-* 'ZM u < i <
Biblioteca poporală a Asociațiunii „Astrâ“.
Anul al 26-lea. Nr. 229-233	j936.
Boli, Leacuri
Plante de leac
cunoscute de Țărănimea Română
BCU Cluj /Centrat University Library Cluj
de
Dr. George Bujorean.
Publicajie periodică a . ^soeiajiunii".
Editura Asociațiunii „Astra“, Sibiiu, Strada Șaguna 6.
Tiparul Institutului de arte grafice „Dacia Tratanâ". a. a.. Stbtlu.
Prețul 25 Lei.
„Asociațiunea pentru literatura Română
și cultura poporului român", „ÂSTRA“.
Întemeiată în 1861.
PREȘEDINTE DE ONOARE:
M. S. Regele CÂROL ll
Președinte aetiu:
Dr. luliu Moldouan.
Viee-președinte:
Dr. Gh. Moga.
Viee-președinte:
Dr. Gh. Preda.
Comitetul central al „Asoeiajiunii" numără 50 de
fruntași din toate păturile societății românești.
MF* E datoria fiecărui bun
român să Sprijinească „Aso-
ciațiunea", cetind publicațiile
ei și inscriindu-se de membru.
Taxele de membru sunt următoarele:
Membru fondator al Casei Nafionale,
odată pentru totdeauna................
Membru fondator al „Asoeiaftunei“.
odată pentru totdeauna................
Membru pe Diată al „Asoctafiunei”.
odată pentru totdeauna................
Membru actlual BAsoeiatiunet“. anual
Membru ajut, al „Asoelatiunei11. anual
Del
5000 —
1000 —
500 —
30 —
Biblioteca poporală a Asociațiunii „Astra“.
Anul al 26-lea. Nr, 229-233
1936.

Boli, Leacuri
Și
Plante de leac
cunoscute de Țărănimea Română
. BCU Cluj / Centra9! Univer y Library Cluj
de
Dr. Gecrge Bujorean.
BCU Cluj-Napoca
Publicație periodică a „Asociațiunii".
Editura Asociațiunii „Astra“, Sibiiu, Strada Șaguna 6.
Tiparul Institutului de arte grafice „Dacia Traiană44, s. a„ Sîbiiu.
Prețul 25 Lsi.
Ppefafâ.
In literatura noastră științifică și etno-
grafică s’a scris destul de mult asupra [me-
dicinii primitive a țăranului român. Majori-
tatea acestor scrieri sunt culegeri de obi-
eeri în legătură eu vindecarea boalelor. Ele
BX"L. Cin entral Universitx-Librarv C luj
sunt departe de a cuprinde întreg folklorul
nostru medical care abia prin cercetări si-
stematice și unitar conduse va putea fi pus
la punct.
Până ce se va putea însă împlini acest
desiderat ar trebui studiat din punct de ve-
dere științific materialul destul de bogat, care
a fost strâns până acuma. Etnografia medi-
cală poate fi cercetată din mai multe puncte
, de vedere. Cel dintâi ar fi cel pur etnografic.
• Studiul medicinei populare, considerată ea o
ramură a etnografiei, întregește cunoștințele
noastre asupra obiceiurilor și psihologiei
1*
4
țăranului și ciobanului român. Un progres
din punct de vedere științific îl prezintă stu-
diul etnologic al medicinii populare. Prin com-
parație se pot găsi influențele din medicina po-
pulară a alior popoare, se poate fixa ceeace
este primordial, tipic în gândirea medicala a
omului primitiv și în sfârșit se poate aplica și
criteriul istoric. In medicina poporului nostru
se găsesc idei străvechi care ne pot conduce
la cunoașterea unui fond ancestral. 8tudiarea
lor ne poate aduce uneori lămuriri asupra
unor chestiuni de protoistorie românească,
ne poate duce chiar până în vremurile în-
chegării noastre ca popor. Obiceiuri de me-
dicină primitiva românească pe cari le putem
găsi la Romani, la Traci ori la Sciți pot fi ade-
seaori revelatoare.
Pentru medic studiul etnografiei medi-
cale românești mai prezintă importanță și
din punct de vedere al Istoriei Medicinii. Me-
dicina poporului este extrem de conserva-
toare. Ea păstrează elemente din medicina
științifică de odinioară, peste cari știința me-
dicală modernă a trecut de mult. Studiul
acestor elemente e prețios pentru medico-
istoric, de oarece cu ajutorul lor el poate să
5
reeonstitue uneori capitole uitate din știința
medicală de odinioară. Mai interesant este
însă pentru medic să uerifice cu metode știin-
țifice părțile juste și de reală valoare din
medicina populară și să le reintroducă în
medicina savantă. Omul primitiv nu este numai
un superstițios, ci în cele mai multe cazuri
călăuzit de o experiență milenară și de un
fin simț de observare al naturii; el știe să
găsească elemente terapeutice din natura
care îl înconjoară și cari nu trebuese dis-
prețuite. Medicina științifică nu mai descon-
sideră astăzi aportul pe care experiența po-
porului i o poate aduce. Dimpotrivă ea recu-
noaște bucuros că o mulțime de leacuri și
procedee pe cari le folosește azi și le-a îm-
prumutat dela popor. Mai mult, ea caută prin
cercetătorii ei să studieze și pe acelea pe
cari nu le-a verificat încă, pentru ca, dacă
ele se dovedesc bune, să le primească în
arsenalul terapeutic modern.
Dl Dr. George Bujorean a strâns cu o
sârguințe vrednică de admirat toate informa-
țiile privitoare la arsenalul terapeutic al po-
porului român. Nu s’a mulțumit de a despuia
aproape tot ce s’a tipărit până acuma în di-
6
recția aceasta, ei a cules el însuși nenumă-
rate leacuri băbești din toate părțile Româ-
niei întregite. Ceeaee a făcut dl Bujorean
este un fel de inventar general al medicinii
populare românești cunoscute până acuma.
Munca aceasta n& pare deosebit de utilă și
necesară. Cu ajutorul cărții d-lui Bujorean
ne putem da seama despre ceea ce s’a strâns
până acuma și putem să ne facem bine so-
coteala pentru viitor în ce direcție să mai
apucăm pentru ca să putem începe studiul
definitiv al etnografiei medicale românești.
De aceea cred că aceasta lucrare va deveni
_ _____-	, sntra,. , itj, rar , ,w ,
o opera de informație fundamentala pentru
orice etnograf și medico-istoric român.
Dar cartea d-lui Bujorean se adresează
înainte de toate intelectualului și omului eu
carte dela sat. Ea nu vrea să fie cum se va
părea poate, pentru un cititor superficial, un
fel de doctor de casă al țăranului. Chiar au-
torul accentuiază acest lucru în mai multe
rânduri. El sfătuiește pe țăran să se adre-
seze la caz de nevoe medicului. Altceva
vrea dl Bujorean ; să-i arate cărturarului dela
sat și țăranului mai răsărit că medicina po-
pulară trebue făcută cât mai bine cunoscută
7
celor cari o cercetează, că ei sunt în primul
rând chemați să informeze asupra ei pe în-
vățații, cari vreau să o studieze. Din acest
îndemn, dacă el va fi urmat de cât mai mulți,
poate să rezulte în viitor acea studiere te-
meinică a medicinii poporului român, pe care
am amintit-o mai sus.
8e poate în sfârșit prevedea încă un folos
care va urma din această lucrare. Starea
sanitară a țăranului nostru lasă încă mult de
dorit. De aceea se impune și se și pregă-
tește din partea celor chemați o ridicare a
stării sanitare a poporului nostru. Cel care
este chemat în primul rând să desăvârșească
această operă este medicul sătesc. Din pă-
cate însă țăranul nu are încă totdeauna în-
credere desăvârșită în el. O apropiere su-
fletească între medic și țăran se va putea
înfăptui abia atunci când medicul dela sat
va ști să pătrundă mai bine în gândirea me-
dicală a țăranului, va ști să-i vorbească și
din punct de vedere medical în limba lui. O
sinteză între medicina științifică și ceeace e
bun in medicina populară poate deveni un
prețios factor în marea operă de populari-
zare a igienei și medicinei la sat. Când odată
8
uom ajunge acolo, ca valorile real-terapeu-
tice din leacurile băbești să fie bine puse
la punct de știință și sa fie aplicate de me-
dicii noștri, atunci nu uom face numai enorme
economii în aprovizionarea noastră cu medi'
camente, ei vom ajunge acolo ca țăranul să
primească cu mai multă încredere prescrie-
rile medicului.
De încheiere să-mi fie permis să insist
asupra unui capitol deosebit de important
din lucrarea d- lui Bujorean. In culegerile noa-
stre de medicină populară se vorbește mult
despre plantele de leac ale românului. Ceimai
pe r „ , ersity Librar, uj „ , ,
mulți culegători folkloriști nu sunt insa bota-
niști. Așase întâmplă că informațiile etno-
botanice din literatura noastră abundă de
erori. In ultimul timp vreo câțiva botaniști
de seamă în frunte cu regretatul Panțu, au
încercat să facă ordine în acest haos. Ba
această operă a adus un aport important insti-
tutul de Botanică sistematică din Cluj. Dl Prof.
Al. Borza și colaboratorii săi au contribuit
foarte mult la această operă de precizare și
rectificare. Inspirat de Domnia sa, dl Bujo-
rean ne dă la sfârșitul cărții sale o listă a
denumirilor de plante românești, controlate
9
pe eât s’a putut și identificate cu nomenclatura
științifică. Lista aceasta reprezintă o contri-
buție științifică de mare valoare nu numai
pentru botanist ci și pentru etnograf, medic
și filolog. Pentru ea trebue să fim deosebit
de recunoscători autorului, inspiratorului său
și Institutului în care ea a fost lucrată.
Institutul de Istoria Medicinii și
Farmaciei și de Folklor Medical.
Cluj, la il Iunie 1935.
Profesor Dr. Valeriu L. Bologa.
— - . ■.	... j (
întâmpinare.
Vechea noastră societate „Astra“ în grija
ei de a cunoaște poporul șl faptele lut pe
de-o-parte și pe de altă parte de a-t uent
în ajutor eu uorba și fapta în oriee împre-
jurare eât și de a face legătura sufletească
eât mai strânsă dintre țărani, muncitori și
cărturari, s’a gândit că va face o faptă bună,
tipărind o carte despre bolile și leacurile
străvechi ale poporului, lată de unde vine
îndemnul șl sprijinul.
Rostul aeestel lucrări nu e tocmai ușor
de gâeit. Unit vor vedea în ea un îndemn
îndreptat către popor, de a-șt păstra vechile
lut datini și a-șt alina și mai departe dure-
rile șl năcazurile eu descântecele, farmecele
bozgoanele și leacurile băbești, găsind-o
de un fapt bun. Alții vor vedea în acest în-
demn o primejdie de a ține poporul la cre-
dințele șt obiceiurile lui străvechi și primi-
11
tive, îndepărtându-l astfel dela știința foarte
înaintată a medicilor și dela ajutorul spita-
lelor noastre de azi. In sfârșit uor fi și de
aceia, cari uor zice că nu are nici un rost,
să serii o astfel de carte căci și așa poporul
n’o citește șt chiar dacă o citește ort nu,
el rămâne tot la ceea ce știe din moși-stră-
moși.
Fiindcă aceasta e cea dintâi earte de
leacuri țărănești scrisă pentru popor ca șt
pentru cărturari deopotrivă, să ne fie îngă-
duit a ne arăta și părerea noastră cum vedem
rostul ei.
Cluj / Central University Library Cluj
Mai întâi de toate această carte nu vrea
să fie un îndemn ea poporul să-și păstreze
ce are și să fugă de mediei, de spitale și
de tot ee este știință și noutate. Poporul
singur poate ști ee este bun și ee nu-t bun
șt când vede eă nu-i merge bine eu toate
leacurile încercate, vine el singur la doctor,
având încredere deplină eă medicul îl va
ajuta eu tot ce știe.
Aceste leacuri sunt dela popor adunate
și la popor date. Dacă ele vor fi bune no-
rocul celuia ce Ie va folosi, iar de vor fi
rele poate să fie greșala eelula, ee ne-a
12
spus-o, poate greșala celui, ce-a folosit-o
greșit, neștiind bine boala și deci greșind șl
leacul. De bună seamă că greșeli poate face
oricine șt doctorii cei mai înnățati. Din gre-
șeli șl din încercări făeute de mii de ani și
eu prețul a mii de uieți s’au descoperit su-
tele de leacuri, de plante de leac, ea și eele
ueninoase. Deet a trebuit mult euraj până
s'a ajuns la noianul de leacuri șl la comoara
nesfârșită a cunoștințelor poporului nostru.
Prin această carte, popor șl cărturari
uor cunoaște eel puțin o parie din școala
poporului de pe tot cuprinsul țării, din Ol-
tenia, Muntenia, Moldoua, Basarabia, Buco-
vina, Ardeal și Banat. In felul acesta se îm-
bogățește cunoștința fiecăruia, putând face
mai multe feluri de încercări.
Medicii la rândul lor aflând de această
mulțime mare de leacuri uor putea încerca
șt ei multe din ele, controlând astfel, dacă
sunt bune sau nu, deoarece ei s’au eonuins
și până acuma că unele leacuri eludate s’au
adeuerit a fi foarte bune, iar altele strieă-
eioase. Prin aceasta credem că medicii vor
arăta din ce în ce mai mult interes medi-
einei poporului. In acest scop s’a înființat
13
la Cluj și un Institut de Istoria medieinei,
care ave frumoasa menire de a descoperi
leacurile țărănești și pe cât se poate, de a
le încerca. Euerarea de față poate fi deei
șt un bun îndemn pentru oricine de a aduna
cât mai multe leacuri țărănești, de a le în-
cerca chiar și de a le comunica d-lui Pro-
fesor Dr. V. Bologa, directorul acestui In-
stitut.
In felul acesta se ua putea alcătui o listă
cât mai completă asupra leacurilor bune și
rele ea și asupra plantelor de leac și ueni-
noase. In această comunicare ce ni s’ar face
rugăm să se descrie boala însoțită de lea-
curi, iar cât priuește plantele, să se trimită
un uârf de plantă uscat, eu floare și frunză,
într’un plic șt eu numele ei alături. Din lista
plantelor dela sfârșitul cărții se poate vedea
la multe un semn de întrebare. Asta înseamnă
că s’a aflat de numele plantei în graiul po-
porului, dar nu se știe ce plantă este aceia,
deoarece acela, care a aflat numele nu a
uăzut planta. De aceea rugăm pe oricine să
ne ajute la lucrarea noastră și să ne trimită
plantele însemnate eu semnul întrebării, ca
să știm ce este șt să se poată astfel și în-
cerca însușirile lor.
14
Gând ne oom gândi la leacul eontra uăr-
satului negru bunăoară la uite șt oameni eă
el era cunoscut de popor eu mult înainte
de a fi descoperit de mediei sau la desco-
perirea plantei de chinină de către Indieni
în eontra frigurilor ea și a multor alte plante
de leac descoperite cele mai multe întâi de
popor, alunei nu ua fi nici o mirare, eă noi
eăutăm să aflăm mai întâi de toate, eât mal
multe din cunoștințele tăinuite ale poporului,
să le cercetăm ca să ne putem da seama
apoi de ce e bun șt ce e rău. Ar fi păcat
să lăsăm să se piardă atâtea cunoștințe ale
poporului nostru șl să nu le adunăm șl să le
păstrăm în scris. Ca o douadă pentru aceasta
amintesc doar pe uestitul botanist german
Pax, care după ce a cercetat pământul șt
plantele din cuprinsul României, cunoscând
astfel și poporul român, serie între altele
eă el nu cunoaște un alt popor din Europa,
care să știe așa multe plante, ea Românit.
Aeeasta este o douadă mai mult de bogăția
de cunoștințe moștenite pe aceste plaiuri
din neam și de multe mit de ani.
Odată eu adunarea aeestui material se
uor descoperi de sigur multe leacuri nouă.
15
Totodată făcând legătura eu alte popoare
se ua afla de unde au uentt aceste cuno-
ștințe și pe ce cale s’a ajuns la ele, stabi-
llndu-se astfel șt contribuția originală a po-
porului nostru.
In privința adunării materialului să nu
se ereadă că s’a făcut prea mult. Nu s’a
adunat încă nici a suta parte din eeeaee
este. In deosebi din Ardeal șt din Basarabia
se cunoaște foarte puțin, deșt bănuiesc că
alei este materialul eel mal bogat și mai
ueeht. Cam așa înțelegem rostul acestei lu-
crări. J Cluj / Central University Library Cluj
Prin urmare not nu dăm atei o listă de
boli și de leacuri sigure și controlate, nlei
un îndemn de a le folosi, eăet noi știm eă
aceia, cari le-au folosit și știu eum să le fo-
losească le vor mai folosi, ei prin aceasta
vrem să atragem atenția tuturora asupra bo- .
gățtei variate de cunoștințe ale poporului în
ce privește medicina pe de oparte, iar pe de
alta dorim ea prin colaborarea, ce s’ar sta-
bili astfel între popor și cărturari, să tasă
un îndemn la adunarea șl controlarea lea-
curilor ea și la elaborarea altor lucrări eu
adevărat medicale, unde să nu se serie decât
16
leacurile cele mai praetiee și mai sigure
pentru folosul tuturor pe de-oparte, iar pe
de alta, eunoseând pe cele rele să se sfă-
tuiască poporul de a se feri de ele.
In această carte n’am luat decât leacu-
rile ee am crezut că pot fi leacuri și am
lăsat la o parte mulțimea de bozgoane și
descântece, despre puterea cărora noi nu
știm, deocamdată, aproape nimica și despre
care nu putem spune nici rău nici bine, cu
toate că babele urăjitoare vorbesc adeseori
□șa de convinse de minunile, ee pot face
descântecele lor; și aici este o lume întreagă
de cercetat.
Tot așa am lăsat la o parte leacurile
pentru pomi, despre care de altfel nici nu
găsim prea multe prin cărți. Se pare că alei
nici poporul nu știe prea multe șl aiei ar
trebui să-i vie școala în ajutor, dându-i o
carte pe înțelesul lui.
Pentru restrângerea lucrării m’am măr-
ginit numai la lista bolilor șl a leacurilor la
oameni și la vite, adăugând și lista plantelor
de leac. De altfel gândul meu dela început
a fost să publie o lucrare numai despre
17
plantele de leae, ea botanist, ee sunt, îndată
ee m’am eonuins însă eă pe popor ea și pe
oricine nu-l interesează atâta lista plantelor
de leae, ei mal mult bolile și mai ales lea-
curile, atunci am crezut e’ar fi mai bine ea
lucrarea să cuprindă mai întâi de toate o
listă a bolilor, însoțită de tot felul de lea-
curi printre eari bineînțeles că uom găsi și
plante de leac. Ba eeua mai mult, luând
această cale uom putea descoperi plante de
leae și leaeuri îneă necunoscute.
O listă a leacurilor numai ori a plan-
telor de leae ar fi de altfel o listă seacă,
,________BlU Cluj, , ral Uni wnfitv Libr u Juj „
deoarece omul bolnau, eautand in grabă un
leae, nu poate cerceta întreg șiragul de lea-
euri până să afle pe eel potriuit. Unde mai
punem eă pentru aeeiaș boală se folosesc mai
multe feluri de plante și apoi alte leaeuri în
afară de plante, lată de ee o carte, ee urea
să slujească ea un prim ajutor pentru bolnau
trebue să pornească dela boală și nu dela
leaeuri. Dacă pe uiitor lucrarea aceasta ua
trezi și interesul medicilor, atunci pornind
dela eeeaee cunoaște poporul se ua putea
alcătui o bună călăuză a sănătății, întregită
șt eu sfaturile medicilor.
2
18
Deocamdată ar fi bine dacă lucrarea
de față ar trezi un interes eât mai mare în
popor șt între cărturari pentru a ne întregi
cunoștințele, a ne cunoaște și a ne ajutora
întreolaltă.
îndrumare pentru folosirea eărfii.
Numele bolilor fiind eele luate din popor,
oricine trebue să știe că la aceeași boală
i se zice în felurite părți ale țării altfel. Așa
la oftică, tuberculoză, i se zice în Bueouina
nădușală, în Oltenia oftlgă în Ardeal tușă
seacă, oftică, heftieă și totașa la alte boli.
Am căutat să dau lista eât mat deplină a
acestor boli, dar neputând repeta și leacu-
rile de atâtea ori câte numiri sunt le-am dat
numai la acele numiri, unde am aflat și leacul,
iar la alte numiri alte leacuri, dar adăugând
la sfârșit să cetească și leacurile dela cu-
tare boală, înțelegând prin aceasta că boala
este aeeiaș, leacurile se potriuese, numai
trebue să le eauți la felurite nume (boli].
Așa la oftică care se numește și tubercu-
loză șl nădușală și tușă seacă șl hepttcă na
trebui eăutat în 4—5 locuri ea șl la alte boli.
Tot așa aeeiaș leae șl aeeiaș plantă are mat
19
multe nume, de aeeea atâta eât mi-au îngă-
duit cunoștințele am căutat să dau întâi nu-
mele sau numirea leacului sau a plantei după
proDineia (locul) de unde a fost auzit și în
paranteză alte numiri după celelalte provincii,
ea să înțeleagă pe eât se poate orice român.
Aici trebue să mărturisesc eă în unele locuri
nu am știut nici eu despre ee este vorba și
atunci am lăsat așa cum este, rămânând să
se lămurească eu timpul și să înțeleagă doar
aceia din partea locului de unde boala și
leacul au fost descrise.
Bolile oamenilor de-oparte șl a vitelor
de altă parte, sunt rânduite după alfabet așa
eă ușor se poate afla orice boală. De bună
seamă eă alei trebue spus eă bolile cunos-
cute de mediei, sunt mult mai multe de cum
crede șt cunoaște poporul șl atunci ortetne
știe eă fiecare boală are alt leac. Așa boale
de ochi, de urechi ori de dinți sunt de multe
feluri șt dacă cineva nu află eare-i boala
nu va afla nici leacul, tav dacă crede eă
toate bolile de ochi bunăoară se vindecă eu
un singur leae, atunci se înșală. In caz de
nereușită a leacului să nu se creadă deet
eă acela, ce-a spus leacul, e mincinos, căci
2*
20
toate aceste leaeuri sunt luate din popor, ei
mai degrabă eă n’a nimerit boala și atunci
nu-i rămâne decât să meargă la medie. De
altfel acest sfat îl dăm noi peste tot. Multe
din aceste leaeuri socotim eă uor fi de folos
la o boală grabnică, când nu poate auea
omul medicul la îndemână, eum e cazul unei
tăieturi, louituri ș. a. ori mai eu seamă atunci
când leacul a fost încercat de mulți și ade-
uerit eă-t bun.
Cât priuește plantele de leac am dat
lista numai a acelora, cari se întâlnesc în
această carte, împreună eu eâteua îndru-
mări. (Vezi Plantele de leael)
Mai jos dau o listă a semnelor și a li-
teraturii și în text numerele în paranteză cari
priuese literatura. Aceasta am făcut-o mai
mult pentru cărturarii, cari s’ar interesa de
izuorul și literatura de unde au fost scoase
datele. Am ținut s’o dau și aceasta întrucât
se dau și unele date nouă, necunoscute în
literatură și cari au fost scoase din manu-
scrisele înșirate la numerele 6 e, 7—16, 25
și 32.
Spre încheiere țin să mulțumesc tuturora
acelora, cart mi-au dat sprijinul lor prețios
21
la alcătuirea acestei lucrări și îndeosebi con-
ducerii „Astrei“ și d-lui profesor Dr. V. Bo-
loga, care eu cea mai mare bunăuoință mi-a
pus la îndemână literatura trebuincioasă. Cu
deosebită recunoștință mai aduc utile mele
mulțumiri d-lui profesor Borza, sub a cărui
direcțiune, îndrumare și directă inspirație
lucrez de peste 15 ani. In Domnia Sa poate
afla oricine nu numai un îndemn uiu pentru
culegerea și cunoașterea tuturor comorilor
băștinașe românești, dar și un îndrumător și
sprijinitor real al acestor străduinți. Tot așa
mulțumesc d-lui profesor Pater, d-lui profesor
Giurea ca și d-lui Inginer Agronom Potlog
pentru datele, informațiile și sprijinul 'dat.
Cluj, Ia 26 Mai 1935.
Autorul.
Noul
Ga să uin în ajutorul acelora, cari s’ar
interesa, dacă lucrarea prezintă și eeua nou
din anumite punete de vedere, dau mat jos
și eâteDa date, ee-ar putea fi de oarecare
interes pentru botaniști, etnografi, sociologi,
mediei, linguiști ș. a.
1.	Mai întâi de toate lucrarea a căutat
să cuprindă pe eât a fost eu putință tot ee
se cunoaște în literatură privitor la bolile și
eaeurtle cunoscute de popor (țărani și ță-
rance]. Cu acest prilej manuscrisele de sub
numerele 6 e, 7—16, 25 și 32 au adus o con-
tribuție de vreo 150 de termeni de boli ne-
eunoseuți încă în literatură. In felul acesta
lista numelor de boli cunoscute de popor
ajunsă la peste 900, poate servi de-o bună
călăuză pentru viitoarele studii sociologice,
de medicină poporală ș. a.;
23
2.	Tot din manuscrisele amintite a rezultat
și o contribuție privitoare la leacuri. (Vezi
după numerele respective, la literatură!)
3.	In ee privește plantele de leac, lista
lor socotită după numirile latine corespun-
zătoare eelor românești s’ar ridica la un
număr de vreo 700. Acesta e un număr eu
totul neașteptat. Dintre acestea, peste 60 de
plante sunt necunoscute ea plante de leae,
luând în seamă marea lucrare a lui Dra-
gendorff (22), eare cuprinde toate plantele
medicinale cunoscute pe pământ. Ghiar și
atunci dacă scădem aceste plante șl tot mai
rămâne încă un număr de peste 600 de plante
de leae, pe când lucrările noastre cele mai
cuprinzătoare de până acuma nu au dat nici
jumătate din numărul lor;
4.	O altă contribuție este în ee privește
numele românești ale plantelor, eart se îm-
bogățesc eu vreo 95 de numiri nouă, necu-
noscute în dicționarul lui Panțu (36).
Daeă studiile viitoare ar arăta eă cele
60 de plante necunoscute de Dragendorff ar
fi în adevăr și plante de leae, aceasta ar fi
de sigur o nouă contribuție a poporului român
la știința universală pentru cunoașterea și
folosirea naturii.	Autorul.
Semne.
(t1) — Semnul erueii s’a alăturat la plan-
tele cunoscute ea otrăvietoase sau ueni-
noase.
(*) = Steluța de lângă numele românești
de plante însemnează că numirea nu e cu-
noscută după dicționarul lui Panțu (36).
(*) = Steluța de lângă numirile latinești
însemnează că planta e încă necunoscută
ea plantă de leac, luând în seamă marea lu-
crare a lui Dragendorff (22), care cuprinde
toate plantele de leae de pe pământ, cunos-
cute până în anul 1898.
(*) = Steluța adusă la titluri de boli în-
seamnă eă e un nume de boală necunoscut
în literatura românească cercetată (uezi Li-
teratura) ; deci nu e nou ca boală niei eq
nume, et numai pentru literatură.
25
(?) = Semnul de întrebare alăturat la nu-
mirile românești spune eă nu se știe ce
plantă este, fiindcă aeela eare a auzit de
numele plantei n’a uăzut-o și n’a putut spune
nimie despre ea și deci niet numele latinesc
nu s’a putut da. Oricine urea să ne ajute ne
poate trimite câte-o floare și frunză din acele
plante uscate în plic, ea să aflăm ce fel de
plante sunt.
(1)	— (61) = Numerele din paranteză în-
semnează numărul lucrării arătat Ia Litera-
tură.
(N. N.) = Numele latinești ale plantelor
puse în paranteze s’au adăugat la cele ro-
mânești, ea să se poată ști despre ee plantă
este uorba, fiindcă în românește la aeeiaș
plantă îi zice în mai multe feluri, tar pe de
altă parte eu un singur nume românesc s’au
botezat în felurite sate alte și alte plante.
Bolile și leacurile omului.
Abubă.
(Abces alveolar). Umflarea gingiilor și
a obrazului din prtetna unui dinte stricat.
Se descântă (1). Vezi Dureri de măsele.
BCLJ Cluj / Central University Library Cluj
Adăpare.
Adăpat. Dat. Otrăvire. Se descântă. Se
bea untdelemn cu apă și eu lapte dulee. (35).
Vezi Otrăviri.
Adusu laptelui.
Pentru ea să aibă femeia lapte. Păsat
eu sămânță de mărar să-i dat să bele, ma-
zăre eu rădăcini de pătrunjel și rosmarin și
floare de nucșoară, să se facă eiorbă și în
toată vremea să mănânce nelipsit, pe lângă
altele ce va avea gust. (30).
27
Adusu laptelui la femei.
Când piere țâța femeii sau eând naște
pentru prima oară și nu poate suferi copilul
la piept sau eând nu-s răsărite și formate
bine gurgutle țâței sau are dureri și nu-i
uine lapte în primele zile după naștere, baba
care faee și pe moașa la țară, rostește de
pe undeua ureo doi cățel miei șl-i pune la
pieptul femeii bolnave să sugă. Cățeii sug
ia sfârcuri până se pornește laptele. Dacă
femeii îi coace țâța, baba îi unge gurguiul
și pieptul eu untură de iepure sau eu osânză
(grăsime) proaspătă de pore. Ca să-i uie
laptele să se puie pe piept varză aeră.
Femeia eu eopil mie de țâță trebue să
mănânce ceapă multă pentru a-i uenl lap-
tele. (27).
Adusu pe sus. *
Când o fată e frântă de dragoste și nu
mai poate de doru iubitului ei flăcău (fecior),
atunci îi faee să-l aducă pe sus. Babele fae
bozgoanele ee știu și feeioru Dine pe sus
ori de unde ar fi și într’o bună noapte fata
se trezește eu el acasă. Când el sboară pe
sus se ziee eă nu se aude alteeoa decât
strigând „apă, apăl“ (8).
28
Aer stricat.
Aerul stricat s au închis din casă se
eurăță și se primenește prin deschiderea
cât mai deasă a ușii și a fereștilor. Asta
o fac oamenii cart înțeleg că aerul curat dă
sănătate și lungește uieața. (1).
Afumarea casei.
Pentru afumatu ’n casă, să strângi vara
rădăcină de iarbă mare, s’o înșiri pe o sfoară
ea să se usuce șt s’o ții de afumat având
un miros foarte plăcut. (30).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Aiureală.
Aiurare. (Delir). Când omul bolnav vede
ce nu este în jurul lui. (1).
Ajun.
Sec. Post. (Abstinență). Postul este bun
să-l ție oricine, dar eu măsură și mai ales oa-
menii îmbuibați (ghiftuiți) pot folosi mult. (1).
Albeață.
Bolnavul de albeață vede greu ea printr’un
painjentș. O pată albieioasă-i cuprinde lu-
mina ochiului și întunecă vederea tot mai
mult.
29
Se caută ou de cocostârc se pisează
mărunt coaja de ou ea o făină de grâu și
după aceea printr’o trestie se suflă acest
praf în ochiul bolnavului.
Cu o para de argint se taie albeața de
pe lumina ochiului ori se freacă eu degetul
muiat în zahăr praf.
Da durerea de ochi se pune în ochi eâ-
teua picături de apa de uită ori se picură
în ochiul bolnau câteva picături de lapte de
femeie, care are un copil băiat și nu fată.
Bolnavul de ochi să-și vadă unghiile să le
puie într’o lingură și amestecate eu țâță să
le bage în ochi. Chiag de ied să-l bei și eu
zeama de țilidonie să te ungi pe lângă gât.
Să pisezi ceapă, să amesteci eu miere șt
să piei în ochi. Chiag de ied să-l put pe foe
și să șezi eu ochii, să te aburești. Să pi-
sezi pelin să faei blastor (eataplasmă) și
noaptea să pui la oehi. Coajă de pepene
galben să pisezi și să pui la tâmple și la
ochi. Sau gălbenuș de ou amestecat eu praf
de zahăr și frecat până se face ea o alifie.
Cu această alifie se unge dimineața bolnavul
la oehi. (27).
Albeața de pe oehi se vindecă eu oloi
de păstrăvi picurat în oehi. (15).
30
Se unge ochiul eu untură de șarpe. (55).
Albeața se rade eu un briei. Se mat rade
eu foi de morcov uscate, eu o para de ar-
gint. Se mulge în oehi țâță dela o femeie și
se pune praf de zahăr. Se pune praf de
mărgean gogonat sau unt din boabe de grâu.
Se suflă sare în oehi. Se mai aplieă în oehi
o alifie din albuș de ou, eare se bate eu un
bob de piatră uânătă până ee albușul se
întărește. Pe de-asupra se leagă eu o bu-
cată de mătasă neagră. (29).
Albestreli. *
BCU Cluj / Central University Library Cluj
□ânătăi. Lovituri. Pălituri. (15).
Albirea dinților.
Pentru albirea dinților sau întărirea gin-
giilor. Se ia 2 dramuri de coajă de chină
roșie, două dramuri praf de spumă de mare,
două dramuri coajă de rodie, două dramuri
praf de rădăcină de micșunea, un dram de
praf de cuișoare și un dram clei de misă.
Acestea toate, făcute praf subțire, se pun
într’o cutioară și apoi să se frece des dinții
și gingiile că totdeauna uor fi curați și să-
nătoși. (50).
Uezi întărirea gingiilor. Curățirea dinților.
31
Alean *
Scârbă. Lâncezeală. Dor de ducă. Dor
de dragoste. (8).
Alungarea țânțarilor din casă.
Să afumi eu iarbă mare șt îndată se uor
eurăți din casă sau în lipsa acesteia să faci
un fum de tărâțe. (30).
Amărăciune *
Dezi Scârbă. (8).
Amețeli.y l
Se afumă și se spală pe cap eu fiertură
de eătușnieă ort de smeuiță ort de amân-
două împreună. (17).
Amorțeală.
Dezi Dambla. (1).
Amorțeala capului.
Boala se capătă uneori dacă mergi la
înmormântare alături eu preotul ori înainte
și stai până se sfârșește îngropăciunea.
Boala n’are leae.
32
Amorțeala mânii.
Să se frece cu oțet și după aeeea să se
lege mâna eu o coardă de eeteră (vioară).
Amorțire.
Uezi Înțepenire. (1).
Apă Ia cap.
(Idroeefal). Este o boală mai ales la
copii, cari se nasc cu eapu mare și cari
rămân proști. (1).
c|lApă la inimă.Libratycluj
(Idroperieard). (1). Se descântă.
Uezi Durert de inimă.
Apă la plămâni.
(Idrotorax). (1).
Vezi Boli de inimă. Boli de piept. Of-
tică ș a.
Aplecate.
(Indigestii). Bolnavul de aplecate simte
o greutate la stomac, îl doare capul, în uine
mereu să se întindă, cască, îl dor vinele
33
gâtului șl-1 trage la somn nevoie mare. Omului
1 se mat apleaeă șl din lăcomie. Baba cum
ghicește eă bolnavului 1 s’a aplecat îl întinde,
îl trage, îl freacă eu unt de lemn pe trup.
Se trage eu mujdei (usturoi pisat) ori eu
mujdei eu oțet. Ort se sdrobește o ceapă
albă, se presară bine eu cenușă, sare, oțet
și piper negru, se faee o oblojeală și se
leagă la buric. (27).
Se freacă mânile, nasul, tâmplele, an-
drelele gâtului și trupul dela glezne în sus
eu stupit, elăbuei de săpun șl se descântă. (55).
Vezi Greață. Oiumurluială.
Aprindere din rachiu.
Când cineva leșină și se aprinde din
prea multă băutură, să i se stoarcă în grabă în
gură zeamă de balegă proaspătă de cal. (55).
Să bea lapte eu salcie. (52).
Apucat.
Apucatul dă mai eu seamă peste copiii
miei. La început copilul bolnav doarme adânc,
ort sare din somn și țipă, se chircește, i se
încleștează fălcile, se svâreolește și din ce
în ce începe să gâfăie obosit.
3
34
In Muntenia se unge copilul bolnau pe
corp eu tămâie pisată amestecată eu unt de
lemn. Se dă tămâie pisată să bea eu apă.
Se descântă. (27).
Dezi Strâns.
Armurar.
(Pustula malignă). (1).
Vezi Boală de Armurari.
Ars de soare. *
Pârleală. (8).
BCU Cluj Centra] Uni
Arsură.
La arsură proaspătă se pune lapte acru
ori baligă de eapră neagră pisată și cer-
nută, eând arsura e ueehe. (34).
Arsuri.
(Combustiuni.) Se spală partea arsă eu o
fiertură de coajă de ulm apoi se presară
praf de balegă de uaeă sau praf de eărbune
din os de pore. Se unge eu albuș de ou
singur sau eu unt proaspăt, lapte dulce în-
chegat, străgheață, apă de uar eu unt de
lemn, alifie făcută eu unt șt o ciupercă zisă
„pufulete“ sau „beșina porcului, calului". Se
35
mai face un fel de praf din boabe de fa-
sole pestriță și boabe de porumb care se
prisează pe arsură după ee a fost spălată
eu zeamă de porumb roșu. Se mai leagă eu
untură reee, mălai eu apă rece ori o felie
de mălai copt. Se spală locul ars eu lapte
din fâța unei femei, după care se leagă ba-
legă de uaeă sau se unge eu o alifie făcută
eu unt de lemn, ceară, saeâz și săpun, ee
nu are sodă (săpun moale). In alte părți se
faee o alifie din săpun șl său, sau unt eu
gălbenuș de ou. Arsurile se acopăr iarna
eu foi de varză, uara eu brusturi de varză,
păliți la foe sau foi de hrean pălite. (29).
Se amestecă zamă de uar eu balegă de
eal și se unge rana eu acest must cu o pană
de găină. (15).
Se pune frunză de lilie ținută în gaist
(spirt). (15).
Se stinge varul și după ee se așează
se moaie o cârpă curată în apă și eu aceasta
se leagă arsura. Se mai leagă și eu cârpă
muiată în lapte prins. (16).
Se unge eu oloi de floarea soarelui,
curat, sau se pune pe o cârpă curată ulei
fript eu ceară de albine și se pune pe rană. (25).
3+
36
Se pune sare ori ehișleae (lapte eovălstt),
să nu se beșiee. Ca legătura eu drojdia de
bere mat mare leae nu este. Copilului opărit
între picioare i se pune humă curată pisată. (8).
Se fac legături eu mămăligă, uin și sare,
apoi eu lut dela rădăcina plopului, eu lut
galben eu frunze de tei muiate în lapte, eu
gălbenuș de ou și unt ori pământ ud, să scoată
focul. (55).
. Vezi Friptură. Opăreală.
Arșiță.
Ferbințeală. Bolnauul are călduri la inimă
șl răsuflă greu. Dacă boala se învechește
omul dă în năduf, eare n'are leae. Se des-
cântă șl se bea apă în eare s’au stins fiere
înroșite ori cărbuni. Se bea apa chiar șl eu
cărbunii pisați. Se faee seăldătoare eu fier-
tură de dârmozie, frunze de nue și năjiță ori
numai eu frunze de nue. (35).
Astmă.
Bolnavul simte greutate în piept și suflă
greu. (1).
Asudatul picioarelor.
Vezi Miros de picioare.
3?
Atăc.
Atae. (Apoplexie sau Tuberculoză). Când
omul moare pe neașteptate moare de atac. (1).
Dezi Oftică.
Atacat.
Este omul bolnav de oftică. (1).
Dezi Oftteă ș. a.
Babițe.
Boala prinde mai mult pe copiii miei.
Bolnavul are arsuri, îl dor gingiile, frămân-
tări prin stomac și slăbește văzând eu ochii.
Unele babe descântă în untură de porc, eu
un fus și un cuțit. Cu untura descântată să
unge cel bolnav. (27).
Baghite.
Când omul varsă și treapădă. Boala
trece singură. Se descântă. (35).
Băi.
Este adevărat eă țăranul face mai mult
băi de sudoare în munea lui grea, tar la
râu ori la feredeu de aburi se duee doar din
38
an în an șl nici alune!. El face fel de fel de seăl-
dători eând se îmbolnăuește. Bine-ar fi să
le faeă și de sănătos, ea să alunge boala. (1).
Bălai. *
Bălai ori lăi e părul omului la bătrâ-
nețe. (8).
Bălos. *
Este omul la care îi curg balele (sa-
lina) fără măsură. (8).
Bărbăfoi. *Li
Este femeia eu fire de bărbat și eare
fuge de bărbaft precum fătărăii fug de femei.
Vezi Fâtărău. Feteleu. Sugaci.
Bârdan (1).
Dezi Pântieărie, Treapăd ș. a.
Bârfeală. *
Scorneală. Minciună este slăbiciunea ba-
belor mal ales. Câte una este deoehlată de tot.
Lumea îi zice poșta satului sau toaca satului
și se ferește de ea ea de ciumă. Este o boală
39
urâtă ee n’o vindecă nici draeu. Când se gă-
sesc șt între bărbați babe de soiu ăsta este
și mai urât.
Vezi Scorneală. (8).
Bârfă.
Dezi Pântieărte. Treapăd. Inimă. Dureri
de stomac ș. a.	'
Bătaie de inimă.
Se mănâncă încă caldă și presărată eu
zahăr inima unui porumbel spintecat de uiu.
Femeia bolnavă ia inimă de porumbiță, (34).
Bătături.
Pentru bătături la picioare să se faeă
leșie tare de ciocalăi și să vâre picioarele
într’ânsa fiind fierbinte cât se va putea su-
feri șt să le ții până ee se va răci leșta;
alunei ele vor ieși afară din picior după care
să le tai binișor eu briciul. In urmă să legi
locul eu usturoi pisat și să-l ții necontenit
până se vor usea de tot. Ea cele de printre
degete se poate pune și lână de oale eu
usuc. După scoaterea picioarelor din leșie
40
șt tăerea bătăturilor se pot arde șt eu piatra
iadului, care iarăș le ua secătui. Această
operație eu leșia și arderea lor să se faeă
mai de multe ori până uor seea. (30).
Se leagă ceapă coaptă eu otet. (35).
Bătutu femeii.
Femeia eând ua Dedea pe bărbat mânios
și eă are gând rău s’o bată, îndată să umple
gura eu apă șt să-și Dadă de treabă, ținând
apă ’n gură, eăei bărbatul nu o ua bate. (30).
BCU Cluj /Central LLniversitx Librarv Cluj
Belea,
Vezi Rânduri ș. a.
Belitură.
(Exeoriațiune). Pielea se jupoaie la oa-
menii, eari mânâneă mămăligă goală. Se pun
legători la pântece eu rădăcină de steghie
pisată șt plămădită eu miere. (35).
Uezi ]upoială.
Betegos. *
Dezi BolnăDteios. (8).
41
Beșică.
Beșieă, beșiea eea rea sau struna e tot
un fel de abubă, ee se faee în ortee parte
a corpului. De strună se descântă și se pe-
trece prin ea un fir de mătase roșie, ort se
ta o (strafidă) (stafidă) se presară eu puțin
praf de țipirig și se pune la strună. Când
beșlca eea rea e în eap faee dureri nemai
pomenite. Se ia borș proaspăt, făină de
grâu și gândaci de turbă, pisate toate se
faee un aluat (eoeă) și se lipește pe loeul
unde sigur ua ieși beșiea. A doua al di-
mineața se desllpește aluatul arătând bol-
nauulul □ beșieă plină eu apă și-t explică,
eă aceea e răutatea făcută în eap de be-
șiea eea rea. Beșiea se sparge. Apa din ea
curge și după 2—3 aile, bolnauul scapă de
chin. Beșiea eea rea de otțieet se trage la
mână când e în eap. (27).
Beșiea cea rea.
(Pustula malignă). Beșiea eea rea se cu-
noaște îndată când se faee, fiindcă ese numai
la încheieturi. Deodată o bubuță mieă cât
un fir de mac, se înroșește șl faee o durere
42
foarte mare. Pentru a o leeui să cauți o bu-
cățică de burete pueios, să-l moi în apă caldă,
apoi să-l ungi eu miere șt să l pui pe be-
șieă, după care uor înceta durerile șl se ua
usca. Se descântă. (30).
Beșici la picioare.
Ca să nu faci beșici la picioare. Oa-
menii eari au de umblat mult pe jos îi bine
să aibă picioarele curate iar obielele să fie
de pânză de cânepă pe care, eând se înealță
cu ele, să le ungă eu seu de lumânare și
în felul acesta ua putea faee călătorii de
luni de zile fără a faee bătături sau beșici
la tălpi. (30).
Beșicuțe.
(Vezicule). Beșici miei. (1).
Beteșug.
Beteșug este orice boală.
Beteșug uscat.
Dezi Oftica ș. a.
43
Beție.
Se sfarmă ea fărina un ou sfințit anume
în ziua de paști și se pune fărina în mân-
care. Sau se usca limbrici eare-i varsă pe
gură se sfarmă ea fărina și se pun în vi-
nars și se dă să-i beie și alunei se spune
eă omul n’are să mai bea altu. (15).
Când omul se sbate eu moartea, îi iese
spume la gură, se scurge zamă de balegă
de cal în gură. (8).
Când e prea amefit de băutură să bea
lapte fiert mestecat eu oloi de lemn și un
pie de zamă de var. (9).
Dezi Aprindere din raehiu.
Blânde.
Blânde. (Urtieare). Sunt beșieuțe late,
albe ee se fae mai ales pe vreme de zăpu-
șală ori dintr’o mâncare nepotrivită. Ele te
mănâncă mal rău ea râia uneori. Se freacă
eu o cârpă. Când e din pricina mâncării
credem eă e mai bine să se bea un eeai
de curățenie. (35).
Vezi Bube albe.
44
Blânde de ploaie.
Să se spele eu fiertură de iarba fap-
tului. (32).
Bleg. *
Toflăgos. Târâie brâu. Easămă să te las.
E omul de eare nu se prinde ntei-un lucru
și în eare nu pofi auea nici □ nădejde. (8).
Boală.
Beteșug. Morb. Patimă. Pe la Teeuei
boala te fine la pat și te ia eu ferbinfeli (e
febră tifoidă). Omul trebuie să se ferească
de mâncare eă atunci scapă ușor, să nu
bea decât apă eu zeamă de lămâie ori ceai
de leuștean. Daeă-l întoarce boala din mân-
care, atunci eu greu seapă. (35).
Uezt Eungoare.
Boala apei.
Se bea fiertură de ceapă de mare. (34).
Boală bărbătească.
Seulament. (Blenoragie). Trtpăl. Se bea
o fiertură de lapte de vaeă neagră eu bu-
55
ruiană zisă oiască Rostopască ori eu pă-
trânjel de câmp ori lapte fiert eu iarbă de
tripăl. (17.)
Boală cănească.
(Atrepsie). Boala dă mal ales în copii.
Ei tânjesc, slăbesc și nu cresc. Cu greu
se dă de leac. Se fac seăldâtori eu pală'
midă crasă ori eu pălămidă seacă ori eu
zeamă de mesteacăn tinăr. (34, 35).
Dezt Zilizit. Seulament.
Boală de inimă.
BCU Cluj . Central Univcrsity Librai uj
Se dă bolnauului să bea „praf de pe blana
patulul“ și „cărbune din uatră“ ort „sabur“.
Se dă să mănânce inimi dela 7 porumbei
crude și calde. (29).
Boală de încheieturi.
Se pune sărătura de carne de porc ee
se adună pe fundul nasului. (34).
Boală de mare.
Rău de mare. Sufere omul când călăto-
rește pe ape și mări fioroase, adecă ame-
țește, uarsă și i-i greață. (1).
46
Boala copiilor.
Această boală e cunoscută în toate păr-
țile sub feliurite numiri. (Epilepsie). Ceasul
cel rău, dueă-se pe pustii, poeeala, sghi-
hueala, fulgerătură, stropșitura, dueă-se în
pietre, alte-alea și e eu putință să mai aibă
și alte numiri. Ea această boală sunt multe
descântece și leacuri băbești, dar fără mult
folos. Cel mai bine este ea bolnavul să
meargă la doftor. (27).
Se zice eă ceaiul de talpa gâștei este
foarte bun.
Se bea buruiana „muma pădurii" fiartă
în vin sau rachiu. (29).
Vezi Boala rea. Neputința ș. a.
Boală de apă.
Anazareă. (Idropizie). Se umple pânte-
cele eu apă. (1).
Boală de grăsime.
(Obezitate). Ingrășarea omului peste tot
trupul, (i).
47
Boală de matcă.
Când iese steagu la femei ort mafii cu-
rului se face legătoave eu fiertură de scoarță
de goron.
Boală de minte.
Celui bolnavi i se ta sânge sau se pun
până la 10 lipitori pe vinele dela eap. (25).
Când se strică omu din pricină eă nu
și-a făeut pofta eu o femeie, bea fiertură de
pătrunjel de câmp, terpentin, oloi de lemn
și vinars de drojdie. (9).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Boală de mitră.
Când femeia nu și-a putut face pofta
eu bărbatu, bea 3—4 săptămâni samă de
uâsc eu coada calului. (9).
Boală de plămâni.
Se bea eeai de ouăs 7 săptămâni, în
loe de apă totdeauna.
Când este apă la plămâni, eu tușă, se
fierbe deosebit o oală de morcovi, alta de
sfeclă și se amestecă eu unt și miere și se
mânâneă. (8).
Vezi Inădușală. Oftică.
48
Boală de șale.
Se bea fiertură de rădăcină de cicoare
eâte un păhărel mie dimineața șl seara. (9).
Se pune lespede fierbinte pe șale. Se
pun lipitori pe șale. (25.)
Boală de scârbă.
Se bea pălineuță eu paprică sau eu flori
de potrocea. (25).
Se bea eeai de barba ursului. (8).
Boală grabnică.
BCU Cluj / Central LJniversity Library Cluj
Se tămăduiește eu seăldătoare de Palma
Maicii Domnului. (35).
Boală grea.
E orice boală, ee nu-și află leae. Se dă
mătrăgună, după eare bolnavul întâi înebu-
nește și eând își vine în fire se trezește să-
nătos. Daeă niei mătrăguna nu-i vine dehae,
bolnavul moare și scapă de trudă. (35).
Boală lumească.
Seulament. (Șaneăr. Sifilis). Se fac seăl-
dători eu balegă de cal șl se mâneă boașe
(coaie) de cal. (35).
49
Boală mare.
Tifos. (Febră tifoidă]. Lungoare ș. a. (1).
Boală rea.
Uezl Boala copiilor. Stropșală ș. a.
Boala seacă.
Oftică (Tuberculoză). (1).
Bolânzenie. *
Nebunie. (8).
BCU Cluj / Boleșniță. JbraryCluj
Troană. Se ia dela unul la altul. 0 ea-
pe(i, dacă cerni făină în pat. Ți-i nasu roșu,
înfundat șl te doare eapu. Se afumă cu făină
de păpușoi, presărată pe cărbuni și fumul
tras pe nas. (35).
Bolfă.
Umflătură (Tumoare). Se face mai ales
sub fălci. (1).
Boli de pântece.
Rânză, Căderea rânzei (Dispepsii), Ojig,
]egărai, Ojigueală, Jeguială (Plrosis).
4
50
Leacuri de rânză sunt multe. Așa un
bun mijloc de a aduce rânza la Ioc este de
a se da de 3 ori peste cap, se înghit eâ-
teua boabe de fasole erudă, se bea eenușă
sburată de pe cărbuni stinși în apă, se pune
pe burtă o tiugă sau două eu apă fiartă, se
dă bolnauului să înghită întreg un rărunehe
de iepure așa cum l-a scos ori usturoi eu
futeă tare. Leacul cel mai bun este „trasul
de rânză". Bolnauul se așează în pat, întins
pe spate și o femeie sau un om meșter
într’ale rânzei îl apasă cu degetele pe burtă
să simtă dacă rânza bate sau nu la locul ei
firesc. Dacă după părerea lui nu bate unde
trebue atunci rânza e căzută. Se apucă atunci
să-l „tragă de rânză". Unge burta bolnauului
eu unt de lemn sau în lipsă eu apă săpu-
nată și-l freacă apăsând dinspre margini
până la loeul unde trebue adusă rânza. Alții
pun pe loeul unde trebue adusă rânza o sită
și freacă în jurul ei, căutând s’o aducă sub
sită. După ee a socotit eă rânza a venit la
loe, face un oblanie adieă o cârpă mototo-
lită în jurul ei de mai multe ori, o pune dea-
supra buricului și leagă bolnavul strâns eu
un brâu sau eu o eârpă de eelea ee poartă
51
femeile pe eap. „Oala de rânză'* se pune
atunci când celelalte mijloace n’au dat re-
zultat dorit. Pe pântecele bolnauului culcat
pe pat, se pune o seândurieă pe care se li-
pesc 2 lumânărele de ceară încrucișate la
mijloc iar capetile ridicate în sus se aprind
toate patru. Peste ele se așează o oală nouă
de pământ. Oala se lipește tare de burtă.
Meșterul freacă apoi pe margini eu dunga
palmei ea șt cum ar aduna totul înspre oală.
Când a crezut eă e destul ridică oala încet
drept în sus fără însă a apăsa la margine
ea să nu între aerul. Câte odată oala nu se
poate scoate și atunci se sparge. (29).
0 boală înueehttă de stomac se Dindeeă
ort cel puțin se ușurează eu eeai de pă-
stârnac sălbatic băut ureme mai îndelungată
de 3 ori pe zi. (44).
Se bea eeai de coada șoricelului ame-
stecat eu romoniță, săeărea (chimic), mintă,
iarba marinului (o iarbă înaltă ea seaiu și
eu floarea roșie) și potroacă. Se mai face
vinars eu mintă, potoroacă și tot eu uinars
se bea rădăcina de ghințură.
Pe eopti când îi doare pântecele li se
pune pe pântece cătușnică friptă în unsoare.
52
Pentru eei cari au apă la pântece îi
bună zama de coajă de soc ori ceai de iarba
ursului. (15).
Vezi Dureri de pântece.
Boli de piept.
Bolnavii pregătesc și mănâncă urzici
mortărețe ori fac elătitură eu forostău. (17).
Vezi Boală de plămâni. Oftică. Heftieă ș. a.
Boldit. *
Bste omul eu ochii prea scoși afară;
apoi se zice și la cel eu ochii deosebit de
mari. (8.)
Bolnăvicios. *
Betegos e omul care se plânge ueșnie
că are eâte-o boală ori una eare-l ține ori
că se leagă tot felul de boale de el. (8).
Borît. *
Borîtură. Vezi Vărsături. (8).
Borțos. *
Dezi Burduhănos. (8),
53
Boșorogeală.
(Evnie și Mitră). Căderea sau seobo-
rârea mitrei (1).
Dezi Vătămătură.
Botos. *
B omul ee are un bot ea de pore ori
omul ee și uâră botu în toate ort unde nu-t
fterbe oala (8).
Brânca.
(Brisipel). Bolnavul de brâncă (erisipel)
ave dureri strașnice, eu arsuri la falcă. II
dor măselele, gâtut, capul șt să mântue eu
o umflătură la obraz.
Se afumă bolnavul eu colivă dela hramul
bisericii, eu vată muiată în unt de lemn și
făină dela vreun maslu. Se faee o oblojeală
din miere și mălai, ori din mălai și sare și
se leagă bolnavului la falcă, ori se afumă
eu eârpă, căiți aprinși ș. a.
Se leagă bolnavului la falcă o buruiană
numită bubernie ori se fae tot din buruiana
aceasta seăldătorl bolnavului. Se ia săpun
și inimă de ridiche și să freei locul cel
54
bolnav. Să ia sânge de iepure și rachiu să
ungi locul cel bolnau. (27).
Se fierbe în apă moreoui porcești șt
mușchi de lemn. Cu apa se spală pe cap și
pe față, iar eu moreouii se oblojește partea
bolnauă sau se leagă eu mâzgă de soc, stro-
pită eu rachiu sau se fae oblojeii eu frunză
de anin. (29).
Se spală eu uin roșu ori eu seamă de
săpunul porcului șt se unge eu ghileală și
spirt. Se mănâncă brânduși multe. (55).
Brihanos.
Cine mânâneă mult și are burta mare.
Broască.
Modâleă. Pumn. Umflătură. Bolfă. (1).
Bubă.
Se pune la bubă o prună afumată eu ți-
pirig și se lasă acolo până eoaee sau se
pune stafide eu țipirig. Sau se dă bolnaoului
o buruiană numită dovlecel (ciuperca bubei,
burete pucios) s'o puie la bubă. Se pune
și cicoare sau prună uscată. De bubă, de
55
buba eea rea se fierb înfundat într’o uleieă
acoperită c’un poreîș (capac de pământ)
eâteDa roșcove eu smochine la un loc; zeama
o bea bolnauul, lar smochinele Ie pune la
bubă. Se aprinde o cârpă găsită în gunoi și
se afumă bolnauul la bubă.
Se fierbe fasole fără sare, se bate bine
eu lingura, apoi pusă între cârpe de in se
dă bolnauului s’o puie la bubă ea oblojală.
De bubă rea dacă i umflat obrazul sau partea
unde-t buba rea se prinde un pisoi (motan)
îl taie îi scoate eoițele, faee un fel de oblo-
jeală din ele și le pune pe partea umflată.
De bubă Dânăfă să iei postau roș și să-l
arzi, să-l faci scrum, să pui miere șl albuș
de ou și amestecate la un loc se leagă la
buba uânătă. (27).
Se pune oloi de floarea soarelui fript eu
ceapă și eu ceară de albine. (25).
Se trage un ac eu ață albastră prin bubă
când îi coaptă și se lasă ața acolo până se
sparge. (15. 16).
Fiertura de slăbănog ori de pătrunjel
în lapte dulce alină durerea de orice bubă.
Se mai leagă pâne amestecată în gură. După
ee sparge se pune frunză de calapăr. (34).
58
Bubă din față.
Se lecuiește eu sucul ee iese din beți-
gașe de alun ee ard pe îneetul în foe. (34).
Bubă din cap.
Se descântă. (34).
Buba inimii.
Se descântă și se pune pe buric □ le-
gătură făcută din piper negru pisat și ame-
stecat eu tărâțe și eu făină de grâu. (35).
Buba mare.
Dezi Buboaie. Udme ș. a. (1).
Buba mânzului.
Această bubă se face în cap și când
buba coace și se scurge, îi curge bolnauului
toată ziua nasul. Buba mânzului e un fel de
răpciugă la om. Bolnauul are dureri straș-
nice de cap, îi curg ochii, are începături
în nas, strănută, îl dor picioarele, șalele și
i se umflă gâtul. De buba mânzului se afumă
eu cărbuni aprinși, punându i pe uatră, dea-
supra făină, iar bolnauului îi pune în cap o
pătură, așa fel îneât fumul să-1 bată în nas. (27).
57
Buba neagră.
Bubă vânătă. (Pustula malignă). Se rupe
un pui negru și se pune eald eu mațe eu
tot. Se mai pune frunzele ori cireașa dela
buruienile de dalac. (8).
Se spală eu fiertură de brustur ort bru-
stur pisat. (34).
Bubă rea.
(Pustula malignă). Este roșie și are în
vârf o sămânță albă.
Se pune burete de bubă rea useat. Ca
să spargă iute se leagă mămăligă caldă eu
zahăr, iar ea să dea înapoi se leagă o smo-
chină mare șl galbenă pisată ori usturoi
pisat eu sare ori beș’eă de erap uscată ori
perjă (prună) (prună bistriță) uscată. (35).
Se spală eu fiertură de iarba bubelor și
de scai. (32).
Buba trânjilor.
(Pelagră). (1).
Vezi ]upuială.
Buba vânătă.
Uezl bubă neagră. (1).
58
Bubat.
Vărsat. (Variolă). (1).
Bubatu ăl mic.
Pojar. (Rugeola). Pentru a ușura ieșirea
petelor se dă bolnauului uin fiert eu eârmâz,
ort uin eu zamă de varza, ort ceai de mu-
șețel, eeat de paparoane. Când eăldura e
mare se pune la pântec balegă proaspătă
de eal. Cât timp fine boala nu se schimbă
cămașa. Copiii se „îmbârburează“ adică se
ung eu miere în frunte șt pe obraji dându-
li-se să mănânce turtițe înflorate eu țaua și
unse eu miere. (29).
Bube.
Când un om este împresurat de bube
peste tot tvupul să faeă baie de două ori pe
zi să se usuce bine eu o prostire și să se
ungă eu alifie dulee ori eu său de capră
curat. (30).
Se spală eu fiertură de iarbă neagră șt
se leagă eu frunzele el. (8).
Ca să aperi copilul de bube se pune în
seăldătoare iarba faptului. (17).
59
Se leagă buba eu iarba zisă mărul lu-
pului.
Vezi Obrtnteală.
Bube albe.
Bubele se fae pe tot corpul și te mă-
nâncă, se freacă eu cenușă. (8).
Vezi și Blânde.
Bube dulci.
(Eczemă). Bubele dulei (rohiile) se iuese
la eopii ea niște pete roșiatice de mărimea
unui bob de mei sau gămălia unul ac. Se
ridică niște beșieuțe, crapă, curge un puroi
amestecat eu sânge, apoi în urmă prind o
coajă galbenă.
Aluatul făcut din fasole arsă, eu care
unge bubele, tină ieșită din frecarea a două
oale la spate șt unsorile făcute din piatră
uânătă arsă în foe și amestecată, după ee
se faee praf eu groștior (caimacul, smân-
tână laptelui dulce nefiert). La unii bubele
dulei se tămăduese și eu drojdie de cafea.
Ori se unge eu spuză de pe cărbune. Se
spurcă bubele dulei eu balegă de uită tră-
gătoare, Bubele dulei se spală eu floare de mu-
80
șețel sau se spureâ, bubele dulci, eu usturoi
pisat amestecat eu pișat (ud). (27).
Se unge eu ghindă de gârneață arsă și
eu apă ori eu nucă pisată și amestecată eu
unt de lemn ori eu unt nesărat ori eu ba-
legă de cal mestecată eu funingine. (35).
Se leeuiese eu alifie făcută din funingine
de pe coș, din cafea prăjită, din cenușă, din
coadă de dovleac ars, din cărbune de co-
cean de porumb, sau de scăeți amestecate
de obicei eu unt dulce sau eu untură. In Ro-
manați se face o alifie compusă din unt alb,
eeară albă și tămâie albă, toate amestecate
la o căldură potriuită. In alte părți se „spurcă“
bubele dulci eu balegă de uaeă șt eu restul
balegei se mânjește coșul sobei. (29).
Să se ieîe fasole albă eâteua boabe, să
se ardă în foe, tot pe atâta sămânță de câ-
nepă și frunză de mintă bine uscată, pisân-
du-se toate bine la un loc se face un praf,
apoi îl plămădești eu smântână și eu această
alifie ungi bub le până se uindeeă. (30).
Se spală bubele dulci eu fiertură de
scai albastru sau eu fiertură de nalbă. Se
ung eu oloi de sâmburi de bostan. (15).
61
Se unge eu piatră uânătă arsă ’n foe
sfărâmată șt amestecată eu spumă de pe
lapte. Cei cari au pe cap se ung eu unsoare
galbenă de eismă ’n fiecare dimineață după
ce s’au spălat pe cap eu apă și eu săpun. (16).
Bubele dulci de pe fața copiilor se ung
eu smântână dulce ori eu spumă de pe
lapte. (8).
Se pune jalba albă ori sue de rosto~
paxă. (54).
Bube mici. *
Bubele ies pe față pe la nas și pe eap
la eopii mai ales când mânâneă nuci și brânză
iute. Se unge eu ehielaz pisat (bulgăraș ea
piatra uânătă) amestecat eu spumă dulce și
se unge până bubulițele se usueă. Se mai
spală și eu zamă de peliniță. (8).
Vezi Cel pierit. Sifilis ș. a.
Bube pe față. *
Sgrăbunțe. Se spală și se leagă eu frunze
de buruieni de orbalț fierte în lapte. (9).
Bube pe trup. *
Se spală eu fiertură de frunze de nuc
și coada calului. (9).
62
Bube rele *
Bube rele roșă mânânțele și miei.
Se spală eu zamă de foeșor. (8).
Bube vechi.
(Ulcere eronlee). Se pune pe rană sânge
și păr de pisică neagră. Unii se mulțumesc
să puie cărămizi ealde; eei mai meșteri însă
pun pe „bube“ un coi de câne, tăiat în două
sau un pui mie de găină tăiat proaspăt. Alții
pun o broască spintecată de Die. Broasca Dle
fiind, după spusa bolnauilor, prea reee se
leagă mai bine eu o pisică. Se taie un pisoiu
se seot mațele și încă ealde fiind se leagă
pe bubă. Daeă până a doua zi nu scade
buba se toarnă apă fierbinte peste pisoi și
se leagă din nou pentru alte 12 ore. Se mai
face aeelaș lueru eu porumbei sau eoțofane
Dinete spintecate de uit. In Săeui buba rea
este spurcată eu șorieiul unei femei tinere. (29).
Buboaie.
Se pune pe ele frunză de ciumăfaie pă-
lită pe foe. Se mai pune și ceapă friptă în
unsoare. (15).
63
8e faee o alifie din eât zahăr galben,
eât sopon și stuehit (scuipat) și se pune pe
buboi. (8).
Se pun frunze de brustur încălzite. Se
leagă eu aluat făeut din stuehit (scuipat),
zahăr galben și sopon. (9).
Să-l spurci buboiu eu pișat (ud) de al
tău ori să-l ungi eu scuipat ori să legi o
felie de eaș proaspăt. (55).
Vezi Udme. Uime ș. a.
Buboaie oarbe.
lei o ceapă albă, scoți inima ei din
mijloc, put în locul ei său de lumânare și
apoi o pui pe foe de o eoei, după care o
legi la buboaie, ținând-o până ua sparge,
punând pe urmă alifie făcută cu ceară și
unt proaspăt, întinsă pe o petieuțâ ea să
scoată materia eea rea, să se Dindeee rana. (50).
Uezt Buboaie ș. a.
Buboane.
(Adenită). Scurtă. (1),
Buboi.
Vezi Scurtă. Furnieei, (1).
64
Bubulițe. *
Se fae la copii pe cur și pe eap, se vin-
deeă eu unsoarea făcută din gălbenușul de
du fript până se înegrește. Este leae sigur. (8).
Buboi gogonat *
E un buboi mare, ee se face de obicei
pe eap de formă țuguiată ea o pară. Se pare
eă de aiet vine și vorba de minciună go-
gonată. (8).
Buduhală.
Tușă măgăreaseă. (Tusa convulsivă). (1).
Buhăială.
Buhav ort puhav este omul umflat la față
de somn, de lene ori de boală. (1).
Buiguială.
(Delir.) Când omul vorbește singur prin
somn, în vis ori la boală. (1).
Buimăceală. *
Zăluzeală. Tumăeeală. Zăpăceală. Nău-
ceală. O capătă omul din seârbă, dtntr’o boală.
65
din dragoste ori din născare. Omul uită ușor,
le încurcă toate și nu știe de ee să se apuce.
Se descântă. (8).
Burduhănos. *
Borțos. Burtos. Pântecos. Este omul, care
abea își duce pântecele adică i-a crescut
burduhanu din cale afară. Se zice și de femei
îngreunate (împouărate) că le-o ereseut bur-
duhanu la gură. (8).
Bureți pe obraz. *
Se spală obrazul eu fiertură de gura
leului sălbatecă sau eu o amestecătură de
hrean și oțet. (15).
Burtos. *
Borțos. Burduhănos. Pântecos. (8)
Buzat. *
Omul eu buze prea mari. (8).
Buzăreț.
Vezi ]upuială. Pelagră. (1).
5
66
Căderea mușchilor.
(Eumbago). (1). Se bea fiertură de flori
de soc. (34).
Vezi Dureri de șale.
Căderea părului.
Contra căderii părului și pentru a finea
părul curat, uns și a stârpi mirosul rău sunt
spălăturile pe cap eu leșie de eenușe de
uiță de vie, eu leșie de „lăiet“, eu „iarbă mare".
„popaziună* și „breiul părului*. Casă crească
frumos se unge eu alifie făcută din unt sau
untura in care s au fiert muguri de pluta sau
de plopi eu măduvă de bou. In contra că-
derii părului se întrebuințează eu unt sau
untură nesărată în care se pune sărăeieă și
„argint uiu“ omorît. (29).
Pentru creșterea părului se faee spălă-
tură eu fiertură de netoată (o buruiană de
munte ee seamănă eu laba ursului) timp de
un an și părul ua crește. Sau să te speli
pe cap eu zamă de aluat mestecată eu apă
eăldufă. (15).
Se freaeă, mai multă ureme, pe cap eu
zamă de ceapă rasă crudă (16).
67
Se spală capul eu fiertură de răchită
supărată și de corn. (25).
Vest Mâneărimi de eap.
Căderea rânzei.
Eezt Boli de pântece. (1).
Călcătură.
Se mânâneă inima ce bate încă scoasă
dintr’un sobol (cârtiță) și înuălită în pâne.
Boala trebue să treacă în aeeiaș zi. (34).
Cănească. Library c
Boală cănească. (Atrepste). (1).
Căpos. *
E omul eu eap prea mare ori eu minte
prea multă. (8).
Cârcei.
(Crampe). Se pune apă sărată sau eârpă
muiată în spirt. Ca să nu se beștee pielea
de spirt se unge eu oloi sau eu unsoare. (16).
Cârn. *
E omul strâmb de nas. (8).
5*
68
Cârtiță.
Sunt niște umflături lățite șt roși-uinete
la gât.
Se unge eu alifie făcută din: ceapă,
săpun, ceară și unsoare de porc peste eare
se pune puțină făină albă, bine amestecat șt
încălzite puțin. (25).
Se freacă eu unsoare. (15).
Se pune pe el ceapă friptă. (16).
Se spală eu labă de cârtiță sau eu țărnă
de mușânoi. (8).
Te ungi eu coptură de cârtiță. (35).
Vezi Răpciugă. ral University Library Cluj
Cărunțeală,
Cărunt, balai, lăi ori sur pe cap este
omul eu părul aproabe alb de bătrânețe ori
de griji șt năcazuri. (1).
Căscare. (1).
Căscat. Omul din nesomn, oboseală ort
cine știe din eare pricină. Odihna alungă
eăseatu de obicei. Gură cască este altul, eare
stă mat mult eu gura căscată priuind lumea
ort uită să închidă gura.
69
Cățeii de turbă.
Cățeii de turbă sunt niște beșieuțe miei,
ea spuzeala, sub limbă. Cine are căței de
turbă, îl doare capul de-i uine să turbeze.
Babele îi frig eu un ae înfierbântat în lumâ-
nare. (27).
Căzătură.
Uezl Sdrobeală.
Ceacâr. (1).
(Strabism). încrucișat. Omul ce se uită
în cruciș adică eu’n oehi la făină și eu unul
la slănină.
— Se vindecă prin operație.
Ceas rău.
(Epilepsie) Bolnavul e spărios șt tresare
în somn.
Ea ceas rău se folosește iarba lui ceas
rău (cum? nu se știe). Se face o legătoare
dintr’un amestec de alămâie, miere, rachiu,
untdelemn, tămâie, piper negru, făină de grâu,
sfeclă șt rădiche șt se leagă la inimă. Se
fac și descântece. (35).
70
Cei răi.
Când omul ori uita se umflă în coș are
eei-răi.
Se descântă în borș și apoi i se dă de
băut. (35).
Cele albe.
(Blenoragie). Omul înfierbântat, eare bea
apă reee poate căpăta boală de se pișă alb
ori roșu. Se bea fiertură de trifoi alb cu
tătăișă albă ori de tătăișă cu scânteuță ori
de scânteuță cu drob. (32).
Vezi Seulament.
Cel pierit.
Sunt multe leacuri băbești dar eel mai
bun e ea bolnauul să meargă la doetor. Nu
e bine să-l zădărești eu mâncări iuți, prea
sărate, eu aerituri eu ardei mie iute, erap
ueehiu sărat. Cel pierit se arată mai ales
la nas; el se tămăduește eu greu. Zamă de
măr dulce, de șouârf șt cimbrișor de câmp
e bună eând boala e ușoară. Bolnauilor de
eel pierit, eând boala e grea, li se dă salee,
ba uneori chiar fumuri. (27).
71
Se leagă și se spală eel pierit eu frunze
ori zamă de arin, de cel pierit ori de spânz
(spâni, sprenț, sprențur). (35).
Vezi Freanț. Sfreanf. Sifilis.
Chelbe.
Pleșuuie. (Ținea). Chelbea este loeul de
pe eap de unde a căzut părul. Să ia o lingu-
riță de argint uiu să-l pui într’un talger sau
strachină uerde și eu stupit să-l freci până-l
Del omorî bine, după care să pui în el o
lingură de unt proaspăt nesărat ales din
acea zi și amesteeându-se bine la un loe
se ua forma o alifie eu eare să se ungă
bolnanul regulat în fiecare zi până se ua
uindeea eu desăuârșire. (30).
Uezi Căderea părului. Chelie.
Chelie.
Vezi Chelbe. Căderea părului. (1).
Chelie căprească.
(Fauus). (1).
Chelie fără bube.
(Peladă) (1).
72
Chestrui.
Pistrui (Efelide). (1).
Chișarea în pat.
Mama copilului iasă într’o Duminecă în
fața bisericii și toaree, când lumea se miră
atunci ea ziee : „nu vă mirați de mine, da de
eopilu ăsta, care se pișă în pat“. Așa eopilu
se vindecă. (34).
Chișatu cu sânge.
Se dă în mâncare scoarță de fag ame-
stecată cu tărâțe. (34). iversity Library Cluj
Ciacanău. *
Prostalău. Prostănac. (8).
Ciacâr.
Vezi Ceaeâr. (1).
Ciotoros. *
Omului cu îmflături la degete t se ziee
eu degete eiotoroase (8).
Ciumă.
Ea ciumă se mănâncă eât mai mulț
usturoi. (35).
73
Ciurmuluială.
(Indigestie). E o moleșală, slăbire în tot
trupul. Se bea mujdei și se freacă cu mujdei
șt eu oțet. (8).
Când se elurmuluește se freaeă eu mu-
rătoare de sare șt eu oțet. Se bea samă de
pelin. (9).
Dezt Greață. Aplecate ș. a.
Cocături.
Se unge eu alifie făcută din: ceapă,
săpun, ceară și unsoare de porc, peste care
se pune puțină făină albă amestecate bine
și încălzite puțin. Se mai pune scai muced sau
brusturi sau potbeal sau zârnă sau smoală (25).
Se mai pune șl frunze de eălăpăr. (15).
Se leagă ceapă friptă eu eeară de stup.
Se la o felie dtntr’o ceapă friptă se sopo-
nește șt se leagă pe eoeătură. Se leagă slă-
nină de lângă șoric, unsoare, aluat eu smân-
tână, aluat eu lapte de muiere. Aceste toate
se pun înainte de a sparge. După ce o spart
se pune frunză de mur, de minciună, de
nalbă, fasole frecată dar nesărată. (10).
Dezi Buboaie.
74
Cocoașă. (1).
Gheb. Ghibă. Omul ghibos par’eă are o
pită în spate.
Coios. *
Boșorog. Omul eoios are coaie mari,
este umflat între picioare din pricina unei
boli. De obicei se eapătă din rădieătură. (8).
Dezi Dătămătură. Boșorogeală. Surpă-
tură.
Coleți.
Bolnauul de coleți are suârcoleli prin
burtă și-l taie pântieărta, ireapădul de nu
poate sta o clipă.
Se dă bolnauului de coleți să bea eeai
de mintă (izmă) creață sau în lipsa acestei
plante se dă bolnauului și eeai de mintă
broaștei. Cu foloșttna (rămășița) ceaiului se
faee o oblojeală și se dă bolnauului s’o pute
la pântece. Se dă bolnauuîui ea să bea di-
mineața și seara muștar fiert în uin. Se mai
dă bolnauului să mânânee șt brânză de oi.
Se roade hrean, pisează usturoi șt le
amestecă în oțet de uin. Amestecul acesta
întins pe cârpe subțiri îl pune celui bolnau
75
în creștetul capului. Dacă bolnavul are eo-
lețt eu sânge atunci se fierb într’o ulcică
următoarele buruieni: Fluturi de arțar sau
spetejioară (simsă, țlpirig) eu rădăcină eu
tot, iar zeama o dă bolnavului să bea. Din
ce rămâne se face o oblojeală și se pune
la buric. (27).
Colț de lup.
Sânt niște buboaie ce se fae la omul
eare a mâncat carne dela o vită mușcată
de lup. (35).
BCU Cluj / Centra] University Library Cluj
Copilul căzut în boală.
Să iei burduhan de vaeă proaspăt cum
iese din vaeă și să pui eoptlu într’ânsul. Fă-
eându-se așa de câteva ori copilul se va
îndrepta. (30).
Cordea.
Cordfeă. Limbric eordelat. (Tenia). Lea-
curi vezi la Limbrici. (1.)
Cordică.
Vezi Cordea. (1).
76
Cori.
(Pojar). Se spală faguri de miere, se
store și mustul aeela se dă la copii ea să
iasă eoril. Ei se dă holireă uerde (vinars
neflert) se spală eu ofet și se învelesc bine
ea să le fie eald. (15).
Se bea borș sau vin și se învelese în
haine roșii și să stea la eăldură ea să iasă
mal repede corii. (16).
Ea cori se păzește copilul de mâncări
aere, sărate și ehipărate. Se bea rachiu și
se freacă pe frunte și la buric. (35).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Coși pe față.
Vezi Coșuri pe obraz. (1).
Coșuri pe obraz.
(Acnee). Pentru curățirea eoșilor șl ne-
geilor.
Să se ia cinei dramuri praf de piatră
aeră, să se puie într’un vas eu un pahar de
oțet tare de vin, punându-se din vreme în
vreme făină de orz să se amestece eu o
lingură până se va îngroșa și să se puie pe
loeul unde vor fi coșurile ori negeii în toață
77
Seara și a doua zi să se spele eu apă pe
obraz. (30).
Se freacă coșurile de pe față eu rădă-
cină de petrinjel dospit 3 zile în apă de
ploaie. (16).
Uezi Negei ș. a.
Cotârcă.
Uezi Holeră. (1).
Crăcănat. *
Omul ee merge eu picioarele împrăștiate
și strâmb din pricină eă e slab de picioare
ori eă a început a îmbla în picioare când
era copil prea crud. (8).
Crăpături.
Crepături. Plesnituri. Pentru vindecarea
crăpăturilor de pe mâni și de pe față să te
speli eu vin reee, apoi să ungi erepăturile
eu felie de lămâie de 2—3 ori pe zi și daeă
nu se va vindeca să iei unt de migdale, unt
de naft și unt de ceară din toate câte 3 ori
șase grame și amesteeându-le bine într’o
sticlă să te ungi seara și să înfășuet mânile
eu o eârpă până a doua zi. (30).
78
Se ung crăpăturile eu său de oaie, de
uită, eu eeară ori eu smântână plămădită
eu rădăeini de șteghie ort eu strigoaieă ori
se faee baie eu fiertură de balegă de eal
ori de frunze de seumpie. (35).
Se ung eu unsoare de pe mațele por-
cului, eu smântână ort eu eeară de albine. (32).
Crepături la șezut.
(Fisuri). (1).
Creșterea părului.
Pentru creșterea părului fetele fac lău-
toare eu câte o bucățică de iarbă mare
(omag-homeag, toae) uscată în casă, sau eu
seuturătură (stroh) de fân. Unele babe în-
uață pe fete, pentru ea să le crească părul
pe tâmple, ia gene și sprâncene, să se ungă
dimineața, înainte de a se spăla pe obraz,
eu scuipat. Sau să fiarbă ’n apă o ceapă
crestată, eu sare șt oțet, apoi eu lăutoarea
făcută din toate acestea, să se frece pielea
capului.
Se mai spală pe eap eu lăutoare de
areu (omag-homeag, toae), ort se ung pe
eap eu alifie făcută din coajă de plop, coajă
79
de nuca și untură de urs. Coaja de nucă șt
de plop trebue să fie arsă, făcută sgură și
cernută prtntr’o sită părăsită. Se mai între-
buințează alifie făcută din măduvă și fiere
de vacă, fierte eu 3 mere crețești și o mână
de euișoare la un loc. Se ung pe păr fetele
în fiecare Sâmbătă seara.
Înainte de a se clăti părul, după lăutoare
să se ungă pe cap cu untură proaspătă de
porc, apoi să șteargă părul eu un prosop
aspru și să-l limpezească eu apă călduță.
Înainte de limpezire, să se ungă părul eu
2 gălbinușe de ou. Se mai spală pe eap eu
UCU Chi| / Central Umversitv Liniarv L ln|
lăutoare de cânepa verde ori eu lăutoare
din rădăcină de oman. Se fierbe borș eu
foi de salcie verde, apoi se spală părul și
se unge eu unt prospăt. Sau se face o alifie
dintr’un kg. de eoajă de nucă verde eu un
sfert de ehilo de untdelemn până se terelu-
iește și se tree prin sită. Se mestecă bine
șl eu alifia aeeasta se unge părul capului. (27).
Pentru creșterea părului după lungoare.
Totdeauna unui bolnav de lungoare, după ce
se îndreaptă îi cade tot părul și pentru a
face părul să crească să întrebuințează ur-
mătoarele : Se ia vârfuri de muguri de plop
80
useați, frunză de dafin, frunză de izmă de
grădină, frunză de rozmarin nemțeze, grăunțe
de inuper, sămânță de moloiru, flori de liuant,
din toate eâte 20 dramuri și alune prăjite
100 dramuri. Acestea toate pisându-se bine
eâte una d.osebit până ee se nor faee praf
să se puie într’o tingire (taua, laboș, era-
tiță) nouă spoită, eu jumătate oea unt proaspăt
nesărat, un litru de uln ueehi șt să se puie
pe jeratic să fiarbă bine și lin, mesteeân-
dmse mereu eu o lingură de lemn, spre a
nu se arde, până ua scădea Dinul, îndată
să se ia tingirea de pe foc și mesteeându-se
până se ua răci pe jumătate să se strecoare
alifia într’o farfurie curată prtntr’o petică și
să se piee în alifie un dram de unt de cui-
șoare sau de pergament ort de mii de flori
șt amesteeându-se mereu până se ua slei,
apoi să se puie într’un gauanos (borean)
și să se ție la răcoare. Din aceasta să se
ungă pielea capului de 2—3 ori pe săptă-
mână, spălându-se totdeauna eapul eu Din
cald, ferindu-se de a se spăla eu leșie și
păzindu-se de răceală, în eurând părul Da
crește mai frumos de cum a fost. Iar dacă
unea ea părul să fie creț în loc de eăeiu-
81
liță, să ție în cap o beșleă de uită, până
ee-i na crește părul șl ua auea un păr creț
pentru totdeauna. (30).
Se spală eu zeamă de brustur ori flori
de coada Dacii. (9).
Vezi Căderea părului. Chelim ș. a.
Crușală. (1).
Vezi Inimă. Treapăd. Rast. Pântieărie ș. a.
Cufureală.
Se bea amestec de țiglă bine arsă, mă-
cinată și amestecată eu oțet. Sau unghii de
, BCLICI Cenți, -sil Librar . L ,
porc bine uscate sdrobite m oțet. Sau cafea
neagră tare. (25).
Vezi Treapăd. Pântieărie. Urdinare.
Cucui.
Este o umflătură mare în cap, ee se
capătă din pălitură (louitură). (1).
Cufureală.
Vezi Treapăd. Pântieărie. (Diaree). (1).
Cui.
Prin unele părți din Oltenia junghiul se
mai numește eui. Bolnauul are dureri în piept.
8
82
între coaste și în locul unde-1 doare, pareă-i
înfipt un cui.
Tot în Oltenia junghiul mai are denu-
mirea de țeapă. (27).
Vezi Junghiuri, Țeapă, Săgetătură, Cuțit.
Cui de stricăciune.
(Hernie). Boșorogeală. Dătămătură. (29).
Cuie.
De cuie se descântă. (29).
Cur de găină.
Pecingine. Cur de găinaț. Se faee pe
față mal ales la tineret. Se pune mămăligă
fierbinte. (32).
Dezi Pecingine.
Cur de găinaț. *
Vezi Cur de găină. Pecingine ș. a. (10).
Curățenie. (1).
Curățenie se ține în casă și pe trup, dar
se face curățenie și pe din lăuntru cu felu-
rite ceaiuri și doftorii atunci când omul este
bolnau.
83
Așa băutura de spirt de pe priboi cu-
rată bine. (6 e).
Vest îneuiere. Treapăd ș. a.
Curățirea dinților.
Pentru a auea totdeauna dinții curați să
faci scrum de coajă de pâine arsă să-l ame-
steci eu praf de piatră de Din, puind de
amândouă felurile deopotriuă. Cu acest praf
să freci dinții totdeauna că uor fi eurați și
albi. (30).
Uezl Albirea dinților. întărirea gingiilor.
BCU Cluj / Centra] LJniversity Library Cluj
Curgere albă.
(Geueoree). Vezi Poală albă. (1).
Curgere de sânge din nas.
(Epistaxis). Se Dâră pe nara nasului cârpe
miei înmuiate în oțet eu țiperig, se trage pe
nas raehiu tare ori apă eu oțet și țiperig,
se pune bolnauul, să-și ridice mâna ’n sus
și-i toarnă 3 căldări eu apă rece pe eap,
se pune la ceafă o chele rece ori o peatră. (29).
Bolnauul stă culcat și să rădice mâna
stângă în sus.
6*
84
Curvărie. *
Curvăsărie. Aduce mult năcaz pe capul
omului și-l paște eu multe boli. Omul de ee
are de ee-ar mai auea. Ferice de omul cum-
pătat la toate. (8).
Cușderiță. *
Uezi Gujderiță. (10).
Cute. *
Vezi Scurtă. (8).
‘jz Cuțit.
(1).
Uezi Junghiuri. Săgetături ș. a.
Dalac.
Bubă rea. (Pustulă malignă). Dalaeul e
un fel de bubă neagră, rea, periculoasă. El
este la om eeeaee-i cărbunele la animale.
Omul se umple de dalac dela oițele bolnaoe
de această boală, atingându-se de bale, muci
și chiar de perii lor. Sau se poate ea o
muscă să fi supt sângele unei uite bolnave
de dalac și pe urmă punându-se pe mâini,
pe față să se umple și omul.
85
Pentru lecuire se fierbe rădăcină de
dalae (aișor, bobită, bobița lupului, mărul
lupului, poama vulpii, răsfug) în lapte dulce
și se pune la dalae. Se amestecă Ia un loc
usturoi, iarbă de pușcă și pucioasă și apoi
se pune pe o foae de viță sau de alun și se
pune la dalae. Unele babe înuață pe eet
bolnaul de dalae, daeă eumua dalaeul le-a
ieșit la deget, să bage degetul bolnau re-
pede, de 3 ori, într’o oală eu apă clocotită
ori să-l bage repede în eurul unei Daci, după
ee s’a băligat. (27).
Se fae pălituri eu un burete numit „bu-
rete de bubă“ eu untură de epure, săpun
eu eeară sau eataplasme eu ceapă coaptă,
eu balegă de uaeă, eu rădăcină de boși sfă-
râmată, sau „floare de gălbinare“ ameste-
cate eu praf de pușcă și usturoi. Se pisează
șt se leagă pe rană urzici eu nouă boabe
de grâu, o prună neagră și eâteua pânze de
păianjen. Se leagă pânză de păianjen ame-
stecată eu miere, sare și „burete puturos"1
ort se pisează buruiana numită „Dălac“ și
zeama jumătate se pune pe bubă, jumătate
se bea de bolnau. In zeama care se pune
pe bubă se adaugă uneori fiere de pore.
88
se fac pățituri eu lapte fiert eu pelin și cârpe
înmuiate în moare de sare, se fierbe în apă
cicoare, pir și părul porcului și după ee se
spală rana eu zeamă se leagă buruienile
pe ea. (29).
La dalae e bună dălăcița. (35).
Vezi Bubă rea. Bubă neagră.
Dambla.
(Emiglegie șt Paralizie). De dambla se
trezește omul într’o bună zi eu o mână sau
eu un picior luat; ori mâna dreaptă șt pi-
ciorul stâng, ori mâna stângă și piciorul
drept, ori numai o mână sau un pictor, ori
și mâna și pictorul drept sau stâng. Bol-
nauul nu mai simte mâna sau piciorul, sânt
moi, n’au ulagă în ele și nu le mai poate
mișca de fel, ba de multe ort îl e șt gura
fie pe pustiu.
Dacă damblaua e ușoară, atunci se freacă
bolnaoul pe mâini, pe tot corpul, eu spirt
de camfor cumpărat dela șpiferte și se în-
uelește apoi eu o flanelă ea să nu răeeaseă.
Se fierbe leuștean, velniș și slobonov la un
loe și se spală bolnauul șt se trage pe mâini
și pe picioare. (27).
8?
Dânsele.
Ielele. De dânsele se descântă. (27).
Dat.
Vezi Adăpare. (27).
De adus.
8e descântă. (29).
De Dânsele.
Vezi Reumatism. (29).
BCU Clui /Central LJniversity Library Cluj
De dat cu bobii.
8e descântă. (29).
De descuiet.
Se descântă. (30).
De desfăcut.
Se descântă. (30).
Degerătură.
(Congelafii). Se leagă foi de varză acră
(murată) pe partea degerată sau se bagă pi-
88
eioarele degerate în zeamă de varză (moare
de eurechiu). Rănile provocate de degeră-
turi se acopăr cu fot de varză acră, unse, eu
unt. (29). Se unge loeu degerat eu apă din fierea
porcului. Ea degerătură, babele învață pe bol-
navi să puie o foae de varză verde însă eu lu-
mânare de seu, ori să puie foi de varză aeră;
foile să fie schimbate des. Dacă cineva a
degerat la mâini și la picioare să lele o
parte de moare de eurechi și două de ulei
de in; să" le scuture (amestiee) bine, până
se fae ea o alifie, eu aceasta se unge o pe-
tică de in șl după ee s’a spălat eu apă ealdă
se pune pe locul degerat, sehimbându-se
de două ori pe zi, până se vindecă. Se mai
pun la degerătură fol de eurechi și se unge
eu untură de vulpe ori se leagă eu fasole
fiartă făeăluttă (frecată). Să puie pe loeul
degerat fiere de porc eu varză aeră. (27).
Se pune fierea de pore ori se oblojește
eu plămădeală de rădăcină de spânz eu vi-
nars (rachiu). (34).
Să se ungă loeul degerat eu unt de naft
ori trimltin în toată ziua câte de două trei
ori până se va vindeca. (30).
Loeul degerat se unge eu fiere de pore.
89
Se pune frunză de cureehi murat și daeă-i
degerat tare până la eiont (os) se unge eu
măduuă de os.
Se leagă ori se faee bate cât mai fier-
binte eu sare neagră arsă ’n foe și stânsă
în apă fierbinte. Se mai leagă eu frunze de
cureehi murat sau uerde. (8).
Se faee oblojeală eu fiertură de maeieș
ori eu foloștină de varză aeră. (35).
Se leagă eu fiere (bilă) de ortee vită. (9).
De întors.
Se descântă. (29).
De întors argintul viu.
Se descântă. (29).
De întors cuțitu.
Se descânta. (29).
De legat gura lupului.
Se descântă. (30).
De măritat.
Mai mare boală pe eapu fetei ea nemă-
rttatu nu găsești. Pentru măritat se fae tot
felul de descântece și de bozgoane, (35).
90
Deochiu.
Toate babele, femeile ba șt bărbații știu
descânta de deochi. Deoehiul e boala cea
mai răspândită și mai cunoscută. Când ei-
nena e bolnau de deoehl îl doare capul
cumplit, e năuc de cap, îi huese într’una
urechile, nu poate mânea, are nărsături și
o slăbire în tot trupul. Atunci el cere aju-
torul babelor șl al descântecelor, de cari
sunt foarte multe pentru deochi. Se spune
eă deoehiul sau sositul este o boală foarte
grabnică, care eu nimic în lume nu se uin-
deeă numai decât eu descântece. După des-
cântec se pune la frunte și tâmplă, felii de
cartofi sau de lămâie, felii de crastaueți ori
de gulii. Se mai pune pe o cârpă fasole
uscată și se leagă la cap, la frunte și la
ceafă se pun foi de uarză, se mai leagă eu
frunză de pelin alb opărit eu oțet undezat
sau eu albuș de ou eu lapte de femeie și
unt de lemn sau legi eapul eu musătel fiert.
(27). (54).	'
Vezi Sositul.
De pureci.
Se descântă și se pune pelin în pat. (29).
91
De pus cufitu.
Se deseântă. (29).
Descuiat.
(Diaree). Se bea fiertură de slăbănog, de
coada șoricelului, de cimbru, de scânteuță
ori de iederă (32).
Vezi Trepăd ș. a.
Deșelare. *
Omul deșelat merge strâmb și greu se
poate puvta ori stă chiar olog în pat. (8).
BCU Cluj / Central Univers! ary Cluj
De șarpe.
Se deseântă. (30).
Desfăcătură. *
Orice făcătură, pocitură, bozgoane se
poate desface tot cu bozgoane și descân-
tece, dacă omul prinde de ueste la timp și- și
găsește omul să-și desfacă. (8).
Dezbârnarea degetelor.
Dezbârnarea degetelor dela picioare
uine din opăreală sau udeală. Se vindecă
92
repede dacă se leagă lână de oaie eu
usue. (30).
Dor la inimă.
Se descântă. (29).
Dragoste.
Dragostea e uneori mare pacoste și
boală pe eapu omului. Câți nu se omoară
singuri ori unu pe altu din dragoste. De
acela pentru fericirea în dragoste și ea să-i
ferească de primejdii se descântă de dra-
goste. (27).
Cluj / Central University Library Cluj
Dropică.
(Aseită). Se dă să bea rădăcină de pir,
rodul pământului șt pelin plămădit în țuică.
Se mai dă apă trecută prin „duloi de
ceapă" și rădăcina spurcatului fiartă în uln.
(29).
Omul ee dă în dropieă treapădă și i se
umflă picioarele. Se dă să beie 9 păduchi
în rachiu. Se faee legătoare la buric dtntr’o
fiertură de tărâțe de grâu eu eâte trei gân-
daci de pe hrean, brusture și boz ort legă-
83
toane eu lut și oțet ort din cartofi fierți și
frământaft eu său de oaie eu ceapă fiartă și
eu untură de pore nesărată. (35)
Ducă-se-pe-pustiu.
Se descântă. Vezi și Eouttură. (35).
Dureri de boașe. *
Vezi Seulament. Frântură din uis. (8).
Dureri de cap.
(Cefatalgie). Se ia albușul de ou, se rade
săpun de eel bun într’ânsul, potrivit eu al-
bușul, se bate bine până se face spumă se
mai pun 2 lingurițe de oloi de lemn și iar
se mai bate, apoi se mat pune o linguriță
de spirt, se amestecă puțin și se lasă până
se eorăslește, pe urmă se ia ee-i de dea-
supra rachiului, se pune pe păeișele (petece)
de in șt se pune la moalele capului dupăee
s’a uns părul eu unt de lemn, ea să nu se
lipească legătoarea de păr. (30).
Se leagă tâmplele și fruntea eu felii de
cartofi, ceapă, ridichi, lămâie. Se pun eata-
plasme reci eu făină de porumb, cârpe în-
94
mutate în tuieă sau lămâi presărate eu tămâie.
Se freacă fruntea, tâmplele, urechile și nasul
cu usturoi. Se leagă pe frunte și tâmple bu-
căți de boșogi. (29).
Se pun legătort eât poți suferi de calde
eu tufe (tulpină) de romanifă fierte. (25).
Se spală pe eap eu fiertură de feregă
sălbatică, se leagă pe frunte frunze de Poala
Sf. Mării bătute și amestecate eu untură, se
spală eu fiertură de tifordă (lingoare) ori de
iarbă smidă. (17).
Se bea ceai de mintă șt de tei. Se spală
pe eap eu ofet de Din. Se leagă tâmplele
eu moreoui sau eu baraboi (cartofi) rași pe
răzitoare sau eu făină de mălai muiată în
apă rece. (15).
Legătoare eu apă reee. Apă eu oțet.
Legături eu hrean ras. Hrean ras eu pere
de pământ (cartofi) puse ’n legătoare pe
eap. Se bea mujdei eu oțet apoi lapte fier-
binte. Aluat acru de pită se leagă la tâmple.
(10).
Se leagă pe ceafă hrean și sfeclărasă. (8).
Se leagă pe moalele capului frunze de
mintă mutate în oțet. (9).
Se leagă pe frunte felii de crastauete
eu lostoparnița pisată, eu huce, eu varsă
95
aeră, eu cartofi pisate și eu otet, eu semințe
de floarea soarelui, eu oțet plămădit eu
floare de trandafir, eu ismă pisată, eu fier-
tură de antonică ori de sburătoare ori te
afumi eu tărâțe de grâu ori eu semințe de
floarea soarelui. (35).
Se fae aburi eu fiertură de petecă cân-
tului. (14-a).
Se aplică fiertură de dumbrauinc. (6-e).
Uezi Hulală de eap.
Dureri de coaie. *
Dureri de boașe. Uezi Seulament Frân-
tură din Dis. (8).
Dureri de fiere.
Dureri de ficat. (Epatieă). Se bea fier-
tură de iarba fierii (eerli). (32).
Durere de foaie.
Se bea zeamă de frunze de giugiumă și
frunzele se leagă la foaie (pântece). (34).
Uezi dureri de pântece. De stomac. Boli
de pântece. Boli de stomac. Rânză.
96
Dureri de gât.
(Amlgdale. Anglne. Amigdalite), Qâlei.
(Crup difterie), Gușter. Se leagă năsip eu
apă reee, mălai, aluat eu unt de lemn, se-
mințe de dovleac, măsline eu său de vacă,
fălii de crastaveți muiați. pește sărat, foi de
varză aeră prăjite eu untură. (29).
Dezi Galei, Gușter.
Dureri de măsele.
(Carte dentară.) Se pune pe măseaua
stricată șt dureroasă lemn trăsnit, măsăla-
riță, țeperlg sau tămâie. Se seot viermi din
măsele eu măsălariță adică eu aburi de pe
fiertură de măsălariță. (29).
Se pune pe măsea eeară frământată eu
piper sau gatst (uinars) pe vată sau pleuri
de hrean. Se fierbe aluat de pită și eu apa
eât se poate de fierbinte te speli pe eap și
te înuelești bine eu o năframă, ea să asuzi.
Se aburesc măselele eu fiertură de cimbru
de câmp. Se seot ulermii din măsea, afu-
mându-se eu sămânță de măselar arsă pe
cărbuni. (15).
Se pune pe dintele stricat Dată eu pică-
turi de funingine ori piper amestecat eu pâine.
97
Se aburește gura eu fiertură de măsălariță
ori de cimbru. (16).
Se ține în gură zeama de urzică fiartă
eu rădăeină eu tot. Se mat ține fiertură de
boboci de măsălariță, sau fiertură de rădă-
cini de carul dracului. (25).
Abureală eu ceai de măsălari și eu
boance. Se ține sare ori oțet în gură. La
dureri mari de măsele și săgetături prin
eap se faee baie de aburi la eap deasupra
unei căldări eu tot feliul de buruieni fierte
și apoi se leagă capul eu zeama fierbinte
și se ferește de oriee răceală. (8).
Durerea de măsele sau de dinți Dine
din răceală ori din cauză eă dintele ori mă-
seaua îi stricată. Pe unii oameni îi dor toți
dinții, ba și jumătate de eap; pe alții numai
dintele sau măseaua strieată.
Se pisează usturoi și amestecat eu praf
de pușcă, se dă bolnavului săție la măsea.
Să desgroape bolnauul părul porcului, eu
rădăeină eu tot și s’o fiarbă înfundat într’o
uleieă. Seama s’o ție în gură, iar eufoloștina
să facă oblojeală la falcă. Să ție, pe mă-
seaua strieată frunză de tutun.
■/
98
Să ia oțet de Din și piret dela farmacie
și se fierbe la uu loc până scade pe jumă-
tate și pe urmă zeama caldă, cât o poate
suferi, s’o fie în gură la măsea. Să facă bol-
nauul eeai de jaleș și să facă gargară (clă-
tească gura). Coada șoricelului pisată bine,
amestecată eu usturoi și eu sare, să fie bol-
nauul la măsea. Se pun la măsea foi de
fragi și de căpșuni pisate șl amestecate eu
sare. Să ție în gură eeai de șouârf, de rută
sau dumbăț.
Să ție la măsea o cuișoară sau tămâie.
Să se clătească bolnauul în gură eu eeai
de lemnul Domnului. Să fiarbă coajă de ră~
dăcina de porumbel și coajă de rădăcină
de stejar și zeama s’o ție călduță în gură.
Să fiarbă la un loc coajă de stejar eu piatră
aeră șt eu zeama să se clătească în gură.
Se pisează tarhon eu rădăcină eu tot, se
toarnă peste el oțet clocotit, se lasă să stea
astupat o jumătate de ceas și apoi eu el
călduț să se clătească în gură. Se fierb
crengi de trandafiri și eu zeama se clătește
în gură.
Se ia un pumn de furnici eu mușuroiu
eu tot și se pune înte’o uleieă sau oală eu
99
apă curată la foc ea să fiarbă. Dupăee a
fiert, se strecoară printr’o pânzetură curată
și apoi zeama, ce a ieșit dintr’ânsul se fine
în gură, că apoi durerea încetează. Bol-
nauul să-și înfășure falca eu un săculeț eăldu(,
plin eu tărije de grâu sau eu flori de ro-
manițS. (27).
Dureri de oase.
Bolnauului îi este frig și-l dor toate oa-
sele se întinde și trage a somn. Pentru în-
tărirea oaselor se euleg buruieni amare,
spumăriță, coada șoricelului, rostopastie,
ochii boului, buruiană de cui, de stricăciune
și burueni albe; se fierb în apă și bolnauul
trebue să bea 3 eeșeuțe (ulcele) pe zi: di-
mineața, la prânz și seara.
Se fierb într’un cazan coaiele popii, boej-
niță și buruiană împușcată și se fac seăl-
dători.
Iar dacă cineva și-a rupt ureo mână sau
vreun pictor, se vindecă prinzând o cățea,
eare-i gata a făta șt tăind-o, să scoată din
ea cățeii; spintecă un cățeluș și învelește
eu el osul rupt, mână sau picior. Se mai în-
fășoară mâna ori piciorul rupt.
7*
100
Se fae plasturi din cărămidă pisată eu
rachiu de drojdie și tărâțe de grâu, pe cari
le leagă eu scânduri, la osul rupt. Se mat
pune cărămidă pisată eu spumă de săpun
și cărbune pisat. (27).
Dureri de ochi.
(Gonjonetiuite). Obișnuit durerile de ochi
se leeuiese eu „apă de viță", adică apa ee
eurge din vița de uie, care se taie primă-
uara. Se mai spală ochii eu ceai de sehin-
teioară, eu pișat de copil mie sau se mulge
lapte dela o femeie eu copil. In alte părți
se spală eu zeamă de foi de trandafir fierte
și strecurate.
Alte ori se suflă în ochi praf de zahăr
sau țuică. Zahărul se suflă eu o țeapă. Ochii
se mai spală și eu „gogoși negre" în rachiu.
Ca alifie pentru oehi se întrebuințează albuș
de ou bătut în țuieă sau se mai pălește eu
o bucată de mămăligă în care s’a pus „șar“
șt s’a copt la foe. (29).
Se spală ochii eu mâzga (zama), ee
eurge din o mlădiță tânără de poamă (oiță)
de uie tăiată ort eu apă de pe frunzele de
schin voinicesc. Se mai spală eu rouă adu-
101
nată într’o sticlă de pe flori. Ea durere mare
de oehi se spală eu ehișet (ud) curat de om
sau se leagă seara un albuș de ou. (8).
Se spală eu samă de pelin. (9).
Să ia o lingură de miere de roi (stup)
foarte curată și se pune într’un șipușor (sti-
cluță) eu nouă fire de cuișoare, astupându-se
bine; să-l înuălești într’o bucată de aluat
sau mămăligă șt să le înuelești în spuză (jar
eu eenușă), să fiarbă foarte bine, până mierea
din albă să se facă în coloarea euișoarelor;
apoi să se scoată din foe și să se lăse să
se răcorească bine, după aceia, să se toarne
câte 1—2 picături în ochii bolnavului, după
care sigur se uor uindeea, chiar ochii fiind
cuprinși de albeață. Această doftorie se poate
întrebuința și la orice uită sau pasăre. (30).
Uezi Peri răi.
Dureri de pântece.
Izdat, Surdumaci. (Coliei intestinale). Se
bea apă eu tămâie pisată și amestecată eu
praf de pușcă și semințe de busuioc. Se
bea ceai de „coada șorecelului“ sau mușețel.
Se mai bea apă, în care s’a frecat „pietre
roșii". Se bea uin în care s’a fiert un cui
102
de brad, Iar în alte părți un ou de broască
țestoasă. Se bea rachiu eu piper. Copiii miei
se afumă eu iarba de mare. (29).
Dezi Dureri derânză. Boli de pântece ș. a.
Dureri de picioare.
Reumatism. Metrice. Se fac băi de mărul
lupului (iarba fiarelor) ori slăbănog. (17).
Când ai dureri de picioare de nu poți
umbla, să te speli eu fiertură și zeamă de
lingura vântului și de mătura vântului. (32).
Dureri de rărunchi.
Vezi Dureri de șale. Se bea fiertură de
plumănea.
Dureri de piept.
(Pieuresie. Pneumonie). Se bea ceai de
frunze de plumănare. (17).
Vezi Oftică. Beteșug uscat ș. a.
Dureri de rânză.
Se ia țuică. Brânză de oi, afinele (afine)
ceai de mintă. O frunză de mintă sfărâmată
în bucăți se înghiță eu apă.
103
Se la înainte de masă câte un păhăruț
de băutură de rotopaseă răzălită în uinars.
Se mai bea și uinars eu crețișoară (mintă). (15).
Se bea fiertură de furustău (32).
Uezi Dureri de stomac. De pântece ș. a.
Dureri de spate.
Se freacă șl se leagă eu un amestec
de untură și de cătâjnieă. (52).
Dureri de stomah.
Stricarea stomacului se tămăduiește eu
apă de mintă, eeai de mintă sau picături de
unt de mintă, de care se picură numai 2
mult 3 picături pe zahăr. (30).
Se bea eeai de iarba cuforilor, când îl
mână pe om afară. (17). Vezi Treapăd. Cufu-
reală ș. a.
Dureri de șale.
Căderea mușchilor. (Dumbago) Se ridică
mușchii căzuți prin frecături însoțite de fră-
mântări pe șale, adică se „scutură de mușchi".
Acest obicei constă în a îmbrățișa pe bolnav
pe la spate peste mâni, care se țin îndoite
eu palmele întinse pe obraji, al ridica în
104
sus dela pământ și a-l scutura făcând o
mișcare eași cum bai înfige în pământ, dar
reținându-l brusc tot în sus. Dupăee nu se
mat aude nici o pârâitură se dă drumul
bolnauului. Cel care scutură mușchii trebue
să fie om puternic.
Se apucă bolnavul eu o fășie de cârpă
de sub bărbie șt se trage brusc în direcția
capului și puțin pe spate.
Se bea rac fiert în uin. In alte părți se
încing la obrejente eu cicoare peste șale.
Dacă toate aceste leacuri nu s’au arătat
bune se pune bolnauul să-l calce ursul pe
șale, ursul pe eare-l joacă țiganii. (29).
Se fac spălăturt eu fiertură de frunze
de lipean. (17).
Se freacă e’o amestecătură de untură eu
ai (usturoi) sdrobit. (32).
Dureri de țâță, *
Se leagă netoată. (6-e).
Dureri de urechi.
Năjit. Se afumă urechea eu tămâie. Se
ține urechea pe aburi da mămăligă sau se
faee aburi eu floare de fân și o piatră albă
105
înfierbântată în foc. Iu alte părți se afumă
eu balegă de uaeă la eare unii mai adaugă
și eofi de ceapă și usturoi. Se fine urechea
pe o oală nouă în eare s’a pus cărbuni
aprinși și sămânță de cânepă, eare „ poc-
nește “, plesnind pe cărbuni aprinși. Alt
obicei tot atât de răspândit este picurarea de
unt de lemn sau unt topit în ureche, eu uârful
unei secere încălzită în foc. Leacul cel mai
bun când eu celelalte nu s’a ajuns la ali-
narea durerilor este „punerea feștilei".
Feștila se faee dintr’o bucată îngustă
eam de 2 degete și lungă cam de o palmă
de pânză de in sau de pânză de cânepă
de uară, eare se înmoaie în ceară topită
și fierbinte, apoi se scoate și se înfășură
pe un fus de tors, începând dela vârf spre
partea mai groasă, auând grijă, ea țeaua să
fie bine lipită. Dupăee ceara s’a întărit, se
trage fusul și rămâne un fel de corn gol.
Cornul acesta e „Feștila de năjit", eare se
uâră eu capătul subțire în ureche, atâta eât
intră, tar la capătul de sus se aprinde. Se
lasă să ardă jumătatea de sus a cornului
și căldura cerii trage puroiul din ureche
așa eă omul seapă de dureri. După scoa-
terea feștilei se pune unt de lemn călduț. (291.
106
Se pleură în urechi apă sfințită sau
seamă de ureehelniță (ureehiușe). (25).
Se leagă urechea eu cenușă caldă sau
se face abureală de unt de oi de balmoș
șt se picură în ureche. (15).
Când bolnauului t se înfundă urechea,
se ia o cârpă de tort (tort ursit, tort bătut)
se unge eu ceară, se răsucește în formă de
toleer (pâlnie, leieă) se bagă în urechea
bolnauului. Se aprinde la un capăt așa ea
fumul să intre în ureche. Se mai afumă șt
eu zahăr și romoniță. Zahărul și romonița
se ard pe cărbuni, tar fumul întră printv’o
pâlnie în ureche (16).
Se scurge zamă de iarba tunului în
urechi, când îl senin. Ea uâjăieli de urechi
la gnijarea se spală cu zamă de gnijarcă
(coaiele popii). Se mai spală eu eeai de
romonifă. (8).
Se înfierbântă apa eu pietre înroșite în
foe, apoi se pune toleeru (pâlnia, letca) dea-
supra aburului șl eu țeaua în ureche. Când
curg urechile se aburește eu aburi de zamă
de romoniță printr’un toleer. (9).
Se stoarce mustul din frunzele de
preseuricea în urechile bolnauului. (17).
107
Dureri de vânt,
Când capeți giunghiurt și mai ales în
picioare să te speli eu fiertură de slăbănog
ori de brânca vântului. (32).
Dureri în lontru.
Pentru orice durere în lontru îi bun oloi
de afinic, de rujmalin, pleuri de easă, pică-
turi de mintă, de nadră (mitră), ulnars amar,
picături de paie, licor, oloi de chimin, câte
zece'picături în uinars de drojdie, de băut,
dimineafa, la amiaz și seara. Picăturile se
iau dela farmaete. (16).
Dezi dureri de stomac ș. a.
Durerile nașterii.
Pentru ușurarea durerilor se bea zeamă
fierbinte de flori de secară, de tei și de mu-
șețel (romaniță) și se ține la nas planta Mâna
maicii Domnului. (34).
Dușmani.
De dușmani se descântă. (30).
Eșirea afară cu sânge. (1).
(Dizenterie). Când ave scaun cu sânge.
108
Eșirea dinților, (1).
Ea capii când ies al doilea rând de
dinți au adeseori dureri.
Eșirea șezutului. (1).
Eșirea mațului curului. Când iese mațu
curului afară omul are mult năcaz până-l
bagă la loe. Se fac anumite băi. Cu timpu
se Dindecă și dacă nu, atunci trebue operat.
Făcătură. *
In popor este o credință foarte răspân-
dită eă oricine unea să facă un rău cuiua poate
să-l facă fără să se știe, cerând numai aju-
torul babelor, cari eu bozgoanele lor pot
aduce boală și chiar moartea asupra cuiua.
Tot așa se poate face ea eineua să fie în-
drăgit de altă persoană, să se ia laptele
dela o uaeă și să se dea la alta șt multe
minuni ea astea. De obicei o făcătură îl pă-
lește pe om din senin. (8).
Vezi șl Fapt.
Facere. (1).
Naștere. Facerea este timpurie, întâr-
ziată, târzie, ușoară ori grea. Facerea este
109
eu atâta mai ușoară eu eât femela nu s’a
ferit de a umbla și a lucra în timpul eât a
fost îngreunată (însărcinată).
Fălos. *
Sfătos. închipuit. Mândru. Caraghios.
Este omul ce umblă eu nasu pe sus de nu-i
ajungi eu prăjina la nas. Lumea îl socotește
măear de jumătate țâenit. (8).
Fălcariță.
(Teismus). (Tetanos).E o umflătură la falcă.
Bolnauului de fălcariță i se încleștează făl-
cile șt toate încheieturile capului, nu poate
mânea șt strânge gura așa de tare încât
par’eă să i treacă falcă prin falcă. E o boală
periculoasă eăei mulți copii mor de ea. Se
vindecă prin descântece. (27).
Fapt.
Sgrubulițe albe pe eeafă la oamenii
mari și la copii pe tot eorpul, cari mănâncă
foarte rău. Se spală eu apa adunată din
stropii adunați de pe apa morii. (16).
Se freacă eu o pânzătură sau eu traista
din care mănâncă caii ovăs. Tot la fapt se
110
mai întrebuințează scaldă făcută dtn laptele
cânelui și iarba faptului. (15).
Se spală eu fiertură de iarba faptului. (32).
Dezi Dat. Făcătură.
Fărâmat
Bolnauul are dureri năstrușnice (mari),
în tot corpul, îi fărâmat, sdrobit de par’eă
ar fi bătut în piuă. Baba descântă bolna-
Dului de fărâmat în unt proaspăt; eu untul
descântat trage pe copil sau pe om, eând îl
scaldă, pe tot corpul. (27).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Fătălău. *
Feteleu. Fătărău. Muieroteă. Sugaci. E
bărbatul ee fuge de femei și-i place să faeă
lucruri femeiești, chiar și plăcerile trupești
șt le faee eu bărbați. (8).
Fătărău. Dezi Fătălău.
Feteleu. *
Vezi Fătălău. (8).
Fierbințeală. (1).
Vezi Gungoare Arșiță.
111
Fior. (1).
Fiorul uine de frică, spaimă, bueurie,
cădere, ueste rea ș. a.
Flegmă.
Se bea fiertură de rădăeină de lumâ-
nărică fiartă în uin în fiecare dimineață
câte un pahar șt așa ua înceta durerea de
piept și se ua eurățl toată flegma. Sau se
pisează zahăr, se pune într’un pahar ea de
două degete și apoi se pune un gălbenuș
de ou prospăt peste zahăr și se bate cu o
linguriță BpânS ua %^'âîea^ he^	se
toarnă ceai rusesc sau cafea și iarăși se
mai amestecă și se bea. Aceasta ua aduce
mare folos. (30).
Vezi Oftică, Beteșug uscat ș. a.
Foame. (1).
Foamea este boala eea mai rea, când
n’o poți astâmpăra. Ea dă orghiș. Cel sătul
nu crede celui flămând și-i destul de rău
eă-i așa.
FomfăniL ‘
Fonfănit. Vezi Fornăire. Vorbit pe nas. (8)
112
Fornărie. (1).
Fornăit. Sforăit. Omul fârnâit uorbește
pe nas și nu-1 poți înțelege bine. Asta Dine
din naștere, din guturai (gutunari) ori din
altă boală.
Flori albe.
Se fierb sufleței (flori domnești, lăcră-
mioare), mălin alb, coajă de ou sdrobită și
cernută împreună șt zeama se bea fără zahăr
câteva zile în șir.
Se face bate călduță eu piatră aeră la
fund (șezut)i (16).Central University Library Cluj
Flori roșii.
Când vin multe se bea eeai de ruji de
rusalii de 3 ori pe zi. (9).
Fluerele.
Vezi Pleseaița (29).
Frânt.
llezi Seulament ș. a. (29).
Frântură din vis.
Să se fiarbă pătrunjel într’o oală curată,
zeama lut să se bea șt eu pătrunjelul, să se
113
înfășure membrul bolnau, urmându-se astfel
până se ua utndeea. Sau să se puie o sticlă
eu bere bine astupată în gunoiul cailor, ea
să fiarbă, după eare să bea bolnauul, aceasta
ua izbuti ea toată răutatea s’o dea afară șt
se ua Dindeea. (30).
Vezi Seulament ș. a.
Frânturi.
Pentru ruperea oaselor la mâini sau pi-
cioare. îndată ee-și rupe eineua un os fie la
mâni fie la picioare fie și dobitoacele sau
pasările, să se caute imediat rădăcina de
iarba lui Tatin și să se taie bucățele miei
și se pune într’o oală nouă plină eu apă și
se fierbe până rămâne apa de jumătate, apoi
se Da scurge zama eu eare se ua faee o
mămăligă adeuărată de orz, eare se întinde
pe o petică atât de mare cât ține locul uă-
tămat, apoi stropindu-se eu spirt curat se
pune pe loeul bolnau, după ee mai întâi se
nor îndrepta oasele la loc, înfășurându-le eu
cârpe peste eare, să se puie lopățele de
lemn de jur împrejurul mânet sau piciorului
rupt și să se lege eu o sfoară lată așa fel
ea să steie drept, păzindu-se ea bolnauul
8
114
să nu facă mișcare, ea sâ nu smintească
oasele din loc ținându se această legătură
în regula arătată 48 ceasuri în care timp să
tot uzi legătura eu spirt îndată ce se usucă.
Ea fiecare 48 ceasuri să se schimbe mă-
măliga lucrând delicat ea să nu să smin-
tească oasele din locul lor și astfel să se
întârzie vindecarea sau să se uindeee prin-
zându-se oasele strâmb. Această doftorie
făeâridu se eu mare luare aminte așa eum
s’a arătat mai sus ruptura se ua ulndeea
eel mult până’n 40 zile. Asemenea doftorii
se pot folosi și la uite. (50).Lit
(Fracturi). Mâna sau piciorul rupt se pune
în ațele sau lopățele, făcute din seândurele
de lemn înguste șt potriuit de lungi, legate
între ele la amândouă capetele șl de jur îm-
prejur eu o sforicică. (29).
Dezl Serânttturi ș. a.
Frânturi de oase. (1).
Babe meștere știu așeza și frânturile de
oase adeseori.
Freanț. (1).
Dezi Cel perit. Sfreanf ș. a.
115
Frcnțe. (1).
Uezi Cel perii. Sifilis. Frântură din uis.
Frică. *
Spaimă. Teamă. Groază. Da unii oameni
li-i frica la tot pasul de eeua, de strigoi,
de moroi, de mama pădurii, de miezul nopții,
de știme și de alte duhuri rele. Este rău
când cineua a fost crescut de mie copil eu
atâtea năzbâtii și năluciri eă pe urmă ajunge
mare și se teme și de umbra lui. Ferice de
omul care nu se teme de nimie. (8).
BCU Cluj / Central University Librat uj
Friguri.
Bolnauul de friguri se întinde, îi luat eu
fior, frig și tremurături. Apoi dureri de cap,
căldură șt nădușală.
Unele babe dau bolnauului să mănânce
câte o perjă (prună), euând într’ânsa pus 3
păduchi de cap, fără să știe bolnauul. Pri-
măuara de timpuriu când ies bolgavi (găl-
benele de munte, piciorul cocoșului) se pi-
sează, se amestecă eu sare și se leagă la
încheietura mânii stângi, unde se lasă ureo
două zile, pe locul unde a stat se ridică o
beșieuță, care spărgându-se, frigurile se ră-
118
suflă, apoi se pune unt până se Dindeeă rana.
Se mai întrebuințează foi și flori de pelin
verde, se strecoară printr’o pânză curată
apoi se ia dimineața câte o lingură pentru
a tăia frigurile. Se bea rachiu de pe floare
și frunze de rostopască. Se iau foi sau coajă
de salcie (răchită), se fierb bine eu apă ne-
începută, până lasă tot mustul; apoi, înainte
de a apuca frigurile pe bolnav, trebue să
bea din acest ceai câte un păhăruț, pe inima
goală.'Sau se fierb într’o ulcică nouă frunze
de fasole roșii, apoi zeama se bea reee în
ziua când nu te prind frigurile. Se ia un
pahar eu uin ueehi se pune mauntru sare
eât apuci eu trei degete bine, apoi se sbate
și-l dă de dușeă eel bolnav, înainte de a-l
apuca frigurile. In urmă trebue să nu stea
locului, să umble eel puțin un ceas. Sau se
ia un litru de vin, se pune o mână de sare
mărunțică și se sbate bine până ce face
spumă, apoi eel bolnav trage tot vinul de
dușeă. Indată-ți vine greață și prinzi a vărsa
tot ce ai mâncat, dacă bolnavul n’a mâncat
nimica, atunci varsă numai venin verde. După
acest leae nu te mai necăjesc frigurile toată
viața. Se sfarmă ouă de broască țestoasă
în rachiu, apoi se dă bolnavului de beut.
117
Se fierb 5—6 foi de leandru (oleandru)
într’o oca de apă, pusă în oală nouă, se
strecoară zeama și se bea. Se dă bolna-
uului să bea albuș de ou bătut în rachiu,
apoi s’o rupă la fugă. Se prinde un liliac și
se plămădește în rachiu. Din rachiu se dă
apoi de băut celui prins de friguri. Se prinde
o museă de cal, se arde și apoi se bea cu
apă neîncepută. Pentru friguri, din două în
două zile, se pune un număr de râme fără
păreehe în rachiu; se lasă 5 minute, apoi
râmele se aruneă. Când începe să-l scuture
pe bolnau frigurile t -se dă să bea acest
. ,	„ .Ce . uver^il jbrary Quj . ,
rachiu. Se ard rame, se piseaza șl se da
de băut bolnauului în rachiu de drojdie. Se
fierbe împușcată, uoejnița (uoeștniță, ismă),
coaiele popii (spânz) și sburătoare (răseoage,
iarba lui Sf. Ion) cu apa bolnauul faee baie,
iar cu buruienile rămase trebue să se afume
bolnauul. Se ia curpan, se pisează și se leagă
la mână eu buruiana de friguri. Se spune
eă bolnauul nu mai spuzește la gură. Se
fierb frunze de macriș și zeama se dă bol-
nauului s’o bea călduță. Dacă bolnauul are
friguri din 3 în 3 zile, se plămădește într’un
șip (stielă, glajă) eu rachiu, eoaje de nucă
118
verde, apoi se dă pătimașului să bea eâte
un pahar de rachiu de eu seara înainte de
ziua în eare are să 1 apuce frigurile.
Se fierbe ghisdei (gisdel, motocei, tri-
foiști, frifoiști colțurată, vizdei), zeama se dă
bolnauului de friguri să bea de 3 ori pe zi
eâte un pahar, eă varsă tot uentnul de ră-
mâne omul cum l a făcut măsa. Se fierbe
înădușit Jinfaură eu uin roșu într’o oală de
lut nouă, acoperită la gură eu eoeă; apoi
se dă bolnavului eâte 3 cești pe zi. (27).
Se bea oțet eu sare sau uin eu piper,
uneori se mai adaugă și un gălbenuș de ou.
C iRl , 3	. rsil ai'.. U ,
Se bea fiertura de fol de pelin la eare
uneori se mat adaugă și zeama dela foi de
leandru sdrobtte. Se bea oțet eu miere și
rădăcină de pepene galben (harbuz, lebe-
nlță) plămădită în apă, zeamă de foi de leandru
eu rachiu și semințe de laur pisate eu apă.
Se bea de 3 ori pe zi și înainte de a-1 prinde
frigurile, albuș de ou, bătut într’o litră de
rachiu de comină. Se face bae eu o buru-
iană, eare erește pe marginea bălților, „Voe-
8ifa“. Se afumă bolnauul eu 3 gogoloaie de
tămâie puse pe 3 cărbuni aprinși sau se
leagă pe dosul brațelor buruiana „gălbioară*
119
până bășică pielea, iar în alte pârli se leagă
flori de „rostopască* eu sare. (29).
Să bea zeamă stoarsă din frunzele de
rostopască. Ori se bea uin fiert eu piper eât
se poate de fierbinte eând îl apucă frigu-
rile. (16).
Se bea pălinea (uinars) sărată. Se mai
bea și pălinea în eare 24 de ore au stat
frunze de leander. (25)
Se bea ceai de mărăraș de friguri, e
foarte amar. (8).
Se bea 4 zile zamă de rădăcină de ci-
coare ori 2 zile zamă de frunză de soc. (9).
Se bea fiertură de iarba frigurilor ort
se crede eă e ajuns să se bată și sdro-
bească frunze de ochiul broaștei, să se lege
eu ele la o mână ca să scape de friguri. (17).
Se bea zeamă de rădăcină de mutătoare,
de rădăcină spini nerzi de holeră, pe uână
de nuc, de romanifă, de pelin, de ismă, de
troscot, de coajă tânără de salcie (răchită),
de oleandru, de șarpantă, de sânzâiană și
chiar de balegă de cal. (55).
Se bea plămădeală de flori de coeoșei
eu rachiu ori de frunză de mesteacăn cu
rachiu ori ceai de urzici crăiești. (54).
120
Friguri de cap. (1).
(Meningită). Dezi Dureri de eap.
Friguri de creștere. (1).
Friguri de lapte. (1).
Friguri de stomac. (1).
Friguri galbene. (1).
Friguri rele. (1).
(Paludism). Vezi Friguri.
Friptură.
îndată ee se întâmplă friptura, să se
ungă loeul fript eu cerneală de seris și na
scoate focul. Sau să pui ceapă pisată eu
smântână, schimbând des. Sau să iei lut de
izuov, care să nu fie humos; să înuelești
loeul fript și să-l schimbi des. (50).
Vezi Arsuri.
Focșoare.
Seamănă eu bubele dulei. Se spală eu
apă în care s’au stâns cărbuni. (35).
121
Fulgerătură. (1).
Vezi Neputință (Epilepsie).
Funicei.
(Crampe). De funicei sau cârcei nu se
descântă. Cârceii apucă pe om de mâni, de
picioare, degete ș. a.; le sgâreește, le
strânge așa eă bolnauul nu le mat poate
mișca de Ioc.
Se ia rădăeină de răjioară (rujă de ,
rusalii, bujor), se pisează bine, se fierbe și
se dă bolnavului să bea.
BcC cluj . Central University Library Cluj
Bolnauul să se frece eu muștar pe păr-
țile unde simte eâreeii, ea să se poarte
sângele, apoi să ieie de mai multeori dimi-
neața pe nemâneate eâte o linguriță de
muștar galben nepisat, după care se bea
puțină apă. Sau să se frece bolnauul eu ud
de câine. (27).
Se leagă o fiertură de turtea de munte. <
(6-e).
Vezi Cârcei.
Funigei. (1).
(Acnee).
122
Furnicături. (1).
Ele uin din o înțepătură de albină, de
urzica, din ședere prea lungă într’un loe ș. a.
Furnicel. (1).
Vezi Buboi.
Furnici.
Pentru alungarea furnicilor să se ia dela
spițerie (farmacie) limbrieariță și pucioasă
și fâcându-le praf să presari unde uor fi
furnicari. Sau să iei dela spițerie scârna
dracului s^ ameIVSciJ1c'ifrsâ5ro]ml? ui ulei de
cânepă șt să torni pe locul de unde unei să
alungi furnicarii. (30).
Furteață
Rana de pe gingii se freacă eu sare ori
se pune miere cu cimbru (34j.
Găibinare.
Gălbănare. Gălbinarea iese întâi la oehi,
buze, tâmple, degete, piept și apoi se întinde
peste tot corpul, până și pișatul îi este
galben. Bolnavul are dureri în partea dreată
123
a pântecului, sub coaste, greață, uărsături,
limba se îngălbenește și n’ave poftă de
mâncare. Gălbinarea poate să ule la om din
cauza mâncării prea multă, din o durere
prea mare, din frică, supărare ș. a. Boala
poate să ție 2-3 săptămâni.
Bolnauul să bea dimineața pe inima
goală, câte o ceșcuță de ceai de șofran, ro-
stopatie și buruieni mari. Sau să plămă-
dească bolnauul floare de pucioasă în rachiu
de drojdie 24 ceasuri și eu aceasta, să se
frece pe corp seara și dimineața. Bolnauul
trebue să stea la căldură, să se păzească
de răceala, de mâncări iuți, sărate sau aere
și să țină curățenia trupească.
Bolnauul trebuie să ieie coajă de corn
s’o fiarbă bine în apă, apoi zeama s’o bea
dimineața. Sau se plămădește în rachiu de
drojdie măcriș și șofran apoi se bea dimi-
neața, Se face scăldătoare eu sare șt săpun.
Se pune adică la o căldare de apă o oca
de sare, 0,5 kg. săpun de spălat cămăși,
seăldându-se eel bolnau dimineața și seara
timp de 10 zile, făeându se în fiecare zi
scăldătoare proaspătă. Se mat întrebuințează
hrean ras și amestecat eu miere curată ea
124
un duieet 3-4 lingurițe pe zi până la uin-
deeare. In timp de 40 zile se dă bolnauului
pe nemâneate să înghită eâte 12 măsline
miei întregi eu sâmburi eu tot. (27).
leter un obicei foarte cunoscut în toată
Oltenia este „Tăiatul de gălbenare11 care se
faee sub frunte la rădăeina nasului eu un
brieiu sau cuțit bine ascuțit, pentru a lua
eu degetul 3 pleuri de sânge eu eare se
unge bolnauulîn frunte și pe amândoiobrajil.
In alte părți se taie de gălbinare sub limbă.
Operația e puțin mai delicată. Bolnauul ridică
limba în cerul gurei, operatorul bagă în
gură o coadă de lingură sau o pană de
lemn, într’o parte a aței limbet, iar eu uârful
unui euțit, bine ascuțit, crestează ața. Un alt
leae este o beutură făcută din rachiu tare
eu „mura“ dela un animal tăiat proaspăt și
șt eu buruiana numită, lumânărică. Această
doctorie se:bea de Marți până Marți. Se
mai obișnuește a se bea uin de'pe, nucșoară
și coada vacii ori se bea hrean amestecat
eu țuică sau sânge de 9 frați, nucșoară, lu-
mânărică șt sabur, plămădite în rachiu, ort
se bea rădăcină de „rostopască* eu rădă-
cină de urzică și de dud. (29).
125
Se bea fiertură (ceai) de frunză și de
scoarță de lemn galbăn. (17, 9).
Se bea apă dintr’un pahar de ceară și
se freacă trupu eu floare de lumânărieă
(Gent. asel.). (32).
Se pune ia gât legătură de lostopaniță
pisată ori se unge trupul eu floare de lumâ-
nărieă pisată. (35).
Se bea plămădeală de rachiu eu rădă-
cină de alui. (34).
Omul care se ua simți eă are gălbenare,
să iee un păduche al lui și să-l bea eu ori
și ee soi de beutură în trei zile de see dea
rândul după care ua seăpa de gălbenare. (30).
Se dă să mănânce prune uscate eu
spurc de om ori eu păduchi de pore. (15).
Se bea pălineă (uinars) eu păduehi
dintr’un pahar de eeară. (25).
Să bea uinars eu rădăcină de rosto-
pască. Se bea apă stătută, dintr’un pahar de
ceară de albine în care s’a pus și un inel
de aur. Se bea uin fiert eu coajă de măcriș
iepuresc. (10).
Se bea ceai de fasole sălbatică. La
gălbânări galbene când ereapă mâinile se
bea ceai de gălbenele și de pojarniță.
126
Ea gălbânărt negre, eu mâna crăpată
șt stricare de cap se bea eeai de gura
leului de eâmp și eeai de guintă (eu bătu
negru) ort eeai de păslăioasă. (8).
Se bea zeama de fructe și scoarță de
acrișor fierte ’n uin. (9).
Galbenă. (1).
Friguri galbene.
Gălbeneală. (1).
(Gloroză). Se uede de obicei la fete ti-
nere. Ee place mult să mănânce fructe crude
și verdețuri șt asta este chiar un leac bun.
Gâlci.
(Amigdale. Amigdalite). Gâleile, dacă
apăsăm ușor sub barba celui bolnau, le
simfim ea niște ghtnduri, alune sau nucșoare.
Asemenea dacă ne uităm în gât, vedem cele
două ghinde că sunt roști și umflate; roșața
se poate întinde peste tot gâtul. Bolnavul are
durert în gât, nu poate ea să înghită șt scuipă
des; are gutural, dureri de cap, n’are poftă
de mâncare șt s’aprinde de căldură. Gâleile
se nasc din răeeală sau din cauza serofu-
127
Iilor. Unele babe dau bolnauului de galei să
faeă gargară (elătirea gâtului) eu gaz, altele
eu spirt, țuică, rachiu de drojdie, ș. a.
Gargară eu gaz se faee prin locurile eu
puțuri de petrol. Se fac legători eu mațe
de dovleac prăjite în untură de pore ort eu
cartofi fripți în untdelemn, ori cu turte de
morcovi roșii, stropiți eu gaz, ori eu măsline
pisate la un loe eu slănină, ori se ia un pește
sărat, eosac, i se scot oasele, apoi așa, crud,
să-l pue la gât, ori putregai de salcie, ame-
stecat eu tărâțe de grâu și fierte împreună,
ori să pue la gât o turtă de mălai (făină) de
nuci eu hrean ras, miere și sare. Toate ace-
stea puse pe piele de cal.
Se fac legături eu slănină fărâmată,
amestecată eu gaz, ori eu mămăliguță pri-
pită, întinsă pe cârpe și unsă eu lumânare
de seu, ori eu ceapă prăjită eu săpun.
Se fac legători eu măsline pisate eu sâm-
buri eu tot și întinse pe mămăliguță pripită,
ori eu semințe de cucută prăjite eu seu. (27).
Se pisează jalia eu unt și se leagă la
grumaz. Se leagă gâtul eu mațe de tărtă-
euță nefiartă. Se bea puțin gaiț (petrol). Se
leagă gâtul cu gule și barabule rase. (8).
128
Se pune cenușa fierbinte ’n spălătoarea
udă și acestea se leagă într’o cârpă și se
pun la gât. (16).
Se fac băi și se pun legători calde cu
stroh de fân. (25).
Se freacă gâleile eu unt, eu untdelemn
sau eu gas (petrol). Se mai fae oblojeli eu
uoștină de stup. Dacă nu trece eu freeatu,
atunci se sparg gâleile eu degetul muiat în
sare.
Ea gâlei rele se leagă ceapă coaptă sau
prăjită eu săpun. Se pun eataplasme cu făină
de in, lapte, făină de grâu eu măsline pi-
sate, mămăligă ealdă, balegă ealdă de bou,
miez de dnuleac copt, iarba lui Tatin, mor-
eoni pisați și prăjiți în untură. Se leagă eâeat
(spurc) de câine, presărat eu praf de tămâie
pisată, o petecă (cârpă) muiată în pișat (ud)
de copil mie, broască spintecată de uie, pi-
cioare de cârtiță tocate eu pisie sau cățel
sau eu peliță de rânza porcului. (29)
Se spală în gât eu rachiu amestecat eu
untdelemn, se leagă ceapă pisată eu untde-
lemn, ceapă coaptă eu săpun, semințe și
mațe de tărtăcuțe, mămăligă ealdă, nalbă
fiartă în lapte dulce, rădăcină de curcube-
129
țica fiartă și pisată amestecată eu făină de
păpușoi. Se mai freaeă gâleile eu elăbue de
săpun. Când au copt le spargi eu degetul. (35).
Vezi Dureri de gât.
Gângav. *
Dezi Gângăuire. Gângăute. (8).
Gângăvire. (1).
Omul gângau uorbește greu și rupe
uorbele.
Gârbov. *
BCU Cluj / Central Univcrsitv Library Cluj
E omul îneoDOiat, adus de spate de bă-
trânețe ori dintr’o boală oarecare (8).
Gârbovie. *
Gârbouit. Gârbouire. Vezi Gârbou. (8).
Gărgărițe.
Pentru gărgărițe, să iei pucioasă și
zeamă de scrumbie, să ungi hambarul sau
groapa de pâne (grâu) și toate uor pieri.
Ori să faei leșie eu usturoi mult și să ungi
groapa sau hambarul înainte de a se pune
pâinea (grăunțele). (30).
130
Gâșter.
Vezi Gușter.
Gâtcă. *
Răgușeală și umflătură în gât. (8).
Vezi Galei.
Găurirea urechilor.
Se face eu ajutorul unui ae pe o așchie
de lemn de plută, petreeându-se un fir de
mătase albastră sau de arniet roșu. Eoeul
se unge pe o parte și alta eu puțină ceară
sau unt dulce. (29).
Bl 1. Cluj /Central University Library Cluj
Se freacă urechile eu groștior (smân-
tână) apoi se găurește urechea eu un ae cu
păr de eap, lăsând părul în ureche. După
aceia se unge iar eu ceară și groștior, ea
să nu se mai facă rană. (15).
Se freacă sfâreu urechii eu sare până
amorțește apoi se trece un ae eu păr prin
ureche. Părul se leagă și se lasă până ee
se tămăduiește rana. Apoi se scoate părul
și ’n loc se pun cercei. (8).
Uneloeuri se bagă un ae eu un fir de
mătasă fără să se pregătească urechea
eumua. (9).
$
131
• Gemârlâială.
Vezi Greață. Cturmurlutală ș. a.
Gheb. (1).
□hibă. Cocoașă. Dezi Ghtbos.
Ghibă. (1).
Uezi Ghtbos.
Ghibos *
E omul eare din pricina unei boli de
oase s’a îneouoiat așa de spate de parcă
B( L luj / Central l niversity Library C luj
are o pită în spate.
Ghiftuire. (1).
Omul eare trăește prea bine șt mănâncă
eât nu-i trebue se ghiftuește așa eă numai
chiftește slănina pe dânsu. Dar niei într’asta
nu-i multă sănătate.
Greață.
Aplecate. Gemârluială. (Indigestii.) Se
freacă mântle și tâmplele eu usturoi și eu
oțet ori numai eu oțet. (29).
Se ține sare în gură.
9’
132
Se leagă la burte un amestec de miez
de pâne, oțet fiert șl frunză de ismă creață
sfărâmată. (35).
Greieri.
Pentru greierii ee cântă în casă, să iei
paie de’mazăre șt să pul în mijlocul casei
sara, peste noapte se uor strânge toți greierii
pe pate, atunci să iei paiele binișor să le
bagi într’un sac și să le dai afară, eu aceasta
Del scăpa de eânteeul lor eel supărăcios. (30).
bcu Greutate de inimă.
Vezi Leșin.
Greutate de cap. (1).
Dezi Dureri și Boli de eap.
Greutate la inimă.
Leștere. Leșin. Se bea zeamă de frunză
de urzici fierte, de porumbele necoapte și
fierte, ori faet legătură la buric de orz pisat
ori de zeamă ;de hrean eu rădăcină de
brusture fierte în borș și îngroșate cu tărâțe
de grâu. Gând greutatea uine din pricina
133
unei mâncări lacome atunci sugi lapte din
eâteua fire de alior, eare-ți face treapăd și
te ușurează. (35).
Greutate la stomac. (1).
Uezi Dureri și Boli de stomac.
Greutăți.
Greutăți sunt boli de stomac, cari opresc
lucrarea regulată a stomacului. Se bea zeamă
de iarba greutății, de puezea de foaie ori de
iarba măleedului fiartă împreună și eu prune
uscate. (17).
Groază. *
Pe om îl apucă groaza într’o cădere,
fiind într’o primejdie ș. a. dar pe unii bol-
naut îi uezi înspăimântați, îngroziți și eu ochit
bulbucați fără ea ei să fie în ureo primejdie. (8).
Uezi Frică.
Gujderiță. *
Malaehie. (Onanie). Boala unor femei de
a se freea și a-și faee plăcerea singure fără
bărbat. (Mănăștur-Cluj). (8).
Vezi Qujderiță la uite.
134
Gură cască. *
E omul ee nu se poate prinde de niel-un
lucru, îmblă buimac și cască gura la toți oa-
menii și la toate porțile. (8).
Gură puturoasă.
Pentru mirosul rău al gurei, să se ia
praf de cuișoare, praf de rădăcină de pe-
retru și praf de coajă de rodie, de toate fe-
llurile câte 2 dramuri. Acestea amesteeân-
du-se, să se fiarbă într’o ulcică sau ibrieel
foarte curat eu patru filigene de oțet de
trandafir și seăzându-se un flligen să se
strecoare prin petică eurată să se țte în
acest oțet fiind călduț, făeându-se și gar-
gară câte de 2—3 ori toată ziua, freeându-se
totodată șt gingiile eu o periuță sau eu o
petică aspră eu degetul, până ee carnea cea
rea dela gingii ua cădea fiindcă aeeea dă
mirosul greu. Cu acest leae să se urmeze
mat multe zile până ee se ua uedea o uin-
deeare deplină eare ua da putere dinților
și ua înceta putoarea gurei. (30).
Gușă.
Se faee legătură eu fiertură de scoarță
de goron. Se descântă. (9).
135
Gușter.
(Crup difterie). Se suflă în gât prin o
țeauă de trestie, un praf amestecat din șar,
piatră uânătă pisată și țipirig sau numai piatră
aeră pisată. Se suflă praf dintr’un cap uscat
de gușter. Se dă să bea apa în eare a stat
capul sau pielea uscată de gușter. Se face
gargara eu fiertură de jaleș în uin și eu piatră
aeră, eeai de nalbă, de coceni, de lămâie
eu sare ori din spirt eu unt de lemn, piatră
aeră, piatră uânătă șt eâeat (spurc) de câne,
toate fierte înăbușit. (29).
E o răgușeală din strigăt, răcnet. Se
uindeeă prin rădiearea omului în sus și scu-
turarea lui, prins pe sub barbă eu un ștergar.
Sau se bea ceai de tei și se aburește în-
fundat tot eu eeai de tei. (8).
Se bea zeamă de eoada șoricelului. (9).
Dezi Dureri de gât.
Gută. (1).
(Podagra). Dureri la încheieturi și um-
flarea picioarelor.
In Ardeal se zice că l-a louit pe eineua
guta când moare fără ueste (apoplexie),
136
Gutunari. (1).
Vezi Guturai.
Guturai.
Gutunari. De guturai, aurărie, troahnă se
descântă foarte rar. Boala aceasta uine la
om din răceală. Bolnauul, mai cu seamă pri-
măuara și toamna, răgușește încet-încet, îl
curg ochii, nasul și strănută des; apoi du-
rere de eap, eăhueală ori tehuială și un fel
de moliciune îi cuprinde tot trupul. Troahna
e cunoscută prin durere de eap, căldură și
frig în corp, prin durere de membre, stomac
și slăbiciune generală în tot corpul. Starea
asta durează 7—8 zile, în eare timp bolna-
uului i se dă de băut amestecătură de ofet
eu usturoi pisat; bolnauul se mai freacă eu
această amestecătură pe eap, membre șt
peste tot eorpul. Se afumă bolnauul pe sub
nas eu un fir de busuioc pus pe un cărbune.
Pentru guturai și durere de eap, se mai mi-
roase hrean ras proaspăt pe râzătoare. (27).
Să iai făină de păpușoi, să pui pe căr-
buni aprinși și fumul, eare ua da, să-l tragi
pe nas. (30).
13?
Se afumă eu fărină de mălai șt pene de
găină. In timp ee se afumă se acopere eu
o năframă pe eap. (16).
Guzgani.
Pentru stârpirea guzganilor celor mari,
să cumperi zurgălăi miei și să prindă un
guzgan sau doi uit șt să legi câte un zur-
gălău la gâtul lor și apoi să le dat drumul.
Ceilalfi guzgani se uor speria și se uor duee
toți de prin prejurul casei de nu uor rămânea
nici unul. (30).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Hărțăgos. *
E omul eu harțag, care caută cearta,
sfada șl bătaia eu lumânarea și-apoi ee caută
aceia află. Acești oameni bolnaui nu prea
mor de moarte bună. (8).
Hectică. (1).
Oftică.
Heftică. (1).
Uezi Oftică. Beteșug uscat. Boală de
piept ș. a.
138
Holbat. *
E omul eu ochii foarte mari deschiși din
pricina unei mari curiozități, a groazei ori
chiar din pricina unei boli, când rămâne
holbat. (8).
Holeră
Boala aceasta dă rar peste om, dar eând
dă, apoi eurăță multe Diețl. Bolnauul are du-
reri strașnice la stomac, se îneârligă, are
treapăd și uarsă într’una. Boala uenind la
om prea repede nu se descântă, ei i se fae
bolnauului în pripă oblojeli pentru stomac
și i se dă de băut rachiuri tari. Un om
apucat de holeră și scăpat, nu-1 mai prinde
boala aceasta niciodată. Când umblă holera,
oamenii mănâncă mult usturoi și beau ra-
chiu de drojdie, rom, coniac ș. a., auând
credința eă așa nu-i ua prinde holera.
In Bueouina femeile, în timp de holeră,
smulg din pământ holera eu rădăcină eu tot
șt fierbând-o într’o oală eu apă, beau zeama
ee iese dtntr’ânsa și spun eă mulți se însă-
nătoșează. Alții iarăși fierbând mai multe ră-
dăcini de holeră deodată șl turnând apoi
zeama aceasta într’o putină, scaldă într’ânsa
139
pe eei bolnaui de holeră, eart îndată se uin-
deeă. Mulți Români zie, eă în anul 1848, eând
holera a bântuit foarte tare în Bueouina,
numai eu zeamă din spinul acesta au scăpat
de moarte. Dacă a prins holera pe om atunci
se fierb în grabă cârcei de bostan eu spin
de holeră și se dau bolnauului de băut. Sau
se fierbe la un loe uiță de mure, de bostan
și crastaveți, apoi se fae seăldături pentru
eei bolnaui. Daeă eumua holera bântue pe
timpul fructelor, apoi se iau 3 eepe, 3 eă-
pățini de usturoi, 3 cărbuni, 3 ouă eu eoaje
și un pumn de izmă pisată, se amesteeă eu
ofet la un loe și făeându-se blastur, se pune
la stomac șl la moalele capului. Blasturele
se fine așa 24 ore. (27).
Se bea rachiu în eare s’a plămădit ră-
dăcină de holeră și se leagă pe buric o
plămădeală de ehișleag (lapte bătut) eu făină
de păpușoi șt zârnă pisată. (35).
Horcăire. (1).
Sforăire. Horcăit. Horeăială. Sforăială.
Unii oameni horcăie totdeauna alții câte
odată când sunt răciți ori din altă boală.
140
Hoț. *
Tâlhar. E e boală a unorf oameni, cari
nu-s sătul șl nu-s liniștiți până nu fură eeua
ort de unde șl dela oricine. El când întră
într’o casă umblă eu oehli numai’după furat
și dupăee o ochit eeua caută toate chipurile
să puie mâna și să-l șterpelească. (8).
Huială de cap.
Se bea rachiu plămădit eu antonică. (35).
Deși Dureri de eap.
Idioțenie.
Idiot, etaeanău, prostalău, este omul,
eare numa nu dă în gard de prost ee-i. (8).
Ielele.
Dânsele. Se descântă. (29).
îmflătură Ia buric. *
Se face la copii când răcesc prea mult.
Se pune muet dela mamă și se leagă pe
burie. Se face turtiță de tărâțe de grâu și
se pune caldă pe bucle. Se jeagă strâns un
ban2pe burie. (8).
141
Se pune legătoare eu ceară de stup
topită ori eu samă de seoarță de goron șt
frunze de nuc. (9).
înădușală
Se bea sângele din inima unui iepure
împușcat, atunci sigur ua treee ori să faci
dulceață de hrean și să obișnueștt a lua
întotdeauna când îți ua fi sete. (30).
Hrean ras, mestecat eu miere de stup,
pus într’o sticlă înfundată și ținut 4 săptă-
mâni Jîn pământ, se mănâncă 3 lingurițe la
zi. Se bea zăr dela stână. (10). *
Se pun 10 ouă întregi, crude, și 30 de
lămâi curățite de coajă și tăiate felii într’o
sticlă mare, largă șt se leagă bine. După o
săptămână, când coaja ouălor s’a topit
(disoluat), se amestecă bine, se strecoară
prin sită și apoi se mai adaugă 3/4 de litru
de eognae medicinal și 3/4 de kilogram de
zahăr praf. Se bea câte un păhărel de 3 ori
pe zi (10).
Ceaifde ramuri tinere de molid eu frunze
eu tot. (8).
Uezi Oftică ș. a.
142
A
încărunțite.
Deal Cărunțtre.
încrucișat. (1).
(Strabism). Poneiș. Ese omul ee pare eă
se uită la doi deodată.
încuiere.
(Consttpație). Când cineva nu se poate
pișa ort n’are ieșire afară sânt sfătuiți bol-
nanii să ia eam aceleași leacuri și burueni,
și pentru treaba mare și pentru treaba mieă.
Parte din babe sfătuese pe bolnavi, ce nu
se pot pișa, să mănânce eât mai mulți pe-
peni verzi sau dacă nu-i pe timpul pepenilor
să bea eât mai mult untdelemn.
Se bea bere amestecată eu eăpușă.
Copiilor se dă pentru discuet găinat de
vrabie uscat, pisat și fiert în lapte dulce;
bolnavul trebue să bea această doctorie
dlmineafa și pe inima goală. Sau se dă
bolnavului să bea dimineața moare (zeamă
de varză) de eureehi sau să bea făină de
cari, fiartă în lapte dulce. Se mai dă bol-
navului trebădătoare (brâe, brei, brie, slo-
143
bonov) fiartă în lapte dulee sau coajă de soc.
Sau să bea bolnauul caprizoi, (eaprifoi, ca~
prafoi, easie) dospite în rachiu de chimion;
caprizoi se mal fierb în lapte dulce și se dă
bolnavului.
Se fierbe în apă părul porcului, se toarnă
deasupra puțin untdelemn și se dă călduț să
bea. Sau să bea bolnauul, daeă-i ușor în-
cuiat dimineața apă rece eu o bucățică de
zahăr, ori să ia siminichie (sinanchie) s’o
piseze bine și amestecată eu apă sau zeamă
de varză să bea dimineața. (27).
Se bagă în fund săpunele de săpun ori
untdelemn amestecat eu țuică ori taulă tocată
și fiartă în apă. Se înghit eâteua boabe de
cafea eu sare, se bea zeamă de taulă și
gogoși de ulm ori se bea rachiu plămădit
eu rădăcină de boz. (29).
Se bea o amestecătură de 1 deeilitru
de oloi de floarea soarelui și litru moare
de curechi. (16).
Se bea lapte dulee fiert și eu eât mai
mult oloi de f oarea soarelui. (25).
Când nu merge rânza se bea moare de
curechi. Se mănâncă ceapă friptă în unsoare.
Se bea în fiecare dimineață câte o lingură
de oloi de lemn. Ceai de frunzele mamei. (10).
144
Se bea eeai de fărină de cari. (8).
Se bea eeal de coada calului sau de
cicoare sau de troscoțel. (9).
Se bagă în șezut un dop făcut dtn praf
de cărămidă și miere de stup. (35).
A
Incuiet.
Să se fiarbă sămânță de cânepă eu
lapte dulce se face o legătoare și se leagă
înainte de culcare. (30).
Vezi îneuiere.
Incuietură. Library c
Se bagă în șezutu bolnavului un ame-
stec îngroșat și cald făcut din o prăjitură
de sare (2 linguri) și de miere (1 lingură). (34).
Vezi îneuiere.
încurcătură de mațe. (1).
(Oeluziune intestinală). Dine din mâncare
prea multă, din mâncare stricată, nepotrivită
ori din altă boală.
îndevânt. (1),
De îndevânt se deseântă.
145
A
Inecăciune. (1).
Vine dintr’o mâncare înecăcioasă ori
neplăcută. Așa perele pădurețe sunt înecă-
cioase. Celui înecat i se înfundă eâțiua
dupaei (pumni) în spate
înecafi.
Ajutorarea înecaților. Se așează ori se
ține bolnauul eu capul în jos, ea să i se
scurgă apa înghițită și I se faee frecături.
Se apucă bolnauul de picioare și se înuâr-
tește repede pentru a uărsa apa, apoi se
culcă pe un căpătâi umplut eu paie și se freacă
ori se gâdălă în gât pentru a uărsa apa,
înghițită. (29).
înfocăciune de gură *
Se pune fiertură de luminiță de munte.
(6-e).
A
Infundarea nasului. (1).
Nasul se înfundă mai ales la eopiii
mueoși dar și la oameni mari eând au gu-
tunari, răceală ori altă boală eu fierbințeală.
Dezi Guturai.
iu
146
îngrijirea părului.
Vezi Căderea părului.
Inimă.
(Dizenterie). Poporul deosebește această
boală de celelalte numai când uede scaunele
eu sânge și coji pe care le numește „maei“.
în acest caz leacurile sunt desigur mai tari.
Așa se dă: zeamă de eolțani, secară arsă.
Bolnauii sunt puși să șadă pe fundul cald
al ceaunului de mămăligă sau al căldării. Ei
se dă ceai de gogoși de tufan și fluturi de
arțar, fiertură de orz și ovăz, se mat dă
„lulaehii“ eu apă neîncepută, țuică eu izmă
și cenușă. Pe burtă se pun eataplasme eu
izmă ori eu balegă, se mai dă sgură de căr-
buni eu apă, funingine de pe coșul casei,
cafea arsă, cărămidă pisată, praf de pâine
arsă eu raehiu de drojdie. Foarte întrebu-
ințat este sângele de 9 frați, pisat în apă
sau se dă seursoare de plopi și de duzi. (29).
Se fae tot felul de legători eu ceapă,
mere pădurețe, eu ouă și eu oțet, — eu
pelin, huee și spuză, — eu floare de tran-
dafir și oțet, — eu huee și ceapă, — cu
147
hrean și oțet, — eu sfeclă crudă și raehiu
ș. a. (35).
Vezi Crușală. Pâniieărie. Treapăd. Rast,
ș. a.
Inimă rea.
Se mănâncă coacăze proaspăte ori us
cate la soare. (54).
Vezi Dureri de stomac. Inimă. Piro-
teală ș. a.
întâlnitură.
De îptâlnitură, tâlnitură, întâmpinat, tâm-
pinătură, bolnaiml are junghiuri prin tot trupul,
uâjîeli de eap, amețeli șl fierbințeli.
Contra întunehinatului găsim următorul
leac : Se ia dela 9 pomi diferiți câte 9 cren-
guțe și dela 9 focuri de pe câmp 9 cărbuni.
Se fierb bine în apă, se faee feredeu (scaldă
eu aburi), apoi cărbunii se duc îndărăt de
unde s’au luat. (27).
întâmpinare.
Se fac oblojeli pe la încheieturi eu apă
caldă și apoi tot mai rece și înainte de scaldă
să bea uin eu untdelemn. (34).
w»
148
A
întâmpinat.
Vezi întâlnitură.
înțepături.
Când te umflt din pricina unor înțepă-
turi se unge eu rășină roșie de pe brad
amestecată eu untură de pore. (32).
Se leagă o plămădeală de ehișleag (lapte
bătut aeru) și eu făină de păpușoi pe 'locul
umflat ori se astupă locul înțepat eu clei din
ureche. Când nu poți scoate spinul se pune
untură de iepure, care grăbește coacerea și
spinul se scoate ușor. (35).
înțepătură de urzică.
Vezi Mușcătura de urzlei.
A
înțepenire. (1).
(Anchiloză). Amorțire. înțepenește gâtul
ea la lup, o mână ori un picior din șezut rău
ori din somn. Se freaeă eu mâna ori se pune
oblojală ealdă mai ales la gât.
Istoveală. (1).
IstoDire. Omul muncit din calea afară ori
cuprins de-o boală cade istouit de puteri.
149
Izbitura.
Bolnauul de izbitură prinde să nu mai
oază bine, îl dor ochii și simte așa par’eă
îl înglodește (înțeapă) eeua sub pleoapă.
Pentru izbitură se dă bolnauului să puie
la ochi, apă de uie sau căiți de in plămădiți
în rachiu de drojdie. Ori se bea eeai de
sânzâene (Drăgaică, Sânzâiene, Sânzanie).
(27).
Izdat.
(Colici intestinale). Boala aceasta se asea-
mănă mult eu Vătămătura din Moldoua. Bol-
. ,	. . .1 / Centra, Jnn . y Librarv Cluj.	. . w
nanul de Izdat are dureri strașnice la mima
(cârcei de stomac). Sesuâreolește.se strânge,
se sgâreește și cade jos grămadă, unde-l
găsește boala. Se fac descântece. (27).
Uezi Surdumaci. Pază.
Jâg.
]âgârai. ]âgal. (Piroză). Când nine pe gât
acru șt eu râgătelt din stomac, se ține sare
lutoasă ’n gură și se înghite până se topește
de tot. Se mănâncă humă ori zahăr. (8).
Se linge sare ori se bea zamă de ră-
dăcină de cicoare. (9).
Vezi Boli de pântece.
150
Jegărai.
Vezi Boli de pântece. ]âg.
Jeguială.
Se bea lapte dulce amestecat eu untură
râncedă. (34).
Uezi Boli de pântece ș. a.
Jolne.
Uezi Serojuri, Cârtițe ș. a.
Julitură. (1).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Belitură. Rosătură. (Bxeoriațiune).
Junghiuri.
Cuțit. (Pneumonie. Pleurezie. Pleurodtnie).
Numele de junghi se dă oricărei dureri ee
utne repede pe neașteptate, dar mai eu seamă
durerilor din spate și piept. Se leeuește, le-
gând locul dureros eu o piele de iepure stro-
pită eu spirt, piper, ardei, ori legători eu mă-
măligă și piper, eu cărămidă pisată, făină de
muștar șl ou proaspăt sau eu tămâie, săpun
și cărămidă pisată ori se mai face legă-
țoare din albuș de ou amestecat eu o jumă-
151
late lingură de țuică, săpun ras, toate bă-
tute bine și întinse eu o lingură pe o hârtie
ort albuș de ou pus pe cânepa, tutun eu
miere, hrean, ceară, boștină, drob de sare
încălzit, cărămizi calde, lână de oaie ne-
spălată, eu „usue“ (lanolină). (29).
Pentru junghi se găsese descântece și
oblojeli prin toate părțile țării. Cineua poate
căpăta junghi din uânt, din răceală, din apă
rece băută pe nerăsuflate, ba șt din joc,
jucat necumpănit. întâi bolnauul simte o du-
rere ascuțită la un loc, sub țâță, sub coaste
și în piept; — da simte așa durere, de mat
eă nu-și mai poate trage ntei sufletul.
De junghi se fae eataplasme de in sau
de mămăliguță pripită sau de său de lumâ-
nare eald cât poate suferi bolnauul, eare se
pun deasupra junghiului. Junghiul se mal
poate utndeea eu legători de hrean ras pe
râzătoare, fiert eu apă șl îngroșat eu făină
de popușoi, se mai pune pe legătură îm-
preună e’un ou, tămâie și piper.
Dacă ureo femeie se întâmplă să aibă
eumua junghi sau tăieturi la părțile ruși-
noase, atunci să ia o cărămidă, să o încăl-
zească în foe jjână se înroșește, s’o puie
/V l '
/-■c	\
{ •
152
într’un lighean, hârb, strachină sau oală de
noapte și deasupra cărămizii să puie oțet
și cafea. Prin alte părți se pune pe cără-
midă oțet și rom. Bolnava trebue să stea
deasupra cărămizii, astfel încât, tot fumul șt
aburul, ee iese din cafea și oțet să o înă-
dușe la pântece. (27).
Se leagă frunză ori fiertură de iarba
junghiurilor ori de săgețică. Ea junghiuri în
picioare se pune iarba eășmăturii. (17).
Se fac felurite legători eu pâne muiată
în utn roș, — eu miere și tutun, — eu ba-
legă de bou coaptă, — eu făină de păpușoi
ort de grâu și mestecată eu crăiță și piper
negru. (35).
Să bei zeamă proaspătă stoarsă din ba-
legă de eal și înuelindu-te bine îți ua trece.
Ceai de sudoarea calului să bei șt înuelin-
du-te până Del asuda îți ua trece. (30).
Se leagă hrean ras amestecat eu aluat. (16).
Se pun pe loeul unde-i junghiul frunze
de tutun unse eu miere de albine. (25).
Se pun legători de hrean răzăltt eu pere
de pământ răzălite sau de făină de muștar
muiată în apă sau de apă reee și de uinars. (10).
Se spală eu zamă de săgețică. (8).
Se pune legătoare eu terpenten. (9).
153
Jupuială.
(Pelagră). Se spală dimineața și seara
pe mâini, față, piept și picioare, cu apă adu-
nată din foile de scăeți ort se ung eu „lap-
tele cânelui". (29).
Este o boală grea unde trebuie să uie
în ajutor medicul.
Uezi Belitură. Pelagră.
Jupuitură.
țuitură. Belitură.
BCU Cluj / Centra] University Library Cluj
Lăcomie *
Lăcomia n’are omenie. Omul lacom își
pierde prietenii, își pierde liniștea și chiar
sănătatea. Din lăcomia de mâncare se trag
multe boli. (8).
Lăi *
E omul eu părul de jumătate ort aproape
alb. (8).
Lamostele.
Bolnauul de lamostele uarsă și are trea-
păd (diaree). Se descântă. (27).
154
Lâncezeală. (1).
Omul lâncezește din pricina unei supă-
rări, griji, năcazuri, boală, dragoste neno-
rocită ș. a.
Leacul este ea omul să se iele eu plim-
bare, să petreacă eu oameni ueseli și caute
să dea uitării pricina aleanului.
Dezi Inimă. Dureri și Boli de stomac.
Lasă-mă să te las. *
E omul bleg, molâu, târâe brâu, eare
nu-i bun de niei-o treabă. (8).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Lăsătură în boașe.
Ori boașe mari la copii se fac din pri-
cină eă mamele nu scurg cofele, când merg
la fântână. Așa se zice, dar noi nu credem.
Copiii eu boașe mari să mânânee mult pasat
fiert. (55).
Vezi și Vătămătură. Boșorogeală. Sur-
pătură. Dureri de boașe ș. a.
Leapadat.
Unele femei ea să lepede copilul beau
zeamă de rădăcină de urzică. (35).
Vezi Naștere. Pierderi
155
Legatul bărbatului.
Femeia care urea ca un bărbat oare-
care să nu meargă la alte femei ori să nu
le poată face poftă se apucă și-i descântă
în fel și chip. (35).
Lene. *
Omul leneș sau trândau de multeori nu-i
bucuros de oiață. El nu se poate mișca și
nu dă D-zeu să se apuce de-un lucru. El
găsește totdeauna o pricină că nu poate
lucra, fie dintr’o boală, dintr’o scârbă ori
din alteeua. Mulți eerșitori nu-s alteeua
decât că sufăr de boala lenei (leneulei). (8).
Lepră. (1).
Lepra este o boală grea aproape ne-
cunoscută astăzi în România, pentrucă le-
proșii se strâng toți la un loc zis leprozerie
și așa ei nu mai pot molipsi șl alți oameni,
înainte ureme când nu erau măsurile medi-
cilor de azi erau foarte mulți bolnavi.
Leprică. (1).
Vezi jupuială. Pelagră.
156
Leș. (1).
Uezi Greutate de inimă.
Leșiere. (1).
Uezi Greutate de inimă.
Leșin.
(Sincopă). Bolnauul simte o slăbire în
tot trupul, ame(ește, se face palid la față
și pierzând puterile, cade jos.
Se stropește în grabă (cu apă^reee. Se
freacă eu putere Dinele .'delajnâinl,2 dela gât,
tâmplele și^ se stropește euapă pe piept.
Se dă bolnauului să miroase oțet de tran-
dafiri sau alte mirodenii tari. Se strânge de
nas eu putere și se freacă eu oțet sau
spirt. (27).
Se udă eu apă și se dă să tragă pe
nas oțet tare. (16).
Se freacă tâmplele eu apă rece (32)
Se bea spuză de cenușă eu oțet ori
eeai de giugiumă creață. (34).
Uezi Greutate de inimă.
Lespede.
Când ai lespede la inimă (stomac) te
legi eu o plămădeală făeută din sfeclă,
15?
morcovi, ridiche, pătrunjei, rase pe văzătoare
șt eu ouă, oțet, untdelemn și borș și se ține
o zi legată la llnguriee (lingura pieptului). (35).
Libidinos. *
Zoios. E omul ueșnie stropit, unsuros,
grețos de nu-ți uine să te apropii de el. (8).
Limbric cordeiat. *
Eimbrte mare. (Tenia). Se mănâncă una,
două serânghițe (scrumbii, hirineă) sărate și
se bea zeamă de coajă de soc. Se bea
zeamă de lămâie eu oțet. (8).
Limbric mare. (1).
Vezi Eimbvie eovdelat.
Limbrici.
(Asearizl). Bolnauul de limbrici ave la
început limba albicioasă-gălbue, scuipă des,
i-e greață, are râgâituri, ba chiar și uarsă,
slăbește, are fața palidă, uânătă ea plumbul,
ochii i-s duși în fundul capului și-l mănâncă
nările și uâvful nasului; eu toate acestea
știm sigur eă bolnauul are limbrici numai
atunci când îi dă afară.
158
Se dă să beie fiertură de măduuă de
soc în lapte dulee sau fiertură de usturoi
pisat și amestecat eu lapte călduț. Se bea
eu apă tabac rămas pe fundul pachetului de
tutun. Scurgi zeama de alămâie, amesteci
eu untdelemn și dai balnauului să bea sau
iei sămânță de cernușeă (chimion negru), o
pisezi ea pe o făină, o amesteci eu moare
de curechiu și o dai bolnavului; sau iei bețe
de soc, cureți coaja cea neagră de pe dea-
supra bățului, rămânând cea verde pe eare
o cureți numai pe ea; o pui într’o oală nouă
sau ibrie eu lapte dulee și o fierbi bine.
Apoi scurgi laptele din coajă și îl dai bol-
navului să bea, după care îi va faee pe toți
și va scăpa de limbrici.
Se fierb frunze de corn, frunze de mălin,
iar din zeamă să bea câte o lingură în 3 di-
mineți, pe nemâneate; s’au se fierbe secară
la un loc eu puzderie (pleavă) căzută din
melițatul cânepii șt eu 3 eapete de frânghie,
apoi se bea dimineața, pe inima goală, eâte
o eană; sau se ia mâsgă de pe lemn de
soc, se fierbe eu lapte dulee, apoi se bea
dimineața; sau se mănâncă dimineața pe
inima goală, câțiva căței de usturoi. (27).
159
Se bea fiertură de iarba limbricilor. (17).
Bolnavul să mănânce căței de usturoi
eu ceai de Jimbricariță\ Se mai întrebuin-
țează mult „eofeturile de limbrici" (santo-
nină) cunoscute și uândute peste tot. (29).
Se pune pe buric ai (usturoi) pisat și
i se dă să mănânce dimineața pe inima goală
pâne unsă eu ai (usturoi).
Se bea eeai de nintă. Se mănâncă ai
(usturoi) sau zahăr eu naftă (petrol pentru
lampă) și se ung eu naftă pe la buric. (15).
Se bea murătoare de sare și să se frece
pe pântece eu ai (usturoi) sdrobit. (25).
Se bea zamă de coajă de soc, de cozi
de usturoi, mujdei cât de mult, zamă de poz-
derie de cânepă, de mâzgă de soc ori de
paie de mazăre. (8).
Se bea mujdei ori băutură făcută din
vinars eu praf de coajă de nucă verde. (9).
Se bea fiertură de iarba limbricilor. (32).
Lingoare.
Este tot una cu Eungoare. Bolnavul aiu-
rește, are dureri de eap mari și-i cade părul.
Se spală eu fiertură de tifordă (lungoare)
160
ort se îmbracă chiar în cămașa mutată în
această fiertură. (17).
Uezi Holeră.
Lingurice.
Când te doare la linguriee pui o legă-
tură eu troscot, holeră și roșcove pisate. (35).
Uezi și Lespede.
Lipsă de poftă de mâncare. (1).
Ea uine din felurite pricini greu de aflat
și de aceea bolnauul faee eel mai bine dacă
se arată unui medie. niversi
Lipitură.
Bolnauul de lipitură sare din somn, bâigue
și slăbește, uăzând eu ochii. Lipitura uine
la om de obicei din frteă ori din dragoste.
Bolnauul se afumă eu pana sburătorului și
eu părul lupului.
In Muntenia se dă bolnauului coaie (boașe)
de cal negru, ars, pisat și amestecat în ra-
chiu de drojdie.
In Moldoua se afumă bolnauul eu avră-
mească și se scaldă în seăldători de drențe,
sburătoare șl fulgoace. (27).	'
Vezi șt Ceas rău.
161
Lipitori. (1).
Lipitorile se folosese adesea de oameni
la felurite boli ea să sugă sângele eel stricat.
Lovit de gută. *
(A-poplexle). Săgetătură. B omul ee moare
fără ueste.
Lovitură.
Se descântă. Se mai zice și Dueă-să pe
pustiu. (35).
Lipsă de lapte.
BCU Cluj /Central LJniversity Library Cluj
Femeile, la eari le seacă laptele, obiș-
nuese să mânânee ceapă eu măsline sau
ceapă uerde eu pâine ori mălai. (29).
Lipsă de sânge. (1).
Ca și la lipsa de poftă de mâncare bol-
nanul trebue să se arate la medie.
Lipsă de somn. (1).
Bolnauul să se arate la medie.
Luare. (1).
Vezi Euatu din uânt. Dambla.
11
162
Luat. (1).
Dezi Euatu din uânt. Dambla.
Luatu din vânt.
Cel mai răspândit leae este balega de
uaeă coaptă ’n foe, pe care o leagă fierbinte
pe loeul unde-l doare. Lecuirea se cheamă
„pălitură eu balegă". Se mai afumă bolnauul
eu așchii luate din colțurile casei. Se bea
apă în eare s’a pus un fier, înroșit în foc. (29).
Dezi Dambla.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Luatu Ielelor. (1).
Vezi Euatu din uânt.
Lună. (1).
Dezi Rânduri ș. a.
Lunatic. (1).
Este omul ee umblă noaptea fără să se
trezească. Uneori se urcă pe case și atunci
nu-i iertat să stvâgi la el eă de-1 trezești el
cade jos.
163
Lungoare.
Boală mare. (Tifos. Febră tifoidă).
Bolnauul are fierbințeli mari, obrajii
aprinși, sete mare, iar noaptea bâigue și
sare din somn.
Bolnauul de lungoare se trage eu mujdei
de usturoi, i se dă de băut uin ueehi fiert
cu chiper, tnibahar (ghimberi) scorțișoare și
zahăr, apoi se înuelește bine și se culcă.
Se moaie un cearșaf în oțet de uin fiert
eu rădăcină de leuștean și se înfășoară bol-
nauul.
I se face bolnauului abur eu o cărămidă
fierbinte, peste eare se toarnă otet de uin
fiert eu usturoi și rădăcină de leuștean.
Când eineua zace de lungoare, atunci
ia uițe de eârcubețică (tituă de pământ, îm-
părăteasă, brei) eu totul, iar fructele i se
pun bolnauului pe sub spinare, până la gru-
maz, să zacă pe ele. Curcubețeaua scoasă
din pământ proaspătă se taie felii și se
pune legată pe tălpile picioarelor. Se mai
face bolnauului seăldători eu iarba raiului. (27).
Se încălzește la roșu o țeglă (țiglă) se
pune într’un uas mare (deje), bolnauul se
ir
164
acopere bine eu un cearșaf, se pișă pe
cărămidă și eu gura căscată să tragă aburt
cât mai mulți. (25).
Se face seăldătoare eu lungoare și fa-
sole sălbatică. Se pisează și pune la tălpi
și ’n moalele capului lungorică. Se bea apă
de pe rădăeînă de iarbă de mare. (8).
Se leagă la eap, la pieioare și la inimă
eu frunze de eaptalan sdroblte. (9).
Un leac răspândit în Oltenia este de a
face bolnauului „aburi eu floare de fân“ spre
a-i scoate boala din oase. Se fierbe într’o
căldare floare de fân. Se ard în foc eâteua
pietroaie din albia unui râu până se roșese.
Bolnauul se așează în pieioare lângă căl-
darea eu floarea de fân, plecat ușor dea-
supra ei și acoperit eu o pătură eare i se
pune peste eap până jos la pieioare. Se
introduce în căldare un pietroi înroșit, eare
sfârâie, făeând aburi mulți sub pătură eu
miros puternic de flori. Pietroaiele se bagă
în apă rând pe rând, iar bolnauul trebue
să tragă aburul în gură până asudă bine.
„Punerea pe abur" se mai face și ’n alte
boale în așa-numitele, „răceli" din credința,
ce o au sătenii eă în fân sunt multe flori șt
165
buruieni de leae. Se mai fae aburi eu floare
de fân, eu iarbă mare, eu foi de nuc și sare
eu „Iarba lui tatin", eu „părul porcului", eu
foi de salcie albă și eu buruiana numită
„Poluai"1. Alte ori se afumă bolnauul eu
iarbă mare. Se mai faee abur turnând pe o
cărămidă arsă 'n foe, hrean ras eu oțet și
eu foi de leuștean sau usturoi pisat eu oțet
și se mai pune hrean ras pe picioare ori
usturoi, pisat eu oțet. In foarte multe locuri
bolnauul este înuelit în lână de oaie nespă-
lată și muiată în apă ealdă. Mai există un
leae răspândit pentru tot felul de boli eu
fierbințeală de a îmbrăca bolnauul într’o
cămașă muiată ’n țuică. (29).
Să se ia 3 dramuri de rădăcină de
șarpe uerghinie, pisată bine ea praful, să se
amestece eu o litră de apă de orz, să se
puie într’o oală la foe să fiarbă foarte bine
după eare o uei lua dela foe se lasă să se
răeeaseă și se strecură prin petică și se
dă bolnauului dela uârsta de zece ani în jos,
la două ceasuri câte o lingură de masă,
tar dela uârsta de 10—20 ani la două ceasuri
câte o jumătate de uleieă și dela 20 ani în
sus câte o uleieă plină eu asemenea doftorie.
166
Să se ție bolnauul așa până se ua îndrepta.
Cât ua ținea această boală, să se faeă în
casa bolnauului aburi de oțet de 2 ori pe
zi și în toată ziua să se puie șeruete ealde
la spate șt la stomac, silind bolnauul să
aibă scaun eât mai des sau eel puțin
odată la zi precum și a păstra așternutul
curat. (30).
Lupare.
Când copiii sufăr de lupare se spală eu
fiertură de iarba lupării ori de eolțu lu-
pului. (52).
Zluj / Centra] University Library Cluj
Malachie. (1).
(Onanie). (Masturbație). Când bărbatul
ori femeia în loe să-și faeă plăcerile îm-
preună și le face fiecare singur. Este o boală
eare a fost de când îi lumea, dar eând omul
faee prea mult atunei dă ușor și în alte boli
eă poate ajunge și la nebunie (bolânzie).
Bolnauul să ceară ajutorul medicului, de altfel
leacul eel mai bun este căsătoria ori îm-
preunarea naturală.
Vezi Gujderiță.
167
Mâlcaviță.
(Reumatism articular). Frecături eu gaz
și spirt, băi eu floare de fân. Oblojeli eu lână
nespălată, muiată în apă fierbinte. Oblojeli
eu mături de peliniță fiartă în apă, eu foi de
nuc fierte, eu coajă de dafin fiartă în rachiu
de isma. Băi eu bozi și tărâțe de grâu. Oblo-
jele eu foi de molift. Cei din ]irou se ung eu
măduuă din piciorul dinainte al calului. (29).
Mama pădurii.
Se descântă. Vezi Muma pădurii. (35).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Mâncărime de inimă.
Mâneătură de inimă. Se descântă copiii
bolnaui. (35).
Mâncărimi de cap.
Contra mâneărimilor de eap se spală eu
o fiertură de iarba gușteriții. (17).
Vezi Căderea părului.
Mâncărimi de nas.
Se spală eu fiertură de iarba orbalțului
și se afumă tot eu ea. (Aet. sp.) (32).
168
Mâncărimi de trup.
Se oblojește eu fiertură de steme. (35).
Mâncărimi în palmă. *
Nu se știe de unde uine, dar omul trage
nădejde să primească bani. (8).
Mâncătură. (1).
Sfreanț. Sfrențe. Cel perit. (Sifilis).
Mărin.
Nitreseturi. Se fierbe puțin un ou, fără
ea gălbenușul să se întărească, se curăță,
se taie ’n două și se pune pe mărin. (25).
Mărini.
Sunt niște bube urieioase, ce se fac la
șesut. (35),
Mătreață.
De mătreață sufere multă lume. B un fel
de tărîțe ce cade dela rădăcina părului și
care face multă mâneărtme capului. B greu
până se pornește, să se searpine eei ce o
are, eă pe urmă nu se mai poate opri.
Babele sfătuese pe eei ce are mătreață,
ea să faeă o lăutoare. Sâmbătă seara, să
169
puie în lăutoare □ ceapă întreagă crăpată în
patru, eâteua fire de iarba rândunichii, pu-
țină răsătuvă de săpun de casă, tărâțe de
grâu, foi de nuci, coajă de stejar șt o mână
de sare de bulgăre. Ea limpezeală să bată
două gălbinușuri de ou și să se ungă pe
eap, iar înainte de pieptănat să-și frece
pielea capului eu saramură în oțet. In Mol-
doua se spală pe eap eu zeamă de rae. (27).
Se mai spală pe eap și eu fiertură de
tărâțe de grâu. (16).
Se spală capul eu zeamă de semințe de
floarea soarelui. (35).
BCU Cluj / Ceru Jmversity Library Cluj
Matrice.
Copilul bolnau de matrice are dureri
strașnice de stomac, se suâreolește și ic-
nește des. Țâță, lapte sau mâncare nu pri-
mește și daeă i se dă eeua eu sila, uarsă.
Se dă de băut copilului ceai de cimbru
de românită, de anason, de chimion sau de
iarba raiului. (27).
Se aplică fiertură de dumbraunic. (6-e).
Mătrici.
Reumatism. Dine umflate. Metrici. Se fac
seăldători eu frunze de nuc, de brad (molid),
de bosie, de eurpen de mure șt de sare. (25).
170
Când se umflă uinele dela picioare se
freacă eu zeamă de rădăcină de mătrăgună
ținută ’n spirt. (9).
Se freacă eu iarba metricii ori se spală
eu zeamă de iarba metricii. (32).
Se freacă eu o plămădeală făcută din
rădăcină de unsoarea pământului eu spirt șt
eu eamferă (în Bihor).
Metrice.
Vezi Reumatism.
Miros din gură.
Pentru înlăturarea mirosului din gură se
ține un ram de cetină de brad în gură. (52).
Se spală gura eu ceai de tarhon ori
sacna calului. (35).
Uezi Gură puturoasă.
Miros de picioare.
Se spală eu ceai de tarhon ori de sacna
calului. (55)
Mistuire grea. (1).
Uezi Boli șl dureri de stomac.
171
Modâlcă. (1).
Vezi Umflături. Scurte. Broască. Galei.
Moleți.
Bolnauul are nasul uscat, fără muei șt
se freacă mereu la el; trece prin el urdina,
treapădă, arde și geme. Baba descântă în
capul copilului eu un pieptene, eu unt și eu
nouă Diermișori (molefi). După descântec
unge copilul în moalele capului eu untdelemn
sau unt topit, în eare s’au omorât uermu-
șorii. Moleții arși se pun într’o lingură eu
apă și se dau copilului să-i bea. (27).
Molii.
Pentru ferirea straelor de molii se pune
suleină uscată printre haine, eare dă miros
plăcut și alungă moliile. (30).
Moroi.
Se bănuește eă umblă moroii prin sat
eând e boleșniță mare, eând mor oamenii
pe un eap și eând bolnauul nu se poate
uindeea eu nici un neam de buruent sau
descântec. Bolnauul prins de moroi întâi e
172
luat eu fior^și frig, nu mănâncă, îl doare la
inimă, iese afară subțire galben eatșofranul
apoi când i, se sparge fierea, dupăeumspun
babele — bolnavul iese afară sânge și
uenin și moare. Vezi Boli și dureri de pân
teee, de stomac. Treapăd eu sânge. Pân-
tieărie eu sânge.
Moroiul e de mai multe feluri: Moroi
de oameni, de uite și de păsări. De această
boală cred babele eă nu se poate seăpa
decât prin multe farmece și descântece și
prin arderea moroiului. (27).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Mucezeală. (1).
Când casa este umedă și aerul se pri-
mește rar atunci păreții și lucrurile din casă
prtnd mucezeală și mucegai, aerul se stvieă
și-mai mult și sănătatea tuturor celor din
casă ua suferi.
Mucos. *
E copilul sau omul căruia îi putrezește
nasul de muci, căci e veșnic eu muci la
nas. (8).
173
Muierotcă. *
Bărbatul căruia îi plac lucrurile feme-
iaști (M-ții Apuseni)
Vezi fătălău.
Muma pădurii.
De Muma pădurii suferă numai copiii
miei. Tresar noaptea din’ somn, țipă și de
multe ori se scapă eu udul în pat.
In afară de felurite descântece, se unge
copilul eu usturoi eu tămâie și se fae răs-
cruci din umărul drept la pietorul stâng și
din piciorul drept în umărul stâng. Tămâia
și usturoiul pisat se dau în apă să le bea
copilul. (27).
Deși Mama pădurii.
Muscă. (1).
Musca nu este boală, dar poate aduce
boli de aiurea și da oricui prin aceia eă
înțapă omul și se înfige în toate mâncările,
deaeeia e bine ea tot omul să caute să le
stârpească cât mai mult.
Vezi Muște.
174
Mușcătură de albine. (50).
Vezi Obrinteala. înțepătură de albine.
Mușcătură de câne.
Cel mușcat să se afume eu părul dela
cânele care a mușcat și să bea zeamă de
iarba spaimii. (32).
Ea mușcătură de câne turbat se spală
rana eu borș acru. (35).
Mușcătură de câne turbat.
Se bea uin eu scrum de raci arși ori
apă eu scrumul părului de câne. (34).
Mușcătură de coropișniță. *
Lumea se păzește mult de această mu-
șcătură căci se zice că este uentuoasă. (8).
Mușcătură de nevăstuică.
Se spală eu apă de pe o piele de ne-
uăstuieă. (35).
Mușcătură de omizi.
Se freacă eu boz. (35).
175
Mușcătură de pepcilă (gândac).
Se leagă urzică mărunțică amestecată
eu țărână și se ua desumfla. (32).
Mușcătura de șarpe.
Rana se leagă eu soc pisat ori eu lap-
tele în eare s’a spălat o piele de șarpe.
Uezi Mușcătura șarpelui. (34).
Mușcătura de țânțari.
Să iei puțin tiriac și să-l amesteci eu
unt de migdală, eu eare ungându-te la muș-
eătură-ți ua trece. Sau să iei frunză de boz
uerde și pe atâta rută, să le pisezi în piuliță,
să scoți zeama din ele, s’o amesteci eu oțet
și eu 2 dramuri saramură fiartă, eare ase-
menea este de folos daeă te ungi. (30).
Mușcătura de urzici.
Se freacă eu boz. (35).
Mușcătura lupului.
Oamenilor mușeați de lup, li se des-
cântă de speriat și se afumă eu păr de
lup. Se unge rana făcută de lup eu scrum
ieșit din creasta cocoșului. (27).
176
Mușcătura șarpelui.
De mușcătura șarpelui se leeuiesc unii
oameni eu descântec.
Șarpele este mai iute, mai rău și mai
ueninos prlmăuara și uara, când soarele
pripește. Mușcătura de șarpe se spală bine
cu zeama fiartă din frunze de alun.
Se bea rachiu fuinars) eât mal mult și
rana se spală eu uinars. Alt leae e arderea
repede a nanei eu chibritul sau eu jar. (27).
Se leagă rana pe 2 locuri ea să nu se
tragă veninul în sus și se pune apă rece. (16).
Se fierbe anison, eu uin, se face blastur
și legându-l la rană ua scoate tot ueninul.
Frunza de omac și iarbă neagră se fierbe
eu uin să-l bei și să-l pui la rană. (30).
Se leagă o lămâie tăiată în două la orice
mușcătură ueninoasă. (35).
Vezi Mușcătura de șarpe.
Muște.
Pentru alungarea și uciderea muștelor,
să fierbi frunză de lemnul Domnului, frunză
de chimion și de cimbru și să stropești prin
casă. Sau să pui aiazmă într’un uas și câte
muște se uor pune pe dânsul uor peri. (30).
Uezi Musea.
17?
Muțenia.
De muțenie sunt felurite descântece.
Când omul sau copilul nu e mut deabi-
nelea, ei numai șepelește ori e peltic, atunci
i se taie ața de sub limbă eu o para de
argint. (27).
Uneori copiii muțesc dintr’o frică (groasă)
prea mare.
Năbădăi. (i).
(Epilepsie). Vezi Boala copiilor. Nepu-
tință ș. a.
BCU Cluj/Ceni NădufJty Librar;
De năduf bolnauul suflă greu și simte
așa par’eă i se urcă un boț în gât. Ba din
eauza boțului de multe ori bolnauul tușește
în see.
Să ia bolnauul o ridiche neagră, să o
scobească la mijloc, să puie într’ânsa miere
eu hrean ras și așa s’o bage în cuptor pentru
ea să se eoaeă. Dupăee s’a copt ridichea
și a fiert mierea bine într’ânsa, bolnauul
trebue ea să ia în toate diminețile eâte o
linguriță. (27).
Să bea ceai de soc până-i treee.
12
178
Nădușeala.
De nădușeala sufer mult eei slabi de
piept. Bolnauul asudă, se înnădușă noaptea
de par’eă ar sta într’o baie. Multi din eei
cari se înnădușe noaptea, se primenesc
numai decât eu o altă cămașă și se mulțu-
mesc numai eu atât, fără să-și mai bată
capul eu ure-un leac, alții însă eată să iz-
gonească această boală dela ei eu diferite
burueni și leacuri.
Bolnauul să facă bae eu tărâțe de grâu
și seuturătură de fân. In toate diminețile
eâteua hapuri de slănină râncedă și să bea
borș erud cât de mult. Să bea bolnauul de
mai multe ori pe zi eeai de floare de croită
(ocheșele, uăzdoage, bofte, buruieni domnești,
perfon). Să bea bolnauul eeai de floare de
eiuboțica pucului. Să bea sânge de coțofană.
Să facă bolnauul frecături pe corp eu apă
sărată. (27).
Uezi Oftică. Beteșug useat ș. a.
Năjit.
Bolnauului îi pocnește des urechea și
apoi simte într’ânsa o durere din ee în ce
mai tare.
179
Se bagă în ureche un grăunte de usturoi
mușcat și înuelit în uată. Cu un uârf de
secere caldă piei o picătură de unt în
ureehe; apoi pui într’o oală nouă puțină
sămânță de cânepă, încinși (înfierbânți) oala
și eând boabele încep să plesnească, bol-
nauul ține urechea deasupra. Se pune în
ureehe usturoi bine pisat și pus într’un tulfan,
sau mir, se bagă în ureehe. Sau mămăli-
guță ealdă, sau o măslină să se puie în
ureehe șt bolnauul să se culce pe ureche.
Se ia gogoașe de petufă și se stoarce în
ureehe, dacă urechea e împâslită. Se pun
„	BC luj / Centod Uruversity Library C lui	w
m ureehe faguri de uiespe muiati în apa
călduță și se afumă eu baligă de uită. Se
face bucium din pânză. Se coace în spuză
praz eu untdelemn și zeamă călduță se
stoarce în urechi. (27).
Se afumă eu sămânță de cânepă.
Vezi Dureri de ureehi.
Nălucire. (1).
Dedenie. Năzăreală. (Alueinațiune. llu-
ziune. Ipoeondrie).
Nas de bețiv. (1).
Este un nas roș și eam gogonat uneori
ea o barabulă (cartofă).
12*
180
Nas bobotit *
E un nas umflat din răceală ori din altă
boală. (8).
Naștere grea.
Pentru nașterea ușoară se bea fiertură
de losnieioară sau brustur și eu miere și
apoi după naștere 3 zile ceai de românită
și uin fiert la un loc eu orz. (27).
Să beie apă ealdă eu zahăr. (16).
Bolnaua să stea în uapori de apă. I se
pun haine ealde sau apă fierbinte. (25).
Când se sminește matea se așează la
loe și se bea eeai din rădăcină de măi-
cuță. (8).
Legături eu zamă de scoarță de gorun. (9).
Dezi Durerile nașterii.
Naștere ușoară.
Să umble femeia mult, eând ua fi eu o
lună înaintea uremii facerii, să beie mintă
fiartă eu uin sau limbricarniță albă. (30).
Să bea zeamă de slobozitoare. (32).
Năuceală. (1).
Dedenie. Năzăreală. (Ipocondrie) ș. a.
Uneori omul e năuc de eap fără să uadă
181
nimic ee-i in jurul lui, alteori uede prea
multe. Boala uine dintr’o supărare mare,
din dragoste ori din altă boală.
Vezi Buimăceală.
Năucie. (1).
Vezi Năuceală.
Năzăreală. (1).
Nălucire. Vedenie. Halucinație. Când
omul uede ee nu este pentrueă-i bolnau Se
caută să se uindeee boala ori se descântă.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Nebuneală.
Când nu merge eu leacurile băbești, să
se cerceteze medicul. (27)
Inebunese cei cavi mănâncă mătrăgună
ori semințe de nebuneală sau laur. (35).
Nebunie. (1).
Bolânzie. Vezi Nebuneală.
Nedormire.
Nedurmire. Babele dau bolnauului, eare
nu poate dormi eâte leaeuri și burueni de
182
toate, dar mai vârtos și eu folos dau fier-
tură de mac, dar asta nu-i bine eăei s’au
văzut întâmplări, eând mamele, după învă-
țatul babelor, au dat copiilor, ea să-i adoarmă
zeamă de mae și i-au adormit pentru tot-
deauna. Cel mai bine e să se cerceteze un
medie. (27).
Se afumă omul și patul eu corn de biuol,
eu sulcină albă și eu tămâie. (16).
Se bea câte puțină fiertură de flori ori
de coji de mac. Se mai bea câte o linguriță
din un amestec de găineț de păsări sbură-
toare (urăbii) eu lapte de femeie (a ma-
mei). (25).
Vezi Nesomn.
Negi.
De negi, neg, negel, negei, nu se des-
cântă. Bolnauul vede cum îi erese niște
umflături miei și tari, ce se fae pe mâni ori
pe fața omului.
Legi negelul eu un fir de păr din eap,
porți legătura 3 zile și negelul cade. Aprinzi
o iască dela scăpărătoare și arzi eu ea
negii. Alții sting negii eu apă tare. Se freacă
negii eu peliță de rânză, luată dela o rață.
183
Dai pe negi eu sânge de șopârlă sau eu
sânge de șoarece. Se rupe alior (laptele
cânelui, rostopastă) și eu laptele ee curge
se ung negii. (27).
Se freacă eu sare. Se leagă eu păr. Se
taie eu briei șl se pune sare multă. (16).
Se ung eu lapte de ceapa ori eu zeamă
de alămâie și salamură ori eu peliță de pe
rânza găinii. Se mai freacă negii uzi eu o
ramură de măcieș înfierbântată în foe. (35).
Negreață trupului.
Se duee dacă te scalzi în seăldătoare
de romaniță. (35).
Nejerniță.
E o boală ee se eapătă din răeeală, eu
junghiuri. Se pun frunze de tutun eu miere.
Sau se pune pe o cârpă uar stins încălzit
și se pune eu cârpa către piele. (25).
Se spală eu zamă de nejernieă împreună
eu alte plante. (8).
Neputință.
(Impoten(ă). De neputință se uindeeă
bărbații pătimași, eăror le-au seeat pute-
184
rile trupești, eătând măeiueă de scai voini-
cesc, pană dă peste una în care se află unul
sau doi germi. Fierb germii la un loe eu
coada mânzului și beau zeama.
Se fierb gogoși de poroinie (seulătoare,
salep) și zeama se bea ea un eeai.
Se fierbe rădăcină de pochiunic (po-
pilnie) și zeama se bea de 3 ori pe zi. (27).
Când omul nu are poftă și putere la
femei să bea fiertură de seulătoare în
Dtn. (9).
Neputincios e și omul, eare se scapă
în pat în amândouă felurile ori nu-și poate
fine beșinile.
Se afumă eu buruiana smeului ori eu
mama pădurii. (35).
Vezi șl Boala eea rea. Spasm. Nepu-
tință bărbătească.
Neputință.
(Epilepsie). Când îl apucă neputința de
îl sfarmă grabnic, să-l muți din loeul acela,
să iei un ae, să-l împungi la degetul eel mie
dela o mână ea să dea sângele și să i se
dea să bea eârbune pisat că-l ua slăbi
boala. (30).
Vezi Boala eea rea. Spasm. Epilepsie ș.a.
185
Neputință bărbătească.
(Impotență). Se fae seăldători nu prea reci
și ’n seăldătoare omul bea Din ueehi și-și
bate pasărea trupului. (34).
Vezi Neputință.
Nesomn.
Omul eare din ureo prieină nu poate
dormi, să eaute eâteua căciulii de mac, să
le taie mărunt șl să faeă ceai din ele eă-t
ua ueni somnul la loc. Sau să eaute buru-
iană somnoroasă de pe eâmp s’o pute sub
eap în așternut, eare iarăș îl ua liniști sau
un bulgăre de camfor sub căpătâi. (30).
Să se faeă seăldătoare seara eu fier-
tură de tot feliul de flori adunate de prin
grădini și de pe eâmp. Este un leae sigur,
bun și pentru oameni mari și pentru copii. (15)
Vezi Nedormire.
Netrebnic. *
E „omul de nimieă“ pe a eărui uorbă
și faptă nu te poți bizui niciodată. (8).
Nevoia Marinii. (1.)
Vezi Oăleătură. Stropșală. Neputință.
186
Nitreseturi. (1).
Vezi Mărin.
Nodoros. *
Ciotoros la degete. (8).
Oblojeli. (1).
(Cataplasme. Fomentatiuni). Legători și
oblojeli se fae eu felurite fierturi și ame-
stecuri la felurite boale.
Oboseală. (1)
Truda, osteneala, oboseala, ulăgutala,
istoDirea puterilor, slăbia (surmenaj) ș. a.
arată o sleire a puterilor omului în urma
muncit sau a unul drum lung. Nu sunt o
boală, dar dacă ele se prelungesc prea mult
șt se repetă adesea ele pot pregăti patul
multor boli în trupu omului. Sunt și întâm-
plări de acelea când omul nedormit de
3—4 zile și mort de obosit a căzut și nu s’a
mai sculat.
Obrinteală.
Obrintitul după cum se crede uine din
răceală și poate aduce mare suferință, dar
187
pentru a seăpa de obrintit, se ia făină de
păpușoi amestecată eu ehișleae (lapte bătut,
lapte aeru nefiert) se pune la loeul obrintit,
cave pe loe ua scoate focul durerilor șt apoi
să se schimbe des. Această doftorie folo-
sește și la mușcături de albine. (30).
Se unge eu untdelemn șl se ferește de-
getul de răceală. (16).
Se pun legători eu sfeclă rasă, prăjită
eu untdelemn. Sau se spală eu fiertură de
rădăcină de boz. (8).
Se ține partea dureroasă în fiertură de
stroh
Library Cluj
de fân. (9).
Se obrintește o bubă, o tăetură sau o
rană, eare a fost descoperită la frig. Se
pune la rauă pâine eu uin. Se amestecă mei
eu oțet și se pune pe bubă. Se ia mei și se
încălzește într’o tigae, prăjit eu untură șt se
pune la buba obrintită. (27).
Obraz mâncat de vărsat. *
B obrazu eu găuri sau ciupit de vărsat
a omului ee-a suferit de uărsat negru. (8).
Ochi de găină. (1).
Vezi Bătături.
188
Oftică.
Osfieă. (Tuberculoza pulmonară). Se mă-
nâncă mult usturoi și se bea lapte nefiert și
mai ales lapte de capră roșie nefiert. Se
mănâncă slănină crudă eu usturoi, se bea
eeai de floare de alun. Se pune într’o „oeă"
de miere o „litră" de hrean, o mână de foi
de „aurămeasă", „cârstăneasă*, busuioc și
„buruiană împușcată*, adăugându-se și o
„litră" de apă. Se mai pune pe piept pisică
neagră tăiată. (29).
Să tragi în piept fum de urzică pusă pe
fier roșu. Să beai eeai de salcâm. (35).
Se mânâneă hrean eu miere de stup ori
miere de stup eu iarba codrului eâte 2 lin-
gurițe pe zi. Se bea fiertură de mure eu un-
tură ori de coada șoricelului și eu untură. (34).
Vezi Beteșug useat. Tușă seacă ș a.
Oftigă.
Bolnauul de oftigă îi slab și chiar dacă
îi gras, slăbește din zi în zi, uăzând eu ochii.
Noaptea înnădușe, n’are poftă de mâncare,
iar eătre seară îl ia eu fior și apoi arde de
căldură. Tușește des, scuipă o flegmă gălbue
și de multe ori scuipă și sânge.
189
Pentru potolit tușea, se pune într’o ul-
eieuță zahăr negru, sue de lemn dulce, eam
de 4 degete de lung, ca o mână de limba
vecinei eâteua roșcove eâteua smochine și
o bucată de zahăr de ghiață, ș(eandel). Se
umple ulcica eu apă, se astupă bine la gură
și se pune la foc, să fiarbă până scade de
ureo 2 — 3 ^degete ; se strecoară și se bea.
Coțofană împușcată, arsă pisată și ame-
stecată se bea eu rachiu de drojdie. Bol-
nauul să faeă seăldături de zer, să spele
cămașa numai în zer, când se culcă să se
înueleaseă în blăni de oaie până asudă și
.	. BCL„ , Central Uni _	i i . _
dimineața sa bea zer. O șoparla uie fiarta
eu jumătate oeă (litru) de untdelemn se des-
parte în trei părți și se dă de beut la bol-
naui, în 3 zile dearândul. Se fierbe iarbă
mare eu uin alb și se bea dimineața și seara
câte un pahar. Se ia rădăcina de iarbă mare
și Iarba lui Taiin, se rad pe răzătoarea de
uerze se amestecă eu miere și se ia eâte
o liguriță în fiecare dimineață. In Moldova
bolnauii beau borș crud și înghit bueățelușe
de slănină, dimineața, de amiazi și seara.
Aceasta în trei luni dearândul.
Rădăcina de nalbă, arpaeaș, eâteua smo-
chine, eâteua curmale și un litru de apă, să
100
se pună într’o oală astupată bine, să fiarbă
până rămâne pe jumătate și apoi să se pună
peste aceasta încă un litru de lapte dulce,
să fiarbă împreună până scade de 3 degete,
se strecoară șt se bea. In Oltenia se bea
ceai de porumb roșu șt trandafir.
Cu Din și eu pâine ținute 6 săptămâni în
cosciugul unui mort de oftigă, se vindecă
bolnauul de oftigă.
Să se mănânce 40 de zile ficat de morun
fript pe grătar. In Dobrogea, Lipovenii dau
bolnavilor contra tusei șt pentru ea să seuipe
flegma, să bea lapți de morun, pisați.
In Banat, pentru durere de piept se fo-
losește Tăciunul și, după eum mărturisesc
muierile știutoare, face minuni băut ea pe
ceai; apoi rădăcina rasă și fiartă în lapte,
se pune caldă pe piept, ea o turtă.
In Muntenia pentru oftigă se euleg frunze
și rădăcină de pătlagină, se toacă mărunt
șl se fierb în lapte dulee; în urmă se stre-
coară, se bea laptele de către bolnav, fără
zahăr: trei eeșeuțe pe zi, iar foile se pun
ealde pe piept. Se urmează eu această doc-
torie 6 săptămâni. Se bea, fiertură de să-
mânță de cânepă proaspătă. (27).
191
Ojâg. (1).
]âg. Jeguială. (Pirosts). Vezi ]âg.
Ojig- (1).
Dezi ]âg. Boli și Dureri de pântece.
Ojiguială. (1).
Vezi ]âg. Boli și Dureri de pântece.
Ologeală.
Se freacă cu untură de urs, unsoare de
șarpe, gaz și rachiu. (34). yLibraryCluj
Vezi De dânsele.
Opăreala.
Când copiii miei se opăresc între pi-
cioare din cauza udului, se presoară după
seăldătoare păr(ile opărite eu humă făcută
praf, sau eu făină de păpușoi eernută prin
petece dese. Se mai presoară erohmală
(serobeală) făcută praf sau pudră. Se spală
cu ceai de tei și se presoară bolnauului
praf galben de brădișor. Iar dacă eineua
s’a opărit eu apă clocotită, se pune dea-
supra opărelii albuș de ou, amestecat cu
192
unt proaspăt și deasupra albușului de
ou lut (pământ) muiat, până să tămăduie.
Se unge bolnauul în pripă eu cerneală și
apoi se pune deasupra o foaie de varză
dulce, unsă cu seu de lumânare. Se mai
pune la opăreală baligă proaspătă de oaie
și lână eu usue (murdărie, mătreafă). (27).
Se presoară părțile opărite eu praf dela
prag. (16).
Se presoară eu mal. (15).
La opăreală eu apă fierbinte se unge
eu lapte închegat (acru) ori eu unt de ouă
făcut din ouă bine bătute și aproape arse,
ori eu unt de lemn. (32).
Foi de arin și făină de cucuruz. (34).
Deșt Fripturi. Arsuri.
Opăreala copiilor mici. (1).
(Eritem). Copiii miei se opăresc între pi-
cioare mai ales. Se pune humă pisată.
Vezi Opăreală.
Opăreala picioarelor.
Se pune picioarele în oțet eu sare ori
se leagă cu iarba mustitului. (32).
193
Oprirea sângelui din nas.
Să iei dela ferari praf din jghiabuvi,
unde moaie pământul, să-l amesteci eu oțet
de Din, să legi la ceafă și sângele se ua
opri. (30).
Să pue ștergar eu apă reee pe uinele
dela ceafă. (15).
Vezi Curgere de sânge din nas.
Oprirea udului. (1).
Când se oprește udul (pișatul) și nu se
știe din ee pricină atunci bolnauul trebue
să se ducă cât mai degrabă la medie, eă
altfel i se otrăuește sângele șt moare.
Se beau ceaiuri de pătrunjel, chimen,
rădăcină de grâu, coajă de mesteacăn, mă-
tasa cucuruzului. (34).
Dezi Oprirea udului la uite. Zăpreală.
Opritu sângelui.
Când eurge euiua sânge din nas, babele
spun celui pătimaș să ia oțet de trandafiri,
să se ude la ceafă, în creștetul capului și
să tragă pe nas.
Se udă eu apă reee gropița din ceafă
de asemenea să tragă apă reee pe nara
13
IM
bolnauă. Bolnauul să bea călduț sânge de
rățoi negru. Dacă se taie eineua la mână,
picior sau în altă parte, pune eenușe ori
sare, apoi se leagă eu o cârpă. Se rade
uav de pe părete și se pune la tăetură.
Dacă bolnauul uarsă sânge atunci baba
îi dă să bea floare de imitatoare fiartă în
rachiu de drojdie sau în apă. (27).
Vezi tăietură.
Orbalț.
(Brisipel). Orbalțul uine la oameni din
cauza murdăriei, din necurățenie și nespă-
ty Lior; C lup
icre. Bolnauul de orbalț are călduri, pielea
îi este umflată, întinsă, lucioasă și dureroasă.
Apăsând foarte ușor eu degetul pe umflă-
tură mărim durerea. Preumblând eu degetul
peste partea bolnavă și eea sănătoasă, simțim
marginea unde se desparte una de alta. Or-
balțul se face pe eap și pe față. Se moaie făină
de păpușoi în lapte dulce și se leagă partea
dureroasă a bolnauului. Se moaie în apă
caldă o bucată de piele de cal nedubită și
se pune la orbalț. Sau se fierbe bine o că-
pățână de câne și se spală bolnauul cu
zama pe față. Sau se culeg buburuze de
195
arin negru se fierb într’o oală nouă și eu
zeama se spală la orbalț. Sau se unge
falca sau loeul bolnav eu miere și pe dea-
supra se presară eu praf de mintă uscată.
Sau se spală orbalful eu muștar alb ame-
stecat eu lapte dulce. Se oblojește bolnavul
eu frunze de podbol opărite. Sau se arde
miez de ridiche neagră Ia un loe eu sopon
și apoi eu aceasta se spală partea bolnavă
de orbalț. Sau se belește coaja de soc
tânăr, verde, se încălzește între două pietre
calde și apoi se leagă la orbalț, mai fac
seăldători și spălaturi din blăbornie (bo-
BL Tliij rC cnfral LJniversity Library CIiij 1
bornie, bobâlnie, bribornic, pribolnie), iarba
porcului (brână) din coajă de corn, din
coaiele popii (clocotiș) și din iarba tâlharului
(cristozoră, iarbă de orbanț). (27).
Să se spele eu zeamă de iarba orbab
(ului. (32).	'
Se pune mămăligă nesărată, fierbinte. (25).
Orbeală. (1).
Uezi Orbire. Albeață.
Orbire. (1).
Elste multă lume oarbă. Linii se nașe
orbi, alții orbesc mai târziu din oarecare
13*
196
boală. Cel mai cuminte lucru este ea îndată
ee se uede eeua la oehi omul să se arate
medicului de oehi.
Orbu găinilor. (1].
(Emeralopie). Când omu nu mai uede
îndată după asfințitu soarelui se ziee eă are
orbu găinilor.
Se stoarce în oehi zeamă de lămâie. (34).
Orzișor. (5).
Uezi Ulcior.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Os de șarpe.
Când ți se umflă talpa pictorului și se
tămăduiește greu. (35).
Vezi Trântitură.
Os mort.
Se leagă pane caldă. (34).
Otmă. *
Buboi gogonat. E o bubă mare, ee se
faee pe uine. Se leagă mațe de bostan în-
călzite. (8).
197
Se leagă eu frunze de brustur, frunze
de soc și frunze de lemnu cânelui fierte ’n
lapte. (9).
Otrăvire. (1).
Dezi Adăpare. Otrăuiri.
Otrăviri.
Ferirea de otrauă.
Să se bea în fiecare dtmlneafă eâte un
litru de lapte dulce. S’au să-ți faei un nas
de lemn din care se fac enuperele și din-
tr’ânsul, să bei; mai uârtos enuperele să le
moi în uin și să le bee omul beteag, eând
ua merge la feredeu (bate de aburi). (30).
Se bea lapte dulce mult amestecat eu
zahăr mult. (32).
Păducel.
De pădueel suferă și oamenii mari, dar
mult copiii. Pădueelul se faee în talpa pi-
ciorului la cei ce umblă desculți. El aduce
o mâneărime atât de grozauă, încât eel ee
are pădueel îi Dine să puie pictorul pe foe.
Cel ee suferă e bine să-și spele piciorul în
oțet sau să puie peste pădueel pădurețe,
coapte, fierbinți.
108
Se taie mărunțel lemn de trandafir și
se pune să fiarbă bine în apă. După ee a
fiert, îl toarnă eu apa în eonățieă sau în alt
uas, unde se Dâră pieiorul bolnaD de pădu-
eel. Se mai înfierbântă un băț de trandafir
și se bate eu el fierbine, loeul bolnav. Se
pisează coada șoricelului și așa mustoasă
se pune la pădueel.
Se înfierbântă în spuză de foc băț de
alun uerde și eu el se frig pădueeii de pe
tălpile picioarelor.
Se pisează frunze de arin și amestecate
eu sare g^ p^nja pădueel. (27|^ c
Se arde eu fier roș. (15J.
Se pune pe el fotoghin (petrol). Se pișă
pe el. Se mai pune apă sărată. Se mai ține
pieiorul în fiertură de frunze de pădueel
sau se pun comprese (legători) eu aceste
frunze. (25).
Se spală eu zamă de piele de arieiu
ori eu zamă de pădueel ori se frige e’o
coadă de lingură fierbinte ori se freacă eu
sare și gaiț (petrol). (8).
Se leagă eu măr pădureț fiert, ori eu
zamă de scoarță de pădueel, piatră aeră și
frunză de măr acru. (9).
199
Păduchi de cap.
Păduchii se fac la copii și le oameni
mari din necurățenie și murdărie.
Cel ce are păduchi în cap, trebue să
se ungă eu alifie făcută din untură de porc,
cuișoare, scorțișoară, gogoși (iarbă) de pește
și săricică (otrauă).
Să se spele bolnauul pe cap eu leșie
de cioeălăi (eoeent de porumb).
Se unge pe cap cu gaz (naftă, gnit pe
trol). (27).
Se spală eu fiertură de frunze de ornai-
ori cu fotoghin (gaiț, gaz, petrol). (32).
Păduchi de lemn.
Păduchii de lemn numiți în Moldova
ploșnițe, iar în Oltenia și în Ardeal sfelnițe,
se omoară eu gaz sau se presoară, pa unde
sunt, praf de var și se stinge cu apa. Sau
se astupă bine toate ușile și ferestrele, sa
pune în mijlocul casei un ceaun, cu mang?l,
apoi se pun deasupra cât mai mulți ardei
roșii de ard. Sau se pune pe cărbuni in
casă praf de pucioasă, dar mai întâi trebue
să scoți totul din casă, căci altfel se îne-
200
grese toate lucrurile. Sau se pune sub lăi-
eere (uelnlțe), sub saltele și sub perine,
floare de curcubețieă. Cică mirosul urât al
acestei plante gonește ploșnițele afară. (27).
Dezi Ploșnițe. Stelntțe.
Păduchi lăți.
De păduchi lăți scapă omul cu greu.
Păduchii lăți ies ea puzderia pe om și se
prăsesc așa de repede, eă intră prin oehi,
prin urechi și prin nas până moare omul.
Bolnauul trebue să radă părțile unde îl
are, să faeă băi, spălături eu fiertură de
foi de tutun, eu fiertură de țintaur, semințe
de pătrunjel și nucușoare.
Se ia săricică, camfor, argint uiu, albuș
de ou, rachiu tare, să le amestece toate
bine la un loc șl să se ungă pe trup. Să se
spele des eu leșie făeută din cenușă de elo-
eălăi și să se ungă eu untură de porc, ame-
stecată eu pucioasă. In amândouă cazurile
de păduchi, unii se mai ung eu alifie uânătă
(mercurială) alții eu gaz.
Când mâneărtmea lor deuine mare șt
bolnauul își sfâșie pielea seărpinându-se,
se fae seăldătorl, băi de pucioasă și se bea
zeamă făeută din coajă de China. (27).
201
Pălitură.
Pentru pălitură (lovitură) se pisează o
ceapă eu muchea toporului, se presează cu
sare, se stropește eu rachiu și se leagă la
loeul loDit. Se repetă de mai multe ori. Se
pune pe loeul louit pâine muiată în rachiu
sau în uin. (27).
Ea pălitură și umflătură pun țăranii apă
de plumb, dar nu folosește așa de mult și
n’are efect așa grabnic ea balega proas-
pătă și încălzită legată pe umflătură. Dacă
e la picior se poate face și baie eu balegă
eât suferi de fierbinte. Barabule (cartofi)
crude rase pe râzătoare eu ceapă și eu
sare, prăjite eu puțină apă, se leagă eu o
frunză de brustur pe pielea goală. Tot așa
se pune rădăcina de brustur rasă șt prăjită.
Cu măduvă de vită se unge loeul pălit (lovit),
dupăee ai uns loeul eu spirt și se trece du-
rerea ea eum ai lua eu mâna. Se mai pune
rădăcină de iarba lui Tatin pisată. (8).
Uezi Lovituri. Uânâtăi.
Pântecos. *
Vezt Burtos. (8)
202
Pânticăraie. (1).
(Diaree). Vezi Inimă. Treapăd. Cufureală.
Urdinare.
Pântieărie cu sânge. (1).
(Dizenterie).
Păpușele.
Se descântă. (29).
Păr la deget.
(Panarlfiu) Strună. Se face la unghie și
se umflă de se face o beșieă. Pentru vin-
deearea ei îndată, să se ia un fir de ață de
lână sau de cânepă, vârânduo prin urechile
acului apoi se va petrece acul prin beșieă,
lăsând ata acolo și înodată se va vindeca (50).
De păr la deget sufăr mai mult fetele
șt femeile, ee eos eu acul și se înțeapă.
Părul se face ea o bubulifă la degetele dela
mâini și e foarte dureroasă. Daeă nu se
iau din pripă eu leacuri, se întâmplă să
cadă și degetul (zic babele). Se leagă la
deget ceapă albă, coaptă, amestecată eu tă'
mâie pisată, busuioc șt frunză de calapăr.
203
8e leagă la deget turtă (pâine) muiată în
untdelemn.
Se spintecă o broască râioasă și se
pune la degetul eu păr. Se ung frunze de
nalbă mică eu stuehit și se pune la degetul
bolnau. Se uâră degetul bolnau de păr în-
tr’un castravete murat și se fine așa o noapte
întreagă, (27).
Vezi Strună.
Pârleală. (1).
Adecă pârlit de soare ori la foe, eând
n’o ajuns para focului să-l ardă tare.
Vezi Ars de soare, fupuială.
Pârfuică, (1).
(Diaree). Pântieărie. Treapăd ș, a.
Patimă. (1).
Omul pătimește de o boală oarecare,
dar el poate fi șt sănătos și atunci par’că
urea să-șl caute boală, căzând în patima be-
ției, a fumatului, a euruiei, ș. a.
Paza.
Omul bolnau de pază sufere ea și de
isdat. Cârcei la lingurieă și de multe ori
cade jos gheomotoc.
204
Se freacă pe bolnau eu rachiu (uinars,
țuică, holercă) pe tot trupul. (27).
Uezi Isdat.
Pecingine.
(Eczeme. Fauus) Pepingene. Pecinginile
sau Guru găinii sunt niște pete scorțoase
aspre pe pielea omului, cari fac o mâneă-
rime de-ți uine să-ți rupt pielea. Uneori scăr-
pinatul ajunge până acolo, eă începe să dea
sânge din pată. Pecinginea se face mai ales
pe mâini, obraz șt picioare. Pecinginile se
lățese așa eă unde la început era eât o pă-
răluță, uneori ajunge să se întindă pe tot
brațul.
Se unge la pecingine en alifie făcută
din gândaci de turbă, arși, pisați și ameste-
cați eu unt alb. Sau se strânge eu mâna
gândacul de mijloc, până iese din el un fel
de puroi, apoi eu acest > puroi se unge bol-
navul la pecingine. Se arde un uătrai și se
pune pe un huhurez și eu untul ee se prinde
pe uătrai se unge bolnauul la pecingine.
Se unge eu alifie făcută din sânge de
porumb șl undelemn. Se ia mămăligă de pe
făeăleț (melesteu) și se lipește pe pecingine.
205
8e unge eu untură de caltaboș (ehlșeă)
fiert. Se pun eâteua boabe de grâu pe un
fier înroșit în foe șt se apasă asupra lor eu
un uătrai fierbinte, iar eu arsura, ee rămâne
din ele se unge la pecingine. Se unge eu
usturoi pisat, amestecat eu iarbă de pușcă
și miere.
Se unge eu argint uiu amestecat eu unt
proaspăt nesărat. Bolnauul se unge la pe-
cingine eu laptele curs din frântura (rupe-
rea) plantei laptele cânelui. Se pune pe loeul
bolnau -măslină fără sâmbure, coaptă în
spuză. Se unge pecinginea eu must din
coajă de nucă uerde. Cei ee au pecingine,
o spală mat intâi eu zeamă călduță de ro~
stopască și pisând-o bine o pun pe pecin-
gine. Pecinginea în scurt timp după aceasta
se uindeeă. Alte femei nu fac nimic alteeua
decât ung pecinginea eu lapte din această
plantă. Se mai pisează rădăeină șt frunze
uerzi din steme și eu zeama se unge loeul
bolnau. (27).
Se unge eu său de eăprtoară ori de
cerb și pe deasupra se pune cenușă de
corn de țap ori de cerb. (32).
Se unge eu apă de alun, rădăeină de
steme eu usturoi șt sare, alifie eu funingine
206
de pe coș, eu coji de nucă uerde. Se spală
eu mustul unui lemu de corn ars la un ca-
păt. Se unge eu unt de hârtie. Adecă se
faee un eorn de hârtie, care se așează eu
partea largă pe o farfurie, dându-i foe la
Dârf. După ee hârtia a ars eu desăuârșire,
pe farfurie rămâne un produs unsuros, con-
ținând foarte probabil ereosot. Se ta eu de-
getul această unsoare șl se unge locul bol-
nau. (29).
Să se spele în flecare seară eu pișat.
Când începe să se seorțoșeze fața se spală
eu lapte dulee și eu săpun de glicerina.
Nici eu un fel de alifie, să nu se ungă pe
față. (16)
Se unge fața eu unt de uaeă sau de
’ oi. (15).
Se unge eu șanț de pipă, e scrumul, ee
se scoate din țeaua de pipă eu un fier sub-
țire. Se mai unge eu un amestec de cenușă
albă eu sudori de pe fevestrău. (25). *
Se spală eu rouă de pe iarbă. (8).
Se spală eu zeamă de sâncuere și de
coada calului. (9).
Se freacă eu un cățel de usturoi (ai). (35).
Vezi Pete pe obraz. Curu găinii.
207
Pecingine rea.
Vezi Pelagră. fupuială.
Pelagra.
Bolnauul de pelagră sufere mai mult pri-
măuara, când e soarele mai iute. Pielea se
aprinde. îi iese o spuzeală pe obraz și se
jupoaie pe față, pe gât, pe mâini și pe toate
părțile corpului, cari sunt descoperite și le
bate soarele. Pielea se pârlește, îl ustură
și-l mânâneă. Bolnauul are o slăbiciune în
tot corpul. II dor mușchii, amețește și-l roade
rău la inimă. Cele mai multe babe de prin
Muntenia și Oltenia dau bolnauilor de pe-
lagră să bea buruieni amare: 8pumăriiă,
coada șoricelului, răstopastie, ochiul-boului,
buruiană de cui de stricăciune și buruieni
albe. Se fierb în apă neîncepută șl se bea
ca pe eeai, 3 eeșeuțe pe zi, dimineața, la
prânz și seara.
Se ung părțile bolnaue eu unt de naft și
se pripește lângă foc. Se face eeai din bu-
ruiană numită apărătoare, se spală părțile
bolnaue și se bea odată la fiecare spălătură,
de 3 ori din aeest eeai. Se plămădește
208
rădăcină de roștofol în rachiu sau în
apă neîncepută, se spală șl se bea de câte
2 ori la flecare spălătură. Ureehia iepurelui
se fierbe eu lapte dulce de oaie neagră, se
spală pe unde sunt rănile și se bea. Bol-
nauul să mânânee raci prinși din luna Martie.
Bolnauul să nu mânânee aeru, sărat și ar-
delat (ardei). (27).
Pentru dânsele.
Partea trupului, care este cuprinsă de
boală, să o frece eu salamură în mai multe
rânduri ori să se caute untură proaspătă de
bursuc. Ineălzindu-se să freci bine loeul,
ee te doare, trei sau patru zile și după
aceasta, să înuelești bine eu o flane, ea să
nu răeeaseă și astfel în curând uor înceta
durerile. (30).
Vezi De dânsele.
Perdea (1).
Dezi Perdele pe ochi.
Perdele pe ochi.
(Cataractă). Să se ia un ou de găină
proaspăt, să-l eoel bine în spuză până ua
209
fi vârtos, taie-l în două, lapădă gălbenușul,
ea să rămâie albușul curat, pune jumătate
de dram praf de vitriol alb bun în găvanul
albușului și acopere eu cealaltă jumătate de
albuș, apoi se lasă, să se răcească și va
lăsa o zeamă pe eare o vei amesteca eu
albușul de ou, după eare să se stoarcă prin
o petică curată într’o uleieă, iarăș eurată,
după aceea pică eâte o picătură două în
ochiul eu perdea toată ziua, stând eâte
un sfert de eeas eu fața în sus și făcând
asta în toată ziua perdeaua se va topi și
vederile vor veni. (30).
BCr* lu| Centrai c-fnversity Library Cluj
Vezi Albeața.
Pepingene.
Vezi Pecingine.
Peri răi.
(Trlehiază). De peri răi, bolnavul îl în-
ghioldit (înțepat) în albușul ochilor. Peri răi
se fae pe pleoapele ochilor și sunt foarte
supărăeioși.
Baba întoarce pleoapa pe dos și cu-
noaște perii răi după rădăcina lor neagră,
li apucă binișor eu un clește anume și-i
14
21u
smulge din rădăcină sau se rad eu o para
(ban) de argint.
Perii răi se mai smulg eu o eimbristă.
Perii răi se seot și se rad numai în zile de
post și eând e soare.
Dezi Dureri de oehi.
Pestriu. (1).
(Efelide). Pistrui. Chistrui.
Vezi și Pete pe obraz.
Pete pe obraz.
(Efelide). Pentru curățirea petelor de pe
obraz să se ude petele în 2—3 rânduri eu
felii de lămâie și petele se uor ulndeea, ră-
mânând fața curată. (30).
Se freacă fata eu gogoașe uerzi de pe
frunzele de stejar și de goron. (25).
Se spală eu zamă de iarbă roșă, — eu
zamă de alămâie ori de pelin fiert ori cu
zeamă de tot felul de flori. (8 35).
Vezi Pecingine. Curu găinii.
Piatră la bășică.
De piatră la bășica udului, pouățuese
babele, să sape bolnauul iarna din pământ
211
culbecii (melei de uie), înfundați prin locu-
rile unde eresc aluni șl se pun într’o oală
nouă. Oala se lipește eu aluat la gură, se
' dă în cuptor, după ee s’a scos pâinea și se
. lasă până a doua zi. Culbecii astfel uscați
se pisează și se ia câte o lingură de masă
de 3 ori pe zi într’un pahar eu apă rece. —
Oehi de rae pisați șt băuți în apă rece. (27).
Pierderi.
Pentru ea femeia să piardă Dâră în lăuntru
rădăcină de creață. Dacă femeile beau fier-
tură de iarba stârpitului atunci leapădă (pierd,
avortează). (32).
Uezi Leapadat.
Pierderi albe. (1).
(Eeueoree). Poala albă.
*	Pierderi de sămânță. (1).
(Spermatoree).
'	Pierderi roși. (1).
’ Curgere de sânge din mitră. (Metroragie).
14*
212
Piroteală.
Bolnauul de picoteala îl tras la somn
și-l doare oasele.
Baba îl trage eu mujdei de usturoi, seara
și înainte de culcare, îi dă să bea eeai de
românită, de tei sau de salcâm. (27).
Vezi Ciumurluială. Slăbie ș. a.
Pișatu în pat.
Se pișă în pat mai mult copiii miei, dar
câte odată se scapă eu udul și oamenii mari.
Babele descântă celui pătimaș de mama pă-
durii și-i dau felurite leaeuri și buruieni.
Se aprinde o mătură și se ia la bătaie
cel pătimaș, în timp ee doarme. Iar ea să
nu se pișă copiii în pat sunt opriți de a se
juca eu foe, cărbuni sau tăciuni aprinși. Se
faee rușine mare celui bolnau zieându-i între
străidi eă s’a pișat în pat.
Se iau 3 ouă șl se coc în uar, adică se
stinge uar peste ele. Apoi se dau ouăle să
le mănânce eel pătimaș. (27).
Vezi Chișatu în pat.
Pizmă. *
Pizmaș, (inuldios) urâeios e omul ee nu
mai încape de alții. Dacă ar putea el ar
213
ueide pe toți șl ar da foe la toate numai să
rămâte el singur, să aibă el de toate, să se
lăfăiaseă în bine și să trăiască ușor. Piz-
mașul bolnau vorbește de toată lumea de
rău și se bucură de nenorocirea oricui.
Este fiara cea mai spurcată eu eap de om.
Este omul de eare trebue să te ferești ea
de ciumă șl de holeră. (8).
Plămădeală.
Plămădirea inimii. E o boală la eopii.
Se descântă și se dă să mânee miere eu
muguri de eopaei pisați. (35)iibrary Cluj
Plămădeala inimei.
Se descântă. (29).
Plămădit.
Se descântă. (29).
Plânsu cel rău.
Se dă copiilor ceai de anison șl ro-
moniță. (34).
Plânsu copiilor.
Copiii eare plâng noaptea se afumă eu
iarba mare șl se descântă. (29).
214
Plânsori la pădure.
Se descântă. (30).
Plecate.
Uezi Inimă.
Plescăită.
Pleșeaiță. Pleseauiță. Bube în cap. (Ee-
sema. Eehima. Impetigo. Rupia). Fluerele.
Bolnauul la început simte pe țurloaiele pi-
cioarelor un fel de spuzeală ea blânda, apoi
îl mănâncă mai tare. Dacă se scarpină nu
nu scapă ușor, eăei se întinde spuzeala până
se face rană de-a binelea. Sunt mai multe
feluri de plescaiță (boli de piele).
Se unge eu unt de pojarniță (sunătoare)
sau se unge eu spumă de pe oale ameste-
cată eu spuză din uatră ori eu balegă de
eal proaspătă. (27).
Să se caute buruiana plescaiță, ee este
pe câmp, o strângi manunehe, o pui într’o
oală cu apă, o fierbi până ua scade a treia
parte din apă, o iei dela foc, o lași de se
răcește pe eât poți suferi. Apoi oblojești
(legi) bubele, zise pleseăițl, repetând aceasta
215
în toată ziua de câte două ort până se dop
uindeea. (30).
Se ung eu serum de pieptene amestecat
eu untură de pore. (35).
Pleșuvie.
Vezi Chelie. Chelbe.
Ploșnițe.
Stelnițe. Păduchi de lemn. Pentru stâr-
pirea păduchilor de lemn sau a ploșnițelor
dtntr’o casă, se va aduce pește proaspăt și
se va spăla. Să se strângă zoaia (spălătura)
aceia și să se stingă varul eu ea, apoi să
se văruiaseă casa peste tot, însă înainte de
aceasta, să se caute mucuri de cânepa sau
haldane, să se astupe bine ferestrele, co-
șurile sobelor sau hornurilor șl toate cră-
păturile de pe la uși, apoi să se dea foc în
vatră ea fumul să iasă tot în casă. Astfel
păduchii vor ieși din toate crăpăturile și
otrăvindu-se, vor perl. După ee se vor ră-
zălut bine pereții se va vărul casa. Sau să
stingi var nestâns în casa unde sunt ploș-
nițe de 2—3 ori și fumul acela pe toate le
216
stârpește. Cu untdelemn sau mat bine eu
unt de naft, să se ungă crăpăturile pe unde
se arată ploșnițe și toate uor pieri. (30).
Vezi Păduchi de lemn.
Poală albă.
(Leueoree). Se bea o fiertură făeută din
1 hg. sămânță de cânepă, 2 kg. apă și o
lingură de sare. Se strecoară după 3 zile
și se bea eâte un pahar dimineața. (16).
Se bea eeai de busuioc alb până se
Dindeeă. Sau eeai de mălin alb. Se beau
coji de ouă pisate ea fărina în Dinars de
drojdie. (15).
Se bea eeai de suleină. Sau se fierbe
’n Din alb flori de crin, de salcâm, de sul-
cină șt de rădăcină de bojor. Sau eeai de
suleină albă, crin alb, trifoieș alb și rădă-
cină de bojor. (8).	.
Poceală. (1).
Neputință. Boala eea rea. (Epilepsie),
Pocitanie. *
Pocit e un om schilod și deosebit de
ceilalți. (8).
217
Pocitură.
(Emiplegîe). Se descântă și se afumă
eu pelin. (35).
Vezi Luare. Reumatism.
Pocitură din ele.
Vezi Pocitură.
Poftă de femei.
Când omul nu are poftă de femei și nu
le poate face treaba să bea fiertură de uin
eu seulătoare. (9).
, , BCU CJui / Central University Library C lui
Vezi și Neputință.
Pogană. (1)
(Afte).
Pojar. (1).
(Rugeolă). Vezi Bubatu ăl mie.
Ponciș. *
Ineruetșat la oehi. (8).
Potcă.
Când se faee poteă la eineua se leagă
eu o plămădeală făcută din iarba potcai
218
sfărâmată (sdrobită) mărunt șt potea ua
sparge. (32).
Poticneală. *
Poticnește calul când dă într'o groapă,
dar și pe om îl poticnește Dumnezeu cu o
boală ori eu o nenorocire oarecare, eând
lucrează împotriva oamenilor și-a bunelor
rânduieli dumnezeiești. Atuneea se zice eă
l-o poticnit D-zeu. (8).
Prag.
Este partea de sub buric a pânteeelui.
. ui,/Cer w „ rsity I A __ _	,
Ca să nu te doara sa nu manânei splină de
porc. (35).	.
. Prânzuri.
Turtele. Se descântă.
Prostalău. *
Giaeanău. Prostănac. (8).
Puchinos. *
Puehios. E omul ce parcă are orbu gă-
inilor, e roș pe la ochi, urduvos și se
uită eu ochii de jumătate deschiși. (8).
219
Puchios *
Vezi Puehinos. (8).
Puhav. *
E omul umflat la față șl la trup, e moale
ea perna fie din natura lui fie dlntr’o boală. (8).
Purici.
Puricii să prăpădesc cu pelin uerde
eules în ziua de rusalii și pus în pat sau se
mătură în casă eu mătură de pelin. (27).
Pușchea.
Vezi Pușehei.
Pușchei.
Pușehea. Pușehele. (Afte).
Pușehelul, pușeheanul sau pușeheaua e
o beșteuță mieă, ee se faee pe limbă aproape
de uârf pe partea dreaptă sau stângă. Ba-
bale spun eă această beșieuță se faee atunci,
eând mânânei după urma șoarecilor. Beși-
euța e puțin dureroasă, dar nu ține decât
cel mult o zi. Boala aceasta prinde mat
mult pe copii. (27).
Se ard eu piatră aeră. (55).
220
Puturos. *
E omul leneș, trândav, eare răspândește
adesea și putoare în jurul lui. (8).
Puturoșenie. *
Trândăvie. Vezi Puturos. (8).
Rac. (1).
(Cancer). Este o boală grea, ee se poate
faee oriunde pe trup ori înlăuntru. Medicii
due luptă grea pentru tămăduirea acestei
boli.
C"'J' Răceală."’ L'br" "J
Se bea miere fiartă eu rachiu, ori fier-
tură de boabe negre de soc eu zahar ori
raehiu eu creafă ori fiertură de sămânță de
lobodă ori zeamă de pe cucuruz fiert. Se
mai afumă eu făină de porumb (cucuruz,
păpușoi) ori cu unghii de cal (vite) și se
freacă eu murătoare. (32).
Venind răceala eu sudoare, îndată să bel
eeai de românită, eeai de soc, ceai rusesc
și daeă eu aeestea nu va ieși sudoarea șt
răeeala să beai eeai de sudoarea calului șt
îndată răceala va trece. (30).
221
Se bea Beai de soc, de romaniță, de
mintă, de floare de acăț fierte toate la un
loe. (15).
Se leagă eu ștergar uscat (comprese
seci). (25).
Ea răceală grea eu fierbințeală se în- x
fășoară tot trupul eu hrean ras. (8).
Ceai de floare de soc, de romaniță eu
miere de stup și cărămidă ealdă la pi- .
eioare. (9).
Vezi Tușă. Eungoare.
Râgăieli (1).
bl l l Ilij . I cntral I niversin 1 ibran C Ilij
Râgăituvi are omul când stomacul nu
lucrează bine.
Râgăitură.
Vezi Râgăieli.
Răgușală.
Omul răgușește când strigă tare, când
ehiue și eând răcește.
De răgușală se înfierbântă apă la foc
apoi bolnauul se apleacă asupra nasului și
înghite aburii. Sau bea lapte călduț. Sau
222
face. eeai de tărâțe de grâu, bătut eu zahăr
șl gălblnuș de ou proaspăt șl bea seara la
euleare. Sau să bea ou erud. (27).
Să bea lapte fierbinte eu unt de lemn
șl zahăr. Laptele să fie eât se poate de eald
șl să stea în pat. (16).
Se bea lapte fierbinte eu untură de
gâseă. (8).	.
Râie.
Seărplneală. (Scabie). De râie sufere
foarte multă lume dela sate. Boala vine din
cauza murdăriei șl a necurățeniei. Omul se
umple de râie dela oi, eai, eâlni, ș. a.
Se unge râiosul eu alifie făcută din pu-
cioasă, piatră aeră șl piatră uânătă.
Se ta iarbă mare, se covăsește eu să-
mânță de cânepă (covăseala constă în aceea
că se fierbe cânepă șl se toarnă peste ea
sămânță de cânepă pisată), apoi se bat
împreună vreo jumătate de eeas și în urmă
se pun la căldură vreo 3 zile. Se spală râ-
iosul cu apă caldă, apoi se unge cu această
eovăseală. Când râiosul e rănit, se unge eu
o pană de gâscă ; când nu, eu o petieă. Se
faee alifie din pucioasă eu stirigoaică și se
unge râiosul, dacă nu are răni.
223
Se omoară argint ulu în untură proas-
pătă de râmător, până nu se mat uăd glo-
burele de argint, iar unsoarea negrește. Se
spală mai înainte corpul râiosului bine eu
apă curată, totdeauna înainte de a unge.
După ee s’a uns, se așează bolnauul pe
lângă cuptor, ea să se încălzească, adică să
intre unsoarea în piele. (27).
Un leae răspândit constă dintr’o alifie
făcută din ceapă fiartă în untură, la care se
adaugă praf de pucioasă. Un alt leae tot
așa de răspândit este șorieioaieă fiartă nă-
bușit în uin, eu eare se ung bolnauit nu-
mai după ee li s’a făeut o baie de leșie de
eoeeni de porumb sau de eoajă de cer
(gorun, stejar). (29).
Se fierb eoeeni de cucuruz și se spală >
copiii eu apa aceasta, freeându-1 și eu un
eoeean. Se mal fierbe scoarța de lemn câi-
nesc până se încheagă și apoi se unge cor-
pul eu ea. Se mat spală și eu sodă de haine
în eare s’a pus puțină apă, dar îi mai peri-
culos, căci arde. (15).
Se faee o alifie din piatră vânătă eu
unsoare șt se unge eorpul. (25).
Se spală eu zeamă de rădăcină de ste-
regoaie, apoi eu leșie de cenușă de ctueălăi
224
(eoeean de eueuruz). Se unge eu ir (alifie)
făeută din tot felul de flori de pe câmp, să- *
mânță de cânepă pisată, unt de lemn și un-
tură de pore, toate fripte în smântână. Pe
urmă se spală în apă caldă. Se mai unge ,
eu alifie făeută din ouă, piatră vânătă și unt
de lemn amestecate împreună. După aceea
se faee baie eu apă caldă. (8).
Se faee sealdă de frunze de nuc, de
frunze de brad, de coada calului și eu pu-
cioasă. (9).
Să iei floare de pucioasă șl silitră câte
15 grame, pe eare mesteeându-le și făeân-
du-le praf, să se dea bolnauului de 3 ori pe
zi eâte o linguriță mică să bea; pe urmă
să tei pucioasă ureo zeee grame șl s’o
sfarmi, nlsadir 20 grame și untură de pore
20 grame, pe eare amesteeându-le faei alifie
și ungi odată pe eel râlos, dar întâi să fierbi
moare de eurechi și să speli trupul peste
tot eu aeeea, ea să iasă toată râla din trup
și apoi să-l ungi eu alifia arătată mai sus.
A. doua zi se faee baie eu leșie din cenușă
de eiueălăi de păpușoi, care ustură, dar
uindeeă de bună seamă. (30).	‘
Se spală eu fiertură de steregoaie. (32).	-
225
Rana trânjilor. (1).
Vest Pelagră. ]upulală.
Rânduri muierești.
De rânduri, period, soroc, lună, regulă,
belea, menstruație, eând nu-i uine femeii la
timp, face baie eu floare de pucioasă. Când
s’a oprit periodul, să bea eeai de moțul
curcanului. Dacă, eumua femeii îi Dine period
prea mult, atunci trebue să bea eeai de
mintă creață, de coarne, de roșcove sau de
papură. Daeă din cauza sângelui închegat
și a nespălărli la ureme femeia face spu-
ză tur i (bubulițe), se spală eu eeai de mu-
șețel șt se pune pătrunjel călduț, fiert în
lapte dulee. Se ung bubulițele eu untură
luată dela rărunchii (rinichi) de iepure.
Se mai bea eeai de romaniță eu sânge
de 9 frați sau se bea borș și se mânâneă
acreli ori se bea eeai de știr roșu. (27).
Se folosește buruiană zisă cocoșei
fierți. (1?).
Se bea zeamă de flori de pintenași de
câmp, de nemțișor de câmp, fierte eu Din
roșu. Se fae și băi calde. (25).
15
226
Când n’are rânduri regulate face eeai
de trifoi alb șl anume din florile ee stau în
sus, se ia eeai eând au prea multe rânduri
și din florile îndreptate în jos eând n’are
rânduri regulate. Când se o prese rândurile
se bea eeai de răchifică. (8).
Când merg rândurile prea tare se bea
seamă de sasău eu frunză de coada calului.
Când nu merge rândurile se bea zeamă de
' uâse eu sânzâiene și nalbă mare. (9).
Se bea fiertură de fiori de albifele. (32).
BCU Cluj/ Central ty Library Cluj
Scoaterea materiei dintr’o rană.
Să se spele rana eu apă caldă, fiartă
eu buruiana cinei degete, să se usuce bine
rana cu scamă și apoi pe o petecă, să se
ungă eu seu de eapră curat, să o pue deasupra
ranei și îndată ua seoate materia și se ua
vindeca, chiar daeă ua fi înegrită. Sau să
tei sămânță de in s’o pisezi până se ua face
făină s’o amesteci eu miere șt s’o frămânți
până se na faee aluat și apoi, făcând o tur-
tită, să se puie deasupra ranei, să se schimbe
de mai multe ori, eă ua seoate tot puroiul
și se ua uindeea. (30).
227
La răni eu ulermt se mal pune iarba
viermilor șt iarba tăieturii la tăieturi. (17).
Răni de muștar.
Vindecarea rănii în urma muștarului.
Să iei unt proaspăt să-l întinzi pe petică,
să pui pe rană și să o schimbi la ureme,
eă ua folosi foarte mult, dară untul niei de
cum să nu fie sărat. Cu curechi să nu se
lucreze nici de cum la rana muștarului eă
nu este bine. (30).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Rânză.
(Dispepsie). Bolnauul de rânză are gre-
țuri, dureri prin stomae șt gura amară.
In Muntenia bolnauul bea de 3 ori pe zi
țuică sau miere eu busuioc. Sau se plămă-
dește în rachiu rădăcină de osul epurelui
(asudul calului, dărmotin, sălășitoare, su~
doarea capului), rădăcină de pătlagină și izmă,
apoi se dă bolnauului să bea dimineața pe
nemâneate. Sau se fierbe pelin eu miere șt
uin și se pune la buric. (27).
Dezi Dureri șt Boli de pântece ș. a.
15*
228
,	Rapăn.
De rapăn sufăr mat mult', copiii miei,
dar eâte odată prinde aeeastă boală și pe
oamenii mart. Bolnavul face pe cap niște
bubullțe miei, aprinse de mâneărime și ehiar
seot un fel de puroi puturos.
Se faee bolnavului în fiecare Sâmbătă
sau în zile de dulce o lăutoare eu tutun;
apoi se unge pe eap eu o alifie făeută din
seu și eu argtnt viu. Se mai faee lăutoare
de eioeălăi și se spală eu sopon negru sau
se unge pe eap, până trece rapănul eu pișat
amestecat eu usturoi. (27). Library Cluj
Se fae seăldători eu leșie și se unge eu
untură. (34).
Rast.
Boala numită rast. splină mare sau vă-
tămătură nu-i eunoseută deeât în Moldova
și Bueovina. Bolnavul se umflă și simte un
boț mare la stomac, eare se plimbă de eolo
până eolo. Bolnavul scapă anevoie de rast.
In Moldova se fierbe în lapte dulee bu-
rete de nue, apoi se înfășoară pântecele șl
se ține 3 zile de-a rândul. Se fierbl'mere pă-
durețe eu tărâțe de grâu până se îngroașă
229
sama, se întinde pe o petică și se pune pe
pânteee la rast. Sau se ia □ mână de că-
tușnică pisată bine, o mână de ceapă bine
tăiată'și 3 ouă; se amestecă la un loc, se
prăjesc cu unt proaspăt, untdelemn sau un-
tură de gâseă se întind pe o bucată de
pânză de in, se pun și se țin cât poate să
sufere de cald la loeul unde e durerea, sehtm-
bându-se la fiecare 2 zile. In tot timpul
acesta se^mai faee eeai de eăfușnic uscat
și se bea la fiecare două ceasuri eâte o
ceșeuță. Se mat fierb dovleci și se pun bol-
navului pe pânteee. Sau se eoaee în euptor
harbuz (pepene verde, lubenijă) se scurge
zeamaj,și ‘se bea; iar eu miezul eald se
oblojește bolnauul. (27).
Pui la pânteee poehivnie fiert. (35).
Săsput nouă ghiocei în oțet tare la eăl-
durăjpână se uor topi și să-i dat în toată
dimineața 'pe nemâneate bolnauului eâte-o
linguriță să beie. Harbuzu copt (lebentța) eu
tărâță șl pus pe petică (cârpă) să-l înfășori
unde ua fi rastul. Să iei o jumătate de litru
de lapte dulce, săpun proaspăt, să razi în
lapte, să le amesteei foarte bine, să-l pui la
căldură 3 zile șt apoi înainte de mâncare
230
să ungt o frunză de tutun tare șt să o put
pe pântece eât rastu de 3 ori, după care ua
porni treapădul (diareia) și uărsătura și ua
folosi. (30).
Uezi Îneuiere. Vătămătură. Splină mare.
Friguri.
Răstit. *
Răstit e omul eare uorbește pareă se
sfădește șt mat ales când e întrebat de eeua
atunet el ea spăriet răspunde ea șl eând ar
urea să sară la bătae. (8).
Rău de mare. (1).
Vezi Boală de mare.
Rău de munte. (1).
Boala munților.
Rău copiilor.
Se deseântă. (30).
Regulă. (1).
Uezi Rânduri.
Regule. (1).
Rânduri. (Menstruație).
231
Reumatism.
Bolnauul are dureri mari și înjungheturi
pe la îneheieturile picioarelor și a mâinilor,
prin mușchi, oase și mai eu seamă când se
schimbă uremea durerile sunt mai grele.
Boala uine la om din răceală, din umezeală,
șl din slăbiciune. Această boală se mai nu-
mește și de-dânsele și pocitură.
Durerile de reumatism se potolesc, dacă
bolnauul leagă la încheieturi hușii de borș
(târâte din borș, foloștine). Se ia sămânță
de laur, se pune în rachiu de drojdie, apoi
se unge cel bolnau, pripindu-se la soare
sau pe lângă foc. Sau se freacă bolnauul
eu gaz seara înainte de culcare sau eu mă-
duuă scoasă din oase de cal. Sau se fierbe
urzică moartă în utn și se dă bolnauului să
bea dimineața, la amtaz șt seara. Sau se la
un litru de untdelemn, se pun în el trei cu-
coane ehifterițe, se lasă se stea la soare,
apoi se freaeă eu el bolnauul la încheieturi,
eând îl prind durerile. Sau se ia un furnicar,
se opărește într’o apă, eare a fiert în clo-
cote, apoi se înfășoară eu el partea bol-
nauă. Sau se ia untură de șalău eu mațe eu
tot, se dogorește la foe, apoi se unge bol-
232
nanul seara pe loeul unde-l doare. Sau se
ia un șoarece ars și eu scrumul se freaeă
la reumatism. Sau se pun la reumatism car-
tofi fierți și tereiuițl. Sau se pisează bine
rădăcina de păpădie, se prăjește în smân-
tână proaspătă, se întinde pe frunză de
brustur, apoi se pune pe locurile unde se
simte reumatismul. Se fine așa 24 de cea-
suri, repefindu-se de mai multe ori. Dacă
bolnavul eu toate eelea încercate nu-i trece
intră la fumuri sau bea „salee“ cunoscute
de babe. (27).
Se face o murătoare fierbinte eu sare
eât de multă se moaie un ștergar și se pune
pe mâna sau piciorul, eare te doare și pe
deasupra te legi eu un ștergar uscat. Le-
gatul îl repeft 3 săptămâni în șir șl boala
ua treee eu siguranță. (16).
Se fae băi ealde se ung eu fotoghin
(petrol) și eei bolnau stă lângă foe. (25).
Din frunze de frasin tinere înainte de a
fi roase de gândaci, se bea eeai eâte o ul-
cică de eafea de 2—3 ort la zi. Sau într’o
căldare mare se fierbe bine grăunțe de
ovăs, secară, ors, grâu, păpușoi, eâte 1 kg.
se mai pune cetină de brad, molid, solouăț,
233
coajă de arin, frunze de nuc și tot felul de
flori de pe câmp. Se adaugă 1 kg. sare șt
pucioasă. Se face o scaldă mare șt eât de
fierbinte și se stă în ea cam V2 eeas. Baia
se face seara. Când iese din baie se înfășură
bine în foaie și perini și stă așa toată noaptea.
Să nu bete apă rece. A doua zi să fie bine
îmbrăcat ca să nu răcească. Se fac cam
zece băi uara pe căldură, cam la 2—3 zile
una. Cine a făcut și nu s’a răcit a auut leac
sigur chiar la reumatism înueehit.
Se face frecătură eu plămădeală făcută
din rădăcină de unsoarea pământului rasă
mărunt pe râzătoare eu spirt șt eam-
foră. (8).
S'a douedit eă sunt foarte bune băile
eu fiertură de gălbenele sau drețe (Egs.
Num.), frecături șl legătorl eu plantele
fierte. (43).
Rohii.
Rohinl sau Spurcăciuni sunt niște bube
pe cari le fac copiii la 40 zile după naștere.
Se ung eu smântână amestecată eu un ou
ars. (35).
234
Roșață.
Pete roșit pe față și umflătură la eap.
Se deseântă. (35).
Vezi Pelagră, fupuială.
Roșafa gingiilor. *
(Seorbut). Se ține în gură zeamă de
studeniță (8) ori de frunză de caprafoi eu
cimbru și cu piatră aeră. (9).
Rosături.
Cel ee are rosături se unge pe la rană
.	Cli w,.entrall nversity I , lui .
eu unt proaspăt sau eu unt de pojarmța.
Sau se pune pe rană o frunză de uie sau
de pătlagină. Sau se ia muei dela nas și se
pune pe rosătură. (27).
Rosuri.	\
Să se fiarbă politrică și să bei în loc
de apă. Sau să bei rachiu de drojdie ame-
stecat eu unt de lemn curat de 3 ori pe
zi. (30).
Ruptură de apă. (1).
Vezi Umflătură de apă.
235
Săgetăiură.
Se descântă. (30).
Săgetăfuri. (1).
(Apoplexie). Dezi Junghiuri.
Sălhui. *
Un om care uisează minuni șt marea
eu sarea. (15).
Samcă.
De samcă se descântă. (30).
Șancru. (1).
Șaneăr. Vezi Boli lumești. Frențe. Cel
perit.
Sarcină. (1).
îngreunare. Femeia la eare se uede eă-și
poartă copilul în pântece se zice eă-i în-
greunată (însărcinata).
Sbocofeala ochiului. *
Vezi Sboeoticea ochiului. (8).
236
‘ Sbocotirea ochiului. *
După cum joacă (se sbocotește) ochiul
drept ori stâng se va întâmpla ceva bun»
pe plac, va veni un noroe ori ceva rău. (8).
Scăldători.
Pentru eopii șl bătrâni se fac scăldători
din antonică, de schin de spăriet, de poala
sântămăriei, de cătușnică, boance, ocheșele,
cimbru de câmp, crăpusnic, frunze de nue,
sânsâiene șt urechea porcului ort de eătuș-
nică eu mintă șt eu puțină frunză de nuc..
(8, 9).
Scârbă. *
Amărăciune. Supărare. Alean. Unii oa-
meni, cari și-au pierdut eeua scump ea
avere, soț, soție, prieteni sunt așa răi de
scârbă că pot înebuni și întră ehiar în mor-
mânt. Este mai bine dacă omul nu se
dă așa ușor scârbei șl se faee mai ne
păsător. Să se ieie eu oameni veseli șl eu
lucru până va uita de năcaz. (8).
Scărpineală.
Vezi Râi^.
23?
Schilod. (1).
Sehilozenie. (Infirmitate). Răsboiul a sehi-
lozit atâtia oameni de i-a lăsat fără mâini,
fără picioare, fără ochi. Vai și amar de lu-
mea lor. Alfii s’au născut schilozi ort s’au
schilodit din cine știe ee întâmplare. Ce jale
ți- e eând îi uezi, dar și mai mare eând auzi
eă oameni întregi se apucă să-și faeă râs
de ei strigând: Chiorule, orbule, șontoro-
gule, șehiofârnogule ș. a.
Șchiofârnog. *
Schiopare. (1).
Omul șchiopătează eând nu-i bun un
picior.
Sclăbire. (1).
Nu se știe cum se arată boala. Contra
ei se folosește la Săleiua burueni de slă-
bănog ea și contra durerilor de picioare
(reumatism).
Sclintitură.
De sclintitură (serintitură) se dau lea-
curi și buruieni, dar se șl descântă. Selin-
238
tltura nu [trece până nu se trage bolnauul,
ea să ute osul[la loe.
8e tămăduește, dacă se trage eu amo-
niac, se pune un plastur (legătoare) făcut
din albuș de ou proaspăt, rachiu de drojdie
și săpun, bătute la un loc și se pune pe
eâlți. Plasturul trebue lăsat să steie mult ea
să albă putere „să fiarbă osul și să-1“dea
la loe“. Sau eel sclintit trebue tras la roată
până pocnește mâna sau pieiorul. Trasul la
roată se faee astfel: bolnauul bagă mâna
sau pieiorul selintit între spifele unei roți,
iar femeia trage până pocnește osul la loe.
Sau se ia un pui de găină neagră, se spin-
tecă de Diu, apoi se înfășoară eu el, sân-
gerând, umflătura din serintitură. Sau se
fierbe Tătăneasă, se pisează și se leagă eu
dânsa la loeul frânt sau serintit. Se prăjește
rădăeină de Iarba lui Tatin în untură de
pore ori în lapte dulce de uaeă și apoi se
leagă eu ea mâna sau pieiorul serintit, eare
îndată forostroește și se uindeeă pentrueă
rădăcina are puterea de a trage toată rău-
tatea. Sau se amestecă mies de pâne eu uin
șt eu pelin uerde tăiat mărunt. Se întinde
moleuț pe o cârpă apoi se leagă la sclinti-
239
tură. Sau se fae aburi eu piatră arsă în foe,
peste eare se toarnă apă fiartă, se freaeă
eu untdelemn și se leagă eu huști de borș,
prăjite eu seu de lumânare. (27).
Se fae legători făeute din iarba sclinti-
furii bătută eu unsoare de obicei eu slă-
nină. (17).
Vezi Serântitură.
Scorneală. *
Seornitură. Bârfeală. Scorneala este o
mare boală îndeosebi a unor babe, eare
nu-s sătule pânee nu scornesc eâte eeua pe
sama ori eui din sat. Acestea sunt deobieei
femei sărace și ea să-și afle treabă să mai
eiupeseă eâte eeua dela una mai bogată la
eare știe eă-i place să-i mai aducă eâte-o
minciună, atunci ele născocesc eeua din senin
și apoi se due într’un suflet de eutreeră satu
să dea sfoară ce au aflat. Aceste scorpii
sunt șl mari pizmașe și aduc mult rău și
multă zâzanie între oameni. Nu odată se în-
tâmplă și omoruri din pricina scornelilor,
iar bătăi, sfezi, despărțiri și judecăți câtă
ploaie. O babă ea asta e o adeuărată boală
pentru sat. (8).
Dezt Bârfeală.
240
Scorțos. *
Aspru ort grunzuros la piele poate fi
eineua dela natură ori din pricina unei boli
oarecare. (8).
Vezi Pelagră. ]upulală.
Scrântitură.
Vine încălecate. (Entorse. Luxațiuni).
Legători eu fiertură de „scrintioară* și
eu „touar. Se fae trăsături de săpun. (29).
Se fae legători eu frunze de pătrunjel
fierte sau eu frunze de mărul lupului. (25).
Se leagă eu rădăeină de boa pisată și
prăjită ’n untdelemn. (8).
Scrofuri. '
De serofuri, jolne, sau cârtițe nu se des-
cântă, niei leaeuri sau buruieni nu se dau
serofuloșilor, decât atunci eând sparg sero-
furile șl ies la suprafață.
Copiii se nașe cu serofuri sau poate să
capete serofuri după naștere, daeă sunt în-
țăreați prea de timpuriu, daeă au o mân-
care proastă, daeă sunt munciți peste pu-
terea lor sau daeă sunt ținuți în răceală, în
241
umezeală, în odăi întunecoase, nesănătoase
și ’n cari soarele nu pătrunde. Boala se cu-
noaște numai când iese la gât, la ceafă sau
sub falca de jos.
Serofurlle se uindeeă dacă sunt mai
ușoare, eu seăldături făcute din frunze de
nuc uerde, în cari se pune și eâte un pumn
de sare. Serofuloșilor li se mai dau de băut
ceaiuri făcute din buruieni amare. Sau se
ia casa (placenta) copilului șl se înfășoară
eu ea gâtul serofuloșilor. Sau se ia scârnă
(baligă) de porc negru, se amestecă într’o
strachină eu o lingură de untdelemn fran-
țuzesc, se bate și se fărâmă bine, apoi se
pune ea oblojeală pe locul unde au ieșit
serofurlle. Dacă se urmează mereu așa
atunci serofurlle Ies ea oul. (27).
Sculamentul.
Frântură de d!s. (Blenoragie). Această
boală, ea și râla, ea și pârleala, e foarte
mult răspândită în popor. Mai eu seamă pe
la sate unde uindecarea seulamentului se
faee eu multă greutate din eauză eă boala
se ține ascunsă în taină.
16
2,2
‘ In popor seulamentul (blenoragia) se
mai numește frânt, boala câinească, sfrentle,
frenfie, scurgere pe țeava ș. a. și se crede
eă uine din somn sau când omul se pișe
în bătaia vântului.
Bolnavul cade pe gânduri și slăbește
văzând eu ochii. Mulți tineri ascund boala
de rușine, până eade seulamentul în boașe,
când bolnavul nu mai poate umbla și eade
la pat.
Cel mai răspândit leae este gândacul
de turtă (gândăeeii) apoi untdelemnu.
Bolnavul de sculament se vindecă eu
eniper, rădăcină de pătrunjel, rădăeină de
urzică în deopotrivă eătime, să se fiarbă
într’o oală în apă eurată până va rămâne
de jumătate. Din această doctorie să bea
pătimașul câte un păhăruț de mai multe ori
pe zi până la vindecare, care va urma fără
alte doctorii. Sau se plămădește în rachiu
și oțet gândăeet de turtă, sânge de 9 frați,
rădăeină de pir, rădăeină de boz și oehi
de rae, apoi se dă bolnavului să bea pe
nemâneate. Sau se ia 9 gândăeei, li se rup
capetele, iar trupurile se pun în o litră de
raehiu eu untdelemn; se lasă 2—3 zile să
243
plămădească, apoi se la de 3 ori pe zi, dar
în timpul acesta bolnauul nu trebue să mă-
nânce] acrituri. Sau se.bea ceai de frunze
de boz. Sau se ia un pepene uerde (harbuz)
se eoaee în cuptor eu untdelemn șt se dă
bolnauului să bea dimineața. Sau se fierbe
pătrunjel în lapte dulce eu 3 gândaci fără
eap, apoi se dă bolnauului să bea dimi-
neața. Sau se uâră în părțile rușinoase ale
femeii lână de oale nespălată (usue) și lumâ-
nare de seu. Apoi după ee eade lâna jos,
se leagă lămâie. In urmă se spală bolnaua
eu eeai de mușețel sau de frunze de nue.
Sau se ia o ridiche neagră, se scobește
miezul, se toarnă untdelemn și se eoaee în
cuptor și zeama se bea dimineața. Sau se
strânge corobatieă (coroDatică), când este
în floare, se fierbe în 3 părți apă și 2 uin
și se faee feredeu (scăldătoare 4 sau 5 zile.
Afară de aceasta se ia rădăcină de festi-
nade, se fierbe în apă până seade o parte
din ea și eeeaee rămâne se bea la fiecare
ceas câte o lingură. Sau se mai dau bol-
nauelor de seursoare (poală albă) ea să
bea eeai de gherghină, de lăcrămioare, sau
din frunză de mure. (27).
16*
244
Hreanul ras se tine 3 zile în bere și
apoi se bea. (15).
Se bea 15 zile fiertură de uinars de
drojdie eu terpentin subțire eu pătrunjel de
câmp și încetează seulamentul. (9).
Se bea o fiertură din rădăcini de urzici,
pir, hrean șl găinaț de gâscă sau găină. Se
mai dă rădăeină de boz fiert în uin, eeai
de „ciocul berzei* de vâsc, fiertură de hrean
și de soc. Apoi fiertură de semințe de câ-
nepă, rachiu de drojdie eu untdelemn și o
băutură de o buruiană zisă maricuța stătută
în raehiu. Cluj / Central University Library Cluj
Un alt leac obișnuit este o băutură fă-
eută din scorțișoară și cuișoare plămădite
în raehiu de drojdie, la eare se adaugă unt-
delemn și sânge de 9 frați. Dar eel mai ră-
spândit leae este eel de „gândăeet” adică
eu eantaridă pisată și plămădită în raehiu
sau pusă numai în apă.
Cei din Romanați bat recordul în pre-
pararea gândăeeilor, eăei iată formula: 3—4
gândăcei puși în uin ueehiu alb, piatră uâ-
nătă ea un bob de porumb, o lingură de
rugină de pe fier ueehi, o litră de untde-
lemn, o lingură de săpun, 5 miezuri de lă-
245
mâie șt 9 ridichi de lună. Toate acestea se
fierb înăbușit 3 ceasuri și se bea eâte □
ceașcă pe nemâneate. (29).
Vezi Boală bărbătească.
Scurgeri de urechi.
(Otoree). Se pică fiere de pasăre în
ureehi și se mai pune și scrum de lână de
oaie. (29).
Pânză nouă făeută din tort eu tort se
moaie bine în eeargă, se răsucește pe un
fus, se bagă în ureche iar capătul rămas
afară se aprinde șt astfel se scoate tot răul
din ureche. (25).
Se pune fiertură de prescurea. (32).
Vezi Dureri și Boli de ureehi.
Scurgeri pe țeavă. (1).
Dezi Seulament ș. a.
Scurtă.
(Adenită). Seurta Dine din rosături la
ptetoare sau în alte locuri. Se freacă eu
muchea săeurit încălzită. Ca să se coacă
se leagă ceapă coaptă, aluat de pâine eu
246
săpun sau turtite de eeară. Se mai fae le-
gături eu balegă. Se scaldă partea bolna-
vului în fiertură de rădăcină de ghimpe tă-
pălog sau se spurcă eu udul (pișatul) unul
bolnau. După ee buboiul a spart se leagă
eu fot de pătlagină și foi de potbal, pentru
a trage coptura. (8, 15).
Se bea ramuri de uâsc de pe păr. (25).
Se pune frunză de brustur călduță ea
să ușureze durerile. (15).
Se freacă eu o cute fierbine până se
duce. (8).
Sdrobeală.
Când eineua pică dintr’un pom se zice
eă-i sdrobit. Se pun [lipitori ea să-i sugă
sângele eel rău. Se bea uin roșu eu sare
multă. (35). '
Sefelitis.
Sfreanț. Daeă sefelitisu ori sfreanțu
pe lângă rană va fl și umflat, locul acela să
se facă baie de aburi de tărâțe de grâu,
până se va desîmfla, după eare să teie seu
de capră curat, să se ungă o petieuță de in
cât rana de mare și să se puie pe rană.
247
înfășurându-se bine, sehtmbându-se aceasta
de trei ori pe zi și vindecarea este sigură,
fiind lucru încercat. (30).
Se amestecă praf de urzică mărunțea
eu miere de stup șt se mănâncă dimineața
și seara. (9).
Vezi Frențe. Cel perit.
Setea.
Pentru potolirea setei. Un călător însetat
negăsind apă de beut, să fie în gură un plumb
sau un bumb și balele ce ua face îi va po-
toli setea. (30).
' Șarpe în om.
Se scoate șarpele din om legându-1 eu
gura în jos deasupra unui ceaun eu lapte
fiert șl șarpele iasă afară. (34).
Sfântă de boală. (1).
(Dizenterie). Pântieărie eu sânge. Treapăt
eu sânge. Urdinare.
Sfârșeală, (1).
(Eipotimie). Amețeală grabnică, ce sfâr-
șește adesea prin leșin.
248
.	Sfârșenie. (1).
(Inanițle). Când omul stă să-și dea duhul.
Sforăire. (1).
Horeăire. Sfornăială. Horcăie în somn
eând 1 s’a înfundat nasu din răceală ori din
altă boală.
Sfreanț. (1).
Vezi Sfrentie.
Sfrenfie. (1).
. . J _ JC _ L ....	„ brar
Vezi Frențe. Sefelttls. Cel perlt.
Sgaibă.
Când se țâpă sgaiba la mână se pune
frunză de sgaibă. (9).
Sgaibe dulci. (1).
(Eczemă). Jupuieli. Bubulițe.
Sgârcenie. (1)
(Avariție). De-un om sgârelt se zice:
Aeela-t o sgâreitură de-și mânâneă de sub
dânsu, e-un sgârâie brânză, își acață slănina
la grindă și-t arată mămăliga.
249
Sgârci. *
(Crampe). Câud te apueă sgâreiul de
stomac ort de picioare mai nu poți niet
sufla, noroe că nu te ține mult. (8).
Sgârciuri,
Uezi Strânsul.
Sghihuială. (1).
Neputință. Stropșală. (Epilepsie).
Sglintitură. (1).
Vezi Serlntitură. Pălitură.
Sgrăbunțe. *
Coșuri și bube pe față. (8).
Slăbiciune.
Pentru întărirea copiilor slăbănogi
(bicisnici) se fac scăldători de corn,
de alun, de plop, de secara, de boz, de eă-
tușnică, de mierea ursului și se dă rachiu
plămădit eu uâsc ori zeamă de plăpână. (55).
Slăbănogie. (1).
Vezi Amorțire. înțepenire. (Paralizie).
250
‘	Slăbiciune. *
Este șl slăbiciune din muncă ori boală,
dar se mai zice și atunei eând are o poftă,
o patimă pentru ceva ori pentru cineva. Așa
unul are boală (slăbiciune) pentru femei,
iar altu la băut. (8).
Slăbie. (1).
Dezi Piroteală ș. a.
Sminteală. *
Nebunie. Aiureală. (8).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Smintirea laptelui.
Se descântă. (34).
Smintit de cap. *
Nebun. (8).
Soare sec.
(Congestie. Insolațle). Bolnavul are du-
reri mart de eap din cauză eă a fost bătut
de soare.
Boala se vindecă eu un plasture (legă-
toare) numit acâe din in, sau cu o mână de
251
eâlți din in sau de cânepă. Mal întâi se sirieă
un ou luându-se numai albușul, se scurge
într’un uas, se toarnă raehiul (spirt), se pun
căiții, să se moaie acolo, se unge eu unt de
lemn capul și pe urmă se pun la eap căiții
mulați în untdelemn. (27).
Uezl Dureri de eap.
Sobol.
Când se umflă țâța femeii lăuze de faee
pristău șl se descântă. (34).
Socote. (1).
Vezi Zllizlt ș. a.
Sohote. (1).
Vezi Zllizlt ș. a.
Somn.
Ca să poată dormi copiii bine se dă să
bea fiertură de iarba somnului. (32).
Somn regulat este temelia sănătății, iar
somn neregulat, somn furat ori nesomn poate
prieinut multe tulburări, năcazuri șt chiar
boli, slăbind omul pe nesimțite,^""
Vezi Nesomn.	Z" ■'	,	.\
252
.	Șopârlaiță. (1).
Șopârlaița eea rea. Sopârlaghtță. (Dtf-
terle). Este o boală de gât și gură însoțită
de tuse șt fierbințeli.
Soroc. (1).
Dezi Rânduri ș. a.
Spaimă.
Când cineva e bolnav din spaimă e bine
să bea fiertură de iarba spaimei. (32).
Se afumă eu avramasca și se bea Din
eu sare până li se pare toate pe dos. (35).
Copiii din spaimă își pierd uneori graiul,
iar eei bătrâni pot căpăta alte boli.
Dezi Speriat.
Spălarea feței.
Un om care are plăcerea de a avea fața
curată trebue să pregătească din ureme apa
următoare: iet apă de trandafiri, apă de soc,
apă de pelin, apă de liliac, apă de crin șt
apă de eăpșune din toate câte un litru,
amesteeându-se, le pui toate apele într’un
cazan foarte curat. Pe urmă iei albușul dela
253
10	ouă de găină, proaspete. Ie pui într’un
castron, apoi Ie bați până se ua faee spumă
și le amesteci bine cu apele din cazan.
Astupi cazanul bine eu eapaeul și prinprejur
eu aluat, ea să nu se răsufle. îl pui cazanul
pe foe să fiarbă lin dând foeul potrluit ea
să nu suârle capacul. Să se. scoată eu pi-
cătura ea trei litri, punându-se într’un clondir
și astupând eu dop de plută, punându-se la
răceală, ferindu-se de căldură eât și de în-
gheț, iar cealaltă rămășiță din eazan, să se
lepede. Cu această apă se șterge obrazul
cu o batistă curată și se ua scoate toată
negreață șl ua albi pelița obrazului, dându-t
un lustru ea la un eopil tânăr. Pe lângă
aeeasta ferește fața de coșuri și jupuituri,
scoțând și petele, ee sunt prinse din timpul
uerli. Această apă se întrebuințează după
uârsta omului în modul următor: Ea etatea
de 20 ani odată pe zi, la 30 ani de 2 ori,
la 40 ani de trei ori, păzându-se a nu se
șterge de mai multe ori căci prouoaeă ju-
puirea obrazului în loc s’o apere. (30).
Spân. *
E omui fără mustețe. Fapt ee-și are pri-
cina într’o boală de boașe (coaie). (8).
254
Spărios. *
E omul fricos, eare se zice eă se teme
și de umbra lui. (8).
Dezi Spaimă. Frică. Speriat.
Speriat.
De speriat sufăr mai mult copiii miei,
dar sufăr și oamenii mari. Bolnauul de
spaimă (de speriat) e frică să stea singur,
e frică să iasă afară, se sperie de orice,
t se arată câte jigănli toate șl când l se nă-
lucește țipă, pvtuește speriat în toate păr-
țile și eu aneuoie poate fi potolit. Pentru
potolire se fac felurite bozgoane și descân-
tece.
Se unge bolnauul eu o alifie făeută din
untură de pore amestecată eu usturoi șl eu
sâneală (albestreală de haine) în fiecare
seară. Sau se ia smirnă șl tămâie dela Paști,
se pune în apă neîncepută șt se bea 3 seri
dearândul. Tot în acestea 3 seri se afumă
bolnauul eu restul de smirnă șt tămâie. Sau
se la păr dela animalul, eare l-a speriat șl
se afumă de 3 ori. Se afumă eopiii eu salcie
luată dela biserică în ziua de Florii. Sau se
255
fierbe crucea pământului, apoi zeama se
toarnă în eapul bolnautlor în zile de sec;
aeel ee toarnă, dă eu mâna numai în jos,
nu și în sus. (27).
Se bea praf de măsea de pore, mă-
seaua să fie din fundul gurii, eâte un pte
eu apă. (9).
Uezi Spaimă.
Splină mare. (1).
Vezi Rast.
Spurcat.
Se fae seăldători copilului eu buretele
lingura frumoaselor, flori de vrâsta miresei
și bujor de munte. Se descântă. (34).
Spurcăciune.
De spurcăciune se descântă. (29).
Spurcăciuni.
Uezi Rohii. (35).
Spurcare
Se descântă. (29).
256
■	Spuzeală.
(Erpes). (1).
Stârpit.
Adeeă femeile, earl uneau să lepede, să
ehtardă ori să n’atbă copii beau seamă de
iarba stârpituhii, măear eă se ziee eă-i păcat
de moarte să folosești așa leacuri. (17).
Vezi Pierdere.
Stelnițe.
Vezi Ploșnițe. Păduchi de lemn.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Sterpiciune. (1),
Stărpăeiune. Femeia ee nu poate face
copii.
Strâns.
De strâns sufăr mai mult copiii miei.
Bolnauul are sgârciuri, eâreei, PPplânge
și nu poate dormi. Se face o seăldătoare
de foi de nuc șt seuturătură (stroh) de fân.
înainte de a se băga copilul în seăldătoare
se trage bine pe tot corpul eu undelemn.
Se face copiilor legătură mare eu untdelemn
257
și balegă de eal multă. Balega aceasta ame-
stecată eu untdelemn se fierbe bine la un
loc cu vin alb, apoi se înfașă copilul până
la gât șl se fine așa cam 3 clasuri, ca să
asude bolnauul. Chiar de ar fi să iasă su-
fletul copilului, nu trebue desfăcut șt nici
dai apă să bea. Se mai fac copilului seăl-
dătort de șovârf în floare, mestecat cu seu-
turătură de fân. (27).
Se dă să bea ceai de pojarniță (sună-
toare). (35).
Strânsuri.
i__ rluj/Cen , , rsity Library .	,
Se bea lapte dulce eu zeamă de mu-
șețel. (34).
Strănut.
Strănutăm din pricina unei răeelt ort
eând a întrat în nas eeua neplăcut.
Stropșeai ă.
Stropșitură. Neputință. Căleătură. (Epi-
lepsie). (1).
Stropșitură.
Uezi Stropșeală. (1).
17
258
Strună. (1).
Dezi Beșieă.
Strună la deget.
Vezi Păr la deget. Sugel.
Studeniță.
Se descântă. (30).
Subărîe.
Vezi Guturai. Troahnă. (1).
Sugaci. *
BCU Cluj / Ce mvcrsity Lihrary Cluj
Vezi Fătărău. Feteleu. In părțile Făgă-
rașului la fetelei li se zice sugaci.
Sugel.
(Panarițiu). Sugiu. De sugel (sugiu) nu
se descântă. Boala Dine din dtdiochi. La în-
ceput să întărește burieul degetului, dureri
mari, apoi coace și face un fel de puroi.
Câte odată doare ce doare, apoi dă îndărăt
fără să coacă. Se bagă degetul fierbinte în
apă clocotită. Sau se vâră degetul repede, de
3 ori, în curul unei uaet dupăee s’a bă-
ligat. (27)
Vezi Sugiuc. Păr la deget.
259
Sughiț. (1).
Când sughițu tine mult, să te prinzi e’o
mână de nas și alta s’o ți-i ridicată în sus.
apoi să nu răsufli cât mai mult timp. 0 ții
așa pânee sughițu încetează.
Uneori se sperie omul ori i se spune o
noutate mare ori se întreabă eeua greu la
eare omul, să se gândească adânc și sughițu
adeseori dispare.
Sugiu.
Uezi Sugel. Sugiuc.
BCl ij / Cen Jniversity Library Cluj
Sugiuc.
(Panarițlu). Se bagă degetul într’un era-
stavete murat, în apă fiartă, în sfeclă eoaptă,
în curul (fundul) unei uaei sau se ține de-
getul în aburi fierbinți ori în eeară caldă.
Se spurcă eu seârmă de câine. Se mai leagă
ceapă eoaptă sau prăjită în untură. Se desfac
foile unei cepe și se pun între ele săpun
ras, se coace pe cărbuni șl se leagă calde
pe deget. Se leagă o broască țestoasă. Un
obicei răspândit este de a se strâma sugiul
eu ajutorul unui ae eu fir de ață. Se înțeapă
17*
260
eu' acul pentru a eurge puroiul și se petrece
un fir de a(ă, eare se lasă pe loe. (29).
Vest Păr la deget. Sugel.
Șui. *
Tont. Țâenit. Este omul într’o ureche,
țâenit, eare nu știe multe, eând o apueă
într’o parte se tot duce, eu el nu prea poți
faee șăgi (glume) eă nlel nu știi ee i se nă-
sare și odată te pocnește. (8).
Șuiu
(Emflzem pulmonar). (1).
Supărare. *
Deși Scârbă. (8)
Surd. *
Vesi Surzenie.
Surdumaci.
Dezi Dureri de pântece. Izdat.
Surdumași.
Boala și descântecul de surdumași (sur-
dumaei) nu-s cunoscute decât în Oltenia. De
281
această boală sufăr numai copiii. Copilul
bolnau se suâreolește nu suge șt faee un
fel de coji în eap. Baba chemată, ea să des-
cânte, caută pe sub lemn, pe sub țoale sau
pe sub lăzi un surdumaș ulu (un fel de
utevmuș galben-cafeniu, lungueț eu picioare
multe șl care se faee pe la umezeală), se
arde uiermele în uatra focului, se pune într’un
pahar eu apă și să dă copilului să bea. (27).
Surpătură.
Surpătură. Boșorogeală. Colos. Cui de
stricăciune (Hernie). Se plămădește într’o
oca de țuică tare, ficați frlpțl a unei uidre.
Din această plămădeală bolnauul bea eâte
un păhăruț în fiecare dimineață. Se bea ra-
ehiu în care s’a plămădit mațe și ficați de
broască țestoasă ori să bea ouă de broască
țestoasă plămădite în țuică de drojdie timp
de 4 zile. Din acest leae se bea numai Ui-
nerea. Se mănâncă țest de broască țestoasă
pisat și pus în untură. Ori se faee o fiertură
din o litră de uin roșu șt o litră de țuică,
eu rădăcină de ismă, de leușteau, de cimbru,
o mână de măduuă de soc, un bob de tă-
mâie șl o lingură de aiazmă, care fierb
262
până seacă pe jumătate. Din această fler*'
tură se la câte un pahar pe' si. In alte părți
se bea „pietre roșit “ frecate în rachiu. Uneori
se practică masajul sau frecătura și înein-
gerea eu un brâu lat. Se mai leagă pe pân-
tece sau burtă ceapă prăjită și țuică de
drojdie eu camfor. In toată Oltenia se obiș-
nuește purtarea de către bolnavi a cercu-
rilor legătoare de hernie (vătămătură) lu-
crate eu multă pricepere de meșteri fierari,
de obicei de țigani. (29)
Se cere să se faeă operație.
Vezi Vătămătură. Vatăm.
Surzenie.
Asurzire. Surzire. Când nu aude din
năseare ort din altă boală. (1).
Suspin.
Se bea fiertură de urzici crăiești, de
vâsc eu vin, și apă eu tăciune de cucu-
ruz. (34).
Vezi Oftieă. Boli de piept ș. a.
Șancăr.
Șaneru. De șaneăr se vindecă bolnavul
cu greu, din cauză eă omul ascunde boala
263
și nu spune la nimeni ee are, până eând
aproape să-i cadă carnea de pe trup. Bol-
nauul să ta scrum de țigară de foi și să
presare pe rană; apoi fiindcă ustură rău,
bolnauul trebue s’o ia la fugă, până obo-
sește. Când durerile sunt prea mari, atunci
bolnauul trebue să se spele în apă sărată.
Făcând bolnauul de 2—3 ori așa, la sigu-
ranță îl trece. Sau se presare pe rană praf
de piatră uânătă. Sau se presare pe rană
praf de calaiean și scrum de tutun. (27).
Vest Frențe. Cel perlt. Sfreanț.
' BCU Cluj /Central University Library Cluj
Șchiop. *
Șontorog e omul eu un picior bolnau
ori mai scurt și e silit să meargă elăttnân-
du- se, în cârjă ori sărind într’un pielor. (8).
Șepelit. *	.
E omul ee uorbește cu limba între dinți
de parcă soarbe samă fierbinte. (8).
Șoareci.
Pentru stârpirea șoarecilor să se 1a pi-
litură de jer dela ferar, s’o amesteci cu aluat
și mâncând aceasta trebue să piară. Sau să
264
pisezi sticlă șt tarăș să amesteci cu aluat
din eare mâncând șoarecii uor peri. Sau
bagi frunză de arin în bortele șoarecilor de
care deasemenea uor peri. (30).
Șontorog. *
B omul șehipp rău. (8).
Șopârlaiță.
De șopârlaiță se descântă. (30).
Tăieturi.
(Plăgi). Tăietura de ar fi cât de rea, să
rasi uar de pe pereți și să pul la rană; sau
să pul ud (pișat) de om șl grabnic se ua
ulndeea. (30).
Se pune sare ort slăntnă (clisă) ort căr-
bune pisat, muci, petrol, păcură, frunză de
plătangină (limba oii, minciună), de sfeclă ori
easa păiangenulut. (10).
Se mai pune pe tăietură frunză belită
de pe peliță de iarbă grasă, funze de limba
șerpelui, de coada șoricelului ort răsună-
toarea pământului. (8).
Se leagă un amestec de untură cu său,
eu miere șt eu rachiu. Se pune frunze de
podbal ori rășină roșie de brad. (32).
265
Se leagă gălbănuș de ou ars. (55).
Pe tăieturi se pun foi de varză, fot de
pătlagină sau de buruiana voinicului, funin-
gine de pe eoș, lână nespălată eu pișat (ud),
cârpe udate eu pișat de eopil mie, pulbere
de șopârliță. Un leae răspândit e untul de
sunătoare, adieă untdelemn, în eare se pun
florile de sunătoare. Se mai unge eu alifii
făcute din eeară, eoada șoricelului și tămâie
sau alifie eu piatră aeră pisată șt piatră uâ-
nătă pisată cu unt proaspăt ori untdelemn
eu apă de uar. Scurgerea sângelui se oprește
de obieei eu seamă sau răsătură de eurea,
pulbere, de coada șoricelului, pânză de pă-
ianjen, sare, făină de porumb ș. a. (29).
Se pune frunză și floare de lilie (erln).
Se spală eu fiertură de lupariță (15).
Se pune o alifie făcută din coada șo-
ricelului sdrobită și amestecată eu un-
soare. (25).
Vezi Oprttu sângelui.
Talan.
Vezi Dentn. (34).
Tâlhărie. *
Vezi Hoție. (8).
266
.	Tâlnitură.
Deal Intâlnitură.
Tâmpeală (1).
Tâmpenie. Prostie. (Dementă). Pe omul
tâmpit în zadar orei să-l deștepti eă tot
tâmpit rămâne.
Tâmpinat.
Uezi Intâlnitură.
Tâmpinăfură.
Vezi Intâlnitură.
Cluj / Central University Library Cluj
Tatarcă.
Se descântă. (30).
Teamă. *
Vezi Frică. Feieos. Spaimă. Groază. (8).
Tehui. *
Hăbăuc. Tont. Zălud. (8).
Temere. *
Frică. Omul de ee se teme de acela nu
scapă așa mat bine dacă se mai lasă și în
uoia sorții. (8).
267
Toană. (1)
(Manie). Când e omul în toane rele lasă-l
în paee, eând e în toane bune poți faee eu
el ee uret. Omul eu toane e ea vântu șt ea
gându, eând l-apucă toana nu-1 mai oprești.
Toflăgos. *
Neajutorat. Târâie brâu. Papă lapte. (8).
Veai Slăbănogie.
Tont. *
Prost. Idiot. Hăbăuc. Prostalău. Tontalău.
Tontalaneă ș. a. (8)ral LJniversity Library Cluj
Toropeală. (1).
Moleștre (Apatie). Omul e toropit de
căldură, dar șt atunci eând este bolnau ori
eând sufere de eeua șt stă de parcă nu t-s
oile acasă.
Deal lânceaeală.
Tragăn.
Scurtă. Cute. (Adenită). Se pune pe um-
flătură jimblă eu șofran și smântână. Pentru
spargerea bubei se pune făină de oin. (34).
988
*	Trândăvie. *
Lene. Puturoșente. Lenea din născare
leac nu are. Pășește ea înehedeeat, lucrează
dormind și la uorbă să te ferească D-zeu
eă nu-i scoți uorba eu eleștele. (8).
Trânjii.
(Emorotzl). De trânji, bolnavul se vin-
decă câte odată ușor, dar eâte odată su-
fere ani de zile până poate scăpa.
Trânjit se fac la oehi, la degete și la
șezut. Omul capătă trânji la ochi sau la un-
ghii, atunci când privește la un alt om cum
se pișă sau când s’a umplut dela alt bolnav
cave are trânji. La șezut se capătă din șe-
dere, din îneutere sau când omul nu iese
regulat afară. Bolnavul de trânji iese cu
sânge afară, are dureri mari la șezut șt-t
crește un fel de țâțâni (ghtndurele), eari-l
supără și-l slăbesc.
Se ta pătlăgele vinete se taie de'a curme-
zișul ca niște roți mici și se opăresc, apoi
eu apa, eu eare s’au opărit pătlăjelele, se
spală cât îl călduță la șezut, iar pătlăjelele
se pun la trânji. Se ta usturoi mult, se pi-
sează și s’amestecă bine cu sare se pune
269
într’o cârpă, apoi se leagă la șezut. Se fierb
fol de stejar și eu zeama se spală la șezut,
iar foile se pun la trânji. Se fac spălăturt
eu eeai de mușețel. Se pune într’o oală de
noapte o cărămidă fierbinte, se toarnă ter-
pentin și oloi de lemn peste ea, se dă foc
eu un chibrit, apoi s’așează bolnauul eu șe-
zutul pe oală. Se fierbe înădușit baranță
(otrățel) împreună eu urzica și pelin, apoi
zeama se bea. Se ia rădăcină și frunză de
hrean, se pune într’o oală la un loe eu o
eărămidă nouă, sare și usturoi. Se toarnă
peste ele apă eloeotită, apoi se aburește
șezutul celui bolnau. Să se bea secară pră-
jită și râjnită. (27).	-
Să se adune eurpene de pepini (castra'
ueți) și eu hrean, să se puie într’un ceaun
eu apă și să fiarbă foarte bine, turnând apoi
într’un eiubăr, să te pui eu șezutul la abur,
mai pe urmă, să te moi eu totul înlăuntru
șl să stai până ee se ua răci, după aceasta
să ai pregătită earne de uacă proaspătă,
dacă s’ar putea să fie și caldă, să pui la
șezut și se ua uindeea, fiind lucru încercat.
Sau să fierbi prăji, să te oblojești adesea-
orl la șezut, apoi să tei alifie galbenă dela
270
sptțărie, să te ungi seara când te culei și
te Del folosi. Acel ee pătimește de trânji să
bea des eafea de secară și ua cunoaște
mare folos. (35).
Se afumă eu eoji de ceapă ori eu pu-
cioasă. (8).
Se bea ceai de eăpăfină de porc, de
semânțe de pepeni galbeni șt de chipăruși
de drăcilă (maeriș păsărese). Cu jumătate
din aceste eiaiuri se spală trânjii. De ase-
menea se mat dă eeai de nalbă, de cânepă,
de ghimpi drăcești, de creastă de ceapă șt
de merișor. Se mat faee bae la șezut eu
pâzdări de cânepă, puzderii rămase dela
meliță.‘(29).
Se bea zeamă de săcară fiartă. (35).	.
Trântitură.
Bubă mare pe talpă ori în căleâiu. Se
pune ceapă coaptă.
Se leagă eu găinat de gâscă ori eu ba-
legă de uaeă bine sărată sau eu o eono-
pisteriță. (8).
Se leagă eu găinat de urabie ori eu
bostan. (8).
271
Se faee legătură din fărină de grâu eu
lapte de femeie ori din său de uaeă, ceară
de stup eu galistru din potieă. (9).
Vezi Os de șarpe.
Treapăd.
(Diaree). Cufureală. Pântieărie. Se bea
cafea neagră eu rum, uinars eu piper, eu
chimia ori eu scorțișoară. Pentru alinarea
durerilor dela șezut se încălzește o cără-
midă, se stropește eu oțet șt omul stă pe
aburi. Se bea zeamă de coarne uscate,
frunze de bob șt eu cornuț (spin de ho-
leră). (10) CU Cluj / Central University Library Cluj
Treapădu se proprește și eu eeai de
flori de pojarniță. Ea copii se proprește eu
eeai de frunze de forostoi (uintrieieă) ori de
nintă de picușuri ori eeai de frunze de bă-
gișoară, de bob ort de săcărică. (8).
Când mere foalele se mănâncă pere
pădurețe ort se bea zeamă din ele ori de
măerișul calului, de scoarță de goron eu
oțet ori de rânză de arin. (9).
Dezi Urdinare.
Treapăd cu sânge. (1).
(Dizenterie). Pântieărie eu sânge. Moroi.
272
Trecătură.
(Gastrb-enterita). Se dă copiilor să bea
usturoi pisat în puțină apă eu praf de pușcă.
Cu usturoi pisat, praf de pușeă, lulaehi și
șar se faee o alifie eu eare se ung copiii
la buvtă deasupra buricului. Se mai pun le-
gătort de igmă, (nintă) sau de iarba lui ta-
tin. (29).
Deal Treapăd. Dureri de pântece. Ur-
dinare. Pântieărle.
Tremurătură. (1).
Omul tremură de frig, de frică, dar uat
de acela cart trebue să tremure fără popas
când sunt loulțl de boala tremurării. Se alee
eă au tremurici.
Tremurici. *
Veat Tremurătură. (8).
Trezirea poftei de femei. *
Femei și bărbați, cari dorese să-și tre-
' aeaseă ori să-și întărească pofta de îm-
preunare beau eeai de sculătoare. (9).
Deal Neputință bărbătească.
273
TripăL
Dezi Boală bărbătească. Seulament ș. a.
Troană.
Troagnă. (Catar). Vine din răceală. Omul
tușește, îl doare capul, îi curg mucii, nasul
îi roșu și arde. Tragi pe nas fum de păr
din coada mâții ori fum de tutun. (35).
Vezi Boleșniță. Guturai.
Tumăceală de cap. *
Dezi Buimăceală. (8).
BCL C luj / Central 1 ersity Library Cluj
Turbare.
Pamfir Piuraș din Rodna-Deehe, vindecă
turbarea la om și la mărhăi (vite) prin
aeeea că rade fluturași! albi de sub limbă
eu un bănuț de argint șt apot spală rana
eu spirt ori o arde eu fieru roșu, apoi dă
la om să mânânee miere amestecată eu o
boarză (gândac), iar la vite le dă mujdat
(mujdei) eu oțet.
Astăzi avem în țară spitale foarte bune,
eari vindecă turbarea, numai omul să meargă
18
274
din vreme îndată ee a simțit eă a fost muș-
cat de un turbat. Altfel dupăee omul turbă
nu mai este nlei o scăpare. (12).
Turtele.
Prânzuri. Se descântă.
Tușă.
Oamenii șt mal cu seamă copllț tușesc
foarte mult prlmăuara șt toamna când ră-
cesc ușor.
Tușea din răceală se vindecă, dacă bol-
nauul bea eeai de tărâțe de grâu, strecurate
șl amestecate eu miere, eeai de floare de
tei, lapte fierbinte eu grăsime de gâscă,
țuică caldă eu zahăr, eeai de roșcove eu
strahide (strafire, stafide, strugurași) șl eu
smochine, eeai de floare de soc, eeai de
nalbă și zeamă de mere fierte. Se eoe mere,
se dă bolnavului să le mănânce. Se fierbe
o mână de orz sau grâu, apoi zeama stre-
curată se dă bolnavului s’o bea dimineața
și seara. Sau se dă bolnavului să bea lapte
de măgăriță. Sau se arde un ciocârlan, se
pisează, s’amestecă eu ficat de bou ars șl
275
pisat se plămădește în rachiu de drojdie,
apoi se dă bolnavului să bea câte o ceașcă
în flecare dimineață. Sau se fierbe porumbel
(hulub) roș și seama se dă bolnavului s’o
bea înainte de culcare. Sau se încălsește
un prapur de oale șt se pune pe pieptul
celor bolnavi de tuse seacă. Sau se usucă
afine, se fierb șl seama se bea. Se mai
bea ceai de iederă, de limba vecinii, de foi
de pătlagină eu vin fiert și de spin alba-
stru. (27).
Se bea fiertură de fructe de măceș, vin
eu ardei, eeai de leuștean sau de flori de
tei, samă de pătrunjel roșu ori samă făcută
din un ou crud amestecat eu lapte și eu
untură de gâseă, eeai de foi de soc, de ro-
maniță și de iarnă ori rachiu (vinars) eu unt
de lemn stins pe fier roșu ori samă de
porumb fiert. Se mat afumă eu boabe de
porumb, eu făină de porumb sau se leagă
pe piept tărâțe de grâu. (29).
Cel mat bun eeai de tușă este eelfăeut
din scai albaștri. Sau se fierbe o ceapă
mare întreagă, flori de tei, flori de aeăf,
flori de soc fierte eu sahăr și stoarse printr’un
șervet. (15).
18*

' Ceai de flori de tei fierte în lapte sad
eeai de frunze de jai. (25).
Ceai de flori de nalbă, flori de coada
șoreeelului, de floare de urzică și de urzică
creafă, floare de liliac (mălin) floare de tei,
floare de soc șt de floare de iasmin. (8).
Bei lapte eu untură de gâseă, eeai de
lărâfe de grâu, zeamă de eoaje de nucă
ș. a. (35).
Să se scuture mături de grădină, să se
facă eeai șt să se bea seara în așternut ori
să bea gălbenușu de ou bătut bine eu puțină
apă caldă șt pus în cafea. Se mat bea eeai
de sâmburi de gutui eu zahăr de ghiață ori
eu tărâțe de grâu. (30).
Tușă coaptă. (1).
Vezi Oftică. Beteșug useat.
Tușă măgărească.
(Tusa eonuulstuă). Un leae cunoscut este
să se dea celor bolnavi, să bea lapte de
măgăriță sau să-i afume eu balegă de măgar.
Se mat dă eeai de boabe de porumb, de
paie de ouăs eu zahăr candel, eeai de orz.
277
de leuștean, de flori de tei, de busuioc de
nalbă ș. a. Se mal bea zeamă de broască
țestoasă. E bun și laptele de iapă neagră
sau de btuolită precum și samă de stirică
(coțofană). (29).
Să se beie lapte de măgăriță cum îl
mulge și se Dindecă sigur. (16).
Se mâneă pâine unsă eu unsoare de
câine și eu lapte fierbinte. (15).
Se bea zeamă de balegă de măgari ort
ceai de trifoiță. (8).
Se mai bea ceai și se face legătoare
de coada șoricelului eu miere de stup. (9).
Mănânci ouă de broască țestoasă. (35).
Ceaiul de spin albastru se zice că e
cel mai bun. (42).
Tușă neagră.
Se bea zeamă de coțofană ori de broască
țestoasă și lapte de măgăriță (35).
Țanțoș. *
Fălos, mândru este o boală a unor oa-
meni care cred că ei sunt burieu pămân-
tului și tătă lumea se înuârtește în jurul
)or. (8).
Vezi Fălos.
27«
Țâfnos. *
E omul eăruia nu-i poți întră în uote
nieteum. E veșnic supărat, morocănos și la
întrebări răspunde răstit. (8).
Țâenit. *
Țâenitu și eu Țanțoșu sunt frați buni.
Poți să-i pui pe-o creangă. Amândoi sunt
cam de jumătate smintiți. (8).	_
Țâcneală *
Vezi Țâenit. (8j.it Library Cluj
Țăpi și cuțit.
Se descântă. Vezi Soare see.
Țâțe roase.
Pentru femeile cari alăptează prunei
aspri la supt țâță, să se ta unt de ceară,
să se ungă de două, trei ori pe zi, grijtnd
ea atunei, eând va alăpta copilul, să-și spele
sfârcul țâțelor eu lapte. In eaz eând nu va
merge bltie eu aceasta să ia alifie de mor-
covi șt să se ungă că se va vindeca. (50).
279
Țâvlit. *
B omul eare vorbește subțire ea fe-
meile uneori ori totdeauna eum uorbese
seapețti adeeă bărbații giugănițt (seopițt),
la cari li s’au seos boașele (coaiele) de
miei. (8).
Udmă.
(Adenită). Cute. Buboaie. Pentru coace-
rea și spargerea udmelor.
Udma ori uia e o bubă mare și adâncă
ee se faee pe eap, la gât ori subsuoară. Să
se eaute prahaghifă șl să se moaie în lapte
dulce cald și punându-se pe udmă legat
bine nu ua trece 24 de ceasuri și udma se
ua sparge și se ua deșerta de puroi. (30).
Se leagă o alifie călduță făeută dintr’o
fiertură eu ceapă, sopon și lapte până ee se
eoaee. După ee s’a eopt se leagă sfeclă
rasă șt fiartă în lapte dulee până sparge. (16).
Se leagă eu făină de in fiartă în lapte
sau eu samă de scoarță de goron. (9).
Se faee legătoare de cartofi fierți ori
de seob eu păeură (55).
Uimă,
Uezi Udmă.
280
Uituc. *
De-un om uitue se , atee eă uită, dela
mână pânla gură, adecă poate să lele mân-
carea din blid și să uite să o ducă la gură.
Mai uitue ntet eă se poate. Este și asta o
boală (8).
Ulcior la ochi.
Se pune mămăligă eât poți suferi de
fierbinte pe pleoape, schimbând-o eât de
des și se na vindeca. (30).
Se ia dimlneafa apă depe fereastra asu-
dată șt se unge cu degetul pe ochi.
Se spală eu ud (pișat) dela câne ne-
gru. (32).
Se freaeă (pălește) ulciorul eu o lingură
încălzită la foe. (35).
Umflătură de apă.
Zisă șt ruptură de apă este o umflare
a pântecului peste măsură din cine știi ee
pricină; Se bea o fiertură făcută din boabe
dtn frunză ort din rădăcină de boz. (29).
Umflătură de picioare.
Se spală eu fiertură de slăbănog. (32),
281
Umflătură de vânt.
Să se spele eu fiertură de iarba vân-
tului șl daeă se useă pielea de vânt să se
spele eu fiertură de iarbajjântului sec. (32).
Umflătură din căzut.
Se leagă ori se spală eu o fiertură de
iarba eășunatului. (32).
Umflătură la deget.
Se pune rășină de brad eă se eoaee
iute și sparge iute. (16).
Se mai pune frunze de calapăr. (15).
Uezl Păr la deget. Sugel.
Umflături.
(Flegmoane). Se faee o legătură dea-
supra umflăturii eu seop de a nu lăsa să
mat ereaseă umflătura. Se fae oblojeli eu
târâte de grâu fierte;	.
Se leagă rădăcină de gâtlan pisată. Se
faee scăldătoare de pălămidă seacă. Când
se fae din înțepături se faee oblojeală eu
fapte fiert, eeapă și miez de pâne. (35).
282	.
Unghie ruptă.
Se leagă rășină. (34).
Urât.
Plictiseală. Altan. Când omul n’are uoe
de nimic ntet de lucru ulei de ședere.
‘ Se descântă. (35).
Urdină.
Vezi Treapăd.
auj /1 Urdinare.. Libraiy cluj
(Diaree). Se bea eeai de coada șorice-
lului și de mușețel ort fiertură de rădăcină
de cimbru eu tămâie pisată, eu raehlu de
drojdie sau oțet eu ismă ort apă de orez,
fiertură de rădăcină de porumb, eeai de
ismă eu albuș de ou bătut cu zahăr, apă
strânsă din ceapă, fiertură de rădăcină de
steuie, fiertură de ghindă, zeamă de porumb
șt de grâu fiert, rachiu depe rădăetnă de
pătlagină, zeamă de coarne ș. a. Se mat
mănâncă ehtag de miel ort de ied. (29).
Vezi Treapăd, Pânttcărie, Cufureală,
Inima ș. a.
383
Urdinare cu sânge.
Treapăd eu sânge. Pântleărte eu sânge.
(Dizenterie).
Urduros *
E omul eu ochii veșnic plini de papă,
urdori. Este grețos și nesuferit. (8).
Urechiat *
E omul eu urechi mat mart decât la alți
oameni. (8).
SU Cluj/Cer Ursit.
ersity Library Cluj
De ursit se deseântă. Uezi Făcătură.
Urzicare.
Beșieute pe piele eași când te-at fi ur-
zicat. Te freci eu boz. (35).
Vâjâituri de urechi.
Dâjâielt. Uezi Boală șt Dureri de ureehi.
Vânătăi.
Albestreli. (Echimoză. Contuziuni). Se
pălește eu rachiu în care s’a frecat „pietre
284:
roșit". Se mat ung eu o alifie făeută din:
untdelemn, eeară albă, praf de tămâie și
două gălbenușuri de ou, toate amestecate
la o căldură potrtuită. Se mai pun șt cârpe
eu țuică rece. (29).
Se pune legătoare, (cârpă) undată eu
pălincă (rachiu, vinars, holercă, țuteă, spirt
de drojdie). (25).
Uezi Lovituri. Pălituri.
Vânturile cele rele.
(Bmiplegle). (1).
BCU Cluj / Central Uhiversity Library Cluj
Vărsat.
Pentru a nu rămâne semne după uărsat
să se fiarbă linte eu lapte dulee până se ua
muia și se ua slei, după eare să se întinză
pe o bucată de batistă, subțire, cât muchia
cuțitului de groasă șt să se puie călduță pe
obraz, aproape eând urmează a se usca
vărsatul eâte de 3—-4 ort pe zi, făcând astfel
nu vor rămâne urme sau ciupituri de vărsat
pe obraz. (30).
Vărsșț de vânt.
(Uarteelă). (1),
285
Vărsatu negru.
Boala se Ivește azi foarte rar printre
eoplt. Bolnavul are călduri, i e greu la inimă
până iese vărsatul apoi are mâneărime mare.
Sunt 2 neamuri de vărsat: vărsatul negru
în eare tvebue bine păzit bolnavul, eăei eu
greu scapă și vărsatul din vânt, eare nu e
așa de primejdios. In Oltenia vărsatul se
numește bubat, bubatul eel mare.
Bolnavul de vărsat trebue să stea la
căldură 9 zile șl ferit de orice vânt. Ca să
nu se închidă vărsatul la inimă, i se dă bol-
navului eârmâz eu raehiu, să bea și să se
ungă pe piept eu postav roș. Se mai dă să
mânânee stafide și prune uscate și chiar
acrituri șl să bea ceai de floarea soarelui.
Dar orice s’ar da bolnavului de vărsat, nu
se vindecă până ee această boală nu-șl faee
praștia (termenul). (27).
De vărsat negru se leeutau românii sin-
guri înainte de a veni medicii învățațt așa :
Luau puroi dela om bolnav șl-l puneau pe
pielea frecată până la roșu sau pe o sgă-
rietură făeută înadins eu aeul la omul să-
nătos și așa erau feriți de boală. Alții fă-
386
ceau și mai bine, spălându-se eu lapte
dela uaeile bolnave de vărsat. Astăzi văr-
satul negru se vede foarte rar, fiindcă me-
dicii oltoiese (hultutese) copiii de miei îm-
potriva vărsatului și flecare mamă are grija
să se ducă de cu bună vreme cu copilul la
medie. (12, 15, 14).
Vărsături.
Borâturi. (Vomitări. Vomat). Vărsături la
noi născuți se leeuiese eu oblojeli la pân-
tece eu balegă de vacă. (29).
Când varsă omul de greață ori de bău-
tură se bea eafea neagră.
Vatăm.
Dătămătură. (Hernie). Este boala eând se
lasă mațele jos în boașe.
Se bea zeamă de iarba de uatam. (17).
Dar aici nu'ajută’deeât operația medicului.
Vezi Dătămătură. Surpătură.
Vatamat. *
In Bucovina se zice la cei cu vătămă-
tură (hernie) surpătură. In Ardeal se zice
28?
la omul lovit, pălit, dar și la eel lovit eu o
vorbă rea adecă a fost bajocorit. (8).
Vest. Boșorogeală. Surpătură. Lăsătură
în boașe.
Vătămătură.
Este o boală iute, te ia eu gtunghiuri,
eâreet și dureri mari ori unde, la stomae,
la picioare, la inimă, la eap ș. a. Se bea
eeai de poamă de soc, de pojarniță, zeamă
de ceapa eu săcărică ori holercă (vinars,
rachiu) eu sare ori eu potroacă. Se pune
lespede fierbinte ori bulendre (rufe) încăl-
zite la picioare. Se leagă de- adreptul pe bu-
ricul gol, rădăcină de iarba lui Tatin pisată
șt friptă eu ceapă, la cave se mai poate
adăuga și puțină holercă. Holerca pusă pe
rădăcină de iarba lui Tatin se poate și bea.
In caz de dureri grabnice se pun ventuze
pe pânteee sau o lespede ori o cărămidă
■t fierbinte. Se bea holercă (raehiu, vinars)
■	de pe rădăcină de plămânărică ori zamă de
\	pelin.
I1	Ea vătămătură de stomac ori piept se
< bea holercă de pe rădăcină de rădăchioară
288
șt rădăcină de cicoare și se leagă eu răco-
hină verde pe buric.
La orice vătămătură se leagă pe burie
o legătoare făcută din rădăcină de iarba
lui Tatin, rădăcină de brustur ori rădăcină
de mutătoare eu spirt și ou.
Cauți ciolan de cap de eâtne, îl arzi
ș’apot îl pisezi de-1 faci praf ea făina; apoi
îl put într’un pumn de făină de secară, pui
untdelemn, rachiu, spirt șl piper negru la un
loc și amesteci de faei un aluat, după aceasta
îl întinzi pe o bueată de pânză, ea pe o
turtă eât fundul unul talger (blid, farfurie) șl
pul la locul unde te doare vătămătură. Porțl
3 zile aeeastă legătoare șl sigur îți vatreee. (8).
Bolnavul are dureri mari în pântece, jos.
Se svâreolește și până nu bea o litră de
rachiu amestecat eu untdelemn nu-i treee.
Vătămătură maizie țăranii și la boșoro-
geală. Aeeastă boală vine din rtdleătură,
din supărare și din oboseală mare. De
aceea mulți Români și Românce poartă
brâle mart șl late ea să le țle mijlocul șl să
nu le eadă mațele în jos adică, să nu stâr-
nească vătămătură.
289
Vezi Surpătură. Lăsare în boașe. Bo-
șorogeală.
Se ia o jumătate oea (litru) rachiu de
drojdie, jumătate oea zeamă de sfecle roșii,
rase prin râzătoare și stoarse, o bucată de
iască bună, uscată în uatră, una turtă a lu-
pului și sânge de 9 frați eam 4 dramuri pi-
sate bine. Toate acestea amestecate, stau
la căldură 2 zile, apoi se dă bolnauului de
3 ort pe zi eâte un păhăruț mie. Bolnavul în
tot timpul trebue să șadă euleat, să se pă-
zească de acrituri, sărături și mâncări grele.
Sau se plămădesc ouă de broască țestoasă
în rachiu și se bea în timpul durerilor. Sau
se pisează coajă de eulbee (mele, eueurbeu),
s’amesteeă eu rachiu de drojdie, eu untde-
lemn și apoi se dă bolnauului să bea. (27).
Se bea când doare rădăcină de eurcu-
belea rasă în uinars de bueate. (16).
Când îi omu smintit înăuntru de se udă
eu sânge îi bine să bea zeamă de orz
fiert. (15).
La uătămătură se faee legătoare eu ce-
nușă de eârpă arsă amestecată eu fotoghen
(petrol) sau eu muei. Se mai pun și legători
eu palincă (uinars). (25).
19
280
* Vezi Boli și Dureri de stomac, de pân-
tece. Rast. îneuiere.
Vătămătura femeii după naștere,
(Afecțiuni uterine). Se bea o plămădeală
în rachiu de drojdie în eare s’a pus buru-
ienile; scorpat șl rueu sgură dela o claie
de fân arsă, sgură din cușnița țiganului, praf
de cărămidă noua și puțin untdelemn. Fe-
meia bolnauă bea câte o ceașcă (pahar) di-
mineața timp de șease săptămâni. Se mai
bea ceai de flori de urzică moartă ori de
eoji de ouă pisate și puse în țuică, samă
de flori de dafin, de potroacă fiartă în vin
sau de sulfină fiartă ’n vin. Se mat fac spă-
lăturl de fol (frunze) de nuc. (29).
Vedenie.
Năzăreală. (Alueinațiune). (1).
Vedere scurtă.
(Miopie). (1).
Vine încălecate.
Vezi Serântitură. (1).
291
.	Venin.
Bolnauul de uenin simte eă un boț i se
tot urcă până la gât și de multe ori îi oprește
și răsuflarea. De uenin omul se uindeeăușor,
eând poate să dea ueninul afară. Bolnauului
îi uine mereu bale în gură, un fel de apă
" galbenă-uerzuie și scuipă des. Gura i-e
amară și n’are poftă de mâncare.
Omul se uindeeă, dacă bea des zeamă,
murături șt nu mănâncă des. Sau bea zeamă
de varză sau untdelemn eu piper negru. (27).
Ca să seape uita de uenin se aleargă
până asudă apoi i se toarnă pe gât '/2 litru
oțet nu prea tare. (54).
Vezi Talan.
Venin la inimă. *
Uezi Uătămătură. Boli și Dureri de stomac
șt pântece. Ineuiere ș. a. (8).
p
»	Verme.
Să se ia spirt de sare dela farmacie
(spițerie, potieă) și să se ude o petieuță eu-
!. rată, să se pună la rana, unde este uerme.
ș Vermii uor peri și rana se ua uindeea. Sau
i	19*
282
să umple o eeașeă eu pelin ueehi, să ptee
într’ânsu 9 picături de unt de naft și să bea
tot la 2 zile șl tot câte o picătură mai puțin
până la 1, apoi începe iar eu 9 picături și
tot așa 3 luni de ztîe. Această doctorie este
cercată și prea folositoare, numai să priue-
gheze la picatul picăturilor ea să nu eurgă
mal mult decât acea hotărîtă și să se pă-
zească de a mânea lăptării în vreme eât ua
urma eu doctoriile. (30).
Bubă ascunsă ee mânâneă până la os.
Se fae bolnavului fumuri. (35).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Viermi în urechi.
Se toarnă în ureche zeamă de foi de
leandru, ori zeamă de frunză de piersee,
oțet stins eu apă, care se toarnă în ureche
după ee a fost pus într’o teacă de ardei.
In multe locuri se scot din urechea omului
ort a ultei eu un clește făeut de fierarii sa-
tului. (29).
Uezi Dureri de urechi.
Vintere. *
(Dizenterie). Treapăd eu sânge. Așa în
Bucovina zic mamele supărate pe copii
293
„mâncate-ar uinterea". Da treapăd zte „l-o
apucat uinterea“. (8).
Vintrea. (i)
(Dizenterie). Treapăd eu sânge ș. a.
Visuri. (1).
In Disuri se arată în formele eele mai
ciudate uneori gândurile, dorințe'e, poftele,
nădejdile șl năcazurile omului alteori uisu-
rile frumoase și urâte ne arată dacă trupul
nostru este sănătos ori bolnau, dacă mași-
năria trupului nostru umblă bine ori scâr-
țâie. Adeseori este de ajuns să mâncăm ceva
greu ori neplăcut ea să auem Disuri din eele
mai urâte.
Vorbitu pe nas. *
Fonfănit. Fornăit. Fârnâit. (8),
Vrajbă. (8).
Vezi Zâzanie. (8).
Zăbale.
Se ziee eă omul faee zăbale la gură,
eând bea apă din ciutură, după urma ea-
294
liilut. Bolnauul de zăbale faee un fel de cră-
pături la coiful gurii șt nu se uindecă decât
e’un fel de alifie făcută din unt proaspăt și
cafea. Sau se unge eu drojdie de cafea. Sau
se freacă eu ehlatră (piatră) uânătă ori eu
piatră aeră. (27.)
Se unge eu ceară din ureche ori se
freacă eu eoada Ungurii de cositor încălzită.
Zăbălos. *
E omul eu zăbale, dar și omul eare nare
zăbale, dar îi eurg balele mereu așa ea la
un bălos. Așa la bălos îi ztee și zăbălos. (8).
- BC luj / Central University Library Cluj
Zălud. *
Buimae de eap. Zăpăcit. (8).
Zăluzeală. *
Vezi Buimăceală. (8).
Zăpăceală. *
E omul zăpăcit dtntr’o întâmplare oare-
care (foe, înec ș. a.) ort din naștere. (8).
Dezi Buimăceală.
Zapor.
Pojar. (1).
295
Zăpreală.
Anurte. Se fierbe într’o oală năbușită o
turtită de pâine, uin și o buruiană zisă ciu-
ciurieă pe care le bea bolnauul. Se mai în-
trebuințează ceaiuri de mătase de porumb,
taulă, matrice, pătrunjel și leuștean.
In alte părți se fierbe taula eu troscot
sau se bea eeat de rădăeină de papură, ori
se bea praf de „sieuială" amestecat eu boii
popii și iarbă dela sfmți (mucenici) plămă-
dite toate în țuică. (Cei din Plenița beau apă
în care s’a topit plumb). (29).
Vezi Oprirea udului.
Zâzanie *	.
Vrajbă. Unii oameni ticăloși și mat ales
babe simt o plăcere drăcească să uâre (bage)
zâzanie între oameni, adecă pizmă, vrajbă,
ură, dușmănie, bârfind și purtând poșta min-
ciunilor dela unu la altu. (8).
Vezi Bârfeală.
Zilizit.
Se mat numește soeote, sohote, boală
câinească. Copiii se îmbolnăvesc de zilizit
298
dfn eauza mâncării prea multă sau a spur-
căciunii. Bolnauul bea apă tu slăbește
și treapădă întruna.
Baba descântătoare duce cot la o
zahana (abator, eăsăpie) șt eând se o
uită mare așteaptă până îi dă borhotJ ie
afară, apoi bagă copilul în bărdăhan. Co-
pilul este uârât așa fel, să nu-i rămâie afară
din bârdâhan decât nasul și ochii — șl trebue
finul așa ea la ureun ceas. Dacă copilul se
înroșește atunci scapă de zllizlt, daeă se în-
uinefește atunei moare.
S’au se descântă și apoi se pisează
pelin uerde, se unge eu seu de lumânare șt
se înfășoară copilul. Sau se fae copilului
seăldători eu părul ciutei (verigariu, paf a-
chină, salbă moale, spinul cerbului) șt se
scaldă de 3 ori pe zi dimineața la amlaz șl
seara. (27).
Zoios. *
Libidinos este omul murdar, grețos, un-
suros, eare parcă nu se spală și nu se cu-
răță în uieața lui. Adeseori uita este mai cu-
rată decât un zoios. (8).
297
Bolile și leacurile animalelor
de casă.
Adusu laptelui.
Când a pierit laptele uitei (uaeă, oaie,
capră), atunci se descântă de adusu laptelui.
Sau se ia o bucățică de lapte de piatră
(piatră de uar) se pisează și se dă oițelor în
apă sau în târâte, fân ș. a. pentru a nu
pierde laptele. Sau ea să dea vitele lapte
mai mult, mat gustos și mai bogat în smân-
tână, li se pune în mâncare urzică mare. (28).
Albeața.
Albepța la uite se face întocmai ea la
om. O pată albicioasă îi cuprinde lumina
ochiului și din ce în ce se tot mărește până
întunecă uederea uite! de tot. Se ia o pană
întoarsă în formă de seeeră, dela coada
unui cocoș șt o para (ban) ueehe de argint.
Cu paraua se taie albeața depe ochi, iar eu
pana de cocoș se descântă. Sau se usucă
o albină în Dată, se pisează bine șl suflă în
ochi. Sau se pisează bine coji de culbec
(mele) și praful se suflă în ochi. S’au se
298
amestecă jumătate unt proaspăt, jumătate
sare pisată, se face un boj mare cât oul de
găină, se Dâră în urechea ultei în partea
ochiului eu albeață și se leagă urechea, ea
să nu eurgă.
Sau ee arde dela seotea de baltă și
dela seoiea de pe râu seotea (coaja) mă-
runțel, se pisează, se cerne bine, se ame-
stecă eu zahăr roș, pisat și se suflă eu o
trestie în ochi.
Sau se spală ochiul bolnau al ultei eu
lapte dela o uaeă muls eald. Sau se ia o
sticlă, se adună furnici dela un mușuroi, se
pune în stielă, se toarnă deasupra apă și
unt de lemn, apoi după ce plămădește ca
un ceas, două se spală uita bolnauă la
oehl. (26).
Pentru albeață la cal, să iei un dram de
uttriol alb, 20 dramuri apă de trandafiri șl eu
aceasta să speli ochiul după ce se ua curăți
cu piatră uânătă încet ca să nu atingi ochiul
unde este curat. (30).
Zahăr ort sticlă pisată bine, pusă într’o
țauă, să se sufle în ochiul eu albeață. (16).
Pentru albeață, să se iele piatră uânătă
de cea bună, să se frece albeața calului încet»
299
păztndu-se ea nu eumua, să se atingă ochiul
unde esie curat. Tot pentru albeață să se
amestece .rădăcină de piper eu ochi de sare
șl să se sufle calului în ochi. (30).
Dezi Albeața dela oameni și Dureri de
ochi.
Apă la cal.
Pentru apă la cal adecă apucare, să se
înhame la lucru greu. Să tragă până ua
osteni sau să se încalece, să se poarte până
ua asuda bine și pe urmă, să se puie la
un loc unde să se poată odihni și să se
usuce sudoarea. Pe urmă iară să se puie
la ham și să se facă așa de eâteua ori. Pe
urmă să se ieie 3 cepe, să se taie ’n patru
să se puie într’un uas, să se toarne pe dea-
supra o oea de uin sau oțet șt turnându-se
calului pe gât, să se încalece și să se plimbe
nedându-se calului de mâneat nici de beut
6 ceasuri. (30).
Aprindere de creer.
Cailor și uitelor li se dă să beie un
amestec de ghințură eu 2 ouă bătute și eu
rachiu de drojdie. (34).
300
Aprindere de ochi.
Se suflă în oehl praf de corn de șarpe
or zahăr pisat mărunt. Ea mtet *se faee să
sângereze pleoapa de sus și apoi se spală
eu scuipat. (34].
Aprindere de pielea pieptului.
Se trage spânz la piept și se spală eu
apă rece. (34J.
Aprindere de plămâni.
Se uindeeă eu rădăcină de spâna ee se
trage, la piept. (34). 1 University Library Cluj
Aprindere de rânză.
Se dă uite! să bete un ameste de 4 litri
de lapte eu 1 l. unsoare de pore ori fufă
de sâmburi de bostan, apoi se pune pe spi-
nare un lepedeu (eeareeaf, prostire) ud și
deasupra unu uscat se lasă până se uscă
și se schimbă din nou până uita se faee
sănătoasă. (12).
Aprindere de uger.
Se spală ugerul uitei eu apă reee ori
rouă, scroafele se mai freacă pe spate eu
apă sărată. (34).
301
Ariceală.
Se vindecă eu ud (ptșat) șl rouă. (34).
Apucare.
Vezi Apă la eal.
Apucare la cal.
Vezi Boală de uânt.
Arici.
Ariciul e un fel de umflătură, bolfe ee
se fae la picioarele Ditelor și mai eu seamă
la cai. Se unge vita la pieioare cu unt de
naft ori eu păcură roșie. Sau se prinde Un
artei se spintecă șt fierbinte se pune la
umflătură. (28).
Se unge vita de mai multe ori eu un-
soare de pore. (15).
Se freacă eu urzică moartă. Se arde.
Se leagă strâns eu păr din coada vitei și se
treee eu încetul. (25).
Se spală eu zamă de piele de artei
fiartă. (8).
Se dâ să beie oamenii și vitele eeai
făeut din frunză și rădăcină de pripirig ort
de urzică mare. (9).
302
Armurar.
Armurare. Boala de armurare, ee lo-
vește pe mânzaft se leeuește eu farfurie de
eea bunâ pisată ea praful, amestecată eu
apă. Se dă să bea ori eu buruiana ee se
ehtamă armurare, feartă în borș ori în uin
din eare să li se dea eâte 2 linguri pe gât
în 3 zile. Această doftorie se dă la cei bol-
navi și la cei sănătoși, ca să nu se molip-
sească și este foarte folositoare. (30).
Dacă se ivește armurarusub piele undeva
îl tălăm, [țjaeă se Ivește în lontru atunei luăm
spurc de om și-l subțiem cu apă șl-l turnăm
pe gură în vită. (16).
Se străpunge vita se bagă armurar pe
subt piele șt se spală eu oțet. (15).
Se spală eu armurar eu fiertură din
vârfuri tinere de mălin (liliae) eu frunze eu
tot fierte în pișat de om șl eu apă în părfl
egale. (25).
Se dă să bete vitele zamă de armu-
rar. (8).
Când vita bătălniește (tremură) se euleă
șl se scoală, atunei se ascultă pielea unde
foreotește, aeolo se taie șl se toarnă în rană
303
mujdei eu oțet, apoi se poartă o oală eu
eărbuni aprinși în jurul rănii ea veninul să
se strângă acolo și să iasă. (12).
Bătut de șea.
Când calul este bătut de șea, să se puie
îndată baligă de cal proaspătă pe bătătură
și deasupra poelăzile și înehingându-l să
stele așa eă îl ua treee. (50).
Blasturu cailor.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Unsoarea sau blasturul calului ori la
ce rană, se face într’aeest chip; Să se iele
piatră aeră arsă, ceară galbenă 30 dramuri,
tremetln 8 dramuri, unt de lemn 150 dramuri
eari îngroșându-se bine la foc, fae un blastuv
folositor. Alt blastur se faee, prăjtndu-se
slănină ueehe, său de capră, rășină galbenă
eu unt deasemenea ueehiu șt eu ceară de
roi. (30).
Boala apei.
Vita se înțeapă la splină, ea să se risi-
pească apa. (34).
304
Boală de copită.
Când se crapă unghiile se sloboade
sânge din copită și se pune arnică sau mal
eu oțet de poame. In caz de aprindere co-
pita se spală eu apă sărată și piatră vânătă
amestecată eu ou. (34).
Boală de gură.
Se freacă gura vitei până la sângerare
eu sare măruntă amestecată eu făină de
cucuruz șt piatră aeră. (34).
Se ung eu bale toate vitele din cârd
așa eă boala nu se prinde la toate. Se dă
să bete piatră vânătă șl la eoplte se pre-
sară tot eu piatră vânătă. (13).
Boală de picioare la oi.
Boala de picioare se lecuiește dacă li
se petrece păr de eâne prin ureche. (30).
Boală de splină.
Se sloboade sânge din nas eam o ju-
mătate de litru și se înfige sula în piept ea
sub a treia coastă, apoi Ieși sula acolo eam
o jumătate de ceas. (12).
305
Boală de vânt.
Apucarea la eal. Să se radă ure-o
eâteua calupuri (bucăți) de săpun, să se
amestece în ure-o beutură oarecare, să i se
dete de băut, și să t se lase sânge din Di-
nele dintre urechi. Dacă se ua simți calul
din pricina grăunților, să se bage în apă
de tot să șeadă un eeas șt pe urmă să se
alerge până se ua umple de suflet și atunci,
să ise iele sânge dela amândouă picioarele
și se ua folosi. Aceste boale mai sus zise
louind pe cal se zlee că a luat apă, însă
ele nasc din deosebite pricini, preeum din
uânt, din orz, din apă, din frig, din osteneală,
din răceală și se numesc ohfat șl lampa-
lama. (30).
Boli de picioare.
Dacă se ua betejl ealul jos la plelor, să
se tete eâteua ouă, să se bată eu cenușă
și îneălzindu-se, să se puie împrejurul copi-
tei sau mai sus șl îl ua trece. (30).
Brâncă.
Brânca la uite e rea, mai ales porcii
mov pe un eap. De biuoli nu se prinde
2n
306
această boală. Vita cuprinsă de brâncă se
umflă la gât sau la eap și geme de-ți rupe
inima. Uita se umflă și moare. (28).
Se dă brâncă uerde sau amestecată în
hâlbe, ea să mânânee porcii. (15).
Se găurește locul unde-i brânca se bagă
rădăcină de spâna și scapă. (16).
Pentru ea să se izbăueasă (lecuiască)
mascurii de brâncă, să li se deie masare
fiartă să mănânce, păstorii mascurilor sau
un alt om să eaute să se pișe în troaca de
unde beau dânșii apă. (30),
Se trage (bagă) spâns sub piele unde-i
umflătura. Cu o sulă se sparge pielea și în
locul aee’a bagă un fir de spâns așa eâ
puțin să rămână un capăt afară, dar foarte
puțin eăei la eaz de lipsă, să-l poată
seoate. (16).
Când porcul se umflă la gât și stă lungit
se spală și i se dă în lături zamă de
brâncă. (8).
Broană.
Buba se faee pe pieiorul oițelor, se
sparge eu un sehin (spin) de lemn și se
lasă acolo până ee se eoaee și sparge. (9).
307
Broască.
Se înțeapă limba eu aeu ea să euvgă
sângele eel rău apoi se freaeă sus șt jos
eu sare măruntă. (34).
Broască la vite.
Să se împungă sub limbă. (30).
Daeă se iuește broasca sub limbă să
rumpe, daeă se iuește în eur (fund), atunci
luăm sare în mână și frecăm loeul unde e
broasea până eând se sparge. Daeă se
iuește în nări atunei băgăm pe nări un băț
mai de multe ori. (16).
Buba mânzului.
Buba mânzului se bănuește eă ar ueni
la uite din răeeală. Sufăr mai mult caii șl
mai eu seamă mânjii. Buba mânzului se faee
în eap din eare cauză uite! îi eurg ochii, e
tristă, strănută des, îi curge pe nas un fel
de coptură și de mai multe ort se umflă șt
gâtul. De buba mânzului se descântă în făină
de păpușoi amestecată eu păianjen și ustu-
roi din ziua crucii și se afumă. (28).
20*
308
Calu aprins.
Să se la rachiu slab o oca și piper ne-
pisat sau pisat și âmesteeându-se să se
toarne calului în gât, dar mai înainte să se
învelească ca să se înădușească ori să se
fărâme șapte ouă cu totul șl prin săceală
să i se toarne calului pe gât, ori să se iele
frunte de cureehi (varză), să se amestece
eu podbal să se piseze bine și seurgându-se
de zeama dintr’însul, să se toarne calului
pe nas. (30).
Calu săgnit.
. BC U Cluj / CentrarUnivcrsity Library Cluj
Să se iele piele de șerpe, eare useân-
dU'Se bine să se facă praf șl să se presare
pe rană ori nepita ort buriana găinii. Tot
pentru sagnă, să tel smoală de talpă veche
arsă șl șorie de porc ars, dar întâi să se
spele rana eu dubală dela eojoearl șt eu
floare de fân să se spele ferblnte, apoi să
se presare eu prafuri de acele eă-i va
trece. (30).
Calu spetit.
De se va speti calul, să-l freel întâi eu
o traistă pe spinare și pe pieloru spetit până
309
se ua încălzi bine apoi să se loueaseă eu
sula în spata cea bolnauă. Pe urmă să-l în-
ealeet și să-l fugărești până se ua încălzi
bine. (30).
Când vor peri vitele tare.
De uor peri uitele tare să se ieie o
broască țestoasă sau și mal multe să se
puie prin aloeure de unde se adapă și în
esle unde li se dă de mâncare. Carne de
uulpe să se înmoaie sau să se toace mă-
runțel și să se amestece în mâncarea vi-
telor. (30). Cluj / Central University Library Cluj
Căpială.
Vezi Căpietură.
Căpiere.
Toniălre. Dezi Căpietură.
■	Căpietură.
(	Căpială. Pentru eăpietul oilor se pot
lecui, sfredelindu-se eu un sfredel eât de
j subțire deasupra ochiului aceluia în eare
’’ parte se învârtește oaia, spre coada oehiu-
t
j
310
lui și daeă ua putea nimeri să spargă o
beșieuță, ee este alăturea eu ereerii, din
eare pricină eapie oaia, se tămăduește, iar
nenimerind-o pătimește până piere. Daeă
eăpietura nu se ua putea uindeea până a-
proape de sfârșitul lunei, să se depărteze
oile șl eâtnii din turmă îndată ori să le taie,
fiindcă măear una din ele de ua fi loultă în
turmă, intrând în altă lună se fae molipsi-
toare, adică se louese de boala aceasta șt
altele. (30).
Cărbune.
Vezi Dalae.
entral University Library Cluj
Cârtita la cal.
Trebue să se ardă carnea cea stricată
din prejurul rănii eu un fier ars și pe urmă
să se iele apă, de eare rămâne în căldare,
când scoate rachiu, eare se numește la-
gheru, să se spele eu apă de aeeia sau eu
unt proaspăt, ori eu smântână. La această
boală nu trebue să se iele sânge. De câr-
tită se tămăduește tarăș eu fere de uaeă,
miere șl oțet tare, eare să se lege la rană
în trei seri și trei dimineți șt pe urmă, să
311
se ardă eu un fier foarte fierbinte. După
eare iar să se ungă eu miere sau unt de
lemn și ua trece. (30).
Ciucă.
Ciuea sau ciuma, holera găinilor este o
boală peste pasări: găini, rațe și orice oră-
țenie mor pe un eap. De elueă se pisează
usturoi, se amestecă eu târâte și se dă la
păsări. Sau se pisează floare de pucioasă,
se amestecă eu târâte, apoi se dă la păsări.
Sau se toacă mereu laba ursului șl ame-
stecată în târâțe, îi bună pentru uite mari.
Sau se dă păsărilor să înghită boabe de
piper. Se afumă cotețul (poiata) păsărilor
eu pucioasă. (28).
Ciuma cailor.
Pentru eiuma cailor se folosește carnea
de urs tăiată mărunțel și dată în grăunțe,
ori eoaje de lemn de frasin, să se puie în
troacă, de unde beau eait. Acesta este de
folos nu numai pentru eal, ei și pentru alte
uite, după care boala nu le mai louește. (30)-
Vezi Ciueă.
312
Ciuma vitelor.
Bolnăvlndu-se vitele de eiumă, pentru
10 uite mari să se ieie o broaseă râtoasă,
eare se pot găsi pe subt tălbtle casei, sub
pietri sau sub ehirestele vechi, să se piseze
de uie șl să se amestece câte un pumn de
marule, de rută de muștar alb, de piper și
de sare, să se piseze fieșteeare deosebit
șt să se amestece apoi, să se toarne peste
broaseă, să se puie și oțet bun, și după ce se
va turna pe gâtul fiecărei vite câte 25 dramuri
rachiu încălzit, să se dea și doftorla aceasta.
Tot pentru boala aceasta, să se caute o
scrâmbiță (scrumbie, hlrtneă), să se taie
bucăți, să se amestece eu păeură, să se
puie în pâine șt să se dea la vite. (50).
Dezi Ciueă.
Ciumagiu.
Ciumagiul se bănuește a fi niște viermi
în pământ, eart strică semănăturile. (28).
Coșii
Coșii sunt un fel de bubulițe, ghlnduri
ea alunele, sub piele pe spinarea vitelor.
Coșii deși nu sunt așa de periculoși, unii
313
țărani zic eă slăbesc uita. Se store sau se
ard eu un fier roșu. (28).
Coșuri.
Vezi Coșii.
Crușală.
Când se pișă roșu vitele se dă să bete
fiertură de slobonog eu mălai roșu, dimi-
neața pe inima goală. Se mai dă o fiertură
făeută din frunză de muguri de nuc ameste-
cate eu serobeală (năspreală) și un litru de
bere, sei^țurate bine șt date la vite în 3 di-
mineți înainte de mâncare. După aceia nu
se dă de mâncare 2 ceasuri și vita se vin-
decă sigur. (15).
Se toarnă pe gâtul vitei, adică se dă
să bea, fiertură din flori de bujori, coajă de
mură verde fierte în vin roșu. (25).
Se mai dă să beie zamă de uoinicel
(spinu uoinieului). (8).
Ori eeai de sânzâiene. (9).
Curățenia pentru cai.
Curățenia pentru cai se poate faee în
4 feluri șl se obișnuește a se da eailor pri-
măvara și toamna.
314
1.	Oul întreg să i se deie pe gât șl pe
urmă să se faeă praf șt să se puie unt de
lemn, rachiu, usturoi muștar alb, și la vreme
de trebuință să t se toarne pe gât.
2.	Pucioasă pisată mărunțel 3 dramuri
să i se dea în grăunțe 3—4 zile dimineața
și a doua zi seara.
3.	Să se fiarbă secara în apă de ploaie,
să se dea calului 3 zile pe gât și grăunțele
eari se vor da calului să se ude iar eu apă
de aceia.
4.	Să se găsească fenum-greeum, seârnă
de câne, unt proaspăt nesărat și să se dea
calului pe gât 2 -3 zile. (30).
Curățirea copitei.
Când se curăță eopita până la carne să
se ieie pucioasă, smoală șt său, să se fiarbă
șl fierbinte să se pute sub copită. (30).
Curduc.
Curdueul se vlndeeă eu usturoi pisat și
amestecat în păcură, ungând de multe ori
Ișț rană eu un feleștlue. (30).
315
Dalac.
Dalaeul numit șt talan sau sânge mohorât
ori cărbune e boală ucigătoare. Vita bolnavă
de dalac eu greu scapă. De dalac se umple
uita sau îl capătă din cauza eă e silită, îi
gonită (alungată, alergată, fugărită) prea tare
îl mai capătă șl din cauza ostenelilor prea
mari, din munca peste puterea lor, din
hrană rea, proastă și din cauza apei băută
de prin locuri stătute, băltoace, gropi sau
șanțuri. Se înțeapă uita eu o sulă unde se
crede eă-i splina. Sau se spintecă urechea
uitei. Sau se ia jug de bou, se arde, se pi-
-	BCU Cluj/C „ ilUnn w'L___ ________
sează. se amestecă eu apa neîncepută, apoi
după ce se descântă, se toarnă uitei bol-
naue pe gât. (28).
Este dalac grabnic și îngăduit (îneet).
Se dă să bete zamă de buruiene de dalac.
Dacă boala se arată printr’o umflătură afară
atunei se spală eu aeeiaș zamă. S’au utn-
deeat multe uite eu acest leac Ori se bagă
rădăcină uscată de spânz sub pielea uitei,
la piept, în coadă, în bucă șt la porci se pune
în ureche. Cu aeest leae se întâmplă adesea
și înueninarea mai ales la cai eari’s mai gin-
gași. Buruiana de dalae este mai bună ea spân-
316
țul eăet rana de spânț se uinedeeă foarte greu,
faee uiermi șt ține lunt întregi uneori. (8).
Dalaeul la cal se cunoaște prin o um-
flătură lungă, ee se faee pe pânteee șt nu
poate sta în loe. îndată ee să simte dalaeul
în pripă să se tete spânț (spânz) de munte
șt se uâră trei fire miei eât un fir de orz
sub pielea calului la piept, după eare să se •
poarte ealul. 8pânțul ua trage toată aceia
umflătură la piept, unde ua sparge șl ua
eurge toată răutatea după eare ealul se ua
răcori și se ua îndrepta. (30).
Argilă (humă) eu oțet amestecată se
pune pe umflătură și aceasta se repetă în
mat multe rânduri. Cenușe părăsită, adeea •
cenușea eare o adună femeile depe rufe
eând le opăresc amestecată eu ud (pișat)
de om și îneălzâtă se pune pe umflătură și
aceasta se repetă de mai multe ori. (16).
Se pune aluat de grâu presărat eu praf
de pușcă și se dă foc. Buba arde până la
rădăcină și se tămăduiește ori se arde eu
fieru roșit în foe. (34).
Dalacu la oi
Oile dălăelndu-se, se pot tămădui apu-
gându-se în pripă, să se stricneaseă, unde
317
se ua arăta capul dalaeului, eu strteneală în
3—4 locuri și apoi să se frece pe la locu-
rile acelea în destul eu țipertg amestecat
eu sare. (50),
Dau în sterp.
Oile dau în sterp când dau lapte puftn
șt stricat. Păcurarii le vindecă eu o fiertură
de lapte și eu frunze de steregoaie eu eare
freaeă și spală pulpa oilor tot la 3 până ’n
4 zile. (14).
De a geaba.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Când uita e morângavă, umblă ca ame-
țită se deseântă. (34).
Deochi.
Daeă uaea nu poartă un ciucure (eanaf)
sau o panglică (eordieă) roșie la coadă, se
deoaehe lesne. Un om rău Ia oehi poate
deoehia oriee vită. Uitelor deoehiate li-se
deseântă 3 zile dearândul în tărâțe sare și
apă. Șl după aceia se dă vitei să mânânee
tărâțele astfel pregătite. Se amestecă în
tărâțe de grâu muguri de salce, miere și
aluat, apoi se dă vitei să mânânee. (28).
318
Doftorii din luna lui Mai.
Doftoria ee se numește a lunei Mai și
eare eurăță toată răutatea, ee o pot debândi
aceste vite dtn pricina iernii, este eoaja de
alun, oase de cal mort, să se ardă să se
amestece eu sare și primăvara să li-se de a
fiind foarte de folos însă eoaja de alun să
nu se ardă, numai să se piseze. (50).
Durere de gât.
Durerea de gât la vite se vindecă eu
rădăeină de iarba lupului (mătrăgună) pisată
șt amestecată eu ’n gălbenuș de ou. Se fae
oblojeli. Se arde piele de eal mort, se pi-
sează șt se amestecă eu praf de coajă de
stejar, apoi se dă mieilor eând îi doare în
gât Sau se fierbe vin, se bate un gălbenuș
de ou și se dă vitei pe gât. Sau se freacă
gura vitei eu sare șl eu spirt, apoi se clă-
tește eu apă. (28).
Dureri de gură.
Durerea de gură se vindecă, daeă se
spală vita ’n gură eu zeamă de frunze și
de rădăetni de fragi fierte la un loe. Sau
319
se spală uita în gură eu apă în eare s’au
spălat faguri eând se stoarce mierea din
ei. (28).	,
Dureri de gură la râmători (porci).
Când pe râmători îi ua cuprinde du-
rerea de gură, ei fac niște bășici pe limbă
și eând se înueehește amuțesc din gât. Să
se facă praf de sârmă de antimonium, să-l
amesteci eu puțină făină de orz și eu praful
acesta să se freee la limbă. Această sârmă
este eurățttoare de sânge, este bună de du-
rerea gurii, de răni, numai trebue curând
întrebuințată. (30).
Piatră uânătă pisată bine se amestecă
eu smântână dulce și se unge la gură și
picioare unde are rană și după aceasta se
presară făină de porumb cernută. (16).
Durere de picioare.
Când se ajunge calul eu poteoaua la pi-
cior, să se ieie pâine caldă, eare ameste-
eându-se eu sare multă, să se pute la loeul
acela în toate zilele și să se feredueaseă
pieiorul în apă. iar eând se ua face rană,
să se spele rana eu oțet și să se presoare
320
eu grinșpan adică sar șl să se pice pe
deasupra cu slănină. (30).
Când îșl ua strica calul piciorul să se
iele bolus armtntea 12 dramuri, eheeermin,
adică pământ armenesc, mălai măruntei ju-
mătate de oeă, albuș dela 10 ouă șt patru
dramuri peatră aeră, să se fiarbă și apoi
să se oblojaseă eu această fiertură, dupăee
s’a mai aburit piciorul eu fiertură de hemei.
Piciorul să se fie la căldură. (30).
Durerea de picioare utne la vită de multe
ori, odată eu durerea de gură. Se fierb
frunze șl rădăcini de fragi la un loc apoi eu
zeama se spală vita bolnavă la picioare. Sau
se fierbe boz, se amestecă eu zer, apoi se
înfășură picioarele vitei bolnave. Sau se ung
picioarele vitei eu unt de naft. (28).
Dureri de splină.
Se împunge vita în splină cu sula. (32).
Vezi Umflătură.
Dureri de unghii.
Durerea de unghii se vindecă eu lepă-
datoare (coaiele popii, boașele popii, cu curbe-
țieă, mărul lupului, remp) eu zeama, frun-
821
zele șt rădăcina plantei, fierte la un loc, se
spală vita bolnauă la unghii. (28).
Ferirea albinelor de șoareci.
Să se puie printre ștlubeie șoriceasă,
ee se află la farmacie, că ei mâncând vor
pieri. (30).
Fulgeratu oilor.
Oaia fulgerată de multe ori se poate
leeui, dacă se va freca la șale în câteva
rânduri cu zmieele (crenguțe) de alun. (30).
BCU Cluj / Central Umve Library Cluj
Gălbează.
Qălbeaza se bănue că vine la oi din
zeee în zece ani sau din mâncare. Se ame-
stecă în mâncarea oilor floare de nuc sau
oehi de sare arși în foe până se fae roșii,
fără să se sfarme, apoi se pune pucioasă
și se dă la oi să lingă. Sau se amestecă în
mâncarea oilor măsline negre. Sau se pi-
sează pueioasă, se amestecă eu lapte apoi
se dă oilor să bea. Sau se toacă mărunt mat
(ficat) de eal, se amestecă în mâncare și se
dă oilor. (28).
21
322
Gâlca cailor.
Uezi Zolza.
' Galgară la cârlani.
De galgară se leeuese întâi și mai de
grabă eu drob, adică îndată ee se ua pri-
cepe că sunt louite și le va vedea că trece
printr’ânsele, să le dea să paseă drob șt
îndată se eurățese și al doilea în lipsă de
drob, să se fiarbă chipăruș roșu în moare
de pepeni (erastaveți) și să li se dea să bea
diminețile eâte o lingură sau două până se
vor eurăți. (30).
entra] University Library Cluj
Goneală.
Dacă o vacă nu vrea, să se gonească,
atunei t se pune pe spinare o rădașcă (ră-
gaee, earadașeă, boul lui D-zeu). Sau i se
dă în mâncare sare multă. Se mat dă vitei
să lingă drob de sare. (28).
Gonitu.
Deși Qoneală.
Gușderjță. *
Trânji. Viermi în euru calului, așa că
nu-și află astâmpăr. De alei vine și vorba
323
între oameni „stai în loe eă doar n’ai guj-
deriță“ (trânji). (8).
Vezi Cujderiță la oameni.
Gușă.
La miei se dă eu lingurița să bea o fier-
tură de eoji uerzi de nuci. (34).
Hăbăucie.
Se sloboade sânge din uâna grumazului
(gâtului) apoi se pune apă reee și se freacă
trupu eu terpentină. (34).
BCU Cluj . Central University Library Cluj
Holera găinilor.
Vezi Ciueă. Ciumă.
Iepure.
Iepure fae oițele la gură. Una din buze
crapă și se faee o zganeă de te prinde
groaza. Se cumpără ealaiean, se topește în
apă șl se spală uita la rană. Sau se arde
uita la rană eu un fier roș. (28).
Inima cailor.
Când se întărește ealul la inimă atunci
i se umflă inima, și se freacă îndărăpt la o
21*
324
parte; pentru leeuire să se tale o bucată
de sopon mărunțel și puindu-se într’o jumă-
tate de oea de apă șt să i se toarne pe gât,
ori să i se de-a zăr eald de eapră sau lapte
dulee. (30).
Inădușală.
Dezi Oftică la cai.
A
Incuiere.
Când uita nu se poate pișa sau băliga,
se bate (sbate, amestecă) la un loe păeură
eu lapte și i se toarnă pe gură sau pe nări;
apoi se ia uita la alergat. Sau se dă eu sila
uitei pe gât zamă de slăbănog (brie) fiert,
ori de părul porcului ori de ciumare ori de
trifoi. Sau se pun eâteua gălbenușuri de ou
în lapte dulee, se bate bine, apoi se dă de
băut uitei bolnaue. Daeă s'a îneereat eu
toate eâte s’a știut și n’a făcut uitei nici un
bine, se fierbe puiza, înfundată eu eapae de
eoeă și zeama ee rămâne se dă uitei eăl-
dieieă pe gât. Sau se dă uitei sabor eu
apă. (28).
De îneuiet la uite se dă să bete un ame-
stec de 4 glăji (sticle) de bere și eu sopon,
325
apoi se bagă în teoeuș sau pe pasăre la
bou ori eal un amestec de papricaș eu sare,
ceapă crudă șl un păduche, se fugărește
uita 2 km. și apoi se pișă. (12).
Vezi Oprirea udului.
A
Ingrășarea vitelor.
Pentru ea să meargă uitelor bine șt să
se îngrașă, trebue să se adape de pe broaște
țestoase, eari sunt neapărat trebuitoare a
se găsi, unde sunt uite multe și a se ținea
într’un uas eu apă, ea să se poată măear
uițeli adăpa eu apa aeeea, eă le folosește
și-1 ferește de multe boale. (30).
Jigăraie.
Jigăraia dă în orice uită. Se umflă la
eap, la gât și nu mânâneă de loc. Zace așa
pe pieioare de mat mare mila. De jigăraie
se pisează usturoi, se amesteeă eu unt de
lemn și raehtu de drojdie și se freacă uita
la gât și la eap. Sau se dă de băut uitei
bolnaue, zamă de lămâie amestecată eu unt
de lemn. Sau se pisează rădăcină de iarba
porcului, se stropește eu raehiu, țuică, liueș
sau uin șl se freacă uita bolnauă. (28).
326

Jigodie.
Jigodia sau rapănul omoară numai câinii.
Nu se prea dă leaeuri, și câinele louit de
jigodie îi lăsat așa să zacă până moare. Se
bănuește eă jigodia uine la câine daeă
doarme în eenușe. Câinele bolnau slăbește
și-i eade părul, trage toată ziua la somn șl
se clatină, se împleticește la mers. E plin
de bubulife miel roșii. De jigodie se unge
câinele bolnau eu gaz sau se faee leșie
din frunze de stejar, apoi se toarnă pe
eâtne. (28).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Jolna.
]olna pentruea să ,se leeuiaseă, să se
pârlească eu o lumânare de eeară până ua
erăpa pielea, după aceasta se usucă și se
tămăduiește. (30).
Lăcomia scroafelor.
Când își mâneă pureeil li se dă să mă-
nânce borhan de oaie fiert. (34).
Lampalama.
Uezi Boală de uânt.
327
Lăpădarea purceilor.
Li se dă scroafelor în mâncare mațe
de ariei fierte. (34).
Lăsare de sânge.
Țăranii fae lăsare de sânge la uite de
obicei din Dinele dela gât la cai și la oi din
Dinele dela bot eând se zice eă le strienește
eu strieneaua și asta la felurite boli. (1, 8).
Lătrarea.
Lătratu. Pentru ea un câine să fie rău,
să latre întotdeauna se unge eu untură de
lup. Când eineua Drea să aibă un câine rău,
eare să uegheze toată noaptea, trebue să-l
ungă sub coadă eu untură de lup; eând câi-
nele orea să adoarmă, dă eu nasul sub
eoadă și miroasă a lup șl nu-l mal prinde
somnul. Doamne păzește 1 l se pare eă tot
Dine lupul la el și de frieă toată noaptea
stă treaz si latră. Sau se dă eâinelui eând
e mie, să înghită 3 boabe de piper negru,
eă latră și se faee iute ea ehiperu. Sau să-i
tai urechile, să i le frigl și să l le dai tot
lui să le mănânce. Sau se pune cânele în
lanț. (28).
328
In alte loeurl t se tale eoada de mie ea
să fie rău și să bată (latre). (8).
Lătratu.
Dezi Lătrarea.
Limbrici.
Limbrici se fae mat mult la mânji; dar
eâte odată fae șl uitele mart. De limbrici se
dă fiertură de lapte dulce, măduuă și floare
de soc. (28).
Limbrici la cai.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Pentru limbrici totdeauna trebue să se
păzească calul când este lacom; să nu 1 se
deie prea multe grăunțe și grăunțele să fie
bune, să nu aibă ureun miros, pentrucă din
acestea se întâmplă pricini multe. Când șede
calul prins și eu pictorul de dinapoi se scar-
pină la inimă și clătește des capul, sau se
mușcă eu gura la inimă, alunei să se faeă
aeeastă doftorte; întâi să se iele coaja de
ou pisată bine, praf dela țigani o a patra
parte, pe eât încape în eoaje, piper o a
eineea parte și amestecându-le în oțet, mai
întâi să se toarne calului puțin rachiu cald
329
pe gât șt apoi să 1 se toarne doftoria eu
otetul. Tot pentru aceasta se poate da ca-
lului și piper pisat, muștar, praf de eorn de
cerb ars și silitră în lapte dulce ori în utn
sau în oțet. (30).
Linte.
Se folosește apă de masare. (34).
Mana vacilor.
Mana se ia și se întoarce eu descân-
tece. (30).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Moartea albinelor.
Când se găsesc multe albine moarte
sub stiubei să li se deie miere eu trandafir
prăjită. (30).
Molimă.
Molima (boala) eând e în sat printre
uite, babele sie eă e un semn rău dela Dzeu.
De molimă se pisează șar (realgar, sulf roș
de arsenie, pucioasă roșie și aur pigment
și se amestecă în hrana uitelor. Se afumă
eoștereața găinilor (poiata) eu pucioasă și
330
iarbă mare. Se pune busuioc dela crucea
popii în apa unde beau găinile. Se toaeă
buruiana numită iarba ursului, apoi se ame-
stecă eu tărâțe, earl se dau la uite în mân-
care. (28).
Mucărie.
Se dă calului să bea lapte în eare s’a
picurat pucioasă topită eu o rudlță de
oțel. (34).
Muscă.
Uitele bătute uara de museă slăbesc și
parte din ele nici nu mănâncă. De muscă
se scapă uita daeă se scaldă ori se udă eât
de des eu apă. (28).
Mușcătură.
Deși Răni. .
Mușcătura lupului.
Mușcătura de lup se uindeeă daeă se
unge uita la rană eu unt de pojarniță. Sau
se arde o buruiană numită moțul cocoșului
se amestecă cu unt de lemn și se unge vita
331
la mușcătură. Sau se caută la ureun vână-
tor colți sau dinți de lup, se ard în foc, se
pisează, se amesteeă eu funingină apoi se
pune la rana vitei mușcate. (28).
Mușcătura nevăstuicii.
Mușcătura neuăstuieii se uindeeă daeă
se stoarce în gura uitei apă scursă prin
burduf făeut din pielea de neuăstuteă și eu
pielea se leagă la rană. Se mai afumă uita
eu păr de neuăstuteă sau se arde pielea de
neuăstuieă, se faee scrum și se presară la
rană. (28).
Mușcătura șarpelui.
Mușcătura șarpelui are leac, dacă se
prinde curând de ueste și dacă șarpele n’a
fost din eei verzi, adică șerpi din eei răi.
Cu boz fiert în lapte dulee se oblojeștejvita
la mușcătură. Sau se freaeă rana eu o cârpă
până se faee albă, atunci se tămădue rana.
Sau se unge rana eu unt proaspăt amestecat
eu zahăr. Sau se suge repede rana până
sângerează, apoi se unge eu păeură și se
leagă. După ce se dă jos legătura, se spală
332
rana eu gaz. Se arde rana eu chibritul și se
spală eu spirt, raehiu, uinars. (28).
Când ua mușca șarpele pe cal să i se
deie tiriac să mănânce. (30).
Să se ardă eu fier roșit loeul mușcă-
turii. (12).
Năsădeală.
Se înțeapă uita sub limbă șt se freacă
eu sare. (34).
Oftiqă la cai.
Pentru oftigă sau înădușeală, să se tete
o jumătate oea unt de lemn și o șopârlă Die
să se puie într’o oală nouă, însă să se li-
pească eu aluat pe deasupra ea să nu se
răsufle, să fiarbă toată ziua șt pe urmă să
se împartă în trei părți, apoi să se toarne
calului în gât prin săceală ori prin toleer
(pâlnie, leieă). Tot pentru această patimă să
se iele unt de lemn, zahăr șt miere eâte
150 dramuri de fiecare, sămânță de cânepă
300 dramuri, selute 8 dramuri, apă, de tran-
dafiri 20 dramuri, și amesteeându-se toate
la un loc, să se prăjească pe cărbuni șt să
333
se dete calului pe gât câte o lingură odată
și eu bună seamă se ua uindeea. (30).
Ohfat.
Deși Boală de uânt.
Oprirea udului.
Când se oprește udul (pișatul). Daeă
ealul nu se ua putea pișa, mai întâi să se
bage în grajd, să se ție ea un ceas și pe
urmă de nu se ua putea pișa să se eaute
de nu are piatră, să se aștearnă puțină
frunză de mestaeăn sub dânsul, să se scoată
un păr din coada lui pe socoteală și să se
bage în suolie (teoe) în lăuntru, iar de beut
să i se dea inibahar pisat și rădăeină de
piper amestecată eu uin. Pentru ea să se
seoată piatra de la eal, să se piseze corn
de eerb mărunțel, eare amesteeându'se eu
uin sau eu bere să i se deie pe gât șt ua
lăpăda piatra ori t se pune în teoe pintrijel
sdrobit. (30).
Să ta o ceapa se eurăță de eoaje se
ereapă pe mai multe locuri șt se pune sare
pe ia. Geapa astfel preparată se bagă în
334
(organul udului) teoe sau suolte ori intre
buzele dela iapă șl se freacă până uine
pișatul. (12).
Osișor.
Osișor fae mai mult caii la picioare. Se
unge vita la pieior eu unt de naft, ori se în-
fășoară uita la pieior eu măsline pisate și
stropite eu raehiu. (28).
Ouatu.
Ca să faeă păsările (găinile) ouă multe,
trebuie ea să nu li se dea mâneare multă,
să nu se îngrașe, căci altfel găinile nu mal
fae ouă. Sau se dă păsărilor să mănânce
orz. Sau se pisează bine eoaje de ou, se
amestecă în tărâțe, apoi se dă păsărilor să
mânânee. Sau se ia coji de ouă rămase
după ee a seos găina pui, se înșiră pe o
nuelușe subflre, apoi eând găinile încetează
de a mai faee ouă, se pisează eâteoa coji
dintr’aeestea și li se dă de mâneare sau în
apa unde beau. Sau să li se sehtmbe pă-
sărilor din 2 în 2 ani cocoșul. Sau să se
dea păsărilor fărmături de mămăligă reee. Ca
335
să faeă păsările ouă multe ort să se îngvașe
li se dă în tărâțe urzici, fierte șt tocate sau
se amestecă în tărâțe nisip. Pentruea să nu
faeă păsările ouă moi se ferește a li se da
sare în mâneare. (28).
Păduchi de găină.
Păduchii de găină se fae prin cotețele
de pasări din cauza murdăriei. Dacă pă-
duchii apucă să se încuibeze la puii miei
și nu-i curăță de ei toți puii mor. Păduchii
de găină se fae mai mult la eap și sub ari-
pioare. De păduchi se scapă păsările, dacă
s’afumă cotețul eu pucioasă, sau se ung puii
eu gaz pe cap șt sub aripi. Sau se mătură
bine eoștereața (poiata) apot se afumă de
2 ori pe zi eu cafea prăjită. Sau se atârnă
în eoștreață o ramură de boz. (28).
Păduchi la vite.
Se spală eu zeamă de tutun. (32).
.	Pauca.
Se ard umflăturile dela picioarele eatlor
eu fierul roș ea să se scurgă uentnul. (34).
336
Peri de câne.
Când ua faee ealul perl de eâne sau
peri răi la coadă ori la alt loe, să se iele
lapțt de scrumbie, cari spălându-se bine de
sare, să se puie unde are perii aceia și uor
eădea; ori să se 1eie pâine fierbinte de orz,
să se pute unde este părul aeela și pe urmă
să se ungă eu untdelemn carnea acolo pentru
ea să ereaseă alt păr. (50).
Racină.
Râie.
Râia se utndeeă mai eu seamă la câini,
dacă se spală eu zeamă de tutun fiert. Râia
șt fudulia e mare boală. „Cadeeoada caprei
de râie șt tot dârz o ține. Uite eă-1 faee pe
rftiosu“. Ea uite râia se faee mai mult pe
sub burtă, la încheieturi și la gât. De râie
se faee o alifie din iarba-mare, pucioasă,
seu de capră, șorieeasă și utn alb, se unge
eu ea, apoi se spală eu leșie de eioealăi.
Sau se fierbe bine o căldare de zer, apoi
se spală uita bolnauă. Se mat spală utta cu
337
fiertură de urzici. Sau se unge uita eu o
alifie făcută din pucioasă și seu de câine
ori eu untură de pore. Sau se fierbe bine
iarba tâlharului (iarba de orbanț) și eu seama
ei se spală uita bolnauă. Sau rădăeină de
steuie fiartă șt amestecată eu ehișleag (lapte
bătut) se unge râia apot se spală eu leșie.
Se mai unge uita și eu șorieioaieă (sără-
etea) o anume otrauă dela farmacie. (28).
,	Răni.
Daeă ua auea uita rană, precum muș-
cătură de lup sau alteeua, pentru ea să nu
faeă Diermi sau să se eurețe de viermi, să
se amestece uar nestâns eu piatră Dânătă
și să se puie la rană, eă se leeuește, sau
să se caute iarbă roșie eare se găsește la
bahnă (baltă) și frunza de pepeni și să se
stoarcă zeama aceea pe rană măcar eâte
de 2 ori pe zi până ee se ua uindeea. (30).
Gând ua auea ealul rană ueehe, să se
tete găinaț ueehi, uar șt miere, să se ame-
stece la un loc și să se ungă la rană. (30).
Piatră aeră arsă șl sfărâmată și praf de
acesta pus pe rană de ureo 3 ori se ua uin-
deea. (16).
22
338
Rana la uite se Dindeeă eu piatră Dâ-
nătă topită în apă eăldieteă și eu apa se
spală uita la rană. Sau se Dindeeă eu eoa-
iele popii [eureubețieă, mărul lupului, lepă-
datoare), fiartă în oțet curat, ori în vin roșu
bătrân, se faee un stropitor de țeavă de soe
și eu aeeasta se spală și se eurăță de mai
multe ori pe zi rana, vătămarea ort tăetura.
Sau se pun pe rană foi de brusture eu unt
proaspăt. Sau se unge vita la rană eu unt
de naft sau eu gaz. Sau se plămădește la
un loe pojarniță eu unt de lemn apoi se unge
vita la rană. Sau se iau smochine se tăvă-
lesc în smântână apoi se pun la vană. (28).
Rapăn.
Vezi ]igode și Umflătura gâtului.
Răpciugă.
Răpciugă se Dindeeă tare eu greu. Co-
țofană împușcată, arsă, pisată șt amestecată
eu lapte se dă la eai pentru răpeiugă. Sau
se faee leșie din foi de boz, foi de soe, fân
și eioealăi de porumb. Se pune în apă ea
o litră de spirt și o bueată de camfor, apoi
sa faee un șomoioe de pale s’au cârpe și
339
se spală uita peste tot. Pe păr i se pvesoară
praf de pucioasă. (28).
Pentru răpelugă trebue să se iee floare
de soc și nechită, (buruiana găinii), să se
fiarbă 2 ceasuri în apă și să se deie calului
să bea. (30).
Răsfug.
Se suflă în oehii uitelor scrum de tutun (34).
Rosături de ham.
Pentru rosături de ham ori de jug, se
spală uita la rană eu zeamă de șarpe fiert.
I3CI ( y/Central l iv< loran C lui *
Pielea uscată și pisată mărunt, se face praf
și se presoară pe rosături. Sau se unge uita
eu untdelemn sau eu unt proaspăt. (28).
Sânge mohorît
Uezi Dalaeul ș. a.
Sânge rău la cal.
Gând ealul nu are poftă de mâncare și
are deșertul umflat îi curge din nas, tremură
din pieioare, se împleticește și șade plecat,
atunei trebue curând, să se faeă doctorie
până nu se umflă picioarele, să se eaute la
22*
340
nas eă are trei Dine și între acelea este una
umflată, să se ieie un ac eu ață, să se pe-
treacă pe dedesubtul Dinei, să se tragă eu
ața bine eam afară și pe urmă să se taie
eu euțitașul o bucățică de Dână și îndată îi
ua trece. (30).
Vita capătă sânge rău din apă rece. Se
sloboade din nare sânge și se dă să bele un
amestee de Dinars eu drojdie și eu pită. (12).
Sângerătură.
Oile se fugărese apoi li se crestează
urechea. (34).
Scală la oi.
Oaia daeă nu se ua păzi ea să steie și
să doarmă la loeul curat, din mustul bale-
gilor, din udeală și din necurățenie poate
eăpăta la picioare sgaibă și seală. Zgaiba
se faee de-asupra unghiei și seala între
unghii și este mat rea decât sgaiba. îndată
ee Da Dedea ciobanul pe oaie șchiopătând,
s’o pipăie la pictor și de ua Dedea eă arde,
este semn eă a căpătat una din acestea
boale, pentru aceea trebue s’o puie eu pi-
ciorul în zer fierbinte, pentrueă de Da fi
341
sgaibă se întoarce ; iar de ua fi scală, trebue
să grăbească eu coptul, după eare se poate
tămădui de multe ori și scala se întoarce
din zăr. Daeă sgaiba nu s’a putut întoarce
în pripă și începe a crăpa de-asupra un-
ghiei, atunei se tămăduește eu scârnă de
câne pisată și amestecată eu sare. Această
legătoare făeută de 3—4 ori oaia se tămă-
duiește. (30).
8e leagă pe umflătura dela picioarele
oilor piatră uânătă. (34).
Secarea laptelui.
Pentru ea să dea Daca lapte mult și bun
să se taie urzică mărunțel să se amestece
eu tărâță și să se deie uaeii să mănânce. (30).
Sgaibă.
Vezi Scală.
Spasmu la cal.
Boala se poate cunoaște eând ealul în-
cepe a se întinde pe loe, a clăti eu capul,
a se uita eu oehi spărioși, a nu sta eu pi-
cioarele pe loe, tremură, cade la pământ
342
șt-i iese spumă din nări; atunei îndată să
se toarne apă pe el și pe urmă, să se în-
velească bine ea să se înădușească până-i
ua trece boala. Pentru doftorii de spasm, să
tei copită de cerb și o faei praf, apot să
amesteci trei dramuri de aceasta eu jumă-
tate oea de otet tare șt să se de-a calului
trei zile de-a rândul. Tot pentru aceasta să
i se de-a silitră în grăunțe, să se afume eu
pae de bob și rută sau eu rozmarin, iar în
apă să i se de-a tiriac. (30).
bcu cluj / Splină. Library cblj
Pentru splină, când calul se uită în stânga
și se miroasă la pântece acolo în stânga,
este știut eă are durere de splină, atunei la
a treia coastă să se împungă eu sula, atât
de adâne până ua ajunge splina, după eare
sigur îi ua treee. (30).
Splinare.
O uită se splinează din cauza goanei,
din oboseală, din nemâneare, sau din cauză
că bea apă multă pe oboseală și pe ne-
mâneate. Se mai splinează uita și din cauză
că a mâncat trifoi sau rapiță multă. Din spU-
343
nare uita se umflă, înțepenește șl de nu se
bagă de seamă repede, moare. In Moldoua
se leagă uita la gât eu un prosop, se strânge
bine eu o scurtătură de lemn și i se ta
sânge din eap, dela ureche sau dela gât.
Când uita mânâneă o iarbă numită căprița
(lobodă) atunei se umflă, adteă se spllnează.
Trebue ea uitei să-l lase îndată sânge. Sau
uita însplinată trebue luată în goană la eâmp.
Se pășește ea uita însplinată să nu bea apă.
Sau se fierbe un furnicar și se pune eald
în dreptul splinei. Sau se bagă repede o
sulă, prin coastă în splina uitei, ea să ră-
sufle. Daeă se nemerește splina scapă uita,
daeă nu nu. (28).
Vezi Umflarea uitelor.
Strechea.
Când o da strechea în uite nu le mai
poți ține pe loc. Strechea i-o muscă mare,
eare bâzâe șl înțeapă rău. De streche daeă
poți să ții uita și s’o uzi mereu în apă se
mal domolește. Sau se ține uita legată și o
scaldă mereu eu apă reee. I se dă să lingă
sare ea să aibă sete, căci daeă bea apă se
liniștește. (28).
344
*	Suspin.
Se dă calului eât mai mult bostan. (54).
Vest Oftică.
Șopârlaifă la vitei.
Șopârlaiță la oiței este boala eea mai
primejdioasă, eare se tămăduește eu samă
de șopârlaifă sau eu șopârlă verde, eare
se omoară în apă, lăsând-o să l se scurgă
sângele aeolo, apoi să se dea vițeilor să
bea aceea apă și le ua trece. (30).
Șoricei la cal. brary Cluj
Când găsești pe eal eu șoricei, să se
strieneaseă după ureche eu lanțeta șt eu
un ae, să t se scoată șoriceii, iar nările să
se strângă cu mâna tare ca să strănute;
de se va umfla după tăiere, atunci să se
iele oloi de in șt amesteeându-se eu sare
să se ungă; ori să se tete sămânță de in,
să se fiarbă eu oțet sau eu vin șl eu eiapă,
să se puie la ureehe șt îi va treee. (30).
Cu clește de cari luereasă faurii să. se
strângă bine ea să se sdrobeaseă șoriceii
dacă n’avem timp să-t tăiem șt turnăm la
345
eal în ureehe oțet ori raehiu tare. Tăiatul
șoriceilor se faee în modul următor prindem
cu cleștele mai sus amintite pe sub șoricei
șt strângem bine și eând pielea e întinsă
bine tăiem pielea puțin eu un cuțit și stoar-
eem bine eu cleștele. (16).
Șorlice.
Șorlieele din nările uitei se taie eu eu-
țitu și se pune sare. (34).
. Talan.
Uezi Dalac.
BCU C ij / Central Umversity Library Cluj
Tontăire.
Deșt Căpietură.
Trânji.
Sunt niște ulerml, ee se fac în euru ea
lului. Calul e neastâmpărat și bate din pi-
ctor. Uiermit se scot ori se spală. (28).


Cailor eu trânji 11. se dă să mânânee se-
cară. (35).
Turbare.
Turbarea la uite uine din cauză eă a fost
uita mușcată de altă uită turbată ori eă a
346
mâncat prea fierbinte. Când sunt călduri
mari de tot, iar turbează uitele. De turbare
uita are amețeală și o furie nebună: mușcă
pe elne-i iese în cale. Turbarea se vindecă
eu cățel de frasin (gândaci de turbă, gân-
dăeet), cavi se întrebuințează astfel în Bu-
coutna:
Se eaută Buni după Dumineca mare
(Rusalii), când ies și se află mai multi gân-
daci de aceștia pe frasini și prinzându-i în-
tr’un număr eât se poate de mare se pun
într’un șlpușor (sticlă) eu apă și în apa
aeeea apoi, în care eu timpul se topese, îi
păstrează tot anul. Iar eând se întâmplă ea
un eâtne turbat să muște vre-o uită, îi spală
îndată, eum a fost mușcată, rana cu apă de
aceasta și totodată îi dă și putină apă de
beut. Sau se iau gândaci de frasin se usueă
bine șt după aceia freeându-i bine până se
faee praf, îi pun în târâte; tărâțele acelea
se dau apoi uitei bolnaue ea să le mânânee.
In Banat se taie eu un ban de argint
capul gândacului de frasin și apoi sdrumt-
eat bine și amestecat eu altă mâueare se
dă animalului mușcat. Sau se pisează gân-
daci, se amestecă eu vin sau apă șl se
347
toarnă vitei pe gât. Sau se fierb 5—6 gân-
dăeei de pădure și mătură de grădină, apoi
sama se dă pe gât uitei bolnave.
In Moldova, daeă vita a turbat de sete,
atunci se dă în mâneare boabe de mătră-
gună șt se îndreaptă. Se păzește vita să nu
mânânee fierbinte în timpul căldurilor.
Sau se afumă vita eu gândaci de turbă.
(28).
Dezi Turbare la om.
Tușă.
Tusa la vite se vindecă de multe ort
singură. Totuș daeă vita tușește într’una se
îneeareă și eeva buruieni.
De tușă se vindecă vitele și oile bol-
nave. daeă se prinde un dihor, se arde, se
pisează și se amestecă eu sare apoi se dă
vitelor în mâneare. Sau se fterb tărâțe eu
seuturăturt de fân, se bate un ou și se dă
vitei eălduf. (28).
Tusa cailor.
Calul eând îl găsește tusa, să se eaute
eât de curând să se tămăduiaseă ea nu
cumva să se apuce a se învechi. Să se ieie
348
lemnul domnului, eorn de eapră, frecat, hrean,
și plumb dela postau, care este eu peeete;
acesta să se taie măruntei, să se amestece
toate șt dimineața și seara să se deie ca-
lului în grăunte, numai să se prluegheze ea
orzul sau ouăzul, să nu aibă ’n dânsul ureo
pană șt negăstndu-se, dpftorta aceasta să se
deie calului, fără zăbauă. Se mat adaugă șl
ridichi tăiate mănunfel în grăunțe în toată
uremea. Când se ua da apă calului eu tușă
să se dea acasă; să se la păsat șl puțină
salamură, să se amestece în apă și să se
adape, eăei ua dobândi mare folos. (301.
BCU Cluj / trai Un sity L uj
E de ajuns să se dea șl hrean curat în
grăunțe în mat multe rânduri. (16).
Tusa oilor.
Pentru tusa oilor să se iele un dlhor
jupuit de piele șt arzându-se carnea eu oase
eu tot, să se amestece eu sare șt să se dea
oilor prlmăuara eă din aceea uor cunoaște
odihnă șl leae. (30).
Umflătură.
Vita se umflă la pânteee (burduhan, foaie)
șt poate să șl moară, dacă mânâneă rapiță
piuită, trifoi (luhăr), sau luțărnă.
349
In Moldova se lasă sânge la uită, iar în
Muntenia și Bucovina se splinează adică se
bagă o sulă ’n splină. (28).
Li se toarnă pe gât lapte amestecat eu
oloi de floarea soarelui ori mujdei eu oțăt. (16).
Umflătură de picioare.
Se vindecă dacă le speli eu fiertură de
frunză și rădăcină de fragi ori eu zamă de
eureubețieă fiartă. Sau se fierbe făină de
păpușoi în zer, apoi se oblojește vita la pi-
eioare. Sau se leagă ia picioarele vitei pătla-
gină eu unt proaspăt. Sau dacă vita bolește
fără să se știe ee are, se spală ’n fiecare
zi eu fiertură din mai multe feliuri de bu-
ruieni adunate ’n ziua de Sânzâiene ea: In-
torcătoare mare, mijloaeă (măgnitoare) mică,
fir de iarbă apărătoare, sporiș, sulfină albă,
sânzâiene galbene, eoaele popii, boejnifă și
buruiană împușcată. (28).
Când se umflă calul la picior, să se leie
mălai mărunțel jumătate oca (litru), silitră
100 dramuri, smoală tare dela eismar șt fter-
bându-se tare eu oțet, eând vor fi calde, să
oblojească piciorul și, de va fi umflătura
veche ori nouă se va vindeca. (30).
350
'	Umflătură de uger.
Când îi mușcată uita de uger (țâță) de
o neuăstuleă (neuișeă, helge) se freacă eu
o piele de nevăstuieă. (25).
Umflătura gâtului.
Când se ua umfla ealul la gât, să se ieie
jumătate oeă de slănină sărată, opt dramuri
de pută murată, o litră de untdelemn, toate
să se amestece și să se ungă ealul la loeul
acela unde este umflat. Aceasta este bună
șl pentru rapăn. (30).
T	TJCL j' € 1 ' Jniveisity Lib
In Oltenia se spală uita la gât eu țuteă
șl eu săpun. In Moldoua se fierbe lapte
dulee, se amestecă eu puțin camfor apoi se
dă uitei să bea. Sau se înțeapă de mai multe
ori uita bolnaoă pe partea umflată, apoi se
freacă umflăturile eu spirt. Sau uita bolnauă
se spală mereu la gât eu boa fiert. (28).
Unghii pline.
Unghiile pline sau putrezirea unghiilor
se ulndeeă întrebuințând următorul leac: Se
ta o lumânare de seu, se topește toată eu
păcură la un loe, se amestecă bine și se
351
unge uita la unghii de 2 ori pe zi, dimineața
și seara. In eel mult o săptămână uita se
însănătoșează. (28).
Unghișoară.
Când se îmbolnăuește ealul la unghi-
șoavă, să se ungă eât mat eurând eu miere
la amândoi ochii și uinele dela ureehi, să
se îneresteze în cruce până ua da sânge și
să se frece eu sare eă îi ua treee. (30).
Uscarea copitelor.
Când se uor usea ealului copitele tare,
să se taie usturoi mărunțel și miere, balegă
proaspătă de cal, lapte dulce, măduuă de
bou, să se amestece și să se oblojească
copitele ealului. (30).
Vărsatu oilor.
Boală primejdioasă la oi este uărsatul
pentru eare se hultuese prin ureehi și acele
louite și aeele nelouite eu un ae de argint
în urechile căruia să fie petrecut mătasă,
să se taie eâte o bucățică de mătase, lă-
sându-se în bortă pe umja—s<a împuns la
fieșteeare oaie. (30).
k £ ți
352
Se înstrunează oile eu ae de argint făcut
dintv’o piesă de argint. (28).
Păcurarii din eom. Caila j. Bistrița eând
uăd eă o dat uărsatu în oi, atunci fae o
gaură (hudă, vtzuine) strâmtă în răzor prin
eare tree oile de mai multe ori și așa boala
nu se întinde nu ține prea mult. (13).
Se trece un ae eu ață prin buba unei
oi bolnaue apoi prin urechea ori coada oilor
sănătoase șl așa oile se vindecă ori nu
bolesc așa rău. (12).
Viermele din nas la miei.
Pentru viermii ee fae mieii în nas, eare
vin tot din gălgară, să se ieie vase de ste-
jar din vârf, să se deie mieilor în mâneare
și vor câștiga mare folos. (30).
Verme la vite.
Se descântă. (30).
Viermi. x
Diermii se scot eu un gătej (bețișor) șl
apoi se spală eu terpentlnă, scrum de tutun
ori piatră vânătă. (34).
353
Viermi la râmători.
Când maseurit (porcii râmători) vor
prinde vre-o rană și va faee vermi, să se
piseze piatră vânătă, mărunțel ea făina, șt
să se toarne în rană, apoi să se ungă cu
untură veche de mascur fiind lucru încercat
și folositor. (30).
Zamă de ciumăfaie se stoarce unde are
vermi. Tulpină de ciumăfaie verde se strânge
bine ori se sucește ea să iasă zamă ort se
zdrobește puțin și zama se scurge pe loeul
bolnav. (16).
Viermi la rană.
Uiermt la vană se fae când bate musca
la vită. Se topește ealatean în apă șt se
spală vita la rană. Sau se unge vita la
vană eu pojarniță, apoi se spală bine eu gaz
sau unt de naft. Sau se fierbe lumânărieă
(puz, lipan, eorooatică, coada vacii, coada
boului, coada lupului), apoi se oblojește rana
plină de viermi. Sau se pisează mărunt de
tot ealaiean și se presoară pe rană. Sau
se spală rana eu gaz și se oblojește eu
zamă de boz. Se mai spală eu un amestec
de cenușă eu sare. Sau se pisează la un
23
354
loe frunze de gutui, eurpen de erastauete șl
Dermari apoi zeama se stoarce în rănile eu
Diermi. Sau se spală la rană eu zamă de
iarbă grasă. Sau se usucă iarba roșie, se
pisează mărunt până se face praf apoi se
presară pe rana eu Diermi și eu zama de
iarbă roșie se spală. (28) (35).
Zăbale.
De zăbale suferă mal mult- eail. Uita
bolnavă de zăbale faee un fel de bubulife
pe buze șl-i eurg într’una balele din gură.
De zăbale se unge uita eu gaz. (28).
Zâmbre.
Zâmbre fac oițele mai eu seamă caii din
eauza setei. Zâmbrele sunt niște bubulife
miei ee se fae în gură. De zâmbre se vin-
decă eu fiertură de nalbă în eare s’a spart
un gălbenuș de ou. Sau se freacă gingiile
vitei eu sare și spirt, apoi se spală vita ’n
gură eu sare de lămâie. Se dă uruială vi-
telor bolnave eâ să mănânce. Sau se clă-
tește vita ’n gură eu zeamă de lemn sfânt.
(28).
355
Se bagă în gura ultei un lemn gros ea
să stele căscată apoi se taie hâmbrele eu
foarfecele sau eu euțitu. Dupăee s’a seurs
sângele eei rău se freacă rana eu sare. (54).
Pentru aâmbre la ea1, eum se ua înțe-
lege calul eă nu mânâneă grăunțele bine,
să se taie eu foarfecele, două țâțâni, ee se
fae sub limbă și să se frece eu sare pe
acele, și falca de sus să se ardă eu sare. (30).
Zgaibă.
Pentru sgaibă. Zgaiba îndată ee se ua
simți, eând ua arde piciorul, să se frece
între unghie eu arcan de lână până ee se
ua faee carne ule, și apoi să se opărească
eu untură fierbinte, turnându-se pe un bleah
(tinichea) roșu, pentru ea să se ardă earnea
de aeolo și apoi să se puie ștrang de pă-
eișale de in mărunțel pisat eu slănină, eare
să se schimbe tot a doua zi până se ua
lecui. Dacă zgaiba nu se ua căuta în pripă
după rânduiala însemnată șl va lucra în voie
până se ua descoperi, atunei ea sapă tot
piciorul, îl eoșeouește pe sub unghie și se
calicește vita de ispravă, din eare pricină
și piere. (30).
23*
358
Zolza.
Qâlea cailor. Când va teși gâlea la gâtul
cailor tineri îndată să se ungă eu păcură
de 2—-3 ori pe zi, pentru ea să nu eoaeă,
iar întâmplându-se să spargă gâlea, să se
iele apă curată, amesteeându-se eu sare
să se spele loeul acela, pe urmă să se iele
miere să se amestece cu untură de iepure
și să se pună pe loeul acela ea să scoată
toată răutatea. Când va fi gâlea mare și nu
va sparge, să se puie untură veehe de
mascur cu usturoi pisat șl dacă se va muia
BcU cluj / ten a JiSitv
bine, să se împungă cu lanțeta sau strte-
neala. După ce se va scurge tot puroiul, să
se puie la rană secară fiartă ea nu cumva
să se facă carne putredă. In timpul boalei
se poate a i se da și secară să mănânce
fiind foarte de folos. Pentru ea să se curețe
ealul înlăuntru de boala aceasta, să se ia
albușul dela 4 ouă și două dramuri de tă-
mâle pisată șl să se toarne calului în gât
prin săclală (eiarsală) eât mai repede ea
nu eumva să cadă în boala răpeiuget. (30).
Plante de leac
cunoscute de
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Țărănimea Română
•»
Plante de leae.
Poporul nostru are credința eă orice
plantă este de-un leae oarecare numai eă
nu știm noi pentru ee este bună. In adevăr
după lista celor aproape 700 de plante de
leae înșirate alei se poate bănui eă ea este
îneă mult mal mare, dar necunoscută nouă.
Când ne mai gândim că astăst se scot lea-
curi și din plantele eele mai veninoase ea și
din eele ee servesc la hrana zilnică șl apoi
'	c lij / Central LTniversityLibrarv Cluj y
eă odată eu descoperirea vitaminelor se
descopăr și plante nouă eu vitamine nouă,
cine știe dacă până la capăt poporul n’o
avea dreptate eă toate plantele se vor afla
bune la ceva.
Pentru întâia oară se prezintă în serls
o listă așa lungă de plante de leae cunos-
cută de poporul nostru. Este de sigur o cinste
pentru popor eă știe așa multe șl va fi șl
mat uimitor eând vom afla mal târziu eă știe
mult mal multe decât bănuim. De bună seamă
eă în această fostă sunt luate șl atâtea plante
obișnuite ea plante bune pentru hrana omului
359
ort pentru nutrețul vitelor, dar ee-o împie-
decă pe-o plantă să fie bună și de hrană și
de leac. Ba ceva mai mult ea poate fi în
acelaș timp șt ueninoasă. lată un caz ni-l
dă rădtehea, eare e bună de mâncat e bună
șl de leac, dar care folosită într’o măsură
prea mare șt la anumite persoane ea poate
fi otrăuieioasă! Tot așa cartofii buni de hrană
și de leac, dar la anumite persoane cartofii
prea tineri le faee treapăd, iar eei bătrâni
eând încep a da colții prieinuese alte boli,
din pricină eă în acest timp al îneolțiril se
naște în cartofi o otrauă eare ajunsă în sân-
gele omului îi dă o otrăvire grea. De aeeea
să nu ne mire faptul când eineva capătă
dureri de pântece din castraveți verzi ori
prune necoapte, pe eând altul dimpotrivă îi
vânează eu plăcere. Fiecare om își are sân-
gele său mal mult sau mat puțin deosebit de
al altuia, după cum șt fiecare plantă fie de
hrană fie de leac are alte însușiri la tine-
rețe, altele la bătrânețe, altele eând o mâ-
nând crudă, ort fiartă și altele eând bel
numai apa ort numat rachiul plămădit eu
planta la un loe. De aeeea eând spun far-
maciștii și doctorii eă eine vrea să vândă
360
eu preț bun plantele de leac adunate de pe
câmp, să le usuce la umbră nu la soare, et
n’o spun degeaba, pentrueă planta useată
la soare îșt pierde o bună parte din puterea
et vindecătoare.
Dacă grâul, cartofele, mălaiul șt atâtea
alte plante uin să ne împrospăteze zilnic pu-
terile noastre, de ce oare ceaiurile și seăl-
dătorile, pe cari le folosim la zile mari de
boală, nu le-am putea folosi mai des pe lângă
hrana noastră zilnică, pentru a ne feri de
boală ? Plaiurile, fânațele șt pădurile noastre
gem pline de plante de leac și ce păcat că
noi nu ne prea grăbim să le folosim și mat
ales să le adunăm ca să le avem la înde-
mână ori să le vindem la eaz de nevoie. Ca
să te duci să cumperi o mână de flori de
tei dela farmacie eu bani scumpi, atunci eând
ești bolnav, din pricină eă nu te-ai gândit
să ți-o aduni singur din teiul tuturora — este
un păcat. Afară de asta chiar și gospodăria
țării întregi sufere, eând noi trebue să aducem
de peste graniță plantele de leac, de cari
noi avem destule și din cari am putea să
vindem și altor țări.
Pentru cine se Interesează de felul cum
trebue adunate plantele de leac, cum trebue
361
useate, ee fel de plante șt eu ee preț se pot
uinde, dau alăturat șt o listă de orașele și
eomeretanțli, eari se ocupă eu negoțul plan-
telor de leac. Oricine poate primi lămuriri
șl îndrumări dela adresele date.
Ca să nu se creadă eă toate plantele
din listă sunt plante bune de ceaiuri pentru
orice boală mai amintesc aiei eă lista plan-
telor a fost făeută după plantele, ee le găsim
în carte ea leacuri la felurite boli, iar felul
eum se folosește fiecare se află acolo la
fiecare boală. Afară de asta lista mai ser-
vește și la îndrumarea multora, eari nu prea
w A BCl	cntrall ijvcrsitv L irarv,Cluj
știu eă in țara întreaga o pianta e eunos-
eută eu mai multe nume și atuneea când
etneva din Bucovina bunăoară citește despre
un leae zis ai, care îl folosesc eel din Ardeal,
șl va trece repede peste leae neștiind ee
este aiul, dar când se va duce șl va căuta
la lista plantelor va găsi eă atu nu-t alteeva
decât bine cunoscutul usturoi. Totașa daeă
cineva citește eă buruiana de dalae (Paris
quadrifolia) ori mătrăguna este bună de leae
la anumite boli, să nu se creadă că acuma
poți faee ceai din ele șl să bei eu duiumul.
Aceste plante sunt otrăvtetoase șt daeă vă
362
vefi uita la lista plantelor vefl găsi un semn
de eruee alături de aeele plante, cari se
știe sigur eă sunt veninoase. Dar și eu alte
plante necunoscute trebue să umblăm eu
grijă. Să folosim la îneeput ceaiuri în câtime
mieă și numai după ee am văsuț eă ne pri-
ește, să luăm mai mult, eăei după eum spu-
neam mat sus, aeelaș eeai poate unui om
să-i priiaseă și altuia nu. Afară de asta trebue
să grijim ea planta, ee-o culegem pentru
leae, să fie și ea sănătoasă, să nu fie ata-
cată de vreo boală, eăei atuneea se poate
eă șt din această pricină leaeul, să nu reu-
șească ori chiar să ne îmbolnăvim mai rău.
Așa bunăoară cartofele îneg?lte din pricina
unei boli sunt o mare otravă pentru oricine.
Dacă totuși cineva are poftă să facă un eeai
dintr’o buruiană veninoasă, poate să o faeă,
nu-l poate opri nimeni, dar atuneea o faee
pe socoteala lui șl nu dă și la altul. Așa
amintesc aici una din multele întâmplări dela
sate, petrecută nu de mult într’un sat din
Bucovina. . O mamă avea un fecior la casă
și n’ar fi vrut ea odorul ei să se despartă
de ea niei pentru timpul armatei șt atunci
pentrucă ea credea mult în puterea tainică
363
a toatei (omeagulul și a altor buruieni), s’a
apucat să-i facă un eeai feciorului înainte
de a merge la recrutare, în credința eă așa
se ua suei mintea celor mari și nu-i ua lua
feeioru soldat. Dar ee fi i năcazul eă eeatu
o fost eam tare șl buruienile otrăuieloase
așa eă în loe să se sucească mintea celor
sortiți s’a întors pe dos mintea feciorului.
Odorul a ajuns nebun (bolând), iar mama
pterzându-șl șt ea rosturile umbla înzadar
să-și mai facă feciorul om, eu descântece
șl eeatanit (liturghii) pentrueă buruiana ue-
ninoasă nu iartă. Destea groaznicei întâm-
_	ij / Central Universin Librarv Cluj
plari a ajuns îndată și la satele din jur, dar
ee folos eă aiurea mat departe ort mai târziu
după ee se uită faptul se fae alte greșeli.
Se zice că în tot rău este și un bine și de
bună seamă eă așa este; eăei daeă ne
gândim la mulțimea de plante de leae des-
coperite de popor în timp de mii de ani,
această mulțime nu s’ar fi putut descoperi,
dacă oamenii fără frică de moarte nu le-ar
fi încercat pe pielea lor proprie șl cine ne-ar
putea spune eâte mii de oameni nu șl-au
plătit curajul de a încerca ceua nou eu prețul
ulețtt lor. Acestor oament îndrăzneți șl eu-
364
rajtoșt li se euvine aceeași cinste și admi-
rație din partea noastră ea și cea dată sbu-
rătorilor noștri fără a căror curaj omul n’ar
fi ajuns astăzi să sboare așa de sigur.
Prin urmare și ea încheiere, dacă noi
rugăm încă odată pe oricine, ea atunci eând
ered eă au descoperit o nouă plantă de leae
sau otrăuteioasă, eare nu este în aeeastă
carte, să aibă bunătatea să dea de știre
printr’o scrisoare la autor (Grădina Bota-
nică din Cluj) ori la dl Prof. Dr. V, Bologa
(Universitatea Cluj), o facem aceasta spre
binele tuturor. In scrisoare na arăta pe scurt
cum s’a întâmplat cașul și ua pune în plic
și o mieă parte, uscată, din planta eu pri-
cina. In felul acesta noi ne putem ajutora
unii pe alții, așa eă o întâmplare bună sau
rea petrecută în cine știi ee colț al țării, o
să poată sluji de învățătură pentru oricine
din țara întreagă. Prin urmare putem erede
șl nădăjdui eă cunoștințele întregului popor,
adunate și păstrate din timpuri străvechi șt
până astăzi cu multă trudă, cu multe jertfe
și primejdii, cunoștințe eare umblă azi din
gură în gură, multe din ele pierzându-se,
puse pe hârtie eu multă grijă vor putea
365
ajunge eu timpul să fie cunoscute, prețuite
și folosite cum trebue de tot mai multă lume
și chiar și de mediei.
Cluj, la 26 Mai 1935.
Autorul.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
366
Lista orașelor și a eomereianților de
plante de leae.
1.	București: Neumann„str. Mămulari 19. — Oficiul de
aprovizionare farmaceutic, str. Batiște 14. — Dro-
gueria Standard, str. Zorilor 3. — Drog. Nestor,
str. Gabroveni 59. — Laboratorul Iteanu, str. Vasile
Lasear 5—7. — Farmacist Vârgoliei, str. D. Uie-
toria 126. — Labor. Chemix, str. Berthelot 14. —
Farm. Nieuleseu, Calea Călărași 126.
2.	Brașov: Drogheria „Anphora"— „Chtmieo-Farma-
eeutiea“, S. A.
3.	Cluj: Cooperativa „Adonis”, Calea Mănăștur 3. —
Laboratorul Egger.
4.	Chișinău: Drogheria Cârlig, str. Alex. cel Bun. —
Drog. Grinfeld, str Alex. cel Bun. — Labor. „Me-
teor", str. Nieolaevsea 75.
5.	Cernăuți: Drogheria Smidt-Fontin — „Sapie" S. A.,
str. Cueiurul Mare 54.
6.	Calați: Farmacist Grozea, Depozit de medica-
mente.	.
7.	lași: Laboratorul Dr. Raeovifă.
8.	Orăștie: Cooperativa „Digitalis".
8.	Oradea: „Herba", str. Oituz 4.	.
10,	Peeiul tiou (jud. Timiș): Umstadter lohann.
11.	Timișoara: Sindicatul de Vest al plantelor medi-
cinale, Pia|a Badea Cârfan 14. — UF A. ComerJ
de mărfuri medicale. — Drogheria .GEA“ Klapor.
— Fiseher, str. Ungureanu 14.
367
Lista plantelor de leac.
A.
Acăț. — Salcâm. Acaț. Acațân. Băgrin. Păsuele. (Ro-
binia pseudacacia).	.
Acrișor* (ț).
Afinele. — Afine. Afin. Afinghi. (Vaccinium myrtillus.
V. uliginosum).
Ai. — Usturoi. (Allium sativum. A. montanum * A ro-
tundum. A. Victorialis).
Albițele. — (Dimophotea aurantiaca *).
Alămâie. — Citroane. Lămâie. (Citrus Limonum).
Altor. (•)'). — Vezi laptele câinelui.
Aiul *#"
Alun. — Tufă. (Corylus Avellana).
Alune. — Fructe de alun. (Corylus Avellona. C. tubu-
lasa. C, Colurna).
Anason. — Molură. Anis. Anison. Bădean. (Foeniculum
vulgare. Pimpinella Anisum).
Anin. — Arin. Arin negru. Anin negru. (Alnus glu-
tinosa).
Antonică. — Antonigă. Borșer. Crastavan. (Angelica
silvestris. Chaerophyllum aromaticum).
Antonica (le scăldători. — (Chaerophyllum aroma-
ticum).
Apărătoare. ■— Somnișor. Busuiocu cerbilor. (Clino-
podium vulgare. Mentha Pulegium).
368
Ardei. — Bășică. Chipăruș. Paparițe. Paprică. Piparcă.
Pipăruș. Pipărușcă. Piper roșu. Piper turcesc. (Capsicum
annuum).
Ar eu (t). — Vezi Laptele cânelui.
Arin. — Vezi Anin.
Armurar. — Armurare. Argințică. (Silybum Marianum).
Arnică. — Caru pădurilor. C. zânelor. Cujdă. Podbal
de munte. (Amica montana).
Arțar. — Arciar. Ațar. (Acer platanoides).
Asmățui. — Asmățuchi. Hațmațuchi. Turbure. (An-
thriscus Cerefolium).
Avramască. — Avrămească. Barba boerului. Venina-
riță. (Ajuga Laxmanii*. Gratiola off). (f).
■LI Cluj /Centra g. sity Library Cluj
Băchișoară — e probabil = (Stachys recta).
Băgișoare * — e probabil = Băghișoară.
Bănuți. — Bănuței. Părăluțe. Bănuțele. Boglarcă. Bo-
glari. Bumbuște. Bumbușor. Frușiță. Scânteuță. (Bellis pe-
rennis)*.	.
Barabule. — Vezi Cartofi.
Baranță. = Otrățel. Limba mielului. (Onosma arena-
rium
Barba ursului. — Barba sasului. Brădișor. Coada ca-
lului. C. iepei. C. mânzului. Codâie. Păru porcului. (Equi-
setum arvense. Usnea barbata).
Beșina porcului. — B. calului. Gogoașe. Cașu cioarei.
Sprăhaiț. (Lycoperdon gemmatum (f). Lycoperdon Bovista.
Scleroderma vulgare. Lepidium ruderale).
368
Blăbornic. — Papucu Doamnei. Gluga ciobanului.
(Cypripedium Calceolus).
Boance. — Vâzdoage. Bocioi. Bonei. Botănci. Botcane.
Budiană. Buruieni domnești. Butucași. Crăiță. (Tagetes erecta).
Bob. — Bobă. Favă. (Vicia Faba).
Bobâlnic. — Bobornic. Năsturel. Bribornic. Brâncuță.
Chreniță. Năsturea. Măcriș de baltă. (Nasturtium off. Ve-
ronica Becabunga).
Bofte. — Vezi Boance. (Tagetes erecta T. patula ’).
Boiejniță * (i).
Boii popii * (?).
Bojor. — Știr roșu. Smirdar. Cocăzar. Jederă. (Pa~
eonia off. Amarantus sanguineus *. Rhododendron Kot-
schyi * (f) ). Cluj / Central University Library Cluj
Bolgari. •— Bolgari. Gălbenele de munte. Picioru co-
coșului. (Bellis perennis. Ranunculus carpaticus *. R. peda-
tus *. R. sceleratus (f) ).
Bostan. — Cucurbâtă. Dovleac. Lubeniță. Lubă. Do-
vlete. (Cucurbita pepo).
Boz. — Boji. Bozie. (Sambucus ebulus).
Brad. — Coada calului. Brad alb. Ilașcă. Porob. Silhă.
Brădaică. (Abies pectinata. Picea excelsa. Hippuris vulgaris).
Brădișor, -— Păru porcului. Ienupăr. Cornișor. (Equi-
seium arvense. E. maximum. luniperus communis. Lycopo-
dium annoiinum L. clavatum. L. Selago).
Brâncă. — Căpriță. Gtișterariță. Iarba porcului. I. să-
rată. Buberic. Muschiu fagului. (Salicornia herbacea. Scro-
phularia nodosa. Lobaria pulmonaria *. Stereum hirsutum *).
Brânca vântului • (î).
21
370
Brândușă. — (Crocus banaticus *. C. aureus *. Heuffe-
lianus C. variegatus).
Brândușele (t) — e probabil = (Colchicum autum-
nale) (f).
Brânduși (f). (Colchicum autumnale) (f).
Breiu părului *. — Slobonov. Trepădătoare. Buruiană
cănească. Brei de pădure. (Mercurialii perennis).
Bribornic. — Vezi Bobâlnic. (Veronica Beccabunga).
Brusture. —■ Brustur. Lapuc. Lipan. Captalan. (Lappa
major. Petasites off).
Brusturi de varză * (1).
Bubernică * (2).
Buduieni mari — e probabil — (Tagetes erecta. T.
patula ). ucu Cilii / Central University Library Cluj
Bujor de munte (T). — Smirdar. {Rhododendron Kot-
schyi *).
Burete de bubă. —- (Ithyphallus impudicus. Morchella
esculenta).
Burete puclos. — Boțiți. Bozuz. Burete puturos. Puia
calului. (Ithyphallus impudicus).
Bnrniană de cui * (?).
Buruiană de dalac (f). Lăsiiicor. Lăsnicoate. Vița
coreilor. V. evreilor. Zârnă. (Solanum Dulcamara. Paris
quadrifolia) (f).
Buruiana de friguri. — Traista ciobanului. Laptele
cânelui (f). Boglari. (Capsella bursa pastoris. Euphorbia
helioscopia (T). Ranunculus sceleratus) (T).
Buruieni (Bureni) de orbalț (f) (Actaea spicatd) (f).
Buruiană de stricăciune * (?)..
371
Buruiana găinii • (3). — Nechită * (3). Nepită * (!).
Buruiana (Bureana) sgăibii * (3).
Buruiana smeului * (3).
Buruiană somnoroasă * (3).
Buruiana voinicului * (3). .
Buruieni albe ’ (3).
Buruieni domnești. — Vezi Boance. (Tagetes erecta
T. patula *).
Busuioc. — Bucioc. Mălăcină. Văsileac. (Ocimum ba-
silicum).
c
Cafea. — Cafeaua. [Coffea arabica. Lupinus angusti-
. r fBC U^CIui / enlral Umversit >ra lui °
tohus. L. albuș. J.
Calapăr. — Calomfir. Carpân, * Calupăr. Caramfil
Isma Maicii Precisti. (Chrysanthemum Balsamita *J.
Cânepă. — Aldan. (Cannabis sativa).
Caprafoi. — Caprifoi. Cașie. Cununiță. (Ligustrum
vulgare. Lonicera Caprifolium. L. nigra * L. Xylosteum. Spi-
raea ulmifolia).
Căpriță — Vezi Lobodă. (Atriplex littoralis. Salicormia
herbacea).
Caprizoi. — Caprifer. Caprofoi roșie. (Lonicera Xylo-
steum).
Captalan. — Brustur. Buedea ciumei. Cucuruz. Căp-
tălaci. Smântânică. Sudoarea laptelui. (Petasites off.).
Căpșuni — Fragi de câmp. Fragi. (Fragaria elatior *
F. collina).
24*
372
Cârstăneasă. — Vezi Avratnască. (Ajuga Laxmanni*)
Cartofi. — Barabule. Bandraburce. Baraboi. Crumpene.
Napi. Picioici. (Solanum tuberosum).
Castravete. — Cucumăr. Pepene. (Cucumis sativus).
Cașu dracului * (î).
Cătâjnică. — (Leonurus cardiaca).	.
Cătușnică. — (Nepeta Cataria. Melissa officinalis.
Marrubium vulgare).
Ceai rusesc. — (Thea sinensis).
Ceapă. — (Allium cepa).
Ceapa ciorii, — Brândușă de toamnă, (f). (Colchicutn
autumnale (f). Muscari comosum, M. tenuiflorum *. M. bo-
tryoides. M. racemosum. Ornithogalum umbellatum. O. tem
nifolium *).
Ceapă de mare. — (Scila maritima).
Cernușcă. — Negrușcă. Nigrilică. (Nigella arvensis. N.
saliva).
Chimen. —1 Chimin. Coriandru. Secărică. Secărea.
(Curum carvi. Cariandrum sativum).
Chimion. — Chimeon. (Cuminum Cyminum. Foenicu-
lum vulgare).
Chină roșie * (?).
Chipăruș roșie. — Vezi Ardei. (Capsicum annuum).
Cicoare. — Cicorie. (Cichorium Intybus).
Cimbrișor de câmp. — Sărpun. Sărpunel. Timian.
Timișor. Schinduf. (thymus serpyllum).
Cimbru. — Lamâioară. (Thymus vulgaris).
373
Cimbru de câmp. — Vezi Cimbrișor de câmp. (Thy-
mus collinus).
Cinci degete. ■— Iarba degetelor. Ochiu boului. (Po-
tentilla reptans).
Ciocalăi. * — Ciucalăi sunt știuleții de păpușoi cu
sau fără grăunțe.
Ciocul berzei. — Pliscu cucoarei. Greghetin. (Gera-
nium pratense. Erodium cicutarium).
Ciuboțica cucului. — Anglicei. Oglice. Țâța oii. Țâța
vacii. (Primula off.)
Ciuciurică. * — (Verbascum Thapsus. Campanula glo-
merata).
Ciumăfae (f). — Laur. (Datura Stramonium (f)).
Ciumare *, — Ciumărea. Iarba ciumei. (Galega off.).
Ciuperca bubii *. — Burete pucios. Puia calului.
(Itypallus impudicus).
Coacăză. — (Bruckenthalia spiculifolia *. Ribes Grossu.
laria. R. rubrum. Viburnum Lantana. Vaccinium Vitis idaea).
Coada calului. — Vezi Barba ursului. (Equisetum ar-
vense. E. Telmateja. Hippuris vulgaris).
Coada mânzului. (Equisetum arvense. Hippuris vulgaris).
Coada șoarecelui. — C. șoricelului. (Achillea mille-
folium).
Coada șoricelului. — Vezi coada șoarecelui.
Coada vacii. — (Echium altissimum. Erigeron cana-
dense. Verbascum phlomoides. V. Thapsus. Salvia silvestris).
Coaiele popii. — (Staphylea pinnata. Aristolochia Cle-
matilis. Evonymus europaeus. Helleborus purpurascens (+).
Orchis morio).	.
374
Cocoșei. — (Erythronium dens caniș. Leucojum aestivum,
Muscari botryoides. M. racemosum. Viola adorata).
Colțu lupului. — (Linaria vulgaris).
Comină. * (î).
Corn. — (Cornus mas).
Corobatică. Dioc. Fierea pământului. Ghioc. Floa-
rea florilor. Sglăvoc. Smoc. (Centaurea phrygia *).
Corobatică *• — Corovatică. Corovatic. Lumânărică.
(Verbascum phlomoides. V. Thapsus}.
Crăiță. — Vezi Boance. (Tagetes erecta. T. patula *).
Crăpușnic. — (Cirsium arvense. C. lanceolatum. C
furiens \ C. palustre. C. oleraceum).
Creață. — Vezi Ismă. (Mentha crispa. Malva silvestris).
Crețișoară. — Vezi Ismă. (Mentha crispa).
Crin. —• (Lilium candidum. L. bulbiferum. L. Martagon).
Crucea pământului. — (Heracleum spondylium).
Cucută (•}•). — (Conium maculatum (f). Cicuta vi-
rosa (f). Galium Schultesii *. Anthriscus silvestris) (-ț).
Cuișoare. — (Eugenia caryophyllata. Asclepias Comuti.
Dianthus coryophyllus. Ribes auream],
Curcubețică. — (Aristolochia Clematitis).
Curechi. — Varză. (Brassica oleracea v. capitata).
Curmale. — Fructe de curmal. (Phoenix dactylifera).
Curpăn (f). Clematis Vitalba) (f).
D.
Dafin. — Lurbăr. (Laurus nobilis],
Dalac. ț- Aișor. Boaba vulpii. Bobiță. B. lupului,
375
Buruiană de bubă. Măru lupului. Struguru lupului. (Paris
quadrifolia). (f).
Dălăciță * (1).
Dârmotin. — (Ononis hircina. O. spinosa).
Dorul Maicii Precestii * — (Herba capifis Veneris).
Dovlecel. — Vezi Bostan. (Cucurbita pepo).
Drențe. — (Callitriche vernalis).
Drob. — (Cytisus Heufellii *. C. nigricans *. C. leucan-
thus ". Genista oligosperma *. G. tinctoria).
Drob. — (Lotus corniculatus).
Dud. — Agud. Frăgar. lagod. Mură. Cirici. Sarcoji.
(Morus alba. M. nigra).
Dumbăț. — (Teucrium Chamaedrys).
„ ^ȘCU.Cluj/ „ ,	.	_	< brary Clu... , ,z
Dumbravnic. — Dobronic. Dumbrainic. (Mehttis Me-
lissophyllum).
Fag. — (Fagus silvatica).
Fasole. — (Phasoelus vulgaris, Ph. multiflorus).
Fasole pestriță. — (Phaseolus multiflorus).
Ferfon *. Crăițe. Vâzdoage. Bofte. Vezi Boance. (Ta-
getes erecta. T. patula. *).
Ferigă. — (Aspidium Filix mas).
Feregă sălbatică. —• (Asplenium trichomanes).
Festinade. ‘ (?).
Floarea soarelui. — Răsărită. Rujă de soare. Soarea
soarelui. (Helianthus annuus).
Focșor. — (Anagallisarvensis).
Focșor *. — (Gladiolus gandavensis
376
Forostău. (Potentilla reda).
Forostoi. — Vintricea. (Veronica Toarnefortii *. Pa-
tentila anserina).
Fragi. Căpșuni. Pomniță. (Fragaria elatior. F. vesca,
F. Collina).
Frasin. — Frapsin. (Fraxinus excelsior).
Frunza maniei — Păstaia sau fructul. (Cassia acuti-
folia sau C. angustifolia).
Frunzele mamei. — Folia Sennae — frunze de (Cassia
angustifolia).
Fnlgoace * (î).
Fumariță. —■ (Fumaria off. F. Vaillantii).
Fnrnstăn. — Forostău. (Origanum vulgare).
BCU Cluj
Central University Library Cluj
G.
Gălbenele. — Drețe. Banu popii. Duminicea. Gălbe-
nele de pădure. Inima pământului. (Lysimachia Numtnularia.
L. punctata *, Ranunculus aureus *. Potentila argentea).
Gălbioara. — Gălbiori. (Cantharellus cibarius).
Gârneață. — Gârniță. (Quercus conferta).
Gâtlan. — * (?).
Gherghină. — Gheorghină. (Dahlia variabilis).
Ghimpărnș *. (Onopordon Acanthium).
Ghimpe drăcești. * (?).
Ghimpe tăfălog *. — (Eryngium campestre).
Ghințură. — Ențură. Fierea pământului ș. a. (Gentiana
cruciata. G. excisa. G. Iuțea. G. punctata).
3?7
Gllisdei. — Culbeceasă. (Lotus corniculatus. L. uligi.
nosus. Medicago falcata *).
Giugiumă. — Vezi Ismă. (Mentha piperita).
Giugiumă creață *. — Probabil că este istnă. (Mentha
crispa).
Gnijarcă * (f). — Coaiele popii. (Evonymus europa-
eus) (t).
Gogoși negre * (?).
Gorun. — Stejar. (Quercus peduncalata. Mespilus ger-
manica).
Grâu. — (Triticum vulgare).
Gule *. — Brojbe. Gulii. Pirole *. Napi porcești. N. tur-
cești. Mere de pământ. Picioarcă. Napi. (Helianthus tube-
rosus).
Jup , itral Umversit ... ., „	,
Gulii. — (tlrassica oleracea v. gongdotdes, Hehanthus tu-
berosus).
Gura leului. — Căscate. Gură dragă. G. Mielului,
G. Morunului. G. ursului. (Antirrhinum majus).
Gura leului de câmp. — (Linaria vulgaris).
Gutâi. — Alâmâioară. Gutui. (Cydonia vulgaris).
H.
Harbuz. — Pepene verde. Lebeniță. (Citrullus vulgaris).
Hemei. — Hamei. (Humulus Lupulus).
(Holdane * (1) Probabil haldani adică cânepa de toamnă
sau indivizii femeiești dela cânepă. (Connabis sativa).
Holeră. —■ Cătină. Cornuță. Dracilă. Ghimpe. Lipici,
Șcai rusesc. S. muscălesc. (Xanthium spinosum).
'378
I.
Iarbă apărătoare * (?).
Iarba bubelor. — Iarba bubii. (Satureja vulgaris. Aco-
' nitum firmum var. callybotryon *).
Iarba cășmăturii. — Talpa gâștii. Cione. Coada leului.
Iarba flocoasă. Somnișor. Creasta cocoșului. (Leonurus car-
diaca).
Iarba cășunatului. — 1. cășunăturii. (Stellaria gra-
minea. Platanthera bifolia).
Iarba cerii * (?). — Iarba ferii * (?) probabil este Iarba
fierului. I. fiarelor (T). (Vincetoxlcum off. (jH. Drosera ro-
tundifolia.	,
Iarba ciutei. — I. lupului. Nevăstuică. Urechelniță.
(Carlina acaulis. Doronicum austriacum. Sempervivum tec-
torum. S. assimile *),
Iarba codrului (f). — Vezi Mătrăgună.
Iarba cuforilor. — (Filipendula hexapetala).
Iarbă de greutate *, — (Ajuga genevensis).
Iarbă de orbauț. — (Actaea spicată) (f).
Iarbă dela Sf. mucenici * (?).
Iarbă de tripăl.— (Digitalis ambigua).
Iarba de vatăm — Sculătoare. (Linaria vulgaris. *.
Anthyllis vulneraria).
Iarba faptului. — (Galium apparine. Sedum album.
Oeum urbanum. Potentilla erectum. Anthyllis vulneraria).
iarba fierii * (2). — I. cerii. * (2).
țarba frigurilor. — (Centaurium umbellatum).
379
Iarba găinii. — Nechită *. (Crepis setosa *).
Iarbă grasă. — Urechelniță. I. tunului. (Portulaca
oleracea. Sedum maximum. Sempervivum tectoruni).
Iarba greutății. * (U — Probabil Iarba de greutate.
Iarba gușteriții. — (Mentha silvestris).
Iarba j unghiurilor. — (Geranium pratense).
Iarba limbricilor. — (Astragalus glycyphllos)
Iarba lui ceas rău. — (Lyeopus europaeus).
Iarba lui Tatiu. — Tătăneasă. (Symphytum off.].
Iarba lupării. — (Brunella erecta *).
Iarba lupului. Vezi Mătrăgună (f). (Doronicum au-
striacum. Atropa Belladonna).
Iarba mălcedului. — (Viola arvensis).
BCU Cluj / Central iiiversi Li Clu
Iarbă mare. — Homeag. Toae. Vezi Omag (f).
Iarbă mare. — (Inula Helenium).
Iarba marinului * (1).
Iarba metricii * (?).
Iarba mustitului * (?).
Iarbă neagră. — (Brunella vulgaris. B. grandiflora *.
Calluna vulgaris. Scrophularia alai a *).
Iarba orbalțului (+) — (Actaea spicata) (>f).
Iarba porcului.— I. sărată. (Salicornia herbacea)
Iarba potcăi * (?).
Iarba râiei. — Plumb oxidat.
Iarba raiului. — (Chrysanthemum vulgare).
Iarba rândunichii. — I. rândunelei. Rostopască.
(Chelidonium majus).
380
* Iarbă roșă. — (Bidens cernua. B. tripartita. Polygonum
Bistorta. P. Persicaria. P. hydropiper).
Iarba sclintiturii. — (Potentilla anserina).
Iarbă smidă. — (Teucrium chamaedrys).
Iarba somnului. — (Trifolium arvense).
Iarba spaimii. — (Hypericum maculatum).
Iarba stârpitului. — (Hypochoeris maculata).
Iarba tăieturii. — (Betonica off. Chrysanthemum leu-
canthemum).
Iarba tâlharului (f). — Cristozoră. Iarbă de orbanț.
(Actaea spicata) (f).
Iarba tunului. — (Tempervivum tectorum. S. assimile *).
Iarba ursului •. — I. osului. Ferestrău. Mălăcel. Mă-
lăloi. Rujă. R. soarelui. $târniță. (Helianthemum vulgare).
Iarba vântului. — (Melandrium album).
Iarba vântului sec. — (Geranium columbinum).
Iarba vremilor (•}>). — (Aconitum Napellus)
Iască. — (Fomes fomentarius. F. ignarius).
lasmin. — (Philadelphus coronarius).
Iederă. — (Hedera helix).
In. — (Linum usitatissimum).
Inibahar. — (luniperus communis).
Iovă. —■ Răchită puturoasă. R. moale. Salcie moale.
(Salix capraea).
Ismă. — Mintă. Gnintă. (Calamintha Nepeta. C. off.
Mentha piperita. M. aquatica. M. crispa. M. silvestris),
Isopul. — (Hysopus off).
381
Izmă. — (Mentha piperita).
împărăteasă (f). — Mătrăgună. Cireașa lupului.
Doamna codrului. Nădrăgulă. (Atropa Belladrona) (i").
împărăteasă. — Brei. Cucurbețea. Mutătoare. Tidvă
de pământ. (Bryonia alba).
împușcată * (?).
întoarcătoare mare * (î).
J.
Jalbă albă * (1).
Jalea. — (Linaria vulgaris. Salvia off).
Jaleș. (Salvia off. Stachys reda. St, germanica).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
L.
Labă ursului. — (Petasites albuș. Clavaria aurea. C.
condensata *. C. caralloides. Heracleum sibiricum. Lycopo-
dium clavatum).
Lăiet * (3).
. Lămâie. — Citroană. Fruct de lămâi. (Citrus Limonum).
Lămâiță. — (Thymus vulgaris).
Laptele cânelui (■{'). — Alior. (Borago off. Euphorbia
angulata *. E. virgata. E. platyphyllos. E. carniolica E. Cy-
parissias. E. Esula. E. helioscopia. E. Gerardiana. E. sali-
cifolia *. E. lucida *. E. agraria. E. glariosa *).
Laur (f). — Ciumăfaie. (Datura stramonium) ("{').
Lemn amar. — (Quassia amara).
Lemn dulce. — (Radix liquiriziae).
38â
Lemn galben. — Drăcilă. Măcriș păsăresc. (Berberii
vulgaris).
Lemn sfânt * (?).
Lemn trăsnit • (?).
Lemnu cânelui. — Măliniță. Mălin negru. (Ligustrum
vulgare).
Lemnu Domnului. — (Artemisia Abrotanum).
Leuștean. — Levisticum officinale).
Liliac. — Argavan. Boroștean. Jorgovan. Mălin. Scrânte.
Scumpie. (Syringa vulgaris. S. losikaea).
Lilie. — Crin. (Lilium candidam. L. bulbiferum, L.
Martagon. Iris germanica).
Limba vecinei, — Limba cerbului. Năvalnic. (Scolo-
pendrium vulgare).
Limbricariță. — (Santolina chamaecyparissus).
Lingoare. “ Tifordă. (Ononis hircina).
Lingura frumoaselor * (?J.	. •
Lingura Maicii Domnului. — Hrean. (Cochleoria of-
ficinalis).
Lingura vântului * (?).
Lipean. — (Lappa major. Verbascum phlomoides).
Livant. — Livănțică. Aspic. Spichinat. (Lavandula vera.
L. oft.).
Losnlcioară. — Lesnicioară. Zârnă. Vița evreilor. (So-
lanum Dulcamara).
Lostoparnițft * (?).
Luniânărică. — Coada vacii. C. lupului. (Gentiana
asclepiadea. Verbascum phlomoides. V. thapsus).
383
Luminiță de munte *. — (Melandryum rubrum*).
Lungoare. — (Ononis hircina).
Lungorică. —■ (Leonurus cardiaca). Vezi Iarba, căș-
măturii I
Lupariță * (?).
M.
Mac (•}*). — (Pap acer somniferum) (f).
Măceș. — Rug. Măcieș. (Roșa canina. Mespilus ger-
manica).
Măcriș. — (Rumex acetosa).
Măcrișu calului. — Ștevie. Drogomir. (Rumex pa-
tientia. R. conglomeratus).
Măcriș iepuresc. — (Oxalis acetosella. Berberis vul-
garis).
Măgheran. — (Origanum majorana).
Măgnitoare * (?), — Mijloacă mică * (?).
Mălai mărunțel. — (Panicum miliaceum).
Mălin alb. — (Syringa alba. Padus racemosa).
Mâna Maicii Domnului. — (Anastatica hierochuntica).
Măr acru. — Măr pădureț. Pădureț. (Pirus Malus.
Malus silvestris).
Măr dulce. — (Pirus malus).
Mărar. — (Anethum graveolens).
Mărăraș (t). — (Qenanthe Phellandrium) (f).
Mărăraș de friguri. — (Lepidium tuderale).
Mărgăritar. — (Loranthus europaeus).
3â4
Mărgăritar. — Lăcrămioare. (Convallaria majalis).
Mari cută * (?).
Marule. —• Lăptuci. (Lactuca sativa).
Mării lupului (ț). — Iarba fiarelor (f). (Cynanchum
vincefoxicum} (f).
Măru lupului (f). — (Aconitum cernuum (f). Aristo-
lochia clematitis (f). Paris guadrifolia) (f).
Măselariță (f). (Hyosciamas niger), (f).
Măsline. — Fructe de măslin. (Olea europaca).
Mătăcină. — Roiniță. Iarba stupului. (Melissa off.).
Mătcuță *. — Turiță. Asprișoară. Cornețel. Lipici. Li-
picioasă. Scai mărunt. (Agrimonia Eupatoria).
Mătrăgună (jj. — Vezi împărăteasă. (Atropa Bella-
donna. (t).'^'
Mătrice. — (Parietaria. off. Veronica off.)
Mătricea. — Mătriță. (Chrysanthemam Parthenium).
Mătura vântului * (?).	'
Mături de grădină. — (Kochia Scoparia).
Mazăre. —• (Pisam salivam. P. arvense *).
Mere pădurețe. — (Pirus Malus).
Merișor. — (Buxus. Pirus Aucuparia. P. baccata. RuscuS.
Vaccinium Vitis idaea).
Mesteacăn. — (Betula verrucosa. B. pubescens).
Micșunea. — (Cheiranthus Cheirii).
Mierea ursului. — (Pulmonaria molissima. P. off.)
Mijloacă mică * {?). — Măgnitoare * (?).
Minciună *. — Vezi Pătlagină. (Plantago gentianoides *.
P. lanceolata. P media. P major}.
385
Mintă broaștei. — (Mentha aquatica).
Mintă bună. — (Mentha piperita).
Mintă creață. — (Mentha crispa).
Mintă de chicușuri. — (Mentha piperita).
Mintă neagră. — Gnintă neagră. (Mentha aquatica).
Mojdrean. — Frasin de munte. Urm. (Fraxinus Ornus)
Molid. — Brad. Molift. (Ptcea excelsa).
Molift. — Molid. Brad.
Molotra. — Molotru. — (Foeniculum vulgare. Melitotus
albuș. M. off. Trigonella Besseriana *).
Morcov. — (Daucus carata).
Morcovi porcești *. — Gulii. Pirole. (Helianthus tu-
berosus).
Moțu cocoșului * (?).
Moțu curcanului. — Nasu curcanului. Știr. (Ama-
rantus Blitum. A. caudatus. Polygonum orientale).
Muma pădurii. — (Asperula odorata. Spiraea Aruncus).
Mure. —• Fructe de mure, de rug. (Rubus caesius).
Mușchi. — Iarbă de șoaldină. Buruiană de trânji.
Oloisă. Șarpariță. Șupariță. (Sedum acre).
Mușchi de lemn * (?).
Mușchi de piatră. — (Lichen islandica).
Mușețel. — Romaniță. Mătrice. (Matricaria Chamomila).
Muștar. — (Sinapis alba).
Mutătoare. — împărăteasă. (Bryonia dioica).
25
386
■	N.
Năjiță * (?).
Nalbă. — [Lavaiera thuringiaca. Malva crispa. M. sil-
vestris. M. rotundifolia).
Nalbă de grădină. — (Althaea roșea).
Nalbă mare. — N. albă. (Althaea off. A. pallida. A.
roșea).
Nap. — Sfeclă. (Beta vulgaris).
Nebuneală. * (f). — Nebunariță. (Hyosciamus niger (f).
Nechită *. — Iarba găinii *. (Crepis setosa *).
Neghiniță (f). — Probabil e (Agrostema Githago (ț).
Nejernică, — Nejelnică. (Glechoma hederacea).
Nemțișor de câmp. •— Cisma cucului. Gâlceavă. Pin-
tenași. Toporași. Toporiși. Totnici. Buruiană de făcut copii.
(Delphinium Consolida).
Nepită *. — Vezi Nechită.
Netoată. — Pedicuță. Brădișor. Cornișor. Laba ursului.
Nototă. Struțușor. (Lycopodium Selago).
Nintă de picușuri. — (Mentha piperita).
Nuc. — {Juglans regia).
Nucșoară. — (Myristiua fragrans. Nux moschata. Sta-
phyllea pinnata).
O.
Ocheșele. — (Tagetes erecta și T. patula *).
Ochiu boului. — (Chrysanthemum leucanthemum).
Ochiu broaștei*. — (Ranunculus acris).
387
Odolean. — Gușa porumbului. Năvalnic. (Valeriana off).
Oiască. — Rostopască. (Chelidonium majus).
Oleandru (•f). — (Nerium Oleander) (f).
Omac (’f). — Omag. Omeag. Toaie. (Acontum cernuum.
(jj. A. Anthora. A. moldavicum *. A. Napellus. A. variega-
tum. A. lasianithum *. A. romanicum *).
Omac. — Iarbă mare. (Inula Helenium).
Orbalț (’}'). — (Actaea spicata) (■{•).
Orz. — (Hordeum vulgare).
Osu epurelui. — (Ononis hircina).
Ovăs. — (Avena saliva).
P.
BCU Cluj / Centri uversity Library Cluj
Pădurețe. — Mere pădurețe. Fructe de Pădureț. (Pirus
malus).
Pălămidă grasă * — probabil e = (Sonchus oleraceus).
Pălămidă seacă * — probabil e	(Cirsium arvense).
Palma maicii domnului * (?).
Pana sburătorului — (Lunaria annua. Struthiopteris
germanica).
Păpădie. — Papa găinii. (Taraxum off.).
Paparoane (ț). — (Glaucium corniculalum. Papaver
Rhoeas. P. somniferum (t).
Papură. — (Typha angustifolia. T. latifolia).
Păpușoi. — Porumb. Cucuruz. (Zea Mays).
Păru ciutei. — (Rhamnus cathartica),
2b*
388
• Păru porcului. — Barba ursului. Coada calului.
(Equisetum arvense).
Păsat — Sămânță de mei (mălai mărunțel). (Panicum
miliaceum).
Păstăioară. — (Thlaspi perfoliatum *).
Păstârnac sălbatic. — Păstânac. P. sălbatic. Păstrănog.
(Pastinaca sativa).
Pătlagină. — Minciună. Limba oii. Vezi Minciună.
Pătlăgică. — Roșie. Fruct de pătlăgele. Porodici. (Sola-
num Lycopersicum).
Pătrânjel de câmp. — (Peucedanum Oreoselinum. Pim-
pinella saxifraga).
Pătrunjel. — (Petroselinum sativum).
Pelin. [K- (Ariemisia absinthium).
Peliniță. — (Ariemisia austriaca. A. annua).
Pepene galben. — Zămos. (Cucumis Melo).
Pere pădurețe. — Fructe de păr sălbatic. (Pyrus
communis).
Peretru. — (Pyrethrum cinerariaefolium).
Perjă. — Fruct de perj. (Prunus domestica).
Persic. — Piersec. (Prunus persica).
Petecă vântului* (?).
Petrinjel. — Pătrunjel. (Petroselinum sativum).
Picături de brad. — (Spiritus juniperi).
Picături de hrean. — (Spiritus sinapis).
Pintenașl de câmp *. — Nemțișori — probabil e =
(Delphinium Consolida).
389
Pintrijel de câmp. — [Peucedanum Oreoselimum}.
Piper. — [Piper nigrum).
Pipirig. •— [Heleocharis palustris *. Equisetum hiemale.
luncus effusus. Scirpus silvaticus*. S lacustris].
Pir. — Chir. [Triticum repens).	'
Pizda țigăncii. — Urzică moartă. (Lamium purpureum}.
Plămănărică. — [Pulmonaria molissimd).
Plămân ăriță. — [Pulmonaria off)
Plăpână • (?).
Plătangină. — Vezi Minciună.
Plescaiță. — [Malachium aquaticum. Parnassia palu~
stris).
Plop. — Plută. (Populus alba. P. nigra. P. pyramidalis.
P. tremula).
Plnmănare * (f). — (Menyantes trifoliata) (•(•).
Plnmânea *. — probabil este = Plămănărița.
Poala Sântămăriei. — Cătușnica. (Nepeta Cataria).
Poala Sfintei Mării. — P. Sântei Mării. (Chrysan-
themum Parthenium. Geranium macrorrhizum *. Chaiturus
Marrubiastrum *. Nepeta nuda).
Pochionic. — Pipăruș. Chiperu lupului. (Asarum eu-
ropacum).
Pojarniță — Sunătoare. (Hypericum perforatum).
Politrică * (?).
Popaz. — Sămânță de (Sabadilla off.)
Popaziună * (?).
Poroinic. — Sculătoare. Bujori. Gemănariță. Poranici.
390
Untu vacii. Coaiele popii. (Orchis Morio. O. fusca. O. pa-
pilionacea. O. speciosa *).
Porumb. — Cucuruz, Mălai. Păpușoi. (Zea Mays).
Porumbar. — Coțobrele. Porumbele. (Prunus spinosa).
Potroacă. — Vezi Potrocea.
Potrocea. — (Erythraea centaurium).
Pot val. — Podbeal. Podbal. (Tussilago Farfara).
Prahaghiță *. — Prahaiță — probabil e = (Bovista
plumbea).
Praz. — (Allium Porrum).
Prescurea. * — Rechie. Gaude. Rozeță. (Reseda ado-
rata. R. Iuțea. R. luteola).
Prescuricea. — (Saxifraga aizoon).
Priboi. — Pălăria cucului. Pliscu cucoarei. Cumătră.
Floarea vinului. Mușcată. Mușcata jinului. Poala-Sântei-
Mării. Bănat. (Erodium cicutarium. Oeranium phaeum *.
G. macrorrhizum *).
Pribolnic. — (Orchis Simia. Veronica Beccabunga).
Pufulete. — Răsuflătoarea pământului. (Lycoperdon
Bovista).
Puezea pe foaie. — (Sanguisorba minor *).
Puizâ * (?). — E o plantă ce are o putere foarte mare
la curățirea mațelor, face treapăd. (Grig. Rigo, p. 197).
R.
Răchită supărată. — (Salix babilonica).
Răchițică. — (Polygonum persicaria).
Răcohină. — (Stellaria media).
391
Rădăcină de micșunele. (Radix Iridis florentinae}.
Rădăcină de pir. * — (Radix graminis).
Rădăcină de salcie țăpărină *. — (Radix Sarsapa-
rillae).
Rădichioară. — (Geum urbanum).
Rânzișoară. — (Piper longum).
Răpită. — (Brassica Napus v. oleifera).
Răsuflătoarea pământului. — Pufulete. (Lycoperdon
Bovista).
Ridiche. — (Raphanus satiuus).
Rodie. — (Panica granaium).
Rodu pământului (tJ. — (Arum maculatum) (f).
Românită. — Mușețel. (Matricaria chamomild}.
Roșcove. — Coarne de mar *. (Ceratonia siliqua).
Rosmarin. — (Rosmarinus off.}.
Rostopască. — Rotopască. (Chelidonium majus).
Rostopatie. — Vezi Rostopască.
Rnji de rusalii. — (Althaea roșea).
Rujioarâ. — Bojori. (Paeonia off. P. romanica *).
Rută. —• Floarea raiului. Virnanț. (Ruta graveolens.
Chrysanthemum cinerariaefolium).
s.
Săcărea. — Săcărică. (Carum carvi).
Sacua calului * (?).
Săgețică.— Buruiană de junghiuri. (Geranium pusillum)
Salcâm. — Acăț. (Robinia pseudacacia).
392
Salcie. — Răchită. (Smilax off. S. medica. Salix alba.
S. fragilis. S. pentandra. S. triandra. S. caprea. S. babylonica).
Sânzâene. — Drăgaică. Sânziene. Sânzenie. (Galium
verum).
Sânzâiene galbene *. — (Galium verum).
Săpunariță. —■ Soponel. Odogaci. Floare de săpun.
FI. albe. Săpunu popii. S. calului. (Saponaria off.).
Săpunele. — Vezi Săpunariță.
Sasău. — Saschiu. Bărbănoc. Fonfin. (Vinca minor.
V. herbacea *)
Sburătoare. — Răscoage. Pufulițe. (Epilobium angu-
stifolium. E. birsutum).
Scai. — [Onopordon Acanthium. Carduus acanthoides *.
C. nutans. Cirsium lanceolatum. Echinops sphaerocephalus).
Scai albastru. — S. vânăt. (Eryngium planum).
Scai muced • (?).
Scai voinicesc. — (Dipsacus silvestris).
Scăieți. — Vezi Scai.
Scânteuță. — Potroacă. (Centaurium umbellatum. Ana-
gallis arvensis).
Schin de spăriet * (?).
Schinel. — (Cnicus benedictus).
Schintioară. (Anagallis arvensis).
Scorpat *, — Vezi Soc.
Scorțișoară. —• (Cortex Cinamomi. Cinnamommum zey-
lanicum).
Scrântitoare. — (Tormentilla erecta).
393
Sculătoare *. — Vătămătoare. Iarbă de vatăm. Iarbă
de vătămătură. I. ranei. Ranoloare. Trifoiu racului. (An-
thyllis Vulneraria).
Sculătoare. — (Orchis morio).
Scumpie. — (Cotinus coggygria. Syringa. losikaea).
Secară. — (Secate cereale).
Sfeclă. — Nap. (Beta vulgaris).
Siminichie. — (Cassia acutifolia).
Slăbănog. — Vezi Slobonov.
Slobonov. — (Polygonum mite *. Impaiiens Noii tan-
gere. Mercurialis annua. M. perennis).
Slobozitoare * (?).
. Bl 'luj / Cente Jniversity Library Cluj
Smeniță. Cătușnică. (Nepeta cataria).
Smochină. — Fruct de smochin (Ficus carica).
Soc. — Scorpat. (Sambucus nigra).
Solovăț *. — Ienupăr. Anaperi. Archiș. Cetenă. Finior.
lalovăț. Inibahar. lunipăr. Jireapăn. Jneapăn Jnepen. Turtei.
(luniperus communis).
Spânț. — Spâns. (Adonis vernalis. Helleborus odorus.
H. dumetorum. H. purpurascens).
Spin albastru. — Schin vânăt. (Eryngium planum).
Spinu voinicuth!. — (Dipsacus silvestris).
Sporiș. — Troscoțel. Troscot. (Polygonum aviculare.
Verbena off).
Spumăriță * (?).
Steghie. — Șteve. (Rumex patientia).
394
Stejar. — (Quercus sessiliflora).
Steregoaie (f). — Strigoaie. (Veratrum album (/j. V.
nigrum (/'). V. Lobelianum). (ț).
Stodeniță *. —• Vezi Studeniță.
Strahide *. — Strafide. Strahire. Fructe uscate de viță
de vie. (Vitis oinifera],
Strigoaică * (i). —• Strigoaie. Vezi Steregoaie.
Studeniță. — (Arenaria serpyllifolia *. Chenopodium
Botrys. Scleranthus uncinatus *).
Sudoarea calului. — (Ononis hircina. O. spinosa],
Sufleței. — Flori domnești. Vezi Lăcrămioare.
Sulfină. — Sulcină. (Melilotus off.)
Sulcină. — Vezi Sulfină.
Sulcină albă — (Melilotus albuș].
Sunătoare. — Pojarniță. (Hypericum perforatum],
Ș.
Șărpânță. ■— Iarbă de șoaldină. Vezi Mușchi. (Sedum
acre).
Șofran. — (Crocus sativus. C. Heuffelianus. Carthamus
tinctorius].
Șopârlaiță. — Plescaiță. (Brunella vulgaris. Veronica
orchidea],
Șovârf. — Arigan. Broască. Milot. Solovârv. (Origa-
num vulgare). •
Ștevie. — Steghie. (Rumex Patientia).
395
T.
Talpa gâștii. — (Chanopodium hybridum Leonurus
cardiaca).
Tămâioarâ. — Violă. Viorele. [Viola odorata).
Tămâiță. — (Aiuga reptans. Chenopodium ambrosioides.
Ch. Botrys).
Tarlioa. — (Artemisia Dracunculus. Chrysanthemum
Parthenium).
Tărtăcuță. — (Coccinia indica).
Tătăișă albă. —Probabil este = [Scabiosa columbâria*).
Taiilă. —Crețușcă. Barba caprei. Caprifoaie. Pepeneaua.
Smântânică. (Spiraea ulmaria).
] luj / Ce I University Library Cluj
Taulă. — Țintaula. Potroacă. [Erythraea centaurium).
Tei. — [Tilia parvifolia).
Tifoidă. — Lingoare. (Ononis hyrcina).
Toaie. — Vezi Omag.
Trandafiri. — (Roșa canina).
Trepădătoare. — Brei. Slobonov. [Mercurialis annua.
M. perennis).
Trifoi. — (Trifolium pratense. T. arvense. T. repens.
T. alpestre. Medicago falcaia *).
Trifoi alb. — (Trifofium repens).
Trifoiaș alb. — [Trifolium repens).
Trifoiță *. — (Trifolium campestre *).
Troscot. — Troscoțel. Hericică. Sporiș. Târsoacă.
Troscovă. (Polygonum aviculare).
396
Tufan. — Stejar. (Ouercus pedunculata. Ou. pubescens}.
Turtea de munte *. — Turtă. Ceapă ciorască. Cioropor.
Ciortopoloagă. Ciumuhai. Ciuru zânelor. C. zorilor. Găinușă.
Punga Babei. Sita zânelor. Tătăișe. Turtea. Turtică. Tur-
turea. Turtie. (Carlina acaulis}.
Tutun. — Nicotiana Tabacum}.
Tunezisă *. — (Veronica chamaedrys}.
Ț-
Țelină. — (Apium graveolens}.
Tintaur. —• Fierea pământului. Frigurică. Potroacă.
(Erythrea Centaurium}.
Oui/Ci U, . I
Unsoarea pământului * — (Tamus communis).
Urechea iepurelui. — (Bupleurum rotundifolium. B. au-
reum. B. diversifolium *. B. falcatum).
Urechea porcului. — (Salvia verticillata}.
Urechelniță. — Urechiușă. (Bupleurum rotundifolium.
Semperivivum assimile * S. fectorum}.
Urzică crăiască. — U. mică. (Urtica urens}.
Urzică mare. — (Urtica dioica}.
Urzică mărunțică. — U. mărunțea. (Urtica urens}.
Urzică moartă. — (Lamium album. L purpureum. L
maculafum}.	■
Urzici. — (Urtica dioica}.
Urzici mortărețe. — (Lamium album}.
Usturoi. — Ai. (Allium sativum}.
307
V.
Vârnanț. — Rută. {Ruta graveolens).
Varză. — [Brassica oleracea).
Vâsc. — [Viscum album. Loranthus europaeus).
Vâsc de stejar. — [Loranthus europaeus).
Văzdoage. Vezi Boance și Boite.
Velniș. — Ulm. [Ulmus effusa C. campestris).
Verernă. — [Verbena off.).
Vetrice. —■ Buruiană de ceas rău. Fericea. Iarba ra-
iului. Mărunca neagră. Mătrișe. Vetricea. Vetrișe. [Tana-
cestum vulgare. Chrysanthemum vulgare *).
Viță de vie. — [Vitis vinifera).
Voejniță. — Voeșniță. Vezi Ismă.
Voeșiță. — Vezi Ismă.
Voinicel * — Vezi Spinu voinicului.
Vrâsta miresei * (?).
z.
Zârnă. — Lăsnicior. Morea. Umbra nopții. [Solanum
Dulcamara. S. nigrum).
Literatura.
1.	Bianu V. și Glăvan I. Dicționarul Sănătății. E. II.
cu 411 chipuri și 804 pagini. Cluj 1929.
2.	Bologa V. L. — Ursan J. Histoire de la Variolisa-
tion et de la vaccination dans Ies pays habites par Ies Rou-
mains. „Archeon". 11: 26—40. Roma 1929.
3.	Bologa V. L. et Dima L. A. propos de quelques
patrons de maladies et de certains saints guerisseurs de la
religion greco-orientale. „Comm. Knoll pour Medecins", 9 p.
7 fig. Marș. 1934.
■ 4. Bologa V. L. Organe und Korpersăfte in der ru-
mănischen Volksmedizin. „Knolls Mitt. f. Ârzte", 4 p. Okt. 1930.
5.	Borza Al. Flora grădinilor țărănești române II. Bul.
Grad. Bot. 5. 1925.
6.	— Notițe etnobotanice. Numiri populare de plante.
Bul. Grăd. Bot. 11: 51—52, 1931.
6	a) — Ghețarul dela Scărișoara. „Convorbiri Știin-
țifice1'. 2 (8—9): 7 p. 1918.
6	b) —• Grădinile țărănești din Munții-Apuseni. „Con-
vorbiri Științifice". 2 (2—3): 10 p. 1918.
6	c) — Prima istorie naturală românească. 12 p. 1920.
6	d) — Primul dicționar de științe naturale românesc.
„Transilvania" 52 (10—12): 825—836. 1921.
6	e) — Plante cunoscute de poporul român. (Manuscris).
7.	Bujorean G. Leacuri țărănești și plante de leac...
(In manuscris) 1927—1934.
399
8.	— dela Bosanci j. Suceava, Bucovina 1927. Culese
dela Mariitca lui Ifrim Bujorean, Zamfira D, Oniu, Saveta
Bujorean, Frăsina G. Oniu, Ștefana Spoială și Cătrina T.
Găitan. (Manuscris).
9.	— dela Florești j. Cluj 1934. Dezmireanu loan (zis
Pătrupop), Flueraș Maria și soția lui D-tru Oltean. (Ma-
nuscris !.
10.	— dela Mănăștur j. Cluj. 1934. Silvia Tomuța. (Ma-
nuscris).
11.	— dela Maier j. Năsăud. 1927. Aristina Bocșa (zisă
Berceoaia). (Manuscris).
.	12. — delaRodna Veche j. Năsăud. 1927. Pamfil Piuraș.
(Manuscris).
13.	— dela Șieu j. Someș. 1927. Șereș Ion. (Manuscris).
14.	— dela Spermezău j. Someș. 1927. Toma Zaharie.
(Manuscris). Cluj / Central LIniversity Library Cluj
14.	a) — dela Poeni de jos j. Bihor, 1935. Gruia Co-
stam (Manuscris).
15.	Bujorean Livia. Leacuri țărănești dela Năsăud. (In
manuscris) 1934. Culese dela Florica Pop și Firoana Istrate.
16.	— dela Reteag j. Someș. (In manuscris) 1935. Maria
Barta și dela Pop (Iclod j. Cluj).
17.	Butură V. Plante de leac din regiunea Mocanilor de
pe Arieș. Notițe etnobotanice. Bul. Grăd. Bot. și Muz. Bot.
Univ. Cluj. 13 (1—4), 106—110, 1933.
18.	„Chimico-Farmaceutica" S. A. Plante medicinale
sălbatice. 53 p. Brașov 1916.
19.	Chirițescu-Arva M. Stațiunea de plante medicinale.
Ac. Agric. Cluj. 12 p. 4 fig. 1927.
20.	Cuteanu Gh. Plante medicinale sălbatice. 53 p.
Brașov 1911.
400
•21. Dimonie M. Plante medicinale. 48 p. Ed. „Cartea
Românească". București 1926.	•
22.	Dragendorff G. Die Heilpflanzen der /erschiedenen
Volker und Zeiten. 884 pag. Stuttgart 1898.
23.	Dragoș V. Organoterapia în medicina populară ro-
mânească. 31 pag. Cluj 1929.
24.	Flexor S. I. Instrucțiuni sumare pentru colectorii
de plante medicinale. Min. Agr. și Dom. 70 pag. 1929.
24	a) Gheorghiu C. Pragmatismul studiului entnogra-
fiei medicale. „Rev. Științelor Medicale". 24 (4): 491—496.
București 1935.
25.	Giurca V. Leacuri țărănești din comuna Sărvăzel
j. Sălaj. (Manuscris). 1934.
26.	Goina T. Contribuțiuni la studiul farmacognostic al
plantei „Berberis vulgaris L.“ 78 p. 29 fig. Cluj 1929.
27.	Grigoriu-Rigo, Gr. Medicina poporului. Mem. I.
Boalele oamenilor. 186 p. București 1907.
28.	—Med. Pop. Mem. II. Boalele vitelor. 37 p. Buc. 1907.
29.	Laugier, Ch. Contribuțiuni la etnografia medicală a
Olteniei. 138 pag. Craiova 1925.
30.	Lupașcu, D. P. Medicina babelor. „Ac. Rom." 128
p. București 1890.
31.	Ministerul Agriculturii și Domeniilor. Cultura plan-
telor medicinale. (O serie de foi volante pentru propaganda
culturii plantelor de leac).
32.	Morariu, T. Contribuțiuni la medicina poporală din
comuna Măguri (Munții Apuseni) (Manuscris) 1934.
33.	Nicolescu, O. Plantele medicinale. Tablou cu 53
familii și 200 specii.
34.	Păcală V. Monografia comunei Rășinariu. 528 p.
Sibiu, 1915.
401
35.	Pamfile, T. Boli și leacuri la oameni, vite și păsări
adunate din comuna Țepu (Tecuciu). Acad. Rom. 13: 87
p. 1911.
36.	Panțu, Z. C. Plantele cunoscute de poporul român.
Ed. II. 1929.
37.	Pater, B. Activitatea stațiunii experimentale de
plante medicinale din Cluj pe anul 1926, 11 p.
38.	— Plante medicinale sălbatice. 40 p. 37 fig. 1927.
39.	— et. Flexor, I. S. La culture des plantes medici-
nales en Roumanie. 23 p. București 1925.
40.	— Câteva păreri despre ceaiurile vindecătoare.
1927.
41.	— Cele mai noui ceaiuri medicinale și folosirea
acelora.
42.	— Eryngium planum L. als Heilpflanze. „Heil- und
Gewiirzpflanzen" 14 (3): 112—114, 1932.
43.	— Lysimachia Nummularia L. als Heilpflanze. „Heil-
und Gewurzpflanzen", 9 (3): 105—108, 1926.
44.	— Pastinaca sativa L. als Heilpflanze. „Heil- und
Gewiirzpflanzen", 10 (4] : 181—183, 1928.
45.	— Uber die wirksamen Inhaltsstoffe unserer Heil-
pflanzen. „Pharm. Monatsheften", 1—5, 1933.
46.	Pax, F. Pflanzengeographie von Rumănien. 1920.
47.	Pop—Câmpeanu, I. Pricinuitorii boalelor. și N.
Plantele de leac. Bibi. pop. „Asoc.“ 64 p. Sibiu 1927.
48.	Popescu Teodora. Animalele considerate ca pro-
ducătoare de boli in medicina populară românească. Univ.
Cluj 32 p. 1932.
49.	Potlog, A. S. Colectarea plantelor medicinale.
„Agric. Nouă" (5—6) : 8 p 1934
26
402
50.	— Problema valorificării plantelor medicinale.
„Agric. N." (2): 8 p. 1934.
51.	Prodan, I. Cele mai rentabile plante medicinale din
România. 48 p. Cluj. 1924.
52.	Rosiade, P. Cunoștinți practice de legumicultura.
„Bibi. Agric. Rom," 318 p. București 1914.
53.	Săulescu N. Primul congres al cultivatorilor de
plante medicinale. „Bul. Min. Agr. și Dom.“ 5—6 (9—12):
269. 27 p. 1931.
54.	Seligmann S. Die Zauberkraft des Auges und das
Berufen. 566. Hamburg. 1922.
55.	Stanciu Victor. Plantele de leac. „Semănătorul"
100 p. Arad, 1916.
56.	Stanciu Virgil. Comparație între întrebuințarea po-
pulară și cea oficială a câtorva plante folosite în medicina
populară românească. 46 p., Cluj, 1933.’
57.	Teodoru D. M. Plante de leac. Ed. Rev. „Satul",
104 p., București, 1934.
58.	Tschirch A. Handbuch der Pharmakognosie. Bd. I.
II. III. 1909-1920.
59.	Voiculescu V. Toate leacurile la îndemână. „Cartea
Satului", 331 p„ București, 1935.
60.	Volanschi A. Burueni de leac. „Cunoșt. Folos.",
Ed. „Cartea Rom.", 32 p. Anul (?).
61.	Zaharia O. Dicționarul olantelor medicinale ce cresc
în România. 143 p., Craiova, 1916.
5494 XiblSî6
Cuprinsul:
Prefață.......................................Pag.	3
întâmpinare..............'...................... „	10
îndrumare pentru folosirea	eărfii........ „	18
Nou....................................... „	22
Semne..................................... „	24
Bolile și leacurile omului................ „	26
Bolile și leacurile animalelor de casă .	.	,	„	297
Plante de leae cunoscute de țărănimea rom. „ 357
Plante de leae............................ „	358
Lista orașelor și a eomereianților de plante
de leac................................... „	388
Lista plantelor de leae .	Unix.	,	. bra	.	. j	,	367
Literatura................................ „	398
Datorințele bunului român.
I. Ce este Asoclațlunea „Astra“ ?
fi eea mai mare și eea mai veehe socie-
tate românească din Ardeal, pentru răspân-
direa culturii în sânul poporului român.
£ II. Ce a făcut și va [face Asociațiunea ?
1*1	1. A ajutat în timpuri grele, eu burse, tinerii
Q]	români la înuăjătură de earte și de meserii.
X	— 2. A înfiinjat o bibliotecă centrală în Sibiu,
uj	— 3. A înființat un Muzeu minunat, cuprinzând
Q]	mat ales lucruri făeute de harnicele țărance
X	române, dar șt alte eelea. — 4. A finut zeci
W	de mii de eonferențe poporale la sate și la
n	orașe. — 5 fl înfiinjat cursuri pentru analfa-
X	beți (neștiutori de earte). — 6. A înființat bănci
Uj	poporale și cooperatiue. — 7. A tipărit, în zeci
H	și zeet de mii de exemplare, cărți de învăță-
£3	tură și petrecere pentru popor. — 8. Tipărește
U	reuista „Transilvania*. — 9. A înfiinjat despăr-
ți	țăminte, cercuri culturale, biblioteci poporale
Q	la sate. — 10. A ajutat construirea de Case
nj	naționale. — 11. fljiîtă tipărirea unei biblioteci
I	pentru cărturarii eu școală mai mare (de către
U Secțiile „Astrei" din Cluj).
t III. Ce trebue să facă orice Român bun?
I 1. Să se Înscrie membru la Asoeiafiune
U (membru fondator 1000 Lei, membru pe viată
m 500 Lei, membrii activi 50 Lei). — 2. Cărturarii
T eu știin{ă de earte mat multă să aboneze re-
□ vista „Transilvania" și să cumpere cărțile tipă-
m rite de Secțiile „Astrei". Aceștia, și apoi lumea
Z dela sate să cumpere broșurile din Biblioteca
U poporală a „ Asoeiafiunii„ (fiecare eoală de tipar
m de 16 pag. 1 Leu, 50 coaie eu 800 pag. 50 Lei).
o

Să iubiți Asoeiațiunea „Astra* —cetitori
români ai aeestei cărțulii!
Dacă iubiți Asoeiațiunea aceasta, să știți
eă lucrați pentru propășirea noastră, a tu-
turora I
„Astra“ vrea o țărănime sănătoasă, de-
șteaptă, vrednică, eu gospodării înfloritoare,
eu încrederea într’un viitor strălucit.
Calea „Astrei" duce spre mântuire !
Ultimele numere ale „Bibliotecii popo-
rale “ sunt următoarele:
Nr. 218 Calendarul pentru popor al Aso-
eiațiunii pe a. 1935, întocmit de Horia Petra-
Petreseu.
Nr. 219. Povestiri istorice. Din trecutul
romanesc al Clujului, de Ion Filimon.
Nr. 220. Munți, animale și pământ, de
loan Pop-Retepanul.
Nr. 221. Cântece oltenești, adunate de
N. I. Dumitrașeu.
Nr. 222. „Stâlpii satului", teatru sătesc
în 3 acte de Petrea Dascălul.
Nr. 223. Calendarul pentru popor al Aso-
ciațiunii pe a. 1936, întocmit de Horia Petra-
Petreseu.
Nr. 224. Moartea lui Asan, povestire isto-
rică de loan Al. Dăpedatu.	'
Nr. 225. Amor și răzbunare, povestiri isto-
rice de loan A. Lăpedatu.
Nr. 226. Din popor, de Petrea Dascălul.
Nr. 22?. Vieața unei mame credincioase,
de Dr. loan Dupaș.	•
Nr. 228. Cărticica sănătății de Dr. 1. Beu.