HARVARD LAW SCHOOL LIBRARY Digitized by LiOOQle Digitized by Google Digitized by Google Digitized by Google Digitized by LiOOQle 7 zi V /h I. BREZOIANU REFORMELE ROMANILOR 8£u COLLECȚIUNE DE TOATE LEGILE SI REGULAMENTELE INTRUDUSSE IN ADMINISTRAȚIA ROMÂNIEI DELA 1853 IAHUARIU Ptsd LA 1864 OCTOMTRIU BUCURESCI LIBRĂRIA TIPOGRAFIA 8OCECU & COMPANIE. ȘTEFAN RAS8IDE8CU. Sr & 1 864. ‘ ' " ' ■ Y* ' •' ' - — -----—- A vodea dosulQ cuvertelț Digitized by Google REFORMELE ROMANILOR Digitized by LiOOQle Digitized by LiOOQle I. BREZOIANU REFORMELE " ROMANILOR s£o COLLECȚIUNE DE TOATE LEGILE ȘI REGULAMENTELE DiTRU- DU88E IN ADMINISTRAțIUNEA ROMÂNIEI DELA 1859 lANUABlU, PINĂ LA 1864 OCTOMVRlt- BUCURESC1 LIBRĂRIA SOCECU & COMPANIE. TIPOGRAFIA ȘTEFAN RASIDESOU. 1864. A vedea dosulu cuverteî. Digitized by Digitized by VjOoqIc TABLA DE MATERII PARTEA I. Prefață ..........................................................................Pagina* • I MINISTERUL DE INTERNE, AGRICULTURĂ ȘI LUCRĂRI PUBLICE. Lege asupra recrutațiel.......................................... 1 Regulamentu de modelu depe care are să se facă recrutația. prin sorți...................................................... — Regulamentul esternatulul și internatului spitalelor civile. . 13 — relativă la directori de prefecturi. ;..... 22 — pentru organisația stabilimentelor penitențiare din România.................................................... 23 Reorganisația poștelor și tarifele............................. 76 Așe^emăntul telegrafiei electrice, prin care se reguleză tarifele corespondințel interne și esterne.......................- . 85 Organisația direcției generale a serviciului sanitara . . . 118 Regulamentu subt titlu de projectu pentru consiliurile de i- gienă și salubritate publică....................................121 Regulamentu pentru administrația tipografiei Statului . . . 123 —• ; pentru serviciul vătășeilor sătesci . ■ . . . . 129 — . subt numirea de instrucții pentru inodulu înscrieri născuților, căsătoriților, morților în condkele de actele civile 132 Regulamentu pentru ordinea în care are a se tipări pe viitor la imprimeria Statului tote tipăririle publice . .... 148 Lege constitutivă a consiliului de Stătu........................150 — pentru înmormîntări. . ■ . ..................................157 Regulamentu pentru înmormîntări.................................158 Digitized by Google — VI — Pagina. Legea comunală..................................................172 — consiliurilor județene.........................................192 Regulamentu pentru modul efectuări adjudicărilor în lucrări publice.........................................................210 Lege pentru construcția drumului între Focșani și Buzău, în- tre Dălu-saru și Balșu, între Bucuresci și Craiova prin Pi- tesci și Slatina. . . ,............................ . . , , 216 Lege pentru concessia unei căi ferate în partea din sttnga Milcovului....................................................... — Lege pentru concessia unei căi ferate în partea din drăpta Milcovului......................................................224 Regulamentu pentru organisația corpului inginerilor civili. . 231 — specialu subt numirea de jurnalul Consiliului prin care se regulăză contabilitatea lucrărilor publice, etc. . . 239 Regulamentu pentru serviciul de controlu asupra operațiunilor privitore la serviciul căilor ferate............................272 Lege pentru concessiunea drumurilor fer te în partea din drăpta Milcovului...............................................275 n MINISTERUL DE RESBELU Lege relativă la instrucțiunea armatei din Romănia.... 289 — — la înființiarea trenului ostel, companiei meseria- șilor ostași, etc ............................................. 291 Regulamentul scolel militare.................................. 292 Lege pentru înaintarea în rangurile militare....................321 — — ierarhia militară. ...................................324 — constitutivă a stabilimentului dotațiunii 6stel................ — Regulamentu administrativii alld stabilimentului dotațiunel ostel. 326 Regulamentul stabilimentului de invalizi........................338 — pentru comandamente militare..............................340 ni MINISTERUL JUSTIȚIEI, CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNII PUBLICE 1. Direcția justiției. Lege constitutivă a secției m la Tribunalul civilii de Hfovii. 349 — constitutivă a Curții de casațiune............................350 Lege asupra desființării timbrului și aplicarea legii din 28 fevr. 1847, pentru tacse de judecăți și în partea din stînga Milcovului, precum și aplicarea articolilor 10 și 11 din re- gulamentul pentru licitație, relative la tacsa de transmitere, precum și aplicarea legii din 1852 April. 2, relative la tac- sa vîn^ărilor de bună voie. . . *.............................. 368 Digitized by LiOOQle — vn — Pagina Legea presei....................................................369 Regulamentu pentru aplicarea legii de presă..................* 377 Lege pentru aplicarea codicel de comerciu a Țerei romănesci și tn Romania de peste Milcovu •.................................379 Lege pentru înființarea unei Curți de apelu la Focșani . . 380 2. Direcția Cultelor și instrucțiunii publice. Lege pentru regularea stipendiilor școlarilor, atît cellor din intru In țără câtu și acellor ce se trimită în străinătate . . , 381 Regulamente pentru administrația arhivei Statului .... 383 — — serviciula de inspecțiune școlară . . . 386 — — scola superidră de litere din BucurescI . 394 Lege asupra secularisării averilor MonăstirescI.................396 IV. MINISTERUL FINANȚELOR ȘI ALLU DOM INI URILOR Lege relativă la pensiuni.......................................397 Regulamentu provisoriu pentru administrarea vămilor . . . 398 Lege pentru diurna deputaților Adunări legislative. . . . 418 — prin care se reguleză modul administrări veniturilor Sta- tului din vămi, saline, esportațiă și importațiă. .... 419 Lege relativă la contribuția foncieră.............................— — — tacsa de transmitere asupra propietăților așe- zămintelor publice..........................-...................423 Tarifa mărfurilor de esportațiă ................................424 Regulamentu subt titlu se projcctu pentru regulata liberarea pensiunilor de către foncționari tesaurulul.....................436 Lege care suprimă drepturile d’asupra esportațiuni ce se pre- levau de către vămile romăne din stingă Milcovulul, dela pro- ductele brute, manufacturate ca și de la vite...................439 Lege care reguteză drepturile împlinitorilor și Îndatoririle con- tribuabililor Înainte de urmărire.................................— Regulamentu asupra Împliniri și urmăririlor în materii de con- tribuții directe și alte venituri alle Statului.................444 Disposițiă administrativă relativă la esportul sării ... 467 Regulamentu pentru serviciul inspecției de finanțe .... — Lege peutru unificarea contribuției de poduri și șosete . . 471 — — — — fonciere dela proprietățile de mănă-mortă.................................................... — Lege pentru unificarea contribuției fonciere dela proprietățile immobile de or ce natură........................................472 Lege pentru unificarea tacsei de transmitere asupra proprie- tăților de or ce natură alle așezămintelor publice ... — Lege asupra patentelor........................................ 473 Digitized by COOQlC — vni — Pagina. Lege pentru unificarea contribuției personale și a scutirilor de care urmăză a se bucura unii din contribuabili .... 496 Regulamentu instructivu pentru aplicarea legilor de contribu- țiuni directe..................................................498 Regulamentu pentru aplicarea legii p: tentelor asupra comer- . cianților ambulanți...........................................595 Lege pentru Înființarea tacsei de 10*/ₒdela pensiile plătite de- Statu căte vor trece peste 500 lei.........................605 Lege prin care se autorisă ministrul finanțelor a emite bo- nuri de tesauru cu dobîndă legală, dar a căroru va lore să nu trăcă suma de 10,000,000 lei.............................. 606 Lege constitutivă a curții de conturi............................— — asupra comptabilității generale a Statului...................615 Regulamentu relativu la comtabilitatea publică.................632 Lege constitutivă a consiliului de advocați pe lingă Ministeriu 644 Regulamentul legii constitutive a consiliului de advocați . . 645 Regulamentu și instrucții pentru serviciul pădurilor și allu bri- gadierilor ......................................................646 V. MINISTERUL DE ESTERNE Regulamentu de navigațiune pentru marina comercială . . 653 PARTEA II. i MINISTERUL DE INTERNE, AGRICULTURĂ ȘI LUCRĂRI PUBLICE Statutul desvoltător conventiunel din T/i» August 1858. . . 659 Așe^ămlntulfi electoral ... ......................663 Lege prin care se regul^ă proprietatea rurală.............670 Lege prin care se modifică Art. 14 ală Consiliului de Statii 679 Lege prin care se modifică Art 3 din Legea pentru Înființa- rea Consiliurilor județene ’..............................680 Lege prin care se adoptă sistemulă metrică de măsuri și gre- utăți dupe etalonulâ prototipu alti Franciel................— Lege prin care se regulează ca dările către Comună să se adune tot ca celle către fiscu prin aplicarea legii de ur- măriri, luăndu-se tot intr’o vreme și disposiții pentru în- plinirea remășițelor..................................... 684 Lege pentru Înființarea Camerelor de Comerciii . . . . . 685 Digitized by L>ooQle — IX — Pagina, n MINISTERUL DE RE8BEL Lege prin care institntiunea dorobanților din țărra romănds- că se Întinde și In partea din Stînga mile ovulul .... 693 idem despre aceea a grănicerilor.......................... ... 695 ni ministerulO justiție! cultelor și instrucție! publice. Lege prin care se suprimă secțiunea I a reclamațiilor din cor- pulQ Curții de cassațiune.....................................697 Lege prin care se modifică legea constitutivă a Curții de Cassațiune....................................................698 Lege prin care se dă streinilor domniciliațl in România drep- tulu de a cumpăra averi ne-mișcăt6re în țearră .... 701 Lege pentru aplicarea constringeril corporale în materii de datorii.........................................................— Lege de espropriațiune pentru causă de utilitate publică . 712 Regulamente pentru Biblioticele publice........................726 IV MINISTERUL FINANCELOR. Lege privitdre la Pensionarii Statului, ce arii voi să iea fonc- țiuni publice.....................y...........................733 Digitized by CiOOQle Digrtized by Google PREFACIA, Lipsa simțită de mal mulțl cetățeni de a avea reformele în- trudusse in administrația României, dela 1859 încdce, m’a Îndemnat să facti acostă collecțiune de legile și regulamentele respăndite in Monitorii și in diferite alte broșure. Subt acostă Impresiune, adu- nănduml materialulă necesarii! și procedăndă la tipărire, am împăr- țită collecțiunea formată in două părți: Cea d’ântâiă, coprinde atât legile votate de Adunarea electivă Întărite de Domnitorii și promulgate, cătă și regulamentele cari, e- laborate in urmarea art. 14 din convențiunea din Vi» Aug. 1858, aii foștii aprobate de consiliulă miniștrilor, sancționate de Domnitor și promulgate și elle, nedăndă ospitălitate ver unei legi saii regu- lamentă pe care nu le am găsită revestite cu aceste formalități; cea de adoa cuprinde tote actele de reorganisare emanate de la Gu- vernă, și care în virtutea art. XVIII alliniatul allii doilea din sta- tutul din 2 Iulie, aă putere de lege. La coordmarea acestor documente am luată de temeiă mate- ria și vechimea, imprimăndă, In partea l-a, actele simplemente și menționând numai spre știință, decretul domnescă care le au Întă- rit, ca collecția nostră să nu se încarce fără o necesitate absolută; iar In partea II legile fiind mal puțin numerose, le am lăsat așa cum aă fost tipărite. Digitized byLiOOQlC — XII — Cre^urăm necesarii! a face aceste comunicări publicului ca să cunoscă nu numai procedarea mea, dar și causa omiterii din a- cestă volumine a ver unor projecte de legi sau regulamente ce s’aii văzută publicate, făro să fiă trecute prin formalitățile cerute. Aceste comunicări făcute, îmi remăne numai a spune că osebit de pedicele ce se ivescă tot d’auna in ver ce statii, in cercumstan- țe analoge cu alle nostre, au mai contribuit, la reorganisarea Ro- mâniei, și altele cari nu’și aveaă sorgintea în țâră. Cu tdte aces- tea, collecțiunea de legi ce presintămă, elaborate tote subt auspi- ciile lui Alesandru loan I, este o probă necontestabilă că Ro- mânii sunt vîrsnicl, că ei sciă să se reorganisese singuri și să și administreze țâra fără concursul sad intervenția nimunui din afară. Apoi promulgarea codicel civile cu procedura el, ca și a altor legi organice de cari mai avem lipsă și pe care le adăstăm din ții In zi dela bărbații luminați ce conducă astăzi trebile țârei, vor desminți cu desevîrșire accusațiile gratuite ce unii au respănditu în străinătate asu- pra Romăniloră și țărel lor, amețiți pote de frumosele instituțiuni ce văd că se formă, de numele de simplu pîrîă ce a remas Milcovului, de luarea înapoi unei a patra parte din pămăntulă României ce se specula de străini, de părerea de răii că claca nu se mai găsesce de câtă în vocabularul română, de spaima în fine că desmotenitii deveni" ră cetățeni, prin așezământul cellă noă electorală. De aceea, fap- tele fiind mai elocuinte de cătă vorbele, puiu aceste reforme în circulațiă, mulțumind ca cetățânu română, tutulor cellor ce aă a- sudat spre confecționarea lor, căci eu n’am făcut de căt am ostenit și am stăruit pentru adunarea și publicarea lor într’acestă modă, cu singurul scopă d’a înlesni pe concetățeni mei în a'și cunosce le- galemente drepturile și datoriile ce aă către țăra lor. 1864 Octomvriă 23. Digitized by MINISTERULU DE INTERNE AGRICULTURĂ ȘI LUCRĂRI PUBLICE. LEGE ASUPRA RECRUTAȚIEl') Art. 1-iti. Conform art 46 din Convenție, legiuirea din regu- lament de la anecsa 1, titlul 2, § 5 prin care »se apără clasele pri- vilegiate de a da recruți» se desființași. Art 2. Disposițiele legiuitore asupra tragere! la sorț! din a- necsa 1, titlul 2, art. 9 și 10, se vor pune In lucrare chiar de la viitorea recrutație. REGULAMENTE ȘI INSTRUCȚII de modul după care are a se face recrutația prin sorți⁸). Secția I-ia. Art. 1. Armata se recrută: 1. Prin tragere la sorți, în anul ce urmașă îndată ’după împli- nirea celui de al 19-lea an al vîrstel (astă ănttia dată vor trage la 1) Sancționau prin decretul cu Nr, 376 din anul 1859, 2) Sancționarea e pusă pe referatul Ministrului cu Nr. 6953 din ann! 1859. 1 Digitized by GooqLc — 2 — sorți toți aceia cari de la l-iu Ianuarie 1859 pănă la 31 Decem- bre 1859 vor fi împlinit vîrsta de 19 și 20 de ani). 2. Prin înscriere de bună voe a Românilor între 16 și 35 ani. Art. 2. Pănă la vîrsta de 30 ani, nici unii Român nu pote fi priimit într’unii serviciu publici civil sad militarii!, daca nu va dovedi că a împlinit natoria impusă de legi pentru conscripția (recrutație). Se înțelege că articolul acesta nu se aplică de cât la Romani care păhă la 31 Decembre 1859 nu aii ajunsă la virsta de 19 ani. Art 3. Legea care otărasce numărul omenilor din cari tre- bue să se compună armata romană, va coprinde și contigentulu (numărul) ce trebue să se lee pe tot anul, precum și o tablă a reparti- ției (împărțirel) acestor omeni între deosebitele județe în raport cu popu- lația fie căruia. — Acest contingent este pe anul 1860 de 1196 de recruți. Art. 4. Sub-repartiția (sub-împărțirea) între ocole sad plășl, se face pe tot anul de administratori cari prin sub-administratorl Sn- dreptesă consiliurilor sătesci copie după acea împărțire. Art. 5. Foia repartiției (împărțirea) trimisă de administrațiă stă afișiată (lipită) opt țlile la ușia casei Consiliului. Art. 6. Contingentul (partea de umenl) a fie căruia plășl, se dă prin tragere la sorți între juni Romănl cari au domiciliul lor în acea plasă și cariati împlinit 19ani între 1 lanuarid și 31 decembre a anului espirat. Art. 7. Sunt priviți ca domiciliați în comună; 1. Juni emancipați ajunși în virstă satî eșițl de sub epitroprie, scrișl în oscire, stabiliți afară din comună, aflători în streinătate (absenți) sau închiși, daca muma saii epitropi ati domiciliul lor în comună, sad daca sunt fii de tată espatriat, dar care ășl avea cel după urmă domicilii! în acea comună. 2. Juni însurațl a căror tată saii mumă în cas d’a nu avea tată, sunt domiciliați în comună, afară numai de vor dovedi că aii domi- ciliul lor adevărat în altă-comună. 3. Juni însurațl și domiciliați în comună, chiar daca tata sau muma lor nu vor fi domiciliați acolo. 4. Juni locuitori în comună cari ar fi în verl-unul din cașurile precedente și cari n’ar putea dovedi înscrierea lor în altă comună. Art 8. Un copil găsit satî lepădat crescut într’un așezământ publică, se socotesce domiciliat în comuna în cari se află acel așe- zământ; dar aceia cari vor fi ajuns la vârsnicie înaintea epocel prescrise pentru tragere, trebue să se înscrie și să se supue trage- ri, acolo unde locuesc. Art. 9. Consiliul sătesc sad orășianesc trebue să constate și să se asecure despre esistența junilor cari lipsesc în străinătate, saU în alte comune în țâră. Deslușirile luate în aedstă privință de la rude saii de la locuitori, trebuesc trecute în coldna observațiilor în tabla recensementulul. Art. 10. în fie care an în cele d’ăntâid ^ile ale lunel lui Ianua- rie (astă una și singură dată în cele d’ăntăid ^ile ale lui Februa- rie), Consiliurile sătesci și orasienescl, er în Bucurescl vornicia o- rașulul vor însemna în foile trimise de administrații tabla de re- Digitized by kjOOQle — 3 — censementă junilor cari pănă la 31 decembre aă Împlinit 19 an! (astă ună dată și cel cari vor fi Împlinit 20 de ani) după modelul următorii: Digitized by VjOOQle - 4 - Art. li. Consiliurile comunale și municipale sunt datâre a chiăma pe toți juni cari pot fi trecuțl In tablă, și să ia de la dănși deslușirele ce le .pot fi de trebuință într'acesta; și ca să nu le scape veri unul din vedere, vor consulta registrele de nascere, de paspor- turi și ori ce alte acte publice. în lipsa de act de nascere, a ju- nilor ce se pot socoti că sunt de clasa anului acela, deputați sa- telor și președinți Magistraturilor se vor putea raporta la declara- ții a omeni notabili din comună. Art. 12. Juni cari lipsesc trebuesc înscriși; de sunt militari să se însemnese arma și regimentul din care fac parte, de aii altă profesie, să se însemnese profesia și persona la care locuesc. Art 13. Nimeni nu este priimit în armata Romănă daca nu este Român. Străini însă, născuțl în țâră, cari la timpul majiori- tăți vor cere cualitatea de Romăn potrivit legilor, vor fi îndată supuși legel recrutațiel. Art. 14. Daca naționalitatea străină nu este destul de bine constatată ca să potă Consiliul să ia răspunderea asupră’I, junele trebue să’i îndreptese o declarație care să se trimiță îndată către administratore; daca și acesta va fi în nedomirire despre acea na- ționalitate, o trimite judecătoriei ca să oterâscă despre validitatea (temeiul) reclamațieî. Otărîrea judecătoriei se comunică Consiliului din vreme, ca să se urmese coprinderel ci. Reclamația se face dupo modul următorii: “Eă sub-scrisul . . . născut la . . domiciliat în co- «muna .... plasa . . . județiul . . . declar că sunt •fiiă de străin neîmpământenit, și prin urmare cer a nu fi supus «la îndatoririle recrutațiel în Principatcle-Unite (iscălitura.) «Făcut la . . . în . . . Vețlut de noi Consiliul satului. Art. 15. Sunt nedemni d’a fi ostași acel ce vor fi fost osîn- diți la pedâsă aflictivă (sau infamante.) Art. 16. Juni cari dupo notorietate publică (mărturisirea pu- blică) se cred că sunt în vîrstă de tragere la sorți, și cari mai nainte de tragere nu pot aduce un estract din actele civile, dovedi- tor de adevărata lor vîrstă, se supun la datoriile impuse de numă- rul ce vor fi dobândit Secția II-a. Scutiri și apărări. Art 17. Sunt esemptațl (scutiți) și inlocuițl după ordinea nu- merilor, aceia cari dupo numerile dobîndite ar fi să facă parte din contingent (numărul,) dar care se află în unul din cașurile următore: 1. Aceia cari n’au măsura de un metru 60, măsură cerută de regulamentul ostășesc. Digitized by Google — 5 — 2. Aceia a căror slăbiciune fisică ’I ar pune In condiție nepotn- vită cu serviciul, după prescripțiele regulilor ostășesc!. 3. Cel mal în vîrstă dintre orfani, fără tată și fără mumă. 4. Unchiul, fiiul, saă cel mai îu vîrstă d’intre fii; saâ in lipsă de fii cel mal in vîrstă d’intre gineri; in lipsă de fii și de gineri, nnpotul unic saă cel mal in virstă d’intre nepoții unei femei actu- al văduvă, saâ a unul tată orb, saâ in virstă de șepte-decl ani, saâ cu vre o infirmitate constatată, din pricina caria nu s’ar putea hărăni. 5. Cel mal in virstă d’intre duoi frați chiămațl să tragă, daca amânduol ar fi însemnați de sortă să fie ostași, și daca amenduoi se dovedesc buni pentru serviciă. între duoi frați gemeni, scuti- rea se dă celui născut ăntâiâ. 6. Acela al cărui frate se află subt stoguri fie subt ori ce con- diție; (dorobanți și grăniceri coprinșl.) 7. Acela al cărui frate a murit în serviciul actif, saâ s’a betejit, saâ s’a prenumărat în retragere pentru vre o rană dobândită ser- vind unei comenzi, saâ pentru vre o meteahnă dobândită in armată, Art. 18. Drepturile de escepție se aplică și în folosul copii- lor firesci dar legitimați. Art. 19 Sunt datori administratorii a numi pe fie-care ju- dețiu unu, duoi sau trei medici, însărcinați a statua asupra stării sanitarie a junilor înscriși; și cari medici vor urma după instrucți- ele date de consiliul sănătățel armatei, cu aprobarea Ministeriului trebilor militare. Aceste instrucțil specifică lămurit (deslușește) despre metehnele și bolele necompatibile (în contra) cu serviciul militar. Art 20. Medicii saâ oficierii de sănătate numiți de admini- stratori dupo coprinderea articolului precedent, însociesc consiliul de revisie în călătoriile sale, precum și în lucrările ulteriore (ce urmesă). Infirmitățile se cercetâsă cu ușile închise de faciă cu consili- ul de revisie. Art 21. Sunt apărați de tragere: 1. Elevii scolel mili tărie. 2. Junii din scolele publice civile cari mal munte de timpul tragerel aâ contractat cu consiliul pentru învățăturile publice de a se da la instrucția publică; și junii din seminare destinați preoției de ori ce rit: ensă, unii și alții, daca la vîrstă de 25 ani nu se vor afla în serviciul la care s'aâ destinat, atunci se supun la tragere, și serviciul se socotesce în acela al clasei în care a tras. 3. Junii, cari vor fi căscigat premiele ăntâiâ la cursul gene- ral al colegiurilor. 4. Junii a căror disposițil în arte, sciințe și literatură, sunt recunoscute daca autoritatea competentă va îndrepta cererea către ministerial învățăturilor publice. Acăstă cerere ca să aibă efect tre- bue aprobată de Domnâ. Art. 22. Drepturile la scutire saâ la apărare ca să folosescă Digitized by kjOOQle — 6 — acelora ce le cer, trebue să se dovedăscă atunci când consiliul de revisie cercetăsă și otărasce asupra junilor cari or să fie chiămațl a face parte din contingentul plășel. Art. 23. Junii, cari se află In vre unul din cașurile de scuti- re în cas de a cădea la sorți, și de apărare la tregere la sorț! în- semnate în articoli precedenți trebue să înfățiăsese din vreme un certificat din partea Consiliului sătesc saă a Magistratului care tre- bue să însemnese împregiurarea în tabla recensementului în colona observațiilor. Secția III-a. Formarea listelor. Art. 24. Fie-care consilii! comunal satt municipal este dator a trimite sub-Administrației listă de junii clasei acelui an. Art. 25. Lista se întocmesce după declarația junilor sad a epitropilor, după registrele stărei civile și după veri-ce alt docu- ment sat! informație. Art 26. înscrierea recensementului se face după ordinul al- fabetului numelor de familie, care trebue să coprin^ă numele, pro- numele, data, locul nascerei și domiciliul junilor însemnați, precum și al părinților. Art 27. în capul tablei se înscrii! mai ântâit! aceia cari în clasele anilor precedenți ar fi trebuit să fle înscriși și aii scăpat din vedere, saii cari pentru un cuvînt sat! altul n’aii fost înscriși. Art 28. Tabla se face în două esemplare; unul se trimite la 15 Ianuarie (astă ună dată la 15 Fevruarie) sub-administratorulul, celalt rămâne la casa Consiliului ca să se înfășiășese de Magistrat saii de Consiliul sătesc în țjioa de tragere la Consiliut de revisie. Art 29. Până la timpul tragerel, Consiliul sătesc saii Magis- tratul, trebue să însemnese mutările care se întâmplă junilor în- scriși în tablă și să le comunice sub-Administrației. Art. 30. Tabla se publică și se afișiasă prin două publicații la opt zile de interval (una după alta) Dumineca la porta casei co- munale, se închieie (liar despre acăsta și se înscrie cu data lui în registru de pblicațil după modul următor: «Noi, Consiliul Comunei............ plasa.....județiul.....încredin- «țiăm printr’acest act că, potrivit legel, tabla recensementului juni- •lor clasa 18......................................... s’aă publicat pentru ânteia (său aduă oră) a- stă-^I la.... ore de diminățiă din aintea porțel casei Consiliului.» (sub-semnăturele). Art. 31. Consiliurile comunale sunt datore să afișeșe la ușia Comunei și să publice în biserici locul, (fioa și ora când este a se precede la tragere. Art. 32. Juni cari din greșală sat! din ver o întâmplare, or și care, nu s’aii trecut în tabla vre unul an, se înscrii! în tabla a- Digitized by CiOOQle — 7 — nulul următor, afară numai daca junele ar fi Împlinit vârsta de 30 ani. Art 33. Cercetarea tablelor de recensement precum și trage rea la sorță, se face la residenția sub-administrațiel in ședințiă pu- blică, în ființia sub-administratorelul, a Consiliului Comunei, resi- dențiel sub-administrațiel și a trei alțl deputațl al Comunelor celor mal populose din plasă. Art 34. Juni, părinți seu alțl interesați, fac observațiele lor tn amjul tutulor asupra junilor clasei, înscriși său neînscrișl, și sub- administratorele, după ce mal ântâiu consultă opinia deputaților de fațiă, otărasce asupra fiă-cărel observația făcută. Art 35. Tabla îndreptată și otărîtă se sub-scrie de Sub-ad- ministratore și de cel 6 deputațl. Art, 36. Până a nu Începe tragerea, se însemnâsă mal ântâiă ordinea Comunelor plășel prin sorți, și pentru acesta sub-admini- stratorele scrie pe bilete cadrate și d’o potrivă între d’ânsele nume- le deosebitelor Comune ale plășal, strînge fie-care bilet în patru, le numerâsă și le aruncă într’un vas, le amestecă; deputatul cel mal bătrân le trage, și cel mal june le cetesce, și cel-lalțl duol le înscrie pe o foie într’adins: după ordinea ast-fel determinată nume- le din tablele trimise se trag la sorți. Art. 37. Sub-administratorele înscrie în capul listei tragerel, la numerele cele d’ântâiă, numele junilor cari prin fraudă (înșelă- ciune) său prin viclenie aă încercat a se scuti sâă a se apăra. Art 38. Dupo acesta, sub-administratorele numeră în pu- blic numerile depuse în urnă, care trebue să fie d’opotrivă cu al junilor chiămațl a concura la tragere. Art 39. — Fie-care june se chiamă după ordinea ce o- cupă în tabla Comunei sale, trage un număr carAe citesce în au- țlul tutulor, și se înscrie de către deputațl cel mal juni in două liste. Art. 40. Părinții junilor cari lipsesc, saă în lipsa și a pă- rinților, deputății Comunelor respective trag la sorți în locul lor. Art 41. Fie-care nume se înscrie în numărul ce ’l-a cățlut. Art 42. Operația tragerel nu se pote strica sub nici o pri- cinuire. Art 43. Lista cu numele și cu numerile dobândite de fie-ca- re nume se afișăsă în t6te comunele plășel. Art 44. Deputății satelor, și la orașe președinții magistra- telor, iar tn BucurescI Vornicu Capitalei sunt datori să înscrie în tabla de recensiune ce se află la el potrivit coprinderei Art. nume- rile căzute fie-cărul june din comuna sa. Art 45. Sub-Administratorul îndreptăsă deputaților satelor prescurtări din lista tragerel ca să o pâtă comunica familiilor, și deputați sunt datori să le lipescă la ușia comunelor. Art. 46. Afară de cașurile legale de scutire, juni sunt da- tori să urmese dupo numerile dobîndite de fie-care la tragere. Art 47. împărțirea numărului anual ai omenilor între jude- Digitized by — 8 — ție se face prin ordonanția Ministerialul din întru, după ce mal ân- teiQ se priimesce de la Ministeriul ostășesc numărul soldaților ce se cere pentru tătă oștirea. ArL 48. Sub-Administratorul îndreptăsă Administratorului co- pie după lista tragerel și după procesul verbal (jurnalu) încheiat în termenul însemnat în ordinu care ficsăsă timpul operației atingă- tore de formarea tabloului recensiunei și tragerel. Administratorul îndreptăsă Ministeriului din întru copie după acea listă. Art, 49. Numărul recruților se calculesă de Ministeriul din întru după numărul junilor înscriși pe fie-care tablă a plășil. Ad- ministratorul face repartiția între plăși după numărul junilor înscriși în tabla fie-căria comune. Art. 50. Listele acestea se publică în comună prin afișurl mal nainte de deschiderea operațiilor de revisie. Art. 51. Revisia operațiilor recrutațiel și cercetarea dovesi- lor aduse de acei căduți prin sorți în contingent, se face In ședin- ța publică de către Consiliul de revisie. Secția IV. Consiliu, de revisie. Art. 52. Consiliul de revisie se compune: l-iii. De Administratorii ca președinte, sau în lipsa lui de Secretari. 2-lea. De președintele Magistratului. 3-lea. De sub-administratorul plăși pentru fie-care listă de con- tingent. A 4-lea. De un oficier orinduit de Domni. Art. 53 Consiliul de revisie ține ședințele sale una după al- ta, la fie-care residență de sub-Administrație pentru juni plăși. Art 54. Consiliul revede tăte operațiile recrutațiel, judecă reclamațiile înfățiășate, și otărasce despre cașurile de scutire sai de apărare; cercetăsă și așeijă juni pe fie-cari la rîndul lui dupo ordinea numerilor. Art. 55. Pentru juni cari în j^ioa chiămâri nu se înfățiășăsă sai nu trimit împuterniciți din partele, se urmăsa ca cum ar fi și fațiă. Art. 56. Otărîrile Consiliului de revisie sunt nesupuse la nici o desființare, afară numai de cașurile cari se ating de drepturile ci- vile, a căror cercetare și otărîre sunt de competința judecătorescă. în asemene cas Consiliul de revisie însemnăsă un număr dupo or- dinea numerilor de tragere care să potă înlocui Ia întîmplare daca tribunalul ar declara că nu pote avea acele drepturi. Iar juni în- semnați spre înlocuirea acelora nu pot fi chiămațl în activitate, de cât numai după sâvîrșirea judecăți. Art 57. în asemenea cas chestia se judecă în ființa unul Digitized by VjOOQle — 9 — membru delegat de consiliul de revisie, după suplica părți stăruitdre, tribunalul otărasce fără termin și fără apel Art 58. Consiliul de revisie la întimplare de a crede de tre- buință să cără înfăciășarea veri unui act sad alte cărți prin cari să pătă da scutire, insemnăsă după ordinea numărului tragerelunu număr de juni cari sunt destinați a înlocui pe acei ce reclamă, în cas de a se priimi cererea lor. In asemenea cas nu se pote da mai mult de 20 4ile pentru înfăciâșiarea actelor sad dovezelor. Art 59. Consiliul de revisie după cercetarea listei a fie-că- rei plășl, proclamă lista numărului recruților cu numele fie-cărui chiămat, se însemnă și numele acelora ce pot fi chiămați în locul acelor pentru cari nu s’afi putut Ancă lua o otărîre desevîrșită. Art 60. Deputați satelor trebue să fie faciă la seanțele Con- siliului de revisie fie-care pe câtă vreme se cercetăză juni comu- nei sale. Art 61. Deputați iscălesctt și adeverești certificatele de scu- tire saii apărare ce pot înfăciășa juni comunelor, dau acelor ce se pun înlocuitorii, certificate în cari trebue să însemnese: 1-iiî. De cât timp sunt domiciliați în acea comună. 2-lea. De se bucură de drepturile lor civile; 3-lea. De n’aă fost osîndiți la nici o pedăpsă corecțională, de fur, înșelătorie, (escroquerie), abus de încredere, satî atentat la bu- nele moravuri. Art. 62. După formarea numărului recruților și încheerea lis- telor, sub-Administratorul transmite deputațflor satelor și magistra- turilor ca să se afișesie prin comune, buletinurile cu însemnarea ce- lui după urmă număr chiămat din plasă, și liberarea tutulor ace- lor ce aii avut număr mai mare. Art 63. Sub-Administratori mai trimit comunelor o listă a tutulor otărîrilor Consiliului de revisie asupra deosebitelor recla- mați!. Art. 64. Acestă listă se afișiasă In fie-care comună. Art 65. Listele contingenților de plășl adunate formesă con- tingentul județului, și se trimit la Minister de către Administrație ca să le trimiță Ministeriulu! trebilor militare, ca să le trăcă în ma- triculele armatei. Art. 66. Timpul serviciului ostășesc se rocotesce de la 1-iă lanuariu al anului înscrierel în registrele matriculare o corpurilor rrmatei. Art 67. La 31 Decembre a fie-căruia an în timp de pace, soldați cari'și împlinesc timpul serviciului, priimesc slobozirea lor definitivă; iară în timp de resbel o priimesc numai după sosirea corpului numărului de recruți destinați a’i înlocui. Art. 68. Când este a se da congedii nemărginite, se dati la fie care corp militarilor ce'or mai vechi in serviciul actif de sub steaguri, preferinduse acei cari le cer. Art 69. Oamenii lăsațl în reservă, sad soldați in congadie Digitized by - IO — pot fi supuși la revisuiri (revues) și esercițil periodice după ordi- nul Ministeriulul Ostășesc. Secția V. Pentru substituți și tnlocuiți. Art 70. To|I Români sunt supuși serviciului militar, dar fie- care pote îndeplini acostă îndatorire sau printr’o substituție, saâ prin înlocuire. Art 71. Substituția saâ a lua juni numărul unul altuia de bună voe a lor, se face: 1-iâ. între juni aceleași plășl, dar numai până la timpul înche- erel listei numărului recruților aceleași plășl. 2-lea. După încheierea numărului recruților plășil, între juni înscriși pe acăstă listă, dar numai până la data ordinului de drum a soldatului imatriculat Art. 72. (Sub-stituția) nu păte fi priimită daca acel ce se înfățiășiasă în locnl chiămatulul nu este recunoscut bun de servicii! de către Consiliul de revisie. Art. 73. .în cas de deșertare substitutul n’are nici o respun- dere. Art. 74. Substitutoml dă iolose familiei lui întocmai ca daca ar fi fost chiămăt la sorți. Art. 75. fFie care se pote înlocui printr’alt Român, dintr’a- cel cari nu se află prin sărte în numărul recruților, daca va avea tote însușirile cerute de art... și daca se va recunăsce bun de Con- siliul de revisie. Art 76. în cas de deșertare a înlocuitorului, înlocuitorul e răspunzătorii și în termen de trei luni după vestirea ce i se va face de către Ministerul militar, prin deputați sătescl, este dator să trimită un alt înlocuitorii sati să se ducă însuși. Art. 77. Folosele de apărare însemnate în art.................. sunt în folosul înlocuitorului. Art. 78. înlocuitorul trebue să fie liber de ori ce obligație impuse de legea recrutațiel. 2. Să fie în vîrstă de 19 până la 30 ani. 3. Să nu fie nici însurat nici văduv cu copil. (Căsătoria îna- inte de 19 ani nu apără pe nimeni de tragerea la sorți). 4. Să fie priimit de consiliul de revisie, ca bun de serviciâ. 5. Să aducă un certificat de la sat prin care se dovedească că se bucură de drepturile civile, că n’a fost nici odată osîndit la o pedeapsă corecțională pentru fur saâ încelătone, abus de încre- dere, saâ atentat la bnnele moravuri. 6. Să aducă dovadă că a tras la conscripție. Art. 79. Actele de înlocuire se priiinesc de Administrator, în forma actelor administrative. Art 80. învoelile între înlocuițil și înlocuitorii, privesc e3- Digitized by uooqIc — II — dusif pe s&na contractantilor, și se fac prin învoell cu contracte, și a căror cercetări sunt de competența tribunalelor civile. (Minis- teriul ostășesc va organisa sistemul de înlocuire într’un mod folosi- tor armiei, și înlesnitor acelor cari vor voi și vor avea me^iă-loce d’a se Înlocui). Secția VL Despre scrieri de bună voie. krt 81. Români pot intra în armia Romănă, și fără atrage la sorți safi a înlocui pe alții, și prin scriere de bună voie, însă fă- ră premii sau bani din partea Guvernului. Art 82. Ver ce Romăn priimit de Consiliul de revisiesepd- te scrie soldat voluntarifi. Art 83. Soldați! cari’și afi împlinit termenul se potreprindă (reangagia) în armie. Art. 84. Scrierile de bună voie se pot face de Românii cari împlinesc condițiile următorie: 1. Să aibă vîrstă de 16 până la 30 de ani împliniți. SoldațiI ce! vechi se pot priimi pănă la vîrstă de 35 ani. 2. Să nu fiă nici însurat nici văduv cu copii. 3. De va fi mai june de 21 de ani, să aibă consimpțimentul tatălui, al mumei daca nu are tată sau al epitropilor de nu va a- vea nici tată nici mumă. 4. Să nu fiă interdict de la drepturile civili. 5. Să aibă un certificat pe bună moralitate, dat de deputatii satului. ' Tote aceste condiții să fie atestate prin înscris dat de sat safi de magistrat Art. 85. Pe lângă condițiile de mai sus, scrisul trebue: 1. Să fie sănătos, tare, și bine constituit. 2. Să aibă între minimum și macsimum statura însemnetă în tablele armatei, pentru corpul la care se destină. 3. Să împlinâscă condițiile de apitudine cerute, safi să eser- sese una din profesii la care se destină. Art 86. Scrierea (angagiarea) de bună voie în armie se face pe 4 și pe 5 ani; eră pentru soldațil vechi se pot face pe 2. 3, 4, safi 5 ani. Art. 87. Românii carii doresc a se scrie de bună voie în ar- mie, trebue mal întîifi să constatese prin consilifi sătesc safi munici- pal că are cualitățile cerute de Art. 84, âră pentru cele coprinse în Art 85, se va presenta la șeful corpului în care doresce să servă- scă, safi la oficiarul de recrutație al județului, cari constată cuali- tățile de sânitate, statura și aptitudinea printr’un doctor sau chi- rurg recunoscut. Art 88. Un esemplar de act de scriere se dă contractuito- t Digitized by t^ooQle — n — nilul, pe care daca In comună nu se află un sub-intendent militarii deputății sătesc! pun visa următdre: •Bun să servăscă, drept bilet de drum D................ până la resi- «dența sub-intendentulu! militară cel mal apr6pe de drum ce are •să urmese și care se află la.......................... Art. 89. La sfîrșitul fie-căruia an, deputății sunt datori a tre- mite Administratorului prin sub-Administrație o tablă coprinsăto- rie de numele dmenilor scrișl de bună-voie. Art 90. De nu se va afla nici unul în comună, deputății sa- tului sunt datori să tnsciințese despre acesta. Art 91. Militari vechi cari voesc a se reprinde seindreptes către șefi corpului din cari fac parte, sad către acel al corpului în cari voesc să intre. Daca cererea lor este priimită li se dă un a* testat prin care se declară: 1. Că unesc cualitățile cerute pentru a face un bun servicii. 2. Că a fost in bune purtări cât timp a servit in acel corp. 3. Că p6te sărămâie, sau să fie priimit în corpul în carevo- esce să servăscă. Art. 92. Militari în congedie se pot seri, și sunt trimiși în- dată la corpul în care voesc aă’și urmese serviciul. Art 93. Deputății sătesc! priimesc de la sub-Administrator ordinele de pornirea contingentului recruților, le dau în cunoștința nuoilor soldați și priveghiasă asupra esecutărel lor. Pe acele or- < dine se însemnă moditieația ce s'au făcut junilor in chipul urmă- torii : «Declarație că alăturatul ordin s’ai dat și notificat.......... nou- • lui soldat însemnat în Zisul ordin (iscălitura) Daca soldatul lipsesce se scrie declarația că «alăturatul or- •din de drum in lipsa........ s’a dat și notificat..... (tata, muma, ruda, vecinul) al soldatului, iscălitura. Daca soldatul locuesce in altă comună se sene: < •T remitem alăturatul ordin D-lor deputațl al comunei......... ; •unde se află acum soldatul însemnat in ^Lisul ordin.» Daca soldatul este intr’alt județu: «Trimitem alăturatul or- • din de drum D-lu! Administrator, soldatul însemnat, locuind acum «în plasa......județiul......Comuna........ Art. 94. Deputați sătescl țin registru de notificați!, trimite- ; rea ordinelor de drum și trimit Administratorului prin sub-Admi- ₄ nistrator estrade dupo acele registre. , Art 95. Deputății pot da certificate nuoilor soldați cari vo- iesc a dobândi un termen pentru pornire saă o congedie (voie). în aceste certificate se constată cașul pentru care junele este in ne- ₍ puțință de a călători. Art 96. Când un scris de bună voie, saQ un alt soldat, se ₜ găsesce afară din drumul însemnat în ordine, se conduce înaintea ofitierulul de gendarmerie, și se trimite la corpul său din comandă în comandă. ₄ Art 97. Afară de cașurile de forțiă maioră neprevăzute, daca . Digitized by C.ooQLe - 13 — peste o lună de la țlioa sub-scrierel actului de scriere, sad alibe- rărel ordinelul de drum soldatul n*a ajuns la corpul șeii, se urmă- reșce, se prinde si se pedepsesce după legele militare ca nesupus. Nesupusul se judecă de consiliul de resbel al divisiel militare la care s’a arestat Timpul pe cât junele soldat a fost nesupus, nu se socotesce in acel 6 ani de servicii! ceruțl de lege; nu se socotesce insă de- sertor de cât daca părăsesce stogul REGULAMENTUL ! Esternatului ți Internatului spitalelor civile din Buourescl.¹) E8TERNAT. 1. Elevii scolei naționale de medicină in etate cel puțin de 17 ani, cari aii abținut după esamen la sfârșitul anului al Il-lea un certificat, aii dreptul a culege instrucțiele practice tn spitalurile civile priimindu-se ântăiă ca elevi esternl, și apoi după un an de practică mulțumitore pot fi priimițl interni. 2. Locurile se dati prin concurs public și nu se pot admite intre concurenți de cât după ce a terminat doul ani de studiu în medicină, teoritică, in scăla națională de mediciă fiind obligați a presinta certificate, actul de nascere și vacsină. ConcurențiI vor fi Români sau naturalisați și liberi de ori ce protecție străină 3. Concursurile la trebuință se țin tn fie-care an în cursul lunei lui Octombrie. Administrația face cunoscut, cu o lună înainte, numărul esternilor de care are trebuință, in spitale și alte institute. 4. Direcția scolei de medicină transmite Administrației sani- tare lista elevilor concurenți cu certificatele lor, opt țlile înaintea deschiderii concursuluf 5. Concursul se compune din dud chestii: 1. Cercetarea ver- bală după reflecție; 2. cercetarea în scris saii composiție. Pentru proba verbală se acordă concurentului 10 minute de reflesie și 10 minute de vorbit, pentru cea scrisă cel mult 4 ore. 6. Chestiile sunt redigiate de jurii concursului imediat Îna- intea seanței și trase la sorți de candidați. Chestia scosă este una și aceeași pentru toți, pentru o singură seanță. Pentru seanța vi- itore va fi alta, ânsă tot aceeași pentru toți concurențil dintr’acea seanță. 7. Esternii sunt numiți pe 3 ani, după acest timp funcția lor Incetăsă, afară numai dacă mai Înainte de termenul acesta vor fi admiși prin concuns interni. în urmă priimesc o destinație conform regulamentelor scolei saii in armată, saâ in districte. 1) Sancționat cu decretai Nr. ... (VeȘl Menit Nr. 61 din anul 1860). Digitized by Google — 14 — 8. Esternil sunt supuși internilor; el ajut și le țin locul; un număr determinat este atașiat special fie-căruia dintre dânșii, casă potă fi întrebuințați⁻ca aucsiliarl în diferitele amărunte ale servi- ciului. 9. EI urmesă regulat visitele medicului, supuindu-se ordini- lor lor sau acelor ce li se transmite de interni; atât pentru trata- mentul bolnavilor din spital cât și pentru consultațiile gratuite și priimirea bolnavilor, când sunt hotărâțl pentru acest servicii!. 10. El esecut sub răspunderea și cu concursul internilor de servicii!, pansamentele și diferitele operații de mica chirurgie. El trebue să albă tot-d’auna aparatele în buna stare și umplute cu bande, comprese, scamă și alifii prescrise; nu trebue să încăpă pansamentele mal înainte de a pregăti tot, ca rănile să fie cel pucin espuse aerululul esterior. 11. Le este cu totul poprit de a lua sânge sau a face alte operații de mica hirurgie, aîarâ numai cându va fi în presința și sub răspunderea internului de servicii!. 12. Ca să se potă esecuta tot serviciul cu iuțălă, esternil tre- bue să se afle în șalele lor respective, un cuart de oră înaintea sosirel medicilor primari. 13. Să șâțlă în tot timpul visitel și să nu părăsăscă șalele până când pansamentele nu vor fi terminate, dar daca ora eșirel din spital ar sosi înainte d’a se fi putut termina pansamentele, a- tunci trebue să le incredințese internului de guardă. 14. El ajută elevului intern la ținerea foilor saă caetelor de visită și facerea copielor, și transposițiilor acestor caete, ănsă sub răsponsabilitatea internilor de către cari se certifică și se sub- scrii! aceste lucrări 15. EI sunt special însărcinați a ține în regulă foile regimu- lui alimentarii! (de dietă), înscriind porțiile pe tablete cu numele, religia, nația, profesia, vârsta bolnavului, bdlele de care pătimesce și porția, afară numai când va trebui să’șl împlinâscă datoriile sale in mica hirurgie. 16. Prescripția regimului alimentar se face tot’d'-auna cu glas tare ca fie-care bolnav să scie ce trebue să i se dea. Un es- tern însemne să în dată porțiile pe tableta bolnavilor; sub dictarea medicului șef al secții, un alt estern însărcinat cu acăstă îngrijire scrie foia a regimului alimentar, acestă foiă trebue sub-scrisă de șeful serviciului și controlată de internul de guardă (conform Art 29 din regimul alimentar). 17. Nu pot lipsi nici o dată fără o pricină bine-cuvântată și constatată de Direcția scolel de medicină. D-nil medici primari vor da în fie-care lună o listă esactă arătătore de esactitatea și apli- carea fie-cărul elev. Raporturile se trămit scolel de medicină care înaintașă copie la fie-care trimestru Administrații generale. 18. Ei trebue nu numai să esecute cu cea mal mare acurateță tot ce le este ordonat, ci trebue âncă să facă să concure tote fap- Digitized by^OOQlC — 15 — tele lor spre a asicura mulțumirea bolnavilor esecutând tot servi' ciulă sanitar. în spitalele unde nu sunt atașiațl 4 elevi interni, serviciul de gardă trebuind să fiă făcut de la 4 la a 5 (li, esternul cel d’âlăiă după concurs intră în rend de degiurnă. 20. Esternul de guard ă se bucură în timp de 24 ore ale ser- viciului de tote drepturile elevului intern. 21. Elevi esternî nu pot Intra în salone de cât însocind pe medicul primar, și trebue să esă îndată ce a terminat serviciul ce le a fost confiat. Liternat. 22. Funcțiele de internat precum și acelea de esterriat sedaft piin concurs. Numai cstcrnil după duol ani de pratică pot concura. Concursurile sunt asemenea publicate și se fac în luna lui Noem- britî, în Ce-care an. Numărul posturilor fiuncțiilor disponibile și ^i- lile concursului sunt publicate din uainte de către Administrația generală. Condițiele concursului. 23. Concursul pentru internat în medicină si hirurgie consistă în 3 csamine care sunt regulate după cum urmeză: 1. Chestie orală. 1. Composiție înscris. 1. Probă practică. Cele d’ăntăiă duă se fac în localulă Ad-ții; cea de a 3-a în spital la patul bolnavului. 24. Chestia orală consistă într’o chestie de patologie medica- lă si chirurgică, 15 minute se acordă fiă-căruia candidat; dupo 15 minute de reflecție, chestiile hotărite de juri sunt în număr, cel puțin, îndoit de al candidaților si puse sigilate într’o urnă. Una și aceeași chestie va fi pentru toți concurențil unei seanțe. 25. Rendul concurenților este decidat de sorți, acela din can- didați care are numărul 1, trage chestia la sorți și după lu minute de stare în cabinetul de reflesie o trece numărul următor. Membrii de juri nu pot adresa nici o chestie concurentului; Presidentul singur pote observa, invita pe candidat, a citi chestia și a o restrânge în limitele el. 26. Composițiile înscrise se face asupra unei ches;I de ana- tomie descriptivă, saă de regiuni cu aplicație la medicină și la hi- rurgie pratică. Aceste chestii permit candidaților de a-șl arăta în- clinarea inteligințel lor și de a da pe fațiă gradul sciințel ce posed Juri pot aprecui chipul lor de a gândi și a seri maturitatea de metodă și tendința lor asupra praticel începătore, 27. Aceste 3 chestii importante sunt redigiate după delibera- Digitized by Google — 16 — tie jurilor, imediat înaintea Intrării candidaților în seanță de re- dacție. Ele sunt trase la sorți și aceâșl chestie pentru toți 28. Se acdrdă 4 ore pentru redacție, fără carte sad note, sub- privegherea unul membru de juriti. Acesta sigilăsă tdte composiții- le ș i*le dă Presidentulul care nu le deschide de cât în presința jurilor. 29. Proba pratică se face a 4-a ții la patul bolnavilor în spi- talul designat pentru acesta. Jurii vor alege un rând de număra de paturi din secția medicală și hirurgicală, și fie-care concurent tra- ge câte unul din fie-care secție din acele număra și esaminâsă bolnavii care vor eși la sorți. 30. Două-spre-tfece minute, cel puțin, se ac6rdă fie-căruia can- didat spre aseminarea celor duoi bolnavi, după acest interval vor da relație jurilor care pot să-I mal facă una sad mâl multe chestii pentru fie-care bolnav. Apreoiuirea concursului. 31. Scara de proporție este coprinsă între 0 și 20 32. Fie-care membra de juriă va nota in parte proba pentru fie care din candidati. Va ține aceste note secrete până la sfâr- șitul concursului. 33. Composițiile sunt citite de candidați în seanță specială de juriu. Eld verifică esactitate i cititorului și ține în sâmă curățenia și srierea redacției. Candidatul ce ’șl-acitit coposiția va sta lângă candidatul ce citește actualemente pe a sa, ca nu, acest din urmă, se adauge sati se chimbe ce-va din câte a scrisă 34. Dup6 acâstă ultimă seanță Presidentul adună foile notelor de la toți membri sigilate în parte, de fie-care dinei, și le trimite Administrații, care procede la clasificarea candidaților înmulțind no- tele parțiale cu coeficienții următori: Composiția 10. Proba-în-scristi 6. Pratica 7. 35. Clasificația este supusă la juri care sub-scriti procesul verbal după verificație. Lista candidaților se publică în Monitor. 36. Dăinuirea internatului ține duoi ani, dar la espirarea aces- tui termenii, pot dobândi dela administrație o prelungire 37. Acestă prelungire pote fi acordată estra-ordinar de 2 ani pentru cel ce a dobândit premiul 1 și de un an pentru alțl duoi interni ce se vor fi distins la concurs. 38. înaintarea internatului se face prin trecerea de la un spital afară din capitală la un altul din capitală și mal superior în mițlloce de instrucțiă. 39. Ordinea spitalelor în privința instrucției e clasificată du- pă cum urmețlă: 1. Mărcuța. 2. Panteleimon. Digitized by Google — 17 — 3. Filantropia. 4. Spitalul copiilor. 5. Golțea. 6. Spitalul de nascere. 40. Internii au locuința, lemnele,, luminatul; priimesce nu- trimentul din partea Administrații. Datoriile și atribuțiile internilor. 41. A urma în tratamentul bolnavilor pat cu pat tote visitele șefilor de cari sunt atașați. 42. A asista la consultațiile gratis când sunt numiți pentru acest serviciâ. 43. A scrie foile și caetile de visită asemenea și de darea medicamentelor să surveghiese și să controlese distribuția medica- mentelor. 44. A lua sânge și a aplica aparatele de fracturi tăcând cu un cuvânt tote pansamentele de dre-care importență. 45. A surveghia aplicația tutulor pansamentelor de mică lu- rargie sub responsabilitatea internilor, pot fi confiete esternilor. 46. Va priveghia ca pansamentele confiate esternilor șihirur- gilor să fie conforme art. precedent, făcute cu totă îngrijirea ce- rată, fâcându și însuși cu mâna sa pansamentele ranelor delicate saii ranelor de operația esecutată, cărei sunt special confiate de medicul primar. 47. Internul trebue să îngrijescă ca tot-d’una aparatele es- ternilor și a le lor de reservă să fie în bună stare și umplute cu bande, compresse, scamă și alifii prescrise, veghind ca esternil să nu încăpă pansamentele mal înainte de a pregăti tot, ca rănile să nu fie espuse mult timp aerului atmosferic. Asemenea trebue să nu părăs&că salonele mai înainte d’a termina tote pansamentele dupo cuviință. 48. Internii vor priveghia ca esternil să scrie pe tablete diag- nosele cu acurateță dup3 tabla de diagnostică, concurând astfel la stricta esecutare a tot ce le este ordonat și silindu-se prin mițjlo- ce dulci a mulțămi pe bolnavi. 49. A revizui în tote filele daca distribuția medicamentelor și darea hranei s’a urmat întocmai după prescripție, priveghind în- suși esecutarea rigurosă a acestuia și revisuind condica medicamen- telor prescrise pe fie-care ții. 50. A visita o dată satî de doo ori în intervalul visitilor me- dicului saâ hirurgulul șefii bolnavii cc le sunt special recomandați. 51. în intervalul de la o visită la alta internii pot, conform indicațiilor foilor saii caetelor de visită și regulamentelor alimen- tarii să facă restricții sad să prescrie medicamente, saii alimente cari li se vor părea necesarii, după schimbarea venită în starea bolnavului, cu îndatorire ănsă de a da o strictă lămurire șefului de serviciâ la viitorea visită. I Digitized byLiOOQlC — 18 — 52. Va face în tote serile la orele fișate visită pe la paturi prescriind cele necesarii; în acesta prescripție Snsă se va sili a urma ideilor medicului primarii, iar în cas d’a diferi în părere va arăta a duoa ții la visita medicului primarii, cuvintele ce le a avut spre a face schimbările. 53. Raporturile de sfârșit de lună sunt făcute de internul fie- căruia serviciu, și sub responsabilitatea sa. Medicul primar la con- trolă, sub-scrie raportul din secția sa, și apoi se contrasemnesă de internul de serviciu. 54. Cel mai vechiu dintre interni strînge raporturile secții- lor în parte ale colegilor săi. El face raporturile semestriale si de sfârșitul anului de starea spitalului întreg și ține tote registrele sci- ințifice, raporturi de autopsie, etc. 55. Daca unul din medici primari este bolnav sau în conge- diu, internul de serviciu sau cel mal vechiu îlu va rămplasa vre- melnicesce. 56. Cel mal vechiu din interni este însărcinat cu păstrarea și conservarea instrumentelor care trebue să le ție tot-d’una gata și în perfectă stare pentru trebuințele neapărate ale serviciului. 57. La fie-care serviciu este dat ca ajutor un elev în farma- cie care ia speciale note de medicamentele importante ca să potă priveghia stricta esecutare sub responsabilitatea internului. 58. Elevul in farmacie are acelea’și îndatoriri ca esternil, ga- ta a satisface cererile neprevăzute de medicamente ce i se fac. în cașuri importante va însciința pe farmacierul șef spre a se putea esecuta în grab ori-ce trebuință. 59. Fie-care intern este responsabil de esecuția reglemente- lor de fațiă în aceea ce concerna serviciul secției la care este ata- șat- El nu trebue să pârășescă șalele de cât dupo ce s’a asigurat că s’a împlinit cu esactitate pansamentele și ori-ce altă ordonanță a medicului. Va surveghia și controla distribuția medicamentilor in- formând pe internul de gardă de ori-ce lucru estraordiaar și reco- mandându’I special bolnavii greu, pentru care trebue să aibă o în- grijire deosebită, 60. Cel mai vechiu din interni represintă pe colegii săi la Administrația generală, care trebue să dea tote amănuntele în ge- neral asupra spitalului, prin înțelegere cu economul care-I dă re- lație de diferite obiecte necesarii serviciulu, ce trebuesc înființate, de reparațiile ce sunt de făcut etc. în lipsa medicului primar și a- fară de internul de guardă, toți cei-alți sunt datori supunere și ascultare. Atribuțiile internului de guardă. 61. Guarda începe la sfârșitul visitei de dimineța, dupo dis- tribuția medicamentelor, și se sfârșaște a duoa-țlitot la aceeași oră. 62. Internii fac serviciul de guardă dupo clasificația priimi- Digitized by LiOOQle — 19 — #rel prin concurs. Acostă tablă va rămănia neschimbată pentru totă dăinuirea funcții lor; 63. Internul de guardă trebue să fie curat îmbrăcat, gata a da în oii ce moment ajutorele necesarii și nu se pote desbrăca în timp de 24 ore ale serviciului său. 64. Numele internului de guardă va fi afiliat pe fie-care di în cancelerie și la ușa odăel de priimirea bolnavilor. Nu va eși din spital sub nici un cuvânt, nici nu pote să pur pe altul în locu-I, afară de cașul de bolă când se va remplasa de colegul seu ce ur- mașă. 65. Trebue să guste alimentele bolnavilor, să vegheze la cu- rata lor distribuție și să controlese tote personele prepuse servi- ciului bolnavilor ca să potă da un raport esact medicului primaru. 66. Deca vre un bolnav are plângeri sau reclamatii, internul este dator să’l asculte cu blândețe, să facă dreptate și apoi să ra- porteze la cea d’ântăiă visită șefului de serviciu. 67. De câte ori va fi chemat de infirmieri saă de vre un alt am- ploiat la vre un bolnav în spital, pentru vre un cas grav ne as- ceptat saii primejdios, va merge pe dată și va ordona sau va în- treprinde acea ce va găsi de cuviință. Afară de acesta, bolnavii greii și cel nuol operați trebue visitațl de mal multe ori țlioa și chiar noptea, conform recomandațil speciale ce va priimi de la me- dicul primar. 68. în tote cașurile grave și estraordinare va înștiința grad- nic pe șeful de serviciu; iar el ia îndată măsurile ce crede de cu- viință, chemând și pe cel alțl interni din colegiu spre constatare; să facă operațiile urgente în cas de mare primejdie, astfel: apli- carea pacturilor, comprese sau legături de artere; iar daca gra- vitatea cașului îlu opresce d'a opera singur cu colegii săi, luându astfel pe săma-I responsabilitatea, trebue să însciințese grabnic pe medicul primar al secției respective pentru ca să vie să’l sprijine cu autoritatea esperiențe) sale. 69. Va îngriji ca aparatele de pansamente să fie tot-d’auna garnisite cu tote cele necesarii, nu numai pentru trebuințele Silni- ce dar și pentru acidente estraordinare, precum răni grave, frac- turi etc. 70. Va vegia aseminea cu rufele bolnavilor greu și aceea ce au fost supuși la operații să fie schimbate când va fi trebuință prin îngrijirea economului. 71. Internul de guardă e dator să îngrijască ca bolnavii în- dărătnici , ce nu voesce a lua medicamentele prescrise, să ia me- dicamentele de fațiă cu dânsul, potrivit ordonanței medicale, daca va întâmpina anevoință se va sili a face pe bolnav să înțelegă cu vorbe bune, daca și atunci nu va voi să raporte șefului de ser- vicii la visita viitore. 72. Va priveghia ca personele străine, părinții sau rudele bol- navilor să nu intre în sale înaintea prânzului saii dupo 4 ore săra; daca acesta s’ar întâmpla SI va face să înțelâgă cu vorbe delicate, Digitized by kjOOQle — 20 — dar in cas de nesupunere vâ chiema pe portar care este dator să-I* poftescă afară. 73. Va veghia ca bolnavii să se culce la ore ficse, adică: 7 ore vara și 6 ore iarna. 74. în visitele de inspecție ce se fac noptea să pue cea mal mare linisce ca să nu supere somnul bolnavilor, observând special pe acel greti bolnavi sau recomandați îngrijire! lor. 75. Nu va lăsa să intre in șalele bolnavilor nici un aliment afară de cele prescrise de șeful serviciului, asemenea va îngriji ca salonele sa fie aerisite și bolnavii să se ție in curățenie. 76. Va priveghia la curățenia șalelor și gangurilor spitalului; la acestă ensă de și are în disposiție personalul servitorilor, seva înțelege cu economul care va priimi ordinile necesarii de la Admi- nistrară, astfel ca amândoi formând poliția administrativă a spita- lului și a raporta fie-care în ceea ce’l concernă la autoritatea com- petentă. 77. Când în prognosticul unui bolnav se prevede mortea, in- ternul de gardă va anuncia pe econom ca să se pdtă invita din vreme preotul religiei murindului, astfel ca asemenea bolnavi să nu moră nici o dată fără a fi priimit sfintele taine. * 78. Când un bolnav more, internul de guardă este dator a constata mortea și a libera economului certificat ce va coprinde și ora fisă a morțil și care se dă autorității competente. 79. Este asemenea însărcinat a face autopsiile în presența medicului pnnariu, dacă acesta nu va putea esista, va face un ra- port prin scris pentru aceasta. Priimirea bolnavilor. 80. Internul de guardă dă cuvenitul ajutor medicului primar pentru priimirea bolnavilor. 81. Bolnavii ce nu vor fi primiți, priimesc consiliurile me- dicale și ajutorele trebuinciose în medicamente. Flevotomice și ven- tuze se esecutes pe dată în presență safi prin internul de guardă, bolnavii ale căror infirmități merită a fi priimiți în alte spitale li se va da bilete pentru Filantropie, Pauteleimon și spft. de copii. 82. El piimesce sub responsabilitatea sa pe bolnavii care se vor presența în intervalul de la o visită la alta, și le ordonă me- dicamentele de neapărată trebuință. 83. însărcinat cu priimirea bolnavilor intrațl în spital, dupo ce a înscris numele, profesia, religia și a dat biletul, a ordonat medicamentele necesarii trebue să ia cu îngrijire sciință de tote a- mănuntele bâlei ca să potă raporta. Dacă bolnavul nu va putea res- punde la întrebări trebue să ia sciință de la conductorii săi. 84. Trebue să aibă băgare de seină specială asupra naturel bolel, data începerii și mi^llocele de vindecare ce a întrebuințat până la intrare, să însemne cu îngrijire daca are vrc un începutde Digitized by LnOOQle — 21 — tratament in alt spital saii acasă, Înscriind tote aceste pe foiă ca observații. 85. Dupo darea biletului de intrare va însoți pe bolnav la pa- tul săii in secția medicală, chirurgicală sad sifilitică după felul bă- le! și ordinul priimit, conformându-se cu tabloul nosografic otărâtde Administrație. Biletele de intrare după ’esecutarea medicamentelor se vor trâmite la cancelaria spitalului. 86. Va îngriji să pue pe bolnavi să-și spele mâinile și picio- rele, daca ănsă va socoti că nu este in contra stării lui. 87. Internul de guardă priimesce in fie-care diminățăde la alt intern informații de starea bolnavilor mal greu ca să potă îngriji de denșil in cursul serviciului de 24 ore al guardel sale. 88. în fie-care ții face un raport de starea bolnavilor medi- cului șef din fie-care secție; acest raport va cuprinde numărul bol- navilor intrațl și eșițl in timp de 24 ore, precum și deosebite e- veniminte. 89. Este dator a ține registru de guardă; acest registru tre- bue să cuprindă No. bolnavilor din fie care secție cu deosebitele bole, No. bolnavilor Intrațl, No. celor eșițl în timp de 24 ore. A- cest registru este supus in tote filele la cel mal vechiă medic ca- re’l sub scrie. Toți medici primai! sunt invitați a înscrie observa- țiile ce ar găsi de cuviință asupra stării și ținerel spitalului saă a- supra conduitei internilor saă esternilor atașați la serviciul lor. 90. Acăstă condică șnuruită și sigilată se va revizui, cel pu- cin, o dată pe lună de unul din membrii Administrației. Disposiții disciplinare. 91. în lipsa medicului saă a hirurgulul șef sunt obligați a informa pe directori și economi de tot ce se pote imtâmpla estra- ordinar în serviciul ce le este confiat. Infirmierii le sunt datori su- punere absolută și imediată de tot ce se atinge de serviciul spi- talului. 92. Internii și esternil spitalelor sunt supuși, în privința ser«- viciului Sanitar ce le este confiatu; șefilor lor respectivi, pentru ceea ce se atinge de Administrațiă trebue să se înțelegă cu directorii și economii spitalelor care sunt atășați. 93. Pentru disciplină sunt supuși medicului primar care ur- măsă în cas de trebuință să însciințese pe direcția scolei de me- dicină. 94. în fie-care țfi, înaintea visitei, toți elevii internii și es- terni sunt datori a sub-scrie o listă pentru aflarea de fașia, ce se transmite apoi regulat împreună cu raportul de ții, Administrații generale. 9o. Internul de gardă va fi responsabil de ori ce neorându- iala ce s’ar Intîmpla din neesecutarea reglementelor de fașiă îș timp de 24 ore. Digitized by LiOOQle — 22 — REGULAMENTU relativă la directorii de prefecturi.¹) § 1. Directorii Prefecturiloră, se uumescă de Domnă, dupe recomandațiunea Ministrului din întru, și suntă în tătă vremea subt ordinele directe ale Prefectului. § II. Acești Directori suntu ajutorele Prefecților în admini- strarea județului. § III. Directorele de Prefectură îndeplinesce datoriile de Pre- fectă, la casă de absență a acestuia de la residența districtului saii la casă de bălă. § IV. Directorele este șefă răspunzătorii alu cancelariei Pre- fecturel, elu stă permanentă la datoria sa, și nu pote lipsi de la re- sidența județului, de câtă cu congediă dată de Prefectă, care va înștiința despre acesta totă d’auna Ministerialul din întru. § V. Directorele îndeplinindă datoriele Prefectului. în lipsa acestuia din casă de bolă, de congediă saă vre o trebuință de ser- viciă, dă cursă tutulor pricineloră, potrivită legiloru și ordineloră instructive, iară dupe însănătoșirea saă întorcerea Prefectului, i se dă în prescurtare șciință de tote lucrările minate în lipsă’I. § VI. în lipsa Directorelul, ânteiulă său adjutoră, contra-sem- neză tote hârtiile, și însușasce tote căderile sale. § VII. La intîmplare de vacanță de Prefectă, Directorele în- deplinesce până la numirea altuia singură datoriele Prefectului dupe legi, și la venirea celui nuoă îl înfățișăză memoria în scurtă, de starea pricineloră corente și de tote instrucțiunile de interesă ge- nerale, ce voră fi date Prefecturiloră. § VID. Directorele ca șefă ală canceleriel Prefecturel îngri- jesce ca îndată la sosirea espedițiuniloră, să înfățișeze Prefectului pachetele priimite de la osebitele Ministeril, ca să le deschidă în- su’șl Prefectulă, și să dea cuvenitele deslegărl pentru cursulă har- tieloră de o mal mare importență, iară pe cele corente le lasă Direc- torelul și le lucrăză însu și, cu totă grăbnicia și esactitatea. ( § IX. Pachetelț priimite de la sub-prefecțl și orl-ce alte au- torități, Ie deschide Directorele, de va fi autorisată de Prefectă, și îndată hârtiele de pricini curgătore, le lucrăză; iară pentru cele de deosebită importență, supuindă Prefectului subt a sa răspundere tote împrejurările ce înconjoră acea pricină, îl va cere opinia dupe care are să lucreze. § X. Ori-ce pachetă de la orl-ce autoritate, adresată pe nu- mele propriă ală Prefectului, i se înfățișăză îndată adresantului în- chisă, saă la cașuri prevăzute de § V i se trimite cu grabă unde . ■ se va afla, se înțelege că asemenea regulă se va păstra și pentru convertele adresate Prefecturel, ce vor purta titlu de confidențiale. § XI. Directorele Prefecturel contra-semnăză tote hârtiele ce 1) Sancționați! cu decretulu No. 697, din annl 1861. Digitized by — 23 — se supună la subscrierea Prefectului, și este răspunzătorii pentru ori-ce lucrare a sa eșită din resoluțiunile puse de Prefecții. § XII. Hârtiele curgătore pentru aducerea aminte și grabni- că îndeplinire a pricineloru în lucrare pentru cereri de sciințe spre lămurirea deosebitelor pricini, se sub-scriiî de birectore pentru Pre- fecții, anunțândă pe Prefectă de punerea la cale. § XIII. Directorele Prefecturel, pe lingă datoria ce are de a îngriji, ca tote hârtiei’, să se lucreze îndată, și celă multă în trei Zile de la priimirea lorii în cancelarie, este datoră să priveghiese de a se ține cancelcria in cea mal mare regulă, să revisuiască a- desea condicile, jurnalele și registrele, să cerceteze și să facă ase ține dosarele pricineloră in bună orinduială cu catalogulă necesariă, să priveghiese pentru regulata espediere a hârtielor de la registra- tură, căci pentru ori-ce neortnduială în ținerea canceleriel, singură va îi mal cu deosebire răspunZătoră. § XIV. Este în d’adreptulă îndatorire a Directorelul de a ob- serva buna disciplină a ajutorelură și tutuloră amploiaților din can- celeria Prefecturel, și pentru ori-ce abatere, abusă, necuviință saă neîndeplinire cu esactitate a datorieloră vre unuia din acești func- ționari, arată Prefectului ânteiă verbală, și daca îndreptare nu se face, ÎI raportăză ală douilea in scrisă, iar când nici dupe acesta Prefectulă nu va lua măsuri de îndreptare pentri cel abătută, atunci Directorele pote raporta Ministeriului din Intru, espuindu’i abusulă saă abaterea funcționarului. § XV. Prefectul neputendă merge însu’șl saă cândă trebuin- ța va cere, spre descoperirea adevărului, pbte însărcina pe Directo- re a merge îr> Districtă la fața locului, unde miZlocesce prigonirea, dându'l instrucțiuni ce va socoti de trebuință, dupe care directore- le are a se povățui în facerea acelei anchete. REGULAMENTUL pentru organisarea serviciului stabilimentelor penitenciari din România ’) CAPITUL I. Asediarea șl meoț rea stabilimentelor de pedepsii. Art 1. în privirea articulilor, 7, 8, 14, 17, 55, și 56 din cartea întîl a codului penal, închisorile de pedepsă sunt: 1-iă. Preventive, pentru învinuițl până ladesăvîrșireajudecățel lor și otărirea osîndel. ‘) Sancționat ea decretul No. 630 ditll August 1862. Digitized by Google — 24 — 2. Corecționale, pentru vini ce tragă osînda de închisori de la 6 ^ile ta doul ani. 3. De rechisiune. la munca silnică la ocne pe viață și pe ter- mene. 4. De reclusiunl, Ia munci silnice mal ușiore. 5. Corecționale, specialmente pentru nevârsnicl de la 8 la 20 ani. 6. De reclusiune specialmente pentru femei de tote catigoriile. Art. 2 Tot individul condemnat la mal puțin de 6 luni de în- chisore, îșl va desăvirși pedepsa în închisorile preventive ale dis- trictelor, unde vor ti supuși la muncile publice în folosul Munici- palități. . Art. 3. închisorile preventive vor coprinde două despărțituri și trei catigorii, deosebite și neamestecate. a) . Despărțitura pentru bărbați deosebită în: 1. OsîndițiI corecționall,pînă la 6 luni de închisore. 2. Preventivii sub judecată penală, cari nu’șl aii priimit încă osînda. 3. CondamnațiI trecători care așteptă transportarea lor la lo- cul osîndel, din cei trecători, spre acel Ioc. b) . Despărțitura femeilor de tote catigoriile. Art. 4. Condemnații corecționali pe mal mult timp de cât 6 luni vor fi concentrați într’un singur stabiliment de prinsdre, ce va face Penitenciariui corecțional. In acest stabiliment se vor aplica mal cu preferință munca pămîntulul, meseriile proprii agriculturei și meseriile industriali. Art. 5. Toți condemnații ia reclusiune de a treia catigorie criminală, se vor închide împreună într’un stabiliment ce va face Penitenciariui criminal de reclusiune sau Penitenciariui de reclusiu- ne. In acest stabiliment se va aplica munca industrială de fabrici și manufacturi ce se va socoti mal productive. Cel din reduși cari ar purta vini mal ușore, și ar dovedi ore-care pocăință vor putea fi întrebuințați la cultura grădinilor trebuinciose stabilimentului. Art. 6 Toți condemnații la muncile grele pe viață saă dela 5 ani la 15 ani, vor fi așezați în unul saă două stabilimente pe lin- gă minele de sare, dupre cum lucrarea acelor mine o va rechema, și vor face Penitenciariui sau Penitenciarile de forsafi. purtând nu- mele minei întru a căria lucrare fie-care va fi menit; închișii aice vor fi întrebuințați, țjioa, la estragerea sarel în mine, cu ferire de tot contactul cu ciocănarii liberi, și noptea vor intra în stabilimente. Cel ce nu vor putea fi întrebuințați în mini, din prisosința nu- mărului , vor fi supuși la alte munci grele saă și cu mal mare fo- los la munci industriale. Art. 7. Nevîrsnicil de la 8 pînă la 20 de ani, condemnațl pe termene la reclusiune, osînda lor purtată de legea penală, fiind de o potrivă de fire corecțională, vor fi împreună așezați într’un sta- bilfmentă ce va face Penitenciariui nevîrsnicilor, el se vor aplica la munci agricole și la meseriile proprii agriculturei. Art. 8. Penitenciariui nevîrsnicilor va ti alăturat pe lingă cel Digitized by L.OOQ1C — 25 — agricol de la Ismail menit pentru vagabonzi și înființat in virtutea legel publicate prin Monitorul din Moldova No. anul 18G0. Art. 9. în privirea Art. 56 cartea 1 din codul penal, nevîrs- nicil liberați vor răminea sub priveghierea administrației închisori- lor în termenul prescris de otărirea judecătorăscă, cari va căuta a ’I recomanda și a’I așe^a pe lingă cultivatori buni, oferind tote ga- ranțiile morale, sau spre mal deplină desăvirșire a scopului, admi- nistrațiunea superioră va lua mesurl spre a'i putea colonisa pepă- n^niwrile neculte, proprietăți ale Statului. Un regulament special va regula mal pe urmă, de va fi tre- buință, administrația Penitenciariului agricol colonial de nevîrsnici. Art. 10. Tote femeile condemnate criminal, de ori ce fire de vini, vor ti transportate într’un singur stabiliment într’un Peniten- ciar de femei, și vor fi aplicate la munci industriale potrivit mijlo- celor lor tisice. Art. 11. Asupra productului muncel lor, arestați! vor trage o parte, cari va fi: 1. Pentru osîndiți la muncile Ocnei ²/ₗ₀ din câștigul lucrului. 2. Pentru osîndiți la Penitenciarul de reclus;une ³/I₀. 3. Pentru osîndiți la prinsorea corecțională */»•- 4. Pentru osînditele femei ³/ₗ₍₁. Art. 12. Acest câștig se va împărți în două, din care: 1. Banii disponibili pentru cheltuiala arestatului in lăuntrul închisorel, ce ’I va fi învoite de acest de față regulament, in prin- cipiu și de administrație în considerațiunl osebite. 2. Depositul păstrat în reservă neatins, ce priimesce dupe e- liberare. la așezarea lui in mijlocul societăți. Art. 13. în casu de morte reserva va veni Statului, și bani disponibili cu lucrurile lui vor trece rudelor moștenitore. Art. 14. In casă de evasiune reserva și bani disponibili vor remânea guvernului, și dupre încuviințarea administrației superiore se va încăsui în casa Statului. Art. 15. Nevîrsnicil eliberați dupre împlinirea os'mdei lor vor . priimi o remunerare, în natură șart în bani, dupre purtarea lor în introtl închisorii, dupre câștigul ce ar fi putut produce prin aplica- ție la lucru în cel din urmă an, și dupre etatea lor. CAPITUL II. Despre Încarcerarea și transportarea arestatilor in penitenciari. Art. 16. , Nici unu impiegata dai închisorilor de district sau Penitenciare centrale nn pote, sub pedepsă de a fi urmărit și osin- dit de vina, pentru abus de autoritate, sâ priimescă sau să ție la oprălă pe cme-va, de cât numai în puterea, fie a unul mandat de arestare, slobozit și sub-semnat de autoritatea competentă, pentru prevenițl și acusațl, fie în virtutea unul estract după încheierea otărîrel judecătoresc! (model 1), sub-semnat de președintele saii pro- Digitized byUOOQlC — 26 — curorul de lângă tribunalul unde ar fi urmat osîndirea. Atunci o adeverință se va slobozi pentru acea autoritate jndecătorescă de prii- mirea arestatului, astfel încarcerat. Art. 17. Prin închisorile de districte se va întruduce trei con- dici de încarcerare. 1. PrevenițI (model 2). 2. Pentru osîndițl în oprelă acolo (model 3). 3. Pentru arestați trecători (model 4). în închisorile centrale nu se va ține de cât una condică de încarcerare (model 5) Art. 18. Când un arestat preventiv va fi priimit otărârea o- sîndel sale, când judecata desăvîr^tă va trebui atuncea să se adu- că întru împlinire, președintele sau procurorul tribunalului va trans- mite prefectului de district estract de pe încheierea judecății, invi- tândul să înainteze pe condamnat la locul osîndel; cari cu acestă estract în original îl trimite, și’șl priimește adeverința de încarce- rare ce o transmite locului judecății. Art. 19. Tot cu câte două luni ante administrația fie căria închisori de district sau centrale, va comunica listă nominală (mo- del 6) de arestațil, cărora în cele două luni viitore espiră durata, la fie-care din tribunale de la cari emâna osînda arestaților din sta- biliment, pentru că acel tribunal, la impui cuvenit să potă ordina și regula prin prefectura districtului eliberarea și ridicarea osîndi- tulul cărui se împlinește. Art. 20. O disposițiune specială Ministerială va regula mo- dul transportării arestaților acusațl preventivi sau osîndițl; pînă a- tunci se va urma dupre modul actual. Art. 21. Toții tractamentul saâ totă pregătirea ce ar închide încă un caracter infamatoru batjocoritorii, e cu totul oprit de a se aplica asupra încarceratului, fie sub ori ce cuvânt, și mal ales anume: 1. Hainele jumătate de un culor și jumătate de altul. 2. Rasul pe jumătate. 3. îmbourarea. Art. 22. Arestațil încarcerați vor putea fi și vor trebui să fie numerotați, lipinduli-se numărul următor al condicel de încar- cerare pe brațe, prin mijlocul unul brațar și pe cusima lor. CAPITUL III. Administrația și personalul. Art. 23. Fe-care stabiliment central îșl are administrațiunea sa proprie, gestiunea și lucrările sale proprii, sub privegherea și povățuirea unei inspecțiunl generale sub autoritatea imediată a Mi- nistrului de Interne. Art. 24. Tote închisorile ținutale sunt sub autoritatea prefec- Digitized by CnOOQle — 27 — tulul, și sub priveghierea inspecțiunel generale, în cât privește ad- ministrațiunea. $ 1. Despre inspecțiunea generală. Art. 25. Serviciul inspecțiunil generale este compus precum unne^ă: 1. De un inspector generali 2. De un inspector adjunt. 3. De doi ântâiQ secretar. 4. De doi al doilea secretar. Art. 26. Apuntamentele pe lună a inspectorului General vor fi ficsate și arătate prin decretul de numire. Inspectorul adjunt va avea pe lună curat apuntament 1,500. Secretarul ânt£iu............................................... 700. Secretarul al douilea........................................... 500. Art. 27. Inspectorul general trebue să priveghiese asupra ser- viciului tutulor stabilimentelor de pedepsă. să asigure îndeplinirea prescrierilor regulamentari, si prin urmare să fie neîncetat în revi- sie pe la închisori pe unde verifică condicile, piesele justificative de comptabilitate financiara și materială, obsenesă tote serviciile de îndestulare, de priveghere, lucrul introdus și esecutat în întrul sta- bilimentului. Art. 28. Inspectorele general strînge compturile cheltuelilor și veniturilor anuale, formesă budgetul, îl presintă Ministeriulul, cu doufc luni înaintea espirărei anului, dovedește prin lămuririle cele mal amănunte trebuința sumelor alocate, și îl susține pe dinaintea consiliului de Miniștri de va fi trebuiuță. Art. 29. Inspectorele face un raport la sfîrșitul fie-căruia ană asupra întregel administrațiunl a închisorilor lămurind și tractând: 1. Asupra stărel morale a arestaților. 2. Asupra stărel sanitare. 3. Asupra tractamentuul fisicu. 4. Asupra lucrului și producțiune Iul. 5. Asupra gestiunel fondurilor și administrațiunel în genere. 6. Asupra purtărel impiegaților închisorilor. 7. Asupra siguritățel și soliditățel închisorilor precum și a- supra stărel încăperilor lor. Art. 30. Alăturesă estracte necesarii asuura operațiunilor fi- nanciari, materiali și de statistică; afară de acesta inspectorele pro- pune tote îmbunătățirile saă disposițiunile ce esperiența Iul ar ob- serva, în revișiile sale, că ar fi de trebuință a se admite spre com- plectarea saă asigurarea serviciilor puse pentru acesta sub a sa pri* veghiere. Art. 31. Afară de priveghiere, inspectorele general sau aju- torul seă în ispecțiune vor putea hia și autorisa masurile de ur- gență ce s’ar cere de împrejurări, aducendu-le numai, de îndată la cunoștința Ministeriulul competinte. Digitized by — 28 — Art. 32. Inspectorele adj unt va ti sub disposițiunea inspecto- rului generale, il va Înlocui in lipsa sa, și ’l va representa in revi- siile dese ce trebue să facă; el are datorie de a trece măcar oda- tă in trei luni pe la fie-care stabiliment, el ajută pe inspectorele generale intru statornicirea, aducerea intru împlinire a disposițiu- nelor regulamentari, intru acelerarea mișcării administrațiunel ose- bitelor servicii. Spre acesta, de va trebui, și va priimi rinduirea de la inspectorele generale, va fi dator a petrece și mai multă vre- me lângă un stabiliment pină la desevîrșirea misiunel. Art. 33. Inspectorul la fie-care trecere a sa, trebue să veri- fice casele de bani, starea magaziei cu provisil, starea inventariu- lul, încheie condicile și avisesă, și presintă raport Inspectorului ge- neral de starea in care a găsit serviciile, pe lingă osebit tablou spre lămurirea osebitelor operațiuni. Art. 34. Cursele inspecțiunii vor fi pe conta Statului; Inspec- torele general precum și inspectorele adjunct, vor priimi cal de po- stă și patru-flecl de lei pe di de inspccfiune. § 2. Personalul închisorilor. Art. 35. Serviciul fie cărui stabiliment de închisore centrală sau a Penitenciarilor se compune: Apuntamcnte pe lună. De De De De De De De un director................. un contabilii grefierii..... un intendent................ un registrator.............. un medic.................... un preot.................... 3 guardieni la suta de arestați. in modul Art. 36. Personalul închisorilor următorii: Un Un Un Un Un director, contabil scriitor, preot... Medic... Clasa 1. 1,000. 500. 500. 300. 500. 250. 150. 2 900. 400. 400. 250. 150. 120. din Bucuroși va 3. 800. 350. 350. 200. fi compus Ap unt amantele pe lună. C1 asa 1. 800. 500. 300. 250. 500. 150. 2. 700. . 400. 250. 150. 3. 600. .350. 200. 150. 3 guardieni la o sută arestați... Art. 37. Personalul penitenciariulul de femei dupre serviciul 120. și importanta din vreme în vreme, se va alcătui în marginea per- sonalului de mal suș, cu diferinția de 2 guardiene femei la suta de arestate in tot anul la facerea budgetului, pe temeiul unei închierl Ministeriale. Art. 38. Personalul închisorilor de districte se va alcătui pre- cum urmezi: Un îngrijitor Un scriitor... 250 lei pe lună. 100 lei pe lună. Digitized by LiOOQle — 29 — Art. 39. Toți impiegațil în serviciul închisorilor, vor priimi încălzirea, iluminarea și locuința, o indemnisare specială de pe propu- nerea Inspectorului general va ii otărită de Ministru, la casti când nu Ii se vor acorda în natură. Acesta constituă dreptul diurnei lor. £ 3-lea. Despre numirea impiegaților. Art. 40. Inspectorele general va fi numit prin decret Dom- nesc, dupe propunerea Ministrului de Interne, acel decret va în- semna apuntamentele. Art. 41. Inspectorele general adjunt va fi numit de Ministru dupre propunerea Inspectorului general, și întărit cu decret de Domn. Art 42. Directorii contabili și economii vor fi numiți de Ministru dupe propunerea inspecțiunil generale, și întărit deDonm. Secretarii și registratorii saii scriitorii vor fi numiți d’adrep- tul de Ministru dupe propunerea directorilor și inspecțiunil gene- rale, medicul dupe cererea inspecțiunil, va fi rînduit de Adminis- trația Sanitară și încuviințat de Ministru. Art. 43. Guardieni vor fi rînduițl de inspectorele general dupe recomandarea directorilor. Art 44. îngrijitorii și scriitorii depe la închisorile din dis- tricte vor fi presintațl de Prefect și numiți de Ministru pe propu- nerea inspectorului general. Art. 45. Nici un impiegat nu pdte ti depărtat de cât dupe un raport motivat alu Inspectorului general. Art. 46. în casu de urgență și de flagrant delict, Inspecto- rele general va putea suspenda un impiegat, încunonștiințend numai în cele 48 ore pe Ministru printrun raport motivat. Impiegatul recunoscut culpabil de el va ti destituat și supus judecății de va fi casă. Art. 47. Directorii vor putea acorda concedii de cinci Z*le împiegaților dupe cererea lor. Congedii de 10 ^lile vor putea fi încuviințate de inspecția generală, dupre un raport alu directorului alăturînd în copie cererea impiegatului. Congedii mal mari de cât 10 Zile nu vor putea fi acordate de cât de Ministru, dupe un ra- port motivat al Inspecției generale. Art. 48. Când Penitenciarile vor fi deplin organisate, se va rlndui câte un instructor pentru învățătura elementară a arestați- lor. Acest instructor va fi obligatorii pentru Penitenciariul nevîrs- nicilor. Numirea lui se va fiice prin Inspectorul general de Mini- stru. Apuntamentele dupe propunerea Inspectorului geneinl se va ficsa prin decret. Art. 49. Afară de acesta, vor fi plătiți din sumele alocate pentru aplicarea lucrului, maiștri de meserii saă de manufacturi, când producția va putea asigura in viitor un căștig apreciabil. A- cești șefi de laboratorii vor fi recomandabili prin moralitatea lor, Ins- pectorul general îl admite, cu lefile ce se pote învoi, însciințînd numai Digitized by Google — 30 — pe Ministru priu un raport lămuritor asupra privirilor ce '1 au determinat. Art. 50. Locurile vacante vor fi înlocuite d’adreptul de im- piegațil din serviciu, ei nu vor putea fi subtrași de la acest drept, de cât dupe un raport al Inspectorului general, motivind măsura sa. Art 51. Depe cererea și propunerea Ispectorului general, se vor putea admite practicanți surnumerarl pe lingă stabilimentele Penitenciari, sau pe lingă inspecția generală, din care dupe vechime apoi sc vor recomanda pentru posturile deschise; surnumeraril sunt găsduiți, încălziți și iluminați ca toți cei-lalțl impiegați. Art. 52. Guardieni afară de lefa, vor priimi găsduirea și hra- na in intru fie in natură fie in bani. Art. 53. Când lucrul industrial saii agricol va fi prosperat sau va ti întins și creat venituri de ore-care importanțe, se va adăogi un post de inspector în ajutorul directorului, prin o înche- ere Ministerială. Numirea inspectorului de stabiliment va fi făcută de Ministru depe presintarea inspectorului general și întărit de Domnii. Apuntamentele vor fi ficsate prin decretul de rînduire și adaose către budget pe temeiul încheieri Ministeriale. Art. 54. Totă înaintarea de la o clasă de apuntamente in- ferioră la alta superioră nu se va face de cât pe temeiul unei în- cheerl Ministeriale motivată de cererea formală a inspecției, h re- digearea budgetului. CAPITUL IV. Atribuțianile impiegatilor administrațiimilor închisorilor centrale. 1. Despre Director. Art. 55. Competința directorului, ca șef stabilimentului, să întinde asupra tutulor ramurilor serviciului, de asemenea se întinde și respunderea sa morală. Art. 56. El mai este însărcinat în special cu corespondență, cu punerea iu aplicațiune a prescrierilor regulamentarii, și cu poliția generală. Art. 57. în totă dimineța revizuește posturile, tote serviciu- rile, se asigură de esacta îndeplinire a instrucțiunilor regulamen- tari, sau acelor ce i se vor putea da încă, de buna urmare a or- dinelor sale ce ar fi putut da de cu sără. Art 58. Cel puțin odată pe săptămână face o revisie gene- rală și de aprope în întrulînchisorii și asupra arestaților spre ase asi- gura de curățenie, spre a se discepta asupra încercărilor de spar- gere ce s’ar putea întreprinde, spre a se încredința că instrumente ascuțite sau oprite în intru dormitoriilor, nu s’au introdus și nu, se găsesc în ascuns. Art. 59. Se încredințe^lă despre starea provisiilor în magasiă Digitized by L>ooQle — 31 — despre buna lor calitate, despre eliberarea în adeverii a cantităților renduite pentru îndestularea arestaților. Art. 60. Directorul se va înțelege cu comandantul trupei în- sărcinata cu pada de din afară a închisorii, spre ficsarea putere! corpului de pa^ă, pentru însemnarea numeralul și locurilor ve- detelor. Art. 61. In casu de incendiu, de rescolă, de complot, va cere un supliment de soldați fie spre întărirea postului de padă, fie pen- tru ajutorul custodilor, privegherii din întru. Alt. 62. In casu de fugă, de încercare de evadere prin spar- gere de închisore, și prin violință. cari potu da motivă la urmăriri judecătoresc!, încheie îndată procesu verbal în lămurire de împre- jurări, și îlii trimite pîuă în doud-deci și patra ore Ministerului Public, spre urmărirea faptei în judecată, de este casu; tot odată încunosciințe^ă pre Ministrul de Interne și pre inspectorul general. Art. 63. în casu de fugă săvîrșită însciințedă pe dată auto- ritatea locală, pe prefectul districtului cu semnalimentul arestatului, locul nascerii, a petrecerii lui; el se va înțelege și cu comendan- tul armatei, ca să trimiță în tote părțile soldați în urmărirea con» demnatulul fugit. Art. 64. Nici un arestat nu se visită de rudele lui (dupe gradurile de înrudire regulât de instruțiunile desciplinari) fără în- voirea mal înteiu a directorului, cari singur încă învoesce visitarea penitenciariulul de doritori. Personele cari vor fi autorisatc de Mi- nisteriu d’a visita stabilimentul, vor înfățoșa autorisarea lor mal Sn- teiu directorului, care ii va întovărăși său în personă sau de un alt impiegat. Directorul pote cu tote acestea, să refuse intrarea în închisore și personelor autorisate, în osebite priviri și împrejurări, fie casu de neliniște în întru, fie înștiințări de îndoială asupra in- tențiunelor personei, însă atunci e dator pe dată să justifice urma- rea sa către Ministeriu. Art. 65. Agenții intrepriselor de industriă, vor trebui să ca- pete încuviințarea directorului spre a fi admiși în Penitenciari. Insă odată admiși, nu pote să le închidă intrarea fără de învoirea inspec- torului general, către care Se va refera espuindu’I cuvintele. Afară însă când interdicerea ar fi urgentă pentru ordina și sicuritatea în- chisorel, atunci insciinț^dă pe Ministeriu cari regul^ă urmărirea individului înjudecată, de este casu. Art 66. Directorul pote întrebuința arestați pentru servicii! închisorel, fie pentru ținerea ordinel, fie cu îndeplinirea unei îngri- jări și păstrare. însă aceștia vor fi rînduițl de dînsul, și numai de dînsul înlăturați. Art 67. El otăraște dnpre raportul personelor însărcinate cu privegherea, pedepsile disciplinari prescrise de regulament, aceste pedepse sunt fără de apel, și numai directorul pote micșora sad opri pedepsile ce a otărît. Art. 68. Directorului îl este recomandat a urma în otărîrea pedepselor cu înțelepciunea și buna chibsuire a omului cu sînge Digitized by ooQle — 54 —• ci6 de concurenciă de năvălire a capitalurilor, spre a’și putea per- mite să vie cu esigenciele sale, să prescrie condiciuni, în in- teresul securității serviciului, fără ca să aducă pedici, cari cât de mici, ar fi destule de a discuragia pe pucinii ce vor putea să se găsăscă a cata folos în lucrul arestaților. Cu tote aceste acds- tă atragere a capitalurilor private ar fi forte de dorit în privire că ar da mai multă întindere industriei închisorilor. De aceea totă re- gulamentarea și formalisarea a le acestor întreprinderi nu să pote îndeplini, de odată, și va remâne pe mal târțhu a se adăogi către acesta. Acum alcătuiri de bună voie pe base discutate și apro- bate de administrațiunea superioră este singurul mod prescris. Nu- mai inspectorele generale și inspectorele generale adjunt, sunt clre- mațl cu totă seriositatca la privighierea de aprope și sirguitore ar supra tutor operațiunelor industriale, pe respunderea morală a lo- când s’ar dovedi abusl de încredere din partea impiegaților admi- nistrativi, fără să fi denuuciat. Art. 240. Vor priveghiea și stărui, cu cea mal mare stricteță la punerea în aplicațiune regulamentului de comptabilitate atingă- tore de industrie, vor cerceta cu neadormire preciurile curente ale materialurilor din tote părțile, ale venirilor esecutate de către an- treprenore, spre a putea reveni în anul viitorii asupra tarifelor și condițiunelor contractărilor. Tote mișcările în acestă privință, va și trece prin cercetarea, desbaterea și lămurirea sa, și ast-felil pre- sintate Ministerialul. Nici o nouă industrie nu se intruduce în întru fără încuviin- țarea ministeriulul, și dupe raportul motivat al inspectorelui gene- rale, care otărasce întinderea și numărul lucrătorilor ce i să pote da, și tarifa preciurilor. Art. 241. Nici un adaos de lucrători, peste maximul însemnat de Ministeriu, nu se pote să se adaoge fără scirea și încuviințarea lui. Art. 242. Nici un scădiăment sal sporire la tarifă nu se va putea face fără scirea și încuviințarea Ministeriulul. La casl când un antreprenori acușia, ar vrea pre costul său să întreprindă nisce încercări de introducere a nouă meșteșuguri. directorul îl va lăsa facultatea, și va oțărî ceiea ce va socoti de cuviință pentru a se plăti arestaților, va însemna numărul ares- taților cu cari pote face acestă încercare dupe întinderea operațiune- lor ei. în tote privirile aceste încercări nu pot să se facă cu mal mulțl omeni de cât 10, și în mai mult timp de cât 6 luni. Art. 243. Nici o întreprindere manufactoriale nu se va face, dacă doritorul nu va oferi avantajul de a mări producția pe atâta pe cât păgubește guvernul cu tantum la suta ce e silit să’l lase câștigi. Art. 244. Nici o întreprindere nu se va face fără de condiți- unea, daca este însărcinat de a procura materialul, sal de a ocupa un număr de arestați, ca să dispăgubăscă pe stat de tote dalele perdute fără de lucru din pricina sa. Aceste despăgubiri vor fi o- tărite de director în privirea osebitelor împrejurări adevărate ce ar Digitized by L^ooQle — 55 — fi adus pedecile, cari ar putea, dacă sunt cașuri ncatâmate de el și provenite de airea, să slăbâscă proporțiunele câștigului. Când acele împrejurări ar fi cause forțate de silă majoră (precum: cele venite din bolire vărsaturi de ape ș. a.), el va putea fi scutit dacă nu i s’ar mal fi întâmplat, de câtu câte-va țjile de nelucrare. Art 245. în tot cașul aceste despăgubiri să pronuncie de di- rector, dar ’nu se împlinesc de cât dupe aprobațiunea Ministeriulul unde directorul trimite decisiunea sa cu dovezile de scuse date de antreprenore. Art. 246. Sub regie este facultativii inspectorului general de a autorisa încercări mici pentru introducerea unei noue esploeta- țiunl, însă asemenea cheltuell din paragraful lucrului nu pote trece peste suma de trei mii lei fără de încuviințarea Ministeriulul. Art. 247. Tdtă trecerea de obiecte fabricate de la un stabili- ment la ua altul de serviciul Guvernului se îndeplinește prin des- păgubirea celui înteiii dupe tarife. Se deosebește cașul când ar fi contractare, atunci se va urma condițiunilor. Art. 248. Nici un amploiat a închisorei nu pote întrebuința vre un arestat pentru comptul lui, sub ori ce titlu. Art. 249. Partea trasă de arestați din câștigul prins, va fi: 1. Pentru forsajl s/₁₀ — 2. Pentru reclusionar!³/, ₍, — 3. Pen- tru correcționali ⁴/ₗ₀ — Pentru arestatele femei ³/ₜ₀. Art. 250. Arestațil cari vor fi priimit încă o osîndă vor pro- fita numai adecă: 1. Condamnați! la muncele silnice, daca vor fi mal fost și îna- inte osîndițl la pedăpsă aceștora nu vor mal căpăta de cât o decime. 2. CondamnațiI la reclusiune, daca vor mal fi fost făcut o a- semenea osîndă nu vor mai căpăta de cât douc deci ml; daca vor fi fost la muncele silnice, o decime. 3. CondamnațiI reclusionar! daca vor mai fi fost condamnați înainte la muncele silnice numai o decime, daca vor fi fost condam- nați la reclusiune. două deciml, daca vor fi fost condamnați la co- recțiune numai trei deciml (peste șese luni osenda corecțională). Art 251. Fie-care recidivă pentru aceeași osîndă perde o de- cime din dreptul muncel, și fie-care recidivă chiar la o osîndă mal mică portă o de o potrivă perdere de folosii ca cum ar fi fost la cea întiiti, căci nil trebue să se speculede asupra pedepsei; și în privirea morală, tote recedivele sunt de o potrivă culpabile, de ori ce gradu fie, cu osîndă dintîiâ. Cu asemenea scădămînt, pînă la al treilea recidivă, in mun- cele prevădute perde tot dreptul de părtășie, și remăne la indul- gența guvernului dovedind purtare bună să capete ceva drept gra- tificație. Art. 252. Opriri totale sau parțiale vor putea fi pronunțate dejudeciul disciplinar asupra părții cuvenite arestaților. , 1. Pentru înfringerea la regulile disciplinari. 2. Pentru tdtă stricăciunea comisă în obiectele arestatului din negligență, rea întrebuințare și înadinsu. Digitized by Google — 56 - 3. Pentru păgubite de material satt de lucru prin stricare, re- sipire, și rea lucrare. 4. Pentru neîndeplinirea cislei otărîtă de muncă într’un timp ficsat, din lenevire și rea voință. Căci de multe ori arestațil provocă prin greșieli și pagube pedepsa încarcerarel ca să scape de lucru. Oprirea nu ’lu scutește de altă peddpsă. Art. 253. Aceste opriri nu vor avea îndeplinire de cât dupe încuviințarea Inspectorului general, căruia directorele referiră, ală- turîndul un tablou de tote opririle, la finitul lunei, (dupe modelul ). Art 254. Banii arestaților câștigați în lucru se împart în două, bani diponibili, pentru chieltuiala lui in întru și bani în de- posit păstrați în reservă pînă la eșirea lut Obiectele de cari potu fi întrebuințați, partea de bani de care potu dispune în intrul închisorilor, suntu otărite de asediamentul disciplinar art.... Pentru modul remitere! banilor în reservă după eșirea lui, o ordonanță ministerială va regula cum și prin cine să i se dea si în ce modu, în prevedere ca să nu fie un modu de corupțiune pentru dinsul și pentru societate. în durarea ei, sâ deviie o armă prejudi- ciosă contra el. Art. 255. Moralisarea și profitul statului, drept o justă dis- păgubire mică, cer împreună ca să se inboldescă activitatea aresta- tului spre mai mare producțiune cu putința; deci, se va oțărî o cislă, satt minimum de producțiune într’o septămâna, care va fi mij- locul producțiune! cu putință, luat într’un timp dat ca divident. Toți cei ce vor lipsi la acesta, vor trage pedepsa dispăgubirei pen- tru rest, daca nici un casii independent de voința lor n'au pricinu- ifo. Arestatii se vor putea plânge inspectorului general saii in- spectorului general adjunt. la revisiunea lor, cari vor esamina și vor îndrepta cisla, proporționând’o dupe putere, de este casu. Art. 256. Orele de lucru vor fi ficsate prin un program, de inspector general sau adjunt, în înțelegere cu directoruhi și inspec- torul stabilimentului. — Sera în genere, nu vor lucra, însă în casu de urgență, pentru de a putea respunde la o cerere avantajiosă și fără concurență sau pentru repararea unei întârzieri neprevăzute, directorul, pe respunderea Iul va prelungi lucrul laboratoriulu: in necesitate, piuă la 9 ore sera, iarna, și vara pînă la 10 ore. însă va căuta tot d’auna timpurile liniștite, și măsuri de privighieri e- nergice. Art. 257. învățătura prin maistru plătit de administrațiune va fi despăgubită de arestați, de aceea pe cât nu este în stare să producă fie-care, de cât obiecte eșite din mâna maistrului spre a li se areta, ei nu priimescu nimica asupra folosului producțiunii. Art. 258. Din timpul când încep a lucra. însă tot încă sub povătuirea maistrului, producțiunea fiind îmulțită, pentru încurajare și stimulare, administrația va presupune aprocsimativ timpul, tot d’a- una mal mult de cât mai puțin și ’lu va împărți în cinci părți: Digitized by CnOOQle — 57 — îa cea întîitt a cincea porțiune nu va priimi încă nimica. în a patra porțiune va primi a cincea din legiuită. în a treia porțiune va priimi a patra din legiuită. în a doua va priimi a treia. în cea de pe urmă porțiune va trage jumătate din legiuită. Si apoi liberîndu-se maistru va intra în întregul căstig. Art. 259. Toți acel arestați cari nu vor da de cât mână de ajutor, de întorșii, de învîrtită, de assediat, de pă^it, nu li se comptă ții lucrătore. Numai atunci trage plata când din mâlnele lor ese o transformațiune în formă. Țesătorul, torcătorul, boitorul ș. a. sunt productort. Art. 260. Toți aceia cari daă un ajutor înlesnitor pentru pro- ducătorii, curățindu’I și disposîndul materialul pină în cea mai de pe urmă espresiune a sa, are drept de plată, și țlioa sa e cotată în tarifă, asupra quantitățil lepădate în folosul arestaților Art. 261. Lă munca pămîntulul și la muncile silnice tot a- restatul întrebuințat, e lucrător și țlioa se socotesce la țoțl de o potrivă, eșițl pentru acel fel de muncă. Art. 262. Afară de acesta clasificațiune, dupe felul lucrărel, cari distinge în numele ei pe lucrători. Este o altă clasificațiune. dupe qualitatea producținnel cari se distinge dupe comparațiune, și valorea cc’I dă mai multă saă mai puțină bunătate a ei. Ace- stă clasificațiune inspectorul cu maistru cu antreprenorul stabili- mentului o face pe base, oprite și cunoscute, pe osebirea preciuri- lor statornicite prin tarife și contracte. Art. 263. Totă producția eșită se esamină și se clasifică și a- pol ’i se așiațlă prețul. Un arestat de întîia clasă va fi scoborit la a doua sati a treia dacă producțiunea lui este de inferioritatea aceleea. Art. 264. Toți arestați lucrători au o livretă unde se înscrie tote operațiunile a depositului lor in daturi și luaturi (model) unde se trece la sfirșitul fie-căria septămăni, banii de trasă pe produc- țiune, cel opriți, cei cheltuit!, de către grefierul comptabil înain- tea lor. Art. 265. O foe de producțiune saă de plată cu împărțirea in osebite isvdre și căi, precum s'a citat modelul (V. Art.) va fi încheiată în totă sâmbăta de inspectorele și trecută comptabilului spre încăsuire. înscriere in livrete și în condice. CAPITUL VI. Tratamentul fisictt. $. 1. Nutrimentul. Art. 266. Arestațil vor căpăta de două ori pe ții demăncare, vara, dimineța pe la 9, și sera pe la patru; iarna, diminăța pe la 10 și sera pe la 5 ore. Vor mînca împreună la masa comună, într’o parte a localului otărită pentru refectoriu. Digitized by G< ogle — 58 — Art 267. Li se vor da în tdte filele malaiă, de ordinar, pînă la trei litre de făină de individ; câte odată pînă câte o oca. mal ales în posturi mari, de făină de grâu, amestecată cu secară, și cu de ordă, curată și de bună cualitate. Distribuțiunea mălaiu- lui saă a păinel se va face de două ori pe d', tot la fie care measă. Art. 2G8. Arestați! au cinci «Iile pe septămînă de secă,^și două numai grasse, afară de posturile prescrise de religiune. In dilele grasse, li se va da came, brăndă, lapte acru saă iaurtă, slă- nină de porc câte odată saă legumuri pregătite cu untură în tote cele alte dile legume în borșă, saă dulci, bine împreunate și asse- sonate. Art. 269. în posturi, în dilele de carne, peșce sărat, legu- murl dulci cu uleiă, prune uscate cu păsat și cu oliă. Art. 270. Pentru fie-care individ se va da una litră came, cel puțin odată pe septămînă. brindă cel puțin la două septămînl, câte 50 de dramuri de individ, sau în locu, iaurtă ori lapte acru câte 75 dramuri. Spre variare slănină câte 50 dramuri de individă sau unnătorele pregătiri cu legumi. Pentru o sută de arestați. 30 Oca cartofi cu 2 oca untură de porcă saă 12 Oca fasole cu 6 oca slănină, trei dramuri piperiă seă pa- pica de ajunsă, două oca cepă, s’aă 30—40 căpățînl de verde cu atîta cătime de untură saă slănină, pe cât se prescrie mal sus, as- sesonament 25 ardei. Art. 271. Hrana de legume se va compune de fasole, ma- zăre, bobă, linte uscată sau verde, de cartofi, sfecle, morcovi, var- dă, napi, de râdichi de ărnă, ardeiă, hrănă, căpă, pătrunjel ș. a. Aceste legumuri vor fi combinate împreună la pregătirea mâncărel, tot d’auna cele mal hrănitore cu cele mal puțin hrănitore. Cele fainose cu cele dulci, și tot d’auna bine assesonatc cu legumuri iuți. Legumunle mai hrănitore sunt în regimurile închisorel lintea, fasolea, mazărea, bobul, cartofi; pe lingă acestea se vor putea a- dăogi spre a se îmulți partea hrănitore a tractamentulul, păsat, crupe, crișlsă, ordu urluit. Legumurile dulci mal puțin hrănitore, sunt: morcovi, sfeclă țelină. napi și vardă. Legumurile de asesonement se compun: de cepă, ardei, pătrun- jel, hrean, ridichi și tote verdețurile de vară, ce nu pot fi între- buințate de cât cu asesonement și nici odată alcătui numai singur hrana arestatului într’o di- Art. 272. De legume în bobițe precum fasolea, madărea ș. a. se va da de individ 75 dramuri, de cartofi jumătate oca, dinlegu- murl dulci, câte o litră; amestecate împreună în borșiă, în parte dreptă, din totele să vie câte o litră de individ. Art. 273. Ca asesonamente, se vor întrebuința cât de mult și de desă cu putință lucrurile iuți, precum ridichile de iarnă, ce se pot da odată pe sept? mină, din când in când, la prind de dimi- Digitized by GooQle — 59 — năță câte una de om, cu pline saii mălaiu de acole, ardei, hrean, c6pă, cardama, pătrnnjelu ș. a. De tote aceste se va căuta a se avea In provisie pe iarnă și vară, cu atita mal mult că se pot cultiva in intrul. Art. 274. închisorea e o stare anormală, nu numai pentru moralul omului dar și pentru fisicul seă, cari e supus la o îndoită reacțiune vătamătore provenită din măhniciunea și abaterea sufletu- lui, precum și din smintirea condițiunelor traiului esteriorii (de mișcare îndestul de aeru liberă și alte obstinencl). deci pentru a- restatul închis, cari nu este condamnat la o morte trăganatică, ci la viață pedepsită, în întregime saă în parte, este o condițiune vi- tală regimul tractamentulul fisică, cari trebue să înlocuiască lipsu- rile viețel ordinare, însă de altă parte hrana individului închis fiind condamnată la mărginire de principiul pedepsei, nu trebue să uite delinquentul osînda lui, nu trebue liberul să invidieze starea sa. Intr’aceste două alternative chibzuință administrațiunel va căuta să împace stricteța legii cu necesitatea fisică, combinând în mici, dar nimerite proporțiunl, substanciele cele hrănitore cu cele mal pucin hrănitore, spre variarea gustului (încă o condițiune higienică), și a- ceste împreunate cu substanțiile cari înlesnesc mistuirea, respira- țiunea, circulaținnea sîngelui, precum legumurile iuți. Ast-fel va merita considerațiunea guvernului^ pentru îngrijirea sa, cari Far scuti de a jăli vre o tristă stare sanitariă, a regreta cheltuell su- plementaril provenite prin epidemii. Directorul în fine portă răs- punderea tratamentului fisică, ca pentru tote cele-lalte servicii, când sa’r dovedi că epidemiile ucigătore provină din puțina îngrijire a sa, pusă în acestă ramură de serviciu. Spre a nimeri se va con- sulta tot d'auna cu medicul stabilimentului. Art 275. Nutrimentul condamnaților bolnavi se va face dupe cum se poinenesce în serviciul Sanitar" Art. dupe regula ospita- lelor de sărmani liberi, sub comanda medicului, în mărginirea eco- nomiei acelor ospitale. Art 276. Arestații din închisorile de districte vor putea adu- ce hrana de din afară, fie de la rude, fie, cari vor voi, din când In când să cumpere. § 2. îmbrăcămintea. Art. 277. îmbrăcămintea va fi compusă precum urmă^ă: Pentru corecționall și reclusionari căte doă cămăși, doă pere- che ismene, trei perechi opinci, una pe fie-care ană. Un sucman, ziăghe de ordinar sură, o pereche bernevecl, nădragi de sucman sur, și un bonet de polițiă de sucman sur cu vipișcâ galbenă și purtând dinainte numărul arestatului, tote aceste pentru duol ani. Art. 278. Pentru forsațl, ca unii ce sunt destinați a lucra in fundul ocnei, unde ușura albiturilor e grăbită mal mult, vor avea In fie-care ană câte două chămăși, două perechi ismene și patru o- Digitized by COOQlC - 60 — pincl nuol. și cu cele vechi ftcându-se încă un rînd vor fi trei de individ pentru schimb. Un sucman, o pereche de ițari, cu o căciulă cu vipiscă roșie purtând numărul, de sucman alb, la fie-care trei ani. Art,. 279. Din cămășile și ismenile vechi desființîndu-se cele mal rupte, se vor cârpi cel puțin pe jumătate din cele ale anului trecut spre a se alcătui încă câte un rînd ca să fie pentru arestați corecționali câte trei rînduri, și pentru forțați câte patru din suc-* manele ziăghe și berneveci sati nădragi cei vechi, se vor face că- ciulile și se vor întări cele nouă căptușindu-le la sub-țiore și la spate. Art. 280. Arestatele femei vor avea pentru fie-care. 1. Două chămâși. 2. Două perechi de ciorapi saiî călțuni. 3. O rochie de anghină. 4. Un sucman. 5. O pereche de bușimachi sati iminei de piele în piciore. 6. Un tulpan pentru cap. Art. 281. Sucmanul va ti pentru doul ani, cele-lalte se vor renoi în toți anii. Art. 282. Condamnațil corecționali din districte sunt în con- , dițiunele îmbrăcămintei corecționalilor centrali; prevenițil ce stau încă în judecată, vor păstra veșmintele lor, numai când ar lipsi cu desăvîrșire și nu ar avea mijloce de a 'șl procura de la casele lor, închisorea le va procura. §. 3. Mobiliarul dor mit or iilor. Art. 283. Arestați se vor culca împreună in dormitorii co- mune, în lipsă de închisori celularii, pe paturi soldățești, donnito- riile vor fi cât se pote mai întinse și mai largi, locurile fie căruia arestat vor ti despărțite prin scânduri, la înălțime de o palmă. Art. 284. Fie-care arestat corecțional sati reclusionar va a- vea o matrație de paie neînseilată și un tufecii sub el, fie-care for- sat o rogojină și un tufecii, tufecurile și matrațile vor avea două fețe pentru schimbu, și vor servi pe doui ani, la început se vor face câte două, și în viitor câte una. servind cele vechi la facerea celui alt schimbă. Art. 285. Fie-care arestat va avea câte o învelitore pentru trei ani, cele vechi vor servi la căptușirea celor nouă spre întărire. Art. 286. între altele, dormitoriile vor avea pentru nopte o measă jos, o cofă sati două pentru apă, 6 cană saiî două de țincă, un lavoriG, un ștergaru de rînd și un altul de schimbu, un piep- tene, o ladă pentru pus ciubărul de nopte. o scuipătore. $. 4. Guarderoba și mobiliarul Infirmeriei. Art 287. Fie-care bolnav va avea câte 4 cămăși de americă, Digitized by CiOOQle — 61 — an halat de pînZă în patru ițe, o pereche ciorapi de sucman, două scufii! albe de bunbac, o pereche papuci, acestea în fie care and se vor putea re’noi, dupe trebuință. Art. 288. Fie-care bolnavii va avea un crevat de fier, o mă- suță alături, o tăbliță năgră la cap, pe crevat un matrațiu de paie și un tufecu cu îndoite fețe, 3 prostiri de pînZă grăsă, o învelitdre de lină căptușită. Art 289. Pentru fie-care pat un comariu, un castron, un taler lat de țineți, o lingură și o linguriță de cositoru, o lingură de lemn. 5. Serviciul curățeniei. Art 290. Curățenia cea maî mare e prescrisă în 16te părțile încăperii. în tăte Zilele de două ori pe ții, se vor mătura dormi- toriile și sălele, și odată pe Zi săra laboratoriile, odată pe lună se vșr spăla scândurile, și daca nu sunt boite, se vor da cu lut pe jos. Art 291. De două ort pe Zi cel puțin se va afuma în tote părțile închisorel cu reșină, saă cu oțet dupe starea sanitară și prescrierea medicului, se va aerisi, iărna precum și vara în vre- mea Zilei. Art 292. Arestațil se vor rîndui pe rînd din fie-care dormitorii pentru indeplinirea serviciului curățeniei, și sunt respunZători de ea, de asemenea și prin laboratorii, calfa va avea grijă alle curăți, alle aerisi și alle afuma. Art. 293. Eșitorile vor fi de asemenea curățite de două ort pe Zi de arestați renduițl cu rendul, la eșitort se va practica, din gaură două coșiurl cari să se ardice cel puțin de trei stînjinl spre a resufla duhorea în sus. Art. 294 Camerile tote se vor vărui de trei ori pe an, se vor practica morișce pe la ferestre, și se vor ține în bună stare. Art 295. T6te vasele în serviciul Zilei se vor spăla de două ori, întîifi diminăța. dupe dejunu, și apoi săra, tote vas- sele în serviciul nopței odată pe Zi, pentru serviciul cuhnii pre- cum și a curățirii vaselor, directorul va numi din cel mai blînZi, dar mai tineri cari vor avea ocupațiune constante, și răspunzători de stricăciunile, de lipsa, de necurățenia obiectelor, pentru cari vor trage aspră pedepsa. Art 296. In totă săptămîna se va curăți curtea, se va mă- tura, și va slobozi strînsurile de apă saă de gunoi ce ar putea să se facă cu sapa, în canaturile principale, ce se vor fi practicat, dupe așeZătura fațadei curței. Art 297. Se va feri, și se va opri sub aspră pedăpsă totă scărnăvirea, aruncarea saă strîngerea de gunoi, de posdenl vege- tale, cari pot eși din laboratorii și care prin fermentare impestă aerul, tote se vor curăți și se vor da afară. Art 298. De asemenea eșitorele se vor curăți în tot anul, de două ori pe an se va spăla canalul, cari se va păZi pururea să Digitized by VaOOQle — 62 — stea bine acoperit, și să nu se lase spărturi, cari pote slobozi du- hore afară în apropierile închisorel. Art. 299. Albiturile sănătoșilor vor fi spălate în totă septă- mîna un rând, la ciuberă, și apoi clătite bine în leșie și în apă rece, pentru aceste și pentru albiturile spitalului se va da săpun. Tote tufecurile și matrașile vor fi schimbate odată în trei luni, în paie și în față, tote lînăriile vor fi opărite de două ori pe an cu un crop clocotit. Art. 300. Tot arestatul va fi dator să se spele în totă dimi- năța pe mâne și obraZ, să se peptene pe cap, pentru neglijarea a- cestel curățenii va fi pedepsit cu mîncarea, pe cel ce se va vedea cu mîinile lipăse se va condamna la o Zi de post cu mălai ti, la a doua oră se va rândui la carceră pe 24 ore; de două ori pe lună arestați se vor rade, și odată în lună se vor tunde. Art. 301. în totă septemîna vara, tot arestatul va lua căte un dușiu, odată pe iearnă se vor scălda toți cu apă caldă; bal de vară și de iearnă, pentru acesta va fi de rigore a se statornici în întru pentru sănătoși și bolnavi. $. 6. încălzirea și iluminarea. Art. 302. Iarna în dormitorii se va face odată pe Zi, în spre sără, foc, căldura odăi deșarte nu va trece peste 12 gradurl nici odată, in totă diminâța prin laboratorii, căldura camerei decise nu va trece peste 10 gradurl, in acesta măsură a termometrulul, directo- rul va ficsa porțiunele de lemne, medicul va fi consultat. Art 303. Pentru cuhne se va face un singur cuptor unde se va practica patru cabane, două demîncat, unu pentru spălat că- mășile, și al patrulea pentru curățit vasele. Art. 304. încălzirea ospitalului va fi regulată de medicu, o- spitalul va avea cuhnia cu laboratoriul seti de o parte. Art 305. Toți amploiațil au drept la încălZire din întru închisorel. Art. 306. Iluminarea se va face în tute dormitoriile închi- sorel, ori cu lampe cu oliu, ori cu fotogenii, iluminarea cu lumi- nări de șeii e poprită, cea cu uleiu e mai recomandată, ca cea mal puțin stricătore. Art. 307. Totă curtea va fi iluminată în tote nopțile cu gază, luminările fiind un material mal iconomicu se vor păstra în reservă pentru lampe purtătore, cu cari guardieni sunt siliți să eassă n6p- tea prin curte. CAPITUL VII. Așe^^m intui comptabilitâțll caselor centrale de pedepsi. 1. Atribuțiunea Inspectorului general. Art. 1. Inspectorul generale este ordonatorii secundar asu- pra casei Statului. Digitized by CiOOQle — 63 — Art 2. La 15 ale fie-căria luni presintă un borderoă (mo- del 9) de tote cheltuelile presupuse necesarii pentru întreținerea stabilimentelor, sub a sa diriguire, lămurind firea cheltuelilor îm- părțite în articulele deschise în budget, numele stabilimentelor, nu- mele creditorilor saă personelor ce se cuvin să priimescă, distric- tul, ocolul, forulă fie-căriia. Art. 3. Asupra tutulor paragrafurilor și articulilor pentru cari va cere prin borderoul seu deschiderea unui nou credit, va presin- ta piese justificative Ministeriulul de Interne, pentru suma Intrigă a creditului cheltuit. Art. 4. Nici un credit nu ’I se va accorda daca n’au justifi- cat deplin pe cel trecut. Art 5. Totă remășița din un credit trebue să fie vărsată ia- răși la casieră districtului, și copia dupe adeverința sa depriimire va figura între piesele justificative, spre încheerea creditului trecut Art. 6. însumarea creditelor ce i s’ar deschide nu va putea trece nici odată marginele articulilor respective ale budgetelor, de aceea el va presintă la finitul tri-luniel întîiă, la jumătate de an, la a treia tri-lunie și la sfîrșitul anului, pe lîngă piesele justifica- tive, cu cererea nouelor credite, starea cheltuelilor vis-a-vis cu bud- getul, adică, creditele slobozite, sumele justificate, cele trecute în economii, și sumele cuvenite dupe budget pentru fie-care servicii! de întreținere (model 10). Art. 7. Nici o întorcere de fonduri de la adevărata lor meni- re, prin bjdget, la o altii, nu va putea fi făcută, de cât în pute- rea unei autorisațiunl speciala a Ministrului provocată de Inspecto- rele generale, acăstă cerere va trebui să fie justificată de urgență sau de un folos vederat pentru Guvernă, fie acel folos în asigurarea • unei economii pe viitoră, sau a unei producțiunl. § 2. Atribuțiunea impiegaților in regia economică. DIRECTORUL. Art. 8. Acțiunea directorului se întinde asupra tutulor părților ser- viciilor de regie, precum asupra tutulor celor alte ramuri administrative. Nici o măsură nu pote fi luată fără știrea directorului și în- cuviințarea lui. Art. 9. Correspondența și lucrările atingătore de serviciul re- giei vor fi făcute de director și sub-scrise de el. • Dupe propunerea economului și socotința inspectorului, el o- tăraște numărul copdamnaților cari vor putea fi întrebuințați la o- sebitele servicii ale economiei. Art. 10. Nici o plată din fie ori ce casă nu se va face fără ordonanța înscrisă a directorului, în mărginirile însemnate mal josă. Art. 11. Directorul esecută sub privighierea sa tote lucrările de reparațiune saă de întreținere a localurilor. Plata acestor cheltueli și a listelor lucrătorilor se face de comptabil pe ordonanciele lui. Digitized by LiOOQlC — 64 — Art. 12. Directorul p6te face cheltuell d’a dreptul pînă la su- ma de 600 lei; pentru mal mari, se va supune la prescrierile de mal joșii. . INSPECTORUL^. Art. 13. Inspectorul în ceea ce jirivește regia, este însărcinat cu tote lucrările atingătdre de laboratoriu și de lucru arestaților. El are grija ca filele de lucru a le lucrătorilor și a celor în învățetură să se constate în totă ^ioa cu esaetitate. El ține o con- dică deosebită pentru contractările trecute cu antreprenori saă fa- bricanți, cu îusemnarea epocliilor de furnitură a materialului, saă a ridicărei producțiunei, sau de plată. Incheiă corupturile fie-cărora ce da- țoreste, și lesupuve directorului care le sub-semndțlă și le trimite da- tornicilor ca o somare de aquitare. El redijă foile de producțiune și de plată cuvenită arestaților. El ține comptabilitatea lucrului prescris mai de parte. INTENDENTULtj. Art. 14. El este specialmente însărcinat cu inmagasinarea și cu păstrarea provisiilor de tot felul, cu distribuirea nutrimentului și alte obiecte de consumație (jilnică, cu tote cele ce privesce îmbră- cămintea arestaților, cu spălarea albiturilor, conformendu-se la re- gulile statornicite și la ordinele ce'i ar putea da directorul. El ține comptabilitatea prescrisă mai josu. Art. 15. Economul e însărcinat sub aprobațiunea directorului, cu îngrijirea cumpărăturilor mărunte, ce nu le face nici odată el singur, dar prin un guardian disponibil, de a vinde obiectele ve- chi, saă afară de trebuința închisorel, cu publicitatea pe din uain- tea poliției Aii. 16. Economul absent saii bolnav este înlocuit în funcțiu- nele sale de cine va însemna directorul. GREFIERUL COMPTABIL. Art. 17. Sumele puse în disposițiunea directorului, sânt man- date de inspectorul general saii înlocuitorul lui, inspectorul general adjunt pe numele grefierului comptabil și încăsuite de el. Art. 18. Tote resturile, sau incăsuirile din ven^area obiecte- lor vechi se vor vărsa de către el iu casa perceptoriului seu casie- rului către care a fost mandat, sub luare de adeverință. • Art. 19. El plătește tote sumele ordonate de director, pe te- meiul pieselor justificative, sad autorisărilor de rigore pentru sume mai mari, prescrise mai departe. Art. 20. Tote sumele ce nu vor purta justificarea regulamenta- riă pot fi retușate de a fi plătite de el pînă la desăvîrșirea acelora. Art 21. Totă suma plătită fără de ordonanța directorului în- scrisu, rămâne pe sema comptabilulul Digitized by Google — 65 — Art. 22. Grefierul comptabil va fi supus la o garanciă de trei sute galbeni, în fond al seu, sau al altuia valabil. £. 3. Despre cumpărături. Art. 23. Cumpări^^le pentru îndestularea osebitelor servicii a le întrețineri stabilimentului, se îndeplinesce sau prin contractări licitative în regulile prescrise prin regulamentul financiar public, sau prin contractări prin buna-învoelă făcută de director, sau prin terguiri din piață, aprobate de director, și făcute de intendent, de inspector, dupe cum împregiurările și interesele bine-înțelese ale ser- viciului ceru. Art 24. Totă cumpărătura care trece peste ^ece sau cincl- spre-^ece mii lei, se face licitativ, afară când numai Ministeriul ar decide al mintre, dupe un raport al inspectorului general mo- tivat. Art 25. Cumpărăturile prin invoiele, sau târguirile făcute , în piațiă, cel puțin dupe cursurile curente, când nu trecu peste suma de 600 lei, sunt încuviințate și îndeplinite de director, care dă lă- murire de tote inspectorului la trimiterea sumilor. Art. 26. Cumpărăturile cari se urcă peste 600 lei, dar cari nu trec peste 1500 lei, vor fi contractate d’adreptul de director, care va înscința numai pe ministeriu și pe inspectoru înainte de a le aduce întru împlinire, afară numai când inspectorul general sau inspectorul general adjunt le-ar încuviința fiind în fața locului. Inspectorii generali vor încunoștiința pe Ministerih de apro- bați unea lor, motivend factul. Art. 27. Cumpărăturile contractate pentru furnituri ce se urcă pete 1,500 lei. sau 3000 lei, dupe stabiliment, vor fi supuse Minis- teriulul, și nu se aduc în împlinire de cât dupe aprobarea lui. Art. 28. In cașuri când un contract nu va fi fost încuviințat de cât sub adăogirea unor condițiuni, contracciu va sub-scrie de desubtul acelor condițiuni de mulțumire și de priimire. Art. 29. Contractele de învoielii vor esprima lămurit și curat. 1. Obiectul contractării. 2. Cantitățile contractării. 3. Termenile în cari furnitura va trebui să se facă. 4. Conditiunile în care pot fi priimite. 5. Modul și epoca plății. 6. Preciul. 7. In fine îndatorirea pentru contracciu de a priimi inderet marfa și a o ridica cu cheltuiala lui, dacă nu va ii fost dată în con- diciunele contractului. 8. Chărtia timbru pe compta contracciului. Art. 30. Se va putea cere o cauțiune pentru tote contractările de ore-care importanță și de ore-care durată. Cantitatea acestei cauțiuni, felul el și epoca la care va trebui să se realisese vor fi otărite prin contract. 5 Digitized by Google — 66 — Facultatea de a scuti de cauțiune e reservată Ministrului, care otăraște dupe socotința inspectorului general. Art 31. In tote contractele făcute se va coprinde, că ort-ce contestație eșită din asemenea contracte, se va oțărî administrativ prin consiliu de Miniștri. 4. Despre plata cheltuelelor. Art. 32. T6te furniturile a cărora preciă trece peste 1,500 lei sad 3,000 lei dupe stabilimente, sunt mandatate de inspectorul ge- neral, dupe înfățișarea contractelor, facturilor în buna-formă, sprijinite de adeverința de priimirea furniturel de la intendent, și de un certifi- cat sati raport allu directorului că saă inmagasinat în bună-stare. Art 33. Precum se țlice la Art. 18, cheltuelile care nu se urcă peste 1,500 lei sad 3,000 lei dupe stabilimente, sunt plătite de comptabilu stabilimentului, din banii puși în disposițiunea sa pentru acesta, și dupe o ordonanciă prin înscris a directorului în- tovărășit de piesele justificative. Art. 34. Pentru plata cheltuelilor mai sus de 1,500 saă de 3,000 lei, dupe stabilimente, se va face grefierului comptabil, dupe cererea directorului, și fără de justificare prealabilă, un avans (care va fi otărît de trebuințele serviciului, dar care nu va putea trece peste 20,000 lei. El va justifica întrebuințarea acestui avans in termenu de o lună. Art. 35. Pentru mandatarea acestei sumi, la 15 a fie-căria luni directorul pe lângă cererea de avansare va trimite inspectoru- lui general o listă de tote cheltuelile presupuse dupe esemplu lu- nelor trecute, și pentru tote cele contractate ce are de achitat, la diferitele persone, având îngrijire de a însemna numele și forul contractărilor (model). Art. 36. Pentru mârunte cheltuell, directorele va putea de- schide în capul lunei unu memoria de un credit pînă la 600 lei economului la grafierulu comptabil, care credit va fi justificat prin faturi iscălite de vîn^ători priimitoril banilor pînă într’o săptămână (model) și restul vărsat § 5. Despre magasinarea și păstrarea p> misiilor. Art. 37. Intendentul este responsabil despre cantitățile și păs- trarea bucatelor și provisiilor înmagasinate dupe regulă. El iea tote măsurele însemnate de esperiență și cele ce soco- tește de cuviință pentru buna păstrare a provisiilor. Art 38. Intendentul visită^ă în fie-care țfi magasia, și- să în- credințăsă că tote sunt în buna stare. Art 39. De câte ori găsește de cuviință directorul și inspec- torul fac o inspecțiune la tote magasinele, cel puțin neapărat odată pe lună directorul le visităsă, și inspectorul la cincl-spre-^ece țlile. Vor fi tot-d’auna făcute înaintea intendentului care se va su- Digitized by UOOQ1C — 67 — pane la t6te cererile acestor funcționari însărcinați cu visitarea. Art 40. Provisiile vor li tot-d'auna așa așezate ca să fie ori când lesne de verificat cualitatea lor, și aprocsimativ cel puțin cantitățile. Art 41. Pentru obiectele de consumație, precum făină, pîlne, carne, legumuri șcl^ distribuțiunea se face dupe un ordin safi bu- letin de distribuțiune făcut de grefieri, și sub*semnat de director. Acest buletin va însemna numărul arestaților raliul si bol- navi, pentru cari distribuția o să se facă, di cantitățile de slobozit dupe regulamentul închisoret Buletinul pentru bolnavi va fi avisat de medic ca conform prescrierilor sale; distribuțiunea slobozită și priimită, sub nici un pretecst intendentul nu va putea să se depărteze de acest buletin, să schimbe disposițiunea lui, fără o altă prescriere a directorului. Art, 42. O tarifă redigeată de inspectorul general, pe soco- tința directorului, și dupe cele regulate și de acesta, va otări canti- tățile tutulor provisiunilor în tote combinațiunele găsite de cuviință, care visată de inspectorul general și comunicată Ministeriulul va ser- vi de basa distribuțiune!. Art 43. Directorul odată pe septămlnă se va încredința în- suși despre cantitățile slobozite, cercetînd pe arestați de servicii! la cuhnie. Art 44. Tdte obiectele mobiliare de îmbrăcăminte și de di- verse servicii, vor fi așezate pe un inventară dupe articull; nici un obiect nu se va putea desființa de căt dupe esaminarea lui de di- rector, și dupe un buletin de desființare slobozit de el. § 6. Despre comptabilitatea de ținut pentru casa Statului. GREFIERUL COMPTĂBIL. Art 45. Pentru tdte priimirile în contra Statului, grefierul comptabil va ține o condică cu tulpină, din cari la priimire va slo- bozi adeverința ce va da-o priimitorulul (model ). Art. 46. Pentru tdte cheltuelile făcute în compta stabilimen- tului, el va ține o condică Silnică, unde vor fi înscrise pe rSnd cum se plătesc. Art 47. Va ține o condică cu împărțirea în venituri și chel, tuell (model ). Art 48. Veniturile în compta Statului sunt: 1. Banii remașl de la arestați morțl 2. Banii prinși din vinerea lucrurilor arestaților morțl. 3. Sumele date în disposiția directorului pentru întreținerea arestului. 4. Banii opriți din Idfa custodiilor. 5. Banii opriți din avutul arestaților pentru pedepsi sad pen- tru stricăciuni. 6. Priimirile întămplătdre. Digitized by VaOOQle — 68 — Eșirile din casa Statului sunt: 1. Cheltuelile pentru îndestularea închisorii. 2. Versarea în casa Statului a remășițelor din banii piiimițl de la fiscu. 3. Vărsarea în casa casierului districtului a priimirilor efec- tuate în stabiliment. 4. Cheltuelele întămplătore. Cheltuelele pentru întreținere, pe acestă condică, vor fi îm- părțite în serviciile îndestulării. Art. 49. Va ține un registru pentru tote mandatele și piesele justificative (model ). Art. 50. Afară de acesta, o condică de partiții, unde fie-care contracciu sau furnisor obicinuit va avea comptul seu deschis în daturi și luaturi (model ). Art. 51. Grefierul comptabil va ține afară de aceste condici, tote cele cari le va rindui inspectorul general și directorul pentru înlesnirea lămuririlor. INTENDENTUL. Ari. 52. Nici un obiect de ori ce natură ar fi și de ori ce valore, nu va putea fi priimit de intendent pentru serviciul stabi- limentului, fără ca să nu’l trăcă în registru cu tulpină, din cari dislipește adeverința (model ). Art. 53. Economul va ține un registru curent, unde în tote filele va trece de la olaltă tote priimirile ce va face de ori ce fire în fie-care lună cu însemnarea preciulul, sumei plătite, și de remă- șițele de plătit (model ). Art. 54. El ține un registru jurnal de intrări și eșiri din ma- gazie, împărțit într’atîtea colone câte articole vor fi (model ). Art. 55. La sfîrșitul fie-căria septemăni în sumeză tote a- ceste colone, și trece totalurile lor intr’o condică numită condica magaziei, deschisă în partiții pentru fie-care obiect și purtând nu- merul condicei cu tulpină, fața registrului jurnal, preciul cumpără- turei, intrările, eșirile, remășițele, valdrea remășițelor (model ). Art. 56. Un registru pentru buletinele țlilnice, cu aretarea numerulul arestaților, provisiilor distribuite și valorea totală a lor (model ). 7. Comptabilitatea. Casei depositelor. GREFIERII COMPTABIL. Art. 57. Ori cc sumă depusă în comptul arestaților o va trece într’o condică cu tulpină, de unde rupe adeverința și o dă trădătorului sumei (model ). Digitized by Google — 69 — Art. 58. Un registru jurnal pentru cheltuelele făcute în comp- tul arestaților (model ). Art 59. O condică împărțită în priimirl șicheltuell (model'). Priimirile în compta arestaților sunt: 1. Banii priimiți ca plata lucrului. 2. Banii priimiți de la familie. 3. Banii depuși de arestat la intrare. 4. Banii provenițl din vînZarea obiectelor ce li se vor fi per- mis să vînZă. 5. Priimirl întămplătore. Cheltuelile sunt: 1. Depositul întors arestaților dupe eliberarea lor. 2. Cheltuelele făcute pentru el în întru. 3. Banii trimiși la familie de arestați. 4. Opririle făcute pentru despăgubiri. 5. Trecerea avutului celor morți prin vărsare în casa Statului. 6. Banii restituițl la familiile morților, dupe încuviințarea Mi- nisteriulul. • Art 60. Va mal ține încă o condică de partidă unde fie-care arestat va avea comptul seu, corespundătore cu livretul seu, cu ha- betul în depositu, habetul în disponibilitate, și cu dcbetul contrac- tat (model ). Art. 61. Fie-care arestat va avea livretul lui în care se va. înscrie și încheia socotela la fie-care sfîrșit de septemănă dupe fo- ile de producțiune (model ). Art. 62. Nici o cheltueală în comptul •arestatului nu se va putea face de cât dupe cererea lui și încuviințarea directorului, nici o plată nu se face de grefier comptabil de cât pe temeiul unei ordonanțe de plată a directorului, de asemenea la eșire restul ba- nilor disponibili i’l dă în mină dupe o ordonanță de plată, sub care arestatul sub-scrie de priimire, (model ). Art. 63. Pentru remiterea depositulul dupe eliberare, o or- donanță ministerială va regula modul cu renduiala de mal sus, la forul locuinței eliberatului. Art. 64. Lucrurile arestaților vor fi înscrise într’o condică unde la catagrafiere, pentru esactitatea acelor în condică, arestatul sub-scrie, și la priimirea lor iarăși sub-scrie (model ). Art. 65. Banii disponibili și lucrurile rămase de la un ares- tat mort, se vor aduce la cunoștința Ministerialul^ cari va publica că în termenul de un an și o ții cel cu dreptul de moșt^pire să se înfățișeze cu dovezile cuvenite ca să li se remită avutul remas. Art. 66. Daca în termenul prescris nimeni nu se va fi înfă- șat, banii sunt vărsațl în casa Statului, dupe o autorisare a Mini- steriulul, și lucrurile se vor păstra în favorea arestaților eliberați, cari n’au hainele trebuinciose. Art. 67. în avutpl arestaților nu se pote coprinde depositul păstrat pentru eliberarea lui, acăsta este o indulgență, o înlesnire a guvernului pentru persona arestatului; deci dupe mortea lui a- Digitized byGooqIc — 70 — cest deposit se încăsuește în casa Statului, înșciințîndu pe Ministeritt. 8. Despre comptabilitatea laboratoriilor. Art. 68. Comptabilul ține: 1. Condica cu tulpină pentru priimirile de bani. 2. Condica jurnal de cheltuell. 3. O condică de partiții pentru contractări. Inspectorul ține următdrele: Art. 69. 1. condica de contractări. 2. Condica de partiții pentru lucrători. 3. Condica de producțiune țlilnică de fie-care laboratoriti. 4. Condica de venituri și cheltuell la fie-care laboratoriti. 5. Condica de mișcarea materialului în fie-care laboratoriti, cu intrările și eșirile împărțite în atîta rubrici câte articule de material primariă sunt. 6. Un inventar fie instrumente cu valorea lor. Art. 70. Economul saii intendentul ține o condică mare pen- tru materialul primar în magazie, cu intrări și eșirl, unde fie-care articul de material saii de producțiune îșl are deschisă partida. Art. 71. O condică cu tulpină pentru tote obiectele pentru laboratoril saă de la laboratoril intrate în păstrarea magaziei. Art. 72. Un inventaria de instrument cu valorea lor. Art. 73. Tote contractările și cumpărăturile se facă în con- formitatea disposițiunilor de la §. Art. 74 La finitul fie-căria septemănl Inspectorul dupe con- dica sa de producțiune, încheie o foae de producțiune (model ) o listă nominală de arestați cărora li se împarte acostă plată, și le trece comtabilulul ca pe temeiul lor să transcrie în condică și să opereze transversarea sumei cuvenită de la casa lucrului la casa depositelor. 9. Comptabilitatea Statistică. Art. 75. Grefierulu ține: 1. Condica de încarcerare. 2. Condica matriculă. 3. Condica de eșițl. 4. Condica de morțl. 5. Condica alfabetică. Art. 76. Intendentul ține: 1. Condica cu împărțirea arestaților prin districte. 2. Condica țlilnică de starea și mișcarea popolațiel, a sănă- toșilor și a bolnavilor. Art. 77. Inspectorul ține o condică de mișcarea popolațiel în lucru atât prin laboratoril cât și în serviciul economic. Digitized by CooqLc — 71 — §. 10. Despre snmH, piese justificative și osebite Staturi, ECONOMUL. Art 78. Economul e îndatorit a strlnge și a presinta urmă- tdrele piese justificative. La priimirea obiectelor, provisiilor sad materialului Încheie o fatură sad memorid (model ) sub iscălitura neguciătorulul de furnitură și certificarea sa; t6tă fatura care trece peste 600 lei trebue să fie Întovărășită de un contract, totă fatura ce trece peste 1,500 sad 3,000 lei va fi Întovărășită și de copie dupe autorisarea Ministeriuluî sad a Inspectorului general, totă fa- tura care trece peste 10,000 sad 15,000 lei va purta alăturea con- tractul și foaia licitației. Pe lingă aceste, fatura de tote obiectele și tot materialul ară- tat ca prădată de furnisorti, va fi încredințată de inmagazina- rea și priimire pe stimă, prin adeverințele deslipite din condica cu tulpină și alăturate către fatura ce deschide creanța pentru dînsele. Art. 79. Fatura pentru'mal mult de 10,000 sau 15,000 lei, când contractarea ar fi fost prin Învoială, va purta alăturea autorisarea Ministeriuluî, ce'scutesce cumpărătura de licitație, și apoi aprobarea cumpărăturel. Art. 80. Aceste piese justificative se presintă de econom în măsura cum se statornicesc directorului, pentru cumpărăturile prin- cipale, cu un raport lămurindu’I starea furniturel și espunând obser- vațiunele sale. Art. 81 La fie-care 15 a lunel intendentul presintă directo- rului un dublu buletin de starea magaziei ("model ). Art. 82. La fie-care 15 ^ile pe lingă buletinul de starea magaziei presintă un borderod despre cheltuelile presupuse de tre- buință pe luna viitore, și de tote creanțele ce vor fi de achitat în acăstă lună (model ). * Art. 83. La fie-care sfîrșit de lună presintă directorului o copie întocmai de pe registrul sed curent în luna (model dupe cel prescris la punctul ). Art. 84. La sfîrșitul fie-căria tri-lunl o dublă stare de ma- gazie dupe modelul de mal sus, și alătură spre verificarea eșiri- lor tote bueletinele de hrană și de eliberare din magazie cu un estract de ele (model ), grupează buletinele pe septemînă, și tre- ce însumarea lor în estract, in conformitate cu condica jurnal. In- specțiunea verifică și trimite buletinele la control. Art. 85. La sfîrșitul fie-căria tri-lunl presintă un inventarid cu intrările și eșirile, intrările esprimînd No. condicel cu tulpină și a faturel pe lingă care a trecut, eșirile arătând No. buletinelor de desființare pe care în alăturare le presintă (model ). GREFIERUL COMPTABIL. Art 86— Grefierul Comptabil e datoria să justifice avansu- Digitized by LsOOQle — 72 — rile fie-căruia mandat către cassierul care i-la plătit, în termen de o lună. Art. 87 — El primește piesele justificative de la indendent, i contracte, autorisări, faturi, adiverințe de priimirl pe semă, trage copie de pe tote, verifică pe ale autorisărilor și contractelor de în- tocmai, pune să iscălescă laturile ast-fel duble la priimirea bani- lor, pe negucitori, copia adiverințel de priimire de intendent: le trece în câte un borderou deosebit, trimite împreună cu remășița asupra mandatului, la casa către care a fost renduit, care i slobd- de, și aletură adiverincia de incăsuirea restului. Art. 88. Casierul îi va înapoia un borderou cu un rând de piese justificative, certificând sub acel borderou priirfirea tutulor pieselor aretate și remășița de bani. Art. 89. — Comptabilul la finitul fie-căria luni, pînă la cinci- sprezece a lunel viitore. nesmintit trimite borderoul cu tote pie- sele lui justificative, și ordonanciele de plată a directorului, către fie-care faturâ, inspecțiunei generale spre justificarea mandatului ce aii priimit. Ordonancile directorului și-le priimește îndrept dupe esaminare. Art. 90. — Cele însemnate mal sus privesc aquitările și chel- tuelilc facultative directorului: pentru tote cele alte mal sus de cât 1,500 sau 3,000 lei, el le priimesce de la econom sau intendent, le dubliază, le înscrie în îndoit borderou, și le trimite așia ca pînă la 15 a lunel să ajungă la Inspecțiunea generală, care mandatdsă pe furnișori a priimi plata la o casă de percepțiune a districtului. Comptabilul care le plătește îl pune să iscălescă faturile de aqui- tare. Grefierul comptabil priimește unul din borderourl sub certi- ficarea casierului cu piesele lui justificative, pe cari la sfârșitul lu- nei le alătură către cele alte si le trimite inspecțiunil. Art. 91 — La finitul fie-căria luni, el mai trimite: 1. Un buletin de case. * 2. O listă deintrați, una de eșițL alta de morți la Ministeriu (model ). 3. Un tablou de mișcarea populațiunel la Ministeriul de Interne. 4. Un tablou statistic la finitul fie-căria tri-lunl (model ). 5. La finitul anului un bulletin general de case, cu un tablou de venituri și cheltuell împărțite pe isvor și case dupe condice (model ). In fine tote lămuririle ce i-se vor putea cere de Ministru saii de Inspector. Art. 92—85. Pentru casa arestaților, el stabilește faturi de o potrivă ca și pentru casa Statului, însă acestea pentru cheltuelile din banii disponibili spre verificarea creditelor, ce i se vor putea deschide de directore dupe cererea arestatului. Art. 93 — 86. Spre verificarea banilor trimiși sau restituițl familiei, el va pune sa iscălescă pe primitorul banilor, care trebue să fie și mandatarul, sub mandatul de plată slobozit de directore, și de arestat. Când va fi de trimis prin postă, ordonancia va purta Digitized by C^ooQle — 73 — numele și iscălitura ducătorului, care va depune, la intrare ordonan- cia la grefă în alăturare cu adeverincia de priimire a espedițiel poștale. Restituirile de banii morților la familie vor fi întovărășite de dovezile de înrudire înfăcișate, pe temeiul cărora s’a eliberat AsL 94—87. Eșirile pentru dispăgubire vor fi regulate dupe o ordonancie a directorului pe lângă care se alătură piesele justi- ficative, saiî pentru de a fi vărsate în casa Statului, saiî pentru de a fi slobozite la personele păgubașe. In cel dinainte cât și în cel din urmă casă, assemenea ordonancie se justifică: 1. Cu estractul tutulor acelor opriri pentru pedepse discipli- narii saiî dispăgubirl cari trebue să porte încuviințarea inspectorn- lul generale, satt inspectorului general-adjunt. 2. Procesul-verbal (copie) alu închierel judeciulul disciplinar care le-au pronunciat, lipit către fie-care ordonanciă 3. Iscălitura personel păgubașe de priimire, saiî adiverinția perceptorului de vărsare în casa lui. Art 95—88. La finitul fie-căria luni, trimite un bulletin de casă, cu tote piesele justificative, cuprinse in un borderoiî, sub observațiunea Inspectorului generale, care esamină, verifică, bor- deroul și ’lă înapoește grefierului. Ministeriul de interne va cere când va socoti de cuviință la verificarea sa dosariul casei de- positelor. Art. 96 — La fie-care trei luni trimite o listă nominală de avutul arestaților, pe lângă cea de mal sus (model ). Art. 97’— La fie-care 15 ^ile a lunei, trimite Ministeriulul și inspectorului, un buletin de osebitele primiri realisate în luna trecută în casa stabilimentului. Ministeriul autorisă vărsarea în casa Statului, și însciinț^lă pe Ministeriul de finance dupe care urmând, iea adeverința de priimire de la perceptoriu, și o presintă in copie pe lângă cele alte borderourl în sprijinul buletinului de casă, la finitul lunei, trimesu inspectorului general. Art. 98 — Eșirile din casa lucrului se verifică: 1. Cele pentru plata arestaților cu foile de producțiune și li- stele de plată, alăturarea cu adiverințele rupte din condica cu tul- pină a casei arestaților. 2. Pentru plata de material prin faturi și contracte ca mal sus, acărora plată să fiă ordonată de unul din inspectorii generali. Aceste piese pe lângă un bulletin de case, se comunică la finitul fie-căria luni, inspectorului generale, care dupe ce le verifică inapoește piesele justificative. Inspectorulu. Art. 99. Inspectorulu stabilimentului trimite la sfârșitul fie- căria luni: 1. Un tablou de producția industrială (model ). 2. Un bulletin de starea magaziei cu tote mișcările și opera- țiunele (model ). Digitized by tsOOQle — 74 — 3. O listă de obiecte vândute (model ). 4. Un bulletin de casse cu aretarea veniturilor din fie-care laboratoriti, și cheltuelile pentru fie-care. Art. 100—. La sfârșitul fie-căria septăm&nl, cel mult tnchle o f6ie de producțiune, și o listă de plată nominălă pe care o trece comptabilulul spre tncăsuire și plată. DIRECTORELE. Art 101—94. Primește piesele justificative de la intendent, le esaminăze, de sunt In forma și sub iscăliturile cuvenite, le verifică și le adverește. Ordonă plata pentru cele din ele ce pote plăti de dreptul, și le încredințăsă tdte comptabilulul spre regularea lor. Art 102—95. La finitul fie-căria luni trimite spre justificare mandatelor plătite, piesele justificative in dublu, casierului sati per- ceptorului. Art. 103—96. Plnă la 15 a lunei viitore trebue neapărat să trimită: 1. Lista cheltuelilor trebuiaciose pe luna viitore. 2. Starea Magaziei. 3. Estractul de pe registrul curent de la magazie. 4. Buletinurile osebitelor casse, sprijinite cu borderourile și piesele justificative a cheltuelilor. 5. Un estract despre banii de oprit din avutul arestaților sub titlu de pedăpsA 6. Un estract de otăririle date de el in pretoriul disciplinar. 7. Un raport de starea Închisorii La Ministeriu la fie-care lună—trel-luni, trimite: 1. Un raport de starea incbisoril cu osebitele staturi statistice. 2. La cincl-spre-țlece a lunei buletin de osebitele venituri. 3. La sfârșitul anului cu osebitele staturi, .statistice, de casse și de magasie, un raport general asupra tutulor serviciilor. INSPECTORELE GENERALE. Art. 104—97. Pentru justificarea creditelor ce-i s’ati acordat sub-borderouri generale, presentă piesele justificative primite de la direcțiunea stabilimentelor, și apoi cere deschiderea unor alte cre- dite asupra articulilor necesarii. Art. 105—98. T6ta deschiderea unul noU credit pe luna vii- t6re se va face in rânduiala prescrisă mal sus de el, ptnă la 20 ale lunei. La finitul tri-luniel presintă tablou recapitulativ de tdte cre- ditele și justificările făcute de h începutulti anului. Acostă stare este imperțită dupe paragrafurile și articulile budgetului, și dublu, spre a se putea trimite de Ministeriul de Interne, unul asemenea Miuis- teriul de Financie sad la control Art 106—99. La finitul anului presintă raport generale asu- pra tutulor serviciilor, In alăturare cu tâte tablourile statistise, de Digitized by Google — 75 — casse de magasie și de producțiune, estractele tablourilor ce i s’att comunicat la aseminea epoci de la stabilimente. Art 107—100. Inspectorulu generale-adjuut, trebue si presin- te Ministeriulul și inspectorelu! generale, cel puțin odată în tri- lunie un raport de revisie la stabilimente, asupra tutulor serviciilor cu tote stările în tablouri, de case, de magasie, de statistică, de producție, și statul amploiaților, a guardianilor cu purtarea lor, cu sumele opnte din lefele lor drept pedăpsă. Art. 108 El inlocuește în tote pe inspectorul generale în lip- sa șa saă la tact saă în revisie la osebitele administrațiunl, afară de incuvințările de contractări peste suma de 1,500 saă 3,000 lei, ce se cuvin numai inspectorului generale. § 10. Comptabilitatea caselor de areste de prin districte. Art 109. Prefectul este ordonator secundar a arestului dis- trictului său și supus la îndatoririle ordonatorului secundar a Pe- nitenciarilor. Art. 110. Luli se cuvin tote facultățile pe regie de cari dis- pune inspectorelul generale pentru cassele centrale. Art 111. Lui i se cuvine totă autoritate prescrisă pentru di- rectore la casele centrale. Art 112. Ingrijitoriul arestului de district este în tdte în- datoririle prescrise intendentului pentru regie, cu deosibire: 1. Ține Registrele de Încarcerare prescris la Art............ 2. Dă la fie-care sfârșit de septâmănă relația de starea Silnică a popolațiel de pe condica stărel dilnice. 3. Presintă piesele sale justificative pentru cheltuelile mărunte și curente, pentru cari îl deschide credit prefectul, la casa distric- tului. la sfirșitul fie căria săptămâni, precum și piese justificative cu adeverință de priimirea pe seină a materialului din condica cu tulpină pentru tote cheltuelile contractate, -în ^iua când inmagasind- ză, spre a mandata prefectul plata lor la casier. Digitized by UooQle — 76 — REORGANISAREA POȘTELOR.') PE LUNĂ TOTAL TOTAL FUNCȚIILE Lefa Diurna Total pe an general || -HoaiiNirov | pe lună Administrația Centrală. 1 Direcția generală. 1 Directorii poștelor............. 1000 500 1500 18,000 1 Instructor........................ 2600 31,200 Secția l-iu Administrativă. 1 Șef de Secție................... 1000 250 1250 15,000 2 Șefi de biurou a 5001., 200 d. 1000 400 1400 16,800 3 Verificatori de gradu al 2-lea a 300 lei, 150 diurnă...... 900 450 1350 16,200 4 Copiști a 150 lei, 150 diurnă. 600 600 1200 14,400 Secția Controlului. 1 Șef de secție.................... 1000 250 1250 15,000 1 Controlor șef de biurou...... 800 200 1000 12,000 1 Snb-șefu de biuroti............ 400 200 600 7,200 2 Verificatori de gradu al 2-lea, 300 lei, 150 diurnă......... 600 300 900 10,800 2 Copiști a 150 lei, 150 diurnă. 300 300 600 7,200 Arhiva ambelor secții. 1 Arhivar............................ 400 200 600 7,200 1 Ajutor al Arhivei............... 250 150 400 4,800 1 Cusător și servitor............ 150 150 1,800 177,600'1 1) Sancționată cu decretul Nr. 615, din anul 1862. Digitized by GooQle — 77 — pe । lună. d OS O) o cd a Lefa e Totalu Totalu 5 lună. 1 1000 250 1250 15,000 1000 200 1200 14,400 650 200 850 10,200 1000 400 1400 16,800 1800 900 2700 32,400 800 ; 400 1200 14,400 300 ' 150 450 5,400 1800 । 600 2400 28,800 1500 600 2100, 25,200 1200 600 1800 21,600 400 200 600 7,200 400 200 600 7,200 1000 1000 2000 24,000 100 100 1,200 80 80 960 600 7,200 1000 500 1500 18,000 600 200 800 9,600 400 200 600 7,200 400 300 700 8,400 300 300 600 7,200 800 600 1400 16,800 900 900 1800 21,600 600 300 900 10,800 100 100 1,200 80 80 960 500 6,000 200 100 300 3,600 100 100 200 2,400 100 100 1.200 30 '360 200 100 300 3,600 100 100 1,200 30 360 150 100 250 3,000 100 100 1,200 20 240 ce 2 CJ a a> bo 231,960 107,760 7,560 5,160 4,440 No. agenților. FUNCȚIILE. I ’ Biurou București. liȘef al Biuroului............. ICasier......................... 1 Espeditor clasa I........... 2 Esped. clasa n a 500 lei, 200 d. 6Adiunți clasa I, a 300 lei, 150d. 4 Adiunțl clasa II a 200 lei, 100 d. 1 Șef de Conductori și Intendent. 6iConductoriclasai a 3001.100 d. na2501.100 d. 6! „ 6 . „ ., III a 2001.100 d. 2,Purtători de grop, a 2001.100 d. 2 10 1 „ de scrisori călări idem. „ pedestri a 1001.100 d. Servitor......................... 1 Rîndaș.................... Material și ecleraj. . Iași. 1 1 1 Un Șef al Biuroului................ Espeditor și Casier . . . . - Sub-espeditor 2 Adiunțl clasa I a 200 1.150 d. 2| „ „ II a ... 4 Conduc, clasa I a 150 1. 150 d. 6 6 1 „ «Ha Purtători de scris. Servitor. . . . 200 1.150 d. 150 1. 150 d. a 1001.50 d. 1 1 1 1 1 1 1 Rîndaș.............................. Pentru material și ecleraj. . . Bacău. Espeditor ........ Conductor....................... împărțitor. ....... Pentru mat de cancel. și ecleraj. Bîrlad. Espeditor •............... împărți tor................ • Pentru mat. de cancel. și ecleraj. Bolgrad. Espeditoru. . •................. împărțitor...................... Material de cancelarie șieclaraj. Digitized by Google — 78 — No. agenților.| FUNCȚIILE. 1 Espeditor 1 împărțitor. e 2 pe lună. cS o G o 03 O câ tdO g S 3 3 s Total O O Iun H 200 100 300 3,600 100 ICO 1,200 30 360 5,160 400 100 500 6,000 200 100 300 3,600 150 100 250 3,000 200 200 2,400 50 600 15,600 400 100 500 6,000 150 150 300 3,600 100 100 1,200 30 360 11,160 100 100 200 2,400 100 100 1,200 20 240 3,840 200 100 300 3,600 100 100 200 2,400 3o 360 • 6,360 400 100 500 6,000 150 150 300 3,600 200 200 2,400 50 600 12,600 200 100 300 3,600 100 100 1,200 20 240 5,040 400 100 500 6,000 i 150 150 300 3,600 200 200 400 4,800 100 100 1,200 30 360 i 1 1 i 15,960 Botoșani. 1 1 1 2 Material de cancelarie și eclaraj. Brăila. Espeditor........................ Verificator clasa I • . . . . „ „ n................ împărțitorl a 100 lei ca diurnă. Material și eclaraj.............. Buzeu. 1 1 1 1 1 1 1 1 2 Espeditor........................ Verificator. . .................................... împărțitor....................... . Material de cancelarie și eclaraj. Zimnicea. Espeditor........................ împărțitor....................... Material de cancelerle și eclaraj. Dorohoiu. Espeditor........................ Conductor și împărțitor . . . Material de cancelarie și eclaraj. Focșani. Espeditor........................ Verificator...................... împărțitorl a 100 lelea diurnă. Material de cancelerie și eclaraj. FUticenii. 1 1 1 1 2 1 Material de cancelarie și eclaraj. Giurgiu. Espeditor...................... Verificator.................... Conductori a 100 lei, 100 d. . împărțitor..................... Material de cancel. și eclaraj. Digitized by — 79 — No. agenților.l FUNCȚIILE. P< 5 lună. Totalu pe an. Totalu general. cS Diurna. Totalu pe lună. Galați. 1 Espeditor........ 600 200 800 ■ 9,600 1 Verificator, clasa I..... 200 100 300 ' 3,600 1 „ „ II . . . 150 100 250 3,000 2 Conductori a 100 lei, 100 d. . 200 200 400 4,800 2 împărțitod a 150 lei ca diurnă. 300 300 3,600 Material de cancelarie și eclaraj. 50 600 25,200 Huși. 1 200 50 250 3,000 1 împărțitor........ 100 100 1,200 Material de cancelarie și eclaraj. 20 240 4,440 Ismail. 1 Espeditor........ 200 100 300 3,600 1 împărțitor........ 100 100 1,200 Material de cancelarie și eclaraj. 20 240 1 5,040 Cahul. 1 Ecspeditor........ 200 100 300 3,600 1 împărțitor........ 100 100 1,200 Material de cancelarie și eclaraj. 20 240 5,040 Calafat. 1 Ecspeditor (vameșu acelui puuct) 100 100 1,200 1 împărțitor........ 100 100 1,200 Material de cancelarie și eclaraj. i 1 20 240 2,640 Călărași. 1 Ecspeditor........ 200 100 300 3,600 1 împărțitor........ 100 100 1,200 Material de cancelarie și eclaraj. 20 240 5,040 Caracal. 1 Ecspeditor. ....... 200 100 300 3,600 1 împărțitor........ 100 100 1,200 Material de cancelarie și eclaraj. 20 240 5,040 Craiova. 1 Ecspeditor........ 400 100 500 6,000 1 Verificator de grad. I. . . . 250 100 350 4,200 1 „ „ n. . . . 100 100 200 2,400 2 Conductori a 100 lei, 100 d. . 200 200 400 4,800 2 împărțitor! a 100 le! ca diurnă. 200 200 2,400 Material de cancelarie și eclaraj. 50 600 20,400 CîmpuLung. 1 Ecspeditor........ 200 100 300 3,600 1 Conductor și împărțitor . . . 100 100 200 2,400 Material de cancelarie și eclaraj. 20 2401 6,240 Digitized by Google — 80 — O pe lună. c S C3 1= o Q E cu O) t£ 3 >03 tc FUNCȚIILE. ei u pe s 6 .5 O Total 3 Mihaileni. 1 Ecspeditor........ 150 100 250 3,000 1 împărțitor......... 100 100 1,200 Material de cancelarie și eclaraj. i 20 240 4,440 Oltenița. 1 Ecspeditor........ 150 100 250 3,000 1 împărțitor........ 100 100 1,200 Material de cancelarie și eclaraj. 20 240 4,440 Ploeșct 1 Expeditor........ 4U0 100 500 6,000 1 Verificatorii........ 150 100 250 3,000 2 Conductori a 100 lei, 100 diurnă. 200 200 400 4,800 2 împărțitorl a 100 lei ca diurnă. . 100 100 2,400 Material de cancelarie și eclaraj. 30 360 16,560 Pitești. 1 Expeditor........ 300 100 400 4,800 ’1 Conductor........ 100 100 200 2,400 1 Împărțitor........ 100 100 1,200. Material de cancelarie și eclaraj. 30 360 8,760 Piatra. 1 Expeditor........ 150 100 250 3,000 1 împărțitor........ 100 100 1,200 Material de cancelarie și eclaraj. 20 __240 4,440 Rîmnicu-Sărat. 1 Expeditor........ 200 100 300 3,600 1 împărțitor........ 100 100 1,200 Material de cancelarie și eclaraj. 30 360 5,160 Rîmnicu- Vîlcea. 1 Expeditor........ 200 100 300 3,600 1 împărțitor........ 100 100 1.200 Material de cancelarie și eclaraj. 30 | 360 5,160 Tecuciu. 1 Expeditor........ 250 100 350 4,200 1 Verificator........ 100 100 200 2,400 4 Conductori a 100 lei, 100 diurnă. 400 400 800 9,600 1 împărțitor........ 100 100 1,200 Material de cancelarie și eclaraj. 50 600 18,000 Romanu. 1 Expeditor........ 300 100 400 4,800 3 Conductori a 100 lei, 100 diurnă. 300 300 G00 7,200 1 împărț'tor........ 100 100 1,200 13.560 Material de cancelarie și eclaraj. 30 360 Digitized by Google — 81 — No. agenților.f FUNCȚIILE. pe lună. Totalu pe an. Totalu general. 1 Diurna. Totalu pe lună. Slatina. 1 1 Expeditor........ 250 100 350| 4,200] 1 Conductor........ 100 100 2001 2,400 1; împărțitor. :...... . 100 100. 1,200 Material de cancelarie și eclaraj. 30; 360- 8,160 Tîrgoviștea > IjExpeditor........ 200 100 300 3,600l lj Conductor și împărțitor.. . . 100 100 200' 2,400| Material de cancelarie și eclaraj. i 20i __240 6,240 Tîrgu-Jiului. 1 Expeditor........ 200 100 300 3,600 1 Conductor și împărțitor . . 100 100 200 2,400 Material de cancelarie și eclaraj. 20 _240 6,240 Turnu-Măgurele. 1 Expeditor....... . 200 100 300 3,6Oo| 1 împărțitor........ 100 100 1,200 Material de cancelarie și eclaraj. 20 240; 5,040 Turnu-Severin. 1 Expeditor........ 200 100 300 | 3,600! 1 Conductor și împărțitor. . . 100 100 200 ! 2,400; Material de cancelarie si eclaraj. 20 ! 240: 6,240 Țînțărenit. i 1 Expeditor........ 100 100 200 2,400 1 Material de cancelarie și eclaraj. 15 180: 2,580 | Vaslui. --- 1 Expeditor......... 250 I 100 350 4,200 3 Conductori a 150 lei. 100 d. . 450 1 300 750 9 000 1 împărțitor........ 100 100 1 200 i Material de cancelarie și eclaraj. 30 __360 ! 14.760 Bechetul. * Material de cancelarie și eclaraj 20 240 Varciorova. Material de cancelarie și eclaraj. l 20 240 i Predeal. i Material de cancelarie și eclaraj. । 20 240 Gruia. i i । 1 20 Material de cancelarie și eclaraj. i' ( 240 1 Cline ni. l (Material de cancelarie și eclaraj. 20 1 240 L200 [Peste tot lei opt sute doue-țlcci --- j ----------------------- । । de mii dou& sute șase-^eci. 1 । j b2sg 0 i 5 10 6 --- 6| 30; |l?500 . 3000. 27,. 3 « 361 1 132! 9 28 3 i24 4 20 r 16 6 4 7 8 8i 4 13000. 3500. 3 « 372“j 1 2! 2 4i 3 î 6 4 ! 8 5110 b 2 7 14 8 16 9'18, [3500 - 4000 < 3 7,« 4 .< 1 8, 2 16 3 24; 4 32 6 7 8 «46 9 24 10 32; M000« 4500 « 4 * 4 7, • 1 !14 2 28 41 I 2 5 16 6 30* 8 4 948 10 32 12 6 ;4500« 5000- 4'/,- 5 . Ji 20, 3, --- 4 20| 6 7 20j 2 --- 10120 12 --- 13| 20 și așa înainte Tacsa obiectelor fără valore, se va plăti numai dupe greutate. Tacsa pentru obiectele voluminose, dar de mică greutate se va plăti portul cuvenit cu jumătate mai mult. Tacsa unei scrisori alăturată ca avis la pachet, se va plăti dupe tarifă de scrisori cu adaosul tacsei de recomandațiune. Tacsa pentru înapoere de obiecte cari nu s au putut trăda, va fi jumătate din cea otărîtă prin tarifă. Se esceptețjă scrisorile și modelurile fără valore. TARIFA No 3. Tacsa ștafetelor va fi progonul îndouit. Acestea fiind disposițiunile luate de o camdată pînă la pro- mulgarea unei definitive legi poștale pentru unirea serviciului de la 1 maiu, Ministerul se grăbesce a le face cunoscut publicului. în curînd un reglement special ce se va publica, va informa publicul mal întins atât asupra tacsclor citate aci, cătu și a modului de înlesnire ce guvernul țintețlă a introduce în acest serviciu. Asemenea și un prospect ce se elaborc^iă pentru durata cir- cnlațiuni serviciului postai se va publica neîntir^iat. — Digitized by kjOOQle ASEpEMÎNTULU TELEGRAPHIEI ELECTRICE. >) ALECSANDRU IOAN, Cu mila lui Dumnezeii și voința naționale, Domnii ală Prin- cipatelor-Unite, Țdra Romanică și Moldova. La toți de față și viitori, sănătate; Asupra raportului Ministriloră Noștri Secretari de Stătu la Departamentală din întru ală Țerel Românesc! și la Departamen- tulu lucrâriloră publice din Moldova. Ve^endă jurnalele Consiliuriloră Nostre de Miniștri din am- bele Principate sub data de 8 decembre 1861, prin care se supune la a Nostră aprobare și priimire aplicațiunea Convențiunil telegra- fice internaționale încheiată la Brucsele în anula 1858 și a artico- lului adițională aceste! ConvențiunI de la anulă 1859. Noi recunoscendă utilitatea practică și economică ce va aduce comercialul României acesta Convențiune; Amu decretata și decretâmă ce urmeză: Art. 1. Clausele (lisei ConvențiunI suntă priimite și ordonâmă aplicațiunea el în Principatele-Unite pentru corespondința iuterna- țională, ramplasându-se tabloulă de la art. 14 prin cela următorii: £ â rt o h. DISTANȚA. O o g . s a s i« -2 i S > --- 00 >ît S ® © «5 © S

au în fine, pentru unele din linii, ansă îndată ce unu guvernu va adopta o asemenea nuntiră. este datoră so comunice numai de câtă la tote cele-l-alte Guverne contractante. Digitized by CiOOQle — 87 — Art. 5. Statele contractante se înadatnr^ă a lua masurile ne- cesarii pentru ca depeșele sâ nu se comunice de câtii celoră în dreptă, precum și pentru a asigura riguroșii secretulă corespondin- țelortî. Art. 6. Biurourile telegrafice se vorii împărți, in ceea ce pri- vesce orele serviciului, în trei catigorii, adică : a) Semciulâ permanenta. b) Servicii! de di complectii, c) Servicii! de di mărginiți!. Biurourile de ăntâia categorie voru fi deschise țboa și ndptea fără întrerupere. Orele serviciului de di complectii sântă: 1. De la J apriliă până la finitul Iul septembre, de la 7 ore diminua până la 9 ore sera. 2. De la 1 octombre până la finitul Iul martiă, de la 8 ore dimineța până la 9 ore sera. Oi ele serviciului de di mărginită snntă pentru tote filele (co- prindendu-se și sărbătorile) afară de duminici, de la 9 ore dimi- neța până la aminul, și de la 2 ore dupe aminul până la 7 ore sera; iar duminica de la 2 ore dupe amiadi pînă la 5 ore sera. Ora tutuloră biurouriloră unuia și aceluiași! stată este aceea a timpului mediă ală Capitalei acelui Stată. în biurotil unde serviciulă nu este permanentă, transmiterea unei depeșe începută înaintea orei încheierii biuroulul nu va putea românea în jumătățită, ci se va termina priimirea-I de acestă biu- rou, precum și de biuroulu care urmeză îndată. Art. 7. Depeșele telegrafice suntu priimite pentru ori-ce de- stinațiune. La casă de a nu fi biurou telegrafică la loculă desrinațiunii arătată, și trimițătorulă depeșei nu va voi să se facă transmiterea prin te’egrafe până la biuroniu cehi mal apropiată de lorulu des- tinațiuni), acea depeșă se va espedia prin postă, prin curieră într - adinsu saă prin ștafetă, pornindu-se de la biuroulu ce va arăta trimețătorulu. Telegrafele drumurilor de feră ală cărora serviciă este nnto- risată, se vor întrebuința, la întîmplare, conformă regalelor loră speciale. Daca ânsă biuroulă care priimesce depeșa va recunosce că u* cestă depeșă f6te ajunge mal curîndă pirn postă saă prin intra" dinsă curieră, atunci va întrebuința din aceste două midloce pe care va socoti mal bună fără a ține socot&ă de tacsa plătită. Când nu se va fi dată biuroulul care espediă depeșa nici o deslușire asupra modulul acestui osebită transportă, elă va între- buința posta. Tacsa corespnndătore se va presupune plătită. Art. 8. Conceptulă depeșei care este a se transmite trebue să fiă citeții și cu litere pe care aparatele telegrafice le potu re- produce; trebuie să fiă redijată deslușită și întruna li mbagiu lesne Digitized by CnOOQle - 88 — de înțeleșii; nu va putea coprinde nici combinațiunl de cuvinte, nici construcțiunl de frase neusitate, nici prescurtări. în capulă foi trebuie să se puie adresa, și, la casă de tre- buință, modulă transportului depeșei dincolo de celă din urmă biu- rou telegraficii, apoi testulu, și la finită semnătura, și cându nece- sitatea va cere legalisarea semnăturel, adresa să coprin^ă numele destinatariulul și locuința lui, astă-feliă în câtă să nu rămâie nici o îndouială. Trimețătorulu va suferi consecuențele unei depeșe ne-. esacte sau necomplecte; elu nu va putea complecta, dupe espediere, o adresă neîndestulătore de câtu numai înfâ^ișindă și plătindu o nuoă depeșă. TrimițStorulu pote adăoga la semnătura sa legalisarea ce va socoti de cuviință. Art. 9. Depeșele se voru clasifica dupe ordinulu următorii: 1. Depeșe de Stătu, adică acelea cari se trimită de către Șe- fulu Statului, de către *Ministri, de către comandanții de căpetenie a puteriloru de uscată și de mare si de către Agenții diplomației sau Consulari al guverneloră cari aii luatu parte la Convențiunea de fa^ă sau cari voră fi priimit’o mai în urmă. * Acestu avantagiu de prioritate și cele-l'alte privilegie, consa- crate mai la vale în favorea depeșelor de Stătu, se voră întinde cu deplinii dreptu, ansă sub reserva reciprocității, la depeșele de Stătu ale țeriloru cu care vreuna din părțile contractante va fi încheiată deja sau va încheia convcnțiuni telegrafice particulare. Depeșele diplomației ale celoru-1 alte Puteri se voră conside- ra și trata ca acelea ale particolariloră. 2. Depeșele de serviciu menite esclusivu pentru serviciulă te- legrafcloru internaționale sau privitore la mesurl urgente, sau la întîmplârt grave pe drumulu de feră 3. în tine depeșele particolariloru. Art. 10. Depeșele de Stătu voru putea fi compuse în ori-ce limbă: ansă trebuie să fiă in totu d'auna scrise cu litere latine în țerile unde aceste litere simtă întrebuințate în generală. Ele voru putea fi scrise in cifre arabe sau în litere alfabetice usitate. La unu asemenea casu trimițetornlu trebuie să le însemneze ca depeșe de Stată puindu asuprăle sigiliulu seu. Art. 11. Pentru depeșele private, limbile germană și francesă suntă priimite Ia tote biurourile. Biurourile cari voru priimi alte limbi se voru arăta speciali. întrebuințarea unei cifre secrete va fi oprită, anse va fi per- misă d’a transmite prin cifre numai cursurile. Bursil. ale mârfuriloru etc. afară de mărginirile ce fiă-care guvernă va socoti de trebuință spre a preintîmpina abusurile. Depeșele private voru fi scrise cu litere latine, în țerile unde acestea suntu întrebuințate în generală. Depeșele de serviciu dintre șefii administrațiuniloră centrale voră putea ti scrise în cifre. Digitized by CiOOQle — 89 — Art. 12. Ori-ce depeșă privată a câria coprindere este con- trariă legiloră, sau va părea că nu pote fi priimită din punctulă de vedere ală siguritâțil publice, sau ală buneloiă moravuri, va pu- tea fi refusată de biuroulu priimirl sau de biuroulu d( stinațiunil; Recursulu ir. contra unui asemenea refusă se va adresa la admini- strațiunea centrale de care ține biuroulu, ce va ti oprită depeșa, care administrațiune va oțărî fără apelă Administrațiunile centrali ale fiă-câruia Stătu voră avea facultatea d a opri transmiterea orl- cârh depeșe ce li sară părea a fi dre-cum periculdsă. Daca refusulă se va face dupe priimirea depe șei se va da în- dată în cunoscința trimițetorulul; biurourile telegrafice n’aă a csersa nici ună controlă asupra coprinderil depeșeloră de Stată. Art. 13. Tote tacsele fără deosebire se voru plăti de către trimițetoră. Art 14. Pentru formarea tarifeloră care voră servi la con- stituirea tarifel internaționale, înaltele părți contractante adoptă basele următdre: Basele taoseloru să se vs^ă în tabla de la art. I, din de- cretului Domnescu. Art. 15. Pentru aplicațiunea tacselor, distanța ce va străbate o depeșă se va socoti, în linia dreptă. pe teritoriulă fiă-cârul stată, de la loculu pornirii sale *până la punctulă frontierei pe unde ese diu țeră (unde ajunge) și de la acestu punctă până la loculă desti- nației sale. Se va observa totă acostă regulă, pentru transitulă depeșeloră în fiă-care stată de la o frontieră până la cea-Taltă. Spre a fi basele tarifel neclintite, Statele contractante se în- voescu de a adopta unulu sau două puncte de intrare saă de eșire, care puncte se voru oțărî printfo comună înțelegere de câtre Ad- ministrațiunile interesate; dacă, în urma vre unei întrerumperl, sau • grămădirl a corcspondințeloră, se va întrebuința, pentru depeșe li- niele vre unul Stată ce nu se coprinde in distanța care a servită de basă la ficsarea tacsel, biuroulu carele va ti espediatu depeșa prin acelu Stată, va fi datorii a-I plăti tacsa unei zone pentru tran- situ și peste acesta tacsă de la frontiera care urmeză până la de- stinațiunea depeșei. Art 16. Pentru aplicațiunea tacsel pe numărulă vorbeloră se voră observa regulele următdre: l-iu. Totu ceea ce trimițătorulă depeșei a înscrisă în con- ceptulu seă spre a fi espediată, se socotesce vorbe. Ori-ce cuventă n'are mal multă de șepte silabe, se socotesce ca ună cuventă; cându unu cuventă arc mal multă de șdpte silabe prisosulă este socotită dreptă cuventă. 2-lea. Ori-ce cuventă compusă scrisă într’unulă se socote- sce dreptă unu cuventă cândă nu are mal multă de șdpte silabe. Dacă părțile unul cuvântă suntă scrise deosebită, ele se so- cotescă osebită de și ară fi împreunate prin treme. Digitized by LiOOQle — 90 — 3-le. Ori-ce literă alfabetică saă numără ce va fi deosebită, ori ce cuvântă saă particulă urmată de ună apostrofă, se socotesce ca ună cuvântă. Semnele de punctuațiune, aliniaturile, apostrofele, tremele sem- nele aducerii și parentesele, nu se numâiă. Cuvintele subliniate se socotescă ca două cuvinte. Tote sem- nele ce aparatulă este nevoită a le esprima prin cuvinte, suntu soco- tite pe numărulă cuvinteloră întrebuințate pentru a le esprima. 4-le. La numerile scrise in cifre, cinci cifre se socotescă câtă ună cuventă, prisosulă se va socoti iarăși dreptă ună cuventă. Fiă- care virgulă și tiă care semne de despărțire se socotescă dreptă o cifră. Tote numerile scrise cu litere se socotescă dupe numărulă cuvinteloră întrebuințate pentru ale esprima dupe regula coprinsă în §. 1 alu cestul articolă. 5-le. în depeșele cifrate, tote cifrele și literile precum și vir- gulele și alte semne întrebuințate în testulă cifrată, se adună, și apoi totalulă împărțindu-se cu trei, numărulă ce ară resulta din a- cestă împăr(âlă se va socoti dreptă numărulă cuvinteloră de tacsată; prisosulă ce va remânea dupe împărțeli se socotesce iarăși ca ună cuvântă. La numărulă cuvinteloră testului cifrată se adaogă minerală cuvinteloră în limba usitată socotindu-se dupe regula generală. 6-le. în numărulă cuvinteloră intră adresa, semnătura, arătă- rile despre felulu transportului dincolo de liniele telegrafice, lega- lisarea semnătura! și vorbeloră; respunsă plătită, .... vorbe 7-le. Numele proprii ale personeloră, orașeloră, piețeloră, stradeloră, bulevardeloră, titlurile, prenumele, particulele și califi- cările se socotescă cu atâtă câtă s’aă întrebuințată pentru ale es- prima. 8-le. Cuvintele, numerile sau semnele adăogate de biuroă în interesulă serviciului, nu se tacseză. Data, ora și mimitulă în care sa depusă depeșa la biuroă, precum și loculă pornirii el, simtă transmise ex-oficio destinatoru- lui. Aceste însemnări nu se tacsdză afară numai dacă le va fi pusă trimițâtorulă însu’și asupra depeșei sale. Art. 17. Cându depeșele se voră putea transmite prin mal multe linii, tacsele se voră socoti dupe cea mai puțină costitore, afară numai daca trimițâtorulă va fi cerută o liniă într’adinsă. Duca la momentulă înfăcișâril depeșei, biuroulă va avea sci- ință că linia cea mai puțină costitore saă ceea pe care a arătat'o trimițâtorulă nu se pote întrebuința, din causa unei stricăciuni (în- trerumpere) saă grămădii! se va da acâsta în cunosciința trimițâ- torulul, lăsându-lă liberă d’a alege o altă liniă pentru care ansă elă va plăti tacsa corespunțlătore. Transmiterea unei depeșe printr’o liniă neusitată saă care se va abate din linia arătată de trimițâtoră, nu va putea da acestuia dreptulă d’a i se înapoia tacsa. Digitized by Google — 91 — Dacă pentru vre-ună motifă 6re-care, unulă din Statele con- tractate va tace pe o depeșe să urmeze o liniă mai constitore fără de a se fi făcută vorbire despre acesta în susulă depeșei, acelă Stătu nu va putea reclama diferință de tacsă de la biuroulă por- nim depeșei. Art. 18. Costulă de transportă dincolo de liniele telegrafice se va plăti la biuroulă pornirii dupe tarifa uniformă următore. a) Postă (scrisore recomandată) ună francă pentru tote desti- națiunile din Europa și doul franci și cinci-^ece centiml pentru cele- lalte părți ale lumii. Aceste tacse se voră aplica la depeșele cari aă să fiă depuse poste-restante. b) . Curieră într'adinsă. trei franci; acestă modă de transportă nn se va întrebuința de câtă numai pe o distanță de cinci- spre- țlece chilograme (două miluil germane) celă multă. c) . într’adinsă curieră pentru o distanță mal mare de cinci- sprezece chilometri (două milurl) sau ștafetă se va plăti patru franci pe fiă-care miriometru; la acestă casă biuroulă destinațiunil va arăta îndată prin telegrafă biuroulul pornirii suma chieltuelel făcută pentru o asemenea espediere. în lipsă de ștafetă, biuroulă destinațiunil va întrebuința mițl- loculă celă mal repede de transportă de care va putea dispune. Art 19. O depeșă se va putea adresa la mal multe persone ; atunci ansă se va plăti peste tacsa ănteiel depeșe pentru fiă-care copia câte șepte-clecl și cinci centime. Cându depeșa va fi destinată la mal multe biurourl, tacsa se va plăti de atâtea ori câte suntă și biurourile de distinațiune a depeșei. Art. 20. Trimițătornlă va putea plăti de mal ’nainte răspun- sulu la depeșa ce înfățișă ă arătândă de câte cuvinte voesce a fi compusă acelă răspunsă, la care casă elă va pune pe depeșă, d'a- supra semnăturcl sale. Rcspunsu plătit pentru.... cuvinte. Daca răspunsulă va avea mal puține cuvinte de câtă acele ce s’aă plătită, prisosulă nu se va înapoia; iar dacă va avea mal multe se va privi ca o depeșă nuoă și 3e va plăti de acela carele înfăți- șeză răspunsulă. Cândă răspunsulă se va espedia pe o liniă deosibită de ace- ea pe care a venită ănteia depeșă, diferință tacsel va reirănea în socotela biuroulul, carele va fi întrebuințată acea liniă deosebită. Biuroulă ce va fi espediată răspunsulă, va trece totă d’anna acestă răspunsă în socotclă ca o depeșă ordinară și de aceea biu- roulă pornirii care va fi luată suma depusă de câtre trimițătorulă depeșei, va trece acăstă sumă în Întregimea-I la socotăla privitore pe biuroulă carele a espediată țlisulă răspunsă. Asupra răspunsului trebue să se facă însemnarea. Răspunsă plătită, la No. care însemnare, nu se va socoti în numărulă cuvin- teloră. Ori ce răspunsă carele nu se va înfățișa în termenulă de optă Digitized by kjOOQle — 92 — jile dupe data ăntMel depeșe se va refnsa a fi priimită ca respvnsîi la biuroii. Daca răspunsulii nu se va da îutr’uniî termenu de jece țlile, sau dacă trimițătoruhă răspunsului trecendu peste numărulu otărîtii ald cuvinteloru îlu va fi plătitu însu’șî, celu ce a plătitd mai înainte respunsulu, pote reclama tacsa ce a depușii, scăjendu- I se anse unu dreptd ce se va ficsa de fiă-care Administrațiune și j care va remănea biuroului pornirii. Se acordă cinci jile peste ău- ’ teiulu termenu de dece jile spre a reclama tacsa depusă; dupe a- J ceștii din urmă termenii, acea tacsă va remănea în folosulti biurou- lui carele a pornitu depeșa cea d’ânteitu Trimițătorulu va putea cere în depeșa sa de la biuroulu des- tinațiunii saii chiar de la destinatoru, protocolirea sau dovada de | priimirea acelei depeșe. Tacsa pentru protocolire este totu atât îi citii aceea a depe- șei. Tacsa pentru dovadă de priimire se va ticsa dupe numărulQ de cuvinte arătata de trimițetorulu depeșei. Aceste tac^c se voni lua și se venii socoti cu același chipu ce sa regulatii pentru răspunsurile plătite du mai ’nainte. Numele proprii și grupele de litere saii de cifre, se voni re- peta ex-oficio, diu biuroii in biurou fără nici o îmmultire de tacsă. Acestă disposițiune se aplică speciale la depeșele de Stătu cifrate. Art. 21. Transmiterea dcpeșeloru se va face dupe ordinulu sau a predării lor de către trimițetori. saii a sosirii lorii în biurou- rile intermeji, saii in cele de destinațiune păzindu-se următorele reguli de prioritate. 1. Depeșele de Stătu. 2. Depeșele de serviciu specificate la art. 9. 3. Depeșele particolariloru. O depeșe începută nu se va putea întrerupe afară numai cândii va fi urgentă, neapărata de a se transmite o comunicațiune de unii răngii superiorii. între două biurouri în d'adreptulu și nemijlocită relațiune, când va ti vorba de depeșe de același răngii, aceste depeșe se voril trece în ordinulu alternativii adică una dupe alta. Este primita anse că o depeșă de Stafii sau de servicii! nu se va socoti în ordinulu alternativii care se păzescc pentru depeșele particulare între două biurouri corespunjătore. Alt. 22. Daca în momertulu înfâcișeril unei depeșe sau în ur- mă. se va constata că transmiterea el nu se pote face iară o întîr jiere însemnătore, se va da, pe câtii se va putea scimță despre acesta trimițătorulu acelei depeșe carele iu asemenea casu putea retrage depeșa sa și se va înapoia în întregimea ei. Art. 23. Cându se va arăta vre o întrerupere îu comunicați- une dupe priimirea unei depeșe, biuroulu la care se va fi impedD cată transmiterea, va trimite o copia acelei depeșe, sau prin postă sub plicu ecs-oficio asiguratii prin recipisă, sau din serviciu cu celu d’ăntăiti trenu alu drumului de ferii. O asemenea depeșă se va adresa dupe împrejurări, sad la biu- Digitized by Google — 98 — roulă celă mal de apropo carele va ti în stare de a o espedia înainte pe o liniă telegrafică sau la biuroulă de destinațiune carele o va trata ca o depeșă ordinară. îndată ce se va restabili comunicațiunea, depeșa se va trans- mite din nuou prin telegrafii ca o duplicată de către biuroulă ca- rele a trimișii mal înainte prin postă sau prin drumulu de feră. Acesta a doua transmitere nu se va face daca biuroulă carele va fi priimită depeșa prin altă drumu, va fi trimisă dovada, de prii- mirea el, îndată dupe restabilirea corespondințel. Art. 24. Ori ce depeșă înainte de a începe transmiterea-!, se va putea retrage de către trimițetorulu el sau de către împuterni- citulu acestuia, înapoi'ndu se biuroului recipisulu. iar trimițetorulu! tacsa cu scă^ămîntu de șepte-decl și cinci centime. Transmiterea începută a unei depeșe se va putea opri, ânse fără de a se putea retrage depeșa, asemenea pentru o depeșă trans- misă deja, se va putea cere a nu da destina torului, de va fi anse timpii. Reclamantulu ansă va trebui să dovedescă cualitatea sa de trimițetoră alu depeșei sau de împuternicita alu acestuia. Oprirea sau suprimarea unei depeșe ce se află pe calea de transmitere, nu se va supune la o tacsă deosebită, anse tacsa plătită deja va ră- mânea pe sema biuroului. Din contra, cererea de a nu se preda o depeșă transmisă, se va face printr’o depeșă nuoă pe care trimițetorulu o va adresa biu- roulul destinațiunil plătindu tacsa. Tacsa ănteiel depeșe nu se va înapoia. Art. 25. Depeșele sc voru aduce destinatarului fără nici o plată. în lipsa destinatarului, depeșele se voru da în mâna roem- biiloră familiei Iul adulțl, a impiegațiloru lui, servitoriloră sau al- toru locuitori ai casei lui; afară numai daca elu va fi însemnată prin înscrisă la biurou, anume unu împuternicită, într’adinsu pen- tru priimirea depeșeloră ce’i suntu adresate. Persona care cu chipuiu acesta va priimi în numele destina- tarului, va sub-semna recepisulă adăogăndă cuventulă pentru înain- tea numelui destinatarului Art 26. Cândă o depeșă nu se va putea preda destinataru- lui, biuroulă de la care va ti pornită acea depeșă, se va înștiința îndată printr’o depeșă de serviciu, asemenea și elu va însemna pe trimițătorulă depeșei. Daca destinatariulu nu este cunoscută, adre- sa lui se va afișa la biuroulă destinațiunil; daca destinatorulu nu se va înfățișa în termenii de șese săptămâni pentru a reclama de- peșa, acea depeșă se va desființa. Reclamațiunea întârziată nu se va da in cunoștința biuroului pornirei, pri> depeșele de serviciu. Art. 27. Administrațiunile telegrafice nu garanteză nici într’ unu chipu esactitatea și grăbnicia transmiteriloră, nici au atrage păgubele ce ară resulta din perderca, greșirea saă întărZierea de- peșeloru. Tacsa se va înapoia daca depeșa se va fi perdutu, saă daca se va constata că depeșa s’a greșită în chipu de a nu putea înde- Digitized by CaOOQle — 94 — plini scopul! ei, sa! daca se va fi predat! în mâna destinatarului mal tărZi! de câta daca s’ar! fi trimișii prin postă sub aceiași adresă. Keclamațiunea va trebui să se facă în termenul! de șâșe luni începând! de la țliua pornirii depeșei. Costalii Snapoeril tacsel va remănea în sarcina administrațiu- mlorii acelor! cari nu vor fi avuta destulă grijă sau cari voru fi făcuta greșâla. înapoerea tacsel depeșelor! perdnte, greșite sau întârziate se va putea refusa daca unu asemenea fapt! va proveni de la telegra- fele drumurilor! de fer!, sa! de la liniele telegrafice ale stateloru cari n'a! luat! parte la acesta convențiune. la care cas! adminis- trațiunea împricinată va mijloci pe lingă admiuistrațiunile aceloru state pentru a abțne înapoerea tacseloru. IntărZierile ce vor! proveni din transportul! prin postă, prin într’adinsu curier!, sa! prin ștafetă, nu voru da nici uu! drept! de a cere înapoerea tacsel nici a altor! chieltuell accesorii. Când! depe- șa se va opri pentru vre unul! din motivele arătate la art. 12. se va înapoia din tacsă numai suma plătită pentru distanța pe care de- peșa nu o va fi străbătut’o. Art. 28. Tacsele care din greșelă se vota fi luata mal puținu pentru depeși trimise, se vor! împlini de câtre trimițătorl. Tacsele ce voru fi luata mal mult! din greșâlă se vor! îna- poia trimiiătorilor!. Art. 29. Conceptele depeșelor! înfățișate, bandele de hârtie pe care se află semnele telegrafice și foile de priimire sa! copiele depeșelor!, se vor! păstra cel! puțin! un! an! cu precauț unle ce- rute pentru a asigura secretul! corespondințelor!, dupe acest! ter- men! se vota putea desființa. Art. 30. In relațiunile internaționale numai depeșele civile pri- vitore la serviciul! telegrafelor! vor! fi scutite de tacsă. Art 31. Tacsele luate pentru espeduirea copielor! voru remă- nea la biuroul! telegrafice pe al! căruia teritoriu acea espediere se va ti făcut!. Se va urma asemenea și pentru tacsele accesorii luate pentru transportul! depeșelor! dincolo de biurourile telegrafice. Art. 32. R gularea reciprocă a socotelilor! se va face la espi- rarea fiă cârii luni, cel! mal tărZi!, scăderile și licuidarea definiti- vă a socotelilor!, se vor! face la sfirșitul! iiă-.âruia trimestru. Reducerea monetelor! se va face dupe modul! următor! : Trei franci și șepte-ZecI și cinci centime pentru unu taler! lei. Douâ-spre-Zrce centiml și cinci Zecimi pentru o groșiță (parale. Fracțiunile mal mici de % groșiță. (parale) nu fb vor! socoti; acele de % groșiță (par.) și mal sus! se vota socoti dreptu o gro- șiță (par.) Art 33. Suma ce va remănea dupe licuidarea trimestrialele va plăti în moneta corentă în Statul! în folosul! căruia se va face acea plată. Art 34. Doul ani după schimbul! ratificărilor! Convențiunil Digitized by GooqIc — 95 — de față se voră deschide conferințe la Paris între delegații State- loru contractante pentru a propune modificațiunile cari dupe espe- nențe se voră socoti necesarii spre a întinde avantagele pe care guvernulă și particularii trebue să aștepte de la telegrafia electrică. Aceste moditicațiunl trebue să tiă priimite printr’o înțelegere comună, de tote statele contractante, câ r Galați..... 6 30 1 ^Giurgiu. . . . 13 20 K^Husi..... 6 30 1 a Ismail. . . . 9 Iași...... 6 30 r Mihaleni.. . . 13 20 Mizilu..... 9 Ocna. . . . . 6 30 Oltenița. . . . 13 20 Pdtra..... 13 20 Pitesci . . . . 13 20 Ploesci .... 9 Reni..... 6 30 Rîmnicu-Săratix. 6 30 Runnicu-Vîlcea. . 13 20 Romanu. . . . 9 Slatina..... 13 20 Tecuci . . . 3 15 1 Târgoviștea. . . 9 1 Târgu-Jiul . . 18 1 Târgu-Niamții. . 13 20 1 Turnu-Măgurele. 18 1 Turnu-Scverin. . 18 Vaslui .... 3 15 1 Depeșa sin- plă de 20 la cuvinte in- cîusivu a- dresa. 1 Observaț. De la LeL P. Bacău...... 13 20 Berlad..... 9 Bolgrad. . . . 6 Botoșani.. . . 13 20 a. Brăila...... 3 15 S 3^ București. . . 9 Buzău..... 6 30 o Cm Cahul..... 3 15 O rs Calafat...... 18 Calarași. . . . 13 20 Câmpu-lung. . . 13 20 Caracal. . . . 18 20 A Craiova. . . . 13 20 a *- Curtea de Argeșu 13 20 £ Dorohoi . . . 13 20 Focșani. . . . G 30 >x> --- g Fulticeni. . . 13 20 5 Găesci..... 13 20 Galați..... 3 15 c Giurgiu. . . . 13 20 •---< Huși. ..... 13 20 -i Ismail..... 3 15 K 0 Iași..... 13 20 O Mihaleni.. . . 13 20 .c Mizilu..... 9 Ocna..... 9 o Oltenița..... 13 20 Petra..... 13 20 O Pitesci. . . . 13 20 Ploesci . . . 9 ’C Reni..... 3 15 Rîmnicu-sărat. . 9 Rîmnicu-vîlcea . 13 20 Roman. . . . 13 2< > Slatina . . . 13 20 g Tecuci. . . . 6 30 cs Târgoviștea. . . 13 20 o p 1 Târgu-Jiul . . 18 Târgu-Niamțu. . 13 2" Turnu-Măgurele. 13 20 Turnu-Suverin. . 18 । Vaslui . . . 9 7 Pentru he-caresma de 10 cuvinte urni muitu jumătate tacsa unei depeșe simple. OlKerrML Digitized by — 98 — Depeșa sin- Depeșa sin- pU de 20 pJă de 20 1. cuvinte in- ► 1 * cuvinte in- 5- clusivu a- clusivu a- o 1 dresa. dresa. X «i »a l Lei. p. 1 Observaț. De la Lei. | p. o Bacâu..... 9 1Bacâu..... 9 Berlad. . . . 9 'Berlad. . . 6 30 - Bolgrad. . . . 13 20 Bolgrad . . . 3 15 Botoșani, . . . £ Botoșani . . 18 Brăila..... 18 a Brăila . . Bucuresci. 18 X Bucurescl 6 30 X j Buzeu..... 13 20 cd Buzâu . . . 3 15 c 6 Cahul..... 13 20 Cm Cahul. 3 15 o V Q. Calafat..... 18 [Calafat 13 20 Cj Călărași. . . 18 Călărași 13 20 c Câmpu-lungă. . 18 zr Câmpu-Lung . 9 c Caracal. . . . 18 ci Caracal . . . 13 s X cs! Crai ova . . . 18 o Craiova . . 13 20 x Curtea de Argeșă. 18 Cî Curtea de Argeșu 9 20 S Dorohol. . . . 3 15 Dorohol . . 18 • g । Focșani- . . . 13 20 s Focșani . . 6 S 1---( Fălticeni. . . . 9 fi Eolticenl. 18 30 c Gâești. . . . 18 s Gaești fi *- •»---» ~ 1 z Galați. . . , . 13 20 S H Galați . . 3 30 O 4 .Giurgiu. . . . 18 3 H Giurgiu . • 9 15 OQ-Huși . . . . 9 £ Huși 9 s 0 Ismail .... 18 JL Ismail . . 6 rt j rr H Iași...... 6 30 ■e ro lassi 13 30 6 0 Mihăleni.. . 3 15 o H Mihăleni . . 18 20 o Mizilu.....1 13 20 c Mizilu . . . 6 Ocna..... 9 s Ocna . . 9 30 Q Oltenița. . . . 19 O Oltenița . . . 9 O 1 Petra..... 8 Piatra . . 13 r---• Pitești. . . . 18 PitescI 9 20 --- 1 Ploești. . . . 18 Ploescl. 6 >21 Reni...... 13 20 s |Reni . . . . 3 30 o 1 Rîmnicu-Sărată . 13 20 x .Rîmnicu-Sărat . 6 15 Rîmnicu-Vîlcea. 18 o Rîmnicu-Vîlcea . 13 30 O? [ c5 »- . Roman..... fi 30 Roman . . 9 20 și Slatina..... 18 zi Slatina. 9 ['C ! Tecuci . . . . 13 20 Tecuci 6 --- 1 Tărgovestea . . 18 Tărgovistea . . 6 30 IZ Târgu-Jiul. . . 18 - Târgu-jiul 13 30 Tirgu-Neamțu . 9 Târgu-Niamtu . 13 20 i i Turnu-Măgurel. 18 Turnu-Magurele. 13 20 Turnu-Severin.e 18 Turnu-Severin. 13 20 Vaslui. . . . 6 30 Vaslui. . . 9 20 Digitized by - 99 — Soc ,® O s Z 04 - « . UD OJ * « rî O « s « ci cicS' 0 je > । 1 a o OP A 4/ s • p cp Q cp F - 1 la gag- CP C/P Lei. p. O Lei. P-J X 1 2 Bacâu..... 13 20 Bacâu . . . . 9 Berlad. . . . 9 Berlad . . . 6 30 Bolgrad..... 9 Bolgrad . . 6 30 Botoșani.. . . 18 CP Botoșani . . . 13 20 op 3. Brăila..... 6 30 Brăila . . . 3 15 Bucnrescl. . . '«3 Bucuresci . . 6 30 .5 ’x BuzăA..... 6 30 O IBuzâu . . l CP Cahul..... 9 O Cahul 6 30 c/>l P« CP Calafat..... 13 20 CP Calafat 13 20 CP Călărași. . . . 6 30 CP Călărași . . 9 Cp s Câmpu-lungu. . 6 30 2 Cânipu-Lung 6 30 zi Caracal. . . . 9 ci Caracal 9 Craiova. 9 0 Craiova . . 9 v Curtea de Argeșu 6 30 5 Curtea de Argeșu 6 30 ei Dorohol. . . . 18 ’Dorohoi . 18 cp ; Focșani. . . . 6 30 .0 ' Focșani . . 3 15 5 o Foiti ccni. . . . 1 13 20 S bolti cent 13 20 = A Găesci. . . • 3 15 zs GaeștI . 6 30 s •<---J .Galații . . . . 9 15 multu b Gala{I 6 30 multu Giurgiu . . . 3 20 3 Giurgiu 9 ,a Huși..... 13 S Huși .... 9 0 Ismail . . 13 20 ei f--- Ismail . . . 9 □ Iași..... 13 20 s ffl lassi .... 13 20 a Mihaleni. . > . 18 1 Mihaleni . . . 18 2 1 Mizilu . . . . 3 15 *> Mizilu . . . 3 15 Ocn.a^ . . . 13 20 0 cu Ocna . . 6 30 S Oltenița. . 3 15 Oltenița . . . 9 V 0 Pdtra..... 13 20 Piatra . . . 9 <---4 Pitesc! «. . . 6 30 CP PitescI . . . 6 30 Ploesci. . . . 3 15 >2 Ploesci 3 15 Reni . . . . 9 c* Reni . . . 6 30 s Rîmnicu-sărat. . 6 30 cn Rimnicu-Sărat 3 15 00 Rimnicu-vîlcea. . 9 Ce Rimnicu-Vîlcea 9 0 Roman. . . . 13 20 Roman 13 20 ez Slatina . . . . 6 30 ta Slatina . . 9 ’-G Tecuci..... 9 Tecuci 6 30 Târgoviștea 3 15 Tărgovistca 3 15 îZ ' Târgu-jiul --- Tirgu-Jiul. . . 9 £ Târgu-Niamtu 13 20 ►--- 1 Târgn-Niamțu 13 20 Turnu-Magurele 13 20 1 Turnu-Măgurele. 9 13 20 Turnu-Severin. . 13 20 Turnu-Severin . 13 20 Vaslui.... 13 20 Vaslui. . . . 9 Digitized by — 100 — Do la 1 3 Depeșa sin I Depeșa sin î| ---\ Fălticeni . . . 18 Găesci..... 9 multu jur Găești..... 9 s s Galați..... 3 15 p Galați..... 13 20 = p Giurgiu. . . . 13 20 b Giurgiu. . . . 13 20 =' 1 W Huși..... 13 20 & Huși..... 18 a 0 Ismail. . . . 3 10 rinte mai 0 Ismail .... 18 * > i dnte mai Iași...... 13 20 Iași.... 18 20 ~~~l Mibaileni. . , 18 Mih&leni.. . 18 Mizil. . . . . 9 Mizilu. . , . 13 Ocna..... 8 Ocna. .... 3 ' Oltenița. . . . 13 20 Oltenița. k *. . 13 20 & Petra..... 13 20 Pâtra. ... 18 a1 Pitești..... 13 20 me de Pitești . , . 9 20 jrie de Ploești. . . . 9 15 Ploești. . . . 13 20 Reni..... 3 Reni..... 13 Rîmnicu-Sărat . 9 20 Pentru fiă-care si Rîmnicu-Săratu. 13 20 Pentru fiă-care s( Rimnicu-Vilcea. . 13 20 Rimnicu-Vilcea 13 24 Roman..... 13 20 Roman. . . . 18 30 Slatina..... 13 30 Slatina . . . . 6 20 Tecuci..... 6 20 Tecuci. . . . 13 20 Tărgo vestea. . . 9 Târgoviștea. . . 13 20 Târgu-jiuL . . 18 Târgii-jiulu. . . 13 Târgu-Niamțu. . 13 Târgu-Niamțu. 18 Turnu-Măgurde, 13 20 l'urnu-Măgurele. 9 Turnu-Severin . . 18 Turnu-Severin. - 9 Vaslui .... 9 Vaslui..... 18 Digitized by Google — 101 — I n > s cj g CD Bacâu . . . . Berlad . . . Bolgrad. . . Botoșani . . . Brăila . . . . București. . . Buze u......... Cahul.... Calafat . . . Călărași . . . Câmpu-Lung . . Caracal . . . Craiova. . . . Curtea de Argeșu Dorohoi . . Focșani . . . GaeștI Giurgiu lassi Mizilu . . . Ocna . . . . Oltenița . . {Piatra 'Pitești .. - [Ploesci. . . . Reni . ' . Rimnicu-Sărat . Rimnicu Vîlcea. Roman . . . Slatina . . Tecuci Tărgovistea . Târgu-jiul . . Târgu-Niamtu Turnu=Magurele Tumu-Severin. Vaslui . . o» c3 I n & & A Lei. P. O Lei. P. ' 13 20 Bacâu ... 13 20 13 20 Berlad . . 13 20 13 20 Bolgrad . . . 13 20 18 Botoșani . . . 18 13 20 dans Brăila . . . . 9 G 30 BucurescI . . 6 30 9 o Buzâu . . 6 30 13 20 o; Cahul .... 19 20 13 20 37 Calafat . . . 9 Călărași . . 9 9 G Câmpu-Lung 13 20 Caracal . . . 6 30 13 20 y Craiova 6 30 9 Curtea de Argeșu 3 15 18 p Dorohoi . . . 18 13 20 ---* 0 Focșani . . . 9 18 :u jum£ FolticenI . . 18 G 30 Z 'GaeștI . . . 3 15 13 20 2 Galați . . . . 13 20 2 9 1 Giurgiu . . . 9 13 20 E Huși . . 13 20 13 20 ■iii Ismail . . . 13 20 18 E lassi . . . . 18 18 : CD Mihaleni . . 18 9 Mizilu . . . 9 G 13 20 CD 0 Ocna 13 20 3 15 O Oltenița. . . 9 18 r---< iPiatra . . . 18 9 PitescI . . . . 3 15 6 3Q Ploescl . . 6 30 13 20 s Reni . . . . 13 20 9 72 Rimnicu-Sărat 9 13 20 O Rimnicu-Vilcea. . 3 15 13 20 S Roman 18 9 s Slatina. 3 15 13 p Tecuci . . 13 20 9 Tărgovistea. . . 3 15 13 20 c Târgu-jiul 9 18 Târgu-Niamtu 18 13 20 Turnu-Măgurele. 9 13 20 Tumu-Severin. 9 13 ‘20 IVaslui. . . . 13 20 Zi a S o> tn că /. C3 s 72 s >4> £ Digitized by Google — 102 — De •« Depeșa sin Depeșa hin-| *--- plă de 20 plă dc 20 CC cuvinte in- cuvinte in- V 1 a clusivu a- la el naivii a- o; 1 dresă. dresa. -= 1 O | Lei. p- Observaț. | De la 1 Lei. J p. b Bacâu..... 13 20 Pentru fiă-care serie de 10 cuvinte mai multu jumetato tacsa unei depeșe simple. | C K A i O V A. ____ Bacâu..... 13 20 __Pentru fiă-căre serie de 10 cuvinte mal multu jumătate tac^a umu depeșe simple. b Berlad. . . . 13 20 Berlad. . . . 13 20 Io Bolgrad. . . . 13 20 Bolgrad. . . . 13 20 b Botoșani . . . 18 20 Botoșani . . . 18 20 Io Brăila . . . . 13 30 Brăila..... 13 20 București. . . 9 20 Bucuresci . . 9 15 Buzău..... 9 30 Buzâu..... 9 20 Cabul .... 13 15 Cahul .... 13 30 Calafat..... 6 30 Calafat..... 3 15 Călărași. . . . 13 20 Călărași. . . . 13 30 Câmpu-Lung.. . G 30 Câmpii lungii . 6 20 Caracal. . . 3 20 Caracal. . . . 3 30 Craiova. . . . 6 20 Craiova. . . . 6 20 Curtea de Argeșu. 18 30 Curtea de Argeșu. 18 20 Dorohol. . . . 13 20 Dorohol. . . • 13 20 Focșani. . . . 18 20 Focșani. . . 18 20 FolticenL . . . 6 15 Folticeni. . . . 6 20 Gaeștl.... 13 20 Găescl. . . . 13 30 Galați..... 9 20 Galați. , . . . 13 20 Giurgiu. . . . ( 18 15 Giurgiu. . 18 20 Huși. . . . 13 20 Huși..... 13 30 Ismail. . . . 18 20 Ismail. . . . 18 15 lassi..... 18 15 Iași...... 18 20 Mihaleni. . . 6 Mihaileni . . 9 30 Mizihi..... 13 Mizilu . . . . 13 30 Ocna..... 13 Ocna..... 13 15 Olteniț. . . . !8; Oltenița. . . . 18 Piatra .... 3 Pdtra .... i « Pitesc! . . . 9 Pitești..... 9 PloescL . . . 13 Ploești. . . . 13 ;Reni..... 9 Reni...... 13 Rîmnicu-Sărat. 9 Rimnicu-sârat. . 6 Rîmnicu-Vîlcea / 13 Rîmnicu-Vîlcea. . 18 Roman. . . . 3 Roman. . . . 3 Slatina. . . . 13 Slatina..... 13 ^Tecuci. . . . : 9 Tecuci..... 6 [Tărgovistea. . 13 Tergo vestea. . . 9 jTârgu-Jiul. . . , 18 Târgu-jiul. . . 18 Târgu-Niamțu. 3 Târgu-Niamțu. . 6 Turn ii-Măgurele. 9 Turnu-Măgurele 3 Turnu-Severin. . 18 Turnu-Severin. . 18 Vaslui. . . . Vaslui. . . . Digitized by Google — 103 - c la Depeșa sin- Observat. | De la 1 Depeșa sin- 1 Observaț. | plă de 20 ptă de 20 cuvinte in cuvinte in- ciusivâ a- clnsivd a*» dresa. dresa. Lei. P. Lei. 1 P- Bacău............... 13 20 'RarAn. . _ J 9 Berlad............. 13 20 Berlad. . 13 ! 20 Bolgrad............ 13 20 13 20 Botoșani............ 18 Bolgrad. . . .1 3 |!5 1 Botoșani . . . Brăila............... 9 Brăila..... 18 'S- 0 Bucuresci.......... r ! 30 Pentru fiă-care serie de 10 cuvinte mai muitu jumătate tacsa unei depeșe sim DOROHOI Bucuresci . ; 18 ! Pentru fiă-care serie de 10 cuvinte mai multO jumătate tacsa unei depeșe sim 0 Buzâu............... 'ii 30 Buzeă..... 18 ! w Cahul................ 9' 20 Cahul.....i 18 20 0 Calafat............. 3 15 Calafat.....। 18 20 e Călărași............. ’> 30 Călărași. . . . । ÎS 20 0 Câinpu-lungă...... 6 30 Câmpu-lung. . . 18 30 0 Caracal............. 18 i 15 Caracal. . . . 18 |15 Craiova............ ' 9 ! 20 Craiova..... 18 20 Curtea de Argeșă i 'îl 20 Curtea de Argeșu. 18 20 Dorohol............. ; 13 20 Dorohol. . . . ! 13 20 Focșani............ 1 9 i Focșani . . . 1 13 20 Fălticeni......... ; ' «3 30 Folticenl. . . . I 18 20 iGăești............... 13 20 Găesci. . . 13 Galați............... i 18 ; 20 Galați. . . . •( 18 jGiurgiu............ ; 18 ! 15 Giurgiu. . . •' 9 'Huși................ 1 6 30 Huși. . . . J 18 Ismail............. i 13 20 Ismail.....: 6 laȘ»................. I 9 ! 15 Iași......' 3 (Mihăleni............ : 13 >1 (Mihaleni.. . . ( 18 (Mizilu.............. 1 3 I15 Mizilu.....' 13 Ocna............... 1 6 i 20 pena.....i 18 Oltenița............ ! 13 ' 15 'Oltenița. . . .( 9 Pdtra............... 9 130 Petra.....' 18 Pitești.............. 1 n ! 20 Pitești..... 18 iPloești.............. 13 Ploeștl. ” : . . ' 13 Reni................ : 3 Reni.....1 13 Rîmnicu-Săratu.. i 9 Rimnicu-Sărat ! 18 Rimnicu-Vilcea.... 18 (Rîmnicu. Vîlcea. . 9 Roman............. 1 6 jRoman. . . . ' 18 Slatina........... 9 Slatina.....I 13 iTecuci.............. 13 (Tecuci.....1 18 Târgoviștea........ (Tărgovistea. . ., 18 Târgu-jiul......... Târgu-jiul. . . ; 13 Târgu-Niamțu..... Târgu-Niamțu. 18 ;Turnu-Măgurele.. Turnu-Măgurele. 18 Turnu-Severin.... Turnu-Severin. . 9 Vaslui.............. Vaslui. . . . ' Digitized by — 104 — FOCȘANI - | De la I a i-lung de Argeșu v Huși............. Ismail........... Iași............. Mihăleni......... Mizilu........... Ocna............. Oltenița......... Petra............ Pitesci.......... Ploesci.......... Reni............. Rîmnicu-Săratu... Rîmnicu - Vîlcea... Romanu........... Slatina.......... Tecuci........... Târgoviștea....... Târgu-Jiul....... Târgu-NiamțtL.. Turnu-Măgurele.. Turnu-Severin.... Vaslui........... ir > *peșa sin-1 ?peșasin | u ă do 20 I usivu a- I Ui lă de 20 j usivu a- 1 ® 1 vinte in-1 dresa. O) la vinte in j dresa. 1 X Q o o A Q ag ' o X Lei. p. O Lei. p. ! 6 30 Bacâu..... 6 30 3 15 Berlad.... ’ 13 20 6 30 Bolgrad. . . . 13 20 13 20 GÎ Botoșani . . . 9 6 30 g Brăila..... 18 --- 6 30 -Z Bucuresci. . . 13 20 X 3 15 & Buzeu . . . . 13 20 o T£^ XS 6 30 Cahul . . . 13 20 u >---< 4) 13 20 -o Calafat.. . . . 18 13 20 Călărași. , . . 18 9 X) Câmpu-Lung . . 18 C 13 20 G Caracal. . . . 18 □ , c3 Cji 13 20 Craiova. . . . 18 X. W i 9 1 Curtea de Argeș. 18 g । 13 30 O) Dorohol. . . . 13 20 u Focșani. . . . 9 3 o 9 a z Folticenl. . . . g 6 30 a a Gaeșt!.... 13 20 6 30 0 Galați..... 23 20 9 multi S Giurgiu . . . 13 20 mult 9 Huși..... 9 p 9 J Ismail.... 18 «i ---* 9 g lassi..... 6 30 s a 13 20 Mihăleni . . . 13 20 *- G 30 g Mizilu . . . . 13 20 g 6 30 s Ocna..... 6 30 5 9 O Oltenița. . . . 18 o 9 O Piatra.. . . . 6 30 --- r---< • 9 CU Pitesci...... 13 20 6 30 Ploesci. . . . 13 20 u 6 30 • r- Reni..... 13 20 tu I 3 15 s Rlmnicu-Sărat.. 9 X ; cn CU 13 20 cu Rîmnicu-Vîlcea. 18 75 9 rt Roman . . . 3 15 U 9 i Slatina . . . . 18 75 G 3 15 Tecuci. . . . 9 = G 30 - TSrgovestea. . . 13 20 - 13 20 Târgu-jiul. . . 18 Oltenița. . . . 13 20 o Petra..... 13 20 o Pitești . . . • 1 9 • hi Depeș Ia = • plă d 2 £, i cn o i- ce I cu viat "S -O fi o Leh 1 p-l p p. 1° Bacâu..... 13 20 Bacâu..... 9 Berlad. . . . 13 20 Berlad. . . . 6 30 Bolgrad. . . . 13 20 Bolgrad. . . 13 20 Botoșani . . . .18 qj Botoșani . . 9 qj • Brăila . . . . 9 Brăila..... 9 20 Bucuresci. . . 3 15 • ---« Bucuresci . . 13 Buz6u. . . , . 9 Buzău. ... ■ 9 Ci 1 Cahul .... 13 20 O Cahul .... 13 X' 20 o ---« Calafat..... 13 20 X) 1 Calafat..... 18 20 aei d 13 20 Călărași. . . . 9 Călărași. . . . . 13 Câmpu-Lung.. . 9 Câmpu lungă . 1 o g Caracal. . . . 9 o Caracal. . . . 18 Craiova. . . . • 13 20 ce Craiova. . . • 18 ci ce 20 QO Curtea de Argeșu. 9 ce Curtea de Argeșu. 13 5 Dorohoi. . . . 18 Dorohoi. . . • 9 Focșani. . . . 9 Focșani. . . • 9 Folticenl. . . . 13 20 Folticenl. . . • 9 20 s■ GaeștI.... 6 30 o Găescl. . . . 13 Galați..... 13 20 dtu j s Galați. , . . • 9 Giurgiu. . . . Giurgiu. . . . 18 Huși..... 18 Huși. .. . . ■ 13 20 Ismail. . . . 18 mal r --- Ismail. . . • 6 30 lassi..... 18 lași.....• Mihaleni. . . 18 Mihaileni. . - 9 20 Mizilu..... 6 Mizilu . . . • 13 Ocna..... 13 20 Ocna..... 9 z Olteniț. . . . . 6 30 Oltenița. . . • 18 Zi: Piatra. . . . 18 --- Petra .... 9 PitcscI . . . . ' 9 Pitești. . . . • 13 20 o’ 13 20 Ploesci. . . . 6 30 Ploești. . • • o .2 Reni..... 13 20 D Reni.....• 9 ac i Rimnicu-Sărat. 1 9 V Rîmnicu-sarat. . 1 Q Rîmnicu-Vîlcea / 9 CU Rlmnicu-Vîleea. . 18 ăi u 1 Roman. . . . 13 ■20 Roman. . . . A [Slatina..... tru tiă- Slatina..... 6 30 i Tecuci. . . . 20 Tecuci..... 13 20 Tărgovistea. . . 6 30 Tcrgovestea. . • 1 o Târgu-Jiul. . . 13 20 Târgu-jiul. . • 18 20 o Târgu-Niamțu. . 18 •Târgu-Niamțu. . 13 Turnu-Măgurelc 18 Turau-Măgurele. 13 20 1 Q io Tumu-Severin. . 13 20 Tumu-Severin. • o 15 Vaslui. . . . 13 20 Vaslui. . . . 3 Digitized by Google — 107 — 4^* c Depeșa sin-ll I la Depeșa sini cS plide2O ] clusivu a- 1 i plă de 201 clusivu a-| cu la cuvinte in-1 dresa. 1 observaț. | De la 9 I cuvinte in4| 1 dresa. 1 X Lei. 1 P i__ Lei. i P- O iBacâu . . . . 13 ■20 Bacău . . . ' 6 130 Berlad . . . 9 ; Berlad . . . ti ;30 Bolgrad. . . 3 : 15, Bolgrad . . . 13 20 Bdtoșani . . . 18 £ .Botoșani . . . 6 30 Brăila . . . . 6 30 i Brăila . . . . 13 20 *S- Bucuresci. . . 13 20 Bucuresci . . । 13 20 g Buz^u..... 9 1 iBuzâu . . . . 13 20 X Cahul .... 3 15 Z) 'Cahul .... 13 20 ; X 1 1 * cuvinte in 1 a __ Depe?» t | CIUSIvu --- fi clusivu a- Șb plă dc dreaa % dresa. r cuvinte o Lei. | p. r De la 1 i_________________' Bacău.............. 9 Bacâu..... 9 Berlad............. 13 20 Berlad. 9 Bolgrad............ 13 20 Bolgrad. . . . 9 Botoșani........... 3 15 Botoșani . . . 13 20 Brăila......... . 18 Brăila..... li 30 CC- București.......... 18 . zz Bucuresci 3 15 .ZZ Buznii.............. 18 Buzeu..... 3 15 Calmi................ 18 cZ- Calmi..... 9 £ Calafat............. 18 T" Calafat . . . . 13 20 STi Călărași............. 18 Călărași. . . . 9 ■ Câmpu'-lungii...... 18 5 Câmpulung. . . 9 o Caracal............. 18 Caracal. . . . 6 30 Crninva________ 18 -5 Craiova..... 9 Curtea de Argeșu 18 Curtea de Argeșu. ii 30 X 1 Dorohoi............ 3 15 ■*--- Dorohoi. . . . 18 42 . Focșani............ 13 20 --- Focșani . . . G 30 z Fălticeni......... • 13 20 Folticeni. . . . 13 20 S 1 a Găești............... 18 hu hm Găescl . . 3 ■ 15 •^5 a Galați............... J 13 20 Galați. . . . • G 30 Giurgiu............ 18 £ Giurgiu . . t 6 30 Huși................ 9 Huși..... 13 20 h Ismail............. 18 Ismail. . . . 9 Iași................ 6 30 « w lași...... 13 20 --- Mihălcni........... .1 u --- ÎMihaleni.. . . 18 Mizilu............. 18 [Mizilu..... S; 1 3 20 Ocna..... 9 ; Oltenița............ . 18 w» Oltenița. . . . 6 30 iPctra.............. 9 Petra..... 13 20 j Pitești............ 18 Pitești..... 6 G? > Ploești............. . 18 Ploești. . . . 3 15 52 Reni............... . 18 x •Reni..... G 30 G2 Rlmnicu-băratu . 13 20 o Rimnicu-Sărat . 3 15 OJ Eolticcin. , . . 13 20 s J Gâești. . . . 13 20 .GaeștI . . . . 3 15 Galați. . . , , 13 20 £ 0 Galați . . . 9 z £ Giurgiu. . . . 18 ^Giurgiu . . 9 --- A Huși . . . . 9 r i Huși . . . 13 20 z Ismail.... 13 20 r1 Ismail . . . 13 20 z Iași...... 6 30 g E lassi . . 18 z e- Mihaleni.. . . 9 0? Mihaleni . . . 18 2! Mizilu..... 13 20 Mizilu . . . 6 30 z Ocna..... 6 30 Ocna . . . 13 20 g Oltenița. . . . 18 o Oltenița. . . . 9 Q P^tra..... ț r--- Piatra . . . 13 20 ■ 1 • 13 20 c- Pitesc! . . O! Pitești..... - Ploești. . . . 13 20 Ploescf. . . . 3 15 Reni...... 13 20 Reni . . . . 9 Rîmnicu-Săratu . 9 X Rîmnicu-Sărat . 6 30 z Rîmnicu-Vîlcea . 18 y Rîmnicu-Vîlcea . 3 15 1) S- ' Roman..... 3 15 a Roman . . . 13 20 g Slatina..... 13 20 £ Slatina. . . 3 15 >cS ' uz Tecuci . . . . 9 Tecuci . . . 9 Tărgovestea . . 13 20 Tergovistea . . 3 lă Târgu-Jiul. . . 18 Târgu-jiul . . 6 30 z Tîrgu-Niamțu . 3 15 Târgu-Niamtu 13 20 --- Turnu-Măgurel. . 18 Turnu-Magurelc. 6 30 Turnu-Severin . 18 Turnu-Severin. 13 20 Vaslui . . . 9 vaslui. . . . 13 20 Digitized by UOOQ1C 111 Ia Depeșasin:| clusivu a-|| Observaț. 1 De la l la Depeșa sin -1 | clusivu a- I | Observaț. l| pU de 20 1 dresa. 1 pUde20 I dresa. 1 cuvinte in-| cuvinte in- 1 Lei. p. LeL 1 p- Bacâu. . ; 9 i Bacâu.. . . . . 9 Bârlad. . . . 9 Berlad..... i fi 30 Bolgrad. . . . 9 Bolgrad. . . . ! 3 15 Botoșani . . . 18 ! li 1 Botoșani.. . . i 13 20 Brăila..... G 30 £ Brăila...... 3 15 li Bucurersci. . . 3 15 !.S Bucuresci. . . 1 9 S Buzău..... 3 15 o; Buzeu..... G 30 în Cahul..... 9 of Cahul..... 3 ! 15 o. l---. Calafat . . . . i 13 20 ! ti Calafat...... i 13 20 Călărași. . . . i • Ii 30 --- Calarași. . . . i 13 20 Câmpu-lungii. . 6 130 Câmpu-lung. . . 13 20 g Caracal. . . . 9 Caracal. . . . 13 2o 5 Craiova. . . . 9 Craiova. . . . 13 20 ce o Curtea de Argeșu. 6 30 '5 Curtea de Argeșii 13 20 ce Dorohoi . . 18 GJ Dorohoi i 13 20 42 o Focșani. . . . 6 30 C5 Focșani. . . . I 6 30 •4-J H Folticenl. . . : 13 :2o g • Folticcni, . . . i 13 20 42 I c Găesci..... 3 15 H Găesci..... 1 9 1 5 Galați..... 1 fi 30 >=j Galați..... 3 15 1 R Giurgiu. . . . 6 30 Giurgiu. . . . 13 20 s Huși...... 13 20 Huși...... ' 9 g H Ismail. . . 9 1 ce Ismail..... : 3 15 ce & Iași..... 13 201 g Iași...... 13 20 s Mihaleni. . . . 18 1 Mihaleni.. . . 18 i O) Mizilu..... 3 15 Mizilu..... 6 30 g Ocna..... 9 Ocna..... 9 l > Oltenița. . . . 6 30 o Oltenița.....i 13 ! 20 □ Pătin...... 13 20 Petra..... 13 1 20 o r-h 3 Pitesci . . . . * 15 O Pitesci..... 9 ' Ploesci .... >ce Ploesci . . . , G : 30 leni, ... . 6 30 Reni.....■ Rîmnicu-Săratu. 3 15 Rhunicu-sărat. . j G 30 CC Rimnicu-Vilcea. . 6 30 p Rhnnicu-viicca J 13 20 G> ce Romanii. . . . 9 i Cv fRoman. . . . 1 13 20 o c-> i ; ^e O) Slatina.....: 6 30 sC Slatina .... 13 20 «! Tecuci . . . ' 6 30 S Tecuci. . . . 6 30 g Târgoviștea. . . 3 15 42 Târgoviștea. . . 9 a Târgu-Jiul . . 9 1 3 Târgu-Jiul . 13 20 , OI Târgu-Niamții. . 13 20 ■ Târgu-Niamțu. . 13 20 Turnu-Măgurele. 9 Turnu-Măgurele. 13 20' Turnu-Severin. . 13 20 Turnu-Suverin. . 18 Vaslui.... 13 20: V asini. . . . 9 i Digitized by — 112 — ---1 1 -UI OJUJA COC 1 os ap isivu a-| S gi --- usivu a- | ■ ni8 riad. dresa. | 1 a « « « dresa. 1 servaț. j| e la la II 51 fi o o a o X 1 MI. I 1’. Leî. 1 p. ~ > Bacău..... 6 30 Bacău . . . 13 20 Berlad. . . . G 30 Berlad . . . 13 20 Bolgrad..... 9 Bolgrad . . 13 20 Botoșani.. . . 13 20 Botoșani . . . 18 Brăila..... G 30 z: Brăila . . . , 13 20 i Bucuresci. . . G 30 Bucuresci . . 9 c Buzău..... 3 15 Buzeu . . 9 > Cahul..... 9 Cahul . . 13 30 g Calafat..... 13 20 Calafat . 13 20 S - Călărași. . . . 9 Călărași . . 13 20 d ■ Câmpu-lungu. . 9 Câmpu-Lung 3 15 = Caracal. . . . 9 Caracal . . 9 Z9 Craiova. . . • 13 20 Craiova . . G 30 g r Curtea de Argeșu. 9 5 Curtea de Argeșu 3 15 5 <3 Dorohoi. . . . 13 20 O Dorohoi . . 18 £ Focșani. . . . 3 15 cS □ Focșani . . 13 20 3 uiuf Ai Folticeni. . . . 9 O Folticeni. . . ls s 'Găesci. . . • 6 30 d Gacști . . . 6 30 = Galați..... 6 30 Galați . . 13 20 5 (0 Giurgiu . . . 9 > Giurgiu . . 9 1 1 p Huși..... 9 F- Huși .... 18 2 0 Ismail .... 9 r \ Ismail . . . . 13 20 £ M Iași..... 13 20 --- O lassi .... LȘ 2 li £ Mihaleni.. . . 13 20 vinte iMNJ Mihaleni , . . 18 iute 5 S Mizilu . . . . 3 15 Mizilu . . . 9 Fn Ocn.a. . 6 30 Ocna . . . 13 20 5 Oltenița. . 9 oi Oltenița . . . 9 c Petra. . . . . 9 <--- Piatra . . . 18 •---* Pitesci..... G 30 --- Pitesci . . . 3 15 o Ploesci. . . . 3 15 Ploesci . . G 30 c ț Reni . . . . G 30 ’C Reni .... 13 20 -S ii Rlmnicu-sărat. . 72 Rimnicu-Surat 9 O 73 Rimnicu-vilcea. . 9 | Rimnicu-Vilcea. c Roman. . . . G 30 U Roman 18 20 S ! Slatina . . . . 9 Slatina . . 6 30 g $ Tecuci..... । $ 15 Tecuci . . 13 20 * ir Târgoviștea . . G 30 Târgoviștea. . . G 30 f Tlrgu-Jiul. . . 13 20 Târgu-jiul. . 3 15 S Târgn-Niamțu . 9 Târgu-Niamțu 18 Turnu-Magurele. 13 20 Turnu-Magurele 9 <1 Turnu-Severin. . 13 20 Turnu-Severin . 13 20 । <1 Vaslui.... 9 ‘Vaslui . . . 13 20 Digitized by VjOOQie — 113 — Depeșa sin-t Depeșa sin- plă de 20 plă de 20 1 In cuvinte in- la ■cuvinte in- £ chiBivu a Iclusivu a- o , dresi. i dresa. c/) , Lei. p. Observaț. | «1 »a Lei. _p. O 1 Bacău. . , . . 3 15 Bacâu..... 13 20 iBerlad. . . • 9 Bârlad. . . . 13 20 Bolgrad. . . . 13 20 Bolgrad. . . . 13 20 Botoșani. . . • 6 30 d Botoșani.. . . 18 Brăila..... 9 si mp Brăila . . . . 9 Bucuresci . . . 13 20 Bucuresci. . . . 6 30 g ' A ‘ Buzău..... 18 20 o? Buzău . . . , 9 QJ i x- Cahul .... 13 20 o Cahul..... 13 20 ! Calafat . . . . 18 a. Calafat . . . , 6 30 Călărași. . . . 13 20 Călărași. . . . 9 Cămpu-lung . . 18 Câmpu-lungu . . 3 S C 15 G Caracal. . . . 13 .20 Caracal. . . . 3 15 Craiova.... 18 c5 Craiova. . . . 3 15 ce! yj Ol ' Curtea de Argeșu. 13 20 Curtea de Argeșă 3 15 Dorohol. . . . 9 Dorohol . . . 18 o Focșani. . . . 9 •4-^ Focșani. . . . 9 *5 i «3 Folticeni. . . . 3 15 S “NA Folticeni . . . 18 S! p s ' te Găesci..... 13 20 G Găești..... 4 15 G ,Galați..... 13 20 G Galați..... 20 5 l 5 ’G i ^Giurgiu. . . . 13. .20 = r Giurgiu. . . . 9 G SHusI..... 9 > Huși..... 18 S '0 Ismail. . . . 13 20 ismail .... 13 20 ce ' j« Iași...... 3 15 c J Iași.... 18 s, Mihaileni. . , 9 CJ Ta Mihaileni. . . 18 V Afinii..... 9 > Mizilu. . . . G 30 G Ocna..... 3 15 G Ocna..... 13 20 S1 Oltenița. . . . 13 20 Oltenița. . . . 9 Pâtra..... 3 15 Petra. ... 13 20 ’o Pitești . . . 13 20 "O Pitești . . . . 3 15 Ploeștl. . 9 Ploești. . . . G 30 .o Reni..... 13 20 c Reni..... 13 20 Rimnicu-Sărat . G 30 ce Bimnicu-Săratu. 9 x V Rimnicu-Vîlcea, . 13 20 Rîmnicu-Vîlcea G 30 £ Roman..... Roman. . . . 13 i 20 ? >95 Slatina . . . . ir >ce 1 Slatina. . . . . 13 20 5G d- 42 Tecuci..... 6 20 Tecuci. . . . 13 20 Tergovestea. . . 13 20 Tergoviștea. . . 6 30 1 1 Târgu-jiul. . . 18 £ Târgu-jiulu. . . 9 i “ Târgu-Niamțu. . 3 15 Târgu-Niamțu. 18 Turnu-Măgurele. 18 lurnu-Măgurele. 6 30 1 Turnu-Severin . . 18 Turnu-Severin. 9 Vaslui .... 6 30 Vaslui..... 13 20 $ Digitized by VaOOQle c la peșasinl □sivu a- | 1 e la 1 la peșa sin | □siva a-1 Q Ude 20 I dresa. 1 i de 20| iresa. 1 vin te in- 1 linte in-jl eryaț j a A & 3 * o CZ) a o 00 . Lei. i p. o Lei. | p. o; Bacâu . . . . Pentru fiă-care seriă de 10 cuvinte mal multu jumătate tacsa unei depeșe simple. | TI RGOV1ȘTEA ________ Bacâu . . . | Berlad . . . 6 i Berlad 9 Bolgrad. . . 3 1 Bolgrad . . . 9 Botoșani . . . 6 1 Botoșani . . . 13 3*' Brăila . . . . 13; Brăila . . . 18 31 Bucuresci. . . 6 Bucuresci . . 6 □5 । Buzâu..... 9 Buzâu . . . . 3 ; Cahul.... 6 Cahul .... 3 i Calafat . . . 6 Calafat . . . 9 sx! Călărași . . . 13 Călărași . . . 13 o î Câmpu-Lung . . 13 30 Câmpu-Lung 9 c Caracal . . . 13 15 Caracal . . . 3 G Craiova. . . . 13 30 Craiova 9 ce Curtea de Argești 13 20 Curtea de Argeșii 6 x Dorohol . . 13 30 Dorohol . . . 3 2 Focșani . . . 13 30 Focșani . . . 18 3 FolticenI . . . 3 30 FolticenI . . 6 i 201 CC Gaești . . . 9 20 Gaești . . . 13 301 KU Galați . . . . 9 20 Galați . . . . 3 15 S Giurgiu . . . 3 20 Giurgiu . . . 9 15 •Ai 1 nronosi __________________ Huși . . . . 13 20 Huși . . . 6 20 *2 Ismail . . . 6 20 Ismail . . . 13 15 1 lassi . . . . 6 20 lassi . . . . 13 30 f « Mihaileni . . 9 20 Mihaileni . . 13 15 i£ Mizilu . . . . 13 15 Mizilu . . . . 18 30 ls Ocna .... 6 151 Ocna 3 20 : G Oltenița . . . 6 20 Oltenița. . . 9 15 !> Piatra . . . 13 30 Piatra . . . 6 30 13 PitescI . . . 9 30 PiteScI . . . . 13 20 *2 Ploescl. . . . 9 20 |Ploescl . . 3 20 L» Reni . . . . 6 30 ,Reni . . . . 3 20 I « Rîmnicu-Sărat 6 30 Rîmnicu-Sărat . ! 9 15 ‘E Rimnicu Vîlcea. . 3 20 iRîmnicu-Vîlcea. . 6 30 2 • Roman . . . 13 30 Roman 6 20 X Slatina . . . 6 30 Slatina. . . 13 15 p Tecuci . . . 13 I10 Tecuci- • • 6 15 2 Tărgovistea . . 9 120 Tărgovistea. . . 9 30 o Târgu-jiul . . 13 130 Târgu-jiul • 9 30 £ Târgu-Niamțu 9 20 Târgu-Niamțu 13 20 £ Turnu»Magurele 13 20 Turnu-Măgurele. 9 30 Turnu-Severin. . 18 20 Turnu-Severin. . 9 20 Vaslui . . • 6 30 Vaslui. . . • 13 20 Digitized by — 115 — • •Ș8 “ rc Iu In Dt pețai clusivu CC JȘ 1 a HI C.UHIVU plă de dresa £ fi 5 a8‘ dresa. >• cuvinte X O Lei. | P. O Lei. | P. I Bacâu..... 18 Bacâu...... 6 30 Bârlad. . . . 18 Berlad..... 13 20 Bolgrad. ,. . . 18 Bolgrad. . . . 13 20 Botoșani . . . 18 6 Botoșani.. . . 9 Brăila..... 13 20 cu Brăila...... 13 20 CJ S zu Bucurerscl. . . 9 X Bucuresci. . . 13 20 S Buzăti..... 13 20 a? Buzău..... 13 20 X Cahul..... 18 s Cahul..... 13 20 o X- 0. Calafat . . . . 13 20 'O Calafat..... 18 CU iCălărași. . . . 13 20 Calarași. . . . 18 Câmpu-lungu. . 9 c Câmpu-lung. . . 18 Caracal. . . . 13 20 Caracal. . . . 18 S i Craiova. . . . 9 X Craiova. . . . 18 ce Curtea de Arg șu. 9 3 Curtea de Argeșu 18 X Doroho' . . . . 18 O) Dorohoi . . . 13 20 Cw L Focșani. . . . 13 20 95 H- Focșani. . . . 9 o Folticeui. . . . 18 g £ Folticeni. . . . 6 30 3 9 1 Găesci..... 6 30 -’---i Găesci..... 9 E| |? Galați..... 13 20 uita â Galați..... 13 20 s1 |A Giurgiu. . . . 13 20 r-y Giurgiu. . . . 18 «I re Huși...... 18 = 4 Huși...... 13 20 £ 1 22 •Ismail. . . 18 ! E 5 Ismail..... 13 20 Ilasi . . . . 18 rh Iași..... 6 30 «1 Mihaleni. . . . 18 £ Mihaleni.. . . 13 20 ~ । c CJ ' Mizilu..... 13 20 Mizilu..... 13 20 S1 Ocna..... 18 b Ocna..... 6 30 Oltenița. . . . 18 O Oltenița..... 18 Petra..... 18 Petra..... 3 15 O 1 Pitesci . . . . • 6 30 o Pitesci. . . . 13 20 Ploesci .... 9 Ploesci . . . 13 20 Reni..... 13 20 *E Reni..... 13 20 Rîmnicu-Săratti 13 20 X Rîmnicu-sărat. . 9 X Rimnicu-Vilcea. . 3 15 CU Rîmnicu-vîlcea . 18 cu Romanu. . . . 18 s Roman. . . . 3 15 § * Slatina..... 9 CC Slatina . . . 18 Tecuci . . . 13 20 Tecuci. . . . 9 1 Tărgoviștea. . . 9 c Tergo vi ștea. . . 13 20 Târgu-jiul . . Târgu-jiul . . 18 33 Târgu-Niamță. . 18 Târgu-Niamțu. . --- Turnu-Măgurele. 13 20 Turnu-Magurele. 18 Turnu-Severin. . 13 20 Turnu-Suverin. . 18 Vaslui.... 18 Vaslui. . . . 13 20 Digitized by Google — ne — ° g O *V8dJp s Depeșa s s Depeșa? -E pAlfillp « , O la plă de : clusivă x In 1 plă de 1 cuvinte dresă 43 De la [cuvinte Lei. 1JL O Lei. 1 p- Bacâu..... 18 |Bacâu..... 18 Berlad. . . . 18 B6rlad. . . . 18 Bolgrad. . . . 13 20 Bolgrad. . . . 18 Botoșani . . . 13 oi Botoșani . . . 18 GJ Brăila . . . . 13 20 Cil Brăila..... 13 20 2--- Bucuresci. . . 9 S Bucuresci. . . 13 20 & • --- Buzâu. . . , . 13 20 Buzău..... 13 20 ax X- Cahul .... 13 20 o Cahul .... 18 O > Calafat..... 9 Oltenița. . . . 13 20 Oltenița. . . . 13 20 O H'Piatra.... 18 o Eh Petra .... 18 i-- Pitesc! . . . . 6 30 1 Pitești. % . . ‘ . 13 20 O | Ploesci. . . . 9 Ploești. . . . 13 20 GJ Reni..... 13 2ii Reni...... 18 • 7* Rimnicu-Sărat. 13 20 3 îG 1 Tecuci, j . . 13 20 *-C Tecuci..... 18 Tărgovistea. . . 9 ze Tergovestea. . . 9 CI Târgu-Jiul. . . 13 2.» 0 Târgu-jiul. . . 13 20 5 1 Q Târgu-Nian ju. . 18 Târgu-Niamtu. . 18 Turnu-Măgiuele. Țurnu-Măgurelc 9 Turnu-Severin. . 9 Tumu-Severin. . Va>)ui. . . . 18 'Vaslui, , . . 18 Digitized by — 117 — Depeșa Din» pli de 20 De la la cuvinte in-j Observaț. clasivd a-j dresa. Lei. | p. Bacău....... 9 Berlad...... 3 15 Bolgrad...... 9 Botoșani...... 6 30 V Brăila....... 9 ■p. Bucuresci..... 13 20 •f Buzău....... 9 Cahul. .*.... 9 £ Calafat. . . . . . 18 Q* o Călărași..... 13 20 l Câmpu-lungii.... 13 20 ’o Caracal...... 18 § Craiova..... 18 Curtea de Argești. . . 13 20 Dorohoi...... 9 Focșani....... 6 30 Fălticeni...... 9 s K Gâești...... 13 20 •»---a Galați. . . . , . 9 H Giurgiu...... 13 20 s ® Huși...... 3 15 a Ismail...... 13 20 Iași....... 3 15 8 MihălenI...... 9 5 Mizilu....... 9 .S 0 Ocna....... ' 9 u Oltenița...... i 13 20 O Pătra....... 9 Pitești • . . . . 13 50 Ploești...... 13 20 O ’E Reni........ i 9 © Rimnicu-Sărată. . . I 9 CO Rimnicu-Vilcea... 13 20 -care Roman....... « 30 Slatina....... 13 20 MS Tecuci...... 6 30 g Tărgovestea .... 13 20 G Târgu-Jiul..... 18 O Urgu-Niamțu . . . 13 20 urnu-Măgurele. . • 18 Turnu-Severin. . . • 18 Vaslui...... Digitized by VsOOQle TABLOU DE ORGANISATIUNEA DIRECȚIEI GENERALE A SERVICIULUI SANITAR DIN PRINC1PATELE-UN1TE *) Fie-care pe lună Total pe NUMIREA P08TURIL0RU. Leafă Diu r- ană nă Lei Lei Lei 1 1 Inspector generale.......... 1,500 500 24,000 1 Vice Inspector........... 1,600 50018,000 1 Șef de dîvisie............ 1,000 250115,060 1 Revisore pentru material și comptabilitatea spitalelor și a Instit........ 1,000 250 15.00 1 Prim viterinar............ 800 9,600 4 Șef de biurod cu clte lei 500 Idfă și 250 diurnă............. 2,000 1,000 36,000 4 Sub-șefi din care 2 cu clte lei 300 IdH și 200 diurnă și 2 cu clte lei 300 și 150 diurnă.............. 1,200 760 22.800 8 Copiști din care 4 de clasa I cu cite lei 200 kfă și 200 diurnă și 4 de clasa 11 cu cite lei 150 Ufă și 150 diurnă...... 1,600 1,200 33,600 1 Registrator ............ 300 150 5,400 1 Adjutor al șeii........... 150 150 3,600 1 Tacsator pharmacist......... 400 200 7,200 1 Hiinist............. 500 6,000 1 Camarier............. 100 20 1,440 1 Rindaș............. 80 960 4 Dorobanți cu cite Ici 80 kfă și 40 diurnă. . 320 _160 5,760 204,360 Consiliul medical superior. Diurna pentru 9 membri clte lei 200 . . 1,800 21,600 1 Secretar............. 300 200 6,000 Capitala Bucureștii. 1 Medic șef cu retribuțiune din fondurile Mu- nicipal.............. 1 Secretar al acestuia.......... 300 200 6.000 1 Copist.............. 150 150 3,600 1 Dorobanț ............. 80 40 1,440 1 Medic legist.......... . 800 2(0 12,000 1 Mamos și medic copiilor găsiți...... 800 200 12,000 1) 8anc(ionat& prin decretulfi eu No. 681, din Annuld 1862. Digitized by Google — 119 — Fie-care pe luuă. NUMIREA POSTURILOR. piur- Total pe Leafă nă. SD. Lei Lei UI ' 1 Medic Poliții sanitare........ 800 9,600 1 Dantist............. 600 • 6,000 5 Doctori de colori cu cîte lei 800 . . . 4,000 48,000 5 Sub-hirurgl cu cite lei 200 lefă și 150 diurnă. 1,000 750 21,000 5 Moșe cu cîte lei 200 lăfă...... 1,000 12,000 2 Sub - vi teri nari cu cîte lei 300 lăfă și 100 diurnă............ 600 200 9,600 Serviciul medical de orașe. Orașuțu lassy. 1 Medic șef cu diurnă de lei 300 pe lună. 300 3,600 1 Hirurg și Mânios.......... 800 9,600 6 Doctori de culori cîte lei 700 .... 4,200 50,400 6 Moșe. „ » • 200 . . . . 1,200 14,400 1 Dentist............ 500 - 6,000 1 Viterinar ............ 300 200 6,000 1 Sub-hirurg pentru vacsină...... 300 200 6,000 1 Revisor al morților. . . . 300 3,600 1 Ajutor de corespondință al medicului șef 300 • 3,600 1 Dorobanț ....... 80 40 i 1,440 Medici de orașe. 18 Medici de orașe cîte lei 600 iar alu Craiovi 800 . . . ...... . 11,000 132,000 1 Medic la orașul Huși . . . ., | 600 7,200 3 Sub-hirurgl la Orașul Brăila, Ploescl și Cra- iova cu cîte lei 200 și 150 diurnă 600 450 12,600 2 Viterinari la Brăila și Craiova asemenea. 400 300 8,400 2 DantiștI idem . . 400 300 8,400 I21 Moșe cite lei 200 pe lună ... 4,260 • • 50,400 ll Serviciul medical de districte jl 1 i33 Doctori de districte din care unul pentru co- i loniile Bulgare cîte lei 800 . 26,400 316,800 17 Medici de arondismente cu cîte lei 500. 8,500 102,000 143 Sub-hirurgl al plășilor cu cîte lei 200 kfă și 150 diurnă........ 8,600 6,450 180,600l Digitized by Google — 120 — F= Pentru fiecare pe luni. Total pe Leafă piur- an. NUMIREA POSTURILOR. nă i Lei Lei Lei Idem la județele de peste Milcov, fără a mal 15 lua cal de sate, cu cite lei 300 lefă și 200 diurnă ■ 4,500 3,000 ’ 90,000 4 Viterinari la distr Iași, Sucdva, Cuvurlui și Ismail asemenea . . . 1,200 -800 , 24,000 14 Sub-hirurgi de spitale cu lei 200 kfă 2,800 33,600 3 IconomI la spitalele Brăila, Bufleu și Argeș cu lei 200 Idfă și 150 diurnă . . 600 450 12,600 1 Secretar pe lingă doctorul distr Dolj - 200 150 4,200 40 Infermieri la spitalele distr cu lei 80 kfă și 3,200 800 48,000 20 diurnă ... ...... Serviciul Porturilor dupe linia Dunărei. Portul Brăila și Galați. 1 2 Căpitani de port cu cite lei . . 600 1,200 14,400 1 2 Medici asemenea.......600 1,200 14,400 1 2 Dragomani ... 300 600 7,200 | 3 Copiști din care unul la portul Ismail 300 900 10,800 | 3 PiloțI idem........150 450 5,400 8 GuardienI.........100 800 9,600 Porturile Severin, Bechet, Giurgiu, Oltenița, Știrbă, Reni, Ismail și Chilia 8 Căpitani de port cite lei ... . 400 3,200 38,400 16 GuardienI..........100 1,600 19,200 Peste tot lei un milion șese sute duoă-^ecl ! și opt mii patru-ded....... 1,628,040, Digitized by Google f — 121 — PROIECTU peotra Consiliurile de hygienă ți Salubritate publici din Bucuresci ți din lăți.’) §1- Distinafiea consiliurilor. ArL 1. Pentru capitala Bucuresci și pentru orașul laș! se In* ființezi câte un Consiliu dc Hygienă și Salubritate publică, care vor seconda Municipalitățile respective in tote lucrările sanitare și care se vor afla in relație directă cu Consiliul General de Hygienă și Sa- lubritate publică. (Consiliul Medical superior). § II. Composiția Consiliurilor. Art 2. Consiliul de Hygienă și Salubritate publică al Capi- tale! Bucuresci, se va compune de noă membri, adică: De Președintele Municipalități Capitalei, ca Președinte; de Medic Șef al Capitalei, ca Vice-președinte; de cei cinci Medici de Culori (de Comisii). De un Arhitect și De un Inginer. Municipalitatea va numi pe unul d’intre funcționarii săi Se- cretar al Consiliului. Art. 3. Consiliul de Hygienă și Salubritate publică din Iași se compune de noă membri, adică: De Președintele Municipalității, ca Președinte; de cel șese Me- dici de Despărțiri, din care unul Medicul Șef al orașului Iași, ca Vice-președinte. De un Arhitect și De un Inginer. Municipalitatea va Însărcina pe unul dintre foncțiocaril săi cu funcția de Secretar al Consiliului. § ni. Atribuțiile Consiliurilor. Consiliurile de Hygienă și Salubritate publică se vor ocupa: *) Sanetioaatf pria Doeretela ea No. 786, Sta aaoM 1862. Digitized by LiOOQlC — 122 — Art. 4. Cu studiarea și propunerea de mi^loce pentru salu- britatea- (assainissement) reionulul lor, și pentru delăturarea de ori- ce miasme din reion. Art 5. Cu ameliorarea tutulor condițiilor sanitare ale popu- lației, mal cu sămă a clasei săracilor. Art. 6. Cu salubritatea caselor publice și private, afară de a- celea a căror privighiere sanitară este In competența Direcției Ge- nerale a Serviciului Sanitar, (precum spitalurile, instituțiile de ali- enați și de copil găsiți, închisorile, aresturile) cu crearea și esecu- tarea unul Regulament Hygienic pentru clădiri spre a se opri în viitor construirea de case nesănătose și spre a se aduce cele e- sistente într’o stare sănătosă. Art. 7. Cu cereri de suspendare ori depărtare de diferite sta- bilimente industriale și comerciale nesănătose, cu propunerea regu- lilor trebuincidse pentru ferirea lucrătorilor din asemenea stabili- mente de influențele vătămătore. Art. 8. Cu priveghierea de aprope (împreună cu funcționarii esecutivl) a tutulor băuturilor și comestibililor ce se vînd ori se pro- duc în reionul Consiliului; cu privighierea de aprâpe a piețelor, a băcăniilor, a cărciumelor, a măcelăriilor. Art. 9. Cu regularea înființării voarielor (locurile pentru îngro- parea cadaverilor animale) a canalelor, cu regularea modulul de a transporta din reion escrementele omenești și animale și diferitele * substanțe organice din manegiurile și stabilimentele industriali. Art. 10. Cu regularea cimitierelor, alegerea locurilor afară din oraș și desființarea cimitierelor din întru barierelor. Art. 11. Cu revizia fontănelor și a puțurilor, cu revițliea rl- urilor, care trec prin reionul Consiliului, în tote privințele hygie- nice, cu mașinele de filtrat apă. Art 12. Cu propunerea și esecutarea măsurilor in contra e- pidemiilor și endemiilor, epizootiilor și enzootiilor. Art. 13. Cu tote cele-l-alte lucrări hygienice care se vor pro- pune de către Municipalitate ori de către Consiliu și care nu sunt de competența esecutivă a altor autorități. # § IV. Seanțele Consiliurilor. Art 14. Consiliurile de Hygienă și Salubritate publică vor ține o dată pe săptămină o seanță regulată într’o d> hotărîră și în orele de sără în localul Municipalității respective; iar la trebuințele estraordinare cîte una s u mal multe seanțe estraordinare tot în o- rele de sără. Art 15. Consiliurile aă numai un vot consultativ Art. 16. Consiliurile nu vor putea ține seanțe daca nu se vor afla presențl cel puțin săse Membri atît la Consiliul din Bucuresci cât și la acela din Iași. Art. 17. Pentru ca un act al Consiliilor Să albă validitate tre- Digitized by boccie — 123 — bue să fie resultat cel puțin din cinci voturi pentru Bucuresci, și cel puțin din s^se voturi pentru cel din Iași. Art. 18. Se va ține o condică pentru trecerea deliberatilor Consiliului și pentru constatarea presenții membrilor la seanță. Art 19. Protocolul fie-căria seanțe se va subsemna de către toți membri și se va publica in Buletinul Municipal și tn Monitorul Medical, dupe Împrejurări, pe scurt ori în extenso. Art 20. Regulamentele Hygienice și ori ce altă lucrare de o putere mai mare, care vor eșr din sinul Consiliurilor locale, se vor supune Consiliului general de Hygienă și Salubritate publică spre aprobare. § V. Poliția Bromatologică. Art 21. Pentru controlarea comestibililor, a băuturilor, a piă- țelor, a măcelărielor și a diferitelor localuri uude se vînd și se fa- brică comestibile și băuturi, medicii de culori din Bucuresci și cei de despărțiri din Iași vor face revisii sistematice fie-care în aron- dismentul s6H, fiind însoțiți de funcționarii municipali ori polițienești. Art. 22. Medicii Șefi (Vice președinții Consiliurilor) vor face și el asemenea revizii și vor controla esecutarea lor de către me- dicii de sub ordinile lor Art. 23. Cu ocazia acelor revizii se vor face din când in când analise chimice eualitative. Obiectelor bănuite li se vor analisa în- că o dată cualitatea și cuantitatea prin mijlocirea Direcții Generale a Serviciuliul Sanitar și cu chieltudla vîn^ătorilor ori a fabricanți- lor respectivi, daca dînșil vor fi culpabili de călcarea legilor ori a regulamentelor. Art. 24. Membrii Consiliurilor vor face escursiuni sistematice prin raionul lor pentru studiarea diferitelor locuri, ce reclam salu- britate (assainissement) § VI Raporturile lunale Art 25 La finitul fie-căria luni, Vice-presedințiI Consiliurilor locale vor comunica Consiliului general de Higienă și Salubritate publică o prescurtare a lucrărilor lor din luna precedentă REGULAMENT') Pentru administrarea Tipografielorunite ale Statului, St. Sava, Nifon și a desființate! Comisiuni centrale. PARTEA 1. Administrarea se împarte în trei categorii: a) Personalul^ administațiel și a lucrătorilorii. 1) Sacționatu prin decreiuln cu No. 932, din anulă 1862. Digitized by LaOOQle i — 124 — b) Obiectele de servicifi ale Tipografiilorii. c) Diferitele materiale ce se aprovisionăză pentru trebuința tipăririlorii. Pentru personalulii administrației și a lucrătoriloru. Art. 1. Directorul!! este responsabil pentru buna administrare . a acestor Tipografii atât morală câtă și materială. Art. 2. Tote lucrările privitore la administrarea și ținerea com- ptabilitățel, le va îndeplini prin concursul Secretarului comptabili, care va contra-semna tote actele și corespondența, ce va emana din cancelaria direcțiunel și ’I va ține loculu și în lipsă'I. Art- 3. Regularitatea cancelariei și a arhivei tipografiei, ține- rea protocoleloru, registreloru și a tuturor hărtielor, precum și ți- nerea comptabilităței, se pune în sarcina Secretariului comptabil pe a sa responsabilitate. Art. 4. îndatoririle lucrătorilor privitore la disciplină, se va - regula de Director cât se va putea mal prevăzător, și se va anecsa la acest reglement. Alt. 5. Tote disposițiile care privesc la disciplină și Îndatori- rea lucrătorilor se vor tipări și se vor afișa in localul Tipografiei Obiectele de serviciu. Art. 6. Se va înființa o condică în număr îndoit, in care să se înscrie cu totă regularitatea inventariile de totă Zestrea mate- rială a acestor Tipografii, care, șnuruite, sigilate și sub-scrise de Directorulu Tipografiei ca responsabil pentru tote acele obiecte, s& se păstreZe una in cancelaria Tipografiei și alta in Minister, și pe viitor ori-ce alte obiecte se vor mal cumpăra pentru serviciul Tipo- grafiei, să șe trecă pe dată în acele condici cu tdtă regularitatea. Art. 7. Depărtarea hărtielor, obiectelor saă a ori-oe alte lu-. crurl, din localul Tipografiei de către impiegațl sau ori-care altul, este poprită sub cea mal grea responsabilitate. Diferite materiale ce se aprovisioneză pentru trebuința tipăririlorii. Art. 8. Se va înființa o a doua condică in număru îndoit, în care să se registreze materialul de hârtie și felul el care se va cum- păra de Guvern pentru trebuința diferitelor tipăriri. Ari. 9. Cândh se vor preda asemenea materiale contractate la magasia Tipogrăfiel de către antreprenori, trebue ă fi Directorul și Secreterulu de față, și la cas când hârtia saă ori-ce alt material nu va fi conform modelului după cum s’a contractat, se va Înapoia antreprenorului, iar la din contra se va face raport despre cuanti- tatea primită, pe basa căruia și pe responsabilitatea priimitorulul, Ministeriul va elibera prețul ei. Art. 10. Conservarea a tot felul de asemenea material, se lasă numai in îngrijirea Directorului și sub responsabilitatea sa. Digitized by LaOOQle — 125 — Art. 11. Se va ține o a treia condică șnuruită și sigilată In cancelaria Direcției, in care se va înregistra pe fiă-care ții de către Secretarul comptabil cuantitatea și felul de hârtie ce se va întrebu- ința în tipăriri, ca prin acestă regularitate să potă Ministeriul cu- nosce pe fie-care ții cuantitatea și felul hârtiei ce s’au întrebuințat din cea aprovisionatu, precum și aceea ce mai are desponibilă. PARTEA ii. Produsul acestor Tipografii se împarte îh urmttorele categorii. a) Tipăririle ordonate pentru serviciul Statului de diferite Mi- nisteril și autorități. b) Tipărirea cărților didactice. c) Tipărirea cărților bisericești si d) Tipăriri particolare. Tipăririle ordonate pentru serviciul Statului. Art. 1» Ordonanțele pentru asemenea tipăriri, îndată ce se vor priimi la Direcția Tipografiei, se vor pune imediat în lucrare după importanța și urgența lor. și dup& a lor săvîrșire se vor trimite fără întârziere prin alergătorii Tipografiei la destinația lor. Art 2. Se va înființa o a 4-a condică în care să se înregis- treție tote tipărirele făcute pentru serviciul Statului, specificată după ordonanțele priimite de la fie-care Minister și autoritate în parte, și în care să se prevadă felul sau numirea tipărire! ordonate, nu- mărulii esemplarilor și al culelor ce s’au întrebuințat, felul hârtiei, costul el dupe cumperătore și costul tipărire! ce ar fi trebuit să dea Statulu la particolarl, spre a se putea aprețui folosele ce aduce Sta- tului acest așeZămînt. Tipărirea cărților didactice. Art 3. Directorul este îndatorat să aibă totdeauna tipărite cu îndestulare din tot telul de cărți didactice după ordonanțele ce va priimi din partea Instrucțiune! Publice, și mal cu osebire din cele destinate pentru școlele comunale. Art 4. Este dator a îndestula cererile profesorilor de județe adresate către depositui central al tipografiei, trimețindule sumași felul de cărți didactice ce vor cere, fără cea mai mică întîrțliere Art 5. Se va înființa o a 5-a condică șnuruită și sigilată, în care se va înregistra de către Secretarul contabil felul cărților di- dactice ce se tipăresc, numeral esemplarclor numărul colelor ce s'aă întrebuințat, felul hîrtiei, costul ei, și al tipărirel, ca prin acesta să cunoscă Ministerul cu totă acurateța costul acelor cărți și să se despăgubesc;! de prețul lor de la cel ce vor face asemenea cereri. Art 6. Se va înfiiința o a 6-a condică de contabilitate pen- Digitized by Google — 126 — tru desfacerea acestor cărți, tn care să se Înregistreze de către se- cretarul contabil, numărul cărților didactice ce se vor trimite spre desfacerea D-lor profesori, safi altor particolari după cerere, costul esemplarilor, după felul cărților, și data predărel lor din depositul tipografiei; ca prin acăstă condică săcunoscă Ministerul profitul cel pote aduce tipărirea acestor cărți, în raport cu cbeltuelile de între- ținere ale aȘeZămintului Art. 7. Banii ce se vor priimi din vîuZarea cărților didactice de la profesorii din județe, de la librari sati particolari în cursul unei luni, se vor păstra de Director pînă la finele lunei, și la înce- putul fie-căria luni II va înainta imediat la casa tesaurului, înre- gistrlnd In condica de contabilitate No recepisei ce va priimi de a lor predare Tot de odată va trimite și Ministerului un conspect de banii ce afi priimit, precum și de ceea ce are a mai priimi după numă- rul cărților ce aii espediat, spre a se lua disposițiunl pentru refu- irea lor Tipărirea cărților bisericești. Art. 8. Aceste cărți se vor tipări după ordonanțele Sântei Mi- tropolii. sprijinite de D Ministru al Cultelor Art. 9. Se va ține pentru dlnsele aceeași contabilitate prevă- Zută in Articolele 3, 4. 5, 6 și 7 de mal sus pentru cărțile didactice Art. 10' Predarea lor de la depositul central al Tipografiei se va face numai către Sf Mitropolie, de la care se va cere și prețul costului lor Pentru tipărirele particulare Art 11. Tipăriri particulare se vor priimi la Tipografia Sta- tului, numai când lucrările ordonate de Stat nu vor fi în numă- mare, și Directorul Tipografiei pe a sa responsabilitate este dator a priimi negreșit aseminea tipăriri când va fi timp ca să aducă o ușurare chieltuelilor așeZămîntului, precum și a le îndeplini cu totă esactitatea și acurateța cerută la acest casă, insă Directorul va a- vea in vedere dispozițiile Art din legea de presă Art. 12. OrI-când se vor putea priimi aseminea tipăriri, Se- cretarul Contabil va Inchiea contract intre Direcția Tipografiei și particolar, în care se va prevedea No. esemplarilor de tipărit, pre- țul tiparului, precum și al hârtiei, luând de basă prețul cu care s’a aprovizionat de Stat, fără insă să se cuprinZă în aseminea contracte termine precise pentru finitul tipărirel, ca in casii de urgente tre- buințe ale Statului, să se potă întrerupe tipărirea celor particulare, fără a avea Ministeriul vre-o responsabilitate cătră contractul par- ticolar Art. 13. Contractele se vor face în numer îndoit și se vor sub-scrie de particularul tipăritor, Directorul, și se vor contra-semna de Secretar, din care unul se va alătura la tabloul conturilor de lu- Digitized by VjOOQle — 127 — nă și alta va românea în cancelaria Direcției, spre a servi pentru generație socoteli anuale. Art 14. Se va înființa o a 7-a condică șnuruită și sigilată in care se va înregistra de Secretarul Contabil tipărirele de ase- ninea natură, și in care se va areta numele tipăritorulul particu- ar, titlu cârțel și celelalte, cu un cuvlnt un estract din contractul încheiat, ca prin acest mod 'Ministerul să potă cunăște ju totă esac- titatea folosele ce pote trage și din aseminea tipăriri. Art 15. Banii ce se vor aduna din aceste contractări se vor înainta de către Directoru la casa tesaurulul tot după prevederile de la partea H.a Art 7 de mal susă. PARTEA III. Disposițil Generale. Art. 1. Directorul este datoră a trimite Ministeriulul pe fie. care septămână un raport detâiat de starea așeZemîntuluI, lucrările ce aii îndeplinit, de presința lucrătorilor, de buna întreținere ace- lor Zece elevi, precum și de ori ce alte împrejurări ivite în cursul septămânel. Art. 2. La finele fie-căril luni va trimite compt esact de tot felul de venituri și chieltuell ale așeZămentulul, precum și un cons- pect de tipărirele făcute pe lună. Art 3. Iar la finele anului se va trimite comptul general de veniturile și chieltuelele așezământului pe anul îutreg, din preună cu condicele de contabilitate spre, verificare. REGULI dupe care au a urma Impiegațil de la Tipografia Statului. Disciplina din întru. § 1. Numeral Impiegatilor stabili de la Tipografia Statalul, precum și lefile acestora se vor face prev6Zl‘te în Statul de pe fie- care lună Acești ImpiegațI se vor denumi, de către MinisteriQ pe lîngă rocomendația Direcției, și după cum va cere trebuința, avlnd aceș- tia a se bucura de asemenea drepturi ca și alțl ImpiegațI in ser- viciul Statului. § 2. Orele destinate pentru lucra la Tipografia Statului sunt: diminăța de la 7 pină la 12 ore, după prânZ de la 2 până la 7 ore, în care timp de lucru, fie-care este datoritî a stărui în îndeplinirea lucrărel sale. Și la cas de urgențiă lucrătorii Tipografiei vor ti da- Digitized by VaOOQle — 128 — tort a lucra și peste orele destinate pentru lucru, după cum va ce- re trebuinția, mal cu seină la Monitoriul Oficial Dumineca și in sărbătorile împărătești este vacanță § 3. Capii lucrătorilor avind locuința lor in localul Tipogra- fiei, sunt deosebit însărcinați a ținea o surveghere perpetuă asupra lucrătorilor, ca iieșl-care se-șl implinăscă cu scumpătate datoriile sale, și ca se nu ingădue ca acești lucrători să se adune la o lai- tă de conversațiă, ci se urmele regulat căsurile destinate pentru Incru. Acești Capi au se dă adjutoriu celor mal novici în lucrările lor, și vor purta o listă de presențiă și absenția lucrătorilor, care listă este a se presenta tot d’auna pe ții Directorului saâ Secreta- rului, spre a se putea lua pe dală măsurile necesarii in casă de trebuințiă. § 4. în orele distinate pentru lucru, nu va fi ertat lucrători- lor a sta în conversația cu vre-un particularii mal mult de 5 mi- nute, pentru care sfîrșit este a se atișia pe ușia Tipografiei ur- mătorea regulă: • Ori-cine va intra în acostă Tipografie în orele de lucru, es- »te proprit a conversa cu lucrătorii mai mult de 5 minute, pentru • ca se nn se întrerupă aceștia din lucrările lor*. § 5. Ori-ce lucrătorii va lipsi de la lucru, fără a face cunos- cut Direcției, sai cel puțină Capului de lucrători, trebuinția ce’l silesce a lipsi pentru o oră sai cel mult două, aceluia i se va po- pri din lăfă îndoit pe cit a lipsit, care popriri se vor aduna, făcân- du-se un paragraf, din care sumă apoi șe vor resplăti decătră Di- recție cel-ce vor lucra peste orele de lucru ficsate în acest Regu- lament ; ără după o absență îmbine cuvântată de la lucru mal mult de 3 dile, acest Impiegat, și mal cu sâmă cind a dat mal multe do- vedi de asemenea neglijență în serviciul tipografic, se va încunos- ciința Ministeriulul, recomendand tot-de-o-dată un altul în locul. § 6. Aședătoril de litere, fie-care va fi respundător de corec- turele ce vor scote, asemenea de aședarea tablelor în mașini sai. presă, căci oii ce stricare de hârtie se va pricinui din aceste cause, va privi pe sema aceluia, care a scosu corectura, saă a aședat tablele. § . 7. Mașiniștii și tipăritoril sunt datori, fie-care în parte, a fi cu băgare de seină asupra tipărirel, spre a întîmpina ori ce stri- căciune, ce s’ar ivi la hârtie, numârînd hârtia esact, și tipărind nu- mai suma ce i se va face cunoscută de către respectivul Capă de lucrători, căci la din contra, hârtia stricată la mașini și teascuri din negligență, saii vor tipări mai mult, ca pe cât cere trebuința, costul acelei hârtii stricate, va privi pe stima aceluia la care ma- șină saii tescu s’a tipărit § 8. Pentru îngrijirea și ținerea obiectelor din Tipografiă în bună stare, precum și pentru curățenia localurilor, vor fi Capii lu- crătorilor responsabili. § . 9. îngrijirea pentru încăldirea și iluminarea localurilor, ame- surat trebuințelor ce se cer, privește pe Capii lucrătorilor; aceștia vor numi dupe trebuință dintre rotari pentru acest serviciu. Digitized by LnOOQle — 129 — § . 10. Lemnele de focu, destinate pentru localurile Tipografiei vor sta sub îngrijirea, păstrarea și responsabilitatea Capilor lucră- torilor, cari vor fi survegh^țl de Direcție. § . 11. Dacă un impiegat al Tipografiei Statului s’ar bolnăvi, si nu ar fi în stare să’șl caute sănătatea, Direcția Tipografiei vă face pașii cuviincioși la unul din spitalele Statului pentru priimirea acestuia în Spital. 12 Depărtarea lucrurilor, a hârtiilor saă ori ce obiecte din localul Tipografiei, fără permisia Direcției, este sub grea res- pundere poprită. § . 13. Direcția este autorisată de a propune pe lucrătorii di- ligențl Guvernului spre a se trece în o treptă mai înaltă a plățel, pre- cum și a se reduce tratamentul celor ce vor dovedi negligeață. § . 14. Tote disposițiunile, care privescu la disciplina lucrăto- rilor Tipografilor, se vor tipări și afișa în localul Tipografiei. REGULAMENT Pentru serviciulu vătășeiîoru sătesci¹). I . Vătășeil sătesci sunttî înființați pentru a face serviciul de trebuința în* administrația și poliția rurală. El se plătescu de către sate, și simtă dați sub nemijlocita a- scultare a Consiliilor sătesci. I I. Acești vătășel se alcătuescîî de bună voe, pe un termen, de la trei, până la cinci ani, și nici o dată mal puțin de cât pe trei ani. I II. în acest termen, el nu se pot retrage din serviciu, de cât pentru infirmități (nevolnicii), pentru îngrijirea copiilor lor, dacă ar rămânea fără mumă și alte asemenea grele cașuri. I V. Vătășeil sunt chemați în serviciu cu rendol, fie-care pe termen de o săptămână; în cas ânsă de nevoe, el se pot chema mai mulțl și chiar pe toți o dată. V . îndatoririle acestor vătășel sunt următorele: a) . De a purta tote hârtiile de corespondență între Comună și Sub-prefectura de plasă, precum și de a face serviciul poștei în- tre aceste localități. b) . De a chema și a înfățișa la Consiliu pe acei ce ar fi de trebuință să se înfățișeze. c) . De a aduce întru împlinire tote hotăririle și disposițiile Guvernului, recomandate Consiliului spre aplicație, precum și acelea eșite chiar din chibsuințele Consiliului, în privința drepturilor reci- proce dintre locuitori cu proprietatea, și alte osebite cașuri. d) . De a priveghea obiectele secuestrate in cuprinsul comunei și a moșiei pe care ea este așezată. ’) Sancționați! prin decretulu cu No. 2^,714, din anal 1^63, 9 Digitized by Google — 130 — e) . De a da tot cuviinciosul ajutor perceptorului întru Împli- nirea contribuțiilor fiscale și comunale. f) De a priveghea buna păstrare a magasiilor de reservă, a îngrăditurilor și șanțurilor țarinei, a împrejmuirilor (îngrăditurilor) bisericel, cancelariei sătescl și a scolel, asemenea păstrarea poduri, lor și a căilor de comunicație, a fontânelor, a adăpătorelor de vite, a plantațiilor, precum și ori-ce este lucru comunal. g) . De a îngriji de vitele ce cad de pripas și de acelea ce se închid la ocolul (oborul) comunei pentru ispașe. h) . De a urmări pe acei dintre tinerii cari ar dosi de recm- tație și a’l aduce la consilii!. i) . De a arăta îndată Consiliului orl-ce sciință ar lua în pri- vința liniștel și a? siguranței satului. j) . De a priveghea purtările locuitorilor sub prepus, acelor ce petreci! afară din sat, precum: cârciumarl, pădurari, prisacari (stu- pari), păstori de vite și alți omeni fără statornicie, și îndată ce ar simți ceva de bănuială asuprăle, de a raporta Consiliului. k) . De a cerceta, cât se pote mai adesă, locurile publice și locurile sub prepus. 1) . De a lua sciință despre streinii necunoscuțl, ori vagabonzi, ce ar veni să se adăpostăscă prin astfel de locuri. m) . Dea culege și a lua tote lămuririle puțin ciose* asupra cri- melor și delictelor (vinovățiilor) de ori și ce fire, precum și asupra făptuitorilor și a complicilor (păitașilor) și de a le face ciftioscute Con- siliului sătesc. n) De a căuta și de a goni pe făptuitorii de reu. o) . De a pune mâna pe tote fețele prinse în uneltire de de- lict (vinovăție) sad urmărite de strigătul public. p) . De a pune mâna pe tote fețele aflate cu arme însîngerate, sau cu alte asemenea văditore crimei. q) . De a adeveri întâmplările de dări de focuri, prădăciunl, omoruri și despre tote crimele ce lasu urme dupe dânsele, aseme- nea și pentru morțil găsiți sau scoși din apă, și de a raporta Con- siliului sătesc. r) . De a împrăștia orl-ce adunări înarmate și acele conside- rate ca resvrătitore și de a pune mâna pe tote fețele învinovățite. si. De a împrăștia orl-ce adunare sgomotosă de pe strade și locuri publice, chiar și neînarmată, mai ânteiu prin sfătuire, prin îndemnuri grai ni ce și în fine, la nevoe, prin desvălirea puterel ar- mate, treptat, dupe trebuința și mărimea împrejurărilor; acesta ânsă dupe înadins ordin a Consiliului comunal. t) . De a pune mâna pe toți acei ce s’ar găsi făptuind bătăi, sad silnicii împotriva siguranței personelor si a proprietăților. u) . De a aduce înaintea Consiliului pe aceia ce s’ar găsi tăind saii ciontind copacii plantați în grădini, pe marginile drumurilor, saii stricând proprietatea cui-va. v) . De a prinde pe toți aceia ce, din nebăgare de semă, din Digitized by CjOOQle — 131 — neîngrijirea, din repeziciunea sau nărăvirea vitelor lor, saîi în ori ce chip, ar fi rănit pe cineva sau ar fi făcut vre o stricăciune. x). De a ocroti agricultura și de a pune mâna pe ori și ce față s’ar afla făcând stricăciune în țarini, păduri, năruind zidurile, îngrăditurile, sati șanțurile, chiar și dacă delictele (vinovățiile) ace- ste nu vor fi însoțite de furtișaguri. y). De asemenea a pune mâna pe acel ce vor fi prinși furând pome sati alte producte de pe un păment cultivat. z). De a ocroti comerciul, dând totă siguranța putinciosă ne- guțătorilor, meșterilor și tuturor acelor fețe pe care comerciul, in- dustria și trebuințele lor ’l nevoescu să călătordscă. a II). De a se ținea în apropiere de adunările mari de omeni, ce se fac la iarmaroce (bâlciuri), serbători și alte ceremonii, pentru a ținea buna rînduielă și liniștea; iar câtre sdră, de a fi de strajă pe drumurile și caile de prin prejur, pentru a ocroti înturnarea par- ticularilor și a neguțătorilor ce vor fi mers la acele adunări. b II). De a opri și duce la Consiliul comunal pe desertorl, și pe militarii ce nu vor avea biletele de drum sad de congediu în regulă.. cil). De a priveghea pe cerșetorii vagabonzi și omenii fâră căpătâiu, asemenea de a aresta pe cerșetori acolo unde cerșetoria este oprită. d II). De a pune mâna pe acel ce ar ținea prin sale și câr- ciumi, în iarmaroce (bâlciuri) și Zile de târguri, jocuri de norocă și alte jocuri amâgitore, oprite de lege. ell). De a escorta pe prinșii învinovățiți sau osînditl, potri- vind tot-d’auna puterea pazei dupe numeral prinșilor și dupe greu- tățile ce le ar putea prileji ducerea lor de la un locu la altul. fII). De a urmări și prinde pe hoții ucigași, scăpațl din în- chisori, desertorl și alte fețe pentru care sunt date ordine de prin- dere, cerend pentru acesta la trebuință ajutorul sătenilor și a ori căror omeni sar găsi mai în apropiere. VI) . La presupunere că o față ce urmeză a fi arestată sad învinovățită de vre o crimă sau delict, au scăpatu în casa vre unul particular, vătășeii pot numai să încongiure și să păzescă casa de aprope, până ce se vor priimi de la autoritatea competintă ordine pentru a se introduce. în casă, spre a căuta și a ridica pe vinovatul. VII) . Ori și ce faptă a vătășeilor ar jigni pe locuitori în în- trebuințarea legiuitelor libertăți, este o pășire peste mărginile pu- terel încredințate lor. VIII) . Afară de cel ce se va găsi chiar în uneltirile faptei (vină vegheată), vătășeii nu pot rădica sau aresta pe nici o față, de cât numai din formalnic ordin al Consiliului sătescă saă al Sub-prefec- tulul. IX) . Vătășeii sunt cu totul opriți de a întrebuința bătăi câtre ¹ ort și cine. Xj. în casă de abatere de la regulile statornicite în cete trei paragrafuri de mal sus, vătășeii vinovațl sunt trimiși în judecată. Digitized byL.OOQlC — 132 — i XI. Pentru greșeli mai mici, rea purtare, și necapacitate, vă- tășeil sunt schimbați și inlocuiți cu alții, dupe o înadinsu hotărâre a Consiliului comunalii, prin unită înțelegere cu comăndirul respectiv. XII. Acel ce batjocorește pe vătășei în împlinirea datoriiloru lor, cu fapta saii cu cuvântul, se dă în judecată. XIII. La cas de năvălire asupra vătășeilor aflați în împlinirea datoriilor lor, ei pot să ceră ajutor de la personele ce ar fi de față, atât spre respingerea năvălirei, cât și spre asigurarea împlinirel ordinilor. XIV. Vătășei! sunt cu totul opriți a întrebuința puterea arme- lor, afară numai la următorele două împrejurări: a. Când se îndreptă asupră-le loviri și silnicii. b. Când sunt îu neputință a apăra in alt chip postul saîî per- sonele ce le sunt încredințate, sau când năvălirea și împotrivirea nn pot fi respinse în alt mod de cât numai prin întrebuințarea armelor. XV. Pe lângă cele mal sus prevăzute, vătășei! pot și sunt da- tori, dupe disposițiile Prefecturelor și a Sub-prefecturelor respective, a se aduna și afară din comunele lor ori când vor fi chemați și în următârele generale serviciurl, precum, de pildă: la paza bolel de vite, stârpirea locusteloru, urmărirea hoților, poliția drumurilor, și în deosebi la tote cașurile cerute de siguranța publică și paza Țe- rei. în asemenea serviciu însă vătășeil nu potu fi ținuți sub-arme, mal mult de cât o septămână, câud negreșit se vor schimba cu al- țiL Țiinduse mai mult sub arme, li se va da pe fie care ții câte un leu. XVI. Sub nici un cuvent vătășeil nu potu fi sustrașl din ser- viciul pentru care sunt destinați și întrebuințați, în afaceri particolare XVII. Tote cele privitore la instrucție, disciplină, armătură și echipementul vătășeilor. sunt prevăzute în osebit regulament al Mi- nisteriulul de Resbel. Lit. A. [ INSTRUCȚIÎ I pentru chipul scrierel născuților, căsătoriților și morților în F condicele de acte civile. I (Estract din Regulamentele organice ale Munteniei și Moldaviel, preeom și disp- I osițiilt Decretului Domnescu sub No. 783, din 10 August, anul 1863). Regule Generale. Art. 1. Tote întîmplările de nasceri, căsătorii și morțî, ce vor urma între locuitorii de ori ce religie, așezați sau numai tre- । cătorl prin comunele șatene și orășene ce se află îr Romănia, tre- । bue să se scrie in condicele de acte civile ale Țerei. t Art. 2. Scrierea născuților, căsătoriților și morților de religi ! ortodocsă se va face de către preoții bisericelor însărcinați cu । I Digitized by CsOOQle — 133 — cesta de către Chiriarhil Eparhiilor; iar acelora de riturile romano- catolic®, luterană, calvină, armănu, lipovanu și israelit se va face de către funcționarii lor bisericescl sati civili, ce vor fi însărcinați cu acostă lucrare Art 3 Condicele pentru scrierea actelor civile se pregătesc® de Guvern® prin Ministeriul din întru (Direcția Oficiului Statistic®). Numai cașurile (întâmplările) scrise în aceste condici se vor lua în considerație de către Tribunalele de Justiție și autoritățile civile ale Țerel, atât pentru cel de religie ortodocsă cât și pentru cel de alte rituri străine ce vor fi născuțl, căsătoriți sa® morțl în România Art 4 Condicele pentru scrierea actelor civile cuprind® 3 părți sa® 3 feliurl de registre: a) registrul pentru născuțl, b) registrul pentru căsătoriți, c) registrul pentru morțl Art 5 Condicele de acte civile se da® pe fie-care an® în număr® îndoit fie cărei biserici de rit ortodocs®, precum și fie că- rei comunități de altă religie, prin Prefecturile locale Art. 6. Tote condicele actelor civile sînt® șnuruite și pece- tluite de Prefecturile locale Art 7 Scrierea fie-cărul născut, căsătorit și mort se va face în amîndouă condicele de odata Art. 8. Scrierea în condici trebue să fie curată; este oprit sub cea mal grea pedeapsă ori ce dresătură sa® răsătură asupra celor scrise Dacă preotul va face vre o greșălă, în timpul când scrie, tre- bue să facă tot atunci îndată îndreptare numai cu condeiul, deslu- șind® în josul condicel pricina acelei greșeli, și când s'a îndreptat. Art 9 Preoții de rit ortodocs®, precum și funcționarii bise- ricești sa® civili al celor-lalte rituri, însărcinați de Chiriarhil (Epis- copii) de carii atârnă, cu scrierea născuților, căsătoriților și morți- lor în condicele de acte civile, carii nu vor îndeplini și nu vor păzi regulele statornicite prin aceste instrucții, pentru adevărata scriere a actelor civile, sa® vor cuteza să ceară vre o plată pentru darea adeverințelor (biletelor) de naștere și botez®, vor fi învinovățiți și judecați ca abusatori de autoritatea ce le este încredințată Chipul scrierei în condicele de acte civile • Scrierea născuților și botezaților. Art 10 Ori care preot va boteza un prunc®, este dator ca să scrie îndată fapta nașterel și botezului în condica de acte civile, în chipul următor: Va deschide condica la registrul pentru născuțl și botezați și > va seri: a) în rubrica 1-ea numervl botezului. Digitized by îoOOQle — 134 — b) în rubrica a 2 anul, în a 3 luna și în a 4 țlioa în care 8’a născut pruncul. ' v) în rubrica a 5 va pune semnul (1) dacă pruncul va fi bă- eat născut din părinți cununați, iar daca va fi iată, va pune sem- nul (1) în rubrica a 6; dacă însă pruncul va fi născut din părinți j necununați, atunci de va fi băeat va pune semnul (1) în rubrica a i 7 și dacă va fi fată va pune semnul (1) în rubrica a 8-a. g) Dacă o femee a,născut de o dată duol copil, va pune în ; rubrica a 9-a cifra (2), dacă a născut trei copii de o dată va pune cifra (3) în rubrica a 9-a. d) Dupe ce va face scrierea de mai sus, preotul va lua sema dacă pruncul ce a botezat are vre un beteșugă, și dacă are vre unul, atunci va seri cu slove tot în rubrica a 9-a felul beteșugu- lui ce are e) . In rubrica a 10-ea va seri numele orașului, tîrgului saă al satului în care s’a născut pruncul j) In rubrica a 11-ea va seri numele și familia (pronumele) și meșteșugul sau chipul cu care trăiescă părinții pruncului, saă la întîmplare de a nu se putea ști pentru amănduoi părinții, va pune numai pe al mumei ' z) In rubrica a 12-a va însemna luna, și în rubrica a 13 țlioa în care s’a născut pruncul i) . In rubrica a 14-ea va seri numele ce s’a dat pruncului la boteză. (numele trebue scrisă întregă și lămurit ca să se potă ceti de ori cine). k) In rubrica a 15-ea va seri numele și familia (pronumele) nașului saă a nașei ce a botezat pruncul 1) In rubrica a 16-ea va iscăli preotul care » săvîrșit bote- zul, nașul saă nașa, precum și părinții pruncului, (de vor fi de față) in) Dacă nașul saă nașa și părinții nu vor ști să scrie, atunci vor pune degetul înaintea numelui lor (care se va seri de preot). Art. 11 Ori-care preot va săvirși un boteză este dator ca să dea adeverință (bilet) de naștere și de boteză a) Adeverințele (biletele) de naștere și boteză se vor da pre- oților pe fie care ană de o dată cu condicele de acte civile. b) . Scrierea se va face în adeverință tot, de către preot, care va împlini locurile gole din biletul tipărit, seriindă anul, luna, țlioa, numirea orașului, tîrgului saă a satului, a plasei (ocolului) și a Ju- dețului în care s'a născut pruncul; va seri numele mumei cel a născut și a tatălui copilului; la cuvântul pruncă, de va fi băeat, va adăogi u, far de va fi fată, va adăogi a: asemene și la cuvântul secsul. de va fi băiat, va seri bărbăteștii, iar de va fi fată, va seri femeesc; va seri apoi numele ce s’a dat copilului la boteză, numele și familia (pronumele) nașului saă a nașei, și în sfîrșit va seri cu slove anul, luna, țlioa, orașul, tirgulă saă satul, plasa și Județul în care va da acea adeverință (bilet), numărul curent din condica de acte civile, și apoi se va iscăli de preotul care a săvîrșit botezul și se va adeveri de autoritatea civilă prin iscălirea și punerea pe- Digitized by kjOOQle ceței, în orașele cele mal mari de către Sub-comisarii de culori (despărțiri) din cuprinsul cărora se află biserica în care s’a bote- zat pruncul, tn tîrgurl de către polițaii! sau comisarii polițienești, și in comunele rurale (sătești) de către notariul (scriitoriul) co- munei v) Când preotul va boteza copil gemeni, este dator a da a- tâte adeverințl căte suflete va boteza g) . Adeverințele de naștere și circumcizie (tăere împregiur) pentru israilițl, se’ vor seri de către mohel (preot israilit); acele a- deverințe i se vor da tot de Guvernă pe fie-care ană de odată cu condicele de acte civile. Set ierea căsătorifiloru. Art. 12 Ori care preot, înainte de a săvîrși o cununie, este dator să observe dacă biletul de cununie (peciul) dat de către au- toritatea bisericăscă, este adeverit și de către autoritatea civilă, adică, în orașele cele mari de către Sub-comisarii de Culori (des- părțiri) din cuprinsul cărora se află biserica; în orașele cele mici și tîrgurl de către Polițaii saă Comisarii polițeneștl, iar în comu- nele rurale (sătești) de către scriitorii sfaturilor sătești, și numai când biletele vor fi întovărășite de asemene adeverire, preotul este împuternicit a face cununia. Art 13. îndată dupe sevîrșirea cununiei, preotul este dator a începe să scrie întîmplarea în condica de acte civile pe care o va deschide la registrul al duoilea pentru cununați, și va seri în chipul următoriă: a) In rubrica 1-ea se scrie numărul cununiei ce urmeză b) . In rubrica a 2-a se scrie anul, în a- 3-a luna și în a 4-a țlioa în care s’a făcut cununia. c) In rubrica a 5-ea se scrie No biletului (peciulul), în a 6-â luna și în a 7-ea țlioa în care s’a dat peciul de cununie. g). In rubrica a 8-a se scrie numele, familia și meșteșugul saă chipul cu care trăiește mirele. d) In rubrica a 9 a se scrie adevărata vîrstă a mirelui. e) In rubrica a 10-ea se pune semnul (1) dacă mirele se cu- nună pentru ântâia dată, dacă se cunună de a doua oară, să pune semnul (1) în rubrica a 11-lea; iar dacă se cunună de a treea oară, atunci semnul (1) se va pune în rubrica a 12-a j) In rubrica a 13-ea se scrie numirea orașului, tîrgulul saă a comunei sătești în care locuește mirele z). In rubrica a 14-ea se scrie numele și familia miresei și meșteșugul saă chipul cu care trăiește tatăl, muma saă chiar ea singură. i) . In rubrica a 15-a se scrie adevărata vîrstă a miresei. k) . In rubrica a 16-a să pune Semnul (1) dacă mireasa să cu- nună pentru ântăia dată, dacă se cunună de a doua oară, se pune semnul (1) în rubrica a 17-a, și dacă mireasa se cunună de a tre- ea oară, atunci se pune semnul (1) tn rubrica a 18-a. Digitized by kjOOQle — 136 — 1) In rubrica a 19-a se scrie numirea orașului tirgulul, saă a comunei sătești in care locuește mireasa. m) . In rubrica a 20-a se scrie numele și familia nunului și a nunei, precum și a orașului, tirgulul sau comunei sătești în care locuescă el n) In rubrica a 21-a se va iscăli preotul care a săvîrșit cu- nunia, precum și părinții și nunii: iar neștiind a seri vor pune nu- mai degetul înaintea numelui lor, ce se va seri de preot Scrierea morfiloru. Art 14 Preoții nu potă săvîrși o îmormîntare pînă mal ân- tăiă nu vor fi împuterniciți cu biletul autoritățiloră civile. Art 15 îndată dupe sevîrșirea unei înmormîntărl, preotul este dator ca să începă a seri întîmplarea morțil în condica de acte civile, pe care o va deschide la registrul al treilea pentru morfl și va seri în chipul următorii: ă). In rubrica 1-ea să pue No. următor al mortului. ₐ b). In rubrica a 2-a să însemne anul, în a 3-a luna și a 4-a 4ioa în care a încetat din vidță mortul. v) . In rubrica a 5, 6, 7. 8 saă a 9-a, să scrie cu cifre vîrsta adevărată in care a fost mortul când a încetat din vidță și dacă este de parte bărbătăscă. g) . In rubrica a 10-a să pue semnul (1) dacă mortul a fost de parte bărbătescă, fără deosebire de vîrstă saă fel de morte. d) . Dacă mortul a fost de parte femească, atunci va urma tot dupe povățuirea de la litera v, cu deosebire numai că vîrsta mor- te! o va însemna cu cifre în rubrica a 11, 12, 13, 14 saă a 15-a e) . In rubrica a -16-ea să pue semnul (1) la ori ce mort de parte femeească, fără deosebire de vîrstă saă fel de morte, j) . In rubrica a 17-ea se va seri pricina din care a încetat din vieță mortul, adică de a murit din pricină de bolă saă de morte silnică, de pildă, de ucidere, bătaie, otravă, înecare și altele z). In rubrica a 18-ea va seri numele, familia, meșteșugul saă chipul cu care a trăit mortul, asemene și orașul, tîrgul saă comu- na în care a locuit. i) . In rubrica a 19-ea se va seri numirea orașului, tirgulul saă comunei sătești în care a încetat din vi^ță mortul. k) . In rubrica a 20-ea va seri numirea orașului, tirgulul saă a comunei sătești în care s’a îngropat mortul. 1) . In rubrica a 21-a să pue semnul (1) dacă mortul este un pruncă de parte bărbătescă născut mort, iar de va fi de parte fe- meească, atunci să pue semnul (1) în rubrica a 22-a. in). In rubrica a 23-ea să pue semnul (1) dacă mortul va fi băeat nebotezat, iar de va fi fată nebotezată, să pue semnul (1) în rubrica a 24-a. n) . In rubrica a 25-a să însemne cu cifre, la câte țlile dupe naștere a încetat din vieță pruncul nebote^at Digitized by Google — 137 — o) . Dacă mortul a fost pruncă născut din părinți cununați, să pue semnul (1), In rubrica a 26-a, iar de va fi din părinți necununați, si pue semnul (1) In rubrica a 27-ea. p) . Dacă pruncul mortă va fi născut gânănă, atuuci să pue semnul (1) in rubrica a 28-a. r) . Și in sfîrșit in rubrica a 29-a, să iscălească însuși preotul care a săvîrșit înmormîntarea.. Chipul facere! estractului (prescurtărei) de acte civile. Art 16. Preoții de ritul ortodocșii, precum și funcționarii bisericescl saă civili al celor-lalte rituri eterodocse, carii sîntă în- sărcinați cu ținerea condicelor și scrierea intîmplărilor civile, sîntă datori ca, la sfîrșitul fie-căril trilunil, să facă un estractu (prescur- tare) de tote intimplările civile ce au scrisă in condici în cursul unei trilunil. Art. 17. Estractele cuprinse în Art. 16 se vor trimite de către insărcinațil cu scrierea in condici, pînă la 10 (Iile dupe espi- rarea fie-cărei trilunil, adică: la 10 Aprilie, 10 Iulie, 10 Octomvrie și 10 Ianuarie; însă preoții de ritul ortodocsă vor trimite estrac- tele către protopopii de carii attmă, iar funcționarii bisericescl saă civili al celor-lalte rituri străine, vor trimite estractele de dreptul către Prefecturile locale. Art 18. Estractele se vor face în modul următoriă: Se va aduna in condica de acte civile numărul născuților, căsătoriților și morților ce aă urmat în o comună mahala saă pa- rohie In cursă de trei luni, și sumele totale ale acestor trei întîm- plări, se vor seri în o singură linie pe o cdlă din estractele tipă- rite ce se trimit însărcinațiloră cu scrierea condiceloră înadins pen- tru acesta. Ânteiă va începe să scrie la titlul, în deșertul 1-iă, ritul pen- tru care se face estractul; în deșertul al 2-ea va pune trilunia pentru care se face estactul. adică, dacă cifrele adunate suntă pen- tru Junele Ianuarie, Fevruarie și Martie, atunci va pune cifra 1, daca suntă pentru lunete Aprilie, Maiă și Iunie va pune cifra 2, dată suntă pentru lunele Iulie, Augustă, și Septemvrie, va pune cifra 3. și dacă sunt pentru lunele Octomvrie, Noemvrie și Decem- vrie, va pune cifra 4; în deșertul al 3-ea va pune anul; in deșertu- al 4-ea va seri comuna, tirgul, comunitatea și (în orașele mari) ma- halaoa pentru care se face estractul; și în deșertul al 5-lea va seri județul în care se află acea comună sătdscă saă orășendscă, mahala saă comunitate pentru care se -face estractul. Rubriccle din partea 1-ea pentru născufi. a) . In rubrica 1 a estractului va pune suma ce va eși din a- dunarea. rubricel a 5-ea, din registrul pentru născuțl. Digitized by CiOOQle — 138 — b) . în rubrica 2 va pune suma ce va eși din adunarea rubri- cei a 6-a. din registrul pentru născuțl. v) . în rubrica 3 va pune suma ce va eși din adunarea rubri- cei a 7-ea, din registrul pentru născuțl. g) . în rubrica 4 va pune suma ce va eși din adunarea rubri- cei a 8-a, din registrul pentru născuțl. d) . în rubrica 5 va pune suma băețiloru născuțl gemeni, cu- • legîndu’I din rubrica a 9a registrului pentru născuțl. e) în rubrica 6 va pune suma fetelor născute gemene, cule- gîndule din rubrica a 9-a a registrului pentru născuțl; j) în rubrica 7 va pune suma copiilor fără deosebire de secsfi ce s’au născut cu vre un beteșugu, culegîndu’i tot din rubrica a 9-a a registrului pentru născuțl. * lubricele din partea a 2-a pentru căsătoriți. z) în rubrica 8 va pune suma ce va eși din adunarea rubri- cei a 10-ea din registrul pentru căsătoriți i) în rubrica 9 va pune suma ce va eși din adunarea rubricei a 11-ea din registrul pentru căsătoriți. k) în rubrica 10 va pune suma ce va eși din adunarea rubri- cei a 12-ea din registrul pentru căsătoriți 1) în rubrica 11 va pune suma ce va eși din adunarea rubri- cei a 16-ea din registrul pentru căsătoriți. m) în rubrica 12 va pune suma ce va eși din adunarea ru- bricei a 17-ea din registrul pentru căsătoriți. n) in rubrica 13 va pune suma ce va eși din adunarea ru- bricei a 18-ea din registrul pentru căsătoriți; va observa apoi ca suma rubricelor 8, 9 și 10 din estract să nu fie mai mare sati mai mică de cât suma rubricelor 1, 12 și 13. Rubricele din partea a 3 a pentru morțl. o) în rubrica 14 va pune suma ce va eși din adunarea ru- bricei a 5-ea din registrul pentru morțl. p) in rubrica 15 va pune suma ce va eși din adunarea ru- bricei a 6-a din registrul pentru morțl ' r) în rubrica 16 va pune suma ce va eși din adunarea rubri- cei a 7-ea din registrul pentru morțl. s) in rubrica 17 va pune suma ce va eși din adunarea rubri- cei a 8-a din registrul pentru morțl. t) în rubrica 18 va pune suma ce va eși din adunarea ru- bricei a 9-a registrului pentru morțl. u) în rubrica 19 va pune suma ce va eși din adunarea ru- bricei a 10-a a registrului pentru morțl; această sumă nu va pu- tea fi mai mare sati mai mică de cât suma rubricelor 14, 15, 16, 17 și 18 din acest estract. f) în rubrica 20 va pune suma ce va eși din adunarea ru- bricei a 11-a din registrul pentru morțl. Digitized by Google — 139 — x) In rubrica 21 va pune suma ce va eși din adunarea rubri- cel a 12-ea din registrul pentru morțl. ț) în rubrica 22 va pune suma ce va eși din adunarea ru- bricel a 13-ea din registrul pentru morțl. c) în rubrica 23 va pune suma ce va eși din adunarea ru- bricel a 14-ea din registru pentru morțl. ș) în rubrica 24 va pune suma ce va eși din adunarea ru- bricel a 15-ea a registrului pentru morțl. •șt) în rubrica 25 va pune suma ce va eși din adunarea ru- bricel a 16-ea a registrului pentru morțl; această sumă nu va pu- tea fi mal mare sau mai mică de cât suma rubricelor 20, 21, 22, 23 și 24 din acest estract ă) în rubrica 26 va pune suma ce va eși din adunarea rubri- cel a 21-a a registrului pentru morțl. î) în rubrica 27 va pune suma ce va eși din adunarea rubri- cel a 22-a a registrului pentru, morțl. g) în rubrica 28 va pune suma ce va eși din adunarea ru- bricel a 23-a a registrului pentru morțl ia) în rubrica 29 va pune suma ce va eși din adunarea ru- bricel a 24-a a registrului pentru morțl. io) în rubrica 30 va pune suma ce va eși din adunarea ru- bricei a 26-a a registrului pentru morți. iu) în rubrica 31 va pune suma ce va eși din adunarea ru- bricei a 27-a a registrului pentru morțl ₑ y) în rubrica 32 va pune suma ce va eși din adunarea ru- bricel a 28-a a registrului pentru morți. Art 19. Estractele făcute în chipul aretat mal sus se vor is- *căli de către persoanele însărcinate cu scrierea întîmplărilor în con- dicele de acte civile, punendu și pecetea bisericei ntulul ce pri- vește. și se vor înainta cu grabă autoritățiloră cuprinse în Artico- lul al 17-ea din aceste instrucții. Art 20. Persoanele însărcinate cu scrierea celor trei întîm- plărt în condicele de acte civile, carii nu vor îndeplini cu sfințenie scrierea dupe povățuirea dată prin această instrucțiune și nu vor păzi îndatoririle ce li se pună, vor ti învinovățiți și judecați ca a- bătuți de puterea și încrederea publică ce li s’aă dat JINSTRUCȚlI Lit. B. privitore la îndatoririle ce aii Protopopii din tote Chiriarhiile spi- rituale din România, in privința inscrierei stârci civile. Regiile Generale. Condicele de acte civile se pregătescă pe fie-care ană de că- tre Guvernă, prin Ministeriulă de Interne, și se trimită prin Pre- Digitized by Google 14Q — fecturele respective fie-cărel biserici de ritulă ortodocșii, precum și tutulor comunitățiloră de alte rituri, in ordinea următore: a) Câte două condici în care trebue să se înscriă tote cașu- rile de nascerl, căsătorii și inorțl întîmplate în cursă de un ană în enoria fie-cărel biserici. b) Câte patru esemplare tabele pentru facerea estracteloră de pe acele condici la finele fie-cărel trelunil. c) Câte un numără de adeverințe (bilete) de nascere și bo- teză, pentru a se da in mâna părințiloră prunciloră ce se vor nas- ce și se vor boteza. Tote aceste vor fi predate la fie care biserică, negreșită pînă la 1 Ianuarie, începutul fie-cărul ană. Datoriile Protopopilorii. Art. 1. Protopopii vor avea îngrijire de a alege și a numi pe unul din preoții aflațl la fie care, biserică (unde suntă mal mulțl, iar unde se află numai unul pe acela) cu însărcinarea primirel a- cestor acte, cu înscrierea cașurilor de nascerl, căsătorii și morți, și cu păstrarea condiceloră de acte civile ale aniloru trecuțl, aflate în arhiva fiă-cărel biserici. Art. II Pentru modul înscrierel în aceste condici de către preoții însărcinați, s’a făcută o deosebită instrucțiune sub litera A, din care s’a trimisă fiă-cărel biserici cîte două esemplare. Protopopul dar este dator a face ca acele instrucțiuni să fie bine înțelese «de către preoții însărcinați cu înscrierea cașurilor civile Art. III. Protopopul este responsabilă către Guvernă pentru ori-ce rea întrebuințare saă lipsă a acestor acte, precum și pentru . orl-ce înscriere abătută din instrucțiunele sub lit. A, dacă nu va * arăta la timpă Prefecturel locale asemene abateri Protopopul este dator ca, ori când va face visitațiunile sale canonice în cursul anului, să observe dacâ și înscrierile în condi- cele de acte civile se facă de către preoți cu totă esactitatea, du- pe povățuirile date prin instrucțiunile menciunate mal sus. Art. IV. Toți preoții însărcinați cu Înscrierea în aceste con- dici, sunt îndatorați ca la finele fie-cărel trilunil să trimiță proto- popului un estradă dupe înscrierile făcute în condici, formulat du- pe povățuirea ce se dă prin Art. 16, 17. 18 și 19 din instrucțiu- nea litera A Aceste estracte trebue să fie trimise de către preoții în ter- menă de dcce ^ile dupe espirarea fiecărei trilunil, adică cel mult la 10 Aprilie, 10 Iulie, 10 Octomvrie și 10 Ianuarie. Art V. Protopopul priimind estradele, este datorft a obser- va daca conțână tote științele trebuincidse, conformă instrucțiune- lor; dupe aceea, va face dupe dînsele un estractă sumară (pe o singură linie) pentru totă circonscripțiunea sa. Acesta estractă sumară, este datoria protopopul a’I înainta Prefecturel județului, în termenă de două-țieci țlile, dupe espirarea fie-cărel trilunil, Digitized by Google — 141 — . Art. VI. La finele fie-cărul ană, cel mult pînă la 15 Ianua- rie din anul următor, protopopul are îndatorire de a aduna condicele (în număru îndoitu) de pe la tote bisericele, și dupe ce le va observa și se va încredința că înscrierea într’însele este complectă să alcătuiască o listă în numirii îndoit, în care se arSte numele comunei, numirea hramului bisericei și numărul condiceloră ce a avutu, și se înainteze tote condicele adunate din preună cu asemenea liste subscrise de Protopo., către Prefectura județului, cel multu pînă la 1 Fevruarie spre a le supune la verificarea Tri- bunalelor u Justițiare din țără. Lit. C. INSTRUCȚII pentru îndatoririle Sub-comisarllor de culori (despărțiri) din ora- șele cele mari. a Polițailor și Comisarilor polițienești din orașele mai miti și târguri și ale Scriitorilor comunali (de sate) în privin- ța înscrierilor cașurilor de nasceri, căsătorii și morțiș întâmplate în cercul populațiunti încredințată privegherti lor. Pentru a nu se scăpa din vedere neînscrisu ver un casu de nascere, căsătorie și morte în condicele de acte civile, care șuntu încredințate preoțiloru de pe la tote bisericele aflate în țeră, se stabilescu următorele disposițiuni spre a se putea face un control acelor înscrieri. Art. I. De la 1 Ianuarie anul 1864, fie care Sub-comisaru de culâre din orașele cele mari, fie-care Polițaiu sau Comisar poliție- nescu din orașele cele mici și târguri, și fie-care Scriitor cdhiunal (de satu) este dator a înființa trei feluri de liste, dupe modelele aci alăturate sub No. 1, 2 și 3, în care trebue să înscrie tote cașurile • de nascerî, căsătorii și morțl întâmplate în cercul populațiunel în- credințată vegherel lor. Pe cât privesce însrierea casuriloru de căsătorii, fiind că, du- pe legulele astăzi în vigâre, nu se pote săvîrși o conunie până mal ănteiu nu va fi supusu biletul de cununie (peciul) și la visarea autoritățel civile, funcționarii numiți mai sus, nu au de cât ale înregistra in lista No. 2, fără a mai avea trebuință de relațiunea preotului respectivă. Tot asemenea vor înregrista în lista No. 3 și cașurile de mor- țl, de 6re-ce nici un preot nu pote îndeplini o înmormîntare fără prealabila învoire a autoritățel civile. Pe cât privesce însă cașurile de nascere și botezu, fiind-că preoții au facultate de a boteza în ori ce timpii și ori pe cine, fără de a avea'trebuință de învoirea autorităților civile, prin osebite instrucți- uni s’a pusu îndatorire tutulor preoțiloru ca de la 1 Ianuarie anul 1864, când vor săvîrși asemenea acte de botezu, să nu dea adeverința (biletul) legiuită în mâna părintiloru pruncului pînă mal înteiu nu Digitized by CnOOQle — 142 — va fi verificat cu sub-scrierea și sigilul cancelariei funcționariloră civili numiți mal sus. Verificarea se face sub-scriindii și funcționarul civil sub iscă- litura preotului, și punîndă la colțul biletului sigiliul cancelariei sale. Acești funcționari dar, când li se vor presenta spre verificare biletele de nascere și boteză, să Înscrie cașurile in lista No. 1. Art. II. Toți preoții însărcinați cu înscrierea în condicele de acte civile, fiind îndatorați ca la finele fie-cărei trilunii să trimiță Protoiereiloră respectivi câte un estract de tote cașurile civile ivite in cursul unei trilunii, s’a pusă o nouă îndatorire numițiloră preoți de a nu înainta acele estracte, pînă mal ânteiu nu le vor controla cu cele trei liste ținute și de către funcționarii civili, ca, în casă de a se vedea vre o deosebire la No. casunlorti, să se observe de unde vine acea deosebire și să se împlinescă înscrierea cașului, a- colo unde lipsesce, adică ori in condicele de acte civile ori in liste. Art. III. Funcționarii civili cuprinși mai sus, dup^ ce vor face verificarea esplicată in Art. II. la finele fie-cărei trilunii cu estrac- tele ce trimitu preoții, apoi, sunt îndatorați, ca la finele fie-cărul ană să facă și dînsii un estract dupe listele No. 1, 2 și 3 de toți născuții, căsătorițil și morții, urmați in cursul anului și să’l înain- teze autorităților!! superiore, adică: Sub-Comisaril de culori din orașele cele mari și Polițaii și Comisarii polițienescl din orașele cele mici și târguri, vor trimite acel estractă d’adreptul către Prefectura locală; iar Scriitorii co- muneloru vor trimite estractele către Sub-prefectura locală. Estractele cuprinse mai sus trebue a fi înaintate negreșit pî- nă la 30 țlile dupe espirarea fie-cârul ană. Ărt. IV. Sub prefecții, priimindă estractele de la Consiliurile comunale, suntă datori a face dintr’insele un conspectă sumară pe plasă și a’l înainta Prefecturel pînă la 15 Fevruarie, dupe espirarea anului precedent. Art. V. Funcționarii civili numiți mal sus, dovedindu-se că att neglijat înscrierea în liste a cașurilor de nasceri, căsătorii și morțl, îndată ce ele se ivescă. dupe îndatorirele ce li se pună prin acos- tă instrucțiune, vor fi acusațl și judecați ca abătuți de la îndepli- nirea datoriiloră funcțiunel ce le este încredințată. Digitized by Cooⁿ$ la 2 luni, dupe a- preciarea Ministrului respectiva. Art 4. Acest Reglement se va imprima, se va avisa și se va lipi în t6te camerile cancelarieloră publice ale Statului, spre a ajunge la cunoștința celor ce se cuvine. Digitized byCooqIc — 150 — LEGE pentru înființarea unui Consiliu de Stătu¹). CAPITUL I. Disposițil generale. Art. 1. Consiliul de Statii se află puști lingă Puterea esecuti- vă spre a prepara proiectile de legi ce Guvernul va avea să pre- sinte Adunărei Elective, și regulamentele administrative, relative la punerea in lucrare a legiloră. El esercită și atribuțiuni contenciose care i se dati de legi in materii administrative, și nu are atribuțiuni legislative. Art. 2. Consiliul de Stată, dupe inițiativa Guvernului, cată să fie consultat asupra tululor legilor și regulamentelor de administra- țiune publică. • Art. 3. Consiliul de Stătu pote să nu fie consultat asupra pro- iectelor de legi relative: 1. La ficsarea Budgetului anual. 2. La credite suplementare saă estraordinare. 3. La regularea definitivă a socoteliloră fie-căruia csersiciă. 4. La ficsarea contingentului anual al armatei și la chiema- rea claseloră sub drapelă. Art 4. Domnul va putea tot-d auna retrage din deliberațiunea Consiliului de Statii proiectele sau propunerile de proiecte ce’I le- aii trimișii. Art. 5. Consiliul de Stătu, in ordinea ierarhiei, este egalii cu Curtea de Compturi și vine Îndată dupe Curtea de Casație. CAPITUL II. Compunerea Consiliului de Stătu. Art. 6. Consiliul de Stată se află pusă sub direcțiunea și pre- ședința Domnului. Art. 7. El se compune: a) . De un Vice-Președinte, b) . De nouă Membri consiliari, c). De un Secretar general și duol Secretari secondarl, au dupe reclamația vre unei fețe interesate, ea se pote pune în lucrare. Reclamantului îi rămâne recursul deschisă și peste acest termenu. Prefectul statuând în Comitetul permanent pote însă amăna punerea în lucrare a regularei Consiliului comunal încă alte 30 (iile, făcendu'I cunoscut înaintea espirărei termenului ânteitl. Art 71. Obiectele pentru care chibzuirea Consiliului comu- nal este supusă aprobațiel formale a Comitetului Permanent, și în unele castul chiar dobîndirea unei ordonanțe DomnescI sau unei legi suntă următorele : 1. Budgetul cheltuelilor comunale și mijlocele pentru a le aco- I peri 2. Sumele anuale ale veniturilor și ale cheltuelilor comunale, i 3. Cumpărările, înstrăinerile, schimbările de averi nemișcă- tore sau de drepturi ale comunei, constituirea de ipotece (amane- tările), delimitația și împărțirea de nemișcătore în de a vălmășie, afară daca acestă împărțire s ar ordona de către autoritatea judi- țiară. Daca valârea celor de mai susu, întrece trei mii lei, sau duoă deciml din venitul obicinuit al comunei, se cere încuviințarea Dom- nescă 4. Darea cu dobîndă și întrebuințarea banilor comunei. 5. Condițiile împosesierel sau închiriere! de nemișcătore ale comunei către alte fețe, precum și de acele pe care comuna însăși ar voi ale lua în posesie sau în chirie, daca termenul ar întrece un an, 6. Așezarea, schimbarea saă oborîrea de contribuții comu- nale, și de Regulamente atingătore de ele. Digitized by CjOOQie — 182 — 7. Proectele de clădiri, de reparații însemnate, sau de de- rîmărl ce ar voi să întreprindă comuna 8. Deschiderea’ și închiderea de ulițe și piețe publice, pre- cum și proiectele de aliniare. 9. Direcția și deschiderea drumuriloru vecinale și laterale, potrivit legilor și reglemfentelor, și fără jicnirea legilor privitore la espropriațiunea pentru folosința publică. 10. Brudinile (tacsa de poduri) și alte dări de asemenea natu- ră ce s’ar proiecta a se statornici pe teritoriul comunei. 11. Reglementele saii tarifele atingătore de strîugerea veni- tului, de închirierea locurilor de bîlciuri (iarmăroce), tîrgurl, piețe și zalhanale, de dejugătore pe drumurile publice, precum și tacsa cântarului, a măsurilor și a cotitului. 12. Priimirea darurilor și a legaturilor făcute comunei, sau așezămintelor comunale, când valorea lor nu întrece Zece mii lei. De au urmat reclamați! în contra darului sau legatului, apro- barea Comitetului permanent se notifică tot odată părței reclamante pe calea administrativă. Ori-ce rcclamație în contra aprobațiel Comitelului permanent, trebue a se iace cel mult până în 30 Z>le dupe notificare. Când valorea darului saii a legatului trece peste Zece mii lei, priimirea ei este supusă încuviințărei Domnului. 13. Ficsarea numărului și împărțirea parohielor comunei, cer- cetarea și aprobarea budgetelor parohielor prelucrate de respective- le epitropii ale parohielor. La acestă lucrare vor fi ascultați preoții parohiei precum și protoiereul de care parohiele atîrnă. 14. Procesele și învoelile comunei, precum si tote obiectele, in privirea cărora legile și regulamentele supunu deliberațiunile Consiliului comunal aprobațiel Comitetului permanent, a Ministeru- lui de Interne saii încuviințărei Domnului, ori dobindirei unei legi. Art. 72. Deliberăriile Consiliilor comunale rurale, asupra obi- ectelor arătate în Articolul precedent, se adreseză de asemenea Sub-Prefectulul, iar ale Consiliilor urbane, Ia Prefecții; Prefectul es- te dator a le transmite nemijlocit Comitetului permanent spre a- probare. Se face escepțiune pentru acele șepte orașe ale cărora Consiliul! comunale se adreseză la Ministeriul de Interne. Comitetul permanent sau Ministerul refusând aprobarea, Con- siliul comunal pote apela la Consiliul de Stătu. Art. 73. Obiectele asupra căroră Consiliului comunal este che- mat a'ș! da numai socotința, suntu unnătorele: 1. Proiectele de aliniare. ale drumurilor mari în întrul orașe- lor, tîrgurilor și satelor. 2. Priimirea darurilor și legaturiloru făcute așeZămintcloru de binc-facerc, atîrnate de comună. 3. Autorisarea ce ar cerc aceste așezăminte de a se împru- muta, de a cumpăra, de a schimba, de a înstrăina, de a porni pro- cese, de a se învoi. Digitized by LnOOQle — 183 — 4. întrunirea de sate, cătune, slobozii, intr'o singură comu- nă, deslipirea unei secții de satu pentru a forma o singură comu- nă sau pentru a se lipi la o altă comună. 5. Cererile de împământenire ale străinilor domiciliați' în co- mună. Nici o împământenire nu va putea fi cerută dacă nu va fi în- soțită de certificată liberată de Consiliul comunal unde postulantul va fi petrecâtor. 6. în fine tote obiectele asupra cărora consiliile comunali! sînt chemate a’șl da socotința, prin legile sau regulamentele admni- strative, saă asupra cărora sar consulta de către administrația superioară. Art. 74. Consiliile comunale potă a’șl csprima dorințele asupra tutulor obectelor de interesă local. Consiliile comunale nu potă a se pune în comunicațiune cu alte consilii comunale, de câtă în chestii de interese locale reciproce; le este oprit a face saă a publica vre-o protestațiune, proclamnțiu- r.e saă adrese. Art. 75. Consiliile comunale delibera asupra sumelor prcsen- tate în fie-care ană de căti^j priimaril saii capul comunei. Ele cerceteză și fixâză socotelile celor alțl funcționari al co- munei fără prejudiciul acțiunel Comitetului permanentă, a Ministe- rului de Interne și a Curței Compturilor. Art 76. în ședințele unde se cerceteză sumele capului comunei, consiliul însemneză prin vot secret pe acel din membrii sei, care are să înlocuâscă pe capul comunei în preșidenția consiliului. Capul comunei pote asista la deliberațiuni pentru a da lămu- ririle trebuitore, el se retrage însă la votă. ₑ Locuțiitorul seă în președenția trămite*d’a dreptul delibera- țiunea Sub-prefectulul sau Ministerului de Interne pentru acele șep- te orașe arătate la Art. 47. Art. 77. Consiliul face reglementele pentru administrația inte- riora a comunei și ordonanțele de poliție comunală. Aceste reglemente și ordonanțe nu potu fi contrarii legilor și reglementelor de administrație generală saă districtuală. Copie dupe aceste să trămită pînă în 48 ore la comunele ru- rale Sub-prefectulul, la comunele urbane Prefectului, pentru a o tran- smite comitetului permanent, și pentru cele șâptc orașe Ministerului de Interne. Consiliile comunale potă fixa pedepse pentru călcătorii regula- mentelor și ordonanțelor lor interioare, dacă asemenea pedepse n’ar fi otărîte încă de legi, ele însă nu vor putea întrece pedepsele de de simplă poliție. Art 78. Consiliul numesce: 1. Pe funcționarii de ori-ce gradă în comuna. 2. Architecții și impicgațil însărcinați cu clădiri sau conser- varea edificiilor comunali. 3. Directorii și conservatorii de așățlămintc de folosință publi- Digitized by LnOOQle — 184 — că, saă de petrecere, atîmată de comună, precum și membrii tutulor consiliilor ce s’ar rândui in privirea administrației comunei. 4. Doctorii, chirurgii și veterinarii ce se întrețină cu cheltue- la comunei se numescu de Consiliul comunal, dintre cel recunos- cuțl de Consiliul medical superior, cu dreptul de a esercita profe- siunea lor. 5. Profesorii și institutorii sculelor întreținute de comună, se numescă de Consiliul comunal, dintre cel recunoscuți de Consiliul superior al Instrucțiune! publice. Art. 79. Consiliul revocă saă suspendă impiegațil plătiți de comună și a cărora numire ii este atribuită. Aceștia însă potu apela la comitetul permanentă. Art. 80. Consiliile comunale ale orașelor Bucuresci, Iași, Cra- iova, Galați, Brăila, Ploesci și Ismail, in tute păsurile preve^ute prin Articolul de mal susu și în cele următore unde consiliile suntu datore a se adresa spre notificare saii aprobare către comitetul permanentă, se vor adresa la Ministerul de Interne. Stricând Ministerul otărirea acestor consiliurl sau relusându- le aprobarea sa, ele potu a se adresa Consiliului de Stată și în de pe urmă apela la Consiliul Miniștrilor. Art. 81. Comunele își vor păstra vechile lor numiri. Pre- schimbările nu se potu face de câtu dupe cererea comunei, încu- viințată de comitetul permanent și aprobatii prin decretă Domnescu. CAPITOLUL IX. Despre Primarele și atribufamilc sale. Art. 82. Fie-cartf comună urbană sau rurală, are în capul el un magistrat numit primarul comunei. Art. 83. Primarul comunei in comunele rurale sp alege de a- legetoril comunei de odată cu membri consiliului și se aprobă de Prefectă; în comunele urbane se numescă de Domnă dintre acei trei consilieri care vor fi întrunit voturi mai multe la alegeri. Art. 84. Puterea esecutivă alege și intăresce dintre consilieri șese ajutore pentru orașele ce trecu peste 40,000 locuitori, patru pentru orașele până la 15,000, trei pentru orașele de la 15,000 pâ- nă la 6000, duo! pentru comunele de li 6(00 până la 3000 sufle- te, și unul pentru comunele mal mici. Art. 85. Primarii comunelor și ajuturele lor se reînoescu de odată cu membrii ce esă jumătate plus unu, din duoî în duoi ani în comunele urbane, și la un anu la comunele rurale, conformă Art. 32. In comunele urbane Primarul se numesce dintre cei nuol aleși conformă Art. 83, iar ajutorele dintre toți consilierii. Art 86. Tragerea la sorți a membrilor ce esă, se va face în ședință publică. Acestă ședință se va anunța cel puțină cu șepte ^ile înaintea tragerii la sorți a membrilor ce esu. Alegătorii nu se vor putea convoca pentru alegere de câtă Digitized by CiOOQle — 185 — peste 15 țiile dupe ce se va publica numele membrilor eșiți. Mem- brii ce ești vor fiincționa până se va face nouă alegere. Art. 87. Primarul este singur însărcinată cu administrarea comunei, elu pote însă delega parte din căderile sale unuia saă mai mulțl din ajutorii săă, ori în lipsa acestora la însuși unii din membrii comunei cu drită de alegător. 88. Primarul fiind tot odată și un delegată al administrației centrale, se află sub autoritatea Guvernului. El este un magistra- însărcinat cu privigherea poliției, manținerea ordine! publice, cu luat rea tutulor măsurilor privitore la bună stare și liniștea locuitorilor comunei, și în sfîrșitu cu ori-ce alte îndatoriri ce i s'ar pune de lege. Art. 89. Primarul este însărcinat cu sub-autonta tea adminis- trațiunel superioră cu următorele îndatoriri: a) . Cu publicarea și esecutarea legilor și regulamentelor ge- nerale. b) . Cu esecutarea măsurilor de asigurare publică. c) . Cu poliția comunală a piețelor publice, a stradelor etc. d) . Cu conservarea și administrarea proprietăților comunei și a drepturilor el e) . Cu articolile de îndestulare publică. f) . Cu căutarea veniturilor, privegherea stabilimentelor comu- r aie, și cu comptabilitatea comunală. g) . Cu redacțiunea budgetului și darea socotelilor de eheltuell. h) . Cu propunerea către Consiliă a creărci de nuci venituri comunali. i) . Cu învoirea tîrgurilor, facerea contractelor și adjudecarea lucrărilor comunale, în marginea legilor și a regulamentelor în ființă., k). Cu înfățișarea drepturilor comunale înaintea justiției, ca reclamant saă ca apărător, saă cu delegarea acestui dreptă către omenii de specialitate. j) . Cu dresarea listelor electorale. Art. 90. Măsurile luate de Primar în cercul atribuțiunelor sa- le, se daă sub formă de disposițiunl. Art. 91. In orașele care trecu peste o populațiune de 3000 locuitori, Domnul are dreptul de a încredința privegherea și men- ținerea ordinel publice unul anume funcționar de Poliție, care în Bucuresci portă titlu de Prefect de Poliție, iar în cele-alte orașe de Capă, ori de pomisari de poliție. Art. 92. Primarul este însărcinat eu actele civile și le pote delega la unul din ajutorii săi, saă la unul din consilieri. Art. 93. Primarul este însărcinat cu judecăți de contravențiunl de simplă poliție, conformă legel de instrucțiune pedală. Art. 94. Nu potu ii Primară nici ajutoră, foncționaril Statului sub ori-ce denumire, saă întreprinzători de venituri și lucrări pu- blice ale comunei. Art. 95. Primarii și ajutorii lor, potu fi suspendați de către Digitized by LaOOQle — 186 - Prefecți în comunele mai jos de 3,000 locuitori; iar la cele de o mal mare populațiune numai de către Ministerul de Interne. Revocarea lor la comunele de mal puțin 3 000 locuitori, se face numai de către Ministeriul de Interne, iar la comunele se trecu peste 3,000 locuitori, numai de către Domnu. Art. 96. Primarele are supra privegherea ospiciilor, biurourilor de bine facere, scolelor, caselor de închisore ale comunei, biserici- lor, întru cât se atinge de conservarea și întreținerea lor. în privința acesta, el visitesă fisele stabilimente de câte ori socote de cuviință și arată Consiliului abusunle ce a descoperit și îmbunătățirile ce sunt trebuitore. Art. 97. în casu de rescolă, atrupamente ostile, de loviri gra- ve făcute păcel publice, sau de alte evenimente nepreveZute, când cea mai mică întârziere ar putea causa pericole saă pagube pentru locuitori, primarul pote face reglemente și ordonanțe polițienesc! (a- fară de orașele unde suntu Prefecți, Capi și Comisari de poliție) cu condițiune de a le comunica de îndată Consiliului comunal, ș de a trămite de îndată copie către Prefecți, alăturăndu’I și motivele pentru care el a crezut a se dispensa de a recurge la Consiliu. E- secuțiunea va putea ii suspendantă de către Prefect sau Sub-prefect. Aceste regulamente și ordonanțe vor conteni de îndată de a avea efect, dacă nu vor fi întărite de Consiliul comunal în cea ânteiu a sa ședință, Art. 98. Primarul este însărcinat cu îngrijirea de a feri si a opri întâmplările ce ar putea ti ocasionate de furioșii și nebunii lă- saț! în libertate. Daca va fi necesitate, Primarul Pote ordona de punerea furi- osului sau a nebunului cu a căruia pază și îngrijire nu s’ar însăr- cina familia, într’o casă de sănătate sau ospiciu, cu acesta însă de a înștiința în termenu de trei Zile pe Procurorul de lingă Tribu- nalul județului. Art. 99. Primai ele are datorie de a priveghea perenele și locuințele dedate prostituțiunel. Ehi ia tote măsurile cuvenite pen- tru a asigura sănătatea, moralitatea și liniștea publică. Consiliul face în privința acesta regulamentele ce te socote trebuitore și folositore. Art. 100. Poliția spectacolelor aparține Primarului; el pote opri în împrejurări grave orl-ce representațiunc pentru a asigura paza liniștel și a moralitățel publice. Primarele esecntă regulamentul făcut de Consiliul comunal în privința spectacolilor. Consiliul priveghea de a nu se da nici o representațiunc contrarie ordinului publicu. Art. 101. Primarul, sau în lipsa I ajutorul delegat de el, veri- fică cel puțin o dată pe lună starea casei comunale. Elu redige un procesu verbal de verificare și ’l supune Con- siliului comunal. Art. 102 Primarele pote suspenda pentru un termen ce nu Digitized by CiOOQle — 187 — va trece însă peste șese sCptemânl, pc impietății comunei, afară insă de Secretar (scriitor) șf Perceptor (stringătorul de dări). La casu de necesitate de ase suspenda unul din acești funcțio- nari, primarele propune acestă măsura Consiliului. Alt 103. Primarele privegheză la păstrarea archivelor, titlu- rilor, documentelor comunei și registrelor stărel civile și priveghe- ză ca aceste acte să nu se perțlă, sau să se înstrăineze din depo- situ. Un îndoit inventării! se face despre tote aceste acte. Art. 104. Regulamentele, ordonanțele, corespondențele, fie ale Consiliului, fie ale Primarului, se subscriu de către Primarii! sau •ajutorul cel înlocuesce, și se contrasemneză de Secretarii. Dacă cașul s’a hotărît în Consiliu, ac&ta se menționeză in publicațiune și în cele alte acte. Art. 105. Regulamentele și ordonanțele Consiliului sati ale Primarului se publică prin îngrijirea Primarului prin proclamațiuni și afișe. In sate publicațiunea se face prin citirea în publici! la eșirea din biserică și la casa comunală. Aceste regulamente devină în- datoritore a cincea ții dupe publicațiunea lor. afară de cașurile când termenulu va fi determinat prin însuși regulamentul sau ordonanța dată. Aceste regulamente și ordonanțe se dau în forma următore: Primarul (sau Primarul și Consiliul comunal) din comuna . . . . județul .... plasa .... otăra^e sau ordo- nă . . . Art 106. Primarii suntu plătiți din cutia comunală. Lefilelor se hotărăscu de către Consiliul comunal. Comitetul permanent însă are dreptul de a modifica câtimea lor în proporțiune cu greutatea funcțiunel și cu mițllocele comunei. Ajutorii sci vor avea numai o diur- nă pentru filele în care vor fi lucrat. Art. 107. Semnul distinctivii al Primarilor comunali va fi o eșarpă cu colorile Naționale purtate la cingătore. Art. 108. In cast! de rescolă, de atrupamente ostile, sau de loviri grele, făcute păcei publice, primarul sati acela ce’l înlocues- ce. va putea cere d’a dreptul intervențiunea putere! armate comu- nale sa-i a autoritățci militare care vor fi datore a se conforma a- ceste! cereri. Cererea va trebui a fi pururea făcută înscrisă. CAPITOLUL X. Despre Secretarul (Scriitorul') Consiliului comunal. Art. 109. In fie-care comună urbană este un Secretar, în fie- care comună rurală este un scriitor. Acest funcționar este numit suspendat și revocat de către Consiliul comunal. Numirile, suspendările și revocările, trebuie a fi încuviințate de Comitetul permanent. Digitized by se potă ocupa de alta decât numai de alegerile pentru care sai convocat. Oii-care cuvent, ori ce discuțiune saii deliberațiune politică, suntu cu tot dinadinsulu oprite. Art. 14 Președintele colegiului are singur poliția Adunare!. Nimeni nu pote intra înarmat. Nici o putere armată nu pote fi pusă în localul alegerilor saă în giurui lui în casă de neorănduălă, Președintele pote însă cere ajutorul putere! armate Autoritățile civili și- militari suntiî datore a urma cererilor sale in cea ce privesce alegerile. Art. 15. Președintele însciințeză pe Adunare de numărul con- siliarilor și al supleanțiloră ce urmeză a se alege, precum și de nu* mele acelor ce urmeză a se înlocui. Art. 16 Întîmplându-se. ca numărul votanților unui colegiu să se găsăscă mai mică de cât jumătatea și unul a sumei alegătorilor înscriși în lista oficială, operațiunea se întrerupe și alegerea se a- mână pînă dupe trei săptămâni. Causa întreruperel se insemnăsă în procesul verbal, care, sub- scrisă chiar în ședință de toți membrii biuroului, se trimite nemij- locit Prefectului. în cele Zece Zile ce urmăză, Prefectulă este datoră a face o nouă convocare colegiului, observând formele statornicite mai sus. La espirarea termenului de trei săptămini se procede Ia ale- gere, ori care ar fi numărul alegătorilor de față. Art. 17. Pentru candidațil carii n’ar fi dobîndită majoritatea absolută a voturilor, se procede la un al douilea scrutină. Acei! car! la acest al duoilea scrutină vor fi dobîndit în co- legiă cele mal multe voturi, fie chiar mal puțină de câtă jumătate și unul a sumei voturilor rostite (majoritate relativă) suntă aleși în casă de paritate a voturilor se va decide prin sorți Alt. 18. Procesul verbal al alegerilor, din preună cu biletele și hârtiele atingătore de ele, (care trebuescu a se parafa de Mem- brii biuroului și de reclamanțl) lista votanților și foile pe care Se- cretarii aă însemnat voturile date, tote aceste acte, sub-scrise îr> ședință de biuroul întregă, se trimită Comitetului permanent, din preună cu lista oficială a alegătoriloră care aă servită la apelulă nominală. Comitetul supune tote actele, din preună cu lista lor, Consi- liului județiană în (lioa deschiderel. Copia dupe procesul verbal, adeverită de biurou, se depune la cancelaria Sub-prefecturel plasei (ocolului) în reședința județu- lui la cancelaria Prefecturel, unde orl-cine va putea cere a o vedea. Art. 19. Comitetul permanent vestesce fără întârziere tutulor aleșilor alegerea lor de membri activi saă supleanțl ai Consiliului județiană. Digitized by CooQle — 195 — Art. 20. Ori-ce reclamaținne în contra unei alegeri, se adre- sezi Consiliului județiană înaintea verificărel titlurilor. Art. 21. Numai Consiliul jedețiană decide definitivii despre va- liditatea operațiunelor colegielor electorali, întru cât privesce alege- rea membrilor săi. Iar în cât se atinge de otărîrea definitivă în coatestațiunele pentru dreptul de alegător, ea este csclusiv de com- petiuța părțel judiciare. Art 22 Consilierul alesă in mal multe colegii, vestește opți- unea sa Comitetului permanent, și neîngrijindu-se a o vesti aces- tuia, o declară Consiliului județiană, pînă în două {Iile dupe verifi- carea titlurilor; în cașul contraria, Consiliul decide prin sorți pe care plasă represintă Consiliatul care n’ar fi declarat opțiunea sa. Art. 23. în casă de vacanță prin opțiune, morte, demisiune saăaltmintrelea, atâta membriloră activi câtă și a celor supleanțl, aleși de ver o plasă, Prefectulă va întruni colegiul respectiv în ter- menă de o lună. Art. 24. în timpul întrunirel Consiliului județiană, el singură are dreptul a priimi demisiunea membrilor săi, iar în intervalul se- siunelor, demisiunele se notifică Comitetului permanent. Art. 25. Nimeni nu pote refusa funcțiunele de membru Consi- liului județiană la care s’ar alege, nici a se demisiona înaintea ter- menului mandatului săă, de cât pentru cuvintele următore: a) . Vîrsta de 60 ani împliniți. b) . Orînduire în serviciul Statului și mandatul de Deputat. c) . îndeplinirea anterioră de funcțiuni de Consiliar, în cursă de un tenrienă d’a rîndul. d) . Bolă și slăbiciune trupescă, saă o altă forță majoră dovedită. Consiliul județiană otărasce asupra admisibilitățel cuvinteloră refusulul. Ori cine, fără legiuite cuvinte admise de Consiliul județiană, ar refusa fisele funcțiuni, saă s'ar demisiona înaintea termenului mandatului său, se va îndatora a plăti o amendă de la 15 pînă la 50 galbeni în folosul județului. Câtimea globirel se pronuuță de Consiliul județiană, și însăr- cinarea el se urmăresce de către Comitetul permanent. Apelul se face către Consiliul de Stată. TITLUL IV. Despre eligibilitate. Art. 26. Suntă eligibili la Consiliurile județiane toți Românii în vîrstă de 30 ani, carii se bucură de tote drepturile civile și po- litice, acordate de lege. Spre a putea fi alesă membru saă supleant la Consiliurile ju- dețiare, trebune să fi declarat cu 6 luni înaintea alegerii că în a- cestă privință își are domiciliulu seă politică în acel județă. Art. 27. Nu potu lua parte la consiliul județianu, Prefectul, Digitized by VaOOQle — 196 — judecătorii Tribunalului județului, Sub-prefecțiI, Casierii și toți Com- tabilii județului, împiegațil Prefecturel sau al Sub-prefecturilor, Se- cretarul Consiliului județiană, Inginerii și ArhitecțiI în serviciul ju- dețului, Prefectul și Comisarii de Poliție, militarii în serviciul ac- tivii în județă și călugării Nimeni nu pote face parte de două Consilii județiane. Art. 28. Rudele de aprope, tatăl și fiul, bunul (moșul) și ne- potul, frații, cumnațil, unchiul, nu potă fi tot într’un timpii membri aceluiași! Consiliu județianii. La asemenea alegeri este preferit acel care a dobîndit voturi mai multe, și la casă de paritate, cel mai în vîrstă, iar la alegerile prin scrutină succesivă, cel ântâiă alesă. înrudirea ce s’ar înthnpla între duoi consiliarl în urma alege- rilor, nu trage dupe sine revocarea mandatului lor. înrudirea se secotesce desființată prin mortea femeii de la ca- re provine. TITLUL V Despre Consiliul judcfian. CAPITOLUL I Disposițiuni atingătore de întrunirea Consiliului și de Glodul dcli^erațiunelor sale. Art 29. Ordonanța Domnescă de convocare precede fie-care întrunire a Consiliului județiană, cel puțină cu trei săptămîni; ea se publică prin Monitorul Oficial Prefectul invită anume pe Con- siliari prin bilete pe la locuințele lor Art. 30. Consiliul județenii se întrunesce în sesiune ordinară la 15 Octomvrie a fie-clrul ană, în reședința județului. Afară de sesiunea ordinară, Consiliul se pote convoca și în sesiune estraordinară Art 31. Tote sesiunele suntu deschise și închise în numele Domnului, de Prefectul județului. Prefectul presidă provisoriă Consiliul, duoi din membrii cei mai tineri asistă de o cam dată ca Secretari. După verificarea titlurilor, Consiliul procede la alegerea de un Președinte, de un Vice-președinte și de duoi Secretari, formând a- șa biuroul său definitivă pentru tote sesiunele anului. Art 32. Dăinuirea sesiunel ordinare este de trei săptămîni; ea nu se pote prescurta de cat prin împreună înțelegere a Consi- liului cu Prefectul; se pote însă prelungi de optă țlile în urmarea unei otărîrl a Consiliului. Pentru o mai mare prelungire, învoirea Domnului este neapă- rată; ea să cere prin mijlocirea Prefectului. In acest casă, Consiliul este dator a se ocupa, înainte de tote, Digitized by GooqIc — 197 — de budgetul județului, dacă încă nu s’ar fi votat; sub nici un cuvânt sesiunea ordinară nu se pote prelungi peste cinci săptămînl. Art. 33. ‘Când Domnul convocă vre un Consiliu județenii în sesiune estraordinară, sau când autorisă prelungirea unei sesiuni or- dinare, actul convocărel sau al prelungirel mencioneză obiectele și ordinea deliberațiunilor din care Consiliul nu pote cși. Art. 34. Suspendarea sesiunel ordinare și închiderea sesiunel estraordinare înaintea săvârșirel lucrărilor pentru care a fost Con- siliul convocat, se potu tot-d’auna pronuncia de Prefect. Suspendarea se referă prin Ministrul de Interne la Consiliul de Stătu, care statueză asupra otărîrel Prefectului. Art. 35. Adunarea verifică titlurile alegerii membrilor sel, și otarasce contestațiuncle care s ar ivi în privirea lor. Ea nu pâte delibera dacă nu suntu față cel puțină jumătate și unulă din numărul membrilor Consiliului anume ficsat pentru fie- care județ u. Art. 36 Dupe verificarea titlurilor, membrii Consiliului jude- țenu depună următorul jurămint în manile Prefectului: «Jură credință Domnitorului și supunere Constituțiunel și le- gilor Țerel mele.» Nici un membru nu pote lua parte la deliberațiune pînă a nu depune acest jurămint. Membrul care l’ar refusa, se consideră ca demisionat, și se înlocuesce îndată prin un membru supleant. Art. 37. Consiliul determină prin un regulament intârior mo- dul dupe care esercită, conformă legel de fa^ă, atribuțiunile încre- dințate lut Art. 38. Ședințele Consiliului nu suntă publice, afară când de- liberațiunile aă de obiect votarea budgetului și a impositelor ce ur- măză a se așețla asupra județului, precum și darea sumelor. Tote încheierele Consiliului se publică în Monitor nu însă și dpsbaterile. Art 39. Consiliul voteză cu glasă tare prin apel nominal saă prin ședere și sculare, iar asupra întregel propuneri saă încheieri, el votăză numai prin apel nominal Tote cestiunile de persone, presentațiunl de candidați, numiri, revocări saă destituțiunl, se resolvă pururea prin scrutină secret. Art. 40 Ori-ce propunere, pentru a putea fi priimită în dis- cuțiune, trebue a fi sprijinită de trei membrii; Consiliul însemnăză țjioa desbaterel. Consiliul are dreptul de a despărți ori-ce propunere și de a’I face amendament. Art. 41. Tote încheierele se facă cu majoritate absolută a vo- turilor membrilor presențl. In casă de împărțirea voturilor, propunerea este respinsă. Art 42. Ședințele se închidă și se deschidă de Președinte; ele ’ începu neapărat prin citirea procesului verbal al ședinței trecute. Digitized by CiOOQle — 198 - care, dupe ce s’a aprobat de Consiliu, se subsemneză de Președinte și de secretar. Fie-care membru are dreptul’ de a reclama în contra proce- sului verbal. Majoritatea absolută otărasce. De asemenea, fie-care membru are dreptul de a cere mencio- nare anume în procesul verbal că a votat pentru sau contra unei resoluțiunl adoptate Art. 43. Afară de cașul de urgență, recunoscut de două treimi a membrilor de față, președintele hotărasce ordinea Zilei, cel târdiu cu o di înaintea ședinței respective, dupe ce mal ânteiă a consul- tat Adunarea; ordinea ^ilel se afișeză în sală. Art. 44. Președintele are singur poliția adunărel. In ședin- țele publice el pote, dupe chemarea la ordine adresată publicului, a ordona depărtarea turburătorului și chiar arestarea lui pe timpii de 24 ore, fără prejudiciul pedepsei ca ar putea urma acțiunel Mini- steriulul publică. Poliția este datore a priimi pe persona trimisă de Președinte la arestă, și a o ținea închisă timpul arătat în ordinea Președintelui Art 45. Membrii consiliului nu potă lua cuvântul de cât dupe ce ’lă aă cerut și li s’aă dat de președinte. Președintele rechiamă la cestiune pe oratorul care se depăr- tăză de ea. Orl-ce personalitate orl-ce injurie, ori-ce imputare, cu rea in- tențiune, se socotesce violare a ordine! In acest casă, Președintele rechiamă pe oratorul anume la or- dină, dupe ce mai înainte adunarea va fi ascultat esplicările sale Rechiemarea la ordine însă se mcncioneză în procesul-verbal numai în urmarea cererel majorității. Art 46. Funcțiunile de membru al Consiliului județiană nu suntă retribuite. Art. 47. Fie-care membru represintă în Consiliă județul în- tregă, iar nu numai circumscripțiunea electorală care ’l a alesă. Art. 48. Nici un membru al Consiliului nu pote lua parte la o deliberațiune în care el, sau o rudenie a sadeaprope, (Art 28) ar avea un interesă personal direct. CAPITOLUL H. Atribufiunile Consiliului județianii. Art. 49. Consiliului județiană se pronunță asupra tutulor in- tereselor esclusivă locale ale județului, iară prejudiciul aprobațiunel cerute pentru validitatea încheierilor sale, în cașurile și modul pre- văzut în capitolul următor. El este chemat a se rosti și asupra tutulor obiectelor ce i se deferă de către corpul legiuitor saă de către guvernă. Art. 50. In fie-care ană Consiliul votesă budgetul cheltuiele- Digitized byLiOOQlC — 199 — t lor anului viitor și mijlâcele pentru a le acoperi; asemenea cerce- teză și încheie sumile veniturilor și cheltuielelor anului trecut > Art. 51. Veniturile județului se compună acum de odată: 1) . De contribuțiunile adiționali pentru trebuințele județului, ► votate de Consiliul județeană, în marginele autorisărel puterel legiu- r itore, pe lîngă contribuțiunea directa către Stată Aceste contribuțiunl suntă: i a)^ Obligatorie, pentm acoperirea cheltuielelor ce legea pune în . sarcina județului. b). Facultative, pentru acele chelțuell, ce Consiliul județeană ar. ■ găsi cu cale a vota ,spre întîmpinarea vre unul alt interesu al județului 2) . Din o subvențiune din casa Statului în proporțiune cu che- tuielile ce trecă de la administrațiunea centrală în sarcina județului. Cifra acestei subvențiunl se ficseză pe fie-care anu de legea financială (Budgetă) 3) . De alte venituri întîmplătore ce se potă înființa,, de trccă- torea pe poduri stabilite cu cheltuiala județului, etc Art 52. Cheltuielele județului sunt 1) obligatorii, 2). facultative. Obligatorii sunt tote cheltuielele ce legea pune în sarcina județului și pe care Consiliul este dator a le trece neapărat pe fie-care ană în budgetul județului Ele suntă mal cu osebire următorele: 1) . Chiria și reparațiunile localurilor pentru Tribunal, Prefectură și Casarma de jendarml, destinate județului; cumpărarea și întreți- nerea mobiliarului trebuitor pentru acest^. 2) . Lefile membrilor comitetului permanent, aceia a secretariu- lul Consiliului județeană și a celor-l-alțl impiegațl ce depindă de acest Consiliă, precum și tote cheltuielele cancelariei. 3) . înființarea, când vor ajunge mijlocele, iar până atunci chi- ria localului, precum și întreținerea și mobilarea închisorilor civile ale județului, în care nu se cuprindă însă închisorile centrale atîr- nate directă de Stată. 4) . întreținerea drumurilor și podurilor județeane. precum și a altor lucrări publice ce legea le ar pune în sarcina județului. 5) . Lefile și cheltuelile de drumă, până la cifra ce se va fic- sa prin o disposițiune specială, a inginerilor și a altor impiegațl de poduri și șosele în serviciul județului. 6) . Cheltuiala tipărirel listelor electorale ale județului și a lis- telor juraților, cănd se va înființa acăstă instituțiune. 7) . Cheltuiala drumului membrilor Consiliului ce s’ar trimite de către el cu vre o însărcinare în județă 8) . Cheltuiala așe^emintelor de instrucțiune, conformă legel de instrucțiune publică, ajutorul ce s’ar acorda comunelor sărace pen- tru instrucțiunea primară. . 9) . Jumătate din cheltuiala alcătuirel tabelelor decemall pen- tru statul civilă. 10) . întreținerea spitalelor și așețlemintelor de bine-facere a* tirnate de județă, cheltuiala întreținerii copiilor găsiți (lepădațl) și Digitized by VaOOQle — 200 — a smintitilor, Intru cât aceștia n’ar găsi adâpostire în așe^ăminte- le Statului, ale județului sau ale particularilor astăzi în ființă, și întru cât s ar recunosce de Consiliu sau de Comitetul permanentă neputința comunelor respective de a acoperi acea cheltuială. 11) . Cheltuiala organisăril și întreținerii unui serviciu de pos- tă de scrisori, între capitala județului și comunele principali. 12) . O suma destinată pentru cheltuielile întemplătore și ne- prevăzute ale județului. Cheltuelele facultative se voteză de Consiliu în marginile •mij- locelor ce rămână județului dupe acoperirea cheltuielelor obligatorii. Art 53. Tote veniturile și cheltuielele județului trebue să fi- gureze în budget și în seinele județeane. Nici o strămutare de cheltuieli nu se pote face de la un ca- pitol la altul, nici de la un Articol la altul al budgetului, fără preala- bila autorisare a Consiliului județeană și fără aprobarea Domnului. Art» 54. în luna ce urmâză închiderea sesiunei Consiliului, un estractă al seinilor județului, regulat dupe natura veniturilor și a cheltuelelor, se publică în Monitorul Oficială și se depune în arhi- vele Camerei Legiuitore. Asemenea se va urma și cu budgetele până -într’o lună dupe aprobarea lor. Semele se depună tot odată în cancelaria Comitetului perma- nentă, unde vor sta deschise timpă de o lună, ori cui vavoi a le cerceta. Art. 55. Consiliulu județeană otărasce lefile tuturor impiegați- lor plătiți de județu. El numesce d’a dresul pe toți impiegații carii priimescu re- tricuțiune de la dînsul. Art. 5G. O casă de pensiune se va institui în fie-care reședință de județu de către Consiliul județeană, pentru impiegații sei particulari. Art. 57. Consiliul decide despre înființarea și îmbunătățirile stabilimentelor publice atârnate de județă. Art. 58. El autorisă împrumuturile ce ar fi de neapărată ne- voe a se contracta pe compta județului, înstrăinările și schimbările avere! ce ar poseda județul, precum și transacțiunile atingătore de acâstă avere. Art. 59. El autorisă pornirea și urmărirea înaintea Tribunalelor a proceselor privitdre la averea județului, fie pentru a reclama, fie pen- tru aapăra, fără prejudițiulglăsuirel Art. 88, alineatul 5 a legel de fată. Urmăririle proceselor se vor face potrivit Art. 106. Art 60. Consiliul statuează asupra construcțiunel drumurilor și podurilor județeane, canalelor și altor lucrări publice, ce ar a- vea a se face, saă în total, saă în parte, cu cheltuiala județului. , Art 61. Urmând a se esecuta vre o lucrare de înființare, de întreținere saă de reparațiune, atingătore de mal multe județe, fie-care județu interesat este chemat a se pronunța asupra unor asemenea ces- tiunl; în casă d ; neunire, Guvernul otărasce, dupe ce a ascultat întem- pinările fie-căruia consiliu în parte, consultînd și opinia Consiliului de Stată. Digitized by COOQlC - 201 — * Art. 62. Consiliul adoptă proectele, planurile, devisurile (sme- ttirile) acelor lucrări a căror cheltueală se votează de el, afară da- că ar însărcina cu acesta pe Comitetul permanent. Alt. 63. Clasificarea drumurilor județiane, ca și a acelora ale Statului, se face prin o lege, după ce se va supune mal nainte Ca- merei Legiuitore socotința Consilielor județeane respective. Art. 64. Consiliul pronunță asupra esecutărei lucrărilor ce in- teresdză tot odată pe mai multe comune ale județului, precum și asupra părței de cheltuială ce se cuvine a se purta de fie care comună, dupe ce va fi cerut mai nainte socotința Consiliurilor res- pective. Aceste păstrdză însă dreptul de a reclama la consiliul de Stat, asupra hotărîrei Consiliului județianu până în 40 țlile de la notificarea otărîrel. Art. 65. Consiliul pronunță asupra cererilor privitore la în- ființarea desființarea sau schimbarea filelor de târgu in județu. Art. 66. Consiliul își dă socotința asupra modificărilor propu- se la circonscripțiunea (otarele) actuale ale județelor, ale plaselor (ocolelor) și ale comunelor, precum și asupra ^esignațiunel residen- țelor de Sub-prefentură. Art. 67. Consiliul pote însărcina pe unul sau pe mai mulțl din membrii sei de a aduna la fața locului sciințele de care ar a- vea trebuință în marginea atribuțiunelor sale. El pote corespunde cu autoritățile constituite si cu funcțio- narii publici pentru a dobîndi asemenea sciințe Dacă dupe două cereri, constatate prin corespondința, vre o autoritate administrativă subalternă n’ar fi urmat a da sciințele ce- rute, Consiliul pote delega pe unul sau pe mai mulțl din membrii săi pentru a le dobîndi la .fața locului, pe cheltuiala personală a ^isel autorități, afară când ea ar dovedi că întârzierea n’a provenit din vina sa. Art. 68. Consiliul județianu pote face reglemente pentru ad- ministrarea intereselor speciale ale județului, pe care le publică în forma prevăzută la Art. 98 și 99 a legel de față; pentru a asigu- ra esecutarea lor el pote statornici pedepse bănesci până la 200 lei. Aceste reglemente nu potă însă atinge obiecte deja prevărlute de legi și de reglementele administrațiunel generale, ce simtă de sine desființate de îndată ce administrațiunea generală ar statua în urmă asupra obiectelor reglementate de Consiliul județianu. La casă de nemulțumire asupra hotărîrei'administrațiunel gene- rale, se refera la Consiliul de Stătu. Art 69. Consiliulă județianu pote adresa d‘a dreptul Ministe- riulul din întru, prin Președintele său, reclamațiunele ce ar găsi de nevoie a face în interesul esclusivă special și local al județului, esprimând opiniunea și dorințele sale asupra stărel și trebuințelor diferitelor servicii publice, întru cât privesce pe acel interesă. A doa ții dupe închiderea fie-căreia sesiuni, biuroul trimite Ministeriul din Intru tote procesele verbali ale ședințelor. Până într’o lună dupe închiderea Consilielor județiane, Minis- Digitized by GooqIc I — 202 — tenul din Intru este dator a presenta Domnului raportul s£ă des- pre resultatele lucrărilor acestor Consilie, precum despre trebuin- țele și dorințele districtelor esprimate de Consilie. El va propune tot odată Domnului masurile cuvenite pentru a remedia la defectuositățile dovedite în serviciul publicai județelor. CAPITOLUL III. Despre aprobarea și mtervenirra Domnului sau a puterel legiui- tore In privința actelor Consiliului județiami. Art. 70. Suntu supuse aprobărei Domnului, înainte de a se pune în lucrare, încheierile Consiliului asupra obiectelor următore: 1) . Budgetul cheltuielelor județului, mijlocele pentru a le aco- peri, precum și împrumutările pe care județul s’ar vedea nevoit a le contracta, și care nu întrecă o (lecime a venitului anual al ju- dețului. Iar acele ce ar întrece : cea ^lecime, suntă supuse încuviință- rel Camerei Legiuitore. Datoriile ce ar contracta unjudeță, precum și dobîn^ile lor, se trecu neapărat potrivit cu scadența lor (echeance) în rîndul cheltuielelor obligătore ale budgetului și suntă supuse tutulor re- gulelor prevăzute pentru acele cheltuieli. 2) . Crearea de stabilimente de folosă publică pe cheltuiala județului. 3) . Cumpărări’e, schimburile, înstreinăriie și transacțiunile ju- dețului, privitore la averi mișcătore, a cărora valore ar trece pes- te o ^ecime a venitului anual al județului; pentru asemenea acte relative la o valore inferioră aprobarea Prefectului este de ajunsă Iar când aceste acte privescă averi nemișcătore ce suntă de de o valore mal mare de câtu a treia parte din venitul anual al județului, ele suntă supuse încuviințărel Adunărel Generale. 4) . Construcțiunea de drumuri, poduri, canale și alte lucrări publice, făcute în totul saă în parte, cn cheltuiala județului, când costul lor total trece peste o a cincea parte din venitul județului. Pentru lucrări de o valore inferiâră, se cere numai aprobarea Prefectului. 5) . Reglementele privitore la administrarea intereselor speciali ale județului. Art. 71. Domnul aprobă deliberările asupra obiectelor aretate în Articolul precedent, fără modificare, adică așa precum s’aă vo- tat de Consiliă, saă le respinge cu totul. Iar dacă Guvernul ar judeca că încheierea Consiliului se po- te amenda el o întorce cu observările sale și amână aprobarea sau respingerea până dupe alte deliberare. Domnul însă pote refusa aprobarea sa la unul saă mal mulțl ArticolI al budgetului județiană, în cuviințândul pentru restă. Dacă Consiliul n’ar înscrie în budget totul saă partea aloca- Digitized by LiOOQle — 203 — junelor trebuitore pentru acoperirea cheltuielelor obligătore ce le- gile pună tn sarcina județului, saii daca nu s’ar întruni, sau s’ar despărți fără a vota cheltuielele obligătore, atunci Comitetul per- manent, și în lipsa și acestuia, Prefectul trece de datorie (ex-oficio) în budget acele cheltuieli în proporțiune cu trebuințele județului. In orice casă însă, budgetul devine lucrător numai prin ordonanță Domnâscă. Dacă mijlocele județului n’ar ajunge pentru acoperirea tutulor cheltuielelor obligătore, Guvernul propune Camerei o lege pentru a se acoperi neajunsul prin crearea de noul mijldce. Nici o cheltuială facultativă nu se pote înscrie de datorie (ex-oficio) în budgetul județianti fără a se vota mal ânteiQ de Con- siliul județianu. Art. 72. încheierile Consiliului asupra obiectelor arătate în Art. 70 se considere de dreptă ca aprobate de Domnu, dacă în termenu de 40 țlile de la data împărtășirel Sncheiarel na interve- nit din partea Guvernului o decisiune contrarie, sau tel puținu o încheiere motivată prin care ficseză noul termenu ce’I este trebuitor spre a se pronunța Art. 73- In termenul ficsat în Art. precedinte, Domnu pote anula tote actele Consiliilor de județe, care ar fi contrarie intere- sului general sau eșite din atribuțiunile lor. Domnul mal pote suspenda aducerea întru îndeplinire a ace- lor acte, fără a ficsa un termenu, dar atunci Guvernul este dator a presenta un proiect de lege Corpurilor legiuitore. încheierile Consiliului județianu ce nu vor fi fost anulate de Domnu, în termenul arătat, sau asupra cărora, dupe ce le a sus- pendat. Guvernul n’ar fi presentat un proect de lege Corpului le- giuitor în sesiunea cea mal apropiată, devină lucrătbre și nu se mal potă anula de cât în puterea unul vot al Camerei. Ordonanțele DomnescI cuprinzând anularea sau suspendarea încheierilor Consilielor sunt motivate și se publică în Monitorul Ofi- ficial; sub nici un cuvânt Consiliele județelor nu potu refusa de a se conforma acestor ordonanțe. Art. 74. OrI-ce întrunire a Consilielor județiane, care s’ar constitui și ar delibera afară de timpul și contrariu modulul arătat de Art. 30, 31, 32, 33, 34. 35 și 36, este nelegală. Ori ce actu saii încheiere s’ar face într’o asemenea întrunire, se consideră ca neunnate și nu potu avea nici un efectu. In asemenea casu Prefectul ia măsurile trebuitore pentru ca Adunarea să se despărțâscă îndată. El redige procesul-verbal despre cele întîmplate și ’l tran- smite Ministeriul Publicu spre legiuita urmărire prin canalul jude- cătorescă. Coosiliaril ce vor fi luat parte la întruniri nelegall se vor pe- depsi cu închisore de la o lună până la duol ani; tot acea otărire îi pote declara esclușl din Consiliul județianu pe timpii până la 4 ani din Zioa condamnărel. Digitized by ^ooQle — 204 — Pentru Consiliarii însă care ar dovedi că de si aii asistat la asemenea întruniri nelegali, nu s’au împărtășit la încheieri eșite din atribuțiunile Consiliului saii vătămStore interesehii general, ' Tribunalul va putea admite împrejurări atenuante și reduce pedepsa. Alt. 75. Nici un consiliu județiânu nu se pote pune încores- poudință cu consiliul unul alt județu, asupra unor obiecte eșite din atribuțiunele sale, asemenea nici nu pote face proclamări sau a- drese către locuitori. Iu aceste cașuri, Prefectul are dreptul a suspenda deliberări- le Consiliului până la decisiunea Domnului. Art. 76 Domnul pote proroga (amâna) o sesiune începută a Consiliului, pe timpii de trei luni, și ’l pote și desolva. In acest din urmă casu se proceda până în duoa luni la o nouă alegere. Art. 77. Consiliul județianii pote săesprime Guvernului dorin- țe privitore la interesele general? ale județului. CAPITOLUL IV. De^pr^ dăinuirea funcțiunilor membrilor Consisiulul județiânu. Art. 78. Membrii Consiliului județianii se alegu pe timp de 4 ani Consiliul se prenoesce pe jumătate din duoi ani în duoi ani, cea ânteiu prenoire se face prin urmare duoî ani dupe începerea sesiunel ântua. afară de ca sui de disolvare, unde Consiliul se re- noesce cu totul. In ânteia sesiune Consiliul împarte pe Membrii săi activi și supleanțh in duoă serii prin tragere la sorți, Membrii carii vor tra- ge cele ânteiu numere compună seria destinată a eși mal nainte. Membrii eșiți potu fi realeși. Art. 79. Dcmisiunele C msiliarilortrebuea se adresa Consiliului; când acesta n ar ri adunat, Comitetului permanent. La prilegiu de vacanță prin anulare, obțiune, demisiune, mor- te sau perdme a unei sau mai multor condițhini de eligibilitate a vre unui Membru activii. Cemit-tul chiamâ îndată pe Consilierul supleant, alesu de plasă, care a remasu nerepresiutat. Daca vacanța ar privi tot odată și pe Membrul activu și pe supleantul unei circonscripțiunl electorale, Prefectul în urmarea îm- părtășire! Consiliul județiânu saii a comitetului permanent, convâcă colegiul electoral respectiva pentru a procede până in două luni la o noua alegere. Digitized by — 205 — TITLUL VI. Despre Comitetul permanent al Consiliului de judcțn. CAPITOLUL I. Numcrul membrilor Necompatibilitățel Dăinuirea funcțiunilor. Aii. 80. Comitetul permanent al Consiliului județianu se com- pune de trei Membri în fie-care județu, afară de președinte. Art 81. Cașurile de necompatibilitate pentru funcțiunele de Membru Comitetului permanent, suntu tot acelea ca și pentru Mem- brii Consiliului județianu, cu adăogire că cel ânteiu nu potu ti totu într’unu timpii și in serviciul vre unei Comune. Nu potu figura în Comitetul permanent, duol Membri tot al aceliașl plase. La alegerea de ducă asemenea persane. acea care a dobindit mal multe voturi se preferă In casu de paritate, sor- ta decide. Membrii comitetului ce s’ar numi de Guvernu sau de vre o comună, la o funcțiune retribuită, inceteza îndată de a face parte din Comitet, și se înlocuescu prin unul din supleanțil aleși de Consiliu. Art. 82. Supleantul care înlocuesce pe un membru eșit, func- ționeză până la espirarea mandatului predecesorului său. afară da- că in cursul acestui termenii ar perde cualitatca sa de Consiliar. Art. 83. Membrii Comitetului permanent se a legii pentru ter- menii de 4 ani. el se prenocscu din duol in duol ani; unul la ter- menul ânteiu și duol la cel din urmă. Membrul ce urmeză a eși la cel ânteiu termenii se determină prin sorți la ânteia sesiune a Consiliului, dupe modul prev^lut la Ar*. 78 F/i funcționeză până la instalarea succesorilor lor. Membrii eșiți potu fi realeși Art. 84. Congedide Membrilor se acordă de Comitetil. Dacă absența urnii Membru s’ar prelungi preste trei ședințe, el se înlocuesce, pe timpul absinței. prin un Membru supleant, du- pe ordina glasurilor dobîndite la alegeri. Supleantul priimesce jumătate lefa Membrului absent in congediu pe tot timpul înlocuire! sale, și lefa totă când înlocuesce pe un Mem- bru absent fără congediu. CAPITOLUL II. Disposițiuni generali atingătore de Comitetul permanentă. Art. 85. Comitetul este presidat de Prefert. Președintele are vot deliberativă, și la paritatea glasurilor, vot preponderent. Art. 8G. Comitetul, supune regulamentul sciî interior Consiliu- lui județianu e de cât cel prevâ^ut prin devis, atunci ministeriul remâne in drept să anulese concursul de va găsi de cuviință, și să urmese la o a doua ad- jubicare. 10. în cas d’a nu se aproba adjudicarea, antreprenorul nu va avea drept la nici o pretenție de despăgubire. Ccndifil Generale. 1. Pentru ca lucrările să nu fie abandonate la speculatori necu- noscuți și necapabill, antreprenorul mi va putea să dea altuia prin contract lucrarea adjudicată asupră’I sub nici un cuvânt, foră con- simțimântul ministerului; in cas d’a se descoperi o asemenea ur- mare ministerul va fi in drept să anulese contractul, și să facă o a duoa adjudicare în contul antreprenorului. 2. La timpul hotărît prin adjudicare, antreprenorul va începe îndată lucrarea, și va întreține continuă un număr îndestulător de lucrători. 3. Va esecuta tote lucrările, conformându-se întocmai cu pla- nurile, profilele, traselele proectulul și cu instrucțiile ce i se vor da de către inginer, sau architect, saă de către conductorii orân- duițl din partele. 4. în tot timpul lucrării, antreprenorul s’au persona cu cu- noscințe speciale, angajată de antreprenor, nu va putea să părăses- că puntul lucrării, de cât numai pentru treburi relative la acea lu- crare, și dupd ce i se va permite de către dingentul tecnic; în a- semenea cas va lăsa în locu’I un representant capabil, căru i va da puterea să procedese pentru densul, să plătescă lucrătorii ast-fel în cât nici o lucrare să nu sufere zăbavă sau împiedicare din causa lipsei antreprenorului. o. Daca în urma a adjudicării sau în cursul lucrării, va resul- ta modificări în proect s’aă în mai mult s’au în mai puțin, antrepre- norul va fi dator să se contormese facându’i-se adaosul saă scă- ^âmentul în raport cu preciul resultat la adju-dicare, iară ca să pdtă în cas de reducțiă să reclame veri o despăgubire, pe cât timp Digitized by t^ooQle — 213 — modificările nu vor ataca dimensiile și cualitatea materialurilpr de* signate In devis, natura lucrări nu va fi schimbată și adaosul sad scădământnl nu va trece peste 10 % din antreprisa totală; la casă de modificări mai Însemnate, antreprenorul este liber de a continue lucrarea tot cu acele condițiuni, saii de acere prelungirea termenu- lui, însă în proporțiă cu adaosul lucrării. 6. Se va conforma în cursul lucrării cu schimbările prevăzute la articolul precedent comandate prin scris de inginer sau architect și sub responsabilitatea lor pentru motive de cuviință, de activitate, soliditate și de economie și i se va prinde în semă conform despo- sițiilor art 5; nu va putea însă să facă de la sine sub nici un pro- test. vre o schimbare proectului aprobat de direcția superioră. 7. Antreprenorul va angnja lucrători, și va face aprovisiona- rea materialurilor cu bună tocmălă și cu forme legale. 8. Antreprenorul va face asemenea cu a sa cheltuială, tote u- neltele necesare in lucrare și va înlesni tot ce este necesarii! 9. Conform cu învoelile legale ce va face, antreprenorul va face aprovisionarea, transportul la punctul lucrării și Întrebuințarea tutnlor materialurilor dupo a lor destinare. Va plăti lucrătorii, meșterii și îngrijitorii de care va avea tre- buință ca să asigurese buna și solida esecutare a lucrărilor 10. Materialurile vor fi de cea mal bună cualitate, bine lucra- te și puse în lucrare, conform desemnelor făcute pentru acesta și regulilor de artă; nu va putea antreprenorul să le întrebuințese de cât dupo revisuirea inginerului sau architectulul, saii a conductori- lor orînduițl din partele. în cas de suprindere, de prostă cualitate saii de rea construcția, se vor lepăda și se vor remplasa în contul antreprenorului; daca antreprenorul contestesă faptul se va refera la consiliul lucrărilor publice în termen de 15 țlile pentru a regula chestia. Acest termen de’15 țhle, se socotesce din țlioa în care inginerul va fi declarat antreprenorului prin înscris decisia luată în acea lucrare, în urma opunerii ce ar face acesta de a se conforma cu măsurile luate. După acel termen contestarea antreprenorului, nu se va putea lua în nici o considerare. 11. Când inginerii sati architecțil vor dovedi că esistă în lu- crare viciurl de esecutare, ordonă reconstrucția lucrărilor viciose saii remediarea lor In contul antreprenorului. Daca antreprenorul contestdsă esistența viciurilor șah a defec- telor în esecutare, va putea să procedese în modul arătat în art. 10. 12. în general tote materialurile vor avea dimensiile prescrise în devis. Daca antreprenorul va da materialurl cu dimensil mal mari, nu va putea să reclame nici un adaos la preciurl; mesurile și greu- tățile vor fi basate pe dimensiile din devis; iar piesele care se vor găsi vătămătore sau diforme, vor fi lepădate și înlocuite in contul antreprenorului. în cas când dimensiile vor fi mal mici, și s’ar putea Întrebu- ința cu acele dimensil în lucrare, preciurile vor fi reduse în pro- Digitized by C>ooQle — 214 — porțiă; iar daca piesele se vor găsi că nn corespund cu soliditatea lucrării, vor fi lepădate și Înlocuite in contul antreprenorului. în tote cașurile, antreprenorul nu va putea să întrebuințese nici o piesă saă materialul! ale căror dimensil saă greutăți nu vor fi dupd devis, fără autorisația înscrisă a inginerului sati a archi- tectulul. 13. Antreprenorul va fi îndatorat să alăgă îngrijitori și meș- teri capabili, pentru buna și solida esccutare a lucrătorilor. Asemenea va alege lucrătorii cel, mal îndemânatici și cu es- periință, remâind responsabil pentru veri ce fraudă, rea întrebuin- țare și prostă cualitate de mateliarurl provenite din causa dineni- lor săi. 14. Șeful dirigent, este in drept să ceră schimbarea sati de- părtarea îngrijitorului, a meșterilor sati a lucrătorilor pentru causă de nesupunere, necapacitate, moravuri rele sati lipsă de probitate 15. Numărul lucrătorilor de ori-ce natură, va fi tot-d’auna in proporțiă cu cuantitatea lucrărilor în esecutare, și ca să potă ingi- nerul saă architectul să se asigurese de împlinirea aceștil condiții, antreprenorul va da când i se va cere, listă de lucrătorii aflațl în lucrare. 16. Când lucrarea va merge încet din lipsa materialurilor sati a lucrătorilor, ast-fel in cât să potă vedea că nu se va termina la epoca prescrisă prin contract, inginerul saă architectul va raporta ministerului arătându-I motivele, și ministerul va indatora pe an- treprenor, ca, într’un termen ce se va otârî, să se conforme ad-li- teram disposițiilor luate de minister, pentru a activa lucrarea, ast- fel în cât să se potă termina până la epoca prescrisă prin contract. Daca antreprenorul nu se va conforma în termenul prescris de minister acelor disposițil, atunci fără vr’o formalitate se vaface o nuouă adjudicare pentru terminarea lucrării, sau se va face d’a dreptul de minister prin inginerul saă architectul respectiv în con- tul antreprenorului și al garanții lui. în acest cas prisosul peste suma contractată, se va acoperi din garanța antreprenorului. Iar de va resulta economii, din suma contractată, antrepreno- rul sau garantul, nu va putea reclama nici o parte din acel bene- ficiu, și beneficiul va remânea în folosul casei Statului. 17. Ori ce păgubi, stricăciuni, se vor ivi în timpul esecutăril și al întreținerii din causă de neglijență, neprevedere, lipsă de ml- jldce saă rea construcția, vor privi pe antreprenor și garant, afară numai de cașuri de forță majoră, (adecă: potope, cutremur, resbel etc.) și atunci, antreprenorul va trebui să le arate în termen de 15 dile cel mult, spre a se constata și determina de către minister Peste termenul de 15 (Iile antreprenorul nu va mal fi în drept să reclame, fiind-că constatarea devine imposibilă. 18. Antreprenorul saă orânduitul din parte’I, va însoți pe șeful dirigent la revisil, când aceștia vor găsi necesar și le vor cere 19. Deosebit de condițiile generale, ingineri și architecțil vor Digitized by Google — 215 — face regulamentele despre ordinul și modul esecutăril lucrării, con- form devisului. 20. De se vor ivi difficultăți sau neînțelegeri intre conducto- rul diligent și antreprenor, asupra măsurilor în esplicarea proectu- lul, se va refera la șef, spre a aplica regulile întocmite pentru lu- crările de poduri și șosele și construcții publice. 21 Tote dimensiele lucrărilor și a materialelor, tote pledu- rile, plățile și cheltuelile vor ii calculate dupo sistemul legal al mă- surilor și al greutăților. 22 Antreprenorul va fi dator să scoță copii dupo planul și proectul lucrării adjudicate asupră-I cu a sa proprie cheltuială. 23. Potrivit cu înaintarea lucrării, se va răspunde antrepreno- rului banii după raportul șefului. Prin urmare la fie-care 15 țlile, șeful va arăta ministrului sumele ce se cuvin antreprenorului pen- tru lucrările esecutate în acel interval, în proporție cu prețul re- sultat la licitațiă, oprind 10 la °/o pentru țleciuiala care urmesă să rămâne deposi: la minister, pentru garanția lucrărilor în cursul a- nulul de întreținere, și o parte în proporțiă cu suma ce se va fi răspuns antreprenorului la încheerea contractului pentru accoperi- rea acelei sume. 24. țl.ciuelile ce se vor opri din suma adjudicată pentru ga- ranța lucrărilor esecutate, se va răspunde antreprenorului, numai du- po trecerea termenului de un an, otărit pentru întreținerea lucră- rilor, iar actul de ipotecă, se va înapoia dupo terminarea lucrării, după ce se va constata daca s’a făcut conform proectului, 25. Timpul de întreținere va fi de un an, pentru șosele în ge- neral, precum și pentru lucrări de construcții de poduri de lemn; cât și pentru lucrări de artă, adecă: clădiri publice, poduri de pia- tră, ziduri etc. 26. După terminarea lucrărilor, se va face revisiă și găsindu- se conform proectului saă modificatilor aprobate, se vor priimi pro- visorift; iar priimirea definitivă se va socoti numai dupo anul de întreținere. Prin urmare în cursul acelui an, antreprenorul este responsabil de ori ce stricăciuni; iar întreținerea și reparațiile ne- cesare vor privi pe sema an!reprenorulul, precum și plata lefilor cantonierului necesari pentru întreținere. 27. în cas când antreprenorul nu va îngriji să întrețiă în bu- nă stare lucrările esecutate de dănsul, sau să facă reparațiile ne- cessare, atunci după cererea șefului, se va face de către minister în socotdla țleciuelii oprită pentru anul de întreținere. 28 Priimirea lucrărilor esecutate, se va face de către in- giner saă architect, fațiă cu antreprenorul dupo cererea ce i se va face; în cas d’a nu merge la fația locului, inginerul saă arch itectul va face mențiune în raportul sCu. 29. Tote materialele aduse la punctul lucrării revisuite de in- giner saă architect și priimite de densul nu vor putea fi întrebu- ințate de către antreprenor pentru altă lucrare sati înstreinate, sub nici un pretest. Digitized by Google — 216 — 30. Pentru aprovisionări de pietriș necesar la întreținerea șo- selelor puse în esecutarc. îndată ce se va constata de inginer și de revisorul direcții lucrărilor publice, cualitatea și cuantitatea, conform condițiilor speciale pentru acesta, antreprenorul va priimi restul pî- nă ia suma contractată, precum și actul de garanțiă spre desfacere definitivă. LEGE pentru construirea drumurilor între Focșani și Buzău, între Delu-Sarus, Balșu, între Bucureșci și Craiova prin Piteșcl și Slatina¹) Adunarea Legislativă a Țerel RomănescI a votată proiectulu de lege, a câriil coprindere urm^ză: Art. 1. Lucrările publice deja votate de adunare, precumu și esecutarea câtă mal grabnică a drumuriloră. 1. între Buzău și Focșani. 2. De la dălulu Sarului la Balșă. 2. De la Bucuresci la Craiova, prin Pitesci și Slatina împre- ună cu podurile trebuinciose pe aceste drumuri. Se vorii continua cu capitalulu de lei șăse milione cincl-sute de inii, No. 6,500,000, din anulă 1860, ce negreșitii se aflăîn Vis- tierie ; iar sumele ce vorii mal trebui pentru săvîrșirea acestora drumuri, se vorii vota cândti Ni se va înfățișea budgetulă Art. 2. Suma d’unu milionă una-sută cincl-^ecl mii patru-țled și șese lei No 1,150,046, trebuinciose la plata personalului lucrâ- riloru publice, va intra în acele șese milione pînă la votarea bud- getului. Art. 3. Sumele mal susii arătate, nu privescu nici de cumă chieltuielile telegrafului, pentru care în budgetulu anului trecutii este alocată altă sumă. Comisiunea Centrale a declarată acestă proiectă de lege com- patibile cu disposițiunile constitutive ale nuoel organisâri. LEGE Pentru concesiunea unui drum ferat pe Valea Șiretului de la Galați la frontierea Bucovinei cu un ram pînă ia iași și altul pînă |a Ocnă²). (Esfract din procesul verbal al Camerei Legislative.) Art. 1. Se declară de utilitate publică construirea unul drum ferat pe Valea Șiretului de la Galați la frontiera Nord-Apusană a Moldovei unde acest drum se va împreuna cu drumurile ferate ale imperiului Austriei, avend un ram pînă la Iași și altul pînă la Ocnă. 1) Sancționată cu decretul No. 349 din anul 1861. 2) Sancționată cu decretul No. 271 din anul 1862. Digitized by Google — 217 — Art. 2. Se priimesce propunerea făcută dc D-nu Petru Ma- vrogheni în numele seU și al Prințului Leo-Sapieha de a construi și esplota acel drum și ramurile mal sus arătate, cu a D-lor chiel- tuială ri^ic și pericol. în consecuință, Ministrul Lucrărilor publice este autorisat a sub-scrie în numele Statului concesiunea acelui drum, cu ale lor ramuri, în favorul D-lor Petru Mavrogheni și Prințul Leo-Sapieha, sad a societăți ce vor forma, sub-condițiunile coprinse în legea de față și in caetul de însărcinări ce se va alcătui de către guvern și care va fi considerat ca parte integrantă a acestei legi. Alt. 3. Minele și minierele de materii proprii la construirea diurnului ferat, precum cărbuni de păment, fer și arma cară se vor găsi pe proprietăți publice de care Statul ar dispune indistinctele de peste Milcov, se vor putea deschide și esplota de concesionarii căi ferate, fără ca acestă facultate, să le constitue monopol; conce- sionarii ansă vor da Statului pe tot anul câte ^ece la sută din ve- nitul curat al esplotări, afară de acel al cărbunilor de pămăut și huil (oleum) care iu timpul concesiuni va fi supuși acestei ^eciuiell numai pentru cătimele ce vor fi destinate pentru comerț, iar nu și pentru acele menite trebuinței căi ferate; dupe espirarea ansă a termenului concesiuni drumului ferat, Statul va preleva ^eciuiala menționată și pentru cărbuni de pământ și oleum. Art. 4. Concesionarii vor intra în drepturile concesiuni îndată ce el representațl de D-nu Petru Mavrogheni, vor priimi și vor sub- scrie caetul de însărcinări, și actul de concesiune făcut in comfor- mitate cu legea de față Priimirea D-lui Petre Mavrogheni se va coprinde in publica- rea ce se va face prin Monitorul oficial, pentru promulgarea legi de țață și a caetului de însărcinări. Art. 5. Concesionari vor fi datori a supune aprobări guver- nului, pînă în termen de șese luni dupe acea promulgare, statutele societății ce vor forma pentru acestă întreprindere. Prin acele statute concesionarii sunt datori a fie sa si a de- clara domiciliul legal al societăți, precum și locul așețiâri a admi- nistrațiuni drumului, care nu vor pute ii aiurea de cât in Princi- patele-Unite Române. Aprobându-se statutele de către guvern, ele se vor promulga și vor avd tăria ca un regulament de administrațiune publică. Art 6. Concesionarii safi societatea ce vor forma, vor fi su- pași prescripțiunilor legiuiri asapra drumurilor ferate, precum și tu- tulor legilor, regulamentelor și instrucțiunilor administrative ce în viitor se vor face asupra drumurilor ferate și asupra minelor, întru cât aceste n’ar fi contrarie legel de față și caetului de însărcinări. Guvernul va presinta în cea ântâifl sesiune încuvanțării pu- teri legislative, proiectele de legi asupra regimului apelor și asupra minelor, și va întocmi regulamentele necesarii pentru aplicațiunea lor, Va presinta iarăși la timpul cuvenit proiecte pentru tote le- gile ce le va socoti trebuitdre spre a înche^ășui lucrarea drumului Digitized by LiOOQle — 218 — ferat și esecutarea transacțiunilor și a regulamentelor întreprinderii precum și acele necesarie pentru a înche^ășui siguranța, drepturile și interesele publicului și ale Statului. Regulamentele și instrucțiunile administrative pentru aplicarea acestor legi se vor întocmi în timpul cel mal scurt putincios dupe promulgarea lor. Art. 7. Concesionarii sunt autorisațl a proceda de îndată că- tre studiele definitive pentru stabilirea drumului ferat și a depen- dințelor lui, fără ca agenții lor să pdtă întîmpina vr’o împiedicare întru desăvîrșirea lucrărilorii, având a se comforma întru acesta prescripțiunilor legel de espropriare pentru causă de utilitate pu- blică, și ale art. 11a legii de față. Administrațiunea le va da spre acest finit tot ajutorul iiecesariu. Ai-t 8. Concesionarii vor fi datori a începe lucrările constrnc- țiuni drumului ferat și a ramurilor lui cel mal târziii pînă în termen de un an, și a le săvîrși cel mai tărțlifl pînă în termen de șepte ani de la promulgarea legii de față. Aceste termene se vor putea prelungi de către administrați- une numai când concesionarii ar dovedi că au intîmpinat împiedi- cări isvorite din cașuri de forță maioră neatîrnate de voința lor, precum revoluțiune, resbel și alte de asemenea. Concesionarii vor depune la tesaurul public, pînă în termen de șâse luni de la data promulgării legiuirii de concesinne o garan- ție în numărătore în valore de o sută cincizeci mii franci. Acestă garanție li se va înapoia de către tesaur în fracțiune la săvîr- șirea și punerea in esplotațmne a tie-cării secțiuni a drumului ferat, și în proporțiune cu întinderea secțiunii săvîrșite, oprindu-se la fie- care vărsămînt de restituire câte o treime care se va înapoia nu- mai dupe perfecta săvîrșire și dupe priimirea și verificarea generală a tutulor lucrărilor coprinse în caetul de însărcinări. Suma depusă va produce în folosul concesionarilor un procent de șâse la sută pe an. Dacă concesionarii nu vor fi început saă dacă nu vor fi să- vîrșit lucrările în termenele prescrise, el vor pierde dreptul con- cesiunii și se va proceda atât la continuarea și gătirea lucrărilo cât și la esecutarea celor-lalte îndatoriri contractate de către con- cesionari, prin mijlocul unei adjudecațiunl care se va deschide pe basa unei prețeluiil a lucrărilor esecutate, a materialelor aprovisi- onate și a părților din drumul ferat, care vor fi pînă atunci tră- date circulațiunil. Adjudecatoril ver fi supuși îndatoririlor caetulul de însărcinări și concesionarii depărtați vor priimi de la adjudecătorl prețul fle- sat prin aedstă adjudecați une. Prețul adjudecațiunii va putea fi mal mic de cât acel al pre- țeluiril. Daca adjudecațiunea deschisă nu va aduce nici un resultat, o a doua adjudecațiune se va face pe aceleșl base, dupe un sornede șese luni, dacă și scestă a doua încercare ar remină fără resultdt. Digitized byL.OOQlC — 219 — concesionarii vor perde definitiv tote drepturile concesiunii si atunci lucrările esecutate, materialele aprovisionate, -părțile drumului ferat trădate circulațiunil și sumele ce s’ar afla in deposit la tesaurul public, comform stipulațiunilor de mai sus, vor deveni proprietatea Statului. Art. 9. Drumul ferat ce face obiectul concesiunii de față se va Împărți in șdse secțiuni și anume: Secțiunea I de la Galați la Tecuciu. „ II „ Tecuciu la Agiud „ III ., Agiud la Romani. „ IV „ Romani la Iași. „ V „ Agiud la Ocnă. „ VI „ Romani la frontiera Bucovinei. Secțiunile mal sus arătate, se vor construi și da în circulațiune una dupe alta in ordinul dupe cum mal sus sa însemnat. Concesionarii vor ave ansă facultatea d’a construi secțiunea VI Înaintea secțiunilor IV și V dacă drumurile ferate ale Austriei s’ar prelungi pînă la frontieră. Art. 10. Termenul acestei concesiuni este de nouă-flecl și cinci ani, socotiți de la termenul prescris pentru săvîrșirea intregel linii și a ramurilor concedate, prin urmare, el va espira la 31 decem- bre anul una mie noă sute șâse ^ecl și trei. Art 11. Pămentul necesarlu pentru stabilirea drumului ferat cu ale lui ramuri și dependențl a șanțurilor, a costamentelor, sta- țiunilor, garelor, magaziilor, atelierelor, depositelor de materialul*!, biurourilor telegrafice, caselor de cantonieri și păzitori, reservatoril lor de apă, carierilor de piatră, prund, nisip și săpăturelor pentru păment, se vor da concesionarilor fără plată pe proprietățile publice din districtele de pieste Milcov. Concesionarii vor fi anse datori a despăgubi pe arendași ac- tuali ale fiselor proprietăți, precum și pe locuitorii pentru păgubi- rile ce le ar causa. întreprinderea fiind de utilitate publică, concesionarii se vor folosi pe cele alte proprietăți pentru esecutarea lucrărilor atîrnate de acdstă concesiune, de tote drepturile ce Statul are sau va do- bindi în virtutea legilor și a regulamentelor esistente saii viitore în materii de lucrări publice, atât pentru căpătarea pământurilor prin espropriațiune, cat și pentru estragerea, transportarea și deposita- rea de păment, materiale, și remân tot o dată supuși tutulor înda- toririlor ce decurg sau vor decurge pentru Stat din acele legi și regulamente. Spre acest finit, legea de espropriare pentru causă de utilitate publică și regulamentele pentru aplicațiunea el se vor promulga și pune în lucrare, dacă va fi cu putință odată cu legiuirea de față. Ânsâ dacă legea de espropriare pentru causă de utilitate pu- blică și regulamentele pentru aplicațiunea el n’ar ti promulgate în- aintea începen studiiloru sau a lucrăriloru, concesionarii vor ave facultatea spre a nu se aduce întârzieri în lucrările drumului ferat, Digitized by L.OOQ1C — 220 — de a depune provisoriii la Tribunalul districtului suma ce Ministe- riul Lucrărilor publice ar ficsa pentru îndestularea fie-cărul propri- etar ’espropriat, când concesionarii nu s’ar pute învoi cu el. remâind atunci a se ficsa suma definitivă a despăgubire!, dupe modul ce se va prescrie prin țlisa lege. Art. 12. Se hotărasce iu favorul concesiunii de față că ori- care ar fi estimația pentru fondul espropriat, osebit de cele-lalte despăgubiri la care ar avâ drept proprietarii, concesionarii nu vor pute fi obligați a plăti mai mult de cât pînă la patru-deci galbeni de fie-care falce de pământ gol, și acesta numai pentru pământul acel din afară a orașelor, a târgurilor și a tirgușorelor pînă la a- propiere de dinsele într’o distanță de doue chilomctre, socotite de la bariera sau de la marginea fie-cărut La distanțele mal apropiate, precum și în intrul barierelor sau a marginelor unui oraș, târg sau tărgușor, pământul se va prețui dupe valârea ce ar resulta din împrejiurările locale. Art. 13. Machinele, materialele, materiile brute sau manufac- turate, și în genere tote obiectele necesarii pentru înființarea și e- splotarea drumului ferat, vor fi scutite de drepturile de vamă la intrarea lor în țâră în tot timpul construcțiuni și pînă in un ter- men de cinci-spre-dece ani. socotiți de la termenul ficsat pentru perfecta săvîrșire a liniilor concedate. De acesta sentință se vor bucura concesionarii în termenul . citat mal sus, și la esportarea mașinelor, care vor fi fost aduse pentru construirea drumului ferat. Art. 14. Tote contractele și actele de ori ce natură, privitâre către înființarea drumului ferat, către cumpărarea de pământuri și material și în genere, tote transacțiunile pentru construirea și es- plotarea drumului ferat. acțiunile, cuponurile și obligațiunile emanate de la concesionari vor fi scutite de ori ce drepturi de timbru și de înregistrare in tot timpul concesiunii, sunt esceptate numai ca- șurile în care ar veni a resulta din aceste acte o acțiune judiciară. Concesionarii fiind atunci supuși a achita drepturile de înregistrare de timbru și altele prevăzute prin legi. Art. 15, Drumul ferat va fi scutit de imposite directe în tot timpul concesiunii. Dependințele lui vor fi scutite de imposite pînă în termen de cinci-spre-^ece ani, socotiți de la țliiia ficsată pentru perfecta săvîrșire și punere în circulațiune a liniilor concedate. Art 1G. Statul garanteză concesionarilor ca venit curat al în- treprinderii un p ocent anual de șese la sută, dar nici odată mal mult și sub nici un cuvin t asupra capitalului ce vor întrebuința pen- tru construirea diferitelor secțiuni ale drumului, pentru materialul de espl6tațiui)e, pentru cumpărarea pământului, pentru studii, pre- cum și pentru administrarea întreprinderii și serviciul procentelor, către acționari în timpul construcțiunii. Capitalul asupra căruia urmâză a se aplica acesta garanție se ficseză dupe acum, pe risicul și pericolul concesionarilor la suma totală de patru sute optzeci și opt mii lei în cursul tesaurulul saă Digitized by C-ooQle __ 221 ___ în monedă francesă una sută optzeci și una mii frânei de fie-care chilometru adică: patru sute patru-țlecl și șâse stânjeni domnescl trei palme, trei palmace și trei optimi, dupe mesura din Moldova ce va coprinde lungimea drumului concedat cu ale lui ramuri. Acesta garanție va intra in lucrare pentru fie-care secțiunea liniei de la țliua deschiderii el, și se va aplica pururea pentru to- talul secțiunilor deschise și date In circulațiunea publică, iar nu . pentru fie-care secțiune în deosebi. — Concesionarii vor ave facul- tatea de a cere autorisațiunea cuvenită pentru deschiderea și pu- nerea In esplotare a unei .părți dintro secțiune, fără ânsă ca să potă resulta din acesta dreptul pentru el de a cere intrarea în lu- crare a garanții procentului, înaintea punere! în circulațiune publică a secțiunii întregi. Când în virtutea acestei clause concesionarii ar ave dreptul din causa neajunged venitului drumului ferat de a reclama plata parțială sau integrală a anuității garantate, guvernul va efectua a- cestă plată în monedă de aur sati argint pînă în termen de trei luni, începător de la publicarea socotelelor espotațiunel aprobate de comisarul guvernului. Aceste socoteli se vor încheia în fie-care semestru, verifica- rea și aprobarea lor de către comisarul guvernului se va face piua în termen de o lună dupe espirarea fie-cărul semestru. Suinele ce guvernul va plăti concesionarilor în virtutea ace^ stei garanții vor fi considerate ca avansuri pe care concesionarii va fi dator ale înapoia Statului împreună cu procentul lor de patru la sută pe an, îndată ce venitul anual al drumului ferat va trece peste anuitatea garantată de șese la sută, ori în ce an s’ar înfățișa un asemenea venit și înainte de a se preleva ori ce escedent în folo- sul întreprinderii. Dacă la espirarea concesiunii, Concesionarii ar rămânea da- tori către Stat din sumele avansate de acesta în virtutea garanției de mal sus, Statul se va despăgubi prin scădere din suma ce va datori concesionarilor pentru cumpărarea materialului de esplutați- une, dacă va ave loc acesta comform articolului următor: Art. 17. La epoca ficsată pentru espirarea concesiunii și prin singurul tact al acel espirări. Statul va înlocui pe concesionari în proprietatea pământurilor și a lucrărilor ce constitue drumul ferat și dependințele lui, și va intra de îndată în stăpînirea drumului, a tutulor dependințelor și a tutulor veniturilor lui. Concesionarii vor fi datori ir trăda în bună stare de întreți- nere drumul ferat, lucrările și dependințele Iul. precum: garele, lo- curile de încărcare și de descărcare, stațiunile cu tote dependințele lor, biurourile, casele de cantonieri și păzitori, mașinale ficse și în genere tute obiectele nemișcătore ce n’ar avâ specială și deosebită destinațiune. numai pentru serviciul transporturilor. în cel dupe urmă cinci ani ce vor preceda termenul conce- siunii, Guvernul va ave dreptul de a împlini veniturile drumului fe- rat, și de a le întrebuința întru restabilirea în bună stare a dru- Digitized by LiOOQle — 222 — mulul și a tutulor dependințelor lui, dacă concesionarii n’ar lua tă- te măsurile pentru întrăga și desăvirșita îndeplinire a acestei înda- toriri. Cât pentru lucpirile mișcătore, precum: mașini locomotive, vagăne, trăsuri de tot felul, cară materiale, combustibile și apro- visionări de tot felul și obiectele mișcătore necoprinse în enume- rațiunea de mal sus, aceste rămâne proprietate a concesionarului, și concesionarul va avă dreptul de a cere ca statul să le Ia cu un. preț ce se ve oțărî prin esperțil, asemenea și statul va avă drep- tul de a cere ca concesionarul să i le dea cu un asemenea preț. Statul ânsă nu va fi obligat a lua mal multe aprovisionări de cât acele necesarii drumului ferat pe un timp de șăse luni. Concesionarii vor rămânea proprietari a construcțiunilor speciale precum: cuptăre de cok, versetoril, fabrici de mașină și alte sta- bilimente ce le ar fi înființat și care n’ar fi considerate ca făcând parte din dependințele drumurilor ferate. Art. 18. Un regulament, de administrațiunne publică va deter- mina formele dupe care concesionarii vor fi datori a justifica în privirea statului, și sub controlul administrațiunii superiore despre cbieltuielele anuale de întreținere și esplătare, precum și despre veniturile drumului ferat. §. I în chieltuielele anuale de întreținere și esplătare se vor coprinde: a) . Tote chieltuielele ce concesionarii vor face pentru repara- țiunile ordinare și estraordinare și pentru întreținerea drumului. b) Cbieltuielele de esplătare, de administrare și de priveghiere a drumului. c) . Chieltuielele de întreținere și esplătare a proprietăților ne- miscătăre dobândite de concesionari pentru serviciul drumului de fer, și neîntrebuințate întru acăstă pînă la vințiarea saă la înapo- erea lor către proprietarii primitivi, comform disposițiunilor ce se vor coprinde în legea de espropriare pentru causă de utilitate publică. §. I I. Nu se vor coprinde în chieltulele anuale de întreținere și esplătare: Chieltuielele pentru esplătarea minelor, minierelor și a cari- erelor, precum si chieltuielele cari n’ar servi d’a dreptul întru es- plătarea drumului. §. I II. în veniturile anuale se vor cuprinde tăte veniturile ordinarii și estraordinaril de ort ce natură priimite de concesionari și provenite atât din esplătarea 'drumului și a dependințelor lui, cât și din serviciile accesorii, ale transportului, pecum și din es- plătare proprietăților nemișcătăre neîntrebuințate în serviciul dru- mului ferat, pînă la vînțlarea saă la înapoerea lor către proprieta- rii primitivi. §. I V. Nu se vor socoti în veniturile anuale acele provenite de la esplătarea minelor și a carierelor. Aii. 19. La ori ce epocă dupe espirarea unul termen de cinci ani de la data mal sus ficsata pentru perfecta săvîrșire a liniilor Digitized by VjOOQle — 223 — concedate, dacă în cinci an! consecutivi, Statul ar fi nevoit a plăti vr’o sumă pentru complectarea procentului ce a garantat, Ministeriul lucrărilor publice va avă dreptul a lua asupră’șl administrarea și direcțiunea drumului ferat pe socotâla concesionarilor și sub-contro- lul lor, fără prejudițiulu dreptului lorii de a li se plăti procentulă garantată. Guvernul nu va putea lua asupră’șl administrarea drumului de fier de cât numai In cașul cănd se va dovedi că neajunsul procen- tului provine din reaoa administrațiune a companiei. Acesta va trebui a se constata prin o Comisiune de anchetă, și otărirea Tribunalului prevăzută la art 25 din acăstă concesiune; înainte âusă de a se păși la luarea drumului ferat, in administra- țiunea directă a Statului, Ministeriul va trebui să cără și să pri- imăscă autorisațiunea puterel legislative. îndată ce drumul, administrat de către Stat va ajunge a pro- duce din nuoă în termen de un an procentul de 6% concesionarii vor reintra în stăpinirea căi ferate. Art. 20. La cas de stricăciuni causate în lucrările și în mate- rialul drumului ferat prin resbel, revoluțiune saă tulburări, Guver- nul va regula despăgubirile ce vor fi a se acorda concesionarilor. Art 21. Guvernulă va acorda concesionariloră tot sprijinul și protecțiunea întru construirea și esplotarea drumului ferat. Art 22. Concesionarii sunt obligați a întreține pururea în stare bună de conservare în tot timpul concesiunii, tote drumurile ferate ce le sunt concedate în mod ca circularea să fie pururea în- lesniciosă și sigură, și vor pune mi^ldcele dea esplotareîn stare de a respunde la tote nevoile circulațiunil publice. Statul are pururea dreptul d a verifica starea drumurilor și a depen- dințelor lor de către unul saă mal mulțl Comisari rinduițl de Ad- ministrațiune (Guvern). Art 23. Guvernul va regula prin înțelegere cu concesionarii esercițiulă dreptului de priveghiere al Statului asupra drumuriloră ferate. Art 24. Statul nu va conceda alte linii de drumuri ferate pa- ralele cu acelea ce facă obiect concesiunii de față care ar deservi ,același localități; îșl reservă ânsă dreptulă de a conceda drumuri ‘saă prelungiri ale drumurilor coprinse în concesiunea de față saă și alte drumuri ferate ce ar deservi alte localități. Art 25. Contestațiunele ce s’ar ridica între concesionari și administrațiune în obiectul esecatăril și a interpretări clauselor din legea de față și din caetul de însărcinări, se vor judeca, în lipsa unul Consiliă de Stată, de către înalta Curte de Justiție și Casaține. Concesionarii nu se vor putea niclo-dată fotoni dejuridicțiu- nea străină în tote contestațiunile lor cu administrațiunea Țârii în privința acestei concesiuni. Digitized by L.OOQlC — 224 — LEGE pentru concesia căilor ferate în partea de dinc6ce de Milcovâ ’). (Estract din procesul verbal al Catnerii Legislative). Art 1. Se declară de utilitate publică construirea unul drum ferat, care se va uni cu resoul drumurilor de fer Austriece, prin valea Jiului la Vulcani, trecînd pe teritoriul Român prin Tîrgul Jiului, Craiova, Pitesci, Bucuresci, PloiescI, Buzâu și Galați și de la Bucuresci la Giurgiu. A.rt. 2. Se primesce propunerea făcută de Prințul Bibescu Ba- sarab Brancoveanu, în numele seu și al soților sâi de a construi și esploata acel drum și ramurile mal sus arătate cu a D-Jor chiel- tuială, risic și pericol. în consecuințe, Ministeriul Lucrărilor Publice este autorisat a sub-scrie, în numele Statului, concesiunea* acelui drum cu ale lui ramuri în favorul Prințului Brancoveanu, sub condițiile coprinse în legea de față și în caietul de însărcinări ce se va alcătui de către Guvern și care va fi considerat ca partea Integrantă a acestei legi. Art. 3. Minierele de materii proprii la construirea și esploatarea drumului ferat, precum cărbuni de pământ și oleum, care vor găsi pe proprietăți publice de care Statul ar dispune, în dristrictele tra- versate de liniile drumului de fer, se vor putea deschide și esploata de concesionarii căel ferate pe tot timpul concesiunii, fără ca să le constitue monopol. Concesionarii în tot timpul acestei concesiuni vor fi supuși ^eciuielel, numai pentuu cătimele ce vor fi destinate pentrti comer- ciu, ear nu și pentru acele menite trebuinței căel ferate; dupe es- pirarea ânse a termenului concesiunii drumului ferat, Statul va re- intra în dreptul esploatăail acestor miniere Ari. 4. Concesionarii vor intra în drepturile concesiei, îndată ce el representați de Prințul Brancoveanu, vor priimi și vor sub- scrie caietul de însărcinări, precum și actul de concesie făcut în comformitate cu legea de față. Priimirea Prințului Brancoveanu se va coprinde în publicarea ce se va face prin Monitorul Oficial pentru promulgarea legel de față și a caietului de însărcinări. Art 5. Concesionarii vor fi datori a supune aprobării Guver- nului până în termen de șase luni dupe acea promulgare, statutele societății ce vor forma pentru acestă întreprindere. Prin acele statute, concesionarii sunt datori a ficsa și a de- clara domiciliul .legal al societății precum și locul așezării Adminis- trației drumului, care va ti unul din orașele Principatelor-Unite. Aprobându-se statutele de către Guvern, ele se vor promulga, și vor avea tărie ca un regulament de administrație publică. Art. 6. Concesionarii, sau societatea ce vor forma, vor fi su- puși prescripțiilor legiuirel asupra drumurilor ferate precum și tu- 1) Sancționată cu decretul No. 478 din anul 1862. Digitized by CjOOQle — 225 — tulor legilor, regulamentelor și instrucțiilor administrative, ce In viitor se vor face asupra drumurilor ferate și asupra minelor, In- tru cât aceste n’ar fi contrarie legii de fașă și caietului de însăr- cinări. Guvernul va presenta în cea' ântâi sesiune încuviințării pu- terii legiuitore, proiectele de legi asupra regimului apelor și asu- pra minelor, și va întocmi regulamentele necesarii pentru aplicația lor. Va presenta iarăși la timpul cuvenit proiecte pentru tote le- gile ce le va socoti trebuitdre spre a închezășui lucrarea drumului ierat și esecutarea transacțiilor și a regulamentelor întreprinderii, precum și acele necesarie pentru a închezășui siguranța, drepturile, și interesele publicului și ale Statului. Regulamentele și instrucțiile administrative pentru aplicarea aces- tor legi, se vor întocmi In timpul cel mai scurt putincios dupe pro- mulgarea lor. Art. 7. Concesionarii sunt autorisați a proceda de îndată că- tre studiile definitive pentru stabilirea drumutul ferat și dependin- țelor lui, fără ca agenții lor să potă întâmpina vr’o împedicare în- tru desăvîrșirea lucrărilor având a se comforma, întru acâsta, pres- cripțiilor legii de espropriare pentru cause de utilitate publică și ale art 11 a legii de fașă. Administrația le va da spre acest finit tot ajutorulu necesar. Art 8. Concesionarii vor fi datori a începe lucrările construc- ției drumului ferat și a ramurilor lui, cel mai târ^id, până în ter- men de un an, și a le săvîrși, cel mal târziii, până în termen de nouă ani, de la promulgarea legii de fașă. Aceste termine se vor putea prelungi de către administrație, numai când concesionarii ar dovedi că aă întâmpinat împedicări is- vorîte din cașuri de forță majoră neatârnate de voința lor, precum: revoluție, resbel și alte de asemine. Concesionarii vor depune la tesaurul public până in termenii de trei luni de la data promulgării de concesiune, o garanță in nu- mărătdre în valore de doui sute cinci-faci mii franci No. 250,000. Acesta garanță li se va înapoia de către tesaur la săvîrsirea construcției resoulul eoncedat. Suma depusă va produce în folosul concesionarilor un procent de sese la % Pe aⁿ- Dacă concesionarii nu vor fi început saiî nu vor fi săvîrsit lucrările in termenul prescris, și nu vor fi împlinit cele-l-alte obligații care le sunt impuse prin acest act, vor fi supuși, afară de cașurile de forță majoră, la penalitățile următdre: Șese luni după primul avertisment al Ministeriului Lucrărilor Publice atingător de clausele neesecutate, se va da companiei un al doilea avertisment, și dacă In al doilea termen de șese luni nu vor satisface reclamațiile Ministeriului, dreptul companiei la garanță de sese la sută se va suprima pentru secțiunile terminate; liberă fiind Societatea a le esploata pe conta sa după caietul de însărcinări pe tot timpul concesiunel. Cât pentru 'Secțiunele neterminate, Statul are dreptul și fa- cultatea a proceda atât la continuarea și la gătirea lucrărilor sec- 15 Digitized by CjOOQle — 226 - țiilor ne terminate, cât și la esecutarea acelor Îndatoriri contracta- te de către concesionarii prin mijlocul unei adjudecați! care se va deschide pe basa unei prețuiri a lucrărilor esecutate si a materia- lelor aprovisionate Prețuirea se va face de către o comisiune specială, constituita mai înainte de către Guvern, in comptul companiei. Adjudecatoril vor fi supuși îndatorirelor caietului de însarci- nări, și concesionarii depărtați, vor primi de la adjudicatorl prețul ficsat prin acestă adjudecațiune. Prețul adjudecațiuDel, va putea fi mai mic de Cât acela al prețeluireL Dacă adjudicațiunea deschisă nu va aduce mei un re- sultat, o adoua adjudecațiune se va face pe aceleași base, dupe un soroc de șăse luni. Dacă și aedstă a doua încercare ar remănea fără resultat, atunci lucrările esecutate, materialele aprovisionate și sumele ce s’ar afla în deposit la tesaurul public conform stipula- țiunelor de mal sus, vor deveni proprietate a Statului. Iar Statul va plăti concesionarilor o anitate de șdse la % la finitul con- cesiunii, asupra capitalului ce va resulta din prețuirea făcută de comisiuuea constituită ad-hoc pentru lucrările și materialurile sec- țiunelor începute și nc terminate, pierind Societatea și dreptul con- cesiunii pentru acele secțiuni. Art. 9. Drumul ferat ce face obiectulu concesiunii de față se va împărți în nouă secțiuni ce vor compune trei linii. Secțiunea 1. De la Giurgift la Bucuresci (Linia Suduloi) idem 2. Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem 4. 5. 6. 8. 2. De la Craiova la valea Jiului până apropo in drep- tul Vl&dulenilor. De la Vlăduleni prin Tîrgul-Jiulul la Vulcani, frontiera Austriei, pe valea Jiului. De la Bucuresci până aprope în dreptul Cringurilor. De la Crînguri prin Pitești la Mierlești. De la Mierlești până la Craiova. De la Bucuresci la Ploesci. De la Ploesci la Buzăii. De la Bucuresci prin Brăila la Șiret în linia con- cedată Domnului Mavrogheni. Z Aceste nouă secțiuni sc vor esecuta și se vor pune în esploa- tare una dupe alta. Concesionarii vor avea facultatea să schimbe rindul secțiune- lor dupe cercetările ce vor face, asupra traficului și în interesul es- portului dupe aprobarea Guvernului, afară de secțiunea 1-itî. Art. 10. Termenul acestei concesiuni este de nouă-țleci ani. socotiți de la termenul prescris pentru săvirșirca întregei linii și a ramurilor concedate, prin urmare el va espira la 31 Decemvrie a- nul 1961. Art. 11. Pământul necesarifi pentru stabilirea drumului ferat cu ale lui ramuri și dependințl, a șanțurilor, a costamentelor, stați- ilor, garelor, magaziilor, atelierelor, depositelor de materiale, biuro- nrilor telegrafice, caselor de cantonieri și păzitori, reservatorilor de Digitized by LaOOQle — 227 — apă, carierelor de peatră, prund, năsip și săpăturilor pentru pământ, se vor da concesionarilor fără plată pe proprietățile publice in di- recția liniilor concedate Concesionarii vor fi ansă datori a despăgubi pe arendașii ac- tuali ale fiselor proprietăți precum și pe locuitori pentru pagubele ce le ar causa. întreprinderea fiind de utilitate publică, concesionarii se vor folosi pe cele-l-alte proprietăți, pentru esecutarea lucrărilor atîrna- te de acăstă concesiune, de tote drepturile ce Statul are saă va do- bindi in virtutea legilor și a regulamentelor esistinte, sau fiitore, în materie de lucrări publice, atit pentru căpătarea pământurilor prin esproprieațiune, cât și pentru estragerea, transportarea, și de- positarea de pământ, materiale; și rămân tot-odată supuși tutulorin- datorirelor ce decurg saă vor decurge pentru Stat din acele legi și regulamente Spre acest finit legea de espropriare pentru cău- șe de utilitate publică, și regulamentele pentru aplicarea el, se vor promulga și pune în lucrare, dacă va fi putință odată cu legiuirea de față. însă daca legea de espropriare pentru cause de utilitate pu- blică și regulamentele pentru aplicațiunea el n’ar fi promulgate Îna- intea începerii studiior saă a lucrărilor, concesionarii vor avea fa- sultatea, spre a nu se aduce întîrțliere în lucrările drumului ferat, de a depune provisoriu la Tribunalul districtului, suma ce Ministe- riul Lucrărilor Publice ar ficsa pentru îndestularea fie cărui pro- prietar espropiat, când concesionarii nu s’ar putea învoi cu el; retnăind atunci a se ficsa suma definitivă a despăgubirel dupe modul ce se va prescrie prin șlisa lege. Pentru așezarea drumurilor de fer, a șanțurilor necesarie, și a întreținere!, concesionar.! vor avea facultatea de acere pe proprie- tățile Statului pentru linia ferată o lățime de 40 metre, afară de pământul necesariu pentru întinderea stațiilor mal întinse. Art. 12. Se otăraște în folosul concesiunii de fașă, ca ori ca- re ar fi estimația pentru fondul espropriat, osebit de cele l-alte despăgubiri la care ar avea drept proprietarii, concesionarii nu vor putea fi obligați a plăti mai mult de cât până la 40 galbeni, pa- tru ^LecI galbeni, de fie care falce de pământ gol, și acăsta numai pentru pământul acel din afară a orașelor, tîrgurilor și Urgușorelor, până la apropriere de dînsele într’o distanță de două chilometre socotite de la barieră sau de la marginea fie-cărul. La distanțele mai apropiate, precum și în întrul barierilor satt a marginilor unul oraș, tîrg, sau tîrgușor, pământul se va prețelui dupe valuarea ce ar resulta din împrejurările locale. Art. 13. Mașinile, materiale, materiile brute saă manufacturate, și în genere, tote obiectele necesarii pentru înființarea și esploatarea drumului ferat, vor fi scutite de drepturile de vamă la intrarea lor în Țeră, în tot timpul construcțiunel și penă în un termen de ciucl- spre-^ece ani, socotiți de la termenul ficsat pentru perfecta săvîrși- re a liniilor concedate. Digitized by CiOOQle — 228 — De acostă sentință se vor bucura concesionarii in termenul citat mal sus, și la esportarea mașinelor. care vor fi fost aduse pentru construirea drumului ferat. Art. 14. Tote contractele și actele de ori ce natura privi tore către înființarea drumului ferat, către cumpărarea de pămenturi și materiale, și in genere tote trasacțiile pentru construirea și esploa- tarea drumului ferat, acțiiie. cuponurile și obligațiileemanate dela concesionari, vor fi scutite de ori-ce drepturi de timbru și de în- registrare, în tot timpul concesiune!: simt esceptate numai cașurile în care ar veni a resulta, din aceste acte, o acțiune judiciară, con- cesionarii fiind atunci supuși a acuita drepturile de înregistrare, de timbru și altele prevăzute prin lege. Art. 15. Drumul ferat va fi scutit de imposite directe în tot timpul concesiune!, depedințele lui vor ti scutite de imposite penă în termen de cincl-spre-țlece anî. socotiți de la țliua ficsată pentru perfecta săvîrșire și punerea in circulațiune a linielor concedate. Art. 16. Statul garanteză concesionarilor, pentru tdtă durata concesiune!, și pentru resolul concedat, un venit curat anual de șese la sută, (scă^endu-se cheltuelele de esploatare și de adminis- trație) pentru capitalul și tote sumele efective realisate și între- buințate de către concesionarii in construcția drumului de fer, a- dică: pentru studii și cheltuell preliminare, pentru cumpărătorea pământului, construcțiunea drumului de fer, pentru cumpărarea tu- tulor materialelor și mașinelor neccsarie la construcție și la esploa- tare, pentru cheltuell de administrație, și in tine pentru interesul capitalului pe timpul construcțiune! penă la epoca când va începe garantarea. Acăstă garantare a venitului curat de 6 la °/₀, se va acorda concesionarilor în secțiuni, adică: din minutul când fie-care secți- une se va pune în esploatație și când venitul curat anual nu va ajunge la țifra de șese la Se înțelege că venitul și garantarea se va socoti treptat pc una. seu mai multe secțiuni terminate astfel. în cât tote secțiunele și resoul întreg, să se considere în totul. Când in virtutea acestei clause concesionarii ar avea dreptul, din causa reajungere! venitului drumului ferat, de a reclama plata parțialii sad integrală a o umtăței garantate, Guvernul va efectua a- cdstă plată în monedă de aur stih argint, penă în termen de trei luni. începătorie de la publicarea socotelelor esploatațiune! aprobate de Comisarul Guvernului. Aceste socoteli se vor inchcea in fie-care semestru; verificarea și aprobarea lor de către Comisarul Guvernului, se va face până în termen de o lumi după espirarea tic-câruia semestru. Suinele ce Guvernul va plăti concesionarilor în virtutea aces- te! garanții, vor fi considerate ca avansuri, pe care concesionarii vor fi datori a le înapoea Statului împreună cu procentul lor de patru la % pc an, îndată ce venitul anual al drumului ferat va tre- ce peste anuitatea garantată de șese la sută, ori în ce an s’ar înfă- Digitized by CaOOQle - 529 — țisa un asemine venit și inainte de a se*preleva ori ce eccedent în folosul întreprindere!. Dacă la espirarea concesiune!, concesionarii ar rămânea da- tori către Stat din sumele avansate de acesta, în virtutea garanție! de mai sus. Statul se va despăgubi prin scădere din suma ceva da- tori concesionarilor pentru cumpărarea materialului de esploata- țiune. dacă va avea loc acesta conform articolului următor. Art. 17. La epoca ficsată pentru espirarea concesiune! și prin singurul fact al acelei espirărî, Statul va înlocui pe concesionari în proprietatea pământurilor și a locurilor ce constitue drumul ferat și dependințele lui, și va intra de îndată în stăpînirea drumului, a tutulor dependințelor și a tutulor veniturilor lui. Concesionarii vor ii datori a preda în bună stare de întreți- nere drumul ferat. lucrările și dependințele lui, precum: garele, lo- curile de încărcare, și descărcare, stațiunele cu tote dependințele lor. biurourile, casele de cantonieri și păzitori, mașinelc ficse. și în genere, fote obiectele mișcătore ce n’ar avea specială și deosebită destinațiune numai pentru serviciul transporturilor. în cei de pe urmă cinci ani, ce vor preceda termenul conce- siune!, Guvernul va avea dreptul de a împlini veniturile drumului ferat și de a le întrebuința întru restabilirea în bună stare a dru- mulu! și a tutulor dependințelor lui, dacă concesionarii n’ar lua fote măsurele pentru întregii și desăvîrșita îndeplinire a acestei înda- toriri. Cât pentru lucrurile mișcătore. precum: mașini, locomotive, va- gone. trăsuri de tot felul, cară, materiale, combustibile, și -aprovi- sionări de tot felul și obiectele mișcătore necoprinse in enumera- țiunea de mai sus. aceste rămân proprietate a concesionarilor, și concesionarul va avea dreptul de a cere ca Statul să le ia cu un preț ce se va oțărî prin esperți: asemine și Statul va avea dreptul de a cere ca concesionarul să i le dea cu un asemine preț. Statul ânsă nu va fi obligat a lua mai multe aprovisionărl de cât acele necesarii drumului ferat pe un timp de șese luni. Concesionarii vor remânea proprietari al coustrucțiunelor spe- ciale, precum: cuptore de coke. versatorii, fabrici de mașini și alte stabilimente ce le ar fi înființat .și care n’ar fi considerate ca fă- când parte din dependințele drumului ferat. Art 18. Un regulament de administrațiune publică va deter- mina formele dupe care concesionarii vor fi datori a justifica, iu privirea Statului și sub controlul administrațiune! superibre. despre cheltuelele anuale de întreținere și csploatare precum și despre ve- niturile drumului ferat. § 1. în cheltuelele anuale de întreținere și esploatare se voi coprinde: a.) Tote cheltuelele ce concesionarii vor face pentru» rapara- țiunile ordinare și estraordinare pentru întreținerea drumului. b.) Cheltuelele de esploatarea. de administrarea și de priveghe- rea drumului. I Digitized by tsOOQle — 230 — c.) Cheltuelele de întreținere și esploatare a proprietăților ne- mișcătore dobîndite de concesionari pentru serviciul drumului de fer și neîntrebuințate în acesta până la vi udarea sau înepoerea lor către proprietarii primitivi, conform disposițiunelor ce se vor coprin- de în legea de espropriare pentru cause de utilitate publică. § 2. Nu se vor coprinde în cheltuelele anuale de întreținere și esploatare cheltuelele pentru esploatarea-minelor și carierelor, pre- cum și cheltuelele care n’ar servi d’adreptul întru esploatarea dru- mului. § 3. în veniturile anuale se vor coprinde tote veniturile or- dinare și estraordinare de ori-ce natură priimite de concesionari și provenite atât din esploatarea drumului ș’a dependințelor lui, cât și din serviciile accesorii ale transportului, precum și din esploa- tarea proprietăților nemișcătore r eîntrebuințate în serviciul drumu- lui ferat pănă ia vîn^areâ satî înapoerea lor către proprietarii pri- mitivi. § 4. Nu se vor socoti în veniturile anuale, acele provenite de la esploatarea minelor, minierelor și a carierelor. Art 19. Concesionarii vor avea facultatea (deosebit de capi- talul necesarii! pentru construcțiunea drumului de fer) de a adăoga capitalul emis prin acțiuni și de a dispune de acele sume care se vor socoti necesarii pentru cumpărătorea, bail. seu stabilirea spe- cială de mine, miniere, usine și fabrice de tot felul în România, satî chiar în localitățile învecinate din Banat și Transilvania. Se înțelege că Guvernul nu garantează nici un venit pentru partea'capitalului realisat și întrebuințat în întreprinderile mențio- nate aici. Art. 20. La cas de stricăciuni causate în lucrările și în mate- rialul drumului ferat, prin resbel, revoluțiune sau tulburări, Guver- nul va regula despăgubirile ce vor fi a se acorda concesionarilor. Art. 21. Guvernul va acorda concesionarilor tot sprijinul și protecțiunea întru construirea și esploatarea drumului ferat. Art. 22. Concesionarii sunt obligați a întreține pururea în stare bună de conservare, în tot timpul concesiune!, tote drumurile ferate ce le sunt concedate, în mod ca circularea să fia pururea înlesniciosa și sigură și vor pune mițlloce de esploatare in stare de a răspunde la tote nevoele circulațiunei publice. Statul are pururea dreptul de a verifica starea drumurilor și a dependințelor lor, de câtre unul saii mai nmlți comisari rinduiți de Administrație (Guvern). Art. 23. Guvernul va regula prin înțelegere cu concesionarii esercițiuhii dreptul de priveghere al Statului asupra drumurilor fe- rate. Art. 24. Statul nu va concede alte linii de drumuri ferate pa- ralele cn acele ce făcu obiectul concesiunei de fașă, care ar deservi aceleași localități; își reservă ânsă dreptul dc a con ceda i-amuil saU prelungiri ale drumurilor coprinse în concesiunea de facă sau și alte drumuri ferate ce ar deservi alte localități. Digitized byGooqIc — 231 — Art 95. Contestațiunele ce s’ar ridica între concesionari și Administrațiune in obiectul esecutărel și n interpretărel clauselor legel de față și din caetul de însărcinări, se vor judeca în lipsa li- nul Consilii! de Stat, de către înalta Curte de Justiție și Casațiune. Concesionarii nu se vor putea nici odată folosi de jurisdicți- • unea Străină în tote contestațiunile lor cu Administrațiunea Țăre! în privința acestei concesiuni. REGULAMENT pentru organisarea Corpului de Ingineri civili'). TULUL I. •rganlsația Serviciului. CAPITUL I Impărț irea Serviciului Art. 1. Lucrările publice suntu tote lucrările ce aă de scopii construcția și întreținerea căilor de comunicație, deschiderea și îm- bunătățirea navigației și a plutire! nurilor și a canaturilor, măsu- rele de asigurare în contra inundațiilor, regularea și curățirea ape- loru neplutitore,regularea orașelor și alimentarea lor cu apă Art. 2. Serviciul lucrărilor publice se înparte în: Serviciu odinar saă permanent. Serviciu estraodinar sau eventual Serviciu detașat Art. 3 Serviciul ordinar sau permanent coprinde esecutarea și întreținerea lucrărilor publice ordinare. Art 4. Serviciul cstraordinar cuprinde esecutarea și întreți- nerea lucrărilor estraordinare precum: căi ferate, canahiri. porturi, mine etc Personalul însărcinat cu asemenea lucrări, reintră în cadrulu serviciului ordinar, dupe săvîrșirea lor. Art 5. Serviciul detașat coprinde tote acele servicii care, de și nu sunt retribuate din budgetul lucrărilor publice, totuși ele se tac sub direcția și privegherea agenților Ministeriului Lucrărilor Publice; personalul acestor servicii este retribuat pe totu timpulu cât se află detașat, din fondurile destinate pentru acele servicii. El reintră în cadrele serviciului ordinar îndată ce încetesă de a fi de- tașatii. Servicii de asemenea natură sunt mal cu seina: Regularea și paveluirea orașelor principale, precum și alimen- tarea lor cu apă, care urmdză a se face în conta budgetelor mu- nicipale a acelor orașe. 1) SaucțiionaU ca decretul No. 629, din anul 1862. Digitized by CiOOQle — 232 — 8e consideră ca făcând parte din serviciul detașat, Inginerii a- tașațl provisoritt ca directori, profesorii și repetitorii la scolele spe- ciale de ing'nerie, și care sunt retribuațl, asupra fondurilor desti- nate pentru acele așezăminte. Asemenea sunt considerați ca făcend parte din serviciul detașat și arhitecții atașați pe lingă osebitele Departamente pentru îndeplinirea serviciului ziditelor publice atlr- nate de ele. CAPITUL II. Ierarhia și lefile. Art 6. Agenții Însărcinați cu proectarea, esecutarea, întreține- rea și administrarea lucrărilor publice, sunt Inginerii și Conductorii. Art. 7. Gradele și Lefile Inginerilor și a Conductorilor se sta- tornicesc precum urmesă:_____ No grad. |l RETRIBUJIUN. NUMIREA GRADELOR. Peluni uunia. Pe an. Ingineri. 1 Inspector general clasa I................................. 3000 36,000 2 --- --- --- II................................. 2500 30,000 3 Inginer șef clasa 1........................................1 2000 24,000 4 --- --- n.......................................... 1800 21,600 5 --- --- ordinar de clasa I....................; 1500 18,000 6 --- --- --- de clasa II...................' 11250 15,000 A treia parte din tote letile se va considera ca diurnă. k RETRÎBUȚIUN. NUMIREA GRADELOR. । Pelunăi ! unuia. | Pe I’ II 1 Ingineri ordinari clasa III...............................j jiooo 112,000[ fi o Elevi Ingineri...............................................' ! 500 6000; Conductori i 1 Conductori clasa I......................................... 800 1 9600,j 2 - - II.......................................... ii 600 !i j 7200j' jj - in........................................... ii_500 j__6000.j Digitized by Google — 233 — Art 8 Lefile sus arătate se daă Inginerilor și Conductori' lor potrivit cu gradele și clasele ce port, ori care ar fi funcțiunele ce Îndeplinesc. Gradele se vor conferă numai asupra constatării meritelor fie- căruia de către Consiliul tecnic. Art 9. Pe lingă lefile sus arătate vor med priimi: 1 . Cuvenitele despăgubiri ce se vor statornici pentru Închiri- erea și cheltueala biuroulul, în proporțiune cu strictul necesar și cu indatorirele fie-căruia. 2 O indemnisațiune pentru cheltueala drumurilor ce se va do- vedi că aă făcută Inspectorii în ori ce inspecțiune: iar Inginerii nu- mai în lucrările acele care vor fi afară din circonscripțiunea lor. 3 Prin îngrijirea Ministeriulul se va statornici un tarif de ră- splătire, ce la unele cașuri s’ar găsi cu cale a se face Inginerilor pentru deosebite servicii la care ar fi rînduițl în interesul comune- lor, a societăților, saă în interesul lămurirel proceselor dintre fețe private, și care nu ar face parte din indatorirele lor. CAPITUL IU. Cadrele Serviciilor. Art. 10. Cadrele corpului Inginerilor lucrărilor publice sunt următorele r Cadrul serviciului ordinar sau permament. Cadrul serviciului estraordinar. Cadrul serviciului detașat Cadrul neactivitățil. Art 11. Cadrul serviciului ordinar. § 1. Teritoriul întregel Țări, se împarte, in privirea serviciu- lui ordinar, saă permament al Lucrărilor publice, în 12 circonscrip- țiunl de două clase, socotite după însemnătatea lucrărilor din ele Lucrările permanente din fie-care circonscripțiune se vor di- rigea de un șef Inginer de aceiași clase ca si circonscripțiunea; iar pănă la ocuparea tutulor posturilor de șef de circonscripțiune cu Ingineri de gradul de Ingineriă șef, se vor putea ocupa provisoriă și cu grade de ingineri ordinai!. § 2. Pentru inspectarea și controlarea lucrărilor din tote cir- conscripțiunile se statornicesce un seniciă de inspecțiune compus din Inspectori generali de două clase, a cărora număr va fi pro- porțional cu desvălirea lucrărilor, neputend ansă nici odinioră co- vîrși numărul de cinci, din carii. unul inspector general de clasa 1-iă și patru de a 2-a. Inspectorii generali compun și Consiliul tecnic al Ministeriulul. § 3. Inginerii șefi de circonscripțiune de clasa I saă a II, saă și chiar Inginerii ordinari, carii ar îndeplini provisoriă funcțiunea de Ingineriă șef de circonscripțiune, corespund d’a dreptul cu Mini- Digitized by CjOOQLC — 234 — stenul Lucrărilor Publice și cu prefecții din circonscripțiunea lor în tot ce privesce serviciul. Tote cele-l-alte grade de Ingineri și Conductori, în privirea serviciului, corespund numai du șefii de circonscripțiune de carii atîrnă. § 4. Când serviciul ordinar ditr o circonscripțiune ar ajunge la un mare grad de desvoltare, atunci Inginerul însărcinat cu di- recțiunea superioră a serviciului va putea fi secondat de către un Inginer ordinar în fie care district, având sub ordinele sale gradele necesare de conductorii pentru proectarea, esecutarea și întreține- rea tutulor lucrărilor. Când ânsă, din contra, serviciul ordinar din vre o circonscrip- țiune s’ar mărgini, din ori-ce causă, la o mică desvoltare, persona- tulu tecnic va fi redus numai la un Inginer șef saii și chiar la un Inginer ordinar de clasa I, îndeplinitor îndatorirelor de Inginer șef, secondat de un număr de Conductori potrivit cu trebuința. Art 12. Cadrul serviciului estraordinar. Osebite cadre de personal tecnic se vor putea statornici pen- tru următorele servicii estraordinare: a) Căile ferate. b) Canalisarea rîurilor principale. c) Deschiderea și înbunătățirea porturilor d) Esploatarea minelor. Personalul acestor servicii va putea fi compus din tdte gra- dele de Ingineri și Conductori, cerute de trebuință, Art 13. Cadrele definitive a serviciurilor ordinare și a celor estraordniare vor fi statornicite și modificate la trebuință de Domn asupra raportului Ministrului Lucrărilor Publice întemeiat pe o pre- alabilă încheiere a Consiliului de Miniștri și in mărginirea sumelor alocate prin budget pentru fie care din acele servicii. Art. 14. Cadrul serviciului detașat se statornicesce de Ministrul Lucrărilor Publice in urmarea trebuințelor și a cererilor osebitelor Ministeril, in disposiția cărora aii a se da funcționarii tecnicl •tre- buitori la asemine servicii. Art. 15. Cadrul neactivitățil va cuprinde pe toți Inginerii e- șiți din activitate, conform disposițiilor Regulamentului de față. CAPITUL IV. Funcțiunile Inginerilor și Conductorilor. Art. 16. Inspectorii suntii însărcinați a cerceta t6te lucrările încredințate Inginerilor, nu numai acele tecmce dar și acele finan- ciare și administrative, dacă ele sunt în condițiile cerute de lege, instrucțil și contracte. Inspectorii sunt datori ca prin raporturile lor de inspecție să dea Ministeriului Lucrărilor Publice și opiniunea lor motivată asupra măsurilor ce ar fi de luat. Digitized by Google — 235 — Inspectori! sunt părtași respundere! pentru acele abateri a inginerilor, care, fiind comise mal Înaintea inspecției, nu se vor fi arătat prin raportul de inspecție. De la 1-iti Maiu până la finitul lui Octomvriti a fie-cărui an. Inspectorii vor fi delegagl pe rînd în inspecții, iar de la 1-iti Oc- tomvrifi și până la 1-ifi Maifi el vor lucra .n Consilifi; se Înțelege ănsg că și în timpul inspecțiilor, Consiliul nu va putea remănea fără cel puțin un membru, afară de Președinte și de secretar. Inspectorii generali pe lîngă îndatoririle de mal sus, pot ti delegați și în dirijarea studiilor de proiecte safi alte lucrări impor- tante, dupe înadins ordin al Ministeriulul. Art. 17. Șefil-Ingineri al circonscripțiilor sunt însărcinați cu serviciul lucrărilor publice ordinare din totă întinderea circonscrip- ției lor, dupe ordinile directe și instrucțiile Ministeriulul Lucrărilor Publice. Art 18 Inginerii ordinari și conductorii de t6te clasele, pre- cum și elevii Ingineri, esecută tote lucrările serviciului sub direc- ția Șel-Inginerulul de cari el depind. Art. 19. Reglemente ulteriore vor determina esercițiul func- țiilor și îndatorirelor osebitelor grade de Ingineri și Conductori, în pregătirea și esecutarea proiectelor. în privegherea întreținere! lu- crărilor și în comptabilitatea acestui ram de Administrațiune. TITLUL II. Consiliul Lucrărilor Publice. Art. 20. Consiliul lucrărilor publice se compune din următorii membri: 1 Inspector general de clasa l-ia. 4 Inspectori generali de clasa a II. 1 Șef Inginer de clasa I sau a doua, însărcinat cu funcțiunea statornică de Secretar Consiliului. Pe lîngă aceștia vor lua parte la Consilifi și Ingineril-șefl de circonscripție, când, pentru anume cuestic. vor fi chemați prin or- din al Ministrului, safi când să trateză in .Consilifi proecte impor- tante propuse de el. Consiliul va fi presidat de Inspectorul generai clasa I, iar în lipsa acestuia de cel mal vechifi în grad dintre Inspectorii generali aflători în Consilifi. Art. 21. Când cuestiile supuse cercetărel Consiliului vor fi privitore asupra Zidirilor publice, pe lingă membrii ordinari numi- ți în art. precedent, se vor convoca și unul sati doi din arhitecțil superiori al Statului. Asemenea în cas când cuestiile supuse Consilulul ar fi pri- vitore asupra minelor, pe lîngă membrii ordinari ai Consiliului, se vor mal convoca și unul sati doi din Inginerii superiori de minea- flători în serviciul activ. Digitized by L.OOQ1C — 236 — Art. 22. Consiliu] este permanent și se întrunește In t6te fi- lele in localul destinat pentru aceasta la Minister. C^siliul nu esa- mină și nu’și dă o sa opiniune de cât asupra cuestiilor ce’I sunt recomandate de Ministru. Art 23. Secretarul care este tot odată și membru al Consi- liului, îngrijește pentru ținerea iu regulă a archivei planurilor și a biblioticei. în lipsa complectului Consiliului, micele devize se vor putea aproba și numai dupe cercetarea unui singur membru al Consiliu- lui și a secretarului. TITLUL III. Admiterea și înaintarea in corp. Art 24. Nimeni nu va putea fi admis la gradul de Inginer ordinar de clasa IlI-a afară de cei mai jos arătați. 1. Elevii Ingineri cari vor fi săvîrșit cursurile de Inginerie la scolele speciale locale sau din străinătate, și vor fi îndeplinit cel puțin doi ani în serviciul activ cu gradul de ele> Inginer. 2. Conductorii de clasa I carii vor îndeplini condițiile de ad- misibilitate și vor trece esaminele ce se vor statornici de Ministru pentru acesta. Pentru a se'asigura cariera de Inginer atît elevilor Ingineri cât și Conductorilor, se statornicește ca din totalul locurilor vacan- te de Ingineri clasa III, % să se dea elevilor, iar restul de una treime Conductorilor carii vor îndeplini condițiile prescrise în a- cest articol. La cas când, sau Conductorii, safl elevii ce ar fi dobindit driturile de înaintarea prescrisă mal sus, ar fi mai numeroși de cât posturile vacante reservate lor, atunci alegerea se va face prin con- curs pentru fie-care în parte. Art. 25. Niminea nu va fi înaintat dintr'un' grad de Inginer intr’altul, pînă la cel de Șef-Inginer clasa I, fără a fi îndeplinit cel puțin doi ani de servicii! activ în gradul imediat precedent. Nimenea nu va putea fi înaintat la gradul de Inspector ge- neral de clasa Il-a și de la o clasă de Inspector la alta, fără a fi îndeplinit cel puțin trei ani de serviciti activ în gradul precedent Art. 26. Numirea și înaintarea în gradele de Ingineri și In- spectori, se face de către Domn, asupra raportului Ministrului Lucră- rilor Publice în urmarea constatare! Consiliului tecnic a meritelor fie-căruia, conform art 8. Art 27. Niminea nu pote fi admis la gradul de Conductor cla- sa III, de cât dupe săvîrșirea esamenilor și îndeplinirea condițiilor ce se vor statornici întru acesta de către Minister. Nimenea nu pote fi înaintat da la un grad la alt grad de Conductor, fără a fi îndeplinit cel puțin doi ani de serviciu activ In gradul imediat precedent. Digitized by CjOOQle — 237 — Numirea și înaintarea în gradele de Conductor se face de ci* tre Ministerul Lucrărilor Publice (art. 8.). TITLUL IV. Politii deversr «le inginerilor și «le Conductorilor, eongedlul, sco- tereo din cadre. CAPITUL 1. Fosilii diverse a Inginerilor și Conductorilor. Art 28. Posițiile diverse a Inginerilor și a Conductorilor lu* crărilor publice sunt următorele: Disponibilitatea. Suspendarea. Art. 29. Posiția de activitate cuprinde pe toți Inginerii și Conductorii aflători în serviciile ordinare, estraordinare și detașate. Inginerii și Conductorii în activitate, afl drept la lefă și des- păgubirile stratornicite prin regulamentul de față, pentru gradaleși funcțiile ce ocupă. Art. 30. Posiția de disponibilitate, cuprinde pe toți Inginerii și Conductorii ce sunt lăsațl vremelnic fără funcție din mărginirea serviciului sau din causă de infirmități constatate, care iarîmpedi- ca, pentru un timp mal îndelungat dc cât trei luni, a’șl îndeplini serviciul. Inginerii și Conductorii in disponibilitate n’afi drept la lâfa, ei păstresă dritul de a reintra în activitate. Posiția de disponibilitate se pronunță de Domn asupra rapor- tului Ministrului Lucrărilor Publice. Art 31. Suspendarea funcției este pronunțată de Ministru ca măsură disciplinară; eă nu pote trece peste șăse luni. Inginerii și Conductorii suspendați, pierd lefa și ori ce des- păgubire pe tot timpul suspendării. CAPITUL II. Congcdil. Art 32. Fie-care Inginer saii Conductor are dreptul de o lu- nă de congediâ pe an; acest congediâ pote fi prelungit pînă la trei hml pentru motibe valabile, însă fără Idfă pentru tot timpul ce ar trece peste o lună. Congediu! se acordă de Ministru, însă cererea de congediâ din partea Inspectorilor și a Inginerilor șefi, se adres^ză d’a drep- tul, iar din partea Inginerilor subalterni și a Conductorului se a- dresdțlă prin mijlocirea șefilor de la care atlrnă. Inginerii șefi pot acorda d’adreptul subalternilor atîrnațl de Digitized by îoOOQie — 238 — el, Învoiri, pe an, pentru fie-care, pînă la ^ece țfile încunosciințând de îndată pe Minister. Art. 33. Inginerii sau Conductorii care nu se întorc la tim- pul prescris din cougediile sad învoirile ce li se acordă, pierd lăfa pe tot timpul absenței, socotită din - Îndeplinite și tote drepturile câștigate în cursul acelor 12 luni alea- nului care dă numirea sa esercițiulul; se consideră ca drepturi câ- știgate acelea care decurgă din lucrări efectuate. 1) Sancționați! cu decretul No. 199 din anul 1862. Digitized by LrOOQle — 24a — Cu tote acestea, desăvârșirea lucrărilor ce nu s’ar fi putută face până la finele anului I, se tolerăsă a se face în limitele ere* ditelor deschise până la l-iu Mar ti fi anul al doilea, insă numai după înnadinsu declarație a ordonatorului arătând motivele acestui ca^u escepționalQ (§ 1 Art. 4. R. F.) Mărginirea esercițiuluf. Art. 3. Cele-lalte operații, pentru plată care urmăsă după con- statarea cheltuelelor și care sunt relative la licuidare, ordenanțare și mandatare și plată, potu să se prelungăscă in cursul anului al 2-lea a esersiciulul, până la 30 Septembrie. (§ 2. Art 4. R. F.) Specialitatea creditelord pe articole. Art. 4. Budgetul Ministeriulul Agriculturei, Comerciulul și al Lu- crărilor publice, se împarte în două secții, una pentru serviciul or- dinar de lucrări de întreținere, făcute din nuoă și de întrețineri simple, și alta pentru lucrări estraordinare de creație; fie-caresec- ție se sub împarte în capitole, paragrafe și articole; (Art. 27. R. F.) creditele deschise prin budgetu pentru un articolâ nu potu fi apli- cate la articole. ț(Art. 28. R F.) Mirginire» chcltueleloru pe articole. Art. 5. Ministrul nu pote, sub a sa respundere cheltui în contul unul credit peste sumele ce ’I sunt alocate prin budgetu (Art 12. R. F.) Art. 6. Ministrul nu pote spori prin nici un chipti, suma cre- ditelor cel sunt deschise pentru cheltuelele Departamentului seu (Art. 15. § 1. R. F). Tote sumele ce ar proveni din vânzare de mo- bile, de înapoerea sumelor ce s’ar fi avansat mal mult, saiî din ori ce alte resurse, se varsă la tesaurul public, conform art. 45, 46 și 47 din acest Reglement ($ 3. Art. 15. R. F.) Avia lunariu. Art 7. Gu ^ece ^ile mal ’nainte de finele fie-căriea luni, Mi- nisteriul Agriculturei, Comerciulul și Lucrărilor publice adresesă celui de Finance o stare de cheltuell ce va avea a face în cursul lunei următore pe la osebitele casierii din țără; rămășițile neîntrebuințate din sumele prevăzute pe o lună sunt socotite în contul aceluășl ar- ticol și la aceeșl casierie pe luna următore. (Art 30. R. F.) Anularea crediteloru netntrebuintate. Art. 8. Creditele sau porțiile de credite ce nu s’au putut întrebuința de către Ministeriu până la 30 Spetembriu anu al doilea a fie-cărui esercițiu conformă Art. 2 și 3 de mal sus, se anulăsă de compta- bilitatea Ministeriulul Agriculturei, Comerciulul și Lucrărilor publice (Art 69. R. F.) Art. 9. Creditele deschise pe articoli! din budget se sub îm- parte de Minister între osebitele lucrări coprinse în acest articol. Digitized by GooqIc Creditele suplementarl și estraordinare. Art 10 Creditele suplementarl și estraordinare se deschid Ministeriulul, conformă Alt. 18 și 25 din Reglement* Financelor. CAPO II. Delegația crediteloru. Ordonanțeri secondare. Art. 11 Foncționarii Statului pe care Ministeriul împuternice- ște a emite mandate în comptul unui credita deschișii, se numescu ordonatori secondarî. (Art. 4G. R. F.). Ordonatori secondarî al Ministeriulul Agriculturei, Comerciului și al Lucrărilor Publice, sunt Prefecții, Inginerii șefi de circonscripții. Ordonanțe de delegație. Art. 12. Actele prin care Ministeriul Agriculturel, Comercialul și Lucrărilor Publice, împuternicește pe un Prefect saă Ingineră șef, a emite mandate de plată în contul unul credită deschisă, se nu- mescu ordonanțe de delegație. Ordonanțele de delegație suntă conformă modelului N. 1. Destinațiea ordonanței oru de delegație. Art. 13. Ordonanțele de delegație se adreseză Ministeriulul de Firiance care singur dă ordine pentru recunoscerea ordonanțelor se- condați și plata mandatelor»! ce ei ar emite în contul aceloru de- legații. (Art. 47. R. F.). Ordonanțele de delegație sunt subscrise de însuși Ministru sau de- Ministru ce Ti îndeplinește funcțiile ad-interim. în ordonanțele de' delegație trebue să se arate creditul în contul căruia sunt a se face plățile. (Art. 49. R. F.). Estract. Art. 14. Când prin aceeași ordonanță de delegație se împuter- nicescu mal mulți ordonatori secondarî a emite mandate către o- sebițl Casieri, atunci ordonanța treb ie să fie însoțită de estracte certificate din acea ordonanță, conformă modelului No. 2, care se trimite de Tesaur osebițiloru plătitori spre a le ține locă de ordonanțe. Avise. Art. 15. Odată cu trimiterea ordonanței de delegația Mi- nisteriului de Finance să adresele și ordonatoriloru secondarî res- pectivi un avisu, conformă modelului N. 3 și 4, pentru ale face cu- noscut semnele ce li s’aă delegată. (Art. 50. R. F.) Cumularea crcdeteloru de delegație. Art. 16. Creditele de delegație succesive deschise acidueșă or- donatorii secondară. în comptulu îxcelmsă Articol, din același eser- 16 Digitized by — 242 — ciciO, se adaogă unele la altele, pentru a nu alcătui de câtă unu singură credită, pentru fie-care Articolu. Specialitatea credeteloră de delegație. Art 17. Creditele de delegație fiind deschise ordonatorilor^ secundari, pentru un anume articol, el nu pot sub nici un cuvînt ale întrebuința în plată de cheltuell din altă articole. {Alt 49. R. F.) De assemenea ordonatorii secondari nu pot întrece peste to- tala sumă a crediteloră ce li s’au deschisă. (Art. 12, R. F) Art. 18. Succesorul unul ordonator secondar dispune de cre- ditele de delegație ce aă fost deschise predecesorului săă, întocmai ca și cândă acele credite ar fi fost deschise în numele săă, pentru acestu motivă creditele de delegație vor coprinde pe lângă numele ordonatorului secondar, și funcțiile ocupate de ellă. De asemenea și locuțiitorii însărcinați vremelnică de Ministru a îndeplini funcțiile vr’unui ordonatoră secondară, dispună, de cre- ditele deschise aceluia pe care îl înlocuește. Mărginirea crediteloră de delegație în cursul esercițiulul. Art. 19. Ordonanțele de delegație destinate a servi spre plata cheltueleloră unul esercițiu, nu suntă valabile de câtă până la 30 Septem., anul al doilea a esercițiulul. După trecerea acestui ter- menu ordonanțele saă restul ordonanțeloră ce nu s’aă întrebuințat sunt anulate. (Art. 4. §. 2. R. E). Prin urmare de la 1 Octombriă anul al 2, ordonatorii secondar! numai potă plăti nici o cheltuială în conta esercițiulul precedent Ari. 20. Ministerial de Finance pote ori când, dupe cererea Mi- nisteriului Agriculturei, Comerciului și al Lucrărilor Publice, a pro- nuncia anularea unei ordonanțe saă a unei părți de ordonanțe de delegație ce s’au fost emisă. Înscrierea acestei anulări în registrele comptabilitățil centrale a Ministeriuluî Agriculturei, Comerciului și al Lucrărilor Publice, se face numai dupe priimirea îjsciințărel de anulare de la Ministeriulă Fi- nancelor. CAPC III. Constatarea. Licnidarea și plata cheltueleloru. Constatarea cheltueleloră. Art. 21. Nici o cheltuială nu pote fi plătită, fără a fi mal în- tâia constatată; să esceptesă cașurile arătate la Capă I. Titlul al II. din acestă ordonanță. (Art. 31. R. F.). Art. 22. Piesele justificative formăluite sunt anecsate Ia or- donanța*saa mandatul ce se emite apoi pentru plată. Aceste piese trebue să fie redactate în forma prescrisă pentru fie-care natură de chieltuell; ele sunt specificate pentru fie-care casfi în nomenclatura anecsată la acostă ordonanță. (Alt 52. R. F.). Digitized by CooqIc — 243 — Licuidatea. Art. 23. Piesele prin care se constata cheltuela sunt aprobate de către ordonatori Tote cheltuelele unul esercițiu trebue să fie li- cuidate cel mult penă la 30 Septembriă anul al 2. (Art. 4. § 1 și 2. R F.). Art 24. Decisiunele de lichui darea cheltueleloru ce aă a se plăti în Capitală, se făcu de Ministru și se trimit la biuroulu com- ptabilitățil din preună cu piesele justificative. Decisiunele de lichuidarea cheltueleloră ce au a se plăti în Districte, sunt făcute de Ministru saă de ordonatorii secondari res- pectivi Ordouanțarea. Art. 25. Nici o plată în contra creditelor Ministeriului Agricul- turei, Comerciulul și al Lucrărilor Publice, nu pote fi efectuată de cât în urmarea unul anume ordină de plată, dat sad de însuși Mi- nistru saă de vre unulă din delegații sel (Art 48. R F.). Ordinile de plata Ministrului se numescă ordonanțe de plată și sunt conforme modelului N. 5. (Art. 48. § 2. R F.). Ordinile de plată a unul ordonator secondai- se numescu mandate; ele sunt conforme modelului N 6 (Art. 48. § 3. R F.) Art. 26. Ordonanțele de plată și mandatele trebue să arate a- nume credetul asupra căruia urmesă a se face plata, numele părții priimitore și să coprin^ă arătarea detailată a pieselor justificative relative la constatarea și licuidarea cheltuelelor nomenclaturel anecsate la acest Reglement, cum și chitanța părțiloră prii- mitore care se subscrie dupe priimirea sumelor. (Art. 4. R F.) Ordonanțele de plată sunt subscrise de însuși Ministru sau de Ministrul ce îndeplinește funcțiile ad-interim (Art. 46. R. F.) Art. 27 Ordonanțele de plată și mandatele nu potă fi emise a- supra unul esercițiă de câtă celu multă până la 30 Septembriu a- nulă al 2 al acelui esercițiă. (Art 4. § 2. R F.). Avisurî. Art. 28. Odată cu emiterea unei ordonanțe de plată sau a unul mandat, se pregătescă și se sub-scriu de acelașă foncționar saă de șefulă comptabilitățil al serviciului, avisurile prin care se anunță Casierului despre emiterea ordonanței de plată saă mandateloru, însă pentru a se simplifica pe câtă se pote corespondețele, avisurile sunt colective pentru mal multe ordonanțe de plată sau mandate emise în aceeași ții asupra acelu^șl Casieră. Avisele sunt însoțite de piesele justificative relative la fie care ordonanță sau mandat. (Art. 50. R F.) Avisele pentru ordonanțe sunt conforme modelului N. 7, iar acele pentru mandate sunt conforme modelului N. 8 y La cine se dud avisele ți ordonanțele sau mandatele. Art. 29. Ordonanțele de plată sau mandatele sînt adresate că- Digitized by LiOOQlC — 244 — tre Casierie și se dau personelor priimitore pentru ale conferă un titlu cu care să se potă presenta la plată. Avisurile însorite de piesele justificative se trimită d’a drep- tulu Casierului. ( Art. 51. R. F.). Ordonanțele de plată și mandatele nu se dau părțiloră priimi- tore de cât dupe 5 ^ile de la espeduirea aviseloră respective către Casierie. Ordonanțele de plată sau mandatele, care vor întrece peste suma de 30,000 lei, se vor înfățișa Casieriloru la țlioa indicată pe mandate printre note speciale. Art. 30. Ordonanțele de plată și mandatele nu sc dau de cât în priimirea părților îndrituite sau a împnternicițiloră în formă din partea lor, și în contra adeverinței lor de priimire, în care tre- bue să’șl arete loculă locuinței. Art. 31. La casă de pierderea unei ordonanțe de plătii saă a unul mandat, se pote da un duplicat dupe cererea părții priimi- tore , însă numai dupe declararea Casierului că ordonanța saă mandatul nu s’au plătit, nici de el nici de altă comptabil, în ur- marea visel salte. Anularea unei ordonanțe sau a unul n)andat. Art. 32. Dacă din vr’o causă orecare ar urma trebuința a nu se plăti o ordonanță de plată saă un mandat ce aă apucat a se da părților priimitore, dar care încă nu li s’au plătit, atunci acele titluri se pot anula. Anularea se decide prin o încheiere motivată făcută de ordonator, însă ea nu se înscrie în registrele comptabili- tățil de cât dupe răspunsul din partea Ministrului de Finance sau din partea Casierului respectiv anunciind anularea cerută. Plată. Art. 33. Ori ce ordonanță do plată saă mandat sprijinită de piesele justificative corespunțletore la acelle cheltuell, conformă no- menclaturel anecsată la acest Reglement, și a căruia sume nu co- vîrșescă creditele în contulă cărora sunt emise, se plătesce de că- tre* plătitorii Tesaurului Public pe cuitanța părțiloru îndrituite sau a înputernicițiloră lor, la locurile însemnate prin acea ordonanță saă mandat. (Art. 55, R. F.). Re luai! de plată. . Art. 34. Plata unei ordonanțe saă a unui mandat pote ti sus- pendată, în casă când s ar descoperi vre o materială iregularita- te. (Art. 56. SLR. F.). Este materiala iregularitate, când sumele arătate prin piesele justificative și prin ordonanță sau mandate nu se potrivescă, sau când acel^ piese nu sunt conforme regulclor stabilite prin acest re- gulament. (Art. 56. § 2 R. F.). n cașurile sus menționate plâtitoriul pote suspenda plata, dând Digitized by Google — 245 — înscris cehii ce s’aă presentat cu ordonanța saii mandatul o decla- rație motivată de suspendare. (Art. 56. § 3. R F.). Daca cu tote acestea Ministrul sau ordonatorul secondar persistă a cere plata și adres^să plătitorului somație înscris d’a efectua plata, atunci acesta plătesce fără întârziere. în asemenea casu de contestație ordonatorul secondar este da- tor a raporta de îndată Ministeriulul Agriculturel. Comerciulul și al Lu- crărilor Publice, despre circonstanțele și motivele ce Fau îndemnat a aplica măsura de somație mai sus arătate. Termenul plățilorn Art. 35 Ordonanțele de plată și mandatele în contul unui eser- cițiii nu potu îi plătite de cât până la 3 ) Septembriu anul al 2. Ordonanțele de plată sau mandatele, care de și ar fi emise înaintea termenului prescrisu pentru acesta la art. 27 de aicea, dar care nu s’ar apuca a se plăti până la termenul mal sus otărit pentru plată, rămînu anulate în mîlnele creditorilor!! fără a li se aduce prin acesta nici o vătămare drepturilor câștigate, urmând numai a se ordonanța de a desea oră conformii Art. 40 din acest Reglement. Art. 36. Ori când Ministrul sau vfun ordonator secondar emite o ordonanță de plată sau mandat, dupe cererea sau dupe certificatul de plată a unui impiegat subalternă, o dată cu emite- rea ordonanței de plată sau a mandatului, el adresesă impiegatului ce au făcut propunerea de plată, un buletin conformii modelului No 9, spre a'l înștiința. Ărt. 37. La finele hmei, Casierii trimitu ordonatoriloru de la care au priimit ordonanțe de plată sau mandate unu borderoii conformii modelului No 10. spre al înștiința care din sume s’aiî plătit și care mai rămînu a se plăti. Ari. 38. Osebitele situații și formulare de corespondență, în- tre ordonatorii secondari și Ministeră, sau întreimpiegațil subalterni și ordonatori, avândii de scop a coordona creditele, cheltuielile și plățile, sunt conforme celor prescrise la Titlu III de aicea asupra ținerel registrelorîi de comptabilitate. CAPO IV. Despre cheltuielile tutui esercițiu indii sil. Resturi de plată. Art. 39. La finele fie-căruia esercițiu, îndată după încheerea contului definitivă, se alcătuesctf prin îngrijirea Ministeriulul Agricul- ; turei, Comerciulul și al Lucrărilor Publice un stat nominal de urtnă- j torele cheltuell: 1 . Acele ce aii fost licuidate și ordonanțate până la 30 Sep- tembriâ, dar care n’au apucat a se plăti până la acestă epocă. Digitized by I — 246 — 2 Acele ce aii fost licuidate până la 30 Septembriu, dar ca- re n’aii apucat a se ordonanța până la acest termin. Tote cheltuielile acestea sunt trecute în Statulu mai sus pre- scrisă, aretânduse nominal toți creditorii neplătiți în o serie ne-in- trerupfă de nimenea. Acest St? tu alcătuit în dublu se trimite unul Ministeriulul Fi- nanceloră, iar altul se oprește la Ministeriul Agriculturei, Comer- ciulul și al lucrărilor Publice, spre a servila emiterea ordonanțeloru precum se arată mal jos. | । Plata resturilor» neplăți te. Art. 40. Resturile neplăți re, enumerate în art. precedent, ur- mesă a fi plătite în contul esercițiulul corent. drept care în Bud- getulă fie-căruia esercițiă se prevede un Capitol special pentru a- cesta, sub nume de cheltuielile esercițiulul încheiat fără altă spe- cificație pe articole. Asupra acestui capitolă a Budgetului corentă, se face plata tutulor resturilor enumerate la articolul precedent. Osebitele resturi ce se plătesc, precum s’a disu măi sus, nu pot sub nici un cuvent a covîrși peste sumele creditelor ce au fost deschise în Budgetul respectivă. Ordonanțele emise în plata resturiloră trebue să menționese pentru fie-care creditor No. curent, sub care el se găsește trecut în Ștatulă prescrisă la art precedent. । Cădii de neajunsu pentru plata resturilor^. Art. 41. La casă cându în contra disposițiel aliniatului a 3-a art. precedentă, suma resturiloră de plătit ar covîrși peste credi- tele ce aă fost deschise în Budgetul respectiv a esercițiulul înche- iat, atunci asemenea cheltuell nu mai pot fi plătite în contulă ca- pitolului cheltuieleloră escricfiulul încheiat al Budgetului corent. Spre a se putea plăti asemenea cheltuell urmeză neapărată trebuin- ță de votulă Cameril care se dă, saă anume pentru acest obiectă, prin credită suplementară, saă cu ocasiea esaminărel conturiloru e- sercițiulul încheiat și a regularei definitive a cheltuelelor acelui esercițiă. Cheltuelile remase nelicuidate pună la 30 Septembriu. Art 42. Cheltuelile ce nefiind licuidate până la 30 Septebriu nu s’aă putut coprinde între resturile de plătit, nu pot fi plătite de cât cu mijloculă crediteloru suplementare, care se deschid conform regulilor statornicite pentru acesta la § 2. Capă 3. a Regulamen- tului Financeloru. Cheltuelile ce se plătesc precum mal sus s'a ^isă cu ajutorul creditelor suplementare, se adaogă la statulă nominal prescris la Art. 39 de aicea, urmându-se fără întrernmpere seria numeriloră a- celul Ștat, spre a servi la recunoscerea creanțelor. precum se arata la alineatul 4, Art. 40 de mai sus. Digitized by Google i Ordonanțele pentru re.sturl sunt valabile numai pînă la finele anului. Art 43. Ordonanțele emise în plata cheltuelelor arătate la art. 39, 41 și 42 de aicea, trebue să fie nominale și nu sunt valabile de cât până la finele anului în care ele s’aă emisii, daca nu s’aă plătit până la acest termenii ele remânu de la sine anulate. Ordonanțarea unora asemenea creanțe anulate nu se face de cât în urma unei din nou reclamați! a creditorilor. CAPO V. Osebite dispositii, . Art. 44. Ori ce otărâre a autorităților^ competente avend de scopă oprirea plățel sumeloră datorite de Stătu, trebue să se a- dresese Casieriloru către care sunt emise ordonanțele de plată sau mandatele respective. înapoiere de fonduri. Art 45. La casu când ar urma trebuință a se întorce Ștatu- lui ore-care sume ce s’ară fi plătit mai mult, sau care ar fi rămas neîntrebuințate din avansuri făcute saii din ori ce cause, înapoerea sumeloră către Ștatu se face la Casierul tcsaurulul și pre cât se pote la însuși acel de la care sau priimit avansul. (Art. 14. § 3 R. F.) Inapoetorului i se dă de Casierii! recipisă cu talon pentru suma înapoe tă: acestă recipisă se trimite de îndată la Ministeriul Agriculturei, Comerciului și al Lucrărilor Publice. Urmărire. Art. 46. Urmărirea acelor ce ar fi priimit mai mult, spre a’l îndatora de a înapoia Statului sumele ce datoresc, se face de către însuși ordonatorii dupe a cărora ordonanțe de plată sau mandat s’au respuns sumele ce se reclamă. în cadă când un asemenea datornic ar refusa a înapoia sumele ce datoreste, ordonatorii secondarî raportdsă Ministerului Agriculturei, Comenciului, și al Lucrărilor Publice care constată mai întâii! datoria prin decisiune Ministeriale; apoi aedstă decisiune se comunică Mi- nisterului de finance. spre a urinări despăgubirea tesaurnlui con- formă legel întracesta. Art. 47. Recipisă prin care se constată înapoerea sumelor pri- imite de Ministrul Agriculturei, Comerciului și al Lucrărilor Publice, conformă Art. 45, se trimite Ministerialul de Finance La cadă când sumele înapoiate sunt aplicabile la un esercițiu deschisă, Ministeriul de Finance restabilește de îndată creditul (Art. 15. R. F.) iar la cadă cândă sumele jnapoiete provină dintrun esercițiă închisa, atunci ne mal putenduse restabili creditul, sumele inapoiete sunt trecute de către Ministeriul de Finance la veniturile Budgetului definitiv al esercițiulul corent (Art. 14. § 2. R F.) Digitized by kjOOQle — 248 — TITLUL II. Natura cheltuielilor, Art. 48. Cheltuielile ce ministerial Agriculturei, Comercialul și a lucrărilor Publice este chemat a face, sunt următorele: L In plata de avansuri. 2. In plată de lucrări ce se făcu prin întreprindere, și în cum- părare de obiecte cu preciurile Comercialul. 3. In apuntamente și salare. CAPO I. A v a n s u r i. • Art 49. Nu se pote face avansuri fonduri de câtu pentru următorele: 1. Pentru lucrări ce se făcu în regie. 2. Pentru cheltuială de călătorie a impiegațiloru ce călătorescu în contul Ministerialul. 3. Pentru subvenții și despăgubiri personelorii trimise în mi- sie pe contul Ministeriuluî. 4. Pentru lucrări făcute în întreprindere conformii Art. 76 de aicea, și conformii Art. 34 din Reglementul de Irinance. Regulare a cheltueleloru cn avansuri. Art. 50. Cheltuelile făcute prin avansuri se regulesă și se jus- tifică pentru fie-care serviciu conform reglementului de față și no- menclaturel anecsată la acesta reglement. Lucrări și Administrații in regie. Art. 51. Lucrările ce pot fi întreprinse satî administrate in regie sunt următorele: 1. Lucrările ce fiindu începute prin întreprindere ar românea a se face de Ștatu în contulu întreprinzătorului care n’aiu ti înde- plinit condițiile contractului. 2. Lucrările de mică importanță la care nu s’aru fi presentat concurență și s’aru cere cu mare grăbire 3. Lucrări a cărora estimare nu s’aru putea face de câtu cu aprocsimație neîndestulătore. 4. Lucrările de studiu. Pe lângă acestea următorele servicii se indeplinescă iarăși în regie și anume: 5. Osebitele stabilimente de instrucție saii esperiență atârnate de Ministerial Lucrărilor Publice. Agenții speciali pentru facerea plățiloru. Art. 52. La fie-care lucrare saii serviciu ce se face în regie se rânduește un agenții special însărcinată cu plata cheltuelelor, că- Digitized byGooqIc — 249 — ruia se făcu avansurile de fonduri necesare: acești agenți nu pot fi luațl de câtu dintre împiegațil tehnici. Avansuri pentru regie. Art. 53. Avansurile de fonduri pentru lucrările și serviciile în regie, se făcu pe temeiul ordonanței de plata Ministrului sau pe temeiul mandatului ordonatorului secondai* respectivii, fără alte piese justificative prealabile de câtu decisiunea Ministrului pentru între- prinderea lucrării in regie sa i certiticatulu inginerialul însărcinat a derija lucrarea și angajamentul agentului căruia se face avansulu, de a produce până în termen de o lună dovedi valabile de între- buințarea fonduriloni avansate, adecă, cuitanțcle părților priimitore și alte piese prescrise în nomenclatura anecsată la acestii regulament Marginea avansurilorâ pentru regie. Art. 54. Nici un avansu. pentru lucrări sau servicii făcute în regie, nu pote ti mai mare de câtu 20,000 lei, și chiar acesta sumă nu se avansesă agentului însărcinat ca plata cheltueleloru, de câtu în mai multe rânduri, dator fiindii el celu mult până în termin de o lună a da dovedi de întrebuințarea sumei ce i sa avansat, fără ca cu acesta să se împiedice slobozirea avansurilor până la suma de 20.000 lei. mai sus prescrise. Art. 55. La caZu când un agenții care ar fi priimit un avansti ore-care. nu ar presenta dovezile necesare până în termenul de o lună mal sus prescris, Casieriul face cunoscută întîrZierea ordona- torului ce a emisii ordonanța sau mandatul pentru plata avansului, și ordonatorul este îndatorat a lua măsurile cuvenite, pentru regularea •neintârZiet a cheltuelelorti. Levretul casei. Art. 56. Fie care agent ce priimește avansuri, spre a plăti chel- tuelile făcute în regie, portă un carnet, special numit livretul casei, conform modelului No. 11 In acest carnet pe pagina stângă se însemnă numerile și da- tele mandateloru ce saii emi>u pe numele Agentului, și înscrierea in litere făcută cu mâna Casierului de tote plățile ce s’au făcut, a- rătânduse și suma în cifre. ’ Pagina dr^ptâ coprinde în ordinul hronologică tote plățile suc- cesive făcute de agentu. arătânduse pentru fie-care, data, natura chel- tuelil și în fine totalul sumelom cuprinse în piesele justifisative ce s’au dat Casierului. Plata dileloni. Art. 57. Spre a se justifica plata ^ileloru întrebuințate la lu- crări în regie, în fie-care puncta de lucrare, pichiorulu sad îngriji- torulu ține o foie de Zile conformii modelului No. 12, in care în- scrie numele tutulor lucrătorilor, însemnând cu cifra 1, în colonele verticale corespunZC'tore osebiteloru ^ile, pe toți aceea ce s'aă aflat Digitized by CaOOQle -- 250 — în lucrare, iar la finele lunei închee totă foia, înscrie resultatele in jurnalulu sau modelul No. 13, și o trimite inginerului-sau conducto- rului ce direge lucrarea. La finele lunei, Inginerei] sau conductorul derigent, priimind foile de dile de la toți pichioril le resumă în Ștatul recapitulativii, modelul No. 14, făcând a se plăti fie-care lucrător ceia ce i se cu- vine de către agentul însărcinat cu plata, iar spre adeverință de prii- mire subscrie fie-care sau pune degetulu în colona destinată spre acesta, în dreptulîî sumei priimite. Acesta foie înformăluită dupe cuviință se trimite Inginerului șefă, care verificând’o, o dă agentului plătitor spre a’l servi la jus- tificarea cheltueleloru. Art. 58. Spre a se înlesni lucrătorii pre câtu se pote, agen- tulu plătitorii pote a le face avansuri pe a sa răspundere, și țiind osebită socotălă, dar justificarea definitivii a cheltueleloru se va face conformă Art. precedentă prin formularulă No. 14. Lucrătorii tocmiți cu bucata. Art. 59. Spre a se justifica plata lucrâriloru făcute de ose- bițl lucrători cu bucata, conductorul sau îngrijitorulă însărcinat cu privigherea lucrărel în fie-care punct, ține unii Ștată conformii mo- delului No. 15, în care se înscrie fie-care lucrător când isprăvește o lucrare otărâtă și cere a fi plătită, după care agcntulu plătitor plă- tindu’I suma cuvenită, lucrătorulă adeverește de priimire în colona destinată spre acesta. Tot odată conductoruliî înscrie cheltuăla în jurnalulu său. mo- delul No. 13. La finele lunei, conductorul încheind Ștatul mal sus descris/ îlu trimite inginerului, acesta ’l verifică la fața locului și certifi- cându’l, îl înaintesă inginerului șefă. care pote, de va voi, a’l veri- fica și în fine certificândifl îl dă agentului plătitor spre a’l servi la justificare - Predare de materiale. Art. 60. Spre a se justifica plata cbeltuelelor lacute cu mate- riale sau alte obiecte priimite pentru o lucrare în regie, vîn^ăto- rul ’șl face cererea de plată prin un memoriu conformă modelului No. 16, pe care subscriindul îl presintă conductorului sau îngrijito- rului însărcinat cu priimirea materialeloru, acesta înscriind în al său jurnală câtimea materialeloru priimite, certifică memoriul si’l înain- tesă inginerului sau conductorului de la care atârnă: acesta esami- nândă însuși materialele sati obiectele predate, certifică de priimirea lor, după care agentul plătitpr efectuăsă plata, iar partea priimitore dă cuitanță pe însuși memoriul ce se trimite inginerului șefu, ace- sta potă de va voi a verifica lucrulă la fața locului, și în fine cer- tificând memoriul îl dă agentului plătitorii. Art. 61. Agentul plătitorii adunând la finele lunei formulările No. 14, 15 și 16, înformăluite după cuviință și însoțite de copil con- Digitized by c^ooQle — 251 — forme, le înscrie în borderoulă modela No. 17, pe care ’l presintă în dublu mal întâiu la visa inginerului s’au conductorului ce derige totă lucrarea, iar apoi la inginerul șefă, care oprind copiile conforme, a pieselor justificative, certifică amândouă borderourile și le dă a- gentulul plătitorii din preună cu piesele justificative, iar acesta le înaintesă casierului. Casieriul certificând borderoul de priimirea pieseloru înscrise în elu, înapoesce un esemplară agentului plătitorii spre a'i servi de dovadă la înscrierile trecute în cametulă casei. Art 62. Cându se isprăvește avansul ce s’a fost făcut agen- tului plătitor spre plata cheltueleloră, inginerul ordinar sau conduc- torul ce derige lucrarea, pregătește un certificat de plată conformă modelului No. 18, pentru suma de avans ce socotește că ar fi de trebuință a se face agentului plătitor în mărginirea disposițiiloră prescrise la art. 54 de aicea. Inginerul șefă verificând și aprobând acest certificat, pregă- tesce sau cere a se emite cuvenitul mandată care se dă în priimirea agentului, iar certificatul dinpreună cu declarația agentului prin care se obligă a aduce în termen de o lună dovedi valabile de întrebu- ințarea avansului propus, conformă Art. 53, le alătură ca piese justifica- tive pe lângă avisul modelu No. 8, pe care’l trimite casierului, iar ingi- nerul ordinară este anunciat de emiterea mandatului conformu Art. 36. Art. 63. Modul efectuărel lucrăriloră în regie, a platei și a jus- tificărel plățiloru făcute de agentul plătitor, descrisă la articolele pre- cedente, se aplică la tote lucrările enumerate la Art. 51. CAPtT II. Lucrări în întreprindere. Modul întreprinderi. Art. 64. Tote întreprinderile de lucrări publice se facă prin adjudicațil. afară de cașurile mai josă însemnate (Art. 35. R. F.), când întreprinderile se potă face și prin tocmeli cu bună învoire (Art. 36. R. F). 1. Predarea de materialurl saă obiecte și efectuarea de tran- sporturi și lucrări a cărora costă nu trece peste 10,000 lei, sau nu- mai 3,000 lei, când contractul este încheiat pe mal multl ani. (Art. 36. 1, R. F). 2. Procurarea obiectelor a cărora fabricare este reservată nu- mai unoră persdne ce aă dobândit un dreptă de ale fabrica sau ale vinde numai, singuri (Art. 36. § 3. R. F). 3. Procurarea de obiecte ce nu se găsescă de cătă la o sin- gură personă. (Art. 36. § 3. R. F). 4. Lucrările de artă și de precisie a cărora esecutare nu pote fi confiată de cât la artiști renumiți. (Alt. 36. § 4. R F). 5. Esploatarea. fabricarea și predarea lucrurilor ce sunt făcute numai spre cercare. (Art. 36. § 5. R. F.) Digitized byGooqIc — 252 — 6. Materiile saă provisiile, care, prinnatura lor. trebuescu a fi luate chiar din loculu produceriloru sau a fi predate numai de pro- ductorii lorii. (Art. 36, § 6. R F.). 7 Predarea de materiale, transporturi și lucrări, pentru care la adjudicații nu s’au presentat oferitort sau pentru care nu s’au propusă de câtă preciurl inadmisibile. (Art. 36. § 7. R F) 8. Predarea de materiale, transporturi și lucrări, care din îm- prejurări neprevăzute fiind cerute cu urgență nu sufer prelungirile adjudecațuloră. (Art. 36. § 2, R F.) 9 Nolisări făcute cu prețurile pieței prin mijlocirea samsari- lor și asigurări făcute de companii asigurătore. Kestrîngerca concurenței. Art. 65 Adjudecațiile publice pentru predări de materiale sau obiecte pentru lucrări, esploatări sau fabricații ce n’ar putea fără inconvenient a fi puse în concurența nemărginită, sunt supuse la res- tricții cu scop de a nu se admite de cât un număr mărginit de concurenți cunoscut! și care posedă titlurile prevăZute în așa caZu prin caetele de însărcinări. Caetele de însărcinări. Alt. 66. Prin caetele de însărcinări se statomicesce natura și mărimea garanțiiloru ce concurenți! sunt datori a da sau numai pentru a fi admiși la adjudecații sau pentru a garanta îndeplinirea contractului. (Art. 59, § 1. R F.) Tot prin acele caete se otărasce și acția ce administrația va fi în dreptu a avea asupra garanției la caZu de neîndeplinire a contractului, (Art. 39, £ 2, R F.) Insciințarile. Art. 67 Insciințăiile adjudicațiilor se făcu în termen celu puțin în termen de 15 Zile, afară de cașuri de urgență, prin Monitorii și alte foi a guvernului, saă prin a fi șuri și ori ce mijloce de publicații. (Art 40. § 1, R F.). Aceste înștiințări trebue să coprinZă unnătorele lămuriri: l-iu Locuiți și ora fiesă la care are a se ține adjudecația. 2-lea Locuiți unde se pote lua cunoștință de cuprinderea ca- etului de însărcinări. 3-lea. Autoritățile însărcinate a proceda la facerea adjudeca- ției. Art 40. § 2 3’. 4. și 5. R F) Oferte. Art. 68. Tote adjudecațiile se facil prin oferte sigilate, care se depun în seanță publică. Offertele vor coprinde propuneri de scă- Zământ asupra prețuriloru prevăZute în devisele estimative Când Ministrul^ sau însărcinatul din part el, otărasce un ma- ximum de prețu saă unu minimumu de prețu sau un minimum de Digitized by CaOOQle — 253 — scățlământ, acest maximum saii minimum este asemenea sigilata și depusă pe biurou de odată cu cele-l-alte offerte. (Art 41 R F.) Leul și fracția decimale. Art. 69. Prețurile oferteloru trebue să fie fără escepție es- priinate în leu cursul fiscului și fracții decimale de leu, scă^ămân- tulu propusu va trebui să fie același pentru tote prețurile din serie și se va espriina prin fracții \lecimale de leu sau atâta la sută. Operația adjudecațieL Art. 70. Mal înainte de deschiderea oferteloru se deschidă și se cercetesă garanțele respingenduse acelle ce n’ar fi valabile sau n’ar îndeplini condițiile prescrise prin caetele de însărcinări Apoi se procedă la deschiderea oferteloru respingându-se mai întîiu acele a oferitoriloru a cărora garanții n’au fost îndestulătore. Resultatul adjudecațiiloră se constată prin procesu verbală, în care s'arată tote împrejurările operații. (Art. 43 R. F.). Casu de offerte egale. Art. 71. La ca^lu când cel mal de joșii preț, ar fi oferit de doi sau și mai mulți oferitori, fără nici o diferință, se procedă de îndată tot în acea ședință la o din nou adjudecație, tot prin offerte sigilate. însă numai între acei offeritorl. (Art 43. R. F.) Casu de oferte neîudestulătdre. La capiii când s ară ti o Urât un maximum de preț saă unu minimum de scă^mânt la leă, și când nici unul din oferitori n’ar fi făcut propunere mal avantagiosă, atunci se pote proceda îndată la a duoa adjudecație. Aprobarea Ministrului. Art 72. Adjudecațiile și readjudecațiile sunt subordonate a- probărel Ministrului și nu sunt valabile și definitive de cât dupe ce se dă acea abrobare (Art. 44, R. F.) Art. 73. Tocmelile cu bună învoire, ce se potu face în cașu- rile arătate la Art 64, se închee prin următorele moduri: 1. Prin tocmelă și învoire pe temeiul condițiilor^ caetulul de însărcinări. 2. Prin ofertă din partea celui ce propune tocmela 3. Prin corespodență dupe obiceiul Comerciului. 4. Prin cumpărarea cu prețurile Comerciului pe simpla factură. Acest din urmă modu nu pote fi adoptat de câtn numai pen- tru obiecte care urmesă a fi predate de îndată și a cărora valore nu ar covîrși suma de 500 lei. Tocmelile de bună voe și cumpărăturile făcute de către dele- gații din partea Ministrului sunt subordinate încuviințărei sale- (Art. 45. R. F.) Digitized by Google — 254 — Escepții pentru lucrările în regie. Art 74. Disposițiile coprinse în cela din urmă aliniat a Art. precedent nu sunt aplicabile la lucrările ce s’ar hotărî a se între- prinde în regie. Dobînda și Comisionu. Art 75 Nici unul întreprin^torti saiî agentă plătitorii nu se pote încuviința sau stipula dobînda de bani sau comisione sub cu- vînt că ar fi făcut avansuri de bani sau înprumutări temporale, pentru esecutarea lucrărilor (Art. 33. R. F). Avansuri. Art. 76. Când s’ar stipula prin caet de însărcinări, a se face întreprinzătorului vr’un avans de bani cu scopă de a se înlesni lu- crarea și a se spori No. concurenților^, acesta nu se va putea fa- ce de cât cu următorele condiții: 1. Nici unui întreprinzătorii nu i se va putea face de câtu un singur avansă la începerea lucrului, pentru care el va fi dator a depune osebită garanție. 2. Avansurile pentru asemenea, nu vorii putea covîrși peste ’/₁₀ din totala sumă, cu care s’ară adjudeca întreprinderea. 3. Suma avansată va trebui a se scădea treptat din fie care acontă câte din suma acontului; numai la cașuri urgente și prin o specială otărîre Ministerială se va putea face avansuri de *4 ₀. Otărîrea Ministerială va cuprinde motivele ce aii determinat pe Ministru a face avansul unei al 2 Zecimî, otărîrea Ministerială angajeasă responsabilitatea Ministrului. Art. 77. Osebit de opririle prescrise la Art precedent pentru avansuri, se va stipula prin caetul de însărcinări a se face și cu- venitele opriri pentru eliberarea garanției contractului, aceste opriri vor fi de l/ₗ₀ pentru lucrările făcute, și de ²/io pentru materiile predate. Doue categorii de lucrări ordinare. Art 78. Lucrările serviciului ordinar se împartu în duoă cati- gorii și anume: Categoria. 1. Lucrări de întreținere și reparații ordinare Categoria. 2 Lucrări din nuoiî și reparații fundamentale. Notificarea crediteloru autorisate și repartiția lor. Art 79 îndată dupe încheerea contractului unei întreprinderi, administrația centrală tace cunoscut ingineriulul șefu însărcinat cu esecutarea lucrărel, totala- sumă a contractului încuviițată de Minis- tru, pentru acea lucrare. Sub* repartiția. Sub-repartiția sumei încuviințate între osebitele lucrări, coprin- se în aceeași întreprindere, se face de Ministru și se comunică in- ginerului șefu. 4 Digitized by C>ooQle - 255 — Ori ce adaose de lucrări trebue mal întîiă a se încuviința de Ministru asupra creditelorti ce’I sunt deschise, iar apoi sumele au- torisate comunicându-se inginerului șefă, se urmesă ca pentru su- mele primitivă încuviințate. Art 80. Esecutarea lucrărilor date în întreprindere saă prin licitație sau prin tocradlă cu bună voe, se face de către întreprin- zători sub imediata și necontenită privighere a împiegațiloră teh- nici a statului care constată în tot minutul progresul, și derijâs- lucrarea povățuind pe întreprinzători a întrebuința mijlocele cele mai potrivite, și observând esacta îndeplinire a condițiiloră devi- sulul și a disposițiiloru proectuiut Nici o modificare a proiectului, fie cât de mică și cât de ne- insemnătore nu este permis fără prealabilă încuviințare a Ministru- lui, afară numai dacă inginerul șef ar fi împuternicit a urma altfel. Lucruri neprev&hite și osebite cheltuell. Art. 81. Pe lângă lucrările și aprovisionările de materiale, pen- tru care întreprinzătorul se indatoresce a le face cu preciurile se- riei și cu scăZămentul ce resultă la adjudecație, fie-care întreprin- dere mai pote cuprinde lucrări neprevăZute; precum sunt, scurge- rea apelor a cărora cost nu se pote statornici mai nainte, și pentru care se prevede în deviZil numai aprocsimativ o sumă oare-care sub numire de osebite cheltuell. Aceste lucrări se fac, saă în regie, saă de către întreprinză- tor, care figuresă în acest caZă numai ca un agent plătitor. Când lucrările neprevăZute se fac în regie, constatarea și sol- darea lor, se face de către un agent plătitor, conform celor stato- tornicite la Capitolul precedent. Când lucrările neprevăZute se fac de către întreprinzător, con- statarea lor se face ca pentru lucrări în regie, cu osebire numai că întreprinzătorul face de la sine avansurile necesare, și adunând tote doveZile prescrise pentru lucrări în regie, primesce de la in- ginerul ordinar certificat de plată conform modelului N. 18, către care alătură doveZile de plată înformăluite precum s’a Z^ la capitolul precedent (afară de borderoulNo. 17, care este de prisos) și le înaintesă ingineriulul șef care emite sau face a se emite cu- venitul mandat, iar certificatul și tote doveZile se trimit casierului o dată cu avisul. Osarl de plată. Art. 82. întreprinzătorul pote cere regularea plățel in urmă- torele cașuri: 1. Ca acont pentru materiale predate și pentru lucrări făcute. 2. Ca plată pentru isprăvirea totală a lucrării la espirarea termenu lui stipulat in contract când urmașă a se face recepția definitivă. Plată de aconturi, Art. 83. Constatarea aprovisionărilor de materiale sau a unor Digitized by LaOOQle — 256 — lucrări terminate, se face de către inginerul derigent saă loco- țiitorul; saă prin un certificat conform modelului N. 19, către care se alătură evaluația lucrărilor făcute dupe modulul No. 20. Acostă evaluație coprinde situația comparativă a fondurilor încuviințate de Ministru și destinate de inginerul șef, pentru acea întreprindere și certificatele de plată liberate mai nainte. Certificatul și evaluația sunt trimise inginerului șef, care ve- rifică evaluația la fața locului, și găsind’o esactă adeverește confor- mitatea certificatului cu evaluația și emite sau cere a se emite cu- venitul mandat Certificatul este alăturat pe lângă avisul adresat Casierului, iar evaluația rămâne în păstrarea inginerului sef. Plata definitivă. , Art. 84. Constatarea totalei isprăviri a lucrărilor unei între- prinderi, la espirarea termenului contractului, se face de inginerul dirigent saă de locoțiitorul lui în presența întreprind torului în- cheind procesul verbal de recepție definitivă. Modelul No. 21. Acest proces verbal este însoțit de evaluația tutulor lucrări- lor făcute și a materialelor aprovisionate. Ambe aceste piese sunt trimise ingineriului șef, care verifică evaluația la fața locului, și gă- sind’o esactă o aprobă, dupe care apoi emite sau cere a se emite cuvenitul mandat, iar casierului pe lângă avis, se trimite atât pro- cesul verbal de recepție definitivă și evaluația sus menționată, cât și estractul din contract privitor asupra plăților și a garanțelor. Recepție generală. A Art. 85. Pentru a se putea hotărî într’un mod precis termenul garanței care nu contesă de cât din zioa recepției provisorie saă generale, apoi inginerul șef face însuși acestă recepție și închee proces verbal în triplu esemplar conform modelului No. 22, din ca- re unul îl dă întreprinzătorului, altul inginerului ordinar dirigent sau locoții torului seu, iar altul române în păstrarea sa. Daca la ocasia acestei recepții ar urma a se mai da între- prinzătorului ore care aconturi, constatarea drepturilor se face de către inginerul ordinar și se urmesă conform celor prescrise la Art. 83, pentru aconturi. Recepții provisurif de •materiale. Art 86. Predarea materialelor de aprovisionări nu necesită tot- d'auna plata de aconturi, adese ori materialele se predau în mal multe rînduri și numai dupe împlinirea unei câtimi mai însemnate se dă întreprinzătorului aconturi de bani ce i se cuvine. Pentru a se sci într’un modu incontestabilii osebitele câtimi de materiale ce s aii predat succesivii, inginerul ordinară sau loco- țiitorul său în presența întreprinzătorului și a conductorului, în- sărcinată cu lucrarea, inchiă la fie-care priimire de materiale unu Digitized by Google — 257 — procesă verbalii, conformii modelului No. 23, în triplu esemplar, la care întreprinZătorulă sub-scrie pentru acceptare. Unul din acestea se dă întreprinzătorului, altul ingiuerulul șefa și cel-l-alt rămîne la inginerul ordinarii. Conductorulii înscrie în jurnalulii său, modelul No 13, câtimile de materiale priimite; Inginerul șefii pote pînă în termenii de 15 Zile, de la încheerea procesului verbală, a constata însuși la fața lo- cului esactitatea recepțiilor provisoriu, pentru care tote materialele vor rămânea neatinse în acești! termenu. Ori-ce reclamație ar avea întreprinzătorul a face în contra a- cestor recepții provisorie de materiale, trebue să le adresese ingi- nerului șefă în termenu de Zece Z*'e mu^ de la data proce- sului verbală. După trecerea acestui termen, reclamațiile ne mai putănd fi constatate, nu se mal priimescă. Când dupe mal multe predări de materiale, urmăsă a se da întrepriZătorului plata cuvenită, procesele verbale pentru priimirile provisoril de materiale servă inginerului spre a pregăti cuvenitulă certificată, modelul No. 19, urmându-se precum s’a disăla Art. 83, pentru aconturi. Art 87. Când o întreprindere este părăsită de întreprinzător, saă când din neîndeplinirea condițiiloră contractului, Guvernulă ar lua hotărire de a o continua în regie saă în întreprindere pe con- tul vechiului întreprinzător, ingineriul șefă încheind definitiva liqui- dare a întreprinderel, pînă în Zioa când aă încetată vechiul între- prinZătoră, din preună cu evaluația, modelul No. 20, o comunică ca- sierului. Cumpărarea do obiecte cu presurile comercialul. Art. 88. Unile din obiectele necesare biurourilord administra- ției centrale, cum și acele ce se coprind în categoria celor arătate la art. 64 și 73 de aicea, pot fi cumpărate da dreptuldcu preciu- rile comerciulul. La așa cațlu constatarea cheltuelel se face prin memoriu, conformu modelului No. 16, făcute de comerciantul ce ati predat obiectele sau lucrările. Aceste memorii sunt certificate pentru priimirea obiectelor de în- sărcinatul cu păstrarea saii întrebuințarea lor, și adeverite de șeful i- mediat de la care depinde serviciul, iar plata lord se face sau prin mandatu individuală sau prin modulu administrației în regie, dân- du-se plătitorului în totă întîmplarea memoarulu mal sus arătat. • Cumpărarea de instrumente- Art. 89. Instrumentele de precisie sau acele pentru lucru sad mobile întrebuințate în serviciul ordinară sau estra-ordinard, suntd date in păstrarea și sub răspunderea iginerilord șefi ai circonscrip- țiiloru sau a osebițilord șefi de serviciu,, care le înscriu în inventa- rele ținute de el, ce sunt estracte din generalul inventar ținutd la administrația centrală. Pentru cumpărare de asemenea obiecte este neapărată prea- 17 Digitized by LaOOQle I — 258 — labila decisiune a Ministrului; iar constatarea cheltuelei când obiec- tele sunt cumpărate cu prețul comerciului se face precum s’a ^isă laArt precedentii; plata însă nu se pdte face de câtu prin ordo- nanțe de plata Ministrului. Memoarele produse iu asemenea cadă, sunt certificate de ingi- nerul șefii saii de șefii serviciilor, cu arătarea numărului sub care s’aă înscrisă în inventării! obiectele predate; asemenea se certifică acelașu memoariu și deșefulu comptabilitâțit centrale, care înscrie obiectele în inventariul ținut de elu. Chirie de locale. Art. 90. închirierile de locale se facă in urmarea prealabilei decisiunl a Ministrului; iar constatarea lor se face prin certificate de plată, conform modelului No. 24, dat de șeful imediat de la care depinde localul închiriat, și pentru plată pe lângă certificat se pro- duce copia decisiuuei Ministeriale ce autorisădă închirierea și es- tractu din contractul încheiată. Cumpărare de imobile. Art. 91. Cumpărarea de imobile și despăgubirile, tn casu de espropriare de veci sau timporală pentru utilitate publică, se face conformă disposițiilor legiuire! într'acesta; iar constatarea se face de inginerul șefă saă de impiegatul ce aă priimit imobilul în păs- trarea saă întrebuințarea prin un certificat conformă modeluhd N». 24, care se produce casierului din preună cu legea sau decisiune* Ministerială ce aă autorisat cumpărarea acelui imobilă cu preciulă propusă a se plăti. ' CAPO II. Apuntanumte și salarc. Art. 92. Impiegațil Statului, în privința retribuțiunel anuale ce priimescu de la Stat, sunt împărțițl în două categorii: 1. Acel ce priimescu apuntamente supuse în parte sau în to- tală la opriri în profitul tesaurulul. 2. Acel ce priimescu salare ne supuse la nici o oprire în pro- fitul tesaurulul. Regularea apuntamentelor «i salariilorâ.* Art. 93. Atât apuntamentele cât și salariile se plătescă la fi- nele fie-cărel luni și sunt supuse la următorele reguli: 1. Tote lunile se socotescă uniformă de câte 30 dile, scă^en- du-se a 31 ții și socotinduse luna Februariă drept 30. pile, în tote cașurile. 2. pioa retragere! din serviciă, a morți! saă a strămutare! u- nul impiegat, se socotește ca di de presență. Digitized by — 259 — 3. Salariul saă 16fa unul impiegata ce părăsesce postula, fă- ră a’șl da, demisia, încetesă din ^ioa câini au parăsitu serviciul. 4 împiegațil numiti din nou în funcție pnmescu retnbuțîunea cuvenită din țlioa instalării lor în funcție de către șeful dela care atârnă. 5. în casă de morte a unul impiegată, resiul de retnbi.țiune nepriimită până în țlioa morței sale inclusivu se cuvine familiei. Art. 94. Constatarea, lichuidarea, ordonanțarea și plata retri- buțiilorti osebiților împiegați, se face conformii regulilor statornici- te prin regulamentul de față la Art. următorii. Art. 95. Retribuțiunile impiegațdor administrației centrale se plătescu prin ordonanțe de plată directe, pe numele șefului comp- tabilității, pe temeiul Statului hotărât și încheiat de Ministru. Șeful comptabilității împărțind lefile priimește suscrierea de la fie care, atât într’o condică ce rămâne la Ministeriu cât și pe o foie cu margine conform modelului No. 25 bis, care se înaiutesă Casie* riulul centralii pe lângă borderoulu modelului No. 17. spre com- plectarea dovețliloru pentru plata letiloru. Directorul cercetăsă la finele fie căria luni condica împărțire! letiloru și încheind’© o certifică. Consiliulu lucrărilor publice. Art 96. Apuntamentele inspectoriloru și a celor-l-alțl impie- gațl al Consiliului Lucrărilor Publice, se pot libera ca și pentru cel l’alți impiegați, ai administrat I centrale prin ordonanțe pe numele șefului comptabilității, pe temeiul Statului special încheiat de Mi- nistru; urmindu-se cu producerea dovețlilor conformă celoru pres- crise la Art precedent Asemenea apuntamentele se pot libera și prin ordonanțe de plată individuale, la care cațlu ordonanța se dă păr- țel priimitore, iar avisul este însoțita cu statul încheiat de Minis- tru, model No. 25 bis. Lefile personalului de ingineri și conductori a osebitelor servicii. Art. 97. Lefile personalului de înginerl și conductori aflători în osebitele circonscripțil a serviciului ordinar s.iu în osebitele ser- vicii estraordinare se constată de către șefii acelor servicii prin cer- tificatele de plată, conform ‘ modelului No. 26, care se alătura Casie- rului pe lângă avisul mandatu ul colectiv, ce se dă pe numele unuia din împiegațil însărcinat cu priimirea lefilorfi de către inginerulu șef. Lefile se împart de către impiegatul sus pomenit, iar de pri- imire fie-care subscrie atât într’o condică ce remâne la inginerul!! șef, cât și pe o foie cu margine care se certifică de către inginerul șef și se înaintesă plătitorului pe lângă borderoul No. 17, spre complectarea dovețlilor de plata lefilor. Ingincrul-șef certifică de asemenea la finele fie căria luni con- dica lefilor, dupe ce se încredințăsă de esacta lor împărțire. Salariulfi Cantonierilor. Art 98. Salariile pichiorilor, cantonierilor, păsitorilor etc. se Digitized byCooqIc — 260 — constată de către osebițil conductori însărcinați cu dirijarea lucră- rilor. Aceștia închee la finele lunei un Stat conform modelului No. 27, de toți acei ce sunt sub a lor directă atârnare, și’l înainteasă inginerului dirigent. Inginerul ordinar Întrunind aceste osebite State, alcătuește un altul general conform modelului No 28, și’l trimite inginerului șef, care’l cercetdsă, îl verifică și emite saă cere a se emite cuvenitul mandată pe numele impiegatului însărcinat cu priimirea lefilor. Salarele priimite se împart inginerilor ordinari, care daă cui- tanță de priimirea sumelor pe însuși Staturile presentate de el. Fie-care inginer ordinar împarte apoi sumele priimite pentru salare între osebițil conductori, care daă cuitanțe de priimirea lor pe însuși Staturile presentate de ei. în fine conductorii, plătind salariul cantonierilor, priimescă cuitațele lor într’o foie cu margine însemnând și în libretul fie că- ruia sumă ce i s’a plătit. Dupe care apoi încheind sus arătatele fol înscrie resultatul lor în jurnalul modelă No. 13, și le înaintesă inginerului ordinar saă locoțiitorulul lui, iar inginerul ordinar cercetândule le înaintașă inginerului șef, care de asemenea certifi- cândule le înaintesă plătitorului pe lângă borderoul No. 17 în du- blu esemplară, din care unul rămâne la plătitor, iar cel-l-alt cer- tificându-se de către acesta se înapoește inginerului șef, spre a'i servi de dovadă pentru plata salariilor. Cu acest chip inspectorii vor putea lesne a se încredința des- pre esacta împărțire a salariilor; cât pentru împărțirea lefilor, aces- ta se constată din condica lefiloră prescrisă la Art. 97. Art 99. Despăgubirile ficse, precum sunt: cheltueala cancela- riei și a biurourilor inginerilor, cheltuelele pentru locomoțil stator- nici pentru conductorii și ingineri în lăuntrul circonscripțiel lorii, și alte de asemenea a cărora cătiine este hotărâtă pe lună, și cons- tată prin acelaș mod ca și lefile. și se daă odată cii acestea co- prințjendu-se în aceleșl certificate și mandate; iar despăgubirile es- traordinare, precum suntă acelea pentru călătoriile inginerilor și a conductorilor afară din circonscripțiile lor, acele pentru călătoriile inspectorilor și altele de asemine care sunt accidentate numai pen- tru anume cașuri, se daă prin mandate saă ordonanțe individuale pe numele celor în drept, iar Casierului pe lângă avis se alătură și certificatul cuvenit. TITLUL IH. Ținerea registrelor de comptabllitate. Art. 100. Ținerea registrelor de comptabilitate are de scopu gruparea saă centralisarea cheltuelelor și punerea lor în față cu cre- ditele deschise, spre a se vedea cu ușurință starea comparativă în- tre cheltuelele și între sumele alocate prin bundgetă safi prin cre- dite posteriăre. Digitized by Google — 261 — Art 101. Centralisarea cheltuelelor se face treptat In fie-care din serviciile ordinare saâ estraordinare, de către următorii împie- gațl tecnicl: a) . Conductoru. b) . Inginer-ordinar e). Inginer-șef. Osebit de acestea, la casă când prefecții sunt ordonatori se- condați, el sunt datori a ține registrele ce se prescriu prin acest Reglement, iar în biuroul comptabilitățil Ministeriulul se centrali- sesă comptabilitatea tutulor serviciilor prcgătindu-se generala sumă de credetile deschise și de cheltuelele făcute. Art 102. O lucrare în cursă de esecutare saâ de întreținere coprinde adese-ori un înseninător numără de puncte de lucrare, la fie-care din aceste se rânduesce câte un conductor, iar asupra în- tregel lucrări un inginer ordinar saă un conductor locoțiitor de in- giner, In fine inginerul șef al cinconscripțiel centralistă comptabi- htățile tuturor inginerilor ordinari din circonscripția sa. CAPO I. Comptabilitatea conductorului. Carnetul conductorului. Art. 103. Fie-care conductor însărcinat cu privegherea ese- cutărel unul punct de lucrări ține un jurnală saă carnet de însem- nări, pe care înscrie tote lucrările saă cheltuelele precum se facă, în ordinea cronologică, fără lacune, fără clasificare, ori la care punct de lucrare s’ar fi făcut cheltuela. Acest jurnal conform modelului No. 13, coprinde pe pagina din stânga arătarea lucrărilor și resultatele, saă în bani saă numai in câtimi, dtfpe natura lor. Pe pagina din drepta, in dreptul fie caria cheltuell saă lucrări, se facă schițele, spre mal bună esplicare a lucrărel făcute, cu ară- tarea părțiloră a căroru detaliuri nu se pot înscrie în jurnal, și cu măsurătore justficătore câtimilor înscrise pe pagina din stânga. Când un conductor este însărcinat cu privegherea mal multor puncte de lucrare, atunci în fie care punctă ună pichior sau îngri- jitor, ține asemenea ună jurnal; însemnările din carnetele pichio- riloru se transcria de conductoră pe carnetul s6ă. dupe ce mal in- dia le verifică la fața locului. Art. 104. Jurnalele saă carnetele se împart osebiților conduc- tori, de inginerul ordinar saă de locoțiitorul ce este însărcinat cu derijarea totalei lucrări, acesta numerotesă și paraf^să jumlalele mal 'nainte de ale da conductorilor. Fie care agent este responsabil către administrație de esacti- tatea tuturor arătărilor ce înscrie in carnetul s6ă, și de tote omisile ce ar face in Înscrierile sale. El nu predă carnetul nimănui de Digitized by L.OOQ1C — 262 — cât dupe ordinul șefilor sfii; când înceteBă de a fi în funcție, eltn- cheiă jui dpJuI și’l dă inginerului de la care atârnă. Carnetele împlinite se vizesă ne varietur de inginerul ordinar care le depune în arhivele biuroulu! săă. Carnetele date aceluiași conductor, în același ană, primescă o serie neîntrerupta de numere. An. 105. Tote înscrierile în carnetă se fac cu cern&ă Fie care însemnare portă un numer corent și este precedată de data țlilei în care s’au înscrisă. însemnările, care prin natura loru urmașă a fi constatate con- tradictoriu, primescu in carnet subscrierea păi țel interesate; în casă de refasă din partea aceștia, conductorul anunță de îndată pe inginerii. Lucrările înscrise pe carnetă nu se trecă în contă de cât du- pe ce ele sunt recunoscute de ingineri, precum se arată la Art. 111 de aicea. Inginerii vi(lăsă adesea ori carnetele conductorii oră. Art. 106. Spre a se justifica câtimile de lucrări însemnate în carnetulu conductorului pe pagina din stânga, acesta este îndatorat a ț:ne un album, în care desemnesă în plan și în tăeturi, tote păr- țile de lucrare constatate de conductor, că s’aă făcut și s’au în- scris în carnetul său. Aceste desemnări sunt făcute cu cemălă și colore. în dreptul fie căruia desemn se însemnă în album No. sub care s’aă înscris în carnet, măsurătorea relativă la acel desemn. Foi de reparația paveleleru. Art. 107. Lucrările de reparații a paveleloră, când aceste aă de scopu dregerea parțială a stricăciunilor făcute, trebue privighdte cu mare atenție, constatânduse întinderea fie căril părți ce se repa- r^să, câtimea materialului întrebuințat din noii, câtimea materialu- lui vechiă ce aă prisosit etc. Acostă constatare se face de către un pichior sau îngrijitor, care înscrie acele cătiml pe o foie speci- ală pentru aceste lucrări, conformă modelului No. 29. iar sera a- dunând resultatele foel Silnice le trece în carnetul său; Resultatele înscrise de pichior în jurnal se transcriu de conductor în jurnalul săă, precum s’a țjis la Art. 103, când verificând și foile țlilnice de reparații, le ia la sine și adunândule ast-felă, le trimite la finele lunel inginerului odată cu situația conformă Art. 110 de aicea. Somariu. Art 108. Lucrările și cheltuelile înscrise de conductor în jur- nal se clasifică în fie care ții, împărținduse in osebite conturi des- ch se pentru fie care lucrare ce conductorul este însărcinat a pri- veghea, destinând fie căruia câte una sad mai multe fol din sumariul s6u modelul NO. 30. Acest somarid coprinde două feluri de formulare, unele destinate pentru lucrări de reparații și lucrări din nod, iar altele pentru plata sa- lariilord cantonierilorti. Digitized by CiOOQle — 2«3 — Somatele atât de lucrări cât și pentru cantonieri se tnchee la finele lunci adunânduse cifrele colonelor verticale. Situații. Art. 109. La finele luneî, fie care conductor dupe ce închee, precum sau ^is la Art. precedent, osebitele compturi de lucrări co- prinse în somariul șeii, alcătuește pentru fie care din ele câte o o- sebită situație, în care înscrie tot ce se atinge de lucrările făcute în cursul luneî, atât prin întreprindere cât și în regie, clasificândule în: 1. Lucrări făcute dupe prețurile devisului sau a seriei de prețuri cu reducerea resultată la licitație. 2. Lucrări neprevăzute fără reducție conformu. Art. 81. 3. Aprovisionăil priimite dupe prețurile devisului cu reducția resultată la licitație. 4. Lucrări în regie. Aceste situații vor fi dupe împrejurări, conform modeleloru No. 31. 32 și 33. M^surăioro. Art 110. Pentru justificarea fie caria situații, conductorul va alătura următorele piese, dupe Împrejurări: I. Foile țjilnice de reparații de pavele, conformii. Art. 107. 2 Mesurătorea lucrărilor conform modelului anecsat la No. 31, 32 și 33. 3. Osebitele piese justificative, relative la lucrările ne pre- văzute, saă acele în regie. 4-lea. Statul No. 27. pentru lefile cantonieriloru. BorderourL Art. 111. Situațiile mensuale și piesele enumerate la Art. pre- cedent, ce conductorul trimite inginerului la finele luneî se coprindu într’un borderou, conformu modelului No. 34. Aceste situații trebui! se fie înmânate inginerului, cel mult pâ- nă la 5 a următorei luni. Inginerii ordinari priimind situațiile și tote dovedi prescrise la Art. precedent, verifică resultatele si trecendule în comptabilita tea lorii, certifică acele piese și le înapoesă conductori lorii de la care le aii priimit; pentru ca aceștia sași pote îndeplini înscrierile lorii, conformu Art. 105 de mai susii. CAPtl II. ConiyiabiJitatea inginerului ordinar. Art 112. Inginerul ordinar, saii locoțiitorul lor verifica, cor- donă.și ccntralisesă tote resultatele constatate și produse de către conductorii aflători sub ordinele lor. Ei țin registrele de comptabilitate. conform articolelor următore Digitized by CiOOQle — 264 — Art 113. Cărțile de comptabilitate a inginerilor ordinari saă locoțiitorilor lor coprind următorele: 1. Sub repartiția sumeloru autorisăte de Ministru asupra o- sebitelor articole a budgetului, intre osebitele lucrări din acest a-ticolu 2. O serie de compturi deschise, pentru fie-care articol a sub repartițel. 3. Comptul fondurilor ordonanțate spre plata cheltuelelor dupe distribuțiile făcute de inginerul șefă. 4. Un jurnal siă registru pentru înscrierea certificatelor de plată, emise de inginerul ordinar. 5. O serie de compturi recapitulative pe capitulile budgetu- lui, de lucrările sau cheltuelile făcute și de mandatele emise. Inginerul ordinar ține câte o carte osebită de comptabilitate, nu numai pentru ambele catigorii de lucrări a serviciului ordinar, adică una pentru întrețineri și alta pentru lucrări din nou, dar și pentru lucrările estraordinare, coprin^end fie care carte regis- trele mai sus enumerate. Esplicaren. Art. 114. I-iu. Sub-repartiția este un tabloă model No. 35. lit a. prin care se arată în ce proporție sau sub-împărțit sumele încuvin- țate de Ministru, între osebitele lucrări coprinse în același articol. Acestă sub împăițire se face conform Art. 79. de aicea. 2 Seria conturilor coprindend câte un cont deschis, pen- tru fie care articol a sub-repartiției, tablourile acestor conturi sunt osebite dupe natura cheltuelelor, acele pentru lucrări. în regie, in între- prindere sau pentru lefi, ele sunt conforme modelului No. 35, lit. 5. c, d. 3. Nutificar *a sumelor autorisate de Ministru, pentru ose- bite lucrări se înscrie în tabloul sub-repartiții arătat la No. 1, ânsă. inginerul șefii nu pote dispune de nici o parte din acele credite până nu i se face osebite delegații prin ordonanța Ministrului, pen- tru anume sumă în contul vre unuia din articolele budgetului. Când inginerul șef priimește o asemenea înputernicire de a emite man- date pcnU’u o sumă hotărâtă, el o distribue mai întiiă între osebi- te lucrări din acel articol și însciințesă pe fie care inginer de dis- tribuția făcută sati de el saii de însuși Ministrul. Deci inginerul ordinar înscrie aceste sume de îndată în un registru special, conform modelului No 35. lit. e, in dreptul capi- tolului corespunțletor și cu data însciințărei ce au primit de la in- ginerul șef. 4. Fie-care certificat de plată emisii de inginerul ordinar, se înscrie într’un osebit registru, conform modelului No. 35. lit f. 5. Tote lucrările saii cheltuelile făcute și înscrise în de- osebitele compturi arătate la Art. precedent, sunt grupate în ose- bite tablouri, model No. 35 lit. câte unul pentru fie-care capi- tol a budgetului, în care se însemnă d’a dreptă cheltuelele făcute cu data constatare! lor, d’a stînga mandatele emise cu No. . . . și data emitere! lor. Digitized byGooqIc — 265 - Situația la finele lunel. Art 115. La finele fie-căria luni, Inginerul ordinar trimite in- ginerului șef o situație somarie de tote lucrările saă cheltuelile fă- cute în serviciile încredințate lui, model No. 36. Sumele ce se înscria în acostă situ&ție sunt resultatele osebitelor compturl deschise, conform Art. 14. No. 2, însemnate în acea din urmă ții a lunel. O colonă speciale este destinată pentru a se arăta lucrările saîi cheltuelile ce se vor face pe următorele două luni. Acostă situație trebue să fie înmânată inginerului șef cel mult până la 9 a următdrel luni. Art. 116. La finele fie-căruia trimestru, inginerul ordinar întoc- mește o situație, conform modelului No. 37, de tote despăgubirile pentru espropiare.de veci sati timpurale încuviințate și plătite la osebite fețe private. Situația definitivi. Art, 117. La 31 Decembrifi a fie-căruia anii, inginerul ordinar închee osebitele compturl deschise și întocmește o situție definiti- vă, conform modelului, No. 38. Acest tablou coprinde pentru fie-care articol a sub-repartițiel lucrările sau sumele autorisate, credetele de delegații deschise, lu- crările făcute sau cheltuelele constatate și mandatele emise. In el se arată situația osebitelor întreprinderi, numai în suma totală pentru fie-care; tot în acest tablofi se arată și cheltuelele făcute conform Art. 116, de aicea, menționându-se decisiunile mi- nisteriale pe care sau întemeiat ale face și situțiile trimestriale în care sau arătat acele cheltuell. Asemenea situații difinitive se fac, nu numai pentru ambele catigorii de lucrări a serviciului ordinar, dar și pentru lucrările es- traordinare, câte una din fie-care. Art. 118. La finele fie-căruia annu, inginerul ordinar întocme- ște răfuirea fie-căria întreprinderi, conform modelului No. 20, și o trimite inginerului șef, dând și întreprinzătorului copie spre a ași face reclamațiile sale către inginerul șef, până în termen de 10 țlile de la data notificațiel. CAPt ni. Comptabilitatea inginerului șef. Art. 119. Inginerul șef centralistă în comptabilitatea sa, atât lucrările și cheltuelele ce sunt făcute de inginerii ordinari puși sub ordinile sale, cât și acele cu care este însuși însărcinat. Elfi întocmesce si trimite Ministrului Agriculturei, Comerciu- lul și al Lucrărilor Publice situațiile osebitelor părți a serviciului ce’I este încredințat. Digitized by COOQlC — 266 — Cartea coniptabilitițiJ. Art 120. Cartea comptabilitătil inginerului șef (model No. 39) coprinde patru părți destincte și anume: 1. Creditele încuviuțate și sub-împărțirea lor. 2. Lucrările saă cheltuelele făcute. 3. Ordonanțarea fondurilor. 4. Mandatele emise când este ordonator secondar. Osebit de acestea inginerul șef ține o carte aparte coprin- ^ând comptmi deschise pentru fie-care articol a sub-repartițiel. Registrele creditelor. Art. 121. Pentru înscrierea și împărțirea creditelor incuviin- ate, sunt deschise trei registre, din care unul (model No. 321) it. A. împărțit în colonele verticale pentru osebitele capitole a budgetului, servă spre a se înscrie în cl sumele autorisate succesiv de Ministru. Aceste credite sunt grupate în tabloul lit B, pe capito- lele budgetului, și împărțite între osebițil ingineri și în fine ta- bloul lit. C, se arată sub-repartiția lor între osebitele lucrări co- prinse în același articol al budgetului. în tdte aceste inpărțirl se osebesc, nu numai ambele categorii a serviciului ordinar, dar și lucră- rile estraordinare. Registrele cheltuelelor. Art. 122. Pentru clasarea cheltuelelor constatate se țin doue registre, din care unul model lil. D, coprinde arătare pe fie-care lună de cheltuele constatate pentru osebitele articole a sub-repar- tițiel; în altul model lit. E, se clasifică aceste cheltuell, pe capitu- lile budgetului și pe inginerii ce le au constatat, arătându-se la fie-care lună într’o colonă suma cheltuelelor constate, iar în alta sumă mandatelor emise. Ordonanțarea fondurilor Art. 123. Osebitele ordonanțe de delegație prin care Ministe- rul împutcmicesce pe inginerul șef a emite mandate în contul ose- bitelor articole a budgetului se înscriu în pagina 1 a tabloului lit. F, cu No. și data ordonanțelor de delegație, iar pe pagina 2 sea- rată pentru fie-care capitol a budgetului cum se împart sumele de- legate între ingineri ordonatori dupe lucrările ce derige fie-care. Registrul mandatelor. Art. 124. Mandatele emise se înscrii! mal ânteiu in registrul general, model lit. G, coprin^end arătare de n umăr și data mandatului, numărul contului deschis a lucrărel pentru care s aă emis manda- tul, numele părțel priimitore și clasarea cheltuelelor pe capitolele budgetului; iar apoi in registrul model lit H, se arată pe capitol de budget și pe osebițil ingineri cum s’au emis mandatele pentru lucrările ce derige fie-care. Digitized by Google •— 267 - Comptnte deschise. Art. 125. Comptele deschise articolelor sub-repartițel formală o carte osebită de aceea a comptabilitățel. fiind că acăsta este nu- mai pentru un ană, in vreme ce compturile servă nemărginit până la complectarea întreprinderilor. Fie-cărul compt se destină un număr de fol de modul No 40 co- prin^ând pe l-ia pagină tote indicațiile relative la o întreprindere sau lucrare spre a se putea vedea cu ușurință situația între chel- tuelele autorisate, creditele delegate și mandatele emise. Pentru cheltuelele personalului se țin osebite compturl pe ca- pitolele budgetului, conform modelului No 41. Situația mensuali Art. 126. Inginerul șef. la finele fie-căriealunl întocmește o situație somarie de credite și de lucrări săvârșite conform modelului No 42. Acestă situație coprinde pe pagina 1, arătare de creditele în- cuviințate de Ministru asupra osebitelor capitole și articole a bud- getului și de cheltuelele constatate, iar pe pagina a 2 se arată creditele încuviințate, cheltuelile constatate, ordonanțele de delega- ție date și mandatele emise. Tot aicea se arată și cheltuelele ce aă a se face pe următo rele două luni. Acest ă situație este adresată Ministeriulul, cel mal tîrțliu la 12 a următorel luni. Asfel seurmeză pentru cele 12 luni a anului, care constitue periodul în care se pot face și constata lucrările; în cât situația de la finele Iul Decembriu coprinde tote lucrările sau cheltuelele ce se pot plăti în comptul acelui esercițiă. Situație mensuală de continuare. Art. 127. în al doilea anu a fie caruea esercițiu, care estere- servat numai la licuidarea definitivă și la plata cheltuelelor, ingi- nerul șef la finele fie-căria luni întocmesce o situație mensuală de continuare, conform modelului No 43. Acestă situație arată creditele deschise și cheltuelele constatate până la 31 Decembriu, pentru fie-care capitol, asemenea se arată și ordonanțele de delegație date și mandatele emise de la începutul esercițiulul până la finele lunei, când se face situația. Acestă reca- pitulație este trimisă Ministeriulul o dată cu cele-l-alte situații lunare. Art. 128. Ca ordonator secondai⁻ inginerul șefu, este dator a trimite la finele lunei Ministrului, stare arătătdrea de întrebuințarea credetelor de delegații, conform modelului No. 44. Aceste situații coprinde arătare pe capitolele budgetului de mandatele emise in cursul lunei și se închee prin o recapitulație de mandatele emise în lunele precedente a esercițiulul, ast-fel ca să presinte situațiea definitivă și totală a mandatelor emise de la în- ceputul esercițiulul. Digitized by CiOOQle — 268 — Situații trimestriale de personal. Art 129. La finele fie-cărnl trimestru inginerul șef, pe lângă situațiile mensuale, întocmesce duoă osebite situații trimestriale, una pentru ingineri și conductori a cărora lefi sunt supuse la o- priri în profitul tesaurulul, și alta pentru cantonieri, pichiori, etc., a cărora salare nu sunt supuse la nici o oprire, aceste situații sunt conforme modelelor No. 45 și 46, și coprinde arătare de lefile cuvenite, reducerile, lefile priimite, salariile, despăgubirile, cu un cuvânt tot ce priivesce lefile și salariile de la începutul anului până la finele trimestrului. Recapitula ție. Art. 130. Inginerul șefîntocmescela 31 Decembritt a fiecăruia ană o recapitulâție conformă modelului No. 47, de tote cheltuelele și lucrările ce derige însuși și de care remâne îndatorat a pregăti însuși situație definitive, analoge cu acelea a inginerilor ordinari de sub ordinile sale; acâstă recapitulație se alătură pe lângă situația definitivă prescrise la Art. urmbtor. Situații definitive. Art. 131. Situațiile definitive a Inginerilor^ ordinai! modelul No 38, și aceea prescrise de Art. precedent, se resumă la 31 De* chembritî de Inginerul Șef, într’o situație generală definitivă, con* formă modelului No. 48 Acestă situație coprinde trei părți: întâea este un tablou de creditele delegate succesivii de Ministru, asupra osebitelorQ capitole a Budgetului. A doua amintește creditele delegate pentru osebitele capitole, articole a Budgetului și sub-împărțirea lor pe osebitele Jucrâri; ea presintă în față chieltuelile constatate în cursul anului, pentru fie care articol a budgetului și sub-împărțirea lor pe lucrări. A treia coprinde recapitulația creditelor delegate și a chel- tueleloru constatate, pentru fie care capitol. Pentru ambele categorii de lucrări a serviciului ordinar și pentru lucrările estraordinare, Inginerul Șef întocmește cîte o ose- bită situație difinitivă și alăturîndu situația prescrisă la Art. pre- cedent le Snaintește Ministerului Agriculturei Comerțului și al Lu- crăriloriî Publice. Situație finală de cheltuelile, ordonanțele, mandatele de plățile ți de creditori ce rămind a ee plăti. Art. 132. Pentru încheerea comptabilitățel unul esercițiă, In- ginerul Șef la epoca în care esercițiulul (30. Septemb.) întocmeșce o situație finală modei No. 49, în care se resumă pe capitole, or- donanțele de delegație aplicabile la acel esercițiă, cheltuelile con- statate prin situațiile definitive, mandatele emise, plățile făcute și sumele ce mal remântî a se plăti. Acestă situație este certificată de plătitor, în cea ce privesce plățile și se trimite Ministeriului. Digitized by (oOOQle — 269 — Pentru lucrările serviciului ordinar de amândouă categoriile se întocmește o singură situație finală, și pentru lucrările estraor- dinare alta. Art. 133. La începutul fie-căruia and, Inginerul Șef întocmeș- te un tabloă sumariu de tote mandatele emise, în cursul anului trecut, pentru tote întreprinderile acele a cărora esecutare se în- tinde pe un termenii de mai mulțl ani, model No. 50. în acest tabloă pe lingă întreprinderile începute se arată pentru aducere a- minte și întreprinderile care de și sunt începute, însă pentru care nu s’ar fi emisă încă nici un mandat. Tot în acest tablou în colona observațiilor^ se arată între- prinderile care au fost părăsite de întreprinzători sau care s’aă continuat prin regie, conformii Art. 87. Acest tabloii se trimite Casierului în dublu esemplar, cel mal tlrțliu pînă la 1 Martie. Art. 134. Osebit de situațiile menționate la articolele prece- dente, Inginerul Șef este dator a pregăti și a trimite Ministeriuluî mal înainte de începutul fie-căruia ană un project de Budgetă, con- formu modelului No. 51, și un project de sub-repartiție, conformă modelului No. 52 Art. 135. Când Prefectul este ordonator secondar, iar nu In- ginerului Șef, atunci acesta adresă^ă situațiile, model No. 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, cum și projectul de Budget și de sub-reparație Prefectului care certificîndule le inaintesce Ministrului. CAPtl IV. Comptabilitatea Prefecțiloru. Art. 136. Când Prefecții sunt ordonatori secondar! el țină pentru fie-care .esercițiu, următorele registre: 1. Registru de creditele cel au iost delegate, model No 39, litera A, B, C și F. 2. Registru cbeltueleloră constatate și licuidate, model No. 39, litera D, și F. 3. Registru mandateloră emise, model No 39, litera G și H. înscrierile în aceste registre se facă dupe cum se și presintă, fără altă clasare, iar apoi osebitele articole inscrise în aceste re- gistre se trecă în conturile deschise pentru fie-care articol a Bud- getului model No. 40. Arti 137. La finele fie-căruia luni, Prefecții cărora s’aă delegat credite, adresai Ministeriuluî un borderoă, conformă modelului No, 53. Acest borderou se compune din două tablouri: Tabloul din stingă, coprinde situația somară pe capitole la cea din urmă Zi & luneî coprinZând cheltuelele constatate, creditele delegate și mandatele emise. Tabloul din drăpta, coprinde împărțirea între osebițil Ingineri Digitized by — 270 — & credeteloră delegate, a cheltueleloră constatate și a mandateloru emise. Sumele înArise în aceste trei colone a tabloului, trebue să fie de o potrivă cu totalurile situațiiloru mensuale, priimite de la Inginerii ȘetI, conformă Art 126. Prefectul întocmește asemenea borderourl, pentru fie care ca- tigorie de lucrări a serviciului ordinar și pentru lucrările estraor- d.nare, câte unul de fie-care CAPO V. Contabilitatea administrației centrale. Art 138. Comptabilitatea administrației centrale se alcătu- ește din registre ținute în părți duhle, pentru următorele: 1. Credite, coprin^îndu: a) . Deschiderea crediteloră pe capitolele Budgetului și credi- tele estraordinare. b) Repartiția lor pe articole. c) . Repartiția lor pe Șefi de servicii. 2. Constatarea și licuidarea cheltueleloră. 3. Ordonanțarea fonduriloră, coprindîndă: o). De o parte ordonanțele de delegație pe articolele Budge- tului, iar de alta mandatele emise. b). Anularea ordonanțelor și a mandateloră. 4. Plățile efectuate. Tote operațiile sus enumerate se trecă mai întăiă în scurt¹ Într’un jurnal si apoi se transcriă în corupturile corespunțlătore mal sus enumerate. Art. 139. Osebit de compturile sus enumerate și de jurnal, pentru fie care serviciu se deschide un compt special, copnndînd arătare dupe situațiile mensuale de creditele autonsate, de drep- turile licuidate, de fondurile, ordonanțele, de mandate emise și de plățile făcute. Art. 140. Pentru cheltuelele eseveițiiloră închise, osebit de tabloul prescris la Art. 139, se țină și compturi speciale pentru fie-care articol a acelui tabloă. Art. 141. La finele fie-căria luni se închee bilanțul generala tutulor compturilor și se trimite comptabilitățel centrale a Finan- celor, pînă la 1 a uriuătdrel luni, spre a servi la încheerea com- pturiloră mensuale. Art. 142. Mobilele, instrumentele și obiectele date de Stat la osebitele servicii, sunt trecute într’un inventar general, dat în păs- trarea Arhivarului Ministeriulul, sub directa îngrijire a Directorului Aceste inventare sunt revisuite la finele fie-căruia ană, când se facă tote adăogirile și scăderile făcute în cursul anului și înre- gistrate de Șeful comptabilității, conformă Art. 89. Digitized by COOQlC — 271 TITLUL VI. Despre iuchelerea skmelorA. Art. 143. Sama generală și definitivă a cheltuielelortt fie-că- ruia esercițifi este îecheiată la 31 Decembrifi anul al 2-lea, de că- tre comptabilitatea Administrației centrale. Art. 144. Sama generală și definitivă a fie-căruia esercițifi eș- te imprimată și destribuită Camerei Legislative, ea presintă aceleași împărțiri ca și Budgetul corespunzător afară de creditele estraor- dinare, pentru care se deschidă articole, safi capitole separate. Sama generală se alcătuește din unnătorele: 1 Un tablofi de origina creditelorfi. 2. Un tablofi general coprinZând pentru fie-care articol Le- gislativ, situația definitivă a esercițiului espirat, care servă de ba- Ză legei ce se propune Camerei, pentru regularea definitivă a Bud- getului acelui esercițifi. 3. T6te desvălirele necesare spre a se esplica cu desărvirșire drepturile cîștigate, cheltuielile licuidate, plățile etectuate, și chel- tuelile ce au remasfi însă neplătite. 4. O situație pe capitole de cheltuielele esercițiilorfi espirate, tn comparație cu acele a esercițiului precedent, esplicîndti și căușe- le deferențel. Art. 145. Sama se presintă Camerelorfl, de o dată cu lege pentru regularea definitivă a Budgetului. Atît sama cît și legea regulărei Budgetului, sunt publicate In cele d’întel luni a fie-căitiia anu, cînd Camera este întrunită, saii in cea d’întel lună, dupe întrunirea Camerei, când acesta nu este Întrunită la începerea anului. Art. 146. Pe lîngă sama prescrisă la articolele precedente Ministrul Agriculturei, Comerțiului și al Lucrărilorii Publice mal presintă Camerei și următorele: 1. Situația provisorie a Budgetului esercițiului corent, inche- eată la 31 Decembrifi a întâiului anii a fie-căruia esercițifi. 2. Un tablofi special. în care se arată pentru fie-care din eser- cițiile precedente și pe capitolele Budgetelor corespunZătorea) cre- ditele ce era deschise, dar care s’aii anulat prin legea regulărel de- finitive a Budgetelor respective, b) credite suplementare ce s’aii deschis, pentru plata cueltueleloru care s’au recunoscut, conformă Art. 42, dupe încheerea esercițiului, c). Plățile ce s’aă făcut pînă ța epoca încheerel acestui tablofi. 3. O situație sumarie de tote contractele safi tocmelele de 50,000 lei safi mal mult și de t6te acele interiore la acestă sumă dar care fiind de aceeași natură îusumeZă 50,000, safi și mal multu. în acestă situație trebue să se arete numele și domiciliul părțel contractate, natura cheltuelelor și principalele condiții a contractului. 4. Situația provisorie a lucrărilor estraordinare, făcute pînă la 31 Decembrifi anul întâii) a esercițiului curent, în contul secției a- doua a Budgetului. Digitized by LiOOQle — 272 — 5. Un compt detailat de tote întreprinderile administrate în re- gie, precum esploatarea sistematică a salinelor e. t c. REGULAMENTE. pentru organisarea serviciului de controlu asupra operațiunilor pri vifore la căile ferate¹). TITLUL I. Compunerea Serviciului. Art. I. Se institue la Ministerial Lucrărilor Publice, pentru controlul studiilor, a construcțiunel, esplotăril drumului de fer și a întreținerel, un servicii! de Ingineri compusă de: 1 Inspector General de l-a clasă. 2 Ingineri șefi de a Il-a — 1 Inginer ordinar de I a — 1 Idem — — Il-a — 2 Idem — —IlI-a — 2 Conductori de l-a — 3 Idem — Il-a — 2 Idem —IlI-a — 14. TITLUL II. Studia,' Art II. în timpul studiilor, inginerii și conductorii vor urmă ri marșa studiilor preparatorii pe păment și vor asista pe inginerii companiei în căutările lor de materialurl și altele. Acești din urmă le vor da tote deslușirile proprii spre a’I lă- muri într’o alegere a traseului ce se va propune a se adopta. Art. III. Trecerea rîurilor, găurirea tunelelor, consolidarea să- păturilor, le vor studia, atât sub punctul de vedere al economiei, cât și sub punctul de vedere al dificultăților materiale ce se vor putea ivi la nisce asemenea lucrări. Art. IV. Vor lua note de natura geologică și de constituți- unea terenului străbătut de traseurile proiectate. Art. V. Se vor asigura dacă lucrările de artă, precum: poduri, podisce, casis pentru trecerea drumurilor, atât pe d’asupra cât¹* și sub cale, a rîurilor, cursurilor de apă etc. etc. sunt proiectate ast-fel în cât să fie îndestulătore trebuințelor circulațiunel și a a- sigura în ori-ce timpu o scurgere liberă si suficientă apelor. Art. VI. Vor nota mal cu deosebire moți vurile care ar fi con- tribuit a se adopta cutare sau cutare natură de materialurl, și cu- tare modă de construcție. *) Sancționată ca decretai No. 882, din anala 1863. Digitized by LnOOQle — 273 — Art VII. Vor esamina necesitatea trecere! de nivott sati opur- tunitatea mal multii sad mal puțin a unei asemenea trecere. Art. VUI. Vor esamina dimpreună cu inginerii companiei, a- legerea de făcut pentru amplasamentul stațiunelor. Art IX. Vor priimi reclamațiunile proprietarilor interesați. Art X. Vor veghea pentru observarea legel asupra servitudi- nel proprietăților mărginașe, drepturilor de trecere, etc. etc. și ’șl vor da părerea asupra necesității luărilor de pămlnt și a cifrei Indem- nităților de consimțit, în profitul proprietarilor ce au suferit stricăciuni. Art XL Inspectorul General, șef al serviciului controlului, va! adresa pe fie-care lună Ministeriulul Lucrărilor Publice un raport, constatând starea înaintărilor a le studiilor și va resuma observa- țiunile căpătate în virtutea Articolilor precedințl. Art. XII. Planurile, profilele longitudinale, deosebitele piese a le proiectelor, devisurile, detailurile estimative saă altele, le vor fi comunicate de inginerii companiei; ele vor fi obiectul esamenulul lor. Art XIII. Voravea intrarea liberă în biurourile inginerilor com- paniei, pentru a se putea iniția în tote detailurile redacțiunel proiectelor. Art. XIV. Proiectele propuse de companie vor fi investite de visa Inspectorulul-general, șef al serviciului de control. Art. XV. Inspectorul-general nu va avea drept de veto suspensiv asupra lucrărilor de studii, dar va da cont Ministeriulul de resulta- tul survegherel sale pentru fie-care proiect de lucrare de artă, pentru fie-care sub divisiune de secțiune și pentru terasmente. Va arăta objecțiunele ce va crede necesarii de făcut la propunerile companiei. TITLUL m. C onatrucțiunea. Art XVI. Dupe terminarea studiilor pentru fie-care secțiune, și dupe avisul Consiliului tecnicu, Ministerial va-hotărâ asupra proiecte- lor presentate. și le va investi, dacă va avea locQ, cu aprobarea sa Art XVII. O copie conformă de tote piesele și desemnurile de pro'ecte aprobate se va da Inspectorulul-general, șef al servi- ciului de control. Art XVIII. Inspectorul-general, se va asigura prin sine însuși, saă prin agenții puși sub-ordinile sale, dacă nici o modificațiune nu s’aâ introdusă în esecutarea proiectului. Art XIX. Orl-ce modificare propusă in timpul esecutăril lu- crărilor, va fi supusă esamenulul Inspectorulul-general, șef al ser- viciului de control, care va da părerea sa. Art XX Orl-ce modificare aprobată de Minister, se va face cunoscută Inspectorulul-general, șef al serviciului de control. i Art XXL Inspectorul-general saă orl-ce agent sub-ordinile sale, se va opune la continuarea unei lucrări, in care se va fi con- ₜ statat o greșelă de construcție, saă la vre o schimbare, neautorisată. Se va da compt immediat Ministeriulul de suspendarea lucră- rilor și de motivul acestei suspendări. 18 Digitized by LnOOQle — 274 — Art. XXII. Dacă compania va continua, cu tot veto suspensivii al Inspectorulul-generai șef al serviciului, atuncea acest din urmă va înșciința pe Prefectul ue district, care va face cunoscut companiei prin act ecstra-judiciar. de a suspenda lucrările la puntele de con- testație. Art. XXIII. Inspectorul-general, sau Inginerul șef ce '1 va fi delegat, va asista la probele prescrise companiei, pentA a se asi- gura de, soliditatea lucrărilor de artă și va constata resultatele printr’un proces verbal. Art. XXIV. Inginerii serviciului de Control, se vor încredința că tote materialurile întrebuințate au formele, dimensiunile, cuali- tatea și greutatea prescrisă, că tote lucrările preparative sau defi- nitive de întărire a săpăturilor mari, a consolidărel taluselor, sunt bine făcute, și vor dresa proces-verbal de resultatul esaminărel lor. Art. XXV. Vor prescrie tote măsurile de prudență, care li se vor părea de natură a preveni accidentele în lucrări de săpături mari în găurile de tunele. Art. XXVI. Vor recomenda pe la deosebite șanțuri întrebuința- rea de precauțiune de higienă publică, spre înlăturarea bolelor endemice. / Art. XXVII. In căsu de accident, agențiile cele mal aprâpe îl va face cunoscut prin mijlocul cel mal repede Inginerului șefa și Inspectorulul-generai. El se va transporta îndată la acel locb, atât pentru a constata cașurile accidentului, cât și pentru a indica mij- locele de reparațiune și de a preveni revenirea. Art. XXVIII. La fie-care lună. Ministerial va fi pus în cunos- cință de starea de înaintare a lucrărilor la diferitele puncte, unde vor fi întreprinse, prin presentare de situațiunl provisoril. Un raport alăturat la aceste situațiunl, va însemna căușele de întârziere, dificultățile neprevăZute. etc. etc. TITLUL IV. înțreținerea. Art. XXIX. Dupe terminarea construcțiunel drumului și pen- tru fie-care secțiune priimită de Stat, serviciul de control veghesă asupra întreținerel atât a Inelarilor de artă, a terasmentelor și a căii, cât și asupra garelor, stațiunelor și a materialului mișcător. Art. XXX. Survegherea serviciului de control, va avea de o- biect terasmentele și căile: Asupra așeZărei rambleurilor. al cărora efecte trebuescii re- parate și căușele cercetate și împedicate. Asupra curățire! săpăturilor mari și a șanțurilor de scurgere Asupra bunel stări a tunetelor. Asupra adăogirel de balast. Asupra schimbare! traverselor stricate și asupra raliurilor și cusineturilor care nu mai pot fi întrebuințate. Art, XXXI. Pentru lucrările de artă, controlul se va efectua Digitized by LiOOQLe — 275 — asupra reparațiunelor de făcut in urma stricăciunelor ivite, saii din causă de învechire. Inginerul șef va invita pe companie de a lua acele măsuri de prudență care vor fi de trebuiuță în casă de inundare, saă spar- gere de ghețuri. Art. XXXII. Se va asigura de bnna stare de întreținere a ga- relor și stațiunelor, care, în tot timpul, trebue să presinte o adă- postite convenabilă voiajorilor și a înlătura ori ce causă de strică- ciune mărfurilor depuse. Art. XXXIII, in ceea ce privesce materialul mișcător, va esa- mina dacă mașinele și trăsurele răspund la condițiunile impuse prin actul de concesiune și va însemna t6te cașurile de neglijență sad de nedestoinicie, care ar vătăma siguranța sad sănătatea voiajorilor. TITLUL V. DisposițiunI particulare. Art. XXXIV. Un Decret ulterior special va regula disposițiile a se adopta pentru controlul cheltuelelor și a modulul de esplotare a liniilor concedate. Art XXXV. Se va libera Inginerilor și Conductorilor servi ciulul controlului o cartă de circulațiune pe părțile diurnului pus în espldtare. întrebuințarea acestei carte va ti esclusivu personală. LEGE pentru concesiunea drumurilor de fe- ale României din partea de dincdce de Milcov¹) Art 1. Se autoriză Guvernul ă concede D. D. V. H. Ward. ThotnaS Bartlet și asociații lor o concesiune de construcție și de esploatația drumurilor de fer, împreună cu dependințele lor, sub- clausele și condițiunele într’insa cuprinse. D. D. W. H. Ward, Thomas Bartlet și asociații lor, priimesc acăstă concesiune și se. augajăsă a constrai și a esploata sub a lor risic și pericol drumurile de fer jos arătate cu dependințele lor, con- form tutulor clauselor și condițiunelor acestei convențiunl. Art. 2. Lit. a. Linia drumurilor de fer concedhte va fi de la Giurgiu la Barboș, trecănd prin Bucuresci, Ploesci, Mizil, Buzefl și Brăila, având o ramură de la BuzăQ la Focșani. Lit b. Linia de la Bucuresci la Vîrciorova, prin Craiova. Slatina. Art 3. Aceste linii de drumuri de fer, vor fi obligătore pen- tru compania concesionară. *) Sancționată prin decretai cu No. 496 din anul 1864. Digitized by Google 276 — Art. 4. Aceste linii se vor împărți în VIII secțiuni: I. Giurgiu, Bucuresci, IL Barboș, Brăila, Buzău, IIL Bucuresci, Ploesci. IV. Ploesci, Buzău, V. Buzău, Focșani, VI. Vîrciorova, Craiova. VII. Craiova, Slatina, VIII. Slatina, Bucuresci. Aii. 5. Concesionarii se obligă a trimite în fața locului, Îndată după ratificarea concesiune!, Inginerii lorii, spre a proceda atât la studiile cât și la ridicarea planurilor definitive. Art. 6. Concesionarii se obligă a începe lucrarea la Vîrciorova până la Craiova, și a isprăvi acestă secțiune în termen de trei-^eci luni de țlile, de la data promulgării acestei concesiuni. Construcți- unea se va urma pe secțiunele de la Craiova la Bucuresci. Este bine înțeles că concesionarii vor avea facultatea de a începe în a- celași timp lucrările și pe alte secțiuni. Art. 7. Concesionarii se obligă a începe lucrările construcți- unei drumurilor de fer cel mal târziu până în termen de cinci? luni de la promulgarea acestei concesiuni, și a le săvîrși cel mai târziu în opt ani de la data promulgărel legci Termenile prevăzute în presentul articol, precum și articolul 6, se vor prelungi de către administrațiune: acesta însă numai la cașul când concesionarii ar dovedi că au întîmpinat împiedecări is- vorîte din împrejurări de forță majoră, neatîmate de voința lor, pre- cum revoluțiune, resbel, sau și din alte cașuri de forță majoră, care ar fi de notorietate publică, având tote aceste cașuri a se constata după cuviință prin arbitragiul arătat la Art. 34 de mal jos, daca ar urma contestațiune. Art. 8. Concesionarii sunt autorisad a trece concesiunea de față, esecutarea și tote foiosele și avantagele ce vor resulta din ea, în totul sad în parte, către nna sau mai multe pcrsbne, care vor pu- tea fi pământeni saii streini. Aceste persone vor înlocui pe .conce- sionari pentru tote drepturile, privilegele și sarcinele ce resnltădin concesiunea de față, și din caetul de însărcinări. Concesionarii vor fi datori a supune aprobării guvernului, până în termen Cel mal târziu de trei luni de la data promulgării lege! de față, statutele societă- ței ce vor forma pentru acestă întreprindere. Societatea se va constitui în modul societăților anonime, con- form stipulațiunelor din codul comercial al Francei (de la Art. 29 -46). Statutele ei vor fi conforme cu acelea ale societăților esistente in Fran- cia, în Austria și în Italia, pentru construirea și esplotarea marelor căi ferate. ț)isele statute se vor aproba de Guvern până în termen de o lună de la presentarea lor. Daca până în țlisul termen Ministrul Lucrărilor Publice nu va fi aprobat statutele, sati nu va fi comuni- Digitized byGooqIc — 277 — cat fnscristî concesionarilor vre o obiecțiune asupra lor. ele se vor considera de drept ca aprobate. Aprobânduse statutele de către Guvern, ele se vor promulga * ca un regulament de administrațiune publică, și vor avea tărie îna- intea autorităților judecătoresc! și administrative ale t$reL Prin acele statute concesionarii sunt datori a ficsa și a declara do- miciliul legal al societăței. precum și locul unde se va așe^a admi- nistrațiunea căei ferate, care nu vor putea fi aiurea de cât în Prin- cipatele-Unite Române: totuși direcțiunea generală și administrați- unea financiară a societate!, pentru tot ce nu se atinge de rela- Siunele societate! cu Statul, sau cu particularii în acdstă țeră. vor i așezate în Londra. Concesionarii vor fi autorisați prin statute a constitui în obli- gațiuni trei pătrimi din capitalul trebuitor pentru stabilirea drumu- rilor ferate ce li s’aii concedat. și a nu emite acțiuni de cat numai o pătrime. Statutele vor trebui să prevadă crearea unui fond de reservă prin prelevarea unei țjecimi din eccedentul ce va resulta peste ve- nitul curat garantat, al fie cărui an, până la concurența unei sume de cinci nihone franci. Fondul de reservă va fi menținut la acăstă țifră, prin mijlo- cul clisei prelevări; el va fi destinat a acoperi cheltuelile de reîno- ire a căiel permanente, ale cailor lăturale, și de ferire, și a mate- rialului de locomoțiune, cheltuelele pentru mărirea garelor și stați- unelor, precum și acele pentru statornicirea progresivă unei al duo- ilea căi. Se esplică lămurit că acestă prelevare nu va fi cuprinsă în cheltuielile anuale de întreținere și esploatare arătate la § 1, lit. a și h din Art 22 de mai jos. Art. 9. Concesionarii au depus o garanțiă de trei sute mii franci, adică dou6-spie-(jece mii livre sterline, la Thesaurul Public. Acestă garanțiă li se va înapoia îndată când linia întrăgă va fi dată în es- ploatațiune. Suma depusă va produce in favorul concesionarilor un procent de 6% la % pe anii Concesionarii se obligă, în termen de șese luni de la înce- perea lucrărilor, a complecta cauțiunea până la un milion de franci, avend a representa o sumă de septe sute mii franci în lucrări esecu- tate și material aprovisionat. Art. 10. Dacă concesionarii nu vor fi început lucrarea in ter- menul prescris de cinci luni, el vor perde drepturile lor asupra con- cesiunel și sumei de trei sute mii franci, care va deveni proprietate a Statului. Art. 11. Dacă concesionarii nu vor isprăvi lucrarea în terme- nul prescris la Art. 7, el vor perde prin însuși acest fact tote drep- turile concesiunel, și se va proceda, atât la continuarea și gătirea lucrărilor cât și la esecutarea celor-l-alte datorii contractate de că- tre concesionari, prin mijlocul unei adjudecațiuni' ce se va deschide pe basa unei prețuiri a lucrărilor esecutate, a materialelor aprovi- Digitized by Google - 278 — sionate și a părților din drumul ferat care vor fi până atunci tră- date circulațianel. Către acostă prețuire se va adăogi și suma de- pusă la Thesaurul Public Adjudecătoi ii vor fi supuși îndatoririlor concesiunel și caetulul de însărcinări, și concesionarii depărtați vor priimi de la adjudică- torl prețul ficsat prin aceaadjudecațiune. Prețul adjudecațiunel va putea fi mal mică de cât acela al prețuire!. Dacă adjudecațiunea deschisă nu va aduce nici un resultat, se va face o a doua adjudecațiune, pe aceleași basp, dupe un soroc de șe^e luni; dacă și ; câsta a doua încercare ar rămânea fără re- sultat, concesionarii vor perde definitiv t6te drepturile concesiunel, și atuncca, lucrurile esecutate, materialele aprovisionate. părțile dru- mului ferat trădate circulațiunel și garanta depusă, vor deveni pro- prietate a Statului, fără nici o despăgubire. Art 12. Concesionarii sunt autorisațl a proceda îndată către studiiie definitivi' pentru stabilirea căiel ferate, a ramurelor și a de- p^ndințe’or el. fără ca agenții lor să potă intimpina vre o împede- care întru sevirșirea lucrărilor. Concesionari! sunt de asemenea autorisațl a intra, din momen- tul ce vor socoti de cuviință, in stăpânirea pământurilor destinate pentru stabilirea căilor ferate și a dependințelor lor, precum și ale pământurilor ce ar avea ale ocupa pr visoriti spre acest sfirșit, con- fonnâuduse intru acâsta prescripțiunilor lege! de espropriare pen- tru causă de utilitate publică, și ale articolilor 13, 14 și 15 din a- câstă lege. Administrațiunea le va da spre acest sfârșit tot ajutorul ne- cesarii! Art. 13. Tot pământul necesariu pentru stabilirea căiel ferate, a ramurilor și a dependințelor el, pentru mutarea căilor de comu- nicațiune și a cursurilor de ape, pentru stabilirea șanțurilor, a acos- tamentelor. stațiunelor, girelor, magaziilor, atelierilor, depășitelor de materiale, biurounlor telegrafice, caselor de cantonieri și de păzi- tori, reservatorilor de apă, carierelor de piatră, prund și nisip, și a săpăturilor, și în genere pentru esecutarea lucrărilor ore-care la care ar da loeu la acâstă stabilire, se vor conceda concesionarilor fără plată pe proprietățile publice, și acele de mânămortă, de care Statul dispune acum, sau va dispune în viitor, precum și pe acele ce le are și le va avea sub a sa administrațiune, situate în distric- tele de dincoce de Milcov. Concesionarii vor fi, însă, dator! a despăgubi pe arendașii ac- tual! ai fiselor proprietăți, precum și pe locuitori, pentru pagubele ce le ar causa. întreprinderea fiind de utilitate publică, concesionari! vor cum- păra cu a lor cheltuială, pe cele lalte proprietăți, tote pămînturile arătate prin aliniatul ânteifi din presentnl Articol, conformânduse prescripțiunelor lege! de espropiare pentru causă de utilitate publi- că, sad acelor din aliniatul de pe urmă al Articolului de față, și Digitized by kjOOQle — 27» — ^olosinduse. pentru esecutarea lucrărilor atîrnată de acâstă între- prindere, de tâte drepturile ce Statul are saă va dobindi în virtu- tea legilor esistente saii viitore, în materii de lucrări publice, atât pentru căpătarea pământurilor prin espropriațiune, cât și pentru es- tragere, transportarea și depositarea de pământ, materiale și altele; ei vor rămânea tot-odată supuși tutulor îndatoririlor ce decurgă saă vor decurge pentru Stata din acele legi și regulamente. însă, dacă legea de espropriațiune pentru causă de utilitate publică, și regulamentele relative la aplicațiunea ei, n’ar fi promul- gate înaintea începere! studiilor saă a lucrărilor, și la cașul când concesionarii nu s’ar fi învoit cu cel îndreptă pentru plata despă- gubirilor ce li s’ar datori, aceste despăgubiri se vor regula prin mij- locul unei Comisiun! arbitrale compusă dupe cum'urmeză, pentru fie-care din districtele traversate de către drumul ferat: Prefectul districtului, Președinte, Duoi membri aleși de Tribunal dintre proprietarii nesupuși la espropriațiune, Duoi membri aleși de concesionari. Comisiunea arbitrală, așa constituită pentru fie-care din dis- trictele traversate de drumul ferat, va trebui să isprăvâscă opera- țiunile sate în termenă de o lună de la țlioa când Ministeriul Lu- crărilor Publice va fi aprobat planul parcelar arătătoriă zonei pă- mânturilor a se espropria, precum și lista ofertelor tăcute de con- cesionari. Dacă Comisiunea arbitrală n’ar isprăvi operațiunile sale, și n’ar statornici valorea despăgubirilor în termenul mal sus arătat, concesionarii vor putea păși înainte și lua pământurile, depuind provisoriu la casa Tribunalului districtului preciul macsimum de pa- tru-țlecl galbeni de falce, otărît prin Articolul 15 de mal jos, pen- tru pământurile situate afară din orașe, târguri și târgușore și din- tr’un perimetru de duoi chilometri de la barierile saă mărginite fie-că- ruia. Cât pentru pământurile situate în lăuntrul orașelor, tîrgurilor saă târgușorelor, și într’un perimetru de duoi chilometri de la barierele saă mărginite lor, precum și pentru cele-lalte despăguri, la care ar putea avea drept proprietarii, arendașii sau chiriașii pământurilor saă al clădirilor a se espropria, concesionarii, în casă când nu s’ar fi învoit cu personele îndrituite, vor putea depune provisorifi la ca- sa Tribunalului districtului valorea ofertelor ce ar fi făcut acelor persone. Sumele depuse provisoriă de concesionari nu se vor putea li- bera persânelor îndrituite, ci se vor înapoiea concesionarilor, înda- tă ce el, dupe isprăvirea lucrărilor Comisiure! arbitrate, vor justi- fica că aă despăgubit pe cel în drept, saă vor depune la casa Tri- bunalului valârea despăgubire! otărîtă de Comisiunea arbitrală. Art. 14. Despăgubirile pentru ocuparea vremelnică saă pen- tru stricarea pământurilor, acele pentru împiedicare, modificare, saă desființare unei fabrici saă alt stabiliment, și, în genere, pentru ori ce pagube resultate din lucrări, vor fi în sarcina concesionari- Digitized by Google — 280 — lor, ți se vor regula și achita prin bună învoire, sati dupe mo- dul ce se va ficsa prin legea de -espropriare pentru causă de utili- * tate publică, ori în lipsa aceștia, dupe modul otarit la Art 13 de mal sus. Art. 15. Se otăresce în favorul concesionarilor că, ori pare ar fi estimata pentru fondul espropriat, concesionarii nu vor putea fi obligați a plăti mal mult de cât până la patruped galbeni pentru fie-care falce de pământ golu, supusă esproprierel, osebit de cele- alte despăgubiri la care proprietarii ar avea drept. Să lămuresce că prin cuvântul „pământ golu“ se înțelege tote pământurile cultivate saii nu, pe care nu s’ar găsi păduri, parcuri, grădini, livezi, vii, sau case de locuințe, sau ori ce clădiri. SlipulațiiinHe de mal sus nu se aplică de cât numai pentru pământurile situate afară din orașe, târguri sau tergușore și afară diutr’un perimetru de duoi chilometri de la barierile sail mărginite fie-căruia. La distanțele mal apropiate, precum și in lăuntrul barierilor sad a mărginilor unul orasu, tergii sau tergușor, pământurile se vor prețui conformii lege! de espropriare pentru causă de utilitate pu- blică, sau Art, 13 al lege! de față, dupe valurea ce ar resulta din împrejurările locale. Art 16. Mașinele, materialele, materiile brute saii manufactura- te și, în gene» e, tote obiectele necesarii pentru înființarea și esploa- tarea căilor ferate, vor fi scutite de drepturile de vamă la intrarea lor în țeră, în tot timpul construcțiuue! și până în termenâ de cinci- spre-^ece ani, socotiți de la termenul ficsat pentru perfecta săvîr- șire a liniilor concedate. Art. 17. Tote contractele și actele de ori ce natură, privitore către înființarea cailor ferate, către cumpărarea de pământuri și materiale și, in genere, tote transacțiuniie pentru construirea și es- ploatarea căilor ferate, acțiunile, cuponurile și obligațiunile emana- te de la concesionari, vor fi scutite în Principatele Unite Române de orl-ce drepturi de timbru și de înregistrare, prtcum și de ori- ce tacse judecătoresc! în tot timpul concesiune!. Se esceptâsă nu- mai cașurile în care ar veni a resulta din aceste vre o acțiune ju- decătorescă, fiind atunci supuși concesionarii a achita drepturile de înregistrare, de timbru și altele prevâdute de legi. Art. 18. Căile ferate și pământul ocupat de ele, vor fi scuti- te de imposite directe în tot timpul concesiune!. Dcpedințe e lor vor fi scutite de imposit pînă în termenii de cincl-spre-dece-anl, socotiți de la (hoa ficsată pentru perfecta săvir- șire și punerea în circulațiune a liniilor concedate. Art. 19. La casu de stricăciuni causate în lucrările și mate- rialul căilor ferate, prin resbel, revoluținne, saii tulburări, Guvernul va regula și plăti despăgubirile ce vor fi a se ac rda concesionarilor. Alt. 20. Guvernul va acorda concesionarilor tot sprijinul și protecțiunea întru construirea și esploatarea căilor ferate. Art. 21. Statul garantâsă concesionarilor, ca venit curat al Digitized by Google — 281 — • antreprinderei, un procent anual de șese și jumătate la sută și o pătrime pentru amortisarea asupra unui capital ficsat de pe acum, pe risicul și pericolul concesionarilor la suma totală de două sute mii franci in moneda francesă, pentru fie-care chilometru ce va cu- prinde lungimea liniară a drumului de feră pentru secțiunile I, II, III, IV și V, iar pentru secțiunile VI. VII și VIII, Statul va garan- ta șese și jumătate și o pătrime amortisarea, ca precent anual asupra unul capital ficsat de pe acum pe risicul și pericolul con- cesionarilor la suma totală de 215,000, două sute cinci spre-{lece mii franci, pentru fie-care chilometru ce va coprinde lungimea linia- ră a drumului de feră, măsurată în lungul unul singur acsu al {li- selor drumuri între limitele estreme a fie-cărel dm stațiunele ter- minate. Acestă garanție va intra în lucrare, pentru fie-care secțiune a liniei, de la {lioa deschiderel el, și se va aplica pururea pentru to- talul secțiunelor deschise și date in circulațiunea publică, iar nu pen ru fie-care secțiune în deosebit. Ea va înceta cu cinci ani îna- intea termenului ficsat pentru espirarea concesiunel. Concesionarii vor avea facultatea a cere autorisațiunea cuvenită pentru deschide- rea și punerea în esploatațiune a unei părți dintr’o secțiune, fără însă ca să potă resulta din acesta dreptul pentru el, de a cere in- trarea în lucrare a garanției procentului înaintea punerel în circu- lațiane publica a secțiune! întregi; veniturile provenite din esploa- tarea unei părți de sețiunl, nu se vor socoti între veniturile arăta- te la § III din Articolul 22. In casu de a se deschide o secțiune în cursul unul ană, garanția procentelor pentru acea secțiune se va calcula în propor- țiune cu timpul petrecut de la țlioa deschiderel acestei secțiuni, pî- nă la împlinirea anului aceluia, cuprințlăndu-se și ulțima {li a a- celul ană. Când, în virtutea acestei clause, concesionarii ar avea dreptul, din causa neajungerei venitului căilor ferate, de a reclama plata par- țială saă integrală a anuitățel garantate, Guvernul va efectua a- căstă plata în monetă de aur saă argint pînă într'un termenft de trei luni, începătorii de la publicarea socorelelor esploatațiunei a- probate de Comisarul Guvernului. Aceste socotele se vor încheiea în fie-care ană; verificarea și aprobarea lor de către Comisarul Guvernului se va face in ter- menă de o lună dupe espirarea fie-cărui anu. La casă de ne verificare saă de neaprobare a socotelelor, în termenul sus arătat, Statul va răspunde complementul procentului garantat, dupe cum va resulta din socotelile presentate, reservân- dușl pururea dreptul de a notifica concesionarilor reclamațiunele sale, daca va avea loc acesta, și a cere de la ei, pînă la espirarea unul al doilea termenă de trei luni, rectificarea greșalelor recunoscute. Sumele ce Guvernul va plăti concesionarilor, în virtutea a- cestei garanții, vor fi considerate ca avansuri, pe care concesionarii vnr fi datori a le înapoiea Statului împreună cu procentul lor d Digitized by i^ooQle — 282 — cinci la sută pe ană, îndată ce venitul anual al căilor ferate va tre- ce peste anuitatea garantată de șăse și trei pătrimi la sută, ori in ce ană s’ar înfățișa un asemenea venit, și înainte d'a se preleva ori ce escedent în folosul întreprinderel. Dacă la espirarea concesiune!, concesionarii ar rămânea datori către Stat din sumele avansate de acesta în virtutea garanției de mal sus, Statul se va despăgubi prin scădere din suma ce va dato- ri concesionarilor pentru cumpărarea materialului de esploataținne daca va avea loc acăsta. conform celor stipulate prin Articolul 25* Art. 22 Un regulament de administrațiune publică, conformă cu cele statornicite în acăsta materie în cele-l-alte Staturi europe- ne. va determina formele dupe care conees onaril vor fi datori a justifica în privirea Statului și sub controlul administrațiunel supe- riore despre cheltuelile de întreținere și esploatare, precum și des- pre veniturile căilor ferate. L In cheltuelile anuale de întreținere și esploatare- se vor cuprinde: a) . T6te cheltuielile ce concesionarii vor face pentru repara- țiunile ordinare și estra-ordinare și pentru întreținerea căilor ferate. b) . Cheltuelile de esploatare, de administrarea și de priveghe- rea căilor ferate. c) . Cheltuelile de întreținere și esploatare a proprietăților nemișcătore, dobindite de concesionari pentru serviciul căilor ferate și ne întrebuințate întru acestă pînă la vînțlare saă ia înapoerea lor către proprietari! primitivi, conform disposițiunelor ce se vor co- prinde în legea de esp opriare pentru causă de ulilitate publică. §. II. Nu se vor cuprinde în cheltuielile anuale de întreținere și esplotare, acele care n’ar servi d’a dreptul întru esplâtarea căi- lor ferate. In nici un casă cheltuielile de întreținere și esploatațiune, ci- tate în § de mal sus, nu vor putea trece peste patru-țlccl și cinci la sută din venitul brut. §. III. în veniturile anuale se vor cuprinde tote veniturile or- dinare și estraordinare priimite de concesionari și provenite din es- ploatarea căilor ferate și a dependințelor lor arătate la aliniatul al duoilea din Art 25 de mal jos, și din esploatarea proprietăților ne- mișcătdre, neîntrebuințate în serviciul drumului ferat, pînă la vin- țlarea saă înapoierea lor către proprietarii priimitivl. Art 23. La orl-ce epocă, după espirarea unul termenă de cinci ani, de la data mal sus ficsată pentru perfecta sâvîrșire a liniiloră concedate. dacă în cinci ani consecutivi Statul ar fi nevoit a plăti vre o sumă pentru complectarea procentului ce a garantat și dacă ar avea locă dea presupune că acest fact resultă din o rea admi- nistrare a intereselor întreprinderel, Ministerul Lucrărilor Publice va avea dreptul de a cita pe concesionari, saă pe societatea ce I va înlocui, înaintea jurisdicțiunel arătată la Articolul 34 de mal jos. Dacă factul relei administrări se va dovedi definitiv înaintea acel jurisdicțiunl, dupe o cercetare de esperțl ordonată de ea, Mi- Digitized by Google 288 — nisteriul va putea cere atunrl de a lua asupră’șl, in numele Statu- lui, administrarea și direcțiunea drumului pe conta concesionarilor și sub controlul lor, fără prejudițiul dreptului acestora de a li se plăti procentul garantat îndată ce căile ferate, administrate de cătră Stat, vor ajunge a produce din noă, în timpii de un ană, procentul garantat de șd- se și trei pătrimi pe ană, concesionarii vor reintra în stăpînirea ad- ministrațiunel și a direcțiunel căilor ferate. La tot cașul, Guvernul nu va putea lua asuprăși administra- țiunea și direcțiunea drumurilor ferate, de cât în urmarea unei a- nume autorisaținni a Putere! legislative. Art. 24. Dăinuirea acestei concesiuni va fi de nouâ-țledl ani, socotiți de la termenul prescrisă pentru săvîrșirea întregel linii și a ramurilor concedate. Art 25. La epoca ficsată pentru espirarea cencesiunei și prin singurul fact al acestei espirărei, Statul va înlocui pe concesionari în proprietatea pământurilor și a lucrărilor ce constitue caile fera- te și dependentele lor, și va intra îndată în stăpînirea căilor con- cedate a tutulor dependințelor și a tutulor venituri or lor. Concesionarii vor fi datori a trăda în bună stafe de întreți- nere căile ferate, lucrările și dependentele lor, precum garele, lo- curile de încărcare și de descărcare, stațiunele cu tote dependințele lor, biurourile, casele de cantonieri și păzitori, mașinele ticse și în genere tote obiectele nemișcătore ce n’ar avea specială și deosebită destinație numai pentru serviciul transporturilor. In cei dupe urmă cinci ani ce vor preceda termenulă conce- siunel, Guvernul va avea dreptulă de a împlini veniturile drumului ferat, și de a le întrebuința întru restabilirea în bună stare a dru- mului și a tutulor dependințelor lui, dacă concesionarii nu ar lua tote măsurile pentru întrăga și desăvîrșita îndeplinire a acestei în- datoriri. Cât pentru lucrurile mișcătore, precum mașini,locomotive.va- gone, trăsuri de tot felul, cară, materiale, combustibile și aprovi- sionărl de tot felul, și obiecte mișcătore necuprinse în enumerațiu- nea de mai sus, acestea remână proprietatea concesionarilor, și con- cesionarii vor avea dreptul de a cere ca Statul să le ia cu un preță ce se va hotărî prin esperți; asemenea și Statul va avea drep- tul de a cere ca concesionarii să ’I le dea cu un asemenea preță. Statul, însă, nu va fi obligat a lua mai multe aprovisionărl de cât acele necesarii căilor ferate pe un timp de șese luni. Concesionarii vor remânea proprietari al construcțiunelor spe- ciale. precum cuptore de coke, vărsătorii, fabrici de mașini și alte, stabilimente ce le ar fi înființat, și care n’ar fi considerate ca fă- când parte din dependințele căilor ferate, precum și ale proprie- tăților și ale materialului destinată către serviciul de transporturi accesorii drumului ferat. Art. 26. Concesionarii vor fi supuși prescripțiunilor leginirel asupra căilor ferate, precum și tutulor legilor, regulementelor și in- Digitized by Google — 284 — strucțiunilor administrative ce in viitor se vor face asupra căilor ferate, intra cât acestea n ar fi contrarii legel de față și caetuhn de însărcinări. Guvernul va presenta încuviințare i Putere! legislative, la tim- pul cuvenit, proiectul de lege asupra esproprierei pentru causă de utilitate publică. Guvernul va presenta asemenea, la timpul cuvenit, proiectata de lege asupra regimului apelor, precum și proiecte pentru tote le- gile ce se vor socoti trebuitore spre a inchedășui lucrarea căci fe- rate și esecutarea transacțiunelor și a regulamentelor întreprinde- re!, nu mai puținii și cele necesarii pentru a înche^lășui siguranța, drepturile și interesele publicului și ale Statului Regulamentele și instrucțiunele administrative pentru aplicarea acestor legi, se vor întocmi și promulga în timpul col mai scurtii putinciosu. Art. 27. Secsiunile formând resoul concedat, vor fi construite pentru o singură cale, însă podurile și podiscele vor ti construite pentru două că!. Terasementele în genere vor fi esecutate pentru o singură ca- le. afară de terasementele a demi-cote care vor fi esecutate pen- tru două căi. Railurile vor fi puse pentru o cale numai stabilindu- se dupe trebuința serviciului numărul trebuitor de ga re d’evitament Concesionarii vor fi datori a întreține pururea în stare bună de conservare în tot timpul concesiune! tote căile ferate ce b* sunt concedate, în mod ca circulația să fie pururea înlesniciosă și sigu- ră și vor pune mirificele lor de espldtare în stare de a respunde la tote nevoile circulațiunei publice Art. 28. Statul va avea pururea dreptul de a verifica starea căilor ferate și dependințelor lor, prin unul sau mai mulți comisari orinduiți de administrațiune. Guvernul va regula, prin înțelegere cu concesionarii, esersi- ciul dreptului de priveghere a Statului asupra căilor ferate. Cheltuielile ce Statul va face pentru survegherea, verificarea și priimirea lucrărilor, pentru controlul și poliția drumurilor ferate, pentru lefile și alte cheltuell ale inspectorilor, comisarilor și ale a- genților subordonați lor, într’un cuvent. tote cheltuielile ce ar pu- tea resulta pentru Stat din stipulațiunile lege! de față și a caetului de însărcinări, se vor socoti acoperite prin plata ce concesionarii vor efectua în fie-care anu latesaurul public unei sume de opt țlecljfrancl, pentru fie-care chilometru ce va cuprinde lungimea liniară dru- mului de fer ce se va găsi esplotat, sau în cursă de esecutare de către concesionari. Concesionarii nu vor putea fi supuși, nici într’un cas, la vre o plată covirșitore peste suma sus arătată. . Art. 29. Societatea va fi cu totul independentă de guvernă în ceea ce privește modul de organisare a serviciului, administrațiu- nea interifiră, operațiunile ei financiare și comerciale, chestiunile tec- nice și relațiuuile cu împiegații el. fără prejudețiul insă a clause- Digitized by CjOOQle — 285 — tor și condițiunilor stipulate in legea de față, și în caetulti de în- sărcinări. Art 30. Căile ferate ce facu obiectul concesiunel de față, fi- ind considerate ca proprietate publică, nu pot fi supuse, sub nici un cuvânt, esproprierei silnice sad secuestrului în favorul credito- rilor, sub ori-ce tutlu, a personelor saă a societății concesionare; acest privilegii! s? întinde la tote lucrurile mișcătore și nemișcătă- re atîrnate de căile ferate și de esploatațiunea lor;în consecuență, la casu de reclamațiune asupra concesionarilor, numai vetulcăei fe- rate pote fi supusă la un secuestru întru cât ar prisosi peste su- mele necesarii pentru serviciul și întreținerea regulată a căiloră. Art. 31. Nici o amendă, sau alte condamnări, în contra în- treprindere! sau în contra unuia din agenții el, nu se va putea pro- nuncia de cât numai de autoritățile competente, conformă legilorti țerel. Responsabilitatea civilă în contra întreprinderi nu se va putea esersa de cât asupra întregei societăți, consideratii ca ființă colec- tivă, iar nu personal asupra membrilor societățel, nici asupra ad- ministratorilor el. Responsabilitatea penală nu se va putea esersa de cât perso- nal asupra făptuitorilor unei crime sau delict, fără a se putea în- tinde asupra societății sad asupra administratorilor el, ce nu ar fi luat parte la aceste crime și delicte Art. 32. Statul nu va putea conceda alte linii de drumuri fe- rate paralele cu acele ce facă obiectul presentel concesiuni, sau ca- re ar întruni împreună două puncturi situate pe aceste drumuri, sau care ar deservi aceleași localități, în modă de a face concurență drumurilor concedate prin legea de față. Daca Statul ar proiecta concesiunea unul drumă ferat în con- ditiunile sus (lise, Ministeriul Lucrărilor Publice va informa pe con- cesionari, carii vor avea dreptul de preferință cu condițiunl egale și vor fi datori a se pronuncia definitivă în termenă de trei luni. Art. 33. Concesionarii nu se vor putea nici odinioră folosi de vre o jurisdicțiune străină în tote contestațiunile ce s'ar ridica în- tre el și administrațiunea țerel, în privința acestei concesiuni. Art. 34. Pentru tote contestațiunile la care ar da locă ese- cutarea și interpretarea concesiunii de față si a caetulul de însăr- cinări, concesionarii sau societatea ce'I va înlocui se vor adresa mal ânteiu către Ministeriul Lucrărilor Publice, carele va avea dreptul de a lua hotărir! în numele Guvernului. La casu de neînțelegere între Ministru și concesionari, con- testațiunea se va supune unui Tribunal arbitrai compusă de duoi ar- bitri, din carii unul alesă de Guvernă și altul de concesionari, fă- ră privire întru acesta la ori ce disposițiune contrară a legilor. Partea ce va avea recursă la acestă hotărîre arbitrală, va in- forma pe cea altă parte despre numirea arbitrului seă, învitând-o a alege și ea un arbitru din parte!. La casă când cea altă parte n’ar respunde la aedstă invitare, Digitized by GooqIc — 286 — pînă In termenii de două-^eci si una țlile, partea care a recursă Ia arbitragiu va numi pe al duoilea arbitru in numele seu, încunos- ciințând numai pe partea adversă despre acesta. La casă de neunire în socotințele arbitrilor, părțile vor numi un super-arbitru. Dacă pînă într’un termenii de două ^ecl și una dile, ele nu s’ar fi putut înțelege asupra acestei numiri, ea se va tace de către acță d’ânteiă duo! arbitri. Dacă nici arbitrii nu s’ar fi putut înțelege, pină în termen de țlece ^ile, asupra numirel super-arbitrulul, Primul-Președinte al înaltei Curți de Justiție și de Casațiune va. fi super-arbitru de drept Ambele părți vor fi datore a se supune fără apel la unita ho- tărtre a arbitrilor, saă, la casă de neunire a acestora, la sentința super-arbitrulul, carele va fi datorii! a se uni cu una din socotin- țele emise de arbitri, saă a’și mărgini sentința între limitele aces- tor socotințL Arbitrii și super-arbitrul numit de părți saă de arbitri, vor putea fi pământeni saă străini. Art 35. Dacă concesionarii s’ar găsi 'mpedicatl saă opriți de unul din cașurile de forța-majoiă, prevăzute la Art. 7 din legea de față, de a îndeplini îndatoririle ce resultă din concesiune și din caietul de însărcinări, precum și de a se bucura de drepturile, pri- vilegiile și avantagele stipulate prin ele, timpul cât ar fi fost ast- fel împedicațl saă opriți, se va scădea din calculul periodului ficsat prin presenta concesiune pentru esecutarea acestor îndatoriri. Art 36. Concesionarii vor putea, cu consimțimântul Guvernului, să lege acăstă întreprindere, în totul saă în parte prin mijlocul fu- siunel, al arendărel saă în alt mod. cu alte drumuri ce sunt saă vor putea fi concedate în Principatele-Unite, saă airea. Art. 37. La ori ce epocă, dupe espirarea unul termen de trei flecl ani de la data ficsată, pentru perfecta săvîrșire a liniilor con- cedate, Statul va avea dreptul de a răscumpăra acestă concesiune. Răscumpărarea însă nu se va putea aplica de cât la întrăga linie concedată cu ale el ramuri și prelungire. Pentru a se regula preciul rescupărărel se vor lua veniturile curat anuale primite de concesionari în cel din urmă șăpte ani ce vor preceda anul în care s’ar face rescumpărarea, se va scădea ve- nitulă curat al acelor doul ani mal puțină producători, și cu res- tul se va statornici venitulă curat mijlociu alu fie-cărui din cei- lalți cinci ani. Acestă venit curat mijlociu, va înfățișa valdrea unei anuități pe care Statulă o va datori și o va plăti concesionarilor în fie-care din anii ce ar mal remânea pînă la espirarea concesiunel. în totă casulă, valorea acei anuități nu va putea fi mal mică de cât venitulă curat al acelui de pe urmă din acel șăpte ani, ht- ați ca termenă de comparațiune, nici de câtă procentulă garantată de către Stată. Osebită de acesta concesionarii voră mal priimi, pînă în trei luni dupe rescumperare, plățile la care ar avea drept la espirarea Digitized by — 287 — concesiune!, conformii celoră stipulate prin Art. 25 a lege! de față. Art. 38. Caietul de Însărcinări va fi conformă cu acel adop- tată pentru drumurile de feră de dincolo de Milcofă, Intru cât elă •nu va fi contrariă stipulațiuneloră speciale conținute In actul de concesiune. Art. 39. Concesionarii declară că acceptesă stipulațiunele ar- ticolului 5 din legea de concesiune a drumului ferat pe valea Și- retului, privitore la linia de la Brăila la Bărboși, și că prin urma- re se reservă dreptul concesiouariloră acelui drumă de a lua asu- pra D-loră construcția acelei linii în termenile și sub condițiunile precisate în Art. 5 arătat mai susă. Digitized byGooqIc Digitized by Google II MINISTERULU DE RESBELU. % LEGE privitâre la instrucțiunea armatei Principatelor-Unite ale Ro- mâniei¹). Art. I. Instrucțiunea, esercițiul și disciplina armatei Princi- patelor-Unite ale României, precum si formarea Statelor ei maiore, modul administrațiunel și al comptabilitățil ei vor fi de acum înainte uniforme. Art. II. Se vor înființa în Bucuresci detașamente model de tote armele, pentru formarea de instructori ai armatei întregi. Aceste detașamente vor fi compuse pentru infanterie de un ba- talion de linie și de o companie de vînătorl, pentru cavalerie de un escadron, pentru artilerie de o baterie pedestră și de o baterie că- lare, și pentru geniiî de o companie, iar pentru marină se va așețla în Ismail un detașament spre organisarea unei tiotile. Fiă-care detașament va fi compus de ostași din ambele Prin- cipate în proporțiunea oștirilor ce se recrutdsă în fiă-care Princi- ') Sancționau prin decretai domnesc ca No. 188, din anul 1860. 19 Digitized by CooQle — 290 — pat, urmând a se tace și cheltuelile tot în acestă proporțiune din ambele visteril. Aceste detașamente vor fi permanente și vor forma un 0017) a parte; personalul lor sa va schimba treptat, dând armatei instruc- torii necesarii și înlocuindu’I cu din ostașii care vor fi arătat mal multă aptitudine; iar la soldați se va cere și condițiunea de a fi servit un an. Art. III. Pentru instruirea și comandarea detașamentelor modele, pentru organisarea statelor maiore, pentru reformarea administra- țiunel și a comptabiiitățcl armatei, se vor cere de la guvernul fran- ces oficieri și sub-oficieri după cum unnăsă. A. Pentru detașamentele de infanterie. 1 Comandir de batalion. 1 Căpitan ajutor. 4 Sub-oficieri. 1 Capitan de vînători și doi sub-oficierl tot din acea armă. B. Pentru detașamentul de cavalerie. 1 Comandir de escadrou. 1 Locoteninte ajutor. 3 Sub-oficierl și -1 Viterinar. C. Pentru detașamentul de artileria. 1 Comandir de baterie pedestră și 2 Sub oficerl. 1 Comandir de baterie călare. 2 Sub-oficieri. 1 Pirotechnic D. Pentru compania de geniu. 1 Ofițer de geniu și 4 Sub-oficierl din acăsta armă. E. Pentru stat maior. 1 Comandir de escadron de statul maior pentru derijarea lucrărilor de geodesie. 1 Căpitan de stat maior cu misiunea specială de a dirige scola militară, care va fi în Bucuresci una pentru am- bele Principate. F. Pentru intendența militară 1 Sub-intendente pentru administrațiunea și comptabilitatea armatei. G. Pentru detașamentul de marină. 1 Oficier de marină. 2 Sub-oficierl. 1 Șef de construcțiunea navală Art. IV. In fiă-care detașament se va numi un comitet compus de cinci oficieri din care comandirii detașamentelor fac parte de drit și presidă acele comitete. Aceste comitete vor modifica și vor re- dige tote regulamentele militare necesarii și vor priveghia tipări- rea lor. Digitized by Google — 291 — Asemenea se va urma și pentru administrațiunea și comptabi- litatea armatei. Art. V. Spre a se aduce de’ndată sus arătații oficerl si sub- oficerl francesl, se deschide guvernului un credit de 400 mii lei din care 200 inii lei din țera Românescu și 200 mii lei din Moldavia. Art. VI. Tot d’odată se vor trimite cu cheltuiala Statului tineri Români, pentru a studia sciințele militare in scolele speciale ale Franciel. Numărul acestor elevi și modul alegerilor vor fi precum urmașă: a. Opt pentru infanterie și patru pentru cavalerie la scola de la St. Cyr. Aceștia se vor alege prin concurs din junii Români civili și militari care nu vor fi trecuți vlrsta de 18 ani. Militarii însă de la acei care până la acestă vîrstă nu vor fi dobândit gradul de oficerl Programul concursului va fi acela al admiși bilităț el junilor în scola de St. Cyr. b. Șese pentru geniu la sc61ă politecnică, cu obligațiune de a trece pe urmă în scola specială dc la Metz. Programul concursului va fi acel al admisibilității în sc61a po- litecnică, iar cele-l-alte condițiunl vor fi acele coprinse la litera a. c. Pentru scola de Stat maior patru sub-locotenențl eșiți din scola militară, și care se vor lua din cei mal danteiti după lista de cla- sificare la eșirea lor din scolă. d. Șese tineri, din care duoi pentru medicină și patru pentru arta viterinară. Aceștia se vor lua din cel mal d’ânteiu elevi ai scolei militare de hirurgie din Bucuresci care vor fi terminat studiile lor. LEGE pentru 428 grade ostășesc! necesarii a se înființa pe efectivul actual al oștirei¹). Art. I. 106 grade de jos pentru trebuința trenului oștirei înființat închă din anul espirat. Art. II 322 grade de jos, care vor forma o companie de me- seriași. Art. III. Suma trebuinciosă pentru susținerea a 106 omeni al trenului, precum și pentru acoperirea deficitului ce aresultat la în- ființarea furgonelor și chesonelor el lei 355,100 — 3 Pentru 322 grade meseriași, peste iconomia rămasă din îmbrăcămintea servitorilor ofijieresci. 164,123—16 Totă suma lei”5Î9.223- 19 ') Sancționată prin decretnlu domnescu cu No. 105, din anul 1860. Digitized by Google — 292 — Art. IV. Se deschide ministeriulul de r^sboid un credit de lei cinci sute nouo-spre-^ece mii, două-sute-dou6-^ecl și trei, parale nouă spre-^ece. pentru esecutarea nemijlocită a dispozițiilor acestei legiuiri. REGULAMENTULC scoleI militare. Acestu regulamentu întărită și promulgată prin înaltul Decret principal, publicată în No. 14 atu Monitorului ăstei, se inserd și aci pentru mai multă publicitate. (Monitorul oficial No. 51, 1862). titlulC i. Seopulu Scoici. Art. 1. Scola Militară stabilită in Bucuresci este destinată să formeze oficerl de tote armele. Art 2. Cursulă instrucțiunii este de cinci ani. Art. 3. Numfirulfi eleviloră trebue să fie de 70, însă acestă ți- fră va fi variabilă, ea pdte să se mărăscă safi să micșoreze dupe trebuința care se va simț! în armată și dupe numerulu presupusa alfi vacanțelor!! la epoca eșirel lorii din scolă. Art. 4. Scola militară este supusă regimului militară și for- mezâ o comandă deosebită, sub ordinile Ministeriulul de resbelfi. Art 5. Din numărul de 70 elevi, 52 suntfi întreținuți în sco- lă cu cheltuiala părințilorfi Ioni, iar diu cel-l-alțt șdse suntfi bur- sieri întregi și 12 semi-bursierl al Statului. Art. 6. Tacsa pentru fie-care elevii, rămâne ticsată de 18 gal- beni pe semestru, care se plătește înainte. De se va întîmpla, ca din vre o causă 6re-care vre unii elevii să fiă ștersii din registrele școlel. banii rămână în casa școlel. Art. 7. Bursele, și senii-bursele vorii fi acordate de Ministrulfi de Resbelfi dupe recomandațiunea consilieloru de instrucțiune și ad- ministrațiune ale scoici acelonî elevi a căronî lipsă de mi^loce se va constata prin acte oficiale dându-se preferința fiiloru de militari. Părinți al cărora copii voru fi semi-burse, vorii plăti pe jumătate tacsa dupe condițiunilc coprinse la art. 6. Art. 8. Pentru cumpărarea instrunieutelorfi necesarii studiu- lui, precum: compasuri, echere, vapsell. ș c. 1. hârtia de desemnă și de scrisă se va plăti de fiă-care elevii fără osebire o dată pen- tru totfi-d’auna la intrarea lui în scolă ^ece galbeni. Aceste in- strumente rămână ale elevului la eșirea lui din școlă. titlulC ii. Personalulu scotei. Art. 9. Personalulfi școlel se compune: De Statfi-Majorulii școlel. Digitized by Google — 293 — De profesori și amploiațl și de militari din armată, sub-ofici- eri și soldati în serviciul scolel. 1. Statu-Maiorulu Scolel. 1. Sub-directorulu care e totă de o dată, și Directorii de stu- dia cu gradulii de Maiorii, sau celu puțind căpitanii. 1. Căpitănii însărcinatii mai cu deosebire cu poliția și disci- plina si cu tetă instrucțiunea militară teoretică și practică 3. Ortcerii subalterni (doul de infanterie și unu de cavalerie) însărcinați cu detaiurte serviciului interiorii. cu instrucțiunea regu- lamentară și esercițiulu militarii sub direcțiunea căpitanului. 2. Oti(;ieril sub-alterni respectivi. 1. » » (Locotenentul casieră, oficerd de îm- brăcăminte și bibliotecară. 1. Medicii de Batalionii clasa I. Profesorii» 1. De cursulti religioșii 1. — limba română 1. — — francesă. 1. — - germană. 1. — Algeb. și Trigonometrie. 1. — Aritmetică și Geometrie. 1. — Istorie. 1. — Geografic. 1. — Istoria Naturală i. — Desemnu și caligrafie. 1. — Topografie. 1. — Istoria Militară, tactică și stategia. 1» — Fisică și Himia. 1. — Geometrie Analitică, sta- ticășigeodezie. 1. — Fortificațiă. 1 — Artilerie. 1. — Arhitectură, poduri și șos sele. 1. — Administra Jiunea Mili- tară și legislatură. 1 — Hipologic. 1 — Scrimă Gimnastică și na- tațiă. 1 — Geometriă descriptivă. Amploiafk 1. Preoții 1. Scrii torn. Militari din armată iu serviciulu scoici» (Sub ofițeri si soldați). 3. Adiutanți sub-oficeri. sub direcțiunea oficeriloru însărcinați cu amănuntele serviciului interiorii aliî instrucțiunii; (2 de infante- rie și 1 d? artilerie). 4. SorjențI din care 1 pentru dormitorii, 1 pcutru magazie și bibliotecă, un ajutorii al ofițerului de îmbrăcăminte (secretarii alu casierului, și 1 care va împlini funcțiunile portarului scob i. 23 boldați din care: 4 » la refectoriii 3 » însărcinați cu curățenia sălilor ș:. claselor. Digitized by CiOOQLe — 294 — 3 2 2 1 1 1 2 1 1 1 1 lentru cuhniă și aprovisionare. ampiștî a dormitoru. a sala de toaletă. de ordonanță la cancelariă. » » » casieră. la spitală. cornistă. toboșaru. croitorii. cismaru. Servitori 1 Bucătarii. 2 Spălătorese. Art. 10. Catredele profesoriloru titulari, precum și ale repeti- toriloră, se dau prin concursă, iar daca unii din ofițeri vor fi datu probe de capacitate însemnată, unii ca aceea se pot numi profesori titulari saii respectivi și fără concursă dupe recoinandațiunea di- rectorului scâlei și cu învoirea consliulul de instrucțiune. Diversele concursuri, atâtă pentru catedrele de profesori, cât și pentru repetitorl. se facă înaintea unei comisiunl numită de Mi- nistru, compusă de ofițeri și profesori de al scolei, dupe propune- rea directorului scolei. titlulO iii. Consiliulti de instrucțiane. Art. 11. Un consiliă de instrucțiune este însărcinată cu amă- nuntele privitore la studiul și lucrările eleviloră. Acestă consiliă se compune: De directorulă școlel președint. » » de studia și » trei profesori dintre cari 1 să fie militară, hotărîtă în fie- care ană după rându la 1-iă Septembre și numită de directoră. Art. 12. Acestu consiliă se adună în seanțe ordinare la înce- putulu fiă-căria luni. Pote fi reunită și în seanțe estra-ordinare du- pe convocarea Directorului, ori cându va socoti elfi de cuviință. Art. 13. Cel-l-alțl profesori; repetitorl și oficeri din Statulă- Majoră ală scolei potă fi chiemațl în consilia de către directorulă ca să dea dre-care deslușiri; dar aceștia n’aă glasu deliberativă, de câtă în casulă prescrisă în articolu â 15 care unnd^ă. Art. 14. Consiliulă de instrucțiune, se ocupă cu revisiunea programeloră și cu instrucțiunea privitore cursurilor, cu proposițiu- nile care atingă schimbările și perfecționările dobîndite din esperi- Digitized by Google — 295 — ență, precum și cu alegerea cârțiloru, carteloră și instrumentelor^ necesarii lucrării eleviloră. Art 15 La finitul ă fiă-căruia semestru, consiliulă de instruc- țiune formeză o listă de clasificațiune a eleviloră din fie care sec- siune dupe notele loră individuale. îa casulă acesta, toți profesori suntu chiămațl în consiliu cu glasă deliberativii, precum și căpita- nulu însărcinată cu serviciulă interiorii care trebue să dea note de conduită și instrucțiune militară. Art. 16. Consiliulu otăresce pe repetitoril cari în cas de tre- buință, ajută pe profesorii cursurilorii pentru carii nu suntu repe- titori titulari. Art. 17. Esamenile semestriale, se făcu în presintă, celă pu- țină a unul membru din consiliă. Art. 18. Esamenile secțiunii a 5-a. în urma cărora trebue să se facă proposițiunile pentru înălțarea eleviloră în gradulă deSub- Locotenentă se facă în presința unui juriu prezidată de directorulă sau sub-directorulă și ai căruia membri suntu profesorală cursului și doul din membri consiliului de instrucțiune, care voră da apoi aceloră elevi care voră reuși la esamenulă de eșire, ună certificată conformă modelului anecsatu la litera A. constatându că și aă ter- minată studiele în școla militară. Art. 19. Deliberările consiliului de instrucțiune se trecă în- tfunu registru care se ține anume pentru acesta. (Jnulă din pro- fesori. membru alu consiliului, este însărcinată de președinte ca să redijețle procesulu verbală ală fie-căria seanțe. Fie-care membru sub-scrie deliberațiunea dar nici o deliberațiune nu pote figura în registru de nu va fi fostă de față celă puțină trei membri în sdnță. Art. 20. Tote disposițiunile consiliului relative la serviciulă obicinuită, se pună îndată în esecuțiune, iar daca unele dintr’însele ceru ore-care schimbări la acestă reglementă, atuncea acelea nu se potă esecuta de câtă dupe aprobarea Ministrului. TlTLULă IV. Administrațiunea. Art. 21. Administrațiunea scolel este încredințată unul consiliu ale cărui atribuțiunl și resposabilitate sunt aceleșl cu ale consilie- lor u de administrațiune din trupe. Modificațiunile ce cere specialitatea acestui stabilimentu suntu determinate prin acestă regulamentu. Art. 22. Consiliului de administrațiune este compusă de 7 mem- bri adică: De directorulă scolel, Președinte. „ „ studieloră. „ Căpitanulu însărcinată cu serviciulă interioră. „ Duoi din ofițeri, amploiațl al Statului Majoră al scolel ₙ Unu profesoru saă unu repetitoru și casieră. Digitized by CaOOQle — 296 — Art. 23. Casierulă este secretarii alti consiliului și redijă ho- tăririle cu glasă deliberativii. Art. 24 în casă de lipsă a directorului scolel, locuiți său îlu ia directorului de studii; iar lipsa celoră-l-alțl membri o împlinesce cel-l-alțl ofițeri ai scolel sau profesori. Art. 25 Ori-ce disposițiunl de ordonanțe și regulamente re- lative la administrațiune la ținerea seanțeloră și la deliberațiunile consiliului de administrațiune a corpuriloră de trupă suntă aplica- bile la acela ală scolel. Acestă consiliu nu pote delibera de nu va fi cinci membri de față la seanță. Art. 26. Consiliulă de administrațiune alu scolel are trei re- gistre. 1. Unu pentru înscrierea deliberațiuniloră; 2. Altulă alu casei socotită ca registrul controlă pentru a se cunosce venitulu și cheltuelile; 3. Ună registru matricul ca controlă pentru personalulă plă- tită din fondurile stabilimentului. Art 27. Casicrulă are două registre: • 1 Ună registru jurnală pentru priimiri și chieltuell; Ună registru pentru materială. Art 28. Unu Sub-intendent militară este însărcinată cu privighie- rea administrativă a scolii. Acestă privighiere este anecsată cu a- celașl principiă ca și ale corpuriloră de trupe. Art. 29 în fie-care ană, și îndată ce s’a priimitu înștiințarea dată de Ministeriă, de creditulă deschisă prin legea finanțeloră în privința scolel, consiliul face budgetuhi cheltucliloră personalului stabilimentului. în casă de cheltuell estraordinare si neprevăzute care cere adăogare de credite, consiliulu face ună budgetă suple- mentară. Art. 30 Cheltuelile scolel suntu așezate dupe cum urmeză: Îl. Lefurile profesorilor și amploiațiloră. 2. Plata omenilor de serviciă. 1. Cheltuelile instrucțiunii eleviloru. 2. Hrana. 3 îmbrăcămintea încălțămintea echipementu și arme. 2-a secțiune. ⁴’ luminatul. r 5. Infirmeria. 6. Chieltuiala Cancelariei. 7. Manejiu, scrimă și gimnastică. 8. Cbetuiell deosebite și întîmplătore. 2-a secțiune.jîntreținerea stabilimentului. Art. 31. Clasarea așeZată în articolulă precedentă este ob- servată în tote părțile contabilității (registre si socoteli) astu-felu ca și în budgete și cereri de fonduri. Art 32. Budgetele de cheltuell aseZate de consiliă în îndouite Digitized by ijOOQle — 297 — compturl suntă verificate de sub-intendentulă militară și date de a- cestă funcționară Ministeriului cu părerea sa. Art. 33. îndată ce budgetulă s’a priimitu de Ministeriu se țrimite una din cele dou& eompturl cu aprobarea sa sub-intenden- tulul militară care o ține la sine si dupe care trimite o copie con- siliului. Ac6stă copie se trece îndată în registrulă deliberațiuneloru. Art. 34. Sub-intendentulă militar este ordonatorii titulară ală creditelor cari se deschidă, în numele Ministeriului pentru achita- rea cheltuieliloră ordinare sau estra-ordinare cari suntă autorisate; și ordonanțiază în numele consiliului sumele necesarii pentru plata cheltueliloră, dupe cererile sale motivate cu titlulu de acontu, sau pentru soldă conformă disposițiuniloră reglemetului de comptabili- tate în cea ce privesce pe Ministerială de resbelă. Art 35. Fondurile se priimesce cu chitănțiile consiliului de administrațiune, se varsă în casă și nu se liberezu de câtă du- pe găsirea cu cale, ca să se dea dupe măsură și proporțiunea tre- buințeloră, casierului însărcinată cu săvîrșirea piățiloru. Consiliulă are unu livretă care servă la inspecțiunea totalului sumeloru ce i se dau de Casierulă centrală. Acestă livretă se re- ’noesce la fie-care ană. Art. 36. Casierulu este responsabilă, către consiliulă de păs- trarea fonduriloră ce i se încredințeză și de întrebuințarea loru le- gală, pe care trebue să le justifice în seanță la fie-care lună în- trună felu analogii cu ceea ce este prescrisă pentru casierii celoră- lalte corpuri de trupă. Este asemenea responsabilă de mobilieră a- cărul păstrare i sc încredințeză lui. Art. 37. La săvîrșirea fie-cărul trimestru consiliului de admi- nistrațiune întocmesce în întreite comptulu cheltueliloră efective: elu adaogă la acesta borderoulă particulară ală pieseloră de ’chel- tueli date celui ce a plătită, conformii reglementului de comptabi- litate ală departamentului de resbelă și 'lu presanteză în totalu sub-intendentului militară ca să se verifice și să se hotărască de dînsulă suma totală. Art. 38. Dupe verificarea și hotărirea socoteliloră de cheltuell, sub-intendentulă militară dă unu comptă ministrului cu hârtiele do- veditore de plata baniloră: One unulă la din>ulu și trimite pe celu- 1-altu consiliului de administrațiune. Art. 39. Registrele consiliului și ale casierului suntu verifica- te și constatate de sub-inti ndentnlu la încheerea fie-căruia trimestru. Art. 40. Administrarea în numerariă și în materii a casieru- Jui este justificată numai prin registrele sale, și obicinuită prin chibsuirea definitivă a intendentului. Art. 41. în cursulă ânteiului trimestru ală fie căruia ană sc face de sub-intendentulă militam împreună cu casierulu și doui mem- brii ai consiliului de administrațiune, unu inventariă de mobilariulu stabilimentului cu prețuirea și însemnarea causeleră ce au contri- buită a mări saă a micșora prețulă loru. Digitized by C^ooQle — 298 — TITLU LC V. Consiliulu de disciplină. Art. 42. Unu consiliu de disciplină se va institua în școla militară și se va compune: De directorulă școlel, președinte. » „ de studiu. » Căpitanulă însărcinată cu serviciulă interiorii, și „ Doul ofițeri din Statulă-Majoră ală școlel saă amploiațl la instrucțiune. Acești doul din urmă voru fi schimbați în fiă-care ană. Art. 43. Acestă consiliu este chiămată a’și da părerea asupra tutuloră măsuriloră de disciplină cari se dau în desbatere asupra fapteloră grele și individuale, care ceru tare și o grabnică îndreptare a răului, precum și asupra mesuriloră generale, cari reclamă ține- rea bunei orînduell și a sub-ordinației. Art. 44. Consiliulu de disciplină este convocată ori cândă ară cere trebuința ca să se depărteze unu elevă din scolă. Lista pe- depseloră inculpatului se alătură cu plîngerea făcută contra lui. Elevulu se chinină înaintea consiliului precum și autorulă plângerii. Daca consiliulu se pronunța pentru isgonire, atunci președin- tele face cunoscută acesta Ministeriulul care dă atunci ordinile ne- cesarii pentru isgonire. Art. 45. Dacă autorulă plîngeril este unulă din ofițerii care face parte din consiliulu atunci acestă oficeră nu ia parte în sean- ță, și se dă provisoră loculă s6ă unui altă ofițeră numită de pre- ședinte. Art. 46. Se aducă înaintea consiliului de desciplină elevi cari voră fi culpabili de faptele aci însemnate adică: 1. Cândă va îndrăsni să dea întfună superioră (consiliulă pote să se declare necompetentă și să trimiță pe causată înaintea judecății criminale, daca crede de cuviință). 2. Amenințări, refusă formală de supunere saă vorbe injurio- se către ună superioră. 3. Beția (în recidivă). 4. Loviri saă bătăi între elevi gradați saă negradați. 5. Lipsa ilegală de la scolă. 6. Purtarea netrebnică înăuntru și în afară din scola care ară compromite uniforma scolei. 7. Maltratare saă purtare netrebnică către elevi claseloru in- feridre, saă soldațiloră în serviciulu scolei. ¹ Art. 47. OrI-care elevă, care în cursulă unul anu va ave 200 de ^ile aresta se va da în judecata consiliului de disciplină, și în casulă d’a fi osînditu se va supune îndată la cunoștința Ministe- riulul, isgonirea sa din scolă. Art. 48. Unulă din ofițeri membru ală consiliului se va în- sărcina de președinte, cu fucțiunea de secretară și va încheia pro- Digitized by Google — 299 — cesele verbale dupe forma ce se va hotărî printr’o instrucțiune specială, titlulU vi. Funcționarii și amploiatii Scotei. I. Directorul Școlel. Art. 49. Directorulă școlel este unu colonelă saă celă puțină unu Locot-Colonelă, numită de Domnă, dupe recomandațiunea Mi- nistrului de Resbelă. Art 50. Autoritatea Directorului școlel se întinde preste tote ramurile serviciului, poliția, disciplină instrucțiune și administrați- une a școlel. Ofițeri și cel-lalțl amploiațl, al școlel, cu ori-ce titlu ară fi, suntă sub ordinile sale. De dînsul se dă tote ordinile generale și particulare, precum și disposițiunile amănunteloră pentru punerea în lucrare a regulamentului de facă, în ceea ce privesce serviciulă, poliția de disciplină precum și tote cele ce se voră socoti de tre- buință din împregiurări neprevețlute în acestă reglementă, și pentru cari nu va fi de trebuință ca să se ceră otărîrea Ministeriulul. II. Subdirector ulii și directorul^ de Studiu. Art. 51. Sub-directorul care este totă de odată și directoră de studiu, trebue să fiă ună ofițeră cu gradulă de maiorii,este nu- mită de Domnă dupe recomandațiunea Ministrului; și va locui în școlă. Art. 52. Ca sub-directoru ală școlel, este însărcinată cu pri- veghierea serviciului din năuntru, a poliției și a disciplinei, precum și a instrucțiunii militare; elu face cunoscută ordinile directorului și privegheză esecutarea loru; elu priimes.ee tote raporturile care i se adreseză dupe erarhiă, și face ună raportă generală în fiă-care ții pe care lu dă directorului. Elă ia în acelașă timpă ordinile sale pentru cererile de totă felulu, precum și pentru cele-lahe ce se atingă de serviciă. Este șefă ală cancelarii și respun- 3. De a priveghea la curățenia din năuntru și afară a școlei, întreținerea regulată a luminatului și încălzitului, strictă observați- une a bunel orînduell, disciplina și moralitatea nu numai între E- levl, dar încă și între soldați în serviciulă școlei. 4. Afară de orele de clase și meditațiune. trebue să mai stea încă totă dauna în miZloculă Eleviloră. 5 Să privegheze ca intrarea Eleviloră în clase și meditațiune să se facă la orele prescrise și să stăruiască ca semnalulu să se dea prin tobă. 6 Este însărcinată de a visita spitalulă și să se asigure că bolnavii se comformă cu esactitate ordonauțeloru medicului. 7. în țlilele de eșire cu câte-va minute mai ’naintea orei fic- sate pentru eșire pune la rîndă pe Elevii cari au voe. ii trece în reviste ca să se asigure de curățenia loră, și le controleză biletele de voe. La reintrare face apelulu nominala și arată îndată căpi- tanului pe cel ce au întârdiatii. ia in aceași vreme tote biletele de voe. 8. în tote Z>'e!e face trei apeluri, unulă dupe sculare, unulu înaintea prinZului și alu treilea înaintea culcării, ține note de cel ce lipsescă la apeluri și iși dă socotela. 9. Duminicele și în filele de sărbători bagă de seama ca nici unu Elevă să nu iasă din scolă fără voe. 10 Pentru tote grcșalelc ușnri. clă pote aplica pedepse ele- viloru in limitele ficsate dupe reglementulă de facă. în casulu de greșeli mari spune Căpitanului care ia ordinele de la autoritatea superioră. V Repetitoril. Art. 68. Repetitoril suntă numiți de Ministeriu dupe săvirșirea Digitized by Google — 302 unui concursă, la care iau parte numai ofițerii de gradă de Loco- tenenta, cari au servită celă puțină trei ani la frontă. Art 69. Acești ofițeri locuescă în scolă. Art 70. Suntu îndatorați a asista la studiele lecțiuniloră cari li s au atribuita de consilia de instrucțiune, și a esplica eleviloru părțile cursuriloră care nu le vora fi înțelesu in timpulu lecțiuni- loru profesoriloru. Art. 71. Suntu însărcinați să esamineze caetele, pentru buna stare a loră câtă și pentru redacțiune, și să dea pentru acesta note, pe care le facă cunoscuta pe fie-care săptămână Directorului de studifi. Pe fie-care caetă și pe fie-care foe de desemnă, înscrie data cândă s’a datu eleviloră, și câtă a ținută timpulă lucrării, și sub aceste doue date ei își pună semnăturele loră. Bagă de sdmă ca lucrările date de profesori să fie făcute de fie-care elevă in parte, se opună la ori ce amăgire prin care i s’ară da unui elevă o nota ce n’aru merita. Art 72. EI visitezu pre desă bibliotecele particulare ale ele- viloră, și se asigură ca să nu se află de câtu uvrajele date de ad- ministrațiunea școlei, sau autorisate de directorulă de studii, ori ce cărți altele voră fi îndată confiscate. Art. 73. Trebue să oprescă pe elevi de a nu se ocupa cu alte lucrări de câtu cu cele arătate în tabloidă întrebuințării timpului. Art. 74. Pentru ori ce abatere ce se atinge de studii sau di- sciplină, aă dreptulu a pedepsi pe elevi în limitele ficsate de re- glementă. Daca faptele suntu seriose, atunci face numai de câtă cuno- scută Directorului de studiă. Art. 75. Ofițerii repetitorl făcu serviciulă de ^i ca și Oficeril instructori și să conformă întocmai datorieloră prescrise pentru a- ceștia. VI Casierul#. Art. 76. Casicrulă care e totă odată iconomu și bibliotecară, este ună Ofițeră cu gradulă de Locotenentă numită de Ministeriă dupe recomandați unea Directorului Școlei. Art. 77. Ca Casieră are atribuțiumle și responsabilitatea Ca- sierului din Oștire, cu modificațiunile arătate în tidulă 4, ală a- cestă reglementă. Ari. 78. Ca iconomă este însărcinată cu tote amăruntele ad- ministrative ale Școlei, hrana Eleviloru, îmbrăcămitea, echipemen- tulă, armătura, încalțlitulă și luminatulu, obiectele, necesarii pentru instrucțiune, încăperea capelei, și cu tote dependințele Stabilimen- tului. Elu are în ajutoră pentru aceste diferite însărcinări sub-ofi- țerii și soldați! atașați în serviciulu școlei, și care conrespunde cu aceste deosebite atribuțiuni!. Art. 79. La 1-iă luniă a fie-căruia ană înfăcișeză Directoru- Digitized by C.ooQle — 303 — lui însemnare de tote reparațiunile ce suntă de tăcută și de obiec- tele ce suntu de complectată pentru anulă întregu. La 1 Augustă dupe disposițiunile, consiliului de administrațiune, face aprovisionai ea tutuloră obiectelor necesarii pentru îndestulare. 0- biectele pentru administrațiune se cumpără de dînsulu dupe însemnă- rile și modelările date de directorulă de studii, și apoi le împarte eleviloră dupe trebuință. Art. 80. Elfi îngrijasce de bibliotecă și ține registru de căr- țile, cartele și cele-l-alte obiecte ce se ană într’insa fiindu răs- punzătorii de ori-ce obiectă ce sară înstrăina, și avendă dreptă adjutoră ună serjentă din cel atașați în serviciulă scolei. VII Mediculu. Art. 81. Mediculu va avă gradulă de Medică de batalionă cla- sa I și se va numi de Ministeriu. Art. 82. Elu inspecteză în tote țlilele la 12 ore stabilimentulu și hrana despre salubritate, rînduesce medicamente pentru bolnavi și rețetile se contra-semneză de Căpitanulă saă în lipsă'I de ofițe- rulu de Zi- Art. 83. Locuința sa trebue să fie în apropiere de scolă, și visitele la cașuri de bole grele să le facă celă puțină de doue ori pe Z-i- Art. 84. Mediculă este datoră să facă cercetare medicală do- ritoriloră de a intra în scolă la filele hotărî te pentru acestă sfîr- șită și ale da acte de starea sănătății loră. Aceste acte voră fi legalisate de Supra-Mediculă Oștirel sub- responsabilitatea sa. La întîmplare cândă elevii eșițl cu voie din scolă nu vor intra la orele și Zilele hotărîte în scolă sub pretest de bolă, Directorul scolei va trimite pe medică din preună c’ună ofițeră să-lă visiteze acasă și să-l facă raportă, se va trimite asemenea mediculă și la profesorulă care ară lipsi mai multă timpă din scolă și care nu aru fi presintată direcțiunii ună certificată din partea unui Medică amploiată ală Statului. Art. 85. Osebită de inspectoria Zilnică este datorii să visete- ze la începutulu fic-căruia luni pe elevi și tote gradele militare pentru ca să se încredințeze despre starea loră sanitară. Art 86. La casă de bole grabnice este datoră să viie îndată ce va fi chiemată la ori care din personalulă scolei care locuesce In scolă, și la ună casă de bolă mai seriosă în sciințeză și pe Su- pra-Medică. VIII . Prcotulu Art 87 Numirea Preotului se face de către Ministeriulă Cul- teloru dupe cererea Ministeriulul de resbelă. Art 88. Preotulă este datoră să facă Sft Leturgie în capela scolei în tota duminecile și sărbătorile făcând și câte o mică pre- dică de morală religiosă Art. 89. Sâmbătă sără face paraclisă în dormitoră și la ân- tâia Zi & fie-căruia luni face sfințenia apel. Digitized by ooQle — 311 — esersiciuriloră militare, alu mâncării, alti recreațiunilord, ala pre- umblăriloră, alu oficiului divinii, precum și in timpulu nopții. în timpulu cursurilord și aia studiilorfi suntd puși sub pri- । veghierea directorului de studii, a profesorilorfi a repetitorilord a , ofițerului și adjutantului de ții. Art. 141. Regimula militarii, căruia suntd supuși elevii cere ca ori ce superiorii să găsăscă In supuși sel o supunere desăvîrșită, ca tdte ordinile să fie esecutate cu puntualitate, fără observațiune, fără împotrivire și fără murmură. Autoritatea care le dă, este des* > pre acesta responsabilă; reclamațiunea nu e ertată de câta aceluia care s’a supusă. Art 142. Ori-ce încercare care va avea de scopă se provd* ce din partea elevilorii, o unire, o deliberațiuue, o urmare de mal mulți inși, este cu totuia oprită. Art 143. Este asemenea oprita elevilorii de a introduce sad a împărți circulare jurnale saa scrieri periodice, broșuri cărți sad desenuri, afară de cele ce suntu autorisate de Direcțiunea studiilor d. ’ Ori ce abatere din disposițiunile mal susâ ^ise trage dupe sine o pedepsă aspră, și pote motiva isgonirea din șcâlă. Art 144. Ori ce semnd de aprobațiune sad desaprobațiune ori ce neorinduelă, ori-ce necuviință în sala cursurilord sad alte locuri suntă înfrlnate printr’o peddpsă forte aspră. Elevii trebue să se abțiă, în ori-care locd va fi, de ori ce dis- cuțiuni, de ori ce discursă, de ori ce actti care arii fi de natură a turbura buna orînduelă sad liniștea din năuntruld scdlel. Art 145. Nici und elevă nu pote intra, fără voie, intr’und locd păstrată speciala unei secțiuni din care ela nu face parte. Art 146 Elevulu nu se pote seivi cu nici unâ agentd subal- ternă ala stabilimentului, ca să ’l facă vre unu comisionă. Ori-ce abatere la astă oprire, afară de peddpsa ce se face elevului, pune și pe agentd în casulâ de a fi depărtată din scolă. Este asemenea oprita ecsterniloră de a se însărcina cu vre und comisionO pentru elevi, și de a introduce în scolă obiecte cari suntd oprite. Esternulti care va face contra acestei reguli i se va ridica voia de a mai urma cursurile. Art. 147. înăuntru precum și afară din scdlă, elevii trebue să salute pe profesori, repețitori și pe cei-l-alțl foncționari al stabili- mentului, precum ofițeri și sub-ofițeri cari suntfi amploiați, trebue asemenea să salute pe totti militarulti gradata străină scolel, ur* mândă celoră prescrise de ordonanțe pentru serviciuld din năuntru ald trupeloru de infanteriă și cavaleriă. Art. 148. Este ertata elevilorii de a purta mustață și muscă. Art 149. Elevii care esa sunta totă-d’auna în ținută; le este cu totuia oprita de a purta alte semne distinctive de câta acelea care li s’aa datâ de administrațiune. Elevii afară din scolă, aă asupra lorii biletuld de voie care li s’ad data; trebue să ’lâ arate ori de câte ori va fi cerutfi de au- toritatea competentă. îlă fâce cunoscuta autorității militare care Digitized by ooQLe - 818 — în timpulfi claselor^, el trebue să urmnze cu atențiune lecți- unile profesoriloriî'Și să ia note. fu timpulu studiilor^, nu se ocupă de câtu de felulă lucrului arătatu în tabloulă întrebuințărei timpului. Le este opritu, să mănînce sau să bea în săli, să se ocupe cu corespondențe particulare, să citescă alte cărți de câtă cele relative la studinlu determinata. Studii numite libeic, voru fi reservate odată pe fie-care săp- temână, în timpulu acescru studii elevii se potu ocupa cu cores- pondențele loru particulare, și în felulă lucrului ce le vorii veni mai bine. Art. 158. De se va întâmpla ca unu elevii să aibă trebuință să casa din clasu afară din studii, cere voie profesorului daca este in timpulu unui clasu sau superiorului de față, o cere repetitorului sau superiorului de față daca este în timpulu unu) studiu. Acestă voie pote asemenea a fi acordată de elevulu șefulu clasului, însâ numai in lipsa a ori-căruia superiorii. Art. 159. încetarea unei ocupațiuni nu se pote face de câtă după ce toboșarului a dată semnalulu acestei încetări. Art. 160. Ori ce lucrare a unui elevii fie temă, cri redacțiune sau desenii. trebue să fie făcută de elu însuși, conformă programu- lui datu dupe instrucțiuni și după modelu. și o însemneză îndată după ce a terminat'o. Nn pote nimenea să lucreze afară din sală la desenurl saă epure, de câtu cu voia Directorului de studii. Art. 161. Daca s’a doveditu că unu desenii a fostu călcată, sau daca dou# redacțiuni se arată cu aseeași conformitate ast-feliu în câtu că fie demonstrată că au foștii copiate una după alta, ele . se rupii și elevii aii nota 0, și suntii supuși încă la o pedepsă dis- ciplinară, ficsată de Directorului de studii. Art. 162. Tote caetele de note, bruiunele și alte note trebu- eseft scrise cu cernelă. I K. Poli fia afară din Scolă, la esersițiuni in timpulu eșirii și vacanței. Art. 163. Tote Duminicile în care nu esu elevii, totă școla va face daca va erta timpulu, esereițiuri de totui felulu în câmpii sau simple preumblări militare, la locurile și după disposițiunile deter- minate de Directorii. In aceste esereițiuri și preumblări, elevii mergu în rându și observându o orânduelă militară, sub priveghierea șe- fului sau șefiloru însemnați. Aii 164. In timpulă eșiriloru și vacanțeloru nule este ertatu de a merge în locuri publice, în cafenele, cofetării ș. c. 1. . Nu pote să mdrgă la teatru de câtă în vacanță. Nu pote să se preumble pe ulițe călare, de câtă numai con- formându-se reguleloni arătate pentru sub-ofițerl din armie. Nu pote să umble în birje de câtu numai cu părinții lorti. Nu trebue să se amestece în adunările după ulițe și se supună Digitized by — 314 — îndată ordiniloră ori cărui ofițerii, fără a face cea mai mică obser- vațiune, V. Casă de bolă. Art 165. Ori ce elevă bolnavă trebue să se presinte ofițeru- lui de țll, ca să intre in infirmeria școlel daca boia eușure; înspi- talulă militară daca este grea. Elă este supusă visitei doctorului care se pronunță asupra de- stinațiunei ce'i dă. Art. 166 La infirmeriă ca și la spitală, trebue să se conforme prescripțiuniloră medicului; nici o ocupațiune nu este ertată de câtă cu aprobarea medicului. Art 167. Elevii bolnavi potă fi ceruți de părinții loră ca săi îngrijescă la dânșii cu aprobarea doctorului școlel, insă aprobarea nu va fi acordată în casă de bolă contagiosă. Art. 168. Ori-ce. elevă va cădea bolnavă în timpulă eșirei, saă in timpulă vacanțiiloră și care nu pote reintra in scolă la espirarea voiei ce i s’a dată, este îndatorată a trimite direcțiunii ună ates- tată însemnată de ună medică ală oștire!, și constatândă necesita- tea în care s’a găsită, de a rămânea la părinții săi. ! Art 169. Elevulă care pentru causă de bolă, este înapoiată । cu cursurile saă desemnurile sale, trebue să se ajungă in timpulă i ^ileloră de eșire și congedă. VI. Datoriile creștineștii Art 170. Se va pă^i cu cea mal mare severitate, nu numai din partea eleviloră, dar și chiară din a foncționariloră atașați in serviciulă școlel datoriile Sf. religiunl. Art; 171. Elevii voră pății tote posturile prescrise de Sf. re- ligiune; el se voră spovedi și împărtăși de două ori pe ană, lata- : teia săptămână a postului Crăciunului și la întâia săptămână a pos- ' tulul Paștelui. Art. 172. In tote Duminicele și sâmbătă săra voră merge la i biserică, asemenea și in tote sărbătorile ta care nu e cursă. Numai după terminarea Leturgiel elevii potă pleca din școlă ; ta casă de liberare. Art 173. Nu este ertată nici eleviloră, nici foncționariloră 8 vorbi ta contra religiunel și moralității. titldlG xiu. Recompense șl pedepse. I. Recompense. Art. 174. Recompensele consistă în numirea eleviloră de elită saă de întâia clasă, înaintările la gradulă de Caporală și de sub- ofițerii, eșirile și vacanțele. . Digitized by Google — 315 — Art 175. Cândă se face numirea de diferite grade și distiu- cțiunea eleviloră de elită, sub-directornlă priimesce de la căpitanul însărcinata cu serviciulu din năuntru și instrucțiunea militară stă- rile de proposițiune, și adaogă acolo nota elevilorii celoră mal cu merite în cursuri; prin mijloculă acestoră deslușiri elă formâză o listă de merită pe care o presenteză Directorului școlei. Aceste liste trebue să coprindp pe câtă se va putea ună nu- mără îndoită de acela ală rtsplătiriloră ce se acordă. Art 176 Numărulă sub-oficeriloră și caporaliloră este ficsată astă-feliă cumă urmăză: V. Secția 1 Sergentă-Majoră, 2 Serj și 4 Caporali. IV. • » • » « 2 Caporali in. • » » » * 1 Caporal. II • . » » » • 1 Caporal In secțiunea 1, nu va fi nici ună elevă gradată. In câtă pentru numărulă eleviloru de elită nu este limitată Totă elevulă care se află în cea d’ânteiă jumătate a listei de clasificațiune a secțiunel sale, și a cărui purtare va fi bună, pote dobîndi acăstă răsplătire. Art. 177. Sub-ofițeril, caporalii, și elevii de elită, portă sem- nele distinctive determinate. Art. 178. Numările și înălțările suntă făcute de directorulă sc61el și puse în ordinulă de di- Art. 179. Dintre cel înălțațl care voră nelngriji studiile loră și conduita, voră pierde cu dreptulă gradulă loră saă distincțiunea loră, dacă cadă în a doua jumătate a listei de clasificațiune a se- cțiuniel loră. Art. 180. In casulu în care numărulă eleviloră secțiunel a 5-a n’ară fi îndestulă ca să producă în bune condiținnl sub-ofițeril și caporalii, s'ară putea adăoga numărulă atribuită în secțiunea a 4-a, saă să se reducă gradele. Eșirl periodice din școlă și Vacanțe. Art. 181. Eșirile suntă prețulu bunel purtări și ală lucrului Elevii care voră împlini condițiunile cerute, voră putea merge la părinții loră s’aă corespondenți odată pe fie-care lună Duminica. Potă să mărgă și în ore-care d>le de serbătore determinate mal la vale. Se va libera pentru acăsta ună biletă de voie conformă mo- delului (lit. c). Art. 182. Spre a se dobândi voia de eșire trebue: 1. Să aibă cela puțină termenulă de mijlocă generală 10, re- sultândă din tdte notele lunel, pentru diferitele cursuri și instruc- țiune militară. 2. Să se fi ajunsă cu lucrarea desemnuriloră sale. 3. Să nu se afle pe punctulă unei pedepse. 4. Să nu fie eșită din sala de poliție de mal puțină de 8 dile. Digitized byCOOQlC — 316 — 5- Să nu fie eșitfi din infirmeriă saii spitalti de mal puținii de 6. Să nu fi foștii pedepsită cu 4 flile, de consignifi sau pelo- tonu de pedepsă în cele 8 ^ile care precedii esirea sa. Pedepsă cu închisorea îlu lipsesce de orii ce eșire tntr’unfi timpii determinată de directorul^ școlei după greutatea greșelei făcute. Art 183. Elevulfi care nu va dobândi termenulu de mijlocii 10, dar a căruia bună-voință va fi recunoscută, și care nu va fi fostu supusu la nici o pedepsă în timpu de o lună, va putea după cere- rea sub-directorului, să dobândescă o eșire escepțională. I se va acorda asemenea voie, și elevului care nu arii fi îna- poi cu lucrările sale grafice, de și arii fi stătu mai multa de o lună consecutivii în infirmerie saii spitalu. Art. 184. Uuu tabloă alu noteloru de mijlocu. dobânditii în fie-care lună, se va afișa la începutnlu fie-căria luni următore. în sala de recreațiune, prin îngrijirea directorului de studiu. Ca să se evite în acestu tablou, întrebuințarea fracțiunilor^, termenului de mijlocu, de pe totă luna, i se va adăoga. unfi puncta, cându va ti însoțită de o fracțiune celu puțin 0.5. Acestă funcțiune, nu se va socoti, cândă va fi mai micii de câtă acestă țifră. Daca unfi elevă, n’a trecuta nici unu esamenfi într’o lună dreptulu săli de eșire va fi până la noulu esamenfi, de- terminatu prin notele de mijlocu ale lunci precedente. Art. 185. pilele ficsate pentru eșire, elevii după esirea din Bi- serică, se revisuescu de ofițerulu de ții, care dă în acelașu timpii voile acelora care le aii dobândita. Eșirea se face dimineța la 10 ore vara, și la 11 ore iarna: reintrarea se face la 9 ore săra vara, și la 8 ore iama. Art. 186. Părinții suntfi îndatorați, de a veni să ia pe elevii de la scolă, în momentulîi eșirei; potu cu tote acestea, se trimiță persone autorisate, daca ei, nu se presintă, și daca nimeni, nu se presintă în numele lorii, elevii nu voru fi liberi. Pentru reintrare trebue asemenea ca elevii să fie aduși până la școlă de părinții loru sau de persone autorisate. Ofițerulfi de ții, se conformă, celorfi prescrise în titlulfi 6-lea, I Art. 67, din acestu reglementă. Art. 187. In timpulfi săptămânei, nimeni, nici chiarfi părinții, nu potu comunica cu elevii tote Dummecele, numai părinții, cores- pondenții, sau străinii autorisați, potu să’i vațlă în sala de visită. ast-felfi precumfi s’a hotărîtu, în Art. 114 Titlulfi 8-lea. Art. 188. Sărbătorile, în care elevii, potfi dobândi voie de eșire suntfi: | 25 Martifi. 23 Aprilifi. 1 Maifi. 21 Maifi. 29 lunifi. Digitized by VjOOQle — 317 — 15 Augustit 30 Augusta. 26 Octombre. 6 Decembre. Mal este încă 24 lanuariă, considerată ca sărbătore Națională. Sărbătorile in cari nu sumă cursuri, și in care elevii, nu potă eși. suntu: Sântulă Vasile, Grigoric, și loan (trei sânți). întâmpinarea D-luI Isusă Christosă. înălțarea Domnului Pogorârea Sf. Duhă Schimbarea la Față. înălțarea Crucii. Arhangelu Mihail și GavriiL Intrarea în biserică. In aceste sărbători, elevii rămână în școlă, și se ocupă ca în Duminecile ordinare. Art. 189. Suntu vacaiițh de hei ori pe ană, adică: 1. Două săptămâni, la Craciună, de la 23 Decembre până la 7 lanuariu inclusivu. 2. Două săptămâni la Pasce, de la Duminica Floriloru până la a Torni inclusivu. 3. In sfârșită vacanțiile anuale: de la 15 luliu. pânălalSep- tembre. Din aceste vacanti, se ia timpulu necesară pentru ridicarea de planuri și esercițiuri militare, împreună. Art. 190. Afară de aceste vacanții, congediurl nu se pote a- corda eleviloră, de câtă în cașuri prea grele, de directoră. și sub- resbonsabilitatea sa; Aceste congediuri nu se potă prelungi mal multă de patru ^ile afara de autorisarea Ministrului. 2. Pedepse. Art. 191. Pedepsele pentru abateri de Regulamentulu de față, saă pentru orl-ce altă greșală, suntă: Consigniă, saă pclotonă de osândă, în timpulu recreațiunii. Sala de Poliția. Punerea în ordinulă de ^i? pricinuind^ apoi lipsa de eșire. Perderea clasei 1 Suspendarea sau degradarea. Inchisorea. Art. 192. Se socotescu, ca vrednice de pedepsită: Ori-ce refusu de supunere, murmurele, vorbele necuviinciose, abatere din rcglementulu poliției, purtare urîtă, înăuntru și în afară din școlă, certurile între elevii, lipsa la datorii, și la diferite ser- viciul! militare, întârzierea în lucru, reintrarea târ^iă, a voiel, ne- îngrijirile in ținută, în sfârșită, totă ce e de natura, a compromite ordinea și sub-ordinațiunea. Digitized by CiOOQle — 318 — Greșălele,' iau unii caracteră de gravitate care aduce, o mal tare înfrânare, cândă se repeteză mai de multe ori, sad se preface tn obiceiă. Art 193. Directoruliî școlei, are singură, dreptulă de a mări, a micșora, saă a nimicnici pedepsele. Art. 194 O pedăpsă nu se pdte ridica, de acela, care a apli- cat’o fără aprobarea directorului școlei. Art. 195. Pedepsele următore potă fi aplicate după cuniă ur- măză: Elevii neregulați. De către Caporali, două ^ile de consigniă ,}saă pelotone de de pedăpsă. Sub-oficerl patru țlile — — — Serjentă-Majori 6 — — — Adjutanți 8. — — — saă 2 în sala de Poliție. Locotenențl 15. — — 4 — id. Căpitani 20 — — — 6 — id. Majoră sub-directoră 30. 8 — id. saă patru țlile de închisore. Directoră 30 sala de poliție saă 15 de închisăre. Caporalilor# elevi. De sub-oficerl 2 țlile de consigniă. De Seijentă-Majorl 4 țlile de consigniă. De Adjutanți 6 țlile saă 2 în sala de Poliție. De Locotenent 15 — 4 idem. De Căpitană 20 — 6 idem. De Majoră 30 — 8 idem 4 țlile închisore. De Directoră 30 tn sala de Poliție saă 15 idem. Sub-oficieri elevi. De către serjentu-majoru 2 țlile de consigniă. De Adjutanți 4. De Locotenențl 8 țfile cons. saă 2 tn sala de poliție. De Căpitani 15 — — idem. De Majoră 30. — 8 închisore. Directorulă pote aplica aceleași pedepse la toți elevii gradați, saă nu. Serjentulă majoră, pdte fi pedepsită de Adjutanți, și Oficeră cei-lalți sub-oficerl elevi. Sergentulă Majoră, și cei-l-alți sub-oficeri elevii, nu potă în nici într’ună casă să pedepsăscă pe sub-oficerl din oștire în servi- ciulă scolei. < Aceștia, din partea loră, nu potă pedepsi pe sub-oficeri elevii, și în casulă tn care ară avea a se plînge de dînșil, săadresăzăin- Digitized by VnOOQle — 319 — dată la oficerulă de ții care aplici pedepsa, daca va fi de trebuință. Autoritatea caporaliloră, din a 2-a și a 3-a secțiune, nu se întinde de câtă asupra celoră 3 secțiuni, d'ăntâiu, el, n’aă dreptul de a pedepsi untt elevii din secțiunea 4-a sad a 5-a. Profesorii n’au dreptulU de a pedepsi, dar cândă aiiaseplîn- ge de purtarea satt de neaplicarea a unul eleva, cer o psddpsă di- rectorului de studitt care o aplică. Directorulă scolei numai elu singuri pote să pronunțe pune- rea tn ordinii de ții perderea clasei 1, suspinderea, satt degradarea. Art 196. Daca untt elevii a fostă pedepsiți! pentru întârzie- rea făcută cu nedarea la vreme a lucrărilorii grafice, pedepsa i se ridică la redarea acestortt lucrări și nu i se ia dreptultt de eșire daca împlinesc!! cu tote astea condițiunile arătate în art 182. Pedepsele aplicate pentru ori care alții motivă, aduce dupe sine perderea eșirii în limitele ficsate de o potrivă cu titlulti de recompense. Art 197. Ori-care elevă care, în timpulă voel sale, face gre- șeli în contra disciplinei, saă se dă la fapte vrednice de osîndă es- te pedepsitii la reîntorcerea sa. Art 198. Directorulă scolei pronunță singurii cândă discipli- na o cere, suspendările generale sau individuale de eșire. Elă pote încă să suspende voile acordate de Ministeriulă de resbeltt unu! elevii care n’ară satisface condițiunile de eșire, satt cândii socotesce că ară produce urmări urîte disciplinei scolei. în acestă casă directorulă scolei îșl dă îndată cuvlntulu Ministeriulul Art 199. Pedepsele pe cari oficeril n’aă dreptulU ale aplica, suntii cerute ierarșică și înscrisă, directoinlul scolei. Art 200. Aceste cereri suntă totă-d’auna adnotate de ofice- ril cu grade superiore care trebue ale transmite . Art. 201. Elevii puși în sala de poliție esă d’acolo ca să as- culte la diferitele cursuri saii esercițiuri de infanterie, de cavalerie de topografie, de artilerie și de fortificațiune, precum și la redac- țiunea deosebiteloru memorii ș. c. 1. Elevii în închisore nu potii eși sub nici untt pretesttt, ânsă primescă lecțiunl particulare de la repetitorl. Ele . il puși în sala de poliție satt în închisore trebue să ducă cu dînșil cărțile lorii acolo și potii să’șl esecuteze lucrările loră grafice Art. 202. Se ține socotela de pedepse în notele semestriale și pentru așezarea listelorii de trecere la o secțiune superidră și la e- șirea din scolă. Pentru acestă sflrșittt se ține de sub-directorii untt registru specială în care fiă-care elevă are foia sa de pedepsa, prin analo- giă cu ceea ce se practică în corpurile de trupă Art. 203 Daca numărulă Consigniiloră aplicată unul elev nul iartă de a se scăpa de acdsta, saii că, familiarisată cu ac&ta pe- ddpsă, că nu mal are efectti folositori! asupra lui, directorulă sco- Digitized by VaOOQle — 320 — lei p6te prescri de a se sub-stitua in locul sala de poliție a căril 24 ore ecuivaleză cu 4 țlile de Consigniu. Art. 204. Elevii gradați sau de ăntăia clasă care, în clasifica- țiunile succesive se coboră saii se urcă de cea d’ănteiă jumătate a eleviloru clasați suntu coborîțl prin gradulu lorii saii de ănteia clasă. Art. 205. Directorulu scolel are dreptulu de a provoca adu- cerea înaintea consiliului de disciplină, a tutulorii eleviloru care ar da dovedi de neindreptare sau de nemoralitate. Consiliulu pote a- tund pronunța isgonirea lor. titlulC XIV. Biblioteca. Art 206. Biblioteca este sub-priveghierea și responsabilitatea Casierului, care are de ajutorii unii sub-ofițeiu atașată în serviciul scoalel. Art. 207. Toți amploiațil scolel potu lua din bibliotecă, pen- tru trebuința loru, cărți și instrumente; Elevii nu potu să ia, potu .numai, în țlilele cându nu aii cursuri, să mărgă să citescă în loca- lulu chiaru alu Bibliotecii. Art. 208. Nu se libercză nici unii obiecții din bibliotecă de câtu sub dare de chitanță din partea primitorului în care se trece titlulu cărții, numărulă volumeloră, numele priimitorulul, și ^ioa pri- mirii Nu se pote libera unul cititorii de câtu două volume de o dată. Art. 209. Primirea și predarea cărțiloră din Bibliotică seface in tote Joile la 2 ore. Nici unu obiectă nu se pote ține mal multă de 4 săptămâni. Art. 210. Daca vr'ună cititorii voesce să păstreze cărțile Bi- blioticel mal multu de 4 săptămâni, nu i se porte acorda o prelun- gire de câtu numai atunci cându nu se voru fi înscrisă alțl ama- tori pentru acelu uvragiu, întfo condică deosebită în păstrarea ca- sierului. Art. 211. Nu se pote trece o carte dintr’o mână întfalta, de câtu dupe ce sa prefăcută la bibliotică chitanță respectivă. Pe câtă vreme se află chitanță la bibliotică este răspunzătorii sub-scrisulă întru tote de curățenia și buna întreținere a cărții. O carte pierdută sau maltratată se va plăti de către acela care a avufo, pier^ându acelu elevă sau foncționară și dreptulu da mai lua cărți în viitoră. Art. 212. Cărțile și instrumentele nu se potu da personeloru streine scolel. Art. 213. Directorulă de studii face pe totă anulu la sfîrșitul semestrului ală 2-lea o revisiune generală bibliotecei și pentru a- cesta să adună tote cărțile și instrumentele. Casierulă (ine unu registru esactu de tote cărțile, cartele, ste- rile, instrumentele matematice de totu fclulă și alte obiecte ce făcu Digitized by CaOOQle — 321 — parte din bibliotică pe care le va ține în buna orîndu&ă sub a sa răspundere; unii registru de personele cari aii luată cărți din bi- bliotică, chitanțele respective, și o condică pentru cel ce voră să se prenumere la o carte împrumutată. Art. 214. Instrumente pentru ridicare de planuri ș. c. 1. se predati din bibliotecă sub luare de chitanță acelorii profesori cari voru fi însărcinați cu predarea unul cursă în care aă trebuință de asemenea instrumente, sau la ridicări de planuri. Art. 215. Directorulu de studii sad impiegații scâlel propune consiliului de studii spre aprobare, cărțile sad obiectele ce va găsi de trebuință, pentru care sfirșită se va prevedea în budgetă fon- duri necesarii. titlulC xv. Ivirea definitivă din scolă. Art. 216. Ori-care elevă va eși din scdlă, în orl-care posițiu- ne este supusă la ore-care formalități prescrise prin regulile întoc- mite pentru liberarea din școlă. Art 217. Elevii a căroră isgonire este pronunțată, trebuie să stea în închisore pînă cândă se voră împlini acele formalități. Cu tote acestea, directorulu pote, daca o socotesce de cuviință și daca nu resultă nici o necuviință pentru disciplină, săT dea pă- rințiloru lor. Art. 218. Elevii nu potu să se depărteze din scolă, chiară cândă ar fi priimită ordine însemnându-le o destinațiune până când nu se voră fi regulată cu directorulu studiiloră, și cu casierul. Art 219. Toți elevii eșițl din scolă, .și cari erau angajați cu serviciulă suntă ținuți , să împlinescă în oștire, fiă-care oficeră, fiă- care soldată sau sub-oficeră, sfârsitulă timpului de serviciulă cerută de lege. Art 220. Elevii din secțiunea 5-a cari aă satisfăcută la esa- menile în momentul de eșire. și cari s’aă propusă pentru gradulă de sub-locotenentă, îșl alegtî armele și regimentele în care dorescă să intre, dupe chsificațiunea eșiril și a locuriloră vacante. Art. 221. Elevii înălțațl sub locotenențl în armele speciale, stată-majoră , artilerie și geniă. \oră putea fi trimiși de guvernă, dupe propunerea directorului scolei, ca să*șl desăvîrș^scă învățătu- rile speciale în scolele de aplicațiune din Franța. Art. 222. Or ce regulamente pînă astă-^I înființă rcmîn des- ființate. LEGE pentru înaintarea în rangurile militare ’). Art. 1. Nimeni nu pote fi caporal de n’a servit în activitate ea soldat minimum ș£se luni într’un corp al armatei. 1) Sancționați cu decreta No. 75, din anul 1A62. 21 Digitized by — 322 — Art. 2. Nimeni nu pote fi sub-ofițer, de na servit șăse luni cel puțin în activitate ca caporal. Art. 3. Nimeni nu pote fi sub-locotenent: 1. De nu va avea etate de nouă-spre-țtece ani cel puțin. 2. De na servit duoi ani minimum ca sub-ofițer într’unul din corpurile armatei, sau de n’a fost elev al scolel militare, și de n’a împlinit condițiunile esamenilor eșirei din scolă. Art. 4. Nimeni nu pote fi locotenent pe n’a servit cel puțin doui ani în gradul de sub-locotenent. Art. 5. Nimeni nu pote fi căpitan de n’a servit cel puțin duoi ani în gradul de locotenent. Art. 6. Nimeni nu pote fi maior de n’a sei’vit cel puțin trei ani în gradul de căpitan. Art 7. Nimeni nu pote fi locotenent-colonel de n’a servit cel puțin duoi ani în gradul de maior. Art. 8 Nimeni nu pote fi colonel de n’a servit cel puțin duoi ani în gradul de locotenent-colonel. Art. 9. Nimeni nu pote fi recomandat la unul din gradele su- periore celui de colonel, de n’a servit cel puțin patru ani în gradul îndată inferior. Art. 10. O a treia parte din gradele de sub-locotenent, va- cante in corpurile de trupe al armatei se va da sub-oficerilor din corpurile unde se află vacauțl, cele-l-alte două treimi se vor păstra elevilor ce es din scola militară și ofițeri chiemațl din neactivitate. Art. 11. Două treimi din gradele de locotenent și de căpitan se vor da dupe vechime, cea-l-aîtă treime dupe merit. Art. 12. Jumătate din gradele de maior se va da dupe ve- chime, cea-l-altă jumătate dupe merit. Art. 13. Tote gradele superiore celui de șef de batalion (ma- ior) se vor da dupe merit. Art. 14. Vechimea pentru înaintare se va determina prin da- ta brevetului gradului sau la date asemenea prin aceea a brevetu- lui gradului inferior. Art. 15. Când un ofițer va înceta de a face parte din cadre- le armatei in tote cele-l-alte cașuri, afară de acelea de inmisie pen- tru serviciul de liceuțiare și de desființarea funcțiuni, timpul ce a lipsit din cadre, se va scadea din vechime. Se va scădea din vechime asemenea timpul petrecut într’un serviciu care nu depandă de Ministeriul de Resbel. Se esceptăză dintr acesta disposițiunea, timpul petrecut pentru serviciul detașat într’o misiune diplomatică, sau în scolele de aplicațiune in străi- nătate. Se sa deduce în fie-ce cas, timpul trecut în serviciul unei pu- teri străine. Ofițeri cari înceteză de a face parte din cadrele armatei în urma desființări vre-unel funcțiuni, saă în cas de lecențiare se vor împărți pentru înaintare pîntre diferitele corpuri ale armatei din care facă parte și cari vor fi conservate sau create. Digitized by C>ooQLe — 323 — Art 16. Ofițeri prisonierl de resbel îșl vor păstra drepturile de vechime pentru înaintare. Nu vor putea dobîndi cu tote acestea de cât gradul de înda- tă superior celui ce ’l aveatî in minutul când au fost făcuțl prisonierl. Art 17. Timpul de serviciu, cerut spre a pută trece dintr’un grad într’altul se va reduce la jumătate în timp de resbel. Art 18. Nu se va pută abate din condițiunile de timp impu- se prin art. precedent, spre a trece dintr’un grad într’altul de cât în casele următore: 1. Pentru un fapt sti>lucit bine justificat și pus în ordinul de ții pe armată. 2. Când va fi cu neputință a se înlocui într’alt chip, lipsurile din corpuri aflate în presintă inemiculul. Art. 19. în timpul de resbel și în corpurile aflate în presin- ța inemiculul se vor da adică: Dupe vechimea jumătate din gradele de Locotenenti, și de Căpitan dupe merit, sau dupe alegere, tote gradreie de Majori. Art. 20. Nici într’un cas nu se va pute da un grad fărăfonc- țiune sau peste complectul cadrelor, nici să se acorde grade onorarii. Nu se va pute de asemenea nici într’un cas un grad supe- rior acelui corespondent funcțiuni. Art. 21- Tote înaintările de ofițeri se vor publica inserându-le în Monitorul oficial cu arătare rîndului de înaintare, de numele o- fițerulul ce era însărcinat cu funcțiunea vacantă și de causa vacanței. Art 22. Nici un ofițer admis în retragere nu se va mal pu- tâ repriimi în cadrele armatei. Acăstă disposițiune neputend ave retractivitatea, ofițeri re- trași din serviciu înaintea promulgări legiuiri de fața, păstrăsă dreptul de re-intrare, in coprinderea legi anteriore: acest drept se reguleză ânsă în următorul chip: Toți ofițeri retrași înaintea promulgări acestei legiuiri au fa- cultatea de a încunosciința pe Ministerial de Resbel într’un termen de duoi ani, de voesce sau nu, a se folosi în viitor de beneficiul încbe^ășiuit lor prin vechea legiuire, acelora ce, dupe acest termen da duoi ani nu vor fi îndeplinit ceruta formalitate, se va aplica le- gea de față. Art. 23. Funcțiunea este deosebită de grad. Nici unul ofițer nu i se pote lua gradul de cât în cașurile și dupe formele determinate de legi. Art. 24. Români cari pînă astăzi au dobîndit gradurl militare în armatele puterilor Garante și a altor Staturi cu armate regulate, întru cât vor doyedi prin acte autentice atât rangul dobîndit cât și neprihănita purtare, potu fi priimițl în armata Română cu rangul dobîndit în oscirile mal sus citate, socotindu-li-se ani serviciului, în gradul cel dupe urmă. Acestă facultate, nu este dată de cât pâ- nă la rangul de Locotenent-Colonel inclusiv. Art 25. De la promulgarea acestei legiuiri, tineri români ce sunt astăzi și cari în viitor vor intra in școli militare străine, safe Digitized by C.ooQle — 324 — In anunțe străine, ver fi datori, în termen de un an, a cere și a dobîndi consimțimîntul Guvernului. Acel ce nu se vor conforma a- cestei disposițiunl nu vor putâ a se folosi de dreptul priimiri în oștea Română, cu gradul dobîndit în străinătate. Art. 26. Tote disposițiunile contrarii legi de față, suntăși vor rămânea desființate. LEGE. pentru ierarhia militară ') Art. 1. Erarhia Militară în armat/ României este determina- tă precum urmăză: General de divisiune. General de brigadă. Colonel. Locot Colonel. Sub-ofițer. Caporal Soldat '' Maior. Căpitan. Locotenent. Sub-Locot. Art. 2. Regulamentele speciale vor determina atribuțiunile flă- cărui grad precum relațiunile și raporturile între ele. LEGE constitutivă a stabilimentului dotațiunii Astei⁹). titlulO i. Alt. 1. O dotațiune este creată în interesul ostel sub privi- ghierea și garanția Statului. Dotațiunea ostel este formată de veniturile otărîte prin acăs- tă lege, ea pote priimi daruri și legături. Casa de dotațiune priimesce asemenea spre păstrare vărsările de bună voie ce i se facă de militari de tote gradele în cursul ser- viciului lor. Aceste vărsări daii dreptul la o dobîndă a cărei plată se va regula de către comisiunea întocmită prin art. 5. Casa de dotațiune constituie un serviciu special sub direcțiu- nea și gerarea comisiuni. Budgetul și socotelile el se înaintez la finitul anului Ministe- riulul de Resbel spre a se supune Adunărel odată cu budgetul ge- neral al ostel. Art. 2. Dotațiunea ostel plătesce numai sumele otărîte prin legea de facă. Art. 3. Escedentele disponibile se vor întrebuința dupe găsi- rea cu cale a comisiuni de dotațiune spre a mări, veniturile casei și spre a face instituțiunl folositore în oste. Art 4. Tote sumele casei de dotațiune, întru cât nu aă o în- trebuințare nemijlocită, se varsă la tesaurul public, care plătesc» dobîndă legiuită, pe cât timp vor fi în disposițiunea sa. 1) Sancționată cu decretulrt No. 47, din anulă 1862. 2) Sancționată ou decretulă No. 76, din anulă 1862. Digitized by ijOOQle — 325 — La întîmplare ca fiscal să na albă trebuință de asemenea su- me ce cerii dobîndă, se vor da cu acelâșl condițiunl la alte case publice precum cele Municipale, și numai cu precăderea acestora se va pută da particolarilor cu garanții valabile, în condițiunile și formele ce se vor regula prin regulamente administrative. Art 5. O comisiune superioră compusă de noă membri nu- miți de noi și ale cărora funcțiuni sunt gratuite gerăză tote opera- țiunile privităre la dotați unea ostel. în numărul acestor membri se va coprinde cel pucin trei mem- bri luați din sinul corpurilor legiuitore, și duoi membri ai Curți de Casațiune. T1TLUL& n, Despre esonerațiunea din serviciii. Art 6. Tineri coprinși în contigentu anului dobîndesce esone- rațiunea din serviciul prin mijlocul primelor vărsate de dinși în casa de dotațiune și destinate a asigura reinlocuirea lor în oste, prin reangajarea vechilor militari în activitate. Acea primă de esonerațiune va fi tot-d’auna individuală și la nici un cas nu se va tolera ca să fie 'făcută prin contribuirea unei comunități ore-care. Art 7. Suma de esonerațiune este otărîtă la începutul fie-că- rul an dupe propunerea Ministeriului printr’o ordonanță a nostră. Art 8. Vărsarea sumei de esonerațiune'în casa de dotațiune trebuiesce efectuată în cele cincl-spre-țlece țlile dupe încheierea lis- telor de către consiliurile de revisiune. Art 9. Casa de dotațiune este autorisată a priimi in numele tinerilor înaintea chiămări clasei lor, răspunderi în bani, privitore la esonerațiunea lor ulterioră, daca va fi trebuință. titlulO iii. Despre reangajări. Art. 10. Reangajările se fac cel puțin pe un timp de trei ani, și cel mult pe șese ani. Ele nu pot fi contractate de cât de militari ce au împlinit al 6-lea an de serviciii în armata activă, sau de înrolați de bună voie ce aă împlinit asemenea al 6-lea an de serviciii. Timpul lor este regulat j st-fel ca militari să nu fie opriți sub drapel dupe^ irsta de 47 ani. Art. 11. întâia reangajare dă dreptul la o sumă de % din prima esonerațiunel plătită în două rîndurl, cea 1 jumătate în țH&a reangajări saă încorporări, și cealaltă jumătate la espirarea termenului A doua reangajare pe 6 ani dă drept la o sumă de % a pri- mei de esonerare, plătită precum s’a țlis mal sus Reangajarea pe trei ani dă drept numai la jumătatea sumelor a cărora proporțiune se determină mal sus și se plătesce cu același mod. Dupe 12 ani de servicii! reangajatul n’are drept de cât la o remunerare de 20 parale pe ții. Digitized by Google — 326 — Art. 12. în cas ca numărul reangajaților să nu fie de ajuns în comparațiune cu al esonerațiunilor se efectues reînlocuiri de bu- nă voie dintre foști militari și tineri ce n’atî mal servit; prima a- cestor reînlocuiri este în sarcina dotațiuni ostel; prima precum și modelul plătirel se otărasce de comisiunea superioră, în formele a- rătate prin articolul precedent. Art. 13. Sub-oficeri numiți oficerl saă chiemațl la vre o altă funcțiune militară în comformitate cu legile și reglementele în vi- gore, au drept din sumele alocate pentru reangajări la o parte pro- porționată cu timpul serviciului ce au făcutu. Art. 14. Disposițiunile art. precedent se aplică la militari re- formați și la cel ce trecu într’un corp ce nu se recruteză prin sorți Sumele datorite acestor din urmă li se plăteșcu numai dupe cererea consiliului de administrațiune al noului corp, și atunci în parte saă în total. Art. 15. Sumele atribuate prin art. 11 reangajaților nu se potu nici ceda nici secuestra. în cas de morte, o parte din aceste sume proporțional cu tim- pul serviciului, revine moștenitorilor săi, în cas de nu va avă moș- tenitori, suinele datorite rămân dotațiuni ostel. titlulO iv. Disposițiuni generale și transitoril. Art. 16. Sub-oficeri, caporali, brigadierii și soldați aflațl as- tățli sub steag suntu datori ori care ar fi vîrstă și timpul serviciu- lui lor de a împlini timpul angajamentelor lor. Aceiași militari cari în țliua promulgări lege! nu vor avă încă 25 ani de servicii pot fi autorisațl a se reangaja chiar când vor fi în vîrstă mai mult de 47 ani. Art. 17. Reglementul de administrațiune al casei de dotațiune va coprinde: 1. Formele cererilor de esonerațiune și a condițiunilor dead- misiune. 2. Organisareo casei de dotațiune a ostel și a serviciului săQ special. REGULAMENTU administratrativu allu stabilimentului dotațiunii ăstei. T1TLULL 1. * Despre ( omisiunea superioră a dotațiune! ostel. Art. 1. Conformă Articolului 5 din legea pentru Casa de Dotațiune* Comisia superioră gere^ă tote operațiunile privitore la acăstă Dotațiune. Conformă Art. 1 din acea lege, înaintesă Budgetele și soco- telile Dotațiunel Oastel Ministrului de Resbel, spre a se supune A- dunăril Generale, odată cu Budgetulă general al Oastel. Art. 2. La sfîrșitulă fie-căruia anti, Comisia superioră supune Digitized by Google — 327 — la cunoscința Ministrului de Resbel propuneri în privința următo- relor punctări: 1. în privința sumei cu care militarii ce aă a trage la sorți potă, dupe condițiile arătate printr’acest Regulament, dobândi ecso- nerarea din serviciul ostășescă. (Art.7 al legel). 2. în privința preciulul și modulul de plată, pentru înrolă- rile de bună voe, în sarcina Casei de Dotațiune, fie din întîmplare, fie la casulu unde numărulu celor ce cer ecsonerarea din servicii!, covârșește numărul celor ce vor a se înrola din noă, dupe espira- rea termenului lor legiuit. Art 3. Președintele și Vice-Preșidentele Comisiunel superiâre se numescu de Domn, dintre Membri Comisiunel determinați în Art 5 al legel Casei de Dotațiune. Art. 4. Ședințele Comisiunel sunt ordinare la întîia Duminică a lunel, estraordinare, dupe chibsuirea Președintelui saii a Vice- președintelui el. Art. 5. Comisia nu pote delibera, de nu vor fi cel puținii cinci Membri presențl; deliberați unele sunt priimite cu majoritate abso- lută; în casu de paritate, votul Președintelui este preponderent Procesulu Verbal al lie-căril Ședințe este transcrisii într’ună registru special, și se sub-iscălesce de Membrii ce au luatu parte la deliberațiune. Minoritatea pote înscri părerea sa Art. 6. Cancelaria Comisiunel face dupe Procesul Verbal al Comisiunel, împărtășirele cuviinciose Ministrului de Resbel, sub re- spunderea el, atit de esacta coprindere cât și de imediată comunicare. Decisiunele Minisrulul date pentru esecutarea propunerilor făcute de Comisiune, se publică prin Monitorul Oficial și cel a lOastel. titlulC ii Despre Casa Dotafiunei Oastel CAPL’ 1. Modul de Administrare. Art 7. Cancelaria Comisiunel este însărcinată, sub Direcțiu- nea Comisiunel, cu comptabilitatea Casei de Dotțiune ;ea ține totă corespondența atingătore de Casa de Dotațiune, și t6te scripturile relativa la veniturile, cheltuelile și la socotelile Casei de Dotațiune, având în vedere regulile Generale ale Comptabilității, așezate prin Regulamentul!! Financial din 24Noembriă 1860, și disposițiunile pa- rticulare prescrise de Regulamentul^ de față, ea lămuresce mișca- rea vărsărilor!! volontaril, efectuate de militarii de tote gradele. Art. 8. La finitulu fie-căruia ană, Comisia superidră verifică și certifică un tabloD, în care se treci! tote mișcările banilor din cursul anului, întocmit de Cancelaria el. și ’l înfățișddă Ministrul!! de Resbel. Digitized by CiOOQle — 328 — Art. 9. La fie-care trimestru, Comisiunea superiorii presintă. un tabloă in prescurtare, de situațiunea Casei de Dotațiune. Art. 10. Banii Casei de Dotațiune, întru cât nu aii o între- buințare nemijlocită, se dail cu dobîndă legiuită, conformă Art. 4 din legea Dotațiunel. Art 11. Cheltuelile Administrațiunel și ale Cancelariei Comi- siunei sunt în sarcina Casei ei. capu n. Veniturile Casei Dotațiunel. § I- Despre venituri. Art. 12. Veniturile Casei de Dotațiune se compună: 1. Din vărsările făcute de tineri chiernați a intra în serviciulîi Ostel Sn urma tragerel la sorți, spre a dobîndi liberarea lor din ser- vicii!. 2. Din daruri și legaturi făcute Dotațiunel Ostel. 3. Din dobînda ce se plătește, pentru capitalurile Casei de Dotațiune. 4. Din respunderile voluntarii de bani, sub titlu de deposite făcute de militari, de orl-ce grad, în cursul serviciului lor. 5. Din respunderile de bani făcute, saiî d’a dreptul, sau în numele lor de tineri carii, înainte de a fi chiemați să tragă la sorți, vor să’și asigure^e liberarea lor din serviciu, Ia cașul unde ar face parte din contingentul anual. 6. Din respunderi de bani făcute, sub diferite titule Respunderile. de bani, făcute de tineri coprinșl în cotingentul anului. Art. 13. Vărsarea primei de exonerare se face la Casierii Fis- cului. în Districtul unde este chiemat. Tînerul va trage la sorți, sau de sine însuși, sau în numele Iul pe temeiulu certificatului dat de Prefectulu Districtului, în care are să tragă la sorți, în cenformitate cu Art. 36 din Regulamentul de față. ^Art. 14. Pentru aceste respunderi Casierii Generali, sau Ca- sierii de plăși, sunt obligați a da recipise care formd^ă titlu către Stat, cu îndatorire pentru părțile care au respunsă prima, a le su- pune în cele 24 ore, dupe data lorii, la vițla Prefectului sau a Sub- prefectului. § 3. Respunderile voluntarii l Art 15. Respunderile voluntarii, făcute sub titlu de deposite conformu Art. l din legea de dotațiune de către militarii de ori-ce j Digitized by AjOOQle — 329 — grad, In cursul serviciului lor, saâ de către alte persâne in numele lor, nu sunt priimite de cit de la 10 lei . înainte și fără frîngerl; vărsarea banilor se efectuări la Consiliurile de Administrațiune, in numele Casei de Dotațiune. Aceste deposite dau dreptul la o dobindă anuală cu 2% mal mică de cit dobinda legiuită ce se plătește Casei de Dotațiune. Nu se priimescu deposite la Casă de Dotațiune de cit cel pu- țină pe ună sorocii de trei luni. Art. 16. Un livret Întocmit de Comisiunea superiâră și tim- brat de dinsa se va da fie-căruia depositariu la ceadintîiiî respun- dere de bani. Tote sumele respunse sati retrase se vor înregistra succesivii de către Șeful Cancelariei Casei de Dotațiune, și se vor controla de către Comisiunea superi oră. Livretul va avea un numără curent și va coprinde numele, pronumele, porecla titluarulul, data nascerei lui, numărulă Regimen- tului său și gradul său, precumu și tote disposițiunile relative la aceste deposite și la modul retragerii lor. Costul livretului este în sarcina depositarului și se va plati de dînsulă odată cu întîia vărsare de bani La cablul unde ar perde livretul, i se dă unul noti, în soco- tăla titularului și dupe formele prescrise, pentru reinlocuirea unui titlu de datorie a Statului. Art 17. Oposițiunile și cesiunile ce s’ar putea face pentru respunderea plăților voluntarii, efectuate de către militarii sub arme, nu pot fi primite de cît la Comisiunea superioră. §• 4. Respunderiie (le bani făcute înaintea chemării a tragerii la sorți. Art. 18. Nu se potu priimi la Casa de Dotațiune respunderî de bani în numele tinerilord care n’ati trasu încă, spre a dobîndi inventualicește eesonerarea lor ulterioară, de cât daca acești ti- neri vor fi împlinită vîrstă de 15 ani. Respunderiie de bani nu se primescu de cât fără frîngerl pî- nă la țlioa d’întiiu a anului în care trebue să se înfățișeze tînerulă spre a trage la sorți, ele nu pot fi mai mici de cît 100 leh nici urca în totalitate peste prima de eesonerare; plata banilor se face conformii Art. 13, la Casierii Generali sati la Casierii de plășl, din Dictrictulîi unde ar fi domiciliat! în momentulă unde o să tragă la sorții. Art. 19. Pentru aceste respunderî se liberia, ca titluri asu- pra Statului și cu împlinirea formalităților prescrise în Art. 14 din Regulamentulu de față, de către Casierii Generali saii cei de plășl, recipise de priimire. Acești bani dau plătitorului drepții la o dobîndă anuală cal- culată, conformii Art. 15 din Regulamentul de față, plătită pîna la Digitized by Google — 330 — momentulă unde urmă^ă a trage tînărul la sortii, și nu se pote re- trage înaintea acestui termenii, de cât la casulă unde ar fi murit titularulă. Art. 20. Depositarul sau intermediarul săă, este dator a în* a în momentul unde respunde întîia sumă, actulă de naștere a rulul săă; la ca^ă unde nu va avea unii asemenea act, în lo- cul lui un act de notorietate publică admis de legea civilă. Dacă depositarulă care depune acostă sumă în numele lui, n’a împlinită încă 18 ani, el trebue să doved^scă că a fostă autorisată saă de Mumă-sa sau de Tatăl său saă de Epitropulă săă a depune acești bani. Acdstă autorisare pote fi dată nevîrsniculul într’ună chipă ge- neral, pentru t6te plățile ce ar urma a mal face încă, în socotela primei, dar pote fi cu tote acestea revocată. Dacă depositariul, n'arc nici mumă, nici tată, nici epitropă, saă dacă acela ce ar fi în dreptă a da nevîrsniculul o asemenea a- utorisare, nu s’ar putea înlesni a i-o da nevîrsniculul, pote cere a- utorisarea de la Tribunalul Civil, din Districtulă unde ‘șl are do- miciliulă săă. Art. 21. Dacă respunderea de bani în socotela primei de res- cumpărare se face de o altă persouă, și cu banii ej acesta pote stărui a se trece în recepisul ce i se libere^ă, ca la casu unde ar urma a se înapoia parte din el saă toți banii, acâstă sumă să se întorcă iarăși la adevăratul lor proprietar saă că ea să trecă în mîl- nile aceluia pentru care aă fost acest deposit. Art. 22. Ministerul Financelor înainte^lă Comisiunel superio- re la finitul fie-cărul trimestru un tabloă, în care sunt înscrise su- mele încăsuite de aghențil el, în socotdla Casei de Dotațiune. Art. 23. Oposițiunile asupra depositelor efectuate de cătră ti- nerii înaintea chiemăril clasei lor, spre a putea fi ecsonerațl din serviciă, trebuescă adresate Comisiunel superiore a Dotațiunel; a- ceste oposițiunl se vor respinge dacă vor fi făcute dupe data ^ilel în care s’aă început operațiunile Consiliurilor de revisie pentru cla- < sa în chestiune. CAPO i. Cheltuelile Casei de Dotațiune. §• 1. ' î Despre Cheltuell. Art. 24. Casa de Dotațiune respunde plățile următore: 1 Alocările și adausul la soldă, ce sunt determinate în Art 11 al legel de Dotațiune, pentru soldațil ce se retnrol^ă pe prime dupe espirarea unei reangajări, sad a termenului legiuita, în cor- j purile care se recrutdțlă prin tragere la sorți. Digitized by Google — 331 — 2. Prima reînlocuiriloră efectuate pe bună voe. 3. Reînapoierea sumeloră ce s'au depusă de bună voe de mi- litari în casa de Dotațiune, saă acelora ce s’aă depusă drept res- cumperare de tineri, înainte d’a fi chiemațl a trage la sorți. 4. în sfîrșită deosebitele cheltuell prevăzute în Art. 11 al Regulamentului de față. §• 2. Plata înlocniriloru și a adaosului la soldă cftvenite soldațiloru în corpurile ce se recrutai prin tragere la sorți pentru reangajări. Art.. 25. întâia jumătate din prima pentru întâia angajare, se plă- tește in momcntulă angajării saă încorporării, dacă s’au încuviințat angajarea de Ministeră, a doăa jumătate se plătește în momentulă liberării fără dreptu de dobîndă; amândouă aceste sume se plătescă din fondurile casei de Dotațiune, în urma unul mandat presentată de Casierul Corpului din care face parte angajatul, și ordonanțat de Comisiunea superioră la Ministerul de Finanțe sau la impiegațil Iul plătitori; pe foiea individuală acuită^ă militarul angajat priimi-, rea primei, sau la casă de nu știe carte, Șeful companiei bateriei, sau escadronulul; în acelașă chipă se plătește și prima pentru a doua angajare. Art. 26. Angajările pe trei ani se plătescă în acelașă chipă ca în articolul precedent. Art. 27. Dupe 12 ani de serviciă se plătesce angajatului 20 parale pe ții, afară din filele de absență ilegală, cu începere din țpoa reangajării. Aceste sume se plătescă cu avans din casa Consiliurilor de Administrațiune, și să ceră de Casieri corpurilor pe mandate deo- sebite numerice, la finitul fie-căruia trimestru, în urma ordonanță- ril de către Comisiunea superioră de la Ministerul Financelor, saă dela plătitorii el, și se daă în priimirea Comandanțiloră de compa- nii, escadrone saă baterii pe fol speciale, spre a fi împărțite pe la cel îndreptă, pe care iscălește titular de priimire. Art. 28. Părțile din primă ce se cuvină militariloru a cărora termenă espiră saă acelora ce se află în cașurile prevăzute în Art. 13 și 14 din legea Dotațiunel, se plătescă de corpurile respective în socotăla Casei de Dotațiune, de la care se despăgubește prin modul indicat din Art. 25 și 29 al Regulamentului de față; părțile din primă se calculâțiă în chipul următor: 1. Dacă mutarea, reformarea și înaintarea cade în întîia ju- mătate a termenului pentru care s'a reangajat, nu i se mal cuvi- ne nimic; iar dacă cade în a doăa jumătate, i se plătește din suma ce i se mal cuvenea, o sumă proporțională cu timpul ce a servit 2. Pentru cel cari priimescă ună adaosă la soldă, se plătește analogia pe numărul filelor, pînă la țlioa mutării inclusivă. Calculul părții proporționale ce le vine moștenitoriloră la cațlă de morte a militarului angajat, se face în chipul de mal sus. Digitized by Google — 332 — Moștenitorilor!! saiî celor în drept li se dă dupe înfățișarea actelor certificate de tribunal, care dobîndesciî dreptul lor d’a moș- teni, mandate de suma ce li se cuvine, cu care se presintă la Co- mistunea superioră, spre a se ordonanța la Ministerul de Finance de a priimi banii. Consiliurile de Administrație comunică în cașurile sus citate Comisiei superiore mărimea sumei ce se cuvine militariloriî sati moștenitoriloriî lor. Analogiile ce se cuvinu dupe chipul de mal sus militariloriî ce se osîndescu la o pedepsă care esclude din rîndurile ostel, pînă la diua în care a comisu faptul pentru care aă fost osîndit, se plă- tescu acelora ce sunt în drept a priimi pentru dînșii. Art. 29. Corpurile trupei sunt datdre a ține un registru, jur- nal deosebit, în care să trâcă cheltuelele și veniturile făcute de dîn- sele în socotea Dotațiunel Oastel. Reîncăsuirile ce li se făcu prin Ministerul Financelor, în so- cotea casei de Dotațiune, se înscriu în livretele lor de soldă, în- tr’o colonă despărțită, prin impiegații plătitori al sus numitului Mi- nistru. Sumele ce se plătescu militariloriî se înscriă asemenea în fie- care trimestru într’o colonă deosebită a livretului lor individual, prin Îngrijirea Comandanțiloru de companii, cscadrone sau baterie. Art. 30. Tote scripturile atingătdre de plata primelor, sau a adaosului la soldă, sunt supuse de cât privescu corpurile, contro- lului Intendenței militare. 4 § 3. Retnapoerea sumelor ce s'au depușii de militari cu ddbîndă la Casa Dotațiunel, Alt. 31. Cererile militariloriî în activitate d’a li se întorce ba- nii depuși de bună voia lor în Casa Dotațiunel se facă prin calea ierarchică la Consiliurile de Administrațiune ale corpuriloru. Acestea înainte^u cererea printr’un borderou la Comisiunea superioră, și acesta înapoiată borderoul ordonanțat Cu acest borderou merge Casierul corpului, sau la Ministerul Finanțelor, sau la impiegații lui plătitori și priimesce banii în so- cotea Casei Dotațiunel. Banii se dau apoi de Consiliul de Administrațiune prin calea ierarchică, în mina titularului, pălind pentru trecerea lor, formele prescrise în Art. 29 și 30. Daca se înapoiată banii, dupe liberarea militarului din oștire, i se respundii banii, sau în momentul unde pleacă de la corpii, saă acolo unde au cerut el. în ca^ul din urmă este dator militarul a înainta pe calea in- dicată în Articolul precedent, pe lîngă cererea Iul și livretul săli, spre a se trimite Comisiunel superiore pentru ordonanțare, și au- Digitized byC.OOQ1C — 333 — torisarea Casierului respectivii, din plasa în care se află, locul un- de vrea militarul să i se respunțiă banii. Art. 33. Dacă se cere reînapoierea baniloră de moștenitorii militarului ce a depus bani in Casa Dotațiunel, aceștia se adresează d’a dreptul la Comisiunea superioră, alăturînd tot d’odată livretul militarului, și actele care constat conformă modului indicat In Art 28, dreptul lor la moștenire. Dacă acest drept s’a recunoscut, atunci Comisiunea superioră ordonanțedă cererea de bani, și o înapoiată petiționarului spre a i se respunde banii, de către Casierul special al plășil, în care se a- flă locul reședenței sale. § 4- Beinapoerea sumelor plătite înainte spre a se răscumpără la întîmplare de la ser- v ciul ostășescu. Art. 34. Sumele respunse prin anticipație de tineri, fie de sine însuși fie în numele lor, spre a fi scutiți de îndatorirea serviciului, se întorcti celor în drept dupe cererea lui, dacă tînărul declară că a renunțat a mal fi ecsonerat din serviciu, asemenea se întorcă în- dărăt: 1. Escedentul respectiv, dacă capitalul depusă dinpreună cu dobînda lui, covîrșaște prima ficsată pentru anul în care a trasă tînărul la sorți. 2. Sumele respunse îraintea tragerel la sorți, de tineri cart apoi dobîndescă printr’un certificat subiscăiit de Prefectul Distric- tului, că nu facă parte din contingentul plășei tor și că sunt scu- tiți de serviciul ostășescu. 3. Respunderile de bani făcute de tineri înaintea tragerel la sorți, care aă murit înaintea formării contingentului clasei lor. Tote aceste sume căpital și dobînda lui, se respunde în so- cotăla Casei Dotațiunel celor în drept, de către Casierii Fiscului, pe temeiul unei autorisări dată de Comisiunea superioră. Pentru acest sfârșit sunt datori cei ce ceră înapoirea baniloră a se adresa la Comisiunea superioră alăturând și piesele justifica- tive trebuinciose. TITLU ni. Despre formele cererilorde ecsonerare și despre eondițiuaile pri- mirei lor. Art. 35. Mărimea primei ce trebue plătită, spre a dobîndi dreptul d’a fi ecsonerat de datoria de a servi în oștire se hotără- ște de Ministeriul de Resbel, se publică și se afișățlă în fie-care Comună înainte, d’a proceda la tragerea la sorți. Art. 36. în timpul celor cinci-spre-^ece țlile ce urmățlă după tragerea la sorți, Prefectul liberia pe rîndă tineriloră coprinși în Digitized by Google — 334 — contingent, saă personelor care vor să plătăscă prima în numele lor, un cerficat coprin^nd numele, pronumele, porecla, vîrsta, locul naștere!, domiciliul profesiunea și posițiunea tină nilul în privința recrutării. Art. 37. Cu acest certificat se înfățișă tînărulsaă represen- tantul Iul la Casierii Fiscul;il, și respunde acolo prima individuală determinată pentru acel anu, spre a fi scutit de serviciul ostășescă; sau daca acest tînără s’a rescumpărat mal din nainte, spre a res- punde deosebirea eventuală trebuinciosă, spre a complecta sumele dinpreună cu dobînda lor, depuse înaintea chiemării Iul la prima individuală determinată pentru acel anu. în cașul din urmă ei reîntorcă Casierilor, recepisele priimite succesivii pentru respunderile făcute înaintea tragerii la sorți, (Art 19) și ceru de la aceștia o declarare în care să constate totalul respunderilor de bani făcute și dobîn^ile ce aii produsă Recipisele pentru respunderile făcute înaintea tragerii la sorț nu se pot priimi de cât, dacă vor fi însoțite d un certificat al Co- misiunei superiore, prin care se recunosce validitatea lor și dacă vor fi plătit Timbrul Statului. Art. 38. Cincl-spre^lece țlile dupe închiderea operațiuneloră recrutării se adună în fie-care District, Consiliul de revisie în Ca- pitala Iul, și consfințește pe temeiul prcsentăril recipiseloră mal sus citate, ecsonererile cerute. Hotărîrile Consiliului de revisie sunt definitive și nu se potu revoca. Tote hotărîrile Consiliului de revisie să înscriă pentru fie-care clasă înparte într’un registru special, și se trecă în lista contingen- tului anual. Art. 39. Prefectul dă la mâna tînărului un certificat, prin care se constată că a trasă la sorți și că s’a ecsonerat. Art. 40. După ce s’a hotărît asupra tutulor cererilor de ec- sonerare, Prefectul înaintări prin Ministrul de Resbel, Comisiunel superiore pentru Districtul său, un Stat nominativă de ecsonerările săvîrșite. Numărul ecsonererilor se publică, în dările de seină anuale asupra recrutări. Alt. 41. Asemenea comunică Ministerul Financial în cursul tri- mestrului întiiu Comisiunel superiore, un Stat nominativă colectiv de tote primele încăsuite de aghențil săi în socotela Casei de Do- tațiune, în urma tragerel la sorți a anului curgător, precum și de primele ce este dator a plăti Statului, Casei Dotațiunel, pentru a- cele individe care aă cățlut la sorți și pentru care este însărcinat Statul a’I scuti cu banii săi. Digitized by CiOOQle — 335 — titlul iv. Despre reangajare. CAPU 1. Reangajările. Art. 42. Nu se pot rangaja mai mulțl militari, de cât s’au plătit prime de eesonerare, în urma tragerii la sorți a anului curgător. Art 43. Militarii care dorescu a se reangaja facil cererea lor prin canalul ierarșic, în cursul anului din urmă al termenului, in care sunt datori a servi; Șeful Regimentului înaintățlă cererea Mi- nisteriului de Resbel dacă militarul împlinesce condițiunie de ad- misibilitate prevăzute în legea Dotațiune! și Art 43 din Regula* mentul de față, și daca el aprobări sub respunderea sa reangajarea acestui militar, în urma priimire! tutulor cererilor de reangajare. Ministerul de Resbel reîntorce la finitul trimestrului, dupe ce cunoște numărul primelor depuse, cererea de reînrolare cu aproba- rea sau desaprobarea el, avînd în vedere urmetorele: 1. Dacă cererile de reînrolare pe 6 saii 3 ani nu covîrșesc primele plătite în urma tragerii la sorți, ele se pot autorisa. 2. Daca cererile de reînrolare pe 6 sau 3 ani covîrșescă a- ceste prime, Ministerul alege reînrolările ce pote aproba în chipul următor: să ia suma totală a rccruțiloră și suma totală a cereriloră de reînrolare și se împarte pe corpuri reînrolările admisibile, în ra- port cu procentul ce se cuvine lui, din numărul recruțilorii ce are a priimi acest corpii; în cercul acestui procent se dă precaderea militarului dupe recomandațiunea făcută de Șeful Corpului. Ministerul trimite Comisiune! superiore la sfirșitul întâiului trimestru, o listă nominativă de militari reînrolațl în cursul anului în care se trece numele, pronumele, porecla, vîrstă, corpul, numă- rul reangajeril și termenul el. Art. 44. ȘeAil Regimentului este dator pe lîngă atestaturile de bună purtare, moralitate și aptitudine, a înainta Ministerului și acte medicale prin care să constate că militarii ce se recomandă pentru reînrolare sînt de o constituțiune bună în momentul reînrolăril. Art. 45. Dacă militarii reangajați să liberează din serviciu în- naintea termenului respectivă, pentru răni dobîndite în resbel sad infirmitate, li se plătește din prima alocată o parte proporționată cu timpul slujit, calculat conformă Art. 28 din Regulamentul de față. Art. 46. Dacă militarii deserte^ă, el pierdă pe tot timpul lip- sei ilegale dreptul la primă și pe tot timpul pedepsei corecționale; în urma unei condamnări, militarii nu se pot bucura de prima ce li se cuvenea; în acest cas, să calcul€£& prima ce se oprește în spiritul Art. 28. Digitized by — 336 — TITLUL V. împlinirile prin înrolări de bunA voe. Art. 47. Dacă numărul reînrolăriloră militariloră ce se află în rîndurile ostel nu sînt de ajuns spre a împlini golurile produse prin plata primei, Comisia superioră propune Ministerului de Resbel, înlocuirile prin calea Administrativă, hotărăște prima ce este a se plăti și modul plății ei în sarcina casei Dotațiune!. Daca Ministe- rul de Resbel autoriză propunerile făcute, el publică și pune a se afișa în fie-care Comună hotărirea sa. Art. 48. îndată dupe priimirea acestei decisiuni ministeriale, des- chidă în fie-care District autoritățile Comunale, o listă în care se trecă omenii ce dorescu a împlini pe prime, locurile vacante în oste cu numele, pronumele, porecla, vîrsta, profesiunea ș. c. 1. Dupe ce s’a împlinit termenul ficsat de Ministru, spre a pri- imi asemenea cereri să închidă listele și să trimit sub-iscălite de dînsele din preună cu piesele înfățișate de doritori de a întră în 6- ste de autoritățile Comunilor, la Prefectul Districtului. Art. 49. în Capitala Districtelor, în care se află corpuri de trupă, care aă trebuință de înlocuitori, se întocmește pentru esa- minarea pieselor înfățișate de doritori și a aptitudinel lor militare: O Comisiune compusă. 1. De Prefectul Districtului. 2. De oficierul superior ce se află în Capitala acelui District 3. Președintele Magistratului, și 4. De un oficier delegat de corpul care are mal mare trebu- ință de înlocuitori. Art. 50. Listele înaintate Prefecților unde nu sînt întocmite a- semenea ComisiunI, se trimit de dînșil la Comisiunea cea mal a- propiată Districtului seă. Ministeriul de Resbel înștiințară Comisi- unea sus indicată câte înlocuiri are a priimi în districtul respectiv și cărui corpă are a trimite pe înlocuitorii înrolați. Spre a avea o reservă la cațlă unde înaintea altor ComisiunI, nu s’ar fi înfățișat destul doritori, Comisiuuile sînt datăre a însem- na în actele lor, pe lîngă înrolați desăvîrșițl, un număr de doritori disponibili, sprp a se trimite, dacă va fi trebuință, în corpurile din alte Districte. Art. 51. Oamenii înscriși spre a înlocui se convocă la țiiăa ficsată de către autoritățile Comunale dinaintea Comisiunel, înlo- cuitorul e. dator a înfățișa pe lîngă relațiunile date autorității Co- munale : 1. Un certificat de bune purtări, liberat de autoritatea reșe- dinței sale. 2. Un certificat că nu are nici o îndatorire contractată cu alte persone, saă autorități. Digitized by Google — 337 — 3. Un certificat că este Romanii. 4. Un certificat de la Grefierul Tribunalului din Districtul său, constatînd relațiile ce se află trecute pe numele lui. Dupe ce s’a pronunțat Comisiunea instituita prin Art. 49, asupra admiterel înlocuitorului, i se dă un act sub-iscălit de dînsa, arătător pe ce temeiu, și cu ce condițiune s’a contractat priimirea lui, și sa trimite la Corpul pentru care s’a înrolat. în procesul verbal încheiat asupra priimirei, iscălește și în- locuitorul admis. înlocuitorul este dator a se înfățișa la corpul său, 15 țlile dupe pronunțarea admiterel lui. Art. 52. Dupe ce sau încheiat tote operațiunile, Comisiunile înainte^ă Ministerului un tabloă numeric și aretător de înlocuirile contractate; Ministeriul aduce în cunoștința Comisiunel superiore înlocuirile contractate. Art. 53. înlocuitorii priime. cu primele ce li se cuvină dupe publicațiunea Ministerului de la Consiliurile de Administrațiune, dupe formalitățile din Art. 25, 29 și 30, socotind ca ^iua însumă- rii lor în Corp, țliua unde li sau dat de către Comisiunea din Art. 49, actul de pnimire. Dacă însă înlocuitorul Zăbovește mal mult de 15 țlile, spre a se înfățișa la Corpul lui, el nu intră în drepturile lui de cît de la ^iua înfățișării lui la Corp. titlu vi. Despre cheltuelile pentru insHtu|iuni folositore oasteî. Art. 54. Propunerile în privi ța instituțiunelor folositâre 6* stei, se facă de către Comisiunea superioră, la Ministeriul de Res- bel; dupe autorisarea Ministeriulul de Resbel, propunerile se supunu de dînsul la aprobarea Corpurilor Legiuitore. titlu vr. Despre Cancelaria Casei Dotațiunei. Art. 55. Cancelaria Comisiunel superiore se compune de un Director civil, pe lună cu 500 lei; un scriitor cu 300 lei pe lună, plătiți din Casa Dotațiunel Art. 56. Cheltuelile Cancelariei se trecu dupe chibsuirea Co- misiunel superiore, în Budgetul el; iar pentru punerea în lucrare, Comisia pote dispune din fondurile ei de suma de 300 lei. Art. 57. Cancelaria Comisiunel este însărcinată a ține tote scripturile, registrele și corespondențele Comisiunel. 22 Digitized by CaOOQle — 338 — REGULAMENTUL stabilimentului de invalizi¹). CAPITOLULO 1. Admisia în Casa de Invalisl. Art. 1. Se creadă sub numele de Casă de Invalizi un stabili- ment destinat a priimi oficeri, sub-oficeri și soldați cari aii fost ră- niți saiî atinși de imfirmități grele ce nu se mai pot tămădui, saiî cari ar fi îmbătrinit sub arme In serviciul Statului. Art. 2. Numărul locurilor la Casa de Invalizi este ficsat la șese-decl, din care trei, pentru oficeri. Art. 3. Admisia în Casa de Invalizi se va face în virtutea ordinilor Ministrului de Resbel, dupe recomandația Șefilor de cor- puri, însoțită de certificaturi de visită și de contra-visită date fie- care de doul medici militari cu diplomă de doctor în medicină și aprobați de Inspectorul general al Serviciului Sanitar. Art. 4. Rănile și imfirmitățile care dati dreptul la admisia în Casa de Invalizi sunt arătate în tabloul anecsat presentulul Decret Certificatul de visită și de contra-visită vor trebui să arate în ce catigorie din acest tabloti se găsesc imfirmitățile sad rănile pen- tru care aii fost chiemat a esamina. țlisele certificate vor fi viZate de Inspectorul general al Ser- viciului Sanitar. Art. 5. Tot oficerul, sub-oficerul sati soldatul admis la pensia de retragere pentru imfirmități grele sati cari suferă de răni ce nu se mai pot tămădui, în unul din aceste cașuri arătate mai sus, va putea a fi admis în Casa Invalizilor lăsând Statului pensia ce o priimia. Art 6. InvaliZil admiși în virtutea Art 5, vor avea în tot d’a- una dreptul de a reintra în familiile lor; în acest cas se vor bucura iarăși de pensia la care aveati drepul. CAPITOLUL^ n. Comandarea, Poliția și Disciplina. Art. 7. Comandarea, poliția și disciplina Casei InvaliZ-l°r es- te încredințată unui Stat-major compus de: Un Căpitan. Un Locotenent Un Sub-Locotenent Acești oficeri se vor alege dintre oficeri InviliZI admiși la Casă. La din contra, se vor alege pîntre oficeri ce se bucură de pen- sia de retragere. ‘) Sancționată prin decretulă domneacQ cu No. 1, din anul 1862. Digitized by Google — 339 — Art. 8 Militarii admiși la Casă se vor împărți în două divi- nii de 30 omeni fie-care. întâia divizie va fi sub ordinile Locote- nentului, a doua d ivi sie sub ordinile Sub-locotenentulul. Art. 9. Șefii de divisil vor inspecta de două ori pe ții odăile, vor îngriji de curățenia personalului și de bună ținuta a camerilor în întrebuințarea îmbrăcămintei și a mobilierului, și curățirea odă- ilor, și în menținerea liniștel atât înăuntru cât și afară Casei. Fie care ții Șefi de divinii vor face raportul lor Căpitanului comandat și vor da sema de evenimentele și de mutațiile întîmpla- te în cursul de 24 ore. Art. 10. Căpitanul comandant esersdză intr’un grad superior aceldșl atribuții ca Șefii de divisie; regulâțlă gradele prin odăi, dă învoirile de intrare și de eșire, determină orele de mîncare, ficsd- flă repartiția încăperilor și a camerilor; dar în ceea ce privesce distribuțiile efectelor de mîncare și de încălzit, este dator a se com- forma disposițiilor administrative ce suntă descrise mal jos. Comandantul ține controlul nominal al militarilor priimiți la Casă și trimite în fie-care ții Ministrului și inspectorului general al Serviciului Sanitar situația numerariă a Stabilimentului. Art 11. Un post de onore comandat de un serjent este în- sărcinat cu garda stabilimentului; un toboșar saă cornist este ata- șat la acest post spre a esecuta baterile saă semnalele la orele re- gulate de comandatul Casei. Art 12. Greșalele în contra disciplinei saă subordinațil să- vîrșite de militari Invalizi nu vor putea să se pedepsâscă de cât prin privați de eșire saă scădere^ porției de vin, când sănătatea culpabilului nu se va opune. CAP1TOLU iu. Regimul Administrativ. Art 13. Administrația Casei de Invilițll este pusă sub prive- gherea directă a unul sub-intendant numit de Ministrul de Resbel. Art 14. Unul din oficeril administrații atașați la Spitalul mi- litar din Bucuresci este însărcinat cu comptabilitatea Stabilimentu- lui, și cu tote detailurile de soldă și de materialul ce i se cuvine. Art. 15. Hygiena și Serviciul Sanitar al Casei de Invalițll sunt puse sub privegherea directă a Inspectorului general al Serviciului Sanitar, care va numi medicul ce trebue atașat la acest stabiliment. Art. 16. Solda este ficsată cum urmâțlă: Căpitanul pe lună 60. Locotenentul idem 40. Sub-Locotenentul idem 30. Sub-oficerul idem 20. Caporalul idem 15. Soldatul idem 10. Art. 17. îmbrăcămintea, coafura, ecuipementul, armătura, pîn- Digitized by COOQlC — 340 — jeturile și încălțămintea vor fi predate d’a dreptul de Administrația Centrală, dupe modelele, durata și modul de distribuție determinat printfun reglement special ai Ministrului de Resbel. Art. 18. Mobilierul și efectele de culcat vor fi predate de ad- ministrația Spitalului militar din Bucuresci, dupe nomenclatura hotă- rîtă de Ministrul de Resbel. Fie-care invalid va avea un pat complect. Art. 19. Regimul alimentar va fi determinat dupe tarifă făcu- tă de Inspectorul general al Serviciului Sanitar și aprobată de Mi- nistrul de Resbel. Hrana, cuhniile și serviciul mesei vor fi în contul acelieșl ad- ministrații sub-privigherea specială a oficeruhil numit la Articolul 14. Compania de infirmieri va da numărul bucătarilor și al seni torilor trebuincioși la Casa InvaliZiloru. Art. 20. Tote chieltuielele ce va face Stabilimentul Casei de Invalizi, cumpărarea și întreținea stabilimentului, râ’noirea materia- lului, predarea alimentelor cât și plata soldei se vor trece în Bud- getul Ministrului de Resbel (Capit. Spitalelor). în tote aceste privințe Casa Invalizilor va fi considerată ca un anecs al Spița: ului Militar din Bucuresci. Art. 21. Pentru ușurarea Budgetului în fie-care anu. Casa de Dotație a armatei va contribui la chieltuielele Casei de Invalizi dupe mijlocele disponibile și în proporția determinată, în înțelegere cu Ministru de Resbelu și de Finanța I Sumele anuale prev^Zute pentru Casa Invalizilor vor intra la ' Tesaur prin vărsările făcute sub titlu Budgetului de Resbel (Capi- tolulu Spitalelor). REGLEMENT Pentru comandamentele militare¹)* TilLULU 1. Comandamentul general al trupelor. Art. 1. Trupele de tote armele, comandanții de garnisone și oficerii fără trupă, precum și cei în neactivitatc. suntu sub-ordinile șefului fie căruia comandament militar, fiind îndatorați a esecuta tote ordinile sale, în interesul serviciului și pentru stricta observare a legilor si reglementelor militare. Art. 2. Ori-ce ordin general sau particolar, emanâd de la Ministeru, se adreseză fie-căruia comandament militar, carele e dator al transmite și a’i asigura esecutarea lui. Art. 3. Autoritatea comandanților militari, se întinde asupra 9 Sancționată prin decretulu cu No. 1087, diu anulă 1863. Digitized by C.ooQle — 341 — tuturor serviciurilor: instrucția, ținuta, poliția, disciplina și admi- nistrația interioră. T1TLULU n. Poliția și disciplina. Art 4. Comandanții militari stăruescu a cunosce, daca șefii de corpuri și toți ofițerii în general esecută datoriile ce li suntă impuse prin reglementul asupra serviciului interior, daca disciplina și justiția este părintescă, daca pedepsele și recompensele suntti acor- date fără părtinire celor ce merită, daca ținuta este bună și conformii reglementelor, daca curățenia atât a oamenilor cât și a încăperilor, și mal cu semă a veștmintelor lor și a obiectelor de culcat este obser- vată și îngrijită, daca hrana soldaților este bună și daca chieltuelile ordinarelor suntă conformă cu prețurile curente în localitate; dife- rința între cheltuelile făcute de oamenii din aceeași gamisonă pen- tru ordinarul lor, daca în fine soldatul este tratat părintesce, dupe cum se cere de Art 61 al serviciului interior. Art. 5. Șefii comandamentelor militare, se asigură daca obi- ectele de înbrăcăminte, de marele-mic echipement, suntă de bună cualitate, daca suntă potrivite pe talia oamenilor și de nu'I jen^ză; acdsta mai cu semă pentru încălțăminte în timpul marșului. El îndreptdză și pedepsesce îndată orl-ce abatere din dispo- sițiile de mal sus. titlulu ni. Spirit de corpii. Art 6. Șefii comandamantelor militare, stăruescă a se ținea un bună spirit de corpă, el întrețină între ofițeri tote legăturile de camaraderie militară, fără osebire de stare și de origină; ceră de la superiori către inferiori povățuire blândă, îngrijire părintescă, dar tot d’odată cea mal strictă observare a reglementelor și a or- dinilor, de la inferiori către superiori ceră cea mal mare supunere în serviciă și deferință afară din serviciă. Art. 7. Stăruescă a se întocmi pretutindenea mese de oficeri singurul mijlocă de a stabili bune relații între dînșil și de a forma spiritul de corpă, precum de a evita datoriile și de a procura o hrană mal bună și mal eftină. titlulu iv. Instrucția și manevre. Art 8. Șefii comandamentelor stăruescu necontenit la instruc- ția oficerilor sub-oficerilor și soldaților. EI se asigură dacă șefii de corpuri stăruescu, și mal cu sdmă în timpul ernel, nu numai asu- l Digitized by VjOOQle — 342 — pra tutulor părților teoriilor, ci și asupra administrației interiore a corpurilor, desfacerea și închieerea armelor, serviciul gamisonelor, și în companie, precum și asupra scolelor regimentale. Art. 9. El visiteză scolele regimentale și stăruescă a face să înțelăgă că instrucția p-imară de ânteiul și al duoilea gradă, este miljlocul de a forma cadre bune și sub-ofițerl și caporali, dândule tot de-odată cunoscințele necesarii în viăța privată. Al t 10. EI povățuescu pe tinerii ofițeri a se ocupa cu instruc- ția în scolele regimentale. El stăruescu a dobîndi de la L. Colonel crearea în fie-care corpii, sub direcțiea tesaurarulul sau a ofițerilor de îmbrăcăminte, o scolă de comptabilitate spre a forma sergenți maeștri, furieri și secretari. El se încredințeză daca învățătura muzicanților, a scrimei gim- nastice, producu buni elevi, și daca scola toboșarilor și a corniștilor suntu dirijate după ordonanță. Art 11. El ordonă marșuri militare în ținuta de călătorie, de câte ori serviciul si temperatura o permite, și profită de aceste marșuri spre a perfecționa trupele în aplicarea serviciului în cam- panie. titlulC v. Guarde si altele Art. 12. Comandamentul militar se asigură că serviciul gar- delor se face regulat, că oarhenil ce intră în gardă făcu acest ser- viciu fie-care la rindul său și că nici unul nu este apărat prin favore. Art 13. Ordinile și consignele relative la serviciul de garni- sonă, suntă transmise Șefilor de corpuri prin comandantul garniso- nel din ordin. titlulC vi. Reviste și inspecții. Art. 14. Comandantul militar împreună trupele spre a le in- specta, și acăsta mal cu sămă duminica, la ora paradei. El profită de aceste adunări spre a se asigura de bună ținută și de curățenia oamenilor. Art. 15. La fie-care revistă el adună ofițerii împrejurul săd spre a le face parte de observațiile sale, și a le da instrucțiile ne- cesare. Le aduce adesea aminte că nu e destul ca trupele să fie în bună și cuvenită ținută la paradă, dar acesta trebue să fie menți- nută tot-d’auna în casarmă, la garde, și fie-care omii, eșindti dm casarmă, trebue să se afle în ținută de di și curat, întocmai după cum ar merge la paradă. Digitized by Google I — 343 — Art 16. El prepară trupele spre a trece inspecția generală, și se asigură de meritul candidaților ce jiotîî fi propuși pentru Îna- intare, spre a desluși pe Inspectorul general despre oamenii silitori și cu Învățătură și de a trage resplătiri asupra celor ce merită. Art 17. El se încredințezi asemenea despre aceia cari negli- giază serviciul, a cărora instrucție lasă Încă de dorit, spre al pune pe drumul cel bună, saă spre a trage severitatea Insprctorulul ge- neral sau a Ministrului asupra oamenilor de îndreptat titlulO vil Mișcările de trupă șl schimbarea de garniedne. Art. 18. Nici o mișcare de trupe, fie pentru o adunare gene- rală afară din garnisonă, fie pentru o schimbare de garnisonă, nu se p6te esecuta fără un ordin special al Ministrului, afară de re- viste, manevre și marșuri militare pentru instrucția trupeloi. Art 19. Când tote trupele din garnisonă se adună pentru ma- nevre, comandantul militar însciințdză pe Ministru, de se află în acea localitate. Art 20. Comandanții militari stăruescă esecutarea ordinilor, ministeriale, relative Ia schimbarea garnisânelor, transmițindu-le tru- pelor și asigurând esecutarea lor. El treci! în revistă trupele care plăcă și pe acelea care so- sescfl, și se încredințezi de aii tot ce le este necesarii! pentru că- lătorie, precum și de nu tragă după dânșii nimic de prisosii. titlulO vhl Recrutația. Art 21. Comandanții militari esersă controlul cel mal activă și vegherea cea mal mare asupra tuturor operațiilor recrutațiel. EI veghează la esacta esecutare a legilor, arată Ministeriulul tdte aba- terile și stăruescă la aplicarea pedepselor celor mal rigurdse în contra celor ce se vor recunosce culpabili și vor fi comisă vr’o fraudă în materie de recrutație. Art 22. EI aă o autoritate superioră asupra depositelor de recrutație și de reservă, trecă în revistă omenii în reservă, când a- semenea se află, precum și a contingentelor adunate în capitala districtului mal nainte de a merge la corpurile lor respective. Daca el însuși nu potă inspecta tote contingentele, trimită în locul lor ofițeri, ce vor avea cel puțină gradul de căpitan. Comandanții militari saă supleanțil lor, trebue să se asigure în capitalele districtelor unde recruții vor trebui să se adune, că aceștia aă tote cualitățile fisice spre a face un bună serviciă militar, că aă talia și puterea necesară pentru arma la care sunt destinați și că aă într’adevăr vîrstă cerută de lege. Digitized by Google — 344 — Art. 23. Când recruții suntti în stare de reformație la revista de plecare, comandantul militar pune să visiteze si să contra-visi- teze, în presența sa sau de față cu delegații săi, de către doctori în medicină, și pe cât se pote de către doctori militari, deosebit de acel atașat la consiliul de revisie, și le dă un congediu de reformă de pe un certificat medical. Asemenea se urmăză și cu soldații din corpuri cari trebuescu reformați fie la corp fie la spital, și vegăză ca oamenii incapabili serviciului să fie îndată înapoiațl, ca să nu procure cheltuell netre- buinciose. titlulO ix. Relații cu comandanții de garnisone. Art. 24 Comandanții militari primescu de la Minister, cu o lună înainte, secretul pe fie-care ții pentru luna viitore. Secretul este unul și același pentru tote comandamentele militare. Comandanții militari dau în fie-care ții comandanților de gar- nisonă secretul pentru acea ții. Ei transmită secretul pentru o lu- nă și dinaintea ofițerilor mal mare la gradu în tote celelalte gar- nisone. Aceștia îl comunică pe fi-care ții comandantului de garnisonă. Secretul nu se schimbă precum și nu diferă de cel trimis de Ministru, de cât in cazuri estraordinare și în campanii. Art 25. Comandanții de garnisonă, trimitu comandantului mi- litar raport de fie-care ții de evenimentele militare, de ori ce natura, ivite in timpul de 24 ore. Art 26. El ia ordinile sale pentru împărțirea serviciului de garnisonă, numărul gardelor de ori ce natură, numărul omenilor cel compune, așezarea gardelor și a santinelelor și ordinile generale particulare, ’I raportiăză despre pedepsele ce au dat el însuși saă de cele date de oficeri! de rîndu. Art. 27. Comandanții garnisoneloresercită cea mai ne adormită privighere, asupra militarilor în servicii! și chiar în societate, și de- spre ori ce, iau îndată măsuri de îndreptare raportând comandan- ților militari. titlulu x Relații cu lutru den ța militară. Art. 28. IntendanțiI și sub-intendanțil militari suntti datori de a informa pe comandanții militari de ori-ce este în interesulti ser- viciului administrativă, aprovisionările și măsurile luate pentru totă ce este relativă la bunulă traiti al soldațilorO. Se înțelegi cu comandanții militari' despre tăte măsurile gene- rale ce trebue să fie luate împreună pentru asigurarea serviciului administrativă. Intendința liberăză, după cererile făcute, situațiile relative la Digitized by LjOOQle — 345 — numărulă. la cualitatea și cantitatea aprovisioneriloră adunate sau ce se voră aduna la locuiți destinată. Art. 29. Intendentulă militară esecută ordinele date de către comandanții militari în interesul ă serviciului administrativă pentru tote observările ce aceștia ară fi făcută în timpulu revisteloră saă al inspecțiiloră. Daca, în cașuri urgente, comandanții militari voră găsi de tre- buință esecutarea unoră măsuri neprevăzute de reglementele în vi- ghore, el va da ordinulă motivată și înscrisă intendințel militare care esecuteză țlisulă ordin, sub-responsabilitatea celui care l’a dată. In- tendința militară însciințeză pe Ministru prin telegrafă. TlTLULtJ xi. Justiția militară. Art. 30. Cândă se presintă ună delictă justițiabilă de tribu- nalele militare, prevă^utu de condica penală, șefii de corpuri saă de serviciu, priimidă raportulă care constată delictulă, îlă înaintăză comandamentului militară cu ună relevă de pedepsele și formula- rulă acusatulul. Art. 31. Șefii comandamentului constatândă casulă, complec- tăză ancheta conformă legel, cerândă intervenirea auditorului ostel, și în urmă determină de este saă nu casă de judecată. La ântăia întemplare înaintăză actele Ministerului împreună cu părerea sa în privința susținerel acusațiel. La a doua întemplare întorce actele șefului de corpă saă de serviciu determinândă pedepse disciplinare ce va crede de cuviință, conformă serviciului interioră. Art. 32. In privința mecanismului, funcționarii comisieloră co- recționale și de disciplină, se urmăză conformă legel și serviciului interioră, prin intermediulă comandamenteloră militare. titlulu xn. Relații cu autoritățile civile și judicătoresci Art. 33. Comandanții militari suntă datori de a da o protecție și ajutoră autoritățiloră civile și judecătorescl de câte ori acestea le voră cere, saă pentru siguranța loră personală, saă pentra ese- cutarea legii oră. Comandanții militari vegheză la garanția publică și la men- ținerea proprietățiloră publice șî particulare. El dă ordinele cele mal seriose ca locuitorii să nu fie bîntuițl, și ca militarii să nu se ser- ve cu armele, saă de omenii ce le suntă încredințați, în conflictele loru particulare. Art. 34, Tote clasele civile, trebuindă să fie protejate și res- pectate, comandanții militari voră pedepsi cu severitate pe ofițeri, sub-ofițeri, caporali și soldați ce se află sub-comanda loră și care voră cădea în asemenea vini. Digitized by Art 7. Disposițiunea Art de mal susă se aplică de o potrivă și neguțătoriloră de stampe cu stabilimente de magazii. ') Sancfionatii prin decretuld cu No. 1087, din anula 1863. Digitized by CiOOQle — 378 — Art 8. Librarii suntii datori să ție registre de tdte scrierile din magasinele lorii, și să comunice Ministrului din intru in Bucu- resci, iară în județe prefecturel locale, copil după facturile de o- perile ce priimescd din streinătate. Art 8. Acel ce se speculăză cu cărți și stampe pe ulițe și piețe publice și cari n’aă magazii, suntă datori să cără și să do- bândăscă autorisațiunea Poliției locale. Poliția va înscrie numele loră într’ună registru și le va da actă de autorisațiune sigilată și sub-semnătura șefului Poliției Art 10 Asemenea autorisațiunl .nu se potă da, de câtă la 6- menl cari sciă să scrie și să citescă, domiciliațl In orașulă unde ’șl esercită industria și cari să aibă vârsta legiuită. capO in. Pentru typograțl și lytograft. Art 11. Fie-care typografă și lytografă va fi datoră să aibă ună registru șnuruită și pecetluită în forma cerută de Art 9 din Condica de Comerță, in care să înscrie după data loră, și cu nu- măr, titlulă tutuloră operiloră ce priimescă a imprima, numărulă foiloră, volumeloră și esemplareloră, precumă și formatulă edițiunel. Acestă registru va fi datoră a’l înfățișa la orl-ce cerere din partea Comisariloră poliției saă a procuroriloră. Art 12. Typografulă saă lytografulă îndată ce priimesce o o- peră la imprimată și o trece în registru, trimite o însemnare in copie după acea transcriere, sub a sa semnătură în Bucuresci la Ministeriulă din întru, iară în districte la Prefectura locală și prii- mesce un recipisă de depunere. Art. 13. Typografulă și lytografulă voră trimite asemenea la autoritățile arătate mal susă ună esemplară subu a sa semnătură după ultima corectură a fie-căria operă. partea n. capO i. Despre publicațiunile periodice. Art 14. Ministrulă din întru va da redactoriloră saă garan- țiloră responsabili actă doveditorii de declarațiunea ce voră face în comformitatea celoră prescrise de § 31 al legel de presă Art. 15. Garanții și redactorii responsabili unul jurnală, cari voră voi să renunțe la aceste ale loră funcțiuni, precumă și pro- prietarii jurnaleloră cari voră voi să înceteze întreprinderea loră, voră fi datori a’și face declarațiunea loră despre acăsta în Bucu- resci la Ministerială din întru, iară în județe la prefectura locală în lipsă de asemenea declarațiunl, voră fi priviți ca In func- țiune și responsabili după lege. Digitized by Google i — 379 — Art 16. Ministrul din întru va trimite Ministrului de Finan- țe și Ministrului de Justiție Însemnare de jurnalele ce se publică. Acestă însemnare va anunța condițiunile și modula de publicațiu- ne, numele garanțiloră, ala redactorilord responsabili, și suma cau- țiuni ce este datord a depune fie-care jurnalista. I Asemenea însemnare se va da și la castt de schimbare de ti- । tiu, de garanțl sau de redactori responsabili al jurnalelorii. i Art 17. Esemplarulâ sub-scrisă de redactorulă responsabila sai de garantulâ cerută de § 34 din legea presei a se depune la procurorii competințl, se va depune la Procurorii Curților Crimi- nale in orașele unde suntă Curți de apelă, iară în cele-l-alte ora- șe la Procurorulă judecătoriei locale. Art 18. Nimeni nu este liberă să colporteze jurnale de vân- zare cu numărulă, de nu va avea prealabilă autorisațiune de la Poliție. capO u. Despre cauțiuni. Art 19. Cauțiunile se voră vărsa în Bucuresci la Casieria cen- trală a Ministeriulul Finanțeloră, iară în județe la Casieriele generale. Casierii voră libera recipise numerotate dreptă dovadă de de- punerea Cauțiuni. Art. 20. Nici ună privilegia, nici o ipotecă și nici ună secue- stru pentru datorii private nu potă fi. prii mite asupra sumelor u văr- sate în casele Statului dreptă Cauțiune. LEGE Pentru punerea în luorare în tdtă România a Condicel de Comarciu a Țerei Romănbsci, desființarea Curții Apelative de Comerciu din Bucuresci, și trecerea competințel acei Curți la Curțile de Apel civile respective, în cercul căria se va afla fie care Tribunalu '). Art I. Condica de Comerciă a Țerei RomănescI, cu procedura el și legiuirea complementariă din anul 1850, Noemvrie 2, atingă- tore de încetarea operațiilor falimentului pentru neajungere de ac- tivu, se va pune în lucrare în totă România. Art. II. Art. 243, 303, 304, 306, 307, 308,309,310,311,312 • și 313 din Regulamentul Organică al Țerei RomănescI, atingătore 1) Sancționată prin decretată eu No. 1201, din anulă 1863. Digitized by — 380 - de natura actelor de comerciii și de competință Tribunalelor in pri- cini de comerciii, se vor aplica asemenea în totă România, și se vor publica de odată cu Condica de Comerciii ca anecsii la pro- cedură. Art 314. din Regulamentul Țerel RomânescI, remâne suspen- dat, pînă la promulgarea legel pentru constrângerea corporală. Art. III. în ținuturile unde nu se află Tribunal de Comerciu. pricinile de natură comerciale, se vor judeca de Tribunalele civile de ânteia instanță, cu adjucțiă de duoi neguțători, luațl dupe o li- stă de neguțători ce vor plăti cea mare patentă, și care se va în- tocmi în conformitate cu disposițiuniie cuprinse în Art. 305 din Re- gulamentul Țerel RomânescI. Art. IV. Tribunalele de ântăia instanță, în pricini comerciale, aii cădere a judeca cu desevărșire și fără apel, pînă la suma de lei 1,500. Asemenea hotărîrel vor fi supuse numai la Casațiune în ca- șurile specificate de legea organică a Curțel de Casațiune. Art. V. Hotărîrile Tribunalelor de comerciii, câte vor trece peste suma de lei 1,500, sunt supuse la apel către Curtea Apela- tivă civilă în cercul căria se va afla fie care Tribunal. Art. VI. Curtea de Apelii de Comerciu din Bucur.escl se desfi- ințăză și competință el trece la Curțile de Apel respective, conformă cu disposițiuniie Articolului precedente. Art. VII. Guvernul va îngriji a da o edițiune oficiale a aces- torti legi, pe care le va publica prin aceeași Ordonanță Domnăscă cu care se va promulga și legea de față Art VIII Acăstă lege se va aplica trei luni dupe promulga- rea el. LEGE pentru înființarea unei Curți de Apelu în orașulu Focșani'). Art. L Se institue o Curte de Apelii în orașulu Focșani. Art. II. Acăstă Curte, compusă din o Secțiune, va avea sub jurisdicțiunea sa teritorială Tribunalele județelorii Putna, Rimnicu- Săratu, Brăila, Covurlul, Ismailii și Tecuciu. Art. III. Curtea de Apelă din Focșani va însuși aceieșl căderi ca și cele-l-alte Curți de Apelă în ființă; ea va judeca tote apelu- rile în contra otărâriloră date de Tribunalele de districte din juris- dicțiunea sa, în pricini civile, comerciale, criminale și corecționale. Art. IV. Tote pricinile de competință acestei Curți, câte se vorii găsi pendintă (însă nesorocite și nepuse in stare de a se judeca) *) Sancționată prin decrctultt cu No. 1338 din anula 1864. Digitized by Google — 381 — la Secțiile criminale și civile ale Curțilorii de Apelu din Iași și Bu- curesci, provenite de la districtele ce .se punți subă jurisdicțiunea Curței de Apela din Focșani în ^ioa instalărel ei, se vorii trimite In judecata acestei Curți. Art. V. Curtea de Apelă din Focșani se va compune de acelașă personala ca și Curtea de Apela Secsia I din Craiova. Ministeriulă Publica va ii representata de una procurore și una sub-stituta. Art VL.Emolumentele membrilora Curții, ale impiegațilora gre- fei, ale aproțliloră și omenii de servicia, vorii fi tota aceldșl ca și ale Curței de Apela Secsia I din Craiova. Art VII. Cheltuielile de cancelarii, calculate pe acele ale Cur- ței de Apela Secsia I din Craiova, chiria localului și statuia lefi- loră se vora trece în Budgetuia Ministeriulul Justiției, pe care te- meia se voră respunde și bauil de la Ministeriulă Financelorfi, tre- ceudu-se și în Budgetulfi-generalu alu Statului. LEGE pentru regulare» stipendiiloru scolariloru, atâtu celoru din întru în țâră câtu și celoru ce se trimită în streinătate *). Art I. De la promulgarea acestei legi stipendiele se împartă în patru grade: a) . Stipendie de o val6re de 1500 lei, cari se vorii da la e- levil ce vorii fi terminata cursulu învețăturiloră primărie, și vora voi să trecă în gimnasil sau scoli profesionali. b) Stipendie de o valore de 2000 lei, cari se vora da eleviloră din cele două cursuri superiore ale gimnastului. c) Stipendie de o valore de 3500 lei, cari se vorii da elevi- lorii cari vora fi terminata cursulu învățătureloră secundarie și cari vorii voi să trecă în facultăți. d) Stipendie de o valore de 6300 lei, cari se vora da la ele- vii ce vorii fi terminata cursulu învățătureloră din facultățile in- digene și vora voi să mergă a asculta și alte cursuri prin facultățile străine. Art. II Nu se vorii acorda burse de câta la acel elevi cari dânda esamena pentru învațăturele gimnasiall vorii avea necesitate ■ să se perfecț ionese >ⁿ facultăți streine pentru specialitățile ce nu i vorfi fi esistânda încă în scolele din Principatele-Unite, safi cari vorii voi a se perfecționa în specialități ce aa următa în facultăți indigene. Art. HI. Tote stipendiele, de ori-ce catigorie vorii fi, cari se ’) Sancționați prin decretuIG domnesci cu No. 259, din anul 861. Digitized by Google — 382 — voră acorda din fonduri publice, se voră da de aici înainte prin concursă, și numai la fiii și fiicele celoră născuțl români și lipsiți de mijlocele materiali. Art IV. Pentru mal mare înlesnire a pârințilorti și spre a se putea întinde mal nuiltă bine facerea accstorii adjutore, stipendie- le se vorii acorda saii întregi întrunii modii escepționalc numai pentru cel definitivă săraci, saă pe jumătate pentru acel cari aă dre-can mi^ldce materiali. Art. V. Gradulă dupe avere ală părințiloră se va constata prin o listă dupe recomaudațiunile Municipalitățiloru și dupe o listă de contribuțiune. Aceste recomandațiunl pînă la înființarea consiliului generale de județe, se voră controla de comitetele de inspecțiune’și se voru aproba de Perfectă carele le va îndrepta către Ministeriulă Instruc- țiunii Publice. Lista va sta permanentă la Ministru, revisuindu-se laîncepu- tulă fie-cărui ană scolastică cu aceleșl formalități. Art. VI. Jumătate din numărulă totală ală stipendieloră se va acorda în totă-de-una fiiiloră și filceloră celoră ce aă servită Sta- tului celă puțină 15 ani, și cari n’aă alte miijlocc de a plăti chiel- tulala învățătureloră. Art VIL Lista vechiloră impiegațl al Statului al câroră fii și file» voru fi în dreptă de a priimi asemenea stipendie, se va alcă- tui după recomandanțiunile Ministerieloru competente și în acordă cu indicațiunile tabloului de strimtorare menționată la Art. V. Acea listă va sta permanentă la Ministeriulă Instrucțiunii Pu- blice unde se va revisui pe totă anulă și concursulă va oțărî între tinerii cu dreptă chiemațl pentru acestă stipendiă. Art. VIII. Ministeriulă Instrucțiunii Publice va determina în bud- getă la începutulă fie-cărui ană numărulă burseloră și semi-burse- loră câtă mițlldcele sale ’l voră permite a da. Art IX. Forma concursului se va oțărî de Ministeriulă com- petentă după chibsuirea consiliului superioră ală instrucțiunii pu- blice. Art. X. Ună regulamentă speciale de administrațiune publică va privi la esecutarea acestei legi’ regulândă totă ce privesce la vârstă, la dovedi de moralitate, la cunoscințele ce trebuescă a se cere de la concurențl la termenulă pentru care se voră acorda sti- pendiele căpătate, precumă și la suspendarea loră pe cuvinte temeinice. Art. XI. Fie-care june care șl-a făcută studiele cu chieltue- lile publice în streinățate, să fie obligată a servi ca profesoră, cândă guvemu va avea trebuință, în termenă de ani îndouițl pe câtă timpă a priimită stipendiulă. Digitized by Google — 383 — REGULAMENTUL pentru administrația arhiveloră Statului'). T1TLULU 1. Organisarea serviciului. Art. 1 în arhivele Statului se depună t6te actele de interesă publică, a căroră conservare se va socoti de folosii, și care nu mal suntă trebuinciose serviciului Ministerieloră sati dregătoriiloră cen- trale ori generale dependințe de acestea. Art. II. Serviciulti. Arhivelorii Statului se Împarte In: 1. Despărțirea Istorică și a Așețlăminteloră Publice. 2. Despărțirea de Statii sati Administrativă, Judecătordscă și Legislativă. Art. HI. Personalulii Direcțiunii Generale ală Arhivelorii este ast-felă compusă: Directorulă Generală. Secretarulă Arhiveloră. Ună Conservatoră Registratorii și Comptabilă. Ună Translatoră Slavonă. Despărțirea Istorică și a Așe^ăminteloră Publice: Ună Capă ală Despărțirel. Ună Anunță de Clasa I. Do! AdjunțI de Clasa n. Despărțirea de Stată saă Administrativă, Judecătorescă și Le- gislativă: Ună Capă ală Despărțirel. Ună Adjunct de Clasa I. Doi AdjuncțI de Clasa II. Optă Copiști. titlul© a * A trib ați ani. §. 1. Directorulă Generalii. Art IV. Directorului este încredințată Administrațiunea Arhi- veloră In genere și asupra! este totă responsabilitate a Serviciului- El© derige și hotărasce t6te lucrările, ia parte activă la den- sele și mal cu sdmă la lucrarea lămurirel și transcrierel Acteloră proprietăților© publice. Face investigațiile cuviinciâse atâtă In întru Arhiveloră, câtă și în afară, spre descoperirea Acteloră relative la Istoria ȚereL 1) BaaeționatO prin decretata ca No. 949, din anala 1862, Digitized by Google 9 - 384 — Sub-scrie tote espedițiunile și legalizățlă sub-scrierile foncțio- nariloră serviciului. Tote comunicațiunile autontățiloru, suntu adresate de adrep- tulă câtre dânsulu, ca și pe trecutii. Recomandă Ministeriulul Culteloriî și Instrucțiune! Publice, spre înalta confirmare, pe împiegațil Cancelariei, iară pe Copiști și omenii de servicii! îi numesce de a dreptulă. Dispune sub a sa respundere de t6te chieltuelile, pentru ma- terialulu serviciului în marginele sumeloră alocate. Dirige și vizdțlă tote publicările Archiveloră, prin autorisația și controlulă Ministrului. Art. V. Secretarulă, ca capulu Cancelariei Archiveloră, este însărcinată sub ordinele Directorului cu administrațiunea și prive- gherea lucrăriloră desparți riloră. în lipsa directorului, elă îl ține loculă întru tote atribuțiunile și drenturile sale, cu aceeași respundere. Indeplinesce împreună cu Directoruiă și cu Capii despărțiri- loră, lucrările relative la lămurirea, clasificarea și transcrierea tit- lelorii proprietățiloră publice, sub-scriindă împreuuă copiele în con- dicele formate. Are îngrijirea tutuloră publicațiuneloru Arhiveloră. Art. VI. Conservatorulu Registreloră și Contabilulă ține re- gistrele și conservă în bună ordine Arhivele serviciului. Are în păstrare tote depositele, redige și ține inventariile loru și face investigațiile cuvenite, pentru comunicațiunile saă espedițiu- nile respective. Ca Contabilă priimesce sub a sa respundere fondurile alocate Arhiveloră, împarte apuntamentele, lichidețjă tote cheltuelile servi- ciului după hotărârea Directorului; ca Conservatoră are îngrijirea pentru siguranța localului și a depositeloră coprinse, asemenea are în păstrare totă mobiliarulă și materialulă serviciului precumă și cheltuiala Canceleriei. Are sub ordinile sale omenii de serviciă, este însărcinată cu ținerea și conservarea Bibliotecei Arhiveloră. Art. Vn. Translatorulă Slavonă, este însărcinată cu ori ce lu- crare din limba Slavă. • Adeverățiă ori-ce traducere saă lucrare, prin sub-scrierea sa II Despărțirea Istorică și a Așezăminteloru Publice. Art. VIU. Atribuțiunele acestei Despărțiri suntă: priimirea, con- servarea și clasarea deosibitelor Acte Istorice și Title ale proprie- tățiloră publice. Redacțiunea Inventarieloră loră Generale, investigațiile pen- tru comunicațiunl și espedițiunl relative la acele deposite. Lucrările Istorice. Lămurirea, clasificarea și transcrierea titleloră proprietățiloră publice. Digitized by L.OOQlC ■ — 385 — Corespondența relativă la priimirea depositeloră și la trimi- terea acteloră cerute de dregătorii. Art IX. Capulă Despărțirel îndeplinesce t6te lucrările ce sunt in atribuțiunile Despărțirel, primesce depositele, dirige clasificarea, și redacțiunea Inventarieloră. Face investigațiile necesarie pentru comunicațiunile și espe- dițiunile respective, este însărcinată cu lucrările Istorice, îndepli- nesce înpreună cu Directorulă, Secretarulă și Capulă Despărțirel de Stată, lucrările pentru lămurirea, clasificarea și stranscrierea ti- tleloră proprietățiloră publice, și sub-scrie copiele în condicile for- mate. § III. Despărțirea de Statii, saii Administrativă, Judecăto- reșcă și Legislativă. Art X. Atribuțiunile acestei Despărțiri suntă: priimirea, con- servarea și clasificarea Acteloră, depositeloră administrative, legis- lative și judecătoresc! și redacțiunea inventarieloră loră generale. Investigațiile pentru comunicațiuni și espedițiun! relative la acele deposite. Corespondința pentru priimirea depositeloră și trimiterea ac- teloră saă dosarieloră cerute de dregătorii. Capulă Despărțirel, are în sarcina sa tote lucrările care intră în atribuțiunile Despărțirel sale. Priimesce depositele, dirige clasificarea și redacțiunea Inven- tarieloră. Face cercetările necesarii pentru comunicaținnile și espedițiu- nele respective, ia parte la lucrările pentru lămurirea, clasificarea și transcrierea titleloră proprietățiloră publice, și sub-scrie copiele în condicele formate. Sub-scrie espedițiunile și contra-semn^ză corespondința Des- părțire!. titlulu in. Disposițiuni Generale și transitorii. Arhiva Statului din laș! remâne provisoriă cu titlu de Arhi- va Sucursală în acelă orașă cu depositele Administrative și Jude- cătoresc!. Personalulă el va fi compusă de ună Capă și do! Copiști. Ea iș! va urma serviciulă dupe regulile în vigore sub admi- nistrarea Direcțiune! Generale a Arhiveloru din Bucuresci. Ună regulamentu specială care va precisa regulile pentru în- deplinirea serviciului și a lucrăriloră Arhiveloră Statului, în tote ra- murile, se va întocmi și se va supune Mărie! Sale Principelui Dom- nitorii, spre întărire. 25 Digitized by CiOOQle — 386 — Tabelă pentru personalul# Arhivelor# Statului. LEAFA F U N CTIUNELE. pe. LUNA. 1 1 1 1 1 2 1 1 2 8 2 Directorii Generalii.................................. Secretarii Generalii.................................. Conservatorii și Comptabilu........................... Translatorii Slavonii................................. Despărțirea Istorică și a Bunurilor#. Capii alo despărțire! Istorice și a Bunurilorii Publice. Primii adjuntti....................................... Adjunțl Clasa II...................................... Despărțirea de Stătu. Capuliî Despărțire! de Stată.......................... Primii adjuntă........................................ Adjunțl Clasa II...................................... Copiști............................................... Camerieră și Portarii................................. Servitor!............................................. 1 2 1 Sucursala din Iași Capu Sucursalei..................... Copiști............................. Odăiașl............................. 2,000; 1,250 600 900 1,000 450. 800 800 450 800 2,400 140 240' i! 800 400' _100; 13,130’ 3,345’ 16475’ Materialo. REGULAMENT pentru serviciule de inspecțiune școlară¹). Art. 1. Spre a putea controla învățămîntulă publică în totă întinderea și în tote ramificațiunile sale, și a putea Guvemulă să aibă pururea încredințarea că tote legiuirile și disposițiunile privi- tore la învățăinîntulă publică se observă și se aplică pretutindeni strictă și în spiritulă dupe care aă fostă dictate, se vor numi Ins- pectori Școlar! cu îndatoririle și atribuțiunile mal josă însemnate. Art. 2. Inspectori se vor numi, toți fără deosebire, de Domni- torii, dupe recomandațiunea Ministeriulul de Culte și Instrucțiune! 1) Sancționată prin decretul Domneacd cu No. 791, din anul 1862. Digitized by uooqIc — 387 — Publice, ca unii ce suntă organl direcțl al Ministrului in contro- lulă învățământului publici). De aceea Inspectorii vorii fi depărtați din posturile lorâ în- dată ce se vorii abate de la îndatoririle ce li suntă prescrise și voră perde prin reaoa lorii purtare încrederea ce Ministeriulă tre- bue să albă în personele lorâ, pentru ca scopulâ acestei InstituțiunI se fie îndeplinită. Art. 3. Inspectorii se voră împărți în 3 clase și anume: § 1. De clasa I va fi ună Inspectorii superioră cu îndatorire de a inspecta scolele secundare și învățiămîntulă superioră în Bu- curesci și Iași, precumă și Internatele Statului anecsate pe lângă școlile secundare in aceste două orașe. § 2. De clasa II se vor numi șese Inspectori cu îndatorire de a inspecta fie-care în despărțiămîntulă ce i se va asigura de către Ministeră, scolele primărie și secundarie de prin districte, precumă și tote școlile particularie, pensionate private și internate ale Statului. § 3. De clasa III se vor numi șese-spre-dece Inspectori cu îndatorire de a inspecta scolele sătești, fie-carn iarăși în despărțiă- mîntulă ce i se va ficsa de către Miniștrii. Art. 4 Inspectorulă superioră va fi datoră a merge celă pu- țină de două ori pe an la Iași unde va stărui celă puțină în curs be o lună, și acăsta în timpulă în care foncționădă scolele spre a revisui diferitele stabilimente încredințate inspecțiunel sale. Asemenea el va inspecta scolele din Bucuresci celă puțină la duoă luni o dată, căndă elă va fi datoră a face Ministeriului ra- , portă, la fie-care 4 luni, dupe resultatulă inspecțiuniloră sale. Art. 5. Insprectoril de clasa II voră ti datori a inspecta celă puțină de 3 ori pe ană tote scolele din despărțiămîntulu lorii, și a face Ministeriului raportă despre resultatulă inspecțiuniloră la fie- care 3 luni. Art. 6 Clasificarea Inspectoriloră de clasa II se va face du- de următorele șăse despărțiăminte; Un Inspectare de clasa II pentru districtele Mehedinți, Gorj, Dolj, RomanțI și Vîlcea. 2. Un Inspector de clasa II pentru districtele Oltă, Argeșâ, Muscelă, Dîmbovița, Prahova și Teleormnă. 3. Ună Inspectare de clasa II pentru districtele Hfovă, Vlaș- cat, lalumița, Buzefl și Brăila. 4. Un Inspectare de clasa II pentru districtele Rîmnicu-Sărat, Putna, Cuvurlulă, Tecuciă, Ismailu și Cahulă. 5. Ună Inspectare de clasa II pentru districtele Bacăă, Ro- manu, Neamțu, Fălticeni, Dorohoi și Botoșanii. 6. Ună Inspectare de clasa II pentru districtele Bărlad, Huși,. Văsluiă și Iași. , Art. 7, Inspectorii de clasa III vor fi datori a inspecta scolele din despărțămîntulă lorâ celă puțină de 4 ori pe an, făcândă la fie- care 3 luni raportă Ministeriului despre resultatulă inspecțiunel lorii. Digitized by — 388 — Art 8. Clasificarea Inspectorilor de clasa 3-a se va face du- pe unnătârele șdae-spre-țlece desparți aminte. 1 Un inspec. de cl. 3 pentru Dis. Argeș și unde esist 188 scoli sătescl Musculă 9 83)221 2 9 9 » Dâmbovița 9 138)221 3 n 9 9 9 Prahova 9 159 4 n 9 9 9 Buzeă, și 9 116>215 Rîm-Săratu 9 99) 215 5 9 9 9 9 Brăila și 9 45>155 Ialomița 9 110)lo5 6 n 9 9 9 Vlașca 9 132 7 n 9 9 9 Ilfovu 9 160 8 9 9 9 9 Vâlcea 9 149 9 9 9 9 9 Gorj n 153 10 9 9 9 9 Mehedinți n 163 11 9 9 9 9 Doliju 9 131 12 9 9 9 9 Romanați și n 108)221 Teeorman 9 113) 221 13 9 9 9 9 Oltu 9 139 14 9 9 9 9 Bacău 9 4) Cuvurluiu țț 3) ir Fălciu 9 6)16 Vashiiu 9 2) Tutova 9 1) 15 V 9 9 9 Rom a nu 9 8) 9o Nemțu 9 15) 23 16 9 9 9 9 Suceava 9 10) Dorohoiu 9 4) 9r Botoșani 9 4) 26 Iași 9 8) Art. 9. Pentru a putea Guvernulu esercita unu controlă serios și asupra tutulor Scoleloru Israehte din Țeră, în care se predau a- tâtu religiunea mosaică câtu și alte subiecte de Înv6țăfnră în limba hebraică, ast-felă în câtu s’aru putea ușorii introduce în aceste scoli doctrine și metode perniciose sectei israehte, care și ea trebue să participe la progresulu generalii alu învețămentulul publicu. se va numi unu Inspector și pentru aceste scoli, care se va considera ca Inspectorii de clasa 2-a, priimindu anse c^te șese sute lei No. 6f?0 salariu pe lună, și șese sute lei No. 600 diurnă. La acestu postii se va numi de către Ministerd o personă ca- re, pe lingă calitățile cerute pentru Inspectoru de clasai-a, va tre- bui să albă și deplină cunoscință de limba și religiunea hebraică. Art 10. Inspectorul^ superiorii va putea fi însărcinați) de Mi- nisterul Cultelorii și Instrucției Publice a inspecta ori-ce scolă ca- re e de resortul u ccloru-l-alți InspectoiI, și numai în aceste casu aceștia voru sta subu imediata autoritate a Inspectorului superiori). Art. 11. Ministerul^ va putea permuta pe Inspectorii de acc- Digitized by Google — 389 — eași clasă, fără deosebită Decretă, de la ună despărțiămentu laal- tulă, dupe cumă va cerc trebuința serviciului. ArL 12. Nu voru putea fi priimițl Inspectori de câtă acel bărbați cari aă foncționată celă puțină în cursă de doul ani ca În- vățători într’o sc61ă publică, și cari voră întruni încă și calitățile mal josă prescrise, adică. § 1. Inspectorele superioră va trebui să fie o personă care, o- sebită de a fi săvîrșită cursulu specială ală ver-unel facultăți, tre- bue să fi dată și dovedi de capacitate, de merite superiore și de mo- ralitate în învețămîntulă publică. § 2. Inspectorii de clasa 2-a să ti absolvită, pe lingă scoia primară, și cursulă gimnasiulul complectă, și să nu fi dată nici o dată în totă timpulă câtă au fostă profesori, cause legitime de rc- primandă asupra loră. § 3. Inspectorii de clasa 3-a vor trebui să fi absolvită pe lin- gă scolele primărie celă puțină și patru clase gimnasiall, și aseme- nea se nu fi dată nici o dată cause legitime de nemulțumire în contra loră. în genere Ministerială va putea alege la posturile de Inspec- tori pe personele acelea care intrunindă calitățile mal susă pres- crise, s’ar fi distinsă mal multă in ramulu învățămîntulul publică, preferindă pe acel cu cunoscințe mai întinse și cu ani de ser- ‘viciă mal mulțl, de câtă aceia cari voră întruni numai strictă cua- litățile cerute de acestă Reglementă Constatarea titluriloru scolastice a candidațiloră la posturile de Inspectori de ori ce clasă, se va face de către Consiliulă Supe- rioră de Instrucțiune Publică, dupe invitarea ce i se va aduce de către Ministerială Culteloru și Instrucțiunel Publice. Art. 13. îndatoririle Inspectorilor^ voră fi cele următore; ci voră priveghea cu deosebită luare aminte: 1. Asupra îndeplinire! îndatoririlor!! de către Profesori. 2. Asupra moralității loră. 3. Asupra moralități și disciplinei scolariloră. 4. Asupra pățlirel cu strictitate a programelor statornicite. 5. Asupra metodei adoptate și asupra cărțiloru scolastice ce se iaă de basă la învățătura scolariloră. 6. Asupra salubrității și bunel stări a edificieloră scolastice. 7. Asupra țineri Cancelarii Scoleloră S. Asupra miscărel statistice în privința scoleloră. 9. Asupra esameneloru. 10. Asupra țineri în bună stare a Internateloră. ArL 14. în privința îndeplinire! îndatoririlor^ de către profe- sori, Inspectorii vor fi cu cea mal mare luare aminte ca profesorii scoleloră ce suntă de resortulă inspecțiunel loră, se țină regulată cursurile loră predîndă materia pentru care suntă numiți în totă întinderea sa, dupe cumă e stabilită în programă, intrlndă regulată în clase la orele statornicite și neabătîndu-se întru câtă de puțină de la instrucțiunile ce aă relativă la postulă ce ocupă. Digitized by Google — 390 — Art. 15. în privința moralității profesorilor^ Inspectorii voriî fi cu luare aminte ca el, ca unii ce aă sacra misiune de a lumina și a moralisa poporulă, să nu perdă nici o dată din vedere carac- terulă ce aii în midloculă societății și se observe atâtu în relațiu- nile loră cu școlarii câtă și în relațiunile lorii sociale o purtare dem- nă de posițiunea loru. Art. 16. în privința moralității și disciplinei scolarilorii, Ins- pectorii nu voră perde nici o dată din vedere că umilă din avan- tagele principali ale învățământului publică, este și disciplina la ca- re se deprindă elevii de tineri, și care aplicată cu rațiune, însă totă de o dată și cu severitate, este menită de a produce societății 6- menl care să țiiă la ordine, atît în trebile loră private câtă și în trebile Statului. Totă de o dată însă adunătura mare de elevi de diferite educațiunl și moravuri pote aduce cu sine, în lipsa unei privighierl seriose, a unei măsuri severe din partea învățătorilor^, moravuri rele, și o imoralitate în scoli, care pe urmă paralisăză totă folosulă Instrucției. De aceia Inspectorii voră pune deosebită atențiune ca profesorii să se bucure pururea între elevi de autori- tatea ce li se cuvine, se menție disciplina scolastică în totă vigo- rea el, și să -ia măsurile cele mal energice și mai alesă preventive pentru menținerea moralității și ordinel în Scoli. Art. 17. Asemenea Inspectorii voră priveghea ca programele scolastice să se aplice în totă întinderea loru și fără cea mai mică preschimbare din partea învățătoriloră cari nu suntă chiemațl de câtă a le esecuta. Art. 18. Metoda bună fiindă 6re-cumu spiritulu Instrucțiunel Publice, Inspectorii voră observa pururea dacă învețătoril își pre- daă lecțiunile loră numai într’unu modă mecanică, adică dândă e- leviloră să învețe în ori-ce lecțiune numai pe de rostă aceea ce stă în carte,—metodă adesea ucigătore spiritului, — saă daca ei caută a desvolta inteligența scolariloră, inspirându-le gustă pentru studii și făcândul să gândescă și să se întruiețle prin ei însuși. Aseme- nea voră avea strictă privighiere asupra cărțiloră scolastice ce suntă în usulă scolariloră pentru ca să fie de acele autorisate de Guvernă și în numără îndestulătorii. Art. 19. Inspectorii voră priveghia asupra salubrității și a bu- nei stări a edificieloră scolastice însciințândă pe Guvernă despre tdte lipsurile ce s’ară observa, și îndemnândă acolo unde se cade pe autoritățile locale, la reparațiunile sau adăogirile ce s’ară crede necerarie de făcută. Art 20. In privința cancelariei scâleloră Inspectorii vor pri- vegbia ca registrele de intrare și de eșire a scolariloră, notele sco- lariloră de peste ană în învățături și în purtare, atestatele, condi- cele de intrare și eșire din clase a profesoriloră, catalogele defre- cuență ale eleviloră, programele, precumă și corespondența Scâlel cu autoritățile respective și biblioticele școlare să se țină în cea mal bună stare posibilă. Art 21. Pentru a putea avea base sigure la lucrările ce s’ară Digitized by LnOOQle 391 — proiecta în învățământulă publicu, Inspectorii voru fi datori a ob- serva și mișcarea statistică .ce se face în privința Scâleloră, adică el voră observa numărulă totală ală scolariloră în scoli, reparti- țiunea loru pe clase, eșirea loră din scoli și anume din ce clasă și cu cefelă de atestată, notele cele mal bune și în ce obiectă do- bândite, de totalulu scolariloră și de fie-care clasă în parte, și în fine comparațiunea tutuloru acectoru date cu datele aniloră trecuțl în aceleași școli, după cataligele esistente, și voru face după tote acestea raporturi detăiate cându li se voru cere. Art. 22. In privința esameneloru Inspectorii voru priveghia ca ele să se. țiiă după ordinulă și în modula stabilită de Guvernă, ca esaminatoril precumă și elevii să se afle toți față, ca notele să se puie cu cea mai mare imparțialitate, ca esameneh să nu țiiă prea multe ore de a rândulă în aceeași clasă, spre a nu osteni și pe e- saminători și pe elevi; și în fine ca esamenele să aibă cea mai mare publicitate posibile. Art. 23. Mai cu sănia Inspectorii voru avea priveghiere asu- pra Intemateloru de ambe-secse, ca unele ce ceru uă deosebită în- grijire și scrupulositate din partea aceloru ce au direcțiunea loră, ca să domnăscă în ele cea mai bună ordine și disciplină, și să se pă^escă cu cea mai mare stricteță instrucțiile date de Guvernă a- cestoră stabilimente. Art. 21. în genere Inspectorii, ca unii ce suntă chiemațl de Guvernă a priveghia ca Instrucțiunea Publică să’șl împlinăscă sco- pulă său salutai iu și ca unii ce trebue să fie aleși dintre persone- le cele mai capabile și cu esperiență, voru lua singuri inițiativa în tote chestiile ce se atingă de desvoltarea Instrucțiunel Publice, intru a comunica Guvernului observațiunile atâtu ale loru câtă și ale pro- fesoriloră respectivi trase din esperiență asupra grogramcî, asupra cărțiloră scolastice în usu, asupra esameneloră și în genere asupra tuturoră chiestiuniloră atingătorie de Instrucțiunea Publică, făcândă el însuși propuneri de ameliorare, de ștergere saă de adăogire a ver-unei InstitnțiunI, în vederea progresului învățământului Publică. Art. 25. Inspectorii voru fi cu luare aminte asupra autorită- țiloră însărcinate cu privighierea asupra Scoleloră, și mai alesă a- supra Comitetelor de Inspecțiune, ca să nu se abată de la îndato- ririle loră, și voră raporta Ministeriulul despre orl-ce negligențiă saă abusă ară fi observată. Art. 26. Inspectorii se voră îndrepta pururea în tite lucră- rile loră prin raporturi adresate de a dreptulu Ministeriulul Culte- loră și Instrucțiune! Publice, prin care raporturi voru aduce la cu- noscinția Ministeriulul totă ce este de atribuțiunile și competința loră. Voru avea purtare de grije ca raporturile loră atingătorie de materii didactice și disciplinarie să fie redactate separată de cele atingătorie de materii curată administrative, spre a nu da locă la confusie în lucrările Consiliului Superioră de Inspecțiunea Publică. Art. 27. Inspectorii voră priimi fie-care de a dreptulă ordine Digitized by LiOOQle — 392 — numai de la Ministeriul Cultelorâ și Instrucțiunel Publice, ca unii ce nu atârnti direcții de câtă de acestă Ministeriu. Art. 28. Inspectorulti superioră este membru ală Consiliului superiorii de Instrucțiune Publică, și va presida Consiliulă tn lipsa Ministrului saă a Directorelul Generală ală Ministeriului de Culte și Instrucțiune Publică. Art. 29. Inspectorii de Clasa II suntă membri de dreptu al Comiteteloră de Inspecțiune stabilite prin orașele din districte, și voră lua prin urmare parte la t6te lucrările aceloră Comitete. Art. 30. Până la creearea unei scoli primărie normali dincâce de Milcovă, Inspectorii de clasa HI din aceste despărțăminte voră ti însărcinați cu priveghierea candidațiloră de învățători sătești după disposițiuniie și instrucțiunile esistente în acestă materie. Art. 31. Salariulă Inspectoriloră va fi regulată în următorele mode: § . I. Inspectorele superioră va priimi două mii lei No. 2000 lăfa pe lună, și osebită progonulă de poștie în călătoriele ce va fi datoră a face in interesulă serviciului. § . II. Inspectorii de clasa II voră priimi câte una mie No. 1000 lei pe lună, și osebită câte patra sute No. 400 socotiți ca diurnă pentru drumurile ce voră avea a face. § . III. Inspectorii dc clasa III voră priimi câte cinci sute lei pe lună No. 500 și osebită o diurnă pentru drumurile ce voră a- vea a face care va fi de lei una sută cincizeci No. 150 pentru nouă din el, iară de lei două sute cincl-țleci No. 250 pentru cel l’alțl șăpte, in proporțiune cu întinderea despartiaminteloră ce voră avea a inspecta. Digitized by — 393 — Art. 32. Statuii! dupe care va fi remunerata serviciulti Jnspecțiunel și care va fi celti următori: — 394 — REGULAMENT^ pentru sc6Ia superidre de litere din Bucuresci¹). Art 1. Scola superiore de litere din Bucuresci, destinată a deveni o facultate de litere, are de scopă a servi do scolă norma- le pentru formarea de profesori gimnasiall tn ramurile limbeloră cla- sice și moderne, ale literaturei și filosofici, istoriei și geografiei. Art 2. Cursurile scolel superiore de litere voră fi de o cam dată pe duoi ani, dintre care în anul scolastică 1863—1864, seva înființa numai anul I; iar la anul 1864—5 anul II. Art. 3. Profesorii acestei scâle vor fi supuși tutulor legelor și regulelor prescrise pentru profesorii de invățămîntul superiore, și vor constitui uu corpu subu direcțiunea unuia din sînul lor. care se va alege de câtre dinșii, și se va întări de către Ministerul In- strucțiunel Publice. Art. 4 Programma actuale a acestei scole va fi cea urmă- tore: Anul I. a.) Istoria filosofici. b.) Istoria literaturei clasice. c.) Istoria critică universale antică. d.) Istoria critică a Țerriloră Române. Anul II. a.) Filosofia (Psychologia, Logica, .Metafisica și Ethica). b.) Istoria literaturei moderne. c.) Istoria critică universale mcțliă și modernă. d.) Istoria critică a Țerriloru Române și a literaturei Ro- mâne. e.) Gramatica comparativă a limbelor Elene, Latine, Române, Italiane, Francese, Ispanice și Portngalice. f.) Archeologia clasică. g.) Pedagogia și metodica.*) Art. 5. Profesorii vor fi datori a detalia, la începutul anului școlăriți, programele pentru lecțiunile ce aă a face, care se vor supune Consiliului Superiore de Instrucțiune Publică, spre apro- bare. Art 6. Fie-care materie din programa prescrisă se va pro- pune de trei ori pe septămână, adică: profesorii vor ține fie care câte doue lecțiuni și câte o conferință cu studenții loră. 1) Sancționată prin decretnl& domnescd cn No. 1047, din anulă 1863. *) Pedagogia (despre educați ane) și metodica (despre artea de a învăța) vor fi obligatorie, atât pentru studenții de la scdla de litere câtă și pentru cel de la scdla de seiințe, carii aspira la profesare. Digitized by — 395 — Art 7. Studenții scolei superiore de litere se vor înscrie, la începutul anului scolasticii, în un registiu ținut de Directorul sc6- lel; lista studenților se va comunica Ministeriulul Instrucțiune! Pu- blice și tuturor profesoriloră acelei scole. Art. 8. Studenții vor fi datori a urma regulată cursurile și a face tote lucrările prescrise, cu care se vor presenta la conferință; iară profesorii vor fi obligați a le da n6te regulat dupe resultatul fie-cărei conferințe. Art 9. Studenții vor fi supuși la doue esamene pe ană, atâtă înscrisă cât și orale; iar profesorii îi vor clasifica dupe meritele lor. Art. 10 Studenții carii aă trecut cu succesă bună esamenele finale ale anului II, vor căpeta o diplomă de capacitate theoretică, și se vor aplica ca supleanțl la institutele gimnasiall, iar dupeaco- stă probă de capacitate practică vor avea dreptulă de a fi numiți profesori. Art. 11. Cinci-spre-flece burse, de câte 150 lei pe lună, se deschidă pentru studenții fără myloce al acestei scole. Obținerea burselor va urma prin concursă. ConcurențiI trdbue să presinte. a) . Actul de nascere. b) . Atestată că aă absolvită gimnasiul. c) . Documentă de paupertate, d) . EI vor subscrie un actă îndatoritoriă că vor servi 10 ani Statului, retribuițl, ca profesori de scolele secundare. Note rele obținute pentru negligență, lipsă de progresă și pur- tare imorale, aducă cu sine perderea subvențiunel. Pentru lunele Noembre și Decembre, bursele se vor da nu- mai la 5 studenți carii vor eși mal buni la concursă, remăind ca de la 1 Ianuarie 1864 să se reguleze bursele și pentru cel alțl 10 studenți. Art. 12. Cursurile se vor începe în fie-care ană la 1 Octom- bre, și se voră închide la 30 Iunie, făcânduse o vacanție de 15 țlile laCrăcinnă și alta asemenea la Pascl. Esamenele semestrului I se vor face dupe Pascl; iar ale se- mestrului II dupe fiinitulă vacanțiel, la 1 Octombre. Pentru anulă curentă, cursurile vor începe la 1 Noembre. Art 13 Profesorii scâlel superiore de litere vor fi retribuițl ca profesorii de învățementulă superiore. ' Art. 14, Din ană în ană se vor lua măsuri spre a se crea sucesivă t6te acele catedre care se vor afla necesarie pentru com- pletarea învățăturiloră ce se țină de resortulă acesta, ținenduse totă d’aună în vedere că scdla acăsta, pe de o'parte este menită a servi de scdlă normale superiore, iar pe de altă parte a deveni o facultate de litere corespun(let6re trebuințelor intellectuale și morale âlc acestei Țerri. Digitized by Google — — LEGE Pentru tecularitarea averiloru Monastiresci’). Art 1 T6te averile monastiresci din România suntii și ră- mână averi ale Statului. Art II. Veniturie acestorii averi se înscriă intre veniturile ordinarie ale budgetului Statului. Art. IIL O sumă se afectă Locurilorii Sânte către care erați Închinate unele din monastirile pământene, și acâsta numai subă titlu de adjutorii, în conformitate că intențiunea dedicațiunel lorii. Acâstă sumă se va mărgini în maximumă cifrei de 82 milio- ne lei, cursulă de Constantinopole, odată pentru totă d’auna, cu- prinZându-se în acâstă sumă și 31 miliâne ce Locurile Sânte datorescă Țerel-Romănesci dupe stipulațiunl anteriori Art. IV. Comunitățile religiose ale locurilorii de joșii, vorti fi detore a da socotele anuali despre întrebuințarea veniturilorii sus- Zisulul capitalii. Art V. In nici unii casă și subă nici unii cuvântă, comunitățile religiose nu voră putea atinge cea mal mică parte din capitală, nici a întrebuința veniturile afară de destinațiunea loră speciale, adică întreținerea bisericei ortodocse din Oriinte, și a stabilimen- telor de bine facere lipite către ea. Art VI. Guvernulă va lua înapoi de la Egumenii greci orna- mentele, cărțile și vasele sacre, cu cari pietatea strămoșiloră noș- tri înzestrase aceste așezăminte; precumă și documentele ce aă fostă încredințate Z'Șiloru Egumeni, și acesta conformă cu inven- tariele ce se găsescă în archivele Țârei. ₍ Art VIL Se afectâză încă o sumă' de 10 milione lei, bani cursulă de Constantinopole, pentru fondarea la Constantinopole a unei scole laice, și a unui spitală, în care vor fi priimiți creștinii de t6te riturile. Art VIIL Stabilimentele citate la Art VII voră fi puse subă direcțiunea unul consiliă presidată de către Agintele României din Constantinopole, și compusă de duoi membri Români, numiți de Guvernulă Română, și de duoi membri aleși de către comunitățile religiose ale Locuriloră Sânte. Art IX. Guvernulă va lua măsure de a se garanta atâtă ca- pitalulă de 51 de milione câtă și întrebuințarea venituriloră aces- tui capitală. *) Sancționat* prin decratultt cu No. 1,251 din anulă 1863. Digitized by Google IV MINISTERULU FINANQELORU ȘI ALO DOMINIURILORU. LEGE relativă la pensiuni *) Art. 1. Legiuirea din anula 1853. atingătore de pensii se des- ființară de acumfi înainte. Art. 2. Toți foncționari de o potrivă voră priimi în viitorii pensii după anii serviciului loră, conformă legiuirel din regulamen- tulu Organică de la art. 27, 28 și 29. Capă III. Secsia I și* II, pî- nă la întocmirea unei noi legiuiri. 1) Sancționată prin decretul q cu No. 404, din anul 1859, Digitized by CooQle — 398 — REGULAMENTU provisoriu pentru administrarea vămiloru¹) PARTEA I. Despre organisația serviciului vamal. Art. 1. Vămile se voru administra de o Direcțiă generală sta- tornicită la Bucuresci. Art. 2. Pe lăngă acestă Derecțiă se va înființia o Direcțiă su- cursală statornicită la Iași. Art. 3. Principatele-Unite, având 51 de punturl de vămuire, acestea s’au clasificată în patru categorii și a nume: a) Bucuresci și Iași. b) Craiova, Brăila, Giurgiu, Ploesci, Predeală, Galați și Mibai- leni. c) Calafatu, Oltenița, Călărași. Vîrciorova, Rînl-Vadulul, Beketul, Zimnicea, Turnu-Măgurele, Gruiu, Severinu, Buliga, Giuvala, Bra- tucea, Ismailă, Cubei. Tatarbumru, Focșani, Scucni, Congasu, Gro- sesci, Cornul-luncel și Nimemiceni. — ci). Islas, Cetatea, Gura-Ialomițil, Gruiul-Negru, Florile-Albe, Să- lătrucu, Nucșora, Petroșița, Predelușu, Tabla-Buțiloru, Bîsca-Rosili, precumă și tote potecile provisoril ce esistă astă-^1 cunoscute și a nume: Curmătura-Oltețiulul, Cornetu-Calbenă, Cloșani, Petrile-Făn- tânile, Ludișorulă, Lăpătaru, Radilu și Chiojdu din Bîsca, Reni Ră- dăutiu, Cârpuneni, Volcovu, Chilia, Comănesci, Prisăcani, Burdușe- ni, Mamornița și Sobega. Așa dar la fie care aceste punturl se va înființia căte un biu- roă de vamă Art. 4. Direcția generală se va compune din trei membri și va fi presidată de unulu din el care se va numi la orânduire. Acești directori voru forma Consiliulă administrativă ală vă- miloră, și suntă responsabili de tote actele ce voră subscrie. Serviciulă interioru alu Direcției generale se împarte în dod divisil, una pentru administritiă și una pentru controlă, și-se voră dirige fie care de către unulă din Directori, în unire cu Directo- rele primară. Art. 5. Direcția din Iași se va dirige de un Directore, împăr- ținduse serviciulă iarăși tn doă ramuri, Administrația și Contabili- tatea. 1) Bancț. prin decret din 16 DecemvriQ, anul 1859. (re

ul și la o a doua imposițiune, ce reprcsintă tacsa de transmitere a pro- prietățiloră loră, de la unulă la altulă, saă intre vil și morțl. Art. 2. Acăstă tacsă este de 10 la sută pe ană asupra veni- tului netă a fie-căria proprietăți nemișcătore ale menționateloră a- șe^ăminte publice, se răspunde de dănsele de o dată cu iinposițiu- nea foncieră și după aceleași regule de percepțiune și de comtabili- tate, prescrise de legea specială pentru imposițiunea asupra veni- tului fonciară. 1) Sancționați prin decretultt cn No. 477, din anul 1860. Digitized by Google — 424 — TARIFA mărfuriloru de esportațiune din Principatele-Unite'). 73 CC o Materie animali. Modul Preț ulii E ---- curentu ci PRODUCTELE ANIMALELOR. vânzării. c Lei. IP. L. p. 1 Lăpturi, Brinzeturi și Unturi. Brînză de vacă . ...... vadra 6 12 Cașu prospătu ....... ocaoa 1 --- --- 2 Brînză de o) murată (la putină) . . . n 1 31 --- 4 Brînză de oi la burdufu..... n 2 20 5 Urdă............ n 2 20 5 Cașcavală de câmpu ...... n 3 --- 6 • • munte ...... p 3 20 --- 7 Lapte groșii de oie la putină . . . n 1 20 --- 3 Untu de vacă prospătu ..... n 3 36 8 » • • topitu ..... n 5 --- ----• 10 • de cașcavalu (mantică) untu de ol n 4 20 --- 9 2 Cărnuri, Bună de boi și vaci....... ocaoa 675 --- 33 30 Bășici de bol......... bucata --- 1 20 ---• 1 3 20 Țiple pentru ferestre...... 0/° bucăți 70 - - Mațe de bol și vaci curățite . . . n 7 --- 14 Mațe de oie și capră curățite . . . .5 14 --- --- 28 Slănină (osînțjă de rîmătoru) .... ocaoa 3 .---• • ? Untură de rîmătoru ...... n 3 20 --- 7 Untură de gîscă........ n 7 20 --- 15 Here de bou......... r 2 --- 4 Ghiudemurl . ....... 4 ■--- 8 Cirnațl de băcănie în calitatea ghiude- nului........... n 2 20 ---■ $ Cîrnațl de zahana........ n 1 --- 2 Cirnațl de rîmătoru....... n 1 2C i 3 Salamu pămentescu....... n 6 --- 12 Carne de bol și vaci murată . . . n 1 20 ---- 3 Carne de capră și oi idem .... o/° oca 55 --- 2 3? Limbi de bivoli afumate..... bucata 2 '___________________ 4 Limbi de bou și vacă...... 1 30 4 Idem de capre și oi ...... perechi a --- 1 118 -__ 1 Idem de rîmătoru........ ocaoa 4 i j --- --- 8 Muschiu afumata ....... H 2 20 5 Idem de rîmătoru ....... n 3 20 --- 7 1) Sancționată prin decretul No. 237, anul. 1861. Digitized by IjOOQLe — 425 — le ord.l 3 Materie animali. Modul Prețulfi Vama. PRODUCTELE ANIMALELOR. ven^âril. curentii 1______________________________________________________________________________ Lei. |P. L.l p. Slănină svîntată de rlmatord . . . țț 3 1 țț ---1 6 Șuncă de rîmătortt...... n 3 ' 20 --- 7 Coste idem....... țț 3 țț 6 Pastramă de rîndu .... țț 1 20 H 3 Piei. Piei de bivoli și bivolițe crude . . . bucata 70 3; 20 Idem de turmacl (malaci)..... țț 22 --- 1 4 Idem de bol........ țț 50 --- 2 20 Idem de vaci......... țț 38 --- 1 36 Idem de vițiel ........ n 10 1 20 Idem de cal......... n 17 : --- 34 Idem de mînjl ........ n fi : --- --- 1 12 Idem de capre ........ n 5 1 20 --- 11 idem de țapi......... țț 10 ---i 20 Idem de ie^I . ....... țț 2 110 5 Idem de rîmătoră ....... țț 7 20 15 Idem de asinii ...... țț 20 --- 1 [--- Idem de cerbi ........ țț 25 1 --- 10 Idem de căprioră ....... țț 7 20 15 Idem de, iepuri . . ..... țț 1 |- 2 Idem de viezuri........ țț 4 20 1 9 Idem de ol negre și albe .... țț 4 ।--- --- 8 Idem de miel albi....... n 2 20 1 5 Idem de miel negri de scaunti . . . țț 5 10 Idem de berbeci........ țț 5 120 11 Idem de vulpi ........ țț 13 20 --- 27 Idem de veveriță ...... țț 20 --- 1 Idem de vidră . . ' . . . • . țț 12 --- 24 Idem de jderu ........ V 26 120 1 13 Idem de pisică (miță selbatică) . . . țț 5 20 --- 10 Idem de dihoră........ țț 1 20 --- 3 Idem de urși . ......... țț 70 3 20 Idem de lupi......... țț 16 32 Idem de bursuci........ țț 4 --- 1 8 Idem de bol cusute burduși .... țț 50 1 --- 2 20 Idem de vaci idem....... țț 38 ' --- 1 36 Idem de minzațl........ r 18 l_ --- 36 Idem de vițel......... ț? 10 --- --- 20 Idem de bivoli și bivolițe lucrate . . țț 90 _ 4 20 Idem de malaci ........ țț 28 --- 1 16 Ildem de boi......... țț 96 --- 4 32 Digitized by Google — 426 — Materie animali. Modul Prețulâ Vama. PRODUCTELE ANIMALELOR. vânzării. cureptu |*pjo ap Lei. |P. L. p. Idem de vaci......... b 53 2 25 Idem de cal......... n 23 120 1 7 Idem de capre ........ » 6 --- --- 12 Idem de rîmătorii....... 10 20 21 Code de bol și vaci ...... °/0 bucăți 18 --- 36 Idem de vulpi ........ n 16 --- 36 Idem de veverițe ....... f) 7 20 --- 15 Opinci de bol și vaci...... perechea 2 20 --- 5 Idem de rîmătorii....... n 2 4 4 Comărit • C6rne de bivolii........ °/0 bucăți 75 --- 3 20 Idem de bol și vaci ...... 24 1 8 Idem de cerbi ....... . ocaoa 8 --- 16 Idem de berbeci ....... °/0 bucăți 8 16 VirfurI de corne de bol și vaci . . n 10 20 Idem de capre ........ 13 20 27 5 , Oase. Ose de salhana........ % oca 7. 20 15 Idem de cerbu......... ocaoa 7 --- 14 Unghii de bol și vaci.....• % bucăți 4 20 9 6 Perurt Pârii de bol și vaci ...... ocaoa 1 --- 2 Idem de cal ....... . B 3 --- 6 Idem de capră ........ 1 20 3 Idem de rîmătort ordinari .... n 16 --- 32 Idem curățite ......... » 21 1 2 Code de bol și vaci ...... w 2 20 5 de cal ......... » 5 --- 10 7 Lânuri. Lână țigae și stogosii spălată . . . ocaoa 4 20 --- 9 --- --- ne spălată . . . n 3 --- 6 --- bîrsană (țurcană spălată) . . . n 3 20 7 --- --- ne spălată...... D 2 35 6 --- --- nâgră sau sură spălată » 2 35 --- 6 --- --- --- ne spălată . . . » 2 ---- 4 --- --- idem de tabaci spălată B 4 20 9 --- .--- --- vopsită negră . . . B 10 20 21 --- --- vopsită stacojie .... n 16 --- 32 Digitized by Google — 427 — ct î Materie animali. Modul Prețulu E 3 PRODUCTELE ANIMALELOR. vânzării. curentă a s |Nr. dc o > 1 Lei. P. L. p. --- țigae negră ne spălată .... --- --- merino numită de Spania spăl --- --- idem ne spălată . . . ^ Tunsură de ol și miel (miță) . . . Miere. Stupu faguri de miere..... Gogoși. Gogoși de mătase ....... 2 Idem fără verme (gîndacl) .... ocaoa 7 6 Pescărie. w 5 15 Pesce măruntă de totă felulă . . • n 3 10 --- morunu sărată și prospătă . • n 32 7 --- nisetru sărată și prospătă . • bucata 12 25 --- șaliă și plătică sărată . . • ocaoa 16 24 --- crapă și somnă sărată . . . n 80 32 --- cosacă sărată ...... °/0 oca 2 5 8 Pesce prospătă de totă felulu . . . ocaoa 2 5 9 --- marinată dc inorună și cegă (. n 1 3 10 --- batogă de morună .... n 1 3 11 • nevre dc morună și nisetru . . n 1 3 --- icre negre de morun .... n 1 3 --- idem de ștucă...... n 5 10 --- idem de nisetru ..... n 7 14 Icre de cosacu și crapu..... n 20 33 36 Untură de pesce........ n 18 20 16 Lapțl de pesce ........ n 8 20 24 Raci............ n 12 20 8 Clei de morunu........ n 4 20 12 Gogoși de pesce........ r 6 20 5 Animale acuatill și producfiunile loru. % bucăți 2 20 4 Materie Vegetali' ocaoa 2 20 1 10 Legumi. % oca 85 20 4 14 Bobă uscată . •........ ocaoa 7 2< --- 2 Linte............ suta oca 1 20 1 16 Mazăre verde......... ocaoa 48 5 4 2 Idem uscată......... suta oca 63 28 2 6 Năută uscată (năhută)...... ocaoa 1 16 3 3 Digitized by Google — 423 — Nn de ord.l Materii animali. Modul Prețulu Vama. PRODUCTELE ANIMALELOR. ven^âriL curentă Lei. |P. L.| £ Fasole verde......... ocaoa _ 24 1 1 1 idem uscată.......... suta oca 36 -- 1 32 Fasole bobe inari. n 45 2 10 12 Semințurl. Ghindă..........• suta oca 61 20 3 3 Colțane...........• 60 20 3 1 Colindru la rachiă și cofeturi . . ocaoa 35 2 lenupere..........• n 3 20 --- 7 Mustării . •........ r 2 30 6 Idemă făcuta........• r 13 --- --- 26 Rapiță semănată...... • suta oca 58 --- 2 36 --- selbatică........ w 22 --- 1 4 Semință de ină........ n 70 3 20 --- de cânepă........ n 55 _ 2 30 --- de castraveți ....... ocaoa 8 --- --- 16 --- de arpagicu....... n 12 ---; --- 24 --- de cepă ......... n 36 --- 32 --- de macu........ 6 --- --- 12 --- de fiori de grădină..... n 25 _ 1 10 Osebite semințe de zarzavatu .... 12 --- ।--- 24 Semință de gogoși de mătase . . . 575 20 28 31 13 Lemnărie. Bețe de cornii......... suta buc. 18 --- --- 36 00/ Nucle pentru garduri...... /OU M 32 --- 1 24 Cercuri pentru buți....... suta „ 28 20 1 17 Drugi de teiu groși ...... * 13 --- 26 Pari mari de stejarii...... ți 100 --- 5 Idemu de gardă obli ...... 33 20 1 27 Idem despicați......... 57 --- 2 34 Putini de stejarii........ bucata 8 4 16 Haraci de vil obli ....... suta buc. 30 20 1 21 --- despicați........ 82 4 4 Catarcuri de corăbii în lungime de 36 coți. grosimea de 7 palme, la lungime de 5 coți, numărați de la trunchi cu pluta de 4 bucăți....... ' bucata 126 20 6 13 Catargele în lungime dc 32 coți, gro- simea de 5 palme la 5 coți cu pluta de 5 bucăți......... n 101 --- 5 2 Trunchcturi în lungime de 28 coți cu Digitized by Google — 429 |Nr. de or0 1 Pațachină numită canarii..... % oca. 585 ■ __ 29 10 Idem ordinară....... . » 175 ■ 8: 30 Scumpie pămentenăscă...... » 60 3 Șofranii : . ♦ ....... ocaoa. 49 : 20 2 19 Tutunu . . . *....... 7o oca. 140 ■ 7 --- Iască pentru ciubucă...... ocaoa. 13 ! 20 --- 2 Idem de candelă........ » 1 --- 2 Trestii stuhă,......... o/° snopi 12 : 20 25 Finu cu caru ordinară...... caru 31 •20 1 23 Idemu de măsură........ caru 63 3 6 Rînțjă pentru tabaci (mugurii) la dubit % oca 75 - 3 30 Teiti topitii . ......... °%o oca 300 15 --- Idem netopitii......... n%o oca 45 --- - 10 Papură.....•...... % snop 27 •20 1 15 Ină topită.......... ocaoa. 3 6 Cînepă........... > 2 18 5 Diferite obiecte minerali. Pămentă roșu pentru văpsită .... ocaoa 1 17 - 3 Vară de totă felulă....... °%o oca. 95 --- 4 30 Smolă ............ ocaoa 2 --- 4 Păcură ......... . vadra 13 20 27 Puciosă........... ocaoa 5 --- --- 10 Silitră........... » 11 --- 22 Aramă vechiă nelucrată..... » 8 --- 16 Chihlibaru bucăți mari nelucratu . . bucata G00 --- --- Imamele de chihlibară mari curate . - • 448 13 22 16 Idem în greutate de 20 dramuri . . > 200 --- 10 Idem a doa calitate....... * 100 --- 5 --- Idem care bate în galbenă . . . • 110 --- 5 20 Idem composițiuni de prafu ca 40 dr. . dramu 5 --- 10 Idem bucăți mari nelucrată . . . . ocaoa G40 --- 32 1__ Idem bucăți mici idem...... » 126 --- 6 i 12 Fabricațiunl. Grupării. ' Arpăcașă .......... ocaoa 2 ic - 5 Bulgură de grâă....... a 1 - 2 Grișă (grisă)........ )) 1 3C - 4 Crupă de grâu saă de hrișcă. . . a 1 2( - 3 Crupă de orză........ » » 2( 1 । Păsată ........... • 1 - 21 Digitized by Google — 436 — REGULAMENT sub titlu de proiectă pentru regulata liberare a pensiunilor.¹) Art. 1. Ministrulă Financeloră, printr’o comisiune ce va nu- mi va proceda la revisuirea titlurilor tutuloră pensionariloră și în virtutea justificăriloră ce voru produce dupe disposițiunile legii res- pective ’l va înscrie în Condica datoriei publice (modelă Nr. 1) dupe rândulă alfabetică, dândă apoi la fiă-care ună certificată de înscriere (modelu Nr. 2). Art. 2. Pensiunile se voru plăti de tesaură pe trimestru k 10 ale lunii a 3-a a trimestrului dupe șirulă următorii: Seria I. Pensionarii de la lit. A, B, C, D, și E, de la 10 pî- nă la 15 ale lunii a 3-a a trimestrului Seria II. Pensionarii de la lit F, G, H, I. și J, de la 15 pî- nă la 20 idem. Seria III Pensionarii de la lit. L, M, N, O, și P, de Ia 20 pînă la 25 ale lunii a 3-a a trimestrului. Seria IV Pensionarii de la' lit. R, S, T, U, V, X, și Z, de la 25 pînă la 30 ale lunii a 3-a a trimestrulu. Art. 3. Pensionarii voră fi plătiți la termenele arătate laarti- colulă precedentă chiar în loculă unde suntii domiciliați. Pentru acestă sfîrșită, Ministrulu Financeloră va iace a se înscrie în con- dici particulare (modelu Nr. 3) pensionarii dupe catigoria locuinți loră, care să se dea in păstrarea fia-căruia casieră respectivă. Art. 4. Casierulă centrală în Bucuresci și casierii generali in districte voră plăti pensiunile înscrise, pînă la concurenta sumei or- donate de Ministru Financeloră, în priimirea celui ce le va înfățișa certificatulă de înscriere prescrisă la art. 1 și unu certificat de via- ță, adeverită dupe regulă (modelă No. 4) în care voră lua dovada de răspunderea baniloru. Art. o Certificatele de vieță, urmându a se repeta pe fiă-ca- re trimestru, ele se voră procura pensionariloră tipărite de către Ministrulă Financeloră la vreme astă-felă, ca să le potă adeveri de autoritățile -competinte pînă la termenulă ficsată de plată. Art. 6. Pensionarii ale cărora drepturi se voră stinge prin în- cetare din vidță, saă alte împrejurări legali, se voră șterge din con- dica datoriei publice, făcendu-se în rubrica respectivă cuvenita ob- servare Art. 7. Disposițiunile de mal susă suntă aplicabile și la in- ; demnisațiunil și compensațiunl de scutelnicl. Art. 8. Pentru ceea ce privesce adjutorele de milă ce se plă- tescă din casa Statului, se voră lua disposițiuni, de a se înlesni desfacerea la timpă a celoră in dreptă, pe câtă regulile de comp- tabilitate o voră permite. 1) Sancționată prin decretnlu cu Nr. 15, din anulu 1861. Digitized by Google — 437 — (Modela No. 2.) PRINCIPATELE-UNITE. România. CERTIFICAT DE ÎNSCRIERE. Ordonanță. 1861. Datorie publică. Serei ci ui ii pensi un i loru. Stima pe trimestru lei............... Scăderea de 5 °/₀ ».................. lei............... Sub-semnatul Ministrul Financelor încredințez că D-nu.......... ................................................................este înscris în condica datoriei pu- blice în virtutea legii pronuncată la.......................... pentru o ...............................de lei.......................... ce se plătesce de la epoca promulgării legel, pe fiă-care trimestru la 10 ale acelei d’a 3-a lună a trimestrului. Ministru Einanceloru Șeful secțiuncl comptabilități . DATA PLĂȚII. Trimestrulu Trimestrulu Trimestrulu Trimestrulu Anulă. de de de de Ianuarie. Aprilie. Iulie. Octomvrie. 1861 1862 1863 1864 1865 1^66 1867 • 1868 1869 1870 1871 1872 1873 ~ 1874 1875 Digitized by Google I I (Modelă No. 4.) — 438 — CERTIFICATA de vieță. (nesupusa la timbru). Ordonanță. 1861 Servicinlti pensianiloru. Subu-semnatulu............... deputata alu mahalalei................. orașulU...... ..................................districtulu...........................încre- dințesu căD-nu................. născutuîn... districtulu............ la......... anulU... presentânduse astă-^1 la mine în personă. Puterea car*a am aces^h actu pe tuMd* m1neUcare ’lu a subscrisă și numit..... împreu- nă cu mine................................... Dată în...............la............ anul una mie optă sute șdse-țlecl șt................ Districtulu. Cuitanță de plata trimestrului de...............186...... Natura pensiu- ne!. Numele pen- sionarului. Nr. în- scrierii Suma cuvenită pe trimestru............ lei.................. Se scade 5%.......... A se plăti lei....... S’a priimitâ suma de lei....................... prin m>ne..................... purtătorulii certificatului de înscriere șețUtoru în.......................... 186........................................................................... Digitized by Google — 439 — LEGE care suprimă drepturile d’asupra esportațiuni ce se prelevau de către vămile din stînga Milcovului, dela productele brute, manefacturale ca și de la vite¹). Art 1. Drepturile de esportațiune ce se prelevau de către vămi- le părții României de peste Milcovă asupra producteloru atâtu brute câtă și manufacturate ale Țerei. precum și viteleru de orl-ce soiu, se suprimu, comformu votului Camerei Țârei RomănescI din 11 de- cembre. Art. 2. Tote obiectele prevăzute *la art. 1 se voru esporta numai prin biurourile vamale recunoscute. Atr. 3. Unii regulamentu de administațiune va statornici modulu constatării a tutuloră obiectelorii și vitelorii ce se voru esporta. Art. 4. Tote disposițiunile contrarii acestei legi, suntti și ră- mași abrogate. L E G E pentru îndatoririle contribuabililor și drepturile împlinitorilor înainte de urmărire¹). PARTEA T. Art. T. Contribuțiunile directe se plătescti pe trimestru, în cur- sul cetei d’ănteiu luni, din fiă-care trimestru. Art. 2. în cas de mdrte, nevolnicie, faliment și închisore, tri- mestru în care se ivesce cașul, se plătesce din averea contribua- bilului, înainte de ori ce altă datorie, cu care ar fi împovărată a- verea datornicului Art. 3. Când un coțribuabil plecând fără scirea Consiliului comunal, va lipsi de la locuința sa, în termen de o lună fără să fi în- deplinit datoriile sale fiscale pe trimestrul în care a plecat, Con- siliul local va înștiința îndată dosirea, predând și act de consta- tare pentru acâsta către sub-prefectul local, ca și sub-prefectul să se refere la Prefect, și acesta la Ministeriul Finanțelor, spre ado- bîndi deslegare pentru scăderea fugarului din No. contribuabililor. — La împrotivă urmare, Consiliul comunal local va ti supus a plă- ti contribuțiunea fugarului pe tot timpul pînă la dovedirea lui. Art. 4. Consiliul comunal ce va priimi pe contribuabilul din nuou venit, fără a înștiința îndată sub-prefecturel locale, va fi su- pus, pentru tăcerea ce va păstra în cursul unul trimestru, a plăti ') Sancționată prin decretul u cu No. 121, din anulă 1862. *) Sancționată prin decretul cu No. 252, din anul 1862. Digitized by — 440 — contribuțiunea lui pe acel trimestru; daca tăcerea se va păstra în cursul a două trimestre, va plăti contribuțiunea îndouită, și așa mal departe pînă la 4 trimestre (împătrite). Penalitatea prevăzută la acest art se va aplica și asupra ori caria persone care netiind în ra^ia -satului, sad locuind prin orașe, va găsdui mal mult de o lună pe un asemenea contribuabil, fără a însciința pe autoritate. Art. 5. Numai împlinitori (agenți fiscului) aii dreptul a strân- ge și urmări contribuțiunile către Stat și ^ecimele comunale sau municipale învoite prin legile de finanțe. Art. 6. împlinitori nu potă cere vre o sumă de la contribua- bili, afară de acelea ce suntt legiuite și indicate prin tarifele Mi- nisteriulul de Finanțe, publicate mal ’nainte de începerea fiă-căru- ia semestru. Art 7. Tesaurul pulbic are privilegiul înainte de ori-ce da- torie particolară a fi plătit pentru veniturile fiscale, precum ur- măză: I. Din cereale, rode, băuturile, chirii sad ori-ce alte venituri ale datornicului;—din imobile, ori unde se va afla aceste imo- bile. II. Din mobile și ori ce alte efecte și obiecte ale datorului, ori unde se voru găsi.— Iar pentru acele provenite din alte veni- turi ale Statului, și din imobile. Art. 8. Suntd escluse de măsura poprirel: a.) Paturile și îmbrăcămintea necesarie datorului și familiei sale. b.) Doul trăgători de muncă, o vacă cu lapte sad patru capre sau șese ol, sau doul rîmătorl, dupe alegerea datorului, din preu- nă cu nutrețul trebuincios, pentru două luni, precum asemenea și semințele trebuinciose pentru arătura sa. c.) Caru sau căruța, saca, plug sad alte asemenea trăsuri de mun- că sad de transport. d.) Cărțile trebuinciose unul comerciant, industriaș, artist, pro- fesor, și alte pînă la concurența de 30 galb. dupe alegerea dato- rului. e.) Mașinele și tot felul de unelte și instrumente trebuinciose la învățătura practică, sad esersițiul științelor, artelor pînă la vald- rea de 50 galbeni, dupe alegerea datorului, ără pentru alt mește- șug sad îndeletnicire, plnă la concurența de 20 galb. dupe alege rea datorului. 8.) Echipementele militariloru, dupe gradul fie-căruia. g.) Stupi cu miere, gândaci de mătase, frunte de du^I pe tim- pul crescerel lor, spre a nu se întrerumpe îmulțirea lor. Art. 9. Proprietari de imobile, daca nu vor locui în proprie- tate, va fi datori a delega datoriele fiscale prin arendași sad chi- riași. Art 10. Arendași și chiriași suntu datori a popri la șinele și Digitized by kjOOQle — 441 — a plăti impositele ce va datora proprietatea, căci in cas contrariu vor ti urmăriți ca și contribuabilul chiar. Art. 11. Chiriași sau arendași mal nainte de a eși din închi- rierea casei, prăvăliei, moșiei, pădurel, moră, baltă, herăstrae și altele, va fi dator cu o lună înainte de strămutare a declara Pre- fecturel sau sub prefecturel locale: satul, tîrgul, orașul, și mah. unde otărasce nuoua așezare. Nu se va pută rădica, pînă nu va plăti sumele ce va datora către fics de ori-ce natură, pînă la trimestrul inclusiv în care se face strămutarea. La contra urmare, chieltuielile ce se vor face cu urmărirea, și cari se vor socoti din Ziua de când a părăsit vechiul domiciliu, vor privi în povara sa. Art. 12. împlinitorul care în curs de un trimestru nu va ce- re contribațiunea de la veri unul din contribuabili înscriși în regis- trele sale, și nu va întrebuința tote miZlocele prescrise de lege, va rămânea singur răspunzător către fisc. Art 13. Măsurile privitore la strângerea contribuțiunilor saă orl-cari alte venituri a!e Statului, și urmăririle cari isvorăscă din acestă împlinire, suntu de resortul (căderea) autorităților adminis- trative. Urmăriri, Art 14. Contribuabilul, care nu va răfui datoria sa fiscală de ori-ce natură ar fi, în cursul celei d’ănteiă lună, a fie-căruia tri- mestru chiar la locul împlinitorului prin orașe, iară prin sate la casa de sfat a comunei, sau la casierul de plasă, este supus cașu- lui de urmărire. Art. 15. Antreprenorul de arenei de moșii, de păduri, de poduri, domenuri, șanalurl, sau ori-ce altă întreprindere a Statului, daca nu va răfui datoria sa în tcrmenile ficsate prin contract de arenduire sau închiriere, este aseminea supus cașului de urmărire. Art. 16. împlinitorul nu pote începe urmărirea de cât dupe ce va prevesti pe dator printrio însciințare înscrisă dupe formele imprimate ce se vor da de la Ministeriul de Finanțe. Acăstă vestire se va lipi pe ușa de intrare a casei datorului, care în termen de Zece Z^e va fi dator a răfui dațoria ce secere, iară dacă impositul este pentru imobile, însciințarea se va lipi pe ușa casei chiriașului sau arendașului. Art. 17. Vestirea în scris de care se vorbesce în art. 16 va fi gratuită, adică fără vre o chieltuială în povara datorului. PARTEA n. Miflocele și gradele de urmărire, Art 18. Gradele de urmărire suntu cele ce urmăză: L Grad. — Prin ordonanță în scris care prevestesce pe dator, Digitized by kjOOQle — 442 — ca in Zece ^ile de nu va plăti datoria sa, vor fi poprite și secu- estrate mobile și obiectele de ori-ce natură și chiar bunurile sale de imobile. ' II. Grad. — Prin catagrafisire în termen de țlece^ile a mobilelor și ori ce alte efecte și obiecte de preț analog cu datoria și pro- prirea lor (secuestru) sub pecetie; așețlendu-se toteacestea într’una saii mai multe camere, cari se vor închide și sigila, — din acel momept, proprietarul lor rămâne depositariu. La cas de a cuteza să strice pecețile puse de Agenți fiscului, adică de prefectul sau comisarul finanșial, saii casierul general, sau sub prefectul ori casierul de plasă, saii va sparge ușile saii feres- trele, ori va înstrăina din obiectele poprite, procurorul Tribuna- lului local îl va urmări conform legilor penale. III. Grad. — Prin vânzarea obiectelor saii cerealelor, ori imo- bilelor și altele arătate la art. 7 de către agenți fiscului, citați în alinia Il-a de mai sus prin licitațiune, dupe Zece Z^e de la cata- grafisire și proprire, iară pentru imobile dupe articolul 25 de mal jos. Art 19. — Faptul prevăzut la alinia Il-a și a IILa de mai sus de sub art. 18, se va esecuta dupe închierea de proces verbal, de către una din personele acolo arătate cu doui martori asistenți; dupe dobîndirea autorisațiunilor învoite prin art. 24 și 25. — Pro- cesul verbal odată încheiat, se va publica înainte de aprobare în ocolul plăși târgului sau orașiulul unde este a se face vânzarea. Art. 20 — Gradele de urmărire prescrise în art. 18 de mai sus, se va aplica în termenile acolo prescrise pînă la achitarea da- toriei. Art. 21. — Chieltuielile făcute pentru urmărire, de către a- genți fiscului și care se arată în tarifa de la art. 22, nu vor pro- duce vre un venit pentru casa statului. — El nu represintă decât indemnisarea chieltuelilor de urmărire. Aceste chieltuieli se vor plăti îndată de către contribuabilul întărZietor. împlinitorul va da cuitanță imprimată din registrul cu matcă (ă souche) Art. 22. — Tarifa acestor chieltuieli este următârea: 1 lefi pe ții pentru urmărire prin ordonanță îndatoritore (veZl alinia 1-itt de sub art. 18.) 2 lei pe ții pentru urmărire prin poprire (secuestru) a obi- ectelor citate la art. 7 (veți! elinia 2-a de la art 18.) 2 lei pe ții pentru vențlarea acelorași obiecte (vețli alinia 3-ea de la art. 18.) Art. 23. — Administratori sau superiori așezămintelor publice și de bine-fecere, daca nu vor răfui datoriele către Stat, impuse asupra proprietăților imobile de ori-ce natură, vor fi urmăriți du- pe art. 18 Ordonanța ansă prevestitore pentru poprire și asigurarea da- torielor fiscale în veniturile, obiectele saii imobilele ce asemenea Digitized by <3OOQle — 443 — persone administrăză se va libera de prefectul local, dupe un re- ferat al sub-prefectulul. sad comisar financial, ori casier de plasă. Art. 24 — Vânzarea obiectelor, cereale și alte asemenea mișcătore, se face prin autorisațiunea prefectului, daca datoria im- positulul derivă din contribuțiunea personală, tacsa de poduri și șo- sele și tacsa de patentă .* iar daca derivă din cotracte de arenau- ire, vânzarea nu se pote face, de cât dupe autorisațiunea Ministe- riului de Finanțe, urmată dupe referatul Prefectului. Art. 25. — Vânzarea imobilelelor de țrl-ce natură ale dato- rului saă ale garantului seti, pentru despăgubirea fiscului, nu seva pută face, de cât cu autorisațiunea Ministeriulul de Finanțe, pe ba- sa unei închierl a Consilulul de Miniștri, prin mijlocirea Tribun, competinte în termen de duoă luni fics, și fără urmare de jude- cată. Alt. 26. — Daca obiectele supuse venjări vor fi mobile, saii alte asemenea efecte, vânjarea se pote face chiar la localul unde ele se găsescii, iară de vor fi cereale saii alte producte, venjarea se va face în piețile sau târgurile cele mai apropiate dupe probele ce se vor presintă. Art 27. —. Agentul fiscului, care esecută venjarea, este po- prit a cumpăra vre unul din obiectele mișcătore sau nemișcătore oțărî te pentru vânjare, sub-pedăpsă de a fi supus la amendă de împătrit prețu. Art 28 — Agentul fiscului iscălesce actul de licitațiune chiar în fața locului, priimesce toți bani produși din venjarea obiecte- lor secuestrate, potrivit aliniel 2-a de la art. 18, popresce sumele ce are să plătăscă datorul, atât către fisc, cât și subtitlu de chiel- tuell de urmărire, și dă cuitanță din registrul â souche, în mâna datorului, iară restul banilor se va da proprietarului dator. — A- cesta iscălesce în actul de licitațiune, constatând operațiunea lici- tațiuni și resultatul ei. La cas de opunere, agentul fiscului, ia doul martori din amatori presențl și constată opunerea. Art. 29. Măsurile de urmărire suntu aplicabile asupra contri- buabilului saii garantului ce înfățișeză solvabilitate. Art. 30. Insolvabilitatea datorului saii a garantului săli se con- stată dupe ce se esercită urmăririle prescrise la alinia I-iâ și U-a de sub art. 18. Acestă constatare în orașe și târguri se face de comisarul financial. sau unde nu esistă comisar, de sub-prefectul local, însoțit de doui martori dintre vecini, persone onorabile și un preot, prin proces-verbal. — Acest proces-verbal, trebue a fi în- credințat de sub-prefect prin sate, târguri și orașe; iară acolo un- de esistă comisari finanțiall, legali sarea se face de Comisar chiar. Art 31. împlinitori strângend acele procese-verbale vor jus- tifica pe fiă-care trimestru imposibilitatea de a împlini datoria fis- cală, înaintea Casierului de plasă saă înaintea Casierului general, și acesta înaintea Ministeriulul de Finanțe care va autorisa răfui- rea unor asemenea contribuțiunl din sumele alocate în budget pen- tru asemenea sfîrșită (de non valeur) Din momentul ce se va con- Digitized by VsOOQle — 444 — I atata insolvabilitatea Împlinitorul nu va esercita nici o altă măsu- ră asupra întăritorului contribuabil. Art 32. Ori-ce disposițiune legiuitore, contrarie presentel legi suntă și vor fi aprogate (desființate) REGULAMENTE asupra împlinirel și urmăririlor în materii de contribuții direc- te și alte venituri ale Statului.¹) PARTEA 1. Despre îndatoririle contribualâlilor și drepturile împlinitorilor. Art 2. §. 1. Contribuțiile directe se plătescă pe trimestru, în cursul celei d'ănteiă luni a fie-căruia trimestru. § II. Arenele de moșii, de poduri, de păduri, de domenuii și ori-ce alte întreprinderi ale Statului, se plătescu la termenile pres- crise prin contractul de arenduirl sau închirieri. Aceste termene se vor încunosciința Agenților fiscali de că- tre Ministru Finanțelor (Art 1 din lege). Art. 3. Contribuțiunile arătate la Art. 1, § 1 și 2, nu se vor putea strînge și urmări, de cât de către un Agent recunoscut de Ministerul de Finanțe (ve^i Art. 5 din lege.) Art. 4. împlinitorii nu potu cere vr’o sumă de la contribua- bilii, afară de acelea ce sunt legiuite și arătate prin tarifele Mi- nisterului de Finanțe, publicate mal ’nainte de începerea fie-căruia trimestru; precum și acelea care vor fi imposate de Comune și au- torisate de Guvernu. (ve^I Art. 6 din lege.) Art. 5. § I. La intîmplare de morte, nevolnicie, faliment, în- chisore, dosire, încetare de comerciu sau industrie, trimestrul în care se ivește cașul de asemenea natură, se plătește din averea con- tribuabilului înainte de ori-ce altă datoria cu care ar fi împovărată averea datorului. (Art. 2 din lege). § II. în caruri de morte, de arestare, și faliment, impositile se vor cere mal ănteiu de la casa datorului, și când acdsta ar re- fusa, atunci se va proceda la împlinirea prin urmărire după regu- lile prescrise la Art. 29 de mal jos. Art. 6. Contribuabilul care ar lipsi mal mult timp de la casa lui pentru felurite interese casnice, este îndatorat a’șl achita mal ăntâiu datoriile fiscale și comunale pentru timpul ce va lipsi, și a lua chitanță tipărită din registru cu matca, pe care o va purta la dînsu ori unde ar merge, spre a justifica refuirea datoriilor sale înaintea orl-cării autorități sau Agent fiscal, ce ar cere asemenea chitanță. 1) Sancționată prin decretată cu Nr. 667, din anulă 1862. Digitized by CiOOQLe — 445 — Art 7. § I. Contribuabilul de orl-ce catigorie ar fi, voind să’șl strămute domiciliul în altă parte, este îndatorat a încunosciința for- mal Prefectului, saii Sub-Prefectului, sati Comisarului Finanțial, cu o lună înainte de strămutare, locul unde voiește a se statornici, ne- putînd părăsi vechiul domicilii pînă nu va achita contribuțiunile pînă la trimestru inclusiv în care se va face strămutarea. Aseme- nea îndatorire aă și arendașii, saă chiriașii. § II. La contra urmare, chleltuelile ce se vor face cu urmă- rirea și care se vor socoti din ^iua când contribuabilul a părăsit domiciliul, vor privi în povara lui. § III. Prefectul, saiî sub-Prefectul, saă Comisarul finanțial, nu vor putea autorisa strămutarea de la un loc la altul a contribua- bilului înscris în rol, de cât' dupe împlinirea condițiilor de mal sus sub pedăpsă de a plăti contribuțiile individului strămutat pînă la finele anului în care se face strămutarea. (Disposițiile arătate în § 1 de mal sus se raportă la Art. 11 din lege). Art. 8. Când nu contuibuabil va pleca fără știrea autorității arătată la Art 6, § 3 de mai sus, sau va lipsi de la locuința sa in termen de o lună fără să fi achitat contribuțiile pe trimestru în care a plecat. Consiliul comunal prin sate și împlinitorii în orașe, vor încheia act de constatare pentru acesta, și în puterea Iul vor cere deslegare pentru scăderea acelui individ din numărul contri- buabililor. La împotrivă urmare Consiliul comunal va fi supus a plă- ti contribuția fugarului pe tot timpul ce va trece până la forma- rea nuoilor roluri (Art. 3 din lege). Art. 9. § I. Consiliul comunal care va priimi pe contribua- bilul din nou venit fără să dea de știre îndată împlinitorului, va fi supus pentru tăcerea ce va păstra în cursul unul trimestru, a plăti contribuția Iul pe acel trimestru, daca tăcerea se va păstra în cursul a două trimestre, va plăti contribuția îndoită, și așa mal departe pînă la 4 trimestre. § II. Penalitatea prevăzută prin Articolul precedent se va aplica și asupra ori-căruia persone care, nefiiud în raZia statului saă locuind prin orașe, va găZdui mal mult de o lună pe u;* aseme- nea contribuabil fără a însciința pe autoritatea locală, (vețll Art. 4 din lege). Art. 10. Administratorii saă superiorii așezămintelor publice și de bine facere, daca nu vor refui datoriile fiscale impuse asu- pra proprietăților imobile de ori ce natură, vor fi urmăriți ca și cel-l-alțl contribuabili. (Art. 23 din lege). Art. 11. Contribuabilii cari se credu asupriți cu contribuțiile ce li se cerii, vor putea reclama prin Sub-prefctură sau Comisarul financial îndreptare în termen de trei luni de la publicarea roluri- lor. — Acăsta ansă nu’I pote scuti de îndatorirea de a respunde contribuțiile. — Dovedindu-se adevărate arătările lor, contribuțiu- nile ce vor respunde mal mult se vor ținea în sămă în trimestrul următor. Art 12. § I. Tarifele se publică prin Monitor și prin afișe, Digitized by taOOQle — 446 — ansă prin sate afișele se lipesc pe ușa casei de Sfat, iar in orașe, pe la răspîntil și la intrarea bisericii § . II Data (filei când se lipescă acele tarife, se adeverăză chiar cu condeiul și semnătura Perceptorului local § . III. De la acea ții se începe luna 1-iăa trimestrului de ca- re se vorbesce în Art. 14 al legi de urmărire. Art. 13 Numărul total al coutribuabilor de tote catigoriile ce remân buni de plată în fi-care trimestru și în fi-care Comună și Pîrcălăbie, se va publica prin afișe lipite la acele locuri însemnate în Art. 12 de mal sus. Art. 14. §. L în totă curgerea luni 1 a fi-căruia trimestru, despre care se vorbesce la § 2 și 3 de sub Art 12 de mai sus, împlinitorul este obligat prin sate a stărui la casa de Sfat, iar prin orașe la Biuroul de percepție spre a priimi contribuțiile de la diferiți! contribuabili înscriși în rolul comunii saă Pârcălabii , §. II. Acestă obligație nu slăbesce întru nimic îndatorirea îm- plinitorului de a merge din 10 în 10 țlile la Casiesul particolarde plasă pentru vărsarea sumelor adunate din contribuții. Art. 15. §. I. în minutul priimiri banilor de la contribuabil, împlinitorul este dator a înscrie în condica de chitanțl în colonele respective, numele plătitorului, locuința lui, No. rolului unde este înscris, trimestru sau cîștu pentru care face plata, suma priimită dupe categoria contribuții și data priimiri banilor, § . IL Dupe acestă înregistrare tae tot din acăstă condică, în presența plătitorului, chitanța din fașă cu aceleași însemnări pres- crise la §. I. de sub acest Art , și iscălindu-o o dă vărsătorului. (Art. 84 din ordonanța Domndscă de la Noemvriă 1860.) § . III. Numai asemenea chitanță constitue pentru cotribuabili un drept de descărcare. Art. 16. Dupe espirarea termenului de o lună arătată în Art 11, § 2 și 3, împlinitorul începe urmărirea prescrisă de Art 18 din lege. Art. 17. împlinitori impositelor se vor adresa cu blîndețe că- tre debitori ca să nu provoce protestații saă alte necuviințe. Art 18 § I. împlinitorii nu vor putea priimi impositele de cât în monețlile, și cursul aprobat de Ministerul finanțelor. § . II. Monețlile găurite saă șterse vor fi refuzate. — Cele falșe se vor tăia în două încredințânduse proprietarilor. § . III. Monețlile în aramă nu se vor priimi de cât pînă la va- loarea (prțulul) unul sfanțic. Art. 19. împlinitorul care în cursnl unul trimestru nu va ce- re contribuția de la vre unul din contribuabili înscriși în registre- le sale și nu va întrebuința tote mi^locele de urmărire prescrise de lege, va remânea singur respun^ător către fiscă. (Art. 12 Legea Urmăririi.) Art 20 Când vre un împlinitor s’ar dovedi că a împlinit de la contriauabill sume mal mari de cât cele legiuite, va fi scos și dat judecăți ca abusator de bani publici, conform legi penale. Digitized by LnOOQle — 447 — PARTEA n. Despre precăderea tesaurulul public asupra contrebuțiilor și alte venituri ale Statului. Art 21 § I. Tesaurul public, casele comunale, municipale și corporale, aâ precădere de a fi plătite înainte de ori-ce datorii pa- rticolare a debitorilor Statului. §. II. Tesaurul public, casele comunale, municipale și corpo- rale esercită precăderile vorbite la §. I. de mai sus asupra obiec- telor '.irmătore: a. Din cereale, rode, băuturi, chirii și ori ce alte venituri ale datornicului, produse din imobile, or unde se vor afla aceste imobile. b' Din imobile și ori ce alte efecte și obiecte ale datorului ori unde se Vor găsi ele. c. Din imobile ori unde se vor găsi, (veți! Art 7 din lege.) Art 22. Precăderea tesaurulul asupra obiectelor de mai sus, se va esercită în ordina arătată la literile a, b, c, fără a se putea supune la urmăriri articolele arătate la litera B. înainte de cele în- semnate la litera A, sau cele arătate la litera C, înainte de cele însemnate la litera a și b Art 23. Cumpărătorul ori caria proprietăți neinișcătore, tre- bue, în consecuența principiilor de mai sus, să se asigurese înainte de săvîrșirea cumprărări, fiă prin bună tocmălă satî prin licitație, da- ca contribuțiile ce privesc pe nemișcătore sunt plătite pînă în ^iua vln^ăril, căci în cas contraria va remănea însuși răspunzător. Art. 24: Arendași saă chiriașii sunt datori a popri la șinele și a plăti impositele ce va datora proprietatea chiar când prin con- tracte nu vor avea obligație de a plăti asemenea imposite; căci în cas contraria vor fi urmăriți ca și contribuabilii chiar (Art. 10 le- gea urmăririi) Art. 25. Proprietarii sunt îndatorați de a ține în sămă aren- dașului. sa4 chiriașului, chitanțile de plata contribuțiilor cuvenite de la proprietățile d-lor. Art. 26. Proprietarii de imobile, daca nu vor locui in proprie- tate, vor fi datori a delega datoriile fiscale prin arendașii saă chi- riași lor. (Art. 9. legea urmăriri). Art. 27. Chiar când proprietarul va delega plata datoriilor fiscale către arendași saa chiriași, nu pote fi scutit de respundere. daca muniții vor fi insolvadill. Despre obiectele scutite de măsura popriri. Art 28. Aceste obiecte sunt: I Paturile si îmbrăcămintea necesarie a datorului și familii sale. n. Doul trăgători de muncă, o vacă cu lapte sau 4 capre, saiî 6 ol, sau doul rămători. dupe alegerea datorului, din preună cu nutrețul trebuincios pentru două luni, precum asemenea și se- mințele trebuinciâse pentru arătura sa.* Digitized by Google — 448 — III. Cară saii căruța, saca, plug, satî alte asemenea trăsuri de muncă sau de transport. IV. Căruțele trebuinciose unul comerciant, industriaș, artist, profesor și abele pînă la concurența sumei de 30 galbeni, dupe a- legerea datorului. V. Mașinele și tot felul de unelte și instrumente trebuinciose la învățătura practică sau eserciciul sciințelor artelor pînălavalua- re de 50 galbeni, dupe alegerea datorului. Iar pentru alt meșteșug sau îndeletnicire pînă la concurența de 20 galbeni, dupe alegerea datorului. VI. Echipementele militarilor dupe gradul fie-căruia VII. Stupi cu miere, gîndaci de mătase, spre a nu se între- rupe imulțirea lor. (ve^i Art. 8 din legea Urmăririlor.) partea ni. Despre urmăriri Art. 29. §. I. Contribuabilul care nu va refui datoria sa fisca- lă de ori ce natură la epocele hotărite prin Art. 1 din acest Reg- lement chiar la localul împlinitorului prin orașe, iar prin sate la casa de Sfat a Comuni sau la Casierul de plasă, este supus cașu- lui de urmăriri. (Art 14 legea urmăriri). Antreprenori de arenei de moșii, de păduri, domenurî, cana- luri sad ori-ce alte întreprinderi a Statului, daca nu vor refui da- toria lor în termenile ficsate prin contractul de arenduire, sau în- chiriere. către Casierul particolar sau general, sunt asemenea su- puși cașului de urmărire. (ve^I Art. 15 din legea de urmărire.*) Art. 30. împlinitori nu pot începe urmărirea cu chieltuell, de cât dupe ce a prevestit pe contribuabili întîrzietorl, printr’o însci- ințare înscris dupe formula No. 1. (Art. 16 legea de urmărire). Art. 31. Acest avertisment va ti fără nici o chieltuială în po- vara datorului. §. 1. Avertisment gratuit (fără plată) se liber^ză de împlini- tor și se va lipi de către el pe ușa de intrare a casi datorului, la cas când acesta ar lipsi de la locuința sa, sau când ar refusa pri- imirea lui. §. II. Daca contribuțiile sunt pentru imobile, însciințarea se va lipi pe ușea casei propritarulul. sau în lipsa acestuia, pe aceea a casi chiriașului sau a arendașului. §. III. Data lipiri avertismentului de mal sus, se va însemna chiar în minutul lipiri lui de către împlinitorul contribuțiilor, (vețll Art. 16 și 17 din lege). Art. 32. §. 1, Ordonanța prevestitore pentru gradul I. de ur- mărire se libereză de către sub-Prefect sub vițla și a Casierului par- ticolar în urmarea unul raport al împlinitorului. Art. 33. Ordonanța pentru at 2-lea grad de urmărire, adică pentru secuestrarea obiectelor arătate la Art 21, litera A și B, se Digitized by C^ooQle — 449 — liberăză de către Prefect sub viza și a Casierului General, în ur- marea unul referat al Casierului Particolar. , Art. 34. Autorisația pentru al ni-lea grad de urmărire, adică pentru vînțtare, liberdză dupe regula de mal jos adică: a3 Daca datoria este de contribuțiile directe, vînțlarea se fa- ce dupe autorisația Prefectului vizată de Casierului General. b.) Daca datoria resultă din arenei sau închirieri, atunci vîn- darea se face dupe autorisația specială a Ministeriulul de finanțe dupe un raport al Prefectului, (vezi Art. 24 din lege.) Art. 35. Ordonanțele vorbite la Art. 32, 33 și 34 îndată ce vor sosi în Comună se vor publica de către Consiliul Comunal prin sate, iar prin orașe de către împlinitor, însemnănduse țliua presen- tăril el către dator chiar cu slova perceptorului și a doi martori dintre vecini. Art. 36. Ordonanțele vorbite la Art. 32, 33 și 34 se pot face și pentru mai mulțl datori de odată, dacă însă acel datori vor fi lo- cuitori din aceiași Comună. PARTEA IV. Despre Agenții de urmărire, Art. 37. Agenți de urmărire sunt: Prefectul sau Casierul Ge- neral, sau Comisarul financial, sau Casierul particolar. (ve^I alinia- atul 3-lea de sub Art. 18 din lege ) Art. 38. §. 1. Agenți citați la Art. 37 de mal sus sunt însăr- cinați cu punerea sub pecetie a obiectelor mișcătore ale contribua- bilor, cu vînclarea lor și cu formarea proceselor verbali de insol- vabilitate. § II. Aceste însărcinări se pot îndeplini și de către alte per- sone dupe delegațiile înscrise ale Agenților de urmărire, sub a lor deplină responsabilitate pentru ori se abatere întreprinsă de acele persone. Art. 39 Agenți de urmărire trebue să fie în tot d’auna înso- țiți de o comisiune (ordonanță) espresă, conform modelului No. 8. Art. 40. Cheltuielile de transport ale Agenților de urmărire se vor mărgini numai în sumele ce se vor strlnge din chieltuielile de urmărire. § . I. Tote sumele strînse de împlinitori în cursul timpului de urmărire din fia-care trimestru, se vor vărsa la Casierul General prin cel Particolar. § . II. Totala sumă a hanilor strînșl se comunică Prefectului de Casierul General printr’un ștat ^borderou) dupe formula No. 9, când tot odată pe lingă acel borderou se alătură și originalele ■ or- dananțe de urmărire. § . III. Prefectul priimind borderoul și ordonanțele doveditore de efectuarea urmăririlor, ordonanțează făiă altă formalitate asupre Casierului general. Plata cuvenită fie-căruia Agent ce a întreprins urmărirea, or- 29 Digitized by CaOOQle — 450 — donaațdză asemenea și plata costului imprimări acelor ordonanțe, costti care se va regula de Minister printr’un ordin special Art* 41. Agenți de urmăriri, adică Prefectul sad Casierul gene- ral, sad Comisarul financiar, sad Casierul particolar, nu pot sub nici un cuvîntd să priimăscă vr’o sumă de bani de la împlinitor sad de la contribuabil, în contra reguli stabilită prin Art 40, §. 1, 2, și 3 sub pedepsa de afi dat judecății, Art. 42. Agenți de urmărire sunt datori a ține un registru du- pe modelul No. 10. șnuruit și sigilat. Acest registru va conține numai operațiile făcute în materie de urmărire. PARTEA V. Pentru gradele de urmărire Art. 43. §. I. Gradele de urmărire sunt cele următdre: 1. Grad prin ordonanță prevestitdre. 2. Grad prin poprirea obiectelor. 3. Grad prin violarea obiectelor. §. II. Fie-care grad de urmărire are un termeu de ^ece țlile (vcțll Art. 18 din lege). Art. 44. Tarifa cheltuielilor la care sunt supuși contribuabili pentru fie-care grad coprins în Art. 43, sunt cele următdre: De un led pe ții pentru gradul 1. De doi lei idem................2. De doi lei idem................3. (Art. 22 din lege). Art. 45. Tacsele coprinse la Art. 44. nu producă un venitpen- tru casa Statului. (veți! Art. 21. din lege). Aceste tacse se plătesc de contribuabilii urmăriți către împli- nitorul local dupe regulile unnătore: a.) Daca contribuabilul nn achiteză datoriile sale în termenul gradului 1 de urmărire, se scie că conform legi va plăti pentru fie- care ții, din cele țlece ale acestui grad de urmărire câte un led pe ții. b.) Daca contribuaailul va intra în al 2 grad de urmărire, adică în secuestrare, să cundscă că conform legi, preste lei 10 ară- tațl în § a) de mal sus, va mal plăti câte lei doi pe fie-care ții din cele dece otărîte pentru aedsta din al 2 grad de urmărire. c.) Daca contribuabilul va intra în al 3-lea grad de urmărire, (vînțlare), să cundscă că conform legi, este obligat atât la lei 10 al gradului 1 litera a) de mal sus, cât și la lei 20 al gradului al 2-lea litera b), precum și pentru fie-care ții din cele 10 otărîte pentru gradul al 3, va plăti câte lei 2, adică: de va trece prin câte tre- le gradele de urmăriri trebue a plăti în total lei 50 afară din da- toriile către Stat. Art. 46. împlinitorii sunt datori a trece sumele împlinite din chieltuelile de urmărire, în cuitănțile imprimate ce se dai! din re- gistru cu matcă pentru plata datoriilor către Stat. Digitized by Google — 451 — Desvoltări asupra gradului 1 de urmărire adică ordonanțe preves- titore. (ve^l Art. 19 § 1, din lege) Art 47. împlinitorii vCzînd că contribuabilul nu’șl răfuesce datoriile sale dupe înștiințarea gratis coprinsă la Art 30 de mal sus, se referă Îndată către sub-Prefect, Însemnând prin al său re- ferat, numele contribuitorilor, Comuna din care sunt, No. rolului la care se găsesc trecuțl, suma ce datoreză dupe felul și natura con- tribuții și trimestrele pentru care se cere datoria. § IL Sub-Prefectul prin sate, iar în orașe unde esistă Comi- sariate .financiari, Comisarul Îndată ce priimesce raportul Împlini- torului, formăză împreună cu Casierul particolar local o ordonan- ță înscris dupe modelul No. 2 în număr îndoit, din care un esem- plar 11 Înaintăză Îndată împlinitorului saă altei persdne în care afi încredere a delega dreptul de urmărire, iar cel-l-alt esemplar 11 așățiă Intr’un dosar special întitulat „Dosar pentru ordonanțele pre- vestitore safi 1 grad de urmărire. “ § HL împlinitorul safi persona delegată priimind ordonanța vorbită la § II de mal sus, o înfățișă^ă la Consiliul Comunal; ace- sta însemnăză asupra ordonanțil, ^iua sosiri el, și tot asemenea face și când împlinitorul safi persona delegată pentru urmăriri se ridică din Comună' Desvoltări asupra gradului ăl 2 din urmărire. (ve^î Art 18 § II, din lege). . Art. 48. §. I. Daca în urma ordonanței prevestitore coprinsă la Art 47 din acest Reglement, contribuabilul nu’șl va răfui dato- ria sa, împlinitorul se va refera iarăși către Subprefect și Casierul particolar, și aceștia către Prefect, care îndată formeză ordin de poprire în condițiile arătate la Art 33 de mal sus, ă mobililor și alte obiecte de prețfi analog cu datoria, Modelul No. 3, și se pro- cede la catagrafisire cum urmăză: § . II. Catagrafisirea unor asemenea obiecte sau mobile, se va face în sate față cu Consiliul Comunal’, datorul și împlinitorul lo- cal, iar în orașe unde sunt Comisariate, de Comisarul Finanțial cu 2 martori. § . III. Pentru obiectele ce se vor hotărî a se pune sub secu- estru (poprire) se va încheia un proces verbal dupe formula No. 4 safi 5, dupe felul datoriei, care sub-scriinduse de tote personele ară- tate la § II de mal sus, pe de o parte se va publica în coprinsul arondismentulul, otărîndu-se de Agentul urmărirel țliua vînzări ace- lor obiecte, care nu va trece peste (lece ^ile de la data popriri, consta- tată prin procesul verbal; iar pe de alta va refera pe dată la Pre- fectură și acăsta la Ministeru de Finanțe, spre a obține autorisa- ția de vînzare, daca datoriele vor fi din areuzl safi îmchirierl, iar Digitized by CiOOQle — 452 — de va fi din contribuțiile directe, Prefectul însu’șl autoriză vîn^a- rea. (ve^I art. 24 din lege). Art 49. §. I. Obiectele proprite și secuestrate ve vor închide într’o Cameră și pecetluindu-se cu pecetia Sub-prefecturi sati = Ca- sierii Pai ticolare, se va lăsa în păstrarea proprietarului lor pînă la Ziua otărîtră pentru vînZare. Din momentul puneri peceților, pro- prietara obiectelor puse sub-poprire, rămîne depositarul lor. (veZl §. II. Art. 18 din lege.) § . II. Daca însă proprietarul nu se află la locuința sa, atunci pentru obiectele secuestrate saă poprite, se lasă copil dupe proce- sul verbal încheiat pentru poprire, la mina îngrijitorului safi fami- liei sale. Art. 50. La cas ca depositarul obictelor poprite să cuteze a strica pecețile puse de Agenții de urmărire, safi va sparge ușile sau ferestrile, ori va înstrăina din obiecte, Procurorul Tribunalului local îl va urmări conform legilor penale. (Art. 18. §. II din legea ur- măriri). Art. 51. §. I. Daca în momentul esecutări secuestrulul safi po- priri obiectelor arătate la Art. 50 de mal sus, contribuabilul întîr- Zietor refucște datoria sa, atunci Agentul însărcinat cu urmărirea, suspendă lucrarea îndată ce i se înfățișează chitanța împlinitorului de desfacere a datoriei. Acostă suspendare se constată printr’un pro- ces verbal în care se arată data și No. chitănțel de refuire, suma pentru care este dată, și din ce anume a provenit datoria. (Mode- lu No. 6.) § . II. în asemenea cașuri, contribuabilul întlrțlietor plătește chieltuielile urmăriri numai pentru filele cit ea a fost în lucrare. § . III. Daca contribuabilul nu va refui întrega sumă ce da- toreaclă pentru acea urmărire, ci numai un acont, urmărirea nu va putea fi suspendată. Art. 52. Cănd agentul pentru urmărire de gradul al 2-lea a- rătată la Art. 48 de mal sus, nu va putea îndeplini însărcinarea din causă că proprietarul îl refusă intrarea, el are drept pe de o parte de a orîndui un păclitor spre a nu se ascunde mobilile sau alte obiecte, iar pe de alta prin autoritatea Administrativă locală sau polițienească, va cere intrarea sa iu casa datorului și ast-fel va face inventariul de obiectele poprite față chiar și cu delegatul administrativ sau cel polițienesc, Acestă faptă se \a constata printr’un proces verbal dupe po- vățuirea §. III de la Art, 48 de mai sus, și se sub-scrie de tute personele pi esențe. Dezvoltări asupra gradul il 3-lea de urmăriri adică vînjarea obiectelor mișcătore, Art. 53. §. I. Daca contribuabilul dator nu’șl va refui dato- ria nici în uima ordonanțiel de poprire coprinsă la Art. 48,’Agen- Digitized by VjOOQle — 453 — tul- de urmărire îndată ce primește autorisația de violare procedea- la vînzarea obiectelor poprite dupe cum urmează: § . II. Vînzarea obiectelor poprite se face prin licitație în fața Consiliului Comunal, â datorului și a împlinitorului local prin sate; iar în orașe în presența datorului și a 2 martori. § . HI. Cînd obiectele supuse vînzări vor fi mobile, se vor vinde chiar în locul unde sunt așezate, iar de vor fi cereale, lici- tația se va face în orașul saă târgul ce va fi mal cu apropiere de acea localitate, dupe probele ce se vor aduce de către Agentul de urmărire, care se vor espune publicului mal nainte de d’ăa adju- decațil; prețul ce va fi mai avantagios se va lua de temeiti. (Art. 26 din lege.) § . IV. Operația vînzări obiectelor mișcătore poprite se va con- stata prîntr'un proces verbal dupe Modelu No. 7, care se va sub- scri de Agentul de urmărire, Consiliul comunal, datorulâ și cum- părătorul Art 54. împlinitoru va asista la adjudecație și'șl va priimi pe dată atît suma datorată de contribuabil cit și chieltuielile făcute cu urmărirea dînd chitanță din registru cu matcă pentru sumele pri- imite; iar banii ce vor prisosi din vînzări, se vor înapoia proprie- tarului sub-iscălitură chiar în procesul verbal vorbit la §. 4. Art 53 de mal sus. Art 55. La cas de opunere din partea contribuabilului dator de a iscăli în procesul verbal pentru resultatul lisltațil, saă când datorul nn s’ar afla de față spre a priimi prisosul resultat dinvîn- zărl, Agentul însărcinat cu urmărirea va constata cașul chiar asu- pra procesului verdal prin iscălitura a doul martori din personele presente. Art 56. Ecte cu desăvîrșire poprit Agenților însărcinați cu vînzarea, de a cumpăra vre unul din obiectele oprite, direct saă indirect, șub-peddpsă de a fi supus la o amendă de împătrit preț. (Art 27 din lege.) Desvoltări asupra [obiectelor nemișcătore. Art 57. §. I. Vinzarea nemișcătorelor de ori-ce natură a le datorului sad ale garăntulul, pentru despăgubirea fiscului, nu se va putea face de. căt cu autorisația Ministerului de Finance, în urma unul raport al Prefectului iscălit și de Casierul General. § II. Autorisația Ministerului de Finance va fi basată pe în- cheirca Consiliului de Miniștri.,. § III. Prefectul și Casierul General priimind autorisația de mal sus, o comunică Tribunalului local unde imobilul se află situat și tot o dată însemnd^ă și numele Agentului ce urmeză a asista la o- perația vînzări și a priimi bani cuvenițl fiscului și chieltuielile de urmăriri. § . IV. Tribunalul îndată ce priimește asemenea, comunicare, stăruește ca în curs de 4ouă luni fics, și fără mijlocire de judecată, să vînțlă nemișcătorul sqpus urmăriri in presența Agentului cei se Digitized by AnOOQle va însemna de Prefect, care Agent, dupe terminarea operații vîn- ^ăriT, priimește atăt bani cuvenițl fiscului cît și chieltnielile de ur- măriri, resultate din cite trele gradele ee urmăriri și liberează Tri- bunalului recipisă din registru cu matcă. §. V. Resultatul licitații și operațiile făcute în urmă, se vor face cunsocute de către Tribunal îndată către Ministerul de Finanțe . (ve^i peptru tote acestea Art 25 din lege.) PARTEA VI. Despre insolvabilitatea datorului seau a garantului seă. Art 58. Măsurile de urmărire sunt aplicabile asupra contribuabi- lului saă garantului ce Infățiș^ă solvabilitate. (Art 29 legea urmăriri.) Art 59. §. L Când dupe urmăririle de gradul 1-iă și 2-lea se ; ivește insolvabilitatea contribuabilului dator, ea se constată printr'- un certificat din cele imprimate ce sunt în lucrare astăzi pentru nevolnici, daca însă datorul are garant, urmărirea se esercită asu- pra garantului; iar daca și acesta se găsește în aceiași stare ca și datorul, atuhcl se încheie un proces verbal de insolvabilitate pe hîr- tie slobodă în 2 esemplare, dupe Modelul No. 11, care proces-ver- bal se va încredința de Sub-Prefect doi martori dintre vecini per- s6ne onorabile și un preotă. §. II. Aceste procedări în sate, orașe și tîrguri unde este Sub- prefect se face de chiar Subpefecto, iar unde esistă Comisarii fiina- nciall, încredințarea se facede Comisari, conform Art 30 din legea urmăriri. §. m. Unul din procesele verbale coprinse în paragraful I, se va lua de sub-Prefect, care va fi dator ale înainta Prefectului și acesta la Ministeriul de Finanțe pe lingă un borderoă conform cu modelu No. 12, de unde se va da autorisațil de descărcare că- tre casierul General din sumele destinate prin Budgetul Statalul pentru asemenea pierdere;! ar cel-l-alt proces-verbal se va da îm- plinitorului spre a justifica pe fie-care trimestru către Casieiulpar- ticolar imposibilitatea de a împlini datoria fiscală conform Art 31, din legea de urmăriri. . Art 60. Din momentul ce se va constata insolvabilitatea, îm- plinitorul nu va esercită nici o altă măgură asupra Intîrzietorului contribuabilă. DisposifH Generale. Art 61. Tarifa chieltuielilor de urmărire va fi afișată atât în biuroul împlinitorului cât și în cancelariile Censiliurilor comunale Art. 62. Ministeriul Financelor procură Agenților de urmăriri tdte formulele trebuinciose tipărite. ' Art 63. Actele tutulor gradelor de urmărire fără escepție pînă la autorisația de vînzare, se vor imprima pe hîrtie de diferite cu- lori pentru fie-care grad de urmărire si care vor fi; Digitized by Google — 455 — 1. Înștiințare gratis pe htrtie galbeni 2. Ordonanța prevestitore — albastră. 3. Ordonanță de poprire — roșia. T6te cele-l-alte acte vor fi tipărite și pe htrtie albă. Art 64. Chieltuielile tirăriri acestor acte se vor arăta tntr’o tarifă specială, Art. 65. Prefecții sunt Îndatorați ca In termen de 12 ore de la priimirea cereri de orbonanțe de urmărire să le și espedieze, re- mâind in cas contrariu respunzătort către Stat pentru ori-ce reă pro- venit din întlrzierl. Art. 66. Ori-când Împlinitorul denunță vre un cază de urmă- rire, Sub-prefectul saă tn orașele unde esistă Comisaru financial, Comisarul, revisuește rolul împlinitorului, spre ase încredința daca acel Împlinitor, face denunțări pentru toți contribuabili IntirzietorI La casă de al dovedi cu părtinire către vre unul, constată fapta părtiniri prin proces-verbal bine motivat, și trimite acest proces- verbal prin Prefectură la Ministeriul de finanțe spre a judeca de- spre gradul abateri. Art 67 Se vor respinge și se vor pune tn sarcina Agenților care a esecutat și Împlinitorilor care a provocat: 1. Chieltuelele result&nd din urmăriri care n’aă fost autorisa- te In regulă. 2. T6te chieltuelile făcute in conțra contribuabililor cunoscuț! . de insolvabili 3. Chieltuelile escedând tarifa saă termenul duratei fie-căria ordonanțe de ormărire tn contra celor hotărlte prin acest regulament Art 68. Ori-ce contribuabil de la care se reclamă chieltuiell de urmărire, are drept a cere să i se arate ordonanțele In virtutea cărora aă fost urmărit, precum și staturile de chieltuelile acestor urmăriri. Art 69. Implinitprul care, Înainte saă după urmărire, va ce- re o chieltuială mal mare de cât cele hotărlte prin tarifă, va fi scos și dat In judecată. Art 70. Ori-ce vindare făcuta tn contra formelor prescrise prin acest reglement, va oa loc la urmăriri tn contra acelora ce le aă săvlrșit, și atât chieltuelile făcute cât și păgubite pricinuite re- mln In povara lor. Art 71. T6te măsurile Administrative și instrucțiunile contra- rii Regulamentului de facă sunt și remân abrogate. Digitized by GooqIc — 456 — Digitized by Google — 457 — Digitized by Google (Model No. 3.) Art. 33 și 48. B?s *1 2 Q-i O M Q 55 < 55 O Q « Dat de noi Prefectul districtului astă-fp Ia 186 încredințez esactitatea faptelor Sub-scrierea arătate !n aceste coldne ți prii- Ca fierul General al Districtului mirea sumei dc lei .... Vă<|utâ ordonanța din față ți bună de csccutat Casierul 186 Innie Nr. vc

4 Digitized by — 460 (Model No 5.) Districtul PROCES-VERBAL Digitized byGOOQlC — 461 — (Model No. 6.) Districtul ArL 51 din Regulamentu de urmăriri. Arondismenlul Digitized by — 462 — Digitized by ^ooqIc —■ 463 — H. I 8 ’ ir € ! 4i4 «fi ă1 • •« « ⁻ b ț£ o 2 w Qă.^-y 5”’’ o- £ g © * r a *ll)vjUMqo 3 © w 9^3 ®®I £ |npw3 94BhajA a m Q H •B0[-£ inp»j3 ojudoj • | (np«â3 țoip '’-« QJplîKnBp -aj «luvuopjQ *1» h^P ți saiușcn -jn jnoțj qjbo noplawuopjo o& •B0JU -țaun |B|!0J9B9 P8 90 JO|i)ud^v apm -nuojd ți apninx •jaajoQ ‘ok f a a 5 Casier General. I. La acest borderott vorfi fi alltarata ți originalele ordonanțe de Digitized by Google — 4G4 — / CORPORALI cu ordinii îrea actelor de QO ‘8 S 0 0 UJ § :□ o ca o M O o CQ 2 H O £ 5 3 Q <5 <1 'o t £ I . o 00 o ~ * rM z 5 Q • c ’S • E O M a H Q • 5: O -4 6 ◄ Q Kw ’£ £ a Total Par 1 Cheltuell de Cu urmirirr 1 Lei. 1 Din cbntrib* |Parl și alte veni- | Lei. 1 turi ale Sta- tului •ejamooq ’visajoij o a "âS ? $5. •jupani -sipuojy {npupiQ Natura Ordonau 9JKZ0JA 9Q țelor. 'tU)S9p93 0.1130 jnKOAOJJ •19 lojjiuiijd vpij) iă d)up JOpiUBUOpJO *0^ inp , -aav p ;uoioo *0^ Digitized by Google — 465 — Digitized by — 466 — (Model No. 12.) Digitized by Google — 467 — DISPOSIȚIĂ ADMINISTRATIVĂ RELATIVĂ LA ESPOR- TULt SĂRII.') Art. 1. Disposițiunea luată de fostulă Consiliă de peste Mil- cov, de a se preleva pe % de oca sare de esportă, o tacsă de unspre-^ece lei și par. două-țjeci, rămâne desființată. Art. 2. Esportulă sării este oprită particolariloră, neputându- se face de câtă numai de către Guvernă, în conformitate cu Art. 6 din reglementulu întocmită pentru administrarea Salinei de peste Milcovă. REGLEMENT pentru serviciu) inspecției de finance.®) CAPITOLUL 1. Art I. Inspectorii formesă un corp, avînd misia de a verifica comptabilitatea tutulor Agenților dependinți de Ministeriul finance- lor, fie însărcinați saă nu, cu mânuire de bani publici. (Banii publici sunt, ori ce fonduri, fie ale Statului saă ale Comunelor, fie ale ori căruia stabiliment public). Art. 2. Inspectorii semnalăsă faptele, cer rectificarea neregu- larităților ce ar resulta din neaplicarea legilor saă a reglementelor .în vigore. — în tote cele-l’alte cașuri se vor refera, prin Inspec- torele general, la Ministru, fără a putea da ordine saă instrucțil directe saă indirecte. Art 3. Inspectorii de finanțe aă drept la sosirea lor la vr’un aginte fiscal spre verificare, a se opune la plecarea lui avînd ace- sta chiar congediă în regulă, pînă la săvlrșirea verificării. Personalul. Personalul inspecției se compune de: 1. Inspector general. 2. Inspectori clasa I. 6. Idem « H. 1. Secretar al Inspectorului general. CAPITOLUL ÎL Condiții pentru admiterea • intre inspectori. Art. 4. Nimeni nu va fi admis între Inspectori, pînă nu va tre- 1) Sancționată prin decretul cu No. 148, din anul 1862. 2) Sancționată prin deeretnlă Nr. 395 din anul 1862. Digitized by Google — 468 — ee un esamen de capacitate, conform Ordonanței DomnescI din Sep- tembre 1861, înaintea unei Comisiuni Ad-hoc, dupe un program ce se va aședa In fie care an. Art 5. Ort ce aspirant la postul de Inspector, trebue să fie in vîrstă de 25 ani. Art. 6. Aspiranții cart vor fi admiși dupe esamen vor debuta in classea II, și dupe merite și vechime se vor înainta la clasa I, și la inspector generat capitolul ni. Despre ierarșie și atribufiunL Inspectorul general. Art. 7. Inspectorul general se numesce de Domnitor, dupe pre- sintarea Ministrului, dintre Inspectorii de clasa I sau dintre șefii de servicii! din Ministeriul Finanțelor. Inspectorul general are reședința sa obișnuită în Bucuresci. Art 8. Inspectorul* general represintă pe Ministru în afară, și dirige singur tot serviciul Inspecțiunil. Eld priimesce de la Mini- stru ordinile sale, pe care le pune în aplicațiune prin concursul Inspectorilor. Art 9. Inspectorul general pote fi chemat a participa la co- misiunile însărcinate de a redigea sad reîntocmi proiectele de legi și reglemente financiare. Administrațiunea Centrală comunică Inspectorului general, spre a le transmite la colaboratorii săi, tote preschimbările sad nou! dis- posițiun! luate de Ministeriu în privința diferitelor servicii. Art 10. Supune Ministrului resultatul verificărilor cu obser- vările sale. Art 11. Propune tote ameliorațiile necesarii a se ’ntroduce în serviciul finanțelor. Art. 12. Inspectorul general este dator a face inspecțiunl ge- nerale, a cărora epocă se va determina de Ministru, pentru a se încredința despre regularitatea servicielor, și despre esactitatea ve- rificărilor făcute de colaboratorii săi. Art. 13. în urma acestor inspecțiunl generale, Inspectorul ge- neral presintă Ministrului un raport, care să îmbrățișeze starea.ser- vicielor în general. Art 14. Inspectorul general este dator asemine sub respun- derea sa, a comunica special Ministrului ori-ce neregularitățl ar do- vedi In lucrările agenților fiscali, și în verificările făcute de cola- boratorii săi, și a aștepta deslegarea Ministeriuluî. Art 15. O dată ce epoca și preumblările regulate și speciale ale Inspectorilor se vor determina de către Ministru, Inspectorul general este singur în drept a desemna pe aceia din colaboratorii Digitized by VjOOQle — 469 — sâl, ce vor trebui a face aceste verificări, și a prescri direcția ce va trebui să ia fie-care dintr’înșil. Cu tote acestea un Inspector nu pote fi trimis de două ori pe rând in aceeași direcțiune, nici a se lăsa mal mult de patru luni în aceeași circumscripție. Art 16. La cas când Inspectorul general va dovedi că vre- unul din agenții sel aii abusat de încrederea guvernului, el va re- fera îndată Ministrului. CAPITOLUL iv. Inspectorii. Art 17. Inspectorii admiși conform art. 4 de mal sus, se nu- mesc prin Ordonanță Domnescă dupe presentația Ministrului. Afară de preumblările regulate, reședința lor obicinuită este în Bucuresci și sunt la disposiția Ministrului, regulându-se cu tote acestea preumblările lor conform art 12 și 15. Art 18. EI sunt sub-ordinile imediate ale Inspectorului gene- ral, care le prescrie locurile unde trebue să fie plasați, și cores- pund numai cu el. Art 19. îndată ce Inspectorul general le va comunica ordi- nul de pornire, îl vor îndeplini fără cea mal mică întîrțliere, și cu cel d'ântâiă curier vor raporta despre ajungerea lor la locul destinat Art 20. Sub nici un cuvînt nu vor putea să se absentesedin județele prescrise de către Inspectorul general, afară numai daca vor obține un congeditt. Art 21. La fie-care 15 ^ile vor transmite Inspectorului gene- ral situațiunea verificării lor pentru tote serviciile financiare, înse- mnînd în raport data începerii verificării și timpul ce att pus în a- cestă lucrare, care împreună cu situațiunea găsită și verificarea fă- cută se vor înainta Ministeriulul. Art 22. Este cu totul oprit Inspectorilor de a priimi ospita- litate la’ agenții ce trebue să verifice, satt vr’un servicitt de la el, care ar putea compromite îndependința posițiunil lor. Art. 23. Inspectorul dovedit că a comis vr’un abus satt a tre- cut cu vederea malversațiile despre care a avut sciință, va fi de în- dată revocat de Ministru, dat în judecată și șters pentru tot d’aun& din cadrul Inspecții. capitolul v. Despre modul de verificare. DisposițiunI generale. Art 24. Inspectorul trebue să ia precauțiunile necesarii pen- tru ca epocele când trebue să eserse verificațiunile să fie cu totul necunoscute de către Agenții tesaurulul. Art. 25. Spre a fi recunoscuțl de către agenții tesaurulul, In- Digitized by VaOOQle — 470 — spectorii vorii purta tot d’auna cu dînșil comisiunea dată de Minis- terii în fie-care an. Art. 26. îndată ce aă sosit la un biuroă Inspectorul proce- dăză imediat la socotela valoarelor esistente în casă, atât In nume- rariă cât și în efecte de portofoliu. îndată visiteză registrele de casă și comptabilitate, înscriind tote lucrările ce va face și resultatele într’un borderoti imprimat ce li se vor da pentru acest sfîrșit Art. 27. Inspectorele dupe acostă ănteiu operațiune, constată operația comptabilulul după scripturi, luând pentru punct de pur- cedere situația care esista la Ziua din urmă a verificării, sau in cas de a nu fi esistând o aseminea verificare, de la situațiea alesă de Prefect la 31 Decembre, conform art din regulamentul de casă, și țiind semă despre operațiunile efectuate dc atunci Art. 28. Controlăsă tote registrele prin mijlocul pieselor jus- tificative. Art. 29. Resultatul verificării se va constata prin un proces- verbal, care se va subscrie de către Inspectorul și de comptabilul verificat Art. 30. OrI-care ar fi situația comptabilulul și chiar de ar presinta un deficit, Inspectorul nu mal pote reveni asupra faptelor și îndată transmite procesul-verbal Inspectorului general. Art 31. La cas când condicele sau cele-l-alte elemente de comptabilitate nu vor fi îndeplinite potrivit regulelor așezate, Ins- pectorul dupe săvîrșirea lucrărilor prescrise prin art precedinte, va îndatora pe agintele ce a verificat, ca fără întrerupere, și fără a ri- dica ședința și sub ochii sel, să complecteze tote lucrările ce lipsesc. Art. 32. în tot timpul ședere! sale într’un biurou, Inspectorul trebue să s’asigure despre moralitatea amploiaților, că sosesc la orele ficsate la cancelarie, că serviciul se face cu totă acceleritatea, că contribuabilii nu sufer întârziere la plata contribuțiunel, și cre- ditorii Statului sunt plătiți fără întăi’Ziere. CAPITOLUL VL Registrele Inspectorilor. Art. 33. Registrele ținute de către Inspectori, sunt: 1 .) Un registru în care se ’nregistreză pe fie-care Zi afaceri- le priimite de la Inspectorul general. Acel registru va coprinde numărul înregistrării, data când a priimit însărcinarea, lucrarea ce s’a făcut și data când a transmis resultatul. 2 .) Un registru de corespondință, care va coprinde analysul somariu al raporturilor sale. Art. 34. Circularele și instrucțiunile administrațiunii Centrale, se vor păstra la un dosier separat, precum și totă corespondință cu Inspectorul general, asemine va priimi și va păstra Monitorul oficial Digitized by CjOoqIc — 471 — CAPJTOLU vn. Art 35. Inspectorul general va comunica succesiv Inspectori- lor, instrucțiunile ce ar socoti necesariu. și acelea care nu s’aă pu- tut detalia în acest regulament, precum și tote modelurile impri- mate-care-î concernă. LEGE pentru unificarea countribuției de poduri și șoselle.¹) Art. 1. Contribuțiunea de poduri și șosele esistentă în partea de dincocl de Milcov în cifra de lei 12- dupe legea de la 2 sep- temb. anul 18G0, se va aplica întocmai și în partea de dincolo de Milcov, cu începere de la l-iii aprilie, anul curent, dupe aceleași regale de percepțiune și de coinptabilitate ca și dincoci de Milcov. Art 2. între escepțiunile preveZute în legea sus-menționată vor face parte și obștea satelor granicere, precum și cantonieri șo- selelor; cel d’antelu, conform legi ce a creat acest corp de omeni, și cel de al douilea, pentru că angajarea lor în serviciul de canto- nieri de dincolo de Milcov este cu prerogativa de a remânea apă- rați de acăstă contribuțiune. Art 3. Legea admisă dincolo de Milcov pentru menționata contribuțiune, care acolo se prevaleză în cifra de lei 14 este și re- mâne desființată de la arătata ții. LEGE. pentru unificarea contribuției fonciere dela proprietățile de mână-mârtă. *) * Art. 1. Tote proprietățile nemișcătore din partea de dincolo de Milcov, supuse la contribuțiunea fonciară, ale tutulor așezămin- telor publice, precum este: Metropolia, Episcopiile, Monastirile închinate șineînchinate cu metosele lor, Chinoviile, Monastirile și bisericele de sub diferite tutele, și dupe diferite disposițiunl testamentale, Municipa- litățile, comunele, spitalele, scolele, seminarele și orl-ce alt așeză- mânt de bine facere, suntă supuse tot de o dată pe soma fiscului, și la o a doua imposițiune denumită tacsa de transmitere a pro- prietăților lor. 1) Sancționată prin decretulâ cu Nr. 266, din anulă 1862. 2) Sancționată prin decretulâ cu Nr. 267, din anulă 1862. Digitized byCooqIc — 472 — Art 2. Acostă tacsă rămâne statornicită in cifra de lei Zece la sută pe an, asupra venitului curat (net), așa precum este ficsată și in partea de dincoci de Milcov. Ea (tacsa) se va răspunde cu În- cepere de la l-Iu aprilie viitor anul corent, de acele așezăminte, de o dată cu imposițiunea fondară dupe aceleași regulede percep- țiune și de comptabilitate. Art 3. Escepțiunile stipulate prin legea impositulul foncieru adoptată in partea de dincoci de Milcov, vor fi aplicabile Întocmai și in partea de dincolo de Milcov. LEGE. pentru unificarea contribuției fonciere dela proprietățile immo- bile de ver ce natură. ') Art. 1. Contribuțiunea fonciară de la proprietățile imobile de ver-ce natură se statornicesce la un imposit egal în ambele părți ale Princepatelor-Unite. Art 2. Cifra impositulul fonciar pentru anul corent, cu Înce- pere de la l-iii aprilie, va fi de patru Isl la %, asupra venitului anual curat, de la menționatele proprietăți situate în Principatele- Unite. Art 3. Basele fundamentale pe care se așăsă acăstă contri- buțiune, va fi legea de la 2 septembre, anul 1860, votată și prii- mită de corpurile legiuitore dincoci de Milcov, ale cării disposițiunl nu aă' luat pînă acum vre o modificațiune. Art '4. La proprietățile din orașul Iași, contribuțiunea de 4 la % se va calcula pe jumătatea venitului anual curat. Art 5. Legea pentru impositul fonciar admisă și promulgată dincolo de Milcov la 16 fevruarie anul 1859, este și remâne des- ființată. LEGE pentru unificarea tacsel de transmitere asupra proprietăților de|or-ce natură ale așezămintelor publice⁹). Art 1. Se autori să Guvernul a strânge veniturile și a face chieltuielele publice de la 1-iă Aprilia 1862 și până la finele aces- 1) Sancționată prin decretulu ca No. 268, din anul 1862. 2) Sancționată prin decretul cu No. 249, din anul 1862. Digitized by CjOOQle — 473 — tul an dupe stătu quo și dupe legile speciale ce s’aă așeZată și se vor așeZa în cursul ace tei sesiuni. Art 2. Percepțiunea tacsel de transmitere de 10°/ₒ din ve- nitul brut al Monastirilor și așezămintelor publice, așezate în Ță- ra Romănăscă prin legea din 1-iă Sepetembre 1860, se va face po- trivit disposțiunilor acestei legi, și în partea de dincolo de Milcov de la l-iu apriliă 1862. Articol adițional. Condițiunea de 10ₐ/° prevăZută la art 2, fi- ind destinată a suplini tacsa de transmitere pentru proprietăți de mână mortă, adică că ea privesce fondul, iar nu venitul, și prin ur- mare. nu este de natura contribuțiunilor pentru cari suntă anga- jați prin contracte arendașii a plăti pentru proprietate. LEGE asupra patentelor. ’) Art. 1. Tot individul Romînă sau streină, care esercită în Principatele-Unite un comerciu, industrie, saă o profesie din ace- lea care nu vor fi coprinse în escepțiile hotărîte prin presenta le- ge, este supusă la contribuția patentelor. Art 2. Contribuțiunea patentelor este un drept ficsă anual, regulat dupe tabelile litera A. B. C. anecsate la presenta lege. Acăstă contribuție se așeZă: I. Dupe populație și dupe o tarifă generală pentru industriile și profesiunele enumerate în tabloul A. II. Dupe popolație și dupe o tarifă escepțională, pentru indus- triile și profesiunele arătate în tabloul B. III Dupe mijlocele de producere pentru acele industrii, și profesii, care se coprindă în tabloul C. Art. 3. Comerciurile, industriile și profesiunele^ care nu sunt denumite în menționatele tabele, vor fi supuse la patenta, dupe a- nalogia operațiilor sau a obiectelor de comerciă, și dupe o hotărîre specială a Ministeriuluî de Finance, prin concursul Comisiunei pre- văZută la Art. 13 de mal jos. în fie-care cinci ani tablourile adiționale de profesiuni vor fi sancționate de Adunarea Legislativă. • Art. 4. Pentru profesiunele al cărora drept variează dupe po- polațiunea locului, unde ele se esercită, tarifele vor fi aplicate du- pe populațiunea, care va fi fost determinata prin cel din urmă re- ț censement. iț Cu tote acestea, când la un noă recensement se va trece o co- mună într’o altă categorie superioră acelia în care făcea parte mal 1) Sancționată prin decretulu No. 100 din anul 1863. Digitized by Google — 474 — ’nainte, adăogirea dreptului patentei nu va fi aplicată de cât cu o jumătate în cel dinteiă trei ani. Art. 5. Patentabilul care va esercita mai multe comerciuri, in- dustrii sau profesiuni, va fi supusa la dreptul patentelor în modul următor: Dacă esercită mal multe comerciuri, industrii e,t,c. în ace- lași locală, va li supusă numai la o singură tacsă, cea mal redicată din comerciul sati industria sa. Dacă esercită comerciurle sau in- dustriile e.t,c. îutr’una și aceeași Comună, dar în diferite prăvălii, va plăti dreptul de patentă întregii pentru comerciurile sau indus- tria sa cea mal redicată, și osebit jumătate pentru fie-care prăvă- lie, dupe categoria acelui comerciu sau industrie. Dacă comerciurile sau industriile sunt esersate în diferite Co- mune sau orașe, vor fi supuse la atîtca drepturi principale câte sta- bilimente separate are. Art. 6 In orașele saii Comunele, unde pupulațiunea este mal puținii de 3,000 suflete, patentabilil de clasa 7 și 8 nu vor fi su- puși la acel drept al patentei, cum se vede în tarifa generală pen- tru profesiunele supuse la impositul patentelor dupe populație. Art. 7. Nu vor fi supuși la patentă: L Pictorii, sculptorii, săpătorii, (gravori) desemnatoril și musi- cil, considerați ca artiști. II. Profesorii de bele litere, sciinți și arte, șefii de institute particulari, editorii de fol periodice și artiștii dramatici. III. Proprietarii cultivatori de pămînt numai pentru vîn^area și manipulația recoltelor și rodelor produse din proprietățile lor și pentru vitele ce crescu, întreținu și îngrașă. IV. Comiții (însărcinați cu căutarea trcbilor unei prăvălii, u- nui comptuar), și tote personele lucrînd cu simbrie sau cu țlioa în casele, atelierurile sau magasinele personelor de profesiunea lor, precum și lucrătorii ce lucresă în casele lor sau la particolari fără ucenici și fără prăvălie. Nu sunt considerați ca calfe sau ucenici, femeea ce lucrăsă cu bărbatul el, copii neînsurați ce concură la lucrul părinților lor, și simplu salahor cu mîinele, al cărui concurs este indispensabil în ecsersițiul unei profesiuni. V. Personele care fac comerciul umblînd cu coșuri (panere) saă tave pe uliți, prin pasagiuri, prin piețe, prin sate, prin bâlciuri (iarmaroce). Asemenea și obiectele de consumații sau me^elicuri și alte, fără prăvălie saă maghernițe (baracă) statornice. Cârpacii, umblătorii, sacagii și spoitorii saă reparatorii de obiecte de bucătărie. VI Moșile, care nu întrețină case de nascere. Art. 8. Toți ambulanții, aceia cari vîndă umblînd obiecte ce nu pot fi considerate ca articole de prima necesitate: (de nutriment) precum sunt cei ce portă mărfurile lor pe spate (Colporteurs) tol- bași de stofe, de pînțlă, de sticlărie, de dantele și alții, sunt su- Digitized by CnOOQle . — 475 — ' puși a plăti jumătate din dreptul ficsat al patentei pentru comer- cianți cari vind asemenea obiecte în prăvălii. Art. 9. Personele ce vină provisoriă din streinătate cu dife- rite manufacturi și alte obiecte, și care le vind saă cu bucata pe la particolari saă în total la comercianți, se vor considera ca am- bulanți și vor fi supuși a plăți jumătate dreptul patentei pe un anu Înainte, după clasa la care sunt așezați neguțătorii cu prăvălii de asemenea articole, și nu vor putea fi •îngăduiți nici pe ulițe, nici pe alte locuri a vinde asemenea mărfuri, până ce nu vor justifica plata dreptului patentei cuvenită. Art 10. Patentele sunt nominale, și nu pot servi de cât ace- lora pe numele cărora sunt date. Pentru asociațiile în nume colectivă, patenta se impune Șefu- lui ce represintă asociația; ceilalți tovareșl vor fi supuși la paten- ta cu tacsa pe jumatatea dreptului ficsă impusă Șefului asociației. Art. 11. Pe fie-care ană se va proceda la recensiarea patentabi- lilor prin revizuirea listelor precedente de către o comisie compusă în modul următoră: De un delegată din partea Fiscului. De un delegată din partea Poliției. De un delegat al comerciulul alesă. Listele vor sta depuse în cursă de doue-ZecI Z^e la Biuroul Municipalității, ca în acest termenă părțile interesante să potă lua cunoscința, și se facă redamațiunele lor, care vor fi hotărâte con- formă dispozițiilor Art. 13 de mai jos. Art 12. Patentării cari vor reclama în contra clasificați ei saă a tacsei, nu vor fi priimiți dacă nu vor justifica reclamațiunea prin veri-un actă legal, registre și jurnale pentru operațiunele comerciur lui lor, ținute în buna regulă, saă ori-ce alte documente vrednice de credință. Art. 13. Redamațiunele patentabililor vor fi cercetate de Pre- ferii și hotărâte de Ministeriul de Finance, prin concursul unei co- misiuni compusă dc: Directorele Ministerului. Șeful Secți unei'Con tribuțiunelor directe. De doi delegați al comerciulul aleși și Un membru Municipal. Art. 14 Contribuția patentelor este plătitore prin a 12 parte și pe lună, cu tote acestea ambulanții, colportorii, și ori-ce altpa- tentabilă, a căruia profesiune nu se esercită într’un locă statornică, vor fi obligați da răfui tacsa întregă pînă la finele anului, în mo- mentul ce li se va da patenta. Plata pe mai multe luni înainte, saă și chiar pe un ană în- tregă, va fi facultativă pentru cei ce vor fi esersănd comercial saă industria lor într’un loc statornică. Art 15. Contribuțiunea patentelor este hotărîtă a se plăti pen- tru un ană întregă de către tote personele, care în luna Ianuarie a fie căruia ană, se vor constata că esercită o profesiune imposa- Digitized by CooQle — 476 — bilă, cu t6te acestea în casă de închidere a veri-unul stabiliment, ¹ prăvălie, magasie saă atelier, urmată de mortea comerciantului saă de faliment declarat, de schimbarea domiciliului, saă încetarea și restrîngerea comerciului ori a industriei sale, dreptul patentei, la care este așezat, nu se va plăti de imposabil saă casa lui, de cât pînă în trimestrul inclusivă in care s’a întîmplat asemenea casă; scăderea la aceste caruri se va acorda în urmarea reclamațiunel pârtii interesate. Aceia cari vor întreprinde dupe luna lui Ianuarie o profe- siune supusă la dreptul patentei, sîntă supuși la plată, de la l-ia ții a trimestrului în care a început întreprinderea; asemenea se va face și cu aceia cari întreprind o profesiune de o clasă superioră acelia ce vor fi esersat mal nainte și vice-versa. Art. 16. Patentabilul ce va voi a se strămuta din orașul saă Comuna rurală în care este înscrisă, va fi dator a se conforma dis- posițiilor Art. 11 din legea de urmărire, a încunosciința, adică, Controlorului saă Sub-Prefectulul, ori Comisarului Financial respe- ctiv cu o lună ’nainte, locul unde voesce a se strămuta, și a achita mal întâiă sumele ce ar datora din tacsa patentei pînă la finele anului , Art. 17. Patentele sunt valabile pentru un ană numai, ele trebue a fi renoite și espediate în cea întâiă lună în care se publică ■ tarifa patentelor. Art. 18. Patentabilul este dator a înfățișa patenta sa ort de câte ort va fi cerută de agenții autorităților administrative și judecă- j torescl • ; I. Nimenea nu va putea formula vre o cerere, nici a face veri ! un act judecătoresc relativă la comerciul, industria saă proffesiunea sa, pînă ce mal întâiă nu va înfățișa patenta la care este imposat 11. împiegațil ce ar contraveni la acostă disposițiune, vor fi supuși unei amende de la 100 până la 500 lei. HI. Urmărirea acestor amende se va face de câtre Procororî înaintea Tribunalului competent. IV. Acela care va esersa comerciul saă industria, fărăsăplă- tescă dreptul patentei, precum și acela care se va servi cu patenta altuia, va fi supusă la îndoită tacsă pentru tote lunile care va fi păgubit Fiscul. Acestă îndoită tacsă nu va putea covîrși îndoita tacsă pe un ană Art. 19. Patentabilul care va pierde patenta sa, va putea recla- ma alta duplicată prin Prefectura locală, cu obligațiune d’a fi su- pus la amenda prevăzută la § 2 Art. 18 în cas d’a se dovedi că a făcut cu cea d’inteiă patentă veri o întrebuințare păgubitore Fiscului. Art. 20. Contribuțiunea patentelor va fi așezată conformă cu disposițiunile presentel legi, cu începere de la 1-iă Aprilie 1863. Art. 21. Disposițiile contrarii presentulul proiect de lege vor fi și vor remînea desființate, cu începere de la aceeași epocă. Digitized by GooqIc — 477 — Tarife generali a profeaiuntlor impuți dupe pupu lăți unt. Dreptul Patentelor. Clasele. De la 20 mii su- De la 20 mii su- De la 5,000 pînă De la 3,000 sufle- flete în SUS. flete pînă la 5000. la 3,000. te în Jos. Lei. Lei. Lei. ___________Lei. 1 600 400 250 150 2 300 200 130 80 3 140 100 75 35 4 95 75 50 25 5 65 50 35 12 6 50 40 25 6 7 25 20 12 8 15 10 6 --- Tarifa generală pentru comerciurile și industriile impuse la tacsa patentei dupe populație. DREPT F1CS AL PATENTELOR. Clasele. De la 20,000 su- De la 20,000 sufle, De la 5,000 sufle- De 1a 3.000 su- flete tn ras. te pîna la 5,(00. te ptna la 3,OOo- flete în Jos. Lei. Lei. | Lei. ____________Lei. 1 600 400 250 150 2 300 200 130 80 3 140 100 75 35 4 95 75 50 25 5 65 50 35 12 6 50 40 25 6 7 25 20 12 --- 8 15 •io 6 --- TABLOUL A. Numirea Profeaiunelor. CLASA I. Articole de lues. — Aduse din streinătate de mal multe și diferite specii: (Basar, cum este magasinuld lui Grand, Hoetsch peptenaru.) Digitized by Google --- 478 --- Băcan. --- Neguțător care aduce articole de băcănie cu ri- dicata în câtimi mari și vinde asemenea. Bijutier. --- (Giuvaergiii) Neguțător care aduce bijuterii ga- ta de mari valori și le vinde fasonând și o- biecte dupe comandă. Bogasier. --- Neguțător importînd cu ridicata și desfăcîndule obicinuit cu ridicata. Bumbacară. --- Neguțător care aduce din streinătate cu ridica- ta și desface asemenea. Cîrciumar. --- Neguțător cu ridicata și amenuntul. Cereale. --- Neguțător esportîod saii vînZînd in țără cu top- tan câtimi mari. Comisioner. --- Care face întinse operațiuni cu streinătatea și în ț^ră cu mărfuri. cereale etc. Gasu. --- Niguțător cu ridicata. Giuvaergiii --- Cel ce aduce scule din streinătate de preții ma- re (veZI bijutier.) Grâne. --- (VeZI cereale.) Foștii. --- întreprinzător de drumuri mari. Lipscani. --- (Ve(H stofe.) Stofe --- De mătase, de bumbacu, de ață și de ort ce alte asemenea articole se vînd cu ridicata (toptangiii lipscan.) Clasa H. . Bacan. --- Neguțător care vinde obicinuit și cu ridicata, și cu amenuntul. Bumbacară. --- Idem idem idem. Blane. --- Idem cu ridicata. Cereale. --- Neguțător care cumpără și vinde în țără saă schele cătiml mal mici. Cofetar fin. --- Aducînd articole de cofetărie din streinătate și lucrînd și însuși 1 Croitor. - Bărbătescu saă femeesctt vînZînd și stofe. , Droguist. --- Neguțător cu prăvălie care vinde ape minera- le, articol^ de spițerie, vinuri streine, artico- le de băcănie, văpsele etc. Farfurii. --- Și cristaluri, neguțător vînZînd în cătiml mari și mici. Ferii. --- Neguțător cu ridicata. Gogoși. --- De mătase și semință, neguțător. Grâne. --- (VeZI cereale.) Haine. --- Din streinătate, neguțător aducînd cătiml mart. Licorist --- (VeZI cofetar) ce fabrică si vinde și licor. Lipscan. --- (VeZI stofe.) Lână. --- Nelucrată (brută) cu ridicata, negoțător. Digitized byCooqIc '. --- 479 --- Magazie. --- în care se vinde materiile cele mal nuol, adică cele mal de modă, stofe, haine de dame etc. Marchitan. --- Negoțător în cătiml niarl și mici Mobile. --- De lucsu din streinătate, negoțător cu prăvălie. Modiste. --- Marșande care aducă diferite articole din strei- nătate și le confecționară însăși. Otel. --- Mare mobilat pentru pasageri avînd și birt. Pălării. --- Neguțător și fabricant avînd și articole de toaletă, Porțelanu. --- (Vețli larfurier.) Postavuri. --- Sad alte stofe, fabricant, o tacsă fiesă. Postavuri. --- Neguțător cu ridicata și amănunt. Postii. --- întreprirător de drumurrf mal scurte. Pănțlă. --- Neguțătorii cel ce aduce din streinătate și vin- de Olandă, Lino, Madepolon, Americă și alte- le cu toptanu și cu amănuntu. Prăjituri. --- (Ve^ll cofetarii.) Rachiu. --- Saii spirtd, negoțător cu ridicata și amănuntul Săpunuri. --- Și luminări de stearin aduse din streinătate, neguțător cu ridicata și amănuntul. Spirt --- Saii rachiii cu ridicata și amenuntul neguțător. * Stofe. --- De mătase în mici cătiml și în amănuntul Tapițer. --- Negu.it or dc mobile aduse din streinătate. Tutun. --- Neguțător cu ridicata Unt-de-lemnti. --- Vîn^ător cu ridicata. Vinuri --- Streine cu ridicata. Văpsele. --- (Vețll droguist) , •' ■ Clasa IU. Ape minerale. --- Neguțător^ cu prăvălie. Argintar --- Neguțător care aduce din streinătate obiectele de argintii și le desface cu amănuntul Arme * — Neguțător cu prăvălie care aduce arme de lues dip streinătate. Băcan. --- Negețator care vinde numai cu amănunta. Baluri nobile. --- Antreprenori Bijutieri. --- (Giuvaergiii cu prăvălie care lucrăsă tot feliul de obiecte comandate, și vinde și gata, adu- cînd și din străinătate mici cătiml. Birtfi. --- Sabiliment în locuri principale. Bogasier. --- Importînd în mal mici câtimi și vlnțiînd numai cu amănuntul Blănuri. --- Industriași care aducă blane din streinătate și lucrăsă. Blane. --- Cu ridicata și amănuntul. Brașovean. --- Importînd cu ridicata și vînțlind cu ridicata și cu amănuntul. Digitized byL.ooqIc — 480 — - Cabinet literar. — Derector. Cafegiii --- Avînd și articole de cofetărie din streinătate. Cînepă. --- Negoțător cu ridicată. Cîrciumar. --- Mai puțin de cit cu ridicata (demi gros) și cu amănuntul. Ceaprasar. --- Neguțător aducînd articole din streinătate pen- / tru garnitura costumelor de dame și pentru pălării. Cereale. --- Speculant permanent de mici cătimi prin tîr- guri și obore. Ceasornicar. --- Neguțător și fabricant aducînd marfă din strei- nătate. Cisme --- Sad pantofi, neguțătorii cu prăvălie aducîndă marfă gata din străinătate. Coafor. --- Care vinde și parfumuri. Comisioner. --- Cu operații numai în țără. Corăbii. --- Constructor. Covore. --- Neguțătorii cu ridicata. Cherestegiii. --- Neguțătorii cu stabiliment Chibritar. --- Neguțătorii în cătimi mari Echipemente. --- Adică trebuinciosele pentru îmbrăcămintea mi- ■ litarilor, precum epolete și alte obiecte, ne- guțătorii. Făină. --- Neguțătorii cu ridicata. ■ Farmacopeă. --- (Ve^I spițerii). Fieră. --- Neguțătorii cu ridicata și amănuntul. •Gațjă. --- Neguțător cu amănuntul. j Giuvaergii. --- Neguțătoru celă ce aduce scule din străinătate i de preță mare (ve^i bijutieru). . j Gogoși. --- De mătase cu stabilimente de crescere de la 50 , paturi în susă. , Grine. --- (Veț)! cereale). ; Haine. --- Din streinătate aducînd cătimi mici. ; Hîrtie. --- Cu ridicata și alte obiecte pentru scrisă, pen- i tru Biurou etc. neguțător. । Lemne. --- Pentru construcție, cherestele. Lemne. --- Pentru marină și construcții, neguțător. Idem. --- Doge, neguțător. ' Librar. --- Editor. , Lipscanii. • --- (Vețll stofe). . Lumânări. --- De ceră, neguțător și fabricant vîn^etor cu a- mănuntul și ridicata Idem. --- De seă și săpună, fabricant cu stabiliment Magasie. --- In care se vinde mai multe și diferite obiecte precum de mămulărie, stofe, articole de bă- cănie, haine și altele Mobile. --- De lucsă pămintene. Orologii! --- (Vețll ceasornicarii). Digitized by — 481 — Otelfl. Pălării. Panglice. Pantofar. Parfumurl. Păr. Pasman tărie. Pel. Postavuri. Plumb. Rom Samsar. Seurl cervișuri. Scînduri, Spălătorie. Spițer. Stofe. Tapițer. Tipografie. Tutun Trăsuri. Idem. Unt Zaraf. Zidar. Alămar. Argintar. Băl cu ab'.ir. Bărbier. Bumbach. Brutar Cafegifl. Căldărar. Cantor. Căruțe. Cavaf. Cără Idem. Cisme. — Mal mic, mobilat pentru pasageri avînd și birt — Neguțător. — (Ve^I ceapră^ar). — (Vețli cisme). — Neguțător cu prăvălia avînd și alte articole curente — De cal saă de porcii, neguțător cu ridicata. — (Ve^I ceaprăsar). — Streine, neguțătorii!. — Neguțătorii cu amănunt — Cu ridicata și în părți. — Neguțător cu ridicata. — De cereale. — Neguțător — (Veți! cherestegiii) — Stabiliment de spălătorie. — Cu prăvălie aducînd articole de lues și medi- camente preparate în streinătate. — De mătase, de bumbacă, de ață și ori ce alte asemine articole cu amănuntul — Neguțător de mobile fabricate în țără. — Stabiliment cu mașină saă mai multe tăscuri. — Neguțător cu ridicata și amănunt precum și alte articole, țigări, tabachieri etc. — Comerciant aducînd trăsuri din streinătatc. — Fabricant cu prăvălie aducînd și din streinătate. — Neguțător cu ridicata. — Cu comptuar avînd operații numai în țără. — întreprinderi de mari ziduri. Clasa IV. — Care aduce obiecte de alamă, le vinde și tottt odată lucrăză comande. — Neguțător cu prăvălie, care lucrăză comande. — Antreprenor. — Mică hirurg vîndhid și articole din streinătate. — Neguțător vînțlind numai cu amănuntul. — Lucrînd trei chile pe ții și în sus. — Cu doă bilarte. — Cu prăvălie, neguțător. — De samsarllc de diferite scrieri. — Fabricant de trăsuri de lues aducînd și din stre- inătate. — Neguțător cu prăvălie. — De luminări, fabricant. — Neguțător. — Saă pantofi, industriașă lucrînd cu mal multe călfi și viu^îndă. 31 Digitized by LnOOQle --- 482 --- Cofetar. --- Vîn^înd articole de cofetărie lucrate în stabili- mentul său. Croitor. --- Bărbătescu sad femeescă cu prăvălie, fără, a- vîndă și stofe. Dulgher. --- Antreprenor care ia asuprășl totă dulgheria u- nel clădirtL Fer. --- Neguțător cu amănunt Ferărie veche. --- Neguțător care vinde fer scos de pe la trăsuri vechi. Florărie. --- Grădinar avîndii răsadnițe de flori, pomi rodi- tori și de legume țlar^avate. Francele. --- Cornurl și alte obiecte de cocă, fabricanții și neguțător Hamuri --- Fabricant cu prăvălie și vînțlător, aducîndu a- semenea obiecte și din streinătate. Hîrtie de țigară.— Fabricant. încălțăminte. --- Neguțător cu prăvălie Lampe- --- Fabricant și neguțător aducîndu și articole din streinătate. Lemne. --- De focu în magazii, neguțător. Librar. --- Care vinde căiți sau și diferite obiecte descris. Licorist. --- (Ve^l cofetar). Lithografie. --- Stabiliment. Lipscan: --- (Veți! stofe). Lină. --- Nelucrată (brută) cu amănunt. Marchitan. --- Neguțător în cătinii mici. Mecanică. --- Maestru mașinist. Modiste. --- Care lucre^lă comande fără a aduce articole din streinătate, cumpărându-le. din țeră. Ocbelar. --- (Ve^i optică). Optic. --- Vînțlătoru de ochiane, ochelari, binogle, baro- metre și instrumente de sciințe. Ornamente. --- De ipsos, de piatra pentru archi tec tură, fabricant Oase. --- Lucrător (vețit strungar). Pantofar. --- (Vețll cismar). Pin^ă --- Neguțător cel ce vinde cu ridicata și cu amă- nunții pîn^eturl grosă, precum americă, pînțlă • de Brașov și alte asemine articole adueîndu- le din streinătate. Plăcintar. --- (Vețll simigiu) Prăjituri --- (Ve^il cofetar). Rachiu. --- Sau spirtă neguțător cu amănunt. Săbii. --- Neguțător de diferite articole ostășesci și ga- lantii ie. Săpunuri. --- Fabricantu. Sidicar. --- Cu prăvălie, cusetor de fir pe stofe, catifea etc. aducînd și obiecte militărescl din streinătate, cum epolete etc. Digitized by kjOOQle — 483 — Simigiti. --- Fabricanții și vindător cu prăvălie în ulițile ce- le mal Însemnate ale orașului saă piețe pu-: blice. ' Spirt --- Saă rachiu cu amănuntul. Spițer. --- Cu prăvălie vin^ind medicamente preparate aici în Țeară. Stofe. --- De mătase, de bumbac, de ață și de ori ce al- te asemenea articole neînsemnate. Strungar. --- Cu prăvălie viciind articole lucrate de dînsu și streine. Șelar. --- Neguțător. Tîmplar. --- Antreprenor cel ce ia în totul lucrare de tîm- plărie a unei țjidiri. Tapeturi. --- De hârtie, neguțător avînd și alte obieefe. Trăsuri. --- Fabricant cu prăvălie lucrind pdruncell, droșcl, cardte, brișci. Vinuri indigene. — Care cumpără mal multe buțl și le speculdsă, vînflînd cu butea sau mal multe. --- (Ve^U zugraf). Văpsitor --- De salonex camere și imitație de lemn. Zugraf. ♦ Clasa V. --- Care aduce abale din streinătate și lucresă în Abagiă. prăvălie. Alamar. --- Care lucresă numai în prăvălie poruncell. Arme. --- Fabricai t cu prăvălie. Băcan- --- Neguțătorii care cumpără de la toptangil și vin- de cu amănuntu. Băl. --- Băi de apă rece, antreprenor. Baluri. --- Ordinare, antreprenor Bandagist --- ,(Ve<]I mănușar). Bărbier. --- Lucrind numai cu calfe. Basmangiu. --- (Ve^U boeangiu) Bere. --- Neguțător cu prăvălie. Bice, biciuște. --- Fabricant și vîn^lător (ve^I hamuri lucrate în 11 <11 | 300 424,800; 6,000 129,61 IO! 21,000 237,600| 18,000 266,400! । 64.800’ 9,000, ' 22,680; ) nicie, lipsire, duble înscrieri,¹ restituiri și alte neprevăzute. I 8¹ Idem de la holtei, idem * 120,000l .......I 6,000 | -;i,830r 1,800 1.2G5.*8oj 60,000 Digitized by — 498 — REGULAMENT INSTRUCTIV PENTRU APUCAREA LEGILOR DE CONTRIBUȚIUNÎ DIRECTE¹) PARTEA L , Considerațiuni generale asupra contribuțiunilor. CAPITUL 1. * Despre Contributiuni și venituri. Art 2. Contribuțiunile și veniturile publice în Țârandstră se împart «In contribuțiunl Directe. — contribuțiunl Indirecte. — venituri Domeniale. — produsuri diverse și întîmplătdre. La noi contribuțiunile Directe, și Indirecte, sunt numai con- tribuțiunl de cotitate (cătățime) ficsă, de 6re ce ele se așâ^ă asu- pra fie-căruia contribuabilii, saii asupra venitului fie-cănua propri- etăți (imobilă), ori asupra obiectelor de consumație saă în fine asu- pra importații, într’o câtime egală pentru toți, saii proporțională dupe mijlocele de producere, dar dupe una și aceeași câtime. In alte Staturi, contribuțiunile directe se împartă în contri- buțiunl de cotitate și în contnbuțiunl de repartiție. Cele de repartiție, sunt acelea, a căror câtime totală hotărîtă mal întâia de puterea legiuitore, se repărțește apoi gradat asupra districtelor, Ocolelor comunelor, și contribuabililor., Materiile asupra cărora se așesă contribuțiunile. coNTR'.BUTiUNiLE directe, se așdză d’a dreptul asupra per- s6nelor, asupra comerciulul, industrii, a profesiunelor și asupra pro- prietăților imobile. contribuțiunile indirecte, se așeaZă asupra obiectelor de consumație, saă asupra vr’unor servicii publice precum sunt: Dreptul de Importație sau exportație. Accisele safi taxele asupra tutunului, a băutorilor spirtose etc. Tacsele asupra proceselor și a vînZărilor de mobile și imobile. TimbrulQ. Taxele poștale etc. etc. venitunile domeniale sunt acelea care provin din arențdle moșiilor statului, ale așezămintelor publice, salinele etc. produsurile diverse si intimplătoare, sunt acelea care pro- vin din osebite venituri, ordinare saă ecstraordinare, precum: „Tacsele asupra paspdrtelor și biletelor de drum „Tacsele diplomelor de diferite naturi. „Amendele (straturi). „Produsul din vin^area diferitelor materialurl ale Statului - „SubvențiunI și abonamente. 1) Sancționată prin decretata cu Nr. 774, din nnultt 1863. Digitized by Google — 499 — „Reținerea asupra apuntamentelor. „Serviciulii Telegrafii private etc. etc. Contribuțiunile directe se împlinesc dupe roluri (table) de cla- âficație și tarife, câte o a 12 parte pe fie-care lună; contribuabili insă, pot răspunde aceste dări, Înainte și facultativ, pe trei luni, pe șase luni, sati și pînă la finele anului *). Contribuțiunile indirecte la noi se Împlinesc după va!6re, după cătățime, sati alte asemenea măsuri analoge. In alte Staturi aceste contribuții se împlinesc după tarife spe- ciale, după greutate și calitate; Veniturile domeniale se împlinesc după contractele de arenei la termenile hotărîte, sati din productele explătate și vîndute, cînd sunt căutate în regie pe săma Statului Produsele diverse se împlinesc direct din desfacerea, sati În- trebuințarea materiilor, ori a serviciilor ce compun acăstă ramură de venit. PARTEA 2-a. Despre natura Contribuțiunilor Directe și a meteriilor Imposabile CAPITUL ÎL Nomenclatura Contribuțiilor Directe și basele ciupi care se face așezarea lor. Art. 3. Contribuț’unile Directe după legile esistinte sunt de and feluri și anume: 1. Contribuțiunea Personală.’). 2. „ pentru șosele și poduri. 3. „ patentelor. 4. „ foncieră. 5. taxa de transmitere.³) Așezarea dării personale. CAPITUL 11L Despre personele supuse la darea personală. Art 4. Contribuțiunea personală, după legea de uni- ficare de la 8 lanuariu 863, fMon. Of. Nr 63..) se aș^ă asupra tutulor locuitorilor statorniciți în țară -(fără ose- ak i uanpiur. ... ---_---------- coMocuenț. țx. Holtei necăsătoriți care nu voră fi împlinită vîrsta rt. 3 din le- ’ * Art. 3 din le- gea contribuții personale. de 20 ani. X. Idem aceia care nefiind căsătoriți pînă la vîrsta de 24 ani împliniți, se vor fi administrînd de părinții saă epi tropi loră, și nu voră fi agonisind nici un venită pe seamă-le. Digitized by C^ooQle — 501 — Art., din le- ^e* de la 856, Conseco enta Art 1 din legea contribuții per- sonaUL XI Țigani emancipați, care fiindă oferațl Statului fără despăgubire, vor ti dobindit actele Guvernului de a- părare pentru ^ece ani XII. Pămîntenii care vor fi domiciliațl in alte Staturi, nu insă și aceia care călătorescă timpurariă. XIII. Nevolnici adică personele de orl-ce virată, care din causa vre-unul beteșugă nu sunt în stare a’șl a- gonisi trebuinciosele pentru viețuire, nu însă și aceia care avînd averi, le administrară înși-le. Art. 7. Contribuabili scutiți dupe §. §. 2, 3, 4, 5, 6,7, vor trebui se fie înscriși în roluri, de dre-ce apărarea lor dureză numai pe cît timp sînt în serviciile arătate la acele paragrafe, și îndată ce se liberdză din aseme- nea servicii, sunt iarăși supuși la dări. Contribuțiunea acestora, pe cît sînt în servicii!, se va descărca din veniturile brute dupe Ștaturile nominale ce se vor forma la începutulă fie-căruia ană. Art. 8. Personele scutite dupe §. §. 1, 8, 9, 10, 11, 12, și 13 nu voră putea fi scrise în roluri, de dre- ce apărarea lor este permanentă. Așezarea dării pentru șosele și poduri. CAP1TU IV. Personele supuse la darea de șosele. Art. 9. Contribțiunea pentru șosele și poduri, dupe legea de unificare de la 31 Martie 862, (Mon. Of. No. 85 se așdțlă asupra tutulor personelor statornicite cu locu- ah. k’din lege, ința în țbră, fără escepție de condiție socială, de profe- sie saă de Naționalitate, cîte vor fi avînd vîrsta de 25) ani, saă care și fără a avea acdstă vîrstă vor fi căsătoriți, ori vor fi administrîndă el înși-le averile lor, saă vor ft agonisind vr’un venit pe sdmă-le. Adunarea legislativă, votd^ă câtimea acestei dări pe fie-dare ană, dupe trebuințele Statului³). J _____ ț 1) Termenul acelor bilefuri de apărare, espiră la finele anului 1865. 2) Acestă dare a înlocuit cele șdsc lucru în natură, care dupe legea de t la 1831 fie-oere contribuabil plugar erea dator a face în tot anulă pentru lu- J crarea șoselelor. — Dupe desființarea lucrului în natură la 852, sad ficsat o I dare de 6 lei pc an sub titlu de mal sus.—De la anul 860, acdstă tacsă s’aii rădieat la 12 lei, iar în partea de dincolo de Milcovâ la 14 lei pe an, în fine de ia Aprilie 1862 s’aă fixat pentru ambele părți ale țări suma de 12 lei pu and. Digitized by IjOoqLc — 502 — Apărări de darea șoselelor. Art 10. Sînt apărați de contribuțiunea șoselelor: 1. Nevrîsnici necăsătoriți, care se administrări de părinți sad epitropi lor și nu agonisescu nici un venit pe sămă-le. 2. Nevolnici, aceia care nu’șl potd agonisi esisten ța saii a’șl administra averile lor. 3. Clerul.în genere de ori-ce ritd. 4. Servitori bisericilor. â. învățători scolelor de prin sate. 6. Obștea satelor grănicere (de dincoce de Milcovft.) . 7. Militari, dorobanți și scutiți lor. 8. Jandarmi și ștoroșil sub-prefecturilor (de dincolo de Milcovd.) Art 11. Individele scutite dupe §§. 4, 5, 6, 7, 8, vor trebui a fi înscrise în roluri, și contribuțiunile lor ¹ se vor descărca tot cu modul, și pentru motivele arătate ■ la art 7. * Individele scutite dupe §§ 1, 2, 3, nu vor putea fi înscrise în roluri. Despre dreptul * patentelor. capitolC V. Așezarea la darea patentelor. ' • Alt. 12. Contribuțiunea patentelortt, dupe legea de : la 26 Ianuarie 1863 (Mon. of. N. 62.) se așe^ă asupra tutulor •pămîntenilor și streinilor de ambe-secse, și de ori-ce condițiune, care întreprinde unu comercid, industrie Art. i din ₛₐfl ₀ profesiune din acelea care nu sînt coprinse în es- lege‘ cepțiile prevăzute de acestă lege; fie cu amănuntul, fie , cu rădicata (în toptan) ori în antreprise publice, fie pe I socotăla lor sad pe conta altora. Art. 13. Contribuțiunea patentelor se regulădă dupe felul întreprinderi însă: Din o taxă fixă repărțită în 8 clase și dupe populație. An i di» Djₙ ₀ taxă variabilă, dupe întinderea întreprinderi k*”⁻ și dupe importanța populației. Din o tacsa proporțională (gradată), fără a ține semă de No. populații. Digitized by L>ooQLe — 503 — Despre tacsele ficse. Art 14. Tacsele ficse, se regulă^ă dupe clase și du- pe populație asemănată cu tarifa generală de profesiuni coprinsă tn tabloul litera A: Aceste tacse saiî hotărit pentru tote acele comer- ciuri și industrii a căror importanță se pote aprecia dupe natura mărfurilor saă dupe Întinderea industrii ce eser- cită fie-care. Cătățimea tacsel ficsată pentru fie-care clasă, se regulă^ă dupe categoria populațiuni din care face parte orașul, tirgul, saă comuna (satul) în care se întreprinde comerciul saă industria. * Categoriile de populație sunt acestea. I. Categorie. Orașele saă comunele cu populatiune de la 20,000 suflete în sus. Tarifa de olasidcație și Tabloul de profesiuni Ut A. Tacsele dupe clase. Clasele 1 ₁₍ ₂| 3| 4| 5| 6| 7| 8| Tacsele anuale. |600|300|140| 95| 65| 50| 25] 15| II. Categorie. Orașele saă comunele cu populație de la 20,0?0 pînă 5,000 suflete. Clasele I ₂| ₃| ₄| ₅| ₆| ₇| ₈| Tacsele anuale. |400j200|100j 75| 50] 40] 20| 10| III. Categorie. Orașele, tîrgurile și comunele cu populație de la 5,000 pînă la 3,000 suflete. Clasele • j| ₂| ₃| ₄| ₅| ₆| 7| 8| Tacsele anuale. 250|130| 75| 50| 35| 25] 12| 6| TV. Categorie. Orașele Tîrgurile și comunele cu populație de la 3,000 suflete în jos pînă la cel din urmă număr. Clasele i| 2| 3| 4| 5| 6| 7| 8| Taxele anuale 150| 80| 35| 25| 12| 6| —| —| Digitized by Google Tablofl de profesiune Lit B. — 504 — Art. 15. Patentabili coprinșl în Tabloul litera A care vor esersa comerciul sau industria lor mal departe de laturile raionului orașelor, tîrgurilor și comunelor, vor fi clasificați dupe Tarifa populații de a 4 categorie, iar nu și aceia ale căror profesiuni se tacsădă dupe Ta- bloul B. C. * Despre tacsele escepționale, ‘ Art. 16. Tacsele variabile se as^ă dupe popula- ție și dupe o Tarifă deosebită (escepționale) pentru pro- fesiunele coprinse în tabloul cu litera B. Aceste tacse saii hotărît înparte pentru fie-care felu de profesiuni, în vederea neasemuirel lor, cu comerciu- rile saii industriile ordinare, și cu localitățile in care se face întreprinderea. Câtimea tacselor ficsate pentru aceste profesiuni, se prevede prin Tabloul B. în dreptul numirel fie-căruia. Unele din profesiuni se tacse^ă cu o sumă ficsă, ori care ar fi populația în care se esersa acea profesiune, precum sunt cele denumite: «Agronom, ambulanțlțcu doue sau mal multe trăsuri, ape minerale (esplota^ie) cașca- val, destilatorl, hotărnicii, lumânări. Alte profesiuni din același tabloîi, sînt supuse la di- ferite taxe după întinderea întreprinderi, fără a ține se- mă de numărul populații precum sînt cele denumite, că- rămidari, cirmaci, poduri concesionară, vite, — Profesiunea de bancheru, se împarte în două cati- gorii și se taxe^lă cu sume proporționale după întinderea întreprinderi, și după categoria populații în care se eser- se^ă, adică: Cu suma cea mal redicătă, ce s’aă trecut în tabloul B. la acestă profesiune, se taxă^ă bancherii care fac co- merțul lor într’o populațiune de la 20,000 suflete în susu. Cu suma a doua, se tacsesă aceia care esercită pro- fesia de bancherii întro populație de la 20,000 — 5,000 suflete. — Cu suma a treia, aceia care fac acest comerț într’o populație de la 5,000 — 3,000 suflete, și Cu suma a patra asemenea cel ce fac comerciu de bancheri într’o populațiune de la 3,000 suflete în josu pînă la celu din urmă număr. Profesiunea asigurare se împarte în 4 clase sau grade diferite, si se taxățlă dupe importanța capitalului de asigurare, de esemplu. Agențiile de asigurare care vor fi posedînd un ca- pital de la 100,000 galb. în sus, vor fi taxate cu suma Digitized by CjOoqIc — 505 — cea mal rădicată ce se vede trecută în tabloă Ia acestă profesiune Idem cele cu un capital de la 50,000 galb. pînă la 100,000 galb. se taxățlă cu suma a doua. Idem cele cu un capital de la 30,000 pînă la 50,000 galb. cu suma a treia, și Cele cu un capital de la 30,000 galb. în jos cu taxa a patra și cea mai mică. Fabricanții de mașini pentru vapore, se taxă^ă cu o sumă fixă de lei 200 pe an, fără a ține sămă de No. populații și osebit cîte 5 lei pe an pentru fie-care lucrător, pînă la maximum de 150 lei, adică daca ma- șinistul are în fabrica sa 5 lucrători, se va taxa stăpî- nul fabrici pe lîngă suma de lei 200 încă cu lei 25 pe an, pentru cel 5 lucrători, daca are 10 lucrători se va taxa cu 50 lei mal mult peste cei 200; pentru 12 lucră- tori asemenea cu lei 60 mal mult, daca fabricantul va avea 30 lucrători, atunci peste suma de 200 lei se va mai adăoga încă 150 lei; în fine la cad cînd ar avea mal mult de 30 de lucrători nu se va adăoga peste țifra de lei 200, de cît cu 150 lei macsimum hotărît delege pentru taxarea acești! profesiuni'). întreprinzători de Salhanale după lîngă orașele mari, precum: București, Craiova, Brăila. Ploesci, Giurgiu, lassy, Galați, Ismail, Botoșani, se trate^ă cu 200 lei pe an, iar cei dupe lîngă cele alte orașe saă de prin dis- tricte cîte lei 150 pe an. Despre taxele proporționale. Art. 17. Taxele proporționale se așă^ă după mijlo- cele de producere fără a’ ține sămă de populație, după gradul întinderi fie-căruia din profesiunile prevăzute în- tabloul cu litera C. Aceste taxe s’aă hotărît după proporția mijlocelor de producere, de oare ce ele diferă de comerciurile și industriile a căror clasificare se pote aprecia după măr- furi, saă după întinderea întreprinderi, și aă un carac- ter cu totul deosebit de profesiunile prevăzute în cele lalte tablouri cu litera A. și B. Măsura saă basele după care se așățlă aceste taxe precum și cătimea lor, se arată prin tabloul ad-hoc în dreptul fie-căria profesiuni, de esemplu. ■ ') Acostă taxă nu va scuti pe lucrători de a plăti ți el pentru s£ma lor contri- I bupunile la caro vor merita a fl ațezațl, nu insă ți taxa de patentă pentru a- căstă profesie. , Digitized by LiOOQlC — 506 — Profesiunea de advocatii, se tax^dă dupe chiria ce plătește pentru localul de locuință, persâna ce esercită Tabioui de asemenea profesiune, a decea parte din chirie, adică: profMiune daca chiria ce plătește pentru casa în care locuestesafl c: daca casa ar fi proprietatea sa, dar la cad de a se da cu chirie ar putea produce o sumă de lei 1000 pe ană, se taxățUi cu lei 100, daca chiria ar fi de 2,000 lei, se taxddă cu lei 200, și așa mal departe. Fracțiile dintre sută, nu se socotescă. Dupe regulile de mal sus se taxddă și profesiunile de Arhitecta, Dintistu, Medica, (Doctor), Hirurgă, Ingi- ner, Macanic, Oculist, oficer de sănătate, viterinar, Spec- tacole, Tătru. Profesiunea de arendașii se taxddă dupe arenda a- nuală cite lei doul de fie-care mie, adică, daca arenda ce plătește este de lei 1000, se taxddă cu lei 2 pe ană, daca arenda va fi de 2000, se tax&)ă cu lei 4 pe ană, daca arenda va fi de lei 3,600 se taxddă cu lei 6 pe an, daca arenda va fi de lei 3,700, saă 3,950 ori 3,999 idem, se taxddă numai cu lei 6 pe an, ca și cînd arenda ar fi numai de lei 3,000 pentru că legea a hotărit ca su- tele saă decimele de lei de la 1,000 pînă la alta să nu se socotescă. Tacsarea cu chipul de mal sus, se va ridica numai pînă la un macsimum de 2,000 lei, drept contribuție de patentă pe an, care conrespunde cu arenda de 1,000,000; prin urmare posesorii (arendași) care vor plăti o arendă mal mare de cit un milion de lei pe an, nu vor putea fi taxați mal ihultă de cit cu suma de 2,000 lei. Art. 18. Arenda saă chiria se socote atît In bani numerariă, cit ș: în dări în natură, de esemplu. Cînd un arendașii saă un chiriașă este îndatorat prin contract a plăti 25,000 lei în bani și osebit ar mal fi îndatorat a respunde, atitea care de fin, a clădi vr’o ma- gazie, a preface sau a didi vr’o moră, vr’un pod Saă alte îmbunătățiri de ori-ce natură; atunci pe lîngă suma a- rendi în bani, trebuie a se analoghisi și obligațiile în natură, și impărțindu-se suma ce va costa acele obliga* ții, pe numărul anilor arenduiri, se va adăoga partea cu- venită la arenda anuală, și pe acea sumă se va calcula taxa patentei. Art. 19. Prețuirea arendilor saă a chiriilor de casă trebuie a se face dupe contractele lucrătore, pe cât ele n’ar fi supusse îndoielii, iar pentru cassele ce n’ar fi în- chiriate, ci locuite chiar de proprietarul care esercită . vr’o professiune din celle coprinse în tabloă litera C. saă pentrn acellea ce ară înfățișa îndoieli, constatarea a- Digitized by Google — 507 — devoratului prețd se va faceprin comparațiun! cu alte as- semenea proprietăți. Când comparațiunea (assemuirea) n’ar fi puțin cidssă atunci se va calcula tdte veniturile ce produce proprie* tatea (moșie vie etc.) dupe prețurile de mijlocii ce se obiclnuescd tn acea localitate, iar pentru case se va so- coti drept chirie 5 la °/₀ din suma ce ar costa clădirea. Art. 20. Modul dupe care se va face prețuirea ar- renijiloru saii a chiriilor, și a îndatoririlor în natură, precum și basele ce se vor lua de normă, la constatarea acestor venituri, se va arăta cu deșlușire în matricola (registrul saii tabla), patentelor, spre a se avea în ve- dere la ca^u de contestație. Profesiunea bere și profesiunea povarnă se taxdțlă cea dintîid cu câte lei 5 pe ană, și cea de a 2 cu câte lei 10 pe anii pentru fie-care 100 de oca dih capacita- tea lucrătore a casanalor, de esemplu. Când o povarnă (velniță) saii o fabrică de bere, are unu saii mal multe casane în care fierbe rachiul, spir- tulu, berea, sad orl-ce alte licuide uliose, și acele ca- bane sunt încăpătore pînă la 100 de oca în total, atunci taxa patenti va fi pentru povarnă 10 lei pe anii iar pentru bere 5 lei de fie-care sută de oca. Daca cabanele ar fi în toiulu de 150 saii 180 ori * 199 de oca taxarea se va face tot ca și pentru 100 de oca,fiind-că ocalele ce trece peste sută nu se socotesc. în fine daca cazanul saii cabanele vor fi încăpătâ- re de 200 oca, se va taxa cu 10 lei pentru diete, și cu 20 pentru povarnă, și ast-feld orl-câtii de mare arii fi capacitatea casanulul, se va adăoga pentru fie-care 100 de oca, câte 5 lei mal mult la bere și câte 10 lei la povarnă. Profesiunea de birjari și aceia de căruțași sunt tre- cute și în tablod litera A. și în celii cu litera C. Dupe tabloulu A. se taxeijă birjari sau căruțași ca- re vorii avea numai o trăsură. Dupe tabloulu C. se taxeijă atunci când vorii avea doue sad mal multe trăsuri, de esemplu. Când un birjard (droșcard) are numai o trăsură se așddă la classa 5, și biijaruld căruțașii la cL 6, iar când ad două trăsuri, atunci pe lingă taxa fixată pentru clas- sa la care sunt așezați pentru o trăsură, se mal adaogă pentru a doua trăsură la birjarul droșcard lei 20 pe and și la căruțașu lei -15 pe anu. Când vor avea câte trei tresurl, asemenea celd din- tîid (droșcarul) se adaugă pe lingă taxa classel a 5 în- că cu lei 40 pe and, pentru cele lante doue tresurl, iar Digitized by Google — 508 — căruțașulă cu lei 30 pe ană peste taxa clasșel a 6 și ast-felă mal de parte. Profesiunea deligențe particulare se taxd^ă câte lei 10 de fie-care poștă a distanței drumului ce strebate, socotindu-se poșta 7000 stînjinl. Esplicații. Când un antreprenor de transporturi cu diligențe, ar avea destinată o cale ore-care pe care ar circula di- ligența sa, și acea cale ară fi numai de 0 poșțe, se va taxa cu lei 10 pe anu. Daca calea ce străbate va fi de doue poștl, se va taxa cu lei 20 pe ană, pentru trei poștl lei 30 și așa mal departe, se va adăoga câte lei 10 pentru fie-care poște mal mult în totă distanța duceri. Assemenea se va taxa în parte pentru fie-care dili- gență când ar avea mal mult de una. Profesiunea de herăstrău se taxeZă cu lei 5 pe ană pentru fie-care 100 de scânduri tăiate în 24 ore: adică daca herăstrăulă saă herăstraele, vor putea tăia în 24 ore numai 100 scânduri, se taxd^ă cu 5 lei pe an; daca puterea care pune în mișcare herăstrău!, va putea tăia 200 scânduri în timp de 24 ore, se va taxa între- prinzătorul cu lei 10 pe ană; daca va putea tăia 300 scânduri în 24 orc, se va taxa cu lei 15 pe an și ast- fel mal departe, se va adăoga câte lei 5 pentru fie-ca- re 100 de scânduri tăiate în 24 ore, se înțelege însă, că taxarea se va face dupe numărulă sutelor de scânduri ce se va tăia în 24 ore, iar nu pentru tot numărul scân- durilor ce se va tăia într’un ană. Daca puterea mișcătore a herăstraelor, ar înceta cu desăvîrșire o parte a anului, din cauZe naturale, precum scăderea saă înghețul apelor, etc. atunci se va calcula câtă număr de scânduri se taie în curs de 24 ore în timpul scăderi apelor și cât număr în timpuri priinciose și adunându-se la un locă, se va împărți în doue și re- sultatul va da termenul de mijlocă al No. scîndurilor du- pe care urm^Ză a se face taxarea. La casu, însă când hercstraele n’ar putea lucra de cât șSse luni pe an, din causule mal sus arătate, atunci tacsarea se va face pe jumătate adică cu lei 2 par. 20. Profesiunea Mine esploatatoru fără concesiune se va tacsa la clasa a ș^sea, mal mult lei trei de fie-care lucrător, pînă la macsimum de lei 400 pe ană (a se ve- dea esplicațiunele date la profesiunea fabricanți de ma- șini). Profesiunea morii (a se vedea esplicațiunele date la profesiunea birjari și diligențe.) Digitized by LaOOQle — 509 — Antreprenori de lucrări publice. Art 21. Sub-acest titlu se vor considera toți aceia ca- re vor fi esersîndu obicinuită asemenea întreprinderi adică, aceia care iau asupra lor prin licitații publice (me^at) saă prin bună învoire, diferite lucrări publice, sau îndestu- lări cu diferite materialul! pentru Stat, saii pentru di- ferite așeZămine publice, or! companii care au un ca- racter publicu și se vor escepta întreprinzători de lucrări particulare, precum clădiri, pavage și alte lucrări mal mult sati mal puțin importante, de ore ce, acești din ur- mă, vor trebui să fie tacsațl dupe clasa Ia care este așe- zată profesiunea lor prin Tabloul litera A. Art. 22. Nu vor ti considerati ca întreprinzători de lucrări publice, meșterii sau prăvăliașii care iau prin li- citație sau prin bună învoire de la Stat, cîte o lucrare ore-care, la câte o epocă determinată a anului, precum facerea condicilor trebuinciose, imprimarea vre unor e- semplare, înființarea vre unor mobile de cancelarie, re- parații și alte asemenea lucrări mănunte, care constitue numai o estindere a profesiunii lor, și nu le dă carac- terul de antreprenori de lucrări publice. AdevărațI antreprenori de lucrări publice, se con- sideră aceia care iau asupra lor de la Stat, sau de la diferite case publice, construcțiunl de poduri, de șosele, de clădiri, îndestulări de armată, cu furagiu, îmbrăcămin- te, nutriment, armătură, transporturi publice, companii de lucrători, antreprisă de spălătorie pe la Spitaluri, ca- sarme etc. Art. 23. Clasificațiunea acestora se va face dupe presiunea prevalată în tabloul litera C. sub denumire de „lucrări publice antreprenori* și la casu când vor avea asuprăle mal multe lucrări publice cu diferite con- tracte și în diferite părți, vor ti supuși pentru profesiu- nea lor, la o tacsă de clasa 4, dupe populația unde își are domiciliul (locuință) principală, și osebit pentru fie- care antreprisă. la o tacsă proporțională de cîte 10 pa- rale la mia de lei din totalul prețu al antreprisel. Când antreprenorul de lucrări publice, va fi de pro- fesiune medicu (Doctor) profesor, advocat, hirurg, inginer etc. atunci în locu de a se tacsa la tiasa 4, că aceia care n’au altă profesiune de câtii antreprise de ase- menea lucrări, se va așeza la dreptul patentei, întîiti cu a zecea parte din chiria localului în care își are lă- cuința principală, șl al 2-lea cu tacsa de 10 par. la fie- care mie de lei din totalulu antrepriZel ce va fi luatu asupră’șl. Art 24. Când antreprenori de lucrări publice în- Digitized by Google — 510 — demnaț! de interesul profesiune! lor, ’șl ar strămuta do- miciliul, timporariti, la locul unde se esecută lucrarea luată in antreprisă, la asemenea cașuri, li se vor libera o patentă și se vor inscrie la locul locuinței lor princi- pale, cu tacsa ficsă de a 4 clasă (aceia ce vor avea spe- cialitate de antreprenori de lucrări publice) saii cu tac- sa de 10 % din chiria localului (aceia ce vor fi esersînd obicinuit vr’una din profesiunile supuse la asemenea tac- se), iar pentru antreprisele lor li se vor libera osebite patente, și se vor Înscrie cu impositul de î O par. la mia de lei, chiar la locul unde se va esecuta lucrarea-fie-că- ria antreprise. Art. 25. Agenți de constatare, sînt îndatorați sub a lor rcspundere (la contra urmașe) a nu îngădui pe an- treprenori de categoriile mai sus arătate, ca să ’și ur- meze lucrarea antreprizei lor, pînă nu vor lua cuvenita patentă chiar de la Prefectul districtului unde se esecu- tă lucrarea, plătind tacsa legiuită de 10 par. la fie-care mie de lei din totalul sumelor contractate. Despre Tabloul General de profesiuni. Art. 26. Pentru a se afla cu înlesnire clasa și tac- sa la care urmeză a fi așezat individul care va esersa o Întreprindere ore-care, Agenți de constatare se vor servi cu Tabloul general de profesiuni și cu Tarifa de popu- lațiune în care intră fie-care orașă, tîrgă saă comună și care sunt anecsate la finele reglementului de față. Prin ajutorul acestor Tablouri, Agenți însărcinați cu clasificarea profesiunilor, n’aă, de cât a căuta numirea fie-căria profesiuni la litera cohrespun(lăt6re, in Tabloul alfabetică sus citatu, și fără greutate voră găsi clasa la care urm^ă a fi așezată; vor îngriji însă, ca in matri- culele, rolurile saă- ștaturile trimestriale ce vor pregăti să se serve pentru fie-care patentabil, chiar cu numire* profesiunelor însemnate în Tabloă, ast-fel dupe cum sunt redactate, și chiar cu classele însemnate în dreptul lor, iar nu cu alte diferite numiri, saă classe. în fine, dupe ce aă aflat clasa la care merită a fi așezat patentabilul, cu modul arătat în§de mal sus, va trebui să caute în tarifa de populațiune numirea orașu- lui, saă a comunei in care acel patentabil îșl fase între- prinderea, și aflând categoria de populație în care intră acea localitate, vor găsi în capul colonel, tacsa hotărltă pentru clasa acel profesiuni. Comunele rurale (satele) care nu se coprind în Ta- rifa mal sus citată, se vor tacsa în general, dupe Ta- rifa ficsată pentru al 4-lea gradă de populație adică cu Digitized by Google — 511 — tacsele Însemnate pentru localitățile care aă de la 3,000 suflete In jos. Profesiunile necoprinse în tablourile legislative. Art. 27. Comerciurile, industriile și profesiunile ca- , An. s. «in i««e. re nu vor fi denumite în tabloulă general, anecsat la regulamentul de față, sînt și ele supuse la dreptul pa- tentelor, dupe analogia altor asemenea profesiuni, și du- pă o hotărîre specială a Ministeriulul Financelor, prin concursul comisiuni prevăzută de lege. Comisiunile însărcinate cu clasiticația patentabililor și agenții de Constatare, întîmpinînd profesiuni care n’ar fi prevăzute în tablourile mal susă menționate, le vorii trece într’un registru deosebit, cu tote deslușirile cuve- nite pentru întinderea operațiunilor saiî a mijlocelor de producere, spre a se hotărî în urmă la Ministerul Fi- nancelor clasa la care urmă^ă a fi așezate. Art 28. Ministerul Financelor va pregăti tablouri suplementaril de tote profesiunile ce va trebui a se adăo- AHntes.Art.s. ga în tablourile actuale, și la fie-care 5 ani le va supu- ne la sacționarea corpului legislativ. Catigoria populatiunet în care intră fie-care Oraș saă Comună. Art 29. Profesiunile al cărora drept variadă după catigoria populații unde se essercită, se tax^ă dupe No. ah. i, 11. populațiuni fixate prin ablele celui din urmă recensiment (catagrafie). Tarifa orașelor clasate după populațiune, anexată la acest reglement, dă t6te lămuririle necesarii. Art. 30. Cînd după un noă recensiment, va trece un oraș, ttrg, saiî comună, într*o catigorie de populațiune mal numerosă, de cît aceea din care făcea parte mal na- inte, atunci adăogirea taxelor, va fi numai cu jumătate mal mult în cel dintiiă 3 ani ce urmă^ă după acel re- censiment, de esemplu. Daca taxa patenti de clasa L într’un oraș satt co- mună care acum intră in al 4 grad de populațiune, este de lei 150 pe annfi, și acel orașiî saiî comună, dupe un noiî recensiment, s’ar constata că are o populațiune ca- re intră în al 3-lea grad, dupe care clasa I se taxă^ă cu lei 250 pe an; la asemenea cațl, adăogirea taxi nu se va face de cît cu jumătate din suma de lei 100 ce trece peste aceia de lei 150 cu care era taxat mal na- inte, adică în total sa va taxa cu lei 200 pe an în loc de 250. Digitized by VsOOQle — 512 — Tabloul următor dă mal lămurite deslușiri. Tarifa unul oraș saă comună, care fiind așezată a- cum în catigoria 4,- cu populațiunea de la 3,000 suflete în jos, ar trece dupe un noii recensiment, în al 3-lea grad cu populație de la 5000—3000 suflete. Tacsele Jumătate de al 3-lea Diferența din diferin- grad sporite cu Tacsele Tacsele între al 4- ța ce se a- jumătate din de al 4-lea de al 3-lea lea și al 3 rată înco- diferința prev. Clasele. grad. grad. lea grad. 16na 4-a. în coldna 5 a. 1_____ 2 3 4 5 6 1 150 250 100 50 200 2 80 130 50 25 105 3 35 75 40 20 55 4 25 50 25 12% 37'4 5 12 35 23 11% 23'4 6 6 25 19 9% 15'4 7 n 12 12 6 6 8 n 6 6 3 3 Art. 5 din Lege. Asemenea calculație se va face și pentru cîte din profesiunile coprinse în tabloul lit. B. sunt taxate dupe populație, de esemplu. Un bancher cu operațiuni numai în Țdră care ar fi lăcuit într’o populație de al 4-lea grad și care după actuala clasificație ar fi taxat cu -100 lei pe an, daca dupe un noă recensiment localitatea în care este domi- ciliat ar intra în al 3-lea grad de populațiune, a cărui taxă pentru asemenea bancheri este de lei 200 pe an, atunci adeogirea dreptului patenti, în cel dintiiu trei ani, nu va putea crește, de cât 50 lei peste taxa de mal nainte, adică cu jumătate din suma cu care trece taxa de gra- dul al treilea peste aceia de gradul al patrulea, săă în total lei 150 pe an. Personele care esercită mal multe comerciuri. Art 31. Personele care vor întreprinde mal multe comerciuri în același locală, voră fi așezate la o singură taxă de patentă, cea mal rădicată din comerciul s6ă, de esemplu: Digitized by Google — 513 — Un băcan (bacal) care vinde In prăvălia (dughdna) sa și marfă de brașovenie sau de clrciumărie, urm^â * a fi așezat la patentă pentru profesiunea de băcan, (daca face mai mare comerț cu băcania), safi Ia patentă de brașovenie, (daca are mai multă marfă de brașovenie)T ori la patentă de cîrciumari, daca comerciul șefi celfi mai Însemnat este cîrciumăria. Art. 32. Persdnele care fac comerciurile safi indus- triile lor în una și aceeașfi comună safi mahala, dar în deosebite prăvălii, vor plăti taxa patenti întregă, pentru comerciulfi safi industria cea mai rădicată, și osebit cîte o jumătate de taxă pentru fie-care prăvălie, dupft cati- goria comerciului sau industrii ce vor fi făcînd în cele- lalte prăvălii, de esemplu. Un comerciant care întreține în aceeași mahala safi comună, o prăvălie de lipscănie, una deosebită de cir- ciumă și alta de haine gata, sau și chiar cînd ține mal multe prăvălii de același felifi, urmeză a fi supus la o taxă întregă pentru prăvălia în care face mal însemnat comerciu, și la cîte o jumătate de taxă pentru fie-care din acele-lalte prăvălii. Art. 33. Personele care esercită comerțfi safi indu- stria în diferite comune safi mahalale, safi în diferite o- râșe safi tîrguri vor fi supuse la atîtea patente cu ta- xa întregă cîte stabilimente diferite vor avea, dupe na- tura acelor comerciuri și dupe populație. Art. 34. Cînd un comerciante safi industriașii pe lîngă stabilimentul șefi principal, ar mal întreține în di- ferite localități și tarabe safi magernițe pentru vinderea mărfurilor sale, va ti supus la o taxă întregă pentru stabilimentul șefi și la o patentă de ambulantă cu jumă- tate, de taxă pentru fie-care tarabă safi magerniță. Tovarășii sau asociații în nume colectiv, Art. 35. Pentru tovarăși safi asociați în nume co- lectiv, patenta întregă, se impune aceluia care repre- zintă safi portă numele ori firma stabilimentului, iar cel lanț! tovarăși sunt supuși la patentă cu taxă pe jumă- tate din dreptul fix, impus șefului care represintă aso- ciația. Art. 36. Cînd doul tovarăși vor purta amîndol fir- ma tovărășii și vor face comerciul lor într’unul și ace- lași stabiliment, atunci numai unul va răspunde taxa întregă iar cel alt pe jumătate, r^mîind a’șl regula pla- ta între dînși, dupe folosul ce va trage fie-care din be- neficiul comerciului. 37. Când tovarăși vor ține fie-care cîte un stabili- 33 Digitized by Google — 514 — ment deosebit, atunci va trebui a fi impuși in parte 1» ctte o patentă cu tacsa Intrigă dupe clasa la care vor merita să fie așezați. în casu când un comerciant ar avea două prăvălii de diferite mărfuri, și ar avea trecere din una în alta prin interiorul lor, atunci se va impune la tacsa intri- gă pentru prăvălia in care face comerciul cel mal rădi- cat și la o jumătate de tacsă, pentru cel-laltă prăvălie. Modul de clasificare (And mai multe persane vor esersa profesiunile lor într'un singur stabili- ment și fie-care pe conta Iul împarte. Art 38. Daca într’o singură prăvălie saă local vor esersa profesiile saă industriile lor, două saă mal mul- te persone, fără a fi tovarăși la comerciu, atunci se va impune tacsa intregă aceluia ce întreține localul, și ca- re profită de partea cea mal avantagiosă pentru înlesni- rile comercialul, saii industriei sale, și cite o jumătate tacsă fie-caruia din cel-laltl profesioniști saii comercianțI din magazinul sau localul seu: iar ciad doul saii mulțl meseriași ar întreține în tovărășie localnl fără a parti- cipa anal la comercial celul-laltă, atunci se va impune fie-care la patentă cu tacsa pe jumătate. Nu vor fi considerate ca stabilimente deosebite ca- sele de lucrătorie sau fasonare, care ține de unul și a- ’ celași stabiliment și ar fi situate în acelea-șl încăperi saă in aceiași curte, de esemplu: Un strungar, care ar avea un magazin de comerciă în fața uliți și o lucrătorie de strungărie în osebite în- căperi din același local, saă în aceeași curte. Un neguțătorii de haine, care ar ține o prăvălie la uliță și ar avea și o lucrătorie în același stabiliment saă în curtea acelorași case etc. Aceștia nu se vor tacsa, de cit odată pentru sta- bilimentul principal de comerciă. Nu se vor putea apăra sub categoria arătată la § §. de mal sus, comercianți care vor avea stabilimentul de vînțlare într’un magazin sau local deosebită, și stabili- mentul de lucrătorie în osebită local; la asemenea ca- șuri, va trebui a se urma conformă cu deslușițile date la Articolile 32,33, 34, pentru comercianțil care aă două saă mal multe prăvălii. Fie care magațlină sau lucrătorie de categoria arătată în §. precedent va trebui a se înscrie tn rolurile paten- tabililor chiar în comuna unde este situat Art. 39. Se va considera ca stabiliment principală și se va impune la tacsa Intrigă, acela care prin Ta- Digitized by Google — 515 — blourile A. B. C. va fi taxată cu suma cea mal rădicată. Cînd insă, două saii mal multe stabilimente a le unui Comerciante, vord fi așezate prin espusele Tablo- uri la aceeași classă, atunci celd principal se va consi- dera acela, care dupe gradul comericiurilor saii alti in- dustriilor, va avea mal multă Însemnătate. Art 40. Când un patentabil va esercita vre una din profesiunile impuse la dreptul ficșii dupe tabloul litera B. saii la dreptul proporțional dupe tabloul lite- ra C. și tot de odată va Întreține și stabiliment de ca- tegoria celor prevăzute In tabloul A, va fi impusa pen- tru fie-care din aceste profesiuni deosebit, de esemplu: Un arendașii de moșii, hanuri, (pe afară) mori, po- duri, etc. care ar Întreține și un stabiliment de comerț din cele prevăzute In tabloul lit. A. precum circiumă, (Otel') brașovenie, fierărie, marchitănie și ori care alta asemenea comerț, și tot de odată va esersa și profe- sia de advocat sad de inginer, botarnic, sad fabricant, urmesă a se taxa in modul următor: Esemple. Pentru arenda unei moșii de 10,000 lei se va impune cu taxa proporțională de 2 lei la mie du- pă tabloul C.....................................Lei 20 Pentru un magasin de brașovenie, într’un oraș cu populație de la 20,000 suflete în sus, importînd mărfuri din străinătate și vînțlînd numai cu amă- nuntul, se va taxa la clasa 5-a dupe tabloul lit. A. și dupe tarifa populații mal sus citată. . . Lei 65. Pentru profesiunea de hotarnic, se va impune după tabloul lit. B. fără a ține semă de populație cu taxa licsă de........................•.,... Lei 300 . Totalul pe and. 385 înscrierea unul asemenea patentabil se va face pentru fie-care profesiune împarte, în rolul comunei unde eser- cită acele profesiuni, iar pentru profesiunea de hotarnic, în comuna unde ’șl are domiciliul principal. Cașuri speciale pentru așezarea la dreptul fix, a patentabil Hor ti toptangii, jumătate de toptan- gii și comrrcianțl cu antă nun tutu. Art. 41. ComercianțiI toptangii (aceia care vînd cu rădicata) se vor considera numai cel care vînd obicinuit ') Hanurile d>* prin Orațe ți Tirguri se vord taxa dupe professiunea de- numitii „Otel''. Digitized by Google — 516 — Art S. mărfurile lor in cătimi mari la alțl comersantl, spre a le vinde și aceia cu amănuntul pe la particolari (con- sumatori). Comercianții, care fac negoță obicinuit și cu rădi- cata (toptanul) și cu amănuntul, (demi-gros) sunt aceia care vind in același stabiliment și la comercianți saă in- dustriași, articolile trebuinciose comerciulul lor in cătimi mari, și la particolari (consumatori) cu bucata saă cu amănuntul. Comercianții care fac negoțul lor cu amănuntul, sunt aceia care vind obicinuit la particolari numai cu amă- nuntul. Intre cumpărători, nu se pot considera ca parti- colari (consumatori) meșterii și artiștii, care cumpără măr- furi și materialuri ca să le întrebuințeze în fabricațiile industrii lor. Asemenea, când un toptangiă va fi făcut din inttmplare niscare-va vînZări la consumatori în mici cătimi, nu pote fi considerat pentru acesta in rindul comercianților care vînd obicinuit cu ridicata și cu amănuntul (demi-gros), ci pentru ca să fie taxat într’un chip saă într’altu, tre- buie ca vînZarea să aibă un caracter obicinuit numai cu ridicata saă cu ridicata și amănuntul. In fine la ca țiu când comercianți care vînd obici- nuit numai cu amănuntul, s’ar întîmpla a face vr’o vîn- Zare cu rădicata, acesta nu’I va da caracterulă de co- merciante cu rădicata saă cu amănuntulă. Cuvântul obicinuit, va da fie-căruia se înțelegă, că nu este de ajunsă ca un neguțătorii cu amănuntulâ, se fi făcut din întîmplare, vr’o vinZare de puțină importanță la vr’un industriașă saă artistă, ori fabricant, ca pentru acestă motivă, se fie considerată ca comerciant, cu ridi- cata și cu amănuntul. Asupra acestor cașuri, agenți însărcinați cu clasi- ficația patentabililor, vor avea osebită luare aminte, spre a nu da ocasiunl de asupriri în paguba comercianțiloră saă scăpări din vedere în paguba cassi fiscului. capitul vi. Despre comercianții ambulanți. Art. 42. Comercianți ambulanți se numescă toțla- ceia care vînd obicinuit, diferite mărfuri, umblîndă pe uliță prin piețe, prin bîlciuri (iarmaroce) și purtindă măr- furile lor pre spate, pe brațe, pe table, în donițî (cofe; în căruțe etc, fără a ține magasil saă prăvălii (dughene) statornice. Digitized by l^OOQlC — 517 — A»*. 7 din n» Acești ambulanți sunt supuși la dreptul patentelor «miaawnM o» cu taxa pe jumătate din ceia ce plătește ComercianțiI care facă asemenea comerții în prăvălii. Tₓₜᵣ‘- Jur» Aceia care vînd mărfiirile lor în căruțe cu doi saii «eainne ut. a. mal mulți cal, sunt supuși la întrăgă taxă hotărâtă pen- tru comerciul din care face parte mărfurile lor. u». b. Aceia care vîndă mărfurile tn două saii mal multe căruțe, sunt supuși la un drept ticsii de lei 200 pe an Comercianți statorniciți în prăvălii, care voră tri- mite mărfuri de vânzare la târguri, bîlciuri, iarmaroce, etc, sunt datori a lua pe- numele trimișilor lor patente de ambulanți, fără de care, nu vorii fi Îngăduiți a des- face₍mărfurile trimise la acele tîrgurl. * Acestă măsură este ccnformă disposițiunilor art. 5 din Lege și art 34 de mal sus, relativii la comercianți care întreținii magasil statornice și magemițe saii tarabe pentru vtnțțarea mărfurilor lor prin piețe și alte locuri publice. TMrtia da *ro- Neguțători care iacii comerciul lor numai în mager- Mona nt a. nițe saii pe tarabe, sunt și el supuși la plata pe jumă- tate a dreptului patentelor. Art 43. Pentru modul clasificării acestor din urmă comercianți la dreptul patentelor, se va urma întocmai după disposițiunile reglementului pentru patentări am- bulanți. Modul cum sunt formate patentele, Timpul pentru care se liberală; Agenți însărcinați cu libera- rea patentelor. Art. 44. Patentele sunt nominale (formate chiar pe numele persânel care esercită comerții), și nu pot ser- vi, de cat acelora pe săma cărora sunt date; prin ur- Art io. mare, ori cine va întreprinde comerții saii industrie fie pe numele șeii, fie pe săma altuia, trebuie a avea pa- tenta cuvenită dupe felulti întreprinderel ce esersădă și dupe classa la care este așezată profesiunea sa, prin ta- blourile litera A. B. C. Art 45. Patentele sunt valabile numai până la fi- nele anului în care saii liberat; așa dar, fie-care va tre- a* n. bui a’șl prenoi patenta sa, la începutul fie-căruia an în cea dintîiă lună, în care se va publica tarifa patentelor. Art. 46. Patentele comercianților și industriașilor așezați în prăvălii, stabilimente, fabrici, și acelora ale căror profesiuni sunt prevăzute în tablourile B și C se vor libera de Prefecturile Districtelor dintr’un registru Cu matcă (model No, 7). Aceste patente se vor formula și libera dupe ma- Digitized by ioOOQle — 518 — triculele și Staturile de adaos No 13 ce se vor fi apro- bata de Ministerul Financelor. Art 47. Patentele comercianților ambulanți și a- celor ce fac comerciul lor In magernițe, saă barace, ori tarabe, se vor libera dintr’un registru cu matcă (model No. 7 bis), de către șefi biurourilor vamale, Casieri par- ticolari de ocole, preceptori de prin orașe și tirguri, și comisarii financiali. Liberarea patentelor de ambulanți, se va face îndată dupe constatarea clasei la care urmd^ă a fi așezat comerci- antele de assemenea catigorie. Art 48. Spre a se putea tăia patente din registrele arătate la articolile precedinte, va trebui a se complini atit matca, cât și formula patentei cu deslușirile cuve- nite pe la locurile ce sunt lăsate deschise. Patentele ce se vor greși in timpul complinire! lor, se vor lăsa netăiate, de 6re-ce nu se pdte libera patente cu răsături saă ștersături. Art 4 ii. Patentele formate la începutul fie-căruia an, pentru comercianți meseriași și profesioniști așezați in tdră, se vor împărți personelor in drept de ale po- seda, de odată cu insciințările (No. 6) prin care li se va face cunoscut câtimea dărilor la care sunt impuși întrebuințarea patentelor. Art. 50. Toți patentabili sunt datori a Înfățișa pa- atvis. tenta ce vor fi posedind. ori când va fi cerută de Agenți autorităților administrative saii judecătorești. Patentele duplicate. Art 51. Aceia care 'șl vor fi pierdut patenta la care slnt așezați, vor trebui a reclama altă patentă du- plicată, tot de la autoritatea de la care i se va fi libe- ah i». rat cea dintliă patentă, spre a justifica ori unde, drep- tul de a putea esersa comerciă, industrie, saă vre-o pro- fesie din cele supuse la darea patentelor Art 52. Patentele duplicate se vor libera t6te din registrele cu matcă No. 7 și 7 bis, vor purta ace. laș NN. ce aă avut patentele pierdute, și in titlu se va scrie cuvlntul „duplicată. • Acest cuvint se va trece și In matea de unde se va tăia patenta duplicată. Poprirea din comercid sad din esercifiuld profe- siunii a celor ce nu vor poseda cuvenita patentă. Art 53. Controlorii, iar pe unde nu esistă con- trolori sub-Prefecțil, perceptorii Comisari, Financiali și Agenți Polițienești, sînt datori a cerceta pe ori care din Digitized by Google — 519 — persânele supuse la dreptul patentelor, și la casfi de a • nu poseda cuvenita patentă, chiar din anul acela, Q vor * obliga ca in termen de trei țlile, să m^rgă la autorita- tea respectivă, ca să’șl ia, sad să’șl preschimbe patenta ce •* va ti avînt din anul trecut, saâ în fine, a se înscrie și | a lua certificat că s’aă recomandat adăogirea lui' între patentabilî cu prevederea că. dacă pînă la espirarea ter- | menulul sus citat, nu vor justifica regularea lor la paten- tă, vor fi îndată popriți din întreprinderile ce vor esersa. La casă de neurmare, agenți mal sus citați vor lua măsuri a se popri din comerciâ safi industrie, safi din esercițiul profesiunii, pînă când vor presența patenta cu- veniță sad certificatul autorități locale doveditor că s’aă regulat adăogirea aceluia între patentabiU. Amendarea celor ce vor face comerciă, fără a po- seda cuvenita patentă, sau se voră servi cu patentă streină. Art. 54. Când se va dovedi că un patentabil a în- treprins comerciâ, industrie saâ vr’o profesie din cele ⁸ supuse la impositâ, fără a poseda cuvenita patentă din anul în care se va fi descoperit, saâ cînd se va fi ser- vit cu patenta altuia, va fi supus a plăti tacsa îndoită pentru tot timpul cît va fi păgubit fiscul. Acostă îndoită tacsă nu va putea covîrși îndoita tacsă pe un anâ. La cașurile arătate în articolul precedent, agenții de constatare vor recomanda prin ștaturl adaogirea u- nor asemenea patentebill, cu tacsă îndoită, pe tot tim- pul din urma, fără însă a trece peste tacsa îndoită pe un ană, și în certificatele ce se vor încheia pentru așezarea lor la patentă, se vor desluși motivele pentru care se impune acel patentabil la asemenea tacsă. Amendarea personelor care vor fi dat altora pa- tenta lor ca să se serve cu dînsa. Art. 55. Patentabilul care va fi dat altuia patenta sa, ca să se apere cu dinsa de impositul cuvenit Statu- lui pentru comerciul saâ profesiunea sa, va fi supusă la o amendă de la 100 — 500 lei. La aceeași amendă sunt supuși și patentabilil care vor fi făcut cu patenta lor vr’o întrebuințare păgubitdre * fiscului, și în urmă vor cere a li se libera patente du- ' plicate sub motiv că aâ perdut cea d’întliâ patentă. Art 56. Cînd se vor descoperi asemenea cașuri, a- genți de constatare, sînt datori pe de o parte a încheia cuvenitul proces verbal despre descoperirile făcute și ală Digitized by LaOOQle — 520 — Innainta Împreună cu patenta la procurorul respectivă* invitîndu’lă ca să intentese procesa culpabilului, spre a fi supusa la amenda prescrisă de lege, iar pe d’alta va regula adăogirea acelui patentabil in venit, la casă tind ară continua esercițiul profesiunel sale. îndatoririle tribunalelor civile și comerciale și aBe autorităfilor administrative relative la recla- mațiunile patentabililor. Art 57. NiminI nu va putea formula vr’o cerere, nici a face vr’ună acta judecătoreștii saă administrativă relativă la comerciul industria saă profesiunea sa pini mal intîia nu va înfățișa patenta la care este impusă. Art. 58 Tribunalele Civile și Comerciale și autori- tățile administrative la care se va adresa vr’un comer- ciante, industriașă saă profesionist cu vre o cerere re- lativă la comerțul, industria saă profesia a, nu vor putea priimi reclamațiunna, daca nu se va cita in titlul acel reclamațil No. patentei ce posedă și data de dnd s’a liberat, și pînă nu se va înfățișa în original acea patentă, spre a se vedea de înpiegatul însărcinat cu prii- mirea reclamațiunilor, și a se nota de dinsulă chiar pe acea reclamațiune, că petiționarul a presentat patenta în original. Numai în urma îndeplini rel acestei formalități, se va putea da cursul legiuit reclamațiunel presentate, iar patenta se va restitui posesorului el. Spre a nu se scăpa din vedere acestă neapărată Îndatorire prevăzută de lege, Tribunalele și autoritățile administrative, sunt datore ca în actele ce vor Încheia, In urmarea cererilor făcute de reclamanțl, se citese ase- menea No. și data patentei ce va fi înfățișat ca prina- cest modă să se p6tă orienta cel însărcinați, cu esecu- tarea acelor acte, daca reclamnatul este așezat la drep tul patentelor. Amenda hotărîtă peutru impiegati care vor neglija pășirea îndatoritor puse la art. 58 de nud sus. Art 59. Impiegați care vor neglija, saă vor scăpa “• din vedere observarea cu strictitatea disposițiunilor de * * mal sus, vor fi supuși la o amendă de Ia 100—500 lei Modul aplicări amendelor. Art. 60. Aplicarea amendel prevăzută la Art 59 de mal sus, se va face în modul următor: 1. Clnd se va constata că faptul a provenit din scă- Digitized by C>ooQLe — 521 - pare de vedere saă no^ijență, impiegatul care va fi fost însărcinat cu„ observarea obligațiune! de mal sus, se va supune la amendă de lei una sută. 2. Cind s va constata că același impiegat a că^ut In recidivă, (a 2-a oră) va fi supusă la o amendă de lei 200. 3. Cînd se va dovedi că feptulă a fost de rea cre- dință, se va supune pentru Intîia oră la o amendă de 300 lei, iar pentru casă de recidivă, sub aceeași catego- rie, la amenda întrdgă de 500 lei. Agenți chiemați a urmări aplicarea amendelor. Art 61. Urmărirea impiegaților ce vor fi neglijată, paza îndatoririlor pusse la Ărt 58 de mal sus, se va face de către procurorul Tribunalului. Prin orașele unde esistă și Tribunale Civile și Co- merciale, urmărirea se va face de către procurorul Tri- bunalului Comercial. Art 62. Sentințele pronunțate asupra impiegaților culpabili, se vor înainta la Prefectura locală, spre a se aduce la îndeplinire prin Agenți fiscali. îndatoririle ProcurorUoră. Art 63. Pentru descoperirea cașurilor de neglijen- ță din partea impiegaților judecătorești și administrativi, de a pă^i îndatorirea ce li se pune prin Art 58 de mal sus, procurori prevăduț! la Art 61 sunt însărcinați a inspecta dosarele Tribunalelor Civile și Comerciale și ale ‘autorităților administrative, relative la reclamațiunile a- tingătore de afaceri comerciale, industriale saă profesio- niste, și pentru ori chite asemenea cașuri se vor cons- tata, vor lua inițiativa a intenta prosesă aceloră impie- gați înaintea Tribunalelor respective. Asemenea sunt însărcinați procurori, a urmări îna- intea Tribunalelor, aplicarea amendelor prevăzute la Art 59 asupra patentabililor de categoria prevăzută la Art. 55. Art. 64. Procurori stat datori, a raporta Ministe- rialul Justiții de douâ ori pe ană, despre tote inspec- . țiile și descoperirile ce vor fi făcut în asemenea mate- rii, arătlnd anume autoritățile inspectate, și numele im- piegaților ee se vor fi osîndit prin sentințele Tribunale- lor ta cursul fie «ătuia semestru. , Art 65. Ministrul Justiției priimind asemenea ra- porturi de la procurori, va eomunica Ministerului Finan- celor relație despre sentințele pronunțate și amendelela Digitized by Google — 522 — cart s’afi osfndintfi impiegați culpabiH, spre a urmări Încasarea banilor. Apărări de darea patentelor. Art 66. Sint apărați de dreptul patentelor: 1. Pictori, adică aceia care desemnată tablouri de w 111. artă, pe cit nu vor Întreține un atelier ce ar avea ca- racter de industrie pentru comerțtt. Pictori, artiști ctnd vor lua Inantreprisă zugrăvirea vr’unel biserici, sati vr’unei stabilimente publică, atunci vor fi tacsațl dupe profesiunea de antreprenori de lu- crări publice prevăzute in tabloul litera C. Zugravi obiclnuițl de icone și de biserici, care prin m«b- esercițiul profesiunii lor, constitue o meserie, se tacsd^ă dupe tobloul litera A. 2. Sculptori, aceia care sapă In piatră statul și al- te obiecte de artă, sînt apărați. Săpători și cioplitori de meserie, aceia care ciop- lesc pietre pentru țlidiri, ornamente de arhitectură, cruci și pietre de morminte, slut tacsațl la dreptul patentelor dupe tabloul de profesiuni litera A. 3. Săpători (gravori) aceia care sapă diferite pietre scumpe in condiție de artiști, iar nu și pecetarl mese- ,«<■ riașl, căci acești din urmă, se tacsă^ă dupe tabloul li- tera A. 4. Desemnatorii aritiștl, aceia care desemnă^ă cu tuș saă In colori, deferite tablouri istorice, safi piese de w*“ arhitectură pe hirtie, pe ptn^ă, pe mușamale etc. pentru litografie safi pentru diferite institute de învățătură. 6 Musici artiști, compositori de opere musicale, iar . nu și capelmaistri, musicanțil și lăutarii ce compun o bandă de musică, căci aceștia se consideră ca mese- riași și urmă^ă a se tacsa fie-care ca profesioniști de clasa 5-a safi a 6-a ori a 7-a dupe importanța Întreprin- derii. 6. Profesorii de bde litere, științi și arte, adică profesorii, institutorii scdlelorfi, gimnaselorfi, academi- mm> a a ilorfi, universităților de științe, profesori de diferite arte, de musică, pictură, etc. șefii de pensionate safi institu- te de creștere. 7. Editorii de fol periodice, adică persanele acelea care iafi asupra lor cheltuelile Întreținerii vr’unor jur- nale (gaezte) și se felosescu de prețul abonamentelor. 8. Proprietarii cultivatori de păadai, numai pentru violarea și manipulația recoltelor și rddelor produse din proprietățile lor, și pentru vitele ce cresc, Întrețin, safi Ingrașe iar nu și clnd vor lua In arendă alte proprie- Digitized by Google M~|3, Mm | A. Idem. Idem. C — 523 — tățl, fabrici, mori, velnițe (povernl) și ori ce altă co- rueiță saii industrie afară- din rodele saii productele pro- prietăți lor; căci in asemenea cașuri, stnt și aceștia su- puși la dreptul patentelor, după clasificațu prevăzută prin tablourile A, B, C. 9. Comiții (călfi, tejghetari, grămătici, saă insărci- națil cu căutarea trebilorii unei prăvălii, unul contuar, unul stabiliment, unei antreprise, unei moșii etc.) Cind aceștia se vor Împărtăși la cîștigcu proprie- tarii sati antreprenorii acelor stabilimente, slnt supuși și el la dreptul patentelor in proporția prescrisă pentru to- varăși. 10. Tote personele care lucresă cu simbrie saii cu țlioa in casele, lucrătoriile (atelierile) saă magasinele persanelor de profesiunea lor, precumă și lucrători care lucră^ă in casele lor, saă la particulari fără ucenici, și fără prăvălie. Nu sunt considerați ca calfe, saă ucenici: Femeia ce lucrădă cu bărbatul el. < Copil ne-insurațl care ^jută la lucrul părinților. Salahorul care lucrăda cu m&nele in ajutorul pro- fesioniștilor. 11. Casanele de rachiu ale țăranilor saă ale pro- prietarilor de moșii, pe cit vor lucra vremelnicește nu- mai râdele din livesile saă după moșiile lor, iar nu și ctndă vor lucra râde ori producte cumpărate de la alțl și ar avea un caracter de velniță (povarnă), căci atunci se taxă^ă după tabloul de profesiuni litera C. 12. Herestraele proprietarilor care esplâtădă sin- guri lemnele din pădurile lor, prefăcindule in cherestele, iar nu și cind lucrădă și lemnele altora saă cind se dă tn arendă, căci atunci se taxădă după tabloul litera C. 13. Ingineri, foncționarii, salariațl de stat, iar nu și aceia care lucrădă pentru particolari. 14. Mine concesionari, acela ce ia in concesiune esplotarea vr’unor mine pentru un termen Îndelungat de ani, iar nu și esplotatori contractanțl, care se taxă^ă după tabloă litera C. ca antreprenori de moșii dome- nuri etc. 15. Comercianți ș» industrași din localitățile cu populație de la 8000 suflete in jos, ale căror profesiuni prin tabloul litera A. in alte localități mal populate, sînt impuse la clasa 7 și 8, adică toți profesioniști prevăduțl in tabloul litera A. la clasele citate, care vor locui in orășele, tirgurile saă comunele cu populație de la 3000 suflete in jos, stnt apărați de dreptul patentelor. 16. Penânele care fac comerciul lorii umblînd cu coșuri (panere) saă tave, ori donițl (cofe) și găleți, pe Digitized by Google — 524 — ulițl, prin piețe, pasagiuri, prin sate, prin bllciurt (iăr- ak t. »». mardce), și vînd obiecte de consumație (de hrană) me- selicuri etc. fără prăvălie saă maghernițe (baracă) ort tarabă statornică. 17. Cîrpaci de feluri de obiecte. 18. Sacagii (vtnțlători de apă). | 19. Spoitori safi reparatori de vase de bucătărie. " 20. Lăcătuși ambulanți. 21. Ascuțitori (tocilari) ambulanți. An. t. ।22. Mișele care nu Întrețin case de naștere. Așezarea dări fonciară. CAPITUL VII. Materiile supuse la contribuția fondară. Art. 67. Contribuția fonciară, dupe . Legea de unific care de la 31 Martie 1862 (Mon. Of. N. 85) seașă^ăa- supra tutulor proprietăților nemișcătore după venitu lor anual curat. Art 68. Cătimea dări la care sint supuse aceste proprietăți, se fix<^iă pe fie-care an de corpul legislativ, aă t, adăogtnd’o, safi scăztnd’o după trebuințele statului. (NB). Art 69. Proprietățile asupra cărora se aș^ă acos- tă dare sunt: în Orașe și Tîrguri. Casele de locuință safi de speculație, prăvăliile (du- ghenele), magasinurile, otelurile, stabilimentele de indu- strie, precum fabrici, poverne (velnițe), mori cu cal safi cu vapor, ^alhanale, cherhanale, livezi, grădini, vil, a- rături, și orl-ce alte Încăperi, care servesc, safi pentru locuința proprie a stăplnulul, safi pentru ori-ce altă În- trebuințare. NB. Aceste dări, la Aprilie 1862 safi unificat ficsîndu-se cătimea lor la cifra de 4 la % pentru ambele părți ale Țerei, care cifră esistă și pentru anul corent în partea Românii de dincdcl de Milcov (Munteniă) proprietățile imobile rurale, aă fost supuse pentru întiia dră in anul 1850 la plata unei dări fon- ciarc de 6 lei pe an pentru fie-care clăcașl (pentru eele locuite) și de 8 % din venit pentru eele ne locuite. La anul 1860 pentru întiia dră safi votat legea impositnlul fonciar, impu- induse o dare de 3 */₀ din venitul curat al tutulor proprietăților imobile ru- rale, și urbane. în partea Românii de dincolo de Milcov (Moldavia) pentru Întiia dră s’au aplicat in anul 1860 legea votată în anul 1859 prin tare se impunea asupra tutulor proprietăților urbane și rurale o dare fonciară da 5 */₀ din venitul anual curat. Digitized by Google. — 525 — în comunele rurale. Moșiile atit cele particolare cit și ale așezămintelor publice și de bine-facere, precum sunt, ale monastirilor ale bisericilor, ale școlelor, ale spitalilor, ale orașelor, comunelor, municipalităților, seminalilor și alte aseme- nea. — Viile, pădurile date în tăere, morele de ort ce fel, grădinile, livesile, arăturile, locurile înfundate, etc. Alegerea venitului curat al proprietăților. Art. 70. Sub numirea de venit curai se înțelege fo- losul ce rămîne proprietarului, după scăderea embati ah, i, cuiul (de va fi supusă proprietatea la asemenea dare) și a tutulor cheltuelilor de esplotare, de întreținere, repa- rații și altele. Art 71. Alegerea venitului curat se face în modul următor Despre scăderea de a 4-a parte. 1. Pentru încăperile închiriate de prin orașe și tîr- ^■4 din i«g. guri, să ia de bas prețul de chirie lucrător după con- o armirire. tᵣₐct₍ după ce se scade a 4 parte (în orașul Iași pe ju- mătate) pentru întreținere, reparație și deteriorare (de- răpănare). Despre scăderea de a 3-a parte. 2. încăperile destinate la vr’o speculație industri- ală, precum fabrici, mort, poveme, (velnițe) și alte ase- Art. 1 in. f- menea, se bucură de un scă^ămint de a 3-a parte din • *’ venitul cu care sunt, sau cu care s’ar putea arenda, fie situate prin orașe și tîrgurt, fie pe proprietăți rurale, (pe moșii). Despre scăderea besmanulul (embatic)- 3. Daca o proprietate este supusă la plata vr’unul embatic (besman), atunci din venitul el, se scade mal întăiti embaticul, și din ceia ce rămîne se face scăderea Art: > ut. o. prevăzută la § 1, satî dacă este fabrică, scăderea se face după § al 2-lea de mal susu, iar embaticul se înscrie pe numele așeZămîntuluI, sau al personei care se folosește de acel venit (besman). * Basele evaluări venitului proprietăților rurale. 4. Pentru proprietățile rurale arendate, se ia de basă Digitized by CooqIc — 526 — prețurile de arendare, stipulate prin contractele lucră- Art i ut a. tore, atât acele adeverite, cât și acelea care dupe no- torietate publică, n’ar fi supuse Îndoieli, fără a se face vr’un scățlămînt Despre obligațiile sau dările în natură. 5. Când contractele de arenduire sau de Închiriere, pe lângă prețul anual în bani, ar pune In sarcina aren- dașilor, saă chiriașilor dări în natură, saă îndatoriri de a face încăperi din nod, ori alte reparații și înbunătă- țiri saă în fine a scuti, sah a răspunde' dările vriunor individe, ori a plăti impositile proprietății; atunci prețul acelor sarcini se calculățlă în bani, și analoghisindu-se pe numărul anilor contractați, se adaogă partea cuve- nită la venitul anual curat al proprietăți, de esemplu: Un arendașă este îndatorat prin contract a plăti 15,000 lei pe an arendă, a da proprietarului șease care An > ut c. fin de măsură, al transporta £ece stînjenl de lemne, a clădi o circiumă pe moșie, a scuti de dări patru lăcui- tori din cel neapărați de legi, adică a plăti el darea pen- tru dînșil, a răspunde impositele proprietăți, etc. La asemenea cașuri, agenți de constatare, prețu- escti de față cu arendașul, cât costă în bani tote înda- toririle puse în natură, după prețurile de mijloc din par- tea locului și suma ce va produce, împărțindu-se pe nu- morul anilor contractați, se adaogă pe lîngă arenda de 15,000 lei și totalul se consideră ca venit curat al pro- prietăți, asupra căruia urme^ă a se calcula impositul fonciar. Basele evaluări venitului proprietăților locuite sau esplotate chiar de proprietari lor. 6. Când proprietățile n’ar fi arendate și se vor fi esplotând de însuși proprietari lor, atunci prețuirea se face, după arenda ce s’ar putea lua pe densele, când ar fi date în arendă la alți, prin scăderea de a 3-a parte din venitul proprietăților clădite sau supuse la embatic și prevăzute la § 2 și 3 de mal sus. La asemenea proprietăți rurale, agenții însărcinați cu constatările, vor avea o deosebită îngrijire să nu scape din vedere a calcula cu totă nepărtinirea fie-care ramură Art s ut k. de venit, de esemplu: cât produce pogonele de arătură poprită pe săma proprietății, cât filele de lucru ale clă- cașilor, cât venit trage din dijmă, cât din pogonele de prisos închiriate prin bună învoire, cât din fînețe, cât din eleștae, de la cîrciuml, de la băcănii, de la hanuri, din Digitized by L.ooQle Art. î Ut F. I 1. Art. 2 11 G. — 527 — la taxa vr’unul pod, de la pădure, de la livezi, de la bălți, de la m6ră, de la velniță, de la semănăturile cu legume, de la vitele străine ce ar avea islazu pe acea mo- șie, de la plute, de la herăstrae și de la orice alt ve- nit cunoscut in acea localitate, și după tote aceste con- statări, se prețuescă pe cât se va putea mal positiv, a- devărata arendă ce s’ar putea lua pentru acea proprie- tate, când ar fi dată altora spre espldtare, țiind tot d’o dată sămă de cheltuelile trebuinciose pentru esplotare, care urmă^ă neapărat a se scădea din venituri, și a se supune la imposit numai venitul curat ce se va alege. In fine, pe la poprietățile unde se țin registre regulate de venituri și cheltuell, se va consulta și acele registre, luindu-se de normă prețurile de mijloc din trei ani de esplotație. Pentru proprietățile ^idite de prin orașe și tîrgurl, care ar fi locuite saiî întrebuințate pe săma proprieta- rului, se va face evaluarea asemănat cu deslușirile date la Art. 19 din acest reglement. Diferite disposițiuni 7. încăperii'' rurale, producătore de venit și co- prinse în prețul contractului de arenduire^ al moșii pre- cum hanuri, cîrciuml, nu suntu supuse la osebită dare, nici se bucură de vre o scădere, de ore ce prețuit! din contract se ia de bas la tacsare, iar la cas de a fi în- chiriate sau arendate deosebit de moșie, atunci se bu- cură și ele de scăderea prevăzută la § 1 și 3 de mal sus. 8. încăperile industriale precum fabrici, mori, vel- nițe, herăstrae (jogăre), se bucură de scăderea de a treia parte chiar și cînd vor fi coprinse în contractul de a- renduire. La asemenea cașuri, va trebui a se prețui mai în- tîiâ venitul ce ar putea produce acele clădiri industria- le, cîndu ele ar fi arendate deosebit și din acelă venit se va face scăderile menționate la § precedent Despre moșiile răsășești. 9. La moșiile răsășești. cîte voră fi pietrite saii ștîlpite, venitul se va constata deosebim pentru fie-care proprietar împarte. La acelea însă, care nu vor fi ștîlpite, sad pietri- te, și stăpînite în devălmășie, venitulu se va prețui în total pentru întregul trup ai moșii răsășești, și contri- buția ce va privi asupra acelui venit, se va respunde de către obștea proprietarilor^, care apoi va face repărți- Digitized by — 528 — rea dărilor Intre dînșil, dupe analogia venitului ce tra- ge fie-care. Aceste din unnă proprietăți, se încriă prin regis- tre cu venitul total al întregii moșii' Răsășești, și pen- • tru suma contribuții ce va trebui a plăti fie-care răsașu, dupe repărțirea făcută de obștea proprietarilor, se întoc- mește un rol special pentru serviciul comunei, dupe care o copie legalisată, trebue a se depune la sub-prefectu- ra ocululul, spre a servi de normă In cașuri de contes- tațiunl (NB). Despre vil și grădini de legume. 10. Venitul viilor și al grădinilor pe legume (Zar- zavaturi) care se vor esplota (căuta) de proprietari lor, AH. a. m. h- ₛₑ ᵥₐ prețui dupe chiria ce se ia pentru pogonele saă fălcile de aratură din prejma locului; iar cîndă via saă grădina va ti dată în arendă, atunci venitul să ia după contractulu de arenduire. Dacă în coprinsul vil saă grădinii,-vor fi și clădiri producătore de venită, atunci ele se voră taxa dupăre- gulele așeZate la § 7 și 8 de mal susă. Despre păduri. 11. Venitul pădurilor date în tăiere prin arendui- re, se taxdZă dupe venitul fixată prin contracte fără a Art. a «ii.», se face vre o scădere pentru esplotare. La caZ când prin contractele de arenduire ar fi și obligații în natură, se va urma conformă disposițiiloră Art. 71 § 5. Despre scăderea de a 10 parte. * 12. Pădurile esplotate (acelea care sunt pusse în tăere) de către însuși proprietari lor, se tax^Ză în pro- porție cu venitul ce va produce vânZarea lemnelor tăia- te pe fie-care ană, calculîndu-se dupe prețul de mijlocu, cu care se vândă lemnele pe locă, și din acelă prețu, se va scădea a 10 parte, drept chieltueli de pază și de esplotare. . 13. Când vr’o pădure, saă parte din pădure, ar ti dată pe seina arendașului, și s’ară coprinde în acelașu contractă cu moșia, atunci acea pădure nu va fi suppu- (NB) In acest cac contribuțiunea ce «e prelev&}ă de la răsădi de catigoria cita- tă, ia caracterulu contribuțiunei de repartiție, despre a căril natură, se fa- ce vorbire la aliniatul al 4-lea de sub Art. 2. din regulamentul de fața. Digitized by LaOOQle — 529 — să la deosebită dare, de ore ce, ea se coprinde tn da- rea anuală a proprietăți. 14 La ca^ă când termenul tăerel unei păduri arii espira și ar rămînea numai venitul moșii, atunci, se va prețui adevărata arendă ce se cuvenea pentru pădure și acea sumă se va scădea din venitul cu care este înscri să proprietatea. Apărări de darea foncieră. Art 72. Sunt scutite de darea fonciară proprie- tățile următdre: 1. Bisericile și încăperile ce slujescu pentru cul- tul diferiteloră religii recunoscute în Țărră, cu locurile și clădirile coprinse în îngrăditurile lor, pe cât acele clădiri nu vor fi producătore de venit. Locuințele clerului de miră și a le slujitoriloră bi- sericești, pe cât vor fi prdnrii a le lor sau a le așe^ă- mîntulul religios la care slujesc, iar nu și când vor fi luate cu chirie de la alțl proprietari. Se înțelege că proprietățile ce ar avea asemenea persone Bisericești pen- tru închiriere, nu pot intra în numărul celor scutite de dare. 3. Moșiile și încăperile Statului. 4. încăperile episcopiilor, seminarelor, spitalurilor, așezămintelor publice, școlele, casele municipale, comuna- le, casarmele, închisorile, casa societății de medică și na- turaliști din Iași, casele și cancelariile representanților străini pre cât ele voru fi proprii a le loră, și nu voră produce venituri prin închirieri. 5. Drumurile și piețile publice, în cât n’ar fi pro- prietăți particolare producătore de venit 6. Tote încăperile a căror chirie anuală nar trece peste 200 lei. Asupra acestor încăperi, agenții de constatare vor avea luare aminte ca la casu cândă ar fi mai multe a- semenea mici proprietăți a le unuia și acelașă proprie- tar și prin urmare, adunate la un locă, ar compune un venit ce ar trece peste cifra de 200 lei pe anu; atunci ele nu pot intra în catigoria celor apărate de legi. în genere, dacă asemenea mici proprietăți voru fi supuse la plată de besman (embatic), agenți de constatare nu vor scăpa din vedere a înscrie acel besman pe nu- mele proprietarului sau al stbilimentului public care se fo- losește de acelu venită, și prin urmare, a se supune la plata cuvenitului imposit. 7. încăperile rurale, neproducătore de venit, pre- cum case de locuință, hambare, coșare, grajduri, șure, ect. cu îngrăditurile lor. 8. Pădurile nepuse în tăire. 34 Digitized by VnOOQle — 530 — Lemnele ce va tăia proprietarul pentru trebuița casei sale, sau pentru clădirile dupe moșie, nu pot fi considerate ca o esplotare regulată. La cațlu când proprietaiul ar fi lăsat facultate clă- cașilor dupe a sa moșie, de a se aprovisiona cu lemne din pădure pentru trebuința casei lor, și pentru acesta ară trage un venit de la dinși, atunci acel venit, de nu va fi coprins în contractul de arenduire al întregii mo- șii, va fi supusu la impositul cuvenit. 9. Locurile curățite de tuferiși (curăturile) sunt scu- tite cinci ani, de la data de când vor fi incepuru a fi cultivate. 10. Sădirile noi (pomi roditori.) sau duțU (agusl) se scutescu ^ece ani de la sădirea lor. 11. Zidirile noi, locuite în urma puneri In lucrare a legei (de la octomvrie 1860 în partea de dincoce și de la Aprilie 1862 în cea de ^incolo) sunt scutite trei ani de la data de când s’afi locuit. La cațlti când o parte din noua clădire, s’ar fi lo- cuit mat nainte de a se aduce și ceea altă parte în stare de locuit, atunci termenul de trei ani, va începe a se cal- cula de la jumătatea intervalului ce va mijloci, de la epoca locuirii celei din tîiîi părți, pînă la timpul când s’aiî ter- minat și locuit totă clădirea. 12. Vitele de esplotație rurale, de prăsilă, și celle puse la îngrășare, nu intră în prețuirea venitului fonciar. Art 73. Agenții de constatare, vor ține un registru special pentru proprietățile prevăzute la § 9, 10 și 11 de mal sus, în care vor trece anume epoca de când în- cepe și când se sfîrșește termenul de apărare al fie-că- ria, spre a se supune la plata impositului la timpulu cu- venit (Model N. 2). Așezarea dări de transmitere. CAP1TCLU VIII. Materiile supuse la darea de transmitere. Art. IV Taxa de t*ansmitere după legea de unifi- care de la 31 Martie 1862, (Mon. Of N. 85) se așe^ă asupra proprietățiloru nemișcătore ale tutulor așezămin- telor publice și de bine facere, precum: Ale Mitropolii, ale episcopiilor, monastirilor închi- nate și neînchinate cu metocele lor, ale chinoviilor, ale Art i. monastirilor și bisericilor de sub diferite epitropil, ale Digitized by CaOOQle — 531 — municipalităților, ale orașelor, comunelor, spitalurilor T scolelor, seminarilor și orl-ce alte asemenea așezăminte publice și de bine-faceri. Art. 75 Tote proprietățile de catigoria arătată Ia idem. articolul precedent, sunt supuse și la contribuția fonciară. Art. 76. Cătimea dări de transmitere este de 10 la % pe an asupra venitului curat. Așezarea acestil dări se face dupe aceleșl base a- Art- s. rătate pentru contribuțiunea foncieră; prin urmare sînt scutite de taxa de transmitere, tote proprietățile câte sînt apărate și de contribuția foncieră, și care șe pre- vădă anume sub Art 72 de mal sus. PARTEA III. Serviciul constatărilor CAPJTUL IX. Recensemente generale— Formarea Matricolilor și a Ro- lurilor. — Constatarea mișcării Contribuabililor. Despre recensimente generale. Art. 77. Pentru constatarea personelor și a mate- riilor asupra cărora urmădă a se așeZa contribuțiunile directe, la fie-care cinci ani seformedă recensimente ge- ge* propr. de ¹ * ° la 801 șt Art.ii nerale. duiege» fon- Aceste recensimente se fac prin comisiunl denu- mite ad-hocu, după speciale instrucțiuni de procedare, pregătite de Ministerul Financelor. Art. 78. Pentru materiile imposabile constatate Ia recensiment, se formăZă matricule generate care serveseti de baZă pentru tot periodul de cinci ani. Art. 79 După matriculile menționate la Art. pre- cedent, se vor estrage roluri speciale pentru serviciul împlinitorilor și pentru fie-care fel de contribuțiunl’). Rolurile vor trebui a fi încheiate definitiv, până la finele anului în care b’aă urmat recensimentul. Art. 80. Resumatul total al contribuabililor, paten- tabililor și venitul curat al proprietăților imobile con- statate prin roluri, se va publica la începutul annlul ur- mătorii, după acela în care s’a făcut recensimentul, și va servi de baZă nestrămutată la împlinire până la fi- nele acelui an *) Pentru contribuțiunea personală și cea de șosele și poduri, se va forma un sin- gur roid, assemenea și pentru impositul fonciară și tacsa de transmitere, fiind- că așezarea lor, se face dupo aceleșl base. Digitized by COOQlC — 532 — Art. 81. Modificările ce vor urma între imposabill în cursul anului, se vor regula: Cele pentru adaos, prin staturi trimistriale în par- tide suplimentarii deschise ad-hoc în matricule și în roluri. Cele pentru scăderi, prin staturi și ordonanțe de des- cărcare, și de restituire. Prenoirea Rolurilor, Art. 82. Pentru regularea modificărilor constatate în cursul anului, rolurile citate la Art. 79 se vor pre- noi pe fie-care anu, prin adăogirea și scăderea imposa- bililor ce vor fi luat vr’o prefacere. Art. 83. Rolurile de proprietăți imobile și de con- tribuabili se pregătesc de către agenții de constatare in cursul trimestrului de Octombrie. Rolurile de patentabill se rectifică și se confecțio- nară în același interval, de către agenți de constatare, cu concursul delegaților aleși din partea comerciului. Art. 84. Matriculile generale, se vor forma in trei esemplare, din care: 1. Pentru Ministeriul Financelor. 1. Pentru fie-care Districtu. * 1. Pentru fie-care Ocol. Art. 85. Pentru împlinitorii comunelor se vor for- ma roluri speciale conformă disposițiunilor art 79 de mal sus. Art. 86. Matriculile și rolurile se vor confecționa după formulile No. 1 și 1 bis, 3 și 3 bis, 4 și 4 bis aci anexate. Clădirile și sădirile nuol, și locurile curățite, care după lege suntu scutite de imposit, cele dinteiu pentru trei annl și celu d’alti doilea pentru 10 annl și cele din urmă pentru 5 annl, se vor înscrie de către agenți de constatare în registre ossebite după modelul No. 2 până vor împlini termenulu de apărare. Numenclatura matriculiloru și a rolurilor. Matriculile No. 1 și rolurile No. 1 bis, sunt desti- nate pentru înscrierea proprietăților imobile supuse la impositul foncieru și alu celoru supuse și la tacsa de transmitere. Idem No. 3 și No. 3 bis pentru contribuabilii su- puși la darea personală și la cea de șosele și poduri. Idem No. 4 și No. 4 bis pentru comercianți indus- triași și profesionițl supuși la dreptul patentelor. Art. 87. Pentru moșiile răvășești, care nu vor fi Digitized by Google — 533 — hotărnicite ci stăpânite în devălmășie, se va forma o mă- triculă specială în două esemplare, una pentru comună și alta pentru sub-pref: locală în care se va înscrie ve- nitul fie-căruia devălmășii cu partea de contribuție cel privesce Acăstă matriculă va fi osebită de matriculile gene- rale, în care urmesă a se trece numai în total venitul moșiilor devălmașe. Tersonele chemate a adeveri matriculile ți rolurile. Art. 88. Matriculile generale și rolurile anuale vor trebui a fi adeverite, cele dintâiă, de membri comisiu- nilor însăncinate cu recensimentul, iar cele de al doilea de agenții însărcinati cu confecționarea lor și de consi- liurile comunale, iar prin orașe, de către deputății ma- halalelor, sau pe unde nu esistă deputațl, de către mem- bri consiliurilor municipale. Cașurile de neunire la adeverirea matricolilor. Art. 89. La casă când ar mijloci veri o neînțele- gere la clasificarea, saă la așezarea vre unul contribu- abilă, saă patentabilă, atunci clasificarea se'va face după opinia majorități, și atât majoritatea câtă și minoritatea voră formula ună proces-verbală prin care voră declara fie-care, motivele și,socotințele lor, și acea declarațiune, se va atașa pe lâagă matricula destinată pentru servi- ciul Ministerului, spre a se da în urmă soluțiunea cuvenită. Când neunirea ar fi pentru fixarea adevăratului ve- nit al vre-unel proprietăți nemișcătâre, atunci ambele părți vor alege duoi arbitri, care se vor pronunța asu- pra cașului în contestație. Daca asupra alegeri arbitrilor, nu se vor putea uni, se va proceda ia alegerea lor prin sorți, între persănele propuse de ambele părți. Când nici după esprimarea opiniuni arbitrilor, nu se va putea forma unanimitate, atunci se va cere de la municipalitatea saă consiliul comunal locală, a denumi un supra-arbitru, și hotărîrea aceluia, va fi difinitivă. Depunerea matricolilor la Municipalități sau la consiliurile Comunale. Art. 90. Matriculile formate la recensiment, îndată după încheierea lor, se vor trimite d’adreptul de către a- genți de constatare, Ia consiliurile comunale saă muni- cipale, unde vor sta depuse în curs de 20 țlile, spre a Digitized by Google — 534 — lua fie-care contribuabil cunoștința de câtimea dărilor la care este impus. Zioa în care se vor depune matriculile la autori- tățile sus citate, se va publica de către agenți de con- statare prin calea obicinuită, adică prin daraban și prin citite în biserică, ca se ajungă mal cu înlesnire la cu- noștința fie-căruia, și se îngrijăscă a reclama la timpu, daca se va crede încărcat cu taxarea. Art 91 In timpul cât va sta matriculile depuse la municipalitate, agenții de constatare vor prescrie rolurile No. 1, 3 și 4 bis, destinate pentru serviciul comunelor, după conceptele (ciornile) matriculilor. Ridicarea matriculilor de la Municipalități. Art. 92. A doua ^i depă espirarea termenului de 20 (iile citat la Art. precedentă, agenți de constatare, vor lua matriculile de la consiliurile comunale și muni- cipale. și împreună cu rolurile citate la art. precedent le vor înainta prin prefectură, la ministerul financelor. Art. 93. îndată dupe primirea lor la ministeră, se vor verifica și revestindu-se de formalitățile recunoscute se vor înapoia la prefecturi, însoțite cu tablouri gene- rale (model No. 5) de No. contribuabililor, patentabililor și venitul proprietăților constatate printr’însele, oprind în cancelaria sa pe cele destinate pentru serviciul in- teriorii. Art. 94. Tablourile No. 5 se vor transmite de că- tre direcțiunea contribuției directe, la direcția compta- bilități, și direcția comptabilități, regulând prin registrele sele conținutulu aceloru tablouri specificate pe ocole, le va transmite casierilor generali de districte, spre ale servi de normă Ia încasarea banilor. Art. 95. Prefecturile, priimind matriculile și rolu- rile de la Ministeru, vor popri în cancelaria lor pe cele destinate pentru dînsele; iar pe cele-l-alte, le vor în- naieta ccntroloriloru cu estracte parțiale tot după for- mula No. 5. Și pe unde nu esistă asemenea agenți, le vor trimite la sub-prefecțl sau perceptori (comisari fi- nanciall). Art. 96. Controlori sau sub-prcfecți vor transmite perceptorilor^ sau împlinitorilor rolurile destinate pen- tru serviciul lord; iar pe unde sunt cesierl particolari, vor preda acestora copil după ecstractcle parțiali (Nr 5) priimite de la Prefecturi. Digitized byLiOOQlC — 535 — Publicarea resumatulul rolurilor. Art 97. La începutul fie-cărui anQ, Ministeriul Fi- nancelor va publica resumatul generali) alu rolurilorti și tarifele de contribuțiunl. Art. 98. împlinitori comunelor și perceptori sati co- misari financiall de prin orașe și tîrgurl, îndată ce vor priimi rolurile, le vor presenta la Consiliurile Municipali sati comunali, ca să ia îm emnare de resumatulă lor și făcându-le cuvenita legalisare, să publice No. contribu- abililor, alu patentabililor și venitul propaietăților con- statat printr'înscle. Afișele prin care se va publica resumatul rolurilor vor fi formate după model No. 5 bis, aci anecsatu, care sub-semnându-se de membri citatelor consiliurl, se vor lipi de către împlinitori la casa comunală, la ușa bise- rici și la răspântiile sau locurile principale, pb unde se adună mal obicinuit contribuali. Aceste afișe se vor pu- blica de odată cu tarifele anuali de contribuțiunl. împărțirea înștiințărilor de cătiniea dărilor la cari sunt a^rdați contribuabili. Art. 99. In termen de doue-țlecl țlile după publica- rea tarifelor și resumatulul rolurilor, perceptori și îm- plinitori sunt datori să formese cu ajutorul scriitorilor comunali (prin sate) și să transmită fie-căruia contribu- abilii. patentabilu saii proprietarii de imobile, câte unii bilet (înștiințare modelii No. 6) în care se vaarttacon- tribuțiunele la cari este așezată prin roluri pentru tot anulᵣ spre a se putea regula fie-care în plata dărilor la termenile ficsate de legi. Asemenea înștiințări se vor trimite și personelor cari nefiind înscrise în roluri, se vor descoperi în urmă și se vor adăoga din nuou prin staturile trimestriale. înștiințările No. 6 suut cu totul osebite de avertis- mentele prescrise de legea urmăririlor, care remân în vigore și se voru întrebuința asscmănatu disposițiiloră acei legi. Urmarea ce trebue a se face cu contribuabili strămutați Art. 100. Când vre-unul din contribuabili trecuțl în roluri, nu s ar găssi la locuiți domiciliului unde s’a în- scris. Perceptori de prin orașele și târgurile pe unde sunt controlori, vor cerceta causa lipsei acelor contribuabili și aflând unde sunt strămutați, vor încheia cuvenitele Digitized by kjOOQle — 536 — certificate de constatare și însoțite de înștiințările No. 6, le vor preda controlorilor sau sub-prefecților, spre a regula scăderea lor de la comuna unde sunt înscriși și adăogirea la locul nuoulul domicilia, făcând despre acdstă cuvenita deslușire în rol și Sn matricull, la co- lona de observații. împlinitori comunelor rurale, când vor constata ase- menea cașuri, v ru încheia certificate sub semnăturile membrilor consiliului comunală și împreună cu insciin- țările No 6, le vor înnainta la sub-prefectă sau contro lorul ocolului, ca să facă regularisarea arătată la § pre- cedentă. Perceptori de prin orașele unde nu esistă contro- lori vor încheia el înșile certificate de constatare sub- semnăturile personeloru prăvă^lute la Art 173 și le vor în’ainta împreună cu înștiințările pe lângă staturile de scăderi, după ce vor fi făcut urmarea prescrisă la Art 120 Art. 101. Cînd în urma procedărilor de mal sus saă când chiar de la început, nu se va putea afla do- miciliulă contribuabililoră strămutați, atunci împlinitori prin sate și controlori prin orașe saă perceptori (comi- sari financiall) pe unde nu esistă controlori, vor în- cheia certificate constătătore dosirii acelor contribuabili, spre a cere la epoca hotărâtă descărcarea contribuțiu- nel lor. Asemenea certificate de constatare, se vor încheia și pentru contribuabili cari vor fi încetat din viață sau din comerciă, în interval de la data înscrieri, pînă la data împărțirel însciințărilor, spre a se cere descărcare contribuțiunel lor de la trimestrul ce va urma după a- cela, în care se va fi întîmplat cașul morți! saă ală în- cetării din profesia, de 6re-ce pentru trimestrul în care s’a urmat asemenea cașuri, trebue a se despăgubi din averea aceloră contribuabili (a se vedea și Art H8 și 119). Aceeași urmare se va face și pentru descărcarea con- trib: foncieră a proprietăților ce se vor fi desființat în intervalul sus arătat Art. 102 în cașuri de duble înscrieri, constatarea se va face prin certificate, și descărcarea contribuțiunel se va cere chiar de la începutulă annulul pentru care s’a format rolurile. Art. 103. în ori-ce alte cașuri, precumă încărcată tacsare, greșită înscriere saă când contribuabili ar lip- si provisoriă de la locuințele lor, ori când, sub-differite motive n’ar voi să priimăscă înștiințările No. 6, împli- nitori sunt datori a lăsa pe d’oparte înștiințările inca- sele acelor contribuabili, după ce mai ăntăiu va face să se Digitized by CiOOQle — 537 — vi^ese acele înștiințări de către unul sau doi vecini; iar pe de alta a comunica la finele luni, consiliului comunal saă deputatului mahalali, ori consiliului Municipale, pe unde nu sunt deputațl de mahalale, o listă de numele unoră asemenea contribuabili și de (liua în care li s’a lăsată prin case sau la îngrijitori lor, înștiințările mai sus ci- tate, spre a servi de justificare împlinitorului, în casu când contribuabili ară tăgădui saă ar reclama veri-o îm- bunătățire după espirarea termenului de trei luni hotă- rît pentru acesta. Art. 104 Când proprietari ver-unor imobile, vor fi umăririîor. domiciliațl în alte orașe saiî ocole, bileturile (înștiință- rile No. 6) se vor lăsa în priimirea chiriașilor saiî în- grijitorilor lor. Art. 105. Când proprietari voru locui chiar în co- prinsul orașului saiî ocolului, ori în comuna unde se află proprietatea, precumă sunt aceia cari posedă mai multe proprietăți în acelașă orașiă etc, atunci lăsarea în- științărilor la chiriași, arendași saă îngrijitori, nu pote avea locă, ci trebue a li se trimite chiar la domiciliulu lor, afară numai când chiriași saă arendași ar fi îndato- rați prin contracte, a plăti el înșile dările proprietăți. Art 106. împlinitori, Perceptori, Controlori saă sub- Prefecți cari vor neglija a transmitte la timpă fie-că- ruia contribuabilă înștiințarea Nr. 6., saă vor lăssa a trece trei luni fără a cere descărcarea contribuabilului de catigoriile mal s;is arettate, vor fi înșile responsa- bili pentru pagubile ce ar încerca fiscul din acăstă ne- regularitate. îndatoririle contribuabililor și alic autorităților la care urmesă a se adressa reclamările lor. Art. 107. Contribuabili cari după priimirea înștiin- țărilor Nr. 6, sc vor crede încărcațl cu tacsarea, saă vor fi răă înscriși la ver-o contribuție, vor trebui a re- clama descărcarea lor prin controlori, Sub-PrefecțI saă Perce^ torl (comissarl Financiali). Numai la cas când n’ar dobîndi îndestulare de la agenți sus citați, se vor adressa cu cerere la Prefectura Districtului și când nici de la Prefectură nu vor fi sa- tisfăcuțl, atunci se vor adresa la Ministerulă Financelor espuind prin reclamație procedările făcute pe lîngă cel- le lalte autorități, fără de care reclamațiunea nu va fi priimită Art. 108. Contribuabili precum și chiria și saă a- rendași care vor voi a’șl strămuta domiciliulă în alte comune, sunt datori a încunosciința despre acesta cu o Digitized by VjOOQle — 538 — ^uⁿă maî împlinitorului, controlorului sau comis- sarulul Financială, locul unde voesce a se strămuta, spre a se regula scăderea lui de la acea comună și adăo- girea acolo unde voesce a se strămuta; căci la cas de neurmare, vor fi supuși a plăti chieltuelile ce se voră face cu urmărirea lor. * Art 109. Otelieri. hangii și particolari, cari vor ți- Art 4. ia. ne în gazdă contribuabili de verl-ce condițiune, mal mult de o lună de ^ile, sunt datori a incunoșciința pe impli- nitorulu locală despre așezarea lor acolo. Asemenea îndatoriri au și consiliurile comunale pen- tru personele ce se vor fi așezat în comune. Cândă personele sau Consiliurile comunale, vor ne- glija îndeplinirea îndatoririloră de mal susă, voru fi su- puse a plăti ele înșile contribuțiunea acellor strămutați pe totă timpul cât au păstrat tăcerea, pînă la macsimum de patru trimestre. Art. 110. Pentru cașurile de morte, nevolnicie, res- trîngere sau încetare din professie, faliment, schimbare în titlu proprietăți, desființarea ver-unel proprietăți prin dărâmare sau ardere, ori înnecăciune. sau când ar trece în possessia altora; moștenitorii saă epitropil averi celor încetați din viață, și personele care vor fi în ver-unulă din cele-l-alte cașuri enumerate mai sus, sunt datore a reclama descărcarea sau preschimbările cuvenite, iarăși prin agenți citați la art 107. Art. 111. Contribuabili, Patentabili și proprietari de imobile, care în cursul cellor din teiă două luni, după publicarea tarifelor de contribuțiunl, nu vor fi priimită insciințarea Nr. 6 de cătimea dări la care trebue a fi impuși pentru acellă annă, sunt datori a cere de la îm- plinitori respectivi să le comunice înștiințările cuveni- te, spre a se putea regula în respunderea contribuțiunel, saă a face cerere de descărcare in termenul mărginită de legi, la cas când ar fi asupriți cu tacsarea. Cel ce nu se vor conforma acestor disposițiunl, și se vor descoperi în urmă neînscriși lă dări, vor sufferi consecințele prescrise la art. 115 de mai jos. Art. 112. Proprietari de imobile saă arendași care în scop de a păgubi fiscul, se vor dovedi că aă arătată sm foncură. prin ver-un contractă iconomicos, seă alt-feliă, un ve- nit mai mic de cât ccllă ce trage de la proprietate, saă mai mic de căt arenda ce plătesce în realitate, voră fi adăogațl la venită cu tacsa îndoită, pentru totă timpulu trecută. Termenulu de reclamări, Art 113. Când se face ună noă recensement ter- Digitized by L>ooQLe — 539 — menul de trei luni accordat de lege pentru reclamări In contra impovăratel tacsărl, se începe de la publicarea tarifelor și a resumatulul rolurilor Acestti termen, pentru contribuabili din noii adăogațl în urma încheeri rolurilor, se va socoti de la data pn- mirel înștiințărilor ce li se va fi trimis. Art. 114.* Pentru constatarea ditl de la care se vor trimitte înștiințările contribuabililor adăogațl în cursulti annulul, se va face de către implinitorl însemnarea cu- venită, chiar în rolu (colona de observații) dupe listele • date de împlinitori. Art. 115. După espirarea termenului de trei luni citat la Art. 113 de mrl sus. nici o reclamațiune con- tra încărcatei evaluări, nu se va mal putea priimi, pînă la un nou recensiment generalii; iar pentru contribua- bili și patentabil!, pînă la finele annulul, afară de cașu- rile cându contribuabili ar putea constata că motivul în- târțlieri sau allu espirări acellul termen, a provenit din ver un cas de forță majoră, neatârnat de voința lor. Art 116. în cașurile citate la Art. 110, contribua- bili s^u moștenitori și urmași lor, pot reclama descărca- rea în ori-ce timpu, prin împlinitori sau controlori etc. Timpul de la care urmeclă a se face scăderile. Art. 117. în cașurile citate la art. precedinte și în reîntmădret cașuri de arestări, descărcarea contribuabililoru se va regula de la trimestru ce urmețlă după acella, în care s’a întâmplat cașul. Art 12 ¹auStehr' La cas când patentabili vor reclama contra încăr- ’ catel classificărl, vor trebui a justica cererea lor cu ac- te legale, sau a presintă registre, ori jurnale ținute în bună regulă, sau ori ce alte documente vrednice de cre- dință, din cari să se constate restrîngerea operațiunelor sau condițiilor în care essercită comerciul lor. Cursul ce trebue a se da reclamațiunelor. Art. 125. Controlori, sub-Prefecți și comisari Fi- nancial! (Perceptori de prin orașe unde nu suntu contro- lori) priimind reclamațiunl în condițiile arretate la Art. de mal sus, vor proceda la cercetarea lor, prin concur- sul Consiliului Comunal, ori allu agenților de constata- re, delegați comerciali, sau arbitri chemați, de lege. Pentru constatarea cereriler făcute de petiționari, vor avea în vedere deslușirile ce se dă printr’acest re- gulamentu, la așezarea fie caruia fellu de contribuțiune. Resultatulu descopeririloru ce se vor face, se va constata prin certificate sau processe verbale, formate dupe deslușirile de mal jos. Modul cum trebue a fi formate certificatele de scăderi. Pentru duble înscrieri. Art. 126. Cind reclamațiunele vor fi pentru duble înscrieri în una și aceiași comună, sau în differite co- mune, se va arrătta No. rolului la care figur^ă înscriși în ambele părți cu deslușire încredințătore, că este una și aceeași personă înscrissă în ambele Jocuri, cu ară- tare de comuna de unde urmesă â se scădea și de la care anume trimestru trebue a se face descărcarea con- tribuțiunei La cas când ăr fi plătit contribuțiunea la comuna de unde urmesă a se scădea, atunci prin certificatul sus citat, se va arăta epoca pînă la care a achitat acolo acea contribuțiune, spre a servi de bas la regularisirea descărcări sale de la acea comună și restituirea banilor ce va fi răspunsă. Pentru greșite înscrieri. Art. 127. Certificatele ce se vor încheia pentru con- tribuabili cari din erore se vor fi înscris în roluri, vor coprinde motivele sau titlurile în virtutea cărora urmăsă Digitized by LiOOQlC — 542 — a fi esclusi, adică: Titlu calități pentru care trebue a fi scătfuți, precum suntă sudiți fără proprietăți, Cleru, nevârsnici, foști Militari, Dorobanți și Jandarmi, cari pentru trei termene de serviciu în cariera armelor, vor fi dobândit cărți de scutire, holtei nevârsnicii cari nu vor fi împlinit etatea de 20’ ani și se vor fi admins- trând de părinți saă Epitropi lor, fâră a agonisi nimic pe semă-le, și alți assemenea preve^uți la partida cellor apărati de contribuții. Vor coprinde assemenea No. rolului la care suntă înscriși și trimestru de la care se cuvine a se descărca contribuțiunea lor. Pentru cașuri de morte, nevolnicie, dosiri, încetare din professil, arestare, falimente ect, Art. 128. în cașurile citate mal sus. certificatele vor coprinde No. rolului, epoca încetări din vidță sau a căderi în stare de nevolnicie, ori a încetări din prefes- sie, saă data de când se vor fi arestat, ori se va fi de- clarat falimentul etc, cu deslușire de luna pînă la fine- le căria aă achitat contribuțiunele ce datora. Pentru cașuri de reduceri sau scăderi de la o tacsa mal mare la una mai mică. * / * Art. 129. Când reclamațiunea ar fi pentru reducere de la o clasă de patentă mal mare la una mai mica, va trebui să se prevadă prin certificate, objectul reclamatie actele saă registrele, ori jurnalele ce aă presintat, saă ori ce alte temeiuri s’a luat de normS la constatarea a- rătării reclamantului; se va însemna No. rolului și clas- sa la care este așezat, precum și aceea la care se cuvi- ne a fi frecut. Dacă cererea de reducere va li pentru impositul fonciar, în certificate se va arreta epoca când ’i s’a dat însciințarea No. 6 și epoca când a reclamat; suma ve- nitului cu care este înscrissă proprietatea, No. rolului la care este trecută, temeiul pe care s’a basat noua pre- țiuire assemânat cu deslușirile date prin acestă Regle- mentă pentru așezarea dării fonciară; în fine, suma cu care urmesă a se reduce, suma cu cătă trebue a româ- nea tacsată și trimestrele din urmă pentru cari urmesă a se face reducerea saă restituirea. Când contribuabili care vor fi reclamat micșorarea tacsel, și vor fi plătit darea întregă la care aă fostă așe- zați, atunci se va arâta epoca pînă la care a refuită Digitized by Google — 543 — datoria lor, spre a se cunosce suma ce unndsă a Ii se restitui. Art 130. Pentru ori ce alte cașuri necitate în titlurile de mai sus, Agenți de constatare, vor Îngriji a face să se prevadă în certificatele ce vor forma, tote lămuririle ce urmesă a servi de basă la regularisirea așețlărin acel- lor contribuabili. Pentru certificatele de adaos între Contribuabili. Art. 131. Certificatele ce vor constata adăogirea din nou a ver unor contribuabili, va trebui a coprinde numele, pronumele, titlul protecții, adică: pămentân saii supus strein, No. passe-Portului de suditență și dacă po- sedă proprietate locul domiciliului, No. cassel sau nu- mirea Uliței, profesiunea, condițiunea civilă adică: de este căsătorit sau nu, dacă este versnic saă nevârsnic, dacă se administresă de sine, dacă se administrdsă de părinți sau EpitropI, dacă agonisește ver-un venit pe sema sa, epoca de când se cuvine a fi așezat la dare și la care anu- me contribuțiune urmâsă a fi așezat, adică, la darea per- sonală și de șosrie, saă numai la consrib: șoselelor. Pentru certificatele de adaos între Patentabili. । Aii. 132. Certificatele de catigoria arrătată în tit- lul de mal sus, vor coprinde tote lămuririle cerute pre- cum: numele, pronumele, domiciliul, profesiunea saă na- tura comerciulul, numirea tabloului din care face parte profesia, classa la care urmdsă a se așețla, felulu între- prinderi comerciulul, adică numai cu ridicata seă cu ri- dicata și amănuntul, ori numai cu amănuntul, câte sta- bilimente de comerciă are în aceeași comună, pentru care anume stabilimentu (dughiană) se cuvine a fi așezat la taxa întregă, și pentru care la jumătate taxă, și în ca- re catigorie de populație intră comuna unde’șl essercită întreprinderea, saă la cașă când acea profesiune nu se> clasifică după populație, se va face în certificat cuvenita deslușire pentru acesta. Certificate pentru adaosulu din nou dllu proprietăților imobile. Art. 133. Asemenea certificate, vor coprinde nu- mele proprietarului sau allă așezământului de care ține acea proprietate, natura și numirea acel proprietăți, co- muna în care este situată, baZele dupe care s’a consta- tat venitul el annualu, sumele ce urmâsă a se scădea din acellă venită și catigoriile anume sub care se face scă- Digitized by Google — 544 — derea, asemănat cu deslușirile prevăzute la partida a- șe^ări contribuții fondare, venitul curat ce trebue a se supune la dare și epoca de când a devenii! imposibilă. Certificate pentru adaosul venitului proprietăților imobile. Art. 134. Când o proprietate s’a înscris din erâ- re sau din greșită apreciare, cu unu venită mal mică de cât producea în realitate la epoca recensementulul, sau atunci când pentru l-ia ore s’a adăogat în venit, și în ur- mă se va dovedi că la epocele mal susu citate a pro- dus un venit mal mare, atunci certificatele de constata- re vor coprinde: numele proprietarului, numirea și na- tura proprietăți, așezământul de care ține, venitul an- imal cu care este înscrisă și acella ce în adevăr a pro- dus, precum și basele dupe care s’a constatat adevăra- tul venit, epoca de când s’a păgubit fiscul, și suma impo- situlul ce se cuvine a se preleva pe timpul din urmă pentru sporul constatat la venit. La cas când s’ar dovedi că asemenea proprietăți au fostă înscrisse cu ooQLe — Ml — scăd^mântă, ce s’ar fi urmat în cursul annulul și n’ar fi fosttt des- coperite saii aduse la cunoscința agentului de constatare, în cer- certările parțiale, se va face o revisiune generală, o dată pe fie- care annu. Agențl chiemați a face rivisiunile parțiale și celle generale. Art. 152 Cercetările parțiale se vor face de către agenți de constatare prin concursul personelor chemate a lua parte la înche- erea certificatelor Art. 153. Revisiunele generale se vor face, prin orașe si târ- guri, de către agenți de constatare însoțiți de un agent din partea Poliții și de către delegatul afes din partea cumercianților, iar prin sate, de către agentul de constatare allu ocolului (plăși) respectiv, însoțit de împlinitor și de consiliulu Comunale. încunoșciințarca grilelor in care se vor face cercetările parțiale și reviziunde generale. Art. 154. La cercetările parțiali, agenți însărcinați cu consta- tările, vor incunoșcința insile contrtbnabililoru și personelorCi che- mate a lua parte la lucrare. țlilele în care se va face cercetare fie-căruia casu, regulând anume patru ^ile pe septămână pentru a- semenea cercetări, spre a se putea occupa în celle alte cu lucrări de cancelarie și cu inspectarea cașurilor generale de modificări. Art 155. La revisiunele generale, încunosciințarea se va face de controlori, iar pe unde nu esistă asemenea agențl, de către sub-Prefecțl sau de Perceptori de prin orașe. Prin sate, încanoșcințările se vor adresa consiliului Comunale și acesta le va comunica contribuabililor, prin citire în Biserici; iar prin orașe, se va incunosciința contribuabililor fie-căria Mahala, diua în care se va face reviziunea generală prin publicație citită în Biserica locală și în locuri publice, în cea din teiu sărbătore sau Duminică, ce va fi înainte de diua revidiuneî. Timpul in care se începe riviziunea generală. Art. 156. Revidiunea generală se începe în celle din tâitidil* le alle lunel lui Maiâ, și va trebui a se sfîrși cel mal tîrdiă pînă la 25 lume, spre a se putea înainta pînă la 10 lulid la Minist Fi- nancelor, Ștaturile și certificatele constatărilor ce se vor fi făcut în cursul revidiuneî Cu tote acestea, dacă in unile distr. Prefecți vor socoti mal ' de folos a se începe asemenea re vișinul, mal înainte sau mal in ur- ma epoci sus menționată, vor trebui a face pentru acesta din vre- me propuneri motivate la Ministerulu Financeloru. spre a dobândi cuvenita deslegare. Digitized by CiOOQle — 552 — Formarea gatului de zilele în care se va hotărî a se face revițiunea generală în fie care comună. Art 157. Ordinea revitjiunel generale, se va regula printr’un ștat, care va coprinde numirea comunelor și filele otărâte pentru operația revidiunei generale în fie-care comună. Aceste staturi se vor pregăti de Controlori sad sub-Prefecți ort Perceptori pe unde nu essistă Controlori, și se vor supune în du- ble esemplare la aprobarea Prefectului. Art. 158. La întocmirea statului de mal sus, agenți însărci- nați cu formarea lor. vor observa indicile statistice, spre a lua cu- noșcință de țlillele în cari se face târguri, Bâlciuri (iarmăroce) spre a nu ficsa pentru lucrarea revițliunel generale asemenea ții Ie. în ca- re locuitori ar fi imprăștiațl din comune. Asemenea vor avea îngrijire a nu oțărî gliile în care locuito- ri ar fi ocupați în mari lucrări agricole, precum semănatul porum- bului, cositul și strînsul fânului, secerișul holdelor etc. Se va ține sămă de țjillele în care împlinitori comunelor sunt îndatorați a merge la cassieri particolari al ocolelor spre a vărsa con- tribuțiunile împlinite, pentru ca nu din lipsa acestora, să se împe- dice lucrările trebuinciose la revi^iunea generală. Pentru considerațiunile de mai susă, controlori și sub-prefecți mal nainte de a transmite prefecturel, statul de ții lele ficsate pen- tru revițliunea generală, se vor înțelege și cu casieri particolari, saă cu perceptorii de prin orașe și vor ține sămă de observațiu- nele acestora. Participarea împlinitorilor la revițliunea generală. Art. 159. După ce staturile citate la art. precedent, vor fi a- probate de prefecți in cursulă lunei Apriliu sub-prefecți și contro- lori vor transmite câte o copie legalisată dupe acele staturi, casi- erilor particolari și perceptorilor de despărțiri, și aceștia vor da or- dinile cuvenite împlinitorilor comunali, ca la d>tole otărâte pentru revițliunea generală, se se afle în comună pe timpul cât se va ur- ma cercetarea, spre a da deslușirile ce le vor fi cerute și a vesti pe contrib: despre (Jitia sosiri agenților de constatare. Trimiterea esemplarelor trebuinciose la constatări. Art» 160. De odatâ cu aprobarea statului de revițliunea ge- nerală, prefecți vor trimite sub-prefecților si controlorilor, esem- plarele No. 9—23 pentru a opera într’ensele. constatările ce voră face. Observarea ordinel așezată pentru revițliunea generală. Art. 161. Controlori, sub-prefecți și perceptori Însărcinați cu Digitized by Google — 658 — operația constatăriloră, sunt îndatorați a urma cu esactitate regula prescrisă prin statul de filele otărîte pentru reviZiunea generală. Numai prefecți potă face veri-o modificare, și acesta numai ta casă de veri-o importantă împrejurare. Intrerumpere în curstd reviZiunel generale. Art. 162. La caZă când reviZiunea s’ar intrerumpe din veri-o întâmplare neprevăzută și bine cuvântată, lucrarea pentru comunele în care urma a se opera reviZiunea pe timpulă intrerumperi, va fi amânată la finele reviZiunel tutulor comunelor, pentru ca ordinea regulată pentru cele alte comune, se nu se mal preschimve. La caZîicând intrerumperea s’ară prelungi din causă de bolă a agentului de constatare (a controlorului saă a delegatului sub- prefecturi!), atunci prefectul, care va trebui a fi îndată încunosci- ințat, va lua măsuri pentru denumirea ver-unuî alt agentă, ca să îndeplinăscă lucrarea reviZiunel spre a nu se înapoia serviciul. Când se voră ivi asemenea cașuri de intrerumpere, agenți de constatare sunt datori a vesti despre acâsta consiliilor comunale și casieriloră particolari, arătându-le Zilele ficsate din nuoă pentru re- viZiunea acelor comune. Capitvi.C XI. Cașuri speciali pentru constatarea mișcării materiilor imposabile. Constatarea modificărilor între proprietățile imobile după registrele Tribunalelor. Al t 163. Odată pe fi-care trimestru, controlori, iar pe unde nu esistă asemenea agenți, sub-prefecți și perceptorii, voră merge în cancelaria tribunaleloră civile și de comerciă din orașiul de re- ședință districtală, spre a culege după registrul de vânZărl, de schimburi, de donațiunl, de fol t’ ^stre etc. științe despre modi- ficările ce urmăsă a se face iu rolurile de proprietățile imobile, și după însemnările ce vor lua. vor recomanda prin staturile de pre- faceri, modificările ce va trebui a se opera în roluri. Art. 164 Tribunalele sunt datore a înlesni agenților de con- statare, culegerea științelor necesarii după registrele lor. Constatarea cașurilor de arestări publicate prin Monitorul Official. Art. 165. Agenți de con tatare, având în vedere publicarea ce se face prin Monitorul statului, pentru toți aceia care se osân- descă la închisore pentru differite crime și vini, și pentru cel de- clarați de făliți, vor proceda la constatarea epoceloru de când s’aă arestat, saă a ’ncetat din comerciă, și vor regula scăderea lor din- tre contrib: saă patentabill prin staturile respective, de la trimes- Digitized by Google — 554 — tru ce urmesă după acela, în care se va fi făcut arestarea sati în- cetarea din comerciă. La cârjă când arestarea va fi pentru un termen mal mic de un and, atunci scăderea se va regula numai pentru contribuția a- cellor individe pe timpul arestări, calculându-se de la începutul lu- nei ce urmesă după aceea în care s’a arestat, pînă la începutul a- cellia în care se sfîrșaște termenul osândiri;- iar cându arestarea va fi pentru timpu mal mult de un anii, atunci se va regula scăderea definitivă din roluri, rămâind a se recomanda iarăși adaogirea ace- lora în venit, atunci când se vor libera. Art. 166. Dacă cel osîndiți la închisore, vor fi fost dintre individele acelea, cari pentru serviciile ce îndeplinescîî. suntu scu- tite de contribuție, și se trecă pe fie-care annu prin statele de a- părări, precum sunt gradele de jos: militari, dorobanți, jandarmi storoși, grăniceri etc. sau vor fi avut scutiți precum suntu^militari recrutați după legea veche, dorobanți ne’nscri-i în roluri și necăsă-e toriți locuindu în case cu părinți sau rudele lor, și grăniceri d, aceeași catigorie, atunci, în cașul din teiu, asemenea indivițli tre- bue a se esclude din rolurile anului fiitor, în cașul din urmă, con- trib: scutiților care va fi fost descărcată din veniturile Statului, se va adăoga prin staturile No, 11, spre a se face venit extraordi- nariu, insemnându-se prin roluri în colona de observații, cașul per- deri dreptului de a mal fi scutiți, spre a servi de normă la pres- crierea rolurilor pe annul fiitor. Constatarea nuoilor căsătoriți dupe registrele (actele) civile. Art. 167. Pentru constatarea nuoilor căsătoriți care, netiind ajunși în vârstă de 25 annl, vor fi înscriși numai între contribua- bili holtei, sau nu vor fi de loc înscriși, din causă că pînă la epo- ca căsătorii se vor ti administrat de părinți sau de epitropi lor fără a agonisi veri un venit împarte pe sâmăle. z\genți de constatare suntă îndatorați a revizui odată pe fie-care trimestru, condicile ac- telor civile din comunele rurale și urbane, și pe toți aceia care vor fi de catigoriile sus-menționate ’I vor recomanda prin staturi, spre a se adăoga între contribuabili cu respunderea întregă de la trime- stru în care s’a urmat căsătoria, și a se scădea dintre contribua- bili holtei, acel ce vor fi fost înscriși la asemenea dare. Constatarea clădirilor (lidite din nou dupe registrele Municipalităților (Eforiilor). Art. 168. Agenți de constatare din orașele unde sunt Muni- cipalități (Eforii) și cel de prin târguri pe unde suntă Comisari Municipali, vor merge odată pe fie-care annă, in luna lui Octoni- vrie, la Biuroul însărcinat cu liberarea biieteloră de clădiri spre a lua însemnări despre tote Zidirile ce se vor fi autorizat a se clădi din nuoă, după care vor proceda la constatarea epocel de când a- Digitized by ^ooQle — 555 — celle clădiri sad adus în stare de locuită, spre a le înscri în re- gistrul destinata anume pentru asemenea clădiri, și a {ine comptu de epoca când espiră termenu prescris de lege pentru apăra- rea lor. Constatarea epocel de când clădirile nuol s’aii adus în stare de locuit, se va face prin proces verbalii sub-scris de duoi vecini, de proprietarul seu representantul seu și de agentul de constatare, și acellu proces-verbal se va allătura la dosariulă (acta) specială, ce trebue a se ține în păstrare împreună cu registrele mal sus a- rătate (modela Nr 2), NB Constatarea nuoilor antreprenori de lucrări publice. Art. 169. O dată pe fie-care trimestru, agenți de constatare vor cullege sciințe pentru tote lucrările publice sau antreprizele de îndestulări publice cu differite materiale, și pe toți aceia care vor fi luat asemenea antreprinZe, 'I vor așeZa la darea patentelor, a- fară de escepțiile prevăzute la partea ce tratăsă despre asemenea antreprenori (a se vedea art. 22 din acestu regulamentu). Constatarea epocă pirul la care s'a făcut culegerea sci ințclor dupe la autoritățile arătate mai susu. Alt. 170. Pentru constatarea datei, piuă la care s’a cullesti științele arătate la Art. precedinte, agenți însărcinați cu assemenea lucrări, suntu datori a raporta la finele fie-căruia trimestru către prefectură, arătând luna și Ziua la care s’a poprit cu adunarea ști- ințelor din registrele difteritelor autorități. Ordinea agenților însărcinați u culege sciințc du- pe registrele tribunalelor pentru modificările ur- mate in titlurile propriei: de imobile. Art. 171. în fie-care trimes’ *i, unulu din controlori sau sub- prefecțl, ori perceptori, va fi însărcinat a merge la Trib, ca se cul- legă, dupe registrele respective, științele necessaril pentru modifi- cările ce se vor fi urmatu în titlu proprietariloru de imobile din tot districtul^, cu îndatorire ca cellti însărcinat cu acestă operație, să comunice cellor-l-alțl sub prefecți, sau controlori, ori perceptori, sciințele culese pentru proprietățile ce cad în cuprinsul despărțirea fie-căruia. NB In annul curent 1863 fiind-că se împlinește terinenulu de trei annî ficsat de lege pentru apărarea clădirilor ce se vor fi (jidit și se vor fi locuit la oct: 1860, cullegerea științelor în partea de dincoce de Milcov, se va în- cepe de la epoca sus gitată, de când s’a pus legea în lucrare, iar in par- tea de dincolo, adunarea științelor se va iace pentru clădirile nuoi ce se vor fi locuit cu începere de la Aprilie 1862, de câud s’a aplicat acolo le- gea suscitată. Digitized by CaOOQle — 556 — Inspectarea rectificărilor operate In rolurile comunei: Art 172. La revițliunele generale, Controlori saă percept: ora- șiulul, ori dellegatul sub-pref: ce va fi însărcinată a constata ca- șurile de scăderi și adăogiri, este dator a inspecta și rolurile împli- nitorilor comunali, spre a se încredința dacă s’a operat prin tr’en- sele cu ceruta regulă, tote ordonanțele de adaos, de descărcare și de restituire, spre care scopii, urmașă a purta la sine in cursul revidiuneî, matriculile ocolului în care trebue a figura regulate to- te autorisațiile de prefaceri, și la cas de a găssi ne esactitățl, va stărui a se îndrepta în presența sa, de către scriitorule comunei de fașiă cu membri consiliului comunal. capitule XII. Nomenclatura personelor chemate a opera constatările. Art. 173. Personele chemate a constata mișcarea contribuabi- lilor și a materii imposabile, suntă acestea.: în comunele rurale (sate). Preotnlă. Membri consiliului comunale (județu sătescă). împlinitorulă. Scriitorulă (notarii). Controlorulii saă dellegatulă sub-prefecturel (la revldiunile i generale.) j i în orașe și târguri. Preotulă mahalalei. Duol con-mahalagil (proprietari). Perceptorulă (pe unde nu esistă controlori.) Controlorul (pe unde esistă asemenea agențl.) ! Delegatul comerciant allesă (numai în cașurile relative Iapa- { tentabill). Pentru proprietăți nemișcătore. Agenți de constatare citați mal sus. Consiliurile comunale. 1 Duol arbitri denutițl din partea proprietaruul (în cașuri de contestație). Acești arbitri, nu pot fi nici rude cu proprietari, nici intere- sați în ver un chip la crescerea saă scăderea venitului proprietăți Art. 174 Certificatele de constatare ce se voră încheia, vor fi sub-scrisse de agenți sus citați. Digitized by — 657 — ÂUegerea delegatilor comercianți. Art. 175. La fie-care duol annl, în luna Iul Apriliă, seva con- voca în localul deputatului mah. satt în allO ver-unul alta proprietar, toți comercianți și meseriași aflațl cu întreprinderea comerciulul sati a industrii lor, în fie-care comună saă mahala, și în presența preotului, a deputatului mahalali, (pe unde sunt deputațl) saă în presența unul membru municipale (pe unde nu suntă deputați de de mahalale) și de fația cu un agent fiscal și unul din partea po- liții, vor proceda la allegerea unui dellegat din partea lor, care va Însuși mal bune cunoșcințe despre întinderea întreprinderi fie-caruia și de drepturile și de îndatoririle la care sunt chemățl de lege toți comercianți și industriași. Art 176. Alegerea se va face cu majoritatea voturilor celor aflațl de față la (jiua hotărită. Spre a se putea începe allegerea va trebui a se afla de față cellă puțină două din trei părți, din tot numărul patentabililor co- mercianți și industriași din acea comună. Aut. 177. Kesultatul voturilor se constată prin procesă verba- le sub-scrisă de agenți de constatare și de allegătorl. Art. 178. Confirmarea saă recunoscerea allesulul, se va face de către Prefectă în urma raportului agentului de constatare ce va fi asistat la allcgere, Art. 179. De odată cu confirmarea, se va da în priimirea al- lesulul, sigiliul dellegațiunel, listele de patentabill, legile de contri- buții, reglementele de constatare și ort ce alte hîrtil se vor afla în păstrarea dellegatulul precedenta, privitore la clasificarea adăogi- rea saă scăderea patentărilor, spre a’I servi de normă în lucrările misiunel salle. Sigiliulă va purta titlul următoriă: „Dellegatul comerciante allă comunei (cutare) •Marca districtului." Art. 180. Listele de allegătorl se vor pregăti de către delle- gatul aflat în activitate, cu trei luni mal ’naintea espirăril terme- nului allegeril. Elle vor coprinde: numele, pronumele, locul locuinței, profes- siunea saă felul comerciulul și No. patentei fie-căruia. Listele se vor depune la Prefectura sau sub-Prefectura locală pentru ca la termenul cuvenit, agenți de constatare să convoce pe allegătorl pentru reînnoirea dellegatulul; cu tote acestea vechiul dellegat, va putea fi reallesă. Convocarea se va face prin bilete adresate fie-căruia comer- ciante și împărțite de către agenți polițienești. > Listelele de allegătorl se vor affișa cu o lună mal 'nainte de țliua allegeri. > Cel cari se vor socoti în dreptă de allegătorl și nu vor fi ț fostă trecuți în listă, vor reclama înscrierea prin Prefectura locală, i Pentru astă primă oră, listele de allegătorl se vor forma de Digitized by CiOOQlC -- ‘558 — către agenți de constatare, și convocarea, se va face îndată după promulgarea acestui reglementă. Atribuțiunele delegaților alle^. Art. 181. Dellegați alleșt de comercianti și industriași fie-ca- ria comune sunt Membri al comisiunelor ce se vor forma pentru classificarea patentabililor; el vor lua parte la reviZiunea și pre- înuoirea rolurilor annuale, vor sub-scri matriculele și rolurile, vor cerceta împreună cu agenti ficsali reclamațiunele ce s’ ivi din par- tea patentabililor contra clasificațil lor; vor apreciui și vor sub-scrie certificatele pentru constatarea ’ adăogirilor saă scăderilor ce s’ar urma între patentabili, vor ține listă regulată de toți patentabili comunei pentru care suntu alleșl și de tote modificările ce se vor constata prin certificatele sub-scrise de dînși. Modul cum trebue a se face constatările. Art. 182. Pentru încheerea certificatelor de constatare prevă- zute la Art. precedinte, agenți însărcinați cu acăstă operațiune și delegați aleși din partea comercialul, sunt datori a se încredința de adevărul împrejurăriloru chiar la fația locului în presența părți- lor interesate sau a representanților lor, după ca mal întîiu se vor assigura că reclamările s’au făcutu în timpul prescrissu de lege, ca prin acestu modu, să se descopere adevărata stare a contribuabili- lor ce ar trebui a se adăoga sau a se scădea din venituri, pentru ca nici ficsul să nu suffere perderi in drepturile ce ’l suntu accor- date de lege, nici contribuabili să încerce asupriri, și ast-fellu fie- care să vină cu mulțumire, a contribui în proporția mijlocelor sa- le la sarcinile Statului. Art. 183. Cînd agenți însărcinați cu împlinirea contribuțiune- lor, vor descoperi contribuabili patentabili sau proprietăți a cărora așezare la dări, se va fi făcut în paguba fiscului, la classe mai mici de căt ar fi meritat, sau se va fi tacsatu proprietățile lorii cu venituri mal mici de cătu acellea ce producea în realitate la epoca recensiimel generale, sati la timpulti când voru fi fostu din nou a- dăogate, suntu datori a vesti ageuțilorti de constatare și a’l invita să procedeze la a 2-a estimație în presința împlinitoriulul, a părți interessate, a arbitrilor sau a delegatului comerciante (dacă obje- ctul estimației va fi relativă la întinderea întreprinderii său profe- siunel veri unul patentabile). De o dată cu constatarea resultatulul nuouel estimați!, se vor lămuri și personele cari voru fi făcutu prima așeZare și a ceia cari vor fi fraudată fiscul, spre a se applica assupra lorii amenda pre- scrisă de lege. Digitized by Google — 559 — PARTEA V. Ragularea definitivă a operațiunilor^ de constatare. CAPITOLUL XIII. închierca Staturilor de prefaceri între contribuabili Art 184 La finele fie-căruia trimestru, tote certificatele de adaosfi și descărcare sau restituire se voru înainta într’o singură dată: De către consiliul^ comunale, la sub-pref. (controlori). „ Sub-prefecțI (controlori), la prefectură. , Prefectură, la Minist. Financelor Din. contrib dir. 185. Controlori, sub-pref. și perceptori conisari financiari) pe unde nu sunt controlori, voru înainta certificatele de caii se vor- besce în art. precedinte. împreună cu staturile nominale de toți contribuabili, patentabili și proprietățile, ce voră trebui ase adăo- ga sau a se descărca de contribuție. Art 186. Staturile de adaosu și descărcare se voră trimite la prefectură în duble essemplare, și pref. formându după dinsele câte un stătu generală, împărțit pe ocole și comune, ’lu va înainta Ministeriulul Financeloru, împreună cu unu rend din staturile par- țiale primite de la agenți mal sus-citațl și certificatele de consta- tare relative la fie-care Stătu Art. 187 Staturile și certiticătele, vor trebui a fi trimise la Ministeriul Financeloră, nepreșitfi pena la 10 ^ile din ânteia lună a trimestrului următoriă. Nomenclatura Staturilor de prefaceri. Statul pentru adaosul proprietăților imobile portă Mo. 9. Statul pentru descărcările și restituirile ceva trebui a se face la contrib: proprietăților imobile’ idem No. 10. Statul pentru adaossulă contribuabililor de veri-ce categorie idem No.ll. Statul pentru descărcări și restituiri de la contribuție idem, No. 12. Idem pentru adaosul patentabililoru, idem No 13. Statul pentru descărcări și restituiri de la taxa patent, idemN. 14. Art. 188. De odată cu certificatele de adaos și descărcări, se vorfi înainta în regula arătată mal susu, și numai unfi singur rând din staturile nominale pentru individele apărate de contribuțiunl, pre- cum sunt gradele de josfi militari, dorobanți, jandarmi, storoși, etc, prevă^uți anume în tarifele de apărări și cari vorfi figura înscriși în roluri etc. Aceste staturi se vorfi trimite în o singură ocasie, în cel d’ân- Digitized by Google — SfiO — tîiă trimestru al anului, spre a se acorda ordonanțe de descărcare pentru contribuția loră penă la finele anului. în trimestrele următorc, se voru trimite assemenea staturi nu- mai pentru cel-ce se vorti fi inrolatu din noti în serviciă, de cate- goria acelor ce aii drepții la assemenea apărări. Nomenclatura staturilor de aperari. 1. Statul de numele militarilor, pompierilor și al scutitilor de militari, recrutați după legea din'aintea aplicării sistemului de înrolare prin sorți portă No. 15. 2. Statut de numele grănicerilor și al scutițiloră lor din par- tea de dincdcl de Milcovă (Muntenia) portă No. 16. 3. Idem de obștea comuneîoru grănicere, idem No.i7. 4. statul ,de numele Dorobanților și al scutiților lor, din par- tea de dincdcl de Milcovă, portă Nr. 18 5. Idem de Numele jandarmilor Poliției din Bucureșcl, din lasșy și de la reșidințele Districtelor de dincolo de Milcov (Moldo- va) idem No. 19. 6. Idem de Numele Storoșiloră aflațl in serviciul Sub-Pre£ de dincolo de Milcov, idem No. 20. 7. Idem pentru învățători Comunelor, idem 21. 8. Idem de Numele Cântăreților și Paracliserilor dupe la Bi- serici, idem No, 22. 9. Idem pentru Postași Surugii, idem No. 23. Art. 189. Tote Certificatele și Staturile nominale menționate mal sus, se vor cerceta și pentru câți din Indivizi coprinși într’- însele, se vor găsi in dreptă, pe de o parte, se voră da deslegări asupra Staturiloru pentru adăogire saă descărcare și restituirea Con- tribuțiunel lor, prin Direcția Contribuțiuniloră Directe, iară pe de- alta, formându-se Tablouri de resumatul tutuloră adăogiriloră des- cărcăriloră și restituiriloră. dupe modelurile No. 24, 25 și 26 se voru transmite Direcțiunel Comptabilități, ca să liberese Cassieri- loră Ordonanțe de adaos, descărcări sau restituiri. Aceste ordo- nanțe portă No. 27, 28 și 29. Ună rând din dublele Staturi de adaos sau descărcare, se va Înapoia la Prefectură cu deslegările cuvenite. Art. 190. Staturile de apărări se voră aproba printr’o specia- lă deslegare, trimețîndu-se Prefecturei listă de rectifierile ce se vor face, cu obligațiune de a opera acel le rectifieri prin Staturile Sub- prefecturilor. Urmarea ce trebue a se face de-odată cu autorisarea Staturilor de prefaceri. Art. 191. Pentru dările Contribuabililoră. Patentabililoră și proprietățiloră ce vor trebui a se spori saă descărca din venituri, conformă cu constatările tăcute prin certificatele anecsate. Ia Sta- Digitized byCOOQlC — 561- hirile ad-hoc, Direcția Comptabilități, dupe Tablourile ce va primi de la Directorul Contribuțiunilor Directe, va libera Casierilor Or- donanțe de adaos, descărcare sad restituire. Ordonancele de adaos, se vord libera pentru contribuțiunile persanelor ce se vor spori din nod la vre o dare. Ordonanțiele de descărcare se vor libera pentru dările ce va trebui a se descărca definitivă și cari nu vor fi fost respunse de Contribuabili, iard la cad când Contribuabili până a se priimi or- donanțe de descărcare, vor fi răspuns dările, atunci se va urma con- form disposițiilor Art 205. Ordonanțele de restituire se vor libera asemenea pentru su- mele ce va trebui a se tnpanoia Contribuabililor, dreptti dările cu cari vor fi fostă încărcați la plată. Art 192. Ordonancele de categoriele sus indicate, vor coprin- de totă suma dăriloră de la începutul trimestrului de când se va constata că urmădă a se face adăogirea, descărcarea sau restituirea, până la finele anului in care se va fi operată constatarea, cu spe- cificare pentru fie-care anu deosebită. Art 193. Ordonanțele d restituire vor fi individuale, iar cele de adaos saă descărcare, voru fi collective pentru totă No. Contri- buabililor ce se vor spori saă descărca din rolurile unei plăși. Cursul ce trebue a se da Ordonanțelor. Art 194. Tote ordonanțele formate pe temeiulti Tablouriloră încheiate de Directorul Contribuțiunilor Directe, mai ’nainte de a se espedia, se vor trece In speciale registre Modelă No. 32 și 33. îndatoririle Prefecturilor după aprobarea Staturilor. Art. 195. Prefecturile primind de la Directorul Contribuțiilor directe Staturile Aprobate, vor face următorele procedări. 1. Voră trece în câte unulti din dublele Staturi de prefa- ceri primite de la Controlori sau sub-Prefecți, ori Perceptori, tote Autorisațiile însemnate în Staturile ce s’a înapoiată de la Direcțiu- nea Contribuțiunilor directe, și Ie voru înainta fie căruia din a- genți de la cari a primită asemenea Staturi, cel mult tn termen de o săptămînă de la data primirel lor in Prefectură. 2. Vor înscrie în matricolele respective pe toți contrib: paten- tabili și proprietățile adăogate din nou. 3. Vor însemna în colona de observații a matriculilor, epoce- le pentru cari s’aă descărcată contribuabili coprinșl în staturi, ca- tegoria pentru care s’au descărcată și No. deslegări. 4. Asemenea vor înscrie la observații contribuțiile ce se vor restitui, timpul pentru care s’a regulată restituirea și No. deslegări. Art 196. Sub-pref sau controlori primind staturile de la pre- fecturi, le vor transmite casierilor particulari, dupe ce mai 1-iă vor face lucrările cuvenite pentru contribuabili, a căror adăogire, des- cărcare, saă restituire se va fi retușată. 36 Digitized byUOOQlC — 5&2 — Urmarea ce trebue a se face cu ordonanțele. Art 197. Direcțiunea comptabilități, formând ordonanțele de adaos, descărcare și restituire pentru fie-care ocolii, le va Înainta casierului generale pe lingă un borderoă (mod. No. 31) care va co- prinde resumatul total al ordonanțelor, și in virtutea acelui borde- roă casierul, pe de o parte, va încărca saii va descărca in registrul de amănunte partida fie-cărul casieră particulară saă perceptoră de o- rașă saă de târgă; iar pe de alta, vi^ind ordonanțele, le va tran- smite casieriloră pe numele cărora sunt formate. îndatoririle casierilor particulari șt ale perceptorilor de orașe și târguri. Art. 198. Casieri particulari, saă perceptori primind ordo- nanțele de adaosă, descărcare și restituire, voră face următdrele procedări: Aplicarea ordonanțelor de Adaosă. Art 199. Vor lua indată de la sub-pref. saă controlori Sta- turile nominale aprobate de minister, și in virtutea ordonancelor de adaos, vor opera prin matriculele ocolului, sporirea acelor contri- buabili. și incărcănd prin registrele de amănunte partida fie-căruia Împlinitor cu sumele ce’lă privescă, vor opera apoi adăogirea no- minală a acelor contribuabili și prin rolurile Împlinitorilor in cea dântâiă ocasiune, când vor veni să verse contribuțiunile, însemnând in colona de observații No. deslegări cu care s’a aprobat staturile de adaos, și No. ordonancel, și îngrijind ca să oblige pe împlinitori a trimite ne-căruia contrib: o însciințare No. 6, după regulile pre- văzute la art. 99. Aplicarea ordonancelor de descărcare. Art 200. Casieri particulari și perceptori primind ordonanceie de descărcare, vor lua indată de la sub-pref. saă controlori, statu- rile nominale aprobate de ministeni; vor opera prin matriculele lor acele descărcări, asemănat deslușirilor de la art: 195, § 2, 3 și 4 și vor descărca partita fie căruia implinitoră comunale prin regis- trul de amănunte cu sumele coprinse in ordonanțe; după aceea tu cea 1-iă ocasiune, când acel împlinitori vor veni să verse contri- buțiunile adunate, vor îngriji să reguleze și prin rolurile acestora descărcarea contribuțiunel celor scă^uțl in modul următorii: Art 201. Pentru contrib: dcscărcațl definitivă de dările cu cari sunt înscriși, casierulu saă perceptorulă va însemna in roluri In colonele destinate pentru înscrierea banilor împliniți, îndreptulă fie-căruia contribuabile, sumele ce’lă privesce din cele coprinse tn ordonanța de descărcare; iar tn colâna de observații, va seri iniți- Digitized by Google — «63 — alele Ord. des. No. (cutare) pentru dpoca (cutare), pentru motivu (cutare), adică mortii, saă fugit, nevolnică ori dosit, sati înscris de¹ do6 ori etc. (care va să (lică, că bani trecuțl in coldne ca plătiți s’aă achitat prin ordonanciă de descărcarea No. (cutare) pentru lu- nile, (cutare). A se vedea esemplele 1 și 2 din formulele No. 1-3-4. în urmă, pentru totă suma coprinsă în ord. de descărcare re- lativă la fie-care contrib. împarte, împlinitorul va tăia din registrul s6u cu matcă câte o chitanță, ca și când ară fi priimit acel ban! de la contrib: scăzut, și atât în matcă cât și pe chitanță saă în dosul el, va scrie Ord. Des. Nr. (cutare). Acostă chitanță se va- c6se pe Ordonancia sus citată, și su- ma coprinsă într’ânsa, o va trece în registrul săă recapitulativ la partida încasărilor. După îndeplinirea operațiunilor de mal sus, casierulu parti- culară saă perceptorul (comisarul financială) va formula și va pre- da fie-căruia împlinitoră, câte un avis (model No. 30) în care va înscrie nominală pe toți contribuabili, patentabili saă proprietățile coprinse în ordonanța de descărcare, împreună cu contribuțiunile descărcate. în fine, împlinitorul după ce va priimi avidul casierului par- ticulară, modelu No. 30, va chema pe contrib. scă^uți, și arătân- • dule, acel avis de descărcarea ContribuțiuneP lor, și rolul în care • s’a însemnată ca plătite, acelle contrib: va cere de la dinși să sub- scrie în avidul de descărcare la numele loră, în colonă hotărită pen- • tru acesta, spre încredințare că a luată cunoscință de acostă scădere. ' Dacă Contribuabilul n’ar fi înființă, aflănduse mortu, fugită, strămutată etc atunci unul din membri Consiliului Comunale, iară prin Orașe și Tirguri controlorul saă Sub-Prefectu, și pe unde sunt nu- mai Perceptori, Perceptorul, va încredința prin semnătura sa, că a ! luat cunoscință de regularea scădere! acelui contribuabilă prin rolă. Art. 202. Avidul citată în art. de mal sus, adeverit apoi de împlinitorii și legalizat de Consiliul Comunale prin sate, saă de a- - genți sus citați, prin orașe, se va înapoia casierului Particulară în cea dânt&ă ocasiune, când va respunde la casierie veri o sumă de f bani din cel strînșl de la alțT Contribuabili, și Casieriul, după ce va trece în registrul recapitulativă al împlinitorului, la partida res- punderilor, atît suma coprinsă în Ordonanciă, cu acestă cuprindere. „Contribuțiunea . . . (cutare) adică: personală ori șioselesaă patentă, ori toncieră etc după ordonancia de descărcare No. . . . (cutare) lei . . . («tîțl)“. Cât și sumele ce i se voră respunde în natură, va aduna to- talul din ambele categorii, și sub-scriind de primire, ’I va libera totă de-o-dată o recepisă din registrele casieriei, notândă ânsă de- osebită suma coprinsă în ordonanciă ca acte de cheltuell, și deose- bit pentru cel priimițl în natură. Art. 203. Cu modul arătat în esplicațiunile date în art. pre- cedinte, contribuabilul scăzut nu se va șterge din roluri, ci numai Digitized by L>ooQle — 5M- la fisele asului, când se vorti prescrie rolurile pentru serviciul a* nulul fiitorb, ellQ nu se va mal trece în acelle roluri și atunci va rămânea esclusd pentru acel anO, sati la cațld de a șefi micșorată darea lui, atunci în nuoile roluri se trece la catigoria la care a fosta regulata prin Ordonanța. Art. 204. Casieriul particulara, primind de la împlinitori a* vigurile de descărcare, va trece ordonanța în Jurnaluia săa de casă, la partida încasărilora, și cândă o va înainta la Casierul- General împreuna cu avidurile, o va înscrie la partida respunderilor. Casierii Generali, primind asemenea ordonancig și aviduri, vortt face aceeași urmare prescrisa pentru casieri particulari, dânda recepise pentru elle ca pentru bani, și vora înainta și el acele or- donsnce, ca acte justificative, la Ministeriul Financelor prin Direc- țiunnea Comptabilități, după ce se vor fi scăzut cu elle la cheltuell. Art 205. Când contribuabili pentru care se va fi liberata or- dina de descărcare, vora fi plătită contribuțiunile pe timpul, sad parte din timpul, pentru care s'a descărcata, atunci Casierula par ticolara sad împlinitorulă, nu va aplica prin roluri descărcarea a- celor sume, ci pe de opartelevor scădea din ordonanța, cu deslu- șire ca pentru acel bani urmăsă a se libera ordin de restituire- rar pe de alta vor înainta la Directorul Contribuțiunilor Directe,, prin sub-Prefectul sad controlorul locald, o declarațiune, prin care va arata causa pentru care nu s’a putut aplica ordonanța de des- cărcare liberata pentru acele sume, și va cere a se anula descărca- rea lor și a se trimite ordonanță de restituire. Asemenea declarații priimindu-se la Direcția contribuțiunilor Directe, pe de o parte se va acorda prin Prefectura, autorisație pentru rectificarea descărcărilor acordate prin staturi și trecerea sumelor la partida restituirilor, iar pe de alta, se va comunica Direcții Contabilității, spre a reduce suma descărcată și a libera ordonanțe de restituire. Casierul particular, dupe ce va fi rectificat ordonanța de des- cărcare, cu sumele ce urmăsă a se restitui, o va Înapoia la timpul cuvenit Casierului generala, complinită cu formalitățile cuvenite, pentru restul sumei a căril descărcare se va fi aplicat prin roluri. Aplicarea ordonanțelor de restituire. Art. 206. Pentru contribuțiunile ce va trebui a se înapoia Contribuabililor (în casu când el n’âr avea a mal respunde nici o contribuțiune pentru fiitorid, și pentru care se va fi liberata Ordo- nanțe de restituire, se va urma în acesta moda: „Suma coprinsă in ordonanța de restituire, se va respunde cotribuabilulul din ori ce sumă de bani va avea împlinitorul, și drepta dovadă de achitare, va sub-scrie contribuabilul declarația imprimată în ordonanță. „Pentru constatarea răspunderii acei sume In priimirea celui în drepta, înapoierea banilor se va face în presența a doi din Digitized by LaOOQle — &BB — Membri! Consiliului Comunal, iar prin orașe, in presența Deputata» lui mahalalei safi a unui Delegat Municipal, pe unde nu esistă De» putațl, cari vorfi vițla cu a lor semnătură declarația primitorului. „In caruri când restituire^ se va face numai pentru o parte din contribuțiile respunse de contribuabili, atunci împlinitorul de odată cu Înapoierea banilor este datorfi a Înscrie in dosul chitan* țel ce va fi luat contribuabilul, atunci când a respunsii acel bani, deslușirile următore: „Din suma coprinsă in acostă chitanță s’afi restituit lei.......... „(atițea pe temeiul ordonanței No................................. (cutare) astă-^I la.............(atî- tea) ale lunei.................................................... (cutare) anul. (cutare) „(Semnătura.)" Și acea chitanță o va lăssa tot in păstrarea Contribuabilului. „In rol, in dreptul numelui acellul contribuabil, se va inse» mna in coldna de observație; „Restituiț! lei........... (atițea) pentru timpul (cutare) Ord. R No. (cutare). Art 207. Când pentru unfi contribuabil se va fi liberat tot de odată ordonanță de descărcare și ordonanță de restituire, atunci se vor face prin rol, ambele operațiuni arătate mai sus pentru a- cestfi felifi de ordonanțe. Art. 208. Dupe Îndeplinirea operațiunilor^ arătate la Art. pre- cedent, Împlinitorul va trece suma coprinsă in. ordonanța de re- stituire, in registrul săfi recapitulativii la partida respunderilorfi, și in ocasiunea vărsărilorfi ce va face către casierul particularii (Per- ceptcrele de prin orașe de reședință districtele la casierul gene- ral) va preda și acea ordonanță ca actfi justificativii de Întrebuin- țarea banilor ce aii respunsii contribuabilului, din cel Împliniți de dtnsul din osebite contribuțiunl. Casierul, priimind ordonanța de restituire, revestită de t6te formele, îl va libera o recepisă specifiată pentru sumele vărsate în nătură și pentru celle coprinse în ordonanță, și tote aceste sume le va trece în jurnalul de casă la partida încasărilorii făcute, asu- ra contribuțiunel pentru care s’a fost liberatu acea ordonanțe.! La terminile hotărlte pentru înaintarea banilor la casieria ge- nerală, va trece asemenea ordonanțe la partida răspunderilor și împreună cu alțl bani, va trimite și espusele ordonanțe pentru ca- re va primi recepise tatii în modul cum a liberatii și dlnsul împli- nitorilorii comunali. Art. 209. Casierii Generali priimind espussele ordonanțe ca bani In natură, le vorfi regula în comptabilitatea lorii, tatfi în mo- dnl arrătatii la art. precedent, și le vorfi înnainta asemenea la Ministeriul Finanțelor prin direcția ComptabilitMi. Ținerea în seină a sumelor coprinse în ordonanțele de restituire in socotila contribuțiilor ce ar datora Contribuabili pe lunile fiitâri. Art. 210. în câți când Contribuabilul!! pentru care se va fi Digitized by Mamornița Botoșani 1 Tecuciu T tova Herța lari” Burdujenli • Bârlad fi Fălciu Hăriăă Dahul StefăneștH Șuceava Huș iu Ismaild Sulița Botoșani Frumușica Neamțn Chilia n Vaslui । Juceava Bucecea Băddi. Reni Dolj iu Tirg. Frum l yovurluiu Lespesil Bolgrad tt Prahova Cahul* l( BuhușAia Com Poian. Cm pumbr'l Bicasu w Telega. wRugin6aa,t Bozienil „Cudalbi !< Moinești Digitized by GooQte ■ — S71 — “ Orațile cu popuia- Orațile ți Tîegu- Orașele Tîrgurile M țiune de la 20,000 rilecu popuiațiune ți comunile cu po- i* suflete în sns. de la 20,000 până pulațiune dc la Tîrgurile cu popu- < la 3,000 suflete. 5,000 pîn’la 3,000 lațiune dela 3,000 io----- --- Lef. suflete. suflete în josă. Lei. Leî. । Lei. 1 C.Țuguiata Buză ii C&iuțiu BacMG „ Băileștl Dolj ii Parincea Romana „ Plenița Dâmbovița Glodurile Putna „ B^dad Ialomița Valea Rea Tecuci u , Coj6sca Mehedinți OnișcanI! Cuvurluitf i 8 Roseti Prahova Domneștii i --- „ Strihaia Romanați Baceștl Tuto va „ BAkoiu Bira Vaslui „ DAbuleni Panciu Filciul n Izlaxa Odobești lasși n Leu Agiudu Cahul 6 „ Redea Domnești Ismail NAmAldea Nicorești Podu Turen Ivești GAirean* Puteni SUnișești Colonești Golășești Foltești V Ud ești Borăști Dragușani Pechea Puești Plopana Murgeni Pungești Negre ni CodAeștl BorAșești Fakiulti Urzești RApucAnen Hoceni Gogești Podul 1161 Sculenl । Ti bana Bivolarii CAminAreșt Dimache Poenilc Socola Liova Vikovtt Tuzla ti Nicolaefca NB. Comunele care nu cuntă denuumite în acostă tarifă, se voră olaMiflca da pă catigoila popalnțiiinal de U 3000 suflete în giosă. Digitized by Google — 5T1 — TABLOt GENERALĂ pentru nomenclatura profeseiunilorO. Tabhulâ - Classe. | din care face parte. A. B. c A. Abagiă, care aduce abale din streinătate și lucră- 1 --- să în prăvălie.......... 5 --- cu prăvălie care lucresă numai. . --- 1 Accisară, antreprenorii de accise (vețll lucrări pu* 1 blice).......... . . . 6 1 Acordatoră de piano, și alte instrumente . 7 --- --- 1 Advocată, professiune liberă, se tacsă^ă dupe chi- ria ce plătește pentru localul de locuință (a decea parte din acostă chirie). . --- 1 --- Agronomă cu diplomă, professiune liberă, (200 lei ori care ară fi popolațiunea)..... 1 --- --- Alămară, care aduce obiecte de alamă, le vinde, și totă o dată lucresă comande..... 4 1 --- --- idem care lucresă numai în prăvălie poruncell 5 1 --- --- idem reparatoră cu prăvălie....... 6 1 Ambulanți, aceia cari vîndă mărfurile lord pe u- 1 lițe, purtîndule în spinare, (afară de cele pentru hrană) se tacslsă cu jumătate im- positulă ce plătescă negociatori ce vîndă assemenea obiecte în prăvălii..... 1 --- --- idem aceia care vîndă în căruțe cu ună callă, assemenea............ ___ 1 --- --- cu duol cal, tacsa intrigă a patentei, ca și negociatori cu prăvălie....... --- •1 --- cu duoă saă mal multe trăsuri, dreptă (tacsă) ficsă de lei 200....... _ 1 ---. --- Ape Minerale, negociatoră cu prăvălie . . . . 3 “1 i--- idem saă termale esploatanțl, (adică loculă un- i de se iacă băl de apă Minerale, cum Pu- ciosa, OlăneștI, CălimăneștI (strunga) și al- 1 tele se va tacsa cu două sute lei pe ană, i ori care ară fi populația....... 1 Arendașiă de moșii de pădure, de m6ră, de bălți și alte, se tacsăsă dupe arenda anvală, Digitized byGooqIc — m — Tabloalâ Classa. 1 din care tbce parte. A.|B.|C câte le! 2 de fie-care mie, pînă la maxi- mum de 2,000 lei.---Fracțiile dintre mie nu se socotesci......... 1 Argăsitoră (dubălar)........... 7 1 --- --- Argintară, neguțători care aduce din streinătate obiecte de argintă, și le desface cu amă- nuntu.............. 3 ---' idem negociatori cu prăvălie care lucrdsă co- 4 1 mande............. 1 --- negociatori cu prăvălie, reparatori de o- biecte de arginti de toti feluli. . . . 6 1 --- Idem de lucruri mici........ 7 1 --- Arme, negociatori cu prăvălie, care aduce arme de lues din streinătate....... 3 1 idem fabricanți cu prăvălie. :...... 5 1 --- reparatori cu prăvălie........ 6 1 Arpantori (măsurători de pămîntu) 3u0 lei ori care ar fi populația......... --- ---. --- 1 Arhitecti, lucrindi planuri, și lutndi asupriși an- treprise de clădiri particolare, se tacs^să dupe chiria cassei de locuință, (a țlecea parte acestei chirii)......... 1 Arhitecti, luîndi și antreprise de clădiri publice, se tacs^să cu a ^ecea parte din chiria ca- sei de locuință, mal multi 10 parale de fie-care mie de lei din totaluli antre- prisei............. 11 --- 1 Articole de lues, addusse din streinătate de mal multe și diferii specii (bazară, cum este magasinuli lui Grant, Hbets peptenaru 1 etc).............. 7 1 Artificii, fabricanți............ 1 1 Assigurare, companie de mobile și imobile, și as- 1 . siguraie maritimă, în patru clase dupe im- portanța capitalului, 400-250-150-100. . B. 1 Băcani (Bacali), Neguțători, care aduce articole de băcănie cu rădicata în cătățiml măriși vinde assemenea.......... 1 1 ------ idem idem, idem, care vinde obișnuit și cu ri- Digitized by Google — 874 — Tabloulu Classa. , । din oare face parte. A. B. c. dicata și cu amănunta . ... . . . 2 1 --- --- ---• idem, idem, care vinde numai cu am&nuntu. 3 1 --- --- --- idem, idem, care cumpără de la toptangil și vinde cu amănunta....... 5 1 --- --- --- idem lucruri de mici valori cu amănunta 7 1 --- Băi cu aburii (feredee), antreprenorii. .... 4 1 --- --- --- de apă rece, idem......... 5 --- --- 1 Balanțe, adică: cumpene, căutare, sttnjenl de ferii, și alte asemenea obiecte mecanice (vețll mașinist fabricant și mecanicii maestru^ 4 5 1 ----------. Baluri nobile, antreprenorii......... 3 1 --- --- --- Ordinare idem........... 5 1 Bancă, stabilimentă autorisată de guvern, se tac- sesă cu 2,000 lei, pentru capital de la 1 milion pină la 4 milidne și in susă de a- cestă capital se va adăoga 500 lei de fie- • care milion, pină la maximum de 5,000 lei................ ------* --- 1 --- Bancherii, cu operații in streinătate și in intru in 4 clase dupe populație, 1200, 900, 600, 300.............. --- 1 --- idem Cu operații numai in Țerră, in patru gra- de dupe populația 400, 300, 200, 100. . 1 --- --- Bandagist, (vețll mănușaru)......... 5 1 --- --- Bărbier, mic hirurg, vin^ând și articole din strei- nătate. ............ 4 1 --- --- Idem numai lucrând cu călfi...... 5 1 --- --- --- Idem cu o’ calfă saă singură. ..... 6 1 --- ---. Barcă, (vețll luntre)............. 7 1 idem Saă Remorquer, pentru transporturi de di- ferite mărfuri, se va tacsa cu 20 parale de fie-care tonno (greutate de una mie qui- lograme)............ 1 --- --- Basmangiă, (vezi boiangiii). ....... 5 1 --- --- Bastone, fabricanții și neguțătorii...... 6 ------ --- 1 Bere, (stabilimentă de fabricare) câte Iei 5 de fie* care 100 de oca din capacitatea cazanului. ---- 1 --- --- idem Neguțătoră cu prăvălie....... 5 1 --- --- Bice, Biciușce, fabricantă și vlnț&toră (vețll ha- 5 muri lucrate In țarră)...... 1 --- --- Bijutierii, (giuvaergiii) neguțător care aduce biju- terii gata de mari valori, și le vinde fia- Digitized by Google — 575 — Tabloală Classa. | din «re face pirte £1 B c. sonănd și obiecte dupe comande. . . . 1 i idem (giuvaergiu) cu prăvălie, care lucresă tot felul de obiecte comandate, și vinde și ga- ta, adducendu și din streinătate mici că- tățiml ............. 3 i --- --- Bfjutier (giuvaergiii) cu prăvălie, care lucrdsă mici obiecte comandate și repar^să..... 6 i --- --- Billiart, antreprenor care le tnchiriasă saă le vinde. 5 i --- --- idem fabricanții............ 6 i --- --- Birjarii, droscară cu o trăsură....... 5 --- ---” 1 Birjar, mal multii câte lei 20 de fie-care trăssură de la 1 în sus, osebitii de tacsa sus fic- sată de cL 5 pentru prima trăsură. . . 1 --- idem Căruțașii! cu 1 trăsură........ 6 --- --- 1 --- „---, câte lei 15 de fie-care trăsură dela una în sus idem și o tacsă de classa 6 1 --- --- Birtă, stabiliment!! In locuri principale..... 3 1 --- --- idem ordinarii........... 5 1 ------ --- Boccdgiă, (vezi ambulantă)......... --- 1 --- Bogasierii, neguțătorii, import&nd cu ridicata și des- făcândule obișnuit cu ridicata..... 1 1 --- idem importândă In mal mici cătățiml, și vîn- ^înd numai cu amănuntu...... 3 1 --- cumpărând de la cei de mal sus In mari 1 --- cătățiml, si vln^lndă cu amănuntu. . . . --- cumpărând de la cei mai de sus, in mici 5 cătățiml, și vîn^îndtl cu amănuntu. . .• . 6 1 --- --- Boiangerie. cu tdscă de călcat, care vopsește sto- fe și alte obiecte.......... 5 1 ---. --- --- Care vopsește lucruri ordinari..... 6 1 --- Bumbacă, neguțătorii care aduce din străinătate cu ridrcata, și’lă desface asemenea..... 1 1 - - idem neguțătorii, vînțjînd obișnuit și cu ridicata și cu amănuntul.......... 2 1 --- --- idem vin^ind numai cu amănuntul. . . . 4 1 - --- --- neguțătorii, care cumpără de la toptangil cătățiml mari și vinde cu amănuntul. . . 5 1 --- --- idem cătățiml mai mici....... 6 1 --- ---- Blănării, industriașii!, care aduce blane din străi- nătate și lucresă.......... 3 1 --- Blănar industrială, care cumpără blane de la top- 5 tangil și lucrăsă.......... Digitized by Google m — Tabloul d Chssa | din care fiice - parte. A.|] B. c. 1 --- --- --- Simplu lucrător eu prăvălie...... 7 1 Blane, Cu ridicata neguțător... 2 1 --- --- --- Cu ridicata și amănuntul^...... 3 1 --- în mănunt adică cu bucata...... 5 1 Bragă, Făbricanta cu prăvălie, daca lucrd^ă și o- 1 sebite articole, precum halva tn cutii, su- giucuri etc. • . ......... 5 Idem Fabricanți de bragă și alviță in cătățiml --- mal mari ............ 1 --- --- Fabricant de bragă și alviță in cătimi mal mici.............. 7 1 --- --- Brașovăn, importândQ cu ridicata, și vtn^tnd și cu ridicata, și cu amănunta. ...... 3 1 --- --- Idem idem vtnțlind numai cu amănuntu . . - 5 1 --- Brutar, (pitarii) lucrtnd trei chile pe di și tn sus. 4 1 --- --- idem de la 3 chile tn jos..... 5 1 --- --- idem visătorii cu (leciuială pe tarabe safi in maghernițe prin piețe, tirguri și ulițl . 8 1 Botanic, grădinar, safi negociant cu prăvălie; vtn- dînd pomișori, semințe, cepe de flori (ve(U 4 5 florarii)............. 1 --- Cabinet literar (directorii)......... 3 1 --- Căciuli de blană, fabricant și neguțătorii. . . . 6 1 --- •--- Cadre, neguțător (ve^I galantier)....... 5 1 --- --- Cafegiii, avindii și articole de cofetărie din strei- nătate ............. 3 1 --- --- idem cu două biliartari safi mal multe. . . . 4 1 --- cu unii biliartfi.......... 5 1 --- --- --- Simplu fără biliartfi........ 6 1 - --- Căldărarfi, cu prăvălie neguțătorii și fabricanții, a- ductnd și marfă gata din streinătate. . . 4 1 --- idem idem lucrtnd numai tu prăvălie . . . . 5 1 ------ --- --- idem reparatorii.......... 7 --- --- 1 Caldărtmar, antreprenorii (vedl lucrări publice) mal multii 10 par. de fie-care mie..... 4 1 --- Candele, fabricanții și comercianta cu prăvălie. . 7 1 --- Ctnepă, neguțătorii cu ridicata........ 3 1 - --- - --- --- tn părți ........ 5 1 --- maestru preparatorii........ 6 Digitized by VaOOQle — 577 — TabJonl4 Classa. | din care fiwe parte. JLB. C. t 1 Cantaragii, fabricanți și neguțători..... 5 1 --- Cantori de samsarlîcu și diferite scrieri . . . . 4 1 Cărămidă, neguțătorii, celii ce .vinde cărămidă de- pusă (vedl vărar)........• 6. --- 1 Cărămidarii, fabricanții de mari cătimi, tacsă ficsă de lei 100, ori care ai- fi populația. . . --- 1 --- de mici cătimi, tacsă ficsă lei 50, escep- tîndu-se aceia ce iabric^să numai pentru trebuința casei lori........ ______. 1 --- --- Cărciumaru, neguțător cu ridicata și amănuntu. . 1 11---•' --- idem mal puțini de câți cu ridicata (demi gros) 1 și cu amănuntu.......... 3 1 --- --- --- In amănunții, cumpărîndti cu butia In câ- timi de mijlocii......... 5 1 --- --- în amănunții cătimi mici. ..... 6 --- ■ '■ 1 1 Cărbuni de piatră și de pământii (ve^i mine)...... --- 1 Cârmaci ii de vase, corăbii, vapore, luntre, cai- ce etc, aceia ce plutescii obișnuit de la îmbucăturile Dunâri, pînă la Brăilla, și înapoi, tacsa ficsă de lei 50.................... --- li --- --- cei care plutescii obișnuit de la Brăila pînă la Orșova și înapoi 25 lei............ --- 1 Cărți vechi și mobile vechi, saii numai una sau i ! alta din aceste articole....... 8 - i 1 Cărți de joc antreprenorii (ve^i lucrări publice) mal miiltu 10 par. de fie-care mie de i lei............... 4 1 ---1 --- Căruțe, fabricant aducîndu și din streinătate . . 4 1 --- idem fabricanții simplu de diflerite trăssurt . . 5 1 - --- reparatorii de trăssuri........ 6 1 --- Căruțașii transportator cu doi cai,...... 8 1 --- --- Cassă mobilată (antreprenorii)....... 5 -- i Cașcavalu, neguțător și fabricant cu ridicata, taxă ficsă de 100 lei, ori care ard fi popu- lația •.......... 1 --- Cavafii, neguțător cu prăvălie........ 4 1 । --- --- idem în cătățimi mici........ 5 1 --- Cepresar, cu prăvălie, lucrîndu cu mai multe călfi n articole de mătasse, de lină și de bumbac 5 1 --- Idem cu prăvălie lucrîndd cu o calfă safi singur. 6 1 --- --- neguțător, aducînd articole din străi- i nătate, pentru garnitura costumelor^ de *7 Digitized by — 578 — TablouW Classa. | din care face parte. A.| B. c. dame și pentru pălării........ 3 1 --- --- Cdră de luminări fabricantă........ 4 1 --- --- --- --- «neguțător........ 4 1 --- --- Cără de pecetluită fabricantă și neguțătorii . . 6 1 --- --- Cereale (producte) neguțător, esportînd saă’ vîn- ^înd în țară cu toptanul cătățiml mari . 1 1 --- --- --- Idem cumpărînd și viciind în ț^ră saă 1 --- --- la schelă cătățiml mal mici ...... 2 1 --- ------ Cerile speculantă permanentă de mici cătățiml prin tîrguri și obâre........ 3 1 --- --- Cemdlă, fabricantă și neguțătorii...................... 6 1 - --- Cdsornicară, neguțător și fabricantă, aducîndă marfă din streinătate........................... 3 1 --- --- Idem fabricant și neguțător......................... 5 f - --- --- raportatoră........... 6 1 --- ---- Ciocolată fabricant și neguțătorii...... 5 1 --- --- Ciorapi (colțunl), fabricantă.............................. 5 1 --- '--- Cisme (cibote), saă pantofi, neguțător cu prăvă- lie. aducîndă marfă gata din streinătate... 3 1 --- Idem industriașiă, lucrînd cu mei multe călfl 1 și vîndîndă....................................... 4 1 ------. --- Idem lucrînd numai comande fără călfl . 6 1 Coifeor, (friser, perucher) care vinde și parfumeril 3 1 --- --- --- simplu......................................... 5 1 '---* --- Cofetară fină, aducînd articole de cofetărie din streinătate, și lucr&nd și însuși............ 2 1 ț--- --- Idem vînțlînd articole de cofetărie lucrate In stabilimentul săă................................. 4 1 i________________ --- --- lucrînd articole de cofetărie în mici că- tățiml.............. ; ... , 6 1 --- ; --- Cojocar subțire, meșter cu prăvălie. . . • . . 5 1 ____________________! --- --- gros idem.............. 6 1 --------------------! --- Colivii (custe), și curse, neguțător cu prăvălie . 5 i __________________1 --- --- fabricantă .......... 5 1 ! ■---i --- Colportoră, (vețll ambulantă)........ --- 1 ; --- --- Comisionară, care face întinse operații cu strei- nătatea și în țarră, cu mărfuri, cereale etc. 1 1, ---i --- --- cu operații numai în țară..................... 3 l ---! --- Corăbii, constructoră..................................... 3 --- 1 Corăbiei' stăpână cu vas plutitoră pe mare saă 1 rîurl, să ia de bas tonnourile de greutate 1 a 20 parale de fie-care tonnoă.............. 1 Digitized by Orologiu, (ve^l ceasornicarii)......... 3, 5, 6 1 --- --- Ose, lucrătorii (vețll strungarii)....... 4, 6 1 --- --- Otelă, mare, mobilată pentru passageri, având și birtă.............. --- 1 _ --- Idem, mal mică idemă.......... 3 1 --- --- --- fără birtă............ 5 1 --- Oțetă, fabricantă............ 5 P. --- --- 1 Păcură, esploatator, cîte lei 20 de puță..... --- 1 --- Pae, văpsite, neguțătorii........ 5 1 --- Pâine, neguțător vînțlîndă cu ^eciudlă pe tarabe saă în maghernițe......... 8 1 --- --- Pălării, neguțătorii și fabricantă vînZînd și artico- le de toaletă.......... 2 1 --- --- Idem neguțătorii............ 3 1 --- ---- --- reparatorii, cu prăvălie........ 6 1 --- --- Panglice, (cordele) negucătoră (vețll ceprăsară). . 3, 5, 6 1 --- Panere, (coșurli, fabricnntu și vln^ătoră care vin- de assemenea obiecte, precum și albii de spălată rufe, donițl și altele etc., . . . 6 1 --- --- Comerciantă vînțlîndă numai assemenă o biecte. 6 1 --- Pantofarii, (ve^l cismară). . ...... 03 O 1 --- --- Papugiă, maestru, și neguțătorii cu prăvălie. . 6 1 --- --- Parfumuri, neguțător cu prăvălie, avînd și alte arti cole corente.......... 3 1 --- --- Pără, de cală saă de porcă, neguțătorii cu ri dicata. ........... 3 1 --- --- Idem idem în părți........ 5 1 --- --- Păssărară, neguțătorii (celă ce vinde passeri d colivii saă cuște)........ 6 1 --- Passări de mâncare neguțătorii...... 6 Digitized by — 588 — Tabloulâ Classa. | din care &ce parte. A. B. c. 1 --- ------ Pasmantarie (vețll ceprăsară)........ 3, 5. 6 1 --- --- Pecetaru cu prăvălie (vețll săpătorii)..... 0 1 --- ---. Pensule fabricanții și neguțătorii..................... 6 1 --- Pepinieră, grădinară cu scolă de porniși flori ț vețll florarii).......................................... 4, 5 1 --- --- Perier, fabricanții și neguțătorii cu prăvălie. . . 6 1 --- ---► Pescuire, arendatorii de eleștae (dupe arendă). . ---. 1 --- -- Pește prospătă și sărată, neguțătoră cu prăvălie în amănuntă.................................... 5 1 --- --- Pietre, de moră, fabricantă și neguțătorii......... 6 1 --- --- Idem pentru construcții (țlidirl) cioplitori......... 6 1 --- --- --- de morminte idem.............................. 6 1 --- --- Pianuri, (clavire) fabricantă............................. 6 1 --- --- --- închirietoră...............,........................ 7 1 --- --- Piei streine, neguțătorii.......... 3 1 --- ---• Piei din Țiară neguțătoră.......... 5 1 --- --- --- Văpsitoră............ 6 1 --- --- --- Lucrătoră (vețll tabacă)....... 5, 7 1 --- --- Piepteni fabricantă și neguțătoră cu prăvălie . . 6 --- 1 Poduri, concesionară de a lua o plată ore-care pen- tru ună podă construită peste unărîăsaă gîrlă, daca este pe drumă de poștă, plă- tește în proporție cu clasa 5-a lei 50 . . --- 1 --- Idem peste gîrle sau rîuri unde nu esistă poște lei 40.......... --- --- --- 1 --- pe vase statornice, antreprenoră, duol lei de fie-care mie de lei asupra arenții . . --- 1 --- Poleitoră pe lemne saă metală........ 7 1 --- --- Pome și flori, neguțătorii cu prăvălie (vețll florărie). 6 1 --- --- --- streine neguțătoră, (portocale, lămîl. rodii și altele) ............ 5 1 --- --- Pompe funebre (antreprenoru). . ...... 5 --- 1 --- Porci, neguțătoră (vețll vite).....: . . --- 1 ---- --- Portretară, fotografă saă Daguerotipă..... 5 --- --- 1 Porțelană, fabrică, dupe mijlocele de producere, 30 lei de fie-care cuptoră, pînu la maxi- mum de 150 lei......... 1 --- --- --- neguțătoră (vețll farfurii)...... 2. 5 1 --- --- Postavuri, saă alte stofe fabricantă, o tacsă de cla- sa 2 și: _ --- --- 1 --- mai mult duol lei de fie-care răsboiă (stativl). --- 11 --- --- neguțătoră cu ridicata și în mănuntă . . 2 Digitized by Google — 589 — Tabloulfi diu care face parte. A B. C 1 --- neguțătorii cu amănuntu....... 3 1 --- --- Poștil, întreprinzătorii de drumuri mari . . . . 1 1 --- --- --- Idem mal scurte ......... 2 1 --- Potcovarii, care se ocupă și cu vindecarea vitelorii . 6 1 --- --- Potcovar simplu............ 7 1 Povarnă, (velniță) fabrică care destinsă grănele saă rodele prefăcându-le în rachiu saă în li- quide unturose câte lei 10 pentru o capa- citate lucrătore, de 100 oca;..... sunt apărate de patenta casanele proprie- tariloră și ale țăraniloră care fabricesă provisoriu și se supun la plată numai acele care lucresă permanent și aii unu caracter de "fabrică de speculație....... 1 --- --- Pușcașiii, reparatorii cu prăvălie........ 6 1 - --- Puțaru, (fintînară) maestru care face puțuri saă cu- răță și sleește........., 8 1 - Pînțlă, neguțătorii, celu ce aduce din streinătate, și vinde olandă, lino, madipolon, americă, și altele cu toptanu, și cu amănuntu . . 2 1 --- neguțătorii, celă ce vinde cu ridicata și cu amănuntu. pînțleturi grose, precum ameri- 1 că, pînțlă de brașovu, și altele asemenea 1 articole, aducindule din streinătate . . . 4 1 --- k --- fabricanții cu unu resboiă (stativl) . . . 6 --- 1 1 --- fabricanții cu mal multe resboe o tacsă fic- să de clasa 6 și mal multă 6 lei de fie- 1 care răsboiă........... 1 ---1 --- negoțătoră de pințleturl în mici câtimi cum- 1 părind de la cei de mal sus..... 5 1 ___1 1--- Piăcintaiă, cu prăvălie (vețll simigiă, covrigar). . 4, 6 1 --- --- Plăpumară, (mindigiu) simplu, care nu face și pe tapițeră.......■ ... . 6 1 --- --- Plasă, pentru prinsă pește, năvode fabricantă...... 8 1 --- --- Plumbă, neguțător cu ridicata și în părți............ 3 1 --- --- fabricant și neguțătorii, cel ce tdrnă țeve de plumbă, și alte asemenea obiecte și u- nelte................................................ 6 1 --- --- Prafă de arme neguțătorii................................ 5 1 - --- Prăjituri de cofetărie, lucrătorii cu prăvălie (vețll _ 1 ------ --- cofetară) clasa 2, 4 și 6...... Precupeță, cu prăvălie în piețe publice, vlnțlîndu Digitized by CiOOQLe — 530 — Tabloulfi din care face parte. A. B.IC 1 --- --- 1 --- --- --- 1 1 --- --- 1 --- --- 1 --- --- 1 ---- --- 1 --- --- 1 _ __ 1 --- - 1 --- 1 --- ------ 1 --- --- 1 --- --- 1 --- --- 1 --- 1 --- ----• 1 --- ------ 1 --- --- 1 --- --- 1 .--- --- 1 --- --- • □ totă felulă de legume uscate, vum fasole, mazăre, porumb (păpușoii!) și alte asemenea cu prăvălie în mahalale........................ 5 7 Rachiă saă spirtă, neguțător cu ridicata și în mă- nuntă................................................ Rachiă, fabricant (vedi povarnă, velniță) . . • — neguțătorii in mănunt............................... — în mici cătățiml.................................... Răsucitor de mătase, cu fabrică și ibrișimgiă. . . — singură cu prăvălie................................. Rogojini, neguțător cu prăvălie, celă ce vinde atît 2 4 6 •5 7 Romii, Rotar, Rufe, Săbii, Saline, rogojini, cît și alte obiecte de lemn pen- tru slujba casi, cum albii de spălatii, me- se de lemn, găvane, donițl (cofe etc) . . neguțătorii cu ridicata...... maestru cu prăvălie saă lucrător.... (pîn^ărie) neguțător celă ce vinde, cămăși ismene, ciorapi (colțunl) și alte asemenea obiecte de rufărie........... 6 3 6 5 S. neguțătorii de diferite articole osl itășeștl și vînătdre. 4 galanterie, sau felurite arme de vini antreprenorii de esplotație saii esportație (dupe arendă saă prețuia anual ală pose- siei). Samsar, (teial) între neguțători și bancheri . . ■ — de cereale............................................. — între particolari și comercianțl .... Săpător în peatră și metaluri............................ Săpunuri, fabricantă..................................... idem și luminări de seă, neguțător cu amănunt — și luminări de stearin, aduse din streină- tate, neguțător cu ridicata și cu amănunt. Seuri, cervișiurl, neguțătorii . . ...................... Sidicar, (Saidacar), cu prăvălie, cusătorii de fir pe stofe, catifea etc., aducind și obiecte mi- litărescl din streinătate................................ 5 3 5 6 4 5 2 3 4 Digitized by VKXWlC I I i ¹ — 591 — Ta bloolă d din OQ care face GQ parte. - A. B. C. O 1 --- --- --- lucrînd cu prăvălie, fără a aduce articole din streinătate.......... 5 1 --- --- Simigiu, (covrigar) fabricant și violatorii cu pră- vălie in ulițele cele mai însemnate ale o- rașulul saă piețe publice....... 4 1 --- --- --- idem cu prăvălie prin mahalale . . . . 6 1 1 --- --- Site. neguțător.......... 6 1 --- --- Sirmă, fabricanții.......................................... 7 1 --- --- Sobe, (vețll semineuri)................................... 6 --- 1 --- Surecciii, (ve^i vite)....................................... ---■ 1 --- --- Scânduri și alte lemne (vețll cherestegiu)............ 3 1 --- ---. Scorțe. neguțător........................................... 8 1 --- --- Scrobială, (crohmală) fabricanții......................... 6 1 --- --- Sculpturi, neguțătorii....................................... 6 1 --- --- Slănină și unturi, neguțător............................... 6 f 1 --- --- Smălțuitor, maestru....................................... 5 1 --- --- Spălător saă spălătoria, care spală rufe prin ad- jutorul a mai multor! femei.................. 8 1 --- --- --- de pălării de paie saii de dantele............ 8 1 --- --- Spălătorie, stabiliment de spălătorie................... 3 a --- 1 Spectaclu, (teatru) director, luînd asuprăși antre- ș prisa de actori de operă, drama, comedii e ■ gimnastice, cu saă fără cal, antreprenorii de distracții publice; se tacsesă cu a 10 parte din chiria localului In care se dati re- presentațiile, și chiar când localul s’ar con- cede gratis......................................... it 1 --- -- Spirtâ, saă rachiu, cu ridicata și în mănuntă ne- guțătorii............................................ 2 1 --- --- numai in amănuntă.............................. 4 1 --- Spițerii cu prăvălie, aducind articole de lues și me- dicamente preparate în streinătate......... 3 1 --- --- idem vînțlînd medicamente preparate aici în țară............................................. 4 1 --- --- Sticlar, acela care vinde geamuri și obiecte de ti- il nichea neguțător cu prăvălie (ve(ll tini- i- chegiu)............................................. 6 f. 1 '--- Stofe, de mătase, de bumbacă, de ață, și ori ce alte asemenea articole vânând! cu ridica- 1 ta (toptangil lipscan)........................... 1 r 1 (•---■ ------ idem vânzând în mici cătățiml și în mănunt... 2 1 ir i idem numai în amănunt........................ 3 Digitized by LaOOQle — 592 — Tabloultt Olasse. 1 din care faoe parte. A. B. c 1 _ _ --- idem neînsemnate................................. 4 1 --- Strungar cu prăvălie, vîntind articole lucrate de 1 dînsul și streine................................. 4 1 --- --- cu prăvălie lucrînd fără a avea articole din streinătate ........................................ 6 1 --- --- Șalgiă, celă ce drege și spală șaluri.................. 7 1 --- --- Salvaragiă, maestru și neguțătorii...... .........,.... 6 1 --- ---- Șelarii, maestru și vîn^ătoră............................. 5 1 --- --- --- neguțătorii.......................................... 4 1 --- --- Șemineuri, cellu ce lucrăsă sobe de ferii, mașine de bucătărie ect................................. 6 1 --- --- Șepci, fabricant și comerciantă cu prăvălie......... 6 --- --- --- Șiossele, antreprenor (ve(ll lucrări publice) cl. 4 mal mult 10 pr. de fie-care mie............ 1 Șuncară, cellu ce se neguțătoresce cu șunci, cărnați 5 și alte asemenea meselicuri................... T. 1 --- --- Tabacii, cel ce lucresă piei avându și călfi.......... 5 1 --- --- --- idem cel ce lucresă singurii.................. 7 1 --- --- Tablouri vechi satt modeme, neguțător cu prăvălie 7 1 --- Tâmplarii, (stoler) antreprenor, cellii ce ia In total lucrarea de tâmplărie a unei (Miri......... 4 1 i --- industriașă cu prăvălie, lucrînd comande de tămplărie și mobile (avînd și călfi.).... 5 1 --- --- --- idem lucrăndii mărunțișuri de tîmplărie... idem................................................ 6 1 --- --- --- idem lucrînd singură cu prăvălie............ 7 1 --- --- Tapeturi de hărtie, neguțător avînd și alte obiecte. 4 1 --- --- Tapițeră, maestru, aceUa care numai îmbracă mo- bile.................................................. 6 1 --- idem neguțător de mobile aduse din streinătate. 2 1 --- --- idem mobile fabricațe în țdră ............. 3 1 --- --- Tapițeră, neguțător de mobile vechi ........ 7 --- --- 1 Teatrul directorii (vețli spectaclu)......... --- 1 --- --- Tellalu, neguțător cu prăvălie.....• _____ 6 1 --- --- --- vînțlînd haine, vechi. ... ........ 7 1 --- --- Teleleică, care vinde totă felulă vechituri și mă- runțișuri ............ 8 1 --- --- Tinichegiă, care lucrăsă obiecte de tinichea, negu- 6 țător cu prăvălie, vîuțlînd și gemurri.. . Digitized byL.OOQ1C — 593 — TabloulS Classa. | dta oare face parte. AJ B. c. 1 --- --- Tipografie, stabiliment cu mașină, saă mal multe t&curl............. 3 1 --- numai cu unii tească....... 5 1 --- --- Tolbașiă, (ve^I ambulantii). ... .... --- 1 --- --- Toptangii!, (a vedea specialitatea profesiunilor). . ---. 1 --- --- Torcător de lină saăbumbacă, cu fabrică. . . ' 5 1 --- --- Tulumbagiă, fabricant de tulumbe și stropitori. - 5 1 --- --- Tutună, neguțător cu ridicata........ 2 1 --- --- idem cu ridicata și In mănuntă, precum și alte articole, țigarete, tabacheri și altele. . . 3 1 --- --- care vinde cu bocceaoa etc .... 5 1 --- Tutună, văn^ndă cu balanța in mărunțdoa. . . 7 1 --- Trăistară, maestru......................................... 7 1 --- Transporturi, antreprenorii în cătățiml mari cu mal multe trăsuri....................................... 5 1 --- --- Trăsuri, antreprenor, acella care închiriasă mal multe trăssuri, ce are pentru speculă...... 6 1 ---• --- idem comerciantii aducînd trăssuri din streinătate 3 1 --- --- --- fabricant cu prăvălie, adducînd și din strei- nătate (droșcl).................................... 3 1 --- -*• --- fabricant cu prăvălie, lucrînd porunceli droșcl, căruțe etc. fără să aducă din streinătete... 4 1 --- --- --- fabricantă reparatorii............................ 6 1 --- Trestii neguțătorii........................................... 6 1 --- --- Țesătorii, maestru........................................... 7 1 - Țiglă, saă olane fabricantă saă neguțătorii.......... 6 V. 1 --- --- Udatul, ulițeloră, antreprenorii însărcinată cu u- datul mal multoră ulițe....................... 5 1 --- --- de mal puține ulițe, saă de uliță mare on piață................................................ 6 1 Udatul, de uliță mici..................................... 8 1 --- --- ■ Uleiă, (oliă) fabricantă.................................. 6 1 _ --- vln^ătorti cu mărunțăoa..»..................... 8 1 _ _ Umbrele, (cortele) fabricanți și nieguțătorii......... 7 1 Untii, neguțătorii cu ridicata............................ 3 1 __ --- idem cu amănunții............................. 6 1 1 _ _ --- de lemnii vîn^ătorii cu ridicata.............. 2 1 --- --- vîn^ătoru cu amănunții.............. 6 1 Urzitor de stofe, maestru............................. • 6 38 Digiti: ■ / — 594 — Tablou lâ ai din 00 care face % parte. 6 A. BIG 1 --- --- Vînaturi, neguțătorii....................................... 8 1 --- --- Văpsele, neguțător (veZI droguist)..................... 2 1 --- --- Văpsitorfl cu uleiă, saă cu apă (veZI zugravii)...... 4,5,6 1 --- --- Vară, neguțătorii vărar și cărămidar, celă ce vinde aceste articole.................................... 6 --- 1 --- fabricant cite lei 10 de fie-care cuptor, se va tacsa după Numărulă de mijlocii ală cuptorelor cu care se slujaște obișnuită, iară nu pentru fie-care ardere de cuptoră. 1 --- --- Vase de bucătărie (vețll 61e).............................. 5,6 1 --- --- Vată, fabricantă șineguțătoră......................;.... 7 1 --- --- Vinuri streine cu ridicata................................. 2 1 --- --- --- Indigene care cumpără mai multe buți, și le speculăsă vînZînd cu butia saă mai multe 4 1 --- --- --- cu butelca saă butoiașiă........................ 6 --- 1 --- Vite, Boi, cal, vaci, porci ect. neguțătoră vîndîndO pe picere, cirezi mari, câte lei 200 ori care ar fi populația.............................. --- 1 --- --- Idem în mici turme, idem lei 100........... --- --- 1 --- --- celă ce le îngrașă ca să vînțlă cu perechea Idem lei 50....................................... 1 Viterinară, doctor profesie liberă, (a Zecea parte din chiria localului).............................. z. 1 --- --- Zăbrele de feră, de sârmă, gratare, fabricantă cu prăvălie............................................. 6 •--- 1 --- Zalchana, întreprinzătorii, lângă orașe de căpetenie cum București, Iași, Galați, Ismail Boto- șani Craiova, Brăila, Ploeștl, Giurgiu, tacsă ficsă lei 200....................................... 1 --- --- Idem pe lîngă cele alte orașe capitale lei 150. --- 1 --- --- Zarafă, cu contuară, avîndă operații numai in țană. 3 1 --- --- --- ambulant schimbătoră de moneZi pe ulițe. 7 1 --- ------ Zidară, (pietrarii) cu Zioa lucrindu singură......... 8 1 --- --- Zidiri, întreprinzătorii de mari Zidiri.................. 3 1 --- --- --- Idem de mal mici Zidiri........................ 5 1 --- --- Zugravă de salone, camere, și imitație de lemnă... 4 1 --- • Idem de pereți și tavanuri ordinare................ 6 Digitized by Google — 595 — TabkulQ din z care face parte. i i i — meșterii de biserici, icone și stofe.............................. — de trăsuri........................................................ — de differite lemnării............................................. — de tablouri și portreturi (apărat în calitate de artistă)............................................ 5 6 6 REGULAMENT Pentru aplicarea legei Patentelor asupra Com- mercianților ambulanți. ’) CAPITUL I. îndatoririle și drepturile Comercianților Ambulanți. Art. 2. Comerciant! ambulanți, se numescâ toți a- ceia cari vănd osebite lucruri, umblăndă pe ulițe, prin piețe, prin bîlciuri (iarmaroce); purtănd mărfurile loră pe spate, pe brațe, în table (cutii), în donițl (cofe), în căruțe, etc, fără a ține magasiî, prăvălii (dughene), ma- ghernițe (barace) sau tarabe statornice. Art. 3. Sunt supuși la plata patentei de Ambulant, și nu vor putea fi îngăduiți a esersa asemenea între- prinderi, fără a poseda cuvenita patentă: 1-iă. Personele (bărbați saă femei) care vinu vremel- nicesce din streinătate cu mărfuri, ca să le desfacă în Țeră cu măruntul saii cu ridicata , în chipul arătat la Art. 2 de mal sus. 2-lea. Personele acelea care, fiindă așețlate în Țără, ak »• întreprind comerciul lorii, umblînd pe ulițe în același modă prevăzut la Art 2. Art. 4. Clasificarea și tacsarea pantabililor ambu- lanți se face: 1-ifi. Dupe tarifele și tablourile de profesiuni anec- sate la lege. 2-lea. Dupe catigoria numeralul populațiunel din care face parte localitatea în care ambulantul întreprin- Atr~ *' de safi voesce a esercita comerciul său. 1) Sancționată prin decretulâ cu Nr. 407 din anulu 1*63. Digitized by Coo°a, și ora pentru adjudicație. Art 51. Licitațiile se facă prin oferte. Ofertele se voră de- pune sigilate în ședința publică. Când Mmisterulă respectivă saă împuternicitulă din partel va fi determinată de mal înainte un mac- simumă de suirea prețului saă un minimumă de coborâre, acest macsimumă sau minimum va trebui să se depue sigilată pe biu- roă la deschiderea ședinței. Art. 52. Mal înainte de deschiderea oferteloră se deschidă și se cercetdZă garanțiile, respingtndu-se acelea ce nu ar fi valabile Digitized by VaOOQle — 623 — saă n’ar îndeplini condițiunile prescrise prin caetele de Însărcinări. Apoi se procede la deschiderea oferteloră respingîndu-se mal Intâiă acele a cărora garanțiă n’aă fostă îndestulător?.' Art 53. In casulă cindu mal mulțl doritori ar oferi acelașă preță, și cîndă acestă preță va fi cel mal de jos din cele cuprinse ' in oferte, se va proceda la o' de isnovă adjudicație chiară in acea ședință, saă prin noue oferte saă prin strigări pănă la stingerea a trei focuri d’arindulă și numai între doritorii carii aă oferită ace- lașă preță. Art 54. Resultatulă flă cării adjudecațil se va constata prin- tr’ună procesă-verbală, care să arate tote împrejurările operației. Acestă procesă-verbală se va încheia în ședință, chiar îndată după deschiderea oferteloră, și se va constata adjudecația față cu toți concurenții, insemnîndu-se atâtă numele fiă-căruia concurentă câtă și prețuia cuprinsă în oferta sa. Prețuia va fi scrisă nu nu- mai în cifre, dară și în litere. Acestă procesa-verbală se va sub-semna nu numai de Minis- tru saă de delegatulă săă, și de adjudicători, dar încă și de cel- 1-alți concurenți. Nevoința saă neputința de a subscrie din partea acestora se va menționa în procesulă-verbală. Contra venirea la aceste disposițiunl sa va pedepsi conformă legiloră. Art. 55. Adjudicațiile și de isnovă adjudicații voră fitotă-d’a- una supuse la aprobarea Ministrului competinte, și nu voră fi va- labile și definitive de câtă după acestă aprobare. Art 56. Ori-ce concesionară este supusă, în casă de n’esecu- tare a contractului, la o adjudicațiune din noă făcută în contra lui. Art. 57. Orl-ce licitație abătută din formile prescrise din a- cdstă lege va fi considerată ca nulă. Art 58. Testulă articolului 40 pînă la art. 57 esclusiv, voră fi totu-d’auna afișiate în sala adjudicațiiloră. Asemenea se va face mențiune în publicațiunile ce se vor face despre aceste articole. Art. 59. Tocmelile prin bună învoire încheiate de către’ de- legații unul Ministru și cumpărătorea ce voră face, vor fi asemenea supusse la aprobarea sa și voră trebui a fi insocite de actele jus- tificative. - CAPITOLUL II. Regularea definitivă a Budgetului. Art 60. Regularea definitivă a unul budgetă va face obiec- tulu unei legi speciale, pe lângă care se vor anecsa socotelile Mini- striloră. Acestă lege se va supune Adunărel in aceeași formă și în ace- lașă cadru ca și budgetulă. Digitized by LaOOQle — 624 — Art 61. Unii tablou altt budgetului încheiatii ya fi anecsatâ pe lângă prolectulă de lege pentru regularea fiă-căruia esersițiă și va cuprinde lămurită și anume: a) în partea venituriloră. I. Elaborațiile venituriloră. IL Drepturile constatate asupra contribuțiilor! și venituriloră publice. III. înplinirile efectuate. IV. Remășițele, b.) în partea chleltueliloru I. Creditile deschise prin legi II. Creditile dobândite pe sema creditoriloră Statului. III. Plățile efectuate, și. IV. Chleltuelile ce remâna a se plăti. Art. 62. Guvernula presintă Adunărel socotela fie-căruia e- sersițiu în terminulă multa de duol ani de la închiderea lui. Cur- tea de compturi supune Adunărel o lună după deschiderea sessiu- nel ordinare, împreună cu ale el observațiunl, Comptulă generală ală stărel aceluiași eșsersițiu precumu și documentile sprijinitâre. Art. 63. Sumele realisate din remășițele venituriloră esser- sițiulul încheiată, se voru trece la venituri în socotăla anului în curgerea căruia se voră înplini. Art. 64. Creditile său plățile de credite remase neîntrebuin- țate la închiderea esersițiulul, se voră anula în comptabilitate. Art 65. Mandatile a cărora plată nu se va fi reclamată până la închiderea esersițiulul, se voră anula; plata loră se va putea cere și efectua prin o nouă ordonanțiare în cursă de cinci ani so- cotită de la 1 Ianuarie ală anului care dă numele săă essersițiulul în care s’a dată mandatile. Art 66. Cândă la închiderea unul essersițiu, unele alocații din budgetă se găsescă încărcate cu drepturi în favârea creditori- loră Statului pentru lucrări adjudicate și în cursă de esecuțiune, partea alocațiunel necesarii pentru a plăti creanție se va transfera la esersițiulă corentă. Art. 67. Plățile remasse a se efectua pentru chleltuelile unul esersițiu încheiat, se voră ordonanția asupra fondului esersițiulul anului în care s’a reclamată. Ele se voră trece la ună capitolă specială fără alocațiune de onduri. Art 68. îndată ce comptulă definitivă al unul esersițiu este încheiată, Miniștrii ordonatori alcătuescu state nominative de cre- anțele neplătite la închiderea acelui esersițiu și trămităo îndoită copid la Ministrulă de finance. Art. 69. Ordonanțele pentru plata aceloră creanțe nu se e- fectua^id de câtă după ce Ministrulă de finanțe a recunoscută prin acele staturi nominative că creanțele ordonanțate se aplică la cre- dite remase la disposiția Ministriloră. Art. 70. Cândă creanțe bine constatate asupra unul eserci- Digitized b;»VaOOQle — 625 — tiu încheiata voru fi remasii netrecute prin legea de regulat e a a- celui budgetă, partea alocațiiloră care le ar fi fostă afectată nu se mai pote transfera la alte eserciții de câtu numai prin o anu- me lege Art. 71. La espirarea terminulul de cinci ani, care se dă ce- loră în dreptă pentru a reclama efectuarea creanțelor râmase ne- plătite, esercițiul încheiată la care privescă acele creanțe se soco- tesce închisă pentru totu-d’auna, și creditile la care s'ar aplica a- cele creanțe se anulâsă într’unu modă definitiva. Art 72. Ministrulu de finance va trămite pe totu anulă la Curtea de compturl o arătare {de operațiile relative la esercițiurl încheiate până la a loru definitivă închidere una din copiile s.atu- riloră nominative, menționate la art. 68, pentru cei în dreptu cu creanțe reclamate asupra acelora esercițiurl precumă și actele do- veditâre pentru respunderca baniloră. Art. 73. Miniștrii aștemă fiă-care în parte socotelile loră. Ele se alătură pe lângă, socotâla generală a esercițiulu. Art. 74. Aceste socoteli coprindă jtote operațiunile ce saă urmată pentru fiă-care serviciă de la deschiderea și până la închi- derea fiă-căruia esercițiu. Alt. 75. Socotelile fiă-căruia esercițiu trebue tot-d'auna tă- cute într’un modă uniformă cu aceleași împărțiri, aceleași capitole și articole ca și budgetulă Zeului esercițiu, afară de chieltuelile ne- prevăzute în budgetă și pentru carii se facă articole și capitole a- diționale și osebițl. Art 76. Fiă-care Ministru înfățișeZă pe totă anulă Aduna- re! legislative ună stată sumariu de tote adjudicațiile, de tote con- tractile și de tote cumpărătorele făcute în cursulu anului încetată. Acestă stată arată numele și locuința părțiloră contractante, dăinuirea și principalile condiții ale contracteloru. Art. 77. Totă averea mobilieră a Statului precumă și mobi- lile, se voră trece într’un inventariu după care se va depune câte un essemplară la arhiva Ministeriuluî financeloră, la Curtea de com- pturl și la Ministeriu seă Administrațiile respective. Inventariile se vor revisiui și se voră îndrepta la finitul tiă- cărui ană și la fiă-care schimbare de funcționari în a cărora semă sunt date prin agenți ai administrației numiți de Guvernă. Art 78. Miniștrii vor da la Curtea de compturl: 1. Un Tablou detailată de proprietățile Statului și veniturile ce producă. 2. Copii de processile verbale după adjudicații, tacse de po- duri, tăeri de păduri, închirieri seu arenduiri de proprietăți, vânZări de fineturi, producte și alte assemenea. 3. Estracte de cătățimea sumeloră impositeloră directe după roluri, împărțite pe districte și comune, și în genere de tote docu- mentele caie constată ună dreptu dobândită ală Statului. 4. Un tabloă de tote procesele câștigate sau pierdute de Stată cu însemnare de sumele ce are a plăti saă a priimi pe fiă-care anu. .40 Digitized by t^ooQle - 626 — CAPITOLUL IV. Despre stingerea creanțelor contra Statului prin prescripții și prin opriri judecătoreșcl. Art. 79. Suntă prescrise și cu desăvârșire stinse în folosală Statului tote creanțele remase nelicuidate, neordonanțate și neplă- tite în termină de cinci ani, socotită de la deschiderea esercițiului. Acăstă prescripție nu se aplică la contracte și cumpărături carii vor cuprinde unu termenă mai scurtă de prescripție și nu pre- judicii întru nimică alte prescripțiuni mal scurte prevăzute de legi. Art. 80. Cu tote acestea, disposițiile articolului precedentă nu voru fi aplicabile la cașul când creanțele nu s’aă ordonanțată saă plata loru nu s’au efectuată la tenninile prescrise, din fapta chiar a administrației sau din causa judecățiloră ce s’aă urmată înaintea Tribunaleloru Veri ce credit oră va fi în dreptă a cere de la Ministru com- petinte să’l dea unu actă prin care să constate data cererel și pie- sele aduse în sprijinirea el. Art. 81. Veri ce mandată a căruia plată nu s’aă reclamată în ; termenă de cinci ani, încependă de la I-iă Ianuarie a anului ce dă numele seu esercițiului, este prescrisă în folosulă ’TesauruluI. ; Acestă prescripție însă nu privesce pe acele mandate de pla- j tă cari se voră fi oprită în urmarea veri unei cereri de secuestru seu de oposiție. Art 82. Summa mandateloră de plată oprită prin cereri de secuestru seu oposițiunl se va vărsa în cassa de deposite și con- ] signațiuni, spre a sta acolo pentru assigurarea drepturiloră celoru ; ce li se va cuveni. Prin acestă depunere Tesaurulă publică este ■ cu desăvârșire liberată. ' Aceste feliurt de consignațiuni nu daă dreptă de nici o do- bândă pe săma părțiloră intersate. Pănă la înfiintiarea unei casse de consignațiuni și deposite, asemenea sumine se voru depune in cassile Tribunaleloră respective. Art. 83. Sunt definitivă rămase pe seina Statului sumele vărsate în casile agențiloră de poștil său de drumuri de feră ale i Statului, spre a ce trămite la destinațiunea loră și a cărora pla- ! tă nu s’a reclamată de cătră cei în dreptă în termină de trei ani din ^ioa predărei accloră summe. Art. 84. VerPce cereri de opriri său oposițiunl asupra sume- loru cuvenite a se plăti de cătră Stată, verl-ce semnificațiune des- pre cesiunea seu transportulă unoru aseminea sume la o treia per- sonă si verl-ce alte notificațiunl cari ar avea de obiectă a popri pla- ta loru, trebuescu, sub osîndă de nulitate, a fi date în cunoscintla Ministrului pe care privesce plata său a delegatului său în judetlu; iar la casă de urgentlă, chiar agentului Tesaurului însărcinată a e- fectua plata. Digitized by Google ~ 627 — CAPITOLUL V. / Despre perderl și deficituri. Art 85. Pe fiă-care ană se adaogă la budgetă o alocațiune specială spre a acoperi și a regularisa pierderile ce vor resulta din deficite, evenimente estraordinare si păgubi și chleltuell prove- nite din procesele Statului. Aseminea pierderi vorii fi constatate de Ministru respectivă care ’sl va pune tote silințele spre a asigura despăgubirea Statului din cauțiunile și averea debitoriloru. Art 86. Dacă în curgire de cinci ani de la data hotărârei Cur- ței de compturi, creantla deschisă pe sdma Statului pentru cause de deficită seu de ori ce eveninientu de fortla majoră, nu s'au pu- tută acoperi, se va constata neputintla înplinirei printr’ună procesă verbală care se va însoți în sprijinirea comptului generală ală Sta- tului. Copiă legati sată dupe un asemenea procesu-verbale se va a necsa la comptulă Comptabilului însărcinată cu înplinirea deficitului. Art 87. Funcționarii însărcinați special și directă cu survi- gherea Comptabililoră și cu controlulă comptabilitățel lor, sunt re- sponsabili de ori ce deficitu ce nu se pote acoperi, și care ară fi provenită din causa lipsei de verificațiune asupra gestiunel Comp- tabilulul ce se va afla în deficită. La ună assemenea casă, ună decretă Domnescă motivată fic- sădlă, după propunerea Ministrului de finance, totalulă săă partea deficitului de care funcționarulu este responsabilă. * Cu acăsta însă nu se atinge dreptulti acestuia dc a se arăta cu cerere la Curtea de compturi spre a ’I se face legiuită îndrep- tare la casă de a fi năpăstuită. CAPITOLUL VI. Despre darea comptur ilarii. Art 88. Ori-ce comptu declarată de sinceră și adevărată, e- ste datată și subsemnată de Comptabilulă care l’a încheiat și îna- intată la autoritățile competinte în terminile prescrise de legi, cu alăturare de actele justificative. Nici o preschimbare nu se mal pote face la ele după presen- tarea loră de câtă prin o sentințlă a Curțel de compturi Art 89. Comptulă generalii ală financeloră va cuprinde patru compturi desvoltate: I. Comptulă primi riloră. IL Comptulă chleltuieliloru. III. Compturile de gestiune. IV. Comptulă budgetară Art 90. Compturile speciale ale Ministriloră voru cuprinde: Digitized by C.ooQle — 628 — 1. O tablă generală pe capitole a tutuloră operațiuniloru es- sercițiulul presentată. 2. Arătarea desvoltată de chieltuielile constatate, plățile efec- tuate și creanțlele reinasse a se solda. 3. O tablă comparativă pe capitole a chieltuieliloru eserci- țiulul presintată cu acelui care a precedată, arătendu causile dife- rințieloră. 4. Tabla operațiiloră relative la esercițiuri încheiate. Art. 91 Ori ce comptabilitate publică este basată pe scripte oficiale și pe documente justificative. Scriptele prescrise de lege se ținu în formă de dopia-scriptwă. 1. întrunii jurnală generală pentru încrierea operațiunilorude totă țlioa 2. întfo carte mare de partidă în care se resuminătote ope- rațiunile după natura loră. 3. în registre ajutătore în care se descriu acele operațiunlîn tote amănunțimile loru. ArL 92. în primile țlece țlile ale fiă-căria luni, casierii trâ- mitu ordonatoriloră secundari, borderouri de plățile făcute în luna precedintă, pe esercițiu, pe Ministerii și capitole. La închiderea esercițiulul ei adaogă borderourl de plățile ce mai remână a se efectua pentru acelă esercițiu, cu arătare de na- tura creanței și de numele celoru în dreptă. Art. 93. Ordonatorii secundari al crediteloră Ministeriale ținu o comptabilitate strictă pentru tote operațiunile ce le sunt încre- dințiate, după cuină se espune în art. 91. în țlece ale fiă-căria luni, el trămită către Miniștrii loră so- coteli mensuale așecliate în formile ce se voră ficsa prin regula- mente speciale. Ună comptu genei ală este trămisă de el la închiderea defini- tivă a esercițiulul, cândă se vor închide totă de odată și registri- le loră. Art. 95. Comptabilii sunt datori se adresele pe totă luna la Comptabilitatea generala a financeloră ună borderoă de primiri și cheltuell, însoțite de acte justificative și adeverite conformă pres- cripțiuniloră regulamentare. Art. 96. Ori ce primitori ă seă agente comptabilă ală diferite- loră ădministrațiunl financiare este datoră a preda pe fie-care anii și mal înainte de 1 Aprilie la Curtea de compturi socotela gestiu- ne! sale. Acestă socotela Coprinde tote faptele gestiunel în curgerea pe- riodului anuală, ori care ar fi natura loră ri ori care ar fi servi- ciulă publică seă particulară la care ele se raportă. Aceste socoteli presintă: 1. Tabloulu valoreloră în ființiă în casă și în parto-foliuri și ală creanțeloni remase neînplmite la începutul gestiuuei anuale, seu ală sumeloru cu care ar fi deschise Comptabilulă la aceeași epoca. 2. Primirile și chieltuielile de ori ce natură făcute in cursulu Digitized by CaOOQle — 629 — acestei gestiuni, cu arătare anume a esercițiiloră și a drepturilorfi la care sunt privitore. Totalulu valorelorii ce se va afla în casă și în porto-foliulu Uomptabilulul, precumti și ala creanțielorfi remase neînplinite la sfîrșitulfi gestiune! anuale sâă alu sumiloră cu care ar fi deschisa la aceeași epocă. Art. 97. Socotelile și registrile Comptabililoru de bani publici se închidă la 31 Decemvrie aia fiă-căruia anu șefi la epoca înce- , țârei funcțiunilorfi lora. La aceleași epoce se verifică situațiunea caseloru și a porto- foliilora lora și se constată printr’unu procesft-verbalfi de către a- genți! administrativi orănduițl pentru acesta. Art. 98. O comisiune specială, alesă de Adunare, va încheia jurnaluia și carta mare de partide a Comptabilitățel generale la fi- nile lui Decemvrie, și va constata prin procesă-verbală, comunicată Adunărel, concordenția socoteleloru Ministeriale cu scriptele centrale ale financelorti. Art. 99. Cândă se va întâmpla ca comptabilil Statului să fiă- în același timpă primitori ai baniloru comunilorfi său al stabilimen- teloră publice, agenții Guvernului verificendu casa loră, voră veri- fica în acelașiă timpă și starea socotelilor^ caseloră comunale dis- trictuale , său ale stabilimentelor^ publice cu carii acești Compta- bill sunt însărcinați, fără a se jigni însă cu acesta dreptul de pri- veghere și de control aluautoritățiloră comunale, districtuale saă altele. Art. 100. Șefulă comptabilitățel generale verifică pe t6tă țlioa saldosulă casei centrale ală Tesaurulul publică și constatată a sa conformitate cu scriptile centrale. Art. 101. Casierii centrali voră ține în formă de dopie-scriptură 1. Registre de prima înscriere ținute de sub-casieril primitori și plătitori. 2. Ună jumalu resumendă operațiunile pe fiă-care ții. 3. O carte mare de partide. 4. RegistrurI pentru desvoltarea chieltueliloru și primiriloră. 5. CarneturI de scadenție și alte registruri de porto-foliuri. 6. Registruri de amenunte pentru chieltuelile așețliate pe Mi- nisteril și pe esercițiurl. 7. Carneturi de ordonanție înfațisendu, pe articol! și capitoll de budgetă, suma ordonanțieloru Ministeriale, emisiunea mandateloru de către ordonatorii secundari și plățile făcute asupra aceloru or- donanție șimandate. Art. 12. Casierii centrali comunică pe totă sera Ministrului trans.criptele. borderourile și documentile carii justifică situațiunea sa de ții. Elfi comunică pre totă luna la direcția Comptabilitățel generale borderouri desvoltate arătândii amenuntele plățilorîi pe e- sercițiurl, Ministerii și capitole budgetare precumti și staturi suma- rii de rețineri Asemenea și statuii! plățilorfi făcută pe esercițiuri încheiate. Art. 103. Comptulfi finalii alil Casierului centrală va presenta Digitized by (^ooQle — 630 — plățile făcute atâtă într’unu moJu sumariă pe Ministeril și eSercî- țiuricâtă și desvoltate pe materie prin o tablă anecsată sub ade- verirea direcției Comptabilitățel pentru conformitate cu scriptile ge- nerale. Art. 104. Toți celTalțl Casieri ai Statului voră adresa la fi- nile fiă căria săptămâni la comptabilitatea generală copie de jurna- lulu loru, și la tinile fiă-căria luni borderouri de amenunte cu acti- le justificative și cu balanția Cartei-mari de partide precumu și ta- ble de operațiunile loru pe esersițiu, $e Ministeril și pe serviciu. Art. 105. Pentru ori ce plata din casa publică achitarea se va încrie de primitori chiar pe mandatulu de liberare în minutulu primire! Cândă primitorulu nu va sci se scrie, elu este în drepți a chita prin unu cunoscută ală seu care va sub-semna pentru re- gulă. Cândă nu va voi sâ se serve de acestă dreptă, elu este da- toră să producă o cuitauțiă legalisată după formele precrise de lege. Art. 106. Comptabiiil fondurelor departamentali și a stabili- mentelor de utilitate publică suntu datori a ține comptablitatea lor în formă de dopie-scriptură Registrele lor, neapărat cerute de legi, vor fi: 1. O condică cu sușe pentru înscrierea și tăierea chitanțelor. 2. Un jurnal general pontru înscrierea priimirilor și respun- derilor dupe ordina dateloră. 3. O carte de partide pentru înscrierea priimirilor și a chel- tuielilor, dupe natura alcătuirilor budgetare a fie-căruia ană. Art. 107. Perceptorii comunali sunt datori a ține o compta- bilitate regulată în formă de scriptura simplă. Registrele lor ne- apărat cerute de legi vor fi: 1. O condică cu sușe pentru înscrierea și tăerea chitanțelor. 2. Un jurnal general pentru înscrierea priimirilor și respunde- rilor dupe ordina datelor. Ari. 10d. Comptabilitatea generală a financelor este însărci- nată cu privigherea tutulor comtabilităților publice. Ea controlezi pe acte justificative tote elementele de comptabilitate pentru pri- imiri și respunderi câte ’I se trimit de diferiți! comptabill, recapi- tulândule în borderouri lunari pentru fotă țera. Aceste borderouri servescu de bază pentru scriptele centrale ale Comtabilitățel ge- nerale. Art. 109. La termenul prevăzut prin legea Curței de Comp- turl, compturile de gestiune ale diferitilor Comtabill suntu verifica- te de către Comptabilitatea generală care le transmite la Cbrtea de Compturi cu resumatele așezate pe Departamente, pe clasa de Compta- bill și pe natura de servicii. Art. 110. Cumpturile generale pe gestiunea., anuală și pe ser- vicii, regularea definitivă a budgetelor precum și situațiunile finan- ciale ce va fi dator Guvernul a publica pe tot anul, trebue să fie conforme cu scriptele Comptabilitățel generale. Aceste resultate generale se vor trimite Curței de Compturi sub forme de table comparative spre a se putea constata atât esa- Digitized by Google — 631 — ctitatea lor cât 'și conformitatea lorjcu sentințele pronunțate de acea Curte asupra compturilor individuali al diferiților Comptabil!. Art. 111. Agenții administrațiunelor generale însărcinați cu privegerea, cu conservațiunea sau cu întrebuințarea materialului Statului suntu responsabili de aceste materiale și dau socotelă de dînsele pe fie-care anii la Curtea de Compturl. Acostă socotelă trebue să constate cantitățile, calitățile și valorele ce se află în magazii, intrările, eșirele, punerea în consumatiune, în .vin^are și scățlămintele precum și părțile desființate; constatările acestor dife- rite mișcări și prefaceri se făcu prin procese verbale. Acești agenți suntu supuși, ca și Comptabilii de bani publici, a da cauțiune către Stătu. • capitolul vn. Disposiții transitorik Comptabilii cari ar contraveni la disposiția Art. 10, voi fi supuși pentiu ăntâia oră la o amendă egală jumătate din lefa lor mensuală, pentru a doua oră amenda va fi ecuivalentă lefii lor pe o lună, iar la a treea abatere de acest fel va fi destituit. Aceste tote fără prejudițiul respunderel banilor pentru care ar fi liberat o chitanță particulară și care nu arii fi intrat în casa Statului. Art. 113. Verl-ce lipsă de bani din case publice, bine consta- tate, va produce în favorul Statului, 'ară prejudițiu de alte pein- litățl pronunțate de legi, dobinda legală, începend de la țlioa când vărsarea banilor a trebuită să fie efectuată în casă, sau de la ace- ea în care s’a ivit lipsa sau s’a făcut greșelă de cifre, care a pro- dusă deficitul constatat, saă s’a respinsă actele justificative pe care s’ar ii liberat fără temeiu bani publici din casă. Guvernul nu este în drept a descărca prin modă de ertare pe Comtabilil ce se vor găsi responsabili pentru aceste cașuri nici în total nici în parte. Art. 114. Vert-ce Comptabil va fi făcut în esercițiul funcției sale o speculă de comerciă saă de industrie sau va fi participat la adjudecațiunile publice într’un mod direct sau indirect va fi pa- sibil de o amendă pînă la trei mii lei. Art 115 Disposițiunile leg* I de fată vor fi esecutoril pentru totă România de la 1 Ianuarie 1865. Se vor aplica însă îndată dupe promulgat ea legal disposițiu- nile atingătore de facultatea Miniștrilor de a deschide credite supli- mentarii și estraordinaril. Art. 116. Guvenul va îngriji a alcătui regulamente speciale pentru aplicarea acestei legi și instrucțiuni practice pentru ținerea comptabilitățel publice atât în formă de dopie scriptură câ și în formă de scriptură simplă, înființând și cursuri publice pentru ₄ acesta unde va fi trebuință. Digitized by kjOOQle — 632 — Articolii privitori la tineria . omptabilitaței în formă de dopie- scritură pentru Comptabilil și Casierii Statului și pentru cel orîn- duiți la fondurile departamentale sau la stabilimente de utilitate publică, precum și cel privitori la ținerea comptabilitățel în formă de scriptură simplă, pentru toți perceptorii și comptabilil comunali se vor aplica un anu după publicarea reglementelor și instrucțiuni- lor mai sus specificate. Art.. 117. Tote legiuirele vechi privitore la materiele coprinse în acostă legiuire, sunhi și remână abrogate. REGULAMENTE. relativu |a comptabilitatea publică¹) TITLUL I. Contabilitatea Legislativă. CAPITOLUL I. Bwlyetulu (jeneralu alu Statului. Art. 2. în virtutea Convenției, recetelc și cheltuelite publice ce au a se efectua pentru serviciulă fie-căruia esercițiă, vor fi au- torisate prin legile anuale de finance și voru forma Budgetulă ge- nerală ală Statului. Art. 3. Voru fi singure considerate ca fâcândă parte dintrună esercițiă, serviciele aședate și drepturile dobîndite de Stată asupra contribuabililor, precumă si drepturile dobîndite de particolarl în generală asupra Statului, în virtutea legiloră votate în anulă care dă denumirea sa exercițiului menționată. Art. 4. Durata periodului in care voră trebui sase săvîrșescă 'ote operațiile de recete și de cheltuell ale fie-căruia esercițiu se va prelungi': 1 Pînă la Martin alu celui dală doilea ană pentru săvîrșirea. in limitele creditelorii deschise, a serviciilor de materială, a cărora esecutare nu s’aru fi putută determina pînă la 31 Decembre, dupe o declarare’ a ordonatorului în care să se arate motivele acestora rasuri speciale. 2 . Piuă la 3o Septembic a acestui alu doile ană, pentru complectarea op rațiilor relative la darea ordonanțelor de plată si la plata cheltuelilor. Art. 5. Budgetulă va fi presentată Adudărel înaintea deschi- dorii fiie-căruia esercițiu. 1) Sancționați! prin decn tul de la 29 No^mvrie I S60. i Digitized by CaOOQle — 633 — capitolclC n. Bugetul Re cetei or. § 1. Așezarea și împlinit ea Veniturilor u. Art. 6. în virtutea art. 25 din Convențiune, nici ună impositfi nu se va putea așe^a și împlini dacă nu va fi aprobata de Adunare și sancționată de Domnitorii. Art. 7. împlinirea banilor Statului nu se va putea efectua de câtă de către ună contabila alu tesaurulul și în virtutea unul titlu legalu. Art. 8. Modulă de licuidare și de împlinire, pentru fie-care imposită, va fi determinată prin legi și reglemente Art. 9. Orl-ce contribuții directe sau indirecte, altele de câtu acelea ce suntă autorisate prin legile de finance, sub-ori-ce titlu și sub-orl-ce denumire s’ară împlini, afară din centimele adiționale ce resultă din modulă actualu de împlinire a impositulul capitațieL voră fi oprite formală, sub pedeapsă, pentru autoritățile care le aru ordona, pentru amploiațil care ară întocmi rolurile și tarifele și pentru aceia care ară face împlinirea.—d’a fi urmăriți conformă le- gilor în vigore. capitolulu nr. Bugetul Cheltuelelor. § 1. Credete ordinare. Art. 10. Legea anuală de finance va deschide creditile nece- sarii penfru chieltuelile calculate ale fie-căruia esercițiu, și printriînsa se vor prevedea pentru acoperirea acestor chieltuelî. mi^locele și căile trecute în budgetultt veniturilorit Art. 11. Ori-ce cerere de credite făcută afară din legea anuală a cheltueliloră, va trebui să arat^ riilo si mijlâcele affectate la a- ceste credite. Ari. 15. Miniștrii nu vor putea, sub respunderea lor. să chel- tuiască peste creditele deschise fie-căruia în parte Art 13. Ministrulă financelor nu va putea, sub respunderea sa, să autorise plățile ce ar covîrși creditele deschise fiă-căruia ministru Art. 14. Miniștri nu vor putea cresce prin nici ună mijlocii particulară, creditele affectate la cheltuelile servicielor lor respe- ctive. Cândă vre unele din obiectele mișcătoare sau nemișcătore ce au ministerile în disposiția lor. nu vor mai fi in stare a se între- buința și vor fi priimitore d’a se vinde, văn^area lor va trebui să se facă cu concursulă unul delegata al Ministeriulul financelor și cu Digitized by Google — 634 — îndeplenirea formelor prescrise. Productulă din aceste vânzări se va trece în veniturile budgetului definitiv al esercițiulul corent. Se vor face asemenea venită în budgetulă definitivii, sumele întbrse la tes&urii ce vor fi fostă respunse fără cuviință, saiî din greșdlă, dupe ordonanțe ministeriale, saii care vor fi foștii avansate în virtutea servicieloriî care nu s’ar putea esecuta și pe care prii- mitoril nu le ar ti întors de câtă dupe închiderea esercițiulul; și In genere tote fondurile care ar proveni dintr’unti isvorii streină de creditele legislative. Art. 15. în privința sumelor întorse asupra chieltuielilor in cursulă duratei esercițiulul pe s^ma căruia s’a datu ordonanța de plată, Miniștrii ordonatori vor putea dispune din nou de aceste su- me, dupe o cerere ce el vor adresa Ministeriulul financeior însoțită de o recipisă a comptabilulul care va fi priimitu acele fonduri și de o însemnare care se arate: 1 Data și No, ordonanței de restituire. 2. Numele personel care a vărsatii acestă sumă în casa te- saurulul. 3. Căușele care facă necesarie reîntorcerea acestei sume la creditele ministrului ordonatorii. Art. 16. Disposițiunileprivitore la vîn^ările obiectelor mobilieră, nu vor fi aplicabile la materialurile de care se va fi făcut o de isnove întrebuințare justificată după cuviință, pentru serviciulă chiar de la care ele provină. Art. 17. Miniștrii vor ordona ca să se plătăscă în folosulă te- saurulul, pe socotăla crediteloră lor, preciulti cumpărătorii sati chi- riei tutulor obiectelor ce li se vor fi dat în disposițiunea de către ce- le-l’alte ministere pentru serviciulă departamentului lor respectiva. §. II. Credite Suplimentarii. Art 18. Se vor putea acorda ministriloru prin ordonanțe princiare suplimente de credite pentrn acoperirea neajungeril fon- durilor afectate la unti serviciu trecută în budgeta, care neajungere să fiă justificată după cuviință; fără a eși însă în acordarea acestor suplimente din otarele serviciului votată. Art. 19. Ordonanțele Domnitorului care, în lipsa Adunării, vor fi deschisă miniștrilor credite, fiă sub orl-ce titlu, nu se vor putea esecuta de ministrulu financeior, daca ele nu vor fi date dupe chib- suirea Consiliului de miniștri. Aceste ordonanțe vor fi contrasem- nate de ministru ordonatoru și inserate în Monitorulă officiale. Art. 20. Aceste ordonanțe se vor întruni într’ună singură pro- ectă de lege spre a se supune de către Ministrulă financeloră la sancționarea Adunării, la cea 'd’entăiă sesiune și înaintea presentă- ril budgetului. Art. 21. Facultatea d’a deschide prin ordonanție princiare cre- dite suplimentarii, conform Art 18 sus citată, nu va fi aplicabilă de câtă la chieltuelile privitore la unu serviciă votată și ale căruia Digitized by i^ooQle - 635 — I amănunte sunt inserate pentru fiă care esercițiă in legea anuală re- lativă la budgetulă cheltuelilor. Art. 22. Creditele suplimentarii vor fi votate și justificate pe capitole, paragrafe și articole. Justificarea întrebuințării lor, pe articole, se va arăta tn so- cotelile fie-căruia ministeră. § III. Credite estraordinare. Art. ^3. Serviciile ecstmordinaril și urgente a cărora cheltu- ială n’ar fi coprinsă în creditele speciale deschise fiă-căruia Minis- teriă, nu se vor putea întreprinde de câtă dupe ce voră fi autori- sate mai întîiă prin ordonanțe princiare, date în formele determina- te prin art. 19 suscitată. Regularea acestor ordonanțe se va opera conformă art. 20. • Art. 24. Facultatea d’a deschide credite, prin ordonanțe prin- ciarie, pentru căsuri estraordinaril și urgente, va fi aplicabilă numai la servicii care n’aă putută fi prevăzute și regulate prin budgetă. Art 25. Ori ce credită eestraordinară deschisă unui ministru pentru ună servrciă neprevăzută în budgetulă departamentului său, va forma ună capitolă particulară în socotdla generală a esercițiu- lui pentru care s’a deschisă creditnlă. §. IV. Specialitatea creditelor. Art 2>. Creditele deschise prin legea anuală de finanțe pen- tru cheltuelile fie-căruia ecsercițiă, nu voră putea fi întrebuințate in chieltuelile unui altă esercițiă. Art 27. Budgetulă cheltuelilor fiă-căruia Ministeră va fi îm- părțitu în capitole, paragrafe și articole speciale. Art 28. Sumele afectate prin lege la fiă-care din aceste ca- pitole, paragrafe și articole, nu voră putea fi aplicate la alte dife- rite capitole, paragrafe și articole, afară de o autorisațiune specială a Adunărel. § V. Servicii cari trebuescă a fi autorisate prin legi speciale. Art 29. Nici o lucrare cu cheltuieala Statului, precum: ună drumă, ună canală, ună podu pe uuu rîă sau gărlă, o lucrare im- portantă într’ună portă, unu edificiă saă ună monomentu publică, nu se va putea întreprinde de câtu în virtutea unei legi speciale saă a unui credită deschisă printr’ună capitolă specială din budgetă. Cererea celui d’ânteiă credită va trebui să fiă negreșită În- soțită de prețuirea totalei cheltuell. capitolulO iv. împărțirea mensuală a fonduriloru. Art 30. în fiă-care lună ministrulă financelor va supune Ia Digitized by tjOOQle — 636 — cunoscință Domnitorului, dupe o scobdă aprocsimativă. sumele de care potă dispune cel-l’alțl miniștrii în luna viitore. CAPiTOLULO v. Licuidarea chieltuieleloru. § 1. Disposițiuni generale. Art. 31. Nici o creanță nu seva putea licuida pe sarcina tesa- urulul de câtă de către unu din miniștrii saă de către mandatarii săi, în numele numai aceloră în drepții (Modelă Nr. 1.) Art. 32. Titlurile fiă-căruia licuidărl trebue să infățișese do- vezile despre drepturile dobândite asupra Statului și să fie redigiate în formele prescrise prin regulamentele speciale ale fiă-căruia ser- viciă. Art. 33. Ordonatorii cheltuelil'or nu vor putea, sub nici unu pretestă, a închiăia vr’o stipulație de dobândă saă comisiune de bancă, în folosul vr’unul contracciă saă antreprenor, precum nici a cere de la aceștia vre ună asemenea folosă. Art 34. Afară de avansul ce se dă la închiăerea contractului, nici ună acontă nu se va putea stipula până când antreprenorii și contraccii nu vor fi săvîrșit o lucrare ecuivalentă cu avansul ce li s’a făcut la începută. In generala toate aconturile împreunate ce se vor da, nu vor putea trece peste cinci părți din șese din suma învoită. Ele vor fi constatate prin acte în regulă în care să s’aratc lu- crarea sevârșită. § II. Materialii. Ar. 35. Tote tocmelile în numele Statului se voră face prin concurență și publicitate. Art. 36. Se vor putea face tocmeli prin bună învoire; 1 Pentru predările, transporturile și lucrările a cărora chel- tuială nu va covîrși suma de lei 10,000, saă daca va fi vorba do tocmelă făcută pentru mal mulțl ani, a căria cheltuială anuală nu va trece peste suma de lei trei mii. 2. Pentru ori ce predări, transporturi saă lucrări, cândă îm- pregiurările voru cere ca operațiile guvernului să se ție secrete, și pentru lucrările acelea care, în casă de urgență evidentă, provocată de impregiurărl neprevăzute, nu voră putea suferi adăstarea tenni- nilor de licitația. 3. Pentru obiecte care nu se voră putea găsi de câtă la o singură persoană. 4. Pentru lucrările și obiectele de artă și de precisie. a căro- ra esecutare nu se va putea încredința de cîtii la artist! încercați. Digitized by Google — 637 — 5. Pentru esploatările, fabricările și predările care nu s’ară li făcută de câtă ca probe. , 6 Pentru materiile și productele de hrană care, dupe natura lor particolară și specialitatea întrebuințării la care suntă destina- te, vor fi a se cumpăra și alege în locurile unde se producă, saă care voră ti â se preda de către ânsu’șl producătorii. 7. Pentru predările, transporturile sau lucrările care nu voru ii dobîndită la licitație nici unu prețu saă în privința cărora se voră fi propusu preciuri ce nu puteau fi priimite. Când ânsă administrația va fi socotitu de trebuință a oțărî și a face cunoscută ună macsimumă de preță, ea nu va putea tre- ce peste acestă preță, și în casulă ca ea să nu fi otărâtu ună mac- simumă, tocmelile nu se voră putea nici odată încheia pe prețuri mal mari de câtă minimumă propunerilor ce se voru fi respinsă la încercările de licitație. Art. 37. în casă căndă o tocmălă ce va fi de natură ase fa- ce prin concurență și publicitate, nu s’ară putea realisa din lipsă de oferte saă din esagerațiunea prețurilor propuse, va trebui să se facă o nouă încercare de licitațiune în termenă d’o lună. Art. 38. în casulă cândă predările ce vor ii a se da prin li- citațiune nu voră fi de natură a găsi în țdrăo concurență îndestulă- tore pentru a garanta prețurile cele mal avantagiose licitațiile se voră putea face în streinătate, prin mijlocirea de agențl șejătorl în vr’una din capitalele Europei. Art. 39. în condițiunile așejate la începută, se voră determina natura și importența garanțelor, ce contraccii saă antreprenorii voru fi datori a imfăcișa, saă pentru ca să fie priimițl la licitațiune, saă pentru ca să asigurese îndeplinirea contractului. Ele voră determina asemenea acția ce administrațiunea vaeser- sa asupra acestor garanții, în casă de neîndeplinire a contractului. Art. 40. însciințarea despre licitațiile ce vor fi a se ține, se va publica, afară de cașurile de urgență, celă puțină cu 15 jile înainte, prin afișe și prin tote mijlocele de publicitate. Acestă însciințare va face cunosută: 1. Loculă unde se potă vedea condițiunile. 2. Autoritățile însărcinate cu facerea licitațiunel. 3. Loculă, jioa și ora ficsată pentru adjudicațiune. Art. 41. Ofertele se voră depune sigilate în ședință publică. Cândă Ministrulă respectiv saă împuternicitului din parte-I va fi determinat mal dinainte ună macsimumă de suirea prețului saă ună minimumă de coborâre, acestă macsimumă saă minimumă va tre- bui să se depue sigilată pe biuroă la deschiderea ședinței. Art. 42. în casulă când mal mulțl doritori ară oferi același preță și cândă acestă preță va fi celă mal de josă din cele coprinse in oferte, se va proceda la o de isnovă adjudicațiune chiaru în acea ședință. Art. 43. Resultatele fi-cării adjudicațiunl se vor constata printr*- unu procesă verbale care să arate tote împrejurările operațiunel. Digitized by C>ooQle — 638 — Art 44. Adjudiciițiunile, și de isnovă adjudicațiunl voră fi totă dauna supuse la aprobarea ministrului competentii, și nu vorii fi valabile și definitive de cătă dupe acăstă aprobare. Art 45. Tocmelile prin bună invoire închiete de către dele- gații unul Ministru și cumpărăturile ce voră face, vor fi asemenea supuse la aprob irea sa și vorti trebui a fi însoțite de actele justi- ficative. CAPITOLUL VI. Ordonanțe de cheltueli. Art 46. Nici o cheltuială făcută pe socotelă Statului, nu se va plăti daca nu va fi mai ântăiu ordonată de către unulă din Mi- niștri, sati de către împuternicițil din parte-I. Art. 47. Ori ce ordonanță, ca să pdtă fi priimită de Ministrulă Fiuancelor, va trebui să fie basată pe unu'credită (capitolti, para- graf și articolă) deschisă în regulă, și să se mărginăscă în limite- le împărțirel mensuale a fondurilor. Art 48. Ordonanțele Miniștrilor se vorti împărți în ordonanțe de plată și ordonanțe de împuternicire. Ordonanțele de plată voru fi acelea ce se vorti da d’a drep- tulă de către Miniștri în folosulu sati în numele unuia seă mal mul- torti creditori al Statului. Ordonanțele de împuternicire vorti fi acelea prin cari Miniș- tri vorti autorisa pe ordonatorii secondar! ca să dispue de o par- te din creditele lor prin mandate de plată, în folosulti sati în nu- mele unuia sati mal multor creditori al Statului- Art. 49. Fie ce ordonanță va arăta esercițiulă, capitolulii, paragrafulă și articolulă creditului la care se aplică. Art 50. Pentru ordonanțele sati mandatele ce vorti fi a se plăti afară din capitală pentru impregiurări neprevăzute, se va fiice cunoscută ministrului financelor emiterea acestor ordonanțe sati mandate, cu 5 Zile celă pucină înainte de espedierea loră la lo- cuia cuvenită. Art. 51. Ori ce estractti după ordonanță de plată și ori ce mandată ce ar resulta dintr’o ordonanță de împuternicire ca să po- tă fi plătite de vr’una din casele tesaurulul publică, vor trebui să fie însoțite de acte care să constate că ele suntu date spre a desface în totală, sau împarte, o datorie a Statului justificată după regulă Art. 52. Actele justificative menționate la art. 50 și 51 se vor determina după natura serviciului pe basele următdre Pentru cheltueli de personal. ! Staturi nominale încredințate după regulă de corpurile civile, sati Staturi de amploiați efec- tivi saă presenți în realitate, justificate de consi- liurile corpurilor militare, anume pentru oficieri Digitized by Google — 639 — demnisațiune, a- Ilar pentru sub-oficierii și soldați numai numărul jutore. (lor, arătând: Gradulu sad slujba. Natura și durata serviciului Suma cuvenită în virtute legilor, regulamen- telor și decisiunelor. Pentru cheltuell de material. 1. Copil sad estracte cu cuvenita Cumpărători și închirieri ₐdₑᵥₑᵣjᵣₑ Jupe ordonanțele princiare sad de~ nemișcător®, și de lu- dfₜHₛᵢᵤₙi ministeriale: W contractele crărimișcătore; cumpărători de lucruri de hrană și de materii; lucruri de construc- decisiunl ministeriale; după contractele țiune, de intreținere și de re- parațiune de clădiri, de fortl- ficațiunl, de drumuri, de po- duri și canale; lucrări de confecțiune, de îrtreținere și de vânzare, oferte și procese verbale de . adjudicațiune dupe contractele deînchi- riere, convenții safi tocmeli. ’ 2. Socotela de predările făcute și de liquidare, arătînd lucrarea săv'.rșită și suma cuvenită ca avansfi, acomptd sad răfuire. 3. Și pentru objectele ce vortre- dprpnâratinnpdpnhipctp mis- V* peuu u uujtxiew ce vui irc $ bui a fi conservate, dovada despre înscri erea lor în inventând. (*) Art 53. T6te disposițiunile relative la ordonanțele de plată vor fi aplicabile și la mandate ele ordonatorilor secondar!. Art. 54. în principid foncțiunile de ordonatord și de admini- stratorii, vor fi incompatibile cu acelea de comptabilti. Cu tote acestea pănă la punerea în lucrare a despărțirel fon- cțiunilor de sub prefectfi și de comptabild, se va menține în pri- vința acestora starea actuală de lucruri. Nici o mănuire a banilor publici nu se va putea esersa, nici o casă publică nu se va putea administra de cât de către und a- gentd pus sub ordinele ministrului financelor, răspunzător a- cesta de administrarea lui, și datorti a’și da socotăla la ministrulfi Controlului, până, >a organisarea Curții de conturi. capitolul vn. . Plata cheltuelilor. § 1. Plățile către creditorii Statului. Art. 55. Ministrul financelor va îngriji ca ori ce ordonanță și ori-ce mandatti de plată care nu va trece peste credituld pe să- nia căruia privescd. să se plătăscă în terminuld și în locurile de- terminate de ordonatord. Art. 56. Plata unei ordonanțe sad a unui mandată nu va pu- tea fi suspendată de către unu contabilă de cât numai cînd va re- •) Măsura transitoriă: în anulă viitoră 1861 se va procede la facerea unui in- ventariu regulată pentru bite stabilimentele Statului. Digitized by — 640 — cunosce că actele justificative înfățișate au vr’o lipsă sau vr’o ne- regularitate materială. Neregularitate materială este cînd suma coprinsă în ordonan- ță saii in mandată nu va fi equivalentă cu aceea ce va resulta din actele justificative anexate pe lingă ordonanță saă pe lîngă man- dată; saă cînd aceste acte nu vor fi conforme cu instrucțiunile. în casu de a refusa plata, contabilulă va ti datoră să facă o declarațiune înscrisă și motivată despre refusulă s£u, trimițîndă o co- pie după dânsa, subă aceeași dată către ministrulă tinancelor. II. Avansuri de bani pentru tocmeli făcute prin buna învoială. Art 57. Pentru a înlesni tocmelile prin bună învoire, se va putea face agenților împuterniciți cu încheerea lor, după ordonanțe regulate a le miniștrilor sau a le ordonatorilor secondarl compe- tențl, avansuri a cărora sumă nu va putea trece peste a ^ecea par- te a prețului totală alu cbieltuelel, cu îndatorire ânsă pentru acești agenți d’a înfățișa casierului ce le va fi făcută aceste avansuri, și în termenu d’o lună, chitanția adevăraților creditori. Art. 58. Nici unu noăavansu nu se va putea face în otarulă d’o a țlecea parte, de câtă numai după ce se voră fi înfățișată actele justificative pentru avansulu precedentă CAHTOLUI.ă vin. Hecnlarea definitivă a Budgetului $ I. Disposițit generale. -Art 59. Regularea definitivă a budgeteloră va face obiectulu unei legi speciale, pe lângă care se voră anecsa socotelile minis- triloră. Art. 60. In casă ca Adunarea să fiă deschisă, presentarea proiectului de lege speciale pentru regularea definitivă a budgetului celui din urmă eesercițiu încetată, împreună cu socotelile se va fa- ce în cele d’înteiă două luni după încheerea acelui esercițiă, con- formă Convenției, adică la 1 Martiă ală celui de al 3-lea ană. Iară în casulă contrariă, presentarea acestui proiectă de lege se va face în ceâ d’înteiă lună de la deschiderea sesiune! Adunării. Art. 61. Lepea pentru regularea definitivă a budgetului seva supune, Adunărel în același cadru și în aceea’și formă sub care se face legea pentru presentarea budgetului. II . Ficsarea veniturilor. Art. 62. Tabloulă budgetului definitivă ce se va anecsa pe lângă proiectulă de lege pentru regularea fie-căruia esercițiă, va a- - răta pentru venituri. Digitized by Google — 641 — Veniturile dup6 cum s’aă calculatii; Veniturile cuvenite după constatare, împlinirile efectuate, Și remășițile, § III. Lămurirea remășițeloru. Art. 63. Ministrulă financeloru va face să se înscrie, pe fie- care ană, într’o socotela generală, după ramura veniturilor tote pri- mirile effectuate din remășițile alese la espirarea fie-căruia esercițiă. Art. 64. Remășițele împlinite asupra venituriloru esercițiulul espiratu se voru trece ca venitu în socotela esercițiulul corentu, în momentulti cândă se voră fi împlinita. $ IV Ficsarea chieltuieleloră. Art. 65. Tabloulu budgetului definitivă ce se va anecsa pe lân- gă proiectulă de lege pentru regularea fie-căruia esercițiă, va ară- ta pentru cheltuell. Creditele pe capitole, paragrafe și articole. Drepturile dobândite de către creditorii Statului. Plățile efectuate. Și cheltuclile rămase de plată. £ V. închiderea crediteloră. Art. 66. Tote chcltuelile unui esercițiă voră trebui să fie li- cuidate și ordonate în cele optu luni dupe espirarea esercițiulul. Art. G7. Epoca închideri plățiloru ce tesaurulă publică va a- vea a face dupe ordonanțele Ministriloră, se va ficsa la 30 Sep- tembre acelui d’alu duoilea anu ală esercițiulul. Art. 68. In casă ca creditorii să nu reclame plata lorînnain- te de 30 Septembre acelui d’alu doilea ană, ordonanțele și manda- tele date în folosul lor voru fi anulate, fără vătămarea drepturilor acestor creditori și afară daca se va fi dat o de isnovă ordonanțiă. Art. 69. Creditele sau părți din creditele ce nu se voru fi întrebuințată până la 30 Septembre în plăți elective, vor fi cu de- săvîrșire anulate în compatibilitatea diferiteloru ministere. § VL Lămurirea resturiloru de plată. Art. 70. Plățile pentru răfuirea chieltuieliloră esercițiulul în- chisu se vor ordona asupra fondurilor^ esercițiulul corentu. Art. 71. Miniștri suntu datori a mărgini’ ordonanțele ce voră da în esercițiulu corentă, pentru esercițiulă închisă, în limitele creditelor, pe capitole, paragrafe și articole, de voră fi fostă anu- late prin legile de regularea chieltuelilor iernase de plată la închi- derea esercițiulul. Aceste ordonanțe se vor trece pe socotela capitoleloră, para- 41 Digitized by — 642 — grafeloră și articoleloră speciale deschise pentru aducere aminte și pentru ordină în budgetulă fiă-căruia Ministeril, fără a se face alo- cație specială. Suma plățiloră efectuate în cursulu fiă-căruia ană, pentru e- sercițiurî închise, se va trece în creditulu acestor capitole, paragrafe și articole și se va înscrie între creditele legislative la regularea e- sercițiulul. § VII Contestații. Art. 72 Ori ce cerere de oprire, sau contestații asupra su- melor cuvenite a se plăti de către Stătu, ori ce notificare de înce- tare sau de trecere la o atreia persoană a fiselor sume, și ori ce altă lucrare care ară avea obiectă d’a opri plata lor, voră trebui să se facă d’a dreptulă către agenți acelor case asupra cărora s’aă ' dat ordonanțele sau mandatele de plată. Tote contestațiile sau declarările făcute către alte persone de câtă cele susă însemnate, se voru considera ca nule și fără nici o tărie. , i CAPITOLLLL IX. ] Socotelile Miniștrilor. §. L Dispoziții generale. Art. 73. Miniștrii voră înfățișa Adunări în fie care sesiune, so- coteli tipărite de operațiile loru urmate în anulă precedentă. Art. 74. Socotelile ce se închee pe esercițiă voră coprinde I tote operațiile ce se voru fi făcută pentru fie care serviciă, de la j deschiderea și până la închiderea esercițiulul Art, 75. Socotelile voru fi anecsate la proiectulă de lege par- r ticolară ce va avea de obiectă regularea definitivă a Budgetului es- pirată. : Art. 76. Socotelile fie căruia esercițiă voră trebui să fie în- tocmite într’ună chipă uniformă, cu aceleași împărțiri ce aă avută budgetulă Șișului esercițiă, afară de cheltuelile neprevăzute ce nu vor fi fostu menționate într’însulă și care voră trece în articole saă capitole adiționale separate. Art 77. Socotelile ce miniștrii voră publica în fie care ană, ᵣ voră trebui să fie sprijinite pe acte justificative. Digitized by Google — 643 — TITLULO II. Comptabilitatea administrativă. capitolulC x. Comptabilitatea ordonatorilor. §. 1. Registruri, scripturi și controla. Art. 78. O comptabilitate centrală așezată în fie care Minis- terii va constata tote operațiile relative la licuidarea, la darea or- donanțelor și la plata cheltuelilor. Miniștri vorfi așeija comptabilitatea lor respectivă dupe ace- leși principii, același proceduri și aceleași forme. Pentru acestu sfîrșită se va ține unii registru-jurnalfi (modela No. 2) in care se vorfi trece cu data lorfi tote operațiele privitore la ficsarea creditelor, la licuidarea cheltuelilor, la darea ordonanțe- lor și plata lorfi. Resultatele acestor comptabilități se vorii întruni pe rânducu scripturile și cu socotdla generală a finanțelor care vorfi avea a ser- vide basă la regularea definitivă a bugetelorfi. Art. 79. xn cele d’ânt&u ^ile ale fiă căriea luni, comptabilil vorfi da diferiților ordonatori o copie dupe însemnările somare și în amănuntă, pe esercițifi, Ministerfi și servicifi, ce vorfi fi trimesfi la Ministeriulfi Finanțelor, împreună cu chitanțele și alte acte jus- tificative ale cheltuelilorfi. Aceste însemnări vorii coprinde manda- tele eliberate către comptabilfi, pînă la cea din urmă (li inclusivă a lunel precedente. Ordonatori după ce voră fi fișată aceste însem- nări, le vor transmite îndată la Ministeriulfi lor respectivii. Art. 80. Ordonatorii secondarî delegatari al creditelor minis- teriale vorii ține unii registru-jurnalfi (modelfi No. 3) în care voră trece pe rendu tote cheltuelile a cărora administrare le este încre- dințată. §. II. Predarea socotelilor. Art. 81. La țiece ale fie căria luul titularii creditelor de dele- gație vorfi adresa Ministeriulul lorii respectivii socoteli de întrebuin- țarea făcută saii prescurtări mensuale (Model No. 4). Trimeterea a- cestor socoteli administrative se va face pentru fiă care esercițifi, din lună în lună, pînă la epoca ficsată prin acestii regulamentu pen- tru închiderea creditelor de delegație. Art 82. Aceste prescurtări mensuale vor înfățișea pe capitolfi, paragrafă și articolii: 1. Suma creditelor de delegație, 2. Suma mandatelor eliberate, 3. Suma plăților efectuate. Digitized by — 644 — Art. 83. O socotelă generală și definitivă se va încheia și se ■va trimite fiă-căruia minister de către ordonatorii secondarl, in ter- menul ficsatu pentru închiderea plăților de cheltueli ale fiă-căruia esercițiu; și registrulă-jurnală se va închide la aceeași epocă. CAPlTOLUI.fr XL Măsuri generale de contabilitate. Art. 84. Ori-ce agentă însărcinată cu împlinire de bani pu- blici va fi datoră: 1. A înscrie îndată în registrulu-jurnalu suma priimită. II. A da chitanță tăiată dintr'o condică (modelă No. 5 ) Art. 85. Suntu scutite de formalitatea unei chitanțe tăiate din condică, priimirile din venitulă timbrului și alu tacsel scrisorilor^. Art. 86. Pentru ori-ce vărsare sau trimitere de bani în nu- merariă și alte valori, către casele contabililor tesaurulul, pentru unu serviciu public, se va da îndată o recipisă ca talon tăiată din- tr’o condică (modelu No 6). Acestă recipisă va descărca și va da drept către tesaurul pu- blică. sub îndatorirea însă a părți vărsătore ca să facă a se visa recipisă și a se tăia talon în 24 ore de la data el, de către func- ționari și agenți însărcinați cu acestă lucrare de visare. Art. 87. Prefecții și sub-prefccțil vor întorce îndată părțiloră interesate recepisele învestite de visa lor dupe ce voru fi tăiată ta- lonele pe care le voru îndrepta pe totă luna la Ministeriulă Financelor. Art. 88. Aceste recepise se voru îns.rie în registre ce se vor ține în Prefecturi și sub-prefecturl (modelu No. 7). Art. 89. Unu estractă dupe aceste registre adeverită dupe cuviință de către prefecți și sub-prefecți se va trimite pe fie-care lună la Ministerulă Financelor d’odată cu ta Ionele. TITLULU in. Disposițiune generale. Art. 90. Tote măsurile administrative si instrucțiuni contrarii regulamentului de faciă voră fi și vor românca abrogate. Epoca puneri în lucrare a acestui regulamentu, se ficsesă la I-iă lanuariă 1861.¹) ’ LEGE constitutivă a consiliului de advocați pe lângă Ministeriu s) 1. AdvocațiI acumă în ființă pe la județe voră urma ca și în vremea trecută cu îndeplinirea datoriiloră loră. 1) Modelele de cari vorbesce acestu regula mentu, privind numai pe blumurile și agenții fiscali, jiu le am mai reprodusă în acesta colecțiune. Cei ce doresed alle cunâsce potii consulta broșura sub titlu de Regulamentu de Finance, ti- părită în 1860, Noemvric 29. 2) Sancționată prin decretu cu No. 113. din anulă l^GL Digitized by C.ooQte — 645 — 2. Se va numi unti consiliu speciale de trei advocați eminent! cari, subu nume de efori, se voru aduna în tote filele la Ministe- rid, dupe trebuință, spre a esamina procesele și a provoca pe ace- lea ce trebuința aru reclama în favorulu dreptului vre unul așețle- mântti publicu 3. Acestti consiliti se va ocupa regulatti de cercetarea tutuloră proceselorti stabilimentelorti publice, dândă instrucțiunele trebuin- ciose pe la advocații publici de districte, cari vorti fi sub privi- gherea consiliului. 4. Procesele cele mal importante se vorti apăra de unulu din efori, iară procesele corente se vorti încredința advocațilorti curențl cari voru fi datori a le apera, conformii cu instrucțiunele înscrise ce vorti priimi de la efori. 5. Ministeriulu Cultei oră și Instrucțiunii Publice, prin înțele- legere cu consiliulu advocațilorti, va putea numi câte unti advocată provisoriu pe lingă advocatulti stabile cându procesele voru fi prea numerose și complicate; asemenea va suprima pe advocatulti locale din acelu districtă unde nu se va simți necesitatea unui advocată permanentă. La aceste din urmă cașuri se va îndatora advocatulă districtului învecinată d’a se înfăcisa pentru procesele ce se voră întemp a cu stabilimentele publice. 6. Unu regulamentu speciale de administrațiune publică va regula punerea în lucrare a acestei legi. 7. Eforii voru avea fiă-care unu remunarariă de lei una mie No. 1000 pe lună și lei cinci sute No. 500 pe lună ca diurnă. REGULAMENTUL LEGEÎ constitutive a consiliului de advocați.¹) Art. 1. Consiliulu de advocați Efori, se va aduna la Ministe- riu, conformă art 2 din legiuire spre a se ocupa de admimstrațiu- nea proceselorti, potrivită cu art. 2 și 3, din legiuire- Art 2. Lipsa unuia din membri consiliului nu vaîmpedicape cel-l-alțl doi a se ocupa de' administrațiunea proceselorti și a le da cursulti ce va chib^lui. Ari 3. Se va înființa o masă atașată la secțiunea judicătorescă pentru lucrările Consiliului de Advocați. Art. 4. Eforii esaminindu și deliberându pentru fiă-care pro- cesă în parte voru încheia jurnal', prin care voru esprima opiniu- nea lorti, iară urmarea definitivă, române la aprețierea și decisiu- nea Ministeriulul. Art. 5. Se va întocmi unti registru speciale, pentru procesele verbale ce se vorti încheia de Consiliu cu numerațiunea lorti, și lucrările Consiliului se voru păstra în dosiere pentru fiă-care pro- cesă în parte. ') Sancționați! prin decretai cu No. 634. anulu 1861, Digitized by — 646 — Art. 6. Gândii se va ivi divergență de opiniunl, jurnalulă va coprinde opininnea fiă-căruia membru In parte. Art. 7. Spre îndeplinirea art 5, din legiuire, cândă se va ivi trebuință, saă a se orîndui advocată provisoriă, saă a se snprima din advocațiî județeloră și a se îndatora advocatulă unul județă Învecinată cu procesele acelui suprimată, Consiliulă, motivâadă tre- buința, va încheia procesă verbală pe care ’lă va supune la apro- barea și decisiunea Ministeriului. 8. Ordinile către advocațiî județeloră și celoră dupe lîngă Curți, pentru procesele esaminate de consiliu se voră da totă de Ministru comunicându-le chibsuirea Consiliului, asemenea și ori ce raportă ală acestora, se va adresa, ca și în trecută câtre Ministru. Art. 9. Cându se va socoti de trebuință ca unulă din Efori să apere vre ună procesă conformă art 4 din legiuire, Ministrulă va oțărî pe Eforulă ce trebue să mergă. Art 10. Membrulă care va fi tratată vre ună procesă în con- tra Statului, mal nainte de a face parte d>n acostă eforie, nu va putea lua parte în deliberațiunile ce se voră țind în privința ace- lui procesă. 11. Advocațiî Efori suntă popriți d’a pleda contra Statului, iară câte procese voni ave luate înaintea chiămâril loră la acestă postă, voră înfăcișa lista Ministrului, Ministrulă va oțărî pe unulă din cel-l-alți doul Efort, saă ună altă advocată pe din afară, ca să apere interesulă aședăminteloru înaintea instanțieloră judecătorescl. Art. 12. C nsiliulă avăndă dreptă a privegia pe advocațiî ju- dețeloră ort cândă se va încredința din citirea otărîriloră, că, apă- rarea loră n’a fostă demnă, saă va dovedi negligență, incapacitate ori rea credință, va încheia procesă verbală pe care ’lă va supune Ministrului, spre a lua disposițiuniie ce va crede de trebuință. Art. 13 Congediurile se voră cere de la Ministru. Art 14. Consiliulă va ave vacanțiele câte aă și tribunalele saă Curțile judicătores'cl, ânsă unulă din Efori va sta în lucrare pentru impregiurârl mal urgente, iară la trebuința Ministrulu va pute să convdce Consiliulă și în timpă de vacanță. REGULAMENT ȘI INSTRUCȚlI pentru serviciul pădurarilor și al brigadierilor.¹) Serviciul pădurarilor^. Numirea pădurarilor#. Art. 1. Pădurarii vor fi numiți de Inspectorele generala! Ad- ministrației Silvice, dupe recomandațiile ce se vor priimi de la im- piegațil locali. 1) Sancționată prin decretulâ cu Nr. 302, din anul 1863. Digitized by CjOOQle — 647 — Condițiile de admisibilitate, Art 2 Nu pot intra în serviciul de pădurari de cât aceia In vîrstă de la 21 până la 35 ani; acel ce vor sci carte saă carii vor fi fost în serviciul armatei saii a milițiilor, vor fi preferiți. Trebue să fie Români saii împămîntenițl. Termenul engajamentulul. Art 3. Engajamentul lor va fi de 5 ani, și la espirarea lui se va putea reînnuoi. Garanții, Art 4. Nu pot fi urmăriți de justiție, pentru fapte relative la funcțiunea lor, de cât cu autorisarea Direcției Generale a Ad- ministrației Silvice. Scutiri, Art. 5. Sunt scutiți de paza de nopte și de zi în sat. Concursul ce datorează puterei Administrative, Art 6. Sunt datori a încunosciința Consiliului comunal de a* pariția omenilor suspecți, precum și de . ori ce alt menit a turbura liniștea publică; vor da concursul lor pentru descoperirea crimelor și delictelor, pentru observarea disposițiilor privitdre la vînătdre, precum și pentru arestarea bănuiților. Asemenea vor da concursul lor impiegaților propuși la con- fiscarea obiectelor a cărora importație este oprită de lege, precum și la arestarea contrabandiștilor; în cașul acesta se vor împărtăși de recompensiite prevăzute de legi. Tote acestea, sunt îndatorați a le face numai în ocolul pădu- rel încredințată pazei lor. * Plata, Art 7. Pădurarii vor fi plătiți câte 300, trei sute lei, pe ană’ care li se va respunde pe trilunie, vor fi scutiți și de datoriile că- tre proprietate, ca un locuitor fruntașă; iar dările fiscale se vor plăti de câtre dînșil, vor avea drept a lua cu autorisație lemneld necesare la casnicele lor trebuințl. Pensiuni. Art. 8. .Din Idfa de trei sute lei pe ană se va reține 10°/ₒ la sută spre a forma un fond din care li se va plăti o pensiune; re- gularea aceștia se va face prin regulamente speciale. Locuința, Art. 6’ Paza pâdurel reclamând ca locuința pădurarului să fie înăuntru saă în marginea el, proprietatea va fi datâre al construi Digitized by Google — 648 — casa dupe un model uniformii ce se va da pentru asemenea lo- cuințe. îmbrăcăminte a. Art. 10. Pădurarul este obligat a’și face de la sine o unifor- mă, dupe cum urmeză: Tunica vă fi de dimie fabricată în Țdră, cenușie, încheindu- se pe piept cu un rând de nasturi în numără de nouă, polele vor avea o lungime de două-^eci centimetre; dinaințele corpului vor avea pe margine un paspbl de postavu verde. Gulerul resfrînt avend o înălțime de șese ^eci milimetre; el va fi de postavu verde, mânicile vor fi croite din dună bucăți fără manelute, și pe margine vor avea un paspol de postavu de culore distinctivă (verde); nasturii vor fi de metal galbenă. Pantalonii de dimie cenușie, lungi până la glesnă, strîmtorîndu-se de la genuebe în jos, la estremitățile lor în partea cusăturci de din afară vor a- vea o deschizătură în lungime de (Jece centimetre închei adu-se cu, un nasture de osu negru. In partea de sus pantalonii se vor termina printfun brâu, tot de materia pantalonilor, încheindu-se cu duo: năsturi de osu negru. Opincile cu legături de, piele năgru, întocmai ca cele ale gră- nicerilor. Căciula de oie negră, cu fundul de posravu verde, și un ciu- cure de lână verde prinsă pe partea dreptă. Un sacu de piele negră cu banduliera sa, tot de piele, pe a- cesta din urmă, pe mijlocul pieptului, se va așeza o placă de me- tal galbenă stampată în relief cu armele Țerei, impregiurul cărora va fi scrisă: Adminisrația Silvică \ acest sacu va fi purtat pe ume rul drept; fie care pădurar va avea un cornu purtat pe u menii stâng printr’un cordon de găitan verde. Echipamentul și armătura se va da de Guverenu; el se va compune: De un centiuronu de piele negră cu patrontașu și țiu baio- neta. întocmai ca la grăniceri, pe centiuronu va fi ficsat un țiu cio- canu de piele negră. De o pușcă de Infanterie cu baionetă, și cu timpu se va în- locui printr'o carabină cu sabie-baionet. De un ciocan în formă de topoșaru cu litera P, săpat în re- lief pe. muche. Pădurarul va purta tot d’a-una uniformă placa și ciocanul, iar pușca si centiurouul numai când vor fi în esersiciul funcțielor în pădure. înco mpati b i l i tale a. Art. 11. Funcțiunea de pădurar este incompatibilă cu orice altă funcțiune administrativă. Digitized by CaOOQle — 649 — Opriri. Art. 12. Sunt opriți pădurarii: a) . De a face comerciu de lemne întrun modu direct satî indirect. b) . De a concura la ori ce adjudecație de lemne. c) . De a deschide cârciumă sau de a vinde cu măruntae ori ce fel de băuturi. d) . De a priimi bani sau ori ce alt fel de recompense de la antreprenori, sau veri cine altul, pentru obiectul relativii la func- țiunea lor. e) . De a disposa de lemne căzute saii tăete ce sar afla în pădure, și de ori ce alte producte păduresci. Suspendare. Art. 13. Pădurarii pot fi suspendați din funcția lor de către Silvicultorii respectivi, carii vor fi datori însă a încheia proces- ver- bal, arătător de motivul acelei suspendări și 1 va înainta pe dată Direcției Administrației Silvice, luând măsuri provisorii pentru pa- za acel păduri. Destituire. Art 14. Pădurarii se pot destitui numai de Direcția Generală a Administrației Silvice, numai însă dupe ce se va constata culpa lor prin impiegații locali. Penalități. Art. 15. Pentru ânteia lipsire nemotivată de la post într’o lună, i se va opri cinci lei din lefă, la recidivă se va opri țjece; pentru a treea lipsire duoă ^eci lei, iar la a patra se va destitui. Asemenea se va destitui și pentru ori care urmare în contra celor prevăzute la Art. 12, constatându-se că a tăiat lemne fără autorisare, sau că a fost complice cu delicuetii se vor destitui și pedepsi conformu legel Ierarhie. Art. 16. Pădurarii ah de șefi imediațl pe Brigadieri și perna! pe sus de aceștia pe Silvicultorul local. Le datorescu supunere și ascultare pentru ori ce obiect reia- tivii la serviciu. Congediurl. Art. 17. Pădurarii pot dobândi într'un ană congediurl până la 30 ^ile. Congediurl până la trei ^ile se pot acorda de brigadieri, că- rei va face cunoscut pe dată Silvicultorului; iar congediurl mai lungi de trei ^ile se vor acorda de Silvicultore în responsabilitatea lor, spre a nu se aduce prejudițiu serviciului. Digitized by kjOOQie — 650 — Bolă. Art. 18. Pădurarul, în casă de bolă, va încunosciința pe dată Brigadierului săă, care va fi dator a raporta Silvicultorului în ter- menii de trei țlile, spre a se lua măsuri ca serviciul să nu sufere. Corespondență. Art. 19. Raporturile, sau ori ce alte hărții ale pădurarilor, se espeduescă prin consiliurile comunale, fără nici o plată. Paza pădurei. Art. 2u. Pădurarii sunt datori a se preumbla țlioa și noptea prin pădurea încredințată pazei lor. Responsabilitate. Art. 21. Sunt responsabili pentru ori ce delict saă stricăciune dusă pădurei, și pe care n’a încunosciințat Brigadierului, și n’a tăruit a se estima pe dată de către Consiliul comunale local întrebuințarea ciocanului Art. 2^. în preumblările ce facă prin pădure, îndată ce gă- sescă lemne tăiete fără autorisație, însămnă cu ciocanul atât lem- nul tăiată cât și tulpina la duoă degete din fața pămîntulul. Constatarea delictului Art. 23. Când pădurarii prindă pe delicuențl asupra faptei, aă dreptul să secuestreze vite, instrumente și trăsura delicuentulul pe care le încredințăză Consiliului comunal, cu care procede pe dată Ia constatarea și estimarea delictului. Actele ce se vor încheia în fața locului și în care seva ară- ta delictul comisă, valorea lui, obiectele secuestrate, numele deli- cuentulul și al comunei unde este domiciliat, sub-semnat și de pă- durari. Consiliul comunal le înaintăză Brigadierului respectivă spre a le trimite locului competent. Liberări de lemne. Art. 24. Pădurarul nu va îngădui pe ori cine a tăia o nuia măcar, fără înscrisă autorisare a Silvicultorului respectivă, la care urmăză a fi alăturată listă cu sigiliul Direcției Generale a Admini- strației Silvice de lemnele ce se cuvine a preda. Ridicarea din pă- dure a lemnului autorisat a se tăia, se va îngădui de pădurar, du- pe ce persona în drept de a lua acele lemne, saă delegatul săă, va încredința chiar pe acea listă că a priimit lemnele cuprinse în- tr’însa. Acăstă listă, ast-fel complectată, pădurarul o va trimite Bri- gadierului «X're a o înainta Silvicultorului respectivă. Digitized byC.OOQlC — 651 — încetarea din funcțiune. Art. 25. La casă de distituire, saii eșire din serviciii, pădu- rarii sunt datori a preda in bună stare, ori ce obiect priimit dela Guverna Asemenea sunt obligați a eși din casă, fiind din cele constru- ite pentru paza pădurel Disciplina și alte îndatoriri. Art. 26. Pădurarii vor avea o disciplină militară, și tot de o dată se vor deprinde la mânuirea armelor; spre acest snrșit, la ân- tâia Duminică a fie-căria luni, jumetate din pădurarii fie-căria pă- duri din cele cuprinse în ocolul unul Brigadier, vor merge la resi- • dența lui și vor sta acolo cinci le- 2. Reducerea rațiilor pentru trei prănțlurl. 3. Șederea în vîrful catartulul pentru o oră. 4. Ferele pentru o mi- Art. XIV. Jurnalul oficial de bord va fi asemenea numero- tat, sigilat și vizat de Tribunalul local tot dupe formula arătată în modelul No. 4. Digitized by LsOOQle — 656 — Căpitanii vor fi datori, la intrarea lor în j porturile Principa- telor-Unite, să înfățișeze acest jurnal la impiegațil vămel pe dată ce aceștia vor veni în navă, și în urmă va fi vizat de Șeful biuro- ulul vamal sad de Agenția la Constantinopole. Art. XV. Manifestul seă declarația mărfurilor cuprinse în navă, va fi asemenea supus la viza Tribunalului saă a Agenției la Constantinopole, de către căpitanul la plecarea bastimentului săQ din port. în ceea ce privesce cele-lalte drepturi cu care sunt tacsate actele de navigație, acestea se vor plăti dupe noua tarifă în vigore. Art. XVI. Cât pentru navele fără osebire, care în trecut și în împrejurări escepționale, au putut dobîndi de la foștii Agenți la Constantinopole diplome provisoril. care le autorisă să ridice ban- diera Română, se va da în cunoscința proprietarilor seu căpitani- lor lor, și acesta prin mal multe publicații și afișări, să lise pune îndatorire de a merge în termen de un an, socotit de la data a- celor publicații, saii la Constandinopole saii în Principate, spre a înapoia acele diplome și a priimi în locu-le un act de Romanisa- ție, care nu li se va libera, de cât dupe ce autoritățile competente ale Principatelor-Unite, vor constata drepturile ce vor avea acele nave de a putea continua să se bucure de naționalitatea Română; iar la cas contrariu, acestă facultate nu se va recunosce la navele de categoria acesta, și diplome sau alte acte provisoril ce se vor afla în mânile proprietarilor, se vor lua din posesia lor. Aceste regule și condiții se vor publica prin Monitorul Sta- tului și alte organe de publicitate, și vor îi afișate în cancelariele publice din porturile Principatelor-Unite, spre cunoscința persone- lor interesate. Digitized byUOOQlC PARTEA II. Digitized by GooqIc Digitized by Google MINISTERULU DIN ÎNTRU ALECSANDRU IOAN I, Cu mila lui Dumnezeu și voința Națională Domnă-Principa- telor-Unite Române; La toți de față și viitori sănătate: Asupra propunerel Consiliului Nostru de Miniștri; Considerând plebiscitul propusă de Noi la */J₄ Maifi Încetat, și votat de Națiunea Română în filele de ’°/₂₂, Maifi 1864; Considerând împrejurările cuprinse în proclamațiunea ndstră cu data deastădi; Promulgămfi ce urmăză: STATUTtl desvoltătoriu Convențiunel din T/₁S August 1858. Convențiunea încheiată la Paris în ’/₁₉ August 1858, între Curtea Suzerană și între Puterile garante autonomiei Principatelor- Unite,este și remâne legea fundamentală a României. Insă, îndoita alegere din 5 și 24 Ianuarie 1859, severșirea U- nirel și desființarea Comisiunel Centrale, făcând neaplicabile mal Digitized by LaOOQle — 660 — multe Articole esențiale din Convențiune, atât pentru îndeplinirea acestora, cât și pentru reașezarea ecuilibrulul între puterile Statu- lui, ca act adițional al Convențiunel întră de astăzi în putere ur- mătorul Stătută: Art. I. Puterile publice suntă încredințate Domnului, unei A- dunărl ponderatrice și Adunărel Elective. Alt. II. Puterea Legiuitore se esercită colectivă de Domnă, de Adunarea ponderatrice și de Adunarea Electivă. Art. III. Domnul are singur inițiativa legilor; el le pregătesce cu concursul Consiliului de Stată și le supune Adunărel Elective și corpului Ponderatoriă, spre votare. Art. IV. Deputății Adunărel Elective se alegă conformă așe- Zămentului electoral aci anecsat. Președintele Adunărel se numesce în fie-care ană de Domnă, din sinul el; iar Vice-președințiI, Secretarii și Cuestoril se aleg de Adunare. Art. V. Adunarea Electivă discută și votăsă proiectele de legi ce ’l se vor presintă de Domnă. Aceste proiecte se vor susținea în Adunare de Miniștrii saă de membrii Consiliului de Stată, ce se vor delega de Domnă spre acest sfirșit; el vor fi ascultați ori când vor cere cuventul. Art. VI. Budgetul cheltuelilor și al recetelor, pregătit în tot anul prin îngrijirea puterii esecutive și supus Adunării Elective, ca- re ’l va putea amenda, nu va fi definitivă de cât dupe ce va fi vo- tat de dînsa. Dacă budgetul nu s’ar vota în timpul oportună, pu- terea esecutivă vâ îndestula serviciile conformă ultimului budgetă votat. Art. VII. Corpul Ponderatoriă se compune: de MitropolițiI țe- rel, de Episcopii eparhielor, de ânteiul Președinte al Curții de Ca- sațiunc, de cel mal vecină dii.tre generalii armatei în activitate, și osebit încă de 64 membri, carii se vor numi de Domnă: jumătate dintre persone recomandabile prin meritul și esperiența lor, și cea- Paltă jumătate dintre membrii Consilielor generale ale districtelor, și anume câte unul de fie-care județă. Membrii Adunărel Ponderatrice se bucură de aceeași ncviola- bilitate garantată Deputațiler prin Art. 36 al legel electorale aici anecsaie. Art. VIII. Membrii Corpului Ponderatoriă se reînoescă din doui ani în doui ani, câte o a treia parte, dar numai in cât se atinge de .membrii numiți de Domnă. Membrii eșiți se vor putea numi din nuoă; funcțiunile lor nu vor înceta de cat cu instalarea membrilor celor nuol. Art. IX. Durata sesiunelor Corpului ponderatoriă, prelungirea lor și convocarea acestui Corpă, sunt supuse regulilor prescrise prin Art. 17 din Convențiune pentru Adunarea Electivă. Art. X. Membrii Corpului ponderatoru vor priimi o indemni- sare de trei galbeni pe Zi în tot timpul sesiunel. ArL XI. Mitropolitul piimară al Bomăniel este de drept pre- Digitized by CsOOQle — 661 — ședințele Corpului ponderatorii: duoi Vice-președințI se numescfi de Domnii din sinul acestui Corpii. Cel-l’alțl membri al Biuroulul se alegi de Adunare. în casi de împărțire egală a voturilor, votul Președintelui es- te precumpănitorii. Ședințele Corpului ponderatorii suntu publice, afară când con- trariul s’ar cere de o a treea parte a membrilor presenți. Miniștrii, chiar nefiind membri, al Adunării ponderatrice, aii dreptul de a asista și a lua parte la tdte deliberațiunile; el vor fi ascultați ori când vor cere cuvântul. Art XIL Dispositiunele constitutive ale nouel organisațiunl a României sunt puse sub ocrotirea Corpului ponderatorii. El pote, la finitul fie-căria sesiuni, propune Domnului îmbunătățirile ce ar so* coti trebuitore în diferitele ramuri ale administrațiunel. Aceste propuneri, Domnul le va putea recomanda Consiliului de Stătu, spre a se preface în proiecte de legi. Art. XIII. Ori ce proiect votat da Adunarea Electivă, afară de budgetul veniturtlor și cheltuelilor, se supune Corpului ponderato- rii, care va aprețui dacă este coinptâbilu cu disposițiunile consti- tutive ale nouel organisațiunl. Art. XIV. Corpul ponderatoriu, sai adoptă proiectul, așa cum s’a votat de Adunare, sai îl amendezi, sai îl respinge cu totul Dacă proiectul de lege este adoptat fără modificațiune de Cor- pul ponderatorii, el este supus sancțiunel Domnului. Dacă proiectul este amendat de Corpul ponderatorii, eli se tntorce Adunării elective. Dacă Adunarea încuviințează amendamentele Corpului pondera- torii, proiectul amendat se supune sancțiunel Domnului. Dacă din contra, Adunarea electivă respinge acele amendamen- te, proiectul se trimite Consiliului de Stati, spre a se studia din nuou. Guvernul pote apoi presenta Camerei, în sesiunea curentă sai viitore, proiectul revolut de Consiliul de Stati. Dacă Corpul ponderatorii respinge cu totul proiectul votati de Adunare, acest proiect se trimite Consiliului de Stati, spre a se studia din nuoi. Un asemenea proiect nu se pote presenta Adu- nării elective, de cât în a doua sesiune. Art XV. Numai corpul ponderatorii are dreptul de a priimi petițiunl și de a le discuta, dacă este trebuință. Art. XVI. Reglementele interiore ale Adunărel elective și ale Corpului ponderatorii, se pregătesci prin îngrijirea Guvernului. Art XVII. Toți funcționarii publici, fără escepțiune, la Intra- rea lor în funcțiune, sunti datori a jura supunere Constituțiunel și legilor țerel și credință Domnitorului. Art. XVIII. Noua Adunare electivă și Corpul ponderatori se vor constitui și întruni în termenul prevăzut de Art 17 al Con - vențiunel. Decretele ce, pînă la convocarea noel Adunări, se vor da de Digitized by CjOOQle —• 662 — Domnii, dupe propunerea Consiliului de Miniștri și a Consiliului de Stat ascultat, vor avea putere de legi. Modlflcaționl indeplinltdre Statutului. în preambulul Statutului. Principatele-Unite potu în viitorii a modifica și a schimba le- gile care privescii administrațiunea lor din lăuntru, cu concursulii legal al tutulor puterilor stabilite, și fără nici o intervențiune; se înțelege însă că acostă facultate nu se pdta întinde la legăturele ca- re unescii Principatele cu Imperiul Otomanii, „nici la tratatele intre înaltă Porta și celelalte Puteri, care sunt și remânti obligătoril pen- tru aceste Principate. La Art. III. Nici o lege nu pote fi supusă sancțiunel Domnu- lui înainte de a fi discutată și votată de Adunare electivă și de Se- nat (Adunare ponderatrice). Domnul acordă sau refusă sancțiunea sa. Ori-ce lege cere învoirea a tustrelelor puteri. în cașul când Guvernul ar fi nevoit a lua măsuri de urgență care cerii concursulii Adunării elective ți al Senatului, în timpulă cănd aceste Adunări nu sunt deschise, Ministerul va fi dator a le supune la cea d’ânteiă convocațiune motivele și resultatul acestoră măsuri. La Art. VII. Din 64 membri al Adunării ponderatrice, 32 vor fi aleși și numiți de Domnii dintre personele care aii esercitat cele mal înalte funcțiuni în țeră, saă care potă justifica un venit anual de optii sute galbeni. Căt pentru cei lalțl 32 Membri, el vor fi a- leșl dintre Membrii Consilielor generale ale județelor și numiți de Domnii pe o listă de presentațiune de trei candidați pentru fie-ca- re dictrict. La Art. VIII. Acești 64 de Membri ai Senatului aleși în con- formitate cu disposițiunile Articulului de mai sus, se reînoescii din trei în trei ani câte o jumătate. La Alt. XI. Mitropolitul Primat este de drept Președintele se- natului. Unul din vice-Președinți ai Adunării ponderatrice, luat din acest corpii, este numit de Domnă; celalalt vice-Președinte șiBiu- roul sunt aleși de Senat. La Art. XII. La finitul fie-căriea sesiuni, Senatul și Adunarea electivă vor numi fie-care un Comitet a căruia Membri vor fi aleși din sînul lor. Ambele Comitete se vor într’uni în Comisiune mic- stă, spre a face un raport Domnului asupra lucrărilor ultimei se- • siunl și al supune cestiunele de îmbutățire ce ar crede trebuitdre îe deosebitele ramuri ale administrațiune!. Aceste propuneri vorii putea fi recomandate de Domnă Consiliului de Stat, spre a fi pre- făcute în proiecte de lege. La Art, XV. Petițiunele date Senatului, vor fi esaminate de o Comisiune ad-hoc. Asupra raportului aceștia, Senatul va putea, de va fi trebuința, a le trimite Guvernului, Digitized by VaOOQle — 663 — LEGEA ELECTORALĂ. 'Art. I. Alegerea deputaților la Adunarea Electivă a României se face cu două grade. Alegătorii suntu sad primari sad direcțl. Art IL Suntu alegători primari toți Românii carii prin legea Comunală sunt alegătorii Consiliilor Comunale, cu escepțiunea de la Art 22, lit. b. din acea lege.*) Acel ce plătescă o dare către Statii de lei 48 suntă alegători In comunele rurale. Acel ce plătescii o dare de lei 80 saă de lei 110, precum și patentării pină la a cincea clasă inclusivă, intru cât aă reșidența lor în orașe, suntă alegători in comunele urbane. Art III. Potă ti alegători direcțl, fie în orașe fie în sate, toți Românii născuți saă avend natura lisați unea cea mare, carii vor a- vea un venit de una sută galbeni și de ori ce natură. Acest venit se va putea dovedi prin biletele de plata impositulul, (patru galbeni) și prin ori ce alt chipă îndestulător. Numai salariul privat sau plătit de către Stată pentru funcțiuni publice, nu va fi cuprinsă în esti- mațiunea venitului. Pe lingă plata contribnțiunelor arătate mai sus, alegătorii de ambe grade vor trebui a avea vîrsta de 25 ani împliniți. Aă dreptul de a fi aleși ca alegători direcțl și fără a justi- fica venitul de una sută galbeni, seă contribuțiunea de patru gal- beni, (dacă vor întruni cele lalte condițiuni cerute) preoții parohii- lor, profesorii academiilor și al colegiilor, doctorii și licențiații di- feritelor facultăți, avocații, inginerii și arhitecțil, toți aceștia având diplome liberate saă recunoscute de Guvernu, institutorii primari ai scalelor publice, precum și capii instituțiunelor private de instruc- țiune recunoscute de Guvernă. Potă asemenea fi aleși alegători direcțl și funcționarii civili și militari, retrași din serviciO, carii vor justifica că priimescă o pen- siune anuală de 3000 lei cel puțină. Nimeni nu pote fi alesă alegătoră direct de cât în orașul și plasa unde îșl are domiciliul reale. Art. IV. Nu vor putea fi alegători primari nici direcțl: I. Personele supuse vre unei protecțiuni străine. *) Art 22. Suntu alegători în comună: a). Românii ce se află în condițiunile stipulate prin legea de față. b). Străinii carii vor fi dobândit împămînteuirea mică. c). Toți aceștia vor trebui să aibă vîrsta legiuită, să fie domiciliațl în comună ou șase luni înainte și să plătâscă către Stată contribuțiunea directă în următdrea proporțiune: în comunele rurale o dare către Stată de lei 48. în comunele urbane, de la 3,000 la 15,000 locuitori, lei 80. în acele dc la 15,000 în sus, lei 110. Aceste imposite, în comunele urbane se compun de 48 lei contribuțiunea perso- nală și de șosele, iar restul de impositul fonciar. d). Suntu asemene alegători, patentării pînă la a cincea clasă inclusivă, carii se vor bucura de calitățile Asemnate la litera a și b. și carii vor avea vîrsta și tim- pnl domiciliului prescrise la litera c). Digitized by Google — 664 — II. Servitorii carii priimescă simbrie. III. Interdicții. IV. FalițiI nereabilitați. V. Acel ce vor fi fost osindițl la pedepse aflictive și infamante, satî numai infamante. Art V. Listele alegătorilor primari se pregătesciî pe fie-care anii prin îngrijirea autorităților comunale, pe ba^a ultimelor roluri de contribuțiuni. Aceste liste provisoril se afișeză în cea d’ântAiu Duminică a luneî Ianuarie în fie care comună, Art VL Reclamațiunele se vor adresa Prefectului în cele d’ân- tăifi trei săptămînl de la data afisărel. Dupe ce Prefectul va fi otărit asupra tutulor reclamațiunelor ivite, el încheie listele definitive și le publică negreșit pînă la cea d’ântăiu Duminică a- luneî Fevruarie. Art VIL în cele trei săptămâni ce unnă^ă, nemulțumiți! vor putea apela în contra otărîrilor Prefectului la Tribunalul districtu- lui, iar in contra otărîrilor Tribunalului la Curtea de Casațiune, pî- nă în 30 țlile dupe priimirea otărîrel Tribunalului. Tribunalul și Curtea de Casațiune statuează de urgență. Ori ce personă admisă în listele electorale pote reclama în- scrierea saii ștergerea ori căruia individă omisă safi nedrepții în- scrisa în lista colegiului din care el însuși face parte. Art VID. Pentru a putea fi ales deputat la Adunarea gene- rală, fără deosebire în totă România, trebue: I . A fi Românii născut safi a fi dobîndit naturalisațiunea cea mare. IL A avea vîrstă de 30 ani împliniți. DL A fi alegătorii și a avea un cens de eligibilitate. Un ve- nit de două sute galbeni forme^ă provisorifi acest cens. Acest ve- nit pote fi de ori ce natnră; el se pote constata prin biletele de plata contribuțiunelor, safi și prin ori ce alt chipâ. Potu fi aleși deputați, și fără a justifica vre un censfi, toți Ro- mânii carii aâ esercitat funcțiuni mari in serviciul Statului, oficeril superiori al armatei ce nu sunt în serviciul activii, profesoratul și profesiunele liberale corespunțiătdre. Art. IX. Fie care comună, numărând până la 50 alegători pri- mari, numesce câte un alegător direcții; comunele de la50pâniî ia 100 de alegători, numescii câte duoi asemenea alegători și așa mal departe, câte unul mal mult peutru fie care cincl-țjeci de alegători primari. Comunele care afi mal puținii de 50 alegători primari, seîn- trunescu pentru alegere cu comuna cea mal apropiată, spre a for- ma cu ea un singur colegii!. Dupe p'oporțiunea de mal susiî administrațiunea va împărți comunele mal impoporate în circonscripțiuni electorale, care vora- lege câte unfi alegător direct de fie-care 50 alegători primari. Art X. Domiciliul politic al fie-cărui Românii, este în circon- scripțiunea electorală unde își are domiciliul real; cu tote acestea Digitized by COOQlC — 665 — el îl va putea transfera în ori care altă circonscripțiune unde ar plăti o contribuțiune directă, sub condițiune numai a-șl face deda- rațiunea sa, cu șâse luni înaintea formării listelor electorale, atât la Prefectura districtului în care se aflu al seă domiciliu politică ac- tual, cât și la aceea unde voiesce a ’l muta. Personele chiemate la funcțiuni inamovibile vor putea esercită dreptul lor de alegători în circonscripțiunele electorale unde 'șl în- deplinescă funcțiunele. Aii. XL Listele alegătorilor primari suntă permanente în tot cursul anului. Alegătorii direcțl se alegă din nuoă de câte ori se vor con- voca colegiele pentru alegerile generale saă parțiale ale deputaților. Art. XIL Deosebirea colegielor este desființată, cu singura de- osebire a împărțire! lor în colegii de orașe și colegii de județe. Cele d’ântâiă se formeză de acei ce au drepturi de alegători în comunele urbane; cele de al duoilea se formeză de acei ce aă drepturi de a- legători, în comunele rurale (Art. 2 din acăstă legiuire). In orașele unde nu vor fi o sută alegători direcțl, se vor a- dăogi alegători direcțl din comunele rurale cele mal apropiate și care așa se vor deslipi din colegiul de județă. Toți alegătorii direcțl de județe se întrunescă într’un singur colegiă la residenția Prefecturel. Colegiele acestor alegători, ce ar trece peste trei sute alegători, se vor sub-impărți de către Prefect în Secțiuni, din care fie-care nu pote cuprinde mai puțină de 100 alegători, și se formeză de către trimișii comunelor celor mal ve- cine una de alta. Se va însemna fie caria Secțiuni un local deose- bit și fie-căreia un numără de ordine. Cea d’ântâiă este pururea așezată în casa Prefecturel. Fie-care Secțiune conlucreză de a dreptul la numirea deputa- ților pe carii colegiul intregu urmeză a’I alege. In județele (de esemplu, Ismailul, Cahul, Colonile), unde nu se va găsi numărul de una sută alegători direcțl, colegiul se va pu- tea îndeplini prin alegători direcțl aleși dintre Membrii autorități- lor comunale. Art. XIII. Numărul Deputaților ce urmeză a se alege, se cal- culă dupe populațiunea orașelor și a județelor. Provisoriă alăturata tabelă arată numărul deputaților ce urmeză a se alege în fie care orașă și județă. Art. XIV. Colegiele alegătorilor se vor convoca de către pu- terea esecutivă cu trei septămânl cel puțină înaintea țlilei otărîte pentru alegerea deputaților. Art. XV. Alegerea alegătorilor direcțl se face prin vot pe fa- ță; alegerea deputaților se face prin scrutină secretă. Art XVL Președinții, Secretarii și Scrutătorii colegielor se a- legă de către alegători și din sînul lor. Colegiul nu se pote ocu- pa de altă de cât numai de alegerile pentru care este convocată. Ori ce cuvânt, ori ce discuțiune saă deliberațiune politică, sunt cu totul oprite. Digitized by VjOOQle — 666 — Președintele are singur poliția Adunării alegătorilor. Nimeni nu p6te intra înarmată. Nici o putere armată nu pote fi pusă in localul alegerilor saii în giurul șeii. In casă de neorîndueala, Președintele pote cere adjutorul pu- terii armate. Autoritățile civile și militare, cele mal apropiate, sunt datore a urma cererilor sale în ceea ce privesce alegerile. Dacă în localul alegerilor, unul saiî mal mulțl asistenți ar da semne publice de descuviințare saii ar stârni tulburări în ori ce modă, Președintele îl va chiăma la ordine; dacă el vor persistase va face mențiune în procesul-verbal, și pe înfățișarea acestei do- vețll, vinovății se vor putea pedepsi cu o globire de la 2 pînă la 20 galbeni, sau cu închisore de la 3 {file pînă la o lună. In casă de neorînduială gravă, Președintele rădică ședința pe o oră; dacă la redeschidere neorândueală tot ar predomni, el oa- mână pe a doua Art XVII. Președintele face cunoscut Adunării numărul per- sonelor de alesă. Art XVIII. Fie care alegâtoriă, chiămat la rândul seă, depune biletul seu scrisă pe hârtie albă și închisă într’o cutie su douăîn- cuetorl ale cărora chei se păstrăză una de către Președintele și alta de către cel mal bătrînă dintre Secretari. ¹ Alegătorii ce nu vor putea scrie singuri biletul lor, potă chie- ma în ajutoră pre ori care din alegătorii presențl Art XIX. Dupe ce aă fost chiămațl toți alegătorii succesivă, dupe ordinul alfabetică, se mal face o ultimă chiămare acelor cari ' p6te aă lipsit din sală, iar scrutinul rămâne deschisă pînă la 4 ore ; sără. Pentru asigurarea voturiloru se vor pune pecețile mal mul- ’ tor dintre alegători și vor putea chiar rămânea în sală pentru pasa urnei. Art. XX. La redeschiderea urnei, fie-care bilet se desface îna- intea publicului; numele eșit se scrie de către fie-care Secretar pe o listă, și resultatul general se proclamă de către Președinte. Art XXL Biletele care cuprindă nume neînțelese, sau semne de ori ce natură, care ar presupune o prealabila înțelegere, suntă nule. Art. XXII. Nimeni nu este ales la ânteiul scrutinu, dacă nu întrunesce cel puțin jumătate și unul din voturile esprimate și va- labile (majoritate absolută). < Pentru candidațil carii n’ar fi dobîndit majoritate absolută a voturilor, se va proceda la un al doilea scrutină, și acel carii la a- căsta vor avea cele mai multe voturi, fie chiar mal puțin decâtju- ! mătate și unul a sumei voturilor (majoritate relativă), suntă aleși In casă de paritate a voturilor,- sorta decide. Art. XXIII. Operațiunile alegerilor se verifică de către Adu- narea electivă, care singură otăraște asupra validității lor. Cât pentru contestațiunile privitore la capacitatea electorală, ele suntă de competința esclusivă a Tribunalului respectivă, și în Digitized by C^ooQle — 667 — castt de casare a otărîrel, de competința Tribunalului Însemnat de Curtea de Casațiune Art. XXIV. Deputatul aleșii în mal multe colegii, este datora declara obțiunea sa Adunării generale ptnă în 8 țiile dupe verifica- rea titlurilor. De nu va fi declarat obțiunea în același termenii, Adunarea decide prin sorți, pe care colegiu rcpresintă deputatul în cestiune. Art XXV. în castt de vacanțe prin obțiune, morte, demisiune saii altminterea, colegiul electoral care urmesă a îndeplini vacanța se va întruni In termenii de o lună. Art XXVI Mandatul de Deputat este necompatibil cu func- țiunile de Miniștri, de membri al Curții de Casațiune, de Procuror pe lângă Curți și Tribunale, de Directori și Șefi de socțiune la di- ferite Ministerie și Prefecture; de Prefect și de Sub-prefect, de șefii și de comisariii de Poliție precum și de militari în serviciul activii. Președintele și membrii Tribunalelor nu pot fi aleși deputațl în districtul jurisdicțiunel lor. Deputatul jcare ar priimi o funcțiune publică salariată, saii o înaintare, se socotesce demisionat și supus realegerii mal înainte de a mal putea esersa mandatul seti. Deputatul care, în cursul mandatului seti, ar perde una saii mal multe din însușirele prescrise pentru eligibilitate, încetară în- dată de a mal face parte din Adunarea generală. Art. XXVII. în timpul întrunirel Adunării elective, ea singură are dreptul de a primi demisiunea membrilor sei. Iar în interva- lul sesiunelor și în timpul vacanțelor, demisunile se notifică Minis- teriulul din Intru. Art XXVUL Ori cine a mijlocit înscrierea sa în listele ale- gătorilor sub un nume, satt pe temeiul unor însușiri falșe, satt a tăinuit, cerând înscrierea sa, vre o necapacitate, prevăzută de lege sati a reclamat și a dobîndit înscrierea sa pe două sati mal multe liste, se va pedepsi cu închisore de la 15 «jile pînă la 3 luni, sau cu o globire de la 15 pînă la 100 galbeni; dacă va fi și luat parte la vot, închisorea va fi de la o lună pînă la ș^se luni, satt globirea de la 30 pînă la 200 galbeni. Art XXIX. Ori cine, fiind însărcinat la un scrutinti cu primi- rea, numerarea satt desfacerea biletelor cuprin^end .sufragiele alegă- torilor, se va dovedi că a falsificat, sustrastt, adăogit satt prefăcut biletele, se va pedepsi cu închisore de la șese luni pînă la 2 ani, sati cu o globire de la 100 la 300 galbeni. Art. XXX. Dacă prin vuiete sati demonstrațiunl amenințătore în localul alegerilor satt în giurul seti, s ar fi atins sati s’ar fi în- cercat a se atinge esersiciul dreptului electoral și libertatea votu- lui, vinovății se vor pedepsi cu închisore de la o lună pînă la un antt, sati cu globire de Ia 30 pînă la 200 galbeni. Dacă vinovății vor fi purtat arme, sati dacă scrutinul s’ar fi violat, pedepsa va fi închisorea de la un an pînă la cinci închi- s6rea va fi de la cinci ani pînă la țlece, dacă crima s’a corniști în Digitized by Google — 668 — urmarea unul plană complotat pentru a se esecuta ori în totă ț6ră, ori într’una saă mal multe circonscripțiunl electorale. Art XXXL Osîndirile otărîte în puterea Articolelor preceden- te 28, 29 și 30, tragă după sine interdicțiunea dreptului de alegă- torii și de eligibil. Acostă interdicțiune se va pronuncia tot prin acea sentință, pe timp de cinci ani cel puțină și pînă la 10 ani cel multă. Art. XXXII. Ori cine se va dovedi că a cumpărat sau a vîndut un sufragiă, cu ori-ce prețu ar ti, se va pedepsi cu interdicțiunea dreptului de a vota și de a ti eligibil, precum și cu acea a dreptu- lui de a putea ocupa o funcțiune saă serviciă publică, pe timp de 5 ani cel puțină pînă la 10 ani cel mult. Vîn^iătorul și cumpărătorul sufragiului, se vor osîndi tot-de-o- dată, fie care la o globire îndoită a valorel lucrurilor primite saă făgăduite. Art. XXXm. în lipsa inițiativei Ministeriulul Publică, țlece a- legători întruniți au dreptul de a intenta un proces ori căril per- sone acusate de delictele menționate în Art. 28, 29, 30 și 32. Art. XXXIV. In cât privesce aceste delicte, atât prigonirea civilă cât și aceea a Ministeriulul public, sunt prescrise ^paragrafi- site) în două luni dupe proclamarea resultatulul alegerii. Art. XXXV. Osindirea ce s’ar pronuncia nu pote în nici un casă să aibă de efect anularea unei alegeri a căria validitate s’ar fi recunoscut de Adunarea generală. Art. XXXVI Nici un membru al Adunării elective, pe câtva ținea sesiunea, nu va putea fi arestat nici trasă în judecată penală, afară numai în casă de vină veghiată, de cât dupe ce Adunarea va ti autorizat prigonirea. Disposițiuni transitoriî. Pentru prima aplicare a lege! de față, se va putea deroga da- telor ficsate în ea, observînduse însă nestrămutat termenile succe- sive, statornicite pentru publicațiune, apelă, notificări și convocări. Facemă cunoscut și ordonăm ca cele ide față, învestite cu si- giliul Statului și trecute tn Monitorul Oficial, să fie adresate Cur- ților, Tribunalelor și autorităților administrative ca să le înscrie în registrele lor, să le observe și să facă a se observa, și Ministrul Nostru Secretară de Stată la Departamentul Justiției este însărci- nat a priveghea publicarea lor. Dat in Bucuresci, la Vᵤ Iulie anul 1864. ALECSANDRU I0AN. (L. S.) Cogălnicenu, Bălane seu, D. Bolintinenu, General Mânu, P. Orbeecu, Digitized by Google — 669 — Tabela Deputatilor dupe noua lege electoral*. Județe. DeputațI. Argeșă, din care 2 pentru PitescI și unul pentru Curtea de Argeșii....................................................... 5 Bacău, din care 2 pentru orașul Băcău și 1 pentru târ- gul Ocnei........................................................ 5 Bolgradu, din care 2 pentru orașul Bolgradii.................. 4 Botoșanii, din care 2 pentru orașul Botoșanii, și 1 pen- tru târgul Hărlăh....................................... 5. Brăila, din care 2 pentru orașul Brăila......................... 4. Buneii din care 2 pentru orașul Buneii și unul pentru Mizil........................................................... 5. Cahul, din care 2 pentru orașul Cahul............................... 4. Covurluiti. din care 2 pentru Galați................................ 4. Dîmbovița, din care 2 pentru Târgovisce și 1 pentru Găesci 5. Doljiti, din care 2 pentru Craiova și 1 pentru Calafat............ 5. Dorohoiti, din care 2 pentru orașul Dorohoiii, 1 pentru Mihăilenil și 1 pentru Herța............................ 6. FălciQ, din care 2 pentru Hușii și 1 pentru Fălcii!................. 5. Goijiii, din care 2 pentru Tîrgul-Jiulul........•................... 4. Ialomița, din care 2 pentru Călărașii............................... 4. Iașii, din care 4 pentru orașul Iașii și 1 pentru Tîrgul frumos.......................................................... 7. Dfovti, din care 6 pentru Bucuresci și 1 pentru Oltenița...... 9. Ismail, die care 2 pentru orașul Ismail......................... 4. Mehedinți, din care 2 pentru Severinu, 1 pentru Cerne- țil și 1 pentru Baia-de-aramă................................... 6. Muscel, din care 2 pentru Câmpu-lungu........................... 4. Neamțu, din care 2 pentru Piatra și unul pentru târgul Neamțu.................................................. 5. Oltii, din care 2 pentru Slatina.................................. 4 Prahova, din care 2 pentru PloiescI, unul pentru Câm- pina și 1 pentru Văleni-de-munte................................ 6. Putna, din care 2 pentru Focșani și 1 pentru Odobescil și Panciu...........................................„........... 5. Rimnicu-Sărat, din care 2 pentru orașul Rimnicu-Sărat......... 4. RomanațiI, din care 2 pentru Caracal................................ 4. Romanii, din care 2 pentru orașul Romanii........................... 4. Sucdva, din care 2 pentru Folticenl................................. 4. Tecuciti. din care 2 pentru orașul Tecuciti și 1 pentru Nicorescil............................................ 5. Teleorman, din care 2 pentru Măgurele, 1 pentru Rușil- de-vede și 1 pentru Alecsandria......................... .'..... 6. Tutova, din care 2 pentru Bărladu.................................. 4. Vîlcea, din care 2 pentru Rimnicu-Vîlcil și 1 pentru Oc- na și 1 pentru DrăgășanI........................................ 6. Digitized by — 670 — Vasluiă, din care 2 pentru orașul Vasluiă-............................... 4 Vlașca, din care 2 pentru Giurgiu...................................... 4. Totala 160. Ministru Secretar de StatQ, Preșe- dinte Consiliului Miniștrilor, Cogălnicenu, ALECSANDRU IOAN L Cu mila lui Dumnezeii și voința Națională, Domnii Principa- telor-Unite Române; La toți de față și viitori sănătate: Asupra raportului Ministrului Nostru Secretarii |de Statii, Pre* ședințe Consiliului de Miniștri, sub No. 1042, de la 14 August ca- rență; Vădind jurnalul Consiliului Nostru de Miniștri, Încheiat în șe- dința de la 14 August; Aurind și opiniunea Consiliului Nostru de Stată; în puterea Statutului din ’/ᵤ Iulie trecut; Am sancționată și sancționăină, promulgată și promulgămă: Pentru regularea proprietății rurale. CAPO 1. Pentru dreptul de proprietate al săteanului clăcașH, ș» pentru res- cumpârarea sarciniloru sale către stăpânul moșiei. Art. I Sătenii clăcași (pontași) suntă și rămână deplini pro- prietari pe locurile supuse posesiune! (stăpinirel) lor, tn întinderea ce se otăresce prin legile înființă. Acăstă întindere (peste locul ce aă sătenii în vatra satului, pentru casă și grădină) este: a) . In județele de dincoce de Milcovă (Țera Românescă). 1) . Pentru săteanulă cu patru bol și o vacă, ună spre-dece pogone. 2. Pentru săteanul cu doi bol și o vacă, săpte pogone, nouă- spre-dece prăjini. Pentru săteanul ce are o vacă saă toporașă, patru pogone și cinci-spre-dece prăjini. b) . In județele de dincolo de Milcovă, (Moldova): 1. Pentru săteanul cu patru bol și o vacă, cinci fălci patru- zeci prăjini. 2. Pentru săteanulă ce are doi bol și o vacă, patru fălci. 3. Pentru săteanulă ce are o vacă, saă pălmașă, duoă fălci patru-țlecl prăjini. c) . In județele de peste Prută (Basarabia): Digitized byL.OOQ1C — 671 — 1. Pentru săteanul cu patru bol și o vacă, șăse fălci și trei- zeci prăjini. 2. Pentru săteanul cu doi bol și o vacă, patru fălci și trel-Zeci prăjini. 3. Pentru săteanul ce are o vacă saă pălmașă, două fălci și șăpte Zeci prăjini. Art H. Locuitorilor, carii nu se bucură de întinderea pămân- tului ce li se cuvine după Art precedent, li se va împlini întinde- rea legală de pământ Art. III. Nici într’unu casă, suma locurilor rămase în deplină - stăpânire a săteanului, nu va fi mal mare de câtă două treimi ale unei moșii. Se înțelege că pădurile nu intră în acestă socotelă. Art. IV. Văduvile fără copil, nevolnicii, sătenii, carii n’aă me- seria de agricultori, și n’aă făcută clacă, și prin urmare n’aă avut pământă de hrană, mărginiți fiindă numai în locul caselor și alîn- grădituriloră lor, toți aceștia devină proprietari numai pe locurile legiuite, cuvenite pentru casă și grădină, adică: In județele de dincoce de Milcovă: Patru sute stânjeni pătrațl la câmpă, și trei sute la munte, stînjenulă țerel românescl. In județele de dincolo de Milcovă, Zece prăjini fălceșd. In județele de peste Prut: ț)ece prăjini fălceștl pentru păl- mașă, un-spre-Zece prăjini pentru locuitorul cu doi bol, doă-spre- Zece prăjini pentru locuitorul cu patru bol. Nevîrsniciloră unul săteană li se va da acelașă pământă cea avut și părintele lor la epoca morțel sale, dacă văduva va oferi a plăti despăgubirea cuprinsă în acestă decretă. Art V. Nu vor avea dreptă a cere pământul ce se dă săte- niloră clăcașl, după Art I al acestui decretă, lăcuitoril veră căruia satu. carii, prin învoell speciale cu proprietarulă moșiei, nu aveau de câtu casă și grădină în sată, fără a fi clăcașl, și prin urmare, nu avea dreptul de a priimi locuri de hrană și cele-l-alte. Aseme- nea locuitori aă însă facultatea de a priimi pământă pe moșiile Statului. Art. VI. Vor avea facultatea a se strămuta pe moșiile Statu- lui cele mal apropiate: a) Sătenii cărora, din două treimi ale moșiei, nu li se pote împlini întinderea locurilor legiuite. b) Spornicii (însurățeii) ce nu vor avea locuri în coprinderea legilor în ființă. Și unii și alții, strămutându se pe moșiile Statului, aă voe d’a se desface de casele și sădirile făcute de dânșii pe moșiile pe care le părăsescu, avândă Comuna dreptulă de preempțiune (res- cumpărare). Art. VII. De la promulgarea decretului acestuia, în termenă de trel-Zeci ani, săteanulă, saă moștenitorii sel, nu va putea 'îns- trăina nici ipoteca proprietatea sa, nici prin testamentă, nici prin Digitized byCOOQlC — 672 — acte între vil, de câtă către Comună sati către ver-unti altti sătdn. După trecerea de trei-^ecl ani, el va putea dispune de pro- prietatea sa, după regulile dreptului comun, și în casti de vânzare, cu reserva dreptului de preempțiune a Comunei. ArL VIII. Cândti unti săteană va muri fără testamentti, sati fără a avea moștenitori legitimi, partea lui de pămîntti o va lua Comuna, cu îndatorire de a plăti datoria lui pentru despăgubirea clăcel, dupe Art. XXII. Tot către comună va trece și proprietatăa săteanului, carele până la licuidare, nu va fi în stare de a respunde, din ori ce îm- prejurare, despăgubirea cuvenită stăpînului de moșie, și carele va declara că nu voește a păstra proprietatea sa. Art. IX. Dreptulti la pădure ce ati sătenii de pe moșiile din Moldova dupe Art. 44. al legii muntelui, (adică județele Putna, Ba- cău, Nemțu și Sucăva) și cei de pe moșiile din țăra Romănescă, în virtutea Art. 140 § 4 din legea de la 23 Aprilie 1851. li se păs- trăză neatinsă și în viitorti. După cinci'spre-țlece ani, proprietarii vor fi în dreptti a cere liberarea pădurilor de sub acestă servitute, prin buna învoială, sau prin otărîre judecătorăscă. Acest drept îl vor putea esercita și comunele, așe^emintele pu- blice și Statulti. Art. X. Se desființară odată pentru totti-d’auna și în totă în- tinderea României: claca (boeresculu). dijma, podvețlile. țiilele de meremetti, carele de lemne și alte asemenea sarcine, datorite stă* pânilorti de moșii sati în natură sau în bani, unele și altele stabi- lite prin legi, hrisove, sati învoele perpetue ori timporale. Art. XL Dreptti clacă, dijmă și cele-altele sarcine desființate prin decretul de fată, se va da stăpânilor de moșii, odată pentru totti-d’auna, o despăgubire dupe cum se reguleză la Capti IIL Art. XII. Claca nu mai este permisă; însurăței nu vor putea face cu proprietarii de câtu învoell timpurale. Invoelile sunt slobode între proprietari si săteni; darti cândti cu aceste învoell săteanul își obligă chiar munca sa, ele nu se vor putea face de câtu numai pe unti termenii de cinci ani. Invoelile astă-^1 în ființă pentru prisose pe unti timpti măr- ginită, nu se desființeză; afară numai de vor fi făcute pe un timp mai mare de cinci ani, și afară de cașul cândti proprietarulti unei moșii va fi făcută cu săteanul o învoială peste totă, atâtă pentru cele legiuite cât ș’ pentru prisose. Art XIII. Sătenii au facultatea de a priimi în locurile legiu- ite, pometurile ce le aă astă-țjl. Ori ce alte pometuri mai are săteanul peste locurile legiuite, remânu în folosul lui, dupe invoelile săvârșite, sati dupe îndatori- rile obicinuite pînă acumă. Art XIV. Locurile de izlazu (imașă), arătură și fândță, care, prin legi speciale, stăpânii de moșii suntă datori a da preoțiloră bisericelorti sătesci, nu se atingă prin decretul de față. Aceste lo- Digitized by CiOOQLe — 673 — curi vor urma și în viitoriu a servi pentru întreținerea clerului din respectivele comune. Art. XV. Islasurile, (imașele) locurile de f&ndță și arătură ră- mase în proprietatea săteniloră, după decretulu de față, se voru hotărnici și petrui. Inginerii topografi îndestulători, orenduiți si plătiți de Stată, se vor numi pentru fie-care județu, spre a dirige și a activa lucrarea de mal susă. Art XVI. Când locurile menționate în Articolulu precedentă, voră fi risipite (diseminate) în multe părți, ele se voră întruni pe cât va fi cu putință. Acestă lucrare se va face prin comisiuni ad- hoc, compuse de doi membri, aleși unul de propriotarulă respectiv și celu-1-altu de autoritatea comunală a locului. La casă de neîn- țelegere între membrii comisiunel în lucrările loră, ea va alege un super-arbitru prin sorți dintre membrii comitetului permaninte ală județului In casu de întrunirea pămenturiloru, se va da săteanului cat va fi cu putință locuri de aceeași cualitate și întindere. capc 11. Despre vatra satului. Art. XVII. Vetrele sateloră se voră petrui și hotărnici dupe modul arătată în Articolul XV. Art. XVIII. Proprietarii de moșii păstrețlă pe săma și în fo- losul lor tote clădirile, sădirile, usinele, cu îngrăditurile lor, precum și eleșteele (iazurile) și morile ce voru fi avînd în cuprinsulă ve- treloră sateloră. Art. XIX. Asupra iazurilor de care se face mențiune in Art. precedinte, sătenii păstreză și în viitoră facultatea de a \și adăpa vitele; cu îndatorire însă, de a contribui împreună cu proprietarul pentru întreținerea iezaturilor. întru cât trebuința adăpătdrei ar cere. Art XX. Tote locurile si clădirile din cuprinsul vetrei satu- lui, care, dupe Art. de mai susă nu română nici în proprietatea săteniloră, nici în a stăpînulul de moșie, precum: bisericile, cimiti- rele, casele comunale, școlele, casele și îngrăditurile menite si fă- cute de comună pentru preoții bisericilor, piețele, ulițele și locu- rile ocupate de pătule (coșiere) și alte stabilimente comunale as- tâ-^I în ființă, română proprietatea comuneloru rurale, fără despă- gubire. Art. XXI Veri ce monopol, precumă: de măcelărie (căsăpie), de brutărie (pitărio), de beutnrl și altele în coprinsul vetrei satu- lui se desființesă Proprietarii.păstresă dreptul de a face în cârciumile, hanu- rile și alte asemenea clădiri, remase lor conformu Articolului XVIII verl-ce specula Huni învoite de lege, supuindu-se la tote îndatoririle legale către Stată și către Comună. 43 Digitized by COOQlC — 674 — capO iii Despre determinarea prețului rescumperărei dacei și celor-l-alte sarcine. Art. XXII. Sătenii, pentru rescumpărarea clăcei, a dijmei și celor-l-alte sarcine, care s'au desființat prin presentul Decretă, vor plăti pentru dobînțU și amortisementu pe fie-care ană, într’un ter- menii de 15 ani, cel muitu, și în monetă dupe cursulu Vistieriei, conformu alăturatei tabele, insă: Cel cu 4 bol și o vacă, lei 133. Cel cu 2 boi și o vacă, lei 100 par. 24. Cel cu manele și o vacă, lei 71 par. 20. Săteanul, din satele de munte de peste Milcoviî, va plăti pe fie-care an: Cel cu patru bol și o vacă, lei 94 par 10. Cel cu 2 bol și o vacă, lei 73 par. 2. Cel cu mâinile și o vasă, lei 51 par. 36. Acdstă plată se va respunde o dată și în aceleași termine cu dările fiscale. Art. XXIII. Suma pentru resci mp&rare se determină, îmulțin- du-se cu dobenda legale de 10% prețul în bani al clăcil si al dij- mei. Așa dar, proprietarii de moșii vor avea a priimi în totu: a) . Pentru sarcinile săteanului ce are pămîntu, pentru patru boi și o vacă, lei 1521 parale 10 b) . Pentru ale celui cu doul bol și o vacă, lei 1148 par. 20. c) . Pentru ale celui cu mâinile și o vacă lei 816. Pentru săteanul din satele de munte de peste Milcovii: a) . Pentru sarcinile celui cu patru bol și o vacă, lei 1076. b) . Pentru ale celui cu doul boi și o vacă, lei 834 par. IVo. c) . Pentru ale celui cu minile și o vacă, lei 592 parale 2. Art. XXIV. Pentru a se constata numărulu clăcașilorîi de pe fie-care moșie, deosebitele lor categorii, precumu și suma de des- dăgubire, cuvenită proprietarului după Art 23, se intitue în fie-care plasă cate o Comisiune compusă de ună delegat, ales de toți pro- prietarii plășil, de unu delegată alesu de Consiliele comunale ale satelor locuite de clăcașl, și de un delegată al fiscului. Aceste Comisiuni vor fi datore, în termenii de optu luni de la instituirea lor, a săvîrși lucrarea. Art. XXV. Constătarile prescrise in Articolulu precedentii se vor face de Comisiuni, dupe statu-quo, din țlioa promulgărel aces- tui Decretă. Art. XXVI. Incheerile acestor Comisiuni, la casu de nemul- țumire a părțiloru interesate, suntu supuse la recursă către Consi- liele județene, sau către Comitetele permaninte. Art XXVII. In contra otărîrilor Consiliilor județiene, sau ale Comitetelor!! permaninte. Consiliulii de Statii se rostesce în ultima instanță asupra recursului Digitized by C^ooQle — 675 — Art. XXVm. In modul mal susă prescris, constatîndu-se cu- antulă despăgubirel, la care fie-care proprietarii are dreptu, Comi- siunea de care se face mențiune în Art 24, va libera proprietaru- lui, în numele Comunei, unii titlu doveditorii despre suma ce ’l se cuvine drepții despăgubire. Aceste titluri, dupe ce se vor verifica și legalisa de Comite- tul peimaninte saii de Consiliulă județeanii, se vor presintă la Co- mitetulti central din Bucuresci, spre a se schimba în obligațiuni pe numele fie-căreia comune. Art. XXIX. Când s’ar ivi contestațiunl asupra lucrăriloră Co- misiunel, titlul liberat de dînsa și atacat dinaintea instanțelor ad- ministrative, dupe modul mal sus prescristi, va fi, în casă de infir- mare, suplinit prin definitiva otărîre administrativă ce va interveni. Art. XXX. Termenul pentru recursă la Consiliulii județeană, saă la Comitetulă permaninte, va ti de ^ece ^ile de la liberarea titlului mencionată în Art 28. Termenul recursului către Consiliul de Stată, în contra otă- ririloră Consilieloră județiene. saă ală Comiteteloră permaninte, va ti de două luni de la data lor. Art XXXI. Consiliele județiene, saă Comitetele permaninte, nu vor putea verifica și legalisa titlurile liberate de Comisiunele pla- selor, de cât dupe trecere de \lece țiile de la liberarea loră. Art. XXXII Comitetul centrală nu va putea schimba în obli- gațiuni titlurile sau definitivele otărîrl administrative, de câtă dupe trecerea de trei luni de la data loră. Art. XXXIII. în căt se atinge de despăgubirea ce se cuvine stăpânilor de moșii pentru locul caselor și îngrăditurelor, ce dupe Art. 4 din acâstă lege, remână proprietate absolută a nevolnicilor, a sătenilor cari n’aă meserie de agrcultorl și a văduvelor nesu- puse clăcil, acestă despăgubire se evaluază în suma de un galbenă, saă monetă corespunțlăre, și care se va răspunde directă către stă- pânii de moșii, și anume câte jumătate galbenă la fie care șâse luni dupe promulgarea Decretului de față. Art. XXXIV. îndată ce cu adjutorul subvențiunel acordată de Stată prin Art. 50, se vor despăgubi stăpânii de moșii de capita- lul ce li se cuvine pentru desființarea clăci și a celor-l-alte sarci- ne, plata ce suntă obligați sătenii a da ca despăgubire prin Art. 22, va înceta. CAP. iv. Despre casa de despăgubire. Art. XXXV. Se institue în orașulă București nu Comitet cen- trală sub numele de: Comitetul de licuidare al obligațiunilor co- munale, rurale. Art. XXXVI. Acestă Comitetă se compune de: a) . Ministrul de finance. Digitized by VaOOQle — 676 — b) . Unii membru al Consiliului de Statii. c) . Unii Membru al Curții de Compturi. Art. XXXVII. De odată cu alegerea acestor membri de către Corpurile din care făcu parte, se va alege și câte un al doilea mem- bru care va suplini locul celor-l-alțl în casu de lipsă. Art. XXXVIII. Acestu Comitet nu va putea lucra de cât fiind presențl toți membrii. Ministrul va presida acestă Comitet. în lipsă’l va presida membrul Consiliului de Stătu, al cărui locd se va suplini de unul dintre membrii supleanțl. Art. XXXIX. Comitetul centrală priimind de la proprietari titlurile de despăgubire, liberate de respectivele lor comisiunl, sau definitivele otărîri administrative date asupra acestor titluri, le va schimba în obligațiuni comunale rulale. Obligațiunile se vor face la înfațișătoriu; vor fi transmisibile prin simpla remitere a actului. Art XL. Maximul obligațiunii va fi pînă la valorea despăgu- birel cuvenită pentru 50 clăcașl; minimul se va ficsa dupe voința propictarulul respectivii. Numărul obligațiunelor date unul proprietar va compune o serie. Art. XLI înscrierea seriilor de obligațiuni se va face în par- tide pe sema fie-căria Comune. Art. XLII. Tragerea la sorți se va face pe serii de obliga- țiuni; un număru de serii trașii pe fie-care an seve plăti de către Comitetul de licuidațiune, ast-fel, în cât cel mult într’un termenii de cincl-spreZece ani, tote obligațiunile comunale rurale să se pdtă stinge Acestă tragere la sorți se va face in ședința publică, care va fi anunțatii prin Joile oficiale cu o lună mafnainte. Numărul serii- lor ș’al obligațiunilor eșite la sorți, se va publica prin Monitorii. Ele vor fi plătite mult în termen de cinci-spre-Zece țlile dupe tra- gerea la sorți, fără ca acestu termenii să potă constitui, prin espi- rarea lui, un casu de decadență pentru cei îndreptu. Art. XLIII. Obligațiunile comunale cuvenite așezămintelor pu- blice, ale cărora venituri nu intră în casa Statului, se vor trage la sorți numai dupe ce mai ânteiu se vor fi licuidat obligațiunile pro- prietarilor particulari Artᵣ XLIV. Aceste obligațiuni vor produce dobândă de 10 Ia sută, care dobândă se va respunde celor în drept la finele fie-că- ruia semestru. Art. XLV. Cuponde dobânzilor csigibile se priimescu, după valorea lor nominală, de către tote casele Statului. Art. XLVI. Obligațiunele comunelor rurale se vor priimi de tote casele Statului și ale așezămintelor publice și de tote autori- tățile administrativi* dreptă cauțiune. Art. XLVII. La casu când o moșie s’ar afla ipotecată la epo- ca promulgării acestui Decretu, obligațiunele datorite stăpânului a- Digitized by LiOOQle — 677 — cestel moșii, se vor depune la Vistierie prir Tribunalul unde s’a înființați! ipoteca, și nu se vor libera de cât cu consimțimentul ere* ditorulul ipotecarii, sau în urma stingerel legale a ipotecel. Art. XLVIII. Obligațiunele comunale rurale și cupdnele doben- • ^ilor ce se vor strica saQ se vor rupe, vor putea fi reînoite. Falsificarea acestor obligațiuni este supusă la penalitățile ce prescrie legea iu casu de fabricare de monedă falsă. Art. XLIX. La începutul fie-cărel sesiuni, Ministeriul de Fi- nance comunică Puterilor legislative o espunere lămurită despre tote operațiunile Comitetului de licuidațiune. Art. L. Fondurile puse în disposițiunea Comitetului de licuida- țiune, pentru licuidarea obligațiuniloru comunale-rurale, suntă: 1. Sumele ce suntu dupe Art. 22 obligați sătenii a plăti. 2. Sumele ce vor proveni din vânzarea porumbului și a meiu- lui (păpușoiu si malaiu) dc rezerva din tote satele locuite de săteni supuși clăcil. 3. Sumele ce se vor aduna din vînclarea părțilorti de pământii de pe moșiile Statului, conform Articolilor 54 și 61. Art. LI. Proprietarul sau coproprietarii fie căriea moșii pen- • tru asigurarea creanțelor, vor avea dreptă de ipotecă pe locurile fie căruia sătean. Art. LII. Sub nici unu cuvent și în nici uu casă, fondurile mal sus afectate la despăgubirea proprietarilor^ de moșii, nu voră putea fi distrase de la destmațiunea lor. Aceste sume se vor păstra în tesaurultî publică sub cheile membrelor Comitetului centrală. Art. LIII. Lefile și cheltuelele cancelariei Comitetului de licni- dațiune se vor plăti din Budgetul Statului Tote sumele ce vor prisosi peste plata cupoanelor de dobîmjl ale obligațiunelor comu- nale-rurale, se voră întrebuința anual spre treptata licuidare a ob- ligațiunelor. cap. v. Despre vin^area de pământuri de pe moșiile Statului. Art. LIV. Pentru licuidarea obligațiunelor comunale-rurale. Guvernul este autorisat a vinde locuri pe moșiile Statului la însu- răței, precum și la sătenii cari se vor afla în cașul Art. 5 și 6. Nu se va putea vinde la o singură fatnilie de cât piua la ma- mnm de două-spre-^ece pogbne. Art. LV. Pe fie care moșie a Statului, se va determina cât mal curînd, prin un regulament de administrațiune publică, partea în care va avea a se vinde locuri. La acostă determinare sc va . alege un locă propriii pentru formarea unei comune. Art LVI. Prețul unul pogonu pe aceste moșii va ti dc cînd galbeni. Plata se va respunde în cursti dc cincl-spre-^ece ani, și anume câte o a cincî-spre-^ecea parte din prețu la începutul fie Digitized byGooqIc — 678 — căruia an, fără dobândă. Dupe trecere de cincI-spre-Zece ani, Gu- vernul va putea rădica prețul pogonului pentru viitorii cumpărători. Otărirea noului preță trebue mai ântâiă să fie încuviințată prin o lege. Art. LVII. Sătenii cumperători de pământ de pe domeniile Sta- tului nu vor putea, în cursă de trei-^eci ani, să instreineze pămîn- turile lor de cât la alte familii de săteni. în acest din urmă casă, pământul ce va trece la noul cum- părător, nu va trece dc cât cu sarcinele preveZute la Art. 56. Art. LVIII. Vîn^ările de pământ la săteni se vor face sub dirigerea și controlul Ministeriulul de Finance. Câți din săteni’și vor fi înconjurată pământulă cumpărată și vor fi plătit căștiul din urmă, vor priimi actă definitivă de pro- prietate și de măsurătorea pământului. Actul de vânZare se va subscrie de Ministrul Financeior, și ’ se va legalisa numai dupre istovirea plăței și dupe regulile drep- tului comună. Art. LIX. Ministeriul, pe fie-cară ană, va înfățișa Paterei le- giuitore ună tabloă de vânzările făcute în cursul anului și de sume- le încasate. Comptabilitatea acestei operațiuni va fi supusă Cur- țel de Compturi. Art. LX. în modul și cu condițiunile prescrise mal sus, Gu- vernul este auterisat a vinde pe moșiile Statului, numite Colonii, cât locă prisosce peste pământul ocupat astăZI de aceste colonii. _ Art. LXI. Guvernulă va avea facultatea, în cursă de trei ani de la aplicarea acestui Decretă, simțindu-se trebuință, a veni în ajutorul casei de licuidare, înstreinând din domeniile Statului, loturi de la 100 pină la 500 pogone. Cantitatea loturilor ce se vor pu- ne în vânZare, precum și forma vînZărei, se vor determina prin re- gulament administrativă posterioră. Obligațiunile rurale, la vânza- rea acestor loturi se vor priimi ca monedă. Art. LXII. Acest Decret se va pune în lucrare de la 23 Aprilie 1865 (una mie optă sutu șese și cinci). Pînă atunce însă guver- nul va înainta lucrările pregătitore dc constatare șî de demarcare prevăzute prin acest așeZemânt. cap. vi. Disposițiunl devtrse. Art. LXIII. Arendașii moșiilor Statului, care nu vor voi a se folosi de beneficiul ce le este dat prin contract, d’a fi desfacuțl de arendă, în urmarea aplicări nouei legiuiri rurale, drept despăgubi- re pentru desființarea clăcel și a celor alte sarcini ale sătenilor statorniciți pre aceste moșii, vor fi scăZuți din câștiurile moșii cu valârea muncel și a celor-lalte sarcilu desființate, precum acesta este statornicit prin Art. 22 al legei de față, și acesta dupe nu- jnerul și categoria săteniloră. Art. LXIV. în privința părților de pământ ce dupe Cap. Val Digitized by CaOOQle I — 679 — acestui Decretă, suntă a se vinde sătenilor, arendașii, dacă nu vor voi a renunța la contract, aă dreptul a fi despăgubiți, pentru po- gânele luate din stăpânirea lor, cu câte jumătate galbenă de pogonă, și acesta pe fie-care ană pînala ecspirarea contractului. Facemă cunoscută și ordonămu ca cele de față, învestite cu sigiliul Statului și trecute în Monitorul Oficial, să fie adresate Cur- ților, Tribunalelor și autorităților administrative ca să le înscrie în registrele lor, să le observe și să facă a le observa, și Ministrulă Nostru Secretară de Stată la Departamentul Justiției, este însărci- nat a priveghea publicarea ior. Dată în Bucuresci, la 14 August 1864. ALECSANDRU IOAN. Ministru Secretara de Stată Pre- , $ y Ministru Secretară de Stata la De ședințe Consiliului Miniștrilor», ' ‘ parlamentul Justiției, Cogălniceanu. N. Crețulescu. no. 1014. ALECSANDRU IOAN I, Cu mila lui Dumne^eă și voința națională, Domnă Principa- teloră-U ni te- Romăn e; La toți de față și viitori sănătate: Asupra raportului Ministrului Nostru Secretară de Stată, Președinte Consiliului Miniștrilor ad-interim, sub No. 1092, în pri- vința modificării Art. 14 din legea Consiliului de Stată; Vățlend jurnalul Consiliului Miniștrilor de la 18 August curent; Aurind și opiniunea Consiliului de Stată; In puterea Statului de la ²/u Iulie; Am întărit și întărim, promulgat și promulgăm ce urmeză: Art. 1. Funcțiunea de Membru al Consiliului de Stată este incompatibilă cu ori ce altă funcțiune salariată, afară de funcțiunea de Profesor de Facultate, și acăsta când va fi îndeplinit funcțiunea de Profesoru într’un spațiu de timpă de cel puțin șâse ani. Art II. Articolul de mal sus luând locul Articolului 14 țjin legea Consiliului de Stată, acesta din urmă remâne abrogat. Facemă cunoscut și ordonămă ca cele de față, învestite cu sigiliulă Statului și trecute în Monitorulă Oficială, să fie adresate Curțiloră, Tribunalelor și autoritățiloră administrative ca să le în- scrie în registrele loră, să le observe, și să facă a le observa, și Ministrul Nostru Secretară de Stată la departamentul Justiției es- te însărcinată a priveghea publicarea lor. Dat în Bucuresci la 22 August 1864. (L. S.) ALECSANDRU IOAN. Ministru Secretarii de Statii la Departamentul Justiției, și ad-interim președinte al Con- x siliulul Miniștrilor, N. Crețultscu, No. 1066. Digitized by C.OOQLC — 680 — ALECSANDRU IOAN I. Cu mila lui Dumnezeu și voința Națională, Domnii Principa- telor-Unite Române; La toți de față și viitori .sănetate: Asupra raportului Ministrului Nostru Secretarii de Stată la Ministeriul de Interne, Agricultură și Lucrări Publice, sub No. 22953; Văzând jurnalul Consiliului Nostru de Miniștri, încheiat în șe- dința de la 1 Septemvrie curent; Aurind și opiniunea Consiliului Nostru de Stătu. în puterea Statutului de la %₄ Iulie trecut; Am întărită și întărimă, promulgată și promnlgămă ce urmeză: Art. Unică. Articolul 3 din legea pentru înființarea Consiliilor județiane, promulgat în 31 Martie 1864, se modifică în următorul modă. „Președintele Consiliului județiană se numesce de către Gu- „vernu din cei trei Consilieri care aă întrunită cele mai multe vo- ituri la alegere. . »Comisară al Guvernului, pe lîngă Consiliu, este Prefectul „județului.» Facemă cunoscut și ordonămă ca cele de față învestite cu si- giliul Statului și recut prin buletinul legilor (Monitoiul Oficial), să fie adresate Curților, Tribunalelor și autorităților administrative, ca să le înscrie în registrele lor, să le observe și să facă a le observa, și Ministrul Nostru Secretară de Stată la Ministeriul Justiției, Cul- telor și Instrucțiunel Publice, este însărcinat a priveghia publica- rea lor. \ Dat în Bucuresci, la 4 Septembrie anul 1864. (8. D.) ALECSANDRU IOAN. Ministru dc Interne. Agricultură și Ministru Justiției, Cultelor și in- Lucrări Publice, Președintele Con- strucțiunel Publice. siltului. A. CrefuZescu. Cugăbiiceanu No. 1147. ALECSANDRU IOAN L Cu mila lui Dumne^eă și voința națională, Domnă Principate- lor-Unite Române; La toți de față și viitori sănătate: Asupra raportului Ministrului Nostru Secretară de Stată la Departamentul de Interne, Agricultură și Lucrări Publice, cu No. 9354, pe lăngă care Ne supune proectul de lege întocmit pentru adoptarea sistemului metrică de măsuri și greutăți în România; V^dend jurnalul Consiliului Nostru de Miniștri, încheiat în șe- dința de la 4 Septemvrie curent; Aurind și opiniunea Consiliului Nostru de Stată; Digitized by kjOOQle — 681 — în puterea Statutului din ²/ᵤ Iulie trecut; Am sancționatu și sancțianămu, promulgată și promulgăm ce urmâză: TITLUL I. Pentru greutăți și mesuri. Art 1 Sistemul metrică de greutăți și măsuri se adoptă, și masurile întrebuințate pînă acum se desființeză în totă întinderea Ro- mâniei. Art 2. Unitatea fundamentală a sistemului metrică de greu- tăți și măsuri este metrul, dupe etalonul prototipă al Franciel, ca- re ește a 10 milione parte din cuartul meridianului pământului. Art. 3. Greutățile și măsurile sistemului metrică sunt împăr- țite în cinci în categorii, precum se arată aci la literile a, b, c, d și e. a) Metru. b) Arie. c) Litru. d) Sterii. Mesuri de lun- gime. Miria-metru, . Kilometru... , Ectometru. . Decametru. . Decimetru. . . Centimetru. . Milimetru . . Mesuri agrarii Ectarie . . . Centiarie. . . Mesuri de ca- pacitate. Kilolitru. . . Ectolitru. . . . Decalitru . . . Decilitru. . . . Centilitru. . . Mesuri de so- liditate. Decasteril. . . Valoarea Dece mii metri. Una mie metri? Una sută metri. Pece metri. Unitatea fundemnatală a greutăților si mesurilor. A țlecea parte din metru. A suta parte din metru. A mia parte din metru. Una sută arii. Una sută metri patrațl saă un pă- trat de 10 metri în laturi. A suta parte din arie saă un me- tru patrat. Una mie litre. Una sută litre. Dece litre Un decimetru cub, saă un cub având fie-care lăture de un decimetru. A ^ecea parte dintr’nn litru. A suta parte dintr’un litru. Dece metri cubl. Unu metru cub saă un cub având laturea de un metru. Digitized by — 682 — Decisteru . . . A țlecea parte dintr’un steru. •) Una mie chilograme sad greutatea u- nul metru cub de apă. Una sută Kilograme. Greutăți sau Una mie gramiluri, greutatea unul । ponduri. litru de apă distilată la tempera- Tonelă..... tura f 4°, cântărirea litrului de a- | Cantaru .... pă pentru greutatea unui kilogramd Kilogramu. se socotesce făcută in golu Ectogramu .. . Una sută grame. Decagramu . . Dece grame. Gramu. Greutatea unui centimetru cub de a- pă la temperatura de f 4°. Decigramu. . . A țlecea parte din gramti. Centigramu . . A suta parte diu gramd. Miligramu . . A mia parte din gramd. Art 4. Unitățile de măsuri coprinse în catigoria literi c și e, de la Articolul precedent, și anume, Litrul și Gramul, cu multipli și sub-multipli lor, vor putea fi întrebuințați și dubli sad în jumătăți TITLUL II, Etaloane pentru verificarea mesurelor. Art 5. Un etelon metru dupe cel protatipd al Franciel, tim- brat cu marca Țărel, se va conserva în Archiva Generală a Statului. Art. 6. Etaloane asemenea timbrate pentru metru și pentru mesurile de capacitate și de greutăți dupe sustemul metricii, se vor depune la Ministerul de Interne, Agricultură și Lucrări Publice și la fie care autoritate însărcinată cu verificarea măsurilor. Art. 7. Cu verificarea măsurilor vor fi însărcinate, pentru o- rașe, Consiliurile urbane, iar pentru Comunele rurale, Sub-prefec- turile. Aceste autorități vor avea în a lor păstrare, sub respunderea capilor respectivi, etalonele ce vor servi în diferite verificări ale măsurilor și greutăților usitate în comercid. Art. 8. Etaloanele depuse la autoritățile sus-țlise se vor ve- rifica dupe cum aci urmăză, adică: Cele de la Ministerd se vor verifica la fie-care 10 ani, cel mal târțlid, iar cele depuse pe la cele-lalte autorități so vor verifica la fie-care trei ani. Art 9, ^e-câriia autorități de verificare se va da de către Mi- nisteriul de Interne, Agricultură și Lucrări Publice, câte o marcă distinctivă cu data fie-căruia and. Digitized by — 683 — Alt. 10. Nimeni nu se va gutea servi cu greutăți și măsuri care nu vor fi fost marcate la autoritățile competinte. Art. 11. Pentru prima timbrare, interesațil se vor duce în- suși cu măsurile la autoritățile de verificare în a căror circonscrip- țiune se vor afla. Art 12. Tote măsurile și greutățile reparate nu se vor pu- tea întrebuința mai ’nainte de a priimi din nuoă timbru de ve rificare. Art. 13. Verificări periodice se vor face odată pe fie-care anu tutulor măsurilor usitate în comerțu și de particulari. Epoca începere! acestor verificări va fi în luna lui Ianuarie, iar a terminărei se va ficsa la fie-care periodu, pentru orașe de că- tre Consiliurile urbane, iar pentru Comunele rurale, de către Pre- . fectul județului. Art. 14. Tote verificările se vor constata prin mărci anuale; verificatorul va avea un registru în care va înscrie verificarea făcută și unde se va subscrie acela ale căruia măsuri se vor fi verificat. Daca acesta nu va voi a subscrie saă nu va sci a seri, atunci verificatorul va nota în registru nevoința saă neputința aceluia de a subscrie. Art. 15. Pe lîngă verificările periodice mai sus însemnate, se vor mal face și verificări pe neasceptate, fără tacsă, dupe reco- mandația Poliției sau a autorității locale Aceste verificări se vor putea face numai de la răsăritul pînă la apusul sorelui. Art. 16. Ministerul de Interne, Agricultură și Lucrări Publi- ce, prin Ordonanță Domnescă va determina forma, precum și ma- terialul din care vor avea a se face greutățile și măsurile, înzes- trând pe fie-care oticiă de verificare, pe lîngă etalone și mărci, cu tablouri arătătore de forma și meterialul determinat, dupe care a- pol industria privată va putea fabrica măsurile trebuitore pentru . comerciu. Pe lîngă acestea, se vor da Oficiurilor de verificare si tablouri de transformarea măsurilor vechi în cele nuou și vice-versa. Art, 17. în tote orașele unde trebuința comerciulul va cere, Municipalitățile vor avea facultatea de a înființa OficiurI publice, în care cetățenii vor putea măsura și căntări mărfurile lor plătind o retribuțiune moderată, care se/va ficsa de către autoritatea Muni- cipală, după aprobațiunea Consiliului de Stătu. Art. 18. Nimeni nu va putea esersa funcțiunea de Verifica- tore publică fără a depune jurământul de a ’și împlini bine și cu credință sărcina sa. Jurământul se va depune dinaintea Preșe- dintelui Tribunalului de Comerciu sau înaintea Primarului Munici- palisății locului. Art 19. Se va da de către măsurătorii publici cetățenilor carii vor cere, însemnarea constătătore de resultatul operațiunel. Digitized by Google — 684 — TITLUL I1L Poliția maurelor. Art. 20. Privegherea d’a nu se vinde și întrebuința de cât numai măsuri conformă prescripțiunelor lege! de față, se va face de către Polițiile locale și de către impiegați! Consiliurilor comunale însărcinate cu verificări prin visite estraordinare și neasceptate. Art. 21. Agenții Polițiilor și Agenții comunali vor face pro- cese-verbale pentru contravențiunile și delictele ce vor descoperi, și vor urmări pe făptuitori pentru a li se aplica pedepsele saă a- mendele prevăzute de legi pentru asemenea abateri. Art 22. Agenții însărcinați cu verificările greutăților și ma- surilor, vor confisca tote măsurile și greutățile care n’ar avea for- ma saă n’ar ti făcute de materiile prescrise; asemenea care vor fi alterate, rose sau turtite, precum și măsurile vechi ce se vor găsi în ușii. Aceste măsuri> depuindu-le la Poliția locală sau la Sub- prefectură, se vor strica și materialul din care au fost făcute se va confisca drept amende. Aceste disposițiunl nu vor prejudeca întru nimică pedepsile dictate de legea penală pentru facerea și întrebuințarea de măsuri și greutăți false. Art. 23. Disposițiile legei de față se vor pune în aplicare lai Ianuarie, anul una mie opt șute șese-țieci și șese. Facemă cunoscut și ordonămă ca cele de față, învestite cu si- giliul’ Statului și trecute în Monitorul Oficial, să fie adresate Cur- ților, Tribunalelor și autorităților administrative, ca să le înscrie în registrele lor, să le observe și să facă a le observa, și Ministrul Nostru Secretară de Stătu la Departamentul Justiției este însărci- nat a priveghea publicarea lor Dat în Ruginosa, la 15 Septembre, anul 1864. (L. S.) ~ ALECSANDRU IOAN Ministru Secretar de Stătu la De- Ministru Secretar de Stătu la De- partamentul de Interne, Agricultu- parlamentul Justiției, Cultelor și ră și Lucrări Publice, instrucțiune! publice, M. Cogălniceanu. Fi. Crețulescu. ALECSANDRU IOAN I, Cu mila lui Dumnezeu și voința națională, Domnă Principa- telor-Unite-Române. La toți de față și viitori sănătate: Asupra raportului Ministrului Nostru Secretară de Stată la Departamentul de Interne, Agricultură și Lucrări Publice, cu Nr. 24,564, în privința împlinirel dărilor către casele comunale; Ascultândă opinia Consiliului Nostru de Stată; In virtutea Statutului din a/i4 Iulie, am sancționat și sancți- onămă, promulgat și promulgămă ce urmașă: Art i. Dările către casele comunale se împlinescă în același Digitized by Google — 685 — modă ca și dările către Fiscă, prin aplicarea lege! de urmăriri din 31 Martie 1862. Art. II. Pentru lămurirea și achitarea rămășițelor se acordă un termen de șese luni de la promulgarea acestei legi. Pentru împlini- rea celor ce vor românea ne plătite peste acest termenu, se va a- plica legea de urmăriri. Art. III. Datoriile vechi și nuol, provenindă din construcții de pavage ce se vor contesta sub motivul de neesactitatea măsurăto- rel, se cercete^lă în Bucuresci de duoi arbitri, un ingineră numit de Ministeriul Lucrărilor Publice și un proprietară allesu de proprie- tarul reclamant. Art IV. Acest! arbitri, mal înainte de ori ce lucrare, voră nu- mi un superarbitru, care, la casă de neunire între dinșii, se va uni cu una din opiniunile emise. Acestă decisiune se aduce la îndeplinire. Art. v. Cănd arbitrii nu se vor uni pentru numirea superabi- trulul, acestă numire se va face de Precedintele Tribunalului de Comerciu. Art. VI. In districte, arbitrul se numesce de Prefectă și su- perarbitru de Președintele Tribunalului. Facemu cunoscut și ordonămu, ca cele de faciă, învestite cu sigiliulă Statului și trecute în Buletinul legilor (Monitorul Oficial) să fie adresate Curților, Tribunalelor șî Autorităților administrative, ca să le înscrie în registrele lor, să le observe și să facă a le ob- serva, și Ministru Nostru Secretară de Stată la Departamentul Jus- tiții, Cultelor și Instrucțiune! Publice, este însărcinat a priveghia publicarea lor. Dat în Bucuresci, la 3 Octombrie 1864. ALECSANDRU IOAN. Ministru Secretar de Stătu la De- partamentul de Int rne. Agricultură ți Lucrări Publici*, Președinte alu Consiliului de Miniștri, Cogălniceanu. Ministru «Secretară de Stată la De- partamentul Justiției. Cultelor ți Instrucțiune! Publice, A. Cretulescu. Nr. 1264. ALECSANDRU IOAN I, Cu mila hi! Dumnezeu și voința națională Domnă Principate- lor-Unite-Române; La toți de față și viitori sănătate: Asupra raportului Ministrului Nostru Secretară de Stată la Departamentul de Interne, Agricultură și Lucrări Publice, cu No. 10160, pe lingă care'Ne supune proiectul de lege întocmit pentru înființarea Ca merilor de Comerciu; Văzând jurnalul Consiliului Nostru de Miniștri, încheiat în șe- dința de la 20 Septemvrie curent; Ascultând și opinia Consiliului Nostru de Stată; In puterea Statutului de la 2 (14) Iulie trecut; Digitized byUOOQlC — 686 — Amă sancționat și sancționăm^, promulgată și promnlgămu ce urmeză: LEGE pentru înființarea Camerilor de Comerciu. T1TLDL I. înființarea Camerilor, Al t. L Se va așețla câte o Cameră de Comerciă în tote por- turile și orașele principale ale țerel. Art. II. Pe viitoră, Guvernul va putea îmulți numărul Came- rilor de Comerciă și de Industrie, saă din inițiativa sa, saă dupe cererea comercianților saă a industriașilor; in amândouă cașurile, înainte de a aproba înființarea unei Camere, Guvernul va consulta și opiniunea Consiliului județână al locului. Art. III. Circonscripțiunea fie-cărel Camere de Comerciă va ti determinată prin ordonanță Doinnăscă. Art. IV Fie care Cameră va fi compusă cel puțin din cinci membri, și cel mult din șepte. Art. V. Membrii Camerelor se alegă prin scrutin secret și cu majoritate absolută a alegătorilor, • iar la al duoilea scrutin cu ma- joritate relativă. Spre a se putea procede la alegere, va trebui să fie față */□ Părți din alegători. La casă când, dupe două convocări, nu se vor întruni alegă- torii în nu nărui sus flisă, Guvernul va numi pe membri Camerelor. Art VI. Suntă alegători toți comercianțil și industriașii carii plătescă un drept de patentă de 50 lei cel puțin, și carii se bu- cură de drepturile civile și municipale și se află înscriși în cincon- scripțiunea Camerelor. Art. VII. Suntu eligibili toți cei născuți saă naturalisați Ro- mâni, în etate de 30 ani. și carii esercită saă au esercitat un co- merciă saă o industrie oare care. Art. VIII. In luna Noemvrie a fie-căruia ană, Prefecții de dis- tricte alcătuescă două liste în care vor fi înscriși: întruna, cel în drept a fi alegători la Camera de Comerciă, și în cea de a doua cel ce însușescă cualitățile de eligibili; și aceste două liste se tri- mită Ministerului de Interne, Agricultură și Lucrări Publice. Art. IX. Dacă la alcătuirea listelor se va fi făcut vre o gre- șâlă, personeie ce s’ar socoti năpăstuite potă reclama, în termenă de 15 ^ile dupe publicarea listelor, la ministerul de Interne, Agri- cultură și Lucrări Publice, saă la Prefecturi, cerînd îndreptare. Art X. Adunările electorale se țină în orașul in care ’șl va avea Camera residența. Art XL Adunările suntă convocate și presidate de către Pre- fect saă delegatul seă, asistat de patru alegători, carii vor fi doul Digitized by Google — 687 — din cel mai bătrâni și duol dintre cel mal tineri membri aflațl de față. Biuroul numesce un Secretarii din Adunare și otărasce cesti- unile ce se vor fi ivit în cursul alegere!, afară de acelea care se raporteză la capacitatea membrilor aleși, și care, In casă de pro- testațiune, remâne a se esamina de către Ministeriul de Interne, A- gricultură și Lucrări Publice. Art XII. Dupe sevârșirea alegerei, se va face un procesă-ver- bal in care se trece cu esactitate numerul alegătorilor înscriși și acela al votanților, numele, vîrstă, felul, comerciul și locuința mem- brilor aleși, precum și numerul voturilor ce aă fie-care dintr’inșii. Acest procesfl-verbal se transmite de Prefect la Ministerul de Interne, Agricultură și lucrări Publice. Art. XIII. Dupe ce ’l esaminăză, Ministerul ’l înapoiază Pre- iecturel cu observațiunile ce este în drept a face. Daca va recunosce nulitatea vre-unei alegeri, saă pentru ne- împlinirea de formă, ori pentru lipsa condițiunilor prescrise de le- ge, Ministeriul pronunță acesta nulitate și prescrie o nouă convo- care a alegătorilor. Daca alegerile se vor fi făcut în regulă, atunci invită pe Pre- fectură ca să procedeze la instalarea Camerei, dupe ce mai ântâiă alegerile vor fi aprobate prin Ordonanță Domnăscă. Art XIV. Instalarea se face prin îngrijirea Prefectului care asistă în personă saiî prin delegată, și care priimesce jurământul membrilor. Art. XV. Funcțiunile membrilor suntă pe șase ani, doul din- tr’nșii se reînoescă la fie-care doul ani. Pentru cele d'ântâiă două alegeri care urmăză dupe numirea generală, rândul eșirei se regul^ză prin sorță, apoi dupe vechime. Membrii eșițl se potă realege. Art. XVI. La cea d’ăntâiă alegere se orânduescă alți membri % In locul celor morțl saă demisionați. Alegerea unoră asemenea membri se face numai pentru tim- pul cât aceia pe care ’I înlocuesce aveaă a ocupa funcțiunile lor. Suntă considerați ca demisionați, membrii carii, fără motive , legiuite aprobate de Cameră, nu se ducă la convocare în timpă de șăse luni. Art. XVII. Camerele Comerciale potă avea relațiunl și cores- pondențe comerciale cu tote piețele atât din întrul țărel cât și din străinătate. Art. XVIII. Camerile de Comerciă suntă organele oficiale ale Comerciulul pe lîngă Guvernă, și mandatarele firesc! pentru admi- nistrareă așezămintelor de interesă colectivă comercial. TITLUL II. Despre atribuțiunile Camerelor. Art. XIX. Camerele aă drept să presinte Guvernului, din pro- Digitized byCtOOQIC — 688 — pria lor inițiativă, părerile lor asupra intereselor comerciale și in- dustriale din circonscripțiunea lor. Art. XX. Camerele dau Guvernului părerile și științele ce li se cere, asupra faptelor și intereselor comerciale. Ele suntii mai cu seamă consultate de Guvernîi asupra schim- bărilor proiectate în legislațiunea comercială, asupra instituire! și altor Camere de comerciii la trebuință în circonscripțiunea lor, a- supra creare! burselor și oficiilor de Agenți de schimbu și mijlo- citori din circonscripțiunea lor, asupra tarifelor vămilor și serviciul de transport și alte stabilimente de comerciii, asupra obiceiurilor comerciale, a tarifelor de regulamente, de curtagiii maritimii și cur- tagiurl pentru asigurări de mărfuri, asupra schimbului și efectelor publice, asupra înființare! de bănci, de cantore de scont și de su- cursale ale băncii, asupra proectelor de lucrări publice locale re- lative la comerciu și industrie și asupra proiectelor de Regula- mente locale, în materii de comerciu și industrie. Art. XXI. Ca mandatare firesc! ale comerciulul pentru admi- nistrarea intereselor colective, Camerele suntu tot-d’auna însărci- nate cu administrarea burselor ce vor esista în circonscripțiunea lor. Acdstă administrare coprinde special formarea budgetului pri- mirilor și respunderilor, strângerea veniturilor și plata cheltuelelor, (localul și întreținerea* lor, remunerarul personalului și altele), nu- mirea impiegaților și altele. Drepturile Camerelor asupra burselor nu potă fiduce vătămare dreptului ordinar ce are poliția în locu- rile publice. , Art. XXIL Stabilimentele create pentru trebuința comerciulul, precum suntu: Intrepositele, cursurile publice de cunoștințele comerciale, in- dustriale și altele, se vor administra de Camerele de comerciii, când se vor întocmi prin contribuțiunl speciale între comercianți. Administrațiunea stabilimentelor de natura de mal susfi, care s’ar forma prin subscrieri voluntarii, se va putea încredința Came- relor, daca subscriitori! o vor voi. Asemenea se va putea lăsa asupra Camerelor și administra- rea stabilimentelor de asemenea natură ce ar întocmi Guvernul. Art. XXIII. Camerele de comerciii suntii considerate ca pei- sonă civilă și recunoscute ca stabilimente de utilitate publică. în ceremoniile publice, ele iad îndată locu dupe Tribunalul Comercial. 'Art. XXIV. Camerele de Comerciu depindu d’a-dreptul de Ministerul de Interne, Agricultură și Lucrări Publice. Camerele suntu datore a ’l comunica îndată înștiințările și reclamațiile ce adrcsăză celor-lalte Ministere, sau din serviciu sau dupe cerere. Art. XXV. Camerele de comerciă nu potă publica sau tipări nici o înștiințare, raport saă document, fără autorisarea prealabilă a Ministerului de Interne, Agricultură și lucrări Publice, dată prim Prefecți. Digitized by kjOOQle — 689 — TITLUL 111. Despre dirigiarea Camerelor. Art. XXVI. Camerele de Comerciă se dirigă de către oficia tile lor, oficiurile se compună de un Președinte, un vice Președinte nn Secretar și un Casier. » Prefectul va putea preșe^a Camera de Comerciîi de câte ori va socoti de trebuință Oficiul se alege pe tot anul din Membrii Camerei cu majori- tatea absolută a Membrilor aflat! față. Serviciurile Președintelui, Vice-Președintelul, Casierului și Se- cretarului suntu gratuite. Art. XXVII. Președintele, și în lipsa lui Vice-Precedintele ți- ne poliția în Cameră, el dirige disensiunile și la casu de a fi vo- turile de o potrivă, votul săli este preponderinte. Art. XXVIII. Camerele făcu atât regulamentele lor cât și a- celea ale tuturor stabilimentelor ce atârnă de dînsele și le îndrep- tdză la Minister spre a le confirma. Art. XXIX. Camerele se socotescă complecte când va fi fată majoritatea absolută a Membrilor lor; pentru ca otărîrile lor să ne valabile, trebue să unescă majoritatea absolută a Membrilor aflațl de față. Art. XXX. în fie-care anu, Camerele ’șl făcu budgetul lor și ’l trimitu la Ministeriul de Interne, Agricultură și Lucrări Publice spre întărire. Art. XXXI. La finitul fie-căruia ană, Camera încheindă so- cotelile sale atât de sumele ce au intrat cât și de cele ce s’au cheltuit, trimite estract dupe dînsele la Ministrul de Interne, Agri- cultură și lucrări Publice. Art. XXXII. Camerele potu primi orl-ce ofrande și orl-ce danii li s’ar face de bani, lucruri mișcătore sau nemișcătore, dupe ce vor căpăta aprobațiunea Guvernului într’acesta. Art. XXXIII. Camerele nu vor putea înstrăina nici un lucru dobîndit în ofrandă, fără a căpăta mai ânteiu deslegarea Ministerului de Interne, Agricultură și Lucrări Publice. Alt. XXXIV. Secretarul este Șefii al cancelariei, ține jurnalul de tote procesele verbale ale Camerei și susbscrie totă corespon- dența. Art. XXXV. Casieiul adună și păsfreză tote veniturile Came- rei și le trece în condica specială ce ?I este dată pentru acestă de Ministerul de Interne, Agricultură și Lucrări Publice. El libereză, după deslegările Camerelor, sumele de bani otă- rîte de dînsele a se cheltui, și le trece asemenea in condică spe- cială ce I este dată de Ministerul de Interne, Agricultură și Lucrări Publice. Este tot-d’auua responsabil pentru banii ce ’I se încredințăză 44 Digitized by CaOOQle — 690 — TITLUL 1V. Despre veniturile Camerelor. Art. XXXVI. Veniturile Camerelor se întocmesc^ dintr’o ciuială asupra tacselor patentărilor dc comercianți și industriași de clasa I, și IL Art XXXVII. Acostă deciuială se va trece în Budgetul Ge- neral al Statului și D. Ministru de Finance va ordona împlinirea el Ea se va respunde Camerelor la finitul fie-căruia trimestru. Art. XXXVIII. Când ar ajunge să prospere Camerele sub ra- portul financiar, in cât să nu aibă trebuința spre acoperirea chel- tuelilor lor de întrdga țleciuială asupra tacsel patentărilor pomeniți din circonscripțiunea Camerelor, atunci se va putea micșora coti- satiunea acelor patentări, în urma înțelegerel Camerei cu Ministe- rul de Interne. Agricultură și Lucrări Publice. Art. XXXIX. înființarea Camerelor se va face prin Decretă Domnescu. titlul v. Despre Consiliul Superiorii dc Comerciu și Industrie. Art XL. Se institue pe lîngă Ministeriul de Interne, Agricul- tură și Lucrări Publice un Consiliu superior permanent de Comer- citi și Industrie. Art. XLI. Acest Consiliu va putea fi consultat asupra proiec- telor de legi și Decrete relative la tarifele de vămi și regimul lor în ceea ce privesce Comerciul. Asupra proiectelor de tractate de comerciu și navigațiune. Asupra legislațiunei comerciale. Asupra sistemului de încuragiare pentru pescării. Asupra dorințelor esprimate de camerele de comerciu și in- dustrie. Art. XLII. Consiliul va fi chemat a da părerea sa asupra tu- turor cestiunilor pentru care Ministerul va găsi de cuviință să’l con- sulte. Art. XLIII. Consiliul superior de comerciu și industrie se com- pune de Ministrul de Interne. Agricultură și Lucrări Publice, de drept Președinte, de un vice-Președinte și de opt membri luați din- tre personele competente iu ramura Comercială și Industrială. Art. XLIV. Vice-Președintele și membrii nu suută retribuițl și se numescu de Domnu. Un Secretar general special, numit de Domnă, se va atașa acestui Consiliu superior și se va retribui din budgetul Ministerului de Interne, Agricultură și Lucrări Publice. Facemu cunoscut și ordonămu ca cele de față, învestite cu sigiliul Statului și trecute în Monitorul Oficial, să fie adresate Cur- Digitized by C.OOQ1C — 691 — tilor, Tribunalelor și Autorităților administrative, ca să le Înscrie In registrele lor, să le observe și să facă a se observa, și Ministrul Nostru Secretarii de Statii la Departamentul Justiției, Cultelor și Instrucțiunel Publice, este Însărcinat a priveghia publicarea lor. Dat in Bucuresci, la 30 Septemvrie 1864. (L. s.) Ministru Secretam de Stată la Departamentul de Interne, Agricultură și Lucrări Pu- bUce, M. Cogălniceanu. ALECSANDRU IOAN. Ministru Secretară de Stafii la Departamentul Justiției, Cultelor și Instrucțiunel Pu- blice, N. Crețulacu. No. 1225. Digitized by Google Digitized by Google MINISTERUL DE RESBELU ‘ . / r ALECSANDRU IOAN 1 Ca mila lui Dumnezeii și voința națională, Domnii Principe- telor-Unite-Române; La toți da față și viitori sănătate: Asupra raportului Ministrului Nostru Secretarii de Stată la. Ministeriul de Resbel; Luând în considerație avantagele ce aduce sistemul dupe care se află organisațl dorobanții de dincoce de Milcovă, prin care se va unifica organisarea puterii armato în totă România, și voind a. intruduce acostă și în România de dincolo de Milcovă; Am decretatii și decretămă: Art 1 Se Inființăză în România de peste Milcovă dorobanți organisațl și administrați întocmai ca cel de dincăce de Milcovă. Art. IL Toți dorobanții întruniți din România se vor împărți, în trei Inspectorii. Residența Inspectoriel 1 va fi la Bucuresci. Idem, . idem, 2 idem la Craiova Idem, idem, 3 idem la Iași Digitized by CooQle — 694 — Art III. Inspectoriile se vor compune dupe cum unnăză: Inspectoria 1, de două Divisione. at-majorul Inspectorii la Bucuresci. (1. Escadron la Brăila. L Divizion 1» Bucuresci. 2. idem, la orașulă Știrbeiă. 3. idem, la Bucuresci. 4. jdem, la Giurgiă. 5. ‘idem, la Târgu-Măgurele. 1. Escadron la Rîmnicu-Sărat H. Division la Buzeă. 2. idem, la Buzeu. 3. idem, la Ploesci. 4. idem, la Tergoviște. Inspectoria II de două Divisione. Stat-majorul Inspectoriel la Craiova. 1. Escadron la Slatina. 1 Divisionă la Craiova. 2. idem, la Caracal. 3. idem, la Craiova. 4. idem, Ia Turnu-Severină.. 1. Escadron la Câmpu-Lungă. H. Division la Rîmniculă- 2. idem, la Râmnicul-Vâlcil. Vâlcil. 3. idem, la Pitești. 4. idem, la Tfirgul-JiuluL Inspectoria HI de trei Divisione. Stat-majorul Inspectoriel la Iași. [1. Escadron la Dorohoiă. 2. idem, la Botoșani. I. Division la lașt 3. idem, la Iași. 4. idem, la Vasluiă. 1. Escadron la Fălticeni. 2. idem, la Piatra. 3. idem, la Romană. IL Division la Romană. 4. idem, la Bacăă. 5. idem, la Tecuciă. 6. idem, la Focșani. 1. Escadron la Huși. 2. idem, la Bârlad. UT. Division la Bârladă. - 3. idem, la Cahul. 14. idem, la Ismail. 15. idem, la 6. idem, la Art. IV. Și celu din urină, însărcinat cu esecutarea Ordonanței de iață. Ministrul Bolgrad. Galap. Nostru de Resbel este JCnistru de Reabelfi, General Mânu. ALECSANDRU IOAV. No. 892, Iulie, 24. Digitized by taOOQle — 695 — ALECSANDRU IOAN I, Cu mila lui Dumneaei și voința Naționali, Domni Principa- telor-Unite Române: La toți de față și viitor! sănătate: Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stati la Ministeriul de Resbeli: Luând în considerație avantagcle ce aduce sistemul dupe care te află organisațl grănicerii de dincdce de Milcovi, prin care seva unifica organisarea puterel armate in totă România, Am decretat și decrctămi: Art. I. Se inființdză in România de peste Milcovi, grăniceri organisațl și administrați Întocmai ca cel de dincdce de Milcovi. Art. II. Toți grănicerii întruniți din România se vor Împărți in patru Inspectorii. Residența Inspectoriel 1 va fi la Giurgii. idem, idem, idem, idem, 2 idem, la Iași, idem, 3 idem, la Piatra. idem, 4 idem, la Pitesci Art III. Inspectoriile se vor compune dupe cum urmdză: Inspectoria 1, de 4 batalidne, având stat-majorul Ion l-a Companie la Severini. 2-a idem, la Gruia. I. Batal la Calafat 3-a idem, la Calafat 4-a idem, la Bechetu. l-a Companie la Tumu. 2-a idem, la Zîmnicea. IL Batal la Giurgii. 3-a idem, la Giurgii. 4-a idem, la Oltenița. l-a Companie la orașul Știrbei IU Batal la Brăila. 2-a idem, la Gura-lalomițl 3-a idem, la PolizeștI. 4-a idem, la Brăila. l-a Companie la Galați. IV. Batal la Ismail < 2-a idem, la Reni, 3-a idem, la Ismail. 4-a idem, la Vîlcov sai Chilia. Inspectoria II de două batalidne, având stat-majorul lor l-a Companie la Tatar-bunar. 2-a idem, la Cubeii. I. Batal la Bolgrad. 3-a idem, la Conradi. 4-a idem, la Carpinenl. l-a Companie la Sculenl. 2-a idem, la Bivolari, U Batal la ȘtefăneștI 3-a idem, la Rădăuți. 4-a idem, la Mamornița. Digitized by CooqIc — 696 — Inspectoria IU de două batalidne, av^nd stat-majorul lor: l-a Companie la Mihăilenl. idem, la Nimircenl. I. Batal la Fălticeni. g'* idem, la Comu-Lunci. 4-a idem, la Dorna. l-a Companie la Prisicanl și Biăzu. idem, la ComănescI JL Batal la Ocnă. ■ idem, la Oltuzu. 4-a idem, la Soveja. Inspectoria IV de iouă batalione, avănd stat-majorul lor: i-a Companie la Bratocea. I Batal la Predeal. <2-a idem, la Predeal, 3-a idem, la Giuvala. l-a Companie la Vadului. II. Bat la Rîm.-Vilei. {2-a idem, la Buliga. 3-a idem, la Vlrciorova. Art 4. Și cele din urmă. Ministru Nostru de Resbelă este Însărcinat cu esecutarea Ordonanței de față. Ministrulă 4e Resteia, ALECSANDRU IOAN. General Mana. . Mo. 893 Iulie 84. Digitized by MINISTERULU JUSTIȚIEI, CULTELORU ȘI INSTRUCȚIUNEl PUBLICE. ALECSANDRU IOAN I, Ca mila lui Dumnezeii și voința Naționali, Domnii Principa- telor-Unite-Române; La toți de față și viitori sănătate: Asupra raportului Ministrului Nostru Secretarii de Stată la Departamentul Justiției, Cultelor și Instrucțiune! Publice; Văzând jurnalul Consiliului Nostru de Miniștri Încheiat tu seanța de la 4 August, sub Presidenția Nostră; Aurind și opiniunea Consiliului de Stată; In puterea Statutului din */u Iulie; ¹' Amă sancționat și sancționămă, promulgat și promulgămă, ce urmăză: Art. I- Secțiunea 1 a reclamațiunilor a Curții de Casațiune se suprimă, Prin urmare, un Președinte de Secținne, șepte Membri din al Curții de Casațiune, un Procurore de Secțiune, un Grefier și personalul care compune una din cele trei grefe, snntă desființați. Digitized byUOOQlC — 698 — Art. II. Secțiunea a II Civile va adopta aceeșl procedură ca Secțiunea a III Criminale, iu tot ceea ce privesce introducerea cău- șelor. Tdte disposițiunile din legea Curții de Casațiune, relative la Secțiunea reclamațiilor. sunt abrogate. Art. III. Tote procesele pendite Înaintea Secțiunel I a recla- mațiilor vor trece, la punerea în lucrare a acestui Decretă, in cer- cetarea Secțiunel Civile. Facemă cunoscut și ordonămă ca cele de față, investite cu sigiliul Statului și trecute in Buletinul legilor (Monitorul Oficiale) să fie adresate Curților, Tribunalelor și autorităților administrative, ca să le inscrie in registrele lor, să se observe, și să facă a se ob- serva, și Ministrul Nostru Secretară de Stată la Departamentul Ju- stiției, Cultelor și Instrucțiunel Publice, este însărcinat a priveghia publicarea lor. Dat în Bucuresci, la 6 August 1864. ALECSANDRU IOAN Ministru Secretară de Stată la Departamerta) Justiției, Culte- lor și Instrucțiune! Publice, N, Crelulttcu. No. 968. ALECSANDRU IOAN L Cu mila lui Dumnețleă și voința națională, Domnă Pnncipa- telor-Unite Române; La toți de față și viitori sănătate: Având în vedere Decretul Nostru cu No. 968, de la 6 August curent, prin care s’a suprimat Secțiunea I a reclamațiilor de la Curtea de Casațiune; Având In vedere raportul Ministrului Nostru Secretară de Stat la Departamentul Justiției, Cultelor și Instrucțiunel Publice, cu No. 39896, prin care Ne supune modificările ce suntă de trebuința a se introduce tn legea Curții de Casațiune, conformă cu noua organi- sare ce ’l s’a dat; Ascultând opinia Consiliului Nostru de Stată; în puterea Statutului din Vk Iulie: Am sancționată și sancționămă, promulgată și promulgăm ce urmă^ă: Art. I. Curtea de Casațiune este Împărțită în două Secțiuni și se compune: de ună Primă Președinte, de doul Președinți de Sec- țiuni și de patru-spre.țlece Membri, peste tot șâpte-spre-^eceMembri. Art. LL Secțiunile iaă numirea de „Secțiunea Civilă și Secțiu- nea Criminală*. Fie care Secțiune se compune de șâpte Membri și un Preșe- dinte. Acum la început, și pentru prima și singură 6ră, Secțiunile se vor forma prin sorți. Toți Membrii carii compună o Secțiune din preună cu Preșe- Digitized by Google — 699 — dintele lor, vor schimba la Începutul fie-căruia anii de dreptă pe Membrii celei alte Secțiuni. Art. in. Secțiunea Civilă pronunță asupra tutulor cererilor de casațiune In materii civile. Secțiune Criminală pronunță asupra cererilor in casațiune In materii criminale, corecționale și de simplă poliție. Conflictele de jurisdicțiune între autorități de ordinea judecă- tordscâ, se judecă de către Secțiunile unite. Art. IV. Primul Președinte presidă Curtea întregă In Secțiuni unite, și pote presida când va găsi de cuviință, și dupe trebuința serviciului, și fie-care Secțiune în parte. Art. V. Grefa Curții de Casațiune se compune de ună Primă Grefieră, de doul Grefieri de Secțiune, de cinci Capi de masă, doul- spre-țlece Scriitori, un Registratore general și doul Registratori de Secțiune. Art VL Ministerul publică, așezat lîngă Curtea de Casațiune, se compune de un Procurore geneeal și de doul Procurori de Sec- țiune. Art VIL O Secțiune nu pote lucra și judeca de nu vor fi cel pucină șdpte Membri de față. Când acest numără nu se pote împlini din pricina de b61ă, de congediă, de recusațiune, saă alte asemenea împrejurări, numărul se complectă cu Membrii din cea altă Secțiune trași la sorți. Art. VIU întâmplându-se a nu se împlini numărul de majo- ritatea cerută de Art 21 din legea Curții de Casațiune, se vor chie- ma alțl trei Membri, trași la sorți, de la cea altă Secțiune, și se va cerceta pricina din noă. Daca nu se va putea nici atunci forma majoritate, se va a- mâna pricina de la una lună pînă la trei cel mult, și daca și laa- cestă termenă nu se va putea obține majoritate, se va judeca pri- cina de Secțiunile unite. Se esceptă însă pricinile urgente, care, In acestă casă, se judecă îndată de Secțiunile unite. Art. IX. Câud Curtea de Casațiune judecă în Secțiuni unite, trebue să fie față și să ia parte la judecată cel pucină 12 Membri pe lingă Președintele saă un vice-Președinte. La asemenea casă, o otărîre nu se păte da, de nu împreună optă glasuri. Iar când Secțiunile suntă întrunite în întregul com- plectă, majoritatea absolută este de ajunsă. Art. X Curtea de Casațiune are vacanță la Crăciună 15^ile, începând din ajunul Crăciunului, și la Pascl 15 ^ile, începând din ^ioa Floriilor. Deosebit, Secțiunea civilă are vacanțil mari, de la 1 Iulie pl- nă la 15 August. Preste tot ccl alt cursă al anului, Curtea de Casațiune ține ședință regulată în tote filele, afară de Duminici și sărbători mari. Art. XL în fie-care Secțiune suntă două registre, într’unul se trecă pricinile urgente (grabnice), în cel alt cele ordinare. Primul Președinte, prin una și singură citațiune adresată tu- Digitized by IjOOQle — 700 — tnlor părților interesate, le va soroci pentru țlioa determinată spre înfățișare. Pricinile se sorocescă dupe rândul intrării lor, afară numai de cele grabnice care aă precădere. Art XII. In casă de pîră pornită contra funcționarilor publid, Secțiunea civilă va cerceta mal ântăiu admisibilitatea pîrei, și la casă de admitere, acusatul va merge înaintea Secțiunilor unite. Când în cercetarea unei cereri de casațiune, Secțiunea civilă saă criminală va descoperi fapte vinovate comise de judecători atingătore de func- țiunile lor, atunci Secțiunea criminală va denuncia pe judecători la Secțiunea civilă, care mal înainte va face cuvenita cercetare de ad- mitere, iar dacă descoperirea de fapte vinovate se va face de Sec- țiunea civilă, atunci va face ea însăși cuvenita cercetare de admi- tere. Art XIIL Când, dupe casațiunea unei hotărîri, Curtea de Apel saă Tribunalul la care s’a trimis pricina a se judeca din nuoă, va da o a doua sentință iu aceeași pricină între aceleași persone, pro- cedând în aceeași calitate, și va ii atacat și acâstă a doua hotărire, atunci Curtea de Casațiuue judecă cestiunea in Secțiuni unite Dacă a doua sentință a unul Tribunal saă Curte, este casată ■ pentru aceleași motive ca și cea d'ânteiu, atunci Curtea civilă saă Tribunalul la care pricina va fi trimisă, se va conforma cu decisiu- nea Curții de Casațiune asupra punctului de dreptă, judecat de a- cea Curte. In acestă casă, Curtea de Casațiune va comunica îndată Mi- nisterului Justiției cestiunea de dreptă controversată, ca la cea d’ân- tâiu sesiune a Camerei, saă chiar în cursul sesiunel, de va fi des- chisa Camera, să se cără de Guvernă interpretarea oficială a legii de la Puterea legislativă. Art. XIV. Disposițiunile cuprinse in Art. 28. , , . Aliniatul ăl 7-lea de ia Art 36. Articolile 62, 63, 64, 65 și 66 din legea constitutivă a Cur- ții de Casațiune suntă și remână abrogate. Art XV. Tote disposițiunile legel Curțil de Casațiune, contra- rii Decretului de față, suntă și remână abrogate. ; - Facemă cunoscut și ordonămă ca cele de față, investite cu si- giliul Statului și trecute in buletinul legilor (Monitorul Oficial), să fie adresate Curților, Tribunalelor și autorităților administrative, ca să le înscrie în registrele lor, să le observe, și să facă a le observa și Ministrul Nostru Secretară de Stată la Departamentul Justiției, Cul- telor și Instrucției Publice, este însărcinat a priveghea publicarea lor. Dat in Bucuresci, la-17 August 18 4. ALECSANDRU IOAN. , Ministru secretara de Stat la De- partamentul Justiției, Culteloră și Instrucției Pnblice, ¹ a N. Crefu/egcu» No. 1032. Digitized by CiOOQle — 701 ALECSANDRU IOAN I. Cu mila lui Dumnezeu și voința Națională, Domnii Principa- telor-Unite-Romîne; La toți de față și viitori sănătate: Asupra raportului Ministrului Nostru Secretară de Stată la Departamentul Justiții!, Cultelor și Instrucțiune! Publice, cu No 40223, in privința dreptului ce este a se acorda străinilor pentru cumpărătore de imobile in țără; Ascultând opiniunea Consiliului Nostru de Stată; în puterea Statutului din ’/u Iulie: Am sancționat și sancționămă, promulgată și promulgămă ce urmeză: Art I. Străinii de ori ce rită creștinescă domiciliari în Ro- mânia, vor avea dreptul de a cumpăra proprietăți imobiliare, sub condițiunea însă de a se supune, in ceea ce se atinge de asemenea proprietăți, la legile pământului, și numai precât și Românii se vor bucura de asemenea dreptă în țăi ile lor. Nu se prejudică printr’acestă întru nimică disposițiunele legale relative la natmalisațiune Art. II. Legea de tată nu va privi întru nimică colonisările ce sunt poprite Art III. Tote disposițiunile contrarii acestei legi, sunt și re- mână abrogate. Facemu cunoscut și ordonămă ca cele de față, învestite cu sigiliul Statului și trecute în Monitorul Oficial, să fie adresate Cur- ților, Tribunalelor și autorităților administrative, ca să le înscrie în registrele lor, să se observe și să facă a le observa, și ministrul Nostru Secretar de S