi gătisă. Decl Iulian puindu-să cu oştile supt cetate Ctisifont, şi apucttnclll-să cu Persil de războlu ; de mână nevăzută, cu Suliţa Pătrunzindu-l, răul rău au perit, Iară ce mat pre urmă Vlas- _TIt�O(lorit ��':. A Ada. ['ap. 20 ŞI.". femie t-au fost, că de pe eul căzind, s-au fost străngăn cu pumnul singele, ce r-au fost curând din rană, şi spre cerlu în sus aruncând, au fost strigând: Biruit-al Gallilelanule; Iară ce mână să fie fost acela, ce l'au pătruns cu suliţa, în multe chi- puri să povesteşte; căcl Nichifor zice, că Li vanie, să fie pus Nicldlor Ca[>.34. acesta lucru asupra creştinilor. Sfântul Grigorie Theolog zice: Gri�Ol' Nazifn. că îngeril l'au omorât·, ce au fost ucis prin rugile Marelul1.J!!!!lj II('UI�ânt. 2. II U nan. Vasilie, trimiţând maica Puterilor pre Sfântul Mercurie, precum dovedeşte Baronie din oraţia Sfântului Damaschin. Tâmplatu I�amaschill t'u- , ..... A •• .... � ..., "\,1 vantnl 1. Pentru S au moarte lUI Iulian in anul pomenit, lume 26. anu inpărătiil Icuaue. Nieltifol' lui Iulian, din Istorict curat, nu putem afla; CăCI unil zic, treî l'artetO.Cnp.35. anl, alţii zic să nu fie plinit nici doi, Iară din Hronologhie înţe- legem, să fie înpărăţit un an şi lunl 7. şi 23. zile. După Iulian Apostat, oaste au rădicat la înpărătie pe lovian, om bun şi creştin, carele văzindu-să întratâta nevola, în care Iulilan cu mândrila, şi cu huecita lul adusese oaste, i-au căutat a face pace cu Persil, după a lor plăcere. Decl întorcându-se înnapot spre Tarigrad, şi sosind la Târgul Danastana, între Ga- ţatila şi Vithinila, acolo de năprasnă au murit,' precum scrie Ammian ('arte Ieronim şi alţi) !n luna lUI Fevr: 17: după ce au înpărăţit lunl 25�a�;11';(�.ie 7: zile �2: Iară moartea zic să i să fie târnplat ase, că întrând Sozomen eapte t într'o casă â� curund albită cu var, şi fiind vreme can' rece, raI'· 6. au aprins cărbunI, noapte duhul cărbunilor, şi a varulUI, să-I fie înnăduşit. . ,. CAPUL X. , I Dovedeşte·să tr'ulul Romanilo;' în Dachi'ia, dela Valentinilan pcln(1 la năpacla UnnilOl·. La începutul anulUI 364. Fevr. 25: au stătut înpăratul Valen­ tiniran, carele înclată au luat pre frate-său Valens soţie, şi în 29: J,el. 364 Yalflltillian �i Yalentie. r I I ! 1 J.. t '; ': >, ,1.: i . \ [254] r 1, 1: I I 1 j li I CARTE 1II 254 a lui Mart l'au făcut A vgust. In vremile acestui înpărat, înpă­ răţila Romanilor, elin toate părţile să clătifa, şi .rnultă turburare, şi amestecare, în hotarăle pre denafară, să făce. Căcl toţ\' Var­ varit înţălegân d ele nenorocit răzsbolul lui Iulilan, asupra Per­ silor, vreme ce pânrlira socotind, că li-au vinit la mână, toţi odată, şi din tate părţile, s'au clătit, Alemanil prăda Gallia, Sar­ matil, şi Cfadil Pannoniile, Pieti'f, Saxonie, şi, Scotif, Vritanila, Mavrei, cu alte limbi, Africa, Persil, Arrnenita, ţii· Gotthii, 'I'hra chila (în caro să cuprinde şi Dachila]; ce vrednicie înpăraţilor • J.�t. 367. aceste toate în curund, IL-au potolit, şi întâîu la anul 307: Va- A��:I���I;��·".427 lens Avgustul, eşind spre l\{isiia, şi cercând in toate părţile, şi r.�t. 36R. nicăîurt putându-I afla, au trecut Dunăre, şi înţrând în tărâle lor, I.el. 369. şi în lung şi în lat mare răzsipă, şi pradă făCând, s'au Întors cu izbândă la Tarigrad, let 368: Acelaş istoric scr-ie, precum Valens mărgând Iarăşt asupra Gotthilor.nnultă vreme âu pierdut, pănă a trece Dunăre, căci Gotthi'f sillla, să nuI de trecătoare; ce pănă mai pre urmă, înpingându-I, şi Dunăre trecând, mult. i-au prădat, şi acmu în iarnă întoroându-să, ,şi so;otind că nu va pute agiunge la Tarigrad, au ernat cu oştile în Misia, la �1archianopolis. lot. 369. Valens Iarăşi au trecut Dunăre asupra Gotthilor, ce-i po­ reclila Grutung hiil; şi după câte-va luşurele harţurl, pănă mai pre urrnă, au răzbit pe Athanaric Domnul lor, şi I-au întors în lugă. Ce nicî cu atâta lăsindu-l, şi tot vârtos denapot întirindu-l, ele nevoe I-au căutat a trimite la Valens, rugându-se ele pace, şi gluruindu-se, precum de acmu înnainte, hotarăle înpărăţiei Ro­ manilor, nicl odânăoar nu va mal călca, cu carii pace făcând, au poroncit lUI Ecfatie şi lur Leontie, să rămâla pristavI, pentru facere a unor cetăţi pre malul DunăriJ': pentru ca şi mal cu pază l.t\!. 370 să fie părţile despre ace parte, care cetăţi la anul 370, (după cum mărturiseşte Cuspin), s'au săvârşit. Depre acesta nu Întunecoase elovadă raste, că picorul Romanilor din Dachia, neclătită să fie rămas; macar că multe, şi adese călcăturr dela GOtthl vor fi avut; ce istoricii nu pomenesc, că doară Gotthii să fie luat nescare-va cetăţ'f preste Dunăre; sau să să fie aşezat unde-va p,'e acolo; rămâne clară socoteala, că cetăţile, şi mal denainte (le alţI, Înpăraţ'f făeutc, şi acestea ele acmu, cu Roman'f pline, şi cu slu- l.ăt. 369. I Ammilan, carti- 2i. Itlatie În Hroule l' i � , ' ) I '1/ I .H, l' I , , , , :11 j li 1,/ :l "I,d 1 II. ,1 'i:{ 1,,1 • ! I 1., , j;., � ,-):, .... � � 1. . " �'. 1'- .'. ,_ � .. 1 ,. ; , , t [255] CAP. XI. 255 r jitorI să Deţinute, că cetate fără slujitorl, şi fără lăcuitorl să fie, nicl cel fără de minte o poate socoti, încă din Gheorghie Chedrin înţeleg'em, că supt Valens, nu numaî Dachira, ce şi Schythila, să fie prădat Gotthil; oăcl parte Schythiel, care era pre marginile mării negre, era tot supt oblastiîa înpărăţiil Romanilor; într'acesta chip precum videm astăzl, că ţin Turcii toate cetăţile de pre marginî, precum supt înpărăţila lUI Theodosic Marele, mal pre larg vom arăta. Valentinian, în anul trecut, având cu Sarmatil întâi răszbolu, cu biruinţă; apol şi pace, pentru a cărula legă­ mînt şi închinăclune ce făcuse, viind soliî Gotthilor în halne atâta de terfelite, şi la stat şi la tot chipul schimosiţl, şi de ni­ mică; Valentinian văzindu-I aşe de bezcisnecr, fau întrebat: au toţi Gotthiî sint ca dînşil ? El' au răspuns, precum el. dintre toţi în slujba sol i iî s'au ales cel mal de fire, şi mal de frunte; care auzind Valentinlan, atâta s'au întrestat, şi s'au măhnit, (pentru căci adecă i s'au tânplat răzholu, şi biruinţă a avea asupra oamenl atâta de nehăgaţl în sarnă), cât îndată, leşinat au căzut; şi macar că doftorul îndată vâna l-au deşchis, ce singele inchegândui-se, nicl cum macar n'au picat, şi într'ace zi au murit, după ce în­ părăţise 12: anl fără O' sută de zile, în 17: a lUI Dechemvrie, trăit­ au anl 55: După moartea lUI Valentinian, acele nicl Valens, nicl Graţian tănplându-se, �şt;;Yîndată au râdicat în locul lui în­ părat, pe Valentinian cel tânăr, pre carele (macar că încă copil de vrâstă era), şi Valens, şi Graţian la înpărăţie l'au primit. CAPUL XI. Acasfa-ş set dovedeşte dela năpada- Unilor, pănă la înpărăţiZa lu� Valentinian cel tânăr. Graţian In cursul anilor 374. scrie Amrnilan, carte 31. precum înpă- v.al�ut[n�aJ1 cel raţil, stând în socotelă, cum vor pute ţine supt stăpânire, pre tamil'. [,et. au. îndărăpnic, nestătătorlu şi vitlaz neamul Gotthilor; lată Hunil, sau Unnil, neam var var, şi pănă arunce în părţile aceste necunoscut, din cele mar de afund a SarmatiIor hotară, cu Domnul lor Va- 1 ,., . , �I., , , �' , - \ [256] 256 CARTE IfT r () 1."t. 3i6. , I I Ammiinu, carte 22. I "/ .0 l. I .': i r ,j! '1 '1 J" 1 ( ÎII il' �I 1 8\: IA, 1, l' "lI I ;.� r I • ,1 , , T.i'!, 3ii. : 1 fi lamir, sculându-să, şi locuri: noaâ de JăcaşurJ,cercânc1; cu mulţime de noroade, asupra Gotthilor au căzut, pre carit pre încet, pre încet: din Jocurile lor au început a-I muta. Gotthil nict în potriva lor a să pune, (putând), nicf Îl�tr'alt mijloc a tace putând, let 376: cu Domnul lor Fritighern, şi Athanaric, tOţI cu mularf, şi cu copit, părăsindu-şt locurile, au viriit cu rugăminte la Valens, cerşind Să'I priimască supt suppunerc, şi protecţile inpărăţiif. Valens lu­ crul ceva să fie, nu pre bine socotind, pre Gotthî, cu dragoste I-au priimit, şi în Trachifa trecându-I, acolo fau aşezat. Socoteşte, cum şi Valens, socotela , altora mal denainto de dânsul înpăraţt urmând, în Dachita neam varvar: să pue, nict cum n'au vrut; că Gotthilor cu multul mal plăcut ar fi Iost, in Dachita să să fie aşezat, de cât în Thrachila ;. Dachila fiind ţară mar de câmp, şi în­ potrivită firit, şi vieţit Tătărăştl ; rară 'I'hrachita între muntl în­ chisă, şi mal toată muntoasă, nicl poate �ă zică, că doară atunce alte neamurl de Varvart să fie fost în Dachita, şi pentru acela Gotthil, acolo să nu fie avut 10.0; căct acesta istoriciî nu pome· nesc; precum aceşteş G'Ot�hl, mal pre urm�, hainindu-se, au pră­ dat şi în Dachila, precum mal gros să va vide. Aşe Gotthi1 în Thrachila trecând, Hunil au rămas pre locurile lor, adecă peste Nistru spre Nipru. Gotthil după ce au intrat cu totul în Thrachiîa, şi aşezin­ du-se pre locurile ce le arătase, s'au poftit să I priimască înpă­ ratul şi în cota slujitorlască, şi numar să nu-I lase să moară ele foame; rară el, ortîn ce parte de nepriratin'f, s'ar tttmpla, cu toată credinţa vor sluji, care lucru plăcând lUI Valens, li-au orânc1uit şi hrană; Iară la anul 377. Gotthir în Trachila au început a flămânzi, şi vârtos a cere zaharaoa orânduită, ca cum ar fi da­ torie, ce şi Iăcomira mar mult a lUI Lupiţin (carele era O1'ânduit Să-I hrănescă) pănă mal pre urmii l-au făcut să rădice cap, că el în foamete, şi amărâme ilămânglunel' fiind, el le zice, să mă­ nânce cânl; şi şi pentru un câne cere un rob platit Valens, soco­ tind să nu să înmulţască gâlceva, au trimis să le poroncescă Srt rasă din Thrachira, şi sl1 trecă Elespontul la Asila. Gothir şi la acesta priimind bucuroşI, numar să li să de bucate de 2 zile, ce în loc tle bucate, văzind c-au început a le înbla beţe pe spa.te; , j il I i I 'I! II . � " • 1· ., , l' : ,);. � � � 1, ':' � , . �'� 1." ' • ,_' , . . , z , , . t '.,'V .' � ./. I ',. \ L, . � " l [257] , l R \ ;"1 ': întâl au început a să apăra, apoI şi năvală a da. In scurt; şi Udrilul încunglură, ce nicl arme avond ele trebă, nici pănă a­ tunce a bate la cetate fiinel deprinşl, de cetate s'au lăsat, şi s'au slobozit a prăda Trachia. Valens asupra lor, îndată au trimis Voevozf cu oaste; ce cu mândrie şi lără socotelă mărgând, fură biruiţl: rară Gotthil cu armele, ce dezbrăcasă pre RomanI în­ trarrnându-se, încă mal tari să făcură. Valens la anul 378: Mai 30: (precum scrie Socrat şi' alţiI) viind la Ţarigrad, nărodul ,I,et. �78. , 1'" d t t . " , I f ' Chedl'IIIOS au Inceput. a- ocara, ŞI e to proas e CUVInte a-l zice: caci ără ÎII COlIIllCIH!iU nici o socotelă bună, au fost priimit pe oamenI varvarl, şi vrăj- maşl ca acila în pământul românesc, de care cuvinte înfocân- du-se Valens, îndată au eşit din Ţarigrad, şi nicl aşteptând să aglungă, şi Graţian, (carele acmu cu oştile despre apus aproape era), singur cu câtă oaste au avut cu sine, au mărs asupra Got- thilor; GotthiI din Iocurl suppuse, întâlaş dată călărime Roma- nilor au înpins, şi au înprăştiat, pe pedestrirne, aşijdere Ia strâmtort închiziud-o, au râzsipit-o ; unde mulţI ornenl de frunte, pe loc au perit. Valens de toţl al săl părăsit, şi cu sigata rău rănit fiind, cu puţineî, au năzuit la o casă aproape. Gotthil în goană luându-l, macar că nu ştiîa că Iaste Înpăratul într'ace case, au încunglurat casa; cel din lontru tare, precât pute, apărându-se, şi GotthiI vă- zind, că amentrele nu-I vor pute dobândi, au dat foc casil, unde Valens, ars, au perit: după ce înpărăţisă anl)4: lunl 4: zile 9: şi au trăit 50: de anl. După. izbândă, Gotthil, fără nicî o frică, întâî au încunglurat U drilul: ce ne, putându-l' răzbate, s'au dus supt Ţarigrad, ce de Ia cetate înpinş! Iiind, s'au întors înnapor; şi de acolo în toate părţile s'au slobozit în pradă, şi rău au jecuit Thra- chia, Misia, Dachia, şi Pannonia. I'eronimîn JIronic, Ammilian carte 31: Zosim carte 4: Soci-at carte 4: cap. 38: Sozomen- carte 7: cap. 40: Rufin carte 2: c'ap. 13 : Orosie carte 7: cap în tril, Theodoric carte 4: Cap. 36: Zonara carle 13: cap. 16: Iată şi ai ce Dachia Între ţărâle de RomanI ţinută, şi de GotthI, ca o ţară Românlască, prădată să dovedeşte. Precum gre furtună au căzut atunce şi pre Dachia noastră, şi pre alte ţărI de pren preglur, curat arată Anton BOJ;lfin, deca: 1: carte 2: scriu (zice) uniI, «precum Lupiţin să fie învitat pre Fritighern Domnul Gotthilor 17 ... ' [258] �, i f 258 CARTE 111. '., '/' «la ospăţu, puind în 1D1mă, ca şi pe dânsul şi p� soţia lUI cu «vicleşug să-I omoară; şi acmu pre cel ce mal în lontrul casil «intrasă, începând a-l ucide, Fritighernus auzind W-tlcevă, îndată «au sărit din pat, în carile şide, .şi îndemnând mulţimea, au 0- «morât pre Maxim, şi pre soţira JUl, (car il era orânduitl să-I «omoare pe dânsul), şi decita slobozindu-se în pradă, Dachia «măluroase (Iară nu toată), aşijdere Misia, şi Thrachia (carile era «provintil Româneşti) au adus supt supunire sa, poroncitu-lt-au «să-I de bir, şi pre lăcui torT cu gre stăpânire I-au purtat. Ce nu mult au fost Dachia măluroasă supt Gotthl, căcl precum înna­ inte vom arăta; stând Theodosie marele la înpărăţie, toate ţă­ râle carele apucase GotthiI, au răscumpărat din- mâna lor. Iară Graţian văzind , că într'atâta primejdie, ce vinisă înpărătila cu GotthiI, şi socotind că singur în toate pătţlte să agtungă, ţ:i să chivernisască nu va pute, au trimis la Theodosie (carile apol s'au numit cel mare), şi- de la Ispanie aducându-l, l'au luat soţie la înpărătie, let 379; Theodosie acesta era ficor altut Theo­ dosie, pre carile fără nici o vină' Valens îl omorâse; de Ia toţI şi cel creştint, şi cel păgânt istoric] În toate lăudat , atâta cât nicI cel mal denainte, nlct cel mal de pe urmă cu bunătatea, cu înţelepclu ne, cu toate vredniciile, şi ce Iaste capul a toată lauda, cu crcştinătate nu l'au întrecut. El pre mulţI cu multul covâr­ şind; nicl în vitejie au fost mal gos decât într'alta hărnicil, însă războtul fără mare trebuinţă, nicl au râdicat, nict au făcut, fără cât numai puţin au fost pre lesne a să mâniîa, şi aşe pre lesne, şi curund a să Întoarce. Caute cititortul la Sfântul Amvrosie în oraţia ce face la pogrebaniTa lul, şi acolo va aOa cu ce să îndulci. iAR NoI SFÂRŞITUL CĂRŢII ACEŞTtIA PUNEM. 'A s � .. '. < .", I • . t.' _ .•• " i 11 li; . -o);. � , , I " �.� 4" . , z .f' •• 4«. 0- I [259] h CARTE A PATRA Care arată începătura nemulul Gottltilor, şi {le unde eşind ei au năpădit în 'Evrepa. Aşijtlere multe şi mari CrăH diu Varvari descălecate. Aşijtlere eşire Attilil cu Unnil, şi câte-va nă­ păzI a lor spre părţile. Evrnpi]. Aşijdere dovedeşte traiul Roma­ nilor în Dacltia, de la Tlteodosie cel bătrân, pănă la Anastasie înpărat; când s'au scltim bat numele Daehiil în Volohia; şi Romanii dintr'ânsa s'au numit, Yolo111, CAPUL 1. . 1. /f Arată-să înc;p'iltura a tot nbnul Gotthilor, de unde au eşit e'i fntâl, ş,; apo; pre ce locuri au şedere s'au aşezat . . - , Multă lesnire spre maî adevărată' cunoştinţa, şi înţelegi re lu­ crurilor, carele înnaint.e sint să pomenim, să aducă socotim, de vom arăta nlamul acesta a Gotthilor, de unde le ras te începătura; pre ce locurf au trăit, şi pănă mal pre urmă unde s'au aşezat. Şi macar că acesta afară din cale Hroniculut nostru a fi s'ar vide, Însă pre cât în socotela noastră ras te, nicl nor în zădar ne trudim, nicl cititortulur, carele ştiinţi! adevărului slujeşte, fărtt folos va fi, şi mar ales CăCI sint unii din istoricii ceşti mai nor, T1,eodosie ce bllft'iÎl/. 1 l't '; , .;; "-, :. ,'" " , � \ [260] i ,1 '1 r I II I II' i I ,," CARTE IV. cu multul mar în drăsneţl decât, cât istoriculur ar, trebui; şi a lor părere vrând să intărescă, după plăcere, cursul istoriilor, şi lucrurile alave într'un chip însămnate, într'alt chip' le tâlcuesc, şi le prefac ; şi pre aceste nu numar puţine dosputaţir, şi Între­ hărt fac, decât himicil, pentru pfatraIilcsofilor, sau filosofii Iizicr, cum şi (lin ce să nasc lucrurile toate, elin oaâ, au din putrejtune altul lucru '? Aşa sint unil din Istoriei, precum am zis, socotela, şi părere sa urmând, silesc să . ar�to, precum Dachia noastră, câtă-va vreme de ani, să fie fost supt stăpânire Gotthilor; apot a Hunnilor; şi decila nu ştiu a, CUI, şi a CUI, p.re carile toate aice a le înşira, multe ar fi. Caril păreri lor urrnârjd să căznesc să arete precum Românii noştril, să nu fie q�n Romanii lut Tralan doaâ Argumenturl numai aduc: unul precum Avrelian să fie SLlOS din Dachia pe Roma!ii, şi să-I ne mutat în Misia, ce acasta precum să fie fost slove pe apă scrise, parerni-se că s'au dovedit; Iară alt Argument le Iaste, că viind Gotthiî să fie gonit pe Romani din Dachia, şi deciîa-să fie cuprins el acele locurî, pentru care nOI gâlceva ',aiJesta într'alt ehi p a să curma peste putinţă a fi socotim, fără numar, elin istorici vrednict de credinţă, şi pre acolo vremi scriitorr, de vom arăta precât mar 1 pre scurt vom pute, începutul şi corenita accstul nem ; şi apol de au putut sau au avut vreme să-şl înfigă şederile în Dachia noastră, DeCI dară să ştie cititorlul, că aice nOI nu istorie, ce �ataYie, Parte tălmăcire istoriii facem:' adecă a lui Patavie, cari le din istoricul 1. Cart 6, Cap, 1 d ( I 'v'v '1 d)' d' P 1 D' 1 14; Iemand 01' an, au cum a ţu 11 ZIC ornan ŞI 10 ave iaconu , pentru I arte de, Gottlil nemul acesta aşa scrie: «Tot nemul zice a Gotthilor, elin Scan­ �Y;13�i�C:,��a. dinavie au eşit. Aceste mar întâi, la marginile mării ce-l zic i arte 12, cap, 21. Baltică lăcuind, apoi s'au mutat în Schythia, şi s'au aşezat la o r II It II d (\ e "1 v 'v' (1 ci 1 G tl v 2(\\ ( 1 ă el 1 otthl carte 29, margirn e maru negre, ornan ( e ot 11 cap, vI, ac ec e a ocrat carte 14, Don pănă la gura Dunării), din carii uniT, carii s'au întins mai cap, 33, Pavel It v v 't ' h tOt ttl v d v G tIV d DiatOlI în �lis- mu spre razsan , sau c ema s rogo 11; a eea o t 1\ espre elana carte 12:-răzsărit; rară cariI mal spre apus s'au tras, s'auchemat Visegotthii, cal], 12: 1" G ttl v 1 A .. el 'D 'v tAI A f al ecu o 11 l ,�sprc apus, ŞIJ ere omnn aces .ora 111 (oaa a, milil să dcspărtTa, una, Amalililor, (carla stăpânila pre Ostl'ogotthl), alta a ValthilM, prc VisegotthL Aeestor cloan. nemurl, locurile, carile cuprinsese, si hotarăle ce-l despărţila, CUrat le arată Pro- u I " 1" I I I I �� '" ' �--�-- ae:�.;.'''''''''''''''''II''iiiiiiiiiiiill'''''''' �- -- "'" . .ţ" • '. < .", I • . t' _ . � • ". , ' , , z . , , l [261] p: " ,1 r ' CAP. 1. 261 . ,- copie Chesarenul în carte pentru Gottht, carte 4: cap. 4: carile Prucopte cart, ·aşa zice: «Aşeş în malul bălţii Meo tis Iaste cel vechlu lăcaş a de Gotll,l 4. Cal" 4. Gotthilor, car-il să chemă Tstpa�'�Q['�, rară departe mal încolo de aceşte, sint Gotthil, carit să chiamă Visegolthil, şi Vandalil, şi alte a lor năroade toate; carile mai denainte Schithl să chema. Dintr'aceste a lui Procopie cuvinte, curat poate cunoaşte cine-va, că cele vechi a Gotthilor IăcaşurI, după ce s'au coborât de la Scandinavia, să fie fost pe lângă mare Azaculur ; adică balta Meotis. Acesta mărturiseşte şi Petavie în sămăluirc vremilor, Patavle. Pat't, • CAI. Carte 6: rai Parte 1: Carte 6: ap. 14. Iară Stravon mal vechlu între toţI 14. Stravon Gheograf1l carte 7: unde hotăreşte nemurile, şi locurile Gotthilor, carle 7. pre unele au fost lăcuind din începătura lor; şi mal curat arată: «Părnântul zice Gotthilor las te din potriva codri lor Herţinit, şi de acolo intinzindu-să, au cuprins toţI munţit , spre Dachia ; şi pe'ncet şi pănă la gura Dunăril, şi pănă la Nistru au agruns, şi pre acolo cu Sarmatil arnestecaţt au trăit. Stând dară acestora scriitorf socotelă neclătită, rău cade a lUI Sarniţie llahul, carile carte 4: cap 5: fără nicf o mărturie zice: precum scaunul 0:;;­ trogotthilor, să fie fost Zermitusa, şi Tornos cetate la Dunăre, şi ostrovu 1 Dunării Pevchi;: ce foarte rău greşeşte, că cetate, căria îl zice el Zermitusa, o însămnlază Bonfin Vipia Traiana. 'I'om os cei vechi istorici, şi gheograft o pun peste Dunăre în Misia ta margine mărit negre; macar că din multe do vede socotim să fÎe fost, unde Iaste acmu Cetate albă, rară Pevchif ostrovul Iaste între gârlile Dunărit; la care locuri nicl Gotthit, nicl Ostrogot­ thil aşezământ n'au avut; fără numar după ce f-au gonit Hunnir, 1 au primit înpăraţir răsăritulur, peste Dunăre în Misia, precum innainte pe rând vom arăta. Aşa dară din Istoricil şi Gheogram mai sus pomeniţI să dovedeşte; că mai denainte, pănă a lUţ nă- buşi Hunnii peste GottM, Ostrogotthil să fie lăcuit, de la Nistru Şi de la gura, DunăriI, pănă în balta Azacului; Iară Visegotthil ele la aceştIa mal sus; adecă de la Codrii Hcrţini pănă în Hota- răle DachiiI. Sarniţie uHându·ş'i cele din tâI cuvinte, Carte 3. Cap 4, vine şi el după socotela noastră; căce acolo aducând mărturie pe Ptolomel vestitul Gheograf, pe Ostrogotth'i Îl pune la gura Dunării, Iară pe Visegotthl la mal'e Baltică. Decila amân- I I II ... b" =·�·=J���==��=---------� 1 l't '; ,.0.,', , - \ I,:-i .' ',,�. :. . -1 I [262] -'� , I " " I 262 CARTE IV. -- -- -- - ---- J I 101'1Ialld. doaâ aceste njamurl, multă vreme, pre locurile pomenite, în- , te de UoUhl . d . hi A • ăi d A el' f t 1'. 2�: SOCI'at tr'o inimă lăcuin ,ŞI me Intre SIne tr 10 ; can . au os pre te 4,.c1\l'. 3�: vremile lUI Valens înpăratul, s'au scornit intre dânşil price şi .• el Irlaeun Iu ADI \T" tthil tunce F . ti 1 . . x ;ţelalla, ral'te gâlcevă, omnu isego lor, era pre a unce 'rI ignerrus; iara 2, cap, 12, a Ostrogotthilor, Athanaricus. Fritighernie, fiind de putere mal slab, şi văzind, că nu va pute "sta -mprotiva lUI Athanaric, au cerşut agrutorlu înpotriva luI Athanaric de la Valens înpăratul, şi pentru ca mal credincos să să arete înp ăratulul, şi lege creş- tinlască (însă supt ieresa luI Arie)' au priimit, Ce înpăratul, prin mijlocul episcopului lor, lUI Ufila, şi gălcevele Il-au înpăcat, şi Lot. 3i,l. lege mult Între nlamurile lor au lăţit. După aceste la anul 374, rtlt'lo�Ol'ie t�p. Hunnil, precum mal sus am pomenit, eşind din fundurile Sarma- i) 11. cal' t' .... , � i.t 323, >lOZO' tiiî, şi Bosforul Chimeric trecând, (Bosforul Chirrterio să chema, IICII eartă 6 d . t Gl . . T l B 1)( '0 AII . • 3- ' un e acmu sm aerci, ŞI aman, a ogazu maru zacu ui, cap. 1. ol'Ila\1I1 de III' unde să împreună cu mare negră) de năprasnă' asupra Ostro- l'ul'iI,' Uotthilor'l l' .' . O '1 ap. 24. {'a aees- gotthi or au cădut, ŞI l-au ŞI supus. De patima strogotthi 01' eş şi A mnulan. înspăîrnântându-se GotthiI, de spre apus, sau Visegotthiî, iaraş au căzut la Înpăratul Valens, cu rugăminte, să'I priimască supt supunere înpărăţiil, şi să le are'te' loc unde să-I mute, cu to­ tulul tot, Valens, precum s'au zis, priimindu'lj I-au trecut Du­ năre, şi 1 au aşezat în Misia, şi în Thrachia. Intr'acesta chip dară au fost eşitul, începătura, şi călcare Gotthilor de la HunI, Iară acmu să cercăm clupe acesta, acesteş ce au mal făcut? şi ce au mal lucrat? cu care mijloc, bună nedejde avem, că vom pute dovedi, că nu elrraptă Iaste socotela acelora, ce vor să zică, că Gotthil au stăpânit Dachia. CAPUL II Arată-sc't, pl'ecum Gotthit, numa"t atc/, au trecut lJ/'in Dacl�ia, l,al'ă IIU au stăpânit· o, " i IOl'nantl cal'tli ,le Al'iaui. elll,·41. Cel ce vor să zică, precum Gotthil au stăptmit Dachia, argu­ mentul lor îl '{au din Iornandis, carele în carte pentru Gottb! Cap. 41 zice, precum iarăş singure cuvintele lUI Patavie vom " ''i . I '�r .'- � ------�-.�· r�;7 7 . , < ' ... ' , . t ,;.:w'\ " l '1. [263] p CAP. II. 26B II .' . pune: «Decita Ostrogotthii, (adecă după aşezare celoralalţT Gotthl în 'I'hrachia) supt stăpânire Unnilor, Iaraş pre locurile lor cele mai denainte, cu deosăbiţt Domnii lor, au rămas; Iară locurile aceste vor să zică că au fost Dachila, unde aomu sint Munteniî, Ardelul şi Moldoveniî, Tâlcuire acesta Iaste a lui Matenburg, din carele. apucă (precum să zice prosteşte ca Cala maţul) Moreri" �Iol'eri ÎII di�. . ţinnarul Istarl- în dicţionarul Istoricesc, la numele Gotth. Ce acestă aşe de cese, tomul 3 .. crudă tălcuire, precum nicl un fundament de adevăr să fie a- vând, acmuş va cunoaşte cetitorlul nostru, de vreme ce stând poveste istoriil curată, şi ala ve; nici o nevoia nu Iaste, carea tâl- cuirilor, şi mai adevărat să zicem, viselor să ne sillasoă a crede, nicl Istorifa pofteşte credinţă; ce ştiinţă, că credinţa trebue să o avem la lucrurile, carile nici dovadă au, nici a să dovedi să pot, care lucru, la Istorie puţin) şi mal nicl un loc nu are. Intâl dară socotela, acelora precum departe de adevăr să fie stând, să dovedeşte; căcl Istoricul Iornand alave arată) că Gotthil, după 101'11:111(1 aroloş. ce au ieşi t despre părţile mării Baltică) au vinit, şi s'au aşezat pre locurile, carile stau pre marginile marii Negre, care marginl ort cum în stânga, şi în drepta de ar sili să tâlculască Maien- burg, şi alţi carii ar urma! lUI, adeverinţa Istoriii Într'alt chip, şi ature nu le poate cunoaşte, fără numai de la gura mării Aza- culul, (adecă de la Boslorul Chimeric) pănă la gura Dunărif, pre unde Iaste acmu Crâmul, şi pănă la Chilila. Iară alalte marginî a mării, cari le sint de la Chimeric, spre răzsărit, adecă spre parte Încotro sint aornu Cerchejil, şi de la Dunăre spre Ţarigrad, upde Iaste întâl Mysia, şi apoi Thrachia ; nu să pot înţelege' Să fie. fost cuprinse 'de Gotthl, Căcl dintr'acelaş istoric chiar să arată, că Huni) trecând Bosforul Chimeric, îndată au căzut asupra Os­ trogotthilor, de unde aîave las te, că Ostrogotthil era în Crârn, (pentru acesta şi Mitropolitul Crâmulul astă-zi să numeşte a GotthiiJ), şi pe marginile mării Azaculul; rară Visegotthil de la dânşif spre apus; ce Iarăşl pe marginile măril negre pănă la Dunăre; căci peste Dunăre să fie trecut în Mysita, sau mal sus pe malul Dunăril, spre parte Dachiil să să fie fost lăţit, Istoricul nu scrie, nici Petavie acesta Într'alt chip tâlculaşte, de unde rămâne curată adeverinţa Istoriii, care nicIo tâlcllire mal multă I II· 4 t .... --=#�==��==�----------- :1 I -� t ;.. t '; , . .. ;:,' -1 I I [264] . \ 264- CARTE IV. ,� , . " 1, I , 1, nu priimeşte, precum şi Ostrogotthir, şi Visegotthil, pre câmpii din Tanal, adecă din Don pănă în Nistru, cât să cuprinde locul acela pre marginile mării negre, să le fie fost cuprins amândoaâ famillie acele a Gotthilor. ' Dovedeşte-se a doa: căci gheograflt cel vccht, pre caril urmază ve­ stitul Gheograf Gluverie, hotarâle Dachiil pre care o stăpânita De­ cheval, de la carele au luat-o Traîan marile, le pun din apa Tisel, pănă în apa Prutulul, carele, precum nu atinge ţărmurile mării negre, cuî Iaste neştiut? Şi aşo de vreme dară ce după adeverinţa istoriculuf Iornand, Gotthiî s'au aşezat pre marginele măril Negre: lată că nicl până la hotarâle Dacl�iil n'au agfuns : ce numal pănă în dreptul guril Dunăr il, pănă peste Nistru. Că IarăşI/cUi s'ar fi mal tins spre apus, pănă în Prut; sau şi pănă peste Prut în Dac h ia, ar fi trebuit Istoricul pre lângă marginele mărif Negre, să adaogă, şi marginele Dunărit ; ce istoricul acesta nicr au zis, nicl să poate din adeverinţa istoriir a să înţele-ge; Fără numar din viseroasă şi părăroasă tâlcuire lUI Maienburg. Aş!: dară dovadă neclătită rămâne, că Ostrogotthil, carii a� rămas subt stăpânire Hunilor, pre locurile lor cele dintâl, nu poate fi Dachira; ce Crâmul, Şi locurile pre denafara Crâmulul, pe Don în sus, şi peste câmp il, spre apus, spre Nipru şi spre Nistru, pe unde-I acmu ţara Câ­ zăcescă, şi spre Zaporova, şi spre Nistru; unde Iaste acmu Po­ dolira şi Ocraina leşască. Aşijdere rămâne să cercăm, acel Gotthl', cari] supt supunere Unilor să fie rămas, şi carii au trecut în Thrachia, deci ia cât au trăit acolo, şi ee s'au făcut? CAPUL IlI. Arată-să despă/'ţire Gotthilor, pre carii �-au suppus Theodosie cel bătrc'ln, şi săvâl'şitttl 'lor. , Precum amândoaâ familiile Gotthilor, cu Domnii lor Fritiger­ nis, şi Athanaric, în zilele lUI Valens, ele Huni înpinşl, şi goniţI fiind, ele pre locurile lor, să fie trecut în Thrachia, şi apoi cum, şi din ce pricină s'au rădicat, asupra înpărăţier, şi cum au omorît mal pre urmă şi pre Valens, în cele trecute destul s'au pomenit. �'���_�3�:a'�.·.· -'r .. ;7 � S '. I • : t � _ ..' 11 I j i: '� -. :�;. � , , 1, t' �'. �.' " ,.' , . , , , t ':',:. • � ... �1' ) , • &1. .. . ( . I l [265] CAP. III. 265 z Acmu vine dură rândul să cercăm, acel GoUhr ce s'au făcut '( Dovedim dară, că acele familii a Gotthilor amândoaâ, dacă au trecut în Thrachia, să nu să fie mal întors înapol, într'acesta ehip: Gratian înpărat, după moartea luî Valens, chemând pe ZOllal'a,. cade • • . � 13. cal" 11. Tllro Theodosie, Indată oaste gătind, asupra Gotthilor au mărs (carii dorit carte u, acmu în Pannonia, Thrachia, Misia şi Dachia de nime opriţr, cap, 5. precum vola le Iera prăda, şi arde; de osăbl că încă cum se bat cetăţile neştiind, pre o cetate să fie apucat, istoricif nu po- menesc) şi bătând .pe Gotthl, toate ţărâle şi provinţăile Roma- nilor, carile el cu bir, şi cu alte nevol asupri îa, îndată Il-au dezbătut, precum şi Anton Bonfin, luând din pomeniţi! istoricl la Decada 1. Carte 2. aşo mărturiseşte: «Theodosie, zice, stând la inpărăţie îndată au strâns oaste, şi singur cu capul său, au mărs asupra Varvarilor, cărora dându-le războru, pre lesne I-au înfrânt, şi fau gonit, şi îndată au scos Misia ce de sus din mâna 1" lor, Iară apot larăşf mal Întorcându-se nepritatinil, ele câte-va orf mare stricăclune au făcut într'ânşil ; şi nicf un lucru vrednic de stăpânitorlu, să nu plintască, n'au lăsat. Apol dezbătând şi Misia ce di gos, 'I'hrachia, şi Dachia măluroasă, au făcut pace cu Athanaric Domnul Gotthilor. Şi aşe hiruitoriu s'au Întors la Ta rigrad.» Iată aice să vede, ce parte de a Dachiil au fost cuprins Gotthil, şi câtă vreme numar au fost supt tirăniîa lor; adecă de la anul 378: pănă la anul 379: adecă 'numar un an, rară Iet 381: z .J.et.38tl. • I � :.,jOSUIl, car e "*. Athanaric domnul Ostrogotthilor, de la al săf gonit fiind, Theo- Idatie şi Pres- dosie marele, cu -cinste l'au priimit: Athanaric după ce au venit JS),�rkî� Hîronir. I tI _' In le n cu- la Theodosi� într'acelaş an, în luna lUI Ghenarie: 25: au murit vcntull'entru în Tarigrad, pre carele Theodosie, cu cinste ca pre un Gralu Înpârăţic. l'au astru cat. f,ară la a:n ulaI doil6 lOt 382: precum scrie Idatie, j,C!. 382. Itlatie aroloş_ şi pe alţI GOtthl, pre toţi, l-au su ppUSj ier de bună voe su ppuin "-. :. ,0.,', , - \ [266] �\-=--- 1 f I I 26(; CARTE IV. , J , J '1 1 < u I I I " .,1 I . I ,1 cadie, şi Honorie, la anul 393: (precum mal pre larg înnainte la locul său să va zice), s'au sculat întâ! Radagaizus,.Domnul Got­ thilor (acesta Iicor, au alt 16lJu d-e rudă să fie fost luf Fritighernis, din scriitorii, curat a ave, încă p'am putut] cu 400 mit de oaste, Zo,im, carte 5. precum scrie Zosim sau eu 20Q mii de oaste precum scrie 'rosI'"" şi )laL'- '- ' ettn În \Ironic. Orosie, şi Marţelus, şi în toată Italîe au năbuşit, mare înpără- 'u-o sie. carte 7: ţiilor şi crestinilor nepritatin. După acesta, Alaric (şi acesta a 'al" 37. Avgus- ) - f _. - tiu de cetate. Gotthilor oralu din amilie Balthică (ZIC unii să fie fost ficor lui carle 5: rai'· 23. Radagait) încă sculându- se ântâl �1l prădat Gretia si acolo cât-va . b J '�y , ') , �1:(�:;I�::LlI zăbăvindu-se, apel cu porunca 1uI Stilihon Voevodul lui Ilonorie (carile vre să ia Iliria din stăpânire luf -Arcadie, şi să o suppue supt a lUI Honorie) au Jrccut cu talfaoa lui d,u 15ă cilalaltf la Italia, unde multe prăzf făcând, pănă mai pre urmă şi Roma au izbândit, apot acestuta următori, suppuind Gallia, şi Ispania, şi Africa, acolo înpărăţila Visegotthilor, au întemeiat; şi o au ţinut pănă la vremile lUI Iustinian, carele I-au stărpit ele acolo, pre­ cum înnainte, la cursul istorit să va îpsămna. Aşe dară au fost despărţire Gotthilor, şi Ieşire 10,1' din Thrachia spre părţile Italiel. Din trecere Gotthilor spre Italia, şi de răutăţi le carele au făcut înpărăţiil Romanilor, de când l-au priirnit Valens în Mysia, pănă la Iustinian, [carile apot cu vrednicia lUI Velisar, şi a lul Nar­ sitis hatmanilor, din Italia aşeş de tot, l-au stărpit), şi alt prepus să poate scorni, adecă (lotthit carii au cuprins Roma, şi Italia să fie ţinut supt stăpânire sa şi Dachia, au ba? Căel cel' ce vor să fie rămas Dachia supt stăpânire Gotthilor, şi acesta în parte sa trag: adecă de vreme ce Gotthil: atâta au fost slăbit puterile ; Romanilor, cât şi Roma dobândise, şi toată Italia cuprinsese, cum n'ar fi putut stăpâni şi Dachia? Fiind de cât toate ţărâle mal departe de buricul înpăriiţiii? NOI precum Gotthil o parte de a Dachiil, adecă ce măluroasă, să fie cuprins, nu tăgăduim; l'ară preuum toată Dachia să fie stăpânit, niCI riOl, niul vre unul din .' istorici a vremilor acelora priimeşte, şi încă şi stăpânire Dachiii măluroasă, foarte pIe scurt li-au fost, căce supt Valens, (precum la vilaţa lUI am pomenit) cu alalte vecine ţări au fost cuprins-o; Iară îndată cu aLI stătut Theodosie marele la înpărăţie, au şi dezbătut-o, precum înnainte, şi acesta am arătat. Ce precum Cot- ! I I I I i I li �-/'""�_ -� __ '" .......... _''i_. ,.r---:'. ..... s -----_IiiiiiIiii-iiii�ii-.·_"_ .o'" • , 'p I : t',. _ • 1 { I I ': • � ,./., . , , �. .' . :'0 4. ,\ , . _ � , . , " t [267] CAP. IV. 267 thil stăpânitorl Dachiil, nicl cum să nu fie rămas, mărturie ne faste Procopie Chesarenul, ca carile pentru lucrurile Gotthilor Proeupie Kesa· . d . 1 1 r. . A rianul Istor: as- mal curat, ŞI mal a evărat, pare·ml·se a tu să nu 11e sens. cesta eunsă, cap, 18. dară istoric în istoria ascunsă, cap: 18: hotărând toată stăpânire Gotthilor, adecă cât lor au fost cuprins el, din locul înpărătiit Romanilor, zice aşe : «Mal de nainte de războlul ltaliil (adecă carile au făcut Hatrnanil lUI Iustinian cu Gotthil), toată stăpâ- nire Gotthilor de la ţara Franţozilor pănă în ho tarăle Dachiit la cetate Sirmium, să, întinde; Iară cetate Sirmium au fost între Sava, şi Între Dunăre, care loc şi astăzl de pe acel vechlu acel cetăţi nume, să chîarnă Serem; sau cum vor să-I zică Turcii Se- removasi, care cârn p las te, procum zisem, piste Dunăre în pro- tiva Beligradulur. Dovedindu se dară că Gotthil, carit au Întrat " It"tll'�la1ld .I�v • '-10 II, ca.l). -eo , în Italie, stăpânire în Dachia n'au avut, acmu vine răndul să arătăm, că şi rămăşiţa Gotthilor, cari) de Gotthit, oaril au intrat II' în Misia despărţindu-să, ş-au rămas supt glugul Hunilor, aşeşî nicl cum n'au stăpânit-o, precum la rândul istoriiI vom arăta, 'CAPUL IV Arată-să, precum, nic; rămăşiţa Gotthilor, carii au rămas supt stc'l­ pânire Unnilor, Dachia să fie stăpânit. Macar că precum am arătat) domniI Gotthilor cu amândoaâ familleile, şi cu multă mulţime de nărod, au trecut în Th'llachia� şi de acolo 'ît Italia, unde picorul deoila ş-au înfipt; Însă după socotela a tuturor .Istoricilor, o rămăşiţă din familia Ostrogot­ thilor, supt suppunere, �i stăpânire, Hunnilor să mal fie rămas, aflăm, de vreme ce la acelaşi istoric Iornandis citim. «Intraceste zice: Ostrogotthir, carii supt stăpânire IIunilor au rămas, cu al să! deosăbiţl domni, pe locurile lor, cele din tâl, lăcuind». De aice vor unil să apuce cap de fune, şi să are te, că aceşti Os­ trogotthl rămaşî, să fie lăcuit .pre locurile Dachiil, care Istorie, cât să fie de şchioapă în cale adevărulUI, precum din cele ce mal denL\inte am zis, aşe dintr'aceste, carele acml! sintem zieă- 'y' 11 II t l·t '; , , [268] I i � , 268 CARTE IV. j' torl, să va arăta. Întâi clară că Hunit îndată, ce au trecut Bos­ forul Chimeric (adecă Bogazul, carele acmu să chfarnă Gherci şi Taman), îndată au căzut asupra Ostrogotthilor, (şi altele pre­ cum în capul trecut am arătat) ş,i I au supus, din care cuvinte atave faste, că domnul lor Fritighernis, cu o samă, cu caril au putut scăpa (carii nn puţini să fie f( ." .. ' I l [271] CAP. V. --'--_._-- -- 271 le zic} nern Gotthicesc, (pote fi rămăşiţa Gotthilor acesta nume să fie luat), făcând ca la 3000 de vase; au trecut, ş'au prădat la Thrachia. Inpotriva a cărora Theodosie, trimiţind cu oaste pre Voevodul Promotos, atâta Iau bătut, şi I-au sfărmat, cât apa Du­ năril s'au inplut de stârvurile lor, pentru Care a lor prăpădenie, scriind Marţelus Poeticul într'acestaş chip: «Fluitantia nunquam, largius Arctoos pauere cada uera pisces.» «NiCI odânăoară nu s'au hrănit peştil ca acmu, de trupurile Crivătenilor, cele ce plutila. Aice încă socotlască, Cititortul, că de va lua sama bineşor tare nedejduim, că toată socotela noastră, pentru Gotthl o va afla adevă­ rată.Întăl, că aceşti Grutinghl, seu Gruthinghl, nu sint alt nern, fără numai rămăşiţa Gotthilor, carit am zis să fie rămas din Gotthil, caril au trecut la Thrachia; Căcl mărturiseşte Ammian că aceste Gotthl au fost supt Athanaric Domnul Gotthilor, când au avut răzsbolu cu Valens, let. 36H: pentru care răzsboîu am pomenit la acelaşt an, unde zicem d intr'acelaş Istoric: «Valens Grotun­ goB. Gothos, bellicosam gen tem aggreditur, et post leuiora cer­ tamina, Athanaricum cogit in fugarn.» (Valens au mărs asupra Gotthilor Grotinghit, carii Iera nem foarte vitlaz, şi după câte­ va răzsboae mal Iuşurele, au asuprit pe Athanaric să de fuga) aşe precum să dovedeşte, Grutinghi'i rămăşiţa acelor Gotthl, caril cu Athanaric, şi cu Fritighernis Domnii lor, trecusă în Thrachia, să fie, aşe de pe mărsul lor cu corăhil în Trachiîa să dove deşte, că acele corăbil, să le fie făcut, sau la Nipru, sau la Nistru; şi de acolo trecând, să fie lovit la 'I'hrachia; că de. ar fi fost acei -Qotthi lăcuit în Dachia, ar fi trebuit întâi, ';;11 fie întrat în Misia, care Iaste în potriva Dachiil peste Dn năre ; şi apoi să lovască în Thrachia Ce acesta, ce n' au fost Isto­ ricul n� scriind; să cunoaşte, că nu-din Dachia, ce din Schythie, despre părţile Niprulul s'au coborât acele corăbil, şi au trecut peste mare, şi peste Dunăre, tocma la Thrachia, iară de ar so­ coti cineva cuvintele Poeticulul, pre carele am pomenit, cum să cade, şi mai bine va cunoaşte, căcl pre aceşti Gotthi Îl numeşte Crivăţenl, sau cu alt sens (înţelegere), numeşte Peşti], caril s'au hrănit cu stârvurile Gotthilor Crivătenl. 01'1 cum s'ar înţelege, ort peştii mărit, orl Gotthil acelaşI măl'l lăcuitorl, tot spre Cri- Anuuifan. cal'. 27. Ieronlm şi Idatle, În II r o 11 i f. II· --� \ ..... ��-�==��===�----------- t l't '; ,'" " , . \ , .;i ',,�, :. , [272] , .. 272 CAR'l'E IV. .' t ),H. 395.' Suerat, rRI'. 5, cap 24. ZOHim cal'. -1. l '1 , . văţ sin t să să în ţelcgă, în care parte cade Schythia, În potriva 'I'hrachiil. Iară de ar Il fost acel Gotthl în Dachia, ar fi trebuit să facă vasele sale, cu multul' mai sus de cât unde 1 acmu Be­ ligradul, şi aşe pe acolo cu corăbiile Dunăre trecând, neatingân­ du-să de Misia, să Între în Thrachia, care de ar fi fost nu despre Crivăţ, ce despre apus ar fl trebuit să se pomenescă, macar Peştii hrăniţl, macar Gotthil omorâţl, de unde curat să cunoaşte, că aceştî Varvarl, macar şi mai pe de'n gros de Dachia, de au trecut; Dunăre, iară nu marc;: tot pricină nu rămâne, pentru ce Romani) în Dachia, să nu fie fost, de vreme ce şi aceste, cu un războlu s'au topit, şi atâta mulţime de dânşil au pierit, că precum mulţi să fie fost, numărul vaselor ara,tă� şi trupurile, carile plutind: au fost acoperit apa. Aceste dară aşe, Iară decila pănă la moarte lui Theodosie, altă clătire, sau lovire spre păr­ ţile Dachiil, sau a Thrachiil, să' mai fie făcut Varvarii, istorici] nu pomenesc. Decl Theodosie înpărat au murit la Mediolan, let: 395: ghenar 17: după ce au înpărăţit alli 16 zile 2, fiind la vârstă de 50 de ani, precum scrie Victor; iară după cum va Isocrat de 60 ; Iară precum scrie hronicul Alexandrin 65: într'acelaş an, adecă în carele au biruit pe Evghenie Tiranul, şi păgânul, în care războlu pomeneşte Socrat, şi Marţel, să fie avut cu sine câte va polcurl de Alanl, de Gotthl, şi ele Hunl, a cărora Voevod să fie fost Alaric, Domnul Gotthilor, carele mal pre urmă tre­ când la Italia, au luat şi Roma. CAPUL VI. Dovedeşte-să traiul Romanilor în Dochia, de la Arcadie, şi Honorie, pănă la Tlieodosie cel tânăr. Canon, cum trebue să înţăllagă c i t i t o r Iu l unde să va t'ă m p l a înnainte a să pomeni cuvântul: peste Dunăre. Aice trebue cititorfulut nostru, să la sama, şi să înţelragă, că pre aceste vrernl, câte prăzl, şi năpădirt să vor pomeni, că au fost (făcut) Van arit peste Dunăre, toate acele pre alte locuri a ') Ll/_ '� _ 7- '. 1, • . t' _ 1/ I • i: '� '_,'" A ",1, ' ••• ' " �'� �. " ; . . ' � .... " " . , , . , , .. . ( . , l [273] CAl'. VII. înpărăţiil Romanilor să fie fost; Iară nu prin Dachia noastră, nicl trecătorile printr'ânsa să le fie fost. Căcl o samă ele Gotthil, cer SUPPUŞI de Theodosie, şi în Thrachia trecuţi) după moarte lUI să rocoşisă (precum înnainte să va vide) şi acmu toată Gre­ ţia prădârid, în Illirie, şi în Epir picorul îş pusese, şi tirăncşte stăpâni ia. Hunnil aşijdere apucasă Pannonia, şi o stăpânta în pu­ tere, (Iară Pannonia Iera ţara peste Dunăre Între Sa va, care acmu să chtarnă Sclavonia, şi capul hotarulu'f î'f 'iera cetate Sirmion care au tost în potriva Beligradulut peste Sava, şi acmu de la Turcl să chernă Serem). Alaltă Tătărâme, şi multe fehurl de Varvarf , car il Iera de Hunl SllPPUŞ'f, (precum în nainte vom spune) spre ţara leşască, şi spre Litfa să spuzise; şi când să slobozira sţîre hotarăle înpărăţiil Romanilor, şlrahul îş îndreptase prin lo­ curile, carile acmu să chemă Silesia, şi Saxonia. CăCI şi mal aproape pe acela parte le căde cale, şi mal pre lesne: ne fiiin­ du-le a mal trece munţi! înnapol să să întorcă în Dachia, şi să le fie a trece Dunăre, pre unde atâte cetăţi făcuse Romanit. şi trecătorile pazira, (pentru care cetăţi la locul său înnapor s'au arătat). Si aşe veri războae pre Dunăre, veri trecător) au avut, toate m�l sus de Dachia au fost, spre părţile ţărâl Ungureştl ; şi pe acolo trece la Italia, la Gallia, la Ispania, şi de acolo şi la Africa. Iară când s'au tâmplat din Pannonia să fie agluns Ilunif cu prăzile şi pănă la" Dachia, şi în Dachia ce au făcut, sau au stricat; atunce istoricit anume pomenesc, pentsu carele �' - . 1101 pre amărunful la locurile lor vqm �ice. I .' • ,.j ." 1." •• ' i: CAPU� VII. Arată-să po'ia(1e Varnarilor Il' intâ/'. . ; 7 Murind Theodosie cel mare, precum am zis la anul B93, mos- Arcadie şi Ho- tenitorlu înpărăţul au lăsat dOI ficorf, pre Arcadie (fiind la vârstă uor!e. de 18 anj) înpărat răzsăritulul ; laril pe Honoric de 11 anI, în· părut apusulul. In vrernile acestora înpăraţl, let. 400, scriu isto- Lot 400. riei]' precum Alarie Domnul GotthilOJ', (carele acmu cinCI anl]ldati� Ş]i[ M:t:ţe- IU m .l'omc. 18 I l' I 1 l. > , .;: ," " , - \ [274] ,1 , I II 274 CAR�E IV. ,1 \ .: ;igonie. ( Iera de când la Epir stând, toată ţara grecescă grozav prăda, , . şi o prăpăd ira), şt-au pus gândul, să năpădlască asupr.a apusulut, şi aşa cu toată oastea lUI sculându-se, au întrat sfărmând, şi pră­ dând în Dalmatia, şi în Pannonia ; Hatmanil lUI Honorie puţin de acasta în samă băgând, de acolo mal în lontru purcegând, la al doile an trecând apa Padul" (pre" care acmu stă târguI Pa­ dova), în cetate Asta, Honorie închiziudu-se ; o au încungrurat, unde Stilihon Voevodul luî Honoriel cu agîutorrul sostnd, şi pre înpăratul au izbăvit, şi pe Gotthl biruind, Alaric cu mare ruşine necunoscut s'au întors, de unde )eşîse, la lilirie. Let 401. Un Gama, carele întât credincos fiind înpăratulul lUI Arcadie, apot vicleninduse, la Asia, de acolo s'au agfuns cu Gotthit din Iliria, ispitindu-se să apuce Ţarigradul, şi .cu ti rănie să 'ia şi înpărătia. Ce înpărătila mal de cu vreme, de. vicleşugul lUI înştiinţinduse şi trăgând în parte sa o samă de Gotthî, cu Voevod�ui lor Frartat pe mare la Elispont l'au lovit, şi l'â� biruit, de unde Gaina lă­ sind vasele, au Ieşit la uscat, şi au năzuit spre Dunăre. Ce Huldis Domnul Hunilor, socotind să facă luc-rul pre plăcere înpăratulul având atunce cu înpărăţila pace, de câte-va 01'1 cu oaste l'au lo­ vit, şi pănă mal pre urmă de tot răzbindu-l , şi pre Gaina în războtu omorându-l, l-au tătat capul şi în suliţă înfipt, l'au tri­ mis înpăratulut, la Ţarigrad. CAPUL VIII. Arată-să potade Vararilor a doua şi a triia. J.t\t 404. In anul 404: Radagazius Domnul Gotthilor, luând cu sine Sar- Z.,siJn carte 5. matif şi Ghermani'i' cu toţii 400 mit precum scrie Zosim sau 'rospel' şi Mar-" , r'ill, în Hronic. cum va Orosie şi Marţel, cu 200 mir peste toată Italia au nă- lrosie. corte 7, buşit, pre carif Stilihon Voevodul, cu mare şi minunată nărocire, ·ap. 31. Aygns- In pentru cela- Între munţii ce să chemă Fezulanţl, închizindu-I, l-au prăpădit, te lUI OumnăzăIl şi pre Radagaz domnul lor l-au omorât. Acestă bătae Petavie cap. 23 101'- , . , ' nanl!is. ll1sămnrază, precl'm să să fie tamplat la anul 405, urmând isto- I.�l 405. riculul lUI Prosper; Iară Mar ţel. Ia anul 406. Scrie Zosim, că � J.ei 406. 'L� ''i. . .... 7!h -- - ��- . -.):. � ! � I ...... . '- � l . ,. • l' �. , [275] CAP. IX. • • I atâţe de mulţi Varvarr, robf căzusă, pre mânule Romanilor cât un rob să vinde, câte un galbăn. A tril a polade s'au făcut let 406 cu multul mal' grozavă Zosim cal'te i , Prosper în III şi 'mal' groznică, decât cellalalte, care au făcut Vandali! cu nie. domnul lor Godighilil, înpreună cu Alanir, Gherrnaniî, Cvadil, Marcomanil, şi Saxonil, carif pe la sfârşitul lul Dechemvrie , biruind pe Franţit, au trecut apa Renul, ş'au intrat în Gallie, în ca'e Monguţia au sfărmat, Vanghtona dându-se, au isbândit-o ; Remit, Albianil, Atrebatiî, Morenit, Tornavenil, Nemutit, şi Ar­ ghentorata au jecuit. Aceste, a Varvarilor năpădirl spre părţile Apusulul, (macar că nu caută la treba Hroniculul nostru), aice li am pomenit, pentru ca să cunoască cetitorîul, că părţile Dachiil noastre, au fost neclătite, şi de călcăturile Varvarilor, depărtate pentru care nu Iaste pricină, care să zică, că doară Iăcuitorit Dachiit, pre acestă vreme într'ânsa a lăcui, să nu fie jost putut macar că istoricit, despre acestaş parte, ceva nu pomenesc. In- tr'aceste la anul 408, Arcadie Înpăratul răzsăritulut, În luna lut J,Ct 408 Mal, au murit, după ce au inpărăţit anî 13, lunî 3, zile 15, lă- sind În locul lUI înpărat p'e firul său Theod osie carele s'au Zosim, carte ( '. I 'Socrat. cartii numit cel tânăr, cu testament l'au dat supt paza, şi soeotela lul cap. 23. Pruer Iezdegherd, înpăratulul Persilor, carele cu credinţă, grije cuco- pie, de războI J'Hşilor, cart nulul luând, l'au dat supt învăţătura luî Antioh, carile Iera om 1. Agathus I pre învăţat, zicând: ca când cine-va s'ar ispiti în potriva IUJ, mte 4. J,;,tI3:. să-I facă ştire, rară el înpotriva acelula, ca �supra nepritetinuluî ,1 său, va vini. ,,' ,.': .... , . " ,I' I 1, I .� A '1 , I' li '1 li r OAPUL IX. I • J ? Dovedeşte-să traiul Romanilor în Dach'ia, de la Theodosie cel tână,' pănă la năpada AtiZit. A d· . d t" t tIA ""·v ă"' 1" fi" 1 1 Tlleodosie cel Il rea 10 murm , au sau a mparaţlla r' zsarltu Ul lIU ul' tânăr. Theodosie, fiind cucon numal' de opt an'i; într'acăru'ia anul din- Socrat, carte ( tA, Al . 1 1 G t h'l (d" A", " CI' . caII. cel .lc 1'1" al arlC (omnu o t lor upa cum lnsamneza aVIZle, seu- urmă. Zosim. lânllu-se CU mulţime de Gotthr, Alanl', şi Svevr, şi lăsind acmu m[� JO, Orosi! carte 7, cal'. 40 1 ;"1 ','""'w \ [276] 27G CARTE IV. ! I I Gallia deşartă, �i pustie, au intrat în Ispanie, Oct. 15, jiurcegănd. Ricţionul în Hronicu 1 mare, zice, Acesta să să fie -tâmplat, la an u 1 acestaş, în care socotelă să vede a fi şi Petavie, de vreme .. CI.405., ce zice: că Alarit. domnul Gotthiţor: 'Iet 4,05: după ce au pră­ a�9���:i�: dat Greţia şi câtă va vreme în Epii- să zăhăvisă ; apoi învoind 'I� :; JOI" Stilihon hatmanul Iul Honorie înpăratttJui apusulut, să fie pătruns nd pentru AII' 1 A J A ,1 II . le ;408 ," 1I1lăraţi. 111 ta le, pentru care ucru mţe egariu - OI101'le et·. : sa 11e [l ?6 �i dt'. omorât pe Stilihon. Alaric pentru �cesta înfocându-se, lot 409: itl'de (lutt hi- A A A AII' ( • \ '1 II . . "', cap. 30. întâî au Intrat m ta le, precum am ZIS)> cu cari e onorre .tel, car It, 13 vrând să facă pace, el întradins 13ă fie pus conditii, cari le Ho­ ·1 .1US, .109. norie, să nu le poată priimi; cerşind de la Honor ie, şie, şi oa- menilor lui locuri în Italia pentru lăcaşi, care Honorie ne prii­ mind, el au întins spre Roma, ş'au încungturat-o şi în anul 410: t , 1 A vgust 23 au dobândit-o, şi trel zile în prada Varvarilor săi au dat-o; poroncindule ca câţl vor fi . .scăpat la heserica Sflnţilor (1. Apostolf Petăr, şi Pavel, pe acila �li nu-I atingă. Acolo au robit I şi pe Plachidia sora inpăratulul Honorie .. pre care au dat-o fe- � mela, cumnatu-său frateluî muerit lUt Athaulth. După 3 zile, pe � 1: nime de al săl în Roma lăsind, arsă, şi pustie au lăsat-o, şi s'au dus la Reghion, de unde era să trecă la Sichilia, şi la Africa; . im, r: 6. ce acolo i s'au tâmplat morte, Alţi! zic, că după moartea lui u'ţcllll. as· ,loqiProslwr Alaric, cumnatu seu stând Domn, în locul lUI, rarăş! cu pradă 111 Hl'onir. să fie vinit la Homa, şi atunce să fie apucat pe Plachidia sora I lUI Arcadie, şi a lui Honorie; şi clucând·o în forul lui Corn ilie, �daşi. arolo�. să fie făcut cu dânsa nuntă. Iară I, '.,�, . '. \ [282] 282 CARTE IV. it_, 'j . ( :1; i \'1 '1 I.J: I ' 11 l,eI434. I,et 441. 1 carte 7 zice: «mulţt Sicull (acestora le zicem nOI Secut), viind cu Attila, ce mal din dos a Dachiil parte, cuprihsese, pre care acmu Transilvania o chiamă; Apol aceste auzind, precum alţi de a'i săl pănă la Roxolan au fost aguns, pănă. la Amaxovit, (cari'f acmu Ruşt să chlamă}, Il-au Ieşit înnainte»; şi la Decada 1 carte 3». Unnil, zice, caril pre Ostrogotţhî, pre Ghepidt, şi multe nemurl de Schythl asuprisă, pentru ca după pofta lor slobod, ş'f lat să poată stăpâni, precum hronicile Ungureştt povestesc, după ce au apucat Dachia, din 'potriva el privira Pannoniele, carele nu numar cu bişugul părnântuluî, şi a locului frumuseţe, ce încă şi cu a cerlulul bunătate pe alte; ţâr'i întrece, pre atunce stăpâninel proco(n)sulul (Romanilor) Macrin din Şe'vastiia născut, şi mulţi din Alernanr, şi din Italr, într'ânsele "lăcuind, trecând Unnil Dunăre, să Între într'ânsele să nevoia». Aceste pentru Ie­ şitul UnniJor, şi pentru apucare lor o parte din Dachia, aşe În­ telegându-se, să ne Întoarcem -Iă rândul Ilroniculur, şi din an În an, cum au vinit Unnil ? C-au,lucrat? şi pănă- în ce mal de pre urmă, unde, şi cum s'au aşezat, să vidern. CAPUL XIII Amtă-(să) năpada d)intâl a luz Attila, cu Unnil săt: Ilunil, (a cărora odrasle şi astă-z) sint Ungurir), după ce t-au scos Theodosie elin Pannonia, precum am zis, trecând peste Du­ năre, spre părţile, carile acmu Austria să chtamă, sau mal gos de Austria, Hireşă ţara Ungurlască , pănă la anul 434. în care an, (precum însărnntază Peta vie, Cal viz şi Ricţiol, în hronicile lor), Honoria, sora lUI Valentinian, fiiud gonită la Tarigrad pen­ tru pricina care mal sus s'au pomenit, au fost invitând pe Attila, Domnul IIunilor, să între cu oştile în publica înpărăţiit Rorner; (le precum mărturiseşte Sigon, şi Marţelin, acestă ispită în ză .. dar 'i-au teşit; Că Attila atunce din ţara Ungurrască n'au vrut să să clătlască. Iară lot 441 Attila, şi cu frati-seu VIe da, (acestuIa Olah, istoricul Unguresc, n zice Buda), Domnul Hunnilor, (pre .:- -. ... . '('. - "):" "i. . . : � ,,' '0- , ii. 1 (f ' .. .. • 1· -, I l [283] cari! Theodosie cel tânăr în anul 427, îl scosese din Panonia), sculându-să asupra răzsărituluî, şi vrând să Între cu pradă În Misia, şi în Trachia; Cetăţile, carele tera pe malul Dunării pen­ tru paza înpărătiiî, în potriva Varvarilor puse; au lovit: din ca­ rile pre unele Il-au şi fărrnat: Ce Theodosie în potriva lor oaste trimitind, de odată l-au oprit, şi cetăţile de pre Dunăre Iarăş au Let 44a. întărit· Iară al doile an ne mal putându-I sprejini; au trecut în Sigon şi Pavel " 'DiacOllnl carte Trachia, Illiria, Machedonia; şi pănă la Greţia au agtuns, şi atâta 14. Prosper, ,1 răutate, şi vrăjmăşjîa au făcut, cât cu multul pe răutate Got- Hronicll.l . AlexandrIB. thilor covârşiîa, Theodosie, văzind atâta primejdie, ce vinise asupra lut, şi a toată înpărăţie, au trimis de au întors oştile de la Sichilie, unde prc atunce să afla. Ce şi oştrle viind, şi macar cevaş neprocopsind, de nevoe l'-au căutat lUI Theodosie a pleca la pace, şi cu dare de banî, vrăjmăşiîa Varvarilor a "înblănzi, care pace s'au Încheiat la începutul anului 443, într'acesta chip: J,et 4.43, Ca Thodosie, atunce în loc ele dar să de Attili) 6000 de litre de aur, şi decifa innainte, În totr anii câte 1000: Aşe Attila, pe lângă avuţie multă ca acesta, luând şi Robl ca la 120,000 de oamenl; s'au Întors înnapot. Aice încă ateve să vede, precum întracestă năbuşire din tâl, pără la Dachia n'au agîuns; căcl trecând Du- năre prin ţărâle de sus, au intrat în Misia, şi Trachia, şi pre- cum am zis, spre amrazi-zr lăţindu-se, au agiuns şi pănă la Greţia. Că de ar fi lovit prin Dachia, ar fi pomenit Istoricil, precum au trecut printr'ânsa în Misia, precum pomenesc la a doa Attilir vinire, de care-vom zice la capul c-e urmază, Mar faste de ştiut, că între alalţ\' scriitori, Iaste Sigon, carele zice, că Attila, după ce au făcut pace cu Theodosie, să să fie Întors În Schythia; ce precum greşit, şi adaos să fie numele Sohythiit, să cunoaşte, şi din cu.vintele Istoricilor, carele pqntru Hunt s'au zis; şi înnainte să vor zice, să dovedeşte; că Hunii acmu nu numar ţara Ufigu- rtască spre Austria, ce şi pănă la Italia, Dalmatia, Litfania, şi de acolo pănă În Schythia agtunge, care pustietate de mare stăpânire. pre acele vrernl, în părţile Crivătulut; tot cu numele Schythiil să pomenita; Iară nu doară că Attila părăsind locurile acele, s'au întors cu totul în Schythăa, precum mal gOB să va vide. b 1 ' J.. f '; , , ,1.: Î_ \ . ,;:,. t,_, " > CAP. XIII. 283 l" I I I I lu' J [284] ", I I � I II I I I I 284 CARTE IV CAPUL XIV. r , J Prosper fu llronic. [,C( 444, 446. Arată-să a doua năpadă a Attily'l, asupra înpărăţiil. răzsăritulttt Attila, după ce s'au întors la loctîl său, şi acmu pace având cu inpărătila, ne putând mărime, şi putere sa; -cu frate-său Vleda de obşte a o ţine, ce singur' stăpânitorîn a' fi poftind; . s'au sculat asupra frăţine-său, pre carele ucigându-l, au suppus sie şi pre Var varil, caril Iera supt ascultare frăţine-său; tâm­ platu-s'au acesta let 444; Iară la anul 446: scrie ,Marţelin, că Theodosie ne vrând să de Attilil birul, care-I legase să de pre an; Attila Iarăş s'au gătit de oaste asupra lul. Acestaş să facă să lăuda şi lUI Valentinian înpăratul apusulul, pentru care Va­ [entinian au chemat pre Aetie di'n Gallia, la Roma, pentru ca să să sfătuiască, pentru răzsbolul'Hunnilor. In anul 447, Attila, sfatul inimii sale a plini vrând, Dunăre, încă îngheţată fiind au trecut, şi cu prada, şi pănă la Dachia au agruns, înpotri va a cărula Theodosie înpăratul, trimiţind pe Anthimie, şi pe Arni­ ghislie Hatmanil cu oştl, au bătut pe Attila, în strîmpte Iocurl, aproape de cetate Sardica; unde tare războl dându-şr, Arni­ ghislie Hatmanul, fiind viclîan înpărăţiiî, în mijlocul toîulul s'au dat în parte Hunilor, armele înpotriva soţiei sale Anthimii În­ torcând. Ce Anthimie nicl cu acesta din bărbăţita şi viteji'fa sa scăzind, cu al SăI bărbăteşte războrul au ţinut, şi macar cii cu multă trudă, şi primejdie; Însă pănă mal pre urmă, pre Attila au biruit, şi la pace să să plece l-au făcut. Attila, încă vazind, că ce mal pre urmă, la rău îl va căde, f-au căutat a face pace, după vrere lul Anthimie, priimind: ca şi pre viclenul Armi­ ghislie să-I omoare, şi aşe au şi făcut; apoî ruşinat, la locurile sale s'au Întors. Aice încă mare dovadă taste, că Romanii au fost Iăcuitorl neclătiţt în Dachia, şi în toate năbuşirile a tuturor Varvarilor, câte mal denainte s'au făcut el' pre locurile sale tră­ itorl au stătut; căci chiar istoricul arată, că într'aces tă năvală, ŞI pănă la Dachia au agluns, Iară războiul Il-au fost în Bulgarie; căcl Sardica cetate, după socotela gheografilor, taste Sofia, de . �. • t.' _ " ;. ','l " " . , , , . . , .Ti t ':.:v,; ... --1') � , AI. l [285] 1 ! I r • � -1_ 1 '" <. CAP. XV. unde să poate cunoaşte, că trecere Attile) peste Dunăre, au fost prin Pannonia, şi numai Cambulurile să-I fie agtuns, şi pănă la Dachia. Aşijdere înnainte să va arăta, că Attila mar mult spre părţ,ile Saxoniiî să zăbăvila, şi de acolo Iera şllahul oştilor lUI, prin ţara leşescă (care pănă atunco tot supt numele Tătârâmil să cuprinde, precum am arătat la hotărâre Schythiil, iară mal pre urmă după ce s'au descălecat Craita leşescă, s'au numit ţara leşască) pănă la. 'I'anais ; şi în tătărârne despre răzsărit. CAPUL XV. Arată-set a irita nâpadă a Atiiliî, La annul 449 scrie Istor ila, caro să chiamă Constituţiilc, adecă Let 449, aşezământurile înpâraţilor, precum Attila mutânelu-se cu toate oardele de la răzsărit, spre părţile apusului ; au vinit la Turin- ghia, care Iaste parte a familii! Saxoneştl, între Ducatul Mi- (:l�vel'ie si il, Brunsvigulut, Hassiil şi a Franconiiî ; acolo locul sfatuluî mie 3, eal', Hi. aşez indu-ş, în cetate ce să �h�mă Insacon ; s'au precum acmu mai ştiută Iaste, Isnac, au poroncit hatmanilor săl să margă, să supue Normanit, Frizi), Ţimbrir, şi alaI ţi de prin preglur Varvarl, apot el pentru ca să poată lua ştire mal curunel, pentru toate lucru- ' riie, carile să vor lucra în oblastiia lul, în p�tru I09uP1, patru rezidenţii [scaune de stăpânire) au oran�urt; în baf;le au p.�s, •• ' oameni purtătort cde grijă, să ştie ce să' face, în toate părţ.ilei şi prin olăcarl să-i facă ştire. Deci o rezidenţie ău tpus în Colonia Agripina, (care Iaste pe apa Renulul la 'hotarăle GaliM) .în': Gher­ mania; alta: la Iadira, în Dalmatia; a tEia, în Litfania, şi a patra în Tătărâme despre apa Donulul. Iată' aice alave, să şerulaşte, şi să cunoaşte şlrahul, carile au tost ţiind Varvarit lui Attila, şi elin Tătărâme ce mare, cu multul mal din sus ele Dachia noastră, au fost trecând de la răzsărit spre apus; adecă ele la Don prin Litfania, spre Gherrnania, şi Italia, de care lucru, Romanii lăcui- torii DachiiY, macar că scriitorii ceva ales nu pomenesc, însă ele jiganie mare �i puternică ca aCela, de să vor fi şi clătit ceva 1 l. > .,1 .' �,..... . 1- I In I [286] despre părţile de la oâmpl, de crezut Iaste, că se vor fi tras mal spre munţt, [căcl într'altă parte să să fie dus..' sau din Dachia de tot să să fie rădicat, precum zi sem, nime, nu însărnneză], adecă spre Ardlal, şi peste Sireti, ceşti mal de sus; Iar spre Olt, cel mal de gos, şi pre tot tractul, cari le acmu să zice podgorie; adecă pe supt munţit Carpaticî, �cărora nOI le zicem, munţiI Un­ gureştr] de la Câmpulungul moldovenesc, pănă' l� Câmpulungul muntenesc, şi pănă în dreptul Severin ulul, pi'e 'Care locurt de­ ciîa au şi lăcuit, mal mulţt, înnainte vom arăta căcî şi acesta loc, cât să fie de lat, şi de lung, pot şti cel' ce mapele vor cerca; sau carif prin ţărâle noastre, a înhla ·li să va fi tâmplat, că nu puţin loc Iaste şi acesta, carele şi de agtuns, şi mal fără grijă să poată putut fi; Şi celor ce vor fi trăit mal denainte pe acolo; şi celora, ce să vor fi tras de. la câm pl spre ununţl. Acesta nOI socotelă o zicem; căutând la cuvintele lUI Mihail Neopolitanul, pre carile în Capul trecut l-afn arătat, unde zice, că Unnil au fost cuprins amândoaâ Comanii]e, ce riegră şi ce albă; 'iară ci­ titortul, cu cursul Hron iculul înnainte să va adeveri, că şi lu­ crul aşe au fost, şi precum Rornaniî, tot deuna în Dachia au lă­ cuit, precum şi acmu într'ânsa a lăcui să văd: deci să mergem înnainte. .1 1 ,1 '1 'i , ! 286 CARTE IV " I I , �I CAPUL XVI. Arată·să pricina, cu care Attila au. aflat mijloc, de a întrare în G hermania. Attila dară cuprinzind cu oardele sale, atâta de mare parte a Evropil, şi atâta de multe nem urî de Varvarl supt stăpânire sa puind, cu aceste cu toate neîndestuli ndu-se, de multă vreme sta în gânduri, şi căuta vreme după socotela voil lUI, cum ar pute încă mal în lăontrul Evropil să întro, şi toate părţile apu- Prosper În 111'0- sulul supt mănunchlul sabii! sale să pue, şi mal vârtos, căc! ştila, 'I,ie. IO:,naG'Hlt"ld.e că multe Crăiî de Varvarl ca dânsnl, într'acele părţI, altele acmu ncruri e o, Il- lor, carle J4. să întemeîase, şi altele începuse a să descăleca, şi a să aşeza, .: �'. 4' -"" .. •• ,.. A .. '1. . --Ce ': �.:. - ": ,".','" ' 1, ,": '1) ,,1, .' . '- � l , . • l' ... , 1 [287] CAP XVI. 287 ,F! , I t I din carii mal' tar! şi mal puternici să vide Gotthil a fi, (a că­ rora rămăşiţă, şi el supt oblastila sa ţine), cari] pre atun ce Gallia stăpâni'fa. Aşijdere Vandalil Africa apucasă, şi Carthaghine ce ves­ tită, şi Romel protivnică cetate ţine. Intr'aceste gânduri Attila răsturnându·se; iată lucru după voîa lUI, precum să zice, în ceri cercândul, pre pământ îl află; Că Let 450, Ghenseric, Craiul Vandalilor în Italia, să încuscrise cu Theudoric Cralul Gotthilor din GalIia; luând cu ficorul său Hunneric, pe tata luI Theodo­ ric; pentru care Ghenseric căzind în prepus, precum au vrut să-I otrăvască, spenticându-I nasul, şi grozav slutind-o, au tri­ mis-o la tată-său. După acestă faptă, Ghenseric ternându-se, să nu cum-va Theodoric să să agtungă cu RomaniI, si să-ş cerce răs­ cumpărare mal' cu asupră; cu multe darurI au trimis Soll.la Attila, rugându-l să vie asupra Gotthilor, şi să-I gonîască din Gallia. Attila, pricină ca acesta luând, îndată foarte bucuros au primit; nedejduind, că cu acela mijloc, nu numal pre Gotthl din Gallia va scoate, ce încă şi înpărăţiîa apusului cu vicleşug, va răpi. Şi aşe au poroncit, toate Oar dile să să strângă în Sicambria; unde era să facă slim de obşte (Sicambria Iaste ţara pe apa Renulul, care să intinde de la Colonia Agripina, pănă unde să inglarnănă Renul, Iară spre răzsărit pănă la Ghermania, ce să chiamă Cattil, scrie Gloverie la Gheograft, Carte 3 Cap. 3) strânsu-s'au dară acolo Schithif, Gotthil, (car il' rămăşiţa celor trecuţi mal denainte să fie, de câte-va orl am zis) SarmaţiI, Cvadil, Rughi.i, Bastarnil, Marcomaniî, Burgundioniî , Th�ringhil'{ B'r,ucter!1, .Saxonit f şi Frauţir; cu vtoţi): 700.000 de- Varv.arr: G"-e, Attila,'rpre Gotit}� "So­ coti cu armele, rară pe RomanI, cu vicleşug să-'l birulasoă, pentru care, au scris. carte la Valentiniău Inpăratul, şi 'SQllau trimis, rugându-să, ca să priimască, să poată' trece prin hotarăle înpărăţiir, cu prieteşug; pentru căce el, Iaste: să margă asupra,Gotthilor în Gallia, carii sint tot-cleallna nepril'atini înpărăţ.lil' Romanilor. Cătră acesta, adăoge, să-l' gătescă gazdă în Roma, l'ară în titul)crisoril' s'au numit, Attila, mullul' Mundizic, nepot mareluI Nemvrot, născut în Engadia, cu Dumnăzărascil. bunătate, CraIul Hunnilor, Midilor, Gotthilor, şi a Danilor; Groaza lumiI şi BicIul lUI Dumnăzău !.H 450. I li' dt __ ���-��·�===------------ t J.. t '; , , [288] 288 CARTE IV ... -1 1 'Ieapolitanus_ (Mihail Huţie Neapolitanul Carte 1, şi Olah în Attila, Bonfin Do- ('1l'te 1. Olalo, 111 '1:> 1 v • I TI 1" ttila. Bonliu cada 1 Carle 3). re a ta parte, au SCl'!S a ieouoric Domnul ) e e II ,1 II 1. Gotthilor în Gallia, poftinrlu-l ca să să însotască cu, dânsul asu- cal't(· 3. - , pra Romanilor, gluruindu'l că-I .va ela gtumătatc de Gallia. Ce de aceste a lUI vicleşuguri, Valentiariian, şi cu alţil înştiintindu-so, cu toţiî, s'au pus la un cuvânt; şi s'au însoţit, văzind că asupra tuturor primejdila de obşte stă. Insoţitu-s'au dară 'cy. înpăratul Râmulut, Theodoric a Gotthilor; Gurrderic, a Burgun dilor, Mero­ vic a Franchilor, şi Sarghiban, 'a 1\lanilor Crai, şi cu toţii au ales, să fie Aetie Hatmanul lUI Valentinian, Voevod peste toate oştile. Fost au acest Aetie Roman născut în cetate Dorostola, cărila îr zicem nOI acmu, Dristorul. Intr'acesta an, �9 a lUI Av­ gust, Theodosie cel tânăr, înpăratul răzsăritulul, la vânătoare căzind de pe cal, şi frângându-şl osul spinăril, au murit, după ce au înpărăţit ant 42, lunf 3. In 'lqcul lUI 'I'heodosie, au apucat înpărătiîa Marchian Thracul, pre cărele I-au luat bărbat Pulhiria, sora lut Theodosie, fiind fată fiooară, de ani 51. CAPUL XVII. Arată-să răzbil'c Aitili; în Ghermania, şi în italia, şi peil'e lut. 'lal'l'hian Tln'lI- La răzsărit, înpărătind Marchian, let 401, Attila s'au sculat cui, IH 451. cu toate oardele lUI, şi pre mijlocul Iernit, au întrat în Gher- mania; pre care mal toată cu sine o au râdicat-o, dându-Ie ne- (,JOtlt'ln�lI'l 'tIe dejde de multă şi mare dobândă. Decila trecând apa Renul, multe .0 li rare rral SlIS. Nicoltli cetăţl au arsu, şi au răsturnat; pănă au vinit şi la A vrelil, care 0plllh lîIlD�ttila. celate tare spreJ'inită fiind, acolo au agluns şi Aetie, înpreună ave lacon c'al). 15. Theofan CU Theodoric, şi cu [1eorul lu'i Thorismund, cu oştile H.omâneştl, in.�lidstelT·Gl'igo- şi a soţiilor', şi îndată l)e Attila biruind, cetate au mântuit. Ce l'le e oron. ('al' 2. Jsi,lor Attila CU atâta macar în samă cevaş nebăgând, ş'au tras oştile 'tlll.HlI'OIlIC·,CIl� °lot- la« câmpir Cataloniir; unde de iznoavă răzhoiul prospătânc1u-se, II 01'. aSlO( or I şi !'lati.e În groznieă bătaIa, şi: dintr'amândoâ părţile, multă moarte s'au HI'OlllC. făcut, cât de to '( să fie căzut 180 miI de oamen'i, osăbr de 90 mii ele Ghel,enc1I, şi de FranchI, cariI deosăbit s'au bătut, - + 'i. '1." • . , , n i / / 'i, " " t. . '" .,' .r; l . ,. . ( ... , 7 [289] r CAP. XVII. 289 unde macar că Theodoric Cratul Gotthilor au perit, însă Ro­ maniI biruitorî au 'ieşit. Iară Attila cu câţl Varvarl f-au rămas, au fugit la IlIirie. Attila Iarăş la anul 453, întrasă cu oşti ,J,C!.453. în Italie, fiind de oştile lUI Marchian gonit din IJliria: şi acrnu sta pe lângă Acfilia; Ce Valentinian înpăratul, trimiţind la dânsul sol, pe Papa Leon, cu cuvintele I-au înfrânt; şi aşe Attila atunce din Italia, nefăcând multe stricăclunl, oştile ş'au scos. Eşind din Italia, au întrat în Gallia, şi au năbuşit asupra Alanilor, cărora Thorismund Domnul Gotthilor, intr'aglutoriu viind, cu războlu pre Attila, au biruit. Attila, văzind , că spre Italia lul nu-i merg lucrurile cu năroc, s'au întors tarăş la Schythie, şi nu după multă vreme, let 454, sau precum socoteşte Ricţiolus I,eI. 454, 455. 455, în nunta unit copile, ce vre să la; cu vin mal mult îndo- pâridu-să, i s'au slobozit singele pre nărf, şi aşe stărnutând singe, au murit. De moarte Attili], Nicolal Holah, în Carte ce o nu, meşte Attila, mal pre larg scrie aşe : «Attila, zice, întâl au cerşut să Ia pe Honora, sora lut Valentinian, ce în zădar Ieşindu-I pofta, să fie luat pe fata Dornnulul Bactrianilor, pre care au fost che- mând-o Micolta; ce acmu el pre bătrân, la vârstă, şi din fire fiind slăbit, şi vin mal mult de' cât s'au căzut la nuntă să fie băut, şi noapte, cu copila peste măsură gtucându-să, de multă oste- ninţă, să i să fie pornit în somn li singele a-l cură din nas, şi aşe dimeneţa să I fie găsit miresa mort». Iară acesta poveste, precum Attila să fie cerşut pe sora lul Valentinian şi copila acela, să fie fost fata Domnnlut de Bactria, nOI, de unde au luat-o el, n'am putut afla., După peire lut Attila, ficorul lUI cel mal mare ,.' Dinzig, au rămas Domn U nnilor din Pannonia: Iară cel mal mic, căruta Bonfin îl mal zice Ernac, luând o parte de oştl � � , , s'au aşezat în marginile Schythiil cal mici, care astăzî Iaste locul denafara Orâmulul. Aşijdere Decada 1 Carte 7 zice, pre- Bonfln Decade 1, cum nişte rude a Attili)', Evmeglur, şi Vultizic, să fie apucat carle 7. Dachia măluroasă, (care Iaste din Tisa, pănă în Olt), Iară o parte de Unl înprăştiindu-se, pănă la Machedonia, şi la ţara Grecescă să fie agtuns, aceste cu toţiI, pen cet, pen cet S'dU potopiti de unde au rămas la Ungur) zisa, care zice; Ca unil în Greţia s'au dus; adecă carit ce s'au făcut nu s'au mal ştiut.» Istoria Attilil, 19 1 1 III " 1 J.., '; .,1 / "(�. :. . [290] 290 CARTE IV 1 j '1 1 I 'j l' f, I . " I i I '1"I'C!l� Y01'uieu 1. În P,'itlo,lol'ip. '! )[ a i o r a II J.i>! 456. I \ .,. L, ../" pentru acesta oare ce mal pre lung d'inceputul, pănă la sfârşitul luî, am adus-o ca să poată chiar Cititorlul nostru, a cunoaşte; că de şi mare, şi lat au fost pojarul acestui Varvar, însă tOţi scriitoriî (câtl nOI a vide am putut" CăCI şi alţiI, carit la mână ne fiindu ne, cevaş dintr'ânşiî, a 'pomeni n'am putut), unul ma­ car nu pomeneşte, A ttila sau - să ife stăpânit Dachia peste tot, sau să fie trecut prin Dachia de gos, fără numar câ� o dată, i-au agllns prădătoril, şi pănă la dânsa, precum. s'au pomenit. Pentru acasta dară, greşeşte săracul Necula] Costin (Dumnăzău să-l Iarte), căcl în Istorioara sa de Dachia, la Capul cel mal de pe urmă scrie, precum ţara Dachiit să să fie pustiit pre vremile A ttilit, şi să fie stătut pustie, toată ţara acesta, unde ,traim nor, mai bine de 600 de ani; Ce greşala lUI pre lesne să poate arăta, căcl întâi pune năpădire Attili'î la anul 401; şi Attila au întrat spre părţile apusuluî la anul 449; precum toţi Istorioit într'un glas mărturisesc, şi trecere oştilor prin Dachia să nu fie fost, curat s'au arătat. Aşijdere precum pănă la vinire lui Dragoş Vo d, ca­ rele după greşită socotela Istoriculuf Moldovenesc, să pune la anul de la Adam 68G7; carele Iaste de la Ils: 1359, nu 400 ce �10 ant sint la mijloc; în care an, după socotela lui Costin, ar fi trebuit ţara noastră, să Iie stătut pustie. Ce nOI mal mult dintre cele omeneşti pe omul trecut, ne supărându-l, în cursul hroni­ culuf înnainte, de va aguta Dumnăzău, nu numai nepustiită ţara să fie stătut, ce încă cu mulţl ani mal înnainte, de Dragos Vodă, bine întemeiată, şi cu Domni vestiţi ţinută să fie fost, o vom arata, aşe cât şi el, (Dumnăzău să-I pomenescă), de ar fi viu, şi să vază Istoricil, pre carii poate fi în viaţă a-l vide nu i s'au tâmplat) singur greşala sa cu dragă inimă ar mărturisi; ce acesta lăsind, să vinim la cuvânt. Valentinian înpăratul Apusulut, încăş la anul 454 Mart: 17 fu ucis de Anichie Maxim, în câmpiI Marţiil, în al treîzecele an, a înpărătiil lUI, şi a vârstil în 36 de ani. După moarte lU1 Valentinian, au stătut scaunul apusulul, fără înpărat, Îun'i 10 zile 15, pănă când Leon Înpăratul răzsăritulul, au trimis pe Maioran, maT marile oştilor, înpărat la Roma, let 456 Ievr : 28, căct şi Ma -chian înpăratul răzsărituluî, într'acelaş an în 26 "'> . ... s '", . .'. I • .' t � _ . i • " i fI 1/; -.;t;. � , , �< .. �'. "",' " '. � " j • . ',')' .' " , ·1 .;' t .;." " l '1. [291] CAP. XVIlI. 291 r I � Sever. J,et 460. Ithachie şi Sigon. a lUI ghenar: murise, după ce ţinusă înpărăţila anl 6, lunt 6; şi după dânsul au stătut la înpărăţie Leon Thracul, precum zisem; Iară Maioran, s'au încoronat înpărat Apusulut, în' Ravenna, April începându-se. CAPUL XVIII. Dovedeşte-să tratul Romanilor în Dachia, de la Leon Thracul, Leeu. pănă la Zenon. Inpărăţind la răzsărit Leon, şi la apus Maioran ; în părţile Da­ chiiî ceva să să fie lucrat, Istoriile anume nu pomenesc; fără numar la anul de la Hs: 460 scriu, precum Dinzig, ficorul At­ tilil, stând în locul tătâne-seu înpărat IIunnilor, multe războae să fie avut cu Varvaril, car il după moarte Atti lil, vre să lepede gugul de pe cerbice lor, din cariî Întâi era Ostrogotthi'î; cari! nu numai căcl de supt stăpânire lIunnilor s'a deshătut, ce încă J,et 461 în părţi le Pannoniil Crăjîaaşezindu ŞI, decila precum Hunnilor, aşe altora straşnicl au rămas; iară al doile an, Let 461, Maioran înpăratul Apusului, au perit ucis de mâna lUI Reţimir Gotthul, mal marile oştilor, şi au stătut la inpărăţie Sever. Maioran au' înpărăţit anî 4 lunt 4, şi au perit în 7 a luf Avgust, în anul 463. OstrogotthiI, cer dezbătuţl de supt Hunt, şi apucasă o parte din Pannonia, au întrat cu pradă în Thrachia, ele acolo în IJl iri !!'; ce mal pre urmă au făcut pace cu înpăratul Leon, şi pentru cre- dinţa (precum scrie Sigon), Theodomir Domnul Gotthilor, au Lei 46(5) . dat zălog înpăratulul pr.e ficorul său, pe Theodoric ; fiind copil de 8 anl, carele mal pre urmă s'au 'chemat Veronenul, Let 46(5), s'au tâmplat peire Iul Sever înpăratulul apusulul, de care mal A Il t h i mi e. SUS am zis. După moarte lUI, au stătut scaunul văduv un an, J,eI467. şi lunl 8 pănă când s'au ales înpărat Anthimie, carile s'au în- Procopie, rart. coronat la anul 467 April 12. pre aceste vrernf multe războae 1.. Nicltifor , "'1 Afri ăl 1 Gl . D V carte 13, cap 17 să pomenesc III parţi e ric: 1, une e lerserlC omnul an- dalilor, mare biruinţă au dobândit asupra hatmanilor lUI Leon, că având aproape de 1000 de vase, cu blăstămăţiia lUI Vasilic, lu' , Z d 1 l·t ': , , -0'-. ;. -� [292] 292 CARTE 1V .. � r lr r i t� : r' l' mal toate au căzut pe mâna nepritatinilor ; cu care decira atâta I ' . J,eI 469. s'au întărit Vandalil, cât de nirne nu să mal teme Iară Let 469 1 (scrie Marţelin), 'precum Gotthil, şi Hunit, multe războae au avut în Pannonia; între sine gâlcevindu-se, carii de cari)' o vor stă­ pâni, ce pănă mal pre urmă Gotthi! birui nd pre Hunl, nu nu- l/ mal Pannonia au stăpânit, ce încă şi pre Densic ficorul Attili'( , ! omorând, I-au tăiat capul, şi l-au trimis la înpăratul Leon în i Tarigrad; CăCI Gotthil (precum mal sus am pomenit) cu în pără- go:;t\:a:'��·14. ţila răzsăritulut ave pace, Let 470 Hunniî, lovind în Pannonia pe de cela parte de Dunăre, au prădat pănă la Dalmatia, ce în­ napot cu plenul întorcându-se, i-au lovit 'Theodomir Domnul Got­ thilor, şi nu numai căce i-au bătut, şi tot plenul au scos: ce încă şi pe lIunicmund Domnul Hunnilor, I-au prins viu; însă pre acesta nict I-au omorât, nicî l'au trimis la Tarigrad, ce făcând J,ei 4i2. Între dânşi) un aşăzământ, l-au, slobozit. Let 472 Iunie 11 Riţi­ mir s'au sculat asupra lUI Anthimie curnnatulul său; (căcl An­ thimie ţine fata lUI Riţimir). Anthirn macar că în Roma să în­ chisese, ce nicf aşe putând hălădui, fu prins şi ornorât, după ce au inpărăţit ani 5 lunt 3. In urma lUI au stătut la înpărăţila . Olivrie. l' Apusului Olivrie, carile trăind numai trei lunt, şi 23 de zile, igeu carte ":1:; ,tal'\eliu. TlICO- au murit Octomvrie 23. după carele au trecut luni patru, pănă n , c!asD·��o(!Ol'.· s'au ales la înpărăţie, Glichirie, şi la anul 473 în 5 a lui Marte j ave iacou I Le! 473. s'au încoronat inpărat în Ravenna. Aceste amestecăturt, şi războae toate câte s'au pomenit, alave sint, că de Dachia nicl unul, nu s'au atins precum; singur! Is- Ithachie. toriciî arătând, altă dovadă nu le mal trebulaşte. precum şi la anul mal denainte trecut Evar ic Domnul Gotthilor au prădat Lt-! 47-1. la Luzitania. Iară Let 474 în luna lUI Ghenarie: Leon au ro urit !,eoJl.rel tâl�'\r. de vintre: după ce inpărăţise anI 17 Iăsind la înpărăţie pe ne- ;va!!l'lC carte 2, t v L 1 tA v fi ' 1 1 v Z A - A f ca; 17. Thco. pO u-sau eon ce anar, \Coru Ui enon; mca prunc m aşe fl\uinişiTlLeo,!or. fiind, carele trăind, (precum scriu Fasţiculile Sicull) numaI 17 luni, încă necunoscând ce luase, c-au pierdut, şi a·au lăsat, după Julie Nepos. moarte lUI într'acelaş an Iulie Nepos (carele mal înnainte Leon \larţe!us şi Cus- ' piu de lucrurile înpăratul îl fhcusă Chesar, şi-l însemnase să fie moştenitorlu în- GotilLilol' .. 101'- părătiii apusllul) sculându-se cu vasele au întrat în Italia şi pre uau(l carte t. 1 1 , .... Glichirie, carile nicIO g-ătire de oaste având, au scos din înpă- : il" ..., .: i',.·.,. i { ,ii: . � . -.;:;-. � , , it .- .. :". t " , '_ � ,o'" • .. �. ',:·I ..... " . , , . . , C?- , . l ... • I . , [293] CAP. XIX. 293 răţie, şi l-au făcut episcop Saloniil. Şi el în 24 a lUI Iunie au înbrăcat haîna înpărătescă, Murind pruncul Leon, tată-său Zenon au stătut la înpărăţiîa Răzsăritulur; Alţi] povestesc precum Ze- Vlctt'op Turo non, vrând să omoară pe Leon cuconul, marcă-sa Ariandna, sup- IIU\. puind altul în locul lUI, să-I fie ascuns; şi apol mal mare făcân- du-să, să-I fie tuns Cliric şi decila supt Shima Călugărlască, necunoscut, să fie trăit pănă la înpărăţila lUI Iustinian; Ce aceste basne să fie, le socoteşte Pata vie, Parte 1 Carte 6 Cap 17. CAPUL XIX, Dovedeşte-să traiul Romanilor în Dachia, de la Zenon, pănă la Anastasie. • J , In al doile an acestuf înpărat, carele Iaste anul Domnului Hs: 475 scrie Chedrin, precum Serachinenil Asia; şi Hunnil Thrachia au prădat, şi înpărătila tare au destrămat; Zenon înpăratul des­ fătărilor dăndu-să, şi, de grijea Publicăl, puţin îngr ijindu-să. Aşij­ dere la anul 479 Theodoric Domnul Gotthilor, cu pradă în Greţia, cevaş n'au putut isprăvi: căcl Sabinian Hatmanul oştilor de la 11iria, eşind înnainte lut, l-au oprit, şi lau înpins înnapor, Let 479 Theo doric Schythul, Picorul 1 U! Triarie cu GotthiI întrând în Thrachia,. au prădat-o, pănă au vinit şi supt zidurile Ţ'arigra­ dulli1, şi ar fi luat şi Cetate, de n'ar fi simţit vicleşuş'ul oame­ nilor săt,-de care lucru sculându-să de supt Ţarigrad, s'au dus la IIliria: unde, căzind de pe cal, şi dând într'o suliţă ce sta la un car înfiptă, s'au înţăbat într'ânsa, ş'au murit. Aice, cu acest Cap, sfârşitul' Cărţi] aceştila, vrănd s� dăm; pentru dovada traîuluf Romanilor în Dachia, şi precum Dachia supt stăpânire înpărăţieî Romanilor, Iară nu a altora au fost, do­ vada ce mal de pe urmă vom aduce, la care socotela noastră, ca la ur fier de corabie, neclătit, şi ne mutat legând, nu numai cât în vremile trecute, Dachia supt stăpânire Romanilor să să fie ţinut, să va cunoaşte: ce încă pentru vremile viitoare, (carile sint să zicem înnainte), mare lumină, de adeverinţă Hroniculuf I 1 Zenoll. J,H 475. LtIt 419. I Evagrie Cal 3. ('ap. 10. 1 419. Evagl' ('ar 3 Cap. şi Jlal'ţelil' 1 J.. t '; ': >, ,1.: i � \ •• ;r '.,�. .' > [294] 1, 29J CARTE IV l' I I nostru} va aduce, şi precum Canoanelor, carele cititorruluî nostru, întâl am dat, în toate potrivindusă, Iară socotela împotr i vnitciţlor, (,!It 4�3 împotrivindu să va arăta. Dect dară Let 483 Evaric Domnul Gotthilor, în Gallia după ce domnisă 17 anf, au :rnurit, şi au stătut în locul lUI Domn, ficorul l.l.ll, Alaric ; rară Theodoric, carele era din familia Amalilor, alt Domn. a Gotthjlor, plecân­ du-să înpăratulut, cu mare cinste I-au prii mit Zenonj pu indu-l mal mare pre în vătătura oştilor)' şi însămnân du -1 să fie şi con sul, şi cătră acesta l-au pus Voevod pre oştile Daohiit mălu- roasă, (care precum să fie o parte ne ţara: muntenescă, mal de- J,C( 487. nainte am arătat), şi pe cele din Misia, unde au stăpânit ace Voevozie pănăla anul 487} într'acesta an. scrie acel�ş Istoric} pre­ cum Theodoric Amali, săturându-să' de bine-facere, lUI Zenon în Misia, s'au viclenit; şi hotarăle înpărăţiil au începuf a prăda; în­ potriva a căruia macar că Zenon şi-arme gătasă; Însă au socotit mal bine prieteneşte, şi cu binişor să-I poarte, şi aşe lau îndern­ nat mal bine să între în Italia, gturăndu-î precum îi va da şi cărţI} şi agîutortu, pentru ca să-I piimască, întrând acolo. Theo- I,�t 490. doric încă după sfatul înpăratulut lăsindu-să, şi văzind că alaltl ,.ţ.eldllS a�oIIOş, Gotthl din nernul lor acmu în Gallia, lin trăila, şi auzind l)re- SSIO OI' ŞI 01'- nand cum Herulil, nem prost, şi întunecat, Italia, ca cum Il-ar hi fost de moşie, vre să o ţie, îndată cu toţil cu al săî s'au gătat să margă la Italia. Şi aşe let 490 Theodoric Amali, (carele mal pro urmă s'au chemat Veronenul], pe mijlocul ernil, s'au sculat cu tot nernul Gotthilor, cu muert cu copil, şi cu toată povijie ca­ selor; şi eşind din Misia, au purces spre Italia. Odoaţer Dom nul Herulilor, vrut-au să-I închiză cale la munţf ; ce ceva a is­ prăvi n'au putut. ApOI la apa Sonţium, ş'au dat războlu ; unde Theodoric au fost hiruitorlu, decila Iarăş l-au biruit la Verona, şi aşeş de tot au spart pe Ocloaţer. După izbândă îndată au luat şi Cetate Verona; pentru acela decila s'au chemat Verorienul. Odoaţer pierzind războîul, şi oamenii au fugit la Roma; Ce Ro­ manif având cărţî de la Zenon, pentru ca să priimască pe Theo­ doric, să le fie craiu, n'au priimit să lasă pe Odoaţer în cetate. El văzind că şi 'n Roma nu l-au priimit, a fugit la Ravenna, U.l,Hle aşijllere ne pl"iimindu-l, uu sabia ş'au făuut cale În uetate. 7 , -.;1;. � • . �.. "4.' � I '.. • , , . l .. . (. "'. I [295] CAP. XIX. 295 După acela Odoaţer mal culegând oaste Iarăş au avut cu Theodo­ ric războî, la apa Duca; ce şi acolo bătut şi gonit fiind, au fugit la Ravenna. Theodoric decita încungturând Ravenna, au bătut-o 3: ant nepărăsit. Odoaţer, macar că de de mult, noapte fugisă din cetate, văzind că acmu n'are ce să mar face) au căzut la rugă­ mente, şi la pace, poftind pe Theodoric, să priimască să fie arnân­ do! soţii, şi să înpărăţască de atocma, în Italia, care Theodoric întâi au priimit, apoi. chemând pe Odoaţer la veselie, l-au omorît, şi au rămas el deciîa singur stăpânitorlu ; Iată Iubite cititorrule, de adeverinţă Iubitorrule, cum de frumos, şi ele curat arată, şi dovedesc Istoricil;: că Zenon înpăratul au făcut pe Theodoric Voevood, (au precum cu vântul scriitorluluî laste Maghistru) oşti­ lor din Dachia, şi. din Misia; dară dacă nu era supt stăpânire Romanilor, ce căuta oaste rornânîască în Dachia? Şi ce ar fi pus pe Theodoric Maghistru oştilor, în ţara de alţi) ţinută. Ai ce să zicem şi nOI cuvântul lUI Costin Logofătul, că rău să prinde mano, ţigăneşte. [ar de ar socoti că ace Diregătorie, caro au avut Theo­ doric în Dachia, şi în Misia, supt acela nume; adecă să se cheme că Dachia au fost stăpânită I de Gotthl, şi aşe nu să prinde, şi nu mano, ci aşeşl nicl Lado loc nare, în limbă ca acesta ţigă­ nescă. Nu să prinde, zic, chiei orânduit de altul a fi într'o dire­ gătorie; nu Iaste stăpânire slobodă seu precum latineşte zicem: Dominium absolutum, stăpânitortu în voe lăsată; ce de la altul ţinută şi dependens; Iară noi pentru voia celor ce vor vre să-ş ţie pizma ce- d'intâl neschimbată) macar că le dăruim şi actEfta, şi să zicem, că Theodoric, întâi au fost Voevod în Dachia de la Zenon înpăratul .orânduit, ce apo! viclenindu-să, au ţinut.o în pu­ tere, şi slobod; ce şi aşe tor încă nu să prinde. Intâl că scriitori] zic, că Tbeodoric au eşit cu tot nernul seu din Misia, Iară nu elin Dachia; de unde să cunoaşte, că după ce s'au viclenit Theo­ doric, Romani! din Dachia, şi slujitoriî el, s'au tras de lângă dânsul; Iară de ar zice în potrivniciI, că acesta scriitoril nu po­ menesc; vom lăsa şi acesta după vola lor. Ce şi aşe acestă stă­ pânire a lUI Thsodoric, mai mult de trif ant n'au fost; căc! el s'au arătat nepriîatin înpărăţiil 16t -187; iară elin Misia cu totul s'au răd icat lut 490. Deol stăpânire, sau mar adevărat să zicem Prucepie [300] 300 CARTE V chedon, a căruia înpărătie şi fapte au stătut mal înnainte ele Cfintus Curţius cu 360 anl, Aşe Plutarh, după 400 anl, au scris de lucrurile Iuf Filip, şi a lui Alexandru. Să nu 'pomenim aice pre Moysăl marele Proroc, şi Hatrnan nărodulul Izrailten, carele '" cu suflare Duhulul Sfânt scrie Isţ9riia facerii lumil, care au fost mal înnainte de dânsul cu multe- vacurt, ce să pomenim pre . i Iosif, şi Filon, carit Iudei fiind, şi în limba Ellinîască, pre la anii după naştere Domnului Hs: 60. şi 70 pănă la '90,' Istoriile sale au scris, şi mal ales Iosif, carele au alcătuit Carte de vechime lucrurilor Iudeeştl, de la începutul nernulul său, pănă la vreme lor: Istoriîa de atâte mir, şi sute de ani, din puţine fântânele Istor-ii] Sfinte, în marl ape, şi râurl prefăcând-o ţ.ăşe 'I'itus Livius, carele au trăit pănă la anul după naştere Domnulut Hs, al noaâ­ spră-zecele, au scris Istoriîa Rcmanilor, şi lucrurile mal' dena­ inte de dânsul o mie şi mai bine de anl. Aşe toţi alalţl luând, şi cu puţinele semne indămânându-să, Istoriile sale au şăruit, şi la cel căzut a lor stau, şi ehi p Il-au adus. Acestora dară şi nOI a ne uita de vom îndrăzni, ce spaimă şi ce ruşine ne va tim­ pina, şi macar, că cu întrlagă a inimii ştiinţă zicem, că nu doară cinste, şi lauda a pomeniţilor Istorict pretendeluim (vom să cerem), (că acesta de am şi gândi, nespălată pată feţii noastre am pune); Ce ca molmâţa lucrurile omeneşti ulmind, după slabe puterile noastre, ne vom nevoi, ca din însămnările, şi toanele unor mal pre urmă Istorici, la i vală, şi la arătare să scoatem, ce au lipsit în cel vechl, şi ce au trebuit să nu lipsască, adecă cele ce Istoricii cel mal vechi, sau cu condelul lî-au trecut, sau de nu Il-au trecut, cu răutate vremilor nl-au perit, sau de sint şi de faţă, ce sint puţinele, şi arnelăţăturl numar, mal pre larg, şi mal curat să le aşezăm, precum pofta adeverinţir, şi a iuhi­ torilor de ştiinţă adevărată pofteşte să le dovedim, precum ceste, ce cât de târziu, şi de nou să zic, altele să nu fie fără numar, Jarăş acele, ce în vremile lor adevărat au fost, şi s'au lucrat. Şi zisele cestor mal de pre urmă DU scorniturt de Crierî, (nu de Dumnăzău acesta în capul vre-unul Istoric de adeverinţă Iubi­ torlu să încapă nicî povestiri plăzrnuite, ce celeI ce cu condetul , t � I 11 1"1 I ( , I � 1 II . , I .. :1 " ., , II , I l .lR����_��·����4�."""""C:�"""""""""� , •.• I • : t � _ . • • . j i. '� -, :!: . .." � � 1. • " �'� ... ' .. .. r > ", , l [301] r CAP 111. 301 arunce trecute, acmu din închisoare uităr iî izbăvindu-să, la lu­ mina pomeniriî, să vie, precum cursul Hroriiculut, pre la locu­ rile, şi vremile sale, în nain te pri velif, şi gtudecăţil Cititorlu lUI, le va pune, şi le va arăta, CAPUL III, Arată să, ce din/âla Bulqarilor ieşire spre părţile înpă:'ăţiil Romanilor. Intâl dară trebue să să pomeriescă, că nOI 111 a Hroniculul Anastaste. nostru carte 3, cap. 2: 3, curat. am arătat, precum mincîunos, şi cu năpaste Iaste Dachiil numele Flachiif, pre carile vor unit aşa numal p'entreg, şi fără nict o socotelă, cu mulţi ani mal denainte de descălecatul el cu Romani, să i-l de; şi cu năpaste asupră să i-I pue, unde nOI pre scurt pentru acesta ameliţind, cuvântul am cruţat: ca ai ce la locul său, pre larg ,să·1 zicem, şi să-I arătăm. DeCI pricina, şi născătorit acestui nume nou a Dachiil, fiind Întâi Bulgar'il, 'ÎntâI pentru a lor Ieşire într'aceste părţf să zicem trebutaşte. După prăzile Attili] (pentru carele în �[lLr(eIill şi Zo- , naras, carte 1-1. carte trecută, mult s'au zis), cu 48 de anl mal pre urmă, scrie tap. 2. Marţelin, precum let 499: in 7 ani a .înpărătiil lui Anastasie, J,H 499. inpărat (precum însămneză Calvizie la acesta an, şi Patavie Call"iz În lh-onu- , 1 ' 7)" r Gl hi Ch dri . A '1 10 I . 111 lnghle la acesta parte , carte ăr leorg Le e rIn zrce-într a - e Ş\ -, e an. Patavte in an a înpărăţijr .lUI Anastasie despre părţile CrivăţuluI, s'au :trătat Sj�"'illliN\ m- A tAI" 0'1 E '0 o 1 V '1 BIr '. o o 1l11IorPart�1, 111 a spre parţi e 1,vropu marnu ar van or o gal' ; caru pana cai-te 7. atunce piCI văzutr, nieî auziţi, necum ştiuţi Iera în r)1rţile în- părăţiif Romanilor. Aceştâdară Bulgarî, rădicându-să de piste apa Volga, (de prc care şi numele' au), fără veste. şi tot de o dată au intrat în hotarăle Romanilor, şi pănă la Trachia peste Dunăre prădând, marI răutăţI. şi jacurl au făcut: Înpotriva a cărora Anastasie Înpărat, trimiţind oaste, lI-au leşit înnainte la apa ce să chemă Zursa; şidându-Ie războlu fură RomaniI biruiţi; Multe capete de frunte şi 4000 de slujitorl pierzind, Inpăratul Anastasie văzind că în potriva anem vrăjmaş ca acesta, cu armele ee va nu va pute • =. I ,,' ·0' .... , . In l' , ' .' [302] folosi, multă sumă de hanî dându-Ie, I-au mal potolit, şi într'aco da�� din hotarăle înpărătiil să Iasă, I-au înduplecat . .'Bulgaril înnapoj întorcându-să, tocma la locul lor să să fie întors, au prin locu­ rile hotarălor înpărăţiil, să fie -răm aS,,1a istorici curat a cu noaşts n'am putut. Ce atâta numar cât Iarăşl acela istoric scrie, precum la anul 502 Bulgarii Iarăşl să fie' întrat cu pradă, şi să fie vin it pănă aproape de Thrachie. Aice cititorîul, bine de va lua sama acestor doaâ prăzt a Bulgarilorţ. -doaâ Iucrurt ya insămna, carele '< , precum trebue, cunoscându-să,' multă lumină socotelit ce vom să zicem) vor da; unul dară Iaste, că în prada dintâf au trecut Bulgari] prin Dachia Misie, pănă la. Thrachia ; Iară al doile precum s'au apropiat numar de Thrachia, din care alave Iaste, că Bulgari! sau aproape de Dachia,an stătut,' când s'au Întors din năvala dintâl ; sau în singură Dachia, spre părţile câmpulul sau oprit; adecă peste Prut spre Nistru. Deci orf cum ar fi fost, într'alt chip nu să poate înţelege, fără numar, că Bolgariî prin Dachia II-au fost a trece la Misia, şi la Thrachia, şi ochif lor de ochil Romanilor, întâi în Dachia să fie dat, apot alure. Acasta socotelă adevărată să ne, dintr'acelaş istoric, să dovedeşte, de vreme ce scrie) că Bulgaril, la a doa vinire trecând în Misia, au rămas într'ânsa, şi Anastasie înpăratul, cu deasila de acolo Să-I scoată neputând, Il-au dat cale să trecă în Pannonia. Şi aşe Bulgari) let 504 au trecut Dunăre, şi au întrat în Pannonia, unde îndată au luat cetate Sirmion (care să fie fost din potriva Beli­ gradulul alure am arătat), de untle să cunoaşte, că de n'ar fi trecut Bulgarit întâl prin Dachia (măcar că acesta istoricul a nume nu pomeneşte), n'ar fi scriind, că din Misia sculându-să au întrat în Pannonia, care Iaste peste hotarul Dachiii spre apus, precum şi ele acesta în doaâ tre] locuri s'au pomenit. Rămâne dară adevărul, precum Bulgariî, când de la Volga au Ieşit) întâl să fie văzut în Dachia pre Romanil, acolo trăitori, şi pre acel RomanI să-I fie numit cu numele, carele au fost având în limba .. lor Romaniî, pentrn care acmu aşe pre rând vine cuvântul, să cercăm să aflăm, şi să arătăm, Romanii la limba bulgărrască (care una cu ce slovenescă să fie, nime să va afla să tăgăduiască), ce nume au ·wut. �- . - - - I I ! 1,.:1 502. '� I • :i k li " �- : �, .: ; I ; �- Le! 504. I I � i ,1 l' I 302 'i. c CARTE V : � I • -); ..... , . �.. 4' , . .fi . . � (. ". I l [303] CAP. IV CAPUL IV. 303 tFf I Dovedeşte- să, precum numele Dachiii, Bulgal-iif să-l fie schimbat, şi precum Moldovanul, şi Romanul, în limba lor tot un nume au. Cu greşită a voroavei deprindere, Non usu, sed abusu, s'au părut precum numele Dachiil, şi a Romanilor într'ânsa lăouitorr, într'alt nume nou s'au numit, că precum cu bună dovadă sin­ tem să arătăm, nu mutat numele, ce într'altă limbă tălrnăcit, să fie, şi tălmăcire decila să să fie ţinut În loc de nume nou; rară amentrele În hirişita sa şi Dachia, şi RomaniI din Dachia, precum dinceput s'au numit, tot ase şi astăzt să număsc. Aflăm dară din hronicul Slovenesc, precum cel vechiu a .Rornanilor nume, la limba Slovenesoă să să fie chemat Volohă, care nume lll'ouog'l'arul astă-zt n i-l dau noaâ Moldovenilor, (şi macar că şi) Munteniî, tot S 1 �1:,�.1:2e9� ' supt acest nume să cuprind; însă mal pre urmă ll-au zis Mul- tent, de care mai înnainte să va zice], că vrânrl Hronograful Slovenesc, să scrie, cum au gonit odânăoară Romanii pe Slo- venl de la Dunăre, într'acesta chip scrie: «Volohomje naşedşim na Dunaiskia, Slovensr : i şedşim im vnihă, inasilureştim irnă, Slovenej E prişedşe, sedoşa ovina Vislerete, iprozvaşase Pol iane, i proc.» Aşe acastaş, cu acastaş cuvinte mărturiseşte, şi Letcpi- LHopiseţul SI I 1 d . . ă o tă o o venese pen(1'l seţu rusesc ce mare, e pre care ŞI p na as ZI, cel ce vor să multe uemur scrie hiriş Sloveneşte, când ar vre să scrie numele Romanulul, Slovellilol'. şi a l\Joldovan-uluI, într'alt chip să le zică nu poate, fără numar cal't<· 1. , , şi cestula; �i celula Volohă ; Iară când ar vre nu după lirn1'la Slovenescă, ce după ce Iătinescă, să scrie, atunce VoI o h ă numele ,. hiriş rămâne a Romanilor din Dachia, adică din Moldova; rară .Homanilcr din Italia, 'Ri mI e ne,' de pe numele, adecă, aI}omir; de unde de cât zările Soarelui 'mai luminos să vede, că Bol­ garii Întâi de RomaniI din Dachira dând, pre hireş numele Ro­ manilor, În limba Slovenescă l·or ştiut, Volohr, I·au chemat , adecă RomânI, şi ţara Dachiil, în care RomaniI Iăcuia, Volos,tele, cala Zemle, adecă ţara sau pământul Romanilor, AceşteI soco:t neclătite mărturii ne sint toate nemurile, a cărora limbă pre limba -1 i � \ .. ;i �, �. :. [304] I , I l' 3040 CARTE V ----,--,-------- - r:' , III II I ' ! i li " ( .. Slovenescă malcă că cunosc, precum sint: Rusiî, Căzacil, Leşil, \ Bolgariî aceste, SloveniI (carit mal pre urmă şi el' au vinit în părţile Evropil), Boerniî, Sirhil, Bosneniî, şi alalte nernurt, ca­ rele vor mal fi, toate aceste, după -eel hireş, şi vechiu nume a Romanilor, în limba lor, Volohs, ne zic şi noaâ, şi Romanilor , din Italia, care nemurl decila, mart, .şi vestite Crăit în Sarmatia, în Misia, (căct în Dachia noastră vre-un niam de aceste să să fie stăvit, la vre-un istoric, a vide nu n,e s'au tâmplat) în T'hrachia, în Dalmaţia, în Pannonia, în Illiria, şi in" Bohemia, au pus, şi au întemelat, (carele tuturor ştiute fiind, acmu aice mal mult a le număra nu ne vom zăbăvi), şi' de la dânsele altele cu vreme deprinzindu-să : ca cum în limba lătinescă, şi românescă, nou nume ar fi primit, Dachiil Valahia; şi Romanilor din Dachia, adică tuturor Românilor, cu un nume de obşte, Valahî, li-au zis, Iară amentrele numele acesta, .după tălmăcire tllmhil Slove­ neştî, căutându-să, nicl mutat, nict . schimbat Iaste; căcl Voloh Iaste, precum am zis, Roman, şi Voloscala Zemle, ţara Roma­ nilor, precum nOI singurl, şi astăzi Românî ne zicem. CAPUL V. Arată-să, precum numele Vnlahiii, după aceste tâmplărt, multă vreme) cu Moldoveni'l, tuturor Românilor, de obşte au fost. II I ". După schimbare, sau mal adevărată tălmăcire, nurneluf Da­ chiiî în Volohia, multă vreme, toate trel ţărâle pomenite, cu un nume s'au numit, pănă adecă când Dornniîa, dintr'una în doaâ, s'au despărţit, pre care vreme, Parte Valahi il ce mal mare, de pe apa Moldova, numele a toată ţara mutând, s'au numit Mol­ dova; singură ţara Mun tenescă, cu numele Valahiit rărnâiud. Ce pentru adeverinţa acestuîa lucru, a noastră socotelă într'o parte dând, singure mărturiile Gheografllor, să aducem, şi pentru nOI ,uve�l� întru- el să grăîască, scrie lohan Bun, din Gloverie Gheograful: «Lă- , cere In Gheo- . . . . . ,�r8f1e, de Da" CUltOrJI ZICe acestor ţări (adecă a Moldover, ş'a Munteniiî, ŞI a I,Ha, cap, 18, Ardelulul] mal de nainte au fost Ghetî, cărora după socotela lUI ., I '. . , , .; ( I 1 ': • � � , �, , , , , ·1 l .# _ f· ., I [305] CAP. 'il. 305 _'l. I Plinie, Rornaniî lî-au zis Dachl; Iară după acela s'au despărţit Dachira acesta întralte numere noaâ. Decl care de mult s'au fost chemând Dachia din mijloc, apoi s'au numit Transilvania, adecă cum zicem nOI Ardlalul. Intre acesta şi Între Dunăre s'au zis Valahia mică, adecă ţara Muntenescă. Intre Valahia mică şi între apa Prutulur, aşijdere Între Prut, şi Între Nistru, pănă la mare negră, s'au chemat Valahie mare, adecă Moldova.» Aşijdere ace­ laş Gheograf, de Transilvania, Cap. 9 zice: Care ţări acrnu, cu deosăbite numere să chemă, Valahia şi Moldavia, In vremile mal vechi tot cu'n nume, Valahia, să chema, Deol nol mai mult cuvân­ tul ne lungind, pentru acesta a Valahiit de obşte nume, cu măr­ tur ila streinilor, pre Cititorlu îndestulit să fie poftim, rară nor vom arăta pricina, cum strcinil, şi megiraşit de prin prejur; şi când au început pre aceste ţărr cu ale sale numere, a le chema. CAPUL VI. Arotă-să pricina, căci ţăr:âl� aceste mai pl'e urmă, cu deosăbiie numere, s'au numit. Pricina, pentru căcl nu toţl streinil, pre aceste doaâ ţărf, (CăCI pentru ţara Ardlaluluî aice nu zicem), în tref Iellurî le număsc, alave Iaste , CăCI precum am zis, .,mar ,de nainte , aceste doaâ ţărI supt un nume a Valahiil �liprinzirld9r-s�1 şi p,�nă când led 8Ur.t o stăpânire, şi supt U9 'Domn, numar cu insămnarc Valahiil marI, şi mict, să despărţiia; rară după ce s'au despărţit, pre vr6milf.J lui Dragoş Vad Moldova şi pre a lul Radul Vod Negrul Muntenia ; Moldova ş'au schimbat şi nu .. mele, şi de pe apa Moldovel, sau depe cel mal vechlu nume Molisdavia s'au numit Moldova. Muntenii, ş'au ţinut numele cel de Bolgarl pus Volohia, sau Valahia, carele În limba noastră, să zice ţara Rornânescă. Leşiî, Rusiî, şi alte limbi toate, câte de la Moldova spre Crivăţ trăesc, (macar că Volohit, din Volo­ scara Zemle, ş'au schimbat numele în Moldovenl, şi în Moldova), Însă er cu toţii, numele, carele intâf de la Bolgart au rămas, să 20 ,.' III t , 1°1 '; , , '0'-, ;. ','" '- \ [306] 1306 CARTE v � li-l rădice , n'au primit; ce tot cu acel vechlu nume Voloht, adecă Romanl, l-au chemat, şi-I chiamă şi pănă astăzf. Vecinii despre apus numele nou primind, precum Moldovenii singur) s'au che­ mat lor Moldavf, şi ţărâl Molclav�a'i au zis, şi-I zic. Acasta nOI mal înnainte în multe locurt am pomenit din istori cil Leşeşt1, şi din Bonfin şi Leunclavie. Veci nil �lespr.e amiazi-zt, carii întâl Iera înpărăţiîa Grecilor, amestecând; şi cer mal devmult, şi cel mai nou, şi din doaâ un nume alcăttrind, ll-au z.ie-Moldo-Vlacht, şi ţărâ! Moldo- Vlahia. Turcit mar pre mină (o! Căcl n'au dat Dumnăzău, niol nOI, nici altă limbă creştinescă, vecini ca aceste să nu fie avut) l-au zis, Cara Bogdan, de pre numele lUI Bogdan Vod, tatăl lut Dragoş Vod, Iară Moldovenilor Bogdanlu , adecă oamenil luf Bogdan. Leunclavie în Pantecte la numele Bogdan, zice: Că Moldoveni) aşe să se fie chemat, tocma de pe vremile înpăratulul Vasile Bulgarocton , într'acărula vrem; au fost stă­ pânind ţărâle aceste un Bogdan, şi 'pentru adeverinţa cuvântulut aduce mărturie pe Zonoras istoric vremilor acelora, a oăruîa loc şi nol aturea pre larg l'am pomenit. Tătarâl şi după numele ce II-au dat Turciî , şi după numele ce ş'au pus sângurl, şi Bogdan lu zic Moldovenilor, şi Boldovan schimbând slova dintâl M: în Buche. DeCI pentru numerele Mol­ dovel, şi a Moldovenilor aşe ; Iară pentru numele Muntenilor într'alt chip, că intâf Moldovenil schimbându-şt el singurî nu­ mele, precum am zis, au schimbat şi a Muntenilor, căct il spre părţile munţilor mal mult Iăcuincl, Il-au zis Muntenl, adecă: oamenI la munte trăitorl, şi ţârii lor, ţara muntenescă, Leşil, 1 Rusil, şi alte lirnbî, câte Moldovenilor numele să schimbe n'au primit, pentru ca să facă deosăbire numerilor acestor doaâ tărl, au pr iimit numele, carele Moldovenii lî-au dat, şi Il-au zis Mol- tenr, schimbând numar N în Lude. Vecinif despre apus acesta ne învoincl, li-au ţinut tot numele cel dintâl, carele II-au fost dat Bolgarii, şi le zic şi astă-zI Valah'i, schimbând numaI amândo'f o, <1, în a, a: Grecii precum Moldovenilor aşe lor, numele n-au alcătuit, şi Il-au zis Ugro-Vlahr, şi ţărâJ Ugl'o·Vlahia. TurciI mal pre urma Grecilor. oare-ce stricâllli numele Grecesc, (că cât nu pot TurciI să serie numele străinilor ştiu toţI, cariI au ispita , , t· � ,,".'., • t'" "'" ... , : . , , • � , ,Ii: . � � , .. .. t . _ � .f' ,. '.;.:. . \ ... �1' ) � , 41• .. � (. ... I l [307] CAP. VlI. 307 " scriitorilor Turceştî), le zic Iflac, sau în nume alcătuit Cara iflac, care nume macar că Iaste să-I tâlculască, Vlah Negru, adecă de pe numele lUI Negrul Vcd, Domnul Muntenesc, sau pentru căcl toţI Munteni! sint mal negri la faţă; însă şi acesta pricinese, cum orthografia turcescă arată, că Iaste strămutat numele din cel alcătuit Grecesc: Oly("rpo-BAa.xo<;, ugrovlahos, zicând, că amen­ trele ar fi trebuit să fie alt nem carele să să cheme Ac Iflac, adecă Vlah alb, şi înpotriva aceluia acesta să să cheme Vlah negru, care nicl au fost, nicf Iaste ; Iară alalţl Turcl proşti le zic Cara Vlăh , care nume din Orthografie turcescă să să fie stricat afave faste, căcl la orthografia turclască nicî un nume nu să află, carele să incepă din doaâ slove mute, cumu-l V şi L în cuvântul Vlah ; pentru aceîa cei ce scriu cu orthografle, în nainte l uf F, şi lul L adaog un T, şi scriu şi citesc Iflac, rară nu Flac, sau Vlah. Munteni! singurr, a tuturor nume puse, nicI cum priimind, şi-au ţinut numele cel do moşira, şi să număsc şi astăzf Românt , adecă RomanI J ele, că u nil din scriitor! în Diplomatele Domnilor SăI, şi într'alte cărţ] ne socotind ce cinste cuprind numele Român, scriu numele de GrecI înprumutat. Ugro­ vlah , adecă. căcl sint mal aproape de hotarăle U ngureştî , sau că ce Radul Vod Negrul, despre ţara Unguriască au vinit. Aşe dară de schimbare numelut Dachiil, şi de numerele, carile as­ tăzf ţin RomaniI, carii întrânsa lăcucsc, înţelegându-să; NoI de acmu la cursul hronioulul şi la cale de unele ne-am abătut, ne întoarcem. CAPUL'yll. Dau-să şi alte canoane trebuitoare, pentru. mat curată înţelegere Hronicului înainte. Pănă a Întra la carte ce urrnază aceşti] părtf, pentru lesnir e cunoştinţil adevărulul am socotit: şi alte canoane, către cele din­ tâI a adaoge, pentru căcl schimbându-să numele Dachiiî în Va­ lachia, şi cu a ţăt'âl şi a lăcuitorilor, într'ânsa Rornanr ; istoriile In , I t . l't ', , ' , , . ,(i �.�. .' , [308] 308 CARTE V -- _.�-------- i • ! 1, i , " ,1 , " ! . ( • j 1, I \ streinilor vecini, nu puţină confusie în cunoştinţa, Şl decsăbire numer ilor fac, un nume adecă pentru altul luând, şi lucrurile ce s'au făcut într'o parte a Valahiiî.r le socotesc într'alta făcute, pentru care nu puţină amestecătură, şi greşelă videm făcută şi în mapele gheograficeştl cele mal vechi, îp. carele pe Valahie mare, adecă pe Moldova, o pun în locul Vlahii) mi01,. şi în po­ trivă, pe ce mică, în locul cel mart. A�e desila locur ila, cetăţile, apele, şi hotarăle tot strărnutate- şr schimbate mărg . 1. Canonul intâl Iaste, unde să va pomeni în hronic numele ţărâlor aceste, de să va aduce mărturila istoricului Leşesc, Ru­ sesc, şi a altor nemurl, pentru carile am zis, precufn numele cest mal de pre urmă, Moldova, n'au priimit; să să ştie că de va zice istoricul Voloscaia Zemira, pentru Valahia. II} are, adecă pentru Moldova zice. Aşe de va zice: Voloh, pentrlr Hornanif, caril au lăcuit în părţile Valahiel mări, înţelege . 2. Al doile canon las te, că unde să va pomeni din istoric Latin Valahia, sau Valah, pentru Valahie mică, adecă, pentru ţara Muntenescă, înţelege. 3. Al treilea canon Iaste, că nOI până acmu, urmând istoricilor vechl, tărâle arnândoaâ supt numele DachiiI cuprindem, care nume de acmu lăsindu-l, unde vom pomeni Valahia pentru a­ mândoaâ ţărâle vom înţelege; iară când vom vre să pomenim pen­ tru vre o parte, atunce cu deosăbit nume, precum trebuinţa istoriiI va pofti, Volohia mare, sau Volohia mică, vom zice. 4. A patra canon taste, înnainte prin multă vreme de anl, la istoricit Greceştl, şi Ellineştî, pentru Dachia sau Valahia, cevaş a să pomeni, neaflând, mal cu dedins vom zice, pentru lucrurile cari le s'au făcut pin pregurul Valahiil, din carele macar că is­ toricil tac, Însă stare şi traIul Romanilor în Valahia sa în ţălege, după pravila canoanelor, carele am dat întâî : Că tăcere în is­ torif, precum nu pune, aşe nu rădică lucrul. 5."' Al cincele canon Iaste, că de să va pomeni din istoric EI­ lineso Vlahia, Iară nu Moldo-vlahia, sau Uggro vlahia, Iaste pre­ pus, pentru o parte, au pentru toată Vlahia, va să inţălegă ? Şi atunce cititorlul , Ea socotescă pentru lucrul ce să povesteşte, spre care parte mal aproape cade; Dect spre care va fi mal a- -----, " , ': 11.# _ ;..: ,'. " ".' ., , , -, , ' . 1;. '10 � �! . '1 , " l .. - r » ', , [309] proape, pentru acela să să înţăltagă, adecă precum pomeneşte Nichifor Grigoras (caută mai pre larg mai pre urmă), precum Craiul Sirbesc, au luat pe fata a Domnului de Vlahia; trebue a să înţelege că pe fata Domnului Muntenesc au luat, căci Mun­ teni! sint mai aproape de Sirbl, sau precum va vre cititorlul să gtudece, că din lucru, ca acesta istoriiî, primejdela min­ cruniî, nu să aduce, ee greşala ce face numal în numere. > CAP. VII. 309 III 1 s, , . ; t .,' �'-, .' . " [310] l' , I I , " , i I i I j I : l' i 1 1, \ • '1 l' I " ',1; 1 ( I 1 1: • � ,,1, " � : .. , I , .. ,- .r. f ,. .:." .. ', . " . • 1· ... , l I , l [311] • p CARTE A SE SE , Care arată traiul Romanilor în Yalaehia, de la Anastasle, pănă la Roman flcorul lUI Constantin, inpărat. Aşijllere, arată năpă­ zile Bulgarilor; şi deseălecatul ţărâI şi Orălll Leşeştl, şi precum pre aceste vrenu, nu nnmai Volohia, ce încă şi Crâmul au fost, tot supt stăpânire îUllărătiH răssăritulnl. Aşijdere arată aşe- zare Ungurilor pe alia Tiscl, CAPUL I. Dooedeş'e-să traiul Romanilor în Volohia de la năpada fl.ulgarilor, pănă 'la Justinian î1tpăr(.tt. • • .l.l I ,.. _" f .• Pre la anul lut Anastasie al 141e, a înpărăţiil luî , Bolgariî , intrând în Pannonie [precum la anul 504 am pomenit) şi luând şi cetate Sirmiul, nieQdoric Veronîanul , văzînd că Bolşari'i, mal cu declins cu îndernnăturile lut Anastasie înpărat, vor să între mal înlăuntrurile înpărăţiit apusuluf ; au socotit acesta să tie de nerăbdat ; şi îndată trimiţind oaste asupra lor cu Hatmanul Petza, carele cu mare nărocire asupra Bolgarilor, şi a Ghepidilor, (carii cu Bolgarit să însoţisă) au avut războlu, şi pre Domnit amânduror în războlu t-au omorît, şi deciiîa parte Pannoniiî despre Sirmion (care astă-zt 'faste Sclavonia, mal de nainte supt stăpânirea înpărăţil Răzsăritulul fiind supt stăpâ- In , t ;"'! '; ,1.: '_ \ "-, " . [312] nire apusuluf au luat-o; împreună şi cetate Sirmiul cuprinzind. Intr'acestaş an Anastasie inpărat, pentru ca să poată opri năbu­ şire Varvarilor de subt Tarigrad, (scrie Zonoras carte 14: cap. 4:) Că ele scump ne vrând să de Ifafă slujitorilor, au poroncit de au tras zid'î din mare negră pănă -ia cetate Silivrit în maro albă : a cărula zid'î fărmăturt şi pănă astăzf să ounoso pre alo cu re. La anul 505 Anastasie înpăratul, asupra Bersilor cu iz­ bândă războlu având, şi pace cu rlânşil făcând, fără năroc 'î au mărs în potriva lUI Mundon Domnul Ghetilor, carele întrasă în în părătila lUI pănă la Machedonia, şi Thesalia. Deci şi înpotri va acestora văzind, că CU fierul nu-I va pute spori, J'-all domolit cu argintul; şi cu dare de multă sumă de banr, t-au 'scos dintr'a­ cele părţI. Pre aceste vremi, din istoricul pomenit, şi din Theo­ fanis înţelegem, precum multă parte a Schitiil cu" Domnul lor Vitalian,�nţa lUI Hs: să să fi� întors, şi legătură de Confe­ deraţie, cu înpărăţi'îa răzsărituluî să fie făcut; de vreme ce la anul 512 Anastasie înpăratul, scomindu-să cântare Trisaghion, au vrut să adaogă şi acesta: Cela ce al pătimit pentru nOI: şi aşe pătirnire lUI Hs:, vre să o de şi Dumnăzăiril ; pentru care lucru, mare tulburare între năroade Iăoându-să, Pravoslavnicil �u îndemnat pe Vitalian, ca cu arme să rătu'iască Orthodocsia. El încă la anul 514, sculându-să, au supus Thrachia, şi Misia) şi luând cu sine călărime oştil RomâneştI, au purces spre Tarigrad, mărturisind preeum merge asupra ereticilor Evtyhian, pentru să . -"".r' scutîască Orthodocsia. Acestă poveste, nof am adus-o, pentru ca doaâ lucruri dintr'ânsa să cunoaştem. Unul Iaste, că unde se numără Schythia cu Misia, şi cu 'I'hrachia, ni să pare să fie gre­ şelă, numele Schythiil în locul Dachiit puindu-să ; Că Schytie acmu Iera supt stăpânire Hunilor, şi înpărăţila Romanilor, în Schythia ceva parte nu ave. Ce acestă socotîală mal curat să cunoaşte din cele ce mai gos acelaş istoric aduce; că Vitalian , dupa ce au vinit cu al SăI, şi cu mal mulţi de 60 mif de Ro­ manl, pănă supt Tarigrad, apot Anastasie înpăratul, cu guruinţă, � şi măgulitur'î, l'au I'ăcut de s'au întors înnapo'î după 8 zile, pentru carele mai pre urmă simţind, şi oprinelu-să în Misia, au apucat acO'lo cetate Oelisul, şi pre Chiril Hatmanul oştilor au omorât.. , ," laras carte 11. cap. 4. I I,ct 505. ,1 '1 I ,I!"f I� Iii , P II J,et 512. ,1 "� i\ r,et 514. i. l' , . : li 1,' 1: ,1 " l' !; R12 CARTE VI ' . . ,,'" - - .. !; .... • �. 1.' ",', " ' .. .r J f ':'.:. • � ... �1' ) .. ' '1. . .. ( .'.; , l [313] • CAP. I. 313 -- --r9 /,1 -t':A .. Aşijdere pre Ipatie alt Hatman, l'au prins viu, şi ca la 61'> miî din oaste lUI Anastasie înpărat au omorât, precum scrie Gheor­ ghie Chedrin «În anul 23 a înpărăţiil lUI Anastasie Vitalian Schy­ thul să fie omorât pre Chiril Hatmanul oştilor, şi să fie cuprins tiraneşte Thrachia, Schythia (supt acesta nume poate fi şi Dachia), şi Misia, şi aducând cu sine multe năroade de Hunl şi Bulgari, multe cetăţi să fie luat, şi cu prada până supt zidturile 'I'arigra­ dulut să fie agtuns». La anul 515 Vitalian, au fost gătit vase pre mare, să margă din doaâ părţi, să încungture pre Anastasie În Tarigrad. ce Marin Voevodul Jur Anastasie, luând cu sine pre Proclu Mathematicul, carele făcând cu meşterşug nişte oglincle de aramă, cu razele soreluî, au aprins toate corăbiile, lUI Vita­ lian pre mare. Vitalian pentru perdere corăbiilor, mal mult în­ focându-să, mal' cu mare vrăjmăşie, au purces cu alalte oştr despre uscat, asupra Ţar-igradulul ; Ce Senatul văzind răzsipa ce vir-e asupra Inpărăţiil, au stătut la mijloc, de au făcut pace; cu aceste condiţil, pentru ca Orthodocsit, în Izgnanie trimişl, să să întoarcă la locurile lor, (între oarit Iera şi Machedonie Pa­ triarhul Tarigradulul)' şi Sinor1 icumenie să să stringă, în carele erose Evtyhianilor (a cărora cap şi scutitoriu singur înpăratul Anastasie Iera) să gudece. Ce Anastasie, precum Iera toate pri mejdiile obiciuit, cu hanl a răscumpăra, multă summă de banI lUI Vitalian dând, cu dânsul s'au înpăcat, şi încă şi ,Maghistru • . tuturor oştilor; de o dată', I-au făcut- până I adec� s'au încetat, 'şi s'au to�i� g'âlcevile între- gloate. ApOI şi pe Vitaliaq en1i olnste l'au scăzut, şi Sinodul, carele de frică să gluruisă să facă, n'au ;e făc�t; DeCI .dară de pre rămâ nDre acestul Vi taHan)a Tarigrad, alave Iaste, că numele .schithiilrău să pune între Misia şi 'I'hra­ chia ; Ce poate 6 Vitalian, de nem Sehith fiind, şi în hotarăle mal aproape de Dachia, Var variI luT lege CreştiniJască priimind, scriitorii au amestecat, nume(le) Dachiii sau a \'olohiil, (precum Bolgarir atunce [ti zice) cu Schithia; precum şi alţii muiţl mal pre urmă istoricr, toate locurile peste Dunăre, spre Crivăţ, supt numele Schithil le cuprind, cariI la locul lor, să vor pomeni. Ce Anastasie înpăratul în eresa sa rămâind, macar că pre urmă -- căindu-să, cere lerlăclune de la năr.oacle ; Ce Dumnăzău, vrâncl t l't '; , .;i LeI 51,j, Evagl'ie, cal 3, cap. 43. In [314] 314 CARTE VI :,Iit 518 . . Evagr!e, ar 4. �Ial'ţe­ ip� Tltcofan, 'It. drinos şi rr�anaras. lu.tin rhracul, I r,et 527. alave să-I certe în cesta lume, şi arătănduisă şi om groznic, ţiind în mână un izvod, t-au zis: Pentru necredinţa ta, Dum­ năzău 14 ani ţ-au şters din tabla vi-eţil, şi aşes să şti], că cu­ rund , de fulger, vii peri. Anastasie' cu Meşterşugul lUI Procul Mathematiculul, de urgie lUI Dumnăzău, vând să scape, au poroncit, nebunul, cu meşterşug Mathernaticesc, să-I facă o casă, prin care să nu poată străbate fulgerul! ce în zădar;' dă let 518 în 17: a lUI April, seu precum alţi1 vor, în 9: a lUI Iulie, de fulger au perit; după ce au înpărăţit ani 27: lunl 3: ş'au trăit 80: sau precum alţil zic 88 de anl ; Iar în. locul lUI, slujitori! au râdicat la înpărăţie pre Iustin Thracul; acesta �u'înpărăţit ani 9: zile 23: şi la let 527: obrintindu-i-să un picor, ce ave de săgată rănit, în Calendele lUI Avgust, au murit. In vremile aces­ tura, ceva vrednic de însărnnat, pentru părţile Volohiiî.Ta Istoricl însărnnat, n'am putut afla. ·In locul lui au stătut Iustinian la În- părăţie, A vgust în 30 zile în tr'acelaş an. / CAPUL II. Dooedeşie-să traiul Romanilor zn Valahia, de la Iustinian, - ... lJănă la Iusiin, Iustinian, atâta de vestit Iaste în toată lume istoricescă, cât pentru dânsul destul Iaste, singur numele luf Iustinian a pomeni; Iară din toate laudele lul, mal vestite âl sint zidirile, cele multe, şi minunate de Cetăţl, oraşe, podurt, mănăstirt şi besericl; între carele una, Beserica Sfintei Sofiil destulă ras te, pentru mierare a toată lume, că nicf întâI ca acesta (de beserica lUI Solomon cevaş nu zicem) s'au zidit, nicl după dânsa, alta pănă acmu, s'au vă­ zut; Iară mal cu dedins, pentru cetăţile, carele unile râsipite fiind; Il-au tocmit; Iară altele şi din pajişte au râdicat pe ânbe marginile Dunăriî în Dachia, în Misia, şi aşeş, şi în Schythie, pre amănuntul, în capul ce urmază le vom arăta. După zidirî, âl sint biruinţele, LSUpl'a tuturor Varvarilor, în Italia; şi Africa, şi in Persia, carele au dobândit prin vestitul Hatman Velisarie, I I .. I ' f': �.� � �_·_i�.� __ � __ ��_�_�" __ � •• _'�.�-=-=.riV�=e�· __ � __ ,,:. .# - l' -, 1 ,-. , . : x " - . ,,', � ,'.' �' , ., r ,.,," .' '1. . , , l [315] ·if*- ........... �������- ... _--_._- CAP. Il. 315 .. , . şi prin Narsitis Hadânbul; De cât Velisarie, numar cu părţile bărbăteştl tmaî gos, Iară nu cu vitejila. Velisarie mal lăudat cu .Pro�OI)ie, d, A • , o "0 • • , IJ dâ b o f r ăzbulul Goli atâta, că pentru CInste curăţiil, ŞI cu contenireHa am sa ăcusă, lor, carte 2 şi pentru carele scrie Procopie, că în vilaţa lUI altă mulare, fără cât pre a sa, n'au cunoscut; şi în faţă a muert frumoase, nicl au căutat. Ce aceste nOI altora lăsindu-Ie, la lucrul nostru să ne întoarcem. Chedrinos Istoricul la sămnul 148: în viaţa lUI Iu- Cltedriuos Îl . . . , U '1 t A ărăti . ,A 1 vieţa lui Just stinian pentru suppumre mor, sup mp răţie, SCrie aşe: In ce nian, din tâl zice, an, a înpărăţiil lUI Istinian, Variza Crăilasa Hunnilor armele s'au înprcunat, cu a Romanilor, zic să fie avut 100 mii de Ilunl supt stăpânire sa. Intr'acelaş an şi Gorda Crăişorul Bun- nilor, carile lăcula aproape de Vosfor (pre unde Iaste acmu Azacul) s'au datu-să Romanilor, şi s'au făcut şi Creştin. Acesta făcuse legământ, precum şi Romanilor cu credinţă va 'fi, şi ce- tate Vosforul (zic unil acesta să fie Azacul) va păzi, şi dajde ce de hor, care Iera ohicluită, în toţI anil să de, la înpărăţie, va trimite. (Vosforo, Ellineşte; va să zică, aducătoare de bOI, pen- tru care tălcueşte Chedrinos «pentru acela cetate să fie chemat Chedriues acoloş. Vosfor: CăCI lăcuitor il de acolo în loc de banl, Iera legaţI să de în toţI anii bol). Crăişorul dară acesta, cu multe daruri, şi cum să cade cinstit de la înpăratul fiind, dăruit; s'au întors aca­ seş, unde spuind frăţine-său, lUI Moagheras de cinste şi de da­ rurile, carele au avut de la dărniciîa înpăratulul, şi precum s'au făcut şi creştini: îndată au slărmat şi au ars toţI boziî Hunnilor, pentru care lucru, mâniindu-să Hunir, au râdicat cap asupra lUI, şi zugrurnându-l, au pus în locul lUI Crafu pe frate său- I �10a­ gheras; aşijdere, şi pe Tribun ul DalmaţliI, (carele acolo păzita), înpreună cu toată oaste ce ave pe lângă dânsul, au omorât. De acesta întelegând înpăratul Iustinian, îndată au orând�it pe Ioan Consulul, ficorul lUI Rufin Patrichiul, carele pre lângă alalte oşti, luând încă şi de a Schythilor multă oaste într'agtutortu, au purces înpotriva lor. Aşijdere pre uscat, au trimis pe Godila Hatmanul oştilor, carele ţine de la Ulissopols, pănă la Gadurion. Hunil luând veste de vinire oştilor asupra lor, înspământându-să au căzut la rugămente de pace, şi aşe tocrnindu-să pace, decila Romanil fără nicIo grijă la Bosfor au stăpânit)), Aceste Gheorghie 111 l 4 l l.! ,'" '- \ ""-, " > [316] 316 CARTE VI I .t 530. � ( I Chedrin : Iară Procopie Chesarîanul, de războrul Gotthilor, Carte 3, Cap 19, zice: precum Iustinian înpărat, să fie adus ca la 200 mit de Hunl, ee le zice CoturgutiY, cu muert cu copil cu tot, şi Să-I fie pus în Thrachia; însă pre vremile acest ula înpărat, precum din scr iitort putem cunoaşte, că părţile Volohiil rău s'au tul­ burat; şi cu prăzile Varvarilor prin tr'ânsa tare s'au strămutat. Şi ântâl, că la anul 530, Bolgarii; cari mal de mult să .fJe trecut spre Pannonie, am pomenit, cu Ghetthil-Iarăşînpreunându-să, au început a prăda în "lllir ia, şi în Greţia ; ce Mundom, Voevodul lui Iustinian Inpărat; asupra lor mărgând, macar că. i-au bătut, şi mulţi din Varvarl au perit, însă înnapoî peste Dunăre, sau într'altă parte Să-I gonîască, şi din hoţarăle înpărăţiir, �le'tot afară să-i scoată, nu s'au putut. Ce aceşte .pre acolo tare lipindu-să, după dânşil, şi alte a lor sămenţiI, s'au pornit; şi cu vrăjmăşiî cu multul mai aspre, şi mal cumplite de cât a Golthilor, şi a Hunnilor, locurile părţilor Volohiit �u răzsipit, ş'au strămutat. Iustinian înpăratul toate puterile oştilor spre Italia, şi spre Africa, cu Hatmanul Velisarie, şi cu Narsitis trimiţind: şi părţile din Ut 550_ coace, puţin, şi mal nemică scutindu-să; şi ales la anul 550, GotiIa Domnul Gotthilor, Roma încungfurând, şi după mult războlu, au şi dobândit o, pentru a căreiîa răzscumpărare, Ve­ lisarie cu toate oştile spre Italia întinzind, SlaviI (seu precum âI număsc Sclavil) după Bolgart pornindu-se, cu mulţimea mare t',·"coI,ie J,- spre Volohie s'au pornit, şi în cale, toate sfărmând, şi prădând , ·,·Ha Gotthilol'. Dunăre au trecut· şi ori-cine înnainte le Ieşifa fără nici o ale- fll'le 3. ' , gere, de tot ornorâîa, şi pre cei mai mulţt, cu multe fellurf de moarte, pănă atunce în părţile Romanilor neştiută, îi căznila, adecă ascuţind pari de-a-lungul, pen trup le băte, şi aşa inţăpaţf, în pământ îi înfige, (caută de unde mai pre urmă Serachinenit, pildă luând, şi pănă astă-ZI, Turciî prin şezut, pănă în cap, tapa hwghie ('lIe- pătrunzind, a inţăpa s'au deprins), Gheorghie Chedrinos arată,» rinus în �onlJ precum acestă năbuşire să să fie tâmplat la 31 de anl, a înpă­ l,omelllt. răţiif lUI Iustinian', Hunir zice, carii şi Sthlavinir să chiamă, au '\ ' năbuşit în Thrachia, şi mulţime de oamen'î au omorât, şi âncă I şi pc Diregătoriul .wel ţări au prins. Şi de cutremurul pămân­ tulUI, (]jn(! pre une locurI răzsipit zidlul, carele făcuse Anastasie " 'i,. , of , • t·.� ,,' ,,'., • It'" _ . o' " Sf ,; i l .. • 1· ... I [317] CAP. III. 317 T D înpărat, aflând loc deschis, au intrat în lontru; şi toate supt pu­ tere lor, au suppus, pănă la Dripea, şi la Nirnfea, şi la satul lui • Hs». Richţiolus (acestă năbuşire a Sclavinilor, cu doi ani mal în- R,iCF.O]I1S În ] rnnicnl reI nainte însămneză, adecă la anul 548.) Intr'acest an, fundamentu- mare la ltil. 54 riie Crăiil Leşeştl s'au început, pentru care în capul ce ur- mază vom zice. La anul 551 Ghermanos Voevodul, carele În- Let. !;5i. potriva Sclavi nilor Iera trimis, În gătire pur cesulul murind; şi toată gătire acela strâcându-să, Sclavinil de acita fără de nici o grijă, toată Machedonia, şi Greţia au prădat, pănă adecă Ioan Hatmanul, cu altă oaste, s'au gătit; şi inpotriva lor, s'au trimis- Ce pănă la gătire oştiî, Sclavin if aemu după ce au ars, şi au jecuit Greţia, şi Machedoniîa, s'au întors spre Thrachia; şi pănă supt Ţarigrad au vinit; toate supt sabie, şi supt foc puind. Hat- manul Ioan ântâl de supt Ţarigrad, pănă la Andrianopolis i-au gonit, iară acolo Sclavonil, do bătae apucându să, asupra Roma- nilor viind, fură biruiţl. Acestă pradă s'au făcut, şi la al doi le an . . 0APUL IIJ. Dovedeşte-să tminl Romanilor, Zn Volohia, cu multe argwl1entur-7. Macar că Instinian, stând la înpărăţie, multă tulburare, prăzf, şi călcăturile �arvarilor, carelezisem, în părţile inpărătii] lor necontenite Iera, cu carele şi statul Dachiil nu puţin scă­ zut, şi din 'câte-va părţl pişcat de V arvarf Iera, căc! o� I parte' din Dachia singur înpăratul, Unnilor o didese ; o parte, alţii � . în silă apuoasă; Însă toată 'supt stăpânire Varvâri lorv să nu fie căzut, a vremilor acelora, curat 'istoric, Procopie Chesarino­ nul, curat ne arată. A cărula cuvinte ort-câte pentru Dachie, în vremile lUI Iustinian s'au tâmplat, toate aice pre rând de faţă le vom pune. « Intât dară de războiul Gotthilor carte 3, cap. 14. Turnul zice, carele de cela parte de Dunăre odânăoară, Traian înpărat îl făcusă, cu câţ! va anf mal: înnainte fiind stricat de Varvart, sta deşert, pre acesta, şi altele de prin pregiurul lul, Iustinian inpărat, ca pre nişte locurt ce Iera de moşiia, şi de In " ·1 .. I l't '; ,', i - \ .• (i "'-. " , [318] 318 CARTE VI :-li ,. stăpânire Romântască, lt-au gluruit Antilor, şi Sclavinilor; însă cu acestă tocmală, pentru ca să ste înpotriva Hunilor, carii adese prăda în înpărătila Romanilor. 'Varvari! au priimit toc­ maIa acela, Însă şi el au cerşut - de la înpăratul, să le de pe Hilvurie Maghistrul oştilor să le �fie cap». Aice care turn să fie fost acel turn făcut odână-oară de 'l'ralan înpărat, şi în ce parte a Dachiif chiar a cunoaşte. tiu putem; însă' altul nu poate fi fără numai totacesta oarile astă-zt, Severinul să cheamă, căcl la acest loc Tralan să fie zidit cetate, în capul ce urrnază-I pentru zidirile luf Iustinian, 'vom arăta, însă ori uqde peste Dunăre s'a înţelege să fie fost, noaâ dovadă ne I�8te, că Ius­ tinian: Pro jure veteri, quo ad Romanos pertiriebat; adecă: căci din moşie veche Iera de locurile înpărăţiil, îl făgăduta acelor Varvart, şi cu alte loourI de pen pr�gur să li-l dea, şi el să ste înpotriva Hunnilor. Aşijdere Iurăş acesta istoric într'acela loc puţin mal gos, cu deschisă cuvinte arată, precum Iustinian r"O,'oPie acoloş. înpărat au dezbătut toată Dachia de ia GotthL Cuvintele istori- :, culuî sint aceste. «Ghepidil zice, cariI mat de nainte ţine ce- 'II tate Sirmiul, şi toată Dachia, Iustinian înpărat după ce au scos . ace ţară din mânule GotLhilor; Iară G hepidil pe RomaniI, caril Iera lăcuitorl de moşie, f-au luat în robie, şi decila nepărăsit purcede cu prăzile în lnpărăţie, pentru care lucru şi înpăratul n'au vrut să le mal' de ltafa, care li să da mal dennainte (rară acel Ghepidl să fie început a sluji cu llafă înpărăţiil de pe vre­ me luI Marţian, scrie Iordand în istoria Vandalilor carte 3; rară Marţelin zice, că de pe vreme lUI Zenon, să să fie tâmplat. Ce pentru ca să le pue piedică, au elat Longobardilor în Pannonia cetate Norion, şi alte locurl mal cu tărie, şi multă sumrnă de ban), II-au dăruit; car-il lăsind locurile, pre cari le lăcula, mal de nainte au trecut peste Dunăre în Cela parte, şi s'au aşezat, aproape de Ghepidl; Iară GhepidiI, (precum acela Procopie mărturiseşte, carte 2, de războrul Gotthi.or) ţine locurile pre lângă Singhedin, şi pre lângă Sirmiu, între Dunăre, şi peste Dunăre». Acastaş măr- �orn3n,lpentrll turiseşte Ioarnand pentru VandalI carte 3. «eu zice Dachia ce fandan, carl.1l 3. • • .' • . '..� _ veche chem, care acmu o ŞtIU tOţI ca o ţw GheplClll, care ţara Jaste din potriva Misii\' peste Dunăre, şi cu munţiI ca cu o cu- « " ,.i- " " j. '.-::: " 1 ( , 1 ': • � ,,1, , . . ' .rt l .. , ( . , [319] 1· II ii CAP. IIl. 319 i nună Iaste încinsă, şi are numar doaâ locuri de intrat într'ânsa şi unul să chiamă Bonfos; rară altul Thabas. Acestă ţară a 011.­ chiit de a cel vechl numită acmu, precum zisem, să chlarnă Ghepidia». Din hotărâre, care fac aceşti scr iitorl pentru locurile carile au fost tiind o dată Ghepidil În Dachia, să cunoaşte, c'au fost peste Dunăre de la Sirmium insus pănă la Singhidin, şi toată Transilvania, cărira nOI ÎI zicem Ardlalul, Iară alalte părţl a Dachiil, adecă Dachia măluroasă, şi Dachia muntoasă, pre unde taste acmu ţara Munteriescă, şi a moldover, supt Iustinian inpă­ rat să fie fost tot subt stăpânire înpărăţiij Romanilor. Aşijdere dintr'acelaş istoric Procopie cunoaştem, că Iustinian dezbătând de la Var vad Daohia, o parte dintr'ânsa cu cetate Singhidinul, să fie dat Erulilor. Zice dară el într'acelaş cap: «Inpăratul câte­ va locurl din Dachia au elat Erulilor, pelângă Singhielin; unde şi acmu trăesc, din carii) unit s'au scris, şi În izvodul oştenilor Rornanî, şi s'au numit Iederatl, adecă În credinţă luaţl. Pre lângă aceste, alte dovede şi mal tart, şi mar fără prepus ne aduce a­ celaş Procopie în carte şi capul pomenit, puţin mal gros, că Loggobarrliî, după ce s'au mutat peste Dunăre lângă Ghepidt, precum mal sus am pomenit, îndată s'au apucat de gâlcevă cu Ghepidil ceşte să l gonîască de pre unde şede, cela să nu-şl de locurile. Ce Longobardil fiind supt protecţie înpărăţiif, au trimis la înpăratul Iustinian rugându-să să le de aglutorlu înpotriva Iti Erulilor. Viind dară-la înpăratul Solir, carii trimisese Longobardir intr'acesta chip-să fie grăit. «Acesta socoteşte, o inpărate, că \nâI de nainte vreme, când Gotthil ave Dachia supt dajde (adecă pe Procople acoloş vreme după peire lLÎI Valens, precum n01 acolo am arătat), Ghepidil şede de cela parte de Dunăre, (adecă despre Panonia). unele mal de mult, cu toţiI la un loc lăcuta; pre atunce atâta frică trăge ele Gotthî, cât macar o dată Dunăre să trecă nu În- drăznita, şi părţile carile peste Dunăre, macar că În părăţila le ave ca cum ar fi fost lepădate; Însă el mal în lontru să între, frica Gotthilor ÎI oprifa; rară după ce au avăzut, c'aţl gonit din toată Dachia, pe Gotthl, şi sinteţl înpiedecaţ'f, cu alte războae, (adecă războaele ce să făce în Italia, asupra Vandalilor), au În- drăznit spurcaţil aceşte, pet1utindere a călca, în hotarăle voastre, III 1 4 1 1 l' I j /' I 1 J.'! '; ),' i , - \ • ,;.j ' ..... ; .. [322] I 322 CAUTE VI '1' I I :1 '1 sr , ...... n=- .;:::a--- cetate Viminachium; şi aşeş în malul Dunării cetăţile Pin eul, Cu pul, şi Novele; rar înpotriva Novelor de cela parte au fost Literata, (cărila mal prosteşte îl zic Lederatul). De la aceste, şi mal înainte urmază Castelele (adecă cetătul mal miel) Cantava­ zates, Smornes, Cam pses, Tanata, ZJlrne, şi Duchepratul; şi alte multe mar mănunte, a cărora numere z.ice, Procopie, că le trece . i cu corideîul ; Însă pre toate pre aceste Justinian înpăratul să le fie tocmit şi răd icat, scrie. După ac�ste zice, urmaiă cetăte pre . care o chlarnă Capul Bouluî, făcută de Traîan Avgustul; (de pre acesta cetate socotim, ţara Moldovet să fie luat Stema sa Capul Bou­ lUI). De acila faste oraşul cel vechlu ce să 'ohjamă Zanes, iar de la Zanes nu departe Iaste Cetătula oărila Îl las te numele Pontes (adecă Podurile) şi de unde să fie luat -acestă cetăţue numele de să chiamă Poduri le, Iarăş Procopie, l.htr'aceJaş loc arată. Traian zice Avgustul, neputând suferi, şi nu jdupă cinste înpărăţiil a fi so­ cotind, ca hotar să albă înpărătita Romanilor, (vrând adecă În­ părăţila Romanilor să nu să închiză cu hotară), şi să să hotărască cu apa Dunărif, pentru acesta au păzit de au înpreunat malurile Dunăril, cu pod. Fost-au zice Archltectul, (adecă mal marele meş­ terilor) acestul lucru, Apollodor Damaschinenul, Atunceş au pus Tralan doaâ cetăţui, într'amândoaâ ţărmurile apel, din carele una care Iera de cela parte (adecă despre Misia), au numit-o Theo­ dora ; Iară alta, care Iera în ţărmurile Dachiil, au chemat-o Pontes; adecă Podurile, luând nume de pre lucrul ce făcusă ; rară alte cetăţl, cari le sint de la acelaş Traran, însă mal pre urmă, făcute: sint Marepirgul, Suniana, Armata, Timena, Tho­ doropolis, Stisipirgul, şi Alicanipirgul. Aşişdere oraşul, ce să zice Adacfas (adecă la ape) Pirgonovorile, Lacopirgul , şi cetă­ ţuta Dorticum. Aşijdere Turnul ce să chtamă Iudeul, şi Pirgul înnalt; Oraşul Gomves, şi cetăţile Oris Pas, Longhiniana, şi Ponte Sercum). Aceste sint cetăţile, zice acelaş Procopie, carile sjngur, Traîan în Dachia ll-au făcut. J ustinian lI-au prefăcut, şi cu oştenI Rom� nI, pe vremile luI pentru paza înpărăţiiI Ir-au întărit. Insă trehue cu acesta a să şti, că Procopie, nu numără toate cetăţile, L:llrile au făcut TraIan, şi cu ROmanI Il-au înplut în Dachia; ce numaI cele, cari le Justinian II-au tocmit: fiind de ., \ rn I� J i[ 01' an i " j . . ','\ '-,', " .7' ... • r . I l [323] > CAP. IV. vreme şi de Varvarl stricate, pentru carile caută la Bonfin De­ cada 1: unde cu Ulpia-Tralana, multe alte a Dachiil cetăţi vel afla numărate, din carile, şi nOI unele mal denainte am pomenit, deosăbl de aceste cetăţf, multe încă altele pomeneşte Procopie în Misia, în Pannonia, în Illiria; şi aşeş pănă la Schithia, de Justinian făcute) şi tocmite. Ce alalte ne căutând la treba noastră, aice vom arăta urie Cetăţi mal vestite) carile au tocmit, şi cu slu­ jitorl II-au întărit J ustinian , în Misia şi în Schythia, pentru ca unile cu altele să se poată păzi, şi la vreme de nevoe a să a­ gtutori. «In Misia clară zice într'acelaşl carte cap 7:) în ţărmu­ rile Dunărit, trel cetăţi de-arindul sint: Saltopirgul, Dorostolus iacasta-I Dristorulj şi Sichidava, decira ras te cetătura Cusoris, şi Cetăţuta Palmatis, şi cetăţuile Adina, şi Tiliscon». După aceste mal adaoge Procopie cetăţuile, carele au tocmit Justinian aşeş În Schithia de RomaniI cel de demult descălecate şi sălăşluite. «Intâl Cetăţuia, care pre vreme lUI J ustinian s'au fost chcmând Sf. Chiril; Iară mal de nainte a fost cetate veche, care s'au fost che­ mând Ulmiton, care câtă-va vreme mal de nainte fiind apucată de Var var il Solavenl, îş făcusă într'ânsa lăcaş de tălhuşag, apol pă­ răsindo, de tot s'au fost râzsipit ; cât numal de pre nume s'au fost cunoscând; Pre acasta Justinian aşeş din temelie au zidit-o; şi eu acesta chip părţile acele de prăzile Slovenilor păzite, şi fără grijă Il-au tăcut». Lângă acesta aproape stă vestită cetate Ivida, (acesta. au luat nume de pe lacul ce-I zicem acmu noI Vidovul ; care sau cetate aibă iaste, sau alta mal aproape de lac, cu �c'esta nume; în;ă nOI ce din istoriot a dosl uşi n'am putut, socotela, la cetitor\' lăşăm). «Peste acesta faste Cetăţulă Eghistul; şi în margine SchithiV Cetatea Almirin». (Almirin El­ lineşte să înţelege sărăturl, sau sărărie) cum zic Turcit 'I'uzla, care poate să fie Tuzla, care astă-zl Iaste în Crâm. Şi aceste sint cetăţile, carî dintr'acest istoric cunoaştem, că pro vreme lul Jus­ tinian au fost în Dachia, şi prin ţărâle Dachiil vecine, tocmite, grijite, şi cu oaste Român\'ască întărite; de pre carele putem cunoaşte fără preplls, cum Dachia pe acesta vreme, supt oblas­ tila Romanilor au fost, şi cu RomanI Iăcuită. .... - -p Prncopie. De zidit-ile Iu Justluiau Cal). 7. 1 l'f '; , , -.,�. .' , [326] " 1·1 I I 326 CARTE VI - CAPUL VI. Dovedeşte-să tmlul Romanilor în Valahia, de la Iust in, pănă la Mavrichie. .i l,et 578. J: 'agrie car. i, cap. -1. Tiverie. I j �'!1grie, carte ! . cap. 9. şi , liedrinos. ustin Tliraclll. Iustin, au fost nepot de frată lUI Iustinia�, şi în Boeriîa ce să chema Cur opalat, adecă purtătortu de grija: . Curtif ; poate să să întăltagă, ca Postelnicul cel mare în '�i1ra Moldovil� St�tut-au la ii înpărăţie la anul pomenit. Ce în 12 .ant ce au' împărăţit, cevaş de \" irie: carte 5 pomenit, spre părţile noastre nu aflăm mal vârtos, că pe aceste " llt'aJll� la al vr eml inpărăţiîa Romanilor doaâ boale grele ave .una Iera slabă şi la rn e. 1 , holnicoasă fire lUI Iustin, carile mal mult bollac fiind, de abîa de să arăta vre-odată la nărod, cu carele pricină, răil clir�gătoril înpă­ rătii), rău puterile înpărătiif slăbita: Alta, că Artaban înpăratul Per­ silor, nime înpotrivă Ieşindu-I, cum vil Iera vola, aşe-prăpădira, şi sîărrna toate ţărâle răzsăritulul; cât şi.zridlur-ile Antiohiii Ia pământ Bbulterr ah It-au pus, şi mulţime de Romant în robie au dus, In vreme acestula ),C( 570. înpărat, precum din Istoriile Arăpeştl culegem, Let 570, născu tu- s'au putul viperil, părintele minclunil, firul întunereculut, înpe­ liţat chipul Dlavolulut, Silţa Satanit, Gura 'l'artarulut, ucigaşul '!'Iliammed Sufletelor, vrăjmaşul adevărulul, ocara Lumit, Cinste musulma­ nilor, Ppsevdoprofitul Muhamrned, carile elin suflare, şi şopta Satanil, au scornit lege, şi carte Curanulul, căzut-au eli pântecile mâne-sa în luna, care să ohemă ară peşte Rabie a doua, în 12, care după socotela lunelor noaâ ohicluit cade în 5 a lUI .Mal în zua a doa, a săptămâniî, adecă Lunî. Iară Iustin înpăratul au mu­ rit la anul 578 Oct: 5 zile, după ce alesese singur în locul său să fie înpărat 'I'iverie An ichie Constantin. Tiverie Încă au înpă­ răţit anI 4; şi cu mijlocul lUI Mavrichie hatmanul (carile mai apoI au stătut înpărat) mari biruinţă au avut asupra Persilor, l,eI582. şi toate cetăţile, câte apucasă au Întors; Iară Let 582 tâmplân­ du-să boală, elin nişte Tielve ce mâncasă, au murit, Avgust 14 şi singur în 10 a lUI Avgust pe Mavrichie hatmanul îl făcusă Chesari, şi în 13 a lur A vgust ş'au elat pe fiică-sa pe Constan­ tina după dânsul, puinelu·l Avgust. Iară în vremile acestUI în- părat spre părţile CrivăţuluI, ce·va lucrat, la scriitori nu aflăm, '. � _�. _ .. _.' �.:...' ..... ""t""-=::;;- ;;;;_- ...... ' ;G? .. - ..c..";;;;"";.......:IlI1;.::-:;;- -=--=-:.:a- -_._- -_-&a..;:--:...-- _-,-_:.::ii .f' " j . . ',', .... , l [327] pc • CAP. VII. 327 Ut ij9�. . Însă nu putem a trece cu condeîul a pomeni din Zonaras, Carte 14 Cap 11, şi În 12 carile serie, precum Hagan Voevodul Avarilor, au cerşut de la Înpăratul Tiverie meştert, pentru ca săf facă feredee, cariî Înpăratul trimiţinduI, el au silit pe rnesterl Să-I facă pod peste Dunăre; pentru ca fără grijă să poată trece apa. ApOI luând ce­ tate Sirrniul, şi alte cetătl a Illir iil suppuind, au cerşut de la Înpăratul să-I mal adaogă 80 mir de GalbenI cătră 20 mif ce lua mal Înnainte. Ce acesta a lor mândrie, după t..:e au stătut Ma­ vrichie, la înpărăţie, Il-au Ieşit pe nas, precum îndată vom arăta. CAPUL VII. Dovedeşte-să traiu! Romanilor în Volohia, supt Maorichie l şi Hagan Domnul Avarilor. Mavr ichie vestitul în Hătrnănie, şi încă mal vestit în înpărăţie )[arrirltic. după nărocite răsboae, şi biruinţă, cari le au dat asupra Persilor, şi asupra lUI Hagan Domnul Avarilor, carile şi până la Ţarigrad, vinisă, şi multă răutate inpărăţiit adusese, apot lct 1)94, trimis­ au pe hatmanul Priscus, .asupra Slovenilor, carif Iera în 'I'raohia, mare omor într'ânşil făcând, l-au scos din toată Thrachia (cariI mal pre urmă an trecut În Ghermania, precum Sabellicus mărturiseşte); Ce nicl, cu atâta lăs in du-să, la al doile an rau gonit, şi peste Dunăre, şi multă dobândă luând de la dânşir, au trimis la înpăratul Mavrichie. Iară el au mărs la Iernatic, cu !stol'Îla .\lisţe­ toate l1ştile peste Dunăre, pentru ca mai tare :'Să păZC1� 'acele- Iau a, şi ('lle- • • drinos. ţări de jacurile Varvarilor. Aice ce mal deschisă dovadă trebue, pentru dovada trafulul Romanilor în Volohie, că macar că isto­ ricil anume 'nu pomenesc pentru Volohia sau Dachia, ce numar . oe zic c'au rămas cu oştile pentru paza tărâlor peste Dunăre; Însă alave Iaste, că nicl locurile pustil au stătut să păzască, nicl în locuri fără oamenl, şi fără lăcuitorl, ar fi avut unue Ierna, nicl în părţile Pannoniil să fie Iernat, să poată înţălege, căc! Pan­ nonia acmu de mult lera In mânile Bolgarilor; rară ce mal mare parte o tine Haganul cu A variI SăI' cari le precum din Theo111 Samoratis I ,. ' . '" carte 6. cap. 3.' Samocatls cunoaştem, ŞI pe Sclavon'î Il ave supt ascultare sa, şi car 7, cap. 7 . I II, 1 l't '; ," i _ \ � , [328] 328 CARTE VI • ,1 I� : uucat cart 6 cap. 10. deI stăpânila, şi cu dânşit corăbii pe apa Savel făce; de unde alave Iaste, că Priscus peste Dunăre, nu alure, ce In Volohia au fost Iernat. Aşijdere din pomenitul istoric mare dovadă avem; că pre vremile lUI Mavrichie, nu numal Dachia, ce încă şi Schy­ thia (spre părţile cari le acmu Crămenil şi Bugegeni) trăesc), supt stăpânire înpărăţiil au fost, şi Hatman acelor părţî Baduarie, Istoricul anume însărnneză, iară oştile au .stătut tot peste Du năre şese ant, precum mal gus să va iarăta, CAPUL VIII. Acestaş să dovedeşte supt acesiaş înpărat: r.Ct 597. La anul 597: Scriu istoriile mestecate, precum Priscus hatma- nul, cu îndesăturile unor neprifatieî ' al SăI, căzusă în oare-care prepus de vicleşug la înpăratul, de care lucru Mavrichie, la Ţa­ rigrad chemându-l, au trimis în locul lul pe un Petăr, ce acesta în vânătoare cu calul, denainte unul gligan fugind, s'au lovit cu picorul de o truchină de copaclu, şi frângându-şt picorul, de grije oştif puţin, şi mai nemică purta, de care auzind înpă­ ratul, Iară au trimis pe Priscus peste Dunăre la oşti; Ce pănă n merge Priscus la oştî, Slovenii auzind, că hatrnanil tiin oaste lipsesc, ş; nicf o orândulală între dânşil Iaste; apoî, pre ascuns, şi Hagan voe, şi îndemnare dândule, la anul pomenit, cu mare năvală în Trachia au intrat; şi precum Il-au fost vota au pră- .xa uocat car 7, dat-o' Ce sosind Priscus cu oştl nu numat căcl că Sclavel e�1 . 7 �i carte ' " '} c�p. 12. s'au tras înnapol, ce încă peste Dunăre cu oştile trecând, cale de patru zile, în hotarăle A varilor au întrat pentru care trimi­ ţând Hagan la dânsul Soll, l-au întrebat, ce ar căuta pre locu­ riie luf: Priscus 1 au răspuns; precum altă nu cercă, fără numar W 599. vânat. Acesta Hagan stricare păcii înţelegând, la anul 599 oştile Samocat acoloş strângăndu 'ş, au intrat în Dalmatia; Ce trimiţând Priscus o şi Chedrinos. , samă de oştI, pentru ca să la veste mal bine, dându-le nărocul IQ 'a mână, fără veste pre prădătorii lUI Hagan lovind, au scos lJlIanul I,et 600. cM apucasă, Bag-an la anul al uoile înc�l mal mare gătire făcând ,. �-� 1.' " ..... ' . . . . -); .-. 1,. .f' f ':.:. • � ... �1' ) .' '1 . .. .. l' ... , l [329] $ • CAP. VIll. 'i au intrat în Trachia, şi în Misia. Romanii cu multe bătăl mai 'îuşoare biruiţi fiind, Ma v richie întratâta spaimă vinisă, cât să ispitila, să lasă Ţarigradul, şi să fugă, ce apel soll de pace trirni­ ţind, s'au tocmit cu gturuinţă de 40 miî de galbeni de aur, să de pe an; întracesta cbip atunce Mavrichie cu banî, vr emeşi nevora cumpărând let 601: Comentiul hatmanul oştilor Misiil, şi Priscus J,et 60l. Samscat cart, Hatmanul cel mare la Dunăre, t6te oştile la un loc împreunând, 8, cap. 2. şi ca pentru ca să-tş spele ruşine, care în an ul trecut păţisă, fără ştire şi 3: şi CIIe,ll'ilH poronca inpăratulul au trecut Dunăre asupra Varvarilor, de care în- ţelegând Hagan, mal în grabă au trimis dOI ficorf ai lUI, cu o samă de oştr; şi aşeş în manul Dunarii războtu dându-ş, fură Varvar il biruiţi, pre loc patru mii morţi căzind. A doa zi altă oaste proas- pătă, înpotri vă ieşindu-Ie, i-au bătut şi pe acila: din caril au perit noă mir: A trie zi singur Hagan, cu toate oştile sosind, groznic războlu s'au făcut, ce cu vârtute Hatrnanulul Priscus, boţind pre Varvarl în balta, ce Iera acolo, ca la 14 mif împreună cu tril ficort a lUI Hagan, înnecaţl au perit. IIagan cu mare primejdie, la apa 'risii au scăpat; unde Iarăş războlu ele iznoavă tocmind, Hatmanul, încă după izbândă s'au luai cu oştile în urma lUI Hagan, şi la 'fisa agrungându-l, Iarăş războiu vrăjmaş ş'au elat; Ce şi acolo Varvariî acelaş păpară au mâncat; Decila Priscus sfârşitul biruin ţiI a pune vrând : o samă de oşti, ca la patru mit, au orâncluit să trIacă mal pe sus, apa Tisit ; carif după pororică făcând, au intrat în satele Ghcpidilor, [aceste încă lăcula peste 'fisa, între Dunăre, supt stăpânire lul Hagan) şi mâl mulţî de 30.0QO: ornorând, Cu nărocire, Jar au trecut apa înnaP9l,la Prjs- cus, Iară Hagan nici cum atâte bătăI în samă băgând, de {znoavă, pe apa 'risiI oştil� ş'au cules, şi sau de tot să pIapă, sau să iz- bândlaseă, de rezbolu' s'au apuqat. Ce vitejiia HatmanuluI, şi a Romanilor, şi acestă vrăjmăşie. C'ălcând; Varvarif ce de pC" urmă prăpădenie au luat, că fără număr de mulţi au perit, şi în apă s'au înneeat; Jară viI prinşI au fost AvarI 3.000: de alţi Var- varI amesteeaţi 6.200: şi Selavonl 8.000: A luerurilor supt înpă- răţiIa lUI lraclie tâmplate, scriitorlu Theofilaetos Samocatis, fru- moasă şi înpreună şi vâl'toasă mărtul'Îe ne adu()e, precum AvariI, Selavonir, Ghepidil, şi alte nemurl varvare, de e3l'ilc s'au po- " �'..... :. . t i. , ': >, . ,;; , , . \ [330] 330 l;ARTE VI ---- -- ------ , I -- ii II menit; toate mal sus de Valahia să fie lăcuit; şi în părţile ţărâi Ungureştl de sus să să fie răvărsat. Scrie dară pomenitul Istoric,» «precum Petăr Hatmanul lUI Mavrichie, trimis fiind pentru paza peste Dunăre, şi sosind la cetăţuia Palastolon chemată, acolo au auzit, precum Varvaril, cu Voevodul Apsihon, s'au fost strângând de cela parte de Dunăre, înpotriva Oataractelor. (Aceste siut pra­ gurile Dunării), decl sirguind într'acolo, s'au apucat cu, Voevodul . .Iact Samo- lUI Hagan a vorovi pentru pace, Ce Apsihon s'au văzut de con- .es car 8.' 1,,. ,'al', 5. diţiile păei! a să depărta, de vreme- ce silita să Ia Cataractele de la Romani, şi aşe să să facă pace, care lucru neputâridu-să face, de izrioavă s'au înnoit sfada între Hagan, şi Între înpărăţie», Socotlască acmu ort-cine ar fi 'într'altă socotela înprotivnică, că de vreme ce Cataractele DunăriI au fost în stăpânire înpărăţiit Romanilor, şi de acolo pănă la Schithia, precum mar sus am pomenit. Ce socottală înpctrivnioă, mal poate încăpe? precum Volohia noastră, cu Romanii săl n'au fost sălăşluită ? şi precum şi Misia, şi T'hrachia, Iera cu oştile Româneşti plină, căcl şi pen­ tru ce n'ar fi fost şi Dachia ? Ce pentru căci cu pomenire anume să trece (macar că socotela nicl cum nu lasă), poate încă pre­ pus să rărnâe ; Ce va vide înnainte cîtitorrul nostru, că precum aice suppunern, aşe să va şi dovedi, că precum alte nernurl pre aceste vremf În Volohie să fie lăcuit, scriitorit nu pomenesc, aşa mal pre urmă anume, în locurile lor să fie trăit, î\' arată; şi după canonul adevărulul, din povestire celor mal de pre urmă; tăcere celor rlintâl, dovedesc; căci nu pentru căc! acolo lăcui­ torl n'au fost, ce pentru căcf pricină nu li s'au dat, (căcl în Vo­ lohia întracestora vrcml războae n'au fost), n'au scris, să cer­ cam dară înnainte, CAP, IX. Aeastaş să dovedeşte, de la acestaş împărat, pănă la Foca, ce 1: zic Tirannul, !. o Ilet 602. U· '1 \ In cursul anilor 602: Mavrichie au scris poroncă la Petăr Voevodul; pentru ca apropiindu-să '(ama, să să rădice cu oştile, ... .�--- ._-- s*2 .'. � I '.. • , . t' _ . -·I, � . �'. �' " ; . . ',', " " . , , 1 { I • i: . � ,," " , '- � r ':',:. • \ ... �1' ) �' , 1. , "' . ( . , l [331] -,.= , . • CAP. IX. 331 J şi întrând în părţile Sclavonilor, mal bine să să hrănfască, slujitorii din pământul nepril'atinilor, de cât din Provinţiile înpărăteştl j Ce acest Ier-natic socotind oaste că le va fi cu greu, şi cu primejdie, poronca înpăratuluî să asculte n'au vrut. Inpăratul poronca la Petăr îndoind, şi întreind, îl silie numal să între la iernatic a­ supra nepriîatinilor. Oaste în potrivă stând, şi rugăminte ce tri­ misese la înpăratul, nicî cum trecându-li-să; cu totif au rădicat Cap, şi îndată au strigat să le fie înpărat Foca Sutaşul, (care apot l'oea 'l'Iraunul s'au numit Tirannul). Foca încă de demult una ca acesta pân- dind, îndată s'au pornit cu toată oaste spre Ţarigrad. Mavrichie văzind că asupra a toată oaste, n'are nici o facere, au fugit din Ţarigrad la Halchedon. Foca întrând în Ţarigrad în anul po- menit, în luna Iul Noemvri, Senatul şi Patriarhul Ioan, I-au prii- mit înpărat, şi a trira zi I-au şi coronat. Ce drepte şi necunoscute gtudeţelo lUI Dmnăzău, vrând dezrădăcinare nu numat a înpă- răţii}, ce şi a toată familia lUI Mavrichie, ce face? Încoronaţie înpăratulul făcându-să gocurr, şi Donaimale prin cetate, după cum Iera obicarul, şi înglotindu.să mal mult nărorl pe uliţe, Foca au trimis Să-I potollască; nărodul au început a zice: Că Foca obic6ile cetăţi) nu ştie, ş-i aşe să nu facă; că Mavrichie încă Iaste viu; Foca auzind aceste cuvinte, îndată au trimis, şi au dus pe Mavrichie de la Halchedon, (Halchedonul Iera, unde acmu faste satul, cărula îl zic Turcil, Cadichion înpotriva Visantiii peste Boaz), şi Întâi înnainte ochilor lUI) I-au ornorât t. el ficorr, apot şi pe dânsul, in 27 a lut Noemvrie .. eu mare răbdare, înpotriva a atMe ţit;ănii au stătut M� vridife1nicr ait cuvânt din .,g;l1ra 1111 s'au auzit, fără nurnal : D re pt 1 e'ş ti Doa m n 0, şi d r ep tu - 1 Samocat cart, .• g r ude ţ u I tău; încă Mamca, (:.are ţine un cucon clQ ţiţa, ascun- D8,. cal). 11. tP:l1V ._. . - la,COll car e zind Cuconul înpăratialuI, au fosF dând pre al săn. Ce Mavri- cal). 52 şi Zo Chie nesufferind să omoară altul, în locul firuluI său; au des- uarasd �i Che· 1'11t. coperit singur, precum acela copil, nu Iaste al său, ce a mamcâr. Inpărăţit-au Mavrichie anI 20: lunI 3. Foca precum tirăneşte la înpărăţie Întrase, aşe tirăneşte au purtat-o 8: anI. �._et 610. A'I . f"1 1 I Istorlla amcst I In vremile luI, ce·va 111 părţi e noastre clătlt, nu allăm; ară a cată În Iracli anul de la Domnul Ils: 610: Senatul, şi tot nărodul ne mal pu- Nidlifor car J tA 1 ff' t' x "1 1 v . v' d ă blv I V( ")ţ'v I v t tV cal'· 26, şi CI, anc SU e1'1 IranU e Ul, ŞI vaz1l1 C CU asoa mu Ha UI oa a drillos, I [ : , I I Il 1. 1 J.. t '; , , [332] 332 CARTE VI ;j ! � 11 a l' 1\ S arte 14. înpărăţita cade la răzsipă, (căcl şi Persil acmu Ierusalimul, Eghyp­ tul şi Alexandria Iuasă, şi pănă la Halchedon vinisă) s'au sfătuit, ş'au chemat într'agiutor pre Iraclie cel bătrân, Guvernatorul Africâl; el nevrând singur să vie, au trimis cu vase, pre fiiul său Ieraclie, care sosind la Ţarigrad În luna lul Octomvrie: În limanul din lontru, au prins preFoca: DU{lă ce I-au prins, întăj l-au înbrăcat În haîne mojiceştl, apof I-au tătat mânule, şi picoa­ rele, şi părţile hărbăteştî, şi decila şi- 'capul; rară etârvul arun­ cându l afară, slujitorii I-au ars îr'l.tqC, ş'au stătut la inpărăţie Ieraclie, fioorul lut Ieraclie, încoronindu-să înpărat, Intr'acelaş an în luna lul Iulie. . CAPUL X. Dovedeşte-să trotul Romanilor în V olohia de la Iraclie până la firul său Constantin. Când au stătut Iraclie la împărăţie, puterile împărăţiil cu ti­ rănila, şi ne dumnăzăire Focâî, atâta de stropşite, şi de oştenit cei vechi, şi de ispravă atâta de sărăcite Iera, cât precum măr­ turiseşte Zonoras, Iraclie făcând căutare, debilă au aflat numar dor slujitori din cer ce făcusă Mavrichie, cu care pricină Persit despre Asia, Tătari! despre Evropa, multe şi nesuferite căl că­ turl Iăcusă în hotarăle îrnpărăţiiî, cu carile macar că Scr iitor iî anume nu pomenesc, Taste a se cunoaşte că şi părţile peste Du­ năre, fără mare tulburare, şi neodihnă să nu fie fost. Aceste din vremile Focâî clăti te, şi ijdărâte amestecăturl, şi slăbănogite pu­ terf, Iraclie a le tocmi şi a le întări, cu tot dedinsul nevoin ţă puind, ântâl au aşezat lucrurile despre Evropa: pace cu IIagan Domnul A varilor făcând; ApOI în anul înpărăţiit sale, al 12 le, cari le Iaste de la mântuire lumi 622 ani, clătindu-să cu oştile din Ţarigrad, asupra lUI IJosroie, au trecut la Asia; Ce ântâl cu multă rugămente do la Pcrsl pace poftind, Hosroe, (acesta nem de înpăraţ'î Perseşt'î la IIronicul Persesc Mirhondi să cheamă Huşrev), l-au răspur's; precum într'alt chip, cu dâns pace nu [ioate să faeă, fără n lmal de va tăgădui pre Răstignitul a fi Dum- lraelle. 1. , I"avel Iriaeou - Il' B Theofll­ '," t hedi-iuns. ! Nota 17\1. I :1 o " a 1,' ,1 :t \ .� � . -,' -",,"..::Z::========:::::!t::::.�:::::;;::;;=========-------= � .7 .. " . "," - , ,� , �. � I ;. 1 ( I 1 1: . � ,,1, -' .# _ f· -, I l [333] CAP. X. 3�3 ,,_ 1 1. '. 1 t l, , ----�-- ---------- -- - -- - - --- năzău, şi să se închine soarelul, CUl se închină şi el. Acest Iellu , ' ': " Acela�t să arată, de la Lcon havrul, pănc'i let Constantin C'bprotl!JlIl. Leon Isavrul, carele mal tlenainte s'au fost ehemâncl Conon, J,�01t Isa\'!' lIUI){t soeot61n luI Patavie, stătut-au la Înpărătie Let 717, lnclic- TbleOfallldiS 1 anu ce e tion 15, mart: 26, Ş au înpărăţit ani 25 lunI 2, ce în toată înpă· lll'luă" It răţia lUI, războaele şi greutăţile înpărăţir fiind la Asia, cu grci 1,�:o;:7. vrăjmaşiI SerachenI, scriitorii vremilor acelor despre Criv:lţ ceva - .'" "\ . \ [344] I 1 3H CARTE VI. ---- ---------- vrâdnic de însărnnat nu pomenesc, fără numai ce scriu, precum I,et 719. Let 719 Artemie fugind ele la Thesalia, şi mărgând la Tervelin Domnul Bolgarilor, multă oaste au dat într'agtutorru, cu care la Tarigrad viirid, au început să bată cetate; Ce Tarigraclenil, dând a înţelege Bolgarilor, precum cu t'oţI la înpărăţie nu-l pri(m)ăsc, (căcl el nu acesta mijloc au fost- rădieat pe. Bolgarl, zicând că-I !edl'lllos Thco· poftesc Ia înpărăţie Ţărigrădenij). Bolgaril văzînd că nu pot loIs MIsţelslI&, 'A " > • • .' ci 1 1 d t A A I 1 L face ceva, sau manuat; ŞI prmzin u- -au a In mana u eon Isavrul, carele îndată au poroncit de I-au tăiat capul. După ace­ sta, Leon Isavrul în mare nedumnăzăirc căz ind, el întâl au scor­ nit goană asupra Sfiintelor Icoane, şi au poruncit Paicilor săl de, I.H 726. au dat gos Icoana Mântuitortulut, şi Domnului Hs .. Let 726 şi decila poroncă dând, Icoanele să nu să mal oinstescă, mulţi cre. dincost, nevrând, la necredinţa înpăratulur nărtaşl să, fie, multe cazne, şi Izgnanit au păţit; Iară Între toate mal groz'nică, şi mal minunată au fost patima SlântuluI ·1"oan Darnaschin, carile în curte Domnulur Serachenilor l\fasalmas la mare cinste, şi cre­ dinţă Iera; de unele pentru goana Sfintelor Icoane auzind, în po­ triva înpăratulul, pentru Icoane, au scris cărtr la Episcopit Be­ sericilor. Leon de acesta înştiinţânclu-să, au poroncit logofeţilor lut, să înpotrivaseă slova Sfântului Ioan; carit slova avidoma po­ trivind, au scris ca cum ar fi scris Ia înpăratul, şi l'ar fi îndem­ nat, să trirnaţă oaste, să apuce Damascul, şi Iăcându-să adecă, că va să ţie prieteşugul cu Domnul Serachenilor, I-au trimis ace­ stă carte, ca cum ar fi a Slântuluî Ioan. Amira, sau Domnul Se­ rachenilor, arătând Carte lUI Ioan Damaschin, el au răspuns, precum slova să fie a sa mărtuşiseşto, Iară el de vicleşug ca a- cesta, nicl cum n'au gândit, ne cum să scrie. Amira decila au poroncit de Iau tăiat mâna dreptă, şi l-au scos din curte. Sfân­ tul luându-tşt mâna ce tăiată, şi mărgând acaseş, au stătut În­ nainte Icoanei Maichîl Milil, şi peste toată noaptea să ruga, să-I vindece slutila, care pentru laudele el, scriind au păţit acesta, de la" necredincoşr , şi să g'Iurula, că în toată viaţa nu va lipsi eu dânsa laudele lui Dumnăzău, şi a MaichăI Ficoare a scrie. Şi aşe el în somn căzind, i s'au arătăt MaIca Precurata, :.-;i<;ân­ duo!: Iată că mâna 'a loc ţi s'au pus, deCI caută precum le'l glu- :. I • . , - "'. � • ,/', A •. �.. 4' . , , 1 , I 1 ': • � ,,1. .' . .fi l [345] I " CAP, XVII 34i) • 1 r I '. - ruit, aşe să facr; şi-'ţl fă CondeIul a scrie cururid scriitortu. De­ şteptându-să Sfântul din somn, ş-au aflat mâna însănătoşată ; numal sămnul înpregtur, pentru credinţa, lăsind, cu care sămn încredinţându-să Amira, Iarăş l-au adus în curte; şi la mal mare cinste, I-au avut câtă va Vreme. Apol sfântul, vrând să inple gfuruita ce făcusă lUI Durnnăzăă, au părăsit curte, şi însoţindu-să cu Sf: Cozma, s'au dus la Lavra SfântuluI Saver, la Ierusalim, şi au intrat În mănăstire; şi acolo au scris Cărţile, car ile astăzl le are :::!>fînta a Hăzsăritulul Beserică; înpotrivaa tuturor neprifatte} nilor Ier eticl, şi schismaticî. Tâmplatu-s'au acesta în anul 728; Iară Lot 732 Leon înpăratul au luat Illulu) său lUI Constantin I,et 728, i3Z Doamnă pe fata Ilanuluf Cazarilor, şi în Sfântul Botez au nu- mit-o Irini; şi au in păcat părţile înpărătiil dezpre parte lor. (A- Theofanis, Mi ceşte Cazarl trăfa pre cămpir denafara Crâmulul], de unde fără telaua. prepus să cunoaşte, că şi părţile Volohiit în pace vor fi fost, căcl alţi Varvarl pe acela vreme, mal aproape de aceste să fie trăit, nOI la scriitorr a afla n'am putut. Decl Leon Isavrul Let 741 Iunie 18, după ce au înpărăţit anf 25 lunf 2, precum am Le! 741. zis, de boală de pântece au murit, lăsind în locul său la inpă- răţie pre Constantin Copronim. CAPUL XVII. , Tot (ţşe să tl'ăgănZază lstor:ila de la Constontin Copronpni; 'jJii1!cl iti Constantin, şi muică-sa Iriui. " Copronirrr, aşe s'au poreclit, căci s'au imat în scăldătoare Sfân- , , tulul Botez, a răulul părinte născut, rău, şi spurcat necredincos: vota Dum năzăîască însămnănd, 'CăCI în toată nedurnnăzăire, pre tată'săn cu multul au covârşit, AlţiI vor să fle luat aeest nume, căcI atâta l-au fost drag'î caiI, cât mal multă vreme au fost pe­ trecând în grajd, şi în baleca cailor, şi şezincl la masă, în câte­ va tepsil, au fost puina balegă de cal, zicând, eă mal frumos miros, de cât baliga calulUI altul nu mal poate fi, (Pavel Diacon Carte 21: Cap 14:). In vreme clară acestuI înpărat, Bolgarir stă- - 1 l.! '; , , . ,;1' "�. :. ",,"- \ [346] pânind in Misia, ŞI In T'hrachia, pănă la mare negr ă, Constantin cu vasele au mărs asupra lor) şi Let 763: puintl tabăra supt An­ hialo, acoo I-au Ieşit în potrivă Telesis; Domnul Bolgnrilor : şi dâridu-I războtu, opt cesurî, ce pănă mai pre urmă, fură Bolgaril bir uiţl, Craîul lor elin războru scăpând, I-au ucis ar sef, dăndu-t pricină, că nu s'au purtat cum 's'au �ăztlt� Iară Constantin În­ păratul cu pohfală s'au Întors la Ţarigrad .. Apol L6ti770: văz ind că Într'alt chip cu Bolgarit să facă, n'are; au luat p1'e fata Dom­ nuluf Bolgăresc, cu firul său Leon, şi cu acesta mijloc, au făcut legătură de pace intre dânşil. De aico încă să poate cunoaşte la câtă putere, şi tarie aglunsese Bolgarir, cât inpăraţiî Ţarigradulur, părăsindu-să a mar căuta varvarira lor, ele năvoc, l.e căuta a să şi încuscri cu dânşil, neputând cu armele al mai :spr0jini, sau de pre locurile sale ar mar urni . .şi ase de aciJa)�olgaril, au rămas stăpânitorl în Misia, şi în Thrşchia multe sute ele ant, precum în nainte, pre scurt, să va arăta ; de unde aîave Taste, cit şi Iăcuitoril Romanl' în Volohia noastră, precum am şi mar zis, le va fi căutat într'un chip cu dânşil _ a 'să chivernisi, şi la priete­ şug a trage, pentru ca să-ş poată scuti, şi ţine locurile, şi mo­ şiile. t;'i încă înpăraţilor Ţarigradulur căutând, şi Domnii Volohiit după cumpătul vremil, şi rudeniii, şi cuscrir cu Craii lor să Iacii, precum au şi făcut, ele care înnainte ia locul său să va z ice. Decl de crezut ras te, că de ar fi pus Bolgari) picorul, să stăpâ­ nlască şi peste Dunăre, precum stăpân ira în Misia, şi în 'I'hra­ chia, Istoricil vremilor, macar cât de puţin al' fi pomenit, ceva; care nepomenincl; rămâne după pravila adoverintiî Istor iil, să cunoaştem, că deşi Istoricii tac, Însă Romanii în Volohia, Între Bolgart, şi Întl'e TătarI, să fie rămas lăcuitori eu năt'ocul lor; care adevărat să fie rămas, la acesta, şi martur ne Jaste Anton Bonfin, carile zice, Decada 1: «O parte, ele Daehia, care Între Nistru, şi Între Prut, şi Între Dunăre să cuprincle, Moldavia (ca cum ar zice, Moale Dachia) de la ceşti mal tiner'i ScriitorI, să numeşte, Iară ce mai pre lângă Dunăl'e, acmu să ziee Mon­ tana; (că Davir şi Dachi'i, tot un niam sint, şi tot o limbă au); A(;eşte din Homani să trag) şi de atâta vreme Întl'e atâţe Var­ var! trăind, Însă LI, acolo a-! cleZl'ădăeina, cine va niCI cum 1\ , ' I L�t 763. 1,('( i70. \111011 Bunlill I Hada 1. � , I I -� '! 346 CARTE vr. ,(J , � - � � �-' �_��.�*ii�,�[==============�-����===#�============��m= .. a. ___ '. I • : t � _ 1 f I j ': '� -.);.-:., ,,!, .' , . �'� '(.' t . _ � - , , , ., . )"' l [347] ., CAP. XVII. 347 1';lt 774, Le ou Portil'o, ghenit. l.et 780. " n'au putut». Acestă şi Hronicul înnainte va arăta; unde, şiîn ce vreme pe Istoric! a grăi vom auzi. Decî Constantin Copronim Let 774: Bolgar ir fără cale pace rumpănd, 'farăş au mărs cu oaste asupra lor, şi din mulţime Bolgarilor, 12 mil omorănd, dintr'ai săt, macar unul n'au căzut. Atunce Bolgaril Iară au căzut la pace, ca d ecila unul pre altul să nu mal băntuîască; Iară Let 775. ('I:��ltrZ.�oă�. Constantin Copronim, aşijeler6 fără cale asupra Bolgarilor, vrând să rădice oaste, fiind În cetate Stronghilo, I au lovit buba cel zic Anthraxi, şi 'clet:i'fa mare Iierbinterală; şi aşe în 14: alu! Sep- temvri, au murit. La morte au fost strigând, că pentru ne- 'fh�ofalli" � Ch�dl'1II0S. 'fhe'i cinste, care au făcut :\lalcâ! Precuratel Mari il, de viu cunoaşte sterlces În că s'au băgat în foc, şi docira au fost pororicit, toţl, ca pre ade- [N i citi t a vărata Marca lUI Dmnăzău să o cinstescă. (De mierat, că acestă, acestul înpărat Ia Ieşitul sufletulut strâmtă Pocaianie, Beserica În loc de Pocaianie n'au -priirnit-o, ce sufletul pierdut să fie ade- vercşte' Inpărăţit-au Constantin ani 34: lunl mal trel, şi au ră- mas Ia înpărăţio fiîul său Leon. Leon Încă au înpărăţit anl fJ, zile (j: Ce în vremile lUI, În părţile noastre ne aflând ele po­ menit, trecem; mur it-au �lară Leon in Icrfasa tătănesău, Let 780: Septcmvrie 8; căcl luând corona ce scumpă de la Beserică, pec care l\Iavrichie, o închinasă, şi puind-o în cap, Îndată i. s'au aprins Capul, cu boala Athraculur, (ele care şi tată-său au murit) şi peste puţine zile, doftoriilc cevaş neputând folosi, au murit. Aşa certă Durnnăzău pe mândrir, cariJ i Srl pun În.protivă. Omo· nite Cititorlule Socoteşte că de la. sflvârsituI Îf'păI'ăţiil' 11-\1' COI1' stantin Pogonat, unde am însămn;t (li� Zon�ra JstOri�tÎl, pre- cum Istorieil Greceşti curmă voroava pentru Dachia noastră, �� prWrt la înpărăţila lur Constantin şi a maIcă· sa lrinil (pentru cari! vo� să zicem acmu), 'să cuprind' anI 106: în care an1, pr6' cttt �ol am putut şti, niCI la Grecl, ilie1 la LatinI, niCI la altă limbă la vre-unul din Istoric], am putut găsi, carile să fie pomenit ma­ car cât ele puţin, pentru RomaniI din Dachia, sau pentru statul lor supt atâte călcătnrT ele Varvarl fiind. Insă pentru căc\' Scrii­ toriI ceva n'au pomenit, nu laMe cu socotelă să gândim, eii aci'( Roman], sau În pământ să fie intrat, sau În cer!u să fie zhurat. Aşijelere nic1 anume la Istorid aflăm, precum pe acest 'an J ___ �_' i __ --------��------- 1,1 " t • l't '; , , ,0.,''1 , - \ . ,(Î �,�. .' . [348] r :'/, I 348 CARTE VI. l' ·1 vac să fie vinit vre-o limbă, să-I fie desrădăcinat, de pe locu­ rile lor, de care lucru trebue a pomeni Canonul, carile am dat: Că tăcere nicl pune, ni el rădică lucrul; Iară zisa îl şi pune, şi-l şi r ădică, precum acmu au vinit rândul istor iiî, să arătăm, că căcl acesta vreme supt tacere au trecut, nu că doară RomaniI în Dachia n'au mal fost, ce căcî pril:G1ă nu s'au dat scriitorilor a grăi, pentru acela nici au gră-it; Iar ă pricină dâridu-să, îndată au şi grăit; şi cu cât ele puţin, şi ameliţat-numat cuvânt, arată statul lucrurilor trecute, precum şi pentru' statul Romanilor din Dachia, supt acest înpărat, să. fie fost Iăcutuş deosăbită Pu­ hlică, frumos să vădeşte, precum vit vide acmuş înnainte arătând. Dovedeste-să lratul Romanilor În Volohia pre vremile Iu; Oonstantin şi Irini, până la Nichifor, când s'cu d'espărţit înpărăţia A.pusuluz de a răzsill ·itului. nH!ilta ntin şi Irlui. J,et 78a. Constantin, la vârstă copil fiind, toată înpărăţila Irina maică-sa ehi­ ver nisiîa, Let 783: Sclavonil întrâncl în 'I'hessalia, şi în Peloponis, rău prăda lucrurile acele; înprotiva a cărora, înpărătesa Irini, oaste J,et 792, trimitind, ou nărocit războtu, din toată Greţia t-au scos, let 792: Constantin acmu la vârstă sosind, şi cu suflet mar înălţat, ele cât trebura, lucrurile purtând, s'au sculat cu marl oşti, ş'au mărs "supra Bolgarilor; mal vârtos îndemnat fiind de Pangratie As­ trologul. carele adevărată biruinţă ÎI glurura ; Ce rău războîul pierzind, cu mulţi Boert ele frunte, 40 mii de oaste, cu tabără cu tot, s'au prăpădit; Iar el de abiîa cu puţini au scăpat la Ţ'a- heof:lui" Pa- rigrad. Cătră acesta pacoste, să mal adăoge altă pricină, că cu ",Ctl tD3iaCollu3" dOI anl mal: înainte, cu desila pre maică·sa de la înpărăţie sco- \! C ,cav. •. �he{lrinos, şi sOse, pentru care năroclul eu multe cuvinte proaste urechile în- �!isţelalla. plânc1u-J, să ispitila să-l scoaţă. din înpărăţie, şi vre Ră pula pe Nechif0r Unchlu său; Ce el de acesta simţind, au prins pe Ne­ chifor, şi l-au scos ochi\" şi pre mulţI pre alţiI, în multe ehi­ u,url i·au sluţit, şi l-au pedepsit. Ce Bolgarii încă după izbândă , 1 r J atI I al'� itq tII! ai 'i. [ ��--------------����------------------�---------------- '# _ f . I . '.;:;. � '<.;- ",'. -, " ,i , , .r; r f ••••• . ' ', . l [349] �---r .. , CAP. XVII! 3-1-9 , .' -. ca acela, mult şi tare mândriurlu-să, au trimis la Constantin, şi cere bir nou, de la inpărăţie. cărora el leu reSpll/1S, precum la anul singur va vini, de le va aduce birul, ce poftesc. Şi aşo let 796: Bine gătindu-să, au intrat cu oaste în ţara Bolgarilor; I,4\( 196_ Ce Cardamir Craiul Bolgarilor, ne îndrăznind înnainte a-l Ieşi, Constantin în lat, şi în lung, mult, şi precum I-au fost vola pră- dând, şi arzind, cu pace s'au Întors la Ţarigrad. Dect Constan- tin la anul 797: gătindu-să să margă cu oaste asupra Serache- J.Ct 791. nilor, malcă-sa femee lacomă la Monarchie, pre uni! din Senator! îndernnând, cu vicleşug au prins pe Constantin, şi I-au scos ochil. Tâmplatu-s'au acesta într'a eera lună, şi într'aceraş zi sirnbăta, în care cu cincl anl mal în nainte, şi el ochii lUI Nichifor scosese. Cu acest fellu, şi din lontru şi din afara în părăţiiî m uite şi adese vrajbe şi râzsip), nu puţin puterile înpărăţii" îngenuchind, la anul 800: Leon Papa Romet au Încoronat pe Carolus, ee s'au pore- L6t soo. ci it Marele, Avgust şi înpărat Romit, şi a toată înpărătila apu- suluI. Cu despărţire inpărăţiil, şi despărţire Besericir, tot de o dată au purces; Giudeca-va pentru acesta acela a căruta haină au rupt, şi va alege Între cita, cărora la cale ieşind băţ, amână, şi încălţămente, în picoare le oprita ; Iară el şi Sobil şi suliţe, cară şi căruţe, de cât a luf Faraon şi mai multe rădicând, prin spintecătura haIn it, lul hs: ce roşie, ca cum ar trece peste mare roşie, pre noul Israil gonind, aşe poronca, şi Învăţătura Dom- nulul şi Durnnăzăulul celul veenic, călcârid şi stropşind, s'au pornit; şi din zi în zi, ca bolovanul d·e pIatră pin vârvul mun- teluI rumpt; şi pornit, pănă la fundul Tartarulul răutăţi), a să răzsturna, nu s'au mal oprit. Ce aceste la scriitorii besericeştl , lăsin,d, la treha noastră să vinim. Luând dară precum am zis, Corona Monarhii] înpărăţiil Apusului Carolus Marele, la Istoriile Ungureştl aflăm, precum să fie mărs la dănsul SoliI lăcuitorilor din Dachia, înpreună cu a altor Crăif, despre Dunăre; şi să-'ş fie tocmit lucrurile sale, cu înpărăţila apusuluI. Cuvintele Isto- ricilor acelora vremY, Anton Bonfin la un loc aducând la De- Anton Bnllu cada 1 Carte 20 aşe adevereşte: «Carolus zice, Marele luând Dec 1. carte �o. veste, precum Gothofreu Domnul Davilor, lovise cu oaste pe Frijl, cariI înpărăţii'f apusulUI Tera suppuşl, şi biruindu-Y, în toţi I � il] ! � i ( I I an l' I 1 ;"'1 , , .. :,. "'-, ;. > [350] anif îi asupr ija de le lua bir câte 100 de Cântaro de Argint. (Davil, a cărora Domnul Iora acesta Golhofred, Iora rămăşiţa Davilor sau a Dachilor celor vechi, pre car if Traian elin Da­ chia Îl izgonise, şi tocmat pe apa .. Renulur, de pe atuncf să ase­ zase), pentru care lucru Carolus Marele au poruncit toate oş­ tile, să să str ing ă po apa Alura, -carc�dă "În- apa Visara, de cela parte do apa Renul. Acolo Carolus aşteptând cu oştile, I-au vinit veste, precum Gothofred au perit ucis-de Paicil să). Deci cu morto lUI Gothofred, aşezi ndu-se lucrurile P:�ijilor,'cu Davil Renenil, Ca­ rolus au PUI'COS spre Aofisgran ; de acolo mărgând la Bononia, care cetate taste la mare; şi văzind vasele; carele acolo făcuse; şi orânduind toale dupe vota sa, Iară s'au Întors înapo) la Aclis­ gran; unele lată îr Ieşiră înnainte SQliI Dailor, a Leşiior, şi a Boo­ mi lor, (care nernurr lacuesc pre lângă Dunăre) mar�.(hrurl adu­ cându 1, a cărora Soll altă ceva de' 1\1 Carolus n'au poftit, făl'il nurnal ca cu dânsul pace vccnică s{; aibă. După acela Carolus ănblănrl cătva prin Dachia, au trecut pen IazighI, şi pen Meto­ naste, (car-il sint năroado mai sus d� Dachia pe Dunăre lăcui­ toare), Iară într'acelaş loc puţin mai gos, aco laş Istoric zice: Carolus, după ce au răzbit cu bătala pe Saxonl, (cărora nOI le zicem Sassî), carii mal denainte fiind SUPPUŞI, atunco ridicase cap, şi într'acela războlu mai mult de 30 mii de Sasi per-ind, şi ţara aşeş de tot stropşindu-le, el ne mal având în erltro faee, s'au plecat cu totul la Carolus, aducind cu sine zelog, pro tOţI neorii de DomnI, din ţara lor. Ce Carolus, pentrll ca maT cu binişor, şi mal cu cinste si le supţi'faze putel'e, multe familii de case din ţara lor scoţ.ind, Jr·au mutat în Dachia, ce mal clen alară, adecă în Arcl'fal, şi În Pannonia, şi multe slohozii au descălecat de dânşi], carile şi pănă astăZI tră­ esc în Sarm aţi a, şi în Dachia ce din lontru. Deci Sasii, cariI au descălecat în Sarmaţia, sint astă-ZI nişte năroade, cadle în satele I-Jăneştl lă<.;uesc, şi-i chiamă cu alt nume nou, Des tahan], Iară cOl Llin D'lchia mal din lontru, adee;ă din Ar­ dial, sint Sas iT, carii asUL zi Iăcuesc pentl'c Romănil, carii au fost acolo ele loc» De "iel) chiar SLl poate dovedi, cela eo nOI mal sus zisrllD, că de au şi făcut IstoriciT grece�t1 Cl va a po- I ! 'Ii \ Il ! CI I , 360 --------:--"...",--_ ... - -=----�-- CARTE VI. , �. t' 1 f , 1 1: . � .,1, .' .. ' .fi t •• ::" , .... 1') � I 41• .# - 1· -. I l [351] , CAP. XIX 3;')] J" I " meni, pentru Dachia noastră, iusă al ţi! tot aşc de tot n'au tăcut, ce macar că cu scurte cuvinte, Însă foarte luminat arată, pre­ cum RomaniI din Dachia, după răzscoalcle acelor Var vart, sa 'şi fie aşezat deosăbită Publică, şi trimiţind solii săi la Carolus, să fie luat Protecţila înpărăţi ii Apusuluî. Acesta şi mal adevărat să va întări, unele va vini rândul Istori il, să arătăm, de dezba­ tere lor ele subt înpărăţira Răzsaritului, şi de războacle, cari le au avut Rornânil cu inpăraţit Greceştr. Constantin decila nu mult vilaţa lungind, au murit, după ce înpărăţisă anl 18: şi de- cita au mărs Ir ini singură la înpărăţio, care după 6 anl, Let 802 • "J.H HO�. j,,('t�la� lJLH SIIS Nichifor Patrichie, cu mulţl Într'un sfat, noapte fără veste, pr« pomelli!' I .. . . It' " I ". 1 ă '" tri S r r i i tor I. 1'101 prmzmu, au uns-o, ŞI au ca ugărit-o, (Up. acela au ,1'1- mis-o la ostrovul Lesvon, unde anul ne înplinind, au murit. In- părăţit-au Irini, întât cu fitul său. apor singură, peste tot ani 23, In zilele lUI Constantin, ş'a Irinij s'au făcut Săborul a toată lume, al şeptele Let 787, În carele s'au dat anathimil necinstitorij Icoanelor, şi cinste Icoanelor Iarăş s'au Întărit, ca d'intâJu. CAPUL XIX. Adstaş să trăgdnază, de la Nichifor Patrichie. pănă lit Theodora; cu fiiul său Mihail. După izgnanie, şi moarte Irinit, aII stătut la înpărăţie Nichifor Ni(·hifol'. Patrichie Logothetis; In vreme acestora înpărat. SloveniI, �'d s'au numit Bcheml, (acestora noi mai cunoscut nume le zicem Cehf), la anul805 cu Voevodul.lor Lehon, au căzut asupra Hunnilor, şi I-au J.et so;;. gonit de pre locurile lor.l Hanul Hunilor fugind la Carolus Marele (carele în anul de la Hs: 800 s'au numit înpărat ApusuluI, şi au des- părţit nu numar inpărăţil'a, ce încă pre încet mar pre urmă şi Be- Herica, care ântâr una, şi singură fiind, s'au făcut cloatt; ele unde una răzsăritulul, şi alta a apusuluI să zic; Da-vor samă acita, cariI lUI Hs: l-au scornit doaâ Logodnice, cu caro pricină nu numaI HaInele ÎI despică, ce şi (ertare să fle cuvântul) Capul, de o parte văzut, II r � li i.� 11 1 " ă 1 It" t fă' 1 1) \ t . (' l ... 1 FI'a1lţ". Jar' (e:t a nevaZll . can( ll· . f ees il ZIC .aro us, tnmlţlnc pre [,,1 aresta ali. C It I 1 I li I I ,1 il 'au J!I 1, , 1 " t 1'1 .'. \ '. " ,1.: '_ \ �,�. .' > [352] ('l • 'h IiIl\iI Balhul. ,. H CARTE VI. firul său Caro lus într'agrutorlu Hanulul Unnesc, înpotriva Sela­ voni lor, pre carir cu războtu biruindu-I, şi pe Voevodul lor omo­ rînei, IT-au pustiit şi Il-au stricat ţara foarte rău. Iară Nichifor înpăratul Răzsăritulul, multe războae la Asife au avut cu Sera­ chenil, ce toate cu ne năroci re ; cât la anul pomenit în mare strâmtoare aducându-l Harun Domnul !Seracht'milor, I-au căutat a cumpăra pace, dânduî-I : 306 mir cl�. Numismate, CI,et 829. Bolgarl; iară let 829 au murit, în locul a eărula au Încăput la Theo1iJ. , mpărăţie, cu alege; o tuturor Theofil carile au înpărrtţit anI 12 I,CI 842. luni 4, şi let 842 Uhen: 30 au murit, şi au lăsat la înpărăţie pe " . , �. �' � ------ , . , ., ,. .. ::" , ... ·1') � I 41 • . . • 1· ... I l [353] , CAP. XX. 353 I ) J Theodora înpărătesa cu firul el Mihail. Intr'aceste vrcml, a în­ păraţilor, caril am pomenit mal sus, cevaş pentru părţile Cri­ văţului a însăm na neaflând, numai pentru ca să nu să rumpă Cursul Istoriil, elin înpărat în înpărat, şi cari le cât au înpărăţit vrut-am să însămnăm, Însă Chedrinos la acesta în părat pome· neşte, precum să să fie trimis la Domnie Crârnulul pre un Petron, şi decila să fie rămas obicelă, tot deauna de la inpără­ ţifa răzsăritulul să li să trimaţă Stăpânitorlu. CAPUL XX. Aeastaş să inţelege de la Theodora, şi Mihail, pc/nct la V,asilie Ma('hedon. În vremile Theodoril, şi a Iilulul el, a lUI Mihail Vogoris Tlteot1ora �i Mi D 1 B 1 '1 A Ar t' ă A d T' d 1 " hatl Korapalatts omnu o garr or, anta cu oas e m rgan asupra ţarigra u ui, I I I II 'i e a " ce fără folos, apel inima spre credinţa lUI Ils: întorcându-ş, sin­ gur au vinit la Ţarigrad, şi s'au botezat. Innapoî întorcăndu-să ai săi Bolgarf, pentru căcl să făcusă Creştin la stăpânire ne­ priimindu 1, el s'au Întors Iarăş la Ţarigrad, cărula înpăratul Mi, hail, f-au dat cetate Zagura, aproape de 'I'harapia, şi acolo au trăit. Apot pănă la anul 865 toţI Bulgarir s'au Întors la Creştinătate. Aşijdere Schythil, carii acmu să chernă Rusii, sau Moscalit, Zo­ nora carte 15 cap 5 îl numeşte: vE{tvo<;. t6}'Y p(,)<; !xo{twv, Nemul a Schythilor; sau a Tătarâlor, carii să chemă Rusî, făcând-multe vase, pe la Tâvris (acesta-I mal vechlu numele Crârnulul) Ieşind, au lovit aproape ele Tarigrad, şi mulţime de robi luând, şi în­ napot întorcându-se de la robii săî, au început a să deprinde în lege Creştinescă; apol nu după. multă vreme supt Vladimir Domnul lor, cu toţii au priimit gtugul lui Hs: ş-au vinit la ade­ verintiî luminare. Precum Beserica lUI Ils. cu nlamurile aceste creşte, şi să adăoge, aşe dintr'altă parte neprilatinul de obşte, aflând pricini după voIa sa, căzincl gâlcava ScaunuluI Patrierşiii Între Ignatie, şi Potie Patrilarşil', şi unii asupra altora săboară fără învoinţa de obşte făcând, BeSel'ica Apusulul, aşeş de tot 23 ZOnlll'US ('he­ ,lrino •. I/'� • . ri,1 'II ,II an ./. I ',. '. 1 l.! ,1,; ... � \ . .. :,. '.,�, :. , [354] B54 CARTE. VI. rr f .J s'au despărţit de la Beserica răzsărituluf, şi Sinodul, carile în Tarigrad să făcusă de 320 de Părinţt, cu Patriarhul Fotie: Papa Neculal I-au numit Sinod diavolesc, Iară nu besericesc ; pricinind precum solii SăI, car il acolo Iera, -Să fie păţit silă, şi de nevoe I să să fie iscălit în Canoanele, ce s'au legat intr'acel Sinod. Pentru Il ),';1 865. acesta poate fi mal pre urmă Latinit, vrând să-ş răşplătlască, la Sinodul de la Florenţia, precul'ţl scrie Zugropulus, işi.el pre unit din Episcopi] răzsăritulut; cu amăgală, şi cu silă -t-au făcut deu I sel:��:n�i6;�că iscălit, după puncturile plăcerii tor'.. Acesta săbor, nu numar au , .. toţii au prl- stropit Haina lUI Hs cu singe, ce încă aşeş din sine ne cusută a. t lege C),reş- fi' dv si AdI 1 . . . desni t "tinlaseă. lin, ŞI nea-van pre une e o descoasă, prmtreg au, . esplCa -o, ş-au sfărrnat-o. Şi aşe Între amândoaâ Besericile mal adâncă, şi mal lată prăpaste au săpat, de cât .cela,- care porrreneşte Sfânta Evanghelie, că Iaste Între Bogat,.şi Între Lazar GE;lL sărac. Let: ),et 86i. 867: Mihai I Înpăratul, vrând fără' njcl o pricină � adevărată, să [_ omoară pe Vasilie Machedon Chesartul, fu el ucis năpădindu-I noapte, şi cu somnul şi cu vinul îngropat fiind, Sept: 24 după oe înpărătise cu marcă-sa anl 1�: ş'i. singur 12: carif fac peste tot 26: anl, şi au stătut la înpărătie Vaselie Machedon. CAPUL XXI. Ace![aş S(t arată de la Vas ilie Machedon, pănă la aşezare Unqurilor, pe apa Tisel. Let 8i-l.. H 1- o 1l i C 11 1 I'nntliall. II \ rstle )!:Ichc· Când înpărăţiîa Vasilie Machedon, războaele Sclavunilor, s'au 11'11. J,et 869. v v '1 A 1 v • le 8611 v d B . l.i.nau, rarte 5. tras mal spre parţi e pusu UJ, ŞI et v: au pra at avarie, Iară spre părţile Răzsăritulul Vasilie Machedon, multă biruinţă asupra Serachenilor purtând, pănă peste apa Evfrathuiui I-au împins, şi multe cetăţf şi ţărI de supt mâna lor au dezbătut, de unde să cunoaşte, că toate oştile şi răzscoalele despre păr­ ţile' noastre ca dintr'un chentru spre apus, şi spre răzsărit slo- bozindu-se, ele fără supăr de oştl, şi de căloăturl slobode, au rămas; CăCI şi la anul 874: Vandalil, Sorabir (seu Sirbil) şi Slo­ veni], 'iarăş într'a 'e16 păI'ţI au avut războlu, cu Lludovic înp[t- :.' - . ',/; � " :'� " . . , , > .T' l ... ',.� • f . I [355] CAP. xXI. 355 ratul Apusului, ce Varvarif biruiţi fiind, au priimit şi bir să de pre an, de care nevoe (precum scrie Chedrin, sărnnul 286:) Hro­ vatit, SirbiI şi alalte nemurt Schytheştr, văzind cum înblă lucru­ rile în Dalmaţia, după ce trimisese într'acolo Romei], oştile sale; trimitind la înpăratul Soli, s'au poftit să fie supt glugul puterii Romanilor, a cărora poftă socotind-o Vasilie înpărat că Iaste cinsteşă, foarte cu omenie i-au priimit, şi aşe nemuri le aceste toate s'au întors supt suppunere înpărăţiir; lăsindu-le să le fie stăpânitoril Iarăş dintre dânşil. Altă ceva pentru părţile noastre la Istoricl ne aflând, Vasilie Machedon, Let 886, pre la începutul lunil lUI Mal, au murit, după ce au înpărăţit anf 19: Iăsind la înpărăţie pre Iiîul său Leon, care pentru multe învăţături ce ave, s'au numit Iilosoful. Acesta înpărat, precum scriu Istori cil, Let 889: au chemat pre Ungur)', nern Tătărăsc, agîutortu înprotiva Bolgarilor, carif nemilosti vii toată Greţie pustiia. U ngurit încă poftitort fiind la una ca acesta, îndată, după poronca înpăratulut s'au sculat, şi înpotrivă asupra lor mărgâncl, rău Iau spart; şi mul ţI în Rohie luând, apot pe toţi I-au vândut înpăratulul ; Cu acestă stricăciune Simeon, Domnul Bolgarilor, văzind că pute­ rile i s'au slăbit, au plecat capul la pace. Ce acestă pace au ţinut-o Bulgarit, pănă s'au întors Ungurii innapol. Chcdrinos sămnul 342: scrie, precum Leon înpărat supuind pe Bulgarir, apot i s'au închinat şi horovatil, carit Iera într'un hotar cu Bulgarii, şi nu­ mar unul Serrno, stăpânitorful Sirmuluf � nu v�e SI1't să plece În­ părăţiit. Intr'acelaş an scrie Luitprand.j-au chemat ţ\rnulful c.rf1�ul, şi r-au trimis -în Ghermania, şi în "Galia, de au prădat acele ţări; ApOI Let 893: Iarăş, la sine chernându-I, au intrat cu .dânşil în Moravia; unde 'pre SHt'vopl domolinp, şi suppuind, ci.uP'ă izbândă, locorile pe apa 'risiI Il-a'u dat UI,lgurilor în săIăşluire. Şi a"şe Unguril' au stătut IăcuitOrl spre ace parte de loc; şi prin cet la mare şi puternică Crăie au agiuns, care Crăie, în pre înflorit stat au fost, pănă când Sultan Sulilman, înpăratul Turcesc, luând şi scaunul Crăiil, Buda, şi lepădându-l' Corona din Cap, au suppus-o glugulul Turcesc, precum tuturor ştiut fiind, nOI de acesta mal' mult nu vom lungi. Intr'acelaş an, adecă după ce s'au aşezat UnguriI pe apa Tisel', scrie Curopalat, precum Leon înpăratul, .--'-�-= a I P 1 1 Le! k86. I 1'1 J,�OIl Sofos. ' I ('hetll'ino� I li rol o ş, ' \ J,t'( 889. " Ij 'au l' Li'! 893. 'I! I :J I 1 :1 1 1'1 '; [356] " I l .,..- • CARTE VI. 356 înpreună cu Ungurit, şi pre Turc! f-au chemat într'aglutorlu, şi f-au trimis asupra lUI Simion Domnul Bulgarilor, carele tare s'au euro,palat şi apărat. Decila Bulgaril, văzind, că au atâta supărare de la inpă- arome la are, . d 1 v A • V , d t 1 B ,. A I v C laş au. ratul Ţarigra u UI, H1 pizma s a� a a eserrca pusu ui ; e nu după multă vreme, Iarăş ca Iiful cheltuitorlu, s'au întors la părintele său cel adevărat. Aico întâi dăm de Istorici, precum o parte din Volohia sau Dachia, s'au dat.acelor Ungurî pentru lăcaş, adecă peste munţi pănă în apa 'I'isi), care -loc> precum la Gheografie Dachiil am zis, Iera: parte Dachil, pre care Istorioil Greceşti ceştl mal de pre urmă, o chlamă Pannodachia ; şi de atunce dezlipindu-se, au rămas în parte ţărâl Ungureştl, precum să ţine şi pănă astăzf ; Iară alalte a Dachiil părţI, precum ele lă­ ouitoril el cel vecht, adecă de Romani să fie fost lăcuite, şi ceşti de astă-ZI lăcuitorl dovedesc, şi Istoriciî streinl, precum mai de­ �i,!(o."_de ('raila nainte, aşe acum puţin înnainte, vor mărturisi. OnguriI decila taltel carte 6. A' 1 . dA"",,' d A A d într aceste ocurI aşezm u-se, şi întârin u să, cu atata 10 estulatl J,H 902. nu s'au ţinut; ce mal mult înnainte întinzindu-să, Let �02: din Pannonie Ieşind, au intrat în Italia, şi multă pradă, şi stricăciune au făcut, în Longobardia; 'iară Leon înţeleptul, după ce au în J.et 911. părăţit anl 25, lunl 3, Let 911: Iunie 11: datorita firil, ş'au plătit. li " r 1 f' CAPUL XXII. Acestaş să arată de la Alexandru, pănă la moarte lui Oonstantin, fitul luz Leon. AIHlt11l]r11. ,1 '- �h ,1 După Leon Sofos au rămas Alexandru frate-său în loc de chivernisitoriu lUI Constantin, fiuluf său, ce s'au numit Porfi­ roghenit, încă prunc fiiind; Ce şi Alexandru după un an, şi o �I J,et.912. lună, Lot 912: prin tot trupul (de multă băutură şi necontenire i; 1,0118:a11t.i11 .POI:- sa) sinzele izvorându-t Iunie 7: au murit. Au rămas Zoi înpă- Jn'o�ltenlt SI ZOl. o , , , ră:tesa, care au purtat p�ntru mul său lucrurile inpărăţiii pănă l,et 919. la Let 919: flpO'i Roman Lecapin socrul lUI Constantin, pre Zoi înpărătesa din palat scoţind-o, au luat el chivernisala lu'i Con­ stantin; Apo'i singur Let 919: Avgust lăcându-să, şi pre mul I I I � c::Z-'"' � "_�"'=ii.ile�'i.;:;'=���:=a_�G���� "::'::'::"::"":":===:::::=:Jdlllr_ .... � , . : t' -' , il. o -):, � � � f. ' •• �_. '4,1 " ,_ � " j • . ', .... ',', " .1'. I '.:.:" .; ... �/' ) " I � 1. .. • 1· ... I l [357] p CAP. XXII. 357 său IIrislofor, la acelaş cinste au râdicat, pănă mal' pre urmă Homan incuscri ndu-să, şi cu Petăr Domnul Bulgarilor, au înce­ put aşeş de tot cinste lUI Constantin a m icşura, şi în scaun după dâns, al doile a-l pune. Co acesta Dmnăzău nerăbdând, au râ- 1(01111111, Lerapil (di)cat pre firul său Stefan, şi scoţindu-I elin cinste Avgustescă, Let 944: I-au trimis în ostroave. Cu acesta Constantin ficorul Iul I,et 9·14. Leon inbărbătându-să, tot ncmu l lUI Roman, din trehele înpă- răţiiî l-au scos afaară, şi din cinste l-au lepădat; şi au stătut sin- gur la inpărăţie. 'In vremile acestue inpărat Let 941: pomeneşte Chedririos, şi alţil, precum Rusit, ca la 10 mit cu Domnul lor ZOllal'ilS Cal'!. Ingher (acesta-I Iugor carele au fost tată lUI Svctoslav şi moş 16. Cap. 21.I,ui , .. ' (PI'311(! ('ar. ;) lUI Vladimir, carele întâl s'au botezat), cu vase ieşind la mare l'ap.6. negră, în 14 a lUI Iunie au lovit supt Ţarigrad, şi în Thrachia multă pradă au făcut, în potriva a cărora Ieşind Roman, şi vasele Il-au ars, şi pe dânşiî pe toţl Iau înprăştiat; Iară Letopiseţile Stel,ella�:I ÎII R tv - Il d v • d ă b Iul ] tâ v Prcduslevie, eu useş 1 scnu, precum lor, upa ce au pier ut r: z OIU 111 al; -l.şl Hr-onogrufu apot larăş ş-au strâns oaste, şi într'acelaş an, Iară s'au Întors ('al,133. asu pra Grecilor, şi-au lovit în parte Asiit, spre Pont, şi au pră- dat Iraclie, (de la mare nogră), ţara Paflagoniil, şi pănă la Ni- comidie au agfuns, pentru care Roman, trimiţind soli, şi rugân- du-se de pace, au tocmit să ele dare mar multă pre an, de cât cum legase să de Leon, şi frate-său Alexandru; Ce nOI pentru acesta dare, şi de legământul el la Istoriei! Greceşti nu aflăm, poate pentru ruşine, cu condetul să fie trecut. Pe Vreme lUI Constantin Poryroghenit, scrie Zonoras, Carte 16: Cap 21: �i Chedriuos ' sămnul 314: precum Olga, Doamna Rusilor, a căruia bărbat (Igor) vinisă cu corăbiile asupra Ţarigradulut, bărbatul • murindu-I, 1<1 s'au sculat, şi viind la Tarigrad, au primit Sftul Botez, şi mare cinste şi dragoaste cătră adeverinţa credinţiî au arătat. Inpăratul încă, cela ce i s'au văzut cinste făcâlldu-r, cu mare laudă au lăsat-o, de s'au întors la ale sale. Fost-au pre acela vreme Patriarh Ţarigradulul Theofilact, ficorul lUI Roman La­ capin. DeCI Roman Înpărat fiind scos din cinste precum mal sus am pomenit, Let 941 luând cinul călugăresc, s'au prestăvit, LeI 941. în luna lUI Iunie. Constantin Porfiroghenit, Eingur decila rămâ- ind la înpărăţie, la anul UnguriI în doaâ rândurl au întrat cu rau c a 1 J.'! '; ·..,'i , - \ "o�. .' , [358] 358 CAUTE VL '1 1 1 r 1 I , • p, j I Y I lr fii I I I " pradă în Italie, şi la mare strâmt oare puind pe lăcuitort, s'au tocmit să de lUI Taxis Craîuluf Unguresc 10 mierţă de banl. Aşijdere Let 955: Ungurit mal m�lţl de 100 miî de oaste Iarăş purcegând asupra înpărăţiil Apusulut, de la Dunăre, pănă la Pădure negră, toate supt foc, şi supt "Sabie p,U pus. Ce înpăratul Apusulut Otton Marele, cu multul. mal' cu puţină oaste înpotrivă Ieşinrlu-le, atâta I-au bătut, cât dintr'atâte .,numaI,7 iic, să fie scăpat. Iară Constantin înpăratul răsăritului- Let 9G9: purcegând în oaste asupra Serachenilor, şi agîungând la Siria, cu învăţătura fiîulul său lUI Roman, au murit otrăvit în 9 a lUI Noemvre, după ce trăisă anIM: şi inpăcăţisă cu matcă-sa Zoi, şi cu Unchlu­ său Alexandru anI t3: cu Roman anf 26: singur 15, carit fac peste tot anl 04: stând adecă la inpărăţie fiind la vârstă prunc, de un an, şi 3: lunî. în locul lUI au stătut la înpărăţie Roman firul său, carele au înpărăţit anl 3 :'runl mal patru. .. .. .f' ţ '.'V " .. • 1. ", , l [359] • CAR'TE A SEPTE , Oare dovedeşte traiul Romanilor În Volohia din Istoricii strelnî, şi mustră pe unil bnlgulterl, carii pentru tncepătnra nemnluî Uohlovenesc, cu basne au muruit hârtia. Aşijdere arată iueepă­ tura tupărăţlli Ruseşti, din cetate Ohlovnlnl, şi întoarcerea lUI Vladimir Domnul Rusesc, la Creştinătate. Aşijdere pomeneşte mtr'o vreme suppunere Bulgarilor, supt înpărăţtîa răzsărltulnî, şi necurmat traiul Romanilor în Volohia, de la Roman flilnl Iul Constantin, pănă la inpărăţlla lUI Isaehle Anghel, când s'au dez­ bătut Remânlî {le supt înpărăţiIa Tarigl'adulul. ti \ e It ,rau CAPUL 1 :, Iniruducere, neutru pomenire ne;ilulu� Moldoienese, de la istoricii streins. Ştim că va fi pomenind cititorful nostru, şi cu multă poftă va fi aşteptând, gturuinţa, care în multe locurl în carte trecută t-am făcut, adecă precum cu cursul istoriii vom arăta, că de şi au tăcut pren câtă-va vreme istoricii Romanilor, pentru traiul şi necurmată şedere Romanilor în Volohia, însă mar apoi nu aşe de tot, şi de la alţii a altora stăpânirl scriitorl, uităril să să fie dat, pentru acesta dară venit-au acmu rândul, şi vreme aceia, -J t ' l't '; . , . ,;1 .'" \ - \ [360] ca şi gluruita să plătim, şi cu bune socotele, şi mărturit să do­ vedim, precum că de au tăcut istorici! Romanilor, (pentru pri­ cinile carele de multe orf Il-am .pornenit), şi în 'scrisorile lor aşe chtar şi alave, pentru părţile, noastre, n'au pomenit, Însă tă­ cere şi trecere cu condeîul, n'au curs din lipsa lăcuitorilor Ro­ manl din Volohia, ce precum de multe 'or! am �is, din înple­ ticirile, şi încurcările a atâte �ăbu�irr) ŞI năpăzt �e [ellu de felîu de Varvarl, car-il ca nişte nuârf de văntviforât purtaţl, în toate vremile, şi în toate părţile căde asupra înpărătiiî Romanilor, şi ca o ceţă întunecoase, unde să pune nu să mal râdica. Aş« de­ spre Evropa Bulgarit, Sclavoniî, şi mal pre urmă şi Rusiî; Aşa despre Asia Seracheniî, Hunniî, Tătarâl, şi altele cu dânşil nenu­ mărate Limbl, În toate părţile prăzt făce, şi tuspatru unghiurile înpărăţiil din temelie scuturându-le, le muta, şi le' strămuta; şi ca puiî Viperilor sau a Ehidnelor ,' pântecele marcă-sa pre din lontru rozind, atăte nîamurf s'au scornit, şi (în) înpărăţila Roma' nilor veninul vrăjmăşiil lor, ş'au �ărsat. Cu aceste dară, şi ca cu aceste, nerăsuflate, şi ne incetate novoî, şi bezcisnecil inpă­ răţila Romanilor luptându-să, ca un om bătrân în vârstă, şi vochlu la au], cu cum plite, şi de lecurl nepriimitoare hronice boale cuprinsă; şi ca cu nişte groznict şerpî, şi băl aurt pregiur grumazl, şi pregtur mijloc încinsă, şi înfăşurată fiind, în toate zilele, şi cesur ile în agoana morţii, (în tragerea sufletului de moarte) şi în oglinda peiriî , şi a prăpădeniit să privira, şi să chinula, pentru care lucru ce monstru (arătare) şi ce groznică cîudesă, nepărăsit icoana râsipiril în nainte ochilor, mal întâl', şi mal' de aproape le prezentul'a, (le pune înnainte) aceleş; precum vreme, şi mâna le da, cu condeIul le închipUIa, şi le strânge; Iară lucrurile de buricul înpărăţiiI mal' depărtate, carele, adecă să socotil'a că nu aşe de moarte aducătoare rană le aduc; oare cum uItăriI, şi ne pomeniriI le lăsa, ca cum căIătorlul, pre larnă gre, şi geroase, călătorind; şi din toate părţile do vi vore, şi de spulbărărr cuprinsă, şi răzbătută fiind, părţile trupuluI, cele mar aproape de inimă, şi de capul vieţi]', mal' tare a le acoperi, şi a le păzi sileşte; Iarit cele mal depărtate, nu atâta, de care lucru de �Jlulte Or! să ttlmplă, ele pIerde călătorlul picoarele) mânule) na- I r '1 1 . I 1. [, '1' J li t, , '1 I f' II l' I 360 '>. ! t CARTE VII. - - ---_._---- if2 ţ ,r. " .'., • . t' _ " � I ,ii: '� ,-);. � , , 1. " �-� �.' '. ,.� .r' .. . ( . I l [361] • CAP. J. 361 --�------- sul, faţa obrazulul; părţile adecă, carele de mijlocul căldurii fi­ reştf mal de departe stau, pentru nevola ce mal mare oare-cum ne simţind ce mal mică, şi în samă ne băgând. Decl tocma după ce la doritul popas aglunge, şi cu căldura mădulările cele de frig', şi de ger îngheţate, şi înlernnite, la simţire, şi la clătire îş aduce; atunce începe cu marl durerl, şi chinurt a simţi, şi a cunoaşte, ce prin răcîală pătila, şi nu simtita, şi ce pierde, şi nu ştiIa. Intr'acesta chip dară să să ne tâmplat istoricilor Rornâneştl, mal pre urmă dovedesc, a streinilor scriitorl, cariI pentre ale sale, câte oare-ce, şi pentru a altora au ameliţat, şi cu puţină pomenire, tare dovedesc, precum tăcere istoricilor vremilor acelora, n'au avut altă pricină, fără numal care de la nOI s'au arătat. Aşijdere, unora mal proaspetl scriitorl, acetaş acelor mar vechl tăcere şi a altora nepusă, cela ce s'ar fi căzut nevoinţă, În cercetare, şi în cercare scriitorilor, Il-au dat mijloc a gândi, şi a li să păre, precum locurile Dachil, şi ales unde 1 acmu ţara Moldovei, şi a Munteniil stă, să fie ră­ mas cu sute de anf pustie, şi de RomaniI săf nelăcuită. Incă zic, că de ar fi fost Rornaniî noştri din Dachia tot un nern cu RomaniI din Italia, scriitoril Romanilor n'ar fi uitat a scrie pen­ tru dânşil. Insă trebuit-au acelora, carif aşe ele slab, ş-au slo­ bozit cuvântul, întâf să să fie mal trudit ceva, şi nu numal câte cărţi de istoricf în casa sa au avut să fie citit, ce şi pre carit n'au avut, sau ele la alţil să să fie înprumutat, sau şi acesta mâna de nu l·au dat, înoal să fie '\eăptat la, alţii, caril istoriile a toată lume, şi a tuturor; vacurilor, pre scurt au strâns şi ,kl­ crurl, carile mal vrednice de ştiinţa 'tuturor au fost, pre vre­ mile, şi la locul- său II .au însămnat, precum au făcut Pata vie în carte, ce o' numeşte, si'uhăluil'c. vremilor, şi în alta ce-I zice De ratioue Tel A "1 S" 1 CI' A , (1 I icesc) porum. De do. învăţătura vremi or. It 1. a viz, III carte ucru hromcesc; tl'iullTemporu Ricţiolul în carte ce-I zice hronicul mare, şi ales: Moreri marile Cltronirnm . . tori . Iti A m li g U U 111, ( Lexicon IS oricesc, ŞI a ţiI câţf va, a cărora numere lungime vo- SelectulI1. roave'i Iugând, le trecem, şi într'acestc ca'ntre nişte curate 0- J,e graud.Dic 1· d 1 . f . "1 . d . A A 1 tionaire Hist� g 111 e, tot trupu , ŞI aţa IstOrII ar prăvlll , ŞI lllţeleganc; apoI l'iquc. condeIul pre hârtia, a purcede voia să-I fie elat, şi aşa mult mal cu pază, şi mal fără lunecare, ar fi păşit. Aşijdere la scriitorI ar fi aflat, precum după ce nem urile Varvarilor despre Ori văţ, 'au t l·t '; , . �,�, :. ,. ... ' "\ � \ [362] "l--j 1; I " , ' I " , 1, 362 CARTE VII. 'J I 1 '( ! ,j şi ales cariî ţărâlor noastre mal aproape vecinr, au stătut, pre­ cum au fost Bulgarii, Sirbiî, Sclavonil peste Dunăre, Leşil, Că­ zacit peste Nistru, Rusil sau Moscalit peste Nipru, cari) şi pănă astă-zl marl şi late Crăil, şi ÎnpărăW ţin, şi' Ungurii despre apus, caril cât să fie fost de putemicl, nime, socotesc să va afla, ca- ,; rele să nu ştie. Aceste nemurl, zic, după qe pre la locurile sale s'au aşezat, şi s'au întemelat ; decita .ef încă de lucnirile, şi în­ cepăturile sale, a scrie au început, şÎ; dup�' cursul' vremilor, ce la dânşil s'au tâmplat, mal pre amăruntul ; rară ce la vecinit lor, mal pre scurt; însă câte cevaş, neînsărnnat n'au lăsat, şi ales pentru Iăcuitorit Moldovel, ca pentru' nişte vecint, mal de aproape, când ocazia li-au vin it, câte ceva a pomeni, nu s'au le­ nevit, pre caril nOI acmu, ca pre nişte poveţă din pas În pas urmând, din năpaste, care de la u?il puţin în istQr.i'i' zăbăviţr, în spatele ţărâlor acestora, s'au aruncat, a le dezbate şi a le . mântui, silim, şi precum tralul Romanilor în Volohia, de la în- cepătura lor, pănă acmu, necurmat,' şi ne stâns să fie rămas să dovedim. CAPUL II. Arată-să necurmat trtnul Romanilor în Valahia, pănă pe aceste vrhlll, din mărturiile Istoricilor Rusefjt}" şi Leşeşu. 8)'11 'l,·is a Istorii! Scriu Letopiseţile Ruseşti, precum prin cursul acestor ant, U.".�tt�.ÎIn.ChtI7·O_l' să fie fost lăcuit pre la pragurile Niprulul, un fellu de limbă, ce IMI) a, JlS a. ru rugratul Ru- Il-au fost zicând Pecinighî, (pent.ru carif mal pre urmă şi Isto- -e-e Glav 137. -'U G tU 1 1 1 ă ă ă)' 1 ricu receş 1 pomenesc, precum a ocu sus va ar ta, ŞI a - '1, tul, ce l-au fost chemând Polovtt, pentru carii Bilschie scrie k Hilscltie. într'acesta chip: « Polovţit zice, şi Pecinighil, au fost 'ieşit din '( " Ţimbrî, şi din Gotht din Litfanila porniţl, şi şedere lor Întâr să li fie fost, pe lângă Droghicin, Iară aceste doaâ nlamurl ce feIlu tdiCOTschie În de limbă să fie vorovit, scrie alt Istoric Leşesc Striicovschi. l'oll�cal'ul său, Polovţi'i zice, s'au numit aşe de la RUSI, sau căCI lăcula părţile I ),lst 201. '1 A A locurI 01' spre camp, sau căCI cu vânatul IŞ ţine viiaţa, sau de . . .. (. ". , .1' t '. 1,. , , j ;. '� . ,,);. 1 � � 1. . . ' �'. t·' '. ,_� " ; . . 1,',; ' .. . t' _ �., ,', " l [363] CAP. II. 363 J t .1 la cuvântul (lovitu) adecă CăCI cu tălhuşagurî, şi cu apucatul a trăi Iera ohicluiţl ; Iară limba le Iera amestecată din trei nemurt, Rusască, Leşescă, şi Moldoven'fască, sau precum Leşit, cu alalte nemurr Sloveneşti, astăzi hireş a Moldovenilor zic, Voloscala.» Socotescă dară la acesta loc Cititorlul, şi cu mente întregă să gtudece, că un cuvânt ce pomeneşte un Istoric de credinţă, câtă lumină aduce Istoriii, pentru ca curat să să poată cunoaşte, că după atâta tăcut numele Volohulul în Volohia, traitorlu, de la alţiI mai denainte scriitori ne pomenit, ca cum dintr'un adânc întuneric la lumină s'ar scoate; a înţelege să dă; că de vreme ce acele nemurt îşi făcusă limba lor din treî limbi amestecată, (din carile una au fost Moldovenescă), cu bună samă, şi fără nict un prepus, să dovedeşte, că Moldoveniî, sau precum in Hronicul nostru să zice, Romanii, în Volohia tot de a una neclatiţl tră­ itorf au fost, pre locurile sale; cu carif Polovţif jşi Pecinighiî acela, aproape în vecinătate fiind, şi multă amestecătură cu dânşil având, aşe de la Moldovern limba să-ş fie înprumutat; Iară în­ prumutare, şi amestecare limhiî, precum în scurtă vreme să să poată face, nime a gludeca va pute, că nicî putem crede, că doară nem Varvar ca acela, prin meşterşugul grammaticăl, limba Moldovenescă, cu a Leşilor, şi a Rusilor să-ş fie alcătuit, şi aşe în curândă vreme, să o fie făcut, că pre atunce nemurile a­ ceste nicl Azbuchile ave, ne cum grammatica; decî dară de cre­ zut Iaste, că acele pomenite nemurt, Moldovenilor prin multă vreme, vrerî suppuse; veri însoţite (că acesta a se adeveri n'am putut), ver; cu alt mijloc amestecate au fost; însă orf â{trrr ar Îi, tot să înţelege; că vreme a mulţî anî au trebuit, în care unii cu �lţil devălomindu-să, Pecinighit, la limba lor ce rusască, (căci acesta. li-au fost ce d� naştere), ce Moldovenescă, precum ce le­ şescă, să amestece, atâta cât din trel, una să facă; nicî cu vre un mijloc adeverinţa lUI Striicovschi, pentru acesta lucru, să poate astupa, de vreme ce şi limba moldovenescă, şi a tu­ turor Românilor, alave mărturiseşte, mare şi multă ameste­ care acestor nemurî, să fie avut: de la carele şi ei nu puţine cuvinte, s'au înprumutat, şi ales trăitorif despre Nistru, caril fără sarnă multe ruseştl cuvinte în limba românescă amestecă, t l't '; r" \ ,,1, , .;: "'�. .' . [364] 364 CARTE VII. ---------------- ------------ ." T llschie. ţi precum şi astăzi să vede. Hronicilor Ruseşti, pentru n6murile aceste, şi pentru amestecătura lor cu Romanii din Dachia, tare, şi aproape să alătură, şi Istoricii Greceştr, arătârid că cu oar­ deIe lor, pănă în Pannonia au Iost 'cuprinzind; Ce 1:\01 să adu­ cem hireşe cuvintele lui Gheorghie Chedrin, carele pentru .eorghie Clle· nemul Picinighilor la Sămnul 303: .ţist �75: scrie aşo : «Ne- drfnos mul zice, Picinig hilor Schythices,c Iaste, dintr'aciîa Sbhith], carii să chiamă BO:cHAElXOl, împărăteşti. A'eesta... nem, 'las'te foarte cu mult nărod , şi mare, carură �lt nem ele Schytht , nicl unul poate să-I ste înpotrivă ; şi să desparte in 13 rudenil, sau precum nOI acmu zicem oar de , carele toate supt un nume Apazinazilor, sau Pecinighilor să cuprind ; Iară după Domnil şi otcârmuitoril lor, fiete carile, şi deosăbit nume are, lăcuesc aceşte peste Dunăre, de la. Nipru pre lăţime câmpilor acelora, şi să Întind pănă în Pannohia, macar că l��url adevă­ eate de aşezărnânt ne având, totdea'u'na cil şi cole mutându-să, supt şetre lăcuâsc». Vezi aice, cum aceştl Pecinighr, pee atunco, şi locurile Ocraniiî, a Pocutiil, a Moldovei, a Bugaculul, şi a ţăt'âl Munteneştl, pănă în tora U ngurescă au fost cuprinzind} de la carii, precum scrie Stricovschi, ş-au fost amestecat şi limba. De vreme dară ce Istoricii Greceşti zic, c'au fost cuprin-l zind locurile Daohiiî, şi Istorici! Ruseşti mărturisesc, că Il-au. fost limba amestecată cu Voloscata: iată că acei de demult Vo­ lohî, sau precum le zicem noi Românî, au fost pre atunce tot pre locurile sale, cele dintăl, lăcuitorr, 01'1 suppuşl ar fi tost, orf Supuitorl. De începătura, şi de unde au ieşit aceste nernurl, ce am putut la Istoricl mal de credinţă a afla, în scurt aice a a- daoge, în graţiîa cititorrulur, cu condeiul nu vom trece: Bil­ schie nu necunoscut scriitortu leşesc zice: «Polovţil, (carii şi eide un nern sint cu Pecinighiî), tot de o dată să fie eşit din Ţimbri, nem Gothicesc, cariI din Litfanie Ieşind, întâi să să fie aşezat pe la Droghicin; graiul limbiI lor, precum mal' sus am zis din Stricovschi, au fost alcătuit sau amestecat, din Ru­ eu,nclav,ie din sesc, Leşesc şi Românesc. A acestora cuvinte să vede întărind rvcher, 111 Pau- . ,A A. u .ee!o fap 49. LeunclavIe In Pantecte, Cap 49; unde urmand lUI Pevcher, Bo· zi ni! zice, nume tuturor Iaste ştiut (pre carii IstoriciI greceşti 1" I I '1· .... I • i : t" ..., .• ,,' ', •. t . -·I- � .. �. ,,' .j , ,ii: . � , , �. .' .. ' , ., . :, ."., l [365] p CAP. II. 365 Urau I 2. .' îl număsc Pazinachl) din coreniîa lor, sint Venedil, (de pre a. ceşte, socotesc, să fie rămas în ţara Muntenescă, un felIu de nărod, cărora şi astăzI le zic Români: Vineticl, ce pentru ace. sta gâlceva nu clătesc), căcl şi limba aş6 îl dovedeşte». Pevs- Pevseherus, adus mărtur! cherus, bărbat ele ascuţită minte, numele Pazinachilor, îl soco- In Pautectek teste să fie de pe Pozitia, sau Pozinanie, vestit a Crăiil Leşeştr\ul l,eoJ\elav;� la lueul pnmeni ţinut, carit ozlânăoară, într'acele hotară, să fie lăcuit; adecă pănă . a nu să porni asupra Trivalilor. Dintr'acestaş socoteşte Le­ unclavie, să să fie trăgând şi numele, şi nernul Bosnenilor, de carit caute cititorîul la locul lUI Leunclavie, de la not pomenit. Ce să vinim la cel mal ele pre urmă, şi cititorlulul român mal aş- teptat cuvânt. Bilsohie hronicarlul, în carte care nOI o avem, n ; \ s r 10 ; List 239: «năroadele zice, Pecinighilor, şi a Polovţilor, după ce 1,;st 239. au ieşit din Litfania, s'au aşezat întâî la Vosforul Chimeric, (unele sint acmu cetăţile Turcilor, Ghercl şi Taman), de acolo Ieşind, întâl au legat prieteşug cu Inovezit, carif ţinea Crîmul, iară acel Inovezi înpreună cu Românii şi cu Bastarriij, adecă Bugegenit, au făcut, (sau au tocmit) cetăţile Mangopul, Cherchel, Crâmul, Cafa, Ocacolul (sau Vozie), Muncastrul, adecă Cetate albă, Chilila (sau Ahilia) şi Tercovisca, adecă Târgovişte]». Nicl clară, cititorlul nostru, cuminte să să fure, şi să socotescă, că doară aceste not, cle cât sint, mal mult lăţindu-Ie, cinste şi slava nernulul nostru, cu acesta mijloc vom să adaogem, mărturiseşte ştiinţa inirn il, că adeverinţa is­ toriiI cercăm, şi urmăm, pentru a căriia confirmaţie, cu bună frunte îl gturuim, că după cursul hroniculul, înnainte îl, vom aduce, Iarăş. alţI istoricI streinl, cariî vor arăta, că aces(M pomâ- nite nemurî, încă şi oştenirt, în preună cu Moldovenil, asupra altora să fie făcut, pentru carile istoriciî noştriî, nicI au visat, necum să pomenrască; rară nOI precum ne gluruim, la locul său vom zice. Il "�, .' . t l.! .'0 \ " >. , , . . .�,. ,1.: '_ \ -J [366] ;366 CARTE VII. --------- , CAPUL III. � Must1'lt-să nişte b(tsnuitor�, carii pentru- n.emul ;Românesc nărti!fa mu- ruisul; sinqur; pe siiu''i s'au ocărâi. Vin-o acmu aice, iscusitule în Basne Simioane, şi' tJaca min­ ciunilor Misaile; vin-o zic aice şi te uită 1&. Iţomânir,'şi lăcui­ torit Volohiil, pre cari! vOI basnă bolind, şi minciună născând, ca pre bureţi! fără sămânţă de ert, ele alaltaerl, îl faceţi, şi nu ştim ele ce Laslău Craiul Unguresc (carile . pre vremile ce zi­ ceţi, numar voaâ Iaste cunoscut, rară altora Istor icl nemăruila), din temniţele Râmului SCOŞI, şi în potriva Tâtarâlor aduşî, şi apot în ţara Ardelulul, spre lăcuire pusI).,să fie fost. Păţit-au nemul Românesc cu vOI, tocma ca parintele -lor Remus, cârele pre tâl­ harI gonind, şi bucatele Unchîu său hiI Numitor, cu mână întrar­ mată, de dânşiî apărând, el apol în locul Tâlharilor prins, şi de tâlhuşag, cu zavistiIa pârât, legăturilor.dat, şi morţiI gludecat au fost; Ce dreptate lUI nu numar nevinovat l-au scos, ce încă ne. pot lUI Numitor, ficor lUI Mars, şi a Reir, şi Ziditorîu înpără­ ţii), şi cetăţiI Romanilor l-au arătat. Aşe numele 'I'ălharluluf au găsit înpărat, aşe numele vinovatului, pre nepot Unchlulul au arătat. Aşe vOI cu acelaş nume, hulă şi ocară nepoţilor şi stră­ nepoţilor luI, a pune silind, a lor cinste şi slavă mal tare a izbucni, şi lumil a să înştiinţa; iară a voastră ocară, şi blăstămată măzăcie, ca tălaniţa dezrnăţată, pre uliţa a să purta, pricină, sinteţI, pricină daţi. Cine dară au fost acel Homânl, sau Voloht, cariI cu 397: de ant mal înnainte la Istoricî, pre acestaş locuri să pomenesc, de cât Laslăul vostru? ele la cariI Picinighil, şi Polovţit, limba să-ş fie înprumutat? Au putut-au limba Rornâ­ nescă de la Italia la Nipru, singură se zboare; şi prin chip, muritorilor necunoscut, pregtur limba Pecinighilor s� să în vă­ lătucescă ? au precum basnile TurceştI, şi Talmudesci povestesc; că pasările toate, are cineş limba sa, şi numaI Solomon Inţeleptul le cunoşte, şi le înţelege; au doară şi PecinighiI, şi PolovţiI a­ ceşte, aşa elo la nes;;are va PaserI, carile în limba ltomânescă ou, şi �!isftil "l'idoslovila "etol,iseţlliui 101'. [.,·'iu rar 43. cal' 2. ., "". s' - ===·mt -.;,; ...... . . �-. �' " '.'., .j f I j;: '� , • �< .' . '- � .i' • ,. '.;.:" . � ... �1' ) � , AI. . . . ( . , l [367] , CAP. III. ---------- ------ 367 au fost vorovind limba să fie învăţat? şi cu a lor să o fie a- , , mestecat? căci Pecinighil pre acele vremt, la Italie să fie trecut (unele limba Rornânescă de moşie Iera), cineva din Istoricl nu pomeneşte. Au Col unit, Cerbil, şi alte fierl sălbatecl, pre carile Pecinighii pre pustif câmpil Nistrulul, şi a Niprulut, a le vâna, şi cu dânsele viaţa a-'ş purta, să obiciuisă, în limba Rornâ­ nescă vorovi'ia, şi ele la dânsele Pecinighil, şi Polovţil să să fie învaţat? Au Rornâniî din Dachia, cu mită au cumpărat Condeile Scriitorilor streinl, să le scrie nemul, tralul şi al alte, cu atâta summe de anl mal înainte? O! cât de grozav stă mencluna în scaunul adevăruluI! O cum să dovedeşte basna, macar că câtăva vreme ar trece pănă a să desvăli! O câtă ocară un Măzac, ca Simion, şi ca Misail (de bună voe trec aice cu pomenire pe Sarniţie, şi pe Jan Zamoschie Leşl), şi câtă a cinstit scădere, nurneluî Istoricesc să aduce, când Băsnuitort ca aceste, nume Istoricesc plăzmuind, basne scornesc, şi spre adeverinţa poves­ tirit, nici' o mărturie mal veche înnainte nu aduc, nicî arată ele la cine au văzut, au auzit, sau au citit, că ohicetul Istoriculut, carele adevărată Istoria a scrie pofteşte, ras te, ca de va scrie lucrurile vremilor sale, altă mărturie Iară ştiinţa inimii sale, să nu aducă; căcl nici are; de vreme ce IeI Iaste întâl Scriitorîu, ce rămâne, ca după ce-'ş va scoate scrisorile la ivală, alţiI de adeverinţa luf cercând, la ştiinţa inimii întărit să fie, precum de 'l vor alătura cu alţr Scriitorr, a aceloraş vremi, şi fL acelo­ raşi lucrurî, să nu să ruşineză, nicî ele mincinos să '1 poată do­ vedi; Iară când culege Istoriea vremilor trecute, şi cu muÎfimaI înnainte de vacul său lucrate, trebue să pomenescă, şi să do­ vedoscă, de unde au cules acele, ce el samănă, şi din ce jicniţă au luat grăunţăle, ce înpraştio, că acesta netăcând, nu grău, nu săcară, nu o altă sămânţa adevărată, ce Zizanie, şi păring, din sine născut, şi plodit va sămăna, Ce Simionul acesta, ce '1 zic Dascal, dară adevărat nedascal, ele aceste de toate sărac, şi gol fiind, şi pentru ca mincluna sa, cu altă ceva să scuttască ne a­ vând, atâta nu-rnî zice, că acestă Istorie (ba foc), macar că la IIronic nu să pomeneşte; Însă el şi acesta nepomenită n'au vrut să o Iasă. Nu aşe nevreelnicule, nu aşa; Nu aglunge istoriculul Urau 2. t 'e a 1 !I� , t J.. t '; .• ;i [368] ��� .. ��-------------------��--�--�--����----------�----------� .. 358 CARTE VII. --- l 1: i In " II li I 1, i.1 .oman ce) tânăr. Let 959. IIfol'gldr ('lIe­ drinos. adevărat, să Zica, nnmal, că şi acasta nepomenită n'au vrut să o lasă; ce ma! trebue, precum scrie cutarele, şi cutarele, rară amen­ trele regulă de toţI pr iim ită taste.şi de totr învăţaţi! întărită, adecă Dictum unius, dictum nullius, zisa unula, ca zisa nimăruja a fi, de necrezut adecă, şi ca cum niol şar fi zis-o cine-va. Aşe dară înţelepte, cititorlule, văz ind pomenire nemulut, şi numeluî Mol­ dovenesc, pre la anii însămnaţr, de la ,istorici] streinl făcută; Iarăş cu drepţi ocht, pre hroniculjnostru înnajnta păşeşte, şi toate tâmplările, precum în cursul vremi10r au căzut, socotind, şi grudecănd ; paremi-să, şi cu vârtoasă nădejde sintem, precum şi singur vei mărturisi, că ţărâle aceste; carele Românil, şi as­ tăzf le ţin, nici o dată de dânşil, de tot părăsite şi pustiite să nu fie rămas, ce încă cu întemelate stăpânirt, tot de a una să fie trăit, nu aşe nOI dară, pre cât streinii, pre cari! urmăm istoricî, îţi vor dovedi. NOI dară .acmu la cursul:i·�toriil să ne întoarcem. " CAPUL IV. Dovedeşte-să traud Romanilor în Yolohia, de la Roman cel tânăr, pănă la Vasilie inpărai. După moarte lUI Cănstantin Porfiroghenit, Let 959, au stătut la înpărăţila răzsăritulut firul său Roman, carele s'au numit cel tânăr. In vremile lut Roman, perit-au şi Simion, cel vestit a Bulgarilor Domn, pentru a cărula cu minune moarte, Gheorghie Chedrin sămnul 311, scrie aşe: fost-au, zice, Ioan Astronomul, carele viincl la înpăratul f-au zis, că de-I va fi vola inpăratulul să să mântulască de un nepritatin vrăjmaş ca acela, să poroncescă să tae capul stâl­ puluî, carele stă în vârvul Xerolofulul, adecă dlalulul celul uscat; CăCI acel stălp, fiind sămnul peirit lUI Simion Domnul Bolga rilor, tăind capul stâlpulut, îndată şi domnul Bolgarilor va muri. Poroncind înpăratul acesta aşe să să facă, în cesul în carile s'au tăiat capul Bolovanulul (căc! stâlpul acela Iera în chip de om) într'acela ces şi Simion, cu mari şi nesuferite dureri de pân- I \ .:- ,-. I • : .. � -' . '.:,:,..-" . , , 1 ( ,Ii: . � , . �, -' ; . � , , � r ; r ":': � .; ... --1') � I 41• ... ', .. � f . , l [369] F ? CAP. IV . .. __ ._-- -_.- - - --- tice, au murit. Acesta încă au înpărăţit anl 3, lunl 4; şi după ce au scos Ostrovul Critul din tirănila Serachenil or, Let 963 {,it 963. IA ă ăţ' N' hi f F 1 liicltifol' Foea. mart 16, au murit, şi au stătut a inp r le ic lor oca, care e lJatman fiind supt Roman, scosese Critul de la Serachenenf. Acesta inpărat, multă biruinţă au purtat asupra Serachenilor , pre carif la an ul 967, aşeş de tot dornolin d u-I, s'au Întors la Thrachia, ],�t 96i. privind şi tocmind marginele inpărăţiil dintr'ac6ce. Iară let 958 a· CI Ledt 9�8. IeI' 1 11 o s cestaş istor-ic pomeneşte, precum nemul Rusilor mal adesă au în- scoleş. ceput a călca Hotarăle înpărătiil, cariî întâl asupra Bulgarilor că- zind, multe cetăţl în Crăil'a lor au luat, şi multe răutătl Il-au făcut, Tărgurrle atocma cu părnântul Iăcându-le. Acestă poveste Chcdri- nos sămnul 32J, List 660 mal deschis aşe o spune: înnal patrule an zice, a inpărăţiil lUI Nichifor Foca, viind pănă la Suda ce mare, au elat învăţătură lul Petăr, carele în urma lul Simion stătusă Domn Bulgarilor, să nu Iasă pe Turci, (pre caril Zonora, Carte Zonal'a', carte 16. cap 21. 16 Cap 21, şi în multe Iocurf Îl numeşte Ungurî) să tr'iacă Du- năre, şi să calce locurile înpărăteştr, de care poroncă neascul- tând Bulgarul, şi multe pricin'î nâdirid, precum acestă să facă nu poate; Inpăratul încă trimiţind pe Nechifor Calochir, Iicorul Domnulut de Orâm (pre carile şi cu cinste, ce să zice Patrichia, îl cinstisă) la Svetoslav Domnul Rusilor, cu multe darurl şi cu' mal multă gruruinţă I-au îndemnat, pentru ca sculândusă cu oaste să vie asupra Bulgarilor. Rusi] acesta foarte bucuroşl pr.ii- mirul, înn-al cincele an a înpărăţiil lUI, fără veste au năpădit asupra Bolgarilor, şi multe cetăţi Bulgăreşti, /şi cetăţuI, atocma cu pământul.l1-au făcut; şi î-ucărcându-să de plran, cu pade 's'\au întors acasăş. Apo'î la anul 969 Ioan CimischiI, cp vicleşugul În- ),,,1 !J69, părătesi'î TheQfanonil, noapte, peste zidul PalatulUI s�rind, Foca înpăratul în aşternut dbrmind, fu, ucis, Dechemvr: 11. şi au apucat Înpărăţila Cimischii. In �lilele acestu'îa înpărat Let 970, Toan Cilllisrloii ),H 9iO. Rusii, cariI în aniI ma'i sus pomeniţi, chemaţi fiind, căzură asupra Bolgarilor, cu Hatmani'i lor Boris, şi Roman, preeum Zonora scrie Carte 17, Cap 1 llHându-ş ţara lor, silita aşeş cu totul acolo să să aşeză, şi acesta o făce mal mult cu îndem­ nare lur Calochir, carele pre ascuns le tăgădula, că de-l l·or numi el i'npărat Romanilor, şi cu aglutorlul lor ele să va 24 r e a ) - 1 J.. t , , [370] I ,il 370 CARTE VII . . -- -- - '--�-'- --- :,e(ll'Îllo� ('UI'O- aşeza în înpărăţie; rară el lor şi toată ţara Bulgărescă le va da, polutls. şi cu dânşit pace vecinică va ţine. RusiI şi bunătate locului plă. cându-le, şi de înbunăturile lUI Calochir înflându-să, nu cu cinste, ce s'ar fi căzut au purtat pe solif, car iî înpăratul la Domnul lor Svetoslav trimisese, de care lucru -I-au căutat înpăratulul parte Bulgarilor a ţine, şi asupra Rusilor oaste � râdica, Ce Svetoslav h de acesta simţind, însoţindu-să cu Pazinachil, Schythil, şi Turci], car il Pannonia ţine, (adecă Ungurîl�; s'au făcut (}a i1. tril sute t'" mit, şi întrând În Thrachia, de tot, 'au prădat-o, a asupra cărora Cimischil au trimis numai cu 12 mi'l de oaste, pre Hatmanul său Vardas, cari le asupra Rusilor mărgând, şi în doaâ răndurl cu războîu f-an înfrânt, şi aşo hiruindu-I, i-au scos din Trachia. De pe socotela acestor IstoricI, putem cunoaşte, ca într'acestă �n tămplare, Craila Bulgarilor, foarte bine să să fie legat cu inpă- i' răţila Răz săritulul, de vreme ce pentru Bulgari nu�Îi1tr'alt chip, ce ca cum ar fi fost supt stăpânire înpărăţiir, de Rusi, carit ca o gre năpaste le căzusă în spate, d.e tot a-I mântui nevointă ],tI! 971. pune. La Let 971, singur înpăratul Cirnischie, cu multe oştl seu­ lându-să, au întrat în Bulgaria asupra Rusilor, şi cu multe răz­ hoae hiruindu-I, şi din mânl luându le cetăţile, pănă mal pt'e urmă de tot f-au râsipit, şi din toată Bulgaria I-au scos. Caută la Istoricul Curopalat, la vilaţa acestul inpărat, şi vif vide acolo mare minune, care au făcut Sfânta Născătoare, şi î-au dat biruinţă asupra Varvarilor. Pre aceste vreml, şi la Letopiseţele Ruseşti, multe războae a Rusilor, în potriva înpărăţiit Grecilor citim, ce la dânşil toate războaele cu biruinţă să pomenesc, nOI cât am so­ cotit aeleverinţa Istoricilor Greceştl am dat, Iară Cititorlul cum J.i·! 9i5. va vre aşe socotescă, DeCI Ioan Cimischie Let 975 mărgând cu oaste asupra Serachenilor, şi aglungânella Damasc, acolo de Va­ silie mal marile Haelâmbilor Dechem 4 au murit otrăvit, după ce înpărăţisă ani 0, lunI 6, acesta înpărat, după lăudată Creştinătat'i'a ce ave, el Întâi au făcut bani de aur şi ele aramă, în cariI au săpat chipul DomnuluI Ils. scriind IS HS. înpăratul înpăra­ ţilor, Iară în locul lUI au stătut înpărat Vasilie 060rul lui Ro­ manînpărat. 1 , ''i. ' ,�-r - L J ,r. ,,",,'., .. . o): ..... " :'� t I 1 , I I ': • � , • �1 .. � . " ,. •• ::" 1 ... ·1·) � I 41• .. - I - •• I l [371] CAP. V. CAPUL V. 371 Arată-să începi/tura stttpâniril Ruseşti, care acmic taste puternică In­ păre/ţita Mosculu2. De vreme ce cursul IstoriiI au sosit, în vremile, în carile ve­ stită şi putcl'Oică, şi blagocistivă înpărăţila Mosculul, temeliile Ş au aruncat, şi despre părţile Novogradil, (care în vechime şi în mă­ rime, nu numai Rusilor, ci şi tutor streinilor vestită şi lăudată taste, pentru care şi.,.Yelichir Novograd, s'au chemat) spre părţile Chievulul, ooborându-să; acolo deciîa Domnita ş-au aşezat, cu cale a fi am socotit, macar că la trupul hroriiculul nostru n'ar căuta, însă pentru pomenire a înpărăţio ca acesta, şi de incepătura el, apol şi ele minunata pri imire Luminiî Adeverinţit Pravosla­ viit, a tot nernul Rusesc, cât de pre scurt să însămnăm, precum şi altora lor noştri vecinî, a Leşilor adecă, a Bulgarilor) şi a Ungurilor am arătat, şi a altora, carele mal pre urmă să vor tâm pla. Aşijdere macar , cu vârvul conderuluî, precum să zice, a atinge, şi Cititorful notru de unele ca aceste, a să înştiinţa poftitorlu, înnainte privclif a le pune, nu ne vom lenevi. Că cu acesta chip socotim, oarecum şi înprumutare (precum şi alţiî pentru nof au pomenit), eu care vecini! ne-au înprumutat, să plătim, şi pofta curiosulul nostru cititorlu să tacem. Carte Ste- Stepena 1 Urau 'v t ' v IV ă' V.1 A ,1 • 1 . 1 1, cap 2. penna, caro las e ce mat a las , ŞI mal ue vre"",Jl1ţă stor ie a n- I'.l e părăţiil Ruseşti, pentru începătura acestiî stăpânirt, şi pentru stă- pânitoril el cel din tâf, Într'a ce sta chip povesteşte. Avgust Che­ sarl, (supt a căruia oblăduite naştere Dornnulul, şi Mântuitorulul nostru ls. Hs. s'au tâmplat), zic 'să fie avut. un frate, pre carele l au chemat Prus. Acestuta, Avgust I-au orânduit stăpânire pe apa Vislil, la cetate Madboroc, supt care Iera Torune, Hvoiniţa, Gdansca, şi alte multe cetăţi, ce Iera pe apa Glem, care cade în mare Baltică. DeCI ele pe numele lUI Prus, şi Domnita acela s'au numit Prusie, care nume) şi pănă astăzI ţine; Iară 'mal de­ nainte, lăcuit.ori'i părţilor acelora s'au fost chemând Variaghl, carii au fost având supt sine alte n'iamurl, ce Il-au fost �icâncl a l , l.! '; , . ,1.: '_ \ • ,;:i ' .. �, .' . [372] B72 CARTll VII. f ". i-IteI'ella 1. Crudil, Slovenil, şi CriviciL Iară pre vremile, când înpărătila în 'il 1. (Ilav 3. T' d M'1 '1 Ică 'rh 1 1" L' 860 R '. ţarigra Ilai, cu mare -sa eouora, ac eca et USII eo- borându-să CU oaste asupra Grecilor_; Novogrodeniî, �eril şi Cri, vicit, s'au sculat asupraATaraghilQI'l şi'Y-aug.Qnit peste mar:e...Bal­ tică, şi au Început el singrrrt din caP .... ul lor a să stăpâni; ce fără nicf o orândutală purtându-să, multe, morţî şi răutăţi să fiice Între dânşif, pentru care lucru -Ia L'et 862 Rusit Novogrodenj , , au trimis la Ruric (carile să trăge , ain nemul şi' seminţiîa lUI Prus, fratelui lUI Avgust), şi l-au' rugat si vie să le fie Domn, şi Voevod. Ruric, după pofta lor, s'au sculat cu alţI dOI fraţI al lUI, cu Trovur, şi cu Sineus, şi cu toate familiile lor, şi au vi- nit la Novograd. DeCI Ruric s'au aşezat în Novogrod, Trovur la Izhooc, Iară Sinevus la Belo ozen (Ia Iezerul alb), însă Ruric 'I'ena (Jl'an 1. Iera stăpânitorîu peste toată Rusila: Pre acelaş vr�Q\e, au fost m,n'a >1. A t • 1 V I '1 1" :," d f t A / m re nemu arag 11 or, (OI oamen; .. mal e run e, anume: s- coald, şi Dir. Aceste încă cuborăndu-să CU mulţime de acel Va­ raghî, multe oştiri' au făcut inpotriva Romanilor, şi pănă mal pre urmă, viind la Chiov, şi luându-Ls'au aşezat acolo, Intre a­ ceste Ruric murind, şi rămâindu-I un ficor încă mic, anume Igor, la moarte lUI I-au lăsat pre mâna, şi paza unit rude a sale, ce l-au fost chemând Cnez Oghe!. Acel Oghel, aflând vreme au omorât pe Ascold şi pe Dir; şi au luat Chiovul din mâna lor. Deeie Igor Let 903: au luat pe Olga (din cetate Plesoova năs­ cută) şira Doamnă (Acesta Olga au priimit întâI credinţa ore­ ştinesoă, precum şi din Istoricii Greceşti am arătat), din care s'au născut Svetoslav, Părintele lur Vladimir. Svetoslav la L6L 967: mergând cu oaste asupra Bulgarilor peste Dunăre; şi pre oaste înpăratulu'i Grecesc şi a Bolgarilor biruind, multe cetăţi au luat, şi de tot Il-au pustiit. (Acastă a Rusilor în Bulgarie a lor vinire o pomeneşte Chedrinos, cu un an mal pre urmă, supt înpărttţi'ia lUI Roman, fi'iul lU1 ConsLantin Porfiroghenit). ApoI aşe stăpânire acesta, supt acesta Svetoslav s'au întărit, şi s'au lăţit; , cât multe nemurI SUi)t stl1pânire sa din rouul SlovEmilor, au su­ tepI'IUI (:l'lIn 1. pus, a cărora numere sint aceste: Cludit, MoriI, Muri!, Cere- (Jlay 7. mişi'i, MordviI, PermiI, Pe ceriI, Emil, LitfaniI, Zimholil, Corsil, Nerovil, LIubir, Cozaril, (cariI sint BulgariI din Schythie pre lângă .... . I r -f r I It ,1 ;� I I . , . -.): .. �. ,,' � ,,. � " . 1 , I 1;: . � , , �, , " .; , . ... � 1· -. , l [373] as CAP. V. 373 t l. , .'0 \ '. >. Don) Uhrebelil (adecă Unguri) albl], Cehil, Lehir, Lutecir, Mo­ zovşaniI, Polranil, Drevleniî, Dregovicîcir, Volintiî Dvineniî, şi alte multe părtt şi Cetăţ'i, şi nernurl carile cu toatele supt un nume de obşte, Slavonf să chema, Iară după ce au vin it Rurio şi au stătut a stăpâni (1) . . . . . . . . . . . . . • . . . (Vla)dimir crezind, au priirnit Sfântul Botez, şi când Ş au pus episcopul mâna în cap, lUI f-au părut că o mână din certu co­ borându-să l-au atins, şi îndată i s-au cleşchis ochil ; cu mare minune tuturor, carif prăvila acolo. Botezatu-s'au Vladimir Lot 64U6, carele 'faste de la Domnul Hs : 988. După luminare sfăn­ tuluf Botez, Vladimir cu mare bucurie pro Domnii lUI, şi prc toţI Boerii, şi tot nărodul învăţa, şi ca înpreu nă cu dânsul şi Lei \)88. el, la luminare credinţil să vie îl îndemna, carir . într'o inimă mărturisind, precum mare Iaste Dumnăzăul Crestinilor, şi lut asemene nu 'faste, cu toţii crezind, toţi s'au botezat, După aceia făcând nuntă cu inpărătesa Anna, s'au Întors la stăpânire sa în Chiov, şi ele acila toţ'( Idolii şi Capiştile lor Iărmâncl. şi pre uliţă târân du-I şi lepădându '1, multă milostenie au în părţi t săracilor; ApOI trimitind la Patriarhul Fotie, s'au rugat să le trimaţă Mi- tropolit, şi PreuţT, pentru ca să înveţă nărodul la Pravos lavie. Patriarhul încă cu mare veselie Il-au trimis pre un Mihail Mi- Slrllflla Gl'ell tropolit, înpreună cu alţI 6 episcopl, oameni învăţau şi întregi (Ha..- 37. la vilaţă, car-il viincl, Întâi au botezat pre fiii luî Vladimir, caril Iera 12 născuţi dintraltă mulare mal denainto de- botez, apar şi tot nărodul Rusesc ; însă mulţi Botezul J).eplliimi�1 prc �nii ca acfră uu poroncit să-Î căznescă, ş} cu frică ele la, închrnăc1une Idolilor, să-! întoarcă. Atunce şi Metigan, Dt'lmnul Pecinighilor, viind la Vladimir s'au bote�at, şi aşe decila V-ladimir [ăcând Beseric'f în Crâm, în Chiov, şi' prentr'alte cetăţI în toată Rusie, în curundă vreme, tot nărodtil Rusesc au vinit la creştinătate, pre care şi astăzi curat o păzăsc. Stă şi astăZI Beserica Sfântu- lui Adlanghel, la Chiov, care zic întâi să să fie făcut, şi ade- vărat şi lucrul el să vede a fi meşterşug grecesc; Iaste şi alta care Întâi s'au zidit 'în cetate Mosculul; în lontrul Curţilor în- (1) Lipsesc din manuscript paginele 408-413, în care începe capul VI. .... ,1.: '_ \ .• ;:r �.�. .' . r: e a ) [376] 376 ('ARTE VII. I : I , I • I trimiţind, şi multă pradă şi stricăciune Iăcându-le ; aşeş Let ],H 1016. 1016: au Ieşit de au Iernat singur înpăratul cu toate oştile pe ţara lor; Iară de primăvară înpăratul la Ţarigrad întorcându-să, ],(\t 1017. Iovan Domnul Bolgarilor Let 1017.: fără veste, au lovit la Di­ rahion, (aceşteia cetăţl, astăzi 'I'urcit j) zic Duragt), şi încunglu­ rând cetate au început a o bate; Ce. din cetate pre Iovan uei- . , gând, şi al altă oaste inspăimântindu-să, toată s'au închinat, luând voe să lasă din. ţara Grecescă. Inpăratul lucrul nic1 cum în slab lăsind, după acela isbândă, îndată au întrat cu toate oştile în ţara Bulgăriască, şi toată ţara deplin suppuind, şi toată avuţila Crailor Bulgăreşti aflând, toată o au împrăştirat slujitorilor. De- I,tit 1019. cila toate lucrurile acolo cum trebue aşezind, Let 1019: cu mare poffală, s'au întors la Ţarigrad, şi deci-Ia au trecut la Asia, şi acolo încă războae cu izbândă au avut. pe pe vreme lUI Yasilie Bulga­ rocton să să fie început Romanii noştriî cu numele de la Slovcnl 4 luat Vlaht, şi Vrahl a să chema. IstoriciI GreceştI pomenesc, din car il mal întâi Nichita Honiatis, a cUI Istorie în larg, şi în lat pentru războaele Românilor noştri cu înpăraţil 'I'arigradulur, apot şi cu Frânci], carii apucasă de la Grecî Ţarigradul, la locul său în­ nainte pre amăruntul vom istorisi. Acesta dară Istoric pomeneşte i Joitll li enintis Carte 1: Cap 5: «că Vasilie Bulgarocton după ce au bătut de atâte l' 1. rap. 5. orf pe Bolgart, şi atâta de groznic sluţindu-r, şi fărrnându-I, şi apol, precum am zis, de tot supuindu-t înpărăţiit, după ce s'au întors cu mare laudă şi biruinţă la Ţarigrad, să fie scris într'o tablă toată Is­ toria Bulgarilor, în care au fost dând învăţătură înpăraţilor, caril cu vreme vor urma la înpărăţie după dânsul, de vor vide că şi Vlahiî să ispitesc vre o dată, înpotriva înpărăţiil, şi lor să le facă, pre­ cum au făcut el Bulgarilor, şi aşe ace tablă să o fie pus în mănă- stire Sosthenis (acestă Mănăstire au fost, unde astă zi să chta­ mă Stenia), deciîa pe vreme lUI Isachie Anghel înpăratul, des- v- părtindu-să Vlahit ele la înpărăţie, şi cu multe războae pc în­ păratul bătând, şi multe răutăţi înpărătiit făcând, un Leon oare­ carile om dintr'aco Mănăstire, citind tabla lUI Vasilie Bulgarocton, să fie zis: Jelo 'm Iaste, cum n'au băgat înpăratil în samă Învă­ ţătura lUI Vasilie Bulgarocton, carile pe BulgarI din temelie răsturnându'l, au dat învăţătură, Într'acesta chip, să facă şi � { r' ! �t! ( , ,,' r ; e , .' � 1,... : .. ..., . '-.;1;. � .. �. t I 1 , fiI: . � ,,1, . " " , , ,. •• ::.. 1 ... �/' ) � I 41• l [377] '.,... I CAP. VII. -------- --------------_._-- 377 . I I r , , i, 1: t ;"1 '; Vlahilor, când să vor ispiti, lucruri noaâ a scorni în potriva înpărăţi if ». Dintr'acestă tablă a lUI Vasilie Bulgarocton, alave putem înţelege, că Românii noştrir, carii mar de nainte de pe vreme luf Oarolus Marele, pace şi legământ cu înpărăţiîa apu­ suluf făcând,.(precum mal înnainte am arătat) CU a sa răspub­ lică între varvaril, car iî asupra lor de câte va 01'1 năbuşisă, după statul putinţil lor trăind. văzind că cu vitejila, Şi nărocirc luî Vasilie Bulgarocton, Bulgarii şi alţi vecinl, a lor înpărăţiil lera plecau 'Şi suppuşl, el încă la trupul inpărăţiif răzsărrtulul, tarăş să să fie alăturat, şi nu numat cel din Dachia ce piste Dunăre, ce încă şi cel din Misia, una fiind, şi tot supt un domn otcârmuindu-să, deosăbită Dispotie s'au făcut, precum şi Leun- clavie în Pantecte Glav: 71 acestaş mărturiseşte. «Voevozit zice, Leunclavie in '1 dă' d b d . . O . . U \' a 11 t f c t e Vlahilor up ce sau ez ătut e supt putere răiil ngureştî, cap 7t. (căcl întărindu-să Crăila Ungurescă, o parte din Dachia, precum am şi mal arătat, au fost-o cuprins Unguril), după obiceiul inpăratilor Greceştl poftila, mal bine nume de Despot să audă, ca cum ar fi Domni slobozt, nicl altor stăpânirt SUpUŞI. Iară I precum pe vreme lur Vasilie Bulgarocton, un Bogdan Domnul Dachilor, să fie vinit, şi să să fie închinat înpărătiil, acelaş Leunclavie, pe Istoricul Chedrinos mărturie aducârid, într'acelaş loc adevereşte, căcl zice: Şi ţara Bogdania, caro acmu Moldova Iaste, au luat acest nume de pe Bogdanil Domnit SăI, carii adevărat cu .jl.cest nume creştinese să număsc Bogdanl, adecă Theodosil, seu T'heodort, sau Dorothel, ce v� să ziC'ă." ,Daţi sau dăruiţ] d� la Dumnăză�. Pomeneşte zice, de acest 'nume şi Chedrinos, in v.ilaţa lUI Vasilie Bulgarocton, zicâud: Ieşitu-l-au în nainte, şi Bogdan, ,a celor m�'i din luntru ţărr Toparha, sau Crăişorn. Acesta larăş să. doyecle�te, că pre atunce Rbmânil noştri să să fie alipit la înpărăţie, că de nu s'ar fi lipit, n'ar serie Nichita Honiatis, că Vlahil, sau Românii ele la înpărăţie sau dezlipit, Însă unele va vini rândul Istoriii In. vreme lUI Isachie Anghel, acolo pre larg IstoriE\ pentru Români vom aduce, unde credem 'ca va pute Cititorlul curat a înţălege, că macar că aice Istoricul Honiat, cu alţii pre scurt pentru stăpâ­ nire Românilor Însămneză, însă precum aşe să fie fost, alţii pre , , �'-, .' > I '1 I� [382] II 382 CARTa �I ... !I I acolo; Ce au fost Paz inazij biruitort. In păratul într'acelaş an cu­ legându-ş oaste şi de iznoavă asupra lor mărgând, Picinighil' a căzut la pace, care li s'au dat, pănă în trel ant ; ce pănă mar pra urmă, pe aceştr Pazinacht, dşspre părţile Machedoniit Să-I scoată sau să-I stârpască n'au mal -putut înpărăţita. Ce tare pre acolo întemeindu-să au pus începăturîle Domnii! Boşncgilor, car-il şi pănă astă-zt trăesc, în vestita ţara'. Bosniit. Acesta'mărturiseşte şi Leunclavie în Pantecte, precum' 'înnapor am 'pomenit. Iară Lei 1054. Constantin Monomah după ce înt)ă�ăţisă an] 12: Let 1054: In­ Thpollm. clictionul 8: de boală au murit, şi au rămas la înpărăţie Theo­ dora înpăI'ătesa, (căcr Zoi înpărătesa ce dintâl mur-ise mal de­ nainte), care au ţinut singură înpărăţie un an, pr?cum sămălu- li I eşte Patavio: rară după socotela lUI Calviz un an şi 9: lunl, şi 'lu LH 1055. la anul 1055: cum va Patavie, sau. cum va Calviz).056: la sfâr- şitul lUI Avgust, înpărătosă încă de .moarte trăgând, au râdicat .\lihait �tl'a' înpărat pe Mihail Stratiotic, ce şi acesta cu Sinatoril rău pur- tiotir. tându-să (că ce macar ceva în sarnă nu-I băga) ei încă după ce înpărăţiso un an, au ridicat pe Isachie Comneno la Înpărăţie, I.ft 1057, carele s'au Încoronat L6t 1057: Iunie 8: rară Mihail Stratiotic I'hip t'OIl1UP' luând cinul călugăresc au Întrat În Mănăstire. Isachie Comneno, "°I." zO�lms �i om în toate vrednic de a purtare înpărăţita fiind, ce tâmplân- (, lcas .. 1 ana SI • . lutr'amta au du-să pe mare, aproape de dânsul fulgerul a căde, l-au ameţit, I Id'I?Orgfl�ie Clt,e- din care văz ind, că nu se mal poate trezi, de viată deznedej- III s arşaş e \ , Istoria sa. duiridu-să, singur au lăsat înpărăţira, şi s'au călugărit în mănă- I,t'( 1059. stire Stuclitilor, după ce au înpărăţlt dOI anl şi trillunr, şi Lot 1059, în locul lUI au stătut Constantin Duca. Inpărăţind Isachie Com­ neno, pomeneşte ZonOJ'as Carte 18 Cap 5, precum să fie avut oaste şi asupra Ungurilor, şi asupra Tătarilor ce-I chemă Pazi- nnchI. Ce Ungurir pace poftind, şi Înpăratul Ir-au dat pace,Iarit Oftste asupra Pazinazilor trăgând, alalţl toţI să fie căzut la În­ păratul cu rugămente de pace, fără numaI unul SeItis, cu nă. rodul său, nicI cum pace priimind, s'au apu�at de bătae, ce bi. ruit.· fiind, şi mulţi de al săI perzind, au fugit, însă încătro să fie Jugit.. Istoricul nu ara1ă, '. N -. 55* 1.' • , . / .. � . ,);. � � � 1. ' .. . . �-. ".' f •• ;,: v .; ... �1' ) � I , 1. l [383] CAP. Xl. CAPUL XI. 383 (,tit 1065. Zo­ H:\.1'a� ral'te 17. cal' 9. I )� Arastas să fl'ăgc1n1ază de la Constantin Ducos, pănă la Roman Dioghenis. In al tr iile an, a lui Constantin Ducas, şi în al şesele a lUI Constantin l Ienric înpăratul ApusuluI, după Petăr, carele am pomenit, au Ducas. fost Cratu în ţara Ungur'iască un Andrias, asupra a cărura la Lot 1061: s'au sculat frate-său Bela. Lui Andrias macar că Henric f.t\t IOGL �( e 11 o v i e. înpăratul, cu multă oaste bună, ag'iutorlu îl didese, ce Bela mal nărocit fiind, întâ'i cu războtu, oaste lul I1enric biruind, şi An- drias cu caii stropşit, pe loc perind, pe Hatmanul oştilor Mar- hion de Turinghia, viu l-au prins, cu carele inpreună sol! de pace, la Henric trimiţind, s'au inpăcat şi la Crăie s'au aşezat; Ce Bela încă Let 1053: murind Gheizia Iicorul lul de hună voe I,el IOG3. au dat scaunul Crăiil văru-seu lUI Solomon. Fiind Cralu în ţara U ngurlască acest Solomon, pre la anul 1064 cunoaştem din Bonfln, I.H IIl6·L precum ţ.ara Muntenescă sau suppusă, sau supt protecţia Crăiit Ungureşt'i să fie fost, şi ,viind Hunil să o Ilo cuprins. Ce cuvin- tele IstoriculUI precum sint la Decada 2: Carte 3: să le aducem. Anton llonlin S I . C' 1 lună băt t I:J ti 1 ""1' 1 B Decad. 2 carte 3 « O omori zrce raiu nupa ce au u pre :Jra 1S av Cralu o- ehemilor, CU multă pradă şi dobândă încărcau, s'au Întors în Ungaria; Ce furtuna nepriimind să ste lucrurile Ungureştr în odihnă, s'au aţîţat războiul Ilunnilor, carii rămăsese în ce mal denainte a lor păgânlască lege, şi apucasă 6 p.art� dfi tara Da­ chiif, pre Dare acmu o chlamă Valahia, aceste cu mulţtme Je a lor păgân'i, deşchiz indu-ş cale prin părţile mal de sus, pre la trecătoare munţilor, oare să chiamă Mezes, au hăvăl.it. în Ungaria iprocl»; în care vreme Români! ain Dachia, sau pr(' mulţi sau o parte să fie trecut de răul lor, peste Dunăre la Misia, şi pre acolo să fie cuprins locurile pănă în munţil: Cenghil, mai pre urmă, scrie Istoricul Nichita IIoniatis, precum înnainte la rândul său pre larg să va arăta. Jară în anul 1065: scrie Istoricul Zonaras, precum Tătarâl, ce să chema Uzii, în Thrachia trecând, peste tot au prădat; şi oaste care Înpăratul înpotriva lor trimisese bă- e a ) .1 1 .' J.. f '; , . ': >, ,,:', , - \ . ,! � '.,�. .' . [384] f ---=-- tând, pe Hatmant vif 'i-au prins, şi după acestă izbândă, pănă la Greţia, cu ciahilurilc au agtuns. Inpăratul pentru mare lăco­ mila ce ave la lîafa slujitorilor să cheltuiască ne îndurându-să, şi la vreme de nevoe, ca acera,Jără slujitori, ce să facă, neavânrl (că acel Tătarl iera ca la 500: mil) s'au -întors cu totul cu rugă cătră Dumnăzău ; tuturor poroncinjl, post să facă, şi el singur pe gos şi cu lacrămi, la litanie merge, pentru care Dumnăzău, mi­ nune făcând, au trimis omor 'de .Ctumă . .într'acet Tătari, de care fără număr mulţi s'au topit; 'rară câtă rămâşit de păgânl au mal rămas, s'au închinat cu totul înpăratulut. Insamnă că Pazinit au rămas în Machedonia, caril dupa cum scrie Leunclavius, sint nărodul Boşncgilor, Acestaş întăreşte şi ZonarasCarte 17: carile zice, dintr'aceşti Pazinachl după acestă str icăclune ce au luat s'au plecat înpăratulul, cărora înpărţiridu le loc în Machedonie, s'au dat după obiceile Romeilor. ,şi s'au făcut s�ţir înpărătiil as­ cultătort, din car-il, unit şi la cinste de Boerit Senatoreştl, mal pre urmă au încăput. Caută şi la -Istoricul Curopalat, că acesteş vel afla; rară Let 1067, Constantin- Duca murind, Evdochie În­ părătesa gurându-i-să cu tarc gurământ, precum pre alt barbat nu va lua, ce va păzi inpărăţita fiilor lUT, lUI Mihail şi Anrlro­ nic, şi Constantin, carele mal apot s'au zis Porfiroghenit, I-au lăsat înpărăţila pre mână, după ce înpărăţise anl 7 lunl 6: Ev­ dochia mal mult de 7 lunt gurământul nefiind, au luat şi înpărat şi bărbat pe Roman Dioghinis. Ase bărbatul la muere, are mal mare trecere de cât Dumnăzău. I L " ,1 110 li 11\ IL 1,0'1 106i. 384 CARTE VI! CAPUL xn. Dovedeşte-să tratul Romanilor în Valahia de la Roman Dioghel1is pănă la Mihail fitu! u« Oonstantin Duca. Roman Oioghe-" In zilele acestul înpărat, prc la anul 1070: Dlugoş Între Jsto­ lllis. T,�t 10iO. riciI Leşeştl vestit, iscusit, şi vrednic de credinţă Istoric, pentru Volohi\', sau Romanii, ales pre locul unde-I acmu Moldova, trăi­ tori, tare şi neclătit.ă mărturie ne aduce, precum ţărâle Molclovir j '1 , ! I li, • '1;1 f \' li " � r '1 '� l' il � • i li �_��_ ",,--" _�.:=:::::...L-- _ A', , • • � • I '.' • , . t' _ , . ; . l . . -, . I [385] p , I ·1 ,1 (căcl Laşi'f scriitor! supt numele Voloscâl, numai pre Moldova înţeleg) nu numai lăcuite, şi de Moşnenil săt ţinute, ce încă şi altor v<,cin! agf utorlu, şi scutitort să fie fost, cărora adică, şi când ocazira le slujila, pentru mal bună şi mal cu odihnă ehi- vernisala stăpân ir il lor. Pomenitul dar Istoric scrie aşe: «Viţes- �Iu�oş �.rte 3 \T d 1 P 1'1 1 1 . d ă It 11\ tipm-lul cel laus, zice, oevo u o ovti 01', pre a anu pomenit, up mu e Yeelliu,l,ist245 şi groznice războae, cari le au avut cu Zeslav Voevodul Ohiovulu'i, pănă mai pre urmă, nu numal cât pe Zeslavu de tot au biruit ce aşeş şi citate 'Chiovulut, din mână f-au luat; şi pe Zeslav din stăpânire scoţindu-l, de pre acele locurf l-au gonit. După. acesta izbândă, mal mult întărinrlu-să, vrut-au asemene să facă şi lUI Boleslav Cratulul Leşesc; Oe socotindu-să, precum că cu singure puterile sale acesta, a isprăvi, nu va pute, multă altă oaste ele la vecinii, ele pen preglur, ele la Rust, de la Pecinighî, de la Volohl, adecă de la Moldovcnl intr'aglutorîu au luat», Alaltă Istorie poate cititortul la locul carile il-am însărnnat, să o caute; Iară nOI atâta am vrut numai să-i arătăm, că tăcere Istoricilor mal denainte, şi căcl pentru Volohl sau Romanii din Volohia prin câtă-va vreme, câte I puţinI numar, şi câte oare-ce au po- menit, precum şi Dlugoş aice pre scurt arată, că Zăslavu, au luat. aglutorlu şi de la Volohl, sau Moldovenr. După regula, şi cano- nul carile nOI am dat, dovedesc, că ţărâle aceste de lăcuitorit săl de tot deşerte, să nu fie rămas, şi aşe acestă poveste, pre care pre scurt Dlugoş o aduce, dovedeşte preCI,lID şi adevărată Axioma zice: �ă cine-va nu 'poate .d�/ce nu+ace, ase şi Volohia n'ar fi putut da PolovţilorCVololl1' 'î�tr'iJ.glutorlu, de nu a; fi avut lăcuitorl în sine. .Ruşineză-se dară macar, şi cu acesta, (că alte ţ , mal vârtoase mărturif t earile mal înnainte îl vom aduce, mi să , pare că nicI să să ruşirreză vreme le va da), cariI pre Români, adecă pre MoldovenI şi pre Mllnt'enl, vor să-I facă de erI de alaltă eri, pre aceste locurI veniţi, că cine cât de puţin socotitoriu, nu va pute cunoaşte, şi nu va mărturisi? (că cu greu, şi aşeş peste putinţă Iaste adeverinţiI cunoscute, socotela să nu să lipască) că de vreme ce stăpânitorii locurilor Volohiil, unde acmu să nu­ meşte Mohlova, au fost dând altor al săi de pen pregTur vecini I agTutoriu, şi IstoriciI anume Îi chTamă VolohI, cum poate acer CAr. XII. 385 1 1· I I e a li t l't '; , , ,0.,'", , . \ .,1 ., ',,�. :. , 25 [390] , � I I � --- CAR'IE VII. 390 vom aduce, carele scrie aşe: «Pre acestă vreme, au fost în ţara Leşască un Vladislav Cratu, carele cu frate-său Boleslav ave pricină, pentru Crăie, pre carii înpăratul Conrad, având cu dânşit şi rudenie vrând să-i înpace; în oaste ce vre să facă spre Var­ varl la Pali stina, într'adins au vrut să trecă pen ţara Leşască. Deci într'acesta chip, şi cu acasta-socotelă, viind În ţara Leşască acolo câte-va zile s'au zăbăvit ; pentru- înpăcare fraţilor, ce mai mult ne tămăduite lucr�rile·.lor 'Jăsind, (CăCI CU '�tâta mulţime de oaste, care tot cu cheltuiala' Crailor să ţine mal multă greu­ tate priîatinilor săi a face ne vrând}, din Polonia au purces; trecând prin ţara Rusască, şi prin ţar& Volos ca spre mare negră (Dlugoş nu ştim de unele la, şi-I zice mare Leonin) ; Vladislav Craîul încă vrând să plinlască de toate, câte de acolo oşti! tre­ buia, au trimis oarnenif înnainte, şi în ţara Rusască şi Molrlo­ venescă (sau cum îi zic Leşii -Volosca], şi pre" la alte popasurl, au gătit de tot felful de zahara,' şi singur au petrecut pe în­ păratul pănă la mare». Vază acmu, Iarăşi zicem, şi să ruşincză Măzaciî, şi necunoscători! istoriilor, cum de curat; şi afave do­ vedeşte Dlugcş , că Înpăratul' Con rad spre mare coborândusă, lăouitoril Moldovil de toate ce I-au trebuit la 200 mif de oaste l-au gătit, şi 1 au îndestulat, nicî poate să întălegă cine-va, că doară Vladislav Craiul din ţara Leşască, pănă la mare negră, prin locurr pustit, şi fără oament atâta lungime de cale, va fi trimis pre la toate popasurile, tocma din ţara Leşască atâta za­ hara, cât să fie destul la 200 miî de oaste, şi la nenumărate do­ bitoace. căci acesta nu numai cu greu, ce aşeşî peste putinţă ar fi fost Leşilor. Iară cu acesta cititorrul , de va rămâne cu pre­ pus, să aştepte încă puţintel, adecă după cursul istoriii cu 43 anl mal pre urmă, de unde Începe istoricul Nichita Honiatis, mari şi dese, şi cu biruinţă răsboaele Românilor noştri, cu În­ păraţil Ţarigradulut a istorisi, şi cu bună voe îi gfuruim că-I vom arăta, precum ţara Volohiit, nu numai lăcuită de moşnen iî " sAI, ce aşeş foarte bine întemelată, şi cu puternică stăpânire aşezată să fie fost. Şi cătră acesta, precum întâl însoţită înpă­ rrlţiil Răzsăritulul; apoI' şi nepril'atenrt, şi nu puţin stricltto:tre 110 .u lUI .h dt' 1'1 J. ", L ·t, UI i ,; 1 ; j )1 Joii ('( i ;1 ,. . ( . I )1 , . , t '. � ": i',.··, • t' _ , 1 f ,II: '1 . -, ;1;-. .... ' , �1 .' :"0 t,' '<·I ".', " l [391] CAP. XV. 391 Let 1183 Nirhlta II oniat. Andronic Com­ IICIIO. m o vom dovedi. Si aşe arce În scurt, Îl gluruim, Ia locul său În­ doit, şi Înzecit Îl vom plăti. Manoil dară Înpăratul după ce au înpărăţit anl 38: la anul ele la Hs : 1180: în luna IUl Septemvrie au murit, Vellelmu Tirul ,.\I\,c\t lT1.8? \ '1 e 111 rrenui, Îl adaoge înpărăţifa 40 de an), ce Pata vie precum să fie greşit, cal'. 22 cal' 5. îl dovedeşte. Calviz sărnălulaşte să fie Înpărăţit anI 38. şi câte- pattav8ir P:t1'211' , car c . cal' . va Iu nl, şi să fie murit în 6 a lUI Octomvrie; Iară Ricţioluc în scala hroriiculul arată, să fie înpărăţit anf 37, lunf 5, zile 21: După moartea lul Manoil au stătut la înpărătie firul său Alexie Ate x ie Angel ('OnlIlCI\O. Comneno, încă copil la vârstă fiind; carele supt paza Unchtu- său lUI Andronic aproape de tril anI au înpărăţit; Iară let 1183: Andronic întâI pre maică-sa, apol şi pre cucon, (carele, ahira întrasă pe 14 aUI), zugrumându-t noapte, I-au aruncat în mare, şi au stătut el la inpărăţie. Pre aceste vremî scrie Z'onoras Carte 18: cap 23: precum nernul Pazinachilor, părăsmdu-ş locurile lor, au intrat cu totul spre tărâle înpărăti iî, şi toată Thrachia şi Machedonia au prădat, înpotriva a cărora Înpăratul cu oaste mărgând, foarte grozav fu biruit, care pacoste i s'au tâmplat pentru măndria şi nebăgare în samă a slujitorilor; Ce mal pre urmă slujitoriI făcându-să mal ascultătorl, atâta de vrăjmaş au intrat În neprilatinî, cât şi nicl ce elin tâl năvală Il-au putut Varvarif sprejini , eariî văzindu-ş prăpădenia, au început a-şt lepăda armele de a mână, şi a cere milă de Ia Romeî; Care au şi aflat-o. Multă mulţime de Schithl, atunce au perit, Iară alalţl vil Ia mână. căzind , supt. suliţă "lr1}U .vândut � dintraceşte înpă- ratul al.eg-ând multă samă . mal. vârtoşl, 'şi m;fl: tinerl,"Iti'u aş'li',zat în ţara ce să chiamă Moglina, cu muerf, ou copil cu tot, şi mart sloboziI au făout cu dânşil, cariI şi pănă astă-zI acolo trăesc, " I,eI 1185. şi de pe numele '1 otal 1 ul', s'a .. poreclit Pazinachii Moglonitl. In vreme acestuIa, la tet 1185:, să pomeneşte Ia istoriCI, Bela Cralu în ţara U ngurescă. Decila Andronic cela co ce i s'au căzut ş'au luat plata: căcI din vrajă înţălegând, precum într'acela an, mal înnainte de 14 a luI Săptemvrie, va să niară, şi cela ce va să la înpărăţiIa îl începe numele din Is (carile apoI au fost Isachie Anghel); DecI în 11 alu] Septemvrie vrând Andronic să prinză pe Isachie Anghel, şi să-! omoare, el vitejeşte apărân- 1 . J.. f '; , , ,,,Oi , . \ .,' � �,�. .' . \ ' [394] r '1, �, ! h ! li, � , l' . I .. I I ,; J " , j;-; ,; " ,1 .1 " I .11 ': l " It il .. . ' G " '.'. i • 1 , I, 1 1: '.� " , , , ,. .;." '; ..: /. � I 41• l [395] c a ) ! CARTE A OPTA. I , .; "l t' .'" - , . , CAPUL r. I PRIDOSLOVIE. ',' , . , .. Care arată traiul Romane- Vlabilor, în Vlahia, apel şi în msia, Thrachia, �Iachedonia, şi pănă la Greţta, de la Isachie Anghel, pănă la Ionnis Duca; când şi Hănia Tătarâlor în Crâm, şi înpă­ răţila Aliotmanilol' la Asia, s'au tnceput, Aşijdere arată când, şi cum s'au despărţit Romano-Vlahll de la lnpărăţia Ţarigradulul. Războaele, earile an. avnt RomâniI cu iupăraţii Grecilor, apoi după ce au luat Latinii de la Greci Ţarigradul, şi CU Latinii. Aşij(lerc arată începătnra Domnill �[onarchiceşll a lUI Ioan Dom­ nul a tuturor Românilor, şi de Domnila lUI Hris, Domnul Cu- ţovlahilor în Gretia, şi. aşezare înpăraţller Gl'ec�ştl � • .' I la Nichea, şi, JHf alme! - • I Iubite cititorîule, macar că cât În putinţa noastră Iaste, ca de voroava lungă să fugim, în tot chipul silim, şi în lucru aşe de mic, (căci după acest de acmu nenărocit statul stăpânilor acestor, a noastre ţăr'j', istorifa lor, lucru mic a-l numi socotim) groasă, şi mare carte a scrie, cât nu ne suffere inima, singur poţl cu­ noaşte ; Însă precum riie! un trandafir} fără ghirnpr, şi nicl un m- 1 c' i-, '; , , ,1.: i_ \ . ,;:r '0'-. " • [396] CARTE vin. f J �:h , I.l' '" 'llj 01 (Îr 1 I 1 I I 1:' I i �ill I 1 \ JJ lucru fără greutate sa, şi fără vre-o înpiedicare să fie nu poate, aşe şi istoria noastră, pentru vechime a nemuluî Românesc nu puţine, nict Iuşoare înpiedecărt, şi înpotrivirt, pănă acmu s'au arătat; ase şi de aice înnainte, ne Jes: cari le de nu să vor da din cursul istoriil într'o parte, şi de na să,. yor curăţi de spiniî, şi de zizaniile, carile în ţarina adevăcâteî Istorit s'au, ijdărât, nu numal căcl purcesul înnainte ne i[ltic'n�sc ; ce încă ş( poveste întunecând, locurilor, vremilor, numbr ilor , :·chipurilor, şi altor ţircumstanţil (lucrurt împreglur stătătoare) Istoriceştl, ca aceste, mare tulburare, şi confuzie aduc, şi macar .că istoria din sine, chiară şi curată Iaste, însa cu tâlcuirilo, şi strămutările scriito­ rilor mal de pre urmă, mal mult înnecându-să, şi învălătucindu-să, de nu să vor întoarce la fântâna, şi izvorul său cel din tâl, şi de unde au purces cititorlul, fără îndointă şi fără prepus Ta cunoştinţa adevărului slobod să înble (precum nersocotim) nu va pute. Spre a cărora cercare, şi îndreptare, lată acrnu cu Dumnăzăescul agtu­ toriu începem. Numele Românilor, din toată Dachia, precum de pe vreme lut Anastasie înpărat; adecă de când Întâi nernul .Slovenesc au năbuşit spre Evropa, să să fie schimbat, şi deci'ia Voloht, sau Vlahl să să fie chemat, înnapof la locul său curat (precum nedej­ duim) şi pre larg am arătat. Aşijdere precum supt acelaş nume, pre vreme lui Vasilie Bulgarocton, Bogdan stăpânitorlul Ior, pc acela vreme fiind el, supt protecţila lUI Carolus marile înpăratul Apu­ suluî, Daţi! tarăşî la trupul inpărăţiiî Răzsăritulut să să fie ală­ turat, elin câţl va istoricl de credinţă am arătat, i proct. Iară acmu sosind acela vreme, în care încep istorici]', precum cel Greceşti, aşe alalţl de pen preglur, mal pre larg, ele lucrurile Românilor noştri a scrie; unil elin tâlcuitoril ceştî mal nOI [priu necunoştinţă au prin nevoinţă, nu putem grudeca), oare ce tul­ burare şi amestecare numenul Volohilor a aduce să văd, din cariI întâi înnainte ne lasă Patavie iscusit, amentrele a vremilor, şi a istoriilor sămaluitorlu, carile in hronicul său sosi nu pe la vremile Iur Isachie Anghel înpăratul Ţarigradulul (carile multe şi nenărocite războae cu Românii noştri să ue avut, istoria în­ nainte va arăta), unde istoricul Nichita IIoniatis, a vremilor ace­ lora istoric, şi secretarlu acel u'îaş în părat zice: Vlahil' ala ve de ,C:;: , , ,. , .. ,. " ••• ,. r. , l [397] IP .... ------------------�--�� CAP. L 397 e a la înpărăţie s'au dezlupit. EI mal mult lucrul zbătânc1, voroava adăogtwd, şi prepus aduce istoria, şi numele Vlahilor, zicând pre la anul 1186. Vlahil, sau BulgariI, de la Înpărăţie s'au viclenit. (,eI1l8G. Ce pareni·să) că n'au fost nici în prepus să ste, nicl numele Bolaarilor cu a Vlahilor să fie amestecat, căci Nichita Honiiatis, o foarte hine au ştiut cine's Bulgari], cine's Misil, şi cine-s Vlahil, şi l.lai vârtos cii Bulgarii, şi Sirbi]', acmu cu crăil întemeiate) (h' attlla vreme în Thrachia, şi în Misia, şi acmu de supt pu· I(,!,,'! în prtrll\ iil llezbălându·să, cu numele de dispotî , şi de Crai �tup;\lliTa : Iară pentru Vlahil noştri, zice, că atunc6 ele la înpă- rilli!; s a u dezlupit, precum şi vreme, chipul, şi persoanele, carile ali fost începăturn , şi pricina aceştil dezlipirl, înnainte să va vide; de unde curat ar li putut cunoaşte, că alţi'i sint Bulgarii, şi alţil "int Valahi]. Xlu'odul acosta a Valah ilor. precum în Misia mal mult ÎnLYf răvărsi nrlu să, apot şi pănă la 'I'hessalia să să fie lăţit, mnrturl Vii sint cer ce atunce şi pănă astăzl în ţara (Irecescă lăcucsc, IH'nll'u carii Iacov Predsor în tâlcuir6 istori iî lut Ioan I�Cov.p�'e'1sel'. • . t' 1 1 d x " . 1 LI' tâlcuire Istol'l Cnn lac 11'1. \li o, car e cap up", marturia uf eunc avie, pre· lUI loann Cant cum accştl Românl, să fie din nemul Romanilor de la Italia, rnzlnos car. 1 -' - t 'fi li - ( " " 1 1 eap J. apoI :1.1<:<', ca o par e a ressa IeI pre care ŞI pre vreme u Ionnn Cantacuzăno înpăratul, Vlahil o stăpâniîa) să să fie chemat Vlnh ia mare ce în numele Vlahiil foarte nemereşle, căci şi au ira \'lahl tot din \'lahil noştri au fost; Iară căci a numeşte Vlahie m:u·C'. foarte greşeşte, căCI Vlahia Mare, din socatela tuturor g-ht'ografilor; şi a istoricilor) raşte Moldova noastră, precum de ,muJle, qrI în câte·va locJ.lrl am dovedit. Ce ,pentru 'tl�lii.T, c;aril au fost supt slăpânire înpărăţii'i Ţarigrauulul, pe vrem� lUI Ioan Canlacuzi�o, când va vini rindul să zicem de ]uorurile pe acela vi'('me tân1plate, i\tunce pre la�g, din istoria acefuraş Ioan Can· , tauuzino vom arăta. fnsă larăş precum acil Vlahl, ce au stăpâ· nit în Thessalia, să fie fost tot dintr'acişte al noştril RomânI, cariI supt Isachie A nghel, de la înpărăţie s'au despărţit, chiar măl'turis6şte, Laonic I1alcoconc1ilas, carele carte 1 Vlahir zice, \ sint carir pănă şi la Thessalia s'au Întins; rară BulgarI, el<; 'X.�tro �Lt)IJ[�Y M),OUlJl'l pre cer din Misia. de glos număsc. Aşijdere Nichita 1I0niatis ştiind, că Vlahir aceşte răvărsimlu să de peste Dunăre, 1 ;,.. f '; \ 'j , I . I ." � '. '. .,1 , '.,�. .' . [398] 1 il I , 398 CARTE VlIl -------------- ---� .1 I ,1 �, \' :I!,.�, şi Misia, pănă la munţii Emiit adecă Acenghit apucase, şi câtă va vreme de pe numele loculuf, şi Misi if să chemasă, zice carte 1, carii mal de nainte Misiî, acmu Vlahl să chemă; rară precum Vlahil, după ce s'au întors, unil l� locurile sale, peste Dunăre, unde sint ţărâle noastre acmu, multă vreme Misi să să fie chemat, martur ne taste Laonic Halcocondilas, ţ(arele-Ia acelaş pomenit loc zice: Moo{a.v Etc; ta 1tEp(J.V tOO VlotpOQ, wx:�p.SVtV XWP(J.v. « Misia, care ţară Iaste de cela parte de Dunăre». Aşijderejpre Vlahil de-peste Dunăre, altă dată acelaş istoric îl numeşte du 'qel vechiu a Dachilor nume, adecă Dacht ; Iară acil Dachl precum tot una cu Vlahil de la The­ ssalia să fie, la carte 6 cu curate cuvinte-arată, unele zice: 1'0 os IIlvoov opoc; BAo1.XOt 'EVOlXOO(lLV, (J.�toî tWV !::.(J.x6.n OP,QA' AOttOl. «Iară în muntele Pindul Vlahil lăcuesc, cari) cu Dachil, (adecă cu Ro­ mânil de peste Dunăre) tot o limbă au». Apoi mal adaoge, care Vlahl nicl cum în ceva să deosebăsc ae la Vlahiî, car'ir la Dunăre lăcuesc, Aceste Vlahf de la muntele Pinduluî (carele nu departe stă de la Solon) sint cărora astă-zt nof le zicem Cuţovlahl, Iară el ne zic noaâ, RomâniI din Vlahie mare. Dintr'aceste a lut Honiatis, şi şi a lUI Halcocondilas cuvinte, chiar să cunoaşte, că Vlahil, carit în ţara Grecescă au rămas, să fie tot un nem cu Rornânil noştri, şi precum pre vreme lUI Isachle Anghel, de la ciştelalţt des­ părtindu-să, au rămas pe acele locurl, unde şi acmu mulţime anaril, ca fetele cele ce acasă şezind, numai trlaba furcii şi a torsu!uI caută), iată s'au tâmplat, de i s'au săvârşit 1 t : , l. I .' , \ .;i : "'�. .' [400] şi înpărătesa, după care I·au abătut să ia inpărătesă, de ncm strein. Şi aşe au trimis soli, la Bela Cralu l Unguresc, şi I-au cerşut fata; care încă '[era copilă. de 10 an]. Decl pentru scum­ pete să cheltulască ban il visteriit, la nunta ce vre să facă, ne înrlurânrlu-să; au pus dajde pe toate tărâle şi cetăţile Inpărăţiil, - ,; şi ma'[ cu ded ins pre cele ce Iera mat aproape de Anhialo. Aşij- dere acasta pre lăcuitorif pre -lângă munţii Emulul, aruncând; mari neprietinI I-făcut înpărăţiil, .c'�cr carii mal -denainte Misit, acmu Vlahl să chemă, cuprinz.ind locurile cele mai strâmpte, şi bizuindu-să cetăţilor de prin munţt, cu ptatră zidite, deţI cum şi mai denainte de înpărăţie, puţin băga' în samă ; Iară atunce, cu pricina căol le lua dobitoacele, cu sila, şi-I asuprila peste mă­ sură, aşeş afave s'au rădicat, asupra înpărăţiit. Capetele aceştit rădicărî fost-au doi fraţi Petăr şi. Asan, (dintr'aceşti Asanl sint Asanil carif şi astă-zi sint la nor' .in ţară, maca;' eri cu multă vreme, mai prc urmă au vinit în �10Idova). Aceştf clară dOI Iratl, pentru ca să nu să vază, că fără 'Pricină stau să scornlască lu­ cruri noaâ, s'au sculat singurî, şi au mers la Chipsala, unde atunce să afla înpăratul, rugându- să ca să-I priimască în slujba, şi în polcurile înpărăteştî; şi să le de vre un loc de lăcaş în Muntile Emuluî; ce ne Iăcându le înpăratul după poftă, (căci pu­ tere becisniciit ce era să vie, hiruta întelepclune ornenescă], el cărtind, şi ca cum ar fi fost în samă ne băgaţi jeluindu-să, şi alte cuvinte mai cu îndrăznelă, au. slobozit, cu carele mal mai arăta, ce vor să facă, dacă să vor Întoarce acasă. Şi mai cu dedins Asan, fiind om pre îndrăzneţ, şi vrăjmaş, pentru cuvintele, ce fără nici o sifală grăiIa mâniindu-să Ioan Sevastocratorul, au poroncit de I·au dat, şi cide va palme. Intr'acesta chip oameniI acişte, nu nu­ mai căcI ce va n'au isprăvit, după pofta lor; ce încă şi cu ocări, şi batgocurl întărtaţ1 fiind, pe urmă, cu ce vrăjmăşie, au întrat în RomeI, ce cuvinte poate să povestesca? şi ce gură poate, să cu­ prinză lUCIul a atâta mare de răutăţI, carele au făcut? , l , ---- .- _._-�-- CARTE viu 400 \'� , '\ � .. " ' \ III ' , 1. J � I I !11,1 , '1 1 .. ;I'l <1. I " , , , , "'1 ; il! I � � I ! �-���b_�-·-- .... .aC?""""����--.�'?".·.7"u1II. . -./ ..... , �. 1. I " '., , ' , , .... ',.� • f . , l [401] I , ,: I "P2 , CAP. 111. 401 --�------- CAPUL III. .Amli1-să, cu ce mijloc, au făcut ei, de s' alt dielipi: Romano- Vlahit, de la înpărăţie. Petăr şi Asan după ce aşe înfruntaţt, şi ruşinaţi, la al săi s'au Honlatis mtel. e Întors, cocând în inimă, cu mal asupră Să-ŞI răscumpere, au în- cap 5. 1: ceput a-I srnomi, 'Ca să 1 întoarcă să fie cu dânşil într'o minte; 'i Ce Vlahil d'intâl socotind greuime lucrulul, spre cela ce-I trăgc Petăr şi Asan să să plece, să teme; ce el pentru ca să rădice ace frică din inimile nărodulul, au pus de au zidit o bese- rică, a preminunat Marturulul Sfântulul Dimitrie, (aice Honia- tis cam cu mânie aprins, căte va peste hotarăle Istoriculul, cu hulă asupra Vlahilor scrie; Ce nOI precum d'incepuţ am gturuit, ori plăcut, orf neplăcut ar fi, carele Istoricii pentru nernul Ro- mânilor scris au lăsat, pre toate CU o inimă, şi cu un condelu le vom arăta). După ce au săvârşit beserica, precum zisem, să ne adunat într'ânsa mulţî oamenl, şi din parte bărbătescă, şi elin partea Iernelască, caril"îndemoniţ'i fiind, cu ochiî roşil, cu genile întoarsă, şi cu părul înprăştilat, şi alte toate, câte acel fellu ele oameni tac, deplin le făce, pre acişte l-au învăţat în toropire lor să zică, precum aşe va Dumnăzău, ca de acmu înnainte ne­ m ul Bulgarilor, şi a Vlahilor, lepădând glu�ul, cel, ce de dem ult îl purta, să'şl dobândlască volnicia 101'[ şi peritru acesta pricină, şi Sfântul> a.l: lUI I-Is: Măcenrc Dimiirie, .părăsind beserica, care' Iaste Mitropolila Solonuluî, şi lepădându-să a mal 'petrece cu Romeil, să să fie muta] .la dânşflj pentru ca să le fie agrutorfă. Spre acesta lucru (Ia sa ma cititorfule, cum ştie I-Ioniatis a dez­ părţi între nernul Bulgarilor, şi a' Vlahilor). Aşe dară, slabt la inimă oameni\' aceşte, puţin zăbăviţI (adecă în ştiinţă) tot de o dată, înplându-să ele suflet, şi iarăş luaţI de minte, să toropi,a, şi ca cum ar fi din duh înfiaţI, în gura mare striga: Nu mal laste de acmu vreme uniI cu alţiI a nu să învoi, ce de arme apucându-să, cu toţi\' în RomeI să năvăl1ascăj şi cari\' în războlu să vor prinde, nicI a-\' cruţa, niCI a-l vinele să cadej ce fără nicI 26 ITE------------��--�------ l J.. � • ; ,;'i ,.,,', , - \ [402] , Vi' I r ; I . I 402 (;A.RTR VIII. -" . I I ii I .' o milă trebue, tOţi, pănă la unul, ucişl. Şi nicf cu rugăminte, nicî cu darurile să să ma! plece; ce aceste toate lepădând să ste toţl, ca diamantul, de vârtoşl. Aşe tot nărodul de la Proroct, ca aceste îndemnându-să, s'au apucat de.' arme, cu 'toţi'i crezind, precum începătura aceşti! rădicări, să fie nărocită; de vreme ce şi Dumnăzău, pentru volnicita "lor re ţin a departe; nicl indestu­ lindu-să, cu câte locurt cuprinsese, pre lângă mnnjil Cenghit, ce într'alte sate şi oraşe, carele Iera' şi maî depar.te s'au slobozit, şi printr'ânsele s'au răvărsat; IarăPetăr, 'unul din traţl, puiudu-ş în cap coronă de aur, şi încălţind clubote roşit (carile Iera port înpărătesc), au încungrucat cetate Pristblava, (Iaste cetate acela oghighîască, toată de cărămizl făcută, şi mult loc din munţii Cenghii cuprinde). Ce socotind bă,tala acel Cetăţl că nu le va fi fără primejdie, trecând pe lângă dânsa, au trecut muntele Ccnghil în casta parte, de unde în pradă slobozindu-să, �Şl fără veste în oraşele Romeilor năvală dând, rr{ulţl omenl de ispravă, mulţi bOI, şi alte dobitoace, peste număr de multe, au apucat. CAPUL IV. Aratăsă războtul din M'i, cariie au al'ut Românii, cu Isachie Anghel înpăr·atul. I.H 1187. Isachie înpăratul, auzind că Vlahif aîave s'au făcut hainî, lot 1187: strângând oaste, s'au dus asupra lor, carii din locurl în­ nalte, şi strâmpte multă vreme; 'i-au stătut înpotrivă, ce Dum­ năzău, a cărula ascundere întunericul Iaste, peste nedejde tu­ turor, o negură ca acela au slobozit, cât toţ'f munţii, şi locurile cele strâmpte, carile Varvaril păzita, au cuprins, cu care ei învălătu­ cindu-să, precum Iera fără orândulală, Romeil, au dat într'ânşil nă­ vală, şi tare grămădindu-I, atâta spaimă lî-au elat, cât de tot "uluindu-să, cine incătro au putut, s'au râssipit; Iară scornitor il, şi purtătorit răutăţilor acestora, cu o cată de al SăI, tocma ca turma porcilor, ce din evanghelie, în mare, aşe şi e'f în Dunăre sărind, la meg laşiI săi la Schithl, au trecut. (Air-e încă socotescă .. I� � .. - ... ;.-_--- ,o'" • i I I .;: '� -);. � , , 1. I �'. ""c," , ,_ � , . , ., .T; ,. ,:.:w'\ .' .. . ( - I l [403] Cititorlul, şi din cuvintele Istoriculul să cunoască, că Vlahil de au şi fost apucat multe loourt În Misia, Încă aşezământul lor mal de temem, tot peste Dunăre au fost, unele şi Petăr cu Asan, acestă dată prost mărgăndu-Ie, s'au tras). Iară înpăratulul, trebuindu-I, să fie fost Întărit toate cetăţile Mi­ siif, şi mat ales cele ce Iera prin munţii Cenghil, şi cum nu Iera cine să ste în potri vă, să fie pătruns prin toată Misia, şi să fie aşe­ zat toate locurile cum să cade, ce nicl una dintr'acele nefăcând, numar au stătut de au aprins Stogurile, cele de pâne, şi cu rugă­ minte Vlahilor, ce amăgitoare, lucrul de tot crud, lăsind, au grăbit a să Întoarce înnapoî, care ma! apoî au stătut pricină, de încă şi mal vrăjmaş, şi mal cu îndrăznelă, s'au Întors Vlahil înnapol. Aşe înpăratul înnapol întorcându-să, precum au isprăvit lucrul cum să cade, să fălila; rară ore- carele din rândul gludecătcrilor, Leon Mă­ năstrenul foarte copt zice, precum îr Iaste jale de sufletul, şi de bărbăţila înpăratulut, lUI Vasilie Bulgarocton, carele după ce, elin temelie pe Bulgari prăpădisă, să fie zis: ca de să vor ispiti vre-o­ dată şi Vlahil lucruri noaâ ca aceste a scorni, precum au făcut el Bulgarilor, aşe şi alţi înpăratt, lUI ultându-să, să facă Vlahilor ; adecă, stând. cu oştile În ţ�ra lor, să nu le lasă nici un loc ne căl­ cat, care învăţătură, stând astăzf spânzurată în mănăstire Sos­ thenis, nime în samă n'au băgat-o, şi ce z isesă acel înpărat, cu mulţi ani mal de nainte, nemărut în minte ne viind, aşe în scurtă vreme li s'au părut lucrul isprăvit, a fi, . ':" . � ,\. I • j » , '.. ..,. CAP. V. -, I • CAPUL V, 403 ", I .� , Arată-să întoarcere Romane- Vlaluloi' de peste Dunăre, iar(l în }/isia După aceste Asan, înţălegând precum înpăratul, cu toate oş- HlIlIiatis mie: tile au Ieşit din Misia, cătră ar să! strângând şi mulţime de tă- cal) 1. tarî, într'aglutorlu, au trecut Iară înnapoî în Misia, şi de cât din tii, încă mal vrăjrnaş făcându-să, şi cu multul încă mar tru­ flndu-să, niol cu stăpânire ce din tâl, nicl cu totă Misia s'au îndestulat; ce 'pentru ca mal mar! răutăţi asupra Romeilor să t i. , '; .. ;i �l�. :. , [404] , I , r- I I I CARTE VII!. CAPUL VI. Rc/zbOtul al doiU, carile an auui Romane- Vlahit, cu Isachie Anghel înpăratul. aducă, cu tot chipul o-au putut, s'au nevoit, pentru ca să în­ preune şi stăpânire Bulgarilor, să fie tot într'o inimă cu a Mi­ siiî precum au fost şi mal de .nainte.: asupra acarula de'r fi , , fost Ieşit îndată, Iarăş singur 'înpăratul cu oştile, cândaile s'ar fi purtat lucrul mal bine; ce, după c� mult I-au părut rău, CăC1 în oaste, care întâi făcusă, nu aşezasă [ucrurile "Misiii cum să cădede; nicl cetăţile cu oasteîntărişă, nici ficoriî Vatvar ilor zălog cu sine luasă, ce ca cum i.a�. fi- stătut ,'nepriiatlnul eu suliţa în coaste} aşe păzise să Iasă mar curund, dintr'ânsa; Iară-ş f-au cău-, tat de iznoavă oaste asupra lor a râdica. Decl la anul 1188, de odată cu puţină oaste, câtă pre lângă �ine gata ave, elin Tari­ grad au Ieşit; ce apel întelegând, că neprilatinit :Du să mal opresc la munţl', ce adaogându-să şi cu agtutorul Tătărăsc, să fie Ieşit în Câmpul Agathopolitan, şi acolo tabăra puindu-ş, spre locu locurile de pen pregtur răvărsindu-să, grozav să fie prădat, şi pustiit, şi macar că in tot chipul să silila, să-şi adune oştile} şi mar cu­ rând şi el cu capul său, pentru ca şi slujitorii să fie mai ascul­ tători, şi înpotri va nepriratinulnt, carele aşe în grabă năpădisă, mar curând şi mal groznic, călare înnainte oştil sale să să are te, silita; însă după ce au sosit la Tavrocorn, (iera acesta un sat ci-r şi cole înprăştiîat, nu departe de Adrianopolis), I-au mal aşteptat, păn a să strânge şi al altă oaste, şi au poroncit, şi lUI Conrad, Chesarfuluf, curând, cu oştile sale să lasă. 404 De acolo înpăratul alegând din toată oaste, ca la 200 de oa- -' menf mar de trîabă, cărora dându-le arme şi car bărbaţi} cum mal în grabă inpotriva neprifatinilor au purces: alaltă greuime şi tabără spre Udrilu pornind. Ce într'aceta dată au vinit de la străjI veste, precu Vlahil pradă pre lângă Larda, unde şi pre .. mulţî omorând, şi pre mal mulţt vi) prinzind, cu mare dobândă ri - I . ..-c --- " , 1 I I I . ,"I I I I .; j t J,et 1188. I •• '. II ,1 I I i �=-------�.�-._. ----------�------------------------ .. --- , I ." � 1.. . t' ...., . , .• ' .. '. .1' -, -"o ... •• (., A ,':". "(.. i //'i"1 , . �. .. , ' .fi ,. ':.: .. ; " ', . l [405] .. CAP. VI. [noărcaţr, să să fie gătând să să întoarcă înnapot, de care inţe- legând înpăratul, aşeş de cu noapte au dat poroncă, să zică trân- biţa de purces, şi îndată încălecând au purces spre Vasterne, unde după ce au agluns, văzind, că nicf un neprietin nu să iveşte, au stătut să să odihnescă oaste, după tril zile şi de acolo seu- lindu-să, au purces spre Verroe, ce încă patru Parasanghe (mile marr) nu mersese, şi Iată un om de ahira, de obosit răzsuflân- du-să, şi sufletul trăgându-ş, cu re veste lase înnainte; cari le spune, precum nepritatinil de acele nu departe, plinî de pradă, şi de dobândă vin încetişor, căcf nicf cine va Iaste să le sto înpotrivă, nicI el fiind îngreuraţr, mal tare pot merge. Inpăratul aceste au- zind; înpărţind oaste pe la Hatmanl, şi şicuindu-să, au luat drept pe ace cale, în care spune omul că vin nepritatinit, pre carit dacă l-am văzut, aşijdere şi il pre nOI ni-au văzut, [căcl şi eu, zice Istoricul Honiat, fiind Logofăt, mergem după-înpăratul]. Tă- tarâl şi VI ah il lăsind pllanul pe baza a o samă de al săf ; şi dându-Ie învăţătură, pentru ca pre altă cale mal scurtă să pă- zască să de la munţi, rară alalţl bulucindu să fără nicl o frică, au Ieşit înnainte călărime! Romeilor; după obioelul moşiil sale tare războlu dând; adecă dând tare năvală, şi din arcuri sigeta, şi cu suliţi le într'al noştri întra, şi, nu mult; Iarăş din năvală întorcându-să da dos a fugi, şi pre aceste a-l goni îndemna, şir, aminte obi­ îndată îarăş tocma ca păsările in loc întorcându-să din faţă cu cHui Românilo , 'noştl'i În răz- multul mal yrjmaş să băie,. Acesta- de câte va Ofl făcând, şi acmu boae, p're carii! văzind că el sint mal desupra au, ţărăSit aceste învălătuciturt şi pănă astăzf, , • • ., . ' . , ' neschimbat îl şi tot de odată sabiile zmulgârid, cu mare chiot s'au slobozit în ţin, Romel; şi aşe şi pre cel ce sp. băte, şi pţe cel ce Iugira, tot în- tr'un chip il răsturna,' Şl-I prăvălila. 'Intr'ace zi aşeş de tot şie slavă ş-ar fi agonisit, şi .noaâ m'are ocară nI-ar fi adus, n�băgăt în samă nărodul acela, de n'ar' fi sosit şi înpăratul mal curând, a căruIa PolcurI încă lera întregI, carile îndată trânbiţile de răz- bOlu sunând, şi răcnetele zmeilor, cariI lera de suliţe spânzu- raţl, fiind de vânt clătite, mal mare huet făcând, de cât cum lera mulţime oştil, părându-să nepri'îatinilor, că raste pre multă oaste, s'au înspământa1. Inpăratul după acesta puţinI robI, ca din făl- cile jiganiilor scoţind, de cale acela a mal goni, s'au părăsit; şi I , 1'1 '; . ,(i "'-, . [406] CARTE VIII. 406 ----------------------------------- � 1.·1'1 I ' 'J'� ' I I :1'11 ti'l J �l I I' I I '1 � � 1 Id�t 1189. intorcânrlu-să au întrat în Udriîu. Ce pentru caci Var variî ma­ car cum răzsutlu nu da, l-au căutat tarăş să purcîadă într'acolo; :-:;i aşe la Verrola mergând) une orl singur, alte orl prin Hatmanil �ă'f năpăc1irile Tătarâlor, şi a Vlahilor ostâmpula. Ce nepriîatinit, macar că tot ave frica Romeilor, � de Prezenţila înpăratulul să spământa, însă pre furiş, pre alocure, stippuindu-să, apol tot de odată arătându-să, aşe năpădila, cât să 'păre că �ifi'gurl poftesc bătae, deciîa locurile adese muta, 'nicI !ipsila, de unde trebuinţa lucrulul îl chema; Inpăratul când spre Agathopolis, pentru ca să le oprlască năvălirile, cum mal' în grabă alerga; el atunce lovila satele cele de pen preglurul cetătif Filippopolis: Când grăbifa să de agîutorîu părţi] în care să auzita;' c'au prădat, el atunce lovila de unde înpăratul să seulasă. Aceste toate le făce Asan om ascuţit la minte, şi î�' lucrurile grele, foarte isteţ. Aşe decita înpăratul, vrând s� .ispitescă, ca doară ar pute pe Misit (de loc) să-I tragă în parte sa, şi să apuce Zagora, (aciştiia îi zic Turcil acmu Zagara] de la', Filippopolis Ieşind) au purces spre Triadiţa (acasta-I Sofia), că de acolo gândiîa, că mal' pre lesne va trece muntil Cenghir, oăcl pre une locuri are drumurl şi mal deschise, şi ape mal multe, şi pentru hrana oştil, socotita că va găsi destul; însă acesta ar Ii fost, când ar fi grijit cine-va mal de cu vreme; Ce pentru căcf acmu sosi să lama, şi ales în parte ca acela Crivăţană, apele începusă a îngheţa, şi ometil nu numai câmpii acoperila, şi văile umple, ce încă şi uşile casălor cu Trojanil astupa. Cu a vrernif greutate înpiedecat fiind înpă­ ratul, de a mal merge înnainte s'au părăsit; şi orânduind oaste pre acolo la Iernatic el cu câţl oamenl' lera mal' l'uşuriI s'au întors la Ţarigrad, unele în gocurile, şi privelele Theatrulul îş da inimiI răzsuflare, şi odihnă. Iară îndată ce s'au clezvărat anul 1189: înpăratul, l'arăş au purces înpotriva Misiilor, şi tril lunI încheIate) bătând cetate Loviţil' în de- 0< eşert, după multă ostenelă, şi eheltlllală fără nicIo ispravă făcută, s'au întors acaE ă; Iară pricina înt6rceril lul'lera, căcI frllmSeţe lo­ curilor, carile sint pe lângă mare Propontis) SeraIurile şi grădinele cele mângăloasă; aşijclere vânătorile, şi prinblările, cari le pre înpă- ,. raţiI vremilor noastre, ca cu nişte lanţllje legându-I, şi pre lsachie ''i, . "'" . .. •. � I • - ; .. ' , , ,. .. , .... '1. l [407] CAP. VII, ----- 407 păratul, aoesteşvmal mult arşiţa Soarelut să rabde nu-l lăsa; ce ca cum ş'ar fi lepădat scutul din mână, cum mal curund să fugă îl grăbiîa, şi macar că şi pe muere _luI Asan apucasă, şi pe frate-său Ioan zălog, cu sine luase, Însă lucrurile tot din rău mal în rău, să pohârnila, Isachie Înpăratul, după ce s'au întors dintr'acesta cale la Ţa­ rigracl, şi orânduind hatman asupra Vlahilor, pre Aspiitie, el au răspuns înpăratuluî, precum slujitoriI nu pot cu dol neprilatiul pre greI, cu Vlahil adecă şi cu foame}, tot o dată a să bate, de care lucru trebue întâî să le de lîafa anului, şi apol să-I trimaţă asupra neprifatinuluf. Inpăratul întrând în prepus, că cu acel mijloc va să rădice oaste asupra sa, şi ne putându-tşî conteni mânila, îndată l'au lipsit din cinste, şi apol au .poroncit de l·au scos şi ochiî. CAPUL VII. Amtli-su a trua războiu, a Romono- Vlahilor, asupra lut Isaachie An­ ghel, cu biruinţă. La anul 1190: scrie acel aş istoric Honiatis, carte 3 : precum I,el )190. lucrurile în părăţiiî despre apus, ele ce merge de acela mal rău să întorce, �ăcI Vlahil jnpreună .p.u KqmaniI (pc.eştq sint un nern de ,TătarJ, cariî pre atunce lăcula pri"n, P6dgfia şi Poc,utia Ru- sască] toate ţărâle înpărătiil, 1i fie, şi ales pentru stare înpărăţiil lul întrebâncl�-l; Iată aăhastrul altă ceva nu I·au răspuns, fără nu�al.v�zindiie?ana.înpăratuluI, �care nu să ştie -du ce mijloc s'au fo�t prilejit .lângă inpăratul), au luat·o, şi I-au scos ochit Jnpăratul acesta fş.pfă ele la săhastru văzind, cu mare Întristare lovit, îndată s'au întors ÎnnapoI, socotind poate fi, că nu cu năroc îl va merge ace oştenire. Deci viind la Tarigrad într'acelaş an, April 10, frate-său AlexiI Anghel, sculându-să cu vicleşug asupra lUI, şi prinzindu·l I-au scos ochil, şi aşa s'au plinit Prorocila ilăhastl'ulul, care ît făcusă. Isachie Anghel în­ părăţit-au ani 9, luni 8, ş'au stătut la înpărăţie frate-său Alexit Anghel. 409 CAP. VII. ----------------- -- -- -. - . r • ( I 1 !. , ,. , '. '. , , '" �, ,1.: " , - \ \ ' [410] :� - ti � 410 - ..:=-=-===:::;-�-� --�� CARTE VIII. -------- ---- CAPOL VIIf. t' (il ,'1 I . [1 1 t i ( ,[,1 I � .-1 f I � '!l1 '1,' " " 1 Arată-sa lucrurile Bomano- Vlahitol' supt î�p(lrăţiia luz Alexie Anghel, carile singur s'au poreclit Comnenos. t �lexie Anghel. Acest Alexie înpărat (după mărtur ila lUI Honiatis) au fost drept frate lUI Isachie Anghe�;, ce după. ce fără atâta nefrică ele Dumnăz ău, l-au pohârnit din scaunul înpărătiit, şi l-au scos şi ochil, poate fi pentru ca să-şl mal Iuşureze ocara, şi Să-ŞI mal spele spurcata faptă, ce făcusă, s'au lepădat de dânsul, că nu I Iaste frate, şi singur Iuându-şl nume de Comnenos, zice, că Iaste născut din Emmanoil Comnenos; ştiind-că ace familie întracel Emmanuil înpăratul să stânsese. Acest dară "P'refăcut Alexie Comnenos, în zua care s'au încoronat, Dumnăzău prin une semne, aîave ş-au arătat urgita, care Iera să să încingă asupra în păraţilor, cariî Iera următori, rrral înnainte văz ind faptele, şi răutăţile lor, carile tera, şi vor să fie, cu multul mal cumplit, de cât la Varvarit cel vrăjmaşt, Căcl el puind corona ce de În­ părăţie în cap, şi vrând să încalece pe cal, după ohicel u, dobi­ tocul de la Dumnăzău poate fi năstavit fiind, nicl cum n'au prii­ mit să încalece; Iară Alexif vrând să arete bărbăţie, şi cu de sila în spatele calulul sărind, calul de săriturl, şi de asvârliturl nu s'au ogoit, pănă nu l'au aruncat de pre sine gos, şi tare în pământ trântindu-I, nu numai CăCI I-au căzut corona din cap, ce încă grozav s'au prăbuşit, şi s'au sfărmat, cu care avidorna sămn au arătat, că de va şi mal sta câtă-va vreme corona în­ părătescă în cap de inpărat Grec; însă stricată, şi destrămată înpărăţie sint să aibă; şi pănă mal pre urmă aşeş de tot elin­ tr'ace cinste, şi slava sint să lipsască. Pre ace vreme înpărat apusului Iera I-lenric al şesele, carele atunce în Sichilie tâm­ plându să, şi înţălegând de zarvele şi răutătile ce să făce în Ta­ rigrad, şi cum fraţiI înpăraţt, unul altuîa îş scot ochiî, socotind că vreme ce depândila, l-au vinit la mână: îndată au trimis solt la Alexie poroncindu-î, sau bir să-I de pre an, sau de oaste, . şi de bătae să fie gata: pricină puineI, precum va să-ş răsplă- , . , , ••• J. 1 ( I 1 1: . � , . �\ " . " , , )' , r ":': 'r .; � �/' ) � I 41• l [411] - --- CAP. VIII. -_. - - --- ----- ----_. 411 II bz t , J.. I • � ,'o \ ,,1, tescă răutate şi dosada, care o dată făcusă înpăratit Ţarigradulut, lUI Conrad moşu-său, şi lUI Prideric tătâne-său , când au rost trecând el pe la Ţarigrad la Pali stina, pentru răscumpărare le rusalimulur, de la Serachenl. Ce acesta aşe de odată numai cu lauda s'au trecut; căcl la al doi le an, adecă Let 11\:J7 în Sa lui septemvrie, murind, au stătut la înpărăţiia apusului frate-său Filip, carile ave inpărătesă pe Irini, fata lui Isachie Anghel cel orbit de Alexie, carile mai apot au fost pricină, de au luat La­ tiniI şi Ţarigradul, şi înpărăţila, precum înnainte la locul său va vini poveste. Alexie Anghel (căci istoricul Honiatis nu va Să-I de titul de Comneno) într'aceşaş an ce au stătut înpărat, trimiţând la Xi�hit& H o Il 1 a t Petăr, şi la Asan soll, mult au silit să facă cu dânşil pace, carte 1. ,'ap ce în zădar; căcf condiţiî, şi puntur) foarte cu ocară înpă- răţiir, şi nesufferite pune. Inpăratul dară Alexie, fiind el să trlacă spre Anadol, ca să aşeză lucrurile dintr'acela parte, au trimis Hatman cu oştile asupra Vlahilor pe Alexie Aspiatis. Ce [ Vlahil dând năvală în părţile Bulgarilor, nu numai cât mare .S?('ote�tc. lă 1 "1 fO' R bătâ d . aiee CUIll Ho prac ăcuitori or au acut, ce încă grozav pe omel ătan , ŞI tis densăbeşf pe hatmanul Aspiatis viu I-au prins. După ac era câte-va oaste- "lalti şi � IurI izbăndind, şi cu oamenii săl întărindu-le, cu nenumărată, şi BIIIgat·\. nemăsurată dobândă s'au întors acasăş. Intr'acelaş an Isachie Se­ vastocratorul VOInic tânăr, carile şi el îera orânduit cu o sarnă de oaste [npotriva VJah_ilo'r, }n\.cât�rva /ârtdtirl având biruinţă a�;upra Varvarilor, eu care mândrindu-să, decila aşe p:;1fli'ge asupra lor,' c"a: cât i să păre la vânătoare,' şi el întâi întra într'ânşif, Iară o dată Vlahiă făcându-să c}J., fug, el cât ce-I pute caiî, ca la 30 de stadh f-au 'gonit, �unde Asan 'avend oaste suppusă, tot de o • dată din tate părţife sărind\ aşe l-au încunglurat, ca cum l-ar fi cuprins într'o mreje, şi după mulţI ce i s'au prăpădit, şi el viu au căzut pe mâna Tătarâlor. Tătarâ'f dc.că au prins pe Se­ vastocratorul, şi ştiind că mare summă de banI pot să 'ia pen­ tru răscumpărare lUI, câtă-va vreme l'au ţinut ascuns. Ce Asan vârtos şi cu osirclie cercându-l, l'au aflat, şi l'au luat la sine, ce nu multă vreme trecând, Asan întorcându-să, de la un Ivanco Român (zice Misir lUI Ioann) carile şi rudă, şi foarte credincos Îl lera, fu ueis. , , ,'" '\ � \ .. :; "'-, o' J [412] 412 ----- -----_. CARti VllT. ----- CAPUL IX. , '1 j l 1 1'· } II j • i.. . . "" . Arată-să; cum au vinit acest lo(in- llJ inpăr(�tul, şi elim ma� pre urmă au stătut Domn; tutUJ'or Românilor. Ioan acesta, cărula Misiif îi ",�ce Ivanco.rdupă ce du.,omorât pe Asan fugând, îndată au tras pe Vlallr'-cătră" sine, şi cu uni! din căpeteniile lor, carii Iera soţiI la ucidere lui Asan, cărora le spu­ sosă, cum s'au tâmplat moarte lUI Asan, că unit zice) să să fie ispitit a ruşina pe soru-sa; alţiI zice, că fiindu-I gur}lit Isachie Sevastocrator, multe daruri, înpreună şi pe fiică-sa 'I'heodora să'! o de femee, să fie tăcut acesta. Ce pănă a isprăvi Ioan: acesta lucru) Isachie căzind în urgira înpăratulut, acmu în legă!l!rl Ieşisă din viaţă. Aşe dară Ioan după ce au UQlS pe Asan, multă samă de 1 ŞI alee ca ar săl Vlahl strângând, îndată s'au" despărţit de la alalţt Bulgart '11\ cu YlahH . ...... 'V A A. '" v'v • • .... sa densă- ŞI M1Sll, cara întâl iera soţu cu Asan, ŞI cu Pctăr. ŞI de odata 'şte, şi din dându-să în laturl, apol au apucat Cărnovul, care cetate taste iii l,recum • v t Ii tătil E IV' 1 . 1 ă A t ,"eosăhit. şi ce mal are ( LD ce 1 e mu ui, ŞI aco o oprmc u s ,au incepu Sirb!. şi ,lin a să apăra de Petăr, carele pentru ca să-I prinză, îl gonila. Ce Ilulgat·i. cunoscând că nicl Petăr poate pe Ioan să-I dobândlască, nici Ioan multă vreme poate să ste înpotriva lU1 Petăr, (căci Petăr alesese, că încungîurându-l, cu îridelungare vremit, numai cu loame, să-I domollască), de care lucru Ioan, încă având nedejde precum va lua şi pe Theodora, fiica lUI Isachie Sevastocratorulut, au socotit să fugă la înpăratul; şi de la dânsul agtutortu luând, să poată sta înpotriva nepritatinuluf. Ce întâI Ioan trimiţind la înpăratul, şi dând ştire de statul lucrurilor, îl îndemna, ca tri­ miţind la dânsul o samă de oaste, şi Târnovul să-! de pre mână, şi cu aglutorul lUI, toată Misia Să-l aducă supt ascultare înpă­ ratulul. De acesta înţelegând Alexie înpăratul, îndată au orân­ dqit pre Manuil Camize, Protostratorul, cu câtă va oaste să margă la Ioan. C{\ ne ascultătorI slujitoriI, după ce au vinit la FiJippopolis, Iăsind pe hatmanul, singur s'au întors tOţI acasă. Ioan văzinu că i să zăbeveşte aglutorIul, de la înpăratul trimis, �?Or şi mar adevăl'at înştiinţinuu-să, că nic:'l un folos de la cei II' 1: I J r i � I! .., I • :t' � . ; .. , 1 ( I 1 ': • � . '):, � , , �, . , . :.�. 't I , • � , . ) . ... ',.� • f . I l [413] ce fugisă înnapol, să albă nu va pute; I-au căutat pre taină a fugi din Târnov, şi aşe pre ascuns au. vinit la înpăratul. După fuga lul Ioan de la Târnov, Petăr deciîa au rămas singur stăpâni­ tOrlU, (macar că şi el nu după multă vreme, de al SăI, cu multe rane potricălit, au perit); Însă întrace dată au luat soţie la stăpânire pe Ioan, carele le Iera al treile frate, pentru ca să-i fie într'agutorîu Ia cele ce să vor tâmpla. (Acest Ioan mal mic frate a lui Asan, şi a lUI Petăr, câtă-va vreme fusese zălog la Isachie Anghel înpăratul, precum înnapot Ia locul său s'au po­ menit. Ce apol de Ia Tarigrad scăpând, după ce să întorsese acasă în dezbrăcare, şi prădare Rorneilor, numal blând Iera , de cât frate-său Asanu): Şi aşo macar că aceste tulburări lUI Pe- tăr ven isă , însă oştil lul cineva înpotrivă să ste', nu pute, ee purure biruitorlu fiind, atâte răutaţl scornila înpărătiil, cât vre odată, macară prin părere, vre un lucru după plăcere, nu să mal arăta. T, I I I I r r I I I , r CAP. X. 413 li b ('ArUL X. Arată-să, cum au primit tnpăratul p/"c Ioan, şi cum Hris Domnul Cuţovlahilor au. răma« cu. o samă în Greiia. La anul )196: viind , I�an deJa T4rnoy la înpăratul, foarte cu bine, şi cu cinste priimindu-l, ;îl) 'm1,lIte luerurl deeila' au fost de' mare- folos înpărăţil'j şi' socotind înpăratul că nu Iaste ne vrednic de căsătorila, care îI .gluruisă Isachie Sevastocratorul; au gturult să-I depe fata lUI Theodora după dânsul; ce încă ea . . fiind copilă ne agtunsă la vârstă, au mutat vreme mal fnnainte . , zic că Ioan, văzind pe Soacră-sa, pe văduva lUI Isachie, fiind femee încă tânără, şi frumoasă, să fie zis, ce mi-I bună mie mie­ luşaoa ce tânără, fiind oala ce grasă şi frumoasă gata? DeCI după. ce au făcut înpăratul logodna, pe Ioan l-au pus în nume rul oamenilor să] cel' mai puternici, şi mare putere dânduI, cu multe bogăţit l-au dăruit. Omul acesta în slujba înpăratul nl fiind, în părţile Filippopolir, multe trude şi ostenele au arătat, şi ca ).tit 119� K i ehi I Koniatis ral'te l. rai -j 1 " l,! '; ." \ " " , , ,� v. \ . . .�,' '.,�, .' > [414] , I .� I ,1 I I CARTE VIll 414 un z.idîu sta în potriva Vlahilor nărodulul său, şi a Tătarâlor ; carii tot ce le reşila innainte, Iera obicluitf a prăcla,şi a jecui. Altă dată şi cu înpăratul înpre�nă Ia oaste mărgând, de cât alţi] cu multul mal de trebă lucruri, şi mal marî vitejii Iăce, că cine poate număra jacurile , şi grozave, faptele Vlahilor, şi a Tătarâlor, că pustiirile Ernuluî., şi î:� gîurul ele pâ�, preglur a Thrachiil, şi a Machedoniiî, carile aU'{ăcul? de cât.toate staturile (adecă chipurile cele înnaltc de 'marmurf) şi ele cât toate tablele L�t 1197. şi de cât toate istoriile, mat ştiute sint; 'iară la anul 1197, mărs-au înpăratul la Chypsala, pentru ca să ele aglutortu cetăţilor din Thrachia, pre carile Vlahil şi Tătari! tot ele a una le prăda) şi doară va pute prinde, şi pe Hris, sau macar :eloară va pute să-I oprrască jacurile, carile şi eljn ţinutul Serras făce. Era şi acest Ilris de ncmul său Vlah , om. mic la stat ;�şi întâI când s'au viclenit Petăr şi Asan, n'au {)l:iimit să fie cu dânşiî, încă făcând aşezământ cu înpăratul, cu .000 ele oameni ce ave al săi, ele multe ori să băte cu dânşil';,ce' apel nu după multă vreme, întrâncl la prepus, precum şi el va să să de în parte nernulul său, şi tot de una la dânşil înblân d , precum sileşte să le fie Domn, au poroncit înpăratul de rau pus la închisore ; apot lu­ crul amin trele socotind, Iarăşl l'au slobozit, trimiţindu'l să fie pentru paza Strumiţiî; ce nedejde ce ave înpăratul l'au amăgit; căc] TIris după ce au mărs la Strumiţa, şi apucând în sama sa ace cetate, au început multe şi grele nevol asupra Romeilor, a aduce. In potriva acestula dară, precum zisem, singur înpăratul vrând să margă, oaste cum să cade de multă strânsese la Chipsala. Ce îndată i s'au făcut dor, să să întoarcă acasă, şi oaste, fără nicl o socotelă adunând, şi nicî la oaste mărgând, în statul ce Iera au lăsat lucrurile despre apus, şi niol doaâ lunt afară fă­ când, au grăbit cu întorsul spre Ţarigrad. ((InsălIlDcză aice ci­ titor'ful, pentru acel Hris, ce-l' zice istoricul c'au fost om mic lâ stat, şi precum şi el au fost tot din nemul Vlahilor, că nu puţin ne arată să înţelegem din Koyo6�A(1.XO�, adecă Vlah mic) cu vreme, nărodulul lUI să '1 fie zis, Cuţovlahos, cari'i şi pănă et �1�8. astă-zI) precum am şi mal zis, nu puţinI să află în ţara Gre- HonlatIs 'II. A. • te 2. ca). ii, cescă»). Iară la anul 1198: Alexie mpăratul cu bună oaste gătm- ( Il. I 1, l' � '1 H , ,� [1. 1 ,Ii C � \tol I 1n I , I . . ," " . ) t r '# _ f· ., I l [415] -_. __ .. __ .... CAP. X. 415 du să, au purces la Chipsala (aceşti! cetăţf Î'f zi.c Turoil Tpsala); Ce din dos Vlahil luând şi oarda 'I'ătărască, au trecut Dunăre în Thrachia, şi în z�a de Simgorzi, lovind oraşele de pen pre­ O"lurul Miseni'f şi a Corbit, şi de năprasnă rău prădânrlu-Ie, aşeş '" de tot Il-au prăpădi t, şi jăcaşiî lor, şi pănă la Roclostos (acestu'fa ÎI zic TurciI Tecchirdagă) care taste la mare albă, au agtuns, Aşijdere o parte dintr'ânşi'f, s'au slobozit spre Cupei-ion, (acesta hste un loc nu departe de la 60r1u), şi agfungând, pre câţ'i treeusă pre lângă Beserica Sfântului Gheorghie, şi merge Întins la ('orIu; pre toţ'f I-au rob it. Aşe Tătarâl plini de prada întor­ e{lndu-să, li-au Ieşit Înnainte oaste, care Iera pentru paza în păr­ ţilf' Viz.iil, cărora dându-le războîu vitejeşte, îndată i-au spart, si mai multă pradă Il-au scos din mână, ce şi pe acesta nu mult '�1I ţinut-o; căcl luân dusă după Tătari în goană , 'şi silind să scoată tot plenul ce luasă Tătarâl, cel ce întâi fugila intorcân­ du să, înnapo!, au stătut biruitori asupra biruitorilor, şi gonitorl celora ce'I gonifa. La anul 1199: înpăratul sculându-să de la (hipsala, au purces spre Thessalonic, şi de acolo au Întins cu oaste asupra lui Hris, cari le dobândind Prosacul, şi bine gri­ jindu'l, şi întărindu'l, c'evaş grije nu ave; ce gata aştepta să ste în potrivă înpăratulul. Inpăratul câte-va cetăţui, carile Iera în cale Prosaculul sfărmând, câţl-va Vlahî au căzut în mâna Turcilor, [pre carii îl trimisese într'agfutorlu inpăratuluî Sultanul de la Anghira]. Atu nce unil, caril lege Orthodocaiil cinstiia, să ruga înpăr atuluî să nu lasă pe .niâna 'l'uj citor oameniî, carif sint tot de 6 lege� cu nof, ca nu, cum-va tn greutata robiil', 2ăjŞ pl!.l'l'ză lege, şi să mânie pre Dumnăzău asupua ş,celora, cariI: l-au lăsat sr� pată aqesta; ce mal: hine �,'la pe Vlah1 În .Robie la înpăratul; iară pre TureJ în locul lor cu .alte darurl să-I: oteşască. Ce in­ păratul acasta nicl cum să pri.imască n'au vrut. După ac�sta în păratul au încungurat Prosacul, ce numaI: în deşert ş'au pl:erdut oastenela, şi vreme; căci ne având cevaş gătire de cele ce tre­ Imesc la bătutul cetăţi], cu căldura şi arşiţ(Soarelul: obosiţi, şi cu năvăliturile nepriratinulul: adese stropşiţl fiind, nu eu bună voe lor li-au căutat a fugi, de supt cetate mai în laturl. Aşe oaste înpăratulul într'ace zi trăgându-s{\ înnapo)', au dat pricină e a .) I,,;t 119lJ. lIolliatis ral·te 3. cap 1 \' �, ' I . ,,11 ____ �_.; jg.· �a t ,. , ." \ ,.1, , . .,:j '0'-. " • [416] r��-----'--------l· J. 416 CARTE VllI. ----------------- ca a doa zi Vlahil încă ma'! vrăjmaş, şi mal cu îndrăznelă să năvăllască, unde nu puţini de a înpăratulul au căzut, zdrobiţi fiind de pietri le din vârvul dlalurilol' 'cu meşterşugul Istrumen­ turilor prăvăli te: Căcl meşterul carile tera 'asupra Mahinilor (Ciniilor) de oaste, întâl slujiîa cu liafă--'la înpăratul, apot neplă­ tindu-i-să ltafa, fugisă la Hris, carile -nu nnmal cu .glonţurile Mahinilor, ce încă şi pietri mari, din vârvul munteluf .răsturnând, mare stricare făce oştit: încă noapte rE1şind din cetate, Mahinele carile aşezasă înpăratul În vârvul �O\iI dlal, lî-au fărmat, şi stră­ jile, carile acolo păziîa spământându-să, au lăsat tot ş-au plecat fuga, la _ cortul luf Ioan Protostratorul (acesta Iera \a "inpăraţit Greceştr, cum Iaste Janicar Agasi la Turci); ce şi Protostratorul, în' spaimă căzînd, de altă nu s'au apucat, fără numal de fugă, lăsind tot ce ave pre mâna nepriiatînilor ; Încă şi cloDotele cele verzI (carile Iera sărnnul boeriil lul)'În grabă ultându-şl, au că­ zut în prada lor. Deciîa peste toată noapte acela; îş batgocurita ele Romel, şi'ş râuc de dânşil, căci. răsturnând din vârvul mun­ telul buţî deşerte, şi prin întunerec neputându-să şti ce poate fi acele hurduiturl, şi sunete, ce Iăce buţile prăvălindu-să, le da o spatmă, de care cum, şi de unde să să păzască nu să pute dezmetici. De care lucru văzind înpăratul, că nu-l merge lucrul după vola lUI, au stătut a face cu Hris pace, lăsind supt stă­ pânire lUI toate ţinuturile de pren preglurul Strumitit, şi a Pro­ saculul. Aşijdere, macar că Hris ave mulare, Însă înpăratul i-au gmuit, să-! de o rudă de ale sale, şi aşe întorcându-să la Tari­ grad, despărţind pe fata Protostratorulul de la bărbatul său, cu Constantin Sevasto Radenul au trimis-o la Hris. (însămneză şi aice Cititorlul, precum aceşte sint adevărăt Condo Vlahi, pentru carir zice Laonic Halcocondila, precum s'au întins pănă la 1.'he­ ssalia, şi sint şi cu Vlahil ceşti de peste Dunăre 6p.o"().o't'rOt, tot ele ? limbă). � t et­ Ilo • �. (. r. I "",1 • " .-. I • . t' _ . , •• 1 f I j i: '� . -/_ � ,.1. .' • �-. '4" • ,_ � ;. I • ,.. "." " '1. l [417] r , h , CAP. Xi. CAPUL XI. Arată-să incepatura Domniit luz Ioan, de la carile s'au coborâl familia, Domnilor Româl1l'şfl, de pl'e corile toţ'i, şi până astăzi Ioan să scriu. :1 a, Intr'acestaş an, Ioan (căruîa îl mutasă numele în Alexie) 10- Ioan cel d'intilitt ) • A Demn a Rnmâ- g'odindu-să precum am ZIS, cu nepoata Inpăr�LUlul Theod�ra, fata uilnr, lUI Isachie Sevastocratuluf; şi mal multă CInste de cât 1 s'ar fi Nichita căzut dobândind, aşijdere luând şi Hătrnănita oştilor, carile în- II r: .. I•1 �. ac:p\�' potriva Vlahilor Iera trimise, spre Filippopolis: şi aşeşt yolnic Domnu acelor locuri făcându-să, toate după pofta, şi voîa sa făce, şi desfăce: şi pănă mal pre urmă au stătut vicltan înpăra- tulul. CăCI fiind om foarte vitez, şi ascuţit la mente, 01'1 la ce îşI pune gândul, foarte pre lesne, şi isprăvila, şi pre oamenii de rodul său, cu multe darurt dăruindu-I, şi cu arme bune într'ar- mându-I, şi cu alte ce trebuia înporlohindu-I, la slujba oştenescă îi deprinde, şi locurile de pren preglurul Emulul, atâta le întă- rise cu cetăţi, şi cu castelurî; cât nu pute nepriîatinul macar să să apropie la dânsele. Luând dară înpăratul veste cum s'au vi- clenit, neştiind de ce să va mal apuca, pentru căcl şi oaste a mal strânge cu mare nevoe îl Iera ; pentru aceta îndată au trimis la dânsul pre un Hadâmb, pre carele. H, ş}ila, că are bun prie; teşug cu �n�gl" ca doară cu cJ.lvâ�t?l:H va întoarce să să păr,ă- -.-' sas că de ce să" apucasă, Ce Hadânbul, mărgând la dânsul, mal tare l'au îndemnat de lucrul început să nu să lasă, adeverindu-I precum înpăratul au trimis 'oâste, odată şi fără veste să-I năpă- descă, care mincîună nu Iera, căcl din poronca înpăratulul, Manoil Camizis Protostratorul, şi ginerele înpăratulul, unul altuta răv- nind, atâta au înblat gonindu-I, cât Iera de mierat de nevoinţa lor ce pune. Ce Ioan mal de cu vreme în munţi, cu ar săf spre- jinindu-să, la mână nu Il-au putut căde, de care lucru au socotit pomeniţil Hatmanl, procum trebue întâI să apuce cetăţile, pre care el unele deresese, altele şi făcusă. Şi aşe au încungiurat cetate Crizimul, care Iera de Ioan făcută, ş'au început a o bate; 27 ti 1 Il t l·t '; , , , ,(! �,�. :. . [418] 418 CARTE VIII '''''t '1 I I '''·t 1200. IIolliatis l'aI' 3. ('al) 5. unde mulţi Romel perim], Între carii au fost şi Gheorghie Pa­ leologul, însă pănă mal pre urmă au dobândit-o, după care şi altele câte va s'au Închinat. Iară Ioan Alexie fiind om mult ştiu­ torfu, şi sprinten la vitejie, după ,fel de fe)Lurl de meşterşugurt de a învătăturit oşteneştl, It-au arătat, pănă mal pre urmă, cu amăgaiă pre mare, înpreună cu lnulţr, şi .p� Protostratorul prin­ zirid, l'au adus la mână; larăam�g'j'ala- au făcut-o aşe:"au poroncit oamenilor săI să cuboară câte va dobitoac.e din m�uni1la câmp, şi înpreună cu câţl va robi Rorrreî,' ca cum 'i-ar fi trimis dar la Ioan Domnul Zagori'i, (acesta Ioan atunce Iera Domn Sărbăsc), cu carele făcusă legătură în potriva înpăratulu'î Iară pre altă parte, au suppus oamenf, ca de vor 'ieşi Romeil să apuce acele dobitoace, să sae asupra lor. Protostratorul, luând �este, precum s'au cuborât atâte dobitoace, cu puţini oamen'î la cămp; s'au cu­ borât de la Vatrahocastron la Vactunion; Iară AI�xi.e sărind cu al SăI, din locurile unda sta suppl1ş), şi năpăc1indu-1 în locul po­ menit, îndată şi foarte pre lesne (cu toţi'i ce ave pre lângă dânsul] îl prinsără. După ce au prins pe Protostratorul, Ioan Alexie câte oraşe, şi castel urî Iera în ţinutul Emulul, după VOIa sa suppuin­ du-le, decila şi pe altele, carile sint spre parte cetăţii Misono­ polis, pănă în muntele Pangheon, şi pănă la Avdira, toate în parte sa l'i au tras. Şi ţara Smolenilor toată, supt stăpânire sa au clus. Aşijdere, şi alte locuri megilaşe, cu aceste, ca cum ar fi fost o troahnă lipicoasă întrat într'ânsele, pre unele Il-au cu­ prins, pre altele aşeş de tot Il-au râdicat; 'iară prc unele în preţ Il-au slobozit, 'iară câţ'î au fost aşezatu să pre acele locuri, h-au dat voe, şi slobozenie să-ş ţie cineş locurile, carile au fost apucat. Şi aşe din zi în zi crescâncl şi întărindu-să, s'au făcut mal vrăj­ maş ele cât toţi neprifati nil, carii ave inpărăţi'ia mal dcnainte. La anul al doile, Vlahit înpreună cu Comani'i, (aceşte-s Tătarâl, pentru caril am pomenit c'au fost Iăcuind prin podolia, şi Ocraina Leşască) de iznoavă la Thrachie lovind, şi prăc1ând; şi olaturile, cările rămăsese mal întregI, cu pace s'au dus înnapo'î, Cânclail6 şi pănă supt 'fcmgracl ar fi agiuns, de nu s'ar fi sculat din dos Rusii, nem pre Creştin, şi să fie întrat în ţara lor; căCI Roman Domnul Haliciu,u'î, şi dintr'a sa bună voe, şi de Papa Romei zi "'" ' , . • • !. j (Il i: '1 " � , .. , . ,. � � � " " . � , . .. • f - I l [419] li i �I I 419 ---- CAP. XI. Gind îndemnat, şi cu multă şi tare oaste sculându-să, şi lovind IllsanlllllăA a.iocc, " • ...., CI'1l1 �omanll ti, precum zisem In ţara lor, lucru de mmune, cu ce nevolllţa �u fost stă�âllill(I, .. tătut a să bate cu dânşit şi a să pune pentru Romeî. Intr a- pre��lm 111 )lisia� sa, înt aşe peste Du- 1 cestaş an Comanil, şi Tătarâl Crâmulul mare zarve au avut III �e năI'e, unde şi. dânşiL Aşijdere şi. Roman acesta Domnul Haliclulul, şi RUrlC acmu t,'iit'Sf. Domnul Chiovulul războae el În de el' având; Roman biruitorlU, mulţime de Tătarl au prăpădit, oaril vinisă într'aglutorlu luf Ru- ric Clliovanulul'. Pre acestaş vreme, şi Ioan, cu mulţime de al săf, şi cu tot Iellul de arme gătit, întrând în Misia, au lovit la Constanţiu, (aceştila îl zic Turcit Chiostenge) care Iaste cetate a olatuiul Rodopil, şi nime înpotrivă puindu-să, fără nice o nevoe au dobândit·o. Aşijdere înoungturând şi Vama, numal tril zile au bătut-o, şi mare stricăciune făcând, În cela ce o apăra, r-au vinit şi ace cetate la mână. Aceste dară sint războaele, carile au avut Românii noştri, cu înpăratil Ţarigraduiul mal denain�e pănă a nu căde Ţarigradul pe mâna Latinilor, şi Într'acesta clup au fost despărţire lor de la inpărăţiîa Răzsăritulur, şi Începătura Dom niil lUI Ioan Alexie Domnul Vlahilor, pentru a cărUia mi: nunate lucrurt, şi cu biruinţă războae, carile mal pre urmă ŞI CU Latinii au avut, rândul Istoriit Înnainte va arăta. Insă pentru CăCI, cum şi mal înnainte am arătat, că unii sama Istoriii şi Is. toricilor neluând precum să cade, amestecă numele Românil�r cu a Bulgarilor; vine lucrul să arătăm dintr'acestaş pomenlt IIoniatis Istoricul, precum într'acestaş vreme cu curate cuvinte însărnneză, trel sfăpânirî cu' deosăhiţt stăpânitort într'aceste părţf', adecă Ij. Bulgarilor, a Sirbilor, 'a Românilor. Deci, W�2- .. 1 . t t • lIolliatis trua Bulgari OI' zice, Alexie înpăratul avut-au şi a trila a a, rul'. 3. cai' i. anume Evdochia; pr'e, care d,upă ae· au fqgit (bărbatul el') An- clronic(îIlcă înrărăţinci' Iio.�hie) la ISIUailtenl, şi de acolo înbla rătă'cind pe la Ierusalim, u�clHn-său Isachie au tocmit să o ele după Stefan fieorul lUI Neeman, Domnul Triballilor, adecă a Bulgarilor; de unde chiar să cunoaşte, că altul au tost pe acastă vreme Domnul Bolgarilor, şi altul Domnul Vlahilor. Aşijdere anume arată, precum ,alt Ioan au fost Domnul Zagori'î a Sirbilor, la carele s'au fost făcând Ioan Alexi'î a trimite nişte dohitoace, şi nişte robi, (precum în cele trecute am arătat), pentru carile , 1 .. , , , .. :,. ,'" '1 - \ [420] ca să le apuce, au fost Ieşit Protostratorul, apot el au căzut prins în mâna lUI Ioan Alexie, carile decila au stătut singur ţiitorlu tuturor Românilor, şi precum de .acasta de Dunăre, aşe de cela parte, În Misia, au stăpânit părră.Ia năpada lut Batie cu 'I'ătarâî; pentru care înnainte, la vreme, şi la locul său, pentru toate pre largă vom arăta. "rl 1; -1 ,1 j J /: f 11 ,1 420 CARTt vnr. . , CAPUL' XII. Arată-să, jtJlnică cădere înpăI'ăţiit Ţm'igraqului, pe mâna Laiinilor. Anghel, lângedă, cât şapte lunf să După ce au murit Henric al şes ele înpăratul.' Apusului (pre­ cum înnapol la locul său s'au pomenit) ş-au stătut la înpărăţie frate- său Filip, carele ave înpărăjesă pe Irini, fata lUI Isachie În­ păratul, cărula îl scosese ochiî, trate- său Alexie; Iară Isachie orbul înţelegând că s'au aşezat gineri-său Filip la înpărăţie, la anul 1200: au trimis la dânsul pe fiul său Alexie Anghel, ru­ gându-I să-I trimaţă aglutorlu, pentru ca să-ş răscumpere de la Alexie, carile s'au numit Cornnenos, şi ochif şi înpărăţila, de ca­ rele tiranul îl Iipsisă. Filip, macar că în multe părţi, îşI ave oaste înprăştilată, însă şi pe cumnatu său, fără agîutorîu nu l-au tri­ mis, recommendăluindu'l cu cărţl la Veneţilanl, şi la Balduin Graful de Flandria; Deci precum Veneţilanil, aşe Balduin, după pofta înpăratulul Filip la anul 1203, cu bună oaste şi cu multe Corăbil de războîu gătându-să, au luat cu sine pe Alexie An­ ghel, şi purcegând de la Veneţita, fără veste au năpădit pe Alexie Comnenos, tocma în Ţarigrad; Ce Alexie Comnenos aşe în grabă, nicî o gătire, nici o facere putând să albă, pre ascuns, lăsind înpărăţila, au fugit la Develtu. Decl Isachie orbul, şi cu firul său Alexie, în anul pomenit în luna lUI Iulie întrând cu agtutortul Latinilor în Ţarigrad, Iarăş au apucat amândoI înpărătira, sau pre­ cum zice Petavie, numai unbra inpărăţiil, luând, câte va lunl au ţinut-o; Iară Alexie, ce s'au făcut Comnenos, au înpărăţit anl 8 şi lunl 3, şi zile 10. Isachie dară orbul, şi cu firul său Alexie �şi slabă înpărătita ce apucasă , mal mult de T,C! 1203. I -' .": 1, Isaehle OI-bul, e' �i Alexie. IfQ .f ��� __ �_-_-o_,�_- __ � __ �-�� � : II. � _ ": ,,' .' ,�'. " ;- , ·1 ,rt .. � l' ". , l [421] o ţie n'au putut; căci Vineţilanir, cu Hatmanul lor Daridul, şi cu Balduin Graful de Plandrila, carii adecă pentru aglutorul vinisă, cunoscând că fără nici o greutate, cu chip de priete­ şug, vor cuprinde şi Ţarigradul, şi apot şi toată înpărăţita, au scornit asupra înpăratilor pricină, cerşind llafa slujitorilor, şi o-Turuita lor, care multă, şi mare Il-au fost gluruit, Alexie; când >::> s'au râdicat de la Veneţila, Inpăraţil în tulburare, şi zarvă ca acela, nicl În cămară banT, nicl do unde, aşo în grabă să la ne­ având, îi ruga ca 'să sloboază oştile, Iară el strângând de pe la ţară hanl, şi darurile lor şi lofele slujitorilor, cu mare mulţămită le vor trimite după dănşit. Latinii să Iăce, că vor fi ingăduitorl, pănă să vor strânge banil, Iară oştile nu vor slobozi, nicl din Ţarigrad vor. ieşi. In scurt, Oaia au tulburat apa Iupulul din gosul apel bând, şi aşe într'o zi slujitoril între sine gâleevă scor­ nind, (cu poronca mal marilor săi să fie făcut, au fără poroncă, acesta nu să ştie), Întâi au prădat Gtamira Turcilor, care ave În Ţarigrad; apot intr'acela dând foc oraşului din câte va părţl, au ars intr'ace noapte toată noapte, şi a doua zi pănă În sară. După acosta Latinil, sau pentru, ruşine lumii, sau pentru altă pricină, aşe cu mare tirrănie tot de odată să-ş pura mânule În capul, pentru carele să-I scutescă vinise, ne îndrăznind ; au înnoit gâl­ oava, pentru llafa slujitorilor; bine ştiind, că În cămară macar un ban de unde-va nu vinisă, Şi aşe aflând pe un Alexie Ducas, ce să poreclita Murciflis, carile adecă să fie *uruit, că de-l vor pune pp dânsul înpărat, el le' va �,!Lil �Iăti ace surnmă I}\qfe de, banl, şi de tlărurl. Anul 1204: Ghenarie ,2f>: Latinil, pe atnândol înpăraţil prinzind, l-au băgat Îf!. temniţă, ş'au râdicat înpărat pe ac;el Murciflis. l\1urciflis încă ae nu ave, să de neputând, LatiniI ÎntâI au Ieşit din Tarigratl afară, zicând; că vor să se ducă; apoI afară tocmindu·să, şi ae arme cu tot dedinsul apu­ cându-să, au dat năvală să între în cetate cu mână întrarmată. l\1urciflis şi cu alalţl cetăţenI ce mal rămăsese, văzind vicleşugul Latinilor, şi răutate ce le vine asupra, cum au putut au apucat de au închis porţile CetăţiI. Latinii, luând prieină, care de de­ mult cerca, au început a bate eetate nepriiateneşte. Răbdat·au Oreci! ace vrăjmaşă a Latinilor Închidere şi nepriiatenescă năvală , E t 1'1 '; .'. � ' .. , , , "�, :. CAP. XII. ,; .. ' ., - \ � , 421 l,tIt 1204, .1Iul'citlis. '1 I I [422] 1; ,j l' J 422 �-� ._-- CARTE Vlll. - I 1 - I " l I'! 1 ; 'l el aOl' t! • 68 de zile; precum pute vitejeşte apărân du-să ; Ce nict o gătire de oaste, şi de altele, carile trebuesc pentru apărare a cetate largă, şi lată ca acela având, într'acelaş an in 9 a luf April Latinit mare nă­ vală dând, de odată au răzbit în cet..at-e .. Grecif, ca un om când trage ele moarte, tând leşinând, tând Iarăş mal răzsuflând, şi ca cum ţărna mormântulul şi-ar fi scuturat de 'pre umene; toţI odată insufleţin­ du-să, atâta au năvălit în Latini, cât n� putăndu-le mafeta în potrivă, Il-au căutat a da dos, şi a Ieşi di-n ceta-te. C� unde nu mal rămâne unclelemn în candilă, puţină, şi proastă faste vieta lumini]'. Căcl LatiniI, oarnenl de aste grijiţl fiind, ales despre parte lUI Balduin­ în 21. acelaş lunl, tare şi norăhdată Grecilor năvală dând, au răzbit în cetate. Intre ace glogozală, Murciflis hafnile schim­ hându-şf, au scăpat elin cetate, şi la Gretia fugând, acolo câtă va vreme au înblat ascunzindu-să; ,de mal apel după ce au ales Latinii cu sfatul de obşte pe Baldtrin să fie inpăraf Ţarigradulul, au trimis ş'au adus pe MUl'ciflis;' şi în publică gludecându'I, adecă pentru CăCI el omorâsă pe Isachie şi pe Alexie, (cal'c zic unit, precum nu fără ştire şi înderriuare Latinilor să o fie făcut), l-au dat vinovat morţil, şi aşe au poroncit de I-au spânzurat de un stâlpu. Aceste le painjinita Latini) la ivala lumil; iară adevărul Iera ; CăCI il silita, om cu nume de înpărat, între Grect, şi între vil, să nu rămâe; care lucru aîave Iaste, căcl când au vinit La­ tiniî cu Alexie ficorul IUl Isachie, ş'au cuprins Ţarigradul (pre­ cum am pomenit), Iară Alexie, ce să zice Cornnenos, scăpasă Ain Ţarigrad, şi s'au fost tupilat la Greţia, 'Iară după ce au luat Latinit Ţarigradul, el de una ca acesta ne temâridu-să, unde Iera s'au ivit; ele care auzind Balduin, îndată au trimis, şi prinzin· du-l 'l-au trimis tocma în Ghermanie. Aşe dară, Let 1.204: April 21: (l:ară alţiI zic Apri! 12:) în al şase săptămână, a postulUI celuI mare, înpărătesa cetăţilor, au căzut pe mâna Latinilor. Iară Balduin în anul pomenit Mal: 16; sau încoronat înpărat Ţarigra­ du luI. Murciflis încă au purtat nume de înpărat LunI 2: zile 16 : 'f . I � ,. �'��_�._�_'�_,����L2�--�-_. �� -A .. '., . ( . I ': t" _ ": ,'.,'., , ,1 .f' ,. " .... .. , " " . l [423] ���----�--��----------------I Al'fllii-�(I, nărocite răeboaelc lut Ioan Alexie Domnul Romono- Vlahilor, cu Latinii. Nichita lIoniatis cal'. ,lc pre III'mii, cal' 4. Nicltil'ol Gl'igoras, carv L cap. 2. 423 CAP. Xlll CAPUL XIII. După ve Latinil, cu vicleşugul, carile am z�s, �u �pucat Ţa- n:lltluill. ritrnulul, �i Balduin s'au aşezat, cu nume de înpărat In scaunul în�l1\r1l.le:-il cetăţilor ;: clecila s?cot�nd coă. toată p:i�ejd�a e�e oa'i,ur� nu potc să'I vie, fără numai din rărnmăşiţa Iamileilor înpărăteştt, şi a altor A I'h(JIl(j'f, �i Boerr, caril mal rămăsese, pentru acela pus-au În gântllll său, aşeş de tot să-I dezrădăcineză, cât cine să mal poată clf1t i vre-un lucru nou, să nu să mal poată afla, Ce boerirne (;I'C(;esC:1 de lina ea acesta, de pre patima înpăraţilor săi, care trăsese e văioasă, şi holmuroasă, toată nevoinţa puind, să nu simtă Lati­ niî, că el Iaste singur cu capul luf în oaste; şi Iarăş au orân­ duit o samă de Tătari, cu mârzacul Coza, să margă asupra taberit, dându-I învăţătură, să facă precum-au făcut şi cer' mal d'intât ; şi pre acelaş cale fugând, să să întoarcă, nicî să mal sigete în cel ce îl vor goni; ce numai să fugă întîns sp.re clânsul. Latinil, văzind Iarăş, că le vin Tătarâl asupră, îndată apucându-ş' armele, mal cu mare îndrăznelă de cât din- tâl,', leu rl;lşit în nainte, huărându'ş suliţăle asupra lor. Ce Tătarâl sprintenf, l'a arme, şi IuţI la cal, în loc si! întoarseră, şi macar o sigrată nesloboz ind, plecată fuga. Latiniî. cu nebunila lor, mal mult de cât s'ar fi căzut gonindu-I, au sosit la locul, unele le tera laţurile şi silţile întinse; Aşe acmu şi caiif fiindu-le obosiţl, tot o dată s'au deşteptat din toate păr­ ţile de neprilatinl ocoliţt, unde, Încotro lua ne mal având, unul de mulţî înpresurat fiind, numaî ce'ş întorce ce�bicele cele vâr­ toasă, la sabie, şi mânule la leg·iturl'. Căzut-au îndată călărime Latinilor, ce mal de frunte ; căzut-au şi Doloicos Comesul de Pelee; Iară Balduin înpăratul; vi� au căzut în robie la Ioan, pre carile încărcându-I de la picoare, pănă în grumazl de lanţuje, şi obezt, şi de cătuş, 'I-au trimis la Tărnov, şi acolo l'au pus în tem- f:tll'iz Iu aeelaş niţă, Târnplatu s'au acostă minunată victorie a lUI Ioan Alexie, '\11. P('ta.yit� I',:rte 1. Carle 8, şi cădere lUI Baldu in la robie Let 1205, A prii 15. ('al' 3. CAPUL XIV. A rată-să, aşezare înpărăţii'l Grecesti la Nichea, şi moarte lut Balduin in robie. Intr'acesta chip dară, Ioan Alexie, Domnul Românesc, cu câtă Creştin6scă ravnă, cu atâta vitejesc, şi neînfrânt suflet, celor în­ tr'atâta de gre furtună DomnI GreceştI, precum zisăm, mână de "agIutorlU întinzind, şi bine, carele peste nedejde, şi aşteptare lor Iera, făcându-le, câte va cetăţi dezbătute, Iarăş pre manule lI-au dat; şi câte-va, aşijdere, pentru ca să nu în mânule Latinilor, cază, cu arme'e sale li-au apărat, şi li-au sprejinit. Intr'acestă I ill li Iii It :1 ,1 � ���_�tt�.�_·'����L2�.����----------:JIII. ,�'� " .; { I I 1: . � . , �, . " . � l ... • 1· •• I [427] I i 427 CAP, XIV, vreme Latinii din Tarigrad, câtă va vreme, macar cum nu pute sti, ce li s'au făcut înpăratul? şi oaste care Iera cu dânsul? C[I �lintr'acel nenărocit războlu a lUI Balduin, macar unul viu, n'au fost scăpat, carile să de ştire pentru potopire ce Iuasă de la Ro­ mâni, (CăCI cu coronă ca acasta înpodobeşte mândrila, pre car il Întâi cu buecila sa Îl cuprinde), de care lucru Latinil fără cap, şi purtătorIu rămâind; ca o corabie fără cârmă, încătro să să clă­ toscă nicl putând, nict ştiind; Intr'ace dată altă oaste înpotriva neprilatinilor să mal scoată n'au mal Îndrăznit; ce ca un rofu fără matcă, sta uluiţl: Între păreţiî Ţarigradulul închizindu-să. De aceste inţelegând alalţl Dornnl greceştr, carit scăpasă la Anado!, inimă şi înbărbătare luând, într'acestaş an 1205, la Cetate Nichea, scaunul înpărăţiil aşezind, cu sfatul de obşte, dintre sine, au râdicat înpărat pe Theodor Lascaris, om pe acele tulburate vremi, Throdol' şi de mână, şi de criert vestit, şi lăudat, Aşijdere David, ce să Las (' ,t " i S ) chema din familia Comnenoneştilor, cu altă parte de Bolarî, apu- . când Trapezontul, şi toată ţara Frighiil', deosăbită înpărăţie ş'au I I tăcut; care decila şi acela au stătut, pănă când au luat Sultan I : Mehmet Ţarigradul, cu a c�rula Tirănie, şi numele şi înpărăţita li I ! s'au sfârşit. Intre aceste Ioan Alexie nomnul Românilor, cu multă i dobândă, şi bogăţie de a Latinilor Încărcat, şi cu mare a ,numelUI Creştinesc, şi vitejască slavă şi cinste, înnapot întorcându-să, au ţinut pe Balduin la Închisoare 16Iun'i, carele macar că cu multă făgăduinţă de mare sumă de hanl, si,Vl'a s� să răscumpere, Însă Ioan răscumpărare morţiî a -Înpăraţi1or gre ce şt'f, i;c1rir cu r�utate şi vicleşugul �atinilor, cu grozave- 'şi 'cUlJlplite morţl perise, cu multul mal cinstită şi mai scumpă, de cât aurul, şi de cât ar­ gintul socotind, şi cu moarte, rnoarle să răsplătescă mal cu dreptul � fi gl�decând, au poron'oit de I-au 'tăiat Întâi: mânule şi PWM­ rele lUI Balduin, apoî dospoinrlul' de piele, I-au aruncat Într'o râpă, unde treî zile în chin, şi pedlapsă ca acera sufletul tră- gându-ş, în mişă!os chip 'i-au reşit sufletul din oasă, murind . , ..,-- 1 l,! '; .. ',""'. \ .. ii "'-. " . [428] " 428 CARTE VIII. , \'] .. ,',1 I I I i i 1, i1 !I II • '1 � I I l " " , r :d '1,1 l'� " I O"� I j I ,_ , , . , " �I \ ,i '1' I I I Huuiat!s, carle de l,e \1 rm ii, cal' 5. " CAPUL X'Y. c , A/'ută-să şi alte cu bi1·uintr1. a' Domnuua loan., şi dobândire Solonulu'i, cu' multe alte cetăţI. - -' . � După aceste lIoniatis, mărgând pe cursul Istorii) sale, Ioan, zice, după biruinţa asupraLatirrilor (de care -am 'pomenit) a Gre­ cilor apărătorlu, apol acelaş' şi .neprilatin, căci dedose slobozenie Tătarâlor să prade cum le ya fi voe, în olaturile, carile să ţine, supt ascultare Latinilor, apoi prin cetăţile Thrachiil cevaş ză­ bavă mal multă nefăcând, au grăbit spre Thessalonic, pentru ca şi ace ţară să o aşeză după vota, şi socotcla' sa, şi cetăţile, ca­ rele pre acolo le apucase Latinii, să şi le răzscumpere şie. Aşe dară în cale fiindu-I cetate Serras, (accştiia îi zic Turcii Siros), întâl pe aceia, au dobândit-o; îÎl�ă nu fără mare vărsare ele singe, căci târguI cu sahiîa ; Iară cetate, din lăontru cu tocmală au luat-o ; dând voe Latinilor, carii Iera într'insa fără arme, şi numai cu sufletele, să tr1acă în Pannonia. Iară după ce au dobândit ce­ tate, au pus-o de au făcut-o atocma cu pământul. Pre acestă vreme Marhionul să afla În Peloponis (adeca Mora), unele el lucrurile tărâ] aşez ind, lată îl vine veste de la Marhionesa lUI, precum Solonenil înblă să scornescă Iuorurl noaâ, şi la gonită tiind din oraş, s'au închis în cetate, şi precum oraşul I-au stă­ pânit acmu un Român, pre cari le îl chemă Esizmen. Marhionul, de acesta înţălegând, îndată au purces ca cum mai curund să agungă cu agtutortu cetăţii; Ce în cale fiind, lată Îl vini şi altă veste mal veselă, precum nepriratinit bătuţl, s'au sculat de supt cetate, şi precum cetate n'are nicî o grijă. De acesta în voeşin­ du-să Marhionul, ş'au întors calea spre Scopia ; ce încă bine nu să apucasă de cele ce pusese în gând, î,.1 agtunsă veste de peire Oomisulut ele Pelee, şi de robie lUI Balduin, cu care veste îns­ păimântându-să, lăsind şi Scopia, cum mai de sirgu s'au Întors la Thessalonic, şi au întrat în cetate, de unele auzind, pre­ cum Ioan Alexie Domnul Românilor au dobândit cetate Serras, altor cetăţi carile încă nu încăpusă pe mâna lui, îndată lt-au " ! I ___ =_�_-_._-_r_-_- -_��� --,Jp ... • 1· •• I ';i f .; .... .. . " '1. l [429] , CAP. XV. 429 fi z trimis oaste într'aglutorlu, ce în zadar! căcl încungturându-l mulţime Tătarâlor din toate părţile, îndată s'au întors în râsipă. Marhionul perzind acastă oaste, de frică s'au întors în cetate Thessaloniculul, şi s'au închis într'insa. Iară Ioan Alexie îndată, şi pe mâlcom iş au cuprins toate cetăţile, carile Iera supt stăpâ­ nire Marhionulul. După aceste Domnul Ioan văzind, că nărocul în toate părţile îl' deşchide cale hiruinţil, mal mult zăbavă nefăcând, au întins drept la Thessalonic; unde aglungând, de toate părţile incungturănd-o , au început a o bate vârtos, ce ce­ tate cu multă oaste întărită, şi de toate câte oşteni lor trebui­ toare, şi cetăţil folositoare sint, grijită şi îndestulită fiind, tare să apăra, de care lucru până a o dobândi, multe groznice nă­ văliturr, s'au făcut; şi mult singe dintr'âmbe părţile s'au vărsat; însâ pănă în ce de apor, Latinil, ne mal putând sprejini dese, şi necurmate năvăliturile Românilor, ispititu-s'au întâi ca pără­ sind cetate, să între în vasă, şi cu fuga pre mare să scape, şi aşe cu păreţI ele lemn, precum odânăoară Athineniî, să să izbă­ vescă; Ce acesta socotelă nu Il-au mărs, căcI şi despre mare, tare străjuiţl, şi păziţr fiind, n'au putut să de la vase, ce numai 11 au căutat Iarăş in cetate a să întoarce; şi acolo pănă la moarte să să apere. Şi aşe macar că LatiniI nu lipsila tot fellul de nevo­ inţă să pue, şi nurnal în moarte scăpare socotindu'ş, cu tot chi­ pul şi cele mal de pe urmă putert, înpreună cu vitaţa îşî chel­ tula, şi nu fără lauda vitejiil, .vântos să apăra ; ,ce şi acesta în zădar! păcI mai pre urmă aş�ş .de·/tqt/sIăbind, biruinţabiruito­ rilor II-au fost a da; căcî şi' Rorrrânil sa-u cetate să la, sau viaţa să'şl de, aprinzindu-să, atâta de vrăjmaş năvală il-au dat, cât pre , la PQrţi, şi pl'e ziduri ne mal putând Lâtinit a să stăvi, RomâniI cu arrnile a mână au �ă1.bit în cetate, din care Marhionul, cu puţinî la corăbii scăpând, alaltl c'âţl în cetate vreme strâmtă ca acela, I-au apucat, toţi pănă la unul au perit; Iară Ioan Alexie, după ce au dobândit şi Solonul, Il-au dat pre mâna lUI Theodor Anghel, carele Iera om de familie înpărătcscă, şi decila s'au în­ tors la ale sale. 1 l.! '; , , ,1.: '_ \ • ,;:l ""-. " . [430] 430 --------- - CARTE VIII OAPUL XVL Arată-să; alte războae lu'l Ioan A/exie, şi multe pl:l1z}" cari le- au , - făcut cu Tătarâ'i în Thrachia. ro .-k·,� Hnniatis ar-olnş. Latin il din Ţarigrad, elin zi în, zi nedejduind, căvor pute cum IIrlll'ir, va răscumpăra din robie pe: Balduin, ,9âtă va. vreme în chip de răspublică îş chivernisiîa lucrurile; Iară apoi văzind, că nicl cum să-I răscumpere din legăturile lUI Ioan Alexie nu-l nedojde, au râdicat la inpărăţie pe frate său Henr.ic, carile bărbăteşto apu­ cându-să să cârpască destrărnate lucrurile Latinilor, într'acelaş an cu hună oaste gătindu-să, şi Ieşind din Taăigrad, au încun­ gurat Udritul cu mult mal strâns de cât Baleluin, şi trimiţind la cel elin lontru, îl înfricoşe, :aicând, să nu gândesoă., că să va mar scula ele supt cetate, de mi o va dobândi sau cu armele, sau cu inchlnăctune; Oe cir din cetate numai căcl auzila a să pomeni pentru închinăclune cetătil, mal tare aţiţindu-să, răspun­ sără, precum ele acmu înnainte, nicl un legământ, şi nicl o cre­ dinţă mal poate fi între Grecl şi Între Latini, CăCI şi credinta le Iaste lunecoasă, şi nestătătoare, şi CăCI se poartă cătră cel ce s'au elat supt mâna lor, cu o vrăjmăşita mal cumplită, ele cât ele ji: ganie sălbatică. După aceste fără nicf o ispravă Solii, IIenric cu tot dedinsul s'au apucat a bate cetate. Aşijdere cer elin lontru, nu cu mal mi.că bărbăţie, le sta înpotrivă; şi să apăra. Intre aceste, Ioan Alexie de iznoavă, de la Arhondil Grecilor rugat, cu rornânil SăI şi cu mulţime de Tătarf într'ag'iutor'iu cetăţiI viind, din toate părţile, au încungfurat tabăra lUI IIenric, ceşte băte cetate, Iară Românil tabăra Latinilor, din toate părţile botita, şi nicl cum ele unde va să aducă în tabăra lor zahara nu lăsa, Hen­ ric toate sfaturile pierzînd, au poroncit să-I mal trimaţă de la Ţarigrad şi altă oaste într'agfutorl, Ce Latinii pomenind Încă pa­ .tima ce de an a lUI Balduin, niot cum din Ţarigrad să Iasă nicl Ilnuiatis carte vre, nicf îndrăznila, Oe apoI Thoma Patriarhul de Ţarigrad, (acesta ,le lle (lIl'm:i) ClI!, G. Iera Patriarh pus de la LatinI, rară nu ort.hoc1ox), cari le de cu- rând leşisă ele la Vineţila, blăstămându-l, şi afurisindu-l, ele nu , -1 Ut " '.,. '" .Ti l [431] II ,1 t , 1 431 CAP. XV!!. ------ ----_._�- -- --- --- vor merge într'agtutorîu, de nevoia blăstămulut, Il-au căutat vrând nevrând, a Ieşi din Ţarigrad, ce încă pănă a sosi acest agtutorru, Henric văz ind că şi cetate nu faste de dobândit, şi acmu şi troahnă de boală î\' întrasă În oament, Iau căutat noapte a să scula de supt cetate, şi au luat spre Didimotih, pe drum ort câţî îndrăz­ nila, şi Ieşla la harţ cu Românir şi cu Tătarâl, toţt sau peri/a, sau În mânule neprlîetlnulur cădo; Ce Iarna apropiindu-sâ, Ioan s'au Întors înnapol, Iară lIenric mărgând supt cetate Didimotihon, au încungturat-o, şi cu. tocrnală de pace, au şi luat-o. CAPUL XVII. Am{ii,sef, pentru ce ioan Alexie au stricat pace, ŞI cu Grecii, şi câte va a lUI j'c'izboae CM ndroc. Anul 1200: Ioan Alexie, viind cu oştile supt Filippopolis, t, .. 1 12()(; unde Alexie Aspiatis, cari le Iera mal mare cetăţii, puindu să înpotrivă, şi Iăcăndu-să neascultător1u poroncăt, i-au dat pricină a-ş clăti măn ira asupra cetăţenilor, şi aşo prinz.ind pe Aspiatis, îndată au poroncit de l-au spânzurat de o bârnă, şi râsipind, şi cetate, pre mulţt cer mal de frunte lăcuitorr, au omorât, Iară încă şi mulţi mal de vreme, cu tuga, scăpând, unil au trecut la răzsărit, la Theodor Lascar, alţiI au întrat în Ildr ilu, iară uniî mărgând în Didimotih, s-au 'făc�(cu: .t1\til1i/pace, şi Ş-(lU , .(, luat să J€ll fie ,Cap Theodor Vrarna .. După fuga acestora, înca mar cu urgie; mântindu-să Ioan, îndată ş-au aşezat lucrurile În Mi. sia, şi deciîa precum asupra Latinilor, aşe asupra .Grecilor, cu mare vrăjmăşie au purces. Aşe IMn de mânie pornit, cătră ar săr ostaş nenumăraţI Încă ŞI din Tătarl aducând, cu mare rău­ tate au intrat în Thrachia, şi înpărţindu-ş oştile, o samă au trimis asupra UdrifuluJ, rară altele la cetate Rusilor, (acesta şi astăzi să chemă Rusocastron); Oaste lătinescă, care cu Hatmanul lor Tero rera pentru paza acelor părţI, cu Îndrăznelă de bătae apu­ cânclu să, în clipală cu toţii în loc periră. După acestă izbândă, Tătari! au dobândit şi cetate Aprul, ş'au şi fărmat-o. Intr'aceiaş I I --'.- -- ��.> ---------------- • I 1 l.! '; , . ,'" '. \ ." \ ,.1, .• ,:r " ; .. [432] 432 CARTE VIII ---�-�----� .-::11 7;2 -- str flerhintelă, tocma pănă la Rodosto slcboz indu-să, î-au Ieşit în­ nainte cu oaste, Theodor Vrama, carele Iera Hatrnan oştilor lă­ tineştl, cele ce sta pre lângă- Uclr ilu. Ce înpotriva neprilatinulut nicî cum putând sta, îndată au - dat dos; Iară Tătarâf În silă do­ bândind cetate, a făcut-o atocrna cu părnântul; Iară pe Iăcuitorl pe totr, tau luat în robie, După acestă.a, Rodostenilor prăpădenie, Tătarâl tot cu un clamhul, şi Peririthul (aceştiîa îl! zic acmu Turcit Iregle), şi Daoniul apucând, 'păniUn temelie l-an �isturnat, Cătră aceste, nu numar cetăţile, oarile ' Iera pe margine măr il, ce încă şi cele mar de la uscat de focul răutăţi! aceştila nepârjolite, şi nearse n'au scăpat; căcl Rornânir, şi cu oardele Tătarâlor, carile înbla după dânşil, cevaş macar pre acolo necălcat, şi nestropşit n'au lăsat, precum şi Arcadiopolis [aceştie îl zic Turcii Burgaz). Corlu, şi Misina (acesta-I Cănăclă) cu toate satele şi oraşele de prin pregtur, nevoile cele mal grele au păţit. După acesta, şi pănă supt zidlul Ţarigradulul prădănd, oraşul Athira (acesta-t Chlu­ cîuccecmege) pănă în pajişte I-au prăpădit, aşe cât nicl pruncil din faşe n'au cruţat. In scurt, din toate cetăţile câte sint înpregfurul Udriîulul, şi a Ţarigradulul rîumal Viza, şi Silivriia au scăpat de dânşil nedobândite, şi neprădate. La Ieşitul acestul an Ioan Alexie Domnul Românilor, de iznoavă au intrat cu oştile sale, şi cu oardele Tătăreştf în Thrachia, ş-au mal apucat şi alte ce­ tăţI câte rămăsese nesuppusă, deosăbl de Didimotihon, şi Adria­ nopolis, la carile, macar că să ispitisă; Însă neputând ceva isprăvi, Il-au părăsit, şi aşe s'au Întors înnapoî. După înturnare lUI Ioan, DidimotiheniI, şi UdriraniI, închinându-să lUI Henric, el cu mare bucurie trimiţind din Ţarigmd oaste, au cuprins şi acele cetăţI. Iară ce răutăţI (zice Istoricul Honiatis) au făcut Vlahii cu Tătarâ'j', cu aceste a lor pt'ăzI, şi jacurl, într'acesta chip Iera, ca carile nicI s'au mal văzut vre odânăoară, nicI pot să le Încapă cine-va cu minte, Aceste dară sint, carile elin Nichita IIoniatis Istoricul, anume, şi mal pre larg pentru nemul Românilor, şi de războaele Jor cu GreciI, apoI şi cu LatiniI avum a zice. � I , (1 L�t \' I r o n i a t, i s i ' rartoi de pe ,l: 'urlll:1 raI' 8, I I 1" ,� , I t-. I • : .... - . '.:,:,,,-,, " �'� 1. t j ( I I 1: '� ,.1\ " . " .Ti l [433] �-_.- ---- --- ------------------ Inpărăţila Grecilor, după ce nou scaun precum putusă la Ni­ ehea (precum mal sus s'au pomenit) iş aşezasă, şi Theodor Las­ oaris, acmu fărîmate, şi struncîunate lucrurile înpărăţiil nu puţin le Întemelasă, şi le - cârpise ; alalţl Dornnl greceşti, carii în parte Evropiil pe la Mora, şi pe alte locurl inprăştiindu-se, nu căuta unul pe altul să să agtutorîască, şi înprăştilate mădulările În­ părăţii'f, la un loc, şi la un trup să le culegă, şi să le unescă ; ce fie-te carele ce ţărişoară, şi cetăţue apucase, acoloş singur şie nume, şi titlul de înpărat puindu'ş, Monarhila a sa să fie, şi precum el nu mal Iaste de dânsa vrednic socotiîa. (O cât de orb lucru Iaste nărocul! O cât de dragă. Iaste omulul fără soco­ telă, cinste la care nu să poate sui! O cum ia Dumnăzău intâl minte aceluta ce va de tot să'] pohârntască, apol îl la şi puteref Insă numar Theodor Lascaris, om fiind în toate lucrurile vred­ nic, şi ales de cârpire a sfărmată, şi ruptă halna şi Corona a înpărăţie ca acesta; când Ioan Alexie, cu Tătarâl făce cludesele sale asupra Latinilor, Theodor Lascaris, încă vreme de răzsu­ f1are apucând, el încă cu câtă oaste putusă strânge, au cuprins Efesul, şi alte cetăţi câte-va.. la -Arradol, sppt stăpânire sa au .. .' f , adus, cu rceste, mânioasă furt,una G.r,eciIor,încă.nefndestl1li�- � el u-să, soornit'ac, şi pe Alexie (carlle odată fusese înpărat, ele carile precum Baldujn prinzindu'l, să'l fie trimis În Gherrnania ain pomenit), de- unde scăpân'd, precum zice Grigoras nu mul- ţemira lut Dumnăzău, că vide înpărăţ1'ra Grecilor a sa intrăma, şi Nlcltifor Grigo- 1 ' A tă . 1 v Th d . . t . d t t M ,ras car: 1, cap 1. scaunu a Ş In ari; ce Ul eo 01' zavis UIn , au recu are egheul, şi s'au dus la Sultanul Iconil Athatin, (acesta la istoriei] Turceştr, să chemă Alaiddin}, cari le cu 20 mii de TurCI, singur într'aglutorlu lUI Alexie viinel, cărula Înpăratul numar cu 2: mil ele călărime şi4�800: de pedestrime (căci mai multă oaste nicI şi ave), cu bună inimă au Ieşit Înnainte. DeCI vrăjmaşe bătae elându-ş, Ţurci'i Întâ'i ele tot biruisă pe RomeI, şi singur Sulta- 433 28 CAP. XVI!I. CAPUL XVIII. Arată-să războl,ul lu� Lascarie cu Sultanul Alaiddin. , � \ , I �------------------ 1 1. � '; , . ,,,O, . - \ ,i' ',-, ; .. [434] 434 CARTE VIII t , -i I ... T,j,t 1210. Let 1222. , nul asupra lUI Theodor năvălind atâta de tare I-au lovit cu buz­ duganul În cap, cât capul învârtindu-i-să, s'au pornit ca mortul de pe cal; după ce au căzut înpăratul gos, şi îndată desmete­ cindu-să, cu sabia întâl de tot amândoaâ picoarele' calulur Sul­ tanulul au curmat; apot sultan 61- de pre: cal prăvălit fiind, cu o lovitură capul zburându-I, îndată-l-au .rădicat în suliţă, care văzind alalţl turcl, au dat dosul cu toţii: a fugi. Acele au prins şi pe Alexie înpăratul (cari le -Şi socru Iera lUI Lascaris], ce altă ceva rău a'I face Lascaris n'au -vrut, fără' numat în port călu­ găresc înbrăcându'l, în cinste 'l-au 'ţinut, şi de toate câte trebuîa deplin îl da_ Iară Henric după ce au stătut înpărat Latinilor în Ţarigrad, cu netocmala Domnilor Greceştl, care ave între sine, . dezrnetecindu-să, (precum scrie istorita Antisiodnrenulut), seu- lându-să cu oaste, şi mărgând, În' vreme a tref anf, pănă Ia anul 1210, Iarăş au luat de la GreCI, toate cetăţile 'I'hraăliiif, pre carile Vlahil în anif trecuţt, de Ia .LatinrIe răscumpărase. Iară Theo­ dor în anul 1222, după ce au înpărăţit anl 18 în Nichia, au murit, lăsind Ia înpărătie pre gineri-său Ioanis Duca, -\- I " � -----_._\�_.-----. __ .. �_._-�.��------------------� � � __ st . '.:':. � " �.� 1.. , , 1 , I I 1: . � , , �l -' .. ' ), .# - r > '. I l [435] , 1. CARTE A NOÂA Care arată traiul Romanilor, de la meepătnra Hanilor Tătărăştl, şi a înpăraţilor Turceşti, pănă la năpada luî Batie, eând s'au tras Românii Iarăş spre ArdeI. CAPUL 1. Arată-să începătura Hanilor Tătărăşt'i, de la Ginghiz Han, din carile să trag Hani'i Crâmulu'i, supt porecla Ghieral. De vreme ce cursul Hroniculut nostru, au agtuns pre acele vremî, în cari le doaâ marl, şi puteţrlnice stăpânirî, adecă a Ha­ nilor Tătărăştr în Crâm, şi a înpăraţilor Osmăneştt s'au 'Început, (carir cât de.lat, şi de" lung stăpâneso, cine l,aste, carile să nu-I ştje),' socotit-am, 'precum şi pentru a altor crăit de pren preg'iurul nostru, . cât mar pre scurt, câte ceva ne zis, ,şi nearătat n'am lăsat, aşe şi pentru .aceste, pentru înştiinţare cititorlulur nostru, cat vom pute mal pre scurt, ne arătat să nu trecem; şi mar cu dedins, că aceste stăpânirl, nu numar vecine, 'ce încă şi stăpâne fiiindu­ ne, (aşe Dumnăzău cu ascunsăle sale, şi drepte gtudecăti învoind), pentru acela noaâ Românilor pentru dânsele, şi mar curat, şi mal hine a şti şi a cerca ne trebue de cât altora. NoY dară cât au scris Laonic Halcocondila, Elleneşte, Leonclavie şi Buzhecvie Lătineşte, şi alţif mulţr, urmând lul Zacut Arapul, într'o parte Iăsind, cele ce din Istoricit Turceşti şi din tralul nostru prin 22 �-'----------------------- ',. '. � .. ' 1.1 '; , . , '. \ . ,;:,. "-, ; .. [436] " • '1 i I i il I �--� - -'--- CARTE IX 436 de anl la Poarta Sultănescă, (unde ce de moşila lor vestire, şi copiiî de cât cel străinl mal curat o şţiu) am înţeles; şi am în­ văţat, pre scurt vom pomeni. Şi întâî pentru Ginghîz marele Han Tătărăsc. Anul Ieşirif acestul Han 'foarte greşit Iaste la toţI Is­ toriciî Creştineştt, (cuvântul a_cest� poftesc pre cititorlul, să nu'] scrie asupra mândriiî noastre, căci adică pre toţi pre alţi] îr so­ cotim greşiţI, şi ca cum nor.numar am 'fi negreşiţI� Ce să caute cu dedinsul, şi atunce după plăcereaadeverintif sa gl�dece). Greşit să fie anul zicem, că ce scriitoril Creştineştî, îl pun la anul de la Mincrunos Prorocul Muhamed, ani 617, carele Iaste de la Mân­ tuitoriul lumil 1220, care de ar fi adevarat, ar trebui Ieşire lUI Genghiz Han, să fie mal pre urmă, de cât Ieşite lUI Suleiman Şah, tatăl lUI Erdogul, şi moşul-Iul Osman [carile întâî au stătut Iloge Sat1.�, În înpărat Turcilor) cu 6 anl ; căci Suliman Sah au Ieşit la anul re,!osIovu3Is- 1 ] M h d ( A v' A" hi )°611'1 d 1 oriei sale ce-l ue a u ame cărula rapeşte Il ;ZIC' Jgret cari e Iaste e a zi�e Tagi�te. Hs. 1214, ce după adeverin ta tu"turor istoricilor Turceştl, Per- arI(', :ulera Co- . 1.1' V • • v.... • ['ona Istoriilor. sieştî, ŞI Arăpeştl (caută ŞI la Istorie de nOI făcută In Prefaţie (Pridoslovie). Suleiman Şah, moşul lut Sultan Osman, cu câţl va anl au Ieşit mal pre urmă, de cât Genghiz, şi aşe fără prepus să dovedeşte, că anul, carele, însămneză Istoricil Oreştineştî, taste greşit; pentru acesta de va vre Cititorrul mal curat să să înşti­ inţeză, cerce Prefaţie Istoriil noastre, pentru creştire, şi descreş­ tire Curţ'il Aliosmaneştel, că acolo pre larg, şi mai cu dovadă am arătat, precum ieşire lUI Genghiz Han, s'au tâmplat la anul Higret 608, carile Iaste de la Hs. 1212; carile cade în nal optule an a lUI 'I'heodor Lascar; şi aşe şi Patavie amentrele ascuţit, a vremilor sămăluitorlU, să arată greşit, cari le pune Ieşire lur Gen­ ghiz Han cu zece anl mai înnainte, adecă la anul de la Hs. 1202; ce Genghiz Han după socotela Istoricilor Turceşti, la anul 1212 au Ieşit din Tătărâme ce mare, care ras te vecină cu Hina, şi mal denainte fiind TătarâI aciia supt oblastira înpărăţiii IndiiI, Gen­ ghiz acesta scuturâncl gugul de pre grumaz!, cu mulţime de Tătarr, al] Ieşit în părţile înpăt'ăţiii Persilor; şi întrând în ţara ce-I zic Ha­ rasan, acolo întâi au izbândit vestită cetate, ce-l zic Belh. După ce au prădat şi au sfărmat toată ţara acela, au clătit cu oştile încă mar în lăontrul Persiil, şi în 12 anr atâta au clestrămat în- P e t a vie, Parte 1, ·a,·. 11. raI'. 3. I, ! 100 H '0 1110 :JI I e'i I .. . , ., �:"i."':·_===-:::....:tD2=-===========--'· � n l.'t ., .. 1 , I I 1: . � . '.I. .... ' , �t : , � � �,' ; . f •• ::" , .... ,.) � I 41. l [437] - , CAP, r. 437 ---------- -----:- mărime, şi putere care au fost, niot pănă părăţira Persilor, cat la ă să mar întoarcă; CăCI după sculare Tă- astăzi n'au mar putut s'v Persilor, carii s'au putut strânge pe la '1 d 1 Domnu , ă l' , , , tara or e aco o, tV ânirî s'au mp rec let, ŞI cIne o-au pu lOcurile lor, în multe saara vremile lUI Bofi, carile Jarăş pre unit tut apUca au ţinut, păn tocmit înpărăţiIa, In să la statul său cel din Domni suppuind, au mal putut. Deci Genghiz Hanul, după din târ să o aducă n au: 12 ani au murit, lăsând În urma lUI v , it tată Persia , 'Gh' v (d 'v ce au sta.pam o. ta s'au numit ŞI terat e prc caru pe fleorul său, Octar. ��e:ă intitulesc cu acest nume); Ghierat IIani! Crâmulu! şi astaZI I ar fi fost Monarh, toate a lumii în- 'v unu _ acesta, Ca cum Iurnil, au înpărţit-o altor fraţi ar SăI,. unora părăţi!, ca pre o moşIe, luind şi poroncindu_le, cineş oarda sa ' , oran( , Asia, alto,., Evropa; 'e," de mulţi) să m"gă, să.ş suppue tă­ luând (căci fără număr I , lor Unuia dară din fraţI, i s'au vinit '1 A parte ' , l'a e ce leu căzut lD, 'Ghermanie; carile Ia anul pomemt cu MOSCUI, Litfa, Polon ie , �' du.să, au inteat In ţara Mosculur, şi de oardele părţii sale sculant cut în Litfanie, şi în ţara Leşască, v aU re tot au suppus·o, ap"" rădat spre t'ea Nemţ'''ă, cât şi cu� au slobozit oardele, Ş avu Y torcându să s'au aşezat cu sedere In Iv f A apOI In, , tV l-au ost vora; mn, v Însă margmele despre mare, ŞI ce a. C ' d d' astăZI, , C "ă ' " ram� Un e şe ŞI 'arad lera pe mana reştmesc, ŞI aşe ţ'l' A d Tarlo' 'v l v O t v 1 e In Cram, espre v' Genghiz, sau precum alţll vor a, UI. c aI, de l� aces' fi 60'" alu, i Iii! Han i lor Cţâmejtl "a�b, şi p'ăn� ac:.n,� � au ramas semmţl�a fam I'ce Băsnuţtorrul 8lmlOp, ca Tat';trlar, v ă ce z , multă Pţăsilă. stă; Iar . v c� Lasfău cel mjnciunQS să fie des- 't ' • d' ăzbolU, , , car,l! au scăpat 10 r ,vuni şi poveştl', fără nicr U!) temeJu " mlnOI 'f - u Mtlecat Crâmul; hll'lşe 'aiăta că Batie au fost dintr'alţr Ta� , tA· , te voIl;l ", Adi v, a sm , precum mnam ,- acmu vme ran u sa zIcem cev . te' ce tarr, rară JIU dintr'a?eş �a ete, înpă�ăţira TurculuI. pentru Zmăul cu şepte P '- .. --- -.. b-.., __ 1. I '; , , . ',� : '- \ ': >. ,;i "-, ;. [438] Arată-să începătura nemulut Turcese, şi a familii'!, Ali- Osmanilor, carii astăzi ţin înpărăţia Ţarigradlilu'i, cu multe alte înpărăţii în Asia, Africa; şi Jţvropa. Numele acesta, Turc; cu năpaste.Iaste, şi să dă î�păraţiIor Ali­ Osmanilor, că numele acesta, neluând sama soriitorif cel mal de­ nainte, a CUI au fost) şi cUI s'au căzut, atâta s'au Întărit obicluire, cât cu greu Iaste a scote din minte Iumil, numele acesta de pre În­ păraţiî Osmanilor. Ce adevărul Iaste, că aceste cărora acmu cu totif, Turci, ale zice, ne-am deprins, nu sint TurCI, ce stăpânitorif Turci­ lor; cariî cu multe sute de anl (depe vreme lUI lraclie inpărat) mal clenainte de aceste, rumpând poanta de fier, [pre care la anul 1722 cu închinăclune, înpăratul Peter Aîexievicî cu câte-va alte cetăţi pe margine mării Caspil pănă la ţara Ghilianuluî supt stăpânire sa o au adus,] (1) la munţi! Cafcasulul (care Iaste Între mare negră, şi între mare Caspiil, şi astădl să chemă Derhend, şi cetate Iaste cu acesta nume, care hotăreşte inpărăţila Rusască, cu ce Persască), au Ieşit în părţile Asii}, carii acmu să chemă Turcmenf. Pre aceste, mai pre urmă suppuindu-l SuItan Osman, cel din tâ'i', cari le s'au numit înpărat turcesc, de pre numele acelora, soriitorl obicluiţt fi­ ind, Il-au zis şi acestora Turcl, precum mal gos, cât să va pute mal pre scurt, şi mar deschis, vom sili să arătăm. Cu multe vreml mal de nainte, în Tătărârne ce mare, fost-au un loc pre den afara Hinil (căruîa istoriciî Arăpeştl îi zic Cin, şi Cinîmacin) căruîa loc Îl zic istoricii TurceştI Deşticapcac, adecă Câmpil Capcaoulur. [Tragu-să câmpit aceste din apa Donuluf pănă la Hina, trecând peste V olgăî alăture cu Uzbecul, pre care câmpiî dusu-ni-au vreme şi pe nOI a'I vide.] (2) Pe câmpii aceste lăcula un nem de Tatari, caril să chema OguziL Dintr'aceşte o samă sculându-să, au vinit ş'au cuprins 10- c_lJrile, atunce pustiI, pre marginile măriI Caspii, cele despre răzsă­ rit, carile sint În tre Limanul, ce'I q.ic astă-zI Cara Bogaz, şi Între 'rr' , L�t Il _i ( ( I 438 CARTE IX. CAPUL II. -----�.- , , '1 'l�e�;J � I \ I (1) Cuvintele puse în parentes sunt sCrise de Cantemir re margine. (2) Idem, 1 " 'l, ��,-:�:-��::�����������====�.J_/---- ,� .. ; . f ':.:. • � ... �1' ) �' A 1. . . . ( - I L [439] p , CAP. Il. ---- ---- ---- -------- 439 11 .. t l'f '; mare Balta, ce o număsc Hiva, care baltă despre răzsărit, are inpă- 'j. răţil'a Ozbeculul', şi a Havanulut, şi într'ânsa dă o apă mare, care acmu îl zic Dara, Iară la istorici! Turceşti să chemă Nahră, de pre a cărie nume şi parte locu lul aceluîa, să chemă Nahră, Oguzi'i dară Tal'ihulilli lloge Sad], i , aceste, după ce au vinit pe locurile pomenite, pe vreme, în care cu- Prtdeslcvte. prinsese Genghiz Han Persia, aniî de la Muhamed 611, carile Iaste �,et 1214 ". de la Hs 1214. In cetate Nahrâ.Yera stăpâuitorlu Suleiman Şah, fi i,;���UIT;:;� corul luf Chialeb, nepotul lut Câzil Bogă, strănepotul Iul Bantemur, tru familila • ă t d t ă t d v A t . v 1 v O H Ali-Osm:lnilol ŞI str nepo e s r nepo, upa ca e-va nemuri UI guz an, ne- potuluf lUI Cai Han, car il sint cel din tâf părinţi, şi stăpănitorl Ogu- zilor. Din nemul dară acestora, Suleiman Şah, precum am zis, au- zind procopsala, care Iăcusă Genghiz Han, după ce au intrat în Persia, şi câte ţărI: au suppus supt stăpânire sa, anul pdmenit s'au sculat şi el cu 50 mir de Tătarf Oguzt, ş'au purces spre Asia, să îşf găsască şi el niscare-va locurt de stăpânire; şi ase au Ieşit în părţile Midiiî (care Turceşte să chemă Azerbaigan) care ţară pre atunce Iera supt oblastie Persilor. Ce Persil, fiind intr'ace uluire şi râsipă, care le făcuse Genghiz Han, Suleiman Şah, pre lesne au suppus toată ţara Miditf'; după acela, purcegând CU oaste să între asupra lUI Alaindin, Domnul Turcilor (a oărula scaun pre atunce Iera la Iconie), vrând să trlacă apa Evfratulut cu calul în not, acolo s'au înnecat. Iară ce mal de obştie istorie Turcască, scrie, precum aproape de Halep, supt cetate ce să chernă Babel' să'l fie în- gropat. In urma lUI au. rămas trit. y6Qrl Erdogrăl, Olundogdi, şi DlimJl}-r.; Aceşte tustre'i.; ş'au ]1,lpărţit după moarte' l,l,ll 'Sul�i- man f}i ţăr�le ce suppusese, ŞI oştile. 'E>ecl Glundogdi, şi 'Dundar au purces cu oştile sale, spre .părţile răzsăritulul, .pentru a că- rora sfârşit 'istoriciI TtÎrc!eştr cevaş nu pomenesc, 'iară Erdogril . . s'au slobozit spre părţile Evrop'iI, şi s'au apropiet pănă aproape de Halep, arzind şi prădând; de carele veste luând Alaiddin, Sultanul IconiiI, au socotit, că pre nem ca acesta vitez, şi vrăj­ maş, mar bine cu prietenie de cât cu neprietenie, în ţara sa să îl priimască; şi mal vârtos, acesta a face l'au îndemnat, mare neVOIa, care ave de rămăşiţa Tătarilor, cariI pre acele locurI înprăştiaţr rămăsese, şi de toate părţile arde, şi prăda. Şi aşe Alaiddin, trimiţind înnainte lur Erdogril oamenI, 'l-au poftit să , ' ': " .. ;i '.,�. .' , [440] 440 CARTE IX -----------------'� I I :. l [ \ i[ I Let 1300. j '" 7,et 1326. I , . el �o! I ti \ vie cu pace, şi el cu dragoste îl va priimi. Erdogrrl îndată lă­ sind gândul cel de neprietenie, au vinit cu toţi oamenii săi în slujbă, lângă Allaidin Sultan; cărora �ndată Il-au orânduit locurt pentru şedere, carile astădl îl chemă, Caragedag, şi Ilafă şi altă ce li-au trebuit, pentru hrană. Erdogrăl, după ce au priimit slujbă În­ dată s'au apucat, şi cu nebiruită mână, in� puţină yreme, toată ţara lUI Alaiddin Sultan, de Tălhărime 'I'ătărască, au, curăţit-o; pre unil prindindu'I, pre alţi! o�or-â�du'I,:lară pre alţii de tot peste hotarăle ţărâf gonindu-l'. Alaiddin văzind vrednicia, şi vi­ tejia lUI Erdogril, în mal mare cinste, şi dragoste luându'l, l-au pus Serascheri peste toate oştile sale. Intre aceste tâmplându-să moarte luf Erdogril, Alaiddin acelaş cinste au da�.'o lUI Osman ficorulul său, (carele pentru tinereţe, cu" nume dezmierdat) să chema Osmangic). Osman luând cinste tătânesăuy-în vitejila şi purtare oştilor, cu multul covârşila, pre tată-său, Erdogril ; şi nu numai CăCI ţara lui Alaiddin Sultan, de nepriratint ne călcată, şi ne atinse o ferita, ce încă şi multe alte cetăţr, din mâna Gre­ cilor luând, la stăpânire luî Alaiddin Sultan, le alătura. Intre aceste Alaiddin Sultanul Turcesc, sfârşit fiind de: bătrâneţe, la anul Higlretului 699 carele 'faste de la Hs: 1300, fără Iicorî mu­ rind} cu sfatul şi cu vota de obşte, în locul lUI au râdicat la stăpânire Turcilor pe Osman. Aşe Osman deciîa nume, şi pu­ tere de Sultan luând, şi oştile Oguzilor una făcând cu oaste Turcilor, ca un fulger deciîa în toate părţile să sloboziîa, şi în­ cătro merge, fără izbândă, şi fără dobândă nu să Întoarce. Şi aşe în 25 de anî şi 5 lunl, zile 17, cât după moarte lUI Alaiddin au înpărătit, toate tărâle şi cetăţile în Asia mică, carile Iera supt stăpânire înpăratilor Greceşti, (osăbi de Brusa în Vithania, şi ele Nichia) supt stăpânire sa Il-au suppus. Osman la anul de la Dom­ nul Hs: 1326: în Enişehir ele la Asia (unele scaunul din Iconie mutase) murind, au urmat la înpărăţie ficorul său Orhan. Acesta au luat şi Brusa, şi Nichea, şi tot altă, ce mar rămăsese, înpă­ raţilor Greceşti la Anadol; apoi trimitind pre fecorul său Su­ leiman, au trecut Bogazul, pe la Caliopolis, la Evropa, şi luând cetatea Caliupolis, au prădat la Evropa, pănă supt Udrilu. Atâta Iera înpăraţiî Greceşti de nesocotitort lucrurilor sale} (Poate fi _����"=============1�����======�====��--------- �_ ... , .t , , '). . �. - �., .', " " ',' ., ; . ţ .:. :. • � ... �1' ) � I , 1. . :, ." .... l [441] , CAP, III, ---"----- - - --------" 441 Dumnăzău vrând, să le la înpărăţiia, întât le luasă socotela), că când au adus veste lU1 Andronic Paliolog, precum 'I'urcif au luat CaIi u polis (care Iaste cheia Ţarigrad ul UI despre Mare albă), zic să fila râs; şi să fie răspuns: Oh! ce mare lucru, am pierdut o polată de închis Porciî, şi un urlcior de Vin. - După Orhan au stătut al treile înpărat Murad flcorul Iul. Acesta au trecut cu totul .la Evropa, Udrilul au luat, Filippopolis şi ţara Muntenescă au suppus, După Murad au urmat Iicorul lul, Baezid; carole s'au po­ reclit Ildârâm, adecă fulger. Acesta au căzut rob pre mâna lU1 'l'emurleng, şi acolo au şi murit, După cădere aoestula prin 7 ani au fost gâlcevă pentru înpărăţie, Între flcorit lui, Musa, şi Su­ leiman; şi pănă mal pre urmă, au stătut la înpărăţie Muhammed, Iioorul lui Baezid, apot Iarăş Almurad au urmat, a cUI ficor au fost Fatih Sultan Muhammed, carile au luat Ţ'arigradul, şi aşe de­ cila din zi în zi, în părătila acesta mărindu-să, şi crescând, pănă într'atâta s'au lăţit, şi s'au înnălţat, cât, şi celor cât de proştl ştiut faste, şi pline sint Bibliotecile şi Turceşti, şi creştineştr, ele minunate şi marr [faptele lor, înnainte a cărora de n'ar f pus Dumnăzău mătaniile lu'\: Leopold Chesarîulut, cu armele Nem­ ţilor amestecate, pănă acmu toată creştinătate în Evropa, la pri­ mejdie ce de apol ar fi agtuns. .. .\ I .' CAPUL m ... 1·' . Arată-să rândul Crailor UngureşU, de la tncepătura Ot'ăi�1, lor, pănă :; la napada lui Ba tie. / Mal denainte, de cât a lua Latinii Ţarigradul din mâna Ro­ manilor, pre vreme lUI Isachie Anghel, la anul Ll ââ: pentru Bela Cralul Unguresc am pomenit, precum au fost el atunce crăind, şi precum au fost şi socrul lUI lsachie, unde cursul anilor, ne trăge să zicem şi de moarte Iul, şi de crail, cari! au stătut în urmă-I; însă nof nevrând să abatem cursul hroniculuî, pănă. la luare Ţarigradulut ele la Latini, şi pentru ca amestecare să nu facem voroaveî, am socotit cu deosăbit cap, pentru Crail Ungu- - - - . t lOf '; , .;i �/�. .' , [442] ,..'� , '\ ,1 442 CARTE IX, , .. j Ut 1'1 , I . reştî, să zicem, pentru ca cetitorlul nostru, mar curat să cunoască, când, şi ce în vreme au fost Vladislav cel adevărat pra'iu În ţara Ungurescă, pentru carile Cititorlul.. precum îaste adevărat, înştiin­ ţindu să, fără nict un prepus va cunoaşte,' că Vladislavul cel min­ cîun os (pre carile Băsnuitortul.Bimeon îl cunoaşte Laslău), pre vremile, în carile cu basmele lor �n scaunul Crail ÎI pun, nicl au fost, nic'i au putut fi, nicr "la Istorici) adevăr,aţl:să află. In anul dară, precum am zis 997' {ost·au Ciâlu în ţara Ungurlască Stefan ficorul Ghefz iî, carile Întâi Şl Craîu s'au numit, şi la lu- mina Creştinătăţii au vinit. , 2: Al doile au fost Petăr Alleman, ficorul lui Gulielm, şi ne- pot lUI Stefan. Let 1034: . ' 3: Otto, cumnat lUI Stefan, LM '1041. Alţif acestuia zic Aba. 4: Petăr Alleman, de al doi le, ţ;et 1044. 5: Andrias, întâ] născut a lUI Ladislav Pleşuvulul, Iloorul lUI Mihail, carele au fost frate lUI Stefan, Let 1047: 6: Bela, fratele lui Anclrias, Let 1059: 7: Solomon, firul lUI Andrias, Letl063: 8: Ghelza Marele, ficorul BeIil, Let 1075: 9: Ladislav, fratele Ghetzil, ficorul lUI Bela. Acesta Ladislav, la Istoricii Ungureştî, să numeşte Sfânt; Ce acesta nu poate fi Vălhovniculuî Simion Basnă, căc! Iaste cu 167 de anl mal în­ nainte de cât Laslău cel mincîunos, carele au ucis cu toporul, , cel din cerIu coborât, pe Batie Hanul Tătărăsc; Că Ladislav acesta au stătut la Crăie Let 1078: iară Laslău cel minclunos, carile zic să fie avut bătae cu Tătarâl lui Batie, au fost la Let 1242: ce pentru acesta pre larg vom zice la acelaş an. 10: Al zecele, după Sfântul Ladislav, au fost Cralu Coloman, ficorul lUI Ghefza Marele, la Let 1095. 11: Stefan al doile, ficorul lUI Colornan, 1116. 12: Bela 2-le, orbul, ficorul lUI Almu, Let 1136. 13: Gheiza 2 le, firul lUI Bela 2-le, Let 1145. 14: Intre GheIza, şi Între Stetan, în hronologhiîa Crailor Un­ gureştl, să pune un Ladislav al doile, ficorul Belil orbulut, ca­ riIe au apucat Craila cu sila, ş'au ţinut-o numaI 6 lunI, carile de pe vreme annilor, şi de pe puţină stăpânire, ce au avut, nu , , . ";. '., '. " ','., , �. - � I I 1;: ' � ,,1. '(.. , , , ,1 t ":' :. • ',_ ... �1' ) � , AI. l [443] , CAP. IV. 443 poate fi Laslăul cel minclunos, a mincrunoşilor Simion şi Misail. 15: Stefan B-Ie fiîul lUI Gheiza 2·10 Let 1165: 16: Bela 3-le fiîul lu] Stefan 3·10, Let 1176: Acesta au dat pre fiică-sa Marie, după Isachie Anghel, pentru oarile la locul său s'au pomenit. 17: Emeric, ficorul Belif 3·le, Let 1199. 18: Al cestula urmaş alt Ladislav, căruia unit ÎI zic ficor a lUI Emeric, alţiI amentrele, la Let 1206: Acesta Ladislav Încă nu­ mal şese lunt au stătut la Crăie, pentru care Ricţiolul în hro­ nicul cel mare, socoteşte, precum Hronologila Ungurescă cu greşală să fie puind dOI Ladislavî; cariI verl dOI ar fi fost, verI numar unul, pentru nea potrivire vremit, şi pentru scurtă Crăifa lor, precum am şi mal zis, nu pot fi Laslăul cel minclunos. 19: Bela 4·le, ficorul lUI Anc1reias, Acesta au stătut Let 1288: şi bătrân au murit Let 1275: după ce au crăit anl S7: în vreme acestuîa, au vinit Batie ş'au prădat părţile Evropil, şi an gonit şi pre dânsul din scaun; pentru cari le cum I-au fost poveste în- _ nainte la acela an vom zice, Iară acmu întorcându-ne, trebue să arătăm, din dor Ladislavr, poate să să cuvie vre unul, cu Laslău cel din basna lUI Simion Ungurenul ? Iară pentru Laslău acel minclunos, aşijdere vom zice la anul, când plăzmuitorit îl fac, că s'au bătut, s'au omorât pe Batie; Iară pentu alalţI CraI Un­ gureştl, carif au urmat, vrând Cititorlul să să înştjinţeză, caute la' Istoricir lor., şi ales la - Bonfin, Sarjsovin, DoÎion, şi alţiI, şi acolo ii va afla, căcl noaâ nî-au fost socotela, să ducem 'rând al acestora C�al, numar pănă la B�tic, pentru ca şi hronicul nostru credinţa să'ş.plinras�ă, �i )3ăsnuitoriI gura să'ş astupe. CAPUL IV. Dovedeşte-să, precum din do?' Vladislavz, cari; la Istorici să pomenesc, nici unul, pe vreme, când au vinit Da tie, n'au fost la Orăie. Mărturisesc Cititorlulul, că când scrifam Hronicul nostru la Mosc; unde cărţile de trîabă încă tot sint rarf, aflându·ne; pe t l·t '; ." \ ., '. , , , .;i � [444] Ut ,.t 'II Ir I ,1 � r ţ, �44�. 4::-_-_---------C-AR-T-E-IX-. �_ Bonfin Istoricul (carile între toţi scriitor il, pentru lqcrurile Ungu­ reştl mar curat, şi mal credincos să are), la mână a ave n'am putut; ce Izvodul Crailor l-am scos din Hronic�l cel mare,' a lUI Ricţiol pre carele l-am potrivit cu Ist�ril'a,lul �lugoş Le)lUI) şi cu Hro­ no(lo)gul Calviz, şi cu a lUI Moreri Istoricesc Lexicon, şi dintr'aceşte culegând, (căci şi el din Bonfirî scriti, şi lUI urmază); Iară acmu când de iznoavă din Lătinesc, În limba Romanescă l-am prefăcut, nu numaî Bonfin, ce şi alţi) câţl-va Istorictla mână-viihdu-ne, Il-am infăţoşetu cu Hronologhiîa lUI Ricţiol, pre carile în toate cu Isto ricil Ungureştt într'un glas l-am aflat, fără puţină neatocmire, ce să arată pentru anii, carii fiete care Craru în ce vreme au stătut Cralu, şi în ce an au murit; Ce toată neatocmire lor, numai în dOI anî stând, nOI tot Hronologhita lul Hicţiol, am urmat, Ladislav dară, (sau cum alţi) zic, Vladislav) cel din tâf stătut-au la Crăita Ungur6- scă, după tată-sau Ghelza, la anul de la Hs. 1078 şi "d'upă ce au trăit în stăpânire 17 anl, la Let 1095 au trimit. Acesta au dat pe soru-sa Solomira după Domnul de Dalmatia, şi de Croaţia, a cărita barbat, după ce au murit, şi ţărâle acele în moştenire el rămâind, Il-au dă­ ruit frăţine-său, lul Ladislav. După acela Ladislav, şi Bulgariîa şi o parte de ţara Rusască, care Iera supt Crăîa Leşască] cătră stă­ pânire sa Il-au adaos; fost-au adevărat om creştiu, Iegil răvnitorlu, şi în mirosul sfinţeniiI viIaţa ş'au petrecut, pentru care tare mărtu­ risesc Epistoliile Papel Grigorie al şeptele. A vut-au biruinţa şi a­ supra Tătarâlor, ş'au murit precum am zis la Let 1095 Iulie 30. Acesta nu poate să fie acel Laslău, căcî aniî Istoricilor adevăraţi, dovedesc, precum cu 167 de ant mal înnainte au murit, de cât nă­ buşire lUI Batie în ţara Ungurescă. Aşijdere nu poate acesta Vla­ dislav, să fie Laslău cel minclunos, CăCI cu mulţl ani mal înnainte RomâniI au fost pre locurile lor, precum în m uite locurI înnapol din IstoricI vrednicI de credinţă am arătat; şi mal vârtos unde am istorisit războaele acestuI Ladislav, carile au avut cu Tătarâl. Aşij­ dere arătat-am, şi din Dlugoş, şi din Striicovschie IstoriciI Leşeştl; că(}I de ar fi Ieşit RomâniI de la Râm întâI supt acesta Vladislav, n'ar fi avut de unde să margă într'agiutorlU Polovţilor, nicI Polovţii şi Pecinighii ar fi avut de unde să'ş înprumuteze limba; şi să o a­ mestece cu ce Românescă. Ce aceste fiind mal curate de cât ar tre- - "" . , .(., � " � �. 1.. .�:C2 1 , , I Î: . � , , �ţ .. � . , , . . ';i l [445] , CAP. 'V. ------ --- 445 bui a să dovedi, mai mult cuvântul pentru ce să lungim, nu avem. DecI să videm şi pentru Vladislav al doile. Acesta au fost Iicor lui Emeric, precum în Izvod am arătat; ş'au stătut la Crăie Let 1206, şi precum mărturiseşte Bonfin, au stătut În Crăie numai 6 Iunl. Aşe mărturisesce şi Hronologhila lUI Ahraham Bacşaî, ma­ car că Dlugoş scrie să fie crait un an şi doaă luni, şi la Let 1207 au murit. Aceste din Bonfin, şi Abraham şi Moreri, aceste adevereşte Ricţiolul în Ghenealoghia Crailor Ungureştl, şi nu­ mal 6 Iunl să fie crăit mărturiseşte. Acesta Vladrslav încă nu poate fi Laslăul mincrunos a Măzaculul Simion, oăcl şi acesta au fost cu 36 de anl mal înnainte de intrare lUI Batie În ţara Un­ gurescă. Aşijdere, nu poate fi, căc! scurtă vreme, a şese lunf nu rabdă adeverinţa Istoriiî, să fie putut lucra, câte spun Băsnuitoril c'au lucrat. Aşijdere nu poate fi, căcl de la anul 1206, şi de pe acestă vreme, şi încă cu sute de anl mai înnainte, precum Românii să fie fost cu Domnit, şi cu stăpânire, din Istoricî am arătat, şi înnainte din Istorie! Iarăş de credinţă vom dovedi. Aşijdere nu poate fi Vladislav acesta, Laslău lUI Simion, căci cu câţ\' va anl mai înnainte, adecă pe la, anii 1186 Vlahil s'au despărţit de la înpărăţile Ţarigradulul, şi multe răzhoae după acela au avut, cu Isachie Anghel, precum înnapol pre amănuntul, din Istoricul Ni­ chita Honiatis Il-am scris. Aşe dar minctuna Băsnuitorilor de Laslăul lor, mal goală de cât pilugul piullţiî rămâind; Vladis­ lavit cel adevăraţi, din tr'ace hasnă sit dezbat. Iană 'ce Cralu U n­ gurese tau fost l;re vreme, când 3;u î.ryt}:at Batie în ţara U nS'}lrescă� şi ce tăzb6a:e au avut cu dănstrl, vrând.Durnnăzău, la aniî, cari'! s'au tâmplat, mal jnnainte la râ�dul 'lor pre larg să va zice (1). CAPUL' v. Arată-să pt'ecum Românii ceş't dincoace de Dunăre, să fie luat Protecţia luz Andreas Ct'atulul Unguresc. I, 7 Pre vreme ce înpărăţiîa la Nichea Ioannis Ducas în ţara Un- Joauuis Duc , . ' , .. Boulin şi D1uI gurescă Iera Cralu Andreas al dorle, ficorul Belil' al trule, care Tom. 1. carte cap 508. (1) In manuscript numel'otaţia capitolelor următ6re începe cu 10 şi finesce cu 18. - T t l.! , , .,:i '.'-, ;. ,'" '- \ [446] , II \ I 1 CARTE IX. 446 -- � la anul 1207 au fost stătut la Crăila Ungurescă, In vreme aces­ tula Craîu, din Diplomatele şi pravilele, cari le-au aşezat el în ţara Ungurescă, fără îndoinţă cunoaştem, precum părţile Vlahiit dincoace de Dunăre să fie fost. supt Protecţila Crăii'î Ungureştî ; CăCI pomenitul Craîu în titul Diplornatelor, să pomeneşte Cratu, şi a Valahiiî, care Titul în Carte a- doa .aşezământur-ilor Pravi­ lelor lUI Coloman, Orarul Unguresc,. 'scrie aşe: Andreas Dei gratia, Hungariae, Dalmatiae, Croatiae, Ramiae, .. Serviae, Gallitiae, Lo­ domiriae, Rex in perpetuum. Adecă: Andrias cu mila luî Dum­ năzău tot deuna Cralu a Ungari iî, Dalmaţiil, Croaţiil, Ramiit, Serviiî, Galliţiil şi a Lodorneriiî, i procr: .Iară Galliţia pre atuncl să să fie chemat Vlahia din mare negră pănă în, Tisa mărturi­ seşte Sambuţie Istoricul Unguresc, în tâlcuire a unor cuvinte, şi numere Ungureştl. Acestaş adevereşte şi Leunclavie, în Pantecte Cap 174 unde zice: Valahia toa�ă, mal denainte' s'au fost che­ mând Galliţia; precum şi Diplorrratele Crailor mărturisesc. Seri­ su-s'au ace Diplomă a lul Andreias Craîu Ia anul 1222; Iară An­ drias după ce au crăit anl 31 Ia anul 1238 murind, urmat-au la Crăila Ungurescă ficorul său Bela al patru le, cu acesta nume, într'acărula vreme au fost porado Tătărască, cu Hanul Batie. DeCI toată pricina înpotriviriî basnelor cu Istoriîa ce adevărată, într'a ceşta punct stând, sili-vom ca curat, şi prearnănuntul, toate nă­ buşiturile lUI Batie la locul, şi la anul lor să le arătăm, şi toate răutăţile, morţiIe, prăzile şi râssipele, cari le-au făcut, în părţile Evropii să le Istorisim; Căc! aşa bună nedejde avem, că Cititorîul nostru, de-t vor fi sunat mal' denainte la urechi basnile lut Si­ mion Ungurenul pentru Laslău Craîu, şi pentru descălecare Mararnorăşulul cu Romanî, acele sunete toate, nemică adevă rat însămnătoare, să rasă, şi în locul lor adevărata a adevărat ţilor scriitori Istorie să pue, că precum pănă acmu am făcut, aşe şi de acmu înnainte vom face, toate din Istoricii streinl, şi vrednici de credinţă, culegând, nemică altă ceva al nostru vom pune, niet vom adaoge, fără numar o a Istoricilor alcătuire, şi mărturie aducând. \ 1· &.� -=.-..�_" ._'>C' '==:iCilb _-.aai.C ... ?------------- ..... '. "' .. : .. ' -' 1 , I I Î: . � , '.j:', i. "', ,� , , �t :;. � , � � .. .;' l [447] , CAP, VI. CAPUL VI. 447 , t -- .. - . Aratet-să, ce d'intâ'i a lUt Ratie năpadă, si cum i-au închis atunce Românii poiicile munţilor, de n'au putut întrace dattt răebate în ţara Dngur'iască, După câtă trudă nl-au adus băsrnuitoriî, cu Laslăul lor cel minclunos, atâta odihnă simţim acmu, când nOI într'o parte dân- du-ne, toţI scriitoriI străin) Cond eile mal ascuţite de cât sulele, şi mai lungî de cât suliţele, asupră-le'ş buâreză, şi ca nişte buni vitejI a Istoriil adevărate păzitorl, şi scutitort, din trufaş scau- nul minciuni! prăvălindu'r, ca fumul şi pulbere de vântul vi- vorât inprăştiindu-T, şi răşchirându-I, îl face, aşe ; ca după ce le va peri numele cu sunet, să trecă, şi să să întorcă, şi nicf locul să nu li se mal afle, Decl dară Patavie în carte sămăluiril vremilor, Parte 1 Carte 9 Cap 3 din Iavcler ce din tâl a lUI Batie Iuvcler, e:\I'te, ăb ' 39 d v văd ât v ' , 1 v Ro,lnI42, n uşire, o pune cu e am, mal pre urm e ca ieşire Ul Genghiz Han, a căruia nepot acmu Crâmul stăpânita, precum în c61e trecute am arătat, Batie dară acesta, la an ul de la Hs: 1236) sculându-să din Tătărâme cela ce Iaste peste apa VolgâY, I,et l'236. (aceştiia vechf Gheografir Elleneştr, îr dic Rra), Iară oardele acele astăzt să chîamă ruseşte, zolotala Orda), şi viind, întâl au întrat în hotarăle înpărăţiil Ruseştl, şi îndată au răzbit cetatea. Volga (dare acrnu să socoteşte să fie -fost, ,udd.e taste Ajdrahanul], de acolo spr� pă.rtile de Crivăţ slohozindu-să, în lung şi în lat, .'t'dată ţara Moschicescă, au prădat, şi au fărrnat; iar la al doile an, au îl}cungurat şi Sţoliţa" Mosculuî, şi âu şi dobândit-o; şi prinzind, I,el 1Z3i. sau în �ăzbo'j'u omorând, "pre Gheorghie marele Cnez, a Moscş..- lilor; tot nemul rusesc au supus, 'Supt stăpânire sa, puindu-Ie de la sine Ol\ez] pre Iaroslav) fratele lur Gheorghie marile Cnez. Aşe Batie, după ce au suppus ţara Moscalilor, scrie Marin Is- toricul, «precum s'au slobozit în gos spre Vlah'j'; Ce Vlahir una �[al'iJl Pal'. 2, fă Adă Să '. 1 ' 'v P "v A h' ă'l' , carte 3. cal' t3. can U-S CU CUlJ, aCUltorll annolllll, au mc lS c 1 e, ŞI po- şi 16; şi în ticile munţilor, şi tare locurile acele păzind, au înpins pre Epitome Istoriii, Tvt v A v' • Iă t 1 ă t 'ă r ă la acesta an, la a arI mnapoJ, ŞI nu J-au sa pre aco o s rec' ma spre p r- Ioan Oluverie, I f' � .. ----------------------- J. t .. ' lOt '; ." \ ,,1, , , ,..,''1 . - \ [448] '. Arată-să prada lu; Batie în f.ara Leşască, şi în Silezia. CAPUL VII. l' : 1 CARTE rx, 448 ţile ApUSUlUI». Vază aice cititortul, şi să să scrăndăvască de rnin­ cîuna Băsnuitorlulul, căcl din Istorioiî cel adevăraţt," curat să do­ vedeşte, că Batie încă pănă a-nu intra în ţara ,U ngurlască, Volohit (sau precum Istoricul Marin .Ie zfce Olahi\') cu săcuit, puterile înpreunându'şt lui Batie pre acele locuri n'au dat tre­ cătoare, pentru care au căutat "I'ătarâlor, .a'ş muta şlehul prin ţara Loşască în Silezie, precum mat gos vom arătai, cum dară să prinde suIa în sac, şi măcluca în. pungă; (Cr.eză cititorîul, şi Iarte proastelor noastre cuvinte, căcl eăfră Băsnuitorl ca acila, pilde " ca aceste să prind), cum putu fi, Volohil, carit în temniţile Râ- mulul fiind, să opriască intrare Tătarâlor în ţara Ungurlască ; ce aşe trebue să să ruşineză Măzacul, carile Istoriile necitincl, bas­ nilor urmază. � ! '1 '. Let 1240. Batie, văz ind, că cale prin Volohia, i s'au închis, şi prin ace parte, în cotro îl era voia, a trece n'au putut, Let 1240; Iarăş au intrat în ţara Leşască, şi râzsipind Cetate Lîublinul, prin tot anul acela din ţara Leşască afară, n'au Ieşit; ce nime înpotrivă stându-l, au tot prădat, ş'au omorât, pănă au agtuns la Visla. Iară Let 1241; Iarna trecând Visla pe ghîaţă, au început a prăda, şi într'acele părţi; înpotriva lul Batie, au 'ieşit Palatinul cu oaste, şi întâl cu năroc mărgându-I, au scos prada din mânule 'I'ăta­ râlor; ce cu acesta mal mult întărtându să Batie, ele cât biruin­ du-să, într'acelaş an, Mart 18; asupra Leşilor năvălind, mare moarte, şi stricăciune au făcut într'ânşil, de care lucru văzind Boleslav Craîul Leşesc, şi toţ'i Domnit Leşeştî, că nu vor mal pute să ste înprotriva Tătarâlor, luându'ş'i Doamnele, şi ce ş'au putut apuca de prin case, unii au fugit la Selezia, 'iară unii înpreună cu Craiul, au scăpat În ţara Ungurescă. Tătarâ'i bi­ ruitori, şi ţara Leşască fără nicI o apărare rămâind, după iz­ bândă au vinit la Cracov, carile atunce lera Scaunul crăiil. ' .. . t' _ 1 f I j;: '� . -):. � , , i. •. �'. ""4" • '. � ;. • .4«. ro I l [449] CAP. VIII. 449 1 1: După ce au răz bit şi Cracovul , şi '1 au aprins, ele au ars pănă în pământ; decita acolo ş'au înpărtit oştile în doaâ părţI; DecY singur Batie cu o samă de oşti, au purces să gonlască pe CraIul în ţara Ungurescă, rară cu o sarnă au trimis Seras­ eherYu, pe Peta, carile mărgând au prădat toată Sileziîa, şi BohemiYa; Ce Tătarâl aceste, trecând pre lângă Vratislavia, şi agYungând la Ligniţl, acolo Il-au Ieşit cu oaste înnainte Ducul IIenric. Decl întâl, I-au mărs războiul oare ce cu năroc ; rară mal apol, necredincos nărocul războaelor, faţa întorcârid, cu nepoves­ tită răzsipă, şi prăpadenira oşti]' sale, şi el au perit. Minune scriu Istoricif pomeniţi, de moarte care s'au făcut Crestinilor într'a­ cel războlu, că Tătarâl după ce au izbândit, zic, să fie tălat de la tot mortul, câte o ureche, şi cu acele urechI, să fie înplut 9 sacl, şi să'I fie trimis la Batie, pentru dovada biruinţil lor. CAPUL vrrr. Amlăsit, precum Bela Craiul Ung1f1'esc, adevărat au cerşui ag'iuto1'tU de la Chesariul; şi de la alţ1- Ora;;' j ce n'au luat j şi bătaia fără năroc, care au avut cu Batic. Precum apa nu să poate ţine în cîur ; aşe minciuna nu poate să să stăruîască în basnele sale; ce ca năsipul în casornieul eel de steclă, unul după altul scurându-să, şi 9� �ingur� greutate sa ITJfleY, de tQt. au pierdut. Aşijdere, pe vreme lurCarolus Marele, vin it-au coloniile Saxoniilor, de acel înpărat trimise, ,şi s'au aşezat pr� o sarnă de loqurr în, Arrllal.cpe'ntre- Rfmtinl, unele din temelie, şepte Cetăţi făcând, mar pre urmă, de pee 'aCe16 cetăţi, Ardjalul În limba Saxo­ nescă, (saă precum nor Românil zicem, Săsască) s'au numit [Sie­ benburgJ(l) ţara a şepte cetăţl. După Saşr, au mal vinit şi Săcuil, şi ati apucat şi el o parte din ţara Ardlaluluf ; ce cu toţI cu aceste o samă ele Rornânl, tot au rămas înpreună lăcuitorI, pre­ cum şi pănă astă-ZI Iăcuosc; însă mai mulţi spre părţile Ardlalulul (1) Loc alb În manuscript. I L I ; le 9. t J..'! '; .'0 \ '. >. , . ,1.; • '\ �'# . - \ . ,ir '. ;. > [464] de sus; Iară alalţl, car il adecă, lăcula, dincoace do munţi şi În Ardlal tot ave stăpânirea moşiilor, şi cetăţilor sale . .' Ceştl dară despre locurile Moldovil; în părţile Ardtaluluj de sqs, iară cel despre parte Munteniil, în părţile ArdIalului de gIos, (precum mai în nainte anume vom arăta şi locurile,' şi cetăţile, carile el, în Ardlal au stăpânit). Decl precum -am ..zis, când căde niscare va varvarl spre părţile dincoace de. rnuntl, ei cu toţii să trăge peste munţi, şi de acolo să sprijenila; şi s�. apăra, .păn.l\ acel var­ var] sau spre Italia să duce [preeum au tăcut Gotthil], sau peste Dunăre trece, (precum au făcut întâl Unnil, apol Bulgariî, Slo­ venii şi SirbiI); sau spre amâncloaâ ţărmurile Dunăriî, (precum au făcut Iarăş Un nil, carii mal pre urmă s'au numit Unguri). Şi aşe Români! Iarăşl pre locurile sale în Dachia neclătiţl rămâne. Ce aceste, carile zicem, pentru ca' să nu cum-va socotescă cine­ va, că sint cuvinte din vota, şi polta �oastră alcătuite, iată martur vom aduce pe Anton Bonfin, om �tfein, şi Ungurlan, carile, cu deşchise cuvinte zisele noastre întărind, zice: Valachi e Roma­ nis oriundi, quod eorum lingua adhuc testatur , quum inter varias gentes harbarorum sita, aclhuc extirpari non potuit. Ulte­ riorem Istri plagam, quam Daci et Getae olim incoluere, habi­ tarunt, nam citeriorem Bulgari, qui ex Sarmatia prodiere, deinde occuparunt. E legionibus enim, et colonijs a Traiano, ac oreteris R. Imperat: in Daciam deducti, Valachi promanarunt, Adecă: «Românii, cariî din Romant sint născuţl, care, limba lor şi as­ tăzf mărturiseşte, macar ca Între multe, şi deosăbite nemurl au stătut; Însă cine-va (despre locurile lor) să-I dezrădăcineze, n'au putut. Lăcuit-au pe elatul cest de casta parte de Dunăre, unde au fost lăcuind odânăoară Dachit şi Ghetil; căcl cel de cela parte de Dunăre, Bulgarii, carii au Ieşit de la Sarm aţI, mal pre urmă l-au cuprins. Căci din polcurile şi Coloniile (adecă slohoz iile], prD carile Traian, şi alţI înpăraţl a Romanilor, il-au adus în Dachia, Valah il aceştila să trag.» ! I '1 I I CARTE X. 464 �nlon Bonlill, Jlerada :1 ,arte 7. 1 ' ," � I • : t' ..., . i ,. , 1)., � . -);. � � �!, ' . ' �.. ".' , '. � , ., .T' r "::. I ... �1' ) � I , .. .. • I - I l [465] r CAP. iu. CAPUL III. 465 e-1'\,·, I 1. I! 1 1; I " I Aratc'i-să trecere Romanilor, din Volohla în Ardial de grijI! lu; Baiie, Din Istor icil cel vechl, pre cât. nOI am putut afla, pre altul mal îndămână mărturie, şi mai bună dovadă a ave nu putem, fără pre Marin, carile de lucrurile Săcueştl scriind, şi pentru Românii noştri! pomeneşte. Acesta dară scrie, că pe vreme când au vinit Batie cu 'I'ătarâl, numai Vlahil adecă Români! cu Săcuil înso­ ţindusă, nu numar căcl pe sine ne stropşiţr au apărat; ee Încă şi pe Tătart, din strâmtorile munţilor înpingând, despre acele părţi să între în ţara Ungurrască, nu i-au lăsat. Şi singure, nu­ mai aceste doaâ nîamurt, au tâmpit nasul acelor vrăjmaşi, şi de toate alalte a Evropil nemurl, nebiruiţt Varvarl. Insă de pe eu­ vintele Istoriculul alave să poate înţălege, că Românii e�ştr din coace de muntl; adecă din Moldova, şi din ţara Muntenescă, cu toţiI odată să fie părăsit părţile despre cămpt, şi Ia strămptorile munţilor, cumu-l pre Ia Câmpul-lung, pe la Ocnă, pe Ia Tazlău, şi pe la To­ truş, şi pre la alte treoătorl pre ' unde sint în ţara Muntenlască, Sit fie oprit năvala lUI Batic. Iară ce Domn pe aceia vreme să fie fost stăpânitoriu Românilor, anume la Istorici să aflăm, n'am putut; fără cât putem cu socotela înţelege, că Istorioit pomenind Ia anul 120ti: pro acel a tuturor Românilor vestit DOI:Iln, Ioan: şi vinire ee din tâl a lut Batie, când l'au oprit Românii, cu Săeull �npteună, să nu între 'n Ardlal te.Ihpiân�lu-să la annul 1236: JLe' Va fi lungit acel foai}·. Vod Alexie Dornnita peste tr if-zăcf de ant, cu bună sarnă, poate că şj. Ilăp�da lUI Ş,atie 'în ,v�e.m\le lul să ne căzut. iară de i să va fi tâmplat moarte mal derţainte, (căci şi pentru acesta ştire dintr'alţl Istoricl neavând, cevaş din capul nostru a adeveri nu putem) fără prepus Iaste că pe vremile a vre-unui Iicor, sau ne­ pot a lui trebue să să fie tâmplat, carit Dragoş Vod, şi Radul Vod să fie fost, multe socotele sint, carile ne pot adeveri Ce pentru acesta având mai pre urmă mai pre larg să zicem, la cuvântul de acmu, să vinim. Decl dară Românii, cariI în Misia trecusă, înpinşI fiind de BulgarI, şi de LatinI, întâI au trecut Du- )!al'in Pal'. 2. carle 3. cap 13 şi 16. .� e J, 80 .l .... � r _ 1 J.·t '; ,,-:', , . \ [466] ; :' ------------------., 4_6_6 C_A_R_T_E_X_ năre, precum am zis, în casta parte (deosăbt de cari! au rămas în ţara Greceseă) de grije lUI Batie, atuncs s'au tras la munţr, trecând la Ardel, unde cătă-va vreme, întâî, cu poftă, 'apor şi cu desila opriţî fiind de Bela Orarul U�guresc, acolo s'au şi aşezat, pănă când vreme aflând, Dragos .Vod' cu o. samă în Moldova, rară Ra­ dul Vod negrul cu alţiI în ţara Muntenescă, s'au întors; pentru - -' cariI înnainte la locul şi vrerns sayom zice, Iară pe locurile, carile sint acmu a Moldovir, de peste Prut pă�ă -în Nistru, şi de peste Nistru pănă la Î3uh, şJ 'pănă in Nipni, în urma lUI Batie, au rămas lăcuitorj, 'I'ătarât ce le zice Comanr (aceşte sânt acmu Tătarâî caril să chlamă Cobanr) (1), pentru cariî am pomenit de la înpărăţila lur Isachie Anghel, şi pre ia vremile ce au luat La- tiniI de la Grecî Tarigradul :�Acesta ce nor :'zicem, din cuvin­ tele lUI Nichita Honiatis, curat.să poate adeveri, carile în Istoria sa ase arată. «Pre acestaş vreme, şi Ioan Craful Bulgăresc cu LatiniI prieteşug legând, şi înp'o.triva Grecilor, cariI la Thessalia, Machedonia, şi în alte a GreţiiI Provinţir câte-va apucând, cineş de capul său le ţine, mărgând, pre uniI au suppus, rară pre alţil cu tocmelo de pace I-au aşezat. Cu care mijloc Henric înpăratul Latinilor mar cu vreme, încă mal întărindu-să, nu numar Thes­ salia, şi Peloponisul în Greţia; ce încă şi toate cetăţile, cari le apucasă Ioan Alexie în Trachia şi în Misia, stăpânirij sale Il-au adaos.» Aşe dară Românit noştrI, precum zisăm, de Latini în. preună şi de BulgarI asupriţt fiind, Il-au căutat a trece Dunăre Iarăş înnapoj, la locurile sale cele vechr. Iară carit s'au fost în­ tins pănă în Epir la Greţia, acolo au şi rămas (pentru cariI la cursul vremilor, pe la înpăl'ăţiIa lUI Ioan Cantacuzinos, câte-va avem să arătăm). Iară după. ca au trecut RomâniI din Misia în Moldova, şi în MunteniIa după 16, anI (precum mar denainte am arătat) s'au tâmplat şi năpala lUI Batie, şi aşe şi trecere Româ­ nilor la Ardlal tot de odată s'au tâmplat (2). ., 1, I 1 � I :1 Nichita Honia­ tis ÎII ral't.e lstol'iii sale ce I j tIe pre urmă � ,I�I l , " (1) Notă autograf,'i a autorelui. (2) In manuscript llumeroLaţia capitolelor sare de la nr_ 3 la nr. 5. ; .• � ; I , • _ • , ; t' _ " j. ',')" ,', , ,1 . )"; ,. .; ...... , ... '1') , .. �,1 41• . :', .. , I l [467] , - ------ - 1, CAP. IV. CAPUL IV. 467 Arată-să, precum şi pre vreme lut Batie, o samă de Român; au fost rămas prin cetăţile pre marginile Duniiris, pănă în mare negră, carii ;tm�Jreul}ă cu cei trecuti la Ardial, au luat Protecţia emita}, Un,qureşt'i. Aş6 dară în carte trecută din Istoricil streinf, şi du pă adeve­ rinţa hronologhiiî am arătat, precum Henric înpăratul Latinilor în Ţarigrad, la anul de la Hs 1210 au luat toate cetăţile în Tra­ chia şi Misia, carile le cuprinsese Ioan Alexie cu Vlachil, după care au urmat şi trecere Românilor peste Dunăre înnapol. Aşij­ dere am arătat că cea dintâl a lui Batie năpadă, şi războlul lui cu Vlahil şi cu Săcuil, s'au târnplat la anul 1237, adecă în al 17 an după înturnarc lor peste Dunăre. Acmu vine rândul să aratăm, o samă de Rornânî, carii şi pe vreme lUI Batie, tot au /' fost rămas prin cetăţile de pe malul Dunăril pănă în mare negră, şi cel ce au fost trecut din Misia de Latinl, şi de Bul­ garI împinşî, precum, şi când au luat Protecţia Crailor Ungu­ reştl. Care o aflăm din Istoricr, să să fie tâmplat pe la anul de la I-Is. 1222, adecă cu 12 anl după ce s'au Întors la alalţt peste Dunăre, mal pre urmă; şi eu 16 anl mai denainte de năpada lUI Batie. Acestă dară a Românilor supt Crăila Ungurtască Pro­ tecţie, precum din Istoricit streint, cu curate cuvinţe am arătat, aşe din hronicele hoastre, puţin; şi nu�;ar pe desupra, cUn;l, să zice, însă�nat-ă� a o arăta ne vom: nevoi. Dintre cir streinl dară Istoricl, cu acestă m�rturie, Întâi ne Iase înnainte Anton Bonfin, :�I;:u2B�:�;�1J9� de- atâte orf de la nOI lăudat.r caril� zice, nă «pe vreme lUI Ca- I . rolus Cralulut unguresc, (ca.rile au fa'5t Cralu pe la anul mai SUB pomenit), sculându-să cu războîu, ş'au luat cetate Severi nul, din mâua Banulul, carile atunce, acolo stăpânila, alaltă ţară a Vlahiil, care n'are ape, (care să Înţelege Basarabia. sau precum nOI acmll t:U nume Tătărăsc îl zicem Bugiacul), şi sit întinde pănă la mare negrti, au fost supt ascultare Crailor Ungurpştl.» De pe aeeste darii a lUI BonOn cuvinte, putem cunoaşte, eă pe acele \'r6m1 au fost nişte Iăcuitori Români, precilm în ţara l\'Illntenesc-ii, pe h------------------- t l'f '; ." \ " >. •• ;:i '.,�, :. [468] • I " , j'i' , I , CARTE X 468 Dunăre în sus, pănă la Severin, aşe pe Dunăre. în gos pănă la mare negră. Nicl 'faste de crezut, pre,cum acei 'Crai Ungureştî, să să fie numit stăpânI a locurf pustii, şi de tot' fără oamenl, şi ales Banul de Severin puterii ,sale biruindu-să, nevrând şi ace cetate, (care una numai şi f!.ingu�ă Iera Crailor Ungureştl neas­ cultătoare], să o suppue Cralulul, el 'vîind cu războîu, şi în pu- . : i tere au luat-o, Acestaş să adevereşte, şi din Diplornatele Crailor- Ungureştl, carit în toate Diplomatele, 'ce au fâcut, de pe la anul 1222 pănă la anul 1270, au vrut să scrie în titulurile sale, Cralu, şi a GalliţiiI, care taste Valahia ce Întinsă din munte pe malul Dunăr il pănă în mare negră, de pre care nume poate că şi astăzl ţinutul Galaţilor să chemă. Acestaş mal pre urmă [pre­ cum acum zisăm), s'au chemat -Basarabia; a cărila lăcuitorl, pre vreme năpăzit lUI Batie, prin cetăţî neîncăpănd- s'au tras spre Severin, şi peste Olt, unde şi'la stăpânila Banlască, unif din- . tr'ânşif au aguns, precum puţin mal gos să va vide. Decf 01'1 de pe aceştl Băsărăbeştl, ori de ,pe Banit, carii stăpănila Seve­ rinul, şi pănă astăzl, Banil în- ţară Muntenescă, macar că supt ascultare, şi vola DomnuluI sint, însă după privileghiile poate fi, cari le d'inceput au fost având, şi la Boerie sint mai de frunte, şi altă putere au peste Olt, nu numai a gudeca, ce şi cu morte, pre vinovaţI a căzni; şi tot acel vechru titul de Ban îş ţin. Iară acest nume Ban, precum îl tălcuilaşte Leunclavie, va să zică, purtătorlu de Stlag. Ce pentru mai curat să arătăm precum şi Buglacul, o dată s'au fost chemând Basarabia; şi titulul acest Bănesc, precum este mai vechlu de cât Domnita Radulul Vodă Negrul, singure cuvintele lUI Leunclavie (pre carile le pomeneşte din vechlu Istoricul Cureus Secretarlul lui Maximilian Chesa­ rlu lul], precum sint faţă să le aducem. «Basarabia, zice, Iaste Ola. tul cel mai de laturI a ţăriI Moldovil1 pănă la mare negră, în care Vlat să cuprinde Chilila, şi Moncastrul (adecă cetate albă). Iară acest nume l-au luat de la Besil, carii odată au lăcuit în ·'Thrachia. Văzut am, �ice Cureus Istoricul, în curte lUI Maximi­ !ian al doi le, A vgustul, pre un Nicolai, de moşiia sa din viţa D\)mnilor de Bassarabia născut, şi precum. Uricile, carile cu pecoţi de plumb arăta, şi mal vârtos şi une mărturir a Veneţi- l.eunclavle Î1I Pllutecte (' al' 1 2 9. " s : .1 .1 1 1 , I , I , , � � 1.' 1 { I I 1: • � , • �t -' ; ,/ , , .T' " j. ',', .'. " l [469] .. 469 CAP. V. ranilor, carile acestaş adeverira, precum acestă ţară Bassarabia, să "1 fie fost moşita.» Şi Iarăş Leunclavic intr'acelaş roc zice: «Ţ'ă­ râle, carile mar de nainte vreme Iera supt stăpânire Crăiit Un­ gureşti; din carile unele şi acmu sint tot supt a el stăpânire, sint aceste: ţara Ungurrască, Dalmatia Croaţia, Slavon ia (adecă Illiria), Ramia sau Rama, (cu care nume în titulul Crailor Un­ gllreştl să înţălege Bosna), Sirbia, Galliţia, sau Vlahia, Lodomi­ ria, Comania, şi Bulgaria. Cătră aceste ţăr], face-să şi pomenire Banilor Mohavinenilor, şi a Severinenilor, care Severin faste ce late în ţara Muntenescă lângă Dunăre de Sever înpărat zidită. Iară numele Ban să cunoaşte, zice, că faste făcut din numele Bando, carile în Pravilele, sau aşezământurile înpărăteştf, să zice Banderium, Iară Grecii zice Banulul h:WI)),6:r)l�, de la carii luând Turcii a lor săf, li-au zis sangtac Beg.» Aceste dară pănă aice Leunclavie, Iară Laonicos Ilalcocondilas, zice, precum cel mal vcchtu a Moldovenilor scaun au fost A6l))(.61tOAt�, adecă cetatea albă; care nu poate să să întăllagă, că doară au fost scaunul şederii Domnilor, după înturnare lUI Dragoş Vodă de la Ardtal, căcl de ar fi fost vre o dată Cetate albă scaunul Domniiî, Hronicile Moldovi(-cările scriu viaţa Domnilor de 'la Dragoş Vodă încoace, acesta nepomenit n'ar fi lăsat. De care lucru fără prepus să poate intălego, că cetate albă au fost sca­ unul stăpânitorilor acelor Rornânî, carii şi mal denainte, şi p() vreme prăziî lUI Batie, prin cetăţile de pre marginile Dunărir, neclătiţt au rămas, adecă, de- la mare ''u6grii, până 'la Severin. T • , � .,' . , Acasta, să poate înţelege, din Hronicid ţănU Mnntene1tl, şi din Hro­ nicul Moldovenesc. Iară dintr'ale noastre Hronice, Întâi dovadă avem din cel Mun tenesc, cari le dice, că când au Ieşit Radul Vod Negrul de la Ardfal în ţara Muntenescă, atunce şi Băsărăbeştif, carii Iera mal denainte lăcuitorî pre Olt, sculându-să cu toţii au vinit la -- .. --- --.- 1 , J,. t ': , , - \ ': " [472] oale. Ce pentru aceste în castă dată mal multe, a zice părăsind, poftim pre cititorIul nostru să 'nu să lenescă va cerca în carte hotărîri] ţărâI Moldovil, pre care cu patru anl rrnaf înnainte în limba lătinescă am scris-o. Jară' de. va plăce lUI Dumnăzău să mal fim între vil, şi pre acela în limba nostră; ca şi pre acasta, a o Întoarce vom pune osteniriţă, oă acolo nedejduim, că de toate pre amănuntul, şi îndestul să Va Înştiinţa ... .1 f I 1 472 CARTE X l' q , ' , ,; CAPUL VI. A /'at(Z-sc'l, moşiile; celc'l(ilc, turgurUe, şi olaiurile, �ttrile aii ţinut odată Români; din Moldova, şi din tar« lVunfenescc'l, în Ardel. Aducu'rn aminte, precum pomeniti! Misail, şi Simion, şi cătră dânşi] adaosul Istratie (carile şi'Logofăt al triile au fost la răpăosat Părintele nostru Constantin Voevod Cantemir), precum În Pridos lovita LetopiseţuluI lor, şi altă năpaste aruncă asupra luT Dragoş Vodă, cu RomâniI săl, nu mal nescărăndăvicoasă de cât ce dintâl, cu temniţile şi cu Tâlharit RâmuluI, şi cu Laslăul lor cel minclunos. Indrăznind dară el scriu, precum Dragoş Vodă cu oamenit săl, să fie fost strânsură de oameni proştr, adecă păstorf, cariî îş ţin viaţa prin munţi, cu oile, apof din păstor! ÎI face vânătorr, şi cu tâmplaro vânatuluI să fie trecut munţij din Ardtal spre Moldova, şi aşe să fie descălecat ţara MoleloviI, cu ace strânsură de oarnenr, Între car il să fie fost şi UngurI, şi Ruşr, şi altele ca aceste blojăriturr, ce zic el în pomenitul lor hronograf. Decl clară pentru Dragoş Vodă, precum au fost Domn, şi ficor de Domn, în cursul cuvântulur, înnainte, pre larg vom arăta. Iară aice arătând nOI moşiile, şi cetăţile, cari le au ţinut RomâniI amânduror ţărâlor acestora in ţara ArclraluluT, de pre aceste curat să va pute cunoaşte, precum nu prostime, nicf chipurj necunoscute au putut să fie oamenit, .carif cu acest fellu de mosit au lost slăbiţi. Aşe dară vede-să că după ce s'au tras RomâniI noştri pre vreme năpăziI lUI Batie spre Arcllal, şi apOI Bela CraIul Unguresc după ce s'au Întors la CrăiIa sa, (pre<:um Ia locul său am spus) şi văzindu'ş ţara, şi i I '1 I ,1 ,". J. , , .T' t ":': v .; � �/' t � I 4" l [473] , CAP. IV. toată oblastiia de fierul, şi focul Tătarâlor sfărâmată, şi de lă­ cuitorl aşeş mai de tot pusteită, şi deşortată, precum n'au mat lăsat pe Cavaleril cei de Rodos ce 'i vinisă într'ajlutorfu să să întoarcă înnapol; ce cu daruri mari şi multe biruindu't, f-au făcut să rămâe lăcu itorl în ţara sa, dându-Ie cu privileghil lungt, şi late moşir, în care chip putem crede, să fie făcut şi Românilor noştri, cărova locuri de tratu, şi moşii îndestule arătându-le, să''i' fie oprit în Arde], din carii unil mai pre urmă cu Domnii lor s'au întors la moşiile sale, adecă în Moldova, şi în ţara Munte­ nescă, rară un il pre aceleşî locurt în Ardel au rămas, precum tuturor ştiut Iaste, că Ardelul şi acmu de Românii noştri Iaste plin, cari! pănă nu de mult, nemişt ca aceita Iera, cât şi în sfatul ele obşte, înpreună cu alalţr Ung-uri, şi SaşI încăpe. Acestora dară tuturor Olaturile, carile să li să fie vinit, deosăbl de ştiinţa de obşte, marturi ne sint încă şi Mapele Gheografioeştr, adecă ta­ blele ce însămneză hotarâle, şi ţinuturile ţărâf Ardîalulul, şi ales, carile cu porunca lut Emeric 'I'echelie Domnul Transilvanii] s'au tipărit. Că Mappa altă nu ras te, fără numai Istorie în şiruirt în­ sămnată, care de cât Istorifa în slove spusă, mai chiar, şi mal alave arată părţile loculur, şi ţinuturile tărâl, In pomenita dară Mappă, toată ţara Ardelulul în câte-va Provin ţiI, adecă ţinuturi să desparte, din carile unele (deosăhî de cele Săsăştr) au fost Moldo­ veneştî, adecă a Românilor, carii au fost trecut acolo despre parte Moldovir, iară: alţele Muntene.ştI, supt (l. .cărora numE! ş-i pănă astă-ZI să chlasnă, şi să scriu. Iară -maţ de, �a{nt'e d� năpada lUI Batie, după c'e a'u' S130S Ghepidit pe R6trtă�il carit au fost [pus] 'traian' în Ardlal (precum. noi la locul �ău anume am pomenit) alte co­ loniî de la Italia să Inf}l' fi� vinit, 'Sau într'altă parte în Ardel să mar fie intrat, nicl la un.Jstorlc nOI n'am aflat, de care lucru de crezut iaste, că după ce s'au 'înturnat CraIul Bela la Craiia sa să le fie dat, precum zisăm, aceste, ce vom să pomenim moşiI. DeCI dară din ţinuturile Românilor de Moldova, întâi iaste ţinutul Rudivanii, carile mal denainte româneşte să chema Rodna; iară cetate într'acel ţ.inut să chiamă Vestendorf. Al doiIe ţ.inut au fost, Tordia, pe apa MorăşuluL Al triile ţinut au fost Cochelva1', carile laste între Cl'iuşvar, şi între Medilaş, pe apa Coche1. Al patrule " , . 1 1. t ': ': '. [474] 474 CARTE X. \. ţinut au fost Totrus, cu cetate Pogava, cu alal te multe sate a Olatulul său. Românii poate fi �cestul Hnut fiind trecuţl de pe apa Totru şulul, şi a Baoăulul, cu acelaş nume au numit şi ţinutul din Ardtal, în cari le s'au fost aşezat- el,. Totrus, şi cetate de pe Bacov, Pogava; puţin oarece Ungurit voroava numerelor, după graful lor schimbând. Aşijdere 'Rom�nii despre parte ţărâ'i mun­ teneştl, pre lângă ţinutul, carileacmu să chlamă Zatmar, au ţinut cetate Fines, Cheplac, Beling, Papneţ.'Bele.-şi Mişcovul. Iară între Alba Iulia (care Iaste Oradila mare); 'şi. Între Sihilu, au avut târguI Roşiil, a caruta lăcuitorf apel după Înturnare s'au chemat data Roşii], precum şi data Sirbilor ce să chema Venedil, s'au chemat Venetinl, precum şi astă-ZI În ţţţra Muntenlască, aceste cete cu nemutat nume să ţin. Acoloş mal .avut-au şi ţinutul Halaoş, (din carile apoî au Ieşit Radul Vod Negrul În ţara Muntenlască), şi Benir, Morseniî, Hacegul, şi Verhe], (care cetate intâl să chema Ulpia Tralana). Aşijdere, pe apa S(r�la, cărie astă-zl îl zic Strig, au avut Mediraşul, Craşe, şi Sapsonul Aceste olaturl dară, şi ce­ tăţI au ţinut Românii pe acela vreme-în Ardîal; şi decita câtă-va vreme, au rămas cu Unguril, şi cu SasiI moşnenl, şi stăpânitorl acelor Iocurl, unde RomâniI noştri pe vreme lUI Batie sau cu Domnul lor Ioan Alexie, sau cu vreun OCOl' a lul. pre carile să-'] fie chemat Bogdan (câcî pentru acasta chiar a ne adeveri nu putum) să să fie aşezat, însă cu Români) pre acele locurf Domn să fie fost un Bogdan Vodă, nu numal căcl şi astă.zl Între Românii Arde­ lenî să pomeneşte; ce încă şi târguI Bogdan, carile faste unde dă apa Maramorăşuluî în Tisa, de pre numele acelut Bogdan să să fie chemat, socotim. Iară acestui Bogdan Vodă Să-'I fie fost porecla, Negrul, să dovedeşte, că şi Raclul Vodă în ţara Munte­ nescă, s'au chemat Negrul, şi ţărâle amândoaâ, una s'au chemat ME).,O:Y-� B).,aXlO: (Vlahia nlagră), Iară alta Ms).,o:y'f) BOiOo:y·lo: (Bogdania nogră), şi aşeşl Domnul Moldovenilor la Istoricul Laonic Halco­ condilas să chIamă v Apzoy tfF fLE).,O:Y�� BOloo:y[o:�, adecă, Domnul a Bogdaniii negre; de la IstoriciI Greceştr, mal pre urmă, şi Is­ toriciI Turceşti înprumutându-să, în cele mal vechi IstoriI a curţiI Înpăraţilor turceştI, ţăriI mu�teneştl Îl zic: j�'J.} Ca­ raiflac, Iară ţării MoldoviI .:,).) �''; Cara Bogdan, adecă ţărâle a .1'" " ';. ,., ,1 '," _1' <1' ; .... ..., . .Ti r ':.: � .; ... -1' t � I 4" . :1 .', it", L [475] lUI Bogdan cel negru. Ce de aceste la locul său înnainte, şi mal pre larg avem de zis; Iară acmu în scurt atâta vrum să arătăm, că de pre aceste moşil, pre carile li-au ţinut Româniî noştri în Ardlal, cu UnguriI şi Sasil înpreună nem işl fiind, aîave să cunoaşte, întâi: că după ce au trecut el în ţara Ardelulul, nu ca nişte oameni proşti, şi fără capete, sau ne băgaţi În samă să fie fost, ce cu Domnit, şi N ernişif lor să fie lăcuit pre acele locurl. A doa, să cunoaşte, că văz ind mal pre urmă Iarăş acel Românl, precum locurile lor cele d'intâr s'au curăţit de polade Tătarâlor, (precum înnainte vom arata, cum, şi cu ce mijloc s'au râdicat Tătarâî de pe aceste locurI), Iarăş cu Domnit să], rară nu cu strânsură din Păstori, precum măzaciî pomenesc, s'au Înturnat la locurile sale cele de moşie; adecă Dragoş Vod ficorul luî Bogdan Vodă, cu o parte în Moldova, rară Radul Vodă Negrul, sau frate, sau văr lul Dragoş Vodă, cu alta, în ţara Muntenescă. Amăgeşte­ să Neculaî Costin Logofătul, cari le dând de nişte cuvinte a lUI Anton Bonfin, unde el zice, că pe vreme lUI Ludovic Cralulul Unguresc, un Bogdan Vodă, să să fie întors din Ardel Iarăş la Moldova, însă acest Domn pre vreme acelula Cralu n'au putut fi Bogdan Vodă, carile au trăit cu Rornânil în Ardei, mar de­ nainte de înturnare lUI Dragoş Vodă, ce an fost Stefan Vodă, cu porecla Bogdan, ficiorul lUI Dragoş Vodă, şi nepot luî Bogdan­ Vodă, carile fiind acmu Românil de câţ'iva anl mal înnainte în Mol­ dova, pe vreme luI.L'iudovic CraluluîUaguresc �i a, ltH Stefan Vod!l. Dom�ul. �I.oldovir, au m�'i Iost .ş,l ,arte polade de Tăt.a,r;r; .� cu Atlan Han ul �rătărăsc, de a cărora nevoe acest Stefan V oda Iarăşf s'a fost tras la Ardel, a pol du pă.râdicare Tatarâlor, şi Stefan Vodă, cu' bejeniile sale, laIi\.'sirl întors la Moldova, care aşo să t fie fost din singure cuvintele lut Bonfin curat să poate înţelege; că el nu zice, precum acel Bogdan' Vodă atunce întâl să fie 'ieşit de la Ardial în Moldova, ce zice, că râdicându-să Tătarâî de pe Moldova, Bogdan Vodă, Iarăşt s'au întors la locul său. Ce acestă poveste cu Atlan Hanul, şi cu bejenire lUI Stefan Vodă (căruia Bonfin (h� pe poreclă îl zice Bogdan) în Ardial, în Hronicul Moldovil' după îeşire lUI Dragoş Vodă, de va învoi Dumnăzău, prc larg vom zice; Iară acmu la rândnl Hronolo­ ghiel, de unde ni-am abătut, să ne întorcem, I i , CAP VI. ----�--- 475 ', . . ', �: 1 1'1 '; , , ,1,; '\ � \ [476] 476 CARlE X. CAPUL VII. , Arată-să, cum Grecit �arăş alt luat Tariqradul de la Latint l' I I I . heodor Lasea- Zis-am dară în cele trecuteprecum că la anull�59 Ioannis Duca ris. I,CI 1259. înpăratul Grecilor, după: ce au ÎnÎ>ărăţi't anl 33 murind; au stătut în locul lUI înpărat ficorul său, Theodor Lascaris; Ce acesta încă numai tri) anl, şi câte-va l�nr-înp.ă'Jăţind; la anul 1259 au murit; şi rărnâind firul său (1) cucon numar de şese anl, cu testament de moarte l-au lăsat pe paza unul Muzalos, adecă ca să chivernisască lucrurile înpărăţiil, pănă va sosi ficorul său la vârstă. Care Muzalos, ca un spurcat vicllan, dăndu-ş cuvinte cu Mihail Paleolog, în curândă vreme, şi aşeşf într'acelaş ann,'f)re cu con şi di� înpărăţie, şi din viaţă l-au scos. După a căruta peire, cu sfatul de. obşte, ales-au la !ihai! Paleolog. chivernisala înpărăţiil pe Mihai( Paleolog, însă cu titulul de Des- ),et 1266. pot. In vreme clară acestul înpărat, la anul 1266, Grecii Iară au răs­ cumpărat Ţarigradul de la Latini, a cărila tâmplărl Istorie, Nichi­ for Grigoras pre larg o povesteşte, din carile nOI, cât pentru trebu­ inta însămnăriî ar fi, scotind, pre scurt macar Însă cu condeiul nu o vom trece; Intrând zice, al triile an, a înpărăţiii lUI Mihail Paleolog, s'au fost sculat un Dornnişor, pre carile aşijdere Mi­ hail I-au fost chernând, şi cu chip tâlhăresc, au fost Intrat în Machedonia, şi în Thrachia, şi au fost prăelând cetăţile şi satele carile încă tot să ţine de oblastiîa înpărătiil Grecilor. Mihail În­ păratul, înştiinţindu-să, pentru răutăţi le, ce făce acel tâlharlu Mi­ hail, au gătat câtă-va oaste, şi supt Hătmănita frăţine-său lUI Alexie Stratigopul (pre carile acmu şi Chesar îl făcusă), au trimis-o, pentru ca să spargă ace adunătură de prădătorr; însă în taină I-ar [fi] poroncit, ca trecând pe aproape ele Ţarigrad, şi inştiinţindu-să de slabă, şi fără orândulală paza Latinilor, dându-I fortuna în­ dă-mână, ori cu ce chip ar pute, să să ispitîască, oândaile fără veste, ar pute răzbi în cetate. (Lungă Iaste poveste acasta, ce nOI pentru â noastră trebuinţă foarte scurtă o facem). Chesarlul dară Alexie, cu oaste de la Nichea purcegând, şi noapte sosind Cu Cătărgile I I I (1) Loc alb În manuscript, , . 1 , I ! 1: '� . ,);,.,-" ," i, ", •• ' " �'. �' ;. )i ,. -, ::'" 1 ... �1' ) � I 41. l [477] supt Ţarigrad, au scos câtă- va oaste la uscat, carit dând noapte, peste un om bătrân Grec, încă mal bine s'au înştiinţat, precum Latinii nici o grije de vinire nepritatinilor nu poartă, şi precum el numai despre Limanul din luntru, unde le stau şi vasele, să străjuesc; Iară despre uscat, nu nurnal prin turnurt, ce aşeşî nici pre la porţi nu să străjuesc. Cătră acasta le spune, precum el ştie o gaUl'ă pe supt zidul cetăţii, prin care câţl-va întrarrnaţf, tot de o dală vor pute; Întra în scurt: cu povăţuire acelul bătrân, câtl-va slujitori, pe ace gaură, cu mare inimă, au intrat în luntru, caril îndată câte-va porţi a cetăţii deşchizind, Chesarful încă cu alalţt, nime înpotrivă stându-le, în cetate răzbind, din câte-va părţI au poruncit di-au dat foc caselor, şi aşe de o dată cu mare chiot spre în luntrul cetăţi] purcegând, pre orl-cine timpir:a, supt sabie pune. Latinii cu înpăratul lor, din somn, supt foc, şi supt sabie deşteptându-să, nu de altă.ce nurnat cu fuga la corăbii să scape, s'au apucat. Grecii ştiindu-ş putinătate, cu goana lUI în­ tisila, ca nu cum-va nevoîa, să-') întoarcă în vitejie; ce mal văr­ tos, cum să zice cuvântul, pod de argint, pentru ca mal pre lesne în corăbii să saie, le aşterne. Aşe dară cetate, precum ce din afară, ase ce din luntru, deşartă lăsind, apucându-şt numal co răbiile, Iără nicl o zăbavă, ş-'au deschis pănzele, spre Propon­ tis. Iară Alexie Chesariul, stăpânind Ţarigradul, îndatăş, de ne­ aşteptată nărocire ca acasta pe înpăratul însciinţă, carile fără nicr o zăbavă, de la Nichea, cu .totul rădicându-să, au vinit în Ţarigrad; şi aşc" înpărătîasa cetăţilor:' 'îarlfş au vinit pre mâna stăpânitorildr. el, cel de moşie, ŞL adevăratrLuat au dară 'Q�eciI de la Latin] Ţarigradul, la anul mal sus pomenit, în luna lUI Iulie 25, după ce. 'l-au .fost ţinut Latinii fără cale, şi tiră­ neste ant 58 lunl 3, Iară după ce au aşezat Mihail Inpărat scau­ nul înpărăţiil GreceştI IarăşI 'fn Ţarigrad, şi l-au întărit lucrurile nu cu puţână laudă vecilor acelora, la annul 1280 dechemvrie LU 1�83. 11, de boala ce '1 zic, izbâcnire inimiI, s'au săvârşit, după ce trăi să anr 58, şi înpărăţisă 24. După moarte lUI Mihai.l Paleolog, au stătut la înpărăţie f1\'u­ să,P Andronic, cari le s'au numit cel bătrân. Pre vreme înpărăţiil CAP. VII. 477 ·1 - - �.�� --,. - . t l, , .• ;:j "-, " . 1, [478] acestuI înpărat, arată-ne Istoricul Nichifor Grigoras, riu numar întărită, şi slăvită stăpânire în. Vlahia, ce înc}i precum Cratul Sârbesc, să fie luat şie Crălasă, pe fata Domnţilul de Valahia, pentru care, pre amănuntul vorp zice. ' .. 478 CARTE X. l' '--o i I , • I \ I , I I 1, .. : CAPUL VIIf. 'M'" " -...;;...----.: =-..------=-:: � ;.=t;2=' - : .. , Arată-să, precum Cratltl SiI1br;tsc, curând după prada lu� Batie, să fie avut Orăiasa, pre fata Domnului de Valahia, Frumos, şi adevărat 'faste cuvântul, carile zic bătrâni) noştrl, că nime nu poate şti mal mult pe ,altul, ele cfIt singur pe sine; Însă pentru căcl ştiinţa pentru' sine 'faste mal gre de cât toate ştiinţele, pentru acera pentru sine, ma'i mult tfebue să crtază pe altul, de cât pe sine. Socotiala -acestul cu vânt 'faste acesta, d cine îş crede mar mult şie, de cât altula, în greşala trufii) să nu cază, peste putinţă 'faste; 'iară când pentru sine, mal mult altula ele cât şie crede, atunce cu multul mar vârtos îş stărulaşto stiinta, care în sine, şi pentru sine are. Ou acesta dară chip, când pentru lucrurile noastre, veri bune ar fi, veri proaste, nu nOI, se streinif mărturisesc, arunce cu bună samă, şi pentru ştiinţa, care avem în nOI, putem fi adeveriţf ; şi de probozire şi cleveta altora păziţi, şi feriţI ne putem ţine. Decl dară, cu acastă pra· vilă, şi nor adeverinţa Istor iil, ee vom să aducem, urzind, cele ce de la alţi] pentru nOI să mărturisesc, la mijloc a aduce purce­ dem. Pomenit-am dară mat denainte, precum pre la annul de la naştere Cuvîntulul intrupat 1246, să să fie râdicat Batie cu Tă­ tarâl săl despre părţi le Evropil, şi să să fie întors Iarăşl la 10· curile sale. Aşijder e, precum şi Bela Orarul Unguresc, carile de nevoia Tătarâlor, până la Dalmaţia fugisă, să să fie înturnat la­ răş la Crăila sa în ţara Ungurrască. Iară acmu, pe la anul 1274, adecă cu 9 ani mai de nainte de a sta la înpărăţie Andronic cel bătrân, aflăm la istoricul Nichifor Grigoras, cari le cu deş­ chise cuvinte scrie, precum pre la anul pomenit, Ceaiul Sirbăsc să fie avut Cr�L'fasă pe fata Domnului de Valahia, care an ras te I i I� 1: 1(' I / I , �' I I I , I t l 11 ,1 " 6 11 i c eel Bătr-ân. I J ,. .:,.-., ... '1') , • �.r' 41• . '.;:;. � '--:.� 1;' i· 'i , I I 1: . � ,,1, : .. , , . :,. -. I L [479] CAP. VIll. 479 b numai cu 28 anf mai pre urmă ele înturnare lUI Batie, şi cu câţi­ va anl mai înnainte, de cât annil, carii însărnneză Hronicile noastre să fie Ieşit Dragoş Vodă În Moldova, şi Radul Vodă în ţara Muntenlască. Ce pentru greşala ce fac Istoriile noastre în să­ măl�ire ann ilor, şi în însămnare annulul îeşirit acelor Domul, în nainte pre larg avem de arătat; Iară acmu la cuvintele lUI Gri­ goras să ne uităm, şi să videm, cu ce pricină au fost el În­ demnat, de au pomenit, precum Craiul Sirbesc să fie avut Crălasă pe fata Domnului de Valahia. Decî pentru mai bună credinţa, cuvintele Istori culuf, precum sint, aşe Ellineşte le vom pune faţă, carile sint aceste: «1'a.Ot1)Y d"(1 'Eooo'X.(IlY (a.06AT�Y toi) 'Ayopoy['X.oo G"igol"as .Toult tc,fi 13C1.(ltAsw�) 1ts[l41l� 6 K ptXA YJ� �sp�(a.<; s��m '(OYtXtM AIl�sIY, LY a.tWYtCOOOIlC; 1. �:;;I�.G. 1tOt'�o1) 1tpOC; PO[lIlIOO� 01tOYoa.� (tOZOpo� "(a.p :�Y 'X.1l1 ob o ttHt7l\E, ta. tWY Pop.lltWY G.SI. OOYZSWY 1tpa."([lo.'ta., 'X.G.l 1to),St�, 'X.G.l XWPIl�, 'ta.� [lEY I1.lpWY, 'ta.� oI; A1)tCOtl.SYO�) tou ro 1tonll1tk� tJ.spt�wp.SYtY te:) �!XOtASt t·fjya.1t0p{IlY " lJ - ," '" - K ') ) , "o S> " t ·�yq'X.s. PWtOY [I.E'I Ott 1tSpt-1tActOYO� tOO pl1. '1) 'fl ,ta.� Et\VStO: UEl)tSPOY, Ot MI. 't'�'1 h.dYOO OOYtX'1:i€lI1.Y a.1totp61tlltOY '(((SrtO, '� 'tou Bo.OtÂsw� l1.os),'.p-fj �E!)oo'X.tl1., 'X.1l1 O!)O'a.'X.POt� wO{Y Ct.'X.OOStY '�ys(zs'to 'tWY AqoVtWY. 1'Pt'tOY, att Ml tStl1.ptOY TJY 01tSp TJta. OOYOt'X.SOtOY, t'� '(a.p 1tpw't·r. 80'((1.tpl 'tOY t'i6 I�) , v • ,1 • � " ," ) ,a.Xtll� 1\.rJxOYtO� 0001), xPOYoo:; ttYI1.� OOYOt'X.'�OIl� St'ta. a.!)t1j'i [lSY E1t2[l- 4S'i d� 't�Y {j-ps4a.:J.SY1)'i, '{((tx"(s 'to oI; 't'�y '(O'ia.I'X. a.OsArf�'i 'tou I1.bt 11.06),­ poo, tO [I.Oya.xt'X.Oy l1.!)t�y 1tspt061Ja.� 1tpOtSpO'i ax'ij[lI1.: sI't11. t'�� noy TpE­ �tXnW'i hAYJa[l1.� Ct.yetCI1.[I.ZY·�c; ST.t 1toM 1tpO� tOY 1taptXyotJ.O'i, E'X.1tS[l1tEl 'X.G.I. 11.0t'ftY [lSta. 1tOA�'i 'tOY Xp0'iO'i, (l,Et,a.t oI; t1J'i a.OEA(r�y toi) 't'1j� BOOA­ '(a.p[a.� (lPXOYtO� :t.peyooaAli�oo, - ?bS�(o'i' tpitll'i ·a!)t�Ii». ' Garile în· limba noastră să înţăle�' aş�: '''; «Trimiţind, zice, Craiul sirbăsc, poftiila pre aeastă Evdochie (pe s9ra înpă.J;atulul Al!cLroJ\ic) M o lae femee şi ve6nică pace cu Romeil să facă, căcl' puternic i€ra, niCI E'ă părăsila, lucrurile Romeilor tot-de-una a tulbura, pre une oraşe cuprinzind, iară une ţări prAdând care lucru în multe cugete cu prepus duce pre Înpă ratul, întâi, căci prieteşugul CraiuluY foarte de trebuinţă socotiia; A doa, căc! sora înpăratului Evdochia, macar cu coada ureehiilucru ca acesta să auză, nu primia. A triYa, căc'i căsătoriia, care el acmu poftila, lera a patra, de vreme ce pe fata Domnului Românesc, pre care o avusese mal întâi, după ce trăi să cu elânsa câţr-va t l. , , , ,1.: '_ \ .. :,. � , -, .' > [480] fi 480 CARTE X. i il! j. I I '! J.etojlisăţul Sh'hesr 9 3. anl, apoi au trimis-o în ţara sa, şi luasă pe SOra mueril frăţine­ său, pre care dezhrăcând-o din Shima călugăreăcă, o luase femee. Ce pentru lucru fără lege ca acesta, beserica Sirbască multă • vreme stânci u 'I în potri vă, pentru ca: să să strice ace căsătorie, l-au căutat a o lăsa şi pe acela, 'şi aşe-Iuasă a trila mulare pe fata lUI Svetoslav Domnulul Bulgarilor». Grigoras dară Istoricul ca aceste, Iară noaâ mare jele nl-au lăsit, căcl niel numele Craiulut Sirbăsc, nicl numele Domnului , de Vlahia, Qin� să fie fost, şi cum să-'! fie chemat, nu pomeneşte; Că de ar fi pomenit numele Dornnulul de Valahia, multă 'şi nestânsă lumină ar fi elat adeve­ rinţil hroniculut nostru. Ce de vreme, ce Origoras, cu acesta ne lasă lipsiţr, merge vom pre la alţiI, pentru acastaş, mal cu dedins el cerca. ' ',," .. CAPUL IX. Obliceşte să numele Oraudu: Sirbăscl carile alt ţinut pe fata Domnului Românesc. Din Letopiseţul Sirhăsc, aflăm, precum acel Cralu Sirbăsc, ca­ riie au fost cerşind pe Evdochia sora lUI Andronic, ari apoî nu pe soru-sa, ce pe De-sa Simonidis, au luat, să-'! fie fost chemat Mi­ lutin, licor lUI Stefan, nepot altul Stefan, şi strănepot lUI Simeon, carile Întâi Între stăpânitoril Sirbilor, au luat titul de Despot. Ce singure cuvintele Letopisătulul să aducem: «După ce au luat zice, Milutin pe fata lUI Andronic (Iară cum au luat pe fata, şi nu pe sora lUI Andronic, mal gros vom arăta). i s'au născut dintr'ânsa un Ilcor, caruta I-au zis Constantin. Iară Stefan, aşij­ dere Iicor lUI Milutin, carile Iera născut din femela ce mal d'intâT, (adecă care zice Grigoras c'au fost fata Dornnulul Românesc), căzind în ura rnaştehil sale Simonidil, 'I-au zavistuit la tată său, precum ar fi ispitit-o pentru spurcată pre-curvie, Milutin crezind, cu Iacrămî amestecatelor minclunl a mueril, au prins pe ficîorul săă, şi fără nicl o milă I-au scos ochii; şi aşe orb, (pentru ca să facă deplin vola înpăratulul) înpreună cu dOI cu con)', ce ave, ... , _. .� � ;= I , J : '.� ; I '.' • ' • t" � • "" oi , ./',- A • -!o t' ,', , 1; .. � � � t . .' f ,�, :. • � ... ,1' ) " l--' 41 • J' i • :, .'0_, l [481] eAl'. IX. 481 anume Duşmn şi Duşan, 'l-au trimis la Tarigrad.» După aceste scrie larăş acolo, precum Stefan orbul trăind În Tarigrad, după cinul anf, Sfântul Neculat cu mare minune, să-'! fie deschis ochil, şi după moarte tătâne-său lUI Milutin, să se fie întors Iarăş în Sirhime, unde prinzind pe Constantin ficlorul Simonidil, să '-1 fie omorât, şi să fie stătut el la Crăie, Ce aceste necăutând la treba noastră, altora le lăsăm, şi vinim la cuvânt. Pentru aceste nu atâta am fi odihniţi, numai cu Letopisăţul Sirbesc, di n'am vide aceste ŞI mărturisind, şi Istoricif GreceştI. Că întâl acel aş Istoric Grigoras Într'acelaş loc scrie, precum Andronic înpărat, având mare frică de putere Sirbilor, şi văzind că soru-sa Ev­ dochia, (care Iera rămasă văduvă de după Ioan Înpăratul Lazilor), pentru pricinile, carile mal sus s'au pomenit, după dânsul să margă, nicl cum nu vre; de nevoe pentru ca să.'! plinlască pofta, I·au căutat numal să-'ş de pe fată-sa Simonidis după. dânsul, fiind copilă numar de 5: anl. Acasta dară aşe adeverindu-să, acmu avem datorie a arăta, precum acest Milutin Cralul Sirbilor, să fie luat pe fata Domnului Românesc, pe la anul de la Hs 1274, J,et 1274. precum mal sus am pomenit, Pahimeris Istoricul scrie, precum P,al'imel'ls v ă muntă w l v Miluti S' idi fata Jul A d ' • ral'te 1, eal' 31, aclastă nunt a Ul I utin cu ImOI1l IS ata ui n rornc 111- părat, să să fie făcut la anul: 1299: fiind atunce Milutin la vârsta de 45 anî, Acestă vârstă a lUI Milutin o sămălulaşte Posonie, în notele lUI Grigoras, la capul al şesele. De vreme zice, ce singur Grigoras scrie, că .atunce Milutin .tera au cincl anî mal bătrân de cât Anjlronic Înpăratul; Iară Andronic bând ş'au dat fata (}VJ1ă .� dânsul Iera de' 40: de anî, iată' că Milutin, ,când au luat pefâta lUI Andronic, au fost. de 45 anî. A9mu de aice lesne putem so­ cc.i, că Milutin când s'au însurat întâf de va fi fost ll\ vârstă I de 20 anI, lată că cu 25 anI de acest'ă nuntă a Simonidil mal înnainte, au luat pe fata DomnulUI Muntenesc, care an cade precum am zis, În anul de la Hs 1274: Iară de va fi fost şi mal tânăr de 20 anI, (care să şi poate crede), aşe încă mal cu mulţI anr înnainte să dovedeşte, precum acel Domn Românesc, să fie fost în ţara sa cu domnie întemeIată, şi aşăzată, că de n'ar fi fost aşe, CraIul Sirbăsc (carile şi de fata înpăratulul Ţarigradulul vrednic s'au socotit), n'ar fi învoit să la muere a unuI om prost, bt __ I J.. f '; , , ,1.: i_ \ "-, " . [482] 482 � ,----- �CA-,-R_T_E_X. � __ :O_ -- şi necunoscut, şi mal cu d6dins, că pre arunce Craii Sirbeştl şi Bulgăreştî, cătră mal mult nu să hăte, fără numai să să amestece cu alte Iarnilil, a cărora - 'nume şi singe l�l'a mal ştiut, cu acesta socotind în Evghenijl 'Grecască, şi Rornanlască să Între. Aşo darii fără prepus rămâne a să cunoaşte, că după prada lUI Batie, cu 28 anf mal pre urm� în-tara Românilor au fost Domn cu Domnie aşezată, şi înternefată, adecă cu 6âţr-va anf mal de­ nainte, de cât cum pun hronicile noastre Ieşirile Domnilor de la Ardlal, a carula an adeverinţă, rămâne mal pre urmă să o arătăm. Pentru numele dară acestui Crafu Sirbăsc, carile întâl au ţinut pe fata Domnulul Românesc, apol şi pe fata înpăra­ tulul Grecesc, precum ni să pare, negrcsiţl .sintern. Iară Dom­ nul Românilor socrul lUI Milqtin, cine să fi� fost, şi cum să-'! fie chemat, macar că în cercare acestul lucru, nu puţin nl-am trudit, însă adevărul mărturisind, nicl cum de unde-va, a ne adeveri n'am putut, fără �urriar de va socoti cine-va, că vor Il fost acel stâpănitorl a Românilor, pentru carif am arătat, pre­ cum şi după prada luf Batie să, fie rămas o samă prin cetăţile, de pe ţărm uril Dunării; Insă acostă socotelă să să întărlască, nu poate; pentru CăCI acela atunce tera supt ascultare Crailor Un­ gureştl, şi cu nume ele Ban să scrita, (pentru cari! la locul său pre larg am arătat), Iară nu Domn a Vlahiil. Ce toată socotela rămâne să Înţelegem, precum acest Domn a Vlahiit pe ace vreme, de la Grigoras pomenit, altul să nu fie fost, fără numar sau Ra­ elul Vod Negrul, sau Dragoş Vodă, (căCI şi pentru acesta fără prepsus să fim nu Îndrăznim), carit precum au Ieşit din Ardîal, îndatăş ş-au întemeiat stăpânirile, şi li-aii aşezat, Însă nu ca cum de iznoavă Il-ar f descălecat, (precum rău să greşesc Hronicile noastre), ce ca cum din bejenil întorcându-să, şi pre la locurile şi moşiile sale aşezindu-să, În curândă vreme ş'au înnoit şi ş-au tocmit toate lucrurile; Că precum am şi mal zis, că dt-ar fi fost acel Domn (or! carile s'ar înţălege], atunce întăl, şi de curând � de alure vin it, Cralul Bulgăresc, a om prost, şi de familie ne­ cunoscută, şi neştiutif, fata Să'-1 la, n'ar fi primit. De crezut dară 'iaste, că Înturnarc Domnilor de la ArdeI, rarăş pre la locurile lor, Cli câţ'i-va anI mal înnainte să să fie tâmplat, de cât cum , :1 i " li l' . , ! t' ..., . � ; I '.' • , 1 , I 1 ': � , , �t " �.� "'". , , ., . ), l [483] , o însămneză Hronicile noastre. Pentru greşala dară annulul Ieşiri] Domnilor de la Ardlal, de vreme ce la Predoslovila Ilron iculul, carile va urma de la Ieşire lUI Dragoş Vodă în Moldova, şi a Raclulul Vodă în ţara Muntenescă, sintem pre larg, şi pre lat să arătăm, aice în sfârşitul aceştil cărţf', pentru mar bună pome­ nire CiLiLorlulul, pre scurt o vom arăta. Intâiaş dată acel domn de Istoricul Grigoras pomenit, au fost Domn Românilor, şi când ş'-au dat fata după Cralul Sirbăsc, pre la anul 1274: carile Iaste de la Adam 6782: şi anul cel mar de pre urmă a împărăţiil luî Mihail Paleolog. Iară Ieşire Raduluî Vodă Negrul, o pune lIro­ nicul Muntenesc, la annul de la Adam 6798, carile Iaste de la Ils 1290: adecă cu 16: anl mal pre urmă de cât Domnul de la Grigoras pomenit. Aşijdere Ieşire lUI Dragos Vodă o pune U­ reche Vornicul în Ilronicul său, la annul de la Adam 6821: ca­ riie Iaste de la Ils 1313: adecă cu 23 anf mal pre urmă de cât Radul Vodă, şi cu 39 mar pre urmă de cât Domnul lUI Grigo­ ras. Pentru acestaş Neculal Costin Logofătul, scrie În Hronicul său, precum în izvodul ce au avut el, însămneză annul lUI Dra­ goş Vodă la anul de la Adam 6807: carile Ieste de la Hs: 12\:19: adecă cu 9: anl mai pre urmă de Ieşire Raduluî Vodă, şi cu 25 aUI mal pre urmă de Domnul Românilor de la Grigoras po· menit. Apoi şi Neculal Costin a sa socotelă puinrl, intâl să În­ crcdinţază dintr'un Urie a lUI Roman Vodă, scris la anul de la Adam 6900: carile Ieste de i la Hsl3.92: oare Urie zice că el nu 'I-au văzut, numal să fie 'a�q.it el\? .'1' Dosithel Mitropolitul, precum aşe să: fie fost însăm�at ârt�ul într'acel Uric. Ce Roman Vodă fiind al şesele Domn dupj, Dragoş Vodă, şi decifa nu ,(Lim cu ce socotelă scoţind' d'intr'aceştî 6900 anl 30 de anl, pune Ieşitul luf Dragoş Vodă la 'anul de fa Adam 6870 care sărnălu­ ire nicl c'un chip de adeverinţă să' aibă, uu poate, de vreme- ce şi IIronicul lut Ureche văzind greşala annilor în Hronicul Mol­ dovenesc, din Istoricii Leseşt1 dovedeşte, precum la annul de la Adam 6867 Petăr, şi Stefan fraţi), ficorif lUI Stefan Vodă, ca­ rile au fost Domn, după Roman Vodă, să fie avut războtu la CodriI Cosmin ulut, adecă cu tril anf mal de nain te de ann ul carile însămneză Ne culal Costin să fie fost annul Ieşirit lUI Dra- b .. __ t ! 1 J.,'! '; ." � '. >. , , ' .. �, .' � [484] goş Vodă. Dect acesta cum nu pote fi adevărată, Iiete-cul cu­ noscută taste. Pentru aceste _ dară înpletecite, şi' foarte greşite socotele, precum pentru dosluşire acelul adevărat an a Ieşiri] lUI Dragoş Vodă în Moldova, aşepentru a Radulul Vodă în ţara Muntenescă, pune-vom cela ce vom pute nevoinţă, Însă nu că doară scrisorile altora de greşite" să le arătăm, sau în cevaş cinste osteninţelor lor să micşurăm. (Acesta nu te: Dumnăzău) . Ce numal ca din l-Ironicele streine, şi elin socotela care mal aproape de adevăr să poate alătura, nu numai annul Ieşir il po­ meniţilor Domn] din Ardei la moşiile sale, să aeleverim; ce încă şi tot cursul anni lor înnainte tocmind, şi lucrurile pre la vremile şi lucrurile sale alcătuind, IIronicul Moltlovil împreună şi a ţărâl Munteneştl, de la înturnarea Domnilor de la Ardtal, pănă la vremile noastre pre cât vota Dumnăzătască, Între vil ne va răbda, să istorisim. Iară pre .Cititorîu poftim, ca de acesta dată, cu aceste de nernică ale" noastre osteninţe, să să zăbă­ vas că. ... , 1, i ) i II ': : I j " '" I . , ! ' 484 CARTE X. 1, 1 i : ! j.l , I i . , .\ Sfârşitul Hroniculul, pentru vechime Rornâno-Moldo Vlahil, şi lUI Durnnăzău Laudă. ), I I I ' . .. ' - -' .... , 'f" ,i. ':0 "'(.' " . , .. 1 ... ·1') �' 41. . :',. ', I l [485] , TABLA HRONOLOGHICESCĂ Care arată vacurile, şi annn, In carlî să pomenesc Romanii, cel de Ulple Traian în Daehia, de la Roma aduşi, şi în sălăş­ lui re vecnieă, tntr'ănsa aşezaţi, (le la deseăleeatul lor, pănă la Intnruare lUI Dragoş Vodă din tara Ar(Halulul în �Iolllova, şi a Radulul Vo{Iă Negrul, în ţara �Iuntenlască. . '1" I I , , I I II "'$ . . . s � fi.! lnpăraţif Romanilor _ 'ii D:1 I :::s = � I ="''''' <"" 615571 Neron singur pe sine să omoară. I Iulie Che�ar 1. Octavie Av· gust ... Tiverie .. Caligula. . I Clavdie Drus Neron cel cumplit .. 1 ' J.. f '; I I 61ib449 . 4.25468 145524 375547 415551 54 5564 Iulie Ghesar să rtaşt'e .. Iulie Ohesar. inpărăţi'fa Romanilor, din; respuhlică o mută în Monarhie . Iulie .moare ucis eu 23 de rane, Canile 'faste 589 Vespasian moare de vintre. I ; 1] I Tit Vespasian 815591 Tit Vespasian, moare de Ir igurr. II Domitian. 815591 �'au scornit întâi războiul Romani I ,U I 1" I 1, . lor cu Decheyal, Domnul Dachi- \ ,1 • .lor. 1 l' 935603 Romanii au multe războae cu Da- I I 4 chir, în Misia, în Dachia, în Gher- �.' t,1 ,,'.:11' mania, şi în Pannonia, unde tot l' ' Dachiî sint biruitor). \:.l"'1,. ',: ,1 1. ,'1,1, 945604 Şi alt războlu are Iulian Hatmanul, I , I cu Dachil, ce fără de plin biruinţă. 965606 Domitian moare ucis. 1, Ulpie Traian 101 D�611 TraIan bate pe Decheval Domnul Da- f!, I�, II chilor, apoî face şi pace. ,Ii; 1045614 'I'ralan face podul peste Dunăre. 1055615 Tralan omorând pe Dechebal, şi sup �l. ,( 'i puind toată Dachia, lasă slujitori , Romani pentru paza în cetăţile Da- : (1 \ 1 chiil, şi să duce la Roma cu Tri- l! fl':.,' li 107 5617 Tr��!' trecând cu oştile la Asia, dez- � rădăcintază tot nemul Dachilor din � Dachia, şi aducând mulţime de Ce- , '1 '" tăţenî Romanl, şi slujitorl Veterani, i I î ' : . I îl aşază în tralu vecnic într'ânsa, " (fi r.� şi o face Provinţie Rornânrască. 'I'j .11 1': I�'l'; � I Ll��- �<�;:;.. ;;;;;;;;:dc:;;;ţ;;�::r=::==========:::==�aA.. . "\' ..-� " � � 1. I .i ( I I Î: . � ".t -' , , , , .Ti t ":': �.I'; '- ./, ) '1, " i- r." . ,', l [487] ".. , TABLA HRONOLOGHICESCĂ 487 I I Commod. Pertinax. Severus . 1 Dechic Gallien . I 18015690 i 1925702 1935703 I 25115761 25915769 Avrelian. • 27457841 1 Probus 1 1 1 I � '# ... \ . i .• 1 I I Dioclitian I I Ir,·· Romanilor g � � � II II_n_pa_ra_,I_I �I-<�����]��=��------------------------------ I Adrian 1185628 Adrian pe Romaniî, cariî Traîan îl pusese în Dachia, îl lasă acolo ne­ clătiţl, macar că de pintr'alto ţăr) îl trăsese înnapot. Are războlu cu Varvaril cel dincolo de Dachia. Au fost Guvernator Misiil, şi Dachiil. Face cetate la Dunăre, şi de pe nu­ mele său o numeşte Severinul. Are războlu cu Tătarâl de la Don. Acestul înpărat A vriolus vestit IIat­ man, au fost om născut în Dachia. Vrând să trlacă cu oştile la Asia, în­ potriva Persilor, şi temându-să, că Hornanil din Dachia singurI nu să vor pute apăra de Tătarf, li-au pa' runcit să trlacă peste Dunăre în Misia. I 27857881 Suppune toate nomurile Gotthilor, I I • carif t\�ila peste N}Pf.U• 280 5790 .şupptln� nemu] Bastarnilor, carir Iă- I 1- ciila 'pestre Nistru 'spre malul mări.t • negre, şi.''f trece pe tOţI, cu muerf , .• ,! cu copil, în Misia; Iară Romanil, I ' carif supt A vrelian trecusă în Mi- I sia,' să întorc la locurile sale în Da­ chia. 2855795 Acest înpărat au dat pre fiîcă-sa Vlaha, după Gubernaturul de Dachia, ele pre a cărila nume Bonfin Istoricul socoteşte Dachia să să fie chemat Vlahia. 7 '. 1 ).'! ', ,1,; i - \ .'0 \ ',1, .,:" ","':, " [488] '7;" ,. I I 488 TABLA HRONOLOGHICESCĂ 1 ,. Lichinie. II ! I ,1 , i '! Constantin , :: 1 Hlorus J j '!< Constantin � J marele .. 313 5823 330 5840 337 5847 r; 1 I , li' Î I Constantin l. : li Constantie . 34215852 Constans şi Dalmatie 358'5868 '1 Valens .. 376 5886 I ru .) J (- ii �j' 2885798 ,. Dîaclitja� 'face tril cetăţl în Dachia - pe -Dunăre, şi suppune pe tOţi Var­ vari] de-peste Nistru şi de peste Nipru. " Curîle au tost cumnat, apol şi soţie lut Constantin marele, au fost năs­ cut în Dachia. Cărula i s'au născut Constantin ma­ rele în cetate Daehiil, precum măr­ turiseşte Zonaras Carte 12. Inpărţind înpărăţila' 'cu Lichinie, în paite sa 'fa apusul cu Dalmatia, Machedonia, Misia, şi Dachia. Constantin face Ţarigradul, şi mută scaunul înpărăţiiî de la Roma la Ţarigrad. Constantin marele, apoape de morte, înparte cu Testament înpărăţila în patru părţi, şi le lasă fiilor SăI de moştenire, lUI Constantin, Constans şi Constantie, şi nepotulur-său lUI Dalmatie, în care Testament, să po­ meneşte Dachia lăsată lUI Constans. Constans, cincI anl stă cu scaunul în părăţiil în Dachia. La Soborul carile s'au făcut la Sar­ dica, în Titulul Cărţi] cif de 'sobor să scriu Mitropoliţiî amâncluror Da­ chiilor. Gotthi'i înpinşt fiind de Unnl de la mare Meotida, şi de la Don, au trecut cu case cu tot în Thrachia. � --�·:===r:r'T- ... - .... . )i ... - { . I L d [489] , TABLA HRONOLOGHICESCĂ 489 II . �:EI�� Inpăraţii Romanilor c 'S.. � � � � I c � --:l �- 3785888 Graţian Theoclosie! marele. . . I 379 5889 , I ,. _ ,fi 441 5951 . . '., 442159Q�r I I 11 4065916 Gotthil din Misia rocoşindu-să, pradă Dachia, şi Dachia măluroasă, care taste de la Olt, pe marginile Du­ nărit păn în Tisa, o suppun supt dajde pe an. Graţian luând soţie pe Theodosie ma­ rele, îl trimete asupra Gotthilor, pre carit bătându-I, dezbat locurile carile 01 apucase în Misia, şi în Da­ chia. Radagatz Domnul Gotthilor, sculân­ du-să cu o sa mă de Gotthl, trece la Italia. Alaric cu altă samă de Gotthl, caril mai rămăsese în Groţia, încă au 10- 'vit la Italia. Vandalil cu Domnul lor Godighisil trec la Gallia. Romanii dezbat Pannonia de la Unnt, pr� ca,re, o ţinusă 50 d� an], supt . putere' lor., ' Attila. tre'cttnd Donul năpădcşte cu Un nil în părţile 'În părăţii! Romanilor . Attila ăfărâmă câte-vacetătr pe Dunăre; şi trecând, pradă la Thrachia, Illyria, Macbedonia, şi toată ţara Grecescă, La acest an socoteşte N ecu laI Costin, precum să fie rămas Dachia pustie de Romanl, şi decita să fie rămas tot aşo pustie pănă la a cloa descă­ lecare de Dragoş Vodă în Moldova, şi de Radul Vodă negrul în ţara I 39815908 I 4005910 I I 4275937 Arcadie şi lIonorie Theodosie cel tânăr .. n t lOf '; , , ,'" i - \ , ' . ." \ " '. .• ;'i �,-, .' > [490] TABLA HRONOLOGHICESCĂ 490 ------------------------------------ l 1 • Muntenl'ască; ce cât de greu să fie greşit cu acestă părere, tabla hrono­ loghiil înnainte va. dovedi. Attila de iznoavă tr.cce-Dunăre înnapol pe ghlaţă, şi agunge cu prada pănă la Dachia, apot face pace cu 'I'heo­ dosie Inpărat. A ttila, părăsind părţile răzsăritu l ul, să scoală. Cu toate: gloatele sale, şi purcede spre Turinghia; şi stând hi Saxonia, în cetatea Isnac, pune srat să între În Italia. Attila Întră cu Unnil În Ghermania, unde Aetie Hatmanul (om născut in Dachia) la cetate A vreliile rău bătându-'l, I-au căutat a să trage înnapot la Illyria. Attila şi din Illyria gonit, Întră în Italia, şi de acolo trece la Gallia. Ghepidil, după râdicare Attilil cuprind Dachia ce din mijloc, adecă Ardelul, Bonfin Decada 1 Carte 7:, şi fac pace cu Marchian. Ostrogotthil de la Don, lepădând glu­ gul Unni1or, întră în Pannonia. Ostrogotthil cuprind Pannonia, şi go­ nesc de acolo rămăşiţa Unni1or. Theodoric Domnul Gotthilor Amali­ ticl, vine în Tarigrad la Inpăratul Zenon, pre carile înpăratul cinstin­ du-'l cu Boierie de consulat, 'l-au făcut Hatman pe oştile Dachiiî Mă- 4535963 4605970 46315973 483[:93 1> 4545964 447595'7 \! Zenon. I Leon Thra­ oul . l\1archian . 451 5961 I"p;"!ii Romanii" ] i � j II 1_'�'T;l",:",,::::,=:� �::""';""'-'I ...,:;--_11 I T . • ;.,.,�. .. i Il j , I li I r Ut ., : .... ..., , , . )i r ':.: � .; ... �/' ) � I 41. " j. '.'\ .. ,' L [491] TABLA HRONOLOGHLCESCĂ 491 li . '5� � � "1Inpărat,ii Romanilor ��" '5:5l <5" �-. "el <� II-----:--� I q I I i 1 ).'1 ', Anastasie Iustinian cel mare .. " Mavrichie . , , luroase, unele au fost pănă în anul 487: Iată aice Dachia stăpânită de înpărăţia Romanilor, 'iară nu 'pustie de lăcuitorl, precum s'au părut lUI Neculaf Costin, In vreme acestuf înpărat, s'au ivit întâl nemul Bulgăresc spre părţile înpărăţiil Romanilor, de la carif Romanii din Dachia, s'au num it Vo­ loşî, adică Italienl, căcl în limba slovenescă Italia să chcmă Vloh. 5276037 Pre vreme acestul înpărat, scrie Pro­ copie Istoricul, carile şi Logofăt au fost la Velisarie Hatmanul, precum Turnul de la Dunăre, pre carile îl făcusă Traian înpărat, să '1 fie fă găduit înpăratul Slovenilor şi An­ tilor, pentru ca să fie pentru paza, ca să nu pată prăda UnniI într'alte olaturl .�. înp�răţiir, ,şi precum tate locurile, oarîle t6t JUal ţine rămă- . ş'iţa Gotthilpr în Dachia, Il-au dez­ bătut, şi precum o parte din Dachia, , ! pe 'laSighidon, să o fie dat inpă­ ratul+Herurilor să lăcufască. Iată şi �ice' Dachia noastră cu ornenl lă­ cui tă, şi supt oblastila în părăţiil Romanilor. 5996109 Hagan Domnul A varilor în tractatul de pace, ce vre să facă, cu Mavri­ chie, cere catarractele, adecă pra­ gurile de la Dunăre, unde să zice ,1.: \_ \ .,:" . �,�, .' . il [492] 492 TABLA HRONOLOGHICESCĂ 1 Romanos 959·6469 I " 111\ - Constantin Pogonat. 6796189 Vasilie Ma- ohedon 867 6377 Constantin şi Irini 8006310 .. � ai s a I .' ."5 ::t: "O C\S • Inpăraţli Romanilor ..;j §. g � _ ' II-------��"O�I�·����I--�-·--�'----��---------I 'lo'cul Poarta de Fier; ce înpăratul I � ne vrând , să le de, nici pace sau tăcut. ' Bulgari! pradă : tO:� POP,O:[i',O:<; Xwpo:<;, �a.� 1tEpo:Y'tOl> '{atpoo, Ţărâle Româ­ nilor celor de peste Dunăre, adecă Dachia. Carolus Marele, să încoronîază înpărat ap�sullJ.l, carile coborându-să cu oş­ tile pănă la Dachia i lăcuitorir din Da­ clria, înpreună cu Leşil, şi cu Bohe­ mhau trimis la dânsul Soll, de ş'-au făcut aşezărnânt de pace. Saxonii stăndu-T inpotrivă cu armele I-au suppus, din carit multe familiI de Dornnl, şi de alte Stepene scotind, I-au adus, şi l-au aşezat în Dachia mcdeterranea, care Iaste Ardlalul. Depe acasta vreme sint Sasii, carif lăcuesc şi astă-zt în Ardlal. Bulgari], şi Harvaţiî, să dau supt sup­ punere în părăţiit Răzsăritu lul. Pe acestă vreme încep a să pomeni la Istoricii Greceşti nemul Pazi­ nachilor, cărora le zic Istoricij Le­ şeştl Pecinighî, a cărora limbă, scrie Bilschie, List 239, să fie fost amcs tecată, din Rusască, Leşască, ŞI Moldovenescă, Acesteşl Pazinacl d'inceputul lor au Ieşit de la Litfa, apot coborându-să spre mare negră, ş-au făcut pace cu Ghenovezit, I 'I ,1, I I � ��I �' .. - -, - . . I I 1: '� , ',:';. � � � �\ .' " �'� � I ; • , , .Ti ,. ':.:" '; �./' t � I 41• L [493] ,. 1"5 ::!3 Inpăraţii Romanilor 1:: 'il 1<: .g TABLA IIRONOLOGHICESCĂ 493 Arghyros • 10346544 Vasilie Vul­ garocton .. I 1000165101 10176528 - I . " ." \ ,,1, ... '.' carit ţine Crâmul; iară acei Ghe­ novezl inpreuna cu Volohit din Dachia, să fie tocmit cetăţile Man- copul, Chircher, Crârnul, Azovul, Cafa, Chitila, Cetate albă, şi Târgovişte, Incepe războtul cu Bulgaril, carile au stătut necurmat 17 anl. Vasilie Vulgarocton, suppune tot ne- mul Bulgăresc înpărăţiil Răzsări­ tulul, Pre care vreme şi Romanii din Dachia, (cariI acmu şi la Is­ toricii Greceşti Vlahl să chema), Iarăş s'au lipit la inpărăţiîa răzsări­ tulut. Pentru carii înpăratul Vasile au scris într'o tablă de Testament, (pre care au pus-o în Mănăstire Sosthenis), cu care dă învăţătură înpăraţilor carii vor urma, că de să vor clăti Vlahiî asupra înpără­ ţiif, .să le facă şi lor, precum au . făcut el Bulgarilor. Vază aice orl­ '�ine: ,sd'cote�te, că tărâle Daehiit să fie stătut 00 sute de anl pus- • • ! tie, fie moşnenit să} cei dintâl, că , de aice pare-roi-să că-ş va tocmi sminbîala, Pre acastă vreme au murit Craiul Un- guresc Stefan: carile întâi au pri­ imit lege creştinescă, la a cărula astru care, scrie Bonfin, precum s'au strâns toate nlamurile vecine, între carile au fost şi Romanii din Dachia. .,:" [494] TABLA I1RONOLOGHICEScA ( 1147,6657 I J, . 494 Constantin I . . , Ducas 10636573 ' Pe 'ac6stă vreme să pomeneşte, pre- cum .Hunni) Iarăş să fie apucat o parte din ţărâle YlahiiJ, şi de ne­ v.Pla lor multă sarnă de Românr, 'trecând' Dunăre, să să fie aşezat În Misia; de pe carit apoi Istoricil Greceşţr au luat de zice, că cei ce mal de nainte să chema Misir, acmu să chiamă Vlahr; căcl Vlahit 'au fost cuprins toată Misia, adecă �'Dj)bruge, pănă În munţiI Emului, că . .r6ra acmu le zicem munţii Cenghij, Romanos seu Balcan. Dioghenis, 10706580 Pro- aeastă vreme pomeneşte Dlugoş , LJahul, precum Vinţeslav Domnul Polovţilor, biruind pe Zeslav, Dom. nul ChiovuluI, şi vrând aşijdero să facă şi Iur Boleslav Cratulur Le. şesc, să fie strâns într'aglutoriu multă oaste de Ruşt, de Pecinighr, şi de Moldovenr. Supt acest înpărat pomenesc Istorici! Greceştr de un Nestor Vestarhis, să fie fost Hatman "wv AiXWV, "W'! IIapfo"pov, a năroadelor de pre lângă Dunăre. Pomeneşte Dlugoş, precum Con rad În păratul apusulut, mergând prin ţara Leşască spre Ţarigrad, pre unde Iera să trracă cu oaste la Asia asupra Serachenilor, carii ţine le. rusalimul, Vladislav Cratul Leşesc, r:=-=�I �'I"'�S-J-====-==='=I /- -:E "" co Inpăraţii Romanilorl �! ] � , Mihail Para- pinachis. . 1078 6588 Manuil Comnenos. '1"1' -. ; r : , , , , ! I ' , , [! I ,', I ,1 j;: '� � � f. • �-. i.' ;-: ,' .... , • It-' _ . , . ); l' ,;,." .' ... �1' ) , 4 �,' AI. .• # ( .' .... L [495] � II i 495 TABLA HRONOLOGHlCESCĂ 111976707 I I An- 11H51fi695 I :118)6697 i I 11190 G700 I ! .. , I I . Alexie An- 11956705 . I . ghel Isachie ghel IlnPă:t�:ilor g � � � � i __ --'------��-���11���-:rof-------------------------------!1 liSă fie trimis înnainte, ca să-T gă- I tesoă Volohil, adecă Moldovenii za- I hara pentru hrana oştir. Rornânil, sau VlahiI, caril apucasă Misia, încep a să tulbura asupra în părătiif Răzsăritulut, Româniî, cu mal marii lor Petăr şi Asanis, alave să ridică asupra în­ părăţiil Răzsărituluf, Românii să însoţesc cu 'I'ătarâl ce-') chema Cornanl asupra lUI Isachie Anghel, şi pradă Thrachia pănă la I Filippopolis. 11936703 Românit bat pe Alexie Gvido, şi pe Vasile Vataci Ilatmanil lUI Isachie înpărat, Ioan, carile apoî s'au numit Alexie Rornânul, omoară pe Asan, fratele I lUI Petăr, şi fuge de la dânşil. • 1196 m06 _ Ioan vi.n.f, şi �ă înch}nă .la �npăr:ltul I . A_Ieţl� Anghel, pre cari le l�păratul - CH -multe rlarurt daruindu-T, şi e-tl nepoată-sa logodindu-'], îl trimete .. '! Hâtman 'ostilor de la Fillippo- , polis. Hrysos Românul, despărţindu-să cu o samă de Românl, rămâne supt. ascultare împărăţiil, Acesta fiind om scund la stat, RomâniI car il au rămas supt ascultare lul, s'au poreclit Condovlahl, apoi acelor-aş Il-au zis Cuţovlahl. r J t lOt '; ,. , " >. [496] 496 TABLA HRONOLOGIIIC��SCĂ .\. I I I 119867081 119967091 Murciflis . 1203 6713 12046714 Theodor Las- caris . . . 1205,6715. I _1 ..- . Şi alţi' RomânI' însoţindu-să cu Tă­ tarâî C01'nanJ .trec Dunăre, şi pră­ dâ�d păn Ia: Corlu, aPOI vin la Ioan. .• _. Hrysos- cu ,RomâniI săl încă să diz­ lipeşte de la înpărăţie, şi inpăcân­ du-să cu Ioan, apel apucă cetate Prosacul, şi decita cuprinde acele părţI, pănă Ia Thessalia, şi pănă la Epiros în ţara Grecescă, unde şi pănă. astăzl mulţime de acel Ro- I mănt, tIe atunce rămaşi Iăcuesc. Intr'acelaş an şi Ioan Alexie să râdică asupra înpărăţiil, şi stă sin­ gur stăpânitorlu tuturor Românilor. Latini), eu vicleşug apucă Ţarigradul din mânule Grecilor, şi râdică În­ părat pe Balduin, iară o samă din Arhondil Grecilor fug la Ioan Dom­ nul Românilor, a cărora protecţie el cu dragoste priimeste, Ioan Domnul Românilor, luând Greci) cel la dânsul pribegi ţi, şi oaste 'I'ă­ tărască, merge asupra lUI Balduin, pre carile biruindu-'l, toată oaste f-au prăpădit pănă la unul, şi pe dân­ sul prinzindu-'! viu, apoî 'I-au şi omorât. Theodor Lascaris stă înpărat Grecilor , la Asia, şi aşoză scaunul inpărăţiil în Nichea, rară Ioan dobândeşte cetate Filippopolis. I � I 1 , .• I • • t' _ _ -: .. 11 J. j;: . � • '.1'.- A • -!o '(..' , , " j. ',') .', -, , ., r ":' �. • \ ... �1' ) ,,' '1. .• # ( .' •• ', , L [497] p TABLA HRONOLOGHICESCĂ 497 /1-- -�I.g� Inpăratii Romanilor g >� -a � , g, - "O II' ,<� I �� I 12746784 I I I I Andronic Pa- I le,olog stă în-I I i parat . . . 12836791 I .. _:���_'�*"""_- ._-�. :L=-J-rJ:'i':-::':='--!�-=-='-�-=:-=-�---l2�a;-��- �_ ;;; �-;'-.�. ��, ;;, :: .. =--;---�:;--: ====1::;:' •• 4 ! ' , � I , . L ! ,�I ,,1 I � II �i ii ' • I , . , ,. ':' :" . � ... ,1' ) ,,' &1. . :r 0'0.'. L [499] , '1'AtlLA ItRONOtOGHICESC 499 II nemulul Românesc; Iacă de 1. ;n-I turnare Românilor de la Ardîal, i . de când adecă s-au despărţit aceste I ţăd în eloaâ Stăpân irt, pănă la vre­ mile noastre, ele ne vaînvoi D(u)mnă­ zău cu viaţă, tocminel şi plinind tot hronicul acestor eloaâ Domnit, la sfârşitul lUI, vom arăta şi Tabla hronologhiil annilor, ce- urmază. Iară aice siârşitul lucrişorulut aces­ tula puind, lUI Dţujmnăzău unuIa în Troiţă Slăvitulul, şi închinatulul, laudă şi închinăctune, cu Latrie vecnică, trimitem. IOa:> 8 ' I ::; ::a -o CIl Inpăraţii Romanilor c'� g � I I<.g < CIl ., ',0 . , .. ", .'" I i 1 ..t .. ----------��--------�----- t J.. t ' � ,o., " , . \ [500] .� " 1 I I I i II j' t � [.' I .t '1 ! . IJ I I I' I ": , I LI .,' ; . " j . . ','\ .' . . , r , , )i ,. "::-- '; ... ,1' � I 41. l t. t [501] SCARA A Incrllor, şi a cuvintelor, carile sint mal de tnsămnat tutr'aeest Hronie. 1) A, Ababa Alana, Marca lui Maximilian înpăr at 206. Abazalele, nărod 60. A varil năro d, nlam Unnesc 327. Incungură Ţarigradul în zădar 333. A vgust Chesar, ce va să să inţăllagă? 163, 164. A vdira, cetate în Thrachia 418. A vreI ia cetate 288. Avrelian inpărat, născut în Dachia 217, 219. Mută pe Romanii din Dachia în" Misia 134-, 150, 240, '2t)O. Proastă 'socotela lul Sar­ niţie Staniolav la acastă Isto�ie 101. Să arată minclunos HH. Via.ţ\a lUI Avrelian 213. Bate pe Alemanl, şi pe Marcomanl 219; şi pe Gotthit peste Dunăre 2jW� In ce învăţătură ţine pe oştenl 226. Prinde pe Zenovia 22'0, In zădar au fost trecut pe Romanii din Dachia în Misia 226. Moare 225. Avrelie Carus înpărat, mare stricăcrune face Sarmatilor 230. Bate pe Pers) 231. Multe cetăţi le la 231. Piîare de fulger 231. Avrelie Probus înpărat 227. Omoară 7 sute mit de Var vad 228. (1) Dăm paginaţiunea ediţiunef de faţă, iar nu cea din manuscriptul auto­ felul. Lipsa În câte-va locurî a paginaţiunel provine din causa lacunelor ce există În manuscript. Nota editorului, , , ,1,; ,� \ [502] SCARA 502 Suppune pe Gotthir cari! să rocoşisă 228. Aşijdere face Sarmaţilor 228. Pe Bastarnî îl mută în Misia 229. Suppune pe Ghepidi 228. Cu Parthir face pace 228. Mută pe Varvaril de,lângă Dunăre 228. Avrelie Sever înpărat 206. M\llte războae cu biruinţă face asupra Persilor, şi a Ghermanilor 200. Să fie' cinstit Icoana lul Hs 206. Lege Evangheliiî au publicălui.t 20&. M.o�re 206. A vreolus Hatmanul om născut ÎIl Dachia/2J2. Agalma ce va să zică'? 16Q� Agathopolis, cetate în'Misia' 406 . ." Adacvas, cetate în Dachia 322. Adevărul Prilatin mal bun de cât toti Prieteni! 10. 116. Adina, cetate în Misia 323. Adrian înpărat 134. Pe Romaniil,caril ÎI pusese Traian în Dachia, îl Iasă pe loc nemutaţI 134. Strică podul cel de platră peste Dunăre 280. Născut în ltalica 154; mul'te ţărI au cutreerat 154; zavistul'aşte slăvit lUI Tralan 154. In Syria.multe ţăr) lasă Parthilor, vre să pără sescă şi Dachia ce s'au tem ut 154, 196,197, 198. Infricoşeză Varvarij cer dincolo de Dachia 199. Aceiaşi Varvari i să pllacă 199, domo­ leşte pe Sarm aţl 199; are un cal trimis de la Nistru pre drag, că­ rula după ce au murit, I-au făcut mormânt 199. Adrian moare 19\.l. Aetie vestit Hatman a Romanilor, elin nernul său Român din Dachia 133. Chemă pe UnnI într'aglutOriU asupra lUI Ioan Ti­ rannul 278. Bate pe Attila 288. Azdrahanul, sau Ajderhanul cetate 61, 447. Acathistul ruga când s'au făcut? 333. Acvisgrana cetate 350. Alaiddin Sultan Iconiit pune pe Erdogul Serascheriu 439, 440. Alaiddin Sultan moare 440. Alanij nărod 61, 62. Sint tot elin Gotthr 76. Cuprind Luzita­ nia 2'76. Bat pe Attila 289. Alara apa, care dă în Visara 350. Alaric Domnul Gotthilor 266; îndemnat de Stilihon întră în Italia 266; apot dobândeşte Roma 276. Slujeşte în oaste la Theo­ dosie marele 276. Pradă Dalmaţia 274. Incungiură pe Honorie în cetate Aeta 276; cu ruşine să întoarce Ia IlIiria 276; Ieşind din Gallia, întră în Ispania 276; apucă Roma 276. 1. I I il . i '1 1"" I �: !i L � r, / , " ( � ('! , .r I f ,t '\ j I i I • . ); '.;.:. . \ ... �1' ) ,,' '1. L [503] ." • SCARA 503 -------- ---- Alaric Iicorul lul Avarie Domnul Gotthilor 294; să închină la Zenon înpărat 294; îl pune Voevod pe oştile din Dachia 294; să scoală cu tOţI Gotthir din Misia, şi purcede spre Italia 294. Bate pe Odoaţer Domnul Herurilor 294; dobândeşte cetate Ravena 294. Alba-lungă cetate, scaunul Romanilor mal denainte de Roma 96. Alba-Iulia, cetate în Ardei, acesta "faste Oradia mare 474. Albianil cetate 275. AlvochEmii nărod 68. Alemani'! nărod 219, 233, 234-, 251, 254, 282. Alexandru marele, şi hiruintele lui 88, 171, 173, 299, 300. Alexandru Paris, răpeşte pe Eleni Doamna lui Menelaos 91, 92. Alexandru fratele lui Leon Sofos, rămâne chivemisitorfu În- părăţiil, şi a lUI Constantin ficorulut lui Leon 356, ,357, 358. Alexia, cetate în Ispania de Troadcnt tăcută 9l. Alexie Anghel înpărat 409. Să lepădă 0. Davil de la apa Re­ nuluI, când s'au mutat acolo? 350; lovăsc pe Frij'i 350. Dail cel hirişt de la Asia 74. Asijdere Dachil 70. Dachia, ţară, unde stă? Hotarâle el 60, oi, G2, în care stă Mol­ dova, Muntenia şi Ardelul 304; oăcl în multe chipurl să hotă­ r cşte 30J; să înparte în tril părţI 301, 308. Numerile acelor părţI 305. Hotarâle lor 305. Dachia ase s'au fost chemând şi mal denainte de coborâre Gotthilor 73, 77. f3ă desoalecă cu Romani 13, 83. Nicf-odată nu s'au numit Flaehia 113, 123, 307. Ş'au schimbat mal pre urmă numele în Voloscala, Valahia, sau Vlahia 303. .... ' .. � l' ... , ". . . .�' - . , , . " ... " , . , ·1 f ,;,:" '; " ',. [517] SCARA n17 Dachia călcată de Tătart 211. Cade în parte lUI Constantin ma­ rele 242. Să află între ţărâle Romanilor, când au înpărţit Con­ stantin marele toată inpărăţiîa în patru parţi 238, 242. Pricina pentru ce s'au făcut acestă înpărţală 242. Au fost cu Thrachia şi cu Misia tot supt o deregătorie 242. In Testamentul lUI Con­ stantin marile, însămnată lUI Constantie 246. Zic unit, multă vreme să fie fost stăpânită de (Iotthl, şi de Unnr, ce în deşert 260. Dachia pe vreme Attilif supt înpărăţiia Romanilor 286. Aşijdcrc supt Zenon înpărat 295, 296. Aşijderea pe vremea lUI Mavrichio inperat 328. Supt Justinian 318. Dachia din mijloc, Transilvania sau Ardlalul 300. Dachia măluroasă Pl7t'�crvx, care s-au chemat? 305, 308. Dachia toată au fost plină de Rornanl 463. Au fost provinţie Românescă 129. Dachia de sus, caută Panodachia. Dachil nlam de Schythl 72, 73,74. Au luat dajde ele la Rornanl 7i'>. Au tril războae cu biruinţă asupra Romanilor supt Domitian lfji). Dachil şi Dail tot de o limbă 73. Unde Iăcula ? 125; mal vestiţi Între alalţr Varvarl 75. Au ţinut amâneloaâ Misiile 166. Multe năroa. dele lor 74; multe ţinuturile ţării lor 73, 7J. Mal viteji de dtt alalţ'i Varvarl 75. Dachil, Dail, Ghctil, cine sint? 73; tot de o limbă 73, 74. Tot un nume 73. Dachij mal proaspeţi ele cât Ghetil 73, 74. Din ce năroade au Ieşit? 74. Ce mal veche începătura nlamulul ţor 75,80, Pradă ţărâle prilatinilor Româneşti 79. Da�'MI, *\rp, Dlugoş să. J\? Slovent 159 . .'Izg(miţ'i elin Dachia '83.' , 1 Baco·HomaniL, s'au chemat Romani! cel de Traîan, in D�clJia pUŞI ·128. J '! . Dalmaţia ţară 78. ' Dalmatie, nepotul lui Constantin marele 24(). Danasta, cetate 253. Danclul, Hatmanul Veneţilanilor 421. Dara, apă, acelaş Nahra 439. Develt, cetate 420. Decheval, al cincile şi cel mal de pre urmă Cralu a Dachi- '1 " 1 •. 1 l't '; , , . ,;'i '. \ � \ 1. ' [518] lor 77. Bate pe Romani 79. Ta dajde de la Rorăanî 166. Biruit de Traian singur îş face moarte 83, '123. , . Deliorman, Turcii zic unq! Ioc în Misia 68. ' Densic, fioorul Attilif 289. - Derbent, cetate la munţii Oaveţsulbllf caro-şi poartea de Iiier 438. Derleneus, Craiul Dachilor, :bate pe Rornanl 79. Destebanl nlam Săsăsc, lăcuitoriu .jn satele lfănescl 300. Deşti capccc, Oârnpl 438.' • Didimotihon, cetate în Thrachin, prost îl zic Dimotica 42 .. 10. Didirnotihenil să închină lui Henric 42'*. Dictator ce au rost? 163. , J Dinghiz, Iicorul Attili\' rămâne Domn Unnilor 289. Dirahion, cetate În Epir, prost să zice Duragl 37ti. Apucată de Bolgarr 379. • Dioclitian şi Maximilian î'npăraţ'1 231. Dragoste nocrezută au [inut pănă în săvărşit 231. Dioclitian potoleşte tulburările Sarmaţilor 232. Bale pc Golllli 232; zideşte câte-va cetăţl la Dunăre 232. Dioclitian şi Maxirnian, fac triumf, CăCI biruisă pe toţi vrăj­ maşiî înpărăţii'i 232. Câte năroade de Varvart au suppus 232. Diocli­ tian s'au numit Jupiter 233. Lepădă înpărătiîa ele bună voe 233. Diodorsie Vachos, cine? 88. Dionisie Vachos Boz 88. Dionisie Gheograf 59. Acelaş Dionisie Perighitis. Diurpanis, alt nume a lul Decheval, Domnul Dachilor 129, 159. Dion, Istoric 70. Dlugoş vestit Istoric Leşesc 157. Doboc cetate în Ungurime 14fi Dobruşte, ţară înpotriva Dachil peste Dunăre, Misia 68. Doloic Comesul de Plia IIatman, Latinilor, cade în războlu cu Vlachit 425, 428. Domitian înpărat 79,81. Tril războae are cu Dachil fără nărcc 7H, moare 80. Domnit do Moldova, au şi astăz] putere monarhicască 127. Ave mal' denainte titul de Despot 128, şi de 'I'oparhis, adecă stăpânitorl de ţară, şi Crăişorl 377. 518 SCARA I .... . r [519] SCARA 519 Dorostola cetate, carua astăz l îl zicem Dristorul 288, 323. Dorticon cetate în Dachia 322. Dragoş Vodă, cel d'intâl Domnul Moldovit, şi Radul Vodă Negrul să fie fost Iioorl sau nepoţi a lUI Ioan Alexi.e Domnul a tuturor Românilor 179. Drumul col bătut, adecă Şliahul Sarmatilor, pc unde au fost trecând elin Sarrnaţia la Italia 232. Duca, apă 295. Duchcpratul cetate în Dachia 155, 322. Dumdar, ficorul lUI Suleiman !jah 43U. Dunăre desparte Între Dachia şi Între Misia 216. Duşman, şi Duşan, 0601'i1 lui Stofan, nepoţi'i lui Milutin Cralu­ lui Sirbesc, şi fetiI Domnulul de Vlahia 481. E. Eval'ie, Domnul Uotthilor, pradă Luz itauia 2�12. Moare 2\14. Evghenie, Ieldmarşal, adecă vostit Ilatman vremilor noastro 17(i. Evmerţ, şi Vultezin, rudele Attilil să fie apucat Dachia mă- luroasă 2�9. Eghiston cetate în Schythia 323. Eleni fata lui Tindar, Doamna lUI Menelaos 91. Ellinil, care ţări mal vestite au lost tiind 8,8. Ş'a.u scris nu­ mele în certn, în mare, pe pământ,'-şr Stll?t pământ 58; între toate nembrHe -lumit locul cel- mal ,cl� 'cinste au ţ1nut 86'. Pănă unde • • I s'au Întins stăpânire 88. Ellinit raaî cl'inttt'i s.-'&U fost 'chemând Greel1i, şiGrai 87· Cum ş'au agonisit atâta Slavă? 58. Au luat slovele de la Finic'i 58. mai istcţî la minte ele cât alte' nemurt 89. Elliniî cel învăţaţI de la Varvarl au fost clevetiţl 171. Emericus Techelă Domnul Ardlalulul 473. Emilian, Hatman oştilor de la Misia 209. Bate pe Schythl 210. Goneşte pe Tătart elin toate hotarăle înpărăţiil 209; pradă ţara Tătărască 209. Slujitorii il numesc înpărat 210. Moare 210. l " ----- [520] 520 ----_._- SCARA -- --'"-' - ,1 j 1 •. J I r. I'i' I 1. r II H »: Emul, munte, căruta Îi zicem Cenglt6, sau Balcan 242. Pe unde trec? 242. Eneas, sau Enias Troadcnul Iasă din corabie în Italia, în ţara Lătinlască 05. Nu cu armele, ce cu voroava învin.cc pe Latin Domnul Latiulul 96. Bate pe Turnjis Domnul Etrurilor, şi.'1 omoară 96; rămâne stăpânitorlu în. ţara '�aţium 9�. Eneas Sylvius Istoric, cine au fost" şi viaţa lUI 11'5, 116. Aces­ tula i s'au părut intăl precum Vlal)ia' să să fie chemat Flachia 72. Greşită socotela a lul pentru acosta 72, 77. De unde au apucat el acest nume Flachia? llq Eneas Istoric, acelaş Pius Papa 116. Pe�tru Românii noştri au scris basne 116. Enişerh cetate la Asia mică, cer d'i�tâ'î scaunul înpărăţit tur- ceşti 4-10. Eniocaldil, nărod 68. Epirus ţară 90. Erdogul, sau Erdogril, licorul lUI Suleimnn Şah "";'Hi; vine cu al săl să slujescă la Alaiddin Sultanul Iconiil 4:40. Curaţeştc ţara lUI Alaiddin de neprilatinI, 4.10. Moare 440. Ernac, ficorul Attili'î cel maî mic, cu o samă de Schyth'i să aşază în Schythia mică, adecă în Crârn 28\1. Esizrnen Românul 428. J . . Jidovit zice, precum Spartani'i le sint rudă, şi precum Lache­ demoni! să trag din nîamul lor 177. DZ. DZisa, sau cuvântul, carele 'faste zis numai de un om, ca cum n'ar fi zisă de nirne 368 Z. Zavistnici'î nomulul Românesc 23. Zagara, sau Zagora, cetate 418. Zacura, cetate aproape de 'I'harapia 353. r :: ------------ .... [521] SCARA 521 Zamoghetusa cetate 8l. Zamoischie, scriitorlu Uah 221. Zamolxis Filosof Gotthicesc 73, 76 Zanes cetate. în Dachia 155, 322 Zaporoga, ţinut căzăcesc 264. Zatmar, ţinut în Ardel 474 Zenovia, în părătesă vestită 220. Zcnon, înpărat 293; îndlamnă pc .\Iaric să între În Italia 2!)-t Il Îngroapă înpărăttasa lUI ele viu 206. Au fost eretic Pelaghian 2!)o. Zernis cetate în Dachia 155, 322. Zeslav Voevodul Chiovulul la aglutorru de la Moldovcnl asu­ pra lUI Boleslav Craluluî Leşăsc 385. Zinelic Iicorul Attil iî stii în locul tătâne-său Domn Unnilor 28U, 291. Zmel făcuţl cu meşteşug ele răcnla ele suliţele suagurilor spân zuraţl 4,05. Zolotata orda tătărască 447. Zoltan moşul lul Stefan Craîulul Unguresc, să parc să fi fost Român 375. Zuria, apă 30l. 1'.01 înpărătcsa, a mulţi SampsonI Dalidă 366; Ia hărhat pe Mi­ hail Calafatis 37D; apol şi pe Costantin Monornah 379. Zoi înpărătosa, maica lUI Constantin Porfyroghenit 3f>fi. I I I . � , .. 1. , .' • I . 1-J. .� Ivida, cetate în Dachia, >tfo pe halt� Vidovul aşo chemată 16�, 323. Iveria, Ghlurg ila 193. Ighiston, cetate în Dachia 155. Igor, Iicorul lul Rurie, Domnul Rusilor 372 Ia Doamnă pe Olga elin cetate Plescov 372. Moare 372. Inghenuus, Hatmanul oştilor elin Misia 212. Ippodrom, Atrnerdan, loc în Tarigrad 341. tz .. _ l' 1· [522] 522 S6ARA il , ' , \ r /', ,-' : � il " , lrini inpărătesa, scoate ochil Iiju său lui Constantin 349. Ră­ mâne singură înpărătesă 349: Irini, fata lui Isachie Anghel.vînpărătesă lUI Fi1ipp înpăratulul Apusului 41l. Irodot Istoricul clevetit 172. Mal. vcchîu de cât tOvI Istoricii 172. lsnac cetate 285. Ispania să descalccă 91. '� Istrachil nărod 68. Istropolis cetate poate să, fie (iIlilila veche (iO, Istratie Logofăt al trii.lla, scriitorfu ,l\10Idovenes0, urrnază hăs­ nuil orilor pentru începătura nîamulul Moldovenesc -172. 111ae, nume turcesc, să tâlculăşte 125. Turccşte să chlamă Mun­ uanul 125. 1. Idolit, pro Homo lUI Traian inpărat căcl au tăcut? 18(i, 1 \)3. Iezdigherd înpăratul Persilor, priimoştc grija lUI Thcotlosie Ilcorul lui Arcadie în sama sa 275. Ierasos, apa Prutul 125. Izrailtenit pentru nemulţămita de la Dumnăzău lepădatl., .. Iisus Hristos Dumnăzău scris În Catastihul suppuşilor Roma- nilor 100. Ileon, cetate Troadă 101. Ileogabal inpărat, oca-a lumii 205. Au poftit mal bine să fie mulare de cât bărbat 206, ucide câţi-va pruncî jirfă Bozilor 20n, moare 206. lllyria, ţara, s'au chemat şi Gherman ia 66. Numele el s'au dat şi altor ţărl 68. Iraclie Hatmanul Alricăl, trimite pe Iiru-său Iraclie, şi prinde pe Foca tirannul, şi'] omoară 332. Iraclie în părat 332. Face pace cu IIagan Domnul Avarilor 332. merge asupra lUI Ilosrol înpăratul Persilor :332. Bate pe Sarvar Hatmanul Persilor 334; apel şi pe Hosrois 333;,bate pe Raelzatis Hatmanul lUI Hosrois 334. Dobândeşte scaunul Persilor 334,; luând '\ , --- ------=-- ----- �--�r��- .... d . ., ". .1· ', .'. I : ..... - , . , ); f f ,:,.' '. , " '1. , , , . , , l. [523] �._-- SCARA 523 Sfânta Cruce de la Hosrois face pace 334. Cade în rercse 1\10110- thelitilor, şi moare 334. Iraclion şi Martina înpăraţl 336. Iraclion moare 335. Iraclis bozul 88. Iraclis fioorul lui Laomedont 88. Irodot Istoricul, pe ce vreme au scris ? 5U. Caută Irotlot, Isavria ţară. Isachio Anghel înpăral, singur îş pune poreclă do Cornncnos 133. A re nenorocite răsboae cu Vlahir, 405; ÎnLăr<.ttă pre Vlah] spre 1'0- coşire 400; Ia înpărătosă pe fata Boli) Cralulul Unguresc, 40!l Bale pe Vlahir, cari! să rocoşisă, şi 'I goneşte peste Dunăre 406. Iară merge În potriva Vlahilor 406. Insă fără folos 406. Să întoarce la Tarigrad 406. Iară purcede În potriva Missiilor, bate cetate La­ viţa, 406; apucă pe mulare lui Asanis Românul 407. Isachie Anghel scoate ochiî lUI Aspiatis Hatman, 407; spăriin­ du-să de Vlahî Iuge 4:07. Scoate ochii lUI Constantin văru-său 408. Iară merge asupra Vlahilor 4009. In cale biruiaşte pe Sirbi 40U; trece în (araUngurfasoă, 409; de a ci nce oară merge asupm Vlahilor 40\l. Isachie Ang hel înpărat: merge la Chipsalaîn zădar4H,415,m4,:'ge la Thessalonic 415. Câţi-va Vlaht dă în robie la Turol 415, incuu­ gură pe !Iris Vlahul în cetate Prosacul, apol fuge 415, 416. Gurulaştc lui Hris pentru pace o rudă de a sale 416. Şi i o trimete de la Tarigrad 416. Isachie Anghel orbit, apol Iar stă la înpărăţie cu. Iilu-său A- .\ I S lexie 420 • . ,. I , • , • I r Isâchie SJomnenos înpărat, .38Z; să 9iil'dgăreşte 382. Istoria cu credinţă, ce ştiinţă pofteşte 263. Când Iaste adevă­ rată în ce .să stărula,.şte 263. ' i Istoria minctunoasă de pe ce' să poate cunoaşte? 171 -173. Istorila pentru vechime Dachiil foarte cu anevoe 297, 396. Isto­ riile carile mărturisesc, precum nernul Românilor din Dachia, să trage de la Italia din cetăţeni de Roma 126, 127. Istoria ce îndemână face 169, ce veche a ce să asamănă 170, 171. Aşijdere ee mal nouaâ 175, 176. A Vizantiit clevetită 171. Istoria Sfintei ScripturI, nu ele la om, ce de la Dumnăzău faste făcută 171. � .. -------------------- , , ,. '. \ [524] i ., I " ! l � , ' . : /1' ,I, ,".11, L . i I I '1 ; ,� ! I ,. Istorita, cât de cu greu 'iaste a o şti de adevărată, şi do min­ cfunoasă 178. Istoricul adevărat, ce trebue să- păzască 173. DIt pe ce să cu­ noaşte? 173. Carile să slujeşte DU Ritor ioa mal mult de cât să cade, pitarde credinţa adevăruluf lt76 ... Istoricii cel vecht dau lumină, celor .mal nOI 172. Pilda ace- • ţ stora 172. . Istorroil cel vech'i au scris €U' sute u.e ant ma'i pre urmă, de­ cât când s'au făcut lucrurile: 299'. Car il au scris pe vreme ma- relul Constantin 237. . Istoricii! Greceşti, cu ce pricină câtă-va vreme pentru lucrurile Dachiit sau a Vlahiil au tăcut $47. Cel str eintnu început a în- sărnna şi pentru dânsa 3-17. . • ' Istoricif Ruseşti au urmat psveştile scriitor-ilor Bolgăroştr 454. Istoricir, carii vor să zică, Ort Vlahil aşe s'au chemat de pe Hatmanul Flac 129. Socotela lor nu Taste adevărată 376. Carii tăgă duesc precum RomâniI să fie din nernul Romanilor 134. Argu­ menturile lor 134. Cari] buîguesc precum RomâniI din Daohia sint pr6 proaspeţI 126 . Istorici! ceştî mal nOI, pentru ce clevetesc pe cel mal bătrân! 17"2. Istor icit Leşeştr, Voloşl numar Moldovenilor zic, Iară. nu tu- turor Românilor 131. "[':H(Jl'., la Istoricil Greceşti să chemă lant Muntencscă 1i)7. ''!o::i-rrJo; apa Dunăre, şi cetate 211. Italia s'au chemat Greţia mare 90 . Iudeul, Turn în Dachia 322. Iulian Paravatis Chesar, 251. Stă inpărat 261. Răutate şi pă­ gânătate Iul, 251; înpreună cu Sf. Vasilie, si Grigorie au învăţat carte, 251; să face Arhiereu idolesc, 251; numeşte pe Ils. Gali­ lean 252; pentru ce nu va să muncescă pe creştinf? 252. Dă Ierusa­ limul Jidovilor 252; numeşte pe Hs. ficorul Teslarfulul, 253; în războlul cu Persiî pilare de mână neştiută: 253. Să crede să fie omorât de Sf. Mercurie 253. Iulian vestit Hatman a Romanilor 167. Iulie Chesar, monarh 79. Iustin, iscusit Istoric 67. rz: [525] SCARA 525 lustin Curopalat, înpărat 325; moare 326. Iustin Thracul înpărat, 314; moare 314. Iustinian, carile apot s'au poreclit Cârnul inpărat 340. Pradă Bolgaria, şi Sclavonia: 154. Dă poruncă să omoară pe toţi Ţărigrăde­ nil, 339; îl scot din înpărăţie, şi'î tae nasul 340; scăpând de la Crârn elin izgnanie, fuge la Domnul Cazarilor 342. Apol la Tervelin Dom. nul Bolgarilor 341; fără veste apucă Ţarigradul, prinde pe Apsimar înpărat, şi '1 spănzură, 341; stă Iarăş înpărat, 341; merge asu pra Bolgarilor fără năroc: 341. Mulţime de lăouitort a Crâmulut o­ moară: 342. Moare omorât 343. Iustinian marele înpărat 133; precum cu biruinţele, aşe cu zi­ dirile vestit 314; suppune pe Unn'i 315. Goneşte pe Gotthl din Dachia 317; o parte din Dachia dă Erurilor 319; moare 323. Ioan Astronomul, cu minune omoară pe Simeon Domnul Bolgarilor 369. Ioan Damaschin om de cinste În curte lui Masalmas Domnul Serachenilor, 344; cu vicleşugul lUI Leon Isavrul pătimeşte pentru cinste Sfintelor Icoane 344; cu Sf. Cozma să duc la mănăstire Sfântulul SaviI 345; scrie în potriva ereticilor 345. Ioannis Duca, înpăratul Grecilor, pune scaunul în Nichea, 434. Ioan} Domnul Zagoriî, face legătură cu Ioan Domnul Rornâ- nilor 418, 419. Ioan Comnenos înpărat, 388. Bate pe Tătarit Uzi'i388; moare-388. Ioan Consulul, Întoarce pe Unnî la pace 315., =r Româhul, (carile �:au zis .�(kle�i,e) uc�Je pe Asan Capul Rornânrlor j d l l. Apucă DOmnia- 'Rom�rlil{)r 412. Să desparte-de Bolgarl, şi de Sirbl, 412; apucă cetatea Tornovul 412; de acolo fuge la înpăratul Alexie !413. 1�păratl'l1 îl pune în numărul celor puternicl 413. Să trimete Ilatman la Filippopolis în potriva Vla­ hilor, ce râdicasă cap 413. Să logorleşte eu Theodora iata lUI Isachie Sevastocrator 413. Ioan Domnul Românilor, să numeşte Alexie 417. Să vicle noşte înpăratuluI 417. Să trage la munţi 417; prinde pe Hatrna­ nul oştilor lul Alexie în păr : 41H. Coprinde toate cetăţile Emu­ lUI 418. Intră cu RomâniI În Misia 420. Dobândeşte Constanţia şi Varna, 429; stă stăpân monarh a tuturor Românilor 432. Ib � [526] c. Ca vala cotate. Cavaleri'î (le Malta 'îes de la Rodos, şi să aş{)z�t la Mall.:t 4:)1 Ioan monarhul Românilor trim�te soli la Bald�in, carele apu­ casă înpărăţila Ţarigradulu'î,- puiindu-,să pentru GrecI 424. Mal la câte-va cetăţI: 424. Bate pe Balduin şi 'l prin,de viu 426; cu mare dobândă să întorce 426,; Jarăş purcede cu. oaste spre The­ salonic, 428; dobândeşte Thesalol;Jcul 428: şi cetatea Senas 428. Dă cetate Solonul pe mâna lut Theodot Anghel 428. Să întoarce acasă 429; încungură pe Henri.c: . caril'� băte Uflrjul 430; îl go­ neşte 430; apucă cetatea F11ippopolis,�· şi pe kspi'atis mal marele cetăţii spănzură 431. Precum �atinilor, aşe mal pre urmă Gre­ cilor să face n0pril'atin :131. {)hemând şi Tătarl într'agutor1u, do­ bândeşte câte-va cetăţi în Thrachia 431. La I-ţouostos bate pe Theodor Vrama 432. Tătati'î luI dobândesc Rodostosul 432; cu­ prinde toate cetăţile Thrachiil; {)săbt de Viza, ·Udrilul şi Declimo- tihon 432. ' Ioan Sobieţchil, întâi Hatrnau Coronil Leşeşt1, apoi şi Cralu 224. Ioan tyrannul 278. Ioan fratele IUl Asan Vlahul, ză1ăog la. Isachie Anghel 407. Ioan Hatmanul lUI Iustinian, goneşte pe Bo\gar1 de supt Ta- rigrad 317. Ioan Cimischi'i, cu sfatul înpărăt6sil, Theofanollli'l omoară po Nichifor Focas înpărat, şi apucă înpărăţia, 369; bate pe RUSI în ţara Bolgărcseă, şi '1 scoate de acolo, 370; moare, ;370; acesta întâi au făcut hanl cu chipul Domnului Ils. scriind: înpăratul înpăraţilor 370. Ioan înpăratul Lazilor 481. Iovan Domnul Bolgarilor rară să ispiteşte în potriva înpără- ţieI 375. piiare supt cetate Dirahion 376. Iovianos înpărat, om prc creştin 2G3. Dară curânll moare 2;>3. Ionil şi Ellinil: tot un nern 90. Iornand Istoric Gotth 69. Iosif .Jidovul scrie lstorua pentru veehi me J udei lor ell in('- şte 300. �6 �dA' -- �-- -_. -- ---------�- .. --�--��_._--- , : . I ! II r l' jţ ,1 , I II,. 1 l' 1, r l' , I '1 I , 1- [ � .d [527] SCARA 527 I I , , Cavaleri! de Rodos dau agutorlu Belil Cratulul Unguresc în- potriva Dornnulul de Austria 473. Cavcoronil nărod 67. Cazanul cetate şi Crăie 61. Cazarir, mim Schythicesc pro din afara Crâmuluf lăouitorr 340. Cachinil nărorl 68. Cacoenil nărod 68. Calligula înpărat 164. Callipidil nărod 68. Calliupolis, cetate, chela Ţarigradulur despre mare albă 44l. Calotanis, caută Ioan Comnenos 38. Campsis, cetate în Dachia 155, 322. Cantavazites, cetate în Dachia 155. . Canoane pentru cum trebue să să înţăllagă 181. Canonul intâl: 308, al doile 308, pentru cum să înţelege la Istoricii streinl numele Moldovanulul, şi a Muntenuluf 308, 309. Capişte Dianil la Nistru 212. Capul Boulul, cetate în Dachia ele Tralan înpărat făcută 155, 249. De pe care stema, seu herbul ţărM Moldovil 322. Cara Bogdan să chiamă Moldova la Istoricit Turceştr, şi (Ire­ ceştl 306; de pe care au luat de i-au zis aşe 474. Cara Iflac, sau Caravlah, la Turci să chiamă ţara munte­ noscă 307. Caracal a şi Gheta fraţi! înpăraţl 205. Caracala omoară pe Irate- său Gheta în .hraţăle marcă-sa 205;\ ·D}oate �i ef 205. Caracalpati Tătarl, şi acmu tră.itQorI pe 'lângl Caspia ·3S7.. • .. CardamiS= Craiul Bolgăresc 349. . Car in înpărat Irate lul Numecian 231. I • . / Carolus, Cralul Unguresc, bate, cetate Sever inul şi o dobân- deşte 467. Carolus Marele, Cralul Franţozesc să numeşte înpărat Apusu­ lul 350; merge asupra Dailor, carit lăcula la apa Renulut, îş În­ tocmeşte lucrurile cu dânşil 350. Prilmeşte solil Dailor, sau Ro­ mânilor din Dachia, carii lăcura la Dunăre 350; face cu dânşil pac o v66nică 3GO; înblă câtă-va vreme prin Dachia, şi sit În- [528] 'l " I I , , , r r I / I 528 toarce 3ă1; biru!aşte pe Saxonl, şi, multe case adţlcâncl, îl aşază în Ard'îal. pustieşte ţara Bolgăresca 46,3. Carpaticil Munţi sau Sarrnaticil 60, 01, Gil. Carpianii nărod 68. Carpodachii nărod GH. -"' Carthaghine cetate vestită. 120, 287'­ Castelele cetate în Dachia"32}.: Catalaonil Câmpi 288. • Catarractele, caută pragurile nună1'ii 330. Catastihul Crailor U ngureştî 442. Catii, nărod ghermănesc 2U; acestora greşinel)storienl Capi- tolin le zice Dachl 211. Cala, cetate în Râm, to�mită' de Român'î 366. Uvadi!, nărod 200. , Cvintimus, fratele lui Cla\'di� singur să numeşte inpăra! 213· Moare 213. Cvinlus Curţius Istoric 173. Cheghenis Domnul Pazinachilor apucă Drislorlll 381. Să bo- uază cu toţi ai săi 381; să scrie soţie inpărăţii 381. Chemplac cetate Românescă în Ardel 474. Cherchel, sau Cherc, cetate tocmită ele Românf 36:>. Chilila cetate 134, 468. Chinghii nărod 68. Chinofrurion, loc aproape de Ţarigrael 226. Chistovochil nărcd 67. Chitalul, înpărăţie 68. Chipsala� cetate în Thrachia 400. Clavdiall inpărat 212. Clavdie Chesar 164. Clavdie înpărat bate pe Gotth'l carii intrase în Misia � 12. 1'<' vreme lui Romani) în Dachia lăcuitorf 21:3; moare 213. Clavdie Ptolemel Gheogral 59. Cla vdie Taţitus, în părat 223. Cleoelimus, mântulaşte Athina di n mânule 'I'ătarâlor 21:1. Clodie, fl('orul lui Formund Iăt.Cste Crăira Franzozască 277. , , Cogheni'î nărod 73. . I 1 �i I II It !I, 1 II: i II l' li -. � __ �[-_�- .. 'sII.. .' •• I .. � . _. ;�;. .... � ; r j 1: 'Il • :"j. "1..' .•• � , . , ·1 t .:." " • # " • . ( ... [529] ,... SCARA 529 " I I I � I il • s i , i , .. .1 Codrif Herţinî 76. Coza mârzacul, vine cu Tătarâî aglutorlu lUI Ioan Domnul Românilor 426. Cochel, apă în Arrlel 473. Cochelvar, cetate Rornânescă în Ardel 473. Colhir: nărod, Mengriliî 194. Cornanil nern Tătărăsc, unde lăcula 145, 466} 450. Să boteză 145. Să aşeză pe apa Tisif 145. Commod înpărat 203. Inblă în faptele lUI Neron 203; are războtu cu Varvaril cel mal din sus de Dachia, iar nu cu Dachif 204. Moare 204. Condovlahiî sau Cuţovlachil din ţara Grecască cu RomâniI, sint tot de o limbă şi de un nem. 416. Conrad şi Henric fraţi, ficoriî lUI Friderich înpărat, bat pe Batie 45l. Conrad, Chesarul lUI Isachie Anghel 404. Copul, cetate în Dachia 154, 322. Copulh Domnul Unnilor, pradă Ardelul 149. Il bate Ladislav Cralul Unguresc 149. Corrilis, caută Sarrulis, Domnul Dachilor, şi.. .. 78. Coteniî nărod 68. Coturgutil nem Unesc 316. Craghiziî nărod 67. Crac, Domnul Leşilor zideşte Cracovul 340. Crasus Con sur 163. Credi.b Istoricul, sufletul Istoriif '&3: jJ Crizimul, cetate, cetate de Ioan Domn�l . Românilor în munţii Emulul sau a r., Cenghir făcută 417. Crovatiî, sau Harvaţiî; nom sirbăsc 386. Creşe sau Craşe cetate Românîască în Ardel 474. Crunos, Domnul Bolgarilor, Late pe Mihail Rangave inpărat 352. Cruţilaţiî, un Iellu de cata oştenlască. Aceşte's CavaleriL. Crâmul, ţară tătărască, şi cetate, care să chema Herson, acmu îl zic Tătarâl Curşunli 106, 320. Crăiîa Leşască îş aruncă funclamenturile 317. Ctesifon cetate 194. 84 I I Ih ��--� r 1 1" '; .. '- \ . ,;; '.,�, :. [530] y .! 530 . SCAltA , I \. � . .1 l' 1· 1". ·1 , .' l' I I'I', ,1' � ii I� II I Cumaniile sau Comaniile, negră una, alta albă 281. Cunab, Domnul Sarmaţilor .sau a Gotthilor 221. Il bate A vrelian înpărat, şi '1 goneşte din Dachia 221. " Cuperion, loc nu departe de Torlu 415. Cures, Domnul Pecinighilor, omoară pe Svetoslav Domnul Chiovulul 318. -' .• Curopalat, Boerie la înpănaţiî Grecilor 154. ( Curţile lUI A vrelie înpărat 2� r. Cusoris, cetate în Misia 32'3. " Cutec Domnul Unnilor 147. Cuţovlachiî, cariî ? de pe ce s'au chemat aşe? 153, 157. Căzăcesca ţară 61. Căzaciî, nem Slovenesc 304:, Constans înpărat, ficorul Iuî Constantin Marele, aşeză scaunul înpărăţiil sale în Dach.ia 247. Bate pe frate-său Constantin şi '1 omoară 248. Constantie, ficorul lut Constantin Marele; Ia pe lulian 249. Bate pe Varvarl peste Dunăre 249 Să porecleşte Sarmatic 249. Moare la muntele Tavris 250. Constantin frate luî Vasilie Bolgarocton înpărat 378; moare 378; Constantin Ducas înpărat 383. Cu ruga aduce duma în Tătad384. Moare 386. Constantin şi lrini înpăraţl348. Scoate pe Slavunl din Greţia 384� merge în potriva Bolgarilor fără năroc 349; scoate pe maică-sa din înpărăţie 348; scoate ochii lui Nichifor unchlu-său 348. Face so­ bor 351; moare 351. Constantin ficorul lul Iraclie înpărat 335; moare 335. Constantin Cantemir Domnul Moldovil 472. Constantin Chesar, bate pe Gotthl 245. Constantin Copronym înpărat 345. CăCI s'au poreclit aşe 345; bate pe Telesis Domnul Bolgarilor 346; la pe fata Domnului Bulgăresc cu Iilu său Leontie, şi face pace 346. Iară strică pace, şi bate pe Bolgart 347. Moare de buba Anthrac 347. Constantin Constans, şi Constantie, Iioori] lUI Constantin Ma­ rele, stau la înpărăţie 246. Constantin Monomah inpărat 380. Scoate pe Pazinaohl din Thra- [531] SCARA 531 chia 380. Darulaşte lUI Chighenis Domnul Picinighilor tril ce­ tăţI la Dunăre 380; moare 382. Constantin nepotul lut Iraclie înpărat 335. Moare 335. Constantin Pogonat înpărat 336; omoară pe Mizizie Tyrannu1336. aşază lucrurile Apusului 336; pentru ce s'au poreclit Pogonat? 336. face pace cu Bolgarit, cu guruinţă de hanî pe an 341. Bate pe Se­ rachenl, şi '1 suppune, 337; face sobor, 338; moare 351. Constantin Porfiroghenit să întăreşte la inpărăţie. 356, 357; moare 358. Constantin Iicorul luî Constantin Hlorus, vitlaz din tinereţe 232. Stă Ia înpărăţie 234. I să arată sămnul Crucit pe cerl 237; Ia soţie pe Lichinie, 237; bate pe neprilatinî, 237; şi pe Lichinie, apoî să înpacă, şi înparte cu dânsul înpărăţila 238. Goneşte pe Sarmatl peste Dunăre �41. Bate pe Lichinie, apol îl şi o­ moară 241. Constantin, să numeşte marele, şi lege creştinlască aîave măr­ turiseşte 241. Face Synodul cel d'intâl a toată 1 urne Ia Nichea 241; suppune pe Sarmaţl, şi pe GottM 241. Face pod stătătorlu peste Dunăre 241. Săvârşeşte cetate Ţarigradul 241. Mulţime de Gotthl priimeşte, pre cari! îl aşază în Schythia, în Thrachia, şi pănă Ia Italia, 245; pentru CăCI nu şi în Dachia? 245; dă Pannonia Vandalilor de lăcaş 241. Constantin marele, născut în cetate Dachiet 162. Să hoteză şi moare 246. Constantinopolis, adecă cetate lut' {Jomlt,antin .. ' s'au numit Vi­ zantia,' cărila îl zicem Ţarigeadul, adecă înpărătlasa cetăţH@r241. Constantin'I-Ilorul,:tatălluI Constantin Marele; să face Chesar 233; înpreună cu JialeÎ'ie stă, înpărat' �33. Zugrumă pe Ml}ximian 234; Iub ltorlu de Creştinî 234:; moare &37. Constanţia, sora lUI Constantin Marele, înpărătlasa lUI Lichi­ nie 238. Constanţia, cetate în Rodopi, cărila îl zic acmu Chiostengc 419. Chizicul cetate 211. Ib __ ---------------------- [532] 532 L,- � . ( , I II. , ! Ladislav, fratele lUI Solomon Craîul Unguresc 140. Bate pe Uni)', scoate fata Episcopul uf de la U n1146. }.devărată Istorie de eludat calul ce au fost având 146; cu rugile, şi c� armele, hirulaşte pe Unnl 457. Cruţă neprietinilor, pentru ca,să vie la credin"ţă457; şi altă a luf poveste 457. , . '. Lacopirgos, cetate în Dachia 322.: Laomedont, înpărat Troadil 91. . Laonic Halcocondilas, mărturiseşte precum Românii .din Da- chia, sint ItalienI 126. Larda, Olat aproape de Udrilu 4:04. Laslăul cel minclunos, ce zic �ăsnuitorii să fie fost Craîu în ţara Ungurescă, când au vinit Batie cu Tătarâl141. Acestuîaş îl zic şi Vladislav 140. Războiul ce buîguesc să fie avut cu Batie 142. Latin Domnul ţărâî Laţium, lase cu oaste în potriva luî Enias Troadenul 95. Făcând pace cu Enias îş dă pe fată-sa Livania după dânsul 95. Cade în războtul cu Turnus 96. LatiniI, carit vinisă într'agîutortu lul Isachie Orbul, pun gând să apuce Ţarigradul 421. Scornesc multe pricini de gâlcevă 421. Apel bat Ţarigradul neprietineşte, şi '1 dobândesc 421. Răspund cu mândrie solilor lul Ioan Domnul Românilor, pentru care el îş răscumpără cu armele 424. Incungtură Udritul, ce de frica Ro­ mânilor îl părăsăsc de o dată 430_ Leon armanul înpărat 352. Piere 352. Leon Isavrul înpărat 343; Ia cu filu-său Constantin pe fata Dom­ nulut Cazarilor, care hotezindu-să I-au pus nume Irini 344. Tae capul lul Artemie înpărat 34:4; moare 345. Leon Papa, cu rugăminte scoate pe Attila din Italia 289. Leon cel tânăr înpărat 292; moare 293. Leon Thracul înpărat 290; moare 292. Leopold Chesarful, mare bine au făcut Evropil175. Fericit Între alalţI înpăraţt a Apusulul 441. Leon Sofos inpărat chornă pe Ungurt în potriva Bolgarilor 355; moare, 356; suppuseso pe Bolgart 355. . ---------------- __ rl I .1 II •.• I : t � _ . , . _,;:;. .... � I I j;: '� � ._ ' , 1. • . .... .. , .. ' '<.;' " " . , , , ., ,. ",- ,'" '1 " L ',. [533] SCARA 533 Leon Mănăstirenul, ce cuvânt au zis pentru Româniî, carii râdicasă Cap asupra înpărăţiil 403. Leontie Arhithalassul, prinde pe Justinian, şi'I tae nasul 340. Il trimete la Crârn în izgnanie 340, trimete oaste Ia Africa fără năroc 340. Ler în părat, A vrelie A vrelian 217. Leh Polonul, cuprinde locurile ţărâi Leşeştt, de pe a CUI nume astăz să chemă Leşit 12. Lchon Domnul Bohemilor gonit de Unt fuge la Carolus ma­ rele 351. As!rx.01tOAt:;, cetate albă au fost Scaunul Domnilor de Mol- dova 67, 469. Livania, fata lUI Turnus 95. Livanie Sofistul, cum au prorocit pentru Iulian Paravatis 252. Ligurit Câmpî 296. Lichinie înpărat născut în Dachia 156. Lichinie bate pe Maximian 238. Licostomon, s'au chemat Chilila 60. Limba Moldovenescă Iaste din ce Lătinlască despărţită ..... Limba Lătinîaseă au fost odată hireşă Ellintască 102. Acesta să dovedeşte din scriitori 102. Şi din singure cuvintele Lătineştl 103. Literata cetate în Dachia 155, 322. Loviţa, cetate în Misia 406. Longhi na, cetate în Dachia .322. '.' • .. Longobardil în Pannonia i318: Să aşază aproape ... de Gh�piell 319; fac 'g�loovit înnainte lUI Justinian 320, Lucrul, carile muItJl vreme Ia Is�orici s'au tăcut, pentru aceta m îndată din cnedin ţă trebue' lepădat 183. . J Lupiţin Hatman; va să omoară pe 'Fritighernis Domnul Got­ thilor 257. Ce nu poate 258. Leşiî, întâi goniţi de la Dunăre de Romani, să aşeză pe apa Vistlif 160. Sint nern Slovenesc 177. Să laudă a fi născuţl din Ellinl 177. Şi limba lor zic să fie din ce Atticescă 177. Ludovic înpăratul Apusulul, dă bir pe an Vanda1ilor 354. ,1 1 , l't ': . � " , , . ,(i � .. -. .' , [534] -: I II r : \ � 534 seABA M. l " " I }I ,1 , , I , l' 1, , - f' I " .[ ( 1. , II Mavrichie Hat. să face Chesar 326. ApOI Avgust,: şi înpărat 327; bate pe Hagan, Domnul Avarilor 329; face cu dânsul pace, guru­ indu-I 40 mif g:albinl 329; moare Bâl, � Magnentiie omoară pe Constans 248: Maienburg visază pentru Dachia 269 .. Maioran înpărat 291; moare' 91. Macrin înpărat 205; moare 206. Macrin Proconsul Roman au stăpânit în Pannonia 282. Malta Ostrovul îl cuprind yayaleril de Rodos 451. Mangopul, cetate tocmită de Ghenovezl şi de Români 365. Manuil Comnenos înpărat 38; moare 391. Manuil Protostrator 412. Mappa ce raste ? 473. Marepirgos, cetate în Dachia de Traîan înpărat făcută 322. Marchian inpărat 288. Goneşte pe Attila elin Illyria 289. Moare 290. Marchianopolis, cetate în Misia, făcută de Traîan înpărat 158. Marco A vrelie înpărat 199. Trimete asupra Catilor pe Avfidie IIatman 200. Bate pe Marcornanî, cu rugile Creştinilor 200, 201.Răz­ boîul lul cu Varvarif în Pannonia, rară nu în Dachia 200. Moare 203. Marcomanif nărocl 200, 287. Muerile acestora au fost oştent ca şi bărbaţit 201. Martina înpărătlasa cu limba tălată sa trimete la izgnanie 335 Marturii adeverinţii Vf>"1 dOI numal, verl mal mulţt ar fi, tot o credinţă au 101. Marusia apă, Morăşul 239. Marţia fata lUI 'I'ralan inpărat 158. Marţie Hatmanul lUI Tralan omoară 200 mit de Jidovî 194. Marţil cârn pî 290. Mare baltică 69, 174. Mare Azaculul, caută Meotis. Masaghetiî, nărod 72. Matanastiî, caută MetanastiL Matthel Pretor, proaspăt scriitorîu pentru lume Gotthilor 178. '. . [535] SCARA 535 Socoteşte Dachil să fie fost Gotthl 279; şi Unniî să fie stăpânit Dachia 279. Maximian înpărat născut în Dachia 231. Iş dă fata după ohlă­ duitorlul Dachiil 231. Câte nlamurl au biruit, şi să numeşte Hercules 233. De bună vota lasă înpărăţiîa 233; Iară să ispiteşte la înpărăţie 234. Maximin Thracul înpărat 206. Moare 207. Maximin Lichinie născut în Dachia 156. Maximin Chesarlu fuge Ia Tharsos, unde şi moare 238. Medilaşul, cetate Românescă în Ardel 474. Mezes trecătoare în ţara Ungurescă 38il. Mezinţie Domnul Etrurilor 96. Mesius Dechie înpărat 208; bate pe 'I'ătarl, şi'I goneşte peste Don 208; piîare înpreună cu fiîu-său 209. M.sA(lY� BAO:XtlX, şi (LS)\IXY� Bo'(olXYtlX 474. Mengrelil, nărod 60. Menelaos, bărbatul Elenil ccit frumoasă 91. Meotis balta, cărila îl zicem mare Azaculuî 60, 66, 261. Merenil cetate 275. Merovic Craiul Franchilor 288. Mesius Dachie, caută după Menziţie. Mesopotamia ţara 154, 191. Metanastil, nărod aproape de Dachia 82, 129. Mizizie Armanul inpărat 335. .' � Micolta fata Domnuluî de Bactria ·28�. ' · Milutln ,Grarul Sirbăsc la pe faţa,I)otnnulu� de ·flahia 480. Apor cere pe Eveloehia sora lUI Andronic înp�rat 480. Au ţinut şi pe fata lUI Sf6toslav Domnu] Bulgarilor 480; la pe. SinJ'onida fata lUI Andronic înpărat 480. In ce vreme au luat pe fata Domnului de Vlahia 481. Mincîuna cu ce să asamănă ? 449; fiinţă n'are 449. Minclunosul ce Iaste, şi ce dobândeşte? 471. Miron Costin Logofătul, Hronic. Moldovenesc 136. Misail băsnuitorul au scris hronicul lUI Ureche, şi l-au stri­ cat 136. .., Ihb� � [536] 536 SCARA ( , l' " I 1. : I , I 1'. I 1 1 ! '1 I '1 I � Misia ţara peste Dunăre înpotriva Moldovit s'au numit şi Da- chia, şi în potrivă Dachia s'au .nurnit Misia 68. Misena, târg în Thrachia 415, �4;)2. Misinopotis, în 'I'hrachia 4Hk . Mitigat, Domnul Picinighilor să ..-botlază 373. Mitropolitul Crâmulut să chiamă şi acmu a Gotthill 263. Mihail Balbul inpărat 352 'biruiaşte pe Bolgarl şi moare 352· Mihail Ducas înpărat 372.' • '... ' Mihail Calafatis înpăra(379 ît scoate nărodul ochil, şi-l călugărc- şte 379. Mihail Paleolog înpărat 476 Intoarce Ţarigradul de la Latinf 476. Mihail Paflagon înpărat 379; Ya pe inpărătrasa Z91- 379; moare 379, Mihail Rangave înpărat 352. Dă -titul de înpărat lul Carolus Ma- rele, 352; bate pe Crunos DornnulBolgarilor 352; de bună voe lăsind schiptrul să călugăreşte 352. Mihail Stratiotic înpărat 382. Să călugăreşte 382. Mihail cu matcă-sa Theodora înpăraţ'i 353. Mihail moare 354. Miţie Gotthul, tatăl luî Maximian înpărat 206. Mişcov cetate Rornânescă în Ar dîal 474. Moglina ţară, care mal pre urmă s'au chemat Bosna 39l. Mogunţia cetate 200. Moldavia, cu numele cel vechîu Lătinesc, s'au fost chernând Molis davia, Moale Davia 305. Iară aşe să să fie chemat de pe nu­ mele Moldit catelit luî Dragoş Vodă, Iaste basnă 305. Moldova, Iaste parte DaohiI 305. Moldovan, şi Greceşte Moldovlah, tot un nume 306. Moldoveni! sint Italilanî de la Roma 104. Tot o fire, şi tot un grafu au cu Italiî 159. De unde au luat multe cuvinte Ruseştî, şi slo­ veneştî în limba lor 363. Moldovenii de ţara de sus, de unde au mojict Ruşî? 325. Monarşiî Romanilor, carif au fost mal denainte de Traian 163,167. Moncastrul, cetate albă tocmită de Moldovenl în preună cu Ghenovezir 468. Moltane, sau Multane, zic Leşi] Muntenilor; pentru ce aşe ? 132. Montana, la unit scriitori Lătineştl, ţara Muntenescă 132, 346. Să dă supt ascultare Craluiui Unguresc .... )1 �. 1: � II 'i I �r_--- dI.. 't' _ , ... ' 1 { I i Î: � • � , , 1, � I '. • � , , . , " [537] SCARA 537 Morienia cetate Românescă în Ardei 474. Moscul sau înpărătila Mosculul îş pune temeliile 373. Mundon, Voevodul lUI Iustinian, bate pe Bolgarl în Greţia, în- să peste Dunăre să '1 întoarcă nu poate 316. Muntenita, ţara Muntenlască 57. Iaste parte Dachiil de sus 69. Pentru ce s'au chemat Munteni 132. Murad Sultan, ficorul lUI Orhan, dobândeşte Udrirul, Filippo­ polis, şi ţara Muntenescă 441. Murad al doile, ficorul lUI Muhammed Sultan Turcilor 441 Musulmas, sau Masalmas, Domnul Serachenilor, tae mâna SfântuluI Ioan Damaschin, pre care marca Precista 1-0 pune la loc 344. Muhammed Prorocul cel mincîunos să naşte, vine de să în­ chină la lraclie înpărat, 326. Muharnmed ficorul lUI Baiezid Sultan stă înpărat 441. Muhammed al doile dobândeşte Ţarigradul de la Constantin Paleolog 246. Mătaniile şi armele lUI Leopold Chesarlul frânge puterea Tur­ cilor, 411. Moagheras fratele lUI Gorda Crăişorulul Unnilor omoară pe frate-său 315. N. Narsitis Hadâmbul, vestit IIatm an irl Jur Iusaininn înpărat 240. Nahta ap� şi ţară 439. Necman Domnul Trivalilor 419. Nemotil cetate ... � .. Nerva stă înpărat şitf�ce pe Traian Iicor de suflet 89, 167, 193. Neron înpărat 164 Spintecă pântecele maică-sa 164; curveşte cu soru-sa, i procî 164. Nestor, Sirbul, carile Iera Hatman la Dunăre, să viclenoşte 387. Vine supt Ţarigrad, apoi fuge la Pazinachl 387. Nichea, cetate în Vithynia 211. Nichita Honiatis Istoric Grec scrie pre larg răzb6ele Româ­ nilor cu inpărăţila Grecilor 432 . . , h _ ,- I 'I� \ .i' , "'; :. [538] 538 SCARA Nichifor Votaniatis să vicleneşte lut Mihail Ducas 387. Prinde pe Mihail şi '1 călugăreşte 387. Aşijdere şi el să.călugăreşte 388. Nichifor Calochyr, ficorul Domnuluî de Crâm 3Q9. Să trimete sol la Svetoslav Domnul Rusilor 369. ' Nichifor Patrichie prinde ·pe înpărătlasa Irin] şi o călugăreşte cu sila 351. Stă înpărat 351-; să -llagă să de dajde pe an Sera­ chenilor 352. Piere cu mulţi al.săi îrrrăsboiul- cu Bolgaril 352. Nichifor Focas înpărat domoleşte pe -. Serachenl 1369. Moare 369. Nicolal Băsărahă, cine au .fosţ? 468. Nicolal Costin, soriitorfu Moldovan, greşeşte socotind precum pre vreme Attili) ţărâle noastre să file rămas pustii' 600 anî 290. Nicolat Papa, Synodul carile făcusă Fotie patriarhul în Ţa­ rigrad de 320 de Episcopi, îl numeşte adunate diavoleseă 354. Nicomidia cetate 211. ' Nicopolis, cetate la Dunăre făcută de Traian marele 157; şi alta cu acesta nume în Greţia 157. Nimfea, sat aproape de Ţarigrad 317. Nimfcle, boaze 158. N ovelo, cetate în Dachia 154, 322. Novrograd, veche cetate Rusască 371. Novogradenil gonesc pe Varlaghl peste Maro baltică 372. Chomă pe Iluric să le fie Domn 372. Nola cetate 164. Nonie Muţian Consul Românesc 161. Norion cetate în Pannonia 31S. Numerian înpărat, şi Carin frate-său 231. o. Ovidie poeticul, trimis la izgnanie la cetate 'I'omos 180. Scrie carte pentru Pont, adecă pentru mare negră 117. Oguziî, nem Tătărăsc, din carii sint Turcit, - carilacmu îripi­ răţăsc 439 Odisis, Cetate în Misia 312. Orbinus Raguzeul, toate neamurile Crivăţului socoteşte să fie din Jidov! 101. ��- . . - 1.- • d ' .. . {. - " j • . ',') .' " . , , .... '. " r > ", I [539] r " I SCARA 539 Orispas, cetate în Dachia 322. Orihovschie, Istoric Leşesc 124. Ostrogotthil tot Gotthl 73; unde au lăcuit? 291. Ooacov cetate; Ozifa sau UZI, cetate tocmită de Românl, şi de Ghenovezt 365. P. Padul apa, pe care stă PadQya 274. Pazinachit, acelaş Picinighl, nern Schythicesc 365 364; unde lă­ cuta? 370; au trăit arnestecaţl cu Români! 380; şi 380; de la Poznania l'eşiţ'f 380; apot unde s'au aşezat? 380. Intâl la Drista , 381. Să închină Mosculuî 381; iară să întorc în Thrachia 378; trec la Machedonia 384. Bat oaste lUI Constantin Monomah 382; apoî biruiţi să aşeză în Moglina 391. Pazinachil Moglinitil, sint cari! astă-zî să chlamă Bosnent 391- Palastolon, cetate la Dunăre 330. Palmatis, cetate în Misia 323. Pangheon, munte în Thrachia 418. Pannonia ţara Ungurtască 356. Hotarâle ei 12. Pannonit 78. Panodachia, care? 66, 83. Dată lăcaş Ungurilor 281. Parvil, nărod 74. Patavie Istoricul, amestecă numele VI ahi lor cu a Bolgarilor ce greşeşte 263. Pata vii nărod 198. PatiJos� aRa Tisa 60.' . ,ir • Pace, numele Besericet, care au făcut Constantin marele în Tarigrad, mal întâI de cât: toate' biserioile 24l. Pevohi, ostrov la gura Dunării '261. Pevchil nărod 212. Peifighiî, nărod 68. Peloponisos Morea 106. Pepneţ cetate Rornânescă în Ardel 474. PericJis Sofistul 176. Persil pradă Asia pănă la Halchidon 332. Să despart în multe stăpânirl 312. �--------- 1 l.'f '; .• (i .,"', :. .. '. \ [540] 540 SCARA .. - ! I , r II . � Pertinax înpărat 204. Mal denainte 'au fost Ocârrnuitortu Da­ chiel 204 moare 204. Peta, Serascherlul lUI Batie pradă Silezia, şi Bohemia 440; mare moarte face în oaste lUI Henr ic 440. Petr' Alexievicl înpăratul Rusilor pre unit puternict cu în vă- - -" ţătura, pre alţil cu sabita îl înpacă 17"6.' Petru şi Asanis frati), Domnii Ylahilor', vin la înpăratul Isachie Anghel 400. Batgrocuriţî cu inimăre să întorc înrrapot 400; incep a îndemna nărodul Vlahilor să râdi:c,e cap 401. Zidesc mare beserică lUI Sf. Dimitrie 401; zic c'au păcăsât Sfântul pe Grecl, şi s'au întors cătră dânşil 401. Petru Vlahul îş pune coronă Inpărătescă, şi îpcalţă ouhote În­ părăteştt de Purpură 402. Cuprinde cetate Presthlava în Misia 402. Şi munţii Cenghit 403; cuprinde şi Tornovul 408. Rămâne singur stăpânitorlu Vlahilor 41â; la soţie pe frate-său Ioan 413; face marf răutăţi înpărăţiil 413. Petru Domnul Bolgarilor, să dezbate de supt înpărătila Răz- săritulut 357. Petru Craîul Unguresc 442. Petru Hatmanul oştilor din Dachia 328. Petron să trimete de la Theofil înpărat Domn Crâmulul 247. Pindul muntele în ţara Grecescă sălăşluit de Românî 157. Pincul, cetate la gura Dunării 154. Pirgonovele, cetate în Dachia 322. Pirgul înnalt, cetate în Dachia 322. Pirineit munţi 211. Picinighiî, nem Schythicesc 365. Acelaş din Slovenl 364. Intră în Bolgaria 381. Au fost lăcuitorl pre la pragurile Niprulul 366. Iară trec Dunăre cu pradă 378. Caută mal' multe la numele Pazi­ nachil, Pietrile cu numele lU1 Traian înpărat aflate în Ardlal şi în Moldova 161. Pius Papa, acelaş Istoricul Eneas Sylvius 116. Plachidia sora IUl Honorie înpărat, cade roabă la Alaric Got­ thul 276. Platon filosoful, ce porunceşte pentru moşie 176 . ------------ d [541] SCARA 541 ... Plinie Istoric Gheograf 63. Plutarh 87. Plotina înpărătesa lUI Traîan 196. Poveste Istorii! eeit de pre urmă, cum trebue ţinută 153, 478· Pogava, cetate Românlască în Ardlal 474. Podgoria Dachii'f 286. Podolia Leşască 145. Podurile, cetate în Dachia zidită de Tralan marele 322. Pocutia Leşască 67, 364. Polane Leşil Sloveneşte 126. De unde au vinit ? 126. IIoAlXyoI Greceşte Leşiî 126. Polovţiî, cu Picinighiî tot un nlam 362. Sint Ieşiţl din Ţimbri 364. Să aşază întâ'f pe lângă Droghicî 366; 'fesă şi din Litvania 362. Graiul lor amestecat cu a Românilor şi cu Rusască şi cu Leşască 444. Polonia, pentru ce şi când s'au numit aşe ? 161, 390. Pomenire minţi'f mal fugare de cât cerb iI 197. Pomponie Melas Gheograf 59. Pontes, cetate în Dachia 155. Ponteserium cetate în Dachia 322. Pontos Evxinus, mare negră 279. Potulasaniî, nărod 67. Pofta omului de ce nu să poate sătura niciodată? 100. Pragurile Dunăril, vez'f Cataracte 330. Predanil nărod 67. . Presthlava, cetate în Misia 402. .1, Pretor1e Istoric, şi Istorita Iul 75, 1'78. Ce socotelii are pentru " nemul Gotthil�r 279; cum strică, şi spurcă cuvintele Ellineştl şi rumele nemurilor 279, 280 .. . Precista, marca miI iI, cu minune l goneşte pe IIagan Domnul Avarilor de supt Ţarigrad 333. Priscus Hatmanul oştilor do peste Dunăre 327. In chip de vâ­ nătoare Întră cu oştile în stăpânire lUI IIagan 328, scoate pe Sela­ venl din Thrachia 327. Priscus şi Comnitie, HatmaniI lUI Mavrichie, bat pe Hagan la malul Dunărif 329. ApOI peste apa 'I'isit, pradă Ghepid ia 329; Iarăşf bat pe Hagan 329. Iernoză în Dachia 329. �-------------------- [542] 542 SCARA I , . r I I I l' r' Ur, ,1 '1 1 II /, , " I I � I I 4 , / I f ;, l I !. � I 1: I iri ..... Pricina, pentru ce Români! din Dachia au trecut în Misia 215. Multe pricinî să pot socoti 215. Priam, ficorul lUI Laomedont, va să 'şi izbândlască asupra Elladenilor 91. Trimete pe Antenor sol la Menelaos, ficorul lUI Agamemnon Domnul Ellade"�ilor 91. . Probozescu-să aceila, cartt tăgăduesc, precum Romanii să fie din Grecil Troadenl 99. . Probus înpărat născut în Sirmium, cetate Dachii'f227; moare 230. Proclus Mathernaticul, cu DgHnzl de aramă în razele Soarelul puse, aprinde corăbiile lUI Vitali an 313. Promotos, Hatman lut Theodosie bate pe Grutunghl 271. ( Prorocie pentru nlamul Vlahilor 401. Prosacul, cetate în Thessalia 415. Protostrator, ce stepănă au fost la înpărăţia Grecilor 412. Prutul apa, greceste Ierasos în Dachia, unde acmu Iaste Mol- dova 65. Ptolernel Gheograf 173. Pusuriî, nărod 74. R. Raba apă 240. Ravarichil, nărod 73. Radagazos, Domnul Gotthilor 266. Năpădeşte în Italia 266, 274. Radul Vodă Negrul, poate să fie fost, carile ş'au dat fata după Milutin Craiul Sirbăsc 482. Rastachenil, nărod 67. Rataohcnil, nărod 68. Rea, fata lUI Numitor 96, 366. Fiind închisă în capişte Vasta- lif, să află. gre 96. Naşte gemeni 96, 366. -Reantine, sate în Italia 165. Revena sau Ravena, cetate 291. Reghion, cetate 276. Remit cetate 275. Remus şi Romulus, Iicoril Rei] şi a Bozulut Mars 97, 99. Remus cade în mâna tâlharilor 98. Remus, şi Romulus pun temeliile cetătif Romit 98. Mută-să soaunul din Alba lunga la Roma 99. "\ ' [543] ...... SCARA 543 fl% I I Renul apa, hotarul Galliel 76. Riţimir omoară pe Anthimie înpăratul Apusulul 291, 292. Rodana şi Rodna 449, 450, 473. Rodostos, cetate; aceştia îl zic Turcit Techir-dagă, adecă mun- tele înpăratulut 415, 432. Ruşit, târg Românesc în Ardel 474. Rubrie Hatman bate pe Sarmaţî 165. Ruric Domnul Novogradiet 327. Să aşeză în Novograd 372; moare 372, 373. Rusil sau Ruşiî, nern Siovenesc 304; încep a se deprinde cu lege C reştinescă 353. Calcă hotarăle inpărăţiil Ţarigradulul 353. Cu toţil vin la Hs. 353. Rusiî, caril sint Moscalil, la istoricii GreceştI să chernă ROSI 353_ Au întrat şi pănă în Ardei 374. Au lăcuit întâl pe la mare bal­ tică 174. Rusij, ce zic să'} ne aflat Dragoş Vodă pe la Sucevă şi pe la Baie, de unde au fost? 325. Rusila, sau ţara Rusască, care acmu Iaste supt Crăiîa Leşescă prin Podolila şi Pocutita, au fost odată supt oblastiîa Crăiil Un­ gureştl 145. Rusocastron, cetate în Thrachia făcută de Ruşl 381, 431. Războlul Între Grecil de Evropa, şi între Grecil Troadenl de la Asia 94_ Roilas, Domnul Schythilor pradă în Thrachia 278.Pilare de fulger 278.' . " Ronta să ;z;ideşte 96. Să rrumeşteînpărătesa cetăţilor l04l Cad� pe mâna Gotthilor 276. Roman Arghir ·înpărat 378. Moare 379. ROman Dioghenis inpărat 384. Cade rob la Sultan Hasan Dom­ nul Turcilor 386. Roman ficorul lul Constantin Porfiroghenit înpărat 368. S'au nu­ mit Roman cel tânăr 368. Scoate Critul din mâna Serachenilor 369. moare 369. Roman Lacapin să face singur A vgust 356. Stă înpărat 356. Să încusoreză cu Petru Domnul Bolgarilor 357; moare 358. �----------------------- II i ,1 [544] 544 SCARA t. l' i " �l' Il. : i � I I : .. :1 I I I '. '1 I I " , . Roman Domnul Halicluluf întră cu Rusiî în Moldova 419. Bate şi pe Ruric Domnul Chiovulut 419. Romanit sint născuţt din Ellint 89, 104. Au luat învăţătura de la Ellinr 87. Stăpânesc lume 9�. Schimba numele Hatmanilor sau a înpăraţilor de pe numele _ţări1�r, ce birula 118. Romaniî cel de Traîan înpărat în" Dachia pUŞI, sint Italilanl ele la Roma 150. Supt Adrian rărnân î� Dachia neclătiţt 152. Supt A vrelian o samă să să fie mutat in Misia 150. 'Istorici), ce pricină dau aceşti! mutărI? 150, 151;' o' samă au rămas tot pe loc 152. Romanii lUI Traîan în Dachia supt Avrelian 134, 150, 152. Acasta să dovedeşte din socotlală �21, 222, 2.23; şi din Isto- r� 225. • Romanii din Misia cu ceştr -din Dachia tot un nem 156. Romanil dezbat Pannonia de la UnI 278. Gonesc pe Sclavunl . de la Dunăre 324. Romaniî din Dachia pe vreme Attilil să trag la munţi, Iară de tot locul pustilu n'au lăsat 288. Pănă la Zenon înpărat tot a­ colo 294. Şi pănă la Justinian Cârnul 319. Romanii elin Dachia n'au primit numele Voloh, carile li'l pu­ sese Bolgariî 305. Macar că vecinii de pen pregtur mal pre urmă aşe fau chemat 305; s'au chemat şi Misit 397. Itomanil:' din Dachia adevărat s'au mutat o dată în Misia 215 de unele Iarăşt curând s'au întors în Dachia 215. CăCI n'au putut cine-va să'I dezrădăcineze din Dachia 361. Au fost din Leg heo­ anele Romanilor, pre carile Traîan li-au aşezat acolo 158. Să. pomenesc în Dachia supt J ustinian 155. Pănă când s'au ţinut în înpărătiîa Ţarigradulul 351. Când Iar s'au lipit de înpărătifa Răz­ săritulut 377. Când au vinit la Creştinătate .... Romanil din Dachia după vinire Bolgarilor s'au făcut Răspu­ blică 350; îş tocmăsc lucrurile cu Carolus marele 350 Cel din Dachia, şi cei din Misia tot un stăpânitorlu au avut 350. Romanul şi Moldovanul în limba Slovenlască, tot un nume au 363. Romanul, târg în Moldova vechiă 471. Lătineşte «Forum Roma­ norum», adecă târgul Romanilor s'au chemat 471. Românii din Moldova, din Muntenia, elin Ardel, şi alalţl sint ." ---------,��----------- d " , : 't' _ . , , , ·1 r ,:',:" , ..: 1.) ); r �J �I. L [545] SCARA 545 din Romani! de la Italia 106, 110. Sint de Tralan înpărat aduşl 106. Oum să chivernisesc acmu CU Turci! 107. Românit din Moldova gătesc zahara prin ţara lor, lUI Oonrad înpăratulul Apusuluî, când au trecut la Asia în potriva Turci­ lor 390. Fost-au tot pre locurile lor, mar denainte de năpada lUI Batie 465. Dau înnapol pe Batie 465, 468. Românil ţin ohiceele Romanilor 464. Limba nu ş'au uitat, nu­ mar ce au stricat-o 464:; sint vechi slujitori Romani 129. Sint născuţl din RomanI 153. In Dachia mai denainte au vinit slujitoril, apoi cetăţenit 160; au trecut şi la Misia 152, 250. In ce vreme li s'au tâmplat acestă trecere 152. Curând Iarăş s'au întors înnapot 470. Românii din Dachia, au apucat şi Misia 152. Iară trec la locu­ rile sale 152. Cel din ţara grecescă rărnân acolo 153; de răul lUI Batie să trag spre Ardel 465. Şi atunco o samă rămân prin cetăţi 467, 470. Şi pre alte Jocurt 470. Românii din Ardel 475; sânt nerneşl de loc 475; cu Domn il SăI o samă s'au întors de acolo Iarăş la locurile sale 47G. Roxolanil, aceiîaşt Rusil 282. s. Sava, apă 267, 278, 328. Sava Mitropolitul Bolgăresc 140, 454. Au fost frate lUI Stefan Crafulul Bolgăresc 140, 454. Să trimete sol la Vladislav Cratul Unguresc 140, 455. Cu minune face, gh6ţă pe ar,�iţă 141. Boteză pe Laslău Craîu 455, 456. . • " '(r .' Sariomatil nărod 75, 76; 79, 198: • .,: .. Salvius Othon, Chesar 165. '- , Saldenil nărod �67, 68. � Saltopirgos, cetate În Misia, de' Tralan înpărat făcută 323. Samoil, Domnul Bolgarilor, moare 375. Sampson culcându-să în poalele Dalidalil, moare 379, 380. Sampson, cetate Românescă în Ardel 474. Sanghivan, Cralul Alanilor 288. Sapor înpăratul Persilor, pune pe Valerian înpărat scăuîaş supt picoare când încalecă 216. Il despoae de pilale, şi '1 omoară 216. Sargheţia, apă în Dachia 83, 189. �----------------- , , . • ,�j �,�, :. J [546] Sardia, Sofia, Triadiţa, tot un nume, scaunul Qrăiir Bolgăreştt 66, 284, 90. Sarniţie, soriitorlu Leit pentru Românii din Dachia, ce bul- gueşte? 124. . Sarmaţia Evropescă, care? 116, 158, 262, 304, 350 . ..; Sarmaţi1 trec Dunăre, şi pradă. l\1isl� 165. Sarolta, muma lUI Stefan Cralulul Unguresc 375. Sasii Ardelenl, când au vin it , pe acel loc 350. ' Sasii Sarmaticl, carii? 350.' " Satul lui Hs ..... Saxon ia să descalecă 275. Saxon it nern Nemtesc 176. Să laudă că să .trag din Mache­ donenl 177. Svevil, nărod 200. Ou Vandalil inpreună cuprind Galia 27G . . Sviticlil, nărod 73. Svetoslav, Iicorul lul Igor, tatăl lUI Vladimir 369. Multe ne­ muri Sloveneştl suppune 372. Numerele lor 372; multe stăpânirf Tătărăştl suppune 372; fiind chemat de Nichifor Focas, vine asupra Bolgarilor 370. Pradă 'I'hrachia 370; moare 378. Sfântul Chyril, cetate în Schythia 323. Sevet-iriul, cetate pe Dunăre în Dachia 204; Iăcută de 'I'ralan 205. Severul înpărat: s'au numit Parthic, Aravic i proci118; zic unii el să fie zidit Turnul Severinulul 204, 205. Severus Ohesar 161. Severus Septimius, înpărat 118. I-au dat Senatul 'I'itul de Par- thic, Aravic, Adiavenic 118, 204; moare 204. Severus înpăratul Apusulul piare 204. Selevchia, cetate 194, 231. Seltis Domnul Pazinachilor 382. Semendre, cetate, scaunul Cralulul Sirbesc, acefaş Sandorovia, şi Sfântul Andreî 321. Seneca, Didascalul lUI Neron inpărat 164. Seraohcnil sau Muharnmedenit încep a să lăţi 316. Iau Ieru­ salimul 335. Incungură Ţarigradul şi '1 bat şopte anl 337. Bat pe Iustinian 3:39. Aplică Carthag ine la Africa 340. Pradă Thra­ chia 352. SCAltA --5 \ l' '1 I I I I I I ' I i . '1 I , , I i 546 "- �'--., - .....-----'"'--'..,..--�-- [547] --��� -------------------------------------�I"� SCARA 547 Seras cetate în 'I'hrachia, Turcit acmu 11 ZlC Sirros 428. Sezem Ovasirn, zic Turcil Sirmiuluf, caută 273. Sermium, cetate şi ţară, Olatul din potri va Beligradulul peste apa Savil 267, 273, 302. Sermo, Domnul Bolgarilor 355. Sehimitra, muma lUI Iliogaval200. Sibirul Tătărârne adevărată 60. Sidalil nărod 281. Sicambria ţară 287. Sichidava, cetate în Misia de Traian făcută 323. Silinghit cu prind Betica 276. Simeon, Domnul Bolgarilor face pace cu Vasilie Machedon 351). Cu cludlasă neauzită pilare 368. Simion şi Misail băsnuitoril caril au blojorit pentru nîarnul Rornânilor, să mustră 137, 138. De unde au luat o basnă pentru un Laslău Cratu Unguresc 144. Sinbesa cetate 164. Singhidon, cetate în Dachia 318. Sinevus, fratele lUI Ruric să aşesă la Belo ozer 372. Sirhiî, nem Slovenesc 304. Cel supuşl inpărăţill, Iară rădică cap 380. Bat pe Constantin Monomah 380. Sirmium cetate în Pannonia, caută Sermium şi 267,273, 302. Sirois înpăratul Persilor 334. Schi pionii seu Sţipionil, Ilatrnanif Iţoma�ilor, trflc cu oştile la Asia, în Syria 101: Unul s'au întitulat Asiatic; Iară alţul African 118. Selavt{nif, �c�înd s'au ivit îrftâ'l spre 'părkile Evropif 324. frrec peste Dachia în Misia 324. O sarnă rărnân şi in Dachia 324. Mal trec şi alţii Dunăre, până la Thrach.i� 333. 'Vin suptînpărăţia Apu- sulul 335. Pradă Bavaria 354. I Scop ia, cetate în Greţia 428. Schythia sau Sţitia, cât să hotărăşte 61. Ce ţărI mal marl cu­ prinde în sine 271, ce Asiatică, şi ce Evropască, unde să hotă­ reşte, şi ce ţări cuprinde 61, 74, 289. Schythia, care Iera supt oblastita înpărăţiil Romanilor 330 Schyithil, vestit şi mare a lumii nărorl 88. Multe părţt a lumiI au ,1 � __ ------------------�------1j [548] 548 SCARA il '. " '1 II! , I I ,., ,: , , cuprins 278. Pradă în Evropa multe ţărI şi agtung şi până la I­ talia 212. Pradă Asia 211. Slavenil, caută Sclavunil. Apucă cetate Umiton �23, de unele a- pOI îl gonesc Romanii 323. Smolenasca ţară 418. Smornis, cetate în Dachia 1"55, Ş'22.· Sozop6lis, cetate în Thrachia 3,88. Sola Apă 240. " Solin, Gheograf 59. Solomon, Cralul Unguresc, bate pe Ghlula hanul Unnilor 146. Prăznuieşte zioa birunţit 147. Face legământ cu Cutec Domnul Unilor 147. Sorahil, Sirbi 354. Sofi înpăratul Persilor 437; rară tocmeşte stricat statul înpără- ţii! lor 437. ' Sofia, Sardica, Sardia, cetate 66, 280. Sofia, sau Sfânta Sofia, Beserică în Ţarigrad, făcută de Iusti­ nian înpărat 314. Stavrichie ficorul lul Nichifor înpărat apucă înpărăţila, ce Se­ natul îndată îl scoate 352. Stanislav Sarniţie, sciitorlu Leşesc 76. Inpotrivnic Românilor 124. Apol Iarăş mărturiseşte că sint din Romant 128. Iarăş să întoarce din cuvânt 128. Să căzneşte să are te, precum Românii sint din Ghetl 129. Apot zice, că sint din Italilanî de la Ghenova 135. Trej socotele a lul fără socotelă pentru nernul Românesc 134. Să dove­ deşte precum n'au ştiut bine limba Lătinescă 152. Greşeşte pentru aşezare ce d'intâl a Gotthilor 261. Greşeşte pentru numele Româ­ nilor din ţara Muntenescă 220 Stefan Vodă, ficorul lUI Bogclan Vodă, nepotul lUI Dragoş Vodă 475. Iesă a doile rând din Ardel 475. Stefan a Gheîzit Craîul Unguresc, să boteză 442. Şi după dân­ su 1 alalt nărod 443. , Stefan Gheograf 170. Stefan Cralu Unguresc} goneşte pe Rus! din Ardel 375. Naştere lul cu minune 375; îl boteză Adalbert Episcopul de Praga 375. La astrucare lul, vin şi Românii din Dachia 379. '. '; � .. (.,. " �.� "t. . , z ,"- 1 ( I I Î: . � ,,1, .' , .' , . l' ', :.:... .; ... �/' ) � I � 1, • .# '. � .. l' -, I L [549] SCARA 549 Stefan, ficorul lUI Milutin Crafuluî Sirbisc, născut din fata Domnulul muntenesc 480. Stă Cralu 481. Stilihon Hatmanul apusulul, bate pe Gotthî şi pe Radagazos Domnul lor omoară 274. Stisipirgos, cetate în Dachia 322. Stravon vechtu Gheograf 59. Streli apă în Ardel 474. Strig, 'apă 474. Stronghilon, cetate în Thrachia 347. Strumiţa cetate în Thrachia 414, 416. Stăpânirile Apusulul să înviteză asupra Turcilor pentru ca să scoaţă Ierusalimul din mâna lor 115. Stăpânire Românilor în Dachia, tocma de la Tralan înpărat să trage 13. Stăpânire Hanilor Crâmeştl 21. Stările sau scaunele de aşezământul Gotthilor 259. Suda ce mare, sat lângă Tarigrad 369. Suleiman Şah, tatăl lUI Erdogul moşul lui Osman, carile au înpărăţit întâi la Turc! 436. Când şi de unde au Ieşit 436; au fost Domn a ţărâI şi a cetăţi}, ce să chema Nahra 439. Din nernul lui Oguz 456. întâl spre părţile Midiel au Ieşit, şi o suppune 438; să înnecă în apa Evfrathulul 439. Susiana, cetate în Dachia de 'I'raîan făcută 322. Sufletul, adecă socotela, putere sufletulul, nu să poate aşeza fără numal în adevăr 139. . '. Sthlaviriiî.caută Sclavunif ; urri! din scriitorl Il-au zis şi Unnf3S3. Săhorul de la Florenţia 364. Rumpe Halna lUI Hs ce necu- sută 353. • , Săcuif, -caută Saxonil din Ardel, şi' 463. Săhastrul Prooratic proroceşte Iul' Isachie Anghel, că.'! vor scoate ochil 409; care s'au şi tâmplat 409. Synodul de la Sardica pomeneşte Episcopiî amânduror Da­ chiilor 250. , , ),' ... , . \ .il , [550] !)!)O SCU�A T. , . .1 , . ' I , I " I I I ' I r � I i j: e Tabla Istorii! vechi de la Vasilic Bulgarocton 'scrisă, în care Romanii să pomenesc Vlah! 376. 'I'avrica Hersonulul, Crâmul 61: 'I'avris, acelaş Tavrica Crâmul 6l. 'I'avr ichif năroc1 68. . Tavrocomos, sat nu departedo Udritu 40-1. Tavros, munte vestit la Asie 250. Talfalil, nărod pe apa Prutului 68. . Taman, cetate la Bogazul Azaculul 365. Tanais, apa Donul 264. . Tanata, cetate în Dachia 155, 322. Tata, Tata, în ce veche limbă ltalienescă să chema Părintele, Tatăl 375. Taxis, Cralul Unguresc la dajde de pe Italia 358. T'ervil nărod ..... 'I'elesis, Domnul Bolgarilor 3-1G. Piere ucis de ar săi 346. 'I'ergovisca, sau Târgovişte, cetate în ţara muntenoscă, tocmită de Românl 365. 'l'etraxidiî, nem Gotthicesc 36l. Tiverie Avgust 79. Merge asupra Dachilor 79, 128. Tiverie Anichie înpărat prin Hatmanul Mavrichie scoate toate cetăţile din mâna Persilor, 326, moare 327. 'I'iliscon, cetate în Misia 323. Timena, cetate în Dachia de Tratan înpăra.t făcută 322. Tirahon tiranul Pazinachilor 381. Tituiui ce ş'au pus Attila 287. 'I'itus Vespazianus Chesar 165. Titus Livius Istoric 120. Tiflis, apa 227. Tyraghetil, nărod 68. Tiras,�apa Nistrul 60. Tomos cetate în mare negră 72, 117, 122. Tordia cetate, sau ţinut Românesc în Ardei 473. .. " . t' _ . ',:::. � " �'. �. " i- '.', ..... ,', . , . .r' f .�'.:' .; ..: /,) �.r 41 • . ., '. • f· ', r [551] SCARA 551 Tornovul, cetate Emulut 412. Totila Domnul Gotthilor dobândeşte Roma 316. Totrus, ţănut Românesc în Ardel 474. Traian înpărat 81, 123. Să rădică asupra Dachilor 81. Groznic războlu are cu dânşil, 81. Face pace cu Decheval Domnul 10l 82. Să întituloză Dăţanul 82; Iară să rădică asupra Dachilor 82. Zideşte pod de petră peste Dunăre 83. Pentru ce au făcut acel pod? 83. S'au numit şi Parthic 118. Bate pe Dachl, şi să întoarce la Roma 118. Lasă o sarnă de slujitorl în Dachia pentru pază 129. Aduce oamenl de toată stepena de la Roma, şi'I aşază în Da­ ahia în lăcuire vecnică 106. Pentru ce t-au aşezat acolo? 106. Anul descălecăril Dachiil eu Români 106, 153, 221, 222. Traian, săditorrul Românilor din Dachia 160. Trece peste Da­ chia la Don 190. Tocmeşte stricata înpărăţiîa Romanilor 194. Păzitorlu dreptăţii 186. Dachilor în loc de han] le arată arme 186. Războlul lUI cu Dachiî cel dintâl, al doile şi al triile 81,' 82. Trece la Asia în potriva Armenilor, îl su ppune. HlO. Pune hotarâle În­ părăţiil apa 'l'igruluî 190. Suppune pe Partht 191. Merge la mare roşie, 194; îl dă senatul Titul de Parthic, şi Prebunul 191. 'I'ralan opreşte a omorâ pe Creştini pentru lege 194. Insă le opreşte adunârile 194; săzdaniile lUI, carile au făcut 194. Tralan moare în Syria 190, 195. Vredniciile, biruinţele şi vilaţa 195. Face pe Adrian ficor de suflet, şi urrnătorfu la îrnpă­ răţie. Sufletul lUI scos din Iad 190. Transalpina ţara Muntenescă 132. Transylvania, Ardelul 60; a-u fostco mal din dos a Dâohiel parte 147. Trecutele lucrurl 'pot fi icoană 'celor viitoare' 1-75. J Triadita, Sardica, Sofia: tot una 00, 280. Trolanul, car ile trece prin Moldova, de cine să fie făcut? 192. Troadenil, şi Elladenil între alalţî Greci mal vestiţi 90. Să gă- tesc şi fac groznic războfu pentru ca să nu de pe Eleni 92. Troadeniî mărturisesc, precum Romani! sint strănepoţit lor 102. Turinghia să descalecă 277, 285. Turcul câtă lume stăpâneşte 19. Putere lUI 20, 21, 22, 106. h _ l , J,'! ': , .. :; '. \ [552] .' 552 SCARA ',. , I i! I I Turnus, Domnul Rutulilor merge cu oaste în potriva lUI Eni- ,. as 95, 96. Turcit ce înpărăţil, Crăil, Domnii au suppus 10�, 183. Vin la Iraclie înpărat în slujbă 333. ,. Turcit alt nern de Varvarl sint, Iară nu ceşte ce acmu ţin Ţarigradul 387. Cel adevăraţi, -carir�sint?·387. Apucă cetate So­ -zopolis 388. Caril ţin Ţarigradul, pe nem sint? 387. Tătarâî de la Don, pradă pănă 1,11. Grecia 223. Răzbăsc pănă la Italia 227; pradă pănă la Vizantia 211. Trec Bogazul supt Vizan­ tia, şi pradă Halchidonul, Nicornidia, şi alte ţări la Asia 211. Tătărâme sau ţara Tătărască ce veche, caro? 285. Ce mare care? 436. Ce Evropască care? 2�5. • Târgul lUI Tralan în Roma 10�. u. Uzil, nărod Tătărăsc 70. Pradă în Thrachia, bat oaste în pără tescă, şi răzbat pănă la Greţia 283. Ulisopolis, cetate 318. Ulmiton, cetate în Dachia 323. Apucată de Sclavunt, apoi gon iţr de acolo 323. Ulmiton, cetate în Schythia 155. De Iustinian făcută 155. Ulpiana, cetate în Misia de Traian facută, şi alta cu acestaş nume în Ardel 157. Ulpiatraîana, caută Ulpiana 83, 261, 474. Unght şi Mogolî năroade 61. Ungaria, ţara Ungurescă 61. De Unnl descălecată, Crăifa el când au căzut 281. Ungrovlahia, ţara Muntenescă, 'i-au zis Grecii 306, 308. Unguri'i nern Schythicesc, şi limbă Schythicescă au. Stăpânire lor cât s'au Întins 106; s'au chemat şi Turcl 131. Cari! încă nu să botezasă 371; apucă o parte din Dachia ;463. Unguriî din Panonia întră în Italia 356. Unghe Leului, ee însămneză ? 88. Uniil trec Bogazul Chimeric, şi gonesc pe Gotthi 262. Stăpâ- ���" r�- .......... � [553] SCARA 553 nesc locurile Gotthilor peste Nistru şi peste Nipru 262. Intră în Pannonia 278, 285. Apucă şi elin Dachia o parte 279; Mal vrăj­ maş de cât Gotthil 273. Pănă unde s'au întins 278. Cehotare au cuprins 283. Pradă Dalmatia 283. Unii, ce să chema CoturgutI, îl mută Iustinian în Thrachia 310· Unnil, ce să chema Sthlavinl, pradă Thrachia pănă supt Ţa- rigrad 316. ' Unnil, ce să chema şi Unguri, şi Turcl sau Turchf 282. Ureche Vornicul scriitorîu Moldovan 114. Basna lUI pentru Herhul ţărâl 137, 138. F. Favsta, fata lUI Maximian înpărat să mărită după Constantin marele �33, 247. Favstus păstorlul, află în pădure pe pruncil Remus şi Ro- mulus 98. Familia Flachilor să scrie 1HI, 120, 121, 122. Faptele în ce chip pot arăta fiinţa Jucrulul.J .. Faraon cel nou, cine Iaste ? 170. Fasis, apă la Asia 227. Au fost mal denainte hotar Între Asia şi Evropa 227. Federat, ce va să zică ? .... .1 Foleatina, lacul- 211. , , Pilomiris.i Domnul Gotthilor- 73. �ă coboară de la Scandia la Meotida 73. �, Filon, Jidovul; scrte în limba Ellinescă ,300. . ,» J Finichil au luat slovele' de la Ilaldel 58. Fines, cetate Românescă în Ardei 474. Ficorit lUI Ginghiz Han, suppun Asia, în Evropa Moscul, Lit­ fania, Polonia 437. Pradă ţara nemţască 437. Să aşeză în Crâm 437· Fievif, nărod 68. Filip Arapul inpărat 207, Dintre înpăraţit Romanilor întâi el s'au botezat 208. Filipp, fratele lUI Henric stă la inpăraţifa apusuluî 411 Dă agtu- , �_. ----------�� [554] , I 554 SCARA I ,1 .. II i" ' ' '1 : I 'lI, il • ! l' I :) r r t' j \ • L t' torîu lUI Isachie orbulut în potriva lUI Alexie Anghel, carile s'au , poreclit Comnenos 420. Fîlippic apucă înpărăţifa 343. 1 să scot ochiî .343. Filippopolis, cetate în Thrachia 406. ' Flac, Hatmanul Romanilor 72. Au avut războiu cu Ghetil în Misia, iar nu cu Dachit 118. : Flacus Greţin, Senator Roman 122: Flachia cu năpaste să pune numele Dachiel 301. Auest nume cine 'l-an scornit? 113. ' Flachia, fata lUI Dioclitian, măritată după Ocârrnuitorlul Da chiil 231. Flachil, tril sânt, pentru carii zic, că unul, dintr'ânşiî să fie vinit asupra Ghetilor, şi să'I n.e biruit 124 .• . la. Juzighil nărod 6G, 82. lan Zamol'schie scriitorlu L6h 113., , • I i Iaropolc, ficorul Iul Sveto�lav .. Stâpâneşte Chisvul, ... să f�e luat femee o fată- de Grec călugăriţă, ele la eare Olga aude lege creş- tinesoă, .... ucide PJl frate-său Oleg. • lu. Iugor Domnul Chiovulul, bărbatul Olgăt, merge cu corăbiile asupra Ţarigradulur 357. ApOI loveşte la Asia şi pradă Pontul 367. Iulia, fata lui Avgust Chesar 117. Desfrănările el 117. Iulie Chesar, caută Iulie. Iulie Nepos, înpărat 292. Goneşte pe Olicherie din înpărăţia Apusulul 292,293. --- - .-- . Ib----------------- ) , .. '- i [560] 560 SCARA x. ,., , .. , . XanthiJ, nărorl 74. Xenofos Doftorul 164. Xenofont, istoricul clevetit-173 ...... Xerolofos, mnnte în Tarig:rad.:3fi8. In. " r " I I [ l: 1: , , , I � , Inpăraţil Ţarigradulul desfrănaţl în desfătărI 270. Inpărăţiile cele vechl, care după care au urmat, şi pentru ce aşe s'au mutat 170. Inpărătila Turcescă când s'au, început? 436. Inpărăţila ApusuluI să desparte de la înpărăţita Răzsăritulur 241. Inţelepţit lumii carii, şi neruşinare lor 171. G. Oinghiz Hanul Tătărăsc 436. Când au Ieşit într'aceste părţi? 436. De unde au Ieşit? 436. Intră În Persia 436. Apucă cetate Belhul, ţara Ilorasan 436. lnparte monarhia lumii ficori lor 437; moare 437. .., 1) __ ��:�;�+fi***I'�i··.·iiliiilillilll�""""""""II"""""".si '. .", , . :t' _ .... , , -, . .:. { .: ... '. [561] INDICE GENERAL A. ·( Ababa Alaua, mama lui Macsimin Thracul. 206. Alun este chemat craiii al Ungariei după goni rea lui Petăr. 380, 442. A bazallle fac parte din Schythia. 60 Ac domnul Unilor, năvălesce In Un­ garia cu Unii, Comanii, Amaxovii şi Ruşiî. E omorât de Ladislav. 149. Aca{lemia din Berolin de mai multe ori a cerut de la Români desluşiri despre începutul lor. 179. AcathistuJ, rugăciune zisă când Ţ'ari­ gradul era înconjurat. 333. Ac H1ac={rlah-alb, trebue să fi fost alţi Vlahi, deo;ebiţi de Vlah negru. 307. Menghil, munţi s'âu Emil. P,ână' aci apucaseră VlahiI. 398. Acfiliia. Zonoras spune cum a fost omorît Constantin şi cum Con­ stans îl aruncă în apa Alsa lângă Acfilia. 248. Lângă ea se opresce Atila. 289. Aefisgran. Carolus merge către el, de aci el plecă la Bononia şi apoi se în t6rce iar la el. 350 Aclutia a fost dată Iuf Constans de Constantin cel mare. 246. Acltillaea, Vegi Ahdiia, A{lacfus (la ape) cetate zidită de Tra­ ian. 322. Adalbert episcopul de Praga a bote­ zat pe fiul lui Gheiza, Ştefan. 375. Adam. Ce a fost în anul 4314 de Ia Adam. 94. De la el până la venirea lui Dragoş Vodă in Moldova, Ne­ culai Costin pune 6867.290. Hroni­ eul rusesc la anul de la Adam 6551 scrie'despre 'vl�p.imir. 380. Ce a fost in 'anii 6821 şi 6867 de la Âdam. 4S3 A{l aquas, Ve<;li A dac/as. ,Adiawuie l'au numit pe Sever după ce a biruit pe AdiaV'eniţI. 118, 204. AiUal'elliţn sînt biruiţi de către Sever, el a fost numit Adiavenic. 118 Adina, cetăţue zidită de Justinian. R23. Adrian. Nu se sfiesce a micşora me­ ritele lui Traian. 15. Clavdie Pto­ lemeii a fost pe la împărăţia lui 59. Sarniţie dice că el a întors în Italia, coloniile aduse de Traian în Dachiia. 134, 151. Nu el, ci Au- 36 Ik __ --------�t--------- 1 , l't ': . � ' , [562] lui Attila. 284. Toţi soţii împeratu­ lui R6mului, pun pe Aetie, hat­ man al oştilor strînse în contra lui Attila. El s'a născut în cetate • 'Dorostola. 288. Birueşte împreună cu Thorismund pe Attila, la ceta­ ..... tea -Avreliî. 288. Âfricn. Până în pustiurile ei se întin­ .deau hotarele împărăţiei romane. , ·'14. Africa, «cu' a Romii pururâ răv­ nit6re Carthaghinâ», au simţit o rană ce au rămas nevindecată. 20. Nemnrile din Schythia au fost şi prin Europa �i prin Asia şi prin Africa. 58. Până în t:a a pătruns • Alexandru cel Mare. 88. Ellinii au stat şi 'n ea. 88 De la ea, s'a nu­ mit Scipio, Africanul. 118. Romanii avu războiii cu Anibal. 120. Turcii stăpânesc în ea. 170. «Ciudată, sau de lucruri ciudate scoţîtoare Africa » , 171. Până aci au pătruns Varvarii. 174. Până la Africa s'au găsit robii luaţi de la Leşi şi de la Ruşi, de Tătari. 175. Sub Traian, părţile despre Africa erau liniscite 190. La ea se duce Maximian. 232. Africa de la Sirte până la Chirine făcea parte din imperiul .roman. 242 Ea era euprinsă în crăiia Ita­ liei şi coprindea 5 provincii. 242. A fost dată lui Constans de Con­ stantin cel Mare. 246, 248. Zonaras. spune că Constantin o cere lui Constans. 318. Şi din ea vin repre­ sentanţi la sinodul de la Sardica. 250. E prădată de Mabrei pe tim­ pul lui Valentinian. 254. Supusă de Gotthii formeză împreună cu Ga­ liu şi Ispania împărăţia Visegotthi­ lor. 266. Gotthii au trecut Dunărea mai sus de Dachia când au venit în ea. 273. Alaric voia să trâcă în INDICE GENERAL relian a mutat coloniile lui Tra- \ ian. 131. Urrneză după Traian. 151, 154. Sarniţie îl lasă şi se apucă de- . Aurelian. 152. A dat Parţilor Ar­ menia, Asiria şi Mesopotamia şi. ar fi părăsit şi Dachiia dacă nu s'ar fi temut să nu piardă mii. de cetăţeni Romani ce trăiau acolo . 154, 196, 197, 198. Evtropie afirmă acest lucru. 154. Este adoptat de. Traian. 195. Vine la împărăţie prin mijlocirea împărătesei Plotina. 191). �fută hotarul împărăţiei la apa Ti­ grului. 197. Ridică 6ste contra var­ varilor, vrend să trecă Dunărea .. călărimea Patavilor a trecut'o în­ not, Varvarii s'au înspăimântat şi s'au supus. Xifilin spune că el a avut un cal de la Nipru din care causă l'a numit Nipru, ceea ce pro­ bează că nu numai Dachia ei şi la Nipru stăpâneaii RomaniI. M6re la anul 138 d. hs. 199. El a stri­ cat podul de peste Dunăre ca să nu năvălescă Varvarif, spun Dion şi Evtropie. 280. Adriunopolis. In 1704 Cantemir ve­ nind de aci pe la Galaţi i se dă o monedă de la Constans de cătră Teodor1 Părcălabul. 248. Hatma­ nul Ioan goneşte pe Slavon! până aici, unde se dă o bătălie în care Slavonii sunt învinşi. 317. Satul Tavrocom e în apropiere de Adria­ nopolis. 404. Ioan Alexie apucă în­ tre alte cetăţi şi Adrianopolis. 432 Adie, comandantul Romanilor în lup­ ta de la Tolosa, contra Unilor şi Vandalilor, pe timpul lui Teodosie cel tânăr. Era din nemul Valahilor zice Sarniţie. 133. Chiamă pe Hunil contra tiranului Ion. 278. Valenti­ nian îl chiamă din Galia de frica 562 '1 (o I i r: Il . . { " [563] ,.,-- INDICE GENERAL 563 ea însă a murit. 276. Fusese apu­ cată de Vandali, pe vremea lui Attila. 287. In părţile el, pe vre­ mea lui Anthimie împăratul, se po­ menesc biruinţele lui Gherseric domnul Vandalilor asupra hatma­ nilor lui Leon. 291. In ea dobân­ deşte victorii Justinian, prin hat­ manul Velisarie. 314. Spre ea îşi îndrepteză Justinian oştile. 316. Gu­ vernatorul el era IracIie cel bă­ trân. 332. Serachenii au luat Car­ tagina din Africa. 340. Familia Ale­ osmanilor stăpâneşte împărăţii în Asia, Africa şi Evropa. 438. Africallul. Numire dată unuia din Sci­ pionI. 101, 118. Emilian, Hatmanul Lighionelor din Misiia era de neam African. 209. ACrodita. Bozul iei, Paravat îl pune in locul Bisericilor. 252. Afrodjthi�, iei i se închinau ElliniI. 89. Agalmate sunt chipurile săpate pe care le ridică senatul când primeşte falşa veste, că Domiţian este bi­ ruitor. 166. Agamemlloll, fratele luî Menelaos. 91. Cel mai de frunte conducător al Ellinilor. 93. In capul Grecilor din Evropa, trece în Asia, la anui 1194 a. Chr: şi 43.1.4 de la Adam. 9..1. Agnrcllul a îrfiblândit pe Bulgari, SirbI şi alţl barbari ce îngroziseră «Evropa». 20:� . '! Agathol)Olis. Spre el alerga Isachie Anghel, ca să opriască năvălirile I Tătarilor şi Vlahilor. 406. . lgathopolitull, câmp, în care Isachie Anghel aşază tabăra contra lui Asan. 404. Aguthus scriitor, în cartea 4, List. 132, vorbesce de Iezdegherd impăratul Perşilor. 275. AgesilllU. Vedf Aghisilau. Aghisilau este osândit de Iosif Iu­ deul. 173. Agricola. Ce scrie «Taţitus. în viaţa AgricoleI. 73 Ahilia, o altă numire a ChilieI. 365. Ahilevs, 19. a biruit în pustiile Schy­ thiiî. 88. Conducător al Grecilor din Evropa în răsboiul Troian 93; era fericit de Alexandru Machedon, că a avut pe amir să-I cânte fap­ tele. 171. Allillis Hadămbii. ţinea împăraţia Eghi­ petului împreună cu Pathin şi din porunca luf a fost omorît Pom­ peI. 163. Aiaxi Doerenul, conducător al Gre­ cilor din Evropa, în rezboiul Troian. 93 Aiuxi 'l'elameneuul, conducător al Gre­ cilor din Evropa, în res boiul Troian. 93. Alaidllin. Ve <;lI Alaindin. Alaindill, domnul Turcilor. Războiul luf cu Lascaris. 433. Asupra lui vine Suleiman Şah. ScaunulluI era la Ico­ nie. 439. Auzind de putereaTătarilor, socoteşte să facă pace cu iei. 439. Tri­ mite omeni la Erdogrfl şi acesta se fact pr'ietea cu' Alaindin, şi intră în slujba luî Alafndin. 440 ... Ţara lui, e scăpată de tălhărimea tătărăscă de cătreErdogril.Alaidjn face seraschi­ el' pe Erdogril, Alaidin după martea I luI Erdogril, face seraschier pe Osman, care fereşte ţara de ne­ prietinî şi alătură împărăţiei lUI Alaidin, multe cetăţî greceşti. 440 . Mare la 1300 d. Hs., sau 699, anul HigiretuluI. II urmeză Osman. 440. Alullil, după Dion, la răsăritul MăreI Negre. 61. Idem. 63. Socotiţi ca GoţI de Procopie şi ca viteji de Dionysie. [564] 564 INDICE GENERAL , . 1 76. Pleacă cu Vandaliî de la Meotis la Rîm. 76. au fost bătuţi de An­ tonie Pius, 199. Ei sint luaţi cu Van­ dalii zice Procopie. 269, 275. Socrat spune că în armata lut Teodosie să fi fost câte-va pâlcuri de Alani. 272. Ei au coprins Luzitania în ace­ laşi an cu năvălirea lu' Alaric în Italia, spun Idatie şi Isidor. 276. Pc vremea lui Attila, aveau crai pe Sarghiban. Ei se unesc cu Roma­ nii in contra lui Attila. 288. Eşind din Italia, Attila năvăleşte asupra lor, dar e bătut de Alani, cu ajuto­ rul lui Thorismund, Domnul Got­ thilor. 289 Alara apa, dă in Visara, aci strânge oştile Carolus Marele. 350. Alal'ic Domn al Gotthilor din familia Balthică, năvăleşte în Greţia şi apoi din porunca lui Stilihon, voevodul lui Honorie, trece şi el în Italia, apoi supuind Galia, Ispania şi Africa în­ temeiază împărăţia Visegotthilor şi a ţinut până în timpul lui Justinian care i-a stârpit de acolo. 266. In ar­ mata lui Theodosie era câte-va pol­ curi de Goţi subt Alaric. 272. Nă­ vălesce asupra apusului, prădeză Dalmatia, Panonia, trece apa Pa­ dul, încongioră pe Honorie in ce­ tatea Asta. 273. Este bătut de Sti­ lihon şi se retrage în !liria. 274 La 405 Alaric intră în Spania. 275: Patavie zice că Alaric a prădat cât­ va timp în Greţia şi Epir, apoi cu voia lui Stilihon pătrunde în Ita­ lia, pentru care lucru Honorie 0- moră pe Stilihon. Honorip voeşte să facă pace cu el, însă Alaric îi pune condiţiuni ca el şi cu ai săi să fie primit în Italia. Alaric in con­ j6ră Roma şi în timp de 3 zile o ' . . t' ..., prădeză, dând ordin la soldaţi ca toţi câţi vor fi în biserica Sfinţi­ '. 161' Apostoli! Petru şi Pavel, de i�i. să nu se atingă; el robeşte pe , flachidia, sora lui Honorie şi o dă de nevustă cumnatulul seu Atha- - Ult}l; dupa 3 zile plecă la Reghion, lă-sând Roma pustie, voind să trecă la Si chilia şi Afri.ca unde a murit. 276: El năvăleşte în Italia în ace­ la�I timp (anul 411) în care Van­ dalii şi Svevii au coprins Galia; Alanii, Luzitania: Silinghii, Betica, spun Idatie şi Isidor. 276. Fiul lui Evarie, domnul . '01 �, :'-', [586] 586 IND!CE GENERAT. J I 1. " ,- I,! 1 ' j I Austria. 450. Unii spun, că ar fi murit în răsboiul cu Frederic. Bon­ fin cu Dubravie spun, că s'ar fi Întors cu Tătarii la locul seu. 451. Omorîrea lui de către Ladislav e minciună. 452, 454. Hronicul Rusesc spune, că pe vremea intrărei lui în Ungarla, era crai Vladislav. 405. La 6756, după ce prădeză Moscul şi ţara Leşască, intră în Ungaria' 456. Prădeză până la Varad, unde era Vladislav. 456. Batie ar fi robit pe sora lui Vladislav. Ajungându-l Ladislav, îl omoră cu toporul tri­ mes de cer. 457. 'I'otă lupta lui cu Ladişlav, ar fi numai o poveste. 458. Biruinţele lui sunt lăsate la o parte de istorici UngurI. 458. Cu Cruţiaţiî se ajută Bela contra Du­ celui de Austria, iar nu contra luI Batie.458. După prada luI Românii ies din ascunzătorIle 101'.459. Ţerile rornânescî, după prada lui. 461, 462, 46il. Marin scrie că pe vremea când a venit Batie cu Tătari, şi numai Vlahiî adecă Românii cu Săcuiii i-au pus pedică. 19, 465. Românii din Moldova şi Muntenia au pa­ rasit odată câmpii şi au trecut în munţi şi de aci să fi oprit năvala lui Batie, şi l-aii oprit întâia oră sa intre în ArdeI la anul 1236. Nă­ vala lui s'a întâmplat pe timpul vre-unui nepot a lui Ion Vod Ale­ xie, adică Dragoş Vodă şi Radul Vodă. 465. De frica lui Românii, cari împinşi de BulgarI trec Du­ nărea, se aşeză în Ardeal. 466. Pe locurile carI sunt acum ale Mol­ doviî, de peste Prut până la Ni­ stru şi de peste Nistru până la Buh şi până la Nipru în urma lui Batie a rămas locuitori Tătari ce le dice Coman'i, aceştia sunt acum 'I'ătarâî care se �chiamă Coban'i. 466. Năpada lui Batie se întâmplă . odată cu trecerea Românilor în Ardeal. 466. Pe vremea lui o sâmă de Român'i au rămas în cetăţile de pe .malurile Dunarii până în Marea-Negră şi acesta s'a întâm­ plat cu 16 ani înainte de năpada lui. 467. Locuitorii Basarabiei pe timpul năpădit luî s'a tras spre Severin şi Olt câţi nu au încăput prin cetăţi. 468. Pe timpul năpă­ Q.ii lui scaunul stăpânitorilor ace­ lor Români ert Cetatea Albă. 469 • O samă de Români şi înainte şi după năpada lui au remas pe lo­ curile lor. 470. Pe vremea năpădit lui Românii s'au retras spre munţi. 471. Inainte de Batie, Românii aduşi de Traian sunt scoşi de Gepizi. 473. Pe vremea lui Românii s'ar fi aşe­ dat în Ardel sau cu Domnul lor Ioan Alexie sau cu un fiu al ace­ stuia Bogdan. 474. După năvala lui. 478. 28 ani după întorcerea lui ar fi descălecat Dragoş Vodă şi Radul Vodă. 479. 28 ani după prada lui în ţara Românilor a fost domn cu domnie aşedată. 482. După prada lui vor fi rămas acei stăpânitorr ai Românilor. 482. Batorh, de la Unguri se trag. 25. Batorian, lângă apa Hrişului. Aci La­ dislav a ridicat o biserică, dice Bonfin. 149. Bararlu este prădată de Sclavoni în timpul lui Vasilie Machedon. 354. Basllia, In soborul de aeia, a fost Eneas Silvius referendar. 115. Bănese. Despre titlul bănesc al Bas­ sarabescilor. 468. Băsărablf, VeQ.î Btieârtibeecii. 470. I f 1 I J �--_.��--------j : ..... - . Ii . '). 1 ! � i. : " �'� i ,� ',', .: ,', . . , ·1 .T' t ,:,,' 0, .... /.) �,I j, 1, .# � e > ', I [587] 587 INDICE GENERAL -------------------------- AndreI al II-lea. 145, 443. Pe vre­ mea lui a intrat Batie în Ungaria. Bela fiind biruit, fuge şi stă 4 ani în Austria, spune Bonfin. 145. 443. 446 El a creştinat o parte din Co­ maniî din Podolia şi 'i-a aşedat peste Tisa. 145. Urmeză tatălui seu. 446. Avea 5 anî de domnie spune Bonfin, când năvălesc Tă­ tarii în Ungaria. 449. Palatinul lui care păzea la Rodna, e bătut de Batie. 450. Cere ajutor de la Cra­ iul Franţuzesc, Inglizesc şi de la Frederic al 2-lea. 450. Fiind lăsat şi de al săl, îşî trimite crăiasa în Austria, se luptă cu Batie, e bi­ ruit şi fuge în Austria, unde Du­ cele îl jefueşte. De aci fuge la ostrovele MăreI Adriatice, zice A­ vram Bacşaî, 450. Bela audind că Tătariî au plecat, se întorce în Un­ garia. Ducele de Austria nu vrea să-I lase. El cu un ajutor trimis de împăratul Frederic şi cu Cru­ ţiaţiI intră cu sila în Austria. Omoră pe Ducul de Austria. 451. Dă multe sate cruciaţilor, spune Avram Bac­ şai, 452. Diploma lui este: Crai al Ungariei, Dalmaţieî, Croaţiei, Ra­ 'fuiF, .�lirbjmiif şi G�liţiii, adică a . " Vlahi�i,' A ctnit 37 an,i.. E îngro­ pat 4.a Strigon. Cu el se sfîrşescc luptel� şi năvălirile lui Batie. 452. Invingerea lui, e lăsată la o parte de isoricii Unguri. 458. El opresce cu sila pe Români în Ardel. 466. Intorcându-se în Ardeal după in­ vazia luî Batie opresce pe lângă cavaleriI de la Rhodos şi pe Ro­ ruânl în Ardeal. 472. El a dat Ro­ mânilor moşii. 473. De frica Tă­ tarilor fugise până în Dalmatia. 478. BlIsărăbeşt.il din Basarabia au trecut la Olt. 20. BăssărăbesciI la Olt. 468. Băsărăbescil erau locuitori la Olt înainte de venirea luî Radu Ne­ gru în Muntenia. 469. Hronicul Muntenesc şi Băsărăbescii. 470. De­ spre nărodul ce s'ar fi numit Bă­ sărabî, 470. Bărladuluf. In apa lui s'au înecat mulţi BaeziţI. 22. Gură, se mai chiamă o despărţitură a Sirâtu­ lui. 248. Bebrlae, Loc unde s'a bătut Salvie Otho cu Vitelie din care luptă Vi­ telie iasă învingător. 165. Beeiul. Aci au fost bătuţi GhermaniI. 20. Beciul sau Vienna sau Vende­ bona cetate bătută de Marco A vrilie, tot aicf a murit el la anul 180 fiind otrăvit de fiul seu Commod în unire cu doctorii. 201. 203. Belo ozer (iezerul alb). Aci s'a aşe­ gat Sinevus. 372. Bela fratele luî Andrias, craiul un­ guresc, pe care îl gonesce învin­ gându-l; după mortea fiului seu dă crăiea de bună voe vărului seă Solomon. 383. Fiul Iuî se scolă con- tra luî Solomon pe care îl scote. 387. Se pomenesce de Bela' Crai în ţara Ungureseă. 391. Feciorul seu este Gheisa Marele. 442. Ase-" menea Ladislav. -142. � • I i Bela al 2-1ell, orbul, feciorul luî Alum, crai unguresc la 1136,' 442. La- Il dislav al II-lea e feciorul luî. 442. f Bela 3-a, crai unguresc la 1176, fe­ ciorul lui Stefan 3-a. 443. Avea fe­ cior pe Emeric. 4-13. Feciorul seu era Andreas al 2-lea. 445. Dă pe fiică-sa Maria, lul Isachie Anghel. 443. Bela 4-11, cral unguresc, feciorul lul Ik ____ [588] , L' I 588 INDICE GENERAL . . - __ --"---. ---- , . ,. I ,,11 .. I! I � Belarina, cardinal, a scris viaţa lut Eneas Silvius. 115. Bele, cetate în care s'au aşedat Ro- ­ mâniî. 474. Belh, cetate vestită, în Horasan, pe care o cuprinde Genghiz. 436. Bellgrad, cetate, smulsă de Nemţi­ din mâna Turcilor. 176. In fata ei peste Dunăre este cetatea Sirmium 267, 272, 273. Cetatea Sirmion din Pannonia era împotriva lui. 302· Hellng, Cetate în care s'au aşegat Românii. 474. Bellsariă, Vedf Velizarie. Benlt. Cetate în Ardeal. 474. Bergnman. Iacov Filip de la Berga- '. man. 115. Ilerni» aci voese să se aşeze Bul­ garlî. 336. Berolin. Aci era o Academie de sci­ inţe, care cere luî Cantemir să facă istoria Moldovei şi Moldovenilor. 179. Besil de la ei s'a dat numele Basa­ rabieI, el au locuit odată Thrachia. 4C>8. Betica a coprins Silinghi'i în acelaşî an în care năvălesce Alaric în Ita­ lia spun Idatie şi Isidor. 276. Bla. Aci more Hadrian. 199. Uibliile. Sfânta istorie a bibliilor se credc a fi isvodită de Dumnedeii 171. Bihllothlea făcută de Traian la Roma. 194. Biciul luI Dumnăzăă s'a iscălit Attila , în scrisorea către Valentinian. 287. Bllsehie zice că Pecinegii şi Polovţiî au eşit din Ţimbri şi Gothi din Litfanie. 362. Dice că Pecinezi şi Polvţi după ce au eşit din Litfa­ nia s'au aşezat la Vosforul Ohime­ ric. 364, il65. Biserica a început a se despărţi la Ia anul 800. 351. Biserica Apusului se desparte de biserica răsărituluî. 355. Bytllinia. VegI Vithinia. Blaclda melani (B1.aXLa ţu).av'1) adica �lahia.negră numire dată Munte­ ,hiel. 474. Blahf numiaii scriitorii Greci pe Vlahl, , 8-chimbând litera V în B, gice Sar­ niţie. 131. Boarul. In Letopiseţe e scris, că marca Moldovei ar fi făcută după un Boar, care împreună C11 căţeua Molda, s'ar fi înecat in/apa Moldoveî. 155. Jloazll. Numitor silesce pe Rea să se sfinţescă Boazii ce-I dice . Vorbesce despre scris0rea lui Attila către Valenti­ nian împăratul. 288. Numesce Er­ nac pe fiul cel mai mic al lui Attila. 289. Spune, că Moldovenil singuri 'şi au dat acest nume, şi ţării lor, Moldova. 306. In el se găsesc multe cetăţi numărare, din cele făcute de Traian. 323. El dice, că o parte din Dachia, care între Nistru, Prut şi Dunăre se coprinde, se numesce Moldavia, iar cea mai pre lângă Dunăre Montana şi că din Romani, se trag, au trăit între Varvarii, însă ca să îl scoţă nu aii putut. 346. Spune despre Carolus Marele şi de ltrp;a };(ii cU; Gothoîred domnul Dai­ ler, despre cSrerea de ,Pl1ce a Dai- 10r,Leşilor şi Boemilor', despre trecerea lui prin Dachia, despre mutarea Başitor îI)'Ardel şi Pano- 1 nia. 349. Dice, că Ruşii alt intrat in Ardel la anul 1002. 374. Dice, că i s'a arătat în vis Saroltei muma lui Ştefan craiul unguresc, proto­ martyrul St. Stefan. 375. Dice, că Stefan ar fi fost de origine rornîn. 375. Dice, că St. Stefan, craiul un­ guresc, more in anul 1034. 379.l)ice, că la 1064 Solomon craiul ungu- � .. ------------------------ 1 , J...! .) , , '. [592] 592 INDICE GENERAL II " , , " resc să fi supus Muntenia. 383. Vorbesce despre răsboele Grecilor cu FrânciI. 398. Spune, că Vialiii_ find rugaţI de GrecI, scapă Udriul din înconjurarea Latinilor. 399. El spune, că VlahiI se trăgeau din RomanI. 423. Bonfin spune, că La­ tinii alt venit ca neprietenL 424. La el se află despre craii ungu­ resci. 443. El este cel mal credin­ cios pentru lucrurile Ungariei 444. Dlugoş, Calviz şi Morerei scriă din Bonfin. 444. Spune, că Vladislav al II-a a stat 6 lunI crai. 445. Spune, că Bela IV-a împlinise 5 anI de domnie, când năvălesc TătariI. 449. Dela şi TătariI. 450. El şi cu Dum­ bravie spun, că Batie s'a întors cu 'I'ătariî la locul seu. 451. Dice, că Românii, carf din RomanI sunt născuţi, căcI limba lor şi astădî mărturisesce, măcar că Între multe şi deosebite nemurî au stat, însă să '1 desrădăcineze n'au putut. EI au locuit de parte Dunărei unde alt fost locuind altă-dată DachiI şi Gheţii, căcI de cea-l'altă parte a Dunărei locuesc Bulgarii, carI au ieşit de la Sarmaţl. CăcI din colo­ niile luI Traian se trag ValahiI. 464.. Dice, că pe vremea lui Carolus craiului unguresc seulându-se cu răsboiu a luat cetatea SeverinuluI din mâna Banului, carele atuncî stăpân ea, al altă ţară a VlachiI, care n'are ape (înţelege Basarabia sau cum noI îi gicem acum Bugiacul) şi se întinde până la marea Năgră a fost sub ascultarea crailor Un­ gurescî. 467. N. Costin repeta nisce cuvinte ale luI. 475. El nu dice, că Bogdan-Vodă nu a ieşit întâiu din .. , " Ardel. 475. Numesce pe Stefan-Vodă, .Bogdan. 475. Bonf08,. loc de intrat în Valachia, spune Jornand. 319. 'Uonifaţic UOlltis Ferartianul, Irupro­ - ună cu Henric, bătea cetatea U­ Ariu} . .398. J�ohonia .. Carolus vine aci ca să vadă vasele şi apoi se întorce la Acfis­ " gran, ·!}.ice Boniin. 350. Borls hatman al ruşilor. 369. Borlsthenls (Niprul), apă. 60. Bosîor, Zonaras spune, că mulţime de SchyţI, trecând Bosforul spre marea • Nâgră multe NtI au jăcuit. 209 E • stăpânit de Romani. 315. Hosforenil sau Tătari! de lângă Azac, .. Traian i a domolit. 194. Bosforul Chlmerlc este locul unde se împreună marea Azaculut cu ma­ rea Negră, este trecut de Hunl. 262. Gura mărel AzaculuI, adică Bos­ forul Chimeric, 263 se mal numesce Bogazul. 268. Pe aci s'aii aşedat Polovţi, Pazlnaziî, după ce au ieşit din Litfania 365. Bosnia ţara boşnejilor. 382. Bosnenlî, Prădaseră Evropa şi acum n'a rernas mal nimic din el. 20. Limba lor fiind slovenescă, numesc Volohi pe Romani. 304. EI se trag din Pazinachie. 365. Neputându-i scote din Împărăţie pe PazinachI aceştia remân locuitorI în Bosnia ţara lor. 382. PaziniI au rernas in Machedonia şi ne alt dat pe boş­ nezl. 384. Bozller nu voesce Papa Clement să le facă jertfe lor. 193. Antonie Eliogabalus îI aduce jertfe mal mulţl copii înjunghiaţI. 206. Inain­ tea lor, Iulian Paravat se giurueştc să verse sângele chreştinilor. 254. [593] INDICE GENERAL 593 Bozlulf, numele tuturor oardelor din nemul Pecinegilor. 364. nrfmcovenil se trag din Bulgari. 26. Uras01't'lli'î, munţi. 69. Bratlslav craiul Boemilor a fost bătut de Solomon craiul unguresc. 383. Brevlnr. Aurelie Victor În Breviar. 83. Ilrltnnln. Saxonii trec in ostrovele I ei la 449. 12. Insuşi Marco Avrelie merge asupra ei. 200. In cetatea Eb6rica din ea a murit Septimiu Sever. 204. In ea more Constantin Hlorus, la 306 d. Hs. 237. Ostro­ vele ei fac parte din a 4-a divi­ siune a Imperiului lui Constantin Marele. 242. Ea aQ.i se numesce Inglitera. 242. Crăia ei era cu­ prinsă în Gallia şi avea 5 provin­ ţii. 242. Scoţii o pradă. 254. Brltanil. Pentru învingerea lor, Ma­ ximian intră cu triumf în Roma. 233. Brueterlf aii venit la Sicambria che­ maţi de Attila. 287. Brunzlslns, 104. Bruusvig, durat. Intre el, Hassia, Franconia şi Misiia, este Turin­ ghia. 285. Brusa, cetate în Vithania. 440. E luată de Orhan. 440. Ilmtfu, Ve�i Bnuţia. JlI·utU.S. Cuvântul lui Cicero, către Brutus. H7. Bruţfu, Capiştea .hJ.nonii din. Espa­ nia se mai numea Laţinia din Bru­ ţia. 120. Buda, Ţara Iazighilor era din apa Tiseî până la Buda. 65. Până la Buda se întindea ţara Gheţilor. 66. Din Tisa până la Buda «aii fost ţara care mai pre urmă aii stătut o parte de ţara ungurăscă ce mare». 63. De la Tisa în spre Buda 10' 1Ik_----- cuiau Iazighii şi Metanastii. 82. Suleiman, coprinde Buda. 355. nuda e numit Vleda, fratele lui Attila, de către istoricul unguresc Olah, 282. nug. VeQ.I Buh. nllgeg('nil Salt Bastarniî şi cu Ro­ mâniI aii fondat mal multe cetăţi. 365. Schythia e spre părţile unde acum trăesc Bugâgânil. 328. Bugtae. 26. Nume tătărăse al Basa­ rabiei. 67, 68, 468. Se cuprindea în Dachia, 69. Tătarii lui aii umplut cu robi Leş), ţările păgânesci până la Eghypet, India şi Africa. t 75. A fost coprins de Pecinighî, 364. Bon­ fin spune că a fost subt asculta­ rea crailor Uugurescl. 467. Buhul, rîii de hotar al Dachiei. 65. Ghetia trecea de Buh, 66, 67. Pe acolo aii trăit Christovochii şi Ca­ chinii. 68. Până la el locuiaii Ba­ starnii. 71. Până la Buh şi până în Nipru, aii rămas în urma lui Batie, Tătari, ce le dice Comani. 466. Hulgărească. Sardia a fost, pre vre mile mai de mijloc, scaunul Crăie. Bulgăreşci. 63. tlardia: sub Crăia p.ulg�re"sc.ă, Sotia s'a chemat, 66. , ·u-fi hronrc bulgăresc, cu limba slo­ venâscă, despre. basme cu Laslăuî , 139, 1�0, 143, 14.5, 147. Despre" stâl­ pul de marmure bulgărescă-. 142. l-Ironograful bulgăresc. 160. Despre nernul bulgaresc. 178. Numele Ro­ mânilor, cu limba bulgărescă, 302. Zonaras despre ostea bulgărescă, care il viclenit pe Iustinian. 339. Leon, fiul lui Constantin, ia pe fata domnului bulgăresc. 346. Ruşii au năpădit cetăţi bulgărescl. 369. şi ţara bulgărescă. 370. Vasile Bul- 38 l' I I I [594] 594 INDICE GENERAL I Il I " � garoctonul în ţara bulgărescă. 376. Crovatii intră în ţara bulgărescă. 386. Craii bulgărescI. 454. Stefan craiul bulgăresc. 455. Basna isto­ ricului bulgăresc despre Laslău, 4fi8. Nichita Horiatis, despre Ioan Craiul bulgăresc. 4611. Despre un cral bulgăresc. 482. Bulgnrle, Se Iundeză crăia Bulga­ riei după 499. 13. In ea a fost răs- . boiul lui Attila cu Hatmanii lui' Theodosie, la cetatea Sardica. 284. Schimbarea numelui BulgarieI. 303. La 971 împăratul Chimischie cu multe oşti intră în Bulgaria contra Ruşilor. 370. Chedrinos pomenesce venirea Ruşilor în Bulgaria sub împărăţia lui Roman. 372. Impe­ ratul Vasilie trimise oste în Bul­ garia unde făcu mari prădăciuni. 375. Intră Pecenegii în ea. 378. Voe­ vodul Paţinachilor prădă câte-va locuri din Tracia. 387. E adaosă de Vladislav crăiei UngurescI. 444. Era sub stăpânirea Crăiei Ungu­ rescL Bulgm-lf vin la 49!J. 12, şi după ce pradă părţile de peste Dunăre, fun­ dâză acolo Crăie. 13. In timpul îm­ peraţilor următori lui Theodosie, pradă, împreună cu «Unniî, Scla­ vonii, Sirbii şi HeruliI , provin­ ţiile Panonia, Thrachia şi altele. 17. Sunt domoliţi de Turci. 20. şi chiar supuşi. 22. -Brâncoveniî de la Bul­ gari să se tragă povestesce.» 26 Unii spun că nâmurile ellinesci s'ar fi trăgând din Bulgari. 10l. Stau sub stăpânirea ŢarigraduluI. 106. Despre «stâlpul, cările zice Bulgarîul, precum să fie ridicat ce­ tăţenii în slava lui Ladislav». 149. Halcocondilas spune că, cei din Misia de jos se chemau BulgarI. 1(i6. Bonfin despre Bulgari. 158. Au avut răsboe cu Romanii. 170. Au năvălit de peste pustiile Vol­ găi, Marea Balticăf şi Marea Cas- - pică. 174. Unii îi socotesc Ellini. 1rl8. Pricina năsoătoril numelui Fla­ .o111a, ali fost ei. 301 EI vin spre Evropa, la 48 anl după prăzile lUI � Ăttila, 'zice Marţolin, 301. Calviz spune că au venit în al 7-a an al 'împărăţief luI Anastasie, iar Che­ drinos, in al 10-a sau l1-a an. HOL Ridicându-se de peste apa Volga, . intră în împărăţia Romanilor şi '. până la Thrachia, fac multe prădi. Impotriva lor, Anastasie trimite • oste şi se bat la apa Zursa. EI bat pe Romani carî perd 4.000 ca pete de frunte şi slujitorI. 301. Nu se scie dacă el s'aii întors în ·10- curile lor, sau au rămas în impe­ riul Roman. La anul 502, prădâză până aprope de Thrachia. 302. EI au făcut doaă prăzi. Lntâî a tre­ cut prin Dachia, Misia,până la Thrachia. In a doua, numai s'aii apropiat de Thrachia. Când s'au Întors din năvala II-a, au stat a­ prope de Dachia. Ei spre Thrachia, au trecut prin Dachia. Bulgarii la a II-a venire, au rămas în Misia. La anul 50t, au trecut Dunărea, au intrat în Panonia, unde au luat cetatea Sirmion. Când el au venit de la Volga, întâiii în Dachia alt vădut pe Rornani. 302 EI dând în­ tâiu de Romanii din Dachia i-au numit Volohl, după limba slove­ nescă .. 303. Limba lor e cea slove­ nâscă, 304 Numele de Vlahl, dat de el Românilor, şi a<;J.i îl păstreză vecinii despre apus. 305, 306. După j ��--"------�,�---------------� [595] r-- INDICE m.:NERAL �---.------_._--- - ----- ---- 595 '!\ I ,1 I ce el intră în Pannonie, şi după ce au luat cetatea Sirmiul, Theodoric Veronianul văQ.end că ei voesc să intre mai în spre 'apus, trimite în contra Bulgarilor pe Hatmanul Petza, care îi bate şi omoră pe Domnul Bulgarilor şi pe al Ghe­ pidilor, cu carii Bulgarii se înso­ ţiseră. 311. Sunt luaţi de Vitalian şi prădăză împreună cu Hunii, până subt Tarigrad, zice Chedrin. 313. El numesce Dachia, Volohia. 313. Velisarie îi gonesce şi el merg spre Volohie. 316. Slavoni'i au venit după ce au eşit el din imperiu. 324. Panonia era în mâna 101'.327. Horo- sie îi îndemnă ca să se rescole contra lui Irac1ie şi să înconj6re Tari­ gradul. 333. EI îşî trag numele de la Volga. Năvălesc în Thrachia şi biruese ostea împăratului Constan­ tin Pogonat şi el face pace cu ei, plătindu-le banii. 336. EI însă trec Dunărea şi vor să se aşeze în Bernis, Romanii sunt bătuţl şi si­ liţi să facă pace după plăcerea lor. 336. Zonora spune că ei s'au întă­ rit de amândouă părţile Dunăru : tot el spune că el au pustiit ţărjle Românescl de peste Dunăre. 337 EI nu ai! stat-mult în Dachia ci aij trecut în Misia şi Iliria 338. Ius­ tinian îi prădâză însă ei iau prada înapol, şi fac pace cu el. 3ţl8', i39. Justinian îl bate şi robeşte f6rte mulţi din el. 339. Justinian fuge la Tirvelin Domnul Bulgarilor şi cu ajutorul lor înconj6ră Ţarigra­ dul. 341. Justinian pentru ajutorul lor, îl încarcă de darurî. 341. -Iusti­ nianstricând pacea, ei îl lovesc cu oste pe Marea Negră la Anhelo. 341. EI cu t6te că erau destul de tari peste Dunăre în Misia şi Thra­ chia însă, sub Constantin Pogonat de o dată s'au tras înapoi. 341. EI au făcut multă pagubă in Volohia. :l-l2. Zonora scrie, că în timpul lui Filipic aii prădat 'I'rachia şi ali pustiit până apropo de Tarigrad. 343. Artemie vine la Tervelin dom­ nul lor şi ii dat 6ste, ca să merg-ă contra Ţarigraduluî, însă tot el l'au prădat lUI Leon Isarvul. 344. Domnul lor Telesis este biruit de Constantin Copronim, cu t6te aceste el iea pe fata Domnului lor pentru fiul seu Leon; el sunt stăpânitort în Misia şi Thrachia 'mal multe sute de anI. Intre el şi Tătari sunt Romanii din Volohia. 345,346. Bul­ garii rup pacea însă Constantin -Copronim îi bate, atunci el iar fac pace. Constantin vrea să se ridice cu oste contra lor, însă m6re. 347. Constantin se ridică contra lor, in­ demnat fiind de Pangratie Astro­ logul, însă este bătut: el după is­ bândă au trimes la Constantin şi îi cere bir nou, însă el le răspunde, că '1 va da la anul; Constantin vine cu ,6ste coptra lOT şi ei cu craiul lorCatd:ynir nu îndrăsnesc să iasă contra 101', iar Constantirt prădeză ţara lor. 348, 349. Ei bat , pe Nichifor la ap.u1811. 352. Cronos craiul lor prădâză Thruchia, însă �ste bătut şi dat afară de către Mihail împărat, însă Cronos st.rînge 6ste şi bate forte tare pe Mihail. 352. Chendrinos dioe, că ei ar fi fost bătuţi de către Leon Armanul. 352. Vogoris Domnul Bulgarilor în timpul Theodorei s'a botezat la Tarigrad, el întorcendu-se la ei este respins. 353. Ei pustiesc Gretia, I ':1 � I i l' I I :j Ib .. �� __ [596] 596 INDICE GENERAL seî ; după care Împăratul supune -totă ţara lor. 376� Nichita Honiatis spune, că Vasile, Bulgaroctonul a scris într'o tablă' t6tă istoria răs. b6eloi' lui cu BulgariI. 376. EI şi cu alţi vecini eraii supuşi îrnpă- j'ăţiei 'de răsărit. 377. La 10.10 Bul­ . garii se sc61ă întâiii, sunt învin­ .gătorî, apoi învinşî. 379. La 1042 s'au resculat sub Petăr. 380. Hat­ manul Nestor viclenindu-se contra împărăţiei pradă pe Bulgarii. 387. La 540 intră în Pannonia. 316. Eî s'au viclenit dela împărăţie spune Nichita Honiiatis, şi el nu amestecă • numele Bulgarilor cu Vlahli. Ei au fost uniţi cu Sârbii şi împreună s'au viclenit de la împărăţie. 39/. Alţii sunt Bulgarii şi alţii Vlahii, 397. Ei numesc Vlahii pe cei din Misia. 397. Sunt îndemnaţi de Asan şi Petăr, să lepede jugul. 401. Ne­ mul lor, Honiatis şcie a'l despărţi de cel Vlahilor. 401. Pe ei îl pră­ pădise din temelie, Vasilie Bulga­ rocton. 403. Stăpânirea lor, Asan se silesce a o împreuna cu a Mi­ siiî, 404. Asupra părţilor Bulga­ rilor dau năvală Vlahil. 411. De la ei se desparte 16n Alexie şi cu Vlahii. 412. Unit îl amestecă cu Vlahiî, 419. Honiatis vorbesce de crăia 101'.419. Neeman era Domnul Bulgarilor, care iea în căsătorie pe Evdochia, fata lui Alexie împă­ ratul. 419. Ei se mal numesc şi Triball'i. 419. Istoria crailor lor, o scrie hronicul Rusesc. 454. Trecu­ seră de mult în Evropa. 455. Bul­ garii şi minunile. 458. Bulgarii trec Dunărea. 464. Bulgarii, cari de la Sarmaţi au eşit, locuesc cea-I'altă parte a Dunărei. 464. Bulgarii îm- Leon cere ajutor de la Ungurii, cari bat pe Bulgarii şi pe mulţi din ei îi iea în robie, Simeon Dom- - . nul lor face pace, cari au ţinut-o, ' până s'au întors Ungurii înapol.355 . .' Chedrinos spune, că Leon a su­ pus pe Bulgarii. 355. Leon împreună cu Ungurii şi Turcii merg din nou asupra lui Simeon. Ei trec la bi� seri ca Apusului, Însă în urmă se, ' întorc iară la biserica Răsăritulut. 356. Petăr Domnul lor se încus­ creză cu Roman Lecapin. 357. Bul­ garii din Evropa cad asupra îm­ părăţiei de re sărit. 359,360. Vecini cu ţările n6stre peste Dunăre. 362. In timpul împăratului Roman a murit şi Simion domnul bulgarilor. 368. Ruşii intră şi pradă mai multe cetăţi bulgărescl. 369. Bulgarii neas­ cultînd pe împăratul, acesta dă voe Ruşilor, să prade pe Bulgarii, dice Zonora. 372. După ce sunt prădaţi, împăratul Cimischi le ţine parte şi trimete 6ste contra Ruşilor, cari sunt alungaţi. 370. Despre nemul '101'. 371. La anul 971 singur împă­ ratul merge contra Ruşilor şi-I sc6te cu desăvîrşire din Bulgaria. 370. Bulgarii de lângă Don au fost su­ puşI Svâtoslav. 372-373. In timpul împăratului Vasile Bulgarii aii pră- dat Grecia. H74. La anul 1000 ve­ gend Vasile că Bulgarii de şi bătuţî nu se astîmpără, a intrat cu 6ste şi i-a gonit din cetăţile TesalieI; dar la 1013 iarăşi riesuferind jugul I a venit cu mare 6ste Vasile îrnpă- I ratul şi i-a bătut. Samoil domnul lor m6re de scârbă. 375. Dar Iovan urmaşul lUI Samoil înconj6ră Di­ rachion, care e despresurat de îm­ părat şi Iovan e omorît de soldaţii " 11 .1 I ,1 I I l' " I J r : ,1 ," ��� .. �(- tI : .... - '.' '. , � .1, 1 " j. ',') ..... .',J , ., ;fI ',. . o·,· ', , , , , [597] ,,-- INDICE GENFRAL 597 ping pe Românii din Misia peste Dunăre, carI de frica lUI Batie trec în Ardel. 465, 467. Ion, craiul lor, legă prietenie cu Latinii şi asupresc pe RomâniI. 466. Batie şi Bnlgarii. 467. Ali avut de Domn pe Svetos­ lav. 480. Hulgărlme. Sava a fost Mitropolit a tată Bulgărimea. 140. Bulgărimea stând pe aceste locurI s'aii chiver­ nisit cu Românii. 338. Bllrllu.ie a fost poreclit' Ştefan-Vodă. 26. Burguz numesc Turcii pe Aviadio­ polis. 432. Burguudiî. VegI Burqtauiionii. Burguudlonlf chemaţI de Attila, se a­ dună la Sicambria, ca să mârgă în contra Romanilor. 287. Gunderic al Burgundilor se unesce cu alţii împotriva Hunilor. 288. Theodoric face pace cu ei şi cumpără de la el cămpia Lugurii. 296. Busbecvie, scriitor creştin. 22, nem ţ, a scris despre Greci. 67. Scrierile lui sunt lăsate într'o parte. 435. llUSIU'IIUlJl i se <;licea lUI Batie. 143. Busurmunlt sau Tătarlî intră în Un­ garia, dar sunt goniţi de Laslău, 142, 143. II ysantlum. Vegi Vyzantiet. c. sia Hiria Tribunul, a împărăţit 3 ani. După el vine la împărăţie Cla­ vidie. 164. Callnie Patriarehul pe el îl desernnase Justinian ca să'I omore intâiu. 339· Callupolb, e luată de Orhan. 440. Acestă cetate este cheia Ţarigradulul des­ pre marea Aibă. 441. Cal��tllş IfI-a, pap'ă, a făcut cardinal . pe Enea� Sllvius, la anul 14.56. 115. ,Oa1limah mărturfsesce, cmht că Ro­ maniÎ aji r,escumpărat Panonia de , i la Hunii. ,278. ('alli\lhlÎl erau între cel ce stăpâneaii l de la Nistru şi până in Buh. 68. 'Callupolis cetate luată de Suleiman. Pe aci trece Suleiman Bogazul. 440. A fost luat de Turcî, Este cheia ŢarigraduluI. 441. Calo Ioannis nu"mesce Zonoras pe Ion Comneno. 388. Gonesce pe Tătari apoI pe alţi barbari. 388. Vine fe­ ciorul seu la domnie. 389. Caehlulf, 11l Dachia, înainte de Daelu. 68. Caeoănif, în Ardei, înainte de DachI. 68. Caeodemonul sau Dascălul spintecând o mueruşcă bătrână i-a spus lUI Iulian că va avea biruinţă. 252. Cadlehlou numesc Turcii Halchedonul este în faţa VizanţiI peste Boaz. 331. Cara, cetate a Crâmulul, a fost ţinută de Genovezii.,134,- fundată de Ro­ mânî, Inovezi şi Bastarni. 365. Caia matul, O comparaţie cu acestă dicere. 263. . Cain Zemle. Bulgarii ali numit ţara în care locuiau Românii: Volostele, Caia Zemle, 303. Cai Hau. Nepotul lUI era Oguz Han. I 439. Cnlaniht. Şi din ea ali fost represen­ . tanţ! la Sinodul de la Sardica. 250. Calig'iila vine la împărăţie după Ti­ verie la anul 41, mare ucis de Cas- Ib .. ��==� __ 1 , lOt '; " .. :, .,1 [598] 598 -------------- nW:CE GE�EJ;tAL Calechir Xichil'or feciorul domnului de I la domnul Cazacilor. 3,10. Despre Crâm este trimes la Svetoslav de Nichifor. 352. Calvisie ca isvor.361 Nichifor Foca. 36!J.-umblând după Despre anul 1056. 382. Despre Ma- Împărăţie, îndemna pe Svetoslav . noil. 391 Despre Ion Alexie şi Bal- să rcmâo În Bulgaria. ;;69. Ruşii diiin .. 4'26. Cantemir s'a servit de după îndemnul lUI Calochir nu s'a Calvizie. 444. purtat cu cinste cu solii împăra- CUlltbuhtrilc. Attila trecând peste Du- tuluI. 370. J{ăre prin Pannonia, ar fi agluns Culpurule. Menţionat in inscripţia gă-" n,l1111aI acestă cetate. 285. sită la Galaţi. 162. " GaIl111llIlia', ţinut ÎI; Italia, de unde se Culpurule Plso a fost con sul cu Ful- trage 16n Antonie, de la Campania vius Flaccus la 133 a. Chr. '120. ·scriitor. 1l5.Acim6re August. 164,- Calpurulus Piso. Vegi Calpurnie Pisa. şi din ea au fost representanţi in ('ah'bills. Vegl Calviz. sinodul de la Sardica. 250. Uah-iz. 51. şi Onufrie. Cronologia lor CUlllpis cetăţuie ma1 înăuntru Dachiel pomenesce de mergerea lui Valeriu • zidită contra năvălirii 01' varvare cu resboiu în Sardia. 63,-citaţ'i la <;lice Procopie. 155. 322. p. 72. După chronica lor Vithynia ballcclar. Vegî Cantila», a fost cuprinsă de Dachi, MisI şi Cantneuzlullor, Familia lor a fost pri- VevrichI, la anul 563 a. Hs. 77. El mită în Moldova. 25. spune, că întâiul resboiu al lUI Cnutuvazitls cetăţuie mal înăuntrul Traian cu Dachil a fost la 101 d. . Dachiei zidită contra năvăliri lor Ils. 81. Vorbesce de triumful lUI varvare, dice Procopie. 155.322. Traian şi columna ridicată la Roma Cautemir (Dimitrie) autorul Hroni- 105. Spune, că Flaccus Greţiu a culul, 1, 49. a fost cu 130 anI în urma hatrna- Cantemlreştit se trag din Mârzii Crâ- nuluî Flac, care a comandat oştile meşti. 26. în Misia contra Gheţilor. 130,--vor- Cuutilar. Eneas Sylvius a fost -Rc- beşte despre Annie, că a fost con- ferindar Canţilartuluî. în soborul sul împreună cu M. Nonie Muţian de la Bazilia. 115. pe vremea lui .Septimiu Sever. 161. Oupndoehlu, Aci este omorât de ser- Despre al treilea răsboiii al luI vitorii sei Opilie Macrin. 205. Zo- Traian. 182. Socotâla anilor după el. noras spune că a fost prădată de 191. Despre anul 161. 200. Despre Tătari. 227. Era în una din cele 4 anul 251. 209. Spune din Vopiscus, divisiuni ale imperiulul luI Con- că în al 5-a an al împărăţieI lui stantil1 Marele. 242. AVJ;elian. la 27,1 d. Hs., a mutat pe Capeac. Aci a fost locuinţa primă a RomânI' în l\Iisia. 218. Despre Av- a Aliosmanilor. 387. E nUlllit şi relian. 225. Despre «Clavdie Taţi- Deşticapuac. 438. tub 226. Despre Ala-dc. 275. Despre Cnpişte. Să se sfinţescă Boazi'i, ce-l Huni. 282. Despre Anastasie. 301. c).ice Vastalis, ca Capişte. 97. Ful- Culege din Istoria leşescă.324. De- vius zideşte o capişte în Ispania. spre Iraclfe. 334. lJ'uga luI Leontie, 120. Claudie la apa Nistrului Îlll- A [599] INDICE GENERAL .. 599 • potriva Capistii Dianii, pe Scyţ'i, a bătut. 212. Iulian Paravat uşile Capiştelor Idoleşti au deschis. 251. Vladimir oăsătorindu-se cu Anna, s'a întors la Chiov şi a sfărămat toţi Idolii şi Capiştele. 373. Cnpitolin. Aci a proclamat Nerva pe Traian, de fiii. 80. Capitoliu scriitor, vorbesce de resbo­ iu1 de la 1 H a lui Marcu Aurel. 201. A trăit pe vremea lui Con­ stantin Marele. 238. ('1I]litlll. In vremea lui Fulvius Plac­ cus şi a lui Cornelius Lentulus, consuli la 253 a. Chr., s'a inceput resboele cu Liguriî, "scrie Livius şi tabla Capitul . 120. Capul Boulut, cetăţue zidită de Tra­ ian, spune Procopie. Marca Mol­ dovei se crede a veni de la nu­ mele acestei cetăţi, scrie în Leto­ piseţele. 15f), 249, 322. Caput Bovis. 471. Callulii Derbent se numesc munţii Rodopii. 242. Cuput B01·is. Vedl Capul Bouluf. Cara Bogdan numesc Turcii Moldo­ Vlahia, după numele lui Bogdan. 306 47-1. Cam Bogaz sau Limanul. 438. Cara-ifhLC,=VhllJ Negru. Nume IIlCOS de Turci. 307. 474. Cam YIăll zic TI}rcii Vlahilor !'f egri. " 307. Cnraeala vine la Împărăţie împreună cu fratele seii Gheta, după m6rtea tatălui seu Septimiu Sever. El se certă cu fratele seu, care se refu­ giază la maica sa, însă el îl urmă­ resce şi cu o singură lovitură îl om6ră şi rănesce greu pe maica sa. In să nici el nu dornnesce mult timp singur căci este omorât de către Martialis Sutaşul pus de Opi­ lie Macriu. Sparţian spune că a trăit 43 de ani, după el vine la Împărăţie Opilie Macriu. 205. Caracal]lachi sunt rnnuiţî Aliomanii de Tătari de la Volga. 387. Carugedag. Aprope de el, Allaidin dă locurî oruenilor lUI Erdogril. 440. Cnrdamir craiul Bulgarilor nu în­ drăsnesce să iasă înaintea lUI Con­ stantin fiul lui Copronim. 3,1!). Cardinal, Eneas Sylvius a Iost epi­ scop, cardinal şi papă 114. Eneas Sylvius şi cardinalul Belarmin. 115. Eneas Sylvius a fost secretar la cardinalul Dominic Caprarie şi la cardinalul Abbergoti; el e făcut cardinal de papa Calixtus al III-a 115. Cardinalul Petronie despre bo­ tezul lui Constantin cel Mare. 247. Curinus fiul lui Carus şi frate cu Nu­ merian. Are 2 resboie cu Diocle­ ţian şi în al treilea, e ucis. 231. Cari ou, istoric, dice că: Cine <,lice că numele Moldovenilor şi al Munte­ nil OI' este după numele Hatrnanu­ lUI Flac, <;lic basme. 124. Carlus, craî Sfedesc, e bătut de Pe­ tăr Alexievicl la Lesaoe şi la Pol­ taYă. 'E ,0ntorâÎ, de Danezi în Nor- veghiia. 176.' r . Cnrolus. Până la Dacltia s'a cobo­ rât. ,18. li'e el l-a Încoronat Papa Leon al Romei şi 's'a poreclit Ma­ rele A vgust şi împărat al RomeI şi al împărăţieî de apus. 349. Bon­ fin dice despre el că aflând că Gothofred Domnul Davilor, lovise cu 6ste pe Friji şi biruindu-i îi asuprea, a poruncit oştilor ca să se strângă pe apa Alara, însă Go­ thofred este omorât de al săî, şi potolindu-se lucrurile, el a mers [600] 600 INDICE GENER�L -t- .. .:<.---- I I I , I I '. J I I către Acfisgrana şi de aci la Bo no­ nia cetate şi în urmă s'a întors la Acfisgrana unde vin soliî din par­ tea Dailor, Leşilor şi Boemilor ca să cără pace de la el. Umblă cât-va timp pe la Iazighil şi MetanaştI. El după ce bate pe Saxoni (Saşi) i-a mutat pc mulţi dintr'înşii în Ardeal şi Panuonia, carî şi până as­ tăQi trăesc în Dachia din luntru şi Sarmatia. 350. Romanii din Dachia cer protecţia lui. 351. La el vine Ha­ nul Hunilor i7i el trimite pe fiul seu Carolus în ajutorul Hunilor contra Sclavonilor. 351. 352. Im­ peratul Mihail este cel dintâiti care îi dă lui titlul de împărat la anul 813. 35�. De pe vremea lui Ro­ mânii aveau legămînt cu împără­ ţia apusului. 18. 377. Sub protec­ ţia lui sunt Vlahii. 396. In timpul lui se aşeada colonii de Saxoni în Ardeal. 463. Carolus, fiul lui Carolus Marele este trimes în ajutorul .Hunilor contra Sclavonilor. 352. Carolus, craiul unguresc a luat Se­ verinul din mâna banului, <;lice Anton Bonfin. 467. Carpatiel! munţi, sunt pe la hotarul Schythiel. 60, 61. Marmarnisa între ei este aşezată. 65. Până la el se întind hotarele Dachiel. 66. Din Buh până peste Nistru, şi pre la obârşiile Prutului până în munţii Carpaticl, au fost ţara care acmu cuprinde cu o parte de Rusiia t6tă Pocuţiia. 67. Din Nistru până în munţii CarpaticI şi până la P6rta de fer, au fost cuprindend ' ţărâle amânduror Vlahiilor. 68. Ţara Ar­ deluluî, se încinge cu munţii Car­ paticî, ca cu o cor6nă. 69. " Carlllttici (Sarmaticl), munţi la ho­ tar-ul SchytiiI. 60 şi' 61. In el e a- o şedată Mannarusia. 65, 68. Incon­ j.6ră Dachia mijlocie (rneditcranee). 69 ." Până: subt iel, de la Câmpulun­ gul Moldovenesc la cel Muntenesc - şi 1>ână în dreptul Severinului, se retrag Românii din Dachia, de fri� lui Attila. 2B6. flu:piallil, între Nistru şi Bug. 61:1. Cllrll,H sunt bătuţi de hatmanul Ga­ lerie. 232. Carpoduehif, între Tisa şi Dunăre. 69. Carra, Intre Edesa şi Cana e omo­ rât Caracala. 205.-- Ca].'�U"ill,· parte din Tătaria Europe­ ană. 61. Ca'Hnghilln, cetate în Africa, a avut domn pe Anibal care a avut râs­ b6·e cu Romanii. 20, 120. A fost cu­ prinsă de Vandall, pe timpul lui Attila. 287. A fost cuprinsă de Se­ rachenii în timpul lUI Leon tie. 340. Casiodor scriitor, spune că după mor­ tea lui Alaric s'a făcut Domn cum­ nată-seu. 276. Despre invasia Hu­ nilor. 2!:!B. Vorbesce despre Gli­ cherie că s'a încoronat împărat în Ravenna. 292. La 490, spune Cas­ siodor, Theodoric Amali cu Goţii a trecut în Italia. 294. Casls se chiamă în greceşte coiful din cap. 408. Caspia, mare, lângă ea au locuit Dail. 74. De peste ea vin Schythil, Bul­ garii, Unii, VandaliI. 174. In vre­ mea răsboiuluî Turcii îl părăsesc pe Iraclie şi se duc peste marea Caspia. 334. Pe marginile el s'au aşedat Aliosmanil. 387. Câte-va ce­ tăţi de pe marginea el, sunt su­ puse la 1722 de Petăr AlexievicI. 438. Intre ea şi marea Negră, este d : .... ..., , li. j " . ,,1, . , , ' .. ' , ., r ':,' w ... �1' ) J.J '1. [601] lNDICE GENERAL 601 Cafcasul. 438. Locurile pustii de pe marginea ici, le euprind Oguzii. 438. (;uss'ia Hiria 'I'rihunul ornoră la anul 41 pe Caligula. 164. Castele, cetăţne. 322. Ion în tăresce împrejurimile Emuluî cu cetăţi şi cu castelurL 417. Caşteleullor leşeştl, familie. 26. Catulonia. In câmpiile ieI, îşi trage oştile Attila, după infângerea de la Avrelii, şi aci se face luptă între Huniî şi Romanii şi aliaţii 101'.288. Cntaractele. Apsihon voevodul var­ varilor a strâns armată aci (care se numeau pragurile DunăriI). 330. Ele au fost în stăpânirea împără­ ţiiI Romane. 330. CatiI. Veq.I Ghermanii Cati. Catolic. Cronicul numesce pe Cato­ licii ereticL 140. Sava Mitropolitul ar fi botezat pe Ştefan, ca şi când catolicii n'ar fi botezaţi. 14l. Canlleril de Rodos sunt goniţi de Suleiman, şi se duc la Malta. 451 Ei vin în ajutorul lui Bela. 451, 473. Carcorellil, norod în Dachia. 67. Cavueasul, desparte Tătărimea de Per­ sia. 60. Aci fug Turcit salariaţi, a­ duşi d� Isaelie în Asia contra Per­ şilor. 334. Pe' aci intră Turcii în părţile Asiel. El este între marea • Negră şi marea Caspică. 138 .. Cazaeî. Despre numirile slavone re­ lativ la Români, la nemurile Sla­ vonescI ca Ruşii, CazaciI, etc. 304. Crăia Cazacilor. 362. (;uzullul, parte din Tătărimea asia­ tică. 6l. Cazurilor. La ei a fugit Justinian. 340. Aci au găsit scăparea o mulţime de locuitor! din Crâm. 342. Cante- mir crede că aceştia să fie cazaciI de astădi. 342. Ei în unire cu Crâ­ menit bat pe Filipic 3i3. Pe fa ta hanuluI lor o ia de nevastă Con­ stantin fiul lUI Leon. 345. Ei tră­ iau pe câmpii din afara Crâmulu'i. 345. CăIlăelă este Misina. 432. Cărnovul, a fost luat de Ioan Alexie. 412. Căzăeească, ţara, parte din 'I'ătăr imea Europeană. 61. La târgul Ocrainii căzăceşti, Carlus craiul sfezesc a fost biruit. 176. Căzacj'( au avut lupte cu UnguriI. 20. Cu Ruşii tot o limbă 'au. 71. ALI avut răsboe cu Românii. 106. Sunt Sloven!. 304. Cantemir crede că ei mal înainte se numeau CazariL 342. VecinI cu Românii sunt peste Nis­ tru. 362. {{ Cftillele cu earne În gură treeelHl pe punte, s'au ril4ut În apă, i preei- , basnă a lui Iosif. 24.8. Câmpulullgul. Romanii din Dachia, de frica lUI Attila, s'au retras subt munţii CarpaticI, de la Câmpulun­ gul Moldovenesc până la Câmpu­ lungul Muuteneşc. 2B6 ... Câmpu-Iung . şi a.lt�' ţreaători ale munţilor, 465. Cilrfml, JustiniaJ carele s'aU. poreclit Rinofmitos (ca cum am 4i�e :câr­ nul). 339. IJusti�ian ,Cârnul împă­ ratul a trimis' pe Eilipic Voevodul t cu oşti pe mare să omore pănă la unul pe locuitorii CrâmuluL 342. Ci\zil Hoga.NepotulluI era Suleiman Şah. 439. C!tlsal'. Veq.i Chesar. C!tllius Rufus. Veq.i Ţelius Rufus. CehI. Slovenii au luat numele în tim- pul lui Nichifor Patrichie de Bo­ hemii, astăq.i sunt cunoscuţi sub '1 I Ih __ 'Ii 1 , lOt '/ , ' • . .�i )- ' [602] (102 INDICE GENERAL I ) ) , il numele de Cehi. 351. Au fost su- I puşî de Svetoslav. 37&. Cenghil (munţl). 64. Hotar al Ghetiol I 66. Aci scapă rămăşiţele Herulilor Schytilor, Gotthilor şi Pevchilor, şi unde Clavdie înconjurându-I mor de ciumă. 212. De In. CI începea Th rachia. 242. Se mai numesc şi Emil. 242. Până în aceşu munţl fug o parte din Români de frica hu­ nilor. 383. Pe lângă icI, cuprind Vlahii multe locuri. Mult loc din el, cuprinde cetatea Pristhlava şi îi trece Vlahiî de cea-I'altă parte. 402. Cetăţile de pc ieI sunt intă rite de Isaehie Anghel. 403. Isachie Anghel socotea că-I va trece lesne. 406. Censura, VeNERAl. 603 cetate ce de scaun ». 167. .193. Adrian era rudă şi tot dintr'o cetate cu Traian. 196. Septimius Sever a mu­ rit -în Britanie in cetate Eb6rica . 204. Severinul a fost cetate didită de Traian. 205. TătariI an năvălit În 257, ţiind în stânga marea Ne­ gră, iar În drepta uscatul şi cetă , ţile Tomos, Istros şi Anhialon. 211. Oştile sc6se de A vrelian de prin cetăţile Dachiii. 2'17. Apr6pe de Du­ năre, pe malul Oltului , s'ar fi ve­ Q.end nisce temelii ca de cetate, ce ar fi curţile lUI LeI' împărat, 217. Avrelian intorcendu-se la Ro­ ma, lărgesce �idurile acestei cetăţi. �19. Despre cetatea Hotinulul. 224. -Vyzantila- e cetatea-lul Constantin. I 225. Avrelie Probus a luat 60 ce­ tăţi în Gallia. 228. Romanii nu lasă oraşele şi cetăţile lor. 229. Cetăţile • Ctesifontul şi Selevkia» revin îm­ părăţiei Romanilor. 231. Diocleţian I ia cetatea Alexandria. 232. Zidirea cetăţii 1'arigrad. 241. Intr'una din provinciile, în care Împărţise Con­ stantin imperiul, şi anume de cea in care era cuprinsă Armenia, Chi- !ichia şi altele, erau şi cetăţile do lângă apa Fasis. 242. Cetăţile im­ periului sub Constantin cel mare. 243. O monedă găsită în cetatea Gherghina. 248. Valens lasă paz­ nicI unor cetăţI de lângă Dunăre. 254. Turcii ţin cetăţile de pe lângă marginI. 255. Gotthii atacă cetatea Udriul, dar nu reuşesc s'o ia. 257. Scaunul Ostrogothilor al' fi fost Zerruitusa, şi Tomos cetate la Du­ năre.261. GotthiI nu sciaii cum se bat cetăţile. 265. GotthiI se întindeau de la «ţara Franţozilor- până la ceta­ tea Sirmium. 267. Panonia se sfâr­ şia la cetatea Sirmium. 273. Ho­ norie se închide în cetatea Asta 274. Hunil lovesc cetăţile de pază ale Dunărei. 283. Sardica cetate saii Sofia de adi. 284. Vandalii su­ supun cetatea Cartagina. 287. Aetie­ a fost născut în cetatea «Doros­ tola». 288. Gotthii, în timpul lui Zenon, erau aprope să ia cetatea Ţarigradul. 293. Theodoric, ia, la 490, cetatea Verona. 294. Unde-i Sirmium. 302. Istoricii. străini pun greşit locurile, cetăţile şi apele ţă­ rilor rpmânes<;L SOH. Hatmanul Petta cuprtnde cetatea Sirrniul la ·5 �I " :'1 , 1. Il' fi apucat, de mult, cetatea Ulmiton. 324. Hagan, Voevodul Avarilor, ia Sirmiul, şi alte cetăţi ale Illiriei. 327. Foca. şi cetatea Ţarigradul. 331. Constans e omorit, la 668, în cetatea Siracusei. 335. Serachenii luaseră multe ţări şi cetăţi de la împărăţia Ţarigradulul. 1337. Justi­ nian poruncesce lui Ştefan păzito­ rul cetăţei, să omore pe Ţarigradeni. 339. In timpul lui Leontie, Sera­ chenii iau cetatea Cartagina. 340, Crac, Domnul Polonilor, zidesce cetatea Cracovia. 340. Justinian ia cetatea Ţarigradul, de la Apsimar. 341. Constantin Copronim more în cetatea Stronghilo.347. Carolus merge la Bononia, cetate la mare. 350. Impăratul Mihail dă lui Vo­ goris, Domnul Bulgarilor, cetatea Zagura. 353. Vasilie Machedon ia I multe cetăţi şi ţări. de la Seraohenl. 354. Incepătura împărăţiei rusesci din cetatea" Chiovulul». 359. Unde's cetăţile 'I'urcilor, Gerchi şi Taman şi cetăţile «Inovezilor de la Crâm. 365. Remus, ziditor al cetăţet Ro­ manilor, 366. Ruşii coprind multe cetăţi. 369. Cimischie ia multe ce tăţi înapoi, de la Ruşi. 370. Avgust I pune pe Prus stăpân pe multe ce­ tăţi de pe apa Glem. 371. Olga, soţia lui Igor, era născută în ceta­ tea Plescova. 372. Cetăţi şi nernurl de Slaveni. 373. Cetatea Dirahion e numită de Turci «Duragf-. 376. Despre cetatea Rusucastron. 381. Tatu. voevodul Pazinachilor vine asupracetăţei Ţarigrad. 387. Despre cetatea Ierusalimului. 388. Renric şi Bonifatie Montis Ferartianul bă­ tea mereu cetatea Udriul. 398. Isa­ chie Anghel pune dajdie pe tote ." -, " ţările şi cetăţile imperiului. 400. Potăr înconjură cetatea Pristhlava. '402. Impăratul Ţarigradului voia a; fi.. întărite tote cetăţile Misiei. • 403. Cetăţile Misiei nu erau bine _ înt�ite pe la anul 1188. 404. Ce­ tatea Filfppopolis. 406, 409. La 11�1, Vla)lii coprind cetatea Var­ na.4,08. Ioan apucă cetatea Cărno- • yu), cea mai tare din cetăţile Emu­ lui .. 412. Cetatea Chipsala e numită de Turci, «Ipsala». 415. Ioan intă­ resce, cu 'cetăţi, locurile din jurul Hemului. 417. Unde este cetatea Constanţa, 419. Latinii iau cetatea Ţ�rigradului, la 1204. 421, 422. Ţa­ xigrad ul, e cetatea îrn perătesă celor­ l-alte. 423. Omeni născuţi în cetăţile Trachiei sînt goniţi din slujbe, de Latini. 423. Latinii părăsesc cetatea Didimotihul, de frică. 424. Grecii, cu armată de la Ioan, stau în ce­ tăţile «Udrilul şi Didimotihul». 425. Ioan dă Grecilor cetăţile «dezbă­ tu te . 426. Cetatea Nichea, scaun de împărăţie. 427. Ioan ia cetăţile Thrachiei şi Thessalonicului. 428, 429. Henric înconjoră cetatea Udriiul dar nu reuşesce să o ia. 430, 431. Alexie Aspiatis era mai marele ce­ tăţei Filippopolis. 431. Tătarii do­ bândesc cetatea Apriul şi Rodosto, şi le prăpădesc. 432. Românii şi Tătarii apucă şi jefuesc multe ce­ tăţi. 432. Renrie ia de la Greci, ce­ tăţile Trachiei luate mai anii tre­ cuţi, de la 1200, de Vlahi de la La­ tini. 434. Genghiz Han, ia cetatea Belh, din Ţara Horasan. 436. Unde'i cetatea Derbend. 438. U nde'i cetatea Nahrâ. 439. Osman, după m6rtea lui Alaidin stăpânesce ţările şi ce­ tăţile din Asia mică, cari erau sub [605] INDICE GENERAL 605 împăraţii grecescl. 440. Batie «răz­ sipeşte» cetatea «Llublinul-, la 1240. 448. Henric bate cetatea Faventia. 451. Batie, la 6756, ajunge la Varad, scaunul lui Ladislav. 456. Cetăţi ale Românilor din Ardel, 461, 463 474. Rornâni, pe vremea lui, Batie: în cetăţile de pe lângă Dunăre. 467. Moncastrul este Cetatea Albă. 468. I1alcocondilas spune că vechiul sca­ un al Moldovenilor ar fi fost .\w­ xOl1:ob;, adică Cetatea Albă. 469. Ro­ mânii şi Cetatea Albă. 470. Molis­ davia avea multe cetăţi in ea. 471. Intăia cetate făcută de Traian în Dachia, ar fi Caput Bovis. 471. Ce­ tăţile, târgurile şi olaturile din ţările românescl. 472, 474. Grecii, Latinii şi cetatea Ţarigradul. 477. Filippo­ polis. 431. Ioan şi cetăţile Udriul, Rusucastron, Apriul şi altele. 431, 432. Henric ia, de la Greci, cetăţile ce le rescumpăraseră Vlahil. 434. Genghiz Han ia cetatea Belh, din ţara Horasan. 436. Unde'I cetatea Derbend. 438. Unde'i cetatea Nahră. 43�. Osman ia cetăţi de la Greci. 440. Batie «răzsipesce» cetatea « Llu­ blinul-. 448. Frederic bătea cetatea Favenţia. 451. Batie, la 6756; ajunge la cHaţe.!il Varad, scaunul JUi La­ dislav. 456'. Cetăţile, provinciile 'şi târgurile Românilor di.� A.rdel. 4�1, .1 /163, 464, 472, 474. Honiatis spune că Henric, ia, pe lângă altele, t6te l cetăţile ce le luase Ioan Alexie, in Trachia şi Misia. 466. Românii, pe vremea lui Batie, în cetăţile de lângă Dunăre. 467. Moncastrul e Cetatea Albă. 468. Halcocondilas spune că A€o�.o1tO),�� era vechiul scaun al Moldovenilor. 469. Despre Cetatea Albă. 470. Cetatea «Caput Bovis-. 471. Cetăţile, târgurile şi olaturile Românilor. 472, 474. Gre­ cii, Latinii şi cetatea ŢarigraduI. 477. Cetatea albă, pc malul Nistrulul. 67. Aci a fost Tomus. 72. Se va arăta, de Cantemir, că Tomi ar fi Cetatea Albă. 122. Halcocondilas spune că Bogdania are scaunul domnieI în Cetatea Albă. 127. Tomos, mulţi scriitori îl pun în Misia, socotesc să fie fost unde este acum cetatea Albă. 261. Ivida este sau cetatea Albă saii alta mai apr6pe de lacul Vidov. 323. Muncastrul sau Cetatea albă. 365. In olatul Basarabiei e cetatea Moncastrul adică Cetatea albă. 468. Laonicos Halcocondilas spune că cel mai vechiii scaun al Moldovei a fost Leucopolis adică Cetatea Albă. 469. Cronicele româ­ nescî nu spun că vre-o dată de la Dragoş cetatea albă să fi fost scau­ nul Moldovei. 469. O samă de Ro­ mâni aii rămas neclintiţi pe locurile lor mai ales prin cetăţile de la Ce­ tatea Albă până la Severin. 470. Cetăţuia. Cetăţui zidite de Justinian. 155. O inscripţie găsită la cetăţuia .'. y.ă&nită /de ,la Gafaţi. 162. Craiul • Carhis al ;6fe�ilor· �n6te în Nor­ veghia la asaltul unei cetăţui. 176. Impăraţiî romani multe cetăţui au avut pe 111·alurilli Dunărei. 321. Ce­ tăţile Pincul, Cupul, Novele. 322. Castele adecă cetăţui mai mici. 322. Cetăţuia Podurile. 322. Procopie pomenesce de multe cetăţi din Da­ chia. 323. Petăr Hatmanul lui Ma­ vrichie ajunge la cetăţuia Palastolon. 330. RuşiI sub Svetoslav aii năvălit asupra Bulgarilor şi le-aii dărâmat multe cetăţui. 369. Alexie împăra- [606] , , G06 INDICE GENERAL 'j ., ,e " tul s'a dus la Chip sala cetăţue ce-l' dîo Turcii Ipsala. 415. rf:ulH, împreună cu SarmatiI, se ri­ dică asupra lui Constantin, dar sunt bătuţi. 249. Pe timpul lnf Va­ lentinian prădeză Panoniile. 254. ('festorul Turbanţilor e amintit într'o inscripţie din Dacia. 161. ('flnttlus, fratele lui Clavdie, urmeză acestuia, dar e ucis după 17 dile, scrie Pollion. 213. Chedrinos. 54, 59. Istoric grec, afirmă despre numirea ţărel de la Buda la Tisa, cu numele de Pano-Dachiia. 83. Urrneză lul Dion şi îi ade ve­ resce spusele. 154. In culegerea is­ toriilor, arată că Marele Oonstan, tin s'ar fi născut într'o cetate a Dachiel, 155. Despre Traian. 186. Spune că Constantin Marele s'a dus cu oşti asupra Sarmaţilor şi I Gotthilor şi îl face robi. 239. Des­ pre anul 329. 240. Spune că Gotthii sub Vulens, au prădat nu numai Dachiia, dar şi Scythiia. 255. Des­ pre Valens. 257. Scrie că la 475, Ilunil au prădat Thrachia şi Se­ rachinenil Asia. 293. El dice că între al 10-lea şi al l1-lea an al imperăţieî lui Anastasie, ali venit Bulgarii spre Evropa. 301. Spune că Chiril hatmanul a fost omorât în al 23-lea an al împărăţiiî lui Anas­ tasie. 313. Despre martea lui Ana­ stasie. 314. Vorbesce despre supu­ nere Unilor către .Iustinian. 315. El spune că Vosforul s'arfi chemând ast-fel fiind-că locuitorii plătiaii bi­ rul cu bol. 320,315. El spune că Huniî ali cerut iertare Romanilor, când au audit că vin oştile romane asupra lor. 316. Spune că Bolgarii omorau prin ţepă pe ori-cine prindeau, şi de la iei " .. au luat obicei TurciI. 316. Spune că Variza, împerătesa Hunilor şi alt _ erăişor, s'ar fi botezat. 320. Des­ pre Artaban. 326. Despre Mavrichie. 1127. Despre Hagan. 328. Despre 'Comentiul şi Priscus. 329. Martea lUI �av:cic)1ie. 33t. El numesce pe Hurtiî, Avarit. 333. El spune că Ţa­ rigradul a scăpat de asediarea Hu­ nilor cu ajutorul curateI Ficiore de la Vlaherna. R33. Chedrinos vor­ besce de o minune. 33L Despre SerachenI, 335, 337. Pomenesce că Constans a bătut pe Sclaveni. 336. Vorbesce despre măcelul poruncit . de', Justinian asupra locuitorilor din Crâm. 342. El spune ca Theo­ duric prindănd pe Artemie îl face călugăr şi'l trimete in Thesalia la mănăstire. 343. Bulgarii şi Leon Isavrul. 344. Despre martea lui C. Copronim. 347. Despre anul 792. 348 . Dice că Mihail Balbul ar fi bi­ ruit pe Bulgarii şi că a murit la anul 829, şi în locul lui s'a ales Theofil. 352. De acest împărat po­ menesce el să fie trimes la Dom­ nia Crâmuluî pre un Petron. 353. El spune că Vandalii, Sorabiî (Sîrbii) şi Slovenii au fost bătuţi de către Liudovic împăratul apusuluI. 355. Spune că Leon împărat a supus pe BulgariI. 355. Spune că Ruşii cu Domnul lor Iugor lovesc Ţarigradul şi prădeză Thraehia, Romanle iasă împotrivă şi îi bate. 357. Spune că Olga, Domna Ruşilor şi soţia lUI Iugor, vine la Ţarigrad şi se boteză. 357. Spune că Pecinejii sunt din nemul Schyţhilor împărătesei. 364. Povestesce de martea lui Si­ mion domnul bulgarilor. 368. Spune că Ruşii aii intrat în ţara bulga- : ..... - . o,::;. � " �.� "t I . , , 1 � 1, '1: 7 '. ,1 , ., t ':,''1' .... 1.) � I 41• [607] INDICE GENERAL ()07 --------------------- ------------------------ I • { II riIor. 369. Despre Cures. 370. Spune că Ruşii ar fi fost în Bulgaria sub împărăţia luf Roman fiul Iui Con­ stantin Porfirogenatul. 372. La anul 995 au fost goniţi bulgarii din Gre­ cia, spune Chedrinos. 374. Spune că unul Bogdan domnul Moldovei s'a închinat îrnpăratulul. 377. Pe vre. mea lui Constantin fratele lul Vasile, amintesce de Pecinegi1. iJ78 Spune cii Pecinegil aii trecut Dunărea. 378. Spune că Cura a făcut cupă din capul lui Svetoslav. 378. Spune că împerătesa Zoi a otrăvit pe Roman Arghir, 379. Spune că la 10JO Bul­ garii iar s'aii ridicat asupra Îm­ părăţiei. 37lJ. Spune că la 1042 Serbiî cari craii supuşi resărituluî aii ri­ dicat cap. 380. Numesce peVladimir, om îndrăsneţ şi mânios 380. Spune că Pazinazil din Trachia umblând după prădt aii fost goniţi înapoi in împărăţia MosculuL 381. La 1059 sfirşesee Gheorghe Chedrinos isto­ ria sa. 382. fheg'henis, domnul Pazinazilor a tre­ cut Dunărea şi a fost botezat la Constantinopol. 381. ('heltlf. Din munţii lor, isvoraşce Du- nărea. 320. . Chel)hl{', cetate Jinută de Români. 474 . Cherehel, cetate' zidită de Români, Inovezi şi Bastarni..365. ('J.esar. Cât aii luat Chesarîul de la sultanul turcesc la pacea de la Pa­ sarovţi. 69. Dion spune ca pe Cra­ RUS l'a trimis Chesar cu oştile în Machedonia, Trachia şi în Greţia. 7R. Nerva au făcut pe Traian, Che­ sar. 80, 193. CrăiiaUngurilor şiLeo­ pold Chesariu!. 106. N orbanus Flac­ cus a fost consul cu Chesarlul DrusuR, In 15 d. Chl'. 122. Chesal'ul, Papa şi Saxonii pe timpul lui Batie. 1J8. O inscripţie despre Chesariul Traian. 161. Despre Iulie Chesar. 163. Leopold şi' doi fii ai sei, Che­ sari nemţesci, scote crăiIa ungu­ râscă de sub Turcl. 175. Adaosur î la împărăţia Chesar1ului nemţesc. 176. Ce ar fi de ar spune cine-va că a luat Chesarul, Ţarigradul. 18�, 184. Constantin Hlorus e făcut Chesar. 232. 233. Lichinie e făcut Chesar. 234. Lichinie a fost 4 ani Chesar, şi 3 ani A vgust. 238. Con­ stantin Chesariul. 245. Dasmaţie e făcut Chesar. 246. La 358 Constan­ tiie face Chesar pe Iulian Parava­ tul. 249. Iulie Nepos, Chesar făcut de Leon. 292. Tiverie face pe Ma­ vrichie, Chesar, 326. Impăratul Isa­ chie Anghel, poruncesce lui Con­ rad Chesariul să iasă curând cu oş­ tile sale. 404. Turcii şi Leopolel Che­ sariul:441. Leunclavie despre «titu­ lul» bănesc, din istoricul Cureus, «seeretarful. lui Miximilian Che­ sarIul. 468. Chesariul Alexie plecă ele la Nichea spre Ţarigrad, cu- Că­ tărgile», 476; apoi răzbesce în ce­ tate. 477. (,ltes'al'�ll -Drusus, tiul lui 'I'iberie. A io�t con sul cu/Norbanuil Flacoue. 122. Chlaleb. Feciorul lUI, era Suleiman Şah. 439. Ctlid:ull'le, posesie insulară a Ellini- • lor. no. Alipite pe lângă una c. [635] \ INDICE GENERAL - --------------- 635 • lind Batie, Domnii leşesci îşi ieaii D6mnele şi fug din ţară. 448. Bela în 1242 se duce în Austria unde era şi D6mna lui. 450. Doberiu. Hotarul el se încheiă la munţii Emil. 242. După acest nume p6te Misia s'a numit Dobruge. 242. Doboe. Cetate lângă munţii Herlem, unde Solomon şi cu fraţii sei Gheiza şi Ladislav, bat pe Uni, zice Bon­ fin. 146. Dobruge, parte din Dachia. 68. In 00- bruge ar fi fost cetatea Marchia­ nopolis care s'ar fi chemat ast-fel după numele sorei lui Traian Mar­ ţia. 162. După cuvântul Doberiî, i s'a zis p6te, Nissii, Dobruge, 242 Doftorul. Clavdie feciorul lui Drus a fost omorît de Xenofon Doctorul. Hi4. Doftorii, cu înveţătura lul Corn­ mod alt ucis pe Marcu Aureliu. 203. Commod, cu grijea doftorilor nastrieându-î otrava, ce-i fusese dată. apoi zugrumat au murit. 204. lloIioll, scrie despre craii Unguresci. ;..-4.43. Dololc, comisul de Plie, împreună cu Dandal hatmanul Veneţianilor şi cu Balduin, înconjură Udriul. 425. E . omorît de Vlahi. 1126. Sosind vestea despre tn6.r.1ea lui, Marchion fuge la Thessalonie. 428. Domlnie Capranie, cardinal, a avut pe Eneas Sylvius ca secretar. 115. Domlţlan.: împărat Roman, 'bătut de Derbeneii. 7rJ. A avut mal multe resboie cu Dachii, tote fără noroc. 71.E bătut şi de Decheval. 79. E omorît de soţia sa, la anul 96. 80. El a plătit tribut Dachilor, după cum spune Dion. 81. După martea lui vine Traian la tron. 81. Vine la împărăţie .. după.mortea frateluî seu I Tit, este cel dintâiu, care a mers cu 6ste asupra lui Decheval, cra­ iul Dachilor. 165. Romanii erau tri­ butariî Dachilor, acestă stare Do­ miţian nu o p6te suferi şi pornesce cu 6ste peste Dunăre contra lui Decheval la anul 81, Însă el este bătut. cu t6te acestea trimete Se­ natului falşa veste. că este biruitor şi Senatul îi ridică multe Agalmate. In anul 93 d. Hs. scrie Tatius, că Romanii au avut mai multe răs­ b6e cu Dachit În Misia, Dachia, Ghermania şi Panonia, insă în t6te părţile ati fost bătuţi. In anul 94 scrie Xifilin, Domiţian- trimete cu oşti din nou asupra Dachilor pe Hatmanul Iulian, care bate pe Dachii însă nu deplin, căci Decheval re­ curge la vicleşug, tae o pădure, îmbracă trunchii şi îi armeză, ceea ce a văzut Romanii au crezut că e aste şi s'au întors înapoi. Domi­ ţian m6re la anul 96 d. Hs., omorit de un complot în care era ames­ tecată şi nevasta sa. Iar după el vine la împărăţie Nerva. 166, 167. Impărăţia ajunsese reu din causa 11\1. 186. • , Domltie AellOYIlITOS, ast-fel să chema . Ne�on î.hainttl de a fi adeptat de Olavdie, 164. • Donm. Hr�nicul tl scris de Cantemir . «Voevodui şi de moşie Domn al � Moldovii, ete.» 1. Dechebal, domnul Dachilor, a fost lipsit de avuţii. 9. Roma era- cu 753 ani inainte de a senasce DomnulHr.13. De la Domnit sau Mârzii Crâmesci se trag osn­ temirescii. 26 .• Către cititoriă» de Cantemir, «a Moldovii moşnân Domn». 49. Descălecatul Dachieî se face la anul 107 de la Domnul I II I h __ '· � __ � _ [636] I I 1 636 INDICE GENERAL ( L' Ili I , u li II şi Mântuitorul nostru Hr. 50 .• Iro­ dot» scrie pe la 444 înainte de domnul Hr.59. Impotriva «Ghetiiî» a mers Valerie cu 132 anî înainte de nascerea Domnuluf Hr. 63. «Ba­ rabista» Domnul Dachilor s'a răz­ boit cu Bastarniî. 71. Povestea spusă de Stravon despre Dai, trebue a fi cu mulţi anî înainte de «domnul Hr.» 75. Despre domnii Grecilor. 91,92,93,95. La ce an de la Domnul Hr. s'au gătit Grecii evropenI de războiă, 94. Mezenţie, domnul Etru­ rilor se luptă cu Eneas. 96 Ce a fost la 750 înainte de venirea dom­ nului Hristos. 99. Ce poruncă a dat A vgust Chesar pre vremea nas­ cerii uomnuluî Hr 99. Numele Dom­ nului Hr. a fost scris printre su­ puşii nemului roman. 100. Ce s'a făcut după pieirea domnului Da­ chilor, Decheval. 105. Despre ale­ gerea DomnuluI in ţerile român esei. 107. Ovidius a fost gonit din Roma cu-şepte ani înainte de nascerea Domnuluî Hr. 117 Familia Flacchi­ lor a fost de frunte între Domnii Romanilor. 119. Pe la 259 a. Chr. eran răzb6e grele între Romani şi Anibal, domnul Cartaginel. 120. Des­ pre Evnos, domnul robilor, rescu­ laţi, din Sicilia. 121. Traian a stat la împărăţie pe la 98 după nascerea domnului Hristos. 123. Unii soco­ tesc, că Deocleţian ar fi avut o fată, Vlahie, ce s'ar fi măritat după dom­ nul Românilor din Dachia. 125. Craiul unguresc numesce voevodiî pe Domnii din Ardel. 131. Laslău trimite după ajutor la craii şi domnii creştinescI. 142. Vladislav s'a bătut cu Ghiula, domnul Ilunilor. 145. Calul lui Ladislav înţelegea pofta domnului seu. 146. Solomon se legă cu Cutesc domnul Hunilor. 147. Ce - .fac Hunii când aud de prăpădirea domnuluî lor. 149. Pe o inscripţie ,se citesce «LuI Traian Avgustului, 'Ghermanicului, Dăţanului, Preutu­ luf �elul.maI mare, fericitului Domn etc.'. 161. Iuliu Caesar s'a născut cu 61 ani înainte de Domnul Hristos. 163. La 25 de anI 'a împărăţieî lui A vgust s'a născut Domnul Is. Hr. 164. Ce spun istoricii despre Deche­ val, domnul Dachilor.166. Domiţian e ucis la 96 după Chr. 167. Nemul Ovreilor a ajuns. din rob Domn. 1'7.0. Schimbarea numelui de Domn. 178. Traian se iea în gonă după De­ cheval domnul Dachilor. 187, .- care' se omoră.TSâ, fiind bătut. 190. Ul­ timul războiu al lui Traian cu dom­ nul Dachilor e la 105 după Hr. 191, A vrelian om ară pe domnul Got­ thilor. 220. Cunab, domnul Ghe­ tilor şi Sarmaţilor vine contra Ro­ manilor. 221. Anul de la Domnul Hr. 283, 230. Maximian dă pe fiica sa după domnul din Dachia, 231· La anul 295, Constantin prinde pe domnul Sarmaţilor. 232. Raosmod, domnul Sarrnaţilor, piere, la 321. luptându-se cu Constantin. 238, Constantin cel mare zideşte o bise­ rică în numele domnului. 241. Gothii dau zălog pre «feciorul domnului lor lui Arcaric-. 245. Anul de la domnul Hr. 340.247. Iulian a scris în potri va domnului Hr. 252. Valens şi Athanaric, domnul Gotthilor, Grutunghii. 254. Domnii Ootthilor, Fritighern şi Athanaric, vin la Va­ lens. 206. Lupiţin şi Fritighern, domnul Gotthilor. 257. Domnii Vise­ goţilor se despart în două familii. _� -' s .... ----_ .. '. "" � . ,/., .. ,':"0 '< • ,'., . f .:..... ..../.) "J '1. [637] INDICE GENERAt. --�-- ------ 637 7 260. Domnul Visegotthilor Friti­ ghernis, şi Athanaric, domnul Ostro­ gotthilor. 262. Gotthiî, remân sub stăpânirea Hunilos, şi cu domnii lor de mai înainte. 263. Theodosie şi Athanaric, domnul Gotthilor. 265. Radagaizus, domnul Gotthilor, la 393, se reseolă. 266. Domnii Gotthi­ lor în Trachia. 267. Hunii şi domnii Gotthilor. Fritighernis şi Athanaric. 268. Gotthii cu domnul lor Veri­ mudis. 269. Valens şi Athanaric, domnul Gotthilor. 271. Alaric, dom­ nul Gotthilor. 272, 273, 275, 276. Radagaizus, domnul Gotthilor, la anul 40-1. 274. Anul 425 de la dom­ nul Hr. ::l7S. Roilas, domnul Schythi­ lor jefueşte până în Trachia. 278. Honoria şi Attila, domnul Hunilor. 278. Attila şi Vleda, domnul Huni­ lor. 282. Theodoric, domnul Gotthi­ lor din Gallia. 288. Thorismund, domnul Gotthilor şi Attila. 289 Attila ar fi luat în căsătorie pe Micolta. fata domnului Bactrianilor. 289. Despre domnii din Moldova. 290. Theodomir, domnul Gotthilor dă zălog pe fiul seu Theodoric. 291. Ghenseric, domnul Vandalilor şi Hatmanii lui Leon, 291. Evaric, dommfl Gotthilor, pradă Luzitania. 292. Anul 470, de la domnul Hr. 293. Lui Evaric, domnul Gotthilor îi urmeză Alaric. 294. «Odoaţer», domnul Herulilor. 29-1. Herodot a trăit cu 444 ani înainte de domnul Hr. 29\:1. Iosif şi Filon la 60 şi 70 după domnul Hr. 300. Domnii în Valachia. 305. Negru-Vodă dom­ nul muntenesc. 307. Un craiu sărbesc ia pe fiica unui domn muntenesc. 309. Hatmanul Petza om6ră pe domnii Bulgarilor şi Ghepidilor.Bf I. Anastasie şi Mundon, domnul Ghe­ ţilor.312. Gotila, domnul Gotthilor ia Roma. 316 Mavrichie şi Hagan domnul Avarilor. 327. «Drept eşti doamne şi dreptu-I judeţul tău», a zis Mavrichie când a fost canonit. 331. Foca la 610 dela domnul Hr. 331. Ira­ clieface pace cu Hagan, domnul Ava­ rilor. 332. Hosroe invită, intre alţii, pe Hagan, domnul Avarilor a se răscula impotriva lui Iraclie. 333. Domnul Varvarilor, abia scăpă cu fuga. 33!. Crac, domnul Polonilor a zidit Cracovia. 340. Justinian fuge la domnul Caz ari lor. 340. Apoi la Tirvelin, domnul Bulgarilor. 341. «Leon Isavrul- şi ic6na domnului Hr. 344. Amira, domnul Serachă­ nilor şi 16n Damaschin. 344. Con­ stantin Copronim şi Telesis, dom­ nul Bulgarilor. 346. Leon, fini lui Constantin Copronim, ia pe fata domnnluî bulgăresc. 346 Gothofred domnul Davilor, loveşte pre Friji. 349, 350. Nichifor şi Harun, dom­ nul Serachenilor.352. Ruşii cu Vladi­ mir, domnul lor, se creştineză. 35H, 359. Simeon, domnul Bulgarilor, închee pace cu Vasile Machedon. 355. Leon .şi 84meon,' domnul Bul­ garilor. 356. }loman se jp;c\J.scr�şte cu Betăr, domnul Bulgarilor. 357. Ruşii, cu domnul lor Ingher, atacă Ţartgradul, 357 Peqeneghii, cu dom- l nil şi cu nume deosebite sunt. 364. In timpul lui Roman piere Simeon, domnul Bulgarilor. 368. Nechifor Calochir, ficiorul domnu­ lui de Crâm şi Stâtoslav, domnul Ruşilor. 369, 370. Ioan Cimischie bătuse bani cu chipul domnului Hr. săpat pe ei. 370. In timpul lui Avgust Chesar s'a născut domnul I i , " 1 1., , , ,"= : \ , . \ [638] 638 ------ -------- INDICE GENERAL , ' I r I ! I 'I i ' II , ! I Is. Hr. 371. Domnii Ruşilor, Ruric. Domnii şi Banii Munteniei 468.470. 372. Vladimir se boteză la anul 988 Dragoş Vodă a 'fost domn, şi fiu de la domnul Hr. 375. Metigan, _ de domn. 472. Cum e numit dom- domnul Pecinighilor se botâză. 373. nul Moldovenilor la Halcocondilas. Saraltei. mumei lUI Ştefan, îi s'a '47-4. Românii din Ardeal, domni al arătat Ştefan Proto-martyrul şi '1 'locurilor. 475. Despre domnul numit a dis «Nădăjduâşte în domnul Hr. Bogdan ... Vodă. 475. Un Crai li ser- că în curândă vreme, vei naşte făt» I besc ia .in căsătorie p-e fiica dom- 375. La anul 1000 de la domnul Hr.· nului de Valachia. 478, 479, 480, �75. Faptele lui «Samoil-, domnul i 481, 482' Radu Negru şi Dragoş Bulgarilor. 375. Iovan, domnul Bul- • Vodă, domnii Munteniei şi Moldo­ garilor. 376. Domnii Bogdaniei. 377. Ivei. 479. Roman Vodă e al şese­ Svestoslav domnul şi Cura domnul. lea domn, după Dragoş Vodă. 483. 378. Petăr, domnul Bulgarilor, în I Domueseă, In timpul Domniei lui Can­ timpul lui Constantin Monomah'l -temir s'a găsit l;i Galaţi o peatră 380. Cheghenis, domnul Pazinazi- ,'cu inacrîpţil, care s'a adus la Cur- lor, vine la Drista. 381. Godofred tea domnescă. 161. Bălioneus, şi alţii, s'au dus asupra Domneşt1. Mai cu se mă după risipa lUI Suliman, domnul Turcilor. 388. Constantinopolului, au venit în MoL Ioan, domnul Românilor. 395,412, dova, multe familii străine, îrnpă- 417, 419, 423,424,425,426,427, 428, rătesci, crăesci şi domnesci. 25. 429, 432, 465, 474. Domni ai Vla- Demula, Domniile Ellinilor. 90. Dom- hilor. 408. Hris, domnul Cuţovlahi- niile Românilor. 106. Ureche au lor rămâne în Grecia. 413. Despre trăit şi au scris sub domnia lui Hris. 414. Ion, domnul Zagorei. Aron Vodă Tiranul. 114. Cele doue 418, 419. Roman, domnul Halieiu- domnii românescî. 127. Tătarii a- lui. 418, 419. Ruric, domnul Chio- pucă Domnii. 175. Hronicul e cules vului se bate cu Ornan, al' Hali- până la domnia lui Ştefăniţă Vodă. ci ului. 419. Neeman, domnul Tri- 180. Gallia avea provinţii adică lelilor.41U Ioan domnul românilor. Domnii subt acea Crăie. 17.242. şi domnii greceşti. 424, 426. Domnii Crăii şi Domnii de varvarI. 277. greceşti de pe la «Mora», şi alte Despărţirea Domniei Valachiei în părţi. 433, 434. Domnii Perşilor, doue. 304. Chedrinos despre trirni- după scularea Tătarilor. 437. Sulei- terea la domnia Crâmului a unuia man Şah, vrând să mârgă asupra Petron. 353. Despre domnia rusâscă lui Alaidin, domnul Turcilor, se 371. Despre Domnia Boşnâgilor. 382. înecă în apa EvfratuluL 439. Ladi- Despre domnia lui Hris . domnul slav dă, pe sora sa, după domnul Cuţo-Vlachilor. 395. Inceputul dom- de Dalmaţia şi de Croaţia. 444. niei lui Ioan Alexie. 417, 419. Hro- Domnii leşeşti şi Tătarii. 448. Vladi- nicul întrebuinţat de Cantemir slav despre domnul Bulgăresc 455. merge de la domnia lui Radu-Vodă Inturnarea din Ardeal a domnilor până la acea a lui Constantin-Vodă Români. 461,462,473,482, 483, 484. .Brâncovenu, 462. De va fi trecut [639] � INDICE GENKRAL fi�9 ----------------- ------------ domnia lui Ion Alexe peste 30 ani Donanmă, Fulvius Flaccus bătând pe ar fi fost navala lui Batie în tim- Vartai, a avut triumf, adecă Do- pul luI. 465 Dacă cetatea albă ar I nanmă în Roma. 121. fi fost scaunul domniei Moldovei I Donolmaoa, Constantin fiul lui Con- cronicele de la Dragoş Vodă ar fi po- stans s'a sculat cu Donoimaoa de menit acesta. 469. După prada lui Ba- la Ţarigrad au omorât pe tiranul tie cu 28 ani în urmă, ar fi fost dom- Sichiliei. 336. Cu mare Dunaima de nia aşedată în ţara Românilor. 482. corăbii ati intrat cu oste în sus pe Domnlşor. Domnişorul Ruşilor Vla- Dunăre. 337. Justinian la 694 orân- dimir s'a sculat cu oste asupra Ţa- duesce pe Leontie să mergă cu Du- rigradului. 380. naimaoa la Greţia. 339. Don, fluviu. 60. Intre el şi Thrachia Dorestola, cetate în care s'a născut multe popore barbare au trecut. 17. Aetie. I se diee acum Dristorul. 288. Intre el şi Dachia. au fost multe Era pe ţărmul Dunărei. 323. popore, despre care pomenesce Di- Dorothet, sau Theodori, sau Theodo- onysie Periighitis 61. De la obîrşia sil pe grecesce, iar pe slavonesce lui, începe padurea Herţinii. 76. Bogdani se numesce.377. Până aci a făcut Traian şanţul. 106. Dortlcnm, cetăţuie zidită de Traian. In anul 107 Traian trece peste Don I 322. în Asia asupra Armenilor şi Par- Dosithel Mitropolitul, însemnă în Ur-ie, thilor. 192. Este trecut de Tătari anul eşirei lui Dragoş Vod, la 6870. de voe şi pe urma '1 trec siliţi de 483. Dechie. 208. Gotthii şi Gheţii 10- Dragoş "odă. La ce an a fost intur- cuesc între el şi Nistru. 228. Soţii narea lui. 00. Până la intorcerea lui Gallie s'au închis între bălţile lui din Ardel, e hronicul Moldove- Donuluî. 209. Peste Nistru, spre nilor. 179,-şi de la el, până la Şte- Nipru şi până la Don, locuiau Ba- făniţă Vod. 180. Neculai Costin nu starnii, Carpii şi SarmaţiL 232. Go- pune la anul venirii lui, 6867 de la ţii s'aii aşezat de la Don până la gu- ,Adam, cea ce ,este 1.,%9 d. Hs., ci riIe Dunării. 260: De la el şi până la sp.un� ca aun] 400 ani de la Attila NistrJ sunt câmpii 'I'anaii. 26.-1. 0- . I până, 1:\ Dra{oş. 290. E1 '" intemeiat strogoţii s'aft aşedat în câmpii spre' bine qacţlia. 290. Sub el, o parte apa Donului în sus. 268. Mihail Ri-, din Vala,hia, ia numele de Moldova. ţie Neapolitanul dice că.Hunii au 305: Tatăl seu, a fost Bogdan. 306. • trecut DonuI. 281. Despre apa 00- lIronicul Moldovenesc pomenesce riului, în Tătăr'ime, face Attila a 4-a. ca înainte de venirea lui Dragoş reşedinţa. 285. Varvaril ţineau dru- Vod de la Ardel, sa fi locuit nisce mul de la el, în sus prin Litfania RuşI la Suceva şi la Bae. 325. Chro- spre Ghermania şi Italia. 280. Pe nicele lui Misail de la Dragoş-Voda lângă el stau Cozarii. 373. Sunt su- 470. Inturnarea lui Dragoş în MoI- .puşl lui Svetoslav Cozarii.373 De dova. 461, 463, 466, 471, 472. Hro- lael, peste Volga, este câmpia Cap- I nicul Moldovei de la Dragoş. 469. caculut, 43R. Letopiseţul aruncă năpaste pe Ora- [640] 040 INDICE GENERAL T , ! ��.�.-----'-�----�(-------------- .......... � goş. 472, că ar fi fost el şi cu ome­ niî sei omeni proşti. 472. El a fost Domn şi fecior de domn. 472. Fecio­ rul lui Bogdan Voda, a luat o parte din Moldova şi era Rau VeI' salt frate cu Radul Vodă Negrul. 475. Mai nainte de el, a trăit cu Româ­ nii în Ardâl, Bogdan Vodă, şi are .fiU pe Ştefan Vodă 475. Anul eşi­ rei sale, e însemnat de Neculal Co­ stin, 6807 de la Adam sau 1299 de la Hs. Unii spun la 6370. 483. In­ vasia lui Batie ar cădea pote sub Dragoş Vod. 465. El ar fi domnit în timpul invasiei lui Batie. 482. Despre venirea lui Dragoş Vodă in Moldova. 484. Drava, rîu. Nemţii coprind ţara Ser­ bescă până la ea. 176. Dl'ego"ic�cii, popor slav supus de Sve­ toslav. 373. Drevlenlf, popor slav supus lui Sve­ toslav. 373. Dripea, Până la ea prădeză Hunii. 317. Drlsta cetate prădată de Pazinazii. 378. Pe aci trece Pazinazii cu şeful lor Chenghis. 381 Drtstoml se mai numesce Dorostola cetate în care s'a născut Aetie.288. Cetate în Misia. 323. Droghlelu, cetate pe unde a fost întâi şederea Polovţilor şi Pecinegilor. 3G2, 364. Drus, tată lni Clavdie. 164. Drusns. Vedl Chesariul Drusus, Dubravie, spune că Batie s'a întors cu 'I'ătariî la locul seu. 450, 451. Duca, apă. Odoaţer a avut resbol cu Theodoric aci. 295. Dueatnl. Turingia este o parte a fa­ miliei Saxonesci intre ducatul Mi­ sieI, Brunsviguluî, Hasiii şi a Fran­ conil. 285. Duehepratul, cetăţue. 155, 322. Dueul de Litvania, Razivil, a luat în - căsătorie pe o fiică a lUI Vasilie Vodă. 26 Ducul Henric ese înain­ . tea Tătarilor la Ligniţl. 449. Frede­ _ ricJ, ducul de Austria şi Bela. 450, 451. Crucîaţil împotriva ducului de Austria. 451,458. Duhul Dumnăzăesc a suflat întâiu, • istoria sfîntă, şi apoi mai pre urmă, «au început ce din truda şi chitâla omenăscă .• 58. In 25 ani a împărăţiei lui Avgust s'a născut Isus Christos din duhul sfînt. 164. Darul duhului �fînt. 195. Sinodul de la Niceea, cu 'ăarul Duhului sfint au fost. 239. .. «Cu suflarea Duhului sfînt» scrie Moise istoria facerei lumii. ilOO. Dunmădălre. Amuliii dă poruncă «În chip de cinste şi de Dumnădăire» a face pe Rea, vestală. 96. Nemul -Izraeltenilor- a fost împrăştiat pentru «ne Dumnădăire» lui. 170. Oşteni! Romani n'au mai putut răbda pre Eliogabal, pentru «ne Dumnădăirea- lui. 206. Impăratul Anastasie vrea să adauge la cân­ tarea Trisaghion nisce vorbe prin care să arate că pătimirea lui Chris­ tos să se dea şi Dumnădăireî, 312. Dumnădăoae, Pallas e Durnnădăoae ştiinţilor şi Afrodis a Irumuseţelor. 89. Isidis e Dumnădăoae Ieoorii] şi a curăţeniii. 89. Rea a fost pusă în rîndul Dumnedeelor. 97. Dumnădău, Laudă adusă lui Dumnă­ zău. 3. «Nu de Dumnădăă.» 10, tI. Aşa, pote, a vrut Dumnădăti, cu împăraţii următori lui Theodosie, de n'au fost buni. 17. Nimeni n'au învins pe Tătari; pote numai cei cu «putinţele- de la Dumnedeu. 21. De'l va ajuta D-Q.eu, va scrie şi ji r I [641] INDICE GENERAL 641 r I altele, Cantemir, în «tomosul al Hr. Dumnădău, 203. Răutatea când doile». 26. Cantemir este 0. Un­ gurii mergând contra imperăţieî Apusului, prădeză tot de la Dunăre şi până la Pădurea Neagră. 358. Nernurf slavone peste Dunăre. 362. Pecinegii se întind şi peste Dunăre 364. Simeon nu lasă pe Turci a trece Dunărea. 369. Svetoslav trece Dunărea în Bulgaria la 967. 372. Şi Românii de peste Dunăre 'şi au făcut disposiţie dice Leunclavie. 377. Pazinaziî trec Dunărea dar sunt goniţi, dar peste puţin timp trec iar şi pradă până in Corcira. 378. Constantin dă Pazinazilor trei cetăţi de pe malul Dunării spre locuire, 381. O parte din Românii din Dachia trec Dunărea. 383. Hatmanul Nestor păzia malurile Dunărei. 31)7. Peste ea se revarsă Vlahii. 397. Vlahif întorşi peste Dunăre, s'au chemat Misf multă vreme spune Halcocon­ dilas. Peste ea este Misia. Pe Vlahii de peste Dunăre, altă dată- Halco- ," condilas, 11 numeşte Dachl. 398. /Î Vlahil locuiesc la Dunăre. 398. In ea - au dat Vlahil, spune scornitorii. 402. . Peste ea afost aşedământul de temei .' al Valahilor. 403. O trec VlahH şi Tătari) în Thrachia. 415. Condo- - vlahiî sunt tot un neam cu cesti­ la,lti Vlah) de peste Dunăre. 416. Românii stăpânesc peste Dun/ re. �9. Pe arnăndoue părţile ce stă­ pâneşte Ioan Alexie. 420. "Români 1 ceşti dincoace de Dunăre" iaii pro­ teoţia lul .Andreas, craiul unguresc 445, 446. Batie prădâză în (, ţara nemţâscă până .kl Dunăre». 451. l\omânil din Dachia, pe timpul năvălirilor Varvarllor, se retrăgeati '«despre Dunăre, şi despre Prut, şi Nistru, spre părţile Ardelului e , 463. Românii faţă de năvălirile Varva­ rilor peste Dunăre. 464. Despre Ro­ mânii de peste Dunăre. 465, 466. Românii. prin cetăţile de pc mar­ ginea Dunărei, pre vremea lUI Batic. 467, 468, 469, 482. Dundar, fiul lui Soleiman Şah împre­ ună cu Giundogdi, pornesc spre răsărit. 439. Duragl, numele turcesc a cetăţei Oi­ raehion. 376. Duşan, fiul lui Ştefan, merge cu tatăl seu la Ţarigrad. 481. Duşmn, fecior al lui Ştefan, merge cu tatăl seu la Ţarigrad. 481. Duţepratul, cetăţue înăuntrul Dachiei zidită pentru năbuşirea Varvarilor, zice Procopie. 155, 322. Dunmvir, cetăţeanul Valens duumivir, a trăit 30 anI. Se găsesce intr'o inscripţie din Dacia. 161. [647] - INDICE GENERAL E. 647 --------.--. Eberlea, cetate în lsritania. Aci a murit Septimiu Sever. 204. Ebulterah, scriitor spune că Artaban impăratul Perşilor a dărâmat Antio­ chia şi a robit mulţi Romani. 326. Efatie împreună cu Leontie, e lăsat pristav de către Valens, pentru zidirea unor cetăţt pe malul Du­ nărei, după cum spune Cuspin, 254. Ector, conducător al Grecilor din Asia în resboiul Troian. 93. Eeumeule, Sub Anastasie se cere În­ trunirea unui sinod ecumenic 313. Edesa. Caracala e ucis între Edesa şi Caroa. 205. Efalstos. Vedî Ifestos. Efeseni. Istoricii greceşti pana lJl timpul lui Manoil pentru lucrurile Romanilor din Volohia dorm som­ nul celor 7 Efeseni. 392. Etesul, e cuprins de Theodor Las­ caris. 433. Beor, scriitor. E osîndit de Iosif Iu­ deul. 173. Egegf, Aşa numesc Asyrii şi Arapiî . pe nişte neamuri. 58. ',. Egheslp, _ îndreaptă istoria .lui Iosif Iudeul. '173. Egheul, Alexie trecând Mare Egheul se duce, după ajutor la Athatin. 433. Eghistul, Ve?i Ighistul. Bghn1et. Aci fuge întâiii, Alexandru Paris cu Elena. 92. Unde a fugit Pompef după ce a fost bătut de Chesar în Thesalia, 163. Puterea lul, e certată cu pedepse de orîndu­ ială cerească. 170. Până la el, Ta­ tarii Crâmulul şi Bugiaculu'i, au umplut ţările păgân eşti cu robi Leşî. 175. A avut împărat pe Fa­ raon. 170. Aci locuiau Jidovi! contra cărora Traian pe Marte Turbon. 194 La el se duce Diocleţian, cu­ prinde cetatea Alexandria şi îl su­ pune. 232. E dat lui Lichinie. 238 Făcea parte din una din cele 4 divi­ si uni făcute de Constantin Marele, Crăiia lui e cuprinsă în crăiia AsicL Nu se ştie câte provincii a avut. 2!2. Theodosie a .trimes o parte din Gotthii aci. 265. Perşii luaseră Eghiptul in timpul lui Foca. 332. Bghn1ţil, au avut împărăţie mare. 19. Aii imprumutat Elenilor ciniile in­ veţăturilor. Pentru învingerea lor. Diocleţian face triumf la Roma. 232 Egyptenil. Ve<;H EghypţiI. Egîptnl. Ve?i Eghypetul. Elena, soţia lui Menelaos. 91. Alexan­ dru Paris o fură. 91. Fuge cu ea în Eghypet. Ea era fiica lui Tindar stăpînul Spartanilor. 92. Hotărîrea în privinţa ei. 93. Nu i-au făcut nimic, Gieci! d-in Europa după pătrunderea lor ·îl). 1roia .. 94. Eleai, mama lui Constantin Hloros, spune Ohedrinos. 155, 237. Cea d'intâiu 'Soţie a lUI Constantin Hlo­ rus. 237. Eleuos. Conducător al Grecilor din Asia în resboiul Troian. 93. Elespontul. Valens ordonă Gotthilor să-I treacă, ca să ajungă în Asia. 256. Aci Gaina este bătut .şi silit să fugă de către voevodul Fraitat. 274. Ellndn, ţara unde erau Grecii. 86. La [648] �. I I 648 INDICE GENERAL & " / Ellada a venit Antenor, trimis de Prian. 91. Aci stăpînea Menelaos. 91· ElIadtmiJ.. Au tot o limbă cu Troa­ deniî. 90. Răsboiul intre Elladenî . şi 'I'roadenî. 91, 92, 94. Orbinus Raguzău spune că ar fi din Bulgari. 101. Ellanic, c osîndit de Iosif Iudeul. 173. Elliuesea, limbă e în care a scris 0- miros. 59. Schimbările fonetice din lim ba ellină. 72. ApoUonic Milon a făcut oraţie în limba ellinescă. 87. Voevodiî părţilor ellineşti. 92. 01'- 1. binus Raguzău spune că neamurile ellineşti sunt din Bulgari. 101. De­ spre limba ellincscă. 102, 103, 172. Chedrinos spune despre nascerea lUI Constantin în ellineşte. 155. Do­ spre neamul ellinesc. 178. Numirea ellinescă «Âr.. 197. Pe ste­ gurile lui Constantin erati scrise două slove ellineşti. 237. Iulian Paravat opresce pe Creştini de a învăţa limba ellinescă şi alte limbi. 252. Istoricii ellineşti despre Hunî. 281. Despre istoricii ellineşti. 299. Iosif şi Filon scrie în Iim ba elli­ nescă.3oo. Istoricii ellineştt despre Dachia şi Valachia. 308. Vosfol'o pe ellineşte va să q.ică «aducătore de bol». 315. «Almirin ellineşte să înţe­ legă sărăturh. 323. Istoricii elIe­ nesci şi latinesci despre statul Volo­ chiei. 325. Despre ce a scris Laonic Halcocondila, ellineşte, relativ la Tătari. 435. Apa Volgăi e numită de geografii vechi ellinesci, Rra. 447. Ce scrie Grigoraş, ellineşte, despre craiul Serbesc ce voia în căsătorie pe Evdochia, sora - lUI Andronic, şi despre căsătoria lui cu fata domnuluI românesc. 479. ElIiuiI. El sînt strămoşii Romanilor. ." n· 13. Despre omenil lor învcţaţî. 53. Istoriile lor sînt pline cu năduşc­ lile şi undăturile năr6delor răzlă­ ţite din Schytia. 53. Dintre el, mai vechiă- de cât toţi scriitorii să so­ coteşte a fi Omiros. 59. Sibirul e .numit.âe EJlipi, Tartaria adevărata. 60. Sţravon e om cHin. 62. Nemu­ rile pe car1 Ellinil îi numoaii Var­ vari" 75. Irodot e cel mai vechiu di'n trescrii toril Ellinî. 77. Dc la CI se trag 'Romanii. 85, 100, 101. Popor cult, 86, 87. pe la ei au luat Roma­ nii, cultura. 87. Despre nernul şi luptele lor. 88. Locuinţele Ellinilor. !:l8, \leii lor. 89. Ţ'ârile celc mai ve­ stite ale Ellinilor. 90 .• Bătaia a tu­ turor Ellinilor la 'I'roada.» 94. Ro­ manii, ce' s strănepoţi Ellinilor 'I'roadenil, sînt strămoşii Români­ lor. 104. Constantin Hloros, că­ ruia i s'a născut din Ellinf, ce d'in­ tâiii mulare, Constantin marele, şi sfîntul, la cetatea Dachiiî.» 155. Tol. ce nu'f Ellin, faste Varvar. 171. Mulţ) au clevetit, întâîaş dată Ellinilor, izvoditura minciunilor dând. 172. Orihovie Lehul, face pre Leşi rudă de ElIini. 177. In limba Ellinilor, scrie Iosif şi Filon, evrei. 299. S'au purtat mai sălbatic ca barbarii R­ supra lui Hasim. 386. Ellillil Troadelll sunt strămoşI Roma. nilor. 104. Elvie Pel'tillax, Împărat a fost ucis de către osteni! sei după 81 de q.ile. Sarniţie scrie el nu a făcut nimic vrednic de a fi pomenit şi că a 0- cârmuit mal Înainte Misia şi Da­ chia. 204. Emanuel COlllnellos. Veq.l Manuil Com­ nenos. Emeric Tf('hclie. Din porunea lUI se ?7 [649] - -------- INDICE GENERAL 649 Iii p tipăresc tablele cu hotarele şi ţi- chita Honiatis spune că Vlahii 111cr- nuturile ţăreI Ardelului. 473. seseră până în munţii Emi. 398. Emerl«, craî unguresc, fiul lui Bela Fraţii Petăr şi Asan cer loc de 10- 3-a, la 1199. 443. Unii spun că La- cuit în munţii Emului dc la îm- dislav II-a craî la 1206, ar fi te- păratul BizantiuluI. 400. Cărnovul ciorul lUI Emeric. 443, 445. este cetatea cea mal tare din munţii Emil saii munţi) CenghiL 242. Pană Emulul j ea e luată de Vlahi. 412. aci se inchee hotarul Doberit, 242. Despre pustiirile Vlahilor şi alo Până la ici ajung Vlahiî. 398. Pc Tătarilor în munţii EmuluI. 414. locuitorii de pc iei, aruncă Isachie Ioan Alexie întăreşte locurile de bir mal mare, 400. In ici cer 10- prinprejurul Emului. 417. Despre curI de la Isachie Anghel, fraţii localităţile coprinse de Ion Alexe Petăr şi Asan. 400. Cea mal tare înprejurul EmuluI. 418. din cetăţile lor, este Carnovul. 412. Enens, De la el e origina Romanilor. Imprejurul lor, Vlahiî şi Tătarii 13. Nu �e unesce cu căpeteniile Troa- aii făcut pustiiri. 414. Locurile de denilor, la resboiulîn contra Ghc- prinprejurul lor, sunt întărite dc ţilor. 93. Prin vîndarea lUI se dico Isachic Sevastocratul. 417. Oaste- că aii pătruns Grecii din Evropa lele din iel, lc supune Ivan Ale- in 'I'roia, cari lUI nu'I fac nimic j xie, 418. el sfătui se pe Troadeni să dca pe :Emil popor slav impus de Svetos- Elena Grecilor. 94. NumaI el scapă lav. 372. elin Troia şi merge spre Italia, sta- Emlliau estc trimes de Gallus contra bilindu-se în Laţium cu mulţi oş- Tătarilor pe care ii bate c;Jice 01'0- tenI, şi înduplecând pe Latinus, sic, Victor şi Zosim. 209. Zonora acesta îl primesce în ţară şi îi dă spune că el în loc să plătâscă tri- pe fiica sa Levania de soţie. 13, 95. but Schythilor, banii i-a dat la sol- Turnus, Domnul Rutulilor, îi declară daţi după ce i-a biruit, şi pe el îl răsboi, dar Eneas ese învingător. ridică împărat. Gallus vine cu oşti ,96. V9ind să',Şi întindă teriitorul, contra lui însă este omorât de 0-, .dechiri1, r�sbJ?i lUI Mezenţ,ie, regele ştenFValerian Lichinie care era.' I 'Etrurrk>r, dar piere îh' �uptă $i îi gata să plece contra Perşilor, vin I urri1(�iă :tiul Setl Ascanie. 96. cu aste contra lui ca să r�sbun� t :Eneâ� Srlyie. 54:. Numesce pe Flac,Ful- martea lUI Gallus, oştenţI îl om6ră vius Flaccus. 72,77. Zice, că nu- pe Emilian. 210. meleDachieI s'a schimbat înFlachia, Emmanoil COJllnellos. Familia lui se' după numele hatmanuluI Flachus, stinsese şi din el spune Alexie An· iar În urmă Valahia. 113. Ajunge ghel că se trage. 410. Episcop, Cardinal şi Papă. 114. }]1II11l:ms, munte. 61. Din afară şi din Viaţa lui este scrisă de Iacob Filip năuntrul luI, este aşezat Chita- ele la Bergaman, Trithemie, cardi- iul. 61. nalul Belarmin şi IoanAntonie de la EmuI, munţI. 68. Emil cari-s munţii Campania. 115. Pe el il numea, după Crnghl mărgineRc Trachia. 242. Ni- familir, Piccolomini, născut la 1405 li '1:·· " 11 '1 :1 ",1 1: 11 I "1 I II I � I I � -' [650] 650 INDICE GENERAL ·1 .. ' ! '1 1, I " .F !. I 1· în oraşul Sinânilor. Când a ajuns Papă, s'a numit Pius al II-a şi o­ raşul natal 'l-a numit Pienţa. Vic­ toria, mama sa, înainte de a'l nasce, 'l-a visat cu corona pe cap. A fost secretar la cardinalul DominicCa­ pranic, apoi la cardinalul Alber­ goti. A fost refercndar în soborul de la Basilia. Secretar al papci Felix al V-a, Papa Evghcnie al IV-a, a tinut mult la el. Papa Nicolae al V-a, 'l-a numit episcop şi 'l-a trimis vestitor apostolic în Boemia, Un- I garia şi Silezia. A scris o carte prin I care răscula pe creştini în contra Turcilor. Papa Calixtus al III-a 'l-a făcut cardinal şi la 1458 fu ales papă. A scris istoria vremilor sale, sub numele scriitoruluI seu, Iohan Bobelin Persona. 115, 116. El în teoria pe care o susţine cum că Dachia se numea Flachia, este cu totul greşit, pentru că scrierile lui Ovidiii, pe cari s'a bazat, aii fost adresate unui consul Flaccus Gre­ ţin, căruia îi laudă pe un strămoş al lui, care a bătut pe Ghetii şi a stăpânit ţărmurile Dunărei. Ovidie seria ast-fel, cu speranţa, că îl va ajuta să se întorcă la Roma. 116, 117, 118, 122. Eneas despre Flac. 123, 125. El este citat de mai mulţi scriitorI Leşî, ca lan ZamoIschie, Orihovie şi Stanislav Sarniţie 124,- a scornit cel dintâiu derivare cu­ vintului VlahI din Flac, 128. El este de părere împreună cu Orihovie că Românii s'ar trage din hatmanul Flac. 159. Este forte greşit relativ la Romanii din Dachia. 197. Eugndlu. Attila spune, că s'a născut în ea. 287. Engliterra. Ve<}.i Ingliterra. ," Eniolcadi. Aşa s'ar fi poreclind Ia­ zighii. 68. _ Enlşehlr.vîn Asia, unde Osman mută . scaunul de la Iconie şi unde more. 44'0. ']ţIll'iC. Ve<}.Î II enric. Eolleeso .• Iii-fă de se va duce cuvcntnl 1,ă'tinesc.Deus, de la cel eolicesc (ca şi cea eoliccscă Iim bă, ellinăscă este) .oE6, carile se scrie şi bb" vine de la 'aw, care însemnă trăesc, 103. Eparehia. Iulian Paravat chernă din surghiun pe Eretici şi Episcopi şi după ce-I împăcă, le dă drumul sa -mârgă fie-care la Eparchia sa. 251. .EiIÎL'cle, amîndouă eraii in stăpânirea Ellenilor. 90. Amîndouă alipite pe , lângă una din cele 4 divisiuni ale imperiului Roman. �42. Aci sant acum Arbănaşiî şi Coţovlachii. 242. In el trec Gothil supuşi de Teo­ dosie. 273. Alaric prădeză din Epir Grecia. 244, 276. In el locuesc Vlachi. 398. Cei ce alt ajuns până aci, au rămas locului. 466. EIIÎSCOIJ. Eneas Sylvius a fost epis­ cop, cardinal şi apoi papă. 141. Ladislav şi Hunul ce ar fi furat pe fata episcopului din Varadin. 146. Pavel Piasinschie, episcopul de Premisla. 160. Constantin ar fi fost botezat de Evsevie, episcopul Ni­ comidiei. 247. Constantie se boteza de la « Evzoiia» episcop arian, iar nu de la Athanasie, sau episcopii lui, ce erau ortodoxi. 250. Iulian Paravat chemă pe episcopii goniţi de Constantie. 251. uma, episcopul Visegotthilor. 262. Glichirie e făcut episcop al Salonei. 293. Sf. Ioan Damaschin scrie cărţi la episcopii bisericei. 344. Sinodul de la Flo­ renţa şi episcoplt răsăritulul. 354. [651] - INDICE GENERAL 651 Patriarhul Fotie trimite lui Vla- copî şi-i sfătui să se împace. 251. dimir pe Mihail mitropolitul şi 6 Vitali an merge în contra Ereticilor episcopi. 373. Adalbert episcopul Evtychiani. 312. de Praga pe Ştefan, fiul lui Gheiza. Ermis, Zeul cuventulul la Ellenî. 8!l. 375. Magdeburghianul episcop şi Ernac numesce Bonfin pe Dinzig, fiul haunan, 389. cel mai mare al lui Attila. 289. Eplseopla, Nicolae a V-a a suit la Erodiau. 104. scaunul Epi scopief pe Eneas Sy 1- EruliI. J ustinianle dă Dachia, pe lângă vius. 115. Singhidin. 31�. Impotriva lor, Lon- EllitOIll, culegere pc scurt din toţi gobardii cer ajutor de la Justinian. autorii. 153. In el despre Crăiilo 3Hl. Varvarilor. 277. Nichifor în Epitom "Esizmell, un român ce al' fi stăpânit List. 99, vorbesce de luptele lui Salonul. 428. Constantin Pogonatul cu Serache- I E,,)"hie. Oculus (ochiu) se citeşte la neniî. 337. La 713 au prins Ruîus Esyhie 01<1<0';, care vine de la 0xoe; pc Filipic in aşternut şi i-a scos cuprindetor. ochii spune Nichifor în Epitome. Ethicul spune: Gotthia (Ghetiia) mal 343. Ioan Gluverie, în Epitorue is- pe urmă s'au chemat Dachiia şi torn, spune că aii respins Vlahiî Gotthil (Gethiî), Dachii. 71. eu Săcuiî pe TătarI la 1237. 447. Et)·JJ\ologbi(·eştl. Mari şi netede Stj- Eplstollu. Piinii! cel tînăr în epistolii cotele etymologhiceştt (adecă tâl- despre Traian. 193. A vgustin în cuitoare de cuvinte ). 102. Epistoliî despre Per ŞI şi Tătari Etymologhlf', 103, 104. faţă de imperiul roman. 210. Epis- Etruriî, Eneas piere în războiul cu tolia lui Grigorie Papa, care atunci Mezenţie Domnul Etrurilor . V6. scrisese către alţi Crai, despre Eufrat. Vedf Evrath şi Evfrat. Gheiza feciorul Belii. 387, 444. Europa. Vegi Evropa. Ereulle avea de fecior pe Maxenţie. 237. Europeesc. De Plinie vor să dică că Erdogrăl, fiul lui Soleiman Şah. 436, \ nu cunosce 'părţile europesci. 173 . . 439. Ia o parte din împărăţie, după' rEtih;ol'iits. Vegi E1Jtropie. niortea tatălui săă, 439. Se.îndreaptă ' El'Rl;l'ie s&iitor în eltttea II' Cap. 17 spre Evropa şi la el trimite Alaidin I vorbeşte de Impăratul Leon şi ne- soH. 439. Intră în slujbă pe 1�llgă potul set ficiorul lui Zenon. 292. Alaidin. 440. Curăţă. de Tătari, totă In cartea III Cap. 25, spune că ţara lui Alaidin. 440. E pus serâs- Theodoric Schytul a prădat Tra- chier peste tote oştile, şi dnpă chia. 293. In cartea III Cap. 43 arată morte, e pus fiul seu Osman. 440. că Marin Voevodul lui Anastasie Ereticul. Inima împetrită a Eriticului aii aprins corăbiile lui VitaIian. 313. Laslăil nu ascultă rugăminţile lui in cartea IV la leat 518 spune că Sava. 140. Vladislav înainte de a fi Anastasie a murit de fulger. 314. botezat era eretic şi mag adică In cartea IV Cap. 40 vorbesce de vrăjitor. 141. Iulian Pal'avat chemă mortea lui Justinial1 la 565, Noem- din surghiun pe Ereticl şi Epis- brie 13. 325. In cartea V Cap. 1-4 [652] .. . il lrl -----�---------- .. 4S .. �� � 652 INDTCE GENERAL vorbesce de domnia lui Justin ne­ potul lUI Justinian. il26. Evanghelia, vorbeşte despre puterea şi mărirea Romanilor. 99, 100. Cu proveduirile iei a mers St. Pavel la cetatea Nicopolis, după cum măr­ turisesc faptele Apostolilor. 157. Alexandru Sever despre legea Evan­ gheliei. 206. Iulian Paravat a scris şapte cărţi îrn potri va Evanghelic! şi a Domnului Is. Hs. 252. Intre bisericl, prin soborul de la Flo­ renţa, se face mai lată prăpastie de cât aceia de care pomenesee Sfânta Evanghelic că este Între bogat şi Între Lazăr cel sărac. il54. Ca turma porcilor cea din Evan­ ghelie în mare au trecut. 402. Erarie, domnul Gotthilor, prădează Luzitania. 2�2. 1\16re la 483, in Gal­ lia, după ce domnise 17 ani, şi re­ măne domn. fiul seu Alaric. 294. Evesiu. «Acasta-i Marea Negră.. 60. Evdoehiu soţia lui Constantin Duca calcă jurămîntul de a nu lua alt bărbat, dar se căsătoresce cu Roman Dioghenis. 384. Evdochla fata cea de a 3-a a lui Alexie după ce-i fuge bărbatul seu An­ dronic, unchiul iei Isachie vrea s'o dea lui Stefan, Iecîorul lul Neeman. domnul Triballilor 419, 479, 480 şi 481. Evfrat. Veqi Evrath şi Eufrat. Evghenle, voevod al Nernţilor. Bate de 3 ort pe FranţozL 176. Erghenie IV, papă, a ţinut mult la Eneas Sylvius. 115. Evgheule papa, a îndemnat totă creş­ tinătatea la cruciade. 389. Evghenle Tirauul a avut resbele cu Theodosie, spune SocratşL\larţelus. 272. Evmegfur, rudă a lUI Attila, care cu­ prinde Dachia mălurosă. 289. Evnos; Bobit " 0. J�lian Apostatul. 253. Spune, causele cai'I le-ar fi invocat Adrian spre u strica podul, făcut peste Dunăre, de Traian. 280. Ertr�li:illit. Si nodul se adună să gIu­ dece. erezia lor. Capul lor, ir-ra An.astasie. 312, 313. , Evzolfe, episcop ariian. Socrat SpUlH' ci;L Qonstantiie s'ar fi botezat de la eL ŞilO. • Ex II:tr1ibns uliquid, ex toto uihil. 13i. F. / Făleilanif se cuprind în ţara de gos. 244. I Făleinl, pe acolo au trăit Taifalii. 68. Faraon, împăratul Eghypetului e aco- perit de undele Mării Roşii. 170. Iară ei ridicând mai multe care şi căruţe de cât a lUI Faraon prin spintecătura hainei lui Hs. aşa în­ văţătura Domnului călcând, s'aii pornit. 349. Fusls, apă. Pe aci spune Zonoras că au trecut Tătarii. Turcii o numesc Tiflis şi desparte ţara Giurgiilor de Armenia cea mare. 227. Irodot spune că ar fi despărţit Evropa de Asia, iar nu Boazul de la Ţarigrad. 227. Până la cetăţile de pe lângă ea, se întindea prima divisiuae a imperiului lui Constantin Marele 242. Ea curge prin ţara Giurgiilor şi se cheamă Tiflis. 242. Fasţieullle !O;ieull, scriu ('ii Lcon cel I .� tânăr a murit în etate de 17 luni şi după el a venit Julie Nepos. 292. Futlh SUItIlIl Muhnnuued, fiul lui AI­ murad. 441. Fuventia, cetate, era bătută de Frc­ deric al II-a. 451. Farstn fica lui Maximian, soţia lUI Constantin Marele. 233, 247. Dă pt' faţă planurile tatălui seu, de a o­ morî pe Constantin. Pentru ai tace pe plac, soţul seu se preface efi persecută pe chreştinl. 234. Mama lui Constantin, Constantile şi Cons­ tans. 247. Fnvstus, păstor, găseşte pe Romulus şi Remus, şi îi ia cu sine de-I creşte. 98. Vine cu Romulus la Numitor şi ii is­ toriseşte găsirea şi creşterea 101'.98. Fântâna, Până la fântâna sorelul a inaintat Alex Machedon. 88. Po­ vestea despre zidirea unei cetăţi, r- = [655] • 1 INDICE GENERAL 655 I i ,. tor. El recomandă pe Alexie, Ve­ neţianilor şi lui Balduin. După pofta lui, Balduin plâcă din Veneţia spre Ţarigrad. 420. ]<'IIiII. Lucrurile lui, Plutarh le scrie după 400 anî. 300. Filill .\rU)lltl în timpul lui se pome­ nesce, că Gotthii a trecut în Misia din causă că n'a fost bine păzită Dunărea, de aceea trimete pe De­ chie care aflând vina Slujitorilor i-a dat afară şi ei aii trecut la Gotthi, cari cu sfaturile lor aii făcut mare stricăciune în Misia. 207. Slu­ jitorii l'aii ridicat împărat pe Me­ sius Dechie. Filip auzind acesta merge cu oste contra lui şi este bătut şi omorât la Verona. Petavie spune că el a murit la anul 249. Evsevie şi Orosie zice că el ar fi cel dintâiu care s'a botezat. 208. Piliple, voevodul lUI Justinian, scrie Theofanis şi Chedrinos este trimes de el cu poruncă de a omorâ pe toţI locuitorii Crâmuluî, el amară câţi-va însă Crâmenii prindând de veste fug la Cazarii. El trimete la Ţarigrad 73 de mii de vase pline cu copiii Crâmenilor însă furtuna 'li tîn�acă'1 El' este trimes a două oră de', c.ătrtl Justlnîan. contra 10- cuiforjlor Crâmului, însă' el în unire cu Caz'a.r{î bate pe Fîlipic : în urmă el se împacă cu ei şi alegându-l împărat merg cu toţii la Ţarigrad pun mâna pe Justinian şi îi taie capul. El e prins de către RufU8 care îi scote ochii. El a împărăţit un an şi 6 lunl. More la anul 713. 342,343. In timpul scrie Zonora că BulgariI prădând Thrachia a pus­ tiit tot până aprope de Ţarigrad. 343. j. I din causa producerii unei minuni la o fântână. 158. Comparaţie cu darea luminei la orbî, de fântâna Soloamului. 197. Fântâna basnelor lui Simeon şi Misail. 458. Federat. Impăratul a dat Herulilor câte-va locuri în Dachin. Din el unii s'au înscris în isvodul oşte­ nilor Romani şi s'au numit federaţI adică în credinţă luaţi. 319. Felix V-a, papă, a avut pe Eneas Sylvius ca secretar. 115. Felix, quem aliena fadllut Jlericula cau­ tum. 423. Fezulanţf, munţii' unde Stilihon a omo­ rât pe Radagaizus. 274. Elcoara. Petavie insâmnă crăiîa Eran­ ţuzasoă a fi înflorit pre la anul de la nastere Plcoariî. 420, 11. Va­ lerie Flaccus şi Clavdic Marţelus au fost în cinste Boeriii, ce zic Ţinsoria-, cu 326 ani înainte de naşterea Iicoarel», 119. In 25 de ani Il împărăţiii lui .A vgust s'ati născut domnul şi mântuitorul nos­ tru Is. Hr, din duhul sfânt şi din Mari'ia Ficoara. lG4. Iraclie şi-a pus totă nădejdea în mila prea Curatef Piciorel. 333. Const. Pogonat cu ajutorul prea cufateî ficiore] supune pe SehclHmI. 337. Damaschi.n se jura că va scrie pentru laudele luÎ Dumnedâii şi a maichii feci6rei, J' de-I va vindeca sluţila. �!j44. Fie)'il, în Ardel înainte de' DachL 68. '1 Pilentlnu, loc unde aii ajuns Tătarâiî, scrie Zosim. Se află aprope de Vi­ zantie. 211. Pillp, vine la 1197, în locul Irateluî sett Henric. El avea soţie pe Irina rata lui Isachie Anghel 411, 420. La el trimite Isachie, pe fiul seu Alexi(l Anghel, ca să-i trimită aju- �'i II " 1 I ... rin .... __ [656] 6_5_6 IN_D_I_C_E_G_E_N_E-II-A-L--.------' .... ----- , l' 1, , ,j '1 I " I " 1 �I :1 \ , i J I l' I Pillppl, Slujitorii lui Gordian după ce i-au adus osele la Roma a ri­ dicat o piatră cu inscripţia «Dum­ nedeescului Gordian, biruitorul Per­ şilor, Sarmaţilor, Goţilor, Oherma­ nilor, iară nu biruitorul Fillip­ pilor s , 207. Filil1llOlis. 64. }'iIillpolIOlis, cetate în Thrachia. Statele dimprejurul ei, sunt lovi te de Isa­ chie. 406. De aci Isachie merge spre Triadiţa. 406. La 11\:11, aci vine Isa­ chie din Ţarigrad. 408. Până la 'ea isbesc Vlahii. 409. Aci părăseşte ostea pe Hatmannl Camize. 412. Aci arată Ioan Alexie, multă sîrgu­ inţă. 413. Spre ea, era trimis Isa­ chie Sevastocratul, contra Vlahilor. 417. Aci vine cu oştile Ion Alexie la 1206. 431. Aspiatis era mai ma­ rele iei 431. E luată de Murad. 441. Pilippopolltann, provinţie, e dată în grija lui Constantin. 408. J.'i1ist, e osîndit de Iosif Iudeul. 173. Filomiris, hatmanul Gotthilor, când au pornit din Scandinavia. 73. Filon, istoric Iudeu, scrie în Ellineşte. 300. CPO.o>, o II}",Y.Twv, . Pe timpu 1 lUI Attila, o stăpâniau Gotthif. 287. Craiul Gotthilor elin ea, era Theo­ dorle, 287, 288. Attila (' rugat ele Ohenserio să gonească pe Gotth'i din Gallia. 287. Jumătate din ea .r=:>, [661] INDICE GENERAL ------ ------ -------- ----- 661 Macrian şi Iraclian, cu vicleşug uciseră pe Gallian, la Mediolan, după ce împărăţi se 7 ani cu tatăl seu, iară singur apropo 8, la anul 268 d. Hs. Martie 21, fiind de 50 ani. După el urmează Clavdius. 212. Galliţia. Crai al iei se intitulează An­ dreas, în diploma sa. Ast-fel s'ar fi chemat Valachia Mare din Marea Neagră până in Tisa, scrie Sarn­ buţie.446 Ast-fel spune Lounclavic in Pandecto, că s'ar fi chemând Vlahia. 446. Crai al iei, se intituleza Bela IV-a. Ea ar fi Valahia, J52. E onumerată între ţările stăpânitc de Ungaria. 469 .. Odansta, cetate supusă lui Prus, 371- (Mighilil, domn al Vandalilor. �75. Georgia. YegI Ghillrghia. Herlllllnia. Vegl Ghermaniu, (;Jlel'l1umia ce se clnama Cau! t. Pun a la ea se întinde Sicambria. 287. (�(,l'lIInIlH. VegI Ghermanii. Hheizlt fratele lUI Solomon, crai un­ guresc. 144, 147. (�heiza al 2-lea, fiul lUI Bela 2-a. H2. Intre el şi între Ştefan, se pune un Ladislav al 2-lea. 442 Fiul Sett este I \ Ştefan al 3-Jea. 448. Hhei;a" clai1\. unguresc� more la 997. 374 El aduce pentru botezul fiuluI său'peiAdlllbert, episcop de Praga. 3,75. Feciorul lUI, este Ştefan. 442. Coloman craiul, este feciorul lUI Gheiza. 442. Hheiza, murind fiul seu dă de uună voe scaunul verului seu Solomon. 383. La 1074 goneşte din domnie pe verul seu Solomon. 387. Era feciorul Bein. 442. Fratele seu e Ladislav. 442. Vladislay I-iul, fiul seu, îl ul'meză la tron. 444. o ('of.ţl'afil , Catastiltul istoricilor, <,gheo- promite Attila luî Theodoric. 288. Din Italia, Attila intră în Gallia. 289. In ea domnise Evaric 17 anî, 294. Unii dintre Gotthi, domneaii liniştit în Gallia. 294. Arnulf craiul, îndemnă pe Bulgari a prăda Gher­ mania şi Gallia. 355. Hallie, lui este vîndut Dechio Împre­ ună cu fiul Sett de către soţia sa, după cum afirmă Zosim. 208. EI vino la îrnperăţie după peirea lui Dechie. El sc mal numea Trebonia­ nul. El plătesce banii Tătarilor ca să nu mal prădeze, însă după ce s'a întors la Roma, ei alt prădat Dardania, Thessalia, Thrachia şi până la l\laehedonia j Galic trimete pe hatmanul Emiliau, care îi birue zice Zosim, Victor şi Orosie. 209. Zunora spune că Schythii au nă­ vălit până În Italia şi el este ne­ vuit să plăteacă baniî, Emilian bate pc Schy thil şi ostea îl ridică îrn­ perat, Galie vine împotriva Iui şi este ornorât, 209, 210. 6alliliau e numit Hristos de Paravat. 252. Paravat îi strigă când era să moră : -Biruitai Gallileanule . 253. Gallilieul, sânt numiţi creştinii de Pa­ ravat. 252. GUlJielms, fiţ!l lui Valerie. E luat to­ varăş la împerăţie, de tatăl Sett. 210. Voeşte să rescumpere pe tatăl seu de la Perşî. După martea ta­ tăhiI seu, remâne singur împeratl şi se dă desfătărilor. TătarâiI şi I Ghermanii Franţii, pătrund în Gal­ lia, pe timpul seu, Cattii şi Saxonii în Italia, GotthiI, Schytii in Greţia şi Asia mică, iar Svevii asupra Panoniil.la 265 d. Hs. 211. Zonoras spune că pe vremea lui, Dachiia era IOCUit�1 de Romani. Hatlllanil - [662] 662 INDICE GENERAL l 1 , 1 1 I " .. 1. �. grafilor-, etc. fl3, 54, 55. Gheograful «Stravon. a trăit pe vremea lUI Ti­ verie. 59. Gheografii cel vechi des­ pre nemurile de la apa Donuluî până la hotarele Dachiei. 61, 228. GheografiI despre stăpînirea Mol­ dovei. 62. Stravon, vechitrgbeograî, despre Dachia. 62. Gheografii de pe vremea lui Avgust Chesar nu schi, cu siguranţă, hotarele Dachiei 63. Gheografii despre Ghetia şi Dachia peste Dunăre. 66. Gheografii «Stravon şi Dionysie Periighitdl, despre Dachî. 70. Gheografii şi isto­ ricii cel noi despre Dachî. 73. S'a dovedit, de gheografii cel vechi, că Dachia era deosebită de Ghetia. lHl. Sarniţie, cu mare necunoştinţă gheografilor" confundă Nicopolis de lîngă Dunăre cu Nicopolis la care a propovăduit Sf. Pavel. 157. Certuri între Gheografi şi istoricI. 172, 173, 177. Gheograful Stravon despre Gotthi. 261. Gluverie urmând pe gheografiI cel vechl, despre ho­ tarele Dachieî, 264. După toţi gheo­ gram cei vechi, Prutul este hotarul Dachiel despre re sărit. 269. Cetatea Sardica dupăsocoteala gheografilor, este Sofia. 284. Sicambria se Întinde spre re sărit până la «Ghermania, ce se chiamă Cattii, scrie Gluverie la Gheografi . 287. Gheografi'i des­ pre numele Valahiei. 304. Ce este Rra la vechii gheografi ellineşti. 447. Gheorg'hie (biserica sfîntului). Pe câţi trecuseră pe lîngă ea, îi robesc Vlahil. 415. Gheol'ghie Cltedrillos. Veg! Chedrinos. Gheorghie Paleologlll. e ucis de Vlah'i. 418. GheorglLie kneaz al Moscalilor, e omo- rît de Batie. In locul seu, I3atie pune pe Iaroslav fratele lUI Gheor­ ghie. 447. Ghenserle, craiul Vandalilor se încu­ ,scrise cuTheodoric, craiul Gotthilor, luând cu feciorul săii Hunneric, pe'Tata- Ini Theodoric. El sluţeşte pe fata lui Theodoric şi o trimite tatălui iei. Temăndu-se ca Thco­ doric să nu se alieze cu Romani], cheamă pe Attila contra Gotthilor. 287. El dobândeşte victorii în Africa pe timpul împăratuluî Anthimie. 291. Wi�llO"C�m: Italieni. ;Ei aii ajuns la ·Chilia. 134. EI n'aii ţinut nici 0- ,dată Chilia după cum zice Sarniţic, ci Cafa şi alte cetăţi ale Orâruului de pe marginea M. Negre. 134. Wtepelldil. 90,000 din el, se bat cu FranchiI în câmpiile Cataloniii. 288. Hhel)i(lia, care este Dachia de mijloc. 63, spune Iornand că. se chema Dachia veche. 319. Ghepizil, norod în Dachia, 67. Tot un neam cu Gotthiî, Visegothii şi Van­ dalil, 76. Stăpînesc Dachia.78. Sunt supuşi de Probus. Impreună cu Vandalii, făcuseră multă stricăciune. EII;Iocuiall peste munţii Ardelului. 288. Pe locurile lor alt resboiu Gotthii cu Sarmaţii. 239, 240. Sunt goniţi de Huni, zice Bonfin. 282. La câmpiile Cataloniii cad 90,000 «Glie­ pendi . 288. Hatmanul Petza, bate şi ornoră pe domnul lor. 311. Se însoţiseră cu Bulgariî. 311. Ghepizii ţineau Sirmiul şi tată Dachia. După ce Justinian ia Gotthilor Dachia, Ghepidii iait pe Romani în robie, şi pornesc să prădeze împărăţia romană. Justinian nu vrea să le mal dea leafă şi el se mulţumesc [663] INDICE GENERAL 663 cu leafa de pe timpul lui Marţian, scrie Iornand. 318. Lîngă ei se a­ şedă Longobarziî. 318, 319. Ei ţineau locurile pe lîngă Singhedin şi pre lîngă Sir-miu, intre Dunăre şi pestc Dunăre, scrie Procopie. 318. Ţara pe care o stăpînesc ei, Iornand zice că o numeşte Dachia cea vcche. 318. Iornand zice că Dachia veche, acum se chiamă Ghepidia. 31 U. Locurile ţinute de oi o dată în Dachia, au fost peste Dunăre în sus, de la Sirrnium pană la Sin­ ghedin şi totă Transilvania. 31U. CU ci, Longobardii se apucă de gâlceavă şi Solii Longobardilor spun lui Justinian că Ghepidii, după peirea lui Valens, şedeau despre Panonia şi de frica Gotthilor, nici () dată ri'aii trecut Dunărea şi că Re laudă că stăpînesc totă Dacltia. Solii Ghepidilor, spun că el nu se laudă că ţin Dachia totă, ci numai Sirmiii, cu o parte din Dachia. Cer imperatuluî dreptate. 319, 320. Ei ţinea prea puţină parte din Dachia. 319. Ardelul numai Ghepizii l'aii cuprins. 321. Priscus ordonă arma­ tei să trecă contra lor. 329. Theo­ fiIactos Samocatis, spune că Ghe­ pi. 207. Gotthii şi Schy­ thii ali pustiit Grecia şi Asia mică, în timpul lUI GalJien. 211. Năvala lor, în timpul lui Clavdius. 212. Sînt bătuţI de A vrelian. 220. Ce se 1 spune în dicţionarul lui Moreri, la vorba - Gotth- 221. Ei trăiau la Don. 228. Diocletian îi bate. 232. Constantin îI bate, intrând în Pa­ nonia. 238. Orosie scrie că au avut războiu cu Vandalii pe locurile Ghepidilor şi biruesc. 239, 240. La anul 332, se scolă asupra Sarm a­ ţilor. Constantin Marele, trimite pe fiu seu Constantin Chesarul care îi bate, om6ră 100.000 şi robeşte 40.000. Ei se supun şi dati zălog pe Arcaric fiul domnului lor. 245. In loc să trimită 6ste lUI Constantin Marele, trimit pe robii lor înar­ maţi, cari se scolă asupra Gotthilor şi-î gonesce. EI r6gă pe Constantin Marele să-i scape şi el îi pune în Schythiia, 'I'hrachiia şi Italia, scrie Zosim şi Auuuian, 245. Sub Valen­ tinian prădează Thrachia. 254. Va­ Ieus merge asupra lor şi iei nu lasă pe Valens să trecă Dunărea. Valens îi bate. 254. Valens trece Dunărea, din nou asupra Gotthilor, poreoliţi Grutunghil. îi bate şi goneşte pe Athanaricdomnullor. 254. Fae pace cu Valens şi se hotăresc a nu mal călca hotarele Romanilor. 25-1. Ei 'fac multe călcărî in Dachiia, dar nu pot cli11ti pe Rorhaul. Istoricii riu .pornenesc ca iei să fi luat cetăţt peste. Dunăre. 254. GIt. Chedrinos spune că sub Valens, iei au prădat şi Schythia, nu numai Dachia. 255. SoliI lor, venind în haine terfelite la Valentinian, acesta, de ciudă că s'a luptat cu 6menI aşa de nebă­ gaţ! în seamă, leşină şi apoi mare. 255. Ammian spune că împăraţii stau la socotelă cum să-i ţie sub stăpânire. 255. Huni! cu domnul lor Valamir, vin asupra lor şi îI [668] 668 INDICE GENERAL ;' , , mută din loc. Ei cu domnii lor Frithrighern şi Athanaric, se rogă luî Valens şi îi cer protecţie. Sînt primiţi de Valens care îi aşază în Thrachia. Gotthilor le-ar fi plăcut să şadă în Dachia, Valens nu vrea. Ei n'au avut loc în Dachia. Mai târztu iei prădează Dachia. Trec în Thrachia şi Hunii rernân pe 10' curile lor, peste Nistru spre Nipru. Valens îi pune În ceata slujitorilor şi le dă hrană. Lupiţin care era însărcinat să le dea hrană, fiind, lacom, nu le dă. Iei sc revoltă. Valens le ordonă să treacă Eles­ pontul, la Asia. Ei primesc. 256. Cer mâncare pe 2 gile, dar nu li se dă. Inconj6ră Udriul, dar ne­ avend arme, îl lasă, şi intră în Thrachia pe care o prădează. 257. Asupra lor, Valens trimite Voevozl cu oste, dar Gotthii biruesc. Iau armele Romanilor învinşi. Valens vine asupra lor, dar e învins şi rănit de o săgeată, fuge la o casă, urmărit de Gotthil, cari dau foc casei şi Valens arde de viu. După victorie, iei inconj6ră Ud riul şi ne­ luându-l, se duc până sub Ţarigrad. J efuesc Thrachia, Misia, Dachiia şi Pannonia, spune Ieronim în Hro­ nicul seu, Ammilian, Zosim, Socrat, Sozomen, Rufin, Orosie, Theodoric şi Zonara. Se dovedeşte că iei au prădat Dachia. 257. Bonfin spunea că pe domnul lor Frithighern, Lu­ piţin vrea să-I om6re. 258. Dachia mălurosă, a fost sub Gotthi. 'I'heo­ dosie marele. rescumpără ţările luate de Gotthi. De frica lor+Gra­ ţian chiamă tovarăş la împărăţie pe Theodosie. 258. Incepătura ne­ mulul 101'.259. Unii scziitort zic că -- --.,�-- Dachia a fost sub stăpânIrea 101'. 260 .. Venind ei p6te să fi gonit pe _ Romanii. din Dachia. 260. Au venit din Scandinavia şi s'au aşezat pe )âiIgă M .. Baltică, în urmă în Schy­ tfiia pe lângă Marea Neagră. 260. - Ceî-de la !<1ăsărit s'au numit Ostro­ goţîhî cu domnii din familia Ama­ liţilqr. 260, 264. Cei de la apus s'au numit Visegotthf cu domnii din 'familia Valthilor, zice Patavie. 260, 264. Procopie Chesareanul zice că pe malurlle.bălţer Meotis s'aii aşczat Gotthil şi mai departe de ei sunt V;seg-otthii, Vandali! şi alte poporc . caro mai înainte se chemaii Schy­ thiî. 261. Stravon zice cii ei alt in­ ceput din codrii Herţinii şi în tin­ zându-se alt coprins toţi munţii până în Dachia şi incet au ajuns până la gurile Dunării şi până la Nistru unde aii trăit împreună cu Sarrnaţii. 261. Istoricii spun că Got­ thii nu au avut aşezămînt în ostro­ vul Pevchii afară numai după ce au fost goniţi de Huni. 261. Gotthii in Dachiia şi în Trachia. 262,263. A­ mândoue familiile Gotthilor, locuiau pe Câmpii Tanaii adică de la Dan la Nistru. 264. El s'au aşezat pe ţărmurile Măref Negre, către Nistru şi dacă ar fi ajuns sau trecut Pru­ tul, Iornand ar fi făcut vr'o men­ ţiune. 264. Prădau ne opriţi de ni­ mem Panonnia,'Thrachia, Misia şi Dachia mălurosă, Graţian trimete pe Theodosie contra lor, care îi bate şi ţările prădate le ia de la el. 265. Idatie spune că toţi Gotthii s'au supus lui Theodosie şi el pe unii îi trimite în Eghipet, pe alţii îl lasă în Thrachia. 265. Ei aii tinut Dachia mălurosă, însă puţin timp, .' ��Lr ...... ��""-------- [669] INDICE GENERAL 669 căci sub Valens au coprins-o şi sub Theodosie au lăsat-o. 266. Ra­ dagaizus şi Alaric domni ai lor. 266. Procopie Chesăreanul vorbind despre hotarele lor spune că ele se întind de Ia Ţara Franţozilor I până Ia hotarele Dachiiî Ia cetatea Sirrnium. 267. Ei nu sunt stăpâniţî de cât 50 de ani de Huni, adică până Ia m6rtea lui Atila, căci după m6rtea lui el s'au ridicat cu dom­ nul lor Verimudis şi au fugit în Galia unde eraă Visegotthif. acestea sunt adeverite de Iornand, însă Procopie Chesareanul îi numesce Vandali. 269. O rămăşiţă din el au luat 'numirea de Grutinghi. 271. Lupte ale lor. 272. T6te resboele lor pe Dunăre şi trecerile peste ea tot mai sus de Dachia spre părţile Ungariei s'au întîmplat.aşa trecerea în Italia, Galia, Ispania şi Afr-ica- 273. Gotthii şi Romanii. 274, 275. Prosper spune că ei împreună cu domnul lor Athaulth să fi intrat în Galia. 276. Işi schimbati locu­ rile, 277. Pe iei Prctorie îi pun în locul Daohiiî. 279. Pretorie spune că Traian s'a, luptat cu ei' nu cu Dachil, tot el spune că Traian a făcut podul de peste Dunăl:e ca s{i oprescă nă.vălirile Gotthilor. 280. 1 Huni! au cuprins ţara lor :zice Mi.' hai! Riţie Neapolitanul, 281. Vrăj- t măşia H unilor covărşia pe a Gotthi­ lor. 283. Iornand despre ei. 286. Pe timpul lui Attila, ei stăpîneau GaIIia. 287. Cu Theodoric craiul 101'. se încuscrise Ghenseric, craiul Van­ dalilor. 287. Attila e rugat de Ghen­ seric să vie asupra Gotthilor. 287, Rămăşiţele lor se strîng Ia Sioam­ bria. 287. Attila socoteşte să-i bată cu armele. 287. Asupra lor voeşte să meargă Attila în GaIlia. 287. Craiul Gotthilor se intitulează Attila în scris6rea către Valentinian. 287. Lui Theodoric, domnul Gotthi­ lor, îi scrie Attila să se alieze în contra Romanilor. 288. Craiul lor se însoţeşte cu împăratul Râ­ muluî, contra lui AttiIa. 288. Craiul lor, Theodoric, piere în lupta contra lui Attila. 289. Craiul lor Thoris­ mund, vine în ajutor Alanilor, con­ tra lui Attila 289. Theodomir, craiul lor, dă zălog imperatuluî Leon, pe fiul seu Theodorie. 291. Aii resbdie in Pannonia cu Hunii, la 469 d. Hs. 292. Biruiesc pe Huni, stăpînesc Pannonia şi omoră pe Densic. 292. Aveau pace cu împăratul Leon. 292. Thedomir, craiul lor, bate pe Huni În Dalmaţia, prinde pe Hunicmund domnul Hunilor. 292. Au crai pe Evaric. 292. Theodoric, craiul 101', prădăză Greţia. 293. La 479, Theo­ doric, intră cu Gotthii în Thrachia, prădează şi ajunge până sub Ţari­ grad. 293. Domnul lor Evaric, m6re în GaIIia. 294. )'he.pdoric din fami- '. �a .'Amalilot, domn al, Gotthilor, se pt�acă JIUl Zenon, �94. Unii din e� domnea tI liniştiţi în Gallia. 294. TheOdoric Amali, pleacă cu toţi Gotthiî spre Italia. 294. Odoaţer, domnul Herurilor nu p6te să-I o­ prească de a intra în Italia. 294. Ei n'au stăpînit Dachia, după cum spune Costin logofătul. 295, 296. După ce el om6ră pe Odoaţer, fac pace cu Burgundionsii, cumpără de la ei câmpia Lugurii, gonesc pe HeruliI din Italia şi Jocurile lor, îrnpărţindu-Ie, rernân aci Ostro­ gotthil. 296. Procopie Chesăreanul, [670] 670 INDICE GENERAL • I '/ I , , '. scrie de resboiul Gotthilor.315, 316, 317, 318, 320. Gotila domnul lor, înconjioră Roma şi o ia. 316. De la ei dezbate Iustinian t6tă Dachia. 318. După ce sc6te Dachia din mâi­ nile lor, GhepidiI iau pe Romani în robie. 318. Solii Longobardilor spun lui Justinian, că Gotthii când aveau Dachia sub dajde, Ghepidil nici o dată n'aii trecut Dunărea de frica lor. 3HI. Velisar era cu 6ste. contra Gotthilor, în Italia. 325. Din ei au eşit neamul PolovţiI şi Peci­ negii. 362. Unii Varvarf, ca Gotthiî, s'ati dus spre Italia, prin Dachia. 464. (lottltil Cl'iYăţeul, numire dată Gru­ tinghilor. 271 (lot1hicest neam, dic uniî că erau Gru­ tinghii. 271. Gl'Ilf. Balduin Graful de Flandra. 420, 421. Gratiall. Până pe vremile lui, Dachia Împreună cu 'I'hraohia şi Mache­ donia, alt fost sub un diregător. El pune pe Theodosie stăpînitor în Dachia. 16. Ne întâmplându-se să fie la m6rtea lUI Valentinian, oş­ teni! ridică pe Valentinian cel tînăr, pe care el împreună cu Valens, îl primesce soţ. 255. Valens nu-l mai aşteptă să-i vie în ajutor contra Got­ thilor. 257. De frica Gotthilor, chiamă tovarăş la împărăţie, pe Theodosie Marele. 258. După m6r­ tea lui Valens, chiamă pe Theo­ dosie. 26f>. Hl'ec[lseă împărăţia n'a biruit nemul tătăresc. 21. ScriitoriI grecefteI ne sint apărători. 24. Primire între Români de familii grecesci însem­ nate. 25. Ung-u şi Mongul au fost numite TătăI'âme veehe de unii -- .. "'; _ ... gheografi grecesci. 61. Munţi! Bra­ şovânt, pomeniţi de scriitorii «pros­ peţi. /?recesch. 69. Ce spun istoricii grecescî, 83. Grecia mare s'au ală­ turat la împărăţia grecescă. 90. Ne­ mul o.het1�il.9r era mal spre taraţgre­ cescă: 128. Istoria grecescă a lui Nichita Honiatis. 133. Ce se cuve­ nea, să facă Ungurii, după pravila bisericeî grecesci. 138. Despre Co­ ţovlahiî, din ţara grecescă, 153, 3�8, 4U. Scr iitor iî grecesc! despre Tra­ ian. 154, 156. La 400, Alaric pradă ţara grecescă. 274. Unii din Huni se . duc până în ţal'; grecâscă. 289. Numele grecesc al Românilor. 306, 30'i. Dachia la istoricii grecescI.308, 337, 338, 350, 389, 392, 393. Resbo­ iele românilor cu impăraţii gre­ cescl. 351. Istoricii grecesci nu po­ mese despre prada lui Ihor. 357. Istorici! grecescl despre Pecene­ ghl, 362, 364. Svetoslav biruesce ostea împăratului grecesc şi a Bul­ garilor. 372. Biserica sfîntului Ar­ changhel la Chiov, se vede a fi me şteşug grecesc. 1373. Vlahii la isto­ ricii grecesc!. 396, 398, 374. lovan a luat voe a eşi din ţara grecescă 376. Istoricii grecesci despre răz­ Mele Vlahilor cu împeraţii Ţari­ gradului. 376, 377. Petăr ia Dira­ chiuI şi alte locuri în ţara grecescă. 379. 6stea grecescă prinde pe Vişat şi 6000 6meni. 381. Nichita istoric grec. 393. Vlahii sunt până în ţara grecescă. 397, 398, 466. Coiful gre­ cesc se chernă Casis, 408. Puţină vreme va mai sta cor6na împără­ tescă pe cap de împerat grec. 410. Ce era la împeraţii grecesc!, ca la­ nicar Agasi, la Turci. 416. Despre domnii grecesc!, fugiţi. 4213,424,433. t I , t, F [671] INDICE GENERAL 671 Ioan face pe domnii grecesc), din Pelopones, să fie mal puţin trufaşi. 425. Imperăţia grecescă de la Nichea. 426. Domnii grecesc) fac împărăţie la Nichea, pe la 205. 427. Henric stă împărat în Ţarigrad «cu netocmela împăraţilor grecesci. 434. Alaiddin ia ţările şi cetăţile ce fuseseră ale împăraţilor grecescl din Asia mică. , 440. Şerban logofătul scrisese Hro­ nicul, pre limba prostă grecăsoă. 462. Numele Românilor la istorici! grecescî. 474. Revenirea împăraţi­ lor grecesc! în Ţarigrad. 477. Isto­ ricii grecesci despre un craiii sir­ băsc. 481, care voia să intre în « Ev­ ghenia Grecască şi Romăniască . 482. O'·e(·i\ saii Ore(·hi'î. Scriitorillor spun că Romanii se trag din Ellinl. 13. Latinii al' luat, de la Greci, Ţ'ari­ g,·adul. 18. Despre pierderea pu­ teriî i mpârăţiif Grecilor. HJ. Omi­ rOI'; a scris răsboful a tuturor Gre­ cilor. 59. Ce spun scriitoriI vechi ai Grecilor pentru ale Dachiei ho­ tare. 64. Zonora este scriitor grec. 64. La scriitorii cel mal prospeţi al Grecilor, Dachiîa de sus se chiamă Pano-Dachiîa, 66,250,281,25& Scrii- j I toril GreCiune-orI nu deosibesc pe­ Gheti de Dachi. 67. Unii din Greci le dic Gheti .. Dachilor, spune Diod. ' 70. Ghetil Grecilor au fost mal cu- I noscuţi. 73. EI se mai numesc EI­ lin!. 87. Despre l)eil Grecilor. 8�1. Hăzboiul Între Greci. 91, 1:13, 172. De la GrecI e începătura Romani­ lor. U9, 100. O sentinţă a Grecilor. 116. Ce spune Halcocondilas, scrii­ tor grec. 126. Cum gic Grecil Ro­ mânilor. 131. Grecii în Dachia. 132. Di'Rpl'l? venil'l?a, după Traian, a Ro- mânilor în Dachia, nu spun mCI scriitori! Grecilor, nici ai Latinilor, nici alţif. 135. Scriitorii mai noi al Grecilor pun Dachia în Misia. 156. Scriitorii Greci despre Via citi. 157. Orânduiala cerescă, le-a zdrobit mândria lor. 170. Scriitorii lor vor­ besc de mutarea scaunului de la Roma la cetatea Marelui Constan­ tin. Vorbesc şi despre rezboiele im­ periului de re sărit, cu Varvariî. 174. El arată forte rar pe 'I'urci, ca biruitorî. 174. In iel citim bi­ ruinţele asupra Turcilor. 174. 01'­ bin Raguzăii, tăgăduesce că Mache­ doniI ar fi Greci. 177. De la ei Turcii aii luat Ţarigradul. 183, 184. Res­ cola Jidovilor. 194. Omir scrie după 200 ani, resboiul Grechilor la Troada. 299. La miadă-di de Va­ lachia, era împărăţia lor. 306. Gre­ chii dic Valahilor, Ugro-Valahi şi ţărâî, Ugro-Vlahia.106. Turcii strică numirea dată de Grahi. 306. Numele de Ugrovlah (()unPQ-B).azo�) împru­ mutat de iei, îl scriu Domnii Ro­ mânilor, în Diplomaţiile lor. 307. Istoricii lor despre Românii din •. Vlachia. 308.; Ruşiî 'se luptă contra . î&p�paţiiorqlor. 370. Asupra lor se coporă Ruşii la anuf 3�2. De la el iau Prâncii, :farigradul. 376. Vladi­ mir vine asupragrecilor. 381. De resboiele lor cu /Frâncii, vorbesce Bonfin. De la ieI luaseră [<'râncii Ţa­ eigradul. 398. Rogă pe Vlahî să nu lase ca Ud riul să fie luat de latini. 398. Bonfin spune că Vlahii ascultărugă­ ciunile Grecilor. 399. El rabdă năvă­ lirea Latinilor, 68 gile. 422. Dând năvală asupra lor, Latinii pătrund în Tarigrad. 422. Ei ascultă sfatu­ rilt' ])omnulul Românesc şi se ÎI1\- [672] 672 INDICE GENERAL prăştie prin Thrachia. 424. Resboiuj I ce-l pregătea Balduin contra lor, e împedicat de Ion Alexie. 424. Ţi­ neau U driul şi Didimothihul.425. Ei umblau împrejurul Ud riului. 425. Intre ei şi Latini nu mai era cre­ dinţă. Ei rogă pe Ion Alexie să-i ajute contra lui Henrie. 430. Asupra lor merge Ioan Alexie împreună cu Tătarii. 431 Nichita Honiatis despre resboele Românilor cu Gre­ cii. 432. Ei pun scaunul împărăţiei la Nichea. 433. Pe la 121(1 cetăţile lor din Trachia le cuprinde Henric. 434. Au avut împărat pe Ioanis Duca. 476,452,451. Ioan Craiul Bul­ găresc plecă asupra lor. 466. De lucrurile întâmplate în împărăţia lor, scrie Hronicul Rusesc. 454. La 1266, răscumpără Ţarigradul de la Latini. 476, 477. Impărăţia lor e prădată de un Mihail. 476. Grecii dicea Banului 'f),(J.f1(ltl),ar�,:, 469. (lL'eeil 'I'roadenf. din iei se trag Ro­ manii. 99. Orl'tia. In ea Iundeză Varvarii, crăif. 17. Resboele ei cu Romanil. 78. In ea a învăţat Ţiţeron. 87. Deil din Grecia. 89. Greţia mare. 90. Cum era Elena. 92. Turcii şi Greţia. 106. Românii din Grecia. 157. Nicopolis din Grecia. 158. «Ori-ce mineunosă Greţia îndrăsnesce in Istorie». 171. Tătari! ajunseră până în Grecia. 208. Schythii ajunseră până în Grecia. 209. Gotthii şi Schythii au pustiit Asia mică şi Gre­ cia. 211. Varvarii CrivăţuJ.ui pu­ stiesc, înainte de A vrelian, Iliria, Grecia, Macedonia, etc. 215. Aci nă­ vălesc Gotthii sub Alaric. 266. Got­ thif SUpUŞI de Theodosio după mor- -. . 370. Sub «Avgust Chesar» s'a născut Christos. 371. Vladimir s'a botezat la 988 d. Chr. 373, 374. La anul 1000 d. Ohr.Irnpăratul Vasilie merge împotriva Bulgarilor. 375. Despre «Sfântul al lui Hs. Mâcenic Dimi­ mitrie». 401. Ieşirea lui Genghiz ,., I • , � .1, 1 - ''o � . '1',-. ,':". '1.' . , , � , 1. I f: '� '. ,J ' .. [681] INDICE GENERAL 681 Han e la anul 1212 de la Chr.436. tenia în hronicile scrise în Iati- Ghenghiz Han cuprinsese Persia pe nesce. 132. Se va arăta în Hronic, la 1214 d. Chr. 439. Alaiddin m6re părerile scriitorilor de mai 'nainte. la 1300 d. Chr., iar Osman la 1326 134. Povestea cu Laslău nu e luată d. Chr. 440. Gheiza stă la crăiie la de Simeon, din hronicul unguresc. 1078 d. Chr. 444. La 123G d. Chr., 136. Simeon pune înaintea Predos- Batie se scolă din Tătărâme. 447. loviei hronicului lui Ureche, poves- La 1210 de la Chr., Henric ia ce- tea lui. 138, 453. Un hronic bulgă- tăţile cuprinse de Ioan Alexie şi resc.139, 140, 141.143. Lui Vladislav, Vlahî, de la Greci. 467. Unii Români îi dio hronicele, sfînt. 145. Va în- pe la 1222 d. Chr. ar fi luat pro- cepe HronicuI.162.Pridosloviahro· tecţia crailor unguresci. 467. Milutin nicului. 109. Ce spun hronieele un- craiul Sirbilor, ar fi luat pe fata gurescî despre resboiul luî Vladis- domnului românesc pe la 1274 d. lav cu Baiazid. 174. Hronici a stă- Chr. 481. Ureche vornicul pune pînirii mai depărtate. 175. Ilronicul eşirea lui Dragoş vodă la 1313 d. vechimei nemuluî Moldovenesc. 179. Chr., iar N. Costin la 1299 d. Chr. Hronicul MoldoveI de la Dragoş 483. Neculaî Costin despre un uric Vodă. 180. Hronicele lui Urechie şi a lui Roman vodă, scris re la 1392 Miron Costin. 180. Cartea I-iU a Hro- d. Chr. 483. nicului lui Cantemir. 181. Cititorul Hrtşul, rîu. Pe el, la locul numit Bă- «să se odihnăscă cu adeverinţa hro- torian, Bonfin spune că Ladislav nicului '. 184. Hronicullui Evsevie, a ridicat o biserică. 150. 194, 201, 206, 207. Despre Misia se Hronicul a vechime! Romano-Moldo- va vorbi mai departe. în cursul Vlachilor. 1, 50. Cum va fi. 9. Ce Hronicului. 217. Evsevie în Hronic povestesc Hronicele. 13. Pomenire despre cele din anul 302. 232. Ur- pre scurt cu Hronic. 19. Ce se va marea Hronioului. 244, 298,301. Fap- arăta în Hronic, 23. Ce se va arăta tele de le 332, în Hronic la Ieronim in tomo sul al doilea a Hronicului şi Id:tÎifl. 245. '.reronim în. Hronic, nostrll--.26 .. )n multe locuri ale.Ilro- despre botez,ţl lui Constantin vcel niculuî s'a dlit învăţătură.ua, Cum mare . .247. Ricţiol, Ieronim şi Ida- s'a lucrat Hronicul. 51. Catastihul , tie în Hronic despre Iulian Para- scriitorilor pomeniţi în Hronic. 53 vatul. 251. Idatie, în' Hronic, despre Hronice. Inceputul prolegornenelor- � Valens. 257. Ieronim, în Kronic, des­ de la Hronic 57. Ce spune Hronlcul } pre Valens. 257. Hronicul va vorbi IUl «Taţitus» despre luptele cu Da- despre Gotthi. 259. Idatie şi Prosper, chil. 79. Hronicul ce va urma, va în Hronic, despre Theodosie cel începe de 'nainte de Traian. 107. mare şi Athanaric.265. Prosper şi Ureche Vornicul în Pridoslovia Hro MarceIin, în Hronic, despre cele de niculuî seu urmâză pe Eneas Syl- Ia anul 393, 266. Se va arăta în vius. 1'13. Scriere «în înpildirea Hronic, cum că Gotthii au fost sub hronicilor. 115. Hronicul Moldove- stăpînirea Hunilor, timp de 50 ani. nesc despre Flac. 128. Despre Mun- 269. Despre cele de Ia 386, Idatie, 1 j., :' ' ... , . \ .. ;i ., [682] .� 11 v I , r il , , I 682 INDICE GENERAL r I [,J" o ,) ,1 \ l' rl I o' .1 . , Ammian şi «Marţelin» in Hronic. 270. Despre anul 369, leronim şi Idatie, în Hronic. 271. Hronicul Ale- - . xandrin, despre Theodosie. 272 Ida­ tie şi Marţelin, în Hronic, despre Alaric. 272. Prosper şi Marţelin, în, Hronic, despre Radagazius. 274. Prosper In Hronic, despre Vandali şi alţi barbarI. 275. Casiodor şi Pros­ per în Hronic, despre timpul lUI Honorie. 276. Ivan în Hronicul Fri­ zilor, despre Crăiile Varvarilor. 277. Prosper în Hronic, şi alţii, despre VarvarI. 277. Prosper, Marţelin, I- , datie şi Isidor în Hronic, despre­ timpul luI Attila. 278. Va vorbi des­ pre Huni, în Hronicul ce urmeză. 279, 282. Prosper şi Hronicul Ale­ xandrin, despre Huni. 283. Pros­ per despre Hunî, in Hronic. 284, 286. Isidor, in Hronicul Gotthilor, despre Attila. 288. Cum va urma Hronicul. 293. Theofan în Hronicul Alexandrin, despre Zenon. 296. Hro­ ni eul se face cu greutate. din lipsă de claritate a isv6relor. 297. Hro­ ni eul Slavonesc despre Români. 303. Can6ne trebuit6re pentru in­ ţelegerea Hronicului. 307. Ricţiolus, în Hronic, despre năbuşirea Sela­ vinilor, 317. Hronicul moldovenesc, al luI Ureche despre Ruşii de la Suceva. 325. Hronicul Persesc. 332. Rictiol, în Hronicul cel mare, des­ pre m6rtea lui Iraclie. 334. Se va vorbi, în cursul Hroniculuî. des­ pre Volohia, de pe la anul 657. 335. Ricţiol şi Calviz, în Hronicul cel mare,despre Leontie. 340.. Hronicul, va vorbi despre RomanI şi DachI. 347. Hronicul Franţil, despre anul 800. 351. Hronicul fundian, despre anul 874. 354. Ricţiol, ca isvor în -- ... 7':' _ ... �. ­ I Hronicul cel mare. 361. «Hrani­ eul nostru> despre stabilitatea Ro­ mânilor, în Dachia. 363, 386. Hro- · nicele rusesci. 364. In cursul hro­ nieulul se va aduce dovedî. scriitori :'.,trăinI, spre întărirea celor afir­ mate: 365.459. Minciuna lui Simeon, . nu-I pomenită în Hronicul, de unde spune .el că a luat'o. 367. Cititorul • să socotescă bine, cele cuprinse in . 'Hronic. 468. Hronicul despre stă­ p înirea rusescă.471. Hronicul ru­ sesc d'espre Vladimir. 380. Hr oni­ cuI despre AliosmanI. 387. Ricţiol in Hronic, despre eManoil». 39'1. Hro- · nicul despre Tătarf. 435. Hronicul � despre craii ungurescI. 441. Ricţiol, in Hronicul cel mare despre Ilro­ nologhia ungurescă 443. Hronicul latinesc a fost scris de Cantemir, la «Moso . 443, - unde neavend el pe Bonfin, « Izvodul Crailor­ a fost scos din Hronicul cel mare al lut Ricţiol. 444. Cum e scris Hro­ nicul rusesc. 454, 455. Se reproduc cuvintele Hronicului relative la bo­ tezul lUI Vladislav. 456. Hronicele despre un craiă serbeso rudă cu nn domn românesc.461. Hronicul începător de la Radu Vodă. 462. Hronicul Muntenesc şi cel moldo­ venesc. 462. 470. Hronicele despre protecţia crăieI unguresci faţă de Români. 467. « Hronioele n6stre» despre Negru şi Dragoş Vodă. 469, 470,471,479,482.483. Hronicul Mol­ doveI, despre Dragoş. 475. Hroni­ eul e lipsit de lumină, prin lipsele din istoricul Gregoras. 480. Hro­ nicele străine, despre Radu Negru şi Dragoş. 483. Sfîrşitul Hroniculuî Romano-Moldo-Vlahieî. 484. Hronograful, Hronograful Slovenesc [683] - INDICE GENERAL 683 despre numele Românilor. 303. In cap. 133 din Rronograf se vorbe­ sce despre Ihor. 357. Dragoş Vodă ar fi venit din Ardeal se spune în hronograful lui Mihail şi Simion. 303. Hronografi. Unii istorici condamnă pe RronografI. 173. Hronologhlcul. Ce socoteşte Calviz in Rronologicul seu.. 81, 130. Hrovatlt, trimet soli la împăratul Va­ silie ca să fie supuşii săî, şi sunt primiţi. 355. Huldis, domn al Hunilor ornoră pe Gaina. 274. Iacov. Epistola II-a a lui, înţelepţii lume! o pun între apocrife. 172. Iacov. Ovidie spune că Ruvim era fiul seu.. 178. Iacob Filip de la Bergainan, a scris viaţa lul Eneas Sylvius. 115. Iacov l'redser, în tîlcuirea istoriei lui Ioan Cantacuzino, după mărturia lui Leunclavie, spune că Românii să fie din Romanii din Italia, şi că o parte a 'I'hessalieî, locuită de iei, era stăpânită de Ioan Canta­ cuzipo. 397. Iadira, cetate-in Dalmaţia, undă Attila aşază a 2-a re şedinţă. 285. -Iallăş hesabuflagdat tendioner», adeeă­ • Socotiala smentită şi fie la Bagdat l se pote întorce», dice o vorbă tur­ cescă. 197. . Ianicar Agasi, se dicea Turcesce la Protostatorul. 416. Inroslav, a avut de fecior pe Vladi­ mir, pe care l'a trimes contra Gre­ cilor. 380, 38l. Iaroslav, fratele lui Gheorghie Knâz, e pus de Batie in locul lul Gheor­ ghie. 447. Hunneric, fiul luf Ghenseric, craiul Vandalilor, ia de soţie pe fata lui Theodoric. 287. Hunll. Vegi Unni:r. Hunlcmund, domnul Hunilor, e prins de Theodomir, domnul Gotthilor, dar eliberat. 292. Hunlt, Vegi Unii. Hunlad, hatman al Ungurilor. 174. Huşrev, ast-fel se chema înainte Ro- rosie, spune hronicul Persan Mi­ hondi. 332. Hvoiniţa cetate de sub Prus. 371. 1. Iavcler. 447. Iaţco Rus, după el şi-a luat numele Ieţcani, era mai de înainte de a veni Românii din Adeal. 47l. Iazighidl! (Eniocaldii), între Nistru şi Bug. 68. Iazlghif. Nărod. Ţara în care locuiau. 65, 66, 67, 69. Se numeau şi Meta­ naşti. 69. Pre Iazighl şi pre Metanaştî, adesea il calcă Decheval. 82. Iazi­ ghiî şi Metanaştil erau prieteni cu -. R0l!lanii. 12�. Locuiau în Polonia; JJÎarcv Avr�lie s'a bătut 'cu el. 201. ; - Carolus trece pe la ei! 350. Iazlgul; cuprins de Hunii. 281. Ibeni, V \lgi Iueri . Iberia sau Ghiurgliia, aci este isgonit Papa Clement. 193. Iconia. Impăratul iei era Athatin. 433. Sultanul iei a fost Alaidin. 439. La anul 1326 urmâză lui Osman, Orhan, în Enişehir, unde fusese mutat scaunul din Iconie. 440. Idatie. Impărţirea împărăţiei de către Constantin cel mare. 241. Constan­ tin cel mare, Goţii şi Sarmaţii. 245. Constans îşi mută scaunul în Da- I il [684] -------------------- --�.- INDICE GENIlRAL ! 684 chia. 247. Despre Iulian Paravat. 251. Pe la 369. Valens trece Dunărea inpotriva Grutunghilor. 254. Pri­ mirea lui Athanaric de către Teodo­ sie. 265. Goţiî eraii sub Atanaric când au avut răsboiii cu Valens în 369. 271. Despre năvăliri de barbari. 276. Aetie cere ajutor. 278. Invin­ gerea lUI Atila în câmpiile Catalo­ niei. 28'8. Idolatrta, Despre cei ce mureau în legea idolatriei. 195. hloliI, în timpul lui Traian, idolii în­ cepuseră a nu mai fi băgaţi în semă. 193. Vladimir căsătorindu­ se cu Anna s'a întors în Chiov şi a sfărmat toţi Idolii şi Capiştele. 373. Ierasus (Prut). Pe la el au locuit Tai­ falii. 68. Ieresa, Iraclie cade la bătrâneţe în iereasa Manothelitelor. 334. Vladis­ lav, Craiul Unguresc, lăsându-se de eriasa papiştăşască, s'au botezat. 456. Ieronim. Despre împărţirea impără­ ţieî de Constantin cel mare. 241. Constantin, Goţiî şi Sarrnaţiî la anul 322. 245. Sapor împăratul Per­ şilor şi Constantin cel nare, în hronicul seu, spune că Evsevie e­ piscopul Nicomidiiî, a botezat pe Constantin Marele. 247. Iulian Pa­ ravat şi Creştinii. 251. Spune că. Jovian a murit la tîrgul Danastana. 253 El spune în hronicul seu, că Gotthii au prădat Misia, Thrachia, Dachia şi Pannonia. 257. Răsboiul lui Athanaric cu Valens Ja 369. 271. Ierusalimul, a fost prădat şi pustiit. 171. Biserica zidită de jidovi aci, e arsă de foc eşit din pămînt. Pa- ravat porunceşte să se facă un teatru, din rămăşiţe. 252. Perşiî ro­ biseră Ierusalimul. 334. Serachenil îl ştăpâneau. 335. Aci a venit Sfîn­ .tul Ioan Damaschin însoţit de Sf. Cozma şi au Intrat în monastire. 345. P�r�ii luase Ierusalim ul. 332. Era în mânile turcilor, cari sunt învinşi 2, 476. Ioaunlnln In satele iei loeuesc Vlahî, 398. Ioan Patrinrhul, primeşte împreună CU senatul pe Foca ca împărat. 331. Ioan Protostratorul. La cortul lui fug străjile spăimântate de Vlahiî lui Hris. El era la împăraţii greceşti, cum e Ianicar Agasi, la Turci. 416· Ioan Sevastoeratnl pune să se dea palme lui Asan. 400. Ioan Yaslltvle, împăratul Mosculuî, a luat de soţie pe Iliana, fata lui Şte­ fan cel mare. 26. Ioan Zamoischie. Scriitor vecin. 23, 54. Numele lui se găsesce in dicţionarul lui MoreriJ 13. El e leh.113. Urmâză părerile lui Eneas Silvius. 124. Des­ pre Români. 127, 150, 221, Despre -Jan Zamoschie» scriitor leah. 367. Ioatham, fiul lui Osia, stăpînul Iudeii� şi contimporan cu fondarea Romeî, 99. Iohnn Bobelin Persona, scriitorul lui Eneas Sylvius, sub al cărui nume, Eneas a dat scrierile sale la ivelă, 116. Iohan Borres, 104. Iohan Uun. Spune despre nărodele ,. ' .. . , .... din Dachia. 68. Scrie din Gloverie, că locuitorii Munteniei, Moldovei şi Ardialului, aii fost Gheţii, căror a Romanii le alt zis Dachi, iar pe urmă, târziu, ţările s'aii despărţit şi dintr'una singură, aii luat cele 3 numiri de mai sus. 130 .. l. Ion Antonie (le la Campania, a scris viaţa lui Eneas Sylvius. 115. Ion Cantueuztu împărat, scriitor grec. 156. El nu pomenesce nimic în isto­ ria sa despre începe tura Romanilor. 157. Istoria lui o tâlcnesce Iaeov Predser. 397. La împărăţia lui se va arăta întinderea Românilor până în Grecia. 466. Ion Comneno, feciorul lui Alexie ce-i mai zic şi Calo Ioanis. (Vedî acuta), 388. Ion Consulul, feciorul lui Rufin Patri­ arhul, e trimis În contra Hunilor de Justinian. 315. Ion Damasehln Sfîntul, era la curtea domnului Serachenilor Masalmas, şi audind despre purtarea lui Leon Isavrul scrie contra lui, Leon falşi­ fica scrisul lui şi face o scrisore prin care l'ar invita pe el ca să cuprindă Jflmasool şi o trimete . 57, 107. Stravon a trăit şi a scris sub «Tiverle împărat». 59. Se va istorisi rezboele "împeraţilor Ro­ mâneştî- cu Ghetii, 77, şi războele lui Traian cu Dachii. 77, 186, 187. Mortea împeratuluî Troadenilor. 91. Agamemnon, împărat al oştilor grecesci. 93. Romanii au fost aduşî în Dachia de Traian şi sînt până acum. 104, 106, 190. Hronologhia va fi făcută din .împărat în împărat, 111, 196. Norbanus Flaccus, a fost «soţie în consulat cu împăratul A v­ gust Chesar . 121. Când au stat la împărăţie, Traian, 123. Românii sint din Romanii aduşi de împăraţi în Dachia. 125. Traian împărat, face Dachia provincie romană. 129, 160. Când a fost Anastasie, împărat. 132. Justinian împărat a fost ţiind Dachia. 133. Povestea că Laslăii a trimis după ajutor la împăratul 'Râmului. 1'136, 137, 138, 142, 454. Ştefan, craiul bulgăresc, a luat de Îa �mperaţul Ţarigradului, coronă sic cnaiii .. 140. Solomon a cerut a­ jutor de la împăratul Henric. 147, 148. Spusele lui Bonfin despre îrn­ peratul Râmului. 149. Retragerea coloniştilor din Dachia de către îm­ peraţiî următori lul Traian. 150. 151. Despre descălecarea Dachiei de Traian. 153, 15,1., 181, 185, 463, 464. Cetăţi făcute de împeraţif Ro­ mani în Dachia. 155. Coloniile îm­ peraţilor Romani. 158. Mucianus a [700] 1 rl ,1 700 INDICE GENERAL l' r ! l; (' I II ,,1 r . I J I 1 i fost consul sub Septimie Sever, H:i1. O inscripţie. 162. Imperaţiî Ro­ manî înainte de Traian. 163. Tiverie. Caligula, Clavdie, Neron, Gallia. 164. Otho, Vitelie, Vespasian, Do­ miţian, 165, 166. Pe nernul Izrail­ tenilor l'a făcut împărat a câte-va putinci6se nemurt, Dumnedeii, 170. Petăr, împăratul rusesc, a domolit pre Leşl, 176. Traian face pod peste Dunăre. 188, 189. Anul descălecărei DachieI, de Traian. 191, 192. Cel mal bun împărat roman a Iost Traian. U13. Lupta luf Traian îrn­ perat cu Parthii. 195. Răzb6ele lui Adrian imperat, 198. Rezboele luf -Marco Avrelie . 202,2(\3. Pertinax, Didius Iulian, Sever. 201. Caracala, Macrin, Eliogabalus. 205, 206. Al. Sever, Maximin Thracul. 206. Gor­ dian, Filip Arapul. 207. Dechie. 208. Gallie. 209. Valerian, Galerie. 210. Sapor, împăratul Perşilor, prinde pre Valerian. 211, 216. Clavdius- 212. Cfintilus. 213. Starea imperiuluI sub Avrelian. 215,217, 218. Dachia ajunge născătore împăraţilor Ro­ manI. 219. Ducerea şi intorcerea Românilor din Misia, sub acelaşi împărat, 222, 223. Minesthus şi îrn­ peratul A vrelian. 225. Despre îm­ peratul Claudius Tacitus. 226. Lup­ tele împeratuiui A vrelie Probus cu Var varii. 228 Imperaţii purtau grijă pentru Romanii din Dachia. 229. Despre "Diocleţian; Împerat. 231. ImperaţiI Diocleţian şi Maximian fac Chesar pe Constantin Hlorus şi '1 dau de însoţitor pe Armentarie. 232. La 306 e ales inmperat Con­ stantin. 234. De ar fi războe, Între ÎmperaţI, Varvarii n'ar fi stat li­ nisciţL 235 Constantin Împeratul .. , ---'- .. "!!..,'" şi fiul seu Constantin Chesartul. 24{l. Sapor, împăratul Perşilor, calcă _ hotarele împerăţiei despre răsărit, 946. Despre botezul împăratului Constantin Marele. 247. O monedă ae la Constans împărat. 248, ;d49. «CenstantiIe" împărat, trece Dună­ reă asupra Sarmaţilor. 249. Nouă resp6lă a luî Sapor împăratul Per­ �mfr. 250. La 364 e împărat Valen· • tinian. 253. Timpul împăratului Va­ lentinian şi al lui Valens. 254. Des­ pre împăratul Valentinian cel tînăr. I 255. Valens, împăraţiî anteriori lul . � vha.rvar:.iI.� 2l56A, 257. �o�ani! in uac la pana a nastasie împărat. 259. GotthiI şi împăraţii, resărituluî. '261. Valens împăratul, Ostrogotthii şi Visegotthii. 262. Graţian împărat merge în contra Gotthilor. 26f>. Ra­ dagaîzus era neprieten împăraţilor şi creştinilor. 266. Faptele împera­ ţilor de înainte de 'I'heodosie. 270. 'I'heodosie împărat more la Medio­ lan. 272. Despre împeraţil Arcadiu şi Honoriii. 273, 274, 275. După Ar­ cadie, împăratul resărituluî urmeză fiul seu 'I'heodosie cel tînăr pe care l'au dat sub paza lui Iezdegerd, împăratul Perşilor. 275. Honorie, impăratul apusului şi Alaric dom­ nul Gotthilor. 276. Podul de peste Dunăre al luI Traian împeratul. 280. Valentinian, împeratul apusuluI şi Atilla. 284, 287. Constituţiile, adecă aşezămînturile împeraţilor. 285. Valentinian se însoţesce cu împeratul RâmuluI şi cu alţii îm­ potriva lUI Attila. 288. Valentinian împeratul şi Papa Leon. 289. După martea lui Valentinian stă scaunul apusuluI fără împerat 10 luni. şi 15 <]ile, până vine Maiol'an, trimis .# • 1· -. , : ..... - '. ',. �. . ,/.< A . �.� . , , " . " .. ' , ., ţ .:, •• , . . � ./. \ II • [701] INDICE GENERAL 701 c " 1 , .. de Leon împăratul rosâritulul. ce urmase lUI Marchian. 290, 291. Des­ pre împăraţii apusului. Sever şi Anthimie. 291. Gotthii şi impăratul Leon. 292. Leon împăratul a făcut chesar, la 474, pe Iulie Nepos. 292. I Despre împăratul Zenon. 293. Ze­ non şi Theodoric Amali 29.1, 295. Mortea lUI Zenon. 296. Bulgarii pe timpul împeratului Anastasie.301, 302. Moldovenii pe timpul împera­ tuluî Vasile Bulgarocton. 306. no. maniî în Valachia până la Roman «fe6arul» lUI Constantin împărat, 311. Anastasie împărat şi zidul de oprirea Varvarilor. 312. Anastasie împărat împotriva Perşilor, a Got­ thilor şi a lui Vitalian. 312, 313. J us­ tinian împărat şi Garda, crăişorul Hunilor. 315. Justinian împărat ar fi adus în Thrachia 200.000 TIuni CoturgutI. 316. Turnul făcut de Traian împărat, e dăruit împreună cu alte locuri, Anţilor şi Sclavi­ nilar, de Justinian împerat. 317. Turnul, zidit de Traian Împerat şi ' dăruit de Justinian trebue să fiă Severinul. 318. Justinian şi GhepidiI. 318. Părţi din Daehia au fo.st sub stăpîpirea luI' Justinian împerat 319, g21. I..q,ngabardil, Justillian şi Herulii. 319. Solii Ghepidilar şi ai Longabardilar la Justinian Împi:> rat. 320. Zidirile ÎmpeTaţilar Ro­ man], la Dunăre. 321. Zidirile lui Justinian Împerat. 322. Artaban,' împeratul Perşilar, vine împatriva Romanilar, pe timpul lui Justin. 326. Lui Justin împerat îi urmeză Tiverie şi apoI Mavrichie. 326. Ha­ g-:m, voevodul Avarilar cere meşterI dC\ la Tiverie Împerat. 327. Impe­ ratull\Ia vrichie, trimite pe hatmanul • .. �i '.,", Priscus asupra Slovenilar. 327. Im­ peratul Mavrichie, hatmaniî Pris­ cus şi Petăr, şi Hagan, voevodul Avarilor. 328 De la împăratul Ma­ vrichie până la Foca. '330, 331. Ira­ clie- împărat, 3H2. Constans împe­ ratul, la 657 merge impatriva Sela­ vinilor, iar la 668 e omorit de un Andrei. 33i:>. Mizizie ajuns împărat, 335 Despre Constantin împărat şi Bulgariî. 336, 337. Istoricll grecescI nu vorbesc despre Romanii din Daehia, pe timpul imperatuluî Con­ stantin Poganat. 338. -Set'aclienif , "Slovenii- şi Justinian împărat, 3'39. Leontie împărat şi SeracheniI. 340 Justinian împărat pribegeşce pe la Cazarii şi a pal pe la BulgariI BJO. Apsimar împărat. 3JO. Justinian stă împărat din noii. 341. Tot despre Justinian împerat, 3J2. Leon Isau­ rul împăratul dă jos iconele, dar unii i se împotrivesc. 344. Leon împăratul dă fiuluî seu Constantin de D6mnă, pe fata HanuluI Caza­ rilar. 345. Imperatul Canstantin Copronym şi BulgariI. 345,346, 3H. ImperaţiI 'farigraduluI, Bulgarii şi . .valalliI. ::146. ;Carahls se intituleză « (mpe,rat RamiI." 34�. Imperatul Ni- • chifar Patrfchie şi Stdvenii Bahe­ mieL351. Luptele luI Nichifor Îlll­ pe,ral ou S_erach6niL 352. Mihail împărat Întâi au dat titlu de îl1l­ perat lUI Caralus>.352. Insemn[ll'l din împerat în împerat. 353. IIJl­ peratul Mihail dă cetatea Zagura lUI Vogaris, domn ul Bulgarilar. 363. Mihail împeratul vrend sa olll6re pe Vasilie Machedon Chesariul, estc ucis de el. 364. Lludovic împeratul apusului are lupte cu Vandalii, So­ rabi! şi SlaveniI. 354. Vasilie ÎIll p[�l'a t 1: I [702] ..... - -- .. -': _ ... răţit 50 ani. 378. Pecenegii pe vre­ mea lui Constantin împărat. 378. - La 1034 more Roman împărat, 379. �ihail Paflagon omoră pe Roman şi ajunge el împărat, 379. Bulgarii, ce fuseseră supuşi de Mihail îm- perat, se, revoltă şi Mihail împăra­ t\11 trimite oste împotriva lor. 379. L'a. 1041 more Mihail Paflagon, îm­ peratul. '379. Impăratul Constantin �f.onomah e bătut de «Sîrbl». 380. Vladimir face pace cu împăratul Constantin Monomah. 380. Irnpăra­ tul Constantin Monomah şi Pazi­ nachi. 381, 382 .• Mihail Stratiotic ·1mperatul. 382. Ungurii şi împăratul Isachie Comneno. 382. Henric, îm- "peratul apusului şi craii Ungurilor. 383. Impăratul Constantin Ducas şi Tătarii UzI. 383, 384. Impăratul Roman Dioghenis ia pe Evdochia. 384. DIugoş despre Volohi sau Ro­ mani, pe timpul lui Roman Dio­ ghenis. 384. Dioghenis impăratul şi Turcii. 386. Impăratul Mihail face hatman pe un Sirb, Nestor. 387. Nichifor Votaniatis, hatman, la 1078, a fost viclen împeratuluî Mihail. 387. In al 17-a an al împăratului Alexie Comnenos, şi în al 42-a al lui Henric, impăratul apusului, se duc armate împotriva lui Suleiman domnul Turcilor. 388. Conrad, im­ peratul apusului pornesce cu 200.000 omenî, asupra Serachenilor. 389. Con rad împărat avea rudenie cu Vladislav, craiul leşesc. 390. Impă­ ratul Conrad şi locuitorii Moldovei. 390. Nichita Honiatis despre luptele Românilor cu împeraţiI Ţarigra­ dului. 390, 393. Manoil împeratul. 391. Imperatul Andronie şi Pazi­ nachiL 391. Cu împeratul Andronic INDICE GENERAL şi nâmurile Schytesci. 355. Leon împăratul châmă pe UngurI, îm­ potriva Bulgarilor. 355. Bulgarii şi Hrovatit supuşî de Leon îm­ părat, 355. Constantin, fiul lUI Leon stă singur ca împărat, în timpul I lui vin Ruşii impotriva Ţarigra- ­ dulul. 357. Impăratul Constantin Porfiroghenit şi Olga, «Domna Ru- /. şilor» 357. Roman împărat, fiind scos din cinste, se călugăresce. 357. Impăratul apusului, Otton marele bate pe UngurI, iar Constantin, împăratul resărituluf merge asupra Serachenilor. 358. Impăratul Ro­ man cel tînăr, Ioan Astronomul şi Simion, domnul Bulgarilor. 368. Nichifor Foca, împăratul, bate pe Seracheni şi trimite pe N echifor Calochir, cu daruri, la Svetoslav, domnul Ruşilor, pentru ajutor. E omorât de Ioan Cimischie, care ajunge împărat, 369. Calochir voia să fie împărat, 369. Ruşii şi pur­ tarea lui Calochir faţă de împăratul seu. ă70. Impăratul Cimischie îm­ potriva Ruşilor. 370. Impăratul Ci­ mischie împărat, a făcut bani, cu chipul lui Chr., scriind pe el uIs. Hs. împăratul împăraţilor», 370. Vasilie, fiul lUI Roman împărat, îI urrnâză lUI Cimischie. 370, 374. Svetoslav biruesce ostea împăratuluî grecesc şi pe a Bulgarilor. 372. Vasilie îm­ părat şi BulgariI. 375, 376. Vasilie Bulgarocton, după ce a bătut pe Bulgari, a scris o carte dând în­ veţătură împăraţilor. 376. Pe vremea lUI Isachie Anghel împăratul, se despart Vlahiî de împărăţia răsă­ rituluI. 376. Despre obiceIuri ale împeraţilor grecescI. 377. Vasilie împerat împacă Asia; el a împe- 702 "1 I ,1'1 1,) , , ' 'II! l' I i � , I , , \( 1, [703] INDICE GENERAL 703 c se stinge nâmul Comnenilor. 392. Vlahii şi ostea împăratului Isachie Anghel. 393. Răzb6ele Românilor cu irnpăraţiî Grecilor. 395. Numele Românilor schimbat in Volohi. pe timpul lui Anastasie împărat. 396. Bogdan sub protecţia împeratului Carolus. Istoricul Nichita Honiatis, ce a fost secretariă lui Isachie An­ ghel, vorbesce de luptele acestui împărat cu Românii. 396. Vlahii stăpâneaii o parte a Thesaliei, în timpul lui Ioan Cantacuzino îrn­ părat, 397. După pieirea la 1185, a lui Andronic împărat, vine Isachie Anghel 399. Petăr şi Asan vin la Chip sala, la împăratul Isachie An­ ghel. Războiul întâiii al Vlahilor cu Isachie Anghel împăratul. 402, 403. Impăratul Isachie Anghel, eşind din Misia, Asan, cu ai sel şi cu Tătari), trece în Misia. 403. Lupte ale lui Isachie Anghel cu Vlahiî şi TătariI. 404-, 405, 406, 407, 408, 409. Impăratul Alexie Anghel a fost frate cu Isachie Anghel; el dicea că este născut din împăratul Ema­ nuil Comnenos. 410. Semn împo­ triva împăraţilor Greci. 410. Alexie Angllel şi Henric al VI-a, împăratul apusului .. 410. Alexie Anglrel îm­ perat şi Vlahiî, 411. Impăratul A­ lexie Anghel şi Ioan, ce llu fost domn al Românilor. 4'12, 413. Im­ peratul Isachie Anghel, Ioan, Vlahii, I Tătarii şi Hris. 414. ImperatulIsa: chie Anghel, la 1199, purcede spre Thessalonic şi în potriva lui Hris. 415. Imperatul Isachie Anghel, Tur­ cii şi Vlahi!. 415. Imperatul Isachie Anghel şi Hris. 416. Ioan Alexie se logodesce cu Theodora, nep6ta împeratului dc resărit. 417. Ioan stă viclen împăratului de re sărit, şi acesta trimite 6ste împotriva lul. 417. Războele Romanilor cu împe­ raţii ŢarigraduluI, înainte de lu­ area lui de Latini. 419. Bulgarii şi împăratul Isachie Anghel. 419. După m6rtea lui Henric al VI-a împăratul apusului, vine Filip, ce avea de împărătesă pe «Irini- fata lui Isa­ chie impăratul. 420. Veneţienii, Bal­ duin şi împăratul Filip. 420. Irnpe­ raţii din Ţarigrad, Dandul, Vene­ ţienii şi Balduin. 421. Murciflis făcut împărat, 421. Balduin ajunge, la 120!, împărat. 422. Balduin împărat faţă de domnii grecesc! ce, întâiu, fugiseră cu împăratul Alexie COl11ne­ nos. 423 Balduin împăratul, Grecii, Ioan şi Tătarif. 425, 426. Ioan şi îm­ păratul I3alduin. 427. Theodor Lasea­ ris e ridicat împărat la Nichea. 427. Domnii grecesci se fac fie-care, împeraţî în câte o ţeriş6ră. 43:1. Alexie împărat vine cu ajutor de la Turci, 433, dar e bătut de Las­ caris. 434. Henric, împăratul Lati­ nilor, ia de la Greci, cetăţile rescum­ perate de VlahI. 434, 466, 467. no- • maniî de la ;hanii tătărescI şi îm­ peraţji tur1esci până la eiăpada lUI Batie. 435. Genghiz 11an ar fi eşit Î!l urma lu] Suleiman, moşul lui Osman, întâiul împărat al Turcilor d� ar fi eşit la anul 1220 de la Chr' 436. Numele de Turc e năpaste împeraţilor Aliosmanilor. 438. Stă­ pânitorii Turcilor cu multe sute de ani (de pe vreme lui Iraclie îll1- perat), au eşit în părţile Asiei, ru­ pând p6rta de fer, pe care împreună cu alte cetăţI, pe la 1722, o supuse împeratul Petăr AlexievicL 4:18. Os­ man, primul Împerat turccsc, su_ 1, [704] lNDICE GENERAL li (1 I : I 11 " ' , 1: ! .. I .:1, I " ,1 ! jl � 1 . , 1 d I li' 11 " " " l' I l 'ţ : r 1 , 1,· ,� ,1 ,1" , I :11 ii" , il' I,. � , I!' 704 puse pe 'I'urcî. 438. Osman ia ce­ tăţile şi ţerile împăraţilor greceşcl din Asia mică. 440. După Orhan stă împărat Murad. 441. Bela şi Frideric al II -a, împăratul apusului. 450. Impăratul Frideric bate cetatea Favenţia. 451; dă ajutor ducului de Austria. 451. Suleiman, î mpăra­ tul turcesc goneşce pe Cavalerii din insula Malta. 451. La 1225 m6re împăratul Grecilor, Ioannis Duca. 452, 458. Frideric era împărat, când au venit Batie. 458, 459. Severimil e zidit de Sever împărat, 469 .• Caput Bovis- ar fi întâia cetate făcută de Traian în Dachia. 471. Impăraţii Ioannis Duca, Theodor Lascaris şi :Mihail Paleologul. 476. Mihail îrn­ peratul vine în Ţarigrad. 477 An­ dronic împărat. 478. Craiul sîrbesc cere pe Evdochia, sora împăratulul Andronic, în căsătorie. 479, 480. îllllărătcs:l cetăţilor era Roma. 13. Do­ miţian a perit ucis cu «îndemna­ rea înpărătâsiî luî-. 80, 167. Turcii ajung a stăpâni cetatea lUI Con­ stantin, înperătâsa cetăţilor. 170. Plotina, împerătăsa lUI Traian, stă­ rue ca Adrian să rernână moşte­ nitor. 196. Despre «Zenovia- împă­ rătesa. 221. Armentarie iea în robie «pe înpărătesa înpăratulul Persiei. 232. Constantin marele era născut din «Eleni înpărătesa». 237. Impă­ rătâsa Aridna şi Zenon. 296. Des­ pre botezul împărătesei «Variza-, a Hunilor. 320. Sfânta Feci6ră, îm brăcată ca împărătesă, se arată Varvarilor. 333. Despre împără­ tesa Irina. 348. Theodora î�lpără­ tcsn. 353. Despre Zoe împărătesa. 356. Impărătesa Theofanona, Foca şi Ioan Cimischie. 369. Nunta lui Vladimir cu împărătesa Anna. 373. Inrpărătesa Zoe Roman, Mihail Pa- - . f1agon şi Mihail Calafatis. 379. La 1D54 rămâne, la împărăţie, împă­ răt�sa Theodora (Zoe murise). 382. Irnpărătesa Evdochia, Constantin Dt(ca şi- Roman Dioghinis. 384. Ni­ chiîor Votaniatis, resculându-se, bagă, în mânăstire pe împăratul Miliail, şi pe împărătesa lut. 388 . Isachie Anghel ia împărătâsă de nem străin. 400. împăratul Filip avea de împărătesă pe «Ir'ini», fata lui Isachie Anghel. 411. Latinii se aşeză în scaunul' împărăteseî ce­ taţilor. 423. îll�)ărăteştl familiI, au venit în Mol­ dova după răsipa împărăţiii Con­ stantinopolului. 25. Luarea scep­ truluI împărătesc, de Traian. 193. Ernilian a purtat numaî treI lunI numele împărătesc.âio.Preda Stam­ bol Român din mila împărătescă stă sotnic la Harcov. 217. Guber­ natorf vrednicI de a fire ginerI împărăteşti. 231. Diocliţian şi Ma­ ximin desbracă purpura podobă împărătâscă, 233. Constantin ma­ rele era om «Impărăteşte darnic» 234. Theodosie începe a îndrepta lucrurile, de la curtea împărătâscă 270. Iulie Nepos îmbracă haina ÎI1l­ părătâscă la 24 Iuniu 474. 293. Ma­ vrichie scrie lUI Petăr să hrănescă oştile în pământul vrăjmaşilor, de cât în provinciile împărăteşti. 331. Romanii în Dachia lipsiţi de ajuto­ rul împărătesc, faţă de Varvari. 338. l\lărginile mării Negre păzite CU 6ste împerătescă.342. SchythiI îm­ părătescI. 364. Nichifor Foca în­ vaţă pe Petăr, să nu lase pe TurcI a călca locurile împărăteşti. 369. Lo- �---- .. �_ ... "��-2;� � d»--- [705] INDICE GENERAL 705 Q 1 cuI curţilor împărăteşti din <:\Iosc .• 373. Zoe aduce la scaunul împără­ tesc pe Constantin Monornah 380. Godofred, în loc de cortină împă­ rătescă îşi pune spini. 388. Petăr şi Asan cer a fi primiţi în slujba împărătescă, 400. Alexie Anghel şi corona impărătescă.41O. Latinii şi familiile împărăteşci ale Ţarigra­ duluî. 423. Ioan Alexie dă Solonul lui Theodor Anghel, om de familie împărătescă. 429. 8anderium în pra­ vilele împărăteşti. 469. Îupărătiu. Cele-I-alte nămurl din Îm­ părăţiile Europei sunt mai nouă de cât nemul Homano-aIoldo- Vla­ hilor. 10. Cine erau cele «mai de triabă mădulare a împărăţii! 110- manilor.» 13. Hotarele «împărăţiir rornâneştl.s H. Constantin împarte împărăţia în patru părţi. 16. Po­ lovţiî şi Picinighii eraă vrăj maşl a împărăţiii Romanilor. 18. Despre împărăţiile «Grecilor, a Perşilor, a Eghiptenilor şi a Vavylonului. 19. Nemul tătărăsc n'a fost biruit de marile împărăţii. 21. După ri­ sipa împărăţiii Constantinopolului multe familii ,;-', [712] INDICE GENERAL ------------ . 'I! I I I I , '1 �i \ , nu pote fi Laslăii al lui Simion, fiind mai înainte cu 167 ani, de cât Laslău. 442. A fost craiU Ia 1078. 442. După el vine Coloman. 442. Stăpânesce 17 ani şi Ia - 095 more. 444. Vine Ia crăie după tatăl seii Gheiza. 444. EI nu pote fi Las­ lău. 444. Ladislav al II-a e pus între Gheiza şi între Ştefan. EI ar fi feciorul lui Bela orbul. 442. Ve<;H Vladislav al II-a. Ladlslav, ficlor al lui Emeric, este al 18-a crai al ungurilor. EI ar fi stat numai 6 luni la crăie. Ricţiolus spune că Hronologia ungurescă greşit pun 2 Ladislav1. 443. Ladislav Pleşurul era tatăl lUI Andrias de la 1047 44�. Lamprldie. 206. scriitor, a trăit pe vremea lui Constantin Marele. 238. Laemedont, stăpânul Troadei, fusese omorât de Iraclis. 91. A vea de fe­ cior pe Priam. 91. Laonie Huleoeondllu, istoric grec, că­ dut în robie când Sultanul Muha­ med a luat Ţarigradul şi apoi tur­ cit, a trăit până în timpul Sulta­ nului Baiezid, om forte învăţat, drept şi vrednic de credinţă. Vor­ besce de hotarele Valahilor şi zice că «Valahii sunt vitejI, ţara lor de la munţii Orbal şi Pevechin, care În­ cep din Panonia şi de la Ardel până Ia marea Neagră, în drăpta pe lângă Dunăre este Dachia Pa­ nonă, în stânga este Bogdania (80'(­ a,�v['J.Y) şi le desparte munţii Vran­ sovie, (astădi Vrancil) Moldovenii mai au vecinl Ia Nord Polaniî ([10- I.ayo�) sau Leşiî, la răsărit Sarrnaţil. Este despărţită în două în Bogda­ nia şi Istria. 157. Bogdania are ----- .. "'!('_ .. scaunul in cetatea albă (.hoy'oltwi.:·,) şi se în tinde despre Dachii oarI loeuesc pre lângă Dunăre spre Lif­ tarii şi' Sarrnaţl. «El mărturiseşce -că nu scie când ali venit Iţomânii . în Dachia. 126, 127. EI coprinde sl},b numele Misii! treI ţărî împre­ ună cu 'Pachia. 156. In munţii Pin­ dulul locuesc Vlahiî, cari sunt de o 1imbă. cu cel-I'alţl Dachî. Spune • că Vlahii ali limbă asemănată cu limba Italienâscă. 157. Spune că Vlahii saii întins până Ia Thesalia. 397. EI spune că Vlahif s'au che­ rnat şi Misî. 398. ,Spune că Condo­ .Vlahi) s'au întins până Ia Thes­ s·alia. 416. Cele cuprinse în el, sânt �spuse. 435. Dice că întâia cetate a Moldovenilor a fost Cetatea Albă. 469. EI numesce pe Bogdan Domn al Bogdaniei negre. 474. Laslăti, Povestea lUI Laslăti Ia scrii­ torl. 136, 137, 138. Hronicul bulgă­ resc vorbesce despre luptele lui cu Ştefan craiul bulgăresc. 140. Face pace cu Ştefan. 141. Se luptă cu Batie han tătărăsc şi-l omoră. 141, 142. El cere ajutorul Romanilor. 143, 454. Simion călugărul spune că i s'a trimis ajutor din temni­ ţele Rămului. 14!, 366. 393. Pove­ stea lui Laslău e scornită din is­ toria a doi crai ungurescî. 144,145, 146 şi 148. Ce spune Simion, des­ pre Laslăii şi Tătaril cari ali des­ călecat Crâmul sunt minciuni. 4137. Ast-fel numesce Simion călugărul pe Vladislav cel mincinos. 442. Las­ lăii al lui Simion este cu 167 ani în urma lui Ladislav Sfântul. El ar fi ucis cu un topor cădut din cer pe Batie. El a fost craln la 1242. 442. El ar fi Ladislav al II-a [713] INDICE GENERAL 713 fecIorul lui Bela orbul. 4·13. Vla­ dislav 1 nu e Laslăii, 444. El nu p6te fi nici Vladislav IL 445. Dove­ direa minciunilor lui Simion re­ lative la Laslăti. 446, 445, 447, 449, 452, 453, 456, 472. Se <;lice că el ar fi fost vrăjitor. 454. Letopiseţele ruseşci vorbesc de el. 405. El a­ jungea în g6nă pe Batie, îl om6ră cu toporul căzut din cer. 457. EI n'a fost pe vremea lui Batie. 458. EI n'a luat ajutor de la împăratul Râmului. 458. El n'a gonit pe Tă­ tari. 459. Lnrda, vlahiî prădeză pe lângă ea. 404. Latin, stăpânul Laţiuluî, primesce pe Eneas şi îi dă soţie pe fica sa Levania. 9;). Turnus îi declară răs­ boiu, dar Latinii îl învinge şi îi ia în stăpânire ţara. 96. Latinesca, Hronicul e isvodit întâiu pre limba Lătinescă. 1. Cicero o părintele artei limbii. 5. Ţara unde vine Eneas. 13. Scriitorii Latinesci ne apără. 24. Cantemir a scris în limba latinăscă (. Carte ghenealo­ giil niamurilor boerimii moldova­ neştl. 26. Limba latinescă, fiica celei Ellineştî, s'a mai schimbat din lcauş,a amestecului. 102 .. Nu El­ lineşti, ce hireşe latineşti par. 103. Dacii supuşi de Romani, spun unii, să-şi fi amestecat limba cu cea la­ tinescă- şi din ei se trag Români.' 110. Ion Larnoschie cerea a dovedi că Romanii nu se trag din Ro­ mani, ci oştile Romanilor trecând odată prin ţerile n6stre, şi ernând aci, Dacii au apucat ceva din limba lor cea latinescă. 113. Slove lăti­ neşti. 114. Limba Iătinescă. 132. In istoria lătinescă, pomenire Vlahilor se face intâiă Ia anul de la HS.1330. 133. Vlahiî precum din cea lătinescă aşa din cea italienescă graiul s'a stricat. 134 .• Passus şi Cortis- sunt cuvinte chiar latineşti, iară nu ita­ lieneşti. 135. Graiul Iătinesc. 152. Scriitorii lătineştî, 154, 156. Graiul limbii Românilor şi până astădî la­ tinesc este, dice Pavel Piasinschie. 160. Inscripţie lătinâscă.Ldl. August Iătineşte va să dică sfînt. 164. Lim­ ba lătinăscă, 180. Sarniţie vorbind despre Români spune că sunt ră­ măşiţele coloniştilor Romani, al lui Traian, şi cari alt amestecat limba latinâscă cu cea slavonescă. 240. Un ban găsit la cetatea Gher­ ghina, avea scrise slove latinescl în jurul unei cruci, ce era în mij­ loc, şi se spunea anume: CONST. VICT. AVG. IMP. 248. Istoricii la­ tinesci despre Huni. 281. Numele Volohă- şi limba Iatinescă şi cea slovenescă. 303, 30!. Istoricii latini despre Valahia, şi înţelesul ce-l are la ei. 30S. Istoricii latinesci despre statulVolohiei. 325. Istoricii latinescî nu pomenesc despre Da­ chia, pe la l umătatea secolului al ixri. 389. Tataril bat Ptl hatmanul Ter�, şi Jstea luî> l'atinescă. 431. Răs):J6ele Românilor cu Grecii şi cu Latinii. ,432. Leunclavie şi Bus­ becvie au scris 'în latin �sce despre tătari. 435. Cantemir preface hro­ nicul din latinesce in rornânesce. 444. E poveste că Laslău s'ar fi făcut ortodox din Latin. 458. Lutiuia, Ve<;li Laţinia. Lutinlf. Scriitorii lor spun că Roma­ nii se trag din EllinI. 13. Ei alt luat ŢarigraduL 18. Catastih de scriitorii lor ce se pomenesc în I I [714] 714 INDICE GENERAL l' I'i I I ., I I � ,II 1, ;: d'! I 1: hronic. 53. Istoriile lor sunt pline cu năbuşelile nărodelor răslăţite din Schyti. 58. Pomponie Mela a fost din vechii scriitori ai pămîn­ tuluf la Latini. 59. Ce spun câţl­ va scriitori Elliuî şi Latini despre hotarele cele vechi ale Dachiel, 62. Ei numeau pe Iraclis, Hercules. 91. Au avut de stăpânitori pe ur­ maşii lui Eneas, până la 777 a. Hs. când rămâne la stăpânire 2 fraţi: Amilius şi Numitor. Stăpânirea o ia Amilius. 95, 96. Limba Latini­ lor e fiica celei a Ellinilor. 102. Is­ toricii Latinilor relativ la Români. 134, 135. In timpul lui Const. scri­ itorii Latini nu pomenesc de Da­ chia, 347. Latinii la sinodul din Florenţa. 345. Latinii şi Românii. 395. Vor să cuprindă Udriîul. 398. Din înconjurarea lor, Udriiul e scăpat de Vlahi. 399. Inainte de a cădea, Ţarigradul în mânile lor, Vlahii se despart de împărăţia ră­ sărituluî. 419. Cu ieI au avut Vla­ hiî răsboie. 419. Cu ajutorul lor intră Isachie Anghel în Ţarigrad 420. Ei se prefac că îngădue strân­ gerea banilor ce li se făgădui seră 421. Pun împărat pe Murciflis. ·!21. Pun în temniţă pe Isachie şi pe Alexie Anghel. Ei înconj6ră şi bat cetatea şi Grecii rabdă răutăţile 10r68 dile.JB, 421. Năvălesc în cetate şi pun pe Balduin împărat al Ţa­ rigradului. Ei prind pe Murciflis şi îl om ară. De frica lor, Alexie Comnenos fuge în Greţia. 422. Go­ nesc pe GrecI. Veniseră prietini şi se fac vrăjmaşi. 423. Puterea lor vrea s'o afle Ioan Alexie. La iei trimite Ioan soli de pace, şi el re­ spund cu mândrie. Pe unde îi a- - - .. "1':_ ... flau, îi omorau Grecii. Asupra lor se. ridică Vlahii, Grecii şi Mechedo- - nii şi îi gonesc până la Ţarigrad. 424. Ioan se silea să nu prindă ei de veste de venirea luI. 425. In mâna Ior cade Arcadiopolis, cu multă vărsare de sânge. 425. Ei nu în­ drăsneso să mergă mal departe. 'I'ătarii se prefac că-i atacă, Latinii se 'iau după iei şi cad în mâna lui Ioan Alexie. 425. In luptă cu Ro­ mânii şi 'I'ătarii, Latinii sunt bă­ tuţi şi Balduin prins. 426. Remâ­ nend fără cap, stau uluiţi în Ţa­ rigrad. 427. Răutăţile făcute de ei 'le resbună Ioan Alexie.427. După biruinţa lor, Ioan dă voe Tătarilor "să prade. Celor cari erau în Ser­ ras, Ioan le dă voe să trecă in Pannonia. 428. Din Tesalonic, iei vor să fugă cu corăbiile. Ne mal putându-I opri, Românii intră în Thessalonic şi omoră pe Latini. 429. Sperau să răscumpere pe Bal­ duin. Tabăra lor de la Udriiu, este înconjurată de Români. Latinii din Ţarigrad nu îndrăsneaii să mal iasă. 430. Oastea �lor de sub Hat­ manul Tero, ie bătută de IoanAn­ ghel. 431. Asemenea oştile împă­ ratului Theodor Vrama. 432. Pe când iei se luptau cu Vlahiî, Theo­ dor Lascaris a cuprins Efesul. 433. Henric se face impăratul lor şi ia cetăţile cari fuseseră răpite Latini­ lor. 43-1. Mai inainte de a lua ici Ţarigradul, s'a pomenit de Bela. 441. Latinii în privinţa religiei. 456. All silit pe o parte de Români a trece înapoi Dănărea. 465, 466,467. Impreună cu Ion a supus Greţia, Peloponesul, etc. 466. Impăratul lor Henric a coprins multe cetăţi [715] INDICE GENERAl, 715 din Thrachia. 467. Grecii răscum­ pără Ţarigradul de la Latini. 476. Mihail trimite pe Alexie Stratigo­ pul, ia Ţarigradul dela Latini. La­ tinii au ţinut Ţarigradul 58 anî, 476, 477. Latium, avea de stăpân pe Latin. Către el călătoresce şi se stabilesce E­ neas. 13, 95, 96. .\'J.�pok Face o dedicaţie «Lui Dum­ năzăii unuia, în Troiţă închinatuluî şi slăvitului A'l,�zl(J.v, în veci.. 3. Latlnla din Brntla se mai numia ca­ piştea Iunoniî. 120. Larnle Ilaleoeondllas. 25. }.II\"1"II. Sf. Cozma s'au dus la Lavra Sf. Sa vei la Ierusalim. 345. Lavyrlnt. Istoricii cercetaţi de Can­ temir sunt aşa de mulţi în cât 'I se pare că li intrat într'un lavy­ rin t. 75. Lazăr. Deosebirea dintre bogat şi La­ zăr cel sărac în Evanghelie. 354. Lazlf, au avut împărat pe Ioan, care ia pe Evdochia, sora lui Andro­ nic. 48l. LăIIU�ml. P'acolo au trăit Taifalii. 68. Lăpuşuenif se cuprind în ţara de gos. 244. Le grand Dictionaire Historique. 361. Leesiedne, 113. Lederutul, se numesce greşit Lite­ rata. 322. Leghione. Sarniţie vorbesce de sco­ terea leghi6nelor din' Dachia de\ către Aurelian. 152. Emilian Hat· manul Leghionelor de la Misia şi Dachia au hotărît Slujitorilor ba­ nii cari era să-I dea Tătarilor, nu­ mai de-I vor bate. 209. Geţii şi Sar­ maţiî tot-deauna se gândiau cum ar sc6te din Dachia leghi6ne ro­ mane. 221. Justinian a biruit 6stea bulgărescă, prindând mulţime de robi din care au făcut Legh6ne, adică polcuri nouă, 339. Legiuni. Vegi Leghi6ne. Leit, la 465 intiinţâză Crăiia leşescă. 12. 150 ani a stătut crăia Sloveni­ lor de pe Visla sub numele de Leh.324. Lehon voevodul Slovenilor gonesce pe Hunii din locurile lor. 351. Lemon scriitor în Cartea 1, cap. 4. vorbesce de Crăia Franţieî. 277. Leon fiul lui Vasilie Machedon, el era f6rte învăţat şi de a aceia îl numia Sofos, el chămă în ajutor pe unguriI. Chedrinos spune că lui s'a supus Bulgariî. Curopalatscrie că el a tri­ mis pe Unguri şi Turci în contra lui Simeon Domnul Bulgarilor. El a împărăţit 25 ani şi 3 luni; după el urrneză fratele- seu Alexandru. 355, 356. Constantin fiul lui Leon. 357. Leon papă, incoroneză pe Carolus la anul 800. 349. Leon, împărat al resărituluî, trimite pe Maioran, împărat la Roma. 290, se mai numesce Leon Thrachul şi urmeză după Marchian. 291. In păr­ ţil�' Dachief n'a făcut p.imic. 291. Ostrogothfi fac paee � cu el. 291. Asupra hatmanilor lui, dobândesce victorie Genserio, in Africa. 291. Capul lui binzig, e trimis lui Leon la Ţarigrad de către GotthiI. 292. M6re la 474. 292. Urrneză nepotul seu, Leon cel tînăr, 292. Face Che­ sar pe Iulie Nepos. 292. Leon, papă trimis, sol de Valentinian la AttiIa, îl convinge pe acesta să părăsescă Italia. 289. La anul 800 Leon, Papa RomeI, Încoroneză pe Carolus. 349. [716] Leon din manastirea Sosthenis vor­ besce de tabla lui Vasile Bulga­ rocton. 376. Leon .\l'lUl\nul, a împărăţit 7 ani şi 7 luni, .l'u ucis în Biserică de Mihail Balbul. 352. Leon cel ttuer, nepotul împăratului Leon, urrneză acestuia la tron. 292. E feciorul lul Zenon. 292. Trăesce 17 lunf şi după mortea lui Iulie Ne­ pos pleacă cu corăbii spre Italia. 292. LuI îi urrneză tatăl luI Zenon. 293. Povestea "pune că tatăl sell voind să-I om ore, mamă-sa Ariandna, îl scapă, punând în loc, un alt prunc. Pe Leon, îl tunde călugăr, şi stă ast-fel, sub totă împărăţia lui Ju­ stian. 293. Leon Isavrul vine la împărăţie după Theodoric, el mai înainte se chema Conon, diee Pata vie, a împărăţit 25 anI şi 2 lunl, în timpul seu a fost în Asia resbele cu SeracheniI. 343. El prinde pe Artanie şi îi taie capul. Contra lui scrie Ion Darnas­ chin Sfîntul nisce scrisorI cărora el le falşifică conţinutul şi le tri­ mite domnului Serachenilor. El cere pentru fiul seii Constantin de la hanul Cazarilor pe fata lui pe care botezând-o o numesce Irini. El more la anul 741 şi lasă în lo­ cul luI pe Constantin Copronim. 344, 345. [con lUăIlăstrcnul, spune că precum unii împeraţt aă făcut Bulgarilor, aşa să facă şi Vlahilor. 403. Leon Porflrogenitnl. Tatăl seu l'a că- \ sătorit cu fata domnului Bulgăresc I la anul 770. 346. Fiul lul Corrstantin I Copronim a împărăţit 5 ani şi more. In timpul luI nu se întâmplă nimic spre părţile 110stre. 347. . " "1' " l I � 1, ,1 ill I • I I 1: , ! .1,' rl li , I i .;[ I I 716 INDICE GENERAL I Leouina. Numesce Dlugoş marca ne­ gră, 390. I - �eolltie, de el se ruga Ţarigrădenii ca să-i scape pe Justinian, şi fiind­ că 'îl prinde pe Justinian îi taie 'nasul şi îl trimite la Hersonisos, 33.9, 340 .• El venind la împărăţie trimete con tra Serachen ilor arma ta, care este bătută, şi care ridică de împărat pe Apsimar, care prinde pe Leontie, îi taie nasul şi'l băgă într 'o monăstire în Dalmaţia. 340. Justinian vine cu ajutorul Bolga­ rilor la Ţarigrad şi prinde pe Ap­ simar şi pe frate-săă Iraclio, alţii - mul bosnenilor să fie din Polovţî, 365, dice că România deosebită des­ potie ş-aii făcut. 377. Dice că Pazina­ zii s'au aşezat şi au fondat statul Boş­ năgilor. 382, 384. Spune că Românii din Ţara Grecescă ar fi din Romanii din Italia. 397. Cele cuprinse în el, sunt spuse. 435. EI spune în Pan­ decte, că Valahia s'arfichematGali­ ţia. 440. Dice că Ban=purtător de stiag. 46H.l)ice că Basarabia este ola­ tul cel mai de margine al Moldovii. 468 Dice că sub Unguri erau multe ţări, între care şi banii Mohavineni­ lor şi a Severinului.tl69. Dice că nă­ rodul Basarabilor tot români erau. 470. Leunelavlus, Vedî Leunclavie. Levauia, fiica lui Latin, e dată de ta­ tăl seu, soţie lui Eneas, !)5. Fusese logodită cu Turnus, regele Rutu­ lilor. 95. [719] INDICE GENERAL 719 .. Lexieonul istoricesc al lul Moreri a servit, între altele, lui Cantemir. 444. .\zI)'l.�rrUJ),��, spune Halcocondilas, ar fi fost scaunul BogdanieI. 127, 469. Hb�·a. Vegi Livia. Ltehiuie, Galeria face Ce sar pe Li­ ciniă. 234. Românii în Dachia până la pieirea luî Lichinie. 237. Lup­ tele lui Constantin cu Lichinie. 238. l\16rtea lul Lichinie. 239. Lielnlus. Vegi Liehinie. Lleluius Crussus �IucillllllS. Ve<;li Liţi­ nie Crassus Muţianus. UClIl'�OS al Osmanilor a fost Sulei­ man.22. J,iglliţl. Aci bate Peta, pe Ducul Hen­ ric. 449. Llcurta, câmpiile LigurieI sunt cum­ perate de GoţI de la Burgundioni aoe. Ligurlf au început resbelele în tim­ pul lui Fulvius Flaccus şi au ţi­ nut 80 de ani după cum spune Li­ vius. 120. Livius spune că ei s'au luptat 2 ani cu Fulvius Flaccus, însă au fost bătuţi. 121. UIllIlIlIlI. Intre el şi balta Hiva sunt locuri pustii pe cari le cuprind Oguzil. Turcii îl numesc Cara Bo­ gaz. 438. "Chesariul Alexie sosesce n6ptea la Ţarigrad, cu corăbiile, pe când Latinii n'aveau grijă, şi stră­ juiau numai Limanul din luntru, '. unde le stati vasele. 477. Limba. De pre limba latinâscă, pre cea românescă s'a izvodit Hroni­ cuI. 1. Ţiţeron, era părintele limbii latinescL 5. Despre limba româ­ nescă. lS, 15�. Ce se spune în isto­ riile Ellinilor, Latinilor şi a altor limbi. 58. Omiros a scris despre ros boiul Troadel, pre Iim ba elli- nâscă. 59. In Schythia erau nemurî de Iirnbl deosebite. 60. Stravon, om ellin, a scris în limba lui pentru Dachia. 62. Ghetii şi Dachif au tot o limbă. 71, 73. In limba Ellinâscă se schimbă: eus in os, şi ehi în i. 72. Daii au şi aceiaş limbă cu Gheţii, şi au eşit tot dintr'un loc, spune Stravon 76: Procopie Che­ sarIanul spune că Gotthii, Vandaliî, Visegotthii şi Ghepidiî sunt tot de o limbă şi un Ilem. 76. Deosebire între limbile lumii. 86. De unde t6te limbele nume au dat. 8fl. EliniI şi Troadenii erati tot un năm şi o limbă. 90. Cum au fă­ cut Amilius peste dreptate limbi­ lor. 96. Despre Romanî scrie toţi scriitorii tuturor limbilor. 99. Maen­ burg vrea să arate că limba elli­ nescă e din cea şfezască abătută. 101. Despre limba latinâseă, ellinesoă şi eolicescâ. 102, 103, lO4 -Nemul Da­ ehilor îaste o limbă vrăjmaşă şi neaşezată .• 105. Despre amestecul limbii latinesci cu cea a Dachilor. 110, 221, 113. Eneas Sylvius ar fi scris «din pornire limbii». 116. Parthii erau, pe vreme lui Traian, lt1a( j3utenvci de cât t�te limbile din Asia. 1'1S. Halcocbridilas spune I că limba Dachilor sâmănă cu a Ita- lilpr. Hl7, )26. &travon spune că Dachii şi Ghetif tot o limbă au avut. 130. Sarniţie spune despre RomânI: «Omenii limbei noastre pre dânşii V olohl adecă Italieni" îi chiemă. 131. Stricarea graiuluI la Vlahi, atât din limba latinescă cât şi din cea italienescă. 134, 135. "Vâlhovnic> va să gică pre limba slovenescă, vrăjitor. 136. Ce scrie într'un hronic bulgăresc, cu lim ba [720] r 1 l' t 720 INDICE GENERAL : I . " ji , I II II LI '�I it·, , ' ;' : '. il 1, ' : II , " 'i '1 , f "l. 'j' f, I , sloveneseă. 139. Despre limba la­ tinescă şi cea slovenâscă in limba română. 152. Vlachii din Pind sînt de o limbă cu cel din Dachia, 157. Spusele lui Bonfin, şi ale altora des­ pre limba Vlachilor. 158, 159, 160. Dumne<;l.eii a rîsipit pre nemul Iz­ railtenilor «în limbi». 170. Căutare În istoria limbilor. 172. Orihovie spune că limba leşască e din cea atticâscă. 177. Cantemir a scris Hro­ nicul, întâi, pre limba latinescă. 180. Traian, de la Dachî, a trecut la Parthi. şi la alte limbi. 191. Lim­ bile ce le-a biruit Septimius Se­ verus. ?04. Românii din drâpta Dunării sint de aceiaş limbă cu cei din stânga. 218. în Misia sîni locuitori tot de un nem şi o limbă cu Românii. 229. De limba lati­ nescă, stricată cu cea slavonescă, se slujesc Românii. 240. Julian Pa­ ravatul aii oprit pre creştini să inveţe limba allinâscă. 252. Mav­ rei! cu alte lim bl, pradă Africa. 254. Strânsurile limbilor despre re sărit pe unde aii trecut. 277. Limba sehy­ thicescă, născută din Uni. 281. O dicetore în limba ţigănăscă. 295. Josif şi Filon, Judeî, scrii; în limba ellinescă. 300. Ce nume aii avut Românii in limba bulgărescâ, care este una cu cea slovenescă. 302, 303, 304, 338. Valahia, «in limba nostră», se dice ţara românescă, 305. Ar fi fost bine ca nicIo limbă creştinescă să n'aibă vecini pc Turci. 306. Timp în care nici la Greci, nicI la latini, nici la vre-o altă limbă, nu se pomenesce de Ro­ mâni. 347. Nenumerate limbi vin, despre Asia, asupra Împerăţiei Ro­ lIlanilor. 360. Pc la pragurile Nip. ," r--- : ..... , l' � ; t. ': � ... , ,. , , , ruluilocuia O limbă, numită a Peci­ neghilor.Buâ. Limba lor. 363. Lim ba - Vineticilor 365. Limba românescă şi .cea a Pecenegilor. 366, 367. Şi pasările «are cineş limba lor». 366. Despre limba de moşie italieneseă a fui Thilodat Stefan, craiii al San­ severianaţilor din Apulia. 375. Con­ do-Vlahi] sînt 'cu Vlahiî de peste Dunăre, dincoce, op.6'(l.ono�, tot de o limbă. 416. La prefacerea hroni­ ouluî, din limba latinescă în cea românâscă, Cantemir s'a mai ser­ vit şi de Bonfin şi de alţi istorici. 444. Se dice că L'aslău a fost Vâl­ ']iovnic, care pe limba slovenâsca . va să dieă vrăjitor. 454. Hronicul luî Şerban logofătul scris pe limba prostă grecescă. 462. Ardelul în limba saxonescă s'a numit Sieben­ burg. 463. Bonfin despre Iim ba Ro­ mânilor. 464. Disele lui Grigoras traduse în limba românescă. 479. Limuos, insulă din archipelagul Chi­ cladelor, nu face parte împreună cu ele, din divisiunea imperiului lUI Constantin Marele, 242. Llterata, cetate zidită în parte Mol­ dovei, spune Procopie, 155, 322. Greşit i se dice Lederatul. 322. Lltfa, mulţimea pop6relor supuse de Huni era aci. 322. E dată de Ghie­ rai, unuia din fraţi. 437. Lltlania, a avut duce pe Razivil. 26. Parte din Tătărimea europeană. 61. Hunii ajung până aci. 283. Aci a­ şeză Attila, a 3-a reşedinţă. 285. Prin ea e drumul Varvarilor 285. Din Gothiî ei es Polovţii şi Peci­ nighii. 362, 364. Că es din Liftania gice şi Bilschie. 36ii. E cuprins:l de un frate al lui Ghierai. 437. Litfauicl. De la el eraii RaziviliL 25. ,. ': ..... " ... ·1·) '1. , " [721] I�DICE GENERAL 721 b fPopor care mărginesce Bogdania. 127. Numesc Valahi pe locuitoriî Moldovei şi Munteniei, zice Sarni­ ţie. 131. Au fost supusă de Sveto­ slav. 372. Litflt Laslăii dice că fiind domn, Ba­ tie s'a sculat şi a supus ţara Mos­ cuiul, a Litfiii, au intrat în crăiîa ungurescă. 141. Litvun. Stanislav Orihovicî era Litfan. 157. Lltranlt. Ve<}I LitfaniI. Liţlnle Crassus �[llţiallus a fost consul împreună cu Valerie Flaccus, la 129 a. Chr. 121. L'lubH, popor slav supus de Svetos­ lav, 372. Lluhlln, cetate luată de Batie. 448. Lludovle împăratnl, a avut răsb6e cu Vandalii, Sorabii (SârbiI) şi Slove niî. 354. Llvante Soflstul, dascălul şc61elor din Antiohia, întrebat de Iulilan Pa­ ravat, ce face fiul Teslarulu'i, răs­ punde că face loc pentru Iulian. 252. Nichifor spune că el a pus pe creştini să om6re pe Iulian. 253. El era creştin ortodox. 252. Livla, era sub administraţia conduce­ torelul Egiptului, în împărţirea fă­ cută de' CQ.nstantin cel mare. :il42. Llvlus spune, că resbelele dintre Ro­ mani şi LiguriI au ţinut 80 de anI, 120, că Valerie Flaccus con sul la 259 a. Chr. a purtat resboiii cu Ani­ bal. 120. Spune că Fulvius, con sul la 178 câştigând o luptă voesce să zidescă o capişte în 1spania şi ia nisce lespe<}i de la capiştea 1uno­ neI; Senatul îl condamnă şi el sc sugrumă, 120, că Fulvius Flaccus consul la 123 a. Chr. s'a luptat cu LiguJ'iL 121- El a scris istoria Ro- 1 , l't .) .,-1 manilor. Unii, U clevetesc. 173. A scris lucrurile Romanilor, întâm, plate cu o mie de anî înainte de de el. 300. Llvonla, parte din Tătărimea euro­ până. 61. Lodomerlia. Craiul ief se intituleză Andreas în diploma sa. 446. Era sub Unguri. 469. LOg'ofăt. Logofătul NeculaI Costin despre nămul Românilor. 113. Ni­ colae Costin logofătul despre nu­ mele autorului basnei cu Laslăii. 136. O inscripţie, în care se vor­ besce despre .Slibris logofăt». 161. Logofătul N. Costin despre o in­ scripţie de la Gherghina. 162. IIro­ nicul, de la Aron Vod până la Ştefă­ niţă vod, e alcătuit de Miron Costin logofătul. 180. Logofătul Nicolae Costin despre Turnul Severin. 20!. Ce a făcut Minesthus, -secretarful­ (adică Logofătul de taină) al lui Aurelian. 225. Cuvîntul lui Costin logofătul. 296. Logofătul N. Oostin, urmând, p6te, nişce istorici leşesci, greşesce când crede că Dachia a fost vre-o dată deşartă. 321. Isto- -. rJc,!l Honiat Jlfost logofăt. 405. Hro­ rlicul -scris, .. în grecesce de Şerban logofătul. 462. Istratîe 'a fost logo­ făt al treilea la Constantin Cante­ m,ir. 472. Logofătul NeculaI Costin despre Bogdan Vodă. 475. Neculai Costin logofătul despre Dragoş Vodă. 483. Longln, e cerut luI Traian de Declle­ val, ca să trateze pacea. 82. El e omorât de Decheval. 82, 188. LOllghillianl\. cetate. 322. LOIlg'illiltlllt. Ve<}i Long hiniana LongobardiaUngurii eşind dinPanonia au făcut mari stricăciuni aci. 356. chiei. PIere ucis de mâna lui Re­ ţimir Gotthul, după ce a împărăţit, 4 ani, 4 lunI. 291. l\lalta ostrov, unde fug cruciaţii go­ niţI de Suleiman. 451. l\l:masi, scriitor, vorbesce despre călu­ gărirea lui Isachie Comneno. 382. Arată cum Nichifor Votaniatis a călugărit pe împăratul Mihail şi pe împărăteasa sa. 387. Mangopol, cetate fondată de români, bastarni şi inovezI. 365. l\Iallothelite. Iraclie cade la bătrăneţe în iereasa ManoLhelitelor. 334. :\lllulie Aţidinus Fulvlianus, a fost con­ sul, la 178 a. Chr., cu fratele seu, Fulvius. 120. l\Ialllie Torevat, a fost consul cu Ful­ vius Flaccus la 222 a. Chr. 120. Malllius Aeidilllls Fulrlanns. Vedi Man­ lie Aţidinus Futoiianu». Mllnlius 'I'orquatus, Ve<;li Manlie Tor­ cvat. l\Illlloil Comnenos, 388. Urmeză la Îm­ părăţie după Calo Ioanis tatăl seu. 389. More la 1180 după 38 anl de domnie, 40 după Vellehnu Tirul, 38 după Patavie şi Calviz. 391. Alexie Anghel se pretinde a fi fiul lUI Emanoil Comnenos. 410. l\lanllh Cmnize Protostratorut-e orân­ duit de Alexie să meargă la Ioan, 417, însă la Filippopolis ostea fuge. 412. E prins de Ioan Alexie. 41&, 420 \laII pa. Gheografiea Ardealului, fă­ cută din porunca lui Emeric Te­ kelye, Domnul TranisilvanieI, şi în care arată că acolo Moldovenii şi Muntenii şi Saşii aveau ţinuturile lor. 473. l\Illmmoraş, 65, ţară de lângă apa Mo­ raş unde Vladislav a aşezat pe tâl- harif trimeşl în ajutorul lui, zice Simion Oălugărul, 138. Sargheţia este apa care acum se numesce Strelţa şi curge despre Maramurăs spre Tisa. 189. Legenda spune că aducând Laslăii tălharl de la Râm IlU umplut Maramorăşul 393. Bas­ nile lui Simion U9gurenul pentru Laslăii Craiu şi pentru descălecarea Maramorăşuluî'cu Romanii, nu sunt adevărate. 446, 449, 452. Nu în tim­ pul lui Laslăii s'au aşedat Românii în Maramurăş. 459. l\Iaramorăşul, apă. Ea e numită Ma­ risia, de către Orosiie. Aci Gotthii bat pe Vandali. 239. TârguI Bog­ dan se afla unde dă apa Maramo­ răşului în Tisa, 474. lUammorăşenll împreună cu Moldo­ venii, Muntenii Români de peste Dunăre şi CoţovlachiI sunt din Ro- manii lui Traian. 153. • "lIureellinus. Vegi Marţelin. l\furcellus. Vegi Marţelus. l\Illrcllilln, ocupă locul lui Theodosie. Se numesce Marchian Thracul, pe care îl:iea bărbat Pulhiria, sora lui Theodosie. 288. Impărăţesce la 451, când Attilll rntră în Ghermania. {288 .. Eli gW1eşte ne Attila din Illi­ ria.: 289. Mor� la 45'ti',' Januarie 26, dUI'ă ce îl}lpărăţise 6 anî, 6 luni, şi după. el, urmează Leon 'I'hra­ chu1. 290. Jlar('1liullol'olis, cetate zidită de Traian în Misia. Bonfin o numesce Martia. 158. Intr'un ban de alamă găsit de Nicolae Costin, se vorbesce despre aoestă cetate. 162. Miron Costin zice că ea ar fi în Dobruge. 162. Pe lângă ea, Pevchil, SchytiI şi Gotii trec în Misia. 212. Aci emează Va­ Iens. 254. [726] 726 INDICE GENERAL ------------------------,---�--------- Marco Avrilie, 200. De ar fi trăit Maree A vrilie pote ar fi fost ţara lor făcută provincie, spune Dion. ZOţ. Loeuiau în Panonia, spune Zo­ nara. 20l. Sunt biruiţi de Avrelian. 219. Sunt luaţi împreună cu Van­ daliL 275. Vin la Sicambria, che- maţi de' Attila 287. 1. lUarl�ls, V�gi ;Marca. .Mdrea Azaculuî este balta Meotis, 60. Evcsinul este marea Negră. 60. Ho­ tarul Schytieî merge până la ma- rea Baltică. 60. Ce nămurî, spune Dionysie Perilghitis că se întind ,ia răsăritul mării Negre. 61,63. Da­ ehia se întindea de la marea Ne- _ gră. 62. Munţii Cenghl trec de la Filippolis spre marea Albă. 61. 11- lyria se intinde până la marea Ne­ gră. 64. Explicarea numeluî Bugiac prin posiţia pământului dintre Prut şi Nistru ce se termină cu cetatea Albă, de la marea Negră, 67. Pre marginea mării Negre au locuit Vastarnii. 68. Stravon Spune că Gheti'Î stau spre marea Negră.70. Ovidie nurnesce o carte a lui Pont, «adecă marea Negră . 72 Cum spune că au venit Gotthiî de s'au aşedat pe marginile mării Negre. 73. Stravon şi Trogus spune că DachiI ar fi din Dai sau Davi, ce locuiau pe la marea Caspică. 74, «De la Dunăre, de la marea Nâgră şi de la marea Caspiii în sus spre ocheianul Criveţulut, treI numere mal de obşte mal de vestite aflăm. 75. Posidon era geulmării la Greci. 89. Ostrovele din marea Mesoghia sau Albă. 90. Turcii au supus os­ trovele mării Mediterrane.lOG. Ovi­ dius e trimis la Tomos, ce e la ma­ rea N egră. 117. 122. Ţările Vlahilor, lIurciu8 Turbo, Vegi lI1arţi'ils Turban. I 1l1lll'CO, Marţidava e cum am diee Dava lui Marco. 73. ,- . llIal'co Alltollie Verns. 200. Vegi lI1arca Aurelie. I . :llul'cO Ânilie, merge el însuşi cu oste _ asupra BritanieI, iar asupra Gher­ manilor Catii trimete PB hatmanul Aufidie Victorinne, spune Julie Ca­ pitolin. 199, 200. Bate pe Marco­ manil cari erau uniţi cu Cvadii, Vandalii, Sarmaţii, SveviI. 200. Dion spune că el plecă contra vrăşma­ şilor cu hatmanul Paternus şi că nu a putut supune pe Tatari fiind- că s'a îmbolnăvit şi apoi a murit, de ar mai fi trăit un an ar fi făcut ţerile Marcomanilor şi Cvadilor în ţinuturf. Zonara spune că .res­ boiul luî Maree cu Varvarii să fie fost în Panonia iară nu în Dachia.» Varvarii aceştia cari locuesc pe lângă Dunăre în Panonia, sunt lazi­ ghii, Ghermanii, Marcomanii, Oatiî şi Cvadii până la Veudebona (ace­ sta-i numele cel vechiii a Beciului), pe care a bătut-o el. Evtropie, Spar­ ţian, Capitolin şi mal cu semă Ev­ sevie în Hronicul seu vorbesce des- pre resboiele lUI Marco Avrilie cu Varvarii. 201. Tertulian şi Orosie zic asemenea, 201, un poet Clavdi­ anus a cântat victoria lui Marco Avrilie. 202. More la Vindebona sau Vienna sau Beciul la anul 180 fiind otrăvit de doctor! împreună cu fiiul seu Commod. 203, Mal'co Am'elin Ruf. Se află menţi­ onat într'o înscripţie găsită în Da­ cia, 162. Mal'comir, tatăl lui Formund 277. '3Iarcollluui'î uniţi cu CvadiI, Vandalil, Sarmaţii, Svevii sunt bătuţi de - -- .. '!" .... 7 __ -----' : t � .: ..•• , � ·1· I " �'� '.', .'. , ,1 ). ... '. � • I . I [727] INDICE GENERAL • 727 I , l't ') după Halcocondilas, ţin până la marea Negră. 126. Ghenovezii au ţinut Cafa şi alte cetăţi ale Oră­ muluf, de pe marginea mării Ne­ gre. 135. De ce a pierit Faraon în undele mării Roşii. 170. Despre Var­ varii cart veneau de la marea Bal­ tică şi Caspică, 174. Despre ce alt scris gheografii. despre mări, os­ trove, etc. 177. Cum se schimba de scriitori numele • mărilor, Il pădu­ rilor, a apelor etc. 178. O compa­ raţie cu un pesce din mare. 11:!2. Traian a voit a trece cu oştile' peste marea Roşie .• 191 Papa Clement e trimis în exil, peste marea Nâgră, la Iberia (Ghiurgia). 193. Traian -preste marea Roşie cu corăbiile alt îrnblat» 194. Traian se întorce la marea Roşie spre a merge din nou înpotriva Partilor. 195. Nisce SchythI trec Bosforul, spre marea Negră, în timpul lui Dechie, 209. Sub Valerian şi Galien, Tătari! nă­ vălesc, lăsând Dunărea in stânga. 211. Şi acum de la Porta de fer până in marea Nâgră, în Misiia; Sunt Români. 217. Tătariî, sub Olav­ dius 'I'aţitul, lovesc "pe după ma­ rea Negră- la Asia. 223. Tătariî pradă peste Marea Negră, în Asia. 226, 227. Vastarnil locuiau peste Nistru şi între Nipru, aprope de . marea Negră, 228. Constantin dă I unui guvernator, Chilichia, Capado­ chia şi alte ţări, şi părţile măreî Negre de la Panfilie până la 'I'ra­ pezont; altuia 'I'hraehia, ce se în­ tinde până la Bogat, unde dă ma­ rea Negră în cea Albă. 242. Partea lUI Constantie îi venea partea de la Propontida (marea din josul ŢarigraduluI). 246. Părţile SchytieI ,>.,', , - \ .,1 , de lângă ea, stăpânite de Romani. 255. Nernul Gotthilor a locuit la marginea mărel Baltice, 260, 263, apoi alt venit la marea Azaculul. 261. OstrogottiI erau pe mărginile mării Negre. 263. Familiile Gott­ hilor pe marginele mărei Negre. 264. Ostrogotthii pe marginele mă­ reI Negre. 268, 269. Gotthif trec cu corăbii peste mare. 271. Lupta în­ tre Gaina şi împărăţia resărituluî, la mare la < Elispont- 274. Huniî gonesc pe Gotthi de pe marginile mării Negre. 280. Intre Prut, Ni­ stru, până la marea Negră e cu­ prinsă Moldova. 305. Zid de la ma­ rea Negră până la Silivria.Blâ.Hota­ rele împărăţiei răsărituluî, despre marea Negră. 320. Turcii, aduşi de Iraclie, se intorc la marea Cas­ pieî. 334. Stăpânirea Romanilor pc marginea mării Negre. 341, 342. Bulgarii stăpânind in Misia, 'I'hra, chia şi până la marea Negră. 346. Despre despărţirea bisericilor: o comparaţie cu trecerea marii Roşii. 349. Bononia e cetate la mare. 350. Vladimir ese cu Vase la mare, îm- , . potriva Tarigradulaî : prădeză Ira­ o1ia; de la marea Negră, 357. Apa Gletn,' ourg� în marea IBaltică. 371. N6vl)grodenii, Merii şi Crivicii, peste marea, Baltică. 372. Aliosma­ nil la m�rea Caspică, 387,438. Con­ rad în drum spre marea N egră, căreia Dlugoş îi dice «Leonin- e petrecut de Vladislav, craiul leşesc 390. O comparaţie, relativă la mare din Evanghelie. 402. Locurile d� lângă marea Propontis 406. Cetă­ ţile de lângă mare, în Thrachia, cuprinse de Români şi TătarI. 432. Alexie, trece marea Egheul şi se [728] duce la Athatin, după ajutor. 433. Galiupolis e cheea Ţarlgradului despre marea Albă. 441. Galliţia era Vlahia. din marea Negră până la Tisa. 446. Bela in ostr6vele mă­ rei Adriatice 450. Românii, până la marea Negră, pe vremea lui Ba­ tie. 467, 468, 469. �Iarea Baltică. Veq.i Baltică. �Iarea Roşlă. Veq.I Roşia mare. Marel)igul, cetate făcută puţin în ur- mă după Traian. 322. �Iarhion. Pe lângă el voesc să ră­ mână Grecii din Thrachia. 423. Se afla în Peloponis când VlahiI cu­ prind cetăţile Thrachiei. Merge la Solonîa şi apoî la Scopia. 428. E bătut de Ioan Alexie şi se închide în Thessalonic. De aci fuge în co­ răbii. 429. l[al"1tioll de Turinghia, hatmanul lui Henric, este prins de Bela în răs­ bolii. 383. lUarltiollcsa trimite veste MarhionuluI că Solonâniî umblă să scornăscă lucrurî nouă. 428. Maria sora Sofiiî, e luată de Iliaş. 26. Uaria fiica lui Bela 3-a. E dată soţie lui Isachie Anghel. 443. �[t\riu Fec'i6ra, mama lui Isus Hris­ tos. 164. Constantin închină noua cetate SfinteI Marii. 241. Fusese hulit de Kopronim. 347. lIurie VI a fost con sul Valerie Plac­ cus la anul 98. 121. �[arjll. 10. Istoricul spune că dupe ce Tătarii au prădat ţara Moscalilor s'au slobozit spre Vlahî, 447. El zice olahl, Vlahilor. 448. Arată de­ spre trecerea Românilor în Ardel în timpul invaziei lui Batie. 465. �larin voevodul lui Anastasie, îm­ preună cu Procul Matematicul, a- prind cu nişte oglindi flota lUI Vi­ ta-lian.313. - .lUarisia, apă, unde Gotthii bat pe Van- .dall, scrie Orosie. Ea ar fi Mara­ . • morăşul, 23U. �lilrius. Veq.I Marie. MaI'lllllruista, ţara MaramorăşuluI. 65. �IIR.g, zeul războiulul, face 2 copii, cu, Rea: pe Romulus şi Remus. • fJ7; 366. l\larţidum, exemplu de numirf: de oraşe la DaH. 73. :Uartina mătuşă lUI Constantin fiul lui Iraclie, ea otrăvind pe Coustan­ 'ţin vine la împărăţie impreună cu . fiul ei Iraclion, însă peste 6 luni senatul aflând cum că ea a omorât ... pe Constantin, îi tăie părul şi o trimete în exil. 335. �lartjn Yossius. 10L 1\lartur. Petăr şi Asan a didit o be­ serică a preminunat MarturuluI Sfîntului Dimitrie. 401. �Iurţelin istoricul. Radagaizus cu o armată de 200.000 a năvălit în I­ talia. 266, 274. In Hronic spune că GrutingiI cu 300r) vase au trecut şi au prădat Trachia. 270. Marţel spune că Theodosie să fi avut în armata sa câte-va pâlcurî de Alanl, 272. La a. 400 Alaric Domnul Goţi1or şf-aii pus gândul să năvălăscă asupra apusului. 273. In Cartea 13, leat 408, scrie că Honorie a omorât pe Sti­ lihon, iar Alaric la 409 a intrat în Itdia. 276. In Hronic la leat 425 vorbesce de Aetie Hatmanul Apu­ sulul. 278. Aşedarea Hunilor în Ungaria. 282. La 446 scrie că Theo­ dosie nevoind să dea Attilii birul făgăduit, Attila s'a gătit cu 6ste a­ supra lui. 284. Despre m6rtea lui Olivrie şi alegerea lui Glichirie a. INDICE GENERAL • 728 :� I s . !, I I� i i I ",I,f i . rl' r I -- .. "" _.� 7 : ..... - , ., .fi , :,.' " ', . -,' . , , [729] INOlCE GENERAL 729 z 473. 292. Theodoric Schitul a pră­ dat la 479 Tracia. 293. Theodoric plâcă cu Goţii în Italia. 29·1.. La Leat 499 vin Bolgarii. 301. Anasta­ sie pieri de fulger la leat 518. Mar­ ţelin dice că de pe vremea lui Ze­ non au început Gepidiî a sluji cu liafă la împăraţi. 318. l\lurţelus poeticul, despre o luptă cu GrutinghiI. 271. l\larţialls sutaşul pus de către Opilie Macrin om6ră pe Caracala. 205. l\Iarţhm, împărat. Ghepidii se învo­ esc să primâscă de la Justinian,lefa ce primiseră de la Marţian, scrie Jornand. 318. Jlarţie Turbon trimes de Traian con­ tra Jidovilor. 194. l\Iarţia sora lui Traian, vede o mi­ nune, care face pe Traian să zi­ descă O cetate,:l\larchianopolis, Bon­ fin o numesce Marţia. 158, 162. UUl'ţiia. In Câmpiile iei, fu ucis Va­ lentinian de către Anichie Maxim. 290. JLassagheţil, ţinuţi în pace de Flac. 72. Sub numele lor, Procopie Che­ sarianul înţelege pe Uni. 76. l\Iasalmas domnul Serachenilor.Ia cur­ tea lui era Ion Damaschin Sfin­ tul. 344 .• � :Uathematicul. Vegi Proclu. 313, 314. Jlauri. Vegi Mavri. iUauricills. Vedî Mavrichie., Jlavri au fost bătuţi de Antonie Pi- us. 199. Prădeză Africa pe timpul lui Valentinian. 254. l\larricltie, hatman, pe timpul lui Ti­ verie a avut biruinţa asupra Per­ şilor, 'I'iverie fiind pe m6rte a dat pe !ctta sa Constantina lui şi chiar {'a ales de urmaş. i.l26. El ca îm­ perat a avut resb6ie cu Perşii şi .,-' , cu A varii cari înaintase până la Ţarigrad; el trimite pe Priscus contra Sclavonilor cari erau în 'I'hrachia. 327. Pe vremile lui nu numai Dachia ci şi Schithia era sub stăpânirea lul. El cheamă pe Priscus la Ţarigrad şi in locul lui trimite pe Petăr, însă mai în urmă îl trimite iară înapoi. 328. El face pace cu Hagan plătindu-I banii. Fără voia lui hatmanii Priscus şi Comentiul năvălesc asupra lUI Ha­ gan pe care îl bate. 329. El dă nisce ordine care revoltăarmata,330, care ridică pe Foca de împărat şi el au dind acesta fuge la Halcedon, de unde este aduse de omenit lui Foca, care in faţa luI omoră 3 fii ai sei. El a împărăţit 20 de ani şi 3 luni. 331. Iraclie a găsit, când a venit la îrn­ părăţie, numai doi din slujitorii pe carî'I făcuse Mavrichie. 332. Leon m6re de boala Athraculuî, lu­ ând cor6na cea scumpă de la bi­ serică, «pre care Mavriehie, o în­ chinasă •. 347. l\lavrltulln au fost învinşi de Maxi­ mian, care face triumf la Roma, • pentru victorie. 233' . . lUaiimln cu 0ii1ile din Asie, vrea să se facă mat mare de' at Licltinie / şi Constantin Marele. Intra in Il- lirţa, 2W7 •.. Liehinie îl bate şi Maxi- 111in fuge la Tarsus, unde şi more, după ce fusese chesar 4 ani şi 3 ani, avgust. M6re la 313 d. Hs. 238. l\[nxenţie, fiul lui Maximian, supărat că n'a fost pus Chesar de tatăl seu, se scolă cu 6ste asupra lul Seve­ rus, face răsboi, e bătut, Încheie pace, şi om6ră pe Sever. Galerie ca să-I pedepseseă, vine cu 6ste asupra RomeI. Tatăl seu spune că 1, [730] 730 INDICE GENERAL --------------------------------------------�---------- 138. Povestea acesta au luat'o din­ tr/un cronic bulgăresc şi ceea ce-I i:nal adauge Simion şi alt măzac nu sunt adevărate. 143, 145. l\lă­ �zacul Simion despre Laslăti. 146. Vagă acum şi se ruşineză MăzacÎi şi 'fiecunescătorit istoriilor. Vladis­ lav nu pote fi Laslăul mincinos a Măzaculut Simion. 445. Trebue să se 'ruşineze măzacul care istoriile necitind basnilor urmeză. 448. Si­ mion Măzacul, Craiu Unguresc, despre Iraslău. 453, 455, 458. Misail Măzacul. 470. . M�ntuitor. 50, 59. V2. �IItilenul, posesie insulară a Elleni­ � lor. 90. lIiu·o\)olla. Sfântul al lui Hs. Mâcenic Dimitrie părăsind beserica, care este Mitropolia Solonulut şi lepă­ dându-se a mal petrece cu Romeii s'au dus la Bolgari şi Vlahi. 401. Mitro\)olit. Sava Mitropolitul e fra­ tele lui Stefan, Craiul Bulgăresc. Relaţiile luî cu Laslăă, 140, 141. Mitropolitul CrâmuluI astădi se numesce al GotthieI. 263. Patri­ archul trimite lui Vladimir pe Mi­ tropolitul Mihail cu 6 episcopI. 373. Sava mitropolit bulgăresc e fratele lui Stefan. 45-1. Stefan trimite pe Sava mitropolitul să facă pace cu Ungurii. 455. Niculai Costin VOl"­ vesce de un uric de la 1392, care nu l'a vedut dar a audit de la 00- sithei milropolitul.483. mţia Gotltul,.tatăI lui Macsimin Tra­ chul. 206. Illzeuţie saă Mizizie. 336. lIizizie sau Mizenţie este ridicat îm­ părat după martea lui Constuns. pe el il omoră Constantin fiul lUI Constans. 335, 336. [737] INDICE GENERAL 737 Gorda, crai ul la împărăţie, iorât. 315. avia. 346. szaţi Pazinazil ţI de armatele . numele Fa- 1. şedându-se la st nume. 3:)1. morât Avrilie W6. era sub Un- llepţii lumeî, 1. Unii zic că ) Iezdra, 171. lan al Judei- reună cu Bo­ ipa Moldovei, .iseţele că ar . 155, 471. despre apus, I )st domnul el. Il ei, ca dar, �a aprimitfa­ mir era moş- 49. Intorcen­ ijeniile Arde­ "ătariloi-, ou }omnilor de I r Munteneşti, v, 50. Nemul I achila (adecă I Muntenescă -Ironioul e «a :ă (care apoi ldova, Mun­ . 57. În Da­ dova. 61, 62, 10·!' Peste munţii Cenghi trece dru­ mul din Moldova, spre Ţarigrad. 64. \/oldova e Valachia cea mare. 65. Făcea parte din Dachia mun­ tosă. 69. Geografia ei vorbesce mai pre larg de şanţul lui Traian. 106. Românii ar fi venit din Transil­ vania în Moldova, 111, care Îm­ preună cu Muntenia se numesc Valahii. 111. Tomos, cetate a Mol­ dovei. 122. În Gheografia Moldovei s'a scris despre titulurile Dom­ nilor Moldoveneşti şi Mnnteneşti. 131. Disele lui Simion călugărul despre trecerea în �oldova şi Mun­ tenia, a tâlharilor aduşi de la Râm­ de Laslăii. 138. Cetăţi despre Mol­ dova. 154. Şi-ar fi luat marca după numele cetăţii Capul Bou­ lui, iar nu după Boarul care îm­ preună cu căţeaua Molda s'ar fi înecat în apa Moldovei. 322, 411, 155. Halcocondila pune o Misie în partea Moldovei şi a ţărel Mun­ teneşti. 156. Chedrinos şi Halco­ condila îi zice Bogdania. 157, 377. Piasinschie despre ea, 160, scrie că de multe ori a fost supusă Leşi- . lor. ,175. Academia din Berolin cere . fui Cantemir să scrie istoria Moldo­ vei. 1'79. Hronicul l\!�IÎiovei, de la I Dragoş Vod. 180,462,469. Partea iei despre Nistru e mai călcată de Tă­ tari: 224. În ea 's'a aflat o monedă de argint, de la Constans 248. În Gheografia ei, se va citi despre Herb. 249. Cumaniile ar fi Moldova. 281. Locuitorilor din ea, le rămâne numele de Volohî. 303. Ast-fel se numesce partea de pe apa Moldova. 304. Locuitorii iei au fost Ghetii, scrie lohan Bun. 30!. Valahia mare, dintre Valahia mică şi Nistru, s'a 47 [738] : '1 738 iNDICE GENERAL ---------------------------------------------------�-------- iJ I� , � i I . JI I I 1: , , , ' I '1 I l' , i 'i l' , I � ,r I ! :1 ,,1' I 1, I I ! chemat Moldova, 305. După Dragoş Vodă, capătă numele de Molisda­ via şi apa Moldova. 305. Spre Cri­ ve] de la ea, trăesc Leşii, cari nu­ mesc Moldova,Voloscaia Zernle. 305, Ţara Moldovei, de cine s'a numit ast-fel. 306. O pun uniî în locul Valahiei mici. 308. Leşii îi zic Vo­ loscaia Zemle. 308. Leşil şi Ruşii n'au 'primit alt nume pentru ea. 308. A fost sub Justinian. 319, 321. Podanii Moldovei. 325. Postelnicul Moldovei. 326. Bonfin zice că o parte a Dachiel, se coprindea între Ni­ stru, Prut şi Dunăre. 346. Despre ea au scris cronicarii poporelor ve­ cine. 361, 362, 364. Locuitoriî el erau moşnânî şi ajutor dădeti ve­ cinilor. 384, 385. Vladislav a trimes ornenî cu veste ca să gătiască za­ hara pentru armata lui Conrad, ce trecea prin ţara Moldova. 390, Ea este Vlahia Mare. 397, In ea au ve­ nit mai târziă Asanii. ,100. Nu se eunoşce cu siguranţă anul venirei lui Dragoş Vodă. 461,463. Tot-dea­ una au fost Români în ea, 463. Voe­ vozii ei tot aveau moşii în Ardel. 464. Pe timpul lui Batie locuitorii ei să trag la munţi. 465. După Batie a ve­ nit Dragoş Vodă în ea. 466. De lature el este Basarabia. 468. Primul is­ toric al Moldovei. 470. Misail şi Simeon spune că o adunătură de omenî umblând după vânat au dat peste ţara Moldoviî şi s'au aşezat în ea împreună cu Dragoş. 472. Aci să întorc Românii cu domnii lor. 473. Ţinuturile despre ea, au fost ale Moldovenilor. 473'. Pe ea Turciî o numesc Cara Bogdan, adică ţara lui Bogdan cel negru. 474, Dra­ goş Vodă să întorce în Moldova - � -- ... " _ ... la locurile sale cu o parte din Ro­ mân î, 475. Nicolae Costin după Bon­ firi zice că în timpul lui Ludovic l Craiul, un Bogdan Vodă să se fi . )niors din Ardel iarăş în Moldova. 475. Stefan Vodă Domnul Moldovei, cafe de f.rica Tatarilor s'a fost tras la'Ardeal şi apoi s'a întors iară în Moldova. Bonfin pune în locul lui Stefan pe Bogdan Vodă 475. Hro­ nicele despre Dragoş Vodă în Mol­ dova şi Radu Vodă în ţara Mun­ tenescă.. 479, 483, J84. 1, iU,oldom, rîu, în care s'a înecat Bo­ " 'arul şi cu căţaua Molda, spun Le­ . topiseţele. 155, 471. După ea se nu­ mesce ţara Moldova. 304. Pe el se � află Romanul Forum Romano- rum. 471. :Uohlorencscă. în câmpiile moldove­ nesc! mulţi Turci au pierit. 22. Părin­ ţii nemuluî moldovenesc, cum pur­ tau grijă patriei. 23. Despre" Carte ghenealoghiii nîamurilor boerimiî moldoveneşti.. 26. Hronicul moldo­ venesc despre Flac. 128 .• Titulurile Domnilor Moldovenesci şi Munte­ nescî, 131. Cuvinte moldoveneşti ce ar fi din italienesce. 135. Despre hronicul vechimei nâmuluî mol­ dovenesc. 179. Folosul nemulul mol­ dovenesc, din munca lui Cantemir. 188. Despre Câmpulungul moldo­ venesc. 286. Istoricul moldovenesc pune venirea lui Dragoş la anul 1359 de la Chr. 290, Hronicul mol­ dovenesc despre nisce Ruşi ce ar fi locuit in Suc eva şi Baia, înaintea venirei lui Dragoş din Ardel. 325. Despre începătura nămulul mol­ dovenesc după unii istorici streini. 359. Limba Polovţilor era compusă din cea ruaâscă, din cea leşescă şi [739] INDICE GENERAL 739 din cea moldovenescă, 363. Despre pomenirea nemuluî şi numeluf mol­ dovenesc, la istoricii streini. 368. Vladislav, craiul leşesc, trimite 6- meni în ţara rusâscă şi în cea mol­ dovenescă în vederea pregătirilor trecerii lUI Conrad împăratul. 390 Cantemir va îndrepta datele hroni­ eului moldovenesc şi a celuî mun­ tenesc. 462. Hronieul Moldovenesc şi cel muntenesc despre Bassarabesci. 469, 470. într'o mappă se arată câte-va ţinuturi din Ardel ca fiind rnoldovenescl. 473. GreşelI din hro­ nicul moldovenesc, arătate în hro­ nicul lui Urechiă. 483. J[oldon"inil, sînt o parte din cei ce ţin locul Dachilor. 65. Ei sint urmaşi al Romanilor. 85, 104, 153. Carion spune, că cei ce spun că numele Muntenilor şi Moldovenilor e de la Flac, basne spun. 123. Orihovie spune, că Moldovenii erau născuţi din Romani şi] din femel dace. 125. Moldovenii sînt vecini cu nemurî tătăresci. 126. Sarniţie bate pe Mol­ dovenf. 128. Cum numesc Moldo­ venii Montana 132. Ce e la Mol­ doveni, minciună cu c6rne. 142. • Sînt de o limbă cu Vlachil de la Pind. 157. 'De scrie Dlugoş şi" Ori­ hovici despre Moldoveni. 15!l. Aca­ demia din Berlin cere lui Cantemir să scrie istoria lor. 179.' Hronicul lor începe de la vremile lui A v­ gust Chesar şi Traian, până la în­ t6rcerea lui Dragoş Vodă din Ar­ del, 179, şi de la Dragoş până la Stefăniţă Vod. E scris de Ureche Vornicul până la Aron Vodă. De la Aron Vodă până la Ştefăniţă Vod, e scris de Miron Costin. 18(). Sunt urmaşii lUI Traian. 195. Lo- cuesc locurile unde era Dachia înainte, zice Petavie. 263 . Muntenii, Moldovenii şi Ardelenii sunt nu­ miţi ValahI. 297. Slovenii le-au dat numele de Volohă. 303, 304. Ast­ fel îi numesc vecinii despre apus. 306. Turcii îi numesc Bogdanlu, adică 6menii lui Bogdan. 306. El s'au chemat ast-fel din timpul lui Vasile Bulgarocton, zice Leuncla­ vie. 306. Asemenea Zonaras. 306. Leşif şi Ruşii, nu le-aii schimbat numele de Valahi. 306. Grecii îi numesc Molo-VlahI, împreună cu Muntenii. 306. Le zic leşiî limbei lor Voloscaia. 363. Aii împrumutat din limba lor poporul Polovţilor. 363. Aii fost cu el amestecaţI sau au trăit ca vecinI. 363. Impreună cu alte neamurî au purtat resb6e. 365. Ajută pe Zeslav craiulleşăsc contra lui Viţeslaus. 385. Tot dea una au locuit în ţara lor. 393. Vechiul scaun al lor a fost Cetatea albă AWltorew':' b;, zice Halcocondilas. 469. înainte de venirea lor în Moldova se po­ meneşte de cojocari unguri în Su­ ciava şi olari la Baia. 471. Domnul tor;. se' numesce Dom'nul Bogdaniii negre, 'spuner Halcocoudila. 474 Jloldovlailia. Prin ea trece bonrat. 18. Numesc Grecii Moldova şi Mun­ tenia. 306. Sub acest nume se va înţelege t6tă Vlahia, 308. lUoldodahi. Cum s'au învoit ei cu împăraţii Othmanilor. 2fl. Aşa nu­ mesc Grecii pe Moldoveni şi Mun­ tenI. 306. \Iolisdavia, nume din care s'a derivat Moldova. 305. Ininte de venirea Ro­ manilor aşa se numia Moldova, a­ llică Moale-Davia. 47l. lLoltmm eraii numite ţările Moldovei I b .. ------------��------ [740] 740 INDICii GENERAL -t I- i � i I '! _1". [. , " I! i II . ' i lj. I I • I I • şi Munteniei, de către Sarniţie, mo­ tivând acesta cu presenţa Multor naţiunI din ele ca Gheţî, Dachi, -. Itall, GrecI şi SlovenL 132. l\[onarlt. Ghierai par'că era singurul ./ monarh din lume. 437. l\lollarchie. Irina, mama lui Constan-­ tin sc6te ochii luI Nichifor fiind la­ comă de monarchie. 349. Octavie cu puterea Monarchieî a luat nu- • mele de Avgust la a. 2 a. Chr. 163. Chesarii aii supus ântâiii Statul Publicăî supt Monarchie, 163. După A vgust Chesar a stătut la Monar­ chie Tiverie. 164. Domnii grecescf împrăştiaţî înfiinţaii fie-care câte o monarhie, 433. J[onarchieeascli. Ve!J.i monarşască. Jlonarchil. Pentru Monarşii Romani­ lor carI au Împărăţit mai înainte de Ulpie Traian. 162. După Iulie Caesar al doilea Monarch a stătut Octavie August. 163. Cartea patru monarşi, în Traian. 188. Puternicii rnonarchî turcesci nu şi-ati plecat de loc puterea monarchicească.107. Jlollarşascli. Bogdan fiul luI Ştefan ş'au aşezat bine puterea stăpânireI sale cea monarchicească. 23. Mo­ narchii turceşti nu şi-au plecat până astădi puterea monarchicea­ scă. 107. După Tit a urmat în pu­ terea monarşască frate-seu Domi­ ţian. Hi5. Incepătura DomnieI mo­ narchicescI a lui Ioan Domnul tu­ turor Românilor. 395. l\[ollgul popor care după unii, pare a fi Magog. 61. l\lollguţia cetate sfărâmată de Van­ daU. 275. l\[Olltalla. Leunclavie, Bonfin şi alţii, numesc ast-fel ţara muntenescă, din causa munţilor ce merg de la mun- -. --- .. �_ ... ţii Vrancii la Demircapa. 132. Aşa -i-aii dis şi Românii cel vechi. 132. Leurrclavie aducând martor pe Bon­ fin o numeşte transalpină. 132. Bon­ fin zice că Dachia de lângă Dunăre se numea Montana. 346. l\f6i.'a, -Sati Peloponisul. 428. Pe aci se . 'Împrăştiaseră Domnii greceşti. 433. A. fost prădată de bulgari. 374. -{\[oravia, aci au intrat Ungurii. 355. l\Iorăş apă, lângă care Vladislav a aşe­ dat pe tâlharii trimişI de împăra­ tul Râmului. După numele lui s'a numit Maramoroş. 138. Pe el este \ Tordia al doilea ţinut. 473. 'l\[ordril' popor slav supus de Sveto- toslav. 322. l\Ioren. Posesie grecescă. 90. l\lol'enil sunt jefuiţI de Vandali. 275. JIoreri. In dicţionarul lUI s'a găsit numele lui Ion Zamoeschie Liah . 113. In dicţionarul lui, aduce din Menburg, multe fabule la cuvîntul Gotth. 221, 263. Zice că Românii sunt tot una cu Romanii din Italia. 361. El a scris despre craii ungu­ rescl. 444. Din el spune Ricţiolus, că Vladislav al 2-a, a domnit nu­ mal 6 lunI. 445 l\lorsellil, cetate ţinută de Românii din ţările munteneştl, 474. )loscalll, au năvălit în Europa, de peste pustiile Volgăi, Mării Baltice, şi Caspii. 174. ConfundaţI cu Schy­ tii. 353. Aii avut răsboiii cu Leşil. 175. Sunt vecini cu RomâniI peste Nipru 362. Au avut mare cnez pe Gheorghie, care e omorât de Ba­ tie şi în locul seu vine Iaroslav. 447. l\loscbicească, ţara, parte din Tătiiri­ mea europeană. 61. E prădată de tătarii lui Batie. 447, 456. d : .. ' - . ' � .. . , , "\ . f .: ...... , .... 1.) � J 41, .. � l' •• I [741] INDICE GENERAL 741 7 l\IoscliI a avut împărat pe Ioan Va­ silievio. 26. Ce părţî din Schythia e sub împărăţia acesta. 60. Oraş unde se găsesce biserica făcută de Vladimir. 373. Arată-să începătura stăpânireI rusesci care acum este puternică împărăţia MosculuI. 371 .. E dat de Ghierai unuia din fraţi. 437. E supusă de fratele lui Ghie­ raI. 437. Aci a scris Cantemir Hro­ nicul seu. 443. Stoliţa lui, e luată de TătariI lui Batie. 447. Batie după ce a prădat ţara Mosculut la anul 6756 a intrat în ţara Ungurească. 456. Uoscului ţară supusă lui Batie, han tătărăsc. 141. J[oscul, împărăţie, făcea parte din Schythia. 60. IşI pune temeliile îm­ părăţieI. 371. Li se supun Picine­ giI. 381. Jlozovşanil, popor slav supus de Sve­ toslav. 373. )lullamed profetul. Hronicile arăpescî spun că pe vremea lUI Justin s'a născut puiul viperii, părintele min­ ciunit, fiul întunericuluI, împeliţat chipul Diavoluluî, Silţa Sataniî, Gu­ ra Tartaruluî, ucigaşul Sufletelor, . ,1.,', , . \ .,'1 , '-,�, :. [742] �_.-:'!""-----------��- - �--- , f,i\ 742 INDICE GENERAL ( .. i I .1 1 , I � I 1:1 li, . , l . ,[ I p. ( l' . , , li :i} I lil Munteniască la Ţarigrad 64. O parte din ea, era în Dachia mălur6să, 69, 294, şi o alta în cea munt6să. i 69. Romanii au venit din 'I'ransil- . vania în Muntenia, 111. Împreună 1_ cu Moldova, se numea Valahia. 11l. Muntenia sau Istria este despăr-­ ţită de Bogdania sau Moldova, 126, I 127, adică de munte cum îi au zis cer vechI şi MoldoveniI. 132. Unii scrii- . • torI i-au zis Transalpină. 132. Po- I veştI despre ea. 138. Misia, Moldova şi Muntenia. 156. Istria sau Munte­ nia. 157. Nemţii cuprind din ea până la Olt. 176. In ţara Munteniasoă pe Dunăre în ţinutul JiuluI să află cetatea Severin uluI zidită de Sever. 204. Din ea era Preda Stambol Ro­ mânul. 217. NumaI ea rămâne cu numele de Valahia. 304. Locuîtoriî din ea, au fost Gheţii, zice Iohan Bun. 304. Valahia mică s'a chemat ast-fel, 305. După Radu Negru, ia numele de Muntenia. 305. Pe ea şi pe Moldova, Grecii le numesc Mol­ do-Vlahia. 306. Sub numele el să va înţelege Valahia mică. 308. Ast­ fel s'a numit Dachia Munt6să. 319. Ea a fost sub Justinian. 319. A fost coprinsă de PecinegI. 364. Din neamul Venedilor să fi rămas aci, cărora Români le zic vineticI. 365. Să fi fost supusă sau sub pro­ tecţia UngarieI pe la anul 1064, zice Bonfin. 383. E cuprinsă de Murad, 441. Începutul HroniculuI Munte­ nieI şi Moldovei. 462. Nu se cun6şce anul venireI lUI Radu Vodă 463. Tot-deauna au fost RomânI în ea. 463. Voivozii din ea tot aveau moşii în Ardel. 464. Locuitorii el să re­ trag pe la strîmtorile munţilor pe timpul năvălireI lUI Batie.465. După Batie a venit Radu-Vodă în ea. 466. Pe Dunăre, zice Bonfin, au fost : RomânI de la Severin până la : mare. 467. Banii din ea şi mai ales de peste Olt au prlvilegif. 468. În ea să găsesce Severinul. 469. Când :rvenit. în ea Radu Vodă a găsit .pe Basarabeştî. 469. A avut domni vţstiţI eşiţi din familiile banilor. ,470. Locurile el. 472. În ea să în­ torc Românii cu domnii lor. 473. Ţinuturile despre ea, au fost ale Muntenilor. 473. In ea să află ce­ tatea VenetinI. 474. Aci a venit . Radul-Vod Negru din ţinutul Ha­ . -Iaoş, 474. Pe ea Turcii o numesc Caraiflac. 474. Radu-Vodă Negrul � sau frate sau VeI' cu Dragoş Vodă să întorce în ţara munteniască cu altă parte Români. 475. Domnul el, dă pe fica sa, lUI Milutin, craI ser­ besc, la 1274. 481. �llIlltenit EI sunt o parte din cel ce ţin locul Dachilor, 6fi, urmaşi al Romanilor. 85, 104. Cz.rion şi To­ peltin de Mediaş, zice că «cîne zice că numele Moldovenilor şi Munte­ nilor este după numele hatmanuluî Flac, spun basme». 12. Moldovenii, MaramorăşeniI, Românii de peste Dunăre şi Coţovlachiî sunt din Ro­ manii lUI Traian. 153. Scriind de Românii, cari sunt în Grecia şi că­ rora nOI le zicem Coţo-Vlahî, zice; -In muntele Pindu lăcuiesc VlahiI, cari sînt cu ceştâlalţf Dachl tot de o limbă. înţelegând prin ceştelalţi Dachi, Moldovenii şi Muntenii. 157. Numele Valahia a fost dat şi Munte­ nilor şi Moldovenilor. 277. Să CU­ prind sub numele de Volohă. 303. Le remâne numele de Volohl, pus de Bulgari. 305. El şi-au schimbat t ,:,." ", k.'/') s . "" 1 .. (.,. . -: -." -i " . , , 1 ( 1, I Î: � . t ._� , ., ',. • � f ,'1 .� I [743] INDICE GENERAl. 743 singuri numele. 306. Pe ei împre­ ună cu Moldovenii, "Greciî îi nu­ mesc Moldo-Vlahi. 306. Au avut Domn pe Negrul-Vod.307. Ei .sunt mai negri la faţă. 307. Ei ş'aii ţi­ nut numele de Români. 307. Ei sânt mai aprope de sârbi şi pe fata Domnului lor au luat'o craiul Sârbeoo. 309. Românii adică Mol­ dovenii şi Muntenii. 385. Totdea­ una au locuit ţara lor. 393. Hro­ nicullor pune eşirea lul Radu-Vodă Negrul, la 6798 de la Adam sau 1213 de la Hs. 483. lUunt6sa însemnă Montana. 132. l\funţil. Munţii Cavucasul, despart Tă­ tărîmea din Persia. 60. Munţii Car­ paticI cuprind Transilvania. 60, 61. Unde'i muntele Emmaus. 61. Un­ de's munţii CenghiI. 64. Munţii Car­ patici au Intre el Marmaruisa, 65, ei despart hotarul leşesc de cel al Ardâluluî, 66. Ghetiaajunge pâna în Munţii CenghI. 66. Din Buh până peste Nistru şi pre la obârşiile Pru­ tului până în munţiî Carpatic], aii fost ţara care acum cuprinde cu o parte de Rusira totă Pocuţiia. 67. Din Nistru până în munţii Carpati ci, se cuprind amendouă Vlahiile. 68. Misiile trec. peste munţii EÎllUlui până la Illyria. 6�. Unde's munţii I Brasovâniî . 69. Cum înconjură' munţii Oarpaticî, Ardeiul. 69. La 123, consulul Fulvius Flaccus are războiii cu «Ligurîî ceşti de peste munţî.. 121. Halcocondilas spune că nemul Vlahilor începe de la muntele Orbal şi Pevchin. 126. Dachia Panonilor e despărţită de Bogdania prin Munţii Vransoviei. 126. Muntenia ar fi numită ast-fel de la munţii ce-i stau în lung. 132. Solomon şi cu fraţii sei, es la mun­ tele Herlem înaintea Hunilor. 146. Despre părţile lumeI, munţi, mări etc., la geografi. 177. Traian po­ runcesce ca Daehif rămaşt să fie trecuţi peste munţi. 190. în timpul lui Gallien, «Tătarîii şi Ghermanii Pranţiî- pătrund în Gallia, până la munţii Pyrenei. 211. Varvaril, bă­ tuţI de Clavdie, năzuesc spre mun­ ţii Cenghi. 212. Domnii ţerilor ro­ mânescî poruncesc locuitorilor să se retragă la munţi, când năvălesc Tătarii. 22J. GhepidiI trăiau peste munţii Ardelulul. 2Z8. Domnul Sar­ maţilor a fost pe la balta Meotis, munţii Sarmatici, şi aşia mal de­ parte. 240. Thrachia se începe de la munţii Cenghî, şi de la Rodopi până la Bogat. 242. În impărţela făcută de Constantin cel mare, luI Constantin 'i-a venit apusul cu tote părţile despre munţi. 246. Mag­ nenţie Comes trimite pe un Gai­ ron asupra luI Constans la munţii Pirinei. 248. Constanţie, pe când mergea asupra Perşilor, more la pola muntelui JTa,:rul. 250. Got- \ -thilcr nu Ipre'le plăcea Thrachia fi­ ind ţară aş ... gată intri. niunţf, 259. t:ltvavou' spune că pământurile Got­ thilot, se întind de la codrul Her­ ţinei, cttprinQ.eng' munţii, spre Da­ chia. 261. Varvarii mergeau spre împărăţia Romanilor prin Silesia şi Saxonia, spre nu mal trece mun­ ţii înapoi să se intorcă prin Dachia. 273. Stilihon bate pe Gotthi, Sar­ maţI şi GheţI la Munţii «Fezulanţiî.» 274. Podgoria DachieI, pe sub munţii Carpaticî, căror li se mal diee şi munţii unguresci. 286. Unde's mun­ ţii Cheltilor. 320. Turcii, aduşi de , , ,..,', , - \ , • ,�i / [744] Iraclie se duc de unde veniseră, adică de la Marea CaspieI, peste munţii Oavcasuluf. 334. O parte din Dachia, locaş Ungurilor, peste munţi până în apa Tise'i. 356. Huni! trec, pe la trecăt6rea munţilor, nu­ mită Mezes, în Ungaria. 383. Vlahii până la munţii e Emiî adecă A­ cenghiî.. 398. Birul lui Isachie Anghel şi locuitorii de pe lângă munţiî EmL 400. Cetatea Pristh­ lava cuprinde mult loc în munţii EmL 402. Irnperatul Isachie Anghel ar fi trebuit să întărescă, mai cu semă cetăţile din munţii Cenghi. 403. La 1188 neprietenii împerăţiel Ţarigradului nu se mai opriră la munţi, oi eşiră în câmpul Agatho­ politan. 404. Isachie Anghel pur­ cede spre munţii Cenghî, credănd că-i va pute trece uşor pe la Tria­ diţa, 406, dar nu i-a putut trece şi a fost bătut de Vlahî şi TătarI. 407. Ioan Alexie' se pregătesce, in munţi, să primescă atacul irnpăra­ tulul Ţarigraduluî, 417, şi porun­ cesce 6menilor sel a coborî câte-va dobit6ce, de la munte la câmp, şi împreună cu câţi-va robi Romei, ca cum i-ar fi trimis dar la Ioan Domnul ZagoriL 418. Stăpânitorif Turcilor, cu multe sute de ani (de pe vremea lui IracIie împăra t), rum­ pând p6rta de fer la munţii Cav­ casuluî, aii eşit în părţile Asiei, ce acum să chemă Turcmenl. 438. i I II !" 'Ii .. " .1 • il - • I , I 744 --------- ( INDICE GENERAL Românii închid potecile munţilor, luf Batie, 447. Nu'l adevărată po- -, vestea că Laslău a gonit pe Tătari peste munţi. 459. Când veneau ceva yarvarl'dinc6ce de munţi, Româ­ nii se trăgeau la munţi, 464. Ro- � mânif şi Săcuii împing pe Tătarii din strâmtorile munţilor. 465. Ro­ mânii de grija lui Batie, se trag 1& munţî, 464. )lnl'.ad, urrneză tatălui Setl Orhan. Cuprinde ţara Muntenâseă, Udriiul şi îi urmeză Baezid. 441. �lurdflis era poreclit Alexie Ducas. . 4?1, 422. l\Itiraţi au remas în câmpiile Mol­ dovei. 22. )[urii, popor slav supus de Svetos­ lav. 372. Uusa, feciorul lui Baezid se ceartă pentru domnie cu fratele Setl Su­ leiman. 441. )[llseiî. Despre Dachia -nu toţi Isto­ ricii condeile şi-au îrânt» nici tă­ cere celor mai vechi aşe de tot mu­ seele celor mai noi a închide au putut. 298. )lusele, Dumnăzeele musicâi şi sti hurilor, 89. l\[llsulmallil. La 570 s'a născut cinste Musulmanilor psevdoprofitul Mu­ hamed, 326. �lllzalos. In paza lui lasă Theodor Lascaris pe fiul seu, insă Muza­ los se învoeşte cu Mihail Paleolog şi-l omoră, 476. N. • -- • -- �_� � )..;J ==;;;liiii;;iiiiii;",;;;;o;;;;;;;;;; ....--Yr:lil =. Nahră numesc 'I'urcii apa Dara. 439. Nahră, cetate stăpânită de Suleiman Şah. 439, �al1lul. 450. �ursitis Hadănbul, hatman al lui Ju stinian, gonesce pe Varvari din [745] INDICE GENERAL 745 b Italia. 240. Sdrobesce impărăţiîa Visegotthilor. 266. Prin el, Iustinian dobândesce multe victorii. 31 5. Spre Italia trimite Iustinian cu Narsitis. 316. NuveleI'. 450, 451. �ărod. Compararea năroadelor din Dachia cu cele-I-alte. 16. Purtarea de grijă a proniei faţă de Crivă­ ţenele năroade. 21. Năr6deie Schy­ thilor. 57. Năr6deie din Dachia. 67. Năr6deie cari au fost în Dachia, înainte de venirea Dachilor. 68. Unde stau năr6dele: Iazighii şi Carpodachii. 69. DaH, spune Stra­ von, sînt năr6de ale Schytiiî asia­ tici. 74. Alanii sunt nărod vitejesc 76. Dachia cea vechiă, a fost apoi ţinută de năr6deie Ghepidilor. 78. Ce va să dică a se trage din nă­ rod vestit. 85. Alexandru Machedon a supus nenumărate nărode. 88. De pre Latin, care stăpânia şi-a luat numele nărodul 95. Ce au fă­ cut -Amilius» spre a nu da Soan­ dală în nărod. 96. Aetie a fost din nărodul Vlahilor. 133. Diotator era boeria cea mai mare la nărodul Romanilor, pe la 47 înainte de Hr. . 163. Vitichild avea să arate pe Sa­ xonl de urînaşt ai năroduluf lui Alexandru cel mare. 177. H unii cad cu o mulţime de năr6de asupra Gotthilor. 256. Nărodul de la Ţa­ rigrad şi Valens. 257. Năr6de de la balta Meotis. 261. Domnii Got­ thilor, cu mulţime de nărod, trec în Thrachia. 267. Moise proroc şi hatman nărodulul Iarailten. 300. Turburare între năr6de, pe la 512. 312. Iustin în faţa năroduluî, 3'26. Foca şi nărodul. 331. Iazighii şi Metanaştiî sunt nărode mai sus de Dachia. 350. Despre nărodul Pi­ cinighilor. 364. Despre nărodul Vi­ neticilor. 365. Vladimir şi nărodul lui se creştinesc. 373. Nărodul Boş­ negilor. 384. Nestor a fost hatman nărodelor, de pe lângă Dunăre. 387. Nărodul Ţarigradului, Isachie An­ ghel şi Andronic. 392, 399. Despre nărodul Vlahilor în Misia, Thessalia şi ţara Grecescă, 397. Nărodul şi prorocii. 402. Ioan, nărodul Vla­ hilor şi Tătarii. 414. Relativ la nă­ rodul Băsărăbesc. 470. Xegl'R mare Salt Evcsinul. 60. Du­ nărea se varsă în marea Nâgră la Istropolis. 60. Nemurile de la răsărit de ea le spune Dionysie Periighitul. 61, 63. Dachia se în­ tinde la apus de marea Negră, 62. Gheţii erau spre marea Negră şi spre re sărit. 62. Munţii Cenghii trec spre marea Albă şi de acolo se în­ torc spre marea Negră.Bd, Expli­ carea cuvîntului Bugiac, prin po­ siţiunea pămentuluî ce se termină la cetatea Albă, de la marea Ne­ gră. 67. Pre marginea măreî Negre alt fost Bastarnii. 68. Stravon spune dă OIU!ţii �tau;spre marea Năgră. 70 .. Ovidie s.C'l'ie o carte.' numită Pont; adică marea Negd. 72. Des­ pre aşezarea -Ootthilor la marea Negră. 73. De la marea Negră, de • la marea Caspică spre resărit, trei nume sunt mai însemnate' 75. Până la ea se întinde ţara EI­ linilor. 90, Se mai numesce şi Pont, şi pe ţermurile ei este Tomos. 117, 122. Hotar al Valachiei. 126. Ghenovezii au ţinut Cafa şi alte cetăţi ale Crâmului, de pe margi­ nea mării Negre. 135. Papa Cle­ ment e trimis peste marea Nâgră, [746] '� 1, I 746 INDICE GENERAL d' ': 1 Idl " I 'f II "f .. �_� �� d Origina nemurilor EuropeI de apus. 11, 12, 13. Petavie era de nem fran­ .ces. 12. Despre nemul Române­ iVIoldo·Vlahilor. 13, 21, 22, 23, 25. � Cum s'au împotrivit Românii, ne- murilor tătăresci. 14, 19. Nemurile că,.'rI îngroziseră Europa sunt su­ puse de Turcî, sau îmblândite, 20· CQ.m ingrijaii părinţii nemuluî mol­ -dovenesc de patrie. 23. Despre vâr­ sta nemurilor -Evropescî» în com­ paraţie cu a Romano-Moldo-Vlachi­ lor. 24.:Despre cartea «ghenealoghiiI nemurilor boerimiî moldovenescî». ',26. Despre nemul nostru. 50, 51. . Uatastih al 6menilor înveţaţî, de � la mal multe nemurf, citaţi în Hronic. 53. Despre vechiul nem tă­ tărăsc. Gog şi Magog. 57, 58. Schi­ thii şi Amaz6nele sunt din acelaş nem. 59. Nâmurile vestite din Schy­ thia. 60, 61. Nemurile de la răsă­ ritul măreI Negre. 63. Despre .ne. murile gheteşti '. 67, 71, 72, 76. Tai. falit, se spune, că eraii năm mal vitez de cât multe altele. 68. Des­ pre începutul nemului Dachilor. 70, 73, 75. Despre Ghetl şi Daohi. 74. «Iornandis- era de nâm Gotth. 74. Thrachii şi alte nemurf trec în Asia. 77. Corrilus a fost mai ma­ rele nemului seu, timp de' 40 de ani. 78. Dachii cari îndemnaseră la rescolă pe alte nâmurî sunt bă­ tuţi. 79. Traian se hotărasce a di­ struge pe Decheval şi nemul Da­ chilor. 82, Origina nemuluî Roma­ nilor. 85,89. T6te nemurile dintr'un singur început sunt. 86. Ellinii au căpătat numele de nem de bună nascere. 87. Despre lH�mul Ellinilor. 87, 118, 89. ElladeniI şi Troadeni'î erau tot un nem şi o limbă. 90. Stă- .. , la Iberia (Ghlurgia). 193. In timpul luI Dachie, o parte din Schythi trec Bosforul spre Marea N egră. 209. La - 257, 'I'ătariî năvălesc lăsând Marea Negră în stânga. 211. Românii se Întind în Misia, de la Marea Negră, până la P6rta de fer. 217. Pe după ea isbesc Tătariî Asia, sub Clav- , dius Taţitul. 223. Peste ea, au lovit 1. Tătarii la Asia. 226. Apr6pe de ea 1. între Nistru şi Nipru locuiau Sar­ maţii şi Vastarniî. 228. Bogat e unde dă marea N egră în cea Albă. 242. Părţile SchythieI de pe lângă ea erau în stăpânirea Romanilor. 255, 341, 342. Pe lângă ea s'au a­ şedat Gotthii. 260, 261, 263, 264, 268, 269. Locul unde se împreună cu marea AzaculuI forrneză Bosforul Chimeric pe unde alt trecut Huniî, 262. De la Galaţi unde Prutul dă în Dunăre şi până la ea sunt 500 de mile ItalieneştL 26\1. Huni! go­ nesc pe GotthI de pe marginea el. 280. Intre Valachia mică, Prut şi Nistru până la marea Negră, era Valachia mare. 305. Din ea, până la SilivriI, Anastasie face un zid. 312. Hotarele împărăţiei răsăritene, despre ea. 320. Despre locurile el au năvălit BulgariI. 336. Bulgarii până la ea. 346. Vladimir pe ma­ rea Negră. 357. E numită Mare Leonin de către Dlugoş. 390. Intre ea şi marea CaspiiI este Cafcasul. 438 Galliţia era Vlahia, din marea N egră până la Tisa. 446. Românii până la marea N egră, pe vremea luI Batie. 467, 468, 469. Xegrul era porecla şi a lui Bogdan şi a luI Radu 474. Xelll. Nemurile Europei în compara­ ţie cu Romano-Moldo-VlachiI. 10. , i 1. I u·� U , • I I " '. , : .... ..., , '. ţ ,;,." ... �/' ) � I 41. " j. '." .' " . , , [747] INDICE GENERAL ----- ---_ .. _--- ------- 747 p ". pânirea nemulul lui -Enias- în Ita­ lia. 96. Strâmbătatea făcută nernuluî lUI Numitor. 97. Cum spun unii, că Romanii n'ar fi din nemul EI­ !inilor. 100, 101. Orbinus Raguzău spune că nemurile ellinescI ar fi din BulgarI. 101. Despre nemul Ro­ mânilor, 104, 109, 110, 111, 113, 124, 133, 134, 135, 152, 153, 195, 197,218, 220. Nemul Dachilor este o limbă vrăjmaşă şi neaşezată. 105. Nernu­ rile varvaresci, până la India, se închină lui Traian. 105. La Români se află multe lucruri, ce nu's la alte nemurI. 106. Despre evghe­ nia nemuluî românesc. 107. Ureche a scris, din amăgelă, cu greşală, pentru nernul seii. 114. Despre pre­ tenţia unora de a deriva numele nemuluî nostru de la Plac. 123. Laonic Halcocondilas vorbesce de­ spre nemul Dachilor sau Vlahilor. 126,127. Origina Vlahilor din Gheţi, după Sarniţie. 128, 130, 131. Despre IH�IllUI slavonesc. 132. TătariI erau vrăjmaşî a tot nemul creştinesc. 142. Ce spune Zonaras, despre ne­ mul Dachilor. 156. Bonfin arată traiul neclintit al Valachilor între .Varvarl. 158. Ce spune DIugoş de­ spre nâmul-Moldovenilor. 159: Is. Hristos s'a născut din nâmul Iu­ deI. 164. Xifilin şi Ştefanie numesc pe Titu Vespasian« bucuria nemu­ lUI omenesc» 165. Cel puternic mută împărăţiile dintr'un nem în altul. 169. Despre puterea nemu­ rilor. 170. Unii numesc pe Plinie necunoscător al nemurilor. 173. Răsboele Romanilor cu diferite ne­ murI. 174. Despre cei ce scri(l în privinţa Ilemului lor. 176, 177. Cum şcrie Orbin Raguzeul, despre ne- mul Bulgăresc, Sîrbesc, Boemăsc, şi altele. 178. Cum scrie despre ne­ murI, Pretorie. 178. Despre nernul Moldovenesc. 179, 180. Traian a fost părintele nemuluî Românesc. 192. Macsimin Thracul era de Ilem prost. 206. Emilian, era de nern A­ frican. 209. Satele din Misia, de pe lângă Dunăre sunt pline cu Ro­ mâni, de un năm cu cel din stân­ ga DunăriI. 217. Despre nernul Tă­ tarilor, cari năvăleau. 224. Nemurî de VarvarI, ce trăiseră peste Nis­ tru. 228. Nemurile au dragoste de moşie. 229. In Misia sunt locuitori tot de un nem şi o limbă cu Ro­ mânii. 229. Probus potolesce ne­ mul Sarmaţilor. 230. Constantin marele bate nemurile Gotthilor. 239. Marturisiri ale lul Sarniţie, pro­ tivnicul nemului românesc. 240. Dachia a ferit împărăţia Romani­ lor de multe nămurt varvare. 245. Imperăţia şi nâmul Gotthilor, la 374. 255. Inainte de Valens, nu vo­ iaii împăraţii să pue în Dachia, nern varvar. 256 Incepetura ne­ mului Gotthilor. 259, 260, La 386, Grutinghii, neţn tătărăsc, se res­ col!, 270; uniI le dic nem Gotthi­ cesc. 27l'. Crâil din nen�U! Varva- J rilor. 2�7. Traian scote nemul Da- chilqr, din Dachia. '280. Theodoric vedând pe unii di-h nârnul Gotthi­ lor în Gallia, şi pre al Herulilor în Italia, a plecat cu GotthiI lul în Italia. 294. Scriitorii spun că el a eşit cu tot nemul seu din Misia. 295. Iosif despre inceputul nâmu­ lui iudeesc. 300. Despre nemul bul­ garilor. 301. Nemurile slovenescI despre RomânI. 303, 304. Ar tre­ bui să fie şi alt nem, Ac Iflac faţă 1 ,. , .: '. ,..,:'1 , - \ .i' / [748] 748 INDICE GENERAL / de Cara Iflac. 307. Mărturiî ale is­ toricului leşesc, rusesc, şi a altor nămurI, despre numele Moldovei. 308. Vitalian era de năm Schyth. 313. Descălecătura crăiei leşesci din nemul Slovenilor. 324. Boerimea ţe- _ rei de sus are mai mult mojic) podani Ruşf, de cât alte nemurf. , 325. Theofilactos Samocatis despre Avari, Sclavoni, Ghepidi şi alte nemurf varvare. 329. ScriitoriI nu pomenesc să fi lăcuit în Valachia la începutul secolului al VII-a 'd. Chr. alte nâmurI, de cât Români. 330. Un nern de împăraţi perseşci numiţila hronicul Persesc, Huşrev. , 332. Mizizie era din nârn Arrnân, 335. Constantin Pogonat şi nemul Serachinânilor. 336. Nemul Bulga­ rilor pe timpul lui Constantin Po­ gonat. 337. Nâm tare, între Volo­ hia şi împărăţia Ţarigradului, erau Bulgarii şi Sclavonii. 341. Nemurile schythesci se supun împăratului Vasile. 355. Constantin isgonesce de la împărăţie, tot nemul lui Ro­ man. 357. Pomenirea nemulul Mol­ dovenesc, la istoricii străini. 359, 368. Nernurf străine în împărăţia Romanilor. 360. Romanii din Da­ chia nem cu cei din Italia. 361. Nâmurile Slavone şi Ungurii. 362. Limba Polovţilor era amestecată din trei nâmurî. 363. Hronicele ru­ seşci pentru nisce nămuri. 364. Gheorghie Chedrin pentru nemul Picinighilor. 364. Bilschie spune că Polovţil sunt de un nem cu Pici ni­ ghiI. 364. Despre nemul Bosneni­ lor. 365. Băsmuitorii n emuluf româ­ nesc. 366. Chedrinos despre nemul Huşilor. 369. Despre nemul rusesc. 371. Ruric era din llemul lui Prus. 372. Nemul Varaghilor. 372. Nemurî slovene. 37·2. Nemul Pazinazilor pe ia 1026. 378. Nemul Hrovatilor in­ .tr� în ţara bulgărâscă, în timpul Jui Mihail Parapinachie. 376. Un Nestor din nemul lor e făcut hat- ,.,. man, fie" împăratul, dar el se vi- cienescs' 387. Nemul Pazinachilor pe-Ia 1183. 391. Scriitorii despre • nemul românesc. 392, 396. 401. Vla­ hit din ţara grecescă de un năm cu cei din Dachia. 398. Romanii din Dachia Între neruurile de Varvari. .399, 464. Isachie Anghel vrea să ia împerătesă de' nâm strein. 400. . Nemul Bulgarilor şi al Vlahilor le- . �pădă jugul stăpănireî. 401. Comanii sunt nem de Tătarl. 407. Hris era de nem Vlah. 414. Despre nemul turcesc. 438. Suleiman Şah, ce stă­ pânea Nahră, era strănepot de stră­ nepot, după câte-va nemurî lui Oguz Han. 439. Batie supune ne­ mul rusesc. 447. Răsb6ele lu Batie cu diferite nemurî. 452. Nernul ru­ sesc. 454. Nemul Românilor şi al Secuilor se opun Tătarilor, pe cari nu i-a biruit cele-I-alte ne muri ale Evropei. 465. Basarabii făceau parte din nemul românesc. 470. Xeehlfor. Ved] Nichifor. Xecllirol' Coloehlu. Ve�i Calochir Ne­ chifor. Xecolai Costln logojetul, pomenesce de Ion Zamoischie Liah, cum că Ro­ mânii nu se trag din Romani, ci din Dachiî, cari au luat ceva din obiceiurile Romanilor, fiind în con­ tact cu ei. 113. Despre Laslăii, 136, spune că a găsit la cetăţuia Gher­ ghina de la GalaţI, o piatră cu in­ scripţia: Sâvel' împăratul llâmului. 162. Despre Traian. 192. Scrie că 4 ='-�-'------� .. --------------� : t' 1/ I 1;: � ,,1. f •••• '. '1. .# � f· .... , [749] INDICE GENERAL 749 • ? \ I., Dachia ar fi fost pustiită de Attila şi că de la Attila la Dragoş-Vodă ar fi numai 400 anI. 290. Vorba lul. 295. El spune greşit că Dachia a rămas pustie. 321. El după Bonfin dice că pe vremea lUI Ludovic craiul Unguresc un Bog sau Vodă să se fi întors din Ardel În Mol­ dova, însă nu este de cât Ştefan­ Vodă poreclit Bogdan; el era fiul lui Dragoş-Vodă, nepotul lUI Bog­ dan care de mult se întorsese În Moldova. 475. Insemnă anul eşireI lUI Dragoş Vodă la 6807 de la A­ dam, care este 1299 de la Hs. adică cu 9 anI mai pe urmă de eşirea lui Radu Negru. El spune că acest an l'a auzit de la Dositheî Mitro­ politul. Anul eşireI, după istoricii leşescl, este cu 3 anI înainte de a­ nul pus de Niculaî Costin 483. Xeeulaf sfântul, redă ochii lui Stefan, fiul lui Milutin. 481. �eemall, tatăl lui Ştefan, Domnul Tri­ ballilor. 419. Xemiş. Domnii şi Nemişil Ardelenilor, 475. Nemtescl. Scriitorii nemţescî apărau pe Romano-Moldo-VlahI. 24. Leo­ pold şi cei doi feciori, Chesarî nem­ ţesci. 1%., Ostea nemţescăcu Voe­ vodia d-luî Evgh:enie a bătut în 3 res boe pe Francezi. 176. Oardele tătărescî in ţara nemţâseă. 437, Ba­ tie prădase în ţara nemţescă până la Dunăre, 451. Xemţi). Ei fac pace cu Turcii la Pa­ zaroviţi. 69. Ce spune Busbecvie, scriitor nămţ. 87, Leunclavie seri­ tor nămţ, 157, Nemţii despre Fran­ cezi, Ltalf şi Români. 159. Nemţii iau ţara ungurescă de la TurcI. 176. Se numeau mai înainte Gher- ), ''\ , - \ .,1. , manI. . 201. Armele lor opresc pe Turci de a cuprinde Europa, 441. Xemţi'i sunt jefuiţi de Vandali. 275, Nemvrot. Nepot al lUI se intituleză Attila. 287. Xel'oll. Irnperat, după Clavdie, om vestit prin răutăţile lui. Cu el se stinge familia lui Iulie Chesar. 164, Commod era apr6pe tot ca Neron. 203. Claudiu infiiează pe Domiţie Aenovarvos numindu-l Ne­ ron Claudie Drusus. 164. Xel'o,'ii, popor slav supus de Svetos­ lav. 372. Xervu, împărat Roman. După mortea lui Domiţian, adopteză pe Traian, 80, 167, 193. După rnortea lui, vine Traian la tron -, 81, 167. Intr'o in­ scripţie. 161. Xestor, conducător al Grecilor din Evropa, în resboiul Troian, 93. Xestor, întâi rob, ajunge hatman sub Mihail Parapinachie dar se pune în fruntea poporelor de pe lângă Dunăre şi vine contra ŢarigraduluI scrie Curopalat. 387. Xicetas Chonlates VegI Nichita Ho­ niatis. .�ichel" Spre l�a' au-apucat Tătarâii, {scri6 ZOSj(tl. 211., Aci, Constantin Marele, strânge ţ3yfl�dul şi se do­ �e4, HJ6, 197, asupra lor voeşte să mergă Traian, aşezaţi peste Evrath, 190, 1V4, au fost bătuţI de Traian. lUI, 193. Traian voeşte din nou să mergă asupra lor fiind-că să resvrătesc. 195. Probus face pace cu dînşii. �28. Purvil, parte din DaH, lăngă M. Cas­ pica şi vecini de IlircanI. 74. Putavil, călărimea Patavilor au trecut Dunărea înnot. 198. Putavle. VegI Petavie. Paternus, hatrnan al luî Marcu Au­ reliii. 200. Patlssnl, Tisa, hotar al Schythieî. 60. "Putrlareh. Xifilin a fost pa triarch al 'I'arigradrilnî şi scriitor. 154. Pa­ triarchul Machedonie era între 01'­ todoxii trimişi în exil. 313. Foca e primit şi încoronat Îl} Ţarigrad de patriarchul Ioan. 331. Justinian la 694 dăduse ordin să om ore pe toţi Ţărigrădeniî începând de la Calinic patriarchul. 339. Cearta dintre Ignatie şi Fotie. 353, 354. Pe la 941 era patriarch in Ţari. grad Teofilact feciorul lUI Roman Lacapin 357. Patriarchul Fotie şi creştinarea Ruşilor. 373, 374. Mihail Paflagon omorând pe împăratul Roman silesc pe Patriarchul de-l cunună cu Zoe imperăteasa. 379. Toma patriarchul latin din Ţari­ grad. 430. Patrlehia. Certa pentru Patriarchie, între Ignatie şi F otie. 353. Irnpe­ ratul trimise pe Nichifor Calochir feciorul Domnului de Crâm. pe care cu cinste ce se dicea Patri­ chia îl cinstise, Ia Svetoslav Dom­ nul Ruşilor. 369. Mihail feciorul luî Anastasie botezându-se au fost cin­ stit cu Boeria PatrichiiI. 381. Pntrrehlu Pelaghie fusese omorât fliră vină de către Zenon. 296. Pntrlta. De dragostea patrieI nu va ascunde adevărul, 9, 10. Cum pur­ tau părinţiî nemuluî Moldovenesc, grijă de patrie. 23. Pntroelos, conducătorul Grecilor din Europa în resboiul Troiei. 93. IIa{f!0TC((f!wJUew; 249. Pausnnlas. Vedf Pa vsanie. Pavel Apostolul. Alaric întrând în Roma a permis varvarilor să () prade dar să nu se atingă de cel din biserica Sfinţilo» Apostoli Petru "şi' Thv.el. 276� , Pavel DÎllCol\ul� după el'Pb.tavie vor­ he�te, de Gotthiî, 260. în Misţelana el spune că· .Domnul Visegothilor pc' timpul l�i Valsns era Pritigher­ nis. 262. în Cartea 14 spune că Huniî au trecut în Trachia, Illiria şi Machedonia. 283. În cap. 15 vor­ besce de lupta lui Aeţie cu AttiIa. 288. La anul 473 scrie Pavel Dia­ conul că Olivrie s'au încoronat împărat la Ravenna. 292. In car­ tea 17, cap 52 vorbesce de omo­ rîrea copiilor lUI Mavrichie. 331. In cartea 18 spune că IracIÎe la [762] ','{ , II 7(j2 INDICE GENERAL ----- -- ---------------�- r ! I I I 'J I . III , "1 1. ' . [ I r : 1) . , I . , GG2 a plecat cu oştile asupra lUI IIosroe, 332. In cartea 19 istori­ seşce că Seracheniî '1 anI au ţinut Ţarigradul înconjurat. 337, Explică I numele Copronym. 315. In cartea I 13, cap. 32 verbeşte de Constantin ' şi Irina. 348. PaH'I Plaslnsehle episcop de Premisla spune în ] storia sa că spre mi­ ază-zi de Nistru este Moldova care mal înainte s'ar fi chemat Dachia şi că sunt latinî după graiul lor. ]60. Spune că Moldova, de multe' orI a fost supusă Leşilor. 175, Pavel I"nlltlll a propovăduit la ceta­ tea Nicopolis din Greţia, 157. Sar­ niţie . afirmă acesta. 160. Ooriteii Apostolilor. 164. Epistola lui către EvreI, înţelepţi) lumeî, o pun între apocrife. 172 Pavsaule, scrie din Omiros despre pregătirile resboinice ale luI Priam. 91. A scris lucrurile întâmplate cu sute de anI înainte de el. 299. !)azllrol'ţi', locul unde s'a încheiat pace între Turcî şi N ernţl. 69. Pnzluaehlî, numele Pecinighilor dat de Greci. 365. Acest nume l'au după Pozina zice Pevcher, 365, în­ soţindu-se cu Schythii şi Turcii ati prădat 'I'rachia. 370. Au năvălit de două ori în inpărăţia resăritului. 378. Vin cu Ghenghis în împărăţia resărituluî. 381. Impăratul presu­ punându-I că sunt necinstiţi îi go­ neşce, el se duc la Moscali, dar mai târziu vin iară. 331. Mai târziu se luptă cu împăratul, care este în vin s, dar în curend îi bate şi I fac pace pe lrei anI. 382. 'S'alt luptat cu împăratul Isachie Com­ neno, dar alt fost ÎnvinşI. 382. Att remas în Machedonia dându-le loc prin Bosnia de azî. 384. Le mai zice' şi Pazinii. 384, Voivodul lor - ·Tatu se' scală contra împăraţiel. 3&7 .. Işi părăsesc ţara şi pradă 'TJlrachia, pe mulţi după răsboi îi _ aşia;ă în Moglina (Paz. MogliniţI). 391.. .' Pădurea X egi·ă. Până aci pustiesc Un­ . guri, în 955. 358. Păgânătate. Laslăă făcu rugăciuni ca să .:învingă pe HunI socotind că .nu are putere să se împotrivească la atâta păgănătate. 148. Păgâll,ellscă Păgânească lăcomie. 107 . .' S�risorile profane (păgânescl). 169. Tătari! Crâmului umplu cu robii leşestl t6te ţările păgânesci până la Egyget 175. S'au aţîţat resboiul llunilor care rernasese în cea mai denainte a Ior păgânească lege. 383. Păgânla. Despre cei ce muriaii în legea păgâniei şi a idolatrieî. 195. Păgfmil. Cum s'ar face din păgân), Români. 86. Copiii Românilor n'au fost daţi zeciuială la păgâni. 107. Laslăii şi păgânul Batie. 143. Bon­ fin despre Laslău şi Uni. 146, 147. Năvălirile păgânilor Tătarl. 224. Theodosie a fost lăudat şi de isto­ ricii creştini şi de cel păgânî. 258. Theodosie a murit in acelaş an în care a biruit pe Evghenie Tiranul şi păgânul, scrie Hronicul Alexan­ drin. 272. Veacul X a fost fericit cu întorcerea creştinilor la păgâ­ nătate. 374. Impăratul Constantin Ducas se r6gă la D.-geu pentru m6rtea Tătarilor, iar remăşiţa pă­ gânilor i se închină. 384. Vladislav după ajutorul trimis deD.-gelt bate pe păgânii BusurmanL 457. 1'.1l1lÎse Cât a trăit Pius al II-a În scaunul păp�1.sc. 116 . .. �.I,����·.�-� ' __ �----------_rr " :"( . ..., , '):" � .' :.� t,' . . , , , . t .:,.... • � .... 1' ) , � 41. [763] • 1 INDICE GENERAL 763 > • î I \ • I I . răllrişte, Întrece lume Gotthioâscă a ' lUI Pretorie. 178. Părintele patrlel, nume dat lui Tra­ ian; se menţionează într'o înscrip­ ţie găsită la GalaţI. 162. Părealabul. Teodori Pârcalabul a gă­ sit o monedă la Gherghina lângă GalaţI. 162. Ve<;ll Teodori Părcă­ labul. 248. Pecerlt.popor supus de Svetoslav 372. Pe('Înighil şi cu PolovţiI sunt vrăj­ maşi împărăţieî Romane. 18. Se trag din Gothil din Litfania şi a­ poi pe lângă Nipru au locuit. 362, 366. Fiind vecini cu Moldovenii le-au împrumutat limba. 363. �lultă vre­ me trebue să fi trăit cu Moldoveniî până să le ia şi limba. 363. El sunt din nămul Schyţilor regaII dice Chedrinos. 364. ALI cuprins: Ocra­ nia, Pocuţia, Moldova, Buglacul şi locuri din ţara Muntenescă şi Un­ gureseă, 364, Iei cu Polovţiî au eşit din Ţ'imbr ii şi s'aă aşezat pc la Droghicin, dice Bilschie. 364. Iei şi cu Polovţiî s'au aşezat la Vos­ forul Chimeric, zice Bilschie. 365. Pecinegii şi Italia. 367. Metigan, domnul lor, se boteză. 373. Au nă­ vălit în îl,npărăţia de răsărit, dar au fost respinşî, mal târdiu năvă­ lesc iară. 37"'" Vin cu Cheghenis îll. . împărăţia răsărituluî. 381. Cad la I pace cu Împăratul Bizanţului. 382. Dau ajutor lui Boleslav. 385. Iei n'ar fi a vut de unde să-şi amestece limba cu cea Românescă, dacă Ro­ mânii eşcau din Râm tocmai sul! Vladislav. 444. Pelaghiau, eretic, era Zenon. 296. PeJaghi(', eretic. 296. l'elol)Onisnl. 90. Sub stăpânirea Ţari­ gradului. 106. Sclavollii sunt scoşi de acilea de către oştile trimise dc Ir'ini. 348. In el fug domnii GrecI. 423. Pe Grecii de aci, Ioan Alexie îi face să um bIe mal plecat. 424. Aci se afla Marhion. Se mai nu­ meşte Mora. 428. A fost ocupat de Latini. 466. Pentapolls, făcea parte din imperiul lui Constantin Marele. 242. Penteeoste. In diua de Pentecoste m6re Constantin Nicomide. 24ti. Periclis, birueşte pe Arhidam. 17G. Perinthul, e apucat de Tătari. Turcii îl numesc Iregle .. 432. Permlî, popor slav supus de Svetos­ lav. 372. Perseşet, Hosroe, nern de împăraţi persescI, la Hronicul persesc Mir­ hondi, se chemă Huşrev.332. Ira­ clie bate 6stea persască în a. 623. 333. Istorioiî persesci spun că Su­ leiman :;;ah ar fi eşit Ia anul 611 de la Muhamed. 436. Derbend, ho­ tărăsce împărăţia rusescă cu cea persască. 438. Persia, despărţită de 'I'ătărinie prin Cavucas. 60. Până aci a ajuns Ale- . xandru cel Machedon. 88. In 110- . t�re'le' el I fl� ucis Filip ţrab ul. 707. In, eâ ' dobândesoe- biruinţe Iusti­ nian/prin hatmanul Velisarie.314· Iraclie 'a stat 6 o/1i aci. 334. Gen­ ghiz intră cu oştile mal. în inte­ riorul el. -'l3G. E stăpânită 12 ani de Genghiz. 437. Genghiz Han o cuprinde pe la 611. 439. Persi!la. Ve<;ll Persia. Per�ir. Puterea lor e micşorat.ă de Turcf.19. In sfânta istorie se pome­ neşte de nemurile Gog şi Magog (de pre care luând Perşii numele, 10 <;Iic Cinmacin'i. 58. Ce spune Irodot despre răsb6ele lor cu GreciI. 59. '. 1 j., '-i'" ;. :,' '\ , - \ [764] INDICE CENERAL ii 1 I r _. I [. l't l' \ I '7 .' , { i ţ 1 764 Parthii le supusese împărăţia. 105, 180. Mândria şi împărăţia lor, 0- rânduiala cerescă o sdrobesce. 170. Aii fost bătuţi de Avrelie, Severus Alexandru, 206, şi de Gordian. 207. In contra lor era să plece Vale­ rian Lichinie. 210. Robesc hotarele împărăţiei romane şi pustiesc tot, după cum scrie Avgustin, pe Vre­ mea lui Valerie şi a lui Gallienus. 210. Valerie în al 7-a an al împă­ răţiei sale, merge în contra lor, dar e bătut şi prins. Sapor, împă­ ratul Perşilor, om6ră pe Valerie. 211, 216. Puterea lor crescuse pe timpul lui Avrelian, şi acesta ca să-i învingă, retrage oştile din Da­ chia.216. Asupra lor merge Avre­ lian la anul 274 d. Hs. 221, 223, 225. Probus vrea să mărgă asupra lor. 230. A vrelie Carus merge a­ supra lor cu oştile strânse de Pro­ bus, îi birueşte în Mesopotamia şi le ia cetăţile Ctesifontul şi Selevkia. �3l. Armentarie bate pe Per ŞI şi ia în robie pe împărătesa, cu sora ieî şi cu eopiil. 232. Diocleţian in­ tră în triumf în Roma, pentru vic­ toria asupra 101'.232 Aveau împărat pe Sapor. 246, 250. Incep să calce hotarele imperiului lUI Constantin Marele Acesta merge asupra lor în Asia. 246. După răsboiul cu iel, Paravat se giurueşte să dea pe creştinI Jidovilor. 252. Paravat cere ajutor de la Arsachie, craiul Ar­ menilor, contra Perşilor. 252. La anul 363, Paravat porneşte contra lor. 252_ Paravat le ia cetăţile, 252. Cu iCI se apucă Paravat la resboiii, după ce pune eştile sub Ctesifont. Jovian care urmâză lUI Paravat, face pace cu iei. 253. Răsboiul ne- noroeit al lui Iulian, ii face să se rîdice asupra Romanilor. 254. Pe tirripul lui Valentinian, iei pră­ dăză ·-Armenia. 254. Au avut îrnpă­ l:at pe Iezdegherd, 275 Herodat -scrie.Asto.ri� împărăţiei lor. 299. La 505 sunt bătuţi de Anastasie. 312. Ei �u fost bătuţi de către Mav ri­ chi�, 'Hatmanul lui Tiverie. 326,327. EI coprinseseră Ierusalimul, Egip­ tul şi Alexandria, ajunsese până la Halchedon., 332. Hosroe este îm­ păratul lor. 332. Ei aii fost bătuţi de-Iraclie care a stşt 6 ani, de la iei. '{lI ia sfânta Cruce. 333. Ei au avut de împărat pe Sirois care face pace cu Iraelie. 33·1,. In partea îm­ părăţiei lor, ese Genghis Han. 436. Impărăţia lor e sdrobită de Gen­ ghiz Han. 437, 439. Persilasea putere, n'a putut birui ne­ mul tătărăsc. 2l. Peta, hatman, pe care Batie îl tri­ mete să prădeze Silesia, şi Bohe­ mia şi bate pe Ducul Henric. 449. Petăr, domnul Bulgarilor, se incus­ creşte :cu Roman. 357. El o după Simion şi în timpul împăratului Nichifor Foca. 369. Petăr este trimis de Mavrichie în 10- eul lui Priscus, însă la o vînăt6re îşf rupe un picior şi este chemat îna­ poi şi trimis în locul lui iarăşi Priscus. 328. El are porunca ca să ierneze pe pămentul inimicilor. 330. Impăratul Mavrichie dă a doua po­ runcă lui Petăr. 331. Petăr, domn al Bulgarilor, şi-au răs­ cumpărat volnici a sub impăratul Constantin Monomah. 380. Petăr, fratele lui Ştefan, feciorul lui Ştefan-Vodă, alI avut resboiu la � - . [765] IND1CE GilNERAt 700 , 6867, în codrii Cosminului. 483. Se dovedeşte din Istoricii leşeşti. 483. Petăr, sub comanda lUI a'aii răsculat bulzaril, carI erau supuşî de Vasile Bulgarocton. 379 A putut căpăta independenţa, dice Chedrinos, 380. Petăr, gonit din scaun de Ungurî se întorce cu ajutor de la Henric şi îl ocupă. 380. După el vine un Andrias. 0:33. Petăr fratele lUI Asan. Vor să capete independenţa Bulgarilor şi Vlahilor. 400, 401. Punendu-şî în cap cor6nă de aur, şi în pici6re ciob6te roşii, înconjură cetatea Pristhlava. 402. Se retrage peste Dunăre. 403. Când voia să prade pe lângă Filippopo­ lis, era gonit de Constantin. 408. La el trimite Alexie Anghel, soli de pace. 411. Cu el Iusese soţI MisiI şi Bulgarii. 412. Vrea să prindă pe Ioan care omorâse pe Asan. 412 El rămâne singur stăpân şi ia soţ la stăpânire pe fratele seu Ioan, după fuga lui Ioan Alexie din Târnov. 413. El e biruitor asu­ pra împărăţiei de re sărit. 413. Când el se viclenesce, Hris face aşede­ mînt cu împăratul răsăritulul 4H. , Petăr AlexleTil'l', împărat ruse�c, po­ toleşte 1'asoolele Leşilor. 176. Pune din nou pe tron pe craiul Saxo­ nesc care fugise de la tronul Le­ şesc de frica Sfedului. 176. Bate pe " Carlus, oraiii sfedesc, la Lesnoe şi la Poltava, târguI Oorainei Căză­ ceşti. 176. Cuprinde marginile mării Caspiii până la ţara Ghilionulul. 438. I'etăr AJlemall.al 2-a crai unguresc, feciorul lUI Gulielm, nepot al lUI Ştefan. La 1034. 442. ]'e1.1r .lllelllHIl al 2-a, al -l-a craî un­ gur, la lOH. 442. h ----'-- Petăr apostolul. Biserica lUI Petru şi Pavel din Roma. 276. Petăr Sehlopul. De la Dragoş- Vod.ă până la el vorbeşte în vechiul chro­ nic moldovenesc 470. Petavie (Patavie). Istoric de năm francez. 12, 51. Vorbesce despre Traian. 105, 11'>4. HJ1. S'a născut şi a crescut în Franţa. 177. Vorbesc> despre Adrian şi Antoniu Piul, 199, 200. Despre «Filip Arapul.» 208. Despre anul 251. 209. Patavie des­ pre «Gallie». 210. Patavie despre valerian, 211. Despre «Av relian 225. Pentru anul .004, Anonim în Petavie. 23::l. Anonim, la Patavie despre vremea lui Constantin col mare. 245. Patavie despre Gotthi. 260, 261, 26:3, 263. Pe ta vie despre lupta dintre Stilihon şi Radagaizus, 274. Petavie despre Alaric. 276. Pe­ tavie despre Huni. 282, 301. Peta­ vie despre Zenon şi Leon. 293. Petavie, după arătările din istoria leşască, 324. Despre Iraclic-. 334. Despre Constans.336. Despre anul 698. 340. Despre Justinian. 341. D('­ spre Leon Isavrul.Bsâ. Despre Ni- . -chifor. 3�2. Petavie ca isvor. 361. Despr·� amă 1Q5j. 3S3./Despre Ma­ noil. 391. Despre Andronic. 39:2. Despre Isachie Anghel. 396. Des­ pre an'nl' 1'203 .. ,;':2.0. Despre Ioan Alexie şi Balduin. 426 Desprc Gen­ ghiz Han. 436. Despre Batie. 4!7, ..lol. Petavlus, Ve<;JI Petavie. Petraliflr. Familie străină, primită în sînul Romano-l\loldo-VlahiIor. 25. Potron a fost trimis la domnia Crâ­ mulut, de către Împăratul l\JihaiI. 353. Petronie, cardinal, spune În l'C8lJUblic, [766] 766 ---- INDICE GENIlItAL - I ) că episcopul Evsevie a botezat pe Constantin Marele. 247. Petru-Fodă. In cântecele de sub el se pomeneşte de vadul de la Oblu­ ciţa. 2,11. Petza, hatman, bate pe GhepidI cart se aliaseră cu BolgariI şi întorce împărăţiei Răsăritulul, Pannonia despre Sirmion. 31L Pevcher, zice că Jlozimt este numele Pecinighilor şi că Grecii îi numesc Pazinachl. 3B4, 365. Zice că numele de Pazinaohî îl aii după Pozina. 365. Pevehlf se unesc cu HeruliI, GotthiI şi SchytiI, pe vremea lui Gallian, făcând 6000 vase apr6pe de Nistru, trec cu 320,000 omenî pe lângă To­ mis şi Marchianopolis şi întră în Misia, unde îi bate de 2 ori Clav­ die. 21? Sarniţie spune că aci era scaunul Ostrogotthilor, dar istoricii şi Geografii zic că nici Gotthii nicl Ostrogotthiî nu au avut aşe­ zămint aci, afară numai după ce i-au gonit Hunii. 261. Peveehin, munte, de unde începe ho­ tarul Valahiei. 126. Pevrie Satumin, e menţionat într'o inscripţie găsită la Galaţi. 161. Pleolomîulf, ast-fel era numele de fa­ milie al lui Eneas Sylvius. 115. Pieţii. Pe timgul lui Valentinian, ieI prădează Saxonia. 254. Piefighlf, în Dachia, înainte de Dachî. 68. Pleuţn s'a numit oraşul Sinenilor de către Eneas Sylvius după ce s'a ales papă. 115. Plueul , cetate pe marginea Dunărei zidită, spune Procopie contra nă­ vălirei Varvarilor. 154. Cetate zi­ dită de împăraţii romant 322. Pil\{llll, munte în care Iăcuesc Vlahii " - -- .. �- de-o limbă cu Moldovenii şi Mun­ tenil, spune Halcocondilas. 157. În el locuesc VlahiI spune Halcocon. dilas, '398. Vlahiî de aci sunt Co­ ţovlahiî. 398. Pirgouovorlle, zidită după Traian. 322. Plrgul, zid'ită după Traian. 322. Plrluer, G,aison e trimis de Magnen- ţiie la munţi! Pirenei unde omoră pe e:o��ţans. 248. Plus nl II-a. Numele lUI Eneas Syl­ \ vius, când a ajuns papă. 115, 116, 117. Scrierile lul. 115,116,177,123, 12nl'197. • Plnelti<1ia� sora lUI Honorie şi Arcadie, robită de Alaric este dată de ne­ vastă-Iui Athaulth, spune Petavie, 276, alţii spun că ea s'acununat cu Athault în forul lui Cornelie după martea lUI Alaric, 276, mătuşa lui Valintinian urmează împreună CU el la împărăţie, după martea fra­ telui seu Honorie. 276. In timpul lui Valentinian şi a mătuşef sale Plachidia se fac mai multe des­ călecăturî de Crăiî din nernul Var­ varilor. 277. Plnnetl'. 89. Pluta păeatulut, CIl despletltnra efora­ IHlIIlJ este. 205. Platon, 10, 116. Zice că să nu folo­ sim numai nouă, ci şi Patriei. 11(1, 179 Plavtie YYSCIlS con sul cu Fulvius Flac­ cus al XIV-a. 121. Pleseova, cetate, unde a fost născută Olga. 372. Plle, Comisul ei era Doloic. 425, 426, 428. Plluie, 55, <, gheograf pe vremea luî Tiverie. 59. Ce spune el în cartea a patra. 63. RomaniI aii numit Dachi, pre GhetiI carI alt lăcuit de [767] lNDtCE GENERAL 767 t la Dunăre spre câmp, 70,71, spune Plinie. Tot el spune că tate nămurile Ghetilorlăcuesc peste Dunăre, spre câmpl. 7ti. Vorbeşce despre podul făcut de Traian peste Dunăre. 83. Plinle cel tânăr, vorbeşte despre N erva şi Traian. 80. Despre instrucţiile date de Traian mal marelui Pre­ toruluI. 186 Fiind deregătorfu în Bithinia Întreabă pe Traian ce să facă cu creştinii, 193, la care Ev­ sevie zice că Traian a respuns că să îi lase în pace. 193 Spune că Romanii au numit Dachî pe Gheţii din Dachia Veche. 301i. Pllstiuls. avea fecior pe Menelaos. 91. Ptotlna împărătească, soţii luI Tra­ ian, mijloceşte pentru venirea luI Adrian la împărăţie. 196. Plutarh, filosof şi istoric, vorbeşte de Ţiţeron. 87. Unii îl fac revărsat în sine. 173. El ar fi spus neadevă­ rurI în istoria scrisă despre A­ lexandru cel Mare. 173. Plutarh în viâţa JuI Traian. lEa, 193. După 400 ani a scris istoria luI Filip şi a lui Alexandru. 300. Poet, Vegl Poetic. Poeta. Vedl Poetic. Poetle. Catastihul Poeticilor, Eilosq­ fii 01', etc. 53, � 5�. Ce scrie Ovidie poeti cuI pentru Pont şi Roma; şi gona lui. 63, 67, 72, 117, 121, 122, 128, 130 . Deiî Grecilor după' bas­ nele poeticllor.. 89. CMa poeticilor. 172. Ce scrie poeticul Clavdius. 202. Ovidie poeticul despre marginile DunăreI. 230. Marţelus poeticul des· pre lupta lui Promotos cu Gru­ tinghiL 271. Despre amir, Domnul Poeticilor. �9B. Cuventul poeticului (Jice: <, Felix, q uem aliena fariunt IWl'jetda cautulll.> 423. Porta osmănescă a domolit nemul tă­ tăresc. 21. Cantemir a stat 22 de anf la Porta Osmănăscă 436. Tă­ tarii vin pe la Porta ce se chemă Rodana. 449. Portu de Fer, De aci până în Tisa e Olatul TemişvaruluI. 68. Poeuţia. 67. A fost coprinsă de Pe­ cinighiî 36.J.. Poenţia Rusească. Prin ea locuiau Tă­ tari. 407, Podelaslu, parte din Tătărimea Eu­ ropeană. 61. Podgoria se gice acum la tractul OI· tulul. 286. Podolia, ţară în care locuiau Comanil. 145, se întinde între Nistru şi Za­ porova. 264. Prin oa locuiau Tă­ tarii. 407, 418, Podurile sau Pontis, zidită de Traian la capătul despre Dachia al Podu­ lui, zice Procopie. 155, 322. Pogara cetate în al 4-lea ţinut To­ trus. 474, Poeonattos, l-au poreclit pe Constantin fiul luI Constans. 336. Polanlt (IIo),.u.vr;,) sau Leşiî, mărginesc Moldova la Nord. )26, Slovenii cari s'au·a.şe9aţ pe aia Vislil s'au nu- mit Polane, 32-l. ' , I Polc. Despre, «Rolul polcului al decilea avgustesc aJ fre�nilOl;,') Hi1. Pulluchil !;'i.\u numit Slovenii ce s'au aşedat pe apa VisliL 3ll-l. Poliuult, s'au numit Slovenii aşezaţi pe apa Vislii. 161. Au fost supu:şI de Syetoslav. 373, PoHioll. Vorbesce despre uciderea luI GalJian. 212. Scrie că lui Clav­ die li urmează fratele Setl Cfin­ tilius, care a fost olllorât. 213. I Polonia, din ea a purces la .Jeru­ salilll, Conrad, 11:;, ;j\JO. E dat;'1 I --" [768] INDICE GENERAL II I I I I t . . r 768 de GhieraI unuia din fraţii sel. 437. . Românii n'ar fi putut veni în ajutorul lor, nici Polovţii n,ar fi putut să-şi amestece limba în cea Românească, dacă Românii eşaii din Ramb pe timpul lUI Vla­ dislav. 343. Poltuva, târgui Ocrainei CăzăceştL Aci Petăr AlexievicI bate pe Car­ lus, crai sfedesc. 176. Pompef a fost con sul împreună cu Iulie Chesar şi Crassus. La anul 48 a. Hs. s'a certat cu Chesar şi a a­ vut mai multe răsbos cu el şi în cel din urmă, anul 46 a. Hs. în Te­ salia este bătut. El fuge în Eghipet unde împărăţia Pothin şi Ahilis Hadâmbii, din a cltror poruncă e omorât. 163. I Poinponle ]�lneclls Gl'cţinus, din familia Elachilor, consul cu Ţelius RuEus la a. 17 d. H s. Aces tuia îi scrie I Ovidiu de la TOlllOS.122. Vegi Flac­ . ,cus Greţin. Poinponlus :Uela.Vegi Pomponie Mela. 1- Pomp'onie' Mela. 55. Geograf (a 47 d. l Hs. 59) .: . Pont. Ovidiu scrie stihuri pentru Pont, 63. 117, 122. Cartea lui o nu­ mesce Pont, adică «marea Negră-, 72. 'I'ătarif pradă ţara PontuluI. 223. 'I'ătariî la 276, lovesc Pontul şi Chilichia.226, 227. In împărţirea r. 'făcută de Constantin, Pontul avea . cinci provincii. 242. Ihor după ce perde războiul întâia, strângând " din nou 6ste, lovesce în partea Asiel, spre Pont. 357. Pontc Sereum, zidită după Traian. 322. Pontlee. Despre podul făcut pest băl­ ţile Pontice. l!:J4. Pontls sau podurile zidite de Traian la capătul despre Dachia al Podu­ lui, dice Procopie. 155, 322. Pontulur, ţară. In ea fac pradă mare 'I'âtariî, pe vremea lUI Clavdius Taţitul. 223, 226. Zonaras Inseui­ neză drumul Tătarâilor, zice: Tre­ când apa Fasis, au intrat in Asia, unde Pontul, Cappadochia, Galatiia şi Chilichia au prădat. 2ll7. Făcea parte din crăiia Asiel. 242. Avea 5 provinţiî. 243. Către Pon t se în­ drepteză Iugor cu Ruşii. 357. \1>01101'111 românesc până unde se în­ tindea. 14. Poporul Romano-Moldo­ Vlahilor e din cetăţeni Romani, 25. Adrian face pagube poporului ro­ mân. 196. Gallie Trebonianul, sprc ruşinea poporului roman, d,l uani barbarilor. 209. .� ;1�'11 ••• � __ �"""·I11111"'·.-IÎII •••••••• '__ •.• ==. • c-' ,;;;;;;: ., : ..... - , ., t ,:,.' 0, .... 1.) '1 • • # � f· -, 1 [769] --ACF INDICE GENERAL 769 A C Porţlus Cato a fost consul cu Valerie Flaccus, la 193 a. Chr. 12. Posidon, deul mării, la GrecL 89. Posoule, găseşte vârsta de 45 ani pen­ tru Milutin, în notele lUI Grigoras, 481. Postelnle. Curopalat ar Însemna Mare Postelnic. 326. Potltin ţinea împărăţia Eghiptului îm­ preună cu Ahillis Hadâm bii şi din porunca lor a fost omorât Pornpel. I 163. I'otoţehlaştlf. Familie venită de la Leş! 25. Potulasanil, norod in Dachia. 67. Poreius Cnto. Vegi Porţius Gata. l'orta de Iier în Dachia. 68. De la ea până la marea Nâgră, pe malurile Dunării, şi agi sunt Românî, 217. Este pragul Dunării, împotriva Turnului Severin. 236. j'ozinlt sau Poziuunie ţinut din ţara leşască după care şi-ar fi luat nu­ mele Pazinachiî. 365. Pragn, cetatea de unde a adus Gheiza pe episcopul Adalbert ca să boteze pe Ştefan. 375. Pravilele. Bando în Pravilele impă. răteştl, despre numele «Ban •. 469. I Pruvoslnvnle). Iulian Paravat Il che­ mat din oi3llrghiun pe Episcopii, Pravoslavniciî şi Ereticii şi i-au sfătuit să se împace. 251. 1:Teodosie şi Alaric 276. Spune că Ungurii din Pano­ nia, merg spre Austria. 282. Spune că Attila a murit Ia 455, Ia nunta unei copile ce vrea să ia. 289. El însemnăză năvălirea Sclavinilor Ia 548. 317. Impărăţia lui Iraclie.334. Spune că suirea şi detronarea lui Leontie s'a întâmplat la anul 696. 340. Spune în Hronicul mare că Românii au re mas în Dachia. il61. Despre împăratul Manoil. 391. In hronologie vorbeşte despre craii unguri 44�. Spune că Vladislav al • r2-ri il domnit numai 6 lunI. 443, 446, l , '/ Rimlque sunt numiţi Romanii de ca­ tne Sloverîţ, după numele Romel. SOq.·· I Rinotmitos, poreclă dată lui Justinian 339. P·i1t(J. în Iătinesce se înţelege malul saă ţermul apel. 321. Pt1t';y:;((J.v. Dachia din drepta o ţin Ro­ manii care mălurosă se chămă. 321. Ritor, «Ţiţeron ascultase în «Gre­ ţia» pe retort şi filosofi. 87. Cicero retoricul a vorbit pentru Flaccus. II i [776] 776 INDICE GENERAL I �; 121. Pentru Sarniţie se p6te dice cuvintul purtat intre retorI: Ex partibus aliquid, ex tota nihil.134. Voroava retorilor ce- face. '176. Rodana salt Rodun, loc unde Tătarii sunt opriţi de Palatinul Belii. Este la hotarele Ardeluluî şi Ţărel Un­ gureşti. 449. Aci tătariI înving şi intră în Ungaria. 450. Se maî nu­ mesce Rudivani ţinut al Moldove­ nilor în Ardâl. 473. Hodoplf, munţi. 64. Se chemă acum Capulii Derbent. Până aci se În­ tindea Thrachia. 242. Pe lângă iei era Constantie. 419. Rodosteult sunt prăpădiţi de Tătari. 432. Rodostul. Până aci gonesc Vlahii pe Romei. 415. Turcii îl numesc Tec­ chirdagă. 415. Aci bate Ioan Alexie pe Theodor Vrarna. 432. Pe locui­ tori ii prăpădeşte Alexie. 432. Rodosul, posesie insulară a Ellinilor. 90. Cavaleri! de aci, vin în ajutorul lui Bela IV. 451, 458, 473. Crucîaţiî de aci, sunt luaţi de Simion drept Romanii de la Râm. 452. Cavaleriî de aci vin în ajutor luI Bela IV în contra ducelui de Austria. 473. Rollas domnul Schithilor în timpul lui Theodosie cel tînăr, scrie 80- crat şi Theodorit, vine contra îm­ părăţiii şi se apropie până în Thra­ chia, însă el este trăsnit şi oştenii sei sunt seceraţi de ciumă. 278. Roma noaă, s'a mai numit Ţarigra­ dul. 241. Roma, dice Cantemir n'a vădut nici înainte de «Ţiţeron», nici in urma lui un orator mai bun 6, 10. In ea adi greu se p6te deosebi Ro­ manul de barbar. 11. Ea e de 753 ani înainte de Hrs. 13. Ea a năs- cut şi crescut pe Romano-Moldo­ Vlachiî. 15. Locuitorii Dachiei de 'acum sunt «adeveraţl Romani, de Roma cetăţeni>. 51. Cicero, întor­ ·cendu-se la Roma, ţine oraţie EI- _ Iineşcă inaintea lui Appolonie Mi­ Ion .. 87. 'Cetate fondată după Alba Longa, 96: Fondată cu 750 ani a' Hs.,' cu 42 după distrugerea Troa­ deI şi pe timpul lui Ioatharn din Iudea. 199. In ea s'a mutat scaunul dinAlba Longa. 99. Numele seu vine de la Rorhulus, 99. S'a numit im­ părătesa cetăţilor. 104. Primeşte îp triumf pe 'I'raian şi îi ridică o columnă. 105, 156. Din ea Traian ia colonii pe cari Traian îi tri­ mite în Dachia. 111, 153, 190. AicI trimite Ovidiu de la Tomos, scrie­ rile sale, către Flaccus Greţin. 122. 177. Triumful lui Fulvie în Roma. 121. Când a stat Traian la împă­ răţia Romei. 123. La 48 a. Chr se face Cesar dictator. 163. Neron a dat Ioc- Romei. 164. Ce spun scri­ itorii Greci despre mutarea scau­ nului împărăţiei de la Roma la Constantinopol. 174. Ce fac Dacii după ce Taian se înt6rce la Roma in urma celui d'al doilea resboiii. 187. Int6rcerea În triumf a lui Tra­ ian, la Roma. 189. Traian intorcen­ du-se la Roma, lasă În Dachia o sâmă de 6ste. 190, 192. Armenii eraii supuşi RomeI. 190. Traian m6re in Syria pe când voia să se int6rcă la Roma. 191, 195. După Nerva vine Traian, Împărat al Ro­ mei. 193. In Roma Traian a făcut minunate clădirf, şi monumente, in carele «stâlpul, carile iaste şi a­ cum în Homa».194. Aci au fost a­ duse 6sele lui Gordian. 207. Zidu- " i - -- ... r :: a-�- am [777] INDICE GENERAL 777 riie ieI sunt lărgite de A vrelian. 219. In ea intră în triumf A vrelian, ducând prinsă pe Zenovia, îrnpă­ rătăsa. 220, 221. A vrelian pleeă de aci la 275 împotriva Perşilor. 225. Aci face triumf Diocleţian şi Maxi­ miian, pentru victoriile lor. 232. Asupra iei vine Galerie cu oste, ca să răsbune pe Sever. 233. De aci, Constantin cel 111 are, mută scaunul la Ţarigrad sau Roma nouă. 241. Constantin marele, s'ar fi botezat pe când era scaunul aci, de către Selevestru, papă, dice Zonaras. 247. Şi din ea vin representanţi la si­ nodul de la Sardica. 250. Alexie, după Stilihon, voevodul lui Hono­ rie, merge până Ia Roma. 266. Ala­ ric, Domnul Gotthilor, ia Roma. 272, 276. Honoria, sora lui Valen­ tinian, fiind gonită, îndemna pc Attila să ia publica împărăţiii Ro­ mei. 282. Valentinian chemă pe Aetie, din GalJia Ia Roma, spre a se con sfătui în vederea resboiuluî eu Hunil. 284. VandaIiI pun mâna Ia jumătatea secolului al V-lea pe Cartaghine, vestita cetate pro­ tivnică Romel. 287. La 456, Leon. îl1lpera�ul răsăritului, trluiite pe' lUarioran; Împărat Ia Homa. 2DO. La 472, de şi Anthimie se închisese în Homa, fu prins şi omorât, 292· Odoaţer fuge de Ia Roma la Ha� vena. 294. De la numele ei die Slo­ venii Românilor «Rimlene . 303· La anul 550, Gotila, domnul Got­ thilor, o ia. 316. Papa Leon încoro­ neză pe Carolus, ce s'a numit "l\la­ rele, Avgust şi împărat Romii . 349. Roman, Domnul Haliclului in­ demnat de Papa Romei, vine în po­ triva vlahilor. 418. I Roman, 530. Vine împărat în locul tatălui seu Constantin Porfiroghe­ nit. 368. In vremea lUI more Si­ mion Craiul. 368. Sub el a fost hatman Nichifor Foca care a luat Critul 36tl. Feciorul lUI era Vasile. 370, 37.1,. Că sub împărăţia lui aii venit Ruşii contra Bulgarilor, zice Chedrinos. 372. Constantin, împă­ rat la 1026, era fiul lui. 378. Roman domnul HaliciuluI, se soolă asupra Vlahilor, îndemnat de Papa de Ia Roma. 41D. Avea răsb6ie cu Ruric domnul Chiovului şi Roman prăpădeşte pe Tătari! veniţi în a­ jutorul lui Ruric. 419. Roman hatman al Ruşilor merge cu hatmanul Boris contra Bulgarilor. 36D. Roman oraş fondat de Romanii lui Traian şi se n umia Forum Roma­ norum. 471. Roman ,\r;.\"hir vine ca împărat după niortea lUI Constantin fratele lui Vasile la anul 1032.378. M6re otră­ vit la anul 1034. 379. Roman Dlogheuis. Traiul Românilor de la Conpta-ntin Ducas până la • {R�man} Dioghenes, 383. A fost luat de. b.ărbat' şi'Împărtttlde Evdochia. 384} In răsboiul contra sultanului Hasap cade rol>. 386. I-a dat dru­ Jnul cu niare cinste şi mai târziu m6re. il8G. Roman Leeapln, 311, socrul lui Con­ stantin, sc6te pe împărătesa Zoi din palat şi ia el grija lui Constan­ tin fiul lUI Leon. La anul 919 se face A vgust şi pre fiul seu Hris­ tofor îl ridică la aceeaşi cinste, el se incuscreză cu Petăr Domnul Bul­ garilor. EI iasă contra Ruşilor cari veniseră cu Jugor ca să inconj6re I r ,i ,. II l' r: II li ·1 III li :" i I )] [778] 778 INDICE GENERAL 1. 1. 1. ! il :111, " Iii' :1 .1 }, i"1 I ! t ' " JI-! 1, " I l' 1 ' ,fi I ,j ·f I II 1.' I �u Ţarigradul şi îi împrăştie. Iară Le­ topiseţele Ruseşti spun, că el a trimes solI ca să ceră pace şi că a plătit mai mult de cât Leon şi fratele seu Alexandru. Pe el Con­ stantin îl sc6te din cinste împe­ rătescă şi'I călugăreşte. Fiul lui, Theofilact este Patriarh al Ţarigra­ dulul, el a împărăţit 26 de anî. 356, 357, 358. Roman Yo', cari urmau pe Julia, nep6ta lUI Avgust Che­ sar.» 117. Ronumif. Traian dă înapoI Romani­ lor averile luate, de la el, prin «ja­ curf» de «Dechsbal-. 9. A<;li cu greu va nemeri cine-va ca «pre cel mai hiriş Roman, din VarvarI să'I potă alege. 11. Se vorbesce despre «frumseţla şi bivşugul ţă­ râlor Romanilor . 11. Scriitorii Grc­ cilor şi Latinilor mărturisesc că sînt aceşti Romani, strănepoţi El­ linilor şi că din Troada s'ar trage. 13. Pentru cei , 162, 218. Păreri diferite despre origina lor. 110, 111,113. Povestea cu Flac. 134. Ce spune Bonfin. 125. Cel carî tă­ găduesc origina Românilor din Ro­ mani. 127, 128. Spusele lui Sar- până la Mihail. 348, 350, 351. Sub protecţia lor cer să fie Sîrbil, 555. Despre cel din Dachia scriitorlî po­ porelor vecine scriu, pe când isto­ ricii nu pomenesc. 359. Asupra îm­ părăţieî lor năvălesc barbarii. 360. în împărăţia lor năvălesc barbarii. 360. N'au contenit de a locui Dachia .• 361. Tot un neam cu cei din Ita­ lia. 361. Traiul lor în Dachia a fost necurmat. 362, 363. Că s'au ames- l' tecat el în neamurile Pecinighilor şi istoricii greceşti şi ruseştî spun. 364. Ca funda tor al împărăţiei lor I cel de intâl a fost Remus. 366. . Romanii in Volohia de la Roman t cel tânăr, până la Vasilie. 368. Ca­ lochir cere ajutorul Ruşilor ca să se facă împăratul Romanilor. 369. Ascold şi Dir a venit contra lor. 372. Oştile lor au bătut pe Bulgar). 374. De pe timpul lui Vasile Bul­ garocton iau numele de Vlah'i. 376. Pazinaziî le-au fost soţî după ce s'au creştinat. 381. DIugoş spune c'aii trăit prin Moldova. 384. Ro­ manii în Dachia în secolul al XI-a. 386. Au trăit unde sunt şi azi. 3!J2. Ca români ar fi urmaşii lor aduşI de Laslăul din temniţile RâmuluI, spun cronicile ungureşcI. 393. Din ieI spune Bonfin că sânt născuţi Vlahf I. 399. Din ei sânt născuţI Ro­ mănil, spune Ronfin. 423. înainte de luarea Ţarigradului de Latini de la RomanI. 441. Ei n'au descă­ lecat Maramorăşul. 446. Romanii de la Râm. 452, 458 Romanii după prada lUI Batie. 459, 461. Drept RomanI ia Sirmon pe Caveleriî de la Rodos. De la descălecarea lor n'au eşit din hotarele Dachieî. 463. Din el se trag Românii. 464. Ro- [783] INDICE GENERAL 783 niţie. 129, 131, 133. Despre cel cari spun că Românii nu's nicl de la Traian, nicî de la Flac. 135. Po­ vestea despre cel trimişi lUI Las­ lău de împăratul Râmuluî. 144. De la Râm, Bonfin nu spune nimic de iei. 145. Vopiscus, J ornandis, Suida, spun că nu s'ar fi trăgând din Romani. 150. A vrelian i-a scos din Dachia şi i-a pus în mijlocul lVIisiiI, spune Vopiscus. Sarniţie spu­ ne că el nu se trag din Romani, ci din Dachi şi că Românii vorbesc Slavoneşte. 151, 152. Au avut de strămoşi pe Romani. 153. Zonaras spune că sub stăpânirea lor a ră­ mas Dachia de la m6rtea lUI De­ cheval. 156. Celor cari locuesc în Greţia li se zice Coţovlachl. 157. Leunclavie spune că Nemţii îi chiamă Valachî. Orihovicî spune că el s'ar trage din Hatmanul Flac. Sarniţie nu primesce ca să fiă Ro­ manl. 159. Stăpânirea Românilor asupra Misiei şi. Dachiei. 160. Os­ tea Românilor de sub Marco Av­ relie. 201, 202. Pe amendouă ma­ lurile Dunărei sint RomânI. 217. Sarniţie a fost înpotrivnic Rornâ­ nilor. 220, 240. Sarniţie despre Ro- . mânî. !!4j). Dachia, Între provinci­ ile lor. 252. Sunt unii scriitori cari voesc a arăta că el nu se trag din RomanI şi aduc 2 argumente: 1-j�, că A vrelian a scos din Dachia pe Romani şi i-a mutat in Misia; 2-lea că venind Gotthii trebue să fi go­ nit pe Romanii din Dachia. 260. Numele lor. 304. Ast-fel se numesc Muntenii, după numele Romanilor. 307. In locul numeluî de Român, sciitoril' Domnilor, pun numele dat de GrecI. 307. EI au fost stăpâni- toriI Slovenilor rămaşi aci. 325. Răz­ b6ele lor cu împăraţii greceşcl'. 351, 376. Limba lor alt amestecat'o Pecinighil in a lor, au fost trăitori totdeauna in locurile acestea. 363, 364. Ei Împreună cu bastarniî şi inovezii fondează mal multe ce­ tăţf. 365. Au stătut în Dachia. 366, 368. EI n'au cumpărat condeele scriitorilor să scrie despre locu­ inţia lor in Dachia. 367. Stefan cra­ iul ar fi fost d'Intre RomânI. 375. Că şi-au făcut «Ieosăbită Dispotie, înţelegem din tabla lui Vasile Bul­ garocton. 377. S'au deslipit de tru­ pul împărăţlel, spune Nichita Ilonia­ tis.377. O parte din ei trec în Misia când vin Hunii asupra 101'.383 Unii istoricI Interesaţt dic că el să fie de ieri, alaltăeri în părţile acelea. 385. Dlugoş zice de locurile acestea au fost locuite de români. 389. Ni­ chita Honiatis va vorbi de res­ b6ele lor cu răsăritul. 390, 393. Nu­ mele lor s'a schimbat după timpul lUI Anastasie. 396. EI au avut res­ Mie cu Isachie Anghel. 396. Vlahii din Thessalia sînt tot Români. 397. Cu iel sânt ' tot" un neam Vlahii .' ! • din' GI eţ\;t. 398. NUlpele lor Începe 1 s� po'me�i de' p� vremea lui Isachie Anghel, la istoricii greci, .zice Sarniţie. 399. Istoricii despre nămul Românilor. 401. Răzb6ele Românilor cu Isachie Anghel. 402. Obiceiii al Românilor, în răzb6e. 405. Despre Ioan, domn al Româ­ nilor. 412, 417. Numele lor e ames­ tecat de unii Istoricî, cu al Bul­ garilor. 419. Stăpânitor al lor, re­ mâne Ioan Alexie. 420. La domnul lor, Ioan, fug Grecii goniţi de Bal­ duin şi ieI sânt născuţi din Ro- I I I I I 1. 1. [784] 784 INDICE GENERAL manî, zice Bonfin. 423. Ioan dom­ nul lor, trece în 'I'hrachia, cu el se unesc Machedoni'i şi Thrachiî şi bat pe latinl. 424. Cu ostea lor Grecii stau fără frică în cetăţi. 425. Stau împrejurul Udriîulul, se ascund în nişte locuri delur6se, şi bat pe LatinI 425, 426, 427. Ioan. Domnul Românilor ia Serras. 428. Înconj6ră Thessalonicul pe care îl iau şi îl prădează. 429. înconj6ră tabăra Românilor la Udriîu, şi nu lasă să vină hrană. 430. Impreuna cu Tătarii devastează 'I'hrachia, 431, 432. Românii până la năvala lui Batie. 435. Ei au eşit de la Râm mai nainte de Vladislav cel min­ cinos, merg în ajutorul Polovţilor, cari împreună cu Pecinighii, ames­ tecă Iim ba cu a Românilor. 444. Iau protecţia lui Andreas. 445. Ro­ mânii şi Batie. 447. Lupta lor cu Tătariî, e minciună. 452 Laslăîi şi Românii. 449, 454, 459. Românii în Ardel. 461. Printre el s'au aşe­ zat Saxonii în Ardel 463. Românii şI venirea Varvarilor. 464. Bonfin despre Români. 46!. Marin despre el . .J65. Cu SăcuiI au oprit pe Tătari de a intra în Ardâl. 465. Românii de dinc6ce şi el mergând la munţi aii oprit pe Tătari. 465. Nu se scie ce domn aveati, p6te Ioniţă Asan. 465. Att venit dinc6ce de Dunăre, goniţi fiind de Latini. 466. Şi după 16 ani de la trecerea lor vine Batie. 466. O parte din el chiar pe vremea invasiei lui Batic, tot a rămas prin cetăţile de pe lângă Dunăre. 467. Erau Români în ţara Muntenia. scă şi mal înainte de descălecare. 467. Scaunullor era Ia Cetatea albă 46\1. O parte şi mal înainte şi după Batie aii remas tot in ţară. 47Cl. La istorici 471. Oraşele lor. - .477. Românii sunt opriţi de Bela IY, însă unii din ieî se întorc . cu domnii lor in Moldova şi ţara Muntenescă. 473. Românii în sfa­ tul-" de. obşte erau cu Saşil şi Ungurif. ·473. Unele ţinuturi din Arqel erau ale Românilor. 473. In ţinuturile Românilor din Moldova • In Transilvania este Rudivani Rodna cu capitala Vestendorf. AI doilea ţinut Tordia, al III-lea Co­ chelvar şi al IV-lea Totrus. 473, 474. Şi cel din Muntenia au a­ vut cetăţI în Transilvania. 474. Multe ţinuturi din Ardăl aii fost 'ţinute de ieI împreu nă cu Un­ gurii şi cu Saşii moşneni în tim­ pul invasieI lui Batie. 47J. După retragerea Tătarilor se întorc în Muntenia şi Moldova. 475. Craiul Sârbesc ea pe fata domnuluI Ro­ mânilor. 479. In ţara lor, la 28 anl după Batie. a fost un domn cu domnie aşedată. Nu se ştie cina a fost socrul lui Milutin, 4H2. Dom­ nii de al lor, remân în cetăţile după marginea Dunării, după ple­ carea lui Batie. 482. Domnul lor care a dat pe fata sa craiului sâr­ besc, a fost pe la 127-l, spune Gri­ goras. 483. Romano-Duehlf staii 11niştiţi în Da­ chia în timpul lui Gordian. 207. Rornăueseă. Hronicul scos pe limba românescă. 1. Se vor arata cele românesci. 9. Hotarele «impărăţiei româneşti». 14. Poporul romă­ nesc.» 14. Chemarea slujitorilor ro­ mâneşti din Dachia. 15. Ce spune Striikovskie. 18. Apărarea române­ scă, 19. Irnpărăţia româncscă na- « [785] il II 785 nilor. 355. S'au dat după obiceiu­ rile lor, Pazinazii. 384. De la iei au cerut şi le-au dat-o Pazinachiî după ce au fost bătuţI în Thrachia. �91. Asaneştil faţă de Romei. 400. Cu iei nu mal voeşte să stea Sf. Di­ mitrie, spun Petăr şi Asan. 401. In iei îndemnă Petăr şi Asan să nă, vălescă Bulgarii şi Vlahiî. 401. Ce­ tăţile lor le devastâză VlahiL 402. Ei bat pe Vlahî, 402. Lor voeşte să le facă mar: răutăţl , Petăr şi Asan. 403. Inaintea călărimiî lor� ies Vlahil, 405. Sunt prădaţi de Vlahî la 1191. 408. Cu iei aveau lupte dese Viahil. 409. Sunt bătuţi reu de Vlahi. 411. Petru desbrăca şi prăda Romeii ca şi fratele seu Asan. 413. Hris le face mari reu­ tăţi. 414. De iei râd Vlahiî dând drumul la buţi g6le din vîrful mun­ telul. 416. Ioan Alexie a poruncit să se scob6re la câmp 6meni de ai sel eu câţi-va robi RomeI. 418. Pentru iei se pun Ruşii şi Roman domnul Halicîului. 419 Din mânile lor, Ioan Alexie luase cu Vicleşug Misia, spun Latinii. 424. Pe iei îi bjruiseră ,Turcii: 433. Cu iei vrând r să 'Se faqii prietin Craiul Sârbesc, pere peEvdochia,' �bra lUI Andro­ riie, 4.79 .• Rpmfea, ar. fi cuvînt Gotic. 178. Romulus. De ia J el vin Romaniî. 13 85. Stăpânirea luî Eneas până la el. 96. Fiul ReeI, făcut cu Mars. E frate al lui Remus. Amăndoi sunt lepădaţi într'o pădure. 97,98. Cres­ cut de Favtus, care îl duce la Nu­ mitor, şi e recunoscut nepot. Pe locul unde a fost găsit ridică îm­ preună cu Remus, o cetate, Roma, după cum spune Justin. 99. INDICE GENERAL �-----�--_. -�f 1 ! ! II i , I 'I biruit pe 'I'urci. 21. Despre nemul românesc. 25,107, 109,110,133, 134, 192, 195. Despre viâţa Împăraţilor. româneşti. 51 Hronicul ţerel Ro­ mâneşti..57. Răsboele lui Avgust şi a altor «împăraţi româneşti." 77. Limba nostră părintescă «din Ro­ mânâscă saii lătinescă iaste.» 104. Numele românesc. 105. Vitejie 1'0- mânâscă. lOii. Oştile româneşti. 124, 128, 166. Moşia românâscă. 127. Nă­ rod românesc. 130. Coloniile rornâ­ nescî aşedate de Traian în Dachia. 150._Provinţii românesc). 151,251, 258. Limba românescă. 152, 180, 221, 304, 363, 364,367, 444. Ţară 1'0- mânescă, 159, 181,217,257,305,321, 337, 338, 461. Diregătorie române­ scă. 191. Lucrurile românescî. 193. Lăcuitorî rornâneştî. 215. Sarniţie este împotrivnic nemului romanesc. 240. «Aetie» cu oştile românesci. 288. 6stea românescă la 314. 312. Stăpânirea românesoă. 318. Cetă­ ţile, de pe lângă Dachia, sunt în­ tărite cu aste rornânescă de Jus­ tinian. 323. Sclavonii şi ostea 1'0- mânâscă. 325. oştile românesc! din Misia şi Thrachia. 330. Ce spun istoricii românescf. 361. Cuvîntul aşteptat .de scriitorul roriiân. 365. Nemul romanesc. 366, 396, 470. Ivan­ co roman. 411. Domni românescî. 417, 424, 426, 479, 480, 481,482. Ru­ divania se chema, mai denainte, Hodna. 4i3. Romăntl de peste Dunăre aii avut de strămoşi pe Romani. 153. Romănt vlnetlet se numesc rămăşiţele din România a Pecinighilor VeneQ.1. 365. Romet Nemurile Schyticesci veQ.end oştile Homeilor s'au supus Roma- 60 l , � [786] 786 lND1CE GENEltAt 1,i I ,li ' " '1 J' ��, . II I I , RossieştL Dimitrie Cantemir era şi «a I svinteî Rossieştiî îrn părăţiî Knfaz.» 1, 49. 1- . Roşia iUm·l'. Acoperă pe Faraon. 170. E trecută de Traian. 199, 194,195. 1. O comparaţie. 349. RoşB, cetate ţinută de Românii din r Muntenesca ţară in Transilvania a căror locuitori s'aii numit ceta r Roşii. 174. 1" Roxolau o parte din Sicull au ajuns până aci. 289. Rra numesc Gheografii Elliueştî, tă­ tărimea de peste Volga, 447. Rubrie Hatman a bătut pe Sarrnaţi. 165. Rudiranl sau Rodna ţinut al Moldo­ venilor în Ardâl. 473. Rufiu, scriitor, spune că Gotthii pră­ dează Thrachia, Misia, Dachia şi Pannonia 257. Rufln Patriarhul, tatăl lui Ioan Con­ sulul. 315 . Rutus prind pe Pilipio şi îi scote o­ chiI. 343. Rnghlî vin Ia Sicam bria, chemaţi de AttiIa. 287. Rurie din seminţia lUI Prus a fost chemat de NovogrodenI să le fie domn, dar el era stăpân peste totă Rusia, 372. După mortea lui ră­ mâne Igor. 372, După ce a venit el Ia împărăţie toţI Slavenil s'au numit Ruşî. 373, El avea lupte cu Roman Domnul Haliciuluî, care îl învinge şi prăpădeşte pe Tătaril veniţI în ajutorul lUI Ruric. 419. Rus8e. Basmele spuse de un Sirbar, luate de un Husac, şi de aci de Simion MăzacuI. 45tî. . Rusască. Istoricii RusescI apără pe Romano-j\foldo-Vlahii, 24. Pădurea HerţiniI «începe de la obârşiile Do- - -- .. to:'_ nuluî şi curmând ţara rusescă. intră în ţara leşască, şi în Gher­ . 'maniIa· şi trece până la munţii 1- .taliiî.» 76, Sarniţie despre raportul �d'intre Iim ba sarrnatică (prin care înţelege pe cea slovenescă sau ru­ sescă)� 1'H0. Povestea despre Las­ lău găsită într'un hronic rusesc. 14S. Tătarii Crâmului presară multe ţerI cu robi leşeşcI şi ruseşcf. 175. «Petăr Alexievici Marele Impărat rusesc» bate pe LeşI. 176. Despre nemul rusesc şi alte nârnurI slo­ venescL 178. Numele vechiii al Ro­ 'manilor în Iimbaslovenescă, după 'spusa letopiseţului rusesc. 303,308. Letopiseţele rusescî, şi despre Ihor. "357. Despre începutul împărăţiet rusesci. şi despre Vladimir, dom­ nul rusesc. 359. Letopiseţele ru­ seşci despre Pecenegî. 362, 364. Limba Pecenegilor era din cea ru­ sescă, din cea leşescă şi din cea moldovenesoă. 363. Letopiseţele ru­ sescI despre riizb6ele Ruşilor cu împăraţii GreceşcI. 370, Inceputul împărăţiei ruseşci. 371. Trecerea la Creştinism a norodului rusesc, 373, la istoricii ruseşci. 374. Isto­ ricii ruseşcî despre Pecenegi. 37�. Hronicul rusesc şi Stepena, despre Vladimir. 380. Impăratul Conrad trece prin ţara rusescă. 390. Co­ manii locuiau prin Pocuţia rusescă, 407, Derbend e cetate care mărgi­ nesce împerăţia rusescă cu cea persescă. 438. Ladislav adaogă sub stăpânirea sa şi Bulgaria şi o parte din ţara rusescă, care era sub crăiia leşescă. 444. 6rdele tătărescl de lângă Volga, se numesc pe ru­ seşce «zolotaia Orda.» 447. Tătarii trec prin ţara rusescă în spre Un- F [787] r !' UmICE GE�EnAL ---------------------- - - 781 I garia. 450. Nernul rusesc, după ce s'au luminat cu credinţa Ortodoxiei a voit a şoi cele întâmplate mai 'nainte în împărăţia Grecilor şi în crăiîa Bulgarilor, de aci hronicul rusesc povesteşce istoria împăra­ ţilor greceşci şi a crailor bulgă­ reşci. 454. Hronicele ruseşci des­ pre Laslău, 455. Russetilor, familie străină primită în sînul Romano-Moldo-Vlahilor. 25. Rusia. Cu argumentele luI Sarniţie sc6te şi pe RomânI şi pe Unguri şi pe Turci la Rusie. 131. Ruric era stăpîn peste t6tă. 372. In.,. cu­ rînd tot poporul din ea s'a creşti­ nat. 373, 374. Vladimir biruit pe mare fuge cu greu în Rusia. 380, 381. Rusia ALbă �i Xeagră, parte din Tă­ tărimea europeană, 61, 67, mal îna­ inte se numeau Cumania albă şi năgră. 281. Rusoeastrou, cetate zidită de PazinazI i in 'I'hrachia. 381. Cetate a Ruşilor, luată de Ioan Alexie. 431. RuşH. Contra lor vin Turcii. 20. EI cu CăzaciI tot o limbă au .71. Nu­ meaii Italieni pe locuitorii din Da­ chia, aduşi de Romanii. 131-. Bon­ fin zice că' împreună cu Amaxovii şi Comanii năvălesc în Ungaria şi I sunt bătuţi de Ladislav. 149. Ruşii alt năvălit in Evropa de peste pu- .. stille Volgăi. 174. Au avut răsboie cu Leşiî, 175. Turcii şi Ruşii. 224. Ei se numeau înainte Amaxovfi. 282. EI sânt Slovânî. 304. Ei nu­ mesc pe Moldoveni, tot Volohî, 305. Ei şi numele Moldovenilor. 306. Hronicul Moldovenesc pome­ neşte de nişte RuşI ce ar fi locuit la Suceava şi Bae înainte de ve- nirea lui Dragoş Vod de la Ardel, cari Ruşii nu pot fi alţii de cât o rămăşiţă din Slovenii cari au trăit în Volohia şi în urmă au fost go­ niţf, 325. Ei erau Schytii, spune Zo­ nara că năvălesc asupra Ţarigra­ dului, iaii o mulţime de robl, şi de la ei începe să se deprindă în lege creştinescă şi apoI sub Vla­ dimir se creştineză cu toţii. 353. Olga împărăteasa lor. 357. Năvălesc asupra împărăţiei de re sărit. 360. Vecinii de peste Nipru al români­ lor. 362. Numesc pe Pecinighii, Po­ Iovţi . 362. Limba' lor amestecată cu a Leşilor şi a Românilor for­ mâză limba Polovţilor. 363. Pe la 968 Let, năvălesc mal des' peste Du­ năre. 369. Domnul lor merge asu­ pra Bulgarilor. 369. Le plac locu­ rile din Thrachia şi voesc să re­ mână acolo. 370. Impăratul vine cu armată asupra lor învinşî şi scoşi din Thrachia, 370, de el voesce împăratul să scape pe bulgar). 370. I-a scos din Bulgaria. 370. In isto­ ricii ruşI în t6te răsboele lor ei au , învins, zic. Ş7fY. Nu numaI lor era . cunbscută IJlărhnia Novogradii dar şi streinilor. 371. 13e �oMră asupra Gfecilor Ia 860. 372. Ruşii Kiovenl, 374;D�u.;n,ul� lor.Svetoslav. i-a tăiat capul, Cur; domnul Pecinighilor. 378. Când au avut de şef pe Vla­ dimir, nepotul lui Vladimir marele, au fost bătuţi pe mare de ţarigră­ deni. 380. Vişat cu Ruşii cel orbiţI s'au intors înapoi. 381. De la ei a luat oşti Boleslav într'ajutor con­ tra lui Viţeslaus. 385. Se sc6lă asu­ pra Vlahilor. 418. Rusocastron era cetatea lor. 431. Impărăţia lor se despărţia de a Perşilor prin 1\1. j! i i i J [788] 788 INDICE GENl!RAL s. .. lui ViteJie, din care causă s'a oruo­ rât singur. 165. Sambuţic (geograf), spune că Buda a fost slobozia a celor vechi Dachii. G6. Mărturiseşte despre goni rea Dachilor în fundul Ungariel. 83. Vorbeşte despre numirea de Ga­ liţia, dată Vlahiei mari. 446. Samoghetia, parte, din Sarmaţia evro­ pască. 61. Samoll, craiul bulgarilor a fost gonit din Thessalia de Vasile. 375. Samllsoll. Unii lungesc pe Gothi până la el. 77. "Când era Sampson, giu, deţi la Iudia , Ellinii numiaii Mv­ sia, cu acest nume. 135. Sunet Peterburg. Aci a scris Cante­ mir, l-Ironicul seu. 1 Sangfac Beg de la Turci, corespunde lui 65. DaH, spune Stravon, «sînt năroade a Schythiii asiaticî.» 74. Schythia e ţară însemnată. 75. «Drumul luI Ahilevs până la pustiile Schythiil .• 88. CetăţI făcute de imperaţiî Ro­ mani până în fundul Schythiiî. 155. Despre Schythia la Orbin Ragu­ zău. 178. Dechie m6re în Schythia. 209. In ea aşază Constantin Ma­ rele pe GotthiI supuşl. 245. Sub Valcns a fost prădată de Gotthi spune Chedrinos. 255. Partea iei de pe lângă M. Neagră, era în stăpânirea Romanilor. 255. Gotthii au venit şi s'au aşezat aci pe lângă 1\1. Neagră, 260, 269, aci locuiau Grutinghii. 271. Situaţia Schythloî. 272. Huni! năvălesc în apus despre Sehythia. 277. In ea se înt6rde Attila, după pacea cu Theodosie. 279, 283. Până în ea ajung Hunii. 283. N'ar fi adevărat că Attila s'ar fi întors în ea. 283. Hotărârea Schythiei faţă de ţara Leşească. 285. De la Italia, Attila vine spre Schythia. 289. Mare parte a iei, cu domnul Vitalian, se înt6rce la cre­ dinţa lUI Hristos. Numele iei se ,'" ''\ , . \ •• ii " �. "', :. .. pune în locul Dachiel. Ea era sub stăpânirea Hunilor şi nu a Roma­ nilor. 312. Numele iei reu se pune între Misia şi Thrachia 313. Sorilto­ rii au amestecat numele Dachiei cu ea. 313. Sub numele iei. cuprind locurile Dunărei spre Crivăţ. 313. In ea a zidit Iustinian cetăţi. 314, 323. Spre ea se întorc Ghepidii. 320. In marginile iei este cetatea Almirin. 323. In timpul lui Mav­ richie nu numai Dachia ci şi Schi­ thia era sub stăpânirea împărăţiet. 3�8. Era sub stăpânirea Roma­ nilor. 330. Cozariî sunt Bulgarii din Schithia pe lângă Don. 372. Sehythla �Iieă. In marginile ieI, care sânt în afara Crâmului. se aşază Dinzig cu o parte din oşti. 289. Schythieescă. Anton Bonfin despre limba Schithioescă. 281. lIrovaţiI, Sirbii şi alte nemurl Schitheşti, pe la 874, trimit soli de supunere la Romani. 355 Nernul Pecene­ ghilor ar fi schithicesc. 364. Sehythll, Sehythicl, Sarrnaticl se ru­ dese cu Slavonii saii LeşiL 12. Sunt din aceeaşi rădăcină cu Dachiî. 57. r Multe neJil1Uri răslăţindu-se din ei au . aooperlt mai totil faţa părnîn­ tu1ui. 58. Hotarele lor. 60, 61, 74. ,S'a luptat- cu EIliniI. 88. Năvălesc în Europa. 174. Cine este adevărat Schyth? 177. Aii năvălit până în Italia, spune Zonara. 20li. Sunt bă­ tuţi de RomanI. 210. Gotthi1 şi cu SchythiI aii pustiit Asia mică. 211. Pătruns in Misia şi sunt bătuţi de Clavdie, la apa Nistrului. 212. Zo­ nara despre Schyth1. 227. Se nu­ meau înainte locuitori de pe lângă balta Meotis. 261. Cu domnul lor Roilas vine contra lui Theodosie [794] 794 .. INDICE GENERAL I� , , " , I 1; 1', : � " 1 r i , � II i, ;;1 ' r : �I.I 'l' q Ij'.I. cel tânăr, scrie Socrat şi Theodo­ rit, se apropie de Thrachia însă sunt seceraţi de ciumă şi domnul lor este trăsnit. 278. Chemaţi de Attila, vin la Sicambria. 287. Huniî asupriseră multe nemuri de Schyţl. 287. Oştî de ale lor, ia Ion Consulul. 316. Ei se chemati Rusii, spune Zo­ nara. 353. Pecinighii sunt din nemul Schythilor regali. 364. Cu ieI pradă Svetoslav 'I'hrachia împreună cu alte popore, 370. Andronic după ,ce ii bate pe mulţf îl aşeză în Aro­ glina. 391. La ieI trec Vlahiî, M­ tu ţi de Romei. 402. Srllltltii Sarmatlet se rudesc eu Slo, venii sau LeşiI. 12. Selavenif. VeQi Sclavonl. Selavonla, în vechime Trivalia. 12. Se descalecă crăia el, dincolo de Du­ năre. 13. Se chema şi Pannonia. 273, 311. Ţara dintre Dunăre şi Tisa care se chema Panonia. 28�. Partea Panoniei despre Sirmion, se numesce Sclavonia. 311. Selavonif, împreună cu Gotthiî, Van­ dalif şi Unii, sunt părinţi a mari şi puternice împărăţii. 11. Ei au prădat ţările de peste Dunăre la anul 499 şi fundeză crăila Sclavo­ nilor. 12, 13. După Theodosie, pradă Pannonia şi alte provinciI. Ce po­ vestesc Letopiseţele lor. 17. I-a do­ molit Agarenul. 20. Năvălirea lor, o pune Ricţiolus la 548. 317. In contra lor era trimis voevodul Ghermanos care more şi ei pră­ deză Machedonia şi Gheţia. 317. In contra lor era trimis Ion Hatma­ nul, care îi goneşte de sub 'fari­ grad, până la Andrianopolis, unde sunt bătuţi. 317. Lor le dă Justi­ Ilian locurile de pe Hi.ngă Turnt]. 317, 318. Cuprind cetatea U1mitOIl. 1323. In. contra lor, Justinlan ridică cetăţl, 323. Coprind locurile Polo­ hÎ8i. 324. Uniî din iei s'au aşedat 'Pe apa Visliî şi s'au numit Polonf, EL·au venit spre hotarele împără­ ţiei dupi( eşirea Bulgarilor şi o parte sa fi trecut Dunărea în Misiia şi Tltrachia iar altă parte să fi rămas lI�. Valahia. Procopie spune că iei au coprins cetatea Ulmiton gonind pe Romaniî, care era zidită de Ju­ stinian, iar Romanii (cărora ei Va­ .lahf le dic) în urmă să îl fi gonit . �i el s'au aşezat la apa Visleî 32.J.. T6te răsboele lui Justiniau cu Sela- .. voniî sunt cu Sclavonii de peste Dunăre. 32!. Ei aii fost goniţi de pe marginile Dunării de către Ro­ manii carî trăiau în Valahia. 325. Theofil Samocatis spune că el erau sub stăpânirea Avarilor cu cari făceau corăbii pe apa Savei. 327· Theofilactos Samocatis spune că iei locuiau mai sus de Volohia. 329. In părţile lor ordonă Mavrichie lui Pe tăr să ierneze cu oştile. 331. Pe ieI îi îndemnă Hosroe ca să în­ conj6re Ţarigradul. 333. EI sunt luaţi cu Avarii, intră în Thrachia şi înconj6ră Ţarigradul. 333. Con­ stans merge contra lor. 335. Pe ei îi prădeză Justinian, după aceea făcând pace cu el, el Iorrneză o ar, mată din el cu bani însă, iei îl în­ şală. O parte din ei sunt ornorâţî de Jstinian. 338, 339. Se aşeză în i\lysia. 341. La a. 783 năvălesc în Thesalia şi Peloponis. 348. Carolus trimite pe fiul seu în contra lor. 352. Au resboe cu Vasile Mache­ don. 354. Năvălesc asupra împă­ răţie'i de RE'>sărit. 3GO. Sunt vecinii j .' t" _ 1 { Iii: '� ' .. . , , .T' ,:,.' ', . .� • f· *. I [795] �- INDICE GENERAL 795 II , I ,J: J. _ .' 1 , lOf '1 de peste Dunăre al Romanilor, 362. In timpul împărăţiel lUI Vasile fe­ ciorul lUI Roman, SlavoniI fac câte­ va năvăliri în Apus. 374. Selipuluf. In vârful acestui deal Vla­ dimir a zidit o biserică creştină care e jumătate în pământ şi are mulţl mesteacăni împrejur. 374, Seopla, Spre ea se înt6rce Marhion, care apoi fuge la Thessalonic. 428, Scotlea, crăie aşezată de către Saxoni. 12, !o\coţi'l în timpul lui Valentinian, pră­ deză Britania. !l04. Serlptnra. Ce spune istoria SvinteI Scripturi. 08. Şi Sf. Scriptura întă­ resce că în gura a doi sau a trei martori va sta tot cuvintul. lOl. Serfsăre. Pentru vechiă nemul Tătă­ răsc, carile în svânta Scris6re se chiamă Gog şi Magog. 07. Sec]leno. singur a scăpat dintre HunI din resbciul cu Ungurii. 148. Seeretarlă. Eneas Sylvius a fost se­ cretariii la cardinalul Dominic Ca­ pranic, apoi la cardinalul Albergoti, la papa Felix alo-a. 110. Proco­ pie Chesărenul a fost Secretar la Velisarie. 154. Minesthus, secreta­ rul lui Avrelian, viclenesce pe stă­ pânut .săii. 220, 226. Cnreus isto­ ricul a fost secretarul lui Maximi­ lian Chesariul. 468, 470. Secul. Au luptat împreună cuJ10- manii. 19. Inainte se numeau Si­ culiî. 282. Seghedlnul. Sin ghidon ar fi, după unii SeghedinuL 321. Selefehla cucerită de Traian. 194. E înt6rsăde Carus, imperiului Roman de la Perşi 23l. Seleucia, Ve<;l'i Selefchia. Selerestrn, papă. Zonaras spune că \ ,:-' ... .;'i el ar fi botezat pe Constantin Ma­ rele, la Roma. 247. Seltis un şef al Pazinazilor n'a vrut să se supue lUI Isachie Comneno. 382. SemeI mendax, semper mendax. 470, 471. Semendrâ, numesc unii Singhidonul. 32l. Senator. După victoria lui Claudie în contra Sciţilor, Senatul i-a scris: Claudie Auguste, tu ne eşti frate, tu părinte, priîatin, bun senator, stăpân, 213. Intriga făcută de Mi­ nesthus între Avrelian şi nişte se­ natori. 225, După m6rtea împăra­ tu lui, descoperindu-se adevărul, se­ natorilor le pare reii de acăstă perdere. 226. In 304, Diocletian şi Maximian desbracă porfira, pod6ba împărătescă în faţa senatorilor, lă­ sând ast-fel puterea. 233. In anul 797 Irina, muma lui Constantin, îndemnă pe senatori a sc6te ochii acestuia, ceea-ce şi fac ei. 349. In Hi07, senatorii ridică la împărăţia I răsăritului pe Isachie Comneno. 382. � Senatoreştt. Unii din Pazinachi alt în­ căput l� cinste de boerl Senato­ • • reştf, 3il4. I J'eIiatoria. Cantemir arată de ce a fost impiedicat în scrierea Hronicului I -cătră .oarile: acmu şi slujba sena- 'tor-iil numaf'iuşure adăogându-să.» 00. Senatul. Senatul Romanilor anumit pe Traian, «Dăţanul-. 82. Romul şi Remul şi Senatul au aşedat. 99. Traian întorcendu-se la Roma cu mare cinste l'a primit Senatul. 100. Sever biruind pe Parthî, Senatull'a numit, Parthic.» Sub August a fost un Flac cu porecla, Greţin, om de [796] -------------------------------------------- ( ar fi citit pe o piatră, aflată la ce­ tăţuia năruită la Galaţi, ce-I die - .Gherghina : «Sâver împăratul Râ­ mului.» 16:3. După el urmeză fiii sef . Qaracalla şi Getta. 205. Seraehenlf au avut împărăţia re sări­ tul0:. 11·1-." EI prădeză Asia la 475, scrie Chedrinos, 293. Au luat pilda pedepse! cu Ţ'epa, de la Slavi. 316. • Ei au coprins Ierusalimul. 335. El ţinuseră Înconjurat Ţarigradul 7 ani. Contra lor vine Constantin Po­ ganat care îi bate şi îi face tribu­ tarI. 3H7. EI cu ajutorul Sclavoni­ lor bate pe Justintan. 339. Ei cu­ prlnd cetatea Carthaghina, Leontie trimite oste contra lor, Însă este bătută. 3,10. EI au avut resboie cu Leon Isavrul. 343. Masalnias Dom­ nul lor. Amira Domnul lor. 3·!!. Ha­ run Domnul lor. a":2. Ei au avut resboie cu Nichifor, a02, el au avut resboie cu Mihail Balbul. 352. Va­ sile J\lachedon i-a bătut şi i-a Îm­ pins pe apa Evfratului. 354. Din Asia năvălesc asupra împărăţiei de răsărit. ;J60. Li s'a luat ostrovul Critul de Nichilor Foca. Multă bi­ ruinţă a purtat asupra lor, Roman. 3U9. Asupra lor vine Ion Cimischie la Damasc. 370. Au coprins Meso­ potamia. 378. Contra lor au venit cruciaţiî la 1099. 388. Contra lor in Ispania vine Henric al Daniel. 389. Contra lor În Siria vine Îm­ păratul Conrad. 389. De la ieI vo­ eşte să rescumpere Ierusalimul Frederic şi Conrad. 411. Seraseher. Alaiddin face pe Erdogril, Serascher. 440. Serascherul Peta pradă Silesia şi I3ohemia. 4,19. SerafimI. In vreme de odihnă (pre care de-o cel ce pre Heruvimi, şi INDICE GENERAL , 796 Senat.» 130. Senatul a ales pe Iuliu Cesar să fie Dictator veşnic. 163. Domiţian, ascundându-I paguba, scrise Senatului că este învinge­ tor. 166. Traian şi Senatul. 186. Senatul să nu mal aibă grijă a trimite aste în părţile Daciei. 190. Traian e numit «Parthie de Senat. 191. Senatul şi împăraţil, după martea lui Traian, a scotc oştile din Dacia n'aii putut, nici au cutezat. 195. Marco, impăratul, scrie către Senat lăudând pe cre­ ştini. 202. Senatul a numit pe Sep­ timiu Sever «Parthic, Aravic, şi A­ diavenie.» 20!. Senatul scrie lui Clavdiii. 212. Dându-se şcire Re­ natului despre martea lUI A vrelian, s'a trăgănat mult lucrul până la alegerea lui Clavdius Taţitus. 226. Senatul numesce pe Constantie, la 361, Sarmatic. 2J9. Arătarea moti­ velor către Senat, din partea lui Adrian, pentru-ce strică podul fă­ cut peste Dunăre de Traian. 280. La 491 Senatul ridică la împărăţie pe Anastasie. 296. Senatul cere, după anul 51fl, să se strângă un si­ nod ecumenic, care să judece eresia Evthyianilor. 313. La 610 Senatul Împărăţiei de răsărit ne mai pu­ tând suferi pe Foca, au chemat pe Iraclie. 331. Senatul trimite in izg­ nanie pe Martina, aa5. Senatul ehemă la împărăţie pe Mihail Cu­ ropalatis. 352. Seneca zice că Unde a biruit Roma­ nul acolo a şi trăit.» 14. E omorât de N eron, ce'r-a fost disci pul. 1.6,1. Septimiă Serer, Bate pe Parthî, Arapi şi Adiaveniţi. 118, 20J. Bonfin spune că el a făcut cetatea Severinului. 158, 204, 205, 469. Nicolae Costin 1'1 './J , , , I 1. 1. ii il !i [797] moră cu vicleşug. Galerie vrea să-I răsbune, 233. Sever, împărat, se urcă în locul lui Maioran. La 465, mare Sever, şi scaunul stă văduv un an, 8 lunl. 291. Severtnenî. banul lor era supus crăieI ungureşcI. 489. Sererinul, cetate zidită ele Sever, la capătul din Dachia al podului luI Traian, spune Bonfin. 158, 188, 204. Munţii CarpaticI se Întind până la el. 286. Ar fi Turnul, zidit de Tra­ ian. 318. L'a luat Carolus de la Ba­ nul el. 468. Au fost români de la el până la mare pe Dunăre. 468, 469. Spre el s'au retras Românii dinaintea lui Batie. 468. Era câr­ muit de bani. 468. Fundat de Se­ ver Septimiii. 469. Românii au re­ mas, În timpul prădeî lui Batie, de la Cetatea Albă până la Seve­ rin. 470. Sfetonie, vorbeşte de luptele lUI Der­ leneu cu Domiţian. 79. Zicea că toţI înainte de a ajunge îrnpăraţl sunt buni, iar în urmă sunt rei. De 'I'it Vespaslan, zice contrariul. 165. Spune 1Jc'l Tit Vespasian când se în­ tâmpla: vre-o zi {�Icare să nu facă nicl un bine zicea că a perdut o zi şi • el zil numea bucuria omenescă, 165. Sfezese. Carlus, craiul sfezese aii fost biruit la Poltava. 176. Sfezil au avut resboie cu Leşiî. 175. AlI avut crai pe Carlus. 176. Sfînta SCril)tură e istoria cea mal ve­ che, 58, vorbeşte despre origina Romanilor. 1Ol. sr. Gheorghe. Tătari! trec pe lângă biserica Sf. GheOl;ghe şi merg în­ tins la Corlu. 415. Se. Iacob. Ve<;li Iacob. INDICE GENERAL Serafimi să odihneşte), scris'aii Cantemir, primul tom al Hroni­ culul seu. 52. Serbia ţeară sub stăpânirea Ţarigra­ dulul. 106. Ţara lor o cuprinde Nemţii până la Drava. 176. Era su­ pusă crăieî ungureşt'i. 469. Craî al ieI se intitulăză Andreas. 446. Se intituleză crai al el Bela al IV. 45:3. Serem cetate. Se numia in vechime Sirmium, 267. Nume turcesc al Sir­ miuluî. 273. Seremovasl numire dată de Turci ce­ tăţii Sirmium. 267, 273. Sereti nume rămas din Siretem, si­ retem, tălmăcit de Simion Călugă­ ru placem, placem», de unde vine numele SiretuluI. 137. Scrghldava ex-denumire de oraş la DaH. i3. Serghie. Serghidava este cum am dice : Dava lui Serghie. 7H. Serlea făcea parte din Schythia asia­ tică. 61. Scrmis, în Pannonia, unele s'a născut şi a fost oinorât Avrelie Probus, de către oşteni. 230. Sermo stăpânitorul Sirmului, nu voe­ şce să se supuie lUI Leon Sofos. 355. r' Sermitltzn" zice Sarniţie să fi fost scau­ nul Ostrogotthilor, Bonfin o nu­ meşte Ulpia 'I'raiana. 261. Serras. Aci făcea jafurI Hris.414.,Ce­ tate numită de Turei Siros, e lu­ ată de Ioan Alexie. 428. Auzind că e luată ele Ioan Alexir, Marhion fuge la Thessalonic. 428. Servia. Ve<;lI Serbia. F;eyastil. familie străină primită în sî­ nul Romano-Moldo-Vlahilor. 25. Seva�tiia, mama lui Macrin. 282. Sever. Asupra lUI, se scală Maxenţiie. După ce face pace, l\faxenţie îl 0- 797 �I , I j I I I l' i, [800] 800 JNDICE CENERAL --------------- ---- f l curl Erulilor. 319. E pe Dunăre şi unii îi zic Sernendre. 321. Cu il mile mai jos de el, e Octavum. 321. Sinkie în cuvântul pentru împărăţie scrie despre martea lui Athana­ ric. 265. Sinod. Eneas Sylvius «în săborul de la Bazilia fiind Referindar Canţi­ larîuluî, despre parte sinoduluI, mult au scris micşurând cinste şi putere Papii.» 115. Sinodul de la Nikea. 239. La 347 a fost sinodul de la Sardica. 250. Cererea de' în­ trunire de Sinod pentru judecarea Evtyhianul. 313. Constantin Pogo- . nat voesce să strîngă Sinod. 336. Despre sinodul de la Florenţa. 354. Slnopsls. Ce scrie Xifilin în Sinop­ sis. 79. Slnvesn, aici a murit Clavdie otrăvit. 16-!. Siracusa, cetate, aci este omorât Con­ stans. 335. Sirbae. Minciunile luate de Simeon după un Sirbac. 458. Sirbaseă, O parte din ţara sirb as că se cuprindea în Misit 68. Nemţii alt luat ţara ungurească şi ar fi adus camătă partea ţeref româ­ nesc! despre ţara ungurească până la Olt şi parte din ţara Serbescă. 176. N emul Elinesc pote fi socotit tot nemul bulgăresc, sîrbesc şi Sarmaţiile. 178. Craiul sîrbesc şi fata Domnului de Vlachia. 309, 478, 479, 480, 481, 483. La a. 1001 împă­ ratul Vasilie bate pe Sarnoil Dom­ nul Bulgarilor şi ia în stăpânire şi ţara sîrbască. 375. Ioan Domnul Zagorei era Domn sîrbăsc. 418 Istoricul sîrbăsc numesce pe Tă­ tari, păgânii BusurmanI. 457. Basna din istoria sîrbască despre Vla- dislav. 458. Craii sîrbeşci şi bul­ găreşci căuta să se amestece cu " alte f::imiliI mal cunoscute. 482. Slrbl». Vedl Serbia. . SirbiI au venit la 499 de la Volga, au trecut Dunărea şi au prădat pro­ y'incit1e'de acolo. 12, 13. După Theo­ -dosie, împreună cu «Unii, Bolgarii, Sclavonif şi Herulii prădeză Pa- • nnonia, Thrachia, Misia, Illyria, Ma- . chedonia- şi chiar «slăvita Greţie.» 17. Sunt dornoliţî de Turci. 20. Cel care îI'îngrozesce este «Suleirnan.» 22. Crăia Sirbilor. 106. Nemul Sir- " bilor. 170. All năvălit în Evropa de . • peste pustiile Volgăi. 174. Limba lor se derivă din cea Slovenescă. 30-!. Craiul lor iea pe fata Domnului Muntenesc, scrie Nichifor Grigoras. 309. Muntenii erau mai aprope de ei. 309. Sirbii sau Sorabii sunt bătuţi de către Ludovic. 354. Ei cer să fie primiţi sub protecţia Romanilor. 355. Vecinii de peste Dunăre al Ro­ mânilor. 362. Au prădat locurile de prin prejur de el ale împărăţiei de resărit. 380. Din neamul lor sunt şi Crovaţiî. 386. Un sîrb Nestor. 387. Honiatis ştie să-i deosibâscă de Misi, şi iei aveau crăiî înteme­ iate în Thrachia, 397. Cu iei se bate Isachie Anghel şi îl învinge. 40lJ. Ioan cu Vlahii sei se deosibesc de sîrbl. 412. Ali avut domn pe Ioan Domnul ZagoreI. 418, 419. EI au a­ vut o împărăţie deosebită de a Bul­ garilor şi Românilor. 419 Când au venit ca bar bal i aii trecut Dunărea. 464. O câtă de a lor ce se chema Ve­ nedi şi acum se numesc Venetini în Muntenia. 474. Simeon este întâiul lor stăpânitor, care iea titlul de despot. Milutin este craiul Sirbesc [801] ---- - --- INDICE GE�ERAL 801 I care cere pe Evdochia sora lui An dronic. 480. De puterea lor îi era frică lui Andronic. 481. Sirbimea. Andrias se întitulâză, între altele, craiii al Serbimef. 452. Isa­ chie Anghel trece cu ostea prin Sirbime la socru-seu Bela. 409. 8iretem. Laslăii când ajunse la Siret, strigă siretem, siretem, pe care că­ lugărul îl tălmăceşte: «placem, pla­ cem», de unde vine numele Sire­ tuluî. 137. Povestea cu «Seretem­ nu e adevărată. 459. Siretlul riu, a înghiţit mult sânge turcesc. 22. Despre Laslăii la Siret- 137, 459. Bonfin pune apa Time­ şului pentru Siret, 148, asemenea din o poveste a lui Bonfin numele apei Visla e schimbat cu Siretiul. 149. Unde dă el în Dunăre e ceta­ tea Gherghina. O despărţitură a lui se numesce şi gura Bârladulul. 248. La venirea lui Attila Românii trec peste apa Siretiu 2R6. Slrmium cetate, astădt se numesce Se­ rem, Turcii o numesc Seremovasi, I este aşezată peste Dunăre înfaţa Be­ ligradului; până la ea se întindeau GotthiL Este ooprtnsă între Sava şi 1" Dunăre. 267, 273,302. E în Panonia şi e luată de lrulgarî. 302, 311. P�rtea Pa­ noniel despre ea.e intorsă împărăţiei resărituluf, de către hatmanul Petza. Acâstă parte este Sclavonia 311. E luată de hatmanul Petza. 312. O stă­ pâniseră Ghepidii. 318. Locurile de pe lângă ea, le ţineau GhepidiL 318. De la ea în sus până la Singhedin a fost Ghepidia. 319. Solii Longo­ bardilor spun lui Justinian că a fost luată de Ghepidi. B20. Numai pe ea spun solii Ghepidilor că o ţin. 320. Pentru iea e pricină de răsboiii între Longobardi şi Ghe­ pidi. 320. A fost cuprinsă de Ha­ gan, voevodul Avarilor 327. Stăpâ­ nitorul iei este Sermo. 355. Slrvls împăratul Perşilor, vine la îm­ părăţie după mortea lui Hosroe. El face pace cu Iraclie. 334. Siros.numesc Turcii cetatea Serras.42 J. Slrte. De aci până la Chirine, Africa făcea parte din a 3-a divisiune a imperiului Roman. 242. Slavenlf. Ve<;li Slovenii. SlaviI pornindu-se spre Volohia trec Dunărea şi pradă reu, aducând pe­ deapsa tragerei în ţapă. 316. Slavonia era supusă crăiei ungureştî, 469. Slarollil sau Slovenlf, Veeji Slovenii. ŞlIah e numit de Leşi drumul cel bă­ tut al Sarmaţi1or. 240. Slibris. Despre un ore-care «Slibris Logofăt de luatul sămii.s 161. Sloveueştt, Românii au gonit nâmulfllo­ venesc pânăla apa Vistlei. 17. Scrii­ t)rii lor apără pe Romano-Moldo­ Vlahii. 24. Raportul între limba sarmatică (prin care se înţelege cea slovenâscă) şi limba română {după eyarniţie. 130. Numele şi ne­ mut' slov�nesc s'a, iwit intâiă pe li!mpul lui Anastasie 'împerat 132. Pe 'limba' slovenâscă -vâlhovnic­ v� sd q'ică'vrăjitor. 136,454. Basna lui' Simion e luată dintr'un hronic bulgăresc, cu limba slovenescă, 139. Sarniţie despre limba română în raport cu cea slovenesoă 152,240. Ce nume au avut Românii în limba bulgărescă care e una cu cea sI o­ venescă. B02, 303. Numele Roma­ nilor în hronicul slovenesc. 303. Numele Românilor şi limbele ce cunosc de mumă pe cea slovenescă. 5 t , . , , l' I I li, l' J [802] 802 INDICE GENERAt --------------------� -- ""-Ta 304. Ce povostescc hronicul slove­ nesc despre cuprinderea locurilor Poloniei. 324. Limba Polovţilor era ' amestecată din cea rusescă, leşescă şi moldovenescă, Salt precum Leşil cu al alte nemurI sloven eşti, astădî hiroş a Moldovenilor zic,Voloscaia. 363. Numele Românilor s'a schim­ bat în Volohi de când au venit ne­ mul sloveneso în spre Evropa.396. Slon'ni aceeaşi ca şi Leşiî, se rudesc cu Schithii SarmaticI; la 465 fac crăiîa Leşescă. 12. Eraii împreună cu Dachii, Ghethiî, Italii şi Grecii în Dachia, dice Sarniţie.132. Numele lor s'a ivit pe timpul lUI Anastasie I împăratul Romanilor cu 386 ani în urma aşedărif Românilor în Dachia. lH2. Au sfărâmat cetatea Ulmiton. 155. Dlugoş spune că ar fi coprins nemul Moldovenilor care s'ar trage din Coreniia Italilor, 159. Slovenii s'ati aşedat pe apa Vislii şi s'au I numit Polianii. 160. Calcă împără­ ţia Romanilor. 170. Despre Slovenî 177. Orbin Raguzăii socoteşte pe )'lachedoni, Sloveul. 178. IIronicul lor, numeşte pe Romani, Volohă, !;li că Romanii alt gonit pe Slovenii tie la Dunăre. �03. I'e Romanii din Italia îi numesc Rimlene. 303. Iei numesc părnântul Romanilor Vo­ lostelo cala Zernle. 303. Limba lor o mama limbei: Huşilor, Căzacilor, Li:'işilor, Bolgarilor, Boemilor. Sir­ hilor şi Bosnenilor. 30 l. Ei au în­ temeiat mari crăiI în Sarmaţia şi :\1isia, in Dalmaţia, Panonia, Illiria şi Bohemia. 304. Jus1.inian şi Slo­ veniI. 323. Descălecătura Sloveni­ lor. 374. Ei sunt goniţI de RomanI din Valahia, şi sunt confundaţi cu nişte Huşi de către bronicul Mol- 6 � .. dovenesc. Ei au fost sub stăpâni­ reă Românilor. 325. El erau în - 'I'rachia, sunt scoşi de aci de către Pl·i..SCUS şi ieî trec În Ghermania, spune Sabelicus. 327. Slovenii în­ demnaţî de Hagan intră în Thra­ chia. 328: Hosrois trimite 8011 la iel. 333. Ei cu voevodul lor Lehon goaesc pe Huni din locurile lor, • însă Hunii primesc ajutor de la Oârolus şi îi bat. 351. El sunt bă­ tuţI de către Lludovic, 354 Alt fost sub Varâghl, 372. Din nemul lor, " multe popore a supus Svetoslav . . 372. 'I'ote nemurile acestea au fost supuse de Ruric. 373. Alt făcut nil- � văIiri în Apus. 374. Au dat numele de Vlahi Romanilor. 376. Când au venit ca barbari alt trecut Dună­ rea. 464. SlIlolenil. Ţara lor (' supusă de Ioan Alexie. 418. Smnleneaseu ţară, este cuprinsă de Ion Alexie. 418. Smoruis, cetăţue mai înăuntru Dachiet, zidită contra năvălirllor'Varvarflor, spune Procopie. 155, 322. Sol)orlll. Theodoric scrie despre So­ borul de sub Constans la 34Î. 250. La anul 685 Constantin a făcut al şaselea sobor. 1338. In dilele lui Constantin şi al Irinit s'a făcut soborul al şaptelea la 787. 351. In soborul ele la Florenţa Episcopii ră­ săritului semneză cu sila actele. 35'*. "Socotlalu. �l1lelltită şi (1(' la UtI!l'(lat se poate întoarce", <;lice o vorbă tu]'­ cescă. 197. 80c1'3te8, scriitor. In istoria biseri­ cescă, spune că pe Constantin Ma­ rele, l'ar fi botezat Evsevie, epis­ copul Nicomidiii. 247. Despre Con­ stam; şi Gaison. 24R. Spune că , . ,':-. " ;. ',') '".:- " . l' � � 1, ':': '. " , ·1 . .- ". � . { . I [803] motcE GENERAl, 803 p Constantiie s'ar fi botezat de la SOlII, apă. Drumul varvarilor trecând Evzoiie, episcop Ariian, cu tate că spre Dunăre, era peste ea, zice Luţifer Oalaritilanul îl îndemna să 8arniţie. 210. se boteze de la Athanasie sau de Solin, geograf în urma lui Plinie. 59. la episcopii lui, cari erau ortodocşi. SoloulIl.« Dreptate cumpenele sale a- 250 Despre Paravat şi creştinii. flând, nu numai ca oca dramul bi- 251. Vorbeşte despre ocara primită ruîaşte, ce încă ca fântâna 8010a- de Valens de la popor, pentru că muluî-. 197. a primit pe VarvarI în ţară. 257. Solomlra, sora lui Ladislav, se căsă- 8pune că Gotthii au prădat 'I'hra- toresce cu Domnul de Dalmaţia şi chia, Misia, Oachia şi Pannonia. Croaţia. 444. 257. Despre Gotthi. 260. Despre Va- Solomon, fratele lui Gheiza şi al lui lens, Frithighern şi Athanaric. 262. Ladislav, cral unguresc, la 1062 de El scrie despre resbelul intre Theo- la Hs. 144. Bate Împreună cu fraţii dosie şi Evghenie tiranul. 272. Ala- sei, pe Uni cari năvăliseră În Un- ric în timpul lui Teodosie cel tî- garia, cu şeful lor Ghiula, la ce- ner. 275. Despre martea lui Hono- tatea Doboc lângă muntele Her- rie. 276. Vorbesce despre apropierea lern. 145. 8erbătoreşte cu fraţii seI Schitilor de Trachia domnul lor victoria. 147. Certându-se cu fra- Roilas şi de distrugerea lor de că- tele seu Ladislav, face alianţă cu tre puterea Dumnezăiască. 278. Cutesc, domnul Unilor, căruia îi Soerat filosof. «Priîatinu-I Platon, făgădueşte pe fiica sa, şi ţara Ar. prilatinu-I Socrat, însă mai priia- d ialulul. 147. Nu ceruse ajutor lui tinu-I adevărul, 10, 116. Socrat fi- Henric, împăratul Apusului, căci losof. 86. acesta avea lupta cu Papa şi cu Soli, reîntemeiază împărăţia Per-şi- Saxonii. E gonit de la domnie de lor. 437. Ladislav, zice Bonfin. 148. Lui i-a Sofill se numeşte Sar dia. 63, 66, 284. dat crăia de bună voe, neavend Aci s'a făcut sobor. 250. Se mal • {)Qpil' Beljt. 383,'387: Al' fi supus numeşte şi Triadiţa. 406 ţara �lunteltÎas�ă şi' şă ,fi bătut pe Sofia, sfîntaj biserică zidită de' Jus- - Leşl, iiee Bonfin. 583. Se luptă cu tinian. 311. j Huni1-. 383. Era fiul lui Andrias. 442. Sofia, nevasta lui Vladislav, sora sa Solomon. Biserica lui. 314. Numai el :\faria o ia de nevastă Alexandru ar cunoşce limba pasărilor. 366. Vodă. 26. . Solon. Aci se retrage Maximiian, după Sofistnl, Despre Periclis sofistul. Lui plecarea de la domnie. 233. Nu'i de- Livanie Sofistul îi scrie Iulian Pa- parte de Solon muntele Pindului. ravat. 252. 398. Din Mitropolia lUI plâeă Sf. Di- SogcUana face parte din Schythia 11- mitrie.401. E luat de Ioan Alexie. 429. siatieă. 61. SoIoncni1 ar fi voind să scornăscă Iu- Sohemitl'a mama lUI Antonie Elioga- crud nouă; aşa e însciinţat Mar- balus este omorâtă împreună cu hionul. 428. el de către oşteni. 206. Solul. O inscripţiune în care se VOI'- :-' \ , - \ . ,;; , '! >. il, l' \ , i , , I il , � I [804] 804 tNDICE GENERAL ----------------------- I( l \ I I :I! ,} I , '1.; H 1: ,t , besce de solul polculuî al decilea augustesc «al fretenilor •. 161. Sonţium, apă unde se = bate Odoaţer cu Theodoric. 294. Sorablt sau Sirbii sunt bătuţi de că­ tre Liudovic. 354. Soroca, cetate. Pe aci stati Călăraşii păzitori să nu între Varvarii în Moldova. 224. Rămăsese nelocuită, după resbelul Turcilor cu Leşii. 224. E întărită de Turci contra Ru- şilor. 224. Sosthenls mănăstire, a fost unde este astăzî Stenia, se păstriază o tablă cu învăţăturî a lui Vasile Bulga­ rocton către împăraţi. 376, 403. Sotnic. Preda Stambol Român din ţara Muntenească ati fost sotnic la târguI Harcovuluî. 217. Sozomen. Despre răsboele lui Cons­ tuns-cu Constantin. 248. Spune că după. martea lui:Iulian Apostatul oastea au ridicat la!împărăţie pe Iovian. 253. Spune că Gotthii au prădat Thrachia, Misia, .Dachia şi Pannonia. 257. Sozopolls cetate din Thrachia ocupată de turci şi apoi despresurată. 388. Sparta, ar fi cuvint Got. 178. Spartanl). Eleni era fata lui Tindar, stăpânitorul Spartanilor.'92. Iudeii spun că sânt rudă cu iei. 177. Sparţinn. Vorbesce despre Traian, şi despre Dachi, 154, despre Adrian, 196, 197, 198, despre Maree A vre­ lie, 200. 201 şi despre Caracala 205. A trăit pe vremea lui Constantin marele. 2il8. Spatha, Orbin Raguzeul spune eă Romfea şi Spatha sunt cuvinte gottheşti. 178. . Stavraehie fiul lui Nichifor vine la împărăţie, însă senatul nu'l găseşte bun şi pune în locul lui pe Mihai Curopalatis. 352. Stefan, fiui lui Roman Lecapin e scos diri, cinstea Avgustâscă, şi trimis . în ostrove, 357. Stefay, ficorul lui Neeman, Domnul Tribalifof, ia pe Evdochia, fata lui Alexie Anghel. 419. Stefan, crai bulgăresc, fratele Mitro­ politului Sava. 141,454. Dobândeşte de la împ. Ţarigradului, titlul şi coronă de crai. Pentru acesta, Las­ lăii vine 'cu oste asupra lui. Stefan trimite pe Mitropolitul Sava, care Înduplecă pe Lasiăii. 140, 141, 454. n'e nnde e povestea cu el şi Laslău. .455. Nu e adevărat că Laslău s'a bătut cu Ştefan. 458. Stefau cel mare şi bun, 26, fratele lui Pe­ tăr, fiul lui Ştefan Vodă, are răsboi in codrul Cosminului, la 6867. 483. Stefan păzitorul cetăţeî Tarigrad; i-au poruncit Justinian să omore pe toţi Tarigrădenii anume arătându - i. 339. Stefan, scriitor, unii îl socotesc pur­ tător de cuvinte deşarte. 173. Stefan, feciorul lui l\1ilutin, cu soţia cea dintâi; e pârât la tatăl seu de Simonidis. Milutin îi scote ochii, şi cu cei doi fii Duşum şi Duşan, l'au trimis la Tarigrad. 480, 481. La Tarigrad, Sf. Niculal, prin o minune, îi re dă ochii. După mor­ tea lui Milutin, se întorce în Ser­ bia, omoră pe Constantin, fiul Si­ monideî şi stă la crăie. 481. Stefan a venit la tronul Ungariei la 997 şi s'a creştinat, 374, 442, el a scos pe Ruşi din Ardel, 375. De mirat lucru este să nu fi fost ro­ mân, zice Cantemir. 375. Mama lui a visat pe Sfîntul Stefan, care i-a [805] INDICE GENERAL 80G - -- - -- -- -------------------------- spus să-I pue numele lui copiluluI ce se va naşce ; fu botezat la 909. a75. El numia pe naşul seu Tata, de aicI să fi fost român, crede Can­ temir. 375. La anuI103J.. m6re. 379. A fost numit Sfint. 379. A legat Un­ garia birnică PapiI. 387. Nepotul lui era Petăr Alleman. 442. A vea cumnat pe Otto, frate al lui Mihail. 442. Stefan Il craiii al Ungariei a fost la 1116. 442, a88. Stefan al 3-a, fiul lUI Gheiza 2-a, este al 15 craî ungur şi e tatăl lUI Bela 3-a. Intre el şi predecesorul seu Gheiza, unii pun un Ladislav al 2-a. 442, 443. Stefan Prntomartyrnl se arată în somn Saroltei mama lUI Stefan craiul, şi îi spune ca copiluluI el să-i pue numele de Stefan. 37j. Stefan Yodă. Fiul seu, Bogdan, face pace cu Turcii. 22. Stefan Yodă cu porecla Bogdan fico­ rul lui Dragoş Vodă şi nepot lui Bogdan Vodă, supt acesta ar fi ve­ nit Românii a doua 6ră în Mol­ dova după retragerea Tătarilor cu Batie. 475. Asupra lUI vine Atlan hanul Tătăresc din a căror cauză el trece în Ardel şi după retra­ gerea lor- s.� înt6rce înapoi. -475. Stefan Yodă, ce-I zic Burdujâ e din nâmul Batorilor. 26. Ste[ănită Yod. El s'a născut din D6mna lui Vasilie Vodă. 26. Hronicul Mol­ dovenilor, de la Aron Vodă, până la Ştefăniţă Vod, e scris de ,\liron Cos tin. !tiU. Stema, Desrădacinarea Ste111e1 slăvită 4�13. De pe Uetatea Capul Boului să fi luat Moldova Stema sa. 13��. Stenia, localitate unde a fost <;Iidită Mănăstirea Sosthenis. 376. Stepeuna .. Despre războele lui Ihor. a57. Este cea mai de credinţă cro­ nică a împerăţieî ruseşci. a71. Stă­ pânirea lui Ruric. 372 .. Aminteşte că Vladimir, ficiorullui Iaroslav şi ne­ potul lui Vladimir caro s'a botezat intâî, a fost bătut pe mare de re­ săritenL 380. Spune despre poci­ tania lui Laslău. 455. Sthlavlnlt se mal numesc Unii. 316. Stilihou voivodul lUI Honoriii, voeşte să ia Iliria de sub puterea lui Ar­ cadie şi să o puie sub a lui Ha­ norie, învoeşte pe Alaric să treacă in Italia. 266. EI scapă pe Hono­ rie şi bate pe Alaric. 274. El omoră pe Radagaizus în munţii Fezu­ lanţil. 274. Stirila e snpusă de Bela IV-a. 451. Stisiplrgul, zidit după Traian. 322. SţipionAsiaticul.Ve<;li Sţipionii. 10 1,118. Sţlplnn Afrleauul. Vedî Sţipionii. 101, 118. A fost con sul împreună cu Flac Hatmanul cu sute de ani inainte tie A vgust. 128. Sţiplon, consul la Roma face cunoş­ tinţă cu Ghetii. 77. Sţil)iolli'i, fraţii generali Romani, tri­ .. meş.) în Syri.a în contra luI Antioh, aft trecuf TIIf> l� Ilion. /101. Pe unul .1;""""'. ., � l'a, numit Africanul şi 'pe altul A- siaticul. 118- Strab», Veg.i 8tl'av/m. Stravon geograf pe vremea lui 'I'ive­ rie, 59, spune că Dachia se întinde spre Ghermania şi isv6rele Du­ nărei, iar Ghetit spre Marea Neagră, 62, 63, 64, suţine că Dachil, Daii şi Ghetii sunt tot un nâm, 70, 74, nu­ meşce pe GhetiI şi Oachii op.o·,f.O­ ttou<;, 71, sc6te că Dachiî Dunărei se trag din Ghetii asiaticI. 74. Despre Ghetii. 76 E adus martor : I I , I I , il r I! , , I , ! :' r : II II '1 II: ,.111. 11'\ :,11' 'Il " .. , ". :\j: : I:.!i' ! ,1 - - . L )1 � [806] 806 INDICE GENERAL " I !' '1 ,!,I i � � I II'" II. ( H j�l 1,1 , ' de Sarniţie că Ghetiî şi Dachii 1 aveau tot o limbă. 130. Murise cu ' 130 ani inainte de întrarea lUI 'I'ra- ­ ian în Dachia 130. El a scris geo­ grafia pe timpul Iui Avgust. Spune că Traian a stărpit locuitorI din Dachia şi a adus norod Romanesc. 130. Zice că Gotthii aii început din codrii Herţinii şi întinzându-se aii coprins toţI munţiî până în Dachia şi au ajuns cu încetul până la Gu­ rile Dunărei şi până la Nistru şi au trăit amestecaţI cu Sarmaţii 261. Strelţa, Ve<;lI Sargheţia. Strig', vechiii i::ltreIa, au avut Românii Mediiaşul, Oraşe şi Sapsonul, 474. Strigon, Aci a fost îngropat Bela IV-a. 452. Streln astă-zi Strig ali avut Romanii Mediaşul Oraşe şi Sapsonul. 474. Strelţa se numesce astă-zi rîul care pe timpul luI Decheval se numea SargheţI. 18�. Strfleorschl spune cum ali domolit Romanii pe barbarI. 18. Zice că Ruşil numesc pe PecinighI, Po- 10vţI. 362. Spune că limba Polo v­ ţilor era amestecătură de cea 1'0- mâniască, rusiască şi leşiască. 363 364. El spune că Românii nu sunt a· duşi din temniţile Râmului, căcî Po­ Jovţii şi Pecinighiî nu ar fi avut de unde să înveţe limba Română. 444. Stl'ollghilo cetate, aci more Constan­ tin Copronim. 347. Stl'llllliţa. Fentl'u paza iei, Alexie An­ ghel trimite pe I-Iris. 414. Locurile de prin prejurul ieI sânt lăsate luI Hris. 416. Stllllll)iul a fost prădat de Vlahi 408. Syctosluy. Svetoslav a fost fiul lUI • JugOl'. 357. Imperatul BisanţuluI şi Svctoslav. 369. Prada lUI Sve- toslav în 'I'rachia, 370. Din Igor şi Oiga s'a născut Svetoslav. 372. 'Svetoslav şi Cura. 378. Suceava. Hronicul Moldovenesc porne- .neşte de nişte Ruşi ce ar fi fost aci înainte de Dragoş Vad de la Afdel: 375. Inainte de venirea lui Dragoş' este scris că erau nişce cqocari unguri În el. 471. ,Slttla ce mure, până aci a venit Ni­ chifor Foca. 369. Suevlt. VeQJ Svevii. Suldn, scriitor vechiu. 150. Spune că Jidovii sunt măcelăriţi de către '�1artie Turbon. 19.J.. Vorbesce de mutarea Romanilor din Dachia în Mesia sub Aurelian. 215. Zidirea Constantinopolului. 241. Suleimau Şah, tatăl luI Erdogul, mo­ şul lUI Osman, a eşit la 611 de la Muhamed sali 1214 d. Hs. 436. El a eşit mai pe urmă de cât Gin­ ghiz. 436. Era fiul lui Chialeb, ne­ pot lui Câzil Bogă, strănepotul Iui Bantemur, stăpânea cetatea Nahră, auzind de isprava lUI Genghiz Han, întră în Asia şi cuprinde Persia uşor. Voind să meargă contra lui Alaindin, se îneacă in Evfrat, e în­ gropat apropo de Halep la cetatea Babel", şi lasă 3 feciorl : pe Erdo­ grăl, GIundogdi şi Dumdar. 439. Suleimuu fiul lui Orhan, trece Bo­ gazul şi întră in Evropa, şi merge până sub UdriIli. 440. Suleimall, sultan al Turcilor, a fost g-roză Ghermanilor», Ungurilor. şi a altor nemurL El e Lycurg al Osmanilor. 22. Pe timpul lui Un­ garia era sub stăpânirea Turcilor· 178, 355. Contra lui au venit Cru­ ciaţii la :1099. 388 . SllleilluUl fiul lUI Baiazid se certa cu [807] INDICE GENERAf, 807 = fratele său :'IIusa, pe împărăţie, 441 Snlhlllil stăpâneşte pe Hanif Tăta­ rilor. 21. Ce au luat ChesarIul de la Sultanul turcesc la Pazarovţf. 69. Laonic Halcocondilas a cădut în robie când a luat sultanul Mu­ hamed Ţarigradul. 126. Sultanul Suleiman supune crăia ungurescă, J 75, 355. Biserica SI. Apostoli este transformată de Sultanul Muhamed în gîamie, 246. Sultanul Hasan prinde pe Împăratul -Dioghenis . 336. Despre Sultanii turceşti. 387. Oaste din apus împotriva Sulta- 11 ului Suleiman. 388. Sultanul de la Arghira- trimite ajutor lUI Isa­ chio Anghel. 415. Când aii luat Sultanul �Iehmet Ţarigradul. 427. Răsboiul lUI Lascaris cu Sultanul Alaiddin. 433, 434-. Suleiman Şah era moşul lUI Sultan Osman 43(;. Despre Sultan Osman. 438. Alaid­ 9. �l'l'ban.Log·omtlll a scris, pelimua pr6s­ ta grecescă, hronic muntenesc. 462. indemnat de Opilie l\Iacrin. 205. Proclamarea de împărat a lUI Foca Sutaşul. 331. S"etid1 rudă cu Daiî-Dachii. 73. Svetoslav al n uşilor a fost în tors cu darurl con tra bulgarilor. 369, 372. Fiind necinstit, împăratul găteşte armată contra lui; el se asociază cu alţii şi pradă Thrachia. 370 Din Olga şi Igor s'a născut el. 372, �ij7. Şi-a intins stăpânirea peste multe nemurî. 372. I-a tăiat capul Cura, domnul Pecinighilor. 378. Svetoslav, domnul Bulgarilor. Fata lui ea 3-a muere a'craiului Sârbesc. ,180. Sre\'i'l împreună cu' Cvadiî, Vandalii, Sarmaţiî şi aliaţî cu Marcomanit sunt bătuţi de. !\Iarco A vrelie. 200. Aii năbuşit asupra Panoniil pe vre­ mea lui Gallienus, 211. Alaric cu Alanî şi Svevl intră în Spania la a, 405 275. La a. 411 Vandali! �i Svevii aii coprins Gallia. 276. Van­ dalit, Sfevif şi Ostrogoţii alegân­ du-şi erai, în multe crăii şi domnii s'au făcut. 277. Syria, ţinut în Asia, stăpânit de An­ tioh. 101. Aei a murit Traian Jl!' când voia şăse intorcă in Roma­ :19Î, -Ce'a �cris 'l'iberian diregăto. rut S�Tiet 19,1. Aci 'I�J6re Constan­ dn '.la \l59. 35 L Aci vinI' COllrad c,. 'I'heodomh-, craiul Gotthilor. dă zălog pe fiul seu Theodoric, lUI Leon im­ păratul. 291. Bate pe Hunî şi prinde pe Huuicmund craiul lor, căruia îi dă drumul. 292. • Theodor fratele lui Iraclic, a coman­ dat o parte din armată. 333. Theodor, scriitor, vorbesce de mortea . impărat}llu; Leoll' şi de suirea pe tron,,)! nepotului seţl, /eciorul lUI Zanon. 292. TheodOr Allgl�l. Lui il dă Ioan Ale­ laxie, 13o'lonul. �9. Theodora, Împărăteşte împreună cu :\1ihail, fiul el. 351. Vine la illl pă­ răţie după martea luI Theofil. In timpul el, Vogoris Domnul Bulga­ rilor înainteză cu 6ste contra Ţa­ rigraduluI. 353. Ea a împărăţit Îm­ preună cu fiul seu Mihail, 14 anI. 354. La 860 intră Ruşii În împărăţie. 373. Remâne singură după mOl'tf>a lUI Monomah 382. 1. i � '1 ,1 II ,1 , ;1 [812] 812 INDICE GENERAL r : I I�' i . � . I I I 1 :J Il � r Theodora, fata Domnului Cazarilor, îl i-a de bărbat pe Justinian. 3-10. Theodora cetate, spune Procopie, zi­ dită de Traian, la capătul podului. din dreapta Dunării. 155, 322. 'I'heodoru, fiica Sevastocratulul, Ale­ xie vrea să ş'o dea soţie lui Ioan, 412, 413, 417. Theo(lori=Bogdan=Dăruiţi lui Dum­ nezeu. 377. Theodorle, craiul Gotthilor din Gallia se încuscrise cu Ghenseric. Fata lUI, o luase Hunneric, feciorullu!' Ghenseric. De teama ca el să nu se unească cu Romanii, Ghenseric chiamă pe Attila. Lui îi scrie At­ tila, ca să se unească contra Ro­ manilor, făgăduindu-I jumătate din Gallia. 287. El se uneşte cu îm­ păratul Râmului, contra lui Attila. El cu feciorul sett Thorismund şi cu Aetie aj ung la A vreliî, unde bat pe Huni. 288. More în luptă contra lui Attila, în eâmpiile Cataloniei. 289. • Theodorle, istoric bisericesc, spune că Romanii aveau în Dachiia, ar­ hiepiscopL 250. Despre resboiul luf Iulian cu Perşii. 252. Spune că Got­ thil au prădat Thrachia, Misia, Da­ chia şi Pannonia. 257. Răsbolul Iuf Theodoric cu Goţiî, 265, scrie de­ spre apropierea Schithilor cu dom­ nul Roilas, de Thrachia şi de di­ strugerea lor de către puterea dum­ nezăiască, 278. Theotloric, prinde pe Anastasie şi fă­ căndu-l călugăr îl trimete în Te­ salia. 343. El lasă împărăţia de bună voe şi lui li urrneză Leon Isavrul. 343. Theodoric Amoli salt Y eroneuul, fiul luf Theodomir, craiul Gotthilor, e I / S·· dat zălog lui Leon împăratul. Mai pe urmă, s'a chiemat Veronănul. -291. Intră cu pradă în Greţia, dar e gonit de Sabinian Hatmanul 293. 'I'hccdorlc Amali, domn al Gotthilor, _ se pJ.eacă lui Zenon, şi e pus hat­ man al 'oştilor din Dachia mălu- rosă şi Misia. Şade până la 487, când. începe a prăda hotarele îm­ .pe'răţie!. Indemnat de Zenon, plecă spre Italia, şi la 490, bate la apa ·Sonţiulll pe Odoaţer şi la Verona pc care o 'ia, (aci primeşte numele d� Veronenul), şi merge la Roma, . care a vea ordin să-I primească. 29,1,. Ba'le iarăşi pe Odoaţer la apa Duca, încongioră Ravenna pe care o bate 3 ani. E rugat de Odoaţer să facă pace şi să împartă împreună Italia El se preface că primeşte şi cu viclenie, omoră pe Odoaţer. 295. El era maghistru oştilor din Da­ chia şi Misia. 295. Fusese orân­ duit in Dachia, de Zenon şi când se vicleneşte, H.omânii din Dachia îl părăsesc. El a stat maghistru 3 ani. 295. Face pace cu Burgun­ dionii, cumpără de la dânşiî cârn­ piile Lugurii şi goneşte pe Herulf din Italia. 296. Trimite pe Hat­ manul Petza contra Bulgarilor. 311. Theodorle Hch)·tul, fiul lui Triarie, intră cu Gotthii în Thrachia, o prădează şi ajunge până sub Ţa­ rigrad. �93. Trece în Illiria şi m6re înfipt Intr'o suliţă. 293. 'I'hedori Păreălabnl aduce un ban de argint, găsit in cetatea Gherghi­ net, cu inscripţia Const. Vict. A vg. Irnp. 248. 'I'heodor Lasearls cel tânăr, vine în locul lui Ioanis Duca. 452. Pe fiul sel\ îl lasă pe mâna lui Muzalos, "', . :. , • t' _ . l' , -.;:;. � � � 1. ': � ,':,. �.' f ':,.'W '# � (. .. I [813] INDICE GENERAT. 813 Q--' l>� 1: 1 t : , pe care îl om6ră. El împărăţeşte 3 anl, 476, a murit la anul 125lJ. 476. 'I'heodor Lasearls, e ridicat împărat la Nichea. 427. Apucă Trapezontul şi Ţara Frighiii. 427. La el trec grecii goniţi de Ion Alexie. 43l. El mărise împărăţia de la Nichea. 433. In contra lui merge Alexie Anghel cu Turcii trimişi de At­ hantin. 433. Asupra lUI năvăleşte sultanul Athatin şi îl loveşte cu Buzduganul în cap. Prinde pe Alexie care îi era socru şi îl face călugăr. 434. În al 8-a an al împărăţiei lUI iese Ginghiz Han. 436. Theodor Vl"Illlla, e ales cap de grecii din Didimotih. 43l. Era Hatman al oştilor de pe lângă Udriîul. Fuge dinaintea Tătarilor. 432. Theodosie cel tânăr, împărat roman. Pe vremea lui, a fost comandant al Romanilor, Aetie, din nâmul Va­ lahilor, zice Sarniţie. 133. Istoria Romanilor din Dachia până la The­ odosie cel tănăr. 272. Vine după m6rtea tatălui seu Arcadie, el este dat în paza lUI Iezdegherd impe­ ratul Perşilor, care l'a dat la invâ­ ţătura lUI Antioh. 275. In timpul lui, scrie Socrat şi Theodorit, că Roilas aomnul Schythilor se apro­ pie de hotarele împerâţiiî, însă Roilas este trăsnit şi ciuma se: eera pe oştânî. 278. Goneşte pe. Huniî din Pannonia. 28:l, 283. El trimite oşti cari opresc pe Huni. 283 Trimite oştile de la Sichilie, contra Unilor. 283. Imblânzeşte cu bani pe VarvarI şi dă lui Attila 6000 litre de aur şi în toţi anii câte 1000. 283: Cu el, Attila face pace. 233. Refuză să mai dee bir lui Attila şi acesta vine cu 6ste "-, " , asupra lui. El trimite contra lui Attila, pe Hatmanii Anthimie şi Anmighislie, carI bat pe Attila la Sardica. 284. La 450, m6re la vâ­ năt6re, şi în locul seu vine Mar­ chian 'I'hracul, care ia soţi; pe sora lUI Theodosie, anume Pulhiria. 288. 'I'heodosle. In Pogrebania lui, Am­ vrosie spune ca Constantin 1\1 a­ rele, a fost botezat de Evsevie, episcopul Nicomidiii. 247. 'I'heodosle, tatăl lui Theodosie Marele, fusese omorât fără nici o vină, de către Valens. 258. 'I'heodosle lUarele. 16, 17, 237, 255. El rescumpără de fa Gotthii, ţările luate de iei. E chemat de Graţian din Ispania, ca tovarăş la împe­ răţie. El este feciorul unul Theo­ dosie, pe care Valens îl om6ră fără vină. 258. Românii în Dachia de la el înainte. 259. Despărţirea Gotthilor supuşi de el. 264. Plăcă cu armata contra Varvarilor, scapă Misia de sus, de jos, 'I'rachia şi Dachia mălurosă, face pace cu Atu­ naric, domnul Gotthilor şi se în­ t6rce la Ţarigrad 265, 270. Pri- , ,m�jlce pe ;Athan�ric şi după ce 'm6re, iI Jngr6pii. c)l t6tă cinstea î�l Ţărig�ad.' 26;,. 1&atie scrie că lUI 'Îi s'aii, supus toţi Gotthiî, şi el De uniî, îl' trimete în Egipet, PE' alţii îI lasă în Thrachia. 265. După el urrnâză Arcadie şi Honorie. 266. In timpul lUI aii lăsat Gotthii Da­ chia mălur6să. 266. El reduce luxul de la curte. 270. Contra sa se scolă GrutinghiI cu 3000 de vase şi pră­ dează Thrachia, contra lor el tri­ mite pe voevodul Promotos, care i-a bătut şi inecat în Dunăre, scrie Marţelus. 271. Până la m6rtea lui 1;' Iii " I " 1'1 , l·.i -Ul [814] 814 INDICE GENERAl, I rli i ,� " II te , I � ,�, li i I I i"l I .. .. ,1 II ! nu s'a mai prădat mCI Thrachia , nici Dachia. 272. Theodosie a mu­ rit la Mediolan, scrie Victor în etate de 50 de anI, de 60 ani scrie Isocrat, 65 anf hronicul Alexan­ drin; el a biruit pe Evghenie ti­ ranul, scrie Socrat şi Marţelus. 272. Lăsă la împărăţie pe cei dOI fiI al sei Arcadie şi Honorie. 273. Theofaues. Despre Attila şi aliaţii lui în Ghermania. 288. Despre Leon cel tînăr. 292. M6rtea lUI Zenon. 296. Vitalian şi o mare parte a' Schytiei vin la creştinism 312. M6rtea lui Anastasie. 314. Iraclie şi PerşiI. 332. Despre Oonatantin, fiul lui Iraclie. 335. Ridicarea la împărăţie, a lui Mizizie. 336. Des­ pre Iustinian la 686. 338. Despre Leontie. 340. Despre Iustinian câr­ nul în a doua stare la împărăţie. 342. Despre Filipic şi despre Ar­ temie. 343. Bulgarii şi Leon Isa v­ rul. 344. Despre botezarea Irinel, fiica Hanului Cazarilor, 340. �16r­ tea lUI Constantin Copronim.317. Starea imperiului răsăriten, la finea secolului al VIII, sub Constantin şi Irina. 348. Pacea d'intre impă­ ratul răsăritulul şi Seracheniî, 352. '1'h('of'anonia. Cu vicleşugul el n6ptea peste zid sare Ioan Cimischie şi omoră pe Nichifor Foca. 369. Theofil vine la împerăţie după Mi­ hail Balbul, a împărăţit 12 anI şi lasă la împărăţie pe Theodora şi fiul el Mihail. 352. 'I'henfilnet, Patriarh al Ţarigradulul. este fiiul lUI Roman. il57. Theofilactos 8amoeatis In Cartea G, Cap 3, vorbesce că SclavoniI erau >lub stăpânirea Bulgarilor. 327. Spune că Avarii, Sclavonii, Ghe- 6 pizii şi alte neamuri varvare lo­ cuiau mai sus de Volohia, 329. La -597 Slovenii năvălesc în Thrachia, spun� el în Cartea 6, Cap. 10. 328. In. Cartea 8, Cap. 5, vorbesce de sfada dintre Haganul Avarilor şi . împ(răţie. '330. In Cartea 8, Cap. 11 povesteşce cum Foca omoră pe . fecicu;ii luf Mavrichie. 335. Th,eopomp. Unii aduc în contra lui pe Ţiţeron. 173. Thessalia, 90,. aci s'a bătut Chesar şi Pompe'i. 1133. A fost prădată de Tătarf. In ea au năvălit VarvariI . Cl;iveţului, spune' Zonoras. 215'. Făcea parte din imperiul Roman. 2*2. Ghettii o prădeză, 312. Aci Theodoric trimite pe Anastasie. 343. Artemie fuge din Thesalia. 341. In ea întrase SclavoniI şi Irini trimite 6ste care îl scote din ea. 348. De aci au fost goniţI Bulgarii. 375. Până în ca se lăţesc Vlahiî. 397. Pe vremea luf Ioann Cantacu­ zăno, o parte a ieî, o stăpâneau Vlahil şi se numea VI ahia mare. 3D7. Cu Vlahil din ea, sânt tot una VlahiL 3D8. Condo-VlahiI s'au întins până la Thesalia. JlG. O lu­ ase Grecii, dar din mâna lor ali luat'o Latinii cu Ion al Bulgari­ lor. 466. 'I'hesaloniea. Aci e trimis Lichinie, de către Constantin Marele. 239. Aci vine impăratul Alexie de la Chip­ sala. 415. Spre el se îndreaptă Ioan şi întră Marhion, 428. In ea S8 închide Marhion. 429. E luat şi je­ fuit de RomânI. 429. Tllcttlllia posesie a Ellenilor. 90. Tlw[lol'opolis, cetate zidită după Tra­ ian. 322. Thollln. 104. [815] �'T- 1 INDICE GENERAL 815 Thomn, patriarh al Ţarigradulul, era pus de Latinf, 430. Blestemă pe Latinii care nu voesc să meargă în ajutorul lUI Henric. 430. 'Ihorlsmund, feciorul lUI Theodoric, craiul GotthiJor, vine la Avrelii. 288. Ajută pe Alanî, contra Hu­ nilor. 289. Thraehla, împreună cu alte ţeri sînt prădate de:"Sclaveni şi Sirbf , la anul 499 12. Constantin alăturând-o Machedoniel aii socotit să facă cu acesta o a patra parte a lume) romane. 15. De la Constans până la Graţian Dachia nostră împre­ ună: cu Thrachia şi Machedonia, tot supt un deregătorlu aii f'ost.» 16. După Theodosie, e prădată de harbarî. 17. Gothii ati venit aci (lin Misia. 74, 77. Chesar a trimis în Thrachia pe Crasus cu oştile. 78. Până aci se întindea ţara EIli­ nilor. 90. A fost prădată de Tă­ tari. 208. In ea au năvălit Var­ varil Crivăţului, scrie Zonoras. 215. Prin ea merge Avrelian. 221. In ea Probus trece 100 mif var­ varI. Toţi VarvarH din apropierea Dachieî, sânt mutaţî în Thrachia. 228. Am mian scrie că Diocleţian bate pe -Gotthii cart prăc{aserll Thrachia. 232. Sculându-se Sarmaţil asupra Tllrachie'i, Constantin îi bi­ rueşte, spune Zosim. 238. A doua , aşe'lare a Yarvarilor, a fost în ea. 240. Impreună cu Eghypetul, este în una din cele 4 divisiuni ale im­ periuluI lUI Constantin Marele. Ea începe de la )Iunţii Cenglli, spre mează-zi până la Machedonia, de la MunţH Rodopii spre resărit pâ­ nă la /logat, unde dă Marca Neg-tă în !\farea AIbă. Imperăţia resări- tuluî se impărţia în Trachia şi Asia. Avea 2 provin ţii: l\Iachedo­ nia şi Dachia. 242. InThrachia, Con­ stantin pusese scaunul împerăţief romane Pe acea vreme erau mulţi locuitori în Thrachia. In oştile Da­ chiei, se cuprind şi aleThrachiei. 244. Gotthii supuşi sunt puşi de Con­ stantin Marele şi in ea. 245. Con­ stantin cel :\lare, dă Thrachia lui. Constantie. 246. Gotthiî pradă Tra­ chia. 254. In ea aşeza Valens pe GotthI şi Gotthil trec împinşi de Huni'. 256. Ea este între munţi. 25(). Gotthiî o prădeză, ?57. Valens po­ runcise Gotthilor să iasă din ea. 256 E prădată de Pritthighern, dice Bon­ fin. 258. Aci sunt aşezaţi Visegotthii de către Valens.262. Aşedarea Got­ thilor in Thraehia. 263, 267, 268. Ari sunt goniţt ele Huni, Athanaric şi Fritigernis. �6J. Este prădată de Gotthi şi scăpată de Theodosie. 265. Theodosie a lăsat o parte din Gotthi aci. 265. Grutinghif au trecut Dună­ rea şi au prădat-o. 271. Până la m6ri tea lUI Theodosie nu s'a făcut nic, o prădare ei. 272. Gotthii trecuţi 'de 1:heodosia' il1 'I'lirachia. 273. Ea şf Var'Vafil. /( 277. SdCfP.t' şi Theo­ tl09c scrilt despi'e apr�Jierea Schy­ tilor de ea şi de distrugerea lor. 278 Pe' ea voosc �ă o prădeze H U­ nii 283. Prin ţările de sus intră Hunii în ea. 283. Prada Ostrogot­ thilor în ea. 296. Este prădată de HunI la 475, scrie Chedrinos. 293. In ea prădeză Theodoric Schytul. 293. E prădată de BolgarL 301. La 502 vin cu pradă Bolgaril, până aprope de Thrachia. 302. La ea Bol­ garii trec prin Dachia. 302. In ea fac crăii Slavii. 304. E supusă de " I 1, - )1 dIb .. ----------------- [816] ; I� 816 INDICE GENERAL 'i. Vitalian. 312, 313. In ea intră Hu­ nil ce se dic şi Sthlavinii. 316. In ea se întorc SclavoniI din Greţia şi Machedonia. 317. Marginile iei le şterge Dunărea. 320. Sclavonii după eşirea Bulgarilor să fi trecut Dunărea şi o parte s'a aşedat în Thrachia. 334. Slovenii erau în Thrachia, Priscus ii scote de aci. 327. Slovenii îndemnaţi de Hagan intră în Thrachia. 378. Hagan in­ tră în Thrachia, 329, in ea erau oştile Româneşti. 330. Hunii saă A varii cu Sclavonii şi Ghepidiî au intrat în Thrachia 333. Bulgarii năvălesc în Thrachia. 336. Bulgarii şi Sclavonii erau în Thrachia.341. Bulgarii goniţi din Volohia trec peste Dunăre în Thrachia. 342. Zo­ nora, spune că Bulgarii au prădat Thrachia. 343. Bulgarii stăpâneau Thrachia in timpul lui Constantin Copronim. 346. Bulgarii aii rămas stăpânitoriî el mai multe sute de ani. 346. Cronos craiul Bulgarilor intră în Thrachia, însă Mihail Cu­ ropalatis îl scote din ea. 352. Ruşii sub Iugor prădâză Thrachia 31>7. Vine în ea Roman după ce a bă­ tut pe Serachenl, pentru a aranja fruntariile. 369. AtI fost scoşi din ea Svetoslav cu aliaţii de către hatmanul Vardas. 370. A fost bă­ tută de Pazinazî. 37�. Au intrat Pa­ zinazii pe care îi scote împăratul, 387. Thrachia este prădată de Tă­ tari. 383. Este prădată de Tatu, voevodul Pazinachilor în unire cu Nestor. 387. Cetatea Sozopolis din Thrachia este cuprinsă de Turci. 388, In ea intră Ungurii de o parte şi Tătari! de altă parte. 388. Zo­ nora spune că ea este prădată de nâmul Pazinachilor. 391. Rornano­ Vtahii în Italia, Misia şi Thrachia. 395. Bulgarii şi Sârbiî întemeiază .crăif în ea. 397. Ea e prădată de .Tătarî. Cetăţilor de aci merge A­ lexie Anghel să le dea ajutor. 414. 111 ea 'tl<'ec VlahiI şi Tătariî. 415. In ea lovesc din nou Comanii şi V)ilhii. 418. Greci! născuţi în ea, • fug la Ioan. 423. In ea se întorc Greciî după sfatul domnului Ro­ mânilor, 424. In ea intră Ioan cu oştile şi' locuitorii el îl ajută con­ tra Latinilor. 424. Prin cetăţile ei ',stă Ioan Alexie. '428. In ea intră . Ioan cu Tătarii. 430, 432. EI ieaii cetatea Aprul. 431. Cetăţile ei le răscumpără de la Greci. 434. Cetă­ ţile lui Ion al Bulgarilor din ea, le­ au luat latinii. 466, 467. In ea aii locuit odată Besii. 468. Thrachia e prădată de Mihail, un şef de pră­ dători pe timpul lui Mihail Paleo­ logul. 476. 'I'hraehlf Ghetii se amestecati cu ei. 73. Cu Misii, Ghetii şi Vevrichii, coprind Vithynia. 77. Tlu·acul. Marchian Thracul ia împă­ răţia la 451. 288. Justin Thracul vine la împărăţie la 518. 314. Jus­ tin Coropalat care urmeză la îm­ părăţie la a. 5(lj era de moşie thrac. 325. Thrnvlehlf norod în Dachia. 67. Thucltidit, 55, 59, râvnind la gloria lui Irodot, ar fi scris în istoria sa, numai laude pentru Ellini. 172. Scrie lucrurile Ellinilor, întâmplate cu sute de ani înainte de el. 299. Tlm)c, ostrov. 173. Tfberîun. « Diregătorul Sirîef,» către Traian, despre omorârea creştini­ lor. 194. [817] INDIC� GIlNEnAT. 817 b Tiberlus. Ye<;ll Tiverie. Tiflis numesc Turci'i, apa Fasis. 227. Ea cură prin ţara Giurgescă, 242. Tigrul riu, forma înainte de Traian hotar al împărăţiei. 191. Adrian îl face din nou hotar al împărăţiei. 196.' Paravat îl trece, şi într'o peş­ teră din apropiere, ascultă vrăjile care îl prezic învingerea Perşilor. 252. TiliSCOIl, cetăţuie. 323. 'I'imeun cetate zidită după Traian. 322. Timeu e osândit de Iosif Iudeul. 173. Tlmnş Ilutenlluskle, hatman căzăcesc ia o fată a lUI Vasilie Vodă. 26. TÎlulal' era Tatăl Elenei şi stăpâni­ tor al Spartanilor. 92. 'I'iraghetl) între Prut şi Nistru, 68. Ghetii NistrenL 67. Tiras, Nistrul, rîu. 60. TI1'IIho tiranul, a gonit pe Pazinachi cu domnul lor Cheghenis. 381. Tiranul. Foca sutaşul s'a numit mal apol Foca Tiranul. 330, 331. Pece­ neghii fiind goniţi la 1048 de Ti­ raho Tiranul, s'au sculat cu dom­ nul lor Gheghenis. 381. 'I'irvelin Domnul Bulgarilor la care fuge Justinian când era săfie prins de Apsimar.3iO. Leat 719, Artemie fugind îl'! 'I'hesalia şi mergând la Tirvelin domnul Bulgarilor multă oste au luat într'ajutor. 344. Tinin!l'hil, nărod ce ar fi lăcuit d�. la Olt în sus pe Dunăre, şi între' munţi spre ţara Ungurescă. 68. Tisa sau apa Patissos. 60. Dachii, spun unii «menciunoşî», că nici odată să nu să fi întins pe Dunăre în sus mal mult de cât până unde dă Tisa în Dunăre. 640. Ce spune Gloverie despre întinderea celor ce înlocuiaii pe Dachî. 65. Hota- rele Iazighilor dinspre Tisa. 66. Gheţia se întindea peste Tisa. 66. Ţerile de lângă Tisa, cari sunt. 68,69. Iazighiî şi Metanastii, locuiau de la Tisa în sus, spre Buda. 82. Peste Tisa, Bela aşeză pe Comanil creştinaţI. 145. Sargheţia este apa numită Strelţa şi curge despre Ma­ ramorăş spre apa Tisiî. 189. Iasigiî aii lăcuit peste Tisa pe Dunăre în sus. 201. Peste ea în sus, era a doaâ Dachia, pe Dunăre, căreia i se di­ cea Panodachia, 260, hotar al ve­ chel Dachil. 264, 269. Pe lângă ea s'aii stabilit Huniî, dice Mihai Ri­ ţie Neapolitanul. 2'81. Din ea până în Olt, este Dachia mălurosă. 289. Aşedarea Ungurilor pe apa 'I'iseî, 311, 354. Hagan scapă aci, este ur­ marit de Priscus şi iară îl bate Prisous trece apa Tisei contra Glie­ pizilor cari locuiau aci, ei erau sub stăpânirea lUI Hagan. 329. Pe apa el se aşeză Ungurii. 355. Ungurii sunt aşedaţî de la munţi şi până la ea. 356. Dachia de lângă ea au ocupat'o Ungurii şi Hunil, 463. Târgui lui Bogdan este la unirea -. Tise) cu Ma�ani.orifş. 474. Din 'fisa până .la Inl!Jl'ea N egră se întindea Valachia mare: care �e: numea Ga­ li (ia J. 449, • 'I'ithen, tatăI,lui Memnon, care era condueetor al Grecilor din Asia în resboiul Troian. 93. Tit y espasian a venit la împărăţie după mortea tatălui seu Vespasian. Pe el Xifilin şi Sfetonie îl numesc bucuria nâmuluî omenesc. Ziua în care se întâmpla să nu facă cui­ va vre-un bine dicea că a perdut o di. A murit de friguri în satele Reantine, unde a murit şi tatăl seu, 02 i '1 , , ' [818] fi. J J i 818 INDICE GENERAL I .. ,1 I� , L. a împărăţit 2 anI. După el urmeză fratele Set1 Domiţian. 165. Titus Livlus. Ved l Livius. Tlverle. Pe vremea acestuia a scris Stravon. 5H. General Roman, tri­ mis de August contra Dachilor. 79. Tiverie ca Împărat, contimporan cu Ghestiblind, al R-a craiu al Da­ ehilor. 79. Norbanus Flaccus a fost consul împreună cu Chesariul Dru­ sus, fiul lui Tiverie. 122. Dion spune că a fost hatrnan al Romanilor în răsboiul contra Ghetilor, 128, vine la împărăţie după Octavie A vgust la anul H d. Rs. A împărăţit 22 ani, a murit la anul 37 d, Hs, şi lUI î i urmeză Caligula. 164 Tirerie Anichie Constantin, vine la Îm­ părăţie după Justin, el are răsboi cu Perşii şi cu vitejia hatmanului Mavrichie îl bat. EI dă pe fata sa după Mavrichie şi-llasă urmaş. Meşterii trimişi de el lUI Ragan ca să-i facă feredee sunt întrebuin­ ţaţI ca să facă pod pe Dunăre, scrie Zonora. 326, 327. TÎ\'inll'llii, în Dachiia înainte de Da, chil. 68. 'I'Mt· Ispiteşte (h'a:.ro�tea: tote hlrueşt« nevoluţn. 298. Toeal, Pe vremea lui Ladislav, până aci prădăză Copulh, 14R. To10811, cetate. Aei fi fost lupta Ro­ manilor, contra Unilor şi Vanda­ !il 01'. 133. Tomis. Pe lângă ea (cetate), Heruliî, Pevchii, Schythii şi Gotthil, trec în Misia 212. Vegi Tomus. 1'0111118, cetate situată lângă :'Ilarea �eagră, unde e isgonit Ovidie. Se crede a fi Cetatea Albă. 72, 117, 122. De aicI Ovidie scrie la Roma J ui FIaccus Greţin�ls. 117, 122. A 1, fost lăsată de Tătarâî la dreapta, scrie Zosim. 211. Gotthiî trec pc r- alături. 212. Cetate la Dunăre, zice II' Sarniţie, pe când cet-l-alţl istorici 'şi' geografi o pun în Misia pe ţăr • murile :\1. Negre. 261. Topelttln de Jlcdills zice împreună cu Varion .că "cine zice că numele Moldovenilor si al Muntenilor este ,d:frpă numele h�tmanulul Flac, spun basme.» 124. TohUa. ţinut al Românilor din i\loJ­ dova. 473. TOI'II1'1111. Eşitu'i-au inainte şi Rog­ ·dan a celor mal din lăuntru ţări ; 'J'oparha sau Orăişor (lui Vasile Bulgarocton). 377. Tornayeui'f sunt jefuiţ! li!' Vandalir. 275. TOI'I1I1(', cetate supusă cetăţii Madbo­ roc. 3"11. Tot1'118 rîu în Moldova de unde vine numirea ţinutului Totrus din Ar­ (hll. 474. Totrus, ţinut al Românilor Moldo­ veni în Ardei numit după rîul Tot­ rus din Moldova. 474. Totruş, srîmtore în Carpaţi, apărată de Români contra lui Batie. 4fi6. Trnlau. Ve�lI Ulpie Traian. Trulnueself, Despre un sol ..ugust, prefect al Traianeşeilor şi al al­ tora, intr'o inseripţie din Dachia. 161. 'I'rnusnlplna, numeau scriitorii latini ţara Muntenească. 132. Tl'lIllsilnmia, întră în Schythia. 60. Se cuprinde în Dachia. 66. Roma­ nii a(l venit întâi aci şi apoI alt trecut în Moldova şi Muntenia. 111. Ea e numită de Bonfin, totă ţara Ardialului. 147. In ea spune Bon­ fin, că s'ar fi aflat o piatră cu in- s [819] INDICE GENERAL 819 , t scripţiunl, despre un" Luciu Aniii, Fabian, 116, se numesce astă-zf o parte a Dachiel, care 'a fost cop­ rin să de Siculi. 282. Ast-fel se nu­ mea Dachia de mijloc. 305. E sub etăpănîreaOhepidilor. 319. Au in­ trat Ruşii în ea la)002.:375. Dom­ nul ei Emeric 'I'echelie a poruncit de a făcut mape Geografice pentru Ardeal. 473. Trapezont Până aci se întindea di­ visiunea 1 a imperiului lUI Con­ stantin l\larele. 242."E Iuat de 'I'heo­ -dor Lasearis. 427. Trebonianul. După perirea lUI Dechie În Schyţia, rernăşiţa oşti! au ridi­ cat la împărăţie pe vicleanul Gallie, carele Trebonianul se poreclea. 1'1'hulitn se mal numea Sardia. 66. Cetate luată .de Flac de la Ghetî, zice Ovidie poeticul. 128. Spre ea merge Isachie Anghel. 406. E ri­ sipită de Vlahi. 408. 'I'rlarle, tatăl lui Theodoric Schy­ tul. 293. � 'rribalil. "1Vegi l'rivalii. Trlbun. N erva îl face pe Traian «fi­ ('OI' de suflet, Chesar, Tribun şi lUI moştenitorlu-. HO. Anie'Fabian,' � • tribunul polculuî al II Avgustesc, f (' menţionat într'o inseriptie găRită în Dacia. 161. 'I'rlhtmlcfu. VegI Tribuniţia. Tr+hunlţln. X erva împodobesce pe" I Traian cu puterea tribuniciei. 193. 'rrisaghion, cantare bisericească. 312. Trithcmil a scris daţa lUI Eneas Syl­ vius. 115. Tl'illlIHlr. Annie Fabian triumvir, men­ ţionat într'o inscripţie din Dacia. 161. Tril'alin san Sclavonia, este prădată de Sclavonil, SerbiI şi Bulg·ariI. 12. Ea făcea parte din imperiul lUI Constantin Marele. 242. TrivaliI, asupra lor au venit Polovţiî şi Pecinighii din Pozina, 365. Dom­ nul lor a fost Ştefan feciorul luf Neeman. 419. Troada sau Troia. De aci s'ar fi tră­ gând Romanii. 13. Despre răsipa ei. fi9. Cetate vestită în Asia. 90. Grecii Elladânf contra ei. 91. La Avlida, Grecii, hotărăsc dărâmarea ei 92. Priam a fost stăpânitorul el. 93. Agamemnon vine împotriva ei. 94. Eneas după răzsipa Troa­ deI. 95. Pe la Troia, care se mai numea Ilion trec Scipionii contra lui Antioh. 101. Istoria ei şi a res­ bel ului ei o scrie Omir după 200 anl. 299. Troadenlî, Din remăşiţele lor spun unii că s'ar fi pus temelie crăiiî Franţozilor, 12. Romanii sînt din Ellinil TroadenI. 85, 99, 100, 104. Din aceiaşi seminţie cu EleniL 90. Intre iei şi ElladeniI isbucneşte răsbot la 1193 a. Hs. 91. Ei au mal avut resbol, cu Iraelis Salt Hercules, care a robit mulţi 'I'ro­ ,adelnI şiii-a dus în Ispania şi Franţa, zidh;�l ce1Atea Alexia; ,91. Se hotă­ ri!.sg să'l ajute pe Alexandru Pa­ ris, 9�. Sfatul 10.1'. 93. Alt fost 01110- r!lţi toţi când au pătruns Greţii din Europa, în T'roia. 94. Trogos şi Iustin, spune că au scăpat nu­ mai Eneas şi Antenor. !l5. Ei ră­ mân stăpâni in Latium. 96. Orbi­ nus Raguză(t, zice că se trag din VarvariI de peste Volga. 101. Ei îndeamnă pe Romani să SUpUI" Asia. 101. Privesc pe Romani ca pe urmaşii lor, spune Iustin. 102· Franţozii ar fi născuţi din ieI. 177. I I ,1 ,1 [820] 11 820 INDICE GENERAL il 1: 1, n , '. H, L f L Troglodlte. Gloverie spune că locul Schythiei cu felurite nemurî se desparte, din carii (deosebi de 'I'ro­ glodite) mai vestiţf sînt Dachiî. 65. Trogus, scriitor. 67. Ce spune Iustin după Trog. 71. Dachii se trag din Daaif şi Daviî 74, 76. Ca şi Justin, spune de plecarea lUI Antenor şi a lUI Eneas, spre Italia. 95. TI·oia. Vec;H Troada. Trelauul, care se află în ţara nostră, I se crede că Far fi făcut Traian în trecerea sa contra Asiel. 192. Trollo, Constans împăratul fii omo­ rât în Siracusa la 668 de un An­ drei fiul lui Troilo. 335. 'I'rovur fratele luf Rurio, s'a aşezat în Izbooc, cetate. 372. Tudertinu, aci zice Victor că s'a năs­ cut Traian. 193. 'rllr-.Ar�lleşft scriitori, ne apără. 24. 'I'urbantl). Cfestorul 'I'urbanţilor e a­ mintit într'o inseripţie din Da­ cia. 161. Tnreesef, Vegi Turceşti. Tnre('ştl. Armele turceşti au mers în Arabia. 19. Scriitori de al lor a­ pără pe Romano-Moldo-VlahiL 24. O parte din Misit, se chemă acum cu nume turcesc, Dobruge, 68. Ce a luat Chesariul de la Sultanul tur­ cesc, în pace de la Pazarovţi. 69. Stăpânirt turcescI. ros, 107. Nu­ mele Românilor la scriitorii tur­ cescî. 307, 474. Suleiman, sultan turcesc, ia Buda. 3ii5. La 1078 oste turcescă prinde pe Mihail. 387. At­ hatin, la istoricii turcesci, e nu­ mit Alaiddin. 433. Impăraţi tur­ cesci. 435. Istoricii turcescI. 436, 436. Despre nemul turcesc. 438. Dara. la istoricii turcesci se cheamă Nahra. 439. La 1300, more Alaiddin ....... ,�- ... sultanul turcesc. 440. Despre fap­ tele 'Turcilor în bibliotecile tur­ -cesci şi cele creştinescL 441. Sul­ tanul turcesc, Suleiman, ia Malta. 46-1. T.nl·chi�allul, parte din Schythiia a­ siatica. 61.' Turclf. Ei ali înghiţit multe crăiî ale . resăzitulut şi apusului. 19. Sulei­ mân a fost «Ulisis al lor. 22. Fără Bogdan, .ficorul lui l:;'tefan Voda' Marele pacea Chreştinilor cu Tur­ cii al' fi 'fost mortă. 23. Turcii 4ip munţilor «Cenghil , «Despot . Iamlasi». 61. Turcii fac pace cu Nemţiî la Pasarovitz. 69. Ostaşii viteranl- erau la Romani, cum sînt oturacii la Turci. 83. Au avut res­ boie cu Românii şi sânt de un nâru cu Tătarif, 106. Românii li sânt tributarî. 106, 107. Enea Sylvius, rescolă printr'o carte, 'pe creştini în contra lor. I lâ. Sarniţie spune că ief ar fi de origină Sarrnatică şi că numesc pe prinoipii lor, Voe­ vozi. 131. EI numesc pe comandan­ tul de Gălata, şi pe alţii a altor tîrgurI, Voevoda. 131. Pe ieI 0- rânduiala cerească îi face stăpânit Evropei, Asiel şi Africe'i şi ai C('­ tăţil lUI Constantin Marele. 170. Ei avut întâiul Împărat pe Osman. Scriitorii elinî nu îi arată biruitori de multe 01'1. 174. Alt avut Sultan pe Suleiman şi au ocupat Viena. 175. Din mâna lor, smulg Nemţii, ţara Ungun�scă, cetatea Temişulul şi BeligraduluI. 176. Att luat de la Greci Ţarigradul. 183, lij4. Aii a­ vut resb6ie cu LeşiL 224. Ei Întă­ resc cetatea Soroca, contra Ruşi­ lor. 224 El numesc Tîflis, apa Fa­ sis. 2�7. Obluciţa e numită Isa<;ce [821] INDICE GENERAL 821 *;::aas=� r de către Turcl. 240. Numesc Boga­ zul, Bogaz-Hisar. 246. Ei ţin tate cetăţile după margina Dunării. 255. Ei numesc Seremovasi cetatea Si1'­ mium. 267, 273. Sub a lor stăpâ­ uire este Dachia mălura să şi mun­ tosă, 281. Numesc Moldova, Cara Bogdan şi pe Moldoveni, Bogda­ nlu. După numele dat de Turci nu­ mesc şi 'I'ătarâi. 306. Ei dau nu­ mele de Cara iflac şi Ac iflac, şi cara vlâh. 306. Turcii au luat pilda pedepsei cu Ţeapa, de la SlavI. 316. El numesc Cursuilu, cetatea Her­ sonul. 320. Ei numesc Tuzla, ce­ tatea Almirina. 323. EI numesc Hal­ chidonul, Cadichion. R3l. Iraclie a avut Turcii în Asia cu plată, in să ei l'aii înşelat. R33. Ei împreună cu Ungurii sunt trimeşi de catre Leon contra lUI Simeon domnul Bulgarilor. 356. La cetăţile lor Ghercl şi Taman s'au aşedat Po­ lovţil, 365. Să nU-Î lase să treacă Dunărea a dat ordin lui Petăr al Bulgarilor, Nichifor Foca. 369. Cu ei (adică Ungurii) se insoţesce Sve­ toslav de pradă 'I'hrachia. 370. Zic lJuragi cetăţii Dirachion. 376. Ei -. sunt bătuţi de către Dioghenis îrn-' peratl�"t386. Turcil cari astădl ţin Împărăţia Ţarigradului se nUl11ep;c AliosmanI. Pe el tătarii de pe Volga îi numesc Caracal pa ehi. 387.'Cn ajutorul lor, Nichifo!' Votaniatis prinde pe MihaIl şi-I călugăreşte. 387. Suliiman DOlllnul 101'. 388. Ei apucă în Thrachia cetatea Sozo­ polis, insă în cur[llld sunt Hcoşl. 388. Ei nume!lC Zagara pe Zagora. 406. Nume:;c Ipsala pe Chipsala. -lliJ. Ei numesc Tecchirdagă, Ilo do­ �tot5n�. 4 15. Tu rcil trimişI în ajutorul lui Alexie, prind câţi-va Vlahi. 41ii Ce era la ei Junioar Agasi. 416. Nu­ mese Chiostengă pe Constanţia. 419. Aveau giamie in Ţarigrad. 421. Ei numesc Siros, cetatea Serras. 428. Numesc Iregle cetatea Perinthul. 432. Arcadiopolis e numit Burgaz, i\'Iisina, CănăcIă, şi Athira e numită Chiuciucoemegâ. 4�2. Sunt trimeşi in ajutorul lui Alexie Anghel. 433. El birui seră întâi pe Romei, dar fug vădând mort pe Sultanul lor. 433, 434. Cel dintâiu Împărat al lor. a fost Osman. 436. El nu sunt turci ci stăpânit Turcilor. 438. El nu­ mesc Azerbaigan, Midita. �iJ9. Alai­ din era Domnul lor. 439. Alaiddin urcă pe Osman la stăpânirea 101'.440. Ostea lor, e făcută una cu a Ogu­ z ilor, de către OSl11an. 440. Ei iau Caliupolis. 441. Ei ziceau sangtac Beg Banului. 469. Turemenlf se numesc părţile Asiel in care ies Turcii. 438. Turtugiu Iocuitorl el iau numirea de FranconiL 277. ln ea vine Attila, şi aşază sfatul la cetate Insacon. Ea este jl familiilor Saxoneşti �i r � cuprinde Întrl'l �liEiia, Brunsvig, Hasaia ŞI. li-:ranconif. 285. Henric 'pl}nde pe Hatmanul oştilor, :\lal'­ hion 'lle Turinghia. 383. T'nl !Il;hil, -vin I" Sieam bda, chelllaţi de Attila. 283. TU!'lIul. Despre Turnu-Severill. 230, 318. Irodot pomenes('e şi de face­ rea Turnului YaviloJlulul, 233, fa­ cut tIe Traian, pre acel:;ta şi al­ tele (le prin pl'egiurul lui, Iusti­ nian Îlllperat ,li-au dat Anţilol' şi Sclavinilor. ,'317, 318. Turnurile fă­ cute de Iustinian. :321. Despre Tu!' Eul ('e se ('hialll;-1 TntlclIl. 342. La il '1 [822] '� ! .', 822 INDICE GENERAL finele văculuî a XII-a cetatea An­ hialul e întărită cu turnuri. 408. Turnul Severin, împotriva pragurilor Dunărei sau Porţei de fier. 230. Vegi şi Severin. 'I'nrnus, regele Rutulilor, fusese logo­ dit cu Levania, fiica lUI Latin. 95. Ţara. Barbarilor le plăceau ţerile 1'0- mâne.ll. Cum a fost coprinsă «ţara Pranţozască.. 12. Despre instrăi­ narea lui Eneas în ţara latinescă, Cum era Dachia faţă de cele-lalte ţeri, cu carf era guvernată împre­ ună. 16. Cum au vroit Turcii a cu­ prinde �erile creştine. 20. Hronicul ţerei Române sef. 57. Se va pomeni ţările însemnate din Schythia. 60. In Tătărâme asiatică ce ţeri sînt. 61. In Sarmaţia evropască sînt a­ mândouă ţările leşescl. 61. Ţerile Moldovei făceau parte din Dachia. 62. Când au scris Stravon şi Dio nysie au fost şi altă ţară sub ho­ tarele GhermaniiI 64. Unde a fost ţara Iazighior, 65, şi unde Mara­ morăşului şi Ardeluluî. 65. Vechilc nume ale ţărilor cari de demult se cuprindeaii în Dachia. 66, 67, 68, 69. S'a arătat ţerile Dachiiî, mal 'na­ inte. 70. «Ţara care aii fost a Ghetilor, după acf"'Ia Dachi'ia s'au chemat". 71. Se socotesce că înca până a nu veni Gotthii în ţara acesta de aici, se chiăma Dachi'ia. 74. Parvil eraii până În ţara Ari­ ana. 74. Despre ţerile barbarilor. 75. Prin ce ţerI trece pădurea Hcr- T, , l\Ierge cu resboî în contre lui E­ .neas· şi Latin, dar e bătut şi a pe­ tit în luptă. 96. TUl'IlÎl Ya,·ilon. Veq.i Vavilon Tuzla numesc Turcii eetate Almirin. 323 . .Este. î!l Crâm. 323. ".', , ţinei. 76. Zonora spune că Avgust Ohesarî ali supus, multe nor6dc 'din', ţara Panonilor. 78. cll. [823] INDICE GENERAL 823 .p ,J' J.!.!). Coţovlachil, din ţara grecescă, sint tot din Romani 153, 466. CE' a făcut Traian, după ce a dezră­ dăcinat pe Dachr, din ţer lle Da­ chin. 153, 156, 160, lS9. De ce are Moldova, Horbul său, Capul Boului- 155. Gheografi( tineri, fac pe Pli­ nie necunoscător al ţerilor. 173. Ţările păgânesct până la Egypt, Africa şi India sînt pline de robi leşesci şi rusescî. 176. NemţiI apucă ţara ungurescă. 176 Cum se pr ,- , cede la falsificarea ideilor despre ţeri, mărf, locurI, etc. 178. Descă­ lecatul ţerei Moldovei. 179. 1I0tl\­ rârea ţerei Moldovei. 179. Ince­ putul Hronicului ţărilor romănesct. 181. Traian ia ţara Mesopotamiei. 191. Despre 'I'raianul care trece prin ţara nostră. 192. Nemul 1'0- I mânosc din ţerile earI îormau, odată, Dacia, 195. Adrian părăsesco I ţerile cucerite, inlAsia, de Traian. 196. Marco A vrelie ar fi supus nisce ţer), de ar mai fi trăit. 201· Despre. Turnul SeverinuluI din ţara muntenescă. 204. Schytii ali je­ CUlt multe terl. :209. Emili.an În ţerile Schythilor. �1O Zonoras spune că. Avreleus era din. ţara Ghetiii, '.\·op{oiJJ' �� �.� ZW[J'J.; i;'·, l'or�â6 .212. Dacia era o tară forte de foloR împerătieL 216. Ce spunea Preda SLanlbo] ROlnân, din ţara ." ;\Iunteniască. 217 Tătarii ali făcut pradă În ţara Pontului şi a� Chi­ !ichieL 223 Apărarea ţeri lor Ilostrc rej ,Dachi}or. 281., Panoniile sînt ţ("'j . , bogate. 2�2. Attila .şi tara llngu- l'escă. -2&2, !s3 .. Atţila" *i ţara 1e­ şas6ă. '. 289' Sjcam bria unde'J. 28(;. U nil· 11 u/li ai ung; pană la ţara gre' cescă,. după mortea lui Attila. 28!J. Despre ţara Dachiel şi Attila. 290. Dacltia mălurosă era o partI" din tara ll1untenescă. 29-1. Cc e Cala Zemle . 303.Iol\an Bunu şi GluH'­ rie despre locuitorii teriJor n6strc. :\04, 305. Despre ţerile romanesc!. 305, 306, 308, 321, R22. 336,338,361, 384, 392, 395, 462, 463, 464. Radu Negru vinc d'insprf> ţara ungu­ n'sc:l. 307. Dcscălecatul tpl'f'i leşeRcl. --_ .... - . .. .... ------------------- [824] 824 INDICE GENERAL 311, 324. Hunii nă vălind în Thra­ ehia, omoră, între alţii, pre «Dire- ­ gătoriul- aceleI ţeri. 316. Justinian ia, de la Gotthi, ţara Dachiei, spune Procopie 318. Ţara Dachiei. 318, 319. Boerimea ţerei de sus are mulţI mojicî podanl Ruşi, 325. Ce e pos­ tel ni eul cel mare în ţara MoldoveI. 326. Istoricii spun numai despre oştile ce păzeau ţerile de peste Du­ năre. 327. Nernurî varvare în ţara ungurescă, la finea secolului . al l' VI-a. 330. lraclie ia, de la Perşt ţerile ce aceştia le ocupaseră. 334. Constans împăratul pradă ţara Sclavinilor.335. Beracheniî luaseră multe ţeri de la împărăţie, 337· Constantin întră în ţara Bulga­ rilor. 349. Carolus ia zălog pe fe­ ciorii de Domni Saxonî, luându'I din ţara lor. 350. Vasilie Machedon ia multe ţeri şi cetăţi de la Sera­ chenl. 354. Bulgarii, chemaţi de Arnulf craiul, pradă ţara Gherma­ niel şi GalieL 355. O parte din ţara ungurăscă era Panodaehia. 356. Ihor pradă ţara Paflagoniei şi al­ tele. 357. Peste ce ţeri s'au Întins Pecenegii 364, 365. Povestea cu aducerea tâlharilor de la Râm în ţara Ardelului. 366. Ruşii, cu nisce conducători al lor, cad asupra Bul­ garilor şi uitându-şi de ţara lor, re­ mân acolo. 369, 370. Ostea lui 10- van iese din ţara grecescă. 376. Ţara Bogdania, la Leunclavie, după Che­ drinos. 377, La îmmormântarea lUI Stefan cel sfânt s'au adunat şi cimenI afară din ţara ungurescă. 379. Pazinachii şi ţara BosnieI. 382. Oând era S r,lomon craiii în ţara ungurescă. 383. Sub Mihail Para­ pinachie, nemul Crovaţilor Întră ........ ,f_- / in ţara bulgăresoă. 3!:l6. Ţara un­ gurescă la anul 1116. 388. Vladis­ .1av din ţara leşescă şi Conrad îrn­ părat 390. Pazinachil, pe la anul . 1183, întră în ţerile împărăţiet. 3.91. Batie • trece în ţara ungurescă, la :.ti1UI 1242. 393. Vlahil Iocuesc şi în ţara grecescă 397. Misia e dincolo ,d·� Dunăre. 398. Isachie Anghel pune dajdie pe tate ţările. 400. Va­ sile Bulgarocton ameninţă şi ţara VlachilQr, 403. Vlahii şi cu Co­ maniî, pe la anul 1190, pustiesc . ţările imperiulu] de Tarigrad . .\07. • '.Imperatul Isachie Anghel se duce în ţara ungurescă. 409. Coţovlahil, din ţara grecescă, siot până astă-dr. 414. Ioan Alexie cuprinde ţara Smolânilor, 418. Ioan, Domnul Ro­ mânilor şi cei ce apucaseră părţi dia ţara grecescă. 425. David, din nemul Commnenilor, ocupă ţara Frighiei şi altele. 427. Ioan al Ro­ manilor şi ţara Tessalonicului. 428. Belh, în ţara Horasan. 436. Ţara Mosculul, ţara leşeseă şi cea nem­ ţescă sînt prădate de un hau tă­ tăresc. 437. Ţări supuse de Geng­ hiz Han. 439. Osman şi ţara lUI Alaiddin sultan. 440. Murad supun!' între altele, ţara muntenescă. 441. Crai din ţara ungurescă. 442. La­ clislav adaogă, între altele, ţara rusescă, la stăpânirea sa. 444. Ba­ tie în ţara ungurâsoă. 440, 447, 448, 449, 450, 465. Ţara ungurescă sub Andreiu al II-a. 445, 446. Tă­ tarii trec în ţara -ungurescă, prin cea leşescă, 449, şi cea rusescă 450. Bela luând Stiria sub stăpâ­ nire, se întorce în ţara sea ungu­ rescă. 451. Cruciaţil' al' fi primiI, în dar, de la Bela multe sate :;;i s [825] INDICE GENJ>R!L 825 oraşe În ţara ungurâscă. 452. Când Impăratul lUI, dă titlu şi cor6na de a venit Batie, în ţara ungurescă- crai lui Ştefan, crai bulgăresc. 140. ar fi fost eraiu, Vladislav. 455. I3a- Xifilin a fost patriarch'l'arigradulul. tie pradă ţara Moscului, ţara le- 154. După zidirea lui, scriitorii şescă şi cea ungurescă. 456. La Greci vorbesc despre resboele Ro- venirea lui Batie, în ţara ungu- manilor cu Varvarii. 174. De la râscă, nu era craiu nici Vladislav, Greci l'au luat Turcii. 183, 184. Apa nici Laslău. 458. Statul ţeri lor ro- Fasis n'ar fi la Boazul de la Ţari- mânescl, după prada lui Ratie. 461, grad. 227. Cetate făcută de Cons- 463. Carolus ia SeverinuI, de la tantin Marele, numită şi Roma nouă Domnul ţerel Vlahieî, spune Bon- sau Constantinopolis. In ea, Con- fin. 467. Banii ce stăpânesc În ţara stantin Marele a zidit o biserică. muntenescă. 468. Ţer! de sub stă- Zonoras înseruneză 5738 ani, de Ia pânirea crăiei unguresci. 469. Hro- fundarea Iumeî, până la zidirea nicul terei muntenesc! şi cel mol- Ţarigradulul. Valentie Matei, 696 dovenesc despre Radu Negru, Dra- ceea ce a greşit. Aci Constantin goş Vodă, 469, 470, şi Basarabi. l\Iarele, mută scaunul de la Roma. 470. Pecetea ţeref Moldovei. 471. 241. De la el În jos până la Bogaz Hotărârea ţereI Moldovei, scrisă era Propontida. 246. A fost luat de de Cantemir. 472. Stăpânirt ale sultanul Mehmet, 246. Aci ocupă ţerilor româuescî. 472, 473, 474, Iulian Paravat scaunul, dupa 1110)'- 475. Când s'a în turnat Bela, în ţara tea lui Constantie. 251. Pe când se ungurăscă, de unde fugise de Ba- întorcea aci, Iovian, urmaşul lUI tie. 478. Hadu Negru şi Dragoş Paravat, more la Danastana, 233. Vodă în ţările româuesci. 179,483, Aci se întorce Valens, victorios. 484. Craiul serbeso ar fi trimis 254. Inainte de a ajunge aci, Valens înapoi, în ţara sa. pe fata Dom- erneză la Marchianopolis. 254. Aci riului românesc. 480. 1\cel domn j vine Valens. şi e ocărât de popor, românesc era cu domnie întenie- '{ )JeI}tnt cf{ a primit în ţară pe Var- iată în ţara sa, 481 După prada' ",aolii ,DifI el. ese ''Wa\ens ca să bată lui Batie a fost domnie aşedată 'Pli Gotthi. Până sub el se duc Gor in ţara rornâuescă. 482. thii ,victoi;ioşi..258 :\Jarginile mărei Tarlgradul e luat de Latini. 18. Peste ' dinspre . Ţarigrad. 263. Theodosie munţii Cenghî duce drumul dIn după ce bate şi inchee pace cu A- Moldova şi ţara Muntenescă spre thanarie se Întorce la 'ţarigrad. Tarigrad. 64. Sardia, sub împără- 265. Athanaric este Îngropat cu ţia Ţ'arigraduluf, Sofia s'a chemat. totă cinstea aci. 266. Theodosie vine 66. Stăpânea Grecia, Macedonia, 1'e- in el. 270. Gaina voeşte să ia Ţa- loponisul, ostrovele mărilor �Iedi- rigradul, capul lui este trimes aci terane. crăia Bulg'arilor. Serbilor şi 27-1. Din el e gOl1ită Honoria. 282. Ungurilor. 106. Cucerit de Sultanul Aci t1'Îmit Gotthii, capul lui Din- Muhamed. 126. La Tarigrad, 131. A zig. 292. Hunicmund. nu e tl'imi::; avut împăl'atpeIsachieAnglwl.133. aci. 292. P{UUl sub el ajunge Theo- '1, " I I , , I I l' I r [826] 826 INDICE GENERAL , I � r , 'II' :.1 II .! I , I .......... i. doric Schytul. 293. Ca să-I scape de Varvarî, Anastasie pune să se facă un zid de la marea Negră la cetatea SilivriI. 312. Sub el vine Vitali an cu 60.000 Romanl. 312,313. E înconjurat pe mare de Vitalian şi apoi pe uscat. 313. A avut pa­ triarch jpe Machedonie, 313. Vita­ lian nu rămâne aci. 313 Până sub el vin Sclavinii, dar îl goneşte hat­ manul Ioan. 317. Hagan, Domnul A varilor, venise până la Ţarigrad.' 3�7. Mavrichie chămă pe Priscus la Tarigrad. 328. 1\Ia vrichie era să fugă din Tarigrad. 329. Foca vine cu oste către Ţarigrad, Mavrichie fuge din Ţarigrad la Halchedon. 331. Iraclie vine la Ţarigrad. 332. Iraclie plecă de aci şi trece În Asia. 33�. 1I0s­ roe Îndemnă pe bulgarii Slavon! şi Hagan domnul Avarilor ca să înconj6re Ţarigradul. El este în, conjurat de Huni, cum dice Zo­ nora Salt de A vart, cum dice Che­ drinos, in unire cu Sclavonil şi Ghepizi'i, care după cum zice Zo­ nora prin vitejia hatmanuluî Von sau cum dice Chedrinos printr'o minune a scăpat. 333. Iraclie tri­ mete aci o parte din armată. 333. In timpul înconjurărf Ţarigradu­ lui s'a dis rugile Acathistul. 333 Iraclie se întorce la Ţarigrad după re bate pe Perşl. 334. Constantin fiul lui Constans vine la Ţarigrad şi om6ră pe Mizizie. 336 Este În­ conjurat 7 ani de SerachenL 337. O Publică ce ţinea de Ţarigrad. 338. Iustlnian şi TarigraduJ. 33H. Apsimar vine la Ţarigrad şi prinde pc Leontie. 340. Iustinian cu ar­ mată bulgară vine contra lui :;;i-l inconjură. 3·H. Iustinian dup:l l'(> ; ..... - . "" ..; . .(., � " �'10 1.' este bătut vine înapoi la Ţarigrad. - .341. Filipic trimite 73 de mii de vase pline cu copiii Crâmenilor la T�dgrad Însă pe drum se Îneacă. 3,1,2. Filipic vine la Tarigrad şi 0- m6ră pe 'Justinian. 343. Zonora spune că 'Bulgarii alt pustiit până suh�Tarigrad. 343. Contra lui Ar- • tehli� vine cu armate bulgare. 34,1,. Constantin Oopronim se înt6rce -Ia 'j'arigra,d. 346. Impăraţil Tari­ gradului • caută a se incuscri cu .Bulgaril. 346. Constantin după ce lJllădeză pe Bulgai'I se intorce la 'r'a'rigrad. 349. Vogorts domnul Bul­ garilor în timpul Theodorei şi lui Mihail merge cu aste contra Tari­ gradului, Însă el se întorce şi vine singur şi se boteză, după ce este gonit de la al sei se întorce inapoi la Tarigrad. Zonora spune că Ruşii lovesc api ope de Tarigrad. 353. Si­ nodul de la Tarigrad, papa Nicolae l'a numit, Sinod diavolesc. 354. Bul­ garii supăraţi de împăratul Tari­ gradului. 356. Ruşii cu Iugor lo­ vesc sub Tarigrad. 357. Zon01 a scrie că Olga D6mna Ruşilor vine la Tarigrad şi se boteză. Theofi­ lact, fiul lUI Rom an, patriarch al 'ţ'arig radulul. 307, «Dezbaterea- Ro­ mânilor de sub împărăţia Ţa rigra­ dulul. 359, :'\95, 399. Pe când dom­ nia În el :\1ihail cu Theodora mama sa alt intrat Ruşii în împărăţie- 372. Impăratul intră în el in care timp Iovan pradă Dirachion. 376. Vasile după ce bate pe Bulgari in­ tră cu mare pof'Ială în el. 376. Cu împăraţii lUI alt avut l'esboilt Va­ lahii. 376. Bulgaria era SUpUS[l lui. 378. De abia scapă În el Constantin Monomuhul învins de Bulgar1.3�O . t ':,'v t, .... ,. t ' .. , '. [827] INDICE GENERAL 8;d7 \ • Contra lui vine pe mare Vladimir. I 380. Cheghenis e adus la Ţarigrad. 481. Lângă el îşi aşâză tabăra Tatu voevodul Pazinachilor în unire cu Nestor. 387. Irnpărăţia sa o ţine Turcif de astădi care se numesc Aliosmani. 387. Conrad merge con­ tra Ţarigradului. 389. Ţarigradul a avut resboe cu Românil noştri, spune Nichita Honiatis. 390. A a­ vut împărat pe Isachie Anghel. 396. La stăpânirea lui, ati fost parte din Vlahi. 397. II apucaseră Frâncii de la Greci. 398. Henric de frica Vlahilor, se întorce aci. 39R. Din el cse cu armată Isachie Anghel. 40i. Isachie Anghel se întorce la Tari­ grad. 406. Intorcăndu-se aci Isachie pune Hatman pe Aspiatis, contra VIa hilar. 407. Aci scapă Isachie de frica tătarilor. 408. De aci Isachie merge la Filippopolis. iOS. Aci Re întorce Isachie, de la Socrul Setl Bela. Aci Alexie se seolă asupra lUI Isachio şi îl scote ochil. 409. Auzind de reutăţile ce se făceaii aci, Henrir vine asupra lui Alexie. 410. E luat de Latini. Când. Con­ rad şi Frideric trecuseră pe aci. sufertseră-răutăţt de Ia impăraţiî Ţarigradului.441. De aci scapă Ioan fratele lui Asan, H3 Aci se intorco Alexie şi desparte pe fata Protos­ tratorului, de bărbatul RHt. 416. Până sub el aj ung- Vlahii şi Co­ manii. Răsboele Românilor cu im, păraţiî Ţarigradului. 419. In el uă­ pădeşte Balduin cu VeneţianiJ. In I el intră Isachie, cu ajutorul Lati­ nilol'. 42il. Latinii vor să-I cuprindă şi nu VOI' să iasă din el, până nu ' li se va pl�lti. In el pl'a geamia Turcilor. Latinii ie,.; afară din el> , , .;'i şi apoi îl atacă. 421. Impărat al lui se îneoroneză Balduin după ce Latinii îl cuprind. Alexie scăpase din el. 422. Aci se Întorseseră grecii fugiţi cu Alexie Comnenos. 423. Aci fug Latinii de frica lui Ioan 424. In el se închid Latinii după prinderea lUI Balduin. 427. E luat de l\1ehmet 427. Es din Ţarigrad Latinii şi înconjură Udriful. 430, 441. Din el nu îndrăznesc să iasa Latinii, şi avea patriarh pe Thoma. 4HO. Din el trimite oste Henric. în ajutorul cetăţilor. 431. Cetăţile din jurul lui. 432. In el Henric şado împărat. 434. Cetăţile din Orârn despre Ţarigrad, eraii ale Creşti­ nilor. 437. Aliosmanii. ce ţin aQi Tarigradul 138. Cheia lUI despre :\1. Albă, este CaliupoIis. 441. Pe la anul 1186, Vlahiî se despart de la împărăţia Ţarigradului. 445. Pe când aci împărăţia Balduin al ă-a, Bela IV se reîntorce în Ungaria. 451. Cantemir are la Ţarigrad, Hro· nicul Muntenesc. 462. Pe când Îm­ părăţia in f'l Isachie Anghel, vin .�atinp. 466. ;Henric era împărat ll{ ef la a�1Uk 1210 şi, a coprins şi cetâţil'l" din.'Thi"ach,ia: 467. La 1266 gre'ci�. I'�\il l'llscumpărat de la La­ tin}: 476, . 477. Nichifor Grigoras spune despre rescumpărarea IUl, :\Iihail Paleologul trimete pe fratele sett Alexie Stratigopulos contra lui şi el îl cucereşte din nebăgarea de semă a Latinilor Alexie chernă din Nichea pe :\lihail şi'l pune ÎII scaun Ia Tal'Îgrad. EI �I .fost Htăpanit 58 anI şi 3 luni de Latini. 476, 477. Aci e trimis Ştefan cu feciorii sel Duşulll şi Duşan. Aci trăind J ani, SI. Nieulal, îI redii ochil lUI Ştc- '1 l' , , I [828] :,1' / 'i l' 828 ------,--- INDICE G"NERAL u. , J i ,', I I I , l � "1 r ( I fan. De fata îrnperatuluî lUI, se simte vrednic craiul sirbesc. 481, Ţărtgrădeuif. Justinian voeşce să-i 0- more pe toţ'f. EI ridică pe Leontie de împărat 339. I<':i se invoesc cu Bulgarii, carI trădiază pe Ar­ temie. iH4. Ţ'elius Rutus a fost consul cu POIl1- ponie Flaccus Greţinus la 17 d Hr. 122. Ţ'erberif .• Lătrăturl de ŢerberL !), ŢiganuL Socotela lui Orbinus Ragji­ zău, s'ar prinde ca şi cum s'ar dice, că Ţiganul e părinte Jude­ ului. lOI. Ţ'lgăuesec. Reii se prinde mano, tioă­ nişte, cuvântul lui Costin Logo­ fătul. 295, '['imbrff. In contra lor, ordonă Attila să meargă lIatmaniL 285, Din ei Udrhanlt se închină lui Henric. J32. Udriful e înconj urat de Gothii, dar ne­ avend arme, se retrag, 257. Gotthiî îl încojoră din nou, dar nu-l pot I lua. 257. Vlahii cu rugămintele Gre­ eilor scapă Udrilul din mânile La­ tinilor. 298, 399. Isachie Anghel cu armata porneşte către Udrilul. -l0!, lsachie se întorce la Udrilul. 406. Vlahiî năvăleau până sub Udriu, 409. Românii gonesc pe Latini din­ prejurul Iui. 424. îl ţineau Grecii. 425. E înconjurat ele Eric Dandal cu Veneţianii. 425. Heuric îl în­ conjoră mai strîns de cât Haldllin. Tabăra lui de aci, (\ înconj6ră Ioan "\lexie. 430. La 1206, Ioan Alexie trimite 6st<' asupra luI. -l31 The- f5 au eşit Pecinighii şi Polovţii. 36:!, 364,. . Ţ'insor!a. La ce an a fost Valerie Flac­ cus «În cinste Boeriiî, ce zic Ţin­ -soria.» 119. _ Ţiţel.'On. Ţiţeron şi Lucţine, 5, 10. E comparat în Pridoslovie cu De­ mosthenes, 5, şi ni se spune că un orâtor ea el adecă nici mal de • llainte au văzut Roma, nici pe urmă i-a sta să mal vază. 6, 7. El e scriitor Latin. 55. Pentru a arăta cum a învăţat Cicero . în , ,Greţia , e citat Plutarch. 87. Vor­ .bind de familii� Flachilor- arată �ă Ţiţeron ritoricul cel mare ali avut ora ţie. pentru Flaccus, fiul lui «Valerie Flaccus.» 121. Unii il aduc impotriva lui Diodor şi Theo­ pomp. 173, odor Vrama, era hatman în aceste părţi şi e bătut ele 'I'atart, care cuprinde t6te cetăţile elin prejurul lui. După plecarea lui Ioan, locu­ itorii Udriiului se închină lui Hen­ ric. 402. Până sub el prădează Su­ leiman. HO. E luat de Turci. 441. Umil, episcop, împăcă pe F'ritigeruis cu Athanaric. 262 U!('J'o Ylah'i numesc Grecii pe Ro­ mânl, 306. Domnii în Diplomatele lor, numesc ast-fel. Grecii le-au dat acest nume, pote pentru că Ro­ mânii sânt apr6pe de Ungaria sau pentru că Radu NegTu a venit elin Ungaria. 307. Ugt·o- "lahill numesc Greţiî, ţara �Iol­ <.lovenilol' şi Muntenii!)!'. 306, 308. [829] INDICE GENERAL 820 I � [ 1 i I I I � 1 I 2 Uhrebellt (Ungur] albî), popor supus de Svetoslav. 373. Ullsls, Romano-Moldo- Vlachil s'aă a­ rătat ic6ne vii ale strămoşilor lor Ahileus şi Ulisis. 19. Ulisis al Tur­ cilor e<· Suleiman v , 22. A fost un conducător al Grecilor din Evropa în războiul Troian. !l3. Ulissopolls. De aci, până la Gadurion, ţinea Hatmanul Godila. 315. Ulmlton, zidită de îrnperaţiî Romani în fundul Schytiei. An apucat'o Slovenii înainte de Justinian şi ati dărâmat'o. 155 Solavonit după ce gonesc pe Romanii o coprind, însă în urmă sunt goniţi de Romanii cărora el le zic Volohi. 323. Pe timpul lUI Justinian, se chiamă Sf. Chiril. 323. Ulpiana, cetate în Misia, descălecată de Traian, deosebit de cetatea­ Ulpiana din Ardei, spune Bonfin. 157. Ulpiana, cetate. Bonfin spune că a fost zidită de Traian în Ardei, de- I osebit de Ulpiana, cetate în Misia, colonie adusă de Traian. 157. VIpia 'I'ralaua, numeşte Traian Zar­ mizoghetusa, după cucerire.' 83. Bonfin afirmă acest lucru. 261,322. Astă-al se tl'umeşte Verhel. 47-l. Ulpiaueseit. Despre un prefect al Ul­ pianeştilor, în o inscripţie din Da­ cia. 161. Ulple Trnfan, întemeliitoriul nostru" ia de la Decebal averile strânse de acesta din jafuri. 9. Era oştian ales, şi hatman iscusit." 14. Adrian nu p6te ajunge la vredniciile lui. TraIan aşeză în aii fost aduse la Roma. El este În­ temeietorul Românilor în Daehia fi căror urmaşl se ved şi astădî a fi în Moldova, Muntenia şi Ardâl, 195. Laudele aduse lui nu erau plă­ cute lui Adrian. 196. Cetatea Se­ verinuluI a fost făcută de Traian. 105. Romanii aduşî de el În Dachia dupa 179 am, sunt mutaţi de Av­ relian in �isia. 2.18, 240. Istoricii • reată săI dovedescă că Romanii a­ (1 tt.';;:t, lor în ţara ungurescă. J50, 451, 452.. Abraam Baeşa! în Hrouologhiia Crailor Unguresc!. 4iiO. Laslăă, nu­ mit craiii unguresc, de Simeon Mazacul. 453. Batie întră în ţara ungurescă la anul 6756. 456. N'a fost Laslău în ţara ungurescă, când a venit Batie 458. Cum au întrat Tătaril, în ţara ungurescă. 465. 5S ii , , [836] • ,rx= 836 INDICE GENERAL rîu, pe care '1 numeşte Siretul, după Riretem � placem. 13fl, 138. După el ia Simion Călngărnl. 136. .El. scrie Hronicul Moldovei până la Aron vodă. 180. Aduce alte basne despre Herbul Moldovei. 249. Des­ pie Dragoş Vodă. 290, 325. Rodana, la Urechiă, Rodna. 449 Povestea lui, Simeon şi hronicul lui Ure- • chiă. 453. Singur mărturiseşce că nu este întâiul istoric al Moldovii şi înainta de el a fost Hronicul Moldovil. 470. Vechiul Hronic mol­ dovenesc scrie viaţa Domnilor de la Dragoş Vodă pănă la Petăr Vodă . Schiopul. 470. El pune eşirea lui Dragoş Vodă, la 6821 de la Adam, care e 1313 de la Hs. Hronieul lul vede greşala Domnulul Molclove� nesc. 48�. Ureeheştlt se trag din Corvini. :aG. Uricul lui Roman-Vodă, d- la 1392. 483. Uzbecul. Alâturi cu el, sânt câmpii Capcaculuî. 438. Spre răsărit de balta Hiva, est!' împărăţia Uzbe­ culuî. 439. Uzlenlf. Ve<;li Uzii. UziI se mai numesc Tatar]. 383. In 1122 Întră în Thrachia. 3f1R. v. Sclavonii şi Ghepizii intră în Tlu'a- I chia şi apof înconj6ră Ţarigradul. 333. Slovenii îi gonesc de pe 10- 1-, curile lor, ei cer ajutor de la Ca- , rolus care trimete pe fiul seu Ca­ rolus în ajutorul lor şi ei bate pe pe SclavoniI şi om6ră pe voevodul. lor Lehon, 351, 352, intră în Îm­ părăţia de re sărit, 360, CI cu­ prind ţara Muntcnâscă care era sub protecţia Crăiii Ungureştî. 383. Ei apucasă ţara Dachiii care acum se châmă Valahia şi năvălesc tn Ungaria. 3R3. Aii ocupat o parte din Dachia de lângă Tisa. 463. După ce au trecut prin Dachila aii trecut şi peste Dunăre. 4t4. S'a aşezat pe ambele maluri ale Dunării. 464. I'reehlă. Ve!}1 Ureche. Ureche vornicul, zice despre Eneas Sylvius, în Predoslovia, că Vlahiî nu luat numele după Hatmanul Flac. 118. A trăit pe timpul lUI Aron Vodă Tiranul. 114. E citat de Sarniţie. 12t:l. EI spune că năvălind Tătarii în Ungaria, Ladislav cere ajutor de la împăratul Râmului, care îi trimite numai dintre tâlhar! şi hoţi. Cu ajutorul lor, Ladisluv bate ]1!' Tătar! :;;i ajunge până la un i il 1, il l Ynetunlon. Aci se coboră Protostra­ torul de la Vatrahocastron, 418. Yag, apă peste care treceau Varvariî, mergând spre Dunăre. 2-10. Yalahiu. Ve!}} Valohia. Ynluhlu mare şi micii. 65. Făceau partc din Dachia. 68. Se numea MolQova şi Muntenia. 110, 304. Eneas Syl- . ...,. ... '1(_- vius zice că Dachiia a luat numele de FlachiIa, după Hatmanul Flac­ cus, şi in urmă de Valahia. Ureche Vornicul, zice acelaşi lucru. 113. Dachia a luat mai întâiii nu mele de Volohie şi în urmă numele de Valahia. 123. Incepe de la mun­ tele Orbal şi Pevchin, şi se întinde [837] INDICE GENERAL de la Ardeal până la Marea Neagră. 126. Valahia mare, era Moldova, iar cea mică, ·Muntenia. 304, 305, 308'. Pe cea mare, unii o pun în locul celel miel. 308. Valahia din xr, Neagră până în Tisa, s'ar fi chemat Galiţia. 402, 4-l6. Batie nu pote să treacă prin ea. 448. Crai al iel se întitulează Bela -l-a. 452. Yalnhlees«. Numele Valahicesc. 109 Yulamlr, domnul Unilor. EI îi con­ duce asupra Gotthilor. 251'1. Hunit cu regele lor Valamir supun pe Ostrogotthi. 268. Yaleus, Traiul Romanilor În Dachia de la Julian Paravat până la Va­ lens. 251. E luat tovarăş la impe­ răţie, de către Valentinian. 253. Va­ lentinian il face Avgust 254. El mergc asupra Varvarilor in Misia, trece Dunărea, îi bate, şi se Întorce cu isbândă la Tarigrad. 264. Mer­ gând asupra Gotthilor, aceştia îl Împedecă de a trece Dunărea şi pe urmă trecând, îl bate şi neajun­ gând până la Ţarigrad, ieruează în Misia, la Marchianopolis. 254. EI trece iarăşi asupra Gotthilor, po­ recliţi Gruthunghii, Îi bate şi go­ neşte pe Athanaric, Domnul Gott­ hilor, czre rogă pe Valens dc pace. ll54. Porânceşte lui EcfatiIe :;;i Le­ OlItie ca să şează pristavI. pentru zidirea unor cetăţi pe malul DIJ; nărei, după cum spune Cuspin. 25-l. Chedrinos splIne că sub el Gotthii au prădat nu nUJllai Da­ chia, dar şi Schythia. 265. Nefiind acolo la martea lui Valen tinian, oşteniI ridică Împerat pe Valenti­ nian cel tânăr, pe care el il pri­ meşte la domnie, Împreuntl cu Gra­ ţian. 265. Gott.hii cu dOJll nil 101' 837 Frithighern şi Athanaric, îi cer protecţie. 256. Aşează pe Gotthii în Thrachia, însă nu şi în Dachia. 256. Pune pe GotthiI slujitori şi le dă hrană. 2;>6. EI ordonă Gott­ hilar să treacă Elespontulla ,lsia. Ei il cel' III âncare pe 2 zile, dar nu le dă. 256. Valens trimite voe VOZ! asupra Gotthilor, dar voevozii sânt biruiţi. Valens venind la Ţa­ rigrad, poporul il ocăreşte că a primit VarvarI în ţară. El pleacă asupra GoUhilor, dar e bătut, şi rănit de o săgeată, Întră într'o casă, căreia Gotthii îi MI foc şi el arde de viu, scrie:' Socrat. 207. 0- morâse pe tatăl lui Theodoric col :'II are, făra nici o vină. 258. Pro­ tecţia lui este cerută de F'ritighe­ rnis. 262. Visegotthii cer de la el ca să îi primescă in împărăţia sa, el îi primesce şi îi aşeză În Misia şi Thrachia. 262,266. Domnii Gott­ hilor, Fritighernis şi Athanaric îm­ pinşi de Huni trec În 'I'hrachia, s'an resculat contra lUI şi l-ai'! omorât 264. După niortea lUI ur­ mâză Theodosie. 265. Sub el a co- • prins Gottlril IDadhia. 266. Despre 'luptele 1.u� cu Grutinghif vorbeşte . ,1 .,IJ .\Illlliian 271. După petrea lui, GoU- IIi! 'aveau .Dachia sub dajde Bl \J. Ya\eh� DlluDlfir, C'etăţean ce a trăit 30 de nnL Se găsesc pe o petră din Oachia. 161. Ynlelltir JlaihimaHcul, inselllnă 6tj6 ani la foudarea Tarigl'adulUI, ceea-pc e greşit. 211. Yalelltilliall. Pân�1 la el, drulll ni batut al Varvarilor. scrie Sarniţie, a fo;;t pe de-asupra I'anoniei şi merg' Spl'P Dunăre, peste apa Soia, Vag şi Haba. 240 RomaniI În Dachia până la ('1 '-i I I Il I.! [838] 838 INDICE GENERAL --------------------------- -------- !i li 251. Stă Ia împărăţie Ia anul 364. Ia tovarăş pe frate-său Valens şi îl face A vgust. 253. Bate pe Sar­ maţl. Solii Gotthilor vin l� el în haine terfelite şi el de ciudă că s'a luptat cu aşa omenî, leşină şi apoi more. După mortea lui oşteni! ri­ dică Ia tron pe Valentinian cel tî­ năr. 255. Fiul lUI Honorie, 276, re­ mâne Ia împărăţie cu mătuşa lui Plachidia. 277, 278. Sora luî, era Honoria. 282. Pe el vrea să-l bi­ ruească Attila şi Valentinian chiamă pe Aetie ca să se sfătuiască. 284. LUI îi scrie Attila să-I primescă peste hotarele împărăţiei şi sa-i prsgătăscă gazdă la Roma. 287. Sini te vicleşugul lui Attila. 288. A vea hatman pe Aetie. 288. EI tri­ mite Ia AttiIa pc Papa Leon. 289. Pe sora lui o ceruse AttiIa. 289. E ucis de Annichie Maxim, în cârn­ pia :\farţiii, la 459. După el rămâne scaunul liber, luni 10, dile 15.209. 'Yalelltiniun cel tânăr e ridicat de os­ taşl la împărăţie, după mortea lui Valentinian, şi e primit tovarăş de Valens şi Graţian. 255. Valeriu. Panonia făcea parte din una din divisiunile imperiulul Roman, până la Valeria. 242. Yalerle, Împărat. Urcându-se pe tron ia tovarăş pe fiul seu - Gallienus. 210. A fost bătut de Perşl şi prins (le Sapor, Impăratul Perşilor, şi omorât la 259. Pata vie spune că Ia 260, 216, fiul Seti a voit să-I res­ (�u!1lpere. 211. Yaleriau Lichillic era gata şă plece contra Perşilor, Însă aude de mor­ tea lUI Gallie şi voeşte să o res­ hune de aceea porneşte cu aste ('ontra InT Emilian, însă oşteniI 0- I mora pe Emilian şi el vine la 1111- l părăţie. 210. Se luptă cu Perşii, 211, l' dar e prins de aceştia şi chinut. : 211, 216 . . Valeric, nume care se dă de diferiţi scriitori hatmanuluî Flac. 124. Valerie, -nierge cu resboiu în Sardiu. 63. Vale)'ie Ffneeus din familia Flacchilor • 'a fost con sul cu Clavdie Marţelus Iii anul 326 a. Hs, 119 .. Yulerle Flneeus din familia Flacchilor a fost consul împreună cu Otaţilie Crassus la anul 259 a. Hs. Pc tim­ ',pul seii erau resbelele cu Anibal, '(Iomuul CarthahineI. 120. Valerie Placeu-, din familia F'lacehilor a fost COlI sul cu Attila Regulus la anul 225 a. Rs. 120. Yalerle Plaeeus, din familia F'lacehi­ lor a fost COlI sul cu Portius Cato Ia anul 193 a. Hs. A purtat resbele cu Annibal, după cum spune Livius, 120. Yulerle }'Ia('cus, a fost consul eu Clav­ dius Marţelus Ia anul 150 a. Hs, 120 Yalerle Plaeeu-, din familia Flacchilor a fost consul cu Crassus Muţianus la anul 129 a. Rs. 121. Yn]erie Flaccus din familia Flacchilol' a fost consul cu Marie al VI-lea la anul 98 a. Ils. 121. Yalerle Flacclls elin familia Flaochilor a fost consul cu 1\1. Hereneus la anul 91 a. Hs 121. Yalel'ie };'Iaccu�, din familia Flaeehilor, este tatăl lUI Flaccus pentru cal'(, Tiţeron a ţinut o ora ţie. 121. YaleriusFlaccIL�. Ve<;li Valerie F'lacclls. Yalşl, spune Leunclavic, că !lumesc Nemţii pe !ta II , FranţozI şi Va­ lahi. 159, [839] INDICE GENERAL 839 Yalthllor, familia domnit6re la Vise­ gotthiI. 260. Ynndalese. Procopie În cap. 3 scrie resboiul Vandaleso. 269. YltIulalil sunt părinţi de ţărl puter­ nice. u. Ei aii eşit din Scandia. 12. Ce spune Procopie în carte de resboiul Vandalilor. 64. Făceau parte din Var varii Grecilor. 75. Tot un nem cu Gothil, Visegothil şi Gepidiî, 76. Luând pe Alaul, plecă de la Meotis la Ren. 76. S'au luptat cu Românii la Tolosa. 13.:3. Orân­ d uiala cerescă îi dă pradă. 170. Au năvălit în Evropa de peste pustiile Volgăî , marea Baltică şi marea Caspiii. 174. Vandalif împreună cu CvadiI, Sarmaţii, SveviI aliaţi cu l\1arcomanii sunt bătuţi de Maree 1\ vrilie. 200 Impreună cu Ghepizil tăouseră multă stricăciune. 228. Sunt bătuţi de Gotthi pe locurile Ghepidilor şi trec în Panonia, În locurile date de Constantin Marele şi stau până sub ;\ rcadie şi Ono­ rie, scrie Orosie. 239, 240. Sub Ho­ norie, sunt chemaţi În Galia şi de aci trec în Ispania. 240. Locuiau mai departe de balta Meotis. �6! .• Procopio Ohesăreanul zioe că ei 10-, cuiau 1>e lângă balta :\[cotis şi din causa f6metii a plecat pe apa Re­ nului la Ghermanii, pe care astăizl ii numim Franchii, trăgend cu $.iţle pe Alanii. 269. Ei şi Svevii ali co­ prins Galia în aceiaşI an cu năvă· lirea lui Alaric în Italia, spun Idatie "i Isidol'. 276. A triia pradă s'atl fă- I cut de Vandali cu Domnul lor Go­ dighiJiJ împreună cu Alanii, Gher· mallii, Cvadil, Marcomanil şi Saxo­ nii, carii biruind pe Franţii atI trecut apa Rennlui şi au intrat ÎIl Galia, au sfărămat �Ionguţia în calc, Van­ ghiona s'a -upus şi pe Remit, Al­ bianiî, Atrebatif, Morenii Tornavă­ nil, Nemutil şi Arghentorata au jccuit. 275. Crăia lor. 277. El apu­ caseră Africa şi Carthagina. �87. Craiul lor în Italia era Ghenseric. 287. Ghenseric, domnul lor, dobân­ deşte biruin ta asu pra hutrnanilor lui Leon. 291. In mâinile lor cad 1000 vase, prin blestemăţia lui Va­ silic, şi vandalii se întăresc. 292. Iornand despre el. 318. In contra lor, avea Iustinian resboie În Italia. 319. Contra lor. este trimes Veli­ sarie în Italia. 320. Ei sun t bă­ tuţi de către Ludovic. 3G.J.. Contra lor merue Enric, Craiul Daniit. 389. Ynuehfonn, cetate, s'a supus Vandali­ lor. 270. Yarad. Ve<,ll Varadin: Ynradlu, Pe fata Episcopului de Va­ radin o răpeşte un Un, care e o­ morît de Laclislav. 146. Până aci prădeză Unii cu Copulh. 148. Până aci prădeză Batie. 45G. Aci era scau­ nul lui Ladisla v. 406. rapt\'i�tlt saă Yarufsta, a avut rezboiu • cu' Bist:w,'niL 78 .. Vedl Barabista. ')mllis' ha'tman trini�� de Cimischi cdntlla Ruşilor. 37. ';lIriaghil IHtmelc locuitnrilOl' de llIai Înainte al PrusieI. 371. Ali fost go­ niţi de Nm'ogrodeniî, :\Ierii şi Uri· dciî peste Baltica. 372. In neamul lor all fost 2 6menI mai de frunte Ascoald şi Dir. H72. Hatmanul lor, Vi:;;at, llIerge cu Vladimir contra Tarigradulul. i3SL Ynl'iza, crăiasa Hunilol'. Î:;;i împreuuil armele cu Romanii. Ea avea 100 miI Huni sub sWpânirr. 313. Tluuit [840] 840 INDICE GENERAL " ", 1" ,',1 j'! l­ , i , 'i Iii i I , '".1 , . . " J, daţf de ea sub Romani, locuesc de la Vosfor la Herson. 320. Yarna. Aci Vladislav a avut luptă cu Sultanul Baiezid. 17·!' Este supusă de Vlahil. 408. Ea este reluată de către Isaehie. 408 E înconjurată şi după trei zile, luată de Ioan Alexie. 419. Yartal popor din Illyria cu care s'a luptat Fulvius Flaccus, şi care îI a bătut. 121. Ynruista, al 2-a craI al Dachilor, nu­ mit de Justin, Varavista. 78. A avut resboî cu Bastarnii. 78. Despre el vorbesce Pretorie in lumea Got­ thilor. 78. Yarvarese. Petavie ce spune despre nemurile varvareşti. 12. Dachia era varvară. 15. Athanaric şi Pritigher , nis, «lepădând ce vărvărfască săl­ bătăcie- cu prietenesc picior au trecut prin Dachia.17. Despre limba vărvărescă a Picinighilor. 18. Cum aii ferit, Romanii, locurile de prada vărvăriască. 19. Obiceiurile var­ vare. 86. Unii vor a sc6te pe Elin! din VarvarL 100. Nernurile var va­ resei se supun lUI Traian. 105. Ne­ murile varvare. 170. Orăiîa Ungu­ rescă e isbăvită de sub robia văr, văriască de Leopold şi fiii lui. 175. , GalJie Trebonianul se plecă Ina­ intea lăcomieI vărvărescI. 20\:1. Zo­ sim despre nemurile varvare faţă de Dachia. 245. Despre năvala nea­ muluI varvar al Hunilor. 255. Varmrese. Valens n'ar fi vrut să pună in Dachia neam varvar. 2b6. Desprc năvala varvarului Attila. 290 Teo­ filactos Samocates vorbesce dratul apusului, hiruinel prp VanelqJl, So,rabi .şi Slovcnî, aceşti YnJ'varî dali bit. 3[15. Homanii din Yolocllia i;'i YaJ'varii. 360. Yarvaril despre Crivăţ. 361. Sfânta Nască­ tore dă biruinţă lui Cimischie, a­ supra Yan'adlol', după. cum aratfl Guropalat. 370. Hăspublica Homâ­ nilor între Van-ari. 377. Compara­ tie intre Elim şi Yarvari. 386. Re'/.­ b6ele lui Calo Ionis cu \'arvarif. 388. COlll'ael şi Yan-aril. 390. Ho­ lllPi1 şi Yal'yaJ'ii. 3H!. Yanal'ij pii- 1 J., ',� : ... , . [842] r- 842 lNDICE GENERAL • I 'J I I� ziaă strâmtorile la venirea lUI Isa­ chie Anghel, de la 1187. 4(1�. IJIl­ păratul ŢarigraduluI nu luase zălog pre ficorii. Varvarilor. 40,1. Var­ varii nu'l lăsaîi în pace de loc, pre Isachie Anghel. 406. Varvarii şi Isachie Anghel. 408. Faptele împe­ raţilor următori lUI Alexie Corn­ uenos vor fi mal rele de cât la Yarvarii cei vrăjmaşl. HO. Isachie Sevastocratul biruesce de câte-va orI pre Unguri. 411. Când «cădâ niscare Varvarî dincoace de munţi " , locuitorii cu toţi) să duceau peste munţi. 364. Nemurf de Varvart ne­ biruiţI. 365. Yasllie. Cu blestemăţii a lui, 1000 vase cad în mana Vandalilor. 291. Yasilie. mal marile Hadârnbilor, a otrăvit pe Cimischie. 370. Vasile Hulgurocton împărat. De la el Nichita Honiatis numesce Blachi pe VlahI, la a. 1017 d. Ch. 131. De pe vremea lUI să se fi chemat Xlol­ doveniî Bogdanlu. 306. Sub Con­ stantin Pogonat şi până la Vasile Bulgarocton istoricii tac pentru Dachia. 337. Traiul Românilor de la Roman până la Vasilie împărat. 368. După Iou Cillischie stii impă­ rat la 970 Vasile feciorul lUI Ho­ man. 370. Supunerea Bulgarilor su b rl 374, 370. A bătut şi slnţit pe Bul­ gari şi a făcut o tablă de reguli pentru împăraţi. 376. Pe când a bă­ tut pe BulgarI şi Yolohl s'au alipit rl.e împărăţie. 377. Pe timpul lUI, Bogdan închină ţara ÎmpărăţieI de re sărit. 377. Când s'a dus in Si­ chilia a murit la auul 1025, a Îm­ părăţit 50 ani şi a trăit 72. 378. Bulgarii supuşi de Vasile iar sc I ridirfl la 1040. 379. Pc timpul hit I era Bogdan stăpânitorul Români­ lor. din Dachia şi erati sub protec­ - . ţia lui Oarolus, 39G. El a ameninţat pe Vlahî, că VOI' păţi ca Bulgarii . daca nu se vor astâmpăra. 403. Yasille �lal'eh', sfânt, a fost elev la şc6l.ele Athinif, împreună cu Iulian Paravat, 251. El se r6gă către Maica Putertlor, să om6re pe Paravat 253 . '�u�ilie' Uac!telloll. De la Theodora până • la . .y asile Machedon. 353. Pe el vo­ esee să-I om6re Mihail. A avut re­ sboe cu Sclavonir, a prădat Bava­ ria. a biruit pe Serachenî şi i-a . îtppins peste apa- Evratului. 3iiJ. IU primeşte pacea cu ,Hrovatii. Sir­ bii şi alalte neamuri Schytheştt.» A murit la anul 886, după ce a Îm­ părăţit 19 anI. După el urmăză riul Sel! Leon. 355. Ya"ilie Toti, tatăl lui Ştefăniţă Yod. 26, 180. O fată a lui o ia Razivil, ducul Litvaniii şi o alta o ia Timuş Hmenlinskie hatman Căz:lcesc.2B. Yusilie YatucÎs hatman al lui Tsaohie, este ornorât într'un resbel cu Vla­ hiî. 409. !l'J.j,i,s''I.'J[ Schyţliit regali, din cari se tl'ag Pecinighii 364. Yu�talis. O boază. H7. YlIstllI'lliI, pe marginea Mărei Negn'. 68. Asupra lor, cade Probus. Lo­ cuialt cu Sarmaţii Între Nistru şi Kipru. apr6pe de marea Negra. 228. Probus Îi ridică de pe lângă Dachia şi îi trel'e peste Dunărr. Daca Dachia ar fi fost pustie, P!'o­ bus iar fi aşezat în ea. 229. '�astel'lIe.lsaehie a purces către Yaster­ ne şi de aci merge către Vorroe. 405. Tatl'uItOClIstl'Ol1, de aci se scob6ra Pro­ tostratorul la Yactuniol1. 41i). Tan·lon. Impărăţia lui (' llIici;wr'at;1 t - - ._------� - . ',::;. � ,':,. '1. ,\ . , , ;.Ti .: .• ' � ./. 1 � I '1. [843] INDICE GENERAL 843 4 tr 1 ,. , de Turci. 19. Aşa se ulueşte cum ar cădea în amestecarea limbilor la Turnul Vavilonuluî. 171. La a. 116 Armeni! sculându-se de la Va­ vilon aii mers cu oştile peste ma­ rea roşie. 191. Traian trecând cu oştile asupra Parţilor aii dobândit Selefchia, Ctesifontul şi Vavilonul 194. De turrul lui pomenesce Hi­ rodot. 299. Yllv)'lollesc. Balaur vavy lonesc sun t turcii. 22. "Vă'Jfllld uughe leulut, ('1' fiară să fit· leul IlOţi socoti. 88. Yâlhomie era Laslău 45,1.. Yellelmu Tirul spune că Manoil îm­ păratul a împărăţit 40 de ani 391. Yeliehl) Xovogrnd, Ve\li Nouoqradii. V('lizarie, după Procopie Chesar'ine­ nul, se trage din ţara Gherrnanier. 64. Procopie Chesarenul i-a fost se­ cretar. 154. Hatman al lut .1 ustinian, goneşte varvarit din Italia. 240. Hatman al lUI Justinian, sdrobeşte împărăţia Visegotthilor. 26U. Prin el, Justinian dobândeşte victorii. 314. El, prin calităţi, era mai sus ca N arsitis. 315. E trimis de J u�­ tinian spre Italia. 316. Era cu osto • în Italia, contra Vandalilor şi Goi-, thilor . .gZ5. Y eudebouu sau Viena saii Beciul, cetate bătută de 1\1arco A vrilie �i aci' a murit el la anul 180, fiind otrtixit de fiul Sell Oomrnod în unire ('U doctorii. 201, 208. ->. YeuellH un popor ele al Pazinazilor, 1' numia Ulpia Tra­ ian. 474. Yerhuudls, domn al Osu-ogothilor, su 1J care el s'au răsculat contra Huni­ lor şi ali fugit în Galia unde erati VisegotthiL 269. Yerroe, aci vine Isachie de la Vasterne. 405. Isacliie venea une-ori singur şi alte-ori prin Ilatmani. 406. ba­ chie după ce este bătut abia scapă şi vine la Verroea de unde peste câte­ va <;tile plecă la Tarigrad. ,1.08. Yer�lIa aci Dechio' a bătut pe Filip r Arnpllt � l-a oruorăt. 208. Aci bi­ ,l'liEişte 'I'heodosie 'pe Odoaţer. 29·L ErIuată de 'I'heodorlc, care Ke nu- • meşte VRt'onenul. 29,1.. Yt'l'OIl(' II ul a fost numit 'l'heodortc, fiul lui Thcodomir. 291. 294, 311. YI'�IIlISiall vine la împărăţie după Yi­ teIie. El Înainte de a fi Împărat, ('l'a rHI, însă pe urmă. It devenit bun. In timpul SeLt, scrie TaţituK analele o;al('. La allul 79, Vespasian a murit în satele Heantine. ,\. Îm­ părăţit 10 ani. Lui îi l1J'11\('ză finI Ketl Tit Yel>pasian. 165. .1 1: [844] INDICE GENERAL / , . , . ,; '1 , , II , " Yesturhis, boerie la care ajunge sîrbul Nestor, fost rob al lUI Duca. li87. Yestendorr capitala ţinutulut Rodna sau Rudivani. 473. Yestfa lia locuitorii el iau numirea de FranconiI. 277. Yestitol'iU apostolicesc a fost făcut Eneas Sylvius, de papa Nicolae al V-lea. 115. Yesil i-au eoprins Huniî] zice }IihaI Riţie Neapolitanul. 281. Yeteranlf. 13. Din veteranii Roruanl o poporul Romano-Moldo-Vlahilol!. 25. Veteranii ca oturacii la TurCI. .83. Yerriehtî, cu Dachif, Mesi: şi Ghoti), coprind Vithynia. 77. Ylctor spune că Constans a mutat scaunul În Dachia. 2,17. Yictol'ia, mama lUI Eneas Sy lvius. Inainte de a-I nasce, l'a vădut în vis cu o eoronă în cap. 115. Yîctorlnnle. Ve�H Aufidie Victorinnie. 1'ietl'oll Turnneuul scrie că murind pruncul Leon, tată-său Zenon alt stătut la împărăţie. 2D3. Yidinul. Singhidinul ar fi, după unii, Vidinul. 321. Yido1'ul e balta lUI Ovidie. 155. Do aci se numesce Ivida. 323. Yien], norod În Dachia. 67. Yiena a fost ocupată de Turei, 175, sali Vendebona sali Beciul, cetate bătută ele Marco A vrilie şi aci a murit el la anul 1!:l0, fiind otn\vit de fiul Setl Commod in unil'e cu doctorii. 20], 203. Yi\lchll Til'enul În cartea I, cap. 2 !;ii cartea 8, cap. 2-1, vorbesc.e de expediţia cl'uciată dc l� a. 1096. 388. In cartea 22, cap. 5, spune că împăratul Manoil a domni1 40 ani. 1391. ." f 1'iminachiulIl, cetate. 322. YimihaeiulIl. Ve<;l.i Viminachium. l'illOl'i!rthif, rudă Cll DaH şi Dachii. '1-3 •. I "balltia, În faţa el este Halchedonul I pe care Turcii ÎI numesc Cadichi- II - on� 331� . , liSIIl·11. Cal'.·oIUS marele alt poruncit . t6ta, oştile să se strângă pe apa I • A'lara, care dă în apa Visara, de I ceea parte de apa Renul unde i-au . venit veste că Gothefred ati perit ucis. 350.' ';is�gotthjj', aceiaşi seminţie cu Ghe­ . thii, Dachil, Daii, 'Gothii şi Ostro­ gothii. 73. Tot un nem cu Gothii, Vandali! şi Ghepizii, 76, sau Got­ thii de la re sărit cu familia dom­ nitore a Valthilor. 260. Locuiau mai departe de balta Meotis. 261. Sar­ niţie după Ptolomou îl pune la marea Baltică, 261. Domnul lor Fri­ tighernis cere ajutor de la Valens, el se boteză, se Împacă cu Atana­ ric prin mijlocirea episcopului Uma, 262, Ei inspăimântaţf de Huni cer lui Valens să-I primescă în impe­ riu, sun t primiţi şi aşedaţt În ;\li­ sia şi 'I'hrachia. 262 Iornand spune că el locuiau mal la apus de Os­ trogothii, 26), căci să fi trecut Du­ nărea nu spune niol Pata vie. 2615, 261'. Locuiatl pc câmpii Tanaii. 264. Impăraţia lor coprinde Ispania, (;alia şi Africa j in să nu dureză dc cât până În timpul lUI Justinian care o sdrobeşte prin hatmanii lor Yelisar, şi Narsitis. 266. La el vine şi GotthiI de sub stăpânirea Hu­ lIilor, dupa m6rtea lui Atila. 26D. După Maienbllrg el al' fi trebuit să ocupe ţara Ungurescă.269. Ei PUIl înccputul el'ăm Ispanicl. 277, , ·1 .Ti t ':,' ţ • � .... ,' t ', . .� .. f' -. , [845] Yistln sau Vi-Ia este trecută de Leş! ghistratul oştilor. 313. Mal târdiă la 465. 12. Pe SlovenI i-a gonit până e scos şi el nu rămâne la Ţarigrad. la ea, Romanii. 17. Din istoria lul Pa te el a fost de nem Schyt. 313. Bonfin, p6te, aii schimbat poves- Yitelie. La 22 Dechembrie, Vitelie fu titorif numele apel Visla, cu Sire- ornorât de oşteni! săi. După el ia tul. 149. Pe apa el s'aii aşezat Slo- tronul Vespasian. 165. venit, siliţi de Volohi, spune hro- Yiţeslaus. Dlugoş dice că Viţeslaus nicul bulgăresc. 160. Tot acolo s'au voevodul Polovţilor bate pe Zes- aşezat Slovenii, fiind goniţI de Ro- lav voevodul ChiovuluI; apol vo- maniî din Volohie. 324. 325. Pe ea esce sa facă tot aşa şi lul Boles- aşeză Avgust stăpânire fratelui său lav craiul Leşesc şi pentru acesta l'rus. 371. Până la ea ajunge Batie rere ajutor de la Ruşî, Pecinighl, şi o trece neîmpederat de nimeni. Volohî adică de la MoldovenI. 385. 448. YitirhHt1, se sileşte să arăte că Saxo- Yistnla. Peste ea aşeză Vladislav pe nil, locuitori ai Gherrnanieî vechI, Comanif creştinaţl. 149. se trag din Machedoni. 177. \'işnt, hatmanul Varaghilor, a mers cu nth)'uill e cuprinsă de Dachi, Misl, Vladimir contra ŢarigraduluI şi a GhetI şi Vevrichî, 77. Pliniu cel scăpat numai cu 6.mil de orneni, pe tânăr fiind aci guvernator, întrebă carii îi prinde împăratul şi le scote pe Traian ce să facă cu creştiniI. ochii. 381. După pace s'a intors cu 193. E în Asia. Aci a mers Avre- 6 mii de ruşi orbiţî în Rusia. 381. !ian. 221. Danastana era între Vi- Yitnltau, domnul Schytiii, s'a întors thynia şi Galatia. 253. In ea e Brusa cu o parte din ai seI la creştinism. 440. Ve<;lI Bithynia. El e îndemnat de pravoslavnicf să YiZll, Cu ostea care era pe acolo, se scape ortodoxia, şi se scală, su- luptă 'I'ătariî. 415. Se plecă cu uşu- pune Thrachia şi Misia, merge până rinţă lUI Balduin. 425, Scapă ne- la Ţarigrad, asupra ereticilor Ev- prădată de Tătari. 432. tyhian, ajunge la Ţarigrad cu HD \. Yiz,illltia. VeJ,h Vyiantia. mii Romani, şi induplecat de A-;; hat1it1lh� d@mllul Ru�ilor. Sub el se nastasîe, după 8 zile se întorce în Jcreştine�ă RuşiI,' spune Zonora. �Iisia, unde cuprinde Odisul. 312. 35/;!. }IOiŞl.Jl lui era Iugor. 357. Cre- Omoră pe Chiril hatmanul. 3r2. • ştinarea.Iul. 3b9. Tatăl lul era Sve- Asemenea pe Ipatie îl prinde Viil toslsv. 372. Cand s'a botezat i s'a şi omoră 65 miî din ostea lui A- părut că o mână îl apucă de cap. nastasie. Ast-fel spune Chedrillos. 378. 12 copii ai lui au fost botezaţi 313. Ia Huni şi Bulgari şi ajunge de )Iihail Mitropolitul. 373. A făcut până la Tarigrad. 313. La 515, g'ă- bisericii in Crâm, in Chiov, şi în teşte vase să mergă să înconjure alte cetăţi ale RusieI. 373, 374. pe Anastasie în Tarigrad. Corăbiile Ylaril:l, llUllli!ft' asa-după Tflrigrad. 174. x. neadevel'ul'l. Iii nu ('ca ce era În istoria lui Chyros. 173. EI scrie lu­ crurile Grecilor. întâmplate cu sutl:' de ani mu! înainte. 29U, [852] 852 INDICE GENERAL ------------------------------ --------------�� '1 l' li 1 I i '! 1 II \ il' ,:11 1" .. 1 '1 ci .. � Xerolefulnt, un deal pe care era un stâlp, semnul peire! lUI Simion Cra­ iul Bulgarilor. 368 Xiftlln, 55, în Sinopsis, vorbeşte de Victoria lui Domiţian asupra lui De­ cheval. 79. Afirmă că în' ţara un­ gurescă s'au dus Dachl. 83. Despre Traian. 105, 187, 188. Scrie că Tra­ ian a venit la împărăţie la anul 98 d. Hs. 123. El era patriarh al ŢarigraduluJ. 154, Dice că Tit Ves­ pasian când se întâmpla ca în vr'o zi să nu facă nicî un bine, zicea. că z. Znehintul, posesie insulară a Ellini­ lor. 90. Zacut Arapul. Lui îi urmeză Halco­ condilas, Buzbe cvie şi Leonclavie. 435. Zagura. Impăratul Mihail dă Zagura lUI Vogoris. 353. Turcii il zice Za­ gara. Isachie voeşte să o coprindă CU ajutorul Misiii. 406. Ioan era domnul el. 418, 419. Zamoghetusa. cetate unde s'a retras Decheval. 81. Zamoschie Ltahul. spune că Dachit ar 1 fi luat o parte din limba Romani­ lor. 221. Zamolscllie, filosof, vorbeşte de Ghe­ ţil. 77. Zamolxis hatman al Gotthilor, care-i duce de la Meotida în Dachiia. 73,77. Zalle� cetăţue mal sus de capul Bou­ lui şi mai departe de cetăţuia Pon­ tis, zice Procopie. 155. 322. Zallorova. Intre ea şi Nistru, se intinde acum Podolia şi ocraina leşescă. 264. Zag-ura, cetate, dată luf Vogoris de Mi- - - - .. ;(-- a perdut o zi El il numeşte bu­ nătatea omenâscă, 165. Despre 00- miţian. 166. Ne vorbesce despre .podul lui Traian. 189. Spune că Traian a adus coloniile în Dachia din Roma. 190. Dice că senatul l'a rrumit.sprea bunul» şi f;IH'c demos. 215. Despre Perşii. 216. El [854] r I �54 I�DlCE GENERAL Însemnează drumul pe unde ati trecut TătarâiI şi zice: SchythiI . trecând apa Fasis, aii intrat în Asia, unde Pontul, Cappadochiia, Galatifa şi Chilichiîa aii prădat. 227. Despre martea lUI Aurelian. 225. Zcnora arată drumul Tătarilor spre Asia. � 227. Despre triumful lUI Diocleţian şi al lUI l\faximian. �32. El zice: !\/aximin vrând să cheme la irnpă- '1 rf,ţie pe Lichinie, care era din Da- • chia şi ţine pe sora lUI Constantin i· Marele, l'au lăsat în Illiria. 264. Spune că Lichinie a vea de soţie pe Constanţa, sora lui Constantin Ma­ rele 238. Despre Constantin ia păr­ ţile Dachiei. 240. Inseamnă ani b?38 de la· ziclÎl"ea Iumei, până la fonda­ rea Ţarigraduju]. 241. El spune că Constantin �larele ar fi fost botezat la Roma. de Selevestru Papa. 2.1,7. Spune că Constans locuind Dachia, fratele Sett Constantin vine cu res­ boi, dar e Învins de Constans. 2-i7, 24t;. Spune că Gottliil prădează Thrachia, �1isia, Dachia şi Panno- nia, 257. Vorbeşte despre numirile :'IIoldovt>nilor. 355. Despre Zenon. �!J6. Despre prădile lui Attila.301. Despre Bogdan. 306. Vorbesce de zidurile trase de Justinian ÎlI1PI'e­ jurul Ţ'arigradulut. 012. :\16rtea lui Anastasio. 314 Despre Hag·an. 327. l\Jol'tea lui :'II a vriohis. 33l. Despre Ieraclie.332. HUl1iI inconjurând Ta­ rigradul. El spune că prin vitejia lIatmanului Yon a scăpat Ţarigra- dul. 333. Serachellil coprind cetăţi ale Romanilor. 33". Spune ('ă pc vrelllea lUI COI1Rtantin Pogonat Bul­ garii stăpâneatl amândoue malurile Dunărei. 337. Vorbe::;tt> de /( 27ii. . ' • I , "'1 j',ngliopuhts scrie despre' sinod ul de la Ftoranţia. 354. j',nJ'�:I, apă. Aici Romanij �mnt bătuţI de Bulgal'l. 301. � .. � [856] 1 1'.; 'y I II, li " � r ! l' I \ '/ , j'l , I , ·1 • I� [857] GLOSARIU LA HRONICllL ROMANO.MOLDO- VLAHILOR AL PRINCIPELUI DIMITRIE CANTEMIR • I , -, '" ,.II J , , . , . , [858] JI!'I! J ' ',' ", " --� PRESGURTARILE INtREBUINTATE IN' GLOSARIO I interjecţie intransitiv Jut ineşto locuţiune masculin neutru neogrec numeraJ participiu plural plus quamperfcctul propriu prepoziţie, prepozittonahă) prezinte pronume palcosJovenic reflexiv substantiv singular transitiv turceşte v. verb intj. verb verbal intr. viit, viitor lat. ve, vedî loc. ad], adjectiv m. adv, adverb, adver-hialtă) n. cit. citeşte ngr. comp. compară nUITI. cond, condiţional part. conj. conjuncţie pl. conjg. conjugare plusq, decI. declinare pr, dem. demonstrativ prcp. DlV. Divanul Lumii *) , prez. f. femenin pron. gr. greceşte pslv. ibid. ibidem, În acelaş loc ref]. IER. Istoria Ierogtlfleă .*) s. imp, impersonal sg. inf. infinitiv tr, inter, interogativ turc. -t , 1 -) Ediţ. ACfl.uf'miel Româna, Bucllreţt'i IH7M. U) E3 . . " [859] GLOSARIU A . • Abate (a), v. tr. A îndelunga, a înde­ părta, a înlătura: tenchi1ll stârşitu: iui. ni-an a b (l tut .tU; care primej­ die ... debie an a b ă t u t-o 188. Part. prez.: a b ă t u. n d u-ş cale 409. Part, trec.: limba ellinescâ iaste din limba şfezască a bat u. t ă (=de­ rivată) 10l. V. refl .• \. să-, a se îndepărta: de la maică cu multul s' a 1t a b ă t Il t 102 (Comp. DI V. 66, 159, etc.: IER. 30, 35, 47, 82, \)9, 1 W, 330, etc.) Ab:ltul\(l } Vz. Abate (a) A "{Ltllt AI'as:1ş salt Acase�, adv. acasă: sait în­ tors a c as ă Ş 369, 411; [{-alt dat voe sâ-şi margâ pre a c as ă Ş 423; s' an întors a c ase Ş 315; şi măr­ gdnd a c ase Ş 344. Cantemir are o predilecţiune deose­ bită pentru sufixul-ş pe care-I acaţă la o mulţime de adverbe: acole-ş, acolo-ş, aemu-ş, atunce-ş, indatâ-ş, aşe-ş, CU1ntt-ş, încă-ş. etc. Aciua (a), r. tr. A adăposti: slabe şi lân- . qede osîrdiile mele să aciuâz 3. Part. trec.: intre ţiţile maică-sa a ci uo.t 205. (Comp. DIV. 181; lER. 14, 113, 180). V. refl. A să llClu(o)a, a se adă­ posti: unde să pot aci u. o a de rău­ tate lor 224. (Comp. DIV. 157; IER. 14, 188, 203, 236, 315, etc.) .\.CIlIU, adv. acum: de acmi!' şi pără ,în veci 3; ace;;t'i.' Romani carii noi 'sVtt�in U/C rrt n 230; de pe lacul ce-i zi�p1Ţt a-� m nc n6i,Vidovul 323; a ct�rJtia nepot ac m lt Crâmul stă­ pân.ira ,447, l)tc (Comp, DIV. 38, 81, 83: etc.; IER 32, 107, 161, etc.) A<:muş, adv, îndată: car ile a em u ş de faţă le vom aduce 139; a cm u ş va cunoaşte cetitoriul nostru. 265; pre­ cum vii vide a c m. u Ş înnainte a­ rătârul 348. (Comp. IER, 67).- Vz. Acasăş, Acoace, adv. întrebuinţat numaI în loc. dintr' -: şi tocmind marginile în­ părăţiii din t l' ' a c o ace 369. Acolcş salt Acoleş, adv. tot acolo, în [860] ·, f 860 GLOSARIU acel aş loc: singur Zonara a col e ş cap. 37 mărturiseşte 79 ; apoi iarăş a col e Ş mai zice 155; zice Pro­ copie a col e Ş puţin mai gios 320. -- Vz. Acasăş. Acoloş, adv. tot acolo, în acelaş loc: o parte de a lui Stravon a colo Ş pomenind 70; a colo Ş (în Dachia) alt rămas 240 ; a colo Ş şi pe tiran au omorât 336; a colo Ş am ex­ plicat-o 392; a colo Ş mai avut-au şi ţinutul Halaoş 474. (Comp. încă 83, 96, 125, 129, 149, 152, 155, 207, 221, 263, 318, 319, 424, 433). -- Vz. Acasăş. Acoperi (a), v. tr. a adăposti: nemul­ ţămitori pădurilor carile i-au a­ coperit 99. (Comp. IER. 46.) Adagheu, s. n. zicătoara, adagiu: pre­ cum să zice adagheul* (în nota marginaIă=* zicătoare) de pre un­ ghe leului 88. Adaoge (a), v. tr a mări, a creşte, a augmenta, a exagera. Plusq.: până într' atâta puterile Dachiii adă o­ s esă 81. - Part. prez.: iară alţii basna adâog â n d 97. Adăosătoriu, adj. verb. care-şi apro­ prie, care-şî tnsuşeşto (bunul altuia): nu prădători, mt năpăditori, nu adă o să tor i (textul prezintă gre­ şit adăosături) .. a fi îi vom găsi 13. Adăosătlll'ă, s. f. exagerare: căci vă­ zind noi adăos ăturile basne­ lor 470. Adăpa (a), v. tr. a otrăvi: şi de otrava ce-i didese şi cine îl adă pas e bine ştiind 203. (Comp. IER. 272). Adăpătnră, s. f. udare, adăpare: la ră­ sad ca acesta, adăp ătură cu pu­ hOtu de singe să să fie cuvenit 14. Adesă, adv. adesea, adese-orI: cu pră­ zile sale adesă ţărâle Romanilor - ... �_ ... de pre Dunăre strica 78. De alt­ fel regulat ade se. (Comp. 97; IER. 31). Alloal'a, adj. num. a doua oară: prin dfLry,l de a d o a r a naştere 100. A'Illllmăca (a), adv. a mirosi (vînatul), a ulma: şi urmele cele astupate şi piefdute, a adulmăca şi a le des­ coperi 298. (Comp DIV. 96; IER. 71,' 79, 172, etc.), A,-fl'r-a:păr (de-}, loc. adv. din fir pînă în ;aţă, f6rte cu de-amăruntul : şi de .toate de-a, fir apăr pomenindu-i 98. (Comp' lER. V8, 219, 271). Aglunge (a să), v. refI. a se înţelege, a , face înţelegere, a se" învoi, a se alia: sd'nu cum-va să să agiungă cu q,lţi varvari de prin preqiu» 105; ca nu cum-va cu dânşii agiun­ gându-se 190. Agtutora (a), v. tr. a ajuta, a da aju­ tor: în care alegere mult au a­ giutorat şi Crocus Craiul Ale­ manilor 234. Aglutori (a), v. tr. a veni in ajutor, a da aj utor: socotelii noastre a g i u­ to r eş te Isidor 71; aceeta. socotelă ... agiut o r eş ti-ne Plutarh87. (Comp. lER 46). Part trec.: şi cu ce Dumnăzăias­ că agiutorit 243 (Comp.IER. 241). V. refI. A să -, a-şi da mînă de aju­ tor, a se ajuta, a se sprijini: şi unui pre alaltui să agitttoriia 90; nu căuta unul pe alaltul să să a g i u­ toriască 433. (Comp. DIV. 38). Agiutorinţă, s f. ajutor: puind nă­ dejde în Dumnăzăiasca agiuto­ rinţă 180.--Comp. IER. 133, 316. Agoană, s. f. agonie, tragere de m6rte [gr. &·(,J,v]: în toate zilele şi cesurile în agoana morţii (în tragerea sufletului de moarte) şi în oglinda p eirii 360 (Comp. IER. 7: «agoană., f ':,'_ .... /.) �' II . '. I : � '. ;. ',', " " � . , . � , ., .. . ( . , [861] \ 861 Amcntrcl(l, Amclltrcle, Amclltl'Clc san Amentrfle sau Amlutrfle, adv. alt­ mintrelea, ahninterea: că a m e n tr e­ l6 ar fi trebuit să fie alt nem. 307; rară a m en t r el e regulă de toţi priimită iaste368; rară am e n­ trele făcând 252; că a m en i r el e nu-i vor pute dobândi 257; iară a.ment r e ie în hirişira sa 303; rară a m en tr e l e numele acesta E04; iară amentrile limba lor ce de temeiu. Sarmatică iaste 130; iară amentrile şi tăcere ... ră­ mâne neclătită 183. (Comp. 5, 6, 86, 396, 436, 443, 458, etc.; IER. 28, 31, 168, 192, 320, 324, 343, etc.). E de remarcat că acest adverb e mal în tot deauna precedat la Cantemir de expletivul rară. Amentrfle, Vz. AlllCntrcle . Amczizi sau AlIlIazizi, s. f. mlază-zi, sud: şi de la a In ezizi la miază noapte să întinsese 170; cu malu­ rile Dunării spre amiazizi să ho­ tărâta 66. (Comp. 237,242; IER. 137). Allliazăzi, adv. la nămiezt, ziua nămlaza mare: cu tăcliio. aprinsă am?' a­ z ăzr pe uliţă 11. . A»�laziZI, V z. AIJlczizi.. l�lllintrlIli, v« jmclltrcle. Amirosi '(-n), v; tr. 'a rnlrosi; a Proîa­ nil!n' J{pijgâ1Ieşti) scrisorf va fi al1't,i'rosit 1_69. (Cemp. lER. 79), Amurţit, part, trec amorţit: carepentru m ineunc'î ar ţine am tt r ţi t ă ră­ mâne '171. (Comp. IER. 117, 162). .\nal']l, adj. fără început [gr, ăyr"'pzoe;]; Ţiie a A n a r h 'Il lui Părinte firtt 3. Ant11J'ltxi, s. n. carbuncul [gr. ăvrJp'J.�: l·au lovit buba ce-i zic Anthraxi 347. (Comp lER.7: «A nthrax>l, ... carvuncttl). Alllcca (a), v. tr. a alăpta, a hrăni la GLOSARIU lupta care face trupul cu sufletul în ciasu morţii , ibid. 132). Amăgelnlc, adj. înşelător, amăgitor: macar că cu am ăgelnic e toc­ mele 23. (Comp. DIV. 53) .• Amăgeu, s. m. înşelător, viclean: ca înpotriva a amăgeu ca acesta 18. (Comp. IER. 259, 267). A măgIală, s. f. viclenie, înşelăciune: după ce Latinii. cu amăgr ală apucasă Ţariqradul 18. Amăgitură, s. f. viclenie: şi pentru amăgiturile ce înbla să facă 82. Amâlu\, adv. in mână: şi să fie luat am ân ă toporul 142 ; îndată luând toporul amână 457; ar fi fost Ro­ mamii aciia cu armele am â n ă 229; şi scăpând oare-cum vasul din am ână 158; Iudauiu-l l-au tost pur­ tatpe a m ân ă 80. (Comp.IER. 280). . \m:lnuntul (1)l'C-), loc adv. cu de-amă­ runtul: carile lucrurile acelor vremi p r e a m ăn u n t u ; au scris 81. (Comp. DIV. 63; IER. 101). Amărâmc, s. f. amărăciune, suferinţă: că er în foamete şi amărâmc flă­ mtinqiunei fiind 256. - Comp. IEn. 140, 175). A melăţătură, s. f. menţionare, .pome­ nire în treacăt de sint şi de faţă, ce sint ptrţinele, şi am e l ăţ ât u ri numar 300. Ameliţa (a), v. tr. a menţiona, a po­ meni în treacăt: ()lÎte oare-ce şi pen­ tru a altora au ameliţat 361. Part. prez.: unde noi pre scurt pen­ tru acesta ameliţind 301. Part. trec.: din cele puţine şi ameli­ ţ a t e însămnări 29U; cu cât de pu­ ţin şi am eli ţ a t numai cuvânt 348. Amclltc, adv, aminte: ia amente şi aice vecMu numele Dachiii 76; şi să-şr aducă amente 180. , 1\ ,/ ... r+> � __ l !. , ,;-', [864] ���..,,.....;�-----------------------�--- ---� ---� [" '/ "r 864 GLOSARIU " I I 1. I I I I I tită, largă şi bişugoasă ţară 216, undele b ivş u q o as ei Dunări t1'e­ când 12,-Comp, lER. 194 şi 223: bişugoasa pradă, U1agocistiv, adj. temător de D-zeu, evlavios: puternică şi b la g o ci s­ tivă înpărăţiţa Mosculuţ 371. ­ Comp. DIV. 45: blagocestiv. Blagorodle, s. f. nobleţă : şi altele multe a b l ag o ro di ei greceşti tlori 25. Comp. DIV. 45. Blăstămăteşte, adv, în mod blestematl afurisit: pag. 15, 150, 229, 379. Blojărltură, Vz. Blojeritură. Blojeritoriu, s. m. clevetitor, născoci­ tor, bărfitor : armele ... apucând. în­ potriva b l o j er i t o r i l o r 24. Hlojeritur:\ sau Blojărîtură sau Blo­ jitur:\, s. f. clevetă, defăImare, băr­ Ieală, născocire: basne şi b loj eri­ tu r i şi buiguiturţ sînt 458; şi al­ tele ca aceste b l o j â r i t u r i 472; în putoase şi grozave b l o j i t u 1'1, se preface 139. - Comp. 1ER. 274; - DIV. 178: blojirituri. Blojitură, Vz. lUojeritură Blojori (a), v. tr. a cleveti, a defăima, a bărfi, a spune mincfunl : pre sin­ gurţ Ellinii ... a b l o j o r i nu s' au siit 103. -- Comp. DIV 71: b l o j 0- reşti; 209: bloj01'esc;!ER. 214: b loj orind. Ulojviitor(iu), s. m.= lUojeritor(lu): pentru istorici... am giuruit, iară nu şi pent1'u blojviitori 144. lUoşticăi (a), v. tI'. de aceiaşI origine şi însemnare ca: a blăt-ări (Bar­ cianu, Dicţ. Rom.-German p. 60), a bălt-ăc-ăi (Costinescu, Vocab. Rom.­ FI'. 1, 96; Polizu, Vocab. 59), a blot­ ec-ări (Iser, Vocab. 20), sau a bleot­ OC-ă1'i (Sof. Nădejde, Nuvele, ed. Şa­ raga, p. 13), derivate toate din slav . .......... - - blato "noroiu, mlaştină, baltă".]: peste nişte tinoasă piştelniţă şi - g lodoase 'tini şi bălţL. b l o şti c ă­ ind. maţ mult de cât mărgând 139. Boâr, s. m. bour, zimbru: b o âr u l _ carile împreună cu căţaoa Molda, să ;ă fii Inecat în apa Moldovei 155'. (Textu'l presintă greşit boârul, Iormu corectă fiind buârul, de unde .şt'derivatul a buâl'a= a sta gata de a împunge, a îndrepta (o armă etc. 'asupra eul-va): Tâtarâi.: zeu ieşi! înnainte b u âr â-n âu-ş suliţă le a- "s'/.{pra lor 447; conâeile maţ ascu­ . ti.k decât sulele ... asupră-le-ş b u â­ re;ă 447. Tot aşa J.ER. 76: urechile înnainte b u â r âm d u-ş. De aseme­ nea: coarne b u âr a i e IER. 101; suliţa buârată lER. 197. fBuâr, care se găseşte şi in JER. 124, 130, 144, derivă din lat. BUBALUS. Buâ»: a devenit mal tărziu bâor (Vz. Do­ soft. Psalt. ediţ. Bianu, p. 2), iar apoI bour, întocmaI după cum nââ»: = NUBILUS a devenit niior, iar apoi nour, nor. Bour n'a devenit la rîn­ duI săti b01', pentru că desvoltarea mal departe fonetică a cuvtntulul s'a oprit odată cu dispariţiunea acestuI animal din ţările noastre]. Hoază, s. f. zeiţă: păzia focul carele la altarţul b o a zi i arde 97; b o a­ zele (=nimfele) fântânU01' 158.­ Comp. IER. 9: Afroditis ... Boaz a dragostelor, a curvii. Vz. şi 239, 240, 263. - Comp. Dosoft. V. Sfinţ. 95, 34: bodzM. Bolnicos, adj. bolnăvicIos: slabă şi bol n i c o a s ă fi1'e lui fustin 326. Boţi (a), v. tr. a înghesui, a îngră­ mădi, a strivi: la apa Vistliţ ţ-au înpins şi acolo boţindu-ţ 17; bo­ ţind pre Varvari în balta ce iera I I r ) 1 I , , '" . . . " . .Ti , " [865] GLOSARIU 865 2'" , , '" acolo 329; tabăra Latinilor din toate părţile b o ţi i a 430.-Comp. lER. 234: b o ţi n d, Boz, s. m. idol, zeu păgân: pg. 252 şi pass, Brâneţ, s. n. (pl. brâneţe) cingătoare: Ufa în br ân âţ et e sabii'i să-şi poarte 220. BI':lni (a), v. tr. [sl, braniti] a opri, a împedeca, a apăra: pre alţii acasta a face b r â n i i a 98. Hrudlfaşte, adv. copilăreşto, prosteşte: b r u â i'i a ş t e qândiia 196.-Comp. Brudiu. Brudln, adj. şi s. m. copilăros, naiv, prostuţ: ca nişte brudi'i şi ti­ nerele de vrâstă 11 = ut tenerae aetatis j u v e n c u l a m 34. - Comp. b r u d i e IER. -148; brudu la Do­ soft. V. Sf. Iol. 5 b, 25 a, 168 b. Cu­ vîntul brudiu se aude şi astădt în Moldova (Vz. Sbiera, Poveştf, p. 70; C. Negruzzi, Păcat. Tiner. p. 223.) BU:lra (a), v. tr. Vz. Boflr. Bucci (a), v. tr. a face îngîmfat, mîn­ dru, a obrăznici: năl'oc1l1 pe Bul­ gar'i buecind 379. - V. ref!. A să -, a se îngîmfa, a se obrăznici: de biruinţă ca aceste bue'cindu­ sei 408. BUl'cie, s. f. ln�îmfare: cu mândri'ia şi cu bueci'ia lu'i adusese oaste 25'1; cu corona ca acasta înpodo­ beşte mândri 'ia, pre cari'i întâi cu buecHa sa îi cuprinde 427.­ Comp. Dosoft. V. Sf, foL 165 a. Buhnct, s. n. (pl. buhnete), pocnet, poc­ nitură, clocănitură: b u It net e de puşt'i omeneşt'i 9.-Comp IER. 87: bultnetele căldărăreşti (Vz. şi 153, 186). Blliglli (a), v. tr., a aiuri, a vorbi aIu­ rea: a patra părere :taste a celo1'a carii buiguesc 110. (Comp. şi pg. 135); nu s'au ruşinat, nici sau siit a b u i q u ! 171; câte bu'iguiaşte tuturor sint ştiute 4M.-Comp. DlV. 87: bu'tgueşti; IER. 98: bu'igu­ eş ti; 154: b u'igui a şt e; 236: b u i­ g u es c. Cuvintul ne întâmpină des­ tuI de des în textele moldoveneştI. Bulgult, adj. zăpăcit, ameţit: şi mai b u 'i g u. i ţ i şi mai uluiţi au fost 100.-Comp,lER. lU): b u i q u i t de cărunteţe. Buiguitoriu, adj, şi s, m. care vorbeşte lntr'aiurea; mustră pe unii b u. i­ guitori359. Comp. IER, 118: b u i­ guito are socotelâ ; 157: b u i o u i­ t o r i vă arătaţi. Bulgultură, s. f. vorbire intr'a'furea, aluraro : basne şi blojerituri şi b u i­ g uit u r i sint 458.-Comp. IER 97' buig â i t u r i ; 310: b u i q u i t urii. Buluc, s. n. (pl. bulueuri) ceată, tru­ pă: oştile în trei b u I u c u r i în­ părţind 333.' Comp. IER. 186: b u­ lucurilol'. Buluci (a să), v. ref!. a se strînge, a se grămădi la un loc: alalţi bul u­ cindu-să fal'ă nici o fricei 405. BWnguiţurA, s: f. superstiţiune; păgi­ nătate: de tlftrbată ş� htnatecă b un­ g 1t i ţ tt r a nwh ammediniascâ 2'1= a Junaţica rabie et muhammedana stlperstition'e 46. JIu 1':1 , s. f. furtună, vijelie [vsl. burja]: de bure înpiedecat 191. Buric, s. n. centru, mijloc: departe de b urie u l înpărăţiii 266. Busul'lJIan, s. m, Musulman, Turc; pg. 142, 143, 457, etc. c, C:lce şi Căci, conj, că; de ce, pentru ce: nu numai că cii b=non solum 29 ; 55 1 1; i I I ) 1, il lil 1 W 1 J., '1' , , . ,.,.,., ,1,;', , . \ ... ' , , ' [866] 866 GLOSARIU 'l I .1 pentru căci în bătae să arătasâ 71 ;pentru e ăce ştiia 148; Of căci n'a dat Dumnăeău! 306. - Ne ln­ timpină des la Cantemir şi în toate textele vechI. Călcătură, s. f. năvălire, năpădire: că va maipute apăra Dachia de c ăl­ c ă.t u r il e lor 215; c ă tcât ur i şi stropşituri în hotardle inptirâţiii să nu mai facă 223. (Comp şi pg, 208, 224). ramhu), s. n. (pl. cambuluri) hordă : numai ă a m b u l u r i l e să-i fie agiuns şi până la Dacliia 285.­ Vz. Ciabil. Cândalle, adv. poate: c â n d a i Le pă­ re-să-va cui-va 9 = opinahitur for­ te an non nemo 32; c ti n dai le să vor întoarce cu inima cătră cre­ dinţa orthodocsiii 149; c â n d a i l e inpreună cu tăcătorii.: s' ar fi îngropat 170; c /i n dai te s'ar fi purtat lucrul mai bine 404; cân­ d ai le şi până subt Tarigrad ar fi agiuns 418; c â n â a i t e tără ves­ te ar pute râzbi in cetate 476. ­ Comp. 'rER. 335, 349.-Cuvintul e de· rivat cu ajutorul amplificativuluI-le (comp. încai-li, adecâte-li etc.) din cândai (comp. IER. 34, 258) care np înttLmpină dps în textple vechI (în Chrestomatia d-lui Gaster, VoI. II, p. JOO e tradus /!;reşit prin "alors, apres", de oare-ce în t6te pasa/!;iele pe carI le ci teză, crîndai are înţe­ lesul de "poate"). Cândai e derivat la rîndul lUI din când, după cum incai, săvai, etc. din incc'i, săva, etc. Canţilarill, s. m. cancelar: pg. 115. ('ap, s. n, (pl. capete), capitol: precum curat lac a P?tl pentru hotarul Dachiii s' au arătat 104; caută şi mai pre larg în cap e tele ce ur- ......... -: .. - � .. mneă .120. - E des întrebuinţat În scrierile vecht, CI\I)tu�;ll:\, s. f. ascuns, tamă : c ăp t u­ ş qlh uceştii basne ... se o desco­ perim 144. C:lptuşi,.-(a), y. tr. a acoperi, a ascunde: ceriu{ cu palma sc'i cc'ip t u ş a s c ă 24 = c?elum palmo conteg! 46; ade­ văr�l să poate c ă p tscş i 119. C{ls:i�, s .. m. casnic, om de-al casei: de la rfcorul şi căs aş i; lui a păţi s1irerind 203> Comp. DTV. 136: c ă­ saşii.-Nu e rar în textele vocht. C:rMrg:\, s. f. corabie: sositul cu că­ lii'l'gile supt Ţuriqrad 476, 477. (;p, conj. însă, ci: pass. ('prbl'ce, s. f. ceafă: cu biruinţa ar­ melor ce rb ice plecâruiu-le 88; vre să lepede gugul de pe cerbice lor 291; întorce e er b i c el e cele 1'(î1'­ toasă 426. - Corup. IER. 79: c er­ bice. ('Hşi (a), v. tr. a cere: Laelăni cer­ şind agiutoriu 148. Certa (a), v. il'. a pedepsi: aşe cerUi Dwnnlizâu pe mândrii H47. ('cvnş şi Ceva�i, adv. cîtuşI de puţin: macar cev(tşi înpotriva noastl'â nefăcând 9=nihil obstantibus 33; lucruri cevaş vrcdnic[e] de po· menire 79; CC1'aş de pomenit ... nu aflăm 326. Clwzl, s. m. pl. auspicii, augur: supt a câruia c h e zi s' au şi nliscut 8= cuj ilS auspiciis et nata ('uit 31; în buni c h ezi Dumnrtzrtescul cuvânt. luând 5S.-Comp, Ier. 40,21)7, 308: chez'" 1'('ii,- 204: răi chezi; 42, 214,228,358: buni ch ezi,- 04: ch ezi bun[iJ. Chim', adj. lămurit, clar, limpede: mai chiar să putem a ctrc1ta,- mai aiave şi mai chiar să vede 102; [867] I ... : I GLOSARlU 867 ,\,_ f " f , ... ;t ce c h i a r ă şi adevărată ... istorie cu polcurile sale 425; cineş de 171; ar trebui mai chiar şi mai capul său le ţine 466. curat a se înţăUge 320. Olnie, s. f. unealtă, instrument: C1l a- Chielliţă, s. f. cutie, lădiţă: pline de ceste darii cinii şi istrumenturi pânzăturl, chichiţele hirurghi- Ellinii ... slujindu-să 86; ciniile lor 14=plenissima chirurgica theca meşterilor au topit 252; mahinilor 37.-Comp. IER.115: chichitele (ciniilor) de oaste 416.--Comp. erbilor ; c hi c h iţ ele văruite. ciniile la Dosoft. V. Sf. folio 4 b ; Chlcr, adv, de loc, nici: nu să prinde, DIV. 130: cinie; IER. 219: cin ifJi. zic, c hici orâmduit de altul 2!)5. Clnsteş, adj. de cinste, cinstit, omenos: CII it6lii s. f. cuget, gînd, socoteală: şi ci n s t e Ş şi arătos a zavistiii ueş- atâtia înpotrivnice c h i tele a auzi mânt 23; bun şi ci n s te Ş a să face sei imooiască 10=tamque sinistras de 85; obiceile cele bune şi c i ne t eş e se conjecturas audire optaret 34; 86; ca un c i n s t eş eeriitoriu. 126; truda şi citi tel a omenească 58 - de vor vre mai ci n s t e Ş să-i do- Comp. IER. 23: uioor de c h i t el e [enescă 171; om blând, c i n s t eş şi holburâ de socoiele; (vz. şi 267); - 234.-Comp. DIV. 182. DIV. 77; iscusit la soootetă şi întreg Cinsteşte, s. f. cinste, omenie: cu slava la chiteUi. cetăţenilor, cu c i n s t eş i i a nă- Chltl (a), v. tr. a socoti, a gîndi, a cu- roadelor 16=populorum urbanitate, geta: totdeuna citi tii a cum ar civium claritudine 39; orânduala }Jutescoatedin Dachia legltioanele şi cinsteşiia onienescă 179. 221.-Comp IER. 190. f'itate, s. f. cetate: citate Chiouu- Clnhll, sau Otabul, Clnmhul, Clabur, lui 385. s. n. (pl. -- uri) hordă pănă la Gre- Citelii sau Citia]ll, s. f. citire, lectură: tia cu ci abi l u ri l e au aqiun» să punem pe cititoriul nostru cu 3R4; în toate părţile ruiurapii şi cit ela lor la osteneiă 243; în c i- ciabulurile trimiţindu-ş 450- tiala istoricilor a nezăbăvi 127 451; cu ciabu1'ltrile şi până la f {'ittt1e.lă, s./f. n'Iinune,'faptăminunată: Greţia agiunsese 20R; Tlitarâi tot ' ce �r�'onstrtf, şi ce g1·qznică ci u­ cu un ci a-m b 1t l şi Perinthul ... 9i d isă' 360; feice ci u des ele sale Daoniul apuf'ând 432, - Vz. Şi� I asup�'a Latinilor 433; pre lCt1'g şi Cumbll1. C'lt' ciudise a m.e s t e cat 454; cu Clubul ) toate istoriile şi ciu d esel e lor 455; C"tbUI' l Vz CI"nb)'} multe ş" m"rr 11'i1'unr şi ciudese 1. J -. " . . ,.. • • Clumblll s'au făcut 458.-Comp. IEn. 173, 185, tiin, pron. dem. aceia: ceşte ... Ellini, 324: ciudesă; DIV.132: ciudese. iCt1-cl cir a loni sei chema 90. Climat, s. n. (pl. climate) climă: el i- (;ill, s. n. (pl. cinuri) rang, clasă: ?na tel 01' friguroasc 11=rigidorum de toatei stepena şi cinul din lei- climatum 34. CUit01'ii Romii 190. Clil'Ollomi1orill, adj. �reditar: fiind stă- Cille�, pron. nedef. fie-care: să margei pâni1'ile aceste de moşie şi cliro- cineş la Eparhia sa 251; cineş nomitoare 107. I .JI [868] '�rr �I�J , 868 GLOSARlU i, i: Il 1'1:," , 1,1 l' 'i I '1 i ,1 I '1 i I 1, II Colnehle, s. f. linguşire: acestă soco­ telă adevărată şi fârâ col ac h i e (in nota marginaIă=linguşire) 87; poeticul fâră col a ehi e au scris 122. - Comp. IER. 316. Comendă, s. L comandă, conducere: o parte au dat supt co m e n d a frâ­ ţine-său 333. Comendant, s. m. comandant: c om e n­ dantui de Gătata 131. Comes, s. m. comis, titlu de nobleţă: căsut-au şi Doloicos c o m e s u l de, Pelee 426.-Comp. Dosoft. V. Sf.246 a: comesuiiî ; 100 b: eomisi; Consens, s. n. acord, înţelegere: din tâmplare vremilor şi consensul istoricilor 324. Coustaudă şi Costandă, s. f. veche mo­ nedă valorlnd apr6pe '/5 dintr'un gal­ ben: banul era de a1'gint curat, mai mare şi mai gros decât o c o­ s t a n d ă 248; să fie fâcut acei bani, şi de pe numele lui să sc'i fie che­ mat şi co n s t a n d e; ... acolo unde sâ fac nu sc'i chemă c o n st a n d e, iară ai noştrii le zic con s t an de; .. li-ml fost zicând cos t a:n d e, a­ decc'i banii lui Constans 249. COllştienţie, s. f. conştiinţă: cu în· triagâ con şti e n ţie mârturisim 10=salva conscienţia profitemur 33; şi cu curatâ conştienţie (explicat in parentesă prin=ascuns1tl im:mii) 179. f'ontcni (n), v. tr. [Lat. CONTINEREj a inceta: cetate Udriiul a bate nu con ten ii a 398. Contenire, s. f. abstinenţă, cumpătare: pentru cinste curc'iţiii şi cu con t e_ ni l' e, hadâmb sc'i facusâ 315.­ Comp. DIV. 202: contenire; 208: contenirile. COJltent, adj. mulţămit: pare-ni-se câ � .. cititoriul va fi content 124; con­ ten ( şi indestulat au. fost 247. Contetui (a 'Să), v, ref!. a se mulţămi: cu:cinste de Chesar s'au conte­ luit (explicat în parentesă prin: au Jost mulţc'imit) 246. Contill;lnţie; .;. f. continuare pg. 107. Copil,: s. m. bastard: nu copil, ce c 0- .p i 1 (şi cu ertare cuvântului mai �Mar sâ zic ficor de curvâ) sâ nu­ meşte şi iaste 112. Corenle, s. f. -orlgine, început, începă­ tură: tot di?;t?" O C O r en ieşi dintr' o o o r e n i e cu Schythţi au fost 57; a 'nta!nurilor ghenealoghie (adecă c 01' e ni e) 58; ce trebue eă ştim pentru cor e ni ia 101' 129 ; din c 0- r e n i i a lor sint Venedii 365. Coropalat, Vz, Cnropalat, Costandă, s. f. Vz. Constandă. Coţovlnht, s. m. pl. Românii din Ma- cedonia: Românii, carii sint în oreţia şi le zicem noi Coţov 1 ahi '157. ('l';ii (a), v, netr. a domni.' s â fi e C1' âit pe vremile lui Tiverie înpâ­ rat 79; au crăit în ţara ungu­ rescâ 144; c r cZ ind în ţara ungu­ rescc'i 145, etc. Cl':'iişor, s. m. regişor: pg. 130. Crcde (a), v. tr. a încrede, a încredinţa: în mânâ streinâ nu-l pute cred e 246. CriYăţ, s. n. mIază-noapte, nord: ar­ mele spre crivcZţ sâ-şi fie înt01's 20=in septentrionem ... arma vertit 43; ale fundurilor crivâţului ne­ muri 174;pc'irţile despre crivâţ a aşeza 232, pentru pc'irţile criv ă­ ţului a însămna neaflând 353 ; nemurile varvarilor despre cri­ văţ 361 (Comp. şi pg. 305, 326, 335, 343, 447, ctc.) f ,t [869] GLOSARIU 869 p Crtvăţnu sau Crlvăţen, adj. de miaza­ noapte, nordic, septentrional: pur­ tând de gr'ije mântuinţii acestor crivătene năroade 21; în parte ca aceia c r i vă ţ a n ă 406. Cnboră (a să), v. refl, a se coborî: pe calul cel năsdrăsuu: din ceriu cu­ b o rât 142 ; precum s ă să fi ec u­ b o rât din coreniia Italilor 159; cu b o r â n d u-e ă cu mulţime de acei Varaghi 372 (Comp. şi pg. 73, 418, 458, etc.) Cucon, s. m. copil: fiind eu co n nu­ mai de opt ani 275; vrând să omoară pe Leon cuc o nul 293; mamca, care ţine un cucon de ţiţă, acuzind eu co n u l înpăratu­ l'lti 331 (Comp, încă pg. 97). Cumpleclune, s. f cumplire, grozăvie, cruzime: a lui Batie c u m p l ec i-u­ ne şi a Tătarâlor lur vrăjmăşie 19= Bathi saevitiem ac Tartarorum immanitatem 41. Cunruş, adv. cum, aşa cum: apa c u­ muş era fierbinte 141. Curau, s. m. coran: poruncii cur a­ nul u. i cu totului tot înpotrivniee fiind 23; au scornit legi şi carte cu r a n u t u i 326. Curopalat, sau Coropalat, s. m. dem­ nitate bizantină : în loculr luă ur­ mând Iustin e o r o pal a t (textul prezintă greşit cororopalat) 32&; boeriia ce să chema curopalaţ, adecă purtătoriu de grija Curţii; poate să să înţăliagă ca Postelni­ cltl cel mare în ţara Moldovii 326. Curuud, adv. curînd: mai de curun d 172; într'o casă de curund albită cu var 253; toate în curun d li-au potolit 254; curund de fulger vii peri 314; în cuntndă vreme vei naşte făt 375; mar cu r u n d să fugă îl grăbiia 407, etc. D. Dălogl, s. m. pl. frîne, dări O/!,'I : a sprin­ tinii pene dă log i sloboade 6=ve­ locis pennae laxat habenas 30; după ce au luat chivernisala dă log i­ lor împărăţiii 186. -- Oomp. IER. 196; .- Dosoft. V. Sf. 118 a: dă log . Dărmoetnră, s. I. vorbă goală, fără te­ rnetu : câte fabule ca aceste aduce ... de acel feliu de â âr m o et-u r i zzv. Dăscălle, s. f. instrucţiune, educaţiune, doctrină: cu a cui dăscălie nu numai mai deşteptat 87. Deciia, adv. în urmă, apoI, de atuncI, de aci inainte: deci ia aceştiia pofte doaâ mai ale�e temelii aşază 6= tandem hujus desiderii duas praecl­ pue fundat bases 30; â e c ii a intor­ cându-să spre apus 60; pre care locuri de cii a au şi lăcuit 286; deci i a din cele puţine şi ameti­ ţateînsămnări �99; apoi i-au tăiat mânule .. şi de cii a şi capul 332; de c ii a Mihail ... singur au pără­ sit înpăr'ăţiia 352. (Oomp. încă pg. 12\, 311, 31Ş, 334,347, 362, 406, 41::<, /424,.474, '\69, etc.).-Oomp. DIV. 95, 144;'179; 'IER. 217, z11. Declnde, adv. dincolo: sii triacă peste Dusuire de c i n d e în Misia 215; şi astăzi lâcuitori pe de c ind e de Dunăre 230. HMillS, adv. în locu\iunile: mai cu dedins=maI cu deosebire, în deosebI: mai cu dedins lucrurile 5=po­ tius res; mai cu dedins de la însoţire noastră 179; (Comp. încă pg. 73,134,142, U6,etc. cu tot dedin­ sul 9, 62, = cu tot dinadinsul, din [870] , I 870 GLOSARIU 1, �I toată inima. (Comp. încă pg. '124, Desptedecnt, adj. liberat, slobozit: ca 146, 421, etc). dfntr'o piiadecă a învăţăturilor Deflre, adj. vrednic, harnic, arătos: mai tătâne-său slobod şi des p ied e cat mare şi mai defire să să arete 211.'· 237; s'ou. ales cei mai defire şi Despleteci (a) şi a Dcspleticî, v. tr, mai de frunte 255.-Comp. IER. 162, a. descurca: şi vrănd ca să desp le- 338; DIV. 78 t ec i ae eă ·v�roavă .... ; pre acestă Denafara, s. f. exterior: luntrurile şi inpletecetură ode s p le tic e ş te denafarăle înpărăţiii cu bună aşe 74:, socotelă ... au orâsuiuit 243. Despleiiţ.nră, s, f. despletire: plata pă- Depândl (a), v, tr. a pândi: socotind caiutui ca despletitura eorapu- că vreme ce â ep ă n â i i a i-au vi-. luft fiind 200-. nit la mână 410. I Despnne (n), v. tr. a dispune, a orîn- Deplomă, s. f. (pl. deplomate), di- dui: . supt hatmani oPlâdu1'tori le plomă, hrisov: pg. 131. de.sp,une 243. Deregătorie şi Dlrcgătorte, Irregăto- Devălomi (a să), v. refl. a se amesteca: rie, s. f. cîrmă, conducere, adminis- unii cu alţii d e u â l o m i n d u-s ă traţiune, funcţiune: carii mai de- 363. nainte de dânsul d er e a ât o ri i a Dezbate (n), v. tr. a scăpa, a libera: înpărăţiii ţinusti 270; ace d i r e- din mânule altora s â o d ez bat ă gătorie care au avut Theodoric 102; d e z b ăt â n d şt Misia ce di în Dachia 295; pre vreme d i r e- gos 265; aud e z b ă tu t toată Da- gătoriii lui 6. chia de la GoUhi 318; multe ce- Dorogătorju, s. m. guvernator, admi- tăţi şi ţâri de supt mâna lor au nistrator: pânâ a nu fi înpărat, dezbătut 35!; a le â eeb a te şi să fie fost deregătoriu lrIisiii a le mântui 362; dezbat locurile şi Dachiii 204. carile ei apucase în Misia 4H9 Descâlci (a), v. tr. a descurca: întâ'iu (Comp. încă pg. 266, 319, 375, 386, aduce la mijloc înptetecetura, apoi 445, 491).-A să-v. refl, a se scăpa, o şi d es c âl c eş t e 74. a se mântui, a se libera: de supt Uescâlcit, adj. descurcat, lămurit: mai stăpânire IIunnilor s'au des b ă- descâlcit şi mai netedă să dăm tut 291; când s'aIt dezbătut Ho- istoriia 89. mânii de supt înpărăţiia Tari- Descălecătur:l, s. f. întemeIere: ara- gradului 359; dItpă ce s'au el ez- tă-semultedescălecăturiamul- bătut de supt pItlere Crăîfî Un- te crăii 277. gureşii 377; de supt pttlere înpă- Desf:\rllat, adj. desfrînat, neînfrînat: răţiii dezbătându-să 397. cudesfărnatăpornireşinedum- Ue1.baten, s. f. liberare: dezbatere năzăire 112; luând sama elesfâl'- lor de supt înpărăţiia Răzsctritu- natelor fapte a înpăraţilor 270. lui 351 De�il'tare, s. r. deşertăciune: frumos Ue1.Mtnt, adj. liberat: câte-va cetăţi ne arată Condlie Agrippa, carte dezbătute 426. pentru deşirtare ştiinţâlor 139. Dezlupi (a SIt), v. reft. [sI. lup iti] , a [871] \ o{ ----=---�." , ' , GLOSARI1J 871 J E. luşi, a se lămuri: foarte cu greu îaste a sii d o s l u ş i 66. Doslu�ire, s. f. desluşire, lămurire: pen­ trti dos l u ş i r e acelui adevărat an 484. Duc, s. m. duce: Razioil d u c u L de Litvaniia 26; li-au ieşit ci» oaste innainte duc u l Il enric 449; duc u l de Austria 451, etc. Duuahuă, s. 1'. Vz. Douolmă, Efl'ecaţic, s. f. trecere, credinţă: neri doi marturi adeotiraţi, vert o suui tot o credinţă şi o ert ec a ţ ie (in nota marginală explicat prin trecere) au 101. Eleftirie, s. f. libertate: dovada ceii de demult a lor puteri 1j1: ele ft i­ rie (in nota marginală tălcuit prin slobozenie) lOG. El'esă şi Eriasă, s. f. eresie, credin 1 ă eretică: Anastasie înpăratul in er e s a sa rtimâind 313; unde el' 'i­ asa lui tiriie doueâindu-eâ 239; I lâsindu-sâ.: şi de el' lasa papis­ tlZşascâ 456. -- (}ăsi,m şi eresie, pg;' '1 . ,lt11.şi Pllf's.) Vz. Iel'es:t. : J.;resie, __ �. f. �l. EreSlt. , ': ' El'lHrti�, s. Il. şedere, petrecere (în­ tr'un locj:}Jl'e lungli al' li ernati­ c 11; 1 în' 17Tde ani neschimbat ��1 .E�it, S. II Ieşire: nici întratul nici eşit Il l i sâ }Joate afla 75. EtYlIlolog'hic, s. m. filolog, Iinguist: homo, om, vor cei mai curaţl ety­ In o log It ici, precum }Jurcede de la cuvintul ellinesc oP.(U� 103. .Etymologhicesc, adj. etimologic: cu mari şi netede socotele e t y 1n o lo­ g i c eşti (adecă tâlc7titoal'e de cu­ vinte) 102. se deslipi, a se separa, a se desface: Vlahii aiaue de la înpărăţie s'au d ez l u. p i t şi mal jos: atunce de la înpărăţie s' aud ee lup i t 397. Dlulecteea, s. f. dialectică: pg. 130. Diregătorfe, s. f. V z. Deregătorlo. Dispot, s. m. despot, stăpînitor: CU numele de d i sp o ti şi de crai stă­ pâniia 397. Dlsputaţie, s. f. discuţiune, dispută: văzind că Sarniţie mai pre larg ingaimă aăastă dis put aţi e 127. - Comp. DIV. 89: â e s p u t a ţ i i. Hhii, s. f. mirare: de care lucru nici cu divă iaste de se află vre unii 100.-Comp. IER 163: nici o divâ nu iaste; 44: nu cu d i v ă-ţ i pară ; 200: ce divă iaste. Hodei (a), v. tr. a supăra, a necăji: nici sti păr(tsesc a do d ei pre vecini 187; să nu mai inârâeniască mă­ rire Dumnâeăiască a do d e i 195. Donumuu, s. f. triumf, serbare: i-au făcut triumf adecă d o n a n In a 121; s' an intors la Roma şi au făcut triumf, adecă d o n a n m ă 232; fă­ candu-să gocurt şi do n an mal e (textuL prezintă greşit donaimale) prin cetate 331. . Honoimit şi J)uuailllit, s. f. flotij,: s'au sculat cu aon oirn ao a dc la Ta­ rig1'ad 336; C1t mare du n a i In a; I de corâbii purcegand pe lJIare I Negrii :137; îl orinduisă sei rnal'giP cu dunaimi/,7la la Gl'eţia 339. J)o:sloşi (a) şi ])OShlŞi (a), v. tr. a des_ luşi, a lămuri: pune·vom nevoinţă set dosluşim lil6; nici-cum a o dosloşi n'am putut; pentru ca să dosluşim acasta 160; din is­ toriâ a dosluşi n'am putut 323; neputand dosluşi, de cine să f�e scris 462.-A să-, v refl. a se des- ," l' ,,1 - [872] 872 GLOSARIO Etymuloghie, s. f. etimologie,' Deus, Dumruizâu; a căruia e t y ra o lo­ g hie ... o fac 103. Evgllenie, s. f. nobleţă . arată-să eu­ g Iz eni a şi slăvit niamul şi nu­ mele Ellinilor 87; e v g hen i i a ni1nulu:r românesc 106. - Comp. !ER. 35. Evghenisi (a), v, tr. a înobila: pre cele varvare ne muri cinsteşte şi le ev­ gh en i s eşt e 170. Evghenisit, adj. nobil: astăzi mari, tari şi evg Iz en isi t e sint 11=-ho­ die amplissimae sint, potentissimae atque nobilissimae 34. Bxpllcut (a), v. tr. a explica: acoloş a m e x p l i cui t-o 392. F. Fălcav, adj. gîngav: f1t ucis în bise­ rică de Mihail Balbui (ce va să zică f â i c a v u l) 352.-Comp. lEIt. 62: limba t â i c a v ă; 114: fâ:r c a­ va me voroavă F:Hătură, s. f. născocire: toate pănă la una scornituri şi din slabi crieri fătături sint 459. Feredefi, s. n. (pI. feredee) bale: prin fer e d eul darulu:r său ... spălân­ du-i 86; au cl!rşut meşteri pentru ca să-i facă f e l' e d ee 327; iară Gonstans înpăratul... f1t ucis în fer e d eu 335 (vz. încli pg. 337,379). -- Comp. DIV. 70. Flcoarii, adj. (f.) insoţind subst. fată: la capişte a cări:ra era obicetu de pune fete fi c o are 97; o fată fi­ i'; o ară apucând, o aruncase pe cal 146; sora lui Theodosie fiind fată fi c o ară de an:r 51 (pg.288). Ficor, s. m. fecIor: pass. �" Picorle, s. f. fecIorie: pass. Plerbinterală şl Plerblutelă, s. f. ferbin­ .ţeală, înflăcărare: l-au lovit buba ce-i. zice Anthrazi, şi deciia mare f:i er b in t ei a l ă 3n; într' aceiaş fierbintelă tocma pănă la Ro- -dosto- sloboeindu-sâ 431- 432. ­ Comp. IER .. 298, 346. l"iete-care şi Ftete-carele, pron. in­ 'def.,=' fie-care. Fiehr-ci,lle, pron. indef = fie-cine, orI­ cine.'· Filosofăsc, a«I;j, filosofic: însă el cu fi l o s o fă s c suflet ... suferind 203. Fihlsofeşte, adv. fllosoficeşte : Socrat lilasoful adevărat fi l o s o f e ş te zi­ când 86. PlămângIunc, s. f. foame: în foamete şi amărâme fl ă ni â n g:r un ei fiind 256. Furtună, s. f. noroc, soarte: cu md­ nule goale fortuna bătăir să is­ pitescă 8. - Vz. Furtună. Prămsete şi Frumseţc, s r. frumuseţe: frămseţe ş'au schimosit 102; cu frumseţia şi bivşugul ţărâlor Romanilor îndulcindu-să 11. Funtament, s. n. (pI. funtamenturi) temelie, fundament: pass, }'lIt"tună, s, f. noroc, soarte: vreme şi furtuna ... să fiem1ltat 72; fur­ tuna care după vrem:r îi muta 75; f'1trtuna-i re de n'ar fi zavistuit norocu lui bun 88. - V z. }'ortună. FlIrtuşag, s. n. (pl. furtuşagur'i) ho­ ţie, furtişag: aceleş fur tuş a guri şi tălhuşagur:r să facă 138. a. Gâl't:m, s. n. gitlej: cu larg şi nesă­ turat g ârta n a înghiţi 19. ­ Comp. !EB. 175. • ' .. [873] \, r ---�--- ---- --- ---�---- ....... -----. 1:l GLOSARJU , .. I 1· 1 • " I l. " • Genune, s. f. mulţime nenurnărată, po­ top (fig.): să ste inpotrina atâta gen u ne de Tâtari nu va pute 141.- In textele vecht ne întîmpină gemtne nurnal cu sensul do "prăpas­ tie, adîncime fără fund". Aşa bună­ oară la Dosoft. V. Sf. foI. 150 a: ge­ nune de focti j Psalt. în vers., p. 183 ediţ. Bianu): voru da 'n genune Gltenarie, s. m. Ianuarie: au murit la ]j[ediolan, i« 395, ghenar(ie) 17 (pg. 272); anul 1204, ghenarie :J5, Latinii pe amândoi înpăraţii prineind 421. - Vz. Ghenvariie. Ghenenloghie, s. f. genealogie: în carte ghenealoghiii niamurilor boe­ rima moldoveneşti 26; a niamu­ rilor ghenealoghie (adecă co­ renie) 58. {ihenYllriie, s. m. Ianuarie: omorâtu­ i-au ghenvariie 29 (pg. 225).­ Vz. Ghenarie. (; heoiuetrlcesc, adj. geometric: cu meş­ terşug .qheometricesc la orân­ duială a le pune 59. GhilllP, s.m ghimpe: ca un g h i mp sta în inima înpăratului 409.-Comp. IER. 123. Gbi7.(la v, adj. frumos: mai g It iz d a v ă de cât toat§ muerile Greţiii 92. � Comp. IER. 246, 28H; DIV. 56. Ghi7.dăvi (a SIt), v. ref!. a se infrumu­ seţa: frumos s'au sc1lizmit şi s'au ghizdăvit 102. Giudeţ (i), s. m. judecător: când era Sampson giudeţi la Iudia 135. GIudeţ, s. n. judecată: g i ude ţ u l în mâna şi socotiala cititoriului lă­ sind 180. (Comp. pg. 7). Gitll'ui (a), v. tr. a făgădui: cu curată inimă giuruim 180; 200 mii de drmntlri g i u r u ind u-l e 209; cu bună ştiinţa inimii îi g i u r u es c 873 230; gi1lruia singele crestinilor să-l verse 252. (Comp. încă pag. 133, 134, 144, etc.):-Vz. Gurui (a). Giuruillţă, s. f. făgăduială, făgăduinţă: va fi aşteptând giuruinţa care. .. i-am făcut 359. (Cornp. încă pg. 135, 144, etc.-Vz. Guruinţă. Giuruită, s f. făgăduinţă, lucru făg-ă­ duit: venit-au acmti rândul ... ca şi giuruita să plătim 350-360 (Comp. încă pg. 421). Gligan, s. m. godac sălbatic: cu calul âenainte unui g li g an fllg ind 328; după ce au ucis usi gligan săl­ batic 389.-Comp. 1ER. 124, 307. Glodos, adj. norolos, plin de glod: ti­ noasă piştelniţă şi g lod o ase tini şi bălţi 139. Glogozală, s. f. amestecătură, încurcă­ tură, îmbulzeală: nu din g log 0- z a l a a naşteri de sirânsură sli fie scornit 25=non ex collectanearum nationum colluvie conf!atam 46; slu­ jitorii într' ace g log o z a l ă... au rădicat pre M esăus Deţeus înpărat 207 -208; într' ace g log o z al ă, Murciflis ... an scâpat din cetate ·4�2 . .-'-C0Ili'p. fER. 55, '101" 164. Gosen, ădj. di. tara de jl>B,: oştile g o­ Se'Jl,e "saJ{ de 'ţara de g'os 244. Graf, fi. m. coote, comite: Balduin, g r,a fu l de Flandriia 421. Hreuime, s. f. greutate: ca cum ş-ar li lepădat fire greni17lit sale 158; singură mărime şi gre1lime a atâta înpă(ră)ţiie233: nici gre1ti· mea sarcinii... ne-va spâriia 298; socotind greuime lucrului 401. -Comp. IER. 35, 41, 114, etc. Greuillţă. s. f. greutate, povară: mare şi de ne purtat greuinţa care a­ supră-ne vine 297. Guberuatur, s. m. guvernator, admi- , I I ! [874] 874 GLOSARIIJ ,_ I 1" I.� :1 l' " " 1 1, , .\ I li ! , 1, i: 'i I "1 '1 I 'I nistrator: au dat pre fiică-sa Vlaha după gubernaturul de Dachia 487. Gnru i (a), v. tr. a făgădui: dia ce fI u r U i sem în preuorouire 109.-' Vz. G1urni (a). Guruilllii, s. f făgăduială, făgăduinţă: cu gur u in ţ ă şi măgulituri l-au. făcut de s' alt întors innapoi 312.­ Vz. Giul'lliuţă. H. HadânlJ şi Hadâmh, s. m. eunuc, cas­ trat : prin vestitul hatman VeZi­ sarie şi prin N 'arsitis It a d â n bul 314--315; pentru cinste curâţiii şi cu contenire ha d â m b să tăcusâ 315; au trimis la dânsul pre un. h a â â m b, ... ce h a d â.n b u L mâr­ gând la dânsul 417. -- Comp. IER. 52, 69. Hatnl (a s:i), v. refl. a se răsvrăti: ce hainindu-să le luase de la în­ păratltl Parthilor 190; mai pre urmă, hai n ind u-s e, alt prădat şi în Dachiia 256. H:Uătlui (a), v. intr. a scăpa, a fugi: cu puţin'i sli fie hr'ilr'iduit la Austria 145; nic'i aşi putând ltr'i­ lădui, !lt prins şi omorât 292. HalcotJP, s. m. tipar, tipăritură: cu mijlocul ltalcotypului tuturor să sei obştiască 52. Har·t, s. n. (pl. harţuri) încălerare: după câte-va iltşltrele har ţ It l' i ... au răzbit pe Atltanaric Domnul lor 254. Het'b, s. n. stemă: It el' bul ţârâi noastre, carele cap de bou tine, ... unde vom zice pentrtt It el' bul ţă­ râi in gheografiia Moldovei 249. Hircş şi Hil'Îş, adj. firesc, adevărat: acel adeuerat cuvânt pentru ce'i hi,rişi Romani 14=illud de genu­ inis Romanis auroum dicturn 37; şi . p.c'irţile lumii cu h il' eş e hotară a imrămna 59; şi mai cu h i r e Ş nu­ me de crăiia Dach.ilor 77; sint diu niamu; lor hirişi Romani tle'La Italia 85; din hiriş locul săJu nemutat să scape lăs ind 178.­ c,on'rp. lER. 35. Jliriş.,. adj. Vz. Hlreş, Hil'i�ic, s. f. fire, stare firească: în . Itirişi'ia. sa şi Dachia şi Roma- nii din Dachia ... tot aşi şi astăzi , 'stf, numâsc 303. --Comp. IER. lltl, . 2,}', 32, etc. Hlorrcar, s m. c-uvint schimosit spre bătaIe de joc pentru cronicar min­ cinos: pre carile It Lo r i c a r i i (iară nu hronicarii) pomeniţi: ameste­ cându-le 150. Ilolburi (a să), v, ref!. a se ridica în vîrtej uri: cu uânturile să hol b u­ rişte 170. Jlolnllll'OS, adj. deluros, rîpos, prăpăs­ tios: în ni$ti loCltr'i vă'ioasâ şi Il o l­ m u r' o as â, toată nevoinţa puind 425-426. lJomp. LEH.. 87: 1nunj; hormul'oş'i; 307: valurI.. hol­ muroase. Hrollolog, s. m. cronolog, cronicar, is­ toriograf: pre aceşti tI' ti It l' o n 0- log lâ în tre sine alătltrând 51. H r'ollologhic, s. 11. cronologie: pg. 130. IlI'OJlologhic, s. f. cronologie: pg. 144. HultuUorl:u, s. m. săditor: ca un nâ- rocit hultuitoriu şi ca ltn înţe­ lept inpârat 14 = auspicatissimus sator et prudentissimus imperator 37. Hultur, s. m. vultur: de nu s'ar fi înpănat sigiata cu penele V1tltu­ rulu'i, carele o îndreptiazăşi ucide im'r'i pre hultur 107. [875] GLOSARIU l ! I ,1 " . t Hurdnitură, s. f. hodorogeală: nepu­ tându-să şti ce poate fi acele hur­ d u i i u r i şi sunete 416. 1. Inrbă-pncoasă, s. f. pucioasă : tocmind într' o nucă metinute iar b ă p u­ C o as ă ... să vide că sloboade foc din gură 121.-Comp. LER. 5!, 185. Idolesc, adj. ce ţine de idoll, ce se ra­ poartă la idolI: uşile capiştilor i d 0- leşa au deschis, şi singur spur­ catelor ido leş ti slujitoriu. 251. Idololntrle, s. f. închinare la idolI, ido­ latrie: cu alte măguliturT, şi amă­ {Jituri vre sâ-i tragă la ido lo­ la trie 252. Idololatru, s. m. idolatru: rât! om, râu credineos, rău ido l o lat ru au eşit 25'1. Ieresă, şi Iertasă, s. f. eresie, credinţă oretică: în re r e saliI andhelitelor c(/'zind 334; murit-au dară Leon in i er i a s a tătâne-sănc 347. - Vz. Eros ii. Ij(Iărâ (a), v. a da naştere, a produce: într' a urât şi clevetii pojar sâ o aţiţâm şi să o ijdărâm 10.-A să-, v. ref!. a-şI lua naştel'ea, a pur- ., cede, a se trage: cel dintâi a Tur-, citor ()sman inpârat la A'sia s' au' t ijdârât 174; din eas în vas mar mult şi maT, mult lâţindu-se şi ii­ dă l' â n d tt-S e 205; zizaniile carile in tarina adevăratei istoriT, s' au ijdărât 396.-Vz. IzdllI'â(a s:\).-­ Comp. lER. 32,190, 209. ljdănll1ic, s. f. obîrşie, naştere, origine: aşe darâ fiind ijdâr(/'niict şi în­ cepâlur'a Romanilor 99. IJdăl'itt, adj. născut, provenit, iscat: din V1'emile Focâi clâtite şi ij d ă­ rât e amestecăturr 332. IJIla (a), v, tr. a murdări, a mînji, a umplea de norolu: cinste ... a o păta Salt a sâ sili a o i m. a 114.-A să-, v. ren. a se murdări, a se mînji, a se umplea de noroiă : s'au i m a t în scâldătoare Sfântulur Botez 34.'i. Comp. DIV. 128. Imăcfune, s. f. murdărie, necurăţenie: nici cleuetei pricină să dâm, nici i.m ăei u ne necurăţită şi neştiarsă sâ lăsăm. 110 -Comp. IEl-{., 213, 217, 246, 309. Imătorfu, adj. necurat, mînjitor: cu cât de puţină i mâl o a r e stropire, cine-va a o p âto. 114. J procl-eet caetera: aşe .luxo; au mu­ tat în t..uo�, şi �uxo� în �uo�, i p r o C T, 72; din Flac să să 'ie făcut Valah, Vlah şi Voloh, i p r o c i 124; ca sâ nu maT, greşască poruncă luând, i p ro c r 198; Coclreni/., Ftilciianii, Lăpuşneni'i, Orhcianii, i p ro c r 2!4. Irolcesc, adj. eroic: le vom căuta fire, inima, şi ce i r o i e es c ă vitejie 14. JstCCiUIIC, s. f. deşteptăclune, agerime, isteţime: şi a celor cât de proşti is tecT,unT, neostenit l'ăvnitoriu fiirtd 15; lq. loc (1'13 primejdie marc ris te dJtt 1}e v,rice]}erii ,an fost a1'(('­ tiind 146. - tJOII\p. 'tER. 215, 269, fnv. 16 .• l S}l'lllllent, _ &. n., (pl. istrmnentu1''i), instrument: cn aceste dant cinii şi istrumentItrr'136; cu meştel'şngul is trum cn t uril o r ]Jl'(/'v(('lite. 416. lu�Jurel, adj. Vz. Iuşul'el. IIlŞOl', adj. uşor: nu cu iuşor luc/'lt a fi ni sâ pure 76; nu puţine, nic![, T,nşoare primcjdii au vinit la capul luT, T/'aran 82; câte-va mai T,uşoal'e bătăT, 17!; însâşi aceT,a nu i It Ş o ar â pricină arată 215; • ,1 - i L [876] li'" , 876 GLOSARIU II .1 � ,- ,r; " \r d I l' " , , li , ! . , I :1, , " : ;,;( 1'1' I 1 , 'i . I 1, • r I III q", '" " cu multe bătăi mar r 1t ş o are bi­ ruiţi: fiind 329; iera la minte isiş o r 339; nu. puţine, nici i u­ Ş o are înpiedecări 396, Iuşnra (a), v. tr, a uşura: pentru ca să-şi mai iuşureze ocara 410; Iuşurel, adj. uşurel: dup ă câte-va i uş u r el e harţuri.: au răzbit pe Athanaric 254; după câte-va răe­ sboae mar itlşurele, au asuprit pe Athanaric 271 ; în i u ş ur e boa­ lă căzind 379; cu câţi oameni iera mai i u ş u r i i s'au întors la Tari-» grad 406; cu i uşi u r ele friguri s' au simţit 246. Izbâcnlrc, s. f. svicnire, bătale : de boala ce-i zic i e b âc n i r e inimii, s'au săoârşi: "Il77. Izbelişte, s. f.: oare-ce lucru de i z­ b e l iş t e şi de obrăznicie într'ân­ sul să nu însămneze 6; preste alte deluri şi preste alte văi în iz b e­ liş t e să ltapădă 170.--- Comp. Crean­ gă, PoveştI, 1, 118: "De-oIi:! pune Iei:! mînile pe pIept, are să rămîle căruţa asta de haImana şi Iepuşoarele de izbelişte.-IER. 62: "ce căci precU1n Papagaeleprin izbeleşte ... multe se află;" ibid. 148. Jzdărâ (a să), v. refl. a-şI lua naşterea, a purcede, a se trage: dintr'aceşte sa să fie izdărât nemurile Tă­ tiireşti 61. - Vz. Ijdllrâ (a să). Izg'uallie, s. f. exil: au fost trimis in izgnanie la cetate Tomus 72; tâmplatu-s'au dară acestui poetic izg n an i e -Il 7 ; au trimis-o la izg­ nanie 335. . Îngfugn (a SI\), v: relI. a se alia, a se însoţi: 212. lngrecată, adj. fem. însărcinată, g-rea: 97. Îllnalgos, s. n. (pl. înnalgosuri): ne­ ajuns, răutate stricăciune:pănâ a nu să face el Papă, cu carele multe innalgosuri (textul prezintă gre­ şit innalgosul) şi peste hotarul ade­ uăruiui.: adusese '116.- Comp. IER. 67, 161, 162, 272, etc, înlll\oolllll'e, s; f. împăcare, tmpăcă- cluna.; 23. � , '; . Inpledeoătnră, s. f. pIedică, obstacol: 50. , J Inpitlicătur:i, g. f. pIedică, obstacol: 297. Înpl:itoşl{t, aaj. îmbrăcat cu platoşă: 93. - Comp. DIV. 121: împlâtăşaţi. Înplotecetul'ii şi Înpletecitllră, s. f. în­ curcătură 74 - Comp. lER. 42, 291. Îlll)letecit, adj. incurcat: 24, 7::1, 297, 484, etc. - Comp,lER.164, 21G, 348. Înpleticire. s. f. încurcătură: 360. ÎnJloJlci�al'e, s. f. împotrivire, contra­ rietate: 205.- Comp. lER. 7: «An­ tepathia: inponcişare. nepl'ii­ mire firii, ura şi urâciune din fire". � i I I I I I I I I l' ) [878] 878 GLOSA RIU Jăcaş, s. m prădător, jefuitor: 415. -Iăcut (a) şi -Ieeul (a), v. tr, a jefui, a- .prăda: 129, 201, 317, etc. -Iecul {a), v, tr. Vz. J'ăcul (a). .JiClliţ:l, s. f. hambar, grînar: 367.­ Comp. IER. 97, 153 . • Jig:hliu(i't, s.· I." insectă: 24. - Corup. IER. ·31, 51, 56, 114. .JiJ:tYii, . Ii. f. jertfă, sacriflciu: 3, 106, 1'�G, \lt�.--Comp. TER. 1itl . .Jirtvi Ga), v. tr. a jertfi, a sacrifica: 193 şi pass. , -Iu ll (a să), v.i' refl. a se sgil.ria, a se răni: 389. I I � . Lăcrămos, arlj. de plâns, jalnic: 211.­ Comp. JER. 241, 30!). J,ânged, adj. fără putere, neputinclos, bolnav: 3. Lnnţuh, s. n. (pl. lanţuje) lanţ: ca cu nişte lan ţ uj e le,qtindu-i 407 ; încărcându-l de la picoare pânii la grumazi de lanţuje şi obezi şi de cătuş m 426. -. Corup. TER. 57: lanţuli. ... Lanţuje; 130: lanţuh.; 212: lanţuje, DIV. 77: lanţvje. T.ăontl'll şi IOlltJ'u,lulltJ"U, adv, lăuntru, năuntru : 2J, 186, 279, 317, 332, 375, 428, etc. - s. n, (pl. lliontrur1., /on­ truri, luntruri), interior: cum ar pute ma'/. in l ii o n l r u l EVl'opif set între 286 j în l o n t l' U l mănlln­ teilor sflle ... a-l despiirţi sileşte 111 ; de demult din lttntrul inimii: ge­ me 24. J,ătr:Itur:l, s, f. lătrat: 9.--Corup. IER. 345. J.ectic:l, s. f. pataşcă, leftică: cu vi­ cleşugul soerulur siitt lui Aper, în lectieâ rit ucis 231.-Comp. IER 299, Lega (a Slt), v. retI. a se obliga, a se îndatora: 337, 357, etc. li . , .'1 I' Înpnti-Ivnlc, adj. contranu : 23, 71,177, etc. -. Comp- IER. 30, 31, etc. Îupotrlvnl«, s. m. adversar: 71,221, etc. Înpregluras, s. m. vecin, megiaş, lă­ cuitor dimprejur: 170 ÎnSIJ:Hma (a), v. tr. a spătrntnta, a în­ grozi : 20. - A să - v. ref!. a se spăl­ mânta, a se îngrozi: 178. ln�tiinţa (a să), v. ref!. a afla, a lua cunoştinţă, a se încunoştiinţa: 82, 127, etc. Intemeltltorru, s. m. întemeietor, fun­ dator: 9. intil'i (a), v. tr. a urmări, a goni, a prigoni: 98, 137, 146, 254, 477, etc. Întituli (a să], v. refl. a se intitula: 437. Îutrămn (a), v. tr. a reculege, a re­ căpăta forţele: 91. - A să -, v, ref!. a-şt re căpăta forţele, a se întrema, a se Întări: 433. intrallt=într'alt: în unghiurile uli- ţilor sau întrante locuri 112. intrat, s. n. intrare: 75. Îutregruue, s. f. întreg·ime. 127. Înll'lltlucii10riu, adj. înLroducător: 299. Îllv:Uiitnci (a SIt), v. refl. a se încurca, a se ameţi, a se dezorganiza: 366, 396, 402.- Comp. IER. 143, 194, 28:J. ÎIIVăI:itucitul'Il, s. f. încurcătură, noo­ rînduIală: 51, 405. îllvâl'feJit'e, s. f. Învîrtire: 299.-Comp. IER. 133: în/Jurtijire. ÎUVi(,l'IIIălloşa (Il SIt), v. ref!. a se vler­ mănoşa: 386. Îllviuillllt, adj. Îllveninat, otrăvit: 22. Îllvoeşa (Il să), v. ref!. a se în\'eseIi, a se în \,oIoşa: 428. J. Jac, s. n. (pl. jacuri) jaf, pradă, je­ fuire, prădare: 9, �78, 327,414,432, 451, etc. -- ... ;�- - , . L. [879] GLOSARIU 879 s \., l , il Legămănt, s. n. (pl legământur'î) a­ lianţă. obllgatlune, îndatorire: 23. 209, 33a, 357, etc. Legheonnă, sau Leghloana, J,ig']lioall:l, s. f. legiune: 128, 209, 22 J, 225, 240, etc. Lenls, adj. leneş: 82. Lenitorfu, ad], leneş: 374. J.ighioal', s. f. insectă, Iighioană : 24. Llghloauă, s. f. Vz. Legheonnă, Limbă, s. f. popor, neam, naţiune: 105, 11 R, 360 şi pass. Lovi (a), v. tr. a atinge, a se mărgini: loveşte hotarâle Ind.iii despre purte Crivăţului 60. Lunatec, adj. zăpăcit, nebun: 23, '101. M. M:leenic, s. m. mucenic, martir: Sîân­ tul al lui Hs : m. IÎ ce n i c Dinti­ trie p ârăsind beseriea 401. Mahină, s. f maşină, instrument: 416. Mal, adv. maf mult: mai iubiia uiaţ« bdrbaiuhii.. .. decât a Ir/iţine-săs, 143. Măiiut!' şi Mainl!', adv. mai 'nainte: 120, 121, 123 şi pass. ,'WiHs1.l'l!', s� f. mf'şt('şugir(': 82,. etc. Mâlcolll i�, ad\'. În Iiniştf'. liniştit· J)(' mlÎlcomiş au cnp1'ins tonle c('­ tcitile 42a. - Comp. fER. 73, Iar). 2RR: mul comiş. M[I]Ul'OS, arlj. ţărmurean (= ripf'nsis malu('nsis. ca nume al unei părţI a Daciei) 69, 217, 219 şi pass. Comp. IER. 1a7. �Ialllc:', s. f. doică, mancă (mold.): 97, 331.-- Comp. IER. 82; DIV. 73. Mamillă, s. f. grozăvonie, enormitate: maminci şi minune de lucru ca acesta 189. - Comp IER. 89.142. 167. M:imiuos, adj. grozav, enorm: cu ni â­ mi n o s trupul puterii a1'1neI01', pu­ ţin de nu toată faţa pământului lăcuit căptuşisă 170. -Comp. mn. 90. Miinii, s. f. (pI. mânule : 8, 65, 88, şi pass.). lUâlltuinţ,il, s. f. mântuire: 195. lUiiuuut, adj. mărunt: 90, 166, 322, etc. l\1:ll1unt:H şi M:lllunt!'le, s. f. pl. mă- runtaIe: 111, 252.-Comp. IElt. 9, 41 m/iuuuteile. l\lallă, s. I, hartă : 286. Mal'lnlll'e, s. m. marmoră: 120,142, 45H, etc. - Comp. IER. 128 Martur, s. m. mucenic. martir: 401. ,l1ârzac, s. m. 'I'ătar nobil: 426 Măseilriclullc, s. r. caraghioslic: 203. l1ăstae:\u, s m. mesteacăn: 374. Ma�teh:\ şi �IaştIhă, 8. f. mumă vitregă: 335, 4RU. IU{tza(', s. m. scriitoraş, scriitor prost: 138, 143, 145, 146, 367, 44�, 453. 45H, 45a, 470, 475. l\liizăei!', s. r. neştiinţă, ignoranţă: 366. Mâztlă, s, r. mită: cu ni â» d â ayittnşt tiind ele la Meuelaos 93. - Comp. IER. 118, 144, 351 Meceit s. n. g«;amie: 107. Megie$cş(', adj. v'ecin, megiaş; sâ scit im­ be dl'agost! frâţiJsccl/ �î m e g i e­ şd sqli 93. Meitl:ln şi �(enlian, s. n. câmp deşchis. admă: 24, 16'7, 222.·- Comp. lER. iH 7 Mellciullă, s. r. minciună: pass. Mellciullos şi Milleiunos, arlj. minci­ nos: pass. �Ienitu]':i, s. r. nenorocire, calamitate: atâta de straşnice men it uri şi uri să ispitescă 10. - Comp.lER illlO. Mente, s. r. minte: pass. Mesti (a), v. tr. a nimici, a lovi: nefe­ ricire şi pustietate cm'e armele turceşti i-au mestit 19=infelici- 1. i, r f ! [880] II , 878 880 GLOSARIu I'i " , 'II ,I!, :1 . I I l' \ II , I t I I II r t '1: 'rl II I 1:. I d ( i I I I I 1; 1', 1 , ... Înpotrtvn etc. -- ( Înpotrtvu) Inprcglnr cuitor ÎnSI):Uma grozl . 2 m ân ta, Înştiinţa cunoştln 127, etc. Întemel iit< dator: 9. llltil·j (a), prigoni: Întltul! (a i Întrămn (a căpăta fa a-şt re că) a se Întă j Il tran t=În ţilor sau Îutrnt, s. n Intrcgrune, Întrud ucăt ( Invălătnol I a se ame 396, 402.­ Îuvftl:itucitl rînduIală: îllviÎl'jejh'e, 1ER. 133: ÎII VierIlH\no� mănoşa: � Înviuillat, :1 învoeşa (a a se în\'o� J ac, s. n. (Il fuire, prăd 451, etc. tatem ... devastationemq ue ab saevien­ tibus Turcicis armis 42. - Comp. IER. 226. Meşterşug, s. n. (pl. meşteşugm!) meş. teşug, artă: pass. MetiuteI. Metlutea, adj. mltitel : toc­ mind într'o nucă metiute JarlJ'ă' pucoasă 121. Mim'a (a Să), v. refl. a s�. mira, pass. Miloserdie, s. f. îndurare, !pilli,: "112. Mişfllos, adj. ticălos, mizerabil;"427.- Comp. IER. 121, 148, 251.' . Moimftl:'i, s. f. ma'fmuţâ: 7, 300.-Comp.' IER. 147. Molcom, adv. foarte mot �o\m tace 133=tace chitic, tace molcum '(mold.), nu zice circ. - Corn p. lE R 3_01. m u l­ c o m ; DIV. 95: m âl co m. 1lloll:trl1icesc şi MOll:tr�esc, adj. mo­ narhic: 23, '165. - Comp. IER 112. MOllomal1ie, s. f.luptă singuratecă: 8.­ Comp. IER. 217. MrejuliF', s. f. dim. din mreajă: 24. Muh:tlllJnedinesc, adj. mohamedan, tur­ cesc: 23. Murs:lc,Uol'iu, adj. muşcător: 21. Murui (a), v. tI'. a măsgăIi, a mînji: hărtiia au muruit 144, 359, 366. -A sft-, v. ref!. a se mînji: s' a u m uru i t să nu să cunoască 116. MuŞqă, s. f. insectă: şi altele asemene acestora neputineoase şi neîntrar­ mate muşiţe 24 =et id genus in­ firma ac iuermia ... insecta 46. _ Comp. IER. 108. Muta (a), v. tr. a schimIJa: 72, 75, '129 şi pass.-A sii-, v. ref!. a se schimba: pass. Mutare, s. f. schimbare: pass. N. Năbnşa1:i, s. f. năvălire, invaziune, in­ cursiune: 58, 321, etc. ," N:lbllşi (a), v. intr. a năvăli, a face irupţiune: 78, etc. N:ihu�jl'e, s. f. năvălire, inva7iune, in­ cursiune. 280, 321 şi pass. Năbuşitură, s. f. năvălir<" incursiune, invaziune: 374, 446. N:l!li (a), v. tr. a făuri, a inventa, a născoci: I:-l2. N:'il' adă, s. f. năvălire, invaziune, incur- siune: 50, 51 şi pass. Năllii!li1.ol'îii, s. m. năvălitor: 13. NftIH':lsuit (de), loc adj. fără veste: pass. Năroc, s. n. noroc: 120, 122, 129, 133, 312, 431 şi pass. N:ll'o(l: s. n. norod, popor, neam: 133 şi pass. N{tst:1Vil, adj, povăţuit, Invăţat, deprins. 410. - Comp. IER. 34. N:lv:Hitur:i, s r. năvălire, incursiune, invaziune, 415. N:'ivr:\lli (a), v. intr. a năvăli, a da năvală ; 225. - Corn IER. 70, 76, 195. Năvrăpttortu, s. m. năvălitor, uzurpa­ tor: 18 N:lzui (a), v. intr. a căuta scăpare. a se îndrepta, a o lua spre: Clt sigata rău rctnit fiind, cu puţinet au n ă­ ZWt t la o casă apToape 257. Neapotrivirl', s. f. nepotrivire, necores; pundere: 443. ( Neapo1ri v it, adj. neîntrecu�. neimitabil, I fără seamăn: 5,59., .i Neatocmil'<', s f. dezacord, neînţelegere, nepotrivire: 63. Nebetejit, adj. intact, nevătămat: 19,. l' 107, etc. .' I Ned{>jde, s. f. nădejde: pass. Ne.- A să=-v rofl., a se obicInui: pass, Obiciuit'e, s. f. obicInuiuţă: 438. etc. Oblctult, adj, obicInuit: 72. 186 şi pass Oblastle, s. f. stăpânire, dominaţiune: 60, 206, 255, etc, Ob,Jici' (a)'1 v, ir. a aria: 1�6, etc, - A S\!--, 'v, ref1f a ee afla, ,�39, 480, etc. Obligul' (a si), v. relI. a 'se obliga, a se în'datbra:-23. Obrinti (a să>; v. re(l. a se intIama: 314. Obşti la). V. tr. a insciinţa, a publica: passim. Ocheau, Ocheen, şi Ocheian, S. n. ocean: 60, 116-I17.-Comp.lER. 29,137,161. Otlâu:loară (sau Otl:înâonră, O(hlne­ oară, Odâllăoal'e, etc.), adv. odinI­ oară: 11. 19, 102, 130, 140, şi pass.; nici-, uicI odată: 97, 254, etc. Oflejtlie, S. f. odăjcliI: 24. Ogoi, (a să), v. refl. a se astîmpăra, a 56 , ,1 1. , " I " :1 I il: I J ;1 1· " .. ', [882] " ,. 'n . I I 1, ;r , ,1 , Otcârmul (a), v. tr. a guverna, a câr­ Ului: pass. Otcârmuttorrn, s. m, guvernator, câr­ muitor: 3, 364, etc. Oteşl (a), v. tr, a potoli, a împăca: iară pre Turci în locul lor cu alte daruri să-i o teşască 415_-A să­ v, refL a se potoli, a se calma: de durerile ce trăge să o t eş i i a 97. Oturac, s. m. veteran: şi înplând-o de cetăţeni şi de ostaşi uiterani. (aceşte era cum sint o t u r a ei i la Turci) &1. P. Palc, s. m. paj (page): au perit ucis de p a ic i i sc'ii 3iiO. Palng , s, m. păiajen: în mreje p ain­ g u lui alte lighioi nu să pot prinde 24=aranearum telis non ... posse capi insecta 46. -Comp. lER. 113. l'aiu.iini (a), v. tr. a păinjini, a urzi: aceste le painjiniia I.atinii la ivala lumii 422. Pâllzătul'ă, s. f. albituri, rufărie. pîn­ zeturI: svârşindu-sâ acmu, pline de pânză turi chichiţele hirur­ ghilor 14 = deficiente jam plenis­ sima chirurgica theca ... linteolis 37; ne mai rămâind pânzături 81; nici pânzături au mai retmag 186 .. l'ăpăsc, adj. papal: 116. P:lră, prep. pănă: 3, 283, etc­ P:\răros, adj hipotetic: din viseroasă şi p c'i r ă r o as â tâlcui1"e lui M aien­ bU1'g 264. Paransanghe, s. f. milă, distanţă de 30 de stadiI salt 3750 de paşI: ineli patru parasanghe (mile mari) nu mersese 405, PăI ing, s. n. părinc: nu o altă sâ mânţa adevă1'ată, ce zizanie şi pâ ring 387. GLOSARIU 882 se linişti: calul de săritur; şi de asvârlituri nu s'au o q o i : 410. Olat, s, n. (pl. alaturi) ţinut, provin­ cie: 66,224,428, etc.--·Comp. IER. 27_ OIecăi (a), şi Olicăi (li)/ v; tr, a se văeta, a se boci: amânduror înpă­ răţiilor de plâns --şi de- o l e căi t stărmare şi râzsipă 93;.Jelnic gla­ sul robiei o t i c ă es c 1754 Oltartu, s. n. altar: pazi fo-cul carele la o l t a.r i ul Boazit arde 97. Omănaş, s. m. dim. omul�ţ: cine, şi de unde ![eşti tu, o omănaştile? 8=quis. cujasque tu homuncio 32. Omeuit, adj. onorabil," ctnstit : om e­ nite eititoriule ]09; 4fi�, 468, etc. Orfallo!hrofie, s. f. asil de copil găsiţI: sau. în casa sa, sau în o r l'a n 0- throl'ia de obşte îl cruţă 112. Osăbi (de-), loc. adv. afară de, deose­ Mt de: 124, 288 şi pass. Osit'die, s. f. osîrdie, străduinţă: 3,222 etc. Osirdllic, adj. harnic, străduitor: 0- si., dnici tocmitori, şi bine cum­ pătaţi domnitori 13. Osmăllesc, adj. turceso: 12. Ost:îUlpui (a,) v. tr. a respinge a alun­ ga: une-ori singur, alte-ori prin hatmanii săi năpădirile Tătarâlor şi a Vlahilor ostâmpuia 406. Ostellinţă. s. f. osteneală 3,180,181, etc. O�tenesc, adj. milităresc: 80, 219, 417, 418. O�tellit'e, s. f. expediţiune: pentru o ş­ tenire cu năroc ca aceia 129; oşteniri înpreună cu Moldovenii asupra altora să fie făcut 365. (Comp. încă 148, 223, 336, etc.) Oştellitoriu, s. m. şeful, conducHorul uneI expediţiunI: căci Flac acela hatmanul pre vremile lui Avgust în Misia era oştenitoriu 129-- 130 ... -- .. ;(, ..... ÎnllOtJ'iv etc. -­ Î npotrl VI Înpreg-iu cui tor I Îuspălmnl grozl : I mănta, înştiinţa cunoşth 127, etc Întemelii1 dator: f lntil'i (a), prigoni: Întituli (a Întrămn (: căpăta r a-şI recă a se inU întrant=iJ ţilm' sw Întra!, s, J ÎlItrcg·j'UJJ(l! Întruduc:\!, Îllviil:"ttnci a se am( 39fi, 402.­ Îuvăl.Hucitl rînduIală: Îllvfi"lejire, IER. ]33; În vierlll:\lIo mălloşa: Învillinat, ÎlHoeşa (a a se il1\'O 878 Jac, s. n. (Il fuire, prăq 451, etc, .1 r I� .. 1[.' .. 1 .• 11'.' � .1 . il' . fi I " � : J" � f , ,:: ; t [883] GLOSARIU 883 • �i , .[ Parnlo. adj. ipotetic (?) : şi alalţi a- cu ploada pământului, cu tru- ceştii păreri p arnici uânturiaeă museţi eâmpilor 16=telluris ferti- 221. Iitate .. , camporumve amoenitate 39. Pin·te, s. f. cărare, potecă (în zăpadă) Plodl (a să), v. refl. a se spori: 138. ca nu cum-va p âr t e rătăcind 297. Plomădeţ, adj. şi s. m. scornitor: şi Părtulcesc adj. particular: a ins« =a- alţii mulţi sint de acest feHu de tului şi a măritatului legătură plomădeţi 101. părtni6ască fiind 26=thori et Poate-fi, loc. adv. poate: 7, 128, 150 connubii cormexlo cum sit parti cu- şi pass. laris 48; de oare-care affectaţie Pocalanie, s. f. pocăire, pocăinţă: a- părtni6ască atins 116. ceetă ... la 'ieşitul sufletului strâmtă Păsăruică, s. f. dim. păsărică: 24. pa caianie, beserica în loc de Paternă şi Puthnă, s. f. suferinţă: 22, pac a i ani e n'au primiit-o 347. 82 şi pass. Pocltanle, s. f. povestire rp o ci t anii a Pentecoste, s. f. pl. RusaliI: în zua acesta a lui Laslău... atâta am de Pen t eco ste 246. înfruntat-o 453 i p o c i t a n i e acesta Pentru, prep. despre: pass. eice.; să o fi luat din istoricul Pesti (a), v. intr. a Intirzia, a zăbovi: cel unguresc ibid.; toată p o cit a- 98.-Comp. lER. 310. n i i a acesta altă ceva nu cuprinde Pettutindere şi Petutindene, Pretlu- 458.·-Comp. IER 219. tiudere, Pretntindere), adv. pretu- Pocvală, s. f. Vz. Pohfală, tindenl: 156, 179, 319, 321, etc. Podan, s. m. supus: 325. .Pif'tlre, s. f. piftie (?) : decât cerbii Poetic, s. m. poet: 72, 117, 128, etc. mai fugare şi decât piftire mai P01I'aIă,:;;. f. Vz. Pohfală, dejgheţătoare iaste 179. Poftori (a). v. tr. a repeta: 70, 117, Pişteln îţă, s, f. baltă, Iaz : arată-să 153, etc.,-Comp. lER, 42, 74 etc. din ce izvor s' au scurs p iş tel n i ţ a Pogrebanle, s. f. înmormîntare, îngro­ aceştii puturoase basne 139; în I pare: 2-1,7, 258, etc. pişt6lni ţă şi în bălţi 'stătătoare " �O'Ii�rni (It): v, tr. a răsturna, a doborî, oprin.du-să ib.d.: nişte tinoasâ p i- a .dărămk: 410, 42�.' �33. - A să-, ş t ei-n i ţ ă şi glodoase tini ibid; 'V.,refl. a se surpa, a se strica: lu- piştelniţabasniibulgăreşti1;47. erurile tat dil? rău mai în ră1lsă Pizmăluitorlu, s. m. pizmuitor: pre- • pohârniia 407.-Comp. IER. 47, uni'i.... fără socotială pizmălui- 82,101,152, 161, 199, 230, etc. ta r'i la meidanul lupti!i îi strigă Poltărnit, adj. surpat, prăpădit: p 0- 24=intompestivos osores ad arenam... hărnit nărocul lui Decheval 83.- provocant 46. Comp. IER. 170. Plen şi PliUll, s. n. pradă: 148, 202, PollfaHi şi Poft'ulă, Pocvltlă, s. triumf: 369, 405, 415 şi pass. 7, 105, 137, .187, 334, 376, etc. Plini (n), v. tr. a împlini, a îndeplini, Pollfăli (a să), v, refl. a se lăuda, a a săvîrşi: pass.-Asă-, v. refl. a se triumfa: prin cete in plltru părţi în(de)plini, a se sevîrşi: 206 şi pass. a lumii deşchise a Romi(i) porţi Ploadă, s. f. fertilitate, productivitate: să între p o h fă lin d ll- s ă 10. 1 ,1 I ') l' ',1 l' 1 I J 1 [886] 886 GLOSARLU 5. Răzsărl (a), v. intr. a răsări: pass. [>1, 481, etc. - A să--, v. refl. a se Răzsărft, s. n. răsărit: pass. socoti, a se calcula: 78, etc. Răzsbl (a), v. tr. a răsbi : 137, etc Sămălulre, s. f socoteală, calculare: Răzsbulu, s. n. războlu : pass. . 261, 447, 479, etc. Răzscumpăra (a), Y. tr. a răscumpăra: "S:lm:UuitOrlU, s, m. socoti tor, calcula- 102, 210, etc. .tor: 51. 324, 396, etc. Râzsil):\, s. f. risipă, risipire, nimicire: S.ă'mellţio şi Semenţie, s f. neam, se- 13, 105, etc. . IJlin ţie: pass. 11âzsipi (a). Y. tr. Vz. Râsipi (a). Şărătură, s. f. spirit (flg.) . de unde Răzsturna (a), Y. tr. a răsturna. 349.' ,fieşte-eare cât de puţinii s ăr ă- ]{,:"tzSUflll, s. n. răsuflare: a o bate au în- ; tur â având la erieri 244. ceput tără r ă e s u t t u 94; Varvarii Săviirşi Ca să), Y. ref!. a muri: acolo macar cum răe s u t'l u. nu da 406. s'all săvârşit în luna lui Av· Recomendni (a), v. tr. a recomanda: 203. ' ' " gust 10 zile 19ă. Recomendălul (a), Y. tr. a recomanda: '/ &ivârşit, s. n. sfîrşit; 119, etc. 420. Săzdunie, s. 1'. creaţiune: aceştii lumi Refertndnr. s. m. referendar: 115. şi a toată să z dan i e iucrdtoriui Rezidenţie, s. f. reşedinţă, scaun:. 285. Dumruieău 252. Roeoşean, adj. şi s. m. rebel, răzvră- Scalldnl, s. n lovire, lovitură, ciocnire: tit (or): carii Sc/, tăcusă r o co ş c n i scandalulpiciornluidepartesă asupra înpărăţiii 228 o suiriiască 298. - Comp, !ER. 110, Rocoşl (a Sit), Y. refl, a se rescula, a 114. se revolta: Gotthii cei suppuşi de Scaudală, s. f. scandal,' 96. - Corup. Theodosie .... dupâ moarte lui să IER. 146. 147, 166, 180, etc. r o c o ş i s ă 273; Gotthii din Misia Scărâmlăvi (a sit), Y. refl. a se scîrbi: r o c o ş i n d u=s ă 489; Vz. Răcost de numele crestinilor foarte s c ă- (a să). ' r â n d ă vin d u-s ă 202: să s r'i Roin, s. n. (pl. roi), roIi1: ca r o i i sc(ă)rândăvască de minciuna s' au pornit 58. băsnuitoriului 448, - Comp. !ER. Rngămente, s. f. rugăminte: 141),142, 111, 189, DIV, 126. 211, etc. SCăllCŞ, s. n. scăunel : 211. - Comp, RIIIIIJltură, s. f. Iragrncnt : a Schythii' LER. 47, 177. inqheţate r u m p t u r i l1=gelidae Schlmosi (a), v. tr. a deforma, a schi- Schythiae fragmenta 34. monosi: 19, 147, 452, etc - A s:\-, v. ref!. a se deforma, a se schimo­ nosi: 124, etc.-Comp. IER 36,262. Schimositură, s. f. deformare, schimo­ nosire: 148, 169, - Comp. mR. 267. Serretarlll. s, m. secre- I Schiptru, 's n. sceptru: pass. Schizmi (a să), v. ref!, a se îmbrăca: schizmitu-s'au, ca cum chipul şi fire ... ş-ar fi lepădat, însă alta de scorpie au înbrăcat 22; frumos �ăcretariu, şi tar: 115 S:ihastrll, s. m. sihastru, pustnic: 409. Si\Iăşluire, s. f. şedere, lăcuire: 1�1. Săm:Uui (a), Y. tr, a socoti, a calcula: . .. , h ..... - , ., f .:,.... ... �1' ) ,,' "1. ..... , .'.: I [887] GLOSARIU 887 ----------------------------------------------------- :,' s' au scit i z mi t şi s'au gltizdc'i­ vit 102.-(Comp. IER. 21: schismire}, ScHIl, s. n: boltă: din pieor în pieor boltă, eau. cum mai prost z� cm s c lip rădicat 189. -- Comp. fER. 127; lHV. 93 SCUl a (a 81\), v. ref]. a se scurge: ca nc'is1'p1d în casornicui cel de ste­ clă, unul după altul e cu râ n tl u­ să 4-l9. Seeretnrfu, s. m. Vz. SăcretnrIu. Semeuţle, s. f. Vz. Sllmenţic. Seutenţle, s. f. părere, opinie: 62, 180, etc. Serascherfu, s. m. general 449. Sfedenic, s. m. sfetnic: C1t sfatul de obştie, înnainte-i pre s f e de n 1 c u l să1'i ... cu oaste trimiţind 386. Shlmă, s. f. rasă, hatnă călugărească.: şi luând sit i ma ciilugăriascâ 343; precare deebrticârui-o din sh im a ciilugărescr'i 4FO. SigH;\ şi Sig'iată, s. f. săgeată: pass. Sii (a Sti), v. refl, a se sfii: 6, 100, 116 şi pass. Sila];l, s. f. sfilală: pass. Stlţă, s. f. cursă, laţ: 111, 326, 426.­ Comp. IER. 177,203, 204. Simce, s. f. ascuţiş. vîrf: si m c c o a condeiului sc'i întoarcem 114.-­ Comp. IER. 41, 63, 7!), l.46, etc.; DIV. 77. SiulCelos, adj. tăIos, ascuţit: de limba simceloasă pc'izindu-l şi ocro­ tindu-l 3. - Comp. !El{,. 197. Shugorzi, s. m. Sf. Gheorghe: în zua de Simg01'zi 415. Sin, s. n. sîll: pass. Singe, s. n. sîng'e: pass. Sint, sintem, vb sînt, sîntem: pass. Si ... �l) şi Sirial), adj sălbatic, neîmblîn- zit: 14, 226, 343, etc. Sirepie, s. f. sălbătecie: 20. S1:\băciune, s. f. slăbicIune: 201, etc. Slim, s. n. adunare: unde era să să Iacă slim de obşte 287. Slobozle, s. r. colonie: 66, 105, 157, 464, etc.; libertate: 107. Smomi (a), v. tr. a ademeni, a momi: 401. Soţie, s. f. tovarăş: 18, etc. Spăiuăntn (a), v. tr. a spăimtnta: 406. etc. Sparge (a), v. tr. a birui; 2!)4, flo5, 415 şi pass. SI)âl'ia (a), v. tr. a speria: 298, etc. Spentlen (a), v. tr. a spinteca: 287. Stflblă s. f. ramură; fig. premiu, recom- pensă: nu numai s t lÎ bl a biru­ intiL neâeidadsn 9; sta b l a bi­ ruinţii sit apuce 172.- Comp, IER 97. StftllJ, s. m. coloană, columnă, monu­ ment: 105, ns, 129, etc. Stărnu1a (a), v. tr. a strănuta: 2,"9.­ Comp. nea, 189. Stănli (a să), v. refl, a se baza, a se tntemela: pre carile toată legi' Euan­ gheliii obiceinică s â s t ăr ueşt e 206; mincucno. nu poate s li s ci s t ci r u. i a s c ci în basmele sale 4-l9. Stiîvi (a să), v. retI. a se stabili, a se aşeza; 224" 304, 47 y. StepclUl, 's. Î:'. -treapţă, rang: 25. ,102, 190, etc.;-Comp. mR. 29, etc' .. St.itllt·e, s. f. 1 sfială, ruşine: 6, 7, 101, etc.-CoJIlP. IER. .32, 210, 2�JO. St.i4ie, s. f. element: în puterile s t i­ It i ilo r aşiizindu-ş 89. - Comp. IER. 27, 34. Strftmllt, adj strîmt: pass. Strâml)ta (a), v. tr. a strimta: pass. Stl'âllll)toal'e, s. f. strimtoare: pass. Strica (a), v. tr, a bîntui, a face stri- căcIunI, a călca: aelesâ ţâl'âle Ro­ manilor despre Dunăre s t ri c a·78. . Stropşi (a), v. tr. a călca în picIoare, ( " , I , , ' .. , .... .,1. / [888] GLOSA RIU .� ,,1':'. � năvăli: 146, 15�, 337,349, hn. f.tr -tr lil�h ,uj. strivit, nimicit: 332. !'ItrcJlh!l '''4, s. f. năvălire, nimicire: ;]:.13,' '�- Comp. IER. 188. " �lr:1Jlril (a să), v. r. [derivat prin c.if·, de la a struei "a stoarcej' a ... r •• i' Cl'flat.*EX-THUCIRE] ase � lrllllt;' tare au început: a s 4. ., t l' 'il t. lin a şi.: a să scuturf{ 3S4 .• !',trunflD! ,!adj. sdruncinat: acmu fq:-' rimntr et r u n c i u n a t e lucru­ rile in, 'ăţiii 433.- -Comp. IEll. 36. "'l1pIH:I • v, tr a închina: cu 1lmi- Itt 8,"; '( şi CU înfrântă inima p�e­ rll1l.d7,.'·j· s u p i e c â n â u-L 3" �up�taJ'(' •. substanţă: care nici fi- .rli1 li, su p s t a r e poate ave ':"'l )IV. 186 su b s t a r e ; '.- � !'1/. hida,' e. "',lr�ILI. rll .xilat : l-au. făcut sur­ a 11 r, I � 1 :; 'i pe toţi bpiscopii ce-i f,,('()xl" lstantie surguni 251. ""'!n\A, s. '.jlabă: 178 "ymt;:,trlol . m. compatriot: omeni- tu; 'Ii" \ ,.lorsympatrioţi52. s. , .... i1 .... Î la) ;:".11 Şerui (a), �irui (a), ,. 1,1' " ""lmna, a descrie: 'l16, 117, � r;. It i") !), 299, 300, etc. ';ti (',U i (a r; v. refl, a se orîndui, a se rrclţ"t'J , ărţind oaste pe la hat- 11 I.i. şi �uindu-să, au luat drept pt (lce cale 405, Comp. IER. ',' •• l/·riu netrecanie, tocmala de Of;.,tc, şi ( : r e, 72: cu tobe şi cu Mir,e ,,'( rile şicuind; 186: dc ri.zbo'l/; '(1 şicuia, �h'3!;, - şir, rîn,l: 95. :-ir.ll IIlI \'. tI" Vz. �ăJ'ui (a). __ .,.J' __ _ J"" ŞHah, s. n. drum: de acolo ş l i a h u l oştilor lui prin ţara leşască 285 ; 'să cunoaşte Ş l ia hul carile an fost tiind Varuarii lui Atila 285. Şpârcnl (a), v. ti". a împră�tia, a risipi: 452.-Comp. IER 321), �ilrcuit, adj, împrăştiat, risipit: 83. r �tniilit, s. n. scuipat: prin s t i u-p it şi tină le deschide 11l1ninile: t 97·- 198. T. Tnlfu, s. f. ceată : au trecut cu ta i­ fa o a lui după ciialalţi la Italia 266. 'f,t1nuiţă, s. f. femeIe desfrinată: ca tă­ lan i ta dezmăţată pre uliţl[ a să purta 36G. 'I'âlcul (a), v. tr a explica, a traduce: pass. Tâleu irc, s. f. cxplicare, traducere: pass. 'l'ălImşag, s. n. (pl. tălhuşagurf) tăI· hărie: 78, 138,323, etc, 'ffIlUP, adj. tocit, ştirbit: 115, 222, etc. 'fiimllina (a), v, tr. a intîmpina: pass. 'ffllllpiare, s. f. întîmplare: pass. Tiln(L. tând, adv. cind .. cînd, aci... aci: Grecii ca un om când trage de moarte, t â n d leşinând, t â n d ia­ răş mai răzsuflând 422. Vorba tând nu-I nicI de cum ,.0 eroare tipografi că" cum presupunea Sion, care întî\nia această formă pen­ tru întîia oară în DIV. p. 155: "i'arct soţia soarelui, care tând plină, t â n d deşartă". Forma aceasta e deasă la Cantemir şi la alţi scriitorI moldovenI din se­ colul al XVII-lea. Aşa bună-oară: IER. p. 30: «cu sufletele n1t1nai t â n d biruia, t â n d se bir'uia; p, [889] GLOSARIU ------------------------��� 889 228: t â n d pe sine norocit, tel n d ciasul inpreuiuirii fericit şi de buni cheei numiia; p. 334: tel n d la neinica, t â n d la a fi a lu­ crului să întorc. Dosofteiu, Viaţa şi petrecere svlnţi­ lor IasI 1682, foI. 41 b : trăgândii tâ'nd'ti cu dinţii, tândii cu co­ dele bătându-i; foI. 180 a: t â n dil mâmtuiruii; de imtiăturâ, tt n â il gonindlt dracii, comp. şi foI. 183 a. Varlaam, Cazania, Dumeneca a treIa săptămână în post: căci cruce iaste aceia, câmdu-şi pune mâna tel n d întruîn umăr, t â n d într' alt, tel nd în îrunte, t â n d in piept. Care să fie origina lUI tânâ ? In dialectul sard din Logudoro există adverbul tando tradus de Spano IDi­ zionario Sardo-italiano, p. 393) prin "allora, in allora", iar în locuţiunea "dai t an d o in ta n d o" are in­ semnare de "di tratto in tratto" = din când in când. Sardul tando şi rominul tcîneZ îşI aii drept origine latinul vulgar * TANDO, un corela­ tiv al luI QUANDO, prin aceIaşI al­ ternanţă QlT:: 'f ca in QUOT:: TOT, QUANTUS : : TANTUS, QUALIS : : TALIS, etc. Iată încă unul din cu­ vintele latine- vulgare păstrate nu­ maI în dialectul sard şi limba romî­ neasră. Nu e oare o dovadă mal mult că o mare parte din coloniştiI aduşI de Traian în Dacia, vor fi fost originari din Sardinia? Tângulală, s. f. jale, lamentare: 297. Tartar, s. n. (pl. tartarurr): adîncime, infern: 89, 253. Târzău, adv. târziu: pass. Tas, s. n. ceaşcă, ulcIor: lovindu-l cu tasul cel ce să spală în cap 335. Temeliitoriu, s. m. interne etor ; 192. Tepsie, s. f. tipsie: 345. 'I'impina (a), v. tr. a întîmpina: pass.­ Vz. Tâmpina (a). Titul, s, n. (pI. tituluri) titlu: 50,287, 168, etc.-Comp. IER, 4). Tituli (a), v, tr. a tntitula . 131. Titulire, s. f. întitulare: pass, TOa]lSăc, s. n. otravă: coa la cu venin şi t o a p s ă c intrarn. ându-şi 22. Să fie oare o moştenir ,'irectă din lat. ToxICCM- şi în acest caz am avea încă un exemplu de trecerea lUI X în ps ca în coapsă > COXA =-saă e numal grec. �o��'l.6\1 pe care Cantemir l-a tranforrr- ,t în toupsăc după analogia lUI coapsă? Inclinăm mal mult spre această din urma ipo- tesă, de oare-ce. G.I '. de scrierile lUI Cantemir, nici în '1 text vechtă n'am mattnttlnît ace" .vtnt.v-Comp. IER. 114, 121, 205, 22 �. Tohi, s. n. incăerare: în mijlo 'tl to­ i' u lui s' (lU dat în parte Huni­ lor 284; sl(lbă bc'ita! fc'irând, ori­ când st(l cu dînşii (l toi u, pu­ ţin ceV(lş procopsiru, 409. TOlUOS, s. n tom. yolu�: 26 Toi'opi (IL să}, v. refi. a se exalta: luaţi de min;te să.�o rop i·ip. şi ca cum ar fi din duh înfl! er,' în gura mare striga 401. TOrO]Mre, s. f. tlxaltare: i-au învăţat în toropiri! lor să zică, precum aşi! V(l Dumnâzău 401. Tract, s. n. ţinut, întindere: 67, 211, 220, 227, 277, 286 .. 'frântitur.l, s. f. luptă, trîntă: 8. 'frebnic, adj. trebuincios, necesar: 8. Tril, adj. num. treI: pass. Troahnă, s. f. epidemie: ca cum ar fi fost o t r o ah n ă lipicoasă întrat într,ânsele 418: acmu şi troahnă '. I [890] d ă t 'l{ r {pline sint istoriile Eli­ nilor 58. Undezat, adj. fiert, clocotind: de a­ toema: cu apa un d e z a t ă intier­ bântându-să 141. v. , Vălos, adj, plin de văl : s'au ascuns în niştdlocurli vă i o asă şi holmu­ roasă 425-�26. Yâlhovnic, s. m. vrăjitor, astrolog: că­ rui« 'ii zice că iaste, v â l h o v ni c (ce 'Sii tâlcuiaşte din limba slove­ niască vrăjitoriîi) 136; ce acesta nu poate fi �'â l Iz o vni cu lui Si­ mion basnă 442; acel Lasttiu să fie' fost v â l Iz o v ni c, care di pe limba slooenescă să înţii!ege ură­ [itoriu, căutătoriic în stele 454. Yânos, adj, tare, puternic: 101. Yărtop, s m. hîrtop, groapă, peşteră: în adînci v â r t o p i şi neinblaţi codri 297.-Comp. IER 55,308: uâr­ topite; 73: nârtoapă ; 1ii9: uâr­ toape; 241: 'l'ârtopi. Yâry, s. n. vîrf: pass.-Comp. IER. 40. Varmrebc, adj. barbar: 12, 209, etc. Yarrarime, s. f. barbarime: 12. Ye6l1iceşte, adv în vecl: 3. Yeri, conj. orI, sau: pass. Yer�, s. n. (pl. verşuri) vers: 59. Yestitoril'i, s. m. nunţiu (papal) 115. Yetejie, s. f. vitejie: pass. Ylitrelă, s. f. pînză (la corăbii) : 5, 95.- Comp. IER. 156, 303. "icin, adj. vecin: pass. Yicol, s. n. vise 01 : 297. Vinci (a), v. tr. a birui: 24,88,239. etc. Vinetic, s. m. venetic, străin: 365. Vini (a), v. intr. a veni: pass. Vinire, s. f. venire: pass . Ţ. Ţllsitllră, s. f. ţesătură: TencIIlu, s. n. ţintă, ţel, ter- 88, 181, 337, etc. - Comp. 10, 21ii, 335, DIV. 161, etc. s. f. ceremonie: 179. n. Cerber: 9. .Irullc, s. m. chirurg: nici {an mai rămas la ţ er u­ la apothecari şi la ţ iru­ mai răsnâinâ pănză­ -Comp. IER. 288. pulă (de animal): o lu­ u îndreptat căriia niu­ i n c i i 97. m. dim. pulii (de animal), ni eli ţi n cş o ri şi fricoşi catuli33.-Comp. IER. 129. demnitate de censor, cen- l ă îi intraeă în oameni -np. IER. 109. s. f. trupină, tulpină: 328 ruplnă. p. 79, 102). "A.), v, ref!. a se ascunde: tin Ţarigrad şi s' a u f os t la Greţia 422. s. f. turbare: 25. . f. tiranie: 51. (CX' ,,'lI n. orbită, crug, cercălam: ,. c ăla m u l lumii 1ii = ,;' ... l.t li orbitam 38. Comp. IER. ",', 7, 186. um-;t,,· e, s. f. circumstanţă: 396 parenteză prin lucruri stătătoare). 5. lli Vz. Ţerulic. '·B.Ur" ... '.' s� \ ",0 �' • ..( I tirul ��. i.'ndături\, o f. revărsare, invaziune: ]H"Ut'cl' ,..irora năbuşele şi u n- ......... �- - u. rt t", .. ! .f'rl!' ? � CHclJ�"l l.lt' ,1 GLOSARIO t u r " 'rlJlr, Ji - l rLt tllr .� (\ " 1"llrib .�I"ăJ ' tlti'; '[1 r1.'.lhll 1 )rănn ( :jOIc,'I'". !'I rui« (�t')r, � caţ'':! , ��, ,):.1_ • 1'" r, - f ':,'w .,,1 [891] GLOSARIU ----------------------------------------------------------- 891 " . 1'1nt1:' s. m. disenterie: 165, 292. Vinui "(a), v. tr. a invinui, a învino­ văţi: 76. Viseros, adj. visător, închipuit: din vis e r o as ă şi părăroasă tâlcuire lu-X lJ{ aienbu1'g 264. Viteran, s. m. veteran: 83. Vivor, s. n. vifor, vijelie: 25.297,360.- Comp. !ER. 25, 237; DIV. 121. Vivoriît, adj. vifortt, furtunos: 447. Uasfemie, s. f. blestem: 253. Yolnic, adj. liber, neatîrnat: 417. Yolnlcie, s. f. libertate, neatîrnare: 380, 401, 402. Vonic, s. m. tînăr, voinic: 99. Yonicel, s. m. dim. tînăr, votnic : 232. voroavă, s, f. vorbă, cuvîntare: 5,109, '159, 303, 361, 395, 399, 441 şi pass. Yorovăi (a), v. tr. a vorbi: 157. V01'o1'i (a), v. tr. a vorbi: 82,330, 362 şi pass. Yrâdnic, adj. vrednic: 348. Vl'emenllic, adj. vremelnic, lumesc: în­ pc'tl'ăţiia castă vre 1n e n n i c ii, cu ce ve(;nică şau. mutat 246. z. ZăcuiaIă, s. f. zectulală, dijmă, dare, tri­ but: 107. Zah.ara, s. f. proviziunj: 220, 256, 390, 430, etc. Z:unentit. adj. incurcat, amestecat: 59. ZăminUla, s. f. încurcătură, amestecă­ tură: 76. Zăminti (a să), v. refl. a se încurca, a se amesteca: 102.-Comp. IER. 163. 219. 225. Zămintitnl'ă, s. f. încurcătură, ames­ tecătură: 11. Zarvă, s. f. neînţelegere, ceartă, gîlceavă: 91, 92, 233, - Comp. !ER. 33. Zăticni (al, v. tr. a împIedeca: 396. -A să- v. refl. a se împIedeca: 188. Zăticnire, s. f. pfedică, obstacol: 462. Zal'istie, s. f. invidie, pizmă: '100, 140, 366, etc. Zavistnic, adj. şi s. m. invidios, piz­ maş, pizmătareţ: 102.- Comp. !ER. 267. }A Zavistui (a), v. tr, a pizmui, a. Invidia: 88, 196, 433, 480, etc. Zavistuitoriu, adj. şi s. m.=Zavistnic: 138. Zbate (a), v, tr. a desbate, a discuta: 397. Zbuciumătllră, s. f. colindare, vintu­ rare: prin ţările streine z b u c i u­ m ă t u r i 196. ZdrlllUica (a să), v. refl. a se fărâma 170. - Comp. !ER. 189, 195, 232. Zidlu, s. n. zid: 14, etc. -Zmice, s. f. ramură, nula: 102.-Comp. !ER. 274 ':» • I I :' Z,mult, ad]. şi part v ',trec. /le la a zmyI; , ge: de unâe l'mt zmult tt7; ezi, J (IEH. ,241, 253). ZUă, s. f. zi: pllss. ZlIgl'lllM! (a), v. tI'. a sugruma: pass. . , , l' ..