PRODROMUE FLOREI ROMÂNE «At? ENUMERAȚIONEA PLANTELOR pini aată-ip tuuoscnte is MOLDOVA SI V A L A C HIA L>C DOCTORUL D.BRANDZA Membru al Academia! Rom An a. Profesor de Botanici Ia Univcrmtatoadin Bucureac!, Director al Secțiune] botanice din Muzeul do Istorie naturali ți al Grikdineî botanice. «Pf FBEMIAT BE ACADEMIA. BOMANA (Premiul BUCURESCI TIPOGRAFIA ACADEMIEI ROMANE (LaboiutoriI Român!) 26. STRADA ACADEMIEI. 26. 1879—1883. PRODROMUL FLOBBI PRODROMUL FLOREI ROMÂNE SAO ENUMERAȚIUNEA PLANTELOR pini astă-(JI cunoscute Im MOLDOVA SI VALACHIA » U*C 1 DOCTORUL D5 ȘRANDZA Membru al Academiei Române, Profesor de Botanici la Universitatea din Bucurescî, Director al Sccțiunol botanice din Muscul de Istorie naturali și al GrAdincI botanice. OPt> PREMIAT DE ACADEMIA ROMÂXĂ (Premiul La*Ar) BUCURESCÎ tipografia ACADEMIEI romane (Laeoratori! Români) 26. STRADA ACADEMIEI. 26. 1879—1883. £22- /cornell> UNIVERSITYi \ LIBRAR? J met (ten âeefatnea ăcttnfawet a eetaemtet wmeme PREFĂ Ț A Pe când asupra vegetațiunel a mal tuturor țerilor vecine cu a nhstră, încă de mult sau publicat mal multe Enumerațiunl complete și chiar Flore siste- matice, România, de și împodobită cu o vegetațiune. care, după părerea unanimă a tuturor acelora ce aîi studiat’o puțin mal de aprdpe, este din cele mal a- vule și mal interesante, nu numai că nu posedă pînă astă-<)I nici o scriere de soiul acesta, dară nici mă- car o publicațiune, care să cuprindă adunate și coordonate la un loc, cel puțin pe acele câte-va spe- cii de plante, ce se găsesc menționate în treacăt de către rarii esploratorl ce, în diferite epoce, aQ per- curs țera ndstră. Chiar o ast-fel de lucrare, orl-cât de incompletă, tot ar fi fost un început fericit și nu fără de o mare importanță; căci, resumând 16le ob- servațiunile făcute pînă astă-c}! în acestă privință, ar fi putut prin acesta oferi un fel de basă mal solidă esplorațiunilor viil6re. Ocupat de mal mulțl ani, fără întrerupere, cu sludiarea vegetațiunel acestei țări (afară dc Basa- VIII rabia și Dobrogia), am crezut, prin urmare, a răs- punde unei lipse reale și de mult simțite, dând la lumină, sub titlul Prodromul Florei române, primele elemente ale unei enuinerațiunl generale, cuprin- dem! tute plantele cunoscute pînă astă-dl ca cre- scând în România. Principalul mefl scop, făcând a- cestă publicațiune. este mal cu seină ca să atrag atențiunea botaniștilor asupra avuțiilor necunoscute încă ale interesantei noslre Flore. Numerosele erborisațiunl ce am făcut în mal Iote direcțiunile țârei, dar mal cu seină în munții el, ’ml-au permis de a observa și culege însu-ml cea mal mare parte din speciele cuprinse în acestă enu- merațiune. Cât despre acelea ce nam avut încă o- casiunea a le observa, dar pe care, în urma unor minuțiose cercetări bibliografice, le-am găsit indi- cate de către alții, se va sci că nu le dati de cât pe răspunderea autorilor ce le indică, arătând tot-dea- una, imediat după localitatea fie-căreia din ele, nu- mele aceluia de către care s’a menționat acolo, și fdntânele din care provin. Cu mijlocul acesta, se vor putea lesne distinge speciele observate de mine, de acelea indicate de alții. în determinațiunea specielor, m am ferit tot-deauna de a mă pronunța cu sigu- ranță, mal înainte de a Ie fi comparat cu tipurile clasice de prin erbariele din Paris și Viena, unde în scopul acesta am și fost silit a face repetate călă- torii; iar în cașuri de mari nedumeriri, n’am luat o resoluțiune definitivă, de cât numai după ce am con- sultat părerea botaniștilor aulorisațl. Nu am lipsit a semnala erorile strecurate printre delerminațiunile IX diferitilor autori, ori de câte ori ’ml-a fost prin pu- tință a le constata, escludend speciele raportate cu nedreptul, și căutând tot-deauna a restabili cu îngri- jire esacta sinonimic. în ceea ce privesce seria fa- milielor naturale și delimitarea genurilor, am urmat în general ordinea și ideile din Jlistoire Hanțe*, a ilustrului med profesor D. Dr. H. Baillon. Dacă, cu tote aceste deosebite îngrijiri, publica- țiunea de față tot nu este ceea ce ar trebui să fie. causa este, că mergând fără nici o călăuză pe o cale, dacă nu cu totul necunoscută, dar apropo ne- umblată, nu ml-a fost tot-deauna prin putință de a nu me rătâci câle-odată. Dar, cu tote lacunele el. acestă încercare, primul germine al unor lucrări ul- teriore mal complete, va putea servi cel puțin de călăuză devotată și consciințiosă acelora pe care amtirea de sciință și de patrie ’l va îmboldi către nisce esplorațiunl mal întinse. Terminând aceste linii, nu ml mal remâne de cât a plăti o plăcută datorie, espriinând profunda mea recunoscință botaniștilor bine-voitorl cari ml-aâ acordat concursul lor în acestă lucrare, și printre care sunt fericit de a putea menționa, pe toți distinșii învățațl ce dirig erbariile museelor din Paris și Vie- na, care, nu numai că 'ml-aîî deschis tot-deauna cu grăbire și afabilitate ușile acestor celebre sanctuare ale botanicei, dar mal mult de cât atât, lor le da- torase multe și prețiose consilii asupra determina- țiunilor dificile, pe DD. Alphonse de Candolle din Geneva și Cosson din Paris, ce avură gralidsa ama- bilitate a ’ml pune la disposițiune, cel d anteiO ma- X nuscrisele lui Ch. Gu^bhard. împreună cu corespon- dența și colecțiunea plantelor din Moldova a acestui botanist, cel dai douilea colecțiunea plantelor din Transilvania a Iul Scbur. în fine, pe D. J. A. Knapp din Viena. eruditul autor al operei«Pllanzen Galiziens und der Bukowina» căruia datoresc comunicat,iunea câtor-va date bibliografice importante. Dr. D. Br&ndxa. Bucuriei, 10 1879. INTRODUCȚIUNE. Credând că nu ar fi fără interes . de a trece în revistă pe diferițil botaniștl care aft contribuit fi la esplorarea Florei Ro- mâniei. și a arunca un fel de ochire istorică asupra fontăne- lor ?i a valdrel diverselor observațiunl și date, atât edite cât și inedite, ce suni relative la Flora acestei țări, mi s’a părul că tratarea desvoltată a unul asemenea subiect, ar fi Intro- DUCpvNiA cea inal interesantă și mal utilă ce s’ar putea face ProdromuluI FloreI Române. In espunerea acâsla voiii ur- ma, pe cât se pole, ordinea chronologică. ¹ Nu voiti face de cât a menționa, relațiunile cu privire la vegetațiunea României, ce conțin operile celor mai mulțT din scriitorii ce aii descris țâra noslră. sau au tratat despre ea din vre-un punct de vedere 6re-care. răci aceste relațiunî, (1) . Di. A. Frru (încercările făcute pentru descoltarea științelor naturale w România. An. Soc. Acad. rom. seria 1, tom. V, secț. îl, 1873, pag. 11—33 și 74—80), este primul autor, căruia datorim cele d'ănteia indicațiunl bibliografice asupra Florei României. In eru- dita lucrare a acestui învățatei, se văd menționați intr’un mod su- marin, pe Ungă unii din cel ce aii scris câte ceva din punct de vedere cu totul general despre vegetațiunea acestei țări, B. Hacquet (după darea de săină a hil K. Hoelzl), J. Edel. J. Szabo și J. Czihak, cp au scris asupra vegetațiunel Moldovei, și U. Hoffmann și D Gvecescu, ce an făcutii escursiunl botanice prin munții Valachiel. XII ce de altmintrelea pot avea Ore-care interes din punctul de vedere general al scrierilor ce le cuprind, fiind prea vage și cu totul superficiale, rămân fără folos, dacă le considerăm din punctul de vedere sciințific. Și chiar dacă unele din a- ceste relaliuni, precum sunt acelea ce le întâlnim în scrie- rile 1)1). C. Caracaș, ¹ C. Vernav. ³ N.Sulzu, ⁴ A. Odo- (2) . K. Kapaxisr,. Bkayta;. București, 1830. — Dr. C. Cabacaș, este dintre toți cel ce aG scris din punct de vedere gene- ral despre Valachia. acela care, abstracțiune făcând de inconve- nientele arătate mal sus. menționâză un număr mal mare de plante, și care prin acâsta, ar da si ideia cea mat esaclă despre vegetațiu- nea acestei părți din țâră, dacă nenumăratele erori de im presiune, nu ar veni să mal mărcscă confusiunea. si așa destul de regretabilă, ce resultă din întrebuințarea unei nomenclaturi cu totul defectuosă si adesea făurită de el. Numărul total al plantelor menționate de Caracaș, se urcă la vre-o 300 specii, dintre care multe plante de cultură, streine Florei nost re (/. c. pag. 80—116). (3) . Da. C. VtRNAV. Rudimentum Physioyraphite Moldavi#. Bu- die, 1836. — Dr. C. Vârnav. pe lângă diverse date privitore la in- troducțiunea în Moldova a unora din plantele a căror cultură este atât de răspândită astă-dî, precum sunt: Porumbul (introdus la 1710 de Principele N. Mavrocordal), varietatea de Meiu cu fruct roșu (in- trodus din Rusia de către Mitropolitul lacnb, într'un an de fomete) Cartofele (introduse cam pe la începutul acestui secol), etc.. atinge și chestiunea vegetațiunel Moldovei, pe care o asămănă în totul, cu a- ceea a Transilvaniei. Tot-odată. vorbind despre avuțiile ce trebue să ascundă Flora acestei țări, și despre numerosele specii, pute necuno- scute încă în restul Europei, ce 'si închipue că trebue să cuprindă, se întrâbă cu dreptul : *Quis eis erit Kitaibelius?» (I. c.), (4) . N. Sutzu. Notițit statistice asupra Mulflovel. edit. T, Codrescu. lași, 1852/ — Relativ la productele vegetale ale Moldovei, acâstă scriere nu cuprinde de cât un catalog de numele a vre-o 600 și mal bine de genuri, observate de către Edel și Szabo, ca crescând în Moldova. Acest catalog, ce este datorit D-rulul 1. Czihak, necu- prinejând numele a nici unei specii, este vădit că nu pute avea nici un interes sciințific. Nu tot acesta este și părerea redactorilor încetatel • Reviste Contimporane* care, ori pentru că nicl-odată n'a citit acest catalog, sad pentru că aii uitat aceea ce au citit, nu esilă de a o considera ca «o Floră sistematică a Moldovei» il. r. Anul IV. pag. 335). — Catalogul D-rulul Czihak se allă reprodus și în .VA xin hescu ⁵ și alții, cuprind și liste mal mult san mai puțin scurte, in care se vM înșirate diverse numiri de plante, pe care Ic arata ca rrescend în (era noslra, nicî acestea mișuni de vre-un maT mare folos s< iiniilic: tiind-ra. unii se mărgi- nesc numai în citarea unui nmner 6re-care de numiri de genuri, eră din cel ce menționezi .și răte-va specii dintre cele mal vulgare si mal cosmo|>olite. nu se atlă nici unul, care să dee, daca nu vre-o indicațiune precisă de localitățile ■unde le-aii observat, cel puțin despre regiunea mal de pre- ferință a fie-cărel din ele. Un alt inconvenient .și mal mare, comun tuturor acestor relațiuni, este că ele cuprind, destul de des, pinfre sjieciile de plante, ce sunt arătate ca *produc- te naturale ale pdmentulul nostru*, și. prin urmare, ca plan- moires pour servir â VHi*toir? fie la Ruu manie, Paris, 1856, R D. C. Bolliac (Z. o. 88). — Tot din el sunt luate și cele vre-o 400 numiri de plante, din care o parte se vCd publicate în Con corbi- rite literare (Voi. 111 . pag. 88—100) . și atribuite Iul C. Negruzzl Cât despre «Hora românii» din Pfcutelc tinerelelor (Scrier. C. Ne- gruzzi, ediț. Socecu, Voi. I. . pag. 95), acostă scriere, nu are din Flora română de cât titlul, restul părendu-ml a fi o slabă și in- formă imitațiune R Scrisorilor Ini J. J. Rousseun asupra Botanicei, în care se văd pomenite vre-o 70 numiri de plante, mal mult ori mal puțin răfl tălmăcite și pe latinesce. și dintre care, apropo a treia parte, sunt cu totul străine Florei române. (o). A. Odobbsco et P. S. Aurel ian. Notice sur la Roumanie. Pa- ris, 1867.—In partea acestei scrieri (pag. 121—12>), în care se tralcză despre Flora României, nu găsim de cât o rclațiune superficială asu- pra acestei interesante chestiuni pe lângă acestea, printre puținele specii de plante arătate ca proprii Florei române, figureză și multe plante cultivate, ce trebue să fie osci usc. Ast-fel sunt : Cânepa, ce nu este adevCrat «că crosco în stare sMbatică» dacă odată nu a fost semănată acolo; Rubin tinetorumf ce do signr, nu pole să se întâl- nâsră de cât numai pe undo a scăpat do prin grădinile undo se cul- tivă; CapsicHin annuutH, ce nu se găsescc do cât undo se cultivă; Conta nea cesca, care de sigur a fost plantat soil semănat în pădurile din Roniânia-mică unde se intâlnesrc; etc. — Relațiunea asupra Flo- rei române, din Noticc sur la Ron manie. se află reprodusă fără nici o inodificațiuno si în La Roumanie fronomique. । pag. 184—189), a D. Dr. C. 0 bk den ar. XIV le proprii Florel României. de acelea re sun» exotice, sau cu totul streine Florei nostre. Singura scriere de felul acesta, care, de si net ratând de cât tot din punct de vedere gene- ral despre vegetațiunea României, ofere cu fote aceste do- cumente forte pretinse si botanistului, este «J’era nostră* a învățatului meii amic si coleg l>. P. S. Aurelianu. Variatele observați uni meteorologice și climaterice — executate sub controlul sever al inteligentei sale direcțiuni — ce cuprinde acăstă o|>eră (pag. 26—34), nu mal puțin cât și interesantul capitul relativ la pădurile, fonețele și păsciunile României (pag. 109—119), constitue tot atâtea dale forte ini|>orlante și a căror utilitate este neconteslabilă. * Primele noțiuni, în adevăr științifice, ce găsim asupra ve- getațiunel țărel ndstre. sunt relative la Moldova numai, și le datorim lui B. Hacquet. ⁷ care în anii 17R8—1795 călători prin țările de la nordul Carpalilor. ⁸ Pe lângă descrierea (6) . P. S. Aubklianu. Ț^ra nfatril, Bucurescî. 1875.— Acestă scriere coprinde și ea, o relațiune specială despre productele vegetale na- turale ale României (pag. 40—50), dar care, de și concepută întrun mod cu mult mal sciințific, decât acelea din operilc precedeate,con- ține printre ^productele vegetale naturaleplhnentuM nostru*, mal multe specii cultivate, ce sunt streine Florel române, și care trebuesc es- cluse. Ast-fcl sunt : Zambila, Coriandrum xafiemn, Contai vulus trico- lor, Nicotiana Tabacuui, Capsicum aiinatmi, Lycopersicitni csculentum, Sol a nu m tuberonunt, Digitalis purpurea, Orimum basilicum, Arienii- gia Abrotamuii, Tagete* patula* Scabia* a afro-purpurta, Rubia tinc- tor uni, Calotia cristata, Cannabin nativa, Bitxtts senipertirens, (7) . Balthasar Haoqukt. magistru în Philosopbie și Doctor în me- dicină (născut la Metz la 1739, mort la Viena la 10 lanuaritt 1815), fu mal ântâiil chirurg militar în armata francesă, după aceea pro- fesor de anatomie și chirurgie la Lyceul din Leibach. âră de la 1788 profesor la Lemberg. Scrierile sale, relalive mal cu semă la me- dicină și mineralogie, sunt fdrte numerose (K. Hoelzl). (8) . Da. B. Hacquet. Neneste physikalurh-polytisch Rcisen durch, die daciochen und sarmatischen oder nord lichen Karpathcti. Nilrm- berg, 1790—96. 4 TheUc. — Am vdejut acest op (devenit astă-cjl cu totul rar), în Biblioteca Museulul de la Grădina botanică din Viena D. Kabl Hoblzl a făcut o fdrte esactă și interesantă dare de sdmă XV generală, ce ne du, despre starea vegetațiunel Moldovei cu mal bine de HO de ani in urmă. B. Ibu qnct. indică si vre- o 12 specii din plantele ce a observat in cursul călătoriei sale, și printre care, o frumosă și prea curiosă specie de 0- inag (Aconitum), necunoscută încă botaniștilor, și pe care acesta o descoperi pentru ăntăia oră în m-țil Moldovei, îm- prejurare ce ’l și făcu să *1 dee numele de Aconitum niolda- ticum (Hacq., Z. c. I, p. 169—171, t, VII), sub care se cu- nosce până astă-c)î. Cât despre cele-l alte 11 specii, ce mal indică Hacquet, el le observă în trecerea sa pe la Botoșani, lași, Bacăă, salinele de la Ocna, Adjud și Focșani. ⁹ Autorii Prodromttlul regnului vegetal,¹⁰ încă menționeză. chiar de la primul volum (ce apăru in 1824) al acestui mo- nument sciințific, inaî multe specii și varietăți de plante din Moldova.¹¹ Pentru a da ânsă, peste observațiunl mal complete a- supra țărel nostre, trebue să ne transportăm tocmai la a- despre totă partea botanică din acestă scriere (Verhand. der zool. - bot. genii. in Wien, Vot. XI, 1861, p. 433—446). — Darea do stană a Iul Hoblzl se găsesce pe scurt resumată și în Încerc. p. deecolt. 9c. nat. in Rom. a D. Da. A. Fbtu (L c. 79). (9) . Plantele observate de B. Hacqvbt, sunt: la Botoșani, Cont mu mandatam L. ți. c. I, 119), Linaria geiiixtifoila Mill. (I. c. H, 40;, Phlomie tuberoza L. (I. c. II. 40), la Iași. în pădurile despre Prut, Dracocephalum moldarira L. (l.c.\i. 76), la Bac&tt, Verbamtm Tha- pena L, (l. c. ÎI, 52; K. Hoelzl Z. r. 445, crede că Hacquet a luat pe V. thapsiforme Schrad., drept F. Thapw* L.), la Adjud și Foc- șani, Hippophae rhamnoidcs L. (I. r. II. 80), la Salinele de la Ocna. Sttada maritima Dnmort. (Sahola antica, saha. I. r. II, 46), Attpa- rague officinalis L, (l. c. II. 52), Spergularia marina Bc*x. (Ar»- naria rubra 3 marina L., I. c. II, 143J, Atder Tripolium L. (I. r. II, 149), Plantago maritima L. (I. c. II, 149j. (10) Aug. Pybamo db Candolle et fil. Prodromua agetematie na- turalii regni ocgHdbilia. 1824, etc. (11) . Plantele men(ionate de DD. db Camdoli.]i, in Prodromu*. sunt : Eudidium Syriactitn Br. (I. c. I. 184), Eryaimum cuepida- tum (I. c I, 197y. Astragalua Onobrychia L. rar. mnldaricu# (/, r, ||. 286,, etc. XVI nul 1835, când, aflăm pe acelea ce nc-a rămas de la J. fi- del, ¹² botanist, căruia daforim cele dântâl esplorațiunT sistematice asupra vegelatiunel diverselor regiuni ale Mol- dovei. pe care o si divide din acest punct de vedere, înlr'o parte cuprinsă intre Prut !pa.a. Sumlutcus rucemosus, Srdum Ttlephium, Sisgntbrium Nasfurtium. Stachys alpina, recta, Thesium linophyllutn, Tamarir germanica, 'Ihalictrum atptilegiJ'uJium, Rarum, majus, l'rolliue europirus. Timus sttberosa, Vuleriuna di- oira, tripteris, Verbascum nigrum, Thapsus, thupsoides, Vcronica ur- ticee folia. li XVIII în aceștia încă vre-o 111 specii. ’* Scoborându-se din munți, Edel, dupe ce arată schimbarea de vegetațiune ce se observă în apropierea șesului Focșanilor, nu departe de 0- dobescl,¹⁰ trece Șiretul, si descrie vegelațiunea colinelor, a câmpiilor și a șesurilor ce se întind între acest din urmă rîQ și Prut, indicând 14 sjiecilde plante ce crescă prin locu- rile sărate din vecinătatea Prutului și a Dunărei,¹⁷ 6 specii de (15) . Speciile de plante indicate de J. Edrl în cel-Falțt munți al Moldovei, sunt : Achillca magna, Aconitum Lycoctonum, Adoxa Mo- schatellina, Angelica Archangelica, Apargia alpina, Arabi# bellidifo- lia, Atropa Relludona, Campanula latijolia, Mediani, pe rric(£folia, Carlina vulgari#, Carum Carvi, Chrysosplrniiim alternifnlium, oppo- sitifolium, CitTtra lutetianu, Cnicu# palifriris, Colchicum autumnale' Crocu# vemuț, Curubalus bacei fer, ('yanglossuni Omphalode#, Epilo- bium tetragonum, Erica vulgari#, Erigeron alpinum, Fragaria reșca, coli in a, Gcntiana acaulis, asclepiadea, cruciata, Iuțea, Gladiolus corn- munis, Gnaphalium dioicum, Hdianthemum vulgare, Herniaria gla- bra, Heracleum fa reșce ns, Hierucium murorum, Hydrocotile vulgaris, Inula Helenium, Isatis tinctoria, Leucojum vernum, Ligusticum Le- visticum, Li num catharticum, Loranthu# europaus, Lotus cornicu- latus, Lunaria redivica, Lychni# sylrestris, Lycopus europccu#, Ly- simachia vulgari#, thyrsiflora, Mtlampyrum cririatum, barba fum, ne- morosum, pratense, Melilotus ofjicinulis, dentata, Menziesiu Bruckcn* t hal ii, Myrrhis adorata, Nepeta nuda, CEnothera bienni#, Orobus vernus, tariu#, *-iger, Physalis Alktkengi, Polygonum amphibium , Convolvulus, Hydropiptr, Fugopirum, Persicuria, viviparum, Poten* tilla intermedia, Pyrola secunda, Panunculus aconitifolius, lunugino- 8U8, Rhinanthu# hirsutus, Roșa rubiginosa, Rumer Acetosella, alpinus, sanguine us, Sal via glutinosa, Sanguisorbu ofririnalis, Suponaria of- firi nai is, Scabiosa polymorpba, Scrophularia aquatica, nodosa, Sedum acre, Scnerio nemorensi#, rupestris, Silenc Armeria, Sium F'alcaria, atifolium, Solanum Dulramara , Spiraa Aruncns , chamcedrifolia, filipcndula, ulmi folia, Tormentilla erecta, reptans, Trifolium alpe stre, monta num, ochroleucum, pannonicum, Tussilago Farfara, Petasites, Vaccinium Oxirocos, Veronica dentata , longifolia, ofjirinalis. Viola hirta, Viscago glutinosa, Otites. •16i. Speciile de plante găsite în aceste locuri, sunt : Tamarix gallica, Hippoj)hae rhamnoides, Glycyrrhiza glabra, fcctida. (17*. Speciile de plante ce crescu prin locurile sărate din vecină- tatea Prutului și a Dunărei, suni : Artemixia salina, Axtrr puncta- DX plante ce cresctt pe țermurile SiretuluTJ® 10 specii de plan- te observate prin stepele din acostă parte.¹⁹ și în fine, 27 spe- cii de plante aquatice, observate prin mlaștinile din vecină- tățile Bralișuhil. a* Kdel consideră șesul ce se întinde de la Galați prin Brăila la Hirșova, ca basa Florei Daco-Romăne, ce fonneză o ramură im|>ortantă a Florei Carpatice, și care cu puține modificațiunl. se întinde spre CarpațI jienlru a se continua cu formele Florei germane, pe când Prutul și Du- nărea conslilue o stavilă statornică pentru mal multe plante proprii teritoriului Dacic, p. c. I)acoctn? nuthu, AH imn șutirăm, rineu!?, Alyssum incunum. Alintrauthos Hhtum. riridis, criirutHs, Anrhu.su urhrulritru, aftirinulis, fonrilirri. Anrthum yrunolms, Auuyullis umw, Anthrmis nobi- li*, ttrreiisi*, tinetnriu, Anrimm? nrinorusu, runumnlniihs, sylr?stri<ₜ Ailyscfon minimum. Amymfobts imun, Artemisiu rumpestris, rtilpuris, Aparyiu hispnhi, bust ibs, aitfitmmilis, A ruin murulut uni. Asarum cifroprcom, Asrhpfo* Vforcto.riciim, Astrr Amrllus, cumts, Astru- yifhis rirer. yuhyiformis . Glyryplnjlhm, pnerojr, Aspuruyu* offiri- nn/i*, Anfhcrirnm rumusiim, Atripb.r rusra, forfoiutu, nifens. hortm- sis. fotlfohi niyra, fotoni a nffirinulis, lilitum riryutnm, Hrynnfo ulbaₜ diuiru , Ifonius punirnluta . ('ampamtlo pi tuia . rupitnnihfs. Sprrnlmn. Trarhelium Camrlfo'i sntint, Cunnuhis șutim, Cunlu- miiir umuru, prutrnse. Imputiens, ('n fotli? "sprr iirbiriiiii, ririrlr. ('hrysttiiflir.iiiini I, urunth, mn,n. CirlwfoiH Intifhiis, (Itnifitis cirrtit, fluiiifimht, fohyrifolfo, Vitulbn, CIhioptsUitni rnlyuvr, Conriilforfo Iuti fol in, Pulyymutiun, itiajulis, Coiirulrulus umnsis, piuniₜ Conyzu stpiuri'usu, ('uryilulis ruru. suliAu, formosu. Crufₜib,‘ t itui’o if. Cusrutu rnruptcu, Epithynium, Cyntiylossuut oftiriiiulr, C tisiis niyrirffiis, supinusₜ ('h tuitinirlmu futitluni, buturu Struuio- iiiuiii, buucus Cxliuₗₜₜ cu-uturium, Et'cum lirsittum. Eryny'um vumpestre, plunum. simuui ii'irburru, ?h?iru ut huitiis, ('hrii'i ntliHS, hirraci folio ut. Eu pff, turiom Cdunubininii, Eupliui'luu^ uiniiyluluitlts, Cifpifrhsfos. E^ul₍ₜ rpithymtu'lts, țuirtitu. Irtthyris l\phisₜ sryrtnlis, Eo/thrusiu lutru Ertliu (bntutu, olitm'iu, Eieariu ruouiimloiths, britill iriu Mflmpris E'HiH'ii'fo tiftirimilis. (rulunthus iiirttlis. (rulrof^is Trtruhit, i'tTsirob>r (tub’ulslnlini lutrnm. (folfom Ap irfo>, M/lluy i, palustre, rubitiitl,.ₛ sylrutu'om, iihyiiiosum, \ uUluntiu, rrritm, Gob-yt officinulisₜ (irufof ₜ xxi multor specii de plante iniei cuante. ce \ in in abundenta pe la Galați, p. c. Dirfumits ((llms. AHheta of/ifiitalis. Artrmisia tuietoria. Gcrunium columbiuum. dixwtum, iimlh. palustre. prutnisc. pnrillum. robirfianum , rot tuni ițoii um , xanguiinuin . sylratiritm' (jnaphahum arrnarium. germunirum . Glaurium phauici-um ț Glc- rh'HM htdcruccii, hirsuta. Geam nrlmnum, Gyp.suphylbt urntaria, IM era Ilili.r, Helianfhrmum b'umuna, ![• pitica nobili*, Hcxp^is fri^'tis, modora, Hicraetam aarnubi. dahiam, Hibisru* Trionum Htrarieum Spondyliam, Hnlustru.H umbribdam, Humulus Lupuhi.s Hyosciamus albuș, niger. Scopul ta. //gacintus comosus raccmosuti f Hypericum perforat um. limbi tn.siftdia, dy-senterira. germanica, sa- Urina, /rit germanica, gramtiiea, pumila, Ixtipiiritm tiialirtroides, Lariuca quercina, saltgna. sylrcxtris. rirosa. Ltimium maeiilatum, album, ample jricatt le, purpureum, Ltppu major, Laruth ra thitriu- para Olbta, Pap.su na frettda, rommutiis. Ictfhyru.s livtcrophyllus, la- tifoliiiti, pratrn.si.s, satirii*, sylrt.sfris, tuberosus, hoiitodmi Ta nurii- c/rti, Pronunț* Cardiaca, Mtirrubiusfrnm. Jcpidium rudcrale, per- friiatum, Linam fbtt'um, perrum-. mritah\fiimum, Liuaria minor, ge- nista*folia, ralgaris, Lunaria anaua, Lyrupxi* urrem-is. Lythosprr- nntni ofțicinalr. arrense, Lythrnm rirgatum. Maica rot undi folia, x»/7- rc.drri, Marridriam tulgare, Matriraria Chumnmilla. Mcdieayo Lii- puliiut, Mcbimpyrum am ase, Mvlibdas ciuruita, Mtufha xyltesfris mrt’HSM, Mymtofis arn-mu/t, scorpim'dtM, fmppala. XurciMus poeticus, \?ptbl Cataria, Nigella arrrnsnt, satira, Ononis spinosa, thuymr- don Aranthium, Ornithmjalum nutun.s, umlnllatam, (h'igunum rul- yttrr, (>robam'hr ramn.su. Drobas Intens h nuifoliu.s. PtConia ufficiua- li*, Puparcr lîh‘C ts, Pa-stinucu xylrrsfri.s. Pfurcdanam uf firi mtb\ Plilfnnis tubtrosa , Pis uni satirum , ]*irris liieruciuidts , Plantugo maior, mediu, lunccoluta. pusilla. Polygtmum ariculare, diimetoruim Portuluca olerurett. Potent illa amterina. argenfra. opaca, rect a, rep- tans. rema. Pruutila rulgaris. Pubnonaria offi< inalix. Pulsatilla rrrna. ndgaris, Pyrtthram Parthcniam, lianuncubis ucris, au- • iconius, arrensis. bitlbosus. falcatus. repeus, reptans, Jbfphaiius Pa- plumistrum, satirum. Peseta lutcola, Iuțea, odorata, Posa arvensis. canina, pumila, Pumex acutus, aquaticus, aretosa, obtusijdlins, cri- spân, Salria austriaca, Iformium, nutans. pratensin, Sclarra, rer- Ucillata, Seabiosa Puccisa, arrensis. rolumbaria, Irwautlia. Samlmcus Elmlus. Saponaria Vaccariu, Sraudijr Cerefolium. S^orzuncra au- driaca, humilis, Scutcllaria galcrirulata. Stalla bifolia. Srlinum ()• rewlinum, Semperrirttm tectorum. Senccio rulgaris. Jartdam. Ser- ratula ti net or ia, Sideritis montana, Sinapis arrensis. Sisymbrium XXII pontica, vulgaris, etc., și a unor specii dintre plantele socia- bile cele mal frequente în regiunea dintre Prut și Șiret, pre- cum și a vre 100 specii de arbori și arbuști, ce cresc în pădurile Moldovei. M Al douilea an după escursiunea lui Edel, Dr. J. Czihak pu- blică sub titlul Florei\iena, încă am vfalul multe din plantele Iul Guebhard.— Dând indi- rațiunile ce preced. rr<‘d a li util bota oiștilor ce vor voi să vadă și prin el prepusele documente ramase de la Guebhard. (29. Manuscrisul Iul Guebhard. intitulat Enumcrutin phintarum *Pht* per un no# aa. așa cum a rî'mas de la ol. și fără do a introduce pentru moment nici o iimditicațiune, mărgmindu-me in a aminti numai: 1, că pentru -umplilă area indicaliunilor d«* localități. Guâb- hani sa mulțumit do a arMa de ordinar numai in care din cele tr:\eri. e ce se observă în Moldova în diferitele anotimpuri, de căldu- rile el tropicale (ce ajung 4541. la sore și 26 R. la umbră), folia DC. in glareosis Mold. tot., /). riminca DC. in collibus are- iiO'is Molii. infer.. />. sajcutilis DC. in collibus armosis Okna. — Crambr tatarira Jacq. in pratis Molii, inter, et med. — Rapistrmu perenii? Brrg. in arvis Mold. infer. -- Raphtuias satiras L. et rar. mit. ml us. l.. /». Raphtinintrum L. in arvis Mold. super, h. - Runias < ricafaCs L. in pratis Moldavia? superiora*. Cistiner. -- HclimdhrmHm Pumana Mill. in saxosis mont. Carpalh. li. J., H. niurifolium DC. in saxosis mont. Carpalh. h. j., II. *rr- MiU. in :axo>is mont. Cai pat h. A. /., J{. ridțj trr (Dcrta. in mont. Moldavia* superiorii». Vielariwr. - Viola hirta L. in sylvis Mold. tot., F. adorat r L. in sylvis Mold. med. Pt super.. F. adorata h. rar. alba in sylvis N-inlma. F. sitari* Birb. in collibus Mold. infer.. F. uli^ioosa Brss. in nliginosis monl. Mold. super h. j.ₜ F. caiibia L. in svlvîs Mold. tot.. F. biliara L. in mont. Pilit. Carpalh. h. j.. F. alpina Jarq. in mont. edil. Carpalh. A. j., I*. trie dor h. in arvis Mold. med., F. tricolor L. rar. arn-nsi* DC. in arvis Mold. mod.. F. trie dor L. ntr. dfț/t io r DC. in vinois Molii, infer.. F. tricolor L. rar. bellioidrs DC. in vinn* Ptilz mi, V. persic'folia Kit. in sylv. Mold. infer. ct med. Droseraeeir. Vam tssia p ilaștri* L. in pal. mont. Mold. sup. h. o Polyjaletr. — Polm/ala maior Jacq. in collibus Mold. infer., fulgari* L. in sylvi< Mold. tot. . P. tharim/iaca Spr. in sylvis Mold. infer.. P. comasa Scliknhr. in sylvis Mold. inter.. P. amara L. in herbul, subalpin. Mold. super, h. J., P. amara Jₜ. »• tr. austriaca Crant: in horbid. subalpin. Mold. super, h. j. CaryophyDer. — Gypsaphijla pmiridata L. in aronosis Pekia. fi. murali* L. in an rio^is Mold. i;if. r. ot supor.. S tptnaria Varc i- ritt J„ iu arvis Mold. tot.. 5. tiffivinulis L. in olerar. Mold. tot. ♦ biauthus pndifer L. ad maieincm sylvarum Mold. super, li. j. D. prC ftr L. rar. dimiaatos DC. ad margincm sylvarum Mold. >u- P‘r. h. J.. D. Acm^ria L. in pratis sirris Mold. infer., D. barbatu* L in sylvis mont. Mold. super, h. j., D. rapitatas DC. in herbidis Mold. infer.. D. Carthusiannruni L. in pratis sirrjₛ Mold. tot.. D. lurthustaiibrum L. t ir. atn rabtiis Str. in pratis sirris Mold. inter., XXX cărora le succcd£ză iernile cele m;tT rigurose, (în cât termo- metrul se scoboră la 22 R. si 24 R. subl zero), precum și de varialiunile atmosferice în timpul primăvereî si a tomneT, (variatiunî ce sunt căle-odată de 20 R. in aceeași di). Este neîndoios că nisce atât de mari variatiiinT de temperatură nu pot să nu aibă o influință directă asupra vegetațiunel: 7>. giganfeus D'Urv. in sylvis Mold. infer., D, nitidus Kit. in mont. Mold. super, h. j., D. pratensis Bieb. in pratis humidis Ziganesci. D. deltoides L. ad mărgineni ngrorum Mold. super, h. j., D. jdu- marius L. in pratis Mold. super, h. j.f D. serotinus Kit, in mont. Mold. super, h. j.ₜ D, arenurius î. in aren. mobil, ad torr. Mold. med. — ( ucubalus baccifcrus L. m umbrosis Mold. tot. — Silene înfiata L. in sylvis Mold. tot., S. Behen L. in sylvis Scînteia, 5. Otite» Pers, in sylvis Scînteia. 5. parviflara Pers, in sylvis mont. Mold. super, h.j., 8. multifiora Pers, in pratis mont. Mold. super. h. j., S. dichotoma Ehrh. in arvis Mold. infer.. S. quadridentata DC, in mont. Carpath. Mold. super, h, j., S. nutans L. in sylvis Mold. tot., S. chlarantha Willd. in sylvis Pckia. S. cathnlica Otth. in campis arenosis Mold. super, h. j,ₜ S. noctifiara L. in sylvis Zi- ganesci, S. mollissima Pers, in sylvis mont. Mold. super, h, j,f S. Armeria L. in sylvis mont. Mold. super, h, j, — Lychnis Visca- ria L, in sylvis Mold. tot., T-. Viscaria L. var. nana in mont. Mold. super., L. Klw-cucidi L. in pratis humidis Mold. med., L, coronar ia Lam. in sylvis Putzeni. L. Githago Lam. inter segetes Mold. tot. — Mahringia muscasa L. in mont. Mold. super. — Ho- losteum umbellatum L. in arvis et vineis] Mold. tot. — *Spergula nndnsa L, in muris vetust. Mold. super, h. j, — Stellaria nemo- rum L. in sylvis Mold. mod. et super., 5. media Smith. in olera- ceis Mold. tot.. ,S. riscida Bieb. in pratis humidis Galatzi. lati- fiJia Pers. in pratis humidis Galatzi S.htdosfea L. in sylvis Mold. tot., 8. grammea L. in olcraceis Mangina, S. muralis Link. in vi- ncis Galatzi, S. pentugina Gaud. a in sylvis Mold. infer. et med., L. nervosum Kit. in arenosis Mold. med.. L. m.s tatisainium L, cult. XXXI chiar prin acesta împrejurare șl și esplică Guebhard veci- nătatea unor plante de la nord și i.nf ffirA interes Gia b- hard trece la descrierea vegctațiunei generale a Moldovei, l»e care/din acest punct de’vedere (pentru usiirinț.Vesplo- ad us. domest., JL austriaciim L. in”collibus Mold. infer.. L. mon- ta num Shcl. in herhidis mont. Carpalh. h. j., L. tenitfolium L. in collibus Pekia, L. cutharticum L. in pratis Mold. super, h. j.. L. campanulat'im L. in’sylvis Moldavi» media?. Molvuce». — Malra mauri tiana L. in oleraceis Mold. in for., M. ftylrot ca L. in piatis Mold. tot./ M. rotundifolia L. in arvis Mold. tot.. Jf. parvijlora L. in arvis^Mold. infer. — Althaia ojjici- nalis'L' in humidis Mold. tot., A. cannabina L. in sylvis Mold. toi.. A. pallida Kit. in arvis Mold. infer. — Lavatcra pfieudo-olbia Puir. in collibus siccis Pekia, L. thurinyiaca L. in pratis Mold. infer. L. eretica L. in collibus siccis Pekia. — Hibiscus esculen- tuș L. cult, ad^us. domest., H. Trionnm L. ad vias Mold. infer.— Sida Abutilon L. in vineis Galatzi. Tiliace». — \TiUa argentei DC, in sylvis Mold. infer., T. rubra DC. in sylvis’Moldavi»' inferior®. Hy pe ricin?*.—Hypcncunrqaadrangulum L. in sylvis Mold. med. ol super.» 2f. quadraHyidum L. rar. dubium in sylvis Mold. med. et super.. II. perforatum J.. in pratis Mold.'tot.. II. hirsutum L. in sylvisJMold. tot..;//. moHtananCL.yrCiivis ^ Mold. super.. H. ma- siacum Spr. in collibus Galatzi. Aeerine*. — Acer tatarieam L. in^sylvis Galatzi et Adami. A. Pșeudo-Platanus L. in sylvis Mold. super, h. j.< A. ca rupestre L. in sylvis Mold. tot., A. campestre L. var. austriaca Tratt. in svl- vis Adami. A. platantndrs Jj. in sylvis Mold. tot. A. platanoide* L. rar. laciniatum Kit, in sylvis Mold. tot. HypacaMane». — sExculus IDpprcastaaum L. cult, el subspont. Aspelide». — Vitis rinifera L, et i ,ₗᵣ. cult, in Mold. tot. (ieraniareiF. Geramuni macrorhisum K. in pratis Mold. super. h.J., G. tuberosum L. in pralis Mold. super, h. j.f (f. pratens? D. in pralis Mold. super, h.j., G.phauni Lata, in sylvis Mold. tot., G.pa- lastre L. in pralis humidis Mangina, G. molie L. in pralis Mold. tot.. G.pasillum L. in pralis Mold/super, h. j.ₜ G. rotandifduun L. in pralis Mold. tot., G. columbinum L. in coli. Mold. tot., G. bohrmicum L. in sylvis Pekia, G. robrrtionum L. i:i umbroși* Mold. lot.. G. XXX1Î rațiunilor botanice și mat marea claritate a indieațiunilor de localități) o subdivide, după natura terenului și după di- ferințilc de vegetațiune, în trei părți, și anume : Moldova su- prriunl, cuprimjend tolă partea calenei Carpaților vftrîtă în limitele Moldovei, si < âte-va «listride nenuintose, cele mal vecine de frontiera septentrională, Moldova frntralfL cu- sanguineum L. in sylvis Mold. tot. — Erodium cicutarium E’Herit. in pratis Mold. lot., E. serotinum Ster. in mont. Ciablau h. j. Balsaminea¹, — bnpitiens nnli-tangcr? L. in syl. hum. Mol. sup. h. i. Oxalideir. — Orali* arctwlla E. in sylv. Mold. super, et med. ZygOphylleir. — Tribala* firre*tri* L. ad vias Mold. infer. Rutacr*. — Jlata suareulrn* bC. in arvis Pekin. - - Hirtumus Frarindla E. ad margin. sylv. Mold. infer. et med. Crlastrineir. — Staphylri penata L. in sylvis Mona>t. Adami. — Ernnymu* ruraptru* L. in sylvis Mold. tot., E. latifolius Sr p. in sylvis Mold. tot., E. rerrurasus Scop. in sylvis Mold. super. Ramneir. — Ehamnus ratharticus E. in sop. Mold. tot., Ith. ttl- p'nus E. in sylvis mont. Mold. super, h. j., Eh. Franyula L. in sylvis mont. Moldavii superiora» h. j. Terebinthacer. -- Ifhus Cotina* E. in sylvis Mold. infer. Papilion&cev. — Geuistu tinetoria L. in sylvis et aren. Mold. med. — Cyt:su* Eaburnum E. cult, et subspont., C. nigricun* E. in mont. Mold. super, h. C. leurhanthu* Kit. in sylvis mont. Mold. super, h. C. austriaca* E. in arvis Mold. tot.» C. sa- pinus Jarq. in coli. mont. Mold. super, h. j., C. hirsutu* E. in asperis Mold. infer. — Onf.nis spinusa Wahlr. in pratis bumidis Mold. tot., 0. altis.iima Eam. in pratis Mold. super, h. j. — Authyllis Vulneraria L. in coli. Mold. super, h. j.. A. Vulne- raria E. rar. alpe*tri$ Kit. in rup. mont. Carpath. h. j., Mrdicago satira E. cult, ad us. domest., M. lupulina L. in arvis Mold. tot.. M. falrata L. in pratis Mold. tot., .V. minima I.am. in arc- nosis Mold. tot. — Tritp uri Iu crrrulea &r. in arvis Mold. infer. et med.. 7’. Br**rriaaa Ser. in oleraceis Mold. infer., 7’. Fffnum- yrtreum E. cult, ad us. domest. — Nrlilatus ofricinalis Willd. in nrvis Mold. tot.. M. leuehantha Knrh in arvis Mold. infer. et med.. M. nmmirhiza Pers, secus Danul». Galatzi. .V. pallida Bc*s. in arvis Pekia. -- Trifoiium arrea^ E. in arvis Mold. lot., 7’. ochmlrucum in pratis Mold. tot. . T. alprstre E. in sylvis Mold. tot.. T. nirdiutn E. in sylvis Mold. tot.. T. bracteatum Srhusb. in humidis ar?no«is ad H. Seretb. T. pratrnse E. in pratis Mold. XXXIII princjAnd, cu primele trepte ale Carpnților. toi A Moldova mal mult sau mai puțin oeeidenlala. vărilă intre acești munți și rîul Șiret, in fine, J/oA/oru infrriwl sau câmpia cuprinsă între Dunărea. Șiret și Prut. Moldova de jos (Mohlaria iuferior). esle partea asupra căreia se întinde mai mult (luebhanl. din emisă că intr’ensa tot.. T. globosum L. in olerareis Pekin, T. rubens L. in sylvis Mold. tof., T. rrpens L. in pratis Mold. Iot.. T. rhyans Sar» in humidis Pulzeni, 7'. montanum Z,. in colt. Mold. lot.. xutrra* num L. in pratis Mold. super, h. j., T. spumegam Z.. in pratis Mold. super, h. j., T. resupinalam Kit. in pratis Mold. super. A./., T. spadiceum L. in pratis Mold. super. h.j.ₜ 7\ fragi/erum L. in humidis Mold. tot., T. procumben* L. in sylvis Mold. tot.. T. filiforme L. in arvis Mold. tot. — Dnrycnium her bace uni Vili, in sylvis aren. Mold. tot. — Lotus curniculatHn L. in pratis Mold. tot.. L. cornicnlatus L. rar. arccnsis in arvis Pnlzeni, L. car- uiculatus L. tar. alpinus in pascuis Mold. super, h. j., L. cor- nicubitus L. rar. tenuifolius in pratis Mold. super, h. j. — Gly- ajrhiza echiuata L. in humidis Mold. infer. — Galega oftici na* fa L. in humidis Mold. tot. — Rubinia Pseadacacia L. cult, et subspont. in Mold. tot. — Culutea arborescent* L. in poniariis Jassv A. j. — Phaca alpina Jucq. in pasc. edit. Carpath 7i.J., Ph. as fru- gali na DC. in pasc. edit. Carpath. h.J. — Orytropis uralensis DC, in pasc. edit. Carpath. h. j., 0. pilona DC. in arvis Pekin. — A*tra- gahit austriacun Jucq. in coli. aren. Mold. super, h. j.ₜ .4. Onobry- chin L. in prat. Mold. med. et inter., A. OmAtrychis L.rar. mMacicit* in prat. Mold. med. et infer., A. ylycyphyllon L. in sylv. Mold. tot., A. cicer L. in pratis Mold. toi.. 4. asper Jucq. in pratis Pekin, 4. gdlcgiformis L. in pratis mont. Mold. super, h. j.. J ponfirus Pali, in coli. sire. Mold. infer., A. exacapus L. in coli. sicc. Mold. infer.. 4. tnonspessulanus L. in prat. mont. Mold. super. h.j„ J. argenteits Vis. in coli. aren. Pekia. — Coronrla minima L. in coli, sicc. Mold. supr. h. j.ₜ C. corona ta L. in coli. sicc. Mold. super, h. j., C. eretica L. in sylvis Monast. Adami. C. raria L. in pratis Mold. tot. — Onobrychis conferta Dcnr. in pratis Okna. 0. (Vqaidvntafa lyUrv. in coli. Mold. infer. — Ciccr arietinum L. cull. ad us. do- mesL — Faba rulgaris Manch. cult, ad us. domes*. — Vicia pini, formis L. in sylvis Mold. infer.. V. dumetoruni L. in sylvis Mold. med. et infer., V, sylratica L. in sylvis Mold. super., K eracca L. ad ^pes Mold. tnt. V. palyphylla Desf. ad sepes Mold. tot.. V. HI XXXIV fiindii-I reședința si obicinuita, a putui mal lesne a o percur- ge in Iote directiiinile sale, si prin urinare, a studia și vege- taliunea el inlr’un mod cu mult mai complet. Pe lângă ᵤ. ceslea.ea este, dintre cele trei pârli, aceea < e presinta și un mai mare interes botanistului, mal cu sema din emisa ma- na analogii ce are cu sirpprir lîiisrî meridionale. Acesta xafira L, în câmp. Mold. lot., F. peregrina L. in pratis Mold. in- for.. lr. Iuțea L. in arvis Molii, tot , F. .sordida Kit. in pratis Mold. inter.. F. sepium L. in sylvis Mold. infer., F. p-ninonica Jactp in oleraccis Mold. tot. — Erruin Lens E. cult. ad ns. domest.. E. hirtfiitum L. in sylvis Mold. infer., E. nionanthox E. in svlvis ad Monast. Adami, E. tetraspernmm L. in arvis Putzeni. — Pixum su- tien ni L. et rar. cult, ad us. domest. — Lathyrus latijoliun E. in vineis Pekia, L. pratcuxis L. in pratis humidis Mold. tot.. Jy. tuberonun L. in arv. humid. Mold tot.. L. paluxtris L. in palud. Mold. med., L. Ninsolia L. in sylvis Monast. Adami, L. satieus E» inter segetes Mold. tot., X. hirsutus L. in sylvis Mold. super h. j.— Orubus rernus L. in sylvis Mold. med. et super. O. ricioiden DC. in mont. Mold. med.. O. xylrtdicH# L. in sylv. Mold super. h.J., O. niger L. in sylv. Mold. tot.. O. tuberosux £. in sylv. Mold tot., O. varius Sol and. in coli. aren. Mold. infer., O. albuș E. in sylv. Mold. infer. — Phaseolus fulgarin Sari el rar. cult ad us. domest.. P. nudtijlorus Willd. cult — Eablab fulgarin Sari cult. Rosaceft. — Amydalun nana E. in arvis Mold. tot.. A. caniniu- nis L. cult, in Mold. infer. — Pemica fulgarin Mill. L. cult, in Mold. med et super. — Arnieuiaca rulgaris Lain. cult, in Mold med. et super. — Prunun spinosa L. in incult. Mold. tot.. P. do- mestica L. et rar. cult, in Mold. tot. — Ccrasux arium Mirnch. in sep. et sylv. Mold. tot., C. Juliana DC. cult, in Mold. med. et su- per., C. caproniana DC. cult, in Mold. med et super., C. Mahaleb Mill. in sepibus Gaiatzi, C. Padus L. in sylvis Mold. super. — Spi- raa chamadrifolia L. in sylv. mont. Mold. supr. h. j.ₜ S. alpina Pali, in pascuis edil. Carpath. h j., S. Clmaria L. in pratis humi- dis Mold. super, h J.. S. Eilipendula L. in sylvis Mold. toi —Dryan octopetala L. in suin. jug. Carpath. h.j. — Geam intcrmcdiuni Des# in umbrosis Mold. super, h. j., G. urban uni h. in sylvis Mold. tot.. G. rivale L. in rivul. Mold. super, h. j.- -Wuldsfrinia groides Willd. in sylvis Mold. super, h.j. — Kubus idaus E. in sylvis Mold. mod. et super.. R.ctcsius L. in sylv. Mold. tot.. 11. radius L. rar. arrensin in arvis Mold. infer.. 11. sulndu* Fr\7. in >ylvis Mold. super h. j XXXV parte a Moldovei reprezintă un vast podiș (ale cărui puncte culminante nu inlrecQ500pi<*i<>re d asupra nivelului măre!), slrfbăhit de văl mal mult șart mai puțin largi sau profunde, cese vMcăau fosl în timpurile trecute, palmi de rîuri șart pâraie. Diversele¹ plante maritime, ce se hiiălnesrrt pe lângă unele mlaștini sărate allălnrc dea lungul Dunărei. prin VP- Jlf. corylifdiut Sm. in rup. unibr. Mold. super. h.j.. R- ugrestis Kit. in pratis humidis Pekia., R. albiran* Kit. in vineis Putzeni et Pe- kia. R. htdoscriccus 1W. in vineis Pekia. R. villutus Ait. in sylvis Mold. super. R. tillosns Ait. rar. glauditlusiat in sylvis Mold.su* per.. R. saxatili* L. in rup. Carpath. h. j. — pragaria rețea L. in sylvis Mold. tot.. F. collina Ehrh. in coli. Mold. infer. — Potcntilla tiubacaalis L. in mont. asp. Mold. super, h. j.. P. Tur menții la Nestl. in sylvis Mold. med., P. reptan* L. in humidis Mold. tot.. P. terna L. in coli. sicc. Mold. lot., P. putula Kit. in coli. sicc. Mold. infer., P. argentea L. in pratis Mold. tot., P. aurea L. in pasc. edit. Carpath. A. P. hirta L. in siccis Mold. mod. et in- fer., P. recta L. in vineis Nikoresci, P. supina L. in humidis Ga- lalzi, P. anterina L. in aren. ad. fl. Sereth., P. alba L. in sylvis Monast. Adami, P. nitida L. in suin. jug. Carpath. h. j., P. Fraga- ria Pair, in sylv. Monast. Scânteia. — Agrimonia Eapatoria L. in aridis Mold. tot. — Sanguitorba ofjicinatis L. in pratis Mold. super, h. j. — Potetium Sanguinorba L. in pratis Mold. super. 7*. P. rillotum Sibth. in coli. aren. Mold. infer. — Rasa arrensit Huds. in anus Mold. tot.. R. semperrin ns L. in coli. Putzeni. Ii. gallica L. var. officinalis cult. ad. us. domest.. R. pinipineUlfolia L. in sylv. Mold. tot., R. pygnteca Bieb. in pral. et sylv. Mold. infer.. R. canina L. in sep. Mold. tot.. R. canina L. rar. collina Ser. in coli. Mold. super. h.j.ₜ R. canina E. rar. duinctorum Detr. in sylv. mont. Mold. super, h. j.ₜ R. rubiginota L. in sylv. mont. Mold. super. h.j. — Cratagus Oxyacantha L. in sylv. et sep. Mold. lot., C. Oxyacantha E. var. monostgla in sylv. et sep. Mold. super, h.j.—Co- lanta ster vulgari# Eindl. in rup. mont. Mold. super, h. j. — Mes- pilit# germanica L. in sylv. Jassy h.j. — Pyrm communit L. in sylvis Mold. tot., P. communi* L. rar. nativa cult. ad. us. domest.. P. Malus L. et rar. in sylv. Mold. tot. et cult.. P. torminalit Ehrh. in sylv. Adami. P. attcupariu Gatrtn. in sylv. Mold. med. et super.— Cydonia vulgari# Pers, et var. cult, et subspont. in sylv. Mold. infer. Oiagrariear. — Epilobium spicutum L. in sylv. Mold. super.. E. rozmarinifolium Htcnke. in aren. ad torr. Putna E. atpinam L. in XXXVI cinâlâtilc (Salutului, premiu : Salirornia herbacva. 5W- da miu'ttinta, Arriiitria salina, eh-., făcu pe Giicbhanl sft etnii A părerea că tot podișul mesia ar fi fosl acoperii de cal re apele Mărei-negre. imn inainle ea aceslea s.l se fi retras in bassiniil lor actual. in urma des-liidrrrT Bosforu- lui. ('ut despre composiljiinea pămenlulni Moldovei infe- pasc. edit. Carpalh. h. j, E. roseion DC. in pral. humid. Mold. su- per. h. j.. E. monfanam L. in sylv. mont. Mold. med. ct super.. E. hirsut am L. in humid. Mold. toi.. E. tdrayanum L. in fossis Mold. super, h. j. - (Emdhcra bituni.s L. in aronos. humid. Mold. tot.— Circuit alpina L. in pinolis Slanic., C. alpina L- r. intermedia Ehrh. in pinet. Slanic. — Trajm natans L. in stagnis Mold. med. et super. llalorage». — Callitriche rerna L. in foss. Mold. tot. — lUypu- rin vidyaris L. in fossis Moldavi» superior» Zi. J. Lythrarie». — Lythrum llyssopifolia L. in foss. Mold. super. //. J.. L. Salicaria L. in prat. humid. Mold. lot., L. Sidiearia L. r. brac- temnim in humid. ad Danubium, L. viryatum L. in prat. Faurei. (jlcillbitace». — Brynnia dioica, Jacq. ad sep. Mold. tot., B. al- ba L. ad sep. Mold. super, h. j. — Lagenaria ttdgaris Ser. et var. cult, ad us. dome t. — Citcumis Mei o L. et rar. cult, ad us. do- most., C. satirus L. cult, ad us. domest., C. CHridlus Ser. cult, ad us. domest. — Cacurbita Pepo L. cult, ad us. domest.. C. vcrrucosa L. cult, ad us. domest., C. majrima Dneh. cult, ad us. domest. Portulace». — Porfidaca olrracea L. in oleraceis Mold. infer.. P. (deracta L. rar. sylre-sfrix in oleraceis Moldavi» inferior». Paron i cil ie a¹. — llerniarla ghtbra L. in arv. M. sup. h.j., 11. Bes- seri Friseh. in arv. M. inf. — Si'hranfhus annuns L. in arv. M. tot. t'rassnlace». — Sedam Hhmlmla DC. in mont. Mold. super, h. j., S. latiftdiiim Bcrt.hi mont. Mold sup. h. j.. S. Trbphinm L. iii'arcn. Mold. tot., S. sfcllataiH L. in mont. Mold. sup.. S’. aere L. in glar. Mold. med. — Semperriram teetarnm L. in mur. vel. Mold. sup. Grossularic». — Etbes Ura-Cri^pa L. in sylv. Mold. super., B, Cva-Crispa L.v. reelinatim in sylv. Mold. super. h.j.f li. ai piuam L. in sylv. Mold. sup h. j.. R. rnbrum L. in sylv. Mold. sup. h. j. Saxifragaroir. — Sa.rifraya tenella 1FmZ/‘. in sum. jug. Carpatli. h.j.. S. aedoidrs L. in suin. jug. Carpalh. h.j.. S- andras ireu P. in sum. jug. Carpalh. h.j., S. Burseriana L. in suni. jug. Carpatli. h. j., S. iHHxco-d>’s Wulf. in sum. jug. Carpatli. h. j., S. muncoides Wulf. in suin. jug. Carpatli h.j., S. masmidcM Walf. r. mt^rhata iu sum. jug. C«irpath. Zi. J., X. p; hmm'nitt Z/. in -mu. juj Carpatli XXXVI! riore. eu este din rele mai liivorahile |»<*nlru <-;i vegelaliunea sâ fie Ibric vigurosu. preiuni se și vede a< e>la. mal <-u se- ina prin locurile umede. unde rapoi.rza Guebliard ea a ve- dnl specimene de SaHrhfts /nihisfris. Citiiium imu iihituni si TripaUuni uthțw. ajungem I la ci îmiHime de 6 -7 pieiore. I>ar rarilatea ploilor priniâvera și in eur-nl v«*rei. nu mai pu- /*. /., S. yrrani'âd^ L. in muu, jn«r. Carpalh. h. j,. $. i(hi,s Jₜ. in suni. j’i*£. Carpatin /»./.. S hypHuuhs I,. r. coiitha.'iata in saim. jmr. Car- palh. h. j., S. yrdnafafa iₜ₎ Syk. Mold. super, h j., S. rinthtr^ L in. humidis mont, Carpalh. S, .«hllttris 7.. in suin. ju«j. t.arpath. h. j.ț 5. ritm italia L. in suin. ji;g. Carpalh. k. j.. S. mu- hth! L. in suin. jug. Carpalh. h. j.. X. cihta/a IRtf. in -uni. jmj. Caipatli. h. /. -- < Iu'y*'■'‘priitirm al Er tuful ut m L. in hum. Slanir. Imbel litera¹. Xanioda turopoat L. in sylv. Mold. lot. - j. *tr'tHha major L. in pasc. edil. Carpalh. 7/./.. J. cumiolini in pasc, cilii, Carpalh. h. j. Erynyium crefiruvi hmi. in pralis Muld. infer.. E. phtmuH Nații. in pralis Mold. med. el >upor. Apimit 7,. cult, ad u<. «lomost.. J, țp-arra], ;ₜ* L. r dub,- cult, aci us dmnest.. J. yrarrolm^ L. rar. rapunitm cult, ad u<. ilomest. — Prinseiimim untiritut ll^l',n cult, ad u-. domcsl. Tihna rulyuri* L. in coli. Mold. inlcr.. 7’. nib/arls Z. nu'. Ib tuunyii in roii. Mold. inter. — Enlc'tnu Etrini Jₜ. jn aț \ js Mlica in humid. Faurei. — Prur: btuitm B riatium DC, in -ylv Pulzcni. P. amt triani Kit. in arrnos. Mold. super, h P. f'ijidufilf L, in pralis humid. Mold. super, h j. — Vasthiara s-itira L. (“idl. ad us. domo>t. P. satira L. var. cfhdis cult, ad us. (Imuc.M., p. syh'rstris Afîll. in svlv. Mold. toi., P uiHhwtt .Sfcr- XXXVIII tin cât si veni urile anjelore 'ₜₜₜHbari'i L. in aren. Mold. tot. S. Saccisu L. in pratis Inuiiid. Moldavi* superior* h. j. CompușiIir. — Eapafurium canuabinum ad foss. Mold. super. Adtntndylc* Pfhixife* Hltițl’. in pac.v. rar. difliisum in foss. sals. Galatzi, — G'Aaftlla punctata DC. in sylvis Mold. med. et super., G. punc- tata DC. car. inwidpta in sylv. Fanrci. G. drarunculnides DC. in sylv. Ziganesci. -- Erigerun ranadensis L. in arvis el sylvis Mold. Iul.. K. acre L. in sylv. mont. Mold. super.—Bellis pt remiifi L. in pra- tis Mold. super. li.J. — Solidaya Virya-Aurea L. in prat. et sylv. M-4d tot - Linosyris rdlnsa DC. in coli. aren. Mold. infer., L. ruh/'tris Ca**, in vineis Mold. infer. — Jmda Heienium D in sylv. M’»ld. tot., I. ensDulia L. in coli. aren. Mold. infer., /. germanica L, m arvis Mold. tot, I. hirta L. in prat. mont. Mold. super, h. j., I. OriAus-Cliristi L. in arv. et sylv. Mold. infer., I. Oculus-ChrUti L. r >r. camputri* in arv. et sylv. Mold. infer.. J. salicina L. in sylv. Mold. toL, 7. sal ici na L. var. latifulia in sylv. Faurei. 7. grandiflora \Villd. \n sylv. Mold. infer., 7. spiraifulia L. in sylv. Pckia — Pulica- ria ndgnris Gterfn. in prat. humid. Mold. tot., P. dysenterica G&rtn. •n prat. Mold. tot. — liuphthalmum sa Uri ful imn DC. ad rad. mont. XL sul> raporlul vegdatiunel. Asl-lcl. inlfo pădure de sălcii de pe malurile Șirei ului a găsii pe T/atlidrum lucidutn. Sinapis wicutalis. PtjrtUirum uliipHosuui. Cyprrux australi^ etc.: prin Icnetele umede din vecinOlăli. pe Stvllaria riscida, lati- /o/âi, I&seda ntedib rtuicu ; în line, intr’omică podgorie slră- lăială de păduri de pe o colina vecină, pe Kanintcidus polyan- Carpath. h.j. — Ttbkiu cord (falia Kit. in val. ment. Carpatin A. j.— Xauthium strumarium L. ad vias Mold. tnt., A”, spinositm L. in incult. Mold. toi. —Ihliauthus annuus L. cult, ad us. domest.. J/. tuberosus L. cult, ad us. domest. — Bidens tripartita L. in hu- inid. Mold. tot., B. tripartita L. v. tenuis in humid. Galatzi. cernita WUld. in humid. Mangina, B. cernita WUld. rar. radiata in humid. Mangina. — Anthends tinctoria L. in arv. Mold. tot., A. arrensis L. in arv. Mold. tot., A. austriaca Jacq in arv. Mold tot — Achilleu Miile faliuni L. in arenosis Mold. tot., A. lunata Spreng. in prat. Mold. infer., A. compacta WUld. in coli. Galatzi, A. set acea Kit. in mont. Mold. super, h. j.. A. tomentosa L. in apric. Carpath. h. j., A. pectinata WUld. in sylv. aren. Pekia. A. Gerberi Bieb. in sylv. et prat. Mold, infer., A. mugna WUld in glareos. Mold. su- per. h. j. — Ptarniica Clacena DC. in pasc, edit Carpath h j. — Le.uranthcmum vulgare Luni, in sylv. et prat. Mold. super, et med.. L. rotund ifol iu ni DC. in pinelis Mold. super, h. /., L. niontanum DC- in saxosis Carpalh. h. J. — Mutricaria Chamomilla L. in arvis Mold. tot. — Pgrethrunt corymbosum Willd. in sylv. Mold. tot., P. achil- leccfolium Bieb. in coli. aren. Mold. infer., P. uliginosum L. in palud. ad Serei h et Dantibium. — Artemisia Alsinthium L. in incult. Mold. tot.. A. Dracii nculus L. var. satira cult ad us. do- niest., A. scoparia Kit. in olcrac. Mold. infer., A. salina WUld. in palud. sals. Mangina, A. Bvsrhiiiukiaiia DC. in palud. Ziganesci, A. Abrotanum L. cult, ad us. domest., A. pontica L. in apric. Mold. tot, A. austriaca Jacq in prat. Mold. tot., A. vulgaris L. in pratis Mold. tot., A. spicata Wuljf. in suin. jug. Carpath. h. j.— Tanacetum vulgare L. in humid. Mold. tot., T. boreale Fisch. in hu- lind. Galatzi. — Gnnphaliuni luteo-album L. in sylv. Mold. super , G» ul:g:notfum L. in ulig. Mold. infer. — Mdichri/sum arenarium DC. in coli, aren Mold. tot. — Omalothcca supina DC. in uligin. mont. Carpath. h.j. — Filago germanica WUld. in arvis Mold. super, h.j., F. arvensis L. in arvis Mold. tot — Antenaria alpina Gocrtn. in mont. Carpalh. h.j.. A. di nea Grcrtn. in mont. Mold med. et su- per. — Leont„podium alpinum Cass. in suin. jug. Carpalh. h. j. — XLI Ihriniis, Meu tunis IhiifoHits, Acer Mitrirtim. vk*. Viile ulâl din incinta acestui oraș, cal și din proximitatea lui. încft ’f-au procurat câle-va plante interesante, precum : (hurispont twlla, Stf lluria munilis. Sitlu cir. Cat despre mulul stâng al bunârel (inundat de mai multe oii pe fie- care an și merefl diluat de piciorele cailor care tragii co- Arnica montana L. in pasc, cdit Carpalh. h. j. Anniicam Da- rmiicitm Rtich. in suin. jug. Carpalh. h. /. — Jturtinicum scorpioi- •let Wtlld. in sylv. Mold super, h.j., D. Pardalia/Kht* L. in svlv. Mold. super, h. j. — Senecio ridyunu L. in olerac. Molii, tot.. *$. r - scustis L. in sylv. Mold. super, h. J f S. syhaticus L. in sylv. Mold. super, h. /. S. vernalis Kit. in arvis Mold. infer., S. Jticobaa L. in prat. Mold. super, h. j., S. enicafeliti* Huds. in arvis Mold. iiifer., S. pahulosits L. in humid. Galatzi. S. Euch^ii Gmel. in sylv. Mold. super, S. aurantiacus DC. in pasc. edit. Carpalh. h.j. — Echbiops ba una ficus hochei in coli. aren. Mold. infer.. E. sphoe- rocephalus L. in sylv. Mold. tot.. E. sphccracephalits L. r. panicata- tun in sylv. Mold. super, h. j, — Xerauthemum radiat iun Ld m. in arvis Mold. tot., X cyliHdraceum Sibfh. in arvis Faurci. — Car- lina siibacaulis DC. in pasc. mont. Carpalh. h j.f C. race masa L. in sylv. Mold. tot. — Crupina vithpiris Cana, in aren. Mold. infer — Kentrophyllum lanatum DC. in arvis Mold. tot. — Carfhamits timiorius L. cult, ad us. dom est. — Onupordim Araafbîum L. in ruder. Mold. tot — Cynara Scolymus L. cult, ad us. domest.. C. Cardunculus L. cult, ad us. dornesl. — Carditus natiias L. in ru- der. Mold. super, h. j.ₜ C. acanthoides in ruder. Mold. super. h.j., C. Personata Jacq. in sylv. Mold. super., C. srminadii* Bie.b. in coli. Mold. infer., C. hamulosus Ehrh. in incult. Mold. tot., C. hr. in sylvis Mold. super, L.marali.s DC. in umbros. Mold. super, h ). — Chondrilla Juncea L. in arvis Mold. mt., C. Jaiioa L ᵣf<ᵣ rigen* in arenosis Pekia, C. prenantlmidcs Vili. in prat. liuinid. Ziga- nesci. — Taraxacam Dentdconi* Dcsf. in prat. Mold tot., T. w- rotimiHi Sadl. in arenos. Mold. tot., 7’. pa luntre DC. in Jminid. Putzeni, T. cornicidatinn DC, in a ren. Mold. super, h. j. — Crepis paludusa Manrh. in prat. huinid. Mold. tot., C. riyida Kit. in colt. Pekia, C. ayrridi* Kit, in arvis Pekia, C. tectoram L, iₙ sylvis Mold. tot.. C. tectoram J.. rar. «rgetali*. in arvis Mold. tot.ᵣ C. tec- forum L. rar. yracilis in sylv. Mold. infer., C. corymbosa Tea. in prat. Pekia, C. polymorpha Wallr. in aren. Fauroj, C. pramorsa Frai. in herb. mont. Carpath. h. j. — Barkhaumu Jatida DC. in huinid. Putzeni, B. tara.raci foi ia DC. in arenosis Mold tot., B. setoxa DC. in aspr. Mold. super, h. j — Soarba# palastri* L. in prat huinid. Mold. tot., S. fallax Wallr. in olorac. Mold. tot.. X teaerrimus L. in olerac. Mold. infor. — Prenanthes parparea L. in sylv. Mold. ined. et super. — Ilirracium Pilloxella L. in coli. Mold. toL, II. Bauhini Be**. in sylv. monast. Scînteia, II xarmfatoxam Frai. in coli. aren. Pekia, II. flagelare Willd. in prat. Mold. tot. II, brachiatum Berlol. in coli. Mold. infer., H. pratense Taasch. in prat. mont. Mold. med., H, praaltum Gochn. in prat. mont. Mold. med., H. praaltum Gochn. r. obscur um Frai, in sylv. mont. Mol. med., H. collinutn Gochn. in coli. Mold. super, h. j, H, umbellatum £. ad margin. sylv. Mold. med. h. j., II. Sabaadum AU. in sylv. Mold. med. h. j., H. palleacen* Kit. in pasc, edit Carpath h, j„ H. spha- rocephalum Kit. in șum. jug. Carpatli. h. J.ₜ H echioales Lumn. in sylv. Mold. infer.. H aurantiacum L. in prat. humid. Slanik, H. cymosum Vili, in sylv. Mold. infer . H. prenanthoides Vili, in prat. Mold. infer., H. sylcaticwn Smith in sylv. Adami, H. sylcestre Taiarh. in sylv. Mold. infer., H. rirosion Pali, in sylv. Mold. infer., H ramo8iim Willd. in sylv. Adami. H. gracile Frai, in sylv. Mold. med. — Mulgedium alpinum Lcss. in prat edit. Carpath. h. j. Ca■ pan 11acete. — Phyteuma canescens Kit. in sylv. Mold. med. XLIV chillea iH'ctiual". Achillca spre,? Cntlauira Miuseladlitutu. C, depressa, Cirsium cununi. Thrsium rhyans. Jris s/pia- lens, I. (luldenstchlana, ele.: în pădurile umede, pe Del- phynium hybridttni, (tcraniuni bahcnticuni, Linaria italica. Iris yraminca, ele.: în vAile nesipose. pe (»ypsttpkylla pani- rulata. Larutcra pscudu-oblia, L. eretica. Campamda nud- ei infer. P. jmuciflocum L. in pi al. edil Carpal h. A. j, — Cum- pannlu Mediani L. in sylv. Mold. super. A j., (’. dicrrgcms Willd. in sylv. Monast. Scînteia, C. alpina Jacy. in pasc. edit. Carpath. A. J.» C. sibirica L, in prat. aren. Mold. infer., C. ylmmTtitu L. in sylv. Mold. med. ct super., C. multițturu Kit. in prat. Pekia, C. thiir- soidts A. in pasc. edit. Carpath. A.J., C. lutifuliu L in sylv. Mold. toi.. C. rapunculoidex L. in sylv. Mold. tot., HaiioHHHsis />. in sylv. Mol. infer., C. BuHOHensi* L. r. rutheniru in sylv. Pekia. C. limfa! ia in prat. Mold. med. et super., <\ peraictefolia L. in sylv. Mold. lot., C’. Kapuncidas L. in sylv. Mold. tot.. C. palida L. in prat. mont. Carp. A. j.. C. spatului" Sjbth. in prat. mont. Carpath. A. j.ₜ C. colii na Bieb. in prat. mont..Carpath. A. J.— Spccttluria Speculum M’. inarv. Mold. super, A. j.. S. hybrida DC. in arv. Mold. super, A. j. Vacciniete. — Vacriniiim MyrtUlus L. in sylvis Mold. med. ct super., V. alipinotatm L. in uligin. Mold. super, A. j., I'. iiltea L. in sylvis Moldavi» superior». Eriearw. — Cult una ridyarix Salitb. in sylv. Mold. med. el super. PyrolaceiP. — Pyrolu secunda L. in sylvis Mold. med. el super. P. media Sic. in pinetis Mold super., P. cldorauthu Su\ in sylvis Mold. med., P. rotundifolia L. in sylvis Mold. super. A. j. — Mo- neses grandiflorit Salinii, in sylvis mont. Carpath. A. j. Lentibnlai'ie;?. — Ctrirnlaria rulgaris L. in stagn. Mold. super. Primulaccir. —*Primula oj’firinalis Jacq. in sylvis Mold. tot., P, elatior Jacq. in sylvis Mold. super. A. j.f P. minima L. in smn. jug. Carpath. h.j.f P. farinow L, in uligin. Carpath. h. j. — Gre- goria Vitaliana Dub. in suin. jug. Carpath. A. J. — Androsacc ril- lona L. in suin. jug. Carpath. A. A. lactea L. in suni. jug. Car- path. A. j., A. elongata L. in vincis Mold infer., A. maxima L. in vineis Mold. infer. — Cortusa Mutldoli L. in mont Carpath A. j. — Soklanella alpina L. in turfosis mont. Carpath. A. j. — jLyni- machia ctdgaris L. in palud. Mold. tot., L. panel da Jucq. in a- ren. Mold. med. et super., L. numularia L. in hum. Mold. tot., L. nemonun L. in sylv. Mold. super. A. j.—Anmpdliti urremdtt P. in arv. Mold. tot., A. anensis L. c. caruleu in arv. Mold. tot., A. plite- XLV tijlora. ele.; în fino, prin locurile cultivate, pe Rufa sua- noli ns. O.citropispilosa, Ajtttja stdicifolia, Althfca ptdida. ele. Plăcintă, localitate cu o vegelațiune aprope analogă cu aceea a PccIipi, cu deosebire că pădurile si mnbri- șurile devin niaî rare. Nu departe insă, de Plăcinta, spre Șiret, se alia mlaștinile saline do la Pisc, ce abundă in plan- nirt'a in arv. Mold. tot.—Centuneulus minimus L. in huinid. Gaiatzi. OleacfFP. -• Fraxiuu* oxyphyllu Bicb. in sylvis Monast. Adami. -- Liyuafruni vulgare L. in sylvis Moldavi® totius. Apocinaceie. — Fiwca herbacea Kit- in pratis Moldavi® inferior®, V. minor L. in sylvis Moldavi» superior» h. j. Aselepiade®. — Vincetoxicum ofticinale Mcench. in sylvis aron. Mold. tot. — Cynanchum acut am L. in oleraccis Mold. infer. GentiÂnacer. — Erythraa ramosissima Per», in pratis humidis Mold. infer., E. ramosissima Pers. var. pulchella in prat. humid. Ga- iatzi. E. Centaurium Pers. in prat. sic. Mold. lot. — Gentiana cru- ciata L. in praf, humid. Mold. tot, G. Amarella L. in pratis Mold. super, h. j., G. germanica Willd. in prat. sic. Mold. super, h. j., G. campestris L. in prat. sic. Mold. super, h. j., G. ciliata L. in prat. edil. Mold. super, h. j., G. rerna L. in prat. cdH. Mold. super, h. j., G. pneumonanthe L. in prat. humid. Mold. tot G. asclepiadea L. in prat. mont. Carpath. h.j., G. punctata L. in prat. odit. mont. Car- palh. h. j., L turnant hemum nymphoides Link. in fossis Gaiatzi. Sesam??. — Sesam unt indicam DC. cult, ad us. domest. ConvoiVulaceiP. — Conrolrulus arrrnxis L. in arv. Mold. tot.— Ca- lysteyiti sepium Br. ad sppos Mold. tot.—Cuscuta epilinum^Weili. par. in plani. Mold. tot.. (?. majnr C. Batth. par. in plani. Mold. infer. Boragin?:?. — Hcliotropium europceum L. in ruder. Mold. lot. — Cerinthc major L. in arvis Mold. super, li. j, C. asprra Poth. in arvis Mold. super, h. j.f C. minor L. in arvis Mold. toi. — Echium rulgarc. L. in arid. Mold. tot., E. rubrum Jacq. in svlvis Mold. tot., E. wici.itm Wahl. in arenos. Pckia. - Lithoxpcrmnm arrense L. in arvis Mold. toi., L offcinai? L. in sylvis Mold. tot,. L. purpit- rco-caralcam L. in sylvis Mold. tot. - - Xymphytnm officinale L. in humid. Mold. tot., £. cordatum Kit. in humid. Mold. super, h. j., S'. bullatuni Jarq. in sylv. Monast. Adami. - Lycopxis arrensis L. in an'. Mold. lot.. L. palia Lam. in arenos. Mold. mod. et infer. — Onosma echioidcs L. in prat. Mold. infer. — Pulmonaria oj'ficina- li* L. in sylvis Mold. tot., P. august ifol ia L. in sylvis Mold. tot.. [\ mollis Walf. in sylvis Mold. fot. - Anchasa ot'hrulciica Birh. in XLVI te rare și curiâse, dintre care, Guebhard a cules, pe Ra- nunculus pedatus, Leptdium crassifoiiunt. Ce răsti unt tauri- cum, C. oiattun, Siunt lanci/oliiun, Barba rea taurica , ele. Mangina. localitate lipsită de păduri, compusă numai diu pămenturî cultivate, forte impregnate de sare, și de frumose fenehirT, udate de un micpaiăcșT, pe marginile căruia Guei>- aren. Mold. tot., -t. o/A’n'W/x L. in prat. Mold. lot., A. anyusfi- fotia L. in prat. Mold. tot., A. ti actoria Mr. in sylv. Mold. super. h. j., A. undidata L. in sylv. Mold. toi. — Aspcrngo provii mbens L. in ruder. Mold. tot. — Echinnsprrinum Lappula Lthm. in arvis Mold. tot., E. defie.rum Lehm. in aren. Mold. infer. — Myosotis col- lina Ehrh. in coli. Mold. tot., ,V. arvensis Sibth. in an'. Mold. super. h. j.ₜ M. paliistris With, in aquos. Mold. tot, M. sparsi/iora Mik. in sylv. Adami, M. sylvatica Ehrh. in sylv. Mold. med. et super., M. caspitosa Schultz. in prat. Mold. med., M. alpestris Schmid. in pasc, mont. Carpath. h. j.. Erithrichium nan uni Schrad. in pasc. mont.. Carpath. h. j. — Cynoglossiun officinale L. in ruder. Mold. tot., C. uylraticum Sm. in sylv. Mol. tot., C. itnMlafum Kit. in aren. Tecuci. Solanaceiv. — Lycium europicum L. ad sepes Mold. tot. — Cap- si cum annunm L. -cult, ad us. domest. — Sola num Melongena L. et var. culL ad us. domest., S. tuberosnm L. cult, ad us. domest., S. cillosum Lam. in arvis Mold. super. S. ochroleucum Boși, in ar- vis Mold. infer., S. nigrum IK. in arvis Mold. tot., S. Dulcamara L. in humid. Mold. tot. — Lycopersicum esculentum Mill. cult, ad us. domest. — Physalis Alkekengi L. in sylvis Mold. tot., Atropa Belladona L. in sylv. Mold. med. et super. — Dat ura Stramonium L. in olerac. Mold. tot., D. (ccvis L. in olorac. Nicoresci. — Nico- tiu na Tabacum L. cult.— Hyosciamus niger L. in olerac Mold. tot. Scrophulariaceie. — l'trbascum Thapsiu L. in arvis Mold. toL. V. Blattaria L. in humid, Mold. tot., V. Phanieeum L. in prat. Mold. infer. et med.. V. lychnitis L. in prat Mold. infer., V. rom- })actum L. in sylvis Mold. infer.. K. paniccum Schr. in prat. Mold. infer, V. gallicum MC in arvis Mold. super, h. j.. V. pyramidatuni Bieb. in arvis Mold. super, h. j. — Linaria minor Dcsf. in arvis Mold. super, h. j., L spuria Mill. in arenosis Faurei, L. alpina DC. in glareos. mont. Carpath. h. j.f L. vulgaris Mcench. in arv. et vineis Mold. tot., L. genistifolia Mill. in arenos. Galatzi, L. dai mu- tica Mill. in arvis Mold. tot., L. italica Trcv. in sylv. Pekia. — Scrophularia nodosa L. in humid. Mold. tot., S. aquatica L. ad torr. Mold. super.. S. glamhdosa Kit. in umbrosis Faurei. X. laciniata XLVII hani a gfisit.pe RaiiHiicitlus Sterilii > Gi ranium palustre, Se- it'Cn) hnr/a, A»(fiutsiu fitilul, ele. (jxlalbi. loc-iiliiiiie (|₍i usiMiiriira litra păduri, compusfi nu* mai din pâsciimi si painrnltirî cultivate, cu o vegelîițiune a- l»r«'»p<‘ analoga cu aceea a celor de la Pechia si Mangina. Prin hu lirile cultivate. îi observai, in forte mare ahiindanl.a pe Isa- Kit. in pr|r«»s. mont. Carpatli. /i. j. - IHț/italix umbiyaa Xrhk. in praf, ol sylv. Mold. nud. el super.. />. h rriiyim a L. in prat. sic. Mold. super. h. j. - (i rat iu! a aftirinulis L. in prat. Iiumid. Mold. tot. — I hitlrrfCl'nliu L. in sylv. Mold. lot.. K. Iiiiformin Sm. in prat. Mold. infer.. F. ayrtstix L. in arvis Mold. lot.. K. arruixix L. in arvis Mold. tot., F. triphyllon L. in arvis Mold. tot., V. pere- grina Jj. in sylv. Pulzvni, V. wpyllifvliu L. in sylv. Mold. tot.. V. tarpylbfolia L. rar. humiju^a L. in mont. Mold. med., V. fruticu- Iwa L. in rup. mont. Carpatli. h.j., F. bmyifuliu 7>. in sylv. Mold. supor. h. j.ₜ V. folio*a Kit. in sylv. Mold. infer., V. tipica ta L. in sylv. Mold. mod. et super., F. Hrubrta Vahl. in coli, arid Pekia, F. orchitlcu Crunt z. in sylv. Mold. infer., V. hybridu L. in sylv. Mold. super, h. j., F. o/jicinuUn L. in sylv. Mold. nud. et super., F. Chamadrys L. in sylv. Mold. tot., V. Iuti falia L. in sylv. Mold. med. ct super., F. Trturium L. in prat. sic. Mold. tot., V. scuti l- lata L. ad rivul. Mold. tot., F. AnayuHis L. ad rivul. Mold. lot., V. Beccahunya L. in Iiumid. ad II. Senili. F. austriaca L. in prat. Mold. tot., I. oru-ntulin Att. in coli. Pulzeni.— Melampyrum arvtn- se L. in arvis Mold. tot., J/. cristatum L. in prat. Mold. tot., .V. ncmvrosirn L. in sylv. Mold. tot., 3/. sylcutirum L. in sylv. Mold. super. — Pnlicularis tulii/su L. in prat. Mold. med. et super.. P. pahtatris L. in prat. huniid. Mold. super, h.j., P. rcrtiiillata L. in pase. edit. Carpatli. h. J., P. rosh uta L. in pasc. edit. Carpatli. h. j. - Bhinanthun ylubt r Lam. in prat. Mold. tot., p. ylubcr Lam. rar. minor in prat. mont. Carpatli. h.j., B. hirsatiia Lam. in sylv. Mold. lot. — Ofbmtitcs rubra Bmy. in arvis Mold. super, h. j. — Euphra- *ia oftici nuli* L. in prat. Mold. med. et super, h. j. Orobanchare;r. - Or^mn he rum^u L, iₗᵢₐᵣᵥ. Mold. infer., O.clafior Suth. in arvis Mold. infer., 0. criuitu Vir. in arvis Mold. infer., O. rtcrulm Vili, in arv. Mol. infer. -Lathrtcu ayaumuriu L. in sylv. M. tot. VerbenareiP. — Verbina oftici uni in L. ad vias Moldavi» totius. Labiat». - Lacamlulu Spira L. cult, ad u>'. domest. — Suturda hurteniift L. cult, ad us. domrsi. - - Mnitha pipiritu L. cult, ad us. ilomesl.. .1/. aqțuttiru /,. iii lumini. Mold. Ini , .1/. .\ylrrstris in Inc XLVIII tis prtecox; eră de prin păsciuni, a recoltat in 1843, pe Stsym- briuni junceum, specia pe care n a mal găsit’o după aceea. PuțenI, localitate constituită de coline, ceformecjă punctul culminant al podișului Moldovei de jos, care de acolo se plecă treptat către Galatz in partea despre miada-di, către Tecuci în partea despre nord. Plantele culese deGuebhard in acesta mid. Mold. tot., M. viridis L. in sylv. Mold. lot.. M. arvensis L. in arvis Mold. tot., M. Peirgium L. in humid. Mold. tot., AI ccrvina L. in humid. Mold. super, h. j. — Lycopus europaus L. in prat. bumid. Mold. tot., L. exaltat us L. in prat. humid. Mold. tot. — Salcia sylvestris L. in arvis et pratis Mold. tot., 8. sylrestris L.fl. alba in arvis et prat. Mold. tot, £ sylvestris L. //. rubro tar. minor in arvis Pekia, S. JEthiopis L. in prat. Mold. infer., £ austriaca L. in prat. Mold. infer., £ officinalis L. cult, ad us. domesL, £ verticillata L. in vineis Mold. infer., £ pratensis L. in praL Mold. med. et super., £ Sclarea L. in umbr. Mold. super.— Origanum vulgare L. in câmp. Mold. super, h. j.y 0. heraclioticum L. in câmp. Mold. infer., 0. Majora na L. cult, ad us. domest. — Ocimum Basilicum L. cult, ad us. domest. — Ihymus Marchallianus W. in prat. Mold. infer., T. Serpyllum L. in prat. sic. Mold. super, h. j.ₜ T. citriodorus Bmg. in sylv. Mold. super, h. j., T. hirsutus Bieb. in prat. Mold. infer., T. montanus Kit. in coli. Putzeni, T. graveolens Bieb. in mont. Okna, T. lanuginosus Schk. in prat. Mold. super, h. j., T. Acinos L. in arvis Mold. tot. — Melissa ofjicinalis L. in sylv. Mold. tot. — Clinopodium vulgare L. in sylv. Mold. tot — Brânci la rulyatis Mcench. in pratis Mold. tot., B. grandiflora Maench. in pratis Mold. to».. B. alba Valii. in coli. Mold. infer., Scutellaria galericulata L in humid. Mold. tot., S. minor L. in hu- mid. Mold. super, h. j., 8. peregrina L. in sylv. Mold. tot. — Ncpeta Cataria L. ad vias Mold. tot., X. pannonica L in sylv. Mold. med. et infer., N. ukranica L. ad marg. sylv. Mold. infer. — Draco- ccphaluni moldavica L. cult, ad us. domest., D. austrianim L. in roii, calcar. Mold. super, h. j. — Melitfis mclissophylhtm L. in sylv. Mold. super. — Lamium amplexicaulc L. in vineis Mold. tot,, X. purpureum L. in olerac. Mold. tot., L. larigatum L. in sylv. Mold. tot., L. maculatum L. in pomar. Mold. super, h. j., L. album L. in pomar. Mold. super, h.j., L. incisum Willd. in vineis Mold. infer., L. rugosum AU. in sylv. Mold. infer. — Leonurus Cardiaca L in humid Mold. tot., L. villosus Dcsf. in prat. Mold. infer. — Glc- chomu ht'drrarca L. in sylv. Mold. tot.. <*’. hirsuta Kit* in sylvis XL1X localitate, suni: Ranunculus iffiricus, Ruplrunim cralfatum, Peuccdanum Bcsserianum. Sfat ier uHcina, și ⁿl,e specii ce n a mai găsit nicăirT aiurea. Adain, localitate aprope esclusiv acoperită de codri desî și de păduri. In codri predomină stejarul, dar se găsesc în abun- danțăde asemenea și Fraxhuts oxypliylla, Tilia urycntea, T. ruhra, A&ycamțxstrc, <1. ptatanoidrs, J. tataricum, Carpinus brhtlus; pădurile sunt compuse de Cornus mas, C. sanyuinra, Coryllus arrllana, Viburnam Lanț an a, Staphyllra pinnata. La umbra acestor arborT și arbuști cresc mai multe plante însemnate, precum : Corydalis Marschalliana, Lafbyrus Mold. infer. — Galeabdoltm leuteum Hitda. in sylv. Mold. tot. — Galetipxi* ochroleuca Pam. in arvis Mold. tot., G. rertirolnr (.'ort. in sylv. Mold. med. ct super., Gr. liadunum L. in arvis Mold. su- per. h. j., G. Tetrahit L. in olcrac. Mold. super, h. j. — Starhyx germanica L. in arvis Mold. tot., S. palustria L. in prat. humid. Mold. tot., 5. arrtiufis L. in arvis Mold. tot., S. *ytrafica L. in sylv. Mold tot., S. annua L. in arvis Mold. tot., S’. hirta L. in arvis Mold. infer. — Betonica oftici nai is A. in sylv. Mold. tot. — Sideritw montana L. in arv. Mold. infer. — Marrubium vulgare L. in incult. Mold. tot., .V. peregrinam L. in arv. Mold. infer. — Bal- Iota nigra L- in olcrac. Mold. tot. — Phlomis herba-renti L. in ar- vis Mold. med. ct infer., Ph. tuberoza L. in prat. humid. Mold. infer. — Teucrium Lajrmanni Mart. ad marg. sylv. Mold. infer.. T. Scortlium L. in Innnid. Mold. tot. /». 7.. 7’. Botrys L. in sylv. Mold. super, h. j., T. Chamfr.drya L. in arid. Mold. tot., T. capita- tum It. in coli. Mold infer. — Ajuga ('hamapythift Schrcb. in arv Mold. super, h. j-, A. Chia Schreh. in arvis Mold. infer., A. saliri- fJi'J Schreb. in arvis Pekia, A. pyramidali* L. in prat. Mold. tot. -4. reptan* L. in sylv. Mold tnl.. A. Grncrensix L. in pralis Mol- davii superior» h. j.ₜ J. alpina L. in pasc edil. Carpalh. h. j. PlutagillMP. — Static Tatarica Jk in arenosis Moldavi» infe- rior», S.latifolia Sie. in pralis Moldavi» inferior», S. Gmclini 1K. in palud. sals. Ziganesci, S. ulicina W. in collibus Putzeni. Plantaginace». — Planfago major L. in prat. humid. Mold. tot., P. majnr L. var. tabernanionfana in pahid. sals. Galalzi, P. media L. in prat. Mold. tot., p. lanccnlata J,, in prat. Mold. lot., P. Cor- nuti Gouan. in palud. sals. Pisco. P. arenaria Kit. in arenosis Mold. tot.. P Paginam Ti. in arenosis Moldavi» superior» h. j. iv Nituita, Doronlcuin obloiiyifvlium. lUyosotis spar&/lora,elț\ Aici încep de asemenea a se arela Primula of/icutalis și Convallaria majulix, ce lipsesc cu lotul in pădurile de la su- dul acestei localități, dar care abundă înaintând către nord. Tecuci, localitate în ale cărei împrejurimi, ce sunt rnlăști- nose, Guebhard a găsit într’nn teren năsipos pe Cynaglos- sum unibcllatum și Alium un-nariaiH. Zigănescil, localitate străbătută de Bârlad, ale căruia țăr- muri, în acestă parte a văii sunt forle mlășlinose si în câte- va locuri saline. Guebhard a găsit prin aceste locuri pe Sta- tice Gmcliniy și o specie de Artcmisia, considerată de el ca Amarautliaceie. — Amuranthux Blitum L. in arv. incult. Mold. tot., A. caudatus L. cult ad us. domest. — Pulycnemum arrense L. !n arvis Mold. tot., P junipcrinitm Bieb. in coli. aren. Galatzi. Salsolaeem. — Beta vulgari# L. el var. cult, ad us. domest. — Chenopodium album L. in incult. Mold. lot., C. firide L. in incult. Mold. tot., C. polyupermum L. in incult. Mold. lot., C. Vulearia L. in incult. Mold. lot., C. gluurum L. in humid. Mold. lot., C. acu- tifoliinn Kit, in humid. Galatzi, 0. urbicum L. in vineis Nicoresci. — Ambryna Botry* M. T. in arenos. Mold. tot. — BHtum Bnnus- Henricus Rchb. in olerac. Mold. tot., B. virgatum L. in humid. Mold. med. et super., B. capitatum L. in humid. Mold. mod. el super. — Atripler littoralis L in incult. Mold. tot., A. laciniata L, in incult. Mold. tot, A. trianyularis W. in pahid. sals. Galatzi, A. hortensia L. in olerac. Putzeni, A. Ilermanii M. T. in olerac. Pc- kia et Putzeni. — Spinucia inermis Mameh. cult, ad us. domest., S. spinosa Maneh, cult, ad us. domest. — Ceratocarpus arenariun L. in arvis Mold. infer. — Kochia scoparia M. T. in olerac. Mold. tot., K, arenaria M. T, in arenos. Mold. tot. — Salicornia herba- cea L. in palud. sals. Galatzi. — Suada maritima M. T. in pahid. sals. Galatzi. — Sal sol a Kali L. in arvis Moldavi® inferior®. Polygonaceap. - Rumex Antosa L. in prat. Mold. tot., R Acctu- sclla L. in glareos. Mold. med., R. inter med ins DC in olerac. Pu- tzeni, R. Lunaria L. cult, ad us. domest , R. obtitsifoh'iuf L. in pral. humid. Mold. tot.. R, acutus L, in prat. humid Mold. tot., R. san- guineus L,f in sylv. Mold. med. — Pohjgonum auriculare L. in incult. Mold. tot, P. Bellardi AII. in sylv. Pekia, P. ftagdlare Bertol in arenos. Galatzi, P. Persicaria L. in humid. Mold. tnt., P, Bistorta L. in humid. Mold. super. A. j.ᵣ P, alpinum AU. in humid. mont. LI nouă. Nuineroselc turme de ol răspândite in a<-esle locuri, a căror umiditate le face improprii orî-cârei culturi, distruge până cea mal mica urmă de vegetațiune. care, după păre- rea lui Guebhard, ar oferi interes botanistului. Dintr’o pădure umedă ce se învecineză cu castelul boeresc. Guebhard a mal recoltat speciile unnătore: Dianlhtts camirstris, Silcnc noc- tiflora, GalatcUu dracunculoides, Colchicum automnalc, ele. în fine, Nicorescil, localitate din care Guebhard a recoltat, pe lângă Quercus faginca, o fruinosă varietate de Potcntdla reda, o specie de Nepcta cu flori rose și odorante, vecină de X cataria, și un Datura, ale căruia capsule. în parte puțin Carpath. h. j., P. ririparum L. in humid Mold. super, h. j, P. Hy- tlropiper L. in foss. Mold. med., P. amphibiitm L. in foss. Mold tot., P.dumetorum L. in dumet. Moldavi» superior» h. j., P. Concolrulus L. in arvis Moldavi» totius, P. Fagopyrum L. cult, ad us. domest. Thymeleaces. — Daphne Afezereum L. in sylv. Moldavi» ine- dite et superior», Z). alpina L. in lapid. mont. Carpatic h. j. El»agnace». — Eltcagnus angustifolia L. cult, et subspont. in Mold. tot. — Hîppophae rhaninoides L, ad torr. Mold. tot. Santalace». — Thesium ebracteatum Hay. in prat. Mold. super. h. j., T. al pi num L. in pasc. ediL Carpath. h. j., T. ramosum Hay. in prat. Mold. super, h. j., T. eleganți Rochel ad marg. sylv. Pe- kin, T. humile Kahl. in collibus arid. Moldavi» inferior». Ari.stolochiace». — Aristolochia Clematitin L. in vineis Moldavi» întins. — Asarum eurnpauni L. in sylvis Monast. Adami. Eupherbiacc.T. — Euphnrbia helioscopia L. in arv. Mold. med. et super., E. Cyparinsias L. in arv. Mold. lot.. E. pilosa L. in prat. Galatzi, E. sylrafica L. in sylv. Mold. tot., K rirgata Kit. in vi- neis Mold. infer , E. agr ar ia Bieb. in arvis Ziganesri, E. rillosa Kit, in prat. Mold. super, h. j., E. dulci# L. in prat. Mold. super, h. j., E. platyphyllo# L. in prat Mold. med., E. Gerardiana Jacq. ad marg. sylv. Mold. infer., E. pahisfri# L. in hum. Mold. med., E.epi- thymoide* L. in sylv. Faurei, E. exigua L. in mont. Okna.—Mercur ia* li# anaua L. in umb. Mold. sup. h.j.f ALpereunin L in sylv. Mold. med. l’rtice». — Cannabis satira L, cult, ad us. domest. et spont. — Crtiea urens L. in incult. Mold. tot., Lr. dioica L. in incult. Mold. lot. — Humidus Lupulus L. ad sepes Mold. tot. — Morus alba L, cult, et subspont. in M. tot., AL nigra L. cult, et subspont. in M. tot. Jnglande». — Juglans regia L. cult, et subspont in Mold. tot. LII spinose, in parlc netede, par a stabili o specie intermediara sau bastardă, intre Datura Sbaiitfutiuin si D. Iu vis. Moldova centrală (Moldacia nud ia) participă in aoelaș timp, atăt din partea snperioră a terci, prin munții >eî (ce ajung până la o înălțime de 1< MH) - t2(X) piriore). prin codrii săi numeroși și Ms Moldavi® totius. LÎH a deveni mal rari. Codrii si pe aici sunt cuinjnișl mal cu seină din stejari (Qucreits roLur). dar sunt amestecați .si cu fagi. inestecAnl, cu o mare cantitate de meri si perl selbalicl. cu IMpnhts hemuJa si dilatata. Pe malurile apelor, diferite specii de sălcii. Popula# tiiip'u. Alnus (jlittmosa si turaua. dau acestor locuri un aspect cu lotul dilerit de acela al Mol- dovei de jos. Localitățile din acesta parte a Moldovei, ce a fost mal cu deosebire esplorale de către Gucbhard. sunt : Făiireil. localitate (vărălă in parte intre doue brațe ale Piilneî si situată apropo la piciorcle primelor trepte ale (’-arpaților). compusă dinlr’un amestec de pământ culti- PotftntC.—luci iig in aquos. leul. Ililent. Mold. Slip. h. j., P. critpum L. in aquos. lent. fluent. Mold. sup. h. P. netaceum Srhr. in aquos. lent, fluent. Mold. sup. h. j., P. gramincum K E. palustri* Crantz. in sylv. Mold. super, h. j., E. rubtm. Bmg. in sylv. Mold. super, h. j - Corallarrhira Halleri H.ih. in pal. mont. Mold super, h.j. ... Cț/pripnlium CiilrefJᵤₓ Jₜ. j₍₁ „,Iₗₕᵣ Mₒ||| R|ₚ₍>ᵣ înde». hin .Ji-amimii L. jₙ ₛyₗᵥ. |ₒ, ; g^munica 1.. Iroipientis. cult., /. Galilrnutnltziami f.,,,. jₙ s. Ja>sy 7t acutiflorus Ehrh. in foss. Jassy h. j. — Luzula reriutbs DC. in sylv. Mold. med., L. albida DC. in mont. Mold. med. et super., L. multițlom in sylvis Adami, L. maxima DC. in >ylv. Mold. med ct super., L. uivea DC. in syl. Mol. med. et sup., L.glabratu Dess. in pasc. mont. Carp. h.j. Aroider?. — Afum maculat iim L. in sylv. Moldavi» media et superior». — Calla palustris L in palud. Moldavi» superior®. Typhace». — Typhu latifolia L. ad rivul. Mold. tot., T. attgusti- CUa L. ad rivul. Mold. tot., T. mhfmn Hoppe ad rivul. Mold. med. - Sparganium ramtuum L. ad foss. Moldavi» medi». (yperaceH». — Cypenus austmliH Schr. sec. Danub. Galatzi. C. fuscus L. in arenos. sec. Ilurn. Sereth. — Sf-hretuis miteronatiift L. in humid. Putzeni. -- Scirpus lacustri* L. iu stagn Mold. tot, S. triquete»' L. in humid. Mold. tot., S. palustris L, in prat. humid. Mold. tot., S. maritimii* L. in aren. fl. Sereth, S. syhatirus L. in sylv. Mold. meri. — Eryophorum polystachyum L. in palud. Mold. super, h. j. — Caw Schrebsri 1F. in prat. si«-. Mold. tot., C. ylau- ca Senp. in prat. sic. Mold. tot., C. rulpiuft L. in humid. Mold. tot., LV| pe Campanila linifolia, Sinapis tattrica, Myricaria ger- manica, Rumex aeetosella car. nmlfi/idits, si căte-va l'ni- inose umbelifere. Casinul. situată înlro vale udulă de un torent pe ale că- rui maluri crescîl superbi gJatinosa. La piciorele li- nul munte (înalt ca de 1500 piciore). se întind magnifice și grase frnel.urL de prin care Guebhârd a recoltat pe/j/r/zms floscuculi, redicidarin fulio.sa, Ihiplirasia officintdis, Adr- Mostylcs Pdasitcs, precum si numerose orcbidce. Vorbirile și cost ele acestui munte sunt acoperite C. stricta Gnod. in sylv. Mold. super, h.j.. C. rivala ris JK. ad rivul. Mold. super, h. j., C. nemorosa Luam, in sylv. Mold. super, h. j., C» clandestina Good. in sylv. Mold. super, h. j.f C. capillaris L. in prat. Mold. super. h. j., C. umbrosa Euds. in sylv Mold. super, h. j.f C. panicca L. in Mold. super, h. j., C. atrata L. in pasc. edil. Carpath. h. j., C. digitata L. in prat. sic. Mold. super, h. C. Pscudo-Cyperut L. in humid. Mold. sup. h. j., C. riparia Good. in hum. Mold. super, h. J. (îrâmi nea¹. — Milium kndigerum Schreb. in arvis Mold. infer.. M. holciforme Sic. in arvis Mold. tot. — Panicum miliaceum L. cult, ad us. domest. — Digitaria sanguinalis Pers, in vineis Mold. infer. — Sctaria viridis P. B. in prat. Mold. tot., S. verticillata P. B. in incult. Mold. tot., S. glauca P- B. in arenos. Faurei, S. italica P. B. in arv. Mold. infer. — Echinochloa Crus Galii Both. in incult. Mold. toL — Tragus racemosus Desf. in arenos. Mold. tot. — .ân- dropogon Ischamum L. in arenos. Mold. infer. — Holcus Sorghum L. cult, ad us. domest. — May* Zea Gtrrfn. cult, ad us. domest. — Crypsis schanoides Lam. in pal. sals. Galatzi, C. alopecuroide* Srh. in aren. Mold. infer. — Alapecurus pratensis L. in prat. Mold. tot., A. geniculafus L. in humi‘1. Galatzi. — Phltum pratense L. in pral. Mold. tot.. P. Hndfrmm L- in prat. Mold. tot. — Cal am agr o* LVII găsit pe Orobus viciu ales Pyrola ebloranlu, Hltracium ru- mosum, Kaccinimn Myrtillus. Helianthemum vulgare, nu- merose specii de C(W, etc. în line, prin vecinătățile sa- lului Guebhard a găsii, pe malurile apelor, pe Diantkus a- renariits, Typka ininihia. Xpunptnium vaiHusum. ele. Moldova superioră (Muhlaria superior). nu in;iî este, a- l’ară de căte-vu districte agricole, de căi o adunălură de munți ce se ridică treptat pănâ la maestosul Ceahlăii. carc-T domină pe toii cu căie-va mii de picibre. Ape numerose udă aceslă parte a Moldovei, unde prea marea umedialâ.mai întreținută încă si de desele ploi, face lot al ăla ren agricul- torilor. ca și seceta cea mare in Moldova de j<><. *tifi epigeins R. in arv. Mold. infer., ('. litlureii !)('. ad rip. lorr. Mold. med., C. arenariu Roth. in arenos. ad Sereih. — Xtîpa pen- na ta L. in pral. aren. Mold. infer.. S. capilluta 7.. in prat. aren. Mold. infer. — Cynudon Dactylon Pers. in incult. Mold. tot. — A- re na satira L. cult, ad us. domest.. A. fatna L ad sep. Mold. tot. Ilordcum rulgarc L. cult, ad us. domest., //. hc.ra-'dichon L. cult, ad us. domest., 77. distichon L. ad us. domest.. //. ^ralintun Schreb in prat. Mold. tot., II. murimun L. in incult. Mold. tot. — IMiun perennt L. in arvis Mold. tot. — Trifirutn câni num L. in arvis Mold. tot., T. repens L. in arvis Mold. tot., T. rigidum Schrcb. in arenos. Mold. infer., T. sat ic tun Lam. cult, ad us. domest., T. cumpăni turn L. cult, ad us. domest., 7'. duram Drsf. cult, ad us. domest. — JEgylops cylindrica Ilort. in aren. Mold. infer. — Secate cereale L. cult, ad us. domest. — Poa bulbosu L. in prat. Mold. tot., P. bul- bosa L. rar. vivipara in pral. Mold. to\, P. tri riali# L. in pratis Mold. tot., P. prateon in L. in prat. Mold. tot., P. luinua L. in prat Mold. tot.. P. Eragrostris L. in olerac. Mold. tot., P. airoides Kal. in humid. Mold. tot, P. decumbens Srhr. in pal. sals Mangina. — Briza media L. in sylv. Mold. tot., B. minor L. in sylv. Mold. su- per. — Melica ciliata L. in sylv. Mold. super, et infer., M. nutans L. in sylv. Mold. super., M. uniflora Roth. in sylv. Adami. — Kaleria cristata Pers, in pral. Mold. lot. • Dactylis glomerata ].. jn prat. Mold. tot. — Festuca ocina L. in arid. Mold. tot. — Arundo Phragmites L. in stagn. Mold. tot — Bromu# nqtiarrosus L. in pral. Mold. tot., B. tectorum L. in prat. Mold. tot . B. rubens L. in prat. Mold tot., B. molh# L. in prat. Mold. tot., R rucemoxits L. in pral. Mold. tot., arventda L. in prat. Mold. lot., B. eretdns Ihids. iₙ prat. Mold. tot., B. uterilin L. in pral. Moldavire totius. LVII! Guebhard n a esploral regiunea superiorii a Carpațilur, a căria vegctațiune n’o cunusce de cât din ideia generala ce putu să ’șl facă, compiilsând micul erbarifi al Musca- lul din îașT. recoltat in timpul căletorieT făcute prin acești munți de către Edel si Szabo. Ihipâ el. plantele Carpaților sunt, cu puține escepliunl. aprope aceleași ca acelea ale Al- pilor secundari al Svițerel, cu deosebire < ă speciile <*e trec puntul de elevațiune al plantei Soklaurlla alpbia.nvi se inaî găsesc, și sunt înlocuite cu de acelea ce aparținu Carniolieî și CarinthieT; puțin mal jos. vegelațiunea este totă jurassică. pe când pe șesurl, ea se asimilcză cu aceea a Svițerel sau a Franciel centrale. Singurile localități din Moldova superioră. despre a căror vegctațiune Guebhard face o mențiune mal specială, sunt lașul și Ocna, de și. după cât se vede, nici ace- LeiBBace*. — I.ennia yibbu L. in slagn. Moldavi® inferior» EqnisetaceiF. — Eguistliun arreiisr £. in glareos. Mold. tot., £’. limosum L, in fossis Mold. tot, E. fluriatile L. ad rip. torr. Mold. tot., E. palustre L. in humid. Mold. tot , E. ttylraticiiui L. in sylv. humid. Mold. super. h.j., E. hiemale L. in sylv. huni. Mold. sup. h.j. Filicrs — Eotryckium Lunaria L in prat. edit Carpath. h. j. — Ceterach ofticinarinu C. B. ad miiros Mold. super, h. j.ₜ C. Ma- ranth i DC. ad rup. mont. Carpath. h. j, — Polypod ’• uni vulgare L. in sylv. Mold. super, h. j., P. Drgopteris L. in sylv. mont. Mold. super, h. j. — Pu'yst cum Tbcliptcris Roth. in sylv. Mold. super, h. j., P. Filix mas DC. in sylv. Mold super, h j., P. aruleatum Rath. in sylv. Mold. super, h. P. Lonchilis Roth. in sylv. Mold. super. h.j. — Aspidi . m fragile Sir. in sylv. Mold. super, h.j., A. monta- num Sic. in sylv. Mold super, h. j. - Athyrium Halleri DC. in sylv. Mold. supf'r. h. j., A. Filix Jemina Roth. in sylv. Mold. super. h. j. — Asplenium Adiantum nigrum L. ad mur. et rup. Mold. super. h.j, A. Ruta mu rar ia L. adâmur. et rup. Mold. super, h.j., A. riride Huds. in rup. u n‘>r. Mold. sup. h. j . A. Tricomanes L. ad mur. Mold. super, h. j.— Sadopendrium ojjivnalc Sir. in humid. et umbros. Mold. super h. j. - - Blcchnum spicant Sic. in prat. Mold. med et super. h. j. -- Pteria aquiliua L. ad marg. sylv. Molii, med. el super.— A- diantum Cupillus Veneris L. ad font. Mold. super, h. j, — Wowi- rardia caudicann Str. in sylvis edit. Carpath. h. j. Lycopoiiîaeeie. — Lycopodium Selaqo L. in pasc. edil. Carpalh. h j., L. rlaratum J.. in pascuis edil. Carpalh. h. j. LIX stea n'aă fost esplorate de el alt-fel de ral numai după cât a pulul vedea în tr£căt. Vegetaliunea împrejurimelor lașului, după Guebhard, are multă analogie ru aceea a regiunel in- feridre din Jura: dintre plantele re cresc* in aceste împreju- rimi, Guebhard menționeză. prin mlaștini, pe Ttanunculus lingua, Enpatoriiim cannabinuni, Lythnun hy^sopifoliu.Ctdh palustris. ele.: prin vil și grădini, pe Galanthus niralis. ele.; în fine, prin păduri, pe ErytkroniuHi dens caniș, Fritillaria Mailcagris, ele. în munții din vecinătățile Ocnei, Guebhard încă arată că a găsit căte-va plante interesante, precum: Cytisus nigricans, Lophosciadium ineifolium, Thymus gracco- lens, Gali uni rrtrorsum, Liliuni Martagon, etc.: £ră pe dru- mul de la Ocna la Slănie, prin pădurile ce se întind de-alun- gul lui, și la umbra nuineruselor slincl de granit, a găsit pe Chrisosplcnium alternifolium. Srdttni sbllatum, Waldsteinia geoides, Iinpatiens noii tangcrc, Salcia Setarea. Gcum foite r- incdium. etc.; în fine, chiar la Slănie. a cules pe Hicracimn aurantiaca, Pyrola secunda. ]\ minor, Plnitsimmilio, Pgrus Aucuparia, etc. Pe când Ch. Guebhard esplora Moldova inferioră si cen- trală. tot în acel timp trăia în lași un alt botanist, nu mal puțin modest, care se ocupa în tăcere, cu continuarea es- plorațiunilor începute de către .1. Edel. mal cu seină în re- giunea munlosă a Moldovei. Acesta eră Joseph Szabo.³⁰ rare (30'. .Ioubpk Szabo, Pharinacibt și Doctor in medicină (născut în comuna Maroș Bagata din Transilvania, în Martifl 1803. mort la Iași in 15 Decembrifl 1874'. fu ântâitt pharmacist, apnl suhdiirurg la Ospitalul militar din Iași, după aceea medic secundarul la 0- spitalul central al Sf Spiridon, 6ră de la 1854, medic administrator la Ospițiul de la Galata și medic de arondisment. Szabo ora mem- bru onorariu al Societățel Academice româno, al Soci<‘tățel de me- dici și naturaliștl din Moldova, corespondent al Societățel de sciințl naturale din Hamburg, din Viena, etc., și se afla în dese corespon- dențe botanice (relative la deterniinațiunl de specii) cu celebrii bo- taniștl Eschaltzer, Bischofî, etc. Scrierile sale botanice ruinase ine- dite sunt : descrierea Florei Moldovei în respectul sciințific. toc- nic, economic și al medicinal logalo și poporane, cu însemnarea LX în<ă de pe la 1842, in urma mal multor escttrsiiml botanice ce făcu în Moldova, aduna o colori imm de vre-o 2814 spe- cimene, de diferite specii de plante, pe care o oferi Museuluî natural din lași. Colecțiimeu aresta a lin J. Szaho. împreună cu aceea a lui J. Edel. re aprope singure, compuneau mal lot mirul erbariiî al monlionalnliil musca, sunt cari au ser- vil lui (iiiebhard spre a și complecta pnmneraliunra sa, și cu speciile de plante din regiunea superioră a Carpalilor. re- masă neesplorată de el. Dar activitatea botanică a Iul J. Szabo. im se mărgini numai in facerea de esrnrsiuni și ro- lerliunl: el a și scris, din diferite puncte de vedere, despre Hora Moldovei, cu tote că. din scrierile sale, na dat la lu- mină, de căi numai un opuscul în 61 de pagine, lucrat în colaborată ine cu I). J. Czihak.³¹ si relativ la plantele ali- mentare, tincloriale, medicinale, ele.. întrebuințate de că- tre Romănil de la ost. In aresta scriere, se ved enume- rate. pe lângă acestea, .și un uumer ore-rare de specii de plante, ar&tale ca crescend în Moldova, dar fără nici o in- dicai iune de localități, ceea (te me și face să cred, că cea mal mare parte din ele. afi fost luate din Flora Transilvaniei de .1. Baiimgarten.³² Consideraiiunile acestea fac ca indica- geogratiet plantelor, a lucalitâleî si a pămenlulul ce le convine mal bine; o (liseitahuno relativa la preumblările sale botanice; Flora județului Iași, ordinată, descrisă si captivată după sistema hiî Lînneă. Manuscrisele două dântâiQ, au fost încredințate. în 1863. directorului de pe atunci al serviciului sanitar: al treilea a fo>t trimis în 1873, Soi ielățel Academice române ,ve(|I Amtl Xnrict. J- cad. rom., tom. VI, 1874). Manuscrisul din urină, singurul pe care l'am v&Jut, este, în r‘ii rnal mare parte, o traducere a Florei Tran- silvaniei de Baumgarlen; cu tote acestea, tot ar putea li de 6re’ care folos, daca autorul ar li posedat mal bine limba română, pe când ast-fel cum l’a lăsat, este lipsit de interes. (Datele biografice ee preced, sunt estrase din discursul funebru rostit la înmormentarea lui J. Szabo de către D. Dr. A. Fetii, re avu bună-voința a rni-1 comunica». (3 j. 1)«. J. Cziiuk und Da. J. Szaiu». Jltil-und Xfthntnf/smitfel Xtitz-nwl JhiuHfjeriUhe, rr/r/a- 3). (32) . J. Bapmqahtkn. Enum. stirp. Tr^U'idi'. \ indobminn, 1 LXI tiunilc ce cuprinde lucrarea aresta. să nu fio. pentru o Floră, de câl de un prea minim ajutor. hinccca ce precede, s a pulul vedea, că până aicea, n’am întâlnit încă a>upra Valachici, de cât prea puține dale de valrtre, și că. mat Iote cele menționate, se raporleză la Flora Moldovei, partea României, cea mai bine și mal complet es- plorată până as lă-dl. Trebue să ajungem tocmai la anul 1850, spre a începe a găsi dale maî positive și asupra Valachici. hi acesta epocă se și urcă acelea pe cari Ic dalorim Iul Ar- thur Scholl,³³ al dornica botanist, ce după Leveille, călăto- resce prin Valacbia. Acest botanist indică vre-o38 specii de plante, mal Iote forte însemnaie, ce a observat in trecerea sa pe laSeverin. Cerneț. Ollcț, Caracal si Slatina, Talpa. Ia- lomița, Tîrgovistea, Sabar-Arges și Okna-mare.³⁴ Câl despre munții Valachici, pe cât scift, n au începui a li esploralj, de câl numai de pe la 1862, epocă când, pcnlrn ânlâia oră, vedem Imlanișli .indreplândn-șî pașii spre ei. UlrichHolTmann.³⁵ este dintre reid antâi care deschise calea (33) . Aithur Sciiott. Ritt iu die VitLtrhri (Airdand. XXIII. 1850). (34) . Plantele indicate do A. Sciiott. sunt : la Tiiniu-Scvrnn (/. c. 284), Achilleu compacta. Digitali* limata, Linaria gciiixtifuCa; la Cerneț l. c, 255 , Qiicrcmt cmifcrta, Acunthuti molii*; la Oltoț »/. c 279), Ccntaurea solstitiali*, C. ncbeiidii, C.tatarica; la Caracal și Slatina (l, c. 281) Cruțau rea poninduta^ C. tafarira. Echium itali- enii. Epilobiitm hirta fum, Gal iu m rcrum, Inula Ocuhis-Chri*fi, /. ensijblia , Nigrlla arr. n*i* , Vcnmiri spira f<ₜ, ptc.; |a Talpa (1. r. 29 i), VcTonira spicatu, Dianthux drltoiflm, D. prolifer, Marrubiiim peregrinam. Elymus ea puf meduste Triticum rillosinit, Ceata urca puna-alata. Xantiam spiiuroim; la Ialomița (/. o. 300), Diaatho* fîiilifti*, D. flcltoifie*, /f. Anarrhi, /). rollina; la Tirgoviștca l, c -472). Cnitauna triiurria , Srabinsu integri fol ia, Aathcriram ramoxuai , Quirniit confcrtaₜ Digitali* biaafa, la Sabar-Arges (/, c. 479), Ccataa- rra soMtiali*, C. paaiculata, Echiam rulgarc, C. italicum, Arteniisia r-ampafris, ErynyiHtn pîanum, Achillea setacea. C. millefolia. Triticum villostim. Elymus capvt meduste, Nigclla arvensis, Inul a dysenterira, A Oculus-Chriști, 1, cnxifoUa, /. germanica ; la Ocna-mare (Z. r. 511 Salicornia herbacrnₜ Artemisia Abninlhitim, A, Hippocentaurea, (35), Ulbich Hoffmanw (mort la 1886). ca profesor de trofanicâ LXII in areslă direcție, prin esciirsiiinilc ce lărn. in diferite rdn- dnri, în unii din munții acestei părți a țerci ilustre. Ast-fel sunt. : escursiunea din munții Muscelului, pe la Câmpulung, Rucăr si Pimlioviciora. făcută de la 11-21 Septembre 1862.stⁱ la fosta Sculă de medicină din Bucii rescl, pe spesele căreia, în- soțit de elevi! aceste! scoli, făcea în lic-care an câte o escursiune botanică ce dura mal multe Qile. De către el fu plantată și clas- sată fosta grădină botanică de la CotroconI, al căreia director a și fost până la încetarea sa din viăță. De la densul a rămas o colec- țiune de peste 2000 specii de plante, care, după cât spune D. Dr. Fătu țf. c. 79), ar fi fost tote culese din țâra nostră. La 1867, colec- țiunea acâsta s’a cumperat de la văduva lui HofTmann, de Eforia Spitalelor civile din BucurescT, ce o dădu AsiluluT Elena-Dâmna. Cu tote că n'am avut încă ocasiunea de a vedea acăstă colecțiune, totuși pot afirma, după escursiunile botanice făcute de U. Hoffinann, că din plantele acestei colecțiunl, trebue să fie mal mult de jumă- tate, care provin din speciile cultivate în Grădina botanică de la CotrocenI, aflată sub direcțiunea sa (3»>). Speciile de plante culese de U. HofTmann (Monit, med. al Rom., 1862, p. 31 și 38-46) în in-țil Muscelului sunt următorelc : pe m-tele Lerești, Ayrostemma corona ria L.. Cart* Michclii Host., Chdtrophyllum aromaticum L., Conrallaria mayilis L., Euphorbia xylvatua L., Gentiuna Anelepiudea L.. Geranium phccum L.. S'ilria yhituiona L., Sruhiosa sylratica Kit.. Verzuiei oftici nalis L.. Viola nyleenfris Kit.. Vicia xyfeatira L.; in valea de la piciorel m-lelul Lerești prin care Ireee Biul-Tirgulul. A irit aquatica L, Campa- nula Bmtnoiiicnnix Willd., Curdumina amara L., Carcx divulga (îwd., Glcrhomu hirsuta Klt., Litlwspcrmum purptirco-carulettm L., Lythrum hysiapifoHum l,., Mynnotis pal aștri# (Enanthe jistu- fosa L., Pteris aquilina L , Scitccio Suraceniras L,ᵣ Veronica Ana- gallys L.ₜ F. multijidu Jacq.. V. orchidra Crunt:., F. nrrpylli folia K.; pe dălul păduros ce formrză basa m-telul Lerești. Colchicum autontnalc L.. Krhium rubnim Jacq, Ev# tu ea ten ui fol ia Sibth., Gcn- tiana cruciata L.ₜ Globul ar ia rulyaris L.ᵣ Hcsperis trintis L.^ Li- num hirsutum L., Orni/h^yulum villonum M.f Phlclmauthe Lax- manni Tnch., Pimpimlf t niyra Willd.f Potcntifla opaca Jacq., Ra- nuncuht8 Rrcyninus Hyr., Seabiona Surei na L.ₜ Stipa capilluta L.f Trifolium aurcum loll, Viuca herbacea Kit.; pe vârful Dâlulul Mo- țoiQ , Allium arrnarium Smith., Anemone ncmarosa L.. Anthriecus nadosun L., Asarum europxum L.f Atriplcx patulum Schrad., Bryo- uia dioiea L.ₜ Campanila mu!tiflnra Kit.y Cnrnbalus multiflora Kit.. LXII! est iii^iunea din in-l.iî Biizeiiluî prin iinpreiuriinile mânasli- ivi Nilbn. dc-ahingiil pârânhu Pirscov și până la Bisca- J>i(t)(lhns superbii# //, Erugruntis pil os a Pa!., Gal iu m unstriacum Jarq., Gtdcobdolon Iuțeam Ifuds., Glgcyrrhiza glubra L.ₜ Iris ger- nifinica L.> f.amium album L., Luthyrus latijalius L.ₜ Luzula al- b:da Host., Mtdicagu muricuta KH., Phleum aspcrum Pal., Ruhuh- cidiut aitricoinits J-, Solunum miniutum Ber.. Thalicfrttm aqitilegi- foit uni Jacq., Ihymit# augustfuliiiiii L.. Vrrbascitm Ly< haiti# L.; prin apropierea Peșterel n Trirhmnanc# L.* A. (\tpilhts-Vc- neris L., X. Ruta-muraria L., Astrr alpinul Baplifalmum. cor- difolium Rit., Centuurca Phrygia L.ₜ sol ^ti fiul ia !>('.. Digitali# pitrpitrea L.ₜ Dvrycnium herbterum Willd., Echinops Rifro L.. Erysimum augustifolium Kit.. Gnaphulium tlioicum Willd. Gy^o- phylla repen# Jacq., Hcllcbortts pitrpura#cen# Kit., Hyiu'ricum du- bittm Mtrnch., Iris pitmila Jacq.. Mediraga tirbiroluri# Kit., Mcllitis Mclisophylbtm Jacq.. Orobus cernu# L.. Phlomi# tuberusa L , Polg- gala major Jurq.. Polypotlium ufjicinulc, L., pulsatilltt pratensis Mdl., Scmpcrrivum tectoram L.. Scn/opendrinm nfficinalr L., Sorbas Aucuparia L., Seitfellarta alpina L.. Trifoii am rulnns L.. Turiti# alpina Jaeq. ; la Câmpulung pe (drmiirile Riu-Tirgulul, Arhillea mthmifoba Kt.. A. magna L., Adonis țlummcus Jacq.. Aly##nm minimum M.. Anfhcrirnm Hulphiircum Kit.. Arcnuria ntbra L., Bark- haiuia fatida Afanch., Bcckmania rrneerformis Host.. Bunia# E- rucayo L.. Carii na acaulis L.. Cancali# Anlhriscu# Jacq.. Cheno- podium Bofrgs L.ₜ Ch. ucutifolium Kit., Cytisus cirgatus DC.f Di- gitali# lanata Kit., EpUMum pubcacin# L., Erythrica Hyp'occnfau- rea L.ᵣ Gerunium htcidum L.. Htrn'aria glabra L., JL iacaua L., Hypocherris maculata L.. Melilotux dentuta Kit., Mrntha arccnsis L.. Peuccdanum nfticinaJc J^.. Sagina procumbcns Smith.. Scrophu- mria rernali# KH.f Seutellaria peregrina L., Senerio Igropifoliits LXIV marc.³⁷ și al Prahovei prin Bnregl.’* ftienlft de la 6 Au- gust— loSeptembre 1863. in line, csrnrsiiinca din mnnlii Willd., Statice Gmelini Willd., Synthcrisma riliarin Schreb. Tamu- rix gallica L.. T. germanica L.. Tragopugon major L.. Tussilago barfara L., T. Petasites L, Xeranthrmum inapertum Kit. (37Speciile de plante culese de U. Hotfmann [Monit. med. al Horn., 1864, p. 117—llw), în m-țiî Buzeulul, sunt : de-alungul pîrâulul Pîr- scovu și până la Hisca-inare, Aquitcgia rtdyaris L., Aspulium Filix- iiM8 L., A. Filix Jcmina L., Charophyllnm auream Jacq., Chrysocoma Linosyris L.. (’linopudium vulgare L., Euphrasia oftic! nalis L., Fe- stura Jtacescens Willd., Galeopxi# Tetrahit E., Gali am divaricatum Kit., Geranium Robertianum L, Gnaphalium rectum Willd., Hie- racium Sabaudum L.. Lathyrus xylrestris L., Luzula maxima L., Polytrichum commune L., Saponaria offirinalht L., Semperricum tectorum E., Thalictrum aquilegifolium Jacq.. TormeniiUa reptant E. i3K). Speciile de plante culese de U. lloflmann (Z. c. 118—120) în m-țiî {Prahovei, sunt urniftlorele : de-alungul Tel6jenulul spre Valea-largă, Hellcborus odoratus Kit., Iris fetid issima E., Myasotis palustris L., Parnassia palustrei E, Safix aquafica Willd.. Sta- chy8 palustris L., Tamarix germanica L.. Tusxilago hybrida E.; în vecinătățile M-slirel Cheia. Acer Pseudo-Ptatanus L., Brimella laciniata T*, Bryum undulatum Roth., Carex alba Host, Centaurea nigra L.ₜ C. ruthcnica DC., C. Calcitrapa L.ₜ Cladonia fmbriafq Achar. , Didymmlon rigidulum Hedir.. Epilobimn angustifolium L., Geranium pratense L.. Gentiana Asclepiadca L.. Hypnum cuprts- siforme L.₉ Kubus Ida^is L., Salix caprca L.. Spinca Vlmaria L., Sticta pulmonurca Achar.; pe m-tele Zaganu : Anthcmii carpathica Kit.. Asperula montana Kit.. Canqmnula Schcuchzeri Vili., Carex frma Jlust.. Chcimpodium Bonus-Hcnricus L., Cirsium pauciflorunt Kit.. Dnronicum srerpioides Roth., Eryngium al pin ion Jacq.. Gm- tiana cruciata L.. Gcum reptans Jacq., Lcontodon nigricans Kit., I^epidium alpiniim Jacq., Phlmnis alpina E., Potentilla patula Kit.» Ranunctdus lanuyinosus L., Saxifraga sfcllaris Jacq., S. Aizoon L., Scabiosa silenifolia Kit.. Valeriana montana L.; la polele Btt- cegilor : Bryum sctaceum lloffm., Ccntaurea calocephala Willd., ( '. phrigya L. Cladonia pyxidata Hoffm., Conyza squarrosa L., I)i- cranum heteromallum Roth.. Fcstuca sylcatica L.. Gentiana Axele- piadea L>, Geranium macrorhizon Jacq., Glechoma hirsuta Kit., liy- pericum hirsutum L., Hypnum Crista castrcnsis L.. H. uutanx Willd., Leskia sericea Hcdu\, Mclissa. nfficinalis L.. Peltigera ca- nina Achar.. Trallius euraperus L-, Ușura hirta Achar., U. har- LXV Vâlceî (m-țil Coziel, Bistrița) și al Gorjiulul (Tismana, etc.) făcute în 1864. ³⁰ Dările de sGină despre resultatul escur- bata Hoff.; pe vârful Bucegilor : Achillea lanata Spreng., Ajuga alpina Jacq., Alchemilla montana Willd.. Allium Sch/enopracum L, Bruckenthalia epiculiflora Rchb.. Carex alperiric AU., Cerariium E- riophorum Kit., Cetraria glauca Achar.. Dryac octopetala L., Gen- tiana carpathica Kit., Geranium pyrenaicum Cav., Gnaphalium eu- pinum DC., Hieracium aurantiacum Jacq., Juniperuc communic L. var. nana, Lycopodium celaginoidec L., Parmelia tar tar ea Achar., Pedicularic aeplenifolia St urm., Poa cupina Schrad., Potentilla a- caulic Wdld., Primula minima Jacq., Pyrethrum alpinum Hop., Rho- dodendron ferrugineum L., Rubuc corylifoliuc Kit., Salix Kitaibe- liana Boch., Saxifraga udoides Wulf., S. rupectric Willd., Scorzo- nera rouă Kit., ScuteUaria alpina L., Silene acaulic L., Tuccilago alpina Jacq., Viola alpina Jacq., Waldrieinia geoidec Willd.; prin îm- prejurimile Obîrșiel lalomițel : Aconitum Cammarum Jacq., Achillea magna L., Ajuga alpina L., Alyceum saxatile L., Arabic alpina L., Azplenium Trichomanes L., Campanula carpathica Jacq., Carex aa- xatillie Kit., Cephalaria transcilvanica Bmg., Cheiranthus cucpida- tuz Kit., Delphinium alpinum Kit., Dianthuc petraue Kit., D. al- pinul £., Geranium pyrenaicum Cav., Geum montanum Jacq., Hie- raciw* montanum AU., H. carpathicum Beci., Holcuc lanatue L., Lycopodium complanatum L., Mahringia muccoca Jacq., Pediculario atplenifolia Sturm., Potentilla rupestrio Jacq., Saxifraga cuneifolia Kit., 8. caria L., Scabioca lucida Vili., Scrophularia vemalio L., ScuMaria alpina L., Senecio ruperiric Kit., Thymuc alpinuc L., Trifolium aureum Pol., Viola declinata Kit. (99). Darea de sâmft făcută de U. Hoffmann despre escursiunea din munții Vălcel (Cozia, Bistrița) și al Gorjiulul (Tismana, etc.), se mărginesce numai la un simplu catalog de plantele culese în acâstă escuniune, catalog rămas inedit, și pe care Tam estras din Doearuj de ogire al actelor cc6lri de medicină din Bucureccl (2tn. 1864, Par- tea II).—Speciile de plante culese de U. HofTmann în acești munți și cuprinse în catalogul menționat, sunt următorele : Arier canus Kit., A. beesarabicus Bece., Atamantha Libanotic L., Anthyllis Vulne- raria L., Actragaluc glycyphylloc L., Agroctic alba L., A. Spica- oenti L., A. diffuca Hori.. Althcea cannabina L., Artemicia pontica L.ț A. Abrotanum L., A. campectric L., Acperula lavigata DC., Ac- pidium filix frmina L., Aeplenium Trichomanec L., A. obtucum Kit., A. Ceterach L., Brunella grandiflora L., Betonica hiructa L., Bryum nutanc L., B. cezpititium L., B. glaucum L., B. cericeum v LXVI siunilor Iul U. Hoffmann, de și fdrte scurte și reduse numai la nisce simple enumerațiunl ale speciilor găsite în diferitele L., Buphthalmum cordifolium Kit., Bupleurum falcatum L., Cala- mintha ojficinalis DC., Companula glumerata L., C. patula L., C. rapunculoides L., Carduus pannonicus L., C. erispus L., Carlina vulgari* L„ Carthamus lanatus L., Caatanea venea L., Centaurea coriacea Kit., C. Crupina L.f C. nigra L.ₜ C. phrygia L., C. pra- ten*i* Thuill., C. solstitialis L, Cetraria ylauca Achar., Charophyl- lam aromati cum L., Chenopodium Botrys L., Ch. cryeomelanosper- mum., Balk, Chrysochoma Linonyris L.f Circaa Lutetiana L., Cirsium ucranicum Bess:. C. Brysithales Scop., C. tuberosum AU., Cladonia comuta Hoff., C. pyxidata Hoff., Clematis Vitalba L., Conyza aqitar- roba L.. Cynanchum Vincetoxicum L., Cytiaua niyricana L., Dian- thus collinus Kit., D. Armeria L., Dipsacus piloxus L.. Echinops Ritro L., E. ftpharocephalus L., Epilobium grandiflorum L., E roseum L., Equisetum hiemale L., E. palustre L., Erythraa Centaurium Pers., Eupatorium cannabinum L., Euphrasia Iuțea L., Eronymus verrucosus L., Ferula nodidora Jacq., Hlago arvensis L„ F. germa- nica L., Galiiim linifolium DC., G. sylvaticum L., Galeopsia Tetra- hit L., Gen ia ta tinctoria L., Gentiana Pneiimonanthe L., Cnidium alsacaticum DC., Gypsophila muralia L„ Hcdera Helix L., Hera- cleum sphondylium L., Hieracium sabaudiim L., Holcus lanutus L., Hypnum cupressifcrme L., H. punctatum Hr„ H. set'pyllifolium Wtlld., H. ahietinum L., H. complanatum, Impatiens noii tangere L., 1- nula Helenium L.ₜ Juniperus communis L., Juncus acutijlorus Ehrh., Laserpitium latifolium L., Lazul a albida L., Leakra sericea Hedtc. Lathyrus syhestris L., Lavatera thuringiaca L., Leonurus Car- diaca L., Lobaria fraxinea Hoff,, L. prunastri Hoff., Lycopus eu- ropaus L., Lyeimachia punctata L., Marchantia polymorpha L., Marrubium peregrinum L., M. vulgare L., Melampyrum netnorosum L., Mentha incana Sol., M. Pulegium L., M. nativa Sol., M. sylve- stris L. var. angustifolia. Micromeria rupestris Benth., Mnium cri- statum L., M. cirrhatum L., Mahringia mus cos a L., Mol inia ccerulea Moench., Repeta citriodora Jucq., N. nuda Jacq., M pannonica L.ț Ononis arvensis Jacq., Origanum vulgare L., Parietaria officinalis L., Par meii a pulmonaria Achar., Peucedanum Cervama L., P. Ioh- gifolium Kit., Phleum pratenae L., Polygala major Jacq., Polygonum BMirdii Kit., P. minus Ait., P. Netnolapathum L., Polypodium vulgare L., P. Dryopteris L., Polytricum juniperinum L., P. pilije- rum L., Polystichum cristatum Roth, Prenanthes murali* L.ₜ Pteria aquilina L., Pulicaria rulgaris L., Pgrethrum macrophyllum DC. LXVII regiuni din munții percurșl, pe lingă valârea lor intrinsecă> aă și meritul, ce este just a li’l recunâsce, de a fi primele date științifice asupra vegetațiunel munților Valachiel. Nu- mărul total al plantelor culese de U. HofTmann în cursul a- cestor escursiunl, se suie la vre-o 430 de specii, printre care nu se vede să fi descoperit nici una nouă. Fără de a mal vorbi de 6re-care erborisațiunl de un in- teres mal mediocru, ce s’atk mal făcut în unele părți ale Rom&niel⁴⁰, cam acestea erați cunoștințele nâstre asupra Quercu* robur L., Roșa spinosisoima L., Rubu* casius L., Salix Rueoeliana Smith., Salcia glutinosa L., Scabiosa arvensis L., Suc- cita pratenei* Mtench., Salsola Kali L., S. Tragu* L., Scandix ar- veneis L., Scolopendrium officinarum L., Scrophularia laciniata Kit., Senecio Jacobaa L., Silene rupestri* Kit., S. petrtra Kit., Selinum carvifolium L., Seeeli gracile Kit., Seratula tinctoria L., Solidago Vir ga-Aurea L., Siegeebeckia iberica Willd., Sonchue falax Vili., Ste- reucaulum paechale Achar., Thgmus montanu* L., Teucrium Charnce- drg* L., Trifolium aureum Poli., T. filiforme Sav., T. pannonicum Kit., T. parriflorum Kit., T. resupinatum Kit., Verbascum lanatum Schrad., V. nigrum L., V. orientale Schrad., Veronica paniculata DC.f V. orchidea Crantz., V. urticctfolia L., Vicia polyphglla L., Vi*cum album L. (4Q) Precum sunt erborisațiunile, în numfir de două, făcute de D-l Da. D. Gbbobscu, una la m-stirea Sinaia, alta la m-stirile Agapia, Vă- ratic și Nămțu. Spre a face învederată valorea ce trebue să se a- corde datelor provenite din acest isvor, void presenta aicea o analisă despre ambele aceste erborisațiunl întâia s'a făcut pe spesele Sco- tei de medicină din Bucurescl, de la 3*18 August 1868, după cum oi-o arată autorul în relațiunea ce face despre ea și care se află publicată în Nr. 60 al Monitorului oficial din 1869. Acăstă relațiune, măcar că nu ofere vre-un interes mal deosebit, autorul el a cre- dul necesar a o republica încă o dată la 1876 (vecjl Revista contim- porană, 1876, pag. 334-337), fără însă de a menționa că ea mal fu- sese altă dată publicată, ci presentând’o ca o lucrare cu totul nouă sub titlul Excursiunl botanice pe Buccgl, de și la finele acestei dări de sâmă arată, că erborisațiunea sa n’a fost făcută pe Bucegl, ci la pfale acelor munfl (loc. cit. pag. 341). Dar nici că era de lipsă a o mal spune, de vreme ce acâsta se vede în deajuns, din lista ce dă de plantele în num£r de 160 specii, ce a culestt sad observat In cursul acestei erborisațiunl, și printre cari, afară de vre -o 2-3 ape- LXVtll Florei României, când, în luna Februar! ii 1876, comunicăiâ Societățel geografice române (Bul. 1876, Nr. 7 și 8, pag. 60- cil (Rhododendron alpinum Hoff., etc.) ce *I-aQ fost aduse de pe Vărfu cu-Doru, de către DD. Bernath, Letzmann și Braustătter (vecjl Mon. ofic. I. c.) și un Vaccinium Myrtillu* ce *1-a fost dat de un cioban (tindem), nu figurăză numele a nici uneia din interesantele specii alpine, ce împodobesc cu profusiune avutele piscuri ale acestor munți. Cu tâte acestea, măcar că erborisațiunea D-luI Gr. s’a măr- ginit numai împrejurul m-stiril 6inaia, și că relațiunea sa na cu- prinde, nici chiar dintre plantele ce cresc pe la polele Bucegilor, de cât numai pe cele vulgare și mal comun cunoscute, totO ară pre- santa dre-care interesa, dacă autorul el nu ne-arO arăta elO însuși, puținul temeia ce trebue să punem pe indicațiunile ce ne dă; căci altmintrelea, cum ne-am pute explica numerâsele contraziceri și in- consecințe ce întâlnim în aceeași dare de semă publicată în rîn- durl diferite, și pe care nicăerl, nu numai că nu le justifică, dar nici măcar nu le relevăză, după cum ar cere regulele sinonimiei, condițiune indispensabilă spre a’șl putea pune ci ne-va în acord e- rorile comise în determinațiunile și arătările anteridre, cu îndrep- tările pe cari le-ar crede necesare mal tânjic? Ast-fel comparând relațiunea publicată în 1869, cu aceeași relațiune republicată în 1876, aflăm indicate: la Poinna-Țapulul, In întâia, pe Digitali* lanata și Lycopodium Selago, specii cari în a doua devind Digitali* grandi- Hora și Lycopodium clacatum; în fundul văii pîrâulul Piatra-Arsă, în întâia pe Myoeotis lancifoUa Grec., specie considerată ca nouă, dar care în a doua să transformă în vechia și vulgara specie lin- neană Myosoti* palustri* L.; în Valea-Cășăriel, în întâia, pe Cam- panula, când major Grec., când magniflora Grec., specie considerată și acăsta ca nouă, dar care în a doua devine cunoscuta și vechia spe- cie Campanula patula L.; în fundul pădurii, ce învecin&ză calea ce duce la Ermit, în întâia, pe Thymu* Chamadry* L., Erigeron canadenee L., Qoronicum tuasilagifolia Grec, și Lipari* ierna Grec, , ultime două considerate ca specii nouă, dar cari în a doua devin Teu- crium Chamadry* L., Erigeron f, Doronicum auetriacum L,, și Ma- larie paludosa Swartz; pe Verfu-ca-Doru, în înătia, pe Rhododen- dron Chamacietu* L,, specie, care, în a doua, devine Rhododendron alpinum Hoff,, de și—fie Zis în trăcăt—nu este nici unul, nici altul ci Rhododendron mgrtifolium Schott Kotschy; etc. De altă parte, cu tdte că D-l Gr. afirmă, atât în relațiunea publicată în 1869, cât și aceea din 1876, că fie-care din ele cuprinde pe tâte vegetalele obser- vate 0 culese în 18ti8, în timp de doul sUptemânl cât a durat eecur- eiunea la pâlele Bucegilor, noi vedem că, în relațiunea de la 1869 LXIX 103) sub titlul Fragmente din Flora României,*¹ o scurtă sunt trecute o mulțime de specii cari nu mal figureză In relațiunea de la 1876, p. c. U*nea *i naica Grec., Gcntiana obtu*ifolia, Cyno- gto**um pictum, Pi nu* Muyhu*, Juttiptrtt* commutii*, Salix hrlix, S, frayili*, A*pcrula odorata, Trinitt hirta, Pojnilit* alint, P. tremula, Arabi* alpina, Ht*pcri* cttlyari*, Sinapi* niyra, Potent il la minima, Stellaria media, Quercu* robtir, Cirritim ylobru-niotm/M'^ulunum, Aco- nt tu m Napellu*, Cam pa nit la anyu*tifolia, Eu ph orbia Cypari**ia&, Thymu* Serpyllum, Gentiana pulrhclla ?, Cenomice furcata, C. *yl- ratica?, C. tvrticillata, Adianthnm frayran*, Lappa tomrnto*a, Luzula maxima, Ulmu* cantpe*tri*, Campanula hybrida, Laxtrpitium Si- ler (ctt?), Galium *ylcaticum, G. Cruciata, Pi nu* Abie*; iar altele cari nu sunt trecute in relațiunea din 1868. dar cari, din contra, apar In cea din 1876. p. c. Populu* niyra, Trollitt* europau*, Tri- entuli* europaca, Faytt* sylratica, Plantayo lanceolata, Scnecio ris- cata, Anthemi* ti net or ia, Lychni* Vincaria, Brtula alba și Al nu* in- cnna.—K doua erborisațiune a fost făcută în August 1874, iar re- lațiunea ce ne dă despre ea. împreună cu catalogul plantelor ob- servate, se află publicate în Bcri*ta contimporană literară ți *ciin- țifică (1876, Nr. 8, pag. 117-133). Din cele vre-o 260 specii, ce se găsesc enumerate, nicî una nu este care se ofere vre-un interes mal deosebit, ca caractere, raritate saQ stațiune, sad care să nu se fi indicat, tot prin aceleași regiuni de către alții cu mult mal înainte, afară numai de acelea, pe cari determinațiunea lor eronată le face să sară in ochi. Ca specimene vom cita pe : Pi nu* Mu- ghM L. (I. c. 120) indicat în munții de la Sihla (munți ale căror puncte culminate nu trec înălțimea de 1000 metri), ce nu pâte fi d* cât resultatul unei det rminațiunl greșite, de vreme ce nu cuno- scem nici un loc în CarpațI. unde Finit* Muyhu* (conifertt ce ca- racleris4ză regi nea alpină inferioră, și care nu începe a se arăta de cât numai dr pe la înălțimea de 1500 și 1800 metri) se des- chidă atât de jos; Dapltne alpina L.f indicat prin pădurile de pe înălțimile de la Sihla (l. c. 122), este de sigur altă erore, pe care nu ni o putem explica alt-fcl, de cât prin împrejurarea că autorul a luat pentru acesta pe D. Mczereum L., specie forte comună în a- cea localitate, și despre care, cu tote acestea nu să face nici o men- țiune; Digitali* media L., indicată în pădurea de la vale de Aga- pia U. c. 124), nupdte fi de cât Diyitali* grund iflora AU. rM deter- minată; Erynyium amethy*tinitm L. indicat pe campia de la vale de Agapia (Z. c. 129), ce de sigur este E. planam L.; etc. (41) . Vecjl și Keritrta literară ți *ciinfi/ică, 1876. pag. 48-53 și pag. 141-178. LXX enumerațiune, cuprincjend vre-o 700 specii de plante recol- tate de mine în cursul anilor 1874-1875, din districtele Iași, Bacăfl, Bârlad, Ilfov, Argeș și Muscel?² De atunci încdce, avuiă ocasiunea de a revisita multe din aceste localități și a afla mal multe alte specii, care 'ml scăpase în escursiunile anteridre. Tot-o-dată am dat o estensiune cu mult mal mare câmpului meă de investiga- țiune, esplorând o mulțime de localități nouă, și acordând o deosebită atențiune mal ales vegetațiunel munților celor mal înalțl al României?³ Ast-fel am esplorat : în lulitt 1876, munții Coziel (Fdrfeca, Urzica, Naroțu, Vîrfu-Coziel, etc.) și munții din vecinătățile Salinelor Ocnele-marI și a Băilor de la OlănescI; în August 1877, muntele Câhlăfi și alțl munți din împrejurimile sale; în lunii! 1878, m-țil Bucegl (Fur- nica, Verfu-cu-Doru, Pescera de la Obirșia lalomițel, Jepl, Babele, Pitra-arsa) și alțl munți din împrejurimile Sinaiel (Piecu-canelul, etc.); în luliti acelaș an, m-țil Comănescilor de la Palanca (Ciudomiru, Tărhaușu, Tarhăuțelu), munții Mănăstirel-Cașinulul (Verful-M&gurel, etc.), al m-stirilor Nâmțu (Pleșu), Procov, Săcu, Săhăstria, Sihla, Agapia și alțl munți din acâstă regiune; în fine, în lulitt 1879, m-tele Pentelett și alțl munți din districtul Buzgâ, și de prin împre- jurimile salinelor de la Tîrgul-Ocnel?* Din t6te aceste loca- lități am făcut abundante și interesante recolte. (42) . Profit cu pl&cere de acâstă ocasiune spre a aminti că ama- bilității amicului și colegului med D. profesor Gregorid Stefănescu. datoresc căte-va specii de plante interesante (Aspidium Lonchitis Sw.f Teucrium montanum L,, etc.), culese de el cu ocasiunea escur- siunilor sale geologice prin m-țil Muscelului. (43) . Înălțimea fie-căruia din mun(il esplorațl, precum și altitudi- nea fie-cărel specii, ad fost luate cu ajutorul Barometrului Aneroid. (44) . Despre unele din erborisațiunile mele în care am fost însoțit și de elevii facultățel nostre de sciințl, s'ad făcut scurte dări de sâmă (ve<|I Aer. eciîn/., 1877. pag. 116, 189, 194), de către unul din ve- chil mei elevi, D. Lycherdopulo, naturalist laborios și modest, că- ruia, sub pseudonimul de Cher. 0. Lupodly. cetitorii Revistei știin- țifice 1 datoresc mal multe articole importante. APENDICE LA 1NTR0DUCTIUNE De ia imprimarea introducțiunel ce precede, împreună cu primele 128 pagine din text,⁴⁶ cari împreună formați Par- tea I a Prodromulul Florei Romane**. pe lingă un scurt memorii! al mett Dcxpre Vegetațiunea Romanici și explo- ratorii el. cu date axnpra climei jrf a regiunilor botanice, li- teratura botanică privitore la Flora României s aCi mal îna- vuțit încă eu alte publicatiunl cari numai puțin merită de a fi menționate. Cea mal însemnată, este opusculul întitulat Plantau Ro~ maniar. kucuxque counitax de D-l August Kanitz, profesor de botanică la universitatea din Clujtk (Klausenburg). Acăstă lucrare, resultat al unor laboriâse și f6rte consciințiose cer- cetări biliografice, este resumatul fidel al mal tuturor date- lor botanice mal mult ori mal puțin esacte, datorite diferi- ilor esploratorî, atât vechi cât și moderni, al Florei Româ- niei. Și, măcar că elaboratul D-luI Kanitz, nu este aceea ce s ar putea numi o lucrare critică, lipsa erbarulor explorato- rilor respectivi, ftcendu'I imposibilă o ast-fel de lucrare, și, măcar că, afară de câte-va plante observate în trăcăt pe la (•45) Strecurtndu-se mal multe erori în patinele 109-128 din Partea 1. paginele acestea s’afl imprimata din noii. (46) Asupra acestei părți din Prortromul Florei Române, s’afl pu- blicat două recensiunl, una de către I)-l J. A. Knapp în Oenterei- diieche botanixehe Zeitwhrifl (XXX (1880], p. 134). alta de căre D-l ?. S. Aurelian în Analele Academiei Române (Seria 11. Toni. II. Secț. I, pg. 354-358). LXXII Vîrciorova, el nu cuprinde alte observațiunl proprii autore- lui, nu este pentru âcăsta o scriere mal puțin interesantă și chiar prețidsă pentru noi, mal cu sămă din causă că auto- rul el ne atrage atențiunea asupra mal multor date bota- nice importante ce se referă la unele localități din distric- tele Banatului și ale Transsilvaniel învecinate cu fruntariile țărel nâstre, precum sunt acelea ale DD. A. C. Justus, J. F. Frein, Fr. Fr. Fronius, Schur, Kotschy și M. Winkler, a- supra unor localități din munții BucegI; ale DD. V. de Janka, Borbâs și Simkovics, relative la Vîrciorova și la Por- țile-de-feră; ale lui Kotschy relative la Pătra-Craiulul și la VîrfuI-BaciuluE în fine, a Ie D-luI V. de Janka¹⁷ rela- tive la Căhlăă și la împrejurimile Ploescilor. Deosebit de aceste din urmă date, pentru care noi ’I rămânem cu totul recunoscători, în opusculul D-luI Kanitz, se mal află enumerate un 6re-care număr de specii de plante, cari att fost recoltate de pe lîngă Galați și din Dobrogea de către frații I. și Max. Sintenis,⁴⁷ ⁴⁸ ⁴⁹ de D-l J. Schaarschmidt de la Sinaia și Constanța, de D-l Dr. D. Grecescu din Ilfov, Prahova, Buzăft, etc., de D-l A. P. AlessP⁹ de la Ploescl, (47) D. V. d* Janka aO visitat Câhlăul în anul 1868 August în 4 (st. n.); iar pe lîngă Ploescl aQ erborisat în vara anului 1873. («8) Catalogul plantelor recoltate de frații Sintenis ad fost comu- nicat D-luI Kanitz de către D-l R. de Uechtritz din Breslad, botanist de către care aă fost determinată acăstă colecțiune. (49) Plantele în număr de 90 specii, recoltate în lunele IuIîCl și August ale anului 1880 de către D-l A. P. Alessi, profesor la gimna- stul superior din Năseud, ad fost determinate de către DD. F. Por- cius și V. de Janka. Pe plantele aquatice din mica colecțiune a D-luI Alessi, D-l J. Schaarschmidt, june algolog din Clujd și vechi d elev al D-luI Kanitz, află și determină mal multe specii de Alge, despre e- sistența cărora în colecțiune nici prin minte nu-I trecuse colectorului, după cum lesne se și pdte înțelege. Dar acăsta nu împedică pe D-l A- lessi ca, într’o scriere recentă, de o valore botanică de puțină în- semnătate, întitulată O escursiune botanică in Romănia fi Dobrogea, In care autorul ne dă și descripțiunea plantelor recoltate de el, se'ș revendice paternitatea descoperirel Algelor aflate și determinate cb D-l J. Schaarschmidt. L XXIII Buzătt, F Aurel, Măcin, Constanța și Medjidie, în fine, de D-l G. Vutskits, elev al D-hiT Kanitz, de pe lîngA Iași. 0 altă publicațiune este Enumerațiunea plantelor din România ce cresc spontaneu si cele ce sunt frecuent in cul- tură observate de D. Dr. D. Grecescu, profesor de botanicA la facultatea de medicinA din Bucurescl. în acăstă lucrare se află enumerate, pe lîngA plantele publicate în Monitorul ojtcuA.&n 1869 și în Revista contimporană din 1876⁵⁰ ⁵¹, mal multe dte specii observate de autor de atunci înc6ce în districte^ BacAA, Buzeti, Prahova, Ilfov, Dîmbovița, Muscel, Vlașca și Mehedinți, ImpreunA cu căte-va plante recol- tate de D-l Pharmacist Chania de prin vecinAtAțile mAnă- stirel N&nțuhil. în fine, D-l C. F. Nyman, botanist din Stockolm, in Con- spectus Florae europaa, cităză multe din plantele co- lecțiunel lui GuAbhard, cu numerile lor respective și cu co- recțiunile determinațiunilor Guâbhardiane, de cAte ori ace- stea s’afi întâmplat sA fie eronate ⁶I. Pe langA aceste nouă fântâni, de atunci încdce mi s'afl mal sporit și materialele mele științifice, atât prin escur- siunile nouă ce am mal făcut în diverse părți ale țfirel, cât și prin unele prețidse colecțiunl de plante ce mi-aă fost puse la disposițiune. Printre acestea, trebue să menționez mal întâi Erbariul Iul (Jlrich Hoffmann, multă vreme considerat ca pierdut, (50) Ve-IuT Dr. Pancic, profesor la universi- tatea din Belgrad, pentru detenninațiunea unor specii de Dianthus; D-luI A. Franchet, învățatul monograf al genului Verbasciim, pentru delerrninațiunea câtorva specii din acest gen; în fine, D-luî Beck, asistent la erbariul museulul din Viena, pentru determinațiunea câtorva specii de Orobanche. II paraît qu’au debut îl fut employă dans Ic commerce â Paris. Plus lard nous le trouvons & Livoume en qualilâ dc consul du roi de Wurtemberg. Un jour qu'il faisait â pied le voyage de Li- vourne â Florence. il fut saisi par des brigand» qui le rel&chaient apres une assez longue detention , ayant enfm reconnu son insol- vabilii. Dans Ies grands jours il portait encore en Moldavie la de- corait qu'il re^ut alors du roi de Wurtemberg. Reprenons le fii de notre răcit. Tout alia bien â Pekia du vi- vant du vieux princc Moruzi; mais â sa mort, ses hăritiers năgli- gărent le jardin et Ic botaniste au point de le laisser manquer de pain, lui ct une pauvre jcune fille, victime des passious brutales d’un des seigneurs de l’endroit. Cest dans celle triste siluation vers la fin du printemps de 184B, que Guăbhard fut alteint du cho- lăra. Des que j’en eus connaissance, je me rendis & Faure! oii il se trouvait alors. Helas! j’arrivais trop tard; il etait mort. Des botimiens l’avaient enveloppe dans des naltes el jete dans une fosse â la lisiere de la foret. On sVdait hâte de jeter aussi sur Ic fumier cc qui restait de ses prerieuses collections. Cest en vain que sa femme ăcrivit dc la Suisse pour rcclamer ce epii restait dc son mari. 11 ne restait absolument rien. CONSPECTUL LITERATUREI ș« E8PL ICAȚIUNEA ABRE VIAȚ1UNILOR LucrArl publicate t X Andrae Carolus Justus. Der Butschetsch bei Kronstadt und Skit Jalomicza. Eine Alpenwanderung in Siebenbiirgen (Aus der Leip- ziger illustrirten Zeitung Bând XXII, Nr. 563 vom 15 April 1854). Verhandlungen und Mittheilungen des siebenburgischen Vere ins fQr Naturwissenschaften zu Hermannstadt VI. Jahrg. (1855). A. Bot. Zeit. — A. C. Justus. Beitrăge zur Kenntniss der Flora des sâdlichen Banates, der banater Militărgrenze und Siebenbttrgens Botanische Zeitung von Schlechtendakl und Mohl XI (1853). XIII (1855), XIV (1856) Jahrg. Al. — Alessi A. P. in Kanitz PI. Rom. AUxi A. P. O escursiune botanică în Romănia și Dobrogea. Sibiil, 1883, in-8o, 108 pag. Aurel. — Aurelian P. S. Terra nostra schițe economice asupra Ro- mâniei. Ediț. a doua. București, 1880, in-8“, XXVI și 344 pag. Bmg. En. — Baumgarten Johanues Christianus Gottldb. Enumerat io stirpium Magno Transsilvaniae principatul praeprimis indigenarum, in usum nostrarum botanophilorum conscripta inque ordinem se- xuali-naturalem concinnata. Voi. 1-3 Vindobonae, 1816, Voi. 4 Ci- binii, 1846, in-8°. Benkert in Gris, et Sch. It. .355. Boiss. FI. or. — Boisttier Elmond. Flora orientalis sive Enumera- tio plantarum in Oricnte a Graecia et Aegypto ad Indiae fines hu- cusque obsrrvatarum. Voi. I-IV. Basiliae, 1867-1875, in-8°. LXXIX Borb. 187.3, Bdno. — Borbă* Vince. Jelentes az 1873. Avlicn Ban sâg terii let6n tctt nov&nytani kutatasokrol Budapest 1874. Math. 6s term&szettud. kozlem. vonatk. a hazai viszonyokra. Kiadja a Magy. Tud. Akad. math. es term^szett. ăllando bizotts. XI p. 213-291 *. Borb. Brandrnb. — Barbă* K. Bemerkungen iiber die Verbascuin- Arten und Hybriden des Banales Verhandl. des botanischen Vereins der Provinz Brandenburg XVIII. Jabrg. (1875). p. 58. Borb. Atzrer. — Barbă* V. EszrevGtelek 6s Phytographiai megjc- gyzfcek Janka Victor «Adatok Magyarhon delkeleti florâjâhoz stb.» czimu czikkere Budapest 1876. Math. 6s teruidszcltud. kozlem. vo- natk. a hazai viszonyokra. Kiadja a Magy. Tud. Akad» math. 6s ter- mtezett. âll. bizotts. XIII, p. 25. Borb. Fior. kbzl. IX. — Barbă* V. Floristikai kozlem^nyek a Magy. Tud. Akadâmia âltal tămogatott botanikai kutatâsaimbdl. Budapest 1878. I. c. XV. n. IX, p. 265-372. Borb. Haz. Arab. — Barbă* V. Vizsgâlatok a hazai Arabisek 6s e- gy6b Cruciferâk kdrtil Budapest 1878, l. c. XV. p. 145-212. Borb. Linn. — Barbă* V. Pteridophyta herbarii Dris L. Haynaldi Hungarica. Linnaea XLII (1879), p. 203. Borb. Ror. — Borbâ* V. Floristikai adatok kiilonos tekintettel a Roripâkra. Ertekezesek a termâszettudomânyok kdrebol kiadja a Magy. Tud. Akademia IX, kbt. XV, sz. Budapr*tₜ 1879, 64 p. Borb. Sârga »zegf. — Barbă* K. Adatok a sarga vinigu szegfuvek es rokonok systematicai ismeretâhez Budapest 1876. Math. es ter- mtszeltud. kozlem. vonatk. a hazai viszonyokra. Kiadja a Magy. Tud. Akad. math. fcs tcrmdszett. âllandâ bizotts. XIII, kot. p. 187-216. Borb. Symb. pter. — Barbă* V. Sytnbolae ad pteridographiam et Characeas Hungariac praecipue Banatus Verhandl. der k. k. zool. bot. Gesellsch. Wien Jahrg. XXV (1875), p. 781. Borb. U. Jel. — Borbă* K. Ojabb jelensegek a Magyar Florâban Budapest 1875. Math. es termeszettud. kiizt. vonatk. a hazai viszo- nyokra. Kiadja a Magy. Tud. Akad. math es termcszctt. Allando bi- zolts. XII. kot. p. 75-88. C:. Flora XIX. — Czihark Jacobu* Stanixlau*. Florae moldavicae species ac genera hucusque excursionibus explorata ac secundam (1) cf. Borb. in Oe®t. bol. Zeit. XXV (1875), p. 207 et in Bot. Jabrenbcricht 10 W5). p. 714. tm Linnaei systema ordinată Mns. Maji 1836 enbur- gischen Vereins fQr Naturwissenschaflen Hennannstadt. VI Jahrg. (1855), p. 196-202. Gu&h. Exsic.—Gu&hard Charles. Exsiccata in Nyman Conspec tui Florae Europaeae. Guibh. Nat. — Gu&hard Charles. Notice gâographique et botani- que sur la Moldavie pour sen’ir d’introduction A la flore de ce pays (tirâ de la Bibliothdque universelle de Geneve. F^vrier 1849). (tata, 1849, in-#¹, 24 p. Gr. En. — Grecescu Dr. D. Enumerația plantelor din România ce cresc spontanei! și cele ce sunt frecuent In cultură observate. BucurescI, 1880, in 8°, 67 p. Gr. Erbor. — Grecescu Dr. O erborisațiune pe la monăstirile Aga- pia, Văraticul și NGmțul. Revista contimporană literară și sciințifică. Anul V, Nn 8 din 1 August 1876, BucurescI. Gr. Excurs. — Grecescu Dr. Excursiun! botanice pe Bucegl. Re- vista contimporană. Anul IV, Nr. 4 din 1 Aprilie 1876. BucurescI. Gr. Monit. ofic. — Grecescu Dr. Excursiunea științifică de la Bu- cegifl. Monitorul oficial, Anul 1869, Nr. 50, pag. 311-312, Gris. It. hung. — Vecjl Gris, et Schenk It. Qru. et Schenk It. — A. Griesebach et A. Schenk. Iter Hungari- cum a. 1852, susceptum. Beitrăge zur Systematik der Ungarischen Flora. Wiegmann’s Archiv fQr Naturgeschichte XVIII (1852), p. 291. Ratg. Reise. — Hacquet B. Neueste physikalisch-politische Reisen durchdie Dacischen und Sarmatischen oder Nftrdlichen Karpathen. Nurnberg, 1790-1796, 4 voi. in-8”. Haynald. ~ Haynald Ludoricus in Kanitz PI. Rom. Heuff. En. — Heuffel Joanne. Enumerati o planta rum in Banatu Temensiensi sponte crescentium et frequentius cultarum. Vindobo- nat, 1858, in-8>. Aus den Verhandlungen der k k. zoologisch-bota- nischen Gesellschaft in Wien (Jahrgang 1858, p. 39-240) beson- den abgedruckt. Hbelzl. — Hodsl Cari. Ueber die von Hacquet wfihrend seiner karpathenreisen gemachten botanischen Verhandl. der k. k zool.- boL Gee. in Wien XI (1861), p. 433-446, imprimat și separat. Hef. Excurs. 1862. — Hoffmann Ulrich. Excursiune botanică în vi LXXX1I districtul Muscel de la 11-21 Septembre 1862. Monitorul medical al României. Anul 1862, Nr. 4 și 6, pag. 31 și pag. 38-40. Hoff. Excurs. 1863. — Hoffmann Ulrich. Excursiunea botanici și mineralogică din anul 1863. Monitorul medical. Anul 1864, Nr. 15. pag. 171-120. Janka. — Janka Victor de in Kanitz PI, Rom, Janka Ad. — Janka Victor de. Adatok Magyarhon ddlkeleti flo- râjahoz tekintettel Dr. Borbas V. jelentâslre «Az 1873 6vben a Bân- săg teriilet^n tett ndv£nytani kutatăsokrâl.» Budapest 1876. Math. es terrn6szctt. kozl. vonatk. a hazai viszonyokra, Kiadja a Magy. Tud. Akad. XII. kot. p. 151-187. Janka Linn. — Janka Victor de. Adnotationes in plantas dacicas nonnullasquc alias europaeas Linnaea tom. XXX. fasc. o. (1860), Di- anthus jiruinofiiw ex Del. sein. h. bot. Vindob. a. 1858 ibid. tom. XXX (1860), fasc. 6, p. 748. Janka Oest. bot. Zeit. — Janka Victor de. Oesterreichische bota- nische Zcitschrift VIII (1858), p. 199. — XVI (1866). p. 366. — Cor- respondenz aus Bukarest XXIII (1873), p. 322. etc. Janka Terni, fiiz. — Janka Victor de in Termeszetrajzi fiizetek. Janka Zool.-bot. Ver. — Janka Victor de. Verhandlungen des zool.-bot. Vereines in Wien VII (1857) Verh. p. 123. Kanitz PI. Rom. — Kanitz Augutttus. Plantas Roinaniae hucusque cognitas enumerat. Claudiopoli, MDCCCLXXIX-MDCCCLXXXI, in-8° XXII și 268 pp. Kapaxâorj K. ToTzoypa^ia BXayiaț. BucurescI, 1830, in 8°. Knapp. J. A. Oester. bot. Zeit. — Knapp. J. A. Oesterreichische botanische Zcitschrift XXVII (1877). p. 362. Ky. — Vcdl Kotachy. Kotschy.—Kotuchy Theodorus. Beitrâge zur Kenntniss des Alpenlan- des in Siebeyburgcn Verhandl. des zool.-bot. Ver. in Wien III (1853). Lece. — LeteilU Jean in D&nidoff Anatol. Voyage dans la Russie meridionale et la Crim6e. II Tome, Pariu, 1843. Nym. Consp. — Nyman Carolu# Fndr. Conspeclus Florae Euro- paeae. Ortbro, 1878-1882, in-8°. Odob&tco A. et Aureliano P. S. Notice sur la Roumanie. Paris, 1867, in-8o. Reissek Dr. S, Ueber die Wanderungen des Xantium spinosum. lxxxiii Aus den Verhandlungen der k. k. zoologisch-botanischen Gesell- schaft in Wien (Jahrgang 1860, pag. 105-109) besonders abgedruckt. Schott A.—Schott Arthur. Ritl in die Walachei. Ausland XXIII (1850). Seh. — Schaarxchmidt Juliu* in Kanitz Pl. Rom, Schur En. — Schur Feri hiatul Juh. Enumeratio plantarăm Trans- sihaniae exhibens: stirpes Phanerogamas sponte cresrenles atque freqiicnlius cultas, Cryptmfama* vasculares, Characeas, ctiain Mu*cos Heyaticanquc. Vindobunae, 1866. in-8#. XVIII și 984 p. Simk. — Sintkoric* Lajo*. Bânsâgi s Hunyadinegyci ulazâsoni 1874-ben. Budapest 1878. Math. 6s tenneszctt. kozloni. vonatkozolag a hazai viszonyokra. Kiadja a Magy. Tud. Akad. math. 6s termâszett. âllando bizotts. XV, kot. p. 479-624. Sutzu N. Nolițil statistice asupra Moldovei. Edit. T. Codntcu lași. 1852, in-8». Urehtr. et Sint. — Vechtritz R. r. et Fratrea Sintenia in Kanitz Pl. Rom. F. — Vutnkit* Georyiitn in Kanitz Pl. Rom. Vfrnar Coutiantin. — Rudimenturn physiograpbiae Moldaviae. Budae, 1835, VI și 62 p. in-8*’. H7nW. — Wlnkler Moritz in Kanitz Pl. Rom. Winkl. — Winkler Moritz. Reise nach dern sudostlichen Ungarn und Siebenburgcn. Oesterreichischc botanische Zeitschrifl XVI (1866)- Manuncrlpte t GtM. Not. rnanuac. — Guebhard Charles. Notice gâographique et bolanique sur la Moldavie, pour servit d'introduction ă la Flore de ce pays. GMh. mânute. — Guebhard C. Enumeratio plantarum quas per annos 1842 ad 1848 in Moldavia collegit et observavit. Hoff. mânute. — Hoffmann Ulrich. Catalog de tâte plantele culese cu elevii din școla de medicină în timpul escursiunel din anul 1864 făcută în regiunea Carpa(ilor (in-țil CozieT, Bistrița și Tismana, etc.). Ss. mânute. — Szabo Jottph. Flora districtului Iași, ordinată după sistema lui LinneQ, descrisă și esplicată după J. Ch. G. Baumgarten (autorul Florei Transsilvaniel). Zfiff, 1873. tXXXIV Colecțlwnl de plante (Exsiccaia) : Burri A. — Plante de la Agiud și Broscenl. Chania, — Plante din districtul N6mț (v&Jute în Erbariul D. Dr. Grecescu)« Edel, Szabo fi Czihack. — Plantele lui J. Edel din Erbariul inu- seulul din Iași. Hoffmann U. — Plante din districtele Buz€d, Prahova, Muscel Vîlcea, GorjiQ, etc. Grecescu Dr, D. — Plante din distrietele Buz&fl, Ilfov, Prahova, Vlașca, Argeș, Vîlcea și Mehedinți. Literile h.j, înaintea numelui lui Guebhard, indică că specia de plantă pe care o menționdză a fost văzută de el In Erbariul muse- ulul din Iași. Vulg. — Numire vulgară. ! — După nume de autor, indică că planta a fostă văzută saă recoltată de acel autor în localitatea menționată. După numele u- nul colector citat după un alt autor, indică că acel autor a v&Jut planta recoltată de acel colector. După o localitate indică că planta a fost recoltată și de către mine din acea localitate. După Exsic- cala vre-unul colector sad autor, indică că'eil am v&țut specimenul original al acelui colector sad autor. Nota.—Planta a fost recoltată saă observată de mine în tâtelo* calitățile ce nu sunt urmate de nici un nume de autor sad colector. PRODROMUL FLOREI ROMÂNE DIVISIUNEA I DICOTYLEDdNE Plante cu embrion munit cu două cotyledone, și cu tul- pine formate în general dintrun sistem corlical distinct, și dintr’un sistem lemnos cu straturi concentrice .încungiurând o medulă centrală. 8UB-D1V1SIUXEA I. Cârpele libere (1—x ); placenlațiune parietală în unghiul intern. I. RANUNCULACEE. Flori ermafrodite, regulate s. neregulate. — Receptacul convex s. forte rar plan-concav (Pceonice). Calice caduc s. rar persistent,cu 6, rară—x sepalelibere, vertjl s. mal adesea pelaloide, regulate s. neregulate, egale între ele s. neegale, imbricate, valvate s. induplicate. Corală nulă s. pol y petală, 2 Caducă, cu petale imbricate, în număr egal, duplu s. triplu cu acela al sepalelor, alternând cu ele s. suprapuse lor, egale între ele s. neegale, plane s. înformă de cornet, de cască s. de pinten, cAte-odată fdrte mici și cu totul nectariforme. Stamine în număr indefinit, libere, ipogine s. forte rar subperigine (Pteoniee), inserate spiral s. în verticile; antere basifixe, 2-lo- culare, introrse, exlrorse s. laterale, deiscente longitudinal. Cârpele independente s. forte rar unite numai prin basa lor (Nigella), în număr definit s. indefinit, forte rar solitare; o- vule anatrope, inserate în unghiul internai carpetelor în număr mai mult s. mai puțin mare pe două rânduri verticale, s. so- litare, ascendente cu micropilul extrors s. descendente și mal tot-dâ-una cu micropilul intrors; stil continuii cu o- variul, de ordinar lateral și forte scurt, cu extremitatea stig- matică simplă, adesea persistent, continuând câte-odată a cresce după antesă. Fruct format, când dintr’un număr in- definit de achene mutice s. coronate de stilul persistent și câte-odată barbat-plumos, când dintr'un număr definit de folicule verticilate, polysperme și deiscente prin unghiul in- tern, mai rar o foliculă solitară s. o bacă mono-oligospermă. Semințe solitare, ascendente s. pendente, s. numerose și 2-seriate orizontal de a lungul unghiului intern; albuinen voluminos, cărnos s. cornos ; embrion fdrte mic, drept, ba- silar. — Plante erbacee, rar frutescente, cu suc apos mal mult s. mai puțin acru și corosiv; frunte alterne s. forte rar opuse, întregi s. mal mult ori mal puțin disecle, munite cu pețiol de ordinar dilatat la basă lipsite de adevărate stipule; flori solitare terminale s. axilare, ori grupate în diverse mo- duri. TRIB. 1. AQUILEGIEE. — Flori regulate s. neregulate. Receptacul convex. Periant duplu s. simplu. Preflorațiune imbricată. Cârpele indejiendente s. unite numai prin basa lor, pluriovulate. Fructe uscate, polysperme, deiscente prin unghiul intern. —■ Plante erbacee, perene s. anuale. Frunte alterne. 3 A. Flori regulate. a. Petale pintenate. AQUILEGIA T. — Acuilegia. Calice 5-sepal, petaloid, caduc. Petale 5, alterne, de ordi- nar ta formă de cornet, munit fie-care, deasupra unguiculel, de un lung pinten. Stamine alterne, verticilate; verticile 8-10, 5-mere; antere extrorse. Staminode interiâre 10, alterne, 2-verticilate. Cârpele 5, sessile, libere, pluriovulate, la ma- turitate deiscente folicular prin unghiul intern. — Erburi pe- rene ; frunte 2-teraate; flori solitare terminale s. cimdse. A. Vllgaris L.; Rchb. Icon. IV, f. 4729. A. vulgară. — Vulg. Ctildărușă. Clopoțel cornuți.— Tulpină fruntjosă, de 4-8 decim., plurifloră, simplă s. ramosă către vârf, puțin pube- scentă. Frunte radicale 2-ternate, lung pețiolate, cu divi- siunile de ftntăiul ordin forte lung pețiolulate, cu segmente 2-3-partite, cu lobi incisațl, cu incisurl obtuse; caulinarele 1-3, subsessile; floralele 3-secte, cu segmente de ordinar Întregi. Flori mari, albastre, cu sepale ovale-lanceolate-acu- minate, erecte, pubescente In afară. Petale trunchiate la vârf, cu partea superidră inserțiunel mal scurtă de cât pintenele ; pinteni curbați in cârlig. Stamine puțin mal lungi de cât pe- talele. Staminode obtuse. — luniă-August. Abil ți rtaț.— Pădurile munților. — M-țiI Buzeulul (calea de la pt- rtul Nifeoe »pre ptrăul Bteca-mare; Hoff. Monit. med. 1864 p. 117). A. alpini L.; Rchb. Icon. IV, f. 4734. A. alpină.— Tul- pină frun<}6să de 3-7 decim., 2-3-floră. Frunte mici, 2-ter- nate, cu foliole 3-partite-plurifide. Flori forte inarî, cu sepale ovale-acuminate, forte patente. Petale trunchiate la vârf, cu porțiunea superidră inserțiunel egală s. puțin mal scurtă de c&t pintenele; pinteni drepți s. recurbați la vârf. Stamine mal scurte de cât petalele. Staminode acuminate. — 9) lunin- August. AMt. ți rtaț. — Sttncele umbrite din regiunea alpină. — Vârful 4 Câhl&uluT (Edel, Veget. der Mol dau ₜ in Verhand. des Zool.-bot. pe- reins III 35); m-țil Muscelului (calea de la Dinibovici&ra spre Rucllr; Hoff. Monit. med. 1862, p, 39). b. Petale nepintenate. NIGELLA T. — Nigela. Calice 5-sepal, petaloid, caduc. Petale unguiculate, 2-fide, opuse (de ordinar în părechl) sepalelor. Stamine inserate spiral; antere introrse. Cârpele 5 (mal rar 2-15), unite la basă (inserate oblic), mulliovulate, la maturitate deiscente folicular prin partea internă a vârfului lor. — Erburî anuale; frunte disecte; flori terminale, inunite câte-odată cu un in- volucru. N. arvensis Z.; Rchb. Icon. ZF, f. 4735; N.feeniculacea Guebhard, mantise. (non DC.). N. de câmp. — Vulg. Nigeluțft, Negru șefi, Negruțd. — Tulpină de 1-4 decim., simplă s. cu ramuri lungi, divaricate. Frunte 2-3-pinatifide, cu lobi li- nearî-capilarl. Flori albăstrii, fără involucru. Sepale ovale- suborbiculare, acuminate, lung unguiculate,cu venișore venjl. Petale 8 (6 suprapuse în părechl sepalelor anteriore și celui posterior, âră 2 solitare în fața sepalelor laterale), inunite deasupra unguiculel de o foveolă profundă, acoperită prin- tr’un solz lung aristat, îndoite în dreptul foveolel, terminate printr un limb divisat în doul lobi suborbiculari, concavi în a- fară, viloșl în întru și terminați fie-care printr o punctă lineară dilatată la verf. Antere apiculate. Folicule 5, mal rar 3-7, u- nile prin jumătatea lor inferioră, divergente către vârf, o- blonge înguste, puțin atenuate la basă, munite pe spinare de trei nervure, și terminat printr’un rostru stilar de lungimea ovariuluL Semințe triquetre, netede, mărunt punctuate. — Q luntâ-Septenibrc. Abit. și fltaț. — Printre semănăturile de gr&Q și agrif din terenu- rile năsipose și calcare. — Bârlad; lași (Petrdria de la Repedea) ; Ilfov (Sabar); Argeș; Olt (Slatina); Caracal (^4. Schott, Ritt fa die Wcdacheiy in Ausland XXIII, p. 284—479); etc. 5 N. Mtivft L.; Rchb. Icon. IV, f. 4736. N. cultivată. — Vulg. Begrușcă, Chimen negru. — Cultivată în grădini și câte-odată subspontanee împrejurul locuințelor. — Q lu- liii-August. N. damasceiu L.; Rchb. Icon. IV, f 4737. N.de Damasc. Vulg. Vergură învelită, Chica-voluicului, Barba-bolarulut. Cultivată prin grădini. — 0 luniti-August. HELLEBORUS T. — Elcbor. Calice 5-6-sepal, persistent s. caduc. Petale (slaminode ?) în niun&r și ordine variată, glanduliforme, mai rar 0. Slanri- ne oo, inserate spiral; antere exlrorsc s. introrse. Cârpele 2- oo, libere s. unite la basă, sessile s. stipitate, multiovu- late, la maturitate deiscente folicular prin unghiul lor intern. — ErburI perene; fruncje palmatisecte-pedalate; flori soli- tare s. cimose, puține, nude s. munile" de un involucru. Sict. Hillkbobus Adans. — Calice cu 5 sepalc cuin- conciale. Cârpele sessile. H. porpunscens W. K.; Rchb. Icon. IV, f.4~25. — E. purpuriii.—Vulg. Spunț purpuria, tirba nebunilor.—Rizom negricios, gros, ramos, cu fihre radicale numerose, lungi și f6rte puternice. Tulpine anuale de 2-3 deciin., erecte, pur- purascente, nude, frumjose numai de la ramuri, munite la basă de câți-va solzi membranoșl, rar simplă și l-floră, de ordinar 2-fidă, cu una din ramuri mal scurtă l-floră, cea- l'altă mal lungă 1-2-floră. Frunte radicale născând din rizom, mari, f6rte lung pețiolate, și de ordinar întrecând tulpinelc, deasupra nude, dedesubt glabre s. cu nervurile pubescente, digitisecte, cu 5-7-segmente la basă cuneate, 3-4-partite, cu lobi întregi s. 2-fujI, oblongl-lanceolațl, duplicațl-aculi- serațl; cele rameale subsessile duplicate-partite, la început livide-purpuril, mal târ^iă vertjl. Flori 1-3, plecate; pedun- cull scurțl, curbați, rugoșl transversal, livicjl-purpuril, subvi- loșl. Sepale ovale-subrotunde, acuminate, concave, patente- 6 suberecte, campanulate, în întru venJI-purpuriT, în afară li- vide-purpuril. Folicule 4-6, forte rar 7, oblonge, lung rostrate. — Martiil-AprUc. Abit ți staț. Pădurile și locurile petrdse din regiunea munților. — M-țil Muscelului (hvoru-intre-petre la pMde Sturulul; H. viridie (non L.) Brandza, Frag, din fior. Rom.); m-țil Prahovei (la Sinaia pe valea Cdțtiriel, furnica*, Pitra-arsă, Piscu-Cânelul); m-țil Cozii (Urzica, Verfu Cozii). H. odorus Kit.; Rchb. Icon. IV, f. 4721. K odorant. — M-țil Prahovei(Vcdealargă; Hoff.Monit. med. 1864,p. 118j. — 2} Fcbruariă-Martiii. WWWML. — Isopir. Calice 4-6-sepal, petaloid, caduc. Petale (staminode?) în numgr variabil, glanduliforme, s. mal rar 0. Stamine oo, in- serate spiral, câte-odată puține; antere sublaterale. Câr- pele 2-qo, libere, sessile 1 - oo - ovulate, la maturitate deis- cente folicular.— ErburI anuale s. perene; frunte alterne s- suboposite, temate-descompuse. I. thalictroides L.; Rchb. Icon. IV, f. 4728.1. Ruiișor- neadevffrat.—Plantă glabră. Rizom orizontal elongat, sub- țire, cu fibre radicale elongate, puțin cămdse-grumose, dis- puse In fascicule spațiate. Tulpină de 15-25 centim., erectă, supțire, simplă s. aprdpe simplă, plurifloră. Frunte supțirl, mol, venJI-glaucescente, 1-2-ternate; radicalele lung pețio- late, cu 3 segmente lung pețiolulate 3-secte, cu lobi obo- vall pețiolulațl 2-3-541, s. 2-3-partițI cu lobull obtusl, rar întregi; caulinarele 3-secte, cu lobi 3-partițI, 3-fi rKnucf); Iași; BacăO (VerțuciMe-joa); Bârlad; Covurlul (D. aco- uiți (no n L.) Gu^>. I. c.); Prahova; etc. D. Ajacis L.; Bchb. Icon. IV, f. 4670. D. de grădină.— Vulg. Nemfâorl de grădină, Surguct. — Originar din Orient cultivat prin grădini și câte-odată subspontaneă pe lângă locuințT. — Q luniă-August. 10 S k c t. 2. Aconitum L.; Sepalul posterior în cască de formă variată. Petalele 2 posteriore lung unguiculate, la vârf în formă de cornet. Cârpele 3-5-7. Frunte palmati- secte. Scb-sict. 1. Lycoctonum DC. Sepale caduce; cască tubu- 16să, cilindrică, îngustă, elongată, calcariformă, cu vârful ob- tus. Cârpele 3. Lobii frunzelor cuneiformi pinati-s. 2-pi- natisecțl; rădăcină fibrâsă; flori galbene, albe, rar purpurii s. variegate. D. Lycoctonnm Brandza herb. fl. Rom.; Aconitum Lycoc- tonum L.; A. Vulparia RM. Icon. IV, f. 4681. 7). ombră- lup. — Vulg. Omag galben, Aconit galben. — M-țil Moldovei (Edcl, l. a 37); m-țil BucegI (Poiana-Țaindul; Grec. Rev. cont. IV, p. 340). — 9/ lultâ-Septembrc. D. pyrenaicum Brandza herb. fior. Rom.; Aconitum py- renaicum L.; Rchb. Icon. IV, f. 4678. D. pirenaic. — Vulg, Omag galben pCros, Aconit galben pUros. — Plantă acoperită totă cu perl mol gălbui Rădăcina grosă, cărnosă. Tulpină cilindrică s. subangulâsă, subsimplă. Frunte radicale, lung pețiolate, ample, deasupra venJI închise, subnude, dedesubt pubescente, palmate, cu 5 lobi lăți, profund incisațl-den- fațl, cu dinți lanceolațl; caulinarele scurt pețiolate pal- mati-5-7-partile, cu lobi 3-fuJI, dentatl. Flori forte pă- rose, flave-ochroleuce, în raceme terminale, înguste, elon- gate, dense, simple, cu peduncull scurțl l-flori, cel infe- riori câteodată subdivisațl în racemull 3-5-flori, pedicelate. Sepale forte părose, cel posterior erect, prelungit în tub cu vârful obtus, strimtat la myloc, dilatat la deschidere, ate- nuat In rostru înainte. Petalele 2 posteridre erecte, cu pinten filiform, curbat în cârjă. Cârpele mari, pubescente. Semințe sbîrcite pe t6te fețele. — luliH-August. Abit. ți steț. Păsciunile umede și marginea pădurilor umbrose din regiunile alpestre. — M-țil Muscelului (pttcle Sturulul (fapre I#- voru-tntre-petre). 11 D. moldavicnm Brand^a herb. fi. Rom.; Aconitum mcl- davicum Hacq. Dacisch. und sarmat. Karp. 1790,1, 169-71, t. Vil. D. moldovenesc. — Vulg. Omag moldovenesc.— Plantă pubescentă. Tulpină erectă, subcilindrică, verde roșietică, pubescentă, ramdsă către vârf. Frunte radicale și caulinare interiore pețiolate, deasupra vertjl închise, subnude, dedesubt părose, palmate 5-lobe, cu lobi 3-fi<|I, cu lacinil dentate- lanceolale, cea de la vârf cu mult mal lungă; caulinarele superiore scurt pețiolate, palmate, 3-lobe, cu lobi 3-fujI, cu lacinil profund și inegal lung dentate, cu toți dinții notați Ia vârf de un punct negru. Flori purpuril-violacce, 'în ra- ceme terminale s. axilare, fdrte lungi, laxe, cu pedicele e- recte-patente, l-flore; bracteole 2, lineare. Sepale In întru pămse-barbale; cel posterior erect, prelungit în tub elon- gat, strimtat la mijloc, cu vârful obtus și puțin arcuat în jos, la gură dilatat și atenuat în rostru. Petalele 2 posleriore e- recte, cu pinten filiform curbat în cârjă. Folicule 3, divari- cate, glabre. — 9) luniă-Iuliii. Abit și steț. Pe lângă stlncile umbrite și pe marginea pădurilor subalpine și infralpine. — M-țiI Muscelului (Dîmboviciira). Si b-sict. 2. Cammarum DC. Sepale caduce; cască conică comprimată. Cârpele 3-5. Lobii frunzelor trapeziforml pi- nalisecțl; rădăcină tuberdsă; flori cerulil, albe variegate, rar camee. D. Canuntfini Brandza herb. fi. Rom.; Aconitum Camma- rumJacq.; Rchb. Icon. IV, f. 4684. D. Cammaron. — Vulg. Omag. — Prin pădurile umbrtse ale munților. — BucegI (în apropierea Obârșiei lalomifil; Hoff. Afonii. med. 1864, p. 120). — 0) luliil-Scptcmbre. D. eernnuin Brandza herb. fi. Rom.; Aconitum cernuum Wulf; Rchb. Icon. IV, f. 4687. D. plecat. — Vulg. Omagjdc- cat. — Rădăcina tuberculdsă. Tulpină de 6-9 decim., frtntă- flexuosă în zig-zag, cilindrică, subglabră, la vârf ramosă și subpubescentă. Frunte deasupra ver<}I închise, dedesubt mal palide, glabre pe amândouă fețele, palmati-5-partite, cu 12 segmente la basă cuneiforme, late-romboidale, 2-3-fide, cu laciniile profund incisate-dentate, cu dinți lanceolațl-acu- minațl. Flori mari violacee-cerulil, în corimbe difuse, laxe, nutante; pedicele 1- flore, vilâse, ascendente, cele inferidre fdrte lungi. Sepale vilose; galea curbată în semi-lună, mu- nită înainte de un rostru lung, cu vârful ascuțit si puțin cur- bat în sus. Petalele 2 posteriore înclinate pe unguicula lor arcuatâ, munite cu un pinten recurbat. Folicule3, rar 2, ob- longe, vilose, divaricate. — August-Septcmbrc. Ablt. ți Btaț. Pădurile subalpine. — Regiunea inferidră a Ohlău- lul. — (Edel, l. c. 37; Gueb, r. in herb. mus, lațl). D. panicnlatam Brandza herb. fi. Rom.; Aconitum pani- culatum Lam.; Rchb. Icon. IK, f. 4686. D. punicului.—Vulg. Omag paniculat. — Rădăcini tuberculdsă. Tulpină erectă, pubescentă, la vârf ramosă. Fruncje grdse, deasupra venJI- deschise, glabre, dedesubt mat palide, subpubescente, pe mar- gini părâse, palmati-5-partite, cu segmente îngust e-romboi- dale 2-3-fide, cu laciniile înguste, profund incisate-dentate. Flori violacee-cerulil, în raceme paniculate, multiflore, ra- m6se; pedicele pubescente. Sepale pubescente; galea curbată în semi-lună, munită înainte de un rostru ascuțit, cu fruntea sinuată. Petalele 2 posteridre înclinate pe unguicula lor cur- bată, munite de un pinten recurbat. Folicule 3, pubescente, divaricate. — InliU-Scptcmbrc. Abit. fi staț. Pădurile subalpine. — C&hlăfi ; m-țil BucegI (Poiana- Țapului, Grec. Rec. cont. IV, p. 340). Sub-skct. 3. Napillus DC. Sepale caduce; galea semicir- culară, rar naviculară. Cârpele 3-5-7 (forte rar părose). Lo- bii frunzelor cuneațl 2-pinatisecțI; rădăcina tuberdsă; flori mal adesea cerulil. D. Napellus Brandza herb. fior. Rom.; Aconitum Napcl- lus L.; Rchb. Icon. IV\ f. 4700. D. napcl.—NxAț.Ontag Nă- pușor, Aconit Năpușor. — Plantă glabră. Rizom scurt cu 2-3 rădăcini pivotante, cămdse, napiforme. Tulpină erectă fruncțosă, de ordinar simplă. Frunte deasupra de un verde 13 închis și lucitdre, dedesubt mal palide, palmatisecte cu 5-7 segmente cuneiforme 2-3-partite, cu lobi oblongl, linearl-in- cisațl-dentatl; inferiorele lung pețiolate; superiorele scurt pețiolate. Flori albastre, în racem terminal condensat, multi- flor, elongat, spiciform, cu pedicele grose, munite dedesubtul florei cu 2 bracteole. Sepale pubescente; galea arcuată în semi-lună, subroslrată. Petalele 2 posteriore înclinate ori- zontal pe unguicula lor arcuată, munite de un pinten drept, puțin curbai la verf. Folicule în junețe divergente, oblonge, glabre la maturitate și aplicate pe axa spicului; semințe triedre, sbîrcile pe o singură față. — 9|. lulitl-August. Abit. și staț. PAsciunile de prin pAdurile subalpine. — Verful OhlăuluL Ob*. U. Hoffman (Monit. med. 1862. p. 39) indicA pe A. Napel- lus L. în m-țil Muscelului, pe calea de la Dimboriciâra spre Rucăr, localitate unde eQ nu l’am v&țut, dar am întâlnit fdrte des pe A. moldamciOn Hacq.f despre care Hoffman nu face nici o mențiune* Ac&stA împrejurare mă face sA presupun, pînA la probe contrarie, cA acest din urmA a luat pe A. moldavi cum Hacq., pentru un A. Napedua L. D. tanricum Brandea herb. fl. Rom.; Aconitum tauricum Wulf.; Rchb. Icon. IV, f. 4709. D. tauric.— Vulg. Omag (Aconit) tauric. — PAsciunile de prin pădurile regiunilor subalpine.—Muntele CChlătt (Gueb. v.în herb. mus. Iași.)— August. D. strictul Brandza herb. fl. Rom.; A. NapeRus L.«. na- num Bmg.; Aconitum strictum Bernh.; Rchb. Icon. IV; f. 4707; D. strîns. — Vulg. Omag, Aconit.—Păsciunile de prin pădurile alpine ale Moldovei (Gueb. v. în herb. mus. Iași.)— luliil-August. D. Neubergense Brandea herb. fl. Rom; Aconitum Neu- bergcnse (Rus.; Rchb. Icon. IV, f. 4694.; A. ncomontanum Wulf. D. Netibergens. — Vulg. Omagul munților, Aconit. — Pădurile umede și umbrose din regiunile subalpine. — CChIAtt (A neomontanum Edel l. c. 37; Gueb. v. în herb. mus. Iași. —August. 14 TRIB. 2. RANUNCULEE. Flori regulate. Receptacul con- vex. Periant duplu s. simplu. Preflorațiune imbricată. Câr- pele independente și tn număr indefinit, 1-ovulate de la în- ceput s. primitiv 2-s. 5-ovulale și numai la maturitate prin abortare devenind 1-ovulate. Ovul descendent cu micropil intrors-superior, s. extrors-superior, ori ascendent cu micropil extrors-superior. Fructe uscate, monosperme, indeiscenfe. — Plante erbacee anuale s. perene. Frunte alterne. RANUNCULUS Hali. — Ranuncul. Calice 5-3-sepal, erbacett, de ordinar caduc. Petale 3-20, munite deasupra unguiculel de o foveolă nectariferă cu s. fără solz, și dispuse în corolă simplă s. duplă. Stamine oo, spirale; antere laterale s. extrorse, Cârpele oo, 1-ovulate; ovul ascendent cu micropil extrors-inferior; Achene oo, ca- pitale. ■— Erburl perene s. anuale, frunte alterne, întregi s. disecte; flori solitare s. cimâse, pseudo-corimbose ori am- betate. Skct. 1. Ranunculus C. Bauh. Flori 5-mere. Corolă simplă. Cârpele agregate în capitul globos s. oblong, negi- bose la basă și fără loge deșerte, prelungite în rostru scurt. Sub-sict. 1. Batrachivm DC. Petale albe, cu unguiculă de ordinar galbenă și cu foveolă nectariferă fără solz. Carpete sbîrcite transversal. — Plante acuatice, submergente s. plu- titore. R. aqutilis L.; Bchb. Icon. III, f. 4576. Jl. acvatic.— Comun prin bălți, mlășlinl și șanțuri. — lunili-Iuliă. p. capiUaccus Thuill.; R tricophyllus Chaijc. Frunte pe- țiolate, tdte submergente și de aceeași formă, multifide, cu segmente capilare. — Vlașca (la Comana pe balta de pe va- lea Gurbanului); Galați (Gucb. I. c.). 7. ccespitosus Thuill.; R rigidus Pers. Frunte pețiolate, tăie emergente și de aceeași formă, multifide, cu segmente capilare, divergente, rigide, de circumscripțiune suborbicu- lară, cu basa pețiolulul vaginantă-auriculată. — Plantă ce cresce în mici tufe prin bălțile și pîraele uscate. — Galați (Gueb. I. c.). — luniă-Iuliă. R. flnitans Xom.; Rchb. Icon. III, f. 4577. A pcucedani- folius DC.', Edd l. c. 38. R. plutitor.—Tulpină submergentă, câte-odată de lungime considerabilă. Frunte tâte nuiltifide, cu segmente lineare, dicotome, forte lungi, paralele. Petale 5-12, obovale, mal lungi de cât calicele. Cârpele și receptacul glabre. — RîurI, ape curgătdre, mlăștinl. — Galați (Bratiș). — Qț Haiă'August. Sub-skct. 2. Qanvncuiastrum DC. Cârpele netede, compri- mate, agregate tn spic. Rădăcină grumosă. R. pedatus W. K.; Rchb. Icon. 111, f. 4591. R. pedat.— Vulg. Piciorul-cocoșulul pedat. — Covurlul (mlaștinile sărate de la Chisc aprope de Plăcinta; Gueb. I. c.). — Aprile- Maiă. R. illyriens L.; Rchb. Icon. III. f. 4587.—R. de lliria.— Vulg. Piciorul-cocoșuluî de lliria. — Tecuciă (Pădurea de la Puțenl; Gueb. I. c.) — Maiă-Iuniă. Slb-sect. 3. Thora DC. Cârpele netede, subglobose. Rădă- cină grumdsă. R. Thort L.; Rchb. Icon. III, f. 4593. R. Thora. — Vulg. Piciorul-cocoșulul thora. — Păsciunile munților Moldovei (Gueb. v. in herb. mus. Iași). — luniil-August. Sub-skct. 4. Hkcatonia DC. Cârpele netede ovale-subro- tunde, agregate in capitul subrotund. Rădăcină fibrosă. 1, Flori albe, frunețe dintele. R. alpeătrls L.; Rchb. Icon. III, f. 4581. R. alpestru. — Vulg. Piciorul-cocoșuluX alpestru. — Păsciunile de prin re- giunile munțiloc înalțl al Moldovei (Gueb. v. în herb. mus. Iași). — luniă. 16 R. aconitifolius L.; Rchb. Icon. III, f. 4585. R. cu frvn- tfe de Omag. — Piciorul-cocoșulul cu frunte de Omag. — Tulpină de 2-10 decim., erectă, flexuâsă, ramosă, multifloră. Fruncje palmali-3-7-partite, cu segmente ovale-lanceolate, acuminate, incisate-dentate. Bractee inferiâre lanceolate, dentale, neacuminate. Flori albe, scurt subcorimbose, cu pe- duncule vilose. Sepale pubescente. Petale obovate, cu foveola nectariferă munită de un solz. Stamine de lungimea ovare- lor. Cârpele 6-15, obovate, umflate-subcomprimate lateral, nervate, glabre; rostru erect, recurbat la vârf; receptacul vilos. p. platanifolius; R. platanifolius L. Tulpină rigidă. Frun- te mal mari, cu segmente mal înguste, lanceolate, lung- acuminate; cele radicale cu divisiunl 3-fide, înguste, acumi- nate, incisate-dentate, pubescente dedesubt, precum și va- ginula pețiolelor; flori mal mari, lung subcorimbose cu pe- duncull forte lungi, mal subțiri, mal erecțl, glabri s. sub- pubescențl; bractee inferidre mal înguste, lanceolate - li- neare, întregi s. subîntregl, acuminate; stamine o dată mal lungi de cât ovarele. — luniil-luliik. Abit și staț. Pădurile umede și umbrdse de prin locurile sttn- c6se ale munților. — M-țil Bacăului (la Palanca pe Ciudaner, Târ- hăuțcl). 2. Hori galbene; frunefe nedivisate R. Lingă* L.; Rchb. Icon. III, f. 4595. R. Limbă. — Pe marginea bălților, a șanțurilor și a rîurilor. — îm- prejurimile lașului (Gueb. I. :.) — luliit-August. R. reptans L.; R. Flamtda p. reptans. Rchb. Icon. UI, f. 4595 var. p. — Moldova (Edel l. c. 40). 3. Hori galbene ; frunte dieecte. R. auriconus L.; R. binatus Kit.; Rchb. Icon. III,f. 4599 var. R. aurit. — Vulg. Piciorul-cocoșulul auriti. — Rizom scurt, nodoros, cu fibre radicale numerose, verticilate la basa t alpinelor. Tul pine solitare s. puțin numerose, de 2-6 decim., erecte s. ascendente, mărunțel striate, fistulose, nude până la cea d'ântâiâ ramură. Frunte radicale cordale-orbiculare s. cordate-reniforrne, inegal dentate-crenate s. palmaliloba- te, cu lobi crenațl; caulinarele sessile amplixicaule, digitale, cu 5-7 segmente subegale, divergente, lineare s. ovate-lan- ceolale, întregi s. dentate către verf. Flori miel. Sepale co- lorate, pubescente, patente. Cârpele mari suborbiculare. pă- ruse, convexe, subcarinate, cu rostru recurbat chiar de la basă, mal scurt de cât jumătatea carpelulul; receptacul glabru. — Martiil-Aprile. Abit. fi staț. Pădurile umbrosc. — BucurcscI (Antonache, Căhi- tflrhat); Vlașca (Comuna) ; lașT (Nițelea). R. Cassabicus L.; Rchb. Icon. HI, f. 4601. R. Cassubic. — Vulg. Plciorul-cocoșuliri Casulric. — Frunde subcoriace. subvilose, radicalele forte mari, cordate-reniforrne, den- tate s. 3-lobate, caulinarele digitale, cu segmente late, rom- boide-lanceolate, subegal serati-dentate. Flori mari. Cârpele lânose, cu rostru erect, curbat numai la vărf. mal scurt de cât jumătatea carpelulul. — 2|. Martin-Aprik. Abit «i fltaț. Pădurile umbrosc. — Vlașca (Comuna); Dacăă (Câmpeni). R. sceleratus L.; Rchb. Icon. III, f. 4598. R. scelerat. — Vulg. Piciorul-coeoșulul rtn-fdtâtor. — Tulpină solitară, de 2-7 decim., erectă, fistulosă, ramosă, multilloră, cu ramuri e- recte. subdicolome, subpubeseente s. glabre. Fruncje glabre 0. subglabre, radicalele lung petiolate, 3-5-palmatiparli- te, cu lobi incisațl-crenațl; superiorele 3-fide, cu segmente lineare s. lineare-oblonge, întregi s. incisale. Flori mici. în pseudo-coriinbe laxe. Pedunculi sulcațl. Sepale ovale, vi- lose, reflexe. Petale mal scurte s. de lungimea calicelul, lip- site de solzi înaintea foveolel nectarifere. Cârpele forte nu- merose, forte mici, dispuse într'un capitul oblong-spiciform, puțin comprimate, încunjurate de o carină grosă notată în afară de o linie deprimată, rugose în centrul fețelor laterale 2 18 Cu rostru forte scurt s. subnul; receptacul puțin vilos. — Q Maitl-Scptcmbre. Abit. și staț. Locurile umede, marginea lacurilor, a iazurilor. — BucurescI (Bănhaf CiorXnettri) ; Iași (Nițelea); etc. R. montanus Willd.; Rchb. Icon. III. f. 4603. R. de munte. — Vulg. Piciorul-cocoșulul de munte. — Tulpină de 6-15 centim., erectă, rigidă, de ordinar l-floră, către verf pubescentă. Frunte radicale glabre, rar pubescente, lung pețiolate, palmatiparlite, cu 3 segmente obovale, 3-fide, despărțite printr un sin rotunjit, cu dinți subobtusî; (Cu- linarele sessile, 3-5-parlite, cu segmente lineare-oblonge, divergente, obtuse. Peduncul! nesulcațl. Sepale pubescente, patente. Petale cu solzul foveole! nectarifere forte scurt s. subnul. Cârpele carinate, cu fețele subeonvexe, glabre, cu rostru recurbat, cu mult mal scurt de cât ovariul; receptacul păros. — Dj Maiil-Iuniil. Abit. și staț. Păsciunile alpine. — M-țil BucegI (Verful Furnicei); Vârful Câhl&ulul; etc. R. acri® L.; Rchb. Icon. HI. f. 4606. R. acru. — Vulg. Piciorul-cocoșulul acru. — Rizom simplu, oblic s. apropeo- rizontal, premors, munit în totă lungimea sa de fibre radi- cale. Tulpină de 3-7 decim., erectă, multifloră, mai mult s. mal puțin vilosă,cu perl apprimațî. Fruncje mai multor! mal puțin vilose, radicalele lung pețiolate, palmatipartite, cu 3-5 lobi cuneiformi, incisațl-lobulațl, ascuțițl; cele caulinare mal scurt pețiolate, conforme, cu lobi mal îngust!; superio- rele subsessile, de ordinar palmatisecte cu 3-5 segmente lineare, întreg! s. incisate la basă. Pedunculî nesulcațî, ci- lindrici. Sepale vilose, erecte s. subpatente. Carj>ele cari- nate, glabre, netede, cu rostru curbat la vârf, forte scurt; receptacul glabru. — Maiil-Iulhl. Abit. ți staț. Fânețele, pădurile și locurile umede de la câmp și de la munți. — Iași (Nițelea); Bacăd (Verșesci); m-țil BucegI (Fur- nica) ; m-țil Muscelului; m-țil Nâmțulul; BucurescI (BHn&taf Meri- nani); etc. R. Steveni Andrz.; Rchb. Icoh. IH'f' 4BO5. R.lul Sfcrcn. — Vulg. Piciarul-cocoșulul lui Stcrrn. — Bizoni orizontal, Urilor. Tulpină acoperită de forte numeroși perl aplicați, 2-3-floră. Frumje 3-5-partite. eu segmente mal late de cât în specia precedentă, cuneate, 3-fide, incisate-dentale: cele superiore lineare. PedunculI cilindrici, nesulcall. Sepale pă- ruse, patente. Petale obtuse, aurii, la basă virescenle. Câr- pele comprimate lateral, cu roslru patent.—Maiu-Iuniil. Abit. și Rtaț. Locurile umede, pe malul pâraelor. — Coruri ui (Mânji na; Gueb. I. cj. R. polyanthemos L.; Rchb.Icon. III, f. 4(>07. B. cu (lori imillc. — Pieiorul-cocoșulul cu (lori multe. — Plantă pă- r6să. Rizorn premors, cu fibre radicale forte dese. Tulpină e- rectă, multifloră, setacee-părosă, cu perl patențl. Frunde radi- cale, ovale-orbiculalc. 3-5-palmalisecle, cu segmente incisa- le-inullifide. în lobi sublinearl. denlațl. PedunculI sulcațl. Se- pale vilose, patente. Petale retuse. Cârpele cu carină 3-co- stală, cu rostru forte scurt, subuncinat. — Maiil-Iuliii. Abit. șî flUț. Prin păduri. — M-țiT Bacăului (Apele minerale de. la Mânie) ; Galați (Fortereța reche; Gueb. 1. rj. R. nenoFOSUS DC.; B. sylvaticus TJiuill.; II. aurcua Sdilcich.; Rchb. Icou.III, f.460H. R. de i)ădurc. — Vulg. Pi- ciorul-cocoșului de pădure. — Rizorn scurt, gros, vertical, cu fibre radicale subțiri. Tulpină de 2-3 deuim., erectă, multi- floră, vilosă. cu perl rigicjT, patențl s. reflexl, fără stolonl. Frun- te vilose, radicalele lung pețiolate, palmatiparlite. cu 3-5 segmente late, cuneifonne-roml>oidale, 3-fide, cu lobull către verf acuti-dentațl; superiorele subsessile. de ordinar pal- malisccte, cu 3-5 segmente lineare, întregi s. incisate-den- tale. PedunculI sulcațl. Cârpele forte comprimate, margi- nale, glabre, netede, cu rostru recurbat la verf, de lungimea ovariuhil : receptacul vilos. — Mahl-Iuuiil. Abit. și «taț. Pădurile umbruse din regiunile muntuse. — M-țil Bu- cegI (polele Furnice!); Muscel (R. Breyninua Hyr.; Hoff. Monit. med. 1862 p. 38). _____20_____ R. lanuginoSUS L.; Rchb. Icon. III, f. 4609. R. lunos. — Vulg. Piciorul-coco^diO lânos. — Rizom scurt, cu fibre radi- cale verticale. Tulpină de 3-6 decim., erectă, flexuosă. aco- perită de peri lungi. rellexl, fistulosă, nesulcală, ramosă către verf, multitloră. Fruntje moi, vilose, radicalele și caulinarele inferiore palmatipartile, cu 3 segmente late, cuneiforine-o- bovate, incisate-3-fide, cu dinți ascuțițl; superiorele 3-par- tite, cu lobi lanceolațl. Pedunculi cilindrici, ncsulcațî. Sepale vilose. întinse. Cârpele lat-marginate, comprimate-lenticu- lare, cu rostru recurbat în spirală, egalând jumătate din lun- gimea ovariulul; receptacul glabru. — *4 Aprile-Iuniti. p. gcraniifblius DC.; Rchb. Icon. Ill.f. iGW-var. p.— Lo- bii frunzelor cu dinți ascuțițl-acum inațl. Abit. și staț. Pădurile munților. — Bacăti (Slanie₉ Câmpeni) ; m-țil Prahovei (Zilganu; Hoff. Mo nit. med. Ifc64 p. 11S). Obs. R. Constantinopolitanus I/Urr., specie pe care Guebhard (l. c.) o indică ca crescând prin locurile umbrose de la Peche (Corur- ZwVjtrebue, de sigur, să fie tot un R. lunuginosus L.f luat din erore de către acest din urină pentru R. Constanținopolitanus IfUrv. R. carpathicus Willd.; R. Lerchrnfrldianus Schur. R. carpatic. — Vulg. Piciorul-cocoșulul carpatic. — Rizom lung, orizontal, îndoit neregulat, cărnos s. sublemnos, cu puține fibre radicale. Tulpine solitare s. mal multe, de 4-6 decim., erecte, flexuose, cilindrice, fistulose. până la jumătatea lor afile, acoperite cu perl albi, patențl, simple s. către verf cu 2-3 ramuri. Fruncje părose, radicalele forle lung pețiolate, împrejur reniforme-cordate, profund 3-secte, cu segmentele laterale profund 2-fide, cu cel median oboval-cuneat, cu toți lobii inegal incisațl-dentațl; frunza caulinară de la mijloc scurt jiețiolată, conformă cu cele radicale; cele superiore sessile 2-3-secle s. subdigilale, cu segmente oblongeylineare s. oblonge. PedunculI cilindrici, păroși, lungi, 1-llori. Flori mari, aurii. Sepale părose. reflexe. Cârpele venlricose, sub- lenticulare, carinate, cu rostru forte scurt, circinat. — Mai ii-luniîl. Abit. ți staț. Pădurile subalpine. — M-țil BucegI (pâlele Furnicel). 21 R. repens L.; Rchb. Icon. III, f. 4610. R. tirttor.—N\\\%. Picior id-cocoșulul tiritor. — Rizom scurt, vertical s. oblic. Tnlpine de 2-6-decim., 2-phiriflore, pubescente s. vilose, u- nele ascendente, altele culcale-radiranle sloloniforme, mai rar tote culcalc-radicanlc. Fruncje vilose s. subglabrc, ra- dicalele lung pețiolate, Iernate și 2-ternate, cu segmente o- vale-romboidale, 3-pariiIe, eu lobi incisațl-aculi-denlațl, seg- mentul median mal lung peliolulat, caulinarele mal scurt pețiolate, eu segmente mai înguste; superiorele subsessile, divisate in segmente lineare întregi s. incisale. PedunculI sulcațî. Sepale vilose patente. Cârpele cu carină 2-costată, glabre, mărunțel punctuale, cu rostrusubarcuat,subulat; re- ceptacul puțin vilos.— 9] Maiu-S^ptcmbrc. Alit. ți staț. Prin locurile umede din Iotă România. R. blllbosns L.; Rchb. Icon. III, f. 4611. R. bulbos. — Vulg, Picior ul-coco^ul ui bulbos. — Rizom trunchiat, vertical, nmflat-bulbiform, cu fibre subțiri. Tulpine solitare s. nume- rose, de 2-6 decini., erecte, pluriflorc, vilose s. pubescente. Frundc vilose, radicalele 3-secte, cu segmente 3-parlite cu lobi incisațl-dentațl; caulinarele mal scurt pețiolate, cu seg- mente mal înguste: superiorele subsessile, cu segmente li- neare întregi s. pinatisecte, cu lobi lineari. PedunculI sulcațî. Sepale reflexe. Clarpele glabre, aprope netede, cu rostru forte scurf, curbat la verf; receptacul puțin vilos. — 9[ A- prilc-Iuniil. Abit. ți Ntaț. Păsciunilc și pădurile din tdtă România. Svb-sect. 5. Echinklla DC. Carpele comprimate, lenticu- lare, marginale, cu fețele tuberculose s. spinose. R. sardois Crunte.; R. Philonotis Ehrh.; R. hirsutus Aii.; Rchb. Icon. 111, f. 4617. R. bălților. — Vulg. Piciorul- cocosului bălților. — Rădecină anuală. Tulpine de ordinar numerose, de 1-4 dorim., ascendente s. patente-difuse, mal rar erecte, plurillore, de ordinar ramose apropo chiar de la basă, pubescente s. vilose. Fruncje vilose s. pubescente, 22 radicalele și cele inferiore destul de lung pețiolate, 3-par- tite s. 3-secle, cu segmente incisate-dentate, cu segmentul median adesea lung pețiolulal; cele superior® subsessile, cu segmente lanccolate-lineare, întregi s. incisate. Pedunculi sulcațl. Sepale vilose, reflexe. Car|>ele forte comprimate, glabre, lenticulare, încunjurate cu o costă subțire, proemi- nentă, verdastră, cu fețele plane, munite către margine de unas. mal multe rânduri de tubercule, ce lipsesc râle-odală. curostru lat, scurt, drept s. de-abia curbat; receptacul vi- los. — Q Haiti-August. Abit. ți staț. ViT, marginea bălților, locurile năsiposc și inun- date. — Rimnicu-Vâlcil (pe valea Oltului și a Lotrului la Golotreul); lași (Nițelea); Bârlad, etc. R. arvensis L.; Rchb. Icon. III, f. 4614. li. de câmp. — Vulg. Piciorul-cocoșululdc câmp.—Rădăcină anuală. Tulpină solitară de 2-5 decim., erectă, cilindrică, plină, mullilloră, adesea ramosă aprope chiar de la basă, palidă, pubescentă s. subglabră. Fruncje glabre s. pubescente, radicalele lung pețiolate, 3-parlite s. 3-secte, cu segmente cuneiforme elon- gale, neregulat 2-3-fide; caulinarele 3-secte, cu segmente lung pețiolnlale descompuse în lobi linearî-îngusll, întregi s. incisațl; superidrele subsessile, conforme. Pedunculi nesul- câți. Flori mici, de un galben-verdastru în dicotomie falsă s. laterale opuse frunzelor. Sepale vilose, subpatenle. Câr- pele 3-8, forte mari, obovale, comprimate, încunjurate de o costă grosă, cu fețele laterale armate de proeminențe spi- nose drepte și de tuberculi, cu rostru drept, linear, subulah mal lung de cât jumătatea carpelulul; receptacul vilos. — Q Maiti-Iuniti. Abit. ni rtaț. Semănăturile și locurile cultivate din totă România. R. muricatus L.; lîchb. Icon. III, f. 4615. II. spinos. — Vulg. Piciorul-cocoșulul spinos. — Tulpină de 1-3 decim., difusă, subglabră, fislulâsă, mal mult s. mal puțin ramosă. Frunte glabre, cordale-subrotunde, crenale s. 3-fide; cele superiore obovale, cuneiforme la basă. Pedunculi sulcațl, 23 opositifoliațl. Flori mici, de un galben-verdastru. Sepale ma- nile de câțl-va peri scarioșl, forte patente. Cârpele 6-15, mari, ovale, comprimate, înconjurate de o costă proeminentă ne- spinosă, cu fețele laterale armate de spini și de tuberculi, ai roslru lat, ensifonn, recurbat la vcrf, egalând jumătatea ovariuliiT; receptacul subglabm. — Q hinitl-lului. Abil ți »Uț. Locuri umede. — Galați. (Gueb. I. c.). R. nodiflorus L.; Rhcb. Icon. 111, f. 4612. R. nodiflor. — Tulpină de 1-3 decim., glabră, ramosă chiar de la basă, în dicotomie falsă, difusă, multifloră. Frunte țiețiolate, radica- lele ovale-oblonge, cele-lalte lanceolate, Iote întregi s. den- ticulate. Peduncull nuli. Flori forte mici (de 2-3milim.), sub- sessile, părând laterale și opositifoliale, de și terminale. Se- pale subglahre, patente. Cârpele 15-20, lenticulare, cu fețele mărunțel granulate-tuberculâse, cu rostru lat, scurt, drept, subulat; receptacul glabru. — 0 Alahl-Scptembrc. Abit. ți sl*ț. Bălțile uscate. — BucurescI (Chitită). Sict. 2. Ceratocephalus Mocnch. Flori 5-mere. Corolă simplă. Car|»ele agregate in spic lung, la basă bigi- bnse. gibositățile simulând doue loge deșerte, prelungite la verf in rostru lung. R, OFthoeeras Brandzu. herb. fior. Rom.; Ccrathocephalus orthoccras DC.; Rchb. Icon. III,f. 4570 b. 11. cu cornul drept. — Vulg. Cornilor drept. — Plantă mică, cu tulpine nume- rose, scapiforme, 1-flore, de 3-10 centim., lânose-tomen- tose. Frunte pedatipartite, cu lobi lineari. Flori miel, gal- bene, terminale. Cârpele cu rostru drept. — Q Februarie Aprife. Abil ți otaț. Câmpiile inculte.— BucurescI fCdmpu/ Feriti trilului, TeiS); lași. etc. Obfi. Edel (/. e. 40) indică a fi vditic.— Plantă glabră, forte mică. Frunte numerose fote radicale, lineare, înguste, subobluse, erecte. PedunculI radicali, de 3-10 centim., erecțl, fistulosl, 1-flori, la maturitate umflațl puțin sub flore. Flori de un galben-verditt. Sepale patente, lanceolate, cu pinteni aplicați pe peduncul. Cârpele 4-go- nale-comprimate, cu rostru ascuțit și erect. — Q Aprilc- Maiti. _____25______ Abit. ți staț. Agril și semănăturile do prin locurile năsipose și argilose. — BucurcscI (npontandi pe massicde din Grildina botanicii.) ANEMONE Hali. — Anemona. Periant 4 - oo - mer, cu Iote foliolele petaloide, s. cu cele esteriâre mal mult ori mal puțin erbacee, uni-s. pluriseriale, imbricate. Stamine oo , spirale, exteriorclc sterile anan- lere, s. mal adese tote fertile; antere cu loge laterale, snb- inlrorse ș. subextrorse. Cârpele oo, spirale pe un receptacul eonoid s. globos. Ovare 5-ovulate; ovulele 4 superiore su- prapuse în părechl, abortate si mici; ovulul inferior sin- gur fertil, și de ordinar pendent, cu micropihil inlrors-su- perior. Fruct bacat s. drupaceu, ori mal adesea achene capi- tale, coronate cu un stil scurt s. codat, nud s. barbat. S6- mență ascendentă s. mal adesea pendentă, cu micropil in- Irors.— Erburl perene, cu rizome subterane mal mult s. mai puțin ramificate; frunte alterne, lobate s. diseete; flori ori a- xilare, s. mal adesea terminale, solitare s. cimose, spuritt uin- belale; cu involucru 1-3-fil., apropiat de flori s. mal mult ori mal puțin îndepărtat, cu foliole iniregis. diseete, mal rar nul. Sbct. 1. Ankmoni DC. Periant cu 5-15 foliole, tote petaloide. Involucru foliace(îᵣ cu 3 foliole diseete, îndepăr- tat de flore. Fructe uscate. Tulpină scapiformă. Fnincje tote radicale, pețiolate. Si’B-siCT.l. Pulsatilul Toumcf. Cârpele prelungite la vârf intr'o codă lungă și barbată. 1. Involucru cu foliole neaecwenea cu frunvfele radicale, iudle, midlijtartite in lobi lineari, vuginante la banii. Staminde ejcte~ riâre abortate. A. vernalis L.; Pulsatilla vernalis L.; Rchb. Icon. IV, f. 4660. J. prhnăvtratică. — Vulg. Dcditcl prbnăvtruiic'l.— Plantă către vârf forte pârosă. Tulpină scapiformă, de 1 de- cim. s. mal mult, l-floră. Fruncje pubescente, întinse în ro~ 26 setă, pinate cu 1-2 părecbl de foliole late, ovale-romboidale, 3-partite, cu lobi întregi s. 2-3-ficjI. Involucru la maturitate nu mult depărtat de flore, forte vilos. Flore subereetă; pe- duncul nelungindu-se mult la maturitate. Periant campanu- lat, de ordinar cu 6 sepale eliptice, erecte, vilose pe din a- fără, interiorele 3 albe, cele-Falte violacee. Cârpele oblonge, vilose. — 2|. Maiil-Iuniil. Abit. ți staț. Păsciunile alpine. — M-țil Buccgl. A. Pulsatilla L.; Pulsatdla vulgar is MUL; Rchb. Icon. IV, f. 4657. A. Pulsatilă. — Vulg. Dcdifrl, Pulsatilă. — Plantă părdsă. Tulpină scapiformă de 4-2 dorim., l-floră. Fruncje părose, 2-pinatisecle, cu divisiunile cele dântăiă sub- pețiolulate, cu lobi linearT-acinninațl, întregi s. 2-3-fuJI. Invo- lucru forte depărtat de flore, forte vilos. Flore de un albastru- violaceft, forte mare, Ia început erectă, pe urmă plecată; pe- duncul lungind u-se forte mult și îndrept ându-sc la maturi- tate. Periant campanulat, cu 6 sepale eliptice, ascuțite, vilose pe din afară. Cârpele oblonge, vilose. —9| Marti ă-Aprile. Abit. și ntaț. Câmpiile de pc lângă păduri și colinele uscate. — împrejurimile lașului; etc. A. pratensis L.; Pulsatilla nigricans Bmg.; Pulsatilla praiensis MUL; Rchb. Icon. IV, f. 4655. J. li vedelor. — Vulg. Dcditcl cfc livede. — Plantă părosă. Tulpină scapi- formă, l-floră. Fruntje 2-pinatisecte, cu lobi lineari, forle îngustl, ascuțițl, întregi s. 2-3-fidI. Flore plecată-pendentă, atro-violacee. Periant campanulat, păros pe dinafară, cu 6 sepale conivente, erecte, cu verful curbat în afară. Cârpele oblonge, vilose. — Aprile-Maiil. Abit. ți Htaț. Pocnite de prin pădurile inuntose.—M-țil Muscelului (Cuiva de la Dimbocicivril spre Kueilr; lluff. Afonit. med. 1862. p. 39). 2. Involucru cu foliule pețiulate, asemenea cu frumfcle radicale. Staminc tute fertile. A. alpina L.; Pulsatilla alba Lob.; Rchb. Icon. IV, f. 4653. — A. Alpilor. — Dcditcil Alpilor.— Plantă polimorfă, la în- ceput aco|)erită de perl albî, pe urmă glabreseentă. Tulpină srapifonnă, de5-40centim., t-floră. Frunte păruse, 2-3-ter- nalisecte, cu foliole pețiolulate pinatifide, incisalc; acelea ale involucruhil scurt pețiolale, unite la basă și forte depărtate de flore. Peduncul lungindu-se la maturitate. Flore erectă, albă s. câle-odată roșă pe din afară. Periant forte patent, cu 6 sepale eliptice, păruse pe din afară. Cârpele oblonge, vi- losc. — luniă-Scptcnibrc. Abil M »taț. Păsciunile alpine. — M-țil BucegT (Vcrfu-cu-Daru). Sub-sict. 2. Anemanthus Endl. Carpcie necodale, termi- nale printfo punctă f6rte scurtă, nebarbată. 1. Inwlucru cu foliole pcțiolate, asemenea cu /rundele rad înde. A. sylvestris L.; Rchb. Icon. IV, f. 4651. A. sălbatică. — Vulg. Dcdițcl (Oiță) sălbatici. — Plantă vilosă-pubescen- tă. Rădăcină fibrosă-fasciculală. Tulpină scapiformă de 3-4 deriin., 1-lloră. Fnincje 5-parlile, cu segmente cuneale-rom- boidale, 2-3-fide, inegal incisate-dentate. Peduncul erect. Piure mare, albă. Periant patent, cu 5-7 sepale, ovale-ob- tuse, pubescenle în afară. Car|>ele forte numerose, miel, vi- l<»se-lomenlose, agregate în capitul oblong.—Aprilc-Maiă., catc-odcdă înflorește pentru a doua oră în August-Scptembre. Abit. și staț. Poenilc de prin pădurile, livezile și viile din tută România. — Iași. (Nebuna, Nițelea, Repedea); etc. A. nemorosa L.; Rchb. Icon. IV, f. 4644. A. pădurilor. — Rizoin orizontal, forte lung, subțire, ramos. Tulpină scapiformă, subțire, subpubescentă, 1 -floră, forte rar 2-floră. Frunde radicale 3-nate, rar 5-nafe, cu segmente scurt pe- tiohilate, lanceolate, incisate-dentate, cel din mijloc 3-fid, cele laterale 2-fide, născănd departe de scap și după înflo- rire. Peduncul la maturitate curbat la verf. Flore albă s. msă. Periant patent cu 6-9 sepale ovale, glabre. Cârpele 10-25, pubescenle. — Martin-Aprile. Abit și staț. Pădurile și tufărișurile umbrose din părțile câmpenc și muntose din Iotă România. — Bucurescl (Cernica); ni-țil Pra- hovei (Sinaia). ______2R_____ A. ranunculoides Z.; Rchb. Icon. IV, f. 4643. A. cu flori de Ranuncul. — Rizom orizontal, lung, subțire, ramos. Tul- pină scapifonnă, de 1-2 decim., subglabră, 1-2-floră. Frunte radicale 3-nate, rar 5-nate, cu segmente scurt pețiolulatc, oblonge-lanceolate, incisale-dcntate, cel din mijloc 3-fid, cele laterale 2-fide, năsednd departe de scap și după înflo- rire. Peduncul puțin curtat la maturitate. Flori galbene. Pe- rianl patent, cu 5-8 sepale ovale, pubescente pe din afară. Cârpele subglobose, pubescente.—9} Marti îi-A)>rilc. Abit. ți staț. Pădurile umbrose. livezile ți tufărișurile de prin viile din Iotă România.— lasl (Nifelea, Nebuna) ; BucurescI (Bilntsa, Câht- gilr&ca, Antonachc); Vlașca (Comuna); m-țil Prahovei (Sinaia); etc. 2. Inrolucru cu foliole sessile, întregi s. incisatc-digitute. A. narcissiflora L.; Rchb. Icon. IV, f. 4674. JL cu flori dc Narcis. — Plantă vilosă. Rădăcină fibrosă. Tul pine sc a- pi forme, solitare s. mal multe, de 1-3 decim., forte vilose, 1-6-flore. Frunte radicale lung pețiolate, pahnati-3-5-par- tite, cu segmente 3-fide, cu lobi incisațî in lobull lancco- lațl-linearl-acuțl. Involucru cu foliole unite la basă, profund si egal divisate în segmente lanceolate, la vârf incisate-dentale. Flori albe în umbelă, cu peduneulT erecți. Periant patent, cu 5-8 sepale eliptice, glabre. Cârpele 15-25, mari, ovale- subrotundc, comprimate, glabre. — Iuniă-Sețiol lung. p£ros, 3-lobate, cu lobi întregi ovali-oblusl. pro- fund cordale la basă, Incit orc, coriace. adesea roșiatice de- desubt. vilose în junețe. |>e urmă subglabre. ciliale, de ordi- nar persistând în timpul icrnei. Flori violacee, accidental rose s. albe, desvoltându-se înaintea frumjelor anului. Periant patent, cu 6-9 sepale glabre. oblonge-obhise. Cârpele 12-15, oblonge toinenlose. — 9/ Martin-Aprilr. Abit. ți staț. Pădurile din regiunile muntosc și subalpine.— Rîm- nicu-Vilei! (Olilne*cl); m-țil Cozii (Wrfrctt, Urziră). A. anguloSA Lam.; A. transsilvanica, Hcuff.; Hepatica transailvanica Fuss.; H. multiloba Schur.; II. angulosa DC. J. angulosd. — Plantă acoperită cu perl albi. Rizom forte lung, orizontal, cu fibre radicale, forte numerose, capilare și pSrose. Tulpine scapifonne (pedunculi radicali). părose, 1- flore. Frnncje tote radicale, cu pețiol lung și păros. subreni- forme-cordate, 3-lobate, cu segmente forte late, cuneate- subrotunde, crenate-lobate, cu segmentele laterale incisate lobate, cu segmentul din mijloc 3-5-lobulat, Iote mucronate, cu fața inferioră mal palidă, adesea roșiatice dedesubt, vilose- loinenlose în junețe, |>e urmă subglabre, ciliale. Foliolele in- volucrulul câte-odată la verf 2-3-dentate. Flore cerulie. Pe- riant patent, cu 9 sepale glabre. — 9|. Martiil-Aprilc. Abit. și ataț. Pădurile umbrose din regiunea inuntosă. — Ba- căQ (Câmpeni, Palanca); Nemții (m-tele Piept, M-Mtirea Sera); Muscel (m-tele Sturu); etc. Ofa. Lamarck la 1789 descrise cel d'Anlâirt acostă specie (Enc. I, 169) după un specimen cultivat în Grădina Apothecetaloide simulând o corolă. Invo- lucru nul. Cârpele necodate, cu stil scurt, nebarbat. Prude înaintea malurilățel lor drupacec. Tulpină Iruncțosă. Fronde radicale .si eaulinare, pinalipartite, cu lobi mullifidl. Sub-srct. 1. Adonia DC. Cârpele cu stil drept, ascendent. K&dăcină anuală. A. automnalis Rrandza herb. fl. Rom.; Adonis autom- nalis L.; Rchb. Icon. III f. 4621. A. tomnatică. —Vulg. Ruseuță (Coc fișei) tomnatic. — Plantă subglabră. Tulpină erectă, sulcată, simplă s. ramosă la verf. Peduncul scurt, 1- tlor. Sepale patente, glabre. Petale puțin mal mici de cât se- palele, obovale, patente, concave-conivente. purpurii, pătate cu negru la basă. Cârpele în spic strâns, oval-oblong: mar- ginea superioră a cari ielelor gibosă către mijlocul el, fără dinți, cu roslru recurbai. — Q Alaiu-Scptembrc. Abit. ți Ntaț. Semănăturile și locurile inculte din totă România. A. ftstivalis Brantlza herb. fl. Rom.; Adonis crstiralis L.; Rchb. Icon. 111, f. 4619. A. văratică. — Vulg. Rnscuță (Cocoșe!) văratic. — Plantă glabră. Tulpină erectă, sul- cată, simplă s. rainosă. Peduncul 1-flor. Sepale glabre. Pe- tale 5-8, oblonge-obluse, de doue ori mal lungi de cât sepa- lele plane patente, purpurii, pătate cu negru la basă. Cârpele în spic strîns, oval-oblong, cu marginea superioră a cana- lului gibosă, 2-dentală, cu marginea inferioră munilă la basă de un dinte, cu o mică crestă transversală ce conturnezăa- ceslă basă, cu rostru erect, eoncolor. —Q MaiiV lunift. Abit. ți staț. Semănăturile si locurile inculte din Iotă România.— BucurcscI (Mogoțtiia); etc. A. flammea Brandza herb. fl. Rom.; Adonis flammea Jacq.; Rchb. Icon. III, f. 4620. A. colorea focului. — Vulg. Ruscuță (Cocoșel) col urca focului. —Tulpină erectă, sulcată, ramosă. Pedunculi l-flori, mai lungi de cât în speciile pre- _____31_____ cedenle. Sepale vilose. Petale 3-5, patente, plane, înguste, oliovale-lanceolate acute, câle-odată laeerale la verf, de un roșu deschis. Cârpele în spic elongat-cilindric sublax, cu mar- ginea superioră a carpeluluî dreptă, cu cea exlerioră sub- dentată, cu rostru erect, negru sfacelat, născând în aintea și dedesubtul unghiului inetrn al carpeluluî și înclinat pe el. — O luniîl’Auyust. Abit. și Stllț. Prin semănături. — Moldova (Valea Șiretului, Edel. I. c. 40-41 ; Gueb. Z. r.); (’âmpii-lung (Valea Riu-Tiryulut; Monit. med. p. 40). Sub-srct. 2. Consiligo DC. Cârpele cu stil uncinat-acumi- nat, recurbat în afară. Rădăcină perenă. A. Adonis Branitea herb. fl. Rom.; Adonis vcrnalis L.; HM. Icon. III, f. 4622. A. Ruscnțd.—Vulg. Ruscută prima- văratică.—Tulpină de 1-3 decim., subglabră, ramosă, cu ra- murii-flore, cele mai multe sterile. Frumjeinferiorescuami- fonne subvaginante; cele-falte sessile, cu divisiunl capilare. Flori galbene, mari de 4-5 centimetri în diametru. Sepale pubescente. Petale 10-15, oblonge-lanceolate, denticulate la vârf, de 3 ori mal lungi de cat sepalele. Cârpele obova- le, subrolunde, reliculale, pubescente, cu rostru scurt, nă- scând căire mijlocul margine! interne, arcuat-aplicat.— Aprile-Maiii. Abit. fii sUț. Colinele, semănăturile și păsriunile uscate din totă România. — Iași; șăsul Prutului (Edel Z. c. 40-44) ; ctc. TRIB. 3. CLEMATIDEE.— Flori regulate. Receptacul con- vex. Periant simplu. Preflorațiune valvară-induplicalivă s. imbricată. Cârpele mal mult s. mal puțin numerose, inde- pendente, phiriovulate s. uniovulale de la început, ori primitiv 5-ovulate și numai la maturitate prin aborlare devenind u- niovulate. Ovul descendent, cu micropil intrors-superior. Fructe uscate, monosperme și indeiscente s. |n)lysperme și deiscente prin unghiul in tem, ori bacciforme și indeiscente. — Plante frutescente s. erbacee perene. 32 A. Calice rnlvat-indapHcat; fronde opuse. CLEMATIS DC. — ClematUa. Calicei, rar 5-10-mer,petaloid, valvat s. induplicat,după antesă cfde-odată imbricat. Corolă 0. Staminode Qxteriore pelaloide oo, s. mal adesea0. Stamine fertile oo, spirale; an- tere cu loge laterale, mal rar introrse. Cârpele oo, cu ovare 5-ovulale; ovulele 4 superiore suprapuse în părechl, abor- tale și miel ; ovulul inferior singur fertil, pendenl, cu micro- pilii! intrors-superior. Achene capitale, coronale cu un stil scurt s. codat, nud s. barbal. Sămânță pendenlă. — Plante lemnose, de ordinar scandente, rar subfruteseente s. erbacee; fruncje opuse, simple s. mal adesea iernate s. pinate, cu pe- țiolul volubil ș. transformat în cârceiă. Flori cimose-racemuse mal rar solitare, nude s. 2-bracleolate. Sbct. 1. Clkmati8 L. Staminode exleriore peta- loide 0. 1. Tulpine erbacee și erecte. C. reda L.; C. erecta AII.; Rchb. Icon. IV, f. 4664 . C. driptă. — Vulg. Ltnninosă, Năprasnică. — Tulpine fîstulose, de 6-12 decim., subpubescenle s. glabre. Fruncje pinaticom- puse cu 1-3 părechl de foliole pețiolulate, ovale-lanceolate și câte-odală cordate la basă, întregi, glabre. Flori albe, în umbele de cime contractate, reunite în raceme cu ramifi- cațiunl opuse. Sepale 4-5, obovale, lomenlose pe margini. Cârpele glabrescente, comprimate, terminate printr'o punc- tă lungă și barbală. — 0} luniil-Iuliil. Abit. »i staț. Păsciunile munt6se și calcare, vil, livocjl tufări- șuri, marginea pădurilor. — Iași (Nebuna, Nifelea); BacAO (Krrfrxrî); Muscel; etc. C. integrifolia L.; Rchb. Icon. IV, f. 4663. C. cu frnnțle întregi. — Tulpină de 3-10 decim., simplă, angulată, roșia- tică, pubescentă, 1-floră. Fruntje simple, sessile, ovale-lan- cedate, ascuțite, întregi, cu marginea vilosă. Flore forte mare, cerulie, solitară, terminală, plecată, 4-sepală. Cârpele glabrescente, comprimate, terminate prinlr'o codă lungă si barbată. — Maiil-Iuniiî. Abit. ți fttaț. Păsciunile umede și năsiposc de pe marginea pă- durilor de la polele munților. — Putna (Făuref; Gueb. I. r.). 2. Iul pine frutencente și scandente. C. Vitalba Rchb. Icon. IV, f. 4667. C*. Viță-albd. — Vulg. Vitd-cdbă, Luminosă, Carpen de pădure. — Plantă subpubescentă. Tulpine sarmentose, acățătore, de lungi- me variabilă. Fruncfe pinate, cu 1-4 părechî de foliolc pe- țiolulate, cordate-ovale, acuminale, întregi s. inegal incisate- dentate ori crenate; pețiol și pețiolule seandente. Flori albe, în cime reunite în raceme cu ramificațiunl opuse. Sepale de ordinar 4, oblonge, grose, tomentose pe amândouă fețele. Stamine albe. Cârpele ovale-ascuțite, vilose, terminale prin- tr o codă lungă și barbată. — lunift-August. Abit. și fttaț. Păduri, tufărișuri, șanțurile și gardurile viilor. — Forte comună In totă România. C. Fiammula L.; Rchb. Icon. IV, f. 4666-p. C. flanudă. — Păduri și tufărișuri. — Moldova {Edel, l. c. 40-42). — t? luniiî-August. Sict. 2. Atbagene L. Staminode exleriore peta- loide x, simulând o corolă. C. alpina Mill.; Atragcne alpina, L.; Rchb. Icon. IV, f. 4662. — Tulpină sarmentosă, acățătore, angulosă, nodo- rusă, ramosă, subglabră. Frunte fasciculate, 2-lernalc. cu foliole ovale-lanceolate, acuminate, aculi-serate. Flori vio- lacee , mari, solitare, axilare, plecate, cu peduncul mal lung de cât frunza. Sepale 4, subvilose pe din afară. Staminode numerdse, de 3-4 ori mal scurte decât sepalele, spatulate, obtuse, vilose. Cârpele ovale, comprimate, vilose, terminale prinir’o codă lungă și părosă. — î? luniil. Abit. și Htaț. Locurile stincusc din pădurile subalpine. — Bacăă (la Palanca, de a lungul Purâul-Șunțuluî). 3 34 11. Calice Imbricat; frun<]e alterne. a. Cârpele 1-ovulate; fruct l-sj^erm și dcisccnt. THALICTRUM T. — Talitru. Calice 4, rar 5-10-mcr, petaloid, imbricat, caduc. Corolă 0. Stamine oo, tole fertile s. mai rar cele exteriore sterile peta- loide ; antere cu loge sublaterale. Carpele puțin numerose. Ovare 1-ovulate; ovul pendent, cu micropil intrors-sui>erior. Achene sessile s. slipitale, triquelre s. meinbranose îmflale. — Erburi perene; fruneje ternate descompuse. căte-odalu stipelate; flori racemose s. raecmose-cimose. Skct. 1. Tripterium DC. Carpele triquetre, ari- pate, stipilate, fără coste longitudinale. T. aquilegifolinm L.; ItcJib. Icon. III, f. 4635. T. cu frun- te de Acuilcgia. — Vulg. Rutișor cu fraude de Căldărușil. — Tulpine de 5-15 decim., glabră, cilindrică, substriată. Fnin- cje 3-ternate, stipelate, cu foliole obovale, cuneiforme, obtus denlate-lobale. Flori rose, purpurii s. albe, în corimbe de cime multiflore. — fJ| Maiil-Iidiil. Abit. si staț. Păsciunilo umbrose dc prin pădurile de la pulcle munților și locurile rftcorosc din regiunea subalpină. — M-țil BucegI (Peștera); m-țil Muscelului (Isroru-între-petre la palele Starului); BacăQ (Verțescl) ; Nemțu (palele Cehi# ului); Tecuciu (Pufenl; Gueb. I. c.); etc. Skct.2. Euthalictrum DC. Cârpele ovale-oblonge, inunite de coste longitudinale, sessile s. subslipitale. T. alpinum L.; Rchb. Icon. Ill.f. 4625. T. alpin.— Vulg. Rutișor alpin. — Vârful Ceblăuhil (Edcl, l. c. 36). — Jw- lin-August. T. ftttidum £.; Rcldt. Icon. Ill.f. 4626. T. fetid.— Vulg- Rutișor puturos. -- Plantă glandulosă-pubescentă, cleiosâ, fetidă. Rizom fără stolone, emițând un fascicul de rădă- cinY fibrose. Tulpină de 1-5 decim., solzosă la basă, nudă în partea inferioră, simplă, striată, flexuosă. Frunde triangu- lare, 3-pinale, cu |>cli6le forte obscur ori canelale deasupra ori striate dedesubt, cu vaginule înguste și aplicate: foliole suborbiculare s. obovale, 3-lobate s. 3-fide-dentale. Flori pendente, în racem ramos, patent, subdivaricat: peduncull adesea recurbati și înlrec<>nd rar 2 decimetri. Cârpele 3-R, sessile, scurte, ovale-oblongc. comprimate, cu coste forte proeminente: stigmat oval-oblong, cu aripi laterale dcnlicu- late și învertite după înflorire. — 9} Maiil-Iuniil. Abit. și stiț. Stîncilc calcare din regiunea alpină. — M-țil Mus- celului (Dimboriciura). T. minus L.; Rchb. Icon. III, f4627. T. mic. — Vulg. Rutisor mic. — Covurlul (Munjina. Gueb. I. c.). — lidiit- August. Ob*. Guebhard (/. c.) pretinde a fi găsit prin viile de la Pcche (Cornelul) pe T. aaxatile Schleich . specie proprie stîncilor calcare din regiunile alpine și subalpine. Localitatea ce indică acestei spe- cii. este o probă evidentă despre erorea de determinat iune ce a trebuit să comită Guebhard, luând, cine scic ce specie de Thulic- truni, pentru un T. saxatile. T. majus Jacq.; Rchb. Icon. III, f. 4629. T. marc.— Bu- ourescl (pădurea dc la Ciocănesc)); Nemții (pblelcCchlăulul; Edel, l. c. 37): Covurlul (qtădurea de la Pcche; Gueb. I. c.). — luni il-Iul iii. T. elatum Murr.; Rchb. Icon. III, f. 4633. T. înalt. — Covurlul (qyădurea dc la Pcche; Gueb. I. c.). — Q(. Maiii- luniti. T. medinm Murr.; Rchb. Icon. III, f. 4632. T. mijlociii. — Vulg. Rutisor mijlociii. — Pădurile umede de la polele munților Komâniel (Gueb. r. in herb. mus. lasl). — 9j Iu- mii-Iuliii. L angnstifolinm Jacq.; Ilchb. Icon. III, f. 4637. T. cu frunde înguste. — Vulg. Ilutișor cu frunde înguste. — Pftₛ- ciunl, păduri, |>e malul păraelor. — Bacău (Verșcscl); Ber- Iad (pădurea de la Slobozia); Nemțu (pilele Cchlăulul; Edel, l. c. 37). —luniil-Iuliit. T. Bauhini Crtz.; Rchb. Icon. III, f. 4636-c. T. Iul Bau- hin. — Vulg. Rutișoru Iul Bauhin. — Putna (Faurel; Gueb. I. c.). — Qj Maiil-Iuniîl. T. lueidum L.; Rchb. Icon. III, f. 4636-6. T. lucitor. — Vulg. Rutișor lucitor. — Prin locurile umede. — Galați (in- tr'o pădure dc sălcii pe medul Șiretului; Gueb. 1. c.). — 3j. Iun iii-Iul iii. T. flavum L.; Rchb. Icon. III, f. 4639. T. galben. — Vulg. Rutișor galben. — Nemțu (pilele Cchldulul; Edel, l. c. 37/ — Iuliii-August. b. Cârpele os-ovulate; fruct polysperm. ACTJîA L — Actea. Calice 4-6-mer, petaloid, imbricat, caduc. Corolă 0. Stami- ne oo, Iote fertile s. mal rar (iele exteriore sterile și pelaloide: antere inirorse s. extrorse. Cârpele 1 - oc, multiovulate, la maturitate bacate s. uscate și deiscente folicular. Slamine 2-seriate, netede s. solzose. — ErburI perene; fruneje simple s. mal adesea lernati-compuse și descompuse; Hori în ra- cerne mal tol-de-una terminale, simple s. compuse. Sect. 1. Christophoriana Tournef. Cârpei soli- tar, la maturitate baccifonn și indeiscent. A. spicata L.; Rchb. Icon. IV, f. 4739. A. spirală. — Vulg. Christoford, Erba-Santulul Christofor, Erba-tâlharului. — Planta subglabră. Bizom gros, cu fibre radicale lungi, puternice. Tulpină erectă, geniculată, subțire, simplă, nudă în partea inferioră, purtând către partea superioră 2-3 frunte. Fruncje >>ețiolate, 2-3-ternatisecte, cu segmente ovale-aeu- minate. incisate-duplicate-serale, sessile s. pețiolulate, cel terminal 2-lobat. Flori albe, mici, dispuse de ordinar in două ____ 87 raceme pedunculale, ovale, dese, dintre care unul este opus fnincjeT superiore, cea-laltă mal tardivă nasce la subsuora el; pedicele l-flore. Sepale ovale, albiciose. Slaminode |»e- taloide exleriore 4-5, spatulate. Filamentele slaminelor im- flate la vArf. Cârpei solitar. Fruct baccitorm, siibglobos, la maturitate negru, lucitor. — Maiil-Iuliil. Abit. si staț. Pădurile umbro se și muntose din mal tută Româ- nia. — Muscel (m-tcle Sturu); m-țil BucegT (Furnica); m-țil Cozii (Urzica); Bacău (M-stirea Capinulul, Palanca); Nemțu (M-stirea J- gapia-veche, Schitul Sihla, pâlele CehliluM ); Iași (jdtdurile de deasu- pra petrtiriel Repedel pi dintre viile de la Ni(elcu) ; etc. Skct. 2. Cimicifuga DC. Carjiele 2-15, la maturi- tate uscate și deiscente folicular. A. Cimicifnga L.; Rchb. Icon. IV, f. 4738. A. Cimici- fugă. — Regiunea inferidră a Cehlăuhil (A. raccmosu E- dd (non L.), I. c. 37; Czihack, Flora oder allyem. bot. Zci- tung, 1836, II, p. 58—74; Gticb. v. in herb. mus. lași). — Itdtâ-August. TRIB. 4. PJîONIEE. — Hori regulate. Receptacul plan- eoncav. Periant duplu. Prefloraținne imbricată. Cârpele puțin numerose, independente, multiovulate. Fructe uscate, polysperme, deiscente prin unghiul intern. — Plante perene, erbacee s. lemnose. Frunte alterne. PJSONIA T. — Peonia. Calice 5-6-mer, simplu s. du piu, erbaceu, imbricat, per- sistent. Petale 5-10, constituind o corolă simplă s. duplă, ne- foveolale, imbricate, caduce. Staminc oo, subperigine; antere inlrorse. Disc perigin interior androceulul, mie si glanduli- form s. mal rar cu mult mal desvollat, sacciform, pelaloid, învelind ovarele. Cârpele 2-6, multiovulate,la maturitate dcis- cente folicular. — Erburi perene, mal rar arbust s. subarbu- scull; frunte pinati-disecle s. descompuse; flori terminale. 3R --****. • P. romanica Brandza herb. fl. Bom.; P. decora Brandza (nou Andrrs.) frag. fior. Bont, in Bul. soc. geogr. rom- 1876, 77: P. officinalis Bctz. var. hcterophylla, in herb' mus. Vindob. P. romăncscd. — Vulg. Bujor românesc. — Bizom cu fibre radicale, fasciculate și terminate cu tuber- cule oblonge-eliptice s. moniliforme, cămose. Tulpine e- recle, de 7-8 decim., subcilindrice, subsulcate, glabre. Frun- de forte lung pețiolale, glabre pe amândouă fețele, ver<}I-in- chise deasupra, palide-subglaucescenle dedesubt, 2-lemale, cu segmentele laterale scurt pețiolulate, cu cel terminal cu mult mal lung pețiolulat, tute profund 3-partite,pânăla basă, cu parlițiunT obovale-oblonge, cea terminală profund 3-fidă, lateralele 2-3-fide. tole cu lobi ovall-lanceolațT, întregi s. in- cisațl-denlațl, cu dinți ovall-lanceolațl, obtusl. PedunculI glabri. Flori mari, de colorea sângelui. Sepale 5-6, inegale subfoliacee. Petale 8-11, obovale-cuneiforme, concave, sub- erecte, lungi de 5-7 centimetri. Stamine glabre, mal hiugl de cât carpetele ; antere mal scurte de cât jumătatea filamen- tului. Cârpele 2-4, lănose-tomentose erecte la început, di- vergente-subarcuate la maturitate; stigmat, lung, roz s. pur- puriii, lamelifonn, forte recurbat în formă de cârjă. — Mai ii-luni il. Abit. și staț. PoenI și marginea pădurilor. — Vlașca (forte comun in pădurea de la Comuna despre Valea-Gurbanulul). Obs. Guebhard (Z. c.). Edcl (Z. c. 40), Czih. si Szab. (Z. c. 31), in« dică pe P. officinalis Retz., ca fiind forte comună în împrejurimile Tecuciului (Pechc) si a Galațulul. De și n’am avut încă ocasiunea de a recolta însu-ml acostă plantă din aceste din urmă localități* totuși nu 'ml este necunoscută, fiind-că am vă^ut un specimen din ea în Erbariul D. Alf. De Candolle din Geneva, ce 'I fusese trimis la 1847 de către Guebhard și chiar din una din localitățile indicate mal sus; ast-fcl în cât. sunt în posițiune de a putea afmna. că planta din împrejurimile Tecuciului și a Galațulul este tot același ce cresce prin pădurea de la Comana, adecă specia numită de noi P. romanica, iar nu adevărata P. officinalis Rttz., si de care noua specie se deosibescc mal cu seină prin frunzele sale cu mult mal laciniate. 39 II. ROSACEE. Flori de ordinar regulate, ermafrodite. mal rar unisexuale dioice s. jolygame. — Receptacul mai lol-dc-una concav, cu fundul proeminent s. nu. cu fata internă tapetată de către un disc glandulos. Calice polysepal. cu 5, rar 4 s. 8-9 sepale im- bricate s. valvatc. necaliculat s. numit de un calicul cu divi- siunl de origine stipulară, alterne cu acelea ale calicehu. Corolă |»olypelală. rosacee, cu 5, rar 4 s. 8-9 totale alterne, imbricate s. răsucite, caduce, forte rar (I. Androrrft |>erigin, cu stamine de ordinar numerose si inserate în verlicile de căle 5, s. mal rar in număr egal cu acela al părților pe- dantului: filamente libere s. căle-odată unite la basă; anlere biloculare, introrse și deisceule longitudinal. Câr- pele x, s. 1-5, de ordinar independente unele de altele si închise s. nu in cavitatea receptaculului; ovare 1-loculare ; ovule analrope s. ainfitrope, oo și 2-seriale vertical, ori 1-2, ascendente s. descendente si cu micropil exirors-inferior s. exlrors-sujierior; stil rar terminal, mal adesea lateral s. ginobasic. Fructe uscate, l-sperme (achene) s. polispermeOo- licule). orîcămdse (dnipacee s. pomacee), simple s. multiple, si lot-dă-una induviate, adecă purtate s. învelite de către re- ceptaculul persistent, cărnos, uscat s. mal rar indurat. Să- mânță de ordinar fără albumen; colyledone cărnose, plan- convexe, foliacee la germinațiune; radicală ascendentă s. descendentă, dirigiată către hil. — Erburl anuale s. perene, arbori, arbuști s. subarbusculi, adesea munițl de ghimpi; frun- (je de ordinar alterne, simple s. compuse, adesea însoțite de sli|»ule; flori în inflorescențe variate. TRIB. 1. ROSEE. — Receptacul forte concav, cu fundul neproeminent. Calicul 0. Ovare infere s. închise în cavitatea receptaculară, 1-2-ovulale. Ovule descendente, cu micropil extrors-superior. Fructe uscate, închise în interiorul recep- 40 făcutului cărnos. Tulpină lemnusă. Frunte mal tot-dâ-una pinati-compuse. ROȘA T. — Roșa. Flori ermafrodile; receptacul urceolat, cu gfliul sirimiat: disc glandulos s. sericei!, terminat prinir’o margine îngroșată în inel, (idice cu 4-5 sepale, întregi, dentate s. pinalisecte, caduce s. persistente. Petale 4-5, scurt unguiculale, de ordi- nar caduce. Slamine oo, oo-seriate; filamente libere, inserate in afara inelului discului. Cârpele oo, rar puține, inserate în fundul receptaculului, sessile s. slipilate; stile subterminale s. laterale, exserle, cu extremitatea stiginatică capitală, li- bere s. lipite către verf. Fruct multiplu; achene oo, glabres. păruse, închise înlr un receptacul bacciform. Arbuști de or- dinar numiți de ghimpi; fruncje imparipinale, cu foliole de ordinar serate; stipule pețiolare; flori solitare s. cimose- subcorimbose. R. Iuțea MUL R. galbenă. — Vulg. Trandafir galben. — Prin huciurl, pe lângă îngrăditurile grădinilor (Edel, l. c. 42). — 1? luniil-Iidiil. R. pimpinellifolia L. R. cu frunde dc Pimpinelă. — Vulg. Trandafir cu frunde de Pimpinelă. — Prin pădurile din tută România (Gucb. 1. c.; Czih. I. c.) — 1? luniă-lulitl. R. spinosissima L. R. forte spinosă. — Vulg. Trandafir forte spinos. — Regiunea m-ților Coziel, Bistrița și Tismana (Hoff. mânuse.). — 1? luniil-Iuliil. R. alpina L. R. alpină. — Vulg. Trandafir alpin. — Re- giunea superioră a Căhlăulul (Edcl, 1. c. 35). —luniil-Iuliil. R. pyrenaica Gou.; R. aljrina L. •ț.pyrenaicaDC. R. Py~ rcneilor. — Vulg. Trandafiriii Pyrcneilor. — Arbust între- rend rar un metru, cu scurta netedă. Ghimpi toți subulatl, inegali, drepți, set acel, nea părând de cât numai pe ramurile tinere, dispărând pe cele bătrâne. Pețiole subțiri, ispide- 41_____ glandulose. Foliole 5-7, eliptice s. ovale-oblonge, la vH subrotunde s. ascuțite, glabre, deasupra venJI, dedesubt glauce-albiciose, duphi dentate, ciliate, cu dinții secundari glanduloșl, cele laterale scurt pețiolulate, cea terminală lung peliohilatâ. Stipule ciliate-glandulose, forte dilatate către verf, cu auricule divergente, cuspidate. Flori axilare, solitare, pur- purii ; peduncul recurbat înaintea inflorirel, erect s. recurbat după înflorire, ispid-glandulos. Receptacul ispid-glandulos. Sepale întregi, lanceolate, cu margini tomentose, la vârf fo- liacee-spatulate, glabre s. glandulose, mal lungi de cât co- rola. Stile forte scurte, irsute-vilose. Fruct turbinat, roșu la maturitate, ispid, coronat de către sepalele erecte și persi- stente. — t> Maitl-Iuliil. Abit. și staț. Pădurile umbrose și umede din regiunea munților. —.M-țiI Prahovei (la Sinaia pe cotda dwpre Valea-rea a m-trlul Pi- gcH-cibiclul); m-țil Bacăului (la Palanca pepvlrlc munților de a lungul Purthd-Șanțulul); etc. R. sulphurea Alt. R.sulfurie.—Vu\%. Trandafir sulfuriă. — Prin pădurile Moldovei inferidre (Gueb. I. c.),— ț? luniii. R. rubiginosa L. R. ruginită. —Prin pădurile și huciurile Moldovei (Edcl,l. c. 37-42; Gucb. v. in herb. mus. Iași). — 1? luniă-Iuliii. R. cellina Jacq. R. de dcl. — Colinele Moldovei supe- riore (Edel, l. c. 42); R. canina L. var. collina (Gucb. v. in herb. mus. Iași). — Maiă-Iuniă. R. dumetenm Thuill. R. hueiurilor. — Prin huciurile și pădurile Moldovei superiore. R. canina L. var. dumetorum (Gucb. v. in herb. mus. Iași). R. canina L. R. câncscă. — Vulg. Măcicș, Cacadă^ Ca- cusder, Curu-bmdul, Rujă. — Arbust erect, difus. Ghimpi sul»egalT, robușll, lățiți la basă, recurbați, falciformi. Pețidle glabre, ghimpose. Foliole 5-7, ovale, simplu dentate, cu dinți acuminațT, incumbențl mal cu s£mă către v6rf, subcoriacee, glabre, dedesubt glauce. Stipule late către verf, ascuțite. Fior 4? mirositore. solitare s. in corimb 2-5-flor : pednncull glabri. Receptacul glabru. Sepale pinatifide.delungimea corolei,după antesă reflexe, caduce. Carpelele din centru lung slipitate. Slile scurte. libere. Fruct ovoid, glabru, nedcvenind mole de cât după rele d antal înghețuri. —Maiu-Iuniu. Abit. M Maț. Huciurl. cringurl, garduri, șanțuri.—Totă Români a. R. alba L. II. albă. — Vulg. Trandafir alb. — Huciurl, cringurl. - Moldova (Czih. I. c.). — t> luniil. R. poniila Jacq.; R. Gullira L. a. pumila DC.; R. Gal- ii ca Hranftea (nou L.) in fraq. fl. Rom. I. c. R1; R. pyg- nuca M. Ifirb. R. pitică.— Vulg. Trandafir pitic, Răsuri. — Arbust forte mic, întrec end rar 2-3 decim. Ghimpi a- pr6|>e nuli pe tulpinelc bătrâne, numeroși și forte inegali pe ramurile tinere, unii set acel și adesea glandulosl, alții mal mari și subfalciforrnl. Pețiole inegal ghimpose-glandulose. Folioie 5-7, ovale-subroliinde, subduplieale-denlate, cu dinți lăți, glanduloși, deasupra venJI închise, dedesubt mal palide, pubescente, coriaeee. Stipule forte înguste, la verf ascuțite, divergente. Pednncull solitari, glanduloșl-ispidî. Flori mari, purpurii. Receptacul glandulos-ispid. Sepale pi- uat ifide, la verf dilatate, acuminate, reflexe la maturitate. Fruc t piriforrn s. subglobos, glandulos-ispid. — b Maiu- Juniă. Abit. ni Ntaț. Păsciunile cspusc sorclul. marginea locurilor culti- vate, poenilc de prin păduri. — Bucurcscl (Ciodlncscl); Vlașca (Co- mana); Bacăd (IrrftwO; etc. R. centifolia R. cu o sută de fo). — Vulg. Trandafir dc dulceață. — Cultivat prin mal Iede grădinile. — Maiii- luniil. R. damascena MU!. R. de Damasc. — Vulg. Trandafir de. lună. — Cultivat prin grădini. — t? Primă-vara^ vara tomna. R. arvensis Huds. R. de câmp. — Vulg. Trandafir dc câmp. — Arbust cu nuntiri elongate, flexibile, fla^eliforme, cu ghimpi inegali, falciforml. Pețiole pubescente, glandulose, _____ff numite cu mici ghimpi recurbati. Foliole 5-7, subțiri, ovale s. subrotunde, deasupra venjl, dedesubt glaucescente, câte- odată cu nervura mediana pubcscenlă, simplu dentate, cu dinți ovali, mucronați, neglanduloșl si neconvergențl la vorf. Stipulc lineare-oblongc, cu auricule acuminato, erecte. Pe- duncull elongațî, glabri s. subglandulosî, în corimb, rar so- litari. Flori albe. Sepale scurte, ovale, sub-întegl s.puțin pi- nulale. la verf acuminato, reflexe si caduce la maturitate. Slile glabre, lipite in columnă subțire, de lungimea si amine- lor. Fruct subglobos s. ovoid, glabru, roșu. — ț> luniu. Abit. si Maț. Huciurl. cringurl.* îngrădituri și marginea păduri- lor din regiunea câmpcnă și până in cea subalpină din tută Ro- mânia. R. sempervirens L. II punuva-ccrde. — Vulg. Tran- dafir pururea-verde. — Tecucifi (colinele de la Piticul; Gucb. L c.). — b luniu. TRIB. 2. AGRIMONIEE. — Receptacul concav, cu fundul neproeminent. (Calicul si corolă de ordinar 0. Ovare 1-ovulate. Ovul descendent, cu micropil exlrors-superior. Fructe usca- te. închise in interiorul unul receptacul de ordinar uscat. — Tulpină erbacee s. lemnosă. AGRIMONIA T. — Ayrimonia. Elori ermafrodile: receptacul turbinat, cu gutui strimtat, numit pe din afară cu ghimpi încârligatl s. cu 5 bracteole al- lernisepale slipulacee. ('.alice 5-sepal, valvat. Petale 5, im- bricate. Stamine 5, alternipelalo, s. oo si dispuse în 5 fa- lange alternipetale, libere, inserate împrejurul inelului glan- dulos ce slrîinteză gura receptaculului. Cârpele 2-3, sessile în fundul receptaculului; stil terminal, exsert,cu extremitatea sligmatică capitală. Achenc 1-3, închise în receptaculul in- durat și adesea aculeat-lapaceiî. — Erburi perene; fruneje alterne, întrerupte imparipinale, cu stipule |>ețiolare; flori 44 în raceme spiciforme, terminale și axilare; pedicele brac- teolate. A. Eapatoria L. tL Dtimbravnic. — Vulg. Turită-marc. — Plantă forte părâsă. Tulpină de 3-8 deciin., angulosă, e- rectă, simplă s. puțin ramosă cil re verf. Fruncje mari, dea- supra vilose, dedesubt cenușil-tomentosc, cu segmente forte inarT, ovale-oblonge, munite până la basă cu dinți lall si pro- funzi, amestecate cu segmente forte mici, dentate s. întregi; stipule mari, invaginante, forte incisate-dentate. Flori gal- bene, numerose, în lungi raceme spiciforme; pedicele scur- te, erecte, la v£rf articulate, munite Ia basă de o braclee 3- fidă, și la articulațiunea sa de 2 bracteole opuse. Sepale o- vale-ascuțite, 3-nerviate, după antesă persistente și coni- vente. Petale ovale, patente. Achenă solitară închisă în inte- riorul unul receptacul uscat, cu suprafața exteriâră sulcatâ și munită în sus de ghimpi încârligațl, suberecțl, reflex pe jiedicel. Semințe albe, ovale, deprimate către vârf, netede. — 0} luniii-August. Abit. »i Ntaț. HuciurI, crîngurl. tufărișuri, păduri, atât din re- giunea cârnpână cât și cea muntosă, din totă România. — lașIfJVi- țelea); Bârlad (Crîngu); Bacăâ (Yerfetci) ; Argeș (Stolnici); m-țil Coziel (Fârfeca); etc. ALCHEMILLA T. — Alchemila. Flori ermafrodite, apelale; receptacul urceolat, strimta! la gât. Calice 4-5-sepaI, valva!, munit de un calicul format din tot atâtea foliole alterne, mal mici. Stamine 1-5, altemi- sepale, libere, inserate împrejurul marginel îngroșate și glan- dulose a discului receptaculului; filamente sub verf articu- late ; antere terminale. Cârpele 1-4, sessile s. slipilate; stil basilar s. ventral, cu extremitatea stigmaticăcapitatA. Ache- ne 1-4, închise într’un receptacul membranos. — ErburI pe- rene s. anuale; frunte alterne, lobate, digitate s. palmati- partite; stipule pețiolare; flori forte mici, de ordinar agre- gate în cime corimbose, axilare s. terminale. 4$ A. vulgaris L. A. comună.— Vulg. Crcjișorc. — Plantă subglabră s. părâsă. Rizom orizontal, gros, lemnos, negri- cios, fibros. Tulpine ascendente, de 10-35 centiin. Frunte ra- dicale lung pețiolate, reni forme, încrețite de la basă spre pe- riferie, divisate în 7-9 lobi semi-orbicularî, dentațl de jur împrejur, cu dinți forte egali, mucronațl; pețiole pubescen- te; stipule conivente-tubulose. Flori mici, de un verde-găl- buii!, în cime corimbose, terminale. Calicul 4-foliolat. Sepale 4. Stamine 4. Cârpei solitarii!; stil basilar, — Maiil-August. p. montana. A. montana Willd. Fonnă mal mică, cu frun- te părose-subsericee. Abit, ți «tâț. Păsciunile de pe costele tutulor munților. — M-țil BucegI (Furnica); m-țil Bacăului (Palanca, Slănic); m-țil N&rnțulul (Petru-vodă, CihlăU); car. p. păsciunile de pe vărful munților celor mal înalțl (CthUlH, BucegI). SANGUISORBA L. — Sanguisorba. Flori polygame s. ennafrodite, apetale; receptacul turbi- nat, strimtul la gfil. Calice 4-sepal, mal mult s.mal puțin pe- laloid, decusal-imbricat. Stamine 4, opositisepale, s. oo, in- serate împrejurul marginel îngroșate și glandulose a discului receptaculului; filamente libere, scurte și drepte, s. elongate, capilare, flexuose și pendente; antere didime. Cârpele 1-4, închise în receptacul; stil terminal, cu extremitatea stigma- lică peniciliată-aspergiliformă. Achene mal adesea solitare, închise înlr'un receptacul indurat, 4-gonal, neted s. rugos, muricat s. 4-pler. — ErburI de ordinar perene; fruncje al- terne, imparipinate: stipule pețiolare; fiori 2-bracteolate, în spice terminale, globose s. oblonge; pedunculî lungi, solitari s. cimoșl. Sbct. 1. Sanguisorba L. Flori ermafrodite; sta- mine 4, scurte și drepte; cârpei solitar. 8, oftici nalis L. S. oficinală. — Vulg. Sorbcstrc. — Rizom gros, lemnos. Tulpină erectă, înaltă, de 5-12 decim., sub- ____46 angulosă, către vârf ramosă, glabră s. subpubescentă. Frun- te glabre, dedesubt glauce, cu 7-13 foliole coriacee, cordate- ovale-oblonge, regulat acuti-denlate, pețiohdate și adesea inimile la basă de două slipele ovale-dentate. Flori în spic oval-oblong, negru-purpuriQ; bracteole lanceolate-ascuțile, de lungimea florilor. Sepale eliptice, negre-purpuril, cadu- ce. Stainine de lungimea sepalelor. Receptacul fruclifer 4-go- nal, cu unghiuri subaripate, cu fete rugose. — Q|. luli ii- August. Abit. xi Htaț. PAsciunile și frncțile din locurile umede și turfose de la polele munților. — Nemțu (M-stirea Struțului prin /hirtele m- mede de pe marginea șoselei ce duce la monastice). Sect. 2. Poterium L. Flori unisexuale s.poligame: stainine x, elongate și flexuose ; cârpele 2-3. 8. Poterium H. Bn.; Poterium Sanguisorba L. S. Potiriil. — Vulg. Ccbarea. — Păsc iunile și fcnețele din locurile u- mede. — Nemțu (C-ih. S^ab. I. c. 31): Gurb. r. în herb, mus. Iași. — Of luniil-August. g. tillosa. Colinele arenacee a Moldovei inferiore. (S. ril- losa Gucb. (nou Sibth.) I. c.). S. polygama II. Bn.; Poterium polggamum U7t. 5. po- lygamit — Colinele uscate de pe lângă Berlad (Czih. și Szab. I. c. 31). TRIB. 3. FRAGARIEE. — Receptacul concav, cu fundul proeminent și conic. Calice cu s. fără calicul. Ovare libere, neînchise în receptacul, mal tot-de-una 1-ovulate. Ovule a- scendente s. descendente, cu micropil extrors. Fructe su- pere. — Tulpină erbacee s. frutescentă. FRAGARIA T. — Fragariu. Flori ermafrodite s. poligame; receplarul lat paleriform, cu fundul proeminent hi conic. Calice 5-sepal. val val, perși- stent; calicul cu 5 divisiunl exteriore, altemisepale, persi- stente. Petale 5, obovale, scurt unguiculate, imbricate. Sta- mine 20- x, perigine; filamente libere, subpersistcnte. Câr- pele oo, inserate pe vârful proeminent și conic al fundului receptaculului; ovare 1-ovulate; ovul semi-anatrop, descen- dent, cu micropil extrors-superior; stil subbasilar. Achene s. drupule x, purtate |>e partea proeminentă persistentă, căr- nosă si .suculentă, ovoidă s. globosă a receptaculului, îm- prejurul basel căruia persiste calicele și calicului. — ErburI perene, stolonifere, păruse s. serieee; tulpină subterană (simpodiil); frunte alterne, 3-foIioIate, mal rar pinate; slipule pețiolare, membranose; flori terminale s. opositifoliate, soli- tare ori mal adesea cimose la văr ful unul scap comun. F. vesca L. F. de masă. — Vulg. Fragi comuni. Fragi de pădure. —Stolone munite de un solz în fie-care din interva- lele ce separă tufele de frunte. Tulpine scapiforme de 1-3 decim., rar întrecând puțin frunzele, nude s. cu o singură frunză florală. Foliole ovale-oblonge, dedesubt pubescenlc- albiciose, cu dinții terminali de ordinar mal smrțl de căi cel laterali; pețiol cu perl patențl. Pedicelecu perl aplicați. Ca- lice patent s. reflex la maturitatea fructului. Fruct, roșu, rar alb, ovoid-subglobos, purtând carpele pănă la basă. — 2} Aprile-luniil. Abit. ni staț. Poenile pădurilor și colinele din tută România. F. collina Ehrh. F. colinelor. — Vulg. Gtystm. — Stolone lijisite de solzi în intervalele ce separă tufele de frunte, afară de cel din urmă. Tulpine scapiforme de 1-2 decim., înlrecend adesea frunzele, nude s. cu o singură frundă florală. Foliole oblonge-ovale, dedesubt pubescenle-albiciose și câte-odată și deasupra, denlate, cu dinții terminali de ordinar mal scurțl de cât cel laterali; pețiole cu perl patențl. Fedicelc cu perl puțin patențl s. aplicați. Calice erect, la maturitate aplicat pe fruct. Fruct roșu, subglobos-ovoid, cu basa îngustată și ne- carpeliferă.— Maiil-Iuniil. Abit. și ataț. Poenile pădurilor și colinele aride din toto părțile RomănieT. ___ POTENTILLA T. — Potentila. Flori 4-5-mere. Stamine mal adesea 20 - x, maT rar 10 s. 5, oposi tise pale s. oj >ositi petale. Carpele x, mal rar puține; stil cu basa câte-odatâ articulată, terminal s. ventral. Achene inserate pe un receptacul la maturitate păros, uscat s. spon- gios. Cele-lalte caractere ca la Fragaria. — Plante erba- cee s. subfrutescente; frunte alterne, digitale s. pinate ; sti- pule pețiolare; flori solitare s. cimose-corimbose, terminale s. axilare. Sect. 1. Potkntillastrvm Ser. — Flori 5-mere; receptacul la maturitate uscat. Stamine 20- x, rar mal pu- ține. Carpele x. 1. Flori albe. n. tiifolintf. P. Fng&riastrun Ehrh.; P. Fragaria Sin. P. Fragariii- neadevfrat. — Vulg. Frăgurel neroditor. — Eutna (pădurea de la m-stirea Scânteia; Gueb. I. e.) — 9j Aprile-Maiil. P. nitida L. P. strălucitor?. — Vârfurile calcare ale mun- ților celor maî înalțl din România (Gueb. v. tu herb. mus. lași). — luliil-Septenibrc. b. Frunte palmatinfclr ei* 5-7 foliolr. P. alba L. P. albă.— Tutova (iiădurra de la m-stirra -4- dam; Gueb. 1. ?.). — Maiil-Sc))tembre. c. Frunte pinatitecU. P. rapestris L. P. sthicihr. — ^-{ă^aG^ildrirsia-la- lomitel; Hoff. Monit. med. 1864, p. 120). — 2} Maiiî-Iunitl. 2. Flori galbene. a. FrunȘt tfrnatr. P. snbacanlis L. P. aprope fără tulpină. — M-țil Mol- dovei (Gueb. v. in herb. mus. Iași). — 9| Aprile. _____49 k fruw£4 palnuititfetc, cu 5-7 foliole. P. reptans L. P. tîrâture. — Vulg. Cinct-dcgete; faba degetelor. — Tulpine forte lungT, subțiri, flageliforme, sim- ple. culcat e-radicantc, pCrose. Fruncje fote mal mult s. mal puțin lung și inegal pețiolate, născând 2-5 împreună la fie- care nod; foliole 5, rar mal puține, deasupra stibpubescente. dedesubt pubescente-scricee, obovale-cuneale, dentale apro- pe de la basă, cu dinți mari subobtusl, dintele terminal mal scurt de cât cel laterali; slipule ovale, întregi s. incisale. Flori mari (2-3 centim. în diametru); peduncull axilarl, 1-flori, solitari, cu mult mal lungi de căt frunzele. Car|>ele la matu- ritate puțin rugose. — 9) Innia-Sqdtnibre. Abit. ți staț. Marginea drumurilor și a șanțurilor, păsciunîle u- mede din tută România. — BucurescI (CiocducscT); BacăQ (I>r- pucl); etc. P. verna L. P.primăveraiică. — Colinele uscate din iotă România (Etici, L c. 40; Gueb, l. c.). — 9| Ajwile-Maiu. P. opaca L. P. opacă, — Muscel (păsciunile dc pe dealul pilduros ce formiză basa m-tclul Lcrcștl; Hoff. Monit. med. 1R62, p. .38). — Sty Aprile-Maiil. P. patula WK. P. întinsă. — M-țiI Prahovei (Zăganu; Hoff. Monit. med. 1864, p. 118). —9) Mai fi. P. heptaphylla Mill.; P. intermedia Nestl. (non L.). P. cu septe foliole. — Rizoin gros, puternic, |K>licefal, brun, a- co|>erit de resturile pețiolelor. Tulpine forte numerose, respi- nse, de .3-4 decim., curbat e-ascendente, patente, perose, pre- cum și |»ețiolele, frunejose, dc la mijlocul lor ram6se-dico- tome, terminate în paniciile-corimbiformc, de mal multe ori dicoloine, laxe, forte frunejose șimultiflore. Fruncje radicale, numerose, ccspitose, cu pețiol forte lung, (15-20 cent.), cu 7, rar 5-9 foliole obovale-cuneiformc, s. oblonge-cuneiforme, profund incisate-dentate de jur împrejur, pfirose pe amAn- dou6 fețele, palide-subscricee dedesubt; caulinarele cu 5 fo- liole. pe urma cu 3 către verful paniculeL unde sunt opuse, 4 $0 precum și ramurile; stipule ovale-lanceolate, întregi. Flori sulfuril, erecte, lung pedunculale, mal cu semă în dicoto- mii. Petale obcordate, mal lungi de cât calicele. Cârpele ar- cuate-rugose. — Naifrluliil. Abit. și 8taț. Păsciunile munților. — M-țil BucegI (primul rerf al FurniceT); m-țil Coziel (Pârfeca); etc. P. aurea L. P. aurie.—Plantă de un verde gălbuia. Tul- pine ascendente s. suberecte, subțiri, pauciflore, cu perl a- plicațl. Fruncfe radicale lung pețiolulate, cu 3 foliole obo- vale s. oblonge-cuneate, subglabre deasupra, sericee-argin- til pe margini și pe nervurile feței inferiore, acuti-dentate în jumătatea lor superiâră, cu dinții 3 superiori apropiațl, cel median mal mic; caulinarele sessile, cu 3 foliole subîn- tregl; stipule ovale-lanceolate, ascuțite, întregi s. subdentate. Flori mari, gălbue-auril. Sepale ascuțite, ciliate-argintii. Pe- tale late-obcordate, de două ori mal lungi de cât calicele. Carpele sbîrcite. — luniil-August. Abit și staț. Păsciunile din regiunile subalpine. — Vârful Celilău- luT; m-țil Bacăului (la Palanca pe m-tele Arșița); m-țil BucegI ele oo, mal rar puține; ovare 2-ovulate; ovule colaterale, descendente, eu micropil extrors-superior; slil subterminal. Drupe oo, 1-sper- me, inserate pe suprafața conică a unul receptacul uscat si s|>ongios. — Cele-lalte caractere ca la Potentilla. — Arbuști sannentoșl, ghimpoșl s. glanduloșl, rar erburltîritore : frun- te alterne, simple și lobate, s. compuse, palmate ori impa- ripinate; stipule de ordinar jiețiolarc; flori rar solitare, mal adesea dispuse în cime corimbifonne, axilare s. terminale. 53 Sect. 1. Herbacei. Tulpine erbacee. Fnimje Ierna- te. Stipule libere, caulinare. R. saxatilis L. R. stoicelor. — Vcrful Cehlăuluî (Edel, l. c. 36; Gueb. v. in herb. mus. lași). — 2| Matit-luliu. Sect. 2. Id£ i. Tulpine frutescente. Fnincje pinale, cu 5 s. 3 foliole. Stipule pețiolare. R. idttUS L. R. de Smcură. — Vulg. Smcur, Rug de mutele, Mana s. Rugul jidovului (Bmg.).— Tulpine de 1-2 metil erecte, cu ramuri arcuate către vârf. flexnose, cilin- drice. forte glauce, cu ghimpi drepți, set acel. Frundealbe-to- rnentose dedesubt, cele de pe ramurile sterile piuate, cu 5 foliole ovale, cele a ramurilor fertile de ordinar cu 3 foliole dentate, mucronale; stipule lineare. Flori albe, în panicule paucitlore, frundose. Sepale acuminato, la maturitate, re- flexe. Petale erecte. Fruct subglobos, odorant, la maturi- tate roșu s. accidental alb-gălbuiu, cu cârpele numerose, vi- |6se. aderente înlre ele si prea puțin de receptacul. — 1? Maiu-Iuniii. Abit. Mi staț. Pădurile umede din regiunea muntdsă din totă Ro- mânia. — Cultivată și prin grădini. Sect. 3. F rut i cosi. Tulpine frutescente. Fruncje pal- mate. cu 3 s. 5 foliole. Stipule pețiolare. R. fruticOSUS L. Ii. de Mure comun. — Vulg. Mur. — Forte comun prin păduri, crînguri, hnciurl, tufărișuri, prin șanțuri, locuri inculte și pot rose din Iotă România. — 1? Iu- niă-Iuliu. R. corylifolius Smith. 11. cu fraude de Alun. — M-țil Bucegl (Hoff. Monit. nied. 1861, p. 120); Cehlaft (Edel, l. c. .37). — luliii-August. R, agrestis R. de câmp. — Covurluift (păseiunilc umede dc la Pccke; Gueb. I. c.). — t? luni ii-Iul iii. R. Menorosns Hayne. R. de pădure. — Pădurile din mal totă România (Edel, l. c. 42). — luliU^August. 54 R. Cttsius L. R. albastru. — Huciurile și pădurile din iotă România. — Cehlăă (Edcl, l. c. 37^; m-țil Coziel (Ho/f. mânuse.). — t? lul'iil-Septcmbrc. a. arvensis Wallr. Prin locurile cultivate ale Moldovei in- teriore (Gucb. I. c.). Obs. Guebhard (l. c.) indică în diferite localităp încă câte-va spe- cii de Rubus, sub nisce denumiri. însg, ce probdză o determina- țiune de o esactitate îndoelnică. si a căror sinonimie, în lipsă de specimene, este cu ncputin(ă de stabilit. Din numCrul acestora sunt: R. sulcatus Vest. (v. in herb. mus. Iași), R. villosus Ait., și rar. ylandulosus (pltdurilc Moldovei superiâre); R.albicans Kit. (viile de la Pufcnl șiPeche); R. holosericeus Vest, (viile de la Pcche). GEUM H. Bn. — Geu. Calice de ordinar caliculat. Cârpele oo, mal rar puține sub- defmite, inserate pe un receptacul scurt s. clavat, întreg s. phirifid ; ovul solitar, subbasilar-ascendent, cu micropil ex- trors-inferior; stil terminal s. subterminal, la basă căte-o- dată articulat, rectilinii!, s. către cuarlul săQ superior geni- culat-articulat, nud s. barbat-plumos. Achene 1 - oo, termi- nate cu cicatricea stilului s.cu stilul persistent, drept s. ge- niculat-articulat, cu articulul superior caduc. — Cele-Falte caractere ca la Potentilla. — ErburI cu rizome perene, ade- sea tîrâtdre s. stolonifere; fruncje radicale imparipinatisecte, cu segmente forte inegale, lobate s. incisate-dentate, latera- lele forte mici, terminalele forte ample, adesea confluente intri unul singur; caulinarele 3-foliolate, 3-lobate, s. bractei- forme; stipule pețiolare, forte ample, subfoliacee; flori de or- dinar puține, solitare la extremitatea lulpinel și a ramurilor. SfCT. 1. Eugvum Bois. Cârpele oo. Stil geniculat-ar- ticulat, persistent, glabru s.cu articulul terminal vilos. G. urbanum L. G. comun. — Vulg. Cernitei, Rădichiord^ l'uișorițd. — Rizom scurt, trunchiat, mirosind a micsandră. Tulpină de 4-9 decim., erectă, angulosă, ramosă, rar sim- plă. Flori erecte, galbene. Calice verde, pubescent, cu se- _ 55________ pale după înflorire reflexe. Petale scurt unguiculate, obo- vale-cunei forme, rotunjite la verf, puțin mal lungi de cât ca- licele. Carj>ofor nul. Cârpele oblonge, vilose; stil cuanticului terminal subglabru; receptacul vilos. — Maiil-luliil. Abîț. Hi staț. Forte comun prin tufărișurile. livezile, pădurile și locurile petrosc și umede din tolă România. fi. intemedium Ehrk. G. intermediar. — Rizom elon- gal. Tulpină de 4-8 decim., erectă, cilindrică, irsută-ispidă, de ordinar ramosă, cu ramuri grose. Flori erecte s. subnu- hmte, galbene s. de un galben roșietic. Calice roșietic, pu- hescent, eu sepale patente după înflorire, în fruct reflexe. Pe- tale patente, scurt unguiculate, cunciforme-obovale, rotun- jite la vârf. Carpofor nul. Cârpele oblonge, vilose; stil cu articolul terminal, munit în jumătatea sa inferioră de peri lungi. — 0} luniil-luliu. Abit. fi isteț. Pădurile umbrusc din regiunea munlosă. — CchlăU; m-țil Bacăului (drumul de la lergu-Ocncl la Sldnic); ele. G. rivale L. G.pirarior. — Vulg. Cdltunu-Domncl. — Rizom elongat. Tulpine erecte, de 4-8 decim., 2-3-flore. Flori plecate, galbene, cu vinișore roșietice, pedunculî scurțl, vilosl și roșieticl. Calice roșietic, forte vilos, cu sepale lan- ceolate-acuminate, erecte-aplicate dupe înflorire. Petale e- recte, cainpanulate, lung unguiculate, cu limb lat cunei- form, trunchiat s. emarginat, de lungimea calicelul s. puțin inal scurte. Carpofor de lungimea calicelul. Cârpele ovale, vilose-irsule; stil munit cu perl lungi în jumătatea sa infe- ridră; receptacul vilos irsut. — Qj Maiil-luliil. Abit. și stat. Locurile umbrose și umede, marginea pîraelor și a isvorelor de prin pădurile din regiunile muntosc. — M-ții BucegI (turnica, Peștera); CâhlăQ; Bacăă (la Palanca pe Ciudaneru); etc. Sict. 2. Sikvkrsia Willd. Cârpele oo; stil rectilinii!, persistent, lungindu-se la maturitate într o lungă codă, bar- bală-plumosă. 6. nontanum L. G. munților. — Rizom fără stolone. Tulpine solitare s. mal multe, erecte, de 5-35 centim., l-flore. „ ⁵⁶---_ Frumje cu segmentele laterale forte mici, cu cel terminal fdrte mare, subcordiform s. suborbicular, obscur lobat. Flori galbene, mart, solitare, erecte. Petale cu unguiculă scurtă, mal lungi dc cât calicele. Cârpele ovale, vilose, terminale prințr un lung stil barbat-plumos; receptacul pnberulent.— Q|. Maiă-Iuniil. Abit, ți Btaț. Păsciunile alpine dc pe vârful munților celor mal înalțT. — M-țiI BucegI (Verfui Furnicti); etc. G. reptans L. G. Urător. — M-țiI Prahovei (Zăganu; Iloff. Monit. med. 1868, p. 118). — luni ii-August. SEct. 3. Waldsteinia Willd. Cârpele 2-6; stil rec- tilinii!, la basă articulat, caduc la maturitate. G. Waldsteinia 7/. Bn.; Waldsteinia geoides Willd. G. Waldsteinia. — Vârful Bucegilor (Hoff. Monit. med. 1864, p. 119); m-tiî Bacăului (in pădurile munților pe drumul de la Tirgul-Ocncl la Slănic; Gueb. v. in herb. mus.Iasl). — AlartiU-Maiă. DRYAS L — Driada. Flori ermafrodile, 8-9-mere; calice nccaliculat. Arhene terminale cu un lung stil persistent .și barbat-plumos. - Cele- l'alte caractere ca la Geum.—SubarbusculI forte umili, cespi- tosî; tulpină grosă, scurtă; fruneje simple, alterne ; stipule peliolare; flori solii are, terminale, pedunculate. D. octopetala L. D. cu opt petale. — Tulpine subfrule- scente, prost ral e, forte ramose, întinse pe slîncl, dc 1-2 deci- metri. Frundc pețiolate, oblonge-ovalc, obtuse, la basă rotun- cjilc s. subcordale, crenate-denlale, deasupra venji, glabre s. pubescente, dedesubt albe-tomenlose: stipule lineare. Flori albe, mart, solitare la estrcmilalea unor lungi |>ediincull pu- bescenll-tomentoșî, midi, s. înmiiți către mijloc de o mică bracteolă lineară-ascuțilă. Calice pubescent. Petale de două ori mal lungi de cât sepalele; receptacul forte vilos. Cârpele 57 vilose, terminate prin stilul barbut-phirnos, ce se lungesce mult după înflorire. — ț> Ifumi-Auguxt. Abif. hî Ktaț. Pc slincilc calcare ale vârfurilor celor mal înalțl mun(l. — Verful Celdftulul; BucegI (Vtrful FurnW). TRIB. 4. SP1REE. — Receptacul puțin concav, ('.alicul adesea 0. Cârpele neînchise in receptacul, solitare s. nume- rose. Ovule solitare, geminate s. numerose. SPIREA T. — Spirea. Floriermafrodile s.poligame-dioicc; receptacul scurt cam- panii lat s. urceolal, cu fata internă tapetată de către un disc glandulossi cu marginea 5-10-lobală. Calice necaliculal, per- sistent, cu 4-6, mal adesea 5 sepale, imbricate s. valvale. Pe- tale lot atâtea, imbricate s. răsucite. Stamine 20- oo: fila- mente inserate pe gutui receptaculului, libere s. unite la basă. ('arpele mal adesea 5, o|K)sili|)etale, s. mal rar allcrnipelale, mal rar 1-4, ori mal multe, libere, s. mai mult ori mal puțin sus unite, inserate în fundul receptaculului; stile termi- nale s. sublerminale, drepte s. geniculate, cu eslremitatea sligmalică trunchiată s. capitală. Ovule 2- oo, descendente s. mal rar ascendente, ori 2-seriate transversal în unghiul in- tern. Fruct format din 1 - oo achene, folicule, s. păstărî, li- tiere ori unite, drepte s. mal rar conturnate. Semințe 1 - oo. — Arbuști s. subarbuscull, rar erburî; fruneje alterne, sim- ple, digitale, piuate, s. descompuse: slipule laterale libere s. peliolare ; flori în raceme, spice, s. corimbe, simple s. com- puse, ori în raccme de cime unipare s. pluripare, axilare terminale; bractee câle-odală davale; pedicele axilare, mal mult s. mal puțin sus inserate. Sect. 1. Uemaria Cambes. Plante erbacee. Flori er- mafrodile. (arpele erecte. Frunde stipulate. S. Ulmaria L. S. Ulmariă. — Vulg. Crcțușcă, Taulii. — Rizom gros, lemnos, ramos, cu fibre radicale f6rte nume- 58 rose, neîmflate. Tulpine erbacee, de 6-13 decim., erecte, sulcale, glabre, simple. Eruncfe deasupra ven|I, glabre, de- desubt tomentose-arginlil, întrerupte pinalisecte, cu 5-9 părechi de segmente forte inegale, sessile, cele mal mari lungi de 5-7 centimetri, lanceolale, duplu și inegal serati- dentale, terminalele continente într’un segment cu mult mal mare, 3-5-lobal, slipule amplexicaule, semi-circulare, au- riculate, serati-dentale. Flori albe, în cime corimbose proli- fere și terminale. Petale subrotunde, lung unguiculate. Slami- ne mal lungi de cât petalele. Carpele 5-9, glabre, contumate in spirală unele împrejurul altora. — luniîl-August. Abit. «i Mtaț. Malul apelor, păsciunile și fdne(ilc umede din re- giunea muntosă. — Bacăă (M-etirea Calinului în Poena Călugărița) ; Ndmțu (M-atirea Nouțului, M-trtirea Agapia-veche); m-țil Prahovei (mstirea Cheia); etc. 8. Fillpendula L. S. Filtpcndidă. — Vulg. Aglicd, Oglicc, Trișor, Ferige albe. — Rizom cu fibre radicale îmflate a- prope de estremitățile lor cu tubercule ovoide. Tulpine er- bacee, de 3-8 decim., erecte, simple, puțin fruncjose. Frun- te cu circuit îngust lanceolat, vercjl și glabre pe amendoufi fețele, întrerupte pinalisecte, cu 15-20, de părechl de seg- mente neconfluenle, nici chiar cele de la v£rf, forte inegale (de Vi-4 centim.), sessile, lineare-lanceolate, inegal incisate- dentate, cu lobi ciliațl mal cu stfrnă la verf; slipule ainplexi- caule, semi-circulare. auriculate.denlale. Flori albe,odoranle. în cime corimbose prolifere si terminale. Petale obovale, subunguiculale. Slamine mal scurte de cât petalele. Cârpele 9-12, vilose, drepte, neconturnate în spirală. — Maiti-luliă. Abit. nî staț. Păsciunile uscate și poenile de prin pădurile din mal totă România. — Vlașca (Carnația); BucurescI (Ciocănești); Prahova (împrejurimile Ploceciulul); Bacăă (Verțctti) ; Craiova; ele. Skct. 2. Aruncus Ser. Plante erbacee. Flori dioice. Carpele pendente. Frumje fără stipule. S. Aruncus L. S. barba-caprcl. — Prin pădurile umede șiumbrdsedin regiunea subalpina a m-ților Moldovei (Edel, l. c. 37-41; Gueb. v. in herb. mus. Iași). — luliil-August. 59 Sect. 3. Chamsdrjon Ser. Plante frulescenle. Flori ermafrodile. Cârpele erecte. Frunte fără stipule. 8. ulmifolia Scop.; S. chamasdryfolia Jacq. S. cu frunde de Ulm. — Vulg. Cununițtl. — Arbust de 10-14 decîrn. s. și mal înalt. Tulpini lemnose, ascendente, difuse, cu ramuri armate, angulate. Fruncje pețiolate, ovale-lanceolate, mucro- nate, la basă subrotunde si înlregT, duplu și inegal serati- dentate, cu dinți mucronațl, ciliate. Flori albe, în corimbc lung i>edunculale, subemisferice, simple, terminale. Sepale la maturitate reflexe. Stamine întrecend cu mult petalele, (‘.arpele 5, glabre, erecte, cu fața externă subgibosă, cu stil suberect, a picai. — luniil-luliil. Abit ți staț. Pe lăngă stîncile umbrite de prin pădurile din re- giunea subalpină. — M-țil Muscelului (Sturu); m-țil Prahovei (lu Sinaia pe polde Piscu-câudul despre Valea~rea); m-țil Bacăului (la Palanca de-al napul Pîrâul-Șanpdul și pând pe vârful Tdrhdușelulitî, la apele minerale de la Sltlnic pe malul pîrâulul cu aedaș nume chiar in fața ie corului No, 4); etc. 8. ehanuedryfolia Z’ S. cu frunte de Dumbct. — Prin pădurile umbrdse din regiunea muntosă a Moldovei (Edel, l. c. 37-42; Gucb. v. in fierb, mus. lași).— ț? MaiU-Iulid. TRIB. 5. PYREE. — Receptacul forte concav. Carpele in totalitate s. in mare parte închise în cavitatea recept acu Iară, solitare s. puțin numerose, în număr egal cu sepalele s. mal multe. Ovare mal tot-dă-una 2-ovulate. Ovule colaterale, ascendente, cu micropil extrors-inferior. Fruct pomaceft, de ordinar coronat de resturile calicelul s. de cicatricele sale.— Tulpină lemnosă. PYRUS T. — Per. Flori ermafrodile s. mal rar |>olygame; receptacul urceo- lal s. mal rar turbinal, tapetat înăuntru cu un dise glandulos, cu marginea mal mult s. mal puțin îngroșată. Calice cu 5- sepale imbricate, persistente s. caduce. Petale 5, suborbicu- 60 * >. •* > -x * •*. ■*. • lare,scurt unguiculale, imbricate. Slamine 15-20, malrar filamente de ordinar libere ; an Icre 2-loculare. inlrorse. Câr- pele, ort 5 allemipetale. ort 2-i (Sorbus); ovare inserate oblic în interiorul receptaculului și cu marginea ventrală li- beră, 1-loculare, 2-ovulale ; ovule colaterale, ascendente cu micropil exlrors-superior, adesea obturate; stile terminale, ort cu totul libere (Pijrus). ori mal mult s. mai puțin unite la basă (Malus), cu extremitatea sligmatică trunchiată s. capitală. FrucI ovoid, globos s. piriform, drupaceu, cu meso- carp (receptacul) de ordinar cărnos; endocarp 1-5-locular, cruslaceă-fragil s. coriaceîl-cartilaginos. Semințe t-2 în fie- care loge, erecte, cu tesla mal adesea carlilaginos, pe din a- Fară puțin mucilaginose.— Arbori s.arbuști; frunejealterne, simple s. pinati-compuse, caduce; slipule laterale, caduce; Hori în corimbe simple, s. compuse din cime, adesea pre- coce, esind din muguri groși, înaintea fruntjelor. Sect. 1. PyrophorumDC. Slile5,libere.Fruct lurhi- nal s. subglobos, neumbilicat la basă. cue ndocarp coriaceă- carlilaginos, cu 5 loge. Flori coriinbdse, cu pedicele simple. Fruntje simple. P. communis L. P. comun. — Vulg. PUr sălbatic. — Ar- bore piramidal, de 10-12 metri s. și mal înalt, eu ramuri spincscente, cu muguri glabri. Frundc ovale s. subrotunde. scurt acuminato, mărunt denlale. în junețe pubescenle-ara- neose mal cu soma dedesubt, în stare adultă glabre. coriace si lucilore, cu pețiol subțire, de lungimea limbului. Flori albe, lung pedicelale, dispuse în număr de 6-12 în corimbe simple. Fructe mici, acerbe, globosc s. turbinale, avend cam aceeași dimensiune în lungime cât și în lățime. — t? Aprilc- Mai ii. Abit. si «laț. Sponlaneu si forte comun prin tote pădurile din România. Obs. l’entl este specia ce se consideră că ar fi produs mal tote varietățile de Părl, ce se cultivă din timpuri imemoriale prin grădini, vil și livecjl. Skct. 2. Malus T. Stile 5, unite la basă. Fruct glo- bos-deprimat, tot-de-una umbilical la basă, cu cndocarp coriaceft-cartilaginos, cu 5 loge. Flori corirnbose, eu pedicele simple. Fruncje simple. P. acerba DC.; P. Malus austera Wallr.; Malus acerba Mcrat.; M. sylvcstris Mill. — Vulg. Mtr pădureț. — Arbore de 5-10 metri, cu rădăcină pivolantă, subsimplă, cu ramuri spinescente, cu muguri vilosi. Fruncje vercjl dedesubt, la în- ceput pubescente pe nervure, pe urmă cu lotul glabre, cu limb oboval-acuminat, obtus-dentat, odată mal lung de cât peliolul. Flori roze în afară, în corimbe, cu pedicele scurte, glabre s. pubescente, asemenea și calicele. Fruct globos s. globos-deprimat, mal scurt de cât pedicelul, forte acerb. — ț> Aprilc-Maiii. Abit. si staț. Forte comun prin pădurile din totă România. P. Malus L. P. Malus mitis Wallr.; Malus domestica Bnuj. — Vulg. Mtr dulce. — Arbore de 5-10 metri, cu ră- dăcina ramosă, forte puternică, cu ramuri spinescente, cu muguri tomentoșl. Fruncje albe-tomenlose dedesubt, cu limb oval-acuminat, crenat și obtus-dentat, odată mal lung de căt peliolul. Flori roze în afară, s. cu totul albe, în corimbe. cu pedicele scurte, tomentose, asemenea și calicele. Fruct glo- bos s. globos-deprimat, dulce. — Aprile-Maiă. Abit. și steț. Cultivat prin iote viile și livecjile din România. Oba. La acestă specie se raportă Iote varietățile de Meri, ce se cultivă din timpuri imemoriale prin grădini, vil și livedL Sect. 3. Sorbus L. Stile 2-5, unite intre ele. Fruct globos s. turbinat, cu endocarp crustaceă-fragil, cu 2-5 loge. Elori coriinbose, cu pedicele ramose. Fruncje imparipinate s. pinatisecle. P. aucupiria Gterln.; Sorbus aucuparia L. P. păstră- rilor. — Vulg. Scoruș de munte. — Arbore de ordinar nu tocmai înalt, cu ramuri cam plecate, cu muguri tomentoșî- albiciosi. Frunde iniparipinalisecle. cu 13-17 segmente opu- se, sessile, subegale, oblonge-lineare, ascuțite, serati-dentate, cu dinți acuminațl, deasupra venJI-închise, părose, dedesubt mal palide și mal mult s. mal puțin tomenlose, mal cu semă în junețe. Flori încorimbe compuse, forte ample, mal scurte de cât frunzele, puberale. Sepale erecte, după înflorire in- dexe înăuntru. Stile 2-3, rar 4-5, vilose la basă. Fruct mic, subglobos s. sferic, cu 2-3, rar 4 loge inegale, roșu-stacojift, glabra, pulpos-suculent, cu un gust amar-acerb. — luniii. Abit. și flt&ț. Pe stîncile din pădurile muntose, mal cu s6mă din regiunile subalpine și alpine. — M-țil Coziel (Fârfcca, Urzica, Na- rațu); m-țil Muscelului (Dunboviciâra); m-țil BucegI; m-țil Nemții- lui (Schitul Sihla, mstirea Agapia-vechc) ; m-țil Bacăului (apele mi- nerale de la Sldnic); etc. P. Sorbus Gccrtn.; P. domestica Sm.; Sorbus domestica L. P. Sorb, — Prin pădurile din regiunile muntose. — Moldova (Edel, l. c. 42). Sict. 4. Torminaria DC. Stile 2-5, unite între ele. Fruct turbinat. Flori corimbose, cu pedicele ramose. France simple, lobate-angulose. P. torminalis Ehrh.; S. torminalis Crantz.; Cratcrgus torminalis L. P. torminal.—Vulg. Sorb.— Arbore de 10-15 metri. Frunte cu pețiol pubescent, deasupra venjî-închise. glabre și strălucit ore, dedesubt mal palide, subpubescenle s. glabre, pinatinervate, cu nervure forte puțin numerose (4-5), late, ovale-acuminate, la basă rotunjite, trunchia- te s. cuneate, lobate, de ordinar cu 5-7 lobi depărtați, lan- ceolați-acuminațl, inegal dentațl, cel inferiori mal mari și forte divaricațl. Flori în corimbe compuse, multiflore, mal scurte de căt frunzele. Sepale la maturitate caduce. Petale cu unguiculă subglabră. Stile glabre. Fruct oval s. subglo- bos, brun-gălbuiă, subcărnos, acerb, pe urmă acidul, 2-locu- lar. — Mahl-hmiil. Abit. și staț. Pădurile munților puțin înalțl. — BacăQ (la m-stirea Calinului pe Piecul-Sthiel) ; etc. 63 CYDONIA T. — Gutuiu. Flori ermafrodite; receptacul campanulat. Calice cu 5 se- pale subfoliacee. Petale 5, suborbiculare, răsucite, mal rar imbricate. Stamine 20 - oo. Ovariă aderent cu fundul re- ceptaculului, cu 5 loge crepate longitudinal în unghiul in- tern , oo-ovulate; ovule 2-seriate vertical, ascendente; sti- le 5, libere. Fruct pomaceă, piriform, coronat de calicele fo- liacefl, cu endocarp meinbranos-cartilaginos, 5-locular. Se- mințe oo în fie-care loge, cu testa pe din afară mucilaginos. — Arbuști s. arbuscull; fruncje simple, întregi; stipule de or- dinar foliacee, caduce; flori solitare, terminale, ori puține și corimbose. C. VUlgaris Pers.; Pyrus Cydonia L. G. comun. —Vulg. Gutiail, Alămîiorc. — Arbuscul s. arbore puțin înalt, adesea ramos chiar de la basă, cu ramurile tinere lomentosd. Frun- (Je scurt pețiolate, ovale s. ovale-oblonge, obtuse s. ascuțite, forte întregi, tomentose-albiciose dedesubt ; stipule caduce, subfoliacee, ovale-lanceolatc, îngustate la basă, mărunt den- tate cu dinți ciliforml și glanduloșl. Flori mari, solitare, ter- minale, subsessile. Receptacul ovoid. Sepale cu margini glan- dulose. Petale albe s. albe-roșielice, eliptice, emarginate, de două ori mal lungi de căt staininele, lânose la basă, dim- preună cu slilele. Fruct forte mare, subglobos-pirifonn, pu- bescent-tomentos, galben, forte odorant. — Apr ile-Mai ii. Abit. si Rtaț. Cultivat prin live<|î și vil din timpuri imemoriale, și câte-odată subspontaneQ prin tufărișurile și pe lângă îngrăditu- rile d'împrejurul locuințelor. CRATjEGUS T. — Păduccl. Flori ermafrodite; receptacul urceolat s. campanulat. Se- pale 5, mici s. mari, foliacee și persistente. Petale 5, orbicu- lare, patente. Ovariă aderent cu fundul receptaculului, cu 1-5 loge 2-ovulate; stile 1-5, libere. Prupă ovală s. subglo- 64 bosă, coronatăde calicele persistent; pyrene 1-5, osose. 1- loculare, 1-sperme prin abortare, libere s. mal rai* unile îm- preună înlr o singură pyrenă, cu 1-5 loge l-sperme. — Ar- buști s. arbori mici, cu ramuri spinescenle; (runde simple, întregi, subdenlate, lobate, s. pinatifide; stipule mici s. mart, caduce; flori braeteale, terminale, cimose-corimbose, s. so- litare. S k c T. 1. E u c k a t .e g u s. Sepale miri și nefoliacee. Be- ceptacul urceolat. 1 trupă ovală, corona!ă de sepalcle persi- stente, munită Ia vârf cu o apertură forte mică și cu mult mal puțin largă de căi diametrul transversal al fructului: pyrene 1-5, l-sperme, libere s. unile. Frunte de ordinar an- gulate-lobate. Flori în corimbe terminale. C. Oxyacantha L. P. comun. — Vulg. Pdduccl. — Ar- buștii forte spinos, li ifos, cu ramurile tinere glabre. Frunde pețiolalje, glabre, coriacee, hicilorc deasupra, verdl-glau< e>- cente dedesubt, obovale-cimeiforme, pinalilobale s. pinali- partite, cu 3-5 lobi incisațl-denlați către vârf; stipule folia- cee, subfalciforme, întregi s. denlale-glandulose. Flori destul de mici, cu miros de migdale amare, albe s. roșielice, în co- rimbe ramose, pedicelate, de ordinar inimile cu braclee ca- duce; pedicele glabre. Sepale glabre, ovale-acuminale, forte patente și recurbate la vârf. Slile 2-3. Fructe ovale s. sub- globose, roșii, 2-3-pyrene. — î? Aprilc-Maiil. Abit. Rl «taț. Marginea pădurilor, tufărișuri și crîngurl, atât «lin regiunea câmpenă, cât și din cea muntosă. — Tută România. C. monogyna Jacq. P. wonogyn. — Difere de specia prece- dentă prin (‘araderele urmălore : Irunchiă mal arborescent: frunte de ordinar cu margini subpilose, mal profund pina- tipartite, cu lobi mal asculițl; pedicele vilose; sepale lân- ceolate-acuminate, adesea pnbeseente și reflexe la maturi- tate; stil solitar: fruct oblong-subglobos. de ordinar mai mic si cu un singur sîmbure. - - t? Maiti-Juniil. Abit. și Ntaț. Amestecat cu speria precedentă vegetrză în aceleași stațiuni, dar cu mult mal comun. 6S Sect. 2. Mespilus L. Sepale foliacee, persistente. Drupă subglobosă-deprimată, turbinată, coronată de sepalele persistente, și munită la veri cu o apertură cupuliformă forte mare, egalând diametrul transversal al fructutul; pyrene 5, l-sperme. libere. Frunte întregi s. subdentale. Flori soli- tare. C. Mespilus Brandzaherb. fl. Rom.; Mespilus rulgarisj, Bauh.; M. germanica L. P. Moșmon. — Vulg. Moșmon, Sco- ruș nemțesc, Măcieș. — Arbuscul de la basa ramos. torluos, în stare sălbatecă spinos, cultivat inerm, mal rar arbore puțin înalt. Frunte scurt pețiolate, oblonge-eliptice s. oblonge-ob- ovale, ascuțite s. obtuse, întregi, s. subdentate către partea superioră, vilose dedesubt; stipule caduce. Flori mari. albe, solitare, terminale, subsessileîn mijlocul fasciculelor de frun- <|e ce termină ramurile, inimile cu bractee lineare, persi- stente. Receptacul tomentos. Sepale lănose. foliacee, lan- ceolate-lineare, mal lungi de căt receptaculul. Ovariu cu 5 loge 2-ovulate; stile 5. Drupă mare, subglobosă-deprimată, turbinată. pubescenlă s. glabră. rugosă, brună roșiatică. dură și acerbă, devenind pulposă și dulce-arrișoră după ce a su- ferit un începui de fermenlaliune. — t> Main. Abit. și Maț. Pădurile și tufărișurile din regiunea muntosă; a* desea cultivat prin grădini. — împrejurimile Hușulul {Czih. și Szab. Lc.26; Edel, l. c. 42; Gueb. /. r.) COTONEASTER Medic. — Cotoncasfru. Sepale 5, scurle. persistente. Petale 5. Stamine 10- x. Cârpele 2-5. cu loge 2-ovulate, libere prin vvrful și unghiul lor intern, aderente cu cavitatea receptaculului prin partea lor dorsală și inferioră. Drupă de formă varie. 2-5-pyrenă : pyrene osose. 1-sperme. — ArbusII s. arbusculi. erecll ori decumbențl; frumje pețiolate. simple, adesea sempervirente: stipule subulule. caduce: Hori solitare, ori mal adesea în cime teiminale. axilare, s. căle-odală unilaterale. o 66 0. VUlgaris Lindl.; Mcspilus Cotoneaster L. C. comun. — Vulg. Bărcocc. — Arbusrul inerm. Frunte forte întregi, o- vale, roliindite la basă, obtuse s. nnicronulate la vârf, venjl și glabre s.subpubescenle deasupra, albe-tomentose dede- subt, forte scurt pețiolate. Flori albe-roșiatice, axilare, soli- tare, geminate s. mal rar Iernate, scurt pedicelate, la început erecte, pe urmă plecate; pedicele pubescente. Receptacul turbinat, glabru. Sepale subrotunde, scariose pe margini. Pe- tale ovale, concave, erecte, puțin mal lungi de cât sepalele; stile de ordinar 3. Fruct reflex, globos, lucitor, roșu ca sân- gele, glabru. — Maiii-luniil. Abit. ți staț. Pe stîncile de prin pădurile niuntose din regiunea subalpină. — M-țil Muscelului (Sturu). AMELANCHIER Medic. — Amdanchieru. Receptacul campanulat s. urceolat. Calice cu 5 sepale dentiforme. Petale 5, lineare-lanceolate. Stamine x. Ovariă mal mult s. mal* puțin adnat cu receptaculul, cu 2-5-loge 2-ovulate, incomplet subdivisate prin despărțituri false în logete 1-ovulate. Fruct subglobos, coronat de către dinții ca- licelul, cărnos, cu endocarp crustacefi-fragil, cu 4-10 logete 1-sperme. — ArbusculI s. arbuști cu frunte simple, caduce; stipule elongate-subulate, s. mici, mal rar 0; flori racemose s. cimâse-racemdse, bracteate. A. vulgari» Moench.; Crattegus Amelandiier DC.; Pyrus Amclanchier Willd.; Mcspilus Anielanchier L.; Aroma A- melanchier Rchb. — Prin crepăturile stîncilor din pădurile subalpine. — Câhlăă (Edel. I. c. 35). — Aprile-Maiii. TRIB. 6. PRUNEE. — Receptacul puțin concav. Cârpei mal tot-de-una solitar, liber, neînchis. Stil inserat pe vârful ovariulul. Ovariă 2-ovulat. Ovule colaterale, descendente cu micropil extrors-superior. — Tulpină lemnosă: fruneje simple. PRUNUS T. - Prun, Flori ermafrodile; receptacul ohconic, tubuios s. urceolal, in întru glandulos. Sepale 5, inserate pe gutui receptacu- lului, imbricate, caduce. Petale 5, alterne, imbricate, caduce. Stamine 20- x. Cârpei solitar, liber, inserat în fundul re- ceptaculului; ovariu 1-loculur, 2-ovulat; ovule colaterale, descendente, cu micropil extrors-superior, inimii de un ob- turator; stil terminal cu extremitatea sligmaliferă dilatată. Drupă, cu epicarp membranos, neted (Ccrasus), glauc (Pru- nophora), ori velulat (Amygdalus, Persica), cu mesocarp pul- pos s. dur (Amygdalus); sîmbure neted, s. rugos foraminulos (Persica). Sămență 1, mal rar 2, descendente, cu tesla membranos. — Arbori s. arbuști; frunde alterne, simple, cu pețiol adesea glandulos, cu limb în vernațîune conduplicală s. convolutală; stipule laterale; flori solitare, ori mal adesea corimbose s. racemose, născând înainte s. în acclaș timp cu frunzele. Sict. 1. Prunophora Ncck. Drupă globosă,ovală s. oblongă, glabră, acoperită cu o eflorescentă cerosă, glaucă- albiciosă, cămosă; sîmbure ovoid s. oblong, comprimat, cu extremitățile ascuțite, cu fețele netede. Flori solitare, gemi- nate, s. umbelate-fasciculate, eșind de ordinar din interiorul unul mugure solzos, înainte s.în același timp cu frunzele; frunte în vemațiune convolutală. P. domestica L. P. domestic. — Vulg. Perj. — Originar din Caucas, se cultivă din timpuri imemoriale prin livecjile din tolă România. — 1? Aprilc. P. insititia L. P. altoit. — Vulg. Goldan. — Originar din Grecia și Caucas, se cultivă din timpuri imemoriale prin live<|ile din Iotă România. — Aprile. Obs. Aceste două specii datt o mulțime de varietăți cc se cultivă în tote părțile țărel, sub denumirile vulgare de : Pruni. Curcudel, Bardacl. Avrami, etc. P. spinosa £. P. spinos. —Vulg. Porumbrcl, Porumbarii. — Arbuscul de 1-2 metre, forte spinos, cu ramuri divaricate, spinescente, cele tinere pubescente s. glabre. Frunte ovale- lanceolate s. obovale-oblonge, mărunt serali-dentate,la matu- ritate glabre; stipule lineare, pubescenle. Flori solitare, albe, născând înaintea frunzelor; pedicele glabre, mal scurte de cât fructul. Fruct globos, erect, violaceu, glaucescent, de mărimea unei mazere. forle acerb ; sîmbure rugos. — Î?J- prilc. Abit. ți staț. Prin locurile inculte din Iută România. Sf.ct. 2. Armrniaca T. Drupă ovală-globosă, velu- talft. pulposă; sîmbure oval-globos, comprimat, neted, cu marginile sulcale longitudinal. Flori solitare s. puține, sub- sessile, eșind din muguri solzos! înaintea frundelor: frunte în vernațiune convolulată. P. Armeniaca L.; Armcniaca vulgari* Pers.; A. cpiro- tica J‘7. Hrtt. P. Zarzăr. — Vulg. Cais. — Originar din Arme- nia. se cultiva prin tole livedile și viile. —ț> Martiă-ApriU*. P. Amarei la Uchb.; Armcniaca ilitracina Dicrb. —Vulg. Zarzăr. — Cultivat forte comun prin Iote livetjile și viile. — Tp Martiil-Aprilc. Srct. 3. Prrsica T. Drupă globosă, velulală s. gla- bră, cărnosă și suculentă: sîmbure forte dur, cu suprafața sculptată cu anfracluosilăll profunde. Flori solitare s. gemi- nate, subsessile. născrnd înaintea frundelor: frunde în ver- națiune conduplicală. P. Persica II. lin.; Persica ritlgaris Mill.; Amygilalus Persica L. — Vulg. Persic. — De și epitetul ce portă pare a I designa Persia ca patrie, totuși se consideră ca originar din China, de unde s’a introdus în Grecia și Italia către începutul erei creștine (A.deCandolle): se cultivă prin tute ▼iile și livedile. — t? Martiii-Aprilc. Oba.. Din acestă specie se cultivă varietățile : «. leuca rpa (Vulg. Persică comunii), xantocarpa, y. hamatocarpa (Vulg. Persică roșie % 5. latis (Vulg. Pernică Golașii). 69___ Sect. 4. Amygdălus T. Drupă oblongă-comprimată, tomenlosă-velnlală, la începui căinosă s. coriacee. la matu- ritate uscată, snbbivalvă: simburc oval-compriinal. neted s. rngos, mal adesea foraminnlos. Flori solitare, subsessile, e- șind din muguri solzoșl înaintea bundelor: frunte in ver- națiune conduplicată. P. AmygdalflS H. Bn.; Amggdalus conimunis L. P. Mig- dal. — Vulg. Migdal comit n. — Originar din Persia, Asia- mică. Syria. Algeria. de unde s a introdus in Grecia, șidea- colo la Roma : rar cultivat prin grădini si liverjî- — ț? A/nilc P. nana H. lin.; Amygdaliis nana />. P. pitic. — Vulg. Migdal pitic. — Spontanei! prin păsciunile munților (Czih.și Szab. I. c. 25/ și prin locurile inculte din Iotă Moldova (Gucb. I. c.; Edcly l. c. 41). -- Aprilr. Obs. Efl nu am vOdut încă pe A. vina L.ᵣ aiurea, de cât pe lăngă ruinile din grădina de la Socola a luT Micbail Sturdza. unde nu pot bă sciO, dacă este spontanei! saO subspontancă. S e c t. 5. C k r a s c s T. Drupă globosă. glabră, fără eflo- rescentă, cămosă: simburc subglobos, neted s. rugos. Flori umbelate, născend înaintea fruncjelor s. in același timp cu ele: frunde in vernaliune conduplicată. P. Cerasos L.; P. austera Ehrh.; Ccrasus vulgar is Mill.; C. aqironiana DC.; C. acida PI. TlWf — Vulg. Vișin. — Originar din Cerasonta (Asia-mi( ă), de unde fu adus la Ro- ma in timpul lui Lucullus; cultivat din timpuri imemoriale prin livecjile și viile din tolă România. — b Aprile. P. avium L.; Ccra$uii avi tun Ma’nch.; C. dulcis Mill.; C. aviiun Mtrnch. a. syh cstris. P. păsurilor. — Vulg. Circșidp a- serilor. Cireș sălbatec. Cireș de pădure. — Rădăcină nesto- loniferă. Arbore inall, < u ramuri mal mult ori mal puțin patenle-erecle. nicl-odală pendenle. Frunde lasciculate la vârful ramurilor, obovale-oblonge, acuminato, puțin încre- țite, duplu dentale, de ordinar pubescente dedesubt; pețio) munit la verf cu 2 glande roșiatice. Flori albe, forte lung 70 pedicelate, în umbele sessile, desvoltându-se în acelaș timp cu frunzele, eșind din muguri cu solzii toți scarioșl, ciliațY și glandulo.șl. Frucl globos, de mărimea uneT mari mazere, dulce-amăriă, roșu s. negru. — ț> Aprile. Abit. și Maț. Spontanei! prin păduri. — Forte comun mal cu s6ină prin pădurile munților M-stirel Cașinulul. O/zv. Din acrstă specie sc crede că derivă mal Iote varietățile de Cireși, cultivate prin vil și livccjl, precum : P.juliana Rchb. (vulg. Cireșe dulci negre, Cireșe de Haiti), P. Duracina Rchb, (vulg. Ct- reșe-Drtigăntle) \ etc. P. Chanuecerasus L.; Cerasus pumila Bnig.; C. humilis Rost. P. pitic. — Prin pădurile munților. — Moldova (Czih. și Ștab., I. c, 26). — 1? Aprile-Maiti. Sbct. 6. P a dus Mill. Drupă globdsă, netedă, nudă s. acoperită cu o eflorescență cerâsă, puțin cărnosă; sîmbure sferic s. oblong, neted s. rugos. Flori în corimbe s. raceme, axilare s. terminale, mal mult ori mal puțin elongate; frunte în vernațiune conduplicată. P. Mahaleb L.; Cerasus Maludeb Mill, P. Mahcdeb.— Prin pădurile de prin locurile petrâse. — Baia; Nămțu; Apele mi- nerale de Ia Slănic (Czih. și Szab. I. c. 26); Galați (Gueb. l.c.). — ț> Aprile. P. Padus L. Cerasus Padus DC.; Padus avium Fl. Wett.; P. vulgaris Rost. P. cu struguri. — Vulg. Mălin. — Arbore mic s. arbust, cu ramuri patente, brune, punctuale cu alb. Fruncje glabre, oblonge-obovale, acuminate, mărunt dentate, cu dinți ascuțițl și neglanduloșl; pețiol munit Ia vărf cu 2 glande. Flori albe, mirosildre, născend în același timp cu fruncjele, în lungi raceme laterale, cilindrice, pendente, mu- mie la basă cu câte-va fruntje: pedicele, cele mal multe, per- sistente după înflorire. Sepale rotunjite și ciliate-glanduldse. Fruct negru, globos, de mărimea unei mazere, amar și fdrte acerb. — 1? Maiă. Abit. și staț. P&durilc umede din regiunea muntdsă. Cultivat a- desea prin parcuri și grădini. 7t III. PAPILIONACEE. Flori ermafrodiie, neregulate, resupinate. — Beceplacul concav, cu (ala internă adesea glandulosă. Calice gamo- sepal, cu 5 divisiunl egale s. inegale, imbricate s. valvate. Corolă polypetală, neregulată, papilionacee, cu 5 petale ine- gale, vex ilare, libere s. mai rar aderente si între ele și cu sla- minele : unul posterior mai mare (rexil s. stevdard), doue laterale și simetrice (aript), și doue anteriore, de ordinar a- (ierenle prin marginea lor inferioră și simulănd un petal unic (carina). Slamine 10, forte rar oo, perigine, forte rar libere, mal tot-de-una 1-adelfe, s. 2-adeIfe, anteriorele 9 fiind unite prin filamentele lor intrun tub crăpat pe fața superiâră, £ră arjecea, suprapusă slendardului (stamina vexilard). rămâind independentă; antere 2-loculare inlrorse, deiseente longitu- dinal. Gyneceă 1-carpelat, excentric, suprapus sepalulul an- terior; ovariQ liber, 1-locular, cu placenta parietal suprapus sepalulul anterior, pluri-s. mal rar pauciovulat; ovule campi- lolrope, descendente : stil filiform s. comprimat; stigmat ca- pital, terminal s. sublaleral. Bâslare (legunien) polyspermă, oligospermă, s. monospermă, de ordinar uscală și 2-valvă la maturitate, forte rar indeiscentă și subcărnosă, căle-odată lomenlacee, și divisată prin gutuilurl transversale în mal multe logete, ce se separă la maturitate în articull 1-spermI si indeiscențl. Semințe cu umbilic de formă variabilă, și cu fonicul adesea dilatat în dreptul săă; albumen nul s. sub- nul ; embrion curbat, cu radicula forte rar rectilinie, mal tot- de-una inflexă, accumbentă; cotyledone grose. — ErburI anuale s. perene, arbori s. arbuști; fruncje alterne, rar sim- ple, mal tot-dâ-una compuse, pari-s. imparipinate, digitale, s. trifoliolale, adesea cu pețiol comun aristat s. cirrat (ter- minat în cârcel simplu s. ramos), munite cu stipule, câte- odată și eu stipele; flori terminale, axilare, s. laterale, rar solitare, mal adesea în raceme, spice, umbcle, s. capitull. TRIB. 1. VICIEE. —Slamine 2-adelfe s. sub-l-adelfe. Legumen nearticulat 2-valv. — Erhurî erecte, difuse, s. scan- dente; fruncje paripinale. cu pețiol comun arislat. s. mal a- desea cirral, cu foliole adesea denticulate la verf, neslipelate. VICIA T. ~ Vicia. Calice cu 5 lobi s. dinți subegall, s. superiorii 2 mal scurti. Slamine 2-adelfe s. sub-l-adelfe, cu tub trunchiat forte o- blic la verf. Stil inflex, filifonn, ori comprimat lateral s. d’in- ainte in dărăl, cu marginea dorsală munilă, dedesubtul stig- matului, cu un fascicul de perl, s. cu vorful vilos de jur îm- prejur, mal rar glabru ; stigmat terminal. Păstare sessilăs. stipitală, de formă varie, comprimată, membranosă, subcăr- nosă s. coriacee, 2-valvă, 2 - oo - spermă. Semințe globose, angulose, s. comprimate; umbilic oblong s. linear, acoperit de către funiculul dilatat. — Erhurî anuale s. perene, forte rar erecte s. difuse, mal adesea scandente; fruncje paripinale, cu pețiol comun arislat s. cirral; foliole oo-s. mal rar 1-2- jugate, întregi s. dentale ; slipule de ordinar semisagitate: flori axilare, solitare s. geminate, ori în raceme laterale. S E c t. 1. E u v i c 1 a P7s. Flori axilare. solitare s. gemi- nate, ori in raceme laterale, pauciflore si subsessile, s. mulii- flore, lung pedunculate. Stil comprimat d'inainle in dărăt, ui marginea dorsală barbată suht stigmat, s. mal rar cu erful vilos de jur împrejur. Păstare x-spermă. /. Hori (tjrilarr, voii tare *. geminate, tiibwafile și nrpurtute fie cdtre an peduncul comun. a. P&start acisilâ; calice regulat. V. satiVA L. V. culticaid. — Vulg. Mdzcriclw (Bobusor) cultivata. — Tulpine de 2-6 decim., angulose, sulcate, mal mult ori mal puțin vilose, flexuose, ramose in partea inie* rioră. Fruncje cu pețiol comun terminat in cârcel ramos, cu 5-7-perechI de foliole întregi, obovale s. lineare-oblonge, trunchiate s. emarginale. mucronale. slipule semisagitate, cu ⁷³ lobul inferior dentat s. incisat, orî miel și lancenlate, întregi, maculate. Flori violacee-purpuriî, solitare s. geminate, sub- sessile s. scurt pedicelate. Calice cu divisiunl egale, drepte, lineare-lanceolate, subiilate. porrecte, ciliate, aprope de lun- gimea tubului. Stendard glahru. Păstare erectă s. patentă, ohlongă-lineară, comprimată. subtorulosă, forte reticulată- venală. mat mult orî mal puțin puhesccnlă. polyspennă. Semințe subglobose, comprimate, netede la maturitate, oli- vii. — Q Aprilc-luihi. Abit. și staț. Păsciunile de prin păduri, locuri cultivate, semănă- turi. — Bucuresci (Pilda rea Jc ta Htlaisa); Vlașca (Pildurea rit la Chinuia); împrejurimile Bertadulul; etc. V. ailgastifolia Rotii. V. cu fniudc iiigustr. — Vulg. Mu- lt rufa(Bobusor) cu /runde înguste. — Locuri cultivate, semănături, păsciunî uscate. — Moldova (Czih. I. c. 58-74). — 0 Aprilc-lullii. V. lathyroides £. V. Ltdkyr-făls. — Tulpine de 1-3 de- cim., subțiri, angulose, mai mult ori mai puțin vilose, ramose de la basă, difuse, nescandenle s. puțin subsc,andenlc. Frun- de cu petiol comun, aristal s. terminat in cârcel simplu, in- feriorele cu 1-2 părechl de foliole obcordate, superiorele cu 3 părechî de foliole obovale-oblonge s. lineare-ingusle, întregi, emarginate s. trunchiate, mucronate; stipule semisagitate, forte întregi, nemaculate. Flori forte mici, violacee-purpuriî. tot-de-una solitare, subsessile. Calice vilos, cu divisiunl egale, drepte, lineare-lanceolate, ciliate, puțin mal scurte de cât tubul. Stendard glahru. Păstare erectă s. patentă, lineară, comprimată, netorulosă. glabră, la maturitate năgră. Semințe snhcubicc,brune, tubercnirtse-granulate. — O Aprile-Maiii. Abit. și «laț. Poenile de prin păduri, păsciunile terenurilor are- nacce. — Vlașra [Pltdurea de la Comana); BucurescI (Pădurea Meri- nani); ele. V. sordida WK. V. sordidă. — Vulg. Alaserichc (Bobu- ri) galfana-frshhta. — Păsciunile colinelor, marginea lo- curilor cultivate. — Moldova (Czih. I. c.; Gucb. I. c.). — Q Maiii-ItiUil, 74 b. Păitarc atipitată ,* calica uccrgatlat. V. In tea L. V. galbena. — Vulg. Măzeriche (Bobii tor) galbeml. — Prin locurile cultivate și pe marginea semănă- turilor. — Moldova ((’zib. I. c. 58-74; (îneb. I. e.). — Q J„- niii-luliit. 2. Flori în raceme laterale, subsessile, pitnr.ifiore; stil gros, barbut suht stigmat, a. Pilstarc sfisild V. Faba Z., Faba vulgaris DC. F. Bob. — Vulg. Bob.— Forte comun cultivat în câmp și prin grădinele de legume.— Q Iun iu-August. b. Pâatart ațipi tatu. V. sepinm L. V. îngrăditurelor. — Vulg. Măztrichea (Bobușor) îngrăditurelor. — Rizom ramos, cu stolâne fiii” forme, roșietice. Tulpine de 3-9 decim., scandente, flexudse. angulose-sulcate, puțin pubescente s. subglabre. Frunde cu pețiol comun terminat în cârcel ramos, cu 5-8 părechl de fo- liole decrescente de la basă la verf, alterne s. suboposite, subpețiolulate, ovale-oblonge, trunchiate ori emarginate, s. ovale-lanceolate și subascuțile, mucronate, ciliate; stipule semisagitate, aculidentate, adesea maculate. Flori sordide* violacee, cu vinișore purpurii, patente orizontal, în racem 2-5- flor, cu peduncul comun forte scurt, și cu mult mal scurt de cât fruncja. Calice păros, cu dinți, cu mult mal scurțl de cât tubul, inegali, triangularf-subulați, superiorii mal scurțl, a- scendențl-convergențl. Stendard glabru. Păstare erectă s. reflexă, oblongă, comprimată, glabră, netedă, negră la ma- turitate ; umbilic linear, egalând două treimi din circumfe- rința simințel. — Maiă-Iuniă. a. vulgaris Koch. Foliâle ovale-oblonge, trunchiate s. sub- emarginate. Ș. montana Koch. Foliole ovale-lanceolate, subascuțite. Abit. fi staț. Pădurile erbose, tufărișuri, îngrădituri. — Var a. Bu- curescl (Pădurea Merinani); etc. Var 0. M-ții BucegI (primul terf dl Furnica); etc. _____75_______ V. pannoniea Jacq. ; V. striata Bieb. V. paimoiHCd. — Vulg. Măwiche (Bobușor) unguresc#. — Tulpine de 3-6 decim., scandenle, angulose-sulcale, puțin vildse. Frunte rerdl-închise, vilose-sericee, cu pețiol comun terminat în câr- cel simplu s. rainos, cu 6-10 părechl de foliole alterne s. sub- oposite, subpețiolulate, obovale-oblonge, obtuse, trunchiate s. mal adesea emarginate, mucronate; stipule mici, semisa- gitate s. lanceolate, întregi, maculate. Flort galbene-venjul, cu vinișdre purpurii, pendente, în racem 2-4-flor, subsessil, ți cu mult mal scurt de cât frunza. Calice Torte vilos, cu dinți subegall, linearl-selacel, ascuțițl, drepți, aprdpe de lungimea tubului. Stendard vilos-sericeă. Semințe mari, subglobdse- subcomprimate, brune, netede la maturitate; umbilic linear, egalând a ș6sea parte din circumferința seminței. — 0 Maiii-Iuliil. Abit și Btaț. Marginea pădurilor, a tufărișurilor și a locurilor cultivate, păsciunl și livezi. — Bucurescl (Merinani, Ciocănești); Vlașca (Comuna); Bârlad; etc. 3. Flori fa raceme lung pedunculate, inultiflore. a. Stil grot, barbat fubt tfigmat. V.dUtttenn L. V. tufărișurilor. — Vulg. Măzerichea (Bobufor) tufărișurilor. — Tulpină scandentă, de 10-15 decim., fârte angulăsă, subalată, glabră. Frunte terminate in cârcel rainos, cu 4-5 părechl de foliole alterne, subpețio- lulate, ovale-lanceolate, obtuse, mucronate, reticulate-vena- te, mărunt ciliate pe margini; stipule semilunare, incisate- multidentale, aplicate. Flori purpurii, pe urmă galbene-sor- dide, patente, in raceme laxe, 3-7-flore, erecte-patente, cu peduncul de lungimea frunzei s. mal lung. Calice cu dinți forte scurțl, inegali, triangularl, superiorii 2 convergențl. Stendard glabru. Păstare comprimată, oblongă, mărunt reti- culată-venată, glabră. Semințe globâse, negricidse; umbilic linear, egalând două treimi din circumferința seminței. — 0 luniii-lulifl. Abit ți «taț. Prin tufărișurile și pădurile munților. — Bacău ( Verțucil-ăt-jM); etc. 7H b. Stil subțire, cu vei ful rilos tic jur împrejur st neharbat. V. pisiformis L. V. cu fruudr tic muzerc. — Vulg. Ifa- zeriche (Bobușor) cu frunde dc, ntazcrr. — Tnlpine scan- dente.de 1-3 metri, sukală, puțin ramosă. Frunte terminale în cârcel ramos, cu 4 părechi de foliole forte mari, decre- scente de la basă la verf. sub|>ețiolulate. late, ovale-cordale, obtuse s. emarginale, miicronate. relirulate-venalc. cu fo- liolele inferidre forte apropiate de tulpină, simulând stipule: stipule semisagilate. dentate, reflexe. Flori galbene-verdul, în racem dens, milițiilor, patent in unghii! drept, de lungimea frundel. s. mal scurt. Calice cu dinți subulațl. mal scurțl de cât tubul. Stendard cu limh mai scurt de cat unguicula. Pă- stare lineară ohlongă. comprimată. mărunt reticulată-ventila- tă. glabră. Semințe globose, brune: umbilic linear egalând jumătate din circumferința seminței. — 0; luniit-Iidiu. Abit. și sUț. Pădurile munților. — M-țil Muscelului; ctc. V. sylvatica L. V. de pădure. — Vulg. Mdzcrichc (lio- bușor) de pădure. — Tulpine de 10-15 decim., debile, scan- dente, forte ramose, geniculate, angulate-slriale, glabre. Frunde mol, terminate in cârcel ramos, cu 6-10 părechi de folidle mici, alterne s. suboposile. subpețiohilate, forte ca- duce, ovale-oblonge s. eliptice-oblonge, obtuse, mucronate. cu foliole inferiore depărtate de tulpină: stipule semilunare. palmati-dentate. cu dinți linearl-setacel, reflexe. Flori albi- cidse. cu stendardul striat cu vinisore violacee, cu carina la vârf atro-violacee. plecate, in racem lax. multiflor. erect-pa- tent, cu peduncul mal lung de cât frunda. Calice cu dinți subulațl, mal scurțl de cât tubul. Stendard cu limb mal lung de cât unguicula. Păstaie oblongă-lineară, comprimată, la verf încurbată, acoperită cu mici puncte proeminente, mai rar pubescente in juneță. inegrindu-se la maturitate. Se- mințe globose, negre: umbilic linear, egalând două treimi din circumferința seminței. — luttiu-Iuliu. Abit. ți staț. Pădurile munților. — BarăO (în ptldarra din gropilor de pecarii de la Câmpeni, în m-ții dr la Palanca); m-ți] Muscelului; etc. 77.____ Sect. 2. Cracca Biv. Flori în raceme laterale, lung pe- dunculate, multi-s. pauciflore. Stil comprimat lateral, cu ver- ful vilos de jur împrejur și nebarbat. Păstare x-spennă. V. Cfacca L.; Cracca major Frankcn. V. în iqnc. — Vulg. Hăzeriche (Bobușor) comună. — Tulpine scandente, de 5-15 deciin.. angulose-sulcate, ramose, munite cu peri aplicați, puțin numeroși, s. forte pubescente-albiciose. Tulpine scan- dente. Fruncje terminate în cârcel ramos, cn foliole nume- rose mici, alterne s. suboposite, forte scurt pețiolulate. o- blonge-lineare s. lineare-lanceolate, întregi, obtuse s.ascuțite, mucronate; stipule lineare-ascuțite. semisagitale. s. supe- riOrele nesagilate, întregi. Flori violacee-ceruliî, câte-odală pestrițate cu alb. în raceme dense, mullitlore. unilaterale, egalând s. întrecdnd frunda. Calice pubescent. eu tub oblic, negilms la basâ, eu dinți forte inegali, inferiorii lineari-lan- ceolațl. aprope de lungimea tubului, superiorii forte scurțl. triangnlari, convergent!. Slendard egalând aripele, presen- lând o înguslătnră către mijlocul seu. cu partea inferiori Hitorbicnlara, mai lată de cât partea superiori, ce este e- rectă. Păslare reflexă. |>endenlă. comprimată, oblongă, de ordinar oligospennă. glabră. stipilală eu pedicul mal scurt de cât tubul calieelul. Semințe globose, negre, netede la ma- turitate: umbilic egalând o treime din circumferința semin- ței. — 9} Iun iii-1 uliii. Abit. ți ațâț. Prin KvuienîUurilc de grâfl, tufărișuri. păduri tăiate. — Ba răii ( Verziei; în pădureți de Ithiț/fl yrapde de [>ecnrerene. erecle s. mal adesea scandente, eu ramuri călp-odată aripate : frunde pa- ripinate, 2 - x-jugate, cu Iote folidlele foliacee (Orobus), s. cu cele superiore cirriforme; pețiol comun angulat. s. maî rar dilatat-filodinal; stipule foliacee. sagilate s. semisagitate. rar întregi la basă, câle-odată foliiforme; flori cu pedunculi spu- riu axilari. 1 - x - flori, subracemoși. Sect. 1. Nissolia Tournef. Stendard tără gibositate calosă la basa sa: stil drept, canalieulat dedesubt: toți pe- țioliî foliacel, lipsiți de foliole și de cărcel. L. Nissolia L. L. ffîtcsolict. — Vulg. Mitra ichc (Lhi- tcu-pratiilid). — Tulpine de 4-8 decim. nescandente. erecie. rigide, subțiri. Iriangulare, striate. subglabre s. glabre. sim- ple. Pețiol lipsit de cănel și de foliole. semi-amplexicaul. foliaceu, linear-lanceolat. ascuțit, rect inervat, forte elon- gat. graminiform: stipule forte miri, setacee subulate. s. subnule. Flori purpurii, solitare s. mal rar geminate laestre- mitatea unul |>eduncul clon gal. subțire, tilifonn. mal scurt de căt pețiolul. Calice cu dinți inegali, lance;dat i-subulați. inferiorul mal lung, egalănd tubul. Fast are lineara-îngustă. elongală. comprimată, venală longitudinal, dreptu. subse- ricee. Semințe ovoide, negre, verrucose-granulate; umbilic oval, forte scurt. — Q Maia-luliii. Abit. și staț. Semănături, locuri cultivate, poem le de prin pă- duri și prin pădurile tăiate. — Vlașca (Comana); Argeș (Stolnici); Bacăâ (Câmpeni); etc. 8l______ Sect. 2. Eulathyrus Sering. Stendard ftră gibo- sitațl calfee la basă: toți pețiolif munițl cu cârcel și cu foliole. /. Sfii drept, resucit în jurul turci sale, cunulicuhtt dedmubt; peduuruli 1-'i-flori; plante anuale. L hfrsntUS £. L. Irsnt. — Vulg. Mtizeriche (Lintea- prutului) pProsd. — Tulpine de 5-10 decim., scandente, în- gust aripate, puțin ramose. glabre s. subglabre. Frunte cu pe- țiol scurt, deasupra canaliculat, eu marginile forte îngust a- ripate, terminat în cârcel ramos. cu o singură păreche de foliole. oblonge-lanceolale s. liniare-lanceolate, obluse. mu- cronale; slipule semisagitate, înguste-Ianceolate, acuminale. Flori violacee-rosee, solitare, s. mal adesea 2-3, la verful u- nul peduncul forte elongat, erect-patent, de 2-3 ori mal lung de cât frunza. Calice cu dinți subegall, ovall-acuminațl, ega- lând tubul. Stil scurt, lat aripat. Păstare oblongă, compri- mată, puțin îmflată, brună la maturitate, acoperită cu perl luberculoșl la basă. Semințe globose, brune, forte verucose- granulate: umbilic oval, scurt. — Q funiil-luliil. Stiț. hî abit. Semănături, locuri cultivate, tufărișuri, marginea podurilor, pădurile tăiate. — BacăU (tufărișurile de la Verșescil-de-jos; în pădurea tăiată de lângă gropile de pecură de. la Câmpeni); m-țil Muscelului; etc. • Obs. L. odoratus L. (vulg, hidrisaia, Indrișaim, Sângele-roiniculul), originar dinSicilia.se cultivă forte adesea prin grădini, pentru mi- rosul florilor sale. L. SitiVBS L. cultivat. — Vulg. Măzerichc (Lintea-pra- tuhil) cultivată. — Cultivat și subspontaneu prin semănă- turi ((riteb. I. c.; Edel, l. c. 40). — Q Jnnitl-Iiilifl. 2. Stil arcuat-ascendent, rtsucit în jurul axei sale, tulndo* la mijloc; peduncull multiflorl; plante perene. L sylvestris L. L. de pădure. — Vulg. Măzerichc (Lin- tca-pratuhii) dc pădure. — Tulpine de 1-2 metri, scandenle, lai aripate, glabre. Frunte cu pețiol lat aripat, terminate in cârcel ramos, cu o singură păreche de foliole elongate. 6 82 înguste-lanceolate. obluse, mucronate, 3-nervale ; slipule semisagitate, lineare-lanceolale, cu auricule lineare, elon- gate. Flori rosec, pe din afară vcrdiu, în racem lax, mulli- flor. la vârful unul peduncul angulos, ascendent, de ordinar mal lung de cât frunda. Calice cu dinți inegali, inferiorii trian- gularT. lung subulațl. separați prinlrun sin rotunjit, mai scurți de cât tubul, superiorii mal scurti, porrecți. Slendard cu limb mai lat de cât lung, erect. Păstare lineară-Ianeeo- lală. comprimată, glabră, venată-reticulată. munită pe spi- nare cu trei coste puțin proeminente sidenticulate. Semințe subglobose s. oblonge, negriciâse, superficial tuberculose; umbilic egalând jumătate din circumferința seminței. — % luniu-Iuliil. Staț. si abit. Prin tufărișurile și pădurile tnal cu s6ină din re- giunea niuntosă. — BacăQ (Pădurea din jurul gropilor de picură de la Ctioipeni); ni-țiî Buzăului; m-țil Coziel; etc. L. heterophyllus L. L. cu/runde mriMf. — Vulg. Mă- zerichc (Lintea-Pratulul) cu /runde variabile. — Prin pă- durile munților Moldovei (Edcl, I. e. 40; Czih.l. c. 58-74). — 9- luniil-Iuliii. L latifolius L. P. cu /rundele late. — Vulg. Măzcrichc (Lintea-pratuhd) cu /runde laie. — Tulpine scandente, lat aripate, glabre. Frunde cu pețiol lat aripat, terminal în câr- cel ramos, cu o singură păreche de foliole late, ovale-lan- ceolate s. ovale-eliptice. obluse. mucronate. subglaucescente. munile cu 3-5 nervure proeminente: stipule semisagitate. late, lanceolale, ascuțite-acuminale. Flori mari, roșil-des- chise. în racem dens, multiilor, elongat. eu peduncul an- gulos, cu mult mal lung de cât frunda. Calice cu dinți in- egali, inferiorii lanceolațî, egalând aprope tubul, superiorii mai scurți. triangulari. eonvergențl. Slendard cu limb mult mal lat de cât lung, erect. Păstare oblongă-lanc-eolatu. comprimată, glabră. longitudinal venală-retirulată, numită pe spinare cu 3 coste netede, dintre care mediana proemi- nentă și tăetore. Semințe subglobose s. ovoide, negriciose, 83 -X- forte tuberculose; uinhilic egalând a treia parte din circum- ferința seminței. — $ litniu-Aurjust. Staț. și abit. Păduri, tufărișuri, dudăurl. îngrădituri, mal cu seină din regiunea muntosă. — BucurescI (Ciocilnr*cî) ; Bârlad; Tecuci (Mie; m-țil Muscelului (Wla-Motoiil; Hnflj; etc. L. toherosns L. L. tienl. ramos. inunit în dreptul ramilicațiunilor sale cu îmtlături tuberculose. Tulpine de 5-10 deeim., culcate s. scandenle. nearipate, teîragonale. glabre. Frunte cu peliol scurt, nearipat, ter- minat in cârcel ramos. cu o singură păreche de foliole subglaucescente, ovale-oblonge s. oblonge-lanceolate. puțin atenuate la basă, obluse. inucronale: stipule de lungimea pețiolulul. seinisagitate. lanceolate-lineare, acuminato. Flori mari, roșii, odorante, în raeeni lax, milițiilor. cu peduncul mal lung de cât frunda. Calice păros, cu dinți inegali, mij- kx iî lanceolațl. inferiorul mal îngust și mal lung, egalând tubul, superiorii scurți Iriangulari, porrecțl. Slendard cu limb mal lat de cât lung, creol. Fast are oblongă-lineară. îmflată, reliculală-venată. glabru. numită pe spinare cu 3 coste pu- țin proeminente. Semințe subglobose s. angulosc. negriciuse, subtuberculose: mnbilic oval, forte scurt. — 9} luniii-Julitl. Staț. ți abit. Marginea locurilor cultivate, păduri, îngrădituri. — BucurescI (Ciorihiexcij; Bârlad; Bacău ( ; etc. 3. Stil drept, aeretitcif, canalicalat dedesubt; perl a nealt maltillort; plante perene. L palustris L. L. de ndtlsfint. — Vulg. Mttzerielte (Lin- tea-prafithii) de ndăstink — Prin mlășlinele Moldovei me- die (liucL. I, c.). — 9| Jnliil-Aiujnst. L pratensis L. L. pascinnilor. — Vulg. MtUcriehc (Lin- lea-pratuM) ptlsciunilor. — Rizom subțire, ramos, re|ienl, neluberculos. Tulpine de i-IOdecim, subscandente, ramdse, tetragonale. nearipale, pubescente-albiciose. Frunte pube- s< ente-albiciose. eu pețiol nearipat, canaliculat deasupra, ter- minat în cârcel ramos, cu o singură păreche de foliole oblon- gedanceolates.înguste-lanceolale, acuminate, 3-nervate: sti- 84 puie apropo de mărimea pelioluhiT. oblonge-Ianceolale s. lineare-lanceolate. acuminato, sagilalc. cu auricule înguste- lanceolale, acuminato, reflexe și diriginte vertical în jos. Flori galbene, cu stendardul striat cu vinișore violacee. în ra- cem lax, multiflor. cu peduneul mal lung de cal frunda. Calice pSros. cu dinii puțin inegali, selaceî. triangiilarî. superiorii puțin mal seurll. convergenti. Păstaie oblongă-lineară. sub- comprimată, oblic* reliculală-nervală. pubeseentă-setacee s. glabră. negriciosă la maturitate. Semințe globose. gălbui- mărmurii. netede: umbilic linear, egalând a șasea parte din circumferința seminței. — 9f IimiH-Auyiisf. Slaț. șî abit. Păduri, tufărișuri, păsciunl. — Bururescl (7.7oreri6re (Curb. r. in herb, mus. lusl). — luni ii-August. Ă. Cicer L. -4. Ccccrc. — Rizom ramos, repenl. Tul- pine de 3-7 decim., erbacee, dif’use-procumbente, flexuose, glahrescenle s. subpubescenle. Fruntje cu 8-12 părechl de foliole ovale s. oblonge-eliptice, obluse, forte scurt mucro- nale, munile cu perl apprimațl; stipule mici, lanceolale, superiorele unite inlr'unul singur, opositifoliat, 2-fid. Flori galliene-albiciose, erecte. subsessile, in racem spiciform. dens, milițiilor, oval, hingindu-se puțin la maturitate, cu peduncul ercvi. patent, mal scurt s. puțin mal lung de rât frunda : hracipe lineare-lanceolale, ascuțite, filiale, mal lungi de cât pedicelele. (/alice acoperii cu mici perl negri, aplicați, tu- hulos, cn dinii subulațl. pe jumătate mal scurți de cât tubul. Slendard cu limb mal lung de cât aripele, aripi oblonge, ob- liisc. întregi. PAstarI imbricate, sessile, irsule, vesirulose. subglobose, de-odală terminale în rostru subulal si recur- bat. cu amendoue suturile sulcale. la maturitate negre. Se- mințe reniforme-orbiculare, galbene, lucitore. — luniu- August. SUț. și abit. Păsciunl, păduri, tufărișuri, locuri inculte, din mal Iotă România. — Bacău (Vergel); etc. A. glycypliyllos L. A. cu fruwjc. dulci. — Vulg. Unghia- giiiei.— Rizom rainos, rei^ent. Tulpine de 5-10 decim., 92 erbacee, procumbenle, flexuose, .subglabre. angulate-sulcate. fislulose. Fruncje imparipinate, cu 5-6 părechl de foliole mari, ovale, obtuse s. subemarginale, submucronulate, vercjl palide dedesubt, și munite cu câțl-va rari perl mici și ap- primațl; stipule, afară de cele interiore, ovale-lanceolate, a- eliminate. FlorI galbene-venjuî, erecte-patente, in racem dens, mullitlor, oval-oblong, lungindu-se puțin la maturitate, cu jieduncul erect-patent, mal scurt de cât fruncja; bractee lineare-lanceolate. acuminate-subulate,inal lungi de cât pedi- relele. Calice glabru, campanulat, cu dinți linearl-acuminați, puțin mal scurțl de cât tubul. Slendard cu limb oval, emar- ginat, întrecând puțin aripele; aripi oblonge, obtuse, întregi. PăstărI erecte, puberulente s. subglabre, stipitale, elongate, arcuale-falciforme, subtriquetre, acuminate, cu sutura infe- rioră profund sulcată. Semințe reniforme. — fț Jfmâ- lulii'l. Stoț. și abit. Păduri, tufărișuri, păsciunl și locuri inculte din mal totă România. — BucurescI (Ciocănești); m-țil Prahovei (la Si- naia prin păsciunile fie la palele m-telul Petra-Arsă) ; Bacăfi (ht pă- durea din jurul gropilor de picură de la Câmpeni); împrejurimile Berladulul; etc. A. asper Jacq.; A. chloranlus Pali. A. aspru. — Tulpine de 7-9 decim., erbacee, erecte, striate, angulale-sulcate, fistulose, vere}!, aspre, acoperite cu perT albi, rigizi, aplicați. Frunte imparipinale, cu 12-15 părechl de foliole lineare-lan- ceolate s. oblonge-lineare, ascuțite, munite pe amendouă fe- țele cu perl albi, aplicați: stipule libere, lanceolate. Flori gal- bene-ven)ul, erecte, stricte, subsessile, racem spicifonn, forte elongat, dens, mulliflor,cu peduncul erect, strict, sulcat.cu mult mal lung de cât fruneja: bractee lanceolate-subulate. mai lungi de cât pedicelele. Calice acoperii cu perl negri, apli- cați, tubulos-subcampanulat, membranos, cu dinți subulalj puțin mal scurțl de cât tubul. Corolă de două ori mal lungă de cât calicele. PăstărI imbricate-spicate. erecte, lineare- subtriquetre, subarcuate, oblic-acuminale, acoperite cu perl 93 mici, aplicați, cu sutura dorsală sulcală. de 3 ori mal lungi de cât calicele. — luniă-luliu. SUț. ți abit. Păsciunile arenacee de pe marginea pădurilor din regiunea câmpenft. — Prahova (RMulescl); Tecuci (Peche; Gueb. I. c); etr. Specimenele ce ’ml-a servit pentru descripțiunea acestei spe- cie. piesentau calicele acoperit cu perl. toți albi, și nici de cum ame- stecați cu perl negri. A. galegiformis L. A. în forma dc Galcgd. — Prin pă- șunile munților Moldovei superiure (Edel. /. c. 40; Gueb. t’. hi herb. mus. Iași). — 9’ luniii-luHu. A. monspessulanus J. Bauh.. A. praeoi Bnuj. A. dc Mtnitpellier. — Păsciunilc munților Moldovei .superiore. (Edel, I. r. 40: Gueb. r. in herb. mus. Iași)- — 9| Aprile-Maiu. A. exseapns L. A. fără tulpină. — Colinele arenacee. — Moldova inferiori (Gueb. I. c.). — 9; Maiil-Iuliil. Obs. Guebhard (l. c.) indică încă pe: A. aryenteiut Vis. (Colinele arenacee de la Peche), și pe A. Pontica# Pali. (Colinele uscate ale Moldovei inferiâre). S ect. 2. P r a c A L. Păstare turgidă, cu sutură ventrală îngroșată în întru și deprimată în afară, indivisă. s. incom- plet sub-2-loculară prin introflexiunea sutureT dorsale. A. Phaea Brandza; Phaea alpina Jacq.; Colufca alpina Law. 4. Phaea. — Păsciunile din regiunea alpină. — Mun- ții cei mal înalțl al Moldovei (Gueb. v. in herb. mus. Iași). — 9; Iul iii-August. A. alpinns L. Phaea astragalina DC.; P. minima L- A. alpin. — Păsciunile alpine. — Munții cel mal înalț! ai Mol- dovei. (Gueb. t. in herb. mus. lași). OXYTROPIS DC. - Oxytrop. Carină mucronală-acuminată. Stil drept s. incurbat; stig- mat terminal, mic s. capitat. Păstare sessilă s. stipitată, tur- 94 gidă, 2-valvă, complet s. incomplet sub-2-loculară longitu- dinal prin introflexiunea suturel ventrale. — Cele-I'alie caractere ca la Astrayaliis. — ErburI perene, câLe-odală subarbuscull, inennT, s. cu petiolil indurațl-spinescențl. Frun- de imparipinate: stipule libere s. adnale cu peliolul: Dori de ordinar în raceme s. spice axilare. 0. uralensis DC,; Astragalus uralcnsis Jacq.; Phaca n- ralcnsix Wahlcnb. O. Uralilor. — Plantă acaulă, vilosâ-seri- cee, albiciosă. Rizom ramos, cu divisiunl solzose, nedeter- minate. producând către vârful lor un fascicul de frunde și 1-2 scapi floriferi. Frunde imparipinate. cu 9-12 părechl de foliole, ovale-lanceolate. ascuțite, sericee-albiciose, pe amân- două fetele: stipule aderente cu pețiolul. scariose, lanceo- lale acumulate, vilose. Flori violacee-purpuril,erecte-patente, în racem spiciform 5-8-llor, oval la verful unul scap de 8-15 cent., vilos, mal lung de cât (rundele: bractee aprope de lungimea calicelul. lineare-lanceolate. vilose. Calice acope- rit cu peri negri amestecat! cu perl albi, tubulos, crăpân- du-se la maturitate, cu dinți linearl-lanceolali, mal scurti de cât tubul. Stendard cu limb oval-oblong. emarginat: aripi obovale. întregi: carină curbată, obtus mucronată. Păstări erecte, sessile. îmflate. ovale-oblonge. aco|>erite cu peri ne- gri amestecați cu peri albi, oblic acuminate, sulcate pe a- mendouă sulurile, 2-loculare. Semințe orbiculare. stirbate. — 9| Itiliil-Auyust. Staț. și abit. Stîncile de pe vârfurile celor inal înalțl munți din regiunea alpină. — Verful Cehlăulul (Stuica Pa unghia). Edel (/. r. ‘U>). indică pe verful Cehlăulul pe Ath-agulii* montanii* L. (Oxytropi* montana DC.), specie ce eu n'ain găsit în acea localitate; din contra, el nu face nici o mențiune despre O. iiral?n*i* DC., de și nu este rar pe Verful Cehlăulul, de unde pen- tru mine certitudinea, că. printr’o erore de detenninațiune, Edel a luat pe O. itralenti* DC., pentru un O. nuni ta na DC. 0. pilosa DC,; Astragahis pilosus L, 0. prros. ________ Te- cuci (Pcchc; Gutb. L c.). — Juniil-Iuliil. 95 GLYCYRRHIZA T. — Ghjcyrrhiza. Calice cu 5 dinți, dintre care superiorii 2, mai sus uniți, subbilabial. Petale tote libere ; carină ascuțită. Stamine 2- adelfe: antere alternativ mal mici. Slil glabru, la verf incur- bal: stigmat capital. Păslare sessilă, scurtă-lineară, ovală s. oblongă, turgidă s. comprimată, netedă, s. mal adesea glandulosa oriechinală. în întru continuă, l-s. oligospermă, indec entă s. sub-2-vaIvă. Semințe ovale, glolx'ise s. reni- fonne. — Erburi perene, glabre s. mal adesea glandulose, cu rizom foile dulce ; frun4e imparipinate, cu foliole oc. s. mal rar 3-5, întregi s. glandulose-denliculate. nestipelale s cu slipele miel, setiforme; stipule membranose, caduce ; flori în spice s. raceme axilare, sessile s. pedunculate. S. echinata L. G. spinosd. — Vulg. Rrtdtcina-didce (L?»m*dulee, £rbă-dulce) spinusd. — Tulpine elongate, a- scendente s. erecte, striate, glabrescenle. Frunte imparipi- nate. cu 4-6 părechi de foliole ovale-oblonge, ascuțite, mu- eronate, la basă îngustate, scurt pețiolulate, în juneță sub- pubescente și imprese-punctate dedesubt; stipule libere, o- vale-lanceolate. acuminate subulate. Flori mici, liliachii, în spice capitale, subrotunde. forte dense, multiflore. forte scurt pedunculate, și eu mult mai scurte de cât (runda. Calice puberulent. cu dinți triangulari. Postări obovale-oblonge, comprimate, cu jumătatea lor superiâră lung muricale-echi- nale. 2-spenne. — 9| lunnt-Auyust. Staț. și abit. Locurile umede și arenacee ale văilor durilor, ma- lurile inundate. — Berlad, Focșani. Galați; etc. G. glabra L. G. ylabrd. — Vulg. Rtfdfehiă-didee (Lemn- dube, firbd-dulee) neteda.— Șesul din împrejurimile Foc- șanilor (Edek l. e. 38); Muscel (Vârful JMuhil-Moțoiil; Ifoff Monit. med. 1862. p. 39/ — 9| hiniu-Iuliii. Edel (/. c. 38\ mal indică pe șesul din împrejurimile Focșa- nilor pe G. fetida Iksf. 96 TRIB. 4. LOTEE. — Slamine l-s. 2-adelfe. 5 dintre ele. s. mal rar tute, avend de ordinar filamentele dilatate către verf. Legumen nearticulat. 2-valv, s. indeiscenl. — Erburî s. subarbusculi: frunde imparipinate. cu 3 - x foliole în- tregi. LOTUS} L. - Lot. Calice cu 6 divisiunî subegale. s. sub-2-labiat. Carină in- curbată s. inflexă, rostrată. Slamine 2-adelfe. Stil de la basă geniculat. ascendent, glabru, nud s. dilatat și apendiculat: stigmat terminal s. lateral. Păslare sessilă. de ordinar elon- gată. lineară subcilindrică, dreptă și nearipată. x-s|»erină. 2-valvă. cu valvele câte-odală munite între semințe cu pro. longimente celulose transversale, subseptiforme. și adesea după deiscență răsucite în spirală. Semințe globuse s. lenti- culare. — ErburT |>erene. cu rizome sublemnose : frunde 3- foliolate ; stipule libere, folioliforme: flori în umbele-false. 1 2-s. multifiore. pedunculale. L. comiculatns L. L. corniculaf.— Vul&Ghisdciti (Vis- tieri) comun. — Rizom cespitos. cu rădăcină lungă, pi votantă. Tulpine de 2-6 deeim., prostrate s. ascendenle-difuse, cu ramuri erecte, angulose. glabrescente, pubescente. s. vilose. Frunde verdl-glaucescenle dedesubt, cu foliole obovale-cu- neiforme, mucronale s. subemarginate, mal rar lineare-ascii- țite, glabrescente s. păruse : stipule neregulat ovale-lanceo- late, mal lungi pe căt pețiolul. Flori galbene, cu stendard și aripi adesea purpurii, în umbele-false capituliforme. de or- dinar 3-6-flore. cu peduncul gros cu mult mal lung de căi frumja. Calice cu divisiunî la basă late-triangulare, pe urmă de-odată lineare-filiforme, subulale. de lungimea tubului, pă- ruse. Stendard cu limb suborbicnlar. devenind verde prin de- sicațiune: aripi late-obovate, cu marginea inferiură furie curbată; carină curbată în unghiu drept. PăstărI patente, sub- cilindrice, drepte, glabre, brune la maturitate, cu valve ră- sucite în spirală. — 9^ Maia-Stptcmbrc. ___97 p. alpinux Schleich. Plantă cu tulpine mal mici. Frunte suhsessile, cu foliole mal mici. Dinții calicelul adesea inal scurți și mal lăți. ț. tcnuifolum; L. tcnui» Kit.; L. tmiiifoliii» Rchb. Staț. și abit. Păsciunile uscate și fcnețele din regiunea cAmp^nă și muntosă din tută România. — BucurescI (Ciocibuwi); m-țil Vâl- ce1 (Cotoireni); m-țil Muscelului; m-țil Prahovei (Sinaia) ; m-țil Ruzeulul; Berlad; Bacău Câmpeni, Slilnir) ; lași (Petrăria de la Repedea); Nemțu (Ayapia, Vuratic) — Var. (5. Vârful Cehlău- lul.etc. Var. ț. Păsciunile munților (Gittbh. r. in herb, mus Iași). DORYCNILM T. — DonjcniA. Calice cu 5 lobi mal lungi de cât tubul, subegall s. infe- riorii mai lungi. Carina obtusă. Stamine 2-aldelfe. Stil in- curbat, glabru; stigmat capitat. Păstare oblongă, cilindrică s. lurgidă, 1-oc - spermă, între semințe subseptată s. pul- posă, 2-valvă. Semiiîțe globose s. comprimate, nearilate. — ErburI s. subarbuscull, frumje sessile, 3-foliolate; stipule li- bere, folioliforme, ceea ce lace ca frunzele să pară digitate 5-foliolate, flori spuriă-capitale s. umbelate. D. herbaceum Willd. I). erbaceu. — Vulg. Trifoiu-Ca- pretor, Sulițoră.— Tulpine numerose, sub-erbacee, difuse- ascendenle, cătreverframose; ramuri erecte, părose. Foliole și stipule oblonge-obovale, atenuate la basă; mucronulate, pgrose. Flori albe-violacee, numerose, în capitull mici, pe- dunculațl; pedunculî patențl, nucii s. munițl către verf cu o foliolă solitară; pedicele de lungimea tubului calicinal. Calice pgros, cu dinți triangularl ascutițl, o dată mal scurți de cât tubul. Stendard cu limb obtus, neapiculat, necontrac- tat deasupra unguiculel; aripi puțin mai scurte și mal puțin late de cât slendardul, acoperind cu totul carina, ce este violacee. Păstare ovoidă, subacută, cu suturi osose, puțin carinale, de ordinar monospermă. — 1? luniu-Iuliu. Staț. și abit. Pe costișele, corhancle și pe malurile aride și are- nacee ale rîpelor.—Bacă ii (Veryenci) ; Argeș (Stolnici) ; m-țil Bu- zăului (BUca) ; etc. 7 98 ANTHYLLIS L. — AMyluld. Calice persistent, tubulos s. îmflat, cu 5 dinți subegall, s. superiorii 2 mal mari s. mal mult ori mal puțin uniți. Pe- tale lung unguiculate. Carină de formă varie, incurbată, de ainbe laturile gibosă. Stainine de ordinar 1-adelfe. Stil gla- bru; stigmat terminal. Păstare subsessilă s. slipitată. ovoidă s. scurt lineară, drăptă, arcuatâ s. falcată, inclusă, indei- scentă s. mal tânjii! 2-valvă, 1 - oo - spermă, înăuntru con- tinuă s. transversal septată; semințe ncarilate. — ErburI s. subarbusculi; frunte pinnate s. 1-foliolate; stipule mici s. O; flori inegal capitate s. scurt racemâse, mai rar solitare. A. Vnlneraria L. A. Vidnerarie. — Prin păsciunile și fe- nețele de la pâlele munților.— în m-țil Prahovei la m-stirea Sinaia; în m-țil Muscelului pe stîncă in-stirel de la NămăescI; în m-țil Nămțulul la polele lui Petru-Vodâ; etc. — Of lunifi- August. p. alpestris.—Pe stînca Panaghia de pe vîrful Cehlăuhil. Obs. J. Edel (Z. c. 36) indică pe vârful C&hlăulul pe A. montana, specie ce eă n’am găsit în acâstă localitate. De altă parte, cl nu face nici o mențiune de A. Vulntraria L. t ar. alpestris, de și aco- stă varietate nu este rară în localitatea menționată. De aici pen- tru mine bănuiala, confirmată și de Ch. Guebhard, care a vecjut specimenul lui Edel, că acest din urină, printr'o erore de determina- țiune, a luat pentru A. montana pe A. Vnlneraria L. rar. alpestri* TRIB. 5. TRIFOLIEE. —Slamine l-s. 2-adelfe; filamente adesea dilatate la verf. Legumen nearticulat, 2-valv, rar in- deiscent. — ErburI, rar subarbusculi; fruncje imparipinale rar digitate, 3-foliolate s. simple; foliole adesea denticulate. TR1F0LIUM T. — Trifoiil. Calice cu 5 divisiunl subegale s. inegale; superiorele 2 mal mult ori mal puțin unite; inferiorele 3 s. 1 mal lungi. Corolă mal adesea marcescenlă, cu petalele, tote s. în parte, unite la basu înlrun tub scurt; carină obtusă. Stamine 2- 99 adelfe s. mal rar 1-adclfe. Slil subțire, incurbat la partea superioră, cu verful uncinat index; stigmat terminal, capitat s. oblic, rar dorsal. Păslare adesea inclusă, sessilă s. stipi- tală, oblongă, subcilindrică s. obovală-comprimală, mal a- deseamenibranbsă, indeiscenlă, mono-oligospermă; semințe nearilate. — ErburI; frunde 3-foliolate; stipule lipite cu pcliolul; flori capitale s. spirale, mai rar subumbclate s. solitare. Sect. 1. Eutriphyllum DC. CapitulI toți terminali, cu tote florile fertile; calice nevesiculos, cu 10 s. 20 de ner- vure; păslare ovoidă, inclusă, l-spermă, 1 -valvă, s. deschi- (jAndu-se printr’un opercul. T. pannonicnm Jacq. T. de Ungaria.— Prin fenețele și păsciunile de prin pocnile și marginea pădurilor de Ia câmp șt din regiunea munților.—Prin împrejurimile Bucurescilor la. Ciocănesc!; prin împrejurimile Argeșului în pădurea Pi- tioru-FaguluI; în m-țil Coziel la Brezoiă; în m-țil Prahovei la Sinaia; în m-țil Buzăului la Gura-milel; la pâlele Câhlău- lul; etc. — luniu-Iuliu. T. ochroleucum Jacq. T.gălbili. —Prin fenețele de prin pădurile câmpeneși din regiunea munților. — Prin împre- jurimile Bârladului; în m-țil Bacăului Ia Slănic; etc. — 2} luniu-Iuliu. OU. Din erâre am indicat prin împrejurimile Bârladului pe T. incarnatuni L. (fraym. fior. Rom. loc. cit. p. IM), luând pentru a- cestâ specie tot un T. ochroleucum Jacq. T. aîpestre Jacq. T. alpestru. — Prin fenețele de prin pocnile și marginea pădurilor de la câmp .și de la j>61ele mun(ilor.— Prin împrejurimile Bucurescilor la CiocăncscI; in m-țiT Bacăului la VersescI; în m-țil Buzăului pe Te- ga; etc. — 9} Inniu-August. T. pratense L. T. drjVurtr.—Forte comun prin fănețele și păsciunile atât din regiunea câmpenă cât și din cea mun- losă. — în m-lil Prahovei la rn-stirea Sinaia; în m-țil Bu- ___J00_ zăulul pe Verful Penteleulul; în in-til Coziel pe Forfeca, la GolotrenI; în m-țil Bacăului la VerșescI, ComănescI; în m-țil Nemțulul; etc. —• fț luniu-Octombrc. T. rubens Jacq, T. roșiatic. — Prin pădurile din Iotă Moldova (Guebh. I. c.); în in-țil Muscelului de la Dîmbovi- ciora spre Rucăr Alonit. med. 1862, pag. 39). — 2| luniu-August. T. medinm L. T. intermediarul. — Prin pădurile din tdtă Moldova (Guebh. L c.). — luiuu-Scptcmbrc. Sect. 2. Lagopodium Ilchb. Capitul!, unii terminali, altii axilart, cu tote florile fertile; calice nevcsiculos, cu 10 nervure; păstare ovoidă, inclusă, 1-spermă, membranosă, deschi(Jendu-se neregulat. T. arvense L. T. de țarini.— Vulg. Papanași.— Forte comun prin țarinele, viile si păsciunile de prin locurile nă- sipose și sterile. — în Vlașca la Prund; în m-țil Vîlcel pe malul Oltului Ia podul de la Goran, forte abundant; la Bâr- lad în pădurea Crîngu; în m-țil Bacăului la VerșescI; la Iași prin viile de la Nițelea; etc. — Q luniu-August. Sect. 3. Galrarea Presl. Capitull axilarî; calice cu 2 buse; inferidra erbacee, 3-dentată; superiora membrand- să, înflându-se în beșică; stendard cu verful porred; păstare ovoidă, nestipitată, inclusă, 2-valvă, neroslrată, 1 2-spermă. T. fragiferum L. T. fragifer.— Prin păsciunile umede mal cu semă de pe țărmurile năsipose ale rîurilor, pe mar- ginea drumurilor. — în m-til Buzăului pe malurile Băscel; în m-țil Bacăului la VersescI pe malurile Taslăulul; etc. — luniu-Octombrc. T. resupinatum T. L. răsturnat.— Prin fenelele uscate din regiunea muntosă. — în m-țil Moldovei (Edel l. c. 40; Guebh. v. in herb. mus. lași); în m-țiî Coziel, Bistriței și TismancI (TfrJF. mânuse.).— Q luliu-August. iot Sect. 4. Paramekus Presl. CapitulI terminali și axi- larl; calice nebilabiat, nevesiculos, eu tub numit cu 10 ner- vura; stendard cu verful porrect; pastare sessilă, oblongă, inclusă, 2 valvă, nerostrată, 2-spermă. T. montanum L. T. de munte.—Prin fcnețele si păsciu- nile din pădurile din câmpii și de la munte.— Prin împre- jurimile Bucureștilor la Ciocănești; în m-țil Prahovei la Sinaia; în m-țil Buzăului pe Tega; la Berlad; în m-lil Ba- căului la Verșesd; etc. — 2| lunlu-Scptembrc. Sect. 5. Lotoides Gaud. CapitulI axilarl, câte-odată reduși numai la 1-2-florT; calice nebilabiat, nevesiculos, cu verful porrect; pastare oblongă s. lineară, adesea stipitată, exsertă, 2-valvă, nerostrată. 2-6-spcrmă. T. repens L. T. tîrîtor. — Prin păsciunile și fenețele de prin locurile umede și năsipose din câmpiile și munții din mal totă România. — în m-țil Muscelului pe costa m-stirel de la Nămăesd; în m-țil Prahovei Ia Sinaia; etc. — 2} Maiu-Octombre. T. hybridum L. T. ibrid. — Prin fenețele și păsciunile umede. — în m-țil Bacăului la VerșescI; în m-țil Vâlcel la GolotrenI pe malul Lotrului; etc. — lunift-Octombre. Obe. Este aprope cert pentru mine, că. T. elegant Sari, indicat de Gufcbbard (l. c.) prin locurile umede de la Puțenl. nu este de cât T. hybridum L.f luat din erore de determinațiune pentru T. elegant Sari, T. parviflornm Kit, T. cu flori mici. — în m-țil Coziel Bistriței și a Tismanel (Ho flF, mânuse.).— 2} Alaiu-Iuniu. Sect. 6. CmmmuM DC. CapitulI axilarl și ter- minali; calice nebilabiat, nevesiculos, forte deschis la gât, cu tub munit cu 5 nervure; stendard cu verful incurbat; păstare ovoidă, tot-deauna stipitată, exsertă, 2-valvă, l-spermă. T. flliforme L. T. jiliform.—Prin păsciunile de prin lo- curile năsipdse din totă Moldova (Guchh. l.c.i; în m-țil Coziel, Bistriței și a Tismanel (IIofF. mânuse.). —Q luniu-August, 102 T. procumbens L.; T. campcsfrc ScJtrcb. T. culcat. — Prin pădurile din Iotă Moldova (Edhl l. c. 40; 6WM. /. c.). — O luniu-August. T. agrarii! Dl L.f T. aurrum Poli. T. agrariu.—Prin lo- curile cultivate, păsciunile si pădurile din cămpiî si de la munți. — Prin împrejurimile Tasului la Nilelca: în m-țiî Ba- căului la Slănic; în m-țiî Muscelului la m-stirea de la Nămă- escl; în m-țil Cozieî pe Forfeca; etc. — Q 1 uniți-August. Oba. Guâbbard (l. c.) indică prin fenețcle Moldovei superiure pe T. ftjmdicfutH L., după un specimen vficjul în crbariul MuseuluT din îașl. Cât despre T. ylubftfiion L., T. brarteatum Schoiutb., și T. spu~ moffum L.f specii pe care Guâbbard (l. c.) le indică în diferite lo- calități din Moldova. ’niT este târnă, să nu fie resultatul vrc-unor de- terminațiunl eronate, de vreme ce este puțină probabilitate ca să se întâlnâscft prin regiunea Florei nostre. MEDICAGO L. — Luzernă. Calice cu 5 divisiunl subegale. Petale libere, caduce, ca- rină obtusă. Stamine 2-adelfe. Stil mal mult s. mal puțin di- latat, la vârf subulat, glabru; stigmat subcapitat, oblic. Pă- stare sessilă s. scurt stipitată, exsertă, elongată s. reniforniă, falciformăs. conturnală în spirală, cu marginile spiralei ne- tede și inerme s. spinose, subdeiscentă s. indeiscentă, l-oo - spermă: semințe nearilate. — ErburT, rar arbusculî; fnnuje pinate 3-foliolate ; stipule lipite cu pețiolul; flori solitare puține saă mai adesea numerose, racemose s. scurt capitate. Sect. 1.Lupul ina Gr. et Godr. Păstare indeiscentă, convexă pe fete, reniformă, curbată în spirală la verf, nestir- bală, lipsită despini si de nervură concentrică eslramarginală. D. lupulina L. L. lupulină.— Vulg. Culbecesa hemciosâ. — Prin păsciunile uscate din locurile aride și nfisipose din câmpiile și munțiî din mal totă România. — La Berlad; în m-țiî Bacăuluî la Slănic; în m-ții Nemțuluî: în m-țiî Co- zieî la Golotrenî; etc. — Q luniu-Juliii. 103 Sect. 2. Falcago Rchb. Păstare deiscenlă, curbată in secere s. în elice perforat în centru, lipsită de spini și de nervură concentrică cstramarginală. M. falcata L. L. in formă de secere. — Vulg. Culbecesă ia formă de secere.— Prin păsciunile uscate și fcnetele ste- rile, pe malurile aride ale rîpelor și ale mâncăturelor de ape de la câmpii și din munți.—Prin împrejurimile lașului dea- supra Petrărieî de la Repedea; în m-țiî Bacăului la VerșescI; la Berlad; prin împrejurimile Bucureștilor la CiocănescI; în m-țil Vălcel la Lotru; etc. —- lunii/-Scptembre. M. sativa L, L. cultivată, —Vulg. Ctdbcccsă cultivată,— Forte comun cultivată si subspontanee prin împrejurimile Bucurescilor la CiocănescI, Chilila; ele. — Ju/du-August. M. media Bes. L. intermediară, — Vulg. Culbecesă mi- jlocie. — Prin păsciunile sterile din Moldova (Edel, l. c. 38). —2} luniu-Septembre. Sect. 3. S p i r o c a r p u s DC. Păstare indeiscentă, or- biculară, curbată în elice neperforat în centru, munită de o nervură concentrică estramarginală și de ghimpi s. tuber- culi ce nasc prin doug rădăcini. M. minima Lam. L. mică, — Vulg. Culbecesă mică. — Prin câmpiile sterile și nCsqxjsc. — In împrejurimile Bucu- rescilor la Merinani; în Vlașca la Comana; în Iotă Moldova (Edel, l. c.; Gucbh. I. c.); etc. — Q Maiu-Iuniu. Obs. U. HofTman (Monit, mttl. 1862, p. 40) indică la Câmpulung, pc țărmurile Rîu-Terguluî, pe Metlicuyo orbieularin Kit. și M. muricatu Kit, MELILOTUS T. — Sulfină. Calice persistent, cu 5 dinți subegall. Petale libere de androceă, caduce; carină obtusă. Slamine 2-adelfe. Stil fi- liform, către verf incurbat, glabru; stigmat terminal, capilat s. oblic. Păstare sessilă s. stipilată, .scurtă, subglobosă s. o- 104 voidă. rectilinie, exsertă, indeiscenlă s. sub-2-valvă, mono- oligo-spermă ; semințe nearilafe. — Erburî anuale s. bisa- nuale; frunte pinate, 3-foliolate: stipule lipite cu pcțiolul; flori în raceme ax ilare s. subaxilare. M. den tata IK. Kit. S.dentată.—Vulg. Sulcină (Molotru) dințata. — Prin fenețele umede din regiunea muntosă. — La Câmpulung pe țermurile Rîu-Tîrgulul (Hoff. Monit. ined. 1862, p. 40); în munții Moldovei (Edcl. I. c. 37). — cf luliă-Scptembre. M. macrorrhiza Pers»; M. officinalis Willd. S. cu rădă- cini mari. — Vulg. Sulcină (Molotru) cu rădăcini mari.— Prin locurile umede, pe malurile rîpelor și a rîurilor. — La GalațPpe malul Dunărei (Gucbh. I. c.); ele.—luniu-Juliu. M. alba Lam.; M. leuchanlha Koch. S- albă.—Vulg. Sul- cină (Molotru) albă. — Pe malurile rîurilor din regiunea cen- trală și superioră a României. — în ni-țil Bacăului la Ver- șescf pe malurile Taslăulul; în m-țil Vâlcel pe malurile Ol- tului la Călimănescl, Căciulata; și pe malurile Lotrului la GolotenI, etc. (fluniă-hdiă. • M. arveiisis Wallr.; M. Petitpierrcana Rchb.; M. ofji- cinalis Lam.; M. pallida Bes. S. de țarini.—Vulg. Sulcină (Molotru) de țarini. — Printre semănăturile, fenețele și locurile cultivate din mal tolă România. — cf luniu-Iuliu. M. C®rulea Lam.; Trigonrlla catrulca Ser. S. albastră. Vulg. Sulcină (Molotru) albastră. — Prin locurile arenacee cultivate și inculte.—Forte abundantă la Comana pe malul Călniștel chiar lingă j>odul drumului de fer; în Moldova inferidră și centrală (Gucbh. I. c.). — Q Maiu-luniu. M. procumbens Bcss.; Trigonclla Bcsseriana DC. S. cul- cată. — Vulg. Sulcină (Molotru) culcat. — Tulpină ascen- dentă-erectă, câte-odată ramdsă chiar de la basă, cilindrică Fruncje lung pețiolate; inferiorele eliptice-oblonge, superid- rele înguste lanceolate, argute-dentate; stipule membranose, 105 lanceolate; inferiorele dentate. Flori cerulil deschise, în nceme elongate, laxiflore, lung pedunculate. Păstare de 2-3 ori mal lungă de cât calicele, 2-spermă, ventricosă, a- tenuată la vârf tntr'un lung rostru recurbat, giabră, striată’ erectă. — Q Maii-Iuniii. St»ț ți abit. Prin tenețele și păsciunile umede de pe la marginea pădurilor, prin locurile cultivate. — Prahova (Rădulescl); Argeș (Stolnici); Moldava inferidră (Gutbh. I. c.). ONONIS L — Ononidă. Calice persistent, cu 5 lobi subegall. Petale scurt un- guiculate; carină incurbată, rostrată s. mal rar obtusă. Slamine 1-adelfe. Stil incurbat, glabru; stigmat terminal, capitat s. oblic. Păstare sessilă s. slipitată, exsertă s. in- clusă, oblongă s. lineară, turgidă s. cilindrică, 2-valvă, de ordinar continuă înăuntru, 2-oo -spermă; semințe neari- late. — ErburI s. subarbusculi; frunte pinate 3-foliolate ’ stipule lipite cu pețiolul; flori solitare s. 2, 3, racemdse. 0. splnosa L.; O. arvennit var. 0. Sm.\ O. campextri» Koch. 0. xpinâxă.—Vulg. Sudârea-calulul (Osu-iepurelul, Dărmotin) xpinox. — Prin păsciunile, fenețele și câmpiele sterile. — La Bârlad pe malul rîulul Bârlad; etc. — t? /«- mi-August. 0. hircina Jacq.; O. altisxima Lam. O. puturcM.—Vulg’ Sudorea-calulul (Osu-iepurelul, Dârmotin) puturos.—Prin fenețele umbrite și păsciunile pietrose și umede de la polele munților. — Prin împrejurimele lașului în livezile viilor de la Nițelea; în m-țil Bacăului la VerșescI, Câmpeni, Mănăstirea" Cașinulul; la pOlele Câhlăulul; la pOlele Bucegilor; In m-țil Vâlcel la GolotrenI prin locurile pietrose de pe malul Lo- trului; ele. — JumU-Awjust. TRIB. 6. HEDYSAREE. — Samine libere, 1-adelfe, ori tn 2-adeifie, inegală s. egală, 5 din ele având filamentele către vârf dilatate s. nu. Legumen articulat, cu unul s. mal 106 mulțl articulî 1-sperml și indeiscențL — Plante erbacee, rar frutescente; frunte simple s. imparipinate, pauci-s. phi- rifoliolate, rar 1-3-foliola te: foliâle întregi, fără stipele. 0N0BRYCH1S GJJRTN. — Sparcetă. Calice cu 5 lobi subulațl, țoțl liberi. Carină oblusă s. trunchiată. Stamine 2-adelfe. Stil filiform, suberect s. in- flex; stigmat mic terminal. Păstare exsertă, sessilă s. stipi- tată, seiniorbiculată s. inegal orbiculată-circinată, compri- mată, l-articulată, muricată, aripată s. mal rar netedă, ru- gosă s. reticulată, indeiscentă, 1-2-spermă; semințe reni- forme s. oblonge, nearilate.—Erburî, mal rar subarbusculi; fruncje im|>aripinate; stipule scariose; flori în raceme s. spice axilare, lung i>edunculate. 0. sativa L. S. cultivată.—Prin păsciunile sterile de pe colinele arenacee, prin fenețelede prin tufirisurile de pedă- lurl și corhane, pe malurile ripelor. — tn m-țil Bacăului pe ddurile aride de la VerșescL- pe marginea pădurilor de pe malul Prahovei la Rădulescl; în m-țil Muscelului; etc. — Qj Juni ii-Auți unt. 0. mantana DC. 6’. de munte. —Prin păsciunile petrose din regiunea alpină. —Pe Vârful Bucegilor; pe verful C6- hlăulul (Edcl, l. c. 36^; ele.—2} lidiu-Septembre. Obx. Guebhard (l. c.) indică pe O. conferta Desv., prin fenețele de la Orna, și pe O. (/•quidentata D'Urv., pe colinele Moldovei inferiore. C0R0N1LLA L. — Corani.ă, Calice cu 5 dinți subegall, ori posteriorii 2 mal scurțl s. mal sus uniți. Petale lung unguiculate; carină incurbată, rostrată. Stamine 2-adelfe. Stil inflex, subulat, glabru; stig- mat mic, capitat. Păstare sessilă, cilindrică, tetragonală, s. subcomprimată, drăptă s. arcuată, cu articulî oblongl s. eton- gațî, Qo-spermă; semințe transversal oblonge, nearilate.— 107 Erburis. arbuscull; frunte imparipinate; stipulelipitecupețio- Iul; floriin umbele oo-s. pauciflore, lungpedunculate, axilare. C. varia L. C. pestriță. — Prin fcnețele delurilor, prin locurile sterile, pe marginea țarinelor și a drumurilor, prin brecțl.—în m-țil Vâlcel la Lotru; prin împrejurimile Bucureș- tilor la Ferăstrăă, Ciocănesc!; Bârlad; în m-țil Bacăului la VerșescI; în m-țil Nemțulul pe delu Pohoniel; etc. — luniu- August. Obs. Gu&bhard (l. c.) indică pe C. eretica L., in pădurea de la m-Btirea Adam, Ml pe C. montana Scop, și C. minima L.f pe colinele uscate din Moldova superioră, după specimene văzute în erbanul Mu se ului din Iași. TRIB. 7. GENISTEE.—Stamine de ordinar 1-adelfe. Le- gumen nearticulat, rar indeiscent. — ErburI s. arbuști; frunte simple, 3-foliolate s. digitale; foliole întregi. 6ENI8TA T. — Genistă. Calice persistent, 2-labiat; busa superioră profund 2-lo- bată, cea superioră 3-dentată. Carină suberectă s. incur- bată, obtusă, lateral 2-gib6s3. Stamine 1-adelfe; antere glabre, inegale. Stil incurbat, inflex s. mal rar circinat; stigmat capitat s. oblic. Păslare exsertă, sessilă, de ordinar oblongă s. lineară-oblongă, comprimată, 2-valvă 1- oo-sper- mă; semințe nearilate. — Arbuști s. subarbuscull cu s. fără spini: frunte adesea 1-foliolate; stipule mici s. 0; flori în ra- ceme s. spice, căte-odată capituliforme, simple s. compuse. 6. tinctoria L. G. boiangiilor.—Vulg. Drobița (Drobu- țor, Inistru, Ginistru) boiangiilor.—Prin păsciunile și fene- țele de prin pădurile câmpiilor și a munților. — La Bdr- ladîn pădurea Crîngu, în m-țil Bacăului la VerșescI, Câm- peni; la m-stirea Nemțulul pe rn-tele Pleșu; în m-țil Buzăului la Sarea lui Buzăă; în m-țil Muscelului; în m-țil Vâlcel; etc. —h luniu-August. Ș.pubescens Lang.—Comună în regiunea tuturor munților. 108 G. diffUM Willd.; G. humifusa Wulf. G. întinsă. — fa m-țil BucegI pe malurile rîpelor și a mâncătorilor de ape de pe Vârful Fumicel. — t? Junii. Obs. Hoflman (l. c.). indică la Câmpulung pe țărmurile Rîu-Ttr- gulul pe G. virgata DC. (Cgtisus virgatus Hoff.). CYTISU8 L. — Cytis. Calice persistent, sub-2-labiat; busa superidră trunchiată s. 2-dentată; inferiâra 3-dentată. Petale libere s. cu busa lipită puțin cu tubul stamineior; carină drâptă s. incurbată, obtusă s. subacuminată. Stamine 1-adelfe; antere inegale, glabre. Stil incurbat, glabru; stigmat terminal, capital s. o- blic. Pastare exsertă, sessilă s. scurt stipitată, oblongă s. lineară, comprimată, 2-valvă, oo-spermă; semințe arilate —Arbuști s. arbori mici; frunte digitale 3-foliolate, mal rar 1-foliolate; stipule mici, setacee s. 0; flori In receme elon- gate s. scurte și pauciflore. C. austriacus Jacq. C. austriac.—Vulg. Drob austriac. —Pe marginea pădurilor, pe lîngă tufărișurile de pe colinele aride—Prin Împrejurimile Bucurescilor la Merinani, Rădu- lescl; in Vlașca la Comana, Prundu ; la Bârlad fn pădurea Crîngu; In m-țil Bacăului la VerșescI; etc.—ț> lulii- August. C. hirsntdS L. C. plros. — Vulg. Drob de munte. — Pe stîncele munților. — în m-țil Coziel pe Fdrfeca, Urzica; în m-țil Bacăului la M-stirea-CașinuluI; etc. — ț> Maii-lunii. C. nigricans L. C. negricios. — Pe câstele pietrdse și pe stîncile de prin pădurile munților. — în m-țil Vălcel la OlănescI, In m-țil Coziel; fn m-țil Muscelului pe cdsta m-sti- rel de la Nâmăescl; în m-țil Buzăului la Bîsca pe muntele de la spatele stabilimentului; în m-țil Bacăului Ia M-stirea -Cașinulul. — lunii-August. Obs. Guăbhard (l. c.) indică prin pădurile și pe colinele Moldorel superiâre, după specimene văzute in erbariul Museulul din Iași, pe C. leuchanthus Kit. și C. supinus L fEdel, l. e. 42). 109 IV. ELjKAGNACEE. HIPPOPHAfi L. — Ipofae. H. rh&mnoides L. I. rhamnoidă. — Vulg. Cătină-albă. — Pe matca riurilor de la pdlele munților. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 61 et Exsie.!) totâ (Guebh. mânuse.); la Agiud, Focșani (Hacq. Reise I, 80; Hoelzl l. c. 442), Odo- bescl, și pănă pe malurile Seretulul (Edel l. c. 37 et Ex- nc.!); la Făurel pe matca Putnel (Guebh. Not. mânuse.); pe matca Bistriței, a Taslăulul și a Trotușulul; tn distr. Bu- ztt pe ddlul Sibiciulul; în Prahova (Gr. En. 51 et Exsie.!) pe lingă Ploescl (Janka Gest. bot. Zeit. XXIII [1873], 322) pe matca Tetâjenulul și a Doftanel; Ia Tîrgoviștea pe matca lalomițel; etc. — Aprilib-Maiu. OK—Eleagnas angustifoliua L. (Cs. Flora XIX, 62 et Exsie.!; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I, c. 80; Gr. En. 51) vulg. Răchițică, Salce- nuresitâre, Maslin-sUbatec, nu cresce de căt cultivat prin grădini. V. THYMEL^ACEE. 8TELLERA L. — Steleră. 8. P&sserina L.; Pateerina annua Wickatr. S. Paae- rină. — Vulg. Limba-vrăbiel. — Prin locurile aride.— La Ttrgul-frumos (Hz. mânute.).— Q luniU-Iuliu. DAPHNE L. — Dafne. D. Meiereum L. D. Mezere^. — Vulg. TuLichinâ, Ti- lidnn, Tulcină, Tulpîn, ChiperiU-lupulul, Lemn-cânegc, Cleiță. — Prin pădurile din regiunea montană și subal- pinft. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 64 et Exric.1) supe- ridrt (Guebh. mânuse.); în distr. Iași la Hadîmb, Miron6să tio___ și VoinescI (Sz. mânute.); pe Căhlăă (Edel l. c. 35) și la m-stirile Sihla! (D. alpina Gr. Erbor. I. e. 122 [non L.) et Extic.!; En. 50), Sficu, Sihăstria și Agapia-veche; la Mănăstirea-Cașinuhil, Slănic și Palanca; la Predai; in Mus- cel la DîmboviciOra (D. Br. Fragm. I. c. 79); în Argeș pe m-tele Urzica; etc. — ț? Alartiu-Apriliu. D. alpina L. D. alpin. — Pe stîncile din regiunea al- pină. — în m-țil Moldovei (Cz. et Sz. I. c. 20 et Exric.!; h. j. Guebh. mânute.). — î? Maiu-Iuliu. Obs.— Se mal citizi: D. Laureola L. tn Moldova (Cz. et Sz. I. e. 20). VI. CERATOPHYLLEE. CERATOPHYLLUM L. - Ceratofil. C. demersum L. C. înneeat. — Vulg. Cotor. — în apele stagnante și lin curgătdre. — în Moldova (Sz. mânute.); în Vlașca (Gr. En. 25) la Coniana. — luniu-Juliu.. C. submersum L. C. cufundat. — Ape stagnante și lin curggtdre.—în Moldova (Cz. Flora XIX, 66?; Sz. mânute.). VII. URTICACEE. URTICA Tournef. — Urzică. IL urens L. U. arfâtore. — Vulg. Ur(jiic&-mie&, t r- 4icâ-crăi€tc&, Oieșd. — Prin locuri cultivate și inculte, dă- râmături, grădini, huciurl, pe lingă garduri și șanțuri. — în t6tă România! (Cz. Flora XIX, 61 et Extic.!; Edel l. c. 39; Guebh. mânute.; Cz. et Sz. I. c. 5; Sz. mânute.; Gr. Erbor. I. c. 121 et En. 52). —Q luliu-Septembre. U. dioica L. U. dioică. — Vulg. Urtfică-mare. — Prin păduri, locuri inculte, pe lingă locuintf, garduri și șanțuri. — în tâtă România! (Cz. Flora XIX, 61; Edel l. c. 39; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 5; Sz. mânuse.; Gr. Er- bor. I. c. 121 et En. 52). — Q|, luliă-Septembrc. PARIETARIA Tournef. — Parietarie. P. erecta M. et K. P. comună. — Vulg. Grăul-păt ir ni- chel, Parachemiță. — Prin locuri umbrose și umede, pe lingă ziduri și prin ruine. — In Moldova meridională (Cz. et Sz. I. c. 5); în distr. Iași la Stîncă (Sz. mânuse.); la Tîr- goviștea prin ruinile de la Chindie; la Rîmnicu-Vîlcel (HojT. mânuse, et Exsic.!) în Zăvoiă: la Turnu-Severin pe ruinele Turnului! (Gr. En. 52). — luliă-August. VIII. RUTACEE. HAPLOPHYLLUM Juss. — Aplofil. H. Biebersteinii Spach; Ruta Biebersteinii Neilr. R. li- nifolia 31. Bieb. A. Iul Bieberstein. — Prin stepe și pe co- line aride. — în Moldova (Nym. Consp. 142) inferioră la Pechea (Ruta suaveolens DC. [p. p.J et Exsic. n. 330 sec. Nym. Consp. 142). — lunîu-Iuliu. Obs. — Se cultivă : Rata graveelens L. (Cs. et Ss. I. c. 22 et Ex- sic. !\ Se. mânuse.; Gr. En. 17) vulg. Rută, Virnanțiil. DICTAMU8 L. — Dictam. D. albuș L.; D. Fraxinella Pers. D. alb.—Vulg. Fraz- ând. — In Moldova (Edel l. c. 39 et Exsic.!) inferidră și centrală (Guebh. mânuse.); de Ia Huși pănă la Galați și cu deosebire fdrte frequent la Pechea (Sz. mânuse.), Țigăne- sc! și Plăcinta (Cz. et Sz. I. c. 22 et Exsic.!); între Ploescl (Janka!) și FilipescI (Gr. En. 17 et Exsic.!); în Vlașca la Comana; la Vîrciorova către Porțile-de-fer pe m-tele St.-Petru; etc. — 2f Maiu-luniu. 112 TRIBULUS Tournef. — Tribul. T. terrestris L. S. terestru.—Vulg. Păducherniță, Pă- duchile-elej'aniulut, Păduchele-caliculul, Colțu-babel. — Prin locuri sterile și aride, pe Ungă drumuri. — în Moldova (Edel l. c. 39) inferidră (Guebh. mânuse.); la Galați (Sz. Ex- sic.!) și Tdrgu-frumos (Sz. mânuse.); între Poiana, Calafat și Corabia (Gr. En. 17); BucurescI; etc.—O Junii-August. Obs.— Ailanthaa glandalou Desf. cultivat tn grădini! (Gr. En. 18). IX. CRASSULACEE. 8EDUM Tournef. — Sed. S. Rhodlola DC. S. Rhodiolă. — Vulg. Ros&cicâ, Ruș&, Rujă. — Prin locurile stîncdse din regiunea alpină. — Pe Cdhlăâ (Rhodiola roșea L. Cz. Flora XIX, 64 et Exsic. !; h. j. Guebh. mânuse.; Edel l. c. 35); în m-țil BucegI la Strungă (Fr. 110) și la Pîrăul-Babelor. — 2) Julii-August. S. maximum Suter.; S. Telephium p. ochroleucum Neilr. S. forte mare. — Vulg. Jarbă-grasH, Jarbă-de-urechL — Prin păduri, tuferișurl, locuri stîncdse și calcare. — în tdtă. Moldova (S. Telephium Cz. Flora XIX, 65 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 23; Sz. mânuse.; S. latifolium Bertol. h.j. Guebh. mânuse.); pe Cdhlăă (S. Telephium Edel l. c. 36); pe lingă Iași la Repedea de-asupra Petrăriel; la CaraclăA pe ddlul Straja; la CiocănescI (Gr. En. 36 et Exsic. 1); în Vlașca la Prund; etc. — 2) August-Sept. S. purpuraseens Koch.; S. Telephium p. pnrpureum L. S. purpurii. — Prin locurile calcare, petrdse și stîncdse din munți.—în Moldova (S. purpureum Tausch- Cz. Flora XIX, 65; Cz. et Sz. I. c. 23); în distr. Iași la cdda lazulul- Chirițel către Șăpte-dmenI (Sz. mânuse.) ?; la Mănăstirea- 113 Cașinulul și Slănic; la Sinaia (8. Telephium Sm. Gr. En. 26 [non L.J); la Nâmăescl (S. Rhodiola Gr. En. 26 [non DC.J) și la Isvoru-între-petre către polele m-telul Sturu (8. Telephium [non L.J et Rhodiola roșea [non L.J D. Br. Fragm. I. c. 79); la OlănescI și Golotrenl.— 9) 1 uliu-Aug. 8. Fabaria Koch. S. Fabarie.— Prin locuri stîncose al- pine. — In m-țil Dîmboviței pe Lăota. — lunib-Iuliu. 8. flep*3 L.; 8. spathulatum W. Kit. S. spatulat. — Prin locurile petrose și umbrdse. — La Stîrmina (Gr. Ex- nc.f) și Ia Vtrciorova pe malul Bahnei. — Q luniu-Iul. 8. glaicnu W. Kit. 8. glaucu.— Pe stîncile din regiu- nea montană și subalpină. — tn m-țil BucegI (Sempervi- v«m hisțamcum Gr. En. 26 et Exsic.!) pe Furnica; în m-țil Dîmboviței la MoroenI pe matca lalomițel și pe Plaiul- Domnesc; In Muscel la NămăescI (8. hispanicum L. D. Br. Fragm. I. c. 79); în m-țil Vîlcel la OlănescI și către Lotru pe FOrfeca și Naroț; la Vîrciorova către Porțile-de- fer! (Borb. 1873, Bâns. 230); etc. — Q Juniii-luliă. 8. atratu L. S. negricios. — Prin pășunile petrdse din regiunea alpină. — în m-țil BucegI pe Omu (A. 51; Fron. 200) și pe Furnica. — 0 luliii-August. 8. anniUD L. S. anual. — Prin locurile petrdse și pe stîncile din munți. — tn Moldova (8. saxatile Wigg. Cz. ei Sz. I. c. 23; 6'. acre Cz. Flora XIX, 65 [non L.J et Ex- nc.!); la BroscenI (Burri Exnc.!); și pe matca Riu-Năm- țulul (S. texangulare Chania Exsic.! [non L.J; Gr. En. 26); la Sinaia (Gr. En. 26 et Exnc.!); pe vîrful Penteleulul; în Dîmbovița la MoroenI pe matca lalomițel și pe Plaiul-Dom- nesc; la Ngmăescl pe Cdsta-mănăstirel (D. Br. I. c. 79) • in Gorjiă la schitul Locurl-răle; etc. — luniu-August. 8. aere L. S. acru.—Vulg. Oloisă, Sfrparițâ, Șlrpință^ Șoldina, larbâ-de-8dldină. — Prin locuri năsipose și pe- Wse, vil, pe ziduri vechi.— în t6tă România! (Guebh. ma- 8 114 nusc.; Edel l. c. 37; Cz. et Sz. I. c. 23; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 79; Gr. En. 26). — 2| Iuni&~lultâ. 8. Sartorianum Boiss. S. Sartorian.— Prin locuri nftsi- pOse și petrOse. — în Mehedinți între Șchelea-Cladovel și Porțile-de-fer. — Of, luniu-Iuliu. Obs. — Se mal cit6ză !n Moldova : S. villosam L. (Cg. et Sg. I. e. 23).—S. dasyphylliw L. (Cg. et Sz. I. c. 23).—S. stellatM L. (Guebh. manusc.).S. alban L. (Cg. et Sg. 23).—S. reflexii! 6. (Cz. et Sz. 23). — S. sexaigtlare L. (Cg. et Sg. 23). — S. ripestre Lg. (Cz. et Sz. 23). 8EMPERVIVUM L — Semperviă. 8. tectoram L. S. de acoperișuri. — Vulg. Urechiel- niță, Urecheriță, Urechiușă, Iarbă-de~urechie, larba-ure- chel, Jarba-ciutei, larba-tunulul, Vartfă-de-stincă. — Pe stîncile calcare din mun(I. — în Moldova {Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 24) superidră (Guebh. mânuse.); în m-țil Buzgulul la m-stirea Nifon {Hoff. Excurs. 1863, l. c. 117); în Muscel {Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39); și la BucurescI {Gr. En. 26) transplantat pe acoperișurile vechi ale case- lor; etc. — luliu-August. 8. blandun Schott. S. blând. — Pe POtra-CraiuluI Ia Vîrfu-Baciulul {Kotschy 65). 8. Heuffelii Schott.; S. patens Griseb. S. Iul Heuffel.— Pe stîncile calcare din munți. — Pe vîrful COhlăuIuI la Pa- naghie; în Argeș pe vîrful Cozieî și pe Urzica; în Vîlcea c&tre Lotru pe FOrfeca; în Gorjitt între Chenia și schitul Locurl-rfile; etc. — Qț Juliii- August. 8. hirtum L. S. ptros.— Pe stîncile calcare din munți.— în m-țil Moldovei {Cz. et Sz. I. c. 24; S. globiferum Cz. FloraWk, 65 [non L. nec Bmg.] et Exsic.l; Cz. et Sz. I. c. 24). — lultâ-August. Obs.— Se mal cit£z& In Moldova : S. ■•■Uita (Cz. et Sg. I. c. 24). — 8. araehBoidea* L. (h.j. Guebh. mânuse. Cg. et bs. I. e. 24). It6 X. BERBERIDACEE. BERBERI8 L. — Dradlă. B. Vttlgaris L. D. comună.— Vulg. Dracilă, Macriș-de- riuri, Acnș-roști, Lemn-galben. — Tufărișuri și lunci.— în Moldova (Cz. Flora XIX, 63 et Exric.l; Cz. et Sz. I. c. 17); la Fiurel pe matca Putnel (Guebh. Not. mânuse.); pe malurile Rlmnicuhii-sărat; la Câmpina (Gr.En. 9); etc.—fyMaiu-lun. 8DB-DIVISIUNEÂ II. Ovariă unilocular; placentațiune parietală. XI. NYMPILEACEE. NYMPILEA L. — Nimfă. N. alba L. N. albă. — Vulg. Nufăr-alb, Plută, Plu- mieri-albă, Plumună-albă, Titva-de-apă. — Prin apele stagnante și lin curgătdre. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 66et Exric.1) centrală (Guebh. mânuse.); de la lacul Brateș (Edel l. c. 38) pănă pe lingă Iași (Cz. et Sz. I. c. 31); la Cri- stescl tn Vladnic (Sz. mânuse.); tn rîul Bârlad; fn Călniscea (D. Br. Fragm. I. c. 77); la CăldărușanI; etc.—Iun.-Aug. NUPHAR 8m. — Nufăr. N. Iuțeam Sm. N. galben. — Prin apele stagnante și lin curgătdre. — în Moldova (Hymphaa Iuțea Cz. Flora XIX, 66) centrală (Guebh. mânuse.) și septentrională pe Ungă 116 Iași (Cz. et Sz. I. c. 31) de la Larga în sus, jar în jos de Iași nu se scobâră (Sz. mânute.); pe lîngă lacul Brateș (E- del l. c. 38); în rîul Bfirlad; la Coroana în Călniscea (D. Br. Fragm. I. c. 77); pe lingă BucurescI la Cernica! (Gr. En. 9), Ferăstrătt și CăldărușanI; etc. — luntâ-Augutt. Obs. — Se mal citeză: N. punilan Sm. In Moldova (Nym. Consp, 23). XII. PAPAVERACEE. PAPAVER Toarnef. — Mac. P. Rh®as L. M. comun, — Vulg. Mac-rosu, Mac-iepu- resc, Paparună, Paparone, — Locuri năsipose cultivate și ruderale.—în t6tă România! (Guebh, mânuse,; Edell. c. 40; Cz, ct Sz, l, c. 30; Sz, mânuse.; D, Br, l, c, 78 ; Gr. Er- bor. I. c. 132 et En. 9; Kanitz l. c. 173).—Q Maiti-luliti. P. dubinm L. M. dubiu. — Prin locuri năsipâse culti- vate și inculte. — în Moldova (Cz, Flora XIX, 66 et Ex- sic.!; Cz. et Sz. I. c. 30) tdtă (Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași către Șăpte-Omenl (Sz. mânuse,); la BucurescI (D, Br, Fragm. I. c. 77); la Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. sec, Kanitz l. c, 173). — Q Haiti-luliti. ?. glabrum Koch. — La BucurescI. P* hybridnm L. H. ibrid. — Printre semănături. — în Moldova (Oz. et Sz. I. c. 30); pe lîngă Iași la Balcin și Mi- roslava (Sz. mânuse.). — Q Haiti-Iuliti. P. alpinum L. M. alpin. — Prin locurile calcare din re- giunea alpină.—în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 30 et Exsic.l; h- j. Guebh. mânuse,) pe Căhlăii (Janka! sec. Kanitz l. c. 173); în m-țil BucegI (A. 51 ; Fr. 114; P. pyrenaicum Kotschy 135) pe Omu! (Fron. 149). — luliti-August, Obs. — Se mal citezi: P. Argemone L. în Moldova (Ct. et St, l, c. 30). - Iar P. somnifer am L. numai cultivat! (Ct. flora XIX. 66 et Guebh. mânute.; Ct. et St. I. a 30; 8*. mânuse.; Gr. En, 9). 117 GLAUCIUM Tournef. — Gtauctâ. 6. flavim Cfantz. G. galben. — Prin locuri aride.— In m-țil Muscelului aprdpe de Dîmbovicidra (G. luteum Scop. Hoff. Excurs. 1862, l.c. 39 et Exsic.!).— Q Juniu-Iuliti. 6. phttniceum Crantz; G. corniculatum Court. — Prin locuri cultivate, pe marginea agrilor și a drumurilor. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 66 et Exsic. !; Edel l. c. 40, 41 î Cz. et Sz. I. c. 30) tâtă (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 350 sec. Nym. Consp. 25; Sz. mânuse.); pe lingă BucurescI la FerâstrM; etc. — Q Maiu-August. CHEL1D0NIUM Tournef. — Chdidmiu. C. niăjus L. C. mare. — Vulg. Rostopască, Rostopaste, larba-randunelel, Negelariță. — Prin locurile umbrdse de pe lingă locuințl, garduri, ruinl, ziduri vechi, slîncl.—în t6tă România! (Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 30; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 77; Gr. Erbor. I. c. 132 et Exsic.!; En. 10).—Maiti-Sept. C0RYDALI8 DC. — Coridalidă. C. Marschalliana Pers. C. Iul Marschal. — Prin pădu- rile umbrdse de la m-stirea Adam (Guebh. mânuse.). — Martih-Maiti. C. etva Schw. et Koert. C. excavat. — Vulg. Brdbăn, Brebenel. — Prin pădurile umbrdse, pănă în regiunea sub- alpinl — în Moldova (Edel l. c. 40; C. bulbosa var. Sza- boms Cz. et Sz. I. c. 43; Fumaria cava Mill. Cz. Flora XIX, 69 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 43; Sz. mânuse.); la m-stirea Adam (C. bulbosa Pers. Guebh. mânuse.); pe lingă Iași la Nițelea ,* pe lingă BucurescI la Băndsa (Gr. En. 10; 118 C. tuberosa DC. D. Br. Fragm. I. c. 78); la Sinaia pe la pâlele Furnicel; etc. — 3Iarti&~Jifaiă. p. attnflora Kit. — Tot tn acefeșl locuri. C. solida Sm.; C. digitala Pers. C. solidă. — în pădu- rile umbrose.— în Moldova (Edel l. c. 40; Fumaria solida L. Cz. Flora XIX, 69 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 43) tdtă (C. Ralieri Hay. Guebh. mânuse.); pe lingă Iași la Hadîmb, Mironăsa, MogoșăscI (Sz. mânuse.) și Nițelea; în Ilfov (Gr. En. 10) pe lingă BucurescI la Bănăsa (C. fabacea D. Br. Fragm. I. c. 78 [non Pers.]; Gr. En. 10 et Exsic.!), Anto- nachi și Călugărăsca; Comana; etc. — 9; Martiu-Maiă. C. deeipiens Sch. Nym. Ky. C. înștlatâre.—în regiunea alpină.—Pe Pdtra-Craiulul (Kotschy sec. Schur En. 37). Obs.—Se mal citizi: C. capnoides Wahlbg. tn Mold. (Ce. et Se. 43). FUMARIA Tournef. — Fumărie. F. offlcinallS L. F. ojicinală. — Vulg. Săftcrea, Fumă- rică, Fumăriță, Fumu-păinentulul, larbă-de-curcă.—Prin locuri năsipdse cultivate și inculte. — în Moldova (Guebh. mânuse.); Ia Vîrciorova către Porțile-de-fer (Borb. 1873. Bâns. 276). — Q Maiu~Septembre. p. scandens Rchb. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer frequentă (Simit. 520). F. prehensilis Kit. F. preensilă. — La Vîrciorova că- tre Porțile-de-fer (F. calydna Borb. 1873, Bâns. 276). F. anatolica Bois. F. anatolică. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer (Simit. 520). F. Vai lianții Lois. F. Iul Vaillant. — Prin locuri cal- care cultivate și inculte. — în Moldova (F. parviflvra Cz. et Sz. I. c. 43 [non Lam.Jl) inferidră (Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la Țubana, Repedea (F.parviflora *S’z. manu^c.f) și Nițelea; la Agiud (Burri Exsic,!), pe lingă BucurescI la 11» Bănăsa (F. parviflora D. Br. I. c. 78 [non Lam.]), Cotro- cenl (Gr. En. 10 et Exsic.!) și Ferfistrătt.—Q Maiti.-Sept. p. Laggeri Nym. — La Iași in Tataraș (F. Laggeri Jord. V.! sec. Kanitz l. c. 174). F. Schleicheri Soyer.-Will. F. Iul Schleicher.—în Mol- dova (F. officinalis Cz. Flora XIX, 69 [nan L.] et Exsic.!; Edell. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 43; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. ie. 78); in Prahova și Ilfov (F. officinalis Gr. En. 10 [non L.] et Exsic.!) la București; etc. — 0 MaiU-Septembre. Obs. — Dielytr* feraeu DC. indicată în Moldova (Corydalis for- ■ușa ăndr. Edel l. c. 40), nu creace de-căt cultivată prin grădini XIII. CRUCIFERE. NASTURTIUM EL Br. — Nasturțiă. N. officinale R. Br. N. offidnal. — Vulg. N&sturel, Brâncufi, HrenițA, Bobîlnic, Cardama-de-isvore. — E*rin pîrăie, isvâre și mlaștini. — în Moldova superior A (Guebh. mânuse.); la pdlele COhlăuluI (Sisymbrium Nasturtium Edel l. e. 36); pe lingă București (Gr. En. 11 et Exsic.!) la Fi- iaret (D. Br. Fragm. I. c. 78); etc. — 2) JffaiA-Iuliii. N. anotriaenm Crantz.; Roripa austriaca Bess. N. aus- triac. — Prin locuri umede și mlaștindse, bălti, pe malurile apelor. — în distr. Iași pe malul Prutului (Cam elina aus- triaca Pers. Sz. mânuse.); în distr. Bacăă la Verșăsd; la Galați (Uechtr. et Sint. sec. Kanitz l. c. 175); pe Ungă Bu- curești la Bănăsa și Ciocănesc! (D. Br. Fragm. I. c. 78; Gr En. 11 et Exsic.!); la Comana; între Schelea-Cladovel și Gura-văiti pe malul Dunărei; etc. — Maiu-Iuliit. N. ampMblum R. Br. N. amfibiu. — Prin bălți, ape stagnante, pe malurile rîurilor. — în Moldova (Sisymbrium amphibium L. et S. aquaticum Poli. Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.I; Sz. mânuse.; S. terrestre Cz, et Sz, l. c. 40 [non 120 alior.] et Exsic.!; Sz. mânuse.); la Galați (Guebh. mânuse.); la Cămpina (Roripa amphibia Bess. Gr. En. 12 et Exsic.!); la Ferfistrfitt și Chitila; etc. — Matii-August. p. variifolium Rchb. — în Moldova (p. heterophyUum Bmg. Cz. et Sz. I. c. 40; Sisymbrium pinnatifidum Cz. Flora XIX, 68 [non DC.] et Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.); în Ilfov între Colentina și FundenI (Gr. Exsic.!). N. armoracioides Tausch. N. armoradoid. — La frun- taria Romăniel despre Orșova (Winkl. XVI, 16). N. sylvestre R. Br.; Roripa sylveslris Bess. N. de pădure. — Prin locuri umede, pe lîngă pîrăie, bălți și rîurl. — în Moldova (Sisymbrium sylvestre L. Cz. et Sz. I. c. 40; Sz. mânuse.; Lcpidium sativum Cz. Flora XIX, 68 [non L.J et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 39; Sz. mânuse.) tdtă (Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași (V.1 sec. Kanitz l. c. 9) la Nițelea și Repedea; la BucurescI, Băndsa (D. Br. I. c. 78; Gr. En. 11 et Exsic.!), Ferăstrău, Chitila și CiocănescI; la Titu, Periș. Buftea, Crivina și Sinaia (N. lippizense Gr. En. 11 [non DC.] et Exsic.!; Roripa nasturtioides Gr. En. 12 [non Spach] et Exsic.!); la Comana; la ConțăscI (Gr. Exsic.!): la Rîmnicu-Vîlcel și BălcescI; la Vîrciorova {Kanitz ! I. c. 9) și la Șchelea-Cladovel; etc. — Naiv-August. N. barbareoldes Tausch. p. macrostylum. N. barbareoid. Prin locurile umede de la Comana. — Maiu-Iuniu. N. Reichenbachil Knaf. A⁷. lui Reichenbach. — în Me- hedinți la fruntaria dintre Romănia și Ungaria {Roripa Rdchenbachii var.? (sic) umbrosa Borb. Ror. 43). N. lippizense DC. N. Wulfenian. — Pe malurile toren- telor din Moldova superidră (Guebh. mânuse ). N. pyrenaicum R. Br. N. pirenaic. — Prin ftnețele din văile munților. — In Moldova {Sisymbrium pyrenaicum L- Cz. et Sz. I. c. 40); la Preddl în valea Rosnovel; la Cămpu- ung {Roripa pyrenaica Spach Gr. En. 12).—Maiu-lun. 121 BARBAREA R. Br. — Barbaree. B. vnlgaris R. Br. B. comună. — Vulg. Crusățd. — Locuri umede. — în Moldova (Erysimum Barbar ea L. E- dd l. c. 40 et Exsic.I; Sz. mânuse.) superiâră (Guebh. mâ- nuse.); Iași ( K./ sec. Kanitz l. c. 8); Predai.— cf Apr.-Iun. B. arcuata Rchb. B. arcuată. — Prin locurile umede de la Pisc (B. taurica DC. Guebh. mânuse.). — cT Apr.-Iun. Obs. — Se cultivă : Matthiola încasa R. Br. (Cheiranthus incanus L. Cs. Flora XIX. 68 et Exsicf) vulg. Micțunele, Micsandră, Vidră- rație, Levediă-roție. — Cheiranthus Cheiri L. vulg. Micțunele-rugi- nite. Micsandră, Vidră-galMnă, Fldre-de-vidră. Levcdiă-galbenă. TURRITIS L. — Turită. T. gllbra L. T. glabră. —Vulg. TurnușHu^ Turicelu, Tumuriță. — Prin ftnețe sterile și pe coline uscate, locuri petrdse și n6sip6se. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.I; Edel l. c. 40; Sz. mânuse.; Erysimum austria- cum Sz. Exsie.1 [non Bmg. nec alior.]; h. j. Guebh. mâ- nuse.) t6tă (Guebh. mânuse.) ; la BucurescI (Arabis perfo- liata Lam. Gr. En. 11 et Exsic.I) și CiocănescI; la Sinaia pe valea Peleșulul; în Muscel la ConțgscI (Gr. Exsic.I); la Coroana (P. Br. Fragm. I. c. 78); etc.— cf luniu-Iuliu. ARABIS L. — Arabidă. A. hirsuta Scop. A. ir sută. — Vulg. GAscariță.— Prin locurile aride de pe coline și din munți.— în Moldova (Tur- ritis alpina Cz. Flora XIX, 68 [non L.J et Exsic.1; A. ci- liata h.j. Guebh. mânuse, [non R. Br. nec alior.]) centrală (Guebh. mânuse.); în dislr. Iași către Șăpte-OmenI, AronenI și RMiu-Aldel (Turritis hirsuta L. Sz. mânuse.); în m-țil BucegI și la PredOl; la Câmpulung pe valea Rîu-Tîrguluî 122__ (A. murali* Gr. En. 11 [non Bertol.] et Exsie.!; la Vîrcio- rova către Porțile-de-fer! (Borb. Haz. Arab. 167) și pe valea Cerovățulul; etc. — c? Maift-Iuniti. A. sagittata DC. .4. saqitată. — La Sinaia pe matca Prahovei. — cf Main^Iuniu. A. alpestris Schleich. A. alpestră. — Prin crăpăturile stîncilor și prin locurile petrâse din regiunea subalpină și alpină.—între Dîmboviciâra și Rucăr (A. ciliata aud. [non R. Br.] Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39). — cT luniă-Iuliv. A. serpyllifolia Ki7Z. A. cu fol de sfrpun. — Prin lo- curile stîncâse și calcare din regiunea subalpină și alpină. — în m-țil BucegI pe lingă schitul Pescera de la Ialomița (Schur En. 43). — & luniu-August. A, stricta Huds. A. strînsă. — Pe stîncile din regiunea alpină.— In m-țil BucegI (Schur En. 43). — 21 Maiu-Aug. A. auriculata Lam. A. auriculată.— Coline aride și lo- curi calcare și muntdse.—In Moldova (A. stricta Sz. Exsie.! [non Huds.]; h.j. Guebh. mânuse.). — Q Apr.-Maiu. A. alpina L. A. alpină. — Prin crăpăturile stîncilor și prin locurile petrdse și umede din regiunea alpină și subal- pină. — In Moldova (Cz. Flora XIX, 68 et Exsie.!; h. j. Guebh. mânuse.; A. pumila Sz. Exsie.! [non Jacq.J; h. j. Guebh. mânuse.) pe Căhlătt; la Sinaia în valea Cășăriel (Gr. En. 11); în m-țil BucegI în valea lalamifel (Fr. 114) și a Col- țăl aprdpe de schitul Pescera, pe Obîrșia; etc.—21 Jun.-Aug. A, procurrens W. Kit. A. abundantă. — Prin locurile petrâse și umbrâse din regiunea subalpină. — La Pasul Turnu-roșii frequent (Schur En. 43). — 21 Maiu-luniu. k. bellidifolia L. 4. cu fol de belidă. — Prin pășu- nile umede și stîncose din regiunea alpină și subalpină. — în m-țil Moldovei (Edel l. c. 37 et Exsie.!; h.j. Guebh • mânuse.). — 21 luniu-August. A. arenosa Scop. d. de nisipuri. -- Coline năsipdse, locuri petrose, prin crăpăturile stîncilor din munți. — în Moldova (A. Halleri Cz. Flora XIX, 68 [non L.] et Ex- tic.!; J. reda Sz. Exsic.! {non Brng.]; dasycarpa h.j. Guebh. mânuse, /non Andrz.l); în distr. Iași la Tăutescl și Popesc! (Sz. mânuse.?); la Palanca ; la Sinaia pe valea Is- vorul (A. Halleri Gr. En. 11 /non L.J et Exsic.!) și a Prahove!; în m-țil Bucegl; în Vîlcea la Olănesc! și la Har- masariă; la Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. Haz. Arab. 135) și pe valea Bahnei; etc. — Maiu-Iuliu. A. Thaliana L.; Conringia Thaliana Rchb.; Sisymbrium Thalianum Gay. A. Thalianâ.—Câmpuri, locuri cultivate. —în t6tă Moldova (Guebh. mânuse.); la m-stirea Nămțulul (Gr. En. 11); la CiocănescI și Tărtășăscl; la Conțăscî (Gr. Exsic.!); la Roșia pe malul Tismaniel; etc.—0 Apr.-Maiu. CARDAMINE L. — Cardamină. C. pratensis L. C. de finețe. — Prin finețe și poenl u- mede. — Vulg. Pastele-calulut, Spumdlă, Stupitul-cuculut, Scuipatul-cuculul. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 68; E- ddl. c. 40); în distr. Iași către Bordea (Sz. mânuse.); la Predăl; în Gorjiă la pădurea Roșia; etc.—AprUiit-AIaiti. C. rivularis Schur. C. de pirăie. — Pe lîngă pîrăile și isvOrele din regiunea subalpină și alpină. — în m-țil Bu- cegl pe Furnica, în valea Colțeî, pe Obîrșia, Pătra-arsă, la Pîrău-Babelor; la Predăl; etc. — 9} luniu-August. C. amara L, c. amară.— Prin isvâre și locuri umbrâse din munți. — în Moldova (Edel l, c. 40 et Exsic.!; Sisym- brium Nasturtium Cz. Flora XIX, 68 [non L.] et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 39); la Câmpina (Gr. En. 11 et Exsic.!) și PredGl; la Rîmnicu-Vîlcel în Ză voiti; etc. — Apr.-Naiu. C. bnpatiens L. C. impacientă.—-Rijnică.— Prin locurile petrose și umbrose, pe lîngă isvdrele și torentele ___124_____ mal cu sâmă din regiunea montană și subalpină. — în Mol- dova (Edel l. c. 40) centrală (Guebh. mânuse.); la Sinaia pe valea Cășărieî (Gr. En. 11 et Exsic.!) și pe matca Pe- leșului și a Prahovei; tn Muscel la isvorul de la Mateiaș, în Pescera de la Dîmbovicidra ( Nasturtium palustre D. Br. I. c. 78 [non DC.]), la Câmpulung pe matca Rîu-Tîrguluî (Sisymbrium pinnatifidum Gr. En. 11 [non DC.J et Ex- sic.!) și la ConțăscI; în Vîlcea pe valea Bistriței; în Mehe- dinți la Dumbrăvița (Gr. Exsic.!); etc. — cf¹ Maiu-luliu. C. aylvatica Link. C. de pădure.. — Prin pădurile din regiunea montană și subalpină. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.!); la Sinaia pe valea Peleșulul (Gr. En. 11 et Exsic.!) și la Predăl; în Muscel la ConțăscI; în Mehe- dinți la Dumbrăvița (Gr. Exsic.!); etc.—0 Aprilfâ-luniH. C. hirsuta L. C. ir sută. — Prin locurile umede și um- brâse din pădurile montane. — La Câmpulung pe matca Rîu-Tîrgulul (C. parviflora Gr. En. 11 [non L.J et Exsic.!; Sisymbrium supinum Gr. En. 11 [non L.] et Exsic.!) și la ConțăscI (Gr. Exsic.!); la Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. Haz. Arab. 167); etc. — 0 Apriliu-luniă. *C. parviflora L. C. parvifloră. — Prin locuri umede și umbrdse.—La Roșia pe malul Tismanel.—0 Apr.-Iuliă. C. longirostris Janka. C. longirostră. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer! (C. Rocheliana [Rchb.] Borb. fl. lon- girostris [Janka] Borb. Haz. Arab. 169). Obs.—Nu scifl ce p6te fi: C.dentatadin Moldova(Cs. floraXSX., 08). DENTAR1A L. — Dentarie. D. bttlbifera L. D. bulbiferă. — Vulg. Colțișor. — Prin pădurile umede și umbrtse, până în regiunea subalpină.— în t6tă Moldova (Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.; D. glandu- losa Cz. Flora XIX, 69 [non W, Kit.] et Exsic.!); pe Că- 126 hl&A! (Edell. c. 36 et Exsic.!) și Ia m-știrea NSmțuluI și Agapia; la Mănăstirea-Cașinulul și Slănic; pe lingă Bărlad ia Slobozia; în Muscel pe m-tele Sturu (D. Br. I. c. 78) și la Conțfiscl (Gr. Exsic.!); la Câmpina (Gr. En. 11 et Ex- sic.!) și Sinaia; la Comana; etc. — Apriliu-Maiii. D. enneaphyllos L. D. ai nouț fol. — Prin pădurile umbrise din regiunea subalpină. — în Moldova superidră (Cz. Flora XIX, 69 et Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.); la Sinaia către polele Furnicel; etc. — Qf Apriliu-Maiii. D. glandnlosa W. Kit. D. glandidâsă. — Prin pădu- rile umbrise din regiunea montană și subalpină.— în Mol- dova (Anat. Demidoff Exsic. [a. 1837] in herb. Paris.!) pe CShlătt (Edel l. c. 36); pe lîngă Iași la Bordea, Lunca-Bîr- novel, Repedea și TomescI (Sz. mânuse.)?; în m-țil BucegI apripe de schitul Pescera de la Ialomița.— AprUiu-luniu. S18YMBRIUM L. - Sisimbriu. 8. Alliaria Scop. S. Aliarie. — Vulg. Usturoiță, Aiu- țor, Aiufdră, Voinicică, Vinde cătâre, Vindecuță, Frunza- voinicului, larbă-de-lungore, larbă~de-tâte-b6lele. — Prin locurile umbrise din păduri, tuferișurl, huciurl, crîngurl și grădini.—în totă Romănia! (Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 40; Sz. mânuse.; Alliaria offidnalis Andrz. Guebh. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 78; Gr. En. 11 et Exsic.!; Erysimuni Alliaria L. Cz. FloraXIX, 68 et Exsic.!).—cf Apr.-Afaiu. 8. strictiflsimum L. S. forte strins. — Prin locurile u- mede și pe lîngă pîrăile din păduri și tuferișurl. — în Mol- dova (Edel l. c. 40; Sz. mânuse.) centrală (Guebh. mânuse.); la VerșăscI pe mahil Turluiulul. — luniu-luliu. 8. jiuceom M. Bieb. S.junceu. — Prin fînețele de pe coline și prin locurile sărate. — în Moldova (Erysimum junceum W. Kit. Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.!); la Codalbl (Guebh. mânuse.). — luniu-luliu. 126 8. Sophia L. S. înțelepciune. — Prin locuri năsipdse cultivate și inculte, pe lingă drumuri, ziduri și dărâmături. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 40; Sz. mânuse.); pe lingă Iași la Repedea și Nițelea (D. Br. I. c. 78); pe lingă Bucurescl (Gr. hn. 11 et Exsic.!); etc. — Q Apriliu-Septembre. 8. panjionicum Jacq. S. ungarie. — Locuri inculte, pe lingă drumuri și pe marginea agrilor. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 40) inferidră (Guebh. mânuse.i; la CărnicenI și Proboda (Sz. mânuse.); la Bucurescl; la Vîrciorova! (Ka- nitz ! I. c. 10) către Porțile-de-fer; etc. — cf Maiu-Iun. 8. Columnft Jacq. S. Iul Columna. — Prin locuri in- culte și ruderale. — în t6tă Moldova (Edel l.c. 40; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 40 ; Sz. mânuse.); în Ilfov (Gr. En. 11 et Exsic.!) la Bucurescl; etc. — d" luniu-Iuliu p. tenuisiliqua. — In t6tă Moldova (Guebh. mânuse.). 8. Lieselii L. S. Iul Lașei. — Prin dărâmături, locuri inculte, pe lingă drumuri ziduri, pe coline aride. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 68 et Exsic. !; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 40; Sz. mânuse.; Eruca elogata Cz. Flora XIX, 65 [non Bmg.] et Exsic. 1); prin viile de la Iași ( V. ! sec. Kanitz l. c. 176); în Ilfov (S. Ir io Gr. En. 11 [non L.J et Exsic.!) la Cotroceni Gr. En. 11 et Exsic.!) și Bu- curescl; la Rîmnicu-Vilcel; la Vîrciorova (Kanitz! I. c. 10) către Porțile-de-fer; etc. — d¹ luniu-Iuliu. 8. offlcinale Scop. S. oficinal.— Vulg. Brâncuță, Frun- 4a-voiniculul.—Pe câmpiile și colinele sterile, prin dărâmă- turi, pe lingă drumuri. — In Moldova (Edel l. c. 40; Sz. mânuse.) centrală (Guebh. mânuse.); la VerșâscI; la Sinaia; la Bucurescl! (Gr. En. 11 et. Exsic.!); la Rîmnicu-Vilcel; la Vîrciorova! (Kanitz! I. c. 11); etc. -— O luniu-August. Obs. — Se mal citeză : S. Irio L. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 40; Sz. mânuse.). — Iar S. nontannm ce se indică :ii Moldova (Cz. Flora XIX, 68), nu scifl ce pote fi. 127 ERY8IMUM L. — Erisim. R repandim L. E. răspândit. — Prin locurile sărate de pe lingă Prut și Dunărea (Edel l. c. 38).—j" Maiii-Jun. E. erepidifolium Rchb. E. cu foi de crepidU.—La Câm- pulung prin petrișul de pe matca Rîu-Tîrgulul {Gr. En. 10 d Exsic. sec. Kanitz l. c. 176). — Maiu-Iuniu. E. CheiranthdS Pere. E. Cheirant. — Locuri stîncâse subalpine și alpine.—în Moldova (Edel l. c. 40); la BroscenI (Bum Exsic.l); în BucegI (Schur En. 56). — 2} Naiu-Iun. E. edoratim Ehrh.; E. carniolicum Doll. E. odorant.— Prin locurile stîncdse și calcare din munți. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.!; E. rcpandum Cz. Flora XIX, 68 [non L.] et Exsic.1; h. j. Guebh. mânuse.; E. hie- racifolium Cz. Flora XIX, 68 [non L.J et Exsic.l; h.j. Guebh. mânuse.; E. alpinum Sz. Exsic.l [non Roth]; h. j. Guebh. mânuse.); pe Cdhlăti (Edel l. c. 36); la Caraclătt pe Babaghicea; la Sinaia (E. erepidifolium Gr. En. 10 [non Rchb.] et Exsic.l) pe malul Prahovei și îh m-țil BucegI pe Furnica și la schitul Pescera lalomițel! (E. Czetzianum Schur En. 57; E. Cheiranthus Gr. En. 10 [non Pers.] et Exsic.l); pe vîrfu Coziel; în Vîlcea pe valea Bistriței (Gr. Exsic.l); în Goijitt la schitul Locuri-rfile.— cf luniu-luliu. E. eanescens Roth. E. albicios. — Prin locuri aride și stîncdse, pe ziduri vechi. — în Moldova (E. diffusum Ehrh. Oz. Flora XIX, 68 et Exsic.l; h. j. Guebh. mânuse.; E. an- gustifolium Cz. Flora XIX, 68 [non Ehrh.] et Exsic.l); indistr. Iași la Erbicenl și PopescI (Sz. mânuse.); pe lîngă Bârlad; la BecenI, Văleni, BucurescI! (Gr. En. 10 et Ex- tic.!), Băn&a (E. odoratum et E. cheirantoides Gr. En. 10); Feristrăă și Chitila; la Comana; In Argeș pe m-tele Urzica; Ia Tumu-Severin și Vîrciorova; etc. — o" Maiă-Iuliii. E. cheinnthoides L. E. cheirantoid. — în Moldova {Edel l. c. 40). — Q luniH-Septembre. 128 CONRINGIA Rchb. — Conringie. C. oricntalis Andrz.; Erysimum orientale R. Br. C. ori- entală.—în Moldova (Brcu. orientali* L. Cz. et Sz. I. c. 40). C. austriaca Rchb.; Brassica austriaca Jacq. C. au- striacă. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. Haz. Arab. 176). — cf Maiu-Iuniu. 8YRENIA Andrz. — Sirenie. 8. cuspidata Rchb. S. cuspidată. — Prin locuri petrdse și ande. — în Moldova (Nym. Consp. 42 ; Erysimum cus- pidatum DC. Prodr. I, 197) la Puțfinî (E. cuspidatum Guebh. mânuse.); pe lingă Iași la Petrăria-Repedel; în m-țil BucegI pe lîngă obîrșia lalomițel (Cheiranthus cuspi- datus W. Kit. Hoff. Excurs. 1863, l. c. 120?); laComana; la Turnu-Severin și la Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Simk. 523) și pe valea Bahnei; etc.— cf Juniu-August. 8. angustifolla Rchb. S. cu fol înguste. — Prin locuri ngsipose. — în tdtă Moldova (Erysimnm angustifolium Ehrh. Guebh. mânuse.); în distr. Iași către lepurenl, Larga și Perienl (Sz. mânuse.); între Rucăr și Dîmbovicidra (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39). — & Iunit,-August. HE8PERI8 Tournef. — Esperidă. H. tristis L. E. tristă. — Prin locuri inculte, finețe și tuferișurt de pe coline, pe marginea pădurilor. — în Mol- dova (Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.!; Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 40) inferidră (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 741 sec. Nym. Consp. 38); pe lîngă Iași la Arondnu din dosul sa- tului și către Stînca Ia Coda iazului Arondnulul (Sz. mâ- nuse.) ; pe lîngă BucurescI la Ferfistrătt în parcul Scdlel de 129 agricultură; în Muscel la pdlele m-telul LerescI (Hoff. Ex- curs. 1862, l. c. 38 et Exsic.!). — cT Apriliă-Maiă. H. n&frtnalis L.; H. inodora L. E. matrânelor. — Vulg. Noptico să, Vioră-de-ndptc, Mirodenie. — Prin tufă- rișuri, pe marginea pădurilor. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 69 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 40); la Galați (Guebh. mânuse.); la Rădulescil-Filitis (D. Br. Fragm. I. c. 78); se cultivă și prin grădini! (Sz. mânuse.). — cT Maiu-luniii. H. nivea Bmg. E. albă.—Prin locurile umede și umbrdse din pădurile subalpine.— Pe Cdhlătt și în Lapoș (Cz. et Sz. I. e. 40); la Sinaia pe valea Peleșulul, și în m-țil BucegI pe valea lalomițel în sus de schitul Pescera.— cf $ Iun.-Aug. H. mcinata w. Kit. E. runcinată. — Pe marginea pădurilor și prin tuferișurile de pe coline. — în Moldova (H. inodora Cz. Flora XIX, 68 [non L.] et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. e. 40); în distr. lași către Gloddsa, Neteda și BudescI (H. inodora Sz. mâ- nuse.!); în Vlașca la Comana către Valea-Gurbanulul; în Mehedinți pe dSlul Stîrmina (Gr. Exsic.!) și la Vîrciorova către Porțile-de-fer; etc. — cf Maiti-luniu. BRA88ICA Toirnef. — Brasică. B. Rapa Koch. B. Râpă. — Vulg. Rapiță-silbatică. — Locuri cultivate.—în Moldova (B. campcstris L. Cz. ct Sz. I. c. 40; Sz. mânuse.); la Făurel (B. campestris Guebh. mâ- nuse.); BucurescI (Gr. En. 10). — 0 cf Maiă-Iuliu. OU — Se cultivă : B. Rapa 0. oleifera DC. {Guebh. mânute.) vulg. Răpiți. — B. •! tracta L. (Guebh. mânute.; Cz. el Sz. I. e. 40) vulg. Cvtchii, Vartfa în mal multe varietăp sub numirile de : CureehiU (Vartjă)-de-iarnă, Curechiă (Vartțfl)-de-vfră, Conopide, Caralgjnbe (Cafarabe, Cararabe). — B. Napus L. 0. teeuîenta (Guebh. mânute. Ct. et Sz. I. c. 46, Gr. En. 10) vulg. Napi, Napi-curecesd, BrMe. B. el011 gata Ehrh. B. clongală. — Vulg. Muștariti-alb- tâbatec. — Prin locuri nSsipose, pe coline aride.— în Mol- 9 130 dova inferidră (Guebh. mânuse.); la Botoșani (Eruca elon- gata Bmg. Cz. et Sz. I. c. 40); în distr. Iași către Stîncă, Coda-Stîncel, MînzătescI, SucușănI și ChiperescI (Eruca e- longata Sz. mânuse.). — cf luniu-Septembre. B. nigra Koch. B. nigră. — Vulg. Muștariu-negru, Ra~ piță-de-muțtariu. — Locuri cultivate și ruderale, semănă- turi, pe marginea agrilor și a drumurilor. — în Moldova (Sinapis nigra L. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 40; Sz. mânuse.); BucurescI! (Gr. En. 10 et Exsic.!).—Q lun.-hd. B. Sinapis Vis. B. Sinapistrum Boiss. B. Muștariu.— Vulg. Muștariu-de-câmp, Rapiță-dc-câmp, Rapiță-stlba- tecă.— Printre semănături, pe marginea agrilor. — în Mol- dova (Sinapis arvensis L. Guebh. mânuse.; Edel l. c. 40 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 40; Sz. mânuse.; S. orientali» Cz. Flora XIX, 68 [non L.] et Exsic.!) centrală (S. t aurica DC. Guebh. mânuse, [non DI. Bieb.J?); în distr. Bacăfl la Caraclăă; în Ilfov (S. arvensis Gr. En. 10 et Exsic.!) la BucurescI!, CotrocenI (Sisymbrium strictissimum Gr.En. 11 [non L.f et Exsic.!) și Ferăstrăă; etc.— Q luniă-luliu. p. orientali* (Boiss.). — în Moldova (Sinapis orientali* Murr. Cz. et Sz. I. c. 40; Sz. mânuse.): la Galați pe malul Seretulul (Guebh. Not. 15 et mânuse.). B. alba Boiss. B. albă. — Vulg. Mustariu-alb, Rapița- alba. — Printre sămănăturl. — în Moldova (Sinapis alba Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.); în Ilfov și Prahova (Gr. En. 10?). — Q luniu-Iuliu. B. dissecta Boiss. B. disectă. — Prin sămănăturile de ină. — în Moldova inferiâră (Sinapis dissecta Lag. Guebh. mânuse.). — Q Apriliă-Naiu. B. Pollichii Jess.; Erucastrum Pollichii Schp. et Sp. Diplotaxis bracteata Gren. et Godr. B. bracteată. — Prin locuri năsipdse, dărămăturl, zidurl. — Pe malurile Se- retulul, a Trotușului (Eruca Erucastrum Gcertn. Cz. et Sz. 131 l. c. 40) si a Taslăulul la Ver.șăscl (Erucastrum obtusangu- lum D. Br. Fragm. I. c. 79 [non Rchb.]); în Ilfov (E. obtu- sangulum Gr. En. 10?/ — Maiu-luliu. B. tenul fol ia Boiss. B. cu fol mărunte. — Prin locuri aride și petrâse, pe ziduri vechi, pe lingă drumuri. — în Moldova (Sisymbrium tenuifolium L. Cz. ct Sz. I. c. 40; Sz. mânuse.) fotă (Diplotaxis tenuifolia DC. Guebh. ma- manusc.); pe lingă Iași la Repedea de-asupra Petrăriel; Ia Agiud (Burri Exsic.!). — luniu-Septcmbre. B. muralis Boiss. B. de ziduri. — Prin locuri aride și petrâse, pe ziduri vechi. — în Moldova (Sisymbrium mu- rale. L. Cz. et Sz. I. c. 40; Sz. mânuse.); în distr. Buzeă pe valea Slăniculul (Diplotaxis muralis DC. Gr. En. 10 et Exsic.!; D. tenuifolia [non DC.] et D. viminea [non DC.] Gr. En. 10 et Exsic !) către Vîrciorova; etc.—QMaiu-Sept. B. viminea Boiss. B. vfnjosă.—Pe colinele năsipdse din Moldova inferioră (Diplotaxis viminea DC. Guebh. mâ- nuse.); la Tîrgu-Ocnel (D. saxatilis Guebh. mânuse.?). RAPHANUS Tournef. - Râdiche. R. Raphanistrum L. R. Rafanistru. — Vulg. Râdiche- iflbatică, Rachi(ă-de-ogâre. — Prin locuri cultivate, agri, printre sâmgnălurî. — în Moldova (Edel l. c. 40; Rapha- nistrum segetum Bmg. Cz. Flora XIX, 69 et Exsic.!; Cz. d Sz. I. c. 40; Sz. mânuse.) superidră (h. j. Guebh. mâ- nuse.). — Q luniu-Iuliu. Obs. — R. sativas L. vulg. Râdiche, Râdiche-de-grddină, se cultivi în mal multe varietăți (Cz. Floru XIX, 69 et Exsic.!; Edel l. c. 40 Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 40; Sz. mânuse.; Gr. En. 10). CU0R1SP0RA DC. — Clwrisporă. C. tenella DC. C. gingașa. — Prin locuri cultivate și ruderale. — In Moldova (Sisymbrium arenosum Cz. et Sz. 132 l. c. 40 [non L.] et Exsic.!; Arabi* arenota A. j. Guebh. mânuse. [non Scop.]) inferioră și centrală (Guebh. mânute.); prin viile de la Galați (Guebh. Not. 16 et Exsic. n. 740 sec. Nym. Consp. 28); pe lîngă Odobescl; pe lingă BucurescI la Fertstrfeă către gara Tramwaiurilor. — Q Apr.-AIaiu. RAPI8TRUM Btrrh. — Rapistru. R. perenne Berger. R. percnal. — Prin agri, pîrloge, pe lîngă drumuri. — în Moldova inferioră (Guebh. mânute, et Exsic. n. 155 tec. Nym. Contp. 29); în distr. Iași la Rg- diă-Aldel (Cakile perennis L'Herit. Sz. mânuse.); pe lîngă Bârlad (R. rugosum D. Br. Fragm. I. c. 79 ]non Berger. nec AU.]). — lunii-Juliu. R. rugosum Berger. R.rugos.— Prin agriledin t6tă Mol- dova (Cakile rugota L'Herit. Sz. mânuse.). — Q Iun.-Iul. CRAMBE Tournef. - Crambe. C. tataria Jacq. C tartarică.—Vulg. Tărtan, Hodolin. —Prin fînețele de pe colinele aride.—în Moldova(C.tarla- rica Willd. Cz. Flora XIX, 68 et Exsic. 1: Edel l. c. 40) inferiâră și centrală (Guebh. mânuse, et Exsic. 154 sec. Nym. Contp. 30); către Prut frequent (Cz. et Sz. I. c. 38; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 79).— Apr.-Maiu. I8ATI8 Tournef. — Isolidă. I. tinctoria L. L tinct urărilor.— Vulg. Drobusor, Dro- bi*or, Cardama, Cardaman. — Locuri aride și petrâse.— în ni-țiî Moldovei (Edel l. c. 37); la Bârlad, Tecuciă, Foc- șani, Baeăă, Roman, FolticenJ, Pâtra și Nâint (Cz. et Sz. I. c. 38); subspont. în grădina Ospiciuluî de la Galala (Sz. mânuse.); și cultivată (Gr. En. 12). — cf Maiu- Junii. 133 I. pmcox Kit. I. precoce. — Prin locuri aride și pe- truse. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 38) inferidră (Guebh. mânute.). — cf Maiu-luniu. I. banatica Link. 1. banatică. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. Haz. Arab. 209). — cf Maiu-luniu. Obs. — Se mal cit6z& : I. eanpestris Ster. In Moldova (Cz. et St. I. c. 38). — I. orientali* în Moldova (Ce, et Sz. I. c. 38). CLYPEOLA L. — ClipeM. C. Jonthlaspi L. C. Jonihlaspide. — în Moldova (Sz. Exinc.I); pe colinele năsi[x'tse de prin vecinătățile Galaților (Guebh.mânuse.).— Q Apriliu-AIaiu. PELTARIA L. — PeUarie. P. alliarea Jacq. P. aliacee. — Prin locuri stlncdse și umede.—La Vîrciorova către Porțile-de-fer.—Maiâ-lun. MYAtiRUM L. — îliagru. M. perfoliatum L. M.pcrfoliat. — în Moldova (Cakile perfidiata L'Hcrit. Sz. mânuse.). — cf JUaii-luni&. NESL1A Desv. — Neslie. N. panknlata Desv. .V. paniculată. — Vulg. Drob. — Printre sținânăturl și prin pîrloge. — în Moldova (Bunias paniciduta L'Hcrit. Edel l. c. 40 et Exsie. I; Sz. mânuse.) totă (Guebh. mânuse.). — cf Iuniă-Iuli&. EUCLIDIUM R. Br. — EudidiU. E. syriacum R. Br. J£. siriac. — Prin locuri aride și ruderale. — în Moldova (DC. Prod. I, 184; Lycopsis ar- 134 vensis Cz. Flora XIX, 61 [non L.] et Exsic.!) inferidră și centrală (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 739 sec. Nym. Consp. 68); în distr. Iași către Zahorna, Larga, Văiluța și lepurenl (Bunias syriaca Gaertn. Sz. mânuse.); în Ilfov între Tăr- tășgscl și Guliea (Gr. Exsic. 1); etc. — 9 Naiu-luniu. BUNIAS R. Br. — Buniadă. B. Emcago L. B. Erucayină. — Vulg. Hrdniță. — La Câmpulung pe țărmurile Rîu-Tîrguhil (Hoff. Excurs. 1862. I. c. 40 et Exsic.!). — Q Maiu-Iuniu. B. orientalis L. B. orientală. — Prin finețe uscate, pîr- loge, pe coline aride, pe marginea agrilor, prin locuri ru- derale.— în Moldova (Sz. mânuse.) superioră (Guebh. mâ- nuse.); la Agiud (Burri Exsic.!); la Bucurescl!, Bănăsa! (Gr. En. 12 et Exsic.!) și Mogoșoia (B. Erucayo D. Br. Fraym. I. c. 79 (non L.J); pe lîngă Slatina către Olt; în Mehe- dinți pe dălul lorgutova (Gr. Exsic.!); etc.—Naiu-luniv. LUNARI A Tournef. — Lunarie. L. rediviva Lin. L. reînviată.—Vulg. Lopățd.—Păduri umbr6se și umede din regiunea montană și subalpină.—în Moldova (Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.!: h. j. Guebh. mâ- nuse.; Edel l. c. 37); la Sinaia pe valea Pclesulul (Gr. En. 11 et Exsic.!) și la polele Fumicel. — Maiu-Iuniu. L. annua Lin.; L. biennis Atench. L. anuală.— Păduri umbrose și stîncose din regiunea montană. — în Moldova (Edel l. c. 40 et Exsic.!); la Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. Haz. Arab. 188) și pe valea Bahnei.—cf Apr.-Maiu. ALYSSUM L. — Alison. A. gemonense L. A. de Gemena. — Prin locuri aride și petrOse. — La Puțfinl (Guebh. mânuse.); la Vîrciorova 135 către Porțile-de-fer! (A. edcnlulum W. Kit. Borb. 1873, Bina. 278). — . T. de câmp. —. Vulg. Tâsculița, Pungu- lițli, Tăscuța-ciobanuM, Buruiana-vermehd, larba-rosie. - Prin locuri cultivate, inculte și ruderale, pe lîngă dru- muri. — In Moldova (Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.l; Edel l. c. 39, 40; Cz. et Sz. I. c. 39) totă (Guebh. mânuse.); la CiocănescI, Chitila (D. Br. Fragm. I. c. 79), TărtășăscI, BucurescI (Gr. En. 12 et Exsic.l), Bănesa și Ferăstrăă; etc. — Q Aldi fi- Septem bre. T. alliacenm L. T. aliaccu. — Prin locuri cultivate și inculte. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.l; h. j. Guebh. mânuse.; Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 39; Sz. ma- niac.; Cakile perfoliata Cz. Flora XIX, 68 [non L'Herit.] et Exstc.l; Myayrum perfoliatum h. /. Guebh. mânuse, [rum L.]); Ia Predai; etc. — Q Maiu. T. perfoliatum L. T. perfoliat. — Prin locuri cultivate si inculte. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 39; T. prcecox Cz. et Sz. I. c, 39 [non Wulf.] et Exsie.!) tdtă (Guebh. mânuse.); în distr. Iași la Sucusgnl si Mînzălesci (Sz. mâ- nuse.); la Predel; la CiocănescI, TărtășăscI; în Muscel la Conțfiscl (Gr. Exsie.!); etc. — Q Apriliu-Maiu. T. alpestre L. T alpestru. — Prin locurile stîncose din regiunea subalpină. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 39); în BucegI la schitul Pescera de la Ialomița. — Apr.-Maiti. Obs. 1. — Se mal cit6ză : T. montanam L. în Moldova (Edel l. e. 40; Cz et Sz. I. c. 39; Sz. mânuse.). — T. al pin am L. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 39). — T. rotundifoliam Gaud. în Moldova (Lepidium ro- tundifolium AU. Cz. et Sz. I. e. 39). Obs. 2. — Iberis amara L. indicată în Moldova superioră (Sz. Ex- zic.!\ h.j. Guebh. mânuse.), nu cresce de cât cultivat prin grădini. HUTCHINSIA R. Br. — Jlutchinsie. H. alpina R. Br H. alpina. — Prin locurile petrose și umede din regiunea alpină. — în m-țil Moldovei (Lepidium alpinum L. Sz. Exsie.!; h.j. Guebh. mânuse.; Draba al- pina et D. petreea Cz. et Sz. I. c. 33); in Prahova pe m-tele Zăganu (Lepidium alpinum Ho ff. Excurs. 1863, l. c. 118), și în m-țil BucegI în valea lalomițel (Fr. 116), pe Obîrșia, Furnica și pănă pe vîrful Omului. — luniu-August. B1SCUTELLA L. — Hiscutdă. B. Iwvigata L. B. netedă. — Vulg. Ochilari, OchUa- riță, Chelărel.— Prin pășunile umede și petrdse din regiu- nea alpină. — Pe C6hlăO! (B. saxatili* Edel l. e. 36; Cz. Flora XIX, 68 et Exsie.!; h. j. Guebh. mânuse.); în ni-ții BucegI pe Obîrșia și la Pîrăul-Babelor.— luniu-August. p. ylabra Gaud.; B. lucida DC. — în BucegI pe Furnica. 141 LEPIDIUM L. — Lepidiu. L. Draba Lin. L. Drabă. —Vulg. Hrăniță. Caprilemă, L'rda-vaceî. — Câmpuri aride, locuri cultivate și inculte, pe lingă locuințl, ziduri și drumuri, prin dărămăturl. — tn Moldova (Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 39; Cochlearia Draba Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.!; Draba ruderalis Bmg. Sz. mânuse.); la Iași; în Ilfov (Gr. En. 12 et Exsic.!) pe lingă BucurescI la CotrocenI, Bănăsa și Ferăstrăă; în Vlașca la Coroana; etc. — 9) Maiu-luniu. L. campestre R. Br. L. de câmp. — Prin locuri in- culte ?i petrose, pîrldge, dărămăturl.—în Moldova (Thlaspi campestre L. Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.!; Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 39 ; Sz. mânuse.) t6tă (Guebh. mânuse.): la Sinaia pe matca Prahovei; tn Muscel (Gr. En. 12 et Ex- sic.!) în Ilfov la TărtășăscI (Gr. Exsic.!) și BucurescI; în Vleșca la Comana; etc. — Maiu-hdiu. L. perfoliatum Lin. L. perfoliat. — Prin locuri rude- rale, pe marginea agrilor și a drumurilor. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.!; Edel l. c. 40; <’z. et Sz. I. c. 39) inferiără (Guebh. mânuse.); la Tîrgu-frumos și Erbi- cenl (Sz. mânuse.); în Ilfov la TărtășăscI (Gr. Exsic.!) și BucurescI; etc. — Q Apriliu-luniii. L. ntderale Lin. L. ruderal. — Prin locuri ruderale ruin!. pe zidurl, pe lingă locuințl și drumuri. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.!; Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. e. 39; Sz. mânuse.; L. graminifolium Cz. Flora XIX, 68 /bob L.J et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 39; Sz. mânuse.) I6tă (Guebh. mânuse.); în BucurescI; la Vîrciorova! (Kanitz l. c. 14); etc. — f luniu-August. L, latifolian Lin. L. cu foi late. — Prin locuri umede, bălți și mlaștini uscate. — în Moldova inferioră (Guebh. mânuse.); la Iașii (Armoracia macrocarpa Cz. et Sz. I. c. 142 39 [non Bmg.] et Exsic.!) pe malul Țîcăulul, a Bahluiulul, și către Unghenl pe lîngă calea ferată ( V.! sec. Kanitz l. c. 14); pe lîngă Craiova; etc. — 2} luniu-Iuliu. L. crassifolium W. Kit. L. cu fol grase. — Prin mla- știnile sărate. — în Moldova {Cz. et Sz. I. c. 39) inferiâră la Pisc (Guebh. mânuse.). — Alaiu-Iuliu. Obs. — Se maî cit6ză : L. hirtun Sm. în Moldova (Thlaspi hirlum L. Cz. Flora XIX, 68; Cz. ei Sz. I. c. 39) la Luncanî (Sz. manwc.J. — L. spinosuM în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 39). — L. sativam L. în Mol- dova (Guebh. mânuse.). — Cele doue d’întăl sunt de sigur resultatul unor erori de determinaliune ; iar a treia, nu cresce de-cât cultivată. CAPSELLA Hcench. — Capsdă. C. Bursa pastoris Mcench. C. Punga-popel. — Vulg. Punga-popel, Traista-ciobanulul, Straița-popel, Pung ulița- păstorului, Buruina-de-fviguri, larbă-de-frigurt. Pastele- calului.—Grădini, vil, locuri inculte și cultivate, dărâmături, pe lîngă drumuri.— în t6tă România! (Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 39; Sz. mânuse.; D. Br. I. c. 79; Thlaspi Bursa pastoris L. Edel l. c. 40; Gr. En. 12 et Exsic.I). —Q Martiu-Novembre. C0R0N0PU8 Hali. — Coronop. C. prOCUmbens Gil.; Senebiera Coronopus Poir. C. pro- cumbent. — Prin locuri ruderale și umede. — în Moldova (C. depressus Moench. Sz. mânuse.). — Q luliu-August. J5THI0NEMA R. Br. — Elhionemă. AL saxatiie 7?. Br. E. de stincl. — Pe stîncile calcare din regiunea alpină. — Pe vîrful Cehlăulul f Thlaspi sara- tilc L. Cz. ct Sz. I. c. 39 et Exsic. I; h. j. Guebh. mânuse.). — 9} luniu-August. 143 XIV. RESEDACEE. RE8EDA L. — Rosetă. R. inodora Rchb. R. inodori. — Prin finețe n6si|>ose. — La Galați pe malul Dunărei (Guebh, Exuic. uec. Mucii. Arg.in DC. Prodr. XVI, U, 562; R. meditcrranca Bemt. Guebh. Not. 17). — Q Maiu-Auguut. R. Iuțea L. R. galbena. — Pe colinele aride și petrose, prin locuri cultivate și ruderale, vil, pe lingă ziduri și dru- muri. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 65 et Exsic. I; Edel l. c. 39; Guebh. mânuse.: Cz. et Sz. I. c. 24; R. Lu- teola Cz. Flora XIX, 65 [non L.[ et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.); pe lingă Iași Ia Balcin (Sz. mânuse.), Repedea, LuncanI și HărpășăscI; pe lingă Bârlad la DimitrescI (R. alba D. Br. Fragm. I. c. 79 [non L.]); la OnescI pe malul Trotușulul; în distr. Buzgă pe valea Slăniculul spre BecenI (Gr. En. 13 et Exsic. 1); în Prahova spre Sinaia și la Căm- pina spre Telega, Brebu (R. alba Gr. En. 13 [non L.] et Exsic.!); în BucurescI; etc. — Q luniii-August. R. Luteola L. R. Luteolă. — Pe câmpuri aride și pe- trOse, pe malurile ngsipdse ale rîurilor, prin locuri rude- rale, pe lingă drumuri. — în Moldova (Edel l. c. 39 ; Cz. et Sz. I. c. 39; Sz. mânuse.); pe malul Topologulul la Ciofrîn- genî; pe malul Oltului la Rîmnicul-Vîlcel și la CălimânescI; între Tumu-Severin și Șchelea-Cladovel.—cT Jun.-Aug. Ota.— R. pianata (Ct. Hora XIX, 65), nu scitt ce pâte fi.—Iar R. o- denta L. (FM l.c. 39) nu se găsesce de cât cultivata prin gr&dinl. XV. VIOLACEE. VIOLA L. — Violă. V. elatior Fries; V. persicifolia Sehknhr. V. înălțata. Prin finețe, tuferișurl și păduri umede. — în Ilfov la Buftea (Gr. Exsic.!); etc. — Maiu-lunin. 144 V. persic® folia ; V. pratensis M. et K. F. de fi- nețe. — Prin finețe umede. — In Moldova (Cz. et Sz. I. c. 11) inferidră și centrală (Guebh. mânuse.); In distr. Iași că- tre Hadîmb (Sz. mamite.). — Martiu-Apriliă. V. ■irabilis L. V. mirabilă. — Prin păduri umbrise, —în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 11); pe lingă Iași către Repe- dea (Sz. mânute.); In Muscel prin apropierea Dimboviciârel (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39 et Exsic.!); la Comana; pe lingă Craiova în Luncă; etc. — 3ț Apriliii-MaiU. V. sylvatica Fries. F. de pădure. — Prin păduri și tu- ferișurl. — Pe lingă Iași la PoenI și Btmova; la Agapia și Varatic (Gr. Erbor. I. c. 132 et Exsic.!): In Muscel pe m- tele LerescI (F.sylvestris Lam. [p.p.] Hoff. Excurs. 1862, l. c. 31 et Exsic.!) și la ConțfiscI (Gr. Exsic.!); la OlănescI (D. Br. Fragm. I. c. 89); etc. — Apriliii- Maia. V. arenaria DC. F. de nisipuri.—Prin locuri năsipdse și aride. — La Sinaia pe Valea-Cășăriel. — Apr.-Maia. V. canina L. F. cAndscă.—Prin locuri năsipdse, poenl, păduri și tufărișuri.—în t6tă Moldova (Edd l. c. 39; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. L c. 11; Sz. mânuse.; F. montana Bmg. Cz. et Sz l. c. 11); In distr. Iași către Cerbulăsă (F. mon- tana Sz. mânuse.); pe lingă București la Buftea (D. Br. Fragm. I. c. 89); Câmpina (F.palustris Gr. En. 12 [non L.f et Exsic.!); și la Predti; pe lingă Craiova in Luncă; în Gorjiă la Roșia; etc. — Qț Maiu-luniu. p. lucorum Rchb. — In Muscel la ConțăscI (Gr. Exsic.!). V. odorata L. F. mirositâre.— Vulg. Toporașl, Micșu- nele, Tămâiâre, Fiarele, Fiori, Hidră, Fiorele-mirositâre, Florl-menunțiele, Gardfe. — Pe marginea pădurilor, prin tuferișuri, livezi, printre vil. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 62 et Exsic.!; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. l.c. 11; Sz. mânuse.; Gr. En. 12; F. ambigua Cz. Flora XIX, 62 [non W. Kit.} et Exsic.?; Cz. et Sz. I. c. 11) centrală și superiorii (Guebh. mânuse.); pe Ungă Iași; la Buftea (D. Br. Fragm. I. c. 89); U5 la Sinaia în Valea-Cășăriel (f. lilacina); pe lîngă CemețI la lorgutova (Gr. Exsic.!); etc. — Martiă-Apriliu. V. suavis J/. Bieb. F. suavă. — Pe colinele din Mol- dova inferidră (Guebh. mânuse.). — Martin-Apriliu. V. alba Bess. F. alba. — Prin păduri și luferișurl um- br6se, printre vil. — La m-stirea Adam ( F. adorata 0. alba Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la Nilelea (D. Br. Fragm. I. c. 89); pe lîngă BucurcscI la Cotrocenl (Gr. En. 12), An- lonachi .și Căhigărgsca; pe lîngă Cernețl la lorgutova și Dumbrăvița (Gr. Exsic.!); etc. — Martiu-Apriliu. V. SCOtophylla Jord. F. scotofilă.— Prin păduri. — La Agiud (Burri Exsic.!). — Q|. Martin-Aprilie. N. hirta L. V. ptrâsâ. — Păduri, tuferișurl și pășuni uscate. — tn Moldova (Cz. Flora XIX, 62 et Exsic.?: Edel l. c. 37, 39 ; Cz ct Sz. I. c. 11) totă (Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.); pe lîngă Iași și BucurescI; etc.— Qj Mar⁴.-Apr. V. col lina Bess. V. de coline. — Pe coline aride. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer (Kanitz! I. c. 16) și la Cer- oețî (Gr. Exsic.!). — Martin- Apriliu. V. ambigua W Kit. V. ambiguă. — Pe coline năsi- p6se — La Câmpina ( V. sylvatica Gr. En. 12 [non Fries.J et Exsic.!). — Apriliu-Maiu. V. Joot Janka. F. Iul Joou. — Prin locurile petrose și calcare din munți. — în m-țil Moldovei superidre (F. uligi- nota Sz. Exsic.?; h.j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 11); la fruntaria despre apele minerale de la BorszGk. forte fre- quentă (Janka Ad. 185). — Apriliu. V. biflora L. F. bifloră. — Prin locurile umede și um- brtae de pe lîngă stîncile din regiunea supalpină și alpină. în Moldova (Cz. Flora XIX, 62 et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 11) pe C6hlăfi (Edfⁱl l. c. 35); în m-țil Bucegl(f¥. 118) la schitul Pescera lalomițel, și pe 0- blrșia; în m-țil de la Predai; etc. — Of /uniu-August. 10 146 V. declinata W. Kit. V. declinată. — Vulg. Ungkia- paseret. — Prin pășunile din regiunea subalpină și alpină. — tn m-țil Moldovei (Cz. et Sz. I. c. 11); pe Penteleii; în m-țil BucegI (Fr. 118) către obîrșia lalomițel (Hoff. Ex- curs. 1863, l. c. 120), pe valea Colțel aprâpe de schitul Pescera, pe Furnica, și în m-țil de la Predâl; în m-țil Dîm- boviței pe Pripor șiOnJea; etc. — Juniu-August. V. tricolor L. V. tricoloră. — Vulg. Trel-frațl-patațl, Barba-imp&ratulut. — Prin agril, pîrldge, pe câmpuri ste- rile. — în t6tă România (t'z. Flora XIX, 62 et Exsic.!; E- del l. c. 39; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 11; Sz. ma- manusc.; D. Br. Fragm. I. c. 89; Gr. En. 12 et Exsic.!). — 0 Maiu-Septembre. p. banatica Koch; V.banatica Kit.—în m-țil de la Preddl. V. arvensis Murr. K. agrestă. — Prin agril și pîrldge. — în Moldova (V. bicolor Bmg. Cz. Flora ilX, 62 et Ex- sic.!; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 11; Sz. mânuse.) centrală (V. tricolor var. arvensis DC. Guebh. mânuse.); în Vîlcea la m-stirea Horez (Gr. Exsic.!); etc. — 0 Maiu-luliă. p. hirsutior Stev. — între Vîrciorova și Gura-vâiel (Simk. 529) către Porțile-de-fer! (K. macedonica Borb. U. jel. 287 sec. Simk. [non Boiss.J). V. degener Schweig. V. degenerată.—Prin viile Moldovei inferiâre (V. tricolor var. degener DC. Guebh. mânuse.). V. Kitaibeliana ff. et S.; K. parviflora Kit. V. Kitai- beliană. — Pe lîngă Craiova la Bucovăț pe malul Jiului; la Vîrciorova către Porțile-de-fer (V. tricolor var. Kitai- beliana Borb. 1873, Bâns. 279). — 0 Apriliu. V. Iuțea Sm. F. galbenă. — Prin locurile stîncdse din regiunea subalpină și alpină. — în m-țil BucegI la schitul Pescera de la Ialomița; în Dîmbovița între Sturioni și Ce- tățeni ; în Muscel la Conțfiscl (Gr. Exsic.!): în m-țil Vîlcel la Golotrenl pe Forfeca și pe valea Bistriței; în Goijift la Roșia pe malul Tismanel; etc. — Maiu luniil. 147 V. alpina Jacq. V. alpina. — Prin locurile stîncdse și calcare din regiunea alpină.—în m-țil Moldove! (Cz. Flora XIX, 62 et Exsic.!: h. j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 11) pe C6hlăă (Edel l. c. 35); în m-țil BucegI (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 119) în valea lalomiței (Fr. 118), pe Omu și pe Babe; etc. — luniu-August. Obs.—Se mal citdzâ: V. paluatris L. în Moldova (Cr. et Sz. 1 c. 11). —V. tricolor var. bellidioiden DC. la Puțini (Guebh. manurcj.—V.Zoy- iii WW/. în Moldova (Cz. Sz. I. c. 11) și în BucegI la Strunga (Ky 132). XVI. DR08ERACEE. DROSERA L. — Droseră. D. longifolia L. D. cu fol lungi. — Prin locurile ulgi- n6se — în m-țil Muscelului prin aproprierea Dîmboviciorel (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39). — Juliu-August. XVII. SAXIFRAGACEE. SAXIFRAGA Tournef. — Saxifragă. 8. Aizoon Jacq. 8. Aizoon. — Pe stîncile calcare din re- giunea subalpină și alpină. — în m-țil Moldovei (Cz. Flora XIX, 64 et Exsic.!; "S. crustata Cz. Fiara XIX, 64 {non Vest.] et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.) pe CShlăQ (S. crus- tala Edel l. c. 35); la BroscenI (Burri Exsic.!); pe Pen- telefl; în Muscel pe m-tele Sturu (D. Br. I. <■. 83); pe m-tele Zăganu (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 119) și în m-țil BucegI (Fron. 199; Fr. 110; Gr. En. 26 et Exsic.!) pe Omu! (A. 51), Vîrfu-cu-Doru! (Gr. Excurs. I. c. 340), Pătra-arsă. în valea Colțel și a laiomițel la schitul Pescera; pe m-tele Cozia; în m-țil Vîlcel pe Naroț; etc. — luniu-August. 8. coehlearis Rchb. S. cochleară. — în regiunea alpină, —în m-țil BucegI la Strunga (Kotschy 132).—Iul.-Aug. 148 8. trMSSilvanica Fum; S. d-emissa Schott et Kotsehy. S. transsilvanică.— Prin locurile umede șl stîncdse din re- giunea subalpină și alpină.— în m-țil BucegI în valea lalo- mițel (Fr. 110) aprdpe de schitul Pescera.— Juliii-Aug. 8. luteo-viridis Schott et Kotsehy. £ galbenă-verde. — Pe stîncile calcare și umede din regiunea alpină.— în m-țil Moldovei (S. mutata Cz. Flora XIX, 64 [non LJ et Exnc.1; h.j. Guebh. mânuse.); pe Cdhlăft! (Janka sec. Kanitz l. c. 203); în m-țil BucegI (Fr. 110) pe Furnica și pe Pdtra-arsă aprdpe de Pîrăul-Babelor. — 2| Juniu-August. 8. (Mesia L. S. albastră. — Pe stîncile calcare din re- giunea alpină. — Pe Cdhlătt (Edel l. c. 35); în m-țil Bu- cegI aprdpe de obîrșia lalomițel (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 120). — Qj luliu-August. 8. Burseriana L. S. Burseriana. — Pe stîncile calcare din regiunea alpină. — în m-țil Moldovei (Cz. Flora XIX, 64 et Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.). — Qț luliu-August. 8. akoides L. S. aizoida. — Prin locurile stîncdse u- mede și umbrdse, și pe lîngă torentele din regiunea subal- pinft și alpină. — Pe vîrful Cdhlăulul; în m-țil BucegI (Gr. En. 26 et Exsic.!) către Omu! (A 51), la schitul Pescera. la Pîrăul-Babelor, peObîrșia, Babe; etc.— Qf luliu-Augusi. p. autumnalis (L). — în BucegI, pretutindenea (Fr. 110). 8. Baangartenii Schott; S. retușa Bmg. S. lui Baumgar- ten.— Pe stîncile calcare din regiunea alpină.— tn Moldova (S. sedoides Cz. Flora XIX, 64 [non L.J et Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.); pe Cdhlătt (S. retușa Janka! 4 Aug. 1868 sec. Kanitz l. c. 203) la Stînca-Panagbia; în m-țil BucegI pe Vîrfu-cu-Doru și pe vîrful Omului. — luniu-IuliH. 8. oppositifolia L. S. cu foi opuse. — Pe stîncile din regiunea alpină.—Pe Cdhlăh (Janka sec. Kanitz l. c. 203); Ia m-țil BucegI la Omu! (4. 51; Fron. 200).—^lun.-hd. 149 8» cymosa JK Kit. S. cimdsă. — Pe slîncile din regiu- nea alpină. — în m-țil Moldovei (S. pedemontana AII. Șz. Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; S. stellaris Sz. Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.). — Qf luniu-August. 8. moscoides Wulf. S. muscoidă. — Prin locurile stîn- cosedin regiunea alpină. — în m-țil Moldovei (Cz. Flora XIX, 64 et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; S. tenella Sz. Ex- «ic.l [non Wulf.J; h. j. Guebh. mânuse.; S. moschata Sz. Exsic.! [non Wulf.]; h.j. Gucbh. mânuse.; S. kypnoides Sz. Exsic.! [non L.J; h. j. Guebh. mânuse.; S. condensata Sz. Exsic.!; h. j. Gucbh. mânuse.); în m-țil BucegT în va- lea lalomițel! (4. 49), către Omu! (^1. 51), pe Obîrșia, pe Babe; ele. — 2| luniu-August. 8. androsacea L. S. androsacee. — Prin locurile stîn- cose și umede din regiunea alpină.—în m-țil Moldovei (Cz- Flora XIX, 64 et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.); în m-țil Bucegî, din valea lalomițel (A. 49; Fr. 111) pănă la Omu ! (Fron. 200), la Strunga (Gr. En. 26 et Exsic. !)} la schitul Pescera, pe Caraiman; etc. — luniu-August. 8. irrigua Jf. Bieb. S. udată. — în m-țil Moldovei (Sz. Exsic.!; S. geranioides var. irrigua h.j. Guebh. mânuse.). 8. granulata L. S. granulată. — în pădurile Moldovei superiore (Sz. Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.); pe C6hlăă (Edel l. c. 35). — Maiu-luniu. 8. carpathica Rchb. S. carpathică. — Pe stîncile umede din regiunea alpină.—în m-țil Bucegî în valea lalomițel între Obîrșia șrDâmnele (S\ cernua Janka Ad. 184; Fr. 111) și pe Obîrșia (If. Winkler, Engl. Saxif. 104).—Qț luliă-Aug. 8. Controversa Slemb.; S. adscendens L. S. disputată.— Prin locurile stincâse, petrâse și umede din regiunea subal- pină și alpină. — în m-țil Moldovei (S. longifolia Cz. Flora XIX, 64 [non Rost.] ct Exsic.!; S. rivularis Cz. Flora XIX, 68 [non L.nec alior.] et Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.; 160 S. Allionii Cz, Flora XIX, 64 [non Bmg,] et Exsic,!) pe CShlătt; în m-țil BucegI la Strunga (A. bot. Zeii. XII [1855], 473; S, ramosissima Schur Fr. 111), pe valea Colțel la Bur- lacu și pe Obîrșia; pe P6tra-Craiulul la Vîrful-Baciulul (Kotschy 65). — Q luniu-August. 8. bryoides L. S. brioidă. — Prin locurile petrâse din regiunea alpină. — în m-țil BucegI pe Omu (â. 51; Fron. 200; Fr. 110). — luliii-August. 8. stellaris L. s. stelară. — Prin locurile umede și pe lîngă pîrăile din regiunea subalpină și alpină. — în m-țil BucegI în valea Jalomițel (Fr. 111). — luliii-August. 8. Clinei folia L. S. cu fol cuneiforme. — Pe lîngă stîn- cile umede și umbrdse din regiunea subalpină și alpină. — în m-țil Moldovei (Sz. Exsic.!; h.j. Guebh, mânuse.); în m-țil BucegI în valea lalomițel (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 120 et Exsic.!; Gr. En. 26) puțin mal sus de schitul Pe- scera, și pe Furnica; în Muscel pe lîngă Dîmbovicidra (Hojf. Excurs. 1862, l. c. 39); în m-țil Vîlcel Ia OlănescI; în Gorjitt la schitul Locurl-răle. — MaiU-August. 8. rotun di folia L. S. cu foi rotunde. — Prin locurile u- mede din regiunea subalpină și alpină.—în BucegI în valea lalomițel (Schur En, 240); la OlănescI și la Lotru pe For- feca; la Vîrciorova pe valea Bahnei. — luniii-August. p. repanda Koch. — în m-țil BucegI Ia schitul Pescera lalomițel (S. repanda Willd, Schur En, 240). B.heucherifolia Grxseb. et Sch. S, cu foi dehcucheria.— Pe lîngă stîncile umede și isvârele din regiunea alpină. — în m-țil BucegI (Fr. 111; Winkl.! Engl. Saxifraga 116) în valea lalomițel (Schur En. 250) pe lîngă schitul Pescera și pe Obîrșia. — luniu-August, 8. Hnetiana Boiss. S, Huetiană. — Pe lîngă stîncile u- mede și pe malurile torentelor din regiunea subalpină. — în m-țil Moldovei (Chrysosplenium opposotifolium Cz. Flora 151 XIX, 64 [non L. nec Bmg.] et Exsic.!; Edel l. c. 37); în m-țil Bacăului la apele minerale de la Slănic pe malul drept al pîrăulul Slănic în fața băilor nouă. — luniu-Iuliu. Ota. - Se mal citdză : S. aespitosa L. var. în m-țil BucegI pe stîn- dle umbrise de la Strunga (Kotschy 132). CHRY80SPLENIUM Tournef. — Chrisosplcniu. C. al temi fol imn L. C. cu foi alterne.— Prin locurile u- mede și umbrdse și pe Ungă pîrăile din pădurile montane și subalpine. — în m-țil Moldovei (Cz. Flora XIX, 64 et Ex- ric.!; Edell. c. 37); în distr. Iași la Oprișănl, Stîncă, C6da- Stînceî, SculenI și Șăndrenl (Sz. mânuse.); la Slănic (Guebh. mânuse.) și la Mănăstirea-Cașinulul; în m-țil NSmțuhiI; la Sinaia în regiunile inferiore ale Furnicel; la Rucăr pe ma- lul Dîmboviței (D. Br. Fragm. I. c. 83; Gr. En. 26); în m-țil Argeșului pe Urtjica; etc. — Qf. Apriliu-Iuniu. PARNASS1A Tournef. — Parnasie. P. palustris L. P. de mlaștini. — Vulg. Sopirlaiță-albă. — Prin pășunile mlăștinbse și pe malurile torentelor din regiunea montană și subalpină. — In m-țil Moldovei (Cz. Flora XIX, 63 et Exsic. !; h. j. Guebh. mânuse.) la polele C6hlăulul (Edel l. c. 36), schitul Durăă, Sihla, m-stirea Nămțulul, și CăhigărenI; la BroscenI (Burri Exsic.!); pe malul Tefejănulul către Valea-largă (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 118), la Sinaia pe valea Peleșulul (Gr. Excurs. 1863, l. c. 338 ct Exsic.!; En. 13) și la schitul Pescera lalomițel; in Vîlcea în valea Bistriței (Gr. Exsic.!); etc.—luliu-Aug. R1BE8 L. — Ribe. it tirO88Ularia L.; R. Grossularia a. glanduloso-seto- sum Led. R, Grossularie. — Vulg. Agrij, Agrișă, Acrisăf 152 Agriș-sălbatec, Cocăză-sălbatecă, Burbonă, Strugurt-spi- noșl, Rezichia-s&lbatecă. — Prin locurile stîncâse din pă- durile subalpine. — în m-țil Moldovei (Cz. Flora XIX, 62; Edel l. c. 41; Cz. et Sz. I. c. 10) la pâlele Câhlăulul (R. reclinatum Cz. Flora XIX, 62 [non L.] et Exsic.!; h. Guebh. mânuse.; Edel l. c. 36; Cz. et Sz. I. c. 10); la m-sti- rea Sâcu și la schitul Sihla; în m-țil Bacăului la Palanca; în m-țil Muscelului în valea Dîmboviciârel (Fum Fl. Trans. 233; R. Uva crispa Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39 [non L.J et Exsic.!) și pe m-tele Sturu (R. carpathicum D. Brₜ Fragm. I. c. 83 [non Kit.J).—ț> Maiu-Iun. 0. pubesccns Led. — Cultivat în tâtă România (R. Uva crispa L. Edell. c.41; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 10; R. GrossulariaGr. En. 26). ț. glabrum Koch. — Cultivat în totă România (R. recli- natum L. Sz. mânuse.). R. nigrum L. R. negru.— Vulg. Strugurl-negri.— Prin pădurile montane și subalpine. — în m-țil Bacăului la Oc- nă, Comănescl, etc. (Cz. et Sz. I. c. 10) și cultivat prin gră- dini (Sz. mânuse.; Gr. En. 26). — Apriliă-lHatâ. R. rubrum L. R. roșu. — Vulg. PomușârH, Câcăzi, Strugurel, Strugurel-roșil. — Prin locurile stîncâse din pă- durile subalpine. — Spontanei în m-țil Ndmțulul la schi- tul Sihla!; iar cultivat în tâtă Romănia (Cz. et Sz. I. c. 10 et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.; Gr. En. 26). — 1? Apriliu-DIaiu. R. petraeum Wulf. R. de stincl. — Vulg. Păltior. — Prin locurile stîncâse și umede din pădurile umbrdse ale regiune! subalpine. — în Moldova (Edel l. c. 41) peCâhlăfl (Edel l. c. 35) și pe m-țil de la Șaru-Dorna (Cz. et Sz. I. c. 10); în m-țil Bacăului la Palanca; în m-(il Muscelului în valea Dîmboviciârel (Fuss l. c. 234).—1? Apriliu-luniu. R. alpinnm L. R. alpin. — Prin pădurile stîncâse din regiunea subalpină. — în m-țil Moldovei (Sz. Exsic.!; h. j. 153____ Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 10) la Palanca; la Sinaia pe Piscu-cânelul și in BucegI pe Babe. — 1? Afaiii-Iuniu. Obs. — Philadelphas coronarian L. indica* In Moldova (Cz. Flora XIX, 65 et Exsie.!; Edel l. c. 41; Cz. et Sg. I. c. 24; Sz. mânuse.), nu se gisesce de cât cultivat prin grădini. XVIII. ARISTOLOCHIACEE. AR1ST0L0CHIA L. — Aristolochie. A. Clematitis L. A. Clematită. — Vulg. Afărul-lupulul, Ciicurbețică, Lăpedătdre, Remf.— Prin tuferișurt, pe mar- ginea pădurilor, prin vil și agril. — în t6tă Moldova (Cz. Flora XIX, 72 et. Extic.l; Guebh. mânute.; Cz. et Sz. I. c. 51); pe lingă Iași la Balcin (Sz. mânute.) și Nițelea; Bârlad (D. Br. I. c. 83); VerșăscI; CiocănescI; Comana; în Vîlcea la BălcescI; în Mehedinți (Gr. En. 51). — luniu-1uliii. A. pallida IF. Kit. A. palida — Prin tuferișurl. — In Moldova (A. rotunda Bmq. Cz. et Sz. I. c. 51 [non L.J) către Țubana, BorăscI, Mironâsa și Ciocaboca (Sz. mâ- nute.). — 2| AprUiu-Maiu. Obs. — Se mal citâză : A. hngaL. în Moldova (Cz. et St. I. c. 51). ASARUM L. - Asar. A. europaenm L. X european. — Vulg. Pochivnie, Po- pivnic, Popilnic, Piperiul-lupulul, Pip&rutu. — Prin pă- durile umede și umbrose. — în Moldova (Cz. Fl&ra XIX, 65 el Exxic.l: Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 23; Sz.mânute.): la m-stirea Adam (Guebh. mânute.); pe lingă Iași la Nițe- lea; Bârlad; m-slirea Agapia (Gr. En. 51 et Ertic.); Verșă- scl, Caraclăă, Slănic, ComanescI și Câmpeni; Agiud (Burri Estic.!); pe lîngă Bucuresci la Merinani (D. Br. Fragm. l.c. 83); In Muscel pe dâlul Moțoiă (Ho ff. Excwt. 1862. I. c. 39); la OlănescI și Golotrenl; etc.— Apriliu-Alaiu. 164 XIX. CUCURBITACEE. BRYONIA L. — Brionie. B. dioiea Jacq. B. dioică. — Vulg. Mutătore, Mutâtfre- cu-pâme-roșit. — Pe gardurile viilor și a grădinilor țără- nesc!, prin tuferișur! si hucitiri.—în totă Moldova (Edel l. c. 40 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 42); la Agiud (Burri Exsic.!); în Muscel (D. Br. Fragm. I. c. 42); pe vir- ful ddlulu! Moțoiâ (Hoff.Excurs. 1862, l. c. 39); etc. — Iuliu-August. B. alba L. B. albă. — Vulg. Mut&t6re, Mutătdre-cu- pâme-negre, Jmp^răt^să, Cuciirbețt, 1 idva-de-pămcnf. — Pe gardurile viilor și a grădinilor țărănesc!, prin tuferișurî și huciurl.—în Moldova (Cz. Flora XIX, 69 et Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.; Edel l. c. 40; Cz. e! Sz. I. c. 42); pe lîngă Bacătt la Călugăra; în Muscel la NămăescI! (Gr. En. 25); etc. — Tuliu-August. Obs. 1. — Se cultivă în totă Romănia : Cacumis sativus L. {Cz. Flora XIX, 89 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 41; Sz. mâ- nuse. ; Gr. En. 25) vulg. Pepene, Crastavete. — C. Melo L. et car. (Guebh. mânuse.; Sz. mânuse, et Exsic!; Gr. En. 25] vulg. Ztmos, Pe- pene, Pepene-galben. — C. Citrallus Ser. (Guebh. mânuse.; Cucurbita Citndlus L. Cz. Hora XIX, 69 et Exsic.!; Cz. ct Sz. I. c. 41; Sz. mâ- nuse.; Citrullus vulgaris Schrad. Gr. En. 25) vulg. Pepene-verde, Har- buz. Lubeniță, Lebcniță. Obs. 2. — Se cultivă în tâtă Romănia speciile următore : Cucurbita Melupepe L. vulg. Cucurbită, Bostan-alb. — C. Pepo L. ct var. (Cz. Flora XIX, 69 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 41; St. mâ- nuse.; Gr. En. 25) vulg. Cueurbftd, Bostan, DavUc, Lubă, CucurbM- porciscă. — C. verructsa L. (Guebh. mânuse.) vulg. DovUc. — C. maxima Duch. (Guebh. mânuse.; Gr. En. 25).—C. Lagenaria L. et var. (Lagenaria vulgaris Ser.Guebh. mânuse.; Gr. En. 25) vulg. Tidva, Cu- curbetfl, Curbetd, Tr6că, Ttlv. — Coccinia indica Wigh. (Gr. En. 25) vulg, l'atarca, Tdrtdcuță. 155 XX. CISTACEE. HELIANTHEMUM Tournef. — Eliantem. •H. vulgare Gaertn. H. vulgar. — Vulg. Rujă, Ruja- târelut, Herest&etore, Ferestrei, larba-osulul, Mălăoiu.— Pe coline aride, prin pășunile uscate din munți. — în Mol- dova (Ci. Flora XIX, 66 et Exsic,!; Cz. et Sz. I. c. 30; H. tomentosum Cz. Flora XIX, 66 [non Bmg.] et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 30; H. hirtum Cz. Flora XIX, 66 [non Pers.] et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 30) centrală (Guebh. mânuse.); prin munți (Edel l. c. 37); la BroscenI (Buni Exsic.!); în distr. Iași la VoinescI și Stavnic (Sz. mânuse.); la m-stirea Varatic (Gr. Erbor. I. c. 132 et Exsic.!) și la CălugărenI; la VerșăscI, Caraclăti și la Slănic; pe valea BîsceT către Gura-Milel; la Sinaia! (Gr. En. 12 et Exsic.!): la Chitila (Gr. Exsic.!); pe valea lalomițel între Pucidsa și Moroenl; la Nămăescl pe Stînca-mănăstirel (D. Br. I. c. 89); în m-țil Vîlcel Ia GolotrenI și Brezoiă; etc.— luniu-August. p. tomentosum Koch. — La Sinaia și în m-țil BucegI pe Furnica ?i la schitul Pescera lalomițel; la GolotrenI; etc. 7. grandijlorum Koch.— în Muscel pe lîngă Dîmboviciora (H. grandijlorum DC. Ilo f. Excurs. 1862, l. c. 39). H. (clandicum Rchb.; H. (dandicum a. glabrum Koch; H. glabellum Schur. E. elandic. — Prin pășunile stîn- cose subalpine și alpine. — Pe’CShlăil (H. serpyllifolium Edd l. c. 35 [non Mill.]; Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 30).— luniu-August. B. al p est re Rchb.; H. (dandicum 3. hirtum Koch. E. alpestru. — Prin pășunile petrâse din regiunea subalpină și alpina.—în Moldova (H. canum Dun. Cz. et Sz. I. c. 30: ff. marifolium Cz. Flora XIX, 66 ]non DC. nec alior.] et Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.; Cz. etSz. I. c. 20) la Călu- gărenI ; în m-țil BucegI în sus de schitul Pescera lalomițel 156 (Schur En. 76), la Strunga (H. cclandicum Wahlenb. p. vi- ride Xeilr. Fr. 117), pe Obîrșia; etc. — ț> Junift-August. H. procumbens Dnn. E. procumhent. — Pe coline nCsi- pdse și uscate. — în Moldova (H. Fumana Edel l. c. 40 [non AIUL] Ce. Flora XIX, 66 et Exsic.!; h.j. Guebh. mâ- nuse.; Cz. ci Sz. I. c. 30). - f> luniu-Iuliu. Obs. -• Se mal citâză : H. vineale Pers. în Moldova (Gr. et Sg. 30). XXI. HYPERICACEE. HYPERICUM L. — Iperic. H. transsilvanicum Celakovski. H. maculatum Fuss. I. transsilvanic. — Prin ftnelele alpestre. — în Moldova la NămăescI pe Muscelul-Topliței(//. Richeri Schur [non Vili, nec Rt'ch.] D. Br. Fragm. I. c. 89). — Qj luniu-Iuliu. H. alpin am W⁷. Ki>. alpin. — Prin pășunile din re- giunea alpină. — în regiunile inferiore ale Câhlăulul (Edel l. c. 36; Cz. Flora XIX, 70 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 45); pe vîrful Penteleului; în Argeș pe in-tele Unjica; la Olă- nescl și la GolotrenI pe Fârfeca și Naro[.— kj! JulHi-Aug. H. montanQin L. I. montan.—Prin pădurile montane.— în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 45) superioră (Guebh. mânuse.); la Ciurdea și Cerbulăsă (Sz. mânuse.).— luniu-August. H. hirsutum L. I. irsut. — Prin pădurile umbrâse. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 70 et Exsic.!; Guebh. mâ- nuse.; Cz. et Sz. I. c. 45; Sz. mânuse.); pe lingă Iași la PoenI și Bîrnova; pe lîngă Bârlad la Crîng (D. Br. Fra^m. I. c. 89): la VerșăscI, Câmpeni și Slănic ; la Bîsca pe m-tele Tega: la pâlele Bucegilor (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 119 et Exsic.!) și la Sinaia; la Comana; la Stolnici; etc.—Juniu-August. H. elegaus Steph. 1. elegant. — Pe coline aride. — în Moldova (H. Kohlianum Spr. Cz. et Sz. I. c. 45); pe lîngă 157 Iași ia Bordea, Păun, TomescI și GoronI (&. mânuse.) : la Făurel (Al.! Kanitz l. c. 187).— luhiu-Iuliu. H. tetrapterum Fr. I. tetrapter. — Prin fîne(ele umede și pe lingă pîrăile din munți. — în Moldova (H. quadran- gulare Bmg. [non L.f Cz. et Sz. I. c. 45); la Broscenî (Burri Exsic.!); la m-stirea Horez (Gr.Exsic.!). — luliu-Aug. H. qaadrangulum L. /. quadrangular.— Prin pășunile umede și pădurile din regiunea montană și subalpină.— în Moldova (H. duhium Leers. Cz. Flora XIX, 70 el Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 45) centrală si su|»eri6ră (Guebh. mânuse.; H. quadrangulum var. dubium Guebh. mânuse.); pe lingă Iași la Hadimb, Mirondsa și Țubana (II. duhium Sz. mâ- nuse.) ; în regiunile inferiore ale Cdilăulul; la Bftrlad (D. Br. Fragm. I. c. 89); în m-țil Buzeulul pe Penteleă; în m-țil Dîmboviței; la Sinaia (Gr. En. 16 et Exsic.!); în m-țil BucegI la schitul Pescera laiomițel și la PredSl; în Argeș pe Unjica; în Vîlcea pe m-tele Naroț.— luniii-August. H. perforatum L. I. perforat. — Vulg. Pojarnița, Su- n&ore, Sanitare, Iarba-lut-St.-I6n.—Prin finele uscate, pe coline aride.—în totă România! (Cz. Flora XIX, 70 et Ex- sic.!; Guebh. mânuse.; Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 45; Sz. mânute.; D. Br. Fragm. I. c. 89; Gr En. 16 ; H. micro- phyllum Gr. En. 16 [non Jord.J et Exsic.!).—Iun.-Aug. OH — Se maî citâză : H. Richeri Vili. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 46). — H. pilehriBi L. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 45; Sz. mânuse.). — £ butifi'Ui L. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 45). — H ■asia- mi Spr. pe colinele de la Galați (Guebh. mânuse). XXII. GENTIÂNACEE. GENTIANA L — Gențiană. G. cruciata L. G. cruciată. - Vulg. Fiere.a-pămcntidu'l, Gințură, Ghințurea, Emură, (Jchincele. — Pe coline și prin 168 poenile din păduri. — în t6tă Moldova (Edel l. c. 37 et Ex- sic.!; Guebh. mânuse.; Ce. et Se. I. c. 11; G. germanica Ce. et Se. I. c. 11 [non WVld.J et Exsic..'; h.j. Guebh. mânute.; G. campestris Ce. Flora XIX, 62 [non L.J et Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.); la BroscenI (Burri Exsic.!); pe lîngă Iași la Valea-adîncă, Repedea (Se. mânuse.) și Nițelea; la ro- stirea NGmțuluI pe Pleșu și la Agapia-veche; la Caradăă pe Babaghicea, la Măn&stirea-CașinuIuT și la Palanca; pe m-tele Zăganu (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 119 et Exsic.!), la Sinaia! (Gr.En. 40 et Exsic.!) și în m-țil BucegI pe Furnica și P6tra- arsă; în Dîmbovița între Petroșița și Țîța, și pe m-tele Pri- poni; în Muscel pe m-tele LerescI (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 38 et Exsic.!); la Cornana pe valea Gurbanulul; în Argeș la D&escI; la Vîrciorova pe Plaiul-scurt; in Gorjiă la schi- tul Locuri-răle; etc. — 9; luliU-August. G. phlogifoli* Schott et Kotschy. G. flogifolia. — în m-țil de la fruntaria Moldovei (Fuss in Griseb. et Sch. It. 330, 331). — 2) Itdi&-August. G. Iuțea L. G. galbenă. — Prin pășunile din regiunea alpină. — în m-țil Moldovei (Edel l. c. 37; Ce. et Se. I. c. 11; D. Br. Fragm. I. c. 90). — 2ț 1 uliu-August. G. pannonica Scop. G. ungarică. — Pășuni alpine. — în m-țil Moldovei (G. punctata Ce. et Se.l. c. 11 [non L.J et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.). — 2) luliu-August. G. acaulis L. G. acaulă. — Prin pășunile din regiunea alpină. — în m-țil Moldovei (Edel l. c. 37; Ce. et Se. I. c. 11). — 2) luniă-August. G. eiCÎSa Presl. G. excisată. — Vulg. Ocincdve, Cupe. — Prin pășunile din regiunea alpină. — în in-țil BucegI pe Furnica, Pătra-arsă; etc. — 2) luniă-Iuliu. G. frigida Haenke. G. frigurdsă. — Prin pășunile din regiunea alpină. — în m-țil BucegI (Fr. 97) pănă pe vîrfu- pile de înaintea Omului (A. 51). — 2) luliu-August. 169 6. Pnenmonanthe L. G. de mlaștini. — Prin tufărișu- rile și ftnețele umede.— în t6tă Moldova (Guebh. mânuse.; Cz. etSz.l.c. 11 et Exsic.!); pe lîngă Iași la PoenI (Sz. mânute.); la Văratic, Agapia (Gr.Erbor. l.c. 123 et Exsic.'.) și la m-stirea N6mțulul; la CaraclăQ pe delul Straja; la Cio- cănescl (Gr.En. 40 et Exsic.!); în Vlașca la Prund (D. Br. Fragm. I. c. 80); în m-țil Gorjiulul și al Vîlcel (Hoff. mâ- nute. et Exsic.la BălcescI; CernețI; etc. — 9) hd.-Sept. G. asclepiadea L. G. asclepiader.— Vulg. Luminărica- pămentulul. — Prin pădurile umbrâse și umede din regiu- nea montană și subalpină. — în m-lil Moldovei (Edel l. c. 37; Cz. Flora XIX, 62 et Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 11); în m-țil N&nțulul pe Petru-Vodă, la m-stirea Năințulul pe m-tele Pleșu, la schitul Procov, Sihla, Agapia-veche și Durăă; la Tîrgu-Ocnel și la Slănic; la m-sti- rea Cheia și la pblele Bucegilor (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 119 et Exsic.!); la Câmpulung (Gr. En. 40) pe m-tele Le- rescl (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 31) și la NămăescI (D. Br. I. c. 90); în Argeș pe m-tele Urzica; etc.—9| Aug.-Sept. G. ntriculosa L. G. utriculosă. — Prin pășunile umede din regiunea subalpină și alpină. -- în m-țil BucegI la Strunga (Kotsehy 132), la Sinaia și la Predăl. — Q lunii-lulii. G. nivalis L. G. nivelă. — Prin locurile petrose din re- giunea subalpină și alpină. — în m-țil BucegI (G. carpa- ticha W.Kit. Boff’. Excurs. 1863, l. c. 119) pe Furnica și pe valea Colțel la Burlacu. — Q luliu-August. G. aestlva R. et Schult.: G. angulosa 3f. Bieb.; G. verna 0. alata Griseb. G. de veră. — Prin pășunile petrose din regiunea subalpină și alpină. — în m-țil BucegI pe vîrful Furnicel. — 9| lunii-August. G. verna L. G. de primăvară. — Prin pășunile petrose din regiunea alpină. — Pe CehlăQ (Edel l. e. 35; Cz. Flora XIX., 62 et Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.); în m-țil BucegI de Babe și pe Omu. — 9) lunii-August. 160 G, cil ia ta L. G.ciliată.—Prin locurile umede și petrdse din regiunea subalpină. —în m-țil Moldovei (Cz. Flora XIX, 62 et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.): la schitul Durătt de la pdlele CShlăuIuI; la Sinaia în valea Cășăriel (Gr. Excurs. I. c. 339 et Exsic.!; En. 40); |>e lîngă Dîmboviciâra (Boft. Excurs. 1862, l. c. 39). — 0 August-Scptcmbre. 6. Amarei la L. G. Amarelă. - Prin pășunile umede din regiunea subalpină.—în regiunile inferiore ale C6hlău- lul! (Edel l. c. 36; Cz. Flora XIX, 62 ct Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 11); în m-țil BucegI la Strunga (flore albo Kofschy 132). — Q August-Septembre. G ob tuși fol ia Willd. G. spatulată. - Prin pășunile sub- alpine și alpine. — în m-țil BucegI și la PredGl. —Q Aug-Sept. 6. germanica Willd. G. germanică. — Prin pășunile din regiunea montană și subalpină. — La BroscenI (Burri Exsic.!); pe C^blătt, la schitul Sihla și Ia m-slirea N^mțu- lul pe m-tele Pleșu; la Palanca pe m-tele Tărhăușgl; pe Penteleă; la polele Bucegilor (Gr. En. 40 et Exsic.!) și la Sinaia ; etc. — Q August-Septembre. p. uniflora Willd. — Pe vîrful C^hlăulul. ERYTHRiEA Rich. — Eritree. E. Centaurium Pers. E. Ccntaură-mică. — Vulg. Po- trocă, Fierea-pămcntulul, Țintaură, Frigor. — Prin finețe și poenl umede. — în totă Rămănia! (Guebh. mânuse.: Cz. et Sz. I. c. 9 : Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 90; Gr. En. 40 et Exsic.!; Kanitz l. c. 226; E. Hyppocenlaurea Hoff. Excurs. 1862. I. c. 40 et Exsic.!; E. ramosissima Gr. En. 40 [non Pers.] et Exsic.!). — cf luniu-August. E. pulchella Frics. E.frumoșică. — Prin finele umede, pe matca rîurilor. — în Moldova (E. Ger ar di Bmg. Cz. et Sz. I. c. 9 et Exsic.!) inferiâră (Guebh. mânuse.) la Galați (E. ramosissima Pers. Guebh. mânuse.); în distr. Iași la ____ICI___ Sttncfi (Sz. mânute.); la Bacăă pe maica Bistriței și la Co- nânescl pe matca Trotușulul; în m-țil Vîlcel pe matca pt- rtulul Olănescilor; etc. — cf luliă-August. L0MAT0G0N1UM A. Br. — Lomatogoniu. L. Urinthiaeifll A. Br.; Pleurogyne carinthiaca Gri- ub.₄L. carinihiacă. — Prin locurile petrâse, pe matca to- rentelor din' regiunea alpină. — tn m-țil BucegI pe lingă malurile lalomițel (A. 49), la Strunga I (Fron. 197; Gr. En. 41 et Exric.!; Kanitz l. c. 225) și către Omu (A. bot. Zeit. Xin, 702). Q lulHi-Auguet. MENYANTHE8 L. — Meniant. M> trlfeliăta L. M. trifoliat. — Vulg. Trijoiste, Tri- foiă-amar, Trifoiă-de-lac. — Prin lacuri și mlaștini. - In Romanic (Caracaț l. c. 116; D. Br. I. c. 90); la BucurescI (Gr. En. 41 et Exmc.!) în suburbia BrostenI sub cimitirul Șerban-Vodă. — Qj Apriliă-Afaiil. LUWANTHEMUM Gmel. - Limnantem. L. nyBphoidra Link.; L. peltatum Gmel.; WUlarria nymphoidet Vent. L. nimfoid. — Plutitor pe suprafața a- petor stagnante și lin curgătdre. — Pe lîngă Galați (Guebh. momise.); pe lîngă BucurescI la Ferăstrăfl (D. Br. I. c. 90); In RomanațI la Dăbulenl-Potel (Gr. En. 41).— 9} Iul.-Aug. XXIII. OROBANCHEE. OROBANCHE L. — Orobanche. 0. eraenta Bert. O. încruntată. — Părăsită pe rădăci- nile lui Lotu», Cytieut și Genieta. — Pe lîngă CernețI la 11 162 lorgutova (Gr. Exsic.!) și Ia Vîrciorova către Porțile-de- fer. — luniă-Iuliă. 0. gracilis Sm. O. gracilă. — Părăsită pe rădăcinile lui Cfyiwiw și Genista. — La Vîrciorova către Porțile-de- fer (Borb. 1873, Băns. 272). — luniă-IuHă. 0. Galii Duby; O. vulgari» DC. O. vulgară. — Vulg. Verigei, Verifel, CrăliciU, larba-untulul, Fldrea-untulul, Săgita-lul-D-^eu. — Părăsită pe rădăcinile lui Galium.-- în Moldova (O. caryophyllacea Sm. Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.l; Cz. et Sz. I. c. 38) pe lîngă Iași la Balcin în Via- Vîrnav (O. caryophyl. Sz. manusc.1); în regiunile inferiăre ale Căhlăulul (O. caryophyl. Edel l. c. 36) și la m-stirea Nămțulul pe m-tele Pleșu; etc. — lumă-IuHH. 0. Epithymum DC. O. Epithim. — Părăsită pe rădăci- nile lui Thymus. — La m-stirea Nămțulul pe m-tele Pleșu; la Agiud (Burri Exsic.l); în m-țil BucegI la schitul Pescera lalomițel! (Fr. 105); în Argeș pe m-tele Urzica; în Vîlcea pe m-tele Fărfeca; etc. — 2) lunU-Iuliti. 0. flava Mart. O. galbenă. — Părăsită pe rădăcinile lui Petasites. — în m-țil Bacăului pe valea Slăniculul către fruntarie. — 9) luliă-August. Obs. — Se tntl cităzâ: 0. elatier Bmg. tn Moldova (Cs. et St. I. e. 38; 8s. mânuse.) inferiâră (Guebh. mânuse.) și tn regiunile infe- riăre ale Căhliulul (£del l. e. 36). — A. latea Bmg. tn Moldova (Cs. Hora XIX, 68; Cs. et Ss. I. e. 38; 8s. mânuse.) la pdlele Căhlăulul (E- M l. e. 36).—0. eriilta Vio. in Moldova inferiâră (Guebh. mamue.). PHELIPJ5A Desf. — Fdipee. P. Cflerulea C. A. Mey. F. albăstrie. — Părăsită pe ră- dăcinile de AchiUea. — în Moldova (Orbbanche caerulea L. Cz. et Sz. I. c. 38) inferiără (Guebh. mânuse.); în dis- trictul Iași la HorleștI, CucutenI și LețcanI (Sz. mânuse.). — țț luniă-luUă. ___16Ș____ P. nnoM C. .4. Mey. F. rămână. — Părăsită pe rădă- cinile Cânepei, a Tutunului și pe ale lui Solanum nigrum. — în Moldova (Orobanche ramosa L. Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. e. 38; Sz. mânute.; O. ccerulea Cz. Flora XIX, 68 [non L.] ei Exsic.!) inferiâră (Guebh. man.).—Iun.-Aug. LATHRifiA L. — Latree. L. eqiauarii Lin. L. solzâsă.— Vulg. Mama-pădurel, Flărea-țtrpelul, Cucuruz-de-pădure. — Părăsită pe rădă- cina arborilor din pădurile umede și umbrdse. — în Mol- dova (Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.!) totă (Guebh. mânuse.); pe lingă Iași (Cz. et Sz. I. 37) la schitul Tăriță tn Via- Veisa (Sz. mânuse.) și la Nițelea (D. Br. Fragm. I. c. 90); pe Ungă BucurescI la Cernica; la Comana; tn Muscel la ConțăscI (Gr. Exsic.!); pe Ungă Craiova; tn Mehedinți pe Dălul Poroina (Gr.En. 45 et Exsic.!); etc.—Apr.-Maiu. XXIV. TAMARLSCINEE. MYRICARIA Desv. — Afiricarie. M. germanica Desv. Al. germanică. — Vulg. Tama- riscă, Cătină-mică. — Pe malurile și pe matca torentelor și a rturilor de la polele munților.— în Moldova (Tamarix germanica L. Cz. Flora XIX, 63 et Exsic.!) centrală (Gnebh. mânuse.) de la pâlele Căhlăulul și pănă aprâpe de OdobescI (7*. germanica Edel l. c. 36, 37); pe malurile Trotușuhil, a Moldovei și a Bistriței (T. germ. Cz. et Sz. I. c. 16); tn m-țil Bacăului pe matca Slăniculul (D. Br. Fragm. l.c. 90); la Agiud (Burri Exsic.!); pe matca Telăjănulul și a Prahovei (Gr. En. 25) către Ploescl (T. germ. Janka Oe»t. bot. Zeit. XXIII [1873J, 322) și la Sinaia; la Câmpu- lung pe matca Rîu-Tîrgulul (Hof. Excurs. 1862, l. e. 40 ct Ezsic.!); pe matca lalomițel Intre Puciosa și Moroent; la 164 Rîmnicu-Vîlcel pe malul Oltului; pe matca pîrăulul Olă- nescilor; etc. — luniă-hdiu. TAMARIX L. — Tamariscă. T. gallica L. T. galică. — Vulg. Cătină-roție, Tama- riscă. — Pe malurile și pe matca rîurilor. — Pe lingă Băr- boși (Uechtr. et Sini. scc. Kanitz l. c. 186); pe matca Pra- hovei către Ploescl împreună cu JUyricaria germanica, cu specia următdre și cu Hippophat rhamnoides, fârte fre- quentă (Janka Oest. bot. Zeit. XXIII [1873] 322); Ia Câm- pulung pe matca Rîu-Tîrgulul (Hoff. Excurs. 1862, l. e. 40). — Jfaii-fuliu. T. Pallasii Desv. T. Iul Palias. — Pe malurile și pe matca rîurilor. — în MoFdova inferiâră pe malurile Seratu- lui ! (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 776 sec. Nym Consp. 253; Boiss. Fl. or. I, 773 ; T. gallica Cz. Flora XIX, 63 /mm L.] et Exsic.I; Edel l. c. 38 ; Cz. et Sz. I. c. 16) până la Focșani (T. gallica Edel l. c. 37 et Exsic.I; Cz. et Sz. I. c. 16); pe matca Putuel la Făurel (Guebh. Not. mânuse.) și Agiud (Burri Exsic.I); de la Huși în jos (T. gallica Sz. mânuse.) ; pe malul Taslăulul către Slobozia; în distr. Bu- zei! la Sarea-Iul-Buzăti; pe matca Prahovei către Ploescl (Janka Oest. bot. Zeit. XXIII [1873] 322) și Câmpina; pe matca lalomițel la FerbințI, etc. — Maiu-hdiă. XXV. SALICACEE. SALIX Tournef. — Salce. 8. pentandra L. S.pentandră.— Pe malurile rîurilor.— în Moldova (Edel l. c. 41; Cz. et Sz. I. c. 3) la SolonețI (Sz. mânuse.). — Maiă. 8. fragilis L. S.fragidă. — Vulg. Răchită. — Pe ma- lurile rîurilor și prin locurile umede. — în t6tă România! 165 (Guebh. mânute.; Edel l. e. 41 et Extic.!; Cz. et Sz. I. c. 3; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 90; Gr. En. 53 et Ex- sie.!). — Apriliă-Maiă. p. decipiens Koch. — în Moldova (S. decipiens Hoffm. Edel l. c. 41; Cz. et Sz. l.c.3; Sz. mânuse.). j. Russeliana Koch. — în m-țil m-stirilor Cozia, Bistrița și Tismana (S. Russeliana Sm. Hof. mânuse, et Exsie.?). 8. alba L. S. albă. — Vulg. Salce, Salcă. — Pe malu- rile rîurilor și prin locuri umede. — în tdtâ România! (Cz. Flora XIX, 60 et Exsie.!; Edel l. c. 41; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 3; Sz. mânuse.; Gr. Erbor. I. c. 121 et Ex- sie.!; Gr. En. 53 et Exsie.!). — Apriliă-Naiii. p. vitellina Koch. — Vulg. Losie. — în Moldova (S. vi- tellina L. Edel l. c. 41; Cz. et Sz. I. c. 3). 8. triaadra L. S. triandră. — Pe malurile apelor și prin locuri mlftștindse. — în tOtâ România! (Guebh. mâ- nuse.; Cz. et Sz. I. c. 3; Sz. mânuse.).— Apr.-Maiă. p. discolor. — în Moldova (S. amygdalina L. Cz. et Sz. I. c. 3; Sz. mânuse.). 8. pvrpirea L- S. purpurie. — Vulg. Răchită-roșie.— Pe malurile apelor și prin locuri mlâștin6se. — în Moldova (S. monandra Hoff. Cz. et Sz. I. c. 3; S. Helix L. Edel l. e. 41) pe malul Prutului (Sz. mânuse.); la Nâmț (6’. Helix Gr. Erbor. I. c. 121 ?); In distr. Buzei! la BecenI (S. Helix Gr. En. 53 et Exsie.?); la Predâl; la CemețI pe malul To- polnițel (Gr. En. 53?). — Martiă-Apriliii. 8. daphnoides Vili. S. dafnoidă. — Prin vâile subal- pine. — în m-țil Vîlcel la pasul Turnu-roșiu (Schur En. 618). — t* Martiă-Apriliă. 8. vinlnalis L. S. vinjosă. — Vulg. R&chită-de-mlajă. — Pe malurile rîurilor. — în Moldova (Edel l. c. 41; Cz. et St. I. c. 3) pe mahil Prutului (Sz. mânuse.); între Ploescl și VâlenI (Gr. En. 53 ?); etc. — Afartiu-Apriliu. 166 S. ineana Schrank. S. albiciâtă. — Prin văile umede din munți. — In Moldova (Andere. in DC. Prod. XVI, D, 302) t6tă (8. riparia Willd. Guebh. mânute.); In Vîlcea la CălimănescI (Gr. Exsic.!). — Apriliă-Maiă. 8. capre* L. 8. căpriței. — Vulg. Iov, Răchită-putu- r6tă, Richită^mAle. — Prin pădurile umede, cu deosebire din regiunea montană. — In Moldova (Edel l. c. 41; Cz. et Sz. I. c. 3; Sz. mânute.); pe lingă Iași la Nițelea și Repe- dea (D. Br. Fragm. I. c. 90); în distr. BacăO Ia Câmpeni; către Vasluitt la Valea-Moșnăgulul (Gr. Erbor. I. c. 121); la m-stirea Cheia (Hoff. Excurt. 1863, l. e. 118), la Câm- pina (Gr. En. 53); etc. — "fy JfartiH-AprilUi. 8. aurita L. S. aurită. — Pe Ungă ptrăie, prin păduri umede. — In tdtâ Moldova (Guebh. mânute.); In Ilfov la Chitila (Gr. Extic.!). — AprUiă-AfaU. 8. silesiaca Willd. S. tiletiacă. — Pe Ungă sttncile n- mede și pe Ungă torentele din pădurile subalpine. — In Moldova (Cz. et Sz. I. c. 3) la Palanca pe Ungă Pîrftul-șan- țulul și pe Tărhăușgl; în m-țil BucegI la schitul Pescera la- lomițel; etc. — Maift-lunfâ. 8. cinerea L. S. cenufie. — Pe Ungă ape, prin locuri u- mede. — In Moldova (Edel l. c. 4; Cz. et Sz. I. c. 3); pe malul Prutului la Stîncă (Sz. mânute.); ia Titu, GherganI (Gr. En. 53 et Extic.!), Periș și Buftea; laPredăl; etc. — 1? MartiH-ApriHă. p. aquatica. — in m-țil Buzeulul către Valea-largă (8. aquatica Sm. Hoff. Excurt. 1863. I. c. 118 et Extic.!). 8. myninitefl L. 8. cu fol de mirt. — Prin locurile stlncdse și umede din regiunea alpină. — In m-țil Moldove! (Cz. Flora XIX, 60 et Extic.!; S. arbutcula Cz. Flora XIX, 60 et Extic.!; Cz. et Sz. I. c. 3; reticidata Cz. Flora XIX, 60 [non L.J et Extic.!; Cz. et Sz. I. c. 3); în m-țil BucegI în valea lalomițel (Fr. 82). — lumii-hdiu. 167 8. retwa L. S. retusă. — Prin locurile petrdse din re- giunea alpină. — în m-țil Moldovei (Cz. et Sz. I. c. 3 et Exsic.!). — 1$> lunUi-Auffuet. p. Kitaibdiana. — Pe vîrful Bucegilor (S. Kitaibeliana Willd. Hoff. Excurs. 1863, l. c. 119). - 8. herteeea L- S. erbacee. — Prin locurile petrOse și umede din regiunea alpini.—în m-țil Moldovei (Cz. et Sz. I. c. 3); pe C6hlăfi (Edel l. c. 36); tn m-țil BucegI pe vtrfal Omului. — lumă-August. S. reticulat* E. S. reticulată. — Prin locurile sttncdse și umede din regiunea alpină. — tn m-țil BucegI la Ptrăul- Babelor și pe vîrful Omului. — t? lunit-August. Obs. 1.— Se mal cițâză : 8. rabra IMt. la Ghergant și Titu (Gr. J3s. 63?). — 8. asasinata Sm. In Moldova (Cz. et Se. I. c. 3) și la Titu și Ghergant (Gr. En. 63?). — 8. bastata L. In Moldova (Ce. et 6». I. e. 3). — 8. eiaerea var. aervleseene In Moldova (Ce. et Se. I. t. 3).- 8. bgifelia in Moldova (Ce. et Se. I. c. 3).— 8. silesiaca WOU. zer. tfhoeelata In Moldova (Ct. et 8s. I. e. 3). — 8. ■yrtilloidee 1>. Id Moldova (Cc. et Sz. I. c. 3). — 8. phylidfolia L tn tâtă Moldova (Guebh. memue.; Ct. et Sz. I. e. 3). — 8. iieibaeea L. tn Moldova (Ct. ei Sz. I. e. 3) la ȘCndrent (Sz. numtue.). — 8. depressa Hafm. ta Moldova (Cz. et St. I. e. 3) — 8. rosmar ini folia L. tn Moldova (Ct. et St. I. e. 3). — 8. lisosa WMbg. In Moldova (Cz. Flora XIX, 60; Ce. tt Sz. I. e. 3). — 8. Jacqainii Hoet. tn Moldova (Ct. Flora XIX, 60; Ce. et Se. I. e. 3). O*e. 2. — 8. babilonica L. vulg. Salce-pletM, indicată tn Bucurescl (Gr. En. 53 et EztieJ) nu se găsesce de cât cultivată prin grădini și cimitire! (Guebh. mânute.). P0PULU8 Tournef. — Plop. P. alte L. ¥. alb. — Vulg. Plută. — Prin lunci și ză- v6ie. — tn tdtă România! (Cz. Flora XIX, 64; Edel l. c. 41; Guebh. Not. et mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 21; Sz. mâ- nute.; Gr. Erbor. I. e. 121 et En. 53; Kanitz! I. c. 115).— Hartii-Apriliti. 168 P. eanescens Sm. P. aUncios.— Prin lunci și zăvbie.— tn Moldova (P. alba Ș. canescens Cz, et Sz. I. c. 21; Sz. mânuse.); la VerșAscI în lunca TazlAuluI; la Slatina tn lunca Oltului; etc. — Marții-Aprilii. P. tremula L. P. tremurătorii. — Vulg. Plop-de- munte. — Prin păduri. — în Moldova (Edel l. c. 41 et Ex- sic.!; Cz. et Sz. I. c. 21; Sz. mânuse^ Betula nana Cz. et Sz. et Exsic.! [non L.J) centralA și superidrA (Guebh. Not. 17 et mânuse.); la SteAnescI; pe lîngA Iași la Nitelea; la CAmpina; pe lîngA BucurescI la Panteleimon (Gr. En. 53 et Exsic.!); etc. — Marții-Apriliu. P. nigra L. P. negru. — Prin lunci și zAvdie. — în tdtâ RomAnia! (Guebh. Not. 17 et mânuse.; Edel l. c. 41 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 21; Sz. mânuse.; Gr. En. 53). — Martii-AprUii. Ota. — Se mal citezi : P. repaada Bmg. tn Moldova (Cs. et Ss.l.c. 21). — Iar, P. pyraaidalis Ras. indicat tn Moldova (Ss. mânuse.; Gr. Erbor. l.c. 121) centrală și inferibră (P. dilatata Ait. Guebh. Not 17 et mânuse.) și In Lunca Oltului spre Islaz (Gr. En 53), nu ae găsesce de cât numai cultivat SUB-DIT1SWNEA Hi. Ovaritt plurilocular; placentațiune axilA. XXVI. MALVACEE. HALVA Teurnef. — Nalbă. M. sylvestris L. N. de pădure. — Vulg. Nalbă. — Prin locurile ruderale din orașe și sate, pe lingă garduri, locuinp și drumuri. — tn totă Romănia (Cz. Flora XIX, 69 et Ex- 169 ___ tic.!; Guebh. mânute.; Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 41; Sz. mânute.; D. Br. Fragm. I. c. 80; Burri Extic.1; Gr. Er- bor. I. c. 132 et En. 15 et Exnc.!).— țf lunii-Augutt. Ș. glabra. — Prin locurile cultivate din Moldova inferiOră (if. mauritiana aud. var. [non L.J Guebh. mânute.). M. rttndifelia L.; M. vulgarii Friet. N. cu fol ro- tunde. — Vulg. NdUtă-mică, Nalbă-mtruntă, Câți, Caful- popef. — Prin locuri cultivate și ruderale, pe lingă drumuri și locuințl. — în totă România (Cz. Flora XIX, 69 et Extic.f; Guebh. mânute.; Cz. d Sz. I. c. 41; Sz. mânute.; D. Br. Fragm. I. c 89; Gr. Erbor. I. c. 132 et En. 15).— 0 hutâ-Septembre. I. bereallfl Wallm. N. boreală.— Prin locuri cultivate și ruderale, pe Ungă locuințl, garduri și drumuri.— tn Mol- dova inferiOră (Uf. parviflora Hudt. [non L.J Guebh. ma* »we.); la Tlrgoviștea; etc. — Q IwM-Septembre. Oki. — Se mal citâză : M. Aleea L. in Moldova (Sz. mânute.). — I. BMehata L. in Moldova (din erdre M, montana Cz. et St. I. c. 41). — N. crispa L. in Moldova (Sz.manuce.). ALTHJKA L. — Altee. A. «fflcfnaMs L. A. ofidnală. — Vulg. Nalbă-mare, Nalbă-albă. — Prin locuri umede, pe malurile riurilor. — tn t6tă Moldova (Cz. Flora XIX, 69 d Exdc.!; Guebh. mâ- nute.; Cz. et Sz. I. c. 41; Sz. mânute.); către Galați (Edel I. c. 32, 41); la Bârlad (D. Br. Fragm. I. c. 89); pe lingă tn-stirea Varatic (Gr. Erbor. I. c. 132); la VerșăscI pe ma- țul Taslăulul și la Caraclăă; la Agiud (Burri Exrie.!); pe Ungă Craiova; etc. — Oț Iutii-Angutt. A. CMiabin* L. A. cu fol de cânepă. — Pe marginea pădurilor și prin tuferișuri. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 69 d Extic.!; Cz. et Sz. I. c. 41) tOtă (Guebh. mânute.); tn distr. Iași la Balcin in Via-Virnav și la RMIu-Aldel (Sz.ma- 170 nusc.); la Comana (Z). Br Fragm, l. c. 89); In m-țil m-sti- riJor Cozia, Bistrița și Tismana (Hoff. mânuse, et Exsic.!); în Mehedinți (Gr. En. 15) la Vîrciorova (Kanitz ! I. c. 25) către Porțile-de-fer; etc. — Qf luliu-August. A. hirsuta L. A. irsută. — Pe marginea agrilor. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 41) Ia Hoisgscl (Sz. mânuse.). — 0 luliU^ August. A. pallida W. Kit.; Aicea pallida Bess. A. palidă. —. Prin finețe sterile, pe coline aride. — In Moldova (Cz. et Sz. I. c. 41 et Exsic.!; Lavatera alpina Cz. Flora XIX, 69?) inferidră (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 306 sec. Nym. Consp. 127); în distr. Iași la Șipote, Larga, Ttrgu-frumos și Erbicenl (Sz. mânuse.); la Comana; la Vîrciorova către Porțile-de-fer. — cT luniU-August. Oks. — A. rwea Cav. vulg. Nalbă-de-grădină, indicată tn Moldova (Cf. et Bs. I. c. 41; Ss. mânuse.), nu se găsesce de cât cultivată prin grădini și câte-o-dată sutapontanee. LAVATERA L. - Lavaieră. L. thuringlaca Lin. L. turingiacă. — Prin finețe, po- cni, tuferișuri, pe marginea agrilor și prin semănături. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 69 et Exric.!; Edel l. c. 40, 41; Sz. mânute.) inferiOră (GueM. mânute.); la Iași (V.! tec. Kanitz l. c. 26) și HărpășăscI; tn distr. Bacăă la Ver- șăscl; pe lingă Bărlad; tn Rfmnicu-sărat la Caiata; In Il- fov (Gr. En. 16 et Exric.!; Althcea officinalit Gr. En. 16 [non L.J et Exric.!) la CiocănescI (D. Br. Fragm. I. c. 89); In Argeș la Stolnici; pe lingă Craiova; tn m-țil m-stirilor Co- zia, Bistrița și Tismana (Hoff. mânute, et Exric.!); etc. — luniH-Auguet. Obs. — Se mal citezi speciile urm&tdre : L. eretie* L. la Peehe* (GwM. mânute).— L. Olbia L. tn Moldova (E&l L e. 40) de la Bâr- lad tn jos la Șosin ți Pucitâia (Ss. mânute). —I», Pseade-Olbia Poir. la Pechea (Guebh. mânute). 171 HIBI8CU8 L. — Unse. H. Trionsa Lin. I. bețicos. — Prin agri, semănături, grădini, pe lingă drumuri. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 69 et ExsicJ; Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 41; Sz.manusc.) inferidră (Guebh. mânuse. et Exsic. n. 310 sec. Nym. Consp. 136); la Bărlad; la Cara clăti; In Rimnicul-sărat la Sihlea; pe Ungă Bucurescl la Bănăsa și Ferăstreă (D. Br. Fragm. I. c. 89; Gr. En. 16 et Exsic.!); la Buzăă, Ploescl ți Giurgiu (Al.! sec. Kanitz l. c. 187); in Vîlcea la Băl* cesd; etc. — 0 luniti-August. Ote. — 8e cultivă: H. Mealcitaa L. vulg. Borne, Bombe (Ce. Flora XIX, 69 ei Exsic.!; Ce. et St. I. e. 41; Ss. mânuse.: Or. En. 16). ABUTILON G®rtn. — Abutilon. A. AvicenDK Gartn. V. Iul Avicenna. — Prin locuri cultivate, păduri și vil. — Pe lingă lași și Galați (Sida A- butilon L. Guebh. Not. 16 et mânuse.; Halva tomentosa Sz. Exsic.!); la Bucurescl; In Vtlcea la BălcescI; in Mehedinți la Cernețl (Gr. En. 16); etc. — 0 luliti-August. XXVII. TILIACEE. TILIA Lin. — Teiu. T. argeatea Desf. T. argintiu. — Prin păduri. — în Moldova (T. tomentosa Bmg. Edel l. c. 42; Cz. et Sz. I. c. 30; T. europaea Cz. Flora XIX, 66 [non L.J et Exsic.!) inferiâră (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 312 sec. Nym. Consp. 130); la VerșăscI; tn distr. Buzăti la BecenI (T. alba W. Kit. Gr. En. 15); In Mehedinți la Stinnina (T. parvifolia Gr. En. 15 [nonEhrh.] et Exsic.!) și către Virciorova; etc. 172 T. platyphyllos Scop. T. cu fol mari. — Prin păduri. — în Moldova (T. grandifolia Ekrh. Edel L c. 42; T. grandiflora Cz. ei Sz. I. c. 30; Sz. mânuse.); tn Ilfov (Gr. En. 15 ?). — Juniu-luliH. t. Hlbra DC. T. ropu. — în pădurile din Moldova in- feridră (Guebh. mânuse.). — luliu. T. parvifolia Ekrh. T. cu fol mici. — Prin păduri. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.!; Edel l. c. 42; T. parviflora Cz. et Sz. I. c. 30; Sz. mânuse.); pe lingă lăș! la Nițelea (T. platyhphyllos D. Br. Fragm. I. e. 89 (non Scop.]); VerșăscI; Câmpina (Gr. En. 15).— 7aliă. XXVIII. THEREB1NTHACEE. RBU8 L. — Rus. R. CotiniiS L. R. Cotin. — Vulg. Seumpie. — Pe coline aride și petrdse. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 63 et Ex- sic.!; Edel l. c 41) inferidră (Guebh. mânuse.); pe Prut de Ia Sttncă tn jos pe cdma ddlulul pănă la Huși și Galați (Ss. Exsic.!), de unde apoi se întinde peste tdtă țâra de jos (Sz. mânuse.), și către Bârlad, Tecucitt și Focșani (Cz. et Sz. I. c. 16); în Ilfov la Periș; în Vlașca la Prund; de la Severin spre Vîrciorova (Gr. En. 18) către Porțile-de-fer.— Obi. — Se cultivă prin grădini: R. typhiaa L. (Ce. et Ss. t e. 16; Ss. mânuse.; Gr. En. 18) vulg. OțltariH. XXIX. EUPHORBIACEE. EUPHORBIA L. - Euforbie. E. palustris L. E. de mlaștini. — Pe malurile apelor, prin locuri mlăștindse. — In Moldova (Cz. Flora XIX, 65 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 24; Sz. mânuse.) centrală la Fău- 173 fel (Guebh. Not. mânuse.); pe lingă lacul Brateș (Edel l. c. 38); pe lingă BucurescI la Bănăsa (Gr. En. 51 et Exsic.!) F Ferăstrăă; la Comana; pe teritoriul neutral către Orșova (Winkl. Gest. bot. Zeit. XVI [1866], 16). — ț>Maib-Iulii. E. epithyneides Jacq. E. epithimoidă. — Prin păduri și tulerișurl. — în Moldova (Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 24); la VoinescI și Stavnic (Sz. mânuse.); la Făurel (Guebh. mânuse.); la Agiud (Burri Exsic.!); la Văleni (E.fragi- fera Gr. En. 51 et Exsic.!); la Coinana.— 2) Maiu-Iun. E. lingnlăta Heuff. E. lingnlată. — Prin locuri petrdse și umbrdse. — La Vlrciorova către Porțile-de-fer (Borb. 1873, Bâns. 285). — AprUiu-Maiu. E. angdlata Jacq. E. angulată. — Prin locurile uiu- brtee din pădurile subalpine — în Moldova (Cz„ et Sz. I. c. 24); la Predâl pe in-tele Susaiă. — Maid-Iuniu. E. vemeosa Lam. E. verucdsă. — Prin tuferișuri și păduri. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 65 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 24). — 2| Maib-luniH. E. pllosa L. E. procera. M. Bieb. E. pirâs&. — Prin pădurile umbrdse și umede. — în Moldova (E. villosa W. Kit. Cz. Flora XIX, 65 et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 24; Sz. mânuse.; E. sylvatica Cz. Flora XIX, 65 [non Jacq.] et Exsic.!); la Galați (Guebh. mânuse.); pe lingă Bârlad ta Cring; la Chitila și Ciocănesc!; Ia Co- roana ; etc. — 0) luniă-IuliH. E. plathypbylla L. E. platifilO.. — Vulg. Laptele-că- nelul, Buruiană-de-negel. — Prin locuri cultivate, inculte și petrdse, pe Ungă drumuri, printre petrele de pe matca riurilor. — în Moldova centrală (Guebh. mânuse); în distr. lași la MogoșăscI (Sz. mânuse.). pe Ungă Pdtră la Fabrică; la Caraclăă, CoinănescI și Slănic; ta Agiud (Burri Ex- i*c-!); pe Ungă BucurescI 1a Panteleiinon (Gr. En. 51 et 1?4 Extic.1; E. ttricta Gr. En. 51 [non L.J et Extic.1) și in ' DudescI; la Craiova; la BălcescI și la GolotrenI intre Șche- lea-Cladovel și Gura-văiel; etc. — 0 Juniă-Septembre. E. kelieseepia L. E. eliotcopie. — Vulg. Arior, Alior, Aior, Laptele-cânelnl, Laptele-cucului, Buruianărde-fri- guri. — Prin locuri cultivate, printre semănături, pe mar- ginea agrilor. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 65 et Extic.1; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 24; Sz. mânute.; D. Br. Fragm. I. c. 89) centrală și superiOră (Guebh. mânute.); In distr. Bac&Q la CaraclăO: in Prahova la Brebu; In Muscel la ConțăscI (Gr. Extic.1); etc. — 0 Maiii-Augutt. E. amygdaleides L. E. amigdaloidă. — Prin pădurile umbrdse. — în tOtă Moldova (Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. e. 24; E. tylvatica Jacq. Guebh. mânute.; Cz. et Sz. I. e. 24; Sz. mânute.; E. Peplut Cz. Flora XIX, 65 [non L./ et Extic.1; Edel l. c. 39 ?; Cz. et Sz. I. e. 24; Sz. mânute.); la ComănescI și C&mpenI; la Agiud (Burri Extic.!); la Si- naia către pOlele Fumicel și la Predăl; în Muscel pe m-tele LerescI (E. tylv. Hoff. Excurt. 1863, l. c. 31); la Comana; ia Bucovăț pe malul Jiului; tn Gorjiă la Roșia; la Vtrciorova către Porțile-de-fer I (Kanitz l. c. 110).— 9) Apr.-Maiti. E. lucida W. Kit. E. lucidă. — Prin lunci și finețe u- mede. — în Moldova (E. nicaentit Cz. Flora XIX, 65 [non AU.] et Extic.1; Cz. et Sz. I. c. 24); tn distr. Iași Ia Zahor- na, Văiluța și TăutescI (Sz. mânute.).— 9f Jfaifi-Jumfi. E. salicifolia Hott. E. cu fdl de talce. — Prin finețe, tufărișuri, pe lingă drumuri. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 24; Sz. mânute.); pe lingă Slatina către Olt.— Of Haiti-Iun. E. virgata W. Kit. E. virgâtă. — Prin finețe, tuferi- șuri, pe lingă drumuri. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 65 et Extic.1 [nom. E. tegetalit et E. Cyparittiat]) inferiori (Guebh. mânute, et Extic. n. 10, 17 tec. Nym. Contp. 652); in distr. Iași Ia MoimescI și CipelescI (Sz. mânute.); pe lingă BucurescI tn DudescI, la FerfistrăQ și Chitila; pe lîngă Sla- tina către Olt; tn Vilcea la BălcescI; Intre Șchelea-Ciadovel și Gura-văiel; etc. — Qj jtfaifi-Zunifi. E. Erai* L. E. estdă. — Vulg. Aior, Buruiană-de-ne- gel, Buruiană-magărfacă. — Prin ftnețele umede. — In Moldova (Cz. Flora XIX, 65 et Exsic.l [nom. E. virgata]; Edel l. c. 39, Cz. et Sz. I. c. 24; E. acuta Cs. Flora XIX, 65 et Exsic.!); pe lingi Iași la Bîrsan (Sz. mânuse.); în Il- fov (Gr. En. 51 ?). — 2f. luniu-August. E. Cyparissias L. E. mic-chiparos. — Pe coline aride, câmpuri nisipdse, pe lîngă drumuri. — In tdtă România! (Cz. Flora XIX, 65 et Exsic.! [nom. E. Esida]; Guebh. mânuse.; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 24; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm l. c. 89; Burri Exsic.!; Kanitz l. c. 111; Gr. En. 61 et Exsic.!; E segetalis Cz. et Sz. I. c. 24 et Exsic.!; Sz. mânuse.; Edd l. c. 39 ?). — Qf. Apriliu-Afaiti. X. Gerardlana Jacq. E. Oerardiana — Coline și câm- puri nfisipâse.—LIn Moldova (Cz. Flora XIX, 65 et Exsic.l; Cz. et Sz. I. c.24) inferiori (Guebh. mânuse.); în dis. BuzeQ în valea Slăniculul (Gr. En. 51 et Exsic.!).—Maiu-lul. E. glareosi Af. Bib. E. de petriț.—Prin locuri sterile și inculte, coline năsipdse și petrâse.— In Moldova (E. dulcis Oz* FloraWL'ffâ [non Jacq.] et Exsic.!; h.j. Guebh.ma- nune. ; Cz. et Sz. I. e. 24; E.fodcata Cz. Flora XIX 65 ]non. L.] et Exsic.l; Cz. et Sz. I. c. 24; Edel l. c. 39); pe llngA Iași laTomescl, GoronI, ChristescI (V.I sec. Kanitz l. e. 242; E. niceeensis Sz. [non AU.]) și la Repedea de-asu- țra Petrftriel; Ia Agiud (Burri Exsic.l); pe lingă BucurescI laFertstrtă; la Comana; etc. — luniă-August. R. agrarii Af. Bieb. E. agrarie. — Pe coline și câm- puri aride. — In Moldova (E. platyphyllos Cz. et Sz. I. c. ÎA fnon L.] et Exsic.l; E. lucida Cz. Flora XIX, 65 ]non W.Kit.] et Exsic.!; Cz. et Sz. l.c. 24); la Țigănesc! (Guebh. 176 (manu«c. et Exsie. n. 11 tec. Nym. Contp. 653); Ilfov (Gr, En. 51); intre PioescI și Cămpina; Comana.— Q) 7un.-Zu/. E. dalmatica Vit. E. dalmatica.—La Vîrciorova (Suni. 595; E. taurinentit Borb. Uj. jel. 84). E. falcata L. E. falcati. — Prin locurile aride. —In- tre Șchelea-Cladovel și Gura-văiel.— 0 luniU-Septembre. E. exigta L. E. mititică.— Prin agri și .locuri cultivate. — In Moldova (Cz. et Sz. I. c. 24); prin viile de la Socola (Sz. man.); la Tîrgu-Ocnel (Guebh. man.). — Q lun-Sept. retușa Roth. — SculenI, ȘăndrenI, SolonețI (Sz. man.). f. tricuspidata Koch. — In Moldova (E. difiuta Jcuq. Cz. et Sz. I. c. 24) la BrătulenI și CucutenI (Sz. mânute.). E. Lathyria L. E. Latiridă. — Prin locuri cultivate.— In Moldova (Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 24; Sz. mânute.; D. Br. Fragm. I. c. 89); în Teleorman la Măgurele-Flă- mânda pe marginea viilor (Gr. En. 51).— d" lunii-falii. Obi. — Se mal citteă: E. Ckaamyee L. In Moldova (Ca. et St. I. «. 24). — E. earaielica Jacq. In Moldova (Ce. ti Se. t. e. 24). — E. taxatilis Jacq. In Moldova (Ce. et St. I. c. 24). MERCURIAL» L. — Mercuriali. M. țerennis L. M. perenală. — Vulg. TrepădăUre, Brîia, Breiu, Slobonov, Buruiană-cânitcă. — Prin pădu- rile umbrtee din regiunea montană. — în Moldpva (Cz. Fiara XIX, 65 et Exsie.!; Cz. et Sz. I. c. 22) centrală (Guebh. mânute.) la pâlele Cehlăulul (Edel l. c. 36) și la m-stirea Agapia-veche; pe lingă Iași la ȘorogarI (Sz. mâ- nute.), Nițelea, Repedea și Birnova; la Câmpeni, Slănic și Palanca; la Sinaia (Gr. En. 51) către pâlele Bucegiior și la Predă!; etc. — 2) Aprilii-Maiii. M. ovata Sternb. et Hoppe. M. cu fot ovale.— Prin tu- ferișurl. — La Galați (M. livida Bmg. Cz. et Sz. I. c. 22); la Comana pe Valea-Gurbanulul. —9) Apriliă-Mai&. _ 17?_____ M. &n DU a L. M. anuală. — Vulg. Trepădătore, Briic, BreiH, Slobonov-de-camp, Buruină-canetcă. — Prin lo- curi cultivate și ruderale. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 64 et Extic.!; h. j. Guebh. mânute.; D. Br. Fragm. I. c. 88); la ChiperescI și pe malul Prutului (Sz. mânute.); la Ba- căă (Cz. et Sz. I. c. 22). — Q luniu-Septembrc. CALLITRICHE L. — Calilriche. C. platycarpa Kfrtz. C. platicarpă,. — Prin ape stag- nante și lin curgă țâre. — în Moldova (C. intermedia Bmg. Sz. mânute.); la Mănăstirea-Cașinulul; la gara Titu în apa Suța (Gr. En. 25 et Extic.!). — Q|. Maiu-Septembre. C. verna Kfitz. C. de primăveri. — Vulg. Drențe. — Prin mlaștini și bălți. — în t6tă Moldova (Guebh. mânute.; Sz. mânute.): la Palanca; în Mehedinți la Dumbrăvi ța (Gr. Extic.!). — AprUiu-Septembre. C. hamulata Kfitz. C. incârligată. — Prin ape stag- nante și lin curgfitâre. — La gara Titu în apa Suța (Gr. En. 25 et Extic.?). — Maiu-Septcmbre. C. autumnalis L. C. de tomnă. — Prin mlaștini și bălți. — în totă Moldova (Sz. mânute.). — Augutt-Scptembre. XXX. GERANIACEE. GERANIUM L. — Gcraniu. 6. wacrorrhizOD L. G. cu rădăcină mare. — La polele Bucegilor către Sinaia (Hoff. Excurt. 1863, l. c. 119). G. sangnineum L. G. tangeriu. — Prin pădurile și tu- ferișurile din locurile aride. — în Moldova (Edel l. c. 40; Sz. mânute.; G. prottratum Cz. Fim'a XIX, 69 ct Extic.!; Sz. mânute.) t6tă (Guebh. mânute.), la VerșescI și Cara- 12 _____178 clăti; la Bărlad tn Crîng; la Ciocănesc!; Câmpina (Gr. En. 16 et Exsic.!); Comana (D. Br. I. c. 86). — Iun.-Sept. 6. pallBtre L. G. de mlaștini. — Prin finețe umede și umbrise, pe lingă pirăie. — în Moldova (Edel l. c. 40; Sz. mânuse.); la Mangina (Guebh. mânuse.); la Broscen! (Burri Exsic.!); la Nimț (Gr. En. 16) și m-stirea Nimțulul; la Ver- și Caraclătt; la Sinaia (G. nodosum Gr. Excurs. I. c. 339 [non L.J et Exsic.!; Gr. En. 16); etc. — Iun.-Aug. G. aylvaticim L. G. de pădure. — Prin pădurile și fî- nețele umede din munți. — în Moldova (Edel l. c. 40; G. anguineum Cz. Flora XIX, 60/non _L./ et Exsic..f) superi- ori (G. luberosum h. j. Guebh. mânuse, [non L.]); pe Căhlăă macrorrhizon Edel l. c. 36 /non L.]; Cz. Flora XIX, 69 et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.); în distr. Iași la Rădiă- Aîdel și VoinescI (Sz. mânuse.); la Palanca pe lingă Pîrăul- șanțulul; la Sinaia (Gr. En. 16 et Exsic.!) și tn m-țil Bu- cegI la schitul Pescera-Ialomițel; etc.— Qț luniă-August. G. alpestre Schur. G. alpestru.—Pe lîngă pîrăile din re- giunea subalpină și alpină. — La Palanca pe lîngă Pirăul- șanțulu!; în m-țil BucegI la Pîrăul-Babelor. — Iul.-Aug. G. pratense L. G. de finețe. — Vulg. Pliscul-cucoret, Clocnl-barzel, Greghetin. — Prin flnețele umede și um- brise, cu deosebire din munți. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 69 et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Edel l. c. 40; Sz. mânute.); la BroscenI (Burri Exsic.!); la VerșăscI; în distr. Buzăă în valea Slăniculul (Gr. En. 15); la m-stirea Cheia (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 118 et Exsic.!); in Muscel la Isvorul-între-petre (D. Br. I. c. 89). — Qț Iun.-Aug. G. phfBim L. G. negricios. — Prin flnețele umede din pădurile umbrise, pănă în regiunea subalpină. — în totă Moldova (Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.); la pilele Cihlău- lul (Eiel l. c. 36 et Exsic.!); la Palanca; la Agiud (Burri Exsic.!); laSlănic către pilele Furnice!; la Predil; în rn-ții _ 179______ Dîmboviței pe Plaiul-Domnesc; in Muscel pe m-tele LerescI (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 31 et Exsic.!); la Isvorul-între- petre (D. Br. Fragm. I. c. 86) și la NămăescI (Gr. En. 16 et Exsic.!); între Buftea și Mogoșoia (Gr. Exsic.!); la Co- roana; în Vîlcea în valea Bistriței; la Vîrciorova către Porțile- de-fer pe m-tele St-Petru; etc. — 9ț Alaiă-luniu. G. pyrenaicum L. G. pircnaic. — Pe BucegI la obîrșia laiomițel (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 119,120); la Vîrciorova către Porțile-de-fer (Borb. 1873, Bâns. 286).—9) Iul.-Aug. G. COltunMnan L. G. porumbic. — Prin tuferișurl, a- gri, locuri aride și ruderale, printre vil, pe coline sterile. — în Moldova (Edel l. c. 40; Sz. mânuse.) t6tă (Guebh. mânuse.): pe lîngă Iași la Nițelea; in Argeș la Vlascuța (D. Br. I. c. 86); la Periș; la ConțăscI (Gr. Exsic.!); la Comana; pe malul Dunărei la Șchelea-Cladovel; etc. — Q MaiU-lul. G. dlsseetum L. G. disect. — Printre semănături, prin focuri cultivate și ruderale, pe lîngă drumuri și garduri. — în Moldova (Edel l. c. 40; Sz. mânuse.); în Ilfov (Gr. En. 16 et Exsic.!) la Periș și în DudescI; etc. — Q Maiu-Iuliu. G. divaricatum Ehrh. G. divaricat. — Prin ftnețele din păduri și tuferișurl, printre vil, pe coline. — La Pechea (G. bohemicum Guebh. mânuse, [non L.[ et Exsic. n. 324 tec. Consp. 135); pe lîngă Iași la Mironăsă (G. bohe- micum Sz. mânuse.); pe lîngă Bucurescl la Bănăsa și Periș (D. Br. Fragm. I. c. 86; Gr. En. 16 et Exsic.!): în Vlașca laComana; la Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. 1873, Bâns. 286); etc. — Q luniu-August. • 6. molie L. G. mile. — Prin locuri ruderale, pe lîngă garduri și drumuri. — în Moldova (Edel l. c. 40) totă (GuebA. mânuse.). — (•) Maiu-August. G. rotundifulium L. G. cu fot rotunde. — Prin locurile petnise din pădurile inuntose. — La Vîrciorova către valea Bahnei. — 0 luniu-Septembre. 180 6. pusillum L. G. mititel. — Prin locuri cultivate șiru- derale, grădini, pe lîngă drumuri și garduri.— în t6tA Mol- dova (Cz. Flora XIX, 69 et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Edel l. c. 40; G. rotundifolium Cz. Flora XIX, 69 [non L.] et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.; G. palustre Cz. Flora XIX, 69 [non L.] et Exsic.!); la Iași (G. molie D. Br. Fragm. I. c. 86 [nan L.]); la Agiud (Burri Exsic.!); în distr. Buzăâ la BecenI (Gr. En. 16 et Exsic.!); în Ilfov (G. molie Gr. En. 16 [non L.] et Exsic.!) la BucurescI, Bă- năsa, Buftea; etc. — Q luniu-Septembre. G. lucidul L. G. lucitorii. — Prin pădurile petrâse și pe lîngă stîncile umbrdse din regiunea montană.— La Câm- pulung pe țărmurile Rîu-Tîrgulul (Hoff. Excurs. 1862, 1. c. 40); la Vîrciorova către Bahna. — 0 Maiu-August. G. Robertianum L. G. Robertian. — Vulg. Năprasnici. — Prin locurile umbrdse din păduri și de pe lîngă ștîncl și ruine. — în tâtă România! (Cz. Flora XIX, 69 et Exsic.!; Edel l. c. 40; Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.; Hoff. Excurs. 1863, l. c. 117; D. Br. I. c. 86; Burri Exsic.!; Gr. En 16 et Exsic.!; Borb. U. jel. 84; Erodium chterophyllum Cz. Flora XIX, 69 [non Cav.] et Exsic.!). — Q lun.-Sept. G. purpureum Vili. G. purpuriu. — La Vîrciorova că- tre Porțile-de-fer (Borb. U.jel. 84). G. perrugosum Borb. G. sbîrcit. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer (6r. catarractarum Simk. 538). . ERODIUM L’Herit. — Erodiu. E. cicutarium L'Herit. E. cicutarii. — Vulg. Pliscul- cucorel. — Prin locuri năsipdse cultivate și inculte, grădini, câmpuri, pe lîngă drumuri. — în totă România! (Cz. Flora XIX, 69 et Exsic.!; Edel l. c. 40; Guebh. mânuse.; Sz. mâ- nuse.; D. Br. Fragm. I. c. 86; Gr. En. 16 et ExsicJ; E. _ l⁸¹ chteruphylluin Sz. mânuse. [non Cav.J; E. pimpinellifolii'm Sz. mânuse. {nonWilld.J; E Tolosanum Gr. En. 16 [non Jord.] et Exric.!; E. moschatum Gr. En. 16 [non L'Herit.J et Exric.!). — Q Apr.-Sept. E. serotinum Stev. E. târjiu. — în regiunea subal- pină. — Pe Căhlăă (Sz. Exric.!; h. j. Guebh. mânuse.). Obs.—Se mal citâză: E. hirtan Willd. în Mold. infer. (Gwblt. manj. IMPATIENS L. — Impacientă. I. noii tangere L. I. comună. — Vulg, slăbănog, Slobo- nov, Bric. — Prin pădurile umede și umbrOse din regiunea montană și subalpină. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 62 et Exric.!) centrală și superiâră (Guebh. mânuse.); la Bro- scenl (Burri Exric.!); la polele Câhlăulul! (Edel l. c. 36)> la Petră și la Agapia (Gr. Erbor. I. c. 133 et Exsic.!); la Bacăă, ComănescI (Cz. et Sz. I. c. 11), Palanca, Mănăstirea- Cașinulul și Slănic (D. Br. Fragm. I. c. 87); la Bîsca la Si- naia către polele Fumicel; în Muscel (D. Br. I. c. 87); pe Pravăț, la Rucăr și Dîmbovicidra (Gr. En 17); la PitescI în hinca de pe Rîu-Domnel; în m-țil Vîlcel și al GorjiuluT (Hoff. mânuse, et Exric.!); etc. — Q luliu-August. 0XALI8 L. — Oxalidă. 0. Acetosella L. O. Macrișor. - - Vulg. Macrișul-iepu- rclui, Macriș-iepuresc, Macriș-trifoios, Afacriș-păsăresc. — Prin pădurile umede și umbrâse din regiunea montană și subalpină.— In t6tă România 1 (Cz. Flora XIX, 65 et Ex- sic.!; Cz. et Sz. I. c. 23; Guebh. mânuse.; Edel l. c 35; Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39; D. Br. F.ragm. I. c. 87; Gr. En. 17 d Exric.!; O. cornicidata Gr. Monit. ofjic. I. c. et En. 17 [non L.]). — 2| Apriliă-Maiu. Obs. — Se mal citâză : 0. stricta L. în Moldova (Oi. et Sz. I. c. 23). 182 XXXI. LINACEE. LINUM L. — Inii. L. flavnm L. 1. galben. — Pe coline aride, prin finețe uscate și prin poeniie din păduri. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 63 et Exsic.!; Edel l. c. 39, 41; Cz. et Sz. I. c. 17; Sz. mânuse.) centrală (L. complanatum Guebh. mânuse, [non L.J); la HărpășăscI; la VerșăscI și Caraclăă; la Agiud (Burri Exsic.!) ; pe lîngă Bârlad la Crîng și Slobozia; la Rădulescil-Filitis și la Periș; la Comana ; la Nămăescl pe Stînca-mănăstirel (D. Br. Fragm. I. c. 87).— Iun.-Aug. L. hirsutnm L. 1. pfros. — Prin ftnețele uscate, prin poeniie și pe marginea pădurilor.— în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 17; Sz. mânuse.; L. perenne Cz. Flora XIX, 63 [non L.J et Exsic.!) inferidră și centrală (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 294 sec. Nym. Consp. 124); la Iași (V.! sec. Ka- nitz l. c. 188) și HărpășăscI; pe lîngă Bârlad la Slobozia ; la Agiud (Burri Exsic.!) ; pe lîngă BucurescI la Ferăstrfitt (L. viscosum Gr. En. 15 [nonL.] et Exsic.!), Bănâsa, Me- rinani, Periș, Chitila și CiocănescI (D. Br. Fragm. I. c. 87); în Vlașca la Comana și Prund; în Muscel la pdlele ni- țelul LerescI (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 38 et Exsic.!). — lunii -August. L. nervosnm W. Kit. I. nervos. — Pe coline uscate, prin finețe năsipdse.— în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 17) cen- trală (Guebh. mânuse.): către Văiluța, Zahoma și Rădiu- Aldel (Sz. mânuse.); Ia Comana; etc. — lunii-Augusi. L. austriacnm L. 1. austriac. — Vulg. Inty&. — Prin finețe ngsipdse, pe coline aride. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 17) inferidră (Guebh. mânuse.); la PopricanI (Sz. mâ- nuse.); pe lîngă BucurescI (D. Br. I. c. 87) Ia Buftea, Cio- cănescI și Titu (Gr. En. 15?); etc.— 9ț lunii-/uliii. 183 L. marginatum Iluds. 1. marginat.— Pe teritoriul neu- tral lîngă Orșova ( Winkl. Cest. bot. Zeit. XVI [1866J, 16). L. perenne L. 1. perenal. — Pe coline aride, prin fi- nețe și poenl năsipdse. — în Moldova (Edel l. c. 39 et Ex- sie.!; Cz. et Sz. I. c. 17 ; Sz. mânuse.; L. usitatissimum Cz. Flora XIX, 63 /non L.] et Exsic.!; L. austriacum Cz. et Sz. I. c. 17 [non L.J et Exsic.!); la VerșăscI (L. austria- cum D. Br. Fragm. I. c. 87 [non L.]); în Vîlcea la Băl- cescl, m-stirea Cozia și la GolotrenI; etc. — luntâ-Iuliu. L. alpinul L. I. alpin. — Prin pășunile din regiunea alpină. — Pe Căhlăă (Edel l. c. 35; Cz. Flora XIX, 63 et Exsic.!: Cz. et Sz. I. c. 17; L. montanum h.j. Guebh. mâ- nuse. [non Schleich.J); în m-țil BucegI pe Furnica, Obîrșia, P6tra-arsă; etc.—luniH-IulUi. L tennifolium L. I. cu fol mirunie. — Pe coline a- ride, pelrtse și calcare. — în Moldova (Ce. et Sa. I. c. 17); la Pechea (Guebh. mânuse.); la lepurenl și LețcanI (Se. mânuse.); la Vîrciorova către Bahna pe m-tele Curchia. — Iuniă-luli&. L. catharticnm L. I. purgativ. — Prin finețe și pă- șuni umede, pe matca rîurilor. — în m-țil Moldovei (Cz. Flora XIX, 63 et Exsic.!: h. j. Guebh. mânuse.; Edel l. c. 37; Cz. et Sz. I. c. 17); în distr. Iași către Cucora (Sz. mâ- nuse.); la Caraclăă; la Comarnic pe matca Prahovei: la Si- naia! (Radiola linoides Gr. En. 15 /non Gmel.] et Exsic.!) și in m-țil BucegI pe Furnica; etc. — 0 luniu- Iu lift. L. Radiola L.; Radiola linoides Gmel. I. Rodwlls. — Prin locuri ngsipdse și umede. — în distr. Iași ia Țubana (Sz. mânuse.). 011.1. — Se mat citezi : L. urbouenie L. tn Moldova (Cs. et Sz. I. c. 17) la Iași și ErbicenI (Se. mânuse.). OM. 2. — L. ositatiuiBam L. vulg. Ini, cultivat și aubapontaneU 1 (Edtl l. e. 39; Gutbh. mânuse.; Cs. et Se. I. e. 17; Ss. man.; Gr. En. 15). IM XXXII. CARYOPHYLLACEE. AGR08TEMMA L. — Agostemi. A. GlthagO L.; Githago segetum Desf. A. Gitagină. — Vulg. NeghinU, Zizanie. — Prin grăie. — în totă Româ- nia ! (Cz. Flora XIX, 65 et Exsic.!; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 23; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 87; Gr. Excurs. I. j. 339 et Erbor. I. c. 131; En. 13; Lychnis Git- hago Lam. Guebh. mânuse.). — Q luniu-luliu. LYCHNIS Tournef. — Lichnidă. L. Viscaria Lin.; Viscaria vulgaris Rochi. L. Viscarie. — Vulg. Lipicidsă. — Prin fînețele, pășunile și pădurile de la câmpii și din munți. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.!) totă (Guebh. mânuse.); tn distr. Iași la Voi- nescl, CucutenI și Stavnic (Sz. mânuse.); la pdlele Câhlftu- lul (Edel l. c. 36); în m-țil Bacăului la Slănic; pe PenteleG la Cășărie; în m-țil BucegI pe Furnica; în Dîmbovița la Pe- troșani ; la Chitila și Bănâsa; la Comana (D. Br. Fragm. I. c. 87); la ConțăscI și Stîlpenlf Viscaria purpurea Wimm. Gr. En. 13 et Exsic.!); la OlănescI; etc. — 2) Maiti-Iunib. L. Flos cucul! Lin. L. Florea-cucului.—Prin pădurile și fînețele umede de la câmpii și din munți. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 65 et Exsic.!) centrală (Guebh. mânuse.); către Slobocjia-Voinescilor (Sz. mânuse.) și la Nițelea; la pd- lele CChlăuluî (Edel l. c. 36); la Sinaia pe valea Peleșulul și la Predâl; pe lingă BucurescI la Bănâsa și Merinani (D. Br. Fragm. I. c. 87); la Câmpulung și Stîlpenl (Gr. En. 13 et Exsic.!); la Comana; în Mehedinți la lorgutova (Gr. Ex- sic.!); la GolotrenI pe m-tele Naroț; etc. — fț Maiu-Iun. L. Coronaria Lam. L. Coronarie. — Vulg. Curcubeii, Barba-împtratulul, Florea-cununeî, Flocoțlle. — Prin pă- 185 durile de pe colinele aride și din munții pelroșl. — în Mol- dova (Agrostemma Coronaria L. Cz. et Sz. I. c. 23 et Ex- nc.!); la Repedea (A. Coronaria L. Sz. mânuse.); la Pu- țjnl (Guebh. mânute.), Pechea și Tecuciti (Sz. mânuse.); pe lîngA Bârlad la Crîng; la Comana; Căldărușanl (A. Co- ronaria L. D. Br. Fragm. I. e. 87); în Muscel (A. Corona- ria L. Gr. En. 13) pe m-tele LerescI (HoJF. Excurs. 1862, l. c. 31); la Stolnici; la Slatina către Olt; la Vîrciorova către Porțile-de-fer; la GolotrenI pe m-tele Fârfeca.—cf L. veapertina Sibth.; L. dioica p. Lin.; Melandrium pratense RaM. L. vespertină. — Vulg. Opaiță, OpalițM. — Prin tuferișurl, pe marginea pădurilor și a agrilor, pe lîngă garduri. — în Moldova (L. arvensis Schk. Cz. Flora XIX. 65 d Exsic.!; Sz. mânuse.; L. quadridentata Sz. Ex- sic.! [non Bmg.]; Silene quadridentata h. j. Guebh. mâ- nute. [non DC.]) t6tă (L. alba Mill. Guebh. mânuse.); la Iași l(Melandrium album Garcke V.I sec. Kanitz l. c. 17); la Bârlad (M. sylvestre D. Br. I. c. 87 [non Rochi.]); Bu- zett (Al.! sec. Kanitz l. c. 182); la RâdulesciPFilitis (M. album Garcke D. Br. Rev. lit.-sc. [1876], 161), Gherganl (Silene noctiflora Gr. En. 13 [non L.J et Exsic.!), Titu, CiocănescI, BucurescI! (S. pratensis Gren. et Godr. Gr. En. 13 d Exsic.!), Bănăsa! (S. diurna Gr. En. 13 [non Gren. d Godr.] et Exsic.!; S. nutans Gr. En. 13 [non L.] et Exsic.I). Ferăstrău, Mogoșdia, Chitila, DudescI; la Co- mana ; în Vîlcea la BălcescI și la GolotrenI.— cf /un.-Aug. p. macrocarpa (Boise.). — Pe lîngă BucurescI laBănâsa (M. sylvestre D. Br. Fragm. I. c. 87 [non Rochi.]). L. diurna Sibth.; L. dioica a. Lin.; Afelandrium syl- vedre Rochi. L. diurnă. — Prin pădurile umede și um- brise din regiunea subalpină. — în m-țil Moldovei (L. syl- vedris Hoppe Cz. Flora XIX, 65 et Exsic.!; Edel l. c. 37); la Palanca către polele Puturosului; etc. — Iun.-Aug. L. nemoralis Heuff.; Melandrium nemorale A. Br. L. de codri. — Prin pădurile umbrise din regiunea montană 186 și subalpină. — La Sinaia pe valea Peleșulul; în Mehedinți la Dumbrăvița (Gr. Exsie.!); etc. — Apriliii-luniu. Obs. — L. cbalcedonica L. vulg. Arșinic. selbătăcîlă la m-stirea Gafton (Sz. mânuse.) și cultivată prin grădini. CUCUBALU8 Lin. - Cucubal. C. bacciferus L. C. baccifer. — Vulg. Gușa porumbu- lui. — Prin lunci, tuferișuri umede și umbrose, pe garduri. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 64 et Exsie.!) t/îtă (Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la Valea-adîncă (Sz. mânuse.) și Ia Nițelea (D. Br. I. c. 87); în munți (Edel l. c. 37) la Bacăft, Tîrgul-Ocnel (Gr. Erbor. I. c. 131 ct Exsie.!; En. 13); Ver- șăscl și Slănic ; Agiud (Burri Exsie.!).—luniu-August. S1LENE L. — Silenă. 8. înfiata Smith. S. înfiată. — Prin poenl, finețe, tufe- rișuri și locuri petrose.— în Moldova ( Viscago Behen Bmg. Cz. Flora XIX, 64 et Exsie.!: Sz. mânuse.) t6tă (Guebh. mânuse.); la Agapia (Gr. Erbor. I. c. 131), la Sinaia în Va- lea-Cășăriel; pe lîngă BucurescI la Văcăresc*, Bănâsa, Fe- răstrăQ și Merinani (D. Br. I. c. 87); NămăescI (Gr. En. 13); la Vîrciorova către Porțile-de-fer.— Maiu-luliu. p. alpina Schur. — Prin pășunile alpine. — în m-țil Bu- cegI la schitul Pescera lalomițeî și la Pîrăul-Babelor. 8. Zawadzkii Herbich. S. Iul Zawadzki. — Prin pășu- nile stîncdse și calcare din regiunea alpină. — La Broscenl (Burri Exsie.!); pe vîrful Cehlăulul! (S. alpestris Edel l. c. 35 [non Jacq.]¹!; Mclandrium Zawadzkii A. Br. Janka! in litt. liohrb. Linn. XXXVI, 237; Lychnis alpina Cz. Flo- ra XIX, 65 [non L.J et Exsie.!). — luniă-luliu. 8. Armeria L. S. Armerie. — Prin locurile slîncâse și ngsipose din regiunea montană. — în m-țil Moldovei (Cz. Flora XIX, 64 et Exsie.!; h. j. Guebh. mânuse.; Edel l. c. 187 37); la GolotrenI pe valea Lotrului; la Vîrciorova către Porțile-de-fer I (Kanitz l. c. 18); etc. — Q luniu-August. 8. flavescens W. Kit. I. galbie. — Pe stîncile calcare din munți. — în m-țil Vîlcel la m-stirea Bistrița (Hoff. Es- tic.!; S. rupestris Hoff. mânuse, [non L.].— 3} luniu-Iutii. 8. italica Pers. S. italică. — Prin locurile petrâse de pe coline și din pădurile munților. — în Romănia (S. pi- Ioml Hoff. Exsic.!); în m-țil BucegI la schitul Pescera lalo- mițel (Fron. 202); în Muscel pe d61ul Moțoiă (Cucubalus multiflorus Hoff. Excurs. 1862 l. c. 39 [non Willd.]?); în Mehedinți pe delul Poroina (Gr. En. 13). — luniii-Iuliu. 8. nemoralis W. Kit. £ de codri. Vulg. Lipiciusă. — Prin locurile stîncâse din pădurile munților. — în Mol- dova (Viscago multiflora Cz. Flora XIX, 64 [non Bmg.] et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.); la Popricanl ( V. multifl. Sz. man.?), Larga și ErbicenI (Sz. man.); la Vîrciorova că- tre Porțile-de-fer! (Borb. 1873, Bans. 283).— lun.-Iul. 8. nutans L. 8. nutantă. — Pe marginea pădurilor, prin finețe și pășuni uscate, locuri stîncose din munți, pănă în regiunea alpină. — în Moldova (Sz. mânuse.; Viscago glu- tinosa Cz. Flora XIX, 64 [non Bmg.] et Exsic.!; Edel l. c. 37; V. mollissima Cz. Flora XIX, 64 [non Bmg.] et Ex- sic.!; h. j. Guebh. mânuse.); în distr. Iași la Rusgni și Coda- Stincel ( V. mollissima Sz. mânuse.?) t6tă (Guebh. mânuse.); pePenteleă la Cășărie; la Sinaia (Gr. En. 13 et Exsic.!; 8. tatarica Gr. Excurs. 1863, l. c. 339 [non Pers.]) pe Furnica și Vîrfu-cu-Doru (S. velutina Gr. En. 13 [non Pourr.] et Exsic.!); în m-țil Dîmboviței pe Plaiul-Dom- nesc; la NemăescI pe Stînca-mănăstireî (S. livida D. Br. I. c. 87 [nonWillăj; Ia GolotrenI; ele. —• lunii-luliu. 8. livida Willd, S. lividă. — Prin pădurile montane.— La Slîncă și Rgdiu-Aldel (Sz. mânuse. ?); la Vîrciorova că- tre Porțile-de-fer (Borb. 1873, Bâns. 283). — lun.-Iul. 188 S. traH88ilvauica Schur; S. dubia Herbich. Ș. transsil- vanică.—Prin locuri stîncdse subalpine și alpine.— Pe C6- hlăă; în m-țil BucegI pe Furnica; |>e Cozia.—2| Iun.-Aug. 8. viridiflora L. S. viridijloră.—Prin pădurile umbrdse. — La Ccmana; la lorgutova (Gr. Exsic.!). — Iun.-Iul. 8. longiflora Ehrh. S. longifloră. — Prin tuferișurile de pe colinele aride. — în Moldova inferioră (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 807 sec. Nym. Consp. 91). — 2| luliii-August. 8. chlorantha Ehrh. S. chlorantă. — Prin pădurile de pe coline. — La Pechea (Guebh. mânuse.). — Iul.-Aug. 8. densiflora D' Urv. S. exaltata Friv. S. densifloră.— Pe câmpii năsipose, pe coline aride și petrose. — în Mol- dova (Viscago parviflora Cz. Flora XIX, 64 [non Bmg.) et Exsic.l; h. j. Guebh. mânuse.); Ia Zahoma (V.parviflora Sz. mânuse.): la CaraclăQ pe Babaghicea; pe lingă Bucu- rescI la Ferăstrgtt; la Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. 1873, Băns. 283) și la Gura-văiel; etc. — Maiit-Iuliu. 8. Otite» Smith. S. Otites. — Pe câmpuri nesipose, ]>e coline aride. — în Moldova ( Viscago Otites Bmg. Edel l. c. 37; 6'. catholica Sz. Exsic.! [non Ait.[; h. j. Guebh. mâ- nuse.) totă (Guebh. mânuse.); pe lîngă Bârlad (S. wolgensis D. Br. Fragm. I. c. 87 [non Spr.]); la Caraclăă; la Agiud (Burri Exsic.!); pe lingă BucurescI la Ferăstrăfl ; la Co- mana; la Rîmnicu-Vîlcel pe malul Oltului.— 2} Maiu-Iul. 8. petrea W. Kit. S. de petriș. — Pe stîncile calcare din munți. — în m-țil Vîlcel și al Gorjiulul (Hojf. mantise, et Exsic.!) la schitul Locuri-răle. — 2|. luniîi-Iulifi. 8. quadriflda L.; Heliosperma quadrifidum Rchb. S. gitadrifidă. — Prin locurile stîncbse și umede din regiunea subalpină și alpină. — în m-țil BucegI (Fr. 120) pe valea Colțel și a lalomițel la schitul Pescera. — 2ț lunid-Iulifi. 8. acanlfe L. S. acaulă. — Locuri stîncâse și umede din regiunea alpină. — în m-țil BucegI (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 120; Fron. 198) pe Furnica, Babe, Omu.— Iun.-Aug. 8. DOC ti flora L.; Melandrium noctiflorum Fr. S. nocti- flora. — Prin păduri, tufărișuri, dărâmături, sămănăturt. — Pe lingă Iași la Nițelea; la Țigănescl (Guebh. mânuse.); în distr. Bacăă la VerșescI; etc. — Q luliu-Septembre. 8. dichotoma Ehrh. S. dicotomii. — Prin ftnețe, pe marginea pădurilor, a agrilor și a drumurilor. — în Mol- dova (Viscago Otites Cz. Flora XIX, 64 [non Bmg.] et Exsic.!) inferiâră (Guebh. mânuse, ct Exsic. n. 804 sec. Nym. Consp. 93); pe lîngă Bărlad (D. Br. Fragm. I. c. 87); pe lîngă Bucurescl (Gr. En. 13 et Exsix.!) la Rădulescil- Filitis, Periș, Ferâstrâtt și în DudescI; în Vlașca la Comana și Prund; etc. — Maiu-Iuliu. 8. conica L. S. conică. — Prin locurile năsipose de pe malurile rîurilor. — în Moldova (Sz. mânuse. ?/• pe malul Dunărei la Șchelea-Cladovel și Gura-văieî. — Qlun.-lul. OU. — S. Lerchenfeldiana B»ng. din Moldova (Cg. Flora XIX, 64?), — S. Behen L. de la m-stirea Scînteia (Guebh. mânuse.), — S. polyphylla Bmg. de la ErbicenI și DelenI (Sz. mânuse.), sunt căte trele resullatul unor determinațiunl greșite. SAPONARIA L. — Saponarie. 8. Vaccaria L. S. Vacarie. — Vulg. FU'rrea-călugăru- Iul, V&cărică. — Printre semănături, pe marginea agrilor. — în Moldova (Edel l. c. 39; Vaccaria pyramidata FI. Wett. Cz. Flora XIX, 64 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 23) tălă (Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la Hlineca (Sz. mâ- nuse.); la Bărlad; la Caraclăă către Babaghicea; la Agiud (Burei Exsic.!): la Periș și către Rădulescii-Filitis (D. Br. Fragm. I. c. 87); la Slatina către Olt; etc.— Q luniu-Iuliu. ido 8. offleinalis L. S. ojicinală. — Vulg. Soponel, Să ponei. Soponul-calulul, Odogaciă. — Pe matca rîurilor, prin lunci, tufărișuri, pe lingă garduri și drumuri. — în totă Romănia! (Cz. Flora XIX, 64 et Exsic.!; Edel l. c. 37, 41; Guebh. mâ- nuse.; Cz et Sz. I. c. 22; Sz. mânuse; Hojf. Excurs. 1863, l. e. 118 et Exsic.!; Hoff, mânuse.; D. Br. I. c. 87; Gr. Erbor. I. c. 131; En. 14 et Exsic.!; Kanitz 11. c. 19).—2) ful.-Aug. 8. glutinosa M. Bieb. S. cleiosă. — Prin locurile pe- trose și oalcare din pădurile muntdse. — La Vîrciorova că- tre Porjile-de-fer (Simk. 532) pe St.-Petru.— tyMaiu-lul. GYP80PHILA L. — Gipsofilă. G. repens L. G. repentă. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 64?); intre Rucăr și Dimbovicidră (Hojf. Excurs. 1862,39). G. panleulata L. G. paniculată.—Vulg. Gipsariță, Ip- soriță, Iperige, Ipc&rige. — Pe coline și locuri năâpdse.— La Pechea (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 789 sec. Nym. Consp. 99); pe lingă Bârlad (D. Br. Fragm. I. c. 88) și în- tre Bârlad și Tecuciă, forte frequentă; etc. — luliă. G. fttstigiata L. G. fastigială. — în Moldova (G. are- naria W. Kit. Edel l. c. 39) către Prut (Sz. mânuse.). G. transsilvaniea Spreng.: G. petraea Rchb. G. trans- silvanică. — Pe stlncile calcare din regiunea alpină și sub- alpină. — Pe vîrful Câhlăulul (Banffya petraea Bmg. Edel l. c. 35; Cz. Flora XIX. 64 et Exsic.!; Janka Oest. bot. Zeit. XVI [1866], 366; Scabiosa graminifolia Sz. Exsic.! [non L.f; h.j. Guebh. mânuse.) la Tdcă; in BucegI laOmu! (Fron.199) și la Sinaia în vale de mănăstire.—Iun.-Aug. G. muralis L. G. murală. — Prin locuri nesipdse și I>etr6se, coline și câmpuri sterile. — în Moldova (G. Saxi- fraga Cz. Flora XIX, 64 [non L.J ct Exsic.!; Sz. mânuse.?) superiorii și inferidră (Guebh. mânuse.); Ia CostulenI și la Balcin in Via-Vtrnav (Sz. mânuse.); Ia Slănic; la Agiud ____191_____ (Burri Exsic.!); la Buftea și Crivina (Gr. En. 14 et Ex- la Comana; la Pitesei și Stolnici {D. Br. Fragm. I. c.88); în DoljiG la Picături; în m-țil Gorjiulul și al Vilcel (Hoff. mânuse, et Exsic.!), la Gololrenl; etc.—0 Iun.-Aug. Ș.scrotina.— La Stolnici {G. serotina Hay. D. Br. I c. 88). TUNICA Scop. — Tunică. T. illyrica Boiss. T. ilirică. — Pe câstele petrose și aride de laVîrciorova către Porțile-de-fer {G. Haynaldiana Janka Exs. a. 1870 et Ad. 165). T. mifraga Scop. T. saxifragă.— Pe colinele stîncose și j>ctr6se. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer! {Kanitz! I. c. 19) și către Bahna pe m-tele Curchia.— luniu-Aug. DIANTHUSL. — Diani. D. Seguieri Chaix. D. lui Seguier. — Prin fînelele de pe coline. — în m-țiî Moldovei (/). diminutus Edel l. c. 37 [non L.J; Cz. Flora XIX, 64 et Exsic.!; h. j. Guebh. mâ- nuse.; Cz. et Sz. I. c. 23) pe lingă Bârlad (D. Br. I. c. 88; D. ylaucus D. Br. Kev. lit.-sc. [1876], 162).—Iun.-Aug. D. colliniis W⁷. Kit. D. de coline.—Prin finețele și poe- nile de pe coline.—La Chitila și CiocănescI (D. atrorubens D. Br. Fragm. I. c. 88 J-non alior.t) ; la Comana; către Ialomița {Schott l. c. 300); în Romania occidentală spre Craiova {D. agregata* Hoff. Exsic.!; Gr. En. 14) și în Vîl- cea(7fyf. mânuse.) laBălcescI; etc. — % luniu-August. D. gattatas AI. Bicb. D. patat. — Prin finețele umede. — La Țigănesc! (D. pratensis AI. Bieb.); pe lîngă Craiova în Luncă. — luniu-August. D. callizonus Schott et Kotschy. I). ealizon. — Pe stîn- cile calcare din regiunea alpină. -- Pe Petra-craiului la Vîrfu-Baciulul {Kotschy 65). — 1 uliu-August. 192 D. CffBins Smith. D. veryliu. — Pe sttncile calcare din regiunea alpină. — Pe Cdhlăfl (Edel l. c. 36). D. deltoides L. D. deltoid. — Prin ftnețele și poeniie uscate. — La m-stirea Agapia (Gr. En. 14)?; în Vlașca la Talpa (Schott l. c. 296) și către Ialomița (Schott l. c. 300). D. gelidns Schott, Nym. Ky. D. înghețat. — Prin pășu- nile calcare din regiunea alpină. — în Moldova (D. alpinut Cz. et Sz. I. c. 23 [non L. nec alior.]); pe vîrful Bucegilor (Fr. 120; D. glaciali» A. 51 [non Hacnke]; Fr. 120) la Strunga (D. glaciali» Fron. 198), către obîrșia lalomițel (D. alpinus Hoff. Excurs. 1863, l. c. 120), pe Obîrșia, la Pî- rău-Babelor, pe Furnica, Vîrfu-cu-Dora; etc.—9|. Iun.-Aug. D. Armeria L. D. Armerie. — Prin locuri sterile și nă- sipdse, finețe, tufărișuri, poenl și pe marginea pădurilor.— în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 23 et Ex»ic.!) interidră (Guebh. mânute.); la Hadîmb, Mirondsa, Repedea (Sz. mânute.) și Nițelea; la VerșescI și către Slănic; pe lîngă Bârlad la Slo* bo<]ia (D. Br. Fragm. I. c. 88); în Ilfov (Gr. En. 14 et Extic.1) pe lîngă BucurescI; la Comana; către Ialomița (Schott l. c. 300); la Stolnici, Vlăscuța și Curtea-de-Argeș; pe lîngă Craiova la Ldrnna; In m-țil Gorjiulul și al Vîlcel (Hoff. mânute, et Exsic.!) la GolotrenI; la CemețI și lor- gutova (Gr. Extic.!); etc. — o" lunih-Augutt. D. compactus W. Kit.; D. barbaius L. 0. alpinut Neilr. D. compact. — Pășuni alpine și subalpine.— La BroscenI (Burri Exsic.!); în m-țil BucegI pe Furnica.— Iun.-Aug. Obs. — D. barbatns L. indicat în Moldova (Ss. mânute.) la A- gapia-veche (Gr. Erbor. I. c. 131) și Varatic (Gr. En. 14), nu cresce de-cAt numai cultivat prin grAdinl. I). trifasciculatus Kit. D. trifasciculat. — Prin locu- rile stîncdse din regiunea montană și subalpină.— în dosul schitului de la Lainici pe malul Jiului. — luliti- August. p. nanut-pauciflorus. — în sus de m-stirea Agapia pe Ddlul-Pahoniel; în m-țil Bacăului la Comănescl. 193 D. Carthusianorum L. D. călugărilor. — Vulg. Garo- fița, Garâfa-de-câmp. — Prin finețe uscate, pe coline. — In Moldova (Cs. Flora XIX, 64 et Exsic.!; D. deltoide» Cz. Flora XIX, 64 [non L./ et Exsic.!; h.j. Guebh. ma- nșe. : Cz. et Sz. I. c. 23; D. prolifer Cz. Flora XIX, 64 [non L.J et Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c- 23; D. atrorubens Cz. et Sz. I. c. 23 [non All. nec alior.] d Exsic.!) t6tă (Guebh. mânuse. ; Sz. mannsc.); în distr. Iași la Balcin in Via-Vîrnav (D. deltoide» Sz. mânuse.?); și la H&rpășăscl; la VerșăscI pe delul OsoiO și la Caraclăă; pe lîngă Bărlad (D. glaucus D. Br. in Rev. lil.-sc. [1876] 126) la DimitrescI; la Agiud (Burri Exsic.!); pe lîngă Bu- curescl la Bănăsa, Ferăstrău, Buftea, Chitila și Ciocănesc! (D. Br. Fragm. I. c. 88 ; Gr. En. 14 et Exsic.!); în Vîlcea la Bălcescî; etc. — luniu-August. D. gramineus Schur; D. tenuifolius Schur. D. grami- neH. — Prin pășunile petrdse și pe stîncile calcare din re- giunea subalpină și alpină. — în Moldova (D. nitidus Cz. Fim a XIX, 64 [non W. Kit.] ct Exsic.!; h. j. Guebh. mâ- nuse. ; Cs. et Sz. I. c. 23) prin regiunile inferiâre ale C6- hlăulul (D. collinus Edel l. c. 36 [non W. Kit. nec alior.]; Cz. Flora XIX, 64 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 23); în m-țil Buzăului pe vîrful Penteleulul; în m-țil BucegI pe lîngă Strunga (D. carthusianorum var. tenuifolius Schur Jr.120), la schitul Pescera lalomițel! (Fron. 202), pe Furnica și la Sinaia! (D. congestus Gr. En. 14 [non Gren. et Godr.] et Exsic.!); etc.— luniu-August. D. atronbens AU. (non Al. Bieb.). I). negru-roșietic.—— Prin ftnețele uscate, pe stîncile din regiunea montană. — în totă Moldova (Guebh. mânuse.); în districtul laș! Ia le- purenl, Isv6re și Larga (Sz. mânuse.); în m-țil Buzăului pe stîncile de pe malul Bîsce! către Gura-Milel; pe malul Ol- tului la podul de la Goran și la Golotrenl |>e m-tele For- feca; etc. — luniu-luliă. 13 b. Bnndlft Pânde tn litt. D. Iul Brandza. — Calyci- bus brevissimis, squamis latissimis, obtusis, totis coriaceis. Statura ac foliis et floribus valde similis D. brachyanto. Sed gregis Carthusianorum. — Iul. St*ț. ți abit — Pe sttncilo calcare din pădurile subalpine. — în m-țil Argeșului pe Cozia și Urzica și tn m-țil Vtlcel la GolotrenI pe Fârfeca și Naroț, unde l'am recoltat tn anul 1876 luna lulid. D. pinifolins Sibth. et Sm. — D. eu fol de pin. — La Vîrciorova pe sttncile calcare de la Porțile-de-fer! (Janka! Oeet. bot. Zdt. XX [1870], 250; Ad. 165). — /un.-ZuL D. capitatns DC.; D. atrorubent M. Bieb. D. capital. — Prin fînețele uscate de pe coline, prin poenile din tufe- rișuri și păduri.— tn Moldova (D. barbaiut Cz. Flora XIX, 64 [non L.] et Extic.!; h.j. Guebh. mânute.; Cz. et Sz. I. c. 23) inferiorii (Guebh. mânute, et Extic. n. 792 in herb, mut. Parit.!; Nym. Contp. 104); tn Vlașca la Comana; etc. — luniU-luliu. D. gigantens d’Urv. D. gigantic. — Pe coline năsipdse și petrdse, locuri stîncdse și calcare, prin finețe uscate din tuferișurl și păduri. — în Moldova inferidră (Guebh. mâ- nute. et Extic. n. 793 tn herb. mut. Parit.!); pe malul Du- nărei spre Turnu-Severin (D. cruentut Hoff. Extic.! [non Griteb.J; Gr. En. 14); la Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. 17. jel. 82; D. pruinotut Janka Del. tem. h. Ktn- dob. 1858; rnnpr. in Linn. XXX [1860], 749; D. banati- cut Heuff. tn Grit. It. hung. p. 301; Simk. 530; cf. Neilr. Nachtr. 264) și către Bahna pe Plaiul-scurt și pe m-tele Curchia; In Vllcea la BălcescI; etc. — fty Junit-Auguet. D. giganteifomis Borb. D. gigantdform. — La Vir- ciorova către Porțile-de-fer (Borb. 17. jel. 83; D. banalicut Borb. 1873; Bane 282 [non Heuff.]). D. superbis L. D. tuperb. — Vulg. Florl-domnctci, Garojil,Garâfe. — Prin fînețele, poenile și pășunile umede 195 din munți.—în m-țil Moldovei (Edel l. c. 37; Cz. et Sz. I. c. 23); la Slănic pe Păltiniș (D. Br. Fragm. I. c. 88) și la Mănăstirea-Cașinulul în Poiana-luI-Puiă și Poiana-Călugă- rițet; Ia Agapia (Gr. En. 14), Agapia-veche și la m-stirea N&nțulul către văcărie; în m-țil Buzăului pe valea Biscel și pe Pentelett la Cășărie; la Sinaia și pe m-tele Furnica; în Muscel pe vîrful dălulul MoțoiG (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39); etc. — luliu-August. D. plumarius L. D. plumariu. — Vulg. Barba-ungu- rM. — Pe stîncile calcare din regiunea subalpină și al- pină. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 23; h. j. Guebh. ina- 1MC.1); în Muscel pe lîngă Dîmboviciora (D. serotinus D. Br. I. c. 88 [non W. Kit.]); în m-țil Dîmboviței laCetățănl; în m-țil Gorjiulul la schitul Locurl-răle. — Juniu-Atiguzt. D. petrrcus W. Kit. D. de. stîncl. — Pe stîncile calcare din regiunea subalpină și alpină. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 23); în m-țil BucegI (Fron. 199) pe Furnica și către obîrșia lalomițel (Hoff Excurs. 1863, l. c. 130) la schitul Pescera! (Winkl.l tec. Kanitz l. c. 21).— Juniii-August. D. prolifer L. D. prolifer. — Prin finețe sterile, pe câmpuri și coline năsipose. — în distr. Iași la Uusănl (Sz. mânuse.1); în Argeș la Stolnici și Vlăscuța (D. Br. Fragm. I. c. 88); la Rîmnicu-Vîlcel pe malul Oltului; în Mehedinți la Șchelea-Cladovel, Gura-văiel; etc. — Q luniu-Iuliu. Obs* 1. — Se mal ciUză : D. Balbisii Ser. pe dâlurile petrâse de laBecen! (D.collinus Bulb. [non W. Kit.] Gr. En. H). — D. are- asriis L. prin nisipul de pe matca torentelor Moldovei centrale (GtmM. mânuse.).— D. sylvestris Wulf. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 23) la Agapia (Gr. Erbor. I. c. 131; En. 14 ?) și pe lîngă Dîmbovicidra (Brf. Excurs. 1862, l. c. 39). — D. virginens Jaeq. In Moldova (Cz. et St. I. c. 23). — D. seretinns W. Kit. în distr. lași la Balcin în Via- Vîrnav (Sz. mânute.). Obs. 2. — Se cultivă prin grădini : D. Caryophyllns L. vulg. Go- ro/a, GarofU. UorofMe-grădiml ₜ Flori-Domnești. Vâsdugd, Cuiere, Neginti, Neginea, Sacfiu (Cz. et Sz. I. c. 23). — D. chinensis L. (D. eerotinus Cz. et Sz. I. c.’23 [non W. Kit.] et Exsic.! h. j. Guebh. man.). 196 MALACHIUM Fries. — Malachiu. M. aquaticum Fries. M. aquatic. — Prin locuri umede și umbrose, pe lîngă pîrăie și isvore. — în Iotă România! (D. Br. I. c. 88; Gr. En. 15 et Exsie.!; Cerastium aqua- ticum Cz. Flora XIX, 65 et Exsie.!; Sz. mânuse.; Stella- ria pentagyna Gaud. Guebh. mânuse.). — w2| luniu-Auquri. CERASTIUM L. — Cerastiu. C. banaticum Heuff. C. banatic. — Pe colinele stîncose. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. 1873, Bâns. 281) și între Șchelea-CIadovel și Gura-văieL—Of Naili-Jun. C. arvense L.; C. strictum Haenke. C. de câmp. — Prin pășunile umede și locurile petrose și calcare din regiunea subalpină și alpină. — La Palanca pe virful Tărhaușului; în m-țil Buzeulul pe vîrful Penteleulul; în in-țiî BucegI |>e Vîrfu-cu-Doru (C. strictum Gr. En. 15 et Exsie.!), |>e va- lea lalomițel la schitul Pescera, pe valea Col lei, la Pîrăul- Babelor; în m-țil Dîmboviței pe Nucet; etc.—Naiu-Iulia. C. alpinum L. C. alpin. — Pe stîncile calcare și pășu- nile petrâse și umede din regiunea alpină. — Pe vîrful Ce- hlăulul (Edel l. c. 35) la Tocă ; in m-țil BucegI Ia Omu! (Fron. 200). — Maiii-August. p. lanatum Koch. — Pe stîncile calcare și prin pășunile petrâse din regiunea alpină.— Pe vîrful Căhlăulul! (C vil- losum Bmg. Edel l. c. 35 et Exsie.!; Androsace villosa Cz. Flora XIX, 61 [non L.J et Exsie.!; h.j. Guebh. mânuse.); pe vîrful Bucegilor (C. criophorum Kit. Hojf. Excurs. 1863, l. c. 120), la Omu! (C. villosum Fron. 200), Vîrfu-cu- Doru! (C. lanatum Lam. Gr. En. 14 et Exsie.!), Furnica. C. triviale Link. C. trivial. — Vulg. Struna-cueosidfii. — Prin agri, locuri cultivate, pășuni și finețe umede. — 197 tn Iotă Moldova (C. vulyatum L. Cz. Flora XIX, 65 et Ex- ric.!; Edel l. c. 39; Guebh. mamite.; Sz. mânute.; D. Br. Fraym. I. c. 88); la Versesd; ele.—cf O Maiu-Sept. P- alpinum Koch. — Prin pășunile umede și pe lîngă pî- răile din regiunea subalpină. — în m-țil BucegI pe valea Colțe!; Ia Predai pe m-tele Susaiă. C. Lerclienfeldiaiium Schur. C. Lcrchenfeldian. — Pe sUneile umede și prin locurile petrâse din regiunea alpină. — în BucegI pe valea lalomițel (Schur En. 122).— Au AprUiu-Iuniu. P. major Jacq. P. mare. — Prin fînețele uscate de la câmp, de pe coline și din munți. în Moldova (Z z. Flora 20 XIX, 69 et Exric.!; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 43) infe- rior* (Guebh. mânute.) ; in distr. Iași la Repedea, BudescI și Hadîmb (Sz. mânute.) ; la Caraclăă pe Babaghicea; pe ling* Ploescl (Janka! tec. Kanitz l. c. 188); în Vlașca la Comana; intre Rucăr și DîmboviciOra (Hoff. Exeurt. 1862, l. c. 39 et Exric.)', și la pdlele Sturulul către Mateiaș (D. Br. Fragm. I. c. 86); in m-țil Vîlcel și ai Gorjiulul (Hoff. mâ- nute.); etc. — ifaiu-IulUi. p. albiflora. — Pe lingă București la Periș. P. como8a Schk. P. comătă. — Prin finețe sterile, pe coline năsipOse. — In Moldova (P. auttriaca Cs. Flora XIX, 69 [non Crantz] et Exric.!; h.j. Guebh. mânute.; Cz. et Sz. I. c. 43) inferiOră (Guebh. mânute.) ; pe lingă Iași la Nițelea; la Câmpina (P. vulgarii Gr. En. 13 [non L.J et Exric.!), Văleni, CiocănescI! Tărtășăsti și Gulia (Gr. En. 13 et Exric.!); în Muscel la Conțăsd și Nămăesti (P. vul- garii D. Br. I. c. 86; Gr. En. 13 et Exric.!); etc. — 9j Afaiă-Iuliă. P. VUlgaris L. P. vulgară. — Vulg. Șlrpariță, Amă- rriă. — Prin finețe sterile și prin locuri năsipdse de la căinp, de pe coline și din munți. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 69 et Exric.!; Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 43; Sz. mânute.) tdtă (Guebh. mânute.); pe lingă Iași la Nițelea; in m-țil Nămțulul la Călugăreai; la Slănic pe m-tele Pufii; ia Sinaia (P. vulg. 0. alpeetrie [non Koch nec. alior.] et P. amara [non Jacq.] Gr. En. 13 et Exric.!; Excure. I. c. 340); pe lingă București la Merinani (D. Br. Fragm. I. c. 86), Fundenl, Mărcuța și Buftea (Gr. En. 13 et Exric.!) ; in Dîmbovița către MoroenI pe matca laloinițel; in m-țil Vîl- cel la Brezoifi.—Maiă-Auquet. P. amara Jacq. P. amară.— Prin pășunile din regiunea subalpină și alpină. — Pe Ctiilăă (Edel l. c. 36; Cz. Flora XIX, 69 et Exric.!; h. j. Guebh. mânute.; Cz. et Sz. I. c. 43). — Qj Juniă-Auguet. 20? P. nliginosa Rchb. P. uligindsâ.— Prin pășunile umede și turfose din regiunea subalpină și alpină.—Pe Câhlăii (P. decipiens Bess. Janka! sec, Kanitz l. c. 181); în m-țil BucegI pe Furnica și la schitul Pescera lalomițel; la Predai pe m-tele Susaiă.—luniu-Iuliu, P. alpestris Rchb, P. alpestru. — Pe stîncile umede din regiunea alpină. — în m-țil BucegI la Strunga și la schitul Pescera lalomițel (Fr. 122). — luniu-Iuliu, Obs. — Se mal citezi : P. thorÎBgiaea Spr. tn Moldova inferiorii {Qutbh. manusc,).-S. orientata în grAdinile din MoldovafSz. man). XXXVII. CELASTRACEE. EVONYMUS L. - Evonim. E. VUlgaris Scop. E. vulgar.—Vulg. Salba-m6le, Lemn- cânescy Voniceriu. — Prin păduri, crîngurl și tuferișurl.— în totă România! (Cz. Flora XIX, 62; Cz, ct Sz. I, c, 9; Sz. mânuse,; E, europaeun L. Guebh, mânuse.; D. Br, Fragm. I. c, 86 ; Gr. En. 18). — Maiu-Iuniâ, E. latifolius Scop. E. cu fol late. — Prin pădurile din regiunea montană. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 62 et Exsic.!; Edel l. c, 41; Cz. ct Sz. I. c. 9; Sz. mânuse.) tdtă (Guebh. mânuse.). — MaiU-luniu, E. verrucosus Scop. E. verucos. — Vulg. / emn-riios.— Prin păduri, crîngurl și tuferișurl.—în Moldova (Cz. Flora XIX, 62 et Exsic,!; Edel l, c, 41; Cz. et Sz. I. c. 9) supe- rioră (Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la Goronl (Sz, mâ- nuse.) și la Nițelea; pe lîngă Bârlad (D. Br. Fragm. I. e. 86); la Verșâscl și CaraclăQ ; pe lingă BucurescI, la Pante- leimon; în Muscel la StîlpenI (Gr. En. 18); în m-țil Gorjulul și ai Vilcei {Hoff. mânuse.); etc. — Apriliu-Maiu. Obs.—Buxas sempervirens L. vulg. Merișor-turcesc, Cimișir, ami- lii*' se cultivă în cimitire! {Hofi. Excurs. 1863, l. c. 118; Gr. En. 51). 208 XXXVIII. RHAMNACEE. RHAMNU8 L. — Ramn. R. Frugala L. R. Frangulă. — Vulg. Crufin, Pata- cJtină, Lemn-cânetc, Cr atici, Grotei. — Prin păduri, lunci, tuferișurl, prin săciurile viilor.—în Moldova (Edel l. c. 41; Cz. et Sz. I. c. 9; R. alpinut Cz. Flora XIX, 62 [non L.J et Extic.!: h. j. Guebh. mânute.; Cz. et Sz. I. c. 9); pe lingă Iași la Nițelea (D. Br. Fragm. I. c. 86) și la SolonețI (Sz. mânute.); N6mț și Muscel (Gr. En. 18); la Periș; la Slatina prin luncile Oltului; in Vilcea la Bălcescl. — 9) Matâ-lun. R. rupestris Scop. R. Iul WulfeniH. — Pe stîncile din regiunea subalpină. — în Moldova (Cz. et Sz. I. e. 9). R. eathartiea L. R. purgativ. — Vulg. Verigariă, P&- rul-ciutel, Spintd-cerbulul, Salbă-mble.— Prin tuferișuri și păduri. — In Moldova (Cz. Flora XIX, 62 et Extic.!; Cz. et Sz. I. c. 9; Sz. mânute.) totă (Guebh. mânute.) pănă în re- giunile inferiâre ale Căhlăulul {Edel l. c. 36); la m-stirea Nămțulul (Gr. En. 18); pe lîngă Iași prin săciurile viilor de la Bucium; pe Ungă BucurescI la Mărcuța.—ț» Afatfi-Zumfi. R. saxatilis L. R. de ttlnef. — Pe stîncile din pădurile munților. — în Moldova (Edel l. c. 41; Cz. et Sz. I. c. 9.). XXXIX. VITACEE. vrris l.— ntă. V. vinifera L.; V. tylvettrit Gmel. V. vini ferii. — Vulg. Pir, Viță, lriță-de-vie, Vie-ellbatică, Viță-etlbaiică, Răurutcă, L&urutcă, Agaridarift. — Sălbatecă pe margi- nea pădurilor, prin lunci, crînguri și tuferișuri. — în Mol- 209 dova (r. Labrusca Scop, [non L.] Edel l. c. 39, 40); pe lîngă Iași la Hlincea și Valea-adîncă (V. Labrusca Sz. mânuse.); la Ciocănesc! (D. Br. I. c. 86); pe lîngă Slatina prin lunca Oltului; în Vîlcea la m-stirea Cozia; ;>e teritoriul neutral aprâpe de Orșova (WinArZ. Oest. bot. Zei». XVI [1866] 184), la Vîrciorova, Bahna, Gura-văiel; etc. — Iar culti- vată în totă România tn mal multe varietăți {Edel l. c. 41; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 10; Sz. mânuse.; Gr. En. 17), de la Dunărea până la pălele munților, dar adevărata regiune a viilor sunt colinele ce încep la Oravița și se termină la Cotnari (Aurel. Ter. ed. II, 173). — ț> /urnă. XL. 8APINDACEE. ACER L. — Arțarul. A. pseodoplatanas L. A. Falș-plat an — Vuls. Paltin. — Prin pădurile din regiunea montană și subalpină. — In Moldova superidră (Cz. Flora XIX, 64 et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 20); pe lingă Iași Ia Nițelca (D. Br. I. c. 86); la VerșăscI și Mănăstirea-Cașinuluî; la m-stireaSăcu (Gr. En. 16 et Exsic.!); pe valea Bisceî; la m-stirea Cheia (HofF. Excurs. 1863, l. c. 118) și la Sinaia; la Predâl; la ConțăscI (Gr. Exsic.!); etc. — 1? Mai&-Iun. A. platanoides L. A. platanoid. — Vulg. Arțar. — Prin pădurile din regiunea montană. — In Moldova (Cz. Flora XIX, 64 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 20) tdtă (Guebh. mâ- nuse.): la m-stirea Poăna și la Țubana (Sz. mânuse.); către Agapia și m-stirea Nămțulul (Erbor. I. c. 133 et Exsic.!; En. 17); în Prahova la Șotrile; în Vîlcea la CăliinănescI în pădurea Onufrie (Gr. Exsic.!); etc. — ^1/w -A/dtă- p. laciniatum Ait. — în totă Moldova (Guebh. mânuse.). k. campestre L. .1. eampcxf.ru. — Vulg. Giuț/astru. — Prin păduri și tuferișuri. — în totă Romănia! (Cz. Flora 11 210 XIX, 64 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 20; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 86; Gr. Erbor. I. c. 133; En. 16 et Exsic.!}. — Apriliu-Maiu. p. austriacum Tratt.— M-stirea Adam (Guebh. mânuse.). A. ta tari CHIU L. A. tartaric.—Vulg. Gladiș, Verigariu. - Pe marginea pădurilor, prin tufărișuri, prin săciurile viilor. — în Moldova (A. cordifolium Bmg. Cz. FloraWA, 64 et Exsic.!; Cz. ct Sz. I. c. 20; Sz. mânuse.); pe lîngă Iași la Nițelea; pe lingă Galați și la m-stirea Adam (Guebh. Vot. 16; mânuse, ct Exsic. n. 315 sec. Nym. Consp. 135); în Ilfov (Gr. En. 17 et Exsic.!) laȚigănescI, Periș și Meri- nani (D. Br. Fragm. I. c. 86); la Comana; etc. — Maiti. 8TAPHYLEA L. — Stafilee. 8. pinnata L. S. penată. — Vulg. Clocotiț. — Pe mar- ginea pădurilor/ prin crînguri, prin sgciurile viilor. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 63 et Exsic.!; Edel l. c. 41; Cz. et Sz. I. c. 16; Sz. mânuse.); pe lîngă Iași la Nițelea; la VerșăscI; Ia m-stirea Adam (Guebh. mânuse.); în Ilfov (Gr. En. 18 et Exsic.!) pe lîngă Bucurescl la Buftea (D. Br. I. c. 86); la ConțăscI (Gr. Exsic.!). etc. — Matâ-1 uniti. Obs. — Ataculus IlippncasUnum L. vulg. Castanul-calulul, Castan- Castan-sllbatec, indicat în Moldova superiori fGuebh. man.), nu cresce de-cât cultivat! (Cz. et Sz. I. c. 20; Sz. mânuse.; Gr. Eh. 17). XLI. ULMACEE. llLMUS L. — Ulm. U. eampestris L. U. campestru. — Vulg. Ulm. — Prin păduri și tuferișurl. — în totă România! {Cz. Flora XIX, 62 ct Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 12; D. Br. Fragm. I. c. 103; Gr. En. 52 et Exsic.!; U. nuda 211 Ehrh. Cz. et Sz. I. c. 12 et Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.; Sz. mânute.; Gr. Erbor. I. c. 122). — t? Mar tiu-Apriliu. ?. suberosa Koch. — Prin pădurile și tuferișurile din re- giunea montană. — în Moldova până în regiunile inferiore ale Căhlăulul (U. suberosa Ehrh. Edel l. c. 36 ; Cz. et Sz. I. c. 12); pe lingă Iași la Repedea (Sz. mânuse.) și Nițelea ; la Mănăstirea-Cașinulul și la Coman; etc. U. effusa WUld.; U. pedunculata Fouq. U. pedunculat. — Vulg. Vclnif. — Prin pădurile montane. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 62 et Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 12); la Mănăstirea-Cașinulul. — ț> Mart.-Apr. CELTI8 L. - Celtide. C. australia L. C. austral. — Sălbatec prin tufărișurile din locurile stîncose și petrdse de la Vîrciorova către Por- țile-de-fer! (Borb. sec. Kanitz l. c. 112) pe lîngă calea fe- rată. — în cele-falte părți ale României numai cultivat prin grădini! (Gr. En. 52). — Apriliu-Maia. FICUS L. — Smochin. F. carica L. s. comun. — Vulg. Smochin. — Sălbatec pe stîncile de la Vîrciorova către Porțile-de-fer (Janka zool.-bot. Ver. VII [1857], 123). — în cele-falle părți ale României numai cultivat! (Gr. En. 52). — ț> Iul.-Aug. Oh. — Morun alba L. și — M. nigra L. vulg. Agud, Dud, lagod. FragariU, Mură, se cultivA (Edel l. c. 41; Guebh. mânuse.; Ct. et St. I. e. 6; St. mânuse.; D. Br. I. e. 103; Gr. Erbor. I. c. 121 et En. 51). HUMULUB L. — Hemeiu. H. Lapnlus L. H. comun. — Vulg. Hemeiu, Hamei».— Pe marginea pădurilor, prin luferișuri, pe garduri.—în totă 212 România! (Cz. Flora XIX, 62, et Exsic.!; Edel l. c. 39; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 12; Sz. mânuse.; D. Br. I. c. 103; Gr. Erbor. I. c. 121; En. 52 et Exsic.!).—1? Iul-Aug. Obs.—CanBttbis Mtiva L. vulg. Cânepă, cultivată și subspontanee tn tdtă România! (Cz. Flora XIX, 62 et Exsic.!; Edel l. c. 39; Guebh. mânuse.; Cz. et Se. I. c. 12; 8s. mânuse.; Gr. Erbor. I. c. 121 et En. 52). XLII. CASTANEACEE. FAGUS L. — fag. F. sylvatica L. F. de pădure. — Prin pădurile din re- giunea montană. — în t6tă România! (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!; Edel l. c. 42; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 35; Hoff. Excurs. 1863, l. c. 118; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. e. 103; Gr. Erbor. I. c. 121 et En. 52).— J/atw. CASTANEA Grertn. — Castan. C. vesca G&rtn. C. comun. — în m-țil Gorjiului la ro- stirea Tismana (Hoff. mânuse.; Fagus Castanea L. Cara- cas l. c.); în Mehedinți la Cerneți (C. vulgaris Lam. Gr. En. 52); — iar cultivat pe lîngă Iași prin unele vil de la Copăfi, Valea-adîncă și Socola (Sz. mânuse.).— t? luniu. QUERCUS L. - Stejar. Q. pedQllCIllata Ehrh. S. pedunculat. — Vulg. Gorun, Șl^dun. — Prin păduri. — în totă România! (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!; Edel l. c. 42; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 34; Sz. mânuse.; Gr. Erbor. I. c. 120; En. 53 et Exsic.!).— Apriliu-Maiu. Q. sessilîflora Smith. S. sessiliflor. — Prin păduri. — în tdtă România! (Gr. En. 52 e.t Exsic.!; Q. liobur Roth Cz. _ 213_____ Flora XIX, 67 et Exsic.!; Edel l. c. 42; Guebh. Not. 17 et mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 34); Hoff. mânuse.; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 103). — Apriliu-Maiu. Q. pubescens Willd.; Q. lanuginosa Thuill. S. pubes- ccnt. — Vulg. Tufă, Tuf an, Tufă-rîiusă, Tufă-albă. — Prin pădurile de pe colinele muntâse. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 34); la NicorescI (Q.faginea Rohr. et May. Guebh. Not. mânuse, [non Lam.]); pe lîngă Vasluiă la Valea-moș- nSguluI (Gr. Erbor. I. c. 121); în Mehedinți (Gr. En. 53) la Șchelea-Cladovel și Gura-văiel; etc. — Apr.-Maiu. Q. COnferta Kit. S. cu fructe îngrămădite. — Vulg. Gdrniță. — Prin pădurile de pe coline. — Pe lîngă Bucu- rescI la o depărtare de */₄ 6ră între rîurile Dîmbovița și Su- baru (Schott l. c. 472); la CernețI (Schott l. c. 256), Șchelea- Cladovel, Vîrciorova și către Bahna; etc. — Apr.-Maiu. Q. Cerria L. S. Cer. — Vulg. Cer. — Prin păduri. — tn Moldova (Cz. Flora XIX, 67; Edel l. c. 42; Cz. et Sz. I. c. 34; D. Br. I. c. 103); pe lîngă Vasluiă la Valea-moș- n^guhil (Gr. Erbor. I. c. 121); la Periș și Ciocănesc! (Gr. En. 53); Ia Comana; la Rîmnicul-Vîlcel.— t? Apr.-Maiu. Ș. austriaca.—In Moldova (Q. austriaca Willd. Sz.man.). C0RYLU8 L. - Alun. C. Colanta />. Colurnâ. — Prin pădurile de pe coli- nele muntose.—în România (Nym. Consp. 663); către Va- sluiâ (Gr. Erbor. I. c. 121)?; la Virciorova.—ț> Febr.-Mart. C. Avellana L. comun.—Vulg. Alun, Tufă.—Păduri și luferișuri.— în totă România! (Cz. Flora XIX, 67; Edel l. c. 42; Guebh. man.; Cz. et Sz. I. c. 35; Sz. man.; D. Br. I. c. 103; Gr. Erbor. I. c. 121 et En. 53).— Febr.-Mart. C. tubulosa L. .1. tubidos. — In Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.?; Cz. et Sz. I. c. 35; Sz. mânuse.); în Il- fov și Prahova (Gr. En. 53?). — Februariu-Martiu. 214 CARPINUS L. — Carpîn. C. Betulus L. C. comun. — Vulg. Carpîn. — Prin pă- durile cu deosebire din regiunea montană. — tn tbtă Ro- mânia! (Edel l. c. 42; Guebh. mânute.; Cz. et Sz. I. c. 35; Sz. mânute.; D. Br. Fragm. I. c. 103; Gr. Erbor. I. c. 121 et En. 53; Borb. 1873, Bânt. 256). — Apriliti-Maiu. C. dulnensls Scop. C. de Duin. — Vulg. Cărpiniță. — Prin pădurile și tuferișurile montane de la Vtrciorova! mal frequent de cât specia precedentă (Borb. 1873, Bine. 256; Kanitz! I. c. 113). — Aprilift. BETULA L. — Bdulă. B. vemcOM Ehrhr.; B. alba L. (p. p.) Koch. B. veru- c6t&. — Vulg, Hfett&ăn. — Prin locurile silicibse din pă- durile montane și subalpine. — tn tdtă România! (B. alba Cz. Flora XIX, 61 et Extic.1; Edel l. c. 41; Guebh. mânute.; Cz. et Sz. I. c. 6; Sz. mânute.; D. Br. Fragm. I. c. 103; Gr. Erbor. I. c. 121; En. 53; B. pendula Roth Edel l. c. 36,41; Guebh. mânute.; Cz. et Sz. I. c. 6).— ț» Apr.-Haiti. B. pnbescens Ehrh.; B. adorata Bechtt. B. pubetcentă. — Vulg. Mettdcăn. — Prin locurile umede și turfdse din regiunea subalpină.—în mal t6tă România.—1? Apr.-Maih. ALNUS L. — Arin. h. inc&na Willd. A. albiciot. — Vulg. Arin, Anin, A- rin-alb. — Prin luncile și pe malurile torentelor din regiu- nea montană și subalpină. — tn Moldova (Edel l. c. 41) centrală și superibră (Guebh. Not. 17 et mânute.); la Mă- năstirea-CașinuluI, Slănic și VerșăscI; în m-țil Nhmțulul; la Sinaia și Predbl; In m-țil Muscelului (A. pubetccnt D, 215 Br. Fragm. I. c.103 [non Tausch.J), la ConțăscI (Gr. Ex- sic.!); în Vîlcea la BălcescI; etc. — 1? Februariu-Martiit. A. glutioosa Gcertn. A. glutinos. — Vulg. Arin, Anin, Arin-negru— Prin lunci și pe lîngă torentele din regiunea montană și subalpină.— în t6tă România! (Cz. Flora XIX, 61 d Exsic.!; Edel l. c. 41; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 6; D. Br. I. c. 103; Gr. En. 54). — ț Febr.-Martiu. A. viridis DC. A. verde. — Vulg. Liliac-de-munte. — Prin pășunile petrdse și umede din regiunea alpină. — Pe vtrfiil CShlăuluI (A. incana Cz. Flora XIX, 61 [non Willd. J d Exsic.!; Betula nana Edel l. c. 36 [non L.J); j*e vîrful Penteleulul; în m-țil BucegI pe Furnica. — 1? Haiti-luniu. XLIII. LYTHRACEE. LYTHRUM L. — Litru. L. Salicaria Lin. L. Salicarie. — Vulg. Răchitan. — Prin finețe mlăștinose, pe lîngă rîurl, pîrăie, bălți.—în totă România! (Cz. Flora XIX, 65 el E.rsic.1; Edel l. c. 38; Guebh. mânuse^ Cz. et Sz. I. c. 23; Sz. mânuse.; D. Br. I. c. 82; Gr. Erbor. I. c. 129; En. 25 et Exsic.!; Kanitz ! I. c. 44; L.Salic. Ș.bracteosum Guebh. mânuse.).— Iul.-Sept. p. canescens Koch. — La Pitesci și la GolotrenL L. virgatum Lin. L. vtrgos. — Prin finețele umede.— tn Moldova (Cz. Flora XIX, 65 et Exsic.!; Edel l. c. 39 ; Cz. d Sz. I. c. 23; L. Hyssopifolia Cz. Flora XIX, 65 [non L.] et Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 23); la Iași (L. Hyssop. Guebh. Not. 23) pe malul Bahluiulul (Sz. mânuse.); la m-stirea Agapia (L. Hyssop. Gr. Erbor. I. c. 129 ?); pe lîngă Bârlad (D. Br. I. c. 83); la Făurel (Guebh. mânuse.); între Bucurescl și Ploescl (Gr. En. 25 et Exsic.!), la Buftea, Crivina, CiocănescI, Gherganî; în Vlașca la Prund (L. Hyssop. D. Br. I. c. 83 [non L.J). — hăiii-August. 216 L. Hyssoplfolla Lin. L. cu fol de. isop. — Prin locurile ngsifxise și inundate din luncile de pe malurile rîurilor. — în distr. Iași la coda Jazulul-Chirițel către Șgpte-omenl (Sz. mânuse.?); în Argeș la Pilescl în ZăvoiQ (D. Br. Fragm. I. c. 83); în Vîlcea la pădurea Aninâsă; etc. — hd.-Sept. XLIV. ONAGRARIACEE. EPILOBIUM L. — Epilbbtâ. E. angQStifoliom L. (non Lam.). E. cu fol înguste. — Vulg. Sburâtore, Râscâge, larba-St.-Jbn. — Prin pădurile mal cu seină tăcte din regiunea montană și subalpină. — în Moldova superioră (E. spieatum Lam. Guebh. mânuse.); pe lîngă lași la Mironâsa, Țubana (Sz. mânuse.) și la Do- brovăț; la jmlele Cehlăulul /Edel l. c. 36; Cz. Flora XIX, 63 et Exsie.!), in-stirea Agapia (Gr. En. 24), Agapia-veche și la schitul Sihla; la Palanca, Slănic și Câmpeni; la Agiud (Burri Exsie.!); la in-stirea Cheia (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 118 et Exsie J) și la Sinaia pe Cumpăt (Gr. Excurs. I. c. 338 et Exsie.!); în Muscel pe m-tele Sturu (D. Br. Fragm. I. c. 83); în Argeș la Gorănâea (Gr. Exsie.!).—9| Iul.-Aug. E. rosmarinlfetta Haenke; E. Dodonan Vili. E. cufA de rozmarin.— Pe malurile rîurilor.— La Făurel pe matca Putnel (Guebh. Not. mânuse.); la Agiud (Burri ExsicJ); la Rîmnicul-Vîlcel pe malurile Oltului; etc. — 9; Iul.-Aug. E. hirsutnn L. E. irsut. — Prin locurile mlăștindse din păduri și tuferișurl, scursuri de ape, pe lîngă rîurl, pîrăie și gârle. — în Moldova (E. grandiflorum All. Cz. Flora XIX, 64 et Exsie.!; Edel l. c. 39; E. tetragonum Cz. Flora XIX, 64 [non L.J et Exsie.!; h.j. Guebh. mannzc.; E. parviflo- rum h. j. Guebh. mânuse, [non Schreb.]) t6tă (Guebh. mâ- nuse.); pe lîngă Brateș (E. grandifl. Edel l. c. 38); pe lîngă Iași la Hlincea, Nicotină (E. grandifl. Sz. mânuse.); și la 217 Nițelea; la m-stirea Nâmțulul și Agapia (Gr. Erbor. I. c. 129 et Exsic.l; En. 24 ; E. palustre Gr. En. 24 [non L.] rt Exsic.l); Ia Verșăscî (D. Br. Fragm. I. c. 83) și Coman; la Agiud (Burri Exsic.l) ; Ia BecenI (E. parviflorum Gr. En. 24 [non Schreb.] et Exsic.!) și la Bîsca pe m-tele Tega; la Sinaia (Sch.l sec. Kanitz l. c. 201); la Slatina și Caracal (Schott l. c. 284); în m-țil Vîlcel și al Gorjiulul (Hojf. mânuse. et Exsic.!) la schitul Locurl-rfile. —Qj Iun.-Aug. E. parviflorum (Schreb.) Retz. E. parviflor. — Prin linele mlaștinâse, lunci, pe malurile rîurilor, a pîrăilor și a helesteelor. — în Moldova (Sz. mânuse.); Ia Câmpulung pe malurile Rîu-Tîrgulul (E. pubescens Roth Hofl. Ex- curs. 1862, l. c. 40); la Bănâsa (E. tetragonum Gr. En. 24 /non L.J ct Exsic.!), Mogoșdia și Chitila; pe lîngă Craiova la Trebfântânl; la Gorănoea (Gr. Exsic.!); etc.—lun.-Iul. E. tetragonum L. E. tetragonal.— Pe lîngă pîrăie, prin locuri mlășlinose, prin tăeturl de păduri umede. - în m-liî Moldovei (Edel l. c. 37); pe lîngă Iași pe malurile Stavnicu- luî (Sz. mânuse. : E. obscurum Sz. mânuse.?) și Ia Nițelea; la Câmpeni; în Argeș la CiofrîngenI; etc. — Q luniu-Iuliu. E. rosemn (Schreb.) Retz. E. rosiefec.— Pe lîngă pîrăe. —In m-țil Vîlcel și al Gorjiulul (Hoff. mânuse.).—Aug. E. BOntanum L. E. montan. — Prin locurile umede și umbrose din pădurile montane și subalpine. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 64 et Exsic.!) centrală și superiâră (Guebh. mânuse.); la polele C^hlăulul (E. parviflorum Edel l. c. 36 /non Schreb.] et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse. ; E. roseum ]non Schreb.] Edel l. c. 36 ct Exsic.l; Cz. Flora XIX, 64 et Exsic.l; h. j. Guebh. mânuse.), Ia Agapia (E. alpinum Gr. En. 24 [non L.] et Exsic.l), m-stirea NGmțuluI și Si- hla (Gr. Erbor. I. c. 129 et Exsic.l; En. 24); la VerșăscI, ComănescI, Câmpeni și Slănic (D. Br. Fragm. I. c. 83; E. roseum D. Br. ibid. ]non Schreb.]); la Sinaia! (Gr. En. 24 218 et Exsic. li E. parvijlorum Gr. Excurs. I. c. 339 [non Schrcb.] et Exsic.!), pe valea Peleșulul!, la pâlele Petrel- arse! și în Bucegî (Fr. 124); Ia NfimăescI; în Argeș pe Ur- zica; în Vîlcea la Golotrenî pe Fârfeca.— Iun.-Aug. (ENOTHERA L. - Enoteră. 0. blennis L. E. bienală. — Vulg. Luminiță, Liminița- nopțel. — Prin locuri năsipdse și umede, pe malurile rîu- rilor, prin șanțurile de lîngă drumuri. — în t6(ă Moldova (Guebh. mânuse.) pănă în munți (Edel l. c. 37 et Exsic.!); pe malul Prutului la UnghenI către Cucdra (Sz. mânuse.); pe lîngă TecuciQ și Bârlad la DimitrescI; la VerșgscI și Slă- nic; la Agiud (Burri Exsic.!); pe malurile lalomițel la Fer- bințl (Gr. En. 24) și Bojdana; pe malurile Prahovei la Ră- dulescl (D. Br. I. e. 83) și la Sinaia (O. muricata Gr. En. 24 [non L.] et Exsic.!); la Comana; în Vîlcea la BălcescI; la m-stirea Cozia și Golotrenî; în Gorjiă la Roșia.—9| Iun.-Aug. CIRCJSA L. — Circee. C. lutetlan* L. C. parisiană. — Vulg. Tclișcă, Tilișcă, Vrăgitâre, Vrotilică. — Prin pădurile umede și umbrose din regiunea montană. — în m-țil Moldovei (Edel l. c. 37; Cz. Flora XIX, 60 et Exsic.!); la Agapia (Gr. En. 24 et Exsic.!), Agapia-veche și la CălugărenI pe m-tele Petru- Vodă; la Mănăstirea-Cașinulul și la Slănic (D. Br. Fragm. I. c. 83); la Bîsca pe m-tele Tega; la PitescI în Zăvotâ și pe m-tele Cozia și Urzica; la Rîmnicu-Vîlcel în ZăvoiO; in m-țil m-slirilor Cozia, Bistrița și Tismana (Hoff. mânuse, et Exsic.!); etc. — Qț luniu-August. C. intemedia Ehrh. C. intermediară. — Prin pădurile umede și umbrdse din regiunea subalpină. — în m-țil Ba- căului la Slănic (Guebh. mânuse.); la schitul Sihla ; in Vîl- cea în valea Bistriței (Gr. Exsic.!) ; etc.— 9} lul.-Aug. 219 C. alpina L. C. alpină. — Prin pădurile umede și um- brtee din regiunea subalpină. — Pe Căhlăă (Edel l. c. 35; Ct. Flora XIX, 60 et Exsic.!) și la Sihla (Gr. Erbor. I. c. 129 d Exsic.!; En. 24); la Slănic (Guebh. mânuse.) și la Palanca; In m-țil BucegI (Fr. 124); Ia NămăescI pe Cdsta- mănăstirel (D. Br. Fragm. I. c. 83); etc.— 2; luliu-August. TRAPA L. — Trapă. T. nttans L. T. înnot&tdre. — Vulg. Ciuline, Castane- de-lac. — Ape stagnante și lin curgătdre. — In Moldova centr. și super. (Guebh. mânuse.), cu deosebire fn partea nor- dică (T. vulgaris Cz. et Se. I. c. 5 et Exsic.!); tn RomanațI și Teleorman pe lingă Dunărea (Gr. En. 24).—O Iun.-Iul. MYRIOPHYLLUM L. — Mirwfil. M. vertielllatum L. M. verticilat. — Vulg. Molura- bilfei, Prisnel, Peniță. — Prin ape stagnante și lin curgă- lore. — în Moldova (Sz. mânuse, et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Ceratophyllum suhmersum Cz. Flora XIX, 66 ?); Ia m-stirea Nămțulul (Chania Exsic.!); în distr. Bacăă la Brătila; în Colentina (Gr. En. 24 ?); etc.— 2j lulii-August. M. spieatum L. bl. spicat. — Prin ape stagnante și lin curgStdre. — în Moldova (Sz. mânuse, et Exsic.! [nom. Potamogeton pectinatus]; h.j. Guebh. mânuse.); Ia Ciocă- nescî și la Sinaia (Gr. En. 24 et Exsic.!); Ia Comana în Câlniscea (D. Br. Fragm. I. c 83); etc. — 2) Iul.-Aug. H1PPURIS L. - Ipuride. H. Wlgaris L. I. comun.— Prin ape stagnante și lin cur- gfitâre. — în Moldova superidră (Sz. Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.); în distr. Iași la CristescI (Sz. mânuse.); în Co- lentina (Gr. En. 25 et Exsic.!) la Fertstrăă— 9) Iul.-Aug. _ _ 220 . _ XLV. UMBELIFERE. HYDROCOTYLE L. - Idrocotil. H. VUlgaris L. I. comun. — Vulg. Crmbreluțâ~de-apa? Buricul-apeL — Prin mlaștini. — în m-țil Moldovei (Edel l. c. 37); la Pasul-Oitus (Bmg. En. I, 209). — lul.-Auy- 8ANICIJLA L. — Saniculă. 8. CUroprea L. S. europinâ. — Vulg. Cinci-fol, Cinci- fol-marl, Sănișoră, Sănicioră.— Prin pădurile uinbrosc și umede cu deosebire din regiunea montană. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 62 ct Exsic.!) tută (Guebh. mânuse.); la Miron&sa, VoinescI (Sz. mânuse.), Ia schitul Tăriță și la Repedea; la fiolele Ohlăuluî (Edel l. c. 36), la m-stirea Nem(ulul pe Pleșu și la Agapia-veche; la Câmpeni și Pa- lanca ; Ia Agiud (Burri Exsic.!); la Sinaia pe valea Pele- șulul (Gr. En. 29 ct Exsic.!), la polele Furnice!; la Predai; către Dîmboviciora (Hojf. Excurs. 1862, l. e. 39 ct Exsic.!) și Ia Conțăscî; la ilumbrăvița (Gr.Exsic.!).—*2} Apr.-Maiu. ASTRANTIA L. — A st ran f ie. © A. major L. A mare. — Prin finei ele și pășunile umede și pe lîngă pîrăile din pădurile montane și subalpine. — Pe Cehlăă ! (Edel l. c. 35 ; Cz. Flora XIX, 62 ct Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; A. carniolica Sz. Exsic.! /non Wulf./; h.j. Guebh. mânuse.): la Călugăren! către polele m-telul Petru-Vodă, la Agapia-veche, schitul Procov și m-stirea Nemțulul ; la Broscenl (Burri Exsic.!). la Mănăstirea-Ca- șinulul; la Bîsca pe m-tele Tega; la Sinaia! (Gr. En. 29 et Exsic.!) și la Predâl; ia NămăescI pe Muscelul-Toplițel, pe Padina-Cucel (D. Br. I. c. 84) și pe lîhgă Dîmboviciâra (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39 et Exsic.!); etc. — Iul.-Aug. 221 p. alpestris Stur. — în m-țiî BucegI la schitul Pescera lalomițel! (Winkl. ser. Kanitz l. c. 207). ERYNGIUM L. — Eringiu. E. eampestre L. E. dc câmp.— N\Ag. Scaiul-draculul. Scaiul-vcntulut, Spinul-dracului, Spinul-vcntulul. — Prin finețe și pășuni uscate. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 72 et Exsic.!; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 13; Sz. mânuse.); pe lîngă Berlad la Simila și Slobozia (D. Br. Fragm. I. c. 84); la VerșăscI: la Agiud (Burri Exsic.!); în Ilfov și Pra- hova (Gr. En. 29); laComana; la Călimănescl.—Iul.-Aug. E. planum L. E. plan. — Vulg. Scaitk-vinlt. — Prin finețe și pășuni năsipose și cam umede, pe lîngă drumuri.— în Moldova (Cz. Flora XIX, 62 et Exsic.!; Edel l. c. 39 ; Cz. et Sz. I. c. 13 ; Sz. mânuse ) inferiOră (E. creticum Guebh. mânuse.), centrală și superioră (Guebh. mânuse, el Exsic. n. 531 jvar. ramis abbrev.J sec. Xym. Consp. 317); ia Agapia (E. amethystiuum Gr. Erbor. I. c. 192 [non L./ et Exsic.!; En. 29); la VerșăscI și Caraclăă; la Agiud [Burri Exsic.!); în Prahova pe m-tele Zăganu (E. alpi- num Hoff. Excurs. 1863, l. c. 118 (non L.J); la Gherganî (Gr. En. 29 et Exsic.!) și CiocănescI; între rîurile Sabaru si Argeș (Schotl l. c. 479); în Argeș la Dîmbovița-Poștei (Z). Br. Fragm. I. c. 84); etc.— hdiu-August. CICIITA L. — Cicută. (I. VÎrOSa L. C. virană. — Vulg, ('itciito-dr-apa, (bicii'u- înveninată, Buciniș-dc-apă.—Prin mlaștini și bălți.—în Mol- dova (Sz. mânuse..);la Brateș(Edel l. c. 38).—9j Iul-Aug. Obs. — A pinii gravrolens L. et var. rapaceum vulg. ȚHintl, Să- UnS, Crier. Seler. so cultivă în tută Kom&ma! (Guebh. mânuse.; Cz. et &. /. c. 14; Sg. mânuse.; Gr. Kn. 28); dar că se crescA și spon- tanee în m-ț;î de la Comănescî (Cz. et Sz l. c. 141 acesta este de 222 sigur o erore. — Petrose! iim sativnm Hoffm vulg. Petrinjei, Pi- trunjil , se cultivă !n tdtă Romftnia! (Guebh, mânute.; Apium pe- trotelinum L. Cg. et St. I, e, 14; St. mânute.; Gr, En. 28). TRINIA Hoffm. — Trinie. T. vnlgaris DC. T. comună. — Pe coline sterile. — tn Moldova (Selinum Seguieri Cz. Flora XIX, 62 [non Bmg.] et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 13; Hyppomaratrum pelviforme Cz. Flora XIX, 62 [non Bmg.] et Exsic.!).—Apr.-Maia. g. Henningii Koch.— Pe colinele Moldovei inferiâre (T. Henningii Hoffm. Guebh. mânute.). T. Kitaibellii M. Bieb. T. Iul Kitaibel. — Prin ftnețele sterile, prin pășunile și tuferișurile de pe colinele calcare. — La Agiud (Burri Extic.!); Ia Comana; la Vlascuța și Stolnici (D. Br. Fragm. I. c. 85); pe lîngă Slatina; la Vîrciorova către Porțile-de-fer pe m-tele St.-Petru. — cf Maiu-lun. FALCARIA Host — Falcarie. F. Rivini Host. F. Iul Divin. — Vulg. Dornic. — Prin semănături și pîrldge, pe marginea agrilor. — In tdtă Mol- dova (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 538 sec. Nym. Consp. 304) pănă tn munți (Sium Falcaria L. Edel l. c. 36; Sz. mânuse.); la HărpășăscI și ScobălțănI; la Bârlad; la Agiud (Burri Exsic.!); în Rîmnicu-sărat la Caiata; în Ilfov (Gr. En. 28 et Exsic.1) la Buftea, Chitila și CiocănescI (D. Br. I. c. 85); la Comana și Prund; la Craiova. — cf Iul.-Aug. ^GOPODIUM L. — Egopodiă. M. Podagraria L. E. Podagraric. — Vulg. Piciorul- caprel. — Finețe umede din păduri și tuferișurl. — în tolă România! (Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.; Gr. En. 28 ct Ex- sic.!). — Maiu-Iulia. 223 CARUM L. — Chimion. C. Carvi L. C. comun. — Vulg. Chimion-de-câmp, Chi- men, Cbinișor, Secări, Sicariță, Stcarică. — Prin ftne- țele și pășunile montane, subalpine și alpine. — în m-țil Moldovei {Edel l. c. 37; Cz. Flora XIX, 63 et Exsic.!; Cz. ei Sz. I. c. 14); la pdlele Cehlăulul, la Comânescl (Sz. ma- mcj, Palanca și Mănăstirea-Cașinulul; pe valea Bîscel și pe Pentelett la Șăpte-isv6re ; în m-țil BucegI pe Furnica; la Predai: în Dîmbovița pe Plaiul-Domnesc.—cf Maiu-lun. C. Bllbocastanum Koch. C. Bulhocastan. — Vulg. Alu- nele. — Prin păduri, tuferișurl și vil. — în mal t6tă Româ- nia! (Bunium Bulbocastanum L. Cz. et Sz. I. c. 14; D. Br. Fragm. I. c. 85; Gr. En. 28).— luniu-luliH. PIMPINELLA L. — Pimpinelă. P. nagna L. P. mare.—Prin fînețele umede din regiu- nea montană și subalpină.—în Moldova {Cz. et Sz. I. c. 14) (Guebh. mânuse.); Ia Stavnic (Sz. mânuse.); la schitul Procov! {Chania Exsic.!; Gr. En. 28) și la m-stirea Nâm- țuluî; la Câmpeni; la Predai. — Maiu-Aug. 7. ladniata Koch. — în Moldova {P. orientalis Gou. Cz. et Sz. I. c. 14). 8. dissecta (Retz.) Koch.—în Moldova {Cz. et Sz. I. c. 14). P. saxifraga L. P. saxifragă. — Vulg. Petrinjil-de- câmp. — Prin fînețe și pășuni sterile, pe coline aride, prin locuri petrdse și calcare din munți, până în regiunea al- pină. — în t6tă România! (Cz. Flora XIX, 62 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 14; Sz. mânuse.; Gr. En. 28 et Exsic.!; D. Br. Fragm. I. c. 85). — Qj luniu-August. p. disMctifolia Koch. — în Moldova {P. hircina Lccrs.; Cz. et Sz. I. c. 14). 224 7. nigra Koch. 1J. nigra Willd.— în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 64) la Slobozia- Voinescilor (Sz. mânuse.); în Muscel la polele m-telul Lerescî (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 38). SIUM L. — Siu. 8. latifolium L. S. cu fol laie. — Vulg. Cosițtl, Bolo- nică. — Prin mlaștini, ape stagnante și lin curgătdre.— în mal în t6tă România! (Edel l. c. 37).— 3| luliu-August. 8. lancifolium L. S. cu fol lanciforme.— Locuri mlăști- n6se. — în Moldova inferidră (Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la Nițelea (D. Br. I. c. 85); la Comana.— 31 Iul.-Aug. 8. angustifolium £.; Berula angustifolia Koch.— Prin pîrâie, bălți și mlaștini. — în Moldova (Sz. mânuse, et Ex- sic.!) în lunca Dobrovățulul; în Vlașca (Gr. En. 28 et Ex- sic.!) la Comana; la lorgutova (Gr. Exsic.!).—lul-Sept. BUPLEURUM L - Bupleuru. B. rotundifolium L. B. cu Joi rotunde. — Vulg. Ure- chca-iepurelul, Urechea-tât&rascâ, Urechdnițd. — Prin tuferisurl, semănături, miriscl, pe marginea agrilor. — In t6tă Moldova (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 538; sec. Nym. Consp. 311); pe lîngă Iași la Balcin (Sz. mânuse.); Ia Ver- șăscl; la Agiud (Burri Exsic.!); la Comana.—Q Iun.-Iul. B. junceum L. B. juncos.— Locuri petrâse și umbrOse. — în distr. Iași la Văiluța (Sz. mânuse.); la Vîrciorova că- tre Porțile-de-fer! (Borb.Fior. ktizl. IX, 272).—O Iun.-Aug. B. falcatum L. B.falcat. — Prin locurile aride și pe- Irose de pe coline și din regiunea montană. — In Moldova (Cz. Flora XIX, 62 ct Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.; Sium Falearia Cz. Flora XIX, 63 fnon L.] ct Exdr.J); la polele Celilăuluî (Edel l. c. 36): în m-țiî in-slirilor ____225____ Coaa, Bistrița și Tismana (Hoff. mânute, et Exsic. 1) ; tn m-țil Buzeulul la BîscenI; pe lîngă Iași (V.I sec. Kanitz l. c. 51).—2f luliu-Octombre. B. gramineum VUl.; B. diversifolium Rochel; B. exal- tatum Koch [non M. Bieb.]; B.baldense Bmg. [non Host.f B. gramineu. — Prin pășunile stîncdse și calcare din regiu- nea subalpină și alpină. — Pe vîrful Cdhlăulul către Tdcă; pe BucegI; în Gorjiă între Chenia și Locurl-rele. — 21 lu- lih-August. OK — Se mal citeză : B. graninifeliin Wahl. în Muscel pe lîngă Dînaboviciâra (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39). — B. exal tatua M. Bieb. tn pădurile de la Pechea și PuțfinT (Guebh. manusc.l. (ENANTHE L. — Enarde. (E. media Griseb. E. intermediar. — Prin poenl și fi- nețe umede.—în Moldova (CE. peucedanifolia Cz. et Sz. l.c. 14 [non Poll.J) în distr. Iași la HărpășăscI; în Ilfov la Cio- cănesc!! (Gr. En. 29 et Exsic.!) și Merinani; în Vlașca la Comana ((E. silaifolia D. Br. Fragm. I. c. 85 [non M. Bieb.J); în distr. Bacăft la VerșescI; la Făurel ((E. peuceda- nifolia Guebh. mânuse, [non Poli.]); în Muscel către m-tele Leresclpe valea Rîu-Tîrgulul ((E. fstulosa Hoff. Excurs. 1862, l. c. 31 [non L.] et Exsic. I [nom. (E. silaifol.]); în Mehedinți la Dumbrăvița (Gr. Exsic.!) și pe teritoriul neu- tral aprdpe de Orșova (Winkl. Oest. bot. Zeit. [1866] 16).— Qf Maiti-Iuniu. (E. Phellandrimn Lam. E. Felandria. — Vu\g. Mara- raț&y Mararia-bălților, Chimion-de-apă. — Prin mlaștini, pîrăie, bălți, lacuri. — în Moldova (Phellandrium aquati- eum L. Cz. Flora XIX, 62 et Exsic. I; Sz. mânuse.) pe lîngă Brateș (Edel l. c. 38); pe lîngă BucurescI (Ph. aquai. Gr. En. 28 et Exsic.!) la Bănăsa și FerăstrgQ pe malul Colen- tinel; în Vlașca la Comana; etc. — 2} funia—August. OK — Se mal cit6ză: (E. crecata L. vulg. Gioian, către Huși și 15 226 Fălcii! pe malul Prutului (din erore (E. crocea Cz. ct Sz. I. c. 14). — ®. pimpinelloides L. în Moldova (Cz. ct Sz. I. c. 14).—(E. fistalosa L. în Moldova (Cz. et Sz. I c. 14). iETHUSA L — Etusă. JJ. Cyuapium L. E. Cinapiu. — Vulg. Petrinjelu-canc- lul. — Prin dărâmături, locuri inculte și cultivate, pe lîngă garduri. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 62 et Exsic.!; Sz- mămuțe.) inferioră (ĂS. cynapioides M. Bieb. Guebh. mâ- nuse.); în Ilfov (Gr. En. 28 et Exsic.!);în Vîlcea la m-stirea Bistrița (Gr. Exsic.!); etc. — 0 lulih-Odombre. F0EN1CULUM Hoffm. — Fenicul. F. offlciuale AII. F. ojicinal.—Vulg. Molura. Secărea- de-grădina, Anison-dulee. — Cultivat și subspontaneft prin grădinile de legume.—în totă România (Cz. et Sz. I. c. 14; F. vulgare Gaertn. Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.; Gr. En. 28 et Exsic.!; Anethum Focniculum L. Cz. Flora XIX. 62 et Exsic.!). — cf luliu-August. SESELI L. — Scselinu. S. rigidnm Hr. kit. S. rigida. — Pe stîncile calcare din munți. — în m-țil Argeșului pe Cozia; în m-țil Vilcel la Harmasarin și a Golotreni pe m-lele Forfeca; la Vîrciorova către Porțile-de-fer (Borb. FI. Kozl. IX, 280). — lu- niu-August. 8. peucedanifolinm Bess. S. cu fol de peucedan.— Prin finețele din Moldova centrală si inferioră (Guebh. mânuse.). 8. gracile IF. kit. s. gracila. — Prin Jocurile stîncose și calcare din munți. — In m-țiî Vilcel (Hoff. mânuse.) la Golotreni. — Qj. 1 uliu-August. 227_ 8. coloratul!! Ehrh. 6’. colorată. —Prin finețe sterile, pe câmpuri si coline nesijx'ise și uscate, prin locurile aride din pădurile montane.—în Moldova (S. annuum L. Sz. mânuse, et Exric.! [nom. Fertila nodi flora] inferioră (Guebh. mâ- nuse.); pe lîngă Iași către Șăple-Omenl (S. glaucum Sz mânuse, [non Jacq.] et Exric.!), Nițelea si Bîrnova ; la BArlad; în distr. Bucăți la Verșesci pe Osoiiî, la Caraclăh și Comănesci; la m-stirea Nemțulul pe ni-tele Pleșu; în Ilfov (Gr. En. 28 et Exric. !) la Ciocănesc!; în Vlașca la Prund; în Vîlcea Ia OlănescI, m-stirea Cozia și Golo- trenl; etc. — 0 2f lidiu-Aiuiust. Ș.ferrulaeeum DC.; S. ferrulaceum Ster —Prin pîr- logele din Moldova inferioră (Guebh. mânuse.). 8. campestre Bess. S. camprstră.— Prin finețe în Mol- dova centrală și inferioră (Guebh. mânuse.). Obs. — Se mal citcză: S. HippoBaratlirun L. pe linpă la?l către Hol ho ca pe costele lazuluI-Chirițel (Hippomurathrum petei forme F. W. Sz. mânuse.). L1BAN0TIS Crantz. — Libanatidii. L. montana AU.; L. vulgari s DC. L. montană.— Vulg. Smrtie, Tămâioră. — Prin fînețele de pe colinele aride și din munți, prin locuri stîncose. — în Moldova (Sclintim 0- reosclinum Cz. Flora XIX, 62 /non Scop.] ct Exsie.!) pe lîngă Iași la m-stirea Stavnic (L. Ricini Bntg. Sz. mânuse.): în distr. Bacăii la Caraclăîî pe Babagliicea și pe Strajă ; în m-țil Buzeulul pe valea Bîscel către Giira-Milei; în in-lii Argeșului i»e Urzica și Cozia; în m-țil Gorjiulul și ai Vîlce (Hoff. mânuse, et Exsie.!) ; etc. — cf 1 uliu-August. CN 11)1 HM Cnss. — Cnidiu. C. apioides Sprrng. C. apioid. — Prin locurile stîncose din munți. — în regiunile interiore ale Cehlăulul (Laserpi- ____228___ ttwm tUaifolium Jacq. Edel l. c. 36); în m-țil Vîlceî la Go- lotrenl. — luHH-Auqutt. C. venosum Koch. C. veno». — Prin finețe și păduri u- mede.—Pe lingă BucurescI la Merinani.—9} JuliH-Augurt. ATHAMANTHA Koch. — Aiamanlă. A. Matthioli Wulf. A. lui Afatthiol.— Prin locurile pe- trdse și prin crăpăturile stîncilor calcare. — în m-țil Vîlceî la mJstirea Bistrița (Hoff. Extic!). — & luniH-Auguet. 8ILAU8 Bess. — Silau. 8. pratensis Bet». S. de finețe.—Prin fînețele fertile.— In districtul Iași către Domnesc! (Peucedanum Silau» L. Sz. mânute.) și la Hârpăsăscl. — luliu-Augutt. 8. Besseri DC.; S. alpettrit Bet». S. Iul Beuer.—Prin fînețele nesipdse. — In districtul Tutova la GhidigenI aprdpe de gară, pe lîngă calea ferată. —• luUH-Augu»t. MEUM Tournef. — Meă. M. Mtttellin* Gaertn. M. Muîelina. — Vulg. BriUă, Chiminul-urtidul. — Prin pășunile din regiunea alpină. — Pe Căhlăft (Edel l. c. 35); în m-țil BucegI (Fr. 108) pe Vîrfii-cu-Dortt, Furnica, Babe și Omu. — luliH-Auguttii. LEVI8TICUM Koch. — Leusttn. L. offlcinale Koch. L. of cinai. — Vulg. Leuttin, Buru- iană-de-lungdre. — în m-țil Moldovei (Edel l. c. 37) pe malurile Trotușulul, a Șiretului și a Prutului (Ligutticum Levitticum L. Cz. et Sz. I. c. 13); subspontaneă în m-ții Buzăului la Bîsca; cultivat prin grădinile țărănești din tdtă ____229 _ Romftnia (Guebh. mânuse.; Gr. En. 37; Ligust. Levisticum Cz. et Sz. I. c. 13; Sz. mânuse.). — fuliti-Augustii. SELINUM L. — Selin. 8. Carvifolia L. S. cu fol de chimion. — Vulg. Ănge- rea. — Prin ftnețele umede din pftdurl și tufărișuri. — în m-țil Bacăului la Slânic; la Curtea-de-Argeș tn valea Ho- tel (Gr. Exsic.!); în m-țil m-stirilor Bistrița, Cozia și Tis- mana (Hoff. mânuse- et Exsic.!). — 9} hdiu-August. ANGELICA L. — Angelică. A. sylvestris L. A. de pădure. — Prin ftnețele și lo- curile umede din pftdurl, pe lîngâ pîrftie umbrfise.— în tdtft Moldova (Guebh. mânuse.); pe lîngft Iași la Repedea (Im- peratoria sylvestris DC. Sz. mânuse.) și Nițelea (D. Br. Fragm. I. c. 85); la m-stirea Nămțulul și Ia Agapia; tn distr. Bac&tt la VerșăscI și Caraclaft; în Ilfov (Gr. En. 27) pe lîngft BucurescI (D. Br. Fragm. I. c. 85); în Vlașca la Comana; etc. — /uliii-August. p. elativr Wa/denb.; A. montana Schleich. — Prin ftne- țe și locuri umede și umbrose din regiunea subalpină. — La Predftl; în Vîlcea la Olftnescl și m-stirea Horez (Gr. Exsic.!). A. Archangelica L.; Archangelica officinalis Hoffm. A. Archangelica. — Vulg. Anghelică, Budniț. — Pe lîngft rîu- rile, torentele și pîrftile din pftdurile montane și subalpine. — în Moldova (Edel l. c. 37; Cz. et Sz. I. c. 13) pe lîngft Iași în lunca Dobrovățulul; în m-țil BucegI în valea lalomițel la schitul Pescera. — 2} luliu-August. FERULAGO Koch. —Ferulag. F. sylvatica Rchb. F. de pădure. — Prin ftnețele us- cate din pftdurile de la câmpii și din munți. — în Moldova (Peucedanum arenarium Cz. Flora XIX, 62 [non W. Fit.] et Exsic.!; h. j. Guebh. mantise.) inferidră la Pechea (Fe- rtila sylvatica Bess. Guebh. mânuse.); în m-țiî Bacăului la Slănic; în Ilfov între Chitila și CiocănescI (Ferula sylvatica D. Br. Fragm. I. c. 85 ; Ferula communis Gr. En. 27 [non Desf.] et Exsic.!); în Vlașca la Comana (D. Br. Fragm. I. c. 85); la Vîrciorova către Porțile-de-fer! (F. sylvatica 0. commutata Simk. 553; Borb. Fior. Kozl. IX, 291; F. monticola Borb. 1873, Bans. 273 [non Janka Term. rajzi Fuz. III [1879] 383]) pe m-tele St.-Petru; etc. — Of lunii! - luliu. P- gal bani fera Koch. F. galbanifer. — Prin ftnețele de pe colinele sterile. — în Moldova (F. sulcata Ledeb. Guebh. Exsic. sec. Knapp l. c. 257); în distr. Bacăft la Caraclăă; la Ploescl printre viile de pe coline (F. eampestris [Bess.] Janka! Gest. bot. Zeit. XXIII [1873] 322); pe lîngă Cra- iova la Breasta; în m-țiî m-stiriloră Cozia, Bistrița și Tis- inana (Ferula nodiflora Jacq. HofiF. mânuse, et Exsic.!).— 2|, luliu-August. F. meoides Btnss. F. meoid. — Prin finețe uscate. — In m-țiî din vecinătățile Tîrgu-Ocneî (Lophosciadium meifo- lium DC» Gutbh. mânuse.). — Qf Maiu-luliu. FERULA L. — Ferula. F. Heufelii Griseh. F. bă Heuffel. — Pe slîncl cal- care.—La Vîrciorova către Porțile-de-fer (Janka, Ad. 1863; Borb. Fior. Kozl. IX, 293 [c/. Simk. 553J)—Maiu-luniu. PEUCEDANUM Koch. — Peucedan. P. longifolinm Hz. Kit. P. cu fol lungi. — Pe coline sterile, prin locuri slîncose si calcare. — între Craiova și Turnu-Severin (HofF. mânuse, et Exsic.!). — luliu- August. 231 P. campestre Janka. P. de câmp. — Prin fînețele de pe colinele sterile. — In Moldova (P. ofjicinale Cz. Flora XIX, 62 /non L.J et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Edel l. c. 39) pe lingă Iași la Larga (P. o fjicinale Sz. mânuse.).— luliu-August. P. areuarium IF. Kit. P. arenariu. — Pe coline năsi- |>6se. — In România occidentală (Hoff. Exsic.!). — luliu- Septembre. P. Besseriannni DC. P. Iul Besser. — Prin păduri. — In Moldova inferiâră la PuțănI (Guebh. mânuse.). P. Chabraei Rchb. P. Iul Chabra. — Prin finețe, tufări- șuri, pe marginea pădurilor. — In Moldova (Chaerophyllum aurcum Cz. Flora XIX, 63 [non L.J et Exsic.!) în distr. Bacăă la Caraclăft pe Babaghicea și la Veverița; la Făurel (Palimbia Chabraei DC. Guebh. mânuse.); in Ilfov (P. cam- pestre Gr. En. 27 [non Janka] et Ersic.!) la Mărcii ța, Chilila și Mogoșoia; la Rîmnicu-Vîlcel și OlănescI (Gr. Exsic.!). — luliti-Septembre. p. podolica (Bess.) — La Făurel (Guebh. mânuse ). P. latifoliuni DC. P. cu fol late. — Prin finețe și (•oeul umede și sărate. - In Moldova către Iași la Za- homa (Caucalu latifolia Sz. mânuse, et Exsic.!); în Ilfov la CiocănescI! (Laserpitium marginatum Gr. En. 27 [non IF. Kit.Jet Exsic.!); în Vlașca laComana.—9} luliu-August. P. Cervaria Lap.; Cervaria Ricini Gaertn. P. Cer- carie. — Prin fînețele sterile de j>e coline și din munți, prin tufărișuri și păduri. — In districtul Bacăiî la VerșescI și Caraelăă; în Ilfov (Gr. En. 27 et Exsic.!) Ia CiocănescI; in Vlașca la Prund; la Curlea-de-Argeș în valea-Hotel (Gr. Exsic.!); în districtul DoljiQ la Vulpenî; în m-țil m-sti- rilor Cozia, Bistrița si Tismana (Hoff. mânuse.). — Jidiii-Septembre. P. Oreoselinmn Mcench. ; Orcoselinum legitimam M. Bieb. P. Orcoselin. — Prin finețele uscate de pe colinele 232 aride și din pădurile montane. — în Moldova (Selinum 0- reoselinum Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 13; & austriacwn Cz. Flora XIX, 62 [non Jacq.] et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 13; S. Carvifolia Cz. et Sz. I. c. 13 [non L.] et Exsic.; Sz. mânuse.) pe lîngă Iași la Hadîmb (Sz. mânuse.); în m-țil N^mțulul; în distr. Bacăfl la VerșescI; la Curtea-de-Argeș, m-stirea Stînișdra și la m-stirea Horez (Gr. Exsic.!); etc.— luliu-Septembre. P. alsatlcum L.; Selinum alsaticum Crantz. P. alsatic. — Prin ftnețe sterile, tuferișurî, pe coline aride, pe margi- nea pădurilor și a drumurilor. — In districtul BacăQ la Ver- șescl, Caraclaă și la Moșia-Ocnel; în Ilfov între Chitila și CiocănescI! (Gr. En. 27 et Exsic.!); în districtul Vlașca la Prund; în m-țil m-stirilor Cozia, Bistrița și Tismana (Cnidium alsaticum Spr. Hoff. mânuse, et Exsic.!); etc. — luliu- Septembre. P. austrlacum Rock. P. austriac. — Prin tuferișurile ți locurile stîncâse din munți. — în m-țil Vîlcel la GolotrenI. — luliu-August. P. palustre Mcench.; Thysselinum palustre Hoffm. P. de mlaștini. — Prin fînețele și tuferișurile din locurile mlă- știnâse, pe lîngă lacuri.— In Moldova (Selinum palustre L. Sz. mânuse.) pe lîngă Iași către Țuțora și Bosia (Selinum sylvestre Jacq. Sz. mânuse.). — Q|. luliu-August. Obs. — Se mal cit6ză : P. officinale L la Câmpulung pe valea Rîu- Tîrgulul (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 40). ANETHUM L. — Marariu A. graveolens L. M. comun. — Vulg. Marariu. — Cul- tivat și subspontaneă prin gunoele grădinilor. — în t6tă România (Cz. Flora XIX, 62 et Exsic.!; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 13; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 85; Gr. En. 27). — Q luliu-August. 233 MALABA1LA Hoffni. — MfdabaUă. M. graveolens Hoffm. P. graneolens M. Bieb. M. co- mună.— Prin păduri. — în t6tă Moldova (Nym. Consp. 288; Heradeum flanescens Cz. Flora XIX, 62 [non Bmg. nec Best. et Exsic.!]; Edel l. c. 37; Guebh. mânuse, et Exsic. n. 548 sec. Nym. Consp. 288). — Qj. luniă-August. PA8TINACA L. — Păsiîmac. P. edalis L.; P. sylvestris MUl. P. comun.'— Vulg. Pă- stirnac, Postîmac, Păstrănac. — Prin finețe, crînguri, pă- duri, locuri umbr6se, inculte, aride, pe lîngă drumuri, pe coline. — în Moldova (Edel l. c. 39; P. satina 0. sylvestris DC. Guebh. mânuse.) inferiâră (P. umbrosa Sten. Guebh. mânuse.); la Huși și Fălcitk pe malu Prutului (Cz. et Sz. I. e. 13; Sz. mânuse.); pe lîngă Iași la Repedea sub stîncile dede-asupra Petrăriel; în Bucurescl la Gara Tîrgoviștea; între Titu și GherganI (Gr. En. 27 et Exsic.!); la Rîmnicu- Vîlcel (Gr. Exsic.!); etc. — c? luliu-Septembre. 0. edulis DC.; P. satina MUl. — Cultivată în totă Ro- mănia (Guebh. mânuse.; Gr. En. 27). P. opaca Bernh.; P. satina 0. elaiior Rochel. P. opaca, — Prin finețele, pășunile și tuferișurile din munți, pe lîngă drumuri.— în m-țil Prahovei între Azuga și Predăl (Gr. Exsic.!).— cf luliu-Septembre. HERACLEUM L. — Erodeu, H. SphondyliuiD L.; H. Branca ursina AII. E. Brânca- ursului. — Vulg. Brânca-ursulul, Crucea-pamentulul. — Prin finețe, tuferișurl, poenl și păduri umede. — în t6tă Moldova (Edel l. c. 39; Guebh. mânuse.); în distr. Iași la SolonețI (Sz. mânuse.); în m-țil Prahovei laPredăl; în m-țil 234 _ Argeșului pe Urzica și Cozia; în m-țil Gorjiului și aî Vîlcel (Hoff. mânuse.); etc.— luniu-Septembre. H. sibiricum L. E. sibiric. — Vulg. Brdnea-ursM Crucea-pămentulul. — Prin finețe, tuferișurt și poenî. — în Moldova (^Egopodium Podagraria Cz. Flora XIX, 63 [non L.J et Exsic.!) pe lîngă Iași la Zahorna (H. angurfi- folium Sz. mânute, [non Bmg.J) și Nițelea; Berlad; în dislr. Bacăft Ia Caraclătt; în Ilfov (H. Sphond. Gr. En. 27 d Exsic.!) pe lîngă BucurescI (H. Sphond. D. Br. Fragm. I. c. 85) între CiocănescI și Titu (H. flavetcens Gr. En. 27 et Exfdc.!); în Vlașca la Comana; în m-țil Vîlcel la m-slirea Cozia; etc. — luniu-August. TORDYLIUM L. — Tordiliu. T. maximum Lin. T. mare. — Vulg. ȚfposicA. — Pe coline inculte, prin tuferișurt, pîrloge, locuri cultivate, aride si pe t rose. — în totă Moldova (Guebh. mânuse.; Caucalis maxima Bmg. Sz.mânuse.); pe lîngă Bărlad (D. Br. Fragm. I. c. 8); pe lîngă BucurescI la Ferestrăiî; în Vlașca la Co- mana; pe lîngă Slatina; în Mehedinți Ia Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. Fior. Kozl. IX, 296) și ta Gura- Văiel; etc. — Q 1uliu-Septembre. S1LER Scop. — SUer. S. trilobum Scop.; Laserpitium aguilegifolium Jaeg. S. trilobat. — Prin pădurile și tuferișurile din regiunea montană. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Kanitz! I. c. 47). — Qj Afaiu-hdiu. LASERPIT1UM L. — Laserpitiu. L. latifolinm Lin. L. eu fol late. — Prin finețele u- mede, tuferișurile și poenile din regiunea montană și sub- 235 alpină. - In Moldova (Cz. Flora XIX, 62 et Exsic.I) Ia Broscenl (Burri Exsic.!); în m-țil N£mțulul la Călugăreai către polele lui Petru-Vodă, la m-stirea Agapia-veche, și pe dălu Pahoniel; în m-țil Bacăului Ia Palanca; în m-țil Bu- zăului pe valea Bîscel către Gura-Mileî; în BucegI la schi- tul Pescera de la Ialomița! (Gr. En. 27 et Exsic.!); în m-țil Muscelului la Isvoru-între-petre către polele Sturulul (D. Br. Fragm. I. c. 85); în m-țil m-stirilor Bistrița, Cozia și Tismana (Hoff. mânuse, et Exsic.!); etc.— luliu-August. L. pruthenicum Lin. L. prussian. — Vulg. Somnorosa. — Prin finețe și poenl umede din regiunea montană. — în m-țil Nărntulul la Schitul Sihla; în m-țil Bacăului Ia Mă- năstirea-CașinuluI. — luliu-Septembrc. ORLAYA Hoffm. — Orlaie. 0. grandiflora Hoffm. O. cu flori mari. — Prin finețe, semănături, pe marginea agrilor. — Pe lîngă Iași la Slobo- (]ia-Voinescilor (Caucalis grandiflora L. Sz. mânuse.); în Prahova Ia Ploescl, Băieol și Sinaia; pe lîngă BucurescI la Ferăstrăă, Mogoșâia, Chitila si CiocănescI (l). Br. Fragm. I c. 81; Gr. En. 27 et Exsic.!); în Vlașca la Comana; pe lingă Slatina «către Olt; Turnu-Severin, Schelea-CIado- veî, etc. — 0 luniu-August. DAUCUS L - Morcov. D. Careta Lin. M. sălbatic.— Vulg. HuslncaffetA. Alor- cov-Matic. — Prin finețe, [>oenl, pîrloge. — In totă Mol- dova (Edel. I. c. 39; D. sylvestris Cz. Flora XIX, 63 ct Ersic.!; D. Carata p. sylvestris Guebh. mânuse.); la Ihșl și Hărpășăsci; Berlad (D. maximum D. Br. Fragm. I. c. 85/now De*f.]); Agiud (Burri Exsic.!); în Rîmnicu-săral la Caiata; în Ilfov (Gr. En. 26 et Exsic.!) pe lîngă Bucu- 236 rescl; In m-țil Vîlceî la Golotrenî pe valea Lotrului; etc. — <5" Juniă-August. p. involucratus Schur. — La Făurel (D. involucratus Guebh. mânuse, [non Sibth.]). Obs.—D. Carsta 0. sativa, vulg. Morcov, Morcovi, Mureai, Mure, cul- tivat tn gridinile de legume din t6U RomAnia (Guebh. mamut.; Ct. et Sz. I. c. 15; Sz. mânuse.). CAUCALIS Iloffin. — Caucalidă. C. daueoides L. C. daucoidă. — Prin sămănăturl, pîr- I6ge, pe marginea agriilor, locuri inculte și aride. — In tâtă Moldova (Guebh. mânuse.); pe lingă Iași către GoronI șiTomescI (Sz. mânuse.); In Ilfov (Gr. En. 27 et Exsic.!) la BucurescI, VăcărescI, Merinani, Periș și CiocănescI (D. Br. Fragm. I. c. 86); în Vlașca la Comana; pe Ungă Slatina la lonășăscl; etc. — cT luni&-luliă. T0R1LIS Adans. — Torilis. T. Anthriscus Gmel. T. Antrisc. — Vulg. Hațmațuchiu- magariulul. — Prin tufărișuri, pe marginea pădurilor, pe Ungă garduri. — Pe lîngă Iași (F./ sec. Kanitz l. c. 204); in m-țil Bacăului la VerșescI, ComănescI și Slănic; la Sinaia (Gr. En. 27 et Exsic.!); pe lingă BucurescI la Merinani, Mogoșâia și CiocănescI; la Câmpulung pe valea Rtu-Tlrgulul (Caucalis Anihriscus L. Hoff. Excurs. 1862, l. c. 40); la PitescI in ZăvoiQ; la Craiova in Luncă; in m-țil Vîlceî la Golotrenî; la Vîrciorova către Porțile-de-fer (Kanitz! I. c. 47); etc. — o" luntâ-August. T. helvetica Gmel. T. de Elveția. — Prin semănături > tufărișuri, păduri, pe lîngă gardurile viilor.—In totă Moldova (Caucalis arvensis Huds. Sz. mânuse.); pe lingă Iași la Ni- țelea; Bărlad (D. Br. Fragm. I. c. 85); în Ilfov la Mărcuța, FundenI și CiocănescI (Anthriscus vulgaris Gr. En. 28 [non 237 Pers.] et Exsic.!); la Curtea-de-Argeș (Gr. Exsic.!); etc. — & hdii-August. T. nierocarpa Bess. T. cu fructe mici. — Prin locurile petrtse și calcare. — La PuțănI (Guebh. mânuse.); la Vîr- ciorova către Porțile-de-fer! (Simk. 555).— f JunUt-lulii. Obe» — 8e mal cităză : T. lodM* Gaertn. pe lingă Iași Ia Zahorna, Văiluța ți Larga {Caucalis nodosa Scop. Ss. mânut.). ȘCAND1X L. — Scandice. 8. Pecten VenerÎB L. S. Peptenele-VinerA. — Prin sămănăturl. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 15) centrală și superidră (Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la Hadîmb și Ți- bana (Sz. mânuse.); în distr. Nămțulul în pădurea Procov (Chania Exsic.!; Gr. En. 28). — Q Maiu-luliu. ANTHR1SCIJS Hoffm. — Antrisc. A. syh'estris Hoffm. A. de pădure. — Prin finețe, tu- fărișuri, livezi, poenl, pe marginea pădurilor. — In Moldova (ChaerophyUum sylvestre L. Cz. Flora XIX, 63 et Exsic.!; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 15; Sz. mânuse.); în m-țil Bacăului la Palanca; tn m-țil Nămțulul la CălugărenI către Petru-Vodă; la Vîrciorova către*Porțile-de-fer! (Borb. Fior. Ktnl. IX, 302). — 2| Afaiă-Junii. k. alpestris Wim. et Grab.; Charophyllum nitidum Wahlenb. ut. alpestru. — în pădurile umbrdse și umede din regiunea subalpină. — în in-țil Prahovei la Predăl. — ‘Jț lunii-August. A. nenarosa M. Bieb. A. de codri.—Prin pădurile mon- tane. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer (Borb. Fior. Kozl. IX, 302). — Maiu-luniu. A. triehesperna Schult. A. trichosperm. — Prin tufări- șuri și păduri. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer (Borb. Plor. Kozl. IX, 303). — O Maii-Junii. __238 A. Cerefolium Hoffm.; Scandix Cerefolium L. A. Cer- foiii. — Vulg. Hațmațuclă, Turbure. — Prin tuferișurl, li- vezi, gunâile grădinilor, pe marginea pădurilor și a viilor, pe lîngă garduri. — In Moldova (Scandix Cerefolium L. Cz. Flora XIX, 63 et Exric.!; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 15; Chacrophyllum sativum Lam. Sz. mânuse.) pe lîngă Iași Ia Nițelea; pe lîngă BucurescI la Bănăsa (D. Br. Fragm. I. c. 85); si cultivat în totă România (Guebh. mânuse.; Gr. En. 28). — Q Afaiu-luniu. A. vulgaris Pers. A. comun. — Prin locurile inculte de prin sate, pe lîngă garduri. — în totă Moldova (Guebh. mânuse.). — Q Maiu-Iuniu. PHYSOCAULUS Tausch. — Fisocaulus. Ph. nodoSDS Tausch.; Ch&rophyUum nodosum Lam.; Anthriscus nodosa L. F. nodos. — Prin fuferișnrile și pă- durile din regiunea montană. — în m-țil Muscelului j»c d£lu Motoitt (Anthriscus nodosa Pers. Hoff. Excurs. 1862. I. c. 39?); la Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. Fior. Kozl. IX, 303). — 0 ATaiu-Iuniu. COROPHYLUM L. — Cerfoiă. Ch. temulum L. C. plecat. — Prin păduri și tufări- șuri. — în Iotă Moldova (Guebh. mânuse; Cz. et Sz. I. c. 15 et Exsic.!; Sz. mânuse.); în Prahova la Văleni în gră- dina Mîrza (Anthriscus sylvcstris Gr. En. 28 [non Hoffm.] ct Exric.!); pe lîngă BucurescI Ia Șosea și Periș; în Vlașca la Comana (D. Br. Fragm. I. e. 84); la Vîrciorova către Porțile-de-fer; etc. — lunitt-luliu Ch. bnlbosum L. C. bulbos. — Vulg. Baraboiii. — Prin tuferișurl, locuri inculte, pe lîngă garduri. — în totă Mol- dova (Cz. Flora XIX, 63 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Cz. 2g9 et Sz. I. c. 15; Sz. mânuse.); în regiunile inferiore ale C6- hlăulul (Edel l. c. 36); pe lîngă lași; pe lîngă Bucurescl la Merinani (D. Br. Fragm. I. c. 84); în Vlașca la Comana; în Vîlcea la BălcescI; etc. — cT luniu-luliu. Ch. auream L. C. auriu. — Prin tufărișurile și pădu- rile din munți. — în Moldova (Sz. Exsic.! [nom. Hippomar. pelvifor.]); în m-țil Buzeulul în calea de la m-stirea Nifon către Bîsca-mare (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 117); in in-țil Prahovei la Predel. — luniu-August. Cb. hirsutum L. C. irsut. — Pe lîngă pîrăile și prin pă- durile și finețele umede din regiunea subalpină și mon- tană. — Prin regiunile inferiore ale Ohlăulul (Edel l. c. 36 et Exsic.!); la Broscenî (Burri Exsic.!); în m-țil Bacăului la Palanca; în m-lil BucegI j>e valea lalornițel (Fr. 109) la schitul Pescera de la Ialomița, în regiunile inferiore ale Fumicel și la Predăi; în Muscel la Stîlpenî (Gr. Er- sic.!), ele. — luniu-August. Cb. aromaticum L.; Myrrhis aromatica Spreng. C. a- romatic. — Pe lîngă pîrăile și prin tufișurile .și |>oenile u- mede din pădurile regiune! montane. — în m-țil Moldovei (Myrrhis odorata Edel l. c. 37 [non Scop.]?; Angelica syl- vestris Cz. Fiara XIX, 62 [non L.J et Exsic.!); pe lîngă Iași la Nițelea; Ia m-stirea Neințulul; în m-ții Bacăului la Ver- șesd; în m-țil Prahovei la Predel; în Muscel pe m-tele Le- resci (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 31 ct Exsic.!); la Curtea- de-Argeș, m-sfirea Stînișora (Gr. Exsic.!). Stolnici si DăescI; în m-țil Vilcel la Golotreni pe Forfeca și Naroț, și la Brezoiă pe valea Lotrului; etc. — luliu-August. CONUM L. — Cucută. maculatum Lin. C. pafată. — Vulg. Cucută, Cucută- marc, Bucinis. — Prin dărâmături, huciuri, semănături, gunoile grădinilor, pe lîngă locuințl, șanțuri si garduri. — în 2-W totă Romănia fdrte comună (Hacq. I. c. I, 19; Hoelzl l. c« 441; Edel l. c. 36; Cz. Flora XIX, 62 et Exsic.!; Guebh. Not. 11 et mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 14; D. Br. Fragm. I. c. 85; Gr. En. 29). — cf luliu-Septembre. OU. — Se mal cit&ză : PlearosperMB aistriacaH Rnffm. vulg. Morcovtncă, în Moldova (Ligusticum auetriacum L. Cz. et Sz. I. c. 14); la Sinaia pe malul drept al Prahovei către Valea* Cășăriel (Or. Ex- curs l. c. 339; et En. 29 ?). C0R1ANDRUM L. — Coriandru. C. satlvun L. C. cultivat. — Prin sămfinăturl, locuri cultivate.—In Moldova superidră spontanei (?) și cultivat prin grădinile (Guebh. mânuse.) din mal totă Romănia (Gr. En. 27). — cf lunift-luliu. PRANG08 Lindl. — Prangos. P. ferulacea Lindl.; Caehrys alata Hoffm.; Laserpitium ferulaceum L. P.ferulaccH. — Prin locurile stîncdse de pe coline și din munți. — La Vîrciorova către Porțile-de- fer (Janka in Borb. 1873, Băns. 238 et Ad. 163). — 2|. REDERA Lin. — Iederă. H. Helll Lin. I. acățătâre. — Vulg. Iedera, Iedera- celor-frumuțele, lederadinelor. — Prin păduri umbrdse, pe stîncl și ziduri umede. — In totă Moldova (Guebh. mâ- nuse.; Edel l. c. 39, 41; Cz. et Sz. I. c. 10; Sz. mânuse.); pe lingă Iași la Nițelea, Repedea și PoenI; în m-țiî Prahovei (Gr. En. 29 et Exsic.!) la Sinaia pe Furnica; pe lîngă Bu- curescI la Băn6sa, Merinani (D. Br. Fragm. I. e. 84), Anto- nachi și CălugărSsca; în m-țil m-stirilor Cozia, Bistrița și Tismana (Hoff. mânuse, et Exsic.!); etc. — Septembre- Octombre. 241 XLVI. CORNACEE. CORMJS L. — Cbm. C. sanguine* L. C. tdngeriii. — Vulg. Sânger. — Pe marginea pădurilor, prin crîngurt, tufărișuri și sgciurile vii- lor. — în iotă România forte comun (Cz. Flora XIX, 60 et ErricJ; KM l. c. 41; Guebh. manuxc,.; Cz. et Sz. I. c. 5; Sz. manunc.; D. Br. I. c. 83; Gr. En. 29).— 1? Maift-IwM,. C. nas L. C. barbat. — Vulg. Corn. — Prin păduri. — In fotă România comun (Cz. Flora XIX, 60 et Erric.!; Edel l. r. 41; Guebh. mânuite.; Cz. et Sz. I. c. 5; Sz. mânuite.; I). Br. Fragm. I. e. 83; Gr. En. 29).— Martin-Apriliu. XLVII. CAPRIFOLIACEE. A BOXA L. — AM. A. Moschatellina L. .4. Monchatellinâ. — Vulg. Frăgu- lița, Monciușor. — Prin pădurile umede, până în regiunea subalpină. — în m-țil Moldovei (Edel l. c. 37); pe lîngă Iași la Socola (Burri Exric.!); pe lîngă BucurescI la Câlu- uăr^sca, Antonachi și Chitila; in Muscel ia ConțăscI în va- lea Rincăciovu (Gr. Exric.!); etc. — 9} Martiu-Aprilik. SAMBUCU8 L. — Soc. 8. E bl Ins L. S. Boz. - Vulg. Boz. — Prin agril, pă- duri. tufărișuri și locuri inculte, pe lîngă gardurile și drumu- rile de prin safe. — în totă România forte comun (Cz. Flora XIX, 63 et Exric.!; Edel l. c. 39; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. 16 ___ 242 l. c. 16; Sz. mânute.; D. Br. Fragm. I. c. 84; Burri Extic.!; Gr. Erbor. I. c. 127; En. 29).— lulift-Augutt. 8. nigra L. S. negru. — Vulg. Soc. — Prin păduri, hu- ciuri, pe lîngă gardurile de prin sate. — în totă România, fdrte comun (Cz. Flora XIX, 63 et Extic.!; Edel l. c. 41; Guebh. mânute.; Cz. et Sz. I. c. 16; Sz. mânute.; D. Br. Fragm. I. c. 84; Gr. Erbor. I. c. 128; En. 29) — î? Maiii- luniu. 8. racemosa L. S. cu tlrugurl.— VxAg. Soc roții.— Prin pădurile din regiunea subalpină. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 65 et Extic.!; Edel l. c. 41; Cz. ct Sz. I. c. 16) prin regiunile inferiore ale Căhlăuluî (Edel l. e. 36), Ia schitul Si- hla! (Gr. En. 29), Agapia-veche și la m-stirea Neințuhiî: la BroscenI (Burri Extic.!); în m-țil Bacăului la Mănăsti- rea-Cașinuhiî; în m-țil Prahovei la Sinaia |»e Piscu-<-fi- nelui și la Predăl. — Main-luniu. VIBURNUM L. - Viburn. V. I^antana L. r. l/irmoz. — Vulg. Dirmoz. Dirmoc. Drimoc, Drimot. Coraza. — Prin pădurile și tufărișurile de |)e dălurî și din regiunea montană. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 63 ct Extic,!; Guebh. mânute.; Edel I c. 84; Cz. et Sz. I. c. 15; Sz. mânute.; D. Br. Fragm. I. e. 84); pe lîngă Iași la Nițelea; în distr. Bacăă la Verșcsel; la Agiud (Burri Extic.!); pe lîngă Slatina către Milcovu- de-jos; în Mehedinți (Gr. En. 29); etc. — ț> Mai ii. V. Opulus L. lr. Calin. — Vulg. Cîdin. — Prin pădurile și tufărișurile umede. — în totă Moldova (Edel l. c. 41: Guebh. mânute.; Opuiuț glandulota Bmg. Cz. Flora XIX, 63 et Extic.!; Cz. et Sz. I. c. 15; Sz mânute.); pe lîngă Iași la Nițelea; la Agiud (Burri Extic.); pe lîngă Bucurescî la Mărcuța, Fundenl și Colenlina; în Muscel la Conțescl (Gr. 243 ExncJ); pe lîngă Slatina în luncile Oltului; etc. — Maiu-lunii. f. roteam L.—Prin grădini (Cz. et Sz. I. c. 15; Sz. mânute.). LONICERA L. — Loniceră. L Caprifolium L. Lanicerâ Caprifoiu. — în Moldova (Cz. Fiara XIX, 61 et Exaic.l; h. j. Guebh. mânute.; Cz. d Sz. I. c. 7; Sz. mânute.) și la BucurescI (Gr. En. 29), probabil numai cultivat prin grădini. — Maiu-luniu. L. Periclymenom L. Lonicrra Periclimcn.— Prin tufe- rlșurl, păduri și grădini. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 61 d Estic J; h. j. Guebh. mânute.; Edel l. e. 41) la Huși. Bacău, Vasluiu, Petră și Nemțu (Cz. et Sz. I. c. 7?), pănă in regiunile inferiore ale Olilăulul (Edel l. c. 36). — t> 1 uniți-hdiu. L Xylosleam L. Lonicera Xilasteu. — Prin pădurile din regiunea montană și subalpină. — în Moldova (L. al- pu/ena Cz. Flora XIX, 61 [nou L.] et E.rtie.l; Edel l. c. 41; Cz. et Sz. I. c. 7) pe lingă Iași la Mironesa și Hadîmbu (Sz. mamut.); în m-(il Prahovei la Sinaia pe Piscu-cânelul; în Muscel pe m-tele Sturu (1). Br. Fragm. in Rev. Ut.-ne. 158) și la Slîlj>eni (Gr. En. 30 et Estic.!); în m-țil Vîlcel la Go- lotrenl pe Forfeca și Naroț; în Argeș |>e m-tele Urzica. — Maii-lunii. L nlgra L. Lonicera negrii. — Prin pădurile din regiu- nea subalpină. - în in-lii Bacăului la Palanca pe lîngă Pirău-șanțulul; în m-țil Prahovei la Predel. -î? Maiu-luniu. L alpigena L. Lonicera alpigrniî. — în pădurile din regiunea subalpină. — în m-(iî Bacăului la Pasul Oituz (Bmy. En. I, 160). — Maiu-luniu. Obs.— L. latarica indicată din erore pe marginea pădurilor din Ilfov (Gr. En. 30). nu se g&sesce de cât cultivată prin grădini. 244 XLVIII. RUB1ACEE. SHERARD1A L. — Sherardie. 8. arvensis L. S. de câmp, — Prin locuri cultivate, pîr- loge, dâluri aride și câmpuri nesipdse. — în distr. Iași la Tîrgu-frumos și DelenI (Sz, mânuse.); în Prahova către Te- lega; în Mehedinți pe maiu Dunărei între Gura-Văiel și Vîr- ciorova, și pe va-lea Balinel. — luniu-August. A8PERULA L. — Asperulă. A. taurina L. A. taurică. — Prin pădurile umede și umbrdse. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 4) centrală și su- perioră (Guebh. mânuse.); la Agiud (Burri Ersie.!); pe lîngă BucurescI la Băndsa (I). Br. Fragm. I. e. 84), Măr- cuța și la Ciocănesc!; în Vlașca la Comana; în Muscel la ConțescI (Gr. Exsic.!); pe lîngă Craiova în Luncă; în Me- hedinți între Vînjuleț și Rogova (Gr. En. 30 et Er- sic.!); etc. — Apriliu-luniu. A. longiflora 1F. Kit. A. cu flori lungi. — Prin fînețele Moldovei inferidre (Guebh. mânuse.). A. tinctoria L. A. tinct urărilor. — Prin tufărișurile de pe colinele aride. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 4); în distr. Bacăd la Caraclăd pe Slatina; în distr. Buzăă la BecenI în pădurea Ocea (Gr. En. 30 et Exsic.!), — luniu-/uliu. A. cynanchica L. A. cinanchică. — Prin fînețele uscate, l>e colinele aride. — în Moldova (Cz. et Sz. l.c.t; Gypso- phila murali* Cz. Flora XIX, 64 [non L.J et Exsic. !; G. repens Cz. Flora XIX, 64 [nan L.] et Exsic.!) superioră (h. j. Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la schitul Tăriță (Sz. mânuse.); pe lîngă Berlad la Slobozia și Dimilrescl (D. Br. / raym. I. c. 84); în distr. Bacău la Verșesci pe delu Oso- 245 iulut; Ia Agiud (Burri Exsic.!); în m-țiî Buzeuluî pe valea Bîscel și la Becenî; pe lîngă Bucurescî la Mărcuța, Buftea, Crivina (Gr. En. 30 et Exsic.!), Chilila, Mogoșoia și Me- rinani; la Curtea-de-Argeș, Stolnici și Vlascuța; etc. — luniu-Septembre. Ș. montana. — In Prahova pe m-tele Zăganu (A. mon- tana W. Kit. Hoff. Excurs. 1863, l. c. 118); la Vîr- ciorova către Porțile-de-fer. ț. canescens Borb. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer (Borb. 1873, Bâns. 266). A. capitala W. Kit. ^1. capitată. — Pe stîncele din re- giunea subalpină inferioră și alpină. — în Moldova (4. Al- lionii Bmg. Cz. et Sz. I. c. 4); în m-țiî Bucegî în valea la- iomițel (Fr. 96) la schitul Pescera. — luniu-August. A. odorata L. A. odorantă. — Vulg. Mama-piidure ? Sânjuane-de-pădure.—Prin pădurile umbrose, mal cu sămă din regiunea montană. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 60 et Exsic.!; Cz. ct Sz. I. c. 4) centrală și superioră (Guebh. mânuse.); în distr. lașî la Horlescl, Lungani, Voinescî, Stav- nic (Sz. mânuse.), Schitul-Tărîță și Repedea; în m-țiî Ba- căului la Slănic și Mănăstirea-Cașinuluî; la Agiud (Burri Exsic.!); in Prahova la Sinaia (Gr. En. 30) către polele Furniceî și la Predai; în Vlașca la Comana; în Muscel la Conțescî (Gr. Exsic.!) și între Rucăr și Dîmboviciora (HoJF. Excurs. 1862, l. c. 39 el Exsic.l); în Argeș la m-stirea Cozia; etc. — Alaiu-luniu. A. Aparine Schott. A. Aparine. — Pe malurile nurilor, prin lunci și tuferișurî umede. — Pe lingă Bucurescl pe ma- lul Colentineî între Mogoșoia și Chitila (Gr. Exsic.!). — luliă-Septembre. A. galioides M. Bieh. J. galioidă. — Pe colinele aride, prin rărișurile din păduri. — în Moldova (Galium glaucum L. Cz. et Sz. I. c. 4) inferioră (Guebh. mânuse.); la Agiud (Burri Exsic»!); în Vlașca la Comana (D. Br. Fragm. I. c. 246 84); în Mehedinți la Vîrciorova către Porțile-de-fer. — luniu-luliu. P- tyraica DC. — în Moldova (A. tyraica Bess. Guebh. Exsic. n. 700 ap. Nym. Cunsp. 332) pe lîngă Galați și Iași A. arvensis Sz. Exsic. [non L.] !). A. humiftisa N. Bieb. A. umifusă. — Prin locuri sterile și umede, pe coline aride, pe lîngă drumuri. — în Moldova (Galium austriacum Cz. Flora XIX, 60 [non Jacq.] et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 4) inferioră (Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la Ciric (K.! ap. Kanitz. I. c. 209), Nițelea și Repedea; în Rîînnicu-sărat la Caiafa; la Buzgft (Al.! ap. Kanitz. I. c. 209) și Beceni; pe lîngă BucurescI între Fun- denl și Mărcuța (Galium ochroleucum Gr. En.3>0 ]ntm Rochcl] et Exsic.!); în Vlașca la Comana. — 9| luniu- August. Obs.—Se malcitâză: A. arvensis L în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 4) su- periori {Guebh. mânuse.)către m-stirea N&mțuluT (Gr. Erbor. I. c. 127)?. RUBIA L. — Robie. R. tinctoruin L. R. tincturarilor. — Vulg. Roibii, Ro- dea, Brociu, Rumenele. — Pe lîngă Galați, Bprlad, Tecuciă și Focșani, spontanee ? (Cz. et Sz. I. c. 4); iar subspontanee și cultivată în totă România (Guebh. mantise.; Caracas l. c.; Aurelian l. c.; Gr. En. 30). — 2} Iuliu-August. GALIUM L. — Gcdiu. G. Cruciata Scop. G. cruciat. — Prin ftnețele de prin păduri, tuftrișurî și livezi, pe lîngă garduri. — în Moldova (G. Vaillantia L. Cz. Flora XIX, 60 et Exsic.!; Edel l. c. 39 ; Cz. et Sz. I. c. 4; Sz. mânuse.) centrală și superidrâ (Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la Nițelea (D. Br. Fragm. I. c. 84); în m-țil Bacăului la Slănic către fruntarie; la Agiud (Burri Exsic.!); în Prahova la Câmpina și Văleni (Gr. 247 Exsic.!); pe lingă BucurescI la BănSsa, Merinani (D. Br, Fragm, l. c. 84), Tărtășgscî și Gulia; în Muscel la Conțescî (Gr. En. 30 ri Exsic.!); în Vlașca la Comana; pe lîngă Craiova în Luncă; în Gorjitt Ia Roșia; în Mehedinți la Cer- nețl și lorgutova (Gr. Exsic.!): etc.— Maili-Iuniu. G. Ternum Scop.; G. Bauhini R, et S. G. de primă- vară, — Prin pădurile umede și umbrose din regiunea mon- tană și subalpină, locuri stîncose.—în Moldova ( Vaillantia (flabra L. Cz. Flora XIX, 60 et Exsic.!; Edel l. c. 39; Sz. mânuse.; G. saxatile Cz. Flora XIX, 60 [non Vili.] et Exsic.!; G. helveticum h.j. Guebh. mânuse, [non Wcig.]); la m-stirea Agapia (G. Cruciata Gr, En. 30 p. p. [non Scop.j et Exsic,!); în m-țil Bacăului Ia Slanic și la Palanca pe Tărhaușăl; în Putna la Făurel (Guebh. mânuse.); în Pra- hova la Câmpina, Sinaia (Gr. En. 30 et Exsic,!), în m-țil Bucegî pe Furnica și la Schitul Pescera de la Ialomița; la Predai; în Muscel la Nemăescî pe Costa-mănăslirel (7). Br. Fragm. I. c. 84) și Ia Conțescî (Gr. Exsic.!); în m-țil Ar- geșului pe Urzica și Cozia; in Vilcea la Lotru pe Forfeca; etc. — Maiu-luniu. 6. pedemontanum AII. G. de Piemont. — Prin locuri nesijMfae, coline aride. — In Moldova (Vaillantiapedemon- fana Bell. Cz. Flora XIX, 60 et Exsic.!; Sz. mânuse.); în m-țil de i>e lîngă Tirgu-Ocnel (G. retrorsum DC. Guebh. mânuse.) și de la Slănic; în Vlașca la Comana; în Argeș la Vlăscuța (D. Br. Fragm. I. c. 84); în Mahedințl Ia Gura- Văieî, Șchelea-Cladoveî, Vîrciorova și |>e valea Bahnei; etc. — 0 Maiu-luniu. G. tricorne With. G. tricorn. — Prin locuri cultivate argilose. — în Moldova (G. spurium Roth. Cz. et Sz. I. c. 4; Sz. mânuse.). G. A pari Iie L. G. Aparinr. — Vulg. Turiță, Scaiu- înfrunt. — Prin locuri cultivate, luferișurî, păduri, pe lîngă garduri. — în totă Moldova (Edel l. c. 39; Guebh. mânuse.; 248 Cz. etJSz. I. c. 4; Sz. mânuse.); la Agiud (Burri Exsic.!); pe lîngă BucurescI ia Băngsa (D. Br. Fragm. I. c. 84), Fe- restrăă și Periș (Gr. En. 30 et Exsic.!); în Vlașca la Co- roana; în Argeș la DăescI; în Mehedinți către Gura-Văiel, Vîrciorova și Bahna; etc. — Q luniu-Septembre. p. Vaillanlii Koch. — în Moldova (G. infestum W. Kit. Cz. et Sz. I. c. 4) în distr. Iași către TăutescI (Sz. mânuse.); în Mehedinți către Gura-Văiel pe malul Dunărei. G. palustre L. G. palustru. — Prin locuri umede, mlă- știndse, bălți, pe malurile pîrăilor și a lacurilor. — Pe lingă BucurescI la Periș, Crivina și GherganI (Gr. En. 30 p. p. et Exsic.!; G. uliginosum Gr. En. 30 [non L. nec Merat.] et Exsic.!); în Vlașca la Comana; etc. — Maiu-luliu. p. elongatum Rchb.; G. elongatum Presl. — în Moldova (G. uliginosum Cz. Flora XIX, 60 [non L.J et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 4; Sz. mâ- nuse.) ; la Agiud (Burri Exsic.!); pe lîngă BucurescI, în Dudescî, Ia Cotrocenl, Bănesa și Ferestrfiti! (G. palustre Gr. En. 30 [non L.J et Exsic.!) pe malul Colentinel; în Vlașca la Comana; etc. G. rotundifolium L. G. cu fol rotunde. — Prin iadurile umbrose din regiunea montană și subalpină. — în Mol- dova (Cz ct Sz. I. c. 4). G. boreale L. G. boreal. — Prin ftnețele umede din pădurile umbrose. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 4; G. pa- lustre Cz. Flora XIX, 60 [mm L.J et Exsic.!; Edel l. c. 39) superioră (G. Bocconi h.j. Guebh. mânuse. [non DC.J).— luliu-August. G. rubioides L. G. nMoid. — Prin ftnețele din păduri, tuferișurl și lunci. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 60 ct Exsic.!; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 4) centrală și sujie- rioră (Guebh. mânuse.⁹ ct 'Exsic. n. 707 ap. Nym. Consp. 323); pe lîngă Iași la Osoiti și RăducănenI (Sz. mânuse.) ; in distr. Bacăti Ia VerșescI pe Osoiti; la Agiud (Burri Ex- 249 rid); în distr. Buzei! la BecenI (Gr. En. 30 et Exsic.!); la Ploescl prin vil; în Ilfov la Băn6sa, Ciocănesc! (D. Br. I. c. 84), Buftea și Tilu; în Vlașca la Comana; în Dîmbovița pe valea lalomițel către MoroenI la Clina-Fenel; în Mehe- dinți pe teritoriul neutral apropo de Orșova (Winkl. Oest. bot. Zeit. XVI [1866] 16); etc. — 0) Maiu-Juliu. G. BaiUoni D. Br. Anal. Acad. rom. ser. II, tom. II, seci. II, 1881, p. 538, Tab. II. G. lut Baillon. — Tulpină de 15-20 centim., ramdsă în dichotomie, erectă, tetragonală, netedă. Fruncje quaterne, ovale-lanceolate, acuminate, tri- nerviate, membranose, cu facia superiâră verde-închisă, cu cea inferioră verde palidă, cu marginea și nervurele forte mărunt Lspidule, lungi de 20-30 mill., late de 5-10 mill. Pe- duncull axilarî, opuși și terminali, divaricațl, trichotoml, laxi multiflorl, munițl la basă cu 2-4 bractee, fârte mici, o- bionge-lineare. Fructe sessile saă subsessile, netede, glabre. — luniu-August. Staț. fi Abit. — Prin pădurile stîncdse din munțî. — tn m-țil Vil* cel la OlănescI, m-stirea Cozia (Asperula Icevigata Hoff. mânute. [nou L.\ et Extic.! [cum Asptrul. taurin mirt.)) și la GolotrenT pe m*tele Fdrfeca. 6. verum L. G.galbtn.— Vulg. Sinziene, Simzirne, Sân- jiwne, Sânzuiana, Florea-lul-St-Iân, Dragaicâ. — Prin fi- nețe, pășuni, poeniie de prin păduri. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 60 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 4; Sz. mânuse.); în distr. Botoșani la StefănescI; Iași; Tecucitt ; Bârlad ; Bacăă; VerșescI și Slănic; Agiud (Burri Exsic.!); în Rîmnicu-sgrat la Caiata ; în distr. Buzeâ la Be- cenî; în Prahova la Văleni (Gr. En. 30 et Exsic.!; G. te- nulfolium Gr. En. 30 [non DC.] et Exsic]); pe lîngă Bu- curescI la Bănâsa (/). Br. Fragm. I. c. 84); Merinani, Buf- tea, Chitila și CiocănescI; în Vlașca la Comana; la Caracal și Slatina (Schott l. c. 284) către Olt; pe lîngă Craiova în Luncă ; în Mehedinți la lorgutova (Gr. Exsic.!) și Vîrcio- rova ! (Kanitz 11. c. 53); etc. — 2} luniu-August. G. purpuream L. G. purpuriu. — Prin locuri stîncose și petrâse.—La Vîrciorova către Porțile-de-fer (Borb. 1873, Bâns. 228). — luliă-August. G. sylvatîcum L. G. de pădure. — Prin tufărișurile și pădurile de pe coline și din munți.—în Moldova (Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 4; Sz. mânuse.; Asperula tinctoria Cz. Flora XIX, 60 [non L.] et Exsic.!); pe lîngă Iași la Nițelea; pe lîngă Bârlad la Crîng (D. Br. Fragm. I. c. 84); în m-ții Bacăului la Caraclătt, Măgura-Ocnel și Slănic (G. linifolium D. Br. Fragm. I. c. 84 [non Lam.]); la polele Câhlăuhil : în distr. Buzăâ la BecenI și în Prahova către Sinaia (Gr. En. 30 Exsic.!; G. linifolium Gr. En. 30 [non Lam.] et Exsic.!); în Bucegi și la Predâl; pe lîngă Slatina către Mii- covu-de-jos; în m-țil Gorjiuluî și al Vîlceî (Hoff. mânuse, et Exsic.!); în Mehedinți la Dumbrăvița (Gr. Exsic.!) și în valea Bahnei; etc. — 9| luniu-luliu. 6. aristatnm L. G. aristat. — Prin locurile stîncose și petrâse din pădurile munților. — în m-țil Bucegi mal jos de schitul Pescera de la Ialomița (Schur En. 283). — 9; luniu-August. G. Schultesii Vest.; G. intermedium Schult. G. hă Schul- tcs. -în distr. BuzgQ la BecenI (Gr. Exsic.!).— 9[ lulifr. G. capillipes Rchb. G. capillipcs. — Prin pădurile stîn- cose și umede din regiunea montană și subalpină. — în m-țil Vîlceî în valea Bistriței mal sus de mănăstire și pe va- lea Oltului către m-slirea Cozia! (G. linifolium Hoff mâ- nuse. [non Lam.] ct Exsic.!; Gr. Exsic.!), la OlănescI și la Golotreni pe m-tele Fdrfeca. — 2|. luniu-August. G. Mollugo L. G. Mollugo.— Prin tuferișurl și pe mar- ginea pădurilor. — în Moldova (Edel l. c. 39 et Exsic. !\ Cz. et Sz. I. c. 4; G. Bocconi Cz. Flora XIX, 60 [non DC.] ct Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 4; G. Aparine Cz. Flora XIX, 60 [non L.] et Exsic.!) inferiâră (Gucbh. mânuse.); pe lîngă ___251_____ Iași la Nițelea (f). Br. Fraym. I. c. 84); pe lîngă Bârlad la Cring; în distr. Bacăă la VerșescI și Caraclăă ; în Prahova la Văleni și Sinaia (Gr. En. 30 et Exsic.!) pe valea Pele- rini ; în Vlașca la Comana; pe lingă Craiova în pădurea L6mna; în Mehedinți la Vîrciorova către Porțile-de-fer; etc. — Maiu~Septembre. p. pilos uium Schur. — în Vlașca la Comana ; în Mehe- dinți la CernețI, Stîrmina, lorgulova (Gr. Exsic. 1) și la Vîr- ciorova către Porțile-de-fer. 6. lucidum AU.] G. erectum Huds. G. lucit oriu.— Prin locurile stîncose din munți. — în m-țil BucegI la schitul Pescera de la Ialomița; în Argeș la m-stirea Stînișora; în Vîlcea la m-slirea Bistrița (Gr. Exsic. !), Harmasarift și la Golotreni pe m-tele Forfeca. — 9; luniu-August. G. OChroleuCUm Kit.; G. asparagifolium Kerner. G. ochroleuc. — Prin locurile stîncose din munți. — La Vîrcio- rova către Porțile-de-fer! (G. flavcscens Borb. 1873, Ban*. 266). — luniu-luliu. G. austriacum Jacq.; G. sylvestre Poli, et pl. auct. G. austriac. — Prin pășunile stîncose și calcare din regiu- nea subalpină.—în Moldova (G. mont a num Cz. Flora XIX, 60 [non Vili.] ct Exsic. !; h.j. Guebh. mânuse.] Cz. et Sz l. c. 4); pe BucegI (G. pumilum Fron. 199); în Muscel pe vîrfu d^lulul MoțoiQ (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39). — Q| luniu-luliti,. p. alpcstre; G. sylvcstre p. alpcstre Koch. — Pe Cdhlăă! (G. alpcstre R. et S. h. j. Guebh. mânuse.; G. pusillum E- del l. c. 35; Cz. Flora XIX, 60 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 4; G. pumilum h. j. Guebh. mânuse.); în m-țil BucegI; pe vfcrfu Penteleulul. 7. carpathicum Poreius. — Prin pășunile stîncose și cal- care din regiunea alpină. - Pe vîrfu Bucegilor. Obs. — Se mal citGză : ti. vero-mollugo Walt, pe colinele aride din Moldova inferiâră (Guebh. mânuse.). — ti. rnbrua L. în Moldova _ 25£ (Cz. et 8z. l. c. 4).— ti. aprieiUB Sibth. et Sm. pe colinele de la Puțini (Guebh. mânuse.). — ti. div&ricatUB Lam. în m-țil Buzăului între Pi* râul Plrscovu și Bîsca-mare (Hoff. Excurs. 1863 l. c. 118). XLIX. VALERIANACEE. VALERIANA L. — Valeriană. V. exaltata Mikan; V. offeinalis a. altissima Koch; F. altissima Romcm. V. înaltă. — Prin finețele .și (tădurile u- mede din munți. — In m-țil Vîlcel pe valea Lotrului la BrezoiQ. — luliu-August. V. officinalis L. V. ojicinală. — Vulg. Odolen, Năval- nic, Gușa-porumb ului. — Prin finețe umede și păduri uni- brose, pe lîngă pîrăie. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 60 et ExricJ; Guebh. mânuse.; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 3; Sz. mânuse.); în distr. BacăQ la VerșescI; la Agiud (Burri Exsie.); în m-țil Buzăului către Bîsca pe m-tele Tega; în m-țil Prahovei la Sinaia către polele Furnicel; pe lîngă BucurescI la Cotroceni! (Gr. An. 30), IhidescI, Chitila •și CiocănescI; în Dîmbovița la GherganI, Titu, Tîrgovlslea și Clina-Fenel; în Vlașca la Comana; în Muscel la Isvoru- între-|>etre (D. Br. Fragm. I. c. 98); în Argeș la Stolnici; în Gorjifl la schitul Locurl-rele; în Mehedinți la Vîrciorova pe valea Bahnei; etc. — Of Haiti-1 uit iu. p. minor Koch.— In m-țil Vîlcel la GolotrenI |>e Fdrfeca; în Argeș pe m-tele Urtjica ; etc. V. sambucifolia Mikan. V. cu fol de soc. — Prin pădu- rile umede și pe lîngă torentele din regiunea subalpină. — în Moldova (V. exaltata Cz. Flora XIX, 60 [non Mikan.j et Exsie. 1; Cz. et Sz. I. c. 3) prin m-țil Bacăului la Palanca pe lîngă Pîrâu-șanțulul; în m-țil Prahovei la Sinaia pe malu- rile Peleșulul lîngă Pavilionul de vînălure al regelui; ctc. — fț luniu-August. s*³ V. dioici L. F. dioică. — Prin fînețele umede din re- punea subalpină.— în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 3) prin regiu- nile inferidre ale Cdhlăulul (Edel l. c. 36).— Maiu-luniu. V. tripteris L. F. tripteră. — Prin locurile umede stîn- cose și umbrdse din regiunea subalpină. — în Moldova (Cz. el Sz. I. c. 3; F. heterophylla Cz. Flora XIX, 60 [non Bmg.] ct Exnc. f ; Cz. et Sz. I. c. 3; F. elongata Cz. Flora XIX, 60 [non L.J et Exsic. !; Cz. et Sz. I. c. 3) prin regiunile in- feriâre ale Ohlăulul (Edel l. c. 36); în m-țil Bacăului la Palanca pe TărhăușSl și Arșița; în m-țil Prahovei la Sinaia pe valea Peleșulul! (Gr. En. 31), pe Piscu-cânehil, în Bu- cegî (Fr. 85) la schitul Pescera de la Ialomița, și la Preddl; in m-țil Dîmboviței ț>e Nucet; etc. — 2). Maiu-August. V. montana L. F. montană.—Prin locurile umede, stîn- cfae și umbrâsedin regiunea subalpină.—în Moldova (Cz. el Xz.l. c. 3) |>e Cehia ti (Edel l. e. 35); în distr. Sucevei la Bro- sceni (Burri Extic.!); în Prahova pe m-tele Ză'janu (HojT. Excurs. 1862. I. c. 118 et Exsic. /), la Sinaia pe valea Pe- leșulul! (Gr. En. 31 ct Exsic.!) și a Prahovei; înBucegl pe Furnica și la schitul Pescera de la Ialomița; în Muscel pe m-teleSturu (D. Br. Fragm. I. c. 98).— luniu-August. V. simplicifolia habath. F. cu fol tâmple. — Prin lo- curile ude și umbrose de pe lîngă torentele din pădurile subalpine. -- în Prahova la Predel. - Maiu-luuift. V. saxatilis L. F. de si inel. — Pe stîncile calcare din regiunea alpină.— în m-ții Moldovei (Cz. et Sz. I. c. 3) pe Cehlăă (Edel l. c. 35). VALERIANELLA Poli. — Valerianelă. V. olltona lJoll. F. Fetica. — Vulg. Fetică, Salata- mielului. — Prin locuri cultivate, vil, câmpuri și ddlurîste- rile. - în Moldova (Fedia olitoria WaM. Cz. Flora XIX. 60 et Extic.!; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 3; Sz. manuxe.) 254 pe lîngă Iași la Nițelea; pe lîngă Bucurescî la Bănăsa (D. Br, Fragm. I. c. 98), Mărcuța și FundenI (Gr. Exsic.!); ÎD Argeș la Stolnici; pe lîngă Craiova pe malul Jiului la Buco- văț; în Gorjitt pe malul Tismanel la Roșia; etc. — 01- priliti-Maiu. V. Morlaonl DC.; V. dentata Poli. V. lui Morison. — Prin locuri cultivate, semănături, câmpuri și coline sterile. — în Moldova (Fcdia dentata Edel L c. 39; Cz. ct Sz. I. c. 3; Sz. mânuse.). — Q AprUiu-Maiu. p. lasiocarpa Koch.; V. pubesems Alerat; Fcdia dasy- carpa Stcv. — Pe lîngă Bucurescî la Mogoșoia, Chitila și la Periș în valea Cocioc (Gr. Exsic.!); în Vlașcala Coniana. V. turgida Bctckc. Ir. turgida. — Prin fine(e uscate, locuri aride și inuntose. -- La Vîrciorova către Porțile-de- fer! (Borb. U. Jcl. 76; Simk. 559). — Q Alaiu-lumii. Obs. — Se mal citezi : V. costată DC. prin viile din Moldova infe- riâră (Guebh. mânuse.). L DIPSACEE. DIPSACUS L. — Dipsac. D. sylvestns Mill. D. de pădure. — Vulg. Far malurile mlaștinilor și ale pîrăilor. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 60 ct Emârd; Edel l. c. 39; Cz. ct Sz. I. c. 4 : Sz. mânuse..); pe lîngă Iași la Nebuna, Nițelea, Schitul- Tăriță și Repedea ; la Berlad; ȚigănescI (D.ferox Guebh. mantise.?) în distr. Bacăft la VerșescI pe valea Taslăulul: pe lîngă Bucurescî (Gr. En. 31 rt Exsic.!) la Bănesa pe malul Colentinel, la Titu și Gherganl; în Vlașca la Co- mana; ele. — Q I>ilitt-Se.ptentbre. p. pinnatijidus Koch. — Tot în acefeșl locuri cu specia genuină. D. laciniatus L. D. laciniat. — Prin finețe și tufărișuri umede, pe marginea pădurilor, pe malurile apelor. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 4; Sz. mânuse.) în:m-țil Bacăului la Câmpeni pe lîngă baia de păcură; pe lîngă Bucurescl Itir.En. 30 et Exsic.!) la Bănăsa ț>e malul Colentinel și la Gocănescl; în Vlașca la Comana; etc.— Qluliu-August. D. pilosus L. D. pe ros. — Pe malurile umbrose ale nu- rilor. prin fuidurl și tuferișurl umede. — în Moldova (Cz. flora XIX, 60 et Exsic J; Cz. et Sz. I. c. 4) pe lîngă Iași IaHadîrnb și Mironesa (Sz. mânuse.); la m-stirea Agapia; în distr. Bacăti la VerșescI pc malul Turluiulul; |>e lîngă Bucurescî la Grivina (Gr. Exsic.!); în Argeș pc m-tele Ur- (|iea; în in-lil Gorjiulul și al Vîlecî (IfojT. mânuse, et Exsic.!) laOlănesci și căi re m-stirea Cozia.— luliu-August. CEPHALAR1A Schrad. — Cefalarie. C. transsylvanica Schrad. C. fransilvanicu. - Pe mar- ginea agriilor și a viilor, pe câmpuri și coline aride. ■ — în Moldova (Edel l. c. 39 ; h. j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 4; Srabiusa leuca ut ha Cz. Elora XIX, 60 [non L. nec Bmg.] et Exsic.!) pe lingă Iași la Șăpte-omenI (Scabiosa traussylvanica L. Sz. mânuse.) și la Bucium; la Agiud (Burri Exsic.!); la Ploescl (Al.! ap. Kanitz l. c. 210) și în BucegI către Obîrșia laiomițel (Hoff. Excurs. 1863.1. c. 120 el Exsic.!)!; pe lîngă Bucurescl la Merinani, Mogoșoia și Buftea; în Vlașca la Comana și Prund ; în Boljift la pădurea Lenma; etc. — 0 /uliu-Septembre. C. comiculata Recm. et Schult. C. corniculată. — Prin locuri țietrose și sterile, coline aride. - în Moldova (Sca- biosa comicnlata IF. Kit. Cz. Elora XIX, 60 et-Exsic.!, Cz. d Sz. I. c. 4; Sz. mânuse.); în Covuriuiă la Pechea 256 (Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la CristescI (V.! ap. Ka- nitz l. c. 210). — luliă-Septembre. Obs. — Se mal citâză : C. Utariea Schrad. prin ptrlâgele din Mol- dova ioferiâră tfjuebă. mânuse), KNAUTIA Coult. — Knauiie, K. Ion gi folia Koch. K. cu fol lungi. — Vulg. Muscaiu- draculul. — Prin pășunile stîncose din regiunea subalpină și alpină. — în Moldova (Scalnosa longifolia Kit. Cz. ct Sz. I, c. 4) pe vîrfu Cghlăulul! (Edel l. c. 35); în m-țil BucegI la schitul Pescera de la Ialomița! (Fr. 89) și la Predd ; în Argeș pe m-tele Cozia ; în Gorjiă la schitul Lo- curl-rele. — 1 uliu-August. K. sylvatica Duby. K. de. pădure. — Prin |>ădurile um- brose din munți. — In totă Moldova (Guebh. mânuse.); în Muscel pe m-tele LerescI (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 31); la Curtea-de-Argeș (Gr. Exsic. !): etc. — 1 uliu-August. p. lancifolia Heuff. — Prin pădurile din regiunea subal- pină. — în m-ții Vîlcel la Olănescl. 7. dipsaeifolia. — în m-ții BucegI la schitul Pescera de la Ialomița (Scabiosa dipsaci folia Host. Winkl! sec. Ka- nitz l. c. 211). K. Drymeja Heuff. K. Drymcja.— Prin pădurile de pe coline și din munții puțin înalțl. — Pe lîngă Cemețl la lor- gutova, Dumbrăvița (Gr. Exsic.I) și între Gura-Vaiel și Vîrciorova. — luniu-August. K. arvensis Coult. K, dc câmp. — Vulg. Muțcatu-dra- rulul. — Prin finețe, tuferișurl și spinării, prin poenile de prin păduri și pe coline. — In totă Moldova (Guebh. mâ- nuse.; Scabiosa arvensis L. Cz. Flora XIX, 60 et Exsic.!; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. l.c. 4; Sz. mânuse.; S. arvensis var. roșea Cz. et Sz. I. c. 4 et Exsic. 1; Sz. mânuse.; S. syl- vatica Cz. Flora XIX, 60 [non L.] et Exsic.!; Cz. et Sz. 257 /. c. 4; Sz. mânuse.; S. dl ver ai folia Cz. Flora XIX, 60 ftion Bmg.] ct Exale.!; Cz. et Sz. I. c. 4; Sz. mânuse.); la BroscenI (Burri Exsic. !)* pe lîngă Berlad la Slobozia (D. Br. Fragm. I. c. 98); la Nemții (Seabiosa flavcscens Gr. En. 31 [nan Griseb. et Sch.f et Exsic.!); în distr. Bacăă la VerșSscI; la Agiud (Burri Exale. !); în Prahova la Pre- dai, în Ilfov (Gr. En. 31) între Chitila și CiocănescI; în Wa?ca la Comana; în m-țil Gorjiulul și al Vîlcel(Hoff. ma~ mc. ct Exale.!) la GolotrenI; în Mehedinți la lorgutova și Hinova (Gr. Exsic. !); etc. — 9} luniu-August. {1. intrgrifolia Heuff. — în Moldova (Seabiosa Suceisa Cz. Flora XIX, 60 [non L.] et Exale. !; h. j. Guebh. mâ- nuse.) pe lîngă Iași la Repedea; la m-slirea Agapia (K. agi- vatica Gr. En. 31 [non Dubg] et Exale.!); în distr. Bacăă la Verșfiscl, Caraclăîî si Moșia-Ocnel; în Muscel; la Tergo- viștca (£?. inlegrifolia Sehott l. e. 472 ?); la Curtca-de-Ar- geș în valea Hotei (Gr. Exsic. !) \ în Vîlcea la BălcescI și pe valea Lotrului la Brezoiă. K. atrorubens Janka in Uit. ad D. Br. K. negra-pur- purie.—Limb calicinal subcilindraceft, atenuat-8-aristat, cu ariste aprope de doue ori mai lungi de căi limbul; cu sete (itrtae) între ariste nule seft forte scurte; cu pedicelul calici- nal (stipex) forte distinct. — Alaiu-luliu. Staț. fi abit. — Prin finețe uscate, tuferișurl și spinerit. — In Ro- mânia (Trichera arrensis rar. purpurea Hoff. Exsic.!) pe lîngă Bucu- rescI pe marginile Colentinel (K. hybrida Gr. En. 31 [non Coult.] el Rrsicl: K. hybrida fk integri fol ia Gr. En. 31 [non G ren. et Godr. nec aiwr.jet Exsic.!) la FerestrSO, Mărcuța, Chitila, Buftea și Ciocănesc!; in Vlașca la Comana. Obs. — Forte afină cu K. macedonica Griseb., de care totuș! difere : prin limbul calicinal subcilindraccil atenuat-8-aristat (limbus calyci- nus tubcylindraceus attenuatus-8-aristatus). 6ră nu scurt apert cam- panulat și abrupt-8-aristat; prin arislele aprope de doue ori mal lungi de cât limbul (aristae limbo fere duplo longiorcsf eră nu de lungimea limbutul; prin setcle dintre ariste nule stil forte scurte (setae inter a- ristas nullae vel brevissimae), 6ră nu cu sole numerose întrccCnd in lungime jumătatea aristelor, prin pedicelul calicelul forte distinct (stipex calycis distinctissimus). 6ră nu de abia distinct. 17 ____258 _ SCABIOSA L. — Scabiosă. 8. nCranica L.; S. tenuifolia Willd. [non Bmg.]; Astc- rocephalus ucranieus Spreng. S. ucranică. — Prin locuri sterile și nesipuse.— In Moldova inferioră (Guebh. mânuse.); pe lîngă Craiova la Trel-Fântănl și către pădurea Brestel; în Mehedinți către Porțile-de-fer și Bahna pe m-tele Cur- chia. — luliu-August. 8. Colmnbaria L.; Astcroccphalus Columbarius Spreng. 8. columbarie. — Vulg. Museatu-draculiă. — Pe coline uscate și prin ftnețele stîncâse din munți. — în Moldova (Guebh. Exsic. in herb. Paris.!; Cz. et Sz. I. c. 4) pe lîngă Iași la SucușănI (Sz. mânuse.) ; în Argeș pe m-țil Unjica și Cozia; în m-țil Vîlcel la fruntarie către Pasul Tumul- roșu (Fuss FI. TranssUv. 301), și la GolotrenI pe m-tele Forfeca. — cT luniu-August. 8. ochroleuca L.; S. Columbaria p. ochroleuca Ledeb.; Astcroccphalus ochrolcucus Spreng.; A. Columbarius p. c- chroleucus Lag.; S. flavcscens Griseb. et Sch. S. galbena. — Vulg. Sipică. — Prin finețe uscate, locuri năsipâse de pe ddurl și din munți. — în tdtă Moldova (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 716 ap. Nym. Consp. 343; S. tenuifolia, Cz. ct Sz. I. c. 4 [non Bmg. nec Willd.]; S. polymorpha Cz. Flora XIX, 60 et Exsic.!; Edel l. c. 36; Cz. et Sz. l.c. 4; S. leu- cantha Cz. Flora XIX, 60 [non L. nec Bmg.] et Exsic.!; Edel l. c. 39; Cz. ct Sz. I. c. 4); în districtul Sucevei la BroscenI (Burri Exsic.!); pe lîngă Iași (K/ ap. Kanitz l. c. 55); în districtul Bacăă la VerșăscI, Caraclăă și Moșia- Ocnel; în Prahova către Sinaia și în Ilfov (S. flavcscens Gr. En. 31 p. p. ct Exsic.!) la BucurescI, Merinani, Chitila, CiocănescI; în Vlașca la Comana; în m-țil Muscelului (D. Br. Fragm. I. c. 98); în Argeș la Stolnici, DăescI, și pe ni- țele Urzica; la Râmnicu-Vîlcel și la GolotrenI; în Gorjiu 259 la Poiana; în Mehedinți către Bahna pe m-tele Cur- chia; etc. — JuniU-August. 8. banatica w . Kit.; Astcrocephalus banaticus Spreng. S.banatwă. — Pnn locurile stîncose și umbrose din munți, -în districtul Sucevei la BroscenI (Burri Exsic.!); în Pra- hova la Pred61; în Vîlcea pe valea Bistriței mal sus de mă- ture (Gr. Exsic.!); la Vîrciorova către Porțile-de-fer și pe valea Bahnei. — Qf Juniu-August. 8. lucida Vili. S. ludtdre. — Prin pășunile petrose și pe stîncile din regiunea subalpină și alpină. — tn Moldova (S.țwnUa Cz. Flora KXK, 60 [non Poir.J ct Exsic.!; S. alpina Cz. Flora XIX, 60 [non L.J ct Exsic.!; S. Colum- bariaEdel l. c. 39 [non L. J ct Exsic.l) pe vîrful Cehlăulul! (Janka ap. Kanitz l. c. 210); în m-țil de la T6rgu-Ocnel (GiM. mânuse.); în m-țil Buzeulul pe Pentelett la Cășărie; in m-ții BucegI pe stîncile de la schitul Pescera de la Ia- lomița! (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 120 ct Exsic.!; S. stricta IV. Kit. Gr. En. 31 ct Exsic.!) și pe valea Babelor; etc. — cf hdiu-August. 8. Succisa L.; Sucdsa pratensis Moench. 8. Sucdsă.— Vulg. Ruin. — Prin fînețele umede din pădurile și tuferi- șurile regiunel montane. — în Moldova (Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 4); în distr. Iași la Osoiă și Voinesci (Sz. mâ- nute.!); la Agapia (Gr. En. 31 ct Exsic. !), m-stirea N6m- țulul și la schitul Sihla; în in-țil Bacăului la Moșia-Ocnel; pe delul Strajă și la Mănăstirea-Cașinulul; în Prahova la Sinaia (Gr. Excurs. I. c. 339 ct Exsic.!; Gr. En. 31) ; în Muscel la polele m-telui LerescI (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 38 et Exsic.!); la Curtea-de-Argeș în valea Hotel (Gr. Ex- ric.!); în m-țil Gorjiulul și al Vîlcel (Hoff. mânuse.); etc. — hdiu-Scptembre. OH— Se mal cil6ză : S. snaveolens DesJ. în Moldova (6’. canescens W. Kit. Cz. et Sz. I. c. 4). — S. nilenifolia W. Kit. în Prahova pe m-tele Z&ganu (Hof. Excurs. 1863, /. c 118). 2G0 LI. SYNANTHEREE. I. CORYMBIFEBE. EUPAT0R1HM L. — Eupalorie. E. Cannabinum L. E. cu fol de cânepă.—Vulg. Cânipa- codrulul, Dumbravnic, Cânepioră, Câncpolă. — Prin locu- rile umede și umbro.se, pe lîngă pîrăile din păduri. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 71 et Exsic.!; Edel l. c. 41; Sz. mânuse.) superioră (Guebh. Not. 23 et mânuse.) pe lîngă Iași Ia Nițelea; în m-țil Bacăului la Slănic (D. Br. Fragm. I. c. 100), Căinpenl și VerșăscI; la m-stirea Agapia (Gr. Erbor. I. c. 129 et Exsic. !) și pe dălu Pahoniel; în m-ții Buzăului la Bîsca pe Tega; în Dîmbovița la Titu și Gherganî (Gr. En. 31 et Exsic. !; Kauitz l. c. 216); în m-țil Gorjiu- lul și al Vîlcel (Hoff. mânuse, ct Exsic.!) pe malul Oltului către m-stirea Cozia ; etc. — luliu-August. ADENOSTYLES Cass. — Adenostil. A. albifrons Rchb.; A. albida Cass. A. cu fol albe. — Vulg. Cîucurașl, Florca-ciumrl, Bosacă. — Prin pădurile umbrose din regiunea subalpină, pe malurile torentelor și a pîrăilor. — în Moldova (Cacalia albifrons L. fl. Cz. Flora XIX, 71 ct Exsic.!) superioră (A. Fctasitcs Bl. et Fing. Guebh. mânuse.) pe Căhlăă (C. albif rons Edel l. c. 36); în m-țil Bacăului la Palanca pe lîngă Pirâu-șanțulul; în m-țil Prahovei la Sinaia pe Piscu-cânelul și către polelc Furnice! și a Babelor; etc. — luliri-Auyust. K. alpina Bluff. ct Fing. A. alpină. — Prin pădurile subalpine și pășunile alpine, pe malurile pîrăilor. — în m-țil BucegI (.1. viridis Cass. Fr. 87) pe valea Babelor. — 9}. luliu-Aiigurt. ____261__ H0H061NE Cass. — Omogină. H. sylvestris Cass. O. de pădure. — Prin pădurile din regiunea subalpină.— în Moldova (Sz. Exric.!: h.j. Guebh. mânuse.). — fț Maiu-luniu. H. alpina Cass. O. alpină. — Vulg. Rotungiăre. — Prin pădurile și pășunile subalpine și alpine. — în Moldova (Pc- tarife* alpina* Scop. Cz. Flora XIX, 71 et Exric.!; Cz. et Sz. I. c. 48) superidră (h. j. Guebh. mânuse.; H. discolor h. j. Guebh. mânuse, [non Ca**.]) pe Căhlăă (Tusrilago al- pina L. Edel l. c. 36); în m-țil Bacăului la Palanca pe vîrfu Tărhaușulul și a Tărhăușălulul; în m-țil Buzăului pe Penteleă; în m-ții Prahovei pe BucegI! (T. alpina Hoff. Excurs. 1863, l. c. 119) în valea lalomițel! (Fr. 86), Fur- nica și la PredSl pe Susaiă; etc. — 9| luniu-luliu. H. discolor Cass. O. discoloră. — Prin pășunile din re- giunea alpină. — în BucegI pe Obîrșia.— 9} luniu-Iuliu. TUSSILA60 L. — Tussilag. T. Farfera L. T. comun. — Vulg. Podbal, Podhel. — Prin locurile argilâse și umede, pe lingă pîrăie. — în t6tă Moldova (Cz. Flora XIX, 71 et ExricJ; Edel l. c. 37; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 49; *S’z. mânuse.); pe lîngă lași la Repedea și Nițelea; la Tîrgu-Nămțulul; în m-țil Ba- căului la Slănic; în Prahova la Văleni (Gr. En. 31) și Si- naia; pe lîngă Craiova la Bucovăț; în in-țil Vîlcel la Olă- nescl; etc. — 9| Martin-Apriliu. PETASITES Gaertn. — Petasilă. P. OfflcinaliS Mocnch. P. oficinală. — Vulg. Captalan, Căptalacl, Brustur, Brustur-dulcc, Rădăcina-ciumcl. Cu- 262 curuz, Sudorca-lapteluT. — Pe lîngă pîrăile din pădurile regiunel montane. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 71 ri Exsic.!; Cz, et Sz. I. c. 48) superiâră (Tussilago Pctasites Hoff. Edel l. c. 37; P. vulgari* Desf. h. j. Guebh. mânuse.; P. vulgari* 0. subfemineus h. ;. Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la Repedea (Sz. mânuse.; P. hybridus Sz. mânuse.) și la Nițelea (D. Br. Fragm. I. e. 100); la m-stirea Nâmțulul (Gr. En. 31); în m-țil Buzăului către Valea-largă (Tussilago hybrida Hoff. Excurs. 1863, l. c. 118); în Muscel la Câmpu- lung pe malurile Rîu-Tîrgulul (T. Pctasites Hoff. Excurs. 1862, l. c. 40) și la ConțescI (Gr. Exsic.!); etc. — 2| Mar- tin-Apr Uiu. P. albuș Gaertn. P. albă. — Vulg. Cucuruz. — Pe ma- lurile torentelor din pădurile subalpine și montane. — în Moldova superidră (Cz. et Sz. I. c. 4; h.j. Gucbh. mânuse.; P. ramosus Cz. Flora XIX, 71 ci Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 48; P. niveus Cz. Flora XIX, 71 [non Bmg.] et Exsic.!; h.j. Gucbh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 48; P. niveus 0. sub- femineus k. j. Gucbh. mânuse.; P. paradoxus Cz. et Sz. I. c. 48 [non Bmg.]) pe Cghlăft (Tussilago nivea Edel l. c. 36 [non Vili.]); pe lîngă Iași la Voinescl. m-stirea Stavnicu, MironGsa și PoenI (Sz. mânuse.); la m-stirea Nămluluî (P. niveus Gr. En. 31 [non Bmg.] et Exsic.!); în m-țil Pra- hovei la Sinaia (Gr. En. 31) pe malurile PeleșuluL—0} Apriliii-Maiu. Obs. — Nu scifl ce pot fi : P. tomentosiis DC. indicat la Scînteia (Guebh. mânuse.) și Tussilago palustris de pe CGhlftQ (Edel l. c. 36). L1N0SYR1S DC. — Linosiridă. L. vulgaris Cass. L. comună. — Prin fînețele și tufări- șurile de pe colinele aride. — în Moldova (Chrysocoma Li- nosyris L. Sz. Exsic.!) inferioră (Guebh. mânuse.); pe lingă Iași la C6da lazuluI-Chirițeî și la Șăpte-Omenî (Sz. mânuse.); în m-țil Bacăului la Caraclăă pe Baba-ghicea și pe Moșia- ____263 Ocnei la Strajă; în Ilfov la Ciocănești; Titu (Gr. En. 34 et Exsic.!; Kanitz l. e. 214); în Vlașca la Comana și Prund (GalatcUa Linotyris Rchb. Jil, D. Br. Fragm. I. c. 99); în m-țil B uz & ului către băile de la m-stirea Nifon și Bîsca- mare (Chris. Linotyrit Hoff, Excurt. 1863, l. c. 117 ct Exsic.!); f>e lingă Craiova la Simnic; în m-țil m-stirilor Co- zia, Bistrița și Tismana (Hoff, mânute. et Extic.!). — ’4 zi ugust- Se ptembre. L villosa DC. L. partita. ~ Pe ctolinele aride și n6- sifM>se. — în Moldova in fericiră (Guebh. mamite, et Extic. n. 195 ap. Nym. Contp. 386). — 9| Septembre. ASTER L. — Astru. A. alpinns L. A. alpin. — Prin pășunile stîncose din regiunea alpină. — în Moldova (Cz. Elitra XIX, 71) pe C6- hlăil (Edel l. c. 36); în m-țiî Sucevei la BroscenI (Burri Eriric.!); în m-țil Buzeulul pe vîrfu Penteleulul; în m-țil Muscelului către Dîmboviciora (Hoff. Excurt. 1862, l. c. 39). — Q| luliu-August. A. Amellns L. A. Amel.— Vulg. Rușa-de-tomna-vîneta^ Shliți-vineta. — Pe colinele aride, prin spincrit, tuferișnri, prin locurile petrtise din regiunea montană. — în totă Mol- dova (Cz. Flora XIX, 71 et Exsic. I; Edel l. c. 41; Guebh. mânuse.); în distr. Iași la Solonețl, TrifescI, Adamachi (Sz. mânuse.) și HărpășCscI; în distr. Bacăă la VerșăscI pe dâlu Osoiulul, Brătila, Caraclăă; la Agiud ; în Rîmnicu-să- rat la Cucu; în Ilfov la CiocănescI (Gr. En. 32 et Extic. !; Kanitz l. c. 214); în Vlașca la Comana și Prund (D. Br. Fragm. I. c. 99); în Argeș pe m-tele Urzica; în m-țil Gor- jiului și al Vîlcel (A. betsarabicus Hoff, mânute, et Extic.!) la Pasul Tumu-roșu f.l. Escudo-Amcllut Futt FI. Trant. 312 [nan Koch]), Căciulata, Harmasariă și la Golotrenl pe m-tele Naroțu. — August-Scptembre. ____2fH____ A. Tripolium L. A. Tripoliu. — Prin fînețele și locurile sărate și mlăștinâse, pe lîngă saline.—în Moldova inferidră (Tripolium vulgare Nees. Guebh. Not. 11 et mânuse.) pe lîngă Prut și Dunărea (Edel l. c. 38); la salinele de Ia Tîrgu- Ocnei! (Hacq. II, 149 ; Hoelzl l. c. 441); în m-țil Buzăului la Sarea-luI-Buzgă; în Prahova la Telega. — Septembre. p. pannonicus Blluff. et Fingech.; A. pannonicus Jacq. — Prin fînețele mlaștinose și sărate. — în Moldova (A. Tri- poli umCz. Flora XIX, 71 [non L.] et Exsic. !) inferiorii la Mangina (Tripolium vulgare p. panuonicum Guebh. mânuse, et Exsic.! n. 189 ap. Nym. Consp. 387); pe Ungă lași la CoslulenI, PrisacanI, Țuțora (A. Tripolium Sz. mânuse.), Vișan, CucutenI și la Podul-Ilâiel. 7. diffusum Nees. — Prin mlaștinile sărate de la Galați (Tripolium vulgare var. diffusum DC. Guebh. mânuse.). 6ALATELLA Cass. — Galatdă. G. punctata Cass.\ Aster acris L. G. punctată. — Prin flnețele umede și sărate. — în Moldova (Aster punctatus W. Kit. Cz. Flora XIX, 71 et Exsic. [nom. A. canus]!) centrală și superiorii (Guebh. mânuse.); )>e malurile Prutu- lui și a Dunărei (â. punctatus Edel l. c. 38); pe lîngă Iași la c6da lazului-Chirițel, pe șgsul Vladniculul și la ChiperescI (Sz. mânuse.); la Făurel (G. punctata p. inscidpta DC. Guebh. mânuse.) și ȚigănescI (G. dracunculoides Guebh. mânuse.); în Vlașca la Comana către valea Gurbanulul și la Prund (G. insculpta Nees. (D. Br. Fragm. I. c. 99); ele.— 9} August-Septembre. G. cana Nees. G. cu fol albicidsc. — Prin finețe și tufă- rișuri. — în Moldova (Aster canus W. Kit. Cz. Flora XIX, 71; Edel l. c. 41) pe lîngă lași către GoronI (Sz. mânuse.); în m-țil Gorjiulul și al Vîlcel (Hoff. mânuse, et Exsic.!).— August-Septembre. 265 BELLI8 L. — Bdidă. B. perennis L. B. perenală. — Vulg. Bănuți, Bănuțul, Flâre-frumosă. — Prin livecJT, finețe si pășuni. — în Mol- dova superioră (Sz. Exsic. [nom: B. annua]!; h.j. Guebh. mânuse.); la Fălticeni .și Celatea-NSmțuluI (Sz. mânuse.); în Vilcea la pasul Turriu-roșu (Fuss. Fl. Tr. 313); iar în Muscel la Nămăescl .și la BucurescI în Cismegiă (Gr. En. 32) cultivat saă subsj>onlanett.— 2} Apriliu-Sejttembre. ERIGERON L. — Erigeron. E. eanadense L. E. de Canada. Vulg. Batrinis, Spi- rince, Șoricel, Steluță. — Prin locuri cultivate și inculte, pîrlâge, dărâmături, pe lîngă locuințl și drumuri, printre petrele de pe matca rîurilor.— în Moldova (Cz. Flora XIX, 71 ct Exsic.!', Sz. mânuse,; E. racemosum Cz. Flora XIX, 71 [non Bmg.] et Exsic.!) totă (Guebh. mânuse.); la Iași- (VJ ap. Kanitz l. c. 63); Bârlad (D. Br. Fragm. I. c. 99); Agiud (Burri Exsic.!); în distr. Bacăă la Caraclăă; în Ilfov (Gr. En. 31 et Exsic.!; Kanitz l. c. 215) jie lîngă BucurescI; in Vilcea la BălcescI și GolotrenI; în Gorjiă la Roșia; etc.— 0 luliti-Septembre. E. acre L. E. acru. — Pe Câmpuri și ddluri aride, prin locuri sterile din munți. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 71 ct Exsic.!; Edel l. c. 41; Sz. mânuse.) centrală (Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași (V.! ap. Kanitz l. c. 63) la Nițelea; în m-țil Bacăului la VerșgscT, Caraclăă, Comănescl și Slă- nic (D. Br. Fragm. I. c. 100) ; la Agiud (Burri Exsic.!); în Prahova la Sinaia (E. carpathicum Gr. En. 32 [non Griseb.] et Exsic.!; E. Villarsii Gr. En. 32 [non Bell.] ct Exsic.!), în BucegI (E. alpinum Gr. En. 32 [non L.] ct Exsic.!) și Predai; în Ilfov (Gr. En. 31 ct Exsic.!; Kanitz l. c. 215); Ia Buftea și Crivina; în Muscel (Inula graveo- 266 Ichh D. Br. Fragm. I, c. 100 [mm L.]); în m-tiî Dîmbovi- ței pe Plaiul-Domnesc; la Argeș pe m-lele Urzica și Cozia; pe lîngă Craiova la Treî-Fântănî; în Rîmnicu-Vîlceî și la Golotrenî pe Forfeca; etc. — c? lulit-Augntt. E. al pi num L. E. alpin. — Prin pășunile petrose din regiunea alpină. - în Moldova (Edel l. c. 37) pe vîrfu Ce- hlăuluî; în m-țiî Bucegî la Omu (4. 51) și Babe. — lidiii-Augutt. E. uniflorum L. E. uniflor. — Prin pășunile petrose din regiunea alpină.—în m-țiî Moldovei (E. alpinum Cz. Flora XIX, 71 [non L./ et Extic. /nom. Atter alpinii*/!; h.j. Guebh. mânute.) pe vîrful Cehlăuluî (Janka! ap. Kanitz l. c. 215); în Bucegî pe Obîrșia și Babe. — hdiu-Augutt. SOLIDAGO L — Sdidagină. 8. Virga aurea L. S. Vargă-de-aur. — Vulg. Varga- de-aur, Splinuța-de-aur. — Prin păduri și tufărișuri, lo- curi stîncâse, pănă în regiunea subalpină. — în totă Mol- dova (Cz. Flora XIX, 71 et Extic.!; Guebh. mânute.); în m-țiî Suceveî la Broscenî (Burri Extic.!); pe lîngă la.șî la Nițelea (D. Br. Fragm. I. c. 99); în m-țiî Nemțulul; în m-țiî Bacăuluî la Caraclăă, Măgura-Ocneî și Slănic; în distr. Buzeă la Becenî (Gr. En. 31 et Extic.!; Kanitz l. c. 215); în Prahova la Predel; în Ilfov (Gr. En. 31 et Extic.!) pe lîngă Bucurescî; în Vlașca la Comana și Prund; la Curtea- de-Argeș (Gr. Extic.!); în m-țiî Gorjiuluî la Roșia; în m-țiî Vîlceî (Hoff. mânute, ct Extic.!) la Bălcescî și Golo- trenî pe m-tele Fârfeca; etc. — luliu-Augutt. TELEKIA Bmg. — Tetekie. T. speciosa Bmg. T. frumota. — Vulg. Laptucu-oiel, Lâput-dc-âic, Brutiuru-âici, Bruttan. Clocociov. — Prin 267____ locurile umede și pe lîngă torentele din pădurile umbrâse ale munților. — în Moldova (Cz, Flora XIX, 72 et Exsic.!; h, j, Guebh. mânuse.); în regiunile inferiore ale Ohlăulul (Buphthalmum cordifolium W. Kit. Edel l. c. 36); la Călu- găreai către pâlele lui Petru-Vodă, la schitul Sihla .si la Agapia-în-d61; în m-țil Bacăului la Tîrgu-OcneT pe Măgura- Ocnel, la Slănic, Mănăstirea-Cașinulul și la Palanca; în m-ții Buzeulul pe lîngă Bîsca si pe m-tele Tega; în m-țil Prahovei la Sinaia pe valea Peleșuluî (Gr. En. 33), către Piscu-cânelul și la Predai; în m-țil Dîmboviței pe Plaiul- Domnesc și la Cetățeni; în Muscel j>e lîngă Dîmboviciora (Buph. cordifolium Hoff. Excurs. 1862, Z. c. 39 et Exsic.!) la Pesceră (Z>. Br. Fragm. I. c. 100); în Argeș către p6- lele m-teluî Cozia la Văratică; m-țil m-stirilor Bistrița, Co- zia și Tismana (Hoff. mânuse, et Exsic.!) și la schitul Lo- curl-r61e; la Rîmnicu-Vîlcel în Zăvoiă; pe valea Lotrului la Brezoitt; etc. — luliu-August. Obs. — Guebhard (Not. 23) indică, din erore, ac6stă plantă și prin împrejurimile lașului, dar In acostă localitate ca nu provine. 1NULA L. — Inulă. I. Heleniom L. 1. larbă-mare. — Vulg, larbă-mare. Oman. — Prin finețele umede, pe lîngă pîrăie. — în totft Moldova (Cz. Flora XIX, 71 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Edel l. c. 37 ; Cz. et Sz. I. c. 49; Sz. mânuse.); pe lîngă Iași la Nițelea (D. Br. Fragm. I. c. 100) și Lungani; în distr. Bacăă la VerșăscI și Caraclătl; la m-stirea Varatic (Gr. Erbor. I. c. 192); Agiud (Burri Exsic.!); în Vlașca la Comana; în Ilfov, Prahova, Mehedinți (Corvisartia Helenium Merat. Gr. En. 33); în m-țil Gorjiulul și al Vîlcel (Hoff. mânuse, et Exsic.!) la BălcescI; etc. — luliu-August. I. germanica L. 1. germanică. — Prin finețele uscate și tuferișurile de pe colinele aride.— în t6tă Moldova (Edel l. c. 41; Guebh. mânuse, et Exsic. n. 201 ap. Nym. Consp. 208 392; Cz. et Sz. I. c. 49 et Exsic.!; Sz. mânuse.); pe lîngă Berlad la Crîng și Dimitrescl; între Sabar și Argeș (Schott l. c. 479), Ia Comana; în Argeș la Stolnic! (D. Br. Fragm. I. c. 100); în Mehedinți între Schelea-Cladovel și Gura- Văiel ; etc. — luniu-August. I. hybrîda Bmg.; I.gcrmanico-ensifoliaNeilr. I.ibridă. — Prin locuri aride și ierbose. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 71; Cz. ct Sz. I. c. 4; 6'z. mânuse.); în Vlașca la Co- mand. — 2} luniu-August. I. Cil si folia L. 1. cu fol ensiforme. — Pe dâlurile aride și ierbose. — în Moldova (Edel l. c. 41; Cz. et Sz. I. c. 49; Astcr ensifolius Scop. Cz. Flora XIX, 71 et Exsic.!) infe- rioră (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 200 ap. Nym. Consp. 392); pe lîngă Iași către Larga (Sz. mânuse.); pe lîngă Bâr- lad (D. Br. Fragm. I. c. 100); în distr. Bacăă la Caraclăil pe Baba-ghicea; între rîurile Sabar și Argeș (Schott l. c. 479); Ia Comana; la Caracal și Slatina (Schott l. c. 284).— luniu-August. I. salicina L- A CU fol de salcc.—Vulg. Cioroiu.—Prin finețe umede, pe coline aride, prin tuferișurl .și pe marginea pădurilor. — în totă Moldova (Guebh. mânuse.; Edel l. c. 41 ?); în distr. Bacăă la Verșfiscl; la Sinaia (Gr. Excurs. I. c. 339; Gr. En. 34); în Vlașca la Comana ; în m-țil Gor- jiulul la schitul Locurl-rtle.— 9} luniu-August. p. cordata; l. cordata Boiss.; I. squarrosa Griseb. [non L.J. — în Moldova (/. salicina p. asprea [PoiretJ Guebh. Exsic. n. 71 ap. Beck Dcnkschrif. der mathcm.-naturwiss. cl. d. k. akad. d. wissen. XLIV, 303) la Făurel (1. salicina p. latifolia DC. Guebh. mânuse.); la m-stirea Agapia (I. germanica Gr. Erbor. I. c. 129 [non Vill.nec L.J ?; 1. squar- roșa Gr. En. 33 [non L.]?); în Ilfov la Ciocănescl (Gr. Ex- sic. !); în Vlașca la Comana. I. squarrosa L. I. squar 6să. — Prin luferișurile și pă- durile de pe colinele aride.—în Moldova inferioră la Pechea ²G?L (Guebh. Exsic.. n. 203 ap. Nym. Consp. 392; J. spiraeife- Ha L. Guebh. mânuse.). — 9| luliu-August. I. hirta L. I- p^rosă. — Pe coline aride, prin finețe uscate, tuferișurl, pe marginea pădurilor. — în Moldova (Cz. Flttra XIX, 71 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 4-9; Sz. mâ- nuse.; I. montana Cz. et Sz.l. c. 49 [non L.J) superioră (Guebh. mânute, et Exsic. n. 202 ap. Nym. Consp. 391); la m-stirea Nemțulul; în distr. Bacăft la Verșăscî pe delu Osoiulul; la Agiud (Burri Exsic.!); pe lîngă Bucurescl la Periș și Ciocănesc! (D. Br. Fragm. I. c 100; Gr. En. 34 ct Exsic.!); în Vlașca la Comana (D. Br. Fragm. I. c. 100); la Slatina către Olt; în Mehedinți la îorgutova, Dumbrăvița (Gr. Exsic.!), Schelea-Cladovel.— 9| luniu-August. I. Conyza DC. 1. Coniză. — Vulg. Mortca-purieelui.— Prin locuri aride și petrosc, tuferișurl nuintose. — în Mol- dova (Coniza squarrosa L. Edel l. c. 41) pc lîngă Iași la Kusănl, Tomcsci, Goroni (Sz. mânuse.) și la Repedea de- asupra Peîrărieî; în m-t.il Prahovei la i>61ele Buccgilor (C. squarrosa Hoff. Excurs. 1863, l. c. 119 ct Exsic.!); în m-țil m-stirilor Cozia, Bistrița și Tismana (Hoff. mâ- nuse.). — cf luliu-Septembre. I. Oculus Cliristi L. I. Ochiul-lut-Crist. — Prin locuri aride, finețe sterile și prin tuferișurl. — în Moldova infe- rioră (Guebh. mânuse, ct Exsic. n. 70 ap. Bcck l. c. 322; I. campestris Bess. Guebh. mânuse, et Exsic. n 197 [nom. 1. Oc.-Chr.] ap. Nym. Consp. 392); între rîurile Sabar și Argeș (Schott l. c. 479); la Caracal și Slatina (Schott l. c. 284). — luniu-1uliu. I. britanica L. 1. britanică. — Prin locuri și finețe u- mede, pe lîngă pîrăie și mlaștini, pe marginea pădurilor.— în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 49 ; Sz. mânuse.; I. dysrnterica Cz. Flora XIX, 71 [non L.] ct Exsic.!; Edel l. c. 41; 1. Oculus Christi Cz. et Sz. I. c. 49 [non L.[ ct Exsic. !; 1. salicina Cz. et Sz. I. c. 49 [non L.J et Exsic.!; Sz. mânuse.); 270 pe lîngă Iași la Nițelea (D. Br. Fragm. I. c. 100) și Văi- uța (I. Oc.-Chr. Sz. mânuse.?); la Berlad (Cent aur ca tri- chocephala D. Br. Fragm. I. c. 100 [non M. Bieb]); în m-țil Bacăului la VerșăscI, Caraclăă, salina de la Tîrgu- Ocnel, Slănic și ComănescI; la Agiud (Burri Exsic. !)\ în distr. Buzeă la BecenI (Gr. En. 34 ct Exsic.!; Kanitz l. c. 215); la Făurel și Ploescl (Al.! ap. Kanitz l. c. 215); |>e lîngă Bucurescl la Merinani; pe lîngă Craiova în Luncă; în Argeș în pădurea Guran (Gr. Exsic.!); în Vîlcea la Golo- treni pe valea Lotrului; în Gorjiă la pădurea Roșia; în Me- hedinți către Bahna pe m-tele Curchia; ele. — luniu- Septembrc. I. bifrons Lin.; I. glahra Bess.\ Conyza alata Bmg. I. glabră.—Pe coline aride și ierbose, locuri petrose, tuferi- șurl.—în Vlașca la Coinana pe lîngă calea ferată.— cT 2| ? 1 uliu-August. Obs. — Nu sciO ce pâte fi: I. grandiflora Willd. din pădurile Mol- dovei inferidre (Gutbh. mânuse.). PULICARIA Gaertn. — Pulicarie. P. VUlgaris Gaertn. P. comună. — Vulg. larba-puri- cclul, Puricăriță, Purifică,, Puriciâsă. — Prin locuri u- mede, inundate, bălți, pe matca rîurilor și a pîrăilor. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 71 ct Exsic.!; Gucbh. mâ- nuse;); pe malul Prutului la UnghenI (Sz. mânuse.); în m-țiî Bacăului la Caraclăft și pe matca Trotușului la Târgu-Ocnel și ComănescI; la Băngsa (Gr. En. 34 et Exsic. !), Mărcuța, și în Bucurescl pe malul Dîmboviței; în Vlașca la Prund; la Ti tu (Gr. Exsic.!; Kanitz l. c. 215); la PitescI și Curtea- de-Argeș; în m-țil Gorjiulul și al Vîlceî (Hoff. mânuse, ct Exsic. !) la BălcescI, m-stirea Cozia și Golotreni; la Vîrcio- rova (Kanitz l. c. 64); etc. — Q Juliu-Septcmbrc. I. dysenterica Gaertn. J. disenterică. — Vulg. Tătaix, Punga-babet.—Prin locuri umede, inundate, pe lîngă bălți ____271___ și mlaștini. — In totă Moldova (Guebh. mânuse.; Sz. mâ- nute.); la Titu (Gr. En. 34 et Exsic.; Kanitz l. c. 215); în- tre riurile Sabar și Argeș (/nula dysenîerica L. Schott l. c. 479); la Comana; în Vîlcea la OlănescI, CălimănescI și m-stirea Cozia (Gr. Exsic.!); etc. — luliu-August. Bl DENS L. - Bident. 9 B. tripartita L. B. tripartit. — Vulg. Dol-dințl, Dcn- tiță, Dențică. — Prin locuri umede, mlaștine, pe lîngă la- curi, bălți, pirăie, isv6re.—în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 71 et Exsic.l; Guebh. mânuse,; Cz. et Sz. I. c. 47; Sz. mâ- nuse.; B. purnila Cz. et Sz. I. c. 47; Sz. mânuse.); pe lingă Iacul Bratiș (Edel l. c. 38); pe lîngă Iași la Nițelea și Re- pedea (D. Br. Fragm. I. c. 98); la BacăQ (Gr. Erbor. I. c. 129 et ExsicJ; En. 33), VerșăscI, Caraclăă; Ia Agiud (Burri Exsic.l); în Ilfov (Gr. En. 33 et Exsic.l) pe lîngă Bucu- rescI ; în Vlașca la Comana și Prund ( D. Br. Fragm. I. c. 98); pe lingă Craiova la Trei-FântânI; etc. — 0 hdiu- Septembre. P- tenuis DC.—ILocuri umede la Galați (Guebh. mânuse.). B. cemua L. B. plecat. — Vulg, larbă-roșie. — Prin locuri mlăștindse, bălți, pîrăie și isvore. —în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 47; Sz. mânuse.) inferioră la Mangina (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 253 ap. Nym. Consp. 348); pe lîngă Iași la ChristescI (V.l ap. Kanitz l. c. 211); pe lîngă Tergu- Nemțulul; la Agiud (Burri Exsic.!); Ia Sinaia (Gr. En. 33 et Exsic. I); Kanitz l. c. 211) și la PredGI în valea Ros- novel; pe lîngă BucurescI la Panteleimon și Crivina (Gr. En. 33 et Exsic.l); in Vlașca Ia Comana (D. Br. Fragm. I. c. 98). — Q luliu-Scptemhrc. p. radiata DC. — în Moldova (Cz. ct Sz. I. c. 47; Sz. mânuse.) inferioră la Mangina (Guebh. mânuse.). 7. minima DC. — în Moldova (Cz. ct Sz. I. c. 47) la So- loneți și Bivolari (Sz. mânuse.). 272____ Obs. — Se cultivă : lleli&Bthiu ananas L. (Cz. Flora XIX, 72 et Exsie. f; Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.) vulg, blurea-surelul, S6rea-oi- relul (originar din Peruvia).—H. tnberusus L. vulg. Gulii, Napi, Napl- porcesc*, NapT-turcesel, Piciurcd, Mcre-de-pdmvnt (originar din Brasi- lia).— Tagetes patola L. et T. erecta L. vulg. Vcsdâyit, Crifiță, Bnjic, Ocheade, Buruene-domnescl, berfen-mare, Ffrfon. CARPESIUM L — Carpesiu. C. cernoum L. O. plecat. — Prin locurile umede din l&durile de pe coline și din regiunea montană. — Pe lîngă Iași la Bîrnova și PoenI; în Vlașea la Comana către valea Balotă (Gr. Exsie.!); pe lingă Craiova la Leamna; în Argeș la isvorul de la pilele in-lclul Urdica. — Q lidiu-August. FILAGO L. — Filagină. F. germanica L. F. germanică. — Vulg. Firicică, Lu- nar iță, Muccffială, Muccdic.ăy Nuce dator *, Ccnusîia.—Prin agril, pîrloge, pășuni uscate, coline aride și petrose. — La m-stirea Varatic în poeana din delul Vărăriel (Gi. Erbor. I. c. 128 et Exsie.!; En. 34); la Tergu-Ocnel >>e Măgura- Ocnel; în m-țil m-stirilor Cozia, Bistri(a, Tismana (Hoff. mânuse, et Exsie.!) și la Horez (Gr. Exsie.!); la Vîrcio- rova; etc. — Q luliu-Septcmbrc. F. arvensis L. F. de câmp. — Prin agril, pîrloge nesi- |>6se, pășuni uscate, locuri aride și petrose. — în totă Mol- dova (Guebh. mânuse.; Gnaphalium arvensc L. Cz. Flora XIX, 71 et Exsie.!; Cz. et Sz. I. c. 48; G. germanicum Cz. Flora XIX, 71 [non Huds.] ct Exsie.!; Cz. ct Sz. I. c. 4Ș; Edel l. c. 41; F. germanica h.j. Guebh. mânuse. [non L.]); pe lîngă Iași la Păun, Repedea (G. arvensc Sz. mânuse.), AroncnI și Șăpte-OinenI (G. germanicum Sz. mânuse. [non Huds.]?) ; la m-stirea Varaticîn (tocana din d^lul Vărăriel (Gr. Erbor. I. c. 128 et Exsie. I; En. 34); pe lîngă Berlad la Crîng (D. Br. Fragm. I. c. 99); în Vlașea la Comana în , 273 valea Balotă; în Argeș ia Stolnici; pe lîngă Craiova la Teiș, Simnic și Leamna; în m-țil m-stirilor Cozia, Bistrița și Tis- mana (Hoff. mânuse, et Exsic.!); la GolotrenI pe valea Lo- trului; la Vîrciorova (Kanitz! I. c. 62), Hinova (dr. Ex- nc. !) și Șchelea-Cladoveî; etc. F. minima Fries. F. mititică. — Prin locuri năsipose, petrâse și sterile. — în Moldova (Gnaphalium montanum Bmg. Cz. et Sz. I. c. 48) în distr. Iași către Larga, lepurenl și Gropnița (Sz. mânuse.). — Q luliă-August. Oba. — Se mal citfeză : F. galliea L. tn Moldova (G. gallica Huds. Ct. et Ss. I. c. 48; St. mânuse.). GNAPHALIUM L. — GnafaliU. G. sylvaticum L. G. de pădure. — Prin locurile aride din pădurile montane. — în Moldova (Sz. mânuse.) prin m-țil Bacăului la Slănic (D. Br. Fragm. I. c. 90), Măgura- Ocnel și la ComănescI; la m-stirea Agapia către Varatic în dălul Vărăriel (Gr. En. 34; G. rectum Gr. Erbor. I. c. 128 et Exsic. /) și la m-stirea Nârnțulul; în m-țil Buzeulul între m-stirea Nifon și Bîsca-mare (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 118) și pe cdstele Penteleulul; în m-țil Prahovei la Sinaia (Gr. En. 34 et Exsic.!; Kanitz l. c. 214) și la polele Bucegilor; tn m-țil Muscelului (D. Br. Fragm. I. c. 90); în Argeș la m-stirea Slînișdra și în pădurea Guran (Gr. Exsic.!); în m-țil Vîlcel la GolotrenI pe in-tele Forfeca; etc.— 9) luliu- August. G. norvegicnm Gunn. G. norvegic. — Prin pășunile petrose din regiunea subalpină și alpină. — în m-țil Ba- căului la Palanca pe vîrfu Tărhăușăluluî.—luliă-August. G. supinnm L. G. mititel. — Prin pășunile petrose și irigate din regiunea alpină. — Pe vîrfu Bucegilor (Hoff. Excurs. 1863, l.c. 119) la Strungă, în valea lalomițel (Fr. 89), pe Blane și Furnica.— 9| luliu-August. 18 274 G. uliginosum L. G. uliginos. — Prin locurile năsipose umede saă inundate, pe lîngă rîuri, lacuri și mlaștini. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 48; Sz. mânuse.) inferioră (Guebh. mânuse.); In m-țil NSmțuluI între m-stirea Agapia și Varatic (Gr. En. 34 ct Exsic.!); în m-țil Bacăului la Slănic (D. Br. Fragm. I. c. 90); la Agiud (Burri Exsic.!); în m-țil Vîlcel la m-stirea Horez (Gr. Exsic.!), OlănescI și BălcescI. — Q luliu-Scptembre. G. luteo-album L. G. galbcn-albicios. — Prin locurile năsipose și umede. — în Moldova (Cz. ct Sz. I. c. 48 ct Exsic.!) superioră (Guebh. mânuse.).— Q Juliu-August. G. Leontopodiurn Scop. G. Lcontopodiu. — Vulg. Al- bumdlă. — Prin pășunile stînc6se din regiunea alpină. — La BroscenI (Burri Exsic.!); pe vîrful Câhlăului! (Edel l. c. 36; Cz. Flora XIX, 71 ct Exsic.!; Cz. ct Sz. I. c. 48; G. sylv atic um Cz. et Sz. I. c. 48 [non Sm.J et Exsic J; G. pusillum Cz. et Sz. I. c. 48 [non Haenke]; Omalothcca su- pina Sz. Exsic.I [non Cass.J; h.j. Guebh. mânuse.; Leonto- podium alpinum Cass. h. j. Guebh. mânuse.); în m-țil Bu- cegI (Gr. En. 34 et Exsic.!) pe Caraiman la Pîrău-Babe- lor! (D. Sturdza!). — Julift-Septcmbre. G.dioicum L. G.dioic.—Vulg. Talpa-mîțel, Par pian.— Prin locurile sterile și pășunile uscate din munți, pănă în regiunea alpină. — în Moldova (Edel l. c. 37; Antenna- ria dioica Gcertn. Cz. Flora XIX, 71 ct Exsic.I; G. rectum Cz. Flora XIX, 71 [non Sm.J et Exsic.I; Cz. et Sz. I. c. 48; Sz. mânuse.) centrală și superioră (A. dioica Guebh. mâ- nuse.); la BroscenI (Burri Exsic.!); în distr. Iași către Coda- Stîncel (A. dioica Sz. mânuse.); pe C6hlăă (G. alpinum Edel l. c. 36 Jnon L.J; G. carpathicum Cz. et Sz. I. c. 48 [non Wahl.]; A. alpina Cz. Flora XIX, 71 [non Bmg. nec alior.J et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.); în in-țil Bacăului la Palanca pe Ciudaner și Tărhăușăl; în m-țil Buzeulul j>e Penteleti; în Prahova pe BucegI și la Predel; în Muscel la 275 Nfimăescl pe Qista-măn&slirel (-4. dioica D. Br. Fragm. I. c. 99; Gr. En. 34 ct Exsic.!) și între Rucăr și Dîmbo- viciora (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 32 ct Exsic.!); în m-țil Dîmboviței pe Pripor și Brăndușa; în Argeș pe m-tele Co- zia; etc. — lunii-August. 6. carpathicnm Wahlcnb. G. carpathic. — Prin locu- rile stîncose din regiunea alpină. --- Pe Cehlăă (4. carpa- thica Bl. et Fg. Janka ! ap. Kanitz l. c. 214). — luliu- August . G. arenarium L. G. dc nisipuri. — Vulg. Siminoc, Si- minic. — Pe d^lurile năsipose. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 71 ct Exsic.!; Edel l. c. 41; Cz. ct Sz. I. c. 48 ; Sz. mânuse.; Hclichrysum arenarium DC. Guebh. mâ- nuse.); către Prut pe delul lepurenilor; între PășcanI și Tîrgu-NSrnțuluI (Gr. Erbor. I. c. 128 et Exsic.!; En. 34); la Agiud (Burri Exsic.!); în Mehedinți la Rogova (Gr. En. 34). — luliu-August. Obs. — Sc mal citdză : Helichrysam Stffchas DC. la m-stirea Vă- raticii pe deiul Virări el (Gr. Erbor. I. c. 128 et Extic.!; Gr.En. 34); și R. orientale Goertn. între Rimnicu-Vîlcel și OlăncscI (Gr. En. 34 et Extic,!); dar aceste specii nu cresc spontanei! în România, ast-fel în cât, specimenile menționate, nu polO proveni de cât din 6re- cari grădini. ARTEMISIA L. — Artemisie. A. Absinthiim L. A. Pelin. — Vulg. Pelin, Pclin-alb, Pelin-bun. — Prin locuri inculte și aride, livezi, câmpuri dăluri, pe lingă locuințî, garduri, drumuri, pe malul rîuri- lor. — în totă Moldova (Guebh. mantise, et Exsic. n. 276 ap. Nym. Consp. 376; Sz. mânuse.; Absinthium vulgare Gaertn. Cz. Flora XIX, 71 et Exsic.!) și Romănia (Gr. En. 32); în distr. Botoșani la StefănescI; Iași; Bârlad (D. Br. Fragm. I c. 99); Bacăă, VerșăscI și Caraclăă; Agiud (Burri Exsic.!); BucurescI; în Argeș la pădurea Guran 276 (Gr. Exsic.!); în Vîlcea la Ocnele-marI (Schott l. c. 511) și ia GolotrenI, Vîrciorova (Kanitz l. c. 61); etc. — 2} 7uZiu- Septcmbrc. A. Baimgarteni Bess. A. Iul Baumgarten. — Pe stîn- cile din regiunea alpină. — Pe vîrful Câhlăulul! (Janka! ap. Kanitz l. c. 214 ; Absinthium spicatum Edel l. c. 36 et Exsic.!); pe BucegI în valea lalomițel (A. eriantha Ten* Fr. 88), la Omu (Fron. 200; Fr. 88), pe Babe și pe Pâtra- arsă aprâpe de Pîrăul Babelor. — 2| luliu-August. A. pontica L. A. pontică. — Vulg. Peliniță. — Prin ft- nețele și pășunile uscate, pe dâluri aride, câmpii sterile. — în tdtă Moldova (Cz. Flora XIX, 71 ei Exsic.!; Edel l. c. 38 ; Guebh. mânuse, et Exsic. n. 273 ap. Nym. Consp. 378; Cz. et Sz. I. c. 47; Sz. mânuse.); la Iași pe șăsul Frumdsel și la Repedea; la Bârlad; pe lîngă Bacăâ pe dâlul Călugă- reî, și la Caraclăă pe dâlul Slatina; în distr. Buzei! la Be- cenl (Gr. En. 33 et Exsic.!; Kanitz l. c. 213); în Ilfov la Chitila și Crivina; pe lîngă Craiova în Luncă; în m-țil Co- ziel, Bistrița și Tismana (Hoff. mânuse, et Exsic.!); etc.— Of luliu-Septembre. A. austriaca Jacq. A. austriacă. — Pe dâlurl și locuri aride. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 71 et Exsic.!; Guebh. mânuse, et Exsic. n. 278 ap. Nym. Consp. 378; D. Br. Fragm. I. c. 99); în Ilfov (Gr. En. 32 ct Exsic.!) pe lîngă Bucurescî; în distr. Buzei! în valea Slăniculul (Gr. Exsic.!). — luliu-Septembre. A. campestris L. A. de câmp. — Pe dâlurl și câmpuri năsipdse, locuri petrose și sterile. — în Oltenia (Hoff. mânuse.) și Moldova (Edel l. c. 41; Cz. et Sz. I. c. 47; Sz. mânuse.) pe lîngă Bucurescî între Buftea și Crivina (Gr. En. 32 et Exsic.!) ; între rîurile Sabar și Argeș (Schott l. c. 479). — luliu-Septembre. p. sericca Fries.; A. campestris p. canescens Boiss.; A. inodora M. Bicb. — în distr. Bacăă la Caraclăă pe Baba* ____277 ghicea și aprdpe de OnescI pe malurile rîpose ale Trotușu- lul; în Vîlcea pe stîncile de pe malul Oltului la Harmasariă. A. SCOparia W. Kit. A. de mături. — Prin locuri nâ- sipdse. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 71; Cz. et Sz. I. c. 47; Sz. mânuse.) in feri oră (Guebh. mânuse, ct Exsic. n. 272 ap. Nym. Consp. 377); în distr. Bacăă la Verșgscl (A. campestris D. Br. Fragm. I. c. 99 [non L.]); în Prahova și Ilfov (Gr. En. 32 et Exsic.!) între Ploescl și Buftea, și Ia BucurescI; pe lîngă Craiova la Leamna; în Vîlcea la Rîmnicu-Vîlcea, CălimănescI, GolotrenI; și în mal tâtă Rom&nia (Hoff. Exsic.!; Gr.! ap. Kanitz l. c. 213).— 0 August-Scptemhre. A. annua L. A anuală. — Pe lîngă garduri și locuind, prin locuri inculte, dărâmături, livecjî și poenl. — în Mol- dova (4. tanacetifolia Guebh. Exsic. n. 275 [non AII.] ap. Nym. Consp, 378) ; în Vlașca la Comana; la Rîmnicu-Vîl- cea și în mal I6tă România (Hoff Exsic.!; Gr. En. 32 et Exsic.!; Kanitz l. c. 213). — 0 Septcmbrc. A. vulgaris L. A. comună. — Vulg. Pelinariță, Pelin- negru. — Prin locuri inculte, dărâmături, pe marginea dru- murilor și a agrilor. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 71 et Exsic.!; Edel l. c. 38, 41; Guebh. mânuse, et Exsic. n* 279 [var.latisecta] ap. Nym. Consp. 31% \ Cz. ct Sz. I. c.M); Bârlad; Bacăă ; VerșâscI; Agiud (Burri Exsic.!); în Ilfov lă CiocănescI (D. Br. Fragm, l. c. 99); în Vîlcea la CălimănescI, GolotrenI; și în mal totă România (Gr. En. 32). — luliu-Septcmbrc. A. maritima L. A. maritimă. — Prin locuri nâsipose și sărate, pe lîngă saline. — în Romănia pe malul Dunărei (Hoff. Exsic.!) și în Moldova (A. salina Cz. Flora XIX, 71 et Exsic.!) inferiâră la Mangina f-1. salina Guebh. mânuse.) și pe lîngă Prut și Dunărea (-?!. salina Edel l. c. 38); în m-țil Buzeulul la Becenl în valea Slăniculul (Gr.! ap. Ka- nitz l. c. 214; A. nutans Willd. Gr. En. 33 et Exsic.!) și 278 la Sarea-luI-Buzeti; în Vlașca la Comana către Grădiștea în lunca Argeșului (Gr. Exsic.!).— August-Odombre. A. fragrans Willd. A. odor antă. — Prin locurile să- rate. — în distr. Iași pe lîngă lazul-Chirițel (A. monogyna W. Kit. Sz. mânuse.?); Ia ȚigănescI (A. Boschniakiana Guebh. mânuse.?). Obs. 1. — A. Hippocentaarea de la Ocnele-mart (Schott l. c. 511), nu sciti ce pdte fi. Obs. 2. — Se cultivă : A. Abrotanam L. (Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 47 et Exsic.f; Hoff. manusc.\ vulg. Lemnu-Domuulul, Lemnuț.— A. dracineallS L. (Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. e. 47 et Exsic.!; Gr En. 32), vulg. Tarhon, Tarahon. TANACETUM L. - Tanacet. T. vulgare L. T. comun. — Vulg. Vetrice, larba-raiu- lul. — Pe marginea agrilor și a viilor, pe lîngă garduri și drumuri, pe malurile rîurilor și a pîrăilor, prin livezi, lo- curi inculte și umede. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 71 et Exsic.!; Edel l. c. 41; Guebh. mânuse. Cz. ct Sz. I. c. 48; Sz. mânuse.); pe lîngă Iași (D. Br. Fragm. I. c. 99 ; VJ sec. Kanitz l. c. 61) la Nițelea; la Bârlad ; Galați (T. boreale Guebh. mânuse, [non Fisch.]?); în distr. Bacăă la Caraclăă; Agiud (Burri Exsic.!); în Ilfov (Gr. En. 33 et Exsic.!) la Crivina; în Mehedinți către Bahna pe m-tele Curchia; etc. — luliu-August. Obs. — Se cultivă : T. Balsamita L. (Cz. et Sz. I. c. 48; Gr. En. 33), vulg. Cala păr, Calaper, Culomfir, Caramfil, Caranhil. — Iar T. vulgare p. crispam Ledcb. (T. crispum Cz. et Sz. I. c. 48) n’am v$- (Jut nicl-odată cultivându-se. ACHILLEA L. — Achilec. A. Ptarmica L.; Ptarmica vulgaris DC. A. Strănută- torc. — Vulg. Kotoțcle-albe. — Prin finele și tuferișurl u- mede. — în Moldova (Edel l. c. 41) în districtul Iași la 279 Roșia, Cotu-luI-Ivan și la SăndrenI (Sz. mânuse.). — 1uliu-Sept cm bre. A. lingulatft IF. Kit.; Ptarmica lingulata DC. A. lin- gulată. — Prin pășunile petrdse și stîncâse din regiunea subalpină și alpină. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 49); în m-iil Buzeuluî pe vîrfu Penteleulul; în m-țil Prahovei la Preddl. — luliu-August. A. Clavenae DC. A. Iul Clavena.—în regiunea alpină.— în Moldova (Cz. Flora XIX, 72 et Exsic.!; Ptarmica Cla- venae DC. h. j. Guebh. mânuse.). — luliu-August. A. Sehurii Schulz.; Ptarmica tenuifolia Schur. A. Iul Schur. — Pe lîngă stîncile umede, prin locurile năsipâse de pe lîngă torentele din regiunea alpină. — în Moldova (Anthemis alpina Bmg. Cz. Flora XIX, 72 [non L.J; Cz et Sz. I. c. 50) pe Cdhlăfl; în m-țiî Buzeuluî pe vîrfu Pen- teleulul; în m-țil Bucegî pe valea lalomițel! (Anthemis te- nuifolia Schur Fr. 88), la Omu! (Fron. 200), Ia schitul Pescera de la Ialomița, pe Furnica, Vîrfu-cu-Dor și la Pî- râu-Babelor. — luliu-August. A. sericea Janka. A. serice*. — Prin locuri aride și pe- Irose. — Pe lîngă Galați (A. tomentosa Cz. Flora XIX, 72 [non L.] et Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.); la Vîrciorova (Kanitz ! I. c. 59). — luniu-August. A. Mlllefolium L. A. comună.—Vulg. Coda-șorccelul.— Prin finețe, livecjl, locuri inculte și ngsipdse, pe lîngă dru- muri. — în tâtă Moldova (Cz. Flora XIX, 72 et Exsic.!; Edel l. c. 41; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 49; Sz. mâ- nuse.); pe lîngă Iași; Bârlad; în m-țil Bacăului la Comăne- scl; în distr. Ndmțulul Ia Agapia și Varatic (Gr. Erbor. I. c« 128); în Prahova la Sinaia (Gr. Excurs. I. c. et Exsic. !); și Preddl; în Ilfov (Gr. En. 33 et Exsic.!; Kanitz l. c. 212) Ia Buftea, CiocănescI și BucurescI (D. Br. Fragm. I. c. 99); între rîurile Sabar și Argeș (Schott l. c. 479); în Vîlcea la 280 BălcescI și Golotrenl; Ia CemețI (Gr. Exsic. 1) și Vîrciorova {Kanitz ! I. c. 59); etc. — luniu-Septembrc. p. alpestris Koch. — Prin pășunile petrose din regiunea subalpină. — Pe virfu Penteleulul; pe BucegI în valea la- lomițel (X Haenkeana Tausch. Fr. 88) la schitul Pescera de la Ialomița. A. setacea W. Kit.; A. MUlefolium var. sctacea Koch. A. setacee. — Prin finețe uscate, pe ddlurl aride. — în Mol- dova (Cz. ct Sz. I. c. 49 et Exsic. [nom. A. Millcfol.]; h.j. Guebh. mânuse.) inferidră (Guebh. Exsic. n. 260 [nom. A. lanatae] sec. Nym. Consp. 367; A. I anat a Guebh. mânuse, [non Spr.]) și Romănia (Hoff. Exsic.!); în distr. Iași la Cerbuldsă (Sz. mânuse.); pe lîngă BucurescI (Gr. En. 33 et Exsic.!) la Ferestrăă și CiocănescI; în distr. Vlașca la Comana; între rîurile Sabar și Argeș (Schott l. c. 479); etc. —luniu-luliu. A. tanacetifolia AU. A. cu fol de vctrice. — Prin pășu- nile petrdse din regiunea montană și subalpină. — în m-țil Moldovei {A. magna Cz. Flora XIX, 72 [non L.J et Exsic.!; h j. Guebh. mânuse.; Edel l. c. 37; Cz. ct Sz. I. c. 49); pe BucegI (A. lanata Hoff. Excurs. 1863, l. c. 119 [non Spreng.J ct Exsic.!) către obîrșia lalomițel (A. magna Hoff. Excurs. 1863, l. c. 40 ct Exsic.!) și la Preddl pe m-tele Susaiă ; la Câmpulung pe malurile Rîu-Tîrgulul (A. magna Hoff. Excurs. 1862, l. c. 40 et Exsic.!); în Argeș pe m-tele Coz ia; etc.—luliu-August. A. dentifera DC. A. dentiferă. — Prin locurile petrose din regiunea subalpină.—în Moldova (A. distant W. Kit. Cz. et Sz. I. c. 49) prin m-țil Bacăului la Slănic pe lîngă pichetul de Ia fruntarie. — luliu-August. A. crithmifolia W. Kit. A. cu fol de crithmu.—Prin lo- curi petrdse montane.— La Câmpulung pe malurile Rîu-Tîr- gulul (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 40 ct Exsic.!); în Mehedinți la Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Kanitz! I. c. 59), la 281 lorgutova și Dumbrăvița (Gr. Exsic.!) și între Schelea-Cla- dovel și Gura-Văiel. — 9|. Afaiu-Iuniu. A. nobilis L. A. nobilă. — Prin locuri inculte și năsi- pose, coline aride, finețe și tuferișurl. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 49) inferioră (X Gcrbcri Gucbh. mânuse. [non M. Bieb] et Exsic. n. 261? sec. Nym. Consp. 367); pe lîngă Iași la Văiluța și Isvore (Sz. mânuse.); pe lîngă Bucurescl la Ferestrtă (Gr. En. 33 et Exsic.!). — luniu-August. A. Neilreichii Kerner. A. lut Neilreich. — Pe cămpurt inculte și nfisipâse, coline aride, prin finețe și tuferișurl.— Pe lingă Bucurescl (Gr.! sec. Kanitz l. c. 212 [din erore Bucegi]) la Ferestreu! (Gr. En. 33 ct Exsic.!), Buftea Crivina, etc. luniă-luliă. A. compacte Willd. A. compactă. — Prin locuri petrose, pe coline aride. — La Galați (Gucbh. mânuse.; A. aurea Szabonis J. Czihak 1; la Turnu-Severin (Schott l. c. 248), între Schelea-Cladovel și Gura-Văiel, și către Porțile-de-fer pe m-tele St-Petru la Cruce. — 9} luniu-Iuliă. A. pectinata Willd. A. pcctinată. — Pe dălurl și prin locuri ngsipdse. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 49) inferioră laPechea((?uc6A. mânuse, et Exsic. n. 262 scc. Nym. Consp. 368); în distr. Iași la ErbicenI și lepurenl (Sz. mânuse.). — luniu-Iuliu. Obs.— Se mal citâzd: A. Bosehata Wulf, în Moldova {Cz. et Sz. I. c. 49).—A. graudiflsra M. Bieb. în Moldova (Pyrethrum ptarmieae- folium WUld. Cz. et Ss. I. c. 48)? ANTHEMI8 L. — Antemidă A. tinctoria L. A. tincturarilor. — Vulg, larbă-de-pe- rină, Flâre-de-perină. — Prin semănături, pîrloge, locuri aride și petrose de pe coline și din munți. — în t6tă Mol- dova (Cz. Flora XIX, 72 et Exsic.!; Edel l. c. 41 ; Guebh. mânuse, et Exsic. n. 257 sec. Nym. Consp. 359; Cz. ct Sz, 282 l. c. 50; Sz. mânuse.); pe lîngă Iași la Pet răria-Repedel și la HărpășăscI; Bârlad; în distr. Bacăă la VerșăscI, Cara- clăfl, Moșia-Ocnel; la Agiud (Burri Exsic.!); pe Ungă Bu- curescl (D. Br. Fragm. I. c. 98; Gr. En. 33 ct Exnc.!) la Bănâsa, Ferestrâă, Periș, Crivina, Chitila și CiocănescI; în Muscel; pe Ungă Slatina către Olt; în Vîlcea la BălcescI; Ia Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Kanitz /1. c. 58) și către Bahna pe m-tele Curchia; etc. — lulift-August. p. Fussii Griseb. et Sch.; A. chrysantha Sckur. — Prin locurile stîncose și petrâse din regiunea montană și subal- pină. — în m-țil BucegI la schitul Pescera de la Ialomița! (Fr. 87), la Strunga (A. tinctoria Koschy, 132?) și în va- lea Babelor; în Argeș la m-stirea Stinișdra și la Fața-Zăvo- dulul (Gr. Exsic.!); In Vîlcea la GolotrenI peFdrfeca. A. m&crantha Keuff. A. cu flori mari. — Prin poenile de prin tuferișurl și pe marginea pădurilor de pe dâluri și din munți.—în distr. Bacăă la VerșăscI pe delu Osoiulul.— luliu-August. A. austriaca Jacq. A. austriaca. — Printre sămănăturl, prin pîrfoge năsipose, finețe uscate, coline aride. —în Mol- dova (Guebh. mânuse.); în distr. lași Ia lepurenl, Larga și Văiluța (Sz. mânuse.)?; pe lîngă Bucurescl la Merinani (A. nobilis D. Br. Fragm. I. c. 98 [hon L.]), Ferestrfiă și în DudescI; în Vlașca la Comana. — 0 luniii- August. . A. ruthcnica Al. Bieb. A. rutenică. — Prin locuri aride, pe lîngă drumuri. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 50; A. austriaca Cz. Flora XIX, 72 [non Jacq.] ct Exsic. !; Cz. ct Sz. I. c. 50); pe Ungă Bucurescl și Chitila; în Vîlcea la BălcescI; în Mehedinți la Simian, Hinova (Gr. Exsic.!) și între Tumu-Severin și Gura-Văiel. —0 luniH-August. A. arvensis L. A. de câmp.—Vulg. Romoni(ă-de-câmp. —Prin locuri năsipOse, pîrloge, finețe sterile.—în tâtă Mol- dova (Edel l. c. 41; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 50; Sz. mânuse.); pe Ungă Bârlad la Crîng (A. Cotula D. Br 283 Fragm. I. c. 99 [non L.]); la Agiud (Burri Exsic. !); pe lingă BucurescI la CotrocenI și Băndsa! (Gr. En. 33 et Ex- sic. !); pe lîngă Slatina către Olt; la Vîrciorova (Kanitz! I. c. 58). — Q Haiti,-August. A. montana L. non Koch.; A. Baumgarteniana Schur ; A. saiatili* Bmg. 4. montană. — Prin locurile stîncose și petrose. — Pe m-țil de pe malul Dunărei între Schelea-Cla- dovel și Gura-Văiel. — Haiti,-August. A. carpathlca W. Kit.; A. styriaca Vest. A. carpatică. — Prin locurile petrâse și stîncâse din regiunea alpină. — !n Prahova pe m-tele Zăganu (HoJT. Excurs. 1863, l. c. 118) și în BucegI la schitul Pescera de la Ialomița (Fr. 88), în calea către Omu (A. carpathica var. tomentoso-sericea ABZ. XII [1855] 308), pe Omu! (Fron. 199; A. alpina -1 51; ChrysanJhcmum alpinum D. Br. Anal. acad. rom. ser. II, tom. 11, 328 [non L./), pe PStra-arsă, la Pîrăul-Ba- belor, Obîrșia. — luliu-August. A. Cotula L.; Haruta Cotula DC.; H. foetida Cass. A. fetidă. — Vulg. Roman, Romoniță-puturosă, Harariul- cdnelul, Homoriță. — Prin locuri cultivate, pîrlâge, dărâ- mături, pe lîngă locuințl, garduri și drumuri. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 50; Chamcenulum foctidum Hali. fii. Edel l. c. 41 et Exsic.!; Sz. mânuse.); la Agiud (Burri Ex- sic.!); etc. — 0 luniu-Octombre. Obs. — Se mal citâză : A. Triuafetti AU. în Moldova (A. tinctoria rar. Bmg. Cz. Flora XIX, 72) pe stîncile de la P6tră și N6mț (Sar. mânuse.)?. — A. nobilis L. iu Moldova {Edel l. c. -11) pe lîngă Ga- lați către Țiglina și Cetatea Genuvesilor (Sz. mânuse.). MATRICAR1A L. — Mairicarie. M. Chamomilla L. H. Camomilă. — Vulg. Romoniță, Musațfl^ Horună. — Prin locuri cultivate și inculte, pîr- loge, dărămălurl, curți, grădini, pe lîngă drumuri.—în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 72 et Exsic.!; Edel l. c. 41 ; 284 Guebh, mânuse,; Cz, et Sz. I, c. 48 ; Sz, mânuse.; A. ar- vensis Cz. Flora XIX, 72 [non L.J et Exsie.!) și România (Gr. En. 33 et Exsie.!); Iași; Bârlad; către m-stirea Agapia și Varatic (Gr. Erbor. I. c. 128); la BucurescI și FerSslrtă; în Vlașea la Comana; în Vîlcea la GolotrenI pe valea Lo- trului ; la Vîrciorova (Tanacetum Chamomilla Kanitz l. c. 60); etc. — Q Maiu-luliu. M. inodora L.; Chamamelum inodorum Vis. Af. inodora, — Prin sămânăturl, pîrldge, dărâmături, pe marginea a- grilor și a drumurilor. — în Moldova (Chrysantemum ino- dorum L, Cz. ct Sz. I. c. 48 ; Pyrethrum inodorum Sz. mâ- nuse.) la Iași, UnghenI (V.! sec. Kanitz l. c. 213) și SculenI (Demid. II, 195); pe lîngă Bârlad (D. Br. Fragm. I. c. 99); în distr. Bacăft la VerșâscI; la Făurel (Al.! sec. Kar nitz l. c. 213); în Ilfov la Titu și CiocănescI (Gr. En. 33 et Exsie.!; Kanitz l. c. 213); în Vlașea la Comana; la Vîrcio- rova (Tanacetum inodorum Kanitz! I. c. 213); etc. — 0 luniu-Septembre. LEUCANTHEMUM Tournef. — Leucantem. L. vulgare Lam.; L. comun. — Vulg. Romoniță-mare, Roman, Ochiu-boulul; Auratâ, Mărgărita. — Prin finețe, pîrldge, prin poenile din păduri. — în Moldova (Gr. Erbor. I. c. 128; Chrysanthcmum Leucanthemum L. Cz. FloraXIX, 72 et Exsie.!; Edel l. c. 41; Cz. et Sz. I. c. 48 ; Sz. mânuse; Ch. montanum Cz. Flora XIX, 72 [non L.] ct Exsie.!; Cz. et Sz. I. c. 48; Ch. heterophyllum Cz. et Sz. I. c. 48 [non Willd.]; L. montanum h. j. Guebh. mânuse, [non DC.]) centrală și superidră (Guebh. mânuse.); pe Câhlăă! (Ch. montanum Edel l. c. 36 [non L.]); în m-țil Bacăului la Ver- șăscl; Caraclăă și Slănic; Agiud (Burri Exsie.!); în Buxefl și Prahova (Gr. En. 33 ct Exsie.!) la Predâl; în Ilfov la Periș și CiocănescI; în m-țil Muscelului (D. Br. Fragm. I. c. 99; L. pallens D. Br. Fragm. I. c. 99 [non DC.]); la 285 Curtea-de-Argeș (Gr. Exsic.!); în Vîlcea la BălcescI, la GolotrenI pe Forfeca și în valea Bistriței; la Vîrciorova (Ta- nacetum Leucanthemum Schultz Kanitz Il. c. 60), Gura- Văieî, CernețI, lorgutova (Gr. Exsic.!) și către Bahna pe m-tele Curchia; etc. — lunii-August. L. rotindifolium DC. L. cu fot rotunde. — Prin locu- rile umede și stîncdse și pe lîngă torentele din pădurile sub- alpine.—în Moldova (h. j. Guebh. mânuse.; Chrysanthemum rotundifolium W. Kit. Cz. et Sz. I. c. 49 et Exsic.!) pe C6hlătt; în m-țil Bacăului la Palanca pe lîngă Pîrău-șan- țulul; în Prahova pe BucegI în valea lalomițel (Tanacetum Waldsteinii Schultz Fr. 88) la schitul Pescera de la Ialo- mița și Ia Predăl. — luliu-August. Obi. — Se mal cit6ză : L. atratum Schwr în Moldova (Chrysan- themvm atratum Jacq. et Hmg. [non DC.] Cz. et Sz. I. c. 48).— L. co- NMpifelinB Nym. în Moldova (PyrtMnim Halleri Willd. Cz. et Sz. l.e. 48)? PYRETHRUM Gaertn. — Piretru. P. corymbosum Willd.; Tanacetum corymbosum Schultz. P. corimbos. — Prin păduri, tuferișurl, poenl, pe la mar- ginea pădurilor.— în totă Moldova (Guebh. mânuse. et Ex- sic. n. 269 sec. Nym. Consp. 372; Chrysanthem. corymbo- sum L. Cz. et Sz. I. c. 49; Anthemis saxatilis Cz. et Sz. I. c. 50 [non Bmg. ncc alior.] et Exsic.!); la m-stirea Nâințulul (Leucanlhem. corymbosum Gren. et Godr. Gr. En. 33); pe Ungă Bârlad; în distr. BacăQ la Verșgscl; Agiud (Burri Exsic.!); în m-țil Buzeulul pe Penteleă; pe lîngă Bucurescî la Periș, Chitila și CiocănescI; în Vlașca la Comana și Prund (Chrysanth. corymb. D. Br. Fragm. I. c. 99); în Argeș la m-stirea Stînișdra (Gr. Exsic. 1); în Mehedinți la Gura- Văiel; etc. — fț luniu-August. P. Parthenium Smith.; Tanacetum Parthenium Schultz. P. Partenii.—Vulg. Afa/n'c^, Grațiat, larbă-amară, Pola- 28fi wînM-J/aril, Tarhon. — Pe lîngă locuințile .și gardurile din sate, prin dărâmături. — în Modova (Edel l. c. 41; Sz. mânuse.; Matricaria odorata Lam. Cz. et Sz. I. c. 49). — 9} luniu-1uliu. P. nliginosam Wr. Kit.; Tanacetum serotinum Schultz; Chrysanthcmun serotinum L. P. uliginos. — Prin locurile inundate de pe lîngă rîurî si fluvii. — Pe lîngă Galați către ruinile pretinsului Caput-bovis în luncile de pe malul Sere- tulul și a Dunărei (Guebh. Not. 15 et mânuse.). — 9f h- liu-Septcmbrc. P. alpinum Willd. P. alpin. — în Moldova (P. mini- mum Bmg. Cz. et Sz. I. c. 49 ; Chrynanthemum alpinum L. Cz. Flora XIX, 71; Cz. et Sz. I. c. 49 [excl. syn P. cau- casicum])?; pe vîrful Bucegilor (Hoff. Excurs. 1863,/. c. 119). — 9{ luliu-August. Obs» — Acostă plantă nu există nici în Erbariul din lași și nici in Erbariul HofTmannian. P. macrophylluni Willd.; Gymnocline macrophylla Bluff. et Fing.; Tanacetum macrophyllum Schultz; Chry- santhemum macrophyllum 1F. Kit. P. eu foi mari. — Prin locurile calcare din pădurile montane și subalpine.—în Mol- dova (Cz. et Sz. I. c. 49) prin m-țil din sus de Pâtră (Burri Exsic.!); în m-țil m-stirilor Cozia, Bistrița și Tismana (Hoff. mânuse, et Exsic.!). — 9|. luniu-Iuliu. P. millefoliatum Willd. P. millefoliat. — Pe coline nă- sipdse câmpuri aride. — în Moldova (Nym. Consp. 373) in- feriâră (P. achillcacfolium Guebh. mânuse, et Exsic. n. 270 [non N. Bieb.] sec. Nym. Consp. 373) la Galați pe malul Seretulul (Tanacetum incanum Cz. Flora XIX, 71 et Ex- sic. !; Cz. et Sz. I. c. 48). — 9|. Obs — Se mal citeză: Chrysanthemvm segotnn L. în Moldova (Cr. Flora XIX, 71)—Iar Chrys. (Pyretbram) tanacetifoliia, atgue flsraw Jaeobi Czihak Szabo (“Blilthe gdb^ Bldtter stark und iceis8behart„). indicat pe lîngă Galați (Cz. et Sz. I. c. 49), nu scifl ce p6te fi. 287 DOROiXICUM L. — Doronic. D. Pardalianclies L. D. Pardalianche. — Prin locurile stîncose și umbrâse din pădurile montane și subalpine.—în m-țiî BucegI la Strunga (Winkl.I sec. Kanitz l. c. 211). — 9} Maiu-Iuliu. Obs. — Se mal indică ac&stl specie în distr. Iași la MogoșSscI, Ha- dîmbu și Mironâsă (Sz. mânute.), dar ac6stă indicațiune are trebuință de a fi controlată. D. cordifolium Stcrnb; D. Columnee Ten. D. cu fol cor- diforme. — Pe lingă stîncile umede și j>e malurile toren- telor din regiunea subalpină și alpină. — în Moldova (D. tcorpioides Cz. Flora XIX, 72 [non Willd.J et Extic.!; A. j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 49; A. cord ala Wulf. Cz. et Sz. Exsic.!; A. Doronicum Cz. ct Sz. I. c. 49 [non Jacq.] et Extic.!; Aronicum Doronicum h. j. Guebh. mânute, [non Rchb.]; la Sinaia pe Plaiul Cumpătu către Valea-rca (Arnica scorpioides Gr. Excurt. I. c. 338 [non L. nec Bmg.]; En. 32); în m-țil BucegI (D. Pardalianches Gr. Excurt. I. c. 340; Gr. En. 32 [non Willd.] et Extic.!; D. tuttilagifolia Gr. Monif. I. c.: D.grandiforum Gr. En. 32 [non Lam.] et Extic.!) la schitul Pescera de Ia Ialomița, Pîrâu-Babelor, Obîrșia, Omu (Arnica Doronicum D. Br. Anal. Acad. ser. II, t. 11, tccț. II, 328 [non Jacq.]) și în m-țiî de la Predai. — Qj luniu-August. D. austriacum Jacq. D. austriac. — Vulg. Jarba-ciutcl. — Prin locurile umede .din pădurile montane și subalpine. — în Moldova (Buphtalmum grandijlorum Cz. Flora XIX, 72 [non L.] ct Extic.!; B. talicifolium h.j. Guebh. mâ- nute.) în regiunile inferiore (D. Pardalianches Edel l. c. 36 [non L.J et Exsic.!; h.j. Guebh. mânute.) și superidre ale Cdhlăulul (Edel l. c. 36); în m-țil Bacăului la Palanca pe lingă Pîrău-șanțulul; în Prahova pe m-tele Zăganu (D. tcorpioides Hoff. Excurt. 1863, l. c. 118 [non Willd\]!)} în Bucegî pe m-tele Colța aprâpe de schitul Pescera de te Ialomița și în m-țil de Ia PredSl; în m-țil Muscelului (D. Pardalianches D. Br. Fragm. I. c. 98 [non L.]); în Vîl- cea pe m-tele Naroțu; etc. — luniu-August. D. hangaricmn Rchb. jil. D. ungarie. — Prin păduri și tuferișurî de pe coline. — în Moldova (D. austriacum Cz. Flora XIX, 72 [non Jacq.] ct Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.) în distr. Iași la HorlescI și DoinnescI (D. plantagineum Sz. mânuse, [non L.]); Ia m-stirea Adam (D. oblongifolium Guebh. mânuse, [non DC.J); în Vlașca la Comana (D.pZan- tagineum Schultz [non L.J D. Br. Fragm. I. c. 98); pe lingă Craiova în Luncă; etc. — Q|. Apriliu-luniu. ARNICA L. — Arnică. A. montana L. A. montană. — Vulg. Podbal-dc-inunic. — Prin pășunile și fînețele umede din pădurile montane și subalpine. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 72 et Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 49) pe Câhlăfi (Edel l. c. 36); la BroscenI (Burri Exsic.!); în Prahova la Pre- d61; in Muscel la Nămăescl pe Câsta-mănăstirel (D. Br. Fragm. I. c. 98) și între Rucăr și Dîmboviciâra pe Pra- vfiț (Gr. En. 32 et Exsic.!); etc. — luniu-August. SENECIO L. — Seneeion. 8. vnlgaris L. S. comun.—Vulg. Cruciulița, Petimbrosă, Spălăciosă. — Prin locuri năsipose, inculte și cultivate. — în tdtă Moldova (Guebh. mânuse.; Edell.c. 41; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 98); în Prahova la Pred61; în Ilfov (Gr. En.32) la Ferestrfiă (S. sylvaticus Gr. En. 32 [non L.J et Exsic. !); în Vîlcea la CălimănescI (Gr. Exsic.!); etc. — Q Martiu-Octombre. 8. viscosus L. S. viscos. — Prin locuri năsipdse, și pă- duri tăiate din munți.—în Moldova superiâră (Sz. mânuse. 2X9 ct /jw./; h. j, Guebk. Hiauuxr.): în Prahova la Sinaia câlre Erinil (Gr. Ereurn, l. e, 340 ct Exxir.!; Gr. Eu. 32; Kanitz l. r. 212): în Vilcea la m-stirea Cozia. — O luai"- Octnuibre. S. venialis H . A7'. »S’. dc priuiarcra.— Prin locuri ne- si|M)se și argilose. - în Iotă Moldova (.S’c. imtiinitr.; S. rul- 'jarit Cz. Flora XIX, 71 z unu L.] ct E.r.sie.!) inferioră (Guebh. via nu *c.); pe lîngă lași si Berlad (S, craxxifi Uhx I). Rr. Fragm. I. c, 98 [unu Willd.J); la Bucuresci în Dudescî, la FerextrSQ. Periș si Buftea ; în Vlașca la Comana; în Mu- scel la Contesei si între Slîlpen! si Câmpulung (Gr. Eh. .32 ct Ex*ir.!); pe lîngă Craiova la Bucovăl: la Vîrviornva către Porțile-de-fer (Rarb. 1873. Rână. 260): ele. — Q Apriliu-Naiu. 8. nebrodensis Lin. S. dc nGuci. -Prin locurile peirose și slîncose din munți, pînă în regiunea alpină. — în in-liî Moldovei (6\ rupextri* IF. Kit. Edel l. c. 37) la Hangu și Gura-schilului-Durău ; în m-ții Bacăului la Palanca pe verlu Arșiței; în m-țil BucegI către ohîrșia lalomițel (*S'. rupextrix Hnjf. Excurs. 1863. I. c. 120) aprope de schitul Pescera pe valea Colței la Burlacu; pe vîrfu Furnice! și la Preddl pe UnjicariG: ele. — 9; Alai"-Inii". 8. carpatllicns Hcrbich; S. uuninccpladux Schur. S. car- patic. — Prin pășunile uscate din regiunea subalpină si alpină. — Pe BucegI (*S‘. uinunccphalux Schur. Era". 199) în valea laloimțel (?>. 89). — 9| luliu-Aiapixt. 8. erucifoliux L. S. ch foi de crucii. — Vulg. Rătătar- "ica. - Prin lulerișuri. pădurici, pe lingă seciurile viilor.— în Moldova (S. fiylratic"* (rz. Flura XIX, 71 L.[ et Exxic.I; h.j. Guebh. uiamixe.; Sz. "laiiw.) inferioră (Guebh. "lanuxc.); pe lîngă BucurescI între Buftea și Crivina (Gr. Eu, 32 ct E.rxic.!); |>e lîngă Iași la Nițelea ; în Vlașca Ia Comana și Prund (/>. Rr. Erayiu. I. c. 98); la Câmpulung pe malurile Biu-Tirgului (S. lycnpifoliux H"ff- Excurs. 19 2W 1 802. I. e. 40 /uon Dc*f.] ct Exxic.!): în Argeș la Stolnici; în Vîlcea la BălcescI si la Ocncle-mari; în Gorjiă la Ro- șia; etc. — 9] hdiu-Au.e coline erbose. — în Moldova (8. xaraeeuicux Cz. Fiara XIX. 71 />«)»/ L. »ec (ir. et (iedr.! et E.rxi<-.!) inferioră la Mangina ((juebh. mamixe. et. E.rxic. u. 2!l2 «re. Ntpn. Comp. 353); pe lingă lași către Văilula și Zahorna (Sz. maniate.); pe lîngă Bcrlad la Slobozia (/>. Br. Fraijui. I. e. 98); în distr. BacăQ la Verșescî și CaraclăCi; la Agiud (Burri Erxie.!) în lunca Prahovei la Crivina ((ir. Exxie.l); ele.— 9| luliu-.lut/nxt. 8. Uinltrosus II . hit. S. uudn-i,*. — Prin finețe, pe de- lurî ierbose, păduri tăiate din regiunea........nlană. — în Bo- inânia (Hoțf. hxxie.l); la fruntaria Moldovei aprope de Bicaz (Janka .1J. 177) și pe delul Pahonici intre schi- tul Sihla și m-stirea Agapia ; în dislr. Bacăt'i la Caraliun Kruch. Sz. mânuse.). — S. pnvaitns Brrt. (cum ?) în Moldova (Guebh. Ejt- gic. n. 288 ? scc. Nym. Cousp. 355). CALEN'IH LA L. — (Pendulă. C. arvensis L. C. (Ir comp. — Vulg, G albi urle. 1/ili- niicd. — Prin locuri cultivate. — în Moldova (Cz. ct Sz. I. c. 50) către Tergu-frumos, .Șcheia. Strunga si în jos către Redeslî si loroștî (Sz. mânuse.). — Q Jidiii-Si'pfrwibrc. Oba. — Se cultivă : C. oflirinalis A. (O. Fiara XIX. 72 ct Exw.!; Dcmid. Voy. II, 192; Cz. ct Sz. I. c. 50) vulg. Gălbhttde. Hilimică, Fi- ii mică, Filimind, Rit plică, Ruptict, Ropdiță, Rayiuliță, Ropâril. II. CYNAKOCEPHALEE. ECHIXOPS L. — Echiaops. E. spluproceplialus L. E. sfcruccfal. - - Vulg. Eosfc- gol, Mârhica-ciobaititbu. Senili, Srairfc. — Prin |x)enî. fi- nețe, tufărișuri, pe marginea pădurilor. — în totă Moldova (Cz. Elora XIX, 71 ct Er-*ic.l; Edd l. c. 41; Guebh. wui- nuae.; Sz. maniinc.; E. puniculuius Cz. Flora XIX, 71 et Exsic.; h.j. Guebh. inunusc.); pe lîngă Iași către Hadhnb, Mironesa și m-stirea Poiana (E. punirulatun Sz. nianusc.); pe lîngă Berlad (D. Rr. Frtupn. I. c. 100); în distr. Bacău la Verșăsel; Agiud (Riirri Ersic.!); în m-țit Buzeuluî |K‘ valea Bîscei către Gura-Milel; în Ilfov (Gr. En. 34 rf Exsic.!) la Ciocănesc!; în Vlașca la Comana; la Curlea-de-Argeș (&t. Exsic.!) și către j>61ele m-teluî Urzica la Varatic; în m-țil Gorjiulul și a! Vîlce! (Hoff. mânuse.); în Mehedinți la ___ 293 Cernețl (E. Ritro Gr. Eh. 34 /non L.J ct £j*ic.!); etc. — ’Jf luliu-AuyuHt. E. banaticus Rodul. E. banafic. — La Virciorova că- Ire Porțile-de-fer! (Janta ZH\\ VII. 123; R<»rb. 1873. Râu*. 260; Kanitz! I. r. 65). — Q| luUu~Auologulul (Gr. E.rnir.!). — r? Inlin-Aiuputt. C. pulnstre Scop. C. dc ndaytint. — Prin fînețe umede și umbrose. pădurt. locuri mlăștinose, pe lîngă pîrăie. — în totă Moldova (Gntbh, nuumnc.); prin munți (Edel l. c. 37): pe lingă Iași la Țulora și ChrislescI (Cnienn paluntrin Sz. nutnnnr.); în Prahova la Predel. — l>dni-Ane liniză PlocscT (Janka!) și cfdre Sinaia (Gr.! sec. Kanitz l. c. 217); în Ilfov (Gr. En. 35 ct E.rsie.!) la Bucurescî; în Vlașca la Comana; in Vîlcea la Ocnele-marI (Gr. E.rmc.!); etc. -f li) și Comana; în Gorjiu la Bosia: în m-țil m-slirilor Tismana, Bistrița și Cozia {Ifojf. manuxc. et E.rxie,!). — (•) 7a- liu-August. Obs. — Cartbamus linctorios L. vulg. Shfrunf Sn feti net, Sofrunaș. so cultivă în tută Hnmănia {('z. bh>ru XIX, 71 ?t bMr. /; Guebh. mu- nuxc.‘ₜ Cz. et Sz. I. r. 47 ; Sz. uifinusc.; Gr. Erbor, l. c. 12K). CENTAIREA L. — Ceai au ne. C. mtheilica bum, C. ruteniea. — în Moldova superioru (Mustazza in litt. ad el. de Janka ttee. Kanitz l. e. 218); pe Cehlăil (< ’. alpina Edel l. e. 36 [non E.[!); în m-ții Pra- hovei pe lingă m-slirea Cheia (HojT. E.renrx. 1863, l. c. 118). — 2} Julin-Anffuxt. C. amara L. C. amară. — Prin finele si pășuni nscale. — în Moldova ((juebh. E.rxie. n. 173 xee. Xym. Connp, 421). — 2[ 1uliu- Auquxt. C. Jacea L. C. Jaeee. — Prin fînețele de prin păduri și luferișuri, |>e coline uscale. — în lolă Moldova (Guebh. inannxe.; Sz. niamixe.; Gyanux Jareux Hnof. Cz, et Sz. I. c. 47 et E.rxie.!; Cyanit* roxeux Cz. Elora XIX, 71 [nt n Bmy.] et Eteric..! ; Cz ct Sz. I. c. 47 ; Centaitrca trinervîa h.j. Guebh. mânuse, [non Slcphan.j); pe lingă Iași către 302 Mogoșfiscî, Hadîmbu (('yanut rotrut Sz, mânute.?) si la Nițelea; către m-slirea Varatic (Gr. Erbor. I. c. 128); în Argeș la Stolnici: etc. — JuHin-Scpfrmbrc. p. prafcnxi* Koch. — în distr. Iași Ia Harpăs&scî; în Il- fov la Ciocănesc!; în Oltenia (C. praicnxit Thuill. Hoff. muniw,), (!. nigra />.; C. nigrctecux DC. C. nfgrci. — Prin fine- lele și pășunile din munți, pănă în regiunea alpină. — La m-stirea Nemțulul și pe Celilăă. — 9| luUu-Augurt. 0b«. — Iar C. nigra, cc se indică prin flnețele din totă Moldova (Guebh. mânute.} și pe lîngă lași la Nebuna și Vișan trebue să fie, de sigur, cu totul altă plantă de căt C. nigra L. — Chiar și C. migra de pe lîngă m-stirea Cheia (Hoff. Exeurt. 1863, l. c. 119; și din m-țil Coziel, Bistrița și Tismana (Hoff. mânute.), trebue considerată ca o plantă îndoiosă, de vreme ce nu esistă în Erbariul HofTmannian. C. plamosa Lam.; C. austriaca Rochcl. C. plumoxă. — Prin pășunile din regiunea alpină. — în Moldova (Cyamtx flotculo*"* Ring. Cz. ct Sz. I. c. 47); în m-țil Bucegi pe va- lea lalomilel (C. ncroota Willd. Fr. 90) și la Predel pe Susaiă ; în Argeș pe Urcjicn; ele. — tlf lulin-Augiixt. C. plirygia L.; C. pteudophrygia ('. .1. Aleg.; ('. an- x’riaea Willd. C.frigiand.—Vulg. Sglavoc. Dior. Ghioc.— Prin lînețcle din regiunea montană și subalpină. — în m-țil Moldovei (h.j. Gucbh. mânute.; Sz. mânute.; Cyanut phry- giux Bmg. Cz. Flora. XIX. 71 ct E.rtic.!; Cz. cf Sz. I. e. 47 ; C. anntriaca rz. ct Sz. I. c. 47; C. unifltrut Cz. Flora XIX, 71 /non L.J) prin regiunile inferiore ale Cehlăului (Edcll. c. 36); în in-țiî Bacăului la Mănăstirea-Cașinuluî. Gămpenî si Palanca; la Sinaia către polele Bucegilor (Hoff. Ercurx. 1863, l. c. 119; Gr. Extic.!) și la Predel; în m-ții Muscelului în calea de la Rucăr Ia Dîmboviciora (Hoff. curx. 1862, l. c. 39 ct Exxic. !); în m-țil mănăstirilor Cozia, Bistrița și Tismana (Hoff. mânute, ct Ertic.!); în Argeș în pădurea Gorănoia și |>e verfu Coziel (Gr. E.itic.!) ; etc.— 9| Juliu-Auyatt. 303 3. pumila. — în Moldova pumilus Bmg. Cz. et Sz. I. e. 47). C. cirrhata Rchb. C. cirata. — Prin jioenile din păduri, luferișuri și finele de pe coline și din munți. — în dislr. ItacăQ la CaraclăQ câtre Veverița; la Curtea-de-Argeș (Gr. Exsic.!); în lunca Craiovel; etc.— 2» luliu-August. C. stenolepis Kerner. C. stenolepis. — Prin poenile din păduri, finețe, tuferișurî. — în distr. Bacău la CaraclăQ; în Ilfov la Periș, Crivina (Gr. En. 35 et Ersie.!; Kanitz l. c. 218); în Vlașca la Comana si Prund; in m-ții Vîlcel între mănăstirea Cozia si GolotrenI; în Gorjiu la schitul Locurl- rele; etc. — 2| Juliu-August. C. tricliocephala J/. Bieb. C. trieocefală. — Prin păduri la m-stirea Adam și la Făurei (Guebh. mânuse.). C. Marsclialliana Spr. C. Afarschalliană. — Pe coline iicsipise. — în Moldova inferioră la Pechea (Guebh. mâ- nuse. et Exsic. n. 165 [var./ sec. Xym. Consp. 423). — 2j. C. Cyanns L. C. albastra. — Vulg. Vinețele, Albăstrea, Albastră, Florea-grăuhu, Sgldvoc, Ghioc, Dioc. — Prin semănături, grăie, locuri aride și peirose. — In Moldova (5’z. mânuse.; Cyanns se get um Bmg. Cz. Flora XIX, 71 et Exsic.I; Cz. ct Sz. I. c. 47) centrală și superioră (Guebh. mânuse.); la Berlad; în distr. Bacău la VerșescI și Cara- clăQ; la Predel; în Ilfov (Gr. En. 35) Ia CiocănescI și Fe- restrCQ; pe lîngă .Slatina la Milcovu-de-jos; Craiova; către Bahna pe Plaiul-scurt; etc. —Q luniu-luliu. C. montana L.; C. montană. — Prin pădurile de pe co- line și din munți. — în Moldova (h. j. Guebh. manusc.1) pe lîngă Galați (Cyanns muntanus Cz. Flora XIX, 71 et Ex- sic.!; Cz. et Sz. I. c. 4/) la Pechea (C. depressa Guebh. mânuse, et Exsic. n. 166 [non M. Bicb.[ sec. \'yni. Consp. 423; Sz. mânuse.); la Petră, m-sfirea Bistrița (C. rnollis IE. Kit. Sz. mauuxc.) și la m-stirea Agapia (<>r. Erbor. I. c. 128 ; Gr. Eh. 35). — 2} luliu-Ampiu*. (L axillaris Willd.; C. xtrirta 1P. Kit. 0. a.rilara. — Prin pășunile stîneose din regiunea subalpină și alpină. — în m-lil Moldovei (Ci/fuinx ihhiuk Cz. Flora XIX. 71 rt E.r- >ir.!; Cz. ct Sz. I. r. 47 ; A?. uiauusv.; C. rariryaht* [Înot. Cz. et Sz. I. c. 47) la Broscenî (Burri K.rxir.!) și pe Cehlăii; în m-lil BucegI la Strunga (Koxrhy. 132) și la sc hitul Pe- scera de la Ialomița. — 9' luliu-Amintit. C. trinervia Sfeph.; Phfropappuu trincrriusi Boiua. C. trinrrriaHl.— Pe colinele ierbose.— La Tîrgovi.șlea (Schott, 472). — 9j luliu-Aununt. C. Scahiosa L. O. Srabioxă. — Prin tuferișurl .și finele sterile, pe coline aride, pe marginea agrilor și a drumuri- lor. — în Iotă Moldova (Guebh. niauunc.: Cyanu* SrabinM Afarnrh. Cz. Flora XIX. 71 et Ertiic.!; Cz. et Sz. I. r. 47; C. roriarea TP. Kit. Sz. luauuxc.; Cyau. cori. Cz. ct Sz. I. c. 47); in distr. lași la Horleșcl. DomneșcI. Hoisesc! (Sz. niauuuc.): la m-slirea Nemțulul și Călugărenl.; în m-(ii Buzeulul la Bisca ; la Predel; la BucurescI (Gr. En. 35 et E.ruic.l), Co- lentina. Chitila și Ciocănesc!. Crivina și Ploescl (C. atro- purpnrra Gr. En. 35 /uon IP. Kit.J et E.rxic.l); în Vlașca la Comana; între Pitesc! .și Curtea-de-Argeș (Gr. E.r*ic.!); în m-lil Coziel, Bislri(a și Tismana (C. roriucca Hoff. nia- huhc. et E.cfiic.!); etc. — 9; luliu-Auifixt. fl. albifiora. — Prin păduri la Făure! (Guebh. nianuxc.). f. xpiiiuloxa Koch; C. opinuiaua Rochel. — Prin finele sterile, pe coline aride, pe marginea agrilor și a drumurilor. —în Moldova (Cyunu* luuleuxia Cz. et Sz. I. e. 47 [nun Tratî.] ct E.rxir.J) la Pechea (C. apiculata Lcdeb. Guebh. nmnufir.); la Tulova: Celalea-Nemlulu! (C. badrnuin Sz. uianuftc. et E^tiie.!); în distr. Bacău la Caraclău; pe lîngă BucurescI la Chitila; la Comana; în Argeș la Stolnici; în- tre Rîmnieu-Vilcel și OlănescI (Gr. Ejsîc.!); etc. .305 C. stereopliylla llr**. C. ntra-ofild. — Prin finețe ste- rile. - In Moldova inferioră (G'/oM. mannsc. ci Ei*ic. ₜₜ. 168 m'c. Sg ni. (Jonnp, 424). -- Inlin. C. jurineaefolia C. cu fm dc jurinia. — Prin fî- nețcle de prin tufărișuri si păduri. — Pe lingă BucurescI la Ciocănesc!! ( Gr. En. 35 ct E.i'xir. !; Kanitz l. r 218); in Vlașca la Comana și Prund. — 9; /ul!n-Angif>ft. C. maculosa Law. ₜC. macnlatu. — Prin finele sterile, pe delur! aride, locuri năsipose și pclrose din munți. — Iu Iotă Moldova (Gnrbh. manune.: C. panicidata Guebh. ma- nu*c, [nun Lam.[; *S’c. nuiiinac.; Cganax panicidatnx Cz. Elara XIX, 71 [nan L.J ct Emic. !; Cz. ct Sz. I. 47 ); în tn-ții Bacăului la Caraclău. Salina dc la Tîrgu-Ocnei și Co- mânesci; in dislr. Buzeu pe valea Slănicului Prahova .și Ilfov (Gr. 1 nec. Kanitz l. r. 219 ; C. paniculata Gr. En. 35 ct Etnic.!); la Predel; BucurescI. Chitila si Ciocănesc!: între rîurile Saltar .și Argeș (C. panicnlata Scboft l. r. 479); la Talpa (C. panic. Srhott l. r. 296). Slatina .și Caracal (C. pauic. Schatt l. c. 284); la Stolnic! si Curlea-de-Arge.ș (Gr. Etnic.!); Craiova; în Gorjiă la schitul Locuri-rele: în Vil- eca la m-slirea Cozia și la Golotreni pe valea Lotrului; la Vîrciorova către Porlile-de fer! (Kanitz! I. r. 68; C. Hir- bemteinii. DC. Hârb. 1873, Dânn. 261), către Bahna pe m-tele Curchia și la Turnu-Severin; ele. — cf Inlin- Septcnibre. C. atropnrpurea IC. Kit. c.atropnrpnrrr. — Prin fine- țele de pe colinele aride, locuri slîncose mal cu semă cal- care. — în Moldova (Ci/anun atrnpiirpnrcun lina/. Cz. el Sz. I. r. 47?); în in-l.ii Prahovei căi re Sinaia la polele Bu- cegilor (C. ralorcphala Willd. IJnjf. Excnrn. 1863. I. <:. 119 et E.rnic.!)?; la Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Janka ZBC. VII. 123; Kanitz! I. c. 68) pe m-lele St-Petru la Cruce si între Gura-Văieî .și Schelea-Cludovel. — 2j luniii- luliu. 20 C. orientali* L. C. orientală. — Prin finețe sterile, tu- fărișuri, pe coline năsipose.—în totă Moldova (A'z. inanunr.; C. rupestris Guebh. mânuse. [non L.[ et Exsic. n. 171 ser. \rym. Consp. 428; Cyanus orientali* Bmg. Cz. Flora XIX. 71 et Er*ic.!; Cz. et Sz. I. c. 47); la Iași ( K. / ser. Kanitz l. c. 68); la Agiud (Bnrri Exsic.!); în Ilfov între Ciocănesc! șiChitila; în Vlașca la Comana: către Olleț (C. tatariea Schott l. c. 279?). Slatina și Caracal (C. tatariea Sehott l. c. 284?). — Juniii-Iuliii. C. solstitialis A. C. solstitiald. — Prin locuri sterile, ru- derale si inculte, coline aride, pe marginea agrilor si a dru- murilor. — în Moldova (Edel l. c. 41; Sz. mânuse.; Cyanus solstitialis Bmg. Cz. Flora XIX. 71 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 47) inferioră (Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași (K.! sec. Kanitz l. c. 68) la Manta-rosie, Nebuna și Repedea; pe lîngă Berlad la Crîng (/>. Br. Fragm. I. c. 100); la Agiud (Burri Exsic.!); în Ilfov (Gr. En. 35 et Exsic.!) la Bucu- rescI, Colroceni, Mogosoia și Chilila: în Muscel în calea de la Rucăr la Dîmboviciora (Hotf. Excurs. 1862. Z. r. 39 et Exsic.!): între rîurile Sabar și Argeș (Schott l. e. 479); la Comana și Prund; Stolnici; către Olteț (Schott l. e. 279); pe lîngă Craiova la Lemna; la Vîrciorova! (Kanitz! I. c. 68) și Schelea-Cladovel; etc. — luliu-August. C. Calcitrapa L. C. Calcitrapd. — Pe Câmpuri ngsi- |x')se si sterile, locuri ruderale, pe lingă drumuri. — în Mol- dova către Erbicenl și Petrosiia (Calcitrapa Uippuphaestum Gaertn. Sz. mânuse.) ; în m-țiî Prahovei |>e lîngă m-stirea Cheia (Hojf. Excurs. 1863. I. c. 118 et Exsic.!); |>e lîngă BucurescI la Bănesa! (Gr. En. 35 et Exsic.!; Kanitz l. c- 219), Mogosoia si Chitila pe malurile Colenlinel. — cf /w- Uii-August. C. iberica Trevir. C. ibericii. — Pe coline aride, câm- puri nesi|M>se, locuri ruderale. — La Vîrciorova către Por- țiie-de-fer! (Kanitz! I. c. 68) și la Turnu-Severin. — 0* Juliii-August. :«)7 Obs.— Aaberboa mosrliata DC. (Crntaurea moschuta Wilhl.), vulg. PfsrnU. se cultivă prin grădini. CRIIPINA Casa. — Crupinit. C. vulgari* Ca**. C. comună. — Pe coline aride și pe- truse. locuri sterile, nesipose. — Prin stepele Romăniei (Crntaurea Crapi na L. Leocille in Demid. Voy. II, 192) • în Moldova inferiorii (Guebh. manitnc.); în Vlașca la Co- mana: in Mehedinți la Vîrciorova către Portile-de-fer! (Simk. 568) pe m-tele St .-Petru: în Oltenia (Hojf.manum.); etc.— 0 luniu-luliu. XERANTHEMUM L - Xeranfem. X. annnnm L. X. anual. — Vulg, Ple căiță, Pic oița Taimiță, Maturici. — Prin locuri sterile, pe coline nesi- posc și petrose. — Prin stepele României (Lereille in Dc- wid. Voy. II, 192); în Moldova (Cz. Flora XIX, 71 et E.v- idc.l; Sz. mannffc.; X. radiatum Lam. Guebh. manu*c. ct Ex*ic. n. 160 ace. Nym. Conap. 401); pe lîngă Iași de-asupra Petrăriei-Rgpedeî; către Pașcani (Gr. Erbor. I. c. 128); la Tecuciu și Bcrlad (1). Hr. Fragm. I. c. 101); pe lîngă Ba- cafi, Agiud și Cucu; în Ilfov (Gr. En. 35 ct E.rtdc.1) la Buftea; pe lîngă Craiova la Lemna: la Vîrciorova! (Kanitz ! I. c. 65), către Porțile-de-fer și Șchelea-Cladoveî; etc. — 0 hdiu-Augurt. X. cylindraceuin Sibth. X. cilindraecii. — Prin locuri sterile, prin fînețele de pe colinele năsij>6se și petrose. — La Făureî (Guebh. manu*e.); în Ilfov (Gr. En. 35 ct Ex*ic. !; Kanitz l. c. 216) la Buftea; în Vlașca la Comana; în Muscel la Câmpulung pe țermurile Riu-Tîrgulul (-Y. inapertum M. Bicb. [mm Willd.[ el E.r*ic.!; Hojf. Excura. 1862.1. c- 40); pc lingă Craiova la Lemna și Trel-fontânî; etc. — Q Iuliu-Auguut. 308____ III. CICHOIUACEE. LAPSANA L. — Lapsană. L. communis Lin. L. comună. — Vulg. Sgrălmidictl, Salata-rânelui, Jarbă-de-xgaibă. larba-tgăibct. — Prin tu- ferișuri și păduri. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 70 et Extic.!; Edel l. c. 41; A'z. mânute.) centrală și superioră (Guebh. mânute.) ; pe lîngă Iași ( F./ tec. Kanitz l. c. 73); pe lingă Bârlad la Crîng; la m-stirea Agapia (Gr. Erbor. I. c. 127) și m-stirea Nemlulul; în distr. Bacăti la VerșâscL Caraciăă și Slănie; în Ilfov (Gr. En. 36 ct Extic.!) la Bu- eurescl și Bănăsa; în m-ții Muscelului; în Vlașca la Co- mana; în Argeș la .Stolnici (D. /ir. Fragm. I. c. 101), Curtea-de-Argeș și m-stirea Slîni.șoră ; în Mehedinți la lor- gutova și Dumbrăvita (Gr. Extic.!). — Q luniu-Auguxt. 0. glandulota Simk. — Prin locurile n£si|)osc. — La Vîr- ciorova către Porțile-de-fer (Simk. 569; an L. geamii flora Borb.; an L. lyrata Borb. Etzreb. 58 [c.r ipto]). L. intermedia Af. Bicb. L. intermediară. — Prin pă- durile umbrose. — La Scînteia (Guebh. mânute.). AP08ERIS Necker. — Aposeridă. A. ftptida Lett. A. fetidă. — Prin păduri și luferi.șuri. — în Moldova (Laptana fetida Scop. Edel l. c. 40) ]ie lîngă Iași către Valea-adîncă (Sz.manutc.).—Juniu-luliu. Obs. — Se mal ci teză : Tolpis barbata Gartn. în Moldova supe* riorft (Sz. EjrticJ; h.j. Guebh. mânuse.), dar să fie ore spontanee? CICH0R1UM L. — Citire. C. Intybus L. C. Matică. — Vulg. Cicore. Cicorc-de- viră. — Prin Pășuni uscate, finețe, locuri inculte, pe mar- ___jro? ginea agrilor și a drumurilor. — în totă Romănia ffirte co- mună (Cz. Fiara XIX. 70 et Exsie.!; Edel l. c. 41; Guebh. mânuite.; Cz. et Sz. I. c. 46; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 101; Gr. Erbor. I. c. 127; En. 36 ; C. glabratum Gr. En. 36 [non Preri.j et Exsie.!). — Sty luniu-August. Obs. — C. Eodiviu L. vulg. Cicore-dc-grit'dinii. sc cultivă in grădini. LEONTODON L. — Leontodon. L aitumnalis Lin. L. tomnatcc. —Prin finețe, pășuni, locuri aride, pănă în regiunea alpină. — în Moldova (Apar- (,ia aufumnalis Willd. Edel l. c. 40; Sz. mânuse.); între Ghergani și Tilu, Sinaia (Gr. En. 36 et Exric.!; Kanitz l. e. 222) și la Predcl: în m-țil Vîlcel la Gololrenl. — 0} lu- liu-Octvmbre. L. pyrenaicus Gouan. L. pirenaic. — Prin pășunile din regiunea alpină. — în m-țiî Moldovei (Apargia alpina Hori. Edel l. c. 37). — 9| I uliu-August. L. hastilis Lin.; L. hariilis £. glabratus Koch. L. comun. — Prin finele și pășuni pănă in regiunea alpină. — La Tirgu-Ocnel fL. dubius Rchb. Guebh. mânuse.) și Comă- neseî; la Sinaia pe BucegI (Gr. Exric.!; Kanitz l. c. 222) și la Predel; Curlea-de-Arges; etc. — luniu-August. p. hi*pi dus Boiss. — Prin finețe și pășuni, pănă în regiu- nea alpină. — în Moldova (Apargia hispida Hori. Edel l. c. 40 et Exric.!; Sz. mânuse.; J. axpera Cz. Flora XIX, 70 [non 1F. Kit.] et Exric.!; A. Taraxaci Cz. Flora XIX, 70 [non Willd.] et Exric.!) inferioră (L. hispidus L. Guebh. mânuse.) și superioră (Apargia hastilis Edd l. r. 40 [non Hori.] et Exric.!; Sz. mânuse.; incana Sz. manifxc. [non Scop.] et Exsie.!; Leontodon hastilis h. j. Guebh. mânuse, [nun L./ ; L. incanus h.j. Guebh. mă- muțe. [non Schranck]; Hypochayris uni flora Cz. Flora XIX, 70 [nou Vili.] et Exsie.!; Achyrophorus helveticus h. j. ____JHO Guebh. nianime. [non Srop.J) pe Cehlăii : în distr. Bacăă la Cararlău pe Strajă; la Sinaia (Thrincia hirta Gr. E.rcur*. I. e. 339 /non DC./ et E.rxlc.!; Gr. Eh. 36) Iu Fundcni- Mărcula (Gr. En. 36 ct E.rxic.!), Merinani și MogosOia; in Vîlcea pe m-lele Forfcca; in Gorjiu la Boșia; ele. L. asper Poir, />. axpru. — Pe coline aride si pcirose. — Pe malurile Put net (Guebh. wuhimc.) ; în distr. lași la Brăluleni. Cucuteni și Bogdănesci (A pari/ia axpera IV. Alt. Sz. m a nune. !). p. bixcutclkefoliuiH lloixx. — Prin finele la Puțănl (L. taneutclliefoUiun DC. Guebh. liianiixe.). Obs. — Se mal cilvză : L. Villarsii Loenl. locuri inculte, pe lîngă drumuri, pe marginea pădurilor și a agrilor. - în totă Moldova (Cz. Flora XIX. 70 et Etxic.!: Edel l. c. 4U: Guebh. niunuxc.; Sz. maiiuxe.; Thrinria hirta Sz. [nan lluth.l Ex*ir.!; h. j. Guebh. mânu«rj; în distr. Bacău la Caraclâu și Moșia-Ocnel; în distr. Buzcu pe valea SlăniculiiI și in Il- fov la Buftea (Gr. Eu. 36 et Ecde.l; Kanitz l. c. 222); la Văleni, Cămpina și spre Sinaia (Crepix cirenx Gr. En. 37 [non Willd./ et E.rdc.!): în Vlașca la Comana : în Argeș la Stolnici; în Gorjift la schitul Ixxmrî-rde; în Mehedinți la Vîrciorova către Porlile-de-fer! (Kanitz! I. e. 73); etc.— rf 1 uniit-August. p. crepoifh* Korh ; P. crepoideu Sânt. — Pein finețele și pășunile din munți. — în Prahova la Predel pe Susaiii și Unjicariă și în m-lii Vilcei intre CălimănescI și m-stirea Cozia (Gr. Ex*ic.J). Obs. — Se mal citeză : P. Sprengeriana Pmr. in pădurt la PuțSnl (Guebh. nidnusc.y 311 TRAGOI’OGON L. — Tragopogon. T. porrirolinm L. T. cu /<>'< de pur. — Prin finele. — tn Moldova (Cz. Flora XIX, 70) inferioră (Gnebh. manuxc.). T. Jacq. T. mare. — Vulg, llarba-caprei, Țița- niprct, Salatd-de-iariul. Fl'>rc-dr-cdmp-e lingă Iași (K./ aer. Kanitz l. e. 72) la Nilelea ; la in-sti- rca Agapia (Gr. Erbor. I. c. 127): pc lingă Brrlad (D. Br. Fraym. I. e. 101); la Sinaia (Gr. Excurs. 338) si Ploesct: pe lîngă Bucurescî la Bănesa! (Gr. Eh. 36 et Exsic.!; T. •iiajua Gr. En. 36 [non Jact/f et E.rsir.!), Periș, Chitila si Ciocănesc! (D. Br. Fraym.l. c. 101); in Vîlcea la Bălccscî; in (rorjift la Boșia; în Mehedinți la lorgulova (Gr. Ex- aie.!); etc. — (f Maiii-luUu. p. tortili* Mcy. — Tot în aeeleșî locuri. T. orientale L. T. orientul. — Prin finele. — Pe lîngă Iași ( F./ sec. Kajiitz l. r.. 222) la Pelrăria-Repcdel; la in- slirca Nem(ulul; la Ploescî prin vii; Câmpulung; pe lingă Bucurescî la Periș (Gr. Exaic.l); ele. — Maiu-hdiH. ____3P2___ p. revolutul Bisehojf; T. undidalua Rchb. [non Jacq.].-~ în Moldova (T. lUidulutua Edel l. c. 40: Cz. et Sz. I. c. 45; Sz. imiuuac.) la PulCnî (T. luididutua Guebh. mânu ac.)', la Agiud (Burri Exaie.!); Ciocănesci; Comana: ele. SCORZONERA L — Scor zon eră. S. austriaca Willd. s, auatriacă. — Pe coline aride și stincose — în Moldova (Edel l. c, 40; Cz. ct Sz. I. c. 46; Sz. mânu ar.). — 9; Apetitu-Maiu. p. lanupiuoaa Bmp. — Prin pădurile umbrose din Mol* dova (Cz. et Sz. I. r. 46) inferioră (Guebh. mauuac.); |»e lingă Iași cât re Văilula și Zahorna (Sz. luunuar.). S. llispail ica />.; *S’. hiapauira a. lat ifolia Koch; S.den- ticulata Lanț. S, i«pauietl. — Prin fînețcle din luferișuri, pe colinele ierbose. — în Moldova (Guebh. manuac.; Cz, et Sz. I. e. 46); în Vlașca la Comana pe valea Gurbanulul.— 9| Maiu-luuiu. p. piuat ifolia Korh; S. piuați folia Wallr. — Către Ba- căft (S. prutului folia Roth Cz. et Sz, l. c. 46); în Vlașca la Comana pe valea Gurbanuhu. 8. purpiirea L. S. purpurie. — Pe colinele ngsipdse și sterile. -în Moldova (Cz. et Sz, l, c. 46) către lași la Tîrgu- frumos, Tomesrl. Chiperesci si lepurenl (A'z. maniiac,). — luniu-ltdîii. 8. roșea IF. Kit. S. ro.de. — Prin pășunile din regiu- nea subalpină și alpină. — în Moldova superioră (Cz. Flora XIX, 70 et E.rsie. !: h. j. Guebh. maiiuac,; Cz. ct Sz. I. c. 46) la BroscenI (Burri E.raic.!); pe Cehlău ! (Edel l. c. 36): in m-ții Bacăului la Palanca pe Tărhăușel; pc viiTu Pen- leleulul; în m-iiî BucegI {IKtT. Exeura. 1863, Z. c. 119) către Vîriii-cu-l)oru! (Gr. Eu. 36 et E.raic.!). pe Furnica și la Predel pe Susaiu : în m-jiî Argeșului pc vîrfu Co- zieî; ele. — 1ulio-.{uquat. 313____ 8. mollis J/. Bieb.; Podoapeenuim oillomim Sfeu. S. miile. - Pe coline niisipose. — în Moldova (S. an-jiixtifo- Cz. et Sz. I. e. 4(>?) inferiorii (Guebh. mânuse.). — 9| luliii-August. Obs. — Se mal cilvză : S. parvillorn Jacq. in Moldova (Cz. et Sz. I. r. 40). - S. hunilis L. în Moldova (Ftlcl l. c. 40; Cz et Sz, l. c. 46) superioră (h.j. Guebh mânuse) către m-slirea Nemțulul (Gr. Erbor. I. c. 127 ?). P0D08PERMUM DC. — Podosperm. P. Jacquinianam Koch.; Senrzonera Jarqnhtiana Boiss. P. Jarguiulan. — Pe coline uscate, prin finei ele de prin tuferișuri. — în Iotă Moldova (Seorzoneru oct angulari* Cz. Flora XIX. 70 et Exsir. !: Cz. et Sz. I. c. 46 ; . P. laciniaf; — Prin finele, locuri cultivate, pe coline aride. — în Iotă Moldova (Guebh. mânuse.). — Jlaiiî-Juliii. 3. intrrmedium Gr. et. Gudr. — Prin finețe in Moldova inferioră (P. intermediu™ (Guss.) DC. Guebh. mânuse.). . HYPOCIMERIS L — Jpocherulă. H. raditata L. L răddcinosd. — Vulg. Buritiand-por- c^sc.d. — Prin finelele de pe coline, pășuni, |)oenî. păduri tăiate. — în Moldova (62. mânuse.) prin regiunile infe- rior© ale Cehlăului (Edel l. e. 36 et E.rsie.!); in m-iii Bacăului la Slănic (D. Br. Fragm. I. e. 101); la Agiud (Burri E.rsie.!); Predel; m-stirea Cozia; în Mehedinți la Slirmina (Gr. h.rsic. !)\ etc. — 9| Inniu-August. 3H_____ H. maculata L. 1. maculată. — Prin fînețele din tuferi- șurl si păduri, jk? coline aride si petrose. — tn Iotă Mol- dova (Cz, Flora XIX, 70 ct E.rtir.!; Aehyrophoru* nuicu- latut Scop, Guebh, mânute.): în distr. Iași către ledercnî (Sz. mânute.): în regiunile inferiore ale Cehlăuhii (Edel l, c. 36); în disir. Bacăfi la Versftscî pe delu Osoiulul; la Agiud (Burri Emir.!); la Predel: pe lîngă BucurescI la Peris si CiocănescI; în Vlașca la Comana; la Câmpulung pe tSrmurile Rîu-Tîrgulni (Hotf. Ereurt. 1H62, l.c, 40); în Argeș la Stolnici (/>. Br. Fragm. I, c. 101); la Vîrciorova către Porțile-de-fer pe m-lele St .-Petru.—Maiii-luliu. H. uniflora Vili.; H. helvefira Wulf. L n,n floră.—Prin pășunile din regiunea alpină. — în m-ții Bacăului la Pa- lanca pe Tărhăușel; în m-lil Buzeuluî pe Pen teicii; in m-țil BucegI pe Furnica. —9f luliu-Augutt. Obs. — Se mal citrză : H. glabra L în Moldova (Sz. mânute.) spre Tîrgu-Nemlulul (Gr. Erbor. I. e. 127 ?). TAR AX ACUM Juss. — Păpădie. T. se roti nu iu Poir. P. turdir. Pe colinele uscate calcarose-nfcsipose. — în totă Moldova (Guebh. mânute.: Leontodon tcrofinnm W. Kit. Sz. mânute. et Er*ic.!). — luliu-Scptcmb re. T. offtcinale Wigg. P. oficina!#. — Vulg. Păpădie, Pă- rănita-ydinilor. — Prin finețe, pășuni, locuri cultivate și inculte, grădini, dăremăluri, pe lîngă locuințî. — tn totă România forte comun (Cz. Flora XIX, 70 ct Ertie.!; Cz. et Sz. I. c, 46; D. Br. Fragm. I. c. 101 ; 6’c. mamite.; Gr. En. 36 et Exsic.!; T. dens leon.it Detf. Guebh. mauutc,; Leontodon Tar ara cum L. Edel l. c. 40; Gr. Erbor. I. c. 127). — Apriliu-Oetombre. p. glaucetecnt Koch; Leontodon glaucrtccnt M. Bieb. — tn Moldova superioră (L. corniculatnu Hr. Kit. Cz. Flora XIX, 70 ct Extic.!; T. comicul. DC. h. j. Guebh. mânute.). ___ 315 7. alpinii™ koch; Leontodun caitcasiciis Ster.— Prin pă- șunile umede și culcare jjₙ regiunea alpina. — In Prahova l»e m-lele Zaganu uhjrican* IK. Kit. Hoff. Excurs. \NA,l.c. 118), și pe Bucegi in valea lalomițel la schitul Pescera și pe Obîrșia. T. palustre Da 1\ de nda^tiiiT. — Prin finețe mlășli- nosc. în Moldova (Aparyia Ucidă /hw/. A'z. in a nasc.) infe- riorii la Mangina (Gucbh. wanunc.). •— Qj Afaiu-Iuliiî. T. Steveni DC.; Lcontodun Strceni Spr. T. Iul Stercn- — în regiunea alpină. — Pe Bucegi in valea laloniileî (Er. 93), pe vîrfu la Omu (T. alpinum 7. sidnlcntatuin Schite En. 368). — August. (JHONDR1LLA L. - Chondrilă. C. juncea L. C. subțire. — Vulg. Hanfug, — Pe coline petrose, prin locuri aride și inculte, agril și pirloge năsi- pose. — In tolă Moldova (Gucbh. mânuse.; Sz. mânuse. ct Exiic.!); la Agind (Burri Exsic.!); în distr. Buzeă la Be- cenI (Gr. En. 36 et Exsic. !; Kanitz l. c. 220); in Bucurescl la gara Tîrgoviștea (C. juncea p. latifolia Gr. En. 36 [non Koch] et Exsic.!; Kanitz l. c. 220); in Vlașca la Prund; in Argeș la Dăesci pe malul Oltului (/>. lir. Fragm. I. c. 101); pe lîngă Craiova la Trel-luntânt; la Virciorova către Porțile-de-fer; etc. — <-f htliu-Angimt. ?■ xjrinttloxa Ăvch; C. acanthophylla Bor kit. — Prin lo- curi aride și nCsipose. — în Vlașca la Comana. 7. latifolia Koch; C. latifolia AI. Bieb.—Prin locuri nă- și |x>se și calcare. — La Pechea (C. rigenx Rchb. Gucbh. manwtc.). 0. prenailtlioides Vili.; Willcmctia prcnauthoitlcx Gr. ct Godr. C. prcnaidoidil. — Prin locurile petrose din re- giunea alpină și subalpină superioră. — în m-lii Prahovei pe Bucegi. — 9j lidib-Aucptnl. Obs.—C. prenanthoides din fînețcle umede de la Țigănesc! (Guebh. mânuse.), nu scid ce pole fi. PRENANTHES L. — Prenante. P. purpurea L. P. purpuriii. —Vulg. Crestățe, Salata- iepurelui, Ttllhdrc. — Prin pădurile umbrose din regiunea montană și subalpină. — In Moldova centrală si superioră (Guebh. mânuse.); la Agiud (Burri Exsic.!); în m-țil Ar- geșului pe Unjiru: in m-til VîleeI j>e Forfeca; in Gorjitt la schitul Locuri-rele. — lulili-Auqust. LACTUCA L. — Lăptucă. L. vi roșa Lin. L. virosd. — Prin locuri inculte și pe- trdse, pe marginea agrilor. — In Iotă Moldova (Edel l. c. 40; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 46 ; Nz. mânuse.). — luliu- Aut/ust. L. Scări (da Lin. L. Srariold. — Prin locuri inculte .și petrose, coline aride, ruine, pe lîngă garduri, pe marginea agrilor si a drumurilor. -In totă Moldova (Guebh. manu.se.; L. mjlvestris Lam. Edel l. e. 40; Cz. ct Sz. I. c. 46; 6’z. mânuse.; L. vi roșa Cz. Flora XIX. 70 [non L.J et Exsic J); pe lingă Iași la Nilelea (L. ci rusa l). Br. Fraym. I. c. 101 /non L.J); la Nemlu (L. virana Gr. Erbor. I. c. 127 [non L.J et Exsic. f); în Prahova la Sinaia (L. virosa Gr. Ex- curs. I. c. 339; Gr. En. 36 et Exsic.!); în Ilfov (L. virosa Gr. En. 36); în BucurescI (Gr. En. 36 et Exsic.!) la gara Tirgovistea ; în Vîlcea la Bălcescî; etc. —eri6ră (h.j. Guebh. manu*c.) la Agapia! (Gr. Erbor. l.e. 127 et Emir.!), m-stirea Nemțuluî, si schitul Durau; în m-țil Bacăului la Caraclău .și Câmpeni; la Sinaia către Ermit (Gr. Excur*. I. e. 339 et Ex*ie.!; En. 36); în m-lii Coziel, Bistrița și Tismana (Freiianthe* murali* L.llof). manu*c. et Extic.!), la Golul reni; înGorjiu la Roșia și schi- tul Locuri-rfclc ; etc. — Q lidiu-Aiigu*t. L. stricta IP. Kit. L. *triefd. — Prin pădurile de pe coline și din regiunea montană. — în Moldova superioră (L. quereina L. Edel l. c. 40; Guebh. mânuți.). — cf luliu-Auguzt. L. sagittata IP. Kit. L. eu fol *aqitate.— Prin păduri și luferișuri. — în Moldova (Cz. et Sz. I. e. 46 ; Sz. nia- n ufte.) înferioră (Guebh. mânute.); în Ilfov la Ciocănesc!; în Vlașca Ia Comana; în Mehedinți la Dumbrăvita(Gr. Ex- tic.!); etc. — cf luliu-Aufjuxt. L. perennis Lm. L. perena. — Prin locuri petrose, stîncose și calcare. — La Vîrciorova către Porii le-de-fer. — Alaiii-luiuu. Obs. — Se cultivă : L. nativa l,in. (Giu-bh. inoHit.se. el JCxtic. n. 225 sec. Nym. Congp. 435; Cz. et l, ₑₜ Exsic.!-, Sz. nuoo^c.)ₜ vulg. Marob, Salată, Lăptuci. - L. capitala DC. (Guebh. mânute.). — L. crispa DC. (Guebh. mânuse.). ___ 318 SONCHUS L. — Susaiu. S. oleraceilS Lin, S. comun. — Vulg. Sutaiu. — Prin locuri cultivate, vil. grădini, ruinl. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 70 et Extic.!; Edel l. c. 40; *S’. la*vit Vili. Cz. el Sz. I. c. 46; Sz. mânute.; rigid ut Cz. Flora XIX, 70 [mm Bmg.[ et Extic.!; Cz. ct Sz. I. c. 46; Sz. mânute.) pe lingă Iași la Nițelea (D.Br. Fragm. I. e. 101); la București (Gr. En. 37 et Extic.!); etc. — Q luniu-Auqutt. 8. asper VUl. S. anpru. — Prin locuri cultivate, ruinl. vil, păduri. — în Iotă Moldova (S.fallax Wallr. Guebh. mânute.); la Agiud (Burri Extic.!); la BucurescI! (Gr. En. 37 et Extic.!) în DudescI; în Vlașea Ia Comana; în Olte- nia (S. fallax Hoff. mânute, ct Extic.!) la in-stirea Cozia (Gr. Extic.!) și GolotrenI; etc. — Q luniu-Augutt. S. arvensis L. S. de câmp.— Prin sămănălurî, pe mar- ginea agrilor, prin vil, tufărișuri. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 70 ct Extic.!; Edel l. e. 40; CTz. et Sz. I. c. 46; &. mânute.); în distr. BacăQ la VerșescI; în distr. Buzeă la BecenI; la BucurescI, Buftea și Crivina (Gr. Eh. 37 ct Ex- tic.!; S. paluttrit Gr. En. 37 [non L.[ ct Extic.!); în Gorjiă la pădurea Roșia; etc. — 2|. Juliu-Scptcmbre. 8. palustris L. S. de mlantint. — Prin fînetele mlăsli- nose, pe malurile rîurilor și a pîrăilor. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 70 ct Extic.!; Guebh. mânute, et Not. 11; Cz. et Sz. I. c. 46; Sz. maniinc.); pe lîngă Iași la Nițelea (D. Br. Fragm. I. c. 101); în distr. Bacău la Verșăsci; ele. — Juliu-August. MIILGEDIr)I Cass. — Nulgediu. M. alpinum Lent. AL alpin. — Prin pășunile umede și pe lîngă torentele din pădurile subalpine. — în Moldova (h. _ ³¹⁹ /. Guebh. mânuse. ; Sonchu* alpinii# L. Cz. Flora XIX, 70 et Exsic. !; Cz. et Sz. I. c. 47; 6’. tataricuu Cz. Flora XIX. 70 [non DC./?) pe Celilău (>S\ alpinu# Etici l. e. 30); Ia Bros* cenlHtom E.rsic.!); in m-lii Bacăului la Palanca pe lîngă Pirău-șanlulul; la Predel pe SusaiQ.— luliu-AiujuHt. CREP18 L. — Crepidă. C. fetida L. C. fetida. — Vulg. Snniitore. — Prin lo- curi aride, pe coline petrose. pe lîngă drumuri și pe mar- ginea agrilor și a pădurilor. — In Moldova (Sz. mânuse.) Iu Puțănl (Barkhaitsiti f«Jitia DC. Guebh. mânuse.); la Vîrciorova către Porlile-de-fcr (Kanitz! I. e. 71); ele. — Q Itdih-Auțpist. C. rhceadifolia J/. Bicb. C. cufot de mac. — Prin lo- curi nesijM>se. pe coline aride și petrose. — Pe lingă Iași la Nițelea; Agiud (Burri E.rsie.!): pe lingă BucurescI la Me- rinani; la Câmpulung pe valea Rîu-Tîrgulul (B. fetida Hojf. Excurs. 1862.1. c. W/nnu L.J); în Vlașca la Comana; t*e lîngă Craiova la Breasla; în Vilcea la Bălcesci; ele. — 0 luniu-luliu. (k setosa Hali. jil. C. ispitla.— Prin agril, pîrloge, finele sterile, locuri nSsipose. - In Moldova superioră (C. hixpida IK Kit. Sz. Exsic.!: Barhhansia Ketaua DC. h.j. Guebh. mânuse.) în distr. lași la PopricanI, Mimjelesci si Cdda-Stîn- cci (Sz. mânuse.); în Bîmnicu-sărat la Sihlea ; în Ilfov la CiocănescI (Gr. Exsic.!): în Vlașca la Comana ; în dislric- lul Mehedinți între Șchelea-Cladoveî și Gura-Văieî; etc. — Q luniu-hdiu. C. prtemorsa Taunch. C. premorsă. — Prin finelele și ledurile tăiate de pe coline și din munți. — In Moldova (Amica uctn'pitndcn Cz. Flora XIX, 72 [non L.f ct Exsic.!; Cz. ct Sz. l. c. 40) în distr. Iași către Larga (Hieracium. prse. — La Faurei (C. p Igviorpha IVallr. Guebh. uiauu.8c.); la lași ( F./ ^ec. haniiz l. e. 221). — Q lu niu- Septe iu bre. 0. lu/rexlix Koeh. — l’rin finele sterile și pirloge. — In Moldova (C. ayrentiH H’. Kit. Sz. mânuite.) la Pechea (Guebh. mânuite.); pe lingă BucurescI. 321 C. Jacquini Tausch. C. Iul Jacquin. — Prin pășunile stîncdse din regiunea alpină. — Pe Cdhlăă I (Hieracium chondrilloides L. Edel l. c. 36). — luliu-August. C. paludosa Mcench. C. de mlaștini. — Prin finețe mlă- știndse și păduri umede. — în t6tă Moldova (Guebh. mâ- nuse.); în distr. Iași la VoinescI (Sz. mânuse.). — Qj lu- liti-August. Obs. — Se mal citâză : C. taraxacifolia Thuill., prin locurile năsi- pdse din tâtă Moldova (Guebh. mânuse.)? — C. succisttfolia Tausch. la Sinaia pe valea Peleșulul către Ermit (Gr. Excurs. I. c. 339; En. 37?)— C. blattaroides Vili, la Sinaia către Valea-rea (Gr. Excurs, l.c. 388: En. 37?).— C. montana Tausch. în BucegI către Obîrșia lalomițel (Hieracium montanum Jacq. Hoff. Excurs. 1863, l. c. 120)?— C. eorymbosa Ten. prin finețe la Pechea (Guebh. mânuse.) ?— C. Dio- scoridis L. în Moldova (Sg. mânuse.) ? LAGOSERIS M. Bieb. — Lagoseridă. L. biflda Koeh. L. bifidd. — La Vîrciorova către Por- țile-de-fer! (Simk. 572; Pterotheca bijida Fisch. et Mey. Borb. 1873, Bâns. 263) — Q Apriliu-luniu. CEPHALORHYNCHUS Boiss. - Cef(dorine. C. hispidus Boiss. C. ispid. — Pe stîncile umbrdse. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer (Lactuca hispida DC. Borb. 1873, Bâns. 263). — cT- C. glandulOBUS Boiss. p. catarractarum Simk. C. glan- dulos.— Prin pădurile dintre Gura-Văiel și Vîrciorova către Porțile-de-fer (Simk. Term. Fuz. I [1877] 169 et 571).—cf. HIERACIUM L. — Ieraciil. H. Piiosella L. I. Pdoselă. — Vulg. Urechea-șArecu- lul, Culcușu-vacel, Vulturicd, Hulteniiră, HuUen6ld, larba- 21 322 Eretel. — Prin pășuni uscate, pe coline și prin munți. — în t6tă Moldova (Cz. Flora XIX, 70 et. Exsic.!; Guebh. mâ- nute.; H. stoloniflurum Cz. Flora XIX, 70 [non IF. Kit.] et Exsic.!; H. Peleterianwn Cz. Flora XIX, 70 [non lite- rat.]); în regiunile inferiore ale CGhlăuluI (Edel l. c. 36); în m-țil Bacăului ia Slănic; la Agiud (Burri Exsic.!); la Sinaia; pe lîngă Bucurescl la Bănesa, Ferăstrăâ, Merinani (D. Br. Fragm. I. c. 101) și CiocănescI; în Vlașca la Co- mana; în Dîmbovița pe Brândușa; în Muscel (Gr. En. 31 et Exsic.!; Kanitz l. c. 221); în Argeș în pădurea Guranulul și pe m-tele Cozia (Gr. Exsic.!); în Vîlcea ia Golotrenî; Ia Vîrciorova către Porțile-de-fer; etc. — Maiu-Septembrc. H. bifurcam M. Bieb.; H. prasalto-Pilosclla Wiînm. I. bifurcat. — Pe coline uscate și argilose, prin finețe și poenl — în Moldova (H. flagelare Frai. Guebh. mânuse.) infe- ri6ră (H. brachiatum Bertol. Guebh. mânuse.); în distr. Ba- căă la Verșăscl. — Qj luniu-luliu. H. Aaricula L. 1. Urechiusă. — Prin finețe, pășuni uscate, poenl, pe coline și prin munți. — în Moldova (Edel l. c. 40; Sz. mânuse.) la m-stirea Nemțulul; la Predai; în Muscel la NămăescI (Gr. En. 37 et Exsic.!; Kanitz l. c. 221); în Vîlcea la m-stirea Horez (Gr. Exsic.!) și la OlănescI; etc. — luniu-Septembre. H. pnealtum FiB. 1. prelungit. — Prin finețe și pășuni uscate, păduri, locuri petruse de pe coline și din munți. — în Moldova (H. cymosum Bmg. Cz. Flora XIX. 70 et Ex- sic.! ; TI. duhium Edel l. c. 40 [non Bmg.] et Exsic.!; Sz. mânuse.; H. collinum, Cz. Flora XIX, 70 [non Bess. nec Gochn] et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; H. prannorsum Cz. Flora XIX, 70 [non L.J et Exsic.!) centrală (Guebh. mânuse.); în Prahova la FilipescI (H. pratense Gr. En. 37 [non Tausch.] et Exsic.!) și la pâlele Bucegilor; pe lîngă Bucurescl la șosea, Băn6sa și Merinani; la Vîrciorova către Porțile-de-fer; etc. luuiu-luliu. ___ 323 f. Bauhini Koch. — în păduri la m-stirea Scînteia (Guebh. mânuse.). ț. auriculoides Lang. — Pe colinele năsipdse la Pechea (H. sarmentosum Frod. Guebh. mânuse.). H. florentinum AII.; H. pîloselloides Vili. 1. florentin.— Prin pășunile și pădurile de pe colinele uscate și din munți. — în Moldova (H. obscurum Rchb. Guebh. mânuse.); în Ar- geș la Stolnici (H. auricula D, Br. Fragm. I. c. 101 [non L.]). — luniu-Iuliu. B. Fussianum Schur; H. Parichii Heuff. I. Iul Fuss. — Prin locurile stîncose și petrose din regiunea montană și subalpină. — In Vîlcea la Golotrenî.— Qj luliu-August. H. echioides Lumn. I. echioid. — Pe colinele ngsipâse și prin locurile aride din munți. — în Moldova inferioră (Guebh. mânuse.); la Vîrciorova către Porțile-de-fer (JankaI sec. Kanitz l. c. 221). — luniu-Iuliu. H. cymosum L. I. cimos. — Prin fînețele uscate de pe coline și din munți, prin poenile și rărișurile pădurilor. — în Moldova (H. echioides Cz. Flora XIX, 70 [non W. Kit.J et Exsic.!) inferiâră (Guebh. mânuse.); în Vlașca la Co- mana (H. sabinum et H. florentinum D. Br. Fragm. I. c. 101). — Maiu-Iuniu. H. pratense Tausch. 1. de finețe. — Prin fînețele mon- tane. — în Moldova centrală (Guebh. mânuse-). — Of Maiu-Iullu. H. aurantiacum L. I. portocaliu. — Vulg. Sângerosă, Rușuliță. — Pnn pășunile din regiunea subalpină și alpină. — In Moldova (Cz. Flora XIX, 70 et Exsic.!) pe C^hlăă ! (Edel l. c. 36); la BroscenI (Burri Exsic.!); în m-țil Ba- căului la Slănic! (Guebh. mânuse.) și Palanca; în m-țil Buzeuluî pe Penteleă; în Bucegî (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 119 ct Exsic.!: Gr. Excurs. I. c. 340 et Exsic.!; Kanitz l. c. 221) pe Furnica și la schitul Pescera de la Ialomița; 324 la Predai; în m-țil Muscelului (D. Br. Fragm. I. c. 101) la Rucăr (Gr. En. 37 et Exsic.!); în Argeș pe m-tele Co- zia; etc. — Qj luniu-luliu. H. statieffifolium lrill. I. cu fol dc statice. — Prin pă- șunile petrose de pe lîngă torentele din văile munților. — tn distr. Nămț la moșia Groși (Chania Exsic.!); în m-țil BucegI pe valea lalomițel (Lerchcnfeld scc. Schur En. 387): — luniu-luliu. H. villosum Jacq. 1. vilos. — Prin pășunile petrose și pe stîncile din regiunea subalpină și alpină. — Pe Ohlăfl (Edel l. c. 36 et Exsic.!); la polele Bucegilor către Ermit (Gr. Excurs. I. c. 339 ; En. 37), pe Furnica și la schitul Pescera de la Ialomița. — luliu-August. H. alpinum L. I. alpin. — Prin pășunile din regiunea subalpină și alpină. — Pe Cehlăă (Edel l. c. 36 et Exsic.); în m-țil BucegI în valea lalomițel (Fr. 94), pe Furnica și Vîrfu-cu-Doru. — luliu-August. H. vulgatum Frics. 1. comun. — Prin pădurile din munți. — Pe lîngă Iași la Hadîmb și Mironesă (H. sylvati- cum Lam. Sz. mânuse.); la m-stirea Adam (H. sylv. Guebh. mânuse.); la m-stirea Nămțulul pe m-tele Pleșu (H. sylv. Gr. En. 37 et Exsic.!); în m-țil Bacăului la Slănic; în m-țil Muscelului (H. murorum D. Br. Fragm. I. c. 101 [non L.]); în m-țil BucegI la pdlele Furnice!; etc. — luniu-Iuliu. H. ramosum W. Kit. 1. rdmos. — Prin păduri. — în Moldova inferioră (Guebh. mânuse.). — 9| luniu-August. H. murorum L. I. dc muri. — Prin păduri și locuri stîn- cose de pe coline și din munți. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 70 et Exsic.!; Edel l. c. 37; Sz. mânuse.) la m-stirea Nemțulul (Gr. Erbor. I. c. 127 et Exsic.!) și în regiunile inferidre ale Ohlăulul; în Muscel la ConțăscI (Gr. Ex- sic.!); etc. — luniu-August. 325 rotundatum Kit. — în m-țil Bacăului în pădurea din giurul Băiel de păcură de la Câmpeni. H. ineisum Hoppe. J. incisat. — Prin pădurile din re- giunea subalpină. — In m-țil Bucegi pe Fumica. — lu- niu-August. H. pleiophyllum Schur.; H. transsylvanicum Heuff.; Crepis Fussii Kov. I. transilvanie. — Prin pădurile din regiunea montană și subalpină. — tn regiunile inferidre ale Căhlăulul (H. molie Cz. Flora XIX, 70 [non Jacq.[*et Ex- sic.!; Edel l. c. 36); în m-țil Bucegi cu Campanula abietina (fr. 98) la schitul Pescera de la Ialomița! (M. Winkler Exsic. in herb. Uechtr. sec. Kanitz l. c. 220; H. carpa- thicum Hoff. Excurs. 1863, l. c. 120 [non Bess.J et Ex- sic.!); în m-țil Muscelului! la ConțăscI (Gr. Exsic.!): în Argeș pe Urzica și Cozia; în Vîlcca la Golotreni; etc. — luniu-August. H. racemosam W. Kit. I. racemos. — Prin locurile in- culte, pe marginea pădurilor. — în Vîlcea în valea Oltului pe m-tele Cârlig. — Sty luliu-August. H. sabaudum L. 1. de Savoia. — Prin tuferișurl, poenl și pe marginea pădurilor. — In Moldova superioră (Sz. mâ- nuse. et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.) pe lîngă Iași la Ni- țelea și Repedea (D. Br. Fragm. I. c. 101); în m-țil Bu- zăului către Bisca-mare (Hoff Excurs. 1863, l. c. 117 et Exsic.!) și la BecenI; în Ilfov la CiocănescI (Gr.! sec. Kanitz l. c. 220; H. boreale Gr. En. 37 [non Fr.] et Exsic.l) și Merinani; în Oltenia (Hoff. mânuse, et Exsic.!); etc. — 2|. luliu-Septembre. H. boreale Fries. I. boreal. — Prin tuferișurl, poenl și pe marginea pădurilor. — în Moldova inferidră (H. sylve- ttre Tausch. Guebh. mânuse.). — August-Octombre. B. umbellatum L. I. umbelat. — Prin finețe, pășuni uscate, tuferișurl și păduri.— în Moldova (H.foliosum Cz. 326 Flora XIX, 70 [non W. Kit.] et Ejtsic.!) superioră (h. j. Guebh, mânuse,) pe lîngă Iași la ChristescI ( V.! sec. Kanitz l, c, 221), Repedea și Nițelea; la m-stirea Agapia pe deliii Pahonieî și la polele Cehlăulul; în m-țil Bacăului la Oara- clăă pe Baba-ghicea, Strajă și pe Măgura-Ocnel; la Sinaia și CiocănescI! (Gr. En. 37 et Extic.!; Kanitz l. c. 220); în Vlașea la Coinana și Prund; la Curtea-de-Argeș, Stolnici și m-stirea Stîni.șora (Gr. Exsie,!); în m-țil Vîlcel la OlănescI și la GolotrenI pe Naroț; etc. — luliu-Octombre. H. foliosum Kit. 1, foios. — Prin păduri și printre vil. — în Moldova inferioră (Guebh. mânuse.; H. virosum Fall. Guebh. mânuse.); la Iași >>e lîngă Galata (K./wc. Kanitz l. c. 70). — Qj luliii-Septembre. Obs. — H. 8pb»rocephaluii Frai. — H. pallescens W. Kit. — H. graveoleos Frai, indicate în Moldova superiori (h-j* Guebh. niannsc.), după specimene văcjute în Erbariul din Iași, nu pot fi de cât resullatul a tot atâtor erori de determinațiune, de vreme ce nici una din spe- ciile acestea nu figurâză în erbariul menționat. — Tot ast-fel trebue să se considere : H. gracile Froel. din Moldova centrală (Guebh. mâ- nuse.). — H. prenanthoides Vili, din Moldova inferioră (Guebh. mâ- nuse.). ca una ce, fiind plantă alpină, nu este de loc probabil ca ea să se întîlncscă în regiunea unde o indică Guebhard. LI. AMBROSIACEE. XANTHIUM L. - Xanthiil. X. stramarimn L. X. comun.— Vulg. Scăetele-popei.— Prin locuri inculte și ruderale, pe lîngă garduri, pe margi- nea agrilor și a drumurilor. — în totă România fOrte co- mun (Cz. Flora XIX, 63 et Exsie.!: Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.; Gr. En. 37). — Q 1 uliii-Octombre. X. Spin OSum L. X. spinos. — Vulg. Holeră, Cornuță, Cătină, Spin-muscălesc, Scaiu-rushe, Lipieiii. — Prin lo- curi inculte și ruderale, sate, ocole, pe lîngă drumuri și 327 garduri. — în Iotă România (Guebh. mânute.; Schott l. c. 196; Reitnek l. c. 2; I). Br. Fragm. I. c. 98; Sz. mâ- nute.; X. tricuxpidatum Cz. Flora XIX, 63 et Extic.!; Fi- del l. c. 32). — Q lidiu-Septembre. LII. CAMPANULACEE. JAS10NE L. — Jasionea. J. montana L. J. monfană. — Prin locuri aride și pe- frose din munți.—In m-ții Muscelului prin apropierea Dîm- boviciorel (Ho*?. Ereurt. 1862, l. e. 39).— luniu-hdiu. J. Heldreichii Bnitt. et Orph. J. Iul Jîeldieich.— Prin locurile slîncosc. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Janka. Ad. 161; Borb. 1873, Ban*. 265). — cT luniii. J. Jankte Ncilr. J. hă Janka. — Prin locurile petrâse șistîncose.— La Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Janta tec. Nym. Connp. 486; Simk. tec. Kanitz l. c. 76).—cf luniii. ?. mibfdata Simk.— între Vîrciorova și Gura-Văiel către Porțile-de-fer (Simk. 578). PHYTEUMA L. — Fiteumă. P. orbicnlare L. F. orbiadară. — Prin pășunile petrose și pe stîncile din regiunea subalpină și alpină. — In Mol- dova (P. henri*pairieum Cz. Flora XIX, 61 [non L.J ct Ertic.!; P. pauciflorum Sz. Extic. ! [non L.J; h. j. Guebh. mânute.); în m-ții BucegI pe Furnica! (Gr. En. 37 et Ex- ric.!) și la schitul Pescera de la Ialomița; în m-țil Musce- lului pe lîngă Dîmbovicioră (D. Br. Fragm. I. c. 97). — 9| luniu-Augunt. P. nigrum Schmidt. F. ntyră. — Prin pășunile din re- punea alpină. — Pe C6hlăfi (Edel l. c. 36); în m-ții Ba- căului la Palanca pe vîrfu Ciudanerulul; în m-țil Buzeuluî 328 pe vtrfii Penteleulul; ta m-țil Prahovei la Predăl; etc. — Maiu-luliti. P. tetramerum Brassai. F. tetrameră.— Prin pftdurl și finețe stincOse din munți. — în distr. Sucevei la Broscenl (Burri Exsic.!); în m-țil Muscelului pe lîngft Dîmboviciora (P. spicat um D. Br. Fragm. I. c. 97 [non L.]). — Qț Maiu-Iuliu. P. canescens W. Kit. F. albicidsă. — Prin pftdurl și finețe petrose. — în Moldova centrală și inferidrft (Guebh. mânuse.) la Pechea (Guebh. Exsic. n. 669 in herb. Paris.!). — luniă-August. CAMPANULA L. — Campanulă. C. pusilla Hanke. C. mititică. — Prin pășunile petrâse și stîncOse din regiunea alpină. — în m-țil BucegI (Fron. 119) în valea lalomițel și pe lîngă Strunga (Fr. 95; C. cas- pitosa Vili, [non Scop.] Gr. En. 38 et Exsic.!) — lu- liu-August. C. vennsta Schur. C. graciosă. — în m-țil BucegI la schitul Pescera de la Ialomița (Schur En. 442).— 9| August. C. rotundifolia L. C. cu fol rotunde.. — Prin pășunile și locurile stîncose și calcare din regiunea subalpină și al- pină. — Pe Pentelett. —■ luliu-August. p. Baumgartrni Beck. — Prin pășunile stîncdse din re- giunea subalpină și alpină. — în m-țil Bacăului la Slănic pe Pufu; în m-țil Buzeulul pe Penteleă. 7. Hostii Bmg.—Prin pășunile petrOse din regiunea sub- alpină și alpină. — Pe PenteleO; în m-țil BucegI (C. ro- tundifolia Gr. En. 38 [non L.] et Exsic.!) pe Furnica și Vîrfii-cu-Doru. C. Schenclizeri Vili. C. Iul Scheuchzer. — Prin finețele și pășunile din regiunea subalpină și alpină. — în Moldova 399 centrală (?) și superidră (f\ linifolia Guebh. mânuse.) prin regiunile inferiâre ale Cehlăulul! (C. linifolia Edel l. c. 36); în Prahova pe m-tele Zăganu (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 118) și în m-țil BucegI spre Vîrfu-cu-Doru, Furnica (Gr. En. 38 et Exsic.!; C. angustifolia Gr. Afonit. o fie. I. c.; C. linifolia Gr. Monit. off. I. c.; Erbor. I. c. 338; En. 38) și pe costele Babelor. — 2j, luliu-August. C. camica Schiede var. latifolia Schur. C. carnicd. — Prin crăpăturile stîncilor calcare din regiunea alpină. — în m-țil BucegI la schitul Pescera de la Ialomița (Schur En. 442). — Qf luliu-August. C. bononiensis L. C. de Bolonia. — Prin finețe uscate, pe coline aride, prin poenile din păduri.— în Moldova (Cz. Flora XIX, 61 et Exsic. !; C. latifolia Cz. Flora XIX, 61 [non L.J et Exsic. !; Edel l. c. 37; C. Cervicaria Cz. Flora XIX, 61 /non L.] et Exsic.!) inferidră (Guebh. mânuse.) la Pechea (C. ruthenica M. Bieb. Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la Văiluța (Sz. mânuse.); pe lîngă Bârlad (D. Br. Fragm. l.c.91); la Agiud (Burri Exsic.!); în Rîmnicu-sărat la Sih- lea; în distr. Buzăă la Becenl (Gr. En. 38 et Exsic.!) și la Sarea-Iul-Buzăă; în Ilfov la Buftea și Ciocănesc!; în Vlașca la Comana; în Muscel la pdlele m-telul LerescI în valea Rîu-Tîrgulul (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 31); pe lîngă Cra- iova la Lemna; în Vîlcea la Bălcescl.— luliu-August. C. rapunculoides L. C. rapunculoidd. — în pădurile de pe coline și din munți. — în totă Moldova (Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.); pe lîngă Bârlad la Slobozia (D. Br. Fragm. I. c. 97); la m-stirea Agapia (Gr. En. 38 et Exsic.!); în m-țil Bacăului la VerșăscI, Caraclăâ, Câmpeni, ComănescI și Slănic; către pblele Căhlăulul la schitul Durăti; în Pra- hova pe cdstele Bucegilor (C. Rapunculus Gr. En. 38 [non L.J et Exsic.!; Kanitz l. c. 224); în Ilfov la CiocănescI; în Vlașca Ia Comana; în Muscel la Nămăescl; în Argeș la Pi- tescl în Zăvoiă și pe m-tele Urcjica; pe lîngă Craiova la 330 Lemna; în GorjiQ la Roșia; în m-țil Vîlcei (Hoff. mânute.) la Golotrenî; în Mehedinți între Gura-Văiel și Vîrciorova, și către Bahna pe m-tele Curchia; etc. — luniii-August. C. Trachellum L.; C. urticccfolia Schmidt. C. Trachc- liu. — Prin păduri și tuferișuri. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 61 et Exsic.!; Edel l. c. 39; Sz. mânuse.; C. urtica>- folia Cz. Flora XIX, 61 ct Extic.!) superioră (h.j. Guebh. mânute.); pe lîngă Iași la VoinescI (C. urticcefolia Sz. mâ- nute.), Ia Nițelea, Repedea, Bîrnova, Poenlși Dobrovfiț; pe lîngă Berlad (ZZ Br. Fragm. I. c. 97); la Agapia (O. lati- folia Gr. Erbor. I. c. 126 [nou L.f ct Exsic.!; En. 38), m-slirca Nemlulul și la schitul Sihla ; în m-ții Bacăului la Versăscî, Caraclăă, Măgura-OcneT și Palanca; la Agiud (Burri Exsic.!); în Argeș la Pitesc! și pe m-țil Unțica și Cozia; în Vîlcea la Bălcescî. — 1 uni u-August. C. latifolia L. C. cu fol late. — Prin păduri și tuferi- șuri umbrose și umede. — în totă Moldova (Guebh. mâ- nute.). — 3| luliu-August. C. abietilia Griseb. et Schenk. C. de brădet.—Prin pă- durile din regiunea subalpină. — Pe C6hlăă și către mă- năstirea Agapia; la Broscenl (Burri Exsic.!); în m-țil Ba- căului la Palanca; pe vîrfu Penteleuluî; la Sinaia (Gr. En. 38 et Extic.!) pe la polele Furnice!, a Babelor și la Predel. — 2f luniu-August. C. patula L. C. rfsfirată. — Prin fînețe și păduri.— în Moldova (Cz. Flora XIX, 61 et Exsic.!; h.j. Guebh. mâ- nuse.; Edel l. c. 39 ; Sz. mânuse.; C. spathulata Sz. Extic.! [non IF. Kit.J;h.j. Guebh. mânuse.) la m-stirea Agapia (Gr. En. 38 ct Exsic.!); în m-țil Bacăului la Slănic și Pa- lanca ; în Prahova la Văleni și Sinaia (Gr. En. 38 et Ex~ sic.!; C. ramulota Gr. Afoni t. ofic. I. c. [non Jord.] ; En. 67) pe valea Peleșului; în Dîmbovița pe m-tele Pri|>oru; în m-țil Muscelului; la Curlea-de-Argeș (Gr. Exsic.!); lîngă Craiova; în m-țil Gorjiulul și al Vîlcei (Hoff. mânuse.) 331 la m-stirea Horezu, în valea Bistriței (Gr. Exsic.!) și către Lotru pe m-tele Forfeca; etc. — & Maiu-luliu. C. Welandii Heujf. C. Iul Weland. — Prin locurile pe- trdse din munți. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer (Borb. 1873, Bâns. 265) și dSluStîrmina (Gr. Exsic.!).— cf Dfaiu-luliu. C. Rapunculus L. C. Rapuncul. — Prin finețe uscate și locuri aride și pădurâse. — în totă Moldova (Guebh. mâ- nuse.; Sz. mânuse.); pe lingă Bdrlad la Crîng ; pe lîngă Bu- curesci la Buftea; în Vlașca la Comana; în Argeș la Stol- nici (D. Br. Fragm. I. c. 97); în Mehedinți între Hinova și Slînnina (Gr. Exsic.!) și între Gura-Văei și Vîrciorova pe m-lele St-Petru. — cT Maiu-August. C. persicifolia L. C. cu fol de persic. — Prin păduri și luferișurî. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 61 et Ex- sic.!; Guebh. mânuse.; Edel l. c. 37, 41 ; Sz. mânuse.); pe lingă Berlad la Crîngft (D. Br. Fragm. I. c. 97); la Agapia (Gr. Erbor. I. c. 126 et Exsic.!; En. 38), m-stirea N6mțu- lui și la schitul Durăă; în m-țil Bacăului la VerșăscI, Cara- clăfl, Măgura-Ocnel șiSlănic; la Agiud (Burri Exsic.!); in Prahova la Văleni și Sinaia (Gr. En. 38 et Exsic.!) către pdlele Fumicel; pe lîngă BucurescI la Crivina, Buftea (Gr. En. 38 et Exsic.!) si Merinani; în Vlașca Ia Comana; în m-țil Muscelului; în Argeș la Stolnici; în Vîlcea la mănă- stirea Horez, OlănescI și Ia Lotru pe m-tele Fârfeca; în Mehedinți la CernețI, lorgutova, Dumbrăvița, Hinova și Stîr- mina (Gr. Exsic.!); etc. — 9j. luniu-luliu. p. eriocarpa Koeh. — La Verșăscl; Stolnici; la Vîrcio- rova pe valea Cerovățulul, între Șchelea-Cladovel și Gura- Văiel, și către Por(ile-de-fer. C. carpathica L. C. carpatică. — Pe stîncile calcare din regiunea subalpină și alpină. — în Moldova (C. rotundifo- lia Cz. Flora XIX, 61 (non L.J et Exsic.!) în regiunile inferiore ale C^hlăulul! (C. pidla Cz. Flora XIX, 61 et Ex- 332 sic.!; Edel l. e. 36); la BroscenI (Burri Exsic. !); în m-țil BucegI (Fron. 202; A. 49; A. Bot. Zei*. XIII [1855] 328; Fr. 95) aprdpe de Obîrșia lalomițel (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 120) la schitul Pescera de Ia Ialomița și pe valea Ba- belor ; la Sinaia (Gr. En. 38; C. magniflora Gr. Monit. o- fic. I. c. et Exsic.!) și la Valea-Bogdanel lingă tunelul căiel- ferate; etc.— luliu-August. p. turbinata S. K. N. — în m-țil BucegI (Fr. 95). C. Cervicaria L. C. Cervicarie.— Prin fînețele și pădu- rile montane. — în m-țil Moldovei (C. Medium Cz. Flora XIX, 61 [non L.J et Exsic.!; Edel l. c. 37) la Broscenî (Burri Exsic.!); în m-țil Bacăului la VerșgscI, Câmpeni și Slănic; în Ilfov între Buftea și Săflica (Gr. Exsic.!); în Vlașca la Coinana; în m-țil Muscelului la NCmăescI pe Mu- scelu-TopIițel (D. Br. Fragm. I. c. 97); în Prahova la Si- naia spre Isvor (Gr. En. 38 et Exsic.!); și la Predai; în Mehedinți către Cernețl, lorgutova si Dumbrăvița (Gr. Ex- sic. !). — luniu-August. C. glomerata L. C. glomerată. — Prin finețe, pășuni, tuferișurt și păduri. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 61 ct Exsic.!) centrală și superiâră (Guebh. mânuse.); pe Cehlăă! (Edel l. c. 39), la m-stirile Agapia (Gr. Erbor. I. c. 126 et Exsic.!; Gr. En. 38) și N6mțu pe m-tele Pleșu; la Bro- scenl (Burri Exsic.!); pe lîngă Iași la Voinescî către Cer- bufesă (Sz. mânuse.); în m-țil Bacăului la VerșăscI(Z). Br. Fragm. I. c. 97), Caraclăă, Câmpeni și Palanca; pe lîngă BucurescI la Periș, Crivina (Gr. En. 38 et Exsic.!) și Me- rinani; la Sinaia pe Plaiul Cumpătul (Gr. Excurs. I. c. 338); în Vlașca la Prund; în in-țil Muscelului; în Argeș pe m-lele Cozia; pe lîngă Craiova la L€mna; în m-țil Gor- jiulul și al Vîlcel (Hoff. mânuse.) la GolotrenI; etc. — 0| Maiu-August. p. speciosa Koch. — în m-țil Buzeulul pe vîrfu Penteleu- lui; la Sinaia pe cost ele Bucegilor (C. speciosa Hornem. Gr. En. 38 ct Exsic.!), în valea Babelor și la Predel. 333 C. nultiflora W. Kit. C. multifloră. — Prin finețe us- cate.— în Covuriuiă la Pechea (C. macrostachya Willd. Guebh. mânuse.); pe Ungă Bârlad la Crîng ; la Agiud (Burri Exsic.!); în Vlașca la Comana; în Argeș la Stolnici (D. Br. Fragm. I. c. 97); în Muscel pe dâlu Moțoiă (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39). — 0} luniu-Iuliu. C. alpina Jacq. G. alpină. — Prin pășunile petrâse din regiunea alpină. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 61 et Ex- sic.!; h.j. Guebh. mânuse.) pe Câhlăă! (Edel l. c. 36); în m-țil BucegI (Fron. 199) pe Furnica, Vîrfu-cu-Doru, Pâtra- arsă. Pîrâft-Babelor și pănă la Omu. — 01 luniu-August. C. barbata L. C. barbută.— Prin pășunile din regiunea alpină. — în regiunile inferiore ale Câhlăulul (Edel l. c. 36)?; în m-țil BucegI la Omu (Fr. 96). — Of luliu-August. C. sibirica L. C. dc Siberia. — Prin finețe uscate, pe coline aride și locuri năsipdse, pe stîncl. — în Moldova (C. Rapunculus Cz. Flora XIX, 61 [non L.J et Exsic. !; Edel l. c. 39?) inferioră (Guebh. mânuse.); în m-țil Bacăului la CaraclăCi și către Palanca la Asăă pe lîngă sosâua de pe malul Trotușulul; în Putna la Făurel (Al.! sec. Kanitz l. c. 223); în m-ții Buzeulul; în Prahova pe BucegI pe Vîrvu-cu- Doru (C. Allionii Gr. En. 38 [non Vili.] et Exsic.!) și intre Cămpina și Sinaia pe lîngă șosâua de pe malul Praho- vei și în m-țil BucegI pe valea Babelor ; în m-țil Muscelului la Dîmbovicidra (C. spathulata D. Br. Fragm. I. c. 97 [non IP. Rit.]), în m-țil Vilcel la GolotrenI pe malul Lo- trului. — cf Maiu-Iuliti,. p. divergent Rchb. — La m-stirca Scînteia (C. divergent Willd. Guebh. mânuse.); la Vîrciorova către Porțile-de-fer. C. Grossekii Heuff. U. Iul Grosseki.— Prin locurile pe- trdse și pe stîncile din munți — La Vîrciorova către Por- țile-de-fer! (Borb. 1873, Bâns. 265; Kanitz! I. c. 74) și pe valea Bahnei; în m-țil Vilcel înfre m-stirea Cozia și Lotru. — luniu-August. 3.U C. lingulata TF. Kit. C. lingulata. — Prin pădurile din regiunea montană. — în Mehedinți prin m-țil de 1* Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. 1873, Băns. 265). — c? Maiu~Iunift. Obs. — Se mal cilâză : C. eolliaa M. Bieb.f în Moldova (Sz. ExeicJ; h. j. Guebh. mânuse.). — Iar c&t despre C. thyrsoidea din Moldova (A. £ Guebh. mânuse.), acostă indicație este de sigur resultatul unei de- terminațiunl eronate, fiind-că în erbariul din Iași, unde arată Gue- bhard că ar fi vfi()ut ac&stă plantă, nu există nimica care să p6tă fi luat pentru o asemenea specie. ADENOPHORA Fisch. — Adenoforă. A. SUftVeolens Meyer; A. liliifolia DC.; Campaiuda suaveolens Willd.; C. Alpini L. A. odorantă. — Prin fine- țele și tuferișurile din pădurile montane. — fn Moldova (Campanula liliifolia L. Sz. mânuse.) la m-stirea N6m- țulul în dumbrava din fața cișmelei de pe șos^ua m-stirel, ce conduce la TGrgu-NSmțuhiI! (Gr. Erbor. I. c. 126 et Exsic.I; Specularia Speculum Gr. En. 37 (non Alf. DC.] et Extic.!). — luliu-Sept einbre. SPECULĂRI A Hei ster. — Specularie. S. Speculum Alf. DC.; Prismatocarpus Speculum L'Herit. S. Oglindă. — Prin secerișuri, pîrloge și fînețele de prin tuferișurl. — în Moldova (Campanula Speculum L. Edel l. c. 39 et Exsic.!; C. hybrida Cz. Flora XIX, 61 [non L.J et Exsic.!) superioră (h. j. Guebh. mânute.; S. hybrida h.j. Guebh. mânuse, [non Alf. DC.]) pe lîngă Iași către Slobozia și Stavnic (C. Speculum Sz. mânuse.) ; la Sinaia către Bușteni (S. hybrida Gr. En. 37 [non Alf. DC.] et Exsic.!). — Q luniu-luliu. Obs.— Se mal cit&ză : S. hybrida Alf. DC. pe lîngă Iași către Larga și Isvore (Campanula hybrida L. Sz. mânuse.). 335 LIII. ERICACEE. CALLUNA Salisb. — Calună. C. vulgaris Salisb. C. vulgară.— Vulg. larbă-negră.— Prin locurile ngsip6.se și petrose din pădurile munților. — In Moldova (Erica vulgaris L. Cz. Flora XIX, 64 ; Edel l* c. 37; Cz. et Sz. I. c. 20) centrală și superioră (Guebh. mâ- nuse.); în m-țiî Bacăului la Tîrgu-Ocnel pe Măgura-Ocneî, Slănic (D. Br. Fragm. in Rev. lit.-sc. 171), Brătescî către Chicera și la Mănăslirea-Cașinulul către Săritorea de la Șoimărie; etc. — 1? JuWu-Septembrc. BRUCKENTHALIA Rchb. — Bruckenthalie. B. Spiculifolia Rchb.; Erica spiculifolia Salisb.; E. Rruchcntalii Spr. B. cu fol spiculiforme. — Prin pășunile umede și petrose din regiunea subalpină și infralpină. — tn m-țiî Moldovei (Menziesia Bruckenthalii Host. Edel l. c. 37); în m-țil Buzeuluî pe Penteleă la Cășărie; în Pra- hova la Văleni (Gr. Exsic.!) și în m-țiî BucegI (Hoff. Ex- curs. 1863, l. c. 119; Fr. 106) pe Furnica; în Dîmbovița pe Pripor și Brândușa; în m-țiî Muscelului la Nemăescî pe Costa-mănăstireî (Z>. Br. Fragm. in Rev. lit.-sc. 175); în Argeș pe vîrful Cozieî. — luniu-August. Obs. — Se mal citâză speciile următore : E. Te trai ix L. în Mol- dova (Cz. et Sz. I. c. 20).— E. carnea L. !n Moldova {E. herbacea L. Cg. et Sz. I. c. 20) și în m-țil Muscelului pe lîngă Dhnbovicidra (Uoff. Excurs. 1862, l. c. 39). AZALEA L. — Azalee. A. proemnbens L. A. culcată. — Prin locurile petrose din regiunea alpină. — în m-țiî Bucegî pe Vîrfu-cu-Doru! (Gr. En. 38 et Exnc.!), Petra-arsă, Babe.—1? luniii-luliu. 896 RHODODENDRON L. — Rododenâru. R. myrthifoliun Schott et Kotschy. R. cu ffișunile petrose din regiunea alpină. — în Moldova (Cz. Flora XIX. 64 ct Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 20) superidră (Guebh. munusc.) pe Cdhlăă! (Edel l. c. 35); la BroscenI (Burri Exsic.!); în m-țil Bacăului la Palanca pe Tărhauș șiTărhăușăl; în m-țiî Buzeuluî pe PenfeleQ; către Sinaia (Gr.En. 38; V. uliginosum Gr. En. 38 [non L.J et Exsic.!) in m-țil Bucegî pe Furnica; în m-țil Dîmboviței pe Lăota aprâpe de Paring; în m-țil Muscelului la NgmăescI (V. u- Hginoswm Gr. En. 38 [non L.J et Exsic.!) pe Cdsta-mănă- stlrel (D. Br. Fragm. I. c. 97) și pe lîngă Dîmbovicioră (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39); în m-țil Argeșului pe Vîrfu- Coziei. — Alaiu-luliu. Oto. — Se mal citezi : V. Oiyeeecou L. în m-țil Moldove! (Edel l. c. 37). PYROLA L. — Pyrdă. P. rotundifolia L. P. cu fol rotunde. — Prin pădurile umbrdse și umede din regiunea montană. — în Moldova (Sz. Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 22) pe lingă Iași la Repedea și VoineștI (Sz. mânuse.); în m-țil Bacăului în pădurea de la Câmpeni pe lîngă Baia de pă- cură. — 9| luniu-Itdiu. P. chlorantha Swartz. P. gălbie. — Prin pădurile um- brdse din regiunea montană.— în Moldova centrală (Guebh. mânuse.) la Mănăstirea-Cașinulul (Guebh. Not. mânuse.); la Agiud (Burri Exsic.!). — 9) luniu-hdiu. P. minor L. P. mied. — Prin pădurile umbrose și u- mede din regiunea montană și subalpină. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 22) la m-stirea Nemțulul și la Agapia; în m-țiî Prahovei la Valea-Iepel (Gr. En. 39) și la Sinaia pe 22 338 valea Peleșulul; în m-(ii Muscelului la NămăescI pe Cosla- mănăstirei (D. Br. Fragm. I. e. 97); în in-liî Vîlceî la Go- lotrenI pe Forfeca. — 9j Inniii-1uliii. P. secunda L. P. unilaterală. — Vulg. Perișor. Meri- tor , Verdeța-iernel.— Prin pădurile umbrose și umede din regiunea montană și subalpină. — în Moldova (Cz. Flora XIX. 64 et Exsie..!; Edel l. e. 37) centrală și superioră (Guebh. mânusej ; pe lîngă Iași la Bîrnova și Poeni: in m-țil NSmțuIuI la Sihla și Agapia (Gr. Erbor. I. c. 126 et Exsie.!; Gr. En. 39); la Brosceni (Burri Exsie.!); în m-ții Bacăului la Slănic și Mănăstirea-Cașinulul; în m-țil Praho- vei la Sinaia pe valea Peleșulul. în BucegI și la Preddl; in in-țil Muscelului 1a Nemăesci pe Costa-mănăstirei (D. Br. Fragm. I. c. 97); în m-ți! Argeșului pe Urzica; etc. — 2| luniv-luliu. P. n ni flora L. P. unifloră. — Prin pădurile umbrose și umede din regiunea subalpină. — In Moldova (Cz. Flora XIX, 64 et Exsie.!; h. j. Guebh. mânuse.; Cz. ct Sz. I. c. 22) pe Cehlău (Edel l. e. 35) și către Agapia la schitul Si- hla (Dlunesis grandiflura Salisb. Gr. Erbor. I. e. 126 ct Exsie.!; Gr. En. 39): Ia Brosceni (Burri Exsie.!); în m-liî Bacăului la Palanca pe Tărhăușăl; în Prahova la Sinaia pe valea Peleșulul, și în BucegI la jxjlele Furnice!. în valea Colțel la Burlacu și pe valea lalomițel maî în sus de schi- tul Pescera de la Ialomița; în m-țil Dîmboviței către Na- roț; ele. — 9| luniu-Juliu. Obs. - Se mal citezi : P. nmbellaU L. în Moldova (Cz. et Sz*l. c. 22). — P. media Sw. pe lîngă Iași la Voineștî, HorleștI și.Slavnic (Sz. mânuse.). M0N0TR0PA L. — Monotropă. M. Hypopitys L.; Dl. Hypopitys a. glabra Koeh. M. Suge-pin. — Vulg. Sugătore. — Prin pădurile umbrose din regiunea montană și subalpină. părăsit pe rădăcinile steja- _ 3:39__ rilor. fagilor. a pinilor, etc. — La m-stirea Nemțulul pe in-l ele Pleșu și spre Sihla pe Cărbune; în m-țil Bacăului la Caraclăfl; în m-țil Argeșului pe Urdica.— /uliii-August. LIV. EMPETRACEE. EMPETRUM L. — Empetru. E. nigrnm L. E. negru. — Vulg. Vuietore, Bobiță, P6ma-A/omițel. — Prin pășunile petrose și slîncose din re- giunea alpină. — în m-țil Buzeuluî pe vîrful Penteleulul.— b Apriliu-Maiu. LV. OLEACEE. LIGUSTRUM L. — Ligustru. L. YUlg&re L. Liy. comun. — Vulg. A/ălinițd, Lemnu- canclut, Lemn-cdnesc, Mălin-ncgru.— Prin tuferișurl, crîn- gurl, seciurl, lunci și pe marginea pădurilor.— în totă Mol- dova (Cz. Flora XIX. 58 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Edel l. c. 41; Cz. et Sz. I. c. 2 ; Sz. mânuse.) și România (Gr. En. 40); pe lîngă Iași la Nițelea; către Tîrgu-Nămțulul (Gr. Erbor. I. c. 125); pe lîngă BucurescI la Mogoșoia ; în Dîmbovița către MoroenI la Clina-Fenei; în Argeș la Stol- nici (D. Br. Fragm. I. c. 94); etc. — î? JWaiu-Iuniu. 8YR1NGA L. — Liliac. 8. VUlgaris L. Lil. comun. — Vulg. Liliac, N Maiu. FRAXINUS L. — Frassîn. F. excelsior L. F. comun. — Vulg. Frassin. — în Mol- dova {Edel l. c. 41 et Exs’u. ! Cz. et Sz. I. c. 41; Cz. et Sz. I. c. 3; D. Br. Fragm, l. c. 94) pe lîngă Iași la Stincă, Cârlig (Sz. mânuse.), Repedea .si Nițelea; către m-stirea Nâmțuluî {Gr. Erbor. I. c. 125); în distr. Bacăă la Coman și Verșfcscî; în m-lil Buzeuluî pe valea Bîsceî și Gura-Milel; în m-țiî Dîmboviței către Moroenî pe Plaiul-Domnesc; în Vlașca la Comana; în Prahova și Mehedinți {Gr. En. 40); etc. — 1? Martiu-Apriliu. F. oxyphylla M. Bieb. F. cu fot ascuțite.—La m-stirea Adam (Guebh. mânuse.). — t? Martin-Apriliu. F. Ornns L.; Ornus europ&a Pers. F. de Mană.—Vulg. Urm, Mojdrtn. — Pe coline și prin locurile stîncOse și cal- care din pădurile munților. — tn Moldova {Edel l. c. 41; Cz. et Sz. I. c. 3) pe lîngă Iași la Miron^sa, Hadîmb și m-sti- rea Stavnicu (Sz. mânuse.); prin viile de pe lîngă Ploescî; în Mehedinți la Vîrciorova către Porțile-de-fer pe m-tele St.-Petru. — Apriliu-Maiu. p. diversifolius Rochel. — în m-țiî Vîlceî la Olănescî și la Golotrenî pe Forfeca. LVI. POLEMONIACEE. POLEMONIUM L. — Polemoniu. P. crerulemn L. P. albastru.— Vulg. Scara-Domnului. Scărice.—Finețele umede din pădurile subalpine.—în distr. Sucăvei la Broscenî (Burri Exsic.!). — 1? Juniii-Juliu. 341 LVII. SOLANACEE. LYCIUM L. — Liciti. L. barbarnm L. L. barbar.— Vulg. Câtinti-de garduri. — Cultivat pe lînu'ă garduri și astăe lîngă pîrăie, rîurî, stîncl și ruini umede. — în Iotă Moldova (Cz. Flora XIX, 62 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; „ -,.y² Edel l. c. 37; Cz, el Sz, l, c, 8 ; D. Br. Fragm. I, c. 92; Gr. Erbor. I. c. 124) si România (Gr. En, 43); pe lîngă Iași la Crislescî, UricanI (Sz. manuxe.), Repedea și Nițelea; în m-țil Bacăului la VerșCsci, Câmpeni și Slânic; pe lîngă Berlad; pe lin '3, Ploesci la RădulescI; la Tergoviștea prin ruinile de la Chindia; pe lingă BucurescI; pc lîngă Craiova în Luncă; etc. —• î? luniit-Augiixt. Obs.-Se cultivă : S. taberosum L. {Cz. Flora XIX. 62; Guebh. mâ- nuite; Cz. et Sz l. c. 8; Gr. En. 43) $. tube ros, vulg. Cartofe, Cartofi, Barabule, Rarabol, Bandraburee, Crumpene, GrumcirI,Crumpiri. Napi, Bo'oycne. ii ad abur ce. Piciaicl, Piciorcă, Sfere-fle-țdtment. Pome-dc-pă- mint, Țermer.— S. Lycopersicum (Cz. Flora XIX. t>2; Guebh. mânuse.; Cz, et Sz. I. e. 8; Lycopersicum esrulentum Mill. Gr. En. 43) S. Eycoper- sic, vulg. Patlagele-rușiî, Putlayele-de-lHirudis, Părăduise. — S. Melon- gen* L. (Cz. Flora XIX, G2; Guebh. mânuse.; Gr. En. 43; S. esculeiitum Dun. Cz. et Sz. I. c. 8), vulg. Patlayele-tinete. — Capsicam annuia L. (Cz. Flora XIX, 62 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Cz et Sz. I. c. 8; Gr. En. 43), vulg. Ardeiil, Piper-roșu, Pipă ruși. Pipărisă, Chipăruși, Chipă- ruși. Popririi, Piperiu-turcesc. PHYSAL18 L. — Fisalidă, P. Alkekengi L. F. Alkekenge. — Vulg. Papelc, Papă- Ifft. — Prin păduri, tulerișurl, seciurl, vil, pe lîngă gar- duri .și drumuri. — în totă Moldova (Cz. Flora XJX, 62; Guebh. nianuxc.; Edel l. c. 37, 41 ; Cz. et Sz. I. c. 8) pe lingă Iași la Valea-adîncă (Sz. mânute.), Nițelea și Bîrnova (D. Br. Fragm. I c. 92); la m-stirea Varatic (Gr. Erbor. I. c. 124); in distr. Bacăă la Caraclăft; la Agiud (Burri Erxic.!); în Kimnicu-sărat la Căiata; pe lingă BucurescI; în Vlașca la Comana; în Doljiă pe malul Jiului 1a Lemna; in Mehedinți la Cernețl (Gr. En. 43); etc.— luniu*luliu. ATROPA L. — Atropă. A. Belladoillia L. A. Beladonă. — Vulg. Mătrăgună, Mătragună-Domnă-mare, Mătragună-iarbă*bună, lin păr 343 rtiUsa-buruenilor, Ciresa-lupulul. larba-codrubu, Nadra- gultl, Afatritgiune. — Prin pădurile din regiunea montană. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 62 et Exsic.!) centrală și superioră {Edel l. c. 37; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 8) pe lîngă Iași la Bîrnova: la m-slirea Nemlulul (Gr. En. 43) |»e m-tele Pleșu; în distr. Sucevei pe valea Peleșulul la BroscenI (Burri Exsic.!); în m-til Bacăului la Câmpeni și la apele minerale de la Slănic (f). Br. Fragm. I. c. 92)5 in Prahova Ia Sinaia pe Piscul-cânelul și pe valea Pele- șulul către Castclul-regtil; în m-tii Buzeulul la Bîsca pe m-tele Tega; în m-țil Muscelului pe lîngă Nămăesci (Gr En. 43 et Exsic.!) si în aproprierea Dîmboviciorel (Hoff\ Excurs. 1862, l. c. 39); etc.—9} luniu-August. SCOPOLIA Jacq. Scopolit¹. 8. camiolica Jacg.; S. triehotoma Ahxnch.; Scopolina an- tropoide* Schulf. S. carniolici'l. — Prin pășunile și locurile petrose și calcare din pădurile umbrose. — In Moldova (Hyosciamus Scopolia L. Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 7) pe lîngă Iași către Coda-Stîncel (H. Scopolia Sz. mânuse.)’ în valea Prahovei între Sinaia și Poiana- fapului] (W⁷. Knechtel!). — 9| Apriliu-AIaiu. HYOSCIAMUS L. - Masalariă. H. niger L. AI. negru. — Vulg. Alasalarl, Masalarită. Nebunarită, Sunatorc. — Prin locuri cultivate și inculte, dărâmături, gunoie, pe lîngă locuințl și drumuri. — în totă Romănia (Cz. Flora XIX, 62 ct Exsic.! ; Guebh. mânuse.; Edel l. c. 39; Cz. ct Sz. I. c. 7; S*. mânuse.: D. Br. Fragm. I. c. 92; Gr. Erbor. I. c. 124; Gr. En. 43). — O^cf luni îi-luliu. Oh. — Se mal citeză : II. albuș L. în Moldova (Etici l. c. 39; Cz. et Sz. I. e. 7). 344 DATURA L. — Datură. D. Stramonium L. D. Stramonie. — Vulg. Ciumdfaie, Ciuma-fetel, Laur, Alaur, Turbare, Bolandarițd. — Prin locuri culte și inculte, dărâmături, gundie, pe lîngă garduri și locuințl. — în tdtă România (Cz. Flora XIX, 62 et Ex- sic.!; Guebh. mânuse.; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 7; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 92; Gr. Erbor. I. c. 124; Gr. En. 43). — Q luniii-August. Obs. — Se cultivă : Nicotiaaa Tabacam L. (Guebh. mânuse.] Cz. et Sz. I. c. 7 et Exsic.!; Gr. En. 43), vulg. Tabac, Tutun. — N. ra- Stiea L. (Sg. Exsic.!), vulg. Tutun-turcez**, Bacon, Bacaniță. LVI». SCROPHULARIACEE. VERBASCUM L. — Verbasc. V. phlomoides L. V. comun.—Vulg. Lumindriea-Dom- nulul, Lumindricd, Luminare, Coda-lupuluf, Coda-boulul, Câda-vacel, Corovatic, Pur, Lipan. — Pe coline aride și câmpii nCsipâse, prin pîrloge și locuri inculte, prin văile rîu- rilor. — în totă Moldova (V. Thapsus Cz. Flora XIX, 62 [non L.] et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. l.c. 7; Sz. mânuse.; V. thapsiforme ct V. cuspidatum Cz. et Sz. I. c. 7 [non Schrad.]); pe lîngă Iași ( V. Thapsus D. Br. Fragm. I. c. 90; F. nemorosum. Sz. mânuse, [non Schrad. J et Ex- sic.!); în regiunile inferiore ale Câhlăulul (F. Thapsus E- del l. c. 36 et Exsic.!), la Nemțu și m-stirea Varatic (Gr. En. 43; V. Thapsus Gr. Erbor. I. c. 124; En. 43; F, thapsiforme Gr. En. 43; [non Schrad.]?); pe lingă Bârlad (F. Thapsus D. Br. Fragm. I. c. 90; pe lîngă Bacăă (F Thapsus Hacq. Rcise, II, 52; F. thapsiforme. Ht elzl l. ᵣ 445) si la Slănic; la Agiud (Burri Exsic.!) și Făurcî (AU sec. Kanitz l. c. 229); în Ilfov (Gr. En. 43 et Exsic.!) p^ 345 lîngă BucurescI (V. Thapsu* D. Br. Fragm. I. c. 90) la Ferăstrea; în Vlașca la Comana; pe lîngă Craiova la Brâ- sta; în m-(il Vîlceî la GolotrenI etc. — luniu-August. V. (hapsiforme Schrad. V. tapsiform.—Prin locuri in- culte, năsipose și petrose. — în m-țil Vîlceî la m-stirea Ho- rez (Gr. Exsic. !). — c? luliu-August. V. pannosum Kig. et Pane.; V. Heuffelii Neilr. V. pa- noi. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. Bran- denb. XVII, 59; V. bombyciferum Heuff. Borb. 1873, Băns. 271 [non Boi**.]) și între Șchelea-Cladovel și Gura-VăieL — cf /unifi-Zu/iă. V. Blattaria L. V. Blataric. — Prin locuri umede ar- gilose și năsipose, prin tuferișurl și păduri, pe lîngă drumuri și șanțuri. — în totă Moldova (Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 7; Sz. mânuse, et Exsic.!; Nym. Consp. 528); pe lîngă lași la Nițelea; Ia Bârlad; în m-țil Bacăului la Slănic; pe lîngă BucurescI (D. Br. Fragm. I. c. 90) la CotrocenI (Gr. En. 43 et Exsic.!); pe lîngă Craiova în Luncă; etc. — cT luniu-Sepfcmbre. V. blattariforme Griseb. V. blalariform. — La Curtea- de-Argeș (Gr. Exsic.!); la Vîrciorova către Porțile de-fer. — cf luniu-Iuliu. V. speciosum Schrad. K. frumos. — Prin ftnețele de pe colinele aride, prin locurile inculte și petrâse, prin văile rîu- rilor, prin poenile pădurilor. — Pe lîngă BucurescI la Bă- nesa pe malul Colentinel; în Vlașca la Comana! (Gr. Ex- sic. la Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. Brandenb. XVII, 59). — luniu-August. V. semifloCCOSUlll Borb. (K. superfloccosum X specio- sum). K. semiflocos. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer (Borb. Haz. Arab. 212). V. floccosum IK. Kit. V. focos. -Pe coline petrose.— tn Moldova (K. pidvcrulentum Sm. Cz. et Sz. l.c.l); la Vîrciorova către Portile-de-fer! (tforft. 1873, Bănt. 271). — rf Juniă-luliu. V. Lychnilis L. F. Liehnit. -Prin locurile petrose de pe coline și din munți. prin poenile pădurilor, pe matca nuri- lor, pe lingă drumuri. — în Moldova (Cz. et Sz. I. e. 7; A'z. mânuse.; \ym. Consp. 530; F. nemurosum Cz. Flora XIX, 62 [non Schrad.J ct Exsic.!; Cz. ct Sz. I. c. 7; Sz. mâ- nute.; V. album Mwnch. Cz. ct Sz. I. c. 7; F. nigrum Cz. Flora XIX, 62 [nun L.J ct Exsic.!); inferioră (Guebh. mâ- nute. et Exsic. n. 141 in herb, J'arit.!); în m-țil Bacăului la Slanic; în regiunile inferiore ale C6hlăulul (V. nigrum Etici l. c. 36 /imn L.J) și la Nemțu (Gr. Ei. 43); la Sinaia pe valea Peleșulul; în Dîmbovița pe Plaiul-Doi unesc; în m-țil Muscelului pe deliii Moloiu (Hotf. Excurs. 1862, l. c. 39 et Exsic.!) și către Maleiaș (1). Br. Fragm. I. c. 90); etc. — cf Iu n iu -. 1 ugust. V. nigrum L. F. negru. - Prin linețele de pe colinele siliciose, pe marginea pădurilor. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 7) pe lîngă Iași la Balcin (Sz. mânuse.); în m-țiî Ba- căului Ia Verșcscl și Caraclău ; la Agiud (Burri Extir.!); in Ilfov (Gr. En. 43 et Exsic.!); pe lîngă Craiova la Bresta: in Argeș la Curtea-de-Argeș (Gr. Exsic.!) și la Stolnici; ele. cf luniu-Juliu. V. banaticam Sehrad. F. banat ic. — Prin locurile |>e- trose si stîncose — La Vîrciorova către Porțile-de-ler! (Simk. 584). — & Junin-Iuliu. V. glabratum Friv. F. glabrat. — Prin locurile stîncose și petrose din munți. — La Vîrciorova către Porțile-de- fer! (Simk. 584); in m-țil Vilcel între m-stirea Cozia si < io- lolreni. — cf Juniu-August. V. Cliaixil l'ill.; F. orientale M. Bieb.; V. austriacnm Sehott. F. lui Chaix. — Pe coline, prin locuri uscate și in- culte, linele și poem, tuferișurl, pe marginea pădurilor, ; v _ 337 lin^a drumuri. - în Moldova superioră ( F. mont an» m Cz, Flora XIX, 62 [non Srhrad.J et E.rxic.!; Cz. ct Sz. I. c.l\ F. galii ruin Willd. h. 7. Guebh. manunc.) la m-slirea Nem- țuluî; la Bârlad; în m-țiî Bacăului la Slănic; la A'iud (Hurri E;rxic.!); în Ilfov ( K. nif/ro-aiixtriacirm Gr. En. 43 [non HM.]'!) la CiocănescI (/>. Br. Fragm. I. c. 90): în Vlașca la Comana; în m-tiî Gorjiuhil și al Vîlceî ( K. orien- tale Hoff’. ntannke. et. Etrxic.!) la Golnlrcnî pe Forfeca; ele. — $ lulili-Septembre. V. Brand Z?e Franehet in lilt. lr. lin Brand za.—(Leîan- tha). Caulis gracilis. basi parce pubescens, superne glaber- rimus, ramosus,' folia fere oninia radicalia, lormiter petio- lata. peliolo parum lanudnoso; limbus ovalo-cordalus, inae- qualiter diiplicato-crcnalus, in facie superiore glaben sub- tus tomento cinereo, brevi, dense vestitus; folia media et superioră minima, pauca vel eliani subnulla; pcdicelli gla- bri, sub anthesi apice recurvi. geminali, vel solitarii (rarius terni), bracleâ minutâ sufTulti, arcuafo-palentes, in rainulis nune alterni, nune suboppositi, calice sexluplo longiores (15-18 mill. longi); calix glaber, parvus (vix 2 mii!.), fere ad basin usque partitus. lobis oblusis; corollea lulea (diani. circiler 15 mill.), exlus punctata, glaberrima; filamenla quinque dense violaceo-barbala, antheris omnibus trans- verse insertis; stigma capilatum; capsula ovalo-obtusa, ca- lice subduplo longior. — cf Arătate. Staț. si abit. — Prin locurile stîncâse din rnunțl.- In m-țil Vîlceî la Golortcnî și pe Forfeca, unde Tain descoperit în anul 1876 luna luliiî. Obs. — Ab omnibus Leiatithitt facile differt foliis profunde cordatis (illis Vrrb. nigri sirnillimis) supra glabci riniis. subtus cinereo pa»t- nosis. Curn Verb, ylubrutu et allinibus. jam inflorescentiae indole mi- nime confundendum. V. phffiniceam L. V. xtacoxiu. — Prin finețe și păduri — în Moldova (Cz. Flora XIX. 62 et Exnir.!; Edel l. c. 41; Cz. et Sz. I. c.7; 6’3. wanuxc.) inferioră și centrală (Guebh. inaiiuxc. et Extiic. n. 145 in herb, l'arlx.!; pmdccuut Schrad. Guebh. mânuite.)', la Agiud (Burri Exxic.!); în Pru- hova și Ilfov (Gr. En. 43 et Exsic.!) pe lîngă Bucurescl la Bănâsa, Ferăstrăă și Merinani; în Vlașca la Prund; în Ar- geș la Ciofrângenl; pe lîngă Slatina la Răcea; etc. — J Maiu-luniii. {3. albiflorum. — Pe lîngă Bucurescî la Merinani. Obs. — Se m I citâză : V. thapaoidea L. în regiunile interiore ale Câhlăulul (Edel l. c. 36). -- V. coapactow M. Bieb. în Moldova infe- rioră f Guebh. mânuse.). — V. lanatun Schrad. tn Oltenia (Hoff. mâ- nuse). — V. Bastardi R. S. la Sinaia către Isvor (Gr. En. 43?).—Cât despre V. py ram [datau M. Bieb. indicat tn Moldova superiâră (A. j. Guebh. mânuse.) după specimene v$4ute în Erbariul din Iași, acesta este de sigur resultatul unei erori de determinațiune, fiind-că o ast- fel de plantă nu există tn Erbariul menționat. 8CR0PHULARIA L. — Scrofularie. S.nodosa L. S. nodurosă. — Vulg. Brinca-porculut, Bn- beric, Frun^ă-dc-buhd-rea, Urdicd-ndgrd, larbd-negră. — Prin pădurile și tuferișurile umede, pe lîngă garduri, pe malurile rîurilor, bălților și a pîrăilor. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.!; Edel l. c. 37; Guebh. mar nusc.; Cz. et Sz. I. c. 38; Sz. mânuse.; S. glandulosa Cz. Flora XIX, 68 [non Kit./ et Exsic.!; Sz. mânuse.); pe lîngă Lacul Brateș (Edel l. c. 38); pe lîngă Iași la Nițelea; la Bârlad (D. Br. Fragm. I. c. 90); Ia Agapia-în-dâl! (S. Scopolii Gr. Erbor. I. c. 124 et Exsic.!; Gr. En. 43 p. p. [non Hoppe/) și la m-stirea Nâințului pe m-tele Pleșu; în m-țil Bacăului la Câmpeni și Slănic; in Prahova la Sinaia pe valea Peleșulul! (S. Scopolii Gr.En. 43 p. p.; Monit.of. I. c. et Excurs. I. c. 337 [non Hoppef ct Exsic.!; Gr. En. 43 p. p.): pe lîngă Bucurescl la CiocănescI; în Vlașca la Co- mana; in Argeș la m-stirea Stînișâra (Gr. Exsic.!); in Vîlcea la BălcescI și Ia Gololrenl pe Fârfeca; în Mehedinți la Hinova (Gr. Exsic.!); etc. — Q| luniu-August. 8. alata Gilib.; S. Ehrharti C. 4. Stcvrn. S. aripa'ă. — Pe malurile rîurilor și a torentelor din munți, (ie lingă 349 pîrăie, isvore, bălți și heleștee. — în m-țil Moldovei (& a- quatica Cz. Flora XIX, 68 [non L.J et Exsic.!; Edel l. e. 37; Guebh. inanusc.; Cz. et Sz. I. c. 38) în sus de m-stirea Agapia în Valea-Pahoniel; pe lîngă BucurescI la Mogoșoia l»e malul Colentinel (Gr. Exsic.!). — luliu-Sept embre. S. Scopolii Hoppe. S.lul Scopoli. — Prin pădurile mon- tane, prin dărăniăturile și pe lîngă gardurile din sate. — La Fâureî pe țărmurile Putnel (S. glandulosa IF. Kit. Guebh. Xot. mânuse.); în m-țil Bacăului la Caraclăă și Slă- nic; în m-țil Prahovei la Predăi; la Titu (Gr. En. 43 p. p. et Exsic.!); în Vlașca la Comana; la Rimnicu-Vîlcel și la m-stirea Horezu (Gr. Exsic.!). — cf luniu-Septembre. 8. pulverulenta Janka. S. pulverulentă. — Prin locu- rile stîncose din munți, — în Moldova (& laciniata Cz. Flora XIX, 68 [non JF. Kit.J et Exsic.!; h.j. Guebh. mâ- nute.; Cz. et Sz. I. c. 38) pe CehlăQ (Edel l. c. 36); în m-țil m-stirilor Cozia, Tismana și Bistrița (Hoff. mânuse.); în valea Bistriței la m-stirea Bistrița (Gr. Exsic.!). — lu- liu-August. 8. vernalls L. S. vernală. — Prin păduri umbrose și locuri umede. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 38 et Exsic.!) pe lîngă lași Ia Șorogarl si la m-stirea Stavnicu (Sz. mâ- nuse.); la Câmpulung pe țărmurile Rîu-Tîrgulul (Hoff. Ex- curs. 1862, l. c. 40); în m-țil BucegI pe lîngă obîrșia lalo- mițel (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 120). — & Maiu-luniu. 6RATI0LA L. — Gralidă. G. officinalls L. G. oficinală. — Vulg. Veninariță, Mi- lostivi, Mila-Domnulul. — Prin mlaștini, bălți, șanțuri cu apă, șa finețe umede, pe malurile apelor. — în totă Mol- dova (Cz. Flora XIX, 60 et Exsic.!; Guebh. mânuse.): pe malurile Seretulul (Edel l. c. 38); către Calați și Botoșani (Cz. et Sz. I. c. 2); pe lîngă BucurescI la Buftea, Crivina ___350_____ (Gr. En. 44 et Exric.!) Chitila, Ciocănesc! (/). Br. Fra'im. I. c. 91) ?i C.herganI: în Argeș la Dîmbovita-Poștel: în Dîm- bovița la Heleșleul-Domncsc; pe lingă Slatina; în Olt la Gămna-mare, Conțăsci, SînescI și Bălleni: în Doljii!, Roma- nall. Teleorman (Gr. En. 44); etc. — *2l lunirt-Septembee. DIG1TALI8 L — Digitalii. D. grandiflora Bani. D. grandiflora. — Vulg. Dcgelar. Țița-oiei. — Prin tuferișurile și pădurile de ]>e coline și din munți. — în Moldova centrală și superioră (1). ambigua Murr. Cz. Flora XIX, 68 et Exric.!; Edel l. c. 37,41; Guebh. mânute. et Exric. n. 139 in herb. Paria.!: Cz. et Sz. I. c. 38; Sz. mânute.; D. Iuțea Cz. Flora XIX, 68 [non L.] et Exric.!; Cz. et Sz. I. c. 38; D. J’erruqinea Cz. Flora XIX, 68 [non L.J et Exric.!; h. j. Guebh. mânute.; Cz. et Sz. I. c. 38; D. lanata Cz. Flora XIX. 68 [nun Ehrh.] et Exric.!; Cz. et Sz. I. c. 38); pe lîngă Iași la Mo- gosfștî, Hadîmb și m-stirea Stavnic (D. Iuțea Sz. mânute, [non L.]) ; pe lîngă Berlad la Crîngu (D. Br. Fragm. I. c. 91); în regiunile inferiore ale Căhlăulul (D. Iuțea Edel l. c. 36 [non L.]; D. ferruginea Edel l. e. 36 [non L.[): la Agapia (D. media Gr. Erbor. I. c. 124 [non Roth]) și la m-stirea Nemtulul pe m-tele Pleșu; in in-țil Bacăului la Verșesci, Caraclăă, Tîrgu-Ocnel, Slănic și Palanca; la Agiud (Burri Exric. !); în Prahova la Văleni (Gr. En. 44 et Ex- ric. !), către Telega și'la Sinaia; în Muscel pe Padina-Cucii: în Argeș la Stolnici; pe lîngă Slatina către Olt; în Gorjiă la schitul Locurl-răie; în Vîlcea la GolotrenI pe Forfeca; în Me- hedinți întreGura-Văielși Vîrciorova, etc.—Q) luniu- Augutl. D. I&liata Ehrh. D. lanată. — Pe câmpuri năsipdse și pe coline aride, prin finețele din păduri și prin tufărișuri.— în Ilfov (Gr. En. 44 ct Exric. /) pe lingă BucurescI la Me- rinani, ȚigănescI, Chitila și CiocănescI (D. Br. Fragm. I. e. 91); in Dîmbovița la Colentina-de-jos! (Schottl. c. 472) și _____351 ia Nucet; la Câmpulung pe țermurile Rîu-Tirgulul (HoP\ Excurs. 1862.I. r. 40); pe lîngă Slatina către Olt, la Mii- covu-de-jos: în Mehedinți la Vîrciorova către Porțile-de- fer! (Schott. I. c. 248), Șchelea-Cladoveî. Hinova, etc. — luniv-August. Obs.—Nu sciO ce pote fi: D. purpurea L. din m-țil Muscelului în ca- lea de la Dimboviciâra la Rucăr [Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39), de vreme ce acestă specie nu cresce în România de cât numai cultivată prin grădini Cz. et Sz. I. c. 38; Gr. En. 44). ANTIRRHINPM L - Antirin. A. niajdS L. A, mare. — Vulg. Gura-leuliu, Gura-mic- luliti. — Pe zidurile vechi. — La Tergovișlea pe Chindia și la m-stirea D6lu, pâte spontanee; în cele-lalte părți ale României cultivată prin grădini. — luniu-August. A. Orontium L. A. Orontiiî — Prin locuri cultivate, pe- trișurî. — în Argeș la Stolnici în lunca Cotin£neî pe lîngă calea ferată (Gr. Exs^ic.!). Q luliii-August. LINAR1A Tonmef. — Linarie. L Elatine Mill. L. Elafine. — Prin agrii și pîrloge argilose. — în m-țiî Bacăului la Caraclăă; la Agiud (Rurri Exsic.!); în Ilfov la Ciocănesc! și Titu (Gr. En. 44 et Ex- sic.!. Kanitz l. c. 229); în Vîlcea Ia BălcescI și la Ocnele- mari. — O luliu-Septcmbre. L. spuria Mill. L. spurie. — Prin agrii, pîrlâge și lo- curi argilose și inculte. — In Putna la Făureî (Guebh. mâ- nuse.); în Vîlcea aprope de Olănescl. — 0 luliu-August. L minor Desf. L. mică. — Prin petrișurilc n6sij>6se de pe matca torentelor din munți. — In Moldova (Cz. Elora XIX, 68 et Exsic.!; Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 38) supe- rioră (h. ț. Guebh. mânuse J către Nemțu (Gr. En. 44) și la Gura-schituluî-Durăft și la Hangu. — Q luliu-August ____352 L. alpina L. Linarie alpină. — Prin locurile petrdse din regiunea alpină.—în Moldova (Sz. Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.). — Q luliu-August. L. arvensis Desf. L. agrestă. — Prin agril și pe câm- puri năsipose. — în Moldova (Cz. et Sz. I. e. 38) j>e malul Prutului la Soloneț (Sz. mânuse.).— 0 luliu-August. L. genisbefolia Mill. L. eu fot de genistd. — Prin lo- curi n6sii>6se și |>etr6se de pe coline și din munți. — In Moldova (Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 38; L. dalmatica Mill. Guebh. mânuse, et Exsic. n. 504 in herb. Paris.!; Cz. et Sz. I. c. 38) și totă Romănia (L. dalmatica Schur En. 490); pe lîngă Galați (Guebh. mânuse.); pe lîngă Botoșani (Antirrhinum genistcefolium L. Hacg. Reise, II, 140; Hoelzl l. c. 443); în distr. Iași la Miroslava, GăurenI și Holboca (L. dalmaiica Sz. mânuse.); pe lîngă Berlad la DimitrescI; pe lîngă BacăQ și la BorzeștI pe malul Trotușulul; la Agiud (Burri Exsic.!); în Ilfov (Gr. En. 44 et Exsic.!) la Buftea și Ciocănesc!; în Vlașca la Prund (D. Br. Fragm. I. c. 91); în Argeș pe m-tele Urzica ; în Vîlcea la OlănescI și la Golo- trenI pe Forfeca și Naroț; pe lîngă Craiova la L6mna; în Mehedinți la Vîrciorova către Porțile-de-fer! l. c. 248; Kanitz! I. c. 87) și între Șchelea-Cladoveî și Gura- Văiel; etc. — L. macedonica Griseb. L. macedonică. — în Moldova (Nym. Consp. 538). L. italica Trev. L. de Italia. — Prin locuri aride și pe- trâse. — La Pechea (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 505 sec. Nym. Consp. 537); la Vaciul (L. linifolia Roch. Schott l. c. 296); în Argeș la Stolnici (Gr. Exsic.!). — Sțț luliu- Septcmbre. L. VUlgaris L. Linarie vulgară. — Vulg. Linariță, In- sabatic. Buruiană-de-in. — Prin locuri aride cultivate și inculte, dărâmături, pîrloge, vil, pe lîngă drumuri și ziduri. 353 — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 68; Guebh. mânuse. et Exsic. n. 506 sec. Nym. Consp. 537; Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 38; Sz. mânuse.; Gr. Erbor. I. c. 124); pe lîngă Iași Ia Nițelea si HărpășăștI; la Caraclăă și Tîrgu-Ocnel; la Agiud; pe lîngă Bucurescî; la Curtea-de-Argeș (Gr. Exsic.!): JaRimnicu-Vîlcel; pe lîngă Craiova la L6mna; între Gura- văiel și Vîrciorova ; etc. — 9; luliu-Sepfcmbre. VERONICA L. - Veronică. V. SClltellata L. V). scutclatd.—Prin finele umede, mla- știni, bălți, pe malul lacurilor și a pîrăilor. — în Iotă Mol- dova (Guebh. mânuse.; Cz. Flora XIX, 59; Cz. et Sz. I. c. 2); pe lîngă lacul Brateș (Edel l. c. 38); pe lîngă Iași Ia Bal- cin (Sz. mânuse.). — 9|. luniu-August. V. Anagallis L. V. Anagalidd. — Prin pîrăie, isvore, bălți, mlaștini, pe malul apelor. — In Iotă Moldova (Cz. Flora XIX, 59 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. t. 2; Sz. mânuse.) ; pe lîngă lacul Brateș (Edel l. c. 38); la Agiud (Burri Exsic.!); pe lîngă Bucurescî; în Vlașca la Comana; în Argeș pe malul Topologului (D. Br. Fraym. I. c. 91); în Muscel în valea Rîu-Tîrgulul (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 31); în Mehedinți pe malul Dunărei între Șche- lea-Cladovel și Gura-văiei; etc. — 9} Naiu-August. V. Beccabunga L. V. Becabungd. — Vulg. Pribolnic, Bobilnic, Bobovnic, Bobornic, Bribornic, Bldhornică. — Prin mlaștini, ape stagnante, bălți, pîrăie, isvore, pe malul apelor. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 59 ct Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 2; Sz. mânuse.) pe lîngă Galați pe malurile Sere- tuluT (Guebh. mânuse.) și pe lîngă Iacul Brateș (Edel l. c. 38); în m-ții Bacăului la VerșăscI, Caraclăă și Mănăstirea- Cașinulul; la Agiud (Burri Exsic.!); în Prahova la Sinaia l>c valea Peleșulul; pe lîngă Bucurescî la FerăslrStt (D. Br. Fragm. I. c. 91); în Muscel (Gr. En. 44 ct Exsic.!; Kanitz c. 230); etc. 9| Maiii-August. 23 354 V. Iirticaefolift Jacq.; V.latifolia L. ap. Kerner. V.cu fot de urdică. — Prin locurile stîncose și umede din pădu- rile umbrosc ale renanei montane și subalpine. — tn Mol- dova (Cz. Flora XIX. 59 C EcsirJ; Cz. et Sz. I. c. 2) cen- trală si superioră (\r. lati foii a Guebh. inanusc.?); pe lîngă las! către Repedea și Mironesa (Sz. mânuse.); în regiunile inferiore ale Cehlăulul! (Edel l. c. 36); la BroscenI (Burri Exsic.I); în m-țil Bacăului la Slănic (D. Br. Fragm. I. e. 91); în Prahova la Sinaia (Gr. Excurs. I. c. 340) pe la p6- lele Furnice! și la Predai; în Muscel la Nămăescl pe Costa- mănăstirel (D. Br. Fragm. I. c. 91; V.latifolia Gr. En. 44 p. p. [non Lam.] et Exsic..!); în m-țil Gorjiulul și al Vîlcel (Hoff. mânuse.) la OlănescI pe lîngă cascadă, și la GolotrenI pe Fârfeca. — Naiu-August. V. Chatmedrys L. V Stcjărel. — Prin fînețele uscate, tuferișuri, poenile de prin păduri, de la câmpii și pînă în regiunea subalpină. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 59 et Exsic.!; Edel l. c. 39; Guebh. mânuse..; Cz. et Sz. I. c. 2; Sz. mânuse.; V. pilosa Cz. Flora XIX, 59 [non Schm.]; Cz. et Sz. I. c. 2; Sz. mânuse.; K Teucrium Cz. Flora XIX, 59 [non L.l et Exsic.!; Cz. ct Sz. I. c. 2); pe lîngă Iași la Petrăria-Repedel și la Nițelea; la rn-stirea Nămțu- lul și pe C6hlăă; în m-țil Bacăului la Caraclăfl și Comă- nesci; la Agiud (Burri Exsic.!); în distr. Buzeă (Gr. En. 44 et Exsic.!) la Bîsca pe m-tele Tega; în Prahova la Si- naia pe Piscu-canelul. Petra-arsă, schitul Pescera de la Ia- lomița și Predel; pe lingă Bucuresci la Ferăstrăă (D. Br. Fragm. I. c. 91); pe lîngă Craiova în Luncă; în Gorjiă ia Roșia; în Argeș pe m-tele Urtjica; în Vilcea la GolotrenI j>e Fârfeca; la Vîrciorova către Porțile-de-fer (Borb. ap. Ka- nitz l. c. 87); etc. — Q; Apriliu-hinin. V. montana L. K. montană. — Prin pădurile umbresc și umede din regiunea montana și subalpină. — în Mol- dova (Cz. Flora XIX. 59; Cz. ct Sz. I. c. 2) pe lîngă I;iși la 355 Repedea (Sz. mânuse. ?); la Sinaia în valea Cășăriel (Gr. Excur. I. c. 339 et En. 44; Kanitz l. c. 230).—9| Maiu-luliu. V. offleinalis L. K. oficinald. — Vulg. VentrUicd. — Prin pădurile din regiunea montană și subalpină. — în Moldova (Cz. Ffora XIX, 59 et Exsic.J; Cz. et Sz. I. c. 2) centrală și superioră (Edel l. c. 37; h. j. Guebh. mânute.); pe lîngă lasî la Bîrnova și PoenI; în m-țiî Bacăului la Tîrgu- Ocnel pe Măgura-Ocnel, la Slănic si ComănescI; la Bros* cenl (Burri Exsic.!); în m-lil Prahovei la Sinaia (Gr. En. 44 et Exsic.!) către polele Bucegilor și la Predai; în m-țil Muscelului pe m-tele Lerești (Hoff. Excurs. 1862. I. c. 31) și la NăinăescI pe Costa-mănăstirel (D. Br. Fragm. I. c. 91); la Curtea-de-Argeș (Gr. Estic.!); etc.— Hlaiii-luliu. V. aphylla L. V. afild. — Prin locurile stîncose din re- giunea alpină. — în Moldova (Cz. ct Sz. 1. c. 2 ; F. depa ți- penia 11’. Kit. Cz. et Sz. I. c. 2); pe BucegI în valea lalo- mițel (Fr. 104). — 9| luniu-August. V. Bauingarteilii R. ct Schult. F. lut Banmgarfcn. — Prin crăpăturile slîncilor din regiunea alpină — în Mol- dova (P. petrcca Bmg. Cz. et Sz. I. c. 2); în m-ții BucegI. — luliu-August. V. prostrata L. V. prostrata. — Prin finețe năsipose și pășuni uscate. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 65 et Ex- sic.!; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 2; Sz. mânute.) la Iași (V. Teucrium D. Br. Fragm. I. c. 91 (non L.]); în Ilfov (Gr. En. 44 ct Exsic.!) la BucurescI în Cisnicgiu și la Bă- nesa (K. Teucrium var. minor. D. Br. Fragm. I. c. 91). — Mai&-Iuniu. V. dentata Schmidt; V. austriaca L. a. d cutat a Koch; F. austriaca L. ap. Kerner. F. denfatd. — Prin pășuni uscate si pe coline năsi|x’>sc. — în m-lil Moldovei (Edel l. c. 37; Cz. ct Sz. I. c. 2); în distr. Bacăft la Verșfcscî pe de- lul Osoiulul; în Vlașca la Comana. — 9| luniu-luliu. V. orientalis J/7/Z.; F. austriaca 0. orientalis C. Koch. V. orientală. — Pe colinele ngsipose. — Ia Pulfinl (Guebh. mânuse.). — Q|. 1uniu-luliu. V. mul ti fi (la L, ₐp. Kerner. V. austriaca Sadl. {non l]. f. multijidă. — Pe coline și prin finețe uscate. — în Iotă Moldova ( F. austriaca Guebh, mânuse, et Exsic. n. 8 in herb. Paris. I; Nym. Consp. 545; F. Jacquini Cz. Flora XIX, 59 ct Exsic.l) pe lîngă Iași la lazu-Chirițel, Șapte- Omeni și RusănI ( V. Jacquini Sz. mânuse.); pe lîngă Bu- curescI la Bănăsa (F. austriaca D. Br Fragm. I. c. 91), Ferăstrăă, CotrocenI și Chitila; la Văleni (Gr. Exsic.l); în Muscel (Gr. Exsic.l) Ia pdlele m-telul LerescI pe va- lea Rîu-Tîrgulul (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 31); etc. — Maiu-luniu. V. Teacrium L. ap. Kcrner ; F. Pseudochamcedrys Jacq.; F. latifolia auctor. rec. [non L.]. V. Teucriu. — Prin finețele uscate și tuferișurile de pe coline și din munți. — în Moldova (Edel l. c. 39; Sz. mânuse. ; V. latifolia Cz. Flora XIX, 59 et Exsic.l; Cz. et Sz. I. c. 2; F. spuria Cz. Flora XIX, 59 [non L.J et Exsic.l; Cz. et Sz. I. c. 2 ; V.foliosa Cz. Flora XIX, 59 [non IF. Kit.] et Exsic.li Cz. et Sz. I. c. 2) inferioră (F. Teucrium Guebh. mânuse, et Exsic. n. 3 sec. Nym. Consp. 535); în m-țil Bacăului la Ver- șăscl și CaraclăQ; la Agiud (Burri Exsic.l); în Prahova la Cămpina și Văleni (Gr. En. 44; F. latifolia Gr. En. 44 p. p. et Exsic.l); pe lîngă BucurescI la CiocănescI; în Vlașca la Comana; în Argeș; în Muscel (F. latifolia D. Br. Fragm. I. c. 91); pe lîngă Craiova la L&nna; în Me- hedinți la CernețI (Gr. Exsic.l); etc. — luniii-luliu. V. spuria L. V. bastardă.—Prin tufărișuri și păduri.— în Moldova inferioră la Pechea (V.foliosa W. Kit. Guebh. mânuse. ct Exsic. n. 6 in herb. Paris.l; Nym. Consp. 544); între CiocănescI și Titu (V. longifolia Gr. En. 44 [non L.] et Exsic.l); în Vlașca la Comana; etc.— Haiti-luliu. ?. paniculata (L.). — în m-țiî m-stirilor Cozia, Bistrița și Tismana (Hoff. mânuse. ?). V. Bachofenli Heuff.; V. grandis Fisch. F. Iul Bacho- fcn. — Prin locurile stîncose și petrose din munți. — în m-țiî Vîlceî pe malul Oltului aprâpe de Călimănescî (Fuss in Griseb. et Se m-tele Pleșu; în m-ții Bacăului la VerșescI și Caraclăă; în Rîmnicu-sărat la Ciliata; în in-țil Buzăului la Bîsca; pe lîngă BucurescI la CiocănescI (Gr. En. 44 et Exsie.!; P. spicata Kanitz l. e. 230 [nun L.J), Crivina, Buftea f K spi- eata Gr. En. 44 [nun L.J et Exsie.!), Chitila, Mogoșoia și Merinani; în Vlașea la Comana; la Curtea-de-Argcs, Pi- cioru-FaguluI și la J)îml>ovila-Por(eî; în Muscel în Valea- Rîu-Tîrgulul (Hoff. Excurs. 1862, l. e. 31); în Doljiă la VulpenI; în m-țil (iorjiulul și al Vîlcel (Hoff. manu.se.) la Rîmnicu-Vîlcel pe malul Oltului; în Mehedinți la Vîrciorova către Bahna pe in-lele Curchia; etc. — 2| luniu-August. V. bellidioides L. V. belidioidd. — Prin pășunile din regiunea alpină. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 2); în in-lil BucegI la vama Strungii (Gr. En. 44 et Exsie.!; Kanitz l. c. 230) și către Pîrău-Babelor. — Q| 1 uliu-August. V. fruticulosa L. K fruticulosă. — Prin locurile stîn- cose din regiunea alpină. — în m-til Moldovei (&. Exsie.!; h.j. Guebh. mânuse.; Cz. ct Sz. I. e. 2).— 2} luliu-August. V. alpina L. V. alpină. — Prin pășunile petrtfse din regiunea alpină. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 2); în m-1.il Bucegi în valea lalomițcl (Fr. 104), la Strunga (Winld! sec. Kanitz l. e. 231) și pe Babe. — luniu-August. p. integrifolia Schrank.—\n Moldova (Cz. et Sz. I. c. 2). V. serpy llifolia L. I . eu fot de s^rpun. — Prin finețe și păduri umede și umbrose, pe lîngă pîrăie, pănă în regiunea alpină. — în tâtă Moldova (Cz. Fiara XIX, 59 ct Exsie.!; Guebh. mânuse.; Cz. ct Sz. I. c. 2; Epiluhium alpinum Sz. Exsie. ! [non L.J; h. j. Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la 0- soift și Costulenl (Sz. mânuse.); în m-țil Bacăului la Palanca pe Tărhăusgl; în Ilfov la BucurescI în Cisinegiu! (Gr. En. 44 et Exsie.!; kanitz l. c. 231) si CiocănescI; Ia Sinaia; în 359 Dîmbovița pe Brândușa ; în Muscel la |»olele m-teluî Lerescl pe Valea-Rîu-Tîrgulul (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 31) la Câmpulung (£. tcnella (ir. En. 44 et Exsic.! [non Gren. ct (jodrj) și Contesei (Gr. Exsic.!). — Of Maiu-August. p. humifusa (L.). — în in-f.il Moldovei centrale (Guebh. mânuse.). V. nivalis Schur; V. Bungabcca Janka. K. ni oală. — Prin locurile umede din regiunea subalpină si alpină.— în m-țil de la Predai. — 2| luniii-August. V. arvensis L. F de câmp. — Prin locuri cultivate, pă- șuni sterile, grădini, vil.—în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 59 ct Exsic.!; Edel l. c. 39; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 2; F. pracox Cz. Flora XIX, 59 [non L.] et Exsic.!: Edel l. c. 39 ; Cz. et Sz. I. c. 2 ; Sz. mânuse.} V. hederai- folia Cz. Flora XIX, 59 [non L.] et Exsic. !; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 2); la BucurescI; etc. — Q Nartiu-Apriliu. p. romana (Srhmidt). — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 2; Sz. mânuse,). V. peregrina L. K peregrină. — Prin locuri cultivate. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 2) inferiâră Ia PuțfinI (Guebh. mânuse.): pe lîngă Iași la PopricanI și St încă (Sz. mânuse.). — O Apriliu-Alaiu. V. verna L. V. de primăvară. — Prin locuri sterile, câmpii, coline aride, tuferișurl și păduri din terenuri are- nacee. — în Moldova (Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. e. 2; Sz. mânuse.). — Q Apriliu-Maiu. V. tripbyllos L. F trifild. — Prin locuri cultivate și pîrloge năsi|M>sc.— în totă Moldova (Guebh .mânuse, et Es- tic. n. 518 sec. Xgm. Consp. 548; Cz. ct Sz. I. c. 2; Sz. mâ- nuse.): pe lîngă BucurescI la CotrocenI (Gr. En. 44 et Ex- *ic.!; Kanitz l. c. 231) și Colenlina. — Q Martiu-Maiu. V. agrestis L. K. agrestă. — Prin locuri cultivate, vii, grădini. — în totă România (Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. 360 c. 2; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 91).— Q Martin- August. V. polița Frifu. V. luciturc.—Pwn locuri cultivate, gră- dini. — în Moldova (lr. agrest in Cz. Fiara XIX, 59 [non L.] et Exsic.!); pe lingă BucurescI (Gr. En. 44 et Exsic.!) la CotrocenI și la Băn£sa (D. Br. Fragm. I. c. 61). —0 Martin-August. V. Țoumefortii Gmel.; V. persica Pair. F. Iul Tourne- fort. — Prin locuri cultivate, agril, vil, grădini. — în Mol- dova (V. fiii for mi* DC. Cz. et Sz. I. c. 2 et Exsic. !) infe- riâră (V. Buxbaumii Ten. Guebh. mânuse. et Exsic. n. 7 in herb. Pari*.!); pe lîngă Iași (Sz. mânuse.); în Prahova la Sinaia (\r. Bu.rbaurnii Gr. En. 44 et Exsic.!), Văleni si Câinpina f F. agrestis Gr. En. 44 [non L.] ct Exsic.!); la BucurescI, CotrocenI; etc. — Q Martin-Novembre. V. hedemfolia L. Jr. cu fol de iederă. — Prin locuri cultivate, agril, vil, tuferișurt si câmpuri sterile. — în totă Moldova (Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la ledăreni și So- cola (Sz. mânuse.); Ia Agiud (Burri Exsic.!); pe lîngă Bu- curești la Bănesa și CiocănescI (D. Br. Fragm. I. c. 91). — O Apriliu-Maiu. Obs. — Se mal citeză : V. neglecta Wahlenb. pe colinele aride de la Pechea (Guebh. mânuse.). — V. saxatilis Jacq. tn Moldova (Cz. et Sa. I. c. 2). — V. aciaifulia L. In Moldova (Cz. et Sz. I. c. 2). TOZZIA L — Tozzie. T. alpina L. T. alpină. — Prin locurile umbrose, u- mede și stîncose din regiunea subalpină și alpină. — La Predel i»e m-tele SusaitL — luliu-August. MELAMPYRUM L. — Melampir. M. cristatum L. M. crestat. — Vulg. Grăul-prepeliței, Ciormoiag. — Prin fînețele uscate de prin păduri și tuferi- șuri. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Edel l. c. 37; Sz. mânuse.); pe lîngă Iași la Țubană, Ciurea și Poiana-de-sus (var. majus Sz. mâ- nute.); pe lîngă BArlad Ia Crîng ; pe lîngă Bucurescl la Cio- cănescl (D. Br. Fragm. I. c. 92); Butiman și Titu (Gr En. 45 et Exsic.!; Kanitz l. c. 231); în Vlașca la Comana; în Mehedinți la CernețI și lorgulova (Gr. Exsic.!); etc. — 0 Maiu-luliu. M. arvense L. M. de câmp.— Vulg. Ciormoiag, Grăul- preptlifet, Grati-negru, Car penă, Mtyd-nopte.—Prin fîne- fele de prin tuferișurl, printre semănături, locurt argildse.— în tdtă Moldova (Cz. Flora XIX, 69 et Exsic.!; Edel l. c. 39; Gucbh. mânuse.; Sz. mânuse.); pe lîngă Iași la Hărpă- ?6scl; în distr. Bacătt la Verșăscî și Caraclăă; în Ilfov la Periș (Gr. Exsic.!); în Vlașca la Comana; etc. — lu- niu-Septembre. M. bar ba tum wz. Kit. M, bdrbos. — Printre semănă- turi. — în m-țil Moldovei; pe lîngă Iași la Hadîmb, Miro- nesă și MogoșăscI (Sz. mânuse.). — Q luniu-luliu. M. nemorosum L. M. de păduri. — Vulg. Scrab, Sorii- cu-fratc, Carpenă. — Prin păduri și codri. — în 16tă Mol- dova (Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Edel l. c. 37, 41; Sz. mânuse.); pe lîngă Iași Ia Nițelea (D. Br. Fragm. I. c. 92); în dumbrava de la m-stirea Nemtu- lul! (Gr. Erbor. I. c. 124 et Exsic.!: Gr. En. 45); în m-țil Bacăului la Verșăscî pe dălu Osoiulul și la Caraclăă; Ia A- giud (Burri Exsic.!) ; în distr. Buzei! Ia BecenI în pădu- rea Ocea (Gr. En. 44 et Exsic.!; Kanitz l. c. 231); în m-țil Gorjiulul și al Vîlceî (Hoff. mânuse.) laOIânesci; etc. — O luniu-Septembre. M. pratense L. M, de finele. — Prin fînețele de prin păduri și tuferișurl. — îₙ m-țil Moldovei (Cz. Flora XIX, 68 ; Edel l. c. 37). — Q lunii-August. 3G2 M. sylvaticuni A. J/. de codri. — Prin fînețelc și pădu- rile din regiunea subalpină. -în Moldova) Cz. Flora XIX, 68) superioră (Guebh. mânuse.); în m-lil Bucegî (Fr. 105). — O Iuniți-August. M. saxosum Bmg. M. de stiuel. — Prin locurile slîn- cose și petrose din regiunea alpină.— La fruntaria Moldo- ve! pe Muntele-Gropilor (Fum FI. 489); pe vîrful Găhlău- lu!! (Edel l. c. 36 et Exsic.!); în distr. Sucevei la Broscenî pe vîrfu Barnarului (Burri Exsic.!); în ni-țiT Buzeuluî pe vîrful Penteleuluî. — 0 luliu-August. PED1CILARIS L. — Pedicularie. P. paln.strls L. P. de mlaștini. — Prin finețe mlăști- ndse. — în Moldova superioră (Sz. Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.); la Predel (Gr. Exsic.!); etc. — 2» cT Afaiu-Iuliv. P. comosa L.; P. coroncnsis Schur. P. comdsă. — Prin locurile stîncose si calcare din regianea subalpină și al- pină. — în m-țiî Bucegî la schitul Pescera de la Ialomița! (Fron. 200; Fr. 105); P. tuberoza Gr. En. [non L./ rt Exsic.!); j>e vîrful Penteleuluî. — 2| luniu-Iuliu. P. campestris Griseb et Sch.; P. pratcnsis Schur. P. campestră. — Prin finețelc montane. — Pe Cehlăă (P. co- masa Edel l. c. 36 et Exsic.!) ; în Museel la Nftmfieseî (P. tuberoza Gr. En. 45 [non L.[ ct Exsic.!) și |»e Padina-Cu- ciî (P. comosa D. Br. Fragm. I. c. 91).— Afaiu-luliii. P. exaltata Bess. p. exaltată. — Vulg. Darie. — Prin finelele din regiunea montană și subalpină. — în Moldova centrală si superioră la Mănăslirea-Cașinulul! (P.foliosa Guebh. mânuse. et Not. mânuse, [non L.]); în m-țil Nern- țuluî pe C^hlăă (P.foliosa Edel l. c. 36 et Exsic.!; P. Sceptrum Carolinianum Cz. Flora XIX, 68 [non L.] et Exsic.!f la schitul Sihla si la m-stirea Agapia-în-d61; la Broscenî pe DNul-Ursuluî (Burri Exsic.!).— btniu-Iuliv. P. versicolor II ahleob. P. vcrsicolord — Prin locurile petrose și stineose din regiunea alpina. — Pe Cehlăă (P. rostrata Cz. Flora XIX, 68 {nou L.J et Exsic. !; h.j. Guebh. mânuse.; Edel l. c. 36; P. aspleuifolia Edel l. c. 36 [nou Flccrk.]); în m-til Bucegi către Obîrșia lalomițel (P. asple- nifolia Hoff. Excurs. 1863, l. c. 119), pe Babe si pe Omu. — Qj luniu-Augus*. P. verticillata L. P. verticilată. — Vulg. Pdducheriu, Virtejul-pdmentulul. — Prin pășunile umede din regiunea alpină. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.); în m-țil Bucegi pe Furnica! (Gr. En. 45 et Exsic.!), la schitul Pescera de la Ialomița ! (Fron. 202), Obîrșia, P6tra-arsă, Pîrău-Babelor și pănă Ia Omu; în m-lii Dîmboviței pe Pri|>or, Brândușa, Orza, Nucet, etc. — Qț huiiu-August. Obs. — Se mal ci teză : P. incarnata Jacq. pe CeblăO (Edel l. c. 3G), dar acestă plantă nu exsistă în Erbariul Edelean. RH1NANTHLS L. — Rinanl. R. minor Ehrh.; Alectrolophus parviflorus Wallr. R. mic. — Vulg. Clocotici. — Prin finețe muntose. — în Mol- dova (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!; R. glaber 0. minor h. j. Guebh. mânuse.) în regiunile inferiâre ale Căhlăulul/ (R. glaber Edel l. c. 36 et Exsic.!), la Agapia (Gr. En. 44 et Exsic.!; Kanitz. I. c. 231; R. Crista galii Gr. Erbor. I. c. 124) și la m-stirea Nemțuluî; pe lîngă Iași către Coda-Stîn- cel și Popricanl (Sz. mânuse.); în m-țil Bacăului la Slănic (R. angustifolius D. Br. Fragm. I. c. 92 [non Gmel.]) și Caraclătt; la Sinaia (Gr. En. 44) pe valea Pelcșulul; la Pred61; în Vîlcea pe in-rele Forfeca; etc.—Q Maiu-Iuniiî. R. major Ehrh.\ R. kirsufus Lam.; R. Alectrolophus Poli. — Vulg. Clocotici. — Prin finețe. — în totă Moldova (R. glaber Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; ~ 364____ 7?. hirsutut Cz. Flora XIX, 67 et Exsic. !; Edel l. c. 37; Guebh mânuse.; R. Crista galii Sz. mânute.); in Prahova lu Văleni (Gr. En. 44 et Exsic.!); în Ilfov la Buftea și CiocănescI; în Vlașca la Comana; în Argeș la Stolnici (D. Br. Fragm. l. c. 92); în Mehedinți la Șimian, Hinova, Cer- nețl, lorgutova (Gr. Exsic.!) și între Șchelea-Cladovel și Gura-văiel; etc. — Q Maiti-luniu. R. alpinus Bmg. R. alpin. — Prin pășunile din re- giunea alpină și subalpină. — La fruntaria Moldovei pe Muntele-Gropilor (Futs Fl. 496); în m-țil Bucegî (Fr. 105). — O luliu-August. BARTSIA L. — Bartsie. B. alpina L. B. alpină. — Vulg. Bursucă. — Prin pă- șunile și locurile stîncâse și umede din regiunea alpină și subalpină su|>eri6ră. — Pe Câhlăă (Feederota ceertdea E- dt l l. c. 35 /non L.] et Extic.!); în m-țil Bucegî (Fr. 105) pe lîngă schitul Pescera de la Ialomița. — Juniii-August. Obt. — Se mal citezi: Pederota Bonarota L. tn m-til Moldovei (Sz. Exsic. f) ? EIPHRA8IA L. — Eufrasie. E. offleinalis L. E. ojicinală. — Vulg. Buruniță, Bure- mțăy Buruenuțtl. Burcniță-albă, Silur, Flore-de-odit. — Prin finețe și pășuni uscate, prin locurile aride și petrdse din l>oenile pădurilor și de pe marginea torentelor din munți, pănă în regiunea alpină. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 68 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 37 ; Sz. mânuse.) centrală și superidră (Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la Nițelea; în regiunile inferidre ale Cdhlăulul (Edel l. e. 36), la Agapia! și m-stirea Nemțulul (Gr. Erbor. I. e. 124 et Exsic.!; Gr. En. 44) pe m-tele Pleșu; la BroscenI (Burri Exsic.!); în m-țil Bacăului la VerșSscI, Caraclăă pe Babaghicea, Tîrgu- 365 Ocnei pe Măgura-Ocnel, Slănic (/). Br. Fragm. I. c. 92) si ComănescI; în m-țil Buzeuluî (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 117); la Sinaia! (Gr. Excurs. I. c. 337, 339 ; Gr. En. 44); in in-țil Muscelului; la Riînnicu-Vîlcei pe malul Oltului, la OlănescI și GolotrenI pe m-tele Forfeca; etc. — 0 Juni.it- August. p. pratcnsis Rchb. — în distr. Buzgă la Beceni (Gr. En. 44 et Exsic. 1; Kanitz. I. c. 232). E. OdoiltitCS A.; Bartsia Odontitcs Sm.; Odontitcs verna Rchb. E. Odontită. — Vulg. Dunțură, larba-dintelul.—In Moldova (Odontitcs ruhra l'ers. Cz. Flora XIX, 67 ct Ex- tnc.!; h.j. Guebh. mânuse.; Euphrasia rubra Cz. et Sz. I. c. 37) pe lîngă Iași la Domnești (Sz. mânuse.), la Agiud (Burri Exsic. !). — (•) Juniu. E. SC roti na Lam.; Odontitcs serotina Rchb. E. tClr^lle. — Prin locuri inculte și cultivate, pîrloge. — Pe lîngă Iași la Nițelea și în Vlașca la Prund (E. Odontitcs D. Br. Fragm. I. c. 91 [non L.J); la Titu (Gr. En. 44 et Exsic.l; Kanitz l. c. 232); Ia Rîînnicu-Vilcea și la m-stirea Horez (Gr. Exsic. !). — Q 1 uliu-Sept embre. E. Iuțea L.; Bartsia lutca L.jil. E. galbenă. — Prin fi- nețe uscate și pe coline aride, prin lufcrișurl. — în Moldova (Edel l. c. 50; Cz. ct Sz. I. c. 37) prin m-țil Bacăului la Caraclăă pe Babaghicea și Strajă; la Agiud (Burri Exsic.): in Vlașca la Prund (Odontitcs lutca Rchb.jil. D. Br. Fragm. I. c. 92); pe lîngă Craiova la Lemna; în m-țil Gorjiulul și al Vîlcel (Hoff. mânuse.) la m-stirea Horez și Bistrița (Gr. Exsic.!). — Q luliu-August. LIX. ACANTHACEE. ACANTHl’S L. - Acani. A. longifolius Host. A. cu Joi lungi. — Vulg. Talpa- ursului. — Prin crîngurl și tuferișurl.— Pe lîngă Craiova la ___ Teiș; pe lîngă Turnu-Severin la Cemeț! (4. molii* Schott L c. 255 {non L.]) pe d6lu Slînnina și lorgutova (Gr. Ex~ *ic.!), și la Vîrciorova către Poriile-de-fer! (Janka! sec. Ka- nitz l. c. 100; Borb, 1873, Bang. 272).—Q| luniu-August. LX. APOCINACEE. VINCA L. - Vincă. V. minor L. K mică. — Vulg. Cununițd, Aferixor, Fer- vincd, Saxchiiî, Fonchiu, Saxcii. Fâic-în-fir, Foiofuiu, Bor- bănoc, Brăbdnoc. — Prin păduri și luferișuri. — în Moldova superioră (Cz. Flora XIX, 62 ct Exsic.!; h.j. Guebh. manuxc.; Edel l. c. 39, 41) pe lîngă Iași la Socola (Sz. manuxc.); pe lîngă Bucurescl la Băn6sa(Gr. En. 40).—Apriliu-Naiiî. V. herbacea 1F. Kit. F. erbacee. — Pe coline aride și năsipose, prin tuferișurl și păduri. — în Moldova (Eticii. c. 39, 41; Cz. ct Sz. I. c. 9; Sz. manuxc.) inferioră (Guebh. manuxc. et Exxic.n. 687 xcc. Kym. Consp. 497); pe lîngă Iași la Nițelea; pe lîngă Bucurescl la Merinani (D. Br. Fragm. I. c. 92); în Vlașca la Comana; în Muscel la po- lele m-telul LereștI (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 38); în Me- hedinți către Bahna (Gr. En. 40); etc.—Apriliu-Afaiu. Obs. — Se mal citeză : V. major L în Moldova (Ct. et Sz. I. c. 9) pe lîngă lași la m-stirea Stavnic (Sz* mânute.). LXI. ASCLEPIADACEE. VIN’CETOXICUM Moench. — Vwcctoxic. V. offlcinale Alamch. F. ojicinal. — Vulg. Rintiunită. Iarba-fier Mor, Brilioncd. — Prin fînețele de prin jiăduri, prin tuferișurl și locuri pelrose. - - în tută Moldova (Guebh. manuxc.; Axclcjnax V’inccfu.ricum Cz. Flora XIX, 63 et 367 Extic.!; Edel l. e. 39; Cz. el Sz. 22; Sz. mânute.); in distr. IfcicăQ la VerșgscI pe dGlul Osoiulul si la CaraclăQ pe Baba^ ghicea; la Agiud (Burri Extic.!); în m-țil Buzeulul la Bîsca către Gura-Milel; în Prahova la Sinaia ! (Gr. Erbor. I. c. 340; Gr. En, 40); pe lîngă Bucuresci la Merinani. Chilila și CiocănescI; în Vlașca la Comana (/>. Br. Fragm. I. c. 92); în m-lil Gorjiulul și al Vîlcel (Cynancum Vincc- toxicum R. Br. HotT. mânute.) la BălcescI si GolotrenI |»e Naroț; etc. — Maiu-luUu. 3. laxum (G. G.). — La Vîrctorova către Porțile-de-fer (Borb. tec. Kanitz l. e. 77). CYNANCHUM R. Br. — Cinanc. 0. acu tom L. C. ateuțit. — Prin locurile n£si|)6se și inculte de pe matca rîurilor.— în Moldova inferioră (Guebh. mânute, et Extic. n. 689 tec. Nym. Contp. 476) la Galați către Vadu-Ungurulul (Sz. mânute.): la Bcrlad pe malurile Berladulul (D. Br. Fragm. I. e. 92) ; la Agiud (Burri Extic.!). — luliu. LXII. CONVOLVULACEE. CONVOLVULI S L. — Volbură. C. sepium L. V. de garduri. — Vulg. Cupa-vaeci. — Pe lîngă garduri și prin tuferișurl și păduri umede. — în Iotă Moldova (Cz. Flora XIX, 61 et Extic. Edel l. c. 39; Sz. mânute.; Cz. et Sz. I. e. 1; Calytfcgia tepium R. Br. Guebh. mânute.); pe lîngă Iași la Nilelca; pe lîngă Bcrlad; în distr. BacăQ la CaraclăQ ; la Agiud (Burri Extic.!) : pe lîngă Ploescl la Rădulescl pe mulurile Prahovei și a lalo- mițel; în Ilfov (Gr. Eu. 41) pe lîngă Bucuresci la FerăslreQ (D. Br. Fragm. I. c. 94); în Vlașca la Comana ; ele. — •4 luniu-Scptcmbrc. 368 C. sylvaticus ir. Kit. Ir. de pădure. — Prin tuferișurl și păduri. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 63; Cz. ct Sz. I. c. 7) pe lîngă Iași la Răcea (Sz. mânuse.); în Vlașca la Co- mana ; la Vîrciorova către Porțile-de-fer (Kanitz! I. c. 79). — Maiu-Iuniu. C. arveuse L. F. de câmp. — Vulg. Volbură, Holbară, Forfecări, Rochița-rîndundcl. — Prin locuri cultivate, a- rături, grădini, pe lîngă drumuri. — în totă România, forte frequent (Guebh. mânuse.; Edel l. e. 39 ; Cz. ct Sz. I. c. 7 et Exsic.!; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 94; Gr. Er- bor. I. c. 123; Gr. En. 41 ; Kanitz! I. c. 79). — lu- niH-August. C. cantabrica L. F. de Cantabria. — Prin locurile pe- trose și aride. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer! {Schott l. c. 248; Kanitz ! I. c. 79) pe m-lele Sl-Petru. la Gura- văiel și pană aprâpe de Tumu-Scvcrin.— 9, luniu-Iuliu. CUSCUTA L. — (Jusculă. C. europrea L. C. de Europa. — Vulg. Torticl, Turtei- Intorticl, Borangic, Lipieiu, T^rul-St-AIaril, Irițd, 1 nițel. — Prin dudăuri și tuferișurl, părăsit ă pe urzică, cânepă hemeiă și alte plante. — în totă România (Cz. Flora XIX, 61 et Exsic.!; Edel l. c. 39; &. mânuse.; Gr. Erbor. I. c. 123; Gr. En. 41; C. major DC. Guebh. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 94). — Q luliu-August. C. Epitlljmum L.; C. minor DC. C. mied. — Prin fîne- țele uscate din munți, părăsită pe thym, trifoiă, genistă, erică și alte plante. — în mal t6tâ România! (Cz. Flora XIX, 61 et Exale.!; Edel l. c. 39 ; Gr. En. 41; C. trifolii Gr. En. 41 [non Bab.]?). — Q luliu-August. C. Epilinum Weihe. C. inului. — Prin semănăturile de in, parasită pe inul cultivat.—în mal Iotă România (Guebh. mânuse.). — Q luliu-August. ^369____ C. lopuliformis Kroek. C. lupuliformd. — Părăsit pe soc. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer (Simk. 581; Ka- nffz! I. e. 80). — Q luliu-August. LXIII. BORAGINACEE. HELIOTROPUL L. — EMr^. H. europteum />. E. de Europa. — Prin locuri cultivate și n&ipdse, pe marginea drumurilor, pe lîngă rîurî.—tn totă Moldova (Guebh. mânuse.; Vcronica pilosa Cz. Flora XIX. 59 ct Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 2); pe lîn*ră Iași Ia Văiluta și TăuteștI (Sz. mânuse.); pe lînr/ă Bucurescl la Fergslrgtt; în Vlașca la Comana (D. Br. Fragm. I. c. 93); în distr. Buzeă în valea Slăniculul; în DoljiQ la Poiana (Gr. En 42 et Ersic.!). — Q luniu-August. ASPERI’GO L. — Asperugă. A. prorumbens L. A. procumbcntd. — Vulg. Lipiciâsd. - Prin dărâmături, locuri cultivate și inculte, tuferișurl, pe lîngă garduri, ziduri și drumuri. — în totă Moldova (Guebh. mânuse.; Sz. mânuse, et Exsie.l); la Iași; Agiud (Burri Exsic.!); pe lîngă Bucurescl (Gr. En. 42 r* Exsic.!) la Bănesa și Ferfistrăă (D. Br. Fragm. I. r. 93) ; pe lîngă Craiova la MoflenI; etc. — Q Maiii-luniu. ECHINOSPERMUM Swartz. — Echinospcrtn, E. Lappula L. E. Lapuld. — Prin locuri nfcsipose și aride, cultivate și inculte, pe lîn /ă drumuri și pe coline u- scate. — în totă Moldova (Guebh. mânuse.; Alyosotis Lap- pula L. Cz. Flora XIX, 61 et Exsic.!; Edel l. c. 39); pe lîngă Iași la TomeștI (Sz. mânuse.); în Ilfov (Gr. En. 42 24 w__370_____ et Exsic.!) ; pe lingă BucurescI la Ferăstrău și Ciocănesc! (D. Br. Fragm. I. c. 94); în Vlașca la Comana; la Vîrcio- rova către Porțile-de-fer (Kanitz! I. e. 80) și pe malul Du- nărei între Șchelea-Cladovel și Gura-văiel; etc. — & h- niu-August. E. deflexum Lehm. E. curbat. —în locuri nesi|k>se.— în Moldova inferioră (Guebh. mânuse.).— Afaiv-luniu. CYNOGLOSSl'M L. — Cinoglos. C. offl finale L. C. ofieinal. — Vulg. Arariel, A rației. Limba-cânelut. — Pe coline uscate, prin locuri inculte ste- rile și petrose, dărâmături, pe lîngă garduri și drumuri. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 61 et Exsic.!; Guebh. mâ- nuse.; Edel l. c. 39; Sz. mânuse.; C. sylvaticuiu Cz. Flora XIX, 61 [non Hccnke] et Exsic.!); la Iași; Palanca; Agiud (Burri Exsic.!) ; în Prahova la Sinaia (Gr. En. 42 ct Ex- sic.!; C. pictam Monit. ojic. I. c. [non AU./); pe lîngă Bucu. rescl la Bănâsa și Ferăstrăă; in Vlașca la Comana; etc. — cf Maiu-luliu. C. montanum Lam. C. montan. — Prin pădurile din re- giunea montană. — în totă Moldova (C. sylvaticum Sm. Guebh. mânuse.): la Vîrciorova către Porțile-de-fer (C.ger- manicum Jacq. Borb. 1873, Bâns. 270).— Maiu-lulih. MATTIA Scliult. — Matlie. M. nmbellata Schult. Al. umbellafă. — Prin locuri n6- sipose. — în Moldova (Cynoglossum umbeUatum Kit. Cz. Fiara XIX, 61 et Exsic.!) la Fălciă (Sz. mânuse.) și Tecuciă (C. umbeUatum Guebh. mânuse, ct Nut. mânuse.); în Mehedinți la Vînjuleț-Rogova (Gr. En. 42 ct Exsic.!; Kanitz l. e. 227). — Maiu-luniu. Obs. — Sp mal citeză : Omphalodes verna Manch. tn m-țil Moldo- vei (Cynoglossum Omphalodes L. Edel l. c. 37), dar acest& plantă n ara găsit’o în Erbariul Edelean. 371 AKCHUSA L. — Ancusă. A. officinalis L. 4. oficinalrt. — Vulg. Limba-honlui , larbă-de-hth^lhaticd. Rotii. J/7/-//AI. - - Prin finele, locuri inculte si petrose, pe marginea agrilor și a drumurilor. —- In totă Moldova (Cz. Flora XIX. 61 e! Extic.!: Guebh. mâ- nuse.; Edel l. e. 39; Sz. mânute.; 4. awpudi folia Cz. Flora XIX. 61 [nun L.J et Exsie J- Guebh mânuse.; .1. tine?oria Sz. Extic.! Jnon IF./; h. j. Guebh. mânute.): pe lîngă Iași laȚubană. Hadîmb (.1. angnstifolia Sz. in a nune.) și la Ni- țelea; pe lîngă Bârlad; pe lingă Vasluiă Ia Valea-Moșnegulul (Gr. Erbor. I. c. 123); în Ilfov (Gr. En. 41 et Extic.!; A. arvensis Gr. En. 41 [non JA Bieb.] et Extic.!); pe lîngă Bu- curescI la CotrocenI, Fergstreă. CiocănescI și Titu; în Vlașea la Comana (D. Br. Fragm. I. c. 93); în Vîlcea la BălcescI și la GolotrenI; etc. — 3" Alaiii-August. A. ochroleuca M. Bieb. A. galbenă. — Prin finele ste- rile și pășuni nOsipose, pe lingă drumuri. — în totă Mol- dova (Cz. Flora XIX. 61 et Extic.!; Edel l. c. 39; Guebh. mantise, et Exsie. n. 405 sec. Xym. Consp, 510; Sz. mâ- nute.); pe lingă las! la Bucium, Petrăria-Repedel și la Hăr- pășfcscl; la Berlad (D. Br. Fragm. I. e. 93); în Rîmnicu- sărat la Caiata; în distr. Buzăă la BecenI (Gr. En. 41 et Exsie.!; Kanitz l. c. 227); pe lîngă BucurescI la Băn^sa; în Mehedinți pe malul Dunărei către Șchelea-Cladovel și în valea Bahnei; etc. — Alaiu-August. A. Barrelierl DC.; Nyosotis obtusa ir. Kit. A. hă Bar- relier. — pᵣin tufărișurile de pe colinele petrose. — în Moldova (Cz. Flora XIX. 61 et Exsie.!; Edel l. c. 39; Guebh. Exsie. n. 403 sec. Nym. Contp. 511) pe lingă Iași către CucutenI (Sz. mânute.); în Vlașea la Comana! (Gr. Exsie.!); la Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. 1873, Bâns. 270). — luniu-hdiu. 372 __ A. italica Hctz.; J. paniculata Ait. A. de Italia, — Prin pășuni, pe marginea s&menălurilor și a drumurilor. — tn Ilfov (Gr. 41 et Exsic.!) Ia Ferestruit Bănesa. Be- ri* ; etc. — luniii-Iuliu. A arvensis AI. Bieb. 4. de câmp. — Prin locuri culti- vate. — în totă Moldova (Lycopsis arcrnsîs L. Guebh.mâ- nuse.; Edel l. c. 39). — Q Iitniii-Septembre. Obs.—Se mal citeză ; A. ondulata L. în pădurile din tută Moldova (Guebh. mânuse.). — Alkann tlnctoria Tatwh. în Moldova meridio- nală. mal cu seină câtrc Bcrlad. Pecii ca, Țigăne^cl, Vultur și Ga- lați (Anchusu tinctoria 1F. Cz. et Sg. I. c. 6; Sz. mânuse.). NONNEA Medic. — Nonce. N. pulla DC. N. neyrlelâsă. — Prin locuri intruse și aride, câmpii nesi|M>se? pe marginea agrilor și a drumurilor. —în Moldova centrală și superioră (Guebh. mânuse. et Ex- sic* n. 402 sec. Nym. Consp. 512); pe lîngă Iași la Larga, lepureni (Lycopxis pulla L. Sz. mânuse.), Repedea și Hăr- păseșcl; la Agiud (Durei Exsic.!); in distr. Buzeă la Be- cenl (Anchuxa pulla AI. Bieb. Gr. Eu. 41 ct Exsic.!; Ka- nitz l. c. 227); pe lîngă Ploescl la RăduleșII; în Vlașca la Comana; pe lingă Slatina la lonășCștl; în Mehedinți intre Șchelea-Cladoveî și Gura-văiel; etc. — cf Alaiu-hdiu. SYMPHYTUM L. - Simfit. S. offlcinale L. S. ojicinal. — Vulg. Tatdncsd, larba- lul-Tatin. — Prin fînețele umede, pe malurile rîurilor. a pîrăilor și a bălților. — în totă Romănia! (Cz. Elora XIX, 61 et Exsic.!; Edel l. c. 39; Guebh. mânuse.; Cz. rt Sz. I. c. 6; Sz. mânuse.; D. Br. Praym. I. c. 92; Gr. Er- bor. I. c. 123; 6’. bohemicum Cz. et Sz. I. c. 7 [non SehmidtJ; Sz. mânuse.; S. caueasicum D. Br. Erapn. I. c. 93 [non AI. Bicb.]). — Alaiu-Auyust. 373 8. tubcrosum L. S. tuberox. — Prin pădurile umbrose din regiunea montană și subalpină. — în Moldova {Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 7); în Prahova la Câmpina (Gr. En. 41 et Errie.!). în m-țiî Bucegî la schitul Pescera de Ia Ia- lomița și la PredăI; în Muscel la Contesei (Gr. Exxic.!)- pe lîngă Craiova în Luncă ; etc. — Apr iii ii-1uliii. 8. Cord a tuni H”. Kit. S. cordat. — Vulg. Britxtur-ne- gru. — Prin pădurile umbrose și umede din regiunea mon- tană și subalpină. - - în Moldova (//. /. Guebh. manuxe.; S. cord ifoii um Bmg. Cz. Flora XIX, 61 ct E.rxic.!; Cz. et Sz. I. c. 7) pe Cehlău {Edel l. c. 35); în m-ții Bacăului la Pa- lanca și la Mănăstirea-Cașinulul; la Sinaia pe Piscu-Căne- luî, la । udele Furnice!, și la Predcl. — 9; Maiu-luniu. 8. ottomaiinin Friv. S. otoman. — Prin pădurî, locuri umbrose si petrose.—La m-stirea Adam (Ș. bu.llatu.m Guebh. manuxe. et Erxîc. n. 401 [ciim'î] xec. Nym. Conxp. 510); pe lingă Agiud. — 9f Maiu-Iuniu. ONOSMA L. — Onosnui. 0. arenarinm IJ’. Kit. O. de nisipuri.— Vulg. OtrățM, Baranța. — Prin fînețele și pășunile uscate, pe colinele și câmpiile aride. — în Moldova {Guebh. Exxic. n. 399 xec. ^yin. Conxp. 516) inferioră (O. echioidex Guebh. manuxe.); pe lîngă BArlad către Slobodia și DimitrescI {O. eehioidex D. Br. Fragm. I. c. 93); în Vlașca la Comana către Valea- CrurbanuluL — rf luniu-Iuliu. 0. stellulatuill JF. Kit. O. xtcluțată. — Prin locurile petrose de pe coline și din munți. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer {Borb. 1873, Băns. 269; Sinik. 582). -- luniu-Iuliu. 0. tauricuill Pali.; O. taur ic um p. oirexcens Borb. O. lauricu. — Prin locurile petrose de pe coline și din munți. - Pe lîngă Craiova Ia Lemna; la Gura-văiel și la Vircio- rova către Porțile-de-fer pe m-tele Sl.-Petru.— luniu. ____374 CERINTHE L. — Cerințe. C. minor L. O. mică. — Vulg. Pidosnic. Somnorută, Ccrițică. — Prin finețe, tuferișurl, pe marginea agrilor și a drumurilor. —în totă Moldova (Guebh. mânuse.; (\ axpera Sz. Exsic. [non lîoth]/; h. j. Gnrbh. manu.se.); pe lîngă Iași la Nebuna; Berlad, în distr. Baeăîl la Verșgscl, Cara- clăft si Slănic; la Agiud (Burri Exsic. !) și Focșani (Sz. mânuse.); pe lîngă BucurescI (Gr. En. 41) în Dudesclșila Bănesa și FerOstrâG pe malul Colentinel (D. Br. Fraym.l. c. 93); pe lîngă Slatina către Olt; etc. — cf Maih-hiliu. C. aspera Koth. C. aspră. — Prin locuri cultivate si pe marginea agrilor. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 61 et Ex- sic.!; C. ma'or Sz. Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.; Edel l. c. 39); pe lîngă Iași prin vii la Balcin (Sz. mânuse.!). — Q Iuniu~?uliii. ECHH’M b. - - Erhiu. E. vulgare A. E. comun. — Prin locfiri petrose și aride. pîrlOge, câmpii, agrii, locuri inculte, pe lîngă ziduri si dru- muri. — în totă Romănia! (Cz. Flora XIX, 61 et Exsic.!; Edel l. c. 39; Guebh. mânuse, et Exsic. w. 393 sec. Nyin. Consp. 514; Schutf l. c. 479; Sz. mânuse.; D. Br. Frasin. I. c. 93; Gr. En. 42 rt Exsic.!). — cf Juniii-Septcmbrc. E. rubrnm Jac

lcle ni-leluî LcrescI (HoF. E.reurs. 1862, l. c. 38); pe lingă Slatina la ROcea și Mileovu-de-sus. — y huita-/uliii. 375 W***^S« — "W '.- ZV ’W- E. altissimum A*.; E. aspcrimum J/. Bieb. (non Lam.). E. forte innalt.— Prin pășuni și finele uscate, coline aride, pe lingă drumuri. — Pe lîngă Iași la Osoiă și CostulenI (E. italicum Mort. Sz. mânuse.); pe lingă Berlad către Slobozia și Dimiirescl (E. italicum D. Br. Frae malurile rîurilor și a gârlelor. — tn Uită România forte frequentă (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!; Edel l. c. 40; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 36; Sz. mânuse.; Hoff. mânuse, el Exsic.!; Kanitz l. c. 232; Gr. En. 45 et Ex- sic.!; Nym. Consp. 595; M. nemorosa Cz. Flora XIX, 67 [non Schreb. nec Willd.]; Cz. ct Sz. I. c. 36; Sz, mânuse.; M. sylvestris var. angusti folia Hoff. mânuse, et Exsic.!; M. incana Hoff. mânuse, [nou Willd. J; M. pubescens Gr. Exsic.! [non Willd.]; Kanitz l. c. 232). - 1 uliii-August. p. uudulata Koch. — La Titu (Jf. sylvestris 6. tomentosa Hoppc Gr. Exsic.!; Kanitz l. c. 232). 7. glabra Koch; M. viridis A act. germ. — în totă Mol- dova (M. viridis Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!; Guebh. mâ- nuse. ; Cz. et Sz. I. c. 36); pe lîngă Iași (D. Br. Fragm. I. c. 96) la Hadimb, Mironesa și BudescI (Sz. mânuse.); la Ca- raclăft; în Vîlcea între m-stirea Bistrița și Horez (Gr. Exsic.!); etc. M. aquatica L. M. aguatied. “ Vulg. Minta-brosexi.— Prin locuri mlășlinose, bălti, pîrăie, pe malurile apelor. — _ 381______ în totă Moldova (Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 36 ; Sz. mânuse.); pe lîngă lacul Bratcș (Edel l. c. 38); în distr. Iași la Podul-Iloiel; în distr. Bacăă la Caraclău; la Agiud (Barei Eriric.!); pe lîngă Bucuresci la Panteleimon (Gr. En. 45 et Exsic.!), Filaret și Colrocenî; în Argeș pe valea Sîmniculul (Gr. Exsic.!); etc. — luliu-August. p. hirsuta Koeh. — în Moldova (AI. hirsuta L. Cz. ct Sz. I. c. 36; Sz. mânuse.); la Titu (Gr. En. 45 ct Exsic.! ; Kanitz l. c. 232); ele. M. sa ti va L. Al. comună. — Prin locuri umede si mlă- stinose, pe malurile apelor. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 36; Sz. mânuse.; AL verticillata Iloth Cz. et Sz. I. c. 36; Sz. mânuse.) în distr. Bacău la Verșescî; în Ilfov și Pra- hova (Gr. En. 45 et Exsic.!); în m-țil m-stirilor Bistrița, Cozia. Tismana {Hoff. mânuse.); etc. — luliu-August. M. arvensis L. AL dccâmp. — Prin locuri cultivate și umede, finețe mlăștinose, lunci, pe malurile apelor. — In Iotă Moldova (Guebh. mânuse.; Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 36; Sz. mânuse.); la m-stirea Nemțulul; pe lîngă Bârlad; în distr. Bacău la Verșescî; la Pilescl în Zăvoiă (D. Br. Fragm. I. c. 95); la Câmpulung pe malurile Rîu-Tîrgului (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 40); în m-țil Vîlcel la GolotrenI; ele. — Ol luliu-August. M. PulegiUDl L.; Pulegium vulgare AHll. AL Pulegiu. — Vulg. Busuiocu-ccrbilor. — Prin bălți și locuri mlăști- nose. — în Iotă Moldova (Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 36; ALriparia Cz. et Sz. I. c. 36 [non Bmg.[ et Exsic.!: Sz.mânuse.; AL cei'vina h.j. Guebh. mânuse, [non L.J); pe lîngă Iași către Slobo(|ia-Stavniculul (Sz. mânuse.) și la Hăr- pășescl; la Agiud (Burri Exsic.!); în Ilfov (Gr. En. 45 et Exsic.!) pe lîngă Bucuresci la Colrocenî și Merinani; la Pilescl, Dimbovița-poștei (D. Br. Fragm. I. c. 96) și la Curtea-de-Argeș; în m-țil m-stirilor Cozia, Bistrița și Tismana (Hoff. mânuse, et Exsic.!); la m-stirea Horez 382 (Gr, Exric.!); pe lîngă Craiova la Trel-fântânI; la Vîrcio- rova către Porțile-de-fer (Kanitz! I. c. 92); etc. — Qț Iu- lift-A uqust. Obs. 1. — Se mal citeză speciile următâre : M. rotând i fol ia L. în Moldova (Cz. H Sz. I. e. 36; Sz. mânuse.) la Agapia (Gr. Er- bor. I. c. 125 et En. 45?). — M. gralissima Bmg. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 36) pe malul Prutului la PrisScanI și OprișSnT (Sz, mâ- nuse.). — scrotina Ten. în Oltenia (Hoff. mânuse.). — )L nigri- cans Bmy. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 36). — M. austriaca Jacq. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 36) pe malul Prutului (Sz. mânuse.). — M. gentili* Bmg. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 36) pe lingă Iași către Slavo ic și Slobozia (. Br. Fragm. I. c. 94); pe lingă BucurescI (S. Sclarra Gr. Eu. 46 /aoa L.J et Exsic.!) la Bănesa (Gr. En. 46 et Exsic.!) și Ferăslreu; în Vlașca la Comana; în Mehedinți între Turnu-Severin și Gura-văiel către Șchelea-Cladoveî; etc. — 9| Iunie-August. 8. austriaca Jacq. S. dc Austria. — Pe colinele aride și prin pășunile uscate. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 60 el Exsic.!; Edel l. c. 39; Cz. ct Sz. I. c. 3 ; S. ni cea Cz. Flora XIX, 60 [non Bmg.J et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 3) inferioră (Guebh. mânuse.; et Exsic. n. 621 sec. Nym. C u8p. 569): pe lîngă Iași la ChiperescI, OprișcnI (Sz. mâ- nuse.) și Erbiceni (5. nicea Sz. mânuse.); in distr. Bacăă la Verșăscl. — Qj Apriliu-luniu. 384 8. pratensis L. 6’. de f inețe. — Pe coline aride, prin finele și pășuni uscate. — în Moldova (Edel l. c. 39 ct Ex- sic.!; Cz. et Sz. I. e. 3; Sz. mânuse.; S. Sclarea Cz. Flora XIX, 60 [non L.] et Exsic.!; S. bctonica*folia Cz. Flora XIX, 60 [non Etlinq.] et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 3; S. ver- bcnacea Cz. et Sz. I. c. 3 [non Wahl.J ct Exsic.!; S. gran- diflora Cz. et Sz. I. c. 3 [non Bmg.]; Sz. mânuse.; S. roșea Cz. et Sz. I. c. 3 [non Bmg.]; Sz. mânuse.; S. pratensis var. coccineo-rosca Cz. et Sz. I. c. 3 [non Bmq.J) centrală și superioră (Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la lecjărenl, Re- pedea, Socola (S. bctonicce folia Sz. mânuse.), Hadimb și Țubana vcrbcnacca Sz. mânuse.); la AgapiafGr. En. 46 et Exsic.!); în distr. Bacăă la Verșăsci (D. Br, Fragm. I. c. 94) și către Tîrgu-Ocnel (Gr. Erbor. I. c. 125); la Agiud (Burri Exsic.!); pe lîngă BucurescI la BănAsa, Merinani și CiocănescI (D. Br. Fragm. I. c. 94); în Vlașca la Co- mana; etc. — Maiu-August. S. sylvestris L. S. dc pădure. — Vulg. Coda-vacel. — Prin finețe, pe marginea agrilor și a drumurilor. — în t6tă Moldova (Guebh. mânuse, ct Exsic. n. 622 scc. Nym. Consp. 570; Cz. et Sz. I. c. 3 et Exsic.!; Sz. mânuse.; S. Hormi- num Cz. Flora XIX, 60 [non L.] et Exsic.!; Edel l. c. 39); pe lîngă Iași (V.I scc. Kanitz! I. c. 93) HărpășSșlî; pe lîngă Berlad ; în distr. Bacăâ la VerșăscI; la Agiud (Buiri Exsic.!); pe lîngă BucurescI (Gr. En. 46 et Exsic.!) la Bă- n6sa, Fergstrăă, Merinani, Chitila și CiocânescI; la Rîm- nicu-Vîlcel și BălcescI; etc. — luniu-August. p. albiflora. — Prin finețe. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 3) la Ver.șăscl. 7- minor. — Prin pîrloge la Pechea (Guebh. mantise.). S. nntans L. S. plecată. — Pe coline aride. — In Mol- dova (Cz. Flora XIX, 60 et Exsic.!; Edel l. c. 39 ; Cz» et Sz. I. c. 3) pe lîngă Iași către Șăpte-Oinenl (Sz. mânuse.!). — 9} Apriliu-luliu. _____385 8. amplexifolia Lam, S. amplexifaliată. — La Vîrcio- rova către Porțile-de-fer (Kanitz I I. c, 93). 8. verticillata L. S. verticilată. — Prin tuferișurî, pe marginea agrilor și a drumurilor. — în Moldova (Cz. Fiara XIX, 60 et Exsic.!; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 3; Sz. mâ- nuse.) inferioră (Guebh. mânuse. ct Extic. a. 619 tec. Nym. Contp. 571); pe lîngă lași (F./ tec. Kanitz l. c. 93) către LuncanI și Horlescî (Sz. mânute.) ; pe lîngă Bârlad la Slo- bozia ; în distr. Bacăâ la Caraclăft; la Agiud (Burri Ex- tic.!j; în Prahova și Ilfov (Gr. En. 46 et Exsic.!) pe lîngă BucurescI la Merinani, Chitila și CiocănescI (D. Br. Fragm. I. c. 94); în Vlașca la Comana ; în m-țil Vîlceî la Golotrenî; către Bahna pe m-tele Curchia; etc.— Juniu-August. Obs. 1. — S. officinalifl L. vulg. Sălvie-de-grădină, Satiric, Jok, se cultivi prin grădini 1 (Guebh. mânuse.; Ce. ct Sz. I. e. 3; Gr. En. 46). Obs. 2. — Se mal citâză : S. nenorosa Bmg. în Moldova (Cs. et Sg. I. c. 3) pe lîngă laș! către Osoifl și GoronI (S*. mânuse.). — S. ragosa în Moldova (Cg. Flora XIX, 60) ? ORIGANUM L. - Origan. 0. vulgare L. O. comun. — Vulg. Sovvrv, Sovoverv, Soloverv, Dost, Milot. — Prin fînețe, tuferișurî, livezi, vil, pe marginea pădurilor, pănă în regiunea subalpină. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 60 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 36; Sz. mânuse.) superioră (h. j. Guebh. mânuse.); în distr. Bo- toșani la StefănescI; pe lîngă Iași la Nițelea; pe lîngă Bâr- lad (D. Br. Fragm. I. c. 96); pe Câhlăă; la BroscenI (Burri Exsic.!); în m-țil Bacăului la Caraclăă, Tîrgu-Ocnel și Slă- nic; în Rîmnicu-sărat la Caiata; Titu și între Ploescl și Săf- tica (Gr. En. 45 et Exsic.!); pe lîngă BucurescI; în Argeș la PitescI în Zăvoitk și pe m-tele Cozia; în m-țil Gorjiulul și al Vîlceî (Hoff. mânuse.) la BălcescI și la Golotrenî pe ni- țele Fdrfeca; pe lîngă Vîrciorova pe m-tele Curchia către Bahna; etc. — luniti-August. 25 386 3. prismaticum Gaud. — Prin finețe. — în Moldova in- feriâră (O. heracleoticum Rchb. [non L.] Guebh, mânuse, et Exsic. n. 624 sec. Nym. Consp. 592). Obs. — 0. Majorau L. vulg. Măghtran, se cultivă prin grădini! (Guebh. mânuse). THYMU8 L. — Thim. T. Cham^drys Fries; T. Serpyllnm a. Chamadrys Koch; T. sylvestris Schreb. T. Chamadrys. — Prin poenl și pe marginea pădurilor, pe coline aride. — în t6tă Ro- mânia (Nym. Consp. 593). — luliu-August. T. lanaginosum Schkur. [non Link.]. T. lânos. — Pe coline aride și năsipose. — în Moldova (Cz. Flora XIX. 67 et Exsic.!; Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 37) superidră (A. ;. Guebh. mânuse.). — 9} luliu-August. T. COmosUB Heuff.; T. transsilvanicus Schur; T. nummu- larius M. Bieb. T. comos. — Vulg. Cimbrișor, Cimbrușor, Sirpun, Strpunel, S&rpunele, Schinduf, Thimian. — Prin locurile petrâse și pe stîncele calcare din munți. — în Mol- dova (T. alpinus Cz. Flora XIX, 67 [non L.J et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 37) pe Căhlăă (T. montanus Cz. Flora XIX, 67 [non W. Kit.J et Exsic.!; Edel l. c. 36; Cz. et Sz. I. c. 37); în m-țil Buzeulul către Sibiciă pe malurile rîpdse ale șoselei; în m-țil Muscelului (T. alpinus D. Br. Fragm. in Rev. Ut.-sc. 171 [non L.]) către Câmpulung la NămăescI (T. Chamaedrys Gr. En. 45 [non Fries] et Exsic.); în m-țil Vîlcei la GolotrenI; etc. — luliu-August. T. montanus W. Kit. T. montan. — Prin pășunile și poenile din munți, pănă în regiunea alpină. — La m-stirea N&nțulul și la schitul Procov; în m-țil Bacăului la Slănic și Palanca; în m-țil Buzeulul pe Penteleă ; în m-țil Bucegi și la Predâl; în in-țil m-stirilor Cozia, Bistrița și Tismana (Hoff. mânuse, ct Exsic.!); la GolotrenI pe m-tele F6r- teca; etc. — luliu-August. 387 Obs. — Nu pot spune ce pote fi : T. aontaaas, indicat la PuțănI (GuM. mânuse.), fiind-că specia Kitaibeliană sunt sigur ci nu cresce In ac&stA localitate. T. Serpyllum (L.) Fries; T. angustifolius Schreb. T. SerpU. — Vulg. Cimbrișor, Cimbrușor, Cimbru-de-câmp. Sfrpun, Sfrpund, Strpunele, Schinduf, Tkimian.—Prin fi- nețe și pășuni uscate, pe coline și câmpuri aride, prin poe- nile sterile.—în tdtă România (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 37; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 96; Gr. En. 45; Nym. Consp. 594; T. subnudus Cz. Flora XIX, 67 ; Cz. et Sz. I. c. 37; Sz. mânuse.; T. angustifolius Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39). — luliu-August. T. pannonicus AU. T. panonic.— Pe coline aride, prin finețe sterile. — în t6tă România (Cz. et Sz. I. c. 37; Nym. Consp. 594). — luliu-August. a. glabrescens Rchb. fii.; T. glabrescens Willd. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer (Borb. 1873, Bâns. 267). P. Marschalliantis Rchb. fii. — în Moldova (T. citriodo- rus Cz. Flora XIX, 67 [non Link.] ct Exsic.!; h,j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 37; Sz. mânuse.) ; la Vîrciorova către Porțile-de-fer frequent! (T. Marschallianus Willd. Simk. 590) și între Șchelea-Cladovel și Gura-văiel. Ț. odoratissimus Rchb. fii.; T. odoratissimus M. Bieb.— In Moldova inferidră (T. Marschallianus Guebh. mânuse, [non Willd.] et Exsic. n. 627 in herb. Paris.!). i. hirsutus Rchb. fii.— In Moldova inferioră (T. hirsutus M. Bieb. Guebh. mânuse.). Obs. 1.—T. vulgari» L. se cultivă prin grădini (Gr. Erbor. I. c. 125; En. 45; et Exsic !). Obs. 2. — Satureja hortensia L., vulg. Cimbru-de-grădină, Cim- bru, se cultivă prin grădini! (Guebh. mânuse. Cz. et Sz. I. c. 35 et Exsic.!; Sz. mânuse.). Obs. 3. — Se mal ciUză: S. ropestres Wulj. în Moldova (Cs. et Sz. I. e. 37) și în m-țil m-stirilor Cozia, Bistrița și Tismana (Micro- ■eria rupestris Benth. Hoff. mânuse.). 388 CALAMINTHA Mench. — Calamintă. C. Acinos Clairv. C. Acinos. — Prin locuri inculte, in- truse și aride. — în totă Moldova (Cz. et Sz, l. c. 37 ; &. mânuse.; Thymus Acinos L. Cz. Flora XIX, 67 et Eirsic.!); pe lîngă lașî la Petrăria-Repedeî și la Nițelea; pe lîngă Bâr- lad la Dimilrescl; în m-țiî N&nțuluî la Călugărenî; în m-țil Bacăului la Caraclăă și Măgura-Ocnel; la Agiud (Burri Ex- sic. !): în distr. BuzSă la Becenî (Gr. En 46 et Exsic.!); în Prahova la Câinpina și Sinaia; în Ilfov la Periș și Ciocăne- sc! (Gr. En. 46 ct Exsic.!; Kanitz. I. c. 234); în m-țil Mu- scelului (var. acuminata D. Br. Fragm. I. c. 96 [non Rchb. fil.J); în Vîlcea la Rîmnicu-Vîlcea, Aninosa, CălimănescI și GolotrenI; etc. — Q luniu-August. C. graveolens Benth. C. gravcolenld. — Prin locurile petrose și montane. — în Moldova superioră prin m-țil de pe lîngă Tîrgul-Ocnel (Thymusgraveolens M. Bieb. Guebh. mânuse.). — Q luliu-August. C. suaveolens Boiss.; Thymus suaveolens Sm. C. odo~ ranld. — în Moldova (Thymus graveolens Cz. Flora XIX, 67 [non Benth.] et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 37). — Q luliu-August. C. rotundifolia Benth.; Acinos rotundifolius Pers.— Pe stîncile calcare. — în m-țiî Argeșului pe Unjica și Cozia ; în Mehedinți la Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. 1873, Bâns. 268) pe m-tele St.-Petru și între Gura-văiel și Șchelea-Cladoveî. — luniu-August. C. alpina Lam.; Acinos alpinus Maench. C. alpină. — Prin locurile petrose și pe matca torentelor din regiunea subalpină și alpină superioră. — La BroscenI (Burri Ex- sic. !); în m-țiî Bucegî (T. alpinus Hoff. Excurs. 1863, l. c. 120; Gr. En. 46 et Exsic.!) pe Furnica, Vîrfu-cu-Doru, la schitul Pescera de la Ialomița și la Predai. — 9} luniu-August. p. albiflora. — în BucegI pe m-tele Colța aprâpe de schitul Pescera de la Ialomița. (!. 8ylvatica Bromf.; C. dc pădure. — Vulg, Ismă, 7s- mușoră. — Prin pădurile și tuferișurile de pe colinele are- nacee și din regiunea montană. — Pe lîngă Iași la Coda- Stîncel (C. ofjicinalis Sz. mânuse.); Ia FolticenI și Baia (C. umbrosa Kanitz l. c. 94 [non Benth.]; Nclissa intermedia Cz. et Sz. I. c. 37); în m-țil Bacăului la Caraclăii și pe Mă- gura-Ocnel; în Vlașca la Comana pc dclul din facia gărel drumului de fer; în Argeș la DăescI (J/r/fm Calaminlha D. Br. Fragm. I. c. 96); în m-țil Gorjiulul și al Vîlcel (C. ofjicinalis Hoff. mânuse, et Exsic. !) pe lîngă Căciulata și m-stirea Cozia. — luliu-August. Obs. — Nu pot spune ce pote fi : Thymns Calawintha, indicat în Moldova superioră (h. j. Guebh. mânuse.), asemoiipa plantă ncallân- du-se în erbariul din Iași. C. Nepeta Clairv. C. Nepcfă.—Prin locuri aride și mun- tose.—în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 37), în distr. Buzeă către Becenl în valea Slănicului (Gr. En. 46 ct Exsic.!; Kanitz l. c. 234; C. nepetoides Gr. En. 46 [nan Jacq.] ct Exsic.!); în Prahova la Cămpina. — Sty luliu-August. CL1N0P0D1UM L. — Clinopodiă. C. vulgare L. C. comun. — Prin poenile și răriturile de prin păduri, tuferișuri, livedT, vil, locuri inculte și aride, pe lîngă garduri. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!; Edel l. c. 39; Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.); la Iași; pe lîngă Bârlad la Crîng; la Agapia (Gr. En. 46 et Exsic.!); in m-țil Bacăului la Caraclăă pe Babaghicea și la Slănic ; la Agiud (Burri Exsic. !): în in-țil Buzâulul către Bîsca-mare (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 118); la Sinaia (Gr. Excurs. I. c. 126 et Exsic.!; Gr. En. 46); |>e lîngă Bucu- ___390~_ rescl la CiocănescI (Z>. Br. Fragm. I. c. 96); la Curtea-de- Argeș; în Vîlcea la Gololrenl pe m-tele Fdrfeca; în Mehedinți între Gura-văiel și Vîrciorova și către Bahna pe m-tele Curchia; etc. — luliu-August. * MELISSA L. — Metisă. M. ofOcinalis L. M. ojicinală. — Vulg. Roiniță, Iarba- stupidul, Mdtdciunc. — Prin păduri. — în t6tă Moldova (Guebh. mânuse.)', la Nămțu, Bacăă și Focșani (Cz. et Sz. I. c. 37); la pâlele Bucegilor (Hoff, Excurs. 1863, l. c. 119 et Exsic.!). — Se cultivă și prin t6te prisecile (Cz. et Sz. I. c. 37; D. Br. Fragm. I. c. 96; Gr. En. 46 et Exsic.!). lunib-August. p. altissima Sibth. et Sm. — La Vîrciorova către Porțile- de-fer ! (Kanitz! I. c. 95). Obs. — Hyssopus officinalis L. vulg. Isop, se cultivă prin grădini f Cg. et Ss. I. c. 85 et Exsic.!; S*. mânuse.; Gr. En. 46). NEPETA L— Nepetă. N. Cataria L. N. Catarie. — Vulg. Cdtușnică, larba- ventidul, larba-mîțcl, larbă-flocosă. — Prin dărâmături locuri petrose, pe lîngă sate, garduri, ziduri și drumuri. — în t6tă Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!; Edel l. c. 40; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 35; N. pannonica Cz. Flora XIX, 67 /non Jacq./ et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 36); pe lîngă Iași la Ciurea (Sz. mânuse.), Nițelea și schitul Tă- rița; la m-stirea Nemțulul (Gr. Erbor. I. c. 125; Gr. En. 46); în distr. Bacăă la VerșSscI și Caraclăă; Ia Agiud (Burri Exsic.!); în distr. Buzăă la BecenI (Gr. En. 46 et Exsic.!; Kanitz l. c. 234); în Argeș la PitescI (D. Br. Fragm. I. c. 96); la Rîmnicu-Vîlcel; etc. — 9| lunih-August. p. citriodora. — în in-til Gorjiulul și al VîlceT (V. citrio- dora Beck. Hoff. mânuse.) pe valea Oltului la Călimă- nescl și Căciulata. 391 N. nuda L. N. nudă. — Vulg. Pâla-St.-Marii. — Prin finețele de prin păduri și tuferișurl, pe marginea pădurilor. — In Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!; Edel l. c. 37; Cz. et Sz. I. c. 36; Sz. mânuse.) inferidră și centrală (Nym. Consp. 585; N. pannonica Guebh. mânuse, [non Jacq.] ct Exsic. n. 635 in herb. Paris. 1) la Iași; la Bro- scenl (Burri Exsic. 1); în distr. Bacăă la Verșăscî și Slănic (D. Br. Fragm. I. c. 96); în Prahova la Sinaia (Gr. En. 46 et Exsic.!); pe lîngă Bucurescl în Dudescl și la Ciocă- nesc! (D. Br. Fragm. I. c. 96); în Vlașca la Comana; în Argeș; în m-țil Gorjiulul și al Vîlceî (Hoff. mânuse, et Ex- sic. !) la BălcescI, CălimănescI; în Mehedinți la lorgutova- Dumbrăvița (Gr. Exsic.!); etc. — luniu-August. p. violacea Koch. — Pe lîngă Iași către Christeșcl (N. pannonica Sz. mânuse.); în distr. Bacăă la Năsoeștil-parti- culart; în m-țil Gorjiulul și al Vîlceî (N. pannonica Hoff. mânuse.). ț. ucranica (M Rieb.).—Pe marginea pădurilor din Mol- dova inferioră (xV. ucranica M. Bieb. [non L.J Guebh. mâ- nuse. et Exsic. n. 636 sec. Nym. Consp. 585). 6HLECH0MA L. - Glechomă. G. hederacea L. G. edcracce. — Vulg. Rătungiâră, Ro- tundiâră, Silnic, Pelungosă, Rănunchiâră. — Prin locurile umede de prin păduri și tufărișuri. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic. !; Edel l. c. 40; Gucbh. mânuse, et Exsic. n. 643 sec. Nym. Consp. 587 ; Cz. ct Sz. I. c. 36; Sz. mânuse.); pe lîngă Iași la Nițelea și Repedea; pe lîngă Bărlad la Crîng; în Prahova la Cămpina (Gr. En. 46 et Exsic.!): pe lîngă Bucurescl la Bănăsa, Dudescl, Cotrocenl, Ferăstrău și Ciocănesc! (D. Br. Fragm. I. c. 96); în Mu- scel la Conțăscl (Gr. Exsic. !); etc. — ApriUH-Maiu. 6. hirsuta I4L Kit. G. irsută. — Prin locurile umede din păduri și tufărișuri. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 67 _ 392_____ et Exsic.!; Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 36; Sz. mânuse.) inferidră (Guebh. mânuse.); la Agiud (Burri Exsic.!); în Prahova la Câmpina (Gr. En. 46 et Exsic. t) și la pdlele Bucegilor (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 119) pe câstele m-telul Furnica; în Muscel la polele m-telul LerescI în valea Rîu- Tîrgulul (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 31) și la ConțăscI (Gr. Exsic.!); în Vlașca la Comana (D. Br. Fragm. I. c. 96); pe lîngă Craiova la Teiș și în Luncă; etc.—Aprilia-Maiu. DRACOCEPHALITM L. — Dracocejal. D. Moldavica L. D. dc Moldova. — Vulg. Mătăciunt, Mătăcină, Mătăciune-moldovcnJscă, Mâtăciune-turciscă.— Prin pădurt. — în Moldova (Edel l. c. 39 et Exsic.!) su- periâră (D. austriacum Cz. et Sz. I. c. 37 ct Exsic.! [non L.J; h.j. Guebh. mânuse.): de la Iași spre sud pe malul Prutului (Hacq. Jieise, II, 76; Hoclzl l. c. 442), pe lîngă Huși și Fălcii! fârte frequentă (Cz. et Sz. I. c. 37). — Se cultivă și prin grădini (Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.; Gr. En. 46). — Q luM-August. MELITTI8 L. — Mdilă. M. Mellssophyllum L.; M. grandiflora Smith. M. Mt- lisojil. — Vulg. Dumbravnic, Dobromnic, Dobronic, Do- brovnică, Docrovnică, Dumbrajnic. — Prin tuferișurî și păduri. — tn Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!) su- peridră (h. j. Guebh. mânuse.) prin regiunile inferiâre ale Câhlăulul (Edel l. c. 36); pe lingă Galați (Cz. ct Sz. I. c. 37; M. grandiflora var. uivea Cz. et Sz. I. c. 37) către Vadul- Ungurulul pe costișele Bratișulul (Sz. mânuse.); la Agiud (Burri Exsic.!); în Dîmbovița la StunțSnl; în Muscel între Rucăr și Dîmbovicidra (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39), pe Padina-Cucil (D. Br. Fragm. I. c. 95); la ConțescI (Gr. Exsic.!); în Argeș la Stolnici (D. Br. Fragm. I. e. 95); în Mehedinți la Dumbrăvița (Gr. Exsic.!).— 9} Maiu-hdiu. LAMÎUM L. — Lamiă. L. amplexicaule Lin. L. amplexifoliat. — Prin locuri cultivate și inculte, grădini, vii. — în tolă Romănia! (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!; Edel l. c. 4-0; Guebh. mâ- nute. et Ersie. n. 641 sec. Nym. Consp. 575, Sz. mânute.; D. Br. Fragm. I. c. 95; Gr.En. 47).—Q Martiu-Octombre. L. incisum Willd.; L. hybridum Vili. L. incitat. — Prin locuri cultivate. — în Moldova inferioră (Guebh. mâ- nute.); In Prahova la Cămpina (Gr. En. 47 et Extic.!; Ka- nitz. I. c. 234). — Q Martiu-Octombre. L. purpureum Lin. L. purpuriu. — Vulg. Grjiică- rnârtd. — Prin locuri cultivate și inculte, grădini, pe lîngă garduri. — în totă Romănia! (Guebh. mânuse, et Extic. n. 638 sec. Nym. Consp. 575; Edel l. c. 40; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 95; Borb. tec. Kanitz l. c. 96; Gr. En. 47 et Exsic.!). — Q Martiu-Octombre. L. maculatum Lin. L. maculat. — Prin locurile umede din păduri, tuferișurî și grădini, până în regiunea subal- pină. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Extic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Edel l. c. 40; D. Br. Fragm. I. c. 95; L. purpureum Cz. Flora XIX, 67 [non L.] et Exsic.!); la A- giud (Burri Exsic.!); în Prahova la Câmpina; pe lîngă Bu- curescI la BănSsa; în Vlașca la Comana; în Muscel la Con- tesei (Gr. Exsic.!); in distr. Vîlceî în valea Bistriței; în Mehedinți la Vînjuleț (Gr. En. 46 et Exsic.!); etc. — 2} J prUiu-August. ?. lamigatum (Rchb.). — în tolă Moldova (Guebh. mâ- nuse. ; L. rugosum Ait. Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la Țubana (Sz. mânuse.). L. cuprenm Schott. L. arămiu. — Prin pădurile um- brose și umede din regiunea subalpină. — în m-țil Bucegî la schitul Pescera de la Ialomița (Winkl.! sec. Kanitz l. c. 234), la jkjlele Furnicei, și la Predăl.— Qf lunift-Iulib. L. album Lin. L. alb. — Prin păduri, tuferișuri, li- ve<|I, pe lîngă garduri și ziduri. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Exric.!) superioră (h. j. Guebh. mânuse.); pe lîngă Tîrgu-N6m tulul (Gr. Erbor. I. c. 125); în Prahova la Predăl; în Muscel pe dălu Moțoiă (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39), la Câmpulung (Gr. En. 46 et ExricJ), Nămăescl și Rucăr (D. Br. Fragm. I. c. 95); la Curtea-de-Argeș (Gr. Exsie.!); la Rîmnicu-Vîlcel; etc. — 9| hdiu-August. Obs. — Se mal citeză : L. Orvala L. la CucutenT (St. mânute.). GALEOBDOLON Huds. — Galeobdolon. G. luteum Huds.: Galeopris Galeobdolon L. G. galben. —Vulg. GălbinițA—Prin păduri umbrâse, tuferișuri umede. — în tată România! (Cz. Flora XIX, 67 et Exric.!;Edel l. c. 40; Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.; Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39; Burri Exric.!; D. Br. I. c. 95; Lamium Galeob- dolon Crantz Gr. En. 47 et Exric.!). — 9} Afaiu-lunfâ. GALEOPSIS L. — Galeopsidă. G. Ladanum Rchb.; G. latifolia Hoffm. G. Ladan. — Vulg. Tapoșnic, Fața-mițcl, Zebre. — Prin pîrloge și mi- riști, printre sămănăturl, locuri năsipose. — în Moldova su- periâră (Sz. Exsie. I; h. i. Guebh. mânuse.) pe lingă Iași către Repedea, schitul Tăriță (G. parviflora Sz. mânuse, [non Lam.]) și la PerienI și Cărnicenl (Sz. mânuse.) ; în distr. Bacăii la Verșăscl. — Q luliu-August. p. angustifolia Wimrn. et Grai).; G. angustifolia Ehrh. — Prin pîrloge și printre sămănăturl. — în distr. Bacăă la Versăsel; în Ilfov la CiocănescI (G. pubescens Gr. Exric.! [non Bess.]; Kanitz l. c. 235). ~ J!⁹⁵ G. ochroleuța Lam. G. galbenă. — Prin pîrloge ngsi- pose și printre semănături. — în totă Moldova (Guebh. via- nusc.; G.grandiflora Roth Sz. mânuse.).—Q luniu-August. G. Tetrahit L. G. Tetrahit. — Printre sămănălurl, prin dărâmături, tuferișurl, locuri inculte, pe lîngă garduri.— în Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!: Edel l. c. 40; Sz. mânuse.) superidră (h. j. Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la Nițelea (D. Br. Fragm. I c. 95); la m-stirea Nărnțulul (Gr. En. 47); în m-țil Buzeulul către Bîsca-mare {Hoff. Excurs. 1863, l. c. 117); în m-țil Vîlcel și al Gorjiulul (Hoff. mâ- nuse.). — Q luliu-August. 6. versicolor Curt. G. versicoloră. — Prin păduri um- brise și umede, pe lîngă isvore și pîrăie.— în Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!: Edel l. c. 40; Sz. mânuse.) cen- trală și superiâră (Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la Nițelea; în m-țil Bacăului la VerșăscI, Garaclăă, Slănic și Palanca; la m-stirea Agapia (G. cannabina Gr. Erbor. I. c. 125 /non Poli.] et Exsic.!; G. ochroleuca Gr. En. 47 [non Lam./; la CiocănescI, Titu și Sinaia (Gr. En. 47 et Exsic. I; G. o- chroleuca Gr. En. 47 [non Lam./ et Exsic.!); în Vîlcea la BălcescI și la Golotreni pe Naroț; etc. — Q funiu-August. 8TACHY8 L - Stachidă. 8. germanica L. S. germanică. — Vulg. Jalcș. Jale. — Prin finețe și pășuni uscate, pe coline aride și calcare. — în tâtă Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!; Edel l. c. 40; Guebh. mânuse, et Exsic. n. 648 sec. Nym. Consp. 577); pelîngă Iași către ErbicenI și SînescI (Sz. mânuse.); pe lingă Bârlad la Slobozia ; în distr. Nămț la m-stirea A- gapia (Gr. Erbor. I. c. 125 et Exsic.!; Gr. En. 47); în distr. Bacăft la VerșăscI; la Agiud (Burri Exsic.!); pe lîngă Bu- curescI la Bănesa. Periș și CiocănescI (D. Br. Eragm. I. c. 95); in Vlașca la Comana; la Curt ea-de-Argeș (Gr. Ex- 396 sic.!) și Stolnici; în Vîlcea la BălcescI; în Mehedinți la Gura- văiel și către Vîrciorova pe m-tele Curchia aprope de Bahna; etc. — cf luniii-August. S. alpina L. S. alpina. — Prin pădurile din regiunea montană și subalpină. — La Broscenî (Burri Exsic.!); în regiunile inferiorc ale Cehlăulul (Edel l. c. 36); pe Delul- Pahoniel între m-stirea Agapia și schitul Sihla; în m-țil Buzeuluî la Bisca pe m-tele Toga; la Predel (trr. Ex- sic.!); etc. — luliu-August. 8. sylvatica L. S. de pădure. — Vulg. Bălbisă.— Prin pădurile umede și umbrose. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!; Edel l. c. 40; Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.); pe lîngă Iași la Poenî și HărpășăscT; la Broscenî (Burri Exsic.!); pe lîngă Berlad la Crîng; în m-țiî Bacăului la Tîrgul-Ocnel pe Măgura-Ocnel și la Slănic (1). Br. Fragm. I. c. 95); în m-țil Buzeuluî la Bîsca pe m-leleTega; în Prahova către Telega și la Sinaia căi re polele Furnicel; la Predai; pe lîngă BucurescI la Bănâsa! (G’r. En. 47 et Exsic.!; Kanitz l. c. 235); în Vla.șca Ia Comana; în m-țil Vîlcella GolotrenI pe m-tele Naroțu; etc.—luniu-Augus'. 8. palustris L. S. de mlaștini. — Prin finețe mlăști- n6se și agril umede, bălți, locuri inundate, pe lîngă rîuri, gărle și pîrăie. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!; Edel l. c. 40; Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.); în distr. Bacăă la Verșgscl și Caraclăă ; pe lîngă BArlad; în Prahova către Valea-largă (Ifof. Excurs. 1863, l. c. 118); în Ilfov (Gr. En. 47 et Exsic.!) la BucurescI și Chitila; în Vlașca la Comana; în Argeș la PitescI (D. Br. Fragm. I. c. 95), în Gorjiă pe malul lismanel; etc.— luniii- Aitgus*. 8. annua L. S. anuală. — Prin agril, pîrloge. miriști și semănături. — In totă Moldova (Cz. Flora XIX, 67 ct Ex- sic.!; Guebh. mânuse, et Exsic. n. 647 sec. Nym. Consp. 579; Sz. mânuse.); pe lîngă Iași Ia HărpășfiscI; pe lîngă Bărlad la Dimitresci; în distr. BacăQ la Caraclăă; în Putna 397 la Făurel (AZ.! sec. Kanitz l. c. 235); în distr. Buzgă la BecenI (Gr. Exsic.!; Kanitz l. c. 235); în Ilfov (Gr. En. 47 et Exsic.!) pe lîngă Bucurescî la Ferăstrăă și Ciocăne- sc! ; în Vlașca la Comana; etc. — Q luliu-Septeinbre. 8. recta L. S. drcptă. — Prin finețe uscate, coline a- ride, locuri năsipose si petrose din munți. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!; Guebh. Exsic. n. 652 sec. Nym. Consp. 579) prin regiunile inferiore ale CehlăuluJ (Edel l. c. 36); pe lingă Iași la MironGsa (Sz. mânuse.) și ChristescI (F. / sec. Kanitz l. c. 235); în distr. Bacăului la Verșgsel; la Agiud (Burri Exsic.!); în distr. BuzăQ la Be- cenl (Gr. En. 47 et Exsic.!); în Prahova la RădulescI (D. Br. Fragm. I. c. 95); pe lîngă Bucurescî la BănSsa și Cio- cănescl; în Argeș pe m-tele Urzica; în Vîlcea la GolotrenI și pe m-tele Forfeca; etc. — Juniu-August. 8. nitens Janka. S. netedă. — Pe stîncile din regiunea montană.—în Mehedinți la Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Janka ! Linn. XXX, 577; Kanitz 11. c. 97; & ramosissima Borb. 1873, Bâns. 268; Simk. 591 [sec. Janka non Ro- chel, S. rectep var.] nec. Poir. nec. Alontbr. et Auch). — 9|. Maiu-luniu. Obs.—Se mal cit6ză: 8. arvensi» L. în totă Moldova (Cz. Flora XIX. 67; Guebh. mânuse.\ la PașcanT (Gr. Erbor. I. c. 125), Stînca și PopricanI (Sg. manuxc.J.—S. hirta L. în Moldova inferioră (Guebh. mânuse.). BET0N1CA L. - Bdonică. B. offleinalis L. B. oficinală. — Vulg. Vindece. Jarbă- de-rane, larba-tăieturet. — Prin fînețelc uscate și poenile din păduri și tuferișurl. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!; Edel l. c. 40; Guebh. mânuse, et Exsic. n. 653 sec. Nym. Consp. 577; Cz. et Sz. I. c. 36; Sz. mânuse.); la BroscenI (Burri Exsic.!); pe lîngă Iași la Nițelea; pe lîngă Berlad la Crîng ; la m-stirea N^mțulul; în m-țil Ba- căului la VerșfecI, la Caraclăă pe Babagliicea și Slănic; în 398 m-țil Buzăului la Gura-Milel; în Prahova la Sinaia! (B. hir- suta Gr. En. 47 [non LJ et Exsic. !; Kanitz l. c. 235); pe lîngă Titu (Gr. En. 47 et Exsic.!) și CiocănescI; în distr. Vlașca la Comana; în distr. Argeș la Stolnici și pe m-tele Cozia; în m-țil Gorjiulul și al Vîlcel (B. hirsuta Hoff. mâ- nuse. [non L.] et Exsic.!) la GolotrenI pe Forfeca; etc. — ‘4 luniu-August. Obs. — Ce pote fi: B. orientalii, indicat la Pechea (Sz. mânute.)? SIDER1TIS L. — Sideritis. S. montana L. S. montana. — Vulg. Incheietore, Ure- che a-șoreculul. — Prin pîrloge și câmpuri năsipose, pe de- lurl aride și petrose. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!; Edel l. c. 40) inferidră (Guebh. mânuse, et Ex- sic. n. 654 sec. Nym. Consp. 584); pe lîngă Iași la Petră- ria-Repedel; pe lîngă BucurescI la Chitila și Buftea; între Rîmnicu-Vîlcel și CălimănescI (Gr. Exsic.!): în Mehedinți la Vîrciorova către Porțile-de-fer! {Borb. sec. Kanitz l. c. 97) și Intre Șchelea-Cladoveî și Gura-văiel.—0 luniii-August. MARRUB1LM L. - Marubiă. M. vulgare L. M. comun. — Vulg. Voronic, Unguraț, Cdtușnică-stlbatică. — Prin dărâmături, locuri inculte și aride, drumurile și gardurile de prin sate. — în totă Mol- dova (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!: Edel l. c. 40; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 36; Sz. mânuse.); pe lîngă Iași la Repedea și Bîrnova; la Bârlad (D. Br. Fragm. I. c. 96); la m-stirea Nâmțulul (Gr. Erbor. I. c. 125); in distr. Bacăfl la Caraclăft; Agiud (Burri Exsic.!); în Prahova Ia Câm- pina (Gr. En. 47 et Exsic.!); în Vlașca la Comana; în m-țil Gorjiulul și al Vilcel (Hoff. mânuse.) la Rîmnicu-Vîlcel și la GolotrenI; pe lîngă Slatina la lonășâscl; între Turnu-Se- verin și Vîrciorova; etc. — luniu-Septembre. 399 M. pnecox Janka. M. precoce. — Prin pășuni nâsipose și uscate, pîrloge, miriști, locuri aride inculte. — în Mol- dova (M. peregrinum Cz. Flora XIX, 67 [non L.J et Ex- sic.!; Cz. et Sz. I. c. 36 ; M. remotum Cz. Flora XIX, 67 [non Kit./?) inferidră (M. peregrinum Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la Balcin (M. creticum Sz. mânuse, [non MUL]); pe lîngă Bârlad (M. peregrinum D. Br. Fragm. I. c. 96) la DimitrescI; la Agiud (Burri Exsic.!); pe lîngă Slatina că- tre Olt si la lonășăscl; la Talpa (Schott l. c. 296); pe Ungă Craiova la Lemna și Brâsta ; în m-țil Gorjiulul și al Vîlceî (M. peregrinum Hoff. mânuse, et Exsic.!) între Rîmnic și m-stirea Horez (Gr. Exsic.!); în Mehedinți la Șchelea-Cla- dovel; etc. — 9| Maiu-luliu. Obs. — Nu pot spune ce pote fi : M. crispa*, indicat în Moldova (Cz. Flora XIX, 67; Cz. et Sz. I. c. 36). BALLOTA L, — Balotă. B. nigra L. B. negră. — Vulg. Cătușă. — Prin tuferi- șurî, dârămăturl, bălării, gunâele de pe lîngă locuințl, gar- duri și drumuri.—în totă România! (Edel l.c. 40; Guebh. mâ- nuse. et Exsic. n. 658 sec. Nym. Consp. 581; D. Br. Fragm. I. c. 96; Sz. mânuse.; Kanitz! I. c. 97; B.fatida Gr. En. 47 [non Lam./ et Exsic.!; Lamium lecvigatum Cz. Flora XIX, 67 [non Rchb./ ct Exsic.!).— 2} luniu-August. LEONURUS L. - Leonur. L. Cardiaca L. L. Cardiacă. — Vulg. Talpa-găscel, Crdsta-cocoșulul, lirbă-flocosă, Cione. — Prin dărâmătu- rile și gundiele de pe lîngă locuințl și garduri.— în totă Ro- mânia ! (Edel l. c. 40 ; Guebh. mânuse.: Cz. et Sz. I. c. 36; Hoff. mânuse.; Sz. mânuse.: D. Br. Fragm. I. c. 95; Gr. Erbor. I. c. 125; Gr.En. 47 et Exsic.!; Chaiturus leonu- roides Cz. Flora XIX, 67 [non Ehrh.] et Exsic.!). — 2| luliu-August. 44M) p. villosus Ledeb.; L, canescens Dmrt. — Prin finețe. — în Moldova inferioră (L. villosus Desf. Guebh. mânuse. et Exsir. n. 644 sec. Nym. Consp. 580). CHA1TURU8 Host. — Chaitur. C. Marrubiastrmn Rchb. C. Alarubiastru. — Vulg. Talpa-lupulul., Coda-mițel.—Prin pîrloge, miriști, pe lîngă garduri și drumuri. — tn Moldova (C. leonuroides Ehrh. Sz. mânuse.; Leonurus Alarrubiastrum L. Edel l. c. 40) în distr. Bacăîi la Verșâscî și Caraclăă; în Ilfov Ja Ciocănescl (Leonurus JHarrubiastrum Gr. En. 47 et Exsic.!); în Vlașca la Prund (D. Br. Fragm. I. c. 96). — & luliu-August. PHL0MI8 L. — Flomidă. P. pQDgeilS Willd. F. impungftore.— Vulg. Solovervită, Bunduța-vcntulut. — Prin fînețele uscate. — Prin stepele României (Levi. inDemid. Voy. II, 176); în Moldova (Ex- sic. Guebh. et Frauenfeld sec. Knapp. Pflanz. Galiz. 203) inferidră și centrală (P. herba venti Guebh. mannsc. [non L.J); către Botoșani (P. purpurca Hacq. Reise, II, 41 ? î P. tuberoza Hcclzl, l. c. 442 [non L.]î; Kanitz l. c. 98 p. P- ?); pe ^ngă lași pe d£lul de la Manta-roșie; pe lîngă Bârlad la Slobozia (P. herba venti D. Br. Fragm. I. c. 95); la Agiud (Burri Exsic.!). — 2| Maiu-luliu. P. tuberosa L. F. tuberoză. — Prin locuri pădurâse și aride. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!; E_ del l. c. 40; Sz. mânuse.) inferioră (Guebh. mânuse, et Ex- sic. n. 659 sec. Nym. Consp. 581); la Agiud (Burri Exsic.!)- în m-țil Prahovei la Predâl; în m-țil Muscelului în calea de la Rucăr la Dîmboviciora (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39). — 2| Al aiu-luliu. Obi. — Nu pot spune ce pote fi: P. alpina L. indicat în Prahova pe m-tele Zăganu {Hoff. Excurs. 1862, l. c. 119). 44)1 8CUTELLARIA L. — Scutelarie. 8. alpina L. 6’. alpină. .— Prin locurile pclruse si stîn- cuse din regiunea alpină. — Pe vîrfu Bucegilor si căi re O- bîrșia laiomițel (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 119, 120); în m-țil Muscelului în calea de la Rueăr Ia Dimboviciora (Hojf. Ej'curs. 1862, l. c. 39). — 2| luliu-August. 8. albida L. S. albldă. — Prin locurile stîncose din tu- fărișurile și pădurile montane. — înlre Vîrciorova și Gura- văiel! (Simk. 592) la Porțile-de-fer! (Morb. 1873, Hău*. 268; *S\ paliul a Haynald Zool-bot. Ver. VII[ 1857], 123). — Afaiu-luliu. S. altissima />. X. forte înaltă. - - Vulg, Gura-btpidiii. — Prin păduri și tufărișuri.— în Moldova (X. laterali* Cz. Flora XIX, 67 ct Exsic.!) inferioră (X. peregrina IP. Fit. Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași Ia Miroslava (X. Cobim- nae Sz. E.rsic.1 /nou All.J); pe lingă Agiud (fbtrri Ex- !); pe lîngă Bucurescî la Bănesn! (5. peregrina Gr. En. 4S et Exsic.!); la Câmpulung pe țerniurile Rîu-Tîr- gulul (*S. peregrina Hoff. Excurs. 1862. I. e. 40); în Vlașca la Comana (S. peregrina ct S. comunicata Gnu*. D. lir. Fragm. I. c. 95). — Alai u-luniu. 8. galericulata L. X. vulgară. — Prin pădurile umede, pe malurile rîurilor și a pirăilor. - în tolă Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic. !; Edel l. Q' 40; Gucbh. mânuse, et Exsic. n. 632 sec. Nym. Ciiixp. 573; *S'c. mânuse.); la A-țiud (Burri /Carie.!); în Ar/es pe malul Topoloj'iiluî (b. Br. Fragm. I. c. 95); în in-tiî Vikeî la m-slirea Hurez (Gr. Ba.ric.!). BăleescT, CiiliiuănescT pe malul OII ului și la Bre- zoiQ pe malul Lotrului. — Iidifi-.\,niuri. 8. liaMtifolia L. S. hasfatil. — l’rin (incțele umede, pe lîngă băllî.— în Moldova (Sz. manuxc.; X. minor Cz. Flora XIX, 67 [non L.J et Exsic.; h.j. Guebh. mânuse.; Sz. ma- 26 4<*2 nune.) la Galați și Bărijoșî (Ucchlr. el Sini. scc. Kanitz l. c. 98); în distr. Bacău la CaraclăQ; pe lîngă Agiud (Burri Exsic.!); în Prahova la Văleni (Gr. Exsic.!); pe lîngă Bu- curesci la Colroeenl (Gr. En. 48 et Exsic.!), Periș, Buftea si Ciocănesc!; în distr. Vlașca la Comana (/>. Rr. Fragm. I. c. 95); etc. — 9} luniu-August. PRVNELLA L. — Prundă. P. Vlllgaris L. P. comună: — Vulg. Sopirlalțd, Busu- ioc-de-câ mp, Bucuioc-roșu. — Prin ftnețe, pășuni, tufări- șuri și păduri. — în totă Moldova (Cz. Fiara XIX, 67 el Exsic.!; Edel l. c. 40; Guebh. mânuse.; Cz. ct Sz. I. c. 37; Sz. mânuse.; p. carnea Cz. et Sz. I. c. 37 [non Bmq.J; Sz. mânuse.); la BroscenI (Burri Exsic. !); pe lîngă Iași la Hăr- pășescl; pe lîngă Bcrlad la Crîng; în m-țil Bacăului la Ver- șesci, CaraclăQ și Slănic (D. Br. Fragm. I. c. 95); la po- lele Cehlăulul; în Prahova la Văleni (Gr. En. 48 ct Ex- sic. !). Sinaia și Predel; la Bucurescî și Bănesa; în Vlașca la Comana; în Mehedinți pe lingă CernețI la lorgutova (Gr. Exsic.!); etc. — luniu-August. p. angustifolia.— Frunde lineare-lanceolate. —în Argeș în pădurea Picioru-Faguluî (P. hyssopifolia I). Br. Fragm. I. c. 95 [non Lam.]). P. grandi flora Jacq. P. grandifloră. — Prin finețe us- cate, pc coline aride, poenile de prin tuferișurî. — în Iotă Moldova (Cz. Flora XIX, 67 ct Extic.!; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 37); pe lîngă Iași la VoinescI, Ciurea și Cer- bulesa(. A. tirifdrc. — Vulg. Vincrifd, Tcmaițd, Lavrenlină. — Prin finețe, pășuni și păduri umede, pănă în regiunea alpină. — în Iotă Moldova (Cz. Flora XIX, 67 ct Exsic.!; Edel l. c. 40 ; Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.; A. alpina Cz. Flora XIX, 67 (non Vili.] ct Exsic.!: h. j. Guebh. mânuse.; A. pyramidali* Cz. Flora XIX, 67 [non L.] et Exsic.!) ; la N6mț (Gr. Erfror. I. c. 126 ct En. 48); la Agiud (Burri Exsic.!): în Prahova pe lingă Sinaia la po- iele Petrel-arse, pe Furnica, la schitul Pescera de la Ialo- mița! fA. alpina Hoff. Excurs. 1863, l. c. 119, 120 [non V ili, ncc Sm.J) și la Predel; în Ilfov (Gr. En. 48 ct Ex- sic.!) pe lîngă BucurescI la CotrocenI și Buftea; în Vlașca Ia Comana ; pe lîngă Craiova în Luncă ; în GorjiQ Ia Ro- șia; etc. — 9| Maiu-hdiu. A. genevensis L. A. de Geneva. — Prin finețe și pă- șuni nâsipose, prin poenile din păduri, livetjl de pomi. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 67 ct Exsic.; h.j. Guebh. mâ- nuse.; 4. pyramidalis Etici l. c. 40 /non L./; Guebh. mâ- nuse.); pe lingă lasT la Nițelea (4. repfans D. Br. Fragm. I. c. 94 [non L.J); Ia m-stirea Agapia (4. montana Gr. Erbor. I. c. 126 et Exsic.!); pe lîngă Bucuresci la Fert- slrga, Bănesa si Merinani; în Muscel la Curtea-de-Argeș (Gr. Exsic.!); la Vîrciorova către Porțile-de-fer (Kanitz! I. e. 99), între Șchelea-Cladovel si Gura-văiel și pe valea Bah- nei. — Of, Maiu-luniu. A. salicifolia Schreb.; Teucrium salicifolium L. A. en fol de salcc. — Prin pîrloge. — în Covurluift la Pechea (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 667 sec. Nym. Consp. 568).— luniu-luliu. A. Chanuepitys Schreb.; Teucrium Chamapitys L. A. A/ic-pin. — Prin locuri aride și calcare, cămpil nfisipose, pe lîngă drumuri, prin pîrloge. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.) inferioră (Edel l. c. 38); pe lîngă Iași la Valea-Lupulul (Sz. mânuse./ și la ChristescI aprope de UnghenI ( KJ sec. Kanitz l. c. 236); în Romanațl la Islaz-Mo Ido veni (Gr. En. 48). — 0 Juniti- August. 0. grandiflora Kis. — în Moldova inferioră (A. Chia Gmbh. mânuse, /non Schreb./); în Vlașca la Comana; în Mehedinți între Gura-văiel și Șchelea-Cladovel. A. Laxinaiini Benth. «t. Iul Laxmann. — Vulg. Rarha- bocrulul. — Prin finețele uscate, pe coline aride, prin tu- ferișurl și pe marginea pădurilor. — în Moldova (Teucrium Laxmanni L. Cz. et Sz. I. c. 35 ct Exsic.!) inferioră (T. Laxmanni Guebh. mânuse, et. Exsic. n. 662 sec. Nym. Consp. 567); pe lîngă Iași la Mora-Danculuî, Șăpte-Omenl si în pădurea Aldel (Sz. mantise.); în distr. Bacăti la Cara- clăft pe Babaghieea; la Agiud (Burri Exsic.!); în Muscel la (Milele ni-lelui Leresci (l'hlcboantc Laxnianni Tausch. J/ojf. Excurs. 1862. I. c. 38); în Mehedinți la Vîrciorova 405 către Porțile-de-fer! (Kaultz! I. r. 99) și intre Șchelea-Cla- doveî și Guru-văieî. — 9} Muiu-Iuietr6sc, pe coline aride. — în Moldova (T. montanum Cz. Flora XIX, 67 [nun L.J et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 35; Sz. mânuse.) inferioră (T. cu pi fatum Guebh. mânuse. JnOn L.J); pe lîngă Berlad la Crîng (T. capitatum D. Br. Fragm. I. c. 94); la PIocscI printre vil (Janka sec. Kanitz l. c. 236); etc. — /uliii-August. T. montanum L. T. montan. — Prin locurile stîncose și pol rose din munții calcuri. — în Moldova (T. supinum Cz. ct Sz. I. c. 35 /non L.J); în ni-ții Muscelului (I). Br. Fragm. I. c. 94); în Prahova la Văleni pe malul Tclejenulul (Gr. Esxie.!). — luniu-August. p. pannonicum. — în distr. Bacău la Caraclăft pe Baha- ghicea; la Vîrciorova către Porțilc-dc-fer! (T. pannonieum Kern. Simk. 592) .și între Gura-văicî și Șchelea-Cladovei. Obs. 1. — Se maî citeză : T. Scorodonia L. în Moldova {Cz. et Sz. I. c. 35). — Iar T. latifolium din Moldova {Cz. Flora XIX, 67), nu scitt ce pote fi. Obs. 2. — Se cultivă : Ocymuni Ba silicon L. vulg. Busuioc. — La- vanda Ia Spica L. (L. vera DC.), vulg. I^vandₜ Aspic, Spichinat. SUB DiVISIUNEA IV. Ovariu uni-locularift policarpelat; placcntațiune centrală liberă. LXII. PRIMULACEE. TR1ENTALIS L. — Trientati. T. europaea L. T. europce. — Prin pădurile umede din munți. — La Sinaia către Poiana-Țapulul (Gr. Excurs. I. c. 340 et Exsie.!; Gr. En. 39). — 9|. Maiu-hdiu. LYSIMACHIA L. — Lisimuliie. L. vulgaris Lin. L. comună. — Vulg. Gălbînelc, Flore- <1e-lung6rc. larluUde-litngorc, RădMnd-dc-lungâre.— Prin finele și locuri mlăstinose, pe malurile umbrose ale apelor. — în totă Moldova (Guebh. mânuse.; Edel l. c.31'f Sz. mâ- nuse. ; L. thyrslflura Cz. Flora XIX, 61 [non L.J ct Ex- _ 44)7 sic.!; Edel l, c. 37 ; L. paludosa Cz. Flora XIX, 61 [non pe lîngă Iași către MironCsă (L. thyrsijlora Sz. mânuse.) și la ChrislescI prin stuhăriî (L.paludosa Sz. mâ- nuse.); la Bârlad pe malul rîulul; la m-stirea Agapia (Gr. Erbor. I. c. 123 ct Exsic.!; Gr. En. 39); în distr. Bacăă la Verșgscl și Caraclăă ; pe lîngă Agiud (Burri Exsic.!); în distr. Argeș Ia Pitesei în Zăvoiă și pe m-tele Unjica; în m-til Muscelului (D. Br. Fragm. I. c. 102); în m-țil Vîlcel către GolotrenI; etc. — 9} luniu-luliu. L. punctata Lin. L. punctata. — Prin locurile umede și mlăștindse de prin păduri, pe malurile umbrâse ale ape- lor. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 61 et Exsic.!; L. vul- gari* Cz. Flora XIX, 61 [non L.J et Exsic.!) centrală și superi6ră((?uc6A. mânuse, et Exsic. n. fâ&scc. Nym. Consp. 599); la m-stirca Agapia (Gr. En. 39 et Exsic.!; L. vrrti- cillata Gr. Erbor. I. c. 123 ct Exsic.!; En. 39); în m-til Bacăului la Slănic și Câmpeni; la Agiud (Burri Exsic.!) ; în Ilfov între Chitila și CiocănescI (D. Br. Fragm. I. c. 102 [excl. syn.]); la RădulescI pe malul Prahovei; în Vlașca Ia Comana; în m-țil Gorjiulul și al Vîlcel (Hoff. mânuse.) că- tre GolotrenI; în Argeș pe m-tele Unjica; la Vîrciorova că- tre Porțile-de-fer; etc. — luniu-luliu. L. Nummularia Lin. L. Numularie. — Prin fînete, pă- duri, tuferișurt și livecjî umede, prin locuri mlăștinose și printre petrele fdntânelor. — în t6tă Moldova (Cz. Flora XIX, 61 ct Exsic.!; Guebh. mânuse.) ; pe lîngă Iași la Bal- cin (Sz. mânuse.), Nebuna și Nițelea; în regiunile inferiore ale Câhlăulul (Edel l. c. 36), la m-stirea Nemlulul și Agapia (Gr. Erbor. I. c. 123 ct Exsic.!; Gr. En. 39); pe lingă Ber- lad; în m-țil Bacăului la Câmpeni, Caraclău, Slănic și Tîrgu- Ocnei pe Măgura-Ocnel; în Ilfov Ia Bucuresci (D. Br. Fragm- l. c. 102) în DudescI, Ia Ferestrăă, Merinani și CiocănescI; în Prahova la Sinaia (Gr. En. 39); în Argeș pe m-tele Ur- (jica ; în m-țil Vîlcel pe valea Lotrului la GolotrenI; etc. — fț. luniu-luliu. 44)8 L. 11 cm o ni in Lin. A. de păduri. — Pri» pădurile mun- I osc. - în Moldova (Cz. Flora XIX, 61 et Eteric. !) su|>c- rioră(/cj. Guebh. mânuse.). — luniu-luliu. ANAGALL1S L. — Anagalidă. A. arvensis L. A. de câmp. — Vulg. Scinteuță, Jntiță. /locuind, Ochișor. — Prin agril, vil, locuri cultivate și aride, prin |>oeiiile din păduri, pe lîngă drumuri. — în tolă Mol- dova (Edel l. c. 39; Gr. Erbor. I. c. 122; J. phu.nicea Lam. Cz. Flora XIX, 61 et E.rsie.!; Guebh. mauuse.: Sz. mâ- nuse.); la Borlad în pădurea Crîngu (/). Br. Fragm. I. c. 102); în dislr. Bacări la Cararlăi); la Agiud (Burri Extic.!); în Buzei! la liceeni; în Prahova la Breza (Gr. En. 39 ct E.rsie.!); în Vîlcea pe malul Olluhii și la Anindsa. -- Q htniu-Septembrr. p. etcridea Neilr.— In lolă Moldova f.L etertdea Schrrh. Guebh. mânuse.); pe lîngă lași prin viile de la Socola și Vi- șan (Sz. mânuse.). GENȚI N(’l LIIS L. — Centtowul. C. iliîiiiliius L. C. pitic. — Prin locurile umede și nfcsi- pose.—Pe lîngă Galați (Guebh. mânuse.).—Q luniu-Juliu. AMHUJSACE L. — Androsace. A. villosa L. J. pfrâsă. — Pe slîncilc din regiunea al- pină. — Pe vîrfu Cdhlăulut (Edel l. c. 35 ct Exsic.!; Sa.ci- fraga ru.pestris Cz. Flora XIX, 61 [non W.J et Exsic.!). — 9} /uniu-August. A. Cliaimrjîisme Ifost. — Vulg, primulifă, Laptclc-xtîn- eel.— Prin pășunile petrose și stîneose din regiunea alpină. — în m-lil Moldovei septentrionali* Sz. Exsic. [nun 409 L//>; în m-țiî Bucegî la schitul Pcscera de la Ialomița, pe Pe- Ira-arsă. la Pirăiî-Bahelor. pe Babe, Obirșia. către Omit; ele. — 9] luniu-A nynxt. A. obtusifolia All. J. cu frunde ubtuxe. — Prin pă- șunile slîncose din regiunea alpină. — Pe Bucegî în vaiea lalomilcî (Fr. 106). — 9| luniu-Iulih. A. lactea />. J. lactee.— Prin locurile umede si slîncose din regiunea alpină. —■ în Moldova (h. j. Guebh. ‘mânuse.) |»e Ceh Iau (Silrnc al pestei* Edel l. c. 35 /non Jarf(.l et E.v- xir.!);lu Broscenî pe Pclivle-Domneî (Surei E.rxie.!); in m-țiî Bucegî la schitul Pcsceru de la Ialomița, pe Caraiman și pe Omu. — 9| luniu-Auyust. A. el 0 liga ta L. .1. cltmyată. — Pe delurî aride si câm- puri nesi|w>se, prin vil si locuri cultivate si inculte. — în Moldova (Sz. Exxic. [veni. Shcrardia arvmsis] !) inlc- rioră (Guebh. mânuse. ct E.rxie. n. 682 sec. Nym. Cunxp. 606) prin stepe (Edel l. c. 38); pe lingă Iași la Rusgiri și Coda-Slîncel (Sz. mânuse.); pe lingă Agiud (Burei Es- tic.!); pe lîngă BucurescI la Fcrestreu în parcul scoici de agricultură, la Periș, ele. — Maiu-luniu. A. maxima L. <1. cu calice foetc mare. - Prin agril și vii, printre sfemSnăturî. — în Moldova (A’z. E.rxie. [nom. Arenaria vernaj !) inferioră (Guebh. -mânuse. ct Exsic. n. 681 sec. Nym. Consp. 606). — Q Apeiliu-Maiu. Obs. — Sc mal citeză * Aretia Vitiiliaua L. pe virfu Cehlăulul (Androxace Vitaliana Ixip. Ss. Ejtxîc.!; Gregona Vitaliana Dub. h. j. Guebh. manuxe.). HOTTOMA L. — Otonie. H. palll.ștris A. o. de mlaxlud. — Prin ape stagnante și lin curgătore. — Pe lingă lași la Hepcdea, Birnova și Do- brovgț (Sz. mânuse.). — 9| Maiu-Juniu. 410 PRIMILA L. — Primulă. P. fa rin o sa L. P. fuinoxă. - IVîn pășunile nilaștiiiose din regiunea alpină.—în Moldova (Sz. Exsic. !; h.j. Gucbh. mânuse.). — 9[ 1 uliii-August. P. loilgillora AII. P. cu flori lungi.— Prin pășunile 1ur- f6se și umede din regiunea alpină. — Pe P6lra-Craiulul către comuna Vlădușca (Kotschy, 64); la Predel (Fus*. 534) și în m-țil Bucegi pe Furnica. — Of luniu-luliu. P. acanlis Jacq.; P. grandijlora Lam.; P. vulgari* Huds. P. acaulă.— Prin fînețele din pădurile subalpine.— în regiunile inferiore ale Cehlăuluî (Edel l. c. 36), la m-sti- rea Varatic; în Mehedinți la lorgulova (Gr. Exsic. 1). — 9} 4 prii Iii-Mart i ii. P. carpathica Fuss; P, elatior var. carpathica Griseb. ct Sch.; P. subarctica Schur. P. carpatică. — Prin pășu- nile stîncose din regiunea alpină și subalpină. — în regiu- nile inferiore ale Cehlăuluî (P. elatior Edel l. c. 36 [non Jacq.]; Cz. Flora XIX, 61 et Exsic.!; h. j. Guebh. mâ- nute.); în m-țil Bucegi pe Furnica, la Pîrăul-Babelor; etc.— luniu-luliu. P. offlclnalis Jacq. P. oficinală. — Vulg. Ciuboțica-cu- culul, Angliciu. — Prin fînețele de prin păduri și prin live- zile viilor. — în Moldova (P. veris Huds. Cz. Flora XIX, 61 ct Exsic.!; Cz. ct Sz. I. c. 7 ; Sz. mânuse.) totă (Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași către Repedea (D. Br. Fragm. l.c. 102); pe lîngă Agiud (Burri Exsic.!); la m-stirea N6m- țulul (P. veris Gr. En. 39); in Prahova la Câmpina (P. elatior Gr. En. 39 [non Jacq.] et Exsic. !) și Sinaia, la Câmpulung (P. elatior Gr. En. 39 /non Jacq.]); etc. — 9| Apriliu-Maiii. P. suaveoleus Bei toi. P. odoranfa.—Prin fînețele mon- tane și pășunile petrose și umbrose din regiunea subalpină. 411 — Pe Cehlău; în m-lil Bucegi la schitul Pescera de la Ialo- mița. — 9| Mai u-luniu. P. minima L. P. mifiticd. — Prin locurile slîncose și umede din regiunea alpină. — în m-țil Moldovei (Sz. Es- tic.!; h. j. Guebh. mânute.); în m-țiî BucegI (Hoff, Excurs. 1863, l. c. 119; Fr. 106) pe Vîrfu-cu-l)oru (Gr. En. 39 ct Estic.!), pe Furnica, Babe, Obîrșia și pănă pe verful Omului! (J. Bot. Zeit. XIII, 282); etc. — 9| luniu-Iuliu. CORTHUSA L. — Cortusă. C. Matthioli L. C. Iul Matthiol. — Vulg. Ciuboțica-ur- tulul. — Pe lîngă stîncile umede și umbrose și prin locu- rile petrdse de pe lîngă torentele din regiunea subalpină și infralpină.—Pe C6hlătt (Edel l. c. 28, 35; Cz. Flora XIX, 61 et Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.); la BroscenI pe Petrele- Domnel (Burri Exsic.!); în Bucegi la Strungă (Winkl.! tec. Kanitz l. c. 237), spre Babe (Gr. En. 40), la schitul Pescera de la Ialomița! (Fr. 106) .și în m-țil de la PredSI; în Muscel la Pescera de la Dîmboviciora (D. Br. Fragm. I. c. 102). — 9| luniu-Iuliu. C. pubens Sch. Nym. Ky. C. pubrscrntă. — Prin locu- rile slîncâse, umbrose și umede din regiunea subalpină și infralpină. — In m-țil Bucegi la schitul Pescera de la Ia- lomița (Fr. 106). — 9| luniu-Iuliu. SOLDANELLA L. — Soldandă. 8. montana II illd.; S. alpina a. major Neilr. S. mon- tând. — Vulg. Degetdruț. — Prin locurile umede și turfose din regiunea montană .și subalpină. — In m-țil Bacăului la Palanca pe Tărhauș; pe Gehlăil; pe verful Penteleului; în m-ții Bucegi (Gr. En. 39) pe Furnica si la Predel către rn-tele Susaifl. — 9^ Maiii-luliu. S. alpina L.; N. alpina p. minor Nrilr, & alpină. — Prin loc urile peirose și umrde din regiunea alpină. — tn m-liî Mol. P. vulgară. - - Prin pășunile umede si spongiose din regiunea subalpină superioră și alpină. — în m-liî Dîmboviței pe Pripor, Orza, Surle si Nucet; în m-țil Bucegi la sc hilul Pescera de la Ialomița, pe Obîrșia și la Omu ; ele. — 9| Maiii-/uliii. UTIUWLAttlA L. Ufricularic. II. vulgari» A. U. romund. — Vulg. (Hrăf/l-dc-apd — Prin apele slagnanle si lin curgălorc. — în Moldova (St- _413 Extic.!) su|»eri6ră (Guebh. mânute.) pe lîngă Iași la Cri- stescl în calea cairo Vladnic forte frequentă (Sz. mânute.); în Vlașca la Comana (Gr. Extic.!).— luniu-August. LXVIII. PLIIMBAGINACEE. ARMERIA Willd. — Armcrie. A. alpina Willd. J. alpină. — Prin pășunile din re- giunea dlpină. — în m-țil Bucegî (Gr. En. 48) în valea la- lomilel! (Er. 85) și pănă la Omu ! (Erou. 2e Obîrșia. — latin-Au^utl. STATICE L. — Statici. S. Gniclini Willd.; s. Limonium A net. autlr. jnon L./. S. hu (JmeUu. — Vulg. Sică, Limba-pe te el iu G ara (ița- mărct. — Prin fînețele și prin locurile mlășlinose și sărate. — în Moldova inferioră pe șesul Prutului și al Dunărei (E- del l. c. 38); pe șesul Bârladului la Simila (A*. Limonium D. fir. Eraym. I. c. 101) și la Țigănesc! (Gueldi. mânute.); pe lîngă Iași la Mora-Slurdzel, pe șesul Jijiei la Crislesei și jhî malul Prutului (S. Limonium Sz. mânute, et Extic.! ), Cu- cutenl și Podul-lloieî; în Rîmnicii-săral la Caiala; laSalselc din distr. Buzeft; la Câmpulung pe Icrmurile Riu-Tîrgului (Hojf. Excurt. 1862, l. c. 40); ele. luUu-Auyutt. S. tatariea L.; Guninlimo/i tafaricum lioitt. S. tarta- rictl. - în Moldova inferioră (Gurb/t. mânute, et Extie. n. 566 tec. Xym. Coiixp. 613). — lulin-Auipitt. S. latifoîia Sm. S. cu f runde late. — Prin finele. — în Moldova (Cz. /'lura XIX. 63) inferioră (Gucldt. mânute, et Exeie. n. 165 tec. Nym. Ctnitp. 612). - lutiu- Auyutt. Obs.-— Se mal citeză: Acantbolimon ulicinom Bnitt. pe colinele de la Pu(£nl [Statice ulicina Willd. Guebh. mânute.)? _ 414_____ LXIX. PLANTAGINACEE. PLANTAGO L. — Pcdlagină. P. major L. P. marc, — Vulg. Platagină, Pătlagină. Platangină, Limba~6ict.— Pe lîngă drumuri, pe marginea agrilor, prin finețe umede și locuri cultivate, până în re- giunea subalpină. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 60 ct Exsie.!; Edel l. c. 39; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 5; Sz. mânuse.; P. major var. maxima Cz. Flora XIX, 60 [non Ait.]; Sz. mânuse.; P. Tabernaemontani Cz. Flora XIX, 60 {nun Bmg.] ct Exsie.!; Cz. ct Sz. I. e. 5) și Româ- nia (Gr. En. 49 et Exsie.!); pe lîngă Iași la Nițelea; pe lîngă Bcrlad la Slobozia (/>. Br. Fragm. I. c. 102); în Ar- geș pe m-tele Urzica; în Bucegi (Fr. 85); la Vîrciorova către Porțile-de-fer (Kanitz! I. e. 102); etc. — 9; Juliu- Septembre. p. minima (DC,). — Prin locurile arenacee, |)etr6se și umede din munți. — în m-țiî Bacăului la Slănic; în m-țiî Bucegi la schitul Pescera de la Ialomița. •ț. intermedia (Gilib.). — La Vîrciorova către Porțile-de- fer (Kanitz! I, c. 102). P. Comuti Gouan. P, Iul Tabcrncemontana.— Prin locu- rile umede și sărate, pe lîngă saline. — La Galați (Ueehtr. ct Sint.; P, major var. Tabernccmoutani Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la lazul-Kirițci pe pîrăie în sus (P. Tabcrna- montani Bmg. Sz. mânuse.); la salinele de la Tîrgu-Ocnei; în m-țil Buzeulul la Sarea-luî-BuzăG. — Iuliu-August. P. gen t i an oi des Smith. P. geutianoidâ. — Pe lîngă pî- răile și bălțile zăpeejilor topite din regiunea subalpină și alpină. — în Moldova (P. uliginosa Bmg. Cz. et Sz. I. c. 6); pe Bucegi la Omu (P. uliginosa Bmg. Fron. 200). — luniu-August. __415 P. ibirica Poir.; P. Schioarzcuberfjiana Schur. — în Moldova (/< lanccolata L> var. Guebh. mânuse. arc. Janka Ocsfer. bot. Zeit. VI [1856], 195) inferioră la Pisc (P. Cor- nu ti Guebh. mânuse. ]non Gouau] et Exsic. n. 569 sec. Dcne in Nym. Consp. 620). — 9| luliu-August. P. media L. P. medic. — Prin finețe, pășuni, livecjl, pc lîngă drumuri, în regiunea subalpină. — în tolă Moldova (Cz. Flirra XIX, 60 et Exsic. !; Edel l. c. 40; Guebh. mâ- nuse.; C&. et Sz. I. c. 4; Sz. mânuse.) și Komănia (Gr. En. 48 rt Evtric.!); la m-stirea Varatic (Gr. Erbor. I. c. 123) In m-țil Bacăului la VerșSscî, Coinănescî și Slănic; pe lîngă Bucurescî, la Merinani (P. maxima D. Br. Fraym. I. c. 102 [nou Aii.]); în Prahova la Câmpina și Sinaia; etc. -- Ma iu-1 uliu. P. (aureolata L. P. tanccolafă. — Prin finele, pășuni, locuri aride, pe lingă drumuri.—în tolă Moldova (Cz. Flora XIX, 60 ct Exsic.!; Edel l. c. 39; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 5; Sz. mânuse.; Gr. Erbor. I. c. 123; Gr. En. 48 et Exsic.I; P. pusilla Cz. ct Sz. I. c. 5 [non Bmy.] ct Ex- sic. !; Edel l. c. 39); pc lingă Iași la Petrăriea-Repcdeî; în districtul Bacăă ia Caraclăă; în districtul Buzeu (Gr.! sec. Kanitz l. c. 238); în m-țiî Prahovei la Predai; pe lîngă Bucurescî la Bănesa; în m-țil Vîlceî către Lotru la Golo- trenî; în Mehedinți la Vîrciorova către Porlile-de-fer ; etc. — Apriliu-Septembre. 0. capitala Nym.; P. capi! a* a Ten. [non Hoppe]; P. Preslii Ten.; P. atrata aud. ]non Hoppe]. — în Moldova (Guebh. Exsic. n. 568 sec, Nym. Consp. 619). P. moutaua Lam.; P. alpina Vili, et Rochel. P. mon- tană. — Prin pășunile calcare din regiunea alpină. — în Moldova (P. alpina Cz. ct Sz. I. c. 5 [non L.J); pe BucegI (P. alpina Gr. Excurs. I. c. 340 et En. 48) în valea laiomi- țel până Ia Omu! (Fr. 85), la schitul Pescera, pe Babe, 0- bîrșia; etc. — luniu-Auyust. ___4 16 __ P. maritima L. P. maritimă — Prin locuri umede și sărate, pe lingă saline. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 5) pe lîngă îast (Sz. E.rxie..f); la salina de la Tîrgu-Ocnel (P. Coronopux Hacq. Reise, II, 149 [non L.] sec. Huelzl l. c. 443). — lulin-Ocfombrc. P. arenaria B”. Kit. p. de nisipuri. — Prin locuri nă- sijxjse, pe matca riurilor. — în tolă Moldova (Guebh. mâ- nuse. ct Exsic. n. 572 sec. Nym. Consp. 617; Cz. et Sz b c. 5); la Galați; pe lingă las! călre LețcanI și Zahorna (Sz. mânuse.); la Onescî pe valea TrotușuIuT; la Agiud (Burri Exsic.!); în Buzgu pe valea Slănicuhiî (Gr. En. 48 et Ex- *ic.!; Kanitz l. c. 238); pe lîngă Ploescl pe matca riuri- lor (Janka! see. Kanitz l. c. 103); pe lîngă Craiova la Treî- fănlănî; la Vîrciorova călre Porțile-de-fer (Kanitz l. e. 103); pe malul Dunărei la Calafat, Poiana, Bechet (Gr. En. 48; P. Pxyllium Gr. En. 48 /mm. L.t). - - Q Iuliu-An; la Agapia (Gr. Erbor. I. c. 122); pe m-tele Zăganu (lloff. Excurs. 1863. I. c. 119), la Sinaia, și in Bucegi pe Furnica; în Mușețel la NCunăescI (Gr. En. 49 et Exsic. !)\ în Vîlcea la GolotrenI. — 2} Naiu-August. BLITUM L. — Elită. B. virgatum L. R. subțiată. — Vulg. Frayă-tătărască. — Prin locuri inculte și petrose, dărâmături. pe lîngă zi- duri și drumuri. — în iotă Moldova (Cz. Flora XIX, 58 et Exsic. !; Edel l. c. 39; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 2); pe nudul Prutului (Nz. mânuse, et Exsic.!) și pe lîngă Iași deasupra Petrăriel-Repcdei; la m-stirea Nemțulul; în m-țil Bacăului la Slănic. — Q Iuni u-August. B. capitatum L. R. capitalii. — Prin locuri umede și petrose. — în Moldova centrală și superioră (Guebh. mâ- nuse.). — Q luniu-August. CAMPHOROSMA L. — Camforosmă. C. ovata IK. Kit. C. o rată. — Prin locurile sarate. — în Moldova (Corisprrmum hyssopif(diurn Cz. Flora XIX, 58 [non L.J et E.rsie.!) pe lîngă Iași (Salsola lanata Sz. Exsic.! [non Rmg. nec. Pali./). — luliu-Septembre. Ob*. 1. —Corispermnm hyssopifoîînm indicat către Leorda, Hușî, Fălcii) și până pe malurile Seretulul (Sz. mânuse.) să nu fie 6re tot Camphnrosma ovata W Kit. ? Obs. 2. — Beta vnlgaris L. vulg. Sfeclă, se cultivă în totă România (Guebh. mununc.; Cz. et Sz. I. c. 12; Sz. mânuse, et Exsic.! Gr. En. 49). OBIONE Gaprtn. — Obiâne. 0. portalaeoides Noquin-Tand.; Atriplex portulacoide* L.; Halhnns portalaeoides Koeh. O. portnlacoidă. — Prin locurile umede și sarate. — în Moldova (Sz. Exsic.! [nom. (’hrnopodium polyspermum]);\x\ dist. Buzăă pe lîngă JosfinI la Salzele de la Pâcle. — 1? lulib-August. ATRIPLEX L. — Lobodă. A. lliteilS ftebentiteh.: A. acum imita IE. Kit- L. Inci- tare. — Vulg. Loboda. — Prin gunoile grădinilor și prin dăremături, pe lingă locuinli și garduri, pe la saline — în Moldova ((/’«. Flora XIX. 62 et Exsic.!; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 12: (h\ Erbor. I. e. 122): la Pecliea și Puțini (A. I fer mânui IEiile met. Guebh. mânute. et Extic. n. 560 kcc. Nym. Consp. 627): în distr. Iași la St încă (Sz. mânuse.) în distr. Buzefi la Sarea-Iui-Buzău; etc. — Q Ldiu-August. A. ta tari ca L.: A. obloHgij'<>Ua IE. Kit. ; A. laciniata Koch et anelor.; A. sin nat a. JToJf. L. tari aricii. — Vulg. Loboda. - Prin dărâmături. locuri inculte, umede șisarate, în giurul salinelor, pe liir.'ă drumuri. -In totă Moldova (Cz. et Sz. I. c. 12; iSz. mânute.; A. laciniata Cz. Flora XIX, 62 et Erxic.!; Edel l. c. 39; Guebh. mânute. et E.rxie. w. 588 [var./ sec. Nym. Cousp. 628; Chcnopodium murale Cz. Flora XIX. 62 et Exsic.!): pe lingă Iași la coda lazulul- Kirițel (A. laciniata Sz. mânute, et Exsic.!); Galați (Sz. Exsic.!); la Salina de la Tîrgu-Ocnci; în distr. Buzgă la Sarea-lui-BuzCQ ; în BucurescI (Gr. En. 49 et E.rxie.!; Ka- nifz l. c. 239). — Q luliu-August. A. patula L.; A. angustifolia Smith. L. cu frunte în- guste. — Vulg. Loboda. — Locuri cultivate și inculte, pe lîngă drumuri, dărâmături. — în Moldova (Cz. Flora XIX. 62 ct E.rxie.!; Cz. et Sz. I. c. 12; Sz. mânute.) Ia Verșăscî pe malul Turluiului; la Ploescl, Crivina, Buftea și Bucuresci (Gr. En. 49 et Exsic.!); în Muscel pe d€lul Mo- țoiă (Hoff. Excurs. 1862. I. c. 39); nt<\ (•) hdiu-August. A. latifolia Waklenb.: A. patula Smith. L. cu fol late. — Vulg. Loboda. - Prin locuri inculte și sărate, dărâmă- turi. pe lîngă drumuri și garduri. — In Moldova (A. haxtata L. Cz. et Sz. I. r. 12) prin mlaștinile si rate de pe lîngă Ga- 423 lațT (A. trianyidaris Guebh. mânuse. et Exsic. n. 148 sec. Nym. Consp. 627) și lași la MîmțătescT și la Cotu-lul-Ivan (A. hastata Sz. mânuse.); etc. — Q luliu-Septembre. p. microsperma (TK. Kit.). — în Moldova inferiâră prin locurile sarate de pe lîngă Prut și Dunărea (X mucronata Bmg. Edel l. c. 38); la Salina de la Tîrgul-Ocnel. A. littoralis Lin. L. litorală. — Prin locuri sărate. — în Moldova (Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 12) inferidră pe lîngă Prut și Dunărea (Edel l. c. 38). A. roșea Lin. L. roșie. — Vulg. Lobodă. — Prin dărâ- mături, pe lîngă locuințl, garduri, ziduri și drumuri. — în I6tă România (Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 12; Sz. mânuse.; Gr. En. 49). — Q luliu-August. Obs.— Se cultivă : A. hortensia L. (Edel l. c. 39; Sz. Ejesied, Guebh. mânuse.; Cz. et Sg. I. c. 12; Sz. mânuse.; Gr. Erbor. I. c. 122 et En. 40; A. roșea Cz. Flora XIX, 62 [non L.) et Ejrftic.!) vulg. Lobodă, Lobodă-de-grăd inii.- Spinarea inermis Mcench. (S. oleracea Cz. Elora XIX, 62; 5. glabru Mill. Guebh. mânuse.; Gr. En. 49) vulg. Spanac, Spinat. — S. spinosa Moeneh. (S. oleracea Mill. (Guebh. mânuse.). CERATOCARPliS L. — Ceratocarp. C. arenarins L. C. de nisipuri. — Prin locurile nâsi- p6se și uscate. — în Moldova inferioră (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 593 sec. Nym. Consp. 628). — Q. AMARANTHUS L. - Amarant. A. retroflexus L. A. retroflex. — Vulg. Știr, Știrstl- batic. Știr-verde. — Prin locuri cultivate și inculte, agril, vil, grădini. — în I6tâ România (Gr. En. 49 et Exsic.I; Kanitz l. c. 238; A. viridis Bmg. Cz. Flora XIX, 63 [non L.J et Exsic.!; Edel l. c. 39, 41; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 17; A. Blitum Cz. Flora XIX, 62 [non L.] et Ex- sic.!). — Q luniu-Octombre. 424 A. Blitam L. A. Rlild. — Locuri cultivate și inculte, dărâmături, grădini, vil, agril. — în totă Moldova (Guebh. man>txc.; Edel l. c. 39; Cz. ct Sz.l.c. 17; Sz. mânuse.); BucurescI (Gr. En. 49 et Exuic.!). — Q Inliu-Aiujust. Obs. - Se cultivă în totă (era : A. raudatns L. (Guebh. mânute.;. — A. cruentus L. (Edel l. c. 38). — A. sanguinens L. vulg. Știr-roțu. LXXI. POLYGONACEE. Rl MEX L. — Rumex. R. maritimus L. /?. maritim. — Pe marginea lacurilor și a mlaștinilor. — In Moldova (R. a/piaticns Cz. Flora XIX. 63 [non L.] et Exsie.!; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 19) pe lîngă Iași la CristescI și Vladnic (R. aejuaticus Sz. mânuse.). — Q luliu-August. R. palustris Smith. R. de mlaștini. — Vulg. Sferic, Dragavei. — Prin locuri mlaștinose. pe marginea lacurilor și a rîurilor. — în districtul Bacăă la VerșCscI (£>. Rr. Fraym. I. c. 102). — Q lidiu-Auținst R. conglomerat ns Afurr. R. conglomerat. — Vulg. Str- aie, Stce/hic, Sfcț/ie, Maeriș-căicse, Ahacrisnl-calidul. — Prin finețe mlăștinose, locuri umede, pe malul apelor.—în Moldova (R. Hydrolapathum Cz. Flora XIX, 63 /mm L.j et Exsie.!; Cz. et Sz. I. c. 19) pe lingă Iași la Nițelea (D. Br. Fra;/m. I. c. 102); în m-țil Bacăului la Slănic și Câm- peni; pe lîngă BucurescI la Bănesa și în Dudesel; în Vlașea la Comana; în Oltenia (R. Nemolapafhum Ehrh. Ih ff.ma- nusc.); etc. — luliu-August. R. sanguineus L. R. sângeriu. — Prin locurile umede de prin păduri. — în Moldova (C>. et Sz. I. c. 19; R. ne- morosus Sehrad. Cz. Flora XIX, 63) centrală ((iuebh. mâ- nuse,; Edel l. c. 37); la Sinaia ((rr. En. 50 et Exsie.!) pe va- lea Peleșulul; la Stolnici (D. Br. I. c. 102).-Juliu-August. +25 R. pnlclier a. A*, clcr/ant. — pᵣiₙ locuri cultivate, fi- nețe umede, lingă, drumuri, pe malurile apelor. - !n Mol- dova (Cz. et Sz. I. c. 19) în distr. Iași la Hoisgsli și PăușOști (Sz. manitxc.); la Comana (D. Hr. I. c. 102); pe malul Dună- rei intre Șchelea-Cladoveî și Gura-văiei. — Maiu-hudk. R. obtusifolius L. R. eu frunte obtuxc. — Prin finețe umede, pe lîngă garduri și drumuri. — în t6tă Moldova ((hicbk. mânuite.-, Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 19; Sz. mâ- nuite.). — 9) luliii-Anțiuitt. R. crispU8 L. R. încrețit. — Vulg. Stevie, Stcc/hie, Ste- gie. — Prin finețe umede, pe lingă pirăie. garduri, dărâ- mături. — în Moldova (Edel l. e 39 ct E.cnic.l: Cz. et Sz. I. c. 19; Sz. mânuite.; (ir. Erbor. I. e. 122; R. Nemolapa- thuni Cz. Flora XIX, 63 [non Ehrh.J et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 19; 6’z. mânuse.; R. acutus Cz. Flora XIX. 63 [non Smith.J et Exsic.!; Edel. I. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 19; Sz. mânuse.): la Bucuresci (Gr. En. 50 et Exsic.!) în Dudescî, la Fergslrărt și CiocănescI (D. Br. Fragm. I. c. 122); în Vlașca la Comana; etc. — 1nliu-August. R- alpilius L. R. alpin. — Vulg. Stenic. Stcghic, Stcgic. — Prin pășunile de pe lîngă slînele de oî din regiunea sub- alpină și alpină. — în Moldova (Edel l. c. 37; Cz. et Sz. I. <*• 19); în m-liî Prahovei la Sinaia către Ermit (R. maxi- ma s Gr. Excurs. I. r. 340 [non Sehrcbcr.J et En. 50), în Bu- cegI pe Furnica, Ia Pi rău-Babelor, la Predel pe m-tele Su- saiâ ; etc. — 1 uliii- August. R. Acetosa L. R. Maeris. -- Vulg. Macria. — Prin fi- nețe, poenl și păduri. — în tolă Moldova (Cz. Flora XIX, 63 et E.rnic.!; Edel l. c. 39; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c- 19); pe lîngă lașî către Șanta (Sz. mânuse.); la m-stirea Agapia (Gr. Erbor. I. c. 122 ; pe lîngă Bcrlad la Slobozia (D. Br. Eragm. I. c. 102); în m-lil Prahovei la Sinaia (Gr. En. oO), pe la polele Furnice! și la Predel; în m-țil Vîlcel la GolotrenI pe la j>61ele m-tehu Forfeca; ele.—2} Maiu-Iuniu. 426 Ș.jissuii Koch. — Prin grădinile de verdețuri Ia Puțini (R. intermediu^ Guebh. inanunc. [non DC./), R. Acetosella L. R. Maerițor.— Prin pășuni, câmpuri, pîrloge, locuri cultivate aride și n£si|>6se.—în Moldova (Cz. Flora XIX. 63 et Extic.!; Cz. et Sz. I. c. 19) centrală (Guebh. mânuse.) prin munți (Edel l. e. 37); în distr. Iași către VoinescI și Stavnic (Sz. mânute.); în distr. BacăQ la VerșăscI, Câmpeni și Slănic; la Agiud (Burri Exsic.!); în Prahova la Sinaia; pe lîngă BucurescI la Ferestrăă și Cio- cănesci (D. Br. Fragm. I. c. 102); între Pitesc! și Câmpu- lung (Gr. En. 50 ct Exsic.!) și în m-țil Muscelului; în Vîlcea la Bălcesci și Golotreni; clc. — Of Maiu-luliu. f. multijidu* (L.) Koch. — La Vîrciorova către Porțile- de-fer! (Borb. 1873, Băut. 257). Obs. 1. — Se mal citcză: R. acutus L. în totă Moldova (Guebh. mâ- nute.).-- R. Hydrolapathuin L. pe lingă BucurescI la Bănesa (Gr. En. 50). — Iar, R. maxi mus ce se indică la Băr.esa și Ferăstrăd (Gr. En. 50), ’ml pare a G resultatul unei erori de determinațiune. Obs. 2. - Se cultivă : R. Patientia L. (Cz. Flora XIX, 63; Gr. En 50) vulg. Stevic de grădină. — R. Lunaria L. (Guebh. mânuse.). OXYRIA Hill. — Oxirie. 0. digyna Cambder.; O. reni for mit Ifookcr; Rumex di- gynns L. 0. digind. — Prin locurile stîncose si umede din regiunea alpină. — în BucegI, din valea lalomițel pănă la Omu! (Fr. 84) și la Pîrăul- Babelor. — luliu-Augutt. POLYGONUM L. — Poligon. P. Bistorta L. P. Bistortă.— Vulg. Rdculeț, Cârlig a fi. Rădăcina-serpilor, Nodurariu, larbd-roxie. — Prin pășu- nile umede din munți, pănă in regiunea infralpină. — In Moldova superioră (Cz. Flora XIX, 64 et Extic.!; h.j. Guebh. mânute.; Cz. et Sz. I. c. 21) prin regiunele inferiore _ 427 ale Cehlăului (Edel l. e. 36); la BroscenI (Burri Exsic. !). în m-țiî Bacăului la Palanca pe Ciudomir: în m-țil Buzău- lui pe Penteleă; în m-țil BucegI către Pescera de la Ialo- mița (Gr. En. 50 et Exsie.!), pe Furnica si la Predăl; în m-țiî Muscelului între Rucăr si Dîmboviciora pe Plaiul-Po- sanei (D. Br. Fragm. I. c. 102). — luniu-luliu. P. viviparnm L. P. vivipar. — Prin pășunile umede din regiunea alpină. - în Moldova (Cz. Flora XIX. 64 et Exsic. !; h. j. Gnebh. mânuse.: Edel l. e. 37 ; Cz. et Sz. I. c. 21; P. alpinmn Cz. Flora XIX. 64 [non L.J et. E.rxic.!: h. j. Guebh. inannxc.; Cz. et Sz. I. e. 21); în BucegI (Fr. 84), la schitul Pescera de la Ialomița! (Gr. En. 50 et Ex- nc.!), pe Vîrfu-cu-l)oru, și către Omu; etc.—lulih-Aug unt. P. amphibium />. P. amfibir. — Prin apele stagnante și lin curgăfore, băl(I, lacuri.—în tdtă Moldova (Cz. Flora XIX, 64 et Exsic.!; Guebh. mânuse.: Edel l. c. 37; Cz. et Sz. I. c. 21; Sz. mânuse.); la Galați (Ucchtr. et Sinten. sec. Kanitz l. c. 107) pe lîngă lacul Brates (Edel l. c. 38); Ia m-stirea Nâmtuluî; în distr. Bacăă Ia Verșgscî; Agiud (Burri Exsic.!); în Vîlcea la Bogdănescî; etc. — luniu-Iuliu. P- terrestre Leers. — în Moldova (Cz. et Sz. I. e. 21) pe malul Prutului (Sz. mânuse.). P. lapathifolium L. P. cu foi de stevie mare. — Prin locurile umede, pe malurile apelor. — în distr. Sucevei la BroscenI (Burri Exsic.!); în distr. Bacăă la Caraclăă; în Rîmnicu-sărat la Sihlea; în Argeș la Picioru-Fagulul; în Vîlcea la BălcescI. — (•) luliu-Septembre. p. incanum (Schmidt.) Koch. — în Moldova (Cz. et Sz. I. e. 21) către Iași la Horlești (Sz. mânuse.). P. Perși Caria L. P. Persicarie. •— Vulg, larbă-rosic, larba-purecelut. — Prin locurile umede, pe lîngă pîrăie, pe malurile apelor. — In totă Moldova (Cz. Flora XIX, 64 el Exsic. !; Guebh. mânuse, et Eisic. n. 603 sec. Nym. Consp. 637; Cz. et Sz. I. c. 21; Sz. mânuse.; Gr. Erbor. I. c. 122; 428 P. Hydropipcr Cz. Pl„ᵣₐ XIX. 64 [„.m L.J et Erxic.!; Cz. ct Sz. I. c. 21; A’;. manitxc.) până în munți (Edel l. c. 37); pc lincă lacul Bratcs (Edel l. c. 38); pe lingă Iași la Nitclea; in m-ții Bacăului la Verșfcsci si Slănic (D. Br. I. c. 102); în Prahova la Sinaia (Gr. En. 50 et Exxic.!); pe lîngă BucurescI; la Pitesc!; etc. — 0 Julin-Scptembr». P. mite Schrank.; p. lajriflortim Wei/ie. P. dulce.— Prin locurile umede, bălti, pe limză pîrăie și riurl — în distr. Bacăfl la Verșf sci pe malul Turluiuhii; în Ilfov între Buftea și Crivina (Gr. En. 50 et Erxic.!) și pe lîneă BucurescI la Banesa și Fcrăsfrert (P. dubinin Stcin. Gr. En. 50 et Ex- xic. !). — Q Jnlili-Scptcmbrc. P. Ilydropiper L. P. Pipcr-de-apil. — Vulg. Jarbă- roxie, Dintcle~d racului.—Prin locuri umede, bălți, mlaștini, pîrăie, pe malurile apelor. — în Moldova centrală (Guebh. mamiHc.; Edel l. c. 37); pe lîn-.’ă lacul Brateș (Edel l. c. 38); în Ilfov (Gr. En. 50 et Erxic.!). — 0 Inlilt-Septetnbre. P. minus Hndx. p. mic.. — Prin locuri umede bălți, pe malurile apelor. — în Moldova (P. anynstifolium Rnth Cz. et Sz. I. c. 21); in m-țil Coziel, Bistrița și Tismana (Hoff. mannnc. et Exxic.!). - 0 hiliu-Scptembre. P. avicnlare L. P. păxaresc. - Vulg. Troscot, Tir- — Pe lîngă drumuri și locuințl. locuri cultivate și in- culte. — în totă Romănia! (Cz. Flora XIX, 64 et Exsic.!: Guebh. mânuse.: Edel l. c. 39 ; Cz. et Sz. I. c. 21; Burri Exsic.!; Kanitz l. c. 108; Gr. En. 50 et ExsicJ; P.avicu- lare 7. arenarium Gr. En. 50 [non Kit. nec Gren. et Godr.] et Exsic.!). — Q lintiu-Octmnbre. p. erectinn (lioth) Koch.— în Moldova (Cz. Flora XIX, 64; Sz. mânuse.); în BucurescI (Gr. En. 50 ct Exsic.!). P. arenarinni H’. Ki>. p. de nisipuri. — Prin locuri ncsi|M>se. — în Moldova (Cz. ct A’z. I. c. 21) pe lîngă Iași la coda lazuhiI-Cliirilel și pe malul Prutului (Sz. mânuse.). 429 P. Bel 1 ardi All. P. Iul Bellard. — în păduri Ia Pechea (Guebh. mânute.); în m-țil m-stirilor Coziel, Bistrița și Tismana (Hoff'.„mânute.). P. Coiivolvulus L. P. Volbura. — Prin locuri arena- cee, cultivate și inculte, tuferișurl, pe lingă garduri și dru- muri. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX. 64 et Exric.!; Guebh. mânute.; Cz. et Sz. I. c. 21) pană în munți (Edel l. c. 37); pe lîngă Iași la Galatu (Sz. mauutr.): în distr. Ba- căft la VerșescI și Caraclău; la Agiud (Burri E.rrie.!) : la Rîînnicu-Vilcei. la Harmasariu pe malul Oltului și la Băl- cesci; la Vîrciorova către Porțile-de-fer (Kanitz l. e. 108). — Q) luliu-Uctumltre. P. dumetomni L. P. de tufișu. — Prin tuferișurl și pe lîngă garduri. - în Moldova (Cz. Flora XIX. 64; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. e. 21) superioră (h.j. Guebh. mânute.) pe lîngă Iași la Valea-adincă (Ac. mânute.) și la Nițelea (D. Br. Fragm. I. c. 102). — Q luliiî-Octombre. P. alpinum AU. P. alpin. — Prin pășunile din regiu- nea alpină. — Pe Cehlăă (Edel l. c. 35).. Obs. 1. — P. Fagopyrum L. vulg. Hrișcă, se cultivă forte frequent mal cu sârnă In Moldova (Cz. Flora XIX. 64 et Exale.!; Cz. et Sz. I- c. 21; Guebh. mânute.; Edel l. c. 37). Obs. 2. — Se mal cit&ză : P. flagelare Spreng. prin locurile arenacee de pe lîngă Galați (Guebh. mânuse.). LXXII. JUGLANDACEE. JUGLANS L. - Nuc. J. regia L. N. comun. — Vulg. Nuc. — în pădurile muntose.—în Mehedinți în m-țiî dintre Vîrciorova și Bahna în stare spontanee formând pădurici; iar în cele-lalte părți ale ț&rel numai cultivat prin vii și livezi de pomi. — A priliu-Maiu. •tao LXXIII. LORANTHACEE. LORANTHUS L. — Lor ani. L. CUropreUS Jacq, L, de Europa. — Vulg. J/dfydri- tariiî, I isc-de~stejar. — Părăsit pe ramurile stejarilor bă- trînl. - în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 17) prin munți (Edel l. c. 37); în distr. Iași la Voinescl, Stavnic și HorleștI (Sz. mânuse.); în Argeș la Goran (D. Br. I. e. 103) și Dăeștl; în Muscel la ConlSscI (Gr. Exsic.!).— Apriliu-Maiu. VISCI M L. — Vise. V. album L. K. alb. — Vulg. Vise. — Părăsit j>e ra- murile merilor, perilor, răchiților și a bradulul-alb. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 61; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 5) centrală și superioră (Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la Repedea (Sz. mânuse.) și Nițelea (D. Br. Fragm. I. c. 103); la m-stirea Nemțulul pe m-tele Pleșu ; în distr. Buzeă la m-stirea Ciolan (Gr. En. 29); în m-țil m-stirilor Cozia, Bistrița și TismsmafHojf.mânuse.); etc.—fyMartiu-Apriliu. THES1UM L — Tesiii. T. elegans Rochel; Hamiltonia elegant Rchb. T. ele- gant. — Pe colinele n&sipose și j>e tulpinele putrede de prin păduri. — în Moldova (Comandra elegant Boiss. IV, 1059) inferioră j»e marginea pădurilor la Pechea și PuțănI ( Guebh. mânuse.); în Ilfov lîngă gara de la CiocănescI (Gr. En. 50 et Exsic J: Kanitz l. c. 240); 1a Vîrciorova către Porțile-de- fer (Borb. 1873, Bâns. 257). -- Alaiu-luniu. T. divaricatum Jan. E. divaricat. - Prin locurile a- ride din munți. — în Moldova superioră (T. ebracteatum Sz. Exsic.I;h. j. Guebh. mânuse.). — luliu-August. ___ T. ramosum Hayne. T. ramos. — Prin fînețele uscate de pe coline și prin pășunile din munți. — în regiunile in- feriore ale Cehlăuluî (Cz. Flora XIX, 62 et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; T. linophyllon Edel l. c. 36 [non L.J et Exsic.!); la Agiud (Burri Exsic.!); pe lîngă Iași la Stavnic și Balcin (T. linophyllon Sz. mânuse.T). - luniii-Iuliii. T. humile Wahl. T. umil. - Pe colinele aride — în Moldova inferioră (Guebh. mânuse.). — luniii-Iuliii. T. pratense Ehrh. T. definețe.— Prin fînețele din munți. — La m-stirea Nemțului (T. in^ermedium Chania Exsic.! [non Schrad.J; Gr. En. 50).—Juniii-Iuliii. T. alpinum L. T. alpin. — Prin pășunile stîncose din regiunea alpină si subalpină superioră. — în Moldova su- perioră (Cz. Flora XIX. 62 et Exsic.!; h.j. Guebh. mâ- nuse.) pe C^hlăă (Edel l. c. 35); în m-țil Bucegi pe Furnica. — luniii-Iuliu. T. rostratnm Mert. et Koch. T. rostrat. — în Moldova (Edel Exsic.! [cum T. alpino mixtum]) la m-stirea N6m- țulul (Chania Exsic.! in herb. Gr.). — 9| luniii-Iuliu. LXXIV. CONIFERE. TAXUS L. - Tisă. T. baccata L. T. comună. — Vulg. Tisă.— Prin pădu- rile umbrose din regiunea subalpină. — în Moldova (Edel l. c. 42) centrală si superioră (Guebh. mânuse.); în m-țil NSnițuluI Ia Durăă și Hangu; în m-țil Bacăului la Comă- nescI (Cz. et Sz. I. c. 43), la Palanca pe m-tele Picioru-Ti- sel, și la Mănăstirea-Cașinulul pe malurile torentului-Cașin în dreptul Săcăturel-Rusulul și către Valea-Buciașulul de la d61 de Săritore; în Prahova către Sinaia la Valea-Iepel (Gr. En. 54) și la Predd pe Clăbucetu-Tauruluî (Gr. Ex- sic.!). — 1? jUartiu-Apriliii. 432 JUNIPERUS L. — Juniper. J. COnimanis L. J. comun. — Vulg. Ini per, Jnipahar. Cetenă. Archi*. — Prin pădurile slîncose și pășunile pe- trose din regiunea montană și subalpină. — în Moldova su- perioră (Cz. Flora XIX, 69 et Exsic.!; h. ?. Guebh. nia- Edel l. r. 42) pe Cvhlăii (Edel l. c. 36'. la Borca și Borna (Cc. et Sz. I. e. 43); la BroscenI (Burri Extic. !);\n m-ții Bacăului la Slanic pe Păltiniș și la Coniănesci; la Si- naia (Gr. En. 54) și Predel; in Muscel la Rucăr pe Petra (D. Br. Fragm. I. c. 103; Gr. En. 54); în Gorjiu la schitul Locurl-rele; în Vîlcea pe Narol; etc. — ț> Apriliu-AIaiu. J. liana Willd. .1. pitic. — Prin pășunile slîncose din regiunea alpină. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 42) pe vîrl’u Cehlăului; pe Penteleă la Cășărie; în Bucegi (Fr. 80; Gr. En. 54; J. commu.nis (3. nana Bmg. Hojf. Excurs. 1863, l. c. 120) pe Furnica, Bătrîne; etc.—t? Itdiu-August. P1NUS L — Pin. P. sylvestris L. P. sglvestru. — Vuig. Pin. Chin. — Prin pădurile din regiunea montană si subalpină.—în Mol- dova superioră (Cz. Flora XIX. (59 et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Edel l. c. 42; Cz. et Sz. I. c. 42; Sz. mânuse.) la schitul Sihla! (P. Mughus Gr. Erbor. I. c. 120 /non Scop.]); în m-ții Bacăului la Slănic (D. Br. Fragm. I. c. 103) și la Mănăstirea-Cașinulul; la Sinaia (Gr. En. 54) și în Bucegi (Fr. 80); în m-ții Vîlcei la GolotrenI.—t? Alaiu. P. Mughns Scop. P. Mughus. — Vulg. Jnepan^ Jep\.~~ Prin pășunile și locurile slîncose din regiunea infralpină.— în Moldova (Cz. et Sz. I. e. 4; P. pumillo Cz. Flora XIX. 69 et Exsic. !: Edel l. c. 42; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 42) pe C^hlăă! (Edel l. c. 36; P. pumillo Edel l. c. 36); 4.'13 la BroscenI j»e Petrele-Domnel (Burri Etrric.!); în m-țil Bucegi (Fr. 81) la Strungă (P. piimilio Kotfchy, 132) și pe Babe, Bălrîne, JepI, etc. — 1? Maiti-luniu. P. Cembra L. P. Ccmbra. — în regiunea infralpină. — în Moldova (Edel l. c. 42; Cz. ct Sz. I. c. 42); pe Bucegi în valea lalomițel cu P. Afw/hu« (Fr. 81). — 1? luniîi-lulBi. LARIX Tournef. — Lorice. L Ledebourii Endl.; L. sibirica Led, L. lui Ledchour. — Vulg. Zad, Zadd, Zadră. — Prin pădurile din regiunea subalpină și infralpină.—în Moldova (L. europaa Cz. Flora XIX, 69 [non DC,] ct Exsic. !; Guebh, mânuse.) pe Cehlău (Pinus Larix Edel l, c. 63 [non L.]; P. Ledebourii Janka Ad, 175) și la schitul Durăâ (L. europaa Cz. et Sz. I. c. 42); în m-țil Bucegi pe Furnica, Obîrșia, Bălrîne, Domna, la Pescera de la Ialomița, și la PredGl. — ț? Maiu-luliu. ABIES DC. — Brad. A. alba Mill.; A. pcctinata DC. B. alb. — Vulg. Brad- alb, Brad, Silhă.—Prin pădurile din regiunea subalpină.— în I6tă România! (Cz. ct Sz. I. c. 42; Pinus Picca L. Edel l. c. 42; Gr. Erbor. I. c. 120; A. pectinata Gr. En. 54; A. taxifolia Desf. D. Br. I. c. 103 [non L.J)— Maiu-Iuniu. A. CXCelsa Poir.; Pinus excelsa Link. B. înalt. — Vulg. Molid, Molidar, Molijt, Brad-rosu, Brad.—Prin pă- durile din regiunea subalpină.—în totă.Romănia (h.j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 42; D. Br. Fragm. I. c. 103; Gr. En. 54; A. alba Cz. Flora XIX, 69 [non Mill.] et Exsic.!; Pinus Abies L. Edel l. c. 42). — Maiu-luniu. p. montana Nym.—în regiunea subalpină a m-ților Bucegi fbrinâză păduri (J. montana Schur [non Dur.] Fr. 103)- 28 D1VISIUNEA II. M0N0C0TYLED6NE. LXXV. ALISMACEE. AL1SMA L. — Alismă. A. PlantagO L. A. Pătlagină. — Vulg. Limbariță^ Lim- ba-brâscel, Patlagina-apcl, Platagină-dc-ap&} Podbil-dc- apă. — Prin locuri inundate, bălți, mlaștini, șanțuri cu apă, pîrăie, pe malurile rîruilor și a lacurilor. — Forte co- mună în totă România (Cz. Flora XIX, 63 et Exsie.!; Edel l. c. 38; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 20; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 75; Gr. En. 54).— luniu-Septcmbre. Obs. — Se mal citâzâ : A. natans L. în Moldova (Cz. Flora XIX, 63; Cz. et Sz. I. c. 20) pe lîngă Iași la Vladnic (Sz. mânute ). SAGITTAR1A L. — Sagitarie. 8. sagittefolia L. S. cu frunte sagitate. — Vulg. Să- gdta-apel. — Pe malurile apelor și prin locurile mlăști- nose. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 67 ct Exsie.!; Guebh. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 75) pe lîngă lacul Brateș (fi- del l. c. 38); Agiud (Burri Exsie.!); pe lîngă Iași la Cri- 435 stcscl, Unghenî, lazul-Chirițeî, Șăpte-oinenI, Larga, Cucu- tenî, LețcanI (Sz. mânuse.) ; pe lîngă Bucuresci la Feră- strău pe malul Colentinel! ( Gr. En. 54); în Vlașca la Co- mana pe malul Călniscel; etc. — luniti-August. LXXVI. BUTOMACEE. BUTOMI S L. — Buiom. B. umbellatus L. B. umbrelat. — Vulg. Micsundoa- apei, Hoșățd, Fînul-cămilel, Crin-de-baltă. — Prin bălti, locuri înlășlindse, pe malul lacurilor și al rîurilor lin curgă- tore. — în totă România (Cz. Flora XIX, 64 et Exsic.!; Edel l. c. 38; Guebh. mânuse.; D. Br. Fragm. I. e. 75; Sz. inanusc.; Gr. En. 54). — luniu-August. LXXVIL COLCHICACEE. BULBOCODIUM L. — Bulbocodiu. B. vemum L. B. de primăvară. — în Moldova (Janka Ocst. bot. Zeit. VIH [1858], 199). — Martiu-Apriliu. COLCHICUM L. — Colchicu. C. bnlbocodioides Jf. Bieb. C. bulbocodioid. — Prin stepe la Galați (Ucchtr. et Sinten. ap. Kanitz l. c. 126). — Martiu-Apriliu. C. autumnale L. C. de tomnă. — Vulg. Brăndusă-dc- tomniif Brindusl, Bri'ndusM. — Prin fînețele și pășunile umede. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 63 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 19; D. Br. Fragm. I. c. 75) centrală și supe- rioră (Guebh. mânuse.; Edel l. c. 37) pe lîngă Iași la Repe- dea (Sz. mânuse.); la polele Cehlăulul pe lîngă schitul Du- 436 răii; în Prahova către valea -Călugărească și la Predel; în Mu- scel la polelc m-telul LerescI (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 38) si la Nămăesci; în Vlașca la Comana; în GorjiQ la Bânjăî; ele. — Augusl-Octombre. Obs. — Se mal citâză : C. alpinnm DC. (cu P) în regiunea alpini a m-ților Moldovei (Fuss tl. Tran*. excurs. 658). VERATRUM L. - Veratru. V. album L. V. albii. — Vulg. Stirigâie, Stercgâie. — Prin finețele și pășunile din regiunea montană superiori, subalpină și alpină. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 63 et Exsic .!) superioră (Cz. ct Sz. I. c. 19); la BroscenI (Burri Exsic.!); pe Căhlăă (Edel l. c. 35); în m-țiî Bacăului la Pa- lanca pe Ciudomir, Arșița, Tărhauș și TărhăușCl; Ia Fău- rel ( Guebh. mânuse.); în m-țil Buzăului către Bisca pe Tega și la fiolele Penteleuluî; în m-țil BucegI; în m-țiî Dîmbovi- ței pe Pripor, Brândușa și Nucet; în m-țil Muscelului laNă- măescl (D. Br. Fragm. I. c. 75); etc.— luniu-August. LXXVIII. LILIACEE. TULIPA L. - Tulipă. T. sylvestris L. T. de pădure.—Vulg. Laie, Laice, Tul- peni, Tulipanl. — Prin finețele din vil și păduri. — în Mol- dova (Cz. Flora XIX, 63 et Exsic.!) superiâră (Guebh. mâ- nuse.); pe lingă Iași la Șorogarî (Sz. man.).-—9lAfaiu-lun. FRITILLARIA L. — Fritilarie. F. tenella Af. Bicb.; F. montana Hoppe. F. gingașă.— Vulg. LaU. — Prin finețele din păduri.— în Moldova supe- rioră (F. Al ele agriș Cz. Flora XIX, 63 [non L.J ct Exsic.!; Edel l. c. 39; Guebh. mânuse.) prin împrejurimile lașilor (F. _ _ 437 ___ Melcagris Guebh. Not. 23) la Cârlig (F. Meleag rin Sz. mâ- nuse.); pe lîngă Craiova în Luncă. — Apriliu-Maiu. p. Iuțea. — în pădurile din Moldova inferioră (F. Iuțea Guebh. mânuse. [non M. Itleb.]). LILH M L. - Liliă. L. Martagon L. L. Martagon. ’ Vulg. Crin, LUie, Fiere, Aisor, Aiîi-dc-pădure. — Prin tufișuri și păduri u- mede, de la cftmpil și pănă pe stîncile din regiunea alpină. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 63 ct Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 18) superioră (Guebh. mantise.) pe lîngă Iași la CornescT, Repedea (Sz. mânuse.) și printre viile de la Nebuna și Ni- felea; în m-țil Sucevei la BroscenI (Burri Exsic.!); pe C6- hlăă (Edel l. c. 35) și la m-stirea Agapia-veche; în Muscel pe Padina-Cucil (D. Br. Fragm. I. c. 73) și la Conțgscî (Gr. Exsic.!); în m-țiî BucegI la schitul Pescera de la Ia- lomița ! (Gr. En. 54 et Exsic.!), pe Bătrîna și Ia polele Furnicel; pe lîngă Bucurescî la Merinani și Buftea; la Co- mana; în Argeș pe Urzica și Cozia. — Qj luniu-Iuliu. Obs. 1. — Se mat citâză : L. balbiferiH L. și L. albanicun Griseb. (L. pyrenaicum Bmg.), amândouă în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 18). Obs. 2. — L. candida* L. (Cz. ei Sz. I. c. 18; Sz.manusc.) vulg. Clini, Crintl-albH, Lilie-albă, nu se gAsesce de cAt cultivat prin grădini. LL0YD1A Salisb. — Loidie. L. SCFOtina Salisb.; Nectar obotryum striat um Lindl.- Ornithogalum striatum M. Bieb. L. tăr^ie.—Prin pășunile stîncose din regiunea alpină. — în Moldova superioră (An- thcricum serotinum L. Cz. Flora XIX, 63 et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.). — luniu-August. ERYTHRONIUM L — ErilroniU. E. Dens Caniș L. E. Dintele-canelut. — Vulg. Cocorii, Cocoșii. — Prin păduri. — în Moldova (Sz. Exsic.!) su- ___ 438 periorA (Guebh. mânuse.) prin împrejurimele Iacilor (Guebh. Not. 23); în districtul Muscel la ConțăscI în valea Rîncăciovu (Gr. Exsic.!). — Martiu-AprUiii. ANTHER1CUM L. — Anteric. A. Liliago L.; Phalangium LUiago Schreb. A. simplu. Prin locuri stîncose. — în Mehedinți la Vîrciorova către Porțile-de-fer (Borb. 1873, Bâns. 222). — '1| luniu-Iuliu. A. ramosum L. A. rămos. — Vulg. Liliuțd, Paingind. — Prin (inelele uscate, pe dăluri aride, prin locuri petrose din munți. — în Moldova (Edel l. c. 39; A. LUiago Cz. Flora XIX, 63 [non L ] et Exsic. !) inferioră (Phalangium ramosum Lam. Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași Ia Balcin, Stîncă si Popricani (Sz. mânuse.); către m-stirea Năinluluî (Ph. LUiago Gr. En. 58 [non Schreb. J et Exsic.!); în distr. Bacăă La VersfiscI și Caraclătt ; la Berlad în Crîng; în m-țil Muscelului (D. Br. Fragm. l.c.74)\ în Ilfov la Cio- cănesc! ; între Dîmbovița si Sabar (Schott l. c. 472); în Vlașca la Coinana; etc. — 0} luniu-Iuliu. 0RN1TH0GALUM L. - Ornitogal. 0. .sulpliureuni II. et S. O. sulfuriu. — în Muscel la Câmpulung pc țărmurile Rîu-Tîrgulul (Anthericum sulphu- rcum W. Kit. Hoff. Excurs. 1862, Z. c. 40).—2| Maiii-luniu. 0. py ren ai cum L. O. de Pirinct. — Prin finețe și lo- curi inculte. — în Moldova (Sz. mânuse.); în Ilfov la Cio- cănescl (D. Br. Fragm. I. c. 73); în Vlașca Ia Comana; în Argeș la Stolnici. — Maiu-IuniH. 0. umbellatnm L. O. umbclat. — Vulg. BHușcd, Luscă, Gdinițd, Plisc-pd&Presch. — Prin finețe, pământuri cul- tivate, locuri umbrose de prin grădini si păduri. — în Mol- dova (Edel l. c. 39; Guebh. Exsic. n. 56 sec. Nym. Consp. 439 727; O, villosum Cz. Fiara XIX, 63 [nan M. Bieb.] et Ex- sic.!; O. Haynii Cz. Fiara XIX, 63 [non Bmg. nec. Roth] et Exsic.!) pe lînjjă lași la CostulenT (0. villosum Sz. maniate. /nonM. Bicb.])*$\ Balcin (0. Haynii Sz. mânuse, [non Bmg. nec. Rotkf); la Agiud (Burri Exsic.!); la Bucurescl (Gr. En. 57 et Exsic.!) în Cisinigift și la BănGsa; la Ciocă- nesc!; ele. — Apriliu-Maiu. 0. refractam IF. Kit. O. r^sfrins. — Prin viile din Moldova inferioră (Guebh. mânuse.). 0. nutans L. O. plecat. — Prin finele, pămdnlurl cul- tivate, locuri umbrose, grădini și pădurici.—în Moldova (Cz. Flora XIX, 63; Edel l. c. 39) Iotă (Guebh. mânuse.); în Bucurescl prin Cisinegiă! (Gr. En. 57 et Exsic.!) .și în parcul caselor Gherghel de pe șoscoa Kisclef (O. prasandrum D. Br. Fragm. I. c. 73 [non Griseb.]); pe lîngă Craiovala Mo- flenl. — Apriliu-Maiu. Obs. ■- Se mal ci teză : 0. narbonense L. în Moldova (Sz. mânuse.). 6AGEA Salisb. — Gagee. G. pratenSÎS Rchb.; G. stenopetala p. pratensis Koch. G. di* finețe.— în Moldova (Gucbh. Exsic. n. 53 sec. Nym. Consp. 724) inferioră (G. fistulosa Gucbh. mânuse, [non Dub.J. ?). — Apriliu-Mhiu. G. arvensis Schult. G. agrestă. — Vulg. Scintcuță. — Prin locuri cultivate vil și grădini. — în Moldova (Gucbh. mânuse.); în Muscel la polele m-teluî Lerescî (Hof. Excurs. 1862, l. c. 38); la Bucurescl (Gr. En. 58) în Cismegiă și la Bănâsa; pe lîngă Craiova la Bucovăț — Martiu-Apriliu. G. minima Schult. G. mititică. — Pe lîngă Craiova la Teiș. — Martiu-Apriliu. 6. iuțea Schult. G. galbenă. — Prin păduri. — Pe lîngă Iași la Socola (Burri Exsic. I; Qrnithogalum pusillum Sz- __440 ____ mânuse. [non SchuU.J); pe lingă Bucuresci (G’r. En. 58) la Bănesa (D. Br. Fragm. I. c. 73), Antonachi; ele. — 9} Martiu-Apriliu. • 6. pnsilla Schult. G. mititică.— Prin păduri. — în Mol- dova (Ornithogalum lutcum Cz. Flora XIX, 63 [non L.J ct Exsic.!) inferioră (Guebh. mânuse.); pe lîngă Agiud (Bum Exsie.!). — Of Martiu-Apriliu. SCILLA L. — Scilă. S. bifolia A. & cu-dou^-fol. —Vulg. Viorele, G lor ele, Găurele. — Prin pădurile umbrose, pănă în regiunea al- pină. — Forle comună în Uită România (Cz. Flora XIX, 63 et Exsic.!; Edel l. c. 39; Guebh. mânuse.' Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 73; Gr. En. 57).—Martiu-Apriliu. p. albijlora. — tn m-țil BucegI pe vîrfu Furnicel. S. pnecox Willd. S. timpurie. — în regiunea alpină j»c P^tra-Kraiuluî călre comuna Vlădușca (Kotschy, 64). Obs. — S. anaua L. indicată prin luferișurile viilor către Vadu- UnguruhiT și Frumușica (Sz. mânuse.), se nu fie ore S. cernu Red ? ALLIUM L. - Aiu. A. Victorialis L. A. Victoriei. — Prin locurile stîncose din regiunea alpină. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 17); i>e BucegI (Fnss l. c. 650; Schur l. c. 674).— Qj. luliu-August. A. urslnum L. A. ursului. — Vulg. Lcurdă, Aiu-de- pădure.— Prin pădurile umede și umbrose, pănă în regiu- nea montană superioră. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 63 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 18) t6lă (Guebh. mânuse.); pe lîngă las! la Cârlig și PopricanI (Sz. mânuse.); pe Câhlăă (Edel l. c. 35); în m-țil Prahovei către Sinaia la pdlele Fur- nicel și la Predai pe Susaitt; 1n Mehedinți la Vînjuleț-Ro- gova (Gr. En. 58 ct Exsic.!); etc. — Maiu-luniu. __441 _ A. atroparpureaiu 1F. Kit. A. ncyru-purpuriu.—Prin finele, locuri cultivate și inculte. — în Moldova (Cz. et Sz. l.c. 18) pe lîngă lașî către Largași TepurenT (Sz. mânuse.)?; în m-țil Muscelului prin apropierea Dîmboviciorel (lfe lîngă BucurescI la CotrocenI (Gr. En. 78 et A’x's/c..9,Fer6slrărt, Bufleu; etc.—Q| luniu-August. A. oleraceum L. 4. de grădinărit. — Prin vil, grădi- nărit și locuri aride. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 18; Sz. mânuse.); în m-țil Buzeuluî pe Penteleft la Cășărie; în Il- fov la Cior-ănescI; în Vlașca la Comana; în Vîlcea la Căli- mănescl (Gr. Exsic.!). — luniu-August. A. fia vum L. 4. galben.— Pe coline năsipose și petrose. - în Moldova {Cz. et Sz. I. c. 17) inferioră {Guebh. manunc. et Exsic. n. 58 sec. Nym. Consp. 740).— 9|. luniu-August. A. pallen.8 L. 4. palid. — Prin locurile aride și slin- cosc. — în m-lil Vîlceî la Harmasarift pe stîncile de >>e malul Oltului. — Qj luliu-August. A. paniculatum L. A. paniculat. — Pe daturile ngsi- pose și |>elr6sc. • — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 17; 4. pal- lens Cz. et Sz. I. c. 17 [non L.J et Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.) inferioră (4. intermedium Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași către Isvdre (Sz. mânuse.); în distr. Bacăft la Ca- raclăă și pe Babaghicea. — 9| luliu-August. A. sîbiricum Willd.; A. Schainoprasum 0. alpinum Koch. 4. de Siberia. — în regiunea alpină. — La Bro- scenl pe Petrele-Domnel (Burri Exsic.!); pe Bucegî {Hoff. Excurs. 1863 , l. c. 120). — 9; lulfâ-August. Obs. I. — Se mal citâză : A. anguhsnm Jacq. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 17).—A. ammophilom Heuff. pe lîngă Iași către Hol ml și Hoi- sfiscl (A. senoscens Bmg. Cz. et Sz. I. c. 16; Sz. mânuse.).—k. earina- tam L. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 17). Obs. 2. — Se cultivă forte frequent : A. Schanoprasum L. (A. Por- rum Sz. Exsic.! [non L.]) vulg. Arpacicd, Harpacicd, Puri.— A. sali- vam L. (Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. /. c. 17; Sz. mânuse, et Exsic.!; Gr. En. 58) vulg. Aid, Usturoi#, Aiu-dc-vlrti. — A. Psrram L. (Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. l.*c. 17; Sz. mânuse.; Gr. En.bS) vulg. Pras, Praj, Pori#, Pur, Cfyă-blândă. — A. Asealeaicim L. (Guebh. ___⁴⁴³ mânuse.; Cz. el Sz. I. c. 17; Sz. mânuse.; Gr. En. 58) vulg. Hasme. — A. Cepa L. {Guebh. mânuse.; Cz. el Sz. I. c. 17; Sz. mânuse, et Exsic.!; Gr. En. 58) vulg. Ccpd. — A. flstulusum L. vulg. Cepă-cior oscii. HEMEROCALL1S L. — Emerocald. H. flava L. E. galbenă. — Vulg. Crin-yalbcn, Crinul-fi- nulul, Stinjinl. — Prin locurile nilăștinose și umbrose din livetjile viilor. — Pe lîngă Iași (h. j. Guebh. mânuse.) în via Coslinescu (Sz. mânuse.) și Ia Nițelea în via schitului; la Tîrgoviștea în livecjile viilor de la m-stirea Dălu.— 2| luniu. H. fulva L. E. rotietieă. — Prin fînelele muntose și pe coline. — Prin viile de pe lîngă Iași (Sz. mânuse, et Exsic. !; h.j. Guebh. mânuse.) — 2[ luliu-August. Obs.—Ainănduud aceste specii se cultivă și prin grădini (Gr. En. 58). MUSCARl L. — Muscari. M. COIliOSQin Alill. AI. comos.— Vulg. Ccpa-ticnxl, Zam- hui, Florea-viorclel. — Prin finele și i>e dălurl aride.— în Moldova (Hyaeinthus comosus L. Cz. Flora XIX, 63 ct Extic.!; Edel l. c. 39; Sz. mânuse.) Iotă (Guebh. mânuse, et Extic. n. 51 sec. Nym. Consp. 732); la VerșăscI și Cara- clătt; Agiud (Burri Exsic.!); in dislr. Buzeh la Văleni (Gr- Exsic.!); Bucuresci (Gr. En. 58), Periș, Ciocănesc! (/>. Br. l.c. 73); Ia Comana; înlre Craiova și Turnu-Severin; la Vîrciorova către Porțilc-de-fcr! (Rorb. Fior. Kozl. IX, 352), pe teritoriul neutral aprâpe de Orșova (Winkl. Oest. bot. Zeit. XVI, 16) .și pe vaca Bahnei; etc. — 2} Afaiu-Iuniu. M. racemosum DC.; Botryanthu* odorus Kth. AI. ra- cemos. — Vulg. CSpa-ciorel, Porumbel. — Prin vil, agril și semănături. — în Moldova (Hyaeinthus racemosus L. Cz. Flora XIX, 63 ct Exsic.!; Edel l. c. 39, 41; Sz. mâ- nuse.) 16tă (Guebh. mânuse, ct Exgic. n. 52 sec. Nym. Consp. 734); Iași (D. Br. I. c. 73); Agiud (Burri Extic.!); pe lîngă Craiova la Bucovăț; etc. — 2} Apriliu-Afaiu. 444 M. ueglectuni Guss. N. negles. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer (Borb. Fior. Kdzl. XIX, 352; Simk. 603). M. leucopllienin C. Koch; Hyacinthus leucophteus Stev.; Botryanthus stercophyllus Herb. M. cenușiu. — Prin lo- curile n&si|>6se.—în Moldova inferioră la Pbchea (Jf. pallcns Bess. Guebh. mânuse., et Exsic. n. 50 sec. Nym. 733; Janka Linn. XXX, 606). — Maiu. A8PARAGUS L. - Sparangă. A. offlcilialîs L. S. ojieinală.— Vulg. Speryhc, Spargă, Sparangă, Sparanghel, Sparangin, Umbra-iepurelut. — Păduri, tinete, coline aride. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 63 et Exsie.!; Edel l. e. 39; Cz. et Sz. I. c. 19; Sz. mânuse.; -4. acutifolius Cz. Flora XIX, 63 [non L.J et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 19) 161 ă (Guebh. mânuse.); în distr. Bacăti la Ocnă (Hacq. Reise II, 52; Hcclzl l. c. 441), Caraclăft și pe Babaghicea; Agiud (Burri Exsic.!); în Il- fov la Băn6sa și Ciocănesc!; în distr. BuzCtt la Becenî (Gr. Exsic.!); în Mehedinți la Rogova (4. officinalis Ș. cam- pestris Gr. En. 57) și la Vîrciorova pe teritoriul neutral aprâpe de Orșova (Winkl. XVII, 16); etc.—2} luniii-luliu. A. scaber Brignol. S. aspră. — în Moldova inferioră |>e țărmurile Seretulul (.1. amarus DC. Edel l. c. 38). — 2| Naiu-Iuniu. Obs. — AcestA specie se mat mențîonâză intre RucAr și Dîmbovi- cidra {Hoff. Excurs. 1862, l. c. 3ft); dar indica(iunea aedsta trebue considerată, pănă la o nouă verificare, ca fiind cu totul îndoelnicA. A. tenuifolins Lam. S. cu fot mărunte. — Prin păduri și pe colinele aride. — în Moldova inferioră (Guebh. mâ- nuse. et Exsic. n. 42 sec. Nym. Consp. 716); Agiud (Burri Exsic.!); în distr. Buzătt la Becen! (Gr. En. 57 et Exsic.!; Kanitz l. c. 247); în Muscel către Dîmbovicidra (X. sylva- ticus W. Kit. Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39); pe lîngă Bu- _445 ___ curescl la Bănăsa (D. Br. Fragm. I. c. 74), Merinani, Buf- tea ; pe lîngă Craiova în Luncă; în Mehedinți la Vîrciorova către Bahna; etc. — Of, Maiu- luniu. A. verticillatus L. S. cil fol ver licitate. — Pe marginea pădurilor, prin tufărișuri. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 63 et Exric.!; Cz. et Sz. I. c. 19) superioră (h.j. Guebh. mânuse.); în Vlașea la Prund (Hoff. Exsie. [nom. A. ama- rus] !). — Qj. Maiu-luniu. Obs. — Nu scifi ce pote fi : A. caapias indicat pe țărmurile Se re- ții Iul către Galați (Edel l. c. 38). 8TREPT0PU8 Michaux. — Streptop. 8. amplexifolius DC. S. cu fol amplexicaule. — Pe lîngă stîncile umede și umbrose din păcftirile subalpine. — în Moldova (Uvularia amplexifolîa L. Cz. Flora XIX, 63 et Exric.!) superioră (h. j. Guebh. mânuse.) Ia schitul Sihla pe lingă pescera S-tel Thcodora. — 9f luliu- August. PARIS L. — Parisetă. P. quadrifolia L. P. cu patru fol. — Prin locurile um- brose din pădurile montane și subalpine. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 64 ct Exric.!; Cz. ct Sz. I. c. 21) supe- riâră (h. j. Guebh. mânuse.) pe lîngă Iași la Repedea (Sz. mânuse.), Nițelea (D. Br. Fragm. I. c. 74), Bîmova și PoenI; pe Cehlăă (Edel l. c. 35), la in-stirea Nemțulul, A- gapia-veche și Sihla; la Brosceni (Burri Exric.!); în m-țil BacăuluT la Slănic, Câmpeni și Palanca; în Prahova la Si- naia (Gr. En. 57 et Exsie.!) către polele Furnice!, a Pctrel- arse și la Predăl; în Muscel pe Sluru; ele.—Maiu-luniu. CONVALLARIA L — Convalarie. C- majalis L. C. de Maiu. — Vulg. Ldcrdmiârd, Mdr- găritdrel, Suflețcle, Clopoțelc, Cerceluși, Florea-turcidul.— 444» Prin pădurile umbrose. — în totă Romănia (Cz. Flora XIX, 63 et Extic.!; Edel l. c. 39; Guebh. mânute.; Cz. et Sz. I. c. 19; Sz. mânute.; D. Br. Fragm. I. c. 74; Hoff. Excurt. 1862, l. c. 31 ; Gr. En. 57). — 9| Maiu. MAJANTHEMUM Wigg. — Maiantcm. M. bi foii am DC. M. cu douf fol. — Vulg. Umbrăviară. Lăcrimițfl. — Prin pădurile uinbrâse din regiunea mon- tană. — în Moldova (Convallaria hifolia L. Cz. Flora XIX, 63 et Extic.!) superioră (Guebh. mânute.) pe lîngă Iași la Hadîmb, Mironesa, Țubana și m-stirea Stavnicu (Sz. mânute.); la m-slirea Agapia! (Gr. Erbor. I. c. 122 ct Ex- tic.!; Gr. En. 57)* m-stirea NGmțuluT, Procov, Sihla și până în regiunile inferiâre ale Câhlăulul (Edel l. c. 36); BroscenI (Burri Extic.!); Caraclăă, Câmpeni, Slănic și Palanca; în Muscel la Nămăescl (D. Br. Fragm. I. c. 74; Gr. En. 57 et Extic.!) și ConțăscI (Gr. Extic.!) ; etc. — 2| Maiu-Iuniu. • POLYGONATUM Tournef. — Poligonal. P. verticillatam AII. P. cu fol verticilafe. — Prin fî- nețele umede și pădurile umbrâse din regiunea montană și subalpină. — în Moldova (Convallaria vcrticillata Cz. Flora XIX, 63 et Extic.!; Cz. et Sz. I. c. 19) centrală și superioră (Guebh. mânute.); în regiunile inferiâre ale C6- hlăulul (Edel l. c. 36), Ia m-stirea Nâmluluî! (Gr. En. 57), Itelul-Pahoniel și Călugărenl; în m-țil Prahovei la Sinaia (Gr. En. 57) către polele Furnicel.— Qj. Maiu-Iuniu. P. vulgare Detf. p, comun. — Vulg. Coda-cocoțulul, Pecetea-Iul-Solomen. — Prin tuferișurl petrose și păduri umbrose. — în Moldova (Convallaria Polygonatum L. Cz. Flora XIX, 63; Edel l. c. 39; Cz. et Sz. I. c. 19; Sz. mânute.; D. Br. Fragm. I. c. 74) totă (Guebh. mânute.); în distr. Ba- cău Ia Caraclău pe Babaghicea ; ele. — Maiu-Iuniu. ___w______ P. latifolium Dexf. p. cᵤ [ₐțₑ — pᵣjₙ p£(jᵤᵣijₑ umbrdse. In totă Moldova {Guebh. manuxc.; Convallaria latifolia Jacq. Cz. Flora XIX, 63 et Exsic!; Edel l. c. 39: Cz. et Sz. I. c. 19); pe lîngă Iași la Dobrovăț, Miron6sa, Hadîmb, VoinescI, Stavnic (Sz. manuxc.) și Nițelea; la Si- naia și Văleni (P. multiflorum Gr. En. 57 [non All.J et Exsic.!); pe lîngă Bucuresci la Bănăsa; la Comana; la Craiova în Luncă; în Gorjifl la Roșia, — MaiU-Iuniu. P. mnltlflorum AU. P. cu flori multe. — Prin pădurile uinbrdse și umede din regiunea montană. — în totă Mol- dova {Guebh. manuxc.; Convallaria multiflora L>. Cz. Flora XIX, 63 et Exsic.l; Cz. et Sz. I. c. 19); pe lîngă Iași la Pi- ciorul-lupulul, Bîrnova!, Rq>edea (Sz. manuxc.), PoenI .și Nițelea; în m-ții N6ințului Ia Agapia-veche; în in-țil Suce- vei ia Broscenî (Burri Exxic.l); etc.—9; Maiii-luniii. Obs. — Se mal citeză; P. pelyaBthenam M. B»eă. în Moldova infe- riori prin p&durile de la Pechea (Guebh. mânute.). RUSCUS L. — Ruse. R. acnleatus L. Ii. ghimpos. — Prin păduri și tuferi- șurl. — La Oitus și Slănic (Sz. manuxc.); în Vlașca la Co- mana spre Făntăna-cu-Nucu; în districtul Mehedinți la Hi- nova, Stînnina (Gr. Exsic.!); în Doljiă între Gîncîova și Bechet {Gr. En. 57). — 1? Martiu-Apriliii. LXXIX. DIOSCOREACEE. TAMUS L. — Tam. T. commnnis L. T. comun. — Vulg. Vițd-nigră, Fluc- rătore, Napil-porcultd-dc-pddure. — Prin păduri și tufe- ri.șurl umbrose. — în Moldova {Edel l. c. 39) pe lîngă Iași la GoronI și TomescI (Sz. manuxc.); în Vlașca la Comana {D. Br. Fragm. I. c. 74); în Muscel către Dîmlioviciora ____u»____ {Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39) și Ia ConțescI (Gr.Exsic.l): în distr. Buzefl la BecenI pe m-tele Cerbu (Gr. Exsic.!); la Câmpina și prin viile de pe lîngă Ploescî; la Turnu-Severin pe ruinile Turnului! (Gr. En. 57). — Martiu-Apriliîi. p. craticus (L.). — în Mehedinți la Vîrciorova către Porțile-de-fer (Borb. 1873, Bâns. 252). LXXX. IRIDACEE. CR0CU8 L. — Șofran. C. banaticQS Hcujf.; C. Heiiffcliantis Hcrbert. Ș. de Banat.— Vulg. Brdndușă, Brăndușa-de-primăvfră.—Prin pășunile din regiunea subalpină și alpină. — în m-țil Mol- dovei (O. vernus Edel l. ₑ. 37 [non AU.] et. Exsic.!); în m-țil BucegI (Fr. 79) pe Furnica; în Muscel pe P6tra-Kra- iulul către comuna Vlădușca (C. velnchensis Kotschy, 65 [non Herbert]); în districtul Mehedinți la CernețI (Exsic.! in herb. Gr.). — Apriliu-luniii. C. reticulatus Stev.; C. variegutus Hoppe. Ș. reticulat. — Prin pășunile uscate de pe coline. — tn Moldova (C. vernus v.floribus albis lineis rubris nntatis Sz. Exsic.!) inferioră (C. minimus Guebh. mantise, [non DC.] el Exsic. n. 41 sec. Nym. Consp. 708); pe lîngă lași la Cârlig, Balcin (C. vernus Sz. mânuse, [non All.J) și Horpaș; la Agiud (Burri Exsic.!); etc. — Februariu-Martiu. C. mtesiacus Kcr. S. auriu.— Pe coline aride. — în Il- fov (Gr. En. 56 et Exsic.!; Kanitz l. c. 246) pe lîngă Bucu- rescl (C. aureus Smith. D. Br. Fragm. I. c. 75 [cxcl. syn.[) dincolo de Bănâsa; în Vlașca la Comana pe valea Gurba- nulul; pe lîngă Craiova către m-stirea Bucovăț (Bcnltner in Griseb. ct Sch. It. 355); în Mehedinți la CernețI (Gr. En. 56 et Exsic.!) și Vîrciorova către Porțile-de-fer (Simk. 602). — Februariu-Martiii. 449 C. iridlflOFUS Heuff.; C. banaticus Gay. /non HeuflL] 8. cu flori de stînjinel. — Prin tufărișuri, |>oenl, pe marginea ledurilor din munți. — La Sinaia pe malul Prahovei (Sch.! in Kanitz l. c. 246).— 2| Septembre-Octombre. GLADIOLLS L. — GIM. 6. imbricatU8 L. G. imbricat. — Vulg. Săccrcle, Să- biuță, Săghuiră, Săgeți. Crin-venit. — Păduri și finețe u- mede, lunci, tuferișurl de pe coline năsipâse. — în Moldova (6r. communis Cz. Flora XIX, 60 [non L.J et Exsic.!; fi- del l. c. 37) centrală și superioră (Gucbh. mânuse.); ]>e lîngă Iași la Repedea (Burri Exsic.!), Picioru-lupulul, Neteda și Gloddsa (G. communis Sz. mânuse.); la BroscenI (Burri Exsic. !); în distr. Bacăft la Năsoescil-particularl și la Pa- lanca ; în Muscel la NemăescI pe Muscelul-Toplițel (G. se- getum D. Br. Fragm. I. c. 1b [non Gawl.J); în Dîmbovița către Puciosa pe valea lalomițcl la Clina-Fcnel; pe lîngă Bucurescl în lunca Colenlinel către Mogoșoia și Buftea (Gr- Exsic.!); la Comana în valea Balotă. — Maiu-luniti. IRIS L. — Iridă. I. hongarica 1F. Kit. 1. de Ungaria.—Pe coline aride. — în Moldova (I. squalens Cz. Flora XIX, 60 [non L.J et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 3; 1. germanica Cz. Flora XIX, 60 [non L.] et Exsic. !; Edel l. c. 39 ; Cz. et Sz. I. c. 4; Sz. mânuse.); pe lîngă Iași pe deluri către CucutenI, DomnescI și Hoisăsclf/. squalens Sz. mânuse, [non L. J?).—%Maiu-luniu. I. variegata L. I. vargată. — Pe coline aride, locuri stîncose, tufărișuri și păduri. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 3) inferioră la Pechea (l.flava Gucbh. Exsic. n. 35 in herb. Paris.!); pe lîngă Iași către Hollioca și RusenI (Sz. mânuse.); Agiud (Burri Exsic.!); în Vlașca la Comana; |>e 29 ____450 lîngă Craiova (Exsic,! in herb. Gr.); în Vîlcea către Lotru pe Forfeca; în Argeș pe Cozia. — 9| Maiu-Iuniu. I. pnmila L. I. pitică. — Pe coline aride.—în Moldova (Cz. Flora XIX, 60 et Exsic.!; Edel l. c. 39, 41 ; Cz. et Sz. I. c. 3) inferioră (I. arenaria Guebh. mânuse, [non IF. Kit.] et Exsic. n. 38 in herb. Paris.!); pe lîngă Iași către Ș&pte- 6menl (Sz. mânuse.); în m-țil Muscelului între Rucâr și Dîm- bovicidra {Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39).—Apriliu-Maiu. I. Reichenbachii Heuff. 1. Iul Reichenbach. — Prin lo- locurile petrose din munți.—La Vîrciorova către Porțile-de- fer (Borb. 1873, Bâns. 255; Simk. 602).—Maiu-luniu. 1. subbarbata Joo. 1. subbarbată. — Prin fînețele u- mede.— în Moldova (I. spuria Auct. hung. [non L.] Cz. et Sz. I. c. 4) prin împrejurimile lașilor (nom. 1. ochroleuca Sz. Exsic.!). — Qj Maiu-luniu. I. Gfildenstfledtiana Lepech. I. Iul Guldensteedt. — Pe colinele de la Pechea (Guebh. mânuse.). — 9|. I. graminea L. 1. graminee. — Prin finețele și pădu- rile de pe coline. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 60 et Exsic.!; Edel l. c. 39, 41; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 3; Sz. mânuse.); la Agiud (Burri Exsic.!); în Muscel pe ddlulMoțoiă (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39).—9j Maiu-luniu. I. Sintenisii Janka. I. Iul Sintenis.— în Moldova (nom. I. spuria Sz. Exsic.!) la Agiud (Burri Exsic.!).— fty luniu. L Pseod-Acorus L. 1. Acor-neadcvfrat. — Vulg. Stin- jînl-galbenl, Lilie-galbfnă. — Prin mlaștini, bălți, pe malul apelor stagnante și lin curggtdre. — în t6tă România (Cz. Flora XIX, 60 et Exsic.!; Edel l. c. 38; Cz. et Sz. I. c. 3; Sz. mânuse.; D. Br. I. c. 75; Gr. En. 56).— 9} luniu-Iuliu. Obs. I.— Se mal cit6ză : I. sqaalens L. la Pechea (Guebh. mânuse.). — I. sanbneina L. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 8). — I. sibirica L. în Moldova {Cz. et Sz. I. c. 3). — 1. fetid issima L. în m-țil Prahovei _____451 către Valea-largă (Hoff. Excurs. 1M53, l. c. 118); acesta din urmă, de sigur, printr’o erore de detenninațiune Obs. 2. — I. germanica A. (Guebh. mânuse.; Gr. En 56) vulg. Stin- jinl, Stînjincl, Crini, Lilie. nu se găscscc de cât cultivat prin grădini. LXXXL AMARYHDACEE. STERNBERGIA W. Kit. — Stcrnbergie. 8. colchiciflora 1F. Kit. S. cu flori de colckică. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 60) pe m-ții calcan de la frunta- ria Transilvaniei (Janka Linn. XXX 608). — 9| Septembrc. NARCISSUS L. - Narcis. N. radii fio FUS Salixb. N. radiat.— Vulg. Zarnacadele, Coprine, Caprine, Flore-de-Narci*. — Prin (inelele din regiunea subalpină. — La Pred61 pe Unjicariii de-asupra schitului și la fruntarie! (Gr. Ejsic.!).— Apriliu-Maiu. N. poetico 8 L. N. poetic. — Prin fîne(ele umede. — în Moldova (Edel l. c. 39) inferioră către Ciglina la con- fluența Seretulul cu Dunărea (Sz. maniate.); se cultivă și prin grădini (Gr. En. 56).— Apriliu-Maiu. Obs.—Nu sciti ce pote fi: N. orientalis indicat către Ciglina apropo de împreunarea Brateșulul cu Prutul (Sz. mânuse.). LEUCOJUM L. — Nivcdă. L. vernum L. N. de primăvară. — Vulg. Ghiocel-bo- gați, Ghiocel-marl, Noduțe, Omtluțc, Cocotei, Lunec. — Prin ftnețele umede de prin păduri. — în m-țil Moldovei (Edel l. c. 37) la Oitus și Palanca (Cz. ct Sz. I. c. 17); în Ilfov (Gr. En. 56) pe lîngă BucurescI (1). Rr. Fragm. I. c. 75). — 9} Martin-Ajiriliu, 4-52 L. restivum L. N. de viră. — Prin fînețele umede. — Pe lîngă Galați (Guebh. mânute.) și Focșani în pădurile Că- pudanulul (Sz. mânuse.). — fty Apriliu-Maiu. GALANTHUS L. — Galanthină. G. nivallS L. G. nivală. — Vulg. Ghiocel, Coconet, Pri- măoMță, Aișor, Clopoțel, Gidrele. — Prin păduri și finețe umede, pănă în regiunea subalpină. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 63 et Exsic.!; h j. Guebh. mânuse.; Edel l. c. 39) pe lîngă Iași (Guebh. Not. 23; D. Br. Fragm. l.c. 75) la Hlincea (Sz. mânuse.); în Ilfov (Gr. En. 56 ct Extic.!) la Bănesa, Merinani, Antonachi și Călugărâsca; la Sinaia pe Furnica; în Mehedinți la Cemețl; etc. — Febr.-Martin. LXXXII. ORCHIDACEE. ORCHIS L. - Orchită. 0. ftlSCa Jacq.; O. pur pur ea Hudt. O. negricidtă. — Vulg. Poroinic, Poranieiu, Gemfnariță. — Prin pădurile umede și umbrdse. — în Moldova (Cz. ct Sz. I. c. 51 el Exsic. [nom. O. palustris]!); pe lîngă Iași la Socola (Burri Exsic.!), Nițelea (D. Br. Fragm. I. c. 74), Țubană și m-stirea Podna (Sz. mamite.): pe lingă BucurescI la Buf- tea (Gr. Exsic.!). — Maiu-luniu. 0. militaris L. O. militară.—Prin fînețele din pădurile regiunel montane. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 72 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 50) superioră (Guebh. mânuse.) la polele Cdhlăulul (Edel l. c. 36); pe lîngă Iași la Hadîmb, Mi- rondsa și Ciocaboca (Sz. mânuse.); în Dîmbovița către Slur- (Jănî; în Muscel la ConțCscI (Gr. Extic.!). — Maifi-Juniu. 0. variegata AU.; O. tridentata Scop. O. oargată.—Vrin fînețele umede. — în totă Moldova (Guebh. mânuse.); in 453 regiunile inferiore ale Cehlăulul (Edel l. c. 36); pe lîngă Iași la Chiperescî, Goroni și Costulenl (Sz. mânuse.); pe lingă BucurescI la Merinani (O. ustulata D. Br. Fraym. I. c. 74 [non LJ). — Maiii-Juniu. 0. ustulata L. O. tfciunosă.— Prin finețe și pășuni pănă în regiunea subalpină. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 72 ct Exric.!; Cz. ct Sz. I. c. 51) superidră (h.j. Guebh. mâ- nute.) pe lîngă Iași la Repedea și Vișan (Sz. mânuse.); la Sinaia către castelul regal și pe Furnica. — luniu. 0. coriophora L. O. puturosă. — Prin finețele umede pănă în regiunea subalpină.—în Moldova (Cz. Flora XIX, 72 et Exric.!; Cz. ct Sz. I. c. 50; O. odoratissima Cz. Flora XIX, 72 [non L.J ct Exsie. !; h. j. Guebh. mânuse.) supe- rioră (Guebh. mânuse.); în distr. Iași pe șgsul Jîjiel și a Pru- tului (Sz. mânuse.); în m-țil Muscelului (D. Br. Fragm. I. c. 75); în Prahova la Văleni (Gr. En. 56 ct Exsie.!) și că- tre Sinaia pe Furnica. — Maiu-Iuniu. 0. globosa L. O. globosă.— Prin pășunile din regiunea subalpină și alpină. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 72 ct AWc.//superidră (Guebh. mânuse.); în regiunile inferiâre ale Cehlăulul (Edell. e. 36); la Brosceni (Burri Exsie.!); în m-țil Muscelului la polele Slurulul (D. Br. I. e. 75); în m-țil Prahovei |>e Furnica și la Predai pe Susaitt.—Maiu-luniu. 0. Morio L. O. bufon. — Vulg. Poroinie. — Prin finețe uscate. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 72 ct Exsie.!; Cz. ct Sz. I. c. 50; Sz. mânuse.) inferiâră (Guebh. mânuse, et Exsie. n. 32 sec. Nym. Consp. 691); în regiunile inferidre ale Cehlăulul (Edel l. c. 36); pe lîngă Iași la Nițelea (D. Br. Fragm. I. c. 74); în Muscel la Conțăscl (Gr. Exsie. I); în Prahova la Câmpina, Văleni (O. ustulata Gr. En. 56 [non L.J et Exsie.!). la Sinaia pe Furnica, și la Pred61; pe lîngă BucurescI la Buftea (Gr. Exsie.!). — Ăpriliu-Maiu. 0. mascula L. O. masculină.— Vulg. Poraniciu.— Prin finețele umede din regiunea montană și subalpină. — în ___454 Moldova (Cz. Flora XIX, 72 ct Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 50) centralii și superioră (h. j. Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la Repedea, Tonicscl și GoronT (Sz. mânuse.); în m-țil Pra- hovei la Sinaia și la Prcde) pe Susaiă; în Muscel la Con- tesei (Gr. Exsic.!); etc. — Malu-luniu. p. speriosa Koch; O. speciosa Host. — Prin finețele din pădurile subalpine. —La Prcdel pe ni-lele Susai0. 0. palustris Jacq. O. dc mlaștini. — Prin finețe mla- șlinose. — în Moldova (O. hircina Cz. Flora XIX, 72 [non SwarfzJ et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 51) superioră (Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași către Cărnicenl (Sz. mânuse.): A- giud (Burri Exsic.!); pe lîngă BucurescI laCotrocenî! (Gr. En. 56), Buftea și CiocăncscI; la Comana; în Argeș la Stol- nici către Vlăscuța (D. Br. Frag. I. c. 74).— Q| Maiu-Iuniu. 0. sambucina L. O. cu miros de soc. — Prin pășunile umede din regiunea subalpină. — în regiunile inferiâre ale Câhlăuluî (Edel l. c. 37); la Preddl. — Maiu-Iuniu. 0. maculata A. O. maculată. — Prin finețele umede din păduri și pănă prin pășunile din regiunea alpină.— în Mol- dova (Cz. Flora XIX, 72 et Exsic.!: Cz. et Sz. I. c. 50; 0. incarnata Cz. Flora XIX, 72 [non L. nec W.J et Exsic.!; h. j. Guebh. manu.se.; 0. sambucina Cz. Flora XIX, 72 [non L./ et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 51) centrală și superioră (Guebh. mânuse.); în regiunile in- teriore ale Cehlăukn (Edel l. c. 37); pe lîngă Iași la Repe- dea (Sz. mânuse.); în m-țil Muscelului Ia polele Slurulul (D. Br. I. c. 75); în m-țil Prahovei pe Furnica și Ia Predai pe Susai ft ; în Dîmbovița pe Brăndușa; etc. —luniu. 0. latifolia />• O. cu fol late. — Prin finețele mlăști- nose. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 72 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 50; O. anqustifolia Cz. ct Sz. I. c. 51 et Ex- sic.!; h. j. Guebh. mânuse.) centrală și superioră (h. j. Guebh. mânuse.); în regiunile inferiâre ale CGhlăuluI (Edel 455 Z. c. 37); pe lîngă las! la Mironesa, HorlescI și Domnescî (Sz. mânuse.); pe Penteleă; la Predel pe Susaiu.—tyMaiu-Iun. 0. incarnata L. O. incarnată.— Prin finețe mlăstinâse. — Pe lîngă Bucuresci la CotrocenI, Peris, Buftea și la Cio- cănescI (Gr. Exsic.!). — Naiu-Iuniu. 0. COrdigCFa Fries.; O. rivalaris Hcu/E; O. cruenta Ro- chel. O. încruntată.—Prin pășunile umede din regiunea al- pină. --în in-liT BucegI pe Furnica și la schitul Pescera de la Ialomița; în Dîmbovița pe Brândușa. —- luniu-luliu. ANACAMPTIS Rich. — Anacaniptidă. A. pyramidalis Rich. J. piramidală. — Prin fînețele și tuferișurile din regiunea montană. -în Moldova (Cz. Flora XIX, 72 et Exsic.!) superioră (h. j. Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la lecfercnî, VoinescI și LuncanI (Sz. mânuse.); în Mus cel la polele Sturuhii (D. Rr. I. c. 74).— Naiii-luliu. GYMNADENÎA R. Br. — Gimnadenie. G. conopsea R. Br. G. conopsee. — Prin finețcle și pă- șunile din regiunea montană, subalpină și alpină.—în Mol- dova (Orchis conopsea L. Cz. Flora XIX, 72 ct Exsic.!;, Cz. et Sz. I. c. 50) centrală și supcriâră (Guebh. manusc.)\ pe lîngă Iași la Pocni (Sz. mânuse.); la Broscenl (Burr% Exsic.!); la m- știrea N^mțulul (Chania Exsic.!; Gr. En. 56); în m-țil Bacăului la Palanca; în m-țil BucegI pe Furnica și la schitul Pescera de la Ialomița; în m-țil Dîmboviței pe Brândușa; în m-țil Muscelului; etc — Sț luniu-luliu. G. odoratissima Rich. G. forte mirositore. — Prin fî- nețele și pășunile din munți. — în regiunile inferidre ale C^hlăulul (Edel l. c. 37) și la m-stirea N6mțulul (Chania Exsic.!; Gr. En. 56); pe lîngă las! la DomnescI și Hulml (Sz. mânuse. ?)• — luniu-luliu. ____456 Q. albida Rich. G. albidă.— Prin pășunile alpine. — în m-țil Bucegi (Fuss l. c. 624). — luniu-August. CffiLOGLOSSUM Hartm. — Cdoglos. C. viride Hartm. C. verde. — Prin pășunile umede din regiunea alpină și subalpină. — în m-țil Moldovei fOrcAu albida Cz. Flora XIX, 72 [nou Scop.] el Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 51; h. j. Guebh. mânuse.); în m-țil Bucegi pe Furnica și la schitul Păscera de la Ialomița; la Predai pe m-tele Su- saiti; etc. — 9| Maiu-luliu. Obs.— Se mal cileză : Satyriam hi re in am L. la Stavnic, Barb&reași Ciurdea (Sz. mânuse.) și tn Ilfov la Cernica (O. hircina Sw. Gr. En. 56). PLATANTHERA Rich. — Plalanteră. P. bifolia Rich. P. cu don# fol. — Prin pădurile um- brose. — în iotă Moldova (Cz. Flora XIX, 72 et Exsic.I; Guebh. mânuse.; Malaxis monophyllos Cz. Flora XIX, 72 [non Sw.] et Exsic.!); pe lîngă Iași la Mironesa și m-stirea Stavnic (Sz. mânuse.); pe lîngă Berlad la Slobozia (D. Br. Fragm. I. c. 75); în regiunile interiore ale tahlăulul (Edel l. c. 36) .și la m-stirea Nămțulul; în m-țil Bacăului la Slănic; în m-țil Prahovei la Sinaia (Gr. En. 56 et Exsic.!) pe Piscu-cănelul; în Dîmbovița între Stunjănl și CetățănI; în m-țil Muscelului la Nămăescl! (P. chlorantha Gr. En. 56 [non Custor.] et Exsic.!); etc.— 2| Alaiu-luniu* NIGR1TELLA Rich. — Nigritelă. N. angliști fol ia Hich. AT. cu fol înguste. — Prin pășu- nile din regiunea alpină. — tn m-țiî Moldovei (Arachnitcs alpina Sz. Exsic.! [non Bmg. nec Hoffm.]); în rn-țil Bu- cegi pe Vîrfu-cu-Doru, Furnica și Obîrșia.—Maiu-Iuliu. 457 OPHRYS L. — Ophriosă. 0. muscifera Huds. O. musciferă.—Prin pădurile mun- ților. — în Moldova superioră (Arachnites musdflora Bmg. Sz. Ejcsic.!; Ophrys myoides Jacq. h.j. Guebh. mânuse.); pe lingă Iași la m-slirea Stavnicu (A. musciflora Sz. mâ- nuse.).— luniu. 0. Ârachnites Reich. O. Arachnitti. — Prin flnețele din munți.—în Moldova (Arachnites fucijloraBmg. Sz. Exsic.!; Ophrys fucijlora Rchb. h.j. Guebh.mânuse.). — luniu. CHAMiBORCHIS Rich. — Cluimeorchită. C. alpina /?. Br.; Ophrys alpina Jacq. C. alpină.—Prin pășunile petrose din regiunea alpină. — în m-țil Bucegi pe valea lalomițel (Fr. 80). — luliu-August. HERMINIUM R. Br. — Erminiu. H. Monorchis R. Br. E. cu bulb solitar. — Prin pășu- nile din regiunea subalpină și alpină. — în Moldova (.1- rachnites Monorchis Hoffm. Cz. Flora XIX, 72 ct Exsic.!) superioră (Ophrys Monorchis L. h.j. Guebh. mânuse.) la lalele Ohlăulul (Arachnites Monorchis Edel l. c. 37); la BroscenI (Burri Exsic.!); la Palanca pe Tărhaușul-mare; în m-țil Dîmboviței pe Brândușa. — Maiu-luliu. EPIPOGIUM Rich. — Epipogiu. E, Gnelini Rich.; E. aphyllum Wahlenb. E. lut Gme- lin. — Părăsit pe lemnele putrede din pădurile umbrose și umede din regiunea subalpină. — La mănăstirea Nemțulul pe muntele Pleșu; în munții Bacăului la apele minerale de la Slănic; etc. — 9ț luliu-August. 458 CEPHALANTHERA Rich. - Cefalanteră. C. pallens Rich. C. palidă. — Prin pădurile din regiu- nea montană.— în Moldova (Epipactis pallens Swartz Cz. FloraXIX, 72 et Exsic.!) superioră (h.j. Guebh. mânuse.); prin regiunile inferiore ale Călăului {Edel l. c. 37); pe lingă lași către schitul Tăriță in via Veisel (Epipactis ochroleuca Sz. mânuse.?); la Sinaia pe Piscu-căneluL—^Maiu-luniu. C. ensifolia Rich. C. cu fol in forma de spadă.— Prin pădurile din regiunea montană. — în Moldova (Epipactis ensifolia Swartz Cz. Flora XIX, 72 et. Exsic.!) superioră (h. j. Guebh. mânuse.); prin regiunile inferidre ale Călău- lui {Edel l. c. 37) și la m-stirea Nemțuluî {Chania Exsic.!; Gr. En. 55); pe lîngă Iași la Nițelea {D. Br. Fragm. I. c. 74), Picioru-lupulul, Bîrnova, Bîrsan și Șanta (Sz. mânuse.); în m-ții Bacăului la Câmpeni; etc.— luniii-luliu. C. rubra Rich. C. roșie. - - Prin pădurile umbrose și u- mede din regiunea montană. — în Moldova {Epipactis ru- bra All. Cz. Flora XIX, 72) superioră(h. j. Guebh.mânuse.); la Petră (Burri Exsic.!); în m-țil Bacăului la Mănăstirea- Casinulul; în Dîmbovița pe Plaiul-Domnese.—luniu-luliu. EPIPACTIS Rich. - F.pipadidă. E. latifolia All. E. cu fol late. — Prin pădurile um- brose și umede de pe coline și din munți. — în Moldova superiâră (Cz. Flora XIX, 72 ct Exsic.!; h.j. Guebh. mâ- nuse.; E. atrorubens Cz. Flora XIX, 72 [non Schult.] et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.); prin regiunile inferidre ale Călăului {Edel l. c. 37) și la m-stirea Agapia; la Broscenî (Burri Exsic.!); pe lîngă Iași la Repedea {D. Br. Fragm. I. c. 74) și Mironâsa (Sz. mânuse.); pe lîngă Bârlad la Slo- bozia.; în m-țil Bacăului la Câmpeni și Mănăstirea-Cașinu- 459 ■**- *^**»-x x. -x '.-X luî; în Muscel la Nămăescî (/A Rr. Fraqm. I. c. 74); în Ar- geș la Pitescî și Dăescî. — 9| !uliu-August. E. atrombeilS Schult.; E. rubightosa Koch. E. negrii- purpurie. — Prin pădurile umede din regiunea montană si subalpină. — Pe lîngă lașî la Voinescl si Slavnic (Sz. mâ- nuse.?); la Pitescl în Zăvoiă; în Muscel Ia NCmăăscl (/A Br. Fragm. I. c. 74). — 9j 1 uniți-luliii. E. palustris Crantz. E. de mlastint. — Prin fînețele rnlăștinose. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 72 ct Exsic.!) superioră (h.j. Guebh. mânuse.); la Hadîmb, Mironăsa și Țubană (Sz. mânuse.); în m-țiî Nemțuhil pe valea m-telul Halînc (E. atrorubens Chania Exsic.! [non Schult.J; Gr- En. 55); etc . —9} luniii-luliii. LI8TERA R. Br. — Listcră. b. ovata R. Rr. L. cu fot ovale. — Prin pădurile si pă- șunile umede din regiunea montană.— în Moldova (Guebh. mânuse.; Epipactis ovata AU. Cz. Flora XIX, 72 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 51); pe lîngă Iași la Hlincea (Sz. mânuse.) și Nițelea; în m-țiî Muscelului (D. Br. Fragm. I. c. 74) la Conțăscî în valea Rîncăciovu (Gr. Exsic.!) ; la Câmpina, Sinaia (Gr. En. 55 ct Exsic.!) și la Predăl pe Susaiă; în Mehedinți Ia Dumbrăvița (Gr. Exsic.!). — Maiu-Iuliu. L. COrdata R. Br. L. cu fot cordate. — Prin pășunile umede din regiunea alpină și subalpină. — în m-țiî Moldo- vei (Epipactis cordata Cz. et Sz. I. c. 51 ?); în m-țiî Pra- hovei la Predai pe Susaiă. — Qj luniu Juliu. NEOTTIA L. — Neoție. N. Nidus A vis Rich. N. cuib-de-pasere.— Vulg. Trinjt, Cuibusor. — Parasită la rădăcina arborilor din pădurile umbrise și umede ale regiunel montane. — în Moldova su- peridră (Epipactis Nidus Avis AU. Cz. ct Sz. I. c. 51 et __460 Exsic.!; Sz. mânuse.; Listera NidusAvis Pers. h.j. Guebh. mânuse.); la P6tră (Burri Exsic.!) și la m-stirea NGmțuluI (Gr. En. 55) pePIeșu; la Mănăstirea-Cașinulul și la Pa- lanca; la Sinaia (Gr. En. 55 et Exsic.!) către pdlele Furni- ce!; în Muscel la Conțăscî (Gr. Exsic.!).— AprUiu-luniv. 8PIRANTHES Rich. — Spirante. S. autumnalis Rich. S. de tomnă. — Prin pășunile u- mede din regiunea subalpină. — în regiunile inferiore ale Cehlăuluî (Ncotfia spiralis Sw. Edel l. c. 37). C0RALL0RRH1ZA Hali. — Coraloriză. C. jnnata R. Br. C. inăscută.—Păduri umbrose din regi- unea montană și subalpină.—în Moldova (Cymbidium Coral- lorrhiza Sz. Exsic.!; C. Ralieri Rich. h.j. Gucbh. mânuse.); la Sinaia pe Piscul-cânelu! și la PredSl.— luniu-August. STURMIA Rchb. — Slurmie. S. Loeselii Rchb. s. hă Lccsel. — Prin pășunile mlașli- n6se.—în regiunile inferiâre ale Cehlăuluî (Malaxis Lawlii Sw. Edel l. c. 37); în calea de la Sinaia la Ermit (Liparis lAVselii Rich. Gr. Excurs. I. c. 340; Gr. En. 56)? Obs.—Se mat citâză : Malaxis pal ad o sa Sw. (cum f) la Sinaia către Ermit (Gr. Exc. I. c. 340 et En. 56; Liparis vtrna Gr. Monit. off. I. c.). CYPRIPEDIUM L. — Cipripediă. C. Calceolns L. C. comun. — Vulg. Papuc, Papucul- Dâmnel, Blăbornic. — Prin pădurile umbrdse. — în Mol- dova superidră f Gucbh. mânuse.); către Vasluî (Cz. et Sz. I. c. 51 et Exsic.!); pe lîngă laș! la Șanta, Scînteia, VoinescI, Luncanî și HorlescI, comun (Sz. mânuse.).—Qj. Maiu-Iunit 4gt LXXXIII. HYUR0CHAR1DACEE. HYDROCHAR18 L. - Idrocharidă. H. Morsus ranae L. I. broscelor.— Vulg, Iarba-brâsce- lor, Muțcatul-broscelor. — Plutitore în apele stagnante și lin curgfitore. — în Moldova superiâră (Sz. Exric. 1; h. j. Guebh. mânuse.) pe lîngă Iași la CristescI și Vladnic (Sz. mânuse.); la Galați; pe lîngă BucurescI în Colentina! (Gr. En. 56 et Exsic.!) la FerCstrăă și CăldărușanI; la Comana în Călniscea (D. Br. Fragm. I. c. 75).— 9f luliu-August. 8TRATI0TE8 L. — Slraliote. 8. aloides L. S. aloid. — Prin apele stagnante și lin curgfitâre. — In Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Exric.!; h.j. Guebh. mânuse.) pe lîngă lacul Brateș (Edel l. c. 38). LXXXIV. JUNCAGINACEE. TRIGLOCHIN L. - Triglochin. T. palustre L. T. de mlaștini.— Prin ftnețe mlăștinose. — In Moldova (h.j. Guebh. mânuse.) pe lîngă Brateș (E- del l. c. 38); în distr. Iași la Cotu-luI-Ivan și SucușănI (Sz. mânuse.); Agiud (Burri Exsic.!); la Sinaia pe lîngă Isvor (Gr. En. 55 et Exsic.!: Kanitz l. c. 245).—9| luniu-August. LXXXV. POTAMOGETANACEE. POTAMOGETON L. — Potamogeton. P. natans L. P. notai or. — Vulg. Kotiit&re, B rotea- riță. — Prin apele stagnante și lin curgglâre. — Pe lîngă 462____ Iași în lazul-Chirițel și Vladnic (Sz. mânuse.); în distr. Ba- căă la Brătila; la Agiud (Burri Exsic.!); între PitescI și Curtea-de-Argeș (Gr. Exsic.!); la Strghaia (Alisma natans Gr. En. 54 [non L.] et Exsic. !). — luliu-August. P. lucens L. P. lucitoriu. — Prin ape stagnante și lin curggtore. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 61 et Exsic.!) superioră (h. j. Guebh. mânuse.) pe lîngă Iași la CristescI în Vladnic (Sz. mânuse.); pe lîngă Bucuresci la FertsIrfiQ în Colentina (D. Br. Fragm. I. c. 75; Gr. En. 55); în Vlașca la Comana în Călniscea. — luliu-August. P. perfoliatus L. P. perfaliat. — în ape stagnante și curgătâre.— Pe lîngă Iași la PrisăcanI în Prut (Sz. mânuse.). P. crispus L. P. creț. — Prin ape stagnante și lin cur- ggtâre. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 61 et Exsic.!) supe- rioră (h. j. Guebh. mânuse.) la CristescI în Vladnic (Sz. mânuse.); în distr. Bacâîî la VerșgscI; la Galați; în Vlașca la Comana; pe lîngă Bucuresci la CotrocenI și Ferăstrtă (Gr. En. 55). — luliu-August. P. pnsillus L. P. mititel. — Prin ape stagnante și lin curgfitore. — în Moldova (Sz. mânuse.) Ia Galați (Guebh. mânuse.) și la Balta-sărată (Gr. En. 55).—luliu-August. P. pectinatus L. P. pectinat. — Prin ape stagnante și curggtdre. — în Moldova (Sz. mânuse.; P. setaceus Sz. [non L.J Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.) pe lîngă Iași către Larga (P. setaceus Sz. mânuse.). — luliu-August. Obs. — Se mal ciUză : P. fluitans Both. în Moldova fSz. mânuse.). — P. conpreasuB L. în Moldova (Sg. mânuse.). ZANICHELLIA L. — Zanichelie. Z. palnstris L. Z. de mlaștini. — în ape stagnante și curgătore. — în Moldova (Potamogeton gramineiis Cz. Flora XIX, 61 [non L. J et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.) forte comun (Sz. mânuse.): pe lîngă brăila în Balta-sarată (Gr. En. 55).— 2|. luliu-Scptcmbre. RUPPIA L. — Rupie. R. rostellata Koch. R. rostelată. — în apele stagnante și sărate.—La Balta-sarată (Gr. En. 35).— August-Oct. LXXXVI. LEMNACEE. LEMNA L. - Lemnă. L. trisulca Lin. L. trilobată.—Submersă în apele stag- nante și lin curggtâre. — în t6tă Moldova (Sz. mânuse.); în Ilfov (Gr. En. 55) la Ferăstrâă în Colenlina; la Comana în Călniscea (D. Br. Fragm. I. c. 73). — Q Apriliu-Maiu. L. polyrrhiza Lin. L. poliriză. — Vulg. Lintiță, Lin- Ica-brâscel, LintesMbatică, Sdrty*. — Plutitore pe apele stagnante. — în tâtă Moldova (Sz. mânuse.); pe lîngă Bu- curescI la FerăstrăQ pe malul Colentinel.—Q Apriliu-Maiu. L. minor Lin. L. mică. — Plutitâre pe apele stagnante. —In t6tă România (Sz. man.; Gr. En. 55).— Q Apr.-Maiu. L. gibba Lin. L. gibosă. — Pe apele stagnante.—în t6tâ România (Sz. mânuse.; Guebh. mânuse.; Gr. En. 55). — O Apriliu-Maiu. LXXXVIL ARACEE. ARUM L. — Aran. A. maculatum L. 4. maculat. — Vulg. Rodu-pămentulut, Ungur incă, Cocoțâică, Barha-lui-Aron. M&rccț, Piciorul- vițeluluL—Prin pădurile umbrose și umede de la câmpie și din munți.— In Moldova (Edel l. c. 39) centrală și superiâră 464 • W (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 420 sec. Nym. Consp. 755) ; pe lîngă Iași (Sz. mânuse.) la Bîmova; de la Iași pănă la Galați forte comună, către nordul Iașilor și pe lîngă Roman și Bacăă rară (Cz. et Sz. I. c. 1); la Agiud (Burri Exsic.!); pe lîngă Bârlad Ia Slobozia (D. Br. Fragm. I. c. 73); la m-stirea Agapia (Gr. Erbor. I. c. 120); la Sinaia în Valea- Cășăriel; la Vîrciorova către Porțile-de-fer (Borb. Fior. Kdzl. IX, 362) și către Bahna. — Apriliu-Maiu. A. orientale M. Bieb. 4. oriental. — Prin pădurile um- brâse și umede.—în Ilfov fA. maculatum Gr. En. 55 (non L.] et Exsic.!) pe lîngă BucurescI (.1. maculatum Leve. in Demid. Voy. II, 156) la Bănesa (A. maculatum D. Br. Fragm. I. c. 73) și Buftea; etc. — 2| Apriliu-Maiu. CALLA L. — Cală. C. palustris L. C. de. mlaștini. — Vulg. Câda-smeuliit. — Prin mlaștini. — în Moldova (Sz. Exsic.!) prin împre- jurimile lașilor (Guebh. Not. 23); pe lîngă BucurescI la Bă- n6sa pe malul Colentinel (Gr. En. 55) — 2| luliu-August. LXXXVIIL TYPHACEE. TYPHA L. — Papură. T. latifolia L. 1\ eu fol late. — Vulg. Papură, Șovar. —Prin ape stagnante și curgetore.— în tâtă Romănia (Cz. Flora XIX, 73 ct Exsic.!; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 54; Sz. mânuse.; D. Br. I. c. 73; Gr. En. 55).—2| luliu-Aug. T. angustifolia L. P. cu foi înguste. — Prin ape stag- nante și lin curgătore.—în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 73 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. l.c. 54; Sz. mânuse.); în distr. Bacăă la VerșescI și Caraclăii; în Prahova țGr. En. 55) la Băicoiă; la Comana. — 2} luliu-August. 466 T. minima Hoppe. P. mititică. — Prin ape stagnante și lin curgă tore. — în Moldova centrală (Guebh. mânuse.); la ConțăscI pe malul Argeșălululf Gr. Exsic.!).—Apr.-Maiu. SPARGANIUM L. — Sparganiu. 8. ramosnm Huds. S. ramificat. — Vulg. Buzdugan, Capu-arici/dul. — Pe malurile apelor, prin bălți, pe lîngă pîrăie. — în Moldova (Sz. mânuse.) centrală (Guebh. mâ- nuse.); pe lîngă Iași Ia Nițelea ; în distr. Bacăă la VerșăscI ; la Agiud (Burri Exsic.!); pe lingă Bucuresci la Bănăsa pe malul Colentinel, Periș; etc. — Of luliu-August. Obs. — Se mal cităză : S. simplex Huds. în tdtă Moidova (Sf. ma- nusc.). — S. natans L. In t6t& Moldova (St. mânuse.). LXXXIX. JUNCACEE. JTNCUS L — June. J. effUSUS L. J. răspândit. — Vulg. Pipirig, Rugină, larba-mlastinei,’ Spet/ză, Simsd. — Prin mlaștini Jși locuri umede. — în Moldova (Sz. mânuse,, Scirpus palustris Ș. major Cz. Flora XIX, 73 [nou Bmg.] et Exsic.!); în m-țil Bacăului la Câmpeni, la Tîrgu-Ocnel pe Măgura-Ocnel și la Slănic (Z). Br. Fragm. I. c. 73); pe lîngă Bucuresci la Periș (Gr. Exsic.!; Kanitz l. c. 250); Ia Sinaia în valea Peleșulul (Gr. En. 58 et Exsic.!). — luniu-luliu. J. CODglomeratus L. J.conglomerat.—Prin mlaștini și lo- curiumede.—întotăMoldo va(Sz. mânuse.).—^Alaiu-luniu J. glaucus L. J. albăstriu.—Prin mlaștini, locuri umede. — în tdtă Moldova (Sz. mânuse, et Exsic.!; Guebh. mâ- nuse.); în m-ții Bacăului la Câmpeni în pîrăul de la baia de păcură ; în Rîmnicu-sărat la Caiata; în Ilfov la Buftea, Cri- vina (Gr. En. 58 et Exsic.!), Periș și Bucuresci; în Argeș 30 466 la DăescI; la Câmpulung (J. arcticus Gr. En. 58 [non Willd.] et Exsic.!). — 2|, luniu-August. J. Jacquinl L. J. Iul Jaequin. — Prin locurile umede din regiunea alpină. — tn m-țil Moldovei (Sz. Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.); în m-țil Bucegi. — 2|. luniu-luliu. J. trigluiifi L. J. cu trei glume. — Prin locurile uligi- n6se și spongidse din regiunea alpină. — tn m-țil Bucegi în valea lalomițel (Fr. 76), la schitul Pescera, pe Obîr- șie; etc. — luliu-August. J, lamprocarpuâ Ehrh. J. ludtoriu. — Prin mlaștini, bălți, locuri umede, pe lîngă pîrăie și rîurl. — Pe lîngă Iași la Nițelea (D. Br. Fragm. I. c. 73), Mironâsa și Hadîmb (Sz. mânuse.); la Nămțfl, ComănescI (Sz. mânuse.) și Câm- peni; la Agiud (Burri Exsic.); la Curtea-de-Argeș în Va- lea-Hotel (Gr. Exsic. !); etc. — luliu-August. J. aCUtiflorUB Ehrh.; J. sylvaticus lieichard. J. acuti- fior. — Prin bălți, locuri mlăștinâse, pe malurile pîrăilor și a rîurilor. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 73 et Exsic.; h. j. Guebh. mânuse.) pe malurile Seretulul către Șcheia și a Moldovei din jos de Roman, iar în sus către DelenI (Sz. mâ- nuse.) ; Ia Sinaia (J. obtusiflorus Gr. En. 58 [non Ehrh.] et Exsic. 1); în m-țil m-stirilor Cozia, Bistrița, Tismana (Hoff. mânuse.) și Horez (Gr. Exsic.!). — 2|. luliu-August. J. Rochelianus R. et S.; J. sylvaticus var. multiflorus Rochel; J. sylvaticus 7. Rochelianus [R. et S.J Heuff.; J. brevirostris Nees. J. Iul Rochel. — Prin finețele mlăștinâse din munți. — Pe lîngă m-stirea NSmțuluI; în m-țil Bacău- lui la Mănăstirea-Cașinulul; la Curtea-de-Argeș în Valea- Hotel (Gr. Exsic.!). — Q|. luliu-August. J. atratus Krocker. J. negru.—Prin bălți, mlaștini și lo- curi umede.—Pe lîngă Bucuresci la Periș.—1 uliii-August. J. squaiTOSas L. J. aspru. — Prin mlaștini și finețe u- mede. — tn Moldova (Sz. mânuse.) pe lîngă Galați (Guebh. 467 mânuse.); ta Ilfov (J. tenuis Gr. En. 58 [non Willd.] et Exsic. !); etc. — 9J. luliu-August. J. eompressns Jacq. J. lățit. — Prin mlaștini și pășuni umede și nfisipdse. — în totă Moldova (J. bulbosus L. Cz. Flora XIX, 73 et Exsic. I: Guebh. mânuse, et Exsic. n. 416 sec. Nym. Consp. 748; Sz. mânuse.; J. obtusiflorus Cz. Flora XIX, 73 [non Ehrh.] et Exsic.!; h. j. Guebh. mâ- nuse.; Sz. mânuse.; J.jiUformis Cz. Flora XIX, 73 [non L.] et Exsic. !; h. j. Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.; J. supi- nus Sz. /nan Macnch.] Exsic.!); în distr. Bacăă la Salina de la Tîrgu-Ocneî și la Caraclăă pe Slatina; pe lîngă Bucu- rescI la Bănăsa pe malul Colentinel (Gr. En. 58 et Exsic.!) și la Periș; în Vlașca la Comana. — luliu-August. J. bufonius L. J. broscesc. — Prin locuri năsipâse u* mede și inundate, pe matca rîurilor. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 73; Sz. mânuse.) pe lîngă Iași la Ciric (F./ sec. Kanitz l. c. 250); pe malurile Seretulul (Guebh. mânuse.); în m-țil Bacăului la Slănic, Mănăstirea-Cașinulul și Comă- nescl; la Agiud (Burri Exsic.!) : în Argeș pe m-țil Urzica și Cozia; la m-slirea Horez; în Mehedinți la Dumbrăvița pe dGlul lorgutova (Gr. Exsic.!); etc.— Q luliu-August. Oba — Se mal ciUză : J. trifidus L. în Moldova (Sz. mânuse.). — J. teiageia Ehrh. în Moldova (Sz. manuic.).- J. uliginosas Rchb. la apele minerale de la SlAnic (Sz. mânuse.). LUZULA DC. — Luztdă. L. pilosa Willd. L. pfirâsă. — Prin păduri. — în Mol- dova (Cz. Flora XIX, 73 et Exsic.!; L. intermedia Cz Flora XIX, 73 [non Bmg.] et Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.) centraia (L. vernalis DC. Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.); pe lîngă Iași la m-stirea Stavnicu (Sz. mânuse.); la m-stirea Nămțulul (Gr. En. 58); în Muscel la Conț&scl în Valea- Rîncăciovu (Gr. Exsic.!) ; etc. — 2} Apriliu-Hlaiu. 44)8 L. Forsteri DC. L. Iul Forster.— Prin pădurile din re- giunea montană și subalpină. — La Vîrciorova către Por- țile-de-fer! (Simk. 605).— Maiu-luniu. L. maxima DC. L. mare. — Vulg. Horștl. — Prin pă- durile din regiunea subalpină. — In Moldova centrală și superidră (Guebh. mânuse.) prin m-țil Bacauluî la Palanca; în m-țil Buzeulul (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 117); în m-țil BucegI la schitul Pescera de la Ialomița. — Maiu-luniu. L. albida DC. L. albiciosd. — Prin pădurile umbrdse din regiunea montană și subalpină. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 73 et Exsic.!; L. nemorosa Cz. Flora XIX, 73 [non Bmg.] et Exsic.!; Sz. mânuse.; L. maxima Cz. Flora XIX, 73 [nan DC.] et Exsic.!; Sz. mânuse.) centrală și su- peridră (Guebh. mânuse.); pe lingă lași la Hadîmb și Miro- ndsa (L. nivea Sz. mânuse, [non DC.J) ; în m-țil Bacăului la Comănescî (Sz. mânuse.), Palanca, Măgura-Ocnel și Slă- nic; la Agiud (Burri Exsic.!) ; către pdlele Cdhlăulul; în m-țil Prahovei la Sinaia (L. albida 0. cuprina Gr. En. 58 [non Rochel] cl Exsic.!; L. sylvatica Gr. En. 58 [non Gaud.J) către pdlele Bucegilor; în Muscel (D. Br. Fragm. I. c. 73) pe Ddlu-Moțoiă (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39), la Câmpulung și Stîlpenl (L. nivea Gr. En. 58 [non DC.] ct Exsic.!); în m-țil m-stirilor Bistrița (Gr. Exsic.!), Cozia și Tismana (Hoff. mânuse.); în Mehedinți la Vîrciorova pe va- lea Bahnei și a Cerovățulul; etc. — ‘4 lunih-luliti. 0. rubella Hoppe; L. albida p. cuprina Hochei.— în re- giunea subalpină.—Câhlăă; Palanca; PenteleO; în BucegI la schitul Pescera de la Ialomița! (L. al pi gena Schur An. 681). L. Campestris DC. L. campestră. — Vulg. Alalaiid-cu- culul. — Prin pășunile și pădurile din munți. — Pe lîngă Iași către Rădiu-Aldeî (Sz. mânuse.); în m-țil Buzeulul pe Penteleă; în Prahova la Câmpina (Gr. En. 58 et Exsic.), Predăl și în BucegI pe Vîrfu-cu-Doru (L. spicata Gr. Eu. 58 [non DC.] et Exsic.!), la Pirău-Babelor și pe Babe; în Muscel la Conțăscî (Gr. Exsic.!). — 2(, Apriliu-luniu. 4G9 L. mul ti flora Lej.- L. multiflorii. — în pădurea de Ia m-stirea Adain (Guebh. mânuse.). — Maiu-Iuniu. L. spicata DC. L. spicată. — Prin pășunile din regiu- nea alpină. — în m-țil Bucegi pe valea lalomițel! (Fr. 76); în Argeș pe m-tele Cozia. — luniu-August. Obs. — Se mal cit6ză : L. nivea DC. în pădurile din Moldova cen- trală și superioră (Guebh. manuncj. XC. CYPERACEE. CYPERUS L. — Cyper. C. flavescens L. C. gălbiu. — Vulg. Căprișor. — Prin locuri umede și mlăștinose, pe malurile apelor. — în Mol- dova (Sz. mânuse.) ; la Curtea-de-Argeș în Valea-Hotel (Gr. Exsic.!). — Q August. C. fllSCUS L. C. negricios. — Prin locurile umede și i- nundate, mlaștini, pe lîngă pîrăie, pe malurile apelor. — în Moldova (Sz. mânuse.) pe malul Seretulul (Guebh. mânuse.); în distr. Bacăă la Caraclăă ; Ia Agiud (Burri Exsic.!); în Dîmbovița la GherganI (Gr. En. 59 et Exsic.!; Kanitz l. c. 250); etc. — Q luliu-Septembre. p. virescens (Hoffm.). — Pe lîngă Bucurescî Ia Bănăsa pe malul Colentinel (Gr. En. 59 et Exsic.!; Kanitz l. c. 250). C. glaber L.; C. patulus Kit. C. glabru. — Pe malu- rile năsipdse ale torentelor, rîurilor și a fluviilor.—în distric- tul Vîlcei la Bălcescî. — August-Septembre. C. Monti L. C. lut Monti. — Prin locuri mlăștinâse, pe malul apelor. — în Vlașca la Comana spre Grădiștea; pe lîngă Bucurescî la Băngsa pe malul Colentinel (Gr. En. 59 et Exsic.!; Kanitz l. c. 250). -- luliu-August. C. glomeratns L. C. glomerat. — Pe malurile apelor. — La Galați pe malurile Dunărei (C. australie Schrad. Guebh. 470 mânute.), Seratului (Guebh. Not. 15) și a Prutului (C. panno- nicut Sz. mânute. [non Jacq.]?); Agiud (Burri Exnc.!); pe Ungă Bucurescl la Bănăsa pe malul Colentinel sub Villa-Bi- bescu (Gr. En. 59 ct Extic.!; Kanitz l. c. 250).—hd.-Aug. 8CHOU8 L. — Schen. 8. nigricans L. S. negriciot. — Vulg. Bumburet, Bum- bușor. — Prin fînețele rnlăștinose. — în t6tă Moldova (Sz. mânute.). — Maiu-Iuliii. 8. ferrugineus L. S. feruginot — Finețe mlăștinâse.— în m-țl la PrisecanI, Negrulăsă și RăpciunI (Sz. mânute.). RHYNCR08P0RA Vahl. — Rincosporă. R. alba Vahl. R. albă.—Pășuni mlăștindse din munți.— La GrozăscI și Palanca (Schcenut albut L. Sz. mânute.). HELE0CHARI8 R. Br. — Eteocharidă. H. palustris R. Br. E. de mlaftinl.—Vulg. Pipiriguț.— Prin mlaștini, bălți, pe malurile lacurilor și a rîurilor. — în t6tă Moldova (Guebh. mânute.; D. Br. Fragm. I. c. 72; Scirput paluttrit L. Cz. Flora XIX, 72 et Extic.!; Cz. et Sz. I. c. 54; Sz. mânute.; S. paluttrit Ș. minor Cz. Flora XIX, 73 /non Bmg.] et Extic.!; Sz. mânute.; S. ovatut Cz. et Sz. I. c. 54 /non Roth] et Extic.!; S. acicularit Cz. Flora XIX, 72 [non L.] et Extic.!; Sz. mânute.; S.Jiuitant Cz. et Sz. I. c. 54 [non L.] et Extic.!; Sz. mânute.); în districtul Bacăă la VerșăscI și Caraclăă; la Agiud (Burri Extic.!) ; în districtul Buzeă la BecenI (Gr. Extic.!): în Ilfov la Gulia, TărtășfiscI, Buftea, Crivina, GherganI (Gr. En. 59 et Extic.!; Kanitz l. c. 250) și Merinani; etc. — luniă-Septembre. J71 8CIRPU8 L. — Scirp. S. lacustri» L. S. df lacuri. — Vulg. Pipirig. — Prin apele stagnante și lin curggtâre. — în t6tă Moldova (Gucbh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. <54 et Exsic.!; S. palustris var. major Cz. Flora XIX, 73 [non Bmg.] et Exsic.!); în distr. BacăQ la VerșSscI; la Agiud (Burri Exsic.!); pe lîngă Bu- curescl (Gr. En. 59 et Exsic.!) în Dudescî și la Buftea; în Vlașca la Comana; pe lîngă Craiova la Teiș; în Mehedinți la Șchelea-Cladoveî; ele. — luniu-luliu. S. triqueter L. S. triquetru. — Prin apele stagnante și lin curggtore. — în t6tă Moldova (Guebh. mânuse.). S. Holoschenus L. S. globulos. — Prin fînețele umede și nfisipâse, pe malul apelor. — în t6tă Moldova (Cz. et Sz. I. c. 54; Sz. mânuse.). 8. maritimus L. S. maritim. — Prin mlaștini și ftnețe umede, pe malul apelor. — în Moldova (S. triqueter Cz. Flora XIX, 73 [non L.] et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 54; Sz. mânuse.) pe lîngă Galați pe malurile Brateșulul, Prutului (Sz. mânuse.) și a Seretulul (Gucbh. mânuse.); în distr. Ba- căă la Caraclăă pe Slatina; îh distr. Buzefl la BecenI (S. Tabcmoemontani Gr. En. 59 [non Gmel.] et Exsic.!; Ka- nitz l. c. 251; S. Pollichii Gr. En. 59 [non Godr.] et Exsic.!); la Bucurescl (S. radicans Gr. En. 59 [non Schrad.] et Exsic.!; S. triqueter Gr. En. 59 [non L.] et Exsic.!) în Cismegiă și Dudescl; în Vlașca la Comana; pe lîngă Craiova în pădurea Br&rta; în Mehedinți pe malul Dunărei către Șchelea-Cladoveî; etc.—luniu-August. 8. sylvaticns L. S. de pădure. — Prin fînețele umede și pe lîngă pîrăile din pădurile mal cu s6mă din regiunea munților. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 73 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 54; Sz. mânuse.) centrală (Guebh. mânuse.); in distr. Bacăti la Caraclăă către pădurea Veverița; la Agiud 472 (Burri Exsic.!); pe lîn^ă BucurescI la Chitila și Periș în lunca Cocioc (Gr. Exsic.!); în Muscel (Gr. En. 59 et Ex- sic.!); la PredGI. — 2|, luniu-Iuliu. 8. Micbelianus L. S. Michelian. — Prin locurile umede și pe malurile apeler.— La Tumu-Severin frequent (Janka sec. Kanitz l. c. 251). — Q luliu-August. Obs.—Se mal citezi : S. cfespitosus L. în Moldova (Sz. mânuse.).— S. Itaothrien Ehrh. In Moldova (Sz. mânuse.).—S. setaeeis L. în Mol- dova (Sz. mânuse.).—S. sopinos L. în Moldova (Sz. mânuse.).—S. ra- dicans Schk. la Ciiul pe malul Trotușulul și la Petri pe malul Bistriței (Sz. mânuse.). — S. Caricis Rets. în Moldova (Sz. mânuse.). ERIOPHORUM L. — Erwfor. E. latifolium Hoppe. E. cu fol late. — Vulg. Lânarița, Bumb acar iță, Bumbac-de-câmp. — Prin fînețele umede și mlăștinâse din munți. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 73 et Exsic.!; Sz. mânuse.; E. alpinum Cz. Flora XIX, 73 [non L.]\et Exsic.!) superidră (E.polystachium h.j. Guebh. mânuse, [non Leers.J). — 2j. Apriliu-Maiu. E. angustifolium Roth. E. cu fol ânguste. — Prin mla- știni și finețe umede din munți, pănă în regiunea alpină.— In Moldova (Cz. Flora XIX, 73; Sz. mânuse.); în m-țiî Nămțulul spre Sihla (Gr. Erbor. I. c. 120); fa Sinaia spre Isvor (Gr. En. 59); in m-țiî Buzăului pe PenteleQ. — Apriliu-Maiu. Obs.— Se mal cit6ză : E. gracile Koch la Brateș (Sz. manwe.). — E. vaginatua L. pe lingi Botoșani la m-stirea Gaflon (Sz. mânuse.). CAREX L. — Carice. C. pulicaris L. C. puricos.—Prin finețe și pășuni ude.— In Moldova (Sz. mânuse ); în districtul BuzeA pe valea Slă- niculul (C. arenaria Gr. En. 59 [non L.J et Exsic.!); etc. — Maiu-Juniu. 473 C. capltata L. C. capitai.—Prin ftnețele mlaștinâse din regiunea alpină.—în munții despre fruntaria Transilvaniei (Psyllophora capitala Schur En. 697).— luniu-August. C. disticha Huds. C. distic. — Prin ftnețele umede și mlăștinâse. — La Iași pe șăsul Bahluiulul (C. intermedia Good. Sz. mânuse.). — 2|. Maiu-Iuniu. C. Tulpina L. C. vulpilor. — Vulg. Rogoz, R&goz. — Prin finețe mlăștinâse, locuri umede, pe lîngă ape.—în tâtă Moldova (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 428 sec. Nym. Consp. 781; C. brizoides Cz. Flora XIX, 73 [non L.] et Exsic.!); pe lîngă Iași la UnghenI (Sz. mânuse.); în distr. Bacătt la VerșăscI și Caraclâti; pe lîngă BucurescI la Bănăsa (D. Br. Fragm. I. c. 73) și DudescI; pe lîngă Craiova In Luncă și Ia Brăsta; etc. — Matâ-Juniu. C. muricata L. C. muricat. — Prin păduri și fînețe u- mede. — în tâtă Moldova (Sz. mânuse.); în m-țil Bacăului la Câmpeni; în Bucegî la schitul Pescera de la Ialomița; pe lîngă BucurescI la Bănăsa, Ferăstrău și Chitila (D. Br. Fragm. I. c. 73; C. disticha Gr. En. 59 [non Huds.] et Exsic.!; C. intermedia Kanitz l. c. 251 [non Good.]); în Vlașca la Comana; între PitescI și Câmpulung către Stîl- penl (C. teretiuscula Gr. En. 59 [non Good.] et Exsic.!) la Câmpulung către pâlele m-telul LerescI în valea Rîu-Tîrgu- lul (C. divulsa Hoff. Excurs. 1862, l. c. 31 [non Good.] et Exsic.!; Gr. En. 59 et Exsic.!). — Maiu-luniu. C. paradoxa Willd. C. paradoxal. — Prin finețe mlă- știnâse. — în Moldova (C. teretiuscula Sz. [non Good.] Ex- sic.!; h.j. Guebh. mânuse.). — Afaiu-luniH. C. Schreberi Schrank. C. Iul Schreber. — Prin finețe uscate și pășuni năsipâse, pe lîngă drumuri. — în tâtă Mol- dova (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 430 sec. Nym. Consp. 779; Sz. mânuse.; C. montana Cz. Flora XIX, 73 [non L.] et Exsic.! [nom. C. collina]; C. collina Sz. mânuse, [non 474 Willd.]; C. ca pili ari 8 Cz. Flora XIX, 73 /non L.] et Exsie. !; h. j. Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la Nițelea (C. obdsa D. Br. Fragm. I. c. 72 /non AII./); la Agiud (Burri Exsie.!); în Ilfov la FundenI, Mărcuța. Tărlășăscî și Guliea (Gr. Exsie.!); pe lîngă Craiova în Luncă.—Maiu-Iuniu. C. brizoides L. C. brizoid, — Prin pădurile umede și umbrose. — în Moldova centrală (Guebh. mânuse.) spre Prut la Solonețî (Sz. mânuse. ?). C. remota L. C. spația*. — Prin locurile umede, bălțile, lacurile și pîrăile din pădurile umbrose. — în Moldova (C. pauci flora Cz. Flora XIX, 73 /non Lightf./ et Exsie. !: Sz. mânuse.) pe lîngă Iași către Bordea la filodosa (Sz. mâ- nuse.); la Mănăstirea-Casinulul în Lacul-verde; la Sinaia în valea Peleșulul (Gr. En. 59 et Exsie.!). — Maiu-luliu. C. leporina L. C. iepuresc. — Prin finețele și pășunile umede, pănă în regidnea alpină.—în totă Moldova (C. ovalis Good. Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.; C. dioica Cz. Flora XIX, 73 /non L./ et Exsie.!; h. j. Guebh. mânuse.; Sz. mâ- nuse.); în m-țil de la PredGI. — luniu-luliu. C. stellalata Good.; C. cchinata Murr. C. stelat.—Prin ft- nețele umede.—în totă Moldova (Guebh. mânuse.; Sz. man.). (!. acuta L. C. ascuțit. — Prin bălți, locuri mlăștinose, pe lîngă ape. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 73; Sz. mâ- nuse.; C. rivularis Cz. Flora XIX, 75 [non Sehkh.J et Exsie.!; h. j. Guebh. mânuse.; C. stricta Sz. manu.se. et Exsie.!; h. j. Guebh. mânuse.); în Gorjiă la Roșia pe malul Tismanel; etc. — Maiu. C. atrata L. C. negricios. — Prin locurile stîncose și petrose din regiunea alpină.—în m-țil Moldovei (Cz. Flora XIX, 73 et Exsie.!; h. j. Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.). — Ol luniu-August. C. Jimosa L. C. de mii. — Prin locuri mlăștinâse. — în Moldova centrală (Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.). 475 C. montana L. C. de munte.—Finețe și păduri umbrise din munți. — La Agiud (Burri Exsic.!). — Maiu-Auq. C. pnecox Jacq. C. precoce. — Prin fînețele și pe coli- nele uscate, pe lîngă drumuri. — în totă Moldova (Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.); în Prahova la Câinpina (C. Daval- liana Gr. En. 59 [non Sm.J et Exsic.!); în Muscel la Con- țăscl (Gr. Exsic.!); pe lîngă Craiova la Bucovăț pe malul Jiului; etc. — Q| Martin-Apriliu. C. digitala L. C. digitat. — Prin păduri umbrose.—In I6lă Moldova (Sz. mânuse, et Exsic.l; C. pracox Cz. Flora XIX, 73 [non Jacq.] et Exsic.'): la Agiud (Burri Ex- sic.!); etc. — Apriliu-Maiu. C. alba Scop. C. alb.—Prin pădurile din regiunea mon- tană și subalpină. — In Moldova superiâră (Sz. Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.) la DărmănescI, Asăă și Palanca (Sz. mânuse.); în m-țil Prahovei pe lîngă m-stirea Cheia {Hoff. Excurs. 1863, l. c. 418). — Apriliu-Maiit. C. pilosa Scop. C. pfros. — Prin pădurile din regiunea montană. — In Moldova (C. umbrosa Cz. Flora XIX, 73 [non Host.[ et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.) centrală (Guebh. mânuse.); pe lîngă Nemțu și Pipirig (Sz. mânuse.); la Agiud (Burri Exsic.!); în Muscel la ConțăscI în Valea- Rîncăciovu (Gr. Exsic.!).— 9| Apriliu-Maiu. C. glauca Scop. C. albăstriu.— Prin fînețele mlaștinOse, poenile umede de prin păduri, pănă în regiunea alpină. — în t6tă Moldova (Guebh. mânuse.; C. flacca Schreb. Sz. mânuse.; C. neinarosa Cz. Flora XIX, 73 [non Willd. nec aliorj et Exsic. !; h. j. Guebh. mânuse.; C. clandestina Cz. Flora XIX, 73 [non Good). et Exsic.!; h. j. Guebh. mâ- nuse.; Sz. mânuse.). — Apriliu-Maiii. C. maxima Scop. C. mare. — Prin locurile umede și pe lîngă pîrăile din pădurile umbrose ale munților. — în Mol- 476 dova superiâră (C. Pseudo-Cyperus Cz. Flora XIX. 73 [non L.J et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.); în m-țil Bacăului la Slănic (C. pendula Good. Sz. mânuse.) ; pe lîngă Iași la Nițelea în via Părintelui Știubeiă. — luniu-Iuliu. C. pallescens L. C. palescent.- Prin finețe umede și pă- duri tăiate. — La Botoșani și m-stirea Dorohoiă (Sz. mas.); în Muscel la Conțăscl (Gr. Exsic.!). — Apr.-Maiu. C. firma Host. C. tare.— Prin locurile petrose și umede din regiunea alpină si subalpină. — în Prahova pe m-tele Zăganu (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 118).—țț luniu-August. C. Rempervirens Villars. C. sempervirent. — în regiu- nea alpină. — In m-țil BucegI la Strungă (Winkl.I sec. Kanitz l. c. 252). — luniu-August. C. depauperata Good.C.depauperat.—Păduri și tufări- șuri.—La Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. Fior. Kozl. IX, 345) și la Dumbrăvița (Gr. Exsic.!). — Maiu-lun. C. Michelil Host. C. iul Michcli. — Coline aride, păduri montane.—In Moldova (Sz. mânuse.); în Muscel pe m-tele Leresci (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 31); în Ilfov la Tărtășă- scl și Gulia (Gr. Exsic.!); la Comana. — 2f Martiu-Maiu. C. flava L. C. galbin. — Prin finețe umede, pășuni și locuri mlăștinâsc. pănă în regiunea alpină.—în Moldova (Sz. mânuse.); în m-țil de la Predăl. — Maiu-luliu. C. distans L. C. distante. — Prin finețe umede. — în Moldova superioră (C.panicea Cz. Flora XIX, 73 /non L.J ■ et Exsic.!). — Maiu-luniu. C. sylvatica Huds. C. de pădure. — Prin pădurile u- mede și umbrdse din munți. — în iotă Moldova (C. patida Scop. Guebh. mânuse.; C. Drymcja Ehrh. Sz. mânuse.); la Mănăstirea-Cașinulul; la Predăl; etc. — luniu-August. C. PseQdo-Cyperas L. C. Ciperină-falșă. — Prin mla- știni, bălți, pe malurile lacurilor și a riurilor. — Pe lîngă 477 Bucurescî Ia Ferăstrău pe malul Colentinel (Z>. Br. Fragm. I. c. 73); ele. — 2| Juniu-IuHH. C. pal ud 0 sa Good. C. de mlaștini. — Prin mlaștini, pe malul lacurilor și al rîurilor. — în Moldova (Sz. mânuse.; C. ferruginea Cz. Flora XIX. 73 [non Scop.] et Exsic. !); la Agiud (Burri Exsic.!); la Bucurescî.— 2} Apr.-luniu. C. riparia Curt. C. de țărmuri. — Prin mlaștini, bălțî, pe malul lacurilor și al rîurilor. — In Moldova (Cz. Flora XIX, 73 et Exsic.!; Sz. mânuse.) superiâră (h.j. Guebh. mânute.); pe lîngă Bucurescî la Fergstrgtt (Gr. En. 59 et Exsic. !); la Comana în Valea-Gurbanuluî.—2j Apr.-Juniu. C. nutans Host. C. plecat. — Prin locurile umbrâse și umede. — în Moldova (Guebh. Exsic. n. 440 sec. Nym. • Consp. 768; Sz. mânuse.). — 2} Apriliu-Maiu. C. hirta L. C. sburlit. — Prin finele năsipâse, umede și uscate. — In t6tă Moldova (Cz. et Sz. Exsic.!; Guebh. mâ- nuse. et Exsic. n. 437 sec. Nym. Consp. 768; Sz. mânuse.); pe lîngă Bucurescî (D. Br. Fragm. I. c. 73) la Periș în Va- lea-Cocioc (Gr. Exsic. I); în Muscel la Stîlpenî (Gr. Ex- sic. !]; etc. — 2j, Maiu-Iuniu. Obs. 1. — Se mal citâză : C. Davalliana Smith. in Moldova (St. manusej.—C. obtasata Liljeblad. la ComăncscI (St: mânuse.). — C. steiophylla Wahlenb. către Vasluiă și*Neteda (C. juncifolia Host. St. mânuse.).—C. divisa Huds. pe șișurile Jîjiel și a BrateșuloI (C. sehoenoides Host. St mânuse.). — C. cyperoides L. In Moldova (St. mânuse.). — C. areuaria L. pe malurile Bistriței și a Seretulul și la Galați pe malul Dunărei (Sz. mânuse.). — C. divalsa Good la Bivolari și Botoșani (Sz. mânuse.). — C. paniculata L. -In Moldova (Sz. mânuse.). - C. canescens L. pe lingă Iași la HadîmbO (C. curta Good. St. mânuse.). — C. elongata L. la Vasluid (Sz. mânuse.). — C. stricta Good. la Cămpina (Gr. En. 50). — C. valgaris Fries. pe lîngă Iași Ia Miron&sa și Ciocaboca (C. caspitosa Good. Sz. manuse.J- — C. saxatilis WahUnb. In m-țil Bucegi pe lîngă Obîrșia lalomițel (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 120). — C. supina Wahlenb. în Moldova (Sz. mânuse.). — C. pil nil fer a L. către RăducănenI (St. mânuse.). — C. tomentosa L. pe lingă Iași către MogoșăscI, Budescl și VocoțescI 478 (St. mânuse.). — C. erieetorum Podich. către valea Bicazuluî (C. ci- li at a Willd. St. mânuse). — C. alestris AU. pe BucegI (Hoff. Ex- curs. 1863, l. c. 119). — C. secalina Wahlenb. în Moldova (St. mâ- nuse.). — C. Oederi Ehrh. în Moldova (Sz. mânuse.). - C. fulva Good. în Moldova (Sz. mânuse). — C. amplii acea Good. în Moldova (Sg. mânuse). — C. vesicaria L. în Moldova (Sz. mânuse.) și pe lîngă Bu- curescI la Bănâsa (Gr. En. 69). Obs. 2. — Nu scia ce pot fi următârele specii : C. interrnpta și C. miliacea, amfindoufi indicate în Moldova (Cz. Flora XIX, 73). XCI. GRAMINEE. ANDROPOGON L. — Andropogon. A. Ischffimilin L. 4. comun.—Vulg. Bărbâsă.— Prin lo- curi arenacee și uscate, pe dălurl aride și calcare. — în , Moldova fSyntherisma vulgare Sz. mânuse, [non Schrad.] et Exsic. 1) inferioră (Guebh. mânuse, et Extic. n. 450 sec. Nym. Consp. 786); pe lîngă Iași la CristescI și către Paș- cani (Sz. mânuse.): în distr. Bacăă 1a Caraclăă pe Baba- ghicea; în Ilfov (tir. En. 60 et Exsic.!) la Merinani și Buftea; în Vîlcea la Golotreni; la Vîrciorova către Porțile- de-fer (Kanitz! I. c. 130); etc. — 0} luliu-August. A. Gryllos L. A. Grier. —Pe dSlurl aride și prin finețe uscate. — In CovurluiQ la Pechea (Pollinia Gryllus Spr. Sz. mânuse.); la Bârlad; pe lîngă BucurescI, Ia Periș, Chitila și CocănescI; în Vlașca la Comana; în Mehedinți la Cernețl (Gr. Exsic.!), Gura-văieî și Vîrciorova.— luntâ-August. SORGHUM Pers. — Sorg. 8. halepense Pers. S. de Alep. — Vulg. Costrel.—Prin vil, locuri cultivate și năsipdse, pe marginea agrilor. — Pe lîngă BucurescI la Buftea (Piptaterum multiflorum Gr. En. 61 (non P. B.] et Exsic.!), Ferăstrău, Mărcuța, Crivina, prin viile de pe lîngă Ploesd; etc — Sț. luniu-luliu. 479 Ota. — Se cultivft în tdtft România : Zea May» Z-. (Hacq. Reise II, 56; Cz. Flora XIX. 73; Guebh. mânuse.; Cz. et Sg. I. c. 53; Gr. En. 60; Mage americana Bmg, Sz. mânuse J vulg. Popuțotâ, Păpușoii), Po- rumb, Cucuruz, valgare Pers. (Holcus Sorghum L. Guebh. mânuse.; Gr. En. 60; Panicum latijolium Sz. Exsic. /; P. tata- ricum Cz.et St. I. c. 53) vulg. Malaiil-tătărisc, plocosă. TRAGl’S Desf. — Trag. T. racemosus Desf. T. racemos.— Vulg. larbă-scăiosă. — Prin locurile arenacee și uscate. — în totă Moldova (Sz. Exsic.!; Guebh. mânuse, et. Exsic. n. 449 sec. Nym. Consp. 788); pe Ungă Iași la Larga și lepurenl (Lappago racemosa Trin. Sz.manuse. et Exsic.! ). — Q luniu- luliu. D1GITARIA L. — Digital ie. D. sanguinalis Scop. T). sângerie.— Vulg. Meisor, Mo- hor-rosu. — Prin locuri cultivate și arenacee, pe lîngă drumuri, prin grădinile de pe lîngă locuințl. - în Moldova inferiâră (Guebh. mânuse, ct Exsic. n. 444 sec. Nym Consp. 788): la Agiud (Burri Exsic.!) : în distr. Buzeă la BecenI (Panicum sanguinale Gr. En. 60 ct Exsic.!) ; la Bucu- resci! (P. ciliare Gr. En. 60 [non Retz.J et Exsic.! ; Digitaria humifusa Gr. En. 60 [non Pcrs.J et Exsic.!); în Argeș Ia m-stirea Stînișora (Gr. Exsic.!); la Câmpulung pe malurile Rîu-Tîrgulul (Syntherisma ciliare Hoff. Ex- curs. 1862, l. c. 40 [non Schrad.]?)\ etc.— Q lunift-August. ECHINOCHLOA P. Beauv. — Echinocloă. E. Crus-galll P. Beauv. E. Cresta-cocoyului. — Vulg. Costreie, Mohor, larbă-ghimposa. — Prin locuri cultivate, pe marginea agriilor. — în Moldova (Pennisetum Crus-galli Bmg. Cz. Flora XIX, 73 et Exsic.!) I6tă (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 448 scc. Nym. Consp. 787; Sz. mânuse.); în 480 distr. Bacăti la Caraclăă; la Agiud (Burri Exsic.!); în Ilfov (Panicum Crus-galli L. Gr. En. 60 et Exsic.!); pe lîngă Craiova în Luncă; la Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Ka- nitz l. c. 130) — Q luliu-Septembre. Obs. — Se cultivă : Paiien niliacera L. (Cz. Flora XIX, 73 et Exsic J\ Guebh. mânuse.; Cg. et Sg. I. c. 63; Sz. mânuse.; Gr. En. 60 ct Exsic. /) vulg. MalaiU, MalaiU-mtrunt, MeiH, Pasat, Parinc. 8ETARIA P. Beauv. — Setarie. 8. glauca P. Beauv. S. albăstrie. — Vulg. Mohor, Cos- trei, Meiă, Meiu-p&stresc, Bursâcă.— Prin locuri cultivate, agril, porumbiștl, vil. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 53; Pennisetum glancum R. Br. Sz. mânuse.); prin t6te podgo- riile de pe lîngă Iași (Pennisetum glaucum D. Br. Fragm- l. c. 71); în districtul Bacăă la Caraclăă; Ia Agiud (Burri Exsic.!); la Făurel (Guebh. mânuse.); la Bucu- resci! (Gr. En. 60 et Exsic.!), Ferăstrfiă, Buftea, Crivi- na; etc. —Q luliu-Septembre. 8. viridis P. Beauv. S. verde. — Prin locuri cultivate, agril și vil. — în totă Moldova (Guebh. mânuse, et Exsic, n. 446 sec. Nym. Consp. 786; Cz. et Sz. I. c. 53; Pennise- tum viride Bmg. Cz. Flora XIX, 73 et Exsic.!; Pennisetum Weinmanni Cz. et Sz. I. c. 53 [non R. et S.J); la Bucuresci (Gr. En. 60 et Exsic.!). — Q luliă-Septembre. 8. verticillata P- Beauv. S. verticilată. — Prin locuri cultivate, agril și vil. — In t6tă Moldova (Guebh. mânuse.; Pennisetum verticillatum R. Br. Cz. Flora XIX, 73; Sz. mânuse.) și Romănia (Gr. En. 60 et Exsic.!); la Bucure- sci; etc. — Q luliu-Septembre. Obs. — S. germanica P. Beauv. indicată în Moldova (Cz. et Sz. l. e. 53; Pennisetum germanieum Bmg. Cg. Flora XIX, 67 et Exsic.!; Sz. mânuse.) și S. italiei P. Beauv. indicată în Moldova (Cg. et Sg. I. c. 53) inferidră (Guebh. mânuse.) și la Agiud (Burri Exsic.!), nu se gă- sesc de cât numai în stare subspontanee sdQ cultivate. 481 PHALARI8 L. — Falaridă. P. arundinacca L. F. arundinacee. — Vulg. Icrbăluța. — Prin finețe mlăștindse și pe malurile apelor. — în Mol- dova (Cz. et Sz. I. c. 53; Sz. mânuse.); în distr. Bacăă la VerșăscI; la Agiud (Burri Exsic.!). — 2|. luniii-Iuliu. p. picta. — Cultivată prin grădini! (Gr. En. 60). P. canaricnsis L. F. canarilor. — Vulg. larba-cana- roșului.—Prin locuri cultivate și inculte, pe lîngă locuinți și drumuri. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 51 et Exsic.!; Sz. mânuse.); în Bucurescl la Gara Tîrgoviștea (Gr. Ex- sic.!) ; etc. — Q Iuliu-August. Obs. — Se mal cit6ză : P. minor Retg. în Moldova (Cg. et Sg. I. c. 51 et Exsic. t) și P. paradoxa L. tn Moldova (Cg. et Sg. I. c. 61 et Exsic. !). — De și eQ posed din erbariul din Iași, specimenile auten- tice ale autorilor menționați, totuși este încă de sciut, dacă aceste dou£ specii cresc, acolo unde se indică, în adevăr în stare sponta- nee, saQ numai în stare subspontanee. ANTHOXANTHUM L. — Anioxant. A. odoratum L. A. mirositor. — Vulg. Parangină, Vi- țelarii. — Prin păduri, finețe și pășuni, pănă în regiunea alpină. — în Moldova (Sz. mânuse.; Fcstuca varia Cz. Flora XIX, 73 [non Heenke] et Exsic.!; Sz. mânuse.); în in-ț.il Buzeulul pe Pentelefi; la Câmpina (Gr. En. 60 et Exsic.!) în BucegI pe Furnica; în Muscel la ConțăscI (Gr. Exsic.!); în m-țil Vîlcel către Lotru; etc. — Apr.-Aug. HIEROCHLOA Gmel. — lerochloă. H. australia R. et S. I. australă.— Păduri umbrose.— în Moldova (Guebh. Exsic. n. 442 sec. Nym. Consp. 790; Holcus australie Schrad. Sz. mânuse).— Afart.-Apr. 31 482 ALOPECURUS L. — Alopecur. A. pntensis L. A. de finețe. — Vulg. Codina, C6da- vulpel.— Prin finețe umede.— în t6tă Moldova (Cz. Flora XIX, 72 et Exsic.!; Guebh. mânuse, et Exsic. n. 453, 454 [repens] scc. Nym. Consp. 793; Sz. mânuse.); la Agiud (Burri Exsic.!); în Ilfov (Gr. En. 60 ct Exsic.!); la Bucu- rescl (D. Br. Fragm. I. c. 72) și Ciocănesc!; în Vlașca la Comana; etc. — MaHt-IumU. A. arundinaceU8 Poir.; A. rulhenicus Weinm.; A. nigri- cans Hor. A. arundinaceu. — Prin finețe. — în Moldova (A. bulbosus Cz. Flora XIX, 72 [non L.] et Exsic.!; Sz. mâ- nuse.). — Maiu- luniu. A. geniculatus L. A. geuiculat. — Prin locuri umede, bălți și mlaștini. — La Galați (Guebh. mânuse.). A. fulvus Smilh. A. gălbiniu.—Prin locuri umede, bălți, mlaștini, pe malul apelor. — în Moldova (A. geniculatus Cz. Flora XIX, 72 [non L.] et Exsic.!; Sz. mânuse.; Phleum Michclii Cz. Flora XIX, 72 [non All.] et Exsic.!; Sz. mânuse.); la Agiud (Burri Exsic.!); la Ciocănesc!, TărtășCsc! și Ghergan! (Gr.! sec. Kanitz l. c. 253; A. pa- ludosus Gr. En. 60 [non Alert, et Koch] ct Exsic.!); la Fertslrtă pe malul Colentine!; etc. — 0 Maih-August. CRYPSIS Ait. — Cripsidd. C. ăCUleata Ait. C. ghimpdsă.— Vulg. TarbU-ghimposâ, Ghimpariță, larba-vătămăturel. — Prin fînețele umede și locurile sărate. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 51) pe malul Dunărei și pe lîngă lacul Brateș (Sz. mânute.). C. 8ch(EU0ides Lam. C. schenoid. — Vulg. larba-v&tă- măturet. — Prin locurile năsipose, umede și sărate. — Pe 4R3 lingă Galați (Guebh, mânuse.) către Vadu-Ungurulul (Sz. mânuse.). — Q luliu-August. C. alopecuroides Schrad. C. alopecuroidă.— Prin lunci și finețe umede. — în Moldova inferidră (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 451 sec. Nym. Consp. 794); pe lîngă Craiova în Luncă; etc. — Q luliu-Scptembre. PHLEUM L. — Fleu. Ph. pratense L. F. dt finețe. — Vulg. larba-lul-Ti- mofti, Timoftică. — Prin fînețele fertile. — în tâtă Mol- dova (Cz. Flora XIX, 72 et Exsic.!; Guebh. mânuse, ct Exsic. n. 455 sec. Nym. Consp. 792; Sz. mânuse.; Alopc- curus agrestis Cz. Flora XIX, 72 [non L.] et Exsic.!; Sz. mânuse.); la BroscenI (Burri Exsic.!); Ia m-stirea Agapia (Gr. Erbor. I. c. 120); în distr. Bacăă la VerșgscI; la Sinaia și Predâl; în Ilfov (Gr. En. 60 et Exsic.!) la FerăsIrSii pe malul Colentinel și la Buftea; în m-țil Vîlceî și al Gorjiulul (Hoff. mânuse.). — Of Naiti,-August. p. nodosum. — în totă Moldova (Guebh. mânuse.; Ph. bulbosum Host. Sz. mânuse.); la BucurescI; Comana; etc. Ph. alpinum L. F. alpin. — Prin pășunile din regiunea alpină și subalpină. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 72 et Exsic.!; Sz. mânuse.); la Palanca pe vîrful Tărhăușălulul; la BroscenI (Burri Exsic. I); în m-țil Buzeuluî pe Penteleă; în m-țil Bucegî (Fr. 71; Gr. En. 60) la schitul Pescera de la Ialomița, pe Furnica, și la Predâl pe Susaitt.—Of luniu-Aug. Ph. Michelii AU. F. Iul AHcheli. — Prin pășunile din regiunea subalpină. — în Argeș pe m-țil Urzica și Co- zia ; ele. — Of luniu-August. Ph. Bcehmeri Wibcl. F. Iul Bcchner. — Pe dâlurile ste- rile și prin fînețele uscate. — La Agiud (Burri Exsic. I); în Muscel (Fh. asperum Gr. En. 60 [non Vili.] ct Exsic.!); la Comana în Valea-Gurbanulul; etc.—Of luniu-Iuliu. 484 Ph. phalaroides Kal. F. jalaroid. — Prin ftnețele de pe colinele sterile. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 72 [non Wibel.J ct Exsic.!; Sz. mânuse.); la Comana.—2} lun.-lul. Ph. serrulatuin Boise, et Heldr.; Chilochloa collina Schur. F. serulat. — Pe colinele năsipdse și petrâse. — La Vîrciorova către Porțile-dfi-fer! (Borb. 1873, Bâns. 251). — 9|. luniu-Iuliu. Ph. aaperum VH1. F. aspru. — Pe coline sterile. — în Moldova (Sz. Exsic.!); în Muscel pe vîrful dălulul Moțoiă (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39). — Q Maiu-Iuniu. Obs.— Se mal citâzft: Ph. arenarinn L. tn Moldova (Sz. mânuse.). BECKMANNIA Host — Beckmannie. B. enefleformis Host. B. eruceformă. — Prin ftnețele mlăștinâse, bălți, pe malurile apelor. — în Moldova (Lecr- sia oryzoides Sz. mânuse, [non Sw.J et Exsic.!); pe lîngă Iași (V.! sec. Kanitz l. c. 132) la HărpășăscI; la Câmpulung pe țărmurile Rîu-Tîrgulul (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 40); în Vlașca la Comana. — Qj luniu-Septembre. Obs. — Se mal ciUză : Chamagrostis minima Borlch. în m-țiî Nâm* (ului la m-stirea Agapia (Sz. mânuse.). CYNODON Richard. — Cinodon. C. Dactylon Pers. C. Dactilon. — Vulg. larba-cânelul, Pir-gros. — Prin locuri năsipdse, pe lîngă ziduri, locuințl și strade. — în t6tă Moldova (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 460 sec. Nym. Consp. 789; Panicum Dactylon L. Cz. Flora XIX, 72 et Exsic. I; Panicum jiliforme Cz. Flora XIX, 73 et Exsic.l; Syntherisma glabrum Sz. mânuse, et Exsic.! [non Schrad.J); la Agiud (Burri Exsic.!); la Bu- curescI ! (Digitaria stolonifera Schrad. Gr. En. 60 et Ex- sic.!) și la Buftea! (Panicum sanguinele Gr. En. 60 [non L.J et Exsic.l); etc. — 2|. lulili-August. 485 LEERSIA Soland. — Leersie. L. oryzoides Swarz. L. orizoidă. — Prin bălți, mlaș- tini, pe lîngă pîrăie. — Pe lîngă Bucuresci la Bănăsa pe malul Colentinel lîngă zăgaz sub Villa-Bibescu (Gr. En. 60 et Exsic.l; Kanitz l. c. 252). — Qj luliu-Octombre. AGR0ST1S L. — Agrostidă. A. stolonifera L.; A. alba Schrad. JL stoloniferă. — Vulg. Iarba-vent ului. — Prin finețe, păduri, pe matca rîu- rilor. — în Moldova (Sz. mânuse.); pe lîngă BArlad în pădurea Crîngu; în Ilfov (A. alba Gr. En. 61 et Exsic.l) pe lîngă Bucuresci la Ferăstrăfl pe malul Colentinel, la Chi- tila și CiocănescI; în Vlașca Ia Comana; pe lîngă Craiova în pădurea Brăsta; în m-țil Coziel, Bistriței și al Tismanel (A. alba Hoff. mânuse.). — luniu-Iuliu. ?. varia (Host.). — în Moldova (Sz. mânuse.) ; la Si- naia ful. vulgari* Gr. En. 61 [non With.] ct Exsic.l). ț. diffusa (Host.). — în m-țil m-stirilor Coziel, Bistriței și al Tismanel (Hoff. mânuse.). A. valgaris With. A. vulgară. — Prin finețe și pășuni uscate. — în Moldova (A. hispida WUld. Sz. mânuse.) la Câmpeni; în Argeș pe m-tele Urzica; în Vîlcea pe m-tele Forfeca; etc. — luniu-Iuliu. A. canina L. A. câncscă. — Vulg. Bucății. — Prin fi- nețe, locuri umede. — în Moldova (Trichodium caninum Schrad. Sz. mânuse.); la Comana ; etc. — lun.-Scpt. A. rupestris All. A. de stincl. — Prin locurile stîncdse din răgiunea alpină.—La Borca (Trichodium alpinum Bmg. Sz. mânuse.?) ; în m-țil BucegI (Fr. 72).—luliu-August. A. Spica venti L.; Apera Spiea venti P. Beauv. A. Spicu-ventulul. — Printre semănături, prin finețe, locuri 486 inculte, nâsipâse și petrâse. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 72 et Exsie.!; Sz. mânuse.; Aira ccespitosa Cz. Flora XIX, 72 [non L.] et Exsie.!; Sz. mânuse.; Aira aquatica Cz. Flora XIX, 72 [non L.J et Exric.!; Sz. mânuse.); la Bros- ceni (Burri Exric.!); în distr. Bacăă la VerșâscI; la Bâr- lad ; în Ilfov Ia Buftea, Crivina și Chitila (Gr. En. 61 et Exric.!); în m-țil Coziel, Bistriței și al Tisinanel (Hoff. mânuse.); etc. — Q luniu-luliu. Obs. —• Se mal citâzâ : A. sylvatica Host. în Moldova (Sz. mâ- nu ic.). — A. compressa Willd. către Fălticeni (Sz. manu«c.). — A. pumila L. în Moldova (Sz. mânuse.). — A. vinealis Schreb. în Mol- dova (Sz. man.). — A. alpina Scop, la Hangu și PopescI (Trichodium rupestre Sehrad. Sz. man.). — A. Interropta L. la Hangu (Sz. man.). CALAMAGR0STI8 Roth. — Calainagrostidă. 0. littorea DC. C. litorală. — Prin năsipul și printre petrele de pe malurile rîurilor. — în Moldova centrală (Guebh. mânuse.). — luliu-August. C. EplgeioS Roth. C. de locuri aride. — Vulg. Stuh, larbă-rorie. — Prin locuri pădurâse, finețe năsipose, l>e malurile rîurilor. — în Moldova inferioră (Guebh. mânuse.); la Balcin în Via-Vimav (Sz. mânuse.); pe lîngă Bârlad; la Versgscl pe malul Taslăulul (D. Br. Fragm. I. c. 73); la Buf- tea (Gt. En. 60 et Exsie.!), Mogoșoia, Chitila și BucurescI; la Comana; în Vilcea la Bălcescî. — luliu-August. C. sylvatica DC. C. de pădure. — Prin pădurile din munți. — în Gorjih între Chenia și schitul Locurt-răle; în m-țil Vîlcel către Lotru; în Argeș pe m-tele Urzica; etc. — luliu-August. Obs. — Se mal citGză speciile urm&tore: C. lanceolata Roth în Mol- dova (C. ram os a Host. Sz. mânuse.) la Hușî (Sz. mânuse.).— C. alpina Host. la Dărrnănescî (Sz. mânuse.). — C. stricta Spreng. la apele mi- nerale de la Slănic (Ss. mânuse.). — C. montana Host. în m-țiî Mol- dovei (C. vana Trin. Sz. mânuse.). 487 PSAMMA P. Beauv. — Psamă. P. llttoralis P. Beauv.; P. arenaria R. et S. P* de țfrmurl. — Pe malurile ngsipdse ale rîurilor. — Pe malu- rile Seretulul (Calamogrostis arenaria Roth Guebh. mo- nusc.)} a Jîjieî, a Prutului (Sz. mânuse.).—luliu-August. MIL1UM L. — MiM. M. effusum L. M. răspândit. — Vulg. Meiu. — Prin pădurile umbrdse. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 72 et Exsic.!) la Agiud (Burri Exsic.!); etc.— Maiu-luliu. M. vernale M.Bieb. M. de primăvtră.—\xAve Vîrciorova și Gura-văiel! (Simk! 610)laPorțile-de-fer(Borb. Uj.jel.76). Obs. — Se mal citâzfl : Qastridim lendigerua Gaud. în Moldova inferiori (Miliumlendigerum L. Guebh. mânuse.). PIPTATHERUM P. Beauv. - Piptater. P. holciforme R. et S. P. holciform. — Prin locurile pelrdse și calcare. — în I6tă Moldova (Dlilium holciforme Sprcng. Guebh. mânuse.); la Vîrciorova către Porțile-de- fer (J/ilium holciforme Borb. 1873, Bâns. 251) pe m-tele St.-Petru; etc. — Apriliu-luniu. Obs. — Se mal citâză : Lasiagrostis Calawagrostis Link. pe U- blid și Lapoș (Cdlamagrostis speciosa Host. Sz. mânuse). STIPA L. — Stipă. S. pennata L. S. penată. — Vulg. Nagară. — Pe co- line aride și prin finețe năsipâse. în Moldova (Cz. Flora XIX, 72 et Exstc.!; Cz. et Sz. I. c. 52) inferioră (Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la ȘorogarI în Via-Burada (Burri Exsic.!) și la Balcin în Via-Vîrnav (Sz. mânuse.); pe lîngă ___488 _____ Berlad Ia Crîng (D. Br. Fragm. I. c. 72); pe lîngă Slatina către Olt; la Vîrciorova către Porțile-de-fer (Borb. FI. Kozl. IX, 310) pe m-tele St.-Petru. — Maiu-luniu. 8. capillata L. S. plctosă. — Vulg. Pălii*, PănusițH, Jarba-curtlet — Pe dâlurile aride și prin finețele năsipose. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 52; Avena strigosa Cz. Flora XIX, 73 [non Schreb.] et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 52; Sz. mânuse.) inferidră (Guebh. mânuse.); către Strunga și Tîrgu-fruinos (S. juncea Bmg. Sz. mânuse.); la Agiud (Burri Exsic.!); pe lîngă Bucuresci la CiocănescI (D. Br. Fragm. I. c. 72); în Muscel Ia polele m-telul Leresci (Hoff- Excurs. 1862, l. c. 38). — Afaiu-Iuniu. Obs.—Se mal citeză : S. Aristella L. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 52). PHRA6MITES Trin. — Trestie. P. communis Trin. T. comună. — Vulg. Trestie, Stuh, Stuh-de-baltă. — Prin mlaștini, iazuri, bălți, pe malurile la- curilor și ale rîurilor. — în tâtă România (D. Br. Fragm. I. c. 71; Ar undo Phragmites L. Cz. Flora XIX, 73 et Ex- sic. !; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 52 ; Gr. En. 60 et Exsic.!). — 9|. August-Septembre. p. subuniflora. — La VerșăscI; pe lîngă Bucuresci Ia Cri- vina (Arundo nigricans Merat. Gr. En. 60 et Exsic.!). Obs. — Arundo Donai L.ₜ indicat în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 52), nu se găsesce de cât cultivat prin unile grădini. SESLERIA Arduin. — Seslerie. 8, Cterulans Friv.; S. rigida Heuff.; S. Bielzii Schur. S. rigidă. — Pe stîncile din regiunea alpină și subalpină superiâră.— în m-țil BucegI în valea lalomițel (S. Haynal- diana Schur Fr. 72; S. marginala Griseb. Fr. 72) la schi- tul Pescera, pe Furnica; etc. — luniu-luliu. Obs.—Se mal citâză : S. disticha Pers. în m-țil Moldovei(Sz. 489 KtELERIA Pers. — KdcTic, K. cristata Per a, K. crestată. ~ Pe coline și prin ftnețe uscate. — în totă Moldova (Guebh, manu.se. ct Exsic. n. 485 scc. Nym. Consp. 816; Sz. mânuse.); la Agiud (Burri Extic. !); i>e lîngă BucurescI (K. glauca Gr. En. 61 [nim DC.] et Extic.!), la Periș (Gr. Extic.!), Chitila și Ferăstrău; în Vlașca Ia Comana; etc. — 9|. luniu-luliu. K. transsilvanica Schur. K. transtilvanică. — Prin pă- șunile alpine. — Pe vîrful Pentcleulul.— luliu-August. AIRA L. ~ Airă. A. CttSpitOSa Lin. L.; Deschampsia ceespitosa P. Beauv. A. tufosă. — Vulg. Puiuț, larba-bălțti, Pipiriguțâ, Tir- socă.— Prin finețe umede, pe marginea pîrăilor.— La Bro- scenl (Burri Extic.!); în m-țil Buzăului pe Penteleă; la Sinaia (Gr. En. 61 ct Extic.!) și Predăl.— 9} luniu-luliu. A. flexuosa L. A.flcxuosă. — Prin pădurile și finețele din munți, pănă în regiunea alpină. — In m-țil Bacăului (Sz. mânuse.); la Sinaia (Gr. En. 61 et Extic.!; Kanitz l. c. 254) și în in-țil BucegI (Fr. 72); la Vîrciorova către Por- țile-de-fer (Borb. 1873, Bâns. 252).— luniu-luliu. A. capii IarÎs Host. A. capilara.—în Mehedinți pe lîngă Cernețl Ia Dumbrăvița (Gr. Extic.!). — Maiu-Iuniu. Obs. — Se mat cităză : A. caryephyllea L. la Huși. Bârlad, Pechea ȚiganașT, Galați (St. mânuse.).—A. pr®C0X L. în Moldova (St. man.). CORYNEPHORUS P. Beauv. — Corinefor. C. canescens P. Beauv. C. albicios.—Pe coline năsipdse și prin finețe sterile. — La Bacăă și Buhuș (Aira cancsccns Sz. mânuse); în Ilfov (Gr. Exsic.!).—luliă-August. 490 H0LCU8 L. — OkH. H. lanatns L. O. lâna». — Vulg. Flocoșîcă, larba-cai- lor, Oleiu, Ov?s-dulce. — Prin finețe, pășuni și păduri u- mede, pe lîngă pîrăie. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 73 et Exsic.!; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 72); la Bro- scenl (Burri Exsic.!); în distr. Bacăă la Verșăscî, Caraclătt și Slănic; tn Bucegi către obîrșia lalomițel (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 120) și la PredăI; în m ții Gorjiulul și al Vilcel (Hoff. mânuse.) către Lotru; în Mehedinți la Dumbrăvița (Gr. Exsic.!) și la Vîrciorova ; etc. — luniu-August. Obs. — Se mal citezi: H. aollis L. în Moldova (St. mamut.). ARRHENATHEROM P. Beauv. — Arenaler. A. avenaceum P. Beauv.; A. elatius Alert, et Koch. A. avenaceu. — Vulg. Ovtscior. — Prin finețe, livezi de pomi, și prin poenile din tufărișuri și păduri. — în Moldova (Hol- cus avcnaceus Scop. Sz. mânuse.); în Prahova către Văleni la FilipcscI (Gr. En. 61 ct Exsic.!).—luniii-Iuliu. AVENAL — Oves. A. fatua L. O. sălbatec. — Vulg. Odos. — Printre să- înănăturl. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 73 et Exsic.!; Cz. ct Sz. I. c. 52; Sz. mânuse.); în districtul Ilfov Ia Cio- căncscl; etc.. — 0 luliH-August. A. pubescens L. 0. pubescent.— Prin finețele din munți. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 73 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 52; Sz. mânuse.); în districtul Sucevei la Broscenî (Burri Exsic.!); etc. — Alaiii-Iuniu. A. pratensis L. O. de finețe. — Prin finețele de pedă- lurile uscate și din munți. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 52; 491 Trisetaria pratensis Bmg. Sz. mânuse.; A. verticolor Czₜ Flora XIX, 73 [nan Vili.] et Extic.!; Sz. mânuse.). — Qț luniii-Iuliu. A. compressa Heuff. O. comprimat. — Prin loourile pe- trose din munți. — La Vîrciorova pe malul Cerovățulul! (Simk. 601). — 0 Maiu-Iuliu. Obs. 1. — Se cultivi : A. sativa L. (Cz. Flora XIX, 73; Guebh. mâ- nuse.; Ce. et Sz. I. c. 52: Sz. mânuse.; Gr. En. 61) vulg. Oris. — A. orientalii Schreb. (Cg. et Sz. I. c. 52). — A. nnda (Sz. mânuse). Obs. 2. — Se mal citâză : A. planiealmis Schrad. la N6mțtt (Sz. mânuse.). — A. sempervirens Vili, la Slănic (Sz. mânuse.). — A. to- nus Mceneh. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 52; Trisetaria tenuis Bmg. Sz. mânuse). — A. flaveseens L. la Pechea (Trisetaria flaveseens Bmg. Sz. mânuse). — A. carpathica Host. la Șaru-Dornel, Borca, Popescî, Bicaz și schitul DurăO (Trisetaria carpathica Bmg. Sz. mâ- nuse). — A. alpina Smith. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 52). — A. se- tarea Bmg. la Grozăscl (Sz. mânuse). — A. sesquitortia.L. la Slă- nic (Trisetaria sesquitertia Bmg. Sz. mânuse). MELICA L.— Melică. M. clliata L. M. ciliatH. — Prin locuri aride, petrose și stîncdse. — în Moldova (Sz. mânuse.) superidră și infe- ridră (Guebh. mânuse.); la Agiud (Burri Extic.!); la Co- mana; în Vîlcea pe m-tele Fdrfeca. — Maiu-Iuniu. p. nebrodentis. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer (M. nebrodentis Pari. Kanitz l. c. 134). M. uniflora Retz. M. unifloră. — Vulg. Mărgică. — Prin pădurile umbrose. — Pe lîngă Iași la Nebuna, Vișan și Hlincea (Sz. mânuse, et Extic.!); la m-stirea Adam (Guebh. mânuse.); în distr. Bacăă la Caraclătt în pădurea Veverița; pe lîngă Bucurescl la Băn£sa (D. Br. Fragm. I. c. 72; Gr. En. 62 ct Extic.!), Mogoșâia și Chitila ; la Vîr- ciorova pe valea Bahnei; etc. — luniu-Iuliu. M. nutans L. M. plecată. — Prin pădurile umbrose. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 72 et Exsic. !; Sz. mânuse.) 492 superioră (Guebh. manusn.); în m-ți! Bacăului la Slănic; la Agiud (Burri Exsic.!); în Ilfov la Ciocănesc! și Tărtașdscî; în Muscel la ConlCscl (Gr. Exsic.!). — 2f Maiu-luniu. Obs. — Se mal citeză : M. altissina L. la ȘorogarT și Aronfenu (&• mânuse.). — Triodia detuni bens P. Beauv. la Mangina (Poa decum- bens Scop. Guebh. mânuse) și la Comănescl (Sz. mânuse.). BRIZA L. — Briză. B. media L. B. intermediară. — Vulg. Tremurător?, Parasin, larba-iepurclul. — Prin finețe și pășuni, pănăîn regiunea subalpină. — în t6tă Moldova (Cz. Flora XIX, 73 et Extic.!; Guebh. mânute.; Sz. mânuse.); Ia BroscenI (Burri Exsic.!); în distr. Bacăă Ia VerșăscI pe dălu Osoiu- lul; în m-țil Buzăului pe Penteleft ; la Sinaia (Gr. En. 61 ct Extic. I), în Bucegi pe Babe, și la Predel; la Ciocănesc! (D. Br. Fragm. I. c. 72); Ia Comana. — Maiu-luliu. Obs — Se maî citeză : B. BÎner L. în Moldova infer. (Guebh. man.). ERAGROSTIS P. Beauv. — Eragrostidă. E. megastacbya Link. E. megastachie. — Prin locuri aride năsipose, cultivate și inculte.— în Moldova (Poa me- gastachya Kccl. Sz. Extic. !) la Huș! (P. oblonga Bmg. Sz. mânuse.). — Q luliu-August. E. pofleoides P. Beauv. E. poeoidă. — Prin locuri cul- tivate, năsipose, grădini, pe lîngă ziduri, drumuri, locuințî și printre petrele de prin curți și de pe strade. — în Moldova (Poa Eragrostis L. Sz. mânuse, et Exsic.!) inferioră (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 480 sec. Nym. Consp. 833); la Agiud (Burri Exsic.!); în distr. Buzăă către Becenî la MărgăriștI (E. megastachya Gr. En. 61 [non Link.] ct Ex- sic.!; Kanitz l. c. 254); la Bucuresci (Gr. En. 61 ct Ex- sic. 1) în curtea mea; în Vîlcea Ia Aninosa; la Vîrciorova! (Kanitz! I. c. 134); etc. — Q luliă-August. 493 E. pilosa P. Beauv. E. pfrâsă. — Prin locuri aride cul- tivate și ngsipose, pe lîngă drumuri. — Pe lîngă Focșani și OdohescI (Poa pilosa L. Sz. mânuse.); la Comana spre Grădiștea! (Gr. Exsic.!); în Muscel pe d61ul Moțoitt (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39 ct Exsic.!); etc. — Q luliu-August. POA L. - Pod. P. annua L. P. anuală. — Vulg. Hirușor. — Prin lo- curi cultivate și inculte, pe lîngă drumuri și locuințl. — în t6lă Moldova (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 473 sec. Nym. Consp. 837; Sz. mânuse.; P. sudetica Cz. Flora XIX, 72 [non Htenke] et Exsic.!; Sz. mânuse.; P. ccerulea Cz. Flora XIX, 73 et Exsic.!); la Agiud (Burri Exsic.!); pe lîngă Bucurescî la Ferăstrăă și Periș; în Muscel la ConțgscI (Gr. Exsic.!); pe P6tra-Craiulul la Vîrfu-Baciuluî (Kotschy 65); etc. — Q Apriliu-Octombre. p. varia Koch.—Pe vîrful Bucegilor (P. supina Schrad. Hoff. Excurs. 1863, l. c. 119). P. tremula Schur. P. tremurătore.—în Bucegi la schitul Pescera de la Ialomița (Schur En. 777). — Q lun.-Aug. P. bulbosa L. P. bulbosă. — Prin finețe și pășuni us- cate, pe coline sterile. — în tâtă Moldova (Cz. Flora XIX, 72 et Exsic.!; Guebh. mânuse, et Exsic. n. 475 sec. Nym. ' Consp. 836; Sz. mânuse.; P. collina Cz. Flora XIX, 73 [non Nost.] et Exsic.!; Sz. mânuse.). — Naiu-luniu. 0. vivipara Koch. — în t6tă Moldova (Cz. Flora XIX, 73 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.); la Agiud (Burri Exsic.!); pe lîngă Bucurescî la Bănăsa (D. Br. Fragm. I. c. 72), Fundenl-Mărcuța (Gr. Exsic.!); etc. P. alpina L. P. alpină. — Prin pășunile din regiunea alpină. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 73 et Exsic.!; Sz. mânuse.; Festuca rubra Cz. Flora XIX, 73 [non L.J et Ex- sic.!; Sz. mânuse.; F. varia Cz. Flora XIX, 73 [non H96 m-telul Lerescl (Aira aquatica L. Hoff. Excurs. 1863, l. c. 31); la Preddl; la Băngsa pe malul Colentinel (Catabrosa aquatica P. Beau». Gr. En. 61 et Exsic.!).—% luniu-Iuliu- MOLINIA Schrank. — Molinie. M. cmrulea Itfccnch. M. albastră. — Vulg. larba-alba- stră. — Prin păduri și finețe umede. — în distr. Bacăft la Slănic (Sz. mânuse.) și Caraclăă pe Slatina; în m-țil Coziel, Bistriței și Tismanel (Hoff. mânuse.). — f2| luliu-Aug. M. serotina M. et K. M. târzie. — Pe coline aride. — La Roman, Bacăă și Vaslui (Festuca serotina L. Sz. mâ- nuse.); pe lîngă Berlad la Dimitrescl. — ty August-Sept. DACTYL1S L. — Dadilidă. D. gl om era ta L. D. glomerată. — Vulg. Golomăț, No- duroși. — Prin finețe și păduri. «— în t6tă Moldova (Cz. Flora XIX, 73 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.); pe lîngă Iași la Repedea, Nițelea și Bîrnova (Festuca arun- dinacea D. Br. Fragm. I. c. 72 [non Schreb.]; Kanitz l.c. 136); Ia Agiud (Burri Exsic.!); în Ilfov (Gr. En. 62 et Ex- sic.!) pe lîngă Bucuresci la Bănâsa; la Văleni și Predai; în Gorjift între Chenia și Locurl-rtle; etc. — luniu-lulia. CYNOSURUS L. — Cinosur. C. cristatus L. C. crestat. — Vulg. Pcptanariță.—Prin finețe. — în Moldova (Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 72); la Broscenî (Burri Exsic.!); Ia m-stirea NGmțuluI pe Pleșu; în distr. Bacăă la Caraclăă și Palanca; în Prahova la Filipescl (Gr. En. 62 et Exsic.!) și la PredAl; în Vîlcea către Lotru pe m-tele Forfeca; în Mehedinți în valea Bah- nei; etc. — luniu-Iuliu. 497 C. echinatus L. C. ghimpot. — Prin finețe și pe lîngă drumuri.— între Gura-văiel și Vîrciorova.—Q Maiu-luniu. FESTUCA L. — Festucă. F. myuros Ehrh.; Vulpia myurot Gmel. F. câda-guza- nvlut — Prin finețe năsipâse, pe dâlerl aride, printre pe- trele de pe matca rîurilor și de pe drumuri. — La Nămțtt și m-stirea Nâmțulul (Sz. mânute.); la Vîrciorova către Por- țile-de-fer (F. Pteudo-myurot Soyer. Borb. 1873, Bănt. 252; FI. Kozl. IX, 330). — Maiii-luni&. F. ovina L. F. oilor. — Vulg. Pâiuț. — Prin finețe și pășuni sterile, pănă în regiunea alpină. — în t6tă Moldova (Guebh. mânute, et Extic. n. 487 tec. Nym. Contp. 829; Sz. mânute, et Extic.!; F. glauca Sz. mânute, et Extic.!; F'. capillarit Cz. Flora XIX, 73?; Poa angustifolia Cz. Flora XIX, 72 [non L. ncc Rchb.] et Extic.!; Sz. mânute.); pe lîngă Iași; pe C6hlăă; în distr. Bacăă la Caraclăă; la A- giud (Burri Extic.!); în m-țil Buzeulul către Bîsca pe m- tele Tega; la Sinaia (F. rubra Gr. En. 26 [non L.J et Ex- tic.!); la Câmpulung pe m-tele LerescI (F. tenuifolia Hoff. 1862, l. c. 38 [non Sibth.]; Gr. En. 62); pe lîngă BucurescI (F. duriuscula Gr. En. 62 [non L.] et Extic.!) la Bă- nâsa, Chitila și Periș; între Turnu-Severin și Vîrcioro- va ; etc. — MaiU-Augutt. F. Violacea Gaud. F. violacee. — Prin pășunile stîn- cose din regiunea alpină și subalpină. — în m-țil Buzeulul pe vîrful Penteleulul. — luliu-Augutt. F. duriuscula L. F. duriueculă. — Prin finețele sterile și pe colinele aride. — în t6tă Moldova (Sz. mânute.). Of — Afaiu-Iuniu. P dura (Hott.). ■— La Vîrciorova către Porțile-de-fer (Borb. FI. Kdzl. IX, 331). 32 ^^498______ F. subracemosa Schur. F. subracemosă. — în m-țil Bu- cegI pe stîncile calcare de deasupra schitului Pescera de la Ialomița (Schur En. 783). — Aᵤgᵤ₈ₜₜ F. pilosa Hall.jil.; p. poceformis Host. F. pFrâsă. — Prin pășunile din regiunea alpină. — în m-țil Buzeulul pe vîrful Penteleulul; pe vîrful Coziel. - luliă-August. F. Sehenchzeriformis Schur. F. Scheuchzeriformă. — Pe stîncile calcare din regiunea alpină. — în m-țil BucegI în valea lalomițel (Schur En. 796). — August. F. sylvatica Vili. F. de pădure. — Prin pădurile um- br6se. în m-țil Bacăului la apele minerale de Ia Slănic; la Sinaia către pdlele Bucegilor (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 119; Gr. En. 62); etc. — luniu-luliu. F. arundinacea Schrcb. F, arundinacee. — Prin finețe umede, pe malurile apelor. — Iₙ Moldova (F. elatior Sm. [non Lin.] Sz. mânuse.); în districtul Bacăă la Cara- clăă; etc. — fț luniu-luliu. F. elatior L. F. înălțată. — Prin finețe și locuri ier- bose umede. în Moldova (F. pratensis Huds. Sz. mâ- nuse. et Exsic.!); Ia Agiud (Burri Exsic.!); la Bucuresci în Cismegiă, pe lîngă Spitalul militar (F. pratensis Huds. (jr. En. 62 et Exsic.!), în DudescI, la Gara-Tîrgoviștea și la Chitila ; etc. — luniă-August. F. lolîacea Huds, F. loliacee, — Prin finețe fertile. — în Moldova (Sz. mânuse.); în Vlașca la Comana pe Valea- Gurbanulul; etc.. — Maîu-Iuniu. 0b«. — Se mal citeză : F. flavescens Bell. în m-til Buzeulul către BSsca-mare (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 38). — F. stricta Host- la Gher- mănescl (Sz. mânuse.).— F. hirsuta Host. în Moldova (Sz. mânuse.). — F. amethystina Host. către Talpa (Sz. mânuse.).— F. heterephylla Lam. în Moldova (Sz. mânute.).— F. punila Vili, la m-stirea Bistrița (Sz. mânuse). — F. spadicea L. pe c^hlăfl (Sz. mânuse.). — F. Dry- meja M. et K. la Vaslui și Bărlad (F. sylvatica Host. Sz.mânuse). 499 BRACHYP0D1UM P. Beauv. — Brachipodiu. B. syivaticum B. et S. B. de pădure. — Vulg. Obsigâ. — Prin păduri și tufărișuri. — Pe lîngă Botoșani și Doro- hoiă (Fcstuca gracilis Maench. Sz. mânuse.; în Vlașca la Comana; în Prahova la Sinaia (Gr. En. 62 et Exsic.!); în Mehedinți la Vîrciorova; etc. — luliu-August. B. pinnatum P. Beauv. B. penat. — Pe coline aride și petrâse, prin tufărișuri. — în Moldova (Festuca pinnata Mccnch.); Ia Agiud (Burri Exsic. !); pe lîngă Bucurescl la Periș în Valea-Cocioc (Gr. Exsic.!). — luniu-luliu. BROMUS L — Brom. B. seca Ii DUS L. B. secalin. — Vulg. Obsigă, Opsigă, Se- carea, Ochsigă. Orsigă, Osigă, Usigă, Odae, larba-ovt- sulul, Jarba-ventulul. — Printre sămănături. — în Mol- dova (Sz. mânuse.); la Agiud (Burri Exsic.!) ; în Ilfov (Gr. En. 62 et Exsic.!) pe lingă Bucurescl; în Vlașca la Comana ; etc. — cf Mată- lunii. p. macrostachys Gren. et Godr.; B. grossus DC.—Vulg. Opsigă, Stcărea. — în districtul Bacăă Ia Verșăscî. B. racemosns L. B. racemos. — Prin fînețele din t6tă Moldova (Guebh.manusc.; Sz. mânuse.). — cT Maiu-Iuniu. B. arvensis L. B. agrest. — Printre sămănături, prin pîrldge, pe lîngă drumuri. — în tută Moldova (Guebh. mâ- nuse.; Sz. mânuse, et Exsic.!); în districtul Bacăă la Ver- șăscl și Caraclăă; Ia Agiud (Burri Exsic.!); în Rîmnicu- sărat la Caiata; pe lîngă Bucurescl! (Festuca gigant ea Gr. En. 62 [non Vili.] et Exsic.!), la Buftea; în Prahova la Văleni (Gr. En. 62 et Ersic. 1); pe lîngă Slatina către Olt; la Scverin și Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. Fior. Kozl. IX, 338; Kanitz ! I. c. 136). — Q luniu-luliu. 600 B. mollis L. B. mole. — Prin finețe aride, pe lîngă dru- muri petrose. — în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 73 et Eroic.!; Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.; B. glomcratus Guebh. Extic. n. 496 sec. Nym. Consp. 823); la Agiud (Burri Exsic.!); pe lingă BucurescI! (Gr. En. 62 et Ex- sic. !); în Mehedinți între Șchelea-Cladovel și Gură-văiel, și către Vîrciorova pe m-tele St.-Petru.—o" MaiU-Iuniu. B. patulus Mert. et Koch. B. întins. — Printre semănă- turi, pe lîngă drumuri, prin locuri aride și petrose. — în Moldova (B. multiflorus Host. Sz. mânuse.; B. secalinus Cz. Flora XIX, 73 [non L.] et Exsic.!); pe lîngă Bucu- rescI ; etc. — cT MaiU-luniii. B. 8quarr0SU8 L. B. squaros. — Prin pîrldge, vil, lo- curi aride, stîncdse și calcare. — în tdtă Moldova (Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.); la Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. Fior. Kozl. IX, 338); etc. — o* Maiu-Juniu. p. viUosus (Gmd.). — La Vîrciorova către Porțile-de- fer! (Borb. Fior. Kozl. IX, 338). B. asper Murr. B. aspru. — Prin pădurile munților.— în tâtă Moldova (Sz. mânuse.). — luniu-August. B. erectus Huds. B. erect. — Pe dălurî aride, prin fi- nețe sterile. — în t6tă Moldova (Guebh. mânuse.; Sz. mâ- nuse.). — 2* Maiu-Iuniu. B. angustifolins Mf. Bieb. B. cu fol înguste. — La Vîr- ciorova către Porțile-de-fer (Borb. Uj.jel. 78; Simt. 613). B. inermis Leyss. B. ncarmat. — Pe ddurî aride și in- culte, pe marginea finețelor uscate și a drumurilor. — în Moldova (Guebh. Exsic. n. 495 scc. Nym. Consp. 822; Aj/ropyrim intermedium Cz. Flora XIX, 73 [non P. B.J et Exsic.!; Sz. mânuse.), la VerșăscI și la Caraclăă către Veverița; la Agiud (Burri Exsic.!).— luniu-Iuliti. B. sterilis L. B. steril. — Prin locuri culte și inculte, dărâmături, pe lîngă ziduri și drumuri. — în t6tă Moldova 501____ (Sz, mânuse.; B. erect ut Cz, Flora XIX, 73 [non Huds.) ct Exsic.!) ; pe lîngă Iași la Nițelea; la Agiud (Burri Ex- sic.!); pe lîngă Bucuresci (Gr. En. 62 et Exsic.!); etc. — Q Maiu-Septembre. B. tectorum L. B. de acoperituri, — Pe câmpuri ste- rile, locuri ngsipose, (teluri aride și pe ziduri. — în t6tă Moldova (Cz, Flora XIX, 73 et Exsic,!; Guebh. mânuse,; Sz, mânuse.; B, sterilis Guebh. mânuse, [non L.J et Exsic. n. 494 sec, Nym. Consp. 821); la Agiud (Burri Exsic.!); pe lîngă Bucuresci la Buftea ; în Mehedinți între Șchelea- Cladovel și Gura-văiel. — Q Maiii-luniu. Obs.—Se mal citâză : B. rubens L, în tdtă Moldova (Gu^ih.man,). TRITICUM L. — Grâil. T. villosum 3/. Bieb, G, vilos. — Prin finețe năsipose, pe dduri sterile și petrâse, pe lîngă drumuri. — La Huși și Fălciă (Agropyrum villosum Bmg. Sz. mânuse,); Ia Fântâ- nele (Secole villosum L. Sz, mânuse,); pe lîngă Bucuresci la Fergstrăă; între rîurile Sabar și Argeș (Schott l. c. 479) și Ia Talpa (Schott l, c. 296); pe lîngă Slatina către Olt; la Vîr- ciorova! (Janka zool. bot. Ver. VII [1857], 123; Bort. 1873, Bâns. 253; Kanitz! I, c. 137) și pe malul Dunărei între Șchelea-Cladovel și Gura-văiei. — cT Maiu-Juniu. T. rigidum Schrad.; T. elongatum Host. T. rigid. — Prin locuri n6sip6se. — în Moldova (T. repens Cz. Flora XIX, 73 [non L.J et Exsic,!) inferioră (Guebh. mânuse.); în Ilfov între Chitila și CiocănescI (D. Br. Fragm. I. c. 72) și la Buftea (Gr. En. 62 ct Exsic.!); în Vlașca la Co- mana ; etc. — 9|. Maiu-August. T. glaucum Desf. G. albăstriii. — Prin locuri aride, și petrose, pe lîngă drumuri. — La Botoșani și Dorohoiă (Agropyrum glaucum P. Beauv. Sz. mânuse.; A.interme- dium Host. Sz. mânuse.); în m-țil Bacăului la Palanca ; Ia 502 Agiud (Burri Exsic.!); la Chitila; la Vîrciorova către Por- țile-de-fer! (4. intermcdium Ho st. Borb. Fior. kozl. IX, 340) ți Gura-văiel; etc. — luniu-luliu. T. repens L. G. tîrîtor. — Vulg. Pir, Chir. — Prin lo- curi cultivate și nâsipdse, grădini, finețe. — în t6tă Mol- dova (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 478 sec. Nym. Consp. 841; Agropyrum repens P. Beauv. Cz. et Sz. I. c. 51; Sz. mânuse.; Gr. En. 62 ; Lolium perenne Cz. Flora XIX, 73 [non L.J et Exsic.!); la Salina de la Tîrgu-Ocnel; la Buftea (Agropyrum glaucum Gr. En. 62 [non Desf.] et Exsic.!) și Bucurescl; în Vlașca la Comana; etc. — Qț luniu-luliu. T. caninum Schreb. G. cănesc. — Prin păduri, tuferi- șurl umbrâse, pe lîngă pîrăile din păduri. — în tâtă Mol- dova (Guebh. mânuse.; Agropyrum caninum P. Beauv.; Sz. mânuse.). — Qj luniu-luliu. p. alpinum. — în m-țil BucegI la schitul Pescera laio- mițel (Agropyrum caninum Ș.'alpinum Schur En. 811). T. cristatum Schreb. G. crestat. — Prin locuri aride, petrâse și nâsipdse, stepe, coline sterile, pe lingă drumuri. — Prin stepele României (Agropyrum cristatum P. Beauv. Lev. in Demid. Voy. II, 163); în Moldova (Hordeum seca- linum Cz. Flora XIX, 73 [non Schreb.] et Exsic.!; Sz. mâ- nuse.); la Agiud (Burri Exsic.!); pe lingă Bârlad; în distr. Buzâă la Slănic spre BecenI (Gr. En. 62); la Bucu- rescl ; etc. — Maiu-Iuliu. Obs.— Se cultivă: T. vulgare Vili. (Gr. En. 62; T. cereale Bmg. Sz. mânuse.; T. sativum L. Guebh. mânuse.) vulg. GrăU-eâmăil. — T. ®- stivun L. (Cz. Hora XIX, 73; Sz. mânuse.; Gr. En. 62) vulg. GrăU- de-vard. — T. hybernnm L. (Cz. et Sz. I. c. 52; Sz. mânuse.; Gr. En. 62) vulg. Grdu-de-iarnă. — T. turgidum L. (St. mânute.; Gr. En. 62) vulg. Grăil-inglizesc. — T. eompositom L. (Guebh. mânuse.; Sz. manus:.). — T. duram Desf. (Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 52; Gr. En. 62) vulg. Ghircă. — T. polonicum L. (Gr. En. 62) vulg. Orău- alb. — T. Spelta L. (Cz. et Sz l. c. 52; Sz. mânuse.; Gr. En. 62) vulg. Alac, Grău-gol. — T monococcum L. (Sz. mânuse.). — Serale cereale L. (Cz. Flora XIX, 72 ; Guebh. mânuse.; Cz. et St. I. c. 52 ; Sz. mâ- nuse. ; Gr. En. 62) vulg. Secară, Sacară. <503 ELYMUS L — Elim. E. crinitus Schrcb. E. pletos. — Vulg. Limb, Iarba~p£. rulul, Perișor, Secăriță. — Prin finețe sterile, locuri a- ride și dărâmături. — între rîurile Argeș și Sabar (E. Ca- put-Medusa Schott l. c. 472), la Talpa {Schott l. c. 296); la Slatina către Olt pe lîngă calea ferată. — O Afaiu-luniu. HORDEUM L. — Orgă. H. marinam L. O. guzanilor. — Pe lîngă drumuri, zi- duri, locuințl, prin dărămăturl și locuri inculte. — în t6tă Moldova (Guebh. mânuse. et Exsic. n. 464 sec. Nym. Consp. 838; Cz. et Sz. I. c. 53; Sz. mânuse.; Elymus europteus Cz. Flora XIX, 73 [non L.] et Exsic.!; Sz. manusc.);\a. Bu- curescl!, Cotrocenl! (Gr. En. 62 et Exsic.!); la Iași! (Burri Exsic. !); etc. — Q luliu-August. H. secalinam Schreb. O. secalin. — Prin finețe. — în tdtă Moldova (Guebh. mânuse.). — Juniu-luliu. H. maritimum With. O. maritim. — Prin finețe sterile și locuri năsipdse și sărate. — în Vlașca Ia Comana; în Ar- geș la Stolnici către Vlăscuța (H. murinum D. Br. Fragm. I. c. 72 [non L.J). — Q Maiu-luniu. Obs. — Se cultivă : H. vulgare L. (Ce. Hora XIX, 73; Guebh. mâ- nuse.; Cz. et Sz. I. c. 53; Se. mânuse.; Gr. En. 62) vulg. OrfU. — H. hexMticbon L. (Guebh. mânuse.; Ce. et Se. I. c. 53; Se mânuse.) vulg. Ortțu-iernatie. — H. distlcbum L. (Guebh. mauusc; Ce. ct Ss. I. c. 53; Sz. mânuse.).—^. zeocriton L. prin onțur! în Moldova (Se. mânuse ). LOLIUM L. — Loliă. L. perenne Lin. L. perenal. — Vulg. Zizanie, Odos, Obsigă, S^lbătâ, Nighină, larbănnglizescă.— Finețe și pă- șuni năsipâse, locuri cultivate, pe lîngă drumuri și prin să- ____ mgnăturl. — în totă Moldova (Guebh. mânuse.; Sz. mâ- nuse.) ; în distr. Iași la HărpășfiscI; la VerșCscI; Ia Agiud (Burri Exsic.l); la Bucuresci! (Gr. En. 63 et Exsic.l; L. tenue Gr. En. 63 et Exsic. /), în DudescI și la Buftea (L. arvense Gr. En. 63 [non Schrad.J et Exsic.1); la Vîr- ciorova (Kanitz! I. c. 138).—2} luniu-Septembre. L. italicum A. Br. L. de Italia. — Prin finețe. — La Bucuresci în DudescI. — luniu-Septembre. L. temulentum Lin. L. imbftătoriH.—Prin sfimfinăturl.— în Moldova (Cz. Flora XIX, 73 et Exsic.l; Sz. mantise.; Gr. Erbor. I. c. 120?); Ilfov (Gr. En. 63 ?). — Q luniu-hlti. iEGILOPS L. — EgUopsă. A. cylindrica Host. E. cilindrica. — Prin pășuni nfisi- pose, pe lîngă drumuri. — în Moldova inferidră (Guebh. mânuse, et Exsic. n. 469 sec. Nym. Consp. 839). PSILURUS Trio. — Psilur. P. nardoides Trin.; Nardus aristata L. P. nardoid.— Prin locuri sterile. — La Vîrciorova aprdpe de pîrăul Cer- novăț (P. aristatus Simk. 614). — Q Maiu-luniu. NARDUS L — Nard. N. Stricta L. N. aspru.—Vulg. ȚiposicH, larbă-aspră.— Prin pășunile uliginâse din regiunea subalpină și alpină. — în Moldova (Sz. mânuse.); în m-țil BucegI (Fr. 74; Gr. En. 63 et Exsic.!) pe Furnica, Blane, Babe, Omu, etc. — 2|. Maiu-Iuliu. DIVISIUNEA III. CRYPTOGAME VASCULARE. XCII. EQUI8ETACEE. EQU18ETUM L. — Equiset. E. arvense L. E. agrest. —Vulg. Cdda-mînzulul, Cdda- calulul, Câda-iepel, P&ru-por culut, Barba-sasului, larbă- dc-cositoriu, Barba-ursulul. — Prin finețe și agril argildse și umede. — în totă Romănia (Cz. Flora XIX, 74 et Ex- sic.!; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 55; D. Br. Fragm. I. c. 71; Gr. En. 64). — Apriliu-Maiu. E. Telmateja Ehrh. E. Telmatcia. — Prin pădurile u- mede și pe lîngă pîrăie. — în Moldova (D. Br. Fragm. I. c. 71; E. fluviatUe Smifh [non L.] et Exsic.!); în Argeș la Dăescl; etc. — Apriliu-Maiu. E. sylvatlcum L. E. de pădure.— Prin pădurile și fine- țele umede. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 74 et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Cz. ct Sz. I. c. 55; D. Br. Fragm. I. c. 71) în m-țil Bacăului la.Palanca; la Sinaia (Gr. En. 64) și PredSl; etc. — 9} Apriliu-Maiu. 50fi E. palustre L. E. de mlaștini. — Prin mlaștini și finețe umede. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 74 et Exsie.!; Cz. et Sz. I. c. 55; D. Br. Fragm. I. c. li); în m-lil Bacăului la Câmpeni; în Prahova (Gr. En. 64); în m-țil m-stirilor Cozia, Bistrița și Tismana (Hoff. mânute.).—luniu-Aug. E. Hmosnm L. E. de mîl. — Prin mlaștini, bălți, ia- zuri, ape lin curgătâre. — în totă Moldova (Guebh. mâ- nuse.; E.fluviatile Cz. Flora XIX, 74 [non Wahlbg.] et Exsie.!; Cz. et Sz. I. e. 55; E. hyemale Cz. Flora XIX, 74 [non Lin.] et Exsie.!; h.j. Guebh. mânuse, [non Lin.]).— luniă-August. p. fluviaiile Wahlbg. — în totă Moldova (Guebh. mâ- nuse. ; D. Br. Fragm. I. c. 71). E. hyemale L. E. de iarnă. — Prin locurile ngsiptise din pădurile umede și umbrdse, pe lingă pîrăile și torentele din pădurile montane și subalpine. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 55) pe Ungă Iași ia Nițelea; în m-țil Bacăului la Mănăstirea-Cașinulul în valea Buciașulul; în m-țil Bucegi la schitul Pescera de la Ialomița; în m-țil m-stirilor Cozia, Bistrița și Tismana (Hoff. mânuse.). — luniă-August. E. alpinum Schur. E. alpin. — Prin pășunile umede din regiunea alpină. — în m-țil Bucegi în valea lalomițel (Schur En. 822). — luliu-August. XCIII. MARSILEACEE. MARS1LEA L — Marsilie. M. quadrifolia L. M. cu patru fol. — Prin ape stag- nante și lin curgătore. — Pe lîngă BucurescI la CotrocenI, Mărcuța-Panteleimon (Gr. En. 63 et Exsie.!), în DudescI și la Ferăstrtă; în districtul Vlașea la Comana în rlul Călniscea; etc. — luliă-Septembre. 507 SALVINIA Michel. — Salvinie. S. natans Hoffm. S. plutitâre.—Plutitore pe apele stag- nante și lin curgătore. — La Galați in bălțile de la Port; ;>e lingă BucurescI în Colentina! către Fundenl-Mărcuța (Gr. En. 63 et Exric.!; Kanitz. I. c. 141). — Qț luniu-August. XCIV. LYCOPODIACEE. LYCOPODIUM L. — Licopodiu. L. SelagO Lin. L. Selagina.—Vulg. Brădișor, Cornițor. — Prin pădurile umede și umbrâse din regiunea subalpină și pe stîncile umede din regiunea alpină. — La BroscenI (Burri Exric.!); în m-țil Bacăului la Slănic (D. Br. Fragm. I. c. 71); la Sinaia (Gr. En. 64 et Exric.!; Kanitz l. c. 141) și la Predăl. — luliu-August. p. recurvum (Kit.).— în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 56; L. Selago Cz. Flora XIX, 74 et Exric.!; h.j.'Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 56); în m-țil Bacăului la Slănic.; pe vîrful Penteleul; la Sinaia pe Piscul-cânelul și la Predăl; etc. L. annotinum Lin. L. anotin. — Prin pădurile umede și umbrâse, și pe stîncile de lingă torentele din regiunea montană superiâră și subalpină. — în Moldova (L. clava- tum Cz. Flora XIX, 74 [non L.J et Exric. !; h.j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 65); prin m-țil Bacăului la Slănic către Cascadă, la Palanca pe lîngă Pirăul-șanțulul și la Mă- năstirea-CașinuluI; la Predăl. — luliu-Augusl. L. complanatum Lin. L. complanat. — Prin locurile a- renacee și stincâse din pădurile regiunel subalpine și mon- tane superiâre. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 65) prin m-țil Bacăului la Mănăstirea-Cașinulul către .Șolmărie Ia Săritore; în m-țil Bucegi către Obirșia lalomițel (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 120). — 9* luliu-August. L. clavatum Lin. L. clacat. — Vulg. Chcdicuță, Pe- dicuțâ, Brdnca-ursului. — Prin pădurile și pășunile umede și petrose din regiunea montană superioră și subalpină. — în m-țil Bacăului la Slănic, Mănăstirea-Cașinulul și la Pa- lanca pe Tărhăușfil; la Sinaia {Gr. En. 64 et Exsic.!; Ka- nitz l. c. 141); In Dîmbovița pe m-tele Priponi; la NămăescI pe Costa-mănăstirel {D. Br. I. c. 71) și în valea Dîmbovi- ciorel {Haynald in Borb. Linn. XLI, 215).— Of luUu-Avg. 8ELAGINELLA Spring. — Sdagindă. 8. spinulosa A. Br. S. spinuldsă. — Prin locurile u- mede din regiunea alpină și subalpină. — Pe vîrful Buce- gilor {Fr. 70; Lycopodium sclaginoides L. Hoff. Excurs. 1863, l. c. 120). — lulift-August. 8. helvetica Spring. S. de Elveția. — Pe stîncele u- mede din pădurile montane, subalpine, și pănă în regiunea alpină. — La BroscenI pe Petrele-Domnel (Burri Exsic.!); în m-țil Vîlcel la Olănescî, .pe m-tele Cârligu, și către Lotru la GolotrenI; etc. — 2) luliu-August. XCV. FILICACEE. BOTRYCHIl’M Sw. — Bctrichiă. B. Lunaria Sw. B. Lunarie. — Prin pășunile din re- giunea subalpină și alpină. — în Moldova (h.j. Guebh. mânuse.; Osmunda Lunaria Cz. Flora XIX, 74 et Exsic.!); în m-țil Bacăului la Palanca pe vîrful Ciudanerulul; în m-țil Bucegi la Strunga {Gr. En. 63 et Exsic.!; Kanitz l. c. 144), în valea lalomițel {Fr. 70), la schitul Pescera, pe Furnica, și la PredGl pe m-tele Susaiă. — Df Maiu-Iuniu. B. ruttefoliiun A. Br.; B. rutaceum Sw. (non Willd.). B. cu fol de rută. — Prin pășunile și pădurile din regiu- 509 nea montană superioră și subalpină. — In m-țil Bacăului la Slănic (S. matricarioides Willd. D. Br. Fragm. I. c. 71); la PredăI pe m-tele SusaitL — 2| Juniu-August. GRAMMITIS Sw. — Gramiiă. G. Ceterach Sw.; Gymnogramma Ceterach Spreng. G. Ceterac. — Prin crăpăturile stîncilor din munți. — în Mol- dova superioră (Ceterach ofjicinarum Willd.; Sz. Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.); în m-țil Coziel, Bistriței și al Tisina- nel (Asplenium Ceterach Hoff. mânuse.).— Of luniu-luliu. NOTHOCHLENA R. Br. — Notodenă. N. Mar ante R. Br.; Polysticum Marantae Roth. N. Iul Mar ani a. — Prin crăpăturile stîncilor calcare din munți — în Moldova (Acrostichum Marantae L. Sz. Exsic.!; Ce- terach Marantae DC. h.j. Guebh. mânuse.); la Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. Uj. jel. 85; Gymnogramma Marantae Mett. Borb. Symb. pter. 784).— 2} luniu-August. POLYPODIUM L. - Pdipodift. P. vulgare L. P. comun. — Vulg. larbă-dulce-de- munte, Fereci, Ferecuță. — Pe stîncile umede din pădurile umbrose ale munților. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 74 et Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 55); la BroscenI (Burri Exsic.!); în m-țil Nămțulul la Sihla; în m-țil Bacăului la Slănic, Mănăstirea-Cașinulul și Măgura- Ocnel; la Sinaia (Gr. Erbor. I. c. 338 ; Gr. En. 63 et Ex- sic.!; Kanitz l. c. 144) către pâlele Furnice!; în Muscel la NămăescI (D. Br. Fragm. I. c. 70) și în calea de la Rucăr la DîmboviciOra (P. officinale Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39); în m-țil Gorjiulul și al Vîlceî (Hoff. mânuse.) în valea 510 Bistriței și către Lotru pe Fârfeca; în Argeș pe m-tele Ur- zica ; etc. — 2). luniu-luliu. p. angustatum. — La Vîrciorova (Borb. Symb. pter. 784). P. Phegopteris L. P. FegoptcridU. — Pe lîngă stîncile umede și pe Ia rădăcina arborilor din pădurile umbrose ale munților. — în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 55) prin m-țil Ba- căului la Slănic pe lîngă Cascadă; la Broscenî (Burri Ex- sic. !); în Muscel la NămăescI pe Cdsta-mănăstirel (Ds Br. Fragm. I. c. 70); etc.. — 21 luniu-August. P. Dryopterls L. P. Dryopteridă. — Pe lîngă stînclie umede și pe la rădăcina arborilor din pădurile umbrose ale munților. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 74 et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 55) prin m-țiî Nămțului la Sihla și schitul Durătt; în m-țil Bacăului la Slănic; în m-țil Buzăului pe vîrful Penteleuluî; la Sinaia pe valea Pe- leșulul (Gr. Excurs. I. c. 337; Gr. En. 63 et Exsic.!) și la polele Bucegilor; în Muscel la NămăescI pe C6sta-mănă- stirel (P. calcareum D. Br. Fragm. I. c. 70 [non Sw.]); în Argeș pe m-tele Urzica; în m-țil Gorjiulul și al Vîlcel (Hoff. mânuse.) în valea Bistriței. — 2} luniu-August. Obs. - Se mal ci6z&: P. hy perboreum WahL în Moldova (Cz. tt Sz. 55). ASPIDIUM R. Br. — Aspidiu. A. Lonchitis Sxo.; Polypodium Lonchitis L. A. Lonchi- tidă.—Pe stîncile umbrose din regiunea subalpină și alpină. — în Moldova (Lonchitis aurita Cz. Flora XIX, 73 et Ex- sic. !; Polysticum Lonchi'is Roth h. j. Guebh. mânuse.); la Broscenî pe Petrele-Domnel (Burri Exsic.!); în m-țil Mu- scelului (D. Br. Fragm. I. c. 70). — 2| luliu-August. A. aculeatum Sw. A. ghimpos. — Prin pădurile umede și umbrose din regiunea montană și subalpină. — în Mol- dova (Polypodium aculeatum L. Cz. Flora XIX, 14c ct Ex- sic. !; Cz. ct Sz. I. c. 55 ; Polyslichum aculeatum Roth 511 h. j. Guebh. mânuse.); în m-țil Bacăului la Slănic (D. Br. Fragm. I. c. 70) și Mănăstirea-Cașinulul; în Prahova la pâlele Bucegilor și la Predai; în Vîlcea pe valea Bistri- ței ; etc. — Qj luliu-August. 0. angulare. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer! (A. angulare Kit. Borb. Symb.pter.790) și pe valea Cerovățulul. A. pilosum Schur. A. pfros. — Prin pădurile din regiu- nea subalpină. — în m-țil BucegI în valea lalomițel și la Predâl (Schur En. 833). —• luliii-August. P0LY8T1CBUM Roth. - Polistic. P. Thelypteris Roth; Aspidium Thclypteris Sw. P. The- lipteridă.— Prin locurile umede și uliginâse, pe malurile la- curilor și a gârlelor. — în Moldova (Sz. Exsic.!; h. j, Guebh. mânuse.); în Ilfov la m-stirea CăldărușanI (Aspi- dium Oreopteris D. Br. Fragm. I. c. 70 [non Sw.]) și în lacul de la Tîngăbescl. — luliu-August. P. Oreopteris DC. P. Oropteridă. — Prin pădurile um- brise și umede din regiunea subalpină și montană. —• în Moldova (Aspidium Oreopteris Sw. Cz. et Sz. I. c. 55); în m-țil Muscelului. — luliu-August. P. Filix mas Roth. P. Ferigă-masculă. — Vulg. Fe- rigă, Feregă, Feligă, Năvalnic, larba-ștrpeluî, Spasul- draculul, Spat a-dr a cuiul. — Prin locurile umede și pe- tr6se din pădurile umbrose montane și subalpine. — în Moldova (h. j. Guebh. mânuse.; Aspidium Filix mas Sw. Cz. et Sz. I. c. 55; Polypodium Filix mas L. Cz. Flora XIX, 74 et Exsic.!); pe lîngă Iași la Nițeiea, Repedea, Bîr- nova și PoenI; în m-țil NSmțuluI la schitul Durăă; în m-țil Bacăului la Câmpeni) Slănic (D. Br. Fragm. I. c. 70), Mă- gura-Ocnel și Mănăstirea-Cașinulul; în m-țil Buzeulul între ni-stirea Nifon și Bîsca-mare (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 117); în Prahova (Gr. En. 63) la Sinaia pe valea Peleșulul (P. 512 abreviatum Gr. Monit. of. I. c. 337?; Asplenium lanceola- turn Gr. En. 63 ]non Huds.]?) și la Predai; în m-țil Mus- celului între Rucăr și Dîmboviciâra! (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39); în m-țil Vîlcel; în Argeș pe m-tele Urzica; în Me- hedinți către Porțile-de-fer; etc. — 2| luliu-August. P. cristatum Roth. P. crestat. — Prin pădurile umede și umbrise din regiunea montană și subalpină. — tn Mol- dova (Aspidium cristatum Sw. Cz. ct Sz. I. c. 55); în m-țil Muscelului (D. Br. Fragm. I. c. 70); în m-țil m-stirilor Co- zia, Bistrița și Tismana (Hoff. mânuse.).— luliu-August. P. spinulosum DC.; Aspidium spinulosum Sw. P. spi- nulos. — Prin pădurile umede și umbrise din regiunea montană și subalpină. — în m-țil NSmțuhiI la schitul Si- hla; în m-țil Bacăului la Slănic; la Sinaia (Polypodium squamulosum Gr. Alonit. off. I. c.) și la PredGl pe Susaiă; în m-țil Vîlcel la m-stirea Horezu; etc. — Qj luliu-August. CYSTOPTERIS Bernh. — Cistopteridă. C. fragilis Bernh. C. fragilă.— Pe stîncile umbrise din regiunea montană și subalpină. — în Moldova (Aspidium fragile DC. Sz. Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.; A. monta- num Sz. Exsic. [non Sw.]!; h.j. Guebh. mânuse.); la Bro- scenl (Burri Exsic.!); pe lîngă Iași la Petrăria-Repedel; pe Cehlătt; în Dîmbovița pe m-tele Priponi; la Sinaia (Gr. En. 63 et Exsic.!; Kanitz l. c. 143), și în BucegI la Strunga (Kotschy 132), pe Furnica și la Schitul Pesdera de la Ialo- mița; în m-țil Muscelului (D. Br. Fragm. I. c. 71); înm-țil Vîlcel către Lotru pe m-tele Naroțu; la Vîrciorova către Porț’le-de-fer! (Borb. 1873, Bâns. 246).—luliu-August. C. sudetica A. Br. C. de Silesia. — Pe stîncile umede din pădurile umbrise ale regiunel subalpine. — în m-țil Nâmțulul la schitul Sihla. — 2|. luliu-August. 513 ASPLENIUM L. — Aspleniu. A. Filix femina* Bernh.; Aspidium Filix femina Sw. 4. Fcrigă-femeiscli. — Vulg. Spinarea-lupulut. — Prin pă- durile umede și pe lîngă stîncile din regiunea montană și subalpină. — în Moldova (Cz, et Sz. I. c. 55; Polypodium Filix femina L. Sz. Exsic.!; Athyrium Filix femina Roth A. j. Guebh. mânuse.); la BroscenI (Burri Exsic.!); în m-țiî Nemțulul Ia schitul de la Durăă ; în m-țiî Bacăului la Slă- nic (Z>. Br. Fragm. I. c. 70), Măgura-Ocnel și Comănescl; în m-țil Buzăului către Bîsca-mare (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 117) și pe m-tele Tega; la Sinaia (Gr. En. 63 et Ex- tic.!), la polele Furniceî și la Predel; în Muscel între Rucăr și Dîmbovicidra (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39); în m-țiî Gor- jiulul și al Vîlceî (Hoff. mânuse.) la m-stirea Horez și la Golotrenî; în Argeș pe m-tele Urcjica; etc.—luliu-August. A. Trichomanes L. 4. Tricoman. — Prin crăpăturile slîncilor calcare si umbrdse, pe ziduri. — în Moldova (h. j. Guebh. mânuse.; 4. Adianthum nigrum Cz. Flora XIX, 74 /non L.J et Exsic.!); la BroscenI (Burri Exsic.!); pe lîngă Iași la Petrăria-Repedei; în m-țiî Nămiuluî la schitul Sihla (Gr. Erbor. I. c. 119); în m-țil Bacăului la Tîrgu-Ocneî pe Măgură, la Slănic și Mănăstirea-Cașinulul; la Sinaia (Gr. En. 62 et Exsic.!) către polele Furniceî! și către Obîrșia lalomițeî (Hoff. Excurs. 1863, l. c. 120); în Muscel la NămăescI pe Cdsta-mănăstireî (D. Br. Fragm. I. c. 71); în m-țil Gorjiuluî și al Vîlceî (Hoff. mânuse.) la OlănescI; la Vîrciorova către Porțile-de-fer (a. yenuinum Borb. Symb. pter. 785); către Bahna pe m-tele Curchia și în valea Ce- rovăluluî; etc. — Lniiu-Septembre. A. viride Huds. 4. vede. — Pe stîncile calcare din re- giunea subalpină și alpină. — în Moldova (Sz. Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.); la Sinaia pe malurile Peleșuluî (Gr. 33 ___________ En. 63 ct Estic.!; Kanitz l. c. 143; Blcchnum Spicani Gr. Excurs. I. c. /non Roth]; cf. Gr. En. 67) și în Bucegi (Fr. 70) pe Furnica; în Muscel în valea Dîmboviciorei (Haynald in Borb. Linn. XLII, 204).— luniu-Scptembrc. A. Ruta muraria L. A. Rută-de-zidurl. — Prin crăpă- turile stîncilor umbrâse și pe zidurile de pătră. — în Mol- dova (Cz. Flora XIX, 74 ct Exsie.!; h.j. Guebh. mânuse.); în Dîmbovița pe zidul m-știre! Delu; în m-țil Bucegi; în m-țil Muscelului la Nămăescl pe Stînca-mănăslirel (D. Br. Fragm. I. c. 71) și între Rucăr și Dîmboviciora (Hoff. Ex- curs. 1862, l. c. 39); etc. — luniu-August. A. Adianthum nigrum L. A. Adiant negru. — Pe sttn- cile umede din pădurile umbrose ale regiunel subalpine. — în Moldova (Sz. Exsie.!; h. j. Guebh. mânuse.); în m-țil m-stirilor Cozia, Bistrița și Tismana (A. obtusum Kit. Hoff. mânuse.). — 9} luniu-August. 7. lancifolium Heuff.; A. Heuffclii Wierzb. — în Mehe- dinți Ia Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. 1873, Bâns. 943; Symb. pterid. 787). A. septentrionale Sw. A. septentrional. — Prin crepă- turile stîncilor umbrose din pădurile regiunel montane și subalpine. — La Tîrgu-Ocnei pe Măgura-Ocnel; la Vîrcio- rova către Porțile-de-fer! (Borb. 1873, Băns. 244; Symb. pterid. 786); etc. — Sty luliu-August. SCOLOPENDRIUM Smith. — Scdopendriu. 8. offleinaruni Siv. S. ofieinal.—Vulg. Năvalnic, Limba- ccrbulul, Limba-vccinc'l, Limha-vacet. — Pe stîncile um- brose din pădurile subalpine și montane. — în Moldova (Sz. Exsie.!; h. j. Guebh. mânuse.) la m-stirca Agapia- veche (Gr. Erbor. I. c. 120); în m-țil Bacăului la Slănic (D. Br. Fragm. I. c. 71) și Mănăstirea-Cașinulul; la Sinaia (Gr. En. 63) în valea pîrăulul Pălra-arsă (Gr. Erbor. I. c. 515 338) și la pâlele Furnicel; în m-țil Muscelului la Dîrnbo- viciâra (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39; Gr. En. 63) aprâpe de Pesceră (D. Br. Fragm. I. c. 71); în m-țil Coziel, Bi- striței și Tismanel (Hoff. mânuse.). — 9} luniu-Septembre. BLECHNUM L. - Blecnu. B. Spicant Roth. B. Spicant. — Prin locurile stîncâse și umede din pădurile umbrâse ale munților.— tn Moldova (Sz. Exsic.! [nom. Asplenium furcatum]; h. j. Guebh. mâ- nuse.); prin m-țil Bacăului la Apele minerale de la Slănic de-asupra Isvorulul No. III; etc. — luniu-August. PTER18 L. — Pteridă. P. aquilina L. P. aquilină. — Vulg. Navalnic-pajuriA. — Prin pădurile petrâse și ftnețele sterile din regiunea montană. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 74 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 55) centrală și superiâră (Guebh. mânuse.); la BroscenI (Burri Exsic.!) pe lîngă Iași la PoenI; în m-țil Nămțulul la schitul Sihla; în distr. Bacăfl pe Dălu-Călugărel, Tirgn-Ocnel pe Măgură-Ocnel și Ia Slănic (D. Br. Fragm. I. e. 40); în m-țil Buzăului către Bisca pe m-tele Tega; la Sinaia pe Piscu-cânelul; în Muscel (D. Br. Fragm. l.c. 70) în valea Rîu-Tlrgulul la pâlele m-telul LerescI (Hoff. Ex- curs. 1862, l. c. 31); In m-țil Gorjiulul și al Vîlceî (Hoff, mânuse.) către Lotru la GolotrenI; pe malul Dunărei între Gura-văiel și Vîrciorova; etc. — lulib-Septembre. 8TRUTHI0PTERI8 Willd. — Strulwpteridd. S. germanica Willd. S. de Germania. — Prin pădurile umede și umbrâse din regiunea montană și pe lîngă stîn- cile de pe malurile torentelor.—în m-țiî Năințulul la m-sti- ___516_____ rea Secu; în in-t*î Bacăului la Slănic pe malul torentului Slă- nic în fala pichetului grănicerilor de la fruntarie. — Qf lu- Uu-Srptembrc. Obs. — Se mai cit6ză ; Adianthain CapiIIas Veneris L. tn Moldova superioră (Sz. Exsic.!; A. j. Guebh. mânuse.) și în Muscel între Rucăr și Dimbovicioia (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39). — Waodwar- dia rad iran s *Sm. în Moldova (Sz. Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse)?. ADIȚ1UNI Șl C0RECȚIUN1 LA RANUWULACEE, ROSACEE și PAPILIONACEE. Pag. 3. Aquilegia T. In loc de : A. vulgari» L. pune : A. glandnlosa Fisch.; A. transsilvanica Schur. — Vulg. Căld&rufa, Clopoțel-arrnuț't, Cinct-eode, Cincl-clopoțe'l. — Prin locuri calcare umede și umbrose din regiunea subal- pină și alpină. — Pe Cehlătt (J. alpina Bmg. Edel l. c. 35 [non L.]; Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.! ; h. j. Guebh. mâ- nuse. ; Cz. ct Sz. I. c. 32); la Broscenî (Burri Exsic.!); în m-țil Buzgulul între pîrăul Pirscov și Bîsca-mare (A. vulga- ri* Hoff. Excurs. 1863, l. c. 117); în m-țil BucegI la schi- tul Pescera de la Ialomița! (A. Haenkcana Schur En. 28 țnon K.J); în m-țil Muscelului între Dîmboviciora și Rucăr (A. alpina Bmg. Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39).—Iul.-Aug. Oi». — Se cultivă prin grădini: A. vulgari» L. (Cz. et Sz. I. c. 32; Sz. maniac.; Gr. En. 9) vul^ Căldilruță. Clopoțeî-coi nuțl. Cincl-c6de, Cinci-clopoțel. — A. vulgari» L. 0. nivea Bmg. (Cz. et Sz. c. 32). — A. nigrican» Bmg. (Cz. et Sz. I. c. 32). Suprimă pe : A» alpina L. 518 Pag. 4. Nigella T. M. arveasin L. adaoge : vulg. Cernuțc#. — tn tâtă Moldova (Cz. Flora XIX, 66 et Exsic J; Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 32; D. Br. Fragm. I. c. 77; V.! sec. Kanitz l. c. 4); pe lingă laȘI la Aron&nu și Ș^pte-omeni (Sz. mânuse.); in RImnicu-sărai la Caiata; pe lingă Bucumd ia FerăsMfi și Intre Ploesd și Băi coi ti (Gr. En. 9); In Vîlcea la BălcescI. N. segetalis M. Bieb.; N. segetalis M. Bieb. p. armena (Stev.) Boia 8. N. de secerișuri. — Printre sgmSn&turile din Moldova inferiâră (N. foeniculacea DC. Guebh. ma- nusc. et Exsic. n. 387 [var.] sec. Nym. Consp. 17). — Q W. nativa L. adaoge : vulg. Chimion-negru, Cemu^cd, Negrilică.— Cultivată (Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 32; Sz. mânuse.). N. damiMena L. adaoge : vulg. B6rze. — Cultivat (Cz. et Sz. I. c. 32; Sz. mânuse.). Pag. 5. Hetleborns T. H. purparasceno W. Kit. adaoge : Spin*. — tn Moldova (Cz. et Sz. I. e. 33; Sz. mânuse.); în m-țil de la Preddl. 11. odorun Kit. adaoge : vulg. Bqjoffi, Cutcurig. — La Comana; pe lîngă Craiova la Teiș și pe malul Jiului la Bucovăț; în Mehe- dinți (H. viridis Gr. En. 8 [non L.] et Exsic J) la CernețI (H. pur- purascens Gr. En. 8 [non W. Kit.] et Exsic.!). Obs. — Se mal citezi : H. aiger L. și H. viridis L. amăndoue la pdlele Carpaților către rîul Bistrița (Cz. et Sz. I. c. 33). Pag. 6. Isopynm L. I. thaUete«MM L. adaoge : vulg. Găinuft, Hitopir, Hioopinl, Turifă-albă. — (D. Br. Fragm. I. e. 7); în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Ersie.!; Edel l. e. 40; Guebh. manuze.; Sz. manuM.); tn Muscel pe P4tra-Craiuluî (Kotachy 64) și la ConțiscI (Gr. ExzieJ); pe Ungă Craiova în Luncă; la CernețI. 1. fusnartoMca L>. adaoge : In m-țil Moldovei (Sz. EzmeJ). 519 Pag. 7. Trollius L. T. eitroptoun L. adaoge : vulg. Bulburi-de-muntc, Bulbucel-dc- munte, Glonfă, Bâlbor. — (Z>. Br. Fragm. I. c. 77); în regiunile in- teriore ale Căhlăulul (Edel l. c. .36 et Exsic.! ; h.j» Guebh. mânuse.); la Sinaia spre Isvor (Gr. En. 8 et Exsic.!) și în m-țil Bucegi la schitul Pescera lalomițel; în m-țil de la Preddl. T. pslustrls (L.) D. Br. adaoge : vulg. Calce, Scald, Scalce, Bulbucd, Capră-nemf&tcă. — (D. Br. Fragm. I. c. 77); în Moldova (Calta palustris L. Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!) centrală și supe- riâră (Guebh. mânuse.); prin mlaștinile de pe lîngă lacul Brateș (E- del l. c. 38); în Ilfov (Gr. En. 8 et Exsic.!); la ConțăscI (Gr. Exsic.!); în Gorjifl la Roșia pe malul Tismanel. Pag. 9. Delphinium T. în loc de : D. alpinum W. Kit. pune : D. elatum L. D. înalțat.— Prin locurile stîncrtse, umede și umbrdse din regiunea subalpină și alpină. — în m-țil Moldovei (Cz. et Sz. I. c. 31); în m-țil Bucegi Ia Strunga și la schitul Pescera de la Ialomița! (Fr. 113; Winkl.I nec. Kanitz l. c. 6; D. alpinum Hoff. Excurs. 1863, l. c. 120 et Exsic.!; Gr. En. 9 et Exsic.!); în Muscel la Pescera de Ia Dîmbovicidra. — luliu-August. p. intermedium. — în m-țil Moldovei (D. intermedium DC. Cz. et Sz. I. c. 31 ?). în loc de : D. fimum W. Kit. pune : D. hybriisin Steph. D. ibrid. — în pădurea de la Pechea (Guebh. mânuse. et Exsic. n. 389 sec. Nym. Consp. 21). D. Consolida L. adaoge : vulg. Pintenay, Topor iș, Toporuși, Tot- niciU, Tatnif, Marariul-câmpulul. — (D. Br. Fragm. I. c. 77); în Moldova (Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.!; Edel l. c. 40: Cz. et Sz. I. c. 31 ; Sz. mânuse.) ; pe lîngă Iași (V.! sec. Kanitz l. c. 6); în Rîm- nicu-sărat la Caiata; în Ilfov (Gr. En. 9 ct Exsic.!) la FerăstrM și Cotrocenî; lîngă Craiova la Trel-făntânI; la Vîrciorova (Kanitz! I. c. 6). D. AJaeia L. adaoge : cultivat (Gr. En. 9). 520 D. orientale Gay. o. oriental. — Printre semănături și pre locuri nfisipOse. — în Moldova (D. Ajacin Cz. Flora XIX, 66 [non L.J et Erxic.!; Edel l. c. 40); la BucurescI prin tufărișurile din grădina Cișmegiulul (Gr. En. 9 et Ex- — Q luniii-Iuliu. Obs.—Se mal cit&ză : D. fissiB W. Kit. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 31). D. Lyeoetoanm D. Br. adaoge : în m-țil Moldovei (jicouftum Lycoctonum Cz. et Sz. I. c. 32). D. p/renalcam D. Br. adaoge : (Aconitum yyrenaicum L. D. Br. Fragm. I. c. 77); în Moldova (J. och role acum Cz. et Sz. I. c. 31); la Sinaia (A. Lycoctonum Gr. En. 9 [non L.J et Exsic.!) și în m-țiî BucegI la schitul Pcscera de la Ialomița! (A. pyrenaicum Fr. 713; Winkl.! sec. Kanitz l. c. o); în m-țil de la Preddl. D« moldavieam D. Br. adaoge : (Acunitum moldaricum Hacq. D. Br. Fragm. t. c. 77); în m-țil Moldovei (A. moldav. Hacq. Reisc I, 69; Hoelzl l. c. 440; A. mptentrionale Cz. et Sz. I. c. 31); în regiu- nile inferidre ale Cdhlăulul (A. cernuitm Edel l. c. 36 [non DC.]; Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.!, h. j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 32; A. paniculatum h. j. Guebh. mânuse.). fn loc de : D. Canunaroai D. Br. pune : D. variegatUID (L.) D. Br.; Aconitum varicyatum L. D. varyat. — Prin tufărișurile și pădurile uinbrdse și umede din regiunea subalpină. — La Broscenî (Burri Er- sic.!); pe Cehlăft; la Agapia fA. paniculatum Gr. En. 9 [non Lam./) și la m-slirea Nemțulul pe lîngă Cisme; în m-țiî Bucegî către Obîrșia laloinițeî (J. Cammarum Jacq. [non L.J Hoff. Excurs. 1863, l. c. 120), la Poeana-Țapuluî și la Sinaia (Gr. Eu. 9; J. paniculatiim Gr. Excurs. I. c. 340 /non Lam./); la PredGl; în m-țiî Vîlcel la m-stirea Horez (Gr. E.rnic.!); ele. — lulift-Auqunt. Suprimă pe : D. cerua*Bi D. Br. D» Napellao D. Br. adaoge : vulg. Omac, Omiac, (hneag, Tvir. — în m-țil Moldovei (Aconitum Napellus Cz. Flora XIX, 66 et E/sic.!; h. j. Gutbh. maniate.; Cz. et Sz. I. c. 31) de la confiniile Transilva- niei (Fus/f bl. 35; Schur En. 30); în rn-țil Bucegî pe valea Colțeî apr6pe de schitul Pescera lalomițel. 521 Ș. nanum (Bmy.). — în m-(il Moldovei (Aconitum /ia- num Bmtj. Cz. et Sz. I. c. 31 et Extâc.!; h. j. Guebh. mâ- nute.) de la confiniile Transsilvaniel meridionale (Ă?wy. En. n. 1058; Futs. FI. 36 ; Schur En. 33). D. trarlcui (Wulf.). D. Br. adaoge : în m-țil Moldovei (Aco- nitum tauricum Wulf. Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 32) de la confiniile Transilvaniei (Bmy. En. n. 1058; Fuss. FI. 36; Schur En. 33). D. Meabergeuse (Rchb.) D. Br. adaoge: Pe Cehlăfl (Aconitum nromontanum Wulf. Edel Exsic.?; Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.?; h. j. Gucbh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 31). D. AnthorarZJ D. Br.; Aeonitum Anthora L. D. An- thora.—Prin pășunile stîncose și umbrose din regiunea sub- alpină și alpină. — în m-țil Moldovei (.1. Anthora L. Cz. et Sz. I. c. 31) pe C6hlăă (Janha! sec. Kanitz l. c. 172); în m-țil Bucegi la partea superiâră a regiunel iul Pinus Maghus (A. Anthora Fron. 199) la schitul Pescera lalomi- țcl! (Fr. 113; Gr. Exsic.!); în Argeș către ielele m-lelul Cozia la m-stirea Stînisora; în m-(il Vîlceî în valea Bistriței (Gr Exsic.!). — luliu-Autjunt. Pag. 14-24. Ranunculus Hali. R. aqualilia L. adaoge : în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.); la Bucurescl (Gr. En.S); în Dudescl. R. flultana Lam. adaoge : In Moldova (R. pcucedanifolium Cz. et Sz. I. c. 33). Obs. — Se mal citdză : R. divariratus Schrank. în Moldova (Cz. ct Sz. I. c. 33). — R. heteruphyllQS Pers. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 33; Sz. mânuse.).—R. hederaceus L. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 33). R. pedatan W. Kit. adaoge : prin fînețele de pe coline la Leț- canl și ErbicenI (Sz. mânuse.). R. illyriem L. adaoge : In Moldova (Cz. et Sz. I. c. 33; R. la- nuyinosus Cz. Flora XIX, 66 [non L.] et Exsic.!); la Păun, schitul Tărița și Repedea (Sz. mânuse.); la Vîrciorova către Porțile-de-fer (Borb. sec. Kanitz l. c. 170). 522 B. Tkora £. adaoge : în m-țil Moldovei (Cz, et Sz. 33 et Exsic !) B. BlpestrflB L. adaoge : în m-țiî Moldovei (Cz. et Sz. I. c. 33 et Exsic.!); în m-țil BucegI pe stîncile calcare la Strunga, în par* tea superiâră a văiel lalomițel (Kotschy 138; Fr. 112), pe custele Caraimanulul, aprope de Omu. B. Moaitifoliw L. adaoge : In m-țil Moldovei (Edel l. e. 37; Cz. et Sz. I. c. 33); în m-țil de la Predai. p. platanifolius (L.) adaoge : în m-țil Moldovei (Cz. et Sz. I. c. 33). B. Llngwa L. adaoge : prin mlaștinile de pe lîngă lacul Braleș (Edel l. c. 38 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 33); pe lîngă Iași la Cri- stescl (Sz. mânuse.); la Tîrgoviștea prin mlaștinile de pe lîngă șo- s£oa ce duce la m-stirea D41u. R. Flammnla L. R. Flamula —Prin fînețele mlăștinose și umede din Moldova (Cz. et Sz. I. c. 33; Sz. mânuse.). — luniu-August. B. reptans L. adaoge : pe lîngă Iași pe malul Prutului și a Bahluiulul (Sz. mânuse.). B» amicomaa L. adaoge : în Moldova (Cz. Flora XIX, 67 et Exsic.!; Edel l. e. 40; Cz. et Sz. I. c. 33; Sz. mânuse.) centrală și superidră (Guebh. mânuse.); în Muscel la Conț&scI (Gr. Exsic.!); pe lîngă Craiova în Luncă; în GorjiQ la Roșia; la Cerne(I (Gr. En. 8 et Exsic.!); In Vîlcea în valea Bistriței; etc. R. scelerata» L. adaoge : vulg. RdnunclM, Boglarl. — fn totă Moldova (Cz. Flora XIX, 66 et ExsicJ; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 33; Sz. mânuse.; VJ sec. Kanitz l. e. 4); prin mlaștinile de pe lîngă lacul Brateș (Edel l. c. 38); în distr. Bacăfl la Caraclăă; tn Ilfov (Gr. En. 8) pe lîngă Bucuresci (D. Br. Fragm. I. c.76) la FerfetrM. p. minimus Bmg. — în Moldova (Cz. Flora XIX, 66?) prin locurile năsipdse și umede de pe malurile Seretulul (Guebh. mânuse.). B. montaaoi Willd. adaoge : în Moldova (Cz. Flora XIX, 67?; Cz. et Sz. I. e. 33); pe Câhlăd (Edel l. c. 36); în m-țiî BucegI Ia Strunga (Kotschy 132). R. gracilis Sehleich. R. geraniifolius Pourr. R. gratii. — Prin pășunile calcare din regiunea alpină. — în m-țil BucegI pe vîrful Furnicel, pe Vîrfu-cu-Doru și Ia Pîrăul- Babelor; etc. — Maiu-luliu. 523 R. MrAa L. adaoge : vulg. Flâre-broscescă, Rărunchi#- — în Mol- dova (Sz. mânuse.) superiâră (Guebh. mânuse.); în Ilfov (Gr. En. 8 et Exsic.!) pe lîngă Bucuresci (D. Br. Fragm. I. c. 76) la Cotrocenl; în Muscel la ConțăscI (Gr. Exsic.!). p. Boraanus (Jord.); R. Borceauus Jord. — Prin pășu- nile umede din regiunea subalpină }i alpină. — La PredGl pe m-tele Susaiă; în Dîmbovița pe m-tele Priporu. R. Steveni Andrz. adaoge : în Moldova (R. acris Cz. Flora XIX» 66 [non L.) et Exsic.!; Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 33); la m-sti- rea Nămțulul (R. lanuginosus Gr. En. 8 [non L.) et Exsic.!); în m-țiî Bacăului la Sl&nic și Câmpeni. R. polyanthemofl L. adaoge : în Moldova < Cz. et Sz. I. c. 33; R. laciniatus Cz. Flora XIX, 66 [non Bmg.] et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 33); pe lîngă lași la Balcin și Valea-adîncă (Sz. mânuse.); la Chi- tila, FundenI și Mărcuța (Gr. Exsic.!); în Vlașca la Comana; în distric- tul Argeș la Stolnici. R nemoroMi* DC.; R. Breyninus Cr. adaoge : prin păduri la PuțCnI (Guebh. mânuse.); pe vîrful Penteleulul; la Predăl pe m-tele Susaiă; In Dîmbovița pe m-tele Priporu. R. lanoglnoMUi L. adaoge : în tdtă Moldova (Guebh. mânuse.) pănă în munți (Edel l. c. 37 ?); pe lingă Iași la Repedea și Voi- nescl (Sz. mânuse.); pe lîngă Craiova în Luncă. R. oreopbilus M. Bieb.; R. Villarsii Koch. et Gren. Godr.; R. Grenieranus Jord.; R. pseudo-Villarsii Schur. R. oreojil. — Prin pășunile calcare din regiunea subalpină si alpină. — în m-țil Moldovei (Sz. Exsic.!; [nom. R. den- tatus]); în m-țil Buzăului pe vîrful Penteleulul; în m-țil Bu- cegi pe valea lalomițel (R. Villarrii Fr. 113 [non DC.]) Ia schitul Pescera; etc. — luniu-luliu. R. carpatMicu Herbieh. adaoge .* în m-țil Moldovei (R. Gouani Bmg. Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 33); în m-țil Muscelului (D. Br. Fragm. I. c. 76) pe Pâtra-Craiulul (R. Ler- chenfeldianus Schur En. 16) și în m-țil Bucegi {Gr. En. 8 et Ex- sic.!; R. Lerchenfeldianus Schur En. 16); la Predâl pe m-tele SusaiQ. R. repens L. adaoge : vulg. Bujorel. — In tâtă Moldova (Edel l. c. 40 et Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 33; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 76; R. bulbosus Cz. Flora XIX, 66 [non L.J et Exsic.!; Cz. et Sz. I. e. .33; R. pedatus Cz. Flora XIX, 66 [non W. Kit.] et Ex- ___ ⁵²⁴ sic.!; Cz. el Sz. . c. 33); în Ilfov (Gr. En. 8 ct Exsic.!) la Bucu- rescî în CișnicgiQ și la FcrfstrCfl ; etc. R. bulbonus L. adaoge : în Moldova (Edel l. c. 40; D. Br. Fragm. I. c. 76; Sz. mânuse.); la Sinaia și între Pitescl. Câmpulung (Gr. En. 8 et Exsic.!) și Ndmăescl; în Muscel la Conțfscl (Gr. Exsic.!); în Mehedinți la Vîrciorova către Porțile-de-fer! (Borb. 1873, Bdns. 375). R. sardani Crantz. adaoge : în Moldova (R. Philonotis Ehrh. Cz. et Sz. I. c. 33) centrală (Guebh. mânuse.; V.! sec. Kanitz l. c. 4); în Ilfov (R. Philonotis Gr. En. 8 et Exsic.!) la Bucuresci; în Mus- cel la Conțfcscl; în districtul Rîmnicu-sărat la Caiata; în districtul Rîmnicu-Vîlceî la Bălcescî. p. inedit crr ane a* Griseb.; R. mediterrancu* Steff. — Pe lîngă Bucuresci la Ferfistrăă; la Vîrciorova către Porțile-de- fer (Borb. sec. Kanitz l. c. 171). R« arveania L. adaoge : în Moldova (Edel l. c. 40; Cz. ei & l. c. 33; D. Br. Fragm. I. c. 76; Sz. mânuse.); pe lîngă Bucuresci la FerGstrăO. fn loc de : R. nodifloraa L. pune : R. laterlflorUS DC.; R. nodifloruz TF. Kit. [non L.]; R. nodifloru* p. orientali* Neilr. R. lateriflor. — Prin bălți și locuri inundate uscate. — Pe lîngă Bucuresci la Chitila (R. nodifloru* W. Kit. [non L.J D. Br. Fragm. I. c. 76). — Q Maiu. Obs. — Se mal citGză : R. rute fol ins L. în Moldova (Cz. et Sz 33). R» orthoceras (DC.) D. Br. adaoge : vulg. Plopi icariU ᵣ Cor- nilor. — (D. Br. Fragm. I. c. 77); în totă Moldova (Ceratoeephnlus orthoceras DC. Guebh. mânuse.; R. falcatus Edel l. c. 40 [non L.] ct Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 33; Sz. mânuse.); pe lîngă Bucuresci la Cotrocenl, la Turnu-Măgurele și la Flămînda (Gr. En. 8); pe lîngă. Craiova la Bucovăț pe malul Jiului. R. Ficaria L.; Ficaria rema Huds. adaoge : vulg. ScorbuMriță, Salată-de-câmp, Schiteufă-galbenă, Calce-mieti, Să-lăgea₉ larba-rtndu- nelel-micl. — în totă Moldova (Ficaria ranuneuloides Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.!; Edel l. c. 40; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. e. 33; kSz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 77); la Bucuresci (Gr. En. 8 et Exsic.!) în Cismegitl și la Băndsa; pe lîngă Craiova în Luncă; în Gorjid la Roșia pe malul TismaneL 525 Pag. 24. Myosnrus Dill. M. minimali L. adaoge : prin mlaștinile din Moldova inferiâră (Guebh. mânuse.); în Ilfov la Ciocănesc! și TărtășCscI prin pornim biștl inundate (Gr. Exsic.!). Pag. 25. Anemone Hali. Suprimă pe : A. vernalis L. A. Pnlsalllla L. adaoge : (D. Br. Fragm. I. c. 76); pe colinele n&sipose din totă Moldova (Pulsatilla rulgaris Mill. Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.!; Edel l. c. 40; Guebh. mânuse.); pe lîngă Iași la Co- poii și la Capu-Rădiulul (P. vulg. Sz. mânuse.); în Ilfov între Că- lărași și Oltenița (Gr. En. 7 el Exsic.!). A. pratensis L. adaoge : vulg. Sisinel. — In Moldova (Pulsa- tilla vernalis Cz. Flora XIX, 66 [nun Mill.] et ExsicJ; Cz. et Sz. I. c. 32; P. verna Edel l. c. 40; P. nigricans Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.!); pe lîngă Iași la Pesler (P. rulgaris D. Br. Fragm. I. c. 76 [non Mill.]), la Prosglnicl și la GăurenI (P. nigricans Sz. mânuse.); la Ploescl (Janka sec. Kanitz l. c. 169); în Ilfov Ia Ulmenl (Gr. En. 7); pe lîngă Craiova la Tciș; în Mehedinți la Cerne(I și Dum- brăvița (Gr. Exsic.!); In m-țil Muscelului între Dimboviciora și Ru- căr (Pulsatilla pratensis Mill. Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39). A. alpina L. adaoge : în m-țil Moldovei (Pulsatilla alpina Lois. Cz. et Sz. I. c. 32); în m-til Bucegi (Gr. En. 7 et Exsic.!; A. ver- nalis Gr. En. 7 [non L.]; P. alpina A. 51). A. sylvestrls L. adaoge : în totă Moldova (Cz. Flora XIX. 66 et Exsic.!; Edel l. e. 40; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 32; D. Br. Fragm. I. c. 76; A. narcissijlora Cz. et Sz. I. c. 32 [non L.] et Ex- sic.!); pe lîngă Iași la TomcscI și Păun.—Se mal indică în m-țil Bu- cegi (Gr. En 7), dar în acC»stă localitate este sigur că nu crcscc. A. nemoroM L. adaoge : Oifă, Flârea-iîntuluî, Fltirea-ascilor, Flârea-paserilor, Musccricl-albl, Zlac.— în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.!; Edel l. c. 40; Guebh. mânuse.; Cz. ct Sz. I. c. 32; D. Br. Fragm. I. c. 76); pe lîngă Iași la lezercnl (Sz. mânuse.); la C&mpina ; la Câmpulung (Gr. En. 7 ct Exsic.!), pe vîrful d/dulul Moț o id (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 39) și la Con|6scl (Gr. Ersic.!). A. raonnculoldes L. adaoge : vulg. Ftârea-pascilor, Gitinuyă- 526 galbfnă.— în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 66 et ExxicJ; Edel l. c. 40; Guebh. mauusc.; Cz. et Sz. I. c. 32; Sz. mânuse.); la Cămpina (Gr. En. 8 et Exsic.!); la ConțăscI (Gr. Exsic.!); la Craiova Îd Luncă. A. ■arelMiltera L. adaoge : în m-țil Bucegî la Pîrăul-Babe- lor; In in-til de la Preddl. A. Hepatita L. adaoge : vulg. Fâie-de-viâră, Popilnic-iepuresc.— în Moldova (Hepatica nobili# Rchb. Edel l. c. 40) superiori (Guebh. mânuse.); cătră Botoșani (H. nobilis Cz. et Sz. I. e. 32); pe lîngă lași la Cerbulâsă. Hadîmb și Țubana (H. nobili# Sz. mânuse.); la m-stirea Agapia (Gr. En. 8 et Exsic.!); In Bacăfl la VerșăscI și la Caraclăă în pădurea Veverița; In Vîlcea pe valea Bistriței (Gr. Exsic.!). A. aagialoea Lam. adaoge * vulg. Crucea-voiniculul.— (Hepatica transsilvanica Fuss D. Br. Fragm. I. c. 76); în pădurile de la pd- lele munților (H. triloba specie# Guebhardt sched. in herb. Mus. Pa- lat. Vinddb. [1844] sec. Kotschg l. c. 67; H. multiloba Guebh. sched. I. c.) la m-stirea Scînteia (H. multiloba Guebh. Not. mânuse.); în distr. Bacăfl la Verșăscl; la Dîmbovicidra și Sinaia (Gr. En. 8); la Preddl pe m-tele Susai0; în Muscel la Conțăscl. A. amtmmaiialifl (L.) D. Br. adaoge : în Moldova (Adonis au- tumnali# L. Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.!; h. j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 33; Sz. mânuse.). A. mtftvalis (L.) D. Br. adaoge j vulg. larba-cooogulul, Cocogel- de-cămp. — în totă Moldova (Adonis xstioalis L. Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.!; L4t>. in Demid. Voy. II, 205; Edel l. e. 40; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 33 ; Sz. mânuse.); la Bărboși, pe lîngă Bu- curescI la Ferfistrfifl (Adonis astioalis Gr. En. 8 et ExsicJ), Periș și Mogoșoia (Adonis flammea D. Br. Fragm. I. c. 76 [non Jacq.]). A. flammea (J^cq-) H. Br. adaoge : în Moldova (Adonis flam- mea Jacq. Cz. Flora XIX , 66 et Exsic J; Cz. et Sz. I. c. 33) infe- ridră (Guebh. mânuse.); pe lîngă lași la Chiperescî și GoronI (Ado- nis flammea Sz. mânuse.); la FeriJstrM (Gr. En. 8 P). A. AMonis (L.) D. Br. adaoge : vulg. Spinf.—în tota Moldova (Adonis vemalis L. Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.!; Guebh. mânuse.; Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 33; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 76); în districtul Bacăfl la Moșia-Ocnel pe dâlul Straja; între Călă- rași și Oltenița către Mdra-săracă și UlmenI (Adonis oemalis Gr. En. 8 et ExsicJ). p. tyloatica (Guebh.). — In pădurile Moldovei interiore (Adonit vernalit p. tylvatica Guebh. mânute.). ____ A. Wolgensis (Stev.). D. Br. A. de Wolga. — Prin finețele de pe colinele din Moldova (Adonis wolgensis Slev. Cz. et Sz. I. c. 33); la Focșani și OdobescI (Adonis wolgcnsis Sz. mânuse.). — Maiu-Iuniu* Pag. 32-33. Clematis DC. C. reeta L. adaoge : Năprasnic. — In t6tă Moldova (D. Br. Fragm. I. c. 76; C. erecta AU. Cz. Flora XIX, 66 et Exsie.!; Edel l. c. 30; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 32; Sz. mânuse.). C. Integrlfolia L. adaoge : vulg. Clocoftl. — In Moldova (Cz. Flora XIX, 66 et Exsie.!; Edel l. c. 40, 42; Cz. et Sz. I. c. 32; D. Br. Fragm. I. c. 76); pe lingă Iași la ȘorogarI în Via-Burada (Burri Exsie.!) și la Balcin în Via-Vîrnav (Sz. mânuse.). C. Vfttalba L. adaoge : în tâtă Moldova (Cz. Flora XIX, 66 el Exsie J; Edel l. c. 40, 42; Cz. et Sz. I. c. 32; Guebh. mânuse.) și România (D. Br. Fragm. I. c. 76; Gr. En. 7 et Exsie.!). p. integrata ZX’.—în Moldova centrală (Guebh. mânuse.). C. odontophylla Gandoger C. odonlofilă.— La Vîrcio- rova către Porțile-de-fer (Simk. 516). ? C. Flammula L. adaoge : In Moldova (Edel l. c. 40, 42; Cz. et Sz. I. c. 32) vulgar (Sz. mânuse.). Obs. — c, Viticella L. cultivată pe lingă Bacăfl la Fântânele în grădina Winkelstein (Gr. En. 7). C. alpina Mill. adaoge : vulg. Năprasnic, Curpenifă. — Pe Câ- hlăă (Edel l. c. 36; Cz. Flora XIX, 66 et Exsie.!; h. j. Guebh. mâ- nuse.); în m-țil Bucegi la schitul Pescera lalomițel. Pag. 34-36 THALICTRUM T. T. aquilegifoliuin L. adaoge : vulg. Clocoti, Mărgt.— In re- giunile inferiore ale Căhlăulul (Edel l. c. 36; Cz. Flora XIX, 66 et Exsie.!); pe lîngă Iași la VoincscI (Sz. mânuse.); în m-țil Buzăului (Hoff. Excurs. 1862, l. c. 117); la Câmpulung și NCmăescI (Gr. En. 7) și pe vîrful dăluluî MoțoiO (Hoff. Excurs. 1862. I. c. 39); la Predă!. P- atropurpurenin Bmg.—Pe lîngă Iași la Picioru-lupulul (Sz. mânuse.). 528 ț. mrcum (Bmg.). — La HorlescI, HoisăscI și DomnescI (Sz. mo- Muae.y); în m-țil Muscelului (D. Br. Fragm. I. c. 76). T. flexaosam Bcrnh.; T. coUiwm Wallr. T.flexuos.— Pnn finețe. — La Pechea (T. taxatilc Schleich. Guebh. mânuse.); în distr. BacăG Ia Caraclăă pe Babaghicea și că- tre pădurea Veverița în distr. Buzăft la BecenI (T. collinus Gr. En. 7 et Ejmîc.!). — luniu-Iuliu. T. majus (Murr.) Jacq. adaoge : vulg. Rută-de-lieedl.— (D. Br. Fragm. I, c. 76); în Moldova (Cz. Flora XIX. 66 et Exsic.!); pe lîngă lași către Șăpte-omenI și Rădifl-Aldel (Sz. mânuse.); la CiocănescI, Gberganl și Buftea (Gr. En. 7). T. elatun Murr. adaoge : prin finețe la Tăutescl. lepurenl și Zahorna (Sz. mânuse.). T. medlum Murr. adaoge : (Cz. Hora XIX, 66 et Exsic.?); pe lingă Iași la CipelcscT. Zahorna, Văiluța și lepurenl (Sz. manwtc.); în Bucuresci în Isvor (Gr. En. 7 ?). T. angustifollam Jacq. adaoge : în Moldova (Cz. Flora XIX. 66 et Exsic.!); la polele Căhlăulul (T. flaeum Edel l. c. 36 [non L.J?; Cz. Flora XIX, 66 [non L.J et Exsic.!); la Unghenl, Șăndrenl, Solonețî și Bivolari (Sz. mânuse.); la m-stirea Nămțulul; la Palanca și la CaraclăO; la Bârlad (T. nigricans D. Br. Fragm. I. c. 76 [non JorgJJ; în m-țil Buzăului pe valea Bîscel și a Gura-Milel; la Buftea. Chitila, CiocănescI (D. Br. Fragm. I. c. 76) și Titu (Gr. En. 7 et ExsicJ); în Vlașca la Comana ; în Dîmbovița între Puciosa și MoroenI; în Vîlcea la Bălcescl. T. nigricans Jacq. T. negricios. — Prin finețe umede. — Pe lîngă Iași la Tomescî si Goronî (Sz. mânute*); la Vîrciorova (Borb. ace. Kanitz l. c. 170).—Iun.-Aug. T. Havan L. adaoge : pe lîngă lași la Glodosa, Neteda, Șanța, și pe malul Stavniculul (Sz. mânuse.); la NămăescI (Gr. En. 7). Pag. 36-37. Actrea L. A. «picata L. adaoge : vulg. Iurba-cristofurulul ₜ larbă-de-or- banț. — în Moldova superioră (Cz. Flora XIX. 66 et ExsicJ; h.j. Guebh. mânuse.); pe Cehlău ! (Edel l. r. 35); pe lîngă lași (<’-• Sz. I. c. 211) la Repedea în Via-Veisa (Sz. mânuse.) și la Botoșani (Cz. et Sz. t. c. 25); la Sinaia (Gr. En. 9 et Exsic.!). 529 A. Cimlciftiga L. adaoge : în Moldova superiâră (Cimicifuga fetida Cz. et Sz, Exsic.!; h. j, Guebh, mânuse.; A. racemosa Cz, Flora XIX, 66 [non L,] ei ExsicJ; Edel l, c. 37). Pag. 38. Paonia T. P. romanica D. Br, adaoge : în Moldova centrală și inferioră (P. officinalis Guebh. mânuse, [non Retz.J; Edel l, c, 40); pe lîngă Tecuciă dincolo de Pechea în drumul Galațulul în mare mul(ime, împreună cu Dictamus Fraxinella, Centaurea montana și Astragalus excapus (P. officinalis Cz, Flora XIX, 62 [non Retz.J el Exsic,!; Cz. et Sz, l, c, 31; P. laciniata Cz. et Sz. I. c, 31 [non alior.] et Exsic.!; Sz. mânuse.). Obs. — P. ofăcinalis Retz. vulg. Bujor, Buțor, Rufi6ră, Rujă-de- rusalii, nu cresce de cât cultivată prin grădini! (Sz. mânuse,). Pag. 40-43. Roșa T. R. Iuțea Mill. adaoge : In Moldova (Cz. et Sz. I. c. 28; Sz. mânuse.) inferidră (Jtym. Consp. 237; R. sulphurea Guebh. mânuse, [non Ait.] et Exsic. n. 88 sec. Nym Consp. 237). R. plmplnellifolia L. adaoge : în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 28) și Romania (Gr. En, 23?). R. spiuooftMima L. adaoge : în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 28). Suprimă pe : R- alpina L, R. pyrenalca Gouan. adaoge : pe CâhlăQ (R, alpina Edel l, c. 35 [non L.J et Exsic.!); în m-01 de la Predâl. R. rublglnOM L. adaoge : în Moldova (Cz, Flora XIX, 65 et Exsic.?; Cz, et Sz, l. c. 28) la Repedea. Hadîmb, Miron&ia (Sz, mânuse.). R. collina Jacq, adaoge : în Moldova (Cz, et Sz. I, c. 28; Sz. mânuse.). R. duinetorum Thuill. adaoge : în Moldova (R. corymbifera Rorkh. Cz. Flora XIX, 65; Cz. et Sz. I. c. 28; R. solstitialis Bess. Cz. et Sz. 28); la Repedea, Hadîmb, Mironâsă (R. corymbif. Sz.munusc.). p. biserrata. — tn Vîlcea la SărăcineseT (Gr. Exsic.!). R. platypliylloides Dsyl. R, platifib^ă, — Prin tufe- risurî. — tn Vlașca la Comana; ele. — ț> /imih. 530 R. eaniaa L. adaoge : în tâtă România (Cz. Flora XIX, 65 tt Exsic.!; Edel l. c. 40. 42; Guebh. mânuse.; Cz. el Sz. I. c. 28; Sz. mânuse.; Gr. En. 23)- p. biserrata (Merrat). — Pe lîngă Bucurescl la Periș (Gr. Exsic.!). B. puaflla L. fii. adaoge : în Moldova (Cz. Flora XIX, 65 d ExsicJ; Edel l. e. 40, 42; Cz. et Sz. I. e. 28) inferioră (Guebh. Ex- sic. n. 89 sec. Nym. Consp. 231; R. pygmcea Guebh. mânuse, [non M. Bieb.]); pe lîngă Iași către ProsălnicI (Sz. mânuse.); în Ilfov. Vlașca și Mehedinți (R. gallica Gr. En. 23 [non L.] et ExsicJ); în Vîlcea la BălcescI. B. arveaaia Huds. adaoge : în tâtă Moldova (Edel l. c. 40, 42; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 28; Sz. mânuse.; R. repens Bmg. Cz. et Sz. I. e. 28; Sz. mânuse.). Obs. I. — Se mal dtâză : R. peaifera Herrm. în Moldova (R. vib losa Wulf. Cz. et Sz. I. e. 28). — R. iRcaraata în Moldova (Cz. Flora XIX, 65)? Obs. 2. — Se cultivă prin grădini speciile următâre : R. galliea L. (Cz. et Sz. I. e. 28). — R. galliea L. var. officinalis (Guebh. mânuse.). — R. cenți fol ia L. {Cz. Flora XIX, 65 et Exsic.!; Gr. En. 23) vulg. Trandafir. — R. danascena L. (Cz. Flora XIX. 65; Cz. et Sz. I. e. 28; Gr. En. 23) vulg. Trandafir-de-lună. — R. ulba L. (Cz. Flora XIX. 65; Cz. et Sz. I. c. 28; Gr. En. 23) vulg. Trandafir-alb. — R. nea- perflsroas Court. (Cz. et Sz. I. c. 28). — R. pendsl na Ait. (Cz. et Sz. I. e. 28). — R. cinasnonea L. (Cz. et Sz. I. c. 28). Pag. 44. Agrimonia T. A. Enpateria L. adaoge : (D. Br. Fragm. I. c. 82); în tâtă Mol* dova (Cz. Flora XIX, 65 et ExsicJ; Edel l. c. 39; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 24; Sz. mânuse.); către Bacăă (Gr. Erbor. l.e. 130) la Slănic; la Nămț, BuzăQ, Prahova și Ufov (Gr. En. 23 et ExsicJ). A. agrinionoldes Arewonia agrimonoidtt Ncck. A. agrvmonoidâ. — Prin iadurile din regiunea montană.— în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 24); în Muscel la Conțăscî între valea Rincăciovu și valea Beuca spre Apa-de-lec (Gr. E.rsic.!). — 9| Apriliti-Maiii. OIh. --Se mal citâză : A. repens L. în Moldova (Cz. et Sz. I. r.24). 531 Pag. 45. Alchemilla T. A. vulgari* L. adaoge : vulg. Crăfițire, Ploscă. — fn Moldova (Cz. Flora XIX, 60 et Exsic.!) la pilele Cihlftulul (Edel l. c. 36) și către Pitră, Nimț și Bacăfl (Cz. et Sz. I. c. 5); la Sinaia (Gr. En. 23 et ExsicJ). ?. montana (Willd.) adaoge : syn. A. vulgaris p. subsericea Koch. — Pe CAhlAA (A. montana Willd. Edel l. c. 36; Cz. et Sz. I. c. 5; X alpina Cz. Flora XIX, 60 [non L.J et ExsicJ; Cz. et Sz. I. c. 5); la Sinaia și la Predâl. A. flssa Schum. a. major Schur. — Pe stîncile calcare din m-țil BucegI de-asupra schitului Pescera de la Ialomița (Schur En. 204). — August. Obs. — Se mal citâzA : A. pnbescens M. Bieb. In m-țil BucegI (X 50). — A. Aphanes Leers. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 5). Pag. 46. Sanguisorba L. 8. offleinalla L. adaoge : în m-țil Moldovei (Edel l. e. .37 et ExsicJ; h. j. Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 6); la RAducAnenI și la Gura-Bohotinulul (Sz. mânuse.); între Pitesei și Curtea-de-Argeș la MerișanI (Gr. ExsicJ). SuprimA pe : 8. Ptteriwa H. Bn. împreună cu var. villosa. în loc de : 8. pelyganaa H. Bn. pune: 8. muricata (Spach.); Poterium muricatum Spach. S. muricată. — Vulg. Cebare, Bibernil. — Pe coline și câm- puri ierbdse. — în Moldova (P. Sanguisorba Cz. Flora XIX, 60 [non L. nec Koch] et Exsic.!; h.j. Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.) inferiâră (P. villosum Guebh. mânuse, [non Sibth. et Sm.]*); la Nâmț și Pâtra (P. Sanguisorba Cz. et Sz. I. e. 31); pe lîngă Bârlad (P. polygamum W. Kit. Cz. et Sz. I. c. 31) și la Perienî, TăutescI, Văilu(a și Isvore (P. polygamum Sz. mânuse.): ț>e lîngă Bucuresci la Bănâsa (P. Sanguisorba Gr. En. 23 [non L.J et Exsic.!) și la Fe- râstrfiO; în Vlașca la Comana; pe lîngă Tîrgovistea printre 632 petrele m-stireî l)61u; în Mehedinți la Duinbrăvila (Gr, Exsic.!); etc. — luniu-luliu. Pag. 47. Fragaria T. F. ¥«•(* L. adaoge : vulg. Pomniță.' — tn totă Romănia \Cz. Flora XIX. 66 et Extic.!; Edel l. c. 37; Guebh. nutnutc.; Cz. et Sz. I. c. 29 ; Sz. mânute.; D. Br. Fragm. I. c. 82; Gr. En. 23). F. elatior Ehrh. F. Înaltă. — Prin pădurile din regiu- nea montană. — în Muscel la ConțăscI (Gr. Exsic.!). — 9{ Aprilii-Maiti. F. eollina Ehrh. adaoge : în Moldova (Cz. Flora XIX, 66 ti Extic.!; Edel l. c. 37; Cz. et Sz. I. c. 29; Sz. mânute.) inferioră (Guebh. mânuse.) și !n munți (Edel l. c. 37); pe lîngă Bucuresci la Bănfcsa (Gr. En. 23); în Argeș lă Stolnici (D. Br.. Fragm. I. e. 82). Pag. 48. Potentilla T. tn loc de : P. Fragarflaslram Ehrh. pune : P. micrantha Ram. P. micrantă. -- Prin tuferisurile de pe colinele uscate. — în Moldova (P. priuprata Bmg. Cz. el Sz. I. c. 29); la m-stirea Scînteia (P. Fragariastriim Guebh. mânuse, [non L.J); la Agiud (Burri Exsic..!); la Câtnpina; la Câmpulung și la Conțesci (Gr. Exsic.!): pe lîngă Craiova la Bucovăț-Cârligel. — Apriliu-Maift. P. grandiflora L. P. grandiflură. — La Petra-Craiului pe Vîrfu-Baciulul (Kotschy 65). P. allida L. adaoge : tn Moldova (Cz. et Sz. Extic J). P. alba L. adaoge : în Moldova (Cz. et Sz. I. e. 29 et Extic.!) pe marginea pădurilor la Șăpte-OmenI în mulțime (Sz. mamtsc.); la Câmpina (Gr. En. 22 et Extic.!), Buftea și Ciocănescl. P. rupentrls L. adaoge : (Hoff. Extic.!); în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 29). P. Mubacaalis L. adaoge : în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 29 et Extfic.!); în m-țil Bucegi (Hoff. Exeurs. 1863, l. c. 119). 533 P. reptana L. adaoge : (/). Br. Frti^m. I. e. 82); în totă Mol- dova (Guebh. mânuse.; Edel l. c. 40; Cz. et Sz. I. c. 29; Tormentilla reptans Cz. Hora XIX. 66 [non L.J et Exsic.!) pănft în munți (fr dd l. c. 37); la m-stirea Varatic (Gr. Erbor. I. c. 130); la Balcin în Via-Vîrnav (Sz. mânuse.); la Slănic; la Buzăfl (AU sec. Kanitz l. c. 198); în Prahova și Ilfov (Gr. En. 22 et Exsic J), la Bucurescl in Cismegifl, în Dudescl și la CotrocenI; la Comana; la Vîrciorova către Porțile-de-fer (Borb. 1873, Băns. 223). F. versta L. adaoge : în Iotă Moldova (Cz. Flora XIX. 66 et Exsic.!); pe lîngă Iași pe câstele Galatel (Sz. mânuse.); la Agiud (Burri Exsic.!). P. apaea L. adaoge : în Moldova (E6se și uscate. — La Agiud (Burri Exsic.!). - 9} hurin-ltdiu. P. aorea L. adaoge : pe CrhlăQ (Edel l. c. :15; Cz. Flora XIX, 66 et ExsirJ; h.j. Guebh. mânuse.); prin pășunile alpine din m-țil Bucegi (Fr. 126). P. clirysocraspeda Lchm.; P. transsilvanica Schur.; P. crisocraspedă. — Prin pășunile stîncose și calcare din regiunea alpină. — în Moldova (P. grandiflora Rmq. (\. ct Sz. I. c. 29 [non L./)’ în m-țiî Bucegî (Fr. 126) pe Fur- nica, Obîrșia si ț>e Omu; la Predai. — 9j luniu-An-ns¹. P. alpestris Hali. jil. P alpcstră.— Prin pășunile stîn- cose din regiunea subalpină și alpină. — în m-țiî Buce 4 (P. salisburgensis Hacnke, Fr. 126), pe Vîrfu-cu-Doru (P. 534 minima Gr. En. 22 [mm Balb.[ et Extic.!) și la schitul Pescera de la Ialomița. — 9| /nniu-Juli». P. argente* L. adaoge : (D. Br. Fragm. I. c. 82); în totă Mol- dova (Cf. Flora XIX, 66 et Exsic.!; Edel l. c. 40; Guebh. mânuse.; Cz. et Sg. I. c. 29; Sz. mânuse.; P. neglecta Cz. Flora XIX. 66 /non Bmg,] et ExticJ; Ct. et Sz. I. c. 29); la HărpășdscI; către BacăO (Gr. Erbor. I. c. 131); la Făurel, BuzCQ și Brăila (Al.! tec. Kanitt l. c. 198); la Cămpina, Văleni. Ciocănesci. BucurescI (Gr. En. 22 et Exsic.!) și FerăstrCfl; în Vîlcea la Aninâsa; între Gura-Văiel și Vîrciorova; etc. P. caneseens Bett.: P. inclinata Vili. — P. canetcenii. — Pe coline aride și uscate. — în Moldova (P. hirta Cz. Flora XIX, 66 [non L.J et Extic.!; Cz. et Sz. I. c. 29); la Galați (Uechtr. et Sint. tec. Kanitz l. c. 198) și Iași (V.! tec. Kanitz l. c. 198). — Maiu-Iuliti. P. rect» L. adaoge : vulg. Buruiană-de-cincl-degete. — (D. Br. Fragm. I. c. 82); în Moldova (Edel l. c. 40; Sz. mânuse.; P. inter- media Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.!; Edel l. c. 37; Ct. et St. I. c. 29); prin viile de la NicorescI (Guebh. mânuse.); la Hărpășăscî; la Caraclăfi; la Făurel. Buzăă și Brăila (Al.! sec. Kanitt l. c. 198); la GherganI (P. canescens Gr. En. 22 [non Bess.] et Exsic.!) și Titu (Gr. Exsic. sec. Kanitt l. c. 198); la Sinaia și BucurescI (Gr. En. 22 et Exsic,!); la Comana; pe lîngă Craiova la L4mna; în Vîlcea la Bălcescl. p. obteura; P. obteura Willd. — în Moldova (P. pillota Cz. Flora XIX, 66 et Extic.!; Cz. et Sz. I. c. 29; Sz. mâ- nute.); în Prahova și Ilfov (P. villota Gr. En. 22 et Extic.!: P. hirta Gr. En. 22 [non L.]?); în districtul Mehedinți la lorgutova și Dumbrăvi ța (Gr. Extic.!) și între Vîrciorova și Bahna; etc. P. rapiM L. adaoge : în Moldova (Cz. Flora XIX. 66 et Ex- sic.!; St. mânuse.; P. adscendens Ct. Flora XIX, 66 et Exsic.!; Ct. et Sz. I. c. 29); la Agiud (Burri Exsic,!); în BucurescI la Gara Tîr- goviștea (Gr. Exsic.!). P- Anaerln* L. adaoge : vulg. C6da-racului. — fn Moldova (Cz. Flora XIX. 66 et Exsic.!; Edel l. c. 40; Ct. ct Sz. I. c. 29) pe ma- lurile Seretulul (Guebh. mânuse.) și pe malul Prutului (Sz. mânute); la Slănic; la Sinaia și Câmpulung (Gr. En. 22 et Exsic.!); etc. 535 P. Tormeatilla Scop. adaoge : (D. Br. Fragm. I. c. 82); în Moldova (Tormentilla erecta Cz. Flora XIX, 66 ei Exsic.!; Cz. et Sz. I. c. 25)) centrală (Guebh. mânuse.) până în munți (T. erecta Edel l. c. 37); la m-stirea Stavnicu (T. erecta Sz. mânute.); la m-stirea Agapia (Gr. Erbor. I. c. 130) și S£cu; în m-țil Bucegi (Gr. En. 22 et Exsic.!); la Predai; în Muscel la Conț&scl (Gr. ExsicJ); în Dîm- bovița pe m-tele Priporu. P. procunbena Sibth. suprimă : Moldova (Czih. I. c.). Obs. — Se mal citâză : P. caulesreas L. in Moldova (Cz. Flora XIX, 66?; Cz. et Sz. I. c. 22 ?). — P. Clasiana Jacq. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 29).— P. minima Hali. fii. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 29). Pag. 53. Kubns L. R. Miatilia L. adaoge : pe Câhlăfl (Edel Exsic.!; Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.!\ Cz. et Sz. I. c. 28). R. idieun L. adaoge : în pădurile din toți munții Moldovei (Cz. Flora XIX, 65 et Exsic.!; Edel l. c. 36, 42 ; Guebh. mânuse.; Cz. et Sz. I. c. 28; Hoff. Excurs. 1863, l. c. 118; D. Br. Fragm. I. c. 82 ; Gr. Erbor. I. c. 130 et En. 23). R. fratlcoMUM L. adaoge : în totă Romănia (Edel l. c. 42; Cz. et Sz. I. c. 28; Sz. mânuse.; D. Br. Fragm. I. c. 82; Gr. Erbor. I. c. 1:40; En. 23 et Exsic.!). f. amoniu* Pwrtenschl. Holnby in B<>rb. 1873, Bântt. 287. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer (Burb. 1873, Bân*. 287). R. tomentoSDS Bitrkh. R. tomentos. — Prin pădurile muntose, pe colinele calcare și sterile. — în Moldova (Cz. rt Sz. I. c. 28); în m-țil Muscelului; la Comana; in Mehe- dinți la Cernețî, lorgutova (Gr. Er/ric.!), Gura-văiel și că- tre Porțile-de-fer; etc. — R. candicans WthAc. R. albicion. — Prin pădurile mon- tane. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer. — ț> lunili. Suprimă pe : R~ corylifoliuB Smith. R. agresli* W. Kit. adaoge : în Moldova (O. et Sz. I. c. 28); la Mironâsa (Sz. tnanusc.); pe lîngă BucurescI la Băn4sa. 536 R« nemeroeue Hagnc. adaoge : în Moldova (Ct. Flora XIX. 65 H Extic.?; Ct. et Sg. I. c. 28; Sz. hhihim.) pănă pe Călilăd (/?. a>- rylifoliut DC. /non SmithJ Cz. Flora XIX. 66 ct Ertic.!; h.j. Guebh. mânute.; Etici l. c. 36. 42; Cz. et Sg. I. c. 28); în m-țiî Bucegi (R. corylifolius Hoff. Excur*. 1863. I. c. 120 ct Ext ic.!). R» emioB L. adaoge : în t6tă Moldova (Cz. Flora XIX, 65 ei Extic.!; Edel l. c. 36. 42; Guebh. mânuse.; Cz. et *Sf l. c. 28; Sz. mânute.); la Titu, GherganT și Ciocăneseî (Gr. En.23 ti Extic.!); în m-țil ni-stirilor Cozia, Bistrița și Tismana (Hoff. man. et Extic.!). Obs. — Se mal citâză : R. glaadulosus Bell. în Moldova (Cz. Hora XIX. 65; Cz. et Sz. I. c. 28). — R. hirta* 1K Kit. în Moldova (Cz. Flora XIX, 65; Cz. et Sg. I. c. 28). Pag. 54. Geam H. Bn. . Br. Bragm. l, e. 80). proeumbeM Bess.; M, carulea b. laxtflora Hochei; M. la- xiflora Frie. adaoge : tn Vlașca la Comana. Pag. 105. Ononis L. O. aplnoaa L. adaoge : vulg. Sălățitâre, Sudârta-capulul. — (D. Br, Fragm. l, c. 80); In tdtă Moldova (Guebh. mânuse,; Edel L e, 40; Cz, et Sz. I, c, 44); la Păun, Tomesei, Piciorul-lupulu! și Bordea (Sz, mânuse),; tn Rîmnicul-sărat la Caiata; tn Ilfov (Gr. En, 18 et ExsicJ) la Chitită și Ciocănesc!. O» hirelna Jacq, adaoge : (D. Br, Fragm, l. e. 80); tn Moldova superidră (Cz, Flora XIX, 69 et ExsicJ; h, j. Guebh, mânuse.; Cz. et Se. I. c, 45; Sz, mânuse.; O. spinosa Cz. Flora XIX. 69 [non L.] et ExsicJ); la polele Cehlăuluî (Edel l, c. 36); la CaraclăO; tn Ilfov (O, procurens Gr. En. 18 [non Wallr,] et ExsicJ) la Buftea; Intre Titu și Ghergan! (Gr. En. 19); la Curtea-de-Argeș; la m-stirea Ho- rez (Gr. ExsicJ) și la Bălcesct. Obs.— Se mal cittză : 0. parviflora L. tn Moldova (Cz. et Sz. 45). Pag. 106. Onobryehis tiaertu. O. nativa Lam. adaoge : (D. Br. Fragm. I. c. 81); tn Moldova (Cz. Flora XIX, 70 et ExsicJ; Sz. mânuse.); In distr. Nămț la Bra- niștea (Chania ExsicJ). O. montana DC. adaoge : pe Cthlăă (Edel ExsicJ; Phaca m- tragalina Cz. Flora XIX, 70 [non DC.] et ExsicJ; h. j. Guebh. m- nusc.); tn m-țil Bucegi pe virful Obîrșiel. 0. arenaria DC. S. de nfcipurl. — Pe coline năsipdse. — în distr. Buzăft la BecenI (Gr. En. 21 et Exsic.!); la Pre- dai. — 9} Maiă-Iuniii. 0. alba Des». S. albă. — Pe locurile, colinele stîncdse, petrdse și calcare. — La Vîrciorova către Porțile-de-fer 557 (Borb. 1873, Ban». 291), Șchelea-Cladovel și Turnu-Se- ▼erin. — JUaii-IuniH. 0. gncilis Bett. O. gracilă. — Pe colinele aride.— La Tîrgu-Ocnel (O. conferta Stev. Guebh. mânute.). Pag. 106. După Onobryehis adaoge : HEDY8ARUM L. — Edisar. H. obscurul L. E. obteur.—Vulg. Cap-de-cocoț, Dul- cițor. — Pe stîncile din regiunea alpină.— tn m-țil BucegI la Strunga (Fr. 130), pe Pătra-arsă și la Plrăul-Babelor.— lulii-August. Pag. 107. Coronilla L. C. varia L. adaoge : vulg. Cunună, Coronițte, Samachisă. — (P. Br. Fragm. I. c. 81); în t6tă Moldova (Cz. Flora XIX, 70 ei ExsicJ; Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.; C. eoronata Sz. ExsicJ [non L.J; h. j. Guebh. mânuse.); la pâlele Cehlăulul (Edel l. c. 36); la Caracl&Q și Sl&nic; la Agiud (Burri ExsicJ); pe Ungi Bucuresci la Cotrocenî; la Crivina, Ploescl, BuzM, Câmpulung și Pitesc! (Gr. En. 21 ei ExsicJ); tn Vîlcea la B&lcescî. Obs. — Se mal citâzâ : C. eretica L. în pădurea de la m-stirea Adam (Guebh. mânuse.). Pag. 107. După Coronilla adaoge : HIPP0CREPI8 L.-Tpocrepidă. H. eomosa />. I- comdsă. — Prin locurile calcare și a- ride din inunzi. — în Moldova (Coronilla minima Sz. Ex- sic.l [non L.J ; h. j. Guebh. mânuse.) ; în districtul N6mț la Braniștea (Chania Exsic. sec. Gr. En. 21). — Maiii-luliti. 556 Pag. 107. Genista T. €L tlnetort* L. adaoge : vulg. Droghiță, Drdbuyor, Grotami, GrozamU-micd, Genietră, Giniatru. — (D. Br. Fragm. I. e. 80); tn Moldova (Cz. Flora XIX, 69 et Exaic.!; Edel l. c. 40; Cz. et Sz.1. a 44; Sz. manuac.; G* ovata Cz. Flora XIX, 69 [non JP. JRtJ et Exaic J; Cz. et Sz. I. c. 44); la CaraclăO; în distr. N6mț pe m-tele Cotn&relu și Pipirig; la Sinaia, Baftea și Crivina (Gr. En. 18 et Exaic.!); la Comana; în m-țil m-stirilor Bistrița, Cozia și Tismana (Hoff. manuac. et Exaic.!). 0. pubescena Lang. adaoge : în distr. N6m( pe D41ul-Voivodinel (G. germanica Chania Exaic.! [non L.]; Gr. En. 18). In loc de : €L dlfftuM Willd. pune : fi. Sigeriana Fuss.; G. dlpicola Șchur. G. Sigeriani.— Prin pășunile umede și petrâse din regiunea alpină. — In m-țil Bucegi pe vîrful Furnice!; la Predăl pe vîrful Urzica- riulul. — luliu-August. G. ovata W. Kit. G. ovată. — Prin pădurile de pe coli- nele muntâse. — în Mehedinți la Dumbrăvița (Gr. Exric.!) și către Porțile-de-fer. — McM-Iuniil. 6. sagittalis L. G. sagitală.—Prin ftnețele de pe coline și pe marginea pădurilor.— în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 44) ia Șfiple-OmenI și RusănI (Sz. mânuse.). — 0} Maiă-luniii. Obs. — Se mal ciUză : 6. germanica L. în Moldova (Cz. et St. I. c. 44; Sz. manuac.). — 0. pilosa L. în Moldova (Cz. et Sz. l.c. 44). — G. triangilaris Bmg. în Moldova (Cz. et Sz. I. c. 44). Pag. 108. Cytisus L C. autrlaeuB L. adaoge : (D. Br. Fragm. I. c. 80); în t6tă Moldova (Guebh. manuac. et Exaic. n. 115 aec. Nym. Consp. 156; Sz. manuac.; Cytisus aupinua Cz. Flora XIX, 69 et ExaicJ; Edel l. c. 40, 42; h. j. Guebh. manuac.; C. capitatua Sz. ExsicJ); tn dis- trictul lașî la H&rp&șgscî; în districtul Bac&ti la CaradAfl; la Vă- leni (Gr. En. 18); la Chitila și FertstrM; la Vîrciorova către Por- țile-de-fer! (Borb. 1873, Bdna. 289). 559 C. lencanthus W. Kit. C. leucant. — Prin tufărișurile de pe colinele muntâse. — în Mehedinți la lorgutova (Gr. Exric.!). — ț> luniU-August. C. Heuffelii Wierzb. C. Iul Heuffel. — Pe coline aride. — La CiocănescI (C. banaticus Gr. En. 18 [non Griseb. et Sch.J et Exric.!) și Chitila; la Vîrciorova către Porțile-de- fer (Simk. 589). — ț luniu-Iuliu. C. hirMtws L. adaoge : în Moldova superi6rt (Guebh. mânuse.)\ la lași (V.! sec. Kanitz l. c. 30); la NfimăescT pe m*tele Mănăstire! și în distr. Buzăfi la BecenI în pădurea Ocea (Gr. En. 18 et Ex- sicJ; C. capitatus Gr. En. 18 [non Jacq.] et Exsie J); în Muscel la Coniac!; în Argeș la Gorănoia; în districtul Mehedinți la Stîr- mina (Gr. ExsieJ). C. capitatus Scop. C. eapitat. — Pe coline și prin munți. — în Moldova (Sz. Exsie.!; C. leucanthus Sz. Exsie.! [non W . Kit.]; h.j. Guebh. mânuse.: C. tenuifolius Sz. Exsie.!; C. austriacus Sz. Exsie.!; C. nigricans Cz. Flora XIX, 69 [non L.] et Exsie.!); pe lîngă Iași la AronenI (Sz. mânuse.). p. lateralis (vemalis). — în Muscel la ConțăscI în valea Rîncaciovu (Gr. Exsie.!). C. nlgrleana L. adaoge: vulg. Grozauă-mare. — (D. Br. Fragm. I. c. 80); în Moldova superidră (Guebh. mânuse.; Edel l. c. 40); pe lîngă lași la Hadîmb și Țubana (Sz. mânuse.); la Tîrgu-Ocneî pe Măgura-Ocneî; la Telega; la ConțăscI (Gr. ExsicJ); la Vîrciorova către Porțile-de-fer. Obs. — C. Labarnum L. vulg. Salcâm-galb$nf se cultivă prin gră- dini (Guebh. mânuse.; Sz. mânuse.). ERRATA et ADDENDA pₐg. XVI rând. 33, după Doronicum austriacum, adaoge : Dorycnium pag. XVII rând. 22, după Conium maculatum, adaoge : Convullaria verticillata, Coronilla varia. pag. XVII rând. 27, după Hipochoeris radicata, adaoge : Hypericum alpinum, Impatiens noii tangere. pag. XVIII rând. 14, după Cynoglossum Omphulodes, adaoge: Dian~ thus dimiuutus, superb us. pag. XIX rând. 5, în loc de : Hîrsova, citesce : Orșova. pag. XIX rând. 6, în loc de : Florei carpatice, citesce : Flo- rei caspice. pag. XIX rând. 14, în loc de : 1819, citesce : 1829. pag. XX rând. 33, după Echinops spharocephalus adaoge : Epilo- bium grandijiorum. pag. XX rând. 37, după Euphorbia falcata, adaoge : E. Helioscopia. pag. XXI rând. 26, după Orobus tenuifolius, adaoge : O. cernut. pag. XXI rând. 29, după Plantago pusilla adaoge : Polygal a ma- jor, vulgar is. pag. XXII rând. 8, în loc de : Mus., citesce : Mns. pag. XXIV rând. 18, în loc de : Atenburg, citesce : Altenburg. pag. XXV rând. 28, după C. Vitalba L. var. integrata DC. ad se- pes Mold. med., adaoge : C. intcgrifolia in sylvis ad Făurei et Putzeni. pfₜg. XXVI rând. 11, după R. illyricus L. in sylv. Putzeni, adaoge : R. alpestris L. in pasc. edit. Karpath. h. j. pag. XXVI rând. 29, după A. Nupellus L. var. tauricum Ser. in pascuis edit. Karpath. h. j. adaoge : A. Napellus L. var. nanum in pasc. edit. Karpath. h. j. pag. XXVII rând. 18, după A. hirsuta Scop., adaoge : in aridis Mold. tot., A. arenosa Scop. pag. XXX rând. 23, după L. Flos-cuculi L. in pratis humidis Mold. med., adaoge: L. alba Mill. in sylvis et pralis Mold. tot. pag. XXX rând. 25, după Mold. tot., adaoge : Sagina erecta L. in palud. sals. ad Kiscu. Pag. XXXIII rând. 2, în loc de : sad mal puțin occidentală, ci- tesce : saă mal puțin accidentată. 36 562 pag- XXXIV rând. 33, după £ alpina Pali, in pascuis ediL Car- path. h. j., adaoge : £ Aruncus L. in sylv. Mold. su- per. h. j. pag. XXXVI după rând. 17, adaoge : Tamarisciner. — Tamarir ger- manica L. ad torr. Mold. med., T. Pallasii Dese, in are- nosis ad fl. Sereth Mold. infer. pag. XXXVII rând. 13. în loc de : S. cristata West., citesce : £ crustata. pag. XLI rând. 9, după D. Pardalianchcs L. in sylv. Mold. super. h. j., adaoge : D. oblongifulium DC. in sylvis Adami. pag. XLII rând. 19. după C. Emile ia Willd., adaoge : et rar. satira. pag. XLII rând. 38, după Lartuca viroza L. in aggeribus Mold., a- daoge : tot., L. zagittata Kit. in sylv. Mold. pag. XLVIII rând. 22, după T. montanus Kit. in coli. Pulzeni, a- daoge : T. Calamintha £ in pratis Mold. super, h. j. pag. LXI rând. 33, în loc de : C. italicum, citesce : E. italicum. pag. LXIII rând. 4, în loc de : Iris germanica L., citesce : Iris gra- minea L. pag. LXIII rând. 24, în loc de : Gypsophylla, citesce : Gypsophila. pag. LXIII rând. 26, în loc de : Mellitis Mtlisophyllum Jacq., citesce: Meii t tis melissophyllum Jacq. pag. LXIII rând. 32, în loc de : Alyssum minimum M.y citesce : A- lyssum minimum W. pag. LXIII rând. 34, în loc de : Beckmania, citesce : Beckmannia. pag. LXIV rând. 36, în loc de : phrigya, citesce : phrygia. pag. 32 rînd. 1, în loc de : Calice vulvat-indaplicat, citesce : Calice valvat-induplicat. pag. 160 rând. 23, în loc de : Frig or, citesce : Frigarea. pag. 161, la Menyanthes trifoi ia ta L. adaoge localitatea: pe lîngă Craiova la Balta-Craiovițeî. pag. 175, la Enphorbia Gerardiaia Jacq., adaoge localitatea: pe yₙgă Craiova la Făntâna-Obedeanulul. pag- 200? după Holosteum tunbellatnn L., adaoge : p. Heuffelii Wierzb. — Pe lîngă Bucurescî la Bănesa. pag. 261 rând. 1, în loc de : HOMOGINE, citesce : HOHO- GYNE. pag. 311 rând. 26, suprimă • în Mehedinți la lorgutova (Gr. Exsic.!). pag. 311 rând. 32, adaoge : în Mehedinți la lorgutova (Gr. Exsic.!). INDICELE GENURILOR ȘI AL SUB-GENURILOR Abies 433 Alisrna 434 Antirrhinum 351 Abutilon 171 Alkanna 372 Apium 221 Acantholinum 413 Allium 440 Aposeris 308 Acanthus 365 Alnus 214 Aquilegia 3, 517 Acer 209 Alopecurus 482 Arabis 121 Arhillea 278 Alsinc 201 Arctostaphylos 336 Aconitum 10, 520 Altliaca 169 Arenaria 200 Actaea 36, 528 Alyssum 131 Aretia 409 Adenophora 334 Arnaranthus 4 3 Aristolochia 153 Adenostyles 260 Ambcrboa 307 Armeniaca 67, 540 Adianthum 516 Amelanchier 66,540 Arrneria 413 Adonis 30, 526 Amygdalus 69, 540 Arnica 288 Adoxa 241 Anacainptis 455 Arrhenatherum 490 Aogilops 504 Anagallis 408 Arleinisia 275 Aegopodium 222 Anchusa 371 Arum 463 Aesculus 210 Andropogon 478 Arundo 488 Aethionema 142 Androsace 408 Asarum 153 Aethusa i 26 Anemone 25, 525 Asparagus 444 Agrimonia 43, 530 Anethum 232 Asperugo 369 Agrostemma 184 Angelica 229 Asperula 244 Agrostis 485 Anthemis 281 Aspidium 510 Ailanthus 112 Anthericum 418 Asplenium 513 Aira 489 Anthoxanthum 481 Aster 263 Ajuga 403 Anthriscus 237 Astragalus 90,548 Alcheinilla 44, 531 Anthyllis 98, 551 Astrantia 220 564 Athamantha 228 Capsicum 342 Clypeola 133 Atragene 33. 527 Cardaminc 123 Cnidium 227 Atriplex 422 Carduus 296 Coccinia 154 Atropa 3-1-2 Carex 472 Cochlearia 138 A vena 490 Carlina 299 Coeloglossum 456 Azalea 335 Carpesium 272 Colchicum 435 Ballota 399 Carpinus 214 Col ut ea 547 Barbarea 121 Carthamus 301 Conium 239 Bartsia 364 Ca rum 223 Conringia 128 Beckmannia 484 Castanea 212 Con val 1 aria 445 Bellis 265 Caucalis 236 Convolvulus 367 Berberis 115 Celtis 211 Coral lorrhiza 460 Beta 421 Centaurea 301 Coriandrum 240 Beton i ca 397 Centunculus 408 Corispermum 417 Betula 214 Cephalanthera 458 Comus 241 Bidens 271 Cephalaria 255 Coronilla 106. 557 Biscutella 140 Cephalorhynchus 321 Coronopus 142 Blechnum 515 Cerastium 196 Corthusa 411 Blitum 421 Cerasus 69,541 Corydalis 117 Bot ry chium 508 Ceratocarpus 423 Corylus 213 Brachypodium 499 Ceratocepha- Corynephorus i 489 Brassica 129 lus 23.524 Cotoneaster 65. 540 Briza 492 Cerathophyllum 110 Crambe 132 Bromus 499 Cerinthe 374 Crataegus 63,539 Bruckenthalia 335 Chacrophyllum 238 Crepi» 319 Bryonia 154 Chaiturus 400 Crocus 448 Bulbocodium 435 Chamaeorchis 457 Crupina 307 Bunias 134 Chamagrostis 484 Crypsis 482 Bupleurum 224 Cheiranthus 121 Cucubalus 186 Butoinus 435 Chelidonium 117 Cucumis 154 Buxus 207 Chenopodium 418 Cucurbita 154 Calamagrostis 486 Chondrilla 315 Cuscuta 368 Calamintha 388 Chorispora 131 Cyclamen 412 Calendula 292 Chrysanthemum 286 Cydonia 63. 539 Cal la 464 Chrysospleniuin 151 Cynanchum 367 Callitriche 177 Cicer 87, 547 Cynara 298 Caii una 335 Cichorium 308 Cynodon 484 Caltha 8, 519 Cicula 221 Cynoglossum 370 Camelina 139 Cimicifuga 37,529 Cynosurus 496 Campanula 328 Circaea 218 Cyperus 469 Camphorosma 421 Cirsium 293 Cypripedium 460 Cannabis 212 Clematis 32. , 527 Cystopteris 512 Capsella 142 Clinopodium 389 Cytisus 108,558 565 Dactylis 460 Eupatorium 260 Heleocharis 470 Daphne 109 Euphrbia 172,562 Helianthemum 155 Datura 344 Euphrasia 364 Helianthus 272 Daucus 235 Evonymus 207 Heliotropium 369 Delphinium 8, 519 Fagus 212 Helleborus 5, 518 Dentaria 124 Fal caria 222 Hemerocallis 443 Dianthus 191 Ferula 2.30 Hepatica 28, 526 Diclytra 119 Ferul ago 229 Heracleum 233 Dictamus 111 Festuca 497 Herminium 457 Digitalis 350 Ficaria 24, 524 Herniaria 204 Digitaria 479 Ficus 211 Hesperis 128 Di plot axis 131 Filago 272 Hibiscus 171 Dipsacus 254 Foeniculum 226 Hieracium 321 Doronicum 287 Fragaria 46, 532 Hierochloa 481 Dorycnium 97, 551 Fraxinus 340 Hippocrepis 557 Draba 137 Fritillaria 436 HippophaS 109 Dracocephalum 392 Fumaria 118 Hippuris 219 Drosera 147 Gagea 439 Holcus 490 Dryas 56, 537 Galanthus 452 Holosteum 199 Echinochloa 479 Galatella 264 Homogyne 261 Echinops 292 Galega 88, 547 Hordeum 503 Echinospermum 369 Galeobdolon 394 Hottonia 409 Echium 374 Galeopsis 394 Humulus 211 Elaeagnus 109 Galium 246 Hutchinsia 140 Elatine 203 Gastridium 487 Hydrocharis 461 Elymus 503 Genista 107, 558 Hydrocotyle 220 Empetrum 339 Gentiana 157 Hyoscyamus 343 Epilobium 216 tGeranium 177 Hypericum 156 Epipactis 458 Geuin 54, 536 Hypochaeris 313 Epipogium 457 Gladiolus 449 Hyssopus 390 Jquisetum 505 Glaucium 117 Iberis 140 Eragrostis 492 Glechoma 391 Impatiens 181 Erica 335 Globularia 380 Inula 267 Erigeron 265 Glyceria 495 Iris 449 Eriophorum 472 Glycyrrbiza 95, 550 Isatis 132 Eritrichium 379 Gnaphalium 273 Isopyrum 6, 518 Erodium 180 Grammitis 509 Jasione 327 Ervum 78, 544 Gratiola 349 Juglans 439 Eryngium 221 Gyînnadenia 455 Juncus 465 Erysimum 127 Gypsopbila 190 Juniperus 432 Erythraea 160 Haplophyllui n 111 Jurinea 300 Erythronium 437 Hedera 240 Kentrophyllum E01 Euclidium 133 Hedysarum 557 Kuautia 256 566 Koch ia 418 Lycopus 382 Neotlia 459 Koeleria 489 Lysimachia 406 Nepeta 390 Lablab 547 Lythrum 215 Neslia 133 Lactuca 316 Majanthemum 446 Nicotiana 344 Lagoseris 321 Malabaila 233 Nigella 4. 518 Lamium 393 Malachiuin 196 Nigritella 456 Lappa 298 Malus 61, 5:38 Nonnea 372 Lapsana 308 Malva 168 Nothochlaena 509 Larix 433 Marrubimn 398 Nuphar 115 Laserpitium 234 Marsilea 506 Nym phaea 115 Lasiagrostis 487 Matricaria 283 Obione 421 Lathraea 163 Matthiola 121 Ocyrnum 406 Lathyrus 80. 5(4 Mattia 370 Oenanthe 225 Lavandula 406 Medicago 102.554 Oenothera 218 Lavatcra 170 Melampyrum 360 Omphalodes 370 Leersia 485 Mclica 491 Onobrychis 106, 556 Lernna 463 Melilotus 103. 555 Ononis 105, 556 Lens 79. 5(4 Melissa 390 Onopordon 298 Leontodon 309 Mclit tis 392 Onosma 373 Leonurus 399 Meni ha 380 Ophrys 457 Lepidium 141 Menyanhes 161.562 Orchis 452 Leucanthemum 284 Mercurialis 176 Origanum 385 Leucoium 451 Me>ernbryan L- Orlaya 2135 Levisticum 228 themum 205 Ornithogalum 438 Libanotis 227 Mespilus 65. 540 Orobanche 161 Ligustrum 339 Mcum 228 Orobus 85,545 Lilium 437 Mirromcria :387 Oxalis 181 Linaria 351 Miliurn 48? Oxyria 426 Linosyris 262 Muehringia 200 Oxytropis 93,549 Linum 182 Moenchia 19» Paederola 364 Listera 459 Molinia 496 Paeonia 37,529 Lithospermu m 376 Monolropa 3:38 Panicum 480 Lloydia 437 Morus 211 Papaver 116 Lolium 503 Mulgodium 318 Parietaria 111 Lomatogonium 161 M uscări 443 Paris 445 Lonicera 243 Myagrum 133 Parnassia 151 Loranthus 430 Myosotis 377 Paronychia 204 Lotus 96, 550 Myosurus 24, 525 Paști naca 233 Lunaria 134 Myricaria 163 Pedicularis 362 Luzula 467 Myriophyllum 219 Peltaria 133 Lychnis 184 Narcissus 451 Persica 68,540 Lycium 341 Nardus 504 Petasites 261 Lycopodium 507 Nasturtium 119 Petroselinum 222 ____567 _ Peuccdanum 230 Pulicaria 270 Schoberia 416 Phaca 93, 549 Pulmonaria 375 Schoenus 470 Phalaris 481 Pulsatilla 25, 525 Scilla 440 Phascolus 88,547 Pyrethrum 285 Scirpus 471 Phelipaea 162 Pyrola 337 Scleranthus 204 Philadelphus 153 Pyrus 59, 5:38 Scopolia 343 Phleum 483 Qucrcus 212 Scolopendrium 514 Phlomis 400 Ranunculus 14,521 Scorzonera 312 Phragmites 488 Rapbanus 131 Scrophularia 348 Physalis 342 Raphanistrum 131 Scutellaria 401 Physocaulus 238 Rapistrum 132 Secale 602 Phyteuma 327 Reseda 143 Sedum 112 Picris 310 Rhamnus 208 Selaginella 608 Pimpinella 223 Rhinanthus 363 Selinurn 229 Pinguicula 412 Rhododendron 336 Sempervivum 114 Pinus 432 Rhus 172 Senecio 288 Piptatherurn 487 Rhynchospora 470 Seseli 226 Pisum 86,546 Ribes 151 Serratula 300 Plantago 414 Robinia 89, 547 Sesleria 488 Platanthera 456 Roșa 40,529 Setaria 480 Pleurospermum 240 Rubia 246 Sherardia 244 Poa 493 Rubus 52. 535 Sideritis 398 Podospermum 313 Rumex 424 Sieversia 55, 536 Polemonium 340 Ruppia 463 Silaus 228 Polygala 205 Ruscus 447 Silene 186 Polycnemum 418 Ruta 111 Siler 234 Polygonatum 446 Sagina 202 Silybum 297 Polygonum 426 Sagittaria 434 Sinapis 130 Polypodium 509 Săli corn ia 417 Sisymbrium 125 Polystichum 511 Salix 164 Sium 224 Populus 167 Salsola 417 Solanum 341 Portulaca 203 Salvia 383 Soldanella 411 Potarnogeton 461 Salvinea 507 Solid ago 266 Potentilla 48, 532 Sambucus 241 Sonchus 318 Poteri um 46,531 Sanguisorba 45, 531 Sorbus 61,539 Prangos 240 Sanicula 220 Sorgii um 478 Prenanthes 316 Saponaria 189 Sparganium 465 Primula 410 Satureja 387 Specularia 334 Prunei la 402 Satyrium 456 Spergula 202 PruDus 67,540 Saussurea 299 Spcrgullaria 203 Psamina 487 Saxi fraga 147 Spinacia 423 Psilurus 504 Scahiosa 258 Spiraea 57, 537 Pteris 515 Scandix 237 Spiranthes 460 568 Slachys 395 Thlaspi 139 Typha 464 Staphylea 210 Thymus 386 Ulmus 210 Statice 413 Tilia 171 Urtica 110 Stcllaria 198 Tolpis 308 Utricularia 412 Stellera 109 Tordylium 234 Vaccinium 336 Slcrnbergia 451 Torilis 2:36 Valeriana 252 Stipa 487 Tormentilla 52, 535 Valerianella 253 Strat iotes 461 Tozzia 360 Veralrum 436 Streptopus 4-45 Tragopogon 311 Verbascum 344 Strutbioptcris 515 Tragus 479 Verbena 379 Sturmia 460 Trapa 219 Veronica 353 Symphytuin 372 Tribulus 112 Viburnum 242 Syrenia 128 Trientalis 406 Vicia 72,541 Syringa 339 Trîfoliuiii 98. 551 Vinca 366 Tagetes 272 Triglochin 461 Vincetoxicum 366 Tamarix 164 Trigonella 555 Viola 14:3 Tanius 447 Trinia 222 Viscum 430 Tanacetum 278 Triodia 492 Vi tis 208 Taraxacuni 314 Triticum 501 Waldsteinia 56, 537 Taxus 431 Trollius 7, 519 Woodwardia 516 Tclekia 266 Tulipa 436 Xanthium 326 Teucrium 405 Tunica 191 Xeranthemum 307 Thalictrum 34. 527 Turritis 121 Zanicbellia 462 Thesium 4:30 Tussilago 261 Zea 479