12 Uh
^NB^JJ'ETOPSA

WWWM
npiMAP
CAB
HOBEIțE DII S<M>T6IPI
nentpy a nrer^ti ne înfiTs^topii npimapi da kapiepa
dop uii a’î kcbdTbyzi în dykpapea fonkițiidop dop.
Tradys din (fipanyozeîute
DE
DOMNY BPEZOEANY.
IIvoQesoP.


Tnrtpite ky ^ondyptle Asoițiaiții Âitepape.
În tiuovraQia ăyî
K. A. POSETTI & BINTEPXALDEP.
B 3 K E P E UJ I.
4848.

Tntîia edykatție uii Tntîiede înBrbgrE»typr de
da uimi nîm, /la ynsQpezeie ani
înfi^iț'Kto'PY.l netpeBnik.
M’ammbskyt întp’yn STtyiean ad AâtvdYi-Aâ-1
saue, kîte-Ba dere denapte de Be/14>opt. In Bpemea în
kape intpaiy în dyme în ^panuia toate se mimkav; oa-
menii se s^Tbdeav uii se întpeBay desnpe toate; tpefiy-
imța de a în.oi mi a npef>axie ajynsese obiuteaskT. Dap
în vmijM rnev kTtyn domnia dinimtea nea mai mono-
toni, , tp^diiția Beakypllop, oBiueiypide iede Beki.
Kmd daBÎPSta de xiiniî anînn> detepi, daskoa-
j!te> , rbsiiy uiezînd întp’yn skayn âapr de .lemn ne vn
înB^iț^top 6i>tPin apmat ky vn Baston mape aâB, iui
Bpe o tpeizeii konii amezaiți imnpe\iiYpyâ yneimese
Âymji, b^eiții de o napte, Netede de adta. Ynii uitiav,
ajlipi skpiiay say îmî peuitiay âeku.ii/le. A-diții înki> uie-
deay de BopBt,. Toițî epay ne pînd asky.ltaiți, d^yda'
iți say dojeniiți de komynyji jIop în6,bivi»top’. Ba ynii
epay uiomTuiiți sdpabTbn. Am <>pekantat aieasti, skoa-*^
4^ întp’o Bpeme de mante ani, adiki, în Bpemea a tpei
Ayni de iapni, ade auedop mante ani ne pînd, mi tot
deayna am E^zyt aiedami dykpy. TmBpTbkatți kv xai-
nede kape se nyptase de n^piniții nomtpi, toiți niliam
6
*
ne Bekide dor k'tpiți, ne dyam dyne.Bekia dop skri-
soare, mi kiap rostyd BorBiri noastre înfnbgimane ad
dor, ky aneasVB deoseBire ki, era mai nyujn rrosodan.
Antikvd Eijint, ynde toate se f'Bneay dyn$ yn tin sfin-
ițit de Bremi, mi ynde toate se koniav întokmaî dene
anedea ne ay fost tot deayna, a fost mai nyujn sta-
tornik în Bekide dvi oBineiyri de kît k'ttynyd nostry*.
Ilxtea nineBa si» ziki> de noi, ki> o BîrstT yrma adteia
fibri» kîtvmi de nvițimb skimBare.
Ky toate anestea .în anei timin oamenii se rîn-
diay mydt asynra înB'Bu/Btyrei mi edykaiții. DesBate--
ride asynra anestor materii eray înfokate. Metoadede
mi kT>r^ide se yrmav ky renezyne. Uli anestea ny eray
nymai nentry «fiii 6ine-mskyy/i > ni mai mydt nentry noi
nemți dadiți. Pyso kare era mbskyt din nonod, a aByt
mydt dykry komBTbtînd Biițiide mi nrej'YdhțiiJe dymii
nei mari ka si> se noatn» anoi a se skoBorî da ade ne-
dii mini. Ny se m’Brțnniay aini, se anykay de toate,
în komyne, sav, dyne kym de zinea ne atynni da noi,
în enoriide nede mai însemnate, înfi'B^tvra, mydițymi-
trB fpaujdop din amezTmîntyd resnektaBidydyî Sade, era
Byiyb. Dar k'Btynyd mey, ka atîtea adtede, ny mtia de
dok de aneastT retfornrB mîntyitoare- mi de anest înadt
reformator.
Neînrrij-irea skoadedor STdemti, afarn» de nede‘*
din enorii dyne kym se zine, era în nea mai înadtT?^
tpeanVB. Kasa noastre de skoad'B era o tik'Bdoasnb ko-*
diBi». Morada resnyndea ky materiadyd. Se kedtyiay*
kîte doT, mi trei dyni ka srB noaVB yn B^iat a kvnoam-^
te diterede. în nea de a natra înnenea a sidaBi. Ky
sfîrmityd dvnei a ninnea skoada se înkidea.
Iarna Biitoare se înnenea iarTbmi de k’BmBt'Biy.
7
Mergea imțin mai denapte; dap7 Bara Biitoape, konidvd
vita neea ne a mB^at saY m>stpa npea nvgin.
Ny noate nineBa ste> o zik'B îndestYd: nea din-
tîix Bine^a^epe a Yiiei stanînipi ixBitoape de dYminape
nonodYdyi s'by este oBmtipea kY dinadinsYd a BYnedop
metoade.
Astf>ed este rpoaza4 ne kiap astăzi îmi însY&ks
PYyimtede oBmeiYPÎ k^popa am ^ost syhys, în kît npii-
mesk kY natinrb toata îmBYmbtaițip’ea adeB^pata în ap-
tea de a înălța, a niti mi a skpie HPYirm nonodYdYi.
In mine nim odati» noBatopiî nY Bop nbsi Bpe Yn hpo-
tiBnik. în tpeaBa deskonepipidop 7 mai nainte de a ^i
kpitik, sînt mai mYdt entYsiast, mi opÎ ne mbskonipe
kape ap aB,ea de iținta si> înBeițe ne konii întp’Yn kin
mai kyBiinnios mi desne Ba ^i swYtata din napte’mi
npin stpirbPi de BYkYPie.
Ilpinina este ki» konid^pia mea a SYtfepit inxdt
SYBt ne^odositoapede denpindepi a anedei tpiste sidaBipi,
ne kape metoda ^onetiki», atît de adeB^pata mi atît de
fiorata în kypioasede eî andikaiții, nY Ba întîpzia a ro-
ni mi nede din YPmi» pemTmiițe ade aqeâYi aBYS ne
Ynde se mai a^di».
Se kYBine însi» a mTPtYPisi, ki> am înBrbițat
mai iYte srb nitesk de kît <£iYÂ BoratYdYÎ tfaBpikant SYBt
kape dYkpa atîițea oameni din satyjl nostPY. EYijenie
aBea Yn npenentop, ni>pinufii sti iiy ’d a înr^dYit syBI
nim Yn <>ed de kYBînt si, nYie ninioPYji în skoada ko-
mYnata», mi rîndesk întp’a4ca enokrb opî kape mtpinte
paiționaBLl nY s’ap 4>i înBoit a’mi tpimite <f>iii da skoadede
nYBdine din sate; dap kY toate Lb anest npenentop epa
maî înfocat de kît toata enopia, mi kape înBrbițase
nedavo^ia^ kapea întp’aneî timni hy epa ofimteaskrb în
8
^pannia, nîrniam mai1 iYte de kît skodaPYd dYÎ. Se
sdYjia kY EYiienie kY o metoda ne mi se htpy des^T-
tTtoap.e, dap kape, kiap atYnnî, dy mi se htpy kT ap
is^Yti de kît în nimte kase Borate. IIpenentoPYd sty
îî aPTta ditepede în ko^etYPÎ; i de da st de mTnînne,
kînd EYiienie de kYnomtea. Ky ^e okiY de nizmT mT
Yitam da dYkPTPide anesteî metode! ea nY $y kY toate-
astea BYnT nentPY EYiienie, kape Yita a doa zi ditepe-
de ne mînkase seapa tpekYtT. TpeBYia st peînneanT
de kanY, mi, în desm>de|de de isBYtipe st adepte da
emYdaiție ka sTd îmninrT. $YseiY instPYmentYd anes--
tei emYda^ii. &YseiY npiimit da deku.iide dYÎ EYiienie
nentPY ad îmBoddi npin andikau.ia mea,, uii da kape mT
dam kY toatT inima. Dap osteneada mea nY’mî Codo-
și de kît mie.
Mt dinrYuiesk noate nYițin, saY m’am dinrY-
uiit da aneastT Bîpsît în kape aBia se kYnoamte nineBa;
dap mi se nTPea kT dintpe noi doi eY ^Tneam mai
mYdtT nponîuiipe.
Din nenoponipe, ka st ne $akT st înaintTm
mai Bine, îî Beni ideea de a ne da o kapte ndinT kY
kinYPÎ kape tpeBYia st ne adYkT aminte oape kape di-
tepe. De atYnnî, adio snop! ne netpeneam Bpemea Yi-
tîndYne da kinYPÎ; ne s^Tdiam: kpeskYt pty, întopseiY
doBitYPede kape îmi dete konskodaPYd meY, mi nn de-
tepT ne noaptT a<0aPT. Intp’aneastT enokT, este mtiYt,
BoratYdYÎ îî ndTnea tPY&a mi penYmipea nYBdikT ne o
aBea noBidYd. Ky toate anestea Ymidita mea ^amidie
4?Yse mYdt jnaî mîndPT de kît a dYÎ EYiienie, kTnî ea
dy SY^epi ka st mT peîntopn dînrT ed kînd mT pekie-
maPT HTPimțiî dYÎ.
Aneasta ^Yse o nenoponipe nentPY mine mi
9
nentPY dînsYd. Ey înbTuaiY npea nYițin, uri EYijenie
abia mtiY st nitiaskT da bîpsta de Ynsnpe-zene ani.
Linsit, saY mai bine skTnat de kinYPÎ, nY ^y-
seiY mai noponit nentPY înbTitTtYPa citirii. IntpaiY în
skoadT, mi aptea de a mii o kîmtiraiY npin SYdoapea
«fpYnuji mede.
KYmmbnind astTzi înbTițTtYPide ne am dobîn-
dit akodo ky auedea kape se komYnikT în skoadede
nede bYne, sînt datop a snYne krt în npinuinY metoda
nea mai simndT mi xiea mai stpamnikT este nea mai
6yut mi xiea mai snopnikT.
Ky toate acestea, kît nentpy aueastT biet apte
de a uiți kape absoapbe înkT în mai mYdte skodî Ynii
din neî mai ^PYmorni anî ai konidTpii, sokotesk kT
de m’ap ^i dTsat saY de m’ap ^i kTdTYzit kît de hy-
ițin ne dPYmYd înițedesYdYi, am ^i înbTi;at mYdt maî
kYPÎnd.
Eaka ne boiY st zik.
IndatT ne bTzxiv nede d’TntîiY ditepe, înuenYiY
a de kTPbYna npetYtindenea. Anest bodd ad natYPei,
ap 4?i tpebYit ad YPina iui a mT d>aue st skpiY saY a’mi
îndesni mi^doanede. Dap în demept nepeam xîptie mi*^'
nene, kTxiî hy uit askYdta nimini; uy boipT ka st
skpiY: riY epa obiueixd a ^aue st skpie konii atît
de jYni.
Ă^dY înkT^ kY dYPere, kT auest npej-YdiițiY
tPTiemte înkT în mintea a maî mYdtop înbT^TtoPL
Intp’adebTP aneastT PTtTuipe înnene a desnT-
pea akYm. Bom abea kY toate astea a o kombate înkT
mYdtT bpeme, mi tpebYe st o dobim kY toatT nYtepea
noastPT. Ka pe^opma st ^ie întpearT, ap tpebYi noate
nY nYmaî ka skpisoapea st întobTPTmiaskT uitipea mi
io
st în^ieanT de odatT ky stydiyd diteredop, ni înkT st
o npenede, în kît konidyd, înBTttînd a skpie, st n’aîBT
tpeByimțT a înȘT^a st nitiaskT de kît npea tîrziynen-
tpy îmțedes..
BTiatyd iyBemte ky natimT <f>irypede, kinyride,
el kTrByncazT nTPCgii, ed d?asonT xyma, tra\ie .litere
ne nisin, înkondeeazT ne taBde tfedypimi de ^iryrî. Eî
Bine, tfiind kT Boernte st zyrPTBeask.T, dasTd st zy-.
rPTBeaskT, mi «fiind kT noate, dasTd a’mî<f ane say în-.
BatțT’d a’mi fane adtfaBetyd sty. Aceasta este «firea-,
ska opîndyiada a dykpydyî, mi nentpy ne te lepHÎ sav
aî nerkat a o restyrna? Mai nainte ka yn om st noa-
tT st nitiaskT, adtyd a înBTițat neanTrat st sknie*
Aptea de a skrie este dap nea d’Tntîîy din amîndoT.,
mi nTdTjdyesk kT neste nYU,inT Breme toatT dymea
se Ba îndyndeka a kynoamte <f>odosyd de a înnene sty7
diyd nrin amîndoT aceste ante de odatT.
NTdejdvesk kT tou^î konii se Bop Bykypa de
aneastT skimBape, mi nim ynyd ny Ba aBea tpeByimtT
a înBTița st mtiaskT altfel de kît skriind. Me de
tryde mi ne de desrystypî mai nvițiae nentpy a^eastT
^pymoasT BipstTÎ ne de ndTHepf mai1 mydte! ne Byht
mi adeBTPatT pe<fopmT! Ba ke.dtyi noate neBa mai myd-
1t xîptie; dar ane asta ny este atît de neanTPatT. Se
TTsesk taBde de niatPT say mykaBade nietpi<fiatT kape
not sdyji într’yn, timn de mase dyni koni/lyjlYÎ HedYi
maî aktiB, mi kare sînt nYitin kostisitoare.
Ynii daydT adesea timniiantim: ey ’iam pesnek-
tat tot deayna, dar n’am npinenyt Bine nini odatT a-
neastT nornire. BorBesk, din neotiBT, ky yn <fed de
ypt de neea *ie nymim zidesc noastre ? zide kape îmien
a deBeni ade adtora maî mYdt de kît ade noastre, dar
11
zi.de în kape toate ^TPTdyesk npiBedimtea mi ^odosyd,.
nponîmipiî. AstTzi, de niddT, aBem modede de skpi^
soape ama de nymepoase mi ama de <f>pymoase în kîL
tPeBye nymoi st BoiaskT ninefia a d>ane pty, say st ’mv
nyie în niztoT, ka st ny înBege st skpie Bine. Skpi^
soape d?pankT, skpisoape anrdesT, skpisoare amepikanT
uii skpisoape komBinatT, BastapdT, kyprTtoape r potvndT
rotikT, d?ie kape f>ed ape teopiide mi esemndede sade, mi
sînt destyd de e^tine.
Epam mape mi ny rntiam, ny fiTzysem înkT
kadirpafna. Bekia mi ypînioasa skpisoape a BTtPÎnydYi
nostpy înBTițTtop ^y dynrT Bpeme ynikyd meYnnBTi^T-
top mi moded. Ilytea st zikT nineBa kT mîntyipea sa-
tydYi denînda de da kpedinnioasa nTstpare a nonitedop
ditepe mi a ypîmoaseî sade optorpatfii. Bprjmam ad
opi kTPia nynkty aiții mi ad opi kTPia modpPikaițir, în-
BTtțTtopyd nostpy nTStpa aneastT optorpa^ie mi ancas-
tT skpisoape ka ne dyminede okidop snj.
Acesta este mai de oBmte sda6.yd Bekidop în-
fiTi^Ttypî de skoade; dap Btz ky ndTnepe kT nyoiî în-
BTi^Ttopî se îndpenteazT.
St’î aj'YtTm kît Bom nytea syBt anest panopt.
Kît desnpe mine, ninî odatT ny esy mydițymit dintpo
skoadT ad kTPii kan are pidikoda iyBipe de sine de a
«Pane ed însymi modedede, mi de a npokdama skpisoa-
pea sa tinyd ^pymysegii. Se asirypT ky toate anestea
kT s’ap ^i atfdînd înkT ne da ynede dokypi ynede skodi
nopmade în kape anest oBineiy ap 4>i syd?epit de insnek-
topî. Anesta este ynyd dintp’ anede aBysypî de kape
se pymineazT ninefia BopBind akym.
N’amî ^i înBTițat ninî odatT a skpie, mTkap
în tpeanta de mijdok. (^iind kT daka sînt dykpypi kape
12
se not înBTița, întp’o BÎPStT de uimii-zeni de ani, sînt
adteâe kape nY se not înBTga ninî nrbkap dvne uinnK
snpe-zeue), n’aui $i uitiyt, zik, nim odatT si» skpiy, da-
ka vn jyne o^iițep kape ^y oasne în kasa tatT.lyî mey
kîte-15a zide, hy ap f>i npins dparoste de mine, în kît
nopnind îmi j1t$t o kaietT de skpisoape kY niuite mo-
dede Coapte ^pymoase.
De atynui nytyiy st ^ak tPTsypî sy^ițipi iui
rpoase, tui st mT denpinz da *tot <>edyd*de skpisoape.
Mt ^edimtez înkT kT am nYtyt d?cme ueba, $iind kT
mT simiț ^epirnt, f’iind astTzi în stape de a skpie bine.
Ky toate aneslea askyndeam npea mY.lt a*ieas-
tT kTdkape de kpedimțT kTtpe skpisoapea înbTu.TtoPY-
dyi mey. Am simițit, jyne înkT, kT hy tpeBye a PTni
ne oameni <£tpt nim yn tfodos, iui daka am aByt în
Biaițr maî mydte zide dinimtite de kît adtyd, npiuina
este, sokotesk, kT am synTPat npea nyițin ne Bem-
nyd mey.
Ky înBTițTtopyd mey am «fost în nane <§iind kT ’
am ^ost ky minte. Dap mî am nepdyt diniiutea din ka-
sa HTPinteaskT. Dot dykpypî, ynyd npea mape uiiad-'
tyd npea mik, BeniPT a’mi typbypa nauea nentpy mai
mydtT Bpeme. Eâe se ițineay ynyâ de adtyd. TatTdmey,
akTpyi mouitenipe epa îmnoBTPatT de datopiî, aBea^
myjlte tpebi de intepes. La acestea se nypta ky my.l-
tT Bdîndetțe uii iybipe-de-dpentate, dap ky o iytpme
atît de neîntpepyntT iui yn snipit atît de npouesi^ în
kît synTPa ne mymTmea. Boiy tpeue în pedaiție ky a- *
ueasta neste syBenipe kape îmi sînt tpydoase, uii Boiy
BopBi mai mydt asynpa aueâop xie esndikT Biaița mea.
TpeBiâe uii npoueseâe tatTÂyî mey se înmyjlitiaY, iui Bie-,
tyd om mT Bedea ky Bykypie a trene ziâe întpeuî skpiind.
43
„Zte>y, — epa Bopfia de mine, — o si> ^ie aBokat, tui
o st» ^aki, ne ^pate s^y notapiv/4 zinca ed adesea înain-
tea mYmi mede mi înaintea noastre nemți dadiți. Uli
aneasta epa yii npo^-et xotTBPÎt. Opi ne nitaxție, opi ne
xîptie de nponedYPTb Benia în kasn» de nitiam, de ko-
niam mi skoteam estpakt dYne ede.
Dap nn>skYsem în zioa de PYsadii, mi mY-
mimea, de mYdti, Bpeme, pekYnoskYșe întp’ aneastn,
îmnpeijiYPape o kiemape nentPY Eisepika>. InsY^daVi, de
o deBotție adînki, mi sinnep^, neBa kam esadtatTb nen-
tPY opi ne aBea înkdinape kY Bisepika mi pedi\iia, ea
Bedea întp’aneastn, kapiePT, o kieztmYipe de mîntYipe;
ea Boia a’mi asirYPa anest ^odes ned mai mape din
toate. Deni xoVbPÎpide tpi&Ynadedop ^irYPÎnd mai în
toate nponesede, mi întpeara esistem^b a Bokaițiidop a-
tîpnînd de da anede teiste desBatepi kape mîxnea mi
srvdYia dinimtea kasei noastpe, esnedenta mea mYmn»
se Yita kY o Bie neodixm, mi kY o neBiPYitn» antinatie da
aneste kapiepe, adt^ed atît de onopaBide mi kîmtiroase.
Ast^ed epa dvkpyd ned mape kape ne npeokY-
na. EakT> akYm kape epa ned mik.
Se BopBia în satYd meY o dimB^ ^pank^ de tot
g'BPi>neaskrB, kape domnia de BeakYPÎ întpeiji ^pt» stet
se mai îndpenteze neBa. . Toiți o BopBiaY în ^amidia
mea. Kît desnpe mine, taVbdmeY, tot deaYnaîmțedenU
kn>nd nY epa BopBa de nponese, mi onpi de a im& sdYji kv
dînsa. Snpe a mn, ^opma kY npof>esia da kape ed mn> desti-
na, ^YseiY neBoit de a BopBi ^pannemte Bine, mi a nrB de^
npinde da aneasta dimBi> neînnetat. l’af'Ld meY k^d^topise-,
ed Btbzysc kn> noate nineBa ste> ^ie om ninstit mi ^’LPTbsn,'
BorBeaski» ^p^nemte. MYim» mea kape nY emise de *‘
dok din okodvd nd'tmii noastre, kape avzise nYmai ne
Mk
ymapii (anpozii) tpiBynadedop BopBind 4>pamțozemte, ne
notapi, ne aBokauj mi ne o^iițcpiî komnaniidop kape ne-
tpekyse ninm-snpe-zene zide în sat, aBea îmni’otiBa Bop-
Bipii dop niuite idei Coapte rpemite. BopBipea tțTPT-
neaskT epa nentpy dînsa skyty.il Bynedop nTPafiypi, mi;
tpeBye st snyiy, ny nytea st o ^akT a stima aneastT
dimBT, neeane nymia dînsa 6op6ipe de tpibynaÂe. Din
anest minyt noshția mea ^yse tpydoasT; ny uitiam kyi
st day dpentate tata» mey opi mymi mede; dap mi a-,
dyk aminte Coapte Bine, mi kpedeam npea nenoponit,
kTnd mT rîndiam kTynyd din doi tpeBye st aiBT dpen*
tate. Ama sf^tyesk ne nTPimții kapii Bop aBea asy-
npa ^iidop dop o întpea^T aytopitate st se ^epeasl^r a’i-
^ane maptopi de desBinTpide ne*Bop aBea întpe dînmii.
Bynii mei nTPimți mi ay ^’kyt/ sokotesk, mydt pty5»
Boind a’mi ^ane mydt Bine mi ynyd mi adtyd. Se în-1
treneay kape si, mT dayde mi st îdt mînrîie rnai mydt.
Aneasta Ba st zikT kT îmi nysesePT în nizmT kape st
m-t stpine mai Bine. Uli mT strikaPTl Ilpin nimte ne-
înrpijapi netfodositoape, îmi <f>TkypT STnTtatea atît de
dedikatT, în kît mai tîpziy, ky toate sîpryimțede mede,
îmi 4?yse neste nytinu/b a mi> întrema ne dendin.
Este mîxnitop dykpy a se înBinoB^uJ nineBa
ne sinemi; dap tpeBye st am anest kopaijiY. TpeBye
st zik kT m’ap ^i <PTkyt tPÎndaB, ^tpt nepkTPide npin
kape am tpekyt mi kape n’ay nytyt a niT tTmTdyi ky
desTBîpmit de aneastT meteaxnT, nea mai BTtTmTtoape
din toate. Ky toate kT dynT Eyijenie npiimiiy nea mai
BynT edykaiție kape se nytea da în sat (mi noate kT
a mea epa mai BynT de kît a dyi), mT nepdeam ^tpt
aneastT oBininyin^T de mynkT kape a deBenit nentPY
mine o tpeByimțT mîntyitoape mi kape a ^Tkyt ^epini-
45
pea Bielei mede, .uri 4>tpt îmnpeijiypTPide kape înda-
tT mT înkTPkanr de îndedetninipi, da o BîpsIt kTnd
uineBa înBagT.
K A n- II.
Stydii deda ynsnne-zene nînT da natpy-
snpe-zene ani. — Bvnyd înBTițTtap. —
Bynyd npeot.
Jyne înkT <^yseiy asBîpdit în îndedetniuipide ne-
de mai sepioase. Iloate kT m’am ostenit imțin, dap
«Podositoapea dykpape ky kape, mT dTdasem de timnv-
piv a asirypat de nekpezyt desBodtapea ^akydtTi^idop me^
de; ea a ^aBorisat mydt edykaiția mea mopadT, uri
’mi a dat anea diriiuite kape nymai dînsa sinryPT noate
st dea sytfdetydyi.
BTtpînyd mey înBTițTtop mypi $tpt de Beste^
uri în dokyi se nyse yn adt înBTițTtop eurit din nea,
mai Beke din skoadede noastpe nopmade npimape.
nesta ePa yn om ka de tpei-zeni de anî; setos de în^
BTu/btYPT, stTpyise iui doBîndise, npintp’o esențe a-
tynuî nytinuoasT, intpapea sa în skoada nopmadT întp’o
BîpstT kam înaintatT. ABea o 4>amidie npea nymepoasT,
iui, dTpyit ky o aktiBitate popt, kTyta înainte de toate
mijdoanede de a o întpeiține. ABia se instadT da sat,
iui se înkdinT ky ned maî de kTnetenie notap dinnda-
st, iui’i deBeni yn d?ed de skpiito?, sav de ndin îm-
16
nytepnriit nentpy ynede din akte. tui konist nentpy
adtede.
Aceasta se întîmndT» toamna, iui ed neaBînd
skoada deuikisT» mepijea de minyne de Bine. Sosind
iarna uii-skoada înnenîndyuii kypsvd, niiute praiți în-
u;ederrbtopi, yn komîtet iypitop de înamtape nentpy in-
stpykiția npimapT», ap $i kiem^at, ky o BopBte» , da dato-
ria sa ne mikyd nostpy no^ap. Dap komitetede dop-
miay, npeoiții ny iyBiay anjii ^ane de dykp.y, iui j-ypa-
1^11 kape aBeay tpeByimvb de skpiitopi, în. dok st, o-
npiaskT» aktiBitatea nyoydyi nostpy înBT>itT»top, îi deskise
înkT, o kapiepi,. Id însT>puinaPT> ky sekpetapiatyd satydyi,
iui îd kiemay da toate dykprtpide de^ apnentaijiy mi npi-
uini de ridueaBi» kape se iskay în ,sat.
Sînt datop și, snyiy ki» toate dmnki^iide ane stea
^ypT, îndendinite de D. Had ky o intednjimyB, o dpen-
tate uii kTddypT, kape îd <0T>kypT> a se stima de toatT»
dymea, sokotind întpe nei dadiți kiap ne aneia a ki>-
pop i^edosie se înttpîta de isBytipide dyi. Ky toate a-
uestea kît de iskysit de ap ^i nineBa, uii opi kîtT» ak-
tiBitate ap a6ea, ny noate st» ^ie npetydinea. D. Ilad
dinsia adesea din skoada sa, uii, dintpe toate ^onkițiide
sade, sinrypa nentpy kape îi Beni ideea atu nyne om
în dok, ^yse aneea a înBTiyLtypei. De mydte opi m’a
însT»pninat. Epam mai jyne de kît mydiți din skodapff
si»i: dap epam yn BTbiat Bestit în tot satyd. MydițymitT»
snentpydyi de& disuindiirb kape ipnea înBTavbtopiița în.
mini,, mi se synyneay toiți. Tpeafia este kT» noi fi-
neam adesea kdasT», iui napemisi» ki> n’am ^i»kyt PT»y.
Nimini ny BopBi pt»y de asta. Kît nentpy mine dvaiy
nentpy aneste ^onkttii npoBisopii yn ryst aiua de hpo-
nvnitat în kît acesta îmi xottpî kai’iepa. Daka îuBt»-
47
i^T»topyd nostpy era oBjetyd oBmtemtiî cinstiri, din nap-
temî aneastT» simțțipe deveni entysiasm, mi auest en-
tysiasm se întinse ^ipemte da dykPT»pide sade. A înda-
top-a ne toițî, a înBT>^a ne prii, a sdyj-i de niddT» Bt»-
tpînidop, a dya napte ky npeotyd da sTi’Bapea kydtydyî,
ky j'Ypaiții da administpaq.ia< satydyi, a npesida da jy-
dikTyțide de îmmbHiyipe ade ST»tenidop, a peryda tfinan-
ițe‘de dop, a de nrtsypa xoddede, a întîmnina say a ui-
mim desBinT»pide dintpe dînmiî mi în sd?îpmit a kondy-
kpa, npin dei^ii say nidde, da oare kape îm6ynT»tT»ițipî
temeinice în kydt^T»; ast^ed epa dykpyd kape apdeam
de dopim^B a ii îmnjini. Mi/ se m»py Bpednik de dayd'b,
mi Boiiy a mepye în toate ne ypmede ynyî om a kTpyia
koQdyitB mepita atîta pesnekt.
ĂPTtam koniidop ky toatT» PÎBna, mi ypmam ky
o sinnePT» dparoste aktede kydtydyî da kape se înde-
detnima npeotyd. Mi se m>pea kT» npin stT>pyipea mea
d.a acestea Boiy npinBeni a npinene mai Bine inițedesvd,
nentpy mine atît de adînk mi atît de tainik, ad înBi,-
^typedop sfintei noastpe pedilii, mi atpifiyesk acestei
stT»pyipî intfdyinița atît de mîntyitoape ne nietatea a
dykpat asynpa tytydop zidedop Bieițeî mede.
Dap aBeam ste> înB^ mydt, kTSHÎ tpeByia st»
intpy da skoada nopmadT», mi akodo ky yn panr mai
înaintat, nporpamyd de esamen epa atynm maî înrvst
de kît astT»zî, ed îm5pT»gima mai nyiține matepii: aBea
însT» o mape anado\iie ku Teea ne s’a anpoBat npin de-
yiyipea din 4833.
Perydamentyd din 4 4 DenemBpie 4 832 nypta
neea ne ypmeazT»; ^Nimeni ny este npiimit ka skodap-
înBT»ițT»top, $ie intepn; ^ie estepn, daka ny Ba îimidini
kondiuiide ypmT»toape: ”TpeBve, 4iy. a «fi în BîpstT» de
48
mase-snpe-zene ani ned nygin. Este datopf $dea a adyne \
neptidnkate doveditoare de a sa Vym> kondyitT», mi înkT?
yn neptbfikat de da medik înkpedinu/btop krb ny este synys
da ninî o sdT?Viniyne nesy<OepitT? de- ^onkt^iide înV^^to-
pydyi, mi ki> a <0ost Vakninat say knE» a VyVat. TpeVye ad
3dea, a doVedi npintp’yn esamen s«y yn konkyps ki? mtie
a niti aii a skpie dyne perydede rPTnrbtinei; ki» ape
nede d'bntîiy kynomtimțe de rpnbmatika tfpanki? mi de
sokoteadT?; oii kn» ape o kyiwmtimyb de pediyia kape
npo^esT.u în sdupiuit Venia aneastT? nota»: esaminatopii
*
uni jydikT?topii ny se Vop imbpuini nymai a kynoamte
nînn> da ne nynt kandidaițiî kynosk mi ay mtiimțede ne- v
pyte; ei se 6 op sîpryi asemenea a kynoauite disnosiuii-
Âe kandida^jlovj kapaktepyA dop, vpadvd de intediuin-
mi andekape.
înViAVLtopyd mey mi a dat anest perydamenL
L’am nepnetat ky nesaițiy. llltiam st nitesk mi st?
skpiy, dap ny mtiam nini yna nini adta dyne pe-
rydT> mi ^tpt? a d^ane rpemede. Ama dap dopiam
ky atît mai mydt a sosi da anest pesydtat, ky kît Ve-
deam kT npinen npea nyiyn tekstyd rpi>mT?tinei, krb
aVeam o kynomtinu/b npea sdaVT? de pediuia mea, mi kad-
kydyd zenimad îd sopVisem în tpeakT?t.
Kît desnpe disnosiu,iide mede monade epay npea
Vyne, dap tpemypam desnpe andikapea dop.
M'b anykaiy mai T?ntîiy st? mn, denpinz da o
nitipe popt» mi desdvmitT?, sîpryindyrm? de a îmțedeije
Vine kînd nitiarn mi a 4>i npinenyt de adiții.
Mrb tpydeam, în aneeami Vpeme, de a da skpi-
sopii mede ned mai înadt rrad de o <f>pymoasT> eseky-
iție, înnenînd mai nmtîiy a <f>ane Vine ditepede.
Stydiyd rp'bm’btinei 4?yse mai aneVoie; dap im?
19
xotTPÎiy st o nmen, uii st nytpekde da o ^pasT da
adta de kît dynT ne mî am dat sokoteada de înt^ede-
syd ^ie kTPia 6op6e.
Aceasta» dykpape $Tnea st mi se ypaskT ky
stydiyd; dap kît $y de tfodositoape! ny nymaî înf)Tițaiy
întp’aaeastT fripstT de rpoasT neiutiiniyb, a’mî tfaae o
idee kypatT de esnpesiide rie se penety maî oBianyit din
memopie d’TPT a de npinene, dap înkT isbytiiy npin
metoda mea a STna în snipityd mey yn mape nymTP
de masime ndine de ade^TP uri de tfpymyseițe, tui a
uit dl>da ky o6iTiîftyinița rîndipii.
nîmiiy anoî da stydiyd sistemydyî zenimad ka-
pe este ynyd dintp’ anede mani zimisdipî a enoneî noa-
stpe, tui a kTpyia nynepe în dykpape se neînrpijia atynui.
Metpyd «fiind riasa a tot sistemydyî auestyia, iui ynimea
de mTsypT a synpo-f>et^eî a^yd, negrind adt dykpy de
kît zene metpe n'btpate, kynoskyiy kypînd îmnTPi^ipide
tui mydtindide apydyî. Mt ^Tdiam kT am din datina
kyBintede dem, uenti> midi, uri din rpeka ne deka,
xekto, kido uri mpia, în kît de iținyiy uri de yniiy «Pt-
pt tpydrf> ky anedea ade metpyÂyi, aPYÂvî, ÂitPYÂY'i,
^pyĂYiy say vpcmwi. Aneste nymipî mi se nTPeay
ne dînrT aueasta de o nponynițiatție desne, iui de tt-
siiy maî sonope de kît anedea de toise > niuoape, np'b-
,... &c.
Afria sokotesk de tpeByimyb a snyne kT tot
stydiyd kadkydydyî zenimad ^yse nentpy mine de o no-
tpi^T ndTkyt. Natypa, însytfdînd da toatT dymea ideea
de a nynrbpa ne nede zene debite, napese kT kiap
dînsa ne a aPTtat anost kadkyd. O nyiținT dykpape
4>yse nentpy mine a în^Tița tot ne koripindea kTPițide
edementape kape nytyiy st mî aronisesk.
2*
20
Astăzi este, nentpy înBTgTtopî, dykpy desne
de a înBTga kadkydyd, iui ny noate si» BazT nineBa
Bre yn sat de arii înainte atît de neînrpij-it, kape st
ny ^akT din anest stydiy o îndatorire stratunikr ane-
dora karii f>pekantT skoadede nyfidine.
Mysika ny era nepytT, dar era de tpefiyingT
ka st o kynosk, uii o iyBiam. O stydiam ny nymai
ky niano, dar koniam înkT BykTgî dintr’însa uii ’î nep-
netam teoriide. Din nenoronire, sinrypyd înBTgTto.p de
jla kape nyteam st nriimesk degiî, D. Ilad, era rnysik
ypinios; iui ky toate ostenedede ne am nys de alynnî
în koa, n’am nytyt ninî odatT a’mi îndrenta niiute o-
Binînyinge stranii. Ba ^i tot dayna ast^ed. TreBye
st aîbT nineBa Byne disnosigiî iui înBTgTtopî sdra-
Benî; <1>tpt anostea st ny DTdejdyiaskT nineBa isBytipî
în mysikT. Iloate st uitie jokyd opranedop, st kînte
iui st esekyte kîntenc ne tot <fedyd de 'instrymcnte,
ky nea mai mare rnydgymipe a ynyî nvBdik^anid; dar
ny este nineBa rnysik mai nainte de a aBea nede mai
Byne metoade.
Pemînea inBTgTtypa pediuioasT. Doriam, ase-
menea syBt anost ranort, a mT nrerTti într’yn kin în-
destydTtop, iui Boiam st tfak dînrT Bre yn nreot în-
semnat ne s’ar 4>i rTsit în ndasa noastPT, yn kyrs de
stydiî sneniade iui maî ky seamT asynra nedop ne mi
se nerea da esamenyd de nriimire. Mt adresaiy kT-
tre D. Orâot, kare sdyjia da o enorie de o nosigie
des<f>TtTtoare. Mt nriimi. Mata ^yse îndatT rerydatT
ky kynernikyd nreot, tui ny întîrziiay a mT aOa în
kydmea doringedor mede, uit simgiiy anroane de yn
om esnedent.
D. Ordot era kam înaintat în BîpstT; maî ade-
21
*
sea Vbkyt mi serios. Dap, din aâti> napte, k^nd da
de^ii mi s^atYPi, epa o rr^dimb de om. Esnynea ây-
krypiâe ky o simnâitate mi o kyreu.enie desrbf)îrmitrb.
D'tdat a’mi da kyfiînt de toate, didea skoâapiâop STbi
kyBînt de toate. He esneâente âeipî de țieorpatfie mi
istorie îmi dete! npintr’o rpemaâi» kare o f>ak de 06-
uite fi^trinii înfrbivttopi, krbPipâe. ne ’mi nyse în mîini
era kam Beki mi xapteâe kam mterse; dar nrin ne
nreițioas'b direkiție aneasti» rremaM f>y desm>ryJ5itriJ
Mi, înfiati? a ’mi «Sane ey însymi toate xarteâe; âe kaâ-
kam? âe koniam mi âe dam ^ei^e; âe îndrentam, âe
^neam din mim mari n'bzind nronoruriiâe mi arătam
în eâe meridieneâe dyne deoscfiiteâe nyntyri de norni-
re; însemnam în^âițimiâe mynu'iâor neâor mai Bestiuj,
însemnam asemenea neâe mai de k^nctenie nrodykte
din deosebite kâime mi din aneastT resyâti» Kte> mtiyiy ky
dcsTbfiîrmire toate anestea.
Dentry istorie, ^yseiy îndatorat a $ane ey în-
symi taBâeâe meâe kronoâouine mi kaietcâe meâe de
anaâe. Ast<Peâ imb denrinseiy ny nymai a mti ky esak-
titate, dar înkrb a ^ane note mi a îndrenta, neea xie
este ^oâositor în Biat^a moderna.
D. Orâot mT denrindea ky aâkTE>tyirea asynra a
tot tfeâyâ de syjete. Lțineam xn j-yrnaâ de eBenimen-
teâe ziâei. Ama dap dnind ki> maî toate eray âykPTPi
înteâektyaâe, țfoneam ne «Oiekapc zi reBisie tytxâor
esepnityiâop meâe. Yrmam astâ>eâ ajytîndymrb ky o-
BimnYinița de a im, rîndi, oBininxmiyb xic eesyâtase din
stvdiyâ rp^matinei, mi adTboram âa anostea mi aneâe
ofnneiyri de moraâitate ne kare ny’mi âe noate nemti-
ne însxmi âesne.
Heea ne era mai oinijimU în înBbiybtyra Dâyi
22
Opdot, era kinyd npin kape ed îmi komynika kynoiutin-
ițede edementare de ^isiki» tui istoria natyradi». Ktbp-
ițide de aceste uitiinu,e ny eray ^Tbkyte nentpy npme-
nerea mea de atymn; dap înbTbgrbtoPYd mey ky yn ta-,
dent admirabil, ky o aktibitate firedniki, de beuihinede
mede oma\ie, uitiy a’tui panopta detțiide sade da d>eno-*
menede nede mai obriinyite ne obserbam înnreyn,i>, în
osebite Sremi, opi în Șatra domestikTS, opi în nreym-*
bd^ride noastre. Ilrintr’ aneste mijdoane abyseiy de
dati» kynouitinițe de ^isiki, tui meteorodouie. Kiar. as-
tronomia ny yitaVb. Ilentry esamenyd mey n’aSeam.
trebyinipB de kynoiutimțe din istoria natyradn». Ky toa-
te anestea în stydiyd orranisarpei uii mbrabyridor do-
bitoanedor domestine kare abeam sybt oki, D. Ordot
Boi a’mi adnbora yn mik kyrs de zoodmjie, debotaniki,
iui mineradoiție, kare, maitîrziy, îmiandesni nrea mydt
îmțcdesyd oneridor sneniade asynra auestor mtiinițe.
Ori nine noate kynoaiute ka> metoda Ddvi Or-
dot abea o nekyBiimpB foarte mare; ky dînsyd înBaipB
uineba mydte dykryri, snirityd se îmbor^iția, ^akyd-
VBițide se desbodtay, tui se sokotia netutine ^erinit de
toate aneste nronîuiipi. Dar îmnTripndy nineBa mintea
într’ atîtea oBjete deosebite ny înh^ița nini yna ky te-
meiy. InbT>iVBtoryd kare se das^ în Soia anestor deo-
sebite dykrT>ri say de înr’bdye ne skodariî sti, kît de
înb^at tui kît de ndin de ardoarea de ar ^i nentry
nede ne înBatțT, yneuite yn mare ri>y ky binede ne
<0ane.
Dar mai nainte de a snync kym tpekyiy esa-
menede mede, mn» rPTbbesk a m^ întypna de da aneas-
Vb kritiknb da dayde, tui a snyne ne am S'bzyt mai ad-
mirabil ne timnyd d^kyintței mede da Baddenai. Am
23
Ba»zyt vn simndy ekdesiastik a toe yn Bine nema»p\ii-
nit întp’o enopie de doa»-snpe-zeae syte de syd?dete. D.
Opdot, ndin de o nietate îmțedeanta» mi adînka», de a-
aea nietate a timnidop anticii; Boi a komvnika tytydop
ny <fa»pa» dynta» mi neBoi, dap d>T>prb a doBi ne nimini
ned nyițin. Ilictatea sa epa aaea ynipe a kpedimței
ky dantele, a pediijiei ky mopada. Aaeasta» nietate se
npedika»; nimte Byne noBa»ițyipi ne amBon, skypte mi
nonydape, noate stb d^aka» ne oameni a o înființa; dap
a o apa»ta mi a o xpimrse nepc yn mijdok mai siryp.
Este adtyd mai Byn, anesta este csemndyd. D. Opdot,
îd da da toiți, Boraițidop, mi s^panidop. Dap ka»yta mai
mydt de anemtia de kît de aei d’a»ntîi. Dxne esem-
ndyd diBinydyi sa»y sta»nîn, naÂTtomiî mi șamanii epa
oBj-etyd npinmnad ad ministepydyi sa»y mi a ymypa ti-
ka»domia epa <fepmipea sa nea mai mape.
Sidia ne sa»pam ad dya tot deayna nentpy npi-
myd kon^ident ad mbsypidop mi tpeByimțedop dop, mi
nymai atynm sa» se adpcse da adtyd knmd ny Ba nytea
sa» ’i îndestydeze ed. <I>amidiide Borate se ndînscpa» ka»
ny not a eseimita karitatea. Ed de pa»nise mononodyd.
D. Opdot de npiimi de komna»ptame. Ed se d>a»ky omyd
npin kape acestea îmna»Pițiay midosteniide dop. $ie ka-
pe îmi nyse yn tpiBxt, mi îi dote în dala» mai mydt de
kît aepea. Se nyse înka» a darie ne ynii sa» înBeițe
mesenii mi a nda»ti ed sadaPiyd de Yaenime. Ka»nd na»-
pa»siiy aaeasta» komyna», se mai ra»sia înka» sa»paai; dap
nenopomi^i niai de kym.
D. Opdot a Ba»zyt ka» oBositoapede dvkpa»pi a de
kîmnydyi sda»Biax kyyetapea mi desnoiay ne oameni da
netpeaepi matepiade. Ed se darni a dekdapa îmnpotiBâ
andeka»pii da nda»nepide tpynemli mi a aacdia a anti-

nații kn>tpe anedea ale intedi^entț,ef. Dap îmî înkinyi
vn mijdok de a kiema ne jyni mi ne BTtPÎnî 4a nimte
nrE>paBypî maî Byne. Mai* Tbntviy f'tky ste> îmțedearB ne
înBTi^TtoPxâ komvnad kyuetT>pide sade, om kv inimn,
mi înu,eâeyepe. Anoî, ypnn» ed însymî minede stydiî
a âe jynei ijenepau'iî. Dyms esepmipa anestopa npin
dese nepneVtPÎ skoadeî, oBinînyind ne jynî ka <>ie kape
STb’mi dea sokoteadn> de dykPTbpide sade/Sa^sn/mî nyie
npin înskpis oape kape dykpypî, mi oape kape idei, nepy
ne katedpi, ka de aini înainte ^ie kape sn/î în^u.imeze,
dymininede mi STPBnbtopide, o nayimb skpist kypat, ko-
nrinzînd neâe mai npinninade kyijeVtPi ade npedineî ’
ne postise ne amfori.
dyneu.ea se" denpkisese am nepe sokoteadn» de
deu.iide ne aynpiimit înskondT, mi se dedase a o nyne
ne xîptie. Heea ne dopia ed ny ^^kYPi, pte>y. Ed
niti ky nride^yd npedineî de seapn, neea ne ay $Tbkyt
skodapiî, mi toiți adeprav ky rP’Lmada da aneste kon-
<>epimțe. ^amidiide se întpefneay a dxa napte da dînsede,
mi pedakipa naijinedop de pediyie mi mopadn» deBeni
în npinn» o tpeaBn» însemmbtoape. $ie kape $yse m>p-
tam mi toate npedinede tfyp'B de atynnî ypmate, askyd-
tate mi penpodyse ky o papn, dyape aminte. N’amtpe-
6yimțrb a snyne kn> aneasVs instityiție dete nedop mai
^pymoase kadiVtgi ade intednjimței mi inimei o tfepi-
nitn» desBodtape. Tot ne am zine desnpe paipe, jydi-
katT>, nietate mi Biptyte kape domniay da Baddenaî, se
Ba n'bpea esaijepaipe, ^iind kn> neea ne am BtzyI ako-
do mi se nape estpaopdinap mie însvmi, asemenea
^ante ny am maî întîmninat întp’ adte mbPițî, mi de
kît Ba timn ny am maî B^zyt aned sat, minymtiykym
25
6a $i, tfiind kT D. Opdot 31 a nTPTsit ka st îmndinias-
kT o misie mai înadtT.
L’am nTPTsit înaintea dyî, mi npea kypînd nen-
tpy mine d^iind kT akodo înBTUam mydte. Akodo dy-
kpam mi epam ^epinit maî npesys de toatT esnpesia.
Se zine maî de oBmte kT j-yneițea iyfiemte ky oseBipe
ndT^epide Bodrape. Aceasta este o PTtTmee; ea ape
nentpy Bykypiide mopade yn sirmț atît de kypat mi atît
de adînk in kît se noate zme kT este maî simgitoape
de kît opî kape adtT BipstT. Mt a<f>dam dînrT anest
BenepaBid nTstop syBt ^epmekyd simsau.iidop nedop maî
dydnî.
In neî din ypmT timnî aî dokyimțeî mede da
Baddenaî, ajytam ne înBTițTtop a ’mî da decide sade.
Ky aceasta imitam ne D. Opdot, mi mT dinrymam
mydt. Ilyteam st ypmez aneste tfonkițiî; ede îmî asi-
rypay o șoapte. Dap Boiam st intpy în kapiepa mea
npintp’o noaptT maî BynT, skoada NopmadT, mi o cpt
nyoT tpeByia în datT a se deskide nentpy mine în yp-
ma esamenedop de npiimipe.
k a n iii.
Esamen de npiimipe în skoada nopmadT.
Marea zi, aneea kape tpeByia a’mî xotTPÎ ka-
piepa, mi npin ypmape zdoa liea maî imnoPtantT din
26
Biaga mea, sosi în s^îpiuit, uri nn a^laiv în sada de
esamen svBt okiî memBpidop komisii instpykgieî npima-
pe. Ky toatT, înrpijipea ne dyasem a im» nper^ti asy-
npa tytydop întpeBT,pidop ne epa st, ’mî akT», ^Yseiv
kY Bioiniyne înaintea komisii. Ni>dejdyiam kT, pesnyn-
sypide konkypengidop mei npenedînd ne a de mede îmi
Bop sdvji de înkopayiape: tfyseiy întpeBat T,ntîiy ey uri
^t,pt» mnî o npekypmape, asynpa tytydop mspițidop npo-
rpamydyi, instpyk^ia mapa/li) uti pediuioasi), ațipea,
skpisoapea, npimeÂe kynomtimțe arfe vp^imtiuei rcpi-
meAe, kYnomtinye ode- kaÂkYÂYÂvi, Bine Boinga ky
kape esaminatopii îmi adpesai’T, nestiynede îmi1 dete ny-
ginT, îndi’TzneadT,; dap kiap anca desdyuripe npin kape
ei mi de îndpentay, ariea aytoiritate ne esnpima BopBa
dop, iui anea t^nepe atît de adînkT, kape de npimiaîn-
tpe6T>pide, toate mT> «HkyPT, a simgi yn neajyns în
kît im, typBypaiy mydt în nede d’T,ntîiy minyte. Mai
în ypim, nn, înkopagiaiy, uii doBîndiiy ne da stfîpurityd
întpe5T>pidop sirypanga kT, Boiy ^i npiimit; ny ticneam
însT, din aneasta nim o mindirie deiuaptT,, kT>nî adykîn-
dymi aminte de anea sfiadrb ne kape n’am nytyt st, o
Bipyiy ne dendin, komisia îmi Ba atiriByi mai nyiține
kynouitimțe de kît aBeam.
Bijzyiy în ypmT, mydtți jyni a se mipa, eurind
din esamen, de sd’iada ne ay nepkat uri de îndesnipea
ky kape ei ay tpekyt npin npoBe maî nyițin aneBoie,
zinea eî, de kît sokotise. N’am <f’ost ninî o datT, de
m>pepea dop, uri am kpezyt tot deayna kT> Bop 4>i niiute
YBiniburi esaminatopî. KT>nd mriBesk ueea ne tpeBye a
mti, npekym iui da iyițimea snipitydyî ka uri da a Bop-
Beî, nentpy a pesnynde ky sirypan^B kiap da întpeBT,-
pide nede maî nytțin imnoptante, sînt maî mydt isbit de
27
sîpryimța esaminatopidop kapii deoseBesk kananitatea
n’întpe nimte pesnynsypî tot deayna nekomndete mi a-r
desea komtfyse, de kît de isteniynea asnipangidop, kape?
îuiî înkinyiesk desne kT» tfak npea Bine kimd penpodyle
ky mai mydti» say mai nyuimb noponipe Bpe yn tekstv
de rp'Bmatik'b say de katixism. dydekînd aneasta npin
mine, yn Byn esamen este yn dykpy pap, d?iind ki> do-
Bîndiiy nymT»pyd ynyd, mi eakT» adeBTbpyd asynpa pe-
snynsypidop mede.
Ilentpy instpykiția mopadi» mi pediuioas'B, mi
se nponysese a tpata kestiynea asynpa minniyneî, a snyne
mai Tntîiy ne este ea mi kape îî este isBopyd; anoî a
aPTta Bitpypide kape nask din ea mi mijdoanede ne ne
di» pediuia snpe a de komBate. Este Bpe o întpeBape
maî desne? Ama dap, întp’adeBTP, am askydtat ky mydVB
dyape a minte esndikaițiide kape mi s’ay dat asynpa a-
nestyî sy^et, mi kpedcam în mjnytyd d’^ntuv a kynoa-
mte npea Bine o matepie «famidiaPT» da opî kape konid
kape kynoauite Bine katexismyd st>y. Ky toate anestea
kimd mî adyk aminte de pesnynsypide mede, mi» simiț
Coapte adînk ymidit înki» astT»zî.
Hitipea este dykpy atît de desne, în kît nitiiy
<Pt»pt> a rm» înnedeka, dap întp’adeB^p nitiiy pt»y, ^i-
indkn» ny npincnyiy ey însymî înt^edesyd a maîmydtop
tfpase.
Skpisoapea mea <f>yse o tfpymoasi» ZYVP’bdeaÂ'bi
iap ny o skpisoape Byiit» kvpvijloare.
Ultiviy a pesnynde asynpa tekstydyî rp^m^ti-
ncî da toate înlpeB'bPide ne ’mî ^^kypi»; dap kT>nd nrtr
întpeSapT» ne însemna oape kape BopBe întpeByinițate
de mine, mi maî Bîptos anestea: AdjektiByd sdyjemte
a kaÂitfnkcL ne syBstantiB, ny mtiyiy ninî de kym a
28
zine întp’Yn kin desdYiuit iui sirYP ^e Ba si, zilei, a
kaÂufika Yn SYBstantiB.
KadkYdam kY îndesnipe, dap aueasta o «Hueam
niaî mYdt npin mYdta d'bdape de kît npin m^tPYndepea
kYnouitinn;edop kadkYdYdYÎ, iui aceasta o BT>raiY de s'ea-
ihte» atYnui kînd mx întpeBapi, si» 4>ak a Bedea k^ mYd-
tindikaipa este o adYnape npeskYPtati», Yrmînd o me-
todTb mai mYdt saY mai HYițin imjenioasT,..
Se uitie ki, komisia esnpinn» asemenea, în By~
detinYd de esamenYd, ne kape îd komnYne în YPmi»,
mbpepea sa asYnpa di sn o silviul op asnipantYdYÎ, kapakte-
PYdYÎ st>y, intediyimței uii kanauitTbițiî dYÎ. Disnosiiții-
de mede nentPY înBTbii/LtYPa npimapi, epaY esuedente,
iui am ^ost înzestpat kY Yn kapaktep- dpTrTbstos iui sta-
topnik, mi se nape, nentPY a nY mi;, în^pikoiua nea-
j-YnsYd SYBt auest panopt în kapiepa de alegeam; dap
dy aBYsesem okasie nentPY a doByidi o kanauitate Bped-
nika, de a ^i npeițYiti», iui daka intediijinița mea anY-
ka kY îndesnipe iui kYPÎnd ueea ue se în^isițiiua ne
SYUPa^aița Ynei nestixni, o simițiam a se sdnbBi kamd
Boiam ste, o adînuesk neBa mai mYdt. Desnpe aueasta
aBYsesem doBada, întp’ auest esamen. Ilpiueneam kY
desT,BÎPiuipe kîtTE, Biiri, konpinde în sine minuiYna, dap
k'tnd im, UYsepi, st/i kaYt isBoPYd, Btbzyîy în dati, ka,
nîni, atYnuî intediijinița mea se onpise ne din af>apa
matepii, adiki, asYnpa n'bpu.iî ue epa mai desne iui mai
nYițin instPYktiBi,. Sînt înkpedinurat kTE» esaminatopii
esupimapi, asYm*a Yneia din uede natPY uestiYm ne ’mi
^TbkYPi, o oninie mYdt mai ^aBopaBida, de kît kiap a mea
în minYtYd ki>nd îmi adkTBtYipa, nota dop.
Pem'hseiY maî Yimit atfdînd panrYd kape ’mî a
dat; «fiind ki, tpeBYia ad doBedi de ast^ed în skoada
29
nopmadT ynde epam st intpy. Ama, mi nvseiy de
dok ne dykpy ka st iute» adyk în slape de a pesnynde
auitentTPii karea ccpea acea kdasid>ikaiție.
k a n IV*
Intrarea tui mederea în skoada nopmadT. —
Esamenidc de semestpy. — Esamen nentry a
doBîndi yn atestat de rradvd elementar.
în minytyd de a intra în skoadT, îmțedeseiy
kT cei doi ani cei Boiy trece într’însa, Bon xotTrî de-
snre Biitopyd mey, uii dTdat a mi rîndi asynra ori ne
întrenrindeam, mi s^ori;am a mi nTtpynde Bine de
ăatopiide ne aBeam a îmndini într’însa; îmî tPTseiy a-
ceste reryde de kondyilT, uii pyraiy ne Dymnezey st
’mî ajyte ka st de nTzesk ky kredin^T mi statornicie:
1.	De a aBea nentpy kanyd mi syBt-înBTițTtorii
skoadei tot pesnektyd mi toatT synynepea kape Boiy
cepe mi cy într’o zi de da skodarii mei;
2.	De a uit kon^orma sincer mi nontyad ky
rcrydamentyd kasei, mi de ad sokoti mi kpede de Byn
o pi kym ap <f*i, ka st uit denpinz ky snirityd mi oBici-
nyintța da synynepe, mi st nociy întp’o zi a cepe mi
ev o asemenea synynepe;
3.	A aBea nentev konskodapiî meî ny nymai
cede mai Byne simtimente, ci înkT cede mai Byne mij-
30
doane de îmțedeuepe, iui a da npekym tui a dva nede
mai 5yne esemnde, ka st konkypez da 6yna iținepe
uii da Bynyd snipit ai skoadcî, ne kît îmi 15a nepe da-
topia ue am înaintea dyî Dymnezey uii a oamenidop;
4.	A ny dTsa st tpeakT nhn yn kypș, nim o
deiție, ninî o esndikaipe, $tpt a mi o însyiui ky atîta
desTlaîpmipe ne kît ap înrTdyio dyminede îmțedeyepii
mede.
De mydte opi am £’ost synys yimipidop, iui kî-
te odatT nekpedinmos anestop xotTPÎPÎ; dap ede pema-
sePT perydede kondyileî mede. Mi de adyneam a minte
seapa tui dimineața, iui în s^îrmit mi se ^TkypT ut-
paBypi. Le sînt datop aneste natpy <f>odoase: întpeara
fiine-fioini^T a kanidop iui a konskodapidop mei, o ne-
tpeuepe atît de «PeppiitT da skoadT în kît mi adyk tot
deayna aminte mi îhkT ky anedaiuî simtiment de s£e-
pinipe onopabidede mede esamene, iui kaietede iținyte
ky atîta înnoire ne kape nytyiy a adTora toate sty-
diide ne am d?Tkyt în ypniT iui kape n’ am înuetat de
a tfane.
Ny BopBesk de oare kape mim distinkiții ne
mi se detepT, ^iind kT aneste mydițymipi date iyfnpeî
de sine n’ay adTorat nimik nim tfephiipiî mede din iit-
yntpy nim neptfekiției mede mopade: din npotiBT ap <£i
onpit ne yna iui ap $i lypfjypat ne neea dadtT, daka
n’aiu ^i npiBeriat ky o statopnikT neodixnT.
Ilentpy isBytipide skoadeî, ned maî imnoptant
dykpy din aueste pesydtate, 4?yprB bynede esamene ne
am dat.
<5ysePTin adesea Bisilaițî, mi întpefiaiți maî da
^ie ’ie BisitT. Dipektopyd se tfodosia de toate okasiide
ka st ne tfakT a da sokoteadT de kypsypide sade iui
31
de anedea ade koderidop stl Hea mai mvdtT napte din
înBTi^Ttopii nouitpi îmi în^eneay detțiide dop npin mtpe*
Btpi asynpa detțiidop nnenc^nte. IIpesidentYd tui mem- -
6pii komisii de npiBețiepe, insiiektopii skoadedop nei-'
mape tui aneia ai ak^demii, pektopyd tui kiap kîpmyi-
topyd Beniav a se înkiiedintța de nponîtuipea ne ^t--
neam în stydiide noastpe. La <fie kape mase dYni komi-*
sia d^Tuea yn es.amen adînk, mi în toiți anii insnektopii*
țienepadî aî instp.ykiției ny^dine beniay a dya idee de stu-
pea kynomtimțedop noastpe în toate pamypede înfiTtțT-
typei.
Epay mydte esamene, dap în dok st de rTsim
de mydte, simtțiPTm tpefiyimța de tot ^edyd de hpoBt-
pi mi înDoddipi, ny ka st ne tțiie în dykpy, ui ka st
ne nperTtiaskT întp’yn kin sdpaBTn da ofiositoapea noa-
stPT kapiepT. Kît nentpy mine, tpekyiy npin toate a-
ueste esajmcne ky o mape rekynomtinițT nentpy înrpji-
pide atît de nymepoase mi alît de ostenitoape din nap-
tea aytopiti^idop kape se întpeneay a dya napte da e-
dykatpa noastPT. Le tpekyiy, sokotesk, ky yn mape
tfodos. Mt mipaiv da înuenyt mi mT s^optțaiy îndatT a
nnînsymi a^iea BynTtate de inimT, auea npesimțT de snipit
mi GorTiție de instpykiție ne konpindeay anede întpeBTPi
atît de nymepoase, alît de npedynuite, mi în aneeauu
fipeme alît de deoseDite. Daka am abyt mydiți esamina-
topi ny se a^’dapT doi mTkap kapii st se penete, mi
kînd npin kinyd întpeljTPii dop tPTueay întpeara dyape
a minte, neuiline pekynouiiia krb anedeami nepsoane 6a-
piiav neîncetat oBjetyd mi tfedyd nekypmatedop dop
uepuetTPi, Daka am doDîndit oape kape îndemînape
în aptea atît de aneBoie de a întpeBa, sînt datop anes-
tyi stydiy; mi noniy a adTora krb kymnTnind neîirne-
32
tat neea ne Bedeam am r^sit npetytindenea oape kape
• 4>odoase snemadi,.
Iținyt în dykpape dip semestpy în semestpy
din dynrB în dyni», din zi în zi, rnbsiiy skypui, uii no-'
niy zi^e npea skypiți, 'iei' doi ani ne aByseiy a tpene
în skoadi». pBsiiy Bakamțede dyniji. Acestea epay yn,
timn mai nepdyt; ny înfi^am nimik din hyoy, <£iind-.
ki> mt m^pijineam a mi peBedea kaietede. Mte> întyp-
nam da skoadi» ky Bykypie. Emyâaipa ne ’im însY^da
Biaița komymb devenise o nd^qepe nentpy inima mea,
uii a^eastT emyâaipe înBpTițima toate oBdiraipide noas-
te e, aneea de a ne sdyji noi înmine, mi a ne înkTPkay
ky toate înrpijipide kyp’Bițenieî, npekym uri a^eea de a,
dva napte da dipekuja skoadei. Tlpesimujam krB iemind
odatTt din skoadi,, Boiy £>i întp’yn timn de jnai mydtpj
am mi st^nin mi domestik (sdyr'B), titydap mi ajytop,
mi dopiam a mt ^ane ky desT>6Îpmipe Bpednik a îm-
ndini toate aceste ^onk^ii.
Este kynoskyt nporpamyd atestatydyi de kana-
nitate ad rpadydyi edementap, ast^ed npekym pesydVB
din dețiyipea anydvi 4 833.
B^zyiy a se anponia d?TE»prB nim o ^piki> enoka
esamenydyi mey nentpy doBîndipea atestatydyi de a^iest
rpad, ^iind k^ înBnbivBtypede din skoadrB epay mai yp-
kate dvne kym se nepea în nporpam. Pesnynseiy ka«
skodap mi^domy. Dap ne nymiay skodapi în6,BiVBtopîM
mi Bedeam npea fiine ki>, nentpy a deBeni yn înBim/B-*
top adeB’BPat, aBeam tpeByinu/B de a asista da mai '
mvdte esepmipi npaLtme mi a ^ane întp’anestea maî
mydt'B înaintape npin mine însymi. Ultiam ne din a-
$api> neea ne tpeByia si> mtiy nean'BPat, dap aneea xie
o aBeam ast^ed, epa mtnm^a npo-Ocsopidop mei, iap ny
33
a mea. Ny o meditasem, nv o stvdiasem în paițiide
sade; ny epam kanane a o tîdnrtHi, . niqî kiap a o es-
nvne, de ny aBeam kTSPițide în mînrB. Ama dap aueas-
ti> metoda este pene mi atît de mtipBi>, în kît am d?ost
neBoit a ’mî doBîndi yna maî Byni).
Am dorit a o k^n'bta maî nainte de atpeue
esamemde rpadydyîsynepiop; iui nentpy ka s^ o înB'btț,
epam datop a pemînea în skoada înki, yn an, opî ka îuBt,-
u/btop de stydiy, opî ka ajytop da skoada npaktikT. Dap a-
ueste dokypî epay npinse, mi ky toate ki> ^yseiy kdasat tot
ka da întrapea mea în skoada, mi» B^zyiy neBoit a o n^PTsi.
O m>prBsiiy ky dypepe. Dap, ny m’am desni>pițit nim o-
daVb dedînsa; nentpy ki, n’am nepdyt din Bedepe nim
yna din nponîmipide eî; am d?ost kiemat kîte odati, da
kon<£epimțede sade, mi ny s’a f)rbkyt întp’însa nriî o îm-
Byn'btTbițipe ne kape ste» ny o kynosk.
Ka ste» pemîiy în panopt nemijdomt ky skoada,
iyBiam maî Bine a npiimi dipeku;ia yneî sade de asid
(salle d’ asile), de kît a ymBda dyne aneea a yneîskoa-
de kape m’ap £i den^ptat de dînsa, tokmaîatynnîk^nd
aBeam uea maî mape tpeByin^ de dipekiția mi npo-
tekiția eî.
K A n V.
Dipekiția ynei sade de asidy.
Dipekiția yneî sade de asidy epa în m>pepe o
nosiiție modesta, uii este de dopit ka aneast't nosiqie
3

st ^ie tot deayna npiftitT ast^ed, ka st» ny însy^de nini
odatT dopimța de a înkTPkat ky.dînsa de kît nep-
soanedop ky yn deByement adîrrk. Ea aBea ky toate
anestea rpeytTițide eî. Intp’anea enokT sadede de a-
sidv epav pape tui ideide oamenidop înkT ny epay xo-
tTPite așynpa tfodosydyî dop. Ynii Boiay a de $ane
skoade, adițiî, nimte <dokypî de netpencpe. Nini ey în-
symî ny BTzysem nimte Byne amez^minte de tfedyd a-
nesta, ^iind ka» ny Bsitasem ninî Ilapisyd, ninî Stpas-
Bypryd, ninî Nante, aneste tpei netTuri kdasine nentpy
sadede de asidy, kdasine nentpy esnedenta dipekiție ne
se'mim» de npiBerietoapea, npekym mi nentpy intedhjin-
ița mi zedvd ne damede insnektpiițe nyn da îmndinipea
datopiidop. Denî, în nTPtțide dokypidop ynde ^amidiide
nede maî onopaBide day de odatT dekiția mi esem-
ndyd, amezTmintede de aneastT natypT nasky mi npos-
nepy ka npin tfepmek, dap ny epa ast^ed mi în netatea
ynde ev îmi npiimiiy însTpninapea. Akodo totyd era
de ^Tkyt mi npin sinrypa mea sîpryinu/b. Ile dînrT
anestea îmi day yn dokad neînkTriTtop, pty disnosat,
m aepat? mi nimte konii kapiî ny npiimise în ^amidii-
de dop nini înrpijipide edykaiției mopade, ninî anedea
ade edvkaițieî Vișine.
Astăzi ne knmd se adidrB 555 sade de asid} este
destyd nyinaî st imiteze nemtine; mi kTnd 5a fu st
kpeeze Bpe yna, ape nvmaî st konsydteze tekstyd no-
pynnei din 11 DenemBrie 1837? riTPepea komisii syne-
piope say esnepiim^a înkTPkagidop ky aneste amezT-
minte npin anea nopynkT. Dap atynnî epa nymaî kap-
tea Ddyî Konin mi yn inik nymTP din anede instpykitiî
ne kiemay ne oameni da kapitatea nentpy ițapa dop,
mi kare ny peBTPsa dyminî de ajyns în mintea oame-
35
nidop. StYdiaiY fiodYmYd atît de întins ad DdYÎ Kouin;
dap de da o kapte de teorie da andikatpe, pernîne tot
deaYna Yn mape nas de drbkYt, mi k^nd dobîndiiY o
sădi, kam bYirt, mobide mai de a^Yns, desemnede iui
objetede nede maî neamteate, pemînea înkTE» dYkPYd ued
maî aneboie de a kdasa disuindina, de a interesa, de
a desfeta, iui a <f>orma oare kYm nYmcroiuiî meî sko-
darî. Aceasta $y o dYkrare obositoare. Aiua nentPY
a nY mii deskoraijia kiap de da înnenYtYd dYkPYdYÎ iui
a dobîndi oape kane pesYdtate, abYseiY trebYimp, de
toatTb nYtepea mi de toate bYnede ideî xie am obinciv
;a skoate ne <£ie kape zi dintp’o rîndire adink^. Ile
dînrt aceasta, aneda kape uePueteazTb kY seriositate,
^ie kape zi îî adYue maî mYdti> esneriim^, mi da s^îp-
mitYd a kîte-ba sambEmini, am brBZYt kY?at neea ne
aBeam a ^arie.
IIoPYnka din 1837 neeskeie în sadede de asidY
esePHiițiî kare konpind neam>rat ueî d,rbntn npinuinî
aî instPYkipeî pediijioase, mi kYnomtinițede edementape
de nitire, de skpisoape, de kadkYdYd berbad. Iloate
nemtine a adnbora ne dînrns acestea kînVbPi instrYktibe
mi mopade, dYkPTbi’î kY akYd mi dYkrYd de mini».
Tokmaî da acestea sosiam mi ev, dar mapea
neîndesnire nentPY aueda kare n’a bnszYt sadede de a-
sid bine dipi\iiate, este de a tradvae în dimba konidY-
dYÎ stYdii' ne kare ed de a brBZYt mi de a ^lAvt în
kTBPițî say în kYPSYPÎ maî înadte. Am abvt mYdtT tPY-
diE» a înbTi^a, kiap dYne ^ormede kY kape eram d^dat
iui ne kare de obsenBam în skoadede SYneriore; abY-
seiY mi maî mYdti» neboie, k^nd komYnikaiY oare kare
kYnomtimțe de mopadi, mi rediuie danimte intediuimțe,
nentPY kare maî toate Borbede ue întrebYinuam erav
3*
36
nvoe, mi kare day a'iestop BopBe vn adt îngedes rod say
rpemit. K^nd Br£>zyiy ki> kynomtingede date asvnpa
dyi Dymnezey kpeind dy-mea mi lisYS-Kpistos mîntyind
ne oameni ny epay nphienyte dyne kym dopiam, adep-
raiy da noBestipe. Dap istoria dyi losef’ Bîndyt de dra-
gii dyi, nea mai «Pavi-H uri nea mai kypioasT din toate,
nepe ea însumi, ka ste> «Fie npiHenyti), oare kape kyno-
mtinge de nTPaBvride antikitTgii ade OpientYdvi mi E-
gintvdYi. Dem, k^nd BT>.zyiY ki> aneste din ypmi ky-
Binte epay asemenea nekynoskyte skodaridop mei ka mi
aneda da kape se ranoptyiay, kyBîntyd mpadyri, mrt
deskorauiam mi mai mydt. Ky toate acestea ko-
nidyd este setos de instpykgie, mi tfakydtTbgide dyi ay
nivdt'b iygime. BTbzyiy ki> peB^Psam oape kape dymini
întp’aneste intediuinge, mi stydiam sekretyd a pefrtpsa
mai mydte. îd deskonepiiy, mi da stfîpmityd anydYi<f>y-
seiy p^nit de bYkyrie nriimind în sada mea o BisitT a
damedov insnektpige din vna din nede trei netTgi iie
kape de nymiiy mai sys. TpTtsesem dyapea a minte mi
amopyd skodapidop mei; domnia asynpa nepsoanei dop
o kypTgenie de kape se Bopfna npin toate kasede, mi
în dimBa dop o adegepe de BopBe mi nimte idei atît de
dTmypite în kît nynea ne om în mipape.
Aneste pesydtate atît de îndestyd'Btoape se Ba-
rase de searni, de jypagii mi de konsidiyd mynriinad
mai nainte de mine. Ei im, kiemaPTS de da sada de
asidv da kdasa Bîpsniuidop (adultes), dap n’aBcam îndpTz-
neadri> a tpene de da înBTgTbtYPTb atît de jos, kym epa
aTieea ky kare epam înki>pkat, da adta atît de osebita.
Dap ny Boiiy a pemînea mydt timn da nede d^ntaT e-
demente ade instpykgiei, k^m nri> temeam ki> Boiy dya
nTfaBypi ne kare mai tîpziY de Boiv n'bP'bsi kv aneBoie.
37
npiimiiv dap ky ndT'iepe nponynerea ne ’mî adresa de
a deBeni ajytopyd ynyi înBTiVbto-p de sat. Satyd kape
mi kiema ibt anponia de familia mea, mi aBeam a
îmndini kTtpe dînsa nirnte datopiî npea sakpe, nentpy
a^eea LI npe4>eraiy ne ed înaintea opÎ kTPvi adt 4?odos
say opi kTPii adte konsidepau/î.
K A H VI.
Hed d’T>ntîiif dok, say ajytor-infi'Btt'Ltory./iYi'
komynad. — Hea d’Tntîiy insnekipe. —
Sadapiyd n.entry o skoadi» komy nadi>. —
N'bdylipide mi deskopa^iiapea. —
Toanele. — P^Bdapea mi
isfiînzede. — KTSTtopia. —
înaintarea.
nentpy sada de asidy aBysesemy yn sadaviv de
nimi syte ^panm; epa mydt nentpy yn yyne ka mine;
epa înkT npea mydt nentpy mine, <Biind kT am mtiyt tot
deayna a kedtyi neBa mai nvipn de kît Benityd mey,
mi epam destyd de Borat ka ste> uite, îmBpak ky toatT
înrpij-ipea ne nepe starea noastre, ka st’mî kymnTP
kîte-Ba kTPU.1, ka si, ajyt tfamidia mea mi st 4>ak nirnte
mim ekonomiî. npiimiiy ky toate anestea skimBîndymî
nosiiția dintp’o kanitadi» de ndasT, întp’yn sat nentpy
38
yn nost kv doT syte de ^pannî. Aceasta mi se htpy
yn dykpy notpiBit. TatT mey mypise, myniT mea mi
sypopide me.de aBeay tpefiyimțT ka st <Hx maîanpoane
de ede. Lokyd ne mi se dete m’anponia mydt de ede,
mi daka întp’anest sat abia epam aj-ytop de înBTițltop,
natponyd mey, kape era bTtPÎn mi ny mai epa în stape
a d>ane Bpe o sdyj-BT dTsa asynPT’mî toate d>onknriide
sade, aytopitatea mi ind>dyintța sa, nTStrînd nentpy el
nymai titdyd, dokxinița, rPTdina mi modika svmT de
ninnî svte de <6panni. Heea ne îmi day mie epay mai
amTiiitop nentpy ninstea dvkPTPiî, de kît npin a sada-
riydyî; npiimiiy ky toate anestea ky ndTnepe.
KTtre aneasta aBeam oape kape nTdxnipî. $ie-
kape mtie kT omyd este ndin de Bise da BÎPstT de doT-
zeni de anî. Oi st d^iy, îmi zineam, ynyd din înBTița^
iții sa^dxî; Boiy d?i ynyd din opakode; Boiy întpodyne
întp’însyd tot d>edyd de ped’opme ne Boiy Boi, mi Boiy
d>i neste hyițin în kanyd ynei skoade inTpeițe. In tim-
nyd neasypidop kdaseî, mezyt ne o stpadT, ky yn mape
skpiitopy dinainte, Boiy oBdTdvi maî mydt de o sytT sko-
dapi; Boiy aBea ont monitori syBt opdinide mede. Dy-
mininede STvBTtopide, mT Boiy îmțedeție desnpe opi ne
îmBynTtTițipi ap aBea tpeByimțT skoada ky npeotyd,
jYPaițiî mi konsidiapiî mynininadi, say Boiy konBopBi
ky nei maî Bynî din skodapii meî, maî ka D. yepBid ky
Epnest în ^Yvnajlyjl de edykayie. Boiy ^i kTtpe aneasta
^iivd adontid* ad Benepafiidydyi natpiapx, kanyd mev.
Ny Bt BopBesk de adte mii Bise.
Dap kît sînt de deosebite nede d’Tntîiy nasypi
ade Bieițeî de nTdej dide ne ’mî ndTzmyemte nineBa mai
obinînyit, mi kît sînt de tpydoase nentpy aneia kapiî se
amteantT da ndTnepide ivBipiî de sine! DesaniTijipea
39
mea <f>Y întpean» îndată ne nyseiy niniopyd în skoadi».
Nini stpadrB, nini skp.iitopiy, ninî kdonoițed, nini tede-
rpai£i, nini skpiitQPii ne âînrrB	Din npotibT», o
sadib mai jos de kît «faița nT»mîntYdyf, niuite mese date
mînkate de kapi, d>epestpe stpimte, vn jeiț ky tpei ni-
nioape mi ^t»pt» naie, ypîniosyd Baston, mi yn mipos
nesY^epit.
Skimfiaiy îndată neea ne stete în nYtepea mea
de a skimBa, pynseiy Bastonyd mi deskiseiy toate ^e-
pestpide. Epam în timnyd iepnei. PesydUam yn aep
mai Byn, dap îmi kdT»mifT»nea diniții de tfpir. Konii ka-
pii tpemypa de tfpir ka mi mine se ndînsePT» ki>tpe
m>piniții dop, mi anemtia kT»tpe kanyd mey. Mt? am»-
paiy kv tpeByimța de aep kypat, im tpatT» de neByn,
mi nn sd?T»tyi si» nyiy în dokyd Bemmintedop de opam,
o kanoti, de nostaB rpos de ițaPT» mi nentpy k^dt^b-
minte oninni. Kît nentpy anestea ny $T»kyiy nini o mim-
kape, «fiind kT» m’am rîndit tot deavna ki> kostymyd
ape imnoptamța sa; dap f’vseiy oBdirat a înkide ^epe-
stpede mi a sy^epi ky skodapii mei. Anosta epa ynikyd
mijdok de a kpyga demnede kanydyi mey, mi a notodi
kîptipide nTPinipdop.
Kanyd mey epa tinvd ynyî yriuios înCrbi^btor
de skoajfa. Ed epa imos,, rposodan, BeițiB, <f>dckap, de-
mept, rîdneBitop, kîptitop. îmi nape pty; dap anest
noptpet, ad kTPYi opiijinad tpeBye st» ny esiste în <>pan-
nia, ny este înkT»rkat. Ni mini ny stima ne anest ypi-
nios înBmțTbtop; ky toate anestea epa nytepnik mi toi^i
tpemypay dinaintea dyi; ed epa ned mai fiekiy, mi în-
BTiițase, adikn» 6T»tyse ne toatT» dymea: cBineiy skîpbos
kape tîdmT»nia toatT» PT»neada mi desnpeițyipea de kape
epa okodit. OdinioaPT» anestea epay o noftaPT» iiyst» de
40
neuitiinu;T asynpa stTPiî înBTi^Ttopydyî în mai mydte
dokaditTițî.
Epam înekat ky desnreiț uiipyiuine, atfdîndny-
ițin kîte nyițin oninia ne’iuî 4>anea nineBa mai deoBuite
de înfiTițTtor, de kynoiutinurede sade , de mBpa6YPi.de' sa-
de iui de dokyd ne ape ed în sonietate, kTzyiy în nea
maî nearrT desnTdejdvire, kTnd o pazT de dymiiiT
Beni de odatT a’mî Besedi orizontyd. Insnektopyd aka-
demii imB nreBestise kT da întoapnepe Ba Bisita skoada
mea. Epa dap st slav dinaintea ynyî om înS^at, yhyî
amik dvminat ad skoadedop uii ynyî npotektop. Ed o
stb întrebe ne tfie kape din skodariî meî, iui asynpa ty-
tydor dvkpypidop; ed o stb netreakT zide întrebi da
skoadTÎ ny nytyiy st dopm de Bykypie.
în stfîruiit marea zi sosi. Inima inea STdtT de
Bykypie mi de nep^Bdape, kuid mT fiestipi, kT în ner-
netarea kare epa st d?akT skoadei, o st BazT nymai
direkiția ițenepadT, kT o st se adpese nymai kTtpe
skodariî maî înaintaițî, iui kT itineraryd nreskris în-
PTdyia insnektorydyî nymaî yn neas de skoadT, nen-
tpy a întreBa nentpy toate: nitire, skpisoape, kadkyd,
pediyie.
întreBTpide insnektorydyî ^yserT nyiține. Ox!
kît atu 4>i remas de mydi^ymit de o întrebare nyipn
maî rrea, dyne nTrerea mea, adikT de yna din anede
întrebTrî de nronîuiire da/prb say de îmbynTtTitipe
adînkb, dyne kym se zine, kare ar <f>i dinrvuiit zTdTrni-
nia mea ky naryBa sTnTtoaseî direkițiî a skodaridop
meî! $yse neîndyndekat. Boiam ka st ^i Benit nentrv
a mea iyfiire de sine; ed se rîndia da adeBTratyd Bine
ad skoadeî. Difiisa sa nTPea kT este disnoziyiijle de-
yyipijlw ud	niui yn kyfnnt nvai mydt. KTnd
41
îmi stBîpuiî dykpyd, ny nepyiy mTkap nini nTPepea sa
desnpe skoadT. Am nTryBit d?iind kT acesta epea yn
om de yn merit npea netTrTdyit, kape s/ly^ise ky dis-
tinkiție npin toate tpentede, iui kape epa Permit a’aii
SÂyți înkT ițara sa. Astfel epa esnpesiasa; am iținyto
minte, uri am fekyt bine; ea aratT tot deBoiementyd
ne nery d?onkgiide nyBdine. Dap atynni eram în nea
mai adînkT dypepe, iui ne dînsyd Ham sokotit de nedpent.
Dyne esamon mT dyseiy st Btz ne npezi-
dentvd komitetydyi dokad. îi BorBiiy de anest esamen,
dap ne skvrt, ^iind kT am ypît tot deayna dimByiția
iui ne dimBygi. îi fekyiy kynoskyt nekazyride mede,
îd pyraiy st Bie a’mi Bedea skoadti say a’mi trimite Bi-
sitopi. Sînt BTtrîn, îmi zise ed, satyd ’mi este ypît;
kodețiii mei ny kynosk say iyBesk nrea nvipn înBTițTty-
pa; ei ny Bin nini mTkar da iuedini;ede komitetydyi:
nine Boieiuti ka st Biie‘ st te BazT? ^>t ne Bei nytea
iui Dymnezey st te Bine kyBînte“. Aneste BopBe ny mT
mîxniPT, dap îmi kTzypT rrey. Kît sînt de osebite sa-
tede de netTiv, iui j-ynii 1>tpt neekape de aneia kapii
ay kîuitirat mapide deiții ade Bieg.ei!
îmi resnynse S'S <fak kym 6oiy nytea. Ny a-
uitentaiy st ’mi zikT de doT opi, uri otTPÎiv a fene ne
mT Ba noBTii.yi mintea mea, a dya mTsype enepțrine iui
a skirnBa toate în skoada mea. ABia nytyiy st aiutent
întypnarea ayropei. Daka ny epa noante aui ^i konBo-
kat în npinT skodapii mei. îi kiemay adoazi tPTrînd
kdonotyd satydyi nrea de dimineaițT. îmi BenipT ny-
mai tpei skodapî iui din noi mai mim. Epa BaPT; nei
dadițî epav dyiui da kîmn. BTPsaiv dakPTme, dap a-
aneste dakPTme kape îmi ydase oBpajii îmi întTPi kopa-
uiyd. Hitisem kît-Ba asynra dvntei omydyi ninstit înnpo-
42
tifla kymnlitelop stafiile ne întîmnini» în dPYmyl flieițeî;
oti»pîiY a întpenpinde aneasti» lynti» mi a o mina kv
îmțelenHiyne. îmi dideiY leiția ; o dideiY kY o ki»ldy-
pi» mi Yn defioiement kape mi se m»py ki» mimki» ini-
mile skolapilop mei. A do a zi afiYseiY zexie. în zile
nloioase mi s’a întîmnlat si» am tpeizem; dap kît iținy
flapa, ny nytyiy a mepye mai sys.
Imî ^ri»ri»dYiY pesflynape ne timnyl iepneî, mi
mi» mylițymiiy, sala mea epa nlim». Atynm îmenyiy
reforma înfli»iți»tYPeî mele. <>opmaiy ont klase; nvseiy
tafilele de xîetie în tafllele de lemn, amezaiy telerpa-
^iî, aleseiy monitorii, le dideiY instpykițiî, komandaiy
esepmițiile, synaiy klonoițelyl, kymni»pat din ekono-
miile mele ka mi alte atîtea ofijete. Îmî ^Tkviv o st»p-
fii»toape din anest minyt: anesta Iy minYtYl Yneî ade-
fiTPate katastpotfc. StrinbPile, PÎSYPile, certele, stpea-
m»dyl mi peklamai^iile epaY maî s^mî neapdi» mintea
în aiea dimineau/i». Imî npekypmaiy leiția. IJpînziiy
ptby, tfiind ki» ny npînziiy nim de kym. Dyne npînz
npiimiiy de la aytopitate, ny mtiy npin ^e intflyimvi»,
onpipea 4>opmali» de a însene estpaCiavam^jle mede de
diminea^j mi nopynka de a nyne îir lokyl fiastonylyî
xie am $pînt altyl de aneeamî lymjime.
Mi» synyseiy npea oti»pît de a ny alepra niiî
odati» la aneasti» apun». Imî l’Tbkyiy leuria ka maîna-
inte, mi skolapiî pemasepi» înkpedingaițî ki> dimineața
tpekyVt am aflyt yn atak de nefiynie. Aieasta epa yh
adefinbP, ^iind k^ ap <f>i tpefiyit si» mtiy ki se kyflenia
a nvev^ti skimfii>pile înainte de a le întpodyne. De o..
kam dati» tpefiyia si» <fopmy monitopiî, si» înienynpin-
tp’o sinrypi» klasi», si» kîmtiry ne j-ypaitî, ne npeot mi
ne familiile ^ele maî ^pyntamc, mi si»’mî asiryp pea-
43
zimyd, BineBoinga dop. Am desrwegyit toate acestea;
aceasta epa neBynie.
Ile kît giny aneastT iapnT îmî ^y ky nenytingT
de a ^ane main îmBynTtTgipî; d?ie kape din ede ap 4>i
^ost o skimBape; toatT skimBapea epa de aini înainte
o inoBagie npimejdioasT <f>iind kT aytopyd inoBagieî stpi-
kase nosigia sa. De ByiiT seamrB, în kaditatea mea de
nopmaÂi^n, neea ne epa întp’adeBTP ned mai tfpymos ad
mey titdv, aBeam atynnî atît de nygin kpedit în kît epa
destyd st nponyiy dykpyd ned maî simndy din dyme uii
ned maî pagionaBid mi st £ie asBîpdit, osîndit. In tot
satyd, ny se rTsia yn sytfdet, kape, ky toatT simnatia
ne ap fu aByt nentpy mine, n’ap 4>i kytezat st giie ky
mine, ^ysciv înkredingat kT aBeay nentpy mine yn
fed de antinatie, kT se f epiay kît de stay npin nytingT
de mine mi kT mT sokotiay de yn om ky oniniî pt-
tTnite say neimejdioase în matepiî de kpedingT. Ay
zis, ky adef)TPat, kT n’aBeam pedigie, kT am adontat
nekpedinga pagionistidop netei say skoadei, ne mtiy ey
kape? AdeBTpyd este kT ny epam synys da ninî yna
din aneste, mi ny aBeay ninî eî o oninie otTPÎtT ne sea-
ma mea, dap uit Bedeam PTykynoskyt, kadomniat, ro-
nit. Epam ned nygin isodat.
Mt nyseiy ne nitit, st mi nepnetez mi ST’mî
iay nirnte Byne otTPÎPÎ; deBeniiy maî îngedent mi maî
statopnik da syfepipe. Boiiy st fak maî Bine, st în-
Binr toate BTnyedede npintp’o Bdîndege mi yn deBoi-
ment estpaordinap. Mt ginyiy de BopBt. Kondyseiy
ne skodapi ky toatT BynTtatea ne înrTdyie aytopitatea
ynyî înBTgTtop. Aneasta ’mî epa desne, îi iyBiam. Îmî
întypnaPT mi eî dparostea dop. BopBîpt ne a kasT de
mine ky kTddyPT. Se BtLypt nentpy mine întpe din-
44
uiii; îmi kîiutiraPT> npieteuiYrYd a ku^i-fia m>pin^i. A6v-
seiY nea mai mYdtT> napte din familii în naptea mea
kY înnenYtYd iepnei adoa, âe aBYseiY ne toate da s^îp-
uiitYd anestYi timn.
De maî mYdtT» BpemenYmaî BopBiam de anede
npef’auepî iui pe^opme mapî, dap ^Tueam din ede ii te
vna ne nesimțite. De odatT> Benipi» a mi întpefia kY
ton otTPÎtop. îmi zisePTb kt eî Bi>d Sine kT, cYnpinen
tpeBide skoadei maî Bine de kît satYd întper; krb epam
înălțat uii dopiaY a’uiî înS^ița konii. Îmî detepi,
Boie si, ^ak da skoadT, opî ne Boiy Boi; Banii nY ’mî
Bop dinsi. Hcpyîy Brbnnî, de aBYseiY; taBde de neatPT»,
yn dYdan nentPY kTPițî, Yn skpiitopiv, taBde nerpe, o
kodekipe de taBde din istopia iiatYPadi» iui BYstYd pe-
uedYi: aBYseiv ne dopiam. HePYiY yu ndanirdoB, o s^e-
pt> m>mînteaskT> uii adtT> uepeaskB, am doBîndit toate.
Dap onpiiY sBoPYd acesta temîndYmT> st> uy’î sdeiesk
isBoPYd. Uledepea mea da Badefion, auesta este nYmede
satYdYÎ meY, ^y de ainî înainte de iui ne<f>epit de tpvde
iui ostenede, ned nYițin ndin de mînrîiepî; skodapii meîîn-
Bi>gaY maî mYdt de kît deițiide ne de dam, uii monito-
piî meî epaY kîte odati> mYdt maî zedouiî iui maî npe-
tenițiouiî în nepepide dop da deipide skodapidop de kît
mine.
Linsea neBa ^eprapiî mede; dinsciute tot deaYna
ueBa omYdYÎ, uii kiap da neasYd st>y din YPmi» îî maî
pemîne a maî dopi ueBa. Am r^sit ne tfamidia mea în
aueea a natponYdYÎ meY; o nepdviY ki>nd auesta mYPi.
Îmî Beni întp\n minYt ideea de a instada SYPOPede me-
de întp’o kast kape de aiuî înainte epa în disnosiiția
mea, ^iind ki» mi, nYmise titYdap; dap natPonYd meY
âi>sase op^edinî, uii n’aBYseiv ninîkopaijiYd dea de di>-
pyi osnitaditatea, ninî nvtepea de a’i fiedea ieuiind de
syfit akonerimyd na»rintedyî dop. Maria, nea mai1 Bîps-
nikrb din ^iiî dvî, uii kape sdyjia de myma, da toițî, epa
în Bîpsta, de a se merita, iui mi îndemnări» a’î da mî-
na mea ka sa, o dyk în Batra Yiide ea ^ysese sti»nîni»;
dap snektakodYd atît de instrykttâ kape d a aByt dynr
timn syBt okii sa>î, didese sniritydyî eî o desBodtare a-
tît de synepiora,, iui ni e ta, i; ii sade neBa atît de ma>reiț,
înkît n’am rbsit ninî odata, kyBinte ka ste>’i nronyiy a’iu
Yni șoapta eî ky a mea. Brednikyd npeot ad ennpii
ne ujny dok de tîdmaniy, tui dyne ne a sdyjit de tati»
Marii, ^raițidor iui sypopidop eî ne timnyd anydyî de
dodiy, Bine-kyBînta, ynirea noastri».
AByra>m atynnî desnre nvmede sokpy mey o
mape mînrîiere; oninia se skimBa, nrin moartea dyî. Se
dete yiPtpiî yrinîoasede sade kaditTițî, uii ny’uiî maî a-
dyneay aminte de kît de nede byne. Freiuadede, say
■maî Bine motexnede dyî trekyri» drent sda>6iniynî, uii
tfie kape se înBinoBi>ipa ka, ape neadesade, iertîndne
ade penosatvdyî. StBîpuup^ ^a>kînd dintr’însyd vn om
de onoare. Aneasta, indyduin^b atît de omenoasT, say
maî Bine atît de kreiulim? kape ap Ba>rsa atîta ^erinire
neste esistinua noastri,, daka ny am amîna atît de des
esnpesia uîm» da mormîntyd anpoanedyî nostpy, mi se
a pi» ti» atymiî în toata? fpymysetțea eî.
Kredeam k'b isnitede teekyse de ainî înainte
nentpy mine. Sot^y yneî tfemeî kape îmțede\jea toate
simtimentede mede, a kTPiî inima, de kyijeta toate nîm»
da nea maî înadta, tpeanta, de kypanțenie uii îna»dițape,
BykYPÎndyne de o asaniyb îndestyda>toape în m»yntpyd
kaseî noastre iui de o komfndintti, tfan’a? marijinî în sat,
ne dinsia ^eriniriî mede? Maî nyipna, amBiiție iui maî
46
nygine isfiytipî. Dap kănd nemtine a Băzyt atît de a-
npoane nimte înfiăgătopî atît de dyminatțî tui penymi-
gi, mi kănd a <f>ost komeseanyd dop întp’yn timn de
doi ani, îmî înkinyemte nititopyd desne, kă nemtine ap
^ost nenoponit de a mypi întp’o skoadă de sat înBă-
gătop de rpadvd ad doidea. Iloate întp’aneeamî Bpeme
am aBea kyBînt si» zik kă, kănd npoBedinga Boiemte a
ne înkpedinga oape kape dvkPăPÎ maî înadte mi mydte, Bpe
yn nost maî oBositop; kănd ea Boiemte a ne kiema,
ny zik ne yn teatpy maî dapr, m da nimte isnite maî
nytepnbie, ny tpeBye a se <f*ypima nineBa de kyuetăPide
mi risipea eî ky kade. Oameniî day ancdopa kapii îna-
intează dopinge amBigioase, daka mi de ap ^i andikat
mi mie ay aByt o năpepe rpemită desnpe simtimentede
mede; ^yseiy ky totyd stpein da nyoa Bokagie kape de
odată Beni a mă smydge din sat mi de da tfepinipea
de kape mă fiykypam întp’această nea d’ăntîiy tfasă a
kapiepeî mede.
Kamepede*) BotasePă această ^pymoasă dege
din 4833, kape însemnă de odată o epă nyoă în-in-
stpykgia npimapă mi în edykagia nonydapă. IIpiimiiY
în dată esemndapyd Tie îmî adpesă D. ministpyd instpyk-
gieî nyBdine, npekym mi esnosigia motiBedop mi nip-
kydapea ky kape Boi a întoBăPămi această tpimitepe,
snre a tfa^e să nemeriem toată înăpimea misiei da ka-
pe sînt kiemagî înBăgătopiî nonodydyî în nyoa opîndy-
iadă a dykpypidop. Hitiiy anede tekste ky xied maî Biv
entvsiasm; înBăgaiy degea ne din ad?ai’ă, mi penitiiy
neîncetat aneastă nipkydapă, ne tpeBye a d?i de aim îna-
inte instpykgia statopnikă a opî kăpyî înBăgătop npi-
ObGileaska auvuare a <l>raniioL
47
map, ea esnyne atît de Bine tekstyd deuyipei, snipityd
ne a diktato, uri aneda kape treBye a ne însytfda ne
noi, kare sîntem kiemaiți a nyne în dykpape uri a da
BiagT ky^etTPii de^isdatopydyi. Boiy adTora krb n’am
4>ost nesimițitop nini soâinitydinei kTPia de odatT am
deBenit orijetyd din naptea kanidop nouitpi nedop înăd-
uși, nini înkopayiepii ne d?TrTdyiay zedydyi nostpy: otT-
pîiy ky toate anestea a kTyta st de mepity tot deayna
^tpt a îmBda dyne ede Bec odatT, uri a mrb atfda da
nostyd în kape m’ap auieza, ^tpt a mijdoni Bpe odatT
ad îmBynTtTiți adt 4>cd de kît npin osîpdia mea de toa-
te zidede.
K A II VII.
Esamen nentpy doriîndipea atestatydyi de
i^padyd svnepiop.— KTPițide npin kape
se noate nperTti uineBa de auest
esamen.
Dyne yn an skoada mea epa opranisatT de mij-
dok. Ea 4>yse BisitatT de insnektopyd skoadedop, uri
mT intfopmaiy, dyne nyiține zide de da aPTtapea dyi,
kape <f*y sodemnedT uri kape dTST yeme adînni kTUi,
tpeByind a dipiuea întp’o zi stydiide yneî skoade mai
înadte, epa de kvBiinu,T ka st am yn atestat de npi-
myj rpad. Mt kam kodiam a tpene yn nyoy esamen^
48
Hetpekysem trei ani ^tpt a mrb rîndi da o asemenea qe-
pepe; kam neînrpijisem stydiide mede, mi esamenide
mai de oBrnte ny npea sînt dopite. Mt anvkaiy st nep-
netez kv temeiy npimnede kare mT $THeay st’iih ^ie
$pikT de nyoede nepkTPi, mi dym, ne de anadisaiy kv
toatT nTtpyndepea, mT konBinseiy kT ap 4>i de dopit
ka în toiți anii st am okasie de a ^i nepkat npin în-
treBTPi asynpa stTpii mi nponîmipii kynomtimțedop
mede. Omyd se neînrpijemte ky îndesnipe în datT ne
ny este ttinyt întp’o dykpape neîntpepyntT, mi esameni-
de sînt ky atît mai ^odositoape nentpy aneia kapii de
tpek, ne kît îi înkpedimțeazT npin doBezi netTrTdvite
de nede ne ay de dinsT. Mt disnosam dap de esame-
nyd mey kît nyteam mai Bine.
nporpamyd uit snepie da înnenyt. Mitipea ne
tina? mi ne manyskpis; skpisopide GastapdT), rotynch,
kyvv^toape; ortovra^ia mi anajlisy ypamatikaÂ, îmi e-
pay înkT îndestyd de d>amidiape. ^yseiy mydttymit de
ede. Dap daka odinioaPT ibt kam întfpikomase oape
kape nepkTPi sdaBe ne îmi <>TkysePT, mT înrpoziam a-
kvm de rpeytatea a mydtopa adtede ne mT amtentay.
Ky adeBTPat, mneBa ny nymai kT se întoarce,
în esamenyd nentpy rpadvd synepiop, asynpa tytydop
matepiidop esamenydvi nentpy atestat edementap, nepînd
pesnynsypi mydt mai desdymite mi maikomndekte, dap
nepe tîdmTnipi mai întinse asynpa matepiidop nedop mai
anefioie de tpaktat.
Ast^ed mT Bestisem kT mi se Ba nepe o in-
stpykipe mopadT mi pediuioasT mai Bine xPTnitT, ^ie
asynpa katixismvdyi, 4>ie asynpa istorii sfinte, atît asv-
npa Bekiydyi, kît mi asynpa nyoydyi testament, kT mi
se Ba ^epe yn 4>ed de nitipe kape st Bedeaskrb k'b
49
ripinen mi kl> sînt npinenyt, o skpisoape ripeâ esepmtatT^
mi o esnosigie npea metodiki» desnpe nede mai Bvne
nponede de ypmat nentpy înETivbtYPa nitipei mi skpi-
sopii; ki> o si» se neaprb mai ky dinadinsyd teoria mi
npaktika rP'hnrBtinei mi optorpa&ei.
^iindk'b mtiam aneste matepii, f>iindkT» mtiam
fiind sistemyd derad de rpeyVLgi mi mxsypi, kape este
ky nenytiniyB de a ny’d npmene fiine nineBa mi mai kv
nenYtimvb înka, de a’d yita kînd odaVh’d a îngedes;
«fdindka» mtiam asemenea ne din a^ari» degyipea din 28
lynie anyd 4833 asynpa instpykgiei npimape,- nY ma»
temeam de dok de aaeste nepka>pi, înka» mi mai nygin
de anedea ade kadkydydyi mi desemny^yi diniap.:
Dap kandidatyd nentpy âtestatyd de rpadyd sy*
neriop tpefiye a pesnynde ne dînr’a> acestea, asynrage-
ometpiei, apnentațiiydyi, ma>sypa»toapei mi pidika»pii ndany-
pidop. Este datop a afica kynotutinge de mtiingedd
Vișine, mi de istopia natypada» andikafiida» da tpefiyingedd
fiiegei, a kynoamte makinede nede mai simndej a mti
edementede georpa^iei tui istopiei genepade j ade georpa-*
<f>iei mi istopiei nâtpiei, mi idei desnpe stfepa»;
Dap asynpa tytydop anestop matepii atît de’
fiorate mi înadte, am ypmat nymai yn sinryp kYPSj
aneda din anyd ad doidea. La>sasem înka» a se mtepye,-
în fipeme de trei ani kape tpekysep'B deda ieiiiipea mea
din skoada nopmadi», ynede din kynomtingede nede mai
npegioase ne îmi didesepi, înfiTgTbtopii mei. Kînd fioiiy
a m>zyi da kaietede iriede, rrbsiiy mai mydt nirnte însem-
n'LPi de kît o esnoshție komndeVt, mi îmi tpcfiyi st> adepf
da adte k^dTjYze. Am <f>ost noponit k^m îmi ^rBkyserri
o noVt desnpe nyfidikagia tytydop nedop mai însemnate
Manvade de Asnipanyi) mi nofi^gyesk ne togi înfixgT^
4
30
topii de a deskide, dvne kym amd?T>kytcy, ynpeyistpy
în kare fiop înskpie, dyne opîndyiada matepiidop , k^p-
u,ide tfodositoape tui adontate de aytopitate tui kape se
nyfidikn>; nytțina osteneaâi» ue’iui Bop da nentpy aneasta
de fia kpyga mydte uepnetTPi tui k^yt^pi stepne.
Ile dam aneasta, neea ne îi s^Tbtyesk ky ane-
iauiî k'Bddyp'b, este de a afiea kaiete komndekte, de a
de ujnea uiipyd dyirt kym fi op npinene nitirea dop mai
fiine, uii de a ny neînrpiji ninf odaVn fipe o pamyp'b
din stydiide dop.
Mydițymit'h kaietedop mede, Manvajlv uen^nad
mi adtop mydte fiodyme ne îmi îmnpymytapTb khțîfia
amini ai îmfiTbi^Ttypei, mydițymiti» asemenea jept^edop
ne am d?i>kyt ka sn/mf knbnyiesk instpymentede de ap-
nentațiiy, o s^epri> mi oape kape instpymente de <0isikTr
mij’doanede de a mi> nner^ti dyne kyfiiimvt se a^daPT
în s4?îpiuit peynite» Dap îmi tpefiyi mase dyni de o dy-
kpape ^pt» npeuet ka si> pefn>z aneste matepii, mi adte
mase ka si» de tpek. Am ^i ^Tbkyt mai fiine de ny
nyneam yn atît de dynr intepfiad întpe iemipea mea din
skoada nopmad'B mi anest esamem Este npea adefi^pat
k^ din toate nede ne îmînepea, nimikny’mî epea stpein;
dap ny înfierasem ne nini yna din ede ky îndestyd'b
mdpyndepe ka sn> <f>ie fiine amezate în mintea mea.
Ky toate ke> afiyseiy tpefiyinu/b de yn an kasn>’
miE» nperidesk, s'B m^ îmnpymyt de da yn memfipy ad
komisii ky oape kape k^piți ne afieam tpefiyimvB S'B
konsydtez, mi asttfed da înnenytyd dykPTPii si, nrt fi^z
kît sînt de îndtPTbt, afiyseiy îns'B oare kape fiykypie.
Kînd ape ninefia kynomtimțede edementape ade ynet
mtiinge. penetiipa este nymai yn 4>ed de netpeneri.
Pemîne în yimipe ninefia fi^zind ko» nrinene ky alîta
si
înlesnire neea ne odinioară epa nentpy dînsyd atît de
întynekos. Jyne, Bede BopBe tui teopiî stepne, BTPfiat,
Bede yn uiip de andikatțiî ynede mai dpente mi maî
^odositoape de kît adte.de.
Intp’yn minyt mi isniti ideea st mT ițiy de
pesymatede yneî adie enone, a anedyi timn kTnd toate
se nynea în npeskypt^pi mi în (fpymyse^ dyne kym
se nyn akym în manyaÂe\ dap aceste tpiste mi senî
npodykiții, snedete kape n’ay BiaițT mi kape ny komy-
nikT nimik, oBosesk dvapea a minte mi ny dasT nimik
în memopie. Este adeB^pat kT kTPipde npea Bodymi-
noase ay nekyBiimța kT nea mai mydtT năpte din niti-
topi ny not st. mi de kTnyiaskTj saV n’ay PTBdapea
st de stydie nînTîn sfemit, dap tpeBve tpatate kom-
ndekte mi desdymite, notpiBite îm^edesydyî nititopVdYL
Kedtyind yn an întper ka st mT nviv în stapd
de a tpene esamenyd, mT kon^opmaiv kv anest npimiin$
kT trefiye a se în^Tițima nineBa înaintea esaminatopidor
kv sirypamța de a <0i npiimit, mi kT ny tpeBye hinî o
datT a se esnyne ky fiineBoimțT da o ymidiaiție. Kt-
tpe aneasta nimik ny skyptT yn esamen ka o Byiit îfpe-
rTtipe, mi nimik ny este maî dydne de kît a ierni ky
onoape. Aneasta este o syBenipe kape îițî pemîne tot-
deayna, kape îgî dT yn <fed de îndpTzneadT în esep-
niiția ‘Ponkipidop tade mi în pedagiide tade ky syncpiopiî
tTÎ; npekym mi în nede ky syBadtepniî tTi.
Ny mtiy daka esaminatopii meitfysePT mydițy-
miu.î de mine; tfyseiy însT înkîntat de dînmin Intpe-
Brbpide dop mîay deskis o ape kape nyoe nyntypî de
Bedepe, mi atestatyd mey de npimyd rpad iot iținy
npea skymn. Stydiide ne kondyk da acesta ^iind de yn
opdin maî synepiop înadtiT kvțietapea mai ne sys de
4*
52
uenkYd ned strimt mi npea monoton ad Bekii înljTbgTtYPi.
Kînd nineBa este înVim/htor de nrimYd mad, nY este
Jiteratop, om de mtiinu/B, iui ap $i <f>oapte PTtTbnit omYd
kare’mi 31 ap înkinvi din nrotiVT; dap se VyLypte» de tot
ne nemtine s’a adYS în stare de a întrevedea de ‘fpy-
mos mi mare în ^antede kpeatoPYdYi iui în $akYdtTgidc
morale mi intedektYade ne ed a dat omYiYi.
Trekînd esamenYd, rîndiam kY seriositate .la
o opranisagie întrear^ a skoadei mede da ndanYd gene-
pad ad înMiVBtYrei iui da rerYdamcntYd disnindinei no
treima a o oVd'tdYi.
Skoadede de rpadYd edementap treEvia si» kon-
dYkn» ne skodari da kYnomtingede neamspate nentPYtot
omYd, tot ueta^canYdj iui sVbPYipea ne Yn B^iat g^ran
4>ane mai opdinap da skoadi» ^iind de mante ani îm-
mjPgiiY ne anest snagiY din timn stYdii statopninigi de
degYiri mi de instPYkgiide aytopiVLgii. La înnenYt, rra-
dYd ned mai mape da kare nYtea st> ajYnrrB nronîmi*
pea era în doringede mi în kadkYdede mede, mi nre-
skpiseiY ne pînd nentPY ^iekare an din nei mante ne auede
din stYdii kape’i nenea ndanYd generad. Dan nrorramYd
meY aVia se adontase de komitetYd dokad mi komitetYd
SYneniop, mi cy tfYseiv desn^nițit de skoada kare mid
însY^dase.
K A n VIII.
Skoada în ki>nitada ynei nituil — înfiTițT-
topii nonpiițf de deții tui înSi»retopii npifiauj.—
înfi yiit tTițir ide. — Insnekiția. —
Pețiistpede skoadei.
Komitetede întokmite în anyd 1833 av intrat
în aktifiitate ky yn zed estraordinap, iui de da o skoadT
da adia in^dyinița dop se simuj îndatT ka o isfiityPT
edektrikT. Oameni jyni iui îmțedcrTtopî eray kiemaiți,
adeuu de aytoritate, say nyuiî nentpy mepityd înfiTtțT-
typcdop ue afieay, ka st d>akri> napte konsidiypidop my-
nriinade iui konsidiypidop yencrade. Doi» nepsoane din
komitetyd de ynde atîpnam ayziPT a se fiopfii de skoa-
da mea, fieniPT a mT fiedea uii’tui ^TkypT notede dop.
Dyht uinqi-snpe-zene zide mT kiemapT da kanitada
ndTiiiii dyne nponynepea komitetydyi dokad ky yn sa-
dapiy de 800 franui, oape kape adte adaose iui înkT-
nepidc kyfiiinuoase. Sokotiiy kT ny tpeBye st retfys.
Dyht luase STntTmîni <f>yseiy instadat ky auea sodem-
nitate kape este atît de Bine kadkvdatT uri kape ape o
in^dyimțT atît de fiinef’TkTtoare uii asynpa snipitydyi
înBTu/btopydyi iui asynpa oBuitiî skodapidop. FTsiiyînkT
o skoadi» BpednikT de jade, skoadT în kape uitipea,
skpisoapea iui kadkydyd, kape ^opmav nporpamyd deiții-
dop, epay asemenea pty înBTițate iui pty uitiyte. Dar
nphienyiy aqeastT stare a dykpypidop; nentpy kyBîntvd
kT skoada ny epa în stare Byut, stTnînirea deskTrkase
ne Bekiyd înBTițTtor iui mi> kiemase în dokyi. ABeam
dar misia de a ‘faue mai fiine, iui npin yrmare de a
54
skimBa; akym tfyseiy daaf îmțelent iui 4?BkYiY nyipne
îmfiYn'Bt'Bițipi da înuenyt. Mi» infopmaiy, din kontpi»,
de uede ue se YPmase nîn*b atynuî; mbstpaiy auedeauii
k'BPiți iui irtziiY auedeaiui ueasYPi de înfirBUrrBtyprB. A-
tynm îndată modi^ikaiy nymai disuindina. Dinainte de-
a pe^opma penrbiuiița, Boiiy a kynoauite snipityd saty-
dyi, kapaktepyd koniidop, nytepea uii sd'BBiuiynea <>ie-
kTPYia uii a ^iekTbPYi dykpy. Se BopBia ne da Ynede
kase ki, epam z^BaBnik în xotrBPÎi?ide mede; 6a ne da
adtede k^ s’aY îmuedat în ade^epea dop; Btzypte» kY
toate anestea în npiirt ki» aBeam niuite kyuet'BPÎ esue^
dente iui oapekape esnepiimyt. Aiua npinbemiY a în-
Bimje mydte iui mapî nediue, uri a desapma țapi natime-
Intp’auest sat epaY.
Întp’ade6i>p da ^anatismyd qe aBeav Yniînentpy
metoda înBTu/btYPei mytyade pesnîndea d?anatismyd ad-
țopa nentpy metoda simydtanaVB, iui daka aueiutia cpaY
nePT>6drBtopi a Bedea auiezapea uedei d’Tbntîiy, intpiray
ka srB onriask/B adomția uedei de ad doîdea. Bijzyiy'
ki, ny tpeByia nim s'B înBinoB^esk say si» dav dpen-
tate nini ynopa niui adtopa; ki» o sinryp'B înBoiadi» ap
nytea mvdițymi ne toiți, ^'bp'b a B'Bt'Bma ne nimeni,
iui dyaiy mrbsypide tpeByitoape ka stb întpodyk de okam-
daVb o metoda miksVb în kape ^ieuine r^sia kîte-ucBa
din xieea ue npe^epa. Stfîpiuind npin înrpijipea mea
rotirea B^miedop, tafidedop, kTPgidop, eseiiindedop de
skpisoape, iui mai Bîptos monitopidop, înuenyiy.
De o kamdata, se ^^ky oapekape înBTbdmTiuadTb
n’întpe uei doi> syte skodapi ue aBeam, iui am $i ^kyt
maî Bine de a nypuede npin sekiții say kdase, în dok
de a skimBa modyd întper ad înBrBițrBtYPei skoadei, dar
dym> o s'Bnt'Bmîn’b toate mepțteay Bine. Ky toate auestea
55
iyBieea de sine a ynop ^amiâiî se sokoti B'BtBmat’B npin
adegepea aj-ytangidop mei. Aceasta «Pyse destyd ka
si/mî înnerpeaskTb «Panta iui srB dea nredeuesopydYÎmcY
o nonydapitate de kare ed dy s’a Bykypat niiî o dati>
în Biaga sa. Yn înB'bg’btop k^âk^top de degyipe npin-
Benise a doBîndi Yn atestat, iui ne kape komnd'BuePÎ
dokade «PaBopisasc supe a «Pane Yn înB^u^top npiBat,
se «Podosi de aueasti» nemydgymipc xieW mrBPtypisia
satyd, typBypîndyd iui pidikînd adtap îmnpotiBi» de adtap,
ejl npcdikrB iui îmBPTgiiWB o înB'Bg'Btypi» mai indici-
dyaÂb imnpotiBa ynyî «Podos ne d'Bpyi întpeByingapea
simydtanateî. Aiuezat in CeHiypide yîieî kase kape ame-
ninga pyiiTB, înkidea skodapiî stî întp’o kikineagi» de
natpy-zeuî niuoape rrBtpate, ne jym'Btate ndini> de ny-
nrBPoasa sa familie, a k'BPia xpam» se r^tia tot în-
tp’aneast'B kikineag'B.
Ky toate auestea o napte a nonydagieî npetfeP'B
ne aneast'B skoa.li> mai mydt de kît ne nea oBuiteaskT.
dypagiî, npcotyd iui j-ydik’Ltopyd de nane mrB
snpijineay ky toat^ aytopitatea dop; dap în matepiî de
înBrBgrBtYPrB tpeBye a adepra mai my.lt da synepiopitate
de kît da aytoi’itate. N'Bzyiiy da aneasVB nytepe, kape
synyne snipitede kam înnet, dap siryp. îndată m>nY-
stipi> ne aued nrBmydap de nemtiingT» iui Benip'B da mine.
îndată ue im> B^zviy maî diniiutit, skpiseiv Ddyî
insnektop ad skoadedop npimape pyrîndY’d s'B’mî Bisitc
skoada uii în kape si> st'Bpyiasknb kît se Ba nytea maî mydt
timn. . Aneasta epa din naptemî o nesokotingT,. Epam
datop si>’mî kayt de tpeBide mede iui a di>sa synepio-
pidop meî rpija aiu ^aue ne ade dop kym Bop sokoti.
AByseiy yn pesnyns xie mrB Bestia, kpezyiv yn minyt, o
BisiVb kam uepyVB. Aueasta îmî tPeBvia xied nygin ka
56
mi imnane ky insnekiția. Iy6eskpe6isiide stpaumine;
nymaî ede sinrype sînt 6yne. Anestea sinrype $ak e^ekt
iui asynpa skodapidop uii asynpa înSTivEtoridop. Ede day
mi ynopa uii adtopa yn minynat s6op ; ede pyn monoto-
nia PYtrinosydyî ofnueiy, kape ynide skoadede adopmind
uri ne skodapi iui ne konii dop.
Ny întîrziaiy a m^r^ti ka st, npiimesk peBista
ne am nroBokat.
Mi, anykaiy de tpeBide estepiope. Am rîndit
totdeayna kn» în ițapa noastpe, ka iui în adtede, nentpy
o insnekiție estepiopyd epa yn dykpy de temeîy. ^^kyiy
ast^ed ka sada mea nentpy Viitorime st> se m^type
seara da ieuiirea kdasedop, uri a doa zi ste> i se dea o
adtT midYPTStyp'B da natpy ueasypi de dimineaiyb. Ny
Boiam a înriiți nydBepea iui npa^yd nini st> înrnbdyiy
ste> o înrit^TS skodapii mei. De da xiinnî neasypi de seara
nîms da ont de dimineaiyt, yiuede iui ^erestrede remî-
nea deskise nenpekypmat.
AneastT» m’bsyri» ^rbky de o kam dati, ne ry-
pide nede de kîpm» si» CTjP^easkT». Zineay kn» sînt
estraordinar. Dap în dati> dT>dapea ky o mare kYPT>-
ițenie nrbP¥ auia de BynT», uri aneea a aepydyi kypat
auia de mîntyitoape, în kît înrpijirea de kyp'bițenie în
kamepide mede iui Beriepea nentpy kyr'bițenia aepydyi
£ypt> înninse în kasa mea ne kît a stat ky nytinu/b.
Benipi» a mi Bisita într’adins nentry a fiedea ^pymy-
seițea skoadei iui sînt înkpedingat knb aneast'b îmnre-
țiiypape kontriCyi mydt, ky uededadte dykrTri ade mede,
a’mi kîiutira konsideraiția de kare mrb Bykypaiy întp’a-
uest sat.
De da kyp'bițenia dokadydyi nîuriiv da aueea a
persqnadydyi skodaridop, kaietcdop, tafidcdor de niatr'b,
57
kT»ptțidop, taBdedop. Kîiutiraiy mai T»ntîiy ne monitopi,
uii ei detePT» toBapT»midop dop esemndyd ynei oBminy-
imțe de kape m'B tpydisem a de aițîqa rystyd. In toate
zidede da ieuiipea kdasedop, ei aPT»taPT» tytydop okidor
aneste kyBinte skpise ky ditepe mapi: Bwiepe nentpy
kyp^enie Âa întypnarea de akasv. Kyp^enie deS'b-
(npuiit'b în tot dykpyd.
Dîm aceasta, înrpijiiy de Byna iținepe mi de
maniepide skodapidop mei. Denpinseiy ne monitopi a
se upesenta dyne kyBiimvB, a se iține dpent, a se mim-
ka mi a mepije ky oape kape îndesnipe, am nypta tpy-
nyd 4?t»pt> stfiadT», a Bop6i desdyuiit mi ky noditeLț/B,
d^pii BodBoposipe, ^t»pt» îmnedekape, mi $t»pt» a anT»-
sa BopBa akodo ynde ny tPeBye.
Konjypaiy ne minii mei adjytamți de a komy-
nika aneste dei^ii skodapidop dop, de a nepe de da a-
nemtia neea ne ev nepeam de da dînmii, dap st» o
neaPT» ky o PT»6dape neo6ositrB mi ky o sVBPyipe
nestPT»mytatT».
Mt» nyseiy ky dinadinsvd a kopiyea BopBipea,
mi înB'Bițaiy ne toiți Bynii mei skodapi aptea de a’mi
modera rdasvd ast^ed înkît st» ny se avzT» ftini o datT»
stpirBPi ițiuT»toape. Ey însymi kape aBeam opranyd
kam nnțir'Biat, mi nimte intonatii ne kape ap ^i nytvt
nineBa st» de nvmeask'B yn anent de în^v^tor de skoaÂK,
îndydmiY aptikydaitiide mede dyînd dpent perydi» de a
mi, ^eri de tot ^edyd de npetfanepe a rdasydyî, de
synete asnpe say nendT»kyte. Am 6i>rat de seamT» ase-
menea kT», ky kît BopBemte mneBa mai nytțin tape ky
atît konii îd askydtT»; am zrBPit, din npotiB'B kT» BopBc-
de npea tari ast^ed îi întTPÎtT» în kît ^aTie foarte ancBoic
inantținepca disuindinci în pîndypide dop.
58
Kîte o datT» ^Yseiy andikat de a întpe6yinga
kdonogedyd; dap nvseiy în dokyd kdonogedydyî ne ru-
gisem da Benipea mea tym6e.ilekiY.il ned mai dydne ne
nytyiy am kT»nyi. Ka st» ^ak st» înceteze dapma ne
nrideyiay taBdede de neatPT» mai nainte, nvseiy ka ste,
de înkPYStpeze. Mt» anvkaiv st» auiez în doky.il synetedop
semnede mi kT»ytT»typa, mi mi andikaiv ky dinadinsyd
ka st» ^ak st» amopgeaskT» tpeanT»dyd nasydyi miditap
kare însogia oape kape esepnigiî, mi ne kape îd esa-
gePT» atît de mydt în ynede skoade kape înkT» nyd a
dT»m»dat. IIpinBeniiY ^T»kînd a se kînta kîte-Ba apiî
simnde mi atinrT»toape} mi BT»zviy kY Bvkypie kT» smyd-
seiv ninioapejfop toatT» nytepea ne am dat rdasydyî.
BT»zyiy ky mai mydtT» ndT»nepe înkT» kT» toatT»
aneastT» 6T»rape-de-seamT», niponitT» asynpa estepiopydyî,
a agigat emydagia skodapidop nentpy dvkpypî mydt maî
sepioase. Akym se o6sep6ay Ynii ne adgiî ky maî myd-
tT» dyape aminte, mi am îndPTzni maî a zine k^ rystyd
se întinsese atît nentpy nede din a^aPT», în kît daka
am aByt totdeayna anedamî nymip de s'bpanî, n’am aByt
ned nygin de ariî înainte skodapî imomî. Epam în
neastîmnT»p akym st» Biv da naptea mopadT» mi inte-
dektyadT».
Im6vnT»tT»gipea dîsmndineî ^iind nperT»titT» dym»
kvm snyseiy, Bestiiv kT» Boiy deskide yn pegistpy în
kape st» înskriy nymede nedop ne ay dinsit, 6yna
say ypinioasa kondvtT», 6yna say yphiioasa penitagie a
degiidop, pesndT»tipide mi nedensede. Deskiseiy anest
pegistpy, mi skigaiv întp’o diktatT» noptPT»tyd 6ynydyî
skodap, noptpet kape ny epa adt dykpy de kît o in-
Stpykgie d’a dpentyd.
în s^ÎPiuit, nofiestiiy, de dorB opî ne ST»ntT»mî-
59
nT, anekdote notpiBite de apekomanda kaditTițide kape
deosiBesk ne Bynyd skodap iui ne ^iiyd Biptyos.
Toate anestea tpek adesea ka yn dykpy de
nygin diodos, ne dînri» înBTbi^ntyPT. Ny mi disnvtyde
dok ky opi nine ap ^i nentpy anest sy^et, ^iind kT n am
BTzyt ninî o datT nimik a pesydta din aneste ^edypî
de desBatepî din kape neuitine pemîne kv BopBede; dap
aByseiy îndatT nentpy mine esnepiinița mi doBada nea
mai komndektT kT aceasta de kape BopBiiy este Basa
a toatT înBTUfTtypa BynT.
DynT aneasta Beni pîndyd înBbi^typeî. De o
kam datT mi. îndedetniniiy da nitipe, skpisoape mi kad-
kyd. Anoste esepniujî tfysePT toate neptfekujonate.
Intpydyseiy stydiyd îmțederTtor ad rPTmatineî,
ad yeorpaTdei mi desemnydyi diniap, iui ny sytfepiiy de
dok întp’aneste dykPTPÎ, a se tpene yn sinryp kyBînt
ka st se înBeițe mai nainte de a d?i rmuenyt.
Boiam în sf’îpmit a îndestyda ne insnektopyd
mey desnpe pervdapitatea înBTițTtopidop.
Maî dyne tpeî STntTinînî de da inBitagia mea,
Beni întp’o <f>pymoasT zi da mase neasypî de dimineaițT
a se aiueza în sada mea mi a Bedea konii sosind ynii
dyriT adițiî. Kiap ne mine m’a npenedat da skpiitopiyd
mey, neea ne îmî <Pyse o deiție destyd de BynT, mi de
kape m’am Codoșit ne timnyd Biitop.
ÎndatT ne skodapiî BenipT, s’anykT a dipiyeâ
yna dyne adta toate esepniițiide, înBitîndynn» din kînd
în kînd a 4?ane kîte o nponynepe, da kape st PTsnynzT
skodapiî.
Ne ipny ninuî neasypî mi ny da semn de nea
maî mikT dopimțT de a nopni din kdasrb. Dyni» ne
îmî stBîpuu nepnetapea, îmî strînsc ky kTddypT mîna.
60
îmi zise Ls epea mydițymit; uii mi» jPbsTj npeBestindv-
kt dvnt npînz o st, mt no^teaskt ka st’î day
oape kape amtnynte. Beni întp’adeBtp a’mi neve mydte,
a’mi da 6vne însemntpi, mi mt dtst a npesimiți kt
înkt n’am a<f>dat statuia vnde tpefiye st’mi stBÎpmesk
kapicpa. Mai nainte de a nopni, apynkt o ktYtttypt
de oki ne peuistpede mede mi mt înstpnint de a’i
adpesa o nott asynpa mijdokydyi npin kape am ajyns
a de întokmi. Skodapii mei epay asemenea înkîntaițî de
axicastt Bisitt ka uii mine; uii, dynt mnm-snpe-zeHe
zide, adpesaiy Ddyî insnektop amtnyntede ne’mi a nepyt.
«Ny e nimik say npea nygin nyoy în orîndyi-
pea peijistpedop mede, ziceam în adpesa mea. Heeanc
a nytyt st’u^i tpart dyapea a minte nep^etîndyde, acea-
sta n’a nytyt <>i de kît skpynydoasa esaktitydine ky kape
sînt ginyte. Eakt aceste peyistpe.
«No. 4. Peyistpyd de inskriuyia skoÂapiÂop^ art-
tînd ky yn nymtp de opîndyiadt nentpy tfiekape, data
întptpii sade, nymede mi nponymede, npofesia mi kon-
dokyimța ntpimțidop sti, kdasa în kape a ^ost npiimit,
anedea în kape a tpekyt ne rînd, kondyita în deoseBitc-
de semestpe, dinsipide sade.
«No. 2. Peuistpy de kiemare^ nentpy a doBcdi
dinsipide ne <Hekape zi. Linsipea de dimineaițt se
apati» npin o tPT>SYPTE» opisontadi», nea de seapa npintr’o
Beptikadi»; peynipea anestop do’b semne în ^opm% de
kPYHe apatT dinsipide de dimineața mi de seaPT. s Mo-
nitopyd uenerad ^ane notede. La s^îpmityd ^iekTriea
S’bntimînf, nitesk anest peyistpy skodapidop; da s<fîpmi-
tyd d’iek'bpyia tpimestpy, îd xiitesk dinaintea memBridop
komitctydyî dokad kare fiisitT skoada.
”Axicst peyistpy este mai encpyik în pesydtatcdc
64
sade de kît toate îndemnypide, toate perydamentede,
toate nedensede; se temv k^ se 6op tpene întp’însyd,
mi Biny perydat în kdasi» ka si» by se esnyie da anest
a<f>pont K^tpe aneasta anest peijistpy îmi este neam>pat
nentpy kopesnondimța mea din toate sîmbetede. întp’a-
defiTSP, în seapa acestei zide, adpesaiy ni>pi;idop mi my-
medop a k'tpop konii ay dinsit de da dei^ii fiidetyd
ypin'btop$iiyd Dvmitade a dinsit de.... opî în simVii-
mîna kape tpeky. Mi» Bei oBdira de a’mî ^ane kynos-
kvt npniinede anestop dinsipi.”
^In^^imapea ynYi dopoBanq, ^ane mai nvițim»
întimspipe de kît ^ak da noi aneste mini enistode: îmi
tpimit konii perydat ka ste/uii kpyu,e ne# oi a de a de
npiimi say înB'Ldnrbmada de a pesnynde da ede. Aneasta
este yn ^ed de sidyipe mopada» kape se esepniteazT»
asynpa ntpinițidop, o mtiv Bine: dap o esernitez nentpy
<f’odosyd ^iidor dop.
*’No. 3. 'Peiăstpy de pesnMipe. Id nymesk hap-
lea de ayp; este derat în pomy, ky o kpyne de a\p.
Anest instpyment skodastik aițîivb emydaiya mi kpamte
rid^iepea de a d>i skpis întp’însyd.
”No. 4. Peuistpy de nedense. Anesta este haplea
nea neam, este îmnpotiBitopyd No. 3dea. îd pyh în
toqi anii; ny tpeBye a p^minea vrim» de o rpemad'b
din kodo de anest tepmen.
”No. 5. Peyistpy de hopesnondinup. Intp’anesta
koniezy toate adpesede lie npiimesk de da D. pektopyd
akademii mi de da D. insnektopyd skoadedop, de da D.
kîpmvitopyd mi de da D. syBtkîpmyitoPYd, kape e npe-
sidentyd komitetydyi svnepiop, deda DDdop j'YPaipi,
din kape ynvd este nrcsidentyd komitctydyî dokad, mi
deda memBpii kape întokmesk konsidivd mynininad.
62
întp’auesta înuiip asemenea kon^entvl uepepilop mele,
panoptypilop mele, skrisopilop mele,pesnynsypilop mele,
”No. 6. Peyistpyd de Cnsitopi. El este destinat
a npiimi ofisepfiatțiile memfipilop komitetylyi mi ai a-
kademii kavii îmi insnektY skoala.
”E1 ny ofilire ne fiisitopi a esamina ky mai
mylti» înrrijipe de kît ap Boi, nim mai fiîptos, a nyne
de auele ^pase l'LYdTPoase uii reale de sens kare ny
snvn nimik nimylyi; dap el nyne ne înfiTt^Ttor în kon-
tfidimța Iop, le a&h» dorințele Iop iui îi no^teiute a’i
adpesa oBserBaipile uii s^Ttyipile Iop.
”No. 7. Peuistpy say inGentap de matepiadyd,
taddede de demn, de neatPT,, kbpyide, instpymentede,
etc., oO^ete ne sînt ade skoadei.
”Am ayzit fiorfiindyse de nimte înB't^topî în-
destyl de nygini în6rLiirauri nentpy a kotfvnda nronpie-
Vnțile skoalei ky ale Iop; îndestyl de neînrpijiiținentpy
a le lya mytîndyse la alti» stadie. N’am Soit ka o
fi'Bnyial't de felyl anesta st> se noatT, Bpe o datB pî-
dika asynp't’mi. Pe\nstpyl mey kontpasemnat de nre-
zidentyl komitetylyi lokal, din trimestpy în tpimestpy,
fia ajymje ky înlesnire skonyl mey.
”No. 8. Peuistpyd de kontadiditate. Satyl în-
kT>pkîndymrB ky uele mai mylte lyTbPi uii kymnrBP,LPi
kape întereseazT skoala, sînt datop a iține yn kont
otfriios de npiimipi iui keltyeli ue se panort la auest
ofij-et.
No. 9. dypnadyd skoadei. Auesta este ynyl din
auelea ne kape îl uIy ky mai myltT înrrijipe. El
este al fiiitopimei. Într’însyl însemn fiisitele, esamenele
îmmbPițipile npei^ypilop, toate skimfi'tpile uele mai în-
semnate în disuinlimE» uii în înfybiybtYPi». îmi nyiy
63
datoria npintp’acest mij'dok a iute, rîndi maî adînk asy-
nra acestop ob^ete; ^iindkc», panoptînd întp’acest jypnaâ
dantele kape ay înkdinape ky dînsvd, mi> nyiy neînce-
tat syfit okiî ypmauiidop ce Boiy aBea o data în skoada
mea, uri ki»pop n’aui Boi a di>sa însemmbpî ^tpt» nici
yn ^odos.
”No. 40. Kwtiuika de kondyt'b nentpy fiekape
skoÂap. Aceste k'BPticede sînt ade skodapidop. în ede
skpiy nyptapea dop da s^îpuiitvd ^iekibpia sTaitamini.
n^pinu^iî îuiî nyn semnatypede (isk’tditypide) dop da
notedc mede, uri de însoițesk kîte o data de oBsepBa-
ițiide dop. Am deBenit npintp’acest mijdok, konsidicryâ
uri amikyd tytydop ^amidiidop.
”Domniata fiezi, Dde insnektop, ki> toate acestea
sînt niuite dykptpî npea simnde, iui ki» n’ape cinefia
tpeByinu/B a de îndendini npitytindenea de kît de o ny-
ițiita BineBoiniVB iui de nyițim» rîndipe asynpa dvkP'B-
pii ce <Pace.»
N’aByseiy nici yn P'Bsnyns da acest panopt; dap,
întp’o instpykiție ne kape akademia o înmbpuj dyne trei
dyni, înfi'BiVBtopidop în dykpape, iținepea pețiistpedop de
kare BopBiiy de ^y ky Bioiciyne pekomandata. Acest ^ed
de pesnynsypî sînt atît de rdopioase pesndi>tipî, înkît
sînt npea mîxnit de BopBa ce’mi sk^ni, din typ'b. M'b
mbziiy npea mvdt de aici înainte ka ste» BopBesk de ceea
ce s’a netpekyt ky okasia insnekiției skoadei mede; a-
ițhțam npea mydta ^edysie în snipityd kon^pagidop meî
ka si, snyiy kn modedede de aceste pețristpe s’ay dvat
de da mine. Itatpe aceasta cea maî mik'L nesokotimvb
syBt panoptyd acesta Bnbtama uri ne Byna kayza uri ne
mine. Kînd Boieuite cineBa a ^ace Binedc întp’aceasta *
dyme, tpeBye si> uitie a dykra uri a tacea.
64'
Insnektopyd mey ypma aneasVt maksim^ ky o
papi» neptfekgie. Ny tpekyse yn an de da Bisita ne mia
^’bkyt, uii npiimiiy npin mi^donipea sa misia de a op-
ranisa în kanitada Denaptamentydyî (fydeițydyî) o skoadn»
npimaPT» synepiopi», uii aî dya anoi dipekiția. Anest
dok epa npea ki>ytat uri npea kîuitiros; dap ny npetpda
kît ad mey syBt ninî yn panopt, mi ed îmi prbnia tot
4>edyd de penaos. Ed îmi da yn sadapiy mydt mai mape
de kît aneda de kape mi Bykypam, dap mi smydyea x
din Bpaițede nymepomidop npietenî mi mi stPTmyta ne
yn teatpy mai aneBoie. DoBîndiam pesydtate mydtțymi-
toape ynde mi aOam, mi epam mydurymit ky soaptea
mea; epam ndin de pekynomtimțT» nentpy tot Binede
nc’mî di>pyia aneda a k^pyia nytepe mi sneijinia, mi
ny epam siryp de a peymi aiypea: nentpy ne STE>nn> myt?
Ilpiirniiy ky toate anestea neafiînd kyBinte te-
memine nentpy a pe^ysa. Mi se m>py asemenea k^
aneastT no silvie mi Ba ^opma maî mydt.
Noî aBeam maî opdinap nentpy a ne xoîtpî
întp’ancste kasypî doT. sav trei konsideeaipî de kuiete-
nie, mi kîte o dati> jydikînd dym> dykpypî kym mepr
ode în sine maî este o ad natpydea konsidepaiție
nrea ymoape kape însi> fiipyemte. Ny mtiy Bine kîte
konsidepau,iî ay tfost nentpy a mi xoVtpi; dap adeBi>-
pyd este ki» skimfiînd dokyimța ynyî mik opi>med, nen-
tpy adtyd mydt maî mape, mi koBopam, maî mydt de
kît mi syiam ky o tpeanti» din anea skaPTE> ne kape o
nymesk yniî ^epinirea anesteî dymî. Ky toate anestea
kTdkaiy neste aneasti, tpeanVb, dap ndînseiy m>PT&sin-
dymî kanitada ndamm. De am <fi mtiyt nekazypide de
tot <f>edyd kape mi amtenta akodo, inima mea ap 4>i
sysninat kînd intraiiy în kanitada Denartamentydyî.-
65
Ile dînri, aceasta daka am <>i nytyt a npesimiți ki, si»-
nidatea mea s’ap pyina akodo mi ki» întp’o zi am npifii
ka yn d>a6op de a euii din anea netate, tot ap ^i tpeGyit
si, rms dyk, ^iindkn» atynni dy am <f>i nytyt si> npifiesk
aneastT, nestiyne de kît sy6t nyntyd de fiedepe ad da1-
topiei. Dap kît am tfost fipednik de ndîns! mi kît ap ^i
de nenoponit omvd daka ap mti neea ne atît apde de
a kynoauite, fiiitopyd st>yI kît este de ijenepoasi, mi
tîmsPT, npoftedimța kape îd akonepi, ky atîi^ea nestP'b-
fii>tYiți nyopi nentpy sda6y.il mypitopl
Ky kît mi denTPtam de stadia mea nea din YPmi»
ky atît mîxnipea mi stn>nînea. Akodo afiysesem rPT>dini
mi arpypi; ny se smydție ninefia de da natypi» ^te>pt> a
apynka în anoî o dypepoasn, k'BYtTdyp'b de zioi, Byitb,
^t>pt> a nepka o dynri, sdpofiipe de inimi, mi nimte
fienmine m>pepi de pi>y, kpedemi,, nititop.
K A n IX.
Dipekiția ynei skoade npimape synepiope. —
Ofisepfiaiții asynpa osefiitedop nyanițe de
skoade synepiope. — Skoade indystpiade. —
Skoade nperi>titoape.— Kdase de $panneuite.—
Kyps indystpied. — Skoade de fiîpsnini.—
Aptikodyd 40 din deuyipe, din mapea deyyipe a
anydyi 1833, noapti», ki> a^api, de skoada edementapi,
??komynede kanitade ade denaptamentedop mi anedea
5
G6
a krf»pop nonydai^ie tpek neste uiase mii sv<§dete sînt
datoare a aBea o skoadi» nrimarn» synepiornE».”
Kape este înB^^btyra ne este datoare a da o
skoajH Brunam» SYnepiopi»?
Aneeami deijyire resnynde npin nntîiyd s'ly
artikod: ”instrykufia nrimari» SYnepioPT» konpinde nean'B-
pat (a^an» de obj-etede înBTb^tYPei elementare) ede-
mentede ueometpiei iui obininyitede sade andikaipi, ose-
bit de desemnyd diniar mi de arnentaijiY, kynomtimțe
din mtiinițedc Vișine mi din istoria natyradT», andikate
da trebyimțede bieurei, kîntare; edemente de istorie mi
ucorratfie, mi mai Bîptos de istoria mi ueorra<fia natrii.“
între înbTițTtyra Ynei skoade nrimare, mi a
ydyî kodcijiy, este o deosebire nrea mare, este yndok
sek karebeni ad îmndini instrykiția nrimari» synerior'B.
Ama tfondauja anestyi 4>ed de skoade este noate nea
mai mare bine^anere a deijyiriî din 4833. Dar ky kît
anest <f>ed de skodi este neani>rat mi desne de întokmit,
dvne kym resyjt^ din anest <fant, krb 4 03 sate kare
ny eray îndatorate ay întokmit de bynrb Boica dor skoade
syneriore, ky alît ede sînt mai aneBoic de întokmit în
adte dokaditTițX Kiar astăzi, din 290 sate imnysc de
deui a kreea asemenea skodi, abia 464 s’ay kon^ormat
ky nererea ei.
Satvd kare idt> kiemi» epa ynvd din ancdea ne
se însemna în deuyiri dar ed era, adttfed, însy^dat de
atîta ardoare nentry nronîmirea înBiAVBtyrci, înkît (H-
kyse în nrim> noua Tie nenea deda dînsyd dcuisdaloryd.
înk'brkat de <f>ryntamii dyi de a în^Tițima yn ndan de
orranisaiție, înnenyiy a mn> okodi ky toate dokymentede
nybdikate nentry anest syj et. Hitiiy esnosiiția motibedor
de^yirei din anyd 4833, nirkydar^ ministeriadT» kare o
67
ypniT îndatT, kartea Ddyi Kysin ynde ^ane kynoskvt
opranisau,ia nedop mai Byne skoade din IJepmania, uii
toi^i nporpamii skoadedop synepiope dinllatpie. Pttot-
seiy yimit de oscBipile ne îmHițiiuay amezTmintede de-
semnate syBt anedami titdy; dap deijisdatopyd a hpcBt-
zyt anoste nyanițe. El a zis, aptikodyl I ad deuyipii
din 4833: ”Dyht tpeByinițele mi mijloanede dokadilTiți-
Iop, instpykiția npimai’T Ba nytea st npiimeaskT des-
BodtTPide kape se Bop jydika de kyBiimțT.” El a în-
kpedimțat dap intediuimtci ^iekTPia lokaliVMți misia de
am da toate nep^ekițiide ne ap nepe interesele sale
sneniale. Uli a ^rbkyt npea Bine; InindkT epa ky ne-
nytimvb ka toate skoalele npimape synepiope st l>ie
opranisate asynpa anelyiami tin. Se a^dT lokaditTiți
kape sînt într’yn ranr mai sys. Ny BopBesk de Ilapis,
ynde, ne dînrT mi neste toate skoalele npimape syne-
piope kape Bop nytea a $i întokmite, Ba tpeByi totdea-
yna yn mir de amezTminte sneniale, ynde institytyl
komepnial, konsepBatopiyl de apte mi mesepii, skoala
nentpalT de apte mi nea de manytfaktyPT Bop Bedea
înkT a se iBi ne lînrT ede yn mip de amezTminte,
toate stPTine de înBTitTtyra dimBedop kdasine mi toate
deoseBite ynede de altele, say de skoadede konstfimțite
da npo(Oesiide literare. Dap BopBesk de o kamdatT de
netTițide Nante, Eordo, Lion , Mapseid, Pyen, Mydysa,
kape nep o instpykitie nonydaPT de yn rpad synepiop,
de o datT sneniady mi osef)ity. BopBesk anoi de ne-
tTitide Lid, SteasBypr, .... kape nep înkT nirnte ame-
zTminte de yn rpad mai înnadt.
Ka st PTsnynd kon<f’idinu,ei ky kape m’a ono-
pat, ny mT mTPiiiniiy nymai a stydia dokyinentede, Boiiv
a Bedea skoadede. - DoBîndiiy o Boie say mai Bine o
5,K
68
misie de trei dyni nentpy a fane folositoare Bisitede?
iui mi» înkpedimțaiy înki» npintp’anest okodki»se afjH
înki» mai mydte fedypi de skoade nrimare syneriove
de kît rîndisem. Aini era o simn/h» skoadi, edementa-
pt> neBa mai Bine înzestrat!» uii tot syBt nymirea de
mai sys, kodo o kdasi» de frannemte say de o retori-
ki» kam st'btyVb, ne kare o nymiay kodeijiY; aiypea, yn
fed de skoadi» indystpiad’b ori arpikodi»; mai din kodo,
yn fed de skoadrb nren»titoare nentpy skoadede sne-
niade ade r,y6ernydyL întp’yn kyBînt, ny BTzyiy doi»
skoade nrimare syneriore kare st> se asemene, Ba am
6i»zYt ynede ne kare ny not a de kdasa în nini yna din
kateropiide ne esnyseiy. îmi f^kyiy adeverea notriBit
ky tpeByimțede dokaditTiții kare m! kiema în sînyd st»y?
iui înfi»u,iuiaiy ndanyd ynei skoade adeB'trat syneriore»
Noi ny întemeiari»m o simndi» kdasi» synepiopi»
kape si» aiBi» înkdinare ky Bre o skoadi» edementapi»,
nentpy kyBîntyd ki» de fedyd anosta esistay doi», yna
dyne modyd mvtyad, adta dyne ned simydtanat, iui e-
ram dator si» ny fak konkiste asynpa yneia say asy-
nra adteia, Tii si» kontiny fanta ami»ndypora. Skoada
npimari» synepiopi» de da Kadon, kare este neatîpnati»
de kodeuiy, de skoada artedop, de skoada nopmadT», de
skoada fpaițidop ai doktpinei kpeuitineuiti, de skoada
myniuinadi» dyne modyd mytyad, iui kare ny adaori»
nrorpamydyi din deiji de kît kontaBiditatea komerniadi»
de iui nymTPi» zene înBTU^tori, din kare doi Beriazi»
asynpa stydiilor, fy yna dintp’anedea kare ne sdyjipi»
de modede.
Noi ny aBypi»m amfiii^a a npendi ka dînsa
skodari nentpy skoada normadi» tui nentpy skoada de
apte iui meserii. Dap, ka ea, noi kadkydaprtm yn aiue-
69
^niint nentpy uinnîzeui nensionapî say semi-nensionapi,
din kape doT-zenî se 6op iține ky kedtyiada ofiiutiî,
tui Hinm-zeHi estepni din kape iyBipea de înaintare a
fipe yneî asoufiaiții de fiinef>auepî fia dya o napte ne
sokoteada sa, în neea ne ap afiea înkdinape ky fieiu-
mîntapea iui kTPițide tpefiyitoape. Yn dokad npea sna-
ițios ky o rPTdinT npea întinsa ni se dete de kT-
tpe netate; nensionatyd pemasc syfit înr^ij-ipea mea.
Cetatea fioind a afiea dmnkiyonapî mi ny indystpi-
oiui, îmi <f>Tky yn sadapiy kyfiiinmos uii xoVbpî sadarii
înfiTii/Btopidop ajytanuj. Dintp’aneiutia îmi dete doî sure
a dokyi iui a du anpoane de mine, ynyd im> aj-ytT da
înfiTivbtypa iutii mțelop, neddadt da înfi'b^btypa ne ny-
tem a o nymi ditepaprB, diindka, îmfipTițiuieazT n>rBma-
tika, istoria iui yeorpadia, tot dedyd de komnynepî tpe-
fiyinuoase da kdasa meiutepidop înfiTițau,!. Instpykiția
mopadT iui pcdițuoas’B dy datrB ni’intp’yn jyne ekdesias-
tik eiuit kiap ed din skoada meuitepidop, iui kare rnsi
de mTeean/B misia ne i s’a înkpedinițat. Ed dokyi ky
noî iui ne iținy dok de perydament de disnindinrB nen-
tpy skydatyd iui kydkatyd fi'Beițidop, diindkrB totdeayna
ed îi dynea da dopmitopiy, dym» ne ’iav drBkyt a zinc
pyrTniynea de scapa, lui’inpimia da eiuipea din nat ka
st zikT ne a dimineiței. In nrorpamiî ne îndTi^iiuaiv
de da înnenyt asynpa anedop pamypi de înfiTbu^tyPT ne
epay nepyte, totyd s’a mi>puinit în inslpykiția nepytTb
de deijî, iui fieriam totdeayna ky o rpiyB nem'BPiiinit'B
ka sa, ny ne deu'BPt'Bin dedok de dînsedo nentpy ndrB-
uepea de a stP'bdyui. Intp’o skoad'B de <f>edyd anesta,
nimik ny tpefiye a pifiadisa ky înfiT>iybtypa ynyi kodcyiy,
iui roniiy ky stp^uminie toatTE» tendinița amfiiițioasi»,
toatT esepuiiția de stid nc^odositop sav de deuiaptT de-
70
kdamaiție. Ildaie lineBa £i»pi> îndoiadi» jynidop dîndyde
a trata syjete de imatținaiție say de simtiment; dap
noate uineBa stb de ndaki» ast^ed uii a de 4?aue
mvdt p^y.
în adte dokaditTbiți îmțeder adt<fed skoadede sy-
nepiope. Skoadede de «f’edyd auesta kym sînt da Nante
tui XaBpe tpeBye a nperi>ti ne jym ky oape kape ky-
nouitimțe de komepuiy iui de naBiraiție.
Aiypea, skoada synepiopi» Ba d’i nymai o skoa-
di» mdystpied’B.
La StpasBypr uii Mydysa, ynde mai mydte skoade
edementape sînt mai nimte skoade synepiope, n’ap
tpeByi de kît o skoadi» indystpiedi» nentpy a îndestyda toate
tpeByiniț.ede. Dap nporpamyd acestei skoade Ba <fi ky
totyd deoseBit de ad skoadei npimapc synopiore de da
Montncdiep, ynde Ba npedomni snipityd de lutiimțe kape
se kyBine ynei dokaditTiți dominati» neste tot npin
tfakydtiațide lutiîmțedop uii medeiinei.
Aiypea, skoada ni’imapi» synepiopi» Ba tpefiyi srb
se panopte da înBrBU/Btypa kodețnvdyi komynad. Ea se
Ba mi»p\iini da kypsypi de aieasti» natypi», npekym se
ypmeazi» întp’yn mape nymi»p de ueti>ițî.“ Komfidinița
^amidiidop ny ap ^i mai nyițini», a zis yn rdas, yn rdas
nytepnik, amopydyî dop de sine ap Ci mai îndestydat
desnpe ynede k^piți.... iui aiua ap nytea si» se îmyd-
ițeaski» npea iyte neea ne esisti» în adte u/lpi syBt ny-
mede de skoade intermediere > de skoade uet^eneuiti^
în dokaditbițide nede mai imnoptante, skoada.
synepiopi», diniti» ne dînri» kodeijiyd pcrad, Ba deBeni
de o dati», ka da Bepsadiî, yn kyps npcri»titop nentpy
skoadede ryBepnydyî, o întpynape de kypsypi indystpie-
dc uii o kdasi» de petoriki».
71
Dap aneasta fia o esnengie, ka dokaditatea
ynde ea în^dopeuite. Uli mai adesea s’ap kyfieni a se
panopta degiide ynei skoade fiorate dipigeata, de 4*pagii
doktpinei kpeuitineuiti, npekym anedea din Opdean,
Kdepmont, da vn nensionat nonydap npekym ned din
Dinan npotegiat de Lamenais, synepiop ofiiutesk ad 4»pa-
gidop, uii asttfed fia snopi mai fiine 4>odositoapea instpyk-
gie ne pekdama, kdasa de sys deda kdasede de jos.
Yneopi o skoada, de fiiesnim, noate sa» 4?ie pa-
noptata, da o skoada, edementapa», da o skoada, indy-
stpiad'b say kiap da nea nopmada,, ^iindka» skoada de
fiîpsnini noate asemenea sa» 4?ie npea osebita,. Ea fia
ini o simnda» skoada, de nitipe, de skpisoape iui de kad-
kyd. Aiypea, fia ada,ora ninefia ne dînra» aneste esep-
nigii desemnyd diniap, kynouitinge de ekonomie dome-
stika,, de teknodogie, de ^isika», de ximie, de yeomelpie
edementapa». Din kodo , fia simgi ninefia tpefiyinga de
a da kvnouitinge de instpykgia mopada» uii pedigioasa»;
^iindka, neuitine ny noate a na>pa>si? syfit anest panopt,
niai ne ancia a ka,popa nea d’amtîiy edykagie deay^ost
neînrpijita», nini ne aneia kapii sînt esnyiui ne fdekape
zi da ama,gipea înfia»ga»typedop uii esemndedop de o
notpifia» fia»ta»ma,toape. Uli ky kît natimede typfiypa» fiiagâ
fiîpsninidop, ky atît mai mydt se kade a sta,pyi snpe a
întimnina yn pa»y npea ijenei’adiui npea kynoskvt nen-
tpy a ny mepita o fia»rape de seama, sneniada,.
Dap ky o skoada, arpikpda» ny se noate ko-
^ynda skoada npimapa, synepiopa,. Skoada arpikoda, este
yn dykpy sneniad, iui ny noate a se panopta în instpyk-
gia npimapa, de kît da skoadede nopmado, uii nymai în
^edyd de pîndyd ad cloidea, npekym skoada fiîpsninidop.
Ny fioiy fiopfii dap de dînsa de kît ka de nea mai mape
72
din auiezi»mintede da kape am ^ost kiemat: dyni» skoa-
da normadi». Intp’adeBw, sînt datop akym a da soko-
teada de neea ne am ^T»kyt ka dipektop yneî skoade
nopmade, ^iindki» aneastT, înadti» nosiiție mia Benit în-
tp’yn timn kînd a6ia dipiueam o skoadi, synepiopi» de
kîitî-Ba ani. Aneasti» pidikape ^yse npea kypînd întp’a-
de6rbp; dap întp’aneasti» enoki» în6i»iți»topiî npimapîkapiî
$T»kysePT> stydiî komndekte epay npea papi uii aneasta’i
av $T>kyt a di kiematțî da dynki^ii adesea npea svne-
piope ky mepityd dop.
K A n X.
Skoada normali,. — Matepiadyd. — Sadede
kdasedop, desnpe stydiî uii desnpe mysik’K —
Sada de J5i»i. — Dopmitopivd. — Esepniițiî
yimnastine.— Trudim,.— Kafiinet defisiki».
— Kodekiție de instpymente apatopiî.—
EiBdioteki,."
Am snys kinyd kym am ajyns atît de jyne în
kanyd ynei skoade nopmade, npinina însi» este mai mydt ki>
am intrat întp’aneasti» kaiiepi» întp’o enoki» de esențe.
Dap dopesk din inimi» ka si» ny se întîmnde nini ynyia
din npietinii meî de a <0i înkipkat ky o noBari» atît de
ostenitoape mai nainte de Bîpsta uii esnepiimța tpefiyi-
toape. Heea ne mi» snpijini este ki» m’am synys npii-
mind dipekiția yneî skoade a ki»pia ondaiție am ajytato.
întp’adeBi»p, m’ay însi»pnmat de akydeije nentpy divek-
73
iția skoadeî normale a jYdeițydYÎ toate dokymente.de
ne av meritat a konsydtate, dyne kym am tfost în-
sa»r?inat iui mai nainte de a adyna ne anedea kare
nyteay a’mî da dvminede treByitoare nentpy fondarea
skoadei synepiope. Ynisem da dykpyd mey oapekape
ițintipi ijenerade asynpa skoadedop normade, uii kînd
ma» no^tira» a de andika ey însymî, aneasta» no^tire epa
yn opdin nentpy aka»ryia nenriimîre aux <Pi aByt na»rere
de pi»y.
AnykîndyimE» de dykpy dyne instadaiție , înne-
nyiy de da naptea esteriora», ka în timnyd kînd re^or-
maiy skoada de da BadBon. Uli $ie BorBa de skodarî,
sav de înBa»i;a>torî kariî trefiye a da esemndyd, se ky-
Bine de da îm^enytyd dykrydyî ad da. Jynimea ny se
$orma» adt<£ed. Ka»tre aneasta, Byna orîndyiada» iui ky-
ra»ițenia treBye a domni da nea maî înadta» treanta»
în toata, kasa de edykaijie.
Dap mamținepea Byneî opîndyedî uii kYra>u;e-
nieî nymai akodo este nytinnioasa» ynde este yn dok
nentpy (fiekape jtykpy. Nymai akodo noate sa» nvie
nineBa (fiekare. jtykry Âa Âoky sw. Dap ^yseiy mydt
timn nenoronit syBt anest panopt; dokyd îmî dinsia;
Skoada noastri» da înnenyt ^yse mai mydt o taB^ri» de
kît o kasa». Jydeuyd, sidit de aytoritatea syneriora», a
xot^rît sa, aîBa» o skoada» normada», dar ny’iuî a <Hkyt
o idee întreara» dcsnre kedtyedide yhyî auieza»mînt de
^edyd anesta. Am sokotit da înnenYt ka» tfîind BorBa
a kreea, nineBa ar aBea sa» kroiaska» dyne kym se zine
de oBuite, din dykata întreari? de nostaO uii a zidi yh
^ed de osned ky toate rra»dinide uii nrej’myiride tre-
Byitoare. Ast^ed Bisam dykrypî marî, iui arynkam ne
xîrtie nroj’Otyd yneî mmî akademiî. Kînd Ba»zyiy nede
74
d’amtîiy Botypi ade konsidiydyî uenepad, rîndyd mey ^yse
înka» o data» ky kpyzimea sdpoBit. Omyl este syhys
na>dyuipidop uii esaijepaiyidop da-opi ne Bîpsta». înadta
înițedenaiyne kape ne o6da>dyeiute Boieiute auia; ea ne
^aae totdeayna a npiuene ideadyd, în Bpeme ne Biaița
ne apata» dykpypide aeBea. Dap îatp’o ziBom uiți dane
a ^ost Byna» aceasta» întokmipe a dykpypidop.
îmi detepa» nentpy dokYimvt mie iui nedop tpei-
zeuî skodapi ai mei o Bekie zidipe na»pa»sita». Ka»nd aBy-
seiy nea d’amtîiy kynoiutimyB de aceasta» zidipe, nn>
dyseiy sa/mi day demisia din ^onkiția da kape ma» kie-
mase. Hede d’amtîiy întina»pipf, kîte o dala, fiyne, sînt
adte opi uede mai pede. Ede sînt adesea dipiuiate npin
simtimentyd iyBipiî de sine, ued mai upimejdios din no-
Banțyitopi. Ev konsydtaiv yn adt opakod, rdasvd datopii
mede, mi îmi skim6aiv rîndyd, <Hindka> mî adyseiy aminte
ka» omyd doBîndeuite mydte ka>nd uitie sa» ueapa» da
Bpeme tui a se npera»ti dinainte.
Kasa noastpa», este adeBa»pat, ny nymai ka» epa
d'BPannmata», dap epa tui pa»y nysa»; intpa întp’însa
jipintp’o ypiaioasa» ydiaioapa», iui epa npea mika>; dap
aBea kypiji snaaioase iui kopidope npedymjite. Ea se
înfieuina ky niiute rpa»dine întinse, iui npin mijdokyd
ynop skimBypi uii kYmna>pa»Pi ypmate întp’yn tinin de
kîiț,î-Ba am, nytea sa» <faka» uineBa ueBa. <>epindym,B
ky o înrpijipe pediuioasa» de a uepe adt dykpy de kît
^odosyd, doBîndiiy nytțin kîte nyițin tot ue’mî tpeByia.
Aceasta însă» ny <f>y <f>a>pa» osteneada», uii mai de oBiute
neiutine ape npea nyipn kyBînt de a nyne skoadede
noi’made npin opa»uiede, ^iindka» ede ay tpeByinita», nen-
tpy a isByti, de mij-doaue kape se întîmnina» nymai în
Heta»ițide uede mapi. La înuenYt se nytea teme mneBa
78
kT» osnedede, administpaițiide, teatrele uii kodeuiile st»
uy 4>i dyat npin netT»ițide nede mapî toate dokadede
disnoniBide; dap Beakypide kape neay nrenedat neay*
dn»sat atîtea zidipț uii konsidiyride noastpe \ienepade ay
Cotat ky atîtea ijenepositate kd^dipide tpeByitoape, în kît
maî npetydindenea s’ay nytyt auieza în kanitadede jy-
deițedov ak.ademiî în dokyd anedop skoade normale ne*
kape, în .linsa adtop edidnniypi, deay nys nentry yn minyt
în dokaJitT»ițide de rîndyd ad doîdea ka st» noatT» da toate
lymmede de direki^ie iui nriBeriere kare sînt de dorit.
Dym» ne am nref>T»kyt kîte-Ba kamepe mini
în mari,-uii kîte-Ba mari în mini; dym» ne’mi am my-
tat dokyimța din arina stînrT» în nea dreantT»; dym» ne
am ndn»tit maî mydte ndane ne(fodositoare ne kape de
în^T»t^iiuase apxitektyd, neuitiind kape ap d?i anedea ne
kare ed Ba eksekyta iui aneda ne kare ny; dym» ne
ay dat ne rînd nentpy sdyjBa skoadei toate dokadede
ne ea trcByia st» konrinzT»; dym» ne ny $yseiy mai
mydt mT»p\iinit nymaî în kaBinetyd mey, uii kT»nd fami-
lia mea de o kamdatT» dokyitT» a^ari», im» peyni, nm»
af’dam Biniiuop. Era mijdok de a mepye mai de nap-
te; dar ny epam PT»y, uii daka tpeBye a ypmi»pi idea-
litatea npetvtindenea, este de trcByimțT» a sy^eri ky
myli^ymipe a ny o ajymie ne de ndin în nini o napte.
De o kam datT» aiuezasem dormitopiide. Aneasta.
este naptea nea mai temeinikT» întp’o kasn» de edy-
kaiție; ^iindkT» este npea treByinnios de a aBea yn
aep kyrat în Beemea somnydyi ka iui zioa. Dopmito-
piide noaste, mspițilo nede maî de sys ade edilnniydyi,
epay nede mai mani din kamepide skoadei, uii npinBe-
niiv a maniține yn aep Byn.
Mai T>ntîiv sadede kdasedor ne sdyjiPT» de sadrB
76
de stydiy- Aneasta epa o nekYfiiimyB Coapte rpea, uri
atîta Speme ne kît ttiny aneasta îndoita, destinaiție a
anedop dokade, n’amnytyt nini o dat^ a npinfieni ka st, na»-
stpez întp’însede aepyd da tpeanta de kypa»ițenie ne am-
fniționam mai nainte de toate. O sada» okynata, totdea-
yna este da s^îpuiityd a kîte-6a sa»nta»mîni o sada»
înra»data». Ile timnyd Sepei, aneasta epa de sy^epit
toate ^epestrede ^iind totdeayna deskise. Dap în ned
de iapna», sy^epiam iui Ședeam ne skodapi sy^epind.
Daka ap ^ost pa»yd nYmai nentPY ajytamtii-în6a»ița>-
topi uii mine nY neap ^i na»sat, dap ka>ddypa soDedop;
ynita» kv o atmos^epa» de o mie de opÎ pesy^datfi» de
adiții mai nainte de a npimSeni da ^iekape din skodapii
nouitpi, îi ataka ^isineuite iui mopadineuite. Ilyseiy mopisni
npetytindenea; 4?yse îndeiuept; ny npinSenip^m a doSîndi
vn aep nytinnios de a <f*i pesyfvlat. IlentPY a abea dorb
sade mai mydt, adika» o sada, de kdasa> sneniada» nen-
tpy ^iekape din amîndoa» diBisiide, yna nentpy amtîiyd
uii adta nentpy ad doidea an, tpeSvia o kedtyeada» în-
semnata?. Ynii îmi nyneay înainte neea ne se 4?a»nea
aiypea, adiții nenytim^a de a na»stpa simetpia edi^i-
niydyi, adu;iî înk'b rpoasa sa»pa»nie a jydeițydyi kape
tpefîyia sa» dea kedtyedede tpeSyitoape. Dap ne sînt
kîteBa mii de ^panni kînd este BopSa de sa>na>tatea uii
de kvdtypa» intedektyada» a anestop jyni înftam/Ltopi kapii
Bop pe6a»psa întp’o zi npetytindenea Synede obineiypî ne
deay dyat de da skoada nopmada»? Ny este îndestyd de
kynoskyt ka> este ky nenytinița, de a îmțedeije uri a în-
6a>iț.a neBa întp’o atmos^epa» kape pameuite uri kape
oSoseiute toate simxțypide? Kît desnpe mine, sînt în-
kpcdinițat ka» mijdokyd ned mai siryp de a în6yna»ta?uri
stapea mopada» a omydyi iui a da <fakydta>ițidop sade
77
intedektyade ned mai înadt rpad de desBodtape, este
de a aBea o mare înrpij'ipe de stapea dyi <fisikT. Kîuiti-'
rT nineBa mydt nentpy syd>det kînd înrpijeuite de tpyn;
syfit panortyd aepydyi, kypTgenieî uii kymnTtydyi.
Sada noastPT de stydiy epa ne dînrT anestea*
npea jos aiuezatT iui npea mikT. Opi ne sadT kape*
n’ape o înmsdivme ne natpy-snpe-zeue ninioape uii atîta
dok rod ne kît konrind skodapii, este npea mikT. Uli
a noastPT epa ndim» de fonui uii abia aBea o înTdițime
de doT-snpe-zene nhiioape. Nynytyiy st mT astîmnTP*
nini st» odixnesk nînT ny doBîndiiy înkredinițape
ka st se mai înadu.e iui st se mai yniaskT ne dînrT
dînsa adte doT sade nentpy kdase.
întokmiiy anoi npeymBdTPi kyBiinnoase în kypiți
iui întp’o TPTdinT ne kydtiBam nentpy a îndesni anpo-
Bisionapea kaseî.
La înnenyt aueastT TPTdinT epa mikT; dap
doBorînd toate ne^odositoapede desnTPujpî, ndantînd
întp’însa apBopiitpeByitopi? iui mai adTorîndy’i' din Bpeme
în Bpeme oapekape dokypi ky kape se înBenina uii ne
kape noi de kymnTPaPTm din ekonomiide skoadei do-
BîndiPTm tot snaițiyd dorit.
In mijdokyd rPTdinei, ^Tkyiy npin aj-ytopyd a
kîte-Ba ndantauiî yn <f>ed de sadon. Ainî stay skodapii
da neasyride de pekpeaiție, de konBepsaiție iui kiap de
penetiuje. Skodapii netpeneay akodo aneste minyte mai
în tou,i timniî anydyî.
HpeymBdTPide iui dykPTride kydtypei nednind de
ajyns ky nepopide iuienei, — tfiind kT noî n’aBeam nun
d’pymoasede kypiți ade niTreiței skoade de Bepsadii,
nini întinsedc ri’Tdine ade esuedentei skoade de daUIap-
tpe, — întokmiiy kît mai kypînd îmi ^vse ky nytinițT
78
instpymente uii esepcigiî gimnastice. ' Heasypide dimi-
neițeî epay konsakpate 4a stydii uii penetii^iî dap o jy*
înotate ceas de sepaVB era d'Bpyit'B gimnasticei, în toate
zidede kînd n’afieam nici dykPTPÎ mydte de kydtypq,
nici npeymbdTPÎ ad?arrB.
Day kîte o datc> îmbini imnoptanu/B gimnasti-
cei. Ea ny este totdeayna ^odositoape înB'LiVBtoptlop.
Daka yniî dintp’înuiiî kapii ay nensionapî simt datopia
a’î esepcita da aceasta apte», ceîdadiți’ ny Bop nytea de
dok a ypma aceiaiui kade; ny este totdeayna kyfiiincios
ka st» inBeițe ne skodapiî dop a se tîpî în sysyd katap-
tedop, say acedop Bîpne netede uii potynde ce se înad-
ițTb yneopi nentpy netpeccpî, say a se ypka ne sknspîde
^yniî, <£iindkrB se a<f>drB înki» dokadiVBUj ynde aceste
esepciiții fiatrBnrB ideide ofiuiti. Adaorc, kc> konii dyne
da sate d?ak asemenea esepciițiî ^tspt, nici yn indemn
din a^apc». Dap aceia din cetrBițî cepy ka sc> di se
^akc> din aceasta yn oBj-et de nearrBpaVB tpe6yinur,B.
Este datopie a în6rbiVBtopidop npiBau,î say ace-
dop nyBdicî de a da aceasta deiție? întp’aceasVB npi-
6im£B, ny Boiy tpaue adte» perydc» \ienepadrB de kît
aceea de a pesnekta kyBiinițede întokmite, «Hp^ a de
isBi ky o nesokotitrB Bioiciyne. Daka nyseiy skodapiî-
înfi’BiVBtoPi ai meî da yimnastikc,, npicina este kc> dîn-
uiii n'Bsk.yițî da u.aP'B, stprBmytai^î iyte în mijdokyd yneî
mapî cetcațî uii maî neîncetat îndedetniciițî da stydiî,
aBeay tpefiyhnvB de esepciițiî ceBa kam oBositoape nen-
tpy a de m>stpa Bioiciynea iui STbiiTtatea întp’o BîpsVb
kape xoVBpaiute Biitopxd ynyî om.
riyseiy yn minyt mînyipea apmedop ne dînrc,
cededadte dvkp’BPÎ ade uimnasticeî, dap B'Bzyiy îndatc,
niiute nekyfiiinge atît de mapî înkît mi rprb6iiv a o
79
onpi, desnTdTjdyit de kaysT. Daka aui nYtYt si»
tfak a se da skodaridor mei maisterî de damț, 4?TrT a
niT esnyne îmnreynT kv dînuiiî da nensyra oniniî ny-
fidine noate aui $i $Tkyto. Danițyd, mai mYdt de kît
orî kare dxkry, înfia^B ne jvne a\u tpne tpvnvd, a iuti
ue srb (fakb kY fipaițede ini nmoarede sade. Acesta este
vn 4’odos ne ani Boit ad asirYPa skodapidop mei.
Dap simipam npea Bine kT daka aceasta ap $i d?ost o
nesokotimțT kY BÎp# din nartemî Boind a BraBa oninia
nentPY anest syjet, ap «fi ^ost o rreuiadT înkT uii maî
kY Bîp4? Boind a da jxnidor o ofimnyinițT da kape eî
se Bop da, o datT euiiițî din skoadT, komnpometînd
de o datT uii nosiiția dop nersonadT tui intepesede mo-
pade ade junimii ne de este înkpedimțatT. Damțyd dap
^iind kv nenYtinivi», am aderrat da aptea de a mîna
apmede. Dar oare-nine mT întrefiT kY ironie daka am
rîndyd de a «forma în skoada normadȚ kanoradî de
ryardia naiționadT, uii nriuenyiy Ynde isBemte aneastT
întreBare. InBT^Ttoryd este dator a îmndini ka orî
kare adtyd, Ba maî Bine de kît orî kare datoriide sade
de netTițean; dar ed este o Minier înfiTițTtor nymaî în
kdasa sa. Ny syd?ei’iiy maî mydt de ainî înainte nyui-
kT în kasT, ka st ny dasy deryniT rystydyî BînTtoareî,
kare se desBoadtT ky atîta îndesnire în oare kare do-
kaditTurî, mi kare se kxfiine înBTgTtorydyî întokmaî ka
ofiiHeiyd de a Bate toBa, kym am BTzyt ^Tkînd în kîte-Ba
dokypî. Asemenea ny înrTdytiy ka neuitine st maîmî-
nyiaskT saBia orî nistodyd. nposkriseiy asemenea fii-
dardyd, kare, da sinryrTtatea în kare se af*dT ynede
dokyrî say în auiezTmintede de yn ordin synerior, noate
st nrimnyiaskT o ndTkylT nelpenere, dar ny trefiye a
<f>i kxnoskyt de skodariî-înBTițTtopî a yneî skoade de
80
edykatția nonydapT. în adeB’bP ne fiyn 6a pesvdta din
aneasti, kynomtinivb? înfiT^topyd kape Ba emi din
skoada nopmaM kv oare kare nytepe întp’anest jok se
Ba iține a'm kYÂtiCia taÂentvÂ. Ner'Bsind adie okasiî,
se Ba stpikopa înka<f>enede în neasypide sade de penaos;
fia isnPTfii a se ai’da întp’însede anoî în tot neasYd.
Tonit din kaf>enedide pesidemțeî sade npin aYtopitatea
dokada», ed Ba krbYta adtede mai denapte; edsefiamYta;
fia k'bd'btopi; fia neînrpij-i datopiide sade nede mai sfinte
nentpy nea mai mika> din netpenepî. Ama dap, katfe-
neaoa mi kîpniyma, zik, sînt nentpy dînsyd în m>pepea
mea dokypi de devrada^e, dnmdkn» akodo ny nymai
kn» se nepde ne sine dap nepde kondndimța tfamidiidop.
Pe4?ektopiyd, kyînia, ki>mapa, mi nede ne dînr'b
anestea îmi tpasepiE» fi^rapea-de-seaimb ne pînd. He-
peam nentpy toate mi npin toate o kyp^i^enie desT>BÎP-
mitzB, mi ny nymai xoVbPam însymi ^edypide fiykatedop
ne ^iekape sTnVtmîirb, dap eram de ^aițn» ne toatn»
* dimineața danpiimipea npofiisiidop zideî, ițineam însYUiî
însemm>pi de kedtyede ne nepea pesnonsafiiditatea mea,
^iind ki> administpaiția ^enepad^E> a skoadei, în kape se
konpindea mi a fiemtydyi, epa în mîînede mede; fiedeam,
în toate zidede da deosefiite neasypi, kyinia mi petfek-
topiyd. Mînkînd maî ofiinnyit ky tfamidia mea, da pe-
^ektopivd ofimtesk mînkam o data», de don> opî ne steji-
tamim», mi da zidede nenpe6a>zyte; dap dokyd mey epa
totdeayna xoteit, mi în dinsipide mede se okyna de
aneda din înfiTi^TtoPÎ kare afiea dyne mine nea maî
mape aytopitate asynpa skodapidop.
Do't fiemmînt’BPiî dinite ky dopmitopiide av d>ost
deskise de da înnenyt. Noî ny epam îndestyd de fio-
rauî ka sa, înkpedim^nnn iținepea dor sypopidop de
84
karitate, dap mam dys a stydia kinyd kym se ^Tnea
aneastT sdyj-BT de syroride din kodeijiYd rerad, uii Li
imitaiy.
O sadT de BtÎ este asemenea neanTratT întp’o
kasT ynde sînt atîuzea jynî. Ny o aBeam înkT. N’aBeam
kaBinet de feikT, tui n’aBeam adtT BiBdiotekT nentpy
skoadT de kît kaBinctyd mey. Aneasta îmi îndesnea 4>o-
dosyd de a BiBdiotekaryd tytydor uii a yrma de anroa-
ne ne nititorî say stydiide <f>iekri>pyia; dap aceasta îmi
d?ypa yn timn npea nreițios, uii temerea de a uit sy-
nTra onria kîte o datT ne skodarî de a Beni si» nearT
fiodymcâe de kape aBeay tpeByimvB.
Nymepoase ^r^dyede ynede în ypma adtora
mi se didese nentpy aceste oB^ete, krbnd în sd’îruiit $on-
dyride treByinnoase <PyrT nyse în disnosiqia komisiî
de npiBeriepe nentpy oyot konstrykițiî. Krezyiy atynnî
kT toate se Bop 4>ane întp’o kdiiiT de okiy, dap komi-
sia era uii konuitiinițioasT iui dvminatT. Ea Boi a Bedea
dykryride ky kiap okiî stî. Ea se adynT de maî mydte
opî ka st m'h askydte, uii ky toate kT ea era komiiy-
st în napte de oameni ky totyd strTinî de înBTițTtyrT
uii de direkgia ynyî nensionat, BTzyiy ky mirare kT
în nyițin timn ea s’a nys în uiiroiyd tytydor nestiyni-
dor kare ay ^Tkyt a se naiute uii tytydor dyminidor
ne a reBTrsat ne tțarT deijyirea din 4 833. Maî de ofi-
uite statytede skrise uii statvtede nyse în dykrare ny se
aseaniTUT. La noî n’a dost auia. Komisia a nrinenyt
atriByi^iide sade în toati» întinderea dor uii ei de eser-
nita de o datri> dym> adeBrbratyd dor îmțedes uii dyne
snirityd instryki^iidor nyrnese de da aytoritatca svne-
riorrb. DesBaterea ny s’a nredynuit mydt, uii konstryk-
ițiide ^ypb tfTbkvte. Dar îmî dinsia înkT neea ne este
6
82
sytfdetyd aii Biaița ynei skoade nopmade, uii fw'B kape
este yn tpyn mopt, o skoadi» de andikattie. Ny aBeam
dokad nentpy skodari; n’afieam ^ondypf nentpy a nd^ti
yn înB^u^top. Abyseiy de o kam dati» nentpy sădi» yn
(^ed de xanrar (monron deskis dhbPT ratreu,!) nrofiisopiy;
dar epa ied nytțin vn dykpy înienyt uii kape trefixia'.
st se yrmeze. Ilentpy a aBea ndata ynyî Bxn înBTi^T-
top, îmnyginaiy ky o sâyjBT ikononxatxd kape înkTPka
kasa ky okedtyiadi» ne^odositoape. Skoada nraktikT tfyse
ast^ed auiezati». La înnenyt ^yse ypimoasi», dap npin
înrpijipe mi dykrare, aj’Ynseiy a ^ane dintr’însa, atît de
nenep^ektT mi Bpedniki» de midi» kym epa da înnenyt,
skoada-moded a akademiî.
în s^îrmit Denaptamentyd kynnrbpi» nentpy noi
ky yn mik npeiț yn dok kam m»ri»sit, yn 4>ed de dok
netpos în nreajma netTiții, mi nentpy kape noi aBypi»m
însrbPȚiinapea, koderii mei mi ey, a 4>ane o skoadT-de-»'
koriani (pT»sadniiyE>) yn denosit de nede mai Byne in-
stpymente de rpi»dimE>pie mi arrikydtvPT. Konsidiyd ^e-
nepad, este adeBTPat, ny sdoBozia ne an de kît o mie
de ^panni nentpy aneste oBjete; ed ny Boia a <f>ane din
noi mi skodariî nomtpi arpikydtopi; ni doria ka si» ne
tpari» Bnbrapea de seamrB asynpa îmfiynTtTiprii doky-
pidop, semimțedop, derymedor mi adtop deoseBite <f>e-
dypi de ^pykti^epe, mi ed ny se înmedi» în sokoteada
sa krb j-yan ndini de ardoare Bor ^ane kynoskyt toate
nronîmipide în oBmtea rypadi», mi fior ajyta ky 4>odos
sonietTbgide de indystrie mi arrikydtyrT.
Strikata natyri» adokydyi kare ni se înkredin-
ițase mi» îndatora de a da yn kyrs asynra înfiym>trj»-
uripii nînnîntydyi. Asemenea (f’Tkyiy ynyd mi nentpy
seminufeBydBe (ndantede a kT»por r^d^iim sînt ka ade
83
'jenei'), apfiopii de nodoa6i>, apBypiî poditopi, adtoiepea,
trBiatvd uii senrBnatyd iTBdypidop*. Ile dînr'B teorie ny-
sep^m npaktika, andikaiția. Mina Âa âykpy era masi-
ma skoadei, mi neuitine se iținea de dînsa, ^iindk'b e*-
semndyd era dat de kanyd ST>y. Oapekape npen>m6drBPÎ
nemetiitoape asynpa mtiimței în rp^dina 6otanikrB a ne^
tnații, adtede dipiuiate ne timnyd 5akanu;iidop, kamdkTr-
tpe mynițî, ka^nd ka>tpe nedeBpede amezrBminte de opti-
kydtyrn» komndetaP’B aceste dekiyi, nede mai ^odositoape
uii nede maî dydnî din toate anedea ne ani dat 6pe o data».
IIpiBeam aneste dekițiisyfit yn întpeit nynt-de-
Bedere; aneda ad s^n'Bt'Biții ne kape o înt^pia, aneda
ad adeBTbpatydyi ^odos ne ede d^pyiay ekonomiî dome-
stine iui aneda ad moradit^ii, ne mi se m>pea kn» ede
îd desBoadt'B întp’yn kin însemnat. Întp’ade6a>p, dykpi»-
pide kydtypeî sînt în okii mei nea maî fiynn» iuiem, a
sy^detydyî. în5rBiț,rBtopii karii ay ryst de dînsede mtiy
a de întreByinița nîm> în neasypide dop de penaos de
kape ay tpefiyimț'B; eî ny se rîndesk ninî o datT da
ndTBnepÎ kape desrpadi»; ei posesii întp’aneste distrak-
r^ii simtimente kypate iui syJidime de simnditate rie kape
nimik adt în dyme ny’î noate xpimi. Nimik ny 5a ny-
tea, mi se nape, a xTbPTzi mai mydte desd’Bt'BPi de kît
aneasVB apte de a înByn^t^iți ^edypide Beuetaipei, ^ie
^dopi, ^ie poade. Omyd kape npininyemte aneste me-
tamop^ose este mai kpeatop; ed se dinrymamte ned
nyițin Lb a 4?ypat de da natyp’B oape kape din tainede
ei, iui este ^epinit de a peri>si nîm> în îmn'BPTiția ndan-
tedop, atît de PTtnitoape iui atît de BoraVL în tfenome,
mapiuyd atît de minynat ad <f>cdydyi nostpy kape este
anypypea în nponîmipe, iui kape ncînnctat merite sure
nep^eki^ie. ypmînd înadteî iui nestpamixtalei sade opînde.
G*
84
Knmd doBîndiiY toate nede de kare BopBiiy, îmi
dinsia înkn> vn dykpy temeînik, o sădi» de kîntape uii
mysik'b. Nemtine npinBine da toate, daka uitie sa» neapn*
da timn mi kY kyBînt, în Bpeme ne nepînd adinei «fane
maî mydt rpemedî.
De mai mydt timn sy^epiam de kinyd kY kape’
skodapiî meî îmî ypmay esepniqiide kYdtvdvî. ABeam
o kaneM în kasn»; dap aneast’b kanedn» epa mikn>, mi
advnapea noastP'b nvițin nymepoas'b; nimik hy epa mar
nyițin imnosant, nimik nv insnipa maî nyqin. Pcdiijia
ka opî ne dykpy, ape tpeBvimvb de a ^i da dokyd st>y
ka s'b’mî npodvkTb etfektvd. nentPYkvdtYd din m>YntPYr
^iî kY konmtiinița ta mi ky Dymnezey, este destYd; dap.
este adt neBa kT>nd este BopBa de kYdtYd nyBdik. Akodo,
<£iî kY nyBdikyd. Ky kît advnapea kpedinnomidop este
maî nYmepoasi) kY atît de mydt este maî sodemnedn»;
ky kît este maî pediisiioasrb, ky atît este adeB^pata ikoa-
m» a Bisepineî. Imn'bPt'buiiiy aceste kyțjeVbPÎ npeotydyî
kanedeî; acesta BopBi ky npeotyd enopii, mi acesta
mytn» sdyjBa* kanedeî în Bisepika de dînnb dînsa, dym»
ne a doBîndit BineBoimta eniskonydyî. Noî ^ysep^m npea
tfodositopî kîntrbpiî s4>inteî sdyj'Be, mi Bisepika noastpe
<f>yse de ainî înainte o sad'b de mysiki», de kîntape, de
konnept. Amî ^opmaPTsm o BiBdiotekTE» mvsikadi» kape
se îmBorTiți nyițin kîte-imțin, mi skodapiî meî aY ne-
tpekyt întp’însa nede maî «Ppymoase neasypî de stydiy mi
de simuiipî însv^date kiap de dymnezeipe.
Atynnî ^yseiy în kvdmea dopiințedop mede: este-
piopyd ka^eî mede epa mydttymitop. ITentpy nede din n^yn-
tpy mi stydiide ne se «Hneay întp’însa, am srb BopBesk.
85
K A n XI.
MininiYm stYdiidop în5a»ița»tOPYdYÎ iirimar. —
Jidan yenepad nentpy stydii.de skodari/lor
înfi'LU.'BtoPL — Perydamente do nriimire, de
disnindint uii dvkpape.— TonYd skoadei.—
Desnpe nodile^!».
Ky nyujn în ypma instadaițieî mede (kare <f>yse
'Pbkvkb kv noim de krbtpe pckto’pyd, în fuimp de «fau^
a kîpmyitopydvî, a komisii de npiBeriepe uii a nedov
mai mânai nade aytopita»i^î) simițiiy ka» aBînd datoria a
dipiijea stydiide d>iitopidop înB^iț'btoPÎ, sa» kyBenia ka sa»
am o idee xota»PÎVb asynpa întperydyî stydiidor, iui me-
ditam, ka>ytam nede maî Byne mijdoauc de a .de «Pane
sa» se yrmeze întp’yn kin snopitop.
Iținta dPiind aj-ynsa», ma» andikaiy ky sepiositatc
da opranisauja întpeara» a skoadeî, iui ada»oraiy da rida-
nyd \ienepad ad înfiata» typeî peryda mente de mâi mire,
de disnindina», iui de stydiî.
Skoadede nopmade tpeByind a kondyne ne sko-
dapî nîna» da kynouitinițede de ripimyd rpad, minimym
stydiidop noastre epa statopnimt npin nporpamvd de c-
samen nentpy dofiîndipea ynyî atestat de nrimyd rpad.
Din kanyd dokydvî anost minim epa în dopimțede mi în
meditai^iide mede. Este npea adcBa»pat ka» nea maî
mydta» napte din în6a»i;a>topî ny tpefiyc a ajymje da yn
atestat de rpadyd syneriop, iui este de dopit, din dpo-
tiBa» ka majopitatea sa» (^ie minata» ka>tpe înlrbiVBtypa
edementapa; dap kiap nentpy a ne asta» în6a»iybtypa», este
Bine ka kandidaițiî sa» lutic maî mydt de kît di se hcpo.
86
nentpy kyBîntyd ki> nineBa înBaivb npea pt»y krf>nd uitie
nymai atît kît tpeBye a înBi>ița ne adiyi. Uledepea da
skoada <f>iind xoVBPÎtT» nentPY doi1 ani, iui ad tpeidea
d?iind înrrbdyit nymai ka o esemție, îmn^Pițiiy ne aneuiti
doi ani stydii nepyiți npin nporpamii npeskpiiuî. Dap
^YseiY în dati, îmnins înd'BP'bt de da ndanyd ne’mî
<f>T>kysem. $iindki> tpeByia, kY opînenpeiț, înBi>u/i>topi
akademii komisia de esamen a £ost oBdiraVt, nentpy
nea d’Tmtîiy npiimipe a anestopa, a npiimine kandidaiți
ast<fed kym s’ap? a^da, (adiki, mai tou,i întp’o stape de
neînfiTjU/btYPi, asbfed ne kît nea tfost ky nytinu/b a’i
kondyne în snaipyd de zene dyni' nîni» da s^îpuiitvd
nporpamidop anydyi d’Tbntîiy. Ilpin ypmape tpeByia si,
Bedem în skodapii yneî skoade nopmade toatT înfiiavi»-
typa kiap din anyd d’imtîiy, mi a înkina ne ned de ad
doidea da o adînki, penetiiție, da stydiyd metoadedop
iui dax esepniițiide npaktine.
La anost npimțin kape este net^r^dvit de Byn,
dap kape ny este de o andikaiție aBsodyti, iui ynitfop-
mn> în toate do kadi timide, ne ^yse neste nytimvb de a
ne kontfopma da înnenyt. Aiua aBeam mape nofdi, de
a ne ndîmje de toati, dymea uii de tot dykpyd: de ko-
misie kape se îndyndeka npea desne, de aytopitate kape
epa npea npetenipoasi,, de nporpami kapii epay npea
înrpeyiaiv, de skodapii noiutpi iui kiap de noi îniuine
kape ny epam îndestyd de iskysiuj. Byna rîndipe ne
țO^ky stb npinenem ki> nimik ny este mai ^tpt, dok de
kît aneste ndînuepi stepne în kape se komndane adesea
modiniynea snipitedop. Nenytînd a da înB’biț’btopi ast-
^ed npekym am <fi Boit, ne sîpryiPTm de a da ne nei
mai Bym kape ne <£yse ky nytimvb, uii ne andikaPTtm a
ri>ti yn Biitop mai mydițymitop.
87
Kcrnd cede d’^ntiiv neperi ade satedop dinsite
de înB-BițxtoPÎ ^ype» îndestydate, uii kuid nym’BPYd asni-
ramțidop da skoada normad’B koBîruii ne aceda ad do-
kypidop Bakante, komisia se d>rBky mai npetemțioasrB,
cepea mai mvdt'B înBTbi^tYPi» da nriimipe, uii de aicî
înainte noi riytypTE>m tfopma skoda PÎ-înBrBU'rBtorî de npi-
myd rpad. PerYdament de disnindim^ uii stydiî, ndan
yenepad de înfhm/LtYP'L; toate nytYPT, a <£i skimBate în
ypma adaosydyî înB'BiyBtypedop da esamenyd de nriimipe.
In toate» kasa de edykau,ie, yh PerYdament de
disuindims este Yn dvkpy neane»nat; treBye ka drBm^yi-
rea uii dypata esepmiyidop, npekYm uii oseBirea ranor-
tYPidop încene>topidop se» 4>ie statornicite într’yn kin
xolTPÎt. &e»re» accaste» mrBSYPrB, uy este de dok Byikb-
orîndyiade», uii anoî nici o cdykaujc, nici o nronîuiipe-
Mai nainte de a da am^nyntede perydamentydyî ce am
întokmit de Boiy are»ta nrinciniî, ^iindke» daka sînt ada-
ose kape se nre^ak dyne dokadit'Biți, nrinciniî sînt
andikaBidî npetytindenea.
Maî întîiv tpeBye o peryd’B skpisrB, atîpnatrB es-
nvsT da BTbzyd tytydop skodapidop.
Anoî, tpeBye a o esekyta ky nonktyaditate , <f>iind-
ki» este datorie a se tfopma în skoadede nede Byne ue-
VBițenî Bynî. Auia dap, nreițyeuitc maî Bine dinsa opî
kTBPia deijyipî de kît o deijyire neB Brata, în seami>, de
kît o deijyipe ce o tîdm'Bceuite, ce o andeakT, uii o a ce
sc> takrB say si» BopBeaski» dyne kanriciyd zideî.
Dar treBye maî ky seaim, ka yn perydament
de stydiî uii de discindiirB srB <f>ie kon<f>orm ky skouyd
ynde Boieuite cincBa a ajynijc.
O skoade» nopmade» ny treBye a skoate din sî-
nyd ei aytomatc; ea este datoare ci <f>opma <0iinu,e ra-
88
gionaBide uri kape st» uitie a da kyBînt desnpe dYki’YPL
IlentPY dînuiiî, tot perydamentYd de disnindim» teeBye
a «fi neste tot pagionaBid, uii ^iekare din disnosigii.de
ne ed konpinde tpeBye a ^i notriBite kY intediuinga dop.
Dap o skoa/H nopmadT» ny treBye iap a kpeuite pagio-
nopi, uri «f’iindknb ny este nini o dege kapea st» ndakT»
da toatT» dymea, ny este nineBa dator aînrpiji si, myd-
ițymeaskT» uri st» îndestYdeze ne kytave opi kYtape om
într’aneastT, degisdagie uri întp’anest ryBern de «famidie,
ui ne togi anei skodari ÎnBTgTtopî înzestpagî kY minte
uri kY pagie, omYd kape nrin toanede sade tfane esengie*
da perYdede ragiei uri Bynei kyBiinge este o $iingT» op-
ranisatT» pt,y say BodnaBT, da minte; treBye opi a’d tT,-
mT»dyi opi ad roni din skoada,.
SkodaPYd ned mai Bine opranisat, ned mai în-
gedent, noate st, aîBT, minYte de neastimnam de neo-
pîndyiadT» uri de nedisnindinT» say st, rT>seaskT> degea
ypinioasT», perYda stpimtoPT»toape. IledavovYjl^ — iay anest
kyBîntîn îngedesyd ned mai înadt, —kape kYnoauite sni-
pitede uri uitie neea ne este ed, kynoauite aptea de a
andika degide kY indydgengT». Dap o ypmeazT» kY sta-
topninie driindkT» skodai’Yd înBT>grBtop, «fiind datop a ko-
menda uri a kÎpmYi întp’o zi, este de kyBiiugn» ka st,
înBege mai amtîiY a se synyne iui st, uitie a da askYd •
tape mai Bine de kît opi kape adtYd. IlentPY aneastT,
npininT, se kade a andika detiYipea asYHPT,’i kY o dpen-
tate «foapte neriTnYitT, uri foarte întpearT».
De da nimii neasYPi de dimineagT» nîm, da noT,
seapa, toate dYki’T>pide epaY npe6T,zYte, toate miuikT>pide
în kasT, epav perYdate, uri toatT, kT,dka?ea de perydT,
epa însemnați» uri YPmatT, de nedeansa sa. AneastT,
stPTUinriie sneiria ne ryoi Benigî; dap npea par de am
89
oi,zYt mipapea a uine mat mvdt de tpeizide: esemndvd
dat de ynii, este imitat feri» tpydi» de adiții kapii se
kpedeay nenytinniomi. Daka m’am fi nyptat ky kpygape
iui k omndTbiepi, skodapii iei fiekî s’ap fi stpikat în ny-
iține zile, uii iei nyoî ny s’ap fi fopmat niiî o dati».
Sînt siryp ki» astăzi toiți se fedhiit de d'bdapea ky fiyna
opîndyiadT, ky kypi>u,enia, ky esaktitYdinea, ky rpafini-
ka mi nefimyita syiiynepe da dem, ky toate denpinde-
pide ne de ay synt de o dati, ky înfii»uri»tYPa da skoadi».
Skoadede mi famidiide dop 6op pesfpînue aneste fpy-
moașe m>pa6ypi; ede de fiop komynika adtop famidiî,
adtop skodi, mi ede fiop esepnita npin esemndyd dop o
fanți, a ki,pia dypati» fia fi fi»PT» sfîpmit.
în adefii»p, daka fiinede se fane ky mydt ne-
kaz f i»prb nytepe mi enepuie, mi daka ne tpefiye a ked-
tyi mydt din anoste doi, kaditT>u,i nentpy a dipiuea ne
skodapii-înfiijiybtopi, ny tpefiye însi» a nepde din fiedepe
ki» ei fi op afiea întp’o zi o mape nytepe, ki, fiop tPi>i
ky o kdasi, de oameni simndi mi stimafiidi, dap ky ni,-
pafiypi asnpe mi noate mi rposodane. Ei fiop fi adesea
isnitiiv de a fane kym fak toiți aneia kape îîînkonyiy-
pi>, mi aceasta fia fi neea ne îi fia deskpedita maî
mydt; fiindki, sT,pakyd ka mi fioratyd, mi ynyd mi ad-
tyd în sfîpmit tatid de famidie, iepe mydt înnpifiim^a
înfimvbtopydvi fiidop si»i, kiap ki>nd anesta ny nepe
nimik de da ni»pimții skodapidop si»i.
Ilentpy a fi întp’adefii»p fodositop skodapidop
mei, tpefiyia aneste doi» dykpypî: a di»pîma ntpafiypi
aronisite întp’yn timn de ninni-snpe-zene ani, mi a dofii
de akym ne anedea ne ei ap nytea si» dofiîndeaski» în-
tp’yn timn de natPY-zenî say ninni-zeni de adiți ani.
Iținta epa tpydoasi» de ajyns; dap ny o esaijepez, mi
90
togi1 ofiop npinene ka mine, daka îuu fiop da ostenea-
la de a o fiedea ky sepiositate. Henipy mine, om^sY-
paiv în toaVb întindepea sa, uii ny nn snepiaiv ninî
de kym de dînsa, $iindkrB am dykpat mydt asynpa med,
uii uitiam ki> ninefia noate mydt kTbnd uitie fiine neea
ne fioieuxste.
Boiy ny nymaî aneastT kypTgenie kape este a-
tît de monada kît uii ^isiki», uii anea fiyni, opîndyiadns
kape îndesneuite dpymy.il înfiTE>gi>tyreî; fioiiy asemenea
o fiyni» ginepe, o noditegn> adefi^pat^, tui, înainte de
toate, simtimentyd misiei nentpy kape se nperTtiay în
anest auiezTbmînt.
Ilentpy fiyirb oPÎndyiaM uii kypTgenie, n’ape
a ^ane ninefia adt de kît a fioi uii a npeskpie; anoî, o-
daVi» perydede tpase, ape a d^yda say a nedensi.
Dap daka aneasta este de ajyns nentpy dokyin-
ga da skoadn», nyeste destydn» însi, nentpy fiiagT>. Tpe-
fiye dap a tfane din aneste doii nodoafie ade fiiegci o
tpeafii» de ryst uii de ofiinnying^. Btzyiy a se dya în
fi^rape de seamnb de k'btpe skodapii mei toate ^odoase-
de ne ’mi asirypTb yn om kape se deosifieuite npin ry-
styd sn>y nentpy fivna opîndyiadT, iui npin d^dapea dyî
kv kyPTbgenia. SVbpyiiy mai1 ky seamn. asynpa pesnek-
tydyi kape npin aneste kaditTbgi atît de npegioase, în-
finbgTtopyd însy^dT skodapidop sau, <>amidiidop uii tyty-
dop anedopa kapii îi fiisit skoada sa. Adnboraiy mai
mydte ofisepfiagiî asynpa panoptydyi intim ne este în-
tre kyp'Bgenie uii moraditate. &iind kn» toate ne afieay
syfit okii dop snpijineay diskypsypide mede, ede tf'tky-
p% tpeafiTb. nentpy fiyna-opîndyiadn» mrb anisam n(\ a-
neasVb idee: ki> daka ny este ea tfepinirea, este dpymyd
lied mai siryp kape kondyne da ^epinipe, fiyna-opîndyia-
91
M «face akîmtira dok, timn, Bani. Dideiv acestyî ky-
Bînt fiym-opîndYi^^ , toatT întinderea nytincioasT, iui
kTnd kondyceam anei Bietei jynî da BiBdiotekT, da ka-
Binetyd de ^isikT, da skoada npaktikT, kTytTtyrede doP*
atît de des isBite, înaintea intPTPiî dop înkasT, de nri-
Bedimtea amestekTtypeî iui neopîndyedeî kape domne-
uite mai ky seamT da sate; esnpimay o îndestydape ka-
pe epa PTuitoape nentpy mine, iui kape mi se nTrea o
niazT toi, nentpy Biitoryd dop.
Eyna ginere ny este o kaditate mai nygin tpe-
Byitoape. Dap daka aceea a tpynydyî ny se înfiati» ky
îndesnipe, daka tpeBye nentpy a o anyka, a adege uri a
imita cede maî Byne inodede, ase esepcita da dînsa în
toate zidede iui a se npiBeria nekontenit; aceea a sytfde-
tydyî ește uri maî aneBoie de doBîndit. Iținepea sy^de-
tydyî, este stTnînirea ce yn om esepciteazT asynpa rîn-
dipiî sade, simtimentedop sade, BopBeî sade; ginepea
sy^detydvî, este npegyd mopad, adeBTPatyd nreg ad o-
mydyî. Ea ny se înBagT; îuiî înuiyuieuite cineBa npin
mydta fiTrape de seamT, kyuetape, STnTtoasa rîndipe,.
kypTgenie în nopnipî, nponpietate mi adeBTP înBorBipe..
Asemenea este iui desnpe noditegT.
Heea ce se ziue noditeiyt în rdoati, ape nyițîrx
npeiț iui se înBai^Tb întp’o skypVb fipeme. Ny este tot
ama mi ky noditeița kape Bine din sytfdet; ea atîpniE».
deda întinderea sniritydyî nostrv mi de da sinceritatea
inimeî noastre. Aceasta este dar de odatc» o trea.6%.
de Byne m»raBypî mi de Byn ryst. Ea este ka stidvd,
esnresia omydyî. Ea noate ase resyma în reryde;dar
sinryrede reryde ny not st o înBege. TreBye ky toate
acestea ade stydia ky rrij-T nentpy ade nytea andika
ky intedițiingT.
92
EakT, sokotesk, nede mai npinninade din ace-
ste pervde. fiTFTtopî de seaniT da rîndipide mi
simtimentede Boastpe. Mai nainte de ade komynika,
6edeu,î daka sînt dpente, daka ede ndak konmtiinu,eî
Boastpe mi sînt npiimite kv anpofiau^ie de konmtiimța
adtopa. Daka aceasta este ama, komynikTgî ideea syfit
<^opma nea mai simndT, nea maî kypatT, uii nea maî
skyptT. Aceasta este totdeayna ^opma nea maî ndTky-
Vb, nea maî ederantT, uii aneastT ederanițT este sin-
rypT kape ste> $ie de fivnyd ryst mi de fiynyd ton în
fiiaga ordinaPT. Tot diskypsy.il, kTYtat, penepnetaf,
toatT snynepea înOopitT este de yn ypinios ryst. în’
konBepsauie Bopfiipea nea maî nesytfepitT, este Bopfii-’
pea npetemțioasT, mi abordi ka o karte^ este a SorBi'
ka Yn nerod. K'tnd zine nineBa kTE> kyfiintede tpefiyesk
adese, zine însp’anest îmțedes, kT tpefiye • tot deayna
a dva esnpesia nea maî kyBiiimioasT kape deseamnT yn
dvkpy. Bopfiede înnofiidv adesea kyuetapea, dap ny e--
ste o ade\iepe de esnpesiî kape st 4>akT a ^i eptatT o
rîndipe ypimoasT, vn simtiment BinoBat, o $antT ne-
ninstitT.
ABînd kyyetTPide tade ^pymoase mi kypate,
simtimentede yenepoase, nTpaBypide tade cinstite, dis-
kypsypide tade simnde mi adeBTPate, Beî tot deay-
na îndestyd de nodit în Bopfiede tade. Desnviat de a-
’ieste kaditTițî, Bopfiipea ta, tfienea maî kypatT mi xiea
maî ederantT, ny Ba ^i nhiî odatT niqî ndTkytT nhiî
dl’TPTStoaST.
în kîte-fia skodî stPTine, se dT npinninî say
peryde de iținepe mi noditeițT, mi ey am dopi ka st
afiem yn fiyn manvad de aneastT mtiimțT în dimfia noa-
stPT. Dap anedea kape afiem sînt npea nener^ekte
93
nrea dTBTPgate iui nrea ndine de nimikypi ka uitipea
don st fie folositoare. Ka st vnesk ky deniile uii
nyiținT npaktikT, synyseiy de o kamdatT ne skodapii
mei da konBopfure neted aptikydatT iui da o esnpimape
kypatT; onriiv ky rriyr neea ne isBia rystyd uii fpt-
matika; auiezaiy înkT oare kape sfTdire asynpa ynop
întreCTPi aPTtate de mai nainte; înrTdyiiy o mape di-
Beetate de oninie, dap nreskpiseiy ky eneryie tot fe-
dyd de înfyriere say mînie. PekTYtam ey însymî tot
fcdyd de okasiika st’i f ak st Boi’beaskT, iui stTpyiiy
neîncetat asynra auestyi nrinmn, fiind kT kyBintede
yny? om day tot deayna mTsyra nreițydyi sty. <>t-
kyiy asemenea asdyji nentpy auedaiuî skon uitiride ne
fT^eay da 6i6diotekT uii întpeBorfiiride kape se panop-
tay da anestea. Toate aneste îndedetniniri nrodyse 'oa-
pe kape isCîndT, dap niTPtypisesk kT ny m’am înde-
stydat kiap ev însymî.
94
K A n XII
înfiTgTtYPaskoadei normaie. — Kyps de ne-
darogie say nrinaini de edYkagie.— Ilpima
degie.—Este de kyBiingT a nepneta Bine
kapiepa yuyi înfiTgTtop mai nainte de a in--
tpa întp’însa. — Kape este imnoptanga ace-
stei kapiepe? — Kape îîsînt datopiide uii 1y-
kpTpiJe?—Kape îî sînt nekazypide mi ndT>-
nepide?— Kape sînt disnosigiide kvkapetpe-
Bve a intpa întp’aneastT» kapiePT, mi kaditTr
gide ne se kyBine a aronisi afdîndYte
întp’însa?
SYPda ap ^i $ost opi ne stPT>danie de a da sko-
dapidop mei ofmmyingî de 6ym> opîndyiadT , de kypTge--
nie, de noditegT mi de demnitate nepsona-H, daka n’am.
^i afiyt rrij-T» st’î 4>ak a îngedeue toatT» imnoptanga a-
uestop Byne m>pa6ypi, mi daka da pervdede ne am npc-
skpis ny am 4?i ad^orat instpykgiî kape ’î ay ^Tkyt st
uitie de ynde st de anyue mi kym si> de npeg^iaskT.
nentpy anest kyBînt «Hkyiy yn kyps de npinTinii edy-
kagii atît de komndekgî ne kît mi a d?ost ky nytingT.
Aqest kyps 4?opmoazT> ky aneda ad metoadedop pamypa
uea mai imnoptantn» a înBmțiitypci, dynT» aneda ad in-
stpykgiei monade mi pediuioase krBPia îî <f>aLie o 6ym>
nperTbtipe, mi îî este komndinipea. Ama komnyseiy a-
uest kyps ky o rpi^T nemT>Puinitrb, okodindymT» de toa- ’
te skpiepide ne nyteay st uit dymineze, dykpîndyd neîn-
netat, adTorînd da notede mede opi xie inoBagie ^odo-
95
sitoape mi se în^ițiuia , skoițînd nekypmat neea ne mi
se nipea o teorie deuiarti , uii sîpryindymT> a ^ane mai
Bine, ka ste> <fiy mai Bine askydtat tui mai Bine ypmat.
Ilpekyin misia înBiițitopydyî nrimap mi se na-
pe nea mai noBiroasn» din toate, uii kT instpykiția mi-
mări ^ane din nonod neea xie tpeBye si $ie ed, kyr-
syj! mey se deskidea ne tot anyd npintp’o deki^ie asynpa
imnoptaitiei anestor ^onkiții. Se uitie ki myd^î din
jynii nouitpi ypmeazi o karieri nentpy a aBea nîine;
k^B se asBîrdy întp’însa £iri ninî o nperitipe, tui kt
mepr în ea opBeuite, kîte odati kiap ka niuite inakine
înninse de niuite nyterî mai rr$de.
Ky toati Beriepea ne aBea komisia de a nerka
ne kandidaițî, ni se întîmnda a Bedea ne tot anyd ki
yniî ny intrase întp’aneasti <fonki;ie de kît npin dopin-
ița de a îmBpiițiuia o kapiepi maî dydne de kît adtede.
Aneasti konsidepaiție îmî dikti în toițî a?JÎ dekiția mea
asynpa ^onkițiidor înBii^itopydyî, dekiție karenrininyi
de maî mydte opî retpauepî say demisiî.
”Ka?iepa BoastPi, zineam kandidauidop, este
^pymoasi, dap ny e stPidvniti, ny e kîuitiroasi. Ea
<f>ane a Bi înkonuiypa de o jymme kape este nidejdea
natpiî, jynime 6ie, snirtyoasi, synysi, npimiitoape de
opî ne noBidi kyțietare, de opî ne simtiment ijenepos;
setoasi de noBestipî, de înBiu/Ltyrî, de nyotii;î de tot
<^edyd; nâim> de dopimți de aiyBi uii a <f*i iyBiti; în-
kpezitoape desne întouîaneia ka?i îî kynoauite instink-
tyd eî, da? nyițin kam sidBatiki. înBiu.itopidop, anea-
stT> jynime Bine da Boî, a Bri> askydta, aBiypma, a Bi
imita, a Bte> iyBi, a Bi pesnekta. Ea Ba 4?o?ma sonieta-
tea BoastPi în tot kypsyd Bieițeî Boastre; ea Bi Ba o-
kodi ky orî ne pekynouitimța uii omenirea ay mar^ry-
96
mos uri mai kypat. Daka Beuj iuti a?i ^aue Binele ce
uere, o, atynci, mydițymita pekynoiuti niței sale. Bc>-
tpîneițea Boastpe, ka iui Bîpsta 6rbpBT»iției, se Bop ako-
nepi ky ^dopi kape se Bop penoi din an în an. Toate
aceste kanete kape Bi» înkonyiypy ky Boratyd dop ne-
piiuop, n.HBiiț, kastaniy say nerpy, Bop tface ayitane-
pii Boiutpi cei adBi, iui zîmBetyd ^ieskydyi dop amop
Ba uitepye sBnbPcitYpide dyne 4?pyntea Boastpe. Dap da-
ka ny Beiți îmțedeije misia Boastpe, ny se Ba a(f>da ni-
kTbipi o kapiePT, mai nenopocita» de kît afioastpi»; ny
este tpiBvnad a k^pyia stPTbiunicie ap nytea da a^apc» o
osîndc» kape ap mepita nekanacitatea say nekpedimța
Boastpe,, uri kape ap îndestvda ypa iui Bdestemyd Bîp-
stedop Biitoape.
Yn 4>idoso<£ a cervt yli nynt ynde sc> noata sta
uri a ^r^dyit ki» Ba pestypna yniBepsyd. Boi aBeiți
nyntyd de a dykpa ky tapie asynpa oamenidop. Acesta
este paiția iui komutiinura, acesta este kv alte BopBe
snipityd iui inima konidydyi. llli konidvd Bine da Boi;
aBeu,! nymai sili npiimiiți, uiil Beiți aBea tot deavna
ne kît îi Beiți da xpana snipitydyi de kape ape tpeByin-
tți,. He kîmn întins uii ^eciopednik Bi, este înkpedin-
ițatl La ce kyâtypi» se nsteiute! LT>saft-Beiți sc> se
konleiuaskc» de Bypyeni? Beiți nyne în ed ndante Be-
ninoase? ApynkaBeiți asynPT’iseminițe nytpede? Lte>-
sad-Beiți în Boia doBitoacedop d'bPTbmbm,țoape ? NyBc»
simițiiți kiemaiți a kydtiBa în ed cede mai d?pymoase
4?dopi, poadede cede mai rystoase? Ny Beiți d^pyi a-
cestyi kîmn kape este sy4>detyd konidvdyi toate 4>akyd-
tmțide, Biaița BoastPi» întpeari»? Myncitopyd kape sa-
nrb nrBinîntyd ape amBiiție; ed Boieiute a doBîndi ceea
cekîmnyd st»y noate npodyce mai Byn? mai desiTnpurit:
97
Boi, kiipopa el este tinYd, Beiți Bpedniui de osîndT,
înaintea oamenidop, daka, în toata, kapiepa Boastpo» nn>-
kap întp’o kdimb Beiți dopmita în Beriepea ne sînteiți
datopî a aBea.
Da, pesnonsafiiditatea ne atîpno» asYnpTbBi» este
rpea. Ilaptea nea mai mape a naibii este înkpedimțat'B
rE»ntrE>iY in4>dYiniț.er Boastpe uii Ba xieea ue Beiți <f>aiie;
întim>pipide ne Bop npiimi din kasa Boastpe, de da Boi
saY de SYfit Bedepea Boastpo», sînt a tot nYtepnhie; ede
konpind s'Bmîmța BiptYițidop saY Biițiidop ne Beiți des-
Bodta,
Stupide de mi|dok ade souieVbiții deirtpta o-
dinioapo» ne konii dop de skoadede noastpe. Ede îi $rB-
ueaY a YPma npin kodeijii. Astăzi a nepit auea ypt, , a-
uede Bo>nYedi deuiapte, anede m>pepi rpeuiite ne aBeaY
ede nentPY aueste auiezo,minte, uii aceste kdase de oa-
meni BinY asemenea a’iui dYa înBom/btYPa în skoadede
noastpe SYnepiope, indYStpiade, arpikode iui nopmade.
Noi aBem apesnYnde de aiui înainte kon^idimței dop;
aiua dap, Boi uitiu,i dokYd ue okYnY ede în dYmea mo-
depmb.
Odinioapo, se sd^Bia Bor^ia, panrYd, nauite-
pea. Aneasto» îmm»prBiție s’a pisinit ka ^YmYd uri a ^te»-
kYt dok adteia, vnei îmm»PTE»urii mai mopade, a dYmini-
dop, a Bpedniuii, a ko»pia npaBidniuie este pekYnoskYVt
de toiți. Dap dYminede nY sînt înka» peBa»psate npetYtin-
denea Ynde este simițito» iui pekdamato» dYkpapea dop. 0-
pînda Boastpo» este de a de snbBîpiui nponaraiția, de a
«f’opma Yn nonod Bpednik npin BiptYițide uii ni»paBYPide
sade mopade de npinumii dYne kape adeaprt, iui de
dpentYPide xie aY npokdamat deyisdatopii so»i.
La aueasta sa» Bt, rîndiiți în toate minYtede Bie-
98
iței Boastpe. Daka aneastT» îmnT»PT»gie mopadT, tpefiye
ase <f>ane mai my.lt de npegyit npin s^opgede Boastpe,
întfdopipea stupii materiale a nagiidop atîpnT» asemenea
kît Ba de degiide Boastpe. întp’adeBT»p, ny Bi srb nepe
nymai skodapi kapii st» aî6i> npinnini kypagi uii idei
dpente; ny Bi st> nepe nymai oameni ky o minte stjit»-
toasi», ky o Boingn» uii o kondytT» Bym», ni înkT» myn-
mtopi Byni, indystpiouii sîpryitopi, snekydangi dpenu,i7
înBT»gagi ^odositopi. Oamenii kapii ap Boi st, kynoaskq*
nymai dpentypide dop, uii kapii, uitiindy’uii datopiide,
ny de ap îndendini uii ap k^yta mijdoanede dop de esis-
tingT» în ny uitiy kape nădejdi ximepine, în ny uitiv
kape peBodygii kpiminade, sînt neimai B^tTm^topi ne*
Vbgeni. Lyminede ny tpeBye nymai a întT»pi m»paBypi-
de nede Byne, sînt datoape înkT», dyminînd aptede, indy-
stpia, komepniyd uii arpikydtypa, akondyne da ynnpa-
Bidnik traiy Byn npin mynkT», kymmd uii ekonomie. Tpe-
Bye, neste toate, ka ^ie kape din skodapii Bosiutpi st»
uitie a kîuitira ky ne st» ’uii gie Biaga ka yn om nin-
stit, uii nymai aneda kape mvnneiute este yn Byn uii
yn ^odositop memBpy ad sonietrbgii; opikape adtyd noa*
te a deBeni nentpy dînsa o npininT» de typBypape uii neo-
pîndyiadT».
înnenegi tot dayna a aPT>ta skodapidop Bouitpi
aneuiti npinnini de Bym»-opîndyiadT> uii îngedenniyne ‘H-
pt» kape npinninii sdoBosenii uii notpiBipii (eraditTgii),
ideide de neptfekgie uii nponîuiipe kape de Bop îmnpy-
myta de da adgii, uii kape miuiki» atmostfepa mopadT»
a anestyi Beak, de Bop pestypna kanetede uii de Bop typ-
Bypa «fiintța. Begi 4?i kT»dT»yzede ^epinipii neamydyi,
Begidykpa nentpy în^dopipea gT»pei, daka Begi daniddT»
de dykpape. de synynepe, de tikni», tui de BynT» mo-
99
paditate; ^iind ka» de da Boi îmî npiimesk oamenii edy-
katpa dop nyBdika». Dap daka în dok de aînsv^da ry-
styd Biptyițiî, amopyd Byneî-opîndyedî mi dedarea ky
synynepea, Beițî desmopadisa ne konii npin Bitpyd de-
nii, neopîndyedeî, nesynynepiî, întp’o Bîpsta» kînd îmî
tpek zioa syBt okiî Boiutri/ kînd se îmna»pta»mcsk de
odata» mi din dekițiide mi din niddede Boastpe, sîntcuj
ciyma soaietTiyî, mi mînia naiții ny Ba nytea a^da o
osînda» ama de stpamnika» în kît srB ^ie întp’o de ono-
tpiBa» rpeytate ky aceasta, nedeuyipe.
Daka din npotiBa» Beiți d?i îmțedemți, mi daka
Beiți komvnika skodapidop Bomtpi kadita»ițide kare tfop-
ma» ne omyd cinstit, kît de pekynosk^toape Ba <f*i oni-
nia nyBdika» kpyntedop Boastpe ostenede! Nymede y-
nyî Byn înfia»ivBtop Ba sBypa ky ^ada, de da yn sat da
adtyd. Bîpstede Biitoape yna dyne adta Bop Bine-kyBîn-
ta ostenedede dvi daka ay <fost kypate. 4>iind krB dy-
mea yn sinryp minyt ny Ba» nepde din Bedepe. Stamî-
nipea ape okiî niponii^i asynprBBrB. Odinioapa» înBa»tvB-
topyd aBea mi da sate mi da ceta»u;î o nosiiție ky totvd
adta. Epa neBa»rat în seama»; ed se nerdea syBt ym-
Bpa atîtop adiți, stpa»inî ynii7 kapiî nenytînd a’m skoate
nîinea ky adte mij-doace se tfodosia de rpoasa nemtiin-
u^b a mspim^idop kapiî îî înkpedimțav dai. Atyncî ny e-
pav înBam/Ltopî adeB^paiți; se $a»cea cineBa înBa,i.;a»top
ka sa» skane de neBoia rypeî, de a 4>i miditap say myn-
nitop de kîmn. Asta»zi toate s’av skimBat, BopBa mi dykpy.
Dap ne kît am înaintat ne atît societatea ape
dpentyd a cepe de da noi maî mydt, mi ka sa» aBem
dpentyd da pesnda»tipî este a ne kynoamte mi a îmBa»-
ița a nenpeițyi misia noastpa»; cine Baypma dyne orîn-
100
dyiada dykrypidop de mai nainte, Ba 4>i tratat ka în a-
neî timnî.
Ar f>aae o mape rpemada» înBam/btopyd, kînd
Boind a se pidika maî sys say a ieiui din s<fepa datopii-
dop dyî, îd nyne oninia nyBdika» da dokyd dyî. Ny yi-
tai;î ninî odata», Boî ny sînteițî kanyd satydyî Bostpy;
Boî ny sîntcițî de o notriBa» ky kanyd enopiî, tfiind ka»
ny sînteițî nriî opranyd de\jiî mBide ninî opranyd de\iiî
pediuioase. Boî ny sînteițî nhiî aytopitate Bisephieaska» ?
nbiî aytopitate administpatiBa», Boî sînteițî opranyd în-
B^^typeî nyBdine în skoadrb. Uli acesta este yn pod smepit
nentpy am6iu,ia ynyî om? BoîmB^ai^ mi kpemtegî juni-
mea în nymede «Pamidiidop mi ad statydyî; mi întp’ade-
Ba»p anest pod este destyd de ^pymos nentpy a Ba» myd-
ițymi. Roate sa> <f>iurî kiemau,î a ajyta în sdy^Ba» ne jy-
paițî mi ne npeotyd Bisepineî, Boî nyteițî a <l>i sekpe-
tapyd ynopa mi kîntrbpeițyd say nititopyd nedyî dadt;
dap întp’ancasta» întîmndape înBTU/Ltopyd este ajytoryd
mi synysyddop, mi, syBt opi ne panopt, a pidika adtap
îmnpotiBa» de adtap, este a tfane resBedy ky ynyd maî
nytepnik de kît Boî. <[>aByda oada de n’tmînt mi oada
de ^ep ny este o <i?a6yda»: este istoria tytydop nepozidop.
Este istopia ynyî mape nyma»p din npedenesopiî Bomtpi.
De oBmte, ny Ba, nyneițî înmiBa» nedine; o sa>
înlîmninaițî destyde mi d?TbPi> sa> de npriinyiițt Boî.
^pyntamiî satydyî, npeoițiî, mbpimțiî skodapidop Bo-
mtpi mi Bisitoriî skoadeî Boastpe sînt oamenî; aneasta
Ba st> zikT ka» îmî ay mi eî sda>6iniynide dop, mi ka>
ne dînra» oape kape Birtyițî ay mi oape kare nopnipî
ypi’iioase. Kiap skodapiî Bomtpi ne dînra» bynede dop
disnosiupî ay mi adtede pede; mi ne <>ie kape zi, ane-
ste rremedî, aneste sda»6iHÎynî, aneste disnosiipî syna>-
401
putoare op si» se întîdneaski» ky sd^Biniynide tui rre-
uiadede Boastre. Yneiute da ^ireaska .lene a konidydyî
^ireskyd Bikdeiuyr ad skodapydyî; adT>typi» iar'Biuî ne
dînri» doBitonia uii neniondirea satydyî, rrBtrBnitede idei
uii mbPTBirî ne se mouitenesk de da Bi>tpînî, yneuite,
zik, mydta simiținiyne a anedopa ne mcpr dinm» Boi iui
înaintea Boastpe, aned amop de sine kape este ncdes-
iTBPuit de inima neastri», uii kape, dym, ne ne a în-
toB'LP'Liuit în dyme, Boieuite kîte odatrB a tPrBi uii dyne
moartea noastei»; maî nyne asemenea anede desBin^pî,
anede ijedosiî d>i»PT» s^inuit uii f^ra» skon kare desriny
ne ^pyntauiii ynyî sat ka iui ne aî yneî neti»u,î, uii BeuJ
nrincne noBeițede mede: Beițî înVbdni îndestyde nedinc
ka si» n’aBeițî treByiniți» a Bts maî kreea npin zT»d7»pni-
nia, npin nretempide Boastpe. $eriițiBrB de anestea da-
ka Ba> iyBiițî. Daka ky toate anestea aBeițî aneste mc-
texne (Biițiî), ny Bt» kydkaițî seara iui ny Ba> skydaițî
dimineața ^t»pi» a Bi» îmnyta rreuiadede Boastre înain-
tea dyî Dymnezey, înaintea konuitiimței Boastre. B’o
zik ky o konBinyere adînki», zidede astd*ed înnenyte uii
ast^ed si»Bîpuiite nreițyesk maî mydt de kît nede dad-
te; Ba înki» sînt nymaî ede sinryre nede maî Byne, ne-
de maî senine ade Bieițeî noastpe.
Uii akym dyni» ne Bi» tr'Bseiy Viitoarea Boastre
kaeiepi», snyneuri’mî, snyncițî kyuetydvî Bostry ne Bn»
sideuite a o îmBeTbipiua. ABeițî Boî nentry aneastT» ka-
piepi» o kiemare BTbditT»? Daka Bt> însT>minaurî ky dîn-
sa nymaî nentry nîine, au,î rreuiit; o mie adtede BrB
day nîînea ky maî nyq,im> osteneadrB. Bedci;î ky ne
sînteițî nreridiițî nentry a intra întp’însa, iui daka Bt»
dinseuite temeiyd, retragerea Boasten» este Bine si» yp-
meze îndaVB dyne nriimipe.
102
Ulimaî TbntîiY, ypmauj Boi dyne o xota>pîpe pa-
i^ionat’b, say dyne yna din auede nopnipî dyne kape se
dasa, cineBa a mepție opBeiute? ABeiți nytepea iui s't-
m,tatea7 rdasyd iui tadia tpeByitoare nentpy o kapiepa»
în kape tneBye tot deayna a BopBi uii a dykpa ky enep-
uie, îndesnipe uri ryst?
Beniițî aini kv o kananitate intedektyada, kape
sa, «fie de ajyns nentpy a îmndini ky skymna>tate toate
oBdiraițiide Boastpe? La Bîpsta Boastpe ny noate st»
uitie nineBa daka ape niiute ^akydta,!^! mapî say mij-
donii; ky toate anestea <>ie kape ape o oninie oape ka-
pe de inijdoauede sade: eiBine daka oninia Boastpa, Ba»
este ^aBopaBida» este ea temeînika,? ABeițî anea npe-
sinu/b-de-snipit kape Ba, este tpeByitoape snpe a mîna
snipitede iui ideide?
TpeBye mydt nentpy a kîiutira kynouitinițede
tpeByitoape înBaui/btopydYÎ, tui înka, iui mai mydt nen-
tpy a de komynika da skodapî de Bîpste uri kapaktepe
deosebite.
Anestea tpeBye sa, <>ie kînta,pite de Boî în oa-
pe kape neasypî de o meditaipe serioasa,.
Heea ne sinteu,! datoiri a înfigă în ypma» este
kiap kapaktepyd Bostpy.
Sînteițî înzestpagi ky anea Bdîndeițe, anea Bi-
ne-BoiniyB, anea anponiepe de om kape kîiutira, inime-
de tytydop, jynidop iui Ba,tpinidop?
Daka n’abeițî de dok aneste kadita,uj; daka din
kontpa sînteuj npinednrri, mîndpi; daka aiți aBea
kapaktepyd sBypdadnik, mîna iyte7 inima tape? ka-
nyd Biv iui dimBa ypinioasa,, îndPTbsniBeițî ky myd-
ițymipe a Ba» esnyne da toate nekazypide kape Ba» a-
luteantT în mijdokyd ynop skodapî Bikdenî iui ynop mb-
103
pintțî asemenea rata a fii» îmnpomka kv nietpe, daka
mepitagi, de kît a fii» suplini, daka sînteuî fipednm
de dparostea dop? La ^ie kape din metexnede fioa-
stpe, rîndiițifii» fiine, konii iui ni»pim;iî fii» fiop onyne
toati, SYina rpemadedop dop; din fiîpstir în fiîpsti» fieițî
întîmnina o fiPT^nruuie tui mai înfiepuivnati», uii daka
nea d’^ntîiY ny fia isfiyti a fii» roni, nea de ad doidea
fii» fia advue da marginea mopmîntvdYL
Eaka o întrefiare uii mai rpea: sînteițî mopadi-
qemte fipednim a opma jynimea? kondyta fioastpi, e-
ste tfepiti» de opî ue do^ani»? Ape ea auea tpeanti» de’
kyp'Bițenie ne tati»d de ^amidie ape dpentyd a nepe de*
da înfii»uri»toPYd ^iidop si»î?
^pt aueasVt kondiiție, nv fieițî a6ea nim o-
dati» nhiî demnitate niuî davdi»; fioî nv fi’B pesnektagî,.
mi anoî neperi a ^i pesnektaitL Daka fieițî deskonepi
în fioî sîmfiypide ynyî ni>pafi de nekymnidape, «feniiți-
fii» de a fii» api»ta în okn dymiî, kmn nyneiți fiîpf> ne-
fiynii fioastpe: nekymm»tapea ny se iapti» niiî odati,
în înfiT»iți>topyd dynimiL
Kiap o fiiptyte ofiiinyitis ny este destyd. Ilen-
tpy o kapiepi» atît de ostenitoape, tpefiye yn defioiment’
ne toate zidede, ne toati» kdina; yn înfi^^top kape tpe-
fiye a ^’i fiyn, dvdie, anponiat, dpent, e datop a afiea-
în sy^det aued entysiasm kape ^ane a fiedea dykpypide
nyițin maî adttfed de kym sînt mi a «fonie ueba mai myjlt
de kît este ky nytin^ Boî mi npiieneițî. Eî fiine, a-
fieu^î nentpy kapiepa fioastpi» auest entysiam, say ni-
d^dyii^î ad dya nentpy orînda fioastpi» în uitipea, în me-
ditaițiide fioastpe, în konfiopfiipea fioastri» kyDymnezey?
In dcsnipea de a fiopfii tpefiye si» <foe nea maî
d’i»ntîiY iui uea maî neam>pati» din kadit'bipde ue ay si>
104
îmnodoBeask'b ne înB'Bip>top. ABeqi daPYd BopBipii,
saY n^d^jdYi^i aii doBîndi? Este, dYne kYm am mai
zis, Coapte tpeBYinuios aBorBi kY îndesnipe uii desdY-
uiit; aueasta este osia karYdYÎ înB'BițTtYPeî. Uii Boitei
kY dinadinsYd a deBeni înBTbițTtori, nitiuj, skrii^i, no-
Bestiiți uii penitiuj dYne uede mai BYne k^piți ue Bt
Bor ^ane kYnoskYt, dYne tekstede nede mai edokYente.
Toate nodoaBede dimBei noastpe, Boriație, tfermek uii
jhsmYPipe este de treEvim^ da SYkuesede Boastpe, uii
daka Bi se nape k^ am uePYt npea mYdt, o st> Bedeuj
întp’o zi ki» uy este destYd. Dap nY BoiY iap^uii ka,
uepuetîndYBrb, ste» nn> n'LPTbsiiț! tou.1. BoiY onpi ne toiți
aueia dintre Boi a k^pop ininrt simte o dYdue Bătaie da
zibpipea YnYi skodap, uii kape striri> kY mîntYitoPYd:
Â'bsayi nrynuu 6ie da mine. Dap Ynora ka auedo-
pa de npeBestesk krvnte ostenede.
De o kamdata Bop aBea tpeBvinita a ^ane stY-
dii konuitiinipoase uii într’aueauii Breme penezi. Tpe-
Byc mYdta lutiinu^ înB^u^topidop; de tpeBYe nentPY
mai mYdte Bîpste kape Bin Yna dYne adta. Intp’adeBi>p,
ei uy kaYta uitiinița nentPY dînuiii; uitiinga BYnidop în-
BTi^topI uy este ador; ea este datoare întreart sko-
daridop dor.
Ile dînri» aceasta, artea de akomYnika de este
auia de neuesarie, auia de neam^rata ka kiap uitiimța
îns'buii'. Aueasta apte este Yna din uede mai aneBoie,
uii nentPY a o eseruita kY norok, tpefiYe nY nYmai a
stYdia ^akYdtai^ide SY<f’detYdYi, ui înki> uii mij-doanede
de ade desBodta.
Aueasta ^ormi, nedavouia, uitiimța edYkaiții,
uca mai nreu,ioas,B din toate ncntPY Boi.
în skoadede mai înadte, <f>ak Yn stYdiY sneuiad
405
din ^akYdt^ide SY<$detYdYi, sav kYPSvd de nsikodouie.
Aptea de akpemte konii este de a ^opma ace-
ste tfakYdt'Bițî'. IlentPY a deforma, tpefnre ade kYnoa-
mte; mi kiap nentPY Boieste de kY^iin^i» kakYnomtin-
ițede nsikoÂoyii si, ^ie SYnte înaintea kYnomtimțedop
nedaroyii. Aim fioiv întpeOYim^a HYițin aceste BopBe;
dap fii» Boiv ^ane kYnoskYt dYkPYPide. Boiv srb ^iv în-
ițedes mi fioiY st» ^odosek, dap nY’mî nda^e st» ort a-
PTBt înS^at. In skoadede Boastpe, o sts doritei întp’o
zi anedami dvkPY.
Ast^ed epa kYBîntapea ne o fineam ^iitopiâop
înB’Bg'btopi mai nainte de a’i npiimi da dekițiide mede.
Maî mYdqi jyhi mi de mai mYdte opî s’av den'bdat în-
syuiî de o kapiepa nentpykape n’afîeaY andekape. Am
a^Yt asemenea ^YkYPia a Bedea ne adi^iî ak'tpop rîndi-
pe kam adormit!» nini» atYnaî, se demtenta ka dintp’Yn
tresărit.
—gxâxs^grn-
406
K A n XIII.
Kyps de nedaro^ie. — Edykaiție $isikT>. —
Stydiyd omydyi'.— Stydiyd konidydxL— Tpy-
nvd.— Ynipea tpynydyi kY syfdetyd. Anato-
mia tui igiena.—țlimnastika.— Desfiodtapea
de odat^b a tpynydyi uii a sy^detydyi.—
de d,rLntîiy întin-Lpipi ne nriimeuite konidi>-
pia. — H^ede d’Tbntiy simsaițif. — ^ede ninni
simippi. —Sdrbfiiniyneauii kydtypa dop da no-
nodii nifiidisaițil — Osefiitede iedypi de oa-
meni. -— Desn'LPippea tpynydyi de sy£det.
Kvpsyd de nedaroijie imfip^iuiazi» aneste trei
dvkpypi: stydiyd <£akydti>uridop Vișine ade omydyi urinpin-
ninii de edvkaiția dnsik'i»; stydiyd ^akydtnbițidop mopa-
de uri npinninii de edykaiția mopad't; stydiyd ^akydtTb-
ițidop intedektvade uri npimrinii de edykaiția intedektyad'b.
Tpefiye neam>pat akynoauite ne om nentpy ka
si» noaVb ninefia a se înk^pka ky edykagia dyi. AM kpe-
uite fiasTE>zikrb adatvtydop tfakydt'Lițidop sade, saymai
fiine anedopa din 4>akydtiați k^tpe kape s’adpesi» ninefia,
rpadyd de nytepe uri de desfiodtape kape este nepyt nen-
tpy kapiepa da kape s’axoVBPÎt ed. Hinefia zine kîte o-
datT> adt dykpy. Zine ki» edvkaxția tpefiye a da ^ie k't-
pia din ^akydti>i^ide noastpe komndeta desfiodtape de ka-
pe ea este npimiitoape. Aneasta este o	sînt
mydte dintp’însede, din npotifiT», kape ny not, kare ny
tpefiye a ^i desfiodtate kv întpețiiine uri osefiipc
nentpy toate kapiepede. De ofiuite, ^akvdt^ide noa-
107
stre nv not a^i kydtifiate toate de odat/B. A^api» de
aneasta, ede ny kresk de kît ky naryfia ynopa în ^o-
dosvd adtora; uii daka este nentpy ede ynrpad dekyd-
typi» 4>afiopafiidi» nentpy toate, tpefiye a se ni»zi nineBa
ste» fioiaski, si, kadne anest rpad. Si» mi» esndikv npin
esemnde. Kît desnpe 4?akydti»țide Vișine, anedea kape
țintesk da desfiodtapea nytepiî BaVbnrB ne aneda ad de-
dikateții. La ^akydt^ide intedektyade, kvdtypa memo-
rii sav a paționementYdyi năpădiși» ne a imaginații.
La ^akydtTțide mopade, kopa^yd mi enepția sekani»ti>
ky di»pi>ni>napea simțifiiditi»țiî mi rîndipii. Dap da yn
rpad dat, aneste ^akydti»ți, în dok si» se roneaski» yna
ne adta, se întp’ajyti»; mi este tpeafia edykații a kyd-
tifia dapypide ^iekyi dyne destinația ki»pia ed tpefiye
a yrma.
Ilentpy a nytea da edykația say a ^opma ^a-
kydVbțide d?isine, intedektyade mi mopade ade konidy-
dvi, tpefiye aînnene nrin ade stydia.
La stydie ninefia ofisepfiîndyde mai n»ntîiy, a-
nadisîndyde anoi, pesymînd însd?îpmit aneste anadise mi
aneste ofisepfiații în idei țenepade.
Omyd este de odati» o tființn» fiisifiidn» mi nefii-
sifiidi». Ed este komnys de vn tpyn ne kape simțypi-
de îd zi»pesk, mi de yn sy^det ne kape nyd not zn»pi,
dap kape zi»pemte npin ede, nede din a^aprb, mi nrin
ed însymî nede din m>yntpy.
Tpynvd se în<f>i»țimazi> ned d’imtîiy stydiidop
noastpe. Noi îd fiedem, noi îd ninn>im. Noi îi ypmi»m
mimki>pide, not nrinenem toate simsațiide de dypere
sav ndi>nepe ne ed ^ane si» nepne svOetyd. Dap noi
nyd kynoamtem maî mydt de kît ne sy^det. Se zinc
mai ordinar ki» ninefia îd fiari» de seanrt ky maî myd-
408
ta înlesnire, ^iind Ies nentpy aceasta n’are treByimtn»
de kît de sim^Ypile Iyî; dap nimik ny este maî rre-
uiit de kît aceasta BorBire. Tpynyd ny se noate sim-
iți edînsyuiî; sy^detyd sinryp nymaî îl simte, npin sim-
ițypide uii opranede simițjpidop. Auia dap, sy^letyl âa
asemenea lesne kynouitimyi» de neea ne se netpene în
el, de nekazyl say Bykypia neneapki>, deideea nero-
neuite say de aktiBitatea ne des^TjUiYPi., maî mylt de
kît anelea ne se netpene în tpyn, de esemnly, de pa-r
nele ne is’av ^T>kyt, de toate întiirtpipile nlTbkyte say
mîxnitoape ne i se întîmnl^.
Tpynvl ka uii sy^letyl ape pe^ivnea sa miste-
pioasiE». Opranele sale din n'bYntpy sînt neBesiBide o-,
kiylyî întp’o stare de Biau/b. Hoațe nineBa a oBsepBa jo-
kyl Binelor, myskilor, kreepilor, nerBelor, ndi>mT>nidop,
mat^elop, oaselor, ^iBrelop omylyî Biy, uii anest jokne
kape îl esnlikTb ^isiodoyia di» stydiylyî nostpy instpykiyî
de nel maî înalt interes. Dap nentry ka sn» noata a nerneta
nineBa ne aneste oBjete în sineuiî ky skalnelyl în mî-
m>, treBye ka noî ste> ^im înnetaițî dinBiau/t uii sts se
$i fekyt o desmsrgire între tryn uii sy<£let. Auia dar,
atynnî nymaî întp’yn leuiy (kadaBery) noate nineBa yp~
ma toata aneasta opranisaiye atît de ^pymoas^ mi a-
tît de minynata kare ^ane din om nea maî desTbBîpuii-
ta din $rbntypile mE>mîntylyî. SvOetyl, din kontpa,
noate a ^i stydiat întper, ny nymaî în jokyd tfakylta-
iplop sale, dar kiap în ^akyltaițile sade înseuiî, ky
toata ynirea sa ky tpynyd, kare este adesea nriBit ka
o temniiVB a Iyî, uii k'tryia îî este întp’adeBisr roByl.
Aptea de a deskomnyne iui de a desm>piți tpynyl
omenesk nentpy ad $ane si» i se noata kynoauite ose-
fiitede m>ptțî dyne moarte si> kiami> Anatomie.
409
Este Bine ka înBTE>tvi>toPYd si» aiBi» oape kape
kynouitimțe, snpe a în stape a da koniidop deki^iide
tpeByitoape nentPY m»stpapea s'Bn'Lt'bgii dop, uri ka
noatT a dipnje kY îngedenniyne esepmyiâe kape ay de
skon desBodtapea nytepidop Vișine.
Iloate ste> dea asemenea nrBpimțidop de ^amidii no-
Bet^ede de kape eî av atît de adesea tpeByim;^ ka si»
skane de înuiedrbniynide neapdatanidop kapii se ^odo-
sesk de kpedyditatea dop; Bexți nbsi asYnpa tpynydyi
omydvi esnedente instpykiții întp’ynyd din nede mai ^py-
moase kanete din Ey^ou.
Se di» nymede de lyiem pervdedop uii mi^doa-
nedop kape av nentpy oBjet nT>stpapea s^mst^ii: Beiți
ri>si ap'btapea anedopa dintpe aneste peryde uri anedo-
pa dintpe aneste mi^doane ne sînteiți datopi a uiți în
k’bPițide uii noBeițede medikydyi.
Se dT> nymede de Qimnastikb da totyd esepni-
ițiidop kapede ay nentpy skon a a^yta desBodtapea pe-
rydatT» a ^akydt^iydop Vișine ade omydyî, da întperyd
perydedop sav da aptea ne npesidi, da aneste esepnitpî.
Eynede dipeku^ii atinrBtoape de aneasta de Beiți r'Lsiîn
noBeu,ide esnepiim^eî.
Heea ne stydiyd tPYnydYi omenesk ne ^ane si»
Bedem maî kypios de stydiat, este tpentednika sa des-
Bodtape, uri panoptypide kape esistT întpe nponîuripide
^akydtTițidop tpynydyi ky anedea ade nponîuiipidop sy-
^detydyî.
Krjbnd npynkyd Bine în dyme, tpynyd stby aBia
ane o tadie de ninni zeneametpe, uri mai1 nimik ny Be-
steuite sytfdetyd stby înki>, de n’ap ^aneo aneasta în-
ste>uu Biatța. Hede d’^ntiiv <f>onku,ii ade anestyî mikoa-
sne ad yniBepsydyi, iținetede uri miiukTi’ide dyî sînt ade
110
natypei animale. Ky kît se $opmT tpynyl, kT atît sy-
^letvl din naptei se desfioaltT. DYne natPY zenî zile,
npynkyd deosiBemte lykpypile kape îi^ak nlTnepe sav
synTPape; el mtie a sypîde mianlînue. Elînfiedepea-
zt astfel simtimentede ne neapkT întp’yn kin kape ka-
paktepisT f>elyl omenesk, ^iind kT dofiitokyl hy mtie
nini st pîzt nini st nlînrT. IIys da nea mai BynT skoa-
1t, aneea a Yneî mYme, npynkyl îmi întTpeuite atît de
fiine opranede sade mi sy^letyl sty, YPmeazT ama de
anpoane toate mimkTPide ne fiede, ofisepfiT atît de Bi-
ne, kyle\ie atîtea simsaițiî mi atîtea idei, în kît laly-
na a mnni-snpe-zenea înnene a ronroni. Ed a aYzit a Bop-
Bi mi a aPTta simtimentede npin rdas, ed Boiemte st
^akT asemenea. Dap ideide sade, simtimentede sade
sînt în mik nymTP, mi opranede sade sînt înkT neîn-
demînatine; el a nrins afiia oape kape silafie dintp’o Bop-
Bt, mi aBia ’ia npinenYt say ’ia rinit îmțedesYd. Ky
toate anestea ed Boiemte st BopBeaskT mi st ^ie npi-
nenYt. Atynni simndi^ikT neea ne este npea înkYPkat
nentpy dînsYd, mi dT oape kTPOPa aptikylagii Yn în-
i^edes naptikYdap; mi kv toate anestea ed nepe ka st
$ie npinenYt; ed îmi nepde PTBdapea kTnd nemtine ny
Boiemte ka st71 askYdte. Dap ny se deskopaijT, mine-
dinede întTPÎtînd ^akyltTi^ile sade, nape-se a de da mai
mYdtT enep\iie, o desfiodtape mai penede.
Tokmai kTtpe anYd ad tpeidea nPYnniî nponYn-
ițTdeslymit, penetY neea nede zine ninefia mi înnen a
fiorfii kY îndesnipe. Anei nPYnni asYnpa kTPOPa rPTmT-
desk mYdtT înrpijipe, myltT*lyape aminte, mi kapiî
n’av tpefiyim^T de kît de oape kape mimkTPÎ nentpy a’î
«Pane st npineanT mi ade îmndini dopim^ede, fiopfiesk
mai adesea mai tîpziy de kît nei dadiți. Ba zine ninefia
krb ei ny fioiesk a’mi da o tpydrb nefolositoare, nini a
întpefiyinița ka ste» se fakn» a fi npiuenyiți de Hei ne îi
okolesk, fiopfie a k’BPOP lok îl îmnlinesk atît de fiine
npin semne.
Op kvm ap fi, ny tpefiye, în intepesyl edyka-
iții fisme, a se rp'tfii atît de nesokotit de a da lekiții
npynkydyi. Tpefiye a kpyița niuite oprane înkiE» slafie,
any întim>pr npea mylte mimkTPi la niuite pesoptypi'
atît de tincpe uii ne kape le ap desf opma, uii a ny ue^-
pe de la inteliuimța lyi o lyape-aminte kapea ’î ap sil-
fii tpynyl.
Este de trefiyinu.'i» mai fiîptos ka enoka koni-
li>pii si» fie fiine fieriati», syfit panoptyl edykaiții fi-,
sine, ky toatrb neodixna uii ky toati» aytopitatea ne în-
s^fli, esnepiimța. Acesta este timnyl uelei maî mapî*
desfioltTPi fisine; întp’aneastT enok^ se întTPesk mai
fiine fiynele mbPaSypi ale konili»pii, uii tot aceasta e-.
ste enoka în kape se nperTtemte d’a dpentyl somitatea
fiîpstei koante uii senenitatea fiibtpîneiții.
K^tpe anyl al tpeizenelea kpeuitepea omylyi '
se STfiîpmamte, uii atynnî toate fiestesk întp’însyl ne.
stTmînyl nTmîntylyî. Toate fiTdesk kiap dyne nele din
afaPTb, synepiopitatea lyi neste nele lalte fiieVtgi. Se
sysqjne dpent mi ky fpyntea pidikaVb; atitydinea sa e-
ste aneea akomandei; kanyl stby npifiemte nepyl mi
nresentn, o faiț^ ayrysVt asynpa kn>pia este întini>pit
kapaktepyl demniVuții sale; kinyl syfletylYÎ îi este
zyrPTbfiit ne fisiornomie; esnelemța natypeî sale n^tpyn-
de n’întpe opranele materiale, ea însyfleițemte ky yn
fok sfînt tpi»sypele feițeî sale. Iloptyl sty rmbpeu^.
mepsy’i statopnik mi îndp'bzneiț fiestesk nofiilitatea mi
ranryl sty; el atinue n’Bmîntyl nymai ky m^puinile
m
sade nede mai demptate; ed îd Eede de denapte uii se
nape ad desnpetțyi. Epagede ny’î sînt date ka si» sdv-
jiaski» destîdnî rpi>mezu tpynydyî S'by; mîna sanytpe-
Eye a atinge mE»mîntyd uii a nerde npin ^pek^pî pedesi-
te ^inei^a nim>itYdyi ad k^pyia ea îi este opranyd. Era-
ițyd uii mîna sînt ^T»kyte ka si» sdyjiaski» da niuite în-
tpe5yiniyi>pî mai noEide, nentpy aesekyta Eoimța dyî-,
nentpy a anyka dykpypide nede maî den^ptate, nentPY
a îmnp'buitia staEidede, nentpy anpinEeni întîdnipea uii
isEipea nedop ne ap nytea si>d EaVBme , nentpy a îmEpi»-
tțiuia uii a iține ueea ne noate si» ndak't, nentpy ad
tfatțe npinenyt uedop dadte simiypî.
Inn'Byntpyd ynyî tpyn, m>pițide nede maî inte-
resante sînt kreepiî, inima, stomaxyd uii opranede Eo-
kade. Kreepiî sînt npiEittî ka kyiEyd intedițiini^eî, ini-
ma ka aneda ad simumiyniî.
La kpeepiî omydyî se s^îpuiesk toate nepEede
tui toate întim>pipide din a^api», toate simsaițiide. Ilpin
aceste ninuî oprane oseEite: okiyd, ypekia, nasyd, nada-
tvd (nepyd rypei) uii toaVs synpa^atța tpynydyî ede npin-
Einy akodo, uif întp’aneste oprane pesidv neea ne ny-
mim kîte odati» simgypide dina^aPT», dap ueea ue noa-?
te nineEa asemenea ade nymi simițypide din m>yntpy;
<f>iind ki» Eedepea, ayzyd, miposvd, rystyd uii nimdtYd
ny sînt adt dykpy de kît sy^detyd kape Eede, simte,
ryst'h tui nimue npin opranede tpynydyî. Hede tpeî
d’TE>ntîiy din aneste simițypî se napy a d?i sd^Eite npin
niEidisatție; ede ay maî mydVB ^ineu^n» say maî mydVi»
întindere da STdEatinî. rystyd’tui nim>ityd, din npoti-'
E'b, sînt maî des^Eîpuiii^î da nonodiî niEidisatțî de kît
da ueî dadițî.
La inimi» se s^îpuiesk toate miuxki»pide anesteî
413
nipkvdau.ii kape nekontenit stPTbmYti» uii penoemte sîn-
\iede în toate ni>pu.ide tpynYdyî. Astfed inima este y-
nvd din opranede nede maî dedikate, mi nene ka mi
kpeepiî, nea maî mape forare de seami.
Stomakyd este anea batPT obmteaski» Ynde se
nperbtesk mi de Ynde nopnesk toate nytepide ne dn,
xpana. Ed este adefopatyd perYdatop ad srBm>tri>giî, ad
Vtpiî omydyî, ad bynydyî traiv ^isik.
Orranede bokade, kare se a^dn, Ynite kY kiap
anedea ade pesY^dn»piî, mi kape sdyjesk a tfane kynos-
kyt kyuetapea, simtimentyd mi boimța omydyî, mepitv
mapî înrpijipî, o biriepe osebiti». Ede day kybînVBPiî mi
kîntekydyî toati» nytepea, mdi»diepea mi ^pymyseițea dop.
Di^epii^iî nonodî aî m»mîntYdyî se osibesk yniî
de adițiî, de mi ny npin opranisau.ia din m»yntpy a tpy-
nvdyî, ned nyqin npin ^ei^ede anestyia mi kon^opma-
iția dyî din atfari». Osebirea kdimedop, m»rabyridor
mi 4>edyd bieițeî anpodys în neamyd omenesk, kape e-
ste ynyd mi kape a emit din mîna kpeatopydvî în nep-
soana ynyî sinryp om d’i»ntîiY, treîpane (soiypî ne typ-
nie) deosebite: panea kaykasikb; panea monvojlik^; pa-
nea nearp'b say etioniki). Osebim panea kaykasifo, din
kape se tpar nonodiî eyponeî, în natpy ^edypî: anestea
sînt Indieniî, Sniițiî, Iledasțiiî mi Hedqjî. Hedițiî s’ay
desni>pu.it în țlepmanî mi în Tadî. Eî ay konpins TJep-
mania, ^pannia, o napte din Itadia mi Snania, Insydede
Epitanine mi dokypide de da Nopdy. IIedas\iiî s’ay des-
n'BPipt în Pomînî, Itadienî, m. n. d. Eî ay konpins Da-
nia, Itadia mi adte udnytypî.
Aneste aprbtrBPÎ sînt destyd, sokotesk, nentpy a
fo $ane si» npineneițî, în de obmte, kînd beițî avzi
bopbindyse asynpa osebitedop paniî ade neamydYÎ ome-
8
4H
nesk, uii asynpa nestiynei de a uiți daka Nerpii sînt ^pa-
ițî ky adbii. Boi betțî npiqene asemenea neea <ie beu^i
niti în istopie asynpa amesteknbPn nonydaițiidop Fade uii
IJepmane, amestekape kare s’a întîmndât în deosebite
enoke, uii kape a dat namtepe nației ^panne, ^panmi
atfdîndyse întp’yn nvmip mai mape nîntpe IJepmanî,
kînd aHeiutî nonodi ay mOTtdit Fadia înbeakyd ad nin-
nidea ad epei noastre.
Dap este timn a ne apynka okiî asynpa n^yn-
tpydyi, asynpa n^pi^ii nebesibide a omydyi, asynpa sy-
4>detydyi. Ed ne intepeseazi» mai mydt; ne ed îmțedețiem
k'tnd zinem ey say noi; ne ed abeip nea mai mape da-
torie ad <f>opma, ad kpemte. Ed este de yn înnenyt
ky totyd înadt de kît aneda ad tpynydyi, ed nypuede
de da Dymnezey. Kibnd tpynyd moape uii se peîntoap-
n^ în m>mînt din kape este «fokyt, syOetyd se peîn-
toapnT da Dymnezey kape d a ^Tbkyt dyne kinyd sw,
snpe a d întobTbPTbuii da ^epi^ipea nentpy kape d a kpeat.
întp’yn kybînt, tpynyd este instpymentyd sy^detydyî; a-
nedyia este dat a adepra da edykatțja ne tpebye a npii-
mi acesta întp’asVt dyme, ka s^d sdyjiaskT» în dykpi»-
pide ne ape sy^detyd a întpenpinde, în biptyqide ne ape
ed a dykpa mi în isnitede npin kape tpebye si» tpeakT».

H5
K A n XIV.
Ypmapea kypsydyi de nedarogie.—Edyka-
gie int edektyadi» — Desnpe sy^det. — De-
snpe $akydti»gide sade nede mai npinninade.—
Intediginga. — rîndipea. — A ten iți a. — lipi ne-
nepea. — Pagionementyd. — Kyuetapea. — Iy-
dekata. — Memopia. — Imaginagia. — Ultiin-
ga. — Ideide aBstrate.
Edvkagia intedektyadi» ape nentpy ofijet, nvny-
mai de a da tytvdop ini da ^ie kape din ^akydti»giJe
noastpe intedektyade întpeara desfiodtape de kape ede
sînt npiiinitoape, ni toati» kananitatea kape este nexie-
sapie say ^odositoape nentPY datopiide ne afiem a îmndi-
ni, ^ie kape în kapiepa sa.
nentpy a 4?i în stape a nep^ekgiona aneste ^a-
kydVbgi say ne anede din aneste ^akydtTgi kare nep o
kydtypi» sneniadi», tpefiye a înnene a de stvdia ne «Sie ka-
pe în ede înseuu, iui ne toate în admipafiida dop ynipe
da odadtTb. B’am snys ki» anest stydiy se nymeiute,
ki»nd este adînk, nsikojloyie.
Sy^detyd kpeat dyne kinyd dyi Dymnezey, a-
neasVt napte din noi înuiine atît maî npe sys de tpy-
nyd nostpy, se înf^giiuazi» npin tpeî mapî d’akydtTgî:
aneea deanndi, aneea de a aneea de a<W; a-
diki» simgifiiditatea , intediuinga, fioinga. Kîte tpede
se esepnitezy iui se nep^ekgiony npin mijdokyd opra-
nedop tpynydyi; iui stydiindyne ne noi intuine, fiom
pekynoaiute opîndyiada în kape ede se desfiodty. n’în-
tpe ^idoso^i este o întpefiape de a uiți daka noi simyim
8*
416
înainte de a ne rîndi; sav maî Bine daka jokyd inteâiyingeî
npenede ne aneda ad simtyBiditTițiî? Dap aueastT nes-
tiyne este nedesderatT uii n’ape nentpy tine nwî o im-
noptanițT. Heea ne este siryp, se uitie kT se netrene
în sy^det «fante de intediyinitT, kT ed ape idei, kyno-
uitimțe, rîndipî kape ny sînt întoBTPTuiite de ninî yna
dintp’aneste miuikTPÎne kape de nymim «fante ade sim-
LtiBiditTițnj în ^peme ne nv este ninî yna dintp’auede
miuikTPÎ say dintp’anede ^ante ade siimțiBiditTiyî kape
st ny ^ie însoițite de vn akt ad intediijinițeî, ad yneî
idei, yneî kynouitimțe, yneî rîndipî. De oBmte nede tpeî
mapî ^akydtTi^i ade sy^detydyî sînt ynite ast«fed ka st
^opmeze yn sinryp uii anedaurî sy^det; ede ny ^opmv
tpeî dykpypi diferite.
Kît desnpe BoingT, este înBedepat kT noî rîn-
dim uii simgim maî nainte de a fioi.
In konidTPie, simgiBiditatea se apatT Tntîiy. Ea
dominT. întp’adeBTP toate instinktede npynkydyî sînt
întTPitate npin oBj-etede kape îd înkomjiypy, uii se na-
pe kT npin simițypî îî Bine nea dîntîiy xpanT a intedi-
yimțeî sade, npimede întinTPipî ne ’î întTPÎtT jokyd.
în tot kypsyd Bieițeî, simi^iBiditatea joakT yn
pody nytepnik. Simgypide noastpe npiimesk neîncetat
întinTPipî, uii se a^dT ynede kape noaptT ky ede yn ma-
pe «ferniek: mTeet^yd snektakod ad nepydyî înstedat Be-
sedeuite Bedepea noastPT; ayzyd nostpy este înkîntat
de o mysikT des^TtTtoape; miposyd nostpy este PTnit
de nap^ymyd ne skoate o ^doape; rystyd nostpy este
rîdidat de BynTtatea yneî mînkTPÎ ^edypite. Kiap ni-
nTitvd ape neBa kape ndane. STpytapea ne tinTpesk
ne ^pyntea skymnydyî mey Adod^ dT Byzedop mede o
417
simsaiție ndi»kYti», aBstpakipe ^T»kyti> din miuikapea ne
neapkTb svOetyd mey.
Aneste simsaipî ny se onpesk 4a simițypî say
da opranede simi^ypidop. Ede mepp da sytfdet. Daka
ede ny s’ap dyne da dînsyd, dyne kîte-Ba kdinipî, ny
ap pemînea nimik de ede. Noi afiem, este adeBi»pat,
întim»pipî kape tpek nezi>pite, desnpe kape îmțedeye-
pea noastPi» ny uitie nimika say mai nimika, ki»pop nv
de di» ninî o atenție, ne kape ny de nepneteazi», tui
nentpy kape ea n’ape konuitiimți». Ilpinina este ki» în-
tp’anede minyte sîntem npea okynaiți npin adte simsa-
iții mai nytepnine , mai interesante nentpy syfdetyd no-
stpy. Snpe esemndy, în minytyd kînd o rivdea Bpt»^-
nii>uiaski» ap tpene ne de asynpa kanydyî ynyî soddat,
mipoșyd yneî pose kît de anpoane de ap ^i de nepsoa-
na sa, ny’i ap isBi de dok miposyd si»y; ateniția sa e-
sle aBsopBiVb de adt oB^et.
Aneste kasypî ny sîht papi. Ky toate anestea ,
în. stapea opdinapi», noî fi^romi de seami» întim>pipide
ne neapki» simi^ypide noastpe. Ede npinBinv da sy4>det.
Intedițiimța de anvki», de anadisi», de deskomnvne, de
komnapi» întpe ede, de fiari» de seami» kapaktepyd, îmi
^ane idei din ede. Din aneste idei ea 4?ane jydeki»HÎ,
pai^ionementi, teopii, yn sistemy, uitiim^a.
Aneasti» dykpape a intediyini^ei se nymeiute
vîndire,
Intp’adeBi»p, ny sînt simuypide noastpe kape kom-
napi», kape anadisi», kapii Bari» de seanrb kapaktepii 06-
jetedop uii kape kdasi^iki»; ni sytfdytyd nostpy, intedi-
yinița noastpi» ^ane anestea, npin mijdok ynyî akt \ie-
nerad kape se kiami» vindire.
Ynyd din nede mai de tfpynte dykpypî kape 4>ane
118
rîndipea, este a deosebi, din simițYPide noastre uii din
noi înmine, objetede din a^aPTb kape dykpeazn» asYnpa
simi^Yridop noastpe. Heea ne ^idoso^iî nYinesk a ose6i
jlymea din myntpy de Jymea din a^apij, ne ey, din
ny-ey, kYbinte uitiingitoe ne kape nY de boiv întpe-
byinița nini odatn», iui ne kape m’aiu <fi kryițat de a de ui-
ta , daka hy de aî întîdni în oare kape kTbPițî kape not
a’ițî 4?i ^odositoare, iui ak^ror Sorbire euitî obdirat a
o kynoauite.
Intediuimța, Yna din nede trei1 ^akydtTițî ade
omYdYi, se deskomnYne saY se deosebeuite în maî myd-
te ^akYdtTițî de ad doidea mim».
^aKYdtatea de a obserba neea ne isbeiute sim-
ițYride noastre saY neea ne okYnn» simițibiditatea noa-
stre, intediuinga say Soinița noastre, se kiaim> atenyie,
Aneea ne n^streazT sybenirea simsaițiidor noa-
stre, ideidor noastre, xot'Brîridor noastre, se kianrt
memorie.
Aneea de a ne advne a minte kinYd de neea ne
ne aisbit, say de a kombina îmnpeYn’B simsatțiide, ky-
nouitinițede iui xoVhrîride, se nYmeuite imayinayie.
Aneea de a nerneta bine simsaiyide noastre se
însemneazTE, nrin kybîntyd kyuetare.
Aneea de a komnara dvkrYride, kinYPide say
întin^pipide ky tot kapaktepyd dop, se zine komnarayie.
Maî este Yna din nede maî npeițioase, iui kape
ape înkdinare kY komnara't^ia: aneasta este yydikata.
îndată ne komnaPTm doa, dvkPYPÎ, de r^sim saY de o
notpibi» say osebite, maîmarî, maî^pymoase, maî minî,
maî YPinioase Yna de kît adta. A posti anest resvdtat,
ba s^ zikn» anponYmța o țydikate.
B^raiți de seamn> knb bopba j-Ydikatn» are în
119
dimfia noastră tpei diferite însemnăpi: ea însemnează
^akydtatea de ajvdika, jokvd acestei ^akydtăi;i sav
dykpapea ei, uii pesydtatvd anestei dykpăPi, jxdikata
nponyngată.
Asemenea este uri ky kyfiîntyd paiționement.
A dera întpe dînsede doă say mai mydte jydikăiți, e-
ste a raiționa. Paitionementvd este o ^akydtate, o dy~
kpape uri resydtatyd anestei dykpăPi.
Bine akvm întpefiapea de a iuti ne se ^ani nen-
tpy edykatția intedektyadă a skodaridop tăi, sure a asi-
rypa ^akydtăipdop desBodtapea ne nepe kariera dop.
Aneasta tpefiye să ^ie nentpy tine syjety.il ne-
dop mai sepioase meditații, ^iind kă ny noniy a ’iți da
asynpa anestyi dykry de kît peryde \ienerade, uri este
tpeafia ta a de andika da dokadităuj, da kdase uri da
indifiide. Eakă dap nede mai imnoptante din aneste
peryde.
Ny înfiăija nini o dată ne skodariî tari de kît
neea ne tpefiye să uitie, nenesapiyd, 4?odosyd.
Ny desfiodta nini odată tfakydtăujde kape ap
^i npimejdioase, say ned nyițin de npisos a de desfiodta.
Ilpifieiute mai fiîptos kă ny esistă stydii sav
kynoiutimțe de ndănepe nentpy kdasede mynnitoape , uri
ade kiema da dyksyd instpykqjei ka să de dinseiuti de
dînsvd în ypmă iap ap £i yn ^ed de kpyzime.
înfiatță tot deayna desdyuiit uii kypat; ka nini
odată intediuinița skodapidop tăi să ny pemîie în în-
doiadă, în deiuept, în întynepik.
#akydtăuride se nep^ekuiony fiine în opîndyia-
da ne a fioit natypa.
In timnyd konidăpii, intyiu;ia iui memoria sînt
nede maî desne de esernitat, uri, întp’yn fiyn sistem
120
de înfieițetype, tpefiye a Weujuia atentai ei konidydyi
kît se fia nytea mai mydte ofijete. Bopfiede ^iind tpe-
fiyitoape nentpy a ne adyne ammte de dykpypi, uii ny-
mepiî nentpy kynouitimța mepimidop say panoptedop,
tpefiye a înfiorezi memopia ky fiopfie îmfiorei^ind ima-
yinai^ia ky semne.
Dap ny jeptdn nini odate kynouitimța dykpypi-
dop ne aneea a fiopfiedop, nini ne aneea a fiopfiedop ne
a dykpvpidop.
întp’adefiep, ny te npini £epe sokotinițe a da
deuji npynkydyi. Kpyiyt, din kontpa, în kasa nepintea-
ske, în sada. de asidy, da skoade, opranede sade înke
sdafie uii dedikate. In timnyd ynipii tpynydyi ky sy<f»-
detyd, jokyd ^akydteu.idop intedektyade este derat ky
aneda ad tfakydtegidop Vișine iui ky kondiiția oprane-
jIop matepiade. Dape, întinerind în niuite pesoptypi în-
ke tinepe o miiukape npea penede iui npea iyte, nynYr
mai npimejdyeiuti a de pyne uii a de deforma; dap o-
npeiuti nponîuiipea intedektyade kape atîpne de edas-
tinitatea dop. Hepe dap de da fieiat nymai o atenție
nponopiționate ky iiytepide tpynydyi iui syd?detYdyî sey.
Ilentpy a se desfiodta ky armonie, aneaste atenție ape
tpefiyimțe de a fiapia dykpapea sa iui a trene de da yn
ofijet da adtyd, mai nainte de a simiți ofiosipide yneî
stePYinițe fietemetoape. Snipityd ripynkydyi este ase-
menea neastîmmbpat ka uii tpynyd sev, uii npefierindyi
afiatepide ny afiea npetemția a’i pe^opma natypa. De
anestyi neaștîmnep neea ne este npafiidnik. Se a^de ko-
nii ke o istemyne iui o andekape estpaopdinape da în-
fiegetype. Daka iți se întfeipuiaze, npiimeuite’i; dap
ny te nvne a’i mîna penede, uii ia seame ke o mvd-
ițime din aneste mini minyni kapii ymndy de mipape da
424
ninnî sav uiase ani, av euiit mai tîpziv nirnte jvnî sav
oameni Coapte opdinapî.
La enoka j-vnii, imaijinaiya nepe a npedomina.
Ițineo în xotapede eî.
în fiîrsta koantn», sv^detyd, mai mvdt denrins a
konnrspa, sVbnînemte ne dendin ^akvdtatea de a Jrdika
uii de a kynoaubte. Dapn», kvnomtinita esaktn», ubtiim^a,
este ned din vpnrB mi ned mai f’pymos pesvdtat a toatei
anestei aktiSit^L^i a inteâiyin^eî, tvtvdop anestop akte a-
de rîndipii. Dap anest pesvdtat nyse dofiîndemte de kît
^iind nperTtit npin esepniițiide în j-vna BîpsVb. Ilpern»-
temte ne jvne ripin mijdokvd anestop îmțedente esepni-
iții kape av nentpy skon de a da intediuin^ei nvtepe
mi jHmvpipe, neea-ne fia sn, zikn> îndpentape mi ade-
Btbp , esepnii^iî asvnpa k^popa nn fioiv întypna kînd fia
4>i fiopfia de metodic
Kînd nepnetTm vn ofij-et sav vn fenomen în toițî
kapaktepiî ste>î, dofiîndim o kyno'Mtim^ maî my.lt sav maî
nvi;in dimnede, o idee maî mydt sav maî nvițin komndek-
Vb , kînd nepneti>m dvkpypide nymai ne deasvnpa , dvn>m
nirnte idei maî mydt sav maî nvu,in întvnekate, kon^v-
se, mtipfie. dap a se dbda skodapiî tn>î kv a nepneta
mi a anvka. îmnpotifiitopyd înfiTbițv, de a ny nepneta
nimik, de a ny anvka nimik ne dendin, este vna din
nede maî mapî fioade ade svtfdetvdvî. Ast^ed este dvkrapea
s mintitrÂri sav nepodyÂvi.
Dt nv nvmaî ideîkypate; di> asemenea ideîije-
nepade. He sînt aneste ideî?
Se mtie Coapte fiine, de esemndv, ne este vn
apfivpe; se mtie kn» anosta este o ndanVt npea tape,
npea desfiodtatTb, ade kT>pia p^d^nine sînt fiîpîte în m»-
mînt; ad kn>pvî tpvnkiv se pidikn» în aer, ade k^pia
422
kp'Bnî se întindy în snaițiy, mi kare ape nymepoase
pamype, ^oî, ^dopi, ^pykte. Ky toate astea aceasta este
nymai o kYnoiutim^b afîstpafo, o idee ueneraM; mi,
dynB toate astea, daka esistTb nepî, mepî mi nipemî,
nymiiți de o6mte apfiypi, nv esisVB nimik kape si» se ny-
measkn» ama ky simnda nymipe de apfiype. Tot ap6v-
pide este mw, m>p, Brad, &c.
în fiekime mi în fiîpsta de mijdok, <Pidoso^ii ay
sokotit de o mape" imnoptanu/B snpe a kynoamte Bine
aceasta» ^anta», kare kv toate anestea se dofiedemte.
ky îndesnipe.
Ap nytea ninefia zine kB din npinim, kn> în dymea
matepiaM nimik ny PBsnynde da oape kape idei \ienepade,
aneste idei ny sînt de kît kyBinte say aBstpaki^ii ne-
^odositoape.
Este demept dykpy snpijinind ninefia yn ast^ed de
napadoks, miny ^iami ^i fiopfiit de dînsyd daka ny epa
tpefiyinnos, da deițiide tade de rprBmatikrB ynde se stpi-
koaPB ky îndesnipe detfinnții rpemite, de a’iți da nen-
tpy anest syjet idei dimnezi. Ast^ed se zine în oare
kape manyade de fiopfiipe, ka» synstantifiii se osifiesk'
în don» kdase, kn» vnede esnpimB ofijetede în ^iim^n»
mi konkpete, adtede ofijete imauina/pe say adstpate^ mi
n’întpe aneste din ypmB niteazB drentatea, adefin>pyd,
dparostea-kpemtineaskn». Aneasta, ded>init;ie este esak-
tB?— Ny esistB 4>bpb îndoiadB, în dyme ninîyn ofijet,
nini o tfiinu/B kape sb ^ie dpentatea say diptytea, saY
dparostea kpemtineask'B, în nepsoams’i. Dap aneasta
ny fia sn» zikn» ka, aneste fiiptyițî sînt ima\iinape say kn>
sînt nymai afistpaki^ii. Ama aneasta ny ne onpemte de
a mti Coapte fiine ne fia si» zikn> $ie kape din aneste
fiiptyițî. întp’adefi'BP ede sînt n’întpe noi dvkpypide ne-
123
âe mai admirabile iui neâe mai necesarii, iui daka
ele ny se a^ârb nepsoni<fikate say inkapnate întrebi în
toițî oamenii, ele se a<>lTE> din noponipe în maî myâte
nepsoane, tui la yn rpad foarte fipednik de uinste nen-
tpy dînseâe iui simiphil nentpy toatn, âymea. Kît de
abstpate de ap <£i este nebynie a âe Vtr^dyi.
A peanponia yneâe de aâteâe kynomtimțeâe noas-
tpe neâe maî sirype, ideile noastpe uele maîîntpeyi uii
maî kypate; a âe âymina, a âe komnâekta iui a âe ân>-
mypi ynele npin altele; a âe xot^pî natypa; npei^yâ
iui panoptypile; a tpaije konsekyinițe, a r'bsi teopiî say
kpedimțe mi înbTbiybtypî, astfel este nea maî l’pymoasi»
din okynaițiile inteâiuinițeî noastpe. ^akyltatea de a
^ane toate anestea se kiamn» pav^a. A se slyj-i ky
dînsa este a ^ane ^ydik^ip; este a payiona say a ^ane
payionementY.
Kînd inteâețnnga jydikn» opî paiționn», ea esep-
niteaz'b ^onki^ia șa nea maî înalta. Pauja este ka ây-
mina say peuina nelop âalte ^akylt^î aâe inteâiijin-
i^eî: este aneea kape kontpoâ'b ne uele âalte; este a-
neea kape kînd âe nepe, kînd âe drt pai^ie de ^ante-
âe âop.	*
Ea nepe kybînt de tot âykpyâ, mi ea ny npii-
meiute nimik kape ste, ny 4>ie îndestyâ nepnetat, îndpen-
tat, npobat okilop stî, nimik kape ste» ny ^ie pasiona-
6i 1 adikn> kontfopmy ky âe\iile ne kape însymî Dym-
nezey a dat ^iimțeî noastpe. Aneasta se îmțeleije. Pa-
iția omeneaskTE» «fiind o pes<f>pîn\iepe a pai^ieî dymneze-
emtî, se synyne neamspat leuilop ne Dymnezey a npe-
skpis aktibitTbițeî eî. Ea ny noate si» se anepe de a
se synyne âop; mi a adonta âykpypî nepai^ionabiâe ap
124
o npofii» de s/Mi^ivne, de Boadi» sav ned rmțin de
smintire a snipitydyî.
Dap intedi\iim;a omeneaskns «fokyVb nentpy a
nepe kyBînt de toate este denapte de a 51 ri>si în tot
dykpy.
K'tytînd patrie de toate, ea Bine da mapede ^ies-
tiynî ade zidirii dymiî, ade esistiniței dyî Dymnezey,
nemypipiî sy^detydyi, nestiyni ne kape sinrypede sade
dyminî ny not a d'tmypi de kît nîni» da yn nynt oape
kare, dap asynpa ki»popa ea nepe ka dyminede patriei
dymnezeeiutî si» peBePse aiea dymini» atît de kypati» mi
Sie de kape stPrBdyiemte pediyia noastre.
InB'Bivbtypa pediijieî este dap dintpe toate uitiin-
ițede a^eea kape asirypi» edvkaițieî intedektyade desBod-
tapea nea întinsa mi nea maî întpeari».
Edykaiția intedektyadi» este, în stydii synepiopî,
oBjetyd yneî înfii.gTbtypî sneniade, nymiti»	dap
de kape ty n’ aî a te okyna.
La edykaiția intedektyadi», kape «Popim» intedi-
^ini^a nentpy	se dineuite npea stpîns, edykatpa
mopadi», ad ki>pia skon este de a ^opma Boinița nen-
tpy uii edykatția estetik'b, kape ^opmi» simițifiidi-
tatea nentpy a npeițyi ^pymosyjl.
r^gg>@<§>©<ar~^

k a n XV.
Ypmapea a kypsydyi nedaroțiiT. — Simițibi-
ditatea iui boini^a. — Edykaiția este-
tik'K — Edvkaipa morala.
Noi am bn>zyt în ne kin întin^pipide ne kape de
^ak objetede din a^api. asynpa opranedop tpynydyi, esep-
nitezY osebitede ^akydtT^i ade mtediyiniței noastre iui
dykpeazi) asynpa di^epitedop akte ade rîndipii: si> Șe-
derii asemenea în ne kin aneste întim>pipi dykpeazn»
asYnpa simsagiidop mi esernitezy ^akydtatea de a sim-
yi) simyibiÂitatea.
Boiy tpene de da aneasta da stydiyd boiniței, în
kape boiy apn»ta mai mydte desdymipi asynpa edykaiției
mopade a jynimii kape ba ^i înkpedim^atn» înrnijipi-
dop tade.
A simiți, say a abea yn simtiment, este a z'b-
pi nineba o întim>pipe, este a abea o simsaiție.
Simsai^iide sînt say ndnbkyte say nendTbkyte, say
nini yna nini adta. Se nymesk simsaiții ndnbkyte ane-
dea kape npininyesk ndi>nepi; simsaiții nendTbkyte, ane-
dea ne npininyesk mîxnipe.
Sînt adtede întp’ yn mape nym'tp ne kape de
nymesk nedi^epente, kape ny npininyesk nini ndn>nepe,
nini dypepe, da kape noi sîntem nesimițitopi. AneasVs
simițibiditate iține kînd de opranisaiția noastpn» ^isiknb,
kînd de edykaiția noastpn, mopade, kînd de kydtypa noas-
tpn> intedektvadn» mi de tadentede noastpe.
Ast^ed o kîntape de mysikTb pn>nemte ne ynyd
nînn» da estas, mi ne adtyd ny d atimje de dok.
426
Simi;iBiditatea uine asemenea de nă»pafiypide uii
de syBenii’ide noastpe. Bedepea yneî kodiBe kape ne a-
dyne aminte de aneea Ynde ne am npiimit Biaița ym-
nde inima noastPă» de nea mai dydne uii de nea mai1 adîn-
kă» miuikape, în Bpeme kă» YiiYia kape n’ape ast$ed de
syBenipe uy ’î snYne nimik.
Ea dykpeazTb în s^îruiit în toata» fiiaga noastPă»,
iui da opi ne konstitYă» indiBidyaditatea noastPă». Intp’
adefrbP domeniyd simipBiditattiî este nem^puinit; edîm-
Bpă»ițiuiează» dymea 4>isikă», intedektvadă» uii mopadă».
Heea ne esndikă» Bor^iția iui nestfîpuiita oseBipe a sim-
saițiidop noastpe.
De simsatțiî se dearn» simtiment ede. Kîte odata»
se iay aneste don» kyBinte întp’ anedauiî înu.edes; astfel
se zine: a aBea Yn simtiment say o simsaiție de dYPepe.
Este de kyBiimțTE» a âe deoseBi. Akademia zine kă» sim-
sai^ia este intimpirea ne SY^âetYâ npiimeuite da da oB-
jete npin simi^ypî, uii kă» simtimentYd este ideea kape
îuiî tfane SY^detYd de oBjete npin simtțypî, dap kape în-
semnează» asemenea ^akydtatea ne ape sy^detyd de a
npiimi imnpesia oBjetedop npin simițypî. SimtimentYd este
dap o npinenepe say o ^akydtate a SY^detYdvi; simsaiție
este esnpesia ne ed nrimeuite.
BopBa simtiment ste» ia înkă» întp’ o însemnape
maî înadta». Ea însemnează» tfakYdtatea ne aBem de a
kynoauite, de a anyka say a npeițyi oape kape dykpypi
^ă>Pă» aj-ytopyd oBsepBaipi uii pa^ionementYdYi, fakyd-
tate kape este ka yn <fed de instinkt. Asttfed ape nine-
6a simtimentYd Bynydyî, d>pymosYdYÎ, dpentydYi say sim-
timentYd nytepiî sade, sdă»Biniynii sade.
Dap în mai opdinapa dyî întpefiYimțape uii nea
maî Bpednikă» de fiă»rapea D-de de seamă», simtimentYd
427
ny însemnează nini întinăi’ipea ne npiimeuite SY^detyd
desnpe yn oBjet npin mij'dokyd simițypidop, nini nri-
nenepea ne ed ape desnpe aned o6jet, nini ^akydtatea
instinktiBă de a kynoauite: ed însemnează miuikăPide,
emoipide, a^ekițiide, natimede sy^detydyi.
Heeane ai tpeByimță a stydia nentpy edykaiția
mopadă a skodapidop tăî, este simtimented de amop
uii de tinepeițe, de ypă iui de skîpBă, de mînie uii de
pesBynape, de dypepe uii kăiniță, de ndănepe uii de
Bykypie, de nemydițymipe uii de îndestydape ky soap-
tea sa, de pedițiie uii de nietate, simtimente kape joakă
yn mape pod în Biaița omydyi, uii ade kăpopa semîn-
ițe sînt denyse say se stpikoapă desne în inima jynimii.
Ky kît aneste simtimente sînt mai1 Bii, ky atît
mai mydt miuikă uii kdăteiute ^iinița noastră, tpynuii
sytfdet.
Pedițiia inimei este nea mai kytăpie atinsă de
anestea. Ilentpy anest kyBînt inima este npiBită ka skay-
nyd simițiBi'lităuii, uii de ainî Bine aneste postypi de:
inimă tînăfă, asn’Pă, Bynă, pea; uii mai mydte esnpe-
sii «Pirypate ast^ed npekym, inimă de neapă, inimă de
niatPă.
Bîpsta konidăpii se osifiemte npin o dydne uii
tînăPă simițifiiditate; întinăpipide ne npiimeuite dînsa sînt
adînnî; ede ny se uitepr de dok, mi adesea ede pemîn
în om în tot kypsyd Bieiței sade. Ede xotăPăsk ast^ed
de soaptea dyî. nentpy aneasta este de tpeBvimță de a
«Pane să ivBeaskă konidyd tot ne este ^pymos.
A «Popma simtimentyd iui a nep^ekiționa rystyd
desnpe ^pymos^ Ba să zikă dyne o nyoă tepminodoijie
uri nyițin kam stpanie, a da edykaiție estetikb. Aneasta
este înkă yna din anede BopBe ne kape aî tpeByimță să
428
o kvnomtî, dap st te ^epeuiti a o întpefiyinura; nentPY
tine mtiimța ne însemnează ea se kon^vndă kv edyka-
uria intedektyadă mi mopadă.
Esemndede kv kape neuitine okodemte konidă-
pia dykrează tfăpă nreijet asynpa mopadeî dyî nep^ek-
gionăpî. #ie ka konidyd să ny noată fiedea în $an-
tede tade mi kăpopa de este maptop, de kît anea dpen-
tate kape se $ane a se simiți atît de desne inimeî mi
snipitydyî sty, de kît anea fidîndeițe mi anea bynătate
kape sînt npiBidețiide omydyi Biptyos. Dedă d ky ndă-
nepide fiine Cânepii, kape sînt npinenyte de toate Bîps-
tede. Dedă d a’mi stănîni mimkăpide, a’mi synyne fioin-
ița da patria sa. ^ă d a simiți ^epimtede say nenoponi-
tede e^ekte ade fiynedop say ypinioasedop ^ante. De-
năPtează din snipitvd dyî Pătămpide ne kape atîtea nep-
soane i deîndesnesk syBt npetestyd de ad desfăta, say
nentpy a se skăna de întpeBăPide ne de adpeasă kypio-
sitatea sa atît de natypadă.
Sînt ynede din aneste întpefiăpî da kape ny
este de tpefivimță a Păsnynde; da toate nede dadte a-
deBăpyd simndy este ned maî fiyn pesnyns.
Syfit anest panopt tpefiye a nrifieria maî fiîptos
enoka ^dăkăiî: anesta este timnyd îmfiofionipii, anesta
este aneda în kape, în inima jynedyî, nasky rîndypide,
xotăpîpide, dopimțede nede maî karipinioase. Nimte e-
semnde fiyne, nimte fiopfie îmtedente, o adynape nin-
stită, o înfiăi^ătypă înrei^ită îd fiop întări în dedapea
ky fiyna opîndviadă, ky îmxedenmynea. Tpoasa nemtiin-
iță, ypinioasa adynape, kăPițî npimejdioase uii nofieițe
fiătămătoape îd fiop nepde nentpy toată fiiaxța sa.
A dipiijea toate simtimentede noastre kătpefii-
429
ne, a le dem>Pta de pi>y, asta este ofij-etYl sneuial al
edYkagieî morajie.
IlentPY aceasta tpeBYe ka Yn sinrYP simtiment
si, domniaskTE» ne toate nele lalte, simtimentYl de a
$aue Bine. He este anest simtiment?
TindYPile uii dantele noastpe sînt, în oape kape
kasYPÎ, însogite de Yn simtiment de mYlgYmipe uii de
anpoBagie nentPY noi înuiine, în altele, de Yn simti-
ment de desanpoBagie, de m»pepe de pi>y uii de pe-
mYUikrbPile konuitiingei.
Anest simtiment îuiî ape îsBopy! în kenuitiingT,,
în^pikouiata nYtepe kape anpoaBi, în noi neea ne este Bine
uii kape desanpoaBi» ne este pty.
Konuitiinga este vn rlas kape Bine de la Dyhi-
nezeY, npekvm pagia este o lYmimE» kape Bine de la
legislatoPYl SYnpem. Ilpin konuitiingi» uii pagie kpea-
toPYl dYne $i>ntYPele inteliuinte, uii npintp’vna uii nrin-
tp’ alta el Boiemte a SYnYne Boinga omYlYi la dYmne-
zeeaska Iyi lege.
întp’ adeB^p; nY este destYl ka intelgiinga o-
mvlYÎ ste» ^ie îndestYl lYminatT nentPY a Bedea Ade-
^pyâ uii simyidiÂitatea sa îndestYl de Bine dipiuiate
nentPY a ivBi Binele, tpeBYe înkTE» ka Boinga lYÎSTb&e
îndestYl de tape uii limnede snpe a Boi neea ne Dym-
nezeY Boieuite ka si» Boim. Aneasta este nentPY noi neea
ne nvmirn nep^ekgie.
He este Boinga?
Boinga este Yna din nele tpei mapî ^akYl-
tagi ale SY^letYlvi; ea este nedesnTPgitYl toBap^ui al
rîndipii uii simțim entYlYi. Noi Boim întp’ adeBi>p neea
nepesnvnde ideilop noastpe, neeane ne ^ane nl^nepe.
9
130
Noi ypîm, noi fonjim dnpeuite de dykpyd ne pefiodVt pa-
uja sav ne nrininveuite dypepe.
Boinga este yne opi oapfin>, înnins'L de vn fiodd
din m>yntpyd nostpy; adte opî pagionaVB, kygetat’L. Ea
ny tpefiye nini odati» a <§i sidyitn» de adtyd de kît de
non Ea ny tpefiye nini odatn> a pofiyd adtyia de kît
norB înmine. Ea este tf'LkytTE» ka ste> ^ie sdofiodn», ka
si> noatn> adikTb a adege întpe fiine uri între Pi>y. Noî
nytem a ne dinsi de aneasta difieptate; noate ninefia ste»
ne sidviaskn», say sdn>fiind intediginga noastpe uii din-
sindyo de dymimb, sav kopymnînd simgifiiditatea noas-
tPi> iui nPTfiTbdindyo în pty, say s^opgînd fipagydnos-
tpy npintp’ o sidyipe matepiadn». Dap întp’ yn Stat perv-
dat, ynde se resnekty degide, nimini ny noate a s1?op-
ga sanktyapyd konuitiingei noastpe uri a ne «Pane sn>
fioim neea ne ny fioim. Ilpinina este kn> noi sîntem sdo-
fiozi de a fioi fiinede say a nv ’d fioi, ne kît este yn
mepit a iyfii say a $yyi de Pi>y. Daka, npin însTbuii
natypa noastpe, say npintp’ o nytepe a^ap'B din noi,
am Iu sidigi a ypî PTbyd uri a iyfii fiinede, ny am ^i
sdofiozî; iui atynni nv ap $i, în fioinga noastre, nini
rpeuiadij, nini1 mepit, nini mopaditate nini nemopaditate.
Boinga noastpn» este dap sdofiodn», uri nymai
nentpy krB este sdofiodn» este mopadn» uri ape mepit, uri
kn» <£antede ne îndendinim sînt fiyne iui tfpymoase say
ypinioase uri fiinofiate. Skonyd ned mape ad edykagiei
este de a ^opma inima konidydYi astd?ed în kît si» fioias-
kn> tot deayna fiinede, sn/d fioiaskn» în toate îmnpegiy-
pnpide fiiegei, uri sn> ’d fioiaskn» ky nytepe, ky stn>-
pyipe, în nisma tytydop stafiidedop uri ky toate jepttfede
nytinnioase.
Ky toate anestea edykagia se m’bPgineiute a di-
131
pi^ea fioinga, ea ny noate si» o kpeeze. Ea ia ne om
ast^ ed kym ’d a ^Tkyt natypa; ea ny ii $ ane dyne rys-
tvd sty; îd ^asonT nymai.
Ilentpy ka st ’d tfasone, tpeBye ST’d ia jyne, iui
a ’i nîndi ka st zik auia npime.de nopnipi ade Boiniței
sade, snpe a de da anoi o dipekipe nytepnikT uii înițe-
deantT îndatT ne ede se iBesk. He J5ei <0ane ty întp’ o
asemenea npininT?
Hede d’Tntei ndodypf ade Boimței sînt instink-
tede. Sînt din ede ynede kape mepity toatT BTrapea ta
de seamT.
J’ynede neapkT tpeByimța de a ^i Bine, de a
se îndedetnini, de a d>i înkopaijiat, de a ^i iyBit, de a
iyBi uii a imita.
Ed nepe mai Tntîiy ka simtimentyd Bynydyi tpaiy
st ^ie oBinnyita dyi stape: ed ndînue, pîde, dyne kym
se a^dT Bine say pty, uii nimik ny este mai Bpednik
de înrpijâpea ta ka aneste tpeBymu;e.
Ed neapkT anoi, în instinktyd sty de aktiBitate,
de a’uii miuika mTdvdTPide, a’uii desBodta nytepide, a’uii
kpeea îndedetninipi notpiBite ky mijdoanede dyi. Aneste
îndedetninipi ny sînt de kît jokypi; dap, s’a zis de mydte
opi, jokyd koniidop este yn ^ed de mynkT.
TpeByimța de înkopaijiape uii de distinkiție ne
isBykneuite în konid este kîte odatT atît de Bie în ed
în kît d?ane s^opu.ede nede mai koBipuiitoape ka st de
mepiteze. Ed ape asemenea o ast^ed de tpeByimțT de a
iyBi uii a ^i iyBit, în kît se dineiute de aneda kape îi
^ane Bine, sypîde anedyia ne ’i sypîde, uii mînrîie ne opî
nine îd mînrîie.
Konidyd neapkT asemenea $ipeuite simtimentede
ne kape de Bede a domni în adiții. Ed se fiykypT say
9*
133
se întpisteaza ky aneia kapii se fiykvpy say se întristezv.
Ed simte ndanepide uii nekazypi.de dop; ed simte neea ne
uii ei simty. Anest simtiment instinkti^ se kiama sim-
natie, uii kpeatopyd ’d a nys în inima tytydor oamenidop
ka sa $aka dintp’ înuiiî ^paiți. Aneia kapii se fiesedesk
de nekazypide adtopa sînt întp’ o stape de fioada, ne se
nymeuite nisma, \iedosie. Anesta este, în mopada, yn
6nțiy opranik kape noate a adyne moaptea , uii ne kape
se s^opgy neîned av ad askynde, atît este depyuiinos.
Tpefiye a d depanana ky înrpijipe, îndată? ne ’d Bei zapi
în inima fipe ynyî konid.
InStinktyd imitației uii aneda ad neatîpnapiî, kape
îî îmnyițineaza asnpimea, ny sînt nede maî nynin târî
din anedea kape ape konidapia. înfiata dap ne skodapiî
taî neea ne merita de a^i imitat, dap £a’î sa simian» de
timnypiy ka, întp’ aneasta dyme, neatîpnapea ynoraeste
tot deavna moditfikata uii mapyinita npin aneea a ad-
topa, kn» nymaî npin jertfe peninpone nrinfiine ninefia
a se fiykypa, în fiiaița, ny de o neatîpnape afisodyta,
dap de nea maî mape difieptate ne ne este dat a afiea.
Instinktejte ^ak a se nauite dorin^Â^. Dorin-
gede kape domnesk maî ofiinînyit defiiny andekarî.
Andekapide da kape se da neuitine de o kamdata se
skimfiy în affiekyiz, anoî în narafiypî. Ede defiiny ade-
sea natime^ adika miuikapî iviți, înfiepuiynate, kape ne
opfieuite say ne amegeuite ast^ed în kît netîpask, $a-
ra fioia noastra da nede maî rnarî rreuiede say da nede
maî mapî fiirtvițî.
Toata natima kape ny se synyne paliei este de
o data o fieqie intedektyada uii o sy^epinu/a mopada.
Atfekițiide kape ay maî mydta tpefiyin^a de a
ie dipiyea fiine în konidarie sînt s^iada, svsnentifiidita-
m
tea, ymopyd, mînia, argaryd, fiykypia, nădejdea, nis-
ma. A înBi.ga ne jyni a ’mi sti.nîni aneste a^ekgii, a
/le synyne ragiei, aneasta este ade6i>rata mi mapea ginți,
a edykagier mor ade.
Sekretyd de a reymi, este de a yni esemndyd
ky noBaga. InBi>gi>torYd kape mtie a’mi în^rîna af>ek-
giide sade mi kape este stuiîn neste ed însymi este sin-
ryp dintpe koderii si»i, in^v^topyĂ skodapidop si>i, kape
ape asynri.de aytoritatekape de însyfdi» kon^idingi», mi
kape ^ane a resnekta., ky Birtygide ne desBoadti., s^i.-
tyiride ne înBagi.*
Se zine adesea ki» înBi>gi>torYd di» înBi.gi.tYPa,
mi tati.d de ^amidie edykagia. Nimik ny este mai rpe-
mit mi ty te Bei a6ate, Bei ki>dka nea mar ^pymoasi»
din datopiide tade, daka ny Bei kondykpa da edyka-
gia mopadi» a. skodapidop ti>i. Dap kym Bei dvkra da
aneasta ?
Eak'B Biptvgide say kaditi>gide ne tpeBye si» în-
Bege jyniî da skoadi.: amopyd de tot ne este 6ine, rys-
tyd de tot ne este ninstit, dedarea da synynere, daBi.-
rape de seami., da mynki., da Bvna orîndyiadi., da ky-
ri»genie, da adeBi>p, da dpentate, da Bine Boingi».
Ama dap, te întreB, daka dai aneste oBineiypi
^pymoase skodapidop ti»i, ny Ba si» ziki. ki> mi ty ase-
menea kondykpezi da edykagia dop; mi daka nykondy-
kpezi da dînsa, rrndemtî ki> skoada noate di>ini? In ade-
Bi»r , nine noate todepa o skoadi. în kape konidyd a in-
trat mi a remas nedyi»tor aminte, minninos, imos, rîd-
neBitor, denem, zi.ni.nit, neninstit, nv?
StaBidede ne întîmnini» înBi>gi)toryd în dvkpyd
si>Y de edykagie sînt foarte rrede. Ny e dator nymai
a komBate aneste metexne ade konidi.pii, denea, nisma,
134
pisinipea, dTkomia, mi tot ceea ce nYmim sensyadism, Hi
înki» nidda YPÎtT, nenTsapea, amopyd-de-sine, npe^T-
kyta tinerele, npe^ydi\;ide mi o mie mi Yna de sdTfii-
ciynî a Ynop nTPimți mi mame. LUi st nY amtemțî o
întpearT isfiytipe npin decide mi esemndede tade, daka
edykaiția pediijioasT nY Ba Yni da «Panta ta o HYtepe
mi o autoritate mai înadtT de kît aceea a edykaițieî
mopade.
Edykagia pediuioasT a konidTPiî este maiky sea-
mT «Panta npeotydyi, mi instpykiția sYnepioPT de ynde
ea denîndT kym mi dipekipa din nTYntPY ne ea pekda-
mT, este HTStpatT ministePYdyî sty ; dap ea ap ^i npea
nekomndektT, daka n’ap «Pi kY dinadinsyd nperTtitT
mi ky sincepitate ajytatT de tine. Îtțî Boiy aPTta dap
da aptikodyd desnpe instpykiția mopadT uii pediyioasT,
neea ne aî st aci ka st te nyi în stape a îmndini aceastT
s^întT oBdirat^ie.
K A n XVI.
Kyfs de metoadede de înBTițTtYPT. — De-
snpe necesitatea yneî Byne metoade. —
nrincinii yenepadi aî opi kTpia me-
toade. — Ilpincinii \ienepadi de dis-
cindinT nentpy opi kape metodT.
Nymim metodT de înBTtțTtypT npincinyd mi
mijdoanede țienepade ce întpeByimțeazT nineBa nei>-
tPY a komynika skodapidop ceea ce tpefiye st înfiere.
m
Lesne npinene nineBa neanTPata tpefiyinu^ a
yneî metode fiyne. A ypma o metodT ypinioasT, esto
a ypma yn npinnin rpeuiit uii a întpeBvimța nenemepite.
Tot omyd kape dT înfiTi^TtYPT tpefiye dap a kTYta ky
rpij-T kape este nea mai fiynT dintpe toate metodede,
say mai fiine kape este sinrypa Gyut, fând kT ny not
^i doT-fiyne nentpy anedauii înfiTițTtopy uii aneiauii
skodapî.
Ty ny Bei aBea difiTnia a ^ane aneastT neme-
tape, daka ny Bei ^i în stape a deosefii neea ne este
fiyn de neea ne ny este, iui daka ny Bei aBea o oninie
xotTPÎtT asynpa kondnțiidop ne tpefiye a îmndini o me-
toda nentpy a mepita anpofiaiția ta. întp’ anest kasy,
ny Bei afiea adtT kTdTYZT de kît kanpiniy.il tTY, opi
întîmndapea, opî ned d’Tntîiv neapdatan kape s’ap a^da
în dpymyd tTY. Tpefiye daPT ka st aifii peryde statop-
nine de a npeițyi dykpyd. Kape sînt aneste peryde?
Pesnynsyd o ST*d rTseuiti în kypsyd metodedop.
Ed ny tpefiye uii ninî ny noate a ’iți da niuite andikaiții
statopnine; ed ny tpefiye iui ny noate STiți dea de kît
npinnini nestPTmytaiți.
întp’adefiTP, daka se a^dT fiyne metoade, ny
este nini ynyd kape st <§ie ijenepad, kape st se noatT
andika da toiți skodapii, în toate dokaditTițide, în toate
îmnpeijiYPTPide; uii opî nine nyfidikT metoade yniBePsa-
de se înuiadT say înuiadT ne adt^ii. Aneasta se npinene.
Ilpin mij'dokyd ^akydtTițidop sade uii difiTnii sade 4>ie-
kape înfiTițTtop a^dT osefiitede sade nponede, mydițy-
mipea dyî însyuii, ed dofiîndeiute pesydtatede nede mai
noponite; mydi^ymipea iskysimței ned osifieuite iui ky
kape tpaye o napte fiynT din mijdoanede sade aurind
uii mTPind dvapea aminte a skodapidop stî, iui mvd-
436
ițymipe tytydop îmnpe\iiyp,BPidop în kape se a^dn» uri
în mi^dokyd k^bpopa a ^Tbkyt nede mai1 penezi nponîuiipî.
Dap niminî ny se mai a^dn» întp’ anedeauiî îmnpețriypTbPi,
ky aneeauiî skodapî, ky aneeauiî kananitate, ky aneeauiî
apdoape. Intedi\rintțede uri Boim^ede, tpefiyingede uri
nytifiiditnE>u,ide se osifiesk nenrBPijinit. Aneasta este neea
ne $ane kanyd d’onep'b ad kpeaițieî; dap tot anesta
pestoapni» toate ximepide de yni^opmitate, de ynifiepsadi-
tate.
Ky toate anestea, este tot deavna în îmnpe-
țriyp'tpide în kape se r^seuite nineBa o metoda mai 6y-
m» dekît toate nede dadte , uri este auia, nentpy kyfiîn-
tyd ki» tot se osifieuxte uii se penoieuite nekontenit; metoa-
dede nyoe kapefiinyde da oameni întț.edenu.i tui sepiouiî,
uii kape noapte în ede sițridiyd (nenetia) esnepiingei uri
aytopit^iî nTskonitopydyî, tpefiye a npiimite ky ^a-
fiop. Kiap atynni kînd ap ^i dinsite de anesl titdy de
pekomandaiție, uri ap nymai nimte ^ante ade fiyneî
kpedin^e uii ade defioiementydyî, ede not a afiea me-
pityd de a tpaye dyapea aminte asynpa ynop nyntypî
neînrpij-ite în stydii, say asynpa fipe ynyî mijdok ne ap
^ane isfiytipide maî stP'tdynite. Maî opdinap, este ne-
neptfektye în aneea ne atakT» uri esaijepai^ie în aneea ne
nponyne ninefia, dap desfiatepea ne i se ypzeuite syp-
ms îndată PTtTbniride, uri si>fiîpuiauite dykpyd tot deay-
na în ^odosvd adefi'tpydyî. Ifiipea nyoedop metoade este
ned nyițin o dofiadi> de intepesyd ne ia neuitine nentpy
înfi^Ttypa nyfidikT». Sînt oamenii kapiî se ndînr de
npea mapede nymTbP de metoade. Ilpe^anepide, zik eî,
sînt pyinapea înfiTbUTbtypeî, înfi'Lii/Btopiî neuitiind maî mydt
ynde se a^di», Ny te 4?ane nrBPtauiv yneî asemenea p^-
t’tnipî. Daka s’ap r^si înfi’MțtoPÎ kapiî s’ap ZTnrtni sty-
<37
diind mi komnapînd osefiitede metoade, fia tpefiyi, în
dok sn» se înrpijeaskn» ninefia de z^n^nipea dop a de a~
P'bta adte kapiepe. înfiTb^topvd ned fipednik de anest
titdy se înfia^ mydt stydiind nyoe metoade, mi din ede
îmi îndpenteazn» mydttime de nedomipipi, kyde\ie în-
kpedimyBPi mi mijdoane de isfiytipe nentpy a sa metodn».
A ta, npenentopyde ad jynei^eî, este tpeafia a jy-
dika skimfin»pide say npetinsede îmfiynTtTji^ipi ne nponvne
ninefia, a adeije din aneea ne m»skonemte ninefia neea ne
noate ste» se nYe în dYkpape, mi de a’iți ^ane tY însyi^î, ny
nea mai fiynn» din metoade nentpy ynifiepsyd întper, ni
o metodn» kape ste» ^ie fiym» nentpy skoada ta. Eaka»,
syfit anest panopt, perydede i^enepade kape tpefiye ste» te
kTE»dn»yzeaskTE».
I.	Ofisepfin» fiine ne skodapii tn»î, disnosivțiide
mi kananitn»uide dop. Konsydtn» dokaditatea mi tpefiyin-
^ede ei. JTîndemtite ky dinimte ^^pt» entysiasm mi
^pte» deskopaijiape da neea ne nți tpefiye, damijdoane-
de tade de esekyiție, ajynsyd, neajynsyd dop; anoi,
anykbte de dykpy.
II.	Uli mai n»ntîiy, aifii în tot dykpyd o ujntn»
npea xotT>PÎtn». Tpa\ie masimym stydiidop ne fioimtî^STt
^ani a se înfin»u;a, ideadyd opîndyedeî disnindineî ne
fioiemtî a întokmi, synpema in4>dyimy& ne fieî a esep-
nita asynpa skodapidop mi ^amidiidop. Uli kînd este fiine
statopninitn», nyne mîna da dykpy, tape în konmtiinița
ta în defioiementyd Vky , mi în ajytopyd dyi Dymnezey
kape ’uj a dat misia ta.
III.	înkinyemte anypypea yn ndan de dykpy.
XoVbPauite în ed neasypide mi îmnapte ky îmtedeimiy-
ne matepiide.
IV.	$opmeazn» mai fiîptos adjytamtii mi moni-
138
topii tn»î mai n»ntîiy npin deipide tade, anoî npin esem-
nJyd tT»y. Inmydi^euite nîm& în nes4nruiit, ^iî nre-
tytindinea, $ii ned mai mynnitor, ned. maî defioios, ned
maî sVBPYitop dintpe toiți kîtțî sînt în skoadT».
V.	Ky toate anestea ny te xotT»rî ninî odate
asynpa dykryridor, uii mzeuitete de aneastT» rytim»
kape este moartea înB^^typeî. Ny te skimBa iap ne
^iekare minyt; kT>ni fiei PT>tT»ni ne skodapiî tT»î, ny fiei
fiedea de dok resydtatyd esneriimțedor tade; te fiei des-
rvsta de s^ori^ede tade, uii fiei înfigă ky naryfia ta
kT» mai-fiinede este fipT^mauiyd fiinedyi.
VI.	ST»uitii tot deayna neea ne npetinzî a în-
Biața ast^ed în kît ST»’d zini ^tp'l kapte. Hine uitie
nyițin, înfiatei» rT»y, o uitiy npin esneriimța mea uii a ad-
topa. N’am înfiT»ițat ninî odatT» Bine desemnyd diniar,
mi am fiT»zyt npea pap a înfigă fiine rrT»matika, te das
st» rineuitî nentpy ne.
VIL #t» ka tot1 deayna st» te nrineam» sko-
dapiî tTE.il $opmeaz,i>’^î postyd ast^ed în kît st. nouj a
$i înt^edes de skodapî, adikn» de totaditatea skodapidop tT»î;
^iind kn» ny este destyd ka doi say tpeî din neî a\ieri
ste» te nrineanT»; tpefiye ka toițî say nea mai mydtT.
napte s^ noatT» ste» se ^odoseaskT» de deițiide tade; ei
sînt tou.i înkredingaiți inimei uii koniutiimței tade, uii
nini ynyd din eî ny ’ițî este dat ka st» te sdyjiaskT»
snpe a 4>ane s'B stPT»dyniaskT» a ta iyfiipe-de-sine sav a
dyî. Jertfind kdasa da ynii dintp’înuiiî, nentpy a do-
fiîndi mai mydte dayde sav o înaintare mai renede, ni-
nefia $ane yn kadkyd a kT»ryia fieuitejire îmi ndane ky
atît mai nyițin ky kît este mai de ofiuite sy^erit.
VIII.	Osifieuite ky toatT» înrrijirca ne nrynk
de fiT»iat, uii ne fi^iat de jyne. Daka este destyd a
<39
tpație dyapea aminte a npynkydyi sav st» okYni memo-
ria dvi; tpeafia ny mepye tot ama mi ky fii»iatYd: el
fioiemte si» mtie paiția dykpypidop, mi jydikata sa ne-
pe a esepnita. Jynede fioiemte ste» meapri» înkn» mi mai
denapte. Imaijinagia dyî fioemte a komnyne; dopemte
akpeea, mi nepe o xpani» nentpy nyoede sade tpefiyin-
ițe. Ilotpifiemte dap înfiTE»ițT>typa ta ky nepepide fiîpstei.
Tpefiye tot deayna a o npifii ka o xpann» a snipitydyine
ty o în^T>ițimezi.
IX.	Ilentpy aneastn» npinnrh, mbzemtete de a
di,sa ste» se PTneaskn» komoapa ta. Din kontpa, 4>te» ne-
kontenit oape kape nyoe npofiisii; nitemte, stydie, mi
înfiatei» mai fiîptos ne din a^apn»; esepnnție atît de npe-
ițioasi» mi atît de neînrpij-iti» de nea mai mape napte din
înfi'nț'Btopi.
X. Simtimentvd nponîmipei noate sinryp a te
iținea da o îmbdițime kyfiiinnoasi». Bie mi skodapidop
t^i dyne esemndyd Vby pîndyd de a afiea anest simti-
ment atît de dydne. Af>de ei de da tine mi npin tine,
kn» înfiTițînd se nep^ekiționy, se $ak maî fiyni mi
kpesk syfit okiî oamenidop mi ai dyi Dymnezey, kape
de a dat paiția mi konmiimța nentpy kape se ^ak fiped-
nini, askydtînd ne yna mi ne neeadadVB, de o fiiaivb
mai fiyni» de kît aneasta de aini, kape este întpear'b
yn mip de mynni mi de isnite:
XI.	Ny te anyka de dykpypî nes te nytimțT».
A dykpa ka si» kpygi adtopa tpyda de a dykpa, a rîndi
ka ste»’! anepi de osteneada de ase rîndi; mi a paiționa
ky isteniyne demapti» asynpa metoadedop nentpy a fane
din înfiTivbtypi» vn 3-ok, este nea mai nepoadi» din toate
întpenpindepide. S’ay ^T>kyt mydte nepkn»pi. Ay npe-
^^kyt ditepede ad^afietydyîîn ko$etypi, mi nitipea a ost o
140
tpeafiB a dBkomii. Aneasta Ba sb zikB a stpika koni-
dBPia, a’i adormi fakydtBi^ide, tui a’idBsa toatB rpoaza-
ne fipeaska dyi dene neapkT» nentpy mynkB. Stydiyd
tpeBye, din kontPB a $i o s^opi^b, kBni tpeBye ka
dvkpapea S’B deBiie yh oBineiv, uii kB oBineiypide ny
not s’B se kanete în npinB. Auia dap a f ane ne konid
s’B se dedea kvj'okyd, fie mBkap nentPY a’d înBBi^a, ap
fi s’B fopmi Yn jykBtop mi Yn nepde-BaPB nentPY
toatB Biaița. Pa^ionementede fBkyte ky o iskysim;B
deuiaptB nY adyk fodos, uli uy nymai kB este ky ne-
nytiniyB ka konijiy.il st» npineanB uii S’B înBeițe fBPB
mynkB say fBPB s^op^b, dap aktiBitatea dyi se Ba
desBodta în nizma rpij-ei ne Ba aBea înBBi^Btopyd de a
o onpi. Ed ape kypiositatea iui amBuția, are instinktyd
uii amopyd de okynaiție. Kiap în jokypide dyi, ed
neapkB, nBskoneuite uii komfiinB neîncetat. Ed kpeeazB
tui nepfeki^ionB neostiat. Daka snapye uii dBPÎmB?,
pedpei,ie uii penarB. De ne sb ny fakB ed asemenea
în stydiide sade ? Uli ne nponîmipe ny ap 4?ane ed ky toate
aneste fakvdtBi^, uri toate aneste natime, aneste mij-
doane atît de nytepnine? Al^îi^bi nyițin nytenide, îm-
fioddeuitei kypiositatea, xPBneuite’i emydat^ia, hoBb-
ițyeuitei neesnepiimța, uriBamepție din kodo de neea ne
noiți nBdBjdyi.
XII. Dap ny îd dBsa iaPB sb meaprB din kodo
de iiytepide sade. Ny se ky fiine nim a adormi nini a
siÂyi (pakydteyijle kouiĂYÂYi; tpefiye a Âe (forma ky
toat'b îni^ejieuuiynea ne âoemte natyra, vii a dofiîndi
nronvuiirea ne ea arate, yrmînd desfioAtarea mi^Âoa-
uejiop ne ea dv.
XIII.	Ilpimede stydii sînt nede mai imnoptante;
de aini intedtyimța îuii ia nas. $ie ka nauiii ei sb fie
UI
perydaițî. £ie ka npimede kYnomtimțe, kît de simnde,
să ^ie fiine npinenyte, kypate mi komiulekte. Să nv
se înfiere nimik ^ăPă st» ^ie npinenyt. Tîdmănemte
toate.
înaintează înnetv, ka si» înaintezi siryp; dap
înaintează neîncetat.
Se aOă înfiăi^ătopî kapiî fiop a stPădyni, ^ă-
kînd a stPădyni skodapiî dop. Eî npodyk minynî minî kape
de sdeiesk în npină nytepide, mi ede ajynr a defieni ni-
mte oameni nepozî. Ka să dykpeze nentpy dînmiî av
jeptftt intepesede ynyî mape nymăP din skodapiî dopî
XIV.	în dok de a înainta npea penede kyyniî
din skodapf, întoapnăte adesea înanoî ky toițiî. Penetă
ky rpijă. Ilpimede stydiî se sană Păy în intedițiimțe mi
se rntepr kypînd. Neînrpijind a te întvpna asynpa de-
tțiidop în kape tot este nyov, fiopfia mi ideea, nentpy
a mep^e tot deayna înainte; mi a fiedea înkă deițiîîn
kape toate snepie, kiap esnpesia; skodapyd stPăfiate mydt
dpym ^ăPă să înfiere nefiamî, mi npin ypmape ^ăPă
Să mtie nimik 4eea ne este ^odositop este neea ne mtie
nine-fia; ny este neea ne a mtiyt. A peneta fia să zikă
întp’ adt kin a nepneta din nyoy mi maî ky întpe^me;
fia să zikă a da snipitydyî mijdok de a komnapa npi-
mede ideî ne’î ay pemas dintp’ o deu.ie ky anedea ne mi
de £opmă ed atymî kînd petpene neste anea de^ie. A
peneta, fia să zikă, a da skodapydvî mijdokyd de a se
komnapa ne este ky aneea ne a ^ost, mi de a zăpi o
nponîmipe, kapea noate să ^ie nentpy dînsvd yn isfiop
de înkopayiape. Nimik ny ^ane ninefia întp’aneastă dyme
$ăPă aneastă kon^idimță, mi £iind kă tpefiye a o
afiea, este fiine a o dva de da înnenytyd fiieițeî, de da
skoadă.
ua
XV. Ilvne tot deayna denia skoadei în armo-
nie ky datopiide Bieițeî; $t st se Bhzt kT neea ne în-
fieri da skoadT este fiyn da nefia, uii apatTde ne noate
^i de «fodos d?Tkînd andikaiție. Aî st țfam mydte syfit
anest panopt. Eaka esemnde. ToatT dymea npinene ^o-
dosyd nitipiî uii ad skpisopii, dap aneasta ny este des^-
tvd, tpefiye a țfa^e o ped?opmT npea 4?odositoape, $Tkînd
a se niti uii a se skpie neea ne se niteuite uii se skpie
în pedagiide ofiinînyite ade Bielei, skpisopi, sokotede,
kontpakte, kyitamțe, tpefiî de komepniy, infientapiî. He
de oameni înkT kape îuii netpek mase say ont anî skpiind
tot edyd de dykpypi mai mydt say maî nyițin kypioase,
uii kapii sînt oBdirau,! de a ndTti ynyîskpiitop kînd este-
Bopfia de o tpeafiT de o sytT deî! aneasta este o neky-,
BiingT mape, ap nytea nineBa zine kT este o satiPT asy-
npa înBTitTtypeî skpisopiî.
De ofiuite, ^t ^odositop opi ne înBettî ne sko-
dapiî tTÎ, uii dT d’ onapte opî ne dyne da nimik.
Daka îî înBeu.î ijeorpatfia înnene de da aneea a
jydeițydyî tTy, anoî aneea a Datpiî, anoî aneea a Eypo-.
neî. Nymaî atynnî Beî esndika nede dadte natpy nTPițî-
ade dymiî kînd îl^î Ba pemînea timn; uii daka o $anî,
Bopfieuite de Asia iui A^pika, nentpy ka st esnyî maî
Bine istopia s^întT, uii de Amepika, ka st ^anî a se.
npinene maî fiine ^epinita dTițipea a kpedimțeî kpeuiti-
neuitî.
Kînd aPTițî desemnyd diniap, ^t st se dd-
semne sane, rpefide, ndyrypî (apatpe,) daka euitî da
sat; makine, daka îmBeițî întp’ o dokaditate kape ape
manytfaktype; instpymente ^odositoape nentpy osefiite
mesepiî, daka te a^di în netTipde nede mapî say minî.
în înfiTițTtypa istopiî natypade, yniî Bopfiesk
443
koniidop de o mydgime de animade ne kape eî ny âe
ay Bnszyt nini odatT», ne kape ny de Bop Bedea noate
nini dekym uii îî dasy întp’ o întpearT» neuitiingT» de-
snpe kaditT»gide kadydyî, înreij-ipide ne nep BepBemî uri
oide, edykagia. ne pekdamn» Baka uri asinyd.
în degiide kape ay nentpy oB^et komynikagia
uitiingedop atît de npegioase, mydgî întpeByingazT» tep-
menî de ^isikT» uri ximie ne kape îî apynkn» akodo în
memopia dop; dap ideide ne tÎPT»sk iui dinesk ne skodapî
ne dînrT» aneste uitiinge pemîn stepne. Ny’iînBag't st»
kypTge aepyd kamepedop dop, a se îmBr^ka ky maî
mydtT» îngedenniyne uri ekonomie, a se npembzi de tot
tfedyd de in^dyinge ^T»kT>toape de PT»y say BT»tT»mT»-
toape. Se ndînr kT» înBT»gT»typa da noî ny este n?e-
gyitT» ka în adte dokypî. Heea ne este ^odositop se ^ane
a se npegyi în toate gT»pide; dap neea ne este de o ky-
patT» netrenepe este Byn nymaî nentpy aneia kapiî iy-
Besk maî mydt a nepde de kît a se Codoși de timnyd
dop. #odosyd maî nainte de toate. Aneasta estepery-
da îngedentydyî, kape este ned maî pesnektaBid dykpy
ne dyme.
XVI. Din minytyd în kape înBT»gT»typa ta Ba $i
tfodositoape, ea Ba ^i npiimitT» ky îndesnipe; ea ny te
Ba maî osteni, ^imd kT» ny Ba adyne rpeagT» uri ypît sko-
dapidop tT»î. Omyd npegyemte de minyne neea ne îî este
^odositop, uii, syBt anest panopt, konidyd însyuri este om.
Auia dap, daka degiide tade se npiimesk ky ryst de sko-
dari, Beî aBea maî mydt a de stîmnT»pa apdoapea de kît
a de agîga kypiositatea; driind kT» konidT»pia este înzes-
tratT» ky atîta nytepe de aktiBitate, în kît nineBa n’ape
a tfane adt de kît a peryda tfipeuitide sade miuikT»PÎ ka
eî st» meaprT» atît de denapte ne kît nepe dpentyd ky-
Hi
fiînt Uli da aneasta tpefiye st» se mT»pyineask*B disni-
ndina vnei skoade.
Kaki» perYjle.de generale a opi tapia metod’b.
Daka emti în stare a jle anvka uri a jle m»stpa Bine ,
jyne înB^TBtop, Bei kynoauite ky înjlesnipe kape este
n’întpe osebitede metoade, aneea kape s’ap notpiBi sko-
lapidop tai, uii ty o Bei kpeea daka ea ny esista. Dap
daka emti nekanaBLl de a npinene Bine anernti npinninn
ox! atynni ny se r^seuite nini o fiynT> metoda nentpy
tine; atynni ny te ^ane înfiT^top, atynni ypmeazi» s$a-
tyd Ivi Eoajlo ne d'b aytopijlop netpeBnini:
dine zidari, daka aneasta este meseria doastn.^
Trekînd ky mine neste nejle mai Byne metoa-
de pekvnoskyte, Bei Bedea kT» ny este nini yna kapea
st» ^ie advsi» jla desi»Bîpmipe, dap kn> se a<\ta any-
pypea vna kape este nea mai Bym» în îmnpeijiyp’BPide
date»
Disninjlina se âean» atît de stpîns ky metoda
kape îi este nedesjlinita; ky adeB^pat ea ^ane metoda
nvtinnioas'B. $t»pt> disnindini», o skoaân» este yn ^ejl de
kaos; disninjlina sinrvFT» maniține întp’însă Bvna opîn-
dviajli» mi dinimtea; ea ^aBopeazn» mi niponemte aten-
ția tpeBvitoape nentpy esekviția oseBiteâop esepniiții ale
înB^Tjtypei. Ynii o npiBesk ka o apte Coapte aneBoie,
mi aneasta oninie este temeinikn»; dnind kn» întokmipea
disninjiinei este dvkpy tpydos nentpy mai mvli^î înBn»-
iVbtopi. Se aO'b yniî nentpy kape aneasta ^antn> este
neste nytinivi». Kînd nv aî orîndyiaâTE» în ideile tajle,
nini kynnrBtape în simtimentejle tale, ninî mrbsyprb în
BopBejle tale, nini pesepBn» în dantele tajle, kym Bei
ste» dai toate anestea ynop ^iim;e ne n’av nimik înki»?
Dap daka însxiți tv ai ^ost jla Evu^ skoajfa», daka
4 45
învinsa aî dofiîndit ofiineiypi de. diniuite, de rîndipe,
de kondytT uii de o \ienepadT kymnTtape, nimik ny
este mai desne de kît a <0ane st domneaskT aneste
nTpafiypî Byne akodo ynde euitî stTnîn.
Eynyd înfiTUTtop, kape uitie Bine, kape serîn-
deuite Bine uri kape simte Bine, înfiau/B Bine iui kon-
dyne Bine. Ed n’ape tpeBymu/i> st înBeu,e, ^ie mTkap
de da niuite teopienî kît de adînnî, perydede Bynei
disnindine; ed de ape în kanyd sty, în inima sa, de ape
dap în BopBa uii în Biaița sa.
InBTU/btopiî netpeBninî ny o Bop înBTița nini o
datT. nentpy dînuiiî ny este disnindinT nytinnioasT.
luBeiți pty, snyî dykpypî kape tpek neste intediijinița
skodapidop tTÎ, esndini întp’yn kin întynekos uii uitipfi,
dauiî st BazT skodapii tTÎ kT ty ny uitii îndestyd de
Bine neea ne de shyî, kT BopBeuiti, iaptTmi esnpesia,
Cine, Bei npoBoka yn sniirit de nesynynepe ne kape
nini o nedeansT ny Ba nytea ST’d stîpneaskT. ^t din
kontpa, <Piî instpyktiB uii mefodik, stîmnTPT npin Bdîn-
deițe uii BynTtate ne este datop nineBa kTtpe skodapî,
rpaBitatea uii aytopitatea/ne tpeBve st pesytfde Bop-
Bipea ta, uii Bei nytea a kimța anede stPTUininiî kape
sînt de tpeByimțT snpe a auleza disnindina aiypea, uii
nentpy kape întîmniriT nineBa atîtea ostenede a de skoate
din ynede skoade, de;uii se kynosk neBpednine uii de
înBTurTtopyd uii de skodapiî ne kape ede îi amTPTsk.
Ilentpy ynii înBTițTtopi' manujnepea disnindinei este a
da disuiudina. KpedemT, aneuiti înBTi^Ttopî ny îm^e-
der de dok misia dop. ; Este maî Bine 4>tpt îndoiadT a
se sdyj'i nineBa ky mi^doane, dojenitoare de kît ky do-
jana, ny tpeBve îiist nedense tpyneuitî. Andikattia mî-
neî tade snpe stîimipea ynop neopindvede, este o aBa-
446
tepe kiap îmnpotiBa ta însYUj: ea te desonoPT, ane din
tine o makiiTB de nedeansT, tui ty înnetezf, • jnînyind
Bapra, de a 4?i înBTtțTtop; ty deBii esekytoryd natimd-
dop tade nedop mai ypinioase. ^aui yn pty tui mai
mare, ty niminouiti kapiepa ta. Deui, asta Ba si» zikT
a tfaue yn ed de sinymdepe, kînd euiti datop a te rîndi;
din kontPT, a’uri îmbd^a tfonktțiide tade, ade înoBida, tui
ade îmnodoBi în okii dymii ky ori ne ede aymai^ep-
mekTtop. AskydVb oape kape peryde kape not st te
kTdTyziaskT.
1.	EakT nea mai d’Tntîiy din toate: ^iidpent,
adikT ny uepe nimik în nymede îty; komandT tot de-
ayna în nymede Bynei opîndyedi, deuii, perydamentydyL
Nini odatT kanpiniy, tot deayna dpentate. InskoadTka.
tui în sogietate este mai Bine a npîndeni de kît a ne-
densi; uri $iind kT este maî npeițios a zTdTPirini rpe-
tuada de kît a o nedensi, skodapii nerTsind npidej- a'
^ane pty say întîmninînd mvdte staBide în dpymyd de
a’d ^axie, se Bop osteni în nerkTpide dop uri Bop deBeni,
ne nesimțite oameni dyne dopimța ta.
ÎL «In, te st ^iî iyfiit de eî; întp’aueasta este
yn sekpet kape <Fane a isfiyti. da skoadT kâ uri în dy-'
me; iyfieuite skodapii, uri apatTte kT de Bei fiinede.
HL ^t ka st te askydte ky dyape aminte;	'
de dexții Byne; aîBi metoade Byne tui mai Bîptos niuite
mi^doane dydui de a’i înBTU^a. Meditează tot deayna maî
nainte neea ue Bei aBea a snyne; BopBetute desdyurit,
ky o rpaiție simndTi tui £te>pte> npe^kTtopie, dap kym
Bopfieuite nineBa nepsoanedop k^popa dopetute st de
ndaki», atyrnii kiap kînd ap aBea: dpentyd a de BopBiky
avtopitate. Bopfieuite ky noditet^T, ky vn ton dydue;
neea ne se zine ky anest kin npodyue de o sytT de opî
147
mai mydt e^Fekt de kît neea ne se zine adt<Ped, uri ni-
mik nv întokmeuitemaî Bine o Byitl disnindini» de kît
o (fiPYmoasi) nvptave a înfiTit^topydYÎ.
IV.	, <>i,Tțî Yn perydament fiyn de disnimHm»,
meditat.Bine, komndekt, aYtopisat de dpentvdkvBînt iui
kynoskvt de toiți, atîpnat snpe Bederea a tot nyfidikv-
dyî skodap, nitit tot deayna da timnî xotrbpîițîiui esndi-
kat skodapUop.
V.	în perydamentyd VbY osîndeâe si, d?ie upo-
nopiționate ky rpeiuadede, iui rpadyate : nponopițio-
nate ka și, <fie dpentate; rpadyate ka sts pi>mîie mij-
doane dojenitoape nentpy nimte rpeuiade maî rrede.
VI.	Iledensejle opdinape, kpynta kTBYt'btYP’b,
esnpesia EepSadi» say simfiodikTb a nemydițymipiî, asnpa
adxnepe aminte a rpemadeî npintp’ yna say maî mydte
BopBe, dojana în napte, dojana de tfaiyt ky tou,î sko-
dapiî, notede de nemyd^ymipe adpesate kTtpe muriniți,
nensypa dinaintea komitetydyî dokad, nponpietapydyî opi
npeotydxî.'
<>ie destyd aneste nedense.
Maî sînt înkrb iui adtede; onpipea de da opî ne
îndedetninipe, nynepea în \ienyke, dapea da o napte,
nyptapea oape kripop semne say oape ki>pop inskpingii
defoimTbtoape, apestapea, onpipea snpe nokTinu/t, neea
ne în skoadede ajytTbtoare se nvmia pensum^ iui isroni-
pea. Toate aneste nedense, nynede în nynrLpyd ane-
dopa da kape tpeBve si, adepijî nymaî în întîmndi>pî
estpaopdinape, ^iind k^b toate sînt x o topite a ki>dea.
VII.	Daka kadki, perydamentyd tpefiye a ne-
densi; d*iind ki, tpefiye ste, se nyie în dykpare ka si, pe-
mîie deijî. Dap nentpy krb euitî ty, din nenoronipe, jy-
dikn,top iskoditop, ministepiy nyfidik, trifiynad uri ayto-
10*
4 48
pitate înkTbPkat/B ky esekygia, mzeiutete a ’te tîrî de
rtiînie; diniiutit, ka întp’aneasta, rp'Bnrtdipe atît de
estpaopdinapT, de atriBygii, simtimentede ynyî m>pinte
șrB domneaskn, tot deayna. Da, ^ii tot deayna tat’B de
tfamUie; anesta Ba in sekretyd de a ny ii nini odaVt
în neîngedeuere nini ky tagii de iamidie, nini ky
skodapii.
Legea ny noate snyne ea sinrypTb k^ nedenseuite
ka ste, îndrenteze; dap ty kape euiti degea tui degisda-
toryd, ii, ste, iie nrinenytTE, de togi.
VHL KymmbteazTE, neîncetat nedensede, 'Bntîiy
npin kinyd ky kape ie andini, anoi în tekstyd rerydamen-
tydyi Vby, ka skoBop^mîntyi nedensedop ste, meam,
nepeke ky îmBymbVBgirea mspaBypidop uii paritatea rpe-
uiadedor.
IX.	Astied Bei ypma uii ky pesnd'Btiride.
X.	Hea mai Bynn, metodn, este yn înBijgTbtop
6vn; nea mai Bynn, disnindinrB este înkn, ned mai Byn
înB^gTtor.
Eakn, nrinninii generadî. Ei sînt npiimitopi de
deosiBite modi^ikagiî uii nridejesk <>ejlypite andikagii-
dap ay kapaktepyd dop yniBepsad uii sînt de yn Beninik
adeB^p. Opi ne disnindim, ap kTbdka aneuiti npinnini, ap
^ane o kTbdkape pagiei uii Bynei rîndipi kape ny Ba pe-
mînea nenedensitn,.
La s^îpuiityd ^ie kn>pia din degiide mede asynpa
anestei materii, yn aer de rraBitate uii de syrnrinsn,
se Bedea ne Regele askyd.tutorilor mei. Ynii de înge-
degea nrea nygin, uii adgii BrBzyse kapiera dor nentry
Tntîiauii dat^ syBt yn nynt de Bedere serios. Mn» în-
449
tpistaiy de o kamdati» kT» am tfost atît de nvipn npi-
nenyt, mai ky searm, nentpy anede kyBinte în kape am
tpas nede maî imnoptante dykpypî; dap snpe a pisini
neea ne în BopBipea mea epa întynekos, peBeniam asy-
npa acestor matepiî. Le anykam de ad doidea ne
toate, întpeBînd asynpa $ie k^pyia npinnin, asynpa ^ie
ki»pia oBj-eku,iî ne ap nytea ste» se îndhnpuieze; mi
dyam npidej nentpy a pekomanda skodapidop mei a £a-
ne întp’ o zi maî Bine de kît mine, de a ny nîrni maî
înkodo de kît dymE» ne ap <£i sirypî kn> ay £>ost nri-
nenyițî.
A întrelja mi a peneta sînt în opî ne înB^ipjtyp'b
nede maî sirype mij-doane de a se 4>avie st» se îmtedearT»
mi de a d>ane st» ^akT» nponîmipî; mi daka aneste doT»
esepniițiî sînt kopona opî kT»pia metode Byne, ede sînt
noate temeiyd opî kT»pia Byne disnindine. Kînd nine-
Ba ny npinene yn dykpy, say se rîndemte aiypea opî
i se ypamte askydtînd. Dap rîndipea aiypea mi ypî-
tyd nask nea maî mydtT» napte de Bine ^T»kyte npin
skoade. InBau/i» maî Bine, mi Beî aBea a nedensi
maî nyițin.
Dyhte» ne am Bi»zyt npinniniî ijenepadî aî înBT»-
u/htypeî mi aî disnindineî, si» Benimda metoadede sne-
niade mi da nponedede naptikodape.
150
K A n XVII.
Desnpe metoade uii npouede. — Metoa-
dede sneniade ordinare. Metoadede
indifiidYada», simvdtanati», mvtYada».
Ilpinniniî ueneradî ne’ițî am în^TU.iuiat se andiky
da opranisau^ia yenepaM a yneî skoade, da totaditatea
înBiAț'LtYpeî, mi da oare kape pamype ade acestei înfia»-
iVbtYPi. în kasYd d’a»ntîiy, Ynipea dop da yn dok £>opma»
metoadede, în ad doidea, Ttpouede.de; d>iind ka» tpefiye sa»
^anem deosefiire între anetutî doî termeni, tui kyfiîntyd
este ka» termenvd metoda îmfira»tțiiuazri» mai mydt de
kît termenyd nrouedr. întp’ adefia»p , tpefiye sa» nymim
metoda o adynare de npinninî tui mijdoane kape se
andiky în general înfia»t^a»tYPa», tui npouedr, ynipea de
mij-doane kape se panopt da oape kape pamYPe naptikoda-
pe ade stydiidor. Auia, tpefiye a zine metoda de înfia»-
u/Ltypa mytyada» say metoda» de înfia»ura»tyra simydtanata»,
tui TtPouedY nentpy a înfia»ița a skpie, say nponedy nentpy
a înfia»u;a a niti.
Este kynoskyt ka» în konfiopfiipea opdinapa» se
kon^ynda» kîte odata» aneste fiopfie atît de deosefiite; dap a-
nesta ny este yn drent kyfiînt ka sa» fiopfieaska» tui în-
fiajiVBtopyd tot auia.
Kît desnpe metoade s’a ra»sit ky kade da înne-
nyt, ka mijdok ^ipesk de a înfia»ura, ka înfiaj^btopyd sa>
tîdma»neaska» <fiie ka»pyia din skodariî sa»î neea ne de tre-
five sa» uitie, uii sa» nronopuțione komynikatțiide sade
notpifiit înttede^eriî tui kypiosita»ițiî dop. Heea ne se
451
nymi, este my.lt timn uii kînd se nvsePT» a komBate
aneasti» mare PT»tT»nipe, metoda indibidyaÂ'b. De uii a-
neastT» metodT» epa nea maî natypadT», kînd înBTițTto-
ryd aBea nymaî yn skodap, deBcnia însT» nenytinnioasT»
de întpeByimțat da întîmndape kînd aBea maî my^î.
Ea <f>y dap isronitT» din skoade.
Dap, ky toatT» 6T»dT»PT»nia uii aBsypditatea eî,
domnia nînri» de ym»zî înki> npin ynede skoade deno-
tate de pesidinivt, uii tpeBye a o însemna ky o ne-
noponipe.
De maî mydte Beakypî îîkynoskysePT» Biu.iypide,
uii se <£epiay a’î da nymede ne tpeBye ste» aîBi» uii syfit
kape tpefiye si» se apate în okiî nyBdikydyî.
Lyînd în Boape de seamT» tpeByinița ne ay sko-
dapiî de a se a^da în dykpape uii neBoia de a de dade
dykpy kît se Ba nytea întp’yn timn maî îndedynrat, îî
îmnoip'ay în kdase dyne nytepide dop: dete tytydop
anedopauiî de aneeamî kdasT» anedeauiî koițî uii ane-
eamî i^intT»; îî ^T»kyPT» a niti, a skpie uii a kadkyda îm^
npeynT», uii a ypma de odatT» anedeauiî esepmițiî de ni-
tipe, de skpisoape, de kadkyd. InBT»iyi»topyd s’ anyka
ne pînd de toate kdasene, dosind ne yna uii anykînd
ne adta.
AneastT» metodT» întyneka ne nea npenedenti»,
se ypma npetytindenea, uii o nymiay metodT» simvÂta-
nato. Ea îndesnia skodapidop tfodosyd de a askydta kiap
din rypa înBT»i^T»toPYdyî esndikaipî, penitaițiî, de a’d Be-
dea dipiuind esepnitțiî, kopektînd skpisopide, uii aînsy-
^da totyd npin snipityd st»y.
AneastT» metodT» epa întp’ aneeauiî Bpeme npii-
mitoape de nymepoase moditfikattiî. Intp’adeBo, înBrb-
i^T»topyd nytea st» peyniaski» ne skodapiî deosefiitedop
1 32
kdase da anedeatuî neasypi, say a da neasypi osebite
^ie k'BPia kdase. Ed nytea a ^ane ste» nitiaskl» ne sko-
dapii sti ky rdas tape touj îmnpeyni», say a ’î obdi-
ra a ypma ne aneda dintpe dîniuiî ne kape ed îd kie-
ma da nitipe. Ed nytea si» dea deițiî sinryp, say
ni’intp’ yn adjytant say ripin skodapii maî înaintatei.
AneastrB metodi» se ypma pi»y npetytindcnea,
tui înbTiți^topyd sinryp înbi>ița ne toati» dymea, adiki»
dosind ne pînd deosebitede kdase ade yneî skoade. Ne-
kybiinițede anestei sidite ni»PTE»sipi epay simțite atît în
skoadede nygin nymepoase kît iui în nede dadte, <£iind
ki» în minede dokaditivi deițiide epay ypmate de da na-
tpy nîni» da ninni întp’ yn an. Auia Benepabidyd Lasa-
de ^i»ky în înbijU/BtYPa simydtanati» o adînki» pe(Popiitb,
kînd întpodyse o metodrB anadorB ky aneea ne epa
ypmaVB nentpy înbm^typa aj-xtidoape, kpeînd în ane-
eauiî skoadi» mai mydte kdase deosebite, nyind yn în-
binvBtop sneniad în kanyd <£ie ki>pia kdase, iui înbi>-
ipndy’d a sybtîmm»pu,i kdasede în sekițiî.
Dap aneasti» îmbym»ti>ițipe ny se adonti» npe-
tytindenca. Ea nepea mai mydițî înbi>iVBtopi mi mai
mydte dokade, iui adesea abia se ri»sia mijdoanede tpe-
byitoape nentpy a întpeujne yn sinryp înbiAfLtop iui yn
dokad. Atynni bedepea d?odoasedop ne pesydtay din d?iin-
ița de <f>aiți> a înbTițTbtopydyi iui kape îi îmmydiția ne-
kontenit dykpyd, kondyse da o adti> kombinaițic, say da
o adti» metoda». Supe a nytea si» adyne toate kdasede
da anedauu neas, tui shpc a îmmydiți kdasede ypmînd ty-
tydop 4?eițedop de nenotpibipe ne npidej esk skodapii, îiui
înkinyi a nyne în $pyntea <f>ie krBPia rpyne yn skodap
maî înaintat (monitop,) bine denpins în podyd si>y, iui
a di»sa ne scama înb'BiyBtopydyî direku,ia ueneradi» a
453
îaB^i^tYPei, a disnindineî. Aneasta se nvmi metoda
înd^btypei mytyaÂe, metoda astăzi fiekie, a k^pia is-
torie îupi Boiv snyneo da adt timn mai kyfiiinnios.
Aneasta metoda sekati» din dopinura de nep^ek-
iție kape este netTbrTbdyiti», iui întemeiati» ne oape kape
o6sep6auii ingenioase day ^odosvd de a asirypa skoda-
pidop vn mape nymi»p de deițiî, uri înrtdyeiute de a’i
îndedetnini nekontenit notpifiit diakydVbițidop dop. Ea
noate înkri» a aițîița în pîndypide dop o fiie emvdauje,
iui iținteazT a’î ^opma în neî mai fiynî npinninî de dis-
nindini», în nede maî Byne m»pafiypî de fiynî» opîndyia-
di> scniadi», <f>iind k^ ea dedi» ne jynime ky domnipea
synppiopitTipî kiap în minytyd kînd înnene desfiodta-
pca kananitTbiyî eî. Maî fiyn^ de kît opî kape adta,
ca se nare notirifiiti» uri ky yenixd uri ky tpeByim^ede
skodapydyî.
Dap, din adti» napte, ea ape nymepoase neky-
fiiinu.e uii îndoiți uiazi» mydte rpeyti»u,î. Maî Tntîiy ea
nepe înfi^i^Ttopî fiine esepnitaițî, npea kanafiidî, înfii»-
lyttopî kapiî ky o apynki»typi» de okiy si» kynoaski»
toali» întregimea yneî skoade, si» ypmeze ky statop-
ninie mapiuyd tytydop kdasedop, si» dipiye neînnetat
sav ned nYU.in ste» fierieze ne toițî monitopiî, tui ste»
îmndiniaskT» ne toati» kdina neajynsyd ne npidejesk
aneuitia.
A £>i tot deayna npetytindenea, ast<fed este ofi-
diraiția kanydyî yneî skoade de tfedyd anesta; uri în dok
de a mikuiopa sapnina înfii^topidop, dyne kym îiuî
înkinyesk mydtțî dintpe dîniuiî, înfi^iț^typa mytyadi, de
o adaori». Ky adefii»pat, este de neam»pati» trefiyiniț^
ka maî nainte say dyne neasypide kdaseî, înfi^TEjtopyd
si» dea monitopidop si»î deițiî sneniade uri npea înrrijite.
454
$a»pa» aneasta» ma»sypa», rtpea mydt neînrrijita» tn neâe mai
mydte skoade, monitopii komynik't kynomtimțe mtirfie
sav îi înBa^ neîn6a»ițrBtyra jIop. Uii kiar kînd îi Bop
na»na»di ky înrrijiride nede mai neadormite, nyBopny-
tea ane din anemtî skodarî nimte adeBa>raițî înBa»ita»torî.
Ast^ed se esnpima» mai oBinnyit în termeni d?adițî, mi de
mydte ori deskorațjiasa» ne toBara»uiii dop nrintr’o nypta-
pe stînrane mi sBa»na>iata», îi înrreuromazr& nrin esndikaipi
de neajyns, say îî pa»ta»nesk nrin rremite dipekipî.
Bezi aceasta pyina» atîtea skoade de înBT^tyra
mytyada», Bezi asta se îmnrotifiemte da adontaiția anestiî
metoade în ^rede ynde întfdoremte instrykiția nrimara».
Uii oamenii ay kyBînt a’d nepneta ky rpij-a» maî nainte
de a’d nriimi, d?iind ka» yn înBanyatop mijdoniy este kîte
o data, sy£>erit ky metoda simydtanata», în Breme ne nentry
a isByti în înBTbi^tyra mytyada», treBye a ^i nerremit
yn înBam/btor esnedent.
Aneasta» na>rere este temeinika»? Am dyato din
^ante, din mydtede skoade ne am Ba»zyt mi din adtede
ne am întemeiat; noniy sa» Ba» trimit nentry aneasta da
anede skrierî în kare nestiynea s’a adînnit mi kîte o
data» s’a xota»rît nrintr’ o metoda» mista», ynind da ^o-
doasede înBa»u;a»tYreî mvtyade ne ade înBa»ița»tyreî si-
mydtanate, mi nreskimBîndyde dyne treByinițede <>ie
ka»ria dokadita»gi, say dvne kananitatea 4>ie ka»ryia în-
Ba»ița»top.
455
K A n XVIII
Metoade estpaopdinape. — Metoda ynifier-
sadn». — Metoda sokratikn».— Metoda
katexetikn». — Metoda eYPistikn».
Ile Mori» aneste metoade ordinare, adontateîn
skoadede riyBdine mi aytorisate de ragie, întemeiate toate
ne nrinninyd yneî înB'Bg'btypîminata» de înEnbU/Ltor, say
de skodariî de kare ed este resnynzTtor, s’ay mai1 iBit
mi adtede kare sînt nea mai mydta narte neste nyting'B
de a se nyne în dykrare în kdasede nvmeroase, say kare
ny se not întrodyne de kît în narte, uii nentry ynede
ramyre ade stydiidor.
Togî înBTgTbtoriî ^ak oare kare modi^ikagiîda
neea ne este nriimit, ei ay oare kare nyoe idei. Iler-
soanede kare ay mydt amor de sine sav nygini» ery-
digie ^ak naradn» în ofimte de anest 4?ed de idei mi
^ak deskonerirî, sistemî, kare tre6ye a skimBa mi a
îmByn'ttagi toate, zik eî, în skoada dor. Askydtîndy’î,
metoadede dor am>ri> ne skodarî de toate neîndesniri-
de ne ar întîmnina în kadea stydiydyî, skyrteazT> stY-
dii, în sTÎrmit asiryreazn» o? desBodtare de o notriBi»
tytydor ^akvdtagidor sy^detydyî. IIîmE> ierîînki/ne'Bor-
6iay yniî de o metodi» yniBersadi». Ea se andika da tot
^edyd de stydiî. Ea dya ne om întrer, ky toate «fakyd-
tagide sade, mi ea da tytydor desfiodtarea neamaîna-
typadi» mi nea maî întreari». Hitire, skrisoare, rrn>ma-
tiki», stid, desemny, niktyr’L, mysiki», kadkyd mi geo-
metrie, ea înBi»ga toate ky anedamî kin. Ilopnind de
456
da npinninyd kT, toate intediyinyede sînt de o 'notriC^j.
uii de da aneda, k^ ned mai fân mi^dok de a de des-
6odta este de a de da okasie de (dud (fane ede însemv
aneasta desbodtape, nyițin îmi nasT, zine ea, de ynde'
Beî înnene; înfiatei» yn dykpy uii panopteazT da dînsyd
ne toate nede dadte. Totyd se dearT în uitiiințT, 4>iind
kT toate ay înkdinape în dyme. Ultiimțede se dTmy-
pesk dap yna ne adta. Med mai de temeiy dykpy este*
a aBea mai Tntîiy o idee kypatT uii întpearT, uii de a
dini ne toate nede dadte de aneasta ky kît o karte de
stydiî, Tedemakyd de esemndy, ned maî Bine skpis din
toate, de auitepne uii de în<f>TițimazT sTmîmța say oka-
sia. A în B tu, a adt4?ed, a esndika skodapidop neea ne
ny’rnî esndikT eî însyuiî, este a dTsa st adoapmT inte-
diyimța dop, este a onpi deuitentarea eî, este a o în-
doBitoni. Mydt timn înBTițTtopyd s’a nys în dokyd sko-
dapydyî, s’a rîndit, a BopBit uii a komnys nentpy dînsyd:
este timn ka skodapyd st rîndiaskT, st BopBeaskT mi
st komnyie; este timn, întp’yn kyBînt, ka st paițione
ed însyuiî mi st se desnitroneask^ Niminî ny mTnîn-
kT nentpy ed; ed însymî mTnînkT, Bea, doapme mi
mistyemte, se skaddT mi se îmBpakT. Daka ed se des-
BoadtT ast^ed ^isinemte, dyne Boddyd ne natypa a nys
în ed, mi knpyia decide dymiî iay tpas mapmyd, dasT’d
dap asemenea a se desBodta intedektyadmemte, mi mo-
padinemte tot ky anedamî kin; natypa a denys s^mîmța
mi a tpas decide mi nesteî dadte riep^ekitionTPÎ. Ilen-
tpy a a^ynye da skonyd sty nineBa, ape nymaî st în-
desneaskT tpefiyimțedop intedektyade uii monade ade
sytfdetydyî xpana tpeByinnioasT, maî dyne kym îndes-
nemte tpefiyimțede Vișine ade tpynydyî. Ia dap o kapte
BynT, nea maî mopadT mi nea maî snopnikT în idei,
457
mi nea maîBine skpisi, în ditepatYPa ta. ApatT koni-
dYdYÎ kYm nitemte nineBa întp’însa, snYindY’î da înne-
nYt osidaBa», ada>orîndY’î anoî ne a doa uii ne a tpeia,
anoî Yn nYnnp mai mape, mi «HkîndYÂ neînnetat a pe-
neta ije anedea ne i de aî aPTtat: în nYipn timn sko-
daryd Ba mti st nitiaskT. Kînd Ba uiți ste> nitiaskT o
d>pas.T, o Ba mti ne din a^aPT; kînd Ba uiți maî mYdte
d,e anestea de Ba tîdmTni îmțedesYd, tY n’aî de kît a’d
nvne ne kade npin întpefiTPide tade, ^TkîndY’d a des-
komnYne diterede, sidaBede, kYBintede, ^rasede, mem-
fipiî (Ppasedop. Kînd Ba uiți o SYtime de nauine, ’mî a
doBîndit dimBa, mi o Ba aBea <PpYmoasT, d?iind kTE» Ba
^i aneea anedYÎ maî Byu, anedYÎ mai ederant, mi maî
ingenios din skpiitopiî tTÎ. Ed Ba BopBi ka dînsYd: ka
dienedon, daka este dmank; ka Tasso, ka Midton, ka Kad-
deron, ka Ulidep, ka Hinepo, ka Demostene, daka este
de o adtT naipe. Ed Ba skpie ka anemtî mapîoamenî;
nv Ba pemînea adt de kît a’î da kondee, xîptie mi nede
maî d?PYmoase modede de skpisoape înm»; ^iindkT dYne
anbastT metodT, este ne<f’odositop de. a rpadYa rpeY-
tTițide, de a ^ane st skpie ne pînd skpisoape rroasT
mi skpisoape dnnT. Beî zine da înnenYt skodai’YdYÎ tTY
st» imiteze, anoî ste, komnyie, mi dT’î yh SYjet. Hepe
de^initțiî, komnapau;iîr napadede, taBdovpî, napagiî,
ideî, tfirYPÎ: yeniYd mi memoria îd Bop ajYta kasTPa»-
snYnzT» da toate.
IlentPY stYdiYd $PYmoasedop apte, di» skodapidor
VBÎ neea ne aî maî nep^ekt în rpaBYPT, în niktYPTb mi
în skYdntYPT»; ’î a konia nentPY npima dati, ne
Anodon de EedBedep, ari-oî st penete aneastT ko-
nie nînT ne ea Ba îndestvda ne aYtoPYd dYkPYdYÎ. A-
semenea,: nentPY mYsikT, ^’d-st anYMe da dYkPY Yna
458
dyne adta kanetede d’onere ade nedop mai mapi ma-
iestpi. La înnenyt ny Ba aBea adti». treaba de kît
a kynoamte kdanede kdaBipydYi mi koardede xarnei,
kitarei saY Bioarei, anoi rama, notede, kieide, die-
zede, &c.
Dar ne onriPTm npea mydt asynpa xnxi neda-
ror zTnatik. Uli kv toate anestea metoda sa a d)rLkyt
Bine; ea a d>T>kyt a se nerneta din nyoy Bekide komBi-
naiții. Aneasta este ordinara orîndi» a inoBai^idor , ede
snoresk rîndirea iui d?ak. a se $ane Binede ne ede în-
seuu ny îd not tfane. $ii dar ^rTb BTbnyedi nentpy ino-
Baiții; dar adyuî aminte nekontenit knb dymea este Beke,
kn mydte dykryri ay msryt syBt soare, ka. mydte ri»-
tnnipî dnbydate ky koBîrmire yn minyt mi nriBite ka
nimte imnortante deskonerirî în datn ay ^ost date yi-
tnbpii. lepueteazi) toate tai onp etate ne este 6yn. Anest
kyBînt ty îd mtii, este din Anostodyd Uayd, kare a Bnzyt
ori ne; neVLițide lerysadimyd , Atenede, Korintyd, Poma
mi adtede riyneay înaintea okidop sin din monymente
doktrine tui dnstityipi.
Ste> trecem de da aneasta skidoadi» adynntyri)
de oBjete , ynede fadne, adtede esa\ierate, adtede dinsi-
te de ueniyd nedaroyiei, dă o metoda ne kît de adînk
kyijetaVb ne atît ky iskysiniVL întreByinițatTb de aneda
kare îî,^y aytoryd, mi ne kare ky toate anestea ty ny
Bei nytea de dok a o adonta în kariera ta, $ie kît de
Bestiti» mi dnbydate în ynede skoade streine ynde este
hys'l în dykpape. Boiesk- a BorBi de metoda dyi So-
krate, aned;mare d>idoso<f* din Atene: ed o yemt ky dis-
ninydii snLne’i nd^nea a de dorina intediyinița mi ini-
ma, mi ne kare o întreByinu.a de mydte ori mi ky oameni
de o BîrsVb mai koanti». Sokrate kape Bekvi în ad nin-
459
nidea Beak înaintea dyî lisys-Xpistos, mi kape ndin de
zedx .nentpy n^paBypide' uii deyide Ilatpiî sale, mypi
jePtd’T, dyuimTniidop ne apdikb asynprb’î kypTațenia ini-
meî sade, rîndia k^ ayditopii sti Bop iuti mai Bine neea
ne ap a4>da ei însyuiî uii neea ne ’iui ap andika ei în-
syuii dop, de kît neea ne de ap apn>ta yn înB^btop.
IIotpiBit anestei oninii, îuii foky o metoda ne npiimi
nymede dyî, aneea de metoda sokpatikrt. Anest a-
dînk kyyeVbtop nynea înainte o idee, o tfantT, o nes-
tiyne oape kape; îî fenea arioi yn uiip de întpeBTbPi ka-
pe, din idee în idee, din ^an-Vb în ^antTb, din komna-
paufie în komnapai^ie, din indykgie în indykq,ie, yna
dyne adta, euiia da deskonepipe say da oape kape des*
derape imnoptantT. Dyne aneasta metoda s’a dipiijeat
de Ildatone kdnBopfiipide ne ay aByt Sokpate ky disni-
nydii stei, say maî Bine konBopBipide ne Ildatone iyBia
.a da înBn^TdopydYi s’ly ne kape îd admira din adînkyd
PTPYiikidop sin. Mii de diadoiie s’avî komnys imitînd ne
anedea: Diaddijede mopițidop, diado.^ede Biidop, diado\ie
nentpy ^d'hk'bi, diadoue nentpy jyni, .diadoye de tot $e-
dyd; dap dintpe toate anestea yn npea mik nyimbP ap
^i aByt anpoBatția dyî Sokpate daka ap 4?i nytyt a de
kynoaiute. i:	,
. 7 InBnavBtopyd $iind; datop a aBea o idee de me-
toadede nede mai Bestite, uii nytînd a nssi oare kape
kynouitinge în aneea a;dyîSokpate, a tpeByit st>’i;i snyiy
yn kyBîntî desnpe dînsa; dap ty Bezî Bine ki> aneasta
metodi» ny^este andikaBidTE>; de kît în naptea maî înad-
tT» a înB^Ttypei npimape.,. Akodo in^dyin^a eî este
mape kînd iutie nineBa a’î mina mijdoanede. Maî mydt
de kît opî kape adta ea aițîi^T B^rapea de seami», $op-
mi> jydikata uii desBoadt^; ^akydt'bu.ide intedektyade sav
460
iriopade. Ilare se kT, antikitatea:
uii antikitatea nTrîm,. în nede d’T,ntîiy Beakypî ade 6î-
sepineî, eniskoniî tui npeoipi b YPmaPT în: înfim^tYPa
pediijioasT, ne da katekymenidop. nentpy anest kyBînt
ea a dyat nymede. de katexelikb, de Ynde anoî sî’întyd
Hipid de da lePYsadim a dat nymipea de katexesis de-
ițiidop sade de doktpina kpeuitim,, uii kTPipde de pe-
■diijie pediijeate npin întrebări uit pesnynsypî, s’ay ny-
mit Katexisme. AneastT, metodi; se ypmeaz'h înk'B în
toate repede dymiî kpeuitine, «fiind kT> npetytindenea
se întpeaOT jYnii katekymenî asynpa kredingeî dop. în
oape kape ufinytypî <fak din a^easVb metoda o întpeByin-
ițape maî deasT, de > kît ky adtede. Akodo ynde îuBt,-
u/btopii sînt înkTPkau,! ky înâ^ițitypa pediuioasT, apteâ
de a katexesa este kYdtiGaVL ky toatT, înrpi.ppeâ. Ea
este kîte o datT, ky koliîpuiipe uii atymiî <f’ormT» maî
mydt papionementyd de kît simtimentyd, ea întT»PÎtT> maî
mydt imațiina^ia de kît îmborTiteuite memopia, Kît nen-
tpy tine kape < hy: euitî înki,pkat a tîdmTjHi katexismyd,
ni nymaî a’d ane st, se nitiaskT,, .mT»p\iineuitete a es-
ndika o date npinninyd întpe6T,pidop ypmate în isto-
ria s<£întT,, onpindyte în a, nepneta nymaî 6irtyi;ide uii
BiiVide de kare ea fiopfieuite, uii zT,6o6ind .maî. mydt
asynpa nofieițedop uri deipidop de îmțedenniyne ne ea
konpinde.	i
Ay dăt yneî metoade kape ape mydt® âHadouie
ky nea sokratikT, nymede de metodT, eypistikT, *) say
aptea de a v^si. Ea konstT» în a «fa^ie st, tPeakT, sko-
dapiî nrin eserniipî kape tfak a di se deskonepi say a
rT>si oape kape adefrtpypî. De esemndy / în dok de a
*) Bop6t> rpeHeaski) kare însemneazT, Teea nesdvjeuite ar^si.
4 64
de zine, de trei opi natpy fak do^-snpe-zeue, îi înda-
topeazȚ a dya de tpei opi natpy ofij-ete, a de nymTPa
uii a aPTta pcsyâtatvd onepaițiidop dop. Se drB ky so-
koteada krB în ypma anestei onepaiții, ci Bop npinene
mai bine anost adebTP, de kît neea ne de zik maî op-
dinap krB mydtindikau,ia este o advnapc npcskyptatT:
Aneasta noate st d?ie ama , mi tpefiye a’mi abea drndoa-
sede sade întp’o dcu;ie naptikydaPT, întp’o înfiTii/BtypT
estvaopdinaPT , dap în nimte kdase opdinapc mi ny-
mopoase ny noate <f>i tot deayna d>odositoapc nini andi-
kafiidT.
Anost npinnin, kT tpcbye a mîna ne skodap ast-
d»ed în kît st’uu tfakT ed însymi dyi* deuje, este netT-
rTdyit de byn în uenopaditatea sa, tui andikatția dyiap
nepe o mape îmțedenniyne din naptea înbT^topydyi.
Koniddyd ny noate a înfrBița de kît neea ne mtie; dap,
maî opdinap ed mtie atît de nyqine dykpypi în kît abia
îndesnemte yn nynt de nopnipe înbTițTtopydyî. DynT
ne a înaintat nyițin, skodapii iay nd^nepe, este adefiT-
pat, a întpebyin^a kynomtinu,ede dop mi se synyn în-
tpefiTPidop mi diadouedop nedop mai diodositoape; dap
aptea de a înfigă întpebînd este atît de aneboie mi
nepe de da înbTU/Btop o intediuinufT atît de boratT mi
atît de kydtibaVB, în kît abia kytez a,te sd’Ttyi st o npa-
tinî în oape kape kondiitii.
EakT yn esemndy kape tpefiye a te diane st npi-
nenî de o datT toatT imn op ta oița mi kît este de aneboie
aneastT metodT. Este bopfia de a tfane st rrBsiaskrB sko-
dapydaned îndoit adebTP: ScipuitYÂ (kymndityd) este nerod
w nenononit.
Ilentpy a diane st npineanT koniddyd îmțedesyd
anestop adebTpyri, îd boiy întPodyne în biaița opdinap^
11
462
Boiv întp’anest esemndy mydt mai skypt de kît tine
în deițiide tade, iui ny Boiy synosa, nentpy aaBeapes-
nynsypi mai desne, skodapî Bine înfiTgaip; Boiy dya din
npotifiT, ne neî mai neînfiTi^ai^î, dyne kym rTseuite ni-
neBa npetytindenea, iui de o simnditate uii kypTU.enie,
kym ap tpeByi st aîfiT konii tot deayna. Anesta Ba ^i
kpez, mijdokyd de a’gî $i maî instpyktiB uii npin ypma-
pe maî ^odositop.
în^bi^topyÂ. Koniî meî, ne rîndnțîBoî desnpe
srîpniițî: sînt eî îmțedemțî say nepozî, ^epinii^î sayne-
noponiițî ?
Ey^enie. Ny uitiy.
În6. rîndeiutete.
Eyy. Ny te npinen, ny uitiy ne Ba S'B zikT arîndi.
înd. Ky toate anestea o st pesnynzîkypînd da
întpeBapea mea. Ea nv este aneBoie; o st Bezî ne’mî
Beî pesnynde asynpa adtopa. Snyne’mî, aneda kape nv
kedtyeuite de kît neea ne se kade uii kape nTStpeazT
nrisosyd nentpy Biitop, dykpeazT înițedemțeuite say ne-
pozeuite.
Eyu. LykpeazT nepozeuite.
KclpojL LykpeazT îngedengeuite.
înC). Eyyenie, ty te îmuedî. Te anvkdyne pes-
nynsyd Vby: ty sokoteuitî kT nineBa tpeBye a kedtyine
^ie kape zi neea ne kîiutirT, uii a ny riTstpa npisosyd
nentpy tpeByimțede Biitopydyî. Ast^ed’i^îeste nTPepea?
Eyu. Ny, Btz kT n’am $Tkyt destydT BTrape
de seamT întpefiTPiî D-de: am sokotit kT Boind a stpînue
nentpy yn Biitop ne kape ny’d ajyn\ie nineBa tot deay-
na, tPTieuite pty 4?tpt a <f>i sidit; în fipeme ne kTYtînd
maî nyipn nentpy a se îmBorTgi, seBaîmBpTka, se Ba
xPTni nineBa maî fiine, uii se fia kpyița maî mydt.
463
În6. Toate anestea sînt adefi^pate; dap kînd
ninefia kedtyemte în ^ie kape zi neea ne kîmtirn», ne
pemîne nentpy zidede de fioadn», de fin»tpînege mi adte
tpefiyinge nenpefi'Lzyte ?
Ey^. Ny rîndiam4 fiezi da anestea.
Ka?. Mt» rîndiăm. Beninyd nostpy Bepnapd a
kedtyit togi Banii sti kînd epa jyne; akym fi'btpîn, ne-
nytinnios de advkpa mai mydt, este nefioit a’uii nepuii
nîinea; am ayzit de mydte opi fiopfiind HT»pingii meikn»
ny este kv minte a se kondyne asttfed.
Efu. ^pt, îndoiadn», uii npinen ky desn»fiîp-
uiipe de fiine, ka> este nerîndit dykpy a se nypta ast^ed.
În6. £pange, este dap îngedenniyne astpîmje
Bani nentpy fiiitop?
$p. Da, tpefiye a kpyga uii a ekonomisi, kym
zik, opi ne noate ninefia; am ayzit fiopfiindyse.
În6. Aneia kapiî ikonomisesk maimydt sînt dap
nei mai îngedengi.
^p. Sînt nei mai îngedengi.
În6. Srîpnigii adym, mai mydt de kît togi: ei
sînt dap nei mai îngedengi?
<Ep. Aneuitia nn>stpeazT> maî mydt de kît togi
nentpy zidede de nenytingT» mi fii>tpînege.
În6. Ultii fiine ne fia st> zikT» yn srîpnit?
Kap. Ultiy, mi se nare, ev: asta este yn om
kape ape mydgi fiani uii kape kedtveuite nygin, snpe a
m>stpa kît se fia nytea mai mydt nentpy fiiitop.
În6. Bankiepii mi nei ne npiimesk fianii da fiis-
tiepie, kapiî ay mydgi fiani în kasededop, sînt srîpnigî?
Ei ny kedtyesk de dok anei fiani: mi aneasta din npi-
nina kymndipi?
Kap. Ny, npiimitopii de fiani da fiistiepie fiap-
11*
164
st anei Bani în kasede Statydyî uii nv nTstpeazT nimik
nentpy fiiitop, dar fiankiepiî....
Inb. Eî Bine, fiankiepiî, mi adi^iî înkT, fioraițiî
kare <>ak mapî kedtyede uri neryi^Ttopiî kapiî ay întinse
pedagiî, ny not a aBea mydițî Bani în ky^TPiî dop say
fiidcte de fiankT în noptotfoide dop ^tpt a se nymi
srîpnii^î?
Kap. Ny Boiy st zik kT tou,î aneia kapii av
mydi;î Banî sînt srîpniițî; Boiy st zikkT aneia sînt srîp-
niu,î kapiî ay mydi^î Banî uri kapiî ny dav nimydyî, ka-
piî îî nTstpeazT ne seama dop, uri kTPOPa de ndane a’î
nymTPa sav a se yita da dînuriî, în dok st’î întpefiyin-
ițeze ky ^odos.
În6. Aneasta este nyqin. Nymim srîpnnțî ne
aneî oamenî kapiî ay mijdok de a se xPTni, a se îm-
BpTka iui a afiea o dokyim^T kyfiiinnioasT, kapiî ne
dînrT aneasta ay datopia de a ajyța ne STPanî uri ade
tfane fiine, uri kapiî ny ^ak nimik din toate astea, ndT-
kîndyde maî fiine a nyne kanitad neste kanitad, do-
fiîndT da dofiîndT. Anesta este îmțedent say nepod?
$p. Nepod iui ypinios.
InB. $tpt îndoiadT; dap ny te am întpefiat
aneasta; fioiy st uitiy daka este nepozie say îmțeden-
niyne din naptede de a dykpa astd?ed?
Kap. Ny uitiy npea tokmaî fiine, sînt înnedo-
mipipe desnpe neea ne nymim înu,edenniyne iui nepozie
întp’aneastT întîmndape.
înd. Nymim îmțedenniyne kondyta anedyia ka-
pe uitie iui <£ane datopiide sade, de o kamdatT de a se
synyne dyî Dymnezey, anoî nentpy a kTnTta stima iui
konsidepaiția oamenidop ninstigî. Nymim nepozie kon-
dyta anedyia kape ny se synyne ninî dyî Dymnezey?
465
ninî paliei sale, ninîkonuitiinițeî sade, uii kare se ypauite
uii se desnpeițyeuite de oamenii de tpeaBT. Snyne’mî akvm
daka srîpnityd se svnyne dyî Dymnezey, konuitiimțci
uii paliei sade? siryne’mî înki» daka srîpnityd se ^ane
a se stima uii a se iyBi, say daka ^ane a se ypî iui a
se desnpeițvi?
Kap~ Ed n’askydtT dap de Dymnezey kape ne
nopynneuite a ^i midostiBî. Ed tpaye desnretțyd uii Bat-
jokvpa nedop dadițî oameni, dyne kym zinî.
în&. Ast<£ed, ed se $ane BinoBat kTtpe Dymne-
zey kare îî înkpedimțeazT komopiuii ky aneste mijdoane
npin kape ’uiî ap traye BmekyBîntapea, se «Pane ypît
înaintea oamenidop kapiî îd jydikT; este aneasta înu,c-
denniyne de a se ^ane desnpetțYiBid?
Kap. Asta este nepozie.
În6. Dap srîpnityd este noate ^epinit; ed iy-
Beiute, se zine, Bedepea ynyî ko^TP ndin; îî ndane sy-
netvd aypydyi sty: aneasta este o ^epinipe ne kape n’ap
^i aByto daka n’ap ^i ri’TmTdit aBytpî?
Eyy. Da, srîpnityd are minyte în kape este
toinit.
In6. rîndeuiti ty, ^pam^e, kT aneste minyte
sînt nymepoase uii kT ede îd desnTryBesk de nekazyrî,
de rpiji uri kinypi ne neapkT în adtede?
$p. Ny uitiy.
fn6. Yn om neninstit uii ypît de toxți noate a
^i «Perinit?
Kar. Ny, aneasta o nrinen; ap ^i treByit st o
snyiy maî kypînd.
În6. Srîpnityd, nentpy a’uii nTStpa maîBine ko-
mopede sade, este oBdirat a uiedea maî mydt akasi>, ka
st Berieze asynpa ko^TPidop dvî. Ed se ^ypiuiazT de
166
toata» dymea, kiap de npietenii st»!*, ed se teme tot de-
ayna de sdygi, uii vne opi kiap de pydede dyi. IlentPY
a mydgymi «Pabopita sa natirm», aneea de a stpîngebanî,
ed se deanT»dT» de mfanepide inimei, nede mai dydni din
toate. Ed este pobyd komopei sade. Ed este apestan^
tyd ane/Ivi a ne ed îd gine npinsy. Kînd iese din întîm-
ndape, îi este ^pikT» st» ny’i ^ype nineBa ko<Hpii; daka
a n^gito ed nY se mai mînrîie de nenoponipea sa. luii-
înkinyieuite neînnetat kT» este snionat uii kT» toata» dy-
mea Boieiute st& ’d înuiade; ^ie kape napa ne di» îi
skoate Yn sysnin; ap $i mai bykypos ste» ’i smydrT» ni-,
neba nepii de kît si» ’i neaPT» o napa; moape kY sim-,
timente kpynte nentpy SY(fdetYd st»y înkT» sd»îuiiat de'
m»pepea de pt»y uii de pemyuikT»pî, ^iind kT» îuiî
îmnYta kT» n’ a ^ost midostiB uii iybitop de oameni;
ed geme maî Bîptos de a n^p^si nentPY tot deayna
sinrypyd st»y dykpy ne a iybit. Ed a fekyt din ay-
pyd ste»y ne Dymnezeyd st»y; <Piind kT» tpebye si» se
desnapgT» de ed, i se nape kT» mape maî mydt Dym-
nezey.
Konii. Ox! tikT»dosyd ....
În6. Ultimi akym neea ne tpebye st» rîndigî
desnpe srîpnigi?
Konii. Da, da!
înd. Kpez; dap ny Bt» înkinyigi kT» togi srîp-
nigii se aseamT»nT»; kT» togi se xPT»nesk, se îmbpakT»
uii dokyesk p^y; kT» togi ay nytpezit dînrT» kofepiidop
npiBindy’uii banii; kT» mopy togi în dinsT» ka aned mi-
dionap de da Londpa kape nypta în kpebata sa yn mi-
dion de bidete de bankT», uii kape se dT»sT» st» moaPT»
mai bine de kît a «Pane kedtyiada ynei $eptype da yn
neas neobinînyit. Sînt srîpnigi de tot tfedyd; sînt înkT»
167
ynii kapiî, în oape kape okasiî, kedtyesk nefiyneiute o
napte din komopide dop; nrinina este kT» da kymndipe
se yneuite kîte o datT» vn adt Bitțix înkT» iui maî de pîs ,
aveda ad ^T»dipiî. Dap este destyd nentpy yna iui nri-
ma deiye a anestyî syj-et. Bom Bopfii de dînsyd tui
adte dtni.
întp’adefrKP, sînt SYjete kape se isnPT»Besk kv
anefioie, iui nimik ny este rpeiuit, nimik uy este mai
anrtijitop ka seuede de^inii^iî ne dT»m maî opdinap ko-
niidop asYiiPa Biu.iypidop iui BiptYqidop ne de tîdnn»nim.
Nimik ny Ba nytea, din adti» napte, a ^opma snipityd
iui inima ka o Bymt metodT» de întpefiT»pî. Dap, Bt» maî
zik odatT», aneastT» metodT» ny se noate andika desne.
"Ka si» ^ie npaktikatT» ky ^odos, tpefiye a ^i mînatT» ky
o mape iskysimțT», iui Boiy adT»ora akym oape kape pe-
ryde da anest esemndy.
I.	EsndikT» maî T»ntîiy dT»mypit syj-etvd, dykpyd,
nestiynea asynpa kT»pia Beî a $ane întpefinbpide, iui ny
te anyka srB ^anî neea ne ny noițî st» skoițî da kade,
adikn» a înfiT»ița npin mijdokyd întpefiT»pidop neea ne nv
s’ap nytea ninî odatT» ^ane kynoskyt npintp’anestea. Este
afisypd, de esemndy, de a npetinde si» înfieițe nineBa
istopia npin întpefiT»Pi; skodapyd neiutiind nimik este ne-
kanafiid a’ițî pesnynde. Asemenea este desnpe orî ne
înfiTbivbtYPT» de date iui uitiinițe. Kînd este Bopfia de
dykpypî mopade, din kontpa, ^antyd de ofisepfiaiție a-
synpa kT»pyia snipityd koniddydyî a nytvt st» se esep-
uiteze nyi^in, îițî Ba îndesni mijdokyd a’d dyne st» ky-
noaski» dimnede neea xie i se m»pea întvnekos, kîndîd
uepueta sinryp.
II.	AiBî tot deayna în Bedepe, kînd ^auî nes-
468
tiynede, i;inta da kape mepyK $ii kîpmamyd kape în-
dpcnteazT, kv statopnime Darka sa ast(l?ejl ka srB noati»
a ajynue în dokyd ne’mi a ades mai din nainte, mi a-
paVbte tot deayna kopibiep fipednik de a însy^da o în-
tpearTb kond?idinu/L. înfiTbdm^mada uii înrînapea fyiftop
pidika toati, aytopitatea.
III.	întpeCTPide tade st> se deue ky ned din
ypnrt pesnyns ne ai dofiîndit. Opi kym ap d?i, fiyn say
prby, tpefiye a’d npiimi. Koniddyd tpefiye a fie dea ka, npe-
u,yemtî ^eea xie îuj snyne ed, mi kT>,npin synepiopita-
tea paliei tade, emtî în stape a’d kondyne, din P'lVb-
nipea în kare a k^zyt, da adefi^pyd ynde fioiemtî a
ajynye.
IV.	Ny te synTPa de yn pesnyns dat ky ky-
pmțenie. Ny este tot deayna rpemada skodapydyi de
pesnynde pty; ni de mai mydte opi a înfiTU^topydyi a
krBPYi întpefiape a ^ost întynekoasT,, roadTb, stînrane.
$t> întpefiri>pi simnde, dimnezi, npcmse mi skypte, no-
tpifiite ky înttedeyepea askydtT>topidop, mi fieîafiea pes-
nynsypi netede mi șirype, die kît de rpemite syfit adte
panoptypi.
V.	(Jie kape din întpefi^pide tade sa, demtente
dyapea aminte mi sa» îndedctniuiaskT rîndipca skodapy-
dyi t^y. Daka ynede sînt npeaanefioie, sînt adtede mai
desne. <I>epemtite de anedea kape npofiokT yn fia say
yn da postite mekanriemtc. Ny <f>avie de a^ede întpe-
fiTPi kare ay de skon a <>axie a se peneta înteipea
say tTrTdyipca ne ode konpind. Asemenea întpefiTbPi
adopmy ne skodain mi smintesk oninia no ei tpefiye st,
aifii, de înfimvLtopyd dop.
VI.	Ka skodapii tid st, se fiykype de mijdoa-
Hedc dop, dasT>’i în fioia dor, adikT? st> mtii fiine neea
469
ne fioiemtî a înfigă uii si» kadkvdî Bine pesnynsypide
ne Bei nytea a dofiîndi. IIperri>temte dap întpefii5pide
tade ky rpiyi», uii, daka tpefiye, esepniteazTbte mai
înainte npin skpis asynpa anesteî apte atît de anefioie,
îiți o maî zik odatTb. Daka în npima oapi» ^anî p'by,
anyk^ dykpy iap de kTnTtîiy ^pts a te deskopațiea.
IlentPY aneda kape Boiemte ky statopninie , nimik în neap-
k'tnyd dykpypidop paiționaBide ny este ky nytimvt. Da-
ka ky toate anestea ky astns metoda Bezî kr, ny o skou,î
da kade, dean'Ld'bo ky atît maî kypînd ky kît ea ny
este andikafiidi, mi d?odositoape de kît în îmnpeijiY-
ptpÎ date.
Se a^dTb npea nvtpne skpiepî asynra apteî atît
de imnoptante mi atît de tfpymoase de kape deteiype-
rvde. Asynpa nponededop sneniade se a^d^, mi iți de
Boiy ^aqe kynoskyt; dap sînt datop a’gîsnyne ki> ^ane
nineBa adesea o mape rpemadT stydiind ki>Pi^ide; st> de
nitiaskr» dintp’o skoapu/B nîm» întp’adta, în dok stb se
andine a nepka kîte yna yna nede ne ede nofiTbițyesk.
Dap, dyms ne kaptea s’a nitit, ny s’a npinenytfiine; mi
ky toate ki, nineBa se ^Tbnbdyemte a o peniti, seîntîm-
nd^ de o nyne d’o napte mi yiti, de a maî nyne mîna
ne dînsa, adikn» kr, a nepdyt tot întp’o fipeme mi tim-
nyd mi fianiî; ki> n’a • înfi^ât nimik, mi k^ s’a desko-
pa\iiat nentpy Biitop; knE> îndată ny se Ba maî atfda în
kypsyd dykpypidop, kr, se pyyinemte, kr. se ^ane nensop
nemtiitop say kpitik înfiepmynat de opî ne se întîmndn»
aiypea. lipi a ypmape, din minytyd kînd pes^^atyd o-
fiineiy a dyat dokyd metodeî pasionate, ’mi kînd Bekia
npaktikr» a isronit nyoede nponede, ninefia înneteazi» de
a ^i înfim^top, defiine o makim» de skpisoape, o ma-
170
kîmi de nitipe, o makim» de kadkvd. Se uitii Bine k'B
asta este tokmai auia.
S’B nîuiim akym de da kypsyd metoadedop yene-
pade ade înfi'Bivbtypei da kvrsYd nponededop sneniade.

K A n XIX.
Kyps de nponede nentpy a înfi^i^a st»
nitiaskT). — Hitipe ky rdas tape.
Aptea de a niti este astăzi o npeițioasn» tpe-
fiyimyt uri o datopie nyfidiki». Leyea nene ka tot omyd
ste» uitie a niti. Boiy fiopfii de aneasta» apte. Dyne opîii-
dyiada dvkpypidop, skpisoapea si» kade st» npenede ni-
lipea, uii noate kn» toty nponedvd de a înfriața a niti
kape ny nopneuite de da skpisoape este îmnrotifiitop 4?i-
rei dykpypidop, ki»ni este ky nytini;^ ka ste» înfiere ni-
nefia nitipea npin mijdokyd skpisopii, în fipeme ne ka st»
înfiere skpisoapea npin nitipe ny fia nytea nini odata».
Este dap de dopit uii se m»dT>jdyeuite sosipea anedei
zide kînd syfit anest panopt se fia ^ane aneasta» npe^a-
nepe ky întpeijime, ka T»ntîietatea st» <Pie data» skpisopii
în de ofiuite, dyne kym a ^ost data» da înnenytyd anes-
top doT» apte. Aneasta este o oninie ne o am de mai
mydta fipeme, uii ne kape n’am askynso askydtatopidoe
mei; dap kT»netenie a yneî skoade de înfi'Biyttopi-sko-
dari, n’am euiit a^arn» din pervdede npeskpise. Kînd
474
nineBa ape asynpa metoadedop oape kape idei kape ny
sînt înk'L de ofîuite adontate, de esnyne uii de înkpe-
dimțeazTE» meditaițiidop oamenidop kanaBidi de a de ny-
ne în dykpape , dap ny de imiryne de dok. Am ^Tbkyt
kynoskyt, uii am pekomandat din kontpa metoadede
npiimite, nede fiyne se îmjedeije. Am esnJikat tot neea
ne kynouiteam ev însymi ky toatn> rpij-a ne nepe aneste
materii. Mydu,i oameni apatn» oape kape desnpetț. nen-
tpy toate aneste nponede asynpa k^popa nynem atîta
imnoptanițrb în skoadede noastpe. He îmi nasn», zik ei,
ste» uitie nineBa sn> nitiaskn» nyițin mai kypînd, nyițin
mai tîpziy; uii ^iind ki> toate metoadede av kîte ne-
Ba Byn say pte>y, ny $ane tot yna a ypma ne anesta sav
ne aneda?
Mijdokyd npin kape domnii ancuitia BTddykpy-
pide este npea yuiop. De ne srB ny kommbtimim ky tPY-
dede jynimei uii sn> ny dvkpTm a i de îndydni? Ea ape
atîtea dykpypi ^odositoape s^ înBeițe, uii ea uitie mai
adesea atît de nyițin n^p^sind skoadede, în kît aptea
de a o înBn>i^a mai mydt uii ky yn mijdok mai ndn»-
kyt ap mepita ka s^ se rîndiaskn» nineBa mai mydt da
dînsa. InB'BiVLtopyd tpeBve sn» se sokotiaskn» neînne-
tat da aneasta, ^iind kn» neark^ neamtpat ed însyuii
tpydede uii desrystyd ne adyk ypît skoJapidop sti, uii
k^ ypinioasede metoade îi $ak mai mydt pty dyi de kît
skodapidop.
Niuite nponede kape ^ak a npinene mai ky-
pînd, kape dav ne ^ie kare zi skodapydyî simtimentyd
atît de dvdne ad nponîuiipii, odixnesk din npotiBn, ne kiap
înBnavbtopyd, ede în^pymysei^eazn» neasypide dyi de dykpy,
uii ne kare nimik ne dvmea asta ny ap nytea sn> i de ^ak^
mai nd'hkyte.
m
Este vn mijlok de a ^ane interesante de odatT»
uii nentry înBT>ițT»top uii nentpy skodapî legiile nitipiî,
uii anesta este de a ^ane o apte în lok de yn oBineiy,
de yn mekanism. BT»iatyl ny este ^T»kyt a mepge ka o
makinT», anesta este motiByl de îl Bezi nemylgymit kînd
nineBa îl oBlirn» de a inepte întp’ anest kin. InB^gîn-
dy’l st» nitiaskn» tpatT»’! ka ne o ^iingT» îngelenstoape.
Snyneî ky desT»Bîpmipe de ne este Bopfia ,. ^t»pt» a intpa
tot atynnî în nefolositoare diskypsypî. Ty iutii aneasta,
deosiBeuite în nitipe doT» lykrypî kape kopesnynd ynyl
altyia, ty kynomtî semne iui posteuitî synete. TUi BT»ia-
tyl iyBeuite fireiute a artikyla synetele, iuineapkT»yn
fel de Bykyrie a pekynoaiute semnele. Î141 Ba fi dap
lesne, daka ai îndemînare, de a fane st» se îyBeaskn»
anest stydiy dekonilly. Beîînnene nrin semne, anesta
este yn lykpy ne Bei nyne T»ntîiy uii maî T»ntîiy kyrio-
siVtgiî sale, aiutepnele ky deslyiuipe, tragele Bine ne
taBla nearPT», say alege Bine taBlele tinT>rite ne Bei
da în mîinele skolapilop t^i.
Bokala ne kape konii o aptikylT» ky maî myltT»
înlesnipe este A, kT»nî ape treByingn» nineBa nen-
tpy a o posti nymaî a deskide Byzele uii a îmnimjeyn
synet. E nepe o miki» miiukape maî mylt; limBa se
pidiki» în sys într’aneeamî Bpeme în kape Byzele se des-
kid. Asemenea este mi ky I; limBa se pidikT» înki» maî
sys mi se anronie de dingiî f T»lneî de sys. O nepe ka
limBa st» se koBoape mi Byzele st» se stpinrT». TpeBye
ka ele st» se lyngiaskT» nygin mi st» se stpinrT» kît Ba
nentpy a posti ne U.
Hele d’T»ntîiy konsone ne kape le postesk BtIc-
i^ii sînt asemenea anelea kape nep maî nygim» miuika-
pc în orrane. Bs M mi P sînt nede maî lesne de ros-
473
tit: tpeBye nentpy B uii P, a yni fiyzede uii a de des-
kide iyte. Postipea tytydop nedop dadte konsone nepy
nimte mimkTPÎ mai komndikate de kît anestea; nepe o
miuikape a dimBeî postipea dyî C, D, G, L, N, Q,
R , S uii T. TpeBye nentpy a posti ne T, yn synet
ypmat mai mydt timn de kît da nede dadte konsone.
Ast^eâ, din toate Bokadede, A este nea mai des-
ne; mi din toate konsonede, B, P iui M sînt aseme-
nea nede mai desne de postit. Ny este dap de mipape
kn» nede d’Tntîiy BopBe ne kape de postesk konii sînt
komnyse din aneastT BokadT iui din aneste konsone, uii
mipapea opi kyi înneatT nymai de kît, kînd Ba Bedea
kT în toate dimBede uii da toițî nonodiî, npynnii înnen
tot deayna npin a rynryni 6a6a} mama, nana. Aneste
BopBe sînt synetede nede mai <f’ipeiutî da om, kTnîsînt
nede mai1 desne de postit. Letepede kape de komnyn,
say mai Bine kapaktepiîg kape de în<fTi^imazT, tpeBye a
se adula da toiți nonodii kapiî ay skpisoapea say adte
semne nentpy a în^Tu^ima synetede.
TpeBye înkT a oBsepBa kT nponyngia oape
kTPOP konsone <§iind mai asemenea (npekym aneea a
dyî B uii P, aneea a dyî C uii S, say a dyî K uii C
în oape kape întîmndTPi; aneea a dyi D iui T; aneea
a dyî F uii V; aneea a dyi GiuiJ say a dyî G iui K,
aneea a dyî R uii Z), tpeBye a se rrtsi mydte din dim-
Be ynde aneste konsone ny se ad>dT toate; dap Bop a-
Bea tot deayna yn B say yn P, yn C say yn S, yn
D say yn T, yn F say yn V, yn G say yn J, yn
L say yn R.
In ned maî mik ad<f>aBet ny noate st tfie maî
nyițin de mase say mante konsone, d?iind kT aneste
uiase say mante ditepe ny nep nimte mimkTPÎnpea kom-
o
474
ndikate, uii sînt toate Coapte deosebite ynede de adtede.
Konii kapiî ny postesk desne ne R nyn în dokyî ne
L; în dok de T, eî nronyng^ ne D; ^iind kT în ade-
bTP nede d’Tntîiy din aneste ditepe nerv în oprane nimte
mimkTPÎ mai aneboie de kît nede din ypiut. Din aneastT
osebire tui din adeverea konsonedop mai mydt say mai
nyițin aneboie de esnpimat bine dydneaița say asnpimea
yneî dimbe.
Dap opi kîtTb înrrijire aî abea nentpy a adeye
semnede, daka postipide dop ap ostenitoare say bi-
x^ioase, beî dobîndi o nitipe nererydaVb. îndpenteazT
dar rostirea ky o întpearT dyare aminte, ^ea maî mydtT
narte din koniî îmî însyuiesk nrin sinryra tPindTbie,
say dyne orinioasede esemnde ne ay dinainte, nTrabyd
de a artikyda foarte nyntit. Sosind în skoadT eî îmî
komynikT yniî adtora nTPTbipî de rostire rreuiite. Ilen-
tpy a’î înbTLța si» borbeaskT bine, trebye a’î îribTița st
deskizT bine ryra, st destrînrT bine dimțiî, ste» mimne
bine byzede, st skoai^T synete dimnezî, într’yn kybînt,
st nronynițe desdymit mi kypat.
Ny îițî borbesk aim de îmnreijiyrTride mi nro-
nedede estpaordinare, de yn orranism ne ar 4?i a^arT
din reryda obmteaskT, npekym este aneda ad syrdo-
mYipdop, kape nepe stydiî mi metoade sneniade. Iițî
pekomand însT, ky aneastT okasie, a te «Samidiarisa,
kînd te beî îndesni ky stydiide SYrdo-myițidor karere-
barsT atîta dyminT asynpa metoadedor ordinape. Este
ky nenytim^T a’mî înkinyi mneba nimte nitirî maî <fo-
dositoaee de kît kîte ba skpienî de aneastT natYPT.
S’ay Tkyt, nentpy intepesyd anestop eserniițiî,
kydeyepî de borbe în kare rreytTițide sînt rpadate, ka-
re în^TgimeazT de o kamdatT nyi;ine sidabe komnvse maî
475
mYdt din fiokade de kît din konsone. ka si» se npo-
nYmțe aneste BopBe, uii ^Tb si» se Baije de seanrB anede
oprane ade rdasYdYÎ ne kape tpeBYe a de nYne în jok
nentPY a skoate în toaVt kYPTițenia sa SYnetYd ^ie k'b-
pia Bokade, ^ie k’tpia konsone.
IHuiauite anoî da ^pase, uii adeije tot deaYna
nponosiiții ne aY Yn îmțedes simndY, ^ipesk, notpiBitkv
înițedeijepea skodapidop, ^odositop nentPY Bîpsta dop.
Beî aj'Ynije în stfîpuiit da masime de mopad^b mi
de kondYti» ne kape de Beî ^ane a se peneta, a se pe-
niti ne din a^aPT», mi da istopioape skYPte, ne kape de
Beî ^ane a se noBesti, saY a se penpodYne maî în ane-
eauiî termenî ne’î aî întpefiYingat însYtțî. In aneste e-
sepnnțiî, komBate neînnetat Biițiî anentYdYÎ saY ^py-
moaseî BopBîpî; ^Tb si» se Baije de seanrb esnpesiide
nekYBioase, mi di» în s^îpmit oape kape deițiî de rYSt.
Beî zine noate kib kv kinYd anesta Beî kedtYi
mYdt timn mi mYdte Beriepî nentPY a infima STb nitias-
k'i». Dap iiy Beî simuj ninî o m>pepe de pt>y, daka Beî
isBYti ast4>ed a nYne în j-ok kYPiositatea skodapidop Hî,
B^rapea de seamrt, memopia, jYdikata dop; ^iind knb
npintp’ aneasta ^anî mYdte dYkPYPÎ în HYi^in timn, mi
aPYnnî o BYm> temedie nentPY tot kYPSYd stYdiido? dop.
Tpenî în sokoteada aceasta nd^nepea atît de
kYPatTb de a Bedea a isBYti Bine nponedede ne tY în-
tpeBYimțezî.
HestiYnea de a mti daka tpeBYe a sulaGi, adi-
kn> a Yni ditepede ^ie k^pia sidaBe, saY a posti sidaBe-
de drLPTb sidaBipe, este desderaVb asVtzî. Beî isroni si-
daBipea deBeniVt ne^odositoape npin nrouedYjl bokajl saY
postipea kYPaVt mi simndi» a SYnetYdYÎ 4>ie knbpia ditepe.
Dedi» ne skodapiî Hî a dYa ditepede nentPY aneea ne
476
sînt B, de esemndy, nentpy o simndT mimkape debyze,
uii dy nentpy Be. $t asemenea nentpy nede dadte kon-
sone. $t st npineanT binekT ede ny syht Ce, De,
Effe, Ge, Ji, Ka, Bile, Enime, Enne, Pe, Qu,
Erre, Esse, Te, Ve, Ixe, Zede, w B, C say K,
D, F, G, H, J, K, L, M, N, P, Q, II, S,
T, V, X. Z,
O konsonT este o postipe #tpt BokadT.
IndatT ne skodapii tTÎ Bop iuti st nitiaskT kît
de nyițin, skanT’i de sidabede uii ^pasede ne ny însem-
neazT nimik; dTde nponositții kape si» aihT yh îmțe-
des, kTPițî de nitipe kape st hopbeaskT inimei mi pa-
ițici; ny’i nneTinbda nini în dement, nini în absypd.
Ynii de nponyn adesea ^pase kanninioase mi kybinte
niydate; de day de nitesk nimikyni. Nini o <0antT ny
este atît de binobatT ka aneasta a înbTițTtopydyî de a
se abate de da pesnektyd ne sîntem datonî tpebyimțedop
intedektyade mi monade ade bTiatydyi.
Boi, kapiî neste kypînd Beiți <f>i înBTițTtopî, Beiți
ncpneta ky mine nede maî Byne taBde de nitipe ne s’ay
nybdikat; Beițî komnyne anoî înmibT o kodektție de <f>e-
dyd anesta, mi Beiți kopiiica yniî adtopa dyki’TPide Boas-
tpe. IIpin aneasta Bt Beiți advne în stane de a adeție
ky sirynanițT neea ne s’ap kyBeni mai Bine a nyne în
mîinedc skodapidop Boiutpi.
Dan din antea de a iuti st nitiaskT, ast'fed npe-
kym o av konii, se deosibemte antea de a niti bine,
asttfed nnekym tnebye a noseda aneastT ante Bînsninii
say «PdTkTi, mi mai Bîntos înbTițTtoriî.
H.e este aneastT ante?
Este kinyd de a niti snne a d?i askydtat ky dya-
ne aminte mi kv ndTnene. Ama dan anesta este yn
477
lykry din nede mai anefioie. întp’ adeBnbP nv este 6op-
6a de a niti ^tspt, st, te notiknemtî, dap a niti astfel
în kît stj silemtî, ka ste» zik ama, ne ayditopiv a te npi-
nene mi a se intepesa asynpa nelop ne nitemtî. He
tpefiye a ^Pane ninefia nentpy aneasta?
A alene nitipile sale.
A posti d>T>PT> rpeytate.
A anentya ^t>pt nped?anepe.
A se <faLie st> <§ie askyltat 4>t>pt> a stpira sav a
se stfopița.
A npinene însymi neea ne nitemte.
A deosefii <f>elypile syjetelop, mi a lya tonyl
ne se kyfiine 4ne kTPyia.
A trbia nepioda, <£pasa, nponosiiția.
A nontya nitind.
A alene pena os ele sav sVBPile.
Eaka pervlele \ienepale. Meditează aneste pe~
ryle fiine ka si, le m>tPYnzî în tot adefiTbpyl lop,^iind
ki> 4?t>pt> aneasta opi kape peryli» pemîne o ^opmylT»
întynekoas'B mi steaprrt. Bei tfane maî mylt, le Beî
anlika, le fiei nepka npin nvnepea Iop în lykpape, mi
le fiei moditfika dyne îmnpeuiyPT>PÎ, ^iind ki> ele sînt
npiimitoape de anlikaujî foarte mylte mi Coapte ^elypite.
Intp’adefiijP, fiei întîmnina fioind ale anlika,
stafiile de tot ^elxl, anentyl, fiiujoasa fiopfiipe a ^ie
kT>pia lokalitTgi, metexne de nponyniție în $ie kape
indifiid, nTPafiypile \ienepale say naptikxlape de kape
se fiop iține yniî nînT> a komfiate mi a kpitika, noate
înkT» mi a pîde de s^opițele tale. Beî afiea dap a ’ițî
stîmm>pa pîfina dyn/B îmnpeuiypi>pî, snpe a nytea st/l^î
sysițiî kopaijiyl în mij-lokyl tytylop stafiilelop. Innene
tot deayna a’ițî da sokoteali, de slvjfia ta, a stxdia
478
toate Bitțiide anentYdvî iui BopBipiî dokaditi»ițiî Ynde Beî
4>i kiemat. Hepneteazi» anoî neea ne tpeBYe a kopițiea
de da înnenYt, de da nea d’Tntîiv Bîpsti», de neea ne
noițî si» te anYnî în niiute timnî mai ^aBopaBidî, uiinv
întpenpinde niiî o dati» dvkPYPÎ maî npe sys de nYtepide
tade. Daka este de kYBiiniți» ka skodapiî ti»î st» aîBi»
Yn anent dimnede uii kYPat, este uii maî de kYBiiniți»
înki» ka tY si» aîBî o nosiiție <§epiti» iui diniuititi», iui si» uy
nepnî nimik kape si» te dinsiaski» de întpeara kon^idin-
iți» a <§amidiidop.
Hitipea, maî opdinap doBînditi» kY atîta Bi»taie
de kan iui npiBiti» ka o uitiimți» atît de npeițioasi»,
sdYjaiute din nenoponipe de nYițini» tpeaBi» nedop maî
mYdițî din skodapî. Eî aY nYiține knipițî ^odositoape,
saY uy nitesk nîiî mi»kap ne anedea kape de ay, dYne
kYm a Bi»zYt iui a înBi»ițat da skoadi». Intr’ adeBi»p,
Yn Bi»iat kape a tpekYt taBdede sade de nitipe iui a în-
Bi»urat katixismYd, a nitit nYițin saY maî Bine n’ a nitit
maî nimik, ^iind ki» stYdivd taBdedop uii a katexismY-
dYÎ este o adeBi»pati> mYnki», iap nY o nitipe. Heea ne
$ane ka nea maî mYdti» napte din j*Yniî noiutpiî kapiî esY
din skoade si» nitiaski» nYițin, este ki» eî nY uitiY si»
nitiaski», saY ki» uitiY si» nitiaski» npea nYițin kY tfodos,
kY snop. în mYdte skoade s’a Bi»rat katexisniYd istopik
ad dYÎ £dopi, kîte Ba tomYPÎ din istopia £panneî uii
maiestePYd Iletpe. Asta este neBa. Ky toate anestea,
maiestePYd Iletpe este o kapte de stYdiY kape ape tpe-
BYimți» de mYdte tîdrm»nipî; istopi a #panneî nY este în-
ițedeasi» îndestvd de skodapî, uii esnedentYd katexism
istopik uy noate a da de kît neea ne konpinde, kvno-
uitinge desnpe pedițiie. O Byut» kapte de nitipe, Bine
rpadYati», ap esnYne întp’ vn stid maî nonodap kYnouitin-
470
țede nede mai £ obositoare asynpa omydyi, tpynydyiuii
syOetydyi, nerydyi, nămîntydyi, mării, rîypidop, myn-
țidop, nonodidop, netățidor, țăpidor, nrydykțiidop do-
kydyi, arpirydtypei, ekonomii pypade uii domestice, rră-
dinăpii, iuienei, administrației, nodiției, deuei mynini-
nade. Dap o karte de f>edyd anesta este anefioie de drt-
kyt uii pemîne înkă de dorit. Să ny nerdem din Șe-
dere kă o ast^ed de karte este ky atît mai treByinnioasă,
ky kît este ky nenytință a înBăța toate da skoa.1T», uii
ky kît ap ^i mai răy askydtat de a Boi aneasta. Este,
din kontra, npea tfodositop ka skodorii si, doBîndiaskă
oape kape kvnoiutințe urin ei însyiuî, st» nitiaskT» oape
kape kărți ka ST>’i înBețe a se rîndi asynra okynații-
dor uii interesedor dop de toatT» zioa, kare să’i kă-
dăyziaskă înkn» kn»nd înfiățătoryd ny maî este dînră
dînuiii.
Ky toate anestea, daka yn ast^ed de Bodym este
neanărat tpeByitor nentry țară, ny este însn» de ajyns
nentpy netăți. Akodo, yn uiip, o kodekție de mini
tratate, a kăror esemndare st» ^ie îndestyd de nyme-
roase în <£ie kare skoadi» ka si» ^ie nyse în mîinede
skodapidop, noate sinryră st» resnynzT» tytydop tpeByin-
țedop, uii a isBăBi instpykția noastPT» nrimapi» de a-
neastT» săPănie kape ne întristează în mijdokyd atîtor
Borății de adte ^edyri.
Hrintr’ o asemenea ^antă ar adyne nineBa ță-
rei nea mai mare sdyj-Bă. Ap tfane mydt mai onora-
Bidă , înBățînd ne sătean mai Bine, aneastă stape a
kydtiBatorydyi de kare dw toți, «Eiind kă am desnre-
țyito, am neînrrijito. Ap ridika nînza ne akonepe a-
neastă stape, ap arăta ^pymysețide uri ndănepide de
tot tfedyd ne ape ea, uri Ba ține în aneste dykpări o-
12*
180
norafiide iui «fodositoape ade Statydyî o mydujme de
yynî ne kare zTdTPninia nTPinujdop îî1 denTPteazT
astTzî.
Se teme nineBa de aneastT instpykuje ne pe-
kornând; îî este tfrikT mai ky seamT syfit kyfiîntkTea
ar nytea st smydrT înkT mai mydte fipaițe indystpieî
tui arpikydtypeî. Ap afiea dpentate, daka aneastT in-
stpykiție ap (fi ypinioasT, mai mydt teopetikT de kît
npaktikT, iui kadkydalT mai mydt nentpy tpefiyimțede
netTițidop de kît nentpy ade satedop. întp’ anea întîm-
ndape, ea ap o npimejdie, iui de ofiiute toatT înfiT-
ițTtypa ne ny se andikT da nimik ape mapî nekyfiiimțe;
dap aneea kape îmfiynTtTi^eiute tpaiyd ^isik iui nTPa-
Bypide mopade ade omydyî, kape îd dineiute de mynkT,
de aPTtypede uii oroapede dyi, de dykpTtopiyd iui kT-
minyd dyî, este anypypea ^odositoape. Daka dap fio-
ieiuti a nyne uii ty mîna da aneastT ^antT ^pymoasT,
notpifieiute Bine nitipea; <f>T ka aptea de a niti st <^ie
fiyiiT da neBa, da yn stydiy nyipn maî înaintat, da o
înBTgTtYPT nponîuiitoape, npedyn\iitT neste aniî xotT-
pîițî de da skoadT.
Ile dînrT aneste nitipî kape ay a se ^ane de
skodapiî tTÎ, sînt dokaditTițî în kape tpefiye a tfane uii
adtede; nitipî nentpy instpyku^ia synepioPT. dyne înfiT-
ițrtop, ynde fieî ^i, da kTtyn, da sat, da netate,osT
4>iî kiemat yne opî a da deipî naptikydape ne da ^ami-
diide fiorate. Anestea sînt niuite okynagiî nentpy kape
ny Beî jertfi ninî odatT datopiide nostydyîtTY, dap este
de kyfiiingT a te îndedetnini uii ky anedea. Auia, nen-
tpy a komynika anede deițiî ky isfiytipe, tpefiye a $i
nperTtit kY rpijT; tpefiye yn snipit kam îmfiorTițit iui
nefia kam adopnat; tpefiye maî fiîptos kynoiutinita uedop
481
maî Bynî aytopî aî nouitpi. Ty uitiî, ny este ^pank ne-
5a kam înființat kape si> ny’î kynoask'b. Bei liiti dap
ne ^enedon, uii mai Bîptos ne Tedemak kape este yn
model de stil; Bei niti kîteBa din diskypsypide dvîEo-
syet, nentpy a kynoauite neea ne este mai nrBPeț în
edokyința amBonydyî uii a dimBeî ^panne; Bei niti kîte
Ba Bodyme din Ey^on, nentpy a Bedea neea ne natypa
a insnipat maî syBdim meditației ynyî om de țeniy. Beî
niti noate Ilodieykte uii Hid ad dyî Kopneid, Estep uii
Atadi a dyî Pasin, uii neBa kT>pțî din noema pediuici,
de LydoBik Pasin, nentpy a aBea o idee de neea ne
noesia deamatikTE, uii pediyioasi, ape de nea maîkypatrL
uii maî înadtT nrodykție. Iloțî st> niteuitî kîte-Ba din
^pymoasede Bepsypî ade dyî Dedid, omy kîmnijlor^
Domenii natypet, snpe a rysta ky ynyd din nede maî
inuenioase snipite nd^nepide tot deayna nyoî ne ne
pyeuite minynata podninie a dokydyî knbdkat de ninioa-
pede noastpe. Beî niti kîte-Ba kanitode din kypsyd dyî
Laxapn uii ad D-dyî Bidemen. Beî înB^ța de post maî
mydte din meditațiide D-dyî de Lamaptin, uii Beî aBea
ne masa ta, dînri» Miky a/yn ad dyîMasidon, stydiide
istopine ade dyî UlatoBpiand.
182
K A n XX.
Kyps de nponede nentpy a înfi^ga
a skpie iui a desemna.'
Skpisoapea se kade a komfiinaVL ky nitipea,
mi, am mai snyso, si> M s^ meapri» a.dTtypi aneste
doT apte kape se aj-Yt^ Yna ne adta.
Skpisoapea este yn tfeâ de desemn. La înnenyt
oamenii desemnay ofrj-ete.de ne aBeay tpe6yinu;B sn» $a-
kns kynoskyt; atynnî ny skpiiay nyme.de .dykpypi.dop, ni
Ae tp^ueav «firypa. K'tnd fioia ninefia a desemna soa-
vede, îl zym^ia ast^e.d dy^e kym se aPTta, ky yn
disk say yn nepk iui ky paze. Aneasti, skrisoape, ka-
pe epa de o daVB uii desemn iui zyrp^Bie, uii ne kape
noi o rTsim înkTb ne monomente.de nony.di.dop antikitn»-
ițiî, se nvmia iepor.di^ik'b, say sky.dntYPTb sakpi», 4?iind
k^ o STE>nay ne niatpi» mai nainte de a o desemna ne
nanipys. îndată oamenii o sokotiPT npea âynrn». O
skyptaPT), uii în .dok de a apnbta dnrypa .dykpypi.dop, .de
skpisePTb nyme.de în kapaktepi say semne npea simnâi-
^ikate uii npea skypte; în .dok de a în^mțiiua .dykpyjl
say kiny.d .dyi, îî înd’Tujuiay nyme.de, adikn» synety.d ne
posteuite rypa nentpy a’.d desemna. Hentpy yne.de .dy-
kpypf skpisoapea este asemenea .dYnri> ka iui desemny.d.
Snpe esemn.dy, ne tpeBye ninnî semne ka ste> în^Tbqituem
ne BopBa soare, iui ka st’î îndhuțiurbm kiny.d maî ny-
urine: ’î am în^Tuțiuia kiny.d npintp’yn nepk iui yn nynt,
astd?e.d npekym se fiede ainî Q. Dap întp’ anest kas
neuitine este maî nyițin des.dyuiit, ^iind knb anest semn
s’ap nytea an4ika 4a o myiipme de aâte ofi^ete, în
48$
6peme-krb nentpy semnede nymedyi ny noate aBea nine-
Ba nini yn ^ed de kon^vsie. AdaorT, înkT, ideide aB-
stpate, npekym anedea de dpentate mi kopaijiY, kape se
not în^T>i^ima npea aneBoie npin ^irypi. Snpe esemndy/
fiajlanva noate st, apate dpentatea, mi â&yă korauiYÂ:
dap ny este anesta npimyd mi natypadyd în^edes a anestop
^irypi; ni întors mi (fwYrat. Uii aneasta este o mape
nekyBiimțT». Ama toiți nonodii ay m>PT,sit skpisoapea
ieporâi^iki» say ideorratfiikb, aneea kape zyrp'bBemte
idei.de, mi ay npiimit skpisoapea (fionetikb, aneea kare
zyrpi>Bemte synete.de npin ditepede ad^aBetydyi. Ap tpe-
Byi mii say mai Bine midioane de desemne nentpy a
în^T,i^ima toate ideide npin mijdokyd dnrypedop; aBem
tpeByinp nymai de doT,-zeni mi natpy kapaktepi add>a-
Betini nentpy a esnpima toate kynomtingede ne noate
st, aiBTb nineBa.
Ky toate anestea skonyd este totaneda; kyBîn-
tyd skpis este înkT» nentpy snipit, daka ny nentpy oki,
kinyd say înd?T,ițimapea oBjetydyi; mi aptea de a skpie
kapea se kiaim, de oBuite înkT, aptea de a zyrpnbBi di-
tepede, se îndendinemte ky anedeami oprane ade tpy-
nydyi, mi ky instpymente mi matepiade anadoue ky a-
nedea ne nerv desemnyd mi niktypa (zyrPT,Bia.)
Uli npetytindenea ynde este ky nYtim^T,, se kade
a pevni desemnyd ky skpisoapea.
Desemnyd noate st, ^ie mai nyițin tpeByinnios
da xțaPT de kît da netT,iți, dap este ^odositop npetytin-
denea. KydtiBatopyd îndestyd de înBpat ka st,’mi în-
kondee ky kPT,ionyd nyoede instpymente say ynedte ne
doremte a $ane st, i de «faBpine, kdnbdipide ne înăduși»
mi kîmnii ne Binde say kvmmspT», Ba aBea neîmplinite
odoase asynpa anedyia kape este dinsit de anest tadent,
484
tui kape de mydte opi ny npinfiine a se <fane s'b <f>ie
npinenyt.
Ki,nd ia ninefia în fi^rape de seami, ki, aneste
^odoase sînt podyd a kîte-fia dynî de îndedetninipe, nen-
tpy ne st ny kedtyim atîta nytțin timn nentpy yn auia
de mape ^odos?
Daka ninefia d>ane fiine a komfiina aneste doi,
apte, skpisoapea mi desemnyd, ny fioiy zinc ki» tpefiye
a înnene de da desemny. Ap f’i de dopit ka aneasta si»
se d?aki>; mi kpez ki> întp’o zi desemnyd fia defieni nea
d’ Tntîiy okynatpe a koniddydyî, — nare se ki> kiap na-
typa ne apati» aneasta pe(f>opmi> ne tpefiye si» se tfaki»
da aneasta; — dap, aneasti, opîndyiadi» nyoi» este îm-
npotifiitoape oniniî de ofimte, mi ny este tpeafia ta a
komfiate anea pi»ti»nipe, ni a kanidop edvkauriei nyfidi-
ne, daka fire o dati, s’op konfiimje de d?odosyd ne fia
emi din aneasti, nre^anepe. Aneasta se fia tfane <)rbPi>
îndoiadi,, ki>nd toițî fiop nrinene krB este mai desne a
desemna de kît a skpie, adiki, a <f>ane dinii mapî de
kît mini, mi de a 4>ane tPT»sypi kare este desne a de
kopiuea dc o syti, de opi ne pînd, de kît a tfane adter
de kape mai opdinap' ny not mai mydt si, se skimfie.
Ama dap ny este dofiedit ki, este maî desne a desemna
de kît a skpie? înnene ky toate anestea de da skpisoa-
pe, ^iind ki, ast<f>ed este ofiineiyd.
în ynede skoade înnen skodapiî si» skpie în ni-
sin say în sdpymiki>tYPÎ de demn, <fiie ky deuityd, d?ie
ky yn frBivy ti,iat în d>opmi, de kpcion. De da anest
esepniipy tpek da skpisoapea ne tafidi, nearpi, ky adfi
say ky kpeti,, mi da skpisoapea ne tafidi, deniatpT»say
ne mykafiade netpid?i,kyte ky yn stidet ^T»kyt asemenea
de niatPi». Dyne aneste nepki»pî Yna dyne adta day
485
skodapidop xîptie, nene iui nerpeadn», uri tokmai dy-
m» ne skodapii ay k^n^tat oape kape oBineiypî de 6y-
m» opîndyiadT» iui kypT»ițenie, Byna opîndyiadT» uri ky-
PTițenia tfiind nede mai1 T»ntîiy uii mai tpeByinnioase ka-
ditT»iți ne tpefiye st» sibdim în inima yYnedyi.
Ny Boiy isroni nimik uri ny Boiy npeskpie ni-
mik asynpa acesteia, d?iind kT» dokaditn»ițide sînt $edy-
pite, tui adtede nep mai nainte de toate ane rîndi da
ekonomie. Dap Bt» snyiy kT» esnepiimța mea nepsona-
dri> ny este în țfaBopea nisinydyi iui sdpymikT»typedop,
nini a taBdei de niatPT» kape asnpeuite deyitede uri în-
rpeyiazT» mîna. Ky toate anestea d?T» nepkn.pi uri kom-
napaiții; adeue însyiți neea ne iți se Ba m»pea mai^o-
dositop. Nymai ny întîpzia a ^ane ne jyni st» skpie say
si» desemne. Anesta este yn esnedent mi^dok de a
îndedetniri ne konii uri a ’i oBininyi ky nT»paBypi de
diniuite.
Kym ajynr skodapii a se sdyji ky nann» uri xîp-
tie, tpeBye a de nyne dinainte nrinuimi de kadirpa^ie
uri a’i îndydni ky rystyd	ToatT» dykpapea
de mekanism 4>t»pt» paiționement tpeBye a ^i esidatT» dintp’o
fiym» skoadn».
In tpeaBa npinninidop, se kade a da skodapidop
ne nede mai simnde uri ne nede maî kypate. Ede se pe-
dyk da niuite dykpypî atît de mini, în kît Bn»iatyd este
Bpednik a de npinene.
Mai T»ntîiy sînt dinii dpente iui dinii kypfie, a-
noî dpente mai mydt say maî nyițin înkdinate, kypBe
mai mydt say maî nvițin apkyite. InBaițT» ’i dap de da
înnenyt a ^ane mydte dpente iui kypBe.
Dym» aneasta, sînt tPT»sypi ^ine uri rpoase, sav
syfiițipi iui ndine.
186
Aneasta este toata» skpisoapea. A komBina tPT»sypi
syBgipiiui ndine, kypBe iui drente, ast^ed este toata» taina
kadirpa^iei, kape uy este aptea de a zyrp^Bi kvBîntvd,
dap aneea de a skpie Bine neea ne adgii aY skpis Bine.
Mai adaor o oBsepBagie kape este temeiniki», uii
ne kape da ned d’TE»ntîiY întîmnin Bei a<f>dao noate yuioa-
p^, dap dyne o nepnetape k o anta» îi Bei kynoauite
toata» esaktitatea; skpisoapea ny este nymai yn de-
semn say o niktypi», ui înki» yn ^ed de geometpie say
apnentaijiy.
întp’ adeBi»p, ^ie kape ditePTb ape ade sade doT»
dimensii, înălțime uii disp^ime, snagiv kape se mT-
soaPTE» ny ky dangyd apnentopydyi, ui ky doimea nio-
kydyi kondeiydyi, kiap nede syBgipi, a kri»pop d'bPgime
aBia se znbpeiute. Ei Bine, a iuti ste» dea nineBa ^ieki»-
pia ditepe nponopgiide ne i se kyBine, iui a 4?ane ky
esaktitate npin dpente, kypBe, rpoase iui svBgipi, uiv-
pyd snagiydyi ne tpeBye si» aiBi» ^ie kape ditepn, Ba si»
zikn» a skpie ky nep^ekgie.
nentpy a înB^a a skpie ast^ed, tpeBve mai
Tbntîiv a stydia o Byni» teopie ka ste» tpari» deijide iui
si» deuitente rystyd. TpeBye anoi a tpene npintp’yn iuip
de esepnigii fekyte dyne nede mai Byne modede.
Mai opdinap iui nentpy a denpinde din ne în ne
mina mai Bine, se înnene, dyne toata dpentatea, de da
tPT»sypa rpoase». Ea este desne nentpy togi aneia kapii
se înneapki» a skpie; ea întapeuite mîna dedikata, ea
di» mînei ita»PTE»neiuti nea d’^ntii tpeanta de îmdxdiepe.
De da tPTjsypa rpoasi», kape ny este skpisoapea nimy-
dvi, nîiuaiute nineBa da nea mijdonie iui Ja nea svBgi-
pe, say kypnbtoapea ky kapea se sdypiute toata dymea.
De Bre o kîgiBa ani, Enrdetepa, kapea dT& de mydte
487
opi modedede sade #pannei, kare, anoî, de nep^ek^io-
ni» uii de kypTi^T» ka st» de dea Eyponeî, ne a dat o,
skpisoape kape este nre^epatT» în ynede skoade. J'ydi-
kT»topî nem»ptinitopi ader mai Bine ne nea semi-enrdesT».
Skpisoapea enrdesi» e npea svBițipe uii dynrT»peau,T»; ea
nepe Bîp^ypide kondeedop npea dymji uii npea syfiuripu
Ilentpy a o întpeByinga nineBa ky noponipe, tpefiye ne-
înnetat a tT»ia vn kondeiy npea tonit. Este mai fiine a
se modi^ika uii tfedyd anesta dîndyi niițed tpyn, ka st»
se noatT» msstpa mi kondeiyd mai mydt timn mi a se
aPT»ta mi okidop mai întper.
Potynda mi rotika ay tot vn ed de mepit; ede
sînt kypioase nentpy amatop, dap ne^odositoape nentpy
tpefii. Mai sînt înkT, mi adte fiapietT>gi mi tfedypi de
skpisopi adopnate mai de ofimte. Anestea sîntjokypîde
aptimti, mi este eptat aneslopa asemenea îndedetninipi;
dap ty fiei kpytța ne skodapiî tT»i de dînsede, mi îi fiei
esemita înainte mi dyne toate asynpa skpisopii o-
fiininyite.
Ty mtii, sînt don» mij-doane a se esepnita în ka-
dirpatfie, ynyd, a skpie înnet ky fi^rape de seamT» mi
a kedtyi opi kîtT» fipeme nepe o skpisoape nep^ektT»; ad-
tyd, a skrie penede ne kît nepe aneasta tpefiyimțede
6ieufei. Aneasta este skpisoapea esnediate. Tpefiye ka
skodapii tT»i st» f’ie îndemînatini în amîndoT» kinypide.
Este o mape nep^eki^ie a afiea o npea ^pymoasT» skpi-
soape esnediate, mi tpefiye neînnetat a se anponia mi
a nîmi kibtpe nep^ekuje.
Skpisoapea este maî mydt de kît opî kape dy-
kpape, yn mij-dok temeinik de înfii»iyi»typrB. Ea isrone-
mte yimipea, ea komandT» yn ^ed de rîndipe mi stydiv
kape sînt asemenea ^afiorafiide da desBodtapea ideidop
488
uii da ^opmau;ia kapaktepydyi. Bezi ne aned om kape
se înkYPki, în noBestipide mi diskypsypide dyî, în
dati» ne skpie este edokyent;. îî Bine idei nymepoase,
^pymoase mi înalte; nssemte esnpesii dpWBdame, 4?pa-
se Borate mi apmonioase. Hrinina este k^ skpisoapea
îd înri>dYe a se rîndi. Ea tfane maî mydt, ea nepe rîn-
dipea. ^odosemtete de anest npidej, mi dînd skodapi-
dop Vm modede Bine trase, d^ de maî Bîptos ne ane-
dea kape konpind dykpypî Byne mi notriBite înuedeije-
pidop. în daVB ne mîna s’a esernitat kît Ba, dn> sko-
dapidop a adk^tvi niskape-Ba mini noBestiri, de ainîtpenî
da tot tfedyd de komnosiipi kape not intra în înB^Tb-
typa ijenepadne», dap tferemtete de a ^ane nimte retori
sterni, esepnitîndyi asynpa ynop syj'ete de imațiina-
iție, aBys mape desnre kape Boiy aBea înki» a Bt> fior-
Bi aiypea.
Skpisoapea este yna din nede maî Byne eser-
niiții ka st> înBeițe nineBa optorpad’ia; se kyBine a o în-
treByimța npin diktante npea rpadyate. Uli, în panopt
da anestea, Bei dane o B^rare de seanrt kypioas, ka-
re este aneea kTE> totyd se dearn» în natypa moradn» mi
intedektyadn» a omydyi; kr5 o skpisoape înrrij'it'b kon-
dyne diremte da o skpisoape kondormi» ky rerydede
dimBei mi ortorradieî; kn> skodapyd ned maî dy^top
aminte da dorma ditepedor este asemenea aneda kape
înBaip» Bine komBinau.ia kyBintedop în rp’Lmatik’B mi
în Sintaksi».
Pîndyemte kv toati» str^mninia n’ între perv-
dede Bynei skpisopi kyp'bițenia kaietedop mi kyp'Mțenia
testydyi ne se înskriy ne dînsede. Aneste doi> dy-
kpypi se dearb asemenea, mi rnepiti» înkopaijiape. Ky-
nosk Bisitopi kapiî îmî înnen nepnetarea de da kaiete.
189
iui av yn mape kyfiînt, nimik ny este în stare
a da o idee ueneradi» de iținerea yneî skoade ka a-
nestea.
Ilentpy a aBea o skpisoape ^rymoasn,, se nere
o kondigie norynnitoare: aneasta este a afiea yn kon-
deiy fiyn. Kondeiyd fiyn îndesneiute înki, fiyna redak-
uje (adkTtyire ,) uii oamenii mai nyițin synyuiî m>dyni-
ridor ay <f>T>kyt Cărarea de seaim», kn» kyijetTride se
imfoițiuiazT» maî dimnezî, tfpasa maî ederanVB uii înki-
nyipea maî kyratri> syfit yn kondeiy Cine Vbiat. Se zine
de yn skriitor însemnat, ka> ape yn kondeiy 6yn. întp’
ancastn, <f>irymE> este yn adeCnsp. înCaiyt dap ne sko-
dariî ta>î a’iuî <0ane kondeede fiyne uii a ny se mydițymi
ninî odaVb ky o skpisoape de pînd. Este yn npej'ydiuriy
kape se mamține de maî mydte nepsoane însemnate,
anesta este: ka st> aifiTE» nineBa aev^Ă kym se kade, este
de tpeCyinu/b de a skpie say ned nyu,in a însemna în
kapakterî maî nenitifiidî. d)rL ka ste» i se kynoaskn» afi-
sypditatea anesteî mode, ka o Bym, skpisoape, iui maî
ky seaim, o semnatypi» (iskibdityrTb) simndi» iui nitiaivb,
ste» treak't ka o doBadi» a yneî fiyne edykai^iî. Oninia
este straiunik'b nentpy aneia kapiî fiorfiesk PTE>y; nysv-
$eri ka skodapiî tau srB skpie PT>y.
Desemnyd întp’aneiutî timnî este nrifiit syfit a-
nest nynt de fiedepe, uii ky kyfiînt, daind ka> fiesteuite
o edykau^ie nefia maî înrpij-itT. Leijea pekomanda» dyne
toata, dpentatea a’d nponara. Ed di, ofiineiypî iui ady-
ne dodoase ne kape nimik adt ny noate sa, ni de îndes-
niaska,. O sa>’d rtseuitî în decide de ijeometpie uii de
apnentayiy, de «f’isikTă iui de istoria natypadi», de tpte>-
dini>pie iui n^dyPTrie; îd fieî întîmnina înki» în fiiaga
nraktiki» ne ^ie kare kdini>. Ile dînri» anestea ed este
490
o apte desne de doBîndit. Am zise, nine uitie sn» skpie
uitie ste» desemne, nine uitie st» desemne uitie si» skpie.
Este aneeauiî arte syfit don» ^opme, tui aneste doi» ^opme
se ajYVb întpe dînsede, în kît nentpy a de ki»m»ta, se
kyfiine noate a înnene npin desemn#, a tpene anoî da
skpisoape, uii a se întypna anoî da desemn nentpy a
da s4?îpuiit amBedop anestop esepniu.iî.
întp’ adeBn»p diniide dpente, diniidc apkyite, yn-
riypide, ofiadede, natpatede, tpiynriypide, nodiroanede,
uepkypide, npismede uii konede: eakTE» edementede sav
tPTbsypede ^ondamentade ade ditepedop. Ap nytea dap
nineBa a ^ane ste» se npenede skpisoapea de tpasyd anes-
top ^irype, uii îndatn» ne yn skodap Ba 4n kanaBid de
ade <>opma ky Ynkin îndestyd'ttop, Ba tpeByi a’d nyne
sn» skpie.
Dap aneastTE» metoda nepînd mi^doane de hys
în dykpape kape ny sînt în disnositpa tytydop dokaditn»-
ițidop, Bei ypma oBineiydyi de oBmte, Bei d?ane ste» skpie
maî nainte de a desemna. IndatTE» însn» ne skodapiî Vbî
Bop nytea sa» skpie în kît sn» se noatn» niti, se kyBine
a’î nep^ektționa de o data, în desemn tui în kadirpa4>ie.
Desemnyd diniap tpefiye tot deayna a npeneda
desemnyd ymfipit, nentpy kape Beî kedtyi nyițin timn,
ainî say aiypea, ^iind kn» desemnyd diniap ayymje sin-
ryp nentpy toate stn»pide soniade. Dap kn»nd îd apatn» ni-
neBa desdyuiit, desfioadt^ de minyne tfakydtTbipde ko-
nidn»pii. Ty îd Beî apn»ta fiine, ^iind kn» nponedede ne
tpefiye ste» ypmezî sînt simnde. Apatn» maî TE»ntîiy kinyd
de a tpaue ^irypa uii nvmeuiteo. Anoî, nyne sn» o imi-
teze, nyne st^ o nymeaskn», uii nepe ka skodapiîînsyuiî
stb’î dea de^iniu.ia.
Anest din ypnn» irynt este temeinik. De^init^iide
491
ne Bop ^ane skodapii tai da înnenyt not st» ^ie rpemi-
te; dap ty de fiei îndpenta; kv înnetYd ei se fiop de-
npinde a de da fiine, iui fiei afiea ^odosyd ki, skodapii
tai fiop npinene neea ne dykpeazT,. Am fi^zyt înfiTbgi»-
topi, karii nvneay ne skodapi si» desemne opî ne dv-
kPYj kiap tui makinede xiede mai anefioie, ^pt, a tîd-
nrtni nimik desnpe ede skodapidop: anemtia n’ay tras
nini' yn <0odos dintp’o mynk't atît de ostenitoape. Am
fiTbzyt adiții iapi» dîndyuiî o tpydi> neimitata nentpy a
^ane de o data mi desemnatopi mi paiționopi; ’i am
fi^zyt paiționînd mi desemnînd neîncetat în dokyd sko -
dapidop dop. Aneasta este o metodn» i^Tbtanita ka mi
nea npenedenta. Ia o kvdeyepe de desemne kv esndi-
kaițiide dop; nvne ne skodapi si> ’i konieze tafidede;
înfiatei» esndikaițiide ne seama ta, mi adyte în stape a
de komvnika ka kibnd ap ^i de da tine. Ede te fiop
Codoși nosedîndyde nini» da anest nvnt, mi te fia hy-
ne în stape a îndpenta de^inii^iide ne fiei nepe s^ ^a-
kn> adiyi.
——-
492
K A n XXI.
Ppamatik’B. — Optorpa$ie. — Kakorpa€>ie.—
Anadisi, rpamatikadi». — Anadisi> jîouikTs. —.
Anadisi» nparmatiki» sav anadisi» de dy-
kpypi. — StydivA kîtop-fia skpiitopf
kjlasiuî. — Pedakiția detțiidop. —
Komnosirpî de stid.
Dvne kypsxd de pedi\rie uri mopadi>, kape ape
dpent skon a înfiata ne jxnî ste» se rîndiaski> uri si>
dxkpeze Bine, înBTb^tYPa rPTimbtiaei este nea maî im-
noptanVt din toate..
Ea ape nentpy iținta» de a infima doT>dykPYPÎ,
a skpie Bine uri a BopBi ^pt» rpemade, adiki> notpiBit
perydedop ne ypmeazi» nepsoanede nede maî Bine kpe-
skyte uii uede maî înălțate.
Ty Bezî kît este de tpeByinnioas^ aneasti» apte.
Ea este ky atît maî mydt ky kît ape maî mvdti> înkdi-
nape ky aptea de a se rîndi Bine. întp’adeBi>p, ny noate
nineBa a BopBi Bine ninî a skpie perydat de ny’î Ba
rîndipea dpeantrb mi kypati». Ama înBTiț^typa rrama-
tikadi> se komnvne din maî mydte m&pițî ue tpeBye a de
deoseBi Bine mi mi>sYPat întp’yn kyps de stydiî.
Ainî da skoada nopma.1i>, Bedem kiap în anvd
d’imtîiy edementede rpi>im>tiieî, ade anadiseî rpama-
tikade mi ade optorpaî’ieî.
în anyjl ad doidea, ne peîntypni>m asynpa aues-
top stxdiî edementape, intpi>m maî mydt în ede, mi ne
dînri> dînsede noî maî adi>ori>m anadisa doyiki», anadi-
sa nrarmatiki» mi esepHhyide de stid.
193
Dap mi Boiv anyka mai ky seamn» a te esep-
nita ne tine însyițî în aptea atît de aneBoie de a înBn>-
ița rPT»matika.
Ilentpy anest dykpy, Boiy înnene tot deayna, uii
te no^tesk st? înnenî întp’o zi, tui ty, npin a esndika
maî dinainte toate deniile ne tpeBye si, se înBeițe de
post. Testyd rPT>matineî este aii npea stpînsv uii nrea-
aBstpaty. Ed se komnyne de yn uiip de ^opmyde say
peryde ijenerade. Auia dar este netfodositop uii kpynt.
— Bam» de seamn» anest termen, — a <£ane neuitine
ne B'bieițî ste» înBeițe de post niuite peryde say ^opmvde
din kape tîm>pa intediijini^T» ny noate ste» skoau/i» yn în-
i^edes kypat.
Uii ky toate anestea asttfed ypmay odinioară
nea mai mydtT» napte din înBTbițTjtopi. Kiap astăzi se
a^drt înkn» yn mape nymi»p kape ny tîdmT»nesk testyd
yneî kn»Fiți de kît dym» ne ay <£i»kyt snb’d înBeițe, adi-
ki> dyne ne ay dat skodapidop dop ypinioasa m»PT>fiipe
de a ny’uii nepe sokoteada de neea ne înBTiU.y; fnind kT»
a’î s^optța a’tțî peniti neea ne eî ny npinen, Ba si» zikT»
a’î oBdira st»’uiî însyuiiaskT» yn oBineiy îmnpotiBa naty-
peî intedhjinițeî.
ni»zeuitete de o PT»ti»nipe atît de BpednikT» de
ndîns, Dym» ne aî ^T»kyt esndikaițiide tade, dykpy ny
s’a isnpi»Bit: skodapiî tT»î de ay m»tpyns Bine ky mintea?
AsirypeazT»te npin intpeBTPÎ skypte. Am întpeBat adesea
asynpa rprbmT»tineî, uii am aByt yne opî tfpymoase pes-
nynsypî, dap npea pap am Bi»zyt yn skodap kape st» aî-
fii» ideî kypate desnpe tepmeniî tekninî. IntpeaBT» ne
neî maî isteițî ne însemneazn» aneste kyfiinte: adțekti-
by s^y^amte a kaÂifika ne sy^stantif, uii Beî pemî-
194
nea yimit de deuieptyd ne ay asynpa îngedesydyi fiop-
fiei a kaÂifika, ne kape o întpefiyingeazn» nekontenit.
Ky toate anestea, ^epeiutite de nefiynia de a'
rP’Limbdi stydii neste stydii. în fipemide noastpe se în-
fiagn» mydt; înfiagi, npea mydte dykpypî jynede ^iind
ki> de înfiat^ ptby. înfiagi» nygin uii peneteazn» mydt.
întpeafii, mydt: toate nofiegede mede se konpind întp’
aneasta. Mai fiîptos, deskonsnyne Bine neea ne înfiegi,
anadiseuite.
Anadisyd rpamatikad este ^odositop.
Anadisyd dogik este uii mai1 ^odositop.
Hed mai 4>odositop este anadisyd nparmatik sav
aneda ad dykpypidop.
Anadisyd rpamatikad este nvs adesea în dykpa-*-
pe npea de timnypiy. TpeBye ste» uitie a pagiona nine-
Ba nygin nentpy ka sn> îngedeart natypa nymedyî syB-
stanti^ uii podyd ne joakn» anesty pege ad ^paseg sav
în nepsoam>7 say npin nponyme tui npin BepB^k^nded
este syBt-îngedes. Eidatyd ny tpefiye nini odatn, si» 4>ie
yn ^ed de makim». Ny îd ^ane a anadisa mekanineuite;*
apatTb’i nymai neea ne noate si» npineani». Mi»pgineuitete*
de o kamdati» a’d ^ane si» îngedeari» uii si» pekynoas-
ki» ne syGstantufi iui ne nponyme: dyne kîte-fia zide maî.
tîpziy fiei tpene da aptikojl.
Dynn, ne skodapii trbi fiop kynoamte fiine ane-
ste kyfiinte, de fiei esndika înkri> 6er6yjl uii ad^ektibyjl.
Le fiei da înki» nyoe soponiri nentpy pemi>uii-
ga kape este nede dadte mbpgi ade kyfiîntydyî.
nentpy a’ui sTfiîpuii stydii dop syfit anest panopt,
îi fiei ^ane si» npineani» în s^îpiuit naptininia uii ad-
Sep&yjl, nyind tokmai da s^îpuiit kon^yvaMyjlj intep-'
țekyia uii npenosiyia, opdin de kyfiinte kape nepy o
495
intejlițiirnv^ neBa kam esepnitatT nentpy ka ste» ^ie în-
ițedes.
Tokmaî dyne aneastT intpodykyie ovaM (din
ryPT,) Bei da taBdede de rPTmatikT în mîinede skoda-
pidop tTÎ. Uli ai ^ane Bine daka, mai nainte de a’îny-
ne st» nitiaskT, kîte-Ba pîndypî din rPTmatikT, de Bei
tîdmTni îmțedesyd dop. Konii ny npiuen cp^matika, în-
semneazT Bine anest dykpy, ed este netTrTdyit; st ’tți
^ie anypypea înaintea okidop tTÎ. Eî o Bop npinene kTnd
de Beî tîdmTnio maî nainte; ninî odatT ky adt mijdok;
ny este ninî o rPTmatikT kapea st ^ie notpiBitT ky tî-
nTPa dop rîndipe, ninî kiap uea mai desne dintpe uprb~
m^tini.
Se zine de yniî adițiî kT rPTmatika n’adyne ad-
tT PoadT în skoadede nonodape de kît a esepnita me-
mopia jynidop; ea ape adta kape este nemTPijinitT, a-
neea de a ^opma paiponementyd. rPTmatika, noate nine-
Ba st o zikT, este doijika nonodydyî.
Hepe dintp’însa yn adt pesydtat: ka skodapiî tTÎ
st mtie optorpa^ia. ^iî nentpy aneasta neîndyndekat,
nepe întpețiime da toate, mi st mtii Bine kT în opto-
rpa^ie, ny este nimik de yn npeq, mik, say de o tpean-
tT maî de jos. Uepe ka nyntyd mi Bipryda st se nyie
ky atîta esaktitydine ka mi nyntyd-mi-6ipryda, nede doT
nyntypî, nyntyd de mipape mi nyntyd de întpefiape. St
ny dinsiaskT ninî anent rpey, ninî anent askyițit, ninî
anest nipkon^des, ninî anostpo^. $ie kape rpemadT st
^ie sokotitT ka rpemadT, ka ditePT nysT în dokyd ad-
teia, say de npisos say de dinsT. Esaktitydinea ape
nyițin npeiț, zik yniî, în optorpa^ie; dap ea este de o
mape innoptam^T în edykaiție. lyBesk npea mydt, de-
ițiide, diktatede mi temede de optorpa^ie, ^iind kT a-
13*
196
neste esepniiții înBa^ ne konii aneste natpy dykPYPÎ:
a f>ane B^rare de seam^ asynra perydedop, a se rîndi
asYnpa nedop ne ay skpis,. a npinene o rpeuiadn», a se
pyuiina de dînsa, a Boi st> o îndpenteze. Ei1 Bine, te în-
tpeB, ny sînt anestea atîtea dykpypi uii de o înadVb im-
noptanu/b ?
IIyîy atîta npeu, asYnpa ane stei mTbsype în kît
am o rpoazn> neBipyitri> nentPY rpeuiadede de optorpa4?ie
iui o rpoazTb înkn> iui mai mape nentPY opî ne nembsa-
pe ne B^deuite nineBa întp’aneastn» npiBinițn». Este yn
mijdok de nekpezYt iui YPinios ne întpeBYimțeazTb ynii
npin Ynede din skoadede Beki nentPY a komBate ypi-
nioasa optorpafne. Asttfed, dikteazn» kakorpa<f*ie say skpi-
soape rpeuiitTb HYind ne skodapî sn> o kopekte. Ny ’uii
noate nineBa înkinYi dykpy mai nesTbByit, iui, kYtez a
zine, mai1 BinoBat de kît anesta. Kym Boi ny Bt> myd-
ițYmiiți de rpeuiadede ne ^ak tfipeiute skodapii Boiutpi, •
Boi de mai rhsiqi uii de mai synosaip iui adtede, de
diktaiți kiap Boi înuiiBnd Dorind a de apida Bynyd dPYm,
îi kondyneiv npin nede ypinioase! Tot atît ap ^i, nen-
tPY aT tfane a npaktika Biptvtea, st’i $aneiți a tpene npin -
Bii^ii. Ny, uy, aneasta uy noate ^i nini npinenytn, nini
SY^epitn». Bei nposkpie kakorpa^ia, m>skonipe triști, a
yiiop kpeepi BodnaBi, ne kapea Bi>rBaiții nei stimaBidi
aBia ay ypmato Yn minyt syBt aytopitatea Ynop konsi-
diepi <f>TPn> minte.
4?rb adt dykpy: ia temede skodapidop t'Li ast^ed
nrekym sînt; îndpenleazTde rpeuiadede de ^ai^t ky toiții;
dn» kyBînt de perydede ne de aY kn»dkat; ^te>, din Pid/B-
nipide Ynopa , degit nentPY toiți. Aneasta Ba ^i îndes-
tydn» kakorpa^ie.
IlentPY a nîuii kît-Ba din kodo de stydiide op-
197
torra^ii, rpn>matineî, anadisydyi rp^matiRad, fiei ^ane
nedop mai ademi dintre skodapii Vi>i anadisyd doijik ad
^pasedop.
Kape este imnoptani^a anadisydyi doyik?
Anadisyd rpamatikad se im^unemte da fiopfie.
Ed ^ane a kynoamte ninefia kape din nede non, opize-
ne irspiți ade fiopfiipei este o zinepe. Anadisyd douik
deskomnyne îmțedesyd kiap ad yneinponosnțiikonpinsy
întp’ynyd say în mai mydte d?pase, say întp’o nepiodi»,
kape este o ynire de ^pase în^^iiuînd o idee mai mydt
sav mai nyițin komndekt't tui desfiodtaVb.
Totyd, în anadisyd do\iik, se panopti» da hpo-
nosiiție. Nymim nponosiiție o oninie ne o posteiute ni-
nefia, o kvijetape ne o esnyne, o jydikaVt ne fane de
yn dykpy. Bopfiede: Dymnezey este drent^ konpind o
nponositție. $ie kape din aneste fiopfie are sn> îmndi-
niaski> o deosefiitn» tfonkiție în <fpasTE>. Dymnezey, ane-
sta este sy/etyÂ, adiki> nepsoana say dykpyd desnpe
kape fiopfieuite ninefia. Este, aneasta este 6ep6yÂ, a-
dik'B fiopfia kape esnpimi, neea ne este, neea ne se $a-
ne, panoptyd kape este întpe Dymnezey, mi dpenl. Dpent,
aneasta este atpiBytyA, adikn» fiopfia ne apaVb kaditatea
ne se atpifiye dyi Dymnezey.
Svjetyd' este mai opdinap esnpimat npintp’ yn
syfistanti^, dap ed noate sn> tfie asemenea npintp’yn npo-
nyme: e a skpis\ say npintp’yn adj-ekti^: ajldastpyjl
ny osteneubte bedepea; sav npintp’yn in^initifi: a kÂeȘeti
este o în^yp'btyp^; say kiap npintp’o adtT nponosogie
a npoteța ne net ptâ este a ^'bt'bma ne nei 6yni.
Adesea atpifiytyd mi fiepfiyd sînt peyniuri întp’o
sinrypT, fiopirb. Aneste doi> fiopfie, ey uitesk, iține do-
kyd anestop tpede: ev sînt nitind. Kîte odaVb SYjetyd
198
fiepfivd, atpifiytyd se kon^yndT întp’o sinrypT fiopfiT.
Da, Ba st zikT: ey am înyedes, sav ey am (fost înye-
derînd, say dykpyd este în^edes, sav kiap, Âykpydeș-
te îm^edes de mine ka vii de tine.
La atpifiyt, da fiepfi uii da syjet se ynesk ade-
sea adte fiopfie kape de esndikT, de modi^ikT, say de
komndinemte înu,edesyd. Intp’aneastT tfpasT: omydkym-
ndit este o tot deayna tik'bdoas'b, Bopfia kymndit,
întpeuevite say komndineuite ideea omydyî; fiopfia tot
deayna xotTPauite dTinipea dykpydyî; tik^doasi) kom-
ndineuite ideea ^iinu.eî.
De mydte opi, nentpy a întpe\ii maî fiine o hpo-
noshție, îi maî adaorT mi adta. Ilatimede <fak nenopo-
ui'qî, aneastT ^pasT se nape întpearT, uii ea se îmțe-
de\ie; ky toate anostea ea se dTmypemte maî mydt mi
apatT yn adefiTP maî ^odositop, daka maîadaor o adtT
nponosnție, aneasta; de esemndy: natimede fak neno-
pouiyî ne aneia kapiî se synyn dop op6evite.
Yne opî tfpase întpeyî ne tpefiye a komndini o
nponosiiție sînt syfitîmțedese. Eafab, fia st zikT: 6ezî
dvkpyd aiui say 6ezî aiui dykpyd desnpe kape este 6op-
6a vii ne kape dopevitî a dedea, sav dezî aiuî dykpyd
am f^v^dyit a’ițî esndika.
Bedem kT o sinrypT nepiodT de $pase, o sin-
rypT ^pasT, o sinrypT fiopfiT, noate st konpinzT maî
mydte nponosiujî. Daka ede sînt kîte odatT syfit-îmțe-
dese, ede sînt de maî mydte opî esnpimate. Kînd zik:
(fepiuh^ii kape se day mîndpiî, nenopouii^ii kapiî se da-
si> desmde^diî, nytepniuiî kapiî kynosk nymaî am6ivria}
miviî kapiî se mydyymesk în intpiv'b^ sînt 6pedniuî de
ndîns; kTnd zik aneasta, nepioda mea konpinde natpy
jydekTițî, iui npin ypmape natpy nponosii^iî. Aneasta
499
este ka kvm am zine: (Șepiuiv^i sînt bpedninîde nÂîns,
nenopouiyii sînt 6?edniui de nÂîns, nytepniniisînt &ped~
nini de nÂîns, miuiî sînt bpednini de nÂîns.
Ky toate anestea nponosiiția mea dy zine kT
lorf ^epi’iitpi, toyi nenoponiiții, toiți HYtepninii, toyi
minii sînt Bpednini de ndîns; aini se sokoteuite nvinai
anei <f>epiniiți kapii se day mîndpii, anei nenoponiu,! ka-
pii se Âas^ desn'bdețdii> anei nYtepnini kapii kynosk ny-
mai amfiiyia, anei mini kbpopa Âe nÂak intpiuiÂe.
Aneste mini tfpase adTorate, kape Aetepminy ne
anedea a ^epiniuidop, nenoponit^idop, iiYtepninidop, mi-
nidop ne kape tpeBYe nineBa st’i ndînrT, se nYmesk
<fpase incidente detepminattâe.
Sînt asemenea uii (fpase inuidente esnÂikatide.
întp’aneasta: tat^Â mey, kape ape ont-zeni de ani, ria
nvtyt sv se dykb Âa adynapea kape s' a yinyt astăzi,
kYBintede kape ape ont-zeni de ani, întokmesk o (fpasi>
imident^ esnÂikatifrb; kYBintede, kape s’a v^nyt astăzi,
întokmesk o ^pasT innidentT kape noate ^i de odatT
esndikatiBT uii detepminatiBT.
Ast^ed sînt npinninii ijenepaâi ai anadisYdYi do-
ijik. Uii akYm dYHT ne îi esaminaPTin, tY noiți npeu^Yi
kY îndesnipe imnoptamța yuyî stYdif kape ^opiut jYdi-
kata ne kît anadisYd rpamatikad esepniteazT STrapea de
seamT uii rîndipea.
Maî ^ak înkT uii adte deosefiipi. Desnapt npono-
siițiide npinninade pedatiBe din nponoshțiide npinninade
aBsodYte, SYj-ete uii atpiBYte simnde uii nekomndinite}
SYj-ete, atpiBYte komnYse uii komudinite. Ty Bei YPma
ninT în s^îpuiit anest kYPios stYdÎY*, dap tY Bei nepne-
ta kY rpi|T nhiT da ne tpeantT se kade a YPka ne sko-
dapii tTÎ, kiap ne neî mai nYtepnini, ^iind kT aneste în-
200
semnăPÎ ay yn ^odos mai mik kînd de adătYPă ninefia
kv anedea ade anadisYdyî nparmatik.
Intp’adeBăP, neea ne anadisyd doijik ape mai
^odositop, nv sînt tepmeniî aptiî, nini <Popmede ^paseî,
ni nepnetapea ne <fane ed rîndipeî înseiuî. De hi anadi-
syâ rîndipiî, este anadisyd kiap ad dykpydyî esnpimat
npin tfpasă, iui ny este nimini kape ste> ny Bază kă sty-
diyd rîndipiî a eî înseuiî, este maîimnoptant de kît des-
komnosiiția f>opmeî sade neî doyine.
Ny se kvnoauite înkă de oBuite, uitiy, kît este
de tpeByinnios uii de neanăpat anest anadis; dap nen-
tpy a’d npinene,ia kv vn skodap ned d’ ăntîiy pînd ad
yneî kăPițî ne kape toițî kped kă îmțeder, iui ne kape
o nvn adesea în mîinede gynidop ka ne o kapte edemen-
tapă: îmțeder TeÂemakyjl > ne kape ’d am maî nymit o-
dată uii a kăpyia nitipe ’uzî o pekomand daka iți se Ba
întîmnda si» daî deițiî ne da ynede din ^amidiide saty-
dyî say netăițiî în kape Beî dăkyi. Să dyăm, zik, nea
d’ăntîiY 4>pasă. Să zinem kă yn skodap înnenătop, dap
kypios niteiute anest pînd: KaÂinso ny nytea sk se mîn-
rîie de denaPtv Ăyî YÂise, iui ne kape ed doreuite ste»
îd îmțedeară-, ste» întpeBe ne înBăițătopyd stjY, kn» în-
BmVbtopyd sty npinde Bykypos a’î pesnynde, eakn» întp?
anest kas konBopBipea ne Bop aBea întpe eî:
Skojîapyd. He însemnează BopBa Kadinso?
înfy^btopyjl. Este nymede yneî Zeiițe.
Skodapyjî. Yneî zeiițe? Ny uitiam kn» sînt zei-
ițe akodo.
în^^bt. Ny sînt; dap rpeniî îmî ay înkinyit
kă epay.
SkoÂ. Am ayzit însă kă rpeniî sînt kpeiutinî
iui kă ne stearypide dop nopt kpynea.
201
În6. Ny BopBesk de Tpeniî neî nyoî, dap de
Tpeniî nei Bekî.
Shod. Se mai a^dn» înkn» din Frenu vei 6eki?
înf). Ny, nymaî sînt. Hei. ne tp^iesk întimniî
de akYm se nYmesk Treni nroî.
Skod. Aytopyd dyî TeÂemak epa yn rpek hyoy
saY yb rpek Bekiy?
înd. Nini Yna nini adta, ed epa ^pank.
SkoÂ. &pank? Kym se kiama ? Hine epa anesta?
În6. KaxtT nea d’^ntiiv naijinn» a Bodymydyî,
titdyd, uii Bei rn»si akodo iui nymede uii kaditatea sa.
Acesta epa idvstpyd cpenedon, ynyd din neî mai mapî
skpiitopî aî nouitpi, uii ynyd din neî maî s^ingî mbpinu^î
aî Bisepiniî, Apxieniskon de KamBpai syBt o6dn»dyipea jIyî
LydoBik ad X[V.
Skod. Uli Yn Apxieniskon din timniî dyîLydo-
Bik XIV kpedea kn» se a^dn» zeiița Kadinso?
înd. Ny, uy kpedea, tui rîndia kn» ninînititopiî
snȔ ny o st? kpeazT.
Skod, Dap ed a <Hkvt o kapte asynpa Kadinseî?
În6. Ty lutiî ne este o aBydn». Aneasti» kap-
te este o ^pymoasn» uii mape ^aBydi», ndinn» de deiții
de o înadtn, îm^edenniyne uii skpisn» întp’yn stid Bped-
nik sn»’d admipe nineba. Aneasta este neea ne nymim
în ditepatypn» o kano d’onepi»; ea este asemenea o pa-
ritate uii în mopadi» uii în noditiki».
Skod. He Ba si» zikn» mopadi» uii noditikn»?
În6. Mopada este uitiinița datopiidop noastpe;
noditika este uitiimța dpentypidop uii datopiidop rvBep-
nedop uii nonodidop.
Skod. Auia TeÂeinakYjl konpinde o mopadi» uii
o noditikn» nentpy zeige.
202
ÎnC. TeÂemaky nv este o kapte skpisi nentpy
zeiițe; ni din npotifrt o kapte komnysn» nentpy edyka-
i^ia ynyî jvne npint^ dvnede de Eopronia, nenotvd dvî
LvdoBik XIV.
Skod. O kapte dap ^ikvti nentry yn ripimț noa-
te sij £ie fiynn» nentpy mine?
ÎnC. întp’aneasti kapte sînt dvkpypî tfpymoase
uii fiyne nentpy toati dvmea.
Skod. Dvnede de Eopronia s’a Codoșit dintp’însa?
^osta yn peție fiyn ?
ÎnC). La înnenvtvd înfiigitypeî epa nvițin sîp-
rvitop uii skodap nesvnvs. A defienit în ypmi Coapte în-
i^edent, uii Tedemak ’î a însy<fdat <^iPi îndoiadi o nap-
te din fiynede sade simtimente; dap a mypit j-vne; n’a
ofididyit.
Skod. Ilentpy ne se nymeuite aneasti kapte
Tedemak ?
ÎnC. Întp’însa se fiopfieuite npea des de Tede-
make, ^iivd dyî Ydise.
Skod. Hine epa Ydise?
ÎnC. Peyede minei insvde Itaka uii ynyd din
epoii rpeni ne întpenpinsepi îmnpesypapea Tpoiei, uii ka-
pe dipîmapi aneasti netate.
Skod. He epa aneasti netate a Tpoiei?
ÎnC. O netate a Asii mini, auiezati întp’o de-
niPtape de kîtefia dere de da i^ipmiî mipii.
Skod. A kipyia npinu, epa ea?
ÎnC. A peijedyi Ilpiam, tatid ynyî mape ny-
miP de $ii, dintpe kapii neî maî fiestiițî senvmiavEk-
top uii Ilapis.
Skoji. Ilentpy ne pe^iî Tpenieî se dvsepi a di-
pîma kanitada sa?
203
În6. Ilapis, întp’o kTdTtopie ne ^kY în Tpe-
nia, PTnise ne ^pymoasa Edena, myiepea dyi Menedae,
peijede Snaptei, uri npimțiî rpeqî se skydaPT kypesfiedy
îmnpotifia dyî liniam sidindy’d st dea îndTPTt ne Edena
sotțydyî eî Menedae.
Skod. Uli Ilpiam n’adato?
În6. Ny, dyî ia ndTkyt maî Bine a sysiținea vn
pesfiedv de zene ani uri a esnYne pesidimța sa, peratvd,
^amidia uri nonodyd sty pesfiynTPiî rpenidop uri da o
totadT pyinape, de kît a tfane Yn akt de dpentate.
SkoA. He sda6 nTPinte iui ne pe\ie fienisnik 1
nY se maî rTseuite, sokotesk, ninî tatT, nini pei.ie ka
dînsyd astTzî.
înC), Ky adefiTPat, ny.
SkoÂ. Hetatea Tpoia a ^ost ky desTfiîpiuipe
pyinatT, say a pemas neBa ka din aneea a Jepysadi-
mydyi.
înd. Afiia îî deskonePT ninefia ypmede astTzî.
SkoÂ. Dap toate anestea sînt adefiTPate, say
este de Ydise, de Tedemake, de Tpoia, de Ilpiam, de
Edena, de Ilapis uri de Ektop, ka uri de Kadinso; 6oîy
st zik daka toate anestea sînt o ^afiydT?
În6. Hetatea Tpoi, Ydise iui nede dadte nepso-
naije ne de nymiuiî ay esistat; dap s’ay skopnit mydte
«fafiyde asynpa anestop syj-ete, uri TeÂemakyjl dyi $ene-
don este o nofiestipe skopnitT de aytopyd dyî.
Sko/L Hitindyd îmî fieî snyne Dymneata neea
ne este adefi^pat iui neea ne ny este ? Asta o S’B te o-
fiosiaskT noate?
În6. Ny iut tem de osteneado,; dap aui kTbdea
adesea în înfi'Bdm’Biuad’B daka aiu nepka a te îndestyda,
«fiind kn> ny uitie ninefia a deosebi ^afiyda din istopie.
204
Skod. Sokotesk kT #enedon s’a dat mai mydt
asynpa istorii de kît asynpa 4>aBydeî.
înC). EA a dyat tpadiițiide asttfed npekym de a
rtsit în aytopii Fpenî, mi maî adesea de a întins.
Skod. Ast4>ed sînt maî ndTkyte?
În6. Ed a sokotit krb ast^ed ap d?i maî tfodo-
sitoape.
Skod. Mt Boiy Codoși din toate anedea ne ’mî
Beî tîdniTni; dap tot pemîiy în nedomipipe desnpe yne-
de dykpypî. Snpe esemndy, D-ta zinî kT Ydise a esis-
tat , knE> Kadinso n’a esistat, uri kT Kadinso ny
nytea s^ se mînrtie de denantyd dyi Ydise: kym o
neesoanT kape n’a esistat a nytyt st ny se mînrîie de
denartyd yneî adte nepsoane kape a esistat?
înb. Dap ny’ițî am zis ey kT Kadinso ny ny-
tea s^ se mînrîie, ni aytopyd o zi^e aneasta, mi ed noa-
te st o zikT, $iind kT a synosat kT Kadinso a esistat.
Skod. Asta este ama întokmaî; dap de ynde a
nopnit Ydise, mi nentpy ne Kadinso a ^ost nemînrîiatT
de denaptyd dyî?
Infi. Ynmapea kTPiyî îtțî Ba snyne.
Skod. Boiy ypma nitipea eî ky nea maî mape
B^rape de seamT, dap ’mî e <f>pikT kT uit Boiy PTtTni.
Mea maî mvdtT napte din jyniî norntpi ypmea-
zt aneastT nitipe nekypmat mi 4?tpt a’î npekypma ni-
neBa. ihrdine nineBa de $odosyd ne tpar dyne mydiți-
mea de nestiynî ne kape yn sinryp pînd de ^ane a se
namte! Uli ky toate anestea ny este ninîyna din aneste
întpeBTPÎ kapea st 4>ie de npisos; maî sînt o sytT ad-
tede, din npotiBT, ne kape de am skos, mi ne kape yn
fiyn înBTițTtop se kade a de îmmydup, kTnî ed este da-
205
top a dymina daka Boiemte a ^ane st se nitiaskT kytape
kapte ky snop.
Din anest esemndy noate nineBa Bedea kît este
de imnoptant anaÂiSYÂ ÂYkpYPÎÂop. Ed este de o mie
de opi mai <£odositop de kît anadisyd rpamatikad say
de kît anadisyd doijik, atît de intepesant mi ed nen-:
tpy j-yni.
Uitiy Bine^ ki* TeÂemakYÂ ny este nitit în mai
mydte skoade, mi nentpy aneasta tfedinit mi ne skodapî
mi ne înBn>iyi>topi, ^iind ki» aneasta kapte n’a <f>ost
kytn> nentpy kdasede nonodape, mi în ede ny adyne nini
yn tfodos. Uitiy kns k^pi^ide ne se nitesk mai opdinap
întp’anede skodî nepy mai nyiține esndikai^ii, mi îmi na-
pe Bine, kTbni toițî înBim,utopii ny sînt disnosaiti a da
pesnynsypide ne s’ap întîmnda s'B de 4>aki> skodapii. Ky
toate anestea, este de tpefiyin^T> de a tfane a se ana-
disa în 4>ie kape kapte dykpypide ne kape toatT dymea
tpeBye srb de npinean^, mi ne kape npea adesea sko-
dapii ny de îmțeder.
Anadisyd dykpypidop Ba ^i kopona înBam/btypei
tade , mi Bei andika anest anadis da toate n^pi^ide
stydiidop, kît de nonodape, kît de edementape de
ap ^i nn>kap. A^dT>, ka> ^tbpte» anest anadis ny taBeiți
nimik ne skodapii tn>i; tfanî, ^tpt» ed, dintp’înmii ma-
kim de nitipe, de skpisoape, de desemny, de kadkyd,
de penitaițir, iap ny oameni.
Dap kynosk xoti>pîpide tade: kynosk deBoiemen-
tyd ti>y; mtiv k^ ^akydtTițide intedektyade mi mopade
ade fyneiței Bop ri.si în tme o k'hdTbyzi» dyminaVB, mi
mn» PTsnesk de Bykypie nyptîndy’mi Bedepide asynpa Bii-
topydyi anedop sate ade Uatpii kape Bop kiema în sînyd
dop yn înBiAvLtop ka tine.
206
Leițiide de stid mi esepniițiide asynpa komnosi-
iției îmi Bop da npidejyd de a B't aprBta întp’adt kin im-
noptamța anestYi anadis.
Stidyd este 4>opma ne d^m rîndipii noastpe ki»nd
skpim. A skpie Bine, Ba st» zikT» a aBea yd stid Byn,
npekYm a BopBi Bine, este a aBea o BopBipe Byiit», ndT»-
kyti». Uli yna mi adta din aneste apte, ’i^i am mai snys,
ițin de aptea de a se rîndi Bine, mi ny remîne îndoiad^
kT» stydiide Âo^iei, Bop îndesni kY oseBipe stydiide ta-
de de stid. Dap aptea patționementydYi este o apte Coapte
afistpaVt, kape ’ui ap smydue nimte minyte npea npe-
ițioase, mi da kape este kam de npisos a te onpi mydt,
k'BHi Bei rT»si npea ny^im, andikatqe în kapiepa ta nen-
tpy aneasti» apte. Anadisyd doijik ad «fpasei mi anadi-
syd nparmatik ad skpiepidop ne Bei niti Bop îmndini din-
sa ynyi stydiy ne kape ny îd noiți tfane. Legiide tade
de stid mi esepnitțiide tade de komnosiiții se Bop mT»p-
yini, npin ypmape, da aptea de a esnpima rîndipea
ky kinyd ned mai kypat, ned mai simndy mi ned maf
perydat.
Snpe a ajYn\ie da anest pesvdtat, Bei întokmi,
ky kinyd ned mai desne de nitit mi ned mai intediuiBid
ne Bei nytea, deițiide nede npinninade ade skoadeinop-
made, pesnektînd în komnvnepide tade toate perydede
optorpa^iei mi nontyaxției.
Te Bei esepnita asynpa yiiyî nym^p oape kape
de syjete, ny însă» de ima\iinaitie, ni de yn tfodos nini»it.
Ka înBT»q,T>top Bei aBea a te kopesnonda ky npe-
sidentyd komitetydyi dokad mi ky npesidentyd komite-
tydyi synepiop, ky insnektopyd skoadedop npimape, ky
pektopyd Akademii, ky jypaiții satydyî, kv syBkÎpmyito-
PYd nd'bmii, ky kîpmyitopyd jvdeuydyi. Bei aBea noate
207
a’mî skpie întPefiîndymT» asynpa nyoedop stydii ne Bom
auieza ainî neste kît^Ba Bpeme, asynpa kypsypidop uii
kon^epint^edop da kape notți a ^i kiemat. Ka sekpetap
ad praițidop Bei aBea adte skpiepî, adte adk’Ltyipi a ^ane.
Asynpa anestyî dykpy te Boiy ^ane a te denpinde ny-
mai asynpa komnynepiî ne ape înkdinape ky matepiide
^odositoape mi nositiBe; mi ast^ed ai a ypma întp’o zi
ky skodapiî ti>î, daka îî Beî kynoauite ki> ay doBîndit
îndestydi» nytepe ka ste» înnepne oape kape komnynepî.
Maî nainte de a komnyne, tpefiye tot deayna a
nepneta, a m>tpynde^ a kynoauite Bine întperyd mi ann»-
pyntede syjetydyî ne Boiemte nineBa ste> tpateze. Meea
ne se nymemte în înB'Biyttypa maî înadtT», dykpapea
nentpy tine, aneasta este yn ^ed de anadis ad
dykpypidop.
Dvai ne a rtsit nineBa matepiadede, tpefiye a de
kdasa, a de ameza întp’o opîndyiadT» kyBenitn», tpe6ye
adiknb a ^ane ndanyd edi^iniydyî maî nainte de a pidi-
ka zidypide. Meea ne se kiami» disnoshție.
IndaVb ne disnosiiția ijenepadi» s’a xoti>pît, dy-
kpeazT» ky de armbpyntyd, mi adki>tyemte ky rpijn». Dy-
nT> ne aî si>Bîpmit nea d’Tbntîiy pedakiție, peBedeo atynnî
syBt panoptyd d^mypipiî ideidop mi kypTdțeniî tepmeni-
dop; nypnede anoî da kopekiție, iurpijeamte stidyd: neea
ne se nymemte ejtokyyie.
Dyni» aneastn, dykpape, tpenî da nynepea ne ky-
pat, da tpanskpimție; mi synyne totyd da kpitika înBi>-
gnbtopydyî. IntpeaBi) s^atyd dyî; rpT>6emte a te Codoși
nîni» ki>nd maî este Bpeme, akym mi nentpy Biitop k^nd
Beî ^i dinsit de dipekqia înBT>i^T>topydyî tT>y.
208
k a n xxn.
Kynouitinițe de istorie uii yeorrafie 6eke
uii nyoi>. — Kynomtini^e sneniade asy-
npa istorii uii \ieorpa<fii natpii. —.
Kynouitinițe asynpa siepet sa-y
elemente de kosmorpaiie.
S’a tras nentpy skoadede nopmade yn nporpam
statopnik nentpy aneste stydiî atît de Borate, dap kape
not atît de desne a tîpî npea denapte. Noi ny aBem a
^ane mai mydt de kît a ypma anest dokyment atît de
nontyad ne kît Ba sta ky nytimȚB, dyne metoadede pe-
komandate, adiki» okiyd tot deayna ne xapti», mi dyne
nede mai 6yne ki»piq aytopisate. Ty kynomti anest npo-
rpam mi îi npineni nestiynede; te Bei npertti a pesnyn-
de ^ie ki»pia dintp’însede în zioa esamenidop; dap neea
ne mi» intepeseazi» ne mine mi ne tine, este si» mtii
kym ste» înBetțî întp’o zi istopia mi yeorpatfia, syBt ne
nynt de Bedepe, în ne mi»sypTE>, npin ne nponede?
Aneasti» dipekipe ’iți s’a dat în nea mai imnop-
tanti» din înBi»i.VBtypede npimape, instpykqia mopadi»mi
pedhjioasi». Ama Bei înBi>ita istopia mi ueorpa^ia Beke
syBt nyntyd de Bedepe ad istopii sfinte, mi istopia mo-
depni» si» o deuide istopia pediției. In toati» Eypona mi
mai ky seami» în ^pannia, adeBi»pata niBidisaiție înnene
ky întpodynepea kpemtinismydyi. Si» ny te s^opu,! în-
si» neînnetat a pekiema anest nynt de Bedepe; este
destyd ka ed si» domniaski» în mintea ta mi si» ’hî 4>ie
de kn»di»yzi».
209
Kît desnre mi,sYPa ky kape tpefiye a infima
istoria mi ijeorpa^ia, este adefinspat ki, tpefiye a kon-
sydta tpefiyimțede dokadiVbiții, mi îmnpeijiypT,pide îvți fiop
snyne daka se kade si, dai mydti, say maî nyu;im, în-
tindere dei^iidon tade.
Istoria fieke atynnî fiei înfi^ao fiine ki,nd ny fie!
nerde din fiedere istoria sminti» mi ranortypi.de ne no-
nodyd dyî Dymnezey a afiyt ky Eyinteniî, Arafiiî, Uep-
sii? Eafiidoniî, Kaddei, #eniniî, țOidisteniî, Sipieniî, rpeniî
mi Pomanii.
Ka si, ^anî ste» te npineani, skodapii maî fiine,
este fiine a da kîte-fia kynomtim^e de ijeorpa^ia fieke,
dar ^ii kymmdat «fiind ki» ^t,pt, aneastT, mi,sypT, te
PT»tT>nemtî.
Ilentpy istoria moderni, noi^î a no^esti istoria
natrii, ea îițî fia da d^ri, îndoiadi, okasie mdestyd de
des de a arynka okiyd asynra yrsitedor nedor dadte
nagiî ade Evronei; dar aneastT, arynkidypT, de okiy în
d^typî si, 4>ie nymai o ki,ytT»typT», mi ninioryd si, ’iți
£ie mai tot deayna înfint ne ni,mîntyd natrii; ^t>pt, a-
neasta, te fiei nerde într’yn dedad de ^ante esteriore,
de date mi de nyme nronrii din kare ny fior înfigă
nimik skodarii trbi. înfiati, dar nyițin dykry, dar ori
ne fiei înfigă si, ^ie ky ner^eki^ie mtiyt de sko-
dariî ti>î.
Ilrin ne nronede fiei înființa?
I. Ilentry istorie este maî fiine a o komvnika
nrin mijdokyd fiorfieî mi nofiestiriî de kît nrin fire o
karte. Rigide sînt arare opî npinenyte; ede sînt senî
mi peni; ede sînt npea nyițin ^T,kyte nentpy skoadede
nonodape. Ilofiestindyo ty însyițî emtî stnbnîn a da neea
ne tpefiye mi kym trefive.
14
210
ÎL ^b deițiide tade de istorie mi ijeorpa^ie tot
deayna ky deyityd ne xartT. Ka si» uitie skodapiî tT»î,
din Bedere, de ne ițarT» uii de ne nonod este BorBa.
HL Si» uitie asemenea în ne Beak tui da ne
enoki» si» tpek eBenimentede. St» iutii însyițî ty datede
nede mai imnoptante.
IV. Ny întreByinga nini odatT» termenî aneBoe
d?T»ri> a’î tîdmn»ni, iui ^T»rT» a te asirypa npin întreB^ri
daka ’i ay npinenyt. Istoria este ynyd din nede maî By-
ne mijdoane de a da kynouitimțe sT»nT»toase de mora-
dT» uii kondytT» nyBdikT».
nentpy aneasta treBye însT» ka st» se araițe ni-
neBa de oare kare ^ante uii de oare kare nersonaije
netT»ri»dyit de imnortante, tui si» desnine ny^n orî ne
ede îmf’TtU^ieazi» maî Codoșilor. A reneta ^antede nede
ne ay interesat omenirea este yn esnedent mi^dok; dar
ned maî esnedent este de a dya în narte uii a se onri
kît-Ba asynra ynora dintr’a^ede detyîkare se sâni» atît
de adînk în tineride sy^dete, tui kare denyn în ede se-
mingede atît de snornine a ynor ST»m»toase kyijeVbrî uii
a ynor simtimente târî.
Eakrb yn esemndy de anest nronedy.
în&. Eyijene, kariî sînt neî maî Bestiițî dintre
pe^iî ^rannieî?
Eyu. Kapod-mane, Spaime 1 -iy, LydoBik XIV.
înC). Kapode, zimî ne neî maî Bestii;î dyne a-
neiutî treî.
KaroÂ. Ny uitiy Bine neea ne nymesk yniî
nrimțî Bestii^î.
În6, Sînt aneî nrini^î desnre kare oameniî av
BorBit nrea mydt în Bremea o6dT»dyiriî dor, uii desnpe
kare BopBesk mydt înki» uii în zidede noastre.
211
Kap. Aneia desnpe kapii D-ta ne aîfiopfiitmaî
mydt, sînt s^întyd Lydofiik uii Enpik IV.
In6. ^pt» a ^i asemenea de Bestiei ka aneia
ne kapii îi nymiuu, sînt mai myjl^i kapii ax ^T>kyt a
se mira oamenii de 4?antede dop uii de fiine ^anepide dop.
Eyu. Aneuitia sînt Kdofiis, Pofiept ned tape uii
Kapod VII.
În6. Kapii ay ^ost aneia kape s’ay iyfiit ky mvlti
kTddyPT» uii s’ay ndîns de nopod dyne moaptea dop?
Biktop. S^întyd Lydofiik, Lvdofiik XII uii En-
pik IV.
În6. Aneuitia sînt dap neî mai dp'tr'BStouii din
peijiî nouitpi: sînt eî dap neî maî fipedninî de iyfiit, uii
av ^ost eî neî maî dp^r^stoaiî?
Bikt. Ny ne a snys niminî k^ Lydofiik XII a
^ost npea dp^r^stos ? dap 4?iind ki> ed a iyfiit mydt ne
nonod uii ’î a ^^kyt mydt fiine, sokotesk kT» a ^ost
fipednik de iyfiipe.
înd. Enpik IV n’a ^'ost ed înki» uii maî fiped-
nik de iyfiipe, ed atît de fiyn, atît de dp'brTjStos, atît
de anponiat, atît de sniptyos, atît de fipafiy (fiiteazy) uii
atît de nd^kyt npin kaditnbițide inimeî uii snipitvdyî?
Bikt. Totțî npe<f>ep ne Enpik IV, uii myduj din
istopinî, snyn yniî,’d ay npenymit ned mape.
În6. Ky toate anestea Lydofiik XII a ^ost npe-
nymit wbpintede TumodYdvt sw, uii titdyd dat dyî En-
pik IV n’ape anedauiî npeiț.
Iletpe. Enpik IV adesea a afiyt pesfiedy<, uii
noate înkypk^typede ne ’î ay ^kyt ede uii dajdia ne a
dvat ka st» de mantie ’d ay onpit de a mepita nymede
de n^pinte ad noHodydvi sw.
14*
212
În6. Ultii niskapefia ^ante ne dofiedesk kT da
tpefiyimțT ed ap mepitat anest titdx?
Ilet. Mi se nape. Ed Soia ka mi ned mai sim-
ndy ițTPan st aîfiT în toatT dyminika rTina în oadT da
^ok; epa ekonom tui ypma nofietțede dyi Sydi, ned d’Tn-
tîiy ad sty ministpy.
înB. Sokotemti kT nineBa iyfiemte ne Enpik IV
nentpy Bitej-ia sa, snipityd mi aepyd sty ned Besed mai
mydt de kît nentpy inima dyi nea Syht uii amopyd nen-
tpy synyuiii sti?
Ilet. L’ap iyfii înkT, sokotesk, uii ^tpt st
^ost Biteaz, snipityos mi Besed; dap rîndesk kT îd iy-
fiemte ninefia mai mydt, d?iind kT a 4>ost fiyn mi dop-
nik de nonodyd sty, fidînd nentpy toatT dymea.
Bikt. Daka ap di dost om pty, ny’d ap di iy-
fiit nimini nini1 de kym.
În6. nentpy ne zini aneasta? Se afe în isto-
pia naibii noastpe dante mi nepsonaije kape dofiedesk
kT nismyemte ninefia ne ynii npini^î, în kît st ny de
dea dpentatea ne de sînt datopi syfit adte panoptypi?
net. Ile Lydofiik ad XI ny ’d iyfiemte nimini;
ni îd yparnte. Ed a dTkyt oape kape fiine; dap a dost
om pty mi kpynt. Kît a tPTit tytydop de epa dpikT de
ed; dyiiT ne a mypit toiți’d ay fidestemat.
înft. Spaime I este iyfiit ka Enpik IV; epa snip-
tyos mi Biteaz ka anesta?
foseQ. Ny , ed afiea adtT kpoitYPT. A iyfiit în-
fiTițTtypa; a ai’Ttat fiite^ie ne kîmnyd fiTtTii mi statop-
ninie în nenoponipe, mi aneste stPTdynite kaditTiți ’i ay
aronisit mapî dayde; dap epa ddymtypatik mi pisinitop,
mi de anesta a zis nwinteÂe norcojlYjlYi aneste fiopfie:
DYTirb noi, frbiaty rbĂa Ba strika toate. Ny îd yparnte
213
ninefia ka ne LydoBik ad XI, £iind kT epa mydt mai
Byn de kît ed: dap ny’d iyBeuite ka ne Enpik IV, fiind
kT epa mai nvițin Byn.
În6. Sfîntyd LydoBik este iv6it ka Enpik IV.
/os. De dînsyd BopBesk oamenii mai nvi^in iui'
ky adt fed de BopBe, dap este npea mydt pesnektat iui
npea mydt sdnbBit.
înd. Daka dymea n’ape auedaiuî amop nentpy
dînsyd, ny Ba st zikT kT este npiBit ky PTueadT?
/os. O! ny, ny noate uineBa st d?ie pene krB-
tpe yn npinu atît de sfînt, kTtpe yn peije kape a dat
niiute instityiții atît de fpymoase peratydyi.
În6. Este nymai pesnekt say înkT uri admipa-
iție ue ay oamenii nentpy dînsyd?
/os. Oamenii admipy Bite^ia dyî, slrTumiuia iui
statopniuia dyî; îî pesnekt ni etatea dyî.
În6. Ed epa Bvn ka Enpik IV; epa dpent uri
ekonom ka LydoBik XU, iui Biteaz ka spaime L Ka
Enpik IV uri LydoBik XH , ed iyBia nonodyd, îd yuiy-
pa de sapuini uri nekazypi iui ’îadTora diBeptTițide dyî:
nentpy ne st fie ed maî pap în mintea noastPT de kît
aueuitî tpeî npingî?
/os. Ed este mydt maî Bekiy de kît dînuiiî.
Oameniî ’uii adyk aminte maî des de dykpypide kape
sînt maî anpoane de dînuiiî.
înb. Uli daka Beî komnapa ne Kapod-mane ky
ueî natpy peiji desnpe kape BopBim, kyî aî da npe-
fepimța?
Biteaz maî mape, deijisdatop maîîmțedent
de kît kîteui natpy, oBdTdyi o îmnTPTiție maî întinsT
iui fTky dykpypî mapî în niiute timnî rpeî. Dap ed fy-
244
se kPYnt kTtpe Saksom, uii dy suyq de dînsYd kT, a
^ost fiesed uxi sniptYos, nini 5yii ka Enpik IV.
înt. Ne pemîne dap nentPY dînsYd nYmai ad-
mipaiția. Uii Kdofiis, komnapat kY toiți aneiuti SYfiepani,
ne panr fia dYa ed în simtimentede noastre?
Enpik. Ed este mYdt mai fiekiY de kît Kapod-
mane, uii aneasta ne onpeuite noate de a mti daka ^y-
se Eyu , daka ivf)i nonodYd uii daka îi d^kY fiine; noî
uitim nYmai k^ ^Yse Yn konkepant uii yii fiapfiap.
înd. Dap- ^TjPT anest konkepant uii <Hpte> anest
fiapfiap, ^pannia n’ ap $i afiYt atît de kYPÎnd pediuia uii
nifiidisaiya sa.
/os. Id pesnekVi», dap nY’d admipn» mYdt.
înd. Ilafiede, ne simtiment ai nentpy LYdo-
fiik XIV?
Ilet. îd admip. Ed ^y de o kamdatn» ^epinit
konkepant uii npotektop a tot $edYd de tadente; STfiîp-
uii kTzînd în nenoponipe, dap întp’aneasta apidi» o no-
fiidi, VbPie de SY^det.
înd. îd iYfieuite dYmea ka ne Enpik IV?
Ilet. Ed epa npea mîndPY de nauitepea dYÎS
npea înrTE>m^at de m^pipea dYi, npea deuiept de nep-
soana uii de tpiYm^YPide dYi.
înd. St> pesYmnm akYm. SnYneiți ’mi nY ne
aned pe\ie ad #pannei kape este mai iYfiit, dap ne ane-
da kare a ^TbkYt mai1 mYdt snpe a $i iYfiit?
net. îmi" tpefiYe nentPY aneasta auitimYdtmai
mYdte dYkPYin de kît uitiY, uii aneasta fia Ti nentPY
mine o patrie netTrTdYitT de a da de aini înainte o fi'B-
rare de seamn» mai1 adînkn stYdiYdYi tYtYdop ^antedop
ne ne fiei snyne.
215
Ast^ed tpefiye a & întp’adefiTP ynyd din pesvd-
tatede anestop întpefiTPi. #t de dap adesea. Ny înnene
o nyoT nofiestipe ^tpt a ^ane adynere aminte de nede
fieki, mi în dok de a nofiesti pene tpekytyd, însy^de-
gemte’d kv statopninie, advkînd dykpypide mi oamenii
ne snenT, ka kînd toate s’ap netpene syfit okiî tTi mi
ai skodapidop tTi. Istopia este ^odositoape nymai a-
tynni kînd este înfiTgatT întp’ yn kin kam dpamatik,
ka kînd ap ^i ninefia de tfagT da întîmndTPide ne s’
ay tpekyt.
înfiTgTtypa georpatfiei este mai desne. Hogi a
^ane st se ypmeze dyne o- kapte de aneastT matepie
mi kiap a ^ane st se înfiege tekstyd de post, ky kon-
digie nymai de a aPTta tot deayna xapta gTPei mi de
a ogedi neînnetat aneste degii, ^ipemte peni, npin sny-
nepi din istopie say din istopia natypadT, npin pedagii
de kTdTtopii, npin nestiyni ne niponesk dyapea aminte.
Aneste nestiyni sînt mai tfodositoape , mai tpefiyinnioase
de kît kym ap rîndi ninefia, «fiind kT nea mai mydtT
napte din konii ny se intepeseazT de degiide de georpa-
^ie de kît întpefiîndyi.
EakT yn esemndy asynpa kinydyi de a întpefia.
Skodapyd nitemte în mika sa npeskyptape de ueorpafie
anest pînd, kape se rTsemte mai in toate. Ilarisy a^
mezat ne Sena, yna din nede maî însemnate uet^îaÂe
mmîntYÂYÎ, este kanilada reratYÂYÎ ^panueî. Hine ny
’mi înkinviemte kT yn skodap npinene o d>pasT atît de
simndT? Uli ne de înfiTgTtopi kapii tpek mai înkodo
^tpt a ^ane nea mai inikT întpefiape! Ue de skodapi
kapii înfiTgy a snvne aneste fiopfie, kapii ay aepyd de
a de npinene, mi kapii n’ay nentpy dînsede o idee ky-
patT! ei fiine , st dvTm vn skodap dedat a nepe esndi-
216
kauii asYnpa a opi ne dy npinene, mi yu înS^i^top do-
rind st, d?ie întpeBat ka st, dea kY adeB^pat roade, ea-
kT, diadorYd ne se Ba iska asYnpa ^pasei de kape ne
este BopBa. SkodaPYd ainî Ba întreBa iui înBT,uT,toPYd
Ba pesnYnde.
Skod. Anest nYme de Ilapis este tot aneda kY
ad dYi Ilapis de kape BopBeiute în Tedemak, uiiBineed
de da rpeni?
înl. Ay dat kY sokoteada, av BopBito oda-
tT, ; dap nYmai este nimim astăzi kape st, aîBT, anea-
stT, oninie.
Skod. De Ynde Bine dap nYmede anesta?
înd. De da yh nonod saY de da o nonodatpe ne
dT>kYia în Bekime aneastT, gaPT,, în tiranii dYilYdieHe-
sap, uii kape se nYmia Tlavisii.
Skod. Ny uitiY kînd a tPT,it Mie Hesap, nini
nine a ^ost?
În6. Este ned maî stPT»dYnit dintpe ijenepadiî
uii konsodii Pomei Beki.
Skod. A ^T,kYt ed o BisitT, Ilapisienidop ?
În6. Da, kY apmede în mînT,. A konkistat uii
a fcYBjYrat Fadia saY Bekia ^pannie.
Skod. Este mYdt timn de atYnni?
În6. Aneasta a tfost kY ninnî-zenî de anî îna-
intea nauitepiî mîntYitoPYdYi nostPY lisYS Xpistos, saY da
înnenvtYd epeî kpeuitine, dYmb kape nYmT,PT>m anii
asttzi.
Skod. He £ed IlapisYd este auiezat ne Sena?
Tot ka Beneuia kape este auiezatT, ne mape?
În6. Anesta este yii ^ed de BopBipe, o postipe
nY întpearT»; nentPY a zine ne	Senii ? saY ne a-
mîndoT» madYPide Senii.
217
Skod. Sena este yn pîy mape?
ÎnC. Sînt altele uii mai mapî în Eypona, Dy-
ni»pea, snpeesemnly, al ki,pia fiolym de amt este invit
mai mape uii kvpsvl maî Ivnr; dap Sena este nel maî
mare pîy al ^panneî.
Skod. Sînt astfel de pîvpi mapî uii în nele
lalte n^pu,! ale m»mîntylyî ka în Evpona?
ÎnC), Da, Nilvl în A^pika, Fanryl în Asia,
pîvl Amazonelop -în Amepika Sydi», Misisini în Amepk
ka Nopdi».
Skod. Ana Senei este fiyni» sav pea de f^yt
la Ilapis?
ÎnC, Este esnelenti»; dap tpefiye a ^ane si» se
stpikoape maî nainte de a o Bea.
Skod. He fia si» ziki» aneasta?
ÎnC. A stpikypa, este o lykpape npea simnli»
nentpy a li»mYPi sav a limnezi ana. Ilentpy aneasta
ay niuite fiase de o niatpi» nopoasi» say niuite ^întînî
kare konpind kît-fia nisin sav knbpfiynî, n’întpe kape ^ak
a tpene ana din pîy. Ilpintp’ aneasti» înrpijipe ea de-
fiine esnelenti».
Skod. Hitesk ki» IlapiSYl este yna din nele
d’i»ntîiY net^î ale m»mîntylyi: ny este nea maî mape
din toate?
ÎnC. Ea este nea maî mape din neVBițile Opanneî.
Skod. In ne i^bpî ri»seuite ninefia maî mapî?
ÎnC. Ny sînt de kît doi» u;t»pî, Enrlitepa uii
Kina, ynde se a^li» nele maî mapî.
Skod. Kape este mi»pimea IlapisYlyî?
ÎnC. Boieuitî si» uitiî ne snaițiy opî ne synpa-
^ai^i» konpinde Jlapisyl, say kape este nymn»pyl lokvi-
topilop Iyî? Sînt netn»i^î kape konpind yn maî mape
218
snaițiv de kît IlapisYd, uii kape nYm'LP'b maî nYițin
dokYitopî.
Skod. KYm se noate aneasta?
În6. Hetatea MoskYa konpinzînd mYdte rp'tdinî
în okodvd eî, mi aBînd kase maînYU,in înadte, konpinde
maî mYdtT> SYnpa^atVL mi nYm'BPT maînYitinî dokYitopî
de kît IlapisYd.
Skod. Ilpinen akYm; dap kîu.î dokYitopî RYim>-
pi> IlapisYd?
înd. Îm^eâeijî nonodaiția statornik'B saY întîm-
ndi, țoape?
Skod. Ny mtiY neea ne nYmemtî nonodatțje
întimrt datoare ?
In6. Se nYrm>PTE> în Ilapis mYdu^î stp^mî kapiî
ry sînt statopniniu^î, kapiî ^ak o dokYimvt tpeknbtoape,
vniî nentPY a ^ane stYdiî saY nentPY a infima mesepiî;
adițiî nentPY tpeBî de indYStpie mi komepniY saY dein-
tepese ade nosiqieî soniade; adujî înki» ka si> Bazi> neea
ne ape IlapisYji maî kYPios: aneasta se nYmemte nono-
da^e înlîmndiiloape. Ea este kînd nYinepoasi», kînd miki»
de tot. Kînd Enrdesiî msmbdesk neBa maî estpaopdinap,
kînd domnemte nanea mi în<f>dopesk aptede mi komep-
niYd, nYmTbPTb nineBa în Ilapis de da tpei-zenî nîmE» da
natPY-zenî de miî stpeinî. Ki>tpe aneasta este o nonoda-
iție statopnikis kape tpene neste noT> SYte ninnî-zenî de
miî de SY^dete.
Skod. Este dap anpoane de ninnî opî nonoda-
iția LionYdYÎ?
În5. Da, se nYinTPTb da Lion o syVl ninnî-zenî
miî de dokYitopî.
Skod. IlapisYd sinrYP konpinde atîgea dokYi-
topî ka o sYtime de neVBtțî kYm Himnep mi Dparvman?
2119
În6. Da, uri daka nonodagia este de yn npeg
kv aneea a mai mvdtop mii de sate, kofiîpuiauite npin
Borăgiide sade oape kape perate: Benityd uii kedtyedede
sav Bydgetyd Uapisydyi tpene neste natpy-zeni midioane
de <fpanni.
Skod. Enrditepa uri Kina, zini, ay netăgi înkă
uri mai mari de kît Dapisyd?
înb. Se nymăPă yn midion doă syte mii do-
kyitopî în Londpa, kanitada Enrditepei, uri doi» midioane
da Ilekin, kanitada Kinei.
Skod. nentpy ne anestop mapi netăgi de zik
kanitade opi pesidimțe?
înd. Anest nyme ny se dă anestop netăgi ^iind
kă sînt mapi, ni nentpy kyBîntyd kă în ede dokyesk
kanyd say stănînitopyd ynyi Stat. Kanitada Bine deda
caput BorBă datina ne însemnează kan, kănetenie.
Skod. #iind kă sînt netăgi mai mapi de kît
napisyd, sînt ^ăpă îndoiadă perate asemenea mai mapi
de kît $pannia?
În6. Posia este mai mape de kît ^pannia. Ea
^opmă a noădea napte a nămîntydyi dokyit. Ea este o
îmnăPăgie. Se dă găpedop titdypi anadoage ky anedea
kape noaptă kanii ne de oBdădyesk.
Mai ai Bpe yn dykpy a mă întpefia asynpa pîn-
dydyi ne ai nitit?
Skod. ’Mi este teamă kă am aBysat de kom-
ndănepea D-de de a’mi pesnvnde, să nitesk adtyd.
Skogy mydte din anede întpeBăPi kape ap ^ane
yn skodap înkă mai kypios de kît anesta ne Bopfii, în-
tpefiăpi kape ap ^i întp’aneeauii Bpeme de natypă a ^ane
220
o âeiție de ^eorpa^ie înkT, mai ^oâositoape uii maî des-
^TU/Ltoape.
în skoaâa nopmaâi,, se yneuite ne âînri, âeiyi-
âe de yeorpa^ie kYnouitimțe eâementape asynpa stepei
sav kosmorpa^ieî. Aceste kvnouitimțe ty’iți de ai aro-
nisit fiine, nentpy kyfiîntyâ kT, âe ai npiimit în ypma
stydiiâop ijeometpii iui apnentauiyâyî, uii kT, am nys
în disnosiiția ta uii tofiapT,uiiâop tT,î râofiypî uii adte in-
stpymente fepi, kape aneste teopii ny ap dn ^ost npi-
nenyte fiine.
Ny nepka dap a âe komynika în skoaâeâe eâe-
mentape, ny fiop advne nini yn ^oâos; eâe sînt nri>s-
tpate nentpy skoaâeâe synepioape. Dap neea ne este
^oâositop npetytindenea uii notpifiit ky toate inteâiyin-
ițeâe, sînt ^pymoaseâe âeiții asynpa ^enomeneâop neâop
maî npinninaâe aâe nepyâyî, asynpa aPT,ti>piî ynyî ny-
m-LP de steâe kape joakT, yn poâ npea însemnat în
fiiau^a omyâyî de âa kîmnî uii knbpyia îî tpaije fiirapea
de seanrt.
Beî da dap ideî de meteopoâoijie uii astponomie,
dap ideî Coapte nonoâape 4*t>pt> ninî o npetemție de o
postipe uitiimți^ikT». Aneasta este toati» kosmorpa^ia ne
se kyfiine skoaâeâop npimape opdinape.

221
K A n XXIII.
ApitmetikT. — AdțeBpi». — țleometpie.
— Apnentayiy. — Mekanikn». —
Sfepi» maî denapte.
Aburind da aceste stYdiî maî aneBoie uiik^Y-
tînd nede maî BYne nponede nentPY a de stYdia uri în-
Bi>ța, te BoiY ^ane a kYnoauite maî întîiY imnoptanga
dop, anoî kapaktePYd dop sneniad.
Imnoptanța dop este uyoi» în înBri>țri>tYPa npi-
maPT>. A^aPTb de Apitmetikn», toate nede dadte epaY stP7>i-
ne odaVt. Asttzî toate sînt neambpate akodo; tpeBYin-
țede Bpemiî ^ak o necesitate simțitoare, uri, snYind
adeB^PYd kYPat, aneasta este naptea nea maîd’adpentv
4?odositoape, nea maî npodYktiBi» din dețiide tade, Ba
înkn» npodYktiBTb nentPY toțî aneia kapiî de npiimesk.
Ea este maî nYțin simțiBidn» în înBTțTtYPa edementapn»;
dap în skoadede SYnepiope, ținta de k^netenie este do-
Bîndipea yuyî pod Bri>ZYt.
AkYm kape este kapaktePYd sneniad a anestop
stYdiî neBa kam aneBoie uri maî înadte?
nînn» ainî a <f>ost BopBa de ni uite esepnițiî în
kape totYd se pedYnea da aptea de a skpie neea ne aY
rîndit adțiî, saY a esnpima rîndYd nostPY întp’ Yn ^ed
perYdat npin skpisoape saY Bop6t>, saY a uiți eBenemin-
tede kape s’aY tpekYt înaintea noastpe asYnpa mbmîn-
tYdYÎ, saY de a kYnoauite anest rdoB uri îmmbpțipide
dYÎ kY tot ne se a^di) maî însemnat ne SYnpa^ața dYÎ,
tui tfenomenede nede maî kYPioase ne Bedem ne nep.
222
Ast^ed este objetyd skpisopiî, desemnydyi, ni-
tipii, rPBinBtinei , ijeorpa^iei tui kynouitimțedop din kos-
morra^ie.
în nvoyd uiip de stydii da kape te kiem, este
bopba de kynouitimțe atît de deosebite, kB dynB ne de
ay dobîndit nineba întîmninB ne nede dadte, ijeorpa^ia
iui kosmorpa<f>ia, snpe esemndy, sybt yn nynt de bede-
pe ky totyd nyoy.
Dap în ne se deosibesk în ^iini^B aneste kyno-
uitimțe de nede npenedente, iui kape sînt nyoede me-
toade ne sin tem datori a ypma nentpy ka sb denytem
stvdia? Heea ne ne ba înbaița o apynkBtypB de okiy
asynpa d?ie kBPia din aneste stydii.
Hea d’Bntîiy dintpe ede, Apitmetika, ape nen-
tpy objet yn sinryp dykpy, aptea de a sokoti kBtimede
say nymepii de opi ne se noate ne dyme npeițyi în u;i-
^pe. Aqeste bopbe sinrype îu,i apatB kB aneasta este
o dykpape npea sneniadB iui npea nyoB, da kape nini
simtimentyd nini imațiinaiya ny ia niqi o napte, kape
esepqiteazB nymai tfakydtBipde intedektyade. uii kape
nepe o mape bBrape de seamB.
Tpebye a ai^iița kît se ba nytea mai mydt aneastB
bBrape de seamB 4?bpb a o sdei, ^bpb a o sdBbi, uii
tpebye mai bîptos, a te ^epi în esepniujide ne bei ^ane
sb ^a^B skodapii uii în stydiyd perydedop ne npesidy da
aneste eserniiții, ka skodapii tBi ste» ny debiie yn ^ed
de instpymente de kadkyd. Ilentpy aneasta ny este mij-
dok mai nytepnik de kît sokoteada din rînd.
Ilpin anest npar tpebye a intpa în apitmetikB.
Auia, esndikB bine neea ne îmțedeyi npin ny-
mBP, ynime, zenime, sytime.
223
$t> anoî a npinene miide uii a întpefiedea midio-
nyd uii fiidionyd.
Ia, de tpefiye, ky înnem»topiî, netpinede, ppt»-
ynițe, say opi kare a.dt ofij-et ne se noate nyrm»pa.
De aini tpenî da semne uii da iți^pe trase ne
tafidT» nentpy a înf>T»ițiiua nymepiî întpeyî.
EsndikT» în s/fnpuiit jymutate, a tpeia napte, a
natpa napte, a zenea napte, a syta napta, a midionea napte.
Anesta este ned d’T»ntîiy uiip de esepnkțiî nen-
tpy apitmetika din rînd, si, ny nT»dT»j dyeuiti nimik de
da skodapii tT»î ^tpt» aneste esndikaiții kape tpefiye si,
se 4?akT» înainte de toate. OdatT» tîdmrbnite uii npine-
nvte fiine de skodapî, fiop sdyji de temeiy da kadkydyd
synepiop ka uii da onepauiide nedop natpy dykPT»pî uii
sistemydyi denimad.
Dap maî T»ntîiy, adesea a sokoti ky mintea,
uii de ofiuite ^t» a se kadkyda ny^in npin skpis. Anest
kadkyd ynide j-ynede intediyimțe; uii tpefiye a îndedet-
nini intediuim^a iap ny deyitede.
Kadkydyd ne tafidT» este mai npe^epafiid de kît
kadkydyd ne xîptie say ne tafidT» de niatPT», duind kT»
nyne ne skodap kape dykpeazi» în nenesitate de a fiopfii.
Beî tîdnn»ni maî fiîptos sistemyd denimad, uii te
fieî s^opi^a a’d ^ane st» i se fiazT» simnditatea iui fiasa
ne kape este întemeiat. Daka ny este însoițit de pa-
iționement, ed ^opmrf» din fi^iei^î makine, uii aneste ma-
kine îmieteazT» de a mepue kiap din minytyd din kape
înfiT»i^T»topyd ny de maî înninue.
Ilentpy sistemyd metpik, nymaî yn sinryp npo-
ned este kape dT» ideî kypate: anesta este a îii^T»ttiuia
konidT»piî modede de tot 4>edyd de nvndepî (rpeytbițî)
uii mT»sypî.

înnene mai 'bntîiv nentpy a <£ane ste» npinean't
ne yn rdoB neea ne este metpyd say a natpy-zenea mi-
lioane napte din nerkyd m>mîntesk.
ApaVh ano! în natypTb uii în ^irypT», în demn
uii ne xîptie, metpyd, denimetpyd, sytametpyd, miiame-
tpyd, mi asynpa msmîntydy! dekametpyd, &c.
Ofilire ne d?ie kape skodap a d?ane ed însyuu
ne anede din mTsypf kape Bop <§i de ^Tkyt. Toate Bep-
^ide, toate nantdinede de xîptie say de mykaBa not sdyji
anestei tpeBi.
Dym> metpy, nyne ste» ^aka> metpyd kyB, în demn
say în mykaBa, nentpy a esndika say nentpy a apida
mai Bine stepyd uii îmmbPt^ipide dyi; denimetpy kyB,
nentpy a ai’Tbta ditpyd uii m>riț.ide dy! zenimade; syta-
metpy kyB, nentpy a da ideea k^t^imei de am, des-
tidatT ne konpinde ed, iui-kape atîpm» o rpami».
a se ^ane în s^îpuiit syBt okii skodapidop
tTBi, say npin ei, yn nynd de ninm rpame, din kape
norf> din zene apann> uii o a zenea apijint, nentpy a
aBea nyndyd say rpeytatea ynyî <f>rank.
Ast^ed Bei da în kîte-Ba zide, mai mydte idei
STmadoase, de kît day ynii în tuase dyni de teorie. Bei
aPTbta asemenea kym toate aneste stydii se deari>, kym
aneea a sistemydyi monetar, snpe esemndy, se ițineîn
ĂpitmetikTb de stydiide kimii.
In opi ne dykpy sîpryeuitete a ^ane înB^i^Tty-
ra ne o dai mai tot deayna npaktiki». Anesta este sin-
rypyd mijdok de a 4>i ^odositor uii a te d?ane s^ ^ii
npegyit.
Lyrnineaz't dap tot deayna teopia npin esemnde.
Am BT»zyt kîte odata» skodap! kapii dykra de
minyne asynra sytametridor uii zenimetridor ^tpt» a
225
aBea nea mai milei» idee de aneste htbsypî, sav kapii
uitia npea Bine ki> tpeBYe de aneia o syîte» saY zene ka
si» ^akn» yh metPY, dap kapii kiemaiția tpaue ne ta641»
o dinie de Ivn^imea yhyÎ metPY înneneaY mai opdinap
npin a zine: si» ne înkinYim k^ aneasta este lYnyimea
metPYdYi, ka kînd tpeBYea st» tPT»iaskT> mai nainte de
toate kY SYnosiiții. O mai zik odatT», aneastT» metoda
de SYnosiiții, înkinYipi, ^odositoape în înaltele penep-
neti»pi, anelea ade înBT»gaițilop, este aBsYPdT» mi Bt»-
tT»mT»toape în lYkmbpile tade.
în geometrie este BopBa de adt neBa; întp’însa
nY este BopBa nYmai a komBina lepede, ni de a mT>-
SYPa întindepeS mi snaițiYl, dinia dpeantT», linia kypBT»,
SYnpa^ai^a nlani», SYnpa^ai^a kYpBi» saY s^epiki», toate
liniile, toate SYnpa^ ei^ele, toate distantele, saY toate
dimensiile HYtiBide. Aneste kT»timi se pedYk saY se tpa-
dvk asemenea în nYmepi; dap ele nY se esnpimT» toate
în ițitfpe; sînt Ynede kape de noate în^i»ițima nineBa kY
mai mape îndesnipe întp’ Yn kin mai demept mi anesta
npin ditepede adtfaBetYdvi. Aneste esepniiții nePY mai
de oBmte o osîpdie a snipitYlYi înki» mai mape de kît
aneea a kadkYdYdYi.
Opî kYm Bei dYkpa, kY dinii, kY i^if>pe saY li-
tere , sîprYemtete tot deaYna st» <Pii npinenYt. Ny tfane
Yn nas înainte ne<f>iind YPmat de toiți skodapii kdasei
tade, mi ^opmT» seki^iî saY kdase iiYoe de toiți aneia
kapiî pemîn îndT»PT»t. în \ieometpie, hy noate nineBa
mepije înainte daka deiția ^ie kT»pia zide n’a ^ost npi-
nenYtT» Bine, mi aneastT» înBT»i^T»tYPT» ka st» noatT» nine-
Ba isfiYti, nepe ka skodapii st» £ie perYdat întpeBaiți a-
SYnpa deițiidop ne a dat mi kape dT» nineBa.
De yeometpie mi apitmetikT» se linemte înkT» o
226
uitiimțT kape kadkydT nymepiî uii kTtimide npin mijdo-
kyd ițitfpedop, kapaktepidop ad^afietinî uii a ynop semne
sneniade, uitiimțT ne kape o kynoiutî syfit nymede de
ajtye&prb. Ea nepe tfakydtTițide intedektyade mai esep-
nitate înkT iui de kît da \ieometpie, tui ny fiei fiopfii de
dînsa de dok în înfiTi^Ttypa edementaPT; dap dHind kT
euitî datop a da dintp’însa oape kape ideî în skoadede
synepiope iui în nede indystpiade, este de tpefiyinu.T
st o stydiî în deosefiî ka st te aj-yi^î în a da anede
ideî ky ^odos.
St lutiî kT aneastT mTsyPT de a înfiTița ad-
uefipa, ueometpia, ny este nysT nentpy a esepnita 4>a-
kydtTgide intedektyade ade skodapidop vfeî, ninî ka st
^anî ty însyițî nponîuiipî în uitiinițe; ni nymaî nentpy
a d?i ^odositop skodapidop tTÎ, iui aî st tpenî penede
toate esn/likaițiide kapede ny rTsesk d’ a dpenty a-
ndikaiții.
Andikaiția nea maî d’a dpenty a\ieometpiî? este ’
apnentayiyd; aneasta este aptea de a mTsypa synpa^ai^a
nTmîntvdyî, apte fieke uii tot deayna nenesapie, apte
nentpy kape fieî stydia ijeometpia, ^iind kT înfieu.î aneastT
uitiinițT nymaî nentpy a andika kynouitimțede eî da
apnentauiy.
Krbtpe aneasta ty ny ^anî anest stydiy ka st ^iî
în stane a 'fane ty însyițî tpeaBa apnentopydyî, ni ka st
tfanî a o <0ane skodapiî Itî: a dipiuea o ast^ed de dy-
kpape este ouopafiid. Ty euitî datop a înfibița nefia maî
mydt de kît apnentauiyd iui ueometpia, uii anest nefia
este aptea de a komynika aneste doT uitiinu,e adtopa, un
nentpy aneasta tpefiye st ^anî din nede maî fiyne hpo-
nede de ypmat nentpy aneastT înfiTițTtYPT, ofijetyd me-
2-27
ditaițiidop tade naptikodape în tot timnxd în kape Beî
înfiTița aneastT mtiini^T.
EakT ainî o perxdT nestPTmxtatT: nx zine ninî
odatT fine o BopBt desnpe yeometpie în skoadede npi-
mape, xnde nx emtî datop a da kxnoiutinure edementape
mi a diriiiea oare kape esepniu,iî de apnentauix.
în mekanikT ne mTPuinim da detfiniițiide maki-
nedop nedop mai simnde. Bei nponopiționa aneastT în-
Bti^tIxpt kx tpe6xim;ede dokaditTiții xnde Beî $i kie-
mat a o da.
Dxne ne s’ ax ^Țkxt toate aneste kxpsxpî, ne
peîntxpnTm, dxne kxm am maî zis, asxnpa kxpsxdxî
ijeorpa^ieî mi kosmoreadneî. Atxnnî Beî înBTi^a rdoBxd
mbmîntesk mi rdoBxpide nep emtî sxBt adte nxoe nxn-
txpî de Bedepe: stxdiind nTmîntxd Beî ^ane xn stxdix
mape de apnentauix, stxdiind xniBePsxd Beî $ane xn
stxdix mape de ijeometpie.
Uli Beî Bedea kn> da s^îpmit o st aiBî neBa maî
mxdt mi maî Bine de kît mtiinga, mi aneasta fia ^i o
meditase mopadT; o kontemndai^ie pediijioasT. O st’l^Î’
fiopfiesk. de aneasta mi adta datT, kînd fiom fiopfii de
ned din xpmT mi de ned maî rpex din kxpsxpide noastpe.
15*
228
K A n XXIV.
Kynomtinițe din uitiinuze iisine iui din
istoria natyrad'b andikate da treByin-
ițede Bielei'. — Dei iniițiide zoodo-
vii, Jiotaniuii, mineralogii, tek-
nodoțiii.
Daka mipyd stydiidor desnre kare îiți BopBiiy
în kanitodyd trekvt are karaktere sneniade, nede desnre
kare am STb’iți BorBesk akym, kynomtimțede mtiimțe-
dor Vișine, f’ormy înki, o rpyrrb în narte. Ede ay yn
oBjet deosiBit ad dor, nynv în joky yn adt ordin din
tfakydtbițide intedektyade, mi nepy înknb adte nronede.
Mai ^ntîiy oBjetyd dor este de a stydia orrani-
saiția natyrei dyne aneste trei mari imn^p^ipi ne de
nymim nede trei imn^PTiții ade natyrei. Stydiyd îmmb-
Pbiții animade se kiamn» zgqâquw > ad îmmbP'btții Beije-
tade, Gotaniki): ad îmnrbP,biții minerade, minepadoiiie.
Anoi, |okyd nvteridor natyrei mi deijidor ne
nresidy da anea orranisaipe este neea ne îmi nronyne
ninefia a stydia, mi kînd obser^T nineBa aneste nyteri
în oBinmyityd dor jok, sosemte da yn mir de ^antemi
dcui a krbrop symn» tfak neea ne se nymemte fisikb.
Kînd nineBa tpene din kodo de aneasta mikaxtn»
mai mydt de kît jokvd nyteridop, adikrb kînd nineBa
stydie kiap syBstamța tpynyridop, kînd neapkn» a de des-
komnyne mi a de pekomnyne, ajym.ie da o adVb synrb de
^ante mi deții kape întokmesk o adVb mtiin^, nymiVb
kimia.
229
Tpefiye Biaița întpear^ a ynyî om nentpy a m»-
tpynde ne ^ie kape din aneste uitiimțe, uii kape se syfit-
îmnapt dne kape întp’yn uiip de pamype, uii în kare ui-
mim ny a^yn^e da s<0ÎPiuit. Este destyd a ’ițî zine krB
tpefiye a te m^p\iini da kynouitimțede edementape, uii kT»
este de tpefiyimvL nentpy tine nymaî a de tpene, iap ny
uii a de stydia.
Ky toate astea îițî tpefiye kynoiutinge sirype?
uii de kît a afiea idei rpeuiite, maî fiine este ninî srb
ayzî fiopfiindvse de dînsede.
Kvm Beî dofiîndi kynouilimțe temeinine desnpe
aneste uitiinițe?
Maî T»ntîiy, ipindyte de nede konpinse în hpo-
rpamyd npeskpis de aytoritate, 4?t»pt> a te isniti yn sin-
ryp minyt a tpene dinkodo de aneste.
Anoî nenepzînd ninî yna din defâniițu, ninîyna
din esndikaițiî, ninî o esncpiinutn».
în s^îpuiit, kyderînd nentpy Biitop note esakte
asynpa deițiidop ne npiimeuitî ainî, iui kape, neani»pat
neîntpe\iî7 se mi»p\iinesk a’ițî da dipeki^iînositifie nentpy
stvdiiî ydtepiopî.
în skoadede edementape Beî komynika npea ny-
iține din înfiiayhtypede maî înadte ne mtiî; dap opî ne
Beî uiți maî mydt akodo îu^î Ba 4>i $odositop. O st» ’u.î
^ie de tpefiyimțT» în skoadede synepiope. Ainî Beî în-
6i»ița zoodouia am»sîndyte maî Bîptos asynpa stydiydyî
omydyî, say antponodouii. Dap ty uitiî fiine kT» ny euitî
medik, uii kT» n’aî a înfigă anatomia say risikodoiâa
say natoĂouia (uitiimțT» desnpe fi o ade,) say iuiena (ap-
tea de a nT»stpa ST»m»tatea;) krb ny euitî <f>idoso«f>, tui
kn» n’aî a înfiT»ița nsikojlouia: Beî iuti kT» euitî yn sim-
ndy înfiT»ițT»top npimap înkT»pkat a da kynouitimțe no-
230
nodape asynpa opranismydyî ^isik, mopad uii intedektyad
ad omydyî.
Kînd Beî aPTta kT omyd, say 4>edyd omenesk,
^opmT în dyme o kdasT de tfiimțe în napte, fiei nîmi
da deo-sifiitede kdase ade dofiitoanedop, aPTtîndyde ky pe-
nezyne opranismyd iui nTPafiypide, onpindvte nyipn a-
svnpa dofiitoanedop domestice, din kape am mtiyt ste»
ne ^anem nimte ajytoape atît de <£odositoape. O fiynT
kodekiție de desemne fia apynka maî mydtT dyminT ne
aneste dei;iî.
Asemenea fiei da kynomtinge mydt maî skypte
asynpa fiotanineî. DesemneJe îițî fiop <£i asemenea ^o-
dositoape, dap fieî adepra maî fiine da natYPT de kît da
aptî, mi aneasta fia $i ky atît maî desne ky kît te fieî
niTPijini maî mydt da anede ndante mi fieijetade ne tpe-
fiye stb de kynoaskT skodapiî tTÎ.
Ny te dTsa a te tîpî kînd fieî komynika fiotani-
ka, întinzîndyte asynpa kypsypidop de avpikYdlYP'b mi
optikyjltYPrb, ni fieî aPTta notekakTtpe aneste kynomtin-
tț,e, fieî înșine neea ne se zine, napyd nentpy aneste kyp-
sypî. Beî da înkT ideî nentpy telmodoyie, say aptea de
a skimfia în mTP^Î, npin mesepiide atît de nymepoase
iui atît de deosefiite da kape se andiky meiutepiî, ne a-
nede din npodykte ade nTmîntydyî kape sînt synyse da
stPT^opmau.iî.
Asynpa mimpaÂouiî, tpefiye a da tot asemenea
ideî skypte, mi fieî nytea înkT a dTsa st se zTPiaskT
întp’aneste deu,iî toatT imnoptamța iui toatT ^pymyseițe
ueoÂouiet, în stydiyd sneniad ad komnosiujî nTmîntydyî
în toate tpatatede sade npiimitoape de nepnetapea omydyî.
Te fieî onpi îust kît fia da ned [d’ Tntîiy stpat, ka st
daî oape kape npinninî de înrPTiuarea nTmîntydyî; a-
231
neasta Bei ^aneo în tpeakTt, ka st peBii în ypmT da
dînsa întp’yn kyps sneniad de arrikydtypT.
La skoada nopmadT, tpeBye kafiinete de mine-
padoijie uii zoodouie; tpefiye a’iți 4? ane yn mik epfiapiv.
Kît nentpy skoada npimaPT, ny este pty a aBea din
toate kîte ny^in; dap st ny^i nepzî nentpy aneasta nini
fipemca nini Banii tTi.
Kynoiutimțede de <PisikT iui kimie ny not st se
komynine $tpt oape kape instpymente. Daka ny de ai
ny nepka nimik desnpe aneastT înBTiyLtYPT; kT aneasta
ap 4>i nymai ka st te osîndeuiti ky skodapii tTiîmnpey-
dt da niiute stydii stepne. Daka ai aneste instpymente,
tîdmTneiutide, $t a de desemna dyne natYPT, înrpije-
uitede iui de nTstpeazT ka ne niiute oBjete de yn ma-
pe npeu;; uii nentpy opi ne esndikauje say esnepiimvt
adeaprT da ede, neînkizîndyde nini odatT în kamepa ta,
ka ny syBt npininyipe de a ny te synTPa st se staBi-
deze înfiTivLtypa.
Boiy mai 4>ane yna iui nea din ypiut ofisepfia-
iție asynpa anestop stydii. Aneste uitiimțe ay o tepmi-
nodouie sneniadT, îmnpymYtatT ny nymai de da rpeni
uii datini, ni de da toate dimBede kvnoskyte. Ny sy^epi
nini odatT ka st de întîmnine nineBa 4>tpt a 4?iîndes-
tyd de nperTtit nentpy aneasta, nini st skidodiaskT tep-
menii npintp’o optorpadde BapBaPT. Am Brbzyt kaiete ade
ynop Byni skodapi ^ypnikînd de rpeiuade de ^edyd a-
nesta, iui daka tot deayna m’am pyiuinat de aneastT
neînrpij'ipe a auiezTmîntydyi ynde am BTzyto ; am în-
BinoBTujt tot deayna ne înBTițTtopi mai mydt de kît ne
skodapi.

232
K A II XXV.
Kyps de mysiki» uii esepniyii de kîntapea
ordinara a fiisepinei. — Esepniiții de
yimnastikT. — SkoadT de arpikyd-
typT uii <5epmede modei — Ad-
toipea uii trierea nTdypidop,
apfivpidop snpe a kpeuiteiap.
Dyne anest urip de stydii, kapi nep nea mai
mape andikayie, strădanie a snipitydyi, fiiy da vn or-
din de esepniiții d^odositoape ky adefiTPat uri anestea,
dap kape ^TPTdyesk întp’aneeaiui fipeme yn ^ed dene-
tpenepe; aneastea sînt: kypsyd de mysikT iui esepniyiide
kîntTPii ordinape din fiisepikT, esepniyiide yimnastinei,
stydiide iui dykpTPide arpikydtypeî iui optikydtypei, iui
kypsyd sneniad ad adtoipii uri tTiepii apfiopidop ka st
kpeaskT adyii.
Am peynit npin ypmape întp’anedaiui kan dipek-
ițiide ne am a’yi da syfit aneste panopte.
Stydiyd mysinei este ynyd din nede mai imnop-
tante nentpy Viitoarea ta nosiiție. Mai mylyi dintpe în-
fiTițTtopî fi op «Oi kîntTPeiți uri opraniuiti, iui kiap de ny
fiop <0i, aneastT uitiinițT de dT mai mydte okasii a se
<fane tfodositoiri, opi dipiuind stydiide mysikade a kTtop
fia skodapi, say dyminînd npin sd’atypide dop ne tai^ii de
tfamidii karif de fiop nepe.
Kiap nentpy tine, mysika fia <fi adesea o netpe-
nepe npeyioasT tui nea mai kyfiioasT din toate, tfiind kT
sînt adtede, dap de noyi rTsi nymai a^aPT.
233
Bei $ane dap stydiî komndete uii fiei ad^ora,
dyne esnedenta metoda ne’ițî este pckomandaVt, toate
tpefiyinnioasede esepniițiî ka st» ny pemîi ky niuite teo-
pii deuiapte.
Dap ny fiei ^ane din mysik^ o natimn» kapea st»
te opfieaskn» desnpe nreițyd eî7 iui ST»’ip ^ype timnyd ne
euitî datop adtop stydiî.
St» ny ^auî dintp’însă fipe odatT» nini inesepia
nini fipe yn mij'dok de kîuitir; aneasta ap ^i nefipedni-
kn> uii de paiția uii de nosiipa ta.
St» te esepnitezî dap în minytede de tpezipe a-
synpa instpymentedop ne sînt kyfienite demnitT»iyî tade.
Aiui noi îu,! nynem înainte adte netpenepî, esep-
niițiide țiimnastincî, ne kape de fiei1 npeițyi akym ky
toate kîptipide uii ypîtede idei ue’uii «fokysepT» oamenii
odinioai’T,, uii kape sînt înkT, ijenepade, dap kape fiop
desmbpia kiap din sat ka st, ^akT» dok yneî oninii kape
te fia înrT»dyi noate de a de întpodyne npetytindenea.
Kînd zine ninefia kn, sînt ned?odositoape da ițaPT», ynde
aepyd sdofiod uii kypat uii dykPT»pide ky mîna întpeu.iny
ST»m»tatea, yiti, kT, aneste dykpn,pî înrpeyiazu» tpynyd uii
day rposime opranedop, în fipeme ne \iimnastika de xpt»-
neuite de odatT, yuiypinga uii mdT»diepea7 uii este ne-
tT>rT>dyityd deak ad anedei amopițipîkape apynkn, atîtea
sîpryitopi kydtifiatopî în nedykpapea yneî fin»tpîneu;e tim-
nypie. LykpeazT» dap a pestypna aneste npejydii^e ka
uii ne adtede, dap st, iutii tot deayna kT, ty euitî kie-
mat a de dymina ^t»pt» a de kri>dka în ninioape.
Kypsypide ne am 4>u»kyt îmnpeynT» de adtoipea
uii tn,iepea apfiopidop, dykPT»pide tade de arpikydtypu, în
a noastPT» ^epmT,-moded, iui anedea de optikydtypn, în
rpT,dina noastPT, de derymî iui da Pi»sadnnțe7 du,pyesk
234
înbTitTtopydyî adie mijdoane de înbTiyBtypT, sybt ^op-
mi de netpenepe.
Ty dy tpeBye st arpikydtop nini nentpy tine
nini nentpy adițiî. Arrikydtypa se kybine nymai arpi-
kvdtoridop de npof’esie; ea îiți ba d?ypa o bpeme de kape
ty ny nou,i disnosa. MikT, ea te ba kobopî în okiî sko-
dapidop tTÎ uii ^amidiidop dop; mape ea ba nepe katii-
tade ne kare ty ny de aî. Dap bei kpeiute kydtibatopî,
uii npin ypmape eiutî datop a abea kynouitinițe yene-
pade desnpe m>mînt, semTnTtype, îmbynTtTU,iPi uii dy-
kPTPide ițapinedop.
Optikydtypa i;i se kybine maî bine , uii npety-
tindenea noițî a da kîte-ba deițiî, a dymina oninia asy-
nra îmbynTtTgipiî T>edypidop npin mijdokyd adtoipiî, a
ou.eâi nponîiuipea beijetaiyî nrin mijdokyd tTiepiî. Iloițî
maî ky seam-T a da esemnde.
Lokyinița da kîmn, ad k^ria tfermek toatT dy-
mea îd daydT, dap de kare ny uitiy toițî a se Codoși,
este ndTkytT nymaî kînd ape înkdinape ky ițapa, kînd
dykpeazT neba nineba. Natypa este <f>pymoasT, bTzytT
în mare, în mTPeuede sade <fopme, în mauinede kodo-
pe kape adoapiiT synpa(f)aura nTmîntydyi iui nepydyi; ea
este f>pymoasT înkT în ^enomenede ^ie k'tria zide uii
^ie kTpyia timn; <0pymoasT iui în biaița uii în moartea
sa, în toate metamop(fosede kape ypmez yna dyne adta
deda lanyapie nîm, da Denembpie. Omyd kape se in-
tepeseazT» da aneastT ^pymoasT dpamT uii kape îî yp-
meazT ^antede, intpira uii desnodTmîntyd, în obsepba-
top stydios, skoate dintp’yn isbop sakpy o mydițime de
ideî uii de simtimente kape se rnbsesk nymaî da anest
isbop, uii a kTPYÎ in^dyimtT este bpednikT de minare,
Aneda kare se di> da dykrTPide kîmnydyi aroniseuite,
235
noate, npin stP'bd^niide ne nyne, oape kape m>PT5iPÎ
de simnditate pystiki»; dap tot akodo ri»seuite o dini-
uite, o kypi>ițeme de sv^det, rystypî de modestie uri
npinninî de dpentate kapii îî xTr^zesk o fioratn» des-
m»ryfiipe nentpy anede mini fii.tn.m'tpî. Aneda ka-
pe fiede în ^ie kape zi pesTbPityd iui anysyd soape-
dyî, aneda ad ki»PYÎ okiy se skaddn» întp’ aned ayp ky-
pat ad ziopidop, tpefiye si» aifiri> inima kypaPt uri snipi-
tyd înadt.
Syfit aneste nyntypî de fiedepe am înfii^at a
kynoauite fiiaița kîmneani». M’am kon^opmat ky aneiutî
npinninî. Hpedenesopyd mey afiea ițapine ne kape de dy-
kpa, atu d?i nytyt srb de dykpez uri ey, dap mi se mb-
py mai de kyfiiinu/b a de înkiiria, ki»nî am sokotit tot
deayna ki» înfiTbi^topyd jynimeî ny tpefiye sn> tfie dy-
kPTtop de kîmn. <£i»neam a se dykpa îndestyd dok
nentpy a’mî k^nyi npofiisiide anyade, dap ey ny sn»nam.
în minede dokaditTgi înfinb^topyd noate si» ’iuî kydtifie
însyuiî arpypide sade; dap, întp’anest kaz, ny este mai
mydt înfii>iți>tOF, ni yn ițTPan kape i;ine skoadi». Ed
noate ste» ^ie yn om neea stimafiid; dap este în esnen-
iție. Asbfed komynede, komidiypide mynimnade uri ue-
nepade, fiistiepia statydyî ay dat mîmb de ajytop tyty-
dop înfiTbu/Btopidop jynimiî, dîndyde neea ne nepe dpen-
tatea uri nosiiția înfi^^topidop nyfidinî întp’ o ițapi»
nifiidisaVb.
De iui m’am ^epit a nn> <£ane mynnitop de kîmn,
uite» ^Tbkyiy arpikvdtop în teoirie. Boiiy a ^ane o sdyjfi^
stydiind kydtypa kîmnypidop, ofisepfiînd fiekide dykp^pî
iui nyoede deskonepipî, infienițiide de tot ^edyd. Komy-
nikam tatțidop de ^amidii, yne opi kiap skodapidop meî,
podyd ofisepfiaițiidop mede. De o kam dati» oamenii meî
236
day din kan; nn> ^Tbkypi» si» npinen de iui ky noditeiVK
ka, ieuiiam din neapk^nyd k'tdepidop mede. IsBytipea
esnepiimțedop ne ^i>kyiy a se ^ane în oroapede mede
BopBi mai Bine de kît mine: doBîndiiy yn mape kpe-
dit. Lymea este astfel ^Tskytrb; îî ndane mai Bine st>
Baz^ de kît si> se vîndiaskb nvițin; nepknspî, do-
Bîndeiute isBytipi, uii Beî întoapne iui ne neî maî în-
d'LP'Ltniuî.
Ky toate anestea k'bpgide uii jypnadede îmî din-
siay. ABeam o societate nentpy arpikydtypt; akodo se
^'tnea niuite ^pymoase nitipî; se ndantay nyoe d?edypî
de apBopî iui se semTbnay semințe nyițin kynoskyte;
nyneay r^noiy ne dokypî ky adtT> nyoa» opÎndyiadTE,; ni-
ti ay nymepoase |ypnade de kydtypa, ne tpimiteay a^te
sonietnațî. <>yseiy npiimit snpe a mi, d?odosi de aste
mijdoane.
SopBiiy din maî mydte Byne k^Pi^î de arpikyd-
typi», de ^isiki» uii de kimie kynoiutini^ede nede maî
desne de a se nyne în dykpape; de esnd'ikaiy neonito-
pidop meî? iui npinBeniiy a de nonydapisa în înnpețiiy”
pyd mey.
Maî ne sys npin stydiide sade de kît aneia ka-
piî îd înkomjioaPT, dap ^amidiep ky ideide iui Bopfii-
pea dop, în6i>ivbtopyd este datop a komynika notpi-
Bit ky mintea dop, a tpadvne în idioma dop naptiko-
dapi» kynouitinițede ne de ape ed însyuiî syBt $opme
maî aneBoie.
Meea ne dineiute ne om maî mydt de i^api»,
sînt ni>dypide, diBedide, rp^dinede. Sînt atît de n^ti-
maui nentpy kydtypa rpri>dinedop , krb nentpy aneasta ny-
seiy mina da dykpy ^'bpt» ninî o sd?iadi>. A ndanta yn
apBope say o neam, (pnxd'bnina zamBideî, rionedydyî, ULn.d.)
237
de ^dopî, a înnofiida sneniide nrin adtoipe sav a semă-
na semințe mi a kydeije <f*pyktede, toate aceste dykPTPÎ
ny sînt nefipednine, mi se nare, de yn om de kdasa
noastpe. EakT ne am ^Tkyt: niktopiî înnen npin a nyne
desemnede mi fiTnsedede dop ne nînzT; ^ak mai Tn-
tîiy tafidoyd; nyn yn ^ed de koketTPie a’d $ane st se
fiazT ^tpt st tfie nys în nepifias: acesta fiine mai1 tîpziy.
Ilentpy rPTdina mea ^Tkyiy ky totyd din npotifiT: înne-
nyiy npin înkidepea nTdypiniî de yiyp îmnpeijiyp; înrpi-
jiiy de ^ophit; d'Tkyiy a afiea aneastT fiTnsea sanțiea-
no-mTPrTpitie kape fiate ama de fiine in fiepdede fieye-
taițieî, mi îndatT da anest kadpy ^Tkyiy a pesnynde yn
^pymymed desemn de ndantauie. Ilyseiy kîte-fia ty^e
de didiak mi pose în ynriypi; pemTmii;a ^y najimte,
apfiopî mi konTneî poditopî, deryme mi $dopî. $edypi-’
de țfysePT ynite da o dadtT, opî rPTmadT, opî în dinie.
Tot deayna ky okiyd ne ^ie kape ndantT, ky kosopedyd
în mîiiT, komfiTtînd în namtepea dop ne tfadsydmvryp
mi fiypiana, ronind din notene, npin înTdițapea dop ky
yn stpat de nisin mTpynt, tot ^edyd de ymezedî, mi
dyînd dintp’aneste dykPTPÎ stpamnika xotTPÎpe de a sdpofii
asemena tot ^edyd de fiRțiîîn nofiTPoasa misie ne afieam
da skoadT, dTkxiv din rPTdina mea neea ne tpefiyea
st «fie o TPTdinT de ndTnepe, dokyd ned maîdes^TtT-
top ne ape yn riponpietap. Skoada mea d?yse mopadi-
nemte tot întp’o tpeantT ky rPTdina, dap ede tfysepT
ny nymaî ade mede ni a toatT dymea. Beniay a admi-
pa, dyne skodapiî meî, tfpymoasede mede nepsinî, ma-
pide mede npyne, fiynede mede mepe mi rystoasede ne-
pe, papede mede 4>do'pî. îmî nepeay adtoaie, mi mT
imitay ky natimT. Touî ny peymipT, ^iind kT aptea
adtoipiî este Coapte dedikatT; ky toate anestea nyiți-
238
nele isfiytirî ne se d?Tky ^yserT înkoponate uri ^yse-
pt de ajyns ka st trarT lyarea aminte a satelor fie-
nine asynpa îmfiynTtTitipidop mede materiale ka uri asy-
nra nel or dadte.
LUtiimța mea asynpa anestop dykpypî’mi o lya-
sem din kTPitf, iui ny de nrineneam npetytindenea Bi-
ne. Din nenoronire ny este niTiî yna kapea st 4>ie
kytT notrifiit ky înițeleuerea rrTdinarylyî, ndyrapydyî
iui lykrTtorylyî ky zioa. Iloate st zikT ninefia krb kTr-
lyle noastre sînt ^Tkyte maî mydt de kît nentry aneia
kariî ay trefiyinițT de dînsede. Din nartea aytoridor
aneasta este o rTkbnire iui rekomandTm ky dinadînsyd
anea fiorfiire kyratT iui simnlT kare este sinryra skrie-
re fiynT, uri nentry kare ar ^i maî desne skriitoridop
nouxtri a da esemiilyl de kît orî kTrora ali^iî din al-
te nonole.
Satele Balifion uri Heresai (aneasta era kanitala
nlTuiiî ynde lokyiam) afieay kîte-fia dokyrî maî nekyl-
tifiate, slyjind de m>uiynî, nenrodykînd maî nimik. Her-
kase srb le fiînzT dar ny s’a arTtat mnî yn mymteriy;
ele ny nrodyneay nimik. Lyaiy kîte-fia netine, nlantaiy
ne ele salkîmî iui nloriî, ^iind krb ne linsiay lemne.
Dyne kîgî-fia anî toate tfyserT kymnTrate, ne toate
nlantarT nlonî uri salkîmî, uri toate ^yPT yn isfior de
nrodykipî.
Kyrînd uri aneste sate fior afiea maî mylte lemne
de kît fior afiea trefiyini^T, iui fior da satelor din nreaj-
mn» o leiție ne ny o fior nerde.
Aiyrea asemenea mylte lokyrî, dpymyrî marî
uii drymyrî fieninale sînt înkT linsite de aneastT ^ry-
moasT uii ^olositoarT nodoafiT kare day arfiopiî. So-
kotesk ne înfiTițTtorî kiemagî a nredika uri ky kyfiîn-
239
tyd iui ky ^anta anest dykpy, a ajyta ky toata» aytopi-
tatea kpeditydyi dop noBeițede iui ordinede administpa-
Uiei. Am BtzyI kv nea mai admki» întpistape rodiniY1-
nea ynop mydte kîmnypi din jydeițede Sopans iui Kam-
nane iui a ynopa din npoBimtiide noastpe de Ja miazn»
zi. Nimik uy rirodyne, nimik uy în^PYmYsegeazT uii
nimik ny kyprBU,i» iui însTmbtoiuazT ka yn ai’Bope bine
ndantat tui Bine înrpijit în anii dyî nei d’ Tntîiy. Bezi
doBada asynpa ^PYmosydyi dpym din Kadsada nîm» da
MontadBan, iui asynpa atîtopa adtede ne kape de auu
nytea snyne snpe ninstea kîpmyitopidop, syBkÎpmyitopi-
dop iui jypaițidop noiutpi.
Ildantaițiide mede ny m’ay îmBonsuit: nentpy
aneasta tpeByea st pemîiy mai mydt timn da Hepisai uii
da BadiBon. Dap sokotesk ki» întp’o zi ostenedede me-
de de akodo iun Bop da podyd tfamidii mede, uiiîiBop
^ane ninste. ITdantaițiide sinrype ny îmfiorTitesk ne
nimini. Ekonomia uii Byna opîndyiadT îmi detepi» aneas-
ta» modesta» aByiție kape îmi aj-ynije, iui nentpy kape
<’rbkyiy ka Sydi, kape ne tot anyd nynea kîte ue6a d’o
napte. Anesta este ned mai Bvn mijdok aui asirypa
nineBa mi^doanede tpaiydyi nentpy Biitop. Dap, a de uts-
tpa nîm» în sf>îi’iuit este adesea atît de aneBoie ne kît
este de ade doBîndi. Se a^dT ky toate anestea yn mij-
dok npea simndy nentpy a m»stpa neea ne ne a kostat
atîtea sydopi, iui anesta este de a 4>i om ninstit uii a
ny aBea a f’ane de kît iap ky oameni ninstii^L
Aneasta se tîdim»neiute asttfed: Ny kymn^ra
ninî odatrb 6ve yn Âykpy ne yn nve^ de nimik: ny
trata nini odate ky oameni iskYsivri> ni ky drenv^
mi 6ynî: ny k'bvta nini odat'b o dodind^ maî mare
240
de kît aneea kynoskyl'b de Âeui, iui ny Âya nini o-
dato yn kanitad nys Aa o mîn'b swyn ka st? ’d dai
ajltyia.

K A n XXVI
Kyps de adkijtyipea nponesedop-fiepBade
(takpipedop). — Iținepea peyistpedop
statydyi nifiid. — Panoptede înfirB-
iț'Ltopydyi ky aytopitatea iny-
nini nadis.
Kypsyd de adkBtyipea takpipedop iui ad iținepii
peijistpedop statydyi nifiid n’ay nimik a ^ane ky misia ta
de înBTJVbtop; n’ai sb fiopfieuiti nimik de dînsede sko-
dapidop tBi, nini kiap anedopa din skoadede synepiope.
Uli mai nyițin fiei întîmnina anede nestiyni de dpent
administpatifi say anede teopiî de dpent nyfidik da kape
se panoptB ninefia atît de desne, iui ne kape de av dinit
kv atîta stepniniyne iui ky atîta nesokotimyB în ynede
dokaditBiți. Aneste înfiBițBtypi sînt m>stpate nentpy skoa-
dede înadte, în kape not <f>i minate de oameni ndim de
uitiingB mi de esnepiinu/b; ast^ed de stydii n’ay dok în
skoadede npimape, uii în kape ny noate ninefia a se
adînni nini întp’o pamypB.
Aiua dap ny iei aini deliii de adkBtyipe pedati-
fins da takpipypi de nodiiție iui de administpaiție mvni-
ninadrB? nentpy skodapii tBi; ni de a ^i în stape a îm-
241
ndini în komyne nyițin însemnate ^onkițiide de rpe^iep
ad j'YPaițidop. întp’adefybp nymaî în niiute sate mim
Beî <fi kiemat a de îmndini. In satede nede maî imnop-
tante, ny fia afiea ninefia tpefiyini^ a adepra da tine, jy-
pauiî mi ajytopiî dop fiop komnvne eî însymî toate ak-
tede ministepiydyî dop ky rpednepiî kannedepiidop dop;
kiap de aî fioi ty a te ^ane <f odositop syfit anest panopt,
ny fieî rrbsi timn, atît dykPTPide înfiT,u/btopydyî sînt im-
noptante mi nymepoase.
Ilentpy a ^i în stape a adkTtyi aktede zise, m>-
tpyndete fiine de dykpyd de kare este fiopfia, dînd o
întpeart dyape aminte teopiî ne iți s’a dat întp’anest kyps,
mi synvind toate îndoiedede, toate neîmțedețiepide mi
toate nedomipipide kape not a pemînea în snipityd tT>y
în ypma yneî deițiî, da dyminede mi da esnepiimța npo-
^esopydyî kiap da înnenytyd deițiî ypmndoape.
Nimik ny fia ^i atît de desne dynrb ne aî any-
kat odatn> teopia, de kît a konia fiine esemnde mi a’ițî
4>aiie anoî nentpy tpefiyimța ta naplikodapn, modede de
^ie kape <fed de akt.
Kînd maî tîpziv fieî ^i kiemat a komnyne akte,
înnene tot deayna npin a dya însemni>pî esakte mi npin
a kvdeție kynoiutimțe ne de ndin.
Anoî întokmemte ky rpijn, konnentede (niopnede.)
In s^îpmit, tpanskpie aktyd ne kypat ky o esak-
titate mi o optorpadne kapea st, ^ie ^epitrb de toatT,
kpitika.
De ofimte, dasT, st, te kieme da aneste tfonk-
ițiî, dap ny de kT>vta ninî odatT,; mi ny te îndedetnini
ky atîta dparoste în kît st, te «fakT, a’ițî neînrpij4 skoada.
Kît de dydne ițî s’ap m,pea intrapea ta întpefiide saty-
dyî, ea ape nekazypide mi nekyfiiinițede eî nentpy tine.
Ui
Sînt akte kape nep niuite mTSYPi triste nentpy nTPițide
interesate, iui se întîmndT desBatepi însemmbtoape uii
synTPTtoape kiap da aktede statydyi niBid. Kît de ny-
iym> ne ap ^i naptea ne Bei dya întp’ aceste treBÎ ka*
pedaktop, ea îip Ba adyne amTPTniyni uii BpTjmTUiii,
noate iui roane, iui ky kît mai nyițin Bei întpeByin-
ițat /ia aneste akte de aytopitatea mynimnadT, atît de
mydt înkdinTPide tade ky dînsa ny te Bop BTtama.
Aneste înkdinTin merita» din naptea ta o mape
BTrape de seamT. TpeBye ka ede si» 4>ie auiezate ne
temedii tari iui mamținyte Bine.
De aneea tpeBye mai Tntîiy ka nentpy amîndon»
nTPițide ST’iți d>ani ideide nede mai nenTPtinitoare.
Ilentpy neea ne se atinge de tine, ia seama kT
aytopitatea mynininadT este nea mai înadta» în sat; uii
ea iuți este anypypea synremT. Se mai a^di» uii adtede;
dap aneea este osia kapydyi satydyi. Daka ea ny’iui este
de ajvns în tpeBide ei say nedyminata», ajytTO, dyminea-
zto, dap ny ^yții de dînsa, ny o deskredita, ny te je-
dyi da nini yna din nede dadte; ^iind kT ny kpez ka
st iți se în^Tițiiueze Bpe odata yna dintp’anede întîm-
ndTPi pape kape te Ba sidi a kTYta o adta» aytopitate
mai înadta».
în neea ne se atinue de ideide ne tpeBye aneas-
tT aytopitate st xi’TniaskT în redaițiide sade ky tine,
ny nepe nimik Bpe odatT de kît nymaiîn intepesyd skoa-
dei tade iui d?onkițiidop tade. Nini odatT în intepesyd
iyBirii de sinelui uii nepsoanei tade. Kpedem adesea
kT nei dadiți ny se no apta» ky noi dyne kyBiimțT, în
Bpeme ne noi d>anem a ny se nypta uii a ny $i dremți
kTtpe noi, noi kapii ny de drbm ideea ne tpeBye st ai-
Bt de noi, noi kapii ny dtanem sdy^Bede ne sîntem da-
243
topî, tui kape ne ap f>ane a ne npeițyi întp’yn kin mai
komPopm kv dopingede noastpe.
Oninia ne Bop Âya de tine mi kpedityd ne Bei
aBea da înnenyt noate krB ny bop di dpente; dap ayto-
pitatea ne Bei esepnita uii cinstirea de kape te Bei fiy-
kypa kînd ninefia te fia kynoauite maî fiine, Bop di di-
peskyd pesydtat ad acestei kynomtimțe.
Iloate ST>Xi se naprB kîte odata, ka> Bpe ynyd
din kondokyitopî este disnosat a npetinde mydte de da
tine de kît a afiea fiine-fioimyB. Ty ny euitî tot auia?
Omyd ny este auia dTbkyt, uii die kape din noi n’ ape
a’ui adpesa în toate diminei^ede aneasti, simndTb uii rpea
pekomandau.ie: maî nyițin’B npetemție iui maî mydVB
fiine-fioinip»?
Oninia fia di tot deayna stpaumikn, în npifiinua
ta maî mydt de kît Bine-fioitoape, uii disnosiqjide ayto-
pit^iî mynininade Bop di esnpesia oninii uenepade: ny
de npifii* ninî odaVb syfit yn adt nynt de fiedepe. Ty ny
euitî sepfiyd ynyia sinryp, ty eiutî înfiTbi^Ttopyd satydyî,
iui în npeteni^iide jypaițidop stb fiezî ne anedea ade ka-
nydyî satydyî. Svfit a^est titdy de euitî datop pesnekt
uii synynepe. Ilosiipa ta ap di neperydaVB, ypinioasn,,
daka ap d?i adt ded, daka ap npetinde de da tine ane-
eauiî synynepe uii aneeauiî ninstipe nentpy npifiim^euii
oniniî say kiap nentpy npejydiițiî nepsonade. Intp’ yn
asemenea kas, te Beî nepneta înaintea paipeî uii kon-
uitiimțeî tade; ny te tpimiu, maî sys, diind ka, ny e ni-
mik maî sys de kît aneasta, diind ki> Dymnezey este
akodo. <Die ka ed stb te depiaskT de anede neperydate
nosiițiî uii ste> te okpotiaski», daka r'Bseuite de kyfiiin-
iț\B nentpy ^odosyd trBy a te dyne în isnite.
16*

k a n xxvn.
Kyps de instpykiție mopadi» iui pedițiioa
sn,. — Pedanjide înfi^i^torv.dyî ky
aytopitatea bisepineaskn».
Eaki> în s^îpiuit ned din ypmT» din kypsypide
tade, ned maî imnoptant din toate. Ed ^opmn» o în6i>-
u/BtYPT> în napte, «fnind ki> ny este 6op6a ainî de deui-
.de iui de nytepiâe natypeî, de nymT»pyd iui de mi>pimi-
ji e oDj-etedop say de k^timea iui întindepea dop; nini de
aptea de a se rîndi iui a BopBi dyne perydede 6op6ipiî:
ui de datopia de a se rîndi, de a BopBi iui a dykpa
dyne perydede mopadeî iui pedi\iieî, say dyne deijide
dymnezeeuitî kape npesid da ypsitede neamydyî omenesk.
Akym kynouitî 4>akydti>itide kape sînt date omydyî ka
ST> noate îndendini anede ypsite; akym o st> Bezî în ne
kin mîm>m aneste ^akydtTi^î a se synyne deijidop kape
rYbepny opîndyiada mopaM a dvmiî. Denî aneea este
yn stydiy npea anefioie iui Coapte imnoptant.
Ed este de yn <£ed în napte nymaî ne seama
dyi, iui ed ny nyne în j-ok nymaî kytape opî kytape ^a-
kydtate mopadi» iui intedektyadT»; ed de pekdamn» ne
toate, tfiind ki> pediuia de nyne ne toate da sdyjba ane-
diaiui aytopitTnțî, ea de o6di>dyeuite iui de domini» ne
toate în nymede dyî Dymnezey.
La nea d’T»ntîiy k^YtTdYPT), noate si> zikn» ni-
neBa ki» anest stydiy ny este ned maî imnoptant nen-
tpy înB'bițTbtopî, ninî ned maî sneniad; kn» ed ape anest
kapaktep nymaî nentpy neîbisepineiutîînki>pkaitîky sdn»-
Bityd npiBideuiv ad înJHipAypeî pediuieî iui mopadeî. Intp’
245
adefrbP ty euitî însTPninat ky aneste deițiî ka£
top kpeuitin; însT, emtî kiemat a de a^yta, a de npe-
rT,ti dpymyd mi a de peneta, dap ny a de komynika.
$ipemte dap emtî datop a da mini» de ajytop stydiydyî
anestyî objet.
Ile dînri, aneasta ty ny emtî nymai din nyrm, -
pyd kpedinniomidop de pînd, ni înkT, din aned nynrtp
kape este datop a da esemndy nedop dadiy.
Anoî, euitî datop skodapidop tTÎ maî mydt de
kît esemndy; euitî datop a da jynedop Bîpste toate di-
pekuiide, toate obineiypide, tot snirilyd uii toatT, nyte-
pea yneî edykaițiî mopadT, mi pediuioasT,.
ILli kym aî ^i ty în stane a îndendini mi a ajyn-
ije aneastT, ițintT, r daka n’aî f>T>kyt însymî yn stydiy kom-
ndekt de aneste peryde mi de aneste datopiî? He ayto-
pitate Beî nT,stpa ty asynpa jynedop snipite, daka sy-
nepiopitT>iyî ne tpebye st, aîbî în toate kynomtimțede ’î
ap dinsi aneea kapea ap 4>i în okiî ^amidiidop nea maî
imnoptantn, ?
Toate dap kontpibyesk a’ițî 4>ane o datopie s^în-
tn, snpe a te andika da dînsa, toate nîm, da tpebyini^a
de a mydqymi ne jydik'btopî, kT>POPa beî nepe atestatyd
tn,y de kananitate.
Beî înkina dap anestyî stydiy doî anî ned ny-
ițin, noate tpeî. Beî tpene în ned d’ Tmtîiv an istoria
sfinte; întp’ad doidea kYÂly mi dorma: în ad tpeidea
mora/la. Beî ypma întp’aneastT, npibimyb dipekițiî maî
npe sys de anedea ne am nytea st/u^Î day ey. DT,pye-
mte, nyne în mimkape toate ^akydtTițide snipitydyî mi
inimeî tade, mi înbai^T, ny nymaîamti mi a zine ; ni în-
kT, a kpede mi a aPT,ta aneasta ky ^anta; înbai^T, maî
ky seamT, a da esemndyd ka mi den,ia.
246
Ai1 sn» dai neîncetat esemndYd: în skoadi» , în
fiisepiki», în 6iau,a nYfidiki», în 5iaița npifiaVB. IIpetY-
tindenea Bei afiea a ajYta aYtopitatea fiisepineaskTb, uii
Bei afiea kY dînsa niiute panoptYpi npea stpînse.
Bei dipiuea adesea mYsika saY kîntapea so-
fiei fiisepineiutî; fiei îndendini «f’onkgiide de ajYtop ka iui
nede de kîntbpeiț. In toate aneste îndatopipi fiei d?i to-
fiaPTiu da dYkpapea pednjioasi» a npeotYdYi, iui fiei
adesea npifiit ka ajYtoPYd dYi. TpefiYe ka ed si» se pe-
zime uy ne pîfina ta nepsonade, nini ne ^iintta ta de
$ai^i> matepiadn», ni ne sinnepa ta koonepaiție, ne sim-
natiide tade nentPY nepemonia kYdtYdYi, ne kredimțata
asYnpa înfiTBițTtYPedop ne ed nponofiedYeuite.
A afiea o instPYkiție mopadT iui pediuioasn» auia
de întpeanb kît noate ^i aneea a YnYi kpedinnios, asta
ap ^i nYmai dYkPYd ned d’ TbntîiY nentPY tine; dYkPYd
ned mai de k^netenie nentPY tine, este, de a iYfii pe-
diijia uii ai îndendini noPYnnede întp\n kin atît de nid-
dYitop ne kît fia nepe mîntYipea sY^detedop, kape fiop
^i înkpedinu,ate dipekiției tade.
^akvdt^ipde noastpe mopade iui pedițiioase a-
jYnr da aned rpad de desfiodtape npintp’Yn stYdiY iui o
andikau,ie sinnepn» mai mYdt de kît npin anea fiiau/t de
npifieriepi iui dYnepi dese da fiisepiki», snoiad^ de kpe-
dinu/i>, ne kape de nYmesk Ynii fiiat^TE» fidaronestifin,.
Ty iutii din ne ofiîptuie skoate ninefia insnipa-
ițiide kare nep esepniujide anestei fiieițe, iui de ne di-
pekgiî snipitYade uii de ne sd?atYPi pediyioase afiem tpe-
fiYimvb ka ste» o dvkPTbm kY ^odos. Te fiei anponia dap
de aneda kape fieriaz^ asYnpa mîntYipii SY^detYdYi fa>Y,
uy ka de m>stoPYd tYPmeî în kape te a^di iui tY, dap
247
ka de ned mai fiyn npieten, ka de ned mai1 siryp no-
fiTițyitop mi dipektop npafiidnik ad sy^detydyî Vby.
Uli întp’aneste kyfiinte ’ițî am tpas toatT kon-
dyta ta în nriBimța dyî. Heea ne am nytea st maî a-
daor ap ^i kam de npisos, dap îițî zik kTdakanyfiezî
în kanyd typmeî ynde te a<£di ne nTstopyd syOetydYi
tTY, daka ny’ițî este ned mai fiyn npieten mi nofiTtțyi-
topyd ned maî de anpoane, opi kape simtiment de pes-
nekt mi de ninstipe Beî afiea adt<f>ed nentpy karaktepyd
dyî nepsonad say aytopitatea dyî fiisepineaskT, ninî o-
datT ny fieî afiea ky dînsyd panoptypî întreuî. Opî ne
aî tfane, opî ne dofiadT de npietemyr mi pekynomtimțT
aî mTPtypisi, daka ny ’î fieî da de kît neea ne ny
noițî a’î pe<fysa; stima mi pesnektyd, mi daka îî smydijî
sinrypyd dykpy ne nepe konmtiimța sa de npeot, di-
pekuria dyxofinineaskT a fiiei^eî tade, ny aî, maî zik
odatT, o kondytT întrearT kTtpe ronaniy nenoponipidop:
Ny’gî zik: d?T-te esemndy, dykpeazT mi înde-
ndinemte datopiide nyfidine mi ia napte da sdyj-fia fiise-
pineî ka st mydițymemtî oninia ofimteaskT. Anestea
ap <f>i d?TPT îndoiadT nimte nofieițe fiyne, dap ap <Pi e-
mite dintp’ o îmțedenmyne ne jymTtate, dintp’ o minte
kam tîmnitT. #iî maî mydt insnipat, «fiîkredinnios maî
mydt ky inima.
IZosiiția ta nymaî npintp’aneasta fia ^ipervdatT,
mi adaor: st te nTziaskT Dymnezey de noshpî nepe-
rydate, de anedea în kape, ne kanyd dyxofininesk ad
enopiî, ap fieni omyd a mtepije ne npeot mi a nyne
natimede omenemtî în dokyd tytydop dykpypidop dvmne-
zeemtî kape sînt npibideuide demnitTițiî sade mi dato-
piide însTPninTPiî dyî. Tloate st fioiaskT Dymnezey a
te apynka întp’aneste isnite, mi daka ed tekondyne,ed
248
te 6a k't.Hvzi nîr.T, în s^îrmit. Dap daka emtî dator
nvmaî uie; rpemadedop tade, nesokotingedop mi neîn-
rrijipidop tade anede disnosiițiî de snipit kape te ap mîxni
mi k^pop dpentatea de ap ^i d>aBoraBide, rPT,Bemtete a
te nemeta kv dinadinsyd, mi Beîdeskonepi deakyd pt»y-
dvî syindyte da isBopyd dyî.
Andik’b kv kopayiy anest deak, mi ad?di» ka,
sannedoniyd sy^detedop mtie a npinene rpeuiadede mi
Bindeka mydte pane; nymaî atynnî este nytepnik kînd
tT,mT,dyemte ne ynede mi iaptn, ne adtede.
k a n xxvni
Kypsypî npaktine. Skoa.de de anâika^ie
ad'Borate ne dînrT, skoaJa normai.
Hea maî mape din datopiide ne Beî aBea a în-
dendini da skoada nopmadT, este de a’ițî nyne toate
nytepide, ny ka st, uitiî toate nede ne se înSaiți» întp’
aneastn, skoadT,, ninî mT,kap ka st, kynomtîmydt aneastT,
ofidiraiție, ^Pie kît de stpînsrb, ^iind de o tpeantT, maî
de jos, ni a te tfane Bpednik a înB'bița Bine ne adițiî
neea ne mtiî. Ainî stAu 4>ie adeB^pata ta ițintT,, ki,-
m,tîiyd ynde se sdnpuiesk toate; pemTaunța este de yn
intepes mijdoniv. Ty ny emtî ainî nentpy tine;ninen-
tpy aneia kapiî i;i se Bop înkpedimta aiypea; nentpy dîn-
249
uiii kîpmyipea te tpimite da noî, uii nentpy dînuiiî înkinî
ainî stydiydyî uiî snipityd uii mintea ta.
Ast<fed statvd Bede uii npei^yeuite kiemapea ta.
Auia a întokrnit npetytindenea, ne dînrT skoada nopmadT
say skoada de teorie, skoade de andikauje say ned ny-
i0n o skoadT npaktikT.
Ap 4>i de dorit ka st se noatT adTora da $ie
kare skoadT nopmadT ninnî skoade npaktine, o sadT de
asidy, o skoadT edementaPT de modyd mytyad, adta de
modyd simydtanat, o skoadT synepioPT iui o skoadT de
^dTkTi. AneastT ynipe de aiuezTmintc aknesopiî kape
$ane din mTPeițyd auiezTmînt din Bcpsadii skoada-mo-
ded a skoadedop nopmade din <>pannia, uii noate din
Eypona. Dap mijdoane de o asemenea întokmipe ny se
rTsesk npetytindenea, iui tpefiye a se mTPijini întp’adte
nTPiți da neea ne nepe tpefiyini^a. Tpefiyimța yneî skna-
de npaktine se noate îndendini npintp’o skoadT edemen-
taPT fiine ofidTdyitT, fiine kTnyitT uii auiezatT kiap în
tonpinsyd skoadei nopmade.
Kym fia opranisa ninefia aneastT skoadT uii kym
fia kondyne întp’însa ne skodapii înfiTU/LtoPî ky kinyd
ned maî snopnik?
Uli kym fia ^i aneastT s^oa^,. mytyad'b, simyjl—
tanat^ opî miște?
Noî am dat în tpekytede kanete, ka st desde-
nm aneastT nnofidemT, npinniniî ijenepadî. Eî se not
modi<f>ika dyne îmnpeijiypTPide ne se fiop iska. In ^ie
kap£ d^kaditate, tpefiye a se kon^opma ky tpefiyinitede
uii ky nTpepide domnitoape. Dap asemenea, în ^ie kape
dokaditate, o kxnetenie iskysitT tutie a îndpenta ne-
kyfiiingede yneî metode imiiysT npin modi^ikaițiide ne
ea înrTdye.
250
Daka metoda dominanti» este mYtYali», di/î fo-
loasele si mY.lt an atei nrin raderea monitorilor; daka este
simYltanati», di»’î foloasele mYtYalei nrin înmYlurirea
seki^iilor.
Ori kYm, skoala si» d?ie esnelenti», dar sko-
larii ste» nY fie nriimiiți nîm> kînd dînsa rar Ba fi ast-
fel, afari» nYmai de uy Ba sokoti nineBa a imita ne
aneiea karii nretind a înB^ița ortorrafia nrinkakorra-
fie. Dar dYne anest nrinnin, Ba treBYi ka si» f ie într’
o stare atît de tik^loasi» ne kît ar fi kY nYtimyi», uii
Bezi ne Yrmi>ri rele are o teorie auia de nesimuitoare!
TreBYC ne lînri» aneasta ka skoala si» remîie,
si» stea BYni». Ka o skoali» si» due Byht», este neani»-
rat ka si» fie mînatrB de Yn înBTE»i^T>tor Byu, mi ainî
zâne Yna din nele mai mari rreYti^i. Daka skoala
nraktiki, este dirhjeatTb nrin skolari-înBi»u,i»tori', ea de-
Bine o simnl^ makini» de nerkare, o Yi’inioasi» skoali»,
Daka uy este dirnjeati» de dînuiii, ei Bi»d înBi»ițarea,
dar iiy înBai^i» kiriYl kYm si» komYnine eî însYUii. Ky
toate anestea este Yn leak la anest îndoit pt»y, uii a-
nesta este direkgia klaselor saY sekițiilor nrin sko-
lari-înBTițTbtori, syBî întreara direktție a skoalei de ki»-
tre înBTbi^n»tor; iiYmaî ki» aneasta nere, din nartea nes-
tYÎ din Yrmi, o nemi»ruiniti» isteniYiie uii o ncrfoktTE»
komnlTE»nere. Indati» ne linsesk aneste doi» lYki’Yrî,
fiYiiele ranortYri uy se întokmesk, uii toi^i iun îmnli-
nesk datoriile rn»Y în skoali». întreara BYna orîndYialn»
esistTb nYmaî akolo Ynde înS^^torYl, euiit însyurî el
de kYrînd din skoala normali», este asemenea*, disno-
sat ka uii skolarii-înfiT>q,T>toPi îusyuiî a nriimi noBei^ele
direktorYlYi ofiuitesk, uii Ynde toiți, direktor, înBTbivi»-
tor uii skolariî-înBi»uri»torî, nrerbtesk îmnreYiii» leu,iile
251
skoadei npaktine, oBsepBy Bine toate esepnigiide, uri <f*ak
din ede oBjetyd ynor îmn'BPt’BUiipi perydate, ypmate ky
pediyiositate.
Am Bn.zyt skoade npaktine în kape ne ^ie ne
zi nepka oare kape nyoe diByipi uri nred’aneri, în ka-
pe a doa zi mbPTsia toate ne a ypmat seara, în ka-
pe se înkrynimay în tot 4?edyd toate metoadede mi tou^i
sistemii.
Am Bnbzyt adtede ynde se ^Tnea toate kontpa
tytydop nrinmnedop de nedarouie npo^esau;i da skoada
normadn»; ynde skokarii-înBn^Ttorî, simndi nriBitori
say ajytTtopi niminiu,!, Bedeay a se nraktika sav aridi-
kay eî însymi nponedede nede mai rrosodane mi nede
mai BinoBate. Snyiy iambmî kn, am Bn»zyt mydte Byne
skodi edementare neatîrnate de skoadede normade, mi
am BTzyt npea nyu,ine skodi Byne ynite ky aneste in-
stityiții. N'bdnbj'dyesk kn> aneea ynde Boiy dyne ne în-
BTbi^Ltoryd mey komynad este o esemție.
Dap anesta ny este yn kyBînt ka stb ny ’d dyk
aiypea. Infybu/LtoPYd ne kînd se a^dn» în netate mi în
kypsyd stydiidop, este datop ste» Bazn», syBt okiyd kn>-
netenii sade tot ^edyd de skoade. Ed Ba Bedea ne ane-
dea ne kare de kîrmyesk aneste modeste kopnopau,ii
kare r^sesk atîta nvtepe în ostenedede dop. Ba Bedea
sadede de asidy, kondyse ky atîta kTbddypn» de ternei,
tfipemtede dop nriBirietoape. Ba Bedea skoada syneriopn»
ynde stydiide se £ak ky yn tfed de nesaipy kape esndi-
kn» îndestyd tpeByinița instpykqiei ne neapkn» o j-ynime
în nyntyd de a intra în înBTbițapea aptedop mi mesepii-
dop, skoadTE» ynde disnindina deBine kiap npintp’însa yn
dykpy de mîna a doa, dar ynde metoda este de o im-
noptamț’f» nem'bPijinitn». Ba Bedea înkn» o adtn» instity-
252
iție ynde a^est îndoit kapaktep este mi mai nponymtat,
o skoaJT, de ^dTbkTbi ynde nymaî este tpebyimțT» de nini
o dismndim», dap în kape opranisaqia kypsypidop tpe-
bye STb ^ie atît de bine îmțedeas'B în kît st> ny se niapznb
nni o sekyndi, din timnyd kape ape ainî ned mai pidi-
kat npeiț nentpy skodapi.
Ba înbTua întp’aneste bisite, npeuedate mi yp-
mate ^ie kape de nobeițe din naptemi, mi de medi-
tauii din naptea sa, a se nperbti nentpy biitopyd st>y,
dyne toate skimbTPide ^ie not si> i se în^Tbi^imeze, mi
nentpy toate obdiraițiide He’i ba odiseea a’mi imnyne.
--------———
K a n xxix:
Kyps de nepiekgie. — Panoptede înbi>^i>-
topydyi $onku,ionap ky skoada nopmade.—
Konfepinge întpe înb ^^Tbtopî. — Panop-
tede înb'bUr'btopydyî' ky koderiî stî. —
Eifidiotenede instpykipei npimape.
— Esamene nepiodi^e. — îmn'LP-
uzipea npeițypidop.
^lede mai ^pymoase stydii sînt nenep^ekte, mi
kynomtimțede nede maî esakte nepd ky timnyd din în-
tpeyimea mi di>mYPipea dop. Se kvbine dap a kontinya
253
neîncetat snpe a se înBi»ița, akomndekta neea ne uitie
nineBa nyițin, a îndpenta neea ne uitie pi»y, a înfigă
neea ne n’a uitiyt ninî odatT».
Ilentpy aneasti» tpeaBi» s’ay întokmit în Ine ka-
pe skoadi» normadi» kypsypi de nep^ektpe nentpy nede
tpeî kateropiî de în6i»iți»topî: 1-iy Aneia kapiî ky opî kîte
intediyimți» iui Boinqr» de ap ^i, n’ay <f>ost îndestyd de
^epiniițî ka si» ypmeze kypsypî perydate iui komndekte,
tui kapiî sînt înki» jynî ka si» se 'fodosiaski» de înrri-
jipide ne ape o6drbdyipea nentpy dînuiiî; 2-a aneia kapiî
sînt kiemauî kiap npin nponîiuipide ne ay fekyt iui is-
np^Bide ne ay doBîndit, a mepue înki» maîdenapte; 3-a
aneia kapiî ay treByiniți» de a ^i întpeiținyițî în npak-
tika metodedop ne ay Mzyt da skoadede nopmade,
uii de a se ^amidiapisa maî mydt ky oape kape pamype
ade înâT^ttypeî ne sînt kiemaițî a de komynika.
La înnenyt kypsypide de nepd>ekiție epa nymai
yn auiezi»mînt Bpemednik, întemeiat snpe ^odosyd ane-
dop înfiTițTtopî akym în dykpape kapiî ny epay kym
se kyBine adi»naițî din uiipoiyd dykpypidop uii npo-
nededop.
Asti»zî, aBem o instityiție statopniki» în «faBopyd
anedop înBi»iți»topî nentpy kape aytopitatea ape o Bine-
Boiniți» sneniadi», nentpy sdyjBede ne sînt kiemaițî a în-
dendini. A dn kiemat da aneasta este dap, de ny o <fa-
Boape, ned ny^in o distincție. Anesta este sinrypyd
nynt de Bedepe din kare te Boiy tfane a npiBi nestiynea
noastri»; este sinrypyd iui ned maî onopaBid dea snpi-
j-ini s^opițede da kape B^î <£i kiemat întp’aneste deițiî;
d?iind krb ny tpeBye a’ițî askynde aneste stfopițe tpefiye
a ^i rnarî. Este BopBa întp’aneste kvpsypî a ^ane aneste
doi» dykpypî: a peBedea nea maî mydti» napte din ma-
254
tepiide înbn>^T,typef npimape, uii a înb^a nede mai byne
nponede de komynikatție.
Matepiide ne ai a pebedea neîncetat sînt aptea
de a skpie uii a bopbi, sînt rpi,matika, optorpatfia, ad-
knbtyipea. Auia dap, sybt anest panopt, beibeni da kyp-
syd de nep^ekiție ky idei Coapte deosebite de anedea
ne ai abyt da skoada nopmadi,: ai abyt npidej a te kon-
bimje de neajynsyd stydiidop tade întp’ o mydițime de
kasypi, tui bei înkina deițiidop ne bei npiimi o ba^rape
de seama? mydt mai poditoape.
Asemenea ba ^i tui desnpe kynouitinurede ne’pti
bop da asynpa uitiimțedop Vișine uii istopii natypade, say
desnpe ideide ne’iți bop komynika asynpa optikydtypei
uii arpikydtypei. LUtiind 4>odosyd ne noiți a tpaue din
ede, de bei npiimi ky întpeuime uii bei $ane ty însyuii
nestiynede asynpa k^popa bei dopi ste> ai mai mydte
dymini.
Ilentpy metoade uii nponede, nvntyd Vly de be-
depe ba du asemenea skimbat. Hyind mina da dykpy ai
deskonepit mydte dinse în teopiide tade; esnepiin^a de
toatrb zioa te a «Hkyt si, bani de seama, adtede nyoe,
uii nentpy ka sa, te adyni în stape a de kydma, bei ob-
sepba ky o kypiositate mydt mai bie un mydt mai do-
dositoape nponîiuipide ne s’ay dn>kyt da skoada nopmada»
de da nea d’amtîiy a ta ieuiipe.
Aneste kypsypi isnpa,bite, bei pebeni în kanyd
skoadei tade ky mai mydta, instpykiție uii ky mai mydta»
aytopitate, diind ka> distinkiția ne ai dobîndit npin kie-
mapea ta da skoada nopmadi, îiți ba aronisi yn mai
înadt rpad de stimi, uii de konsidepagie nybdiki,.
IIpin ypmape ny’iți ba di destyd a di kiemat o-
dati, say de doi, opi da aneste kypsypi; este bine kît se
255
Sa nvtea mai des st te a£di akodo, uri ned nyyin da
drie kifre trei ani.
In intpefiadea anestop kieniTiri atît de onopafiide
uri atît de tfodositoape deodatT, te fiei sîpryi a adTora
$odoasede ne ede ^TrTdyesk, ițiindyte de uripoiyd ty-
tydop nponîuripidop înSTU^typei, say npin Bisite fekyte
da skoada nopmadT, daka euitî anpoane, say npintp’o
kopesnondinyT fiine meditatT.
Bei adTora înki, ne dînrT aneste ^odoase ne
anedea ne fiei tpaue din kon^epinyede ky kodeyii Vei ,
înfiTyTtopiî din aneeatuî nipkonskpiyie (ndasT.)
Ia da aneste kon<Pepinye o napte komndektT uri
yn intepes sepios. Ede ay anest întpeit ofijet: de a a-
uitepne syfit fiedepea ofiuiteaskT dyminede uri esnepiin-
yede tytydop; de a te esepnita da aptea înfiTyTtypei uii
a komnynepii npin komynikaițiide fiepfiade say skpise ne
kape <£ie kape este kiemat a d>ane; de a ^onda nentpe
de instpykiție say fiifidiotene nedarouine, a kTPOP mij-
doane neînnetat kpeskyte, not st u,ie ne înfiTyTtopi în
uripoiyd tytydop îmfiynTtTUfipidop.
Aneste kon^epinye fiop afiea npin ypmape în okiî
tTi o mape imnoptamyb; fieî asista dap perydat; fieî
nperTti ky rpijT dykpTPide ne fieî în^ițiuia akodo, ko-
mynikayiide ne fieî ^ane akodo asynpa nosiqjei skoadeî
tade say asynpa nestiynedop yenepade ade înfiTițTtypeî
uii edykatției. Ny fieî sy<Pepi nini odatT ka aneste ^py-
moase adynTPi st deuenepe say srb kazi», ka dykpypide
nede mini st ia dokyd nedop mapi say kT iyfiipea de
sine iui yedosiide sade, nenTsapea uri tpistede eipoade,
deuieptTniynea uii PTtTnipide eî se srydyie niuite ady-
utpî kons^inyite da nede mai intepesante tpefii kape not
a te okyna.
256
Ilentpy a te epi de aceste katastpotfe, — te por
st însemnezi aneste kvSinte, — Beî aBea yn perydament
statopnik, Beriepea ynyî npesident kynoskyt npin kyno-
mtimțede iui panryd sty, a’ieea a tytydop aytoritTiți-
dop kape xpTnesk yn interes serios asynra edykatțieî
nyfidine.
nentpy Bifidiotene, Boiy adTora oare kape noBeițe.
Boiy BorBi maî Tntîiy de anedea ne euitî datop a aBea
anpoane de tine, nentpy taițiî de tfamidie, nentpy sko-
dapiî tTÎ uii nentpy tine. O BiBdiotekT este ynyd din
nede maî Byne mij-doane de a întinde înBTițTtyra, uii
tpeBye a o întinde.
Anede natime atît de rposodane, anede oBineiypî
atît de fiioaie uii stpikate kape se mam^ny înkT în mij-
dokyd înadteî noastre niBidisai^iî în kîte-Ba stTPÎ maî
de jos ade sonietTițiî, ne PTy ny npodyk ede n’în-
tp’aneste kdase? Uii Boieuitî a dTsa st nirkyde anede
^dakTPe innendioase, anede edemente de neorîndyiadT,
anede seminițe de neptypBaiție? Ny, ^tpt îndoiadT, ty
ny Boieuitî. Eî Bine, sinrypyd mij-dok kape noate a mik-
uiopa aneste pede, daka ny noate a de <§ane st desna-
pt, este o maî mydtT instpyku.ie uii o maî mydtT ky-
uetape, o maî mydtT nytere a omydyî asynpa dyî în-
syiuî, maî mydtT dini uite uii raiție; kym îî Beî da ty
toate anestea?
Ayz zikîndyse: „Nymaî rediijia ape îndestydT
nytepe a domodi natimede.“
O uitiy; dar ea este tape nymaî akodo ynde
este ajytatT, uii ny este nretytindenea. Ea este kam
dTPÎmatT în snipite, uii daka atîpnT de da înBTU/BtoPÎ,
în opî ne de a o pidika da tbatT nyterea eî, ^akT neea
ne not. Paipa nyfidikT, Bekiyd fiyn simiț, îmțedenniynea
257
nonodLîbp, toate anestea av npeițyd dop asemenea. Mi-
sia ta este de a 4?ane st> se npegyiaskrb toate anestea,
uii datopia ta este de a întpeBvimța ny mijdoanede
ne sînt în disnosiiția adtopa, ni anedea kape sînt
întp’ a ta.
Se snepie ninefia desne de nedenede ne întîm-
nim», îndată ne de npifieuite, uii i se kdTbteuite kopa-
țiiyd ne tpefiye si>’d însytfdeițeask!,. Yiti» te mai denapte
uii mai sys, uii mepijî.
„Kedtyedede sînt rpoasnine de mapî, pesydtatyd
nesiryp, npimejdia este ky nytimyB: si> ^akn> adițiî ned
d,ri>ntîiY nas,“ eakn> fiopfiipea opdinaprb.
Dap ny este tpeafia adtopa a ^ane fiinede ne
ty jydini kn» ap ^i 4>odositop, uii ne kape komutiinga
iți ’d insnipn» uii iți ’d apat^.
Ilpimej-dia este în ypinioasa adeijepe a k'BPițidop,
în afiys. Eî fiine, ty ny fieî ^ane niuite adețiepî ypi-
nioase, uii afiysyd nd'bnepidop intedektyade ny tpefiye
ninî de kym si» ^akn. a te înrpijd. Daka se a^dn> oape
kape înfiTbițaițî kapiî nitesk mydt, ny sînt myduj, iui
ainî ny este fiopfia de înfimțatțî, ni de tțTbpanî. IlentPY
eî, pesydtatyd de oape kape înfirbițrbtyprb este maî ny-
iținn» dofiitonie. Daka fiynede ideî ne aî dofiîndit tyîițî
^ak fiine, tție kape npiimeiutî instpykiția din toatem>p-
ițide, j-ydikn» de nem'bPTjinityd fiine ne ap ^ane anedyia
kape ny o ape de dok uii kape n’ ape adt mij-dok a se
dymina ^p^ de kît kwițide.
Tpeytatea kedtyededop ny este o stafiidn» sepi-
oasi»-, mydițymim dyî Dymnezey, fianiî ny dinsesk ninî
o data din ^pannia nentpy dykpypide nede fiyne.
Maî opdinap nasyd ned d’^ntîiy este anefioie. Ila-
svd ned d’^ntuv nentpy a afiea fiifidiotenî nonodape, fia
17
258
$i kaptea nea d’^ntîiy. Aîfiî de asta yna, adeasi, fiine,
npea desne, npea de îmțedes, npea nonodapi»; si» se
ryste, st, ^aki, fiine în kîte-fia ^amidiî, întp’yn sat, în-
tp’o skoadi,, mi fiei dofiîndi ajytoape mi snpijinipe de
npetytindenea.
Ty fieî 4?i Coapte si,pak, mi ny fia ^i ninî yn
fiyn netiațean în satyd ti,y, în ndasa ta, daka ny fieî
a^da ky dînsyd fipe yn mijdok de a’ițî ki,nyi yn fiodym
tfodositop, mi daka, ty mi ed, ny fiexțînpinfieni îmnpey-
ni> a adi,ora yn ad doidea fiodym da ned d’imtîiy, mi
yn ad tpeidea da ned de hd doidea.
Dap ny’xțî fiop dinsi nede d’imtîiy ajytoape, mi
ty ny fieî ^i din aneî oamenî kapiî ny mtiy nimik si,
urneam, 4?t>pt> a întinde mîna da adițiî; ty fieî nyne nea
d’imtîiy niatpi,; fieî afiea mepityd mi fi^kypia de a te
nyne în ^pyntea mimki,piî. Aceasta este tpeafiata maî
mydt de kît opî ki,pyia.
Îițî pekomand dap ^ondaipa a tpeî ^edypî de 6i-
fidiotene nonodape, ne sînt din dominiyd ti,y:
Aneea a ndi,miî, nentpy touîînfii,iybtopiîki,po-
pa di se kyfiine;
A satydyî nentpy tan,iî de ^amidiî;
Uli în sfîpmit a skoadeî, nentpy skodapiî ti,î.
Hea d’imtîiy este nea maî de rPT,fiit; ea este
neam,pati,. Ky ne dpent fieî nypta în fiedepea a toati,
dymea titdyd de înfii>^i>top nyfidik, daka ny fieî mti
neea ne este instpykiția npimapi, în nede maî fiyne skoa-
de , daka ny fieî kynoamte nede maî tfpymoase nponîmipî
mi nede maî fiyne ade eî metoade? Denî, ne mijdok aî
de a mti neea ne se ^ane aiypea, mi neea ne se ^ane
ne ^ie kape zi, daka ny stydiyd fiynedop ki,pițîkape se
nyfidiki, asynpa dykpi>piî tade de toati, zioa? O întofii,-
259
pBiuipe întpe tine uii koderiî tBÎ, o pevnipe de mi^doa-
nede uii s^opi^ede Boastpe noate sinrYPB a ajYnue nen-
tPY a kvmnBPa jYpnade uii kBPUrî de edYkaiție, skpieri
de stYdii uii înBBițBtYPB kape 6% sînt nenesapit
Te Bei Yni dap kY tou,î aueia din koderiî tBÎ
kapii sînt Bpedniui de titdYd de înBBitBtop, kapii aY zed
uii kanauitate; Beî kinzYi kv dînuiiî, syBî nresidimța
yuyî memBpY ad komitetYdvi saY insnektoPYdvî skoade-
dop, nentPY auiezBmîntYd în kanitada ndBiuiî a Yneî
6i6jlioteue a în^v^torijlop.
înB’tivBtoPYd auedeî skoade Ba ^i BiBdiotekaPYd
BostPY, kasiePYl Bosîpy; ed Ba npiimi SYmYdiga ue s’a
rBsit kY kade a da ^ie kape, Ba ^aue si. se adYkB kBP-
tțide, de Ba înskpi întp’Yn peuistPY, de Ba nYne în uip-
kYdagie, de Ba adYna uii Ba pesnYiide de dînsede to-
BBPBUiieî.
La ^ie kape tpei dYnî, Bb Beiți adYnanentPY a
Bb desBate asYnpa intepesedop Boastpe; da <fie kape doi
ani Bb Beiți îmnBPt^i BodYmide ne Beu^î <fi doBîndit npin
dinapii Bouitpi, ka komitetYd sb uy rBsiaskB mijdok de
a Bb dYa kBPgide ne seamB’i.
Dap este nYițin dYkpY a aBea kBPiți. O kapte
nv e nimik, ne se konpinde întp’însa este tot. Este nea-
HBpat ka ste» ^auî uitipî sepioase. Din minYtYd din kape
Beî înceta a uiți, Beî înueta de a înBBtța; din minYtYd
din kape Beîînuetadea înBBga, noBîpneuitî snpe kBdepe.
Hiteuite ne ^ie kape zi. (Lb însemnBPÎ nekontenit.
Peuiteuitede în toate sepede, uii uy te kvdka niuî odatB ^b-
pb a 4?i ^BkYt Bpe o nponîuiipe, kîuitirat Bpe o kYno-
uitimțB ^odositoape saY kYdes o oBsei’Bai^ie andikaBidB
da mapea uii d?PYmoasa ta misie.
Ky toate auestea din naptea ta ap 4>i nYmaî yii
17*
260
^pymos eroism întokmind o mikT fiifidiotekT, yn nene-
sapiy de instpykiția npimaPT nentpy înfiTițTtopi. Tpefiye
a ^ane mai mydt, a kpeea o mikT fiifidiotekT nentpy
taiții de «familii. fiifidiotekT ne fiei konsydta înkT, dap
kape fia Codoși asemenea ne adiții. O kapte fiynT atp-
iVB asynpT’i konfiepsatții npin kase, npin kîpmyme, nrin
katfenede. KTnd ne dînrT aneasta se fia aUla kîte-fia
fiyne fiodyme întp’yn sat, mydte din ypinioasede rîdne-
fiypi fiop ^i mai nyiține, mi înnet înnet fiop desnTPea
din ed anede snene mîxnitoape ne srydyie ama de des
kTminede în kape kedtyesk în kîte-fia neasypi mika e-
konomie din kape «familia tpefiyea st tPTiaskT toatT
STntTmîna.
Am întokmit da Hepisai, ky kedtyiada mea, o
fiifidiotekT de da tpei-zeni nînT da natpy-zenî fiodymypi.
Dam st nitiaskT aneste k^Piți tytydop anedopa kapii e-
pay în stape st se ^odosiaskT din ede, mi ey ny npii-
miam nimik de da nimini. Dyne ne fiTzypT ^odosim^a
ne iemia din aneste nitipî, ^TkypT nisdT, mi toiți fioiPT
a da kîte nefia : afiypTm mijdoane a kymnTPa mai mydte
kTPiți, dap ny rTsiam tot fiyne. AstTzi kTnd se nyfidikT
atîtea esnedente fiodyme, d?ie kape noate st ^akT mai
fiine mi mai1 mydt de kît neea ne am ^Tkyt ey. #on-
dyd mey ned d’Tntîiy de kTPtți se komnynea din fioiaye
(kTdTtopii) mij-donii; ne esnedente fioia\ie afiem astTzi, ne
«fpymoase kTPu,i de tot ^edyd! BarT de seamT îust kT
$ie kape dokaditate ape tpefiyinitede sade naptikydape,
mi adeije kTPipde anedei fiifidiotene ky omyd kape ky-
noamte mai fiine ne dokyitopyd anedyi dok. Ilposkpie
tot «Pedyd de nofiestiin kape ap ai^a imauinaiție $tpt
a «fopma |ydikata, fiasnede, nofiestipide deda fiatpa ht-
pinteaskT, snpe esemndy, kape sînt atît de afisypde nre-
261
tYtindenea uri kare d?ane atîta pt>y ne da sate. Asemenea
fia de toate anede k^piți npin kape nemtine îmi ^a-
ne nopokvd atît de desne, tui în kape uy se nomene-
tute nimik de toate nekazYPide nedesdinite de fiia-
ița YmanT.
Este nentpy tine yu intepes adînk a nrBstpa oare
kape panoptYPi kY aneia kapii aY nTPTsit skoada ta. Jy-
nede neafiînd mai mydt a d?ane kY înfiTtyBtopyd, îndată
ne n’ape nimik a mai înfiata, desnpei^yemte Coapte des-
ne nimte ^onktții ne kare înneteaza, dc a de rrpsi d>o-
dositoane. Daka, din npotifia,, fieî kontinYa a’d înfiata
mi a’d k'bd'BYzi npin niskape-fia nitipi; daka, nhrb da
sfîpmitYd kapierei sade, fiei pemînea no6rBițyitopyd mi
înfi'BU/Btopyd dyi, nositția ta în npifiintyB kadpe ed este
SYnepiop'b. Oninia ne ave ninefia de noiatîpm» tot de-
aYna de mijdoanede noastpe de a d?ane fiinede, rnipes-
nektYd skodapidop ta>i nentpy nepsoana ta fia d?i tot de-
aYna kond?opmy kY aneda ne fiop afiea nentpy tine d>a-
midiide dop. Din adta> napte, tfamidiide te stimT nen-
tPY ^odosYd ne de diani mi mai kY seama, nentpy dpa-
rostea ne xpamesk skodapii t^i nentPY tine, mi ey mri-
fiesk ne a tpeidea pamypa, a fiifidiotenedop nonodape, fii-
fidioteka koniidop, ka ynyd din nede mai fiyne mi^doane
de a kîuitira aneasta, draroste.
Se ra>sesk dyminika, zidede de s^pS^topi, mi
kiap ne <fie kape zi a anydyi, minyte în kape skodapii
ta,i se not îndedetnini da kîte nyițina, nitipe. Sa, ny de
îndesnemti kanuți? înkeapfia» fipe o tpei-zem de fiodyme,
mi fiei dri k^nvit ky k^p^ide tpefiyitoape nentpy kîiți-fia
ani. Lokyemti întp’o netate, adeue tpaktate în kape d>i-
rYPTE> memtepii nmstiu.i; te ad’di da sate, anestea fiop d?i
istopii atinrBtoape de osîpdninii mi kymn’Btaiții kydtifia-
262
topi. ToatT kaptea ^TkytT nentpy konii ny noate ste»
^ie hyst ^t^pte» osefiipe în mîinede tytydop, uii noBesti-
pide din kastede ny sînt ^odositoape kodifiei. Dt ^ie
kTPia kdase din societate neea ne noate npinene, neea
ne este datoape st uitie. St^i nitezy yn sinryp esem-
ndy. Ididede dyî llesnep sînt ndine de tfepmek; dap,
kpedemT, ane.de desmiepdTtoape înkinyipi ay ^Tkyt a-
nedyia kape nți fiopfieuite yn pty Coapte mape. Ed a
afiyt mydtn, Bpeme imaijinau.ia ndinT ky snene nastopa-
de, ky niuite dykpypi kym ny se maiîntîmndT ne dyme,
kiap npin pomantinede fiTi ade EdBeiției, uii npekym
n’a ^ost nini odatT kiap în Apkadia. ^epeuitete de a-
nest pty.
Ile dînrT aneasta toiți fiodymii BiBdiotenei^yni-
mii ny tpefiye st stea în dydanyd skoadei; tpefiye a de
îmnPTiutia ne da ^amidii. Hed mai fiyn mi^dok de a
^ane aneasta, este îmnTPițipea npeițypidop, dykpy atît
de <f>pymos în kît mi se nape kT este ned maî fiine în-
kinyit dyne dyme. Intp’adefiTP o înnTPițipe de npei^ypî
este o STpfiTtoape nentpy înfiTițTtop, nentpy skodapî,
nentpy tatpi de ^amidii, nentpy avtopitTu.i. IldTkyte
simgipi ade mamedop, Bemiți a mTPtyrisi ^epinipea ka-
pe day aneste sodemnitTițî! syfienipî ade ^ynedyi, syfie-
nipi ade fiTtpînydyi, fienhți a da dofiezi în ^afioapea a-
nestop STPfiTtopi! ny sînt adtede de kape st’uiî adykT
ninefia aminte ky atîta ^epinipe. Da, ast^ed este in^dy-
mița mopadT a anestopa în kît ap ^i nTkat a ny de a-
uieza în d’ie kape sat. Daka kdasede înadte ay nyginT
tpefiyin^T de STPfiTtopi, daka ede rTsesk îndestyde nea-
sypî de tpezipe uii meditație în ^edyd dor de fiiaiyr,
nonodydyî din kcntPT, în ^edyd dyî, îî tpefiye niuite e-
none ne’iap miuika nygin inima, uii’d apnyne kvtTPie
263
tfaiyb kv kyyetYd sty, uii î’ap dTsa întinTPipî adînni.
STpfiTtopide de kape BopBesk, îmnTPttipide npei^YPidop,
Bop dva PTdTnine în skypt timn, Bop pefiTPsa mydte
ideî, Bop intepesa toate fiîpstede, uti Bop esepnita asy-
npa panoptypidop di^epitedop kdase ade sonietTuji o in-
’Sj’yiniyb «f’epinitT. Este datopia fioastPT, înfiTi^Ttopi aî
«jynimiî, a de npoBoka npetytindenea.
hțî Bop nyne înainte noate ne^odosyd dop. O
st’i^î zikT kT ny tpeBye a întTPÎta emydauria npin npe-
x^ypî, kT aneasta întokmipe skopneiute yn <fed de tîrr
întpe mynkT uii PTsndTtipe, kT depaiiTnT mopaditatea
în înnenytyd, în PTdTiina eî, kT detuteantT iyBipea de
sine, tui ky dînsa nisma uii natimede nede maî fiTtT-
mTtoape. Aneasta Ba st zikT a <fu Coapte st’pauinik uii
nyițin în ynire ky natypa dvkpypidop. Ky adefiTPat,
npetytindenî mynka uii în^edenniynea dofiîndesk pesndT-
tipea dop, uii este d?ipesk dykpy de a kpede kT fiTzînd
isnPTfiide tofiaPTtuidop dop neî maî stydiouiî, konidyd,
kape ny este maî nyu,in insnipat de kît omyd, se fiadT-
sa a se kîuitira de oBuiteaska întpenepe. Aneasta este
în skypt iținta a anesteî instityi^iî. PesndTtind osîpdia
ea nedenseuite denea tui tfane a Bedea ^ie kape din nea
maî kpydT fiipstT, neea ne Ba Bedea în dyme în toatT
dypata kapiepeî sade. Aneasta este kT andikatția tui
Byna kondvtT asirypT ^odoase omydyî. A pesndTti myn-
ka ny Ba st zikT a întokmi yn tîpr întpe Biptyte uii npe-
t^yd sty, ni a ypma natypeî say, nentpy a zine maî fii-
ne, npofiedintțet A îndesni jynimiî înkopayiapea ne ea
mepit!», ny fia si» ziki» a’î aițîtța natime ne ea ny de
ape de dok: asta fia sr£> zikrB a da simtimentedop ne ka-
pe Dymnezey de a nys în inima ei dipekiția nea maî
kyfiiinnioasT; este a aki»ița aneste simtimente de decide
264
mi knbLle fiiptygiî. Ny fiezî Jet omyd în toatT Bîpsta
ape trefiyingT de înkopayiepi, mi kT aneda kape de me-
pitT de dofiîndemte?
^TrTdvemte’mi dap, jxne înfiTgTtop; kT fief
întokmi îmnTPgipide npegypidop; kT Bei nepka a de ame-
za de odatT kv intrarea ta în 4>onkgiî, mi kT daka fief
moBTi nentry nrima datT îmnpotifia oape kTPOPa sta-
fide , nv Beî înceta a ^ane în togî anii nvoe stforge,
nîiiT ne în sfîpmit Bei reymi. Tpefiye tot deayna stT-
pyipe în dofiîndipea fiinedyî.
Maî Tntîiy xotTPamte o zi, o d>pymoasT zi de
npimTfiara say de fiapa, mi kT în dinsT de sadT stp-
fiTtoapea ta st se ^akT syfit nepyd sdofiod mi da kape
st ia napte tot satyd.
Dydt ne aî xotTPÎt odatT zioa, $ie kape st
npiimeaskT de da tine însTPninapea sa mi instpykgiide
kxBenite ka st o îndendiniaskT fiine. Beî Bedea kT din
anest minyt fieî gine ty însygî note maî esakte, sko-
dapiî tTÎ îmî Bop înfiTga maî fiine degiide, Bop maî
ky dyape aminte da ade tade, Bop înrpiji maî fiine de
desemnede tui kaietede dop mi Bop dya, în Bederea ny-
fidikvdyî, kape, în imauinagia dop îî ofisepfiT akym, nefia
maî mydtT rpaBitate mi o ginepe maî fiynT.
KTnd zioa nea mape se fia anponia, npin kiap
skodapiî tTÎ fieî tfane a se tfane o npeskyptape din re-
gistpede mi notede tade; eî însymî, dyne anede reuistpe * ‘
ade adcfiTpydyî, fiop deosefii ne aneia. dintre dînuiiî ka-
piî fiop npiimi ripegypide. Beî sta de d?agT da dykPT-
pide dop, de fieî dipiuea îmnpeynT ky fipe yn memfipy
ad komitetydyî; dap fieî nTzi nea maî întrearT nenTP-
tinipe. Ny fieî ^afiopisa ne neî fioragî, asta ap <£i o ^an-
265
tT ypinioasT; nv fiei tfafiopisa asemenea ninî neneîsT-
panî, țfiind kT ^Pafioape nv este dpentate.
Este fiine a tfane aneste esamene iui mai kv
seamT nentpy STPanî. Mt fioiy mTPțiini abți snyne ne
am fiTzyt, ^epinit daka întinTPipide ne’n,î fi°p pemînea
din fiorfiede mede, fiop nytea kTdTyzi întp’o zi inima
ta. EarT de seamT kT ey ny’t^î fiopfiesk de anedea ne
am fiTzyt da sat. Akodo sînt npea nyițini STPam; uii
a’î înfiTița say a’îîmfipTka de nomanT este nyipn dy-
kpy nentpy famidiide ne n’ay dinsT; dap în netTițî ny
este tot auia, ynde STPaniî sînt nymepomî. Eî fiine,
întp’yna din netTuride noastpe nede mapî kape nymTPT
ont-snpe-zene skoade rpatyite (de nomanT) nentpy konii
de da ninnî nînT da natpy-snpe-zene anî, ont sade de
asid nentpy konii de da tpcî nînT da uimi anî, natpy
dykPTtopiypî nentpy j-ynede konide STPane de da uiante
nînT da mante-snpe-zene anî, am fiTzyt dîndyse npe-
ițypî tytydop anedopa kapiî ay mepitat. Anestea epay
fiykTițî de fiemminte de yn npei^ de da doî nînT da
natpy ^pannî. Kîte-fia STntTmînî ay ^ost destyd nentpy
a nperTti toate nentpy aneastT STpfiTtoape. O kiemape
s’ay «fost «Hkyt <f amidiidop. Ynede s’ay ^ost adynat ka
st dykpeze în de ofiuite iui st ^akT adynapea dop ni-
mte nefiinofiate mi ^odositoape netpenepî; adtede ay 4>ost
dykpat da ede akasT kîte-fia minyte kape de a înrTdyit
rpija kTsninieî dop. Maî mydte adTtypasePT dapypî ne
dînrT aneste dykPTPÎ, dap niminî n’a d>Tkyt de anede
s^opițe kape ny not a se peneta în tou.î aniî; ap d?i zis
ninefia kT yn Tnuep de dparoste kpeiutinT a komynikat
tytydop inimedop nofiidede dyî insnipai^if mi nedemepta-
tede dyî k omopî.
Am fiTzyt îmnTPippî de npegypî maî însv^de-
266
ițite, mai sromotoase uii ny mai nyițin <fpymoase: ele
epav stp^lyqite npin dapypi nentpy si»pani; dap, ne lîn-
ri» anestea, epay npenedate de adepr^pi, însoițite de
nepkTbPi uimnastine, uii ypmate de mese Ytuoape, toate
în mij-lokyl myluimii, ne întinsele kolnine ale înal-
ițilop mymți. Yn fii»tpîn, yn om kare a jykat o poli»
în stat, fiykypîndyse de toate dylneițele yneî petpa-
yepi onopaBile, kîpmyia aneasti» adynape, în kape mi
se mspea ki» Bt>z ne îmțelentyl Mentop, ny atîpnînd
de ypmele ynyî sinryp npimț, dap de anelea ayneijy-
nimi s'hPaki» uri nymepoasi», asemenea pi»niti» de ^iin-
ița Iyi de ^aiți» uri de dapypile ne adysese.
Uitiy ki» ny este lesne a ^ane anelauiî lykpy
în îmnpei,.iiypi»pi osefiite tui în alte lokaliVbiți. Auia ny
hți tpar pervle, uri daka îu,î nponyiy esemnle, o 4>afc
ny ka si»’uj day o leiție, ni ka si» mi las în Boia
nopnipilop inimei tale, în Boia dpentei uri \ienepoasei
tale amBiițiî. Ty ny Bei anrtiji auitentapea noastei».
Ty ny Bei adopmi în pytini», în oBineiyl nel Bekiy;
Bei înBi»ița neînnetat, uri Bei nepka a ^ane kîte ny-
ițin Bine.
Ka îmm»pițipile npeițyrilop si» d?ie aeBea po-
ditoape, ai6i rpiyi» ka si» ^ie npenedate de esamene.
Este lykpy aneBoie a nepneta fiine o skoali».
Sînt nepneti»topi Coapte îndynlekaițî, indyluemți
riîni» la kofiîpuripe, Pi»niiți tot deayna, înkîntaiți de a
a^la ki» konii uitiy kîte neBa. Aneuiti esaminatopî sînt
o nenoponipe nentpy stydii, ei le ap ^ane si» moapi» de
le ap $i npin nytimți».
Sînt aliții ki»pop le nlak aui da ne ^au.1» uiti-
imța Iop uii a £ane si» se npetțyiaski» ei însyuii. In-
tpefiwile Iop mai npe sys de îngeleyepea koniilop,
267
adyk ypît iui pîsyd anedopa kapii sînt osîndnți adepes-
nvnde; jydikTipde dop sînt Coapte asnne, mi dninița dop
de tfaițT deskopaijiazT în dok de a ^ane Bine.
Sînt yniî kapii nepneteazT ne 4>ypt. Sînt ad-
ițiî kapiî ny isnPTfiesk ninî odatT; aJtpî kapiî se ițin
de niiute skodapî maî înaintaițî; adgiî kapiî întpeafiT
nymaî asynpa stydiidop dop d?afiorite. Ky toate anes-
tea daka se rTsesk ypiniomî, se rTsesk asemenea uii
fiynî, kapiî mtiy a întpefia mi a ^ane ste> di se PTsnyn-
zt întp’ yn kin asemenea de mirare. Dap sokotesk kT
nepnetTtoriî neî fiynî sînt asemenea papî ka mi fiyniî
înBTițTtorî.
IlentPY nponîmipea yneî skoade, trefiye esame-
ne skypte, stramnine, întpeyî, konmtiimțioase. Tpefiye
kv toate astea ka kinyd de a jydika kym mi aneda de
a întpefia ne skodapî st d?ie tpekyt npin a^ekuAia inimeî,
ka st ny adykT ninî pîsy nentpy esaminatop, ninî des-
kopauiape nentpy koniî. Ama ned maî fiyn esaminatop
este ned maî fiyn înfiTiVBtop.
dyne npieten ktnd fieî dipiijea esamenede, apa-
tTte fipednik de aneastT sapninT, mi $t ka d>ie kape
din skodariî tTÎ st noatT a se ^ane st se npeițyiaskT
sinrypî; ny’î tfane a ^i npeițyigî. Eî fiop fiTra de sea-
mT togi. Se a^dT înfiTgTtorî kapiî ^ak rpemada a ^a-
ne st stPTdyniaskT ne kytare din skodapiî dop kv
naryfia tytydop nedop dadgî. A jept<f>i asttfed majopi-
tatea da yn mik nymTr, ne aneia kapiî nTdTjdyesk opî
pesndTtipe opî onore, este a kTdka toate datopiide.
Beî ypma ky togî skodapiî tTÎ ky aneeamî pîfi-
nT, mi npin dese penetigiî, îî fieî adyne ne togîîn sta-
re de a pesnvnde da esamene ky yn kin mydgymitop.
Beî afiea ^tpt îndoiadT maî mydte ostenede, dap vn
268
mape nvmTP din skodapii ttî Bop npiimi davde, uii daka
mai toatT skoada este fiym», în kopa\iiepide ne’î Bop a-
dpesa kad ne inima ta. K^nd din npotiBi, nv ap ^i de
kît tpei say natpy skodapî deosefiiițî, Bop atriByia
înaintapea dop estpaopdinapeî dop pîfine, osifiiteî ka-
namt'tuî.
Hea mai mape distinkiție ne noate neuitine a
dwyi skodapidop, este a’î înrn.dyi ste» Bopfieask^, ste»
peniteze ^aByde, diadorypî, diskypsypî. Ei ny dopesk
adt maî mydt de kît aneasta ninste; dap tpefiye ste, de
dTPyiask^ aneasta dyne o adînki» rîndipe uii aneasta
nentpy yn kyBînt Coapte mape. In kpedimțTE» junimea
deBine zadapnik^, uii niuite navade, ^Tbkyte ^^pte, ade-
lei’e ap aBea niuite nekyBiinițe niydate. Este yn mijdok
de a ^ane din aneste j-okypî yn dykpy.JPodositop, uii a-
uesta este de a adeue tot deayna nentpy penitaițiî ne
anei din skodapî kapii ny Bn>d întp’ aneasta de kît o
simndn> netpenepe de skodap say o esepniiție de memopie.
Ilpin mijdokyd anestop npeînrpi|ipî, esamenede
tade, îmn^ptppide npeițypidop uii esepnitțiide tade ny-
Bdine, Bop npodyne Bine, Ba înkn> mydt Bine. Ny Beî
$i maptopyd anestopa o adink^ mydtțymipe nen-
tpy tine Bijzînd Bykypia zyrPTBitn, ne toate ^eu.ede,
dpTrTBStoasede anponiepî întpe ^amidiî, întpe ^et^em
uii tfonkiționapî, kape kapaktepy aneste s^pB^topi.
Ny îițî BopBesk ninî de d?ante de Bine 4>anepe,
ninî de anede ndTbnepî ordinape ky kape oBinînyesk
yniî a însori ynede s^pBndopî. Anede adaose ny sînt
ne^odositoare nentpy e^ektyd ijenepad ; dap ny sînt
neam>pate.
Hed maî temeinik dykpy este ka yn skodap sn>
ny ^ie nymaî în kypsyd anydyî skodastik ypmat uii fii-
269
ne-npifieriat, înkopaijiatîn s^opi^ede sale, mi pesnA^tit
în isfiy’tipide dyî, ni ste» ny kazi, în rpoasa nemtiimvb
dym» ne Ba ierni din skoadTE»: ka jynede ^tbpt, noBeițe
si» nv dne isBit de natimede sade sav ade adtopa; ste» ny
$ie npada nedyî d’amtîix neapdatan, nedyî d’Tmtîiy sko-
tonitop sav mipet kape îi Ba ypnrtpi namii; dap din
kontpa, ste» ^ie neîncetat s<f)ri>tyit asynpa datopiidop sade,
dyminat asynpa dpentypidop sade, oBd^dyit în îmndini-
pea oBdiragiidop dyi, mi npin nea mai fiym> k'Bd'Lyz't.
Ty st/î ‘Ml aneasta kisd^yz!», mi daka Bei ypma mij-
doanedop ne\;î aPTtaiy, daka Bei ^onda BiBdiotene no-
nodape, daka Bei întokmi esamene mi îmmbpu,ipî de npe-
ițypi, daka te Bei înoda npin aneste instityiyi ky mi-
pimțiî, ky ^amidiide mi ky kanii satydyî, fieî afiea toata»
in4?dyimța ne emtî datop a dopi.
—————
k a n xxx.
înfii>u;rE>topyd. memfîpy ad komitetydyî svne-
piop. — IIyf)dikau,iî asynpa stupii in-
BTU^topvdvî npimap în $pannia
mi în stPEbin'Ltate.
Am sosit da s^îpmityd nofiestipidop mi s^Tjtyi-
pidop, de ny da s<Pîpmityd kapiepeî mede. Îmî maî pe-
mîne a’ițî fiopfii de o sinrypi» nositție kam imnoPtanVt
270
în kape m’am a<Oat, iui în kape se fiop a^da ynii din
înfiTițTtorî ne nîndyd dor, uii kape este aneea de a ^i
memfipy komitetydyî synepiop. Lenea a fioit ka în die
kape din aneste konsidiypî st die uri yn înfiTițTtor, iui
a afiyt dpentate st fioiaskT aneasta, ny nymaî nentpy
a onopa o kdasT de donkivionarî dodositorî, dap nen-
tpy a asirypa skoadedop toate dodoasede esnepiinițeîsne-
niade ne de distinge.
întp’adefiTP daka euitî însemnat de aytopitatea
synerioPT nentpy a dane napte ynyî komitet, dii înkpe-
dinițat kT euitî kiemat ny nentpy a da dykPTridor tade
o mape înkopayiape, ni nentpy a adTtypa nedînrTane-
dea ade komitetydyî o mape esnepiinu.T uri yn defioie-
ment maî mydt. Auia aî a îmndini akodo oape kape o-
fidiraițiî sneniade.
De fiynT seamT, ny este nymaî o kyfiiim^T ni
înkT o datopie sdîntT nentpy tine ka st te addi pery-
dat da toate uiedimțede, uri st ieî da toate tpefiide ned
maî sinnep uri ned maî mape interes. He oninie fieî da
de tine npintp’o kondytT din npotifiT, uri ne interes fieî
rekdama nentpy skoada ta, daka ty însyi^î îd neîn-
rpij-euitî?
Este o datopie iar ny o kyfiiingT, ka st ky-
nouitî tpefiide anestyî komitet atît de fiine ka orî kape
adtyd. dypidikiya komitetedop imfipTițiuiazT tot neea
ne npifieuite uri tot ne intepeseazT instrykiția npimai’T;
ea se întinde say se restpîmje, dyne skonyd, dyminede
uii rîfina anedopa ne de komnyne, uri dyne tpefiyinițede
uii nronîuiipide dokaditTitiî ne kare de fieriazT uri de
dipiueazT. Beî konsydta întp’aneastT nrifiintțT snirityd
deijiî HPekym osefiitede nirkydape sdofiozite syfit anest
panort; uri daka tpefiye a te depi fioind atpene dinko-
274
*
do de anestea , ste» nv Boieuitî ninî întp’yn ^edde întîm-
ndape, a peinînea din koane. Beî aBea dap a da 6t>-
rapea de seaimb nea maî pedii^ioasn, asynpa ynyî mape
nym^p de oBj-ete de ned maî Biy interes.
Aî ste, kynouitî maî nmtîiY uii npea de anpoane
nede maî Byne dokymente mi panoptypide nede maî e-
sakte asynpa tytydop skoadedop kare atîpm, de anest
komitet, mi ^tpt, a te dn»sa a te tîeî de z^d^pninia de
a mepije a insnekta ne kon^paipî Vid, Beî dya napte,
ka yn kon€>pate, da toate Bisitede kape not ^i sy<£epite
de oBdiratpiâe tade ^ondamentade, anedea ade înB^n,-
topydyî. Ilentpy ninstea ta însi, este maî Bine a te mw-
yini de da nimte asemenea întpenpindepî, ^iind kn, este
ypît dykpy din napteql a’u^î neînrpiji datopiide ne’ițî sînt
înkpedinu.ate nentpy a mepije si, Bezî daka adtțiî îmî îm-
ndinesk ne ade dop.
Kynomtimța yneî skoade se komnyne de yn mip
de edemente ynede maî imnoptante de kît adtede. Beî
di>sa d’o napte dykpypide kape sînt nyu.in de k^depea
ta, nentpy anedea kape îl^î sînt maî tfamidiape. Daka
nestiynede kyBiimțeî mi a sadyBpitTbipî dokadydyî, a sa-
dapiydyî înBTbu/ttopydyî, mi panoptypide dyî ky aytopiVb-
u;ide dokade se kyBine d?ipemte înrpijipiî adtopa, snpe
desm>ryBipe, anedea ade înB^i^typeî mi disnindineî,
tot ne ape înkdinape ky metoadede mi kn>Pi;ide, npiBe-
riepea mi dipekiția mtpaBypidop, opranisai^ia mi kon-
dyta yneî skoade, pekiamn, deBoiementyd mi dyminede
tade. Asynpa anestop întreB^pî ny’i^î este înrn,dyit a
aBea nedomipipî: de Beî stydia ne due kape zi, mi emtî
datop neamspat a de kynoauite maî Bine de kît opî kape
adtyd. Uli maî mydt de kît opî kape adtyd aî tpeByin-
u/i> a te dymina ne <£ie kape zi ky o nyoTb dyapea a-
272
minte ka st ny kazî în pytina uii în npetengiide ane-
dop oameni kapii, skypgî da idei, ap Boi a apynka toa-
te intedigingede întp’auedauiî kadîn uii a d^e a se nde-
ka syfit auedaulî jyr dokaditTgide ’iede mai osefiite.
Este yn sinryp mijdok, ynyd sinryp, de a pe-
mînea mi a te ginea în uiipoiyd nponîiuipidop, mi a-r
uesta este de a kynoauite toate nyfidikagiide kape
de esnyne.
Sînt natpy <£edypi de nyfidikagiî ne kape înfiT-
gTtopyd memfipy ad ynyî komitet este datop sț ypmeze.
1.	O^miypide iui disnosigiide aytopitTgiî înuii-
pate în jypnadede o toi ade, iui ne kape tpefiye st de
kynoaskT tbgî înfiTgTtopiî;
2.	Panoptypide anyade uii dapea sokotededop
de kTtpe ministpy asynpa stTPiî instpykgieî npimape în
^panuia;
3.	Skpiepide pedatifie da nep^ekgia metoadedop
înfiTgTtypei iui da npinmnii edykagieî;
4.	LykPTPide souietTgiî kape ,se okynT ky upo-
nîuiipea instpykgieî npimape.
N’ adaor nini o fiopfiT mai mydt ka st ’gî £ak
nyoe pekomandagiî; dykpyd fi opfieiute de edînsyiuî: kym
s’ap nytea ka înfiTgTtopyd memfipy ynyî komitet st ny
kynoaskT esistinga yneî skpiepî imnoptante, ynyî pa-
nopt otoiad, yneî disnosigiî ^ondamentade asynpa în-
fiTgTtypeî tui edykagieî kape sînt înkpedingate dyî de
societate ?
Ny este destyd. Ile dînrT disnosigiide aytopi-
tTgiî genepade, uii snpe esekygia perydedop ne eano-
pymieuite, maî sînt disnosigiide aytopitTgiî dokade, iui
este de neanTPatT tpefiyingT ka înfiTgTtopyd memfipy
ad komitetydyî st kynoaskT ny nymaî ne uede maîfiyne
273
auieza» minte din okodYd si>y uii kape atîpnY de akade-
mia sa, ni înki» iui perYdamentede iui npeskpimțiide ue
-le o5di»dYeuite. Ba înki» kîte odati» îmî Ba întinde kY-
piositatea dinkodo de xotapede okodYdYÎ si»y.
Ki»nd am 4?ost kiemat a ^axie napte komitetYdYÎ,
am sokotit de a mea datopie de a tfaue Yn nas maî de-
napte, iui am stYdiat metoade-le, perYdamentede, ki»p-
ițide, toati» stapea instPYkiyeî npimape din tipiile Yn-
de ea în&lopia maî mydt. Am Boit ste» Bi»z uii si» mi»
înkpedimț.ez nrin mine îasYmî, uii am înB^itat mydt kom-
napînd maî mydte institygiî; auia uy Boiy si»BÎPUii no-
Bestipea mea ^i»pi» a te adyue în stape, pesYmînd ie am
Btbzyî, a ri»si isBoapede iede maî dimnezîsnpe neptfek-
iția ta. Asti»zî ki»nd aBem nea maî Byui» din deijyipide
kYnoskYte asYnpa instpykipeî npimape kY o orranisaiție
îm^edeanti» uii notpiBiti» nentPY toate rpade-le înBi»i^i»-
tYPeî nonodape, oape kape ideî desnre iede ne se 4?ak
aiYPea îiți sînt destY-1. Akodo nou;î a’i^î aPYiika o ki»Y-
ti»tYPi», dap nYmaî o ki»yti»tYPi>; nentPY ki» îu,î Ba ^i
destyd sinrypede BorTbițiî ade $panueî, uii te Beî myd-
HYmi de a stYdia nYmaî skriepide noastpe asYnpa sti»-
pii înBi»ivBtYPeî npimape din uede maî de ki»netenie
StatYPÎ ade EYPoneî.