Dr. D. BRANDZA FLORA BOBROGEI Premiată de Academia Română cd Premiul Lazăr in 1887. EDIȚIUNEA ACADEMIEI ROMÂNE ÎNGRIJITĂ de SABBA STEFANESCU MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI BUCURESCI INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL GOBI. Furnlsor al Cur|H Regale 16, STRADA DOAMNEI, 16 1898. www.dacoromanica.ro FLORA DOBROGEI www.dacoromanica.ro FLORA DOBROGEI DE Dr. D. BRANDZA Premiată de Academia Română cu Premiul Lazăr in 1887. EDIȚIUNEA ACADEMIEI ROMÂNE ÎNGRIJITĂ de SABBA STEFANESCU MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI BUCURESCI INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROZ. GOBL Furnlsor a: Curții Regale 16, STRADA DOAMNEI, 16 1898. www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro PREFAȚA Flora Dolrogel este una din lucrările de căpetenie ale regre- tatului botanist Dr. D. Brandza. Importanța acestei opere pentru studiul aprofundat al Florei României se va pune în evidență, sper, când se va trata in extenso despre activitatea științifică a acestui bărbat-, care este corona botaniștilor noștri. Cred însă că satisfac o dorință naturală a cititorului, care are curiositatea să afle ce însemnătate are pentru știință acestă operă, referindu-l că în ea sunt enumerate și descrise 1186 spetii, cari cresc în Ro- mânia transdanubiană. Apoi, pentru că Academia Română m’a onorat cu încrederea de a supraveghia tipărirea acestei opere, mă simt dator să adaog și câte-va explicațiunl. Manuscrisul mi-a fost presentat în patru caiete cu scorțe de carton, avend fie-care din ele, pe dungă, scrisă una din cifrele 1, I, II, 111 și conținând fol în-F, necusute și nenumerotate. Pe prima foie a unuia din cele două caiete însemnate cu cifra I am vădut motto: «II n’y a qu’une maniere d’avancer Ies Sciences, c’est de Ies simplifier ou d’y ajouter quelque chose de nouveau (Poinsot),» iar pe a doua foie a aceluiași caiet am aflat scrise fiind de autor, două observațiunl, dintre cari una este în cuprinderea acâsta: «Lectorul este rugat a nu amestecă foile din manuscris și a le lăsă în aceeași ordine, așa precum se află ele.» Cea de a doua observațiune este atista: «Herbariul plantelor de- scrise în acestă Floră se află depus la Museul de Botanică din www.dacoromanica.ro VI București.» întâia observațiune m’a oblig it să păstrez cu scru- pulositate ordinea foilor, și pentru ca să evit orl-ce confusiune, am procedat la numerotarea lor. Am constatat apoi, că trei (I, I, II) din cele patru caiete erau referitore la plantele Dicotyle- donate și că cel d’al patrulea (III) conținea manuscris relativ la plantele Monocotyledonate și la cele Cryptogame vasculare. Intr’unul dintre cele trei caiete cu Dicotyledonate (I) am gă- sit numai descripțiunl de familii și de genuri, iar în cele-lalte două (I, II) numai diagnose de specii și de varietăți. Din acestă causă, am contopit materialul conținut în aceste trei caiete, intercalând speciile, la locurile cuvenite, în genurile la cari aparțin. Caietul cu Monocotyledonate și cu Cryptogame vasculare (III) conține descripțiunl de familii, de genuri și de specii, dispuse în ordinea în care au fost tipărite. Alcătuind acest manuscris, autorul a urmărit un îndoit scop. In același timp, a căutat să expună resultatele explorărilor sale într’o regiune puțin cunoscută din punct de vedere botanic și să presinte lectorilor caracterele după cari s’a condus la determina- rea plantelor, pe cari le-a colecționat. Ast-fel se explică faptul, că «.Flora Dobrogel» nu este numai o enumerare a familiilor, a genurilor, a speciilor și a varietăților de plante cari cresc în Do- brogea, ci este un studia sistematic asupra vegetațiunil acelei provincii. Acest studia se adreseză deopotrivă și botaniștilor de profesiune, cari găsesc în el indicate felurile de plante, pe cari autorul le-a recoltat în diferite localități ale Dobrogel, și diletan- ților, cari află în el caracterele după cari pot să recunâscă aceste plante. Din nenorocire însă autorul nu și-a termin ;t monumentala sa operă. Câte-va diagnose de familii, de genuri și de specii lipsesc, și, deși numărul acestor lacune nu este mare în comparație cu în- tinderea și cu importanța operei, totuși nu se pote afirmă, că lucrarea a fost terminată și adusă în stare de a fi publicată ca atare. www.dacoromanica.ro VII____ Rolul meu la publicarea acestei opere fiind ca sd respectez în totul textul, ast-fel ca tiparul să represinte exact conținutul ma- nuscrisului, nu numai că nu mi-am permis să fac verl-o schim- bare în manuscris,— afară de intercalarea speciilor în genuri — dar nici măcar să corectez verl-o erdre din cele câte am consta- tat. Să nu fie dar surprins cititorul, când va observa, că la nu- mirea unul aceluiași gen este anexat când un nume de autor când altul, fără să fie indicat veri un motiv, care să justifice acestă procedare. De altmintrelea, manuscrisul este în ființă și va fi pă- strat in archiva Academiei. Este o relicuă care trebuie să fie sa- crală, și Academia Română a dovedit că păstreză o amintire pi- osă Doctorului D. Brândza, respectând resultatele cercetărilor iul științifice și publicându-le neschimbate. Sabba Ștefan eseu JYfembru corespondent a! Jtcademiei Române 1898, Noembre 1. www.dacoromanica.ro La 4 Aprilie 1884, Academia Română, după propunerea Secțiunii Sciințifice, a decis ca subiectul de concurs pentru premiul Lazăr din 1887 să fie: In 1887 s’a presentat la concurs un singur manuscript, Flora Dobrogei, cu motto: II riy a qu’une maniere d’avan- cer Ies Sciences, c’est de Ies simplifier, ou d’y ajouter quel- que chose de nouveau.* Comisiunea însărcinată cu studiarea acestui manuscript a făcut asupră-i următorul raport, sub- scris de d-nii Gr. Stefănescu și Gr. Cobălcescu: SubscrișiI membri ai comisiunii alese de Academie spre a examinâ manuscriptul întitulat Flora Dobrogei cu devisa: *11 n'y a qu'une maniere d'avancer Ies Sciences, c'est de Ies simplifier, ou d'y ajouter quelque chose de nouveau , au luat în cercetare acest op, singurul presentat pentru con- cursul hotărît de Academie în ședința sa din 4 Aprilie 1884 în privirea premiului Lazăr de 5.000 lei, afectat la *un ma- nuscript care să cuprindă flora descriptivă a unul județ din România după alegerea concurentului și care să pre- sinte dela 300 la 400 pagine de tipar garmond* și aiî con- statat cele ce urmeză: (Manuscriptul prin conținutul seu satisface cu prisosință condițiunile de instituțiune a premiului, căci pe de o parte el cuprinde flora a doue districte în loc de unul, iar pe de alta el presintă trei mari volume, cu o materie mult mai întinsă decât acea cerută în condițiunile concursului. «Acest op este, în adevăr, o vastă lucrare, în care sunt descrise peste 1.250 specii de vegetale, dintre cari peste www.dacoromanica.ro 1.000 sunt angiosperme dicotyledonate, peste 200 monocoty- ledonate, iar restul constă în gymnosperme și cryptogame. Prin acest conținut al seu opul denoteză pe de o parte o îndelungată explorare și mari sacrificii de timp și de chel- tueli, iar po de alta, din punctul de vedere sciințific, o avu- ție vegetală remarcabilă pentru un teritoriu de întinderea Dobrogei, fapt la care trebuia a ne și aștepta, considerând că acestă regiune, deși îngustă, presintă însă în deosebitele sale părți condițiunî fdrte diferite pentru vegetațiune; în adever, ea cuprinde pe de o parte delta unui mare fluviu, apoi o regiune maritimă țermurală basă, acoperită de la- gune sărate sau sălcii și de lacuri de apă dulce; iar pe de alta, părți îndestul de înalte, accidentate de deluri și chiar de munți, deși aceștia nu trec nici odată de altitudinea de 700 metri. Opul presintă plante, cari se rapdrtă la tdte ace- ste condițiunî diverse. «Ce este mai mult, acest op satisface la privirile generale cetite în una din ședințele Academiei a sesiunii generale din anul 1882 de către savantul nostru coleg d-1 Dimitrie Brândză, care a sciut în acea relațiune a sa a arătă într’un mod frapant resultatele importante pentru sciință, la cari conduceau cunoscințele existente până atunci asupra florei Dobrogei. Opul manuscript, ce face obiectul raportului nostru, corespunde prin plantele ce descrie la acele resultate, pe cari le completeză și le pune mai bine în tot văcjul lor. «Manuscriptul descrie, precum am arătat, peste 1.250 specii. Aceste specii sunt repartisate în 480 genuri, dintre cari 298 dicotyledonate, 74 monocotyledonate, 1 din gymnosperme și 7 dintre cryptogame, raportându-se la 97 familii. «Este remarcabil, că între aceste numerdse plante, gymno- spermele nu sunt representate decât prin o singură specie din familia gnetaceelor și anume: Ephedra vulgaris, însă acestă absență mai totală a încrengăturei gymnospermelor europene se explică prin situațiunea maritimă și în destul de meridională a regiunii, cât și prin mica înălțime a mun- ților ce ea presintă. Dar alte fapte de o importanță sciințifică mult mai con- siderabilă resultă din considerațiunea complexului de specii presentate de flora Dobrogei. In prima linie este fixarea www.dacoromanica.ro XI posițiunii ce ocupă acestă regiune, prin flora sa, în geogra- fia vegetală. In adevăr, caracterele preponderătdre ale ace- stei flore, sunt acele ale regiunii șarm atice numite și a ste- pelor, la care floră participă și valea Prutului; dar imediat după acesta vin prin numărul lor a luă loc speciile regiu. nii mediteranee. La cele din regiunile dintâiu, se raportăză majoritatea speciilor, iar la cea de a doua peste 150, dintre cari unele se continuă de-alungul Mediteranei până în Spa- nia. Ast-fel Dobrogea este regiunea, în care vin a atinge marginea lor finală ambele flore numite, și punctul col mai mai nord-estic, la care ajunge flora Mediteranei. Un punct fdrte important încă este și acela că Dobrogea presintă un număr de specii, precum sunt Celtis australis, Ficus carica, Diantheus gigantus, juglans regia, Syringa vul- garis, etc. etc., ce nu se află decât în Dobrogea și la extre. mitatea vestică a României, între Turnu-Severin și Vîrcio- rova, lipsind cu totul atât din România cât și din Bulgaria, fapt important, ce arată că flora mediteranee a avut ten- dința a se întruni de-alungul Dunării, venind de la Vest prin valea Savei, însă condițiunile climateristice, ce a întîmpi- nat trecend dincdce de Clissura, au împedicat-o de a urma calea sa către Est. Un mare număr de plante sunt proprii numai Dobrogei. Unele din ele sunt acelea, cari trăesc în Delta Dunării și împrejurul lagunelor,precum sunt: Petasites tomentosus, Fra- xinus oxyphylla, Qnercus pedunculata, etc.; altele în părțile depărtate de mare, precum sunt: Centaurea Jankae, Moehrin- gia Jankae, Silene pontica; altele proprii numai Dobrogei și Bulgariei, precum sunt: Nectaroscordium Bulgaricum, Cou- sinia Bulgarica, Dianthus Sintarisii și altele. Se observă și câte-va specii asiatice, precum este spre exemplu: Pirus elaeagnifolia. Ast-fel dar, opul încredințat examenului nostru presintă tăte condițiunile cerute, spre a conduce la ideile sciințifice, ce trebue în tot-deauna a decurge din conspectul florei unei regiuni. «Pe lângă acestea, acestă considerabilă lucrare presintă pretutindenea caracterul unor solide cunoscințe de botanic și al unei competințe încercate. Tot de-odată pentru descrie- www.dacoromanica.ro XII rea plantelor sunt întrebuințați în ea termini! sciințifici cei mai preciși și tot odată și cei mai adoptați la spiritul lim- bei ndstre și neapărat că autorul eî, însoțind opul seu și de un capitol relativ la resultatele generale ce resultă pen- tru sciință din complexul speciilor ce descrie și al distribuțiu- nii lor, va face din lucrarea sa unul din opurile clasice ale Botanicei; de aceea, subscrișii s’au unit spre a-1 recomendă Academiei pentru a fi răsplătit cu premiul, pentru care acest op a fost dat aprecierii ndstre.> Raportul a fost cetit în ședința de la 19 Martie 1887 și Aca- demia a aprobat propunerea comisiunii, acordând manuscrip- tului premiul Lazăr. Deschi^endu-se plicul cu numele au- torului, s’a constatat că autorul lucrării premiate a fost Dr. J). Brândză. Manuscriptul premiat a fost apoi încredințat autorului spre a-1 revede și găti pentru tipar. Bdla, care i-a curmat filele în florea vieței, l’a împedecat de a termină revisuirea lucrării. www.dacoromanica.ro Fam. II.—BERBERIDEE. Flori ermafrodite, regulate. Calice cu 3—4 6 sepale, de ordinar dispuse pe doue rînduri, libere, petaloide, munite de 2 sau de mai multe bractee. Corolă cu 4 6 petale dis- puse pe doue rînduri, libere, de ordinar munite de doue glande la basa lor. Stamine 4 — 6, opuse petalelor; antere cu loge deschi(Jendu-se fle-care printr’o valvulă. Ovariu cu un singur cârpei, cu o lojă bi-pluriovulată. Stigmat subses- sil, suborbicular-peltat. Fruct bacciform sau capsulai’, dis- perm sau polysperm. Plante lemnose sau erbacee; frunze alterne sau fasciculate. CONSPECTUL GENURILOR 1. Calice 6-sepal la basă cu 3 bracteole......................Berberis L. 1/ Calice 6-sepal la basă fără bracteole......................Leontice L. Genul Berberis L. Berberis L. (Berberidă). Calice cu 6 sepale petaloide, ca- duce, munit la basa sa de 2—3 mici bractee. Corolă cu 6 petale, munite de doue glande către unguiculă. Stamine 6, cu filamente articulate la basă. Baccă 2 3 spermă. Arbo- rași spinoși. B. vulgaris L. (B. comună. Vulg. Dracilă). Frunte obovate, ciliat-serrate. Spini tripartiți. Racemi multiflori, penduli. Pe- tale întregi, ori puțin emarginate. Flori galbine. Bobițe roșii. Calice la basă cu trei bracteole. Frutece. h Mai-Iunie. Co- line nisipose, între Medgidia și Cernavoda; pe malurile înalte ale Dunării aprope de Rasova; în delta Dunării în pădurea Leti, etc. Brândză.— Flora Dobroget, 1 www.dacoromanica.ro 2 Genul Leontice L. Leontice L. (Leontice). Calice cu 6 sepale, fără bractee la basa sa. Corolă cu 6 petale, munite la basă de o squamulă. Stamine 6. Stil scurt, de-abia distinct de stigmatul obtus. Ovule 2—4 basilare cu funicule erecte. Capsulă vesiculdsă umflată. — Erburi glabre eu rădăcina tuberdsă. cu tulpina frumjdsă. L. altaica Pali. var. odessana Fischer; L. odessana Fischer (L. altaică). Fruncjă caulinară solitarie. Pețiolii dela basă tripartiți pdrtă ramurele dispuse palmatiform în 4 sau 5 segmente oblonge, întregi și subpețiolate. Capsulă puțin înfiată și ruptilă înainte de maturitate. Calice fără brac- teole la basă. April. In locurile umbrdse din munții stân- coși dintre Greci și Cerna, fdrte abundentă. Fam. III — NYMPHEÂCEE. Flori ermafrodite, regulate. Calice cu 4—5 sepale libere, erbacee sau mai mult sau mai puțin colorate, marcescente sau persistente. Corolă cu petale numerdse, inserate după o linie spirală, în preflorescență imbricată. Stamine în nu- măr indefinit, inserate după o linie spirală, cu petalele, pe receptaculul convex sau concav; filamente libere, mai mult sau mai puțin petaloide; antere biloculare, introrse. Stil nul, dilatat într’un disc sessil, persistent, acoperit de stigmate lineare, radiante, în număr egal cu acela al logelor. Ovariu format din cârpele numerdse, super sau semi-infer, multi- locular, cu loge în număr variabil, multiovulate. Fruct bac- ciform-erbaceu, indehiscent, cu loge numerdse, polisperm. Semințe inserate pe păreții despărțiturilor, de ordinar în- conjurate de un arii cărnos, munite de 2 albumene așezate unul într’altul, cel exterior gros și făinos. Plante aquatice, perene, erbacee, cu rhizom gros, cărnos; fruncje tote radi- cale, lung pețiolate, submergiate sau plutitdre, cu limb de ordinar oval-rotun^it, întreg, rar crenelat, cordat la basă; flori de ordinar fdrte mari, plutitdre, solitare la extremita- tea unor lungi peduncule axilare. www.dacoromanica.ro 3 CONSPECTUL GENURILOR 1. Flori albe fără organe nectarifere..........................Nyniphaea L. 1.* Flori galbine cu organe nectarifere..........................Nuplmr Sm. Genul Nymphaea L. Nympliaea L. (Nimfee). Calice cu 4 sepale, lanceolate, mar- cescente, erbacee, destrugendu-se înaintea maturității fruc- tului. Corolă cu 16—18 petale, lanceolate, descrescend dela circonferență către centru, inserate cu staminele pe recepta- culul concav, cele exteridre egalând sau întrecend sepalele. Ovariu semi-infer. Fruct purtând cicatricele ce resultă din căderea staminelor și petalelor distruse. Semințe înconju- rate de un ariliu cărnos. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Ovariu munit cu stamine până la vîrf...........N. alba L. 1 .* Ovariu munit cu stamine numai la basă . . . . N. candida Presl. N. alba L. (N. albă.Vulg. Nufăr alb, Plută [loc alb]). Fruiuje subrotunde, profund cordate, pe margini întregi, lobii dela basă—din causa sinului rectilinear — oblice ovate. Ovariu munit cu stamine până la vîrful seu. Stigmat 12—20 radiat galbîn. Petale albe ea neua. iț lunie-August. In ape stag- nante și lin curgătdre. Pretutindenea în regiunea Dunării și cu deosebire în Delta. N. candida. Presl. (N. candidă). Fruiuje subrotunde, pro-’ fund cordate, subrepande, lobii basilari sunt din causa si- nului, care cu marginele arcuate este deschis — subegal ovați. Ovariu denudat, neted, munit cu stamine numai la basă, Stigmat 8 radiat. Petale albe ca neua. 2|. Iulie—August. In locurile din Delta Dunării mai rară. Genul Nuphar Sm. Nupliar Sibth. et Sm. (Nufăr). Calice cu 5 sepale obovale- suborbiculare, colorate, persistente. Corolă cu 10 20 petale obovale, mici, mai scurte de cât sepalele, grdse-cărndse. Receptacul convex. Ovariu super. Fruct fără cicatrice. Se- mințe fără arii. N. luteum Sm.; N. Iuțea L. (N. galbin). Calice 5 sepal. www.dacoromanica.ro 4 Stigmat plan, profund umbilicat; pe margină de tot întreg, abia repandă, 10—20 radiată, radiile dispărând înaintea margine! Antere oblong-lineare. Frunte ovale, până la a ¹₃ parte cordat-incise, lobii apropiați. Flori galbine. 21 Innie- August. In ape stagnante și lin curgătăre. In regiunea Du- nării pretutindenea și cu deosebire în Delta Dunării. Fam. IV—PAPAVERACEE. Flori hermafrodite, regulate. Calice cu 2 sepale, antero- posteridre, libere, caduce. Corolă cu 4 petale, caduce, dis- puse pe două rânduri, unul altern, cel-alt opus calicelin, în preflorescență imbricată-boțîtă. Stamine indefinite, libere hypogine; antere biloculare, introrse. Stil forte scurt, divi- sat în doue ramuri stigmatice sau nul cu stigmate mai mult sau mai puțin numerdse, radiante, pe un disc lățit ce coro- neză ovariul și care este munit, pe margină, de atâția lobi câte placente sunt. Ovariu super, format din doue sau mai multe cârpele, unilocular, multiovulat, cu doue sau mai multe placente parietale, mai mult sau mai puțin proeminente. Fruct uscat, capsulai’, polysperm, când linear, siliquiform, uni-bilocular, desclii^ându-se prin două valve, când umflat, globulos sau oblong, unilocular, munit de numerose placente și deschi4ându-se la vîrf printr’un mare număr de aperturi așezate sub discul stigmatifer. Semințe reniforme, munite sau lipsite de strofiolă; albumen cărnos-oleos. Erburi anuale, bisanuale sau perene, cu suc lactescent sau colorat, narcotic sau acru. Frunze simple, alterne, fără stipuli. CONSPECTUL GENURILOR 1. Stigmat scutiform, 5—14—radiat. Flori solitare . . Papaver T. 1.* Stigmat nu scutiform. 2. Flori solitare. Ovariu 2—locular. Calice 2--sepal . . Glnudum Tourn. 2.* Flori umbelate. Ovariu 1—locular. Calice 2—sepal. Plantă cu suc galbin.........................Clielldouium L. Genul Papaver T. Papaver T. (Mac). Stigmate 4—20 sessile, radiante pe un c‘isc sessil mai mult sau mai puțin lobat care coroneză variul; capsulă umflată, globulosă sau oblongă, cu 4 pla- www.dacoromanica.ro 5 cente sau mai multe, deschi^endu-se la vîrf prin orificii așezate sub discul stigmatifer. Semințe lipsite de strofiolă. Flori solitare și terminale. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Capsule hispide.............................P. hybriduiii L. 1.* Capsule glabre. 2. Capsule obovate. Stigmat 7—14-radiată, lobulii aco- perindu-se pe sine............................. P. Rhoeas L. 2. * Capsule claviforme. Stigmat 5 -7—radiat, crenile sale neacoperindu-se cu marginile...............P. clubiinu L P. liybridiun L. (P. ibrid). Filamente în partea superibră dilatate. Capsulă subrotundă, cu sete forte patente și arcu- ate hispidă. Tulpină foliată, multifloră. Fruncje bipenatpar- tite, folible întregi, ori și 2-3-flde, ovat-lanceolate, pe ca- rină hirte. Petale roșii ca sângele, la basă cu o maculă ne- gră. Filamente purpurii negre, antere albastre. © Maiu-Iu- lie. La Malcoci, dar mai comun la cetatea Jenissale aprbpe de Babadag. P. Rhoeas. L. (P. [loc alb.] Vulg. Mae roșu, Paparonc). Filamente subulate. Capsulă scurt-obovată, glabră, la basă rotundată. Lobulii stigmatului acoperindtt-se cu marginile. Tulpină hispidă, multifloră. Frunte penate ori bipenate, la- cinii oblong-lanceolate, incis-dentate. Petale de colore roșie- întunecată, adese-ori la basă cu o maculă negră-albastră. © Maiu-Iulie. Câmpii și coline nisipose. Forte comun pre- tutindenea, afară de Delta Dunării unde este mai rar. P. dubiuni L. (P. dubiu). Filamente subulate. Capsulă cla- viformă subțiindu-se mereu spre basă, glabră. Crenulele stigmatului 5-7-radiat disjuncte. Tulpină hispidă, multi- floră. Frunte bipenate, lacinii lineare, depărtat dentate. Pe- tale de colbre roșie-întunecată,rare-ori albă (forma rubriflora și albiflora). © Maiu-Iulie. Fbrte comun pretutindenea, mai cu sâmă forma albiflora, pe când rubriflora este mai rară» Genul Glaucium Tourn. Ghiuciuni Tourn. (Glauciu). Stigmate 2, lipite la partea in_ feribră. Capsulă lineară siliquiformă, divisată în doue loge www.dacoromanica.ro 6 printr’o despărțitură falșă, deschi(Jendu-se în doue valve ce să desprind de cadrul persistent format de placentă și despărțitură. Flori terminale subsolitare. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Silice setos-hispide. Frunzele superiore cu basa truncată sessile.................Gl. pltoenicenm Gaertn. 1.’ Silice tuberculat-scabre. Frunzele superiore cu basa profund cordată amplexicaule. Gl. luteum Scop. Gl. phoeniceinn Gaertn.; Gl. corniculatum Curt.; Chelido- nium corniculatum L. (Gl. roșu. Vulg. Mac cornut). Frun. (lele superiore cu basa truncată sessile, penatifide, după configurațiune oblong-ovate. Silice setos-hispide. Flori de colbre coccinee. 0 lunie-Iulie. Pe marginea agriilor și a drumurilor, forte comun în tbtă Dobrogea. Gl. luteiini Scop.; Gl. flavuni Crantz; Chelidonium glau- evum L. (Gl. galbin). Frunzele superiore cu basa profund cordată amplexicaule, lobat-penatifide, după configurațiune subrotund-cordate. Silice tuberculat-scabre. Flori de colbre citrină. paimonienm Jacq. 2. * Frunte, cel puțin cele superiore, nedivise . S. juneeuni M. B. 2.” Frunte 3-penate, penile ângust-lineare . . S. bophia L. 1.* Flori albe ...................................S. Thalianum Gay & Morm. www.dacoromanica.ro 22 S. officinale Scop.; Erysimum officinale L. (S. oflcinal Vulg, [loc alb]). Frunte runcinat-penat-partite, laciniile 2-3- jugate, oblonge, dentate, lacinia terminală fdrte mare și hastată. Silice deodată cu pedicelele alipite de pedunculul comun, linear-subulate, pubescente. Flori galbine. Câmpuri aride și nesipdse. La Mangalia. S. Locselii L.; Leptocarpaea Loeselii Dc. (S. lui Loesel). Fruncje runcinat-penatifide, cele inferidre deodată cu tul- pina hispidc, lacinii dentate, la basă neaziriculate, la frun- cele supreme lineare. Flori galbine. d" lunie-Iulie. In pădure la schitul Slava. Genul Clypeola L. Clypcola L. (Clipeolă). Calice egal la basă. Petale egale, întregi. Staminele lungi cu filamente aripate și dentate; staminele scurte munite la basa lor și înăuntru de un apen- dice. Siliculă indehiscentă, uniloculară, orbiculară, plan- ■comprimată, aripată; placente filiforme, incluse. O singură semință rotunjită, comprimată, suspendată de un funicul lateral. Cotyleddne plane, ovale, întregi; radiculă laterală. C. Corvini Desv. (C. lui Corvin). Rădăcină cilindriformă, producând mai multe tulpine la vîrf ramificate. Fruncje ra- dicale rosetare, pețiolate, oblonge, sinuat-penatifide, denti- culate, cele superidre mai mici, oblonge, truncate, denticu- late, cu basa sagitată, sessile. Flori albe. Petale încă odată atât de lungi cât calicele. Silicule acuminate în un stil scurt, gros, multinervat și rugulos. Q Aprilie-Maiu. Stepe, coline nesipdse. Comun: Medgidie, Murfatlar, Tatlogiac. www.dacoromanica.ro 40 Genul Neslia Desv. Neslia Desv. (Neslie). Siliculă indehiscentă, de ordinar monospermă, subglobulâsă, puțin comprimată paralel cu despărțitură; coronată de stilul persistent filiform. Radi- culă dorsală. Flori galbene. N. paniculata Desv. (N. paniculată). Fruncje radicale pe- țiolate, oblonge, până linear-lancoolate, întregi ori denticu- late, cele caulinare mai mici cu basa sagitată, sessile. Flori lung pedunculate, galbine. Silicule globulifotme, reticulat- vendse și ruguldse. o Maiu-Iunie. In stepe. Comună. Genul Calepina Desv. Calepina Desv. (Calepină). Siliculă indehiscentă, mono- spermă, ovoidă-subglobiilâsă, terminată printr’un vîrf ascu- țit gros și conic, coronată de stigmatul sessil Radiculă in- clusă. Flori albe. Fam. VIL CISTINEE. Flori hermafrodite aprdpe regulate. Calice cu 5 sepale li- bere, persistente, cele 2 exteriore de ordinar mai mici, câte- odată nule. Corolă cu 5 petale libere, caduce. Stamine în numer indefinit, libere. Stile lipite într’un stil filiform. Stig- mat întreg sau deabia lobat. Fruct capsular, polysperm, unilocular sau cu 3-5 mai rar 6-10 loge incomplete, cu de- hiscență loculicidă. Semințe inserate pe placente parietale sau în unghiul intern a despărțiturilor, cu albumen subțire, făinos. Plante perene, sub-frutescente sau lemndse, mai rar anuale ; frunte opuse, mai rar alterne, întregi, adesea mu- nite de stipuli persistenți; flori în raceme falșe terminale, mai rar în cime umbeliforme sau subsolitare. Hcliantlicmum Tournef. (Heliantem). Calice cu 5 sepale,^ cele două exteriore de ordinar mai mici, câte-odată nule. Corolă cu 5 petale. Stamine în numer indefinit. Capsulă cu 3 valve purtând despărțiturile sau placentele pe partea lor mijlocie. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Tulpină cu stipulî. 2. Plantă sufruticosă, perenală...........II. vulgare Gaertn. www.dacoromanica.ro 41 2* Plantă erbacee, anuală...................II. niloticum Pers. var Insioenrpnm Boiss. 1* Tulpină fără stipuli. Plantă sufruticosă ... II. procnmbens Dun. II. vulgare Gaertn.; Cistus Ilelianthemum L. (H. comun. Vulg, [loc alb]). Plantă stipulată, sufruticăsă, ascendentă. Fruncje ovale ori linear-oblonge, ciliate, hirte, ori pe fața inferibră tomentbse, marginile subrevolute. Racemi bracteați. Pediceli fructiferi contort-deflexT. Stil de 2-3 ori mai lung decât ovariul. Sepale interibre obtuse, mucronulat-apiculate. Flori galbine, rare ori albe. Petale de 2-4 ori mai lungi de- cât calicele. ț> Iunie-August. Rară. In Delta Dunărei, pe co- linele nbsipbse din pădurea Kara-Orman. H. iiiloticuiii Pers. var. lasiocarpum Boiss. (H. [loc alb]). Plantă stipulată, erbacee, anuală. Tulpină vilos-tomentbsă, cenușie. Ramuri erecte, ori ascendente. Frunte scurt pețio- late, oblong-eliptice, pe ambele fețe, cu deosebire însă pe cea inferibră vilos-tomentbse. Pendunculi opuși frunzelor deîmpreună cu calicele acuminat tomentosi-hirsuți, suberecți, mai scurți decât frunzele. Stil drept și erect, la vîrf îngro- șat. Stigmat simplu. Semințe numerbse rosee, pubescente. Petale de lungimea caliceluî ori și mai scurte. 0 In stepe stîncbse dintre Sariot și Kara-Nasib, pe colinele petrbse de la Medgidie. H. procumbens Dun.; Fumana [loc alb] (H. procumbent) • Plantă fără stipuli, sufruticăsă, procumbentă, ramificată ramuri elongate, cele mai tinere sure. Fruncje disparse (nu opuse), lineare, scabriuscule, setaceu-ciliate, cele mai tinere canaliculate. Pedunculi laterali solitari. Stil mai lung decât staminele. Stigmat capitat, fimbriat, subtrilobat. Capsule aperte conținând puține semințe. Petale subduphi mai lungi decât calicele. £ lunie-Iulie. Rară. In Delta Dunărei pe co- linele nesipbse din pădurea Kara-Orman. Fam. VIII.—VIOLĂRILE. Flori hermafrodite, neregulate, plecate, răsturnate. Calice cu 5 sepale libere sau puțin lipite între ele la partea infe- ribră, prelungite în apendice dedesubtul inserțiunei lor, er- bacee, persistente. Corolă cu 5 petale inegale, libere, marce- www.dacoromanica.ro 42 scente, cel inferior prelungit în pinten dedesubtul inserțiu- nei sale. Stamine 5, cu filamente forte scurte, lățite, libere. Antero conivente în con îmbrățișând ovariul, terminate la partea superibră printr’un apendice membranos; cele doue inferibre cu conectiv prelungit către partea inferibră într’un apendice cărnos ce este primit în cavitatea pintenelui. Stile lipite într’un stil nedivisat. Stigmat nedivisat sau subtrilo- bat. Fruct super, cu 3 cârpele, capsulai', unilocular, poly- sperm, cu deliiscență loculicidă, cu 3 valve. Semințe inse- rate pe placente parietale, munite cu o strofiolă mai mult sau mai puțin pronunciată și prevăzute de un albumen cărnos, gros. Plante erbacee, anuale, bisanuale sau perene; frunte alterne sau tbte radicale, pețiolate, întregi, dentate sau crenelate; stipuli persistenți, adesea foliacei, liberi sau lipiți cu pețiolul la basă, dentați sau incisați; flori solitare, plecate, cu pedicele axilare sau radicale, munite cu doue bracteole aprbpe opuse. Genul Viola Tournef. Viola Tournef. (Violă). Caracterele familiei. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Rădăcină perenală. 2. Plante și după înflorire fără tulpine. 3. Plante cu stoloni elongați. 4. Frunte lat-ovate și profund-cordate. Flori violacee .................................. V. odorata L. 4. * Frunte subtriangular-cordate. Flori albe . V. alba Bess. 3. * Planta fara stoloni. Frumje acute. 5. Frunte profund-cordate. sinul îngust. Fim- briile stipulilor glabri mai scurte de- cât diametrul transversal al stipulului . V. hirta L. 6. * Fruncje la basă cordate, sinul lat. Fimbriile egal de lungi cu diametrul transversal al stipulului..............................V. ambigua W. Kit. 2. Plante cu tulpine foliate (K. mirabilis este la început fără tulpină). 6. Stipuli mici, cei intennedii mai scurți de- cât jumătatea pețiolilor frunzelor. 1. Frunte distinct cordate, ori reniforme. Flori albastre. Pinteni albaștri de 3 ori mai lungi decât apendiculii calicelui .... V. sjhestris Lam. www.dacoromanica.ro 43 7.* Frunte la basă cordate oblong-ovate, acu- tiuscule. Flori violacee. Pinteni albi ori galbinii subduplu mai lungi decât apen- diculii calicelui...........................V. canina L. 6* Stipuli mai lungi decât pețiolii frunzelor, ori cel puțin de jumătatea lungimel ace- stor pețioli, toți foliiformi. 8. Tulpina și pețiolii frunzelor uniserial-perosă. Florile radicale complete cele de pe tul- pină fără corolă.........................V. mirabilis L. 8.* Stipuli mai lungi decât pețiolii frunzelor. V. elatior Fries. 8*‘. Stipulii superiori egal de lungi cu pețiolii frunzelor.......................................V. ncnioralis Kutz. var. pubescens Uechtr. & Sint. 1. Rădăcină anuală. 9. Corolă mai mare decât calicele, de colore violacee ori albastră, ori și variu colo- rată .........................................V. tricolor L. 9.* Corolă de lungimea calicelui ori și mai scurtă de colore albă...........................V. arvensis Murr. V. odorata L. (V. mirositdre. Vulg. Toporași, Micșunclc,Tă- mâiâre, Viorele.) Plantă acaulă, cu stoloni. elongați. Frunte lat-ovate, profund-cordate, la stolonii de veră reniform cor- date. Stipuli ovat-lanceolați, acuți, pe margini deîmpreună cu fimbriile lor glabri, și numai la vîrf subciliați, flmbriile mult mai scurte decât diametrul transversal al stipulilor. Sepale obtuse. Pedunculi fructiferi prostrați. Capsule glo- bdse, pubescente. Flori satur at-violacee, petala impară la basă mai deschis violacee cu vine negre-violacee pe disc. Tț Martie-Aprilie. Pretutindenea comună. V. alba Bess. (V. albă). Pla.ntă acaulă. Frunte subtrian- gular-cordate, deplin acuminate, sinul basilar profund—însă dilatat și apert cordat. Frumjele stolonilor de veră subtrian- gulare, angulul terminal abrupt-acuminat, cei laterali rotun- dațî, și stoloni! de veră înflorind deodată cu planta ma- ternă, pe când la V. odorata stolonii apar după înflorirea plantei materne, și numai în anul următor produc flori. Flori albe, q In stejerișul de pe coline la Cierkioi-Slava. V. hirta L. (V. hirtă). Plantă acaulă și fără stoloni, ori munită cu tulpine laterale, cari la urmă se transmută în stoloni scurți. Frunte ovate ori oblong-ovate, cele mai tar- dic profund cordate. Stipulii inferiori ovațî, cei superiori www.dacoromanica.ro 44 lanceolați, toți acuți orî și la însuși vîrful lor obtuși, de^ împreună cu fimbriile pe margini glabre, fimbriile mai scurte decât diametrul transversal al stipululul Sepale ob- tuse. Pedunculii fructiferi prostrați. Capsule globdse, pu- bescente. Flori fără miros, mai adeseori deschis violacee trăgând puțin în coldre roșietică; provin însă și cu colori mai saturate. Frunzele de primăvară sunt scurt ovate iară sinul basilar puțin aperte cordat, iară cele de vară sunt totdeauna oblong-ovate și sinul basilar profund-cordat. Aprilie-Maiu. In păduri. Comună pretutindeni. V. ambigua W. K. (V. ambiguă). Plantă acaulă și fără de stoloni. Frunzele cu un sin (basilar) lat și aperte cordate. cele exteridre ovate, cele interidre oblong ovate. Stipuli lanceolați, atenuat-cuspidați, fimbriați, pe margini glabri ori la vîrf numai ciliațl, fimbriile neegale, cele mal lungi egal de lungi cu diametrul transversal al stipulului. Sepale ob- tuse. Pedunculi fructiferi prostrați. Capsule ovate puberale. Flori albastre. 2|. Aprilie-Maiu. In păduri. Comun pretutin- denea. Observare. Diferă de V. hirta prin frunțile—chiar și cele interiore— cu sinul lat-cordat, nu însă profund și ângust-cordat. V. sylvestris Lam. (V. de pădure). Tulpine procumbente ori ascendente, glabre ori subpubescente. Frunte distinct cordate, ovate ori subreniforme, scurt acuminate, cele infe- ridre obtuse. Pețioli nearipați. Stipulii intermedii ai tulpinei lanceolați-atenuați, fimbriați-serrați, cu mult mai scurți de- cât pețiolh. Sepale lanceolat-acuminate. Capsulă acută. Flori deschis-albastre, mai mult ori mai puțin trăgând în coldre violacee. Pinteni drepți de 3 ori mai lungi decât apendiculii calicelui, de colârea corolei. 2|. Aprilie-Maiu. In păduri. Co- mună. V. canina L. (V. canină.) Tulpine procumbente ori ascen- dente, glabre ori subpubescente. Frunte de la basa cordată oblong-ovate, acutiuscule (nu acuminate), cele inferidre ob- tusc. Pețioli nearipați. Stipulii intermedii ai tulpinei ob- long-lanceolați, fimbriat-serrați, mult mai scurți decât pe- țiolii. Sepale ovat-lanceolate, atenuat-acute. Capsulă trun- cat-obtusă, apiculată. Pinteni obtusl, subduplu mai lungi decât apendiculii calicelui. Flori mal saturate violacee, www.dacoromanica.ro 45 pinteni albi, trăgând în coldre gălbinie. 4 Maiu-Iunie. Co- line uscate, poenile din păduri și tuferișuri. Comună. V. mirabilis L. (V. minunată.) Tulpină erectă, deodată cu pcțiolii frunzelor l-serial pcrosă. Frunte lat-cordate, scurt- acuminate, crenulate, cele inferidre subreniforme. Stipuli oblong-lanceolați, acuminați și cei superiori ciliați cu setule scurte, altcum de tot întregi ori subdenticulați. Flori munite cu corolă, subradicale. Corolă palid-roșietică ori lilacină. 4 In pădurile umbrdse. Comună pretutindenea. V. elatior Fries.; V.persicifolia Schkulir. (V. [loc alb]). Tul- pine erecte, în partea superioră deîmpreună cn frunzele pubescente. Frumje dela basă puțin cordate lanceolate. Pe- țioli aripați. Stipulii tulpinei cei medii foliacel, oblong-lan- ceolați, incis-dentați, mai lungi decât pețiolil. Sepale acute. Pinteni egal de lungi cu apendiculii calicelui, ori și ceva mai lungi. Flori mari, albastre ori lilacee, la basă mai pa- lide. 4 Maiu-Iunie. In regiunea silvatică, comună. V. ncmoralis Kutz. var. pubescens Ueclitr. et Sint.; Ir. ca- nina X elatior. [loc alb]. In păduri la Cincarova și Teke. V. tricolor L. (V. tricoloră. Vulg, [loc alb]). Frumje cre- nate, cele inferidre ovat-cordate. Stipuli lirat-penatificți, la- cinia medie crenată. Pinteni subduplu mai lungi decât apea- diculii calicelui. Rădăcină simplă, anuală. Tulpine ascendente, ramificate. Corolă mai mare decât calicele, violacee ori al- bastră, variind cu colori albe și galbine, însă coldrea gal- bină numai la basa petalei impare. Q Maiu-Oct. Comun pretutindeni. V. arvcnsis Murr.; V. tricolor p. arvensis Koch Synops. (V [loc alb]). Frumje crenate, cele inferidre ovat-cordate. Sti- iruli lirat-penatifiăi, lacinia medie crenată. Pinteni subdu- plu mai lungi decât apendiculii calicelui. Rădăcină simplă anuală. Tulpine ascendente, ramificate. Corolă de lungimea calicelui ori și mai scurtă, albă, petalele superidre puțin atinse cu o coldre descliis-violacee. © In agrii, locuri culti- vate. Comună. Fam. IX.—RESEDACEE. Flori hermafrodite, neregulate. Calice cu 4-8 sepale mai mult sau mai puțin inegale, libere sau puțin connate la basă, www.dacoromanica.ro 46 persistente sau caduce. Corolă cu 4-8 petale libere, caduce, f<5rte inegale, formate de un solz membranos sau cărnos, munit pe spinare sau la vîrf de o lamă petaloidă mai mult sau mai puțin divisată, cele posteriore forte mari, palmati- partite, cele anteridre forte mici, întregi. Stamine 8-10, li- bere, deordinar dispuse pe 2 verticile, inserate pe un disc cărnos, hypogyn, nesimetric, cu mult mai desvoltat în par- tea posteridră decât în cea anteridră; antere biloculare, in- trorse. Stile 3-6 fdrte scurte, stigmatifere la vîrf, mai rar stigmate sessile. Ovariu super, format din 3-4 cârpele, uni- locular, cu placente parietale, multiovulate, cu 3-6 cârpele libere, verticilate, 1-2-ovulate. Fruct capsulai*, unilocular, po- lisperm, deschiijendu-se prin crăpături la vîrf, sau compus din 3-6 folicule, verticilate, monosperme, deschi(Jendu-se prin marginea lor internă. Semințe reniforme, lipsite de al- bumen; embrion arcuat. Plante erbacee, anuale, bisanuale sau perene, cu frunte alterne, simple, întregi sau mai mult sau mai puțin divisate, lipsite de stipuli sau munite la basa lor de doue mici glande; flori în raceme spiciforme termi- nale. Genul Reseda Tournef. Rcscda Tournef. (Resedă). Ovariu unilocular, format din 3-5 cârpele; fruct capsulai*, unilocular, polysperm, coronat de 3-4 dinți și deschi(}endu-se la vîrf prin 3-6 crăpături. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Calice 4-partit. Flori gălbiniu-albe.......R. luteola L. 1 .* Calice 6-partit. 2. Frunte nedivise, ori 2-3 fide. Flori albinefe . . R. inodora Rchb. 2. ‘ Frunzele caulinare medie bipenatlîide, cele su- periore trifide. Flori gâlbinii.................R. Iuțea L. R. luteola L. (R. Luteolă. Vulg, [loc alb]). Frunije elon- gat-lanceolate, glabre, la basă 1-dentate. Calice 4 partite. Tulpină erectă. Petale gălbiniu-albe. Intre Tuzla și Mangalia. R. inodora Rchb.; R. mediteranea Schult. non L. (R. ino- doră). Frunte oblong-lanceolate, acute, nedivise ori bi-tri- fide. Pedicele mai lungi decât calicele. Calice 6-partit, cel fructifer abia ceva mai mare, lacinii linear-cuneate, obtuse. www.dacoromanica.ro 47 Capsule 6-angulare, trirostrate, pe angull servulat-scabre_ Tulpină ramificată. Petale albinețe. In locurile stîncdse și petrdse de pe lângă Dunăre. Comună. © E. Iuțea L. (R. galbină.) Fruiuje după configurațiune tri- angulare, cele caulinare medie-bipinatifide, cele superidre trifide. Pediceli de hmgimealcalicelui. Calice G-purtit, laci- nii lineare. Tulpină difusă. Petale verejă-gălbinii. Flori în racemi elongați, laxi și la vîrf acuți. © J¹ îț lulie-August^ Fdrte comună pretutindenea. Variază: p. nutans Boiss. Mai rară. 7. brachycarpa Uechtr & Sint. In stepe stîncdse aprope de Cerna. Fam. X. - BROSERACEE. Flori hermafrodite, regulate. Calice cu 5 sepale libere și caduce, sau puțin connate la basă și persistente. Corolă cu 5 petale libere, caduce sau marcescente în preflorescență imbricată sau conturnată. Stamine 5-10, libere, hypogine; antere biloculare, introrse sau extrorse. Stile 3-5, întregi sau bifide, sau aprdpe nule; stigmate capitate. Ovariu su- per, unilocular, cu 3-5 placente parietale, multiovulate. Fruct capsular, unilocular, polisperm, deschi^endu-se în 3-5 valve, cu dehiscență loculicidă. Semințe cu testa alveolat, rar tu- berculos, adesea prelungit ia cele doue extremități opuse în formă de aripă; albumen cărnos sau aprope nul; em- brion fdrte mic. Plante erbacee, perene ; frunte alterne sau dispuse în rosete radicale, simple, întregi, pețiolate, de or- dinar lipite de stipuli, adesea acoperite de glande pedicei late, roșietice, cleiose, iritabile; flori în raceme scorpioide, terminale sau solitare la vîrful unor lungi peduncule axi- lare. Genul Aldrovanda. Aldrovanda Monti. (Aldrovaudă.) Calice cu 5 sepale per- sistente. Petale 5, egale cu calicele, conivente. Stamine 5, hypogyne, Sohji nectariferi nuli. Stile 5, filiforme; stigmate www.dacoromanica.ro 48 obtuse. Capsulă globulosă, uniloculară, cu 5 valve loculi- cide. Flori axilare, solitare. A. vesiculosa L. (A. vesiculosă.) Tulpină natantă, multi- articulată. Frunte verticilate, celulos-înflate. PețiolI cunei- formi, la vîrf fimbriațl, fimbrii setacee mal lungi decât la- mina cochleariformă. Flori mici, albe, axilare, solitare, pe- duncull mal lungi decât frunzele. Fructe cernue. In ape stagnante natante. în bălțile și locurile din regiunea Del- tei Dunărei. Fdrte frecuentă. Fam. XI. — FRANKENIACEE. Flori hermafrodite, regulate. Calice gamosepal, tubulos, 4-5-fid, persistent cu lobi egali. Corolă cu 4-5 petale hypo- gine, libere, cu unguiculă marginată membrandsă egală cu tubul. Stamine 4-6, rar 5, hypogine; filamente îmbrățișând ovariul și persistente; antere introrse. Ovariu super, sessil, 3- 4-quetru, unilocular, cu 3-4 placente parietale, filiforme, ovale pe 2 rânduri, ascendente, anatrope. Stil simplu; stigmate 3-4. Capsulă uniloculară cu 3-4 valve purtând placentele pe mijlocul lor; dehiscență loculicidă. Semințe ascendente, cu testa coriaceu, scabre; umbilic basilar, continuat de ra- feu filiform care se întinde dealungul seminței, până la cha- laza apicală, umflată-mamilară. Albumen făinos. Embrion drept, central în albumen; radiculă scurtă, apropiată de um- bilic. Plante [Loc alb.] Genul Frankenia L. Frankenia L. (Frankenie). Filamentele staminelor late, su- bulate. Stil filiform, tripartit, cu stigmate interne. Capsulă uniloculară, multiovulată, cu 3-5 valve seminifere la mijloc. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Tulpina erbacee. Ramuri pubescente......F. puherulcuta L. 1.* Tulpină fruticosă. Ramuri hispide......F. hispida De. F. pulverulenta L. (F. pulverulentă.) Tulpină erbacee, pro- strată, difusă. Ramuri, pubescente. Frunte obovate, retuse sau obtuse, submucronate, pe fața inferidră pulverulent-sub- www.dacoromanica.ro 49 tomentdse. Pețioli ciliați. Flori axilare și terminale subso- Utare. Q In nisipurile maritime. Pe marginea mlaștinilor sărate în peninsula Kaleh, mai rară. F. hispida Dc. (F. hispidă.) Tulpină fruticăsă, suberectă. Hamuri hispide. Frunte verticilat-fasciculate, oblong-lineare, marginile revolute, patente, la basă subciliate. Flori în co- rimbi îndesuiți terminali. 2|.. In nesipiurile maritime, salsugindse. In locurile sărate litorale la lacul Sinie și în peninsula Kalek. Fam. XII. —POL YG ALEE. Flori ermafrodite, neregulate. Calice cu 5 sepale persis- tente, libere, fdrte inegale; 3 exteridre erbacee, fdrte mici, 2 interidre, laterale, petaloide, fdrte mari (aripi.) Petale 3, inegale, connate cu filamentele staminelor într’un tub cră- pat, simulând o corolă gamopetală subbilabiată; petal ante- ridre, mare, canaliculat, cuculat, coprin^end staminele și pistilul, munit pe spinare de o crestă laciniată (carena); petale laterale întregi, conivente. Stamine 8, hypogine cu filamente connate cu petalele într’un tub crăpat pe partea posteridră; antere uniloculare, deschicjendu-se la vîrf prin- tr^un por. Stil simplu, dilatat la vîrf în 2 lobi, bilabiați, stigmatiferi pe busa inferidră. Ovariu super, deordinar mu- nit la basa sa de un disc hypogin, cu 2 loge, una anteri⁻ dră, alta posteridră, uniovulate. Fruct capsular, comprimat’ cu 2 loge monosperme, cu dehiscență loculicidă sau septi- cidă. Semințe munite de o caronculă lobată; albumen căr- nos. Plante perene erbacee sau subfrutescente la basă. Fruncje simple, întregi, alterne, mai rar opuse, lipsite de stipuli. Flori în raceme terminale. Genul Polygala Tournef. Polygala Tournef. (Poligală). Capsulă fdrte comprimată oblongă sau obovată, stirbată în formă de inimă la vîrf, înconjurată de o margine subțire maî mult sau mai puțin lată; semințe cu caronculă 3-lobată. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Stipitele ovariului pe timpul înflorire! de 3-4 ori B rând za, Flora Dobrogei, ♦ www.dacoromanica.ro 50 mai lung decât ovariul.......................P. major Jacq. 1.* Stipitele ovariului pe timpul înflorire! subegal de lung cu ovariul. 2. Bracteele laterale de jumătate maî scurte decât pedicelele. Racemul la vîrf necomos........P. vnlgaris L. 2. * Bracteele laterale de lungimea pedicelelor. Race- mul la vîrf comos............................P. comosa Schkuhr. P. major Jacq. (P. mare. Vulg, [loc alb]). Flori cristate. Racemi terminali multiflori. Aripi eliptice cu 3 nervure, ner- vurele la vîrf conjuncte prin vinișdre oblice, cele laterale- spre exterior vîndse, vinele ramificate și areolar-anastomo- sante. Stipitele ovariului pe timpul înfloririi de 3-4 ori mai lung decât ovariul. Flori rosee. Bractee 3, dintre care 2 laterale maî lungi decât florile nedesvoltate, pentru care vîr- ful rac emulul devine comos (ca la P. comosa Schk.) 2|. Maiîî- lulie. Finețe și coline uscate. Fdrte comună în totă Dobrogea. P. vulgaris L. (P. comună. Vulg, [loc alb]). Flori cristate. Racemi terminali multiflori. Aripi eliptice ori ovate, triner- vate, nervure conjuncte la vîrf cu o vînă oblice, cele late- rale pe partea externă vîndse, vinele ramificate și areolaL anostomosante. Bracteele laterale de jumătate mai scurta decât pedicelele. Stipitele ovariului pe timpul înflorire! sub- egal de lung cu ovariul. Frunte lanceolate, cele infime elip- tice, mai scurte. Flori albastre, rosee ori albe. Maiu-Iu- nie. Comună pretutindenea. P. comosa Schk.; (loc alb). Flori cristate. Racemi terminali multiflori. Aripi eliptice, xrinervate, nervure conjuncte la vîrf cu o vînă oblică, cele laterale pe partea externă vî- ndse, vinele ramificate, puțin areolat-anstomosante. Stipitele ovariului pe timpul înflorire! subegal de lung cu ovariul. Bracteele laterale de lungimea pedicelelor. Frunte linear- lanceolate, cele inferidre eliptice, mal scurte. Flori rosee, arareori albastre ori albe. Bracteele laterale sunt mai lung timp persistente și racemid este la vîrf comos, fiind-că ace- ste bractee sunt mal lungi decât florile nedeschise. 2|. Maiu- lunie. Comună pretutindenea. Fam. XHI-CARY0P1IYLLEE. Flori ermafrodite, rar dioice prin abortare, regulate. Ca- lice de ordinar persistent, cu 5, rar 4 sepale, libere sau con- www.dacoromanica.ro 51 nate și formând un tub elongat. Corolă cu 5, rar 4 petale libere, mai mult sau ma" puțin unguiculate, în preflore- scență imbricată sau răsucită, adesea munite în punctul de unire a limbului și a unguiculei de apendice al căror tota- litate constitue coronula; rar petale nule prin abortare. Sta- mine libere, hypogyne, în numer egal sau dublu cu acela al petalelor, dispuse în 2 verticile, cel mai interior adesea puțin aderent de petale; antere biloculare, introrse. Stile 2-5 libere, stigmatifere pe fața internă. Ovariu super, ade- sea purtat pe un prolongiment al axului (gynophor), pri- mitiv cu 2-5 loge multiovulate, devenind unilocular prin destrucțiunea despărțiturilor. Ovule inserate în unghiul lo- gelor sau pe un placenta devenit liber și central în urma destrucțiunh despărțiturilor. Fruct fbrte rar indehiscent și bacciform, deordinar capsular, unilocular, sau cu 2-5 loge incomplete, polysperme, rar oligosperme, deschi Consul, Sepeljin, Hîrșova, etc. Observare.—Diferă de A. jacquinii Koch, prin statura mai robustă, prin induinentul sur și inflorescența mult mai compactă. A. setacea M. & K.; Arenaria setacea Thaill.; Ar. hetero- mala Pers.; Ar. saxatilis Lois.; Ar. frutescens Kit.; Sabulina setacea Rchb. (A. setacee). Frunze subulat-setacee, 3-nervate. Caudiculi cespitoși. Tulpine florifere ascendente, în partea superidră paniculate. Pedicelele tdte mai lungi decât cali- cele. Sepale ovate, acute, alb-subcartilaginee, cu o strie dor- sală erbacee și uninervă. Petale ovale ceva mai lungi de- cât calicele. lunie-August. In locurile stîncdse din munți: Consul, pe stîncile dela Hîrșova, etc. Variază: p. anatolica Boiss. www.dacoromanica.ro 68 Genul M.ehringia L. Moeliringia L. (Meringie.) Sepale 4-5; petale 4-5, întregi sau emarginate; stamine 8-10; stile 2-3; capsulă deschitjen- du-se până la basă prin 6 valve, învestite în afară; semințe netede, munite de o stroflolă la umbelic. CONSPECTUL SPECIILOR [Loc alb]. M. trinervia Clairv.; Arenaria trinervia L.; Ar. trinervis Smith. (M. trinervată]. Frunzele tdte ovate, acute, 3-5-ner- vate, cele inferidre pețiolate, pețiolul de lungimea frunzei. Tulpină ramificată. Sepale acute, 3-nervate, nervure apro- piate, cea mediană mai mult carinată. Petale mai scurte de- cât calicele. © Maiu-Iunie. In pădurile umbrdse și umede. Comună pretutindenea. M. Grisbachii Janka. [Loc alb]. In munții stîncoși,fdrte comun: Krasny mort, Greci, Cerna, Ciermet, m. Consul și Denistepe, etc. M. Jankae Gris. [Loc alb]. La Hîrșova pe stîncile calcare de pe malul Dunărei, Con- sul și în munții dintre Greci și Măcin. Genul Holosteum L Hol os temu L. (Olosteu). Sepale 5; petale 5, întregi sau denticulate; stamine 3-4-5, fdrte rar 10; stile 3; capsulă des- chi(Jendu-se prin 6 dinți recurbați în afară și a căror de- hiscență, prelungindu-se aprdpe până la basă, formeză 6 valve; semințe tuberculdse, lipsite de stroflolă la umbelic. II. unibel la tuni L.; Alsine umbellata Dc. (O.umbelat). Frunze basale rosulare, oblonge, în pețiol atenuate, cele caulinare opuse, sessile, eliptice ori ovat-oblonge, de comun de tot glabre. Flori umbelate. Sepale ovat-oblonge, obtuse, glabre, cu margini albe membranacee. Petale oblonge, scurt un- guiculate, albe, mai lungi decât calicele. Antere albe. Cap- sulă mai lungă decât calicele. © Martie-Maiu. Locuri ndsi- pdse cultivate și inculte. Fdrte comun pretutindeni. Variază: p. glandulosum Vis. www.dacoromanica.ro 69 Genul Spergularia Fers. Spersailaria Pers. (Spergularie). Sepale 5; petale 5, în- tregi; stamine 10, rar 5; stile 3; capsulă deschi(Jendu-se până la basă prin 3 valve; semințe lenticulare, aptere, rar cele 2-3 din fundul capsulei aripate; embryon anular, peri- feric; albumen central. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Semințe cuneiforme subtriquetre, tote nearipate Sp. rubra Presl. L* Semințe obovate, comprese, tote nearipate ori și forte puține aripate.......................Sp. salina Presl. 1.** Semințe când tote, când cele mai multe, când numai puține aripate........................Sp. media Pers. S. rubra Presl.; Arenaria rubra n.. L ; Alsine rubra Wahlbrg.; Lepigonum rubrum Wahlbrg. (S. roșie). Frunze linear fili- forme, mucronate, subcărndse, pe ambele fețe plane. Tul- pine prostrate și ascendente, ramificate; ramuri racemdse. Pedunculi! deflorați refracți. Sepale lanceolate, obtuse, fără nervure, pe margini membranacee. Semințe cuneiforme, sub- triquetre, subtil rugulos-scabie, nearipate. Petale rosee. Locuri nesipdse și petrdse, Comun. S. salina Presl.; Lepigonum medium Wahlbrg.; Alsine ma- rina a, D. H.; Arenaria marina Roth.; Ar. rubra p. marina L. (S. salină). Frunze linear-filiforme, submutice, cărndse, pe ambele fețe convexe. Tulpine prostrate și ascendente, ramificate. Ramuri racemdse. Pedunculii deflorați refracți. Sepale lanceolate, obtuse, fără nervure, pe margini membra- nacee. Semințe obovate, comprese, obsolet-ruguldse, t6te nc- aripate ori și numai fdrte puține aripate. Petale la vîrf de colore saturat-roseă, © lulie-August. In locuri năsipdse, umede și sărate. Fdrte comună, cu deosebire în Delta Du- nărei. S. media Pers. [Loc alb]. Frunze cărndse, semirotunde, fi- liforme. Tulpine perenale, simple ori ramificate, prostrate- la urmă ascendente. Cyme racemiforme, elongate, ori con- trase, foliaceu-bracteate și stipulate, Sepale lat-ovate ori ovat-oblonge. Semințe, când tote, când cele mai multe, când numai puține sunt comprese și aripate, iară cele-alte sunt www.dacoromanica.ro 70 ovate ori subtriquetre, netede ori pe dos muricate ori și nu- mai fimbriate. In locurile sărate atât din stepe cât și din regiunea litoree. Genul Arenaria L. Arenai'ia L. (Arenaria). Sepale 5, rar 4; petale 5, rar 4, întregi sau emarginate; stamine 10, rar 8; stile 3; capsulă deschi(Jendu-se prin 6 valve egale sau prin 3 valve biden- tate la vîrf; semințe sbîrcite, lipsite de strofiolă la umbilic; •embrion periferic încunjurând un albumen central. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Plantă anuală ori bienală. 2. Tulpine ascendente, mai firme. Flori și capsule mai mari......................................A. serpyllifolia L. 2* Tulpine debile, flaccide, filiforme. Flori și cap- sule de jumătate mai mici......................A.leptocladosGuss- 1.* Plantă perenală..............................A. rigida M. B. A. serpyllifolia L. [Loc alb]. Frunze ovate, acuminate, ses- sile, cele inferidre în un pețiol scurt contrase. Tulpine as- cendente, dichotome, paniculate. Flori axilare și în dicho- tomia ramurilor. Sepale lanceolate, acuminate, trinervate, mal lungi 1V₂ decât corola, marginea scariosă, la cele inte- ridre, atât de lată, cât este partea erbacee intermedie. Pe- tale albe, ovale, spre basă angustate. Capsulă în partea in- feridră ventricdsă. © J¹ Iulie. Locuri nesipdse. Fdrte comună pretutindenea. Variază: p. glutinosa; A. viscida Lois. Mai mică, erectă, ori ascen- dentă, în partea superidră cu perl glanduliferl. A. leptoclados Guss. (Rchb.). [Loc alb]. Se destinge de A. serpyllifolia L., prin tulpinele filiforme, debile, flaccide și fdrte ramificate, prin frunzele punctat scabre și obsolet ner- vdse și prin calicele, petalele și capsula, ce sunt aprdpe de jumătate mal mici. In peninsula Kaleh, etc. A. rigida M. B.; Eremogene rigida. Plantă glaucă. Tul- pine abreviat-ramificate, fasciculate; turionil multifoliațl, la basă cu squame pețiolare acut-carinate și 4-serial imbricate, frunzele prelungite, strictiuscule, drepte ori curbate, canali- www.dacoromanica.ro 71 culat-setacee, pe margini forte scabre; frunzele caulinare mai late, fdrte rigide, patule. Thyrsul indesuit-paniculeform, multiflor. Calice oblong. Sepale ovate, atenuat-acuminate, acut-carinate, cu o strie dorsală verde forte ângustă. Pe- talele mai scurte decât calicele, ori egal de lungi, oblonge, forte obtuse, fără unguicule, deasupra basei rotundate con- strinse. In stepele din regiunea mai mult meridională. Genul Stellaria L. Stellaria L. (Stelarie). Sepale 5; petale 5, biflde sau bi- partite; stamine 10, rar mai puține; stile 3; capsulă deschi- lunie-Iulie. In păduri forte comun, afară de Delta Dunărei unde nu se găsesce decât în pădurea Leti. T. argentea Desf.; T. alba Kit. [Loc alb], (T. alb). Frunze oblic subrotund-cordate, serrate, acuminate, pe fața dede- subt alb-tomentâse. Corimb! multiflorl. Parapetale (squamele petaloide) spatulat-retuse. Fior! gălbinii, flagrante. £ Iulie. In tote pădurile forte comun. Fam. [Loc alb] LINEE. Fior! ermafrodite, regulate. Calice cu 5, rar 4 sepale per- sistente, libere sau connate la basă. Corolă cu 5 rar 4 pe- tale forte caduce, libere, unguiculate, în preflorescență ră- sucită. Stamine 4-5, hypogine, puțin connate la basă, opo- sitipetale, adesea alterne cu 5 limbuți ce represintă stamine sterile; antere biloculare, introrse. Stile 4-5, libere sau con- nate la basă, cu stigmat capitat. Ovariu super cu 4-5 loge 2-ovulate, subdivisate fie-care în 2 loge secundare uniovu- late printr’o despărțitură falsă, care se înaintăză dela pă- retele exterior către unghiul intern. Fruct capsular, părend cu 8-10 loge monosperme, deschidendu-se prin 4-5 valve, cu dehiscență septicidă. Semințe lipsite de albumen; embrion www.dacoromanica.ro 84 olooginos. Plante erbacee, anuale sau perene și câte-odată subfrutescente la basă; frunze simple, alterne sau mai rar opuse, lipsite de stipuli; flori rar solitare, deordinar în cime. Genul Linum Tournef. Liniiiii Tournef. (In). Flori pentamere, cu sepale libere, întregi; capsule cu loge divisate complet în 2 loge secun- dare printr’o despărțitură falsă completă. Frunze alterne, rar opuse. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Sepale pe margini glandulos-ciliate. 2. Petale galbine......................................L. tauricuin Willd. 2. * Petale albastre, rosee ori albinețe. 3. Tulpină tomentos-vilosă ............................L. hirsutuiii K. 3. * Tulpina glabră................................ . L. teuuil’oliiini L. 1 .* Sepale pe margini neglandulos-ciliate. 4 . Pediceli floriferi și fructiferi erecți ... . L. pcrcnnc L. 4 .* Pedunculi deflorați unilateral arcuat-penduh L. austriaeiuii L. L. tanricuiii Willd.; L. flavum L.; L. eampanulatum M. B. non L. (I. tauric). Sepale lanceolate, acuminate, glandulos- ciliate, mai lungi decât capsula. Frunze glabre, 3-nervate, pe margini netede, la basă de ambele laturi cu câte un sti- pul glanduliform, cele superidre lanceolate, scurt-acuminate. Tulpine în partea superioră acut-angulare. Petale la basă întrunite, galbine cu stric mai întunecate, iț lulie-Aprilie. In stepe și în munții petroși. Fdrte comun pretutindeni. Variază: 1. Staminelo de lungimea calicelui, iară stilele mult mai lungi decât calicele și staminele. 2. Staminele mai de 2 ori mai lungi decât calicele, iară stilele de lungimea calicelui. L. hirsutiuu L. (I. hirsut). Sepale lanceolate, acuminato, mai lungi decât capsula. Frunze ovat-lanceolate, ori lanceo- late, 5-nervate, deîmpreună cu calicele vil6se. Calice și brac- teo glandulos-ciliate. Tulpină tomentos-vildsă. Flori lilacine, la basă albinețe. 4 lunie-Iulie. In finețe. Fdrte comun în tdtă Dobrogea, afară din Delta Dunărei unde este mai rar. L. teniiifoliiuu L. (I. cu frunze subțiri). Sepale eliptice, la www.dacoromanica.ro 85 vîrf subulate, glandulos-ciliate, ceva mai lungi decât cap- sula. Frunze lineare, acuminate, pe margini ciliat-scabre, deîmpreună cu tulpinele glabre. Petale de colore deschisă, roseă-lilacină. 2|. lunie-Iulie. In locuri petrdse și calcare. Comun pretutindeni. Consul, lenissala, Babadagh. L. perenne L. (I. perenal). Sepale ovate, pe margini ne- glandulose și glabre, fdrte obtuse. Petale lat-ovate, acope- rindu-se pre sine cu marginile laterale în întrega lor lun- gime. Unguiculă oblong-triangulară. Capsulă ovat-subglo- bdsă, duplu mal lungă decât calicele. Pediceli floriferi și fructiferi erecțl. Frunze linear-lanceolate, glabre. Tulpine numerdse. Flori deschis-albastre. Articulul pedunculuhu de sub calice cam de 2 ori mai lung decât este lățimea sa. 4 lunie-Iulie. Locuri nesipdse. Rar. L. austriacuni L. (I. austriac). Sepale ovate, pe margini neglandulose și glabre, puțin mai scurte decât capsula, cele interidre fdrte obtuse. Petale subrotund-ovate, acope- rindu-se cu marginile laterale în întrega lor lungime. Un- guiculă triangulară, egal de lungă și de lată. Capsulă glo- bdsă. Pedicele deflorate unilateral arcuat-pendule. Frunze linear-lanceolate, glabre. Tulpine numerdse. Flori azurii. 2|. Locuri aride, coline nesipdse. Fdrte comun pretutindeni. Variază: p. latifolium Uechtr. et Sint.; L. trinervium Fregn. Pe co- linele nesipdse din regiunea Deltei Dunărei cu grămada. Fam. [Loc alb] ACERINEE. Flori ermafrodite sau unisexuale, regulate. Calice cu 5, rar 4-9 sepale caduce, connate la basă. Petale libere, în nu- mer egal cu acela al sepalelor, rar nule, în preflorescență imbricată. Stamine 4-8 sau 10, inserate pe un disc gros, lo- bat, dispus pe doue rânduri, 3-5 opositisepale și 5 opositi- petale; antere biloculare, introrse. Stile cu 2 ramuri con- nate către partea inferioră, stigmatifere pe fața lor internă. Ovariu super, cu 2 loge 2-ovulate. Fruct uscat, indehiscent, format din doue cârpele aripate (samară) și lipite prin basa lor, cu 2 loge l-rar 2-spermă. Albumen nul; embrion în- doit pe el însuși. Arbori mal mult sau mal puțin înalțl cu www.dacoromanica.ro 86 frunze opuse, palinatilobate, lipsite de stipuli; flori în ra- ceme sau în cime terminale sau axilare. Genul Acer Tournef. Acer Tournef. (Arțar). Flori poligame, de un galben ver- diu, de ordinar cu 5 sepale și 5 petale; stamine de ordinar 8, rar 5-10. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Flori în corymbi erecți. Frunze pahnat-lobate. 2. Lobii frunzelor sinuat 3-5 dentați, dinții cus- pidați......................................A. platanoides L. 2*. Lobii frunzelor întregi, cel intermediu obtus 3-lobat.......................................A. eanipestre L. 1 . Flori în racemi. Frunze nedivise........ A. tataricuin L. [Loc alb]...........................A. laetuni C. A. Mey. ? var. cordifolinm Uechtr. et Sint. A. platanoides L. (A. platanoid. Vulg. Arțar). Frunze pat- inat 3-lobate, sinuat-3-5-tZenZ«Ze, dinții atenuat-cusjndați. Co- rimbi erecți, la basă deîmpreună cu frunzele tinere dispars glanduloși. Ovarii glabre. Aripele fructului (samară) diva- ricate. Staminile florilor masculine de lungimea calicelui. Flori galbine-vercji ț> In regiunea silvatică. Fdrte comun pretu- tindeni. A. eanipestre L. (A. campestru. Vulg. Giugastru). Frunze palmat-5-lobate, lobi obtusi, de tot întregi, oblongi, cel in- termediu oblus-trilobat. Corimbi erecți. Sepale și petale li- neare, vildse. Staminele florilor masculine egal de lungi cu corola. Aripele fructului orisontal divergente. Flori închis- vercji. In regiunea silvatică. Forte comun pretutindeni. Variaza: ?. microcarpuin Tausch. 7- subtrilobum Uechtr. & Sint. A. tataricuin L. (A. tataric. Vulg. Glădiș, [loc alb]). Frunze subcordat-ovale, nedivise, acuminate, neegal incis- ori lobat- serrate. Racemi erecți. Ovarii perose. Fruct glabru, purpu- rascent. Flori albe. h In reg. silvatică. f. c. A. laetuni C. A. Meyer. var. cordifolium Uechtr. & Sint. [Loc alb]. In pădurea dela Cincarova. Rar. www.dacoromanica.ro 87 Fam. [Loc alb] A1IPELIDEE. Flori ermafrodite sau unisexuate, regulate. Calice caduc, gamosepal, întreg sau cu 4-5 dinți rudimentari. Corolă cu 4-5 petale caduce, în preflorescență valvară, liberă sau mai adesea connate la vîrf și desprinlhnii L. 8.* Intrega plantă glabră, numai în partea superi- oră hirtă. Valvele capsulelor transversal-ru- gose, glabre. Semințe netede........................G. liicidum L. 4.* Frunze după circumferință oblong-triangulare, 3-5-foliolate.Valvele capsulelor reticulat-rugose. Semințe netede......................................G. Robertiauum L. G. phaenm L. [Loc alb]. Pedunculi 2-flori. Corolă plană- subreflectă. Petale subrotund-obovate, neegal crenate, scurt unguiculate, la basă barbulate, ceva mai lungi decât cali- cele mucronat. Staminele până la mijloc hispid-ciliate. Val- vule perdse, dinainte (pe față) transversal-plicate. Frunze palmat-7-fide, incis-dentate. Flori negre violacee. Rădăcină perenală, îngroșată, cilindri formă, munită cu fibre lungi. Tț In pădure, la monastirea Cocoș pe Cruce. G. sangnineuni L. [Loc alb]. Pedunculi de comun numai 1- flori, cei deflorați subdeclinați. Petale obovate, emarginate, de 2 ori mai lungi decât calicele aristat. Valve netede, în par- tea superidră perdse, peri disparși, setuloși. Semințe fdrte subtil punctulate. Frunze după configurațiune reniforme, 7- partite, lacinii trimultifide, lacinulile lineare. Tulpină difusă deîmpreună cu pedunculi! hirsută, peri orizontal-patenți, ne- glanduloși. Flori purpurii. Rhizomă perenală, îngroșată, cilindriformă, munită cu fibre lungi. iț lunie-Sept. In tu- forișurî și păduri. Fdrte comun pretutindeni. G. palustre L. [Loc alb]. Pedunculi 2-flori. Pedicele deflo- rate declinate, iară calicele erect. Petale obovate de 2 ori mai lungi decât calicele aristat. Valvule netede cu peri ne- glanduloși. Semințe subtil punctulate. Frunze palmat-5-fide, incis dentate. Tulpină difusă, în partea superiără deîm- preună cu pedunculii hirsută, peri neglanduloși, reversi. Petale purpurii. Tț lulie-August. In fînețele umede la Kara- Nasib și pe lângă lacul dela Babadag. www.dacoromanica.ro 90 G. colunibiiiiiin L. [Loc alb], Pedunculi 2-flori, pedicele de- florate declinate. Petale obcordate, egal de lungi cu calicele lung-aristat. Valve netede, glabre. Semințe foveolat-punc- tate. Frunze 5-7-partite, lacinii la frunzele inferidre multi- fide, la cele superidre trifide, lacinulele lineare. Tulpină di- fusă deîmpreună cu pedunculi! pubescentă, peri îndreptați în jos și alipiți. Petalele ajung până la vîrful aristelor ca. licelui, sunt de coldre roseă cu 3 linii mai întunecate și la basă barbulate. O lunie-Iulie. La Alibeikioi pe muntele Consul. G. divaricatuin Elirh.; G. Winteri Roh.; G. bohemicum Krock. (G. divaricat). Pedunculi 2-flori. Pedicele deflorate declinate. Petale obcordate, egal de lungi cu calicele aristat. Valve transversal-rugose, hirte. Semințe netede. Frunze pal- mat 5-fide, lacinii rhombee, profun^ior incis-dentate, cele su- preme trifide, unul dintre lobii laterali mai lungi. Flori de coldre deschis-roseă, cu vine mai întunecate. O lunie-Au- gust. Pe marginea pădurilor, vii. Fdrte comun în tdtă Do- brogea chiar și în Delta Dunărei în pădurea Leti. G. piiMlliini L.; G. rotundifolium Poli, non L.; G. mal- vaefolium Scop.; G. parviflorum Curt. [Loc alb]. Pedunculi 2-flori. Pedicele deflorate declinate. Petale oblong-obcordate, egal de lungi cu calicele scurt-aristat, ori puțin mai lungi, unguicule subtil-ciliate (nu barbulate). Valve netede, ali- pit-pubescente. Semințe netede. Frunze 7-9-partite, lacinii tri- multifide. Tulpine difuse, mdle-pubescente, peri patenți, glan- duliferi, fdrte mici. Petale albăstrii sau lilacine. In florile încă nedeschise se află numai 5 stamine anterifere. O Iu- nie, tdmna. Locuri cultivate, înalte și ruderale, coline, mar- ginea drumurilor. Fdrte comun pretutindeni. G. rotiindifbliuni L. (G. cu frunze rotunde). Pedunculi 2-flori. Pedicele deflorate declinate. Petale oblong cuneate nedivise, puțin mai lungi decât calicele scurt aristat. Valve netede, pubescente, peri patenți. Semințe foveolat-punctate. Frunze după circumferința reniforme, cele inferidre 7-fide, dinainte obtuse, incis-crenate. Tulpină difusă, mdle-pub- scentă, dela basă ramificată, deîmpreună cu pețiolii și pe- dicelele cu peri patenți și glandulileri. © lunie-tdmna. Lo- curi cultivate, și ruderale, și stîncose. Fdrte comun pretu- tindeni. www.dacoromanica.ro 91 G. luciduni L, [Loc alb]. Pedunculi 2-flori. Pedicele deflo- rate declinate. Petale obovate, nedivise, mal lungi decât calicele transversal-rugos și piramidal. Valve reticulat-ru- g6se și crenulat-striate, spre vîrf pubescente. Semințe ne- tede, Frunze după configurațiune reniforme, o-7-fide, incis- obtus-crenate. Tulpină erectă, fragilă și mai adese-ori de coldre roșie. Flori purpurii. Frunzele mai de tot glabre și l ucitore. G. Robertianuiii L. (G. Robertian. Vulg. Năprasnică). Pe- dunculi 2-flori. Pedicele deflorate subdeclinate. Petale obo- vate, nedivise, mai lungi decât calicele aristat. Valve reti- culat-rugose. Semințe netede. Frunze 3-5-foliolate, foliâlele pețiolulate, trifide, penatifid-incise. Tulpină erectă, dela basă ramificată, racemi dichotomi și patenți, perdsă, peri patențl. Flori de colore roseă cu 3 strie albinețe. 0 In pă- duri și locuri umbrose și umede. Forte comun în tdtă Do- brogea. O Genul Erodium L’Herit. Erodiuin L’Herit. (Erodiu). Petale puțin inegale, cele 2 superidre mal scurte; stamine exteridre sterile; limbuțile ce supdrtă carpelele bărbdse pe fața internă și învîrtin- du-se în spirală în momentul dehiscenței. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze penat-partite. 2. Pedunculi tri-multiflori. 3. Frunze bipenat-partite. Pedunculi inultiflori. Stamine glabre, cele fertile la basă rotun- dat-dilatate...........’..................E.cieutarium L’Herit. 3.” Frunze penat-partite. 4. Pedunculi 3-5-flori. Staminele fertile la basa lanceolate și ciliate..........................E. eieouiuin Willd. 4. * Pedunculi 3-7-florî. Staminele la basă lanceo- late, glabre...................................E. Neilreicliii Janka. 1.” Frunze 3-secte, segmentele laterale subbitide, segmentul terminal 3-fid. Stamine fertile gla- bre, cu margini membranacee....................E. serotiuuiu Stev. E. cicutariiun L’Herit. (E. cicutariu. Vulg. Pliscul-cucorei, Ciocul-berzei). Pedunculi multiflori. Petale neegale. Frunze www.dacoromanica.ro 92 penate, folidlele mal pănă la nervura mediană penatifide, lacinii dentate. Stamine glabre, cele fertile la basă rotun- dat-dilatate. Flori purpurii cu 3 nervure mal întunecate. © Aprilie-Iulie. Fdrte comun în tdtă Dobrogea. E. ciconiiim Willd. [Loc alb]. Pedunculi 3-5-florI. Frunze după circumferință ovate, decursiv-penate, penile penati- fide și deîmpreună cu pețiolul lor comun dentate. Stamine fertile dela basă până la mijloc lanceolate și deodată și ciliate, de la mijloc în sus fdiforme și glabre. Petale mal palid-albastre, cu 3 vinișdre mal întunecate. O Maiu-Iunie, Locuri ruderale. Rar la cetatea lenissala și la Constanța prin locurile ruderale de pe malul măre! în dreptul bule- vardului. E. Neilreichii Janka. (E. lui Neilreich). Pedunculi 3-7-florL Frunze după circumferință oblonge și ori penatifide și seg- mentele incis-dentate, ori penatipartite și segmentele pena- tifide. Staminele tăie (și cele fertile) glabre, cele fertile lan- ceolate și spre vîrf mereu atenuate. Aritele valvulelor his- pide, pe partea internă cu sete fdrte lungi. Intrega plantă hirsută. Petale egal de lungi cu calicele, ori numai puțin mai lungi, de coldre ceruleă. Comun cu deosebire în stepe: la Beibudgiuc și Dunăre. Observare.—Diferă de E. ciconium Willd. numai prin staminele ci- liate și prin calicele, petalele și fructele inai mari. E. serotiinim Stev. [Loc alb]. Pedunculi multiflori. Frunze 3-secte, segmente sessile, cel terminal 3-fid, cele laterale subbifide, laciniile tdte subincise. Stamine fertile, glabre, dela basă până la vîrf cu margini meinbranacee. Petale duplu mai lungi decât calicele lung-aristat. Rar în Do- brogea (Janka). Fam. [Loc alb] ZYGOPIIYLLEE. Flori ermafrodite, regulate. Calice 4-5-partit, în preflore- seență imbricată. Petale libere, alterne cu divisiunile cali- cinale. Stamine hipogine, în număr dublu cu acela al divi- siunilor florale; antere biloculare, introrse, dehiscente lon- gitudinal. Stil simplu, stigmat simplu sau 4-5-fid. Fruct www.dacoromanica.ro 93 capsulai’, angulos, format din atâtea folidle carpelare câte divisiuni florale sunt, dehiscent cu 4-5 loge, sau cu 5 coce indeliiscente și în cari semințele se află isolate prin des- părțituri transversale; placente axile. Semințe fără arii, cu sau fără albumen. Embrion drept sau antitrop; radiculă pa- ralelă cu hilul sau super. Erburi anuale sau [loc alb]. CONSPECTUL GENURILOR 1. Frunze 1-jugate...............................Zjgophjllum. L. 1* Frunze 6-jugate...............................Tribiilus L. Genul Zygophyllum L. Zygophyllum L. (Zigofil). Calice cu 4-5 sepale persistente bați caduce, imbricate. Petale 4-5, unguiculate, imbricate. Disc cărnos. Stamine 8-10, inserate la basa discului, adesea întrecend petalele, (basi situs squama aucta). Ovariu sessil, angulat, 4-5 locular, atenuat în stil. Ovule în fie-care lojă cu 2 sau mai multe superpuse, cu rafeu liber sau adnat. Fruct angulat sau alat indehiscent sau septicid 5-coc sau loculicid 5-valv. Erburi perene, plante sub-frutescente sau frutescente, mai rar anuale; pedunculî axilari; frunze sti- pulate, cărnose, opuse, comprese 1-3-juge, mai rar simple, flori solitare axilare. Z. Fabago L. [Loc alb]. Plantă glabră și netedă. Tulpină erbacee, erectă. Frunze pețiolate, Y-jugate, folidlele plane, ovat-oblonge ori oblonge. Petale nedivise, obtuse. Capsulă cilindriformă ori oblong-elipsoidă, acut-angulată, nearipată. % [Loc alb]. In locurile ruderale la Constanța pe țermul mărei în jos de bulevard. Genul Tribulus L. Tribiilus L. (Tribul). Calice caduc. Petale 5. Staminele opuse divisiunilor calicinale, numite de o glandă la basa lor. Stil fdrte scurt; stigmat cu 5 raze. Fruct deprimat, pen- tagonal, divisându-se la maturitate în 5 coce indeliiscente. Albumen nul. Tr. tcrrestris L. (Tr. terestru. Vulg. Colțu babei, [loc alb]. Frunze G-jugate, foliole subegale. Pedunculî mai scurțî de- cât pețiolii. Cârpele 2-4-spin6se. Rădăcină fibrdsă. Intrdga www.dacoromanica.ro 94 plantă părdsă. Tulpină procumbentă. Flori galbine. © lunie- Septembre. Locuri aride și ruderale, pe marginea drumu- rilor, fdrte comun în totă Dobrogea. Fam. [Loc alb], RUTACEE. Flori ermafrodite, regulate sau neregulate. Calice cu 4, mai rar cu 3 sau 5 divisiuni profunde în preflorescență imbricată. Petale inserate la basa unui disc cărnos, alterne cu divisiunile calicinale. Stamine inserate pe disc, în nu- mer egal sau. dublu ca divisiunile florale; antere bilocu- lare, dehiscente longitudinal. Stil simplu; stigmat simplu Folicule în numer egal cu acela al divisiunilor calicinale mai rar în numer mai mic, lipite între ele la basa lor și formând o capsulă lobată, deschicjendu-se pe marginea in- ternă a lobilor și mai rar pe marginea externă; placente axile și proeminente. Semințe 1-4 în fie-care lojă. Embrion vîrît în albumen; radiculă Îndepărtată de hil. CONSPECTUL GENURILOR 1. Flori galbine, corymbose. Frunze simple . . . Uaplophylluiu Juss. 1.* Flori albe-veriji ori albe roșietice. Frunze divise. 2. Stamine 15. Flori albe-verțli. Frunze multipena- tipartite, lacinii lineare..................Pegamini L. 2. * Stamine 10. Flori albe-roșietice. Frunzele supe- riore penate, penile ovate ori lanceolate . - . Dietaiiimis L. Genul Haplophyllum Juss. Ilaplopliylluiu Juss. (Aplofil). Calice 5-partit. Petale 5, cu- culate, fdrte întregi. Stamine 10, cu filamentele dilatate la basa, libere sau deabiâ monadelfe. Ovariu 5-lobat, depri- mat. Ovule 5, în loge câte 2 colaterale sau superpuse, sau 4, sau 6. Stigmat capitat. Capsulă glanduldsă cu 5 loge de- hiscente la vîrf, mai rar indehiscente. Semințe transversal ruguldse-tuberculdse. Erburi cu rizome adesea indurate, mai adesea multicaule, cu tulpine erecte, cu frunze simple sau trisecte; inflorescență coriinbosă bracteolată, floriferă în Iu- nie și Iulie. II. Biebersteinii Spach; [loc alb]. (H. lui Bicberstein). Ră- www.dacoromanica.ro 95 dăcină multicaulă. Tulpine în partea superidră subtil vilos- pubescente. Frunze simple, oblonge, la basă angustate, stră- văcjător-punctate și pubescente. Flori corimbăse, galbine, mirositdre. Petale eliptice. Sepale ovate, acute, pe dos pă- rose, pe margini de tot întregi și glabre. 4 Stepe și coline aride. Fdrte comun în tdtă Dobrogea, cu deosebire în re- giunea centrală și septentrională. Variază: p. angustifolium Uechtr. et Sint. La Rasova și Medgidia. Genul Peganum L. Pcganiiin L. (Pegan). Calice 5-partit, persistent în preflo- rațiune deschis. Petale 5, imbricate. Stamine 12-15, inserate cu petalele la basa unui disc scurt, nude, la basă dilatate. Ovariu globos 3-4 locular. Stil triquetru. Ovule numerose suspendate cu funicule scurte în unghiul intern. Fruct cap- sular trivalv, cu dehiscență loculicidă sau baccat și inde- hiscent. Semințe anulate cu testa spongiosă. Erburi erecte sau plante subfrutescente; frunze neregulat multifide, cu stipule setacee, iniei; flori terminale opositifoliate. P. irarniala L. [Loc alb]. Tulpină erbacee fdrte ramificată. Frunze neregular-multipenatipartite, lacinii lineare. Flori solitare, terminale, pe tulpina evolută la urmă laterale. Se- pale lineare, subpenatifide. Petale oblonge egal de lungi cu sepalele. Plantă glaucescentă, glabră. Frunze carnosule. Corolă albă-verde. Odore fdrte neplăcută. La Constanța pe lângă cimitirul catolic și între Alibeikioi și Babadag. Genul Dictamnus L. Dictaminis L. (Frăssinel). Calice caduc. Cinci petale un- guiculate, plane; 10 stamine înclinate în jos. Capsulă par- tită pe un tecafor scurt și gros cu 5 lobi profunzi și des- chi(jendu-se prin marginea internă. Embrion drept. I). albuș L. [Loc alb], (D. alb. Vulg. Frăsincl). Petale elip- tic-lanceolate, acute, cele laterale obtusiuscule. Ovariul mai scurt decât stipitele seu. Frunze oblong-eliptice, serrulate, cele supei iore penate, penile opuse, sessile, ovate ori lan- ceolate, pe margini denticulate, pe fața inferioră străve^ă- www.dacoromanica.ro 96 tor-punctate. Flori mari, albe roșietice, cu vine purpurii, care la uscat devin deschis-albastre, dispuse în racemi ter- minali. Rădăcină lemndsă, albă, aromatică. Tulpină erectă, glanduldsă-viscdsă. 2|. Maiu-Iunie. In declivitățile stîncdse aprdpe de Ciermet și pe colinele aride dintre Medjidia și Cernavoda. Fam. [Loc alb] CELASTRINEE. Flori ermafrodite sau unisexuale prin abortare, regulate. Periant și androceu inserat pe marginele receptaculului dis- coid acoperit, pe fața sa internă, de o îngroșare glandu- Idsă. Calice cu 4-5 sepale mai mult sau mai puțin connate la basă, persistente. Corolă cu 4-5 petale, caduce, în preflo- rescență imbricată. Stamine 4-5, alternipetale, libere; an- tere biloculare, extrorse, adesea abortate și purtate atunci pe filamente fdrte scurte. Stil simplu, mai mult sau mai puțin elongat, sau fdrte scurt, coronat de un stigmat aprdpe în- treg, sau cu 3-4 lobi puțin pronunțați. Ovariu liber sau mai mult ori mai puțin înfipt la basa sa în discul glandulos cu 3-5 loge, 2-ovulate. Fruct capsular, cu 3-5 loge, 1-2 sperme, la dehiscență loculicidă. Semințe unite de un arii cărnos, roșietic; albumen abundent, cărnos. Arbuști sau arbori pu- țin înalți, cu frunze opuse, simple, numite de stipuli fdrte mici, caduci; flori în cime axilare. CONSPECTUL GENURILOR 1. Frunze imparipenate................................Stnphjlea L. 1. Frunze simple.....................................Evonyiiius L. . Genul Staphylea L. Stapliylea L. (Stafllee). Calice 5-pavtit, caduc, colorat. Pe- tale 5. Stamine 5. Capsula cu 2-5 lobi, bi-triloculară, mem- brandsă, umflată, deschi(]endu-se prin marginea internă a lobilor. St. pinnata L. (S. pinată. Vulg. Clocotiș}. Frunze penate, folidle 5-7 oblong-lanceolate, de tot glabre. Flori racemdse, albinețe. Capsule membranacee, înfiate. Frutece sau arbu- scul. 5 Maiu-Iunie. In păduri și tuferișuri între Greci și www.dacoromanica.ro 97 Handierca și între Talisman și Rasova, în pădurea Ba- badag. Genul Evonimus Tournef. Evoniinus Tournef. (Salbă-mdle). Flori tetra-pentamere; capsulă cu 3-5 unghiuri obtuși; semințe aprdpe cu totul în- velite de arii. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Ramuri rotunde, verucose. Petale subrotunde. Semînță negră............................. E. verrucosus Scop. 1.* Ramuri tetragonale, netede. Petale oblonge. Se- mînță albă................................ E. vulgaris Scop. E. verrucosus Scop. (E. veruecs. Vulg. Salbă m6le rîidsă). Petale subrotunde. Ramuri rotunde, verucăse. Frunze elip- tice, serrulate, glabre. Capsule sub-4-lobate, obtusangule, netede, nearipate. Arii acoperind numai pe jumătate sd- mînța. Flori vertji cu puncte mici roșii. Capsulă gălbinie. Arii sanguineu. Semînță [negră. $ Maiu-Iunie. In păduri. Fdrte comun pretutindeni. E. vulgaris Scop.; P europeus L. (E. comun. Vulg. Salbă m6le [loc alb]). Petale oblonge. Ramuri tetragonale netede. Frunze eliptic-lanceolate, serrulate, glabre. Capsule sub-4- lobate, obtusangule, netede, nearipate, arii acoperind în- trega semînță. Capsulă de coldre roseă. Semînță albă. Flori de coldre verde deschisă. 5 Maiu-Iunie. In păduri și tuferi- șuri. Fdrte comun pretutindeni. Fam. [Loc. alb], RHAMNEE. Flori ermafrodite sau mai rar unisexuate, regulate. Pe- riant și androceu inserate pe marginile receptaculului con- cav, munit înăuntru de un disc glandulos, perigin. Calice cu 4-5 sepale, la sfîrșit caduce; corolă cu 4-5 petale adesea fdrte mici și concave, rar nule. Stamine 4-5 libere, opositi- petale ; antere biloculare, introrse. Stile 2-4, mai mult sau mai puțin connate; stigmate capitate. Ovariu liber în fun- dul receptaculului sau înfipt prin basa sa în disc, cu 2-4 loge, 1-ovulate. Fruct drupaceu cu 2-4 sâmburi 1-spermi sau Brândxă. Flora Dobrogei. 7 www.dacoromanica.ro 98 o samară, rar o capsulă dehiscentă. Semințe de ordinar munite de un sule dorsal sau de o stirbătură laterală; al- bumen cărnos. Arbuști sau arbori puțin înalți, cu ramuri adesea spinescente; frunze alterne, simple, munite de sti- puli caduci; flori în cime axilare, compuse. CONSPECTUL GENURILOR 1. Fruct aripat................................Paliurus Tourn. 1.* Fruct nearipat.............................Rlianmus L. Genul Paliurus Tournef. Paliurus Tournef. (Paliur). Calice 5-fid, cu tub rotaceu. Petale 5, înostite înăuntru. Ovariu pe jumătate înfipt în disc și aderând de el. Fruct uscat, coriace, liemisferic, dila- tat la vîrf într’un disc mare, orbicular, membranos, cuprin- zând 3 sâmburi lipiți împreună. Semințe comprimate lip- site de sule dorsal. P. aculeatus Lam.; P. australia [loc alb]; Rhamnus Paliu. rus L.; Zizyphus Paliurus Willd. (P. aculeat). Rămurele pu- bescente. Frunze ovate, scurt-acuminate, trinervate. Aripa fructului crenulată. Rămurele cu spini înpărechiate, ce substituesc stipulii, dintre care cel inferior este recurbat. Flori galbine-verZi în racemi scurți, axilari și fasciculați. lunie-August. In tuferișurile mai cu seină din stepe și prin locurile calcare și stâncdse. Fdrte comun: Constanța, Medgidia, Cernavoda, Rasova, Talisman, lenissala, Manga- lia, Adam-Clysi, etc. Genul Rhamnus L. Rlianmus L. (Ranin). Calice 4-5-fid, cu tub urceolat. Pe- tale nule sau 4-5 petale plane, emarginate. Ovariu liber. Drupă cu 2-4 sâmburi osoși distincți, indehiscenți. Semințe munite de un sule profund. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Flori mai adeseori polyganie dioice, tetrapetale tetrandre...............................................Rli. cathartica L. 1. Flori ermafrodite, pentandre..........................Rh. Frangnla L. www.dacoromanica.ro 99 Rh. cathartica L. (R. purgativ. Vulg. Pațachina [loc alb] Ramtirele opuse se termină (către finele anului) cu un spin ce stă un an, pe când ramura sub acest spin inoveză. Flori mai adese ori polygame-dioice, tctrapetale, tetrandre, pe ramurile laterale fasciculate, vere}! ori gălbinii. Frunze sub- rotund-ovale, serrulate, la basă subcordate. Pețiolii de 2-3 ori mal lungi decât stipulii fugaci. Drupe insidente pe basa persistentă și convexiusculă a calicelui. Crăpătura seminței închisă, la vîrf și la basă cu margini cartilaginee. Planta variază pubescentă și glabră. ț Maiu-Iunie. In păduri și tu- ferișuri. Comun: între Hairankioi și Ilasarlîk, între Medgi- dia și Cernavoda, Talisman, Rassova, Adam-Clysi, Manga* lia, munții dela Greci. Rh. Frangula L. [Loc alb]. (R. Frangulă. Vulg. Crnșîn. [Loc alb]. Plantă nearmată (fără spini). Frunze eliptice, acuminate de tot întregi. Flori ermafrodite pentandre. Pe- dunculii deîmpreună cu calicele glabri ori alipit pubescenți. Stigmat nedivisat. Tulpină erectă. Calicele pe partea inte- ridră și petalele albinețe. i Maiu-Iunie. In păduri. Mai rar. Fam. [Loc alb]. TEREB1NTACEE. Flori ermafrodite, dioice sau polygame, regulate. Calice gamosepal, cu 3-5 divisiuni mai mult sau mai puțin pro- funde, în preflorescență imbricata. Petale rar nule, deordi- nar 3-5, alterne cu divisiunile calicinale, în preflorescență imbricată sau valvară, inserate în fundul calicelui sau pe un disc hypogin, saîî în fine pe receptaculul dilatat și încunjurând ovariul. Stamine în numer egal cu acela al pe- talelor și alternând cu ele, sau în numer dublu, când libere, când lipite la basă, inselate cu petalele; antere introrse, bi- loculare, dehiscente longitudinal. Ovariu liber sau rar lipit cu tubul calicelui, cu unul sau maî multe cârpele cari, câte odată aborteză tote afară de unul singur, dar sunt repre- sentate prin stilele lor sau stigmatele lor. Fructul este cap- sulai’ sau drupaceu, cu o singura semînță sau cu loge cu o semînță. Semințe erecte saîî susp >ndate de un funicul care nasce din fundul logei, amfitrop; albumon nul. Embrion drept sau curbat, cotiledone plan-concave; radiculă supera www.dacoromanica.ro 100 sau inferă. Arbori sau arborași, cu suc resinos balsamic, gomos sau viscos. Genul Rhus L, Rhus L, (Rus). Flori ermafrodite sau dioice. Petale 5, in- serate dedesubtul unui disc hypogin. Stamine 5, inserate cu petalele. Stile 3, distincte, scurte. Stigmate capitate. Drupă uscată sau deabiă cărnosă, cu un singur sâmbure conținând o singură sămînță. Rh. Cotinus L. (R. Cotin. Vulg. Scumpie). Frunze simple, lung pețiolate, obovate, pe margini întregi. Paniculă forte ramificată, laxă. Drupă semicordată, reticulat vânată, glabră, Flori albe-ver^ii. $ Pe colinele nesipose și locurile stîncdse. Fdrte comun pretutindeni. Fam. [Loc alb]. PAPILIONACEE. Flori ermafrodite, neregulate. Calice gamosepal, persis- tent sau caduc, cu 5, rar 4 divisiuni regulate sau bilabiate. Corolă neregulată, papilionacee, cu 5 petale libere sau unele connate între ele, mai rar tdte connate la basă, în preflo- rescență vexilară, adecă petalul posterior {stindard) unic, deordinar mai mare, îndoit în lung și acoperind pe cele doue lăture {aripi) deordinar mai mici, cari acopăr la rîn- dul lor pe cele două petale anteridre, rar libere, deordinar connate prin marginile lor continui și simulând un petal unic {carenă). Stamine 10, perigine, 5 opositisepale și 5 opo- sitipetale deordinar mai scurte; filamente tdte connate (mo- nadelfe) într’un tub întreg sau crăpat, sau diadelfe, sta- mina {vezilar i) superpusă stindardului singură rămâind li- beră; antere biloculare, introrse. Stil simplu, stigmat late- ral sau terminal. Ovariu super, format dintr’un singur câr- pei, unilocular, uni-pluriovulat, cu placenta parietal. Fruct {păstare, legumen) uscat, unilocular sau bilocular prin in- troflexiunea uneia din suturi, mono-polyspenn, de ordinar dchiscent în două valve prin două crăpături longitudinale, mai rar indehiscent sau {lomentaceu) divisându-se în atâtea articule indehiscente câte semințe. Semințe de ordinar bi- seriate, cu tegumente adesea grdse, albumen nul sau aprbpe www.dacoromanica.ro 101 nul; cotyleddne grdse. Erburi anuale, bisanuale sau perene, sau arborași, mai rar arbori; frunze alterne, adesea com- prese, rar cu folidle tdte abortate și reduse la rachis sau numai cele laterale aborteză, de ordinar munite de stipuli; rachis adesea terminat în cârcel; flori în raceme, în spice, în capitul! sau în umbelo falșe, axilare sau terminale; rar flori solitare. CONSPECTUL GENURILOR. 1. Stamine monadelfe. 2. Calice bilabiat ori 2-partit. 3. Frunze tote simple...................................Gcnista L. 3. * Frunze 3-foliolate (ternate).......................Cytisus L. 2. * Calice 5-dentat ori 5-fid. 4. Frunze 3-foliolate.......................................Ouonis L. 4.* Frunze imparipenate.....................................Galena L. 1.* Stamine diadelfe. 5. Frunze pari-uni-multijugate, la vîrf terminate cu cârcei ori cu o seta 6. Stil rotund. Frunze terminate cu cârcei. 7. Stil la vîrf pe partea inferioră barbulat, pe cea superioră glabru ori și scurt peros....................Vicia L. 7. * Stil la stigmatul globos jur-împrejur uniform peros (însă nebarbulat) ...............................Ervnm L. 6. * Stil plan ori trigonal. 8. Frunze 1-jugate, terminate cu cârcel......................Latliyrus L 8.* Frunze 2-G-jugate, terminate cu sete....................Orobus L. 5.* Frunze 3-foliolate ori și impar i-jugate. 9. Legumă articulată, ori nedehiscentă. 10. Flori umbelate......................................Coronilla L. 10.* Flori racemose.....................................Onobrycliis L. 9.* Legumă nearticulată, mai adeseori longitudinal dehiscentă. 11. Frunze impari-penate. 12. Stil glabru. Plante erbacee. 13. Legumă inflată. 14. Carină terminată cu o mucronă.....................Oxitropis Dc. 14. * Carină obtusa, mutică..............................Astragahis L. 13 * Legumă neinflată. 15. Stipuli lat-lanceolați. Carină monopetala .... Galcga L. 13.* Stipulii lipsesc, ori sunt lanceolat-subulați. Ca- rină dipetala...........................................Gly cy rrliy za L. 12.* Stil peros Frutice....................................Cohitea L. 11. Frunze 3-foliolate. — 16. Stipuli mari, conformi cu foliolcle. www.dacoromanica.ro 102 17. Carina rostrată...................................Lotus L. 17. * Carină obtusă (nerostrată).....................Dorycnium Tourn. 16. * Stipuli mai mici și neconformi cu foliolele. 18. Legumă mai scurta (mai mica) decât calicele. Petale remanente (vestezînde).........................Trifolium L. 18. * Legumă mai lunga decât calicele. Petale decidue. 19. Legumă ncrostrata. 20. Legumă falcatâ, ori cochlcar-contortă.............Medicago L. 20. * Legumă subglobosă ori oblongă, nici falcată, nici cochlcar-contorta................................Melilotus Tourn. 19. Leguma lung-rostrata.................................Trigonella L, Trib. I. Genistee. — Frunze 1-3-foliolate sau imparipenate; stamine monadelfe; păstare continuă, uniloculară. Genul Genista Tournef. Genista Tournef. (Genistă). Calice erbaceu sau subcoriace, tubulos, cu doue buze porrigiate, cea superioră 2-den- tată, cea inferioră 3-dentată; petale inegale; stindard în- gust, oblong, nerîdicat; stil curbat la vîi'f; stigmat înclinat înăuntru pe partea internă a stilului; păstare oblongă sau lineară-oblonga, comprimată sau puțin umflată, polispermă sau oligospermă, mai lungă decât calicele. Frunze unifo- liolate. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Legume forte vilos-tomentose. Flori solitare . G. albidn Willd. 1.* Legume glabre. Flori racemose................G. tiuctoria L. G. albida Willd. [Loc alb]. Frunzele tote simple, oblonge, deîmpreună cu ramurile și calicele vil6se, peri patenti. Tulpine decumbente, sulcate, nearmate. Flori solitare, ses- sile. Vexilul deîmpreună cu carina sericeu-vilose. Leguma la urma scurt-pedicelata, forte vilos-tomentosă. ț> [loc alb]. In stepa arida dela Gavgagia în societate cu Centaurea Jankae și Jurinea stoechadifolia. Observare. — G. ovata W. K. diferă prin leguma indesuit-Iiirta și flo- rile racemose; iar G. pilosa L. cu care are mare asemănare, prin frunzele pc fața inferioră, apoi ramurile, pedunculii și calicele alipit perose. G. tiuctoTia L. (G. tincturarilor. Vulg, [loc alb]). Frunzele 6te simple, lanceolate ori eliptice, pe margini jmbescente. www.dacoromanica.ro 103 Tulpine nearmate (fără spini) rotunde, elevat striate, gla- bre, în partea superidră alipit-pubescente. Stipuli subulați, fdrte mici. Flori racemâse. Legumă și corolă glabre. Ca- rină de lungimea vexilului. Variază: cu frunzele mai late și mai ânguste. In fînețele din păduri: Iloirankioi, Dobromir. Genul Cytisus L. Cytisus L. (Citis). Calice tubulos, cu doue buse divaricate, cea superidră trunchiată sau 2-dentată, inferidra 3-dentată; petale fdrte inegale; stindard oval, erect; stil curbat la vîrf, stigmat înclinat în afară, pe partea externă a stilului; pă- stare lineară oblongă, comprimată, polispermă, lung exsertă. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Florile tote laterale. 2. Rămurele și frunze hirsute................................C. liirsutus L. 2 * Rămurele și frunze alipit-sericee........................C. ratisboneiisis Schăff. 1* Florile tote terminale umbelat-capitate...................C. anslriaens L. C. liirsutus L.; C. faleatus W. K.; C. polytrichus M. B.; C. virgatus Vest. (C. hirsut. [Loc alb]). Florile I6te laterale câte 2-3, scurt pedicelate, pedicele nebracteate. Tulpine erecte ori ascendente. Calice oblong, deîmpreună cu rămurelcle și frunzele hirsut, peri patenți. Corolă la început galbină, la urmă devenind brunie. h Maiu-Iunie. In regiunea silva- tică. Fdrte comun pretutindeni. C. ratisbonensis Schaeff. [Loc alb]. Flori subgeminate, scurt- pedicelate, t6te laterale. Tulpine și ramuri prostrate. Calice oblong, deîmpreună cu frunzele și cu rămnrelele sericeu, peri alipiți. Corolă galbină. h Aprilie-Maiu. In pădurile din munții dela Greci: m. Țuțuiatu, etc. C. anstriacus L. [Loc alb]. Flori terminale, umbelat capi- tate. Pedunculi exteriori bracteolați. Ramuri erecte, calice oblong, deîmpreună cu ramurile hirsut. Frunze surii, peri alipiți. Corolă palid galbină. țj lulie-August. In stepele și fînețele din păduri. Cu deosebire comun în partea australa a Dobrogei. www.dacoromanica.ro 104 Genul Ononis Tournef. Ononis Tournef. (Ononidă). Calice campanulat, cu 5 divi- siuni aprdpe egale; petale inegale, stindard fdrte mare, oval, striat; carenă rostrată; stil subulat, cotit în unghiu drept către mijlocul seu; stigmat capitat; păstare scurtă, umflată, oligospermă, inclusă sau exsertă. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Flori rosee. 2. Flori solitare. Plante spinose. 3. Tulpine procumbente, la basă radicante, jur în- prejur vilose.................................O. proeurrens Wallr. (var spiuosissima J. Lang.) 3.* Tulpine erecte ori ascendente, l-serial-vilose . O spinos» L. 2.* Flori geminate. Plante nespinose...........O. hiicina Jacq. 1. Flori galbine...............................O. Columuae AII. 0. proeurrens Wallr. var. spinosissima J. Lange; O re- pens L. [Loc alb]. Tulpine procumbente, Ia basă radicante, vildse. Ramuri ascendente, lax racemdse, la vîrf spindsă [loc alb]. Flori axilare, solitare. Pedunculi mal scurțl de- cât calicele. Folidle ovate, deîmpreună cu stipulii denticu- late, glanduldse, perdse. Legumă erectă, ovată mai scurtă decât calicele. Semințe tuberculat-scabre. Flori rosee. Fdrte comun în tdtă Dobrogea. 0. spinos» L. [Loc alb]. Tulpină erectă, ori ascendentă, uniserial vilăsă și dispars-glandulăsă. Ramuri intrerupt- racemdse, spindse, spini subgeminați. Flori axilare solitare. Pedunculi mai seurțt decât calicele. Folidle ovat-oblonge, deîmpreună cu stipulii denticulați glabriuscule. Legumă ovată, erectă, de lungimea calicelui și mai lungă. Semințe tuberculat-scabre. Flori rosee. 4 lunie-Iulie. In stepe la Constanța și Medgidia. 0. hircina Jacq. [Loc alb]. Tulpine erecte ori ascendente, nearmate, vilăse. Flori axilare, geminate, cele din vîrful ramurilor indesuit-spicate. Pedunculi mai scurți decât cali- cele. Folidle ovale deîmpreună cu stipulii denticulați glan- dulos-perdse. Legumă erectă, ovată, mai scurtă decât ca- licele. Semințe tuberculat-scabre. Flori rosee. p. spinescens Ledeb. In fînețele din pădurea dela Kara-Orman (Delta Dunărei). www.dacoromanica.ro 105 O. Columnae AII.; O parviflora Lam. Dict. non Thunb.; O suboculta Vili.; O. minutissima Jacq. [Loc alb], Tulpine ascendente, pubescente. Flori axilare, sessile. Corolă mai scurtă decât calicele. Folidle obovate, denticulate, glandu- los-peidse. Stipuli lanceolați, acuminați, acut-denticulați. Le- gumă erectă, ovată, subegal de lungă cit calicele vilos. Flori galbine. Maiu-Iunie. In munții apricî. Fdrte rară în muntele Balve aprbpe de Konkodii. Trib. ni.Vicîee.—Frunze paripennate, cu rachis prelungit în cârcel sau în aristă, rar redusă la rachisul transformat în cârcel sau în fllodiu; stamine monadelfe sau diadelfe; păstare continuă, uniloculară, bivalvă. Genul Vicia Tournef. Vîcîa Tournef. (Vicie). Calice tiibulos-campanulat, cu 5 di- visiuni inegale sau aprbpe egale; stamine diadelfe, cu tub trunchiat fdrte oblic; stil flliform, curbat la vîrf, puțin com- primat ; păstare elongată, polispermă sau scurtă, oligo- spermă; semințe subglobuldse, anguldse sau lenticulare. CONSPECTUL SPECIILOR 1 . Pedunculi elongați, multiflori. 2 . Stipuli semi-sagitați pe margini dentați . . . .V. pisiformis L. 2 .* Stipuli pe margini de tot întregi (nedentați). 3 . Lamina vexilului duplu mai scurtă decât ungui- cula sa...........................................V. villosa Rotii. 3 .* Lamina vexilului duplu mai lungă decât ungui- cula sa...........................................V. tenuifolia Rotii. 3 .” Lamina vexilului de lungimea unguiculei sale V. Cracca L. 1.* Pedunculi scurți, 1-2-flori, ori racemoși 2-4-flori. Pedunculi! și racemele mai scurți decât flo- rile. 4. Flori in raceme 2-4-flore. 5. Frunzele tote terminate cu cârcei. 6. Frunze 2-3 jugate 7. Foliolele pe margini de tot întregi..................V. narbonensis L. 7. * Foliole pe margini moi delațbasa începând serrate V. serratifolia Jacq. 6. Frunze 5-8-jugate. 8. Vexil și leguma perose..................................V. paiinonica Jacq 8.* Vexil și leguma glabre.................................V. sepiuui L. 4.* Flori solitare, ori câte 2 scurt pedunculate. 9. Flori galbine. Frunze 4-7-jugate........................V. sordida W. K. www.dacoromanica.ro 106 9.* Flori roșietice ori albestrii. Frunze sub-5-jugate. 10. Dinții calicelui lanceolați lanceolat-subulați, por- recți. Leguma la'maturitate glabra................Y.augustifofitiRoth. 10.* Dinții calicelui lanceolat-acuminați, cei 4 supe- riori în sus curbați. Legumă puberulă ... V. peregrina L. b* Frunțle 2-3-jugate, cele inferidre terminate cu o mucronă și numai cele superiore cu cârcei . V. latliyroides L. V. pisiforinis L.; Ervum pisiforme Peterm. [Loc alb]. Ra- cemi multiflorî, mal scurți decât frunzele. Frunze sub-5-jugate, folidle ovate, obtuse, venate, cele infime fdrte apropiate de tulpină și acoperind stipulii semisagitați și dentați. Stil de la mijloc în sus egal vilosul. Flori galbine. iț. Maiu-Iunie. In pădurile din munți. Rară. In munții dela Greci, pe mun- tele Eșitul-Sufletului. V. Tillosa Rotii.; V. polypJiylla W. K. nou Desf. (V. vi- Idsă [loc alb]). Racemi multiflorî, indesuiți, egal de lungi cu frunza ori și mai lungi. Pedicele de jumătate mai scurte decât tubul calicelui. Frunze sub-8-jugate, foliole lanceo- late, nervat-venate, pubcscente sau vildse, peri patenți. Sti- puli semihastați, de tot întregi. Lamina vexilului de 2 ori mai scurtă clecât unguicula sa. Legumă eliptic-subrhombeă. Umbilicul de 8 ori mai scurt decât circumferința seminței. Flori mai închis și maideschis violete, aripi albinețe ori cel puțin mai palide. J Maiu-Iulie. In locuri cultivate. Forte co- mun în totă Dobrogea. V. teniiifolia Roth. [Loc alb]. Racemi multișori, indesuiți, mai lungi decât frunza. Frunze sub 10-jugate, foliole lan- ceolate, nervat venate, dedesubt perose, peri patenți. Stipuli semihastați, de tot întregi. Lamina vexilului de 2 ori mai lungă decât unguicula sa. Dinții superiori ai calicelui dela basa lată subit-acuminați, fdrte scurți. Legumă linear-ob- longă. Stipitele legumei mai scurt decât tubul calicelui. Flori roșii-violete. Variaza: 21 lunie-August. p. laxiflora Gris. In fînețele din păduri. Fdrte comun în tdtă Dobrogea. Observare. Diferă de V. Cracca L. prin lungimea laminei vexilu- lui, care dela punctul de unde nervura mediana se divide în nervure laterale și până la vîrf este de 2 orî mal lung decât unguicula, apoi prin perii patenți ai foliolelor. www.dacoromanica.ro 107 V. Cracca L. [Loc alb]. Racemi multiflori, indesuiți, egal de lungi cu frunza ori și mai lungi. Frunze sub-10-jugate, foli6le oblonge, ori lanceolate, nervat-venate, alipit pubescente. Sti- pull semihastați, de tot întregi. Lamina vcxilului de lun- gimea unguiciilei. Dinții superiori ai calicelui dela basa lată subit-acuminați, fdrte scurți. Legumă linear-oblongă. Stipitele legumei mai scurt decât tubul calicelui. Flori al- bastre, vexil cu linii mai întunecate. Carina la vîrf cu o maculă. Leguma 3-5 spermă, pe când ovariul este pluriovu- lat. 2|. Innie-August. Comun în tdtă Dobrogea. V. mirboncnsis L. [Loc alb]. Racemi axilari, 2-4-flon, fdrte scurți. Frunzele superidre 2-3-jugate, folidle ovale, obtuse, subdentate ori de tot întregi. Vexil glabru. Dinții calicelui ovat-lanceolați, neegali, cei superiori de jumătate mai scurți. Leguma compresă, pe margini muricat-ciliate, glabra ori perosă, peri la basă bulboșî. Flori palid-galbine. 2|. Maiu- lunie. Printre viile dela Constanța și la Tuzla. V. serratifolia Jacq. [Loc alb]. Racemi axilari 2-4-flori, fdrte scurți. Frunze superidre 2-3-jugate, foliâle ovale, ob- tuse, glabre, mai dela basă serratc. Vexil glabru. Dinții calicelui ovat-lanceolați, neegali, cei superiori de jumătate mai scurți. Legumă compresă, pe margini muricat-ciliată, glabra ori perosă, peri la basa bulboșî. Tulpină erectă, sub- simpla, puțin perdsă. Flori violete trăgând în sur. Q Maiu- lunie. In fînețele din păduri în tuferișuri: Redzepkuns, etc. Observare. V. narbonensis L. forma gen. se distinge de V. serrati- folia Jacq. numai prin foliolele ce sunt pe margini de tot întregi, ori și numai spre vîrf puțin dentate. V. paiimniica Jacq. [Loc alb]. Racemi axilari, 2-4-flori, fdrte scurți. Frunze 5-8-jugate, folidle oblonge ori obovate, obtuse, ori retuse. Vexil peros. Dinții calicelui subulat-seta- cel, subegal de lungi cu tubul. Legumă deflectă, oblongă, hirsută, peri simpli. Flori albinețe, vexihil pe dos bruniu, dinainte brun-striat. Q Maiu-Iulie. In finețe și locuri culti- vate. Fdrte comun pretutindeni. V. scpiuin L. [Loc alb]. Racemi axilari, sub-5-flori, fdrte scurți. Frunzele terminate cu cârcel sunt sub-5-jugate, fo- lidle ovale, ori oblonge, obtuse. Vexil glabru. Dinții calice- lui dela basa mat lată subulați, neegali, cei 2 superiori co- www.dacoromanica.ro 108 nivenți. Legumă linear-oblongă, glabră. Flori palid-violacee,, vexilul cu vine mai întunecate. Variază cu folidle ovale, iară la frunzele infime subro- tunde (forma vulgaris), și cu folidle ovat-oblonge, ori ovat- lanceolate (V. montana Frohl). Finețe și tuferișuri. Comun în tdtă Dobrogea. V. sordida W. K. [Loc alb]. Flori axilare, solitare ori, ge- minate, scurt pedunculate. Frunze 4-7-jugate, folidle — cu escepțiunea celor infime—oblong cuneiforme, retuse. Vexil glabru, de 2 opi mai lung decât aripele. Dinții calicelui lan- ceolat-subulați, de jumătate mai scurți decât tubul, subegal- porrecți. Legumă patentă, linear-oblongă, puberulă ori gla- bră. Flori palid-galbine, vexilul pe dos la basă olivaceu (livid). Umbilicul încinge semînța la o lungime de părți. Finețe, agrii, pârldge. Comun pretutindeni. Variază: p. Biebcrsteiniana; V. Biebersteinii Boss. Folidlele frun- zelor superidre lineare. La Cincarova. V. angustifolia Roth. [Loc alb]. Flori axilare, subgeminate, scurt-pedunciilate. Frunze sub-5-jugate; folidlele frunzelor inferidre obovate, emarginat-retuse, ale frunzelor superidre lanceolat-lineare, obtuse, ori truncate. Vexil glabru. Dinții calicelui lanceolat-subulați, porrecți, subegal de lungi cu tu- bul. Legumă patentă, lineară, matură, glabră. Semințe glo- bdse. Flori purpurii. Legumă matură negră. Frunzele în specimenile luxuriante 6-7-jugate. © Maiu-Iunie. Locuri cul- tivate. Comun pretutindeni. V. peregrina L. [Loc alb]. Flori axilare, solitare, scurt-pe- dunculate. Frunze 4-7-jugate, folidle lineare, retuse. Vexil glabru. Dinții calicelui lanceolați, acuminați, subegal], cei 4 superiori în sus curbați. Legumă deflectă, oblongă, pu- berală. Flori de coldre plumbee. n Maiu-Iunie. Rară. La Malcoci și Handierca. Observare. Diferă de V. sativa L. a cărei leguma posede și de V. angustifolia Roth, cu care în respectul frunzelor are asemănare, prin cei 4 dinți superiori în sus curbați întocmai ca la V. sepium L. - și prin leguma deflectă. V. lathyroides L. [Loc alb]. Flori axilare, solitare, sub- sessile. Frunze 2-3-jugate mucronate, iară cele superidre ter- www.dacoromanica.ro 109 minate cu cârcei, folidle obovate, retuse. Dinții calicelui drepți, subegalî. Legumă lineară, glabră. Semințe cubice, granulat-scabre. Flori fdrte mici, palid-violacee. O Aprilie- }Iaiu. In munții aprici pretutindeni. Variază: p. angustifolia Schram. Cu specia tipică și încă mai comună. Genul Ervum L. Ervuni L. (Erv). Calice oblic, cu 5 dinți inegali, mai scurțî decât corola și dintre care cei 2 superiori sunt îndepărtați unul de altul și despărțiți printr’un sin profund. Stamine diadelfe, cu tub trunchiat fdrte oblic la vîrf. Stil subțire pu- țin comprimat dinainte îndărăt, pubescent la vîrf și de jur împrejur, nebărbos. Păstare stipitată, lineară, bivalvă, 3-6- spermă, nemoniliformă, rotundită la vîrf, neprelungită în plisc. Semințe globuldse; hil linear sau oval, acoperit de funiculul dilatat. Raceme axilare, pedunculate, pauciflore și câte odată reduse la o singură fldre. CONSPECTUL SPECIILOR 1 Legumă pubescentă, 2-Spermă.............E. hirsutum L. 1.* Legumă glabră, 4-spermă.................E. tetraspermum L. E. hirsutum L.; Vicia hirsuta Koch. (E. hirsut. Vulg. [Loc alb]). Pedunculî 2-6-flori, subegali cu frunza. Frunze supe- ridre terminate cu cârcei, sub-6-jugate, folidle lineare, ob- tuse ori retuse. Stipuli lanceolați, cei inferiori semihastați. Dinții calicelui egal de lungi cu tubul seu. Legumă oblongă, 2-spermă, pubescentă. Flori de coldre albindță-albăstrie. Q lunie-Iulie. In munții aprici. La monastirea Cocoș pe Cruce. E. tetraspermiuu L.; Vicia tetrasperma Monch.; V. gemella Crantz. (E. tetrasperm. Vulg. [Loc alb]). Pedunculî l-flori, mutici, subegal de lungi cu frunza. Frunzele superidre ter- minate cu cârcei, 3-4-jugate, folidle lineare, obtuse. Stipuli semihastați. Dinții calicelui mai scurțî decât tubul seu. Le- gumă lineară, ^-spermă, glabră. Vexil lilacin, albăstriu-striat, aripele și carina albe. O lunie-Iulie. In regiunea Danubială și pe muntele Consul lângă Alibeikioî. www.dacoromanica.ro 110 Genul Lathyrus Tournef. Lathyrus Tournef. (Latir). Calice campanulat, cu 5 divi- siuni inegale, cele 2 superidre mai scurte; stamine mona- delfe sau diadelfe, cu tub trunchiat, în unghiu drept; stil lat-comprimat de înainte îndărăt; păstare oblongă sau li- neară, comprimată, polispermă, oblic trunchiată în plisc; se- mințe subglobuldse-comprimate. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunzele adeverate lipsesc, în locul lor pețioli foliiformi. 2. Flori galbine.....................................L. Âpbnca L. 2.* Flori purpurii......................................L. Nissolia L. ].* Frunze 1-3-jugate. 3. Pedunculi 1-2-flori. 4. Pedunculi mai scurți decât frunzele..............L. sativus L. 4* Pedunculi mai lungi decât frunzele..............L. hhsiitus L. 3. * Pedunculi multiflori. 5. Tulpina angulara, însă nearipată. 6. Flori purpurii.......................................L. tuberosus L. 6.* Elori galbine . ....................................L. pratcusis L. 5.* Tulpină aripata. 7. Frunz 1-jugate.......................................L. platypbyllos Retz. 7.* Frunze 2-3-jugate...................................L. palustris L. L. Aphaca L. [Loc alb], Pedunculi l-flori. Pețioli filiforml, fără frunze, terminați cu cârcel. Stipuli forte mari, ovați, la basa auriculat-sagitați. Flori galbine. Semințe netede. © lunie-Iulie. Pe malurile înalte ale Dunărei între Rassova și Cernavoda. L. Nissolia L. [Loc alb], Pedunculi 1-2-flori. Pețioli folii- formi, lanceolațl, fără cârcei. Stipuli subulați, la basă se- mihastați. Flori purpurii. Semințe tuberculat-scabre. Le- gumă subtil și alipit pubescenta. © Maiu-Iulie. In fînețele din păduri, la Teke și Cincarova. Observare. L. gramine is Kern. diferă numai prin leguma de tot glabra (forma lejocarpa). L. sathus L. [Loc alb], Pedunculi l-flori, mai scurți de- cât frunzele, în partea superibră articulați, cu bracteole mici. Pețioli angust-aiipați, lineari, toți foliiferi. Frunze 1-ju- www.dacoromanica.ro 111 gate. Legumă eliptic-oblongă, plan-compresă, reticulat-ve- nată, glabră, subtetraspermă, marginea superidră curbată, biaripată. Semințe angulare, netede. Corolă albastră, roseă și albă. Laciniile calicelui patente. 0 Maiu-Iunie. Cultivat și subspontaneu la mănăstirea Cilik. L. birsutus L. [Loc alb], Pedunculi 2-florl mal lungi de- cât frunzele. Frunze 1-jugate. Leguma linear-oblongă, hir- sută, peri la basă bulboși. Semințe globdse, tuberculat sca- bre. Flori albastre. lunie-Iulie. Semănături, agrii, vii. Co- mun în regiunea Dunărei. L. tnberosus L. [Loc alb]. Pedunculi multiflori, mal lungi decât frunzele. Frunze 1-jugate. Legumă oblongă, glabră, reticulat-venată. Semințe obsolet-tuberculate. Dinții superiori ai calicelui scurt-triangulari. Tulpine angulare, nearipate. Flori purpurii. lulie-August. Locuri cultivate, finețe, tu- ferișuri. Fbrte comun în tbtă Dobrogea. ’ L. pratensis L. [Loc alb], Pedunculi multiflori, mai lungi decât frunza. Flori patente spre tbte părțile. Frunze 1-ju- gate. Stipuli sagitațl. Legumă linear-oblongă, oblice-venate, vine prominule. Semințe globbse, netede. Dinții calicelui mai scurți decât ovariul, toți lanceolat-subulați. Tulpină an- gulară nearipată. Flori galbine. lunie-Iulie. Finețe, tu- ferișuri, păduri. Babadagh, la Bașkioi pe Sepeljin. Observare.—L. Hallersteinii Bnigt. diferă de L. pratensis L. cu deo- sebire prin stipulii mult mai mari și hastați-, florile încă sunt ceva mai mari și palid-galbine. L. platypbyllos Retz. [Loc alb]. Pedunculi muftiflori mai lungi decât frunza. Frunze 1-jugate. Legumă oblong-lineară. Semințe obsolet-tuberculate, umbilicul încingând de jumă- tate semînța. Tulpină lat-aripată, aripele pețiolilor aprbpe de lățimea aripei tulpine!. Vexilul pe fața interidră de co- ldre roseă, aripi dinainte violacee. lulie-August. In re- giunea silvatică și în Delta Dunărei (insula Leti) fdrte comun. Observare. — La L. sylvestris L. sunt pețiolii angust-aripați, aripele uumai de jumatite atât de late, cât ale tulpinei. — La L. latifolius L. sunt pețiolii lat-aripațl, ca la L. platyphyllos, însă umbilicul încinge semînța numai în lungime de ¹₃ parte. La L. heterophyllus L. și L. palustris L. sunt frunzele superiore 2-3-jugate. L. palnstris L. [Loc alb]. Pedunculi multiflori, mai lungi www.dacoromanica.ro 112 decât frunzele. Frunze 2-3-jugate. Auriculele stipulilor lan- ceolate, acuminate. Legumă linear-oblongă, dreptă, glabră. Semințe netede. Umbilicul încinge 7* parte a seminței. Tul- pine aripate. Pețioli nearipați, cu margini ânguste. Flori albastre, ori purpuriu-violacee. Stilul până la jumătatea lun- gime! sale barbulat. "4 lulie-August. In finețe mlăștindse. Fdrte comun în regiunea Danubială. Genul Orobus L. Orobus L. (Orob). Stindard fără gibosități caldse la basă; stil drept, nerăsucit, canaliculat dedesubt. Tdte pețiolurile prevăzute de folidle, rar de cârcel. (Restul ca la Lathyrus). CONSPECTUL SPECIILOR 1. Flori purpurii ori albăstrii. 2. Frunze 2-3-jugate........................0. vernus L. plejopliyllus Uechtr. et Sint. 2. * Frunze sub-6-jugate....................0. niger L. 1.* Flori albe ori galbine. 3. Frunze 2-3-jugate, folidle linear-lanceolate ori lineare......................................0. pannonicus L. 3.* Frunze 3-4-jugate, folidle ovat-eliptice ... 0. nureus Stev. 0. vernus L. var plejophyllus Uechtr. et Sint. [Loc alb]. In regiunea silvatică. Rar. 0. niger L. [Loc alb]. Tulpină angulată, ramificată. Frunze sub-6-jugate, foliâle ovat-oblonge, obtuse, pe fața superi- dră intunecat-verjă, pe cea inferiâră mai mult suriu-verji^ Stil linear, dela mijloc până la vîrf barbulat. Rădăcină ra- mificată. Flori purpurii, vexilul cu vine mai întunecate. 4 lunie-Iulie. In păduri. Fdrte comun pretutindeni. Observare.—O. tristis Lang. se distinge de 0. niger L. numai prin colorea frunzelor, care pe fața superioră este negriu-brună, iară pe cea inferidră mai mult suriu-negră. 0. pannonicus Jacq.; O. austriacus Crantz; O. albuș L. fii. [Loc alb]. Tulpină angulată, simplă, în partea superidră angust-aripată. Frunze 2-3-jugate, foliâle linear-lanceolate ori lineare, glabre. Stipulii ajungând la basa folidlelor in- feridre ori și mai scurți. Stil linear. Rădăcină fasciculată, fibre clavate. Flori albe ori albe gălbinii, vexilul pe dos www.dacoromanica.ro 113 adeseori de coldre roseă. Legumă reticulat-venată, vine oblice. Sdmînța deplin matură ovală, maculată. 21 In fîne- țele din păduri și tuferișuri. Fdrte comun în tdtă Dobrogea. 0. aureus Stev. [Loc alb]. Plantă puberulă, la urmă gla- brescentă. Frunze scurt pețiolate, 3-4-jugate, foliâle ovat- eliptice, mucronulate, peninervate, cu marginile încrețite, pe ambele fețe ver^i- Stipuli semisagitați, la basă dentați, mult mai scurți decât foliola. Pedunculi abia ceva mai lungi •decât frunza. Dinții calicelui: cei 2 superiori scurtați, cei 3 inferiori de lungimea tubului. Carina mai scurtă decât aripele. Ovariu sessil. 21 In pădurile umbrdse: Cincarova. Slava, Babadagb, la Greci pe Țuțuiatu, Cocoș etc. Observare.—O. luteus L. diferă prin foliolele ce sunt pe fața infe- rioră de colore verde-albăstrie și cu marginile plane, apoi prin carina, «are e ceva mai lungă decât aripele. Trib. IV. Hedysaree.—Frunze imparipinnate; stamine dia- •delfe; păstare divisată transversal în articuli monospermi, indehiscenți, cari se despart la maturitate. Genul Coronilla Tournef. Coronilla Tournef. (Coronilă). Calice scurt-campanulat, sub- bilabiat, cu 5 dinți, cei 2 superiori aprdpe reuniți; carenă rostrată; păstare lineară, anguldsă sau subcilindrică, com- pusă din mai mulți articuli oblongi-umflați. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Stipuli mici concrescuți în unul singur, opus frunzei. Flori galbine.......................................C. scorpioides Koch. 1 .* Stipuli liberi. Flori de colore albă și roseă . C. varia L. [Loc alb]................................................C. elegans Pane. C. scorpioides Koch.; Ornithopus scorpioides L.; Arthro- lobium scorpioides Dc. [Loc alb]. Plantă erbacee. Stipuli mici, concrescuți în unul singur opus frunzei. Frunze ter- nate, sessile, cea impară fdrte mare. Legumă arcuată, tetra- gonală, striată. Flori galbine. © Maiu-Iunie. Rară. Intre Cincarova și Greci. C. varia L. [Loc alb]. Unguicula petalelor subegal de lungă cu calicele. Leguma un loment tetragon. care se desface pe Brândză.— Flora Dobrogei, 8 www.dacoromanica.ro 114 la articulațiuni. Plantă erbacee, procumbentă. Stipuli lan- ceolați, liberi. Frunze sub-10-jugate, folidle oblonge, obtuse. Pedunculî mai lungi decât frunza. Umbele sub-10-flori. Pe- dicelele de 3 ori mai lungi decât tubul calicelui. Vexilul de colâre roșea. Aripile și carina albe, acesta din urmă la vîrf ndgră-purpurie. Rădăcină fdrte repentă. 2|. lunie-Iulie. Fdrte comun pretutindeni. C. elegans Pane. [Loc alb]. In păduri între Greci și Ți- ganca. Genul Onobrychis Tournef. Onobrychis Tournef. (Spurcată). Calice campanulat cu 5 dinți aprdpe egali; carenă lățită, nerostrată, trunchiată oblic la vîrf; păstare formată dintr’un singur articul comprimat, discoid, reticulat, săpat de foveole, cu marginea externă ca- renată-spindsă. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Unica areolă a reticulei din mijlocul discului legumei forte mare, cele-lalte din jur mai mici ca radiante.........................0. gracilis Bess. 1* Mai multe areole a reticulei din mijlocul di- scului legumei mai mari decât cele mar- ginale ..................................0. satira Lam. 0. gracilis Bess. [Loc alb]. Tulpină ascendentă. Folidle ob- long-lineare, mucronate, pilosiuscule. Aripile abia mai lungi decât tubul calicelui. Vexil recurbat, mai lung decât carina. Legumă suborbiculară, sură, aculeat-dentată. Unica areolă medie a reticulei din mijlocul discului legumei fârte mare, cele-lalte din jur mai mici ca radiante. Leguma mult mai mică ca la O. arenaria Dc. (aprdpe cam Vi parte). 2|. In stepe și în fînețele din păduri. Fdrte comun. 0. sativa Lam. [Loc alb]. Tulpină ascendentă. Aripile mai scurte decât calicele. Vexilul mai scurt ori și ceva mai lung decât carina. Leguma pe marginea anteridră carinată, pe disc elevat-reticulată, pe margini și pe disc spinos-dentată, dinții de jumătate mai scurți decât cresta legumei. Areo- lele medie ale reticulei mai mari. Flori rosee. ?|. Maiu-Iu- lie. Coline calcare și erbdse. Fdrte comună pretutindeni. Variază : www.dacoromanica.ro 115 p. arenaria [loc alb]; O. arenaria Dc. Dinții marginali intermedii subulați egal de lungi cu lățimea crestei legumei. In aceleași locuri cu specia gemină. Genul Oxytropis Dc. Oxytropis Dc. (Oxitropis). Calice cu 5 divisiuni. Carena api- culată. Păstare când uniloculară cu o despărțitură incom- pletă, când biloculară, dar tot-deauna cu introflexiunea su- turei superidre. 0. pilosa Dc.; Astragulus pilosus L. [Loc alb]. Plantă cau- lescentă, erectă, vildsă, foliată. Frunze imparipenate, folid- lele frunzelor inferidre oblonge, ale celor superidre lanceo- late. Pedunculi axilari, mai lungi decât frunzele. Spice ovat- oblonge. Legume erecte, lineare, subrotunde, vildse. Flori galbine. lunie-Iulie. Pe coline aride și erbdse. Rară. Genul Astragalus Tournef. Astragalus Tournef. (Astragal). Calice campanulat sau tu- bulos, bilabiat, cu 5 divisiuni aprdpe egale; carenă obtusă, mutică; stil drept sau puțin curbat; păstare subcilindrică, polispermă mai mult sau mai puțin biloculară prin intro- flexiunea suturei dorsale. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Stipuli liberi, adecă neconcrescenți cu pețiolii frunzelor, ori și concrescenți numai la basa lor. 2. Stipuli între sine concrescuți, formând un stipul solitar opus frunzei............................A. Onobrychis L. 2* Stipuli între sine neconcrescuți. 3. Rădăcină perenală. 4. Spice ori raceme lung pedunculate, pedunculi mai lungi decât frunzele. 5. Flori purpurii violacee ori albastre. 6. Plantă erbacee ori numai la basă lignescentă. 7. Racemi elongați. Aripile florei 2-fide. Tulpină erbacee, difusă, glabră. Frunze 7-10-jugate. Le- gumă pendulă, lineară, pubescentă...........A austriacus L. 7. * Spice elongate. Aripile florei întregi. Tulpină erbacee, numai la basă lignescentă. Frunze 6- 10-jugate. Legumă erect-patulă, linear-oblongă, hirsută.....................................A. virgatus Pali. www.dacoromanica.ro 116 7. ** Spice subcapitate. Aripile florei întregi. Tul- pină erbacee, difusă, sur-perosă. Frunze 5-7- jugate. Legumă oblongă, hirsută. Calice fructi- fer inflat............................................A. vesicarius L. 6. Plante fruticose erecte. Spice subcapitate. Frunze 5-10-jugate. Legumă erectă, oblongă, vilosă . A. vhuiueus Pali. 5.* Flori galbine. 8. Spice capitate. Tulpină difusă, perosă. Frunze 8-12-jugate. Legumă erectă, subrotundă, înfiată, hirsută...............................................A. Cicer L. 8.* Spice elongate, indesuite. Tulpină erectă, pube- scentă, scabră. Legumă oblong-lineară, pube- scentă, alipită de pedunculul comun.................A. asper Jacq. 4.* Spice ori racemi scurt-pedunculați, pedunculi mai scurți decât frunzele. 9. Spice ovat-oblonge. Tulpină procumbentă.aprope glabră. Frunze 5-6-jugate. Legumă lineară, arcuată, glabră. Flori gălbinii.......................A. glycyphyllos. L. 9.* Spice globos-capitate. Tulpină erectă, ori as- cendentă, abreviată ori mai lipsind, de-împre- ună cu ramurile și frunzele vilosă. Frunze 10- 18-jugate. Leguma ovat-triangulară, erect-pa- tulă, înfiată, vilosă. Dinții calicelui subegal de lungi cu tubul. Flori galbine.........................A. dasyantlius Pali. 9.** Spice subglobose, fructifere elipsoidee. Frunze [loc alb] jugate. Tulpină subvilosă, erectă. Le- guma [loc alb]. Dinții calicelui mult mai scurți decât tubul. Flori [loc alb]..........................A. ponticus Pali. 3.* Rădăcină anuală. Spice sub-6-flore, laxe, pedun- culi egal de lungi cu frunzele ori și mai scurți. Tulpină procumbentă, pubescentă. Frunze sub- 12-jugate. Legumă rotundă, patentă, hamat- curbată, la vîrf subulată. Flori albinețe ... A. luunosus L. 1* Stipuli mai până la jumătatea lor concrescuți cu pețiolii frunzelor. 10. Legumă elongată, lineară. Plantă sub-acaulă. Flori purpurii.......................................A.mouspessulanusL. 10.* Legumă abreviată, ovată. Flori galbine. 11. Flori pe partea externă pubescente...............A. pubillorus Dc. 11.* Flori pe partea externă glabre...............A. dolyehophyllus Pali. Â. Onobrycliis L. [Loc alb]. Plantă difusă ori erectă, pă- rdsă, peri acumbenți. Stipulii superiori concrescuți între sine în unul solitar și opus frunzei. Frunze 8-12-jugate, fo- lidle lanceolate, la frunzele cele infime ovate, emarginate. Spice capitate, oblong-ovate. Pedunculi mai lungi decât www.dacoromanica.ro 117 frunza. Vexil linear-oblong, truncat, de 3 ori mai lung de cât aripile. Ovariu sessil. Legumă erectă, ovată, acuminată, în calice sessilă, hirsută. Flori albăstriu-purpurascente. 21 lunie-Iulie. Coline ndsipdse, finețe uscate. Fdrte comun pre- tutindeni. Variază: p. linearifolius (Pers.); A. chlorocarpus Griseb. Folidle oblong-lineare. Spice ovate. Legumă cu vîrful subdrept. A. austriacus Jacq.; A. dichopterus Pali. (A. austriac). Plantă difusă, glabră. Stipuli ovați, liberi. Frunze 7-10-jugate, fo- lidle lineare, emarginate, ale frunzelor infime obovate. Ra- cemi pedunculați, laxi, mai lungi decât frunzele. Bractee mai scurte decât pedicelele. Aripi bifide. Legume pendule, line- are, subtrigonale, pubescente, în calice sessile. Flori albă- strii, carină palidă, la vîrf cu o maculă violacee. Tj. lulie- August. In stepele din regiunea australă, fdrte comun. Observare. — La tulpinele sterile sunt stipuli! infimi concrescuț! în unul solitar, cei mai superiori însă liberi. A. virgatus Pali. [Loc alb]. Plantă sericeu-sură, peri ali- piți. Tulpină erectă ori ascendentă, ramificată, ramuri vir- gate. Stipuli lanceolați, liberi. Frunze 6-10-jugate, folidle ob- long-lineare, ori lineare. Spice elongate, multiflore. Pedun- culi mult mai lungi decât frunzele. Calice cu peri mai ne- gri și alipiți și încă cu peri albi, patuli, hirsut, fructifer nu inflat. Vexil ceva mai lung decât aripile întregi. Legumele linear-oblonge, subtrigonale, erect-patule, subduple mai lungi decât calicele, hirsute, în calice sessile. Tulpina la basă lig- nescentă. Corolă mare, violacee, lunie-Iulie. In regiunea maritimă, prin dune, fdrte comun pretutindeni. Variază: p. albiflorus. A. vesicarius L.; A. albidus W. K.; A. glaucus M. B.; A. dealbatus Pali. [Loc alb]. Plantă difusă, sură, peri alipiți și afipți cu centrul lor. Stipuli lanceolat-subulați, liberi. Frunze 5-7-jugate, folidle oblonge ori eliptice. Spice subcapitate. Pe- dunculi mai lungi decât frunzele. Calice cu peri mai negri și alipiți și cu peri albi mai lungi, patuli, hirsut, fruc- tifer inflat. Legume oblonge, hirsute, în calice sessile, însă puțin mai lungi decât acesta și semibiloculare. Flori viola- www.dacoromanica.ro 118 cee, rare ori albe. 2ț Aprilie-Maiu. Coline calcare. Fârte co- mun : Medgidia, Murfatlar, Gavgagia, etc. A. vlmineus Pali.; A. fruticosus Willd. [Loc alb]. Plantă frutic6să, erectă. Frunze 5-10-jugate, folidle oblonge, ori ob- long-lineare, pe fața inferidră cu peri alipiți și la centrul lor afipți mai mult sau mai puțin munite, pe fața superidră la urmă subglabre. Spice subcapitate. Pedunculi mai lungi decât frunzele. Dinții calicelui elongați, subulați. Legiimi erecte, drepte, oblonge, trigonale, vilose, de 2-3 ori mai lungi decât zcalicele, din sus de mijloc 2,-la vîrf 1-loculare. Flori purpurii. Stipuli liberi. Pe malurile înalte ale Dunărei la Rassova și Cernavoda. A. Ciccr L. [Loc alb]. Plantă difusă, perdsă, peri acumbențl. Stipulii superiori concrescuți între sine în unul solitar și opus frunzei. Frunze 8-12-jugate, folidle oblong-lanceolate, ori ovale. Spice capitate, ovate. Pedunculi ori mal lungi ori mai scurți decât frunza. Vexil ovat, emarginat, de ori mal lung decât aripile. Ovariu fdrte scurt stipitat, sti- pitele numai ¹/₆ parte cât ovariul. Legumă erectă, subro- tundă, înfiată, în calice subsessilă, hirsută. Flori galbine. 2j. lunie-Iulie. Fînețe și tuferișurl din locuri năsipdse. Fdrte comun pretutindeni. A. asper Jacq.; A. chloranthus Pali. (A. aspru). Tulpină erectă, striată, pubescent-scabră, perl alipiți, cu centrul lor afipți. Stipuli liberi, lanceolați. Frunze 12-15-jugate, folidle lanceolate ori lineare. Spice elongate, indesuite. Flori erecte. Pedunculi de 2-3 ori mal lungi decât frunza. Leguma ob- long-lineară, pubescentă, alipită de pedunculul principal. Flori palid-galbine. 2ț Maiu-Iunie. In fînețe nesipdse. Fdrte comun pretutindeni. A. glycyphyllos L. (A. glicifil. Vulg. Unghia găii). Tul- pină procumbentă, aprdpe glabră. Stipuli liberi, ovali, acu- minați, ori mucronați. Fru 'ze 5-6-jugate, folidle ovate. Pe- duncull mal scurți decât frunza. Spice ovat-oblonge. Le- gumă lineară, subtrigonală, la sutura inferidră profund-im- presă, arcuată, glabră, erectă, la urmă coniventă. Flori albe- gălbinii, la urmă în coldrea funinginel. 2|. lunie-Iulie. In păduri și tuferișurl. Fdrte comun pretutindeni. A. dasyanthus Pali.; A. eriocephalus W. K.; A. pannoni- www.dacoromanica.ro 119 cus Schult. [Loc alb]. Plantă tdtă vildsă. Tulpină erectă ori ascendentă, abreviată ori subnulă, și în cașul din urmă frunzele și pedunculii basilare. Stipuli triangulari ori lan- ceolați, liberi. Frunze 10-18-jugate, folidle ovale. Spice glo- bos-cajntate, multiflore, indesuite. Pedunculii mai scurțî de- cât frunza. Dinții calicelui lanceolat-lineari, subegal de lungi cu tubul. Legumă ovat-triangulară, inflată, vildsă, erect-pa- tulă. Flori galbine. lunie-Iulie. In stepe ndsipdse. Rar. Intre Nalbant și Kataloi, între Hîrșova și Șerikioi. A. pontieus Pali. [Loc alb]. Plantă caulescentă, erectă. Tulpină subvilosă Stipuli, liberi, lanceolați. Frunze [loc alb] folidle oblonge, subvildse. Spice f6rte scurt pedunculate, subglobăse, cele fructifere elipsoidee. Dinții calicelui lan- ceolat-lineari, mult mai scurțî decât tubul și decât corola. Flori [loc alb]. In fînețele din stepe și din păduri. Fdrte comun. A. liamosus L. [Loc alb]. Plantă procumbentă, pubescentă, peri alipiți. Frunze sub-12-jugate, folidle cuneate, ori obo- vate, emarginate, pe fața superidră glabră. Spice sub-6-flore, laxe. Pedunculî egal de lungi cu frunzele ori și mai scurte. Legumă rotundă, patentă, hamat-curbată, la vîrf subulată, pe dos sulcată, cea tîneră pubescentă. Flori albinețe. Sti- puli liberi, cei infimi cu deosebire la tulpinele sterile con- crescuți în unul solitar. © Maiu-Iunie. In stepe la Con- stanța, Kaleh. A. monspessulauiis L.; A. praecox Bmgt. ve indesuițî. Pedunculi axilari, la urmă de 2 ori mai lungi de cât frunzele. Pedicele deflorate deflecte, cele interidre de 2- 3 ori mai lungi decât tubul calicelui. Calice glabru cu gâ- tul denudat de jumătate cât corola, dinții sei subulați, cei 2 superiori mai lungi. Tulpine erecte ori ascendente. Frunze trifoliolate, folidle rhombeu-eliptice, obtuse, serrulate, vinele pe margini la număr cam 20. Flori albe, apoi rosee și în grabă deflecte. 4 Maiu-tdmna. In finețe umede. Fdrte co- mun pretutindeni. T. agrarium L. T. aureum Poli. [Loc alb]. CapitulI late- rali, pedunculați, indesuițî, subrotun Aprilie-Maiu. Spontaneu. P. acida Ehrh. [Loc alb]. Umbelele florilor agregate ori disparse, sessile. Squamele mugurilor floriferi cele interi- ore foliifere. Frunze plane, glabre, netede, subcoriacee, elip- tice, tbte acuminate; pețioli neglanduloși. Rădăcină stolo- ni feră. Pedunculi mai scurți. Sucul fructului (vișinei) clar și necolorat. ț> Cult. [Loc alb]. P. aviuni L. [Loc alb]. Umbelele florilor agregate ori disparse, sessile. Squamele mugurilor floriferi nefoliifere. Frunze eliptice, acuminate, subrugâse, pe fața inferioră pu- bescente; pețioli biglanduloși. Rădăcină nu stoloniferă. ț> Aprilie-Maiu. în păduri, pe lângă Cincarova și în munții dela Greci. P. Mahaleb L. (P. Mahaleb. Vulg, [Loc alb]). Corimbii flo- rilor pedunculați, convex!, simpli. Frunze decidue, subro- www.dacoromanica.ro 136 tund-ovate, subcordate, obtus-serrate. Petale albe, oblonge, întregi. Drupă negră, globdsă, amară. Frutece ori arbu- sculi. b Aprilie-Maiu. In locurile stîncdse, fdrte comun pre- tutindeni, cu deosebire în regiunea sylvatică. P. pumila Borkh. [Loc alb]. In pădurile din locurile stîn- cdse: Demircea, Radjepkuns, etc. P. inuricatuin Spach. [Loc alb]. Locuri aride și petrdse. Fdrte comun între Constanța și Mangalia, Greci, Cocoș, Gâr- lița. Trib. II. Spiree.—Tulpină erbacee sau frutescentă; calice lipsit de calicul; cârpele 5, rar 1-2, uscate, polisperme, de- hiscente prin marginea lor internă, dispuse pe un singur verticil. Genul Spiraea L. Spiraea L. (Spiree). Calice cu 5 divisiunl; petale 5; sta- mine în numer indefinit; stile terminale, marcescente. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze nedivise și fără stipuli.....................S. crenata L. 1.* Frunze întrerupt-penate și stipulate...............S. Filipeudula L. S. crenata L.; 5. hypericifolia Schm. non L.; 5. hyperici- ■‘‘olia a. lati folia Ledeb. (S. crenată. Vulg. Tavalga, Taulă). Frunze nedivise, cuneate, obtuse, de tot întregi, ori dina- inte crenat serrate, la basă în un pețiol scurt angustate, manifest ori obsolet trinervate, pe margini glabre ori ci- liate. Rămurele rotunde, puberule, la urmă glabre. Corimbi subhemisfericl terminați pe ramuri anuale laterale, folidse, de unde devin pedunculați. Staminele mai lungi decât pe- talele albe. Frutice. b Aprilie-Maiu. In munții stîncoși: Tur- koia, Sulve, Greci. Observare. Diferă de Z?. obovata W. K. prin corimbi pedunculați. S. Filipeudula L. (S. Filipendulă. Vulg. Aglică, Oglice, Teișor). Frunze întrerupt penate, stipulate, stipuli concre- scuți cu pețioli!. Folidle oblonge, penatifid-incise, lobuli ser- rați. Corimbi! florilor paniculați, proliferl. Capsule pube- scente, paralel indesuite. Fibrele rădăcinei la capete tube- riform-îngroșate. Fior! albe, rare-or! roșietice. 2|. Maiu-Iu- nie. In fînețe. Fdrte comun pretutindeni. www.dacoromanica.ro 137 Trib. III. Dryadce.—Tulpină erbacee sau frutescentă; ca- lice munit sau lipsit de calicul; ovariu liber; cârpele nume- rose, monosperme, indehiscente, uscate sau drupacee, dis- puse în căpățînă pe un receptacul proeminent, uscat sau cărnos. Genul Rubus Tournef Rubus Tournef. (Rug). Calice cu 5 divisiuni, lipsit de ca- licul; petale 5, suborbiculare sau oblonge, scurt unguiculate; stile aprdpe terminale, marcescente; cârpele drupacee-suc- culente, cu sîmbure osos, apropiate în căpățînă pe un re- ceptacul cărnos, ovoid sau conic, persistent și simulând un fruct bacciform. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Foliole pubescente..................R. caesius L. 1 .* Foliole pe fața inferioră alb-tomentose . . R. toincntosus Borkh. R. Caesius L. [Loc alb]. Tulpine sterile albinețe, pruindse, glabre, subrotunde, neegal ghimpdse. Flori inferidre adese- ori 5-foliolate, mai penate, cele superidre 3-foliolate, folidle aprdpe rhomboidale, pubescente, subduplu-serrate, cele late- rale sessile, ori uneori 2-3-lobate. Paniculă paucifloră. Fructe opace, albăstriu-pruindse. Flori albe ori puțin roșietice. b Tuferișurî, arve, agrii. Fdrte comun pretutindeni. Variază: p. umbrosus (Rchb.) [Loc alb]. Pe lângă Dunăre la Rassova. R. tonieiitosus Borkh. [Loc alb], Tulpine sterile, fără sete, nepruindse, arcuat-decumbente, angulato-sulcate, ori munite cu peri simpli sau glanduliferi și cu peri scurți, debili. Frunze mai adeseori 3-foliolate, foliole obovat-cuneate, acute, pe fața superidră de-comun sure cu peri stelați, iară pe fața infe- ridră alb-tomentdse. Paniculă duplu compusă, lungă, îngu- stă. Calice sur-tomentos. Fructe negre. Flori mici, albe, b Păduri umbrdse, câmpuri, stepe. Fdrte comun pretutindeni. Cenul Geum L. Geum L. (Geu). Calice cu 5 divisiuni, munite de un cali- cul; petale 5; stile terminale, persistente, lungindu-se la ma- www.dacoromanica.ro 138 turitate într’o lungă aristă plumdsă; cârpele uscate, părdse, pe un receptacul uscat, cilindroid. G. urbanuni L.; Caryophyllata urbana Scop.; C. officina- lis Moench, (G. urban. Vulg. Cuișoriță, [loc alb]). Tulpină, erectă, multifloră. Cârpele perdse, arista (stil) biarticulată glabră, articulul inferior de 4 ori mai lung decât cel supe- rior, acest superior la basă pubescent. Flori erecte. Calice fructifer recurbat. Petale galbine, obovate. Carpoforul lip- sesce. Frunzele radicale întrerupt lirat-penate, cele cauli- nare mai adese-ori 3-foliolate. lulie-August. Păduri, lo- curi umbrose. Fdrte comun pretutindeni. Genul Potentilla L. Potcntilla L. (Potentilă). Calice cu 5, rar 4 divisium, mu- nite de un calicul; petale 5, rar 4; rotunjite, obovale sau obcordate; stile laterale, caduce; cârpele uscate pe un re- ceptacul convex sau conic, uscat, persistent. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze penate. 2. Plantă anuală. Frunze 2-5-jugate, pe ambele fețe verțli..............................................P. siipinn L. 2. * Plantă perenală. 3. Frunze neîntrerupt-3-7-jugate. Tulpină erectă ori prostrată. Plantă alipit-perosă ori sericeu-vi- losă................................................P. bifnren L. 3. * Frunze întrerupt-multijugate, pe ambele fețe, ori cel puțin pe fața inferioră alb-sericee. Tul- pina sarmentos-repentă..............................P. anscrinn L. 1.* Frunzele radicale sau cele infime caulinare 3- foliolate, ori digitat-5-7-foliolate. 4. Flori galbine. o. Corola 5-petală. Stipuli nedivisi. 6. Tulpina florifera elongata, erectă ori ascendentă, în corimbi ori panicule. 7. Foliolele pe ambele fețe veri)!. Cârpele carinate, carină lată. 8. Tulpina cu peri mici glanduliferi. Foliole multi- dentate.............................................P. reetn L. 8. * Tulpină fara peri glanduliferi. Foliole numai la vîrf 2-3-(ori și 5)-dentate...........................P. hirta L. 7. * Foliolele pe fața inferioră sur-ori alb-tomentose. 9. Foliole pe fața inferioră sur-tomentose, cu mar- www.dacoromanica.ro 139 ginile plane. Carina carpetelor filiformă, ob- soletă........................................P. cnneseenb Bess. 9.* Foliolele pe fața inferioră alb-tomentose, cu mar- ginile revolute. Carpete necarinate.................P. nrirenten L. 7?* Foliolele pe ambele fețe eenușiu-tonientose. Tul- pină abreviată......................................P. cineren Chaix. 6.* Tulpină floriferă flageliforniă, prostrată, la geni- culî radicantă. Florisolitare.......................P. reptans» L. 5? Corola 4-petală. Stipuli tri-multifi Maiu- Iunie. In fînețele din pădurile din munții stîncoși: Consul, Greci. R. pumila L. fii. [Loc alb]. Ghimpii tulpinelor anuale mai mari dela basa dilatată și compresă subulați, subfalcați, cei mai mici setacei, amestecați cu sete numerose glandulifere. Folidle eliptice ori subrotunde, rigidiuscule, coriacee, sub- simplu serrate, pe fața superidră vercji, pe cea inferidră sure și opace. Stipuli conformi linear-oblongi, plani, auri- cule ovat-lanceolate, acute divergente. Laciniile calicelui penatifide, mai scurte decât corola, reflecte și la urmă de- cidue. Ovariile t6te sessile. Fructe erecte, sub-globdse, car- tilaginee. Pedunculii și calicele glandulos-hispi^i. Flori mari, mai adese-ori saturat-purpurii. Fdrte comună pretu- tindeni. R. canina L. [Loc alb]. Ghimpi tari, falcați, la basă dila- tați și compresi, subegali, pe tulpine disparsi, pe rămurele mai adese-ori împărechiați, substipulari. Folidle 5-7 eliptice ori ovate, acut-serrate, serraturile dela vîrf conivente. Sti- pulii frunzelor florale eliptici, dilatați, cei-lalți oblongi, pla- niusculi, auricule ovate, acuminate, porecte. Laciniile cali- celui penatifide, subegal de lungi cu corola, reflecte, deci- due înainte de maturitatea fructului. Pedunculi fructiferi www.dacoromanica.ro 145 drepți. Fructe eliptice ori subrotunde, cartilaginee. Ovarii pedicelate. Forma vulgară are pețiolii, foliolele, peduncu- lii și receptaculul glabru, pețiolii une-ori cu glandule de- părtate și câte odată la basă subpăroși. 5 Iunie. Tuferișuri și păduri. Fdrte comun pretutindeni. R. (luuietorum Thuill. [Loc alb]. Pețioli jur-împrejur pă- roși, folidlele pe fața inferidră la vinele primari sau și pe întrdga față, și câte odată și pe fața superidră părdse. Pe- dunculi nu setos-hispitji. Cele-lalte caractere ca la R. ca- nina L. $ Fdrte comun în tdtă Dobrogea. R. Jundziliana Bess. [Loc alb]. Pedunculi glanduloși-his- pi$i. Folidle duplicat-serrate, pe fața inferidră pdrdsă, perl disparsl. Cele-lalte caractere ca la R. canina L. Variază: p. pubescens Uechtr. et Sint. [Loc alb]. In muntele Denistepe. Trib. V. Agrinionicc.— Tulpină erbacee; frunze imparipe- nate, mal rar simple; flori ermafrodite sau unisexuate; ca- lice lipsit de calicul; corolă cu 5 petale și mai adesea nulă; ovariu de ordinar infer; cârpele 1-2, rar 3, monosperme, indehiscente, coprinse în receptaculul indurat. Agrimouia Tournef. (Agrimonie). Flori ermafrodite; re- ceptacul turbinat, sublemnos la maturitate, munit de 10 sul- curl și acoperit la vîrf de peri uncinațl; sepale 5, persi- stente; petale 5; stamine 12-15; stile terminale; cârpele 1-2. Flori în raceme spiciforme. A. Eupatoria L. [Loc alb]. Spicile evolute elongate, vir- gate. Calicele (receptaculul) fructifer îndepărtat, obconic, până la basă profund-sulcat, ghimpii exteriori fdrte pa- tenți. Frunze întrerupt-penate, folidle oblong-lanceolate, seț- rate, pe fața inferidră sur-hirte, cele interjecte mai mici, ovate, dentate, cea terminală pețiolată. Petale galbine, ovate de 2 ori mal lungi decât calicele. Tulpină erectă, ramificată. Stipuli de 3-4 ori mal scurți decât articulii tulpinel. lu- nie-August. In fînețele din păduri și tuferișuri. Fdrte co- mună pretutindenea. Genul Poterium L. Poteriuin L. (Poteriu). Flori monoice și poligame; recep- tacul turbinat, indurat la maturitate; sepale 4, la sfîrșit ca- Brândză.—Flora Dobrogei, 10 www.dacoromanica.ro 146 duce; petale nule; stamine 20-30 lung pendente; stil termi- nal; cârpele (achene) 2, rar 3,—Flori în spice ovoide, fdrte compacte, cele femele așezate la vîrf, cele mascule sau cele ermafrodite la basă. Trib. VI. Pyree. — Tulpină lemndsă; frunze simple, lobate sau imparipennate; flori ermafrodite; calice cu 5 sepale persistente sau caduce, lipsite de calicul; petale 5 în pre- florescență imbricată; ovariu infer cu 5 sau maî rar 2-3 cârpele în totalitate sau în mare parte închise în recepta- cul, uniloculare, 2-pluriovulate; fruct pomaceu, coronat de resturile sau cicatricele sepalelor, cu 5 loge sau maî puțin de ordinar 1-2-sperme, rar polisperme, cu endocarp coriace sau ossos. CONSPECTUL GENURILOR 1. Frunze nedivise, 2. Frunze pe margini serrate....................Pyrus L. 2,* Frunze pe margini de tot întregi..............Cotoneaster Med. 1,* Frunze penate, ori lobate 3. Plantă spinosă...............................Cratnegns L. 3,* Plantă nespinosă..............................Sorbus L, Genul Pyrus Tournef, Pyrus Tournef. (Per). Receptacul urceolat; sepale mici, ne- acrescente; marcescente; petale suborbiculare; stile 5; fruct mai mult ori maî puțin mare, globulos sau piriform, cu ochiu. fdrte strimt, cu endocarp coriace, pergamentat, de ordinar cu 10 semințe. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Stile la basă concrescuți..................P. Malns L, 1 .* Stile libere (neconcrescuți). 2 , Muguri glabri. Frunze subegal de lungi cu pețiolii.....................................P, eoniiiiiiiiis L, 2 .* Mugurii tomentoși. Frunze de 2-3-ori mai lungi decât pețiolii.........................P. elaeagnirolins Pali, P. Malus L, [Loc alb]. Frunze ovate, obtuse, serrate, scurt acuminate, glabre, ori pe fața inferidră tomentdse; pețiolii de jumătate cât lamina frunzei. Corimbî simpli, Stili la basă concrescuți. In regiunea silvatică pretutindenea. www.dacoromanica.ro 147 P. continuii îs L. [Loc alb]. Frunze ovate, subegal do lungi cu pețiolii, serrate, cele mai bătrâne deîmpreună cu rămu- relele și mugurii glabre. Corimbi simpli. Stili liberi. 5 In regiunea silvatică pretutindeni. P. elaeagnifolius Pali. [Loc alb]. Frunze oblonge, de 2-3 ori mal lungi decât pețiolii, de tot întregi, acutiuscule, pe fața superioră arachnoidee, pe cea inferiâră delmpre- ună cu rămurelele și mugurii tomentâse. Flori umbelate. Stili liberi, 5 In regiunea silvatică cu deosebire din Do- brogea septentrională. Genul Cotoneaster Medik. Cotoneaster Medik. (Cotoneastru). SîmburI osoși, în nu- mer de 3-5, contigui unul cu altul, făcând proeminență de- asupra discului, și nu^i în terțiul sau jumătatea lor supe- ridră. (Restul ca la Crataegus). C. vulgari» Lindl.; Mespilus Cotoneaster L. (C. comun. Vulg, Bărcâce). Frunze subrotund-ovate, la basă rotundate, acute ori emarginate. Calice glabru, pe margini deîmpreună cu pedunculi! subpubescent. Petale erecte, rosee. Fruct nutant sanguineu. 5 Aprilie-Maiu. In munții stîncoși dintre Măcin și Greci. Genul Crataegus L. Crataegus L. (Păducel). Receptacul urceolat; sepale scurte, marcescente; petale suborbiculare; stile 1-2, rar 3-5; fruct subglobos, cu ochiu umbilicat mai puțin lung decât diame- trul transversal al fructului, cu 1-2 sîmburi osoși, 1-spermi- CONSPECTUL SPECIILOR 1. Stile 2-3...................................Cr. Oxyacîiutlia L. 1.* Stil 1.....................................Cr. iiioiiogyna Jacq. C. Oxyacantlia L. [Loc alb]. Frunze obovate, 3-5 lobate, in- cise și serrate, la basă cuneate. Rămurelele și pedunculii glabre. Laciniile calicelui dela basa o vată acuminate, ne- glanduldse. Drupe ovale. Stili 2-3. Petale albe, 5 Tuferișuri și păduri. Fdrte comun pretutindeni. C. inonogyna Jacq. [Loc alb]. Frunze obovate, profund 3- www.dacoromanica.ro 148 5-lobate, incise și serrate, la basă cuneate. Rămurelele gla- bre, pedunculi viloși. Laciniile calicelui lanceolate, acumi- nate, neglandulose. Drupe subglobdse. Stil 1. Petale albe, b In regiunea silvatică, forte comun. Variază: p. laciniata Stev. Frunze mai profund incise, aprdpe pe- nate, pdna extimă 3-lobată confluinte cu cele laterale, cele 2 infime mai distante dela celea-lalte. La Cincarova. Genul Sorbus Tournef. Sorbus Tournef. (Sorb). Receptacul urceolat; sepale mici, neacrescente, persistente; petale suborbiculare; stile 2-5, mai adesea 3; fruct destul de mic, globulos sau piriform, cu ochiu fdrte strîmpt, cu endocarp membranos și mdle, cu 2-5 sîmburi. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze penate.......................S. aiicuparia L. 1 .* Frunze lobate.....................S. tormiunlis Crantz. S. aiicuparia L.; Pyrus aucuparia Gaertn. ([Loc alb].Vulg. Scoruș de munte). Frunzele mai tinere vildse, mai bătrîne glabre, penate, folidle acut-serrate. Mugurii tomentoși. Fructe piriforme. Petale albe, b In pădurile din munții stîncoși: Cocoș, Nicolițel, munții dintre Greci și Macin. S. torminalis Crantz.; Crataegus torminalis L.; Pyrus tor- minalis Ehrh. ([Loc alb]. Vulg. Sorb). Frunze ovate, lobate, mai bătrîne glabre, lobi acuminați, neegal serrați, cei infe- riori mai mari pateu ți. Fructe ovale de coldre roșietică- brună. Petale albe, b In regiunea silvatică fdrte comun. Fam. [Loc alb]. C'UCURBmCEE. Flori monoice sau dioice, regulate. Calice marcescent sau caduc, cu 5 divisiuni mai mult sau mai puțin profunde. Co- rolă gamopetală, marcescentă-caducă, campanulată, infundi- buliformă sau rotacee, cu 5 divisiuni mai mult sau mai pu- țin profunde, în preflorescență încrețită-valvară. Stamine 5, de ordinar reunite în 3 fascicule, dintre care două formate www.dacoromanica.ro 149 din 2 stamine și al treilea din una singură; antere unilo- culare, sinudse, extrorse. Stil simplu, de ordinar fdrte scurt, divisat la vîrf în 3-5 lobi stigmatici. Ovariu infer cu 3-5 loge pluriovulate, adesea divisate fie-care în 2 loge secun- dare printr’o despărțitură falșă. Fruct cărnos, adesea bac- ciform, unilocular prin destrucțiunea despărțiturilor, sau cu 3-5 loge polysperme, rar disperme. Semințe comprimate lip- site de albumen. Erburi anuale sau perene cu tulpini sar- mentdse, adese acățătdre; frunze alterne simple, lipsite de stipuli, de ordinar munite de un cârcel lateral; flori axi- lare solitare sau în cime. CONSPECTUL GENURILOR 1. Plantă cu cârcel (scandentă). 2. Flori în corimbi axilari. Fructul o bobiță mică. Brjouia L. 2.* Flori solitare. Fruct mare, corticat. 3. Cârcei ramificați.................................Cucurbita L. 3. * Cârcei simpli (neramificați)....................Cucumis L. 1.* Plantă fără cârcei..................................Moinordica L. Genul Cucurbita L. Cucurbita L. [Loc alb]. C. Pcpo L. [Loc alb]. Tulpină hispidă, scandentă, cârcei ramificați. Frunze cordate, 5-lobate, aspre. Fruct subrotund ori oval, neted. Flori mari galbine. © Cultivat. Genul Cucumis L. Cucumis L. [Loc alb]. C. Citnillus Ser. [Loc alb]. Tulpină scandentă, hispidă, cârcei ramificați. Frunze după configurațiune ovat-oblonge, bipenati-lobate, lobi oblongi, obtusi, repand-dentați. Fruct elipsoideu, neted. Corola mică, galbină. Q Cultivat. Variază: [Loc alb]. Genul Bryonia Tournef. Bryouia Tournef. (Brionie). Flori monoice sau dioice; ca- lice campanulat, mai mult sau mai puțin contractat la basă în florile femele, cu 5 divisiuni; corolă rotacee sau sub- campanulată, cu 5 divisiuni; stamine 5, lipite în 3 fasci- www.dacoromanica.ro 150 cule; stigmate bifide; fruct bacciform conținând 6 semințe sau mai puține. B. alba L. (B. albă. Vulg. Mutatore, [Loc alb]). Frunze cordate, 5-lobate, dentate, aspre. Flori monoice în corimbi. Calicele la florile femenine egal de lungi cu corola. Stigmat glabru. Filamentele la florile masculine nebarbulate. Bobă negră. Rădăcină napiformă. tlantă scandentă. © lunie- Iulie. Pe garduri, prin tuferișuri. Fdrte comun pretutindeni chiar și în Deltă. Observare.—La B. dioica L. sunt florile dioice, stigmatul la florile masculine hirsut iară filamentele barbulate, apoi boba roșie. Genul Ecbalium C. Rich. Ecbalium C. Rich. (Ecbaliu). Flori monoice. Flori masculc: calice scurt campanulat, 5-partit; stamine 5, lipite 2 câte 2, a 5-a remăind liberă; antere uniloculare, curbate în S, Fld- rea femelă: calice cu tub ovoid, gâtuit deasupra ovariuhu, cu limb campanulat, 5-partit; stil 3-fid; stigmate bifide; ovariu cu 5 loge multiovulate; fruct bacciform, oblong, mu- ricat, desprin<]endu-se de pediincul la maturitate și arun- când afară, printr’o deschidere basilară, semințele și liqui- dul mucilaginos ce cuprind logele. Plante culcate, fără cârcei. E. Elaterium Rich.; E. agreste Rchb.; Momordica Elate- rium L.; Elaterium cordifolium Moench. [Loc alb]. Plantă nescandentă, mică, cu frunze cordate și obtus-denticulate. Flori palid-galbine. Fructul hispid. © lunie-tdmna. Pe ma- lul mărei la Constanța, Mangalia, Sulina, etc. Fam. [Loc alb]. ONAOARIEE. Flori ermafrodite, de ordinar regulate. Receptacul fdrte concav, adesea prelungit în tub deasupra ovariului. Calice cu 2-4 divisium, persistent sau caduc. Corolă cu 2-4 petale, în preflorescență conturnată; rar petale nule. Stamine 2-4 uni- seriate, sau 8 biseriate; antere biloculare, introrse. Stil fili- form, terminat prin 2-4 lobi stigmatiferi întinși în cruce sau apropiați în măciucă. Ovariu infer, cu 2-4 loge, uni-multi- ovulate. Fruct uscat, indehiscent, cu 1-2 loge monosperme, www.dacoromanica.ro 151 sau capsular cu 4 loge polisperme, deschitjendu-se prin 2- 4 valve, cu dehiscență loculicidă. Semințe cu testa de or- dinar membranos, adesea munit de un buchet de peri pe regiunea chalazică; albumen nud.—Erburi perene, mai rar anuale, bisanuale sau subfrutescente la basă; frunze sim- ple, opuse sau alterne, de ordinar munite de stipuli fdrte mici, adesea caduci, sau reduși la o proeminență sau un mic tubercul; flori axilare, solitare, sau reunite în spic sau în racem terminal. CONSPECTUL GENURILOR 1. Stamine 8. Fructul o capsulă lineară. 2. Semințe comose...................................Epilobiuiii L. 2. * Semințe necomose.................................Oenothera L 1 .* Stamine 2. Fruct nucamentaceu nespinos ... . Circaea L. 1 .” Stamine 4. Fruct nucamentaceu 4-spinos..........Trapa L. Genul Epilobium L. Epilobium L. (Epilobiu). Receptacul prelungit în tub în- trecend de-abiă ovariul; calice caduc, cu 4 divisiuni; petale 4; stamine 8, dintre care 4 opositipetale mai scurte; cap. sulă lineară-tetragonă, elongată, cu 4-5 loge, deschi^endu-se prin 4 valve; semințe munite de un buchet de peri mătă- soșî pe regiunea chalazică. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Tulpină rotundă, fără linii elevate. Stigmat patent. 2. Frunze cu basa foliacee puțin decurentă am- plexicaule. Rădăcină stoloniferă. Flori mari. E. hirsutum L. 2* Frunze sessile. Rădăcină fără stoloni. Flori mici........................................E.parviilorum Schreb. 1? Tulpină cu 2-4 linii elevate și adese-ori pe- rose. Stigmat claveform concrescut. 3. Frunze lanceolate, cele intermedie cu basa fo- liacee decurent-concrescute........................E. tetragonuui L. 3.* Frunze oblonge, mai lung pețiolate............E. roseum Schreb. E. hirsutum L.; E. grandiflorum AII.; E. ramosum Huds. (E. hirsut. Vulg. [Loc alb]). Frunze opuse, amplexicaule, cu basa foliacee puțin decurente, lanceolat-oblonge, cuspidate, www.dacoromanica.ro 152 denticulat-serrulate, cele superidre alterne, serraturile in- flecte. Tulpină rotundă, fără linii elevate, fdrte ramificată, cu perl simpli mai lungi și cu peri mai scurți glanduliferi, vildsă. Stigmate (4) patente. Rădăcină stoloniferă. Flori mari, purpurii. Locuri umede din păduri și pe malurile apelor. Comun, cu deosebire în regiunea Danubială. Variază: p. subglabrum [loc alb]. Perii tulpine! scurți. Frunzele pe fața superidră glabre, pe cea inferidră la nervure perose. 7. vilosissimum [loc alb]; E. hirsutum p. intcrmedium Dc.; E. intcrmedium Mer. Partea superidră a tulpinei, peduncu- lii și calicele indesuit lanat-vildsă. E. parvifloruiu Schreb.; E. mole Lam.; E. hirsutum p. L.; E. hirszitum AII. non L.; E. pubescens Roth; E, villosum Ait. (E. cu flori mici. Vulg. [Loc alb]). Frunze sessile, lan- ceolate, acute, denticulate, cele inferidre opuse, scurt pețio- late. Tulpină rotundă, subsimplă, fără linii elevate, cu peri simpli vildsă ori pubescentă. Stigmate (4) patente. Rădăcină fără stolonl Flori mult mai mici ca la E. hirsutum L., des- chis-violete ori albinețe. 2|. lunie-Iulie. Locuri umede, pe malurile apelor din regiunea Danubială. Fdrte comun pre- tutindeni. Variază: p. subglabrum. [loc alb]; E. rivulare Wahlbrg. Peri pu- țini și scurți și ast-fel disparși încât planta apare a fi glabră. E. tctragonuni L.; E. obscurum Schreb. (E. tetragonal. Vulg. [Loc alb]). Frunze lanceolate, de la basă ângustân- du-se mereu spre vîrf, denticulat serrate, cele intermedie cu basa foliacee decurent-concrescute, cele inferidre sub- pețiolate. Tulpină fdrte ramificată, subglabră, cu 2-4 linii elevate decurente. Stigmatele claveform concrescute. Flori lilacine ori rosee. lunie-Iulie. In fînețele umede din Deltă. Observare.—După O. B. Z. 1876, p. 212-213 (sub linie) ar fi E. tetra- gonum L. sinonim cu E. roseum Schreb., iară E. tetragonum Auctor. plur. non L. ar aparține parte la E. adnatum Gris, și parte la E. ob- scurum Schreb. E. obscurum Schreb. nu este identic cu E. adnatum Gris. E. roseuui Schreb. [Loc alb]. Frunze mal lung pețiolate, oblonge, la ambele capete acute, indesuit și neegal denti- www.dacoromanica.ro 153 culat-serrate, pe margini și pe vine puberule, cele inferidre opuse. Tulpină fdrte ramificată, multifloră, cu 2-4 linii ele- vate decurente, în partea superidră pubescentă. Stigmate claveform concrescute, ori la urmă mai patente. Flori rosee până albe. îț Locuri umede din păduri. Genul CEnothera L. €Enotliera L. (Onagră). Receptacul prelungit în tub, între- cend mult ovariul; calice caduc, cu 4 divisiuni; petale 4; stamine 8, dintre care 4 opositipetale mai scurte; capsulă sublemndsă, oblongă, subtetragonă, cu 4 loge, deschicjen- du-se prin 4 valve; semințe lipsite de buchet de peri. Oe. bîennis L. [Loc alb]. Frunze denticulat-subrepande, pu- bescente, cele radicale ale anului prim eliptice ori eliptice- obovate, obtuse și apiculate în pețiol decurente, cele cau- linare inferidre eliptice, ori lat-lanceolate. Tulpină pubescentă și cu peri mai lungi insidenți pe tuberculi. Rădăcină fusiformă. Flori solitare, axilare. sessile, mari. Petale mai lungi decât staminele, obovate, scurt unguiculate, de coldre sulfurie. Cap- sulă 4-angulară. Semințe necomâse. $ Iunie-August. Pe ma- lurile apelor, în lunci. La Rassova și în Delta Dunărei fdrte comun. (Leti). Variază: p. parviflora Koch non L. Petale de jumătate mai mici. In Deltă la Kara-Orman. Genul Circaea Tournef. C’ircaea Tournef. (Circee). Receptacul puțin prelungit în tub și contractat deasupra ovariului; calice caduc, cu 2 di- visiuni; petale 2, bilobate; stamine 2; stil încunjurat la basa sa de un disc epigin, terminat printr’un stigmat bi- lobat; fruct uscat, indehiscent, acoperit de lungi peri încâr- ligați, cu 2 loge monosperme. C. lutetiana L. [Loc alb]. Frunze ovate, la basă rotundate ori subcordate, repand-denticulate. Bracteolele lipsesc. Fruct obovat eu sete uncinate. Rădăcină repentă. 2|. Iulie-August. In regiunea silvatică. Fdrte comun. www.dacoromanica.ro 154 Genul Trapa L. Trapa L. (Trapă). Flori ermafrodite. Calice cu tub scurt, lipit cu basa ovariului, cu limb persistent și ale cărui di- visiuni cresc și devin spinescente după înflorire. Petale bo- țite. Stamine 4. Stigmat caduc. Fruct lemnos, subglobos, munit de 4 spini resultând din desvoltarea divisiunilor ca- licinale. Sămînță unică. Albumen nul; cotyleddne făindse, fdrte inegale. T. natans L. [Loc alb]. Fructe 4-spin6se, spinii la vîrf re- trors scabri. Rădăcină repentă la malul apelor stagnante. Tulpină ascendentă, rotundă. Frunze stibmerse reduse la nervura medie penată, cele natante rosetari, trapezoide, acute, dinainte dentate, dindărăpt întregi, coriacee, pe fața inferidră brun-tomentdse. Pețiolii la mijloc ori mai sus în- groșați. Flori solitare, axilare, albe. Q lunie-Iulie. In re- giunea Danubială și în Deltă fdrte comun. Fain. [Loc alb], HALORAGEE. Flori ermafrodite sau monoice, regulate. Calice cu 4 di- visiuni adesea fdrte scurte sau aprdpe nule. Corolă cu 4 petale în preflorescență imbricată sau răsucită, mai rar pe- tale nule. Stamine 8, rar 4, cu antere biloculare, introrse. Stil simplu, adesea fdrte scurt, cu 4 stigmate fdrte mari, aprdpe sessile. Ovariu infer (câte-odată însoțit de stamine sterile, și florile femele), cu 2-4 loge uniovulate. Fruct uscat, indehiscent, câte-odată sublemnos, sau drupaceu, deabiâ cărnos, unilocular prin abortare sau cu 4 loge monosperme. Semințe cu testa membranos; albumen cărnos, subțire sau nul.—ErburI aquatice, submergiate sau plutitdre, perene, rar anuale; frunze verticilate, opuse sau alterne, adesea pena- tisecate, cu stipuli lipiți cu pețiolul sau nuli; flori axilare, solitare, verticilate sau grupate în mici cime și formând adesea prin reuniunea lor un spic terminal. Genul Myriophyllum Vaill. Myriepliylluiu Vaill (Miriofil). Flori monoice, cele superi- ore mascule, cele inferidre femele și câte-odată flori erma- www.dacoromanica.ro 155 frodite intermediare; flori tetramere, cele mascule cu 4 pe- tale caduce și cu 8 stamine, cele femele cu 4 petale fdrte mici sau nule; stigmate 4, papildse, fdrte mari, subsessile; fruct drupaceu, deabiă cărnos, cu 4 sîmburi monospermi. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Bractee tote pectinat-peuatifide....................M. verticillatum L. 1 * Bracteele superiore întregi........................M. spicatmn L. M. verticillatum L. [Loc alb]. Frunze verticilate, penati- partite, lacinii setacee. Flori verticilate, verticil! axilari ori spicate. Bracteele t6te pectinat-penatifide. Flori rosee. 2|. Iu- lie-August. In lacuri și în apele curgă tdre din regiunea Da- nubială și din Delta Dunărei. M. spicatnm L. [Loc alb]. Frunze Verticilate, spicate. Spi- cele mai tinere erecte. Bracteele inferidre incise, de lungi- mea verticililor ori și puțin mai lungi, cele-lalte tdte întregi, mai scurte decât verticilii. Flori rosee. 4 lulie-August. In lacuri la Mamaia, etc. Fam. [Loc alb]. LYTHRARIEE. Flori ermafrodite, regulate, mai rar subneregulate. Calice persistent, cu 8-12 divisiuni inserate în 2 rîndurl pe re- ceptaculul săpat în cupă și simulând un calice tubulos sau campanulat. Petale în numer egal cu acela al divisiunilov calicinale interne, în preflorescență imbricată-boțită, rar nule. Stamine perigyne, în numer egal sau dublu cu acela al pe- talelor, și în acest cas superpuse pe doue rîndurl, unul opo- sitisepal, celalalt opositipetal; antere biloculare, introrse. Stil simplu, terminat printr’un stigmat capitat sau bilobat. Ovariu super cu 2, rar 4-6 loge, pluriovulate. Fruct capsular, mem- branos 2-locular sau unilocular prin destrucțiunea despărți- turilor, rar 4-6-locular, cu loge polisperme, rupendu-se ne- regulat sau deschi(Jendu-se regulat prin 2 valve sau mai multe. Semințe lipsite de albumen.—Erburi anuale sau pe- rene; frunze simple, alterne, opuse sau verticilate, munite de 4 stipuli sau mai mulți, axilari, fdrte mici ; flori axilare solitare sau apropiate în cime contractate. www.dacoromanica.ro 156 Genul Lythrum L. Lythruin L. (Litru). Calice cu 8-12 divisium inserate pe 2 renduri pe receptaculul tubulos-cilindric, cele exteridre mai lungi; petale 4-6; stamine 4-12; stil filiform; capsulă ob- longă, închisă în cupa receptaculară persistentă. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Flori dodecandre. 2. Dinții calicelui (12) cei exteriori scurți, triangu- larî, cei interiori subulați mai lungi. Frunze la basă cordate................................L. Salicaria L. 2. * Dinții calicelui toți egal de lungi. Frunze la basă rotundate . . ..............................L. virgatnm L. 1 .* Flori liexandre...........................L. Hyssopifolia L. L. Salicaria L. (L. Salicarie. Vulg. Răchitan). Frunze cor- dat-lanceolate, cele inferidre opuse ori verticilate. Flori do- decandre, verticilat-spicate. Calice la basă nebracteat, dinții sei cei interiori subulați, de 2 ori mai lungi decât cei exte- riori. Tulpină erectă, tetragonală, scabră până tomentdsă, la vîrf ramificată. Petale lanceolate, purpurii. 4 Lunci, mla- știni. Fdrte comun pretutindeni. Variază: a. Stil mai scurt decât calicele, la vîrf nutant. p. longistylum [loc alb]; L. Salicaria p. gracile Dc. Stil de 2 ori mai lung decât calicele. ț. canescens [loc alb]; L. Salicaria ț. tomentosum Dc. non Mill. Frunze cu peri suri subtomentdse. L. virgatuin L. [Loc alb]. Frunze lanceolate, cele inferi- dre opuse, la basă rotundate, cele superidre la ambele ca- pete atenuate. Flori dodecandre, cele inferidre verticilate, cele superidre alterne. Calice la basă nebracteat, dinții sei egali, altern!, subulați. Petale purpurii. 4 lunie-Iulie. Fînețe mlăștindse din regiunea Danubială. Fdrte comun. L. Hyssopifolia L. [Loc alb]. Frunze alterne, tdte lineare, ori oblonge. Flori hexandre, solitare, axilare. Calice la basă bracteat, bracteolele 2 fdrte scurte, subulate, dinții subulați, alternativ mai lungi. Flori purpurii. Q lulie-Sept. In locu- rile inundate iarna. In Deltă la Kara-Orman. www.dacoromanica.ro 157 Fam. [Loc alb]. CBASSULACEE. Flori ermafrodite, rar unisexuale prin abortare, regulate Calice cu 5, rar 3-20 sepale, persistente, libere sau connate la basă. Corolă cu 5, rar 3-20 petale, caduce sau marce- scente, libere sau connate la basă, în preflorescență imbri- cată sau răsucită. Stamine maî mult sau maî puțin perigine sau chiar visibil hypogine, în numer egal cu petalele, sau în numer dublu și dispuse pe doue verticile; filamente li- bere sau maî mult sau maî puțin adnate la basă cu peta- lele ; antere biloculare, introrse. Ovariu super, format din cârpele libere sau aprdpe libere, uniloculare, 2-pluri-ovulate, în numer egal cu acela al petalelor cărora le sunt opuse, munite fie-care la basa lor de o glandă în formă de solz, și connate fie-care de un stil liber. Fruct format din 5, rar 3-20 folicule libere, polysperme, rar 2-sperme, dehiscente de- alungul margineî lor interne. Semințe fdrte micî; albumen cărnos, fdrte subțire sau nul.—Erburi suculente, anuale, bis- anuale sau perene; frunze grdse-cărndse, simple, alterne, opuse sau verticilate, fără stipulî; florî rar solitare, axilare, de ordinar în cime scorpioide sau glomerule. CONSPECTUL GENURILOR 1. Stamine 5.................................Crassula L. 1.* Stamine 10-12. 2. Calice 5-partit. Corolă 5-petală..........Sedmn L. 2. * Calice 6-20-partit. Petale 6-20 la basă cu sepalele apoi și între sine concrescute în o corolă mo- nopetală.....................................Sempernvum L. Genul Crassula L. Crassula L. (Crasulă). (Ve^î Sedum). C. .Magnolii Dc. [Loc alb]. Tulpină erectă, în partea supe- ridră 2-3-fidă cimosă, paucifloră. Ramurile, frunzele și ca- licele glabre. Frunze ovate, obtuse, imbricate. Florî solitare, unilaterale, sessile. Florî palid-carnee, carina petalelor pur- purie. 0 Aprilie. In stepele petrdse. Pretutindeni comun. www.dacoromanica.ro 158 Genul Sempervivum L. Seinpervivuin L. (Semperviu). Calice cu 6-20 divisiuni; co- rolă cu 6-20 petale, marcescente; stamine în numer dublu cu acela al petalelor; glande hypogyne dentate sau laci- niate; folicule 6-20, polisperme. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Corolă roseă.........................S. reetoruin L. 1.* Corolă alb-gălbinie............... S. globlferuin L. S. tectoruni L. [Loc alb]. Frunzele rosulelor oblong-obo- vate, în o mucronă abrupt acuminate, gramineu-ver^i, gla- bre, iară pe margini peste tot ciliate. Petale stelat expanse, lanceolate, acuminate, de 2 ori mai lungi decât calicele. Squa- mele hypogyne forte scurte, convexe, glanduliforme. Petale rosee, adsperse cu striole purpurii, iară carina dorsală ver- <}ie. 2|. Pe stînci pe muntele Consul. S. globiferuin L. [Loc alb]. Frunzele rosulelor obovat-cu- neate, scurt acuminate, pe ambele fețe glandulos-pubescente și cu sete mult mai lungi ciliate. Petale stelat expanse, li- near-lanceolate, atenuat-acuminate, de 4 ori mai lungi de- cât calicele. Filamentele în partea inferioră comprese. Ova- rii oblong-lanceolate. Squamele hypogyne forte scurte, con- vexe, glanduliforme. Tulpină circa 35 centimetri. Petale albe- gălbinii, cu o strie dorsală verzie, la basă convexe. 2|. In munții stîncoși. Fdrte comun pretutindeni. Genul Sedum Tournef. Seduni Tournef. (Sed). Calice cu 5, rar 4-6-8 divisiuni; co- rolă cu 5, rar 4-6-8 petale; stamine în numer dublu cu acela al petalelor, rar în număr egal; glande hypogine ovale, în- tregi sau emarginate; folicule 5, rar 4-6-8, polisperme. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze ovate, pe dos gibose, acutiuscule . . S. aere L. 1.* Frunze cilindriforme, orî cilindriform-ob- longe, obtuse orî truncate, maî târziu re- curbate .........................................S. Hillebrandii Fenzl. www.dacoromanica.ro 159 S. acre L. [Loc alb]. Frunze cărnose, ovate, acutiuscule, pe dos gibâse, cu basa obtusă sessile. Cimă glabră. Petale lanceolate, acute, duplu mai lungi decât calicele. Caudiculii repenți. Tulpine sterile 6-serial foliate. Petale galbine. ?ț lu- nie-Tulie. In locuri năsipdse. Fdrte comun pretutindeni. S. Hillebrandii Fenzl. [Loc alb]. Frunze cărndse, cilindri- forme ori cilindri form-oblonge, obtuse, patente, mai târziu recurbate, cu basă obtusă ori truncată sessile. Cimă glabră. Petale lanceolate, acute, circa de 3 ori mai lungi decât ca- licele. Caudiculi repenți. Tulpinele sterile obscure 6-serial- foliate. Petale aurii. iț In munți și în stepele stîncdse, fdrte comun pretutindeni. Fam. [Loc alb]. SAXIFRAGEE. Flori ermafrodite, regulate, rar neregulate sau incomplete. Calice 5, rar 4 sepale libere sau scurt connate la basă, persistente sau caduce, inserate pe marginile receptaculului. Corolă rar nulă, de ordinar cu 4-5 petale libere, caduce, inserate pe marginile receptaculului sau pe un disc mai mult sau mai puțin desvoltat care înconjdră basa ovariu- lui, în preflorescență imbricată, rar răsucită. Stamine 5, al- ternipetale, sau 8-10 biseriate, inserate cu petalele; antere biloculare, introrse. Stile 2. Ovariu super, semi-infer sau in- fer, format din 2 cârpele mai mult sau mai puțin connate, 1-2-locular, cu loge multiovulate. Fruct capsular, 1-2-locular, cu loge polisperme, format din 2 folicule deschi(]endu-se de- alungul suturei lor internă. Semințe numerdse, fdrte mici; albumen cărnos.—Erburi anuale sau perene cu frunze sim- ple, alterne, rar opuse, lipsite de stipuli; flori dispuse în cime sau în coriinbe terminale. Genul Saxifraga L. Saxifrasa L. (Saxifragă). Calice cu 5 divisiuni libere sau connate la basă; corolă cu 5 petale; stamine 10; capsulă 2-loculară deschi(}endu-se la vîrf dealungul suturelor. S. trldactylides L. Tulpină solitarie, erectă, simplă ori ra- mificată, foliată. Pedunculi l-flori, bibracteați, mult mai lungi decât fructul. Frunze radicale obovat-spatulate, nedivise, tri- www.dacoromanica.ro 160 lobate, ori trifide, lung pețiolate, pețiol plan, cele caulinare alterne, palmat-trifide. Rădăcină simplă. Flori albe. Q Apri- lie-Maiu. Comun pretutindeni. Genul Ribes L. Ribes L. [Loc alb]. R. Grossularia L. [Loc alb]. Pedunculi 1-3-flori, bi-tribrac- teați. Calice campanulat, lacinii oblonge, reflecte. Petale ob- ovate. Aculei tripartiți. Bobițe albinețe-vertjii. 5 Cult. Fam. [Loc alb]. UMBELIFERE. Flori ermafrodite, rar unisexuale, de ordinar regulate, rar cele dela periferie cu corolă radiantă. Periant și androceu in- serate pe marginile receptaculului sau a discului epigin, cărnos. Calice cu 5 sepale adesea fdrte mici, dentiforme sau aprdpe nule, caduce sau persistente. Corolă cu 5 petale, ca- duce, în preflorescență valvară. Stamine 5, alterne cu pe- talele, inserate la basa discului epigin adesea dilatat și co- nic (stylopod) care coroneză vîrful ovariului și înconjdră basa stilelor; antere biloculare, introrse. Stile 2, adesea per- sistente. Ovariu infer cu 2 loge 1-ovulate prin abortare. Fruct (diachenă) uscat constituit din 2 achene (mericarpe) l-sperme, despărțindu-se de ordinar la maturitate și rămâ- nând suspendate cât-va timp la vîrful unei coldne centrale (columelă, carpofor) subțiri, simplă sau bifidă care prelun- gesce axul. Achene cu fața commisurală, plană, concavă sau învertită înăuntru, munite pe dinafară de 5-9 cdste mai mult sau mai puțin proeminente, câte-odată desvoltate în aripi sau tăiate în spini; cele 5 cdste principale (cdste pri- mare) 1 dorsală mediană, 2 laterale situate de fie-care parte a celei d’intăi și 2 marginale așezate în afara celor late- rale, sunt despărțite prin intervale (valecule) în care nasc câte-odată 4 alte cdste (cdste secundare); fie-care valeculă este de ordinar prin una sau mai multe canale gommo-re- sinifere colorate (bandelete); pe fața comisurală există ade. sea o bandeletă de fie-care parte a liniei mediane. Sămînță cu înveliș subțire; albumen cornos.—Erburi anuale, bisanu- ale sau perene. Tulpine adesea fistuldse, striate sau cane- www.dacoromanica.ro 161 late, nodorbse în dreptul inserțiune! pețiolurilor. Frunze al- terne, fără stipuli, întregi, mai mult ori mai puțin penati sau palmatisecate, rar peltate sau spindse. Flori dispuse în mici umbele (umb ciule) reunite ele însuși în umbele (um- belă compusa), mai rar dispuse în umbele simple sau în capitul!. Umbele și umbelule încunjurate de un verticil de bractee (involucru și involucel) sau munite de unul numai sau lipsite de amendoue. CONSPECTUL GENURILOR 1. Umbele simple. 2. Receptacul cu squame paleacee. Foliolele invo- lucrului penatifide................................Eryngiiim L. 2. * Receptacul fără squame paleacee. Foliolele in- volucrului nedivise................................Sanieula L. 1 ‘ Umbele composite. 3. Fruct aculeat, ori rostrat. 4, Fruct nerostrat numai aculeat. 5. Comisură plană ori convexă. 6. Costele secundare ale mericarpiilor consistânde din una serie de aculei. Foliolele involucrului penatipartite......................................Daucus L, 6. * Costele secundare ale mericarpiilor consistânde din 2-3 serii de aculei. Foliolele involucrului nedivise......................................Orlaya Hoffm. 6. * Comisură cu marginile inflecte ori involute, ori și cu un sule longitudinal. Foliolele involu- crului mici, ori lipsind. 7. Costele secundare ale mericarpiilor evidente. Tul- pină angular-sul cată 8. Costele secundare mai prominule decât cele pri- mare, cu 1-3 serii de aculei........................Tnrgenia Hoffm. 7. * Costele secundare ale mericarpiilor neevidente. Fruct peste tot aculeat. Tulpină rotundă . . . Torilis Adans. 4. * Fruct rostrat, aculeat ori neted. Comisură con- vexă ori involută. 9. Receptacul nu excavat. Fruct liber. 10. Fruct cu 5 coste obtuse. Rostru fdrte lung. Um- bela pauciradiată...................................Scandix L. 10* Fruct fără coste. Rostru mai scurt. Umbelă mai adese-ori multiradiată..........................Anthriscus Hoffm. 9* Receptacul escavat includend fructul scurt-ros- trat...............................................Echiuopliora L. 3. * Fruct nici aculeat, nici rostrat. Brândză.— Flora Dobrogei., 11 www.dacoromanica.ro 162 11. Fruct lenticular-compres ori cu costele aripate. 12. Fruct cu marginile dilatate și aripate, aripile alipite. 13. Mericarpii cu 5 coste primari, dintre care cele 2 coste laterale formeză marginile aripate. Co- stele secundare lipsesc. 14. Mericarpiile cu verste numerose (30-60). Plantă glabră. Corolă galbină...............................Ferulago Koch. 14. * Mericarpii numai cu 1-3 verste. 15. Petale obovate, emarginate, cu o lacinulă inflectă. 16. Marginea fructului cartilagineu îngroșată . . . Tordyliuni L. 16. * Marginea fructului nu cartilagineu îngroșată. 17. Verstele percurg întregă lungimea mericarpiilor. Peucedimuni L 17. * Verstele clavefonne ajung numai până la ju- mătatea mericarpiilor................................lleracleinu L. 15* Petale suborbiculare, întregi și convolute . . . Pastinaca L. 12. * Fruct cu costele aripate, aripile căscate. 18. Mericarpii cu coste primare și cu coste secun- dare ................................................Siler Scop. 18.* Mericarpii numai cu 5 coste primare. 18.** Petale galbine.................................Levisticum Koch 18.*** Petale albe...................................Angelica L. 11.* Fruct nici lenticular-compres, nici aripat. 19 . Comisură involută, ori cu un sule longitudinal. 20 . Costele mericarpiilor undulat-crenate..........Comuni L. 20 .* Costele mericarpiilor nu undulat-crenate. 21 . Costele mericarpiilor subsulcate, striate, striele subtuberculate.......................................Caehrys L. 21 .* Costele mericarpiilor forte obtuse, ori și lipsind. 22 . Stil evident filiform..........................ChaeropliyHuni L. 22 .* Stilul lipsesce. Stigmat sessil pe stilopodul conic. Pliysocauhis Tauscii. 19 .* Comisură plană ori convexă. 23. Fructul la tăietura transversală subrotund ori rotund. 24. Petale involute, lacinii subpatrate, retuse . . . Focuiculuin Hoffm. 24. * Petale nu involute, obcordate ori ovate. 25. Stili și la maturitate erecți...................Oeiianthc L. 25. * Stili reflecți................................Seseli L. 23. Fruct despre laturi compres la tăietură trans- versală ovat ori geminat. 26. Dinții calicelui obsolețî. 27. Petale obcordate................................Pinipiiiella L. 27» Petale nu obcordate. 28. Flori polygaine, alb • ■ . • . ...........Trinia 28. * Flori ermafrodite. 28* Flori albe..................................... • Apiiini 28.** Flori galbine .... ... ... . Uupleuruiii L www.dacoromanica.ro 163 26* Dinții calicelui evidenți. 29. Dinții calicelui forte mari...........................Cicuta L. 29.* Dinții calicelui mici, 30 Valecule cu 1 verstă...................................Falcarui Host. 30.* Valecule cu 3 verste. 31. Verstele superficiale.................................Sium L. 31.* Verstele acoperite prin pericarpiul îngroșat și corticos.................................................Beruln Koch. [Loc alb] ..................Lopliosciadiuin. Genul Eryngium Tournef. Eryngium Tournef. (Eringiu). Calice cu dinți foliacei, ari- stați; petale obcordate-emarginate, cu un lobul inflex; fruct elipsoid; achene lipsite de cdste, acoperite de soltji accumi- nați; valecule lipsite de bandelete; columelă întregă, ade- rentă cu achenele; flori sessile, solitare la subsudra unor bractee spinose, formând un capitul compact, oblong sau subglobulos, munit cu un involucru de mai multe folidle spindse mai lungi decât el. E. canipestrc L. [Loc alb]. Frunze ternat-bipenatifide, re- ticulat-venate, spinos-dentate, cele radicale pețiolate, cele cau- linare auriculat-amplexicaule, auricule laciniat-dentate. Tul- pină paniculată, divaricată. Involucrul mai lung decât capi- tulul subrotund. Squame paleacee, întregi. Calice mai lung decât corola. Flori deschis albăstriu-ver<]i. lulie-Aug. In stepe și în fînețele din păduri. Fdrte comun pretutindeni. Genul Sanicula Tournef. Sanicula Tournef. (Saniculă). Calice cu dinți foliacei; petale emarginate, cu un lobul inflex; fruct subglobulos; achene lipsite de cdste, acoperite de spini subulați, încârligați; va- lecule cu bandelete numerdse, dar puțin distincte; columelă întregă, aderentă cu achenele; flori poligame, reunite în mici capitul! subglobuloși, formând o umbelă neregulată; involucru politii. S. cnropaca L. [Loc alb]. Frunze radicale palmat-partite, lacinii trifide, neegal incis-serrate. Florile ermafrodite sessile, cele masculine fdrte scurt pedicelate. Tulpină erectă. Umbele terminale. Flori albe sau roșietice, polygame. 2|. Maiu-Iunie. In regiunea silvatică fdrte comună. www.dacoromanica.ro 164 Genul Daucus Tournef, Daucus Tournef. (Morcov), Calice cu dinți fdrte scurți; pe- tale emarginate, cu un lobul inflex, cele exteridre radiante; fruct ovoid, comprimat prin spinare; achene cu cdste pri- mare lineare, acoperite de 1-3 rânduri de sete scurte, cu cdste secundare fdrte proeminente, tăiate aprdpe până la basă în ghimpi dispuși pe un singur rend; valecule cu o singură bandeletă; columelă liberă, bifidă; involucru cu fo- lidle penatifide, CONSPECTUL SPECIILOR 1, Involucru multifoliolat, foliole trifide și penati- fide .......................................D Careta L. 1.* Involucru lipsesce.......................D. Bessarabicus Dc. D, Careta L, var. sylvestris [loc alb]. Tulpină hispidă. Frunze 2-3-penate, opace, penilele penatifide, lacinii lanceolate, cuspi- date. Foli6lele involucrulul trifide și penatifide, subegal de lungi cu umbelulele. Ghimpii egal de lungi cu diame- trul transversal al fructului oblong-oval. Umbela floriferă plană, cea fructiferă concavă. Flori albe. es. [loc alb]; S. intermedius Bruckn. Trev.; 5. ar- vensis var. Schultz.; S. maritimus L. amoen. Pedunculi gla- bri, involucru subhispid, ori pedunculi și cu involucru glabri- S. palustris L. [Loc alb]. Tulpină simplă, la vîrf corym- bdsă. Involucrul deîmpreună cu pedunculii glandulos-pe- ros, perii negri. Frunze runcinat penatifide, laciniile tdte lanceolate, acuminate, cele caulinare la basă sagitate, cele superidre întregi. Achene striate, striile transversal-rugu- ldse. Rădăcină simplă, fără stoloni, aj>r6pe tuberiform-in- groșată. 2|. lulie-August. In locurile mlăștindse cu deose- bire din păduri. Sudkiol; pădurea Leti (Delta), etc. Genul Mulgedium Cass. Mulgediuin Cass. (Mulgediu). Periclin format din folidle imbricate, inegale; cele exteriore de 2-3 ori mai mici decât cele interidre, și formând un calicul. Achene puțin compri- mate, cohunnare, trunchiate sau puțin subțiate la vîrf, dar lipsite de plisc, munite de cdste pe fețe. Egretă perdsă, fra- gilă, încunjurată la basă de o coronă îngustă. M. tataricuin Dc.; M. runcinatum Cass.; Sonchus tatari- cus L. mant. [Loc alb]. Plantă glabră, subglaucescentă. Tul- pină erectă, simplă, spre vîrf paniculată. Frunzele inferidre oblonge, subruncinate, cele caulinare la basă angustate, cele supreme de tot întregi. Pedicele squamdse, deîmpreună cu involucrul glabre. Folidlele involucrului cele exteridre ovate, acute. Achene obcompresiuscule, striate, la vîrf angustat-sub- rostrate. Papul alb. 4 In regiunea litoree. Pe malul mărei la Constanța, Tuzla, etc. Variază: mai tdte frunzele de tot întregi. Genul Crepis L. Crepis L. (Crepidă). Periclin cu folidle numerdse, dispuse pe mai multe rânduri, cele exteridre mai scurte, mai mult www.dacoromanica.ro 199 sau mai puțin apiculate, simulând un calicul; receptacul nud; achene cilindracee sau fusiforme, munite de cdste, trun- chiate sau atenuate la vîrf sau prelungite într’un plisc mal mult sau mai puțin elongat și coronat de o egretă de peri netezi sau denticulați—scabri, pluriseriați. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Achene lung-rostrate. Involucrul, tulpina și frunzele setos-hispide......................C. rhocadifolia M. B. 1.* Achene rostrate, ori forte scurt rostrate. 2. Tulpina la vîrf corymbosă. 3. Frunzele caulinare superiore la basă sagitate. C. vircns Vili. 3. * Frunzele caulinare superiore la basă hastare. C. rigida W. K. 2. * Tulpină la vîrf paniculată, paniculă fastigi- ată, nudă. Frunzele caulinare la basă trun- cate....................................C. pulchra L. C. rhocadifolia M. B. [Loc alb]. Tulpină erectă, frunzdsă, ramificată, deîmpreună cu frunzele setos-hispide. Frunze runcinat-penatifide, cele supreme lanceolate, la basă pro- fund incise. Pedunculi! înainte de înflorire nutanți. Rostrul tuturor achenelor mai scurt decât involucrul. Involucru cu sete rigide hispid și deodată și suriu-peros. Folidlele cali- celu! extern lanceolate, acute. Flori galbine. © lunie-Iulie. In locuri aride și petrdse. Fdrte comun pretutindeni. C. vircns Vili. [Loc alb]. Tulpină frunzdsă, ramificată, co- rymbdsă. Frunzele radicale lanceolate, dentate, ori runcinat- penatifide, cele caulinare superidre lineare, plane, la basă sagitate. Folidlele involucrulul cele exteridre lineare, alipite, cele interidre pe suprafața interidră glabre. Achene linear- oblonge, 10-striate, la basă și la vîrf subegal-obtuse, la vîrf neangustate, striile netede. Receptacul glabru. Flori galbine. Rădăcină anuală. In stepe la Constanța. C. rigida W. K. [Loc alb]. Tulpină frunzdsă, la vîrf co- rymbdsă. Frunze îngroșate, scabre, cele infime oblong-obo- vate, sinuat-or! la basă lacerat-dentate, în pețiol decurente, cele superidre sessile, dela basa hastată ovate ori lanceo- late, dentate ori de tot întregi. Folidlele involucrulul tdte ob- long-lineare, obtuse, alipite, pe dos sur-pubescente, pe fața interidră glabre. Achene la vîrf mai ânguste, 10-13-striate. www.dacoromanica.ro 200 Rădăcină elongată, descendentă, perenală. Corolă galbină. Receptacul siibfimbrilifer. In stepe și în fînețele din pă- duri, locuri aprice. Comun: Atmadia și Cincarova. C. pulchra L.; Prenanthes hieracifolia Willd.; P. pulchra Dc.; P. viscosa Bmgt.; Intybellia pulchra Monn ; Chondrilla pulchra Lam.; Lapsana pulchra Vili.; Phaecosium lampsa- noides Cass. [Loc alb]. Tulpină la vîrf paniculată. Frunzele radicale runcinate, cele caulinare lanceolate, la basă trun- cate, dindărăpt dentate. Paniculă fastigiată, nudă. Involucru de tot glabru, folidlele calicelui extern (calicululuî) fdrte mici, ovate, alipite. Achene lineare, obsolet 10-striate, la vîrf puțin atenuate, glabre, cele marginale scabre. Planta are asemănare cu Prenanthes și Chondrilla. Q lunie-Iulie. Mai rară. In câmpii și finețe silvatice la Cincarova. Genul Hieracium Tournef. Ilicraciuni Tournef. (Ieraciu). Periclin cu folidle numerdse, imbricate pe doue sau mai multe rânduri; receptacul nud; achene cilindracee, munite de cdste, trunchiate la vîrf și lip- site de plisc, coronate de o egretă de peri netezi, dentațl sau plumoși, uni-subbiseriați. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Tulpina cu frunze radicale. 2. Tulpina la vîrf cu 1-5 capitul! de flori. 3. Tulpina numai cu 1 capitul. Frunzele radi- cale pe fața inferioră indesuit-tomentose. H, Pilosella L. 3.* Tulpine cu 2-5 capitul!. Frunzele radicale glabre, ori pe margini dispars-setos-ci- liate........................................II. Auricula L. 2,* Tulpina la vîrf cu numeroși capituli (10-100). 4. Tulpina nefrunzosă ori numai cu 1-3 frunze în partea inferioră. Tulpina și frunzele glabre ori setos-perose.........................II. praealtum Koch (Vili.). 4* Tulpină frunzosă. Tulpina și frunzele in- desuit stelat-perose și cu sete rigide his- pide. 5. Setcle tulpinei și ale frunzelor erecte ori alipite.......................................ÎL echioides Lamn. 5.* Setele tulpinei și ale frunzelor patente . . ÎL setigerum Tausch. 1.* Tulpine fără frunze radicale. www.dacoromanica.ro 201 6, Foliolele involucrului alipite.........II. foliosuui W. K. 6.* Foliolele involucrului la vîrf recurbate . . II. uinbellatnm L. II. Pilosella L. [Loc alb]. Tulpină nudă cu 1 capitul. Sto- lonii prostrați, sterili, rareori florigeri, acești din urmă la vîrf ascendenți și elongați în peduncul cu un capitul, ori furcat cu 2-3 capituli. Involucru scurt-cilindriform. Frunze verăi-glaucescente, obovat-lanceolate, setos-perdse, pe fața inferidră sur-tomentdse. Flori sulfuri!, cele marginale pe dedesubt cu o strie purpurie. Variază cu frunzele mai late obovate, și mai înguste lan- ceolate, pe fața inferidră sur-ori alb-tomentdse, rare ori pe ambele fețe tomentdse. Maiu-tdmna. In pășuni uscate. Cincarova. H. Aurieula L. [Loc alb]. Tulpină nudă, ori 1-foliolată, la vîrf cu 2-5 capituli, pedunculi corimboși, fructiferi as- cendenți. Stoloni prostrați, elongați, sterili, ori-fdrte rar-as- cendenți și floriferi, furcat cu 2-5 capituli. Flori tdte con- colore. Frunze glauce, lanceolate, glabre, dispars-setos-pă- rdse, cele exteridre obtuse, cele interidre acute. lunie- August. Fînețe și pășuni uscate. II. praealtuni Koch (Vili.). [Loc alb]. Tulpină simplă, striată, glabră ori setos-perdsă, și cu peri stelulați disparși, în par- tea inferidră cu una ori puține frunze. Corymb multicapi- tat, fastigiat, lax. PedunculH după înflorire striați și drepți, deîmpreună cu involucrul ovat-cilindriform, glabriusculi, ori mai laxi mai indesuit cu peri stelați, suri și încă cu peri simpli. Frunze glaiice, linear-lanceolate, ori lanceolate, cele infime obtuse, pe margini ori și pe ambele fețe setos-pă- rdse, setele rigide, mai lungi decât diametrul tulpinei, une- ori pe fața inferidră și cu peri stelați. Flori mici, galbine. In muntele Denistepe aprdpe de Babadagh; Consul; munții dintre Măcin și Greci. Variază: p. hirsutum Koch Synops (sub e). Cu sau fără stoloni. Tulpina în partea inferidră, apoi frunzele pe ambele fețe setulos-perose, apoi încă pe fața inferidră cu peri stelați. Observare.—H. praealtum Koch. diferă de H. Aurieula L., prin tul- pina mai înaltă și prin capitalii mult mai numeroși (20-100). www.dacoromanica.ro 202 H. echioides Lamn. [Loc alb]. Tulpină cu peri stelați și indesuiți sură, și încă cw sete rigide, erecte ori, alipite, mai lungi decât diametrul tulpinei, hispidă, multifoliată (10-20 frunze), frunzele pe tulpină în sus succesive decrescend, glauce, lanceolate, pe fața inferidră sțelulat-pubescente, și apoi pe ambele fețe cu sete rigide, elongate, erecte ori ali- pite, hispide. Corymb multicapitat, fastigiat, lax, alb-tomen- tos și peros. Stolonii lipsesc, ori sunt ascendenți-cauliformi și florigeri. Flori galbine. 2|. Iunie-August: munți și finețe din păduri. Fdrte comun: Sepelgin, munții dintre Greci și Măcin. II. setigerum Tausch. [Loc alb]. Diferă de II. echioides Lamn. prin setele tulpinei și a frunzelor, ce sunt patente (nu erecte ori alipite). In locurile nesipdse pe lângă Tulcea. II. foliosum W. K.; H. virosum Pali. [Loc alb]. Tulpină ri- gidă multifoliată, în partea inferidră hirtă, în cea superi- dră glabrescentă, paniculat-ramificată, ramuri subumbelate, multicapitate, puberule ori glabre. Frunzele caulinare cor- dat-ovate, ovat-oblonge ori lanceolate, acute, amplexicaule, dentate ori de tot întregi, discolore, pe fața inferioră glau- cescente, reticulate, cele radicale lipsesc. Folidlele involu- crului glabre, alipite. In păduri la Babadagh și între Tul- cea și Mahmudia. Observare.—H. foliosum L.; H. boreale Fries, și H. rigidum Hartm. au pedunculi! surii și frunzele concolore; iară H. umbellatum L. are foliolele involucrului recurbate. II. umbellatum L. [Loc alb]. Tulpină rigidă, multicapitată, hirsută ori glabră spre vîrf ramificată, ramurile ultime um- belate. Pedunculi surii. Frunze lanceolate ori lineare, den- tate ori de tot întregi, cele inferidre în un pețiol scurt con- trase, cele superiore subsessile, cele radicale lipsesc. Folio- lele involucrului la vîrf recurbate. 2|. lunie-tdmna. In fîne- țele din păduri și tuferișuri: Adam-Clyssi, Consul, între Isac- cea și Tulcea, etc. Variază: A. Plante glabre. a) polyanthemum Frohl. Ramuri multicapitate. b) r onocephalum [loc alb]. Ramuri 1-capitate. www.dacoromanica.ro 203 c) integrifolium [loc alb]. Frunze depărtat denticulate. d) coronifoliuut Bernh. Frunze angustilineare, aprdpe pe- natifid dentate. e) carpaticum Roch. Frunze lineare, fdrte lungi, dentate, undulate. f) leptocaulon Wallr. Tulpină debilă la basă procumbentă. B. Aspre, hirsute. g) linearifolium Frohl. Tulpina deîmpreună cu frunzele ângust lineare, hirsute, perii lungi. h) serotinum Host. Frunze lat-lanceolate, acut-dentate, de împreună cu tulpina hirsute. i) lanceolatum Vili. Frunze ovat-lanceolate, la mijloc den- ticulate, pe fața superidră glauce, cele infime pețiolate, cele- lalte sessile. Involucru aspru-glandulos. 2. Cyiiaroceplialee.—Flori tdte tubulose, regulate, ermafro- dite, rar sterile sau unisexuate prin abortare; stil articulat și umflat dedesubtul stigmatului. Genul Echinops L. Ecliinops L. [Loc alb]. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Foliolele involucrulul pe dos glandulos-perose. E. spluieroeephalus L. 1* Foliolele involucrulul pe dos glabre...E. rullieuicus M. B. E. spliaerocephalus L. (E. sferocefal.Vulg. [Loc alb]). Frunze pe fața superidră pubescente, puțin viscose, pe fața inferi- dră lanat-tomentdse și cenușii, laciniile oblong-obovate, si- nuate, spinos-dentate. Involucru la basă setos, setele mai lungi decât jumătatea involucrulul, foliâle exteridre glan- dulos-per6se. Radiile papului numai la basă concrescute, albe. Pedunculi tomentoși și deodată glanduloși-setoși. Iu. lie-August. In stepe și în fînețele din păduri. Pădurea Ba- badag, între Medgidia și Cernavoda. E. ruthenicus M. B. [Loc alb]. Frunze pe fața superidră glabre, ori dispars flocdse, pe fața inferioră deîmpreună cu tulpina ramificată alb tomentdse, tdte subsimple penati- fdfc laciniile neegal și profumjior dentate, dinții la vîrf spi- www.dacoromanica.ro 204 noși, interstițiile setos-ciliate. Folidlele involucrului de tot glabre, pe margini setos-ciliate, ciliile alipite, de 3-4 ori mat lungi decât setele dela basă. iț lulie-Sept. Fdrte comun cu deosebire în stepe. Pretutindeni. Observare. — Afară de frunzele mai puțin divise și de setele dela basa involucrului, ce sunt ceva mai scurte, nu diferă de E. Ritro L. la care sunt frunzele bipenatifide. Genul Onopordon Vaill. Onopordon Vaill. (Onopordon). Periclin cu folidle imbri- cate, spinose; receptacul alveolat; alveole cu margini mem- branose, dentate; stamine cu filamente libere; achene obo- vate-subtetragone, comprimate, sulcate rugose transversal, coronate de o egretă de peri pluriseriați și reuniți în inel la basă. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze arachnoideu-lanate................O. Acantliimn L. 1* Frunze glabriuscule, vertjii, glandulos-vis- cide (lipiciose)..........................O. tauricum Willd. 0. Acantliimn L. [Loc alb]. Frunze decurente, eliptic-ob- long, sinuate, arachnoideu-lanate. Folidlele involucrului de la basa ovată linear-subulate. cele inferidre fdrte patente- lulie-August. In stepe pretutindeni și în Deltă. 0. tauricum Willd. [Loc alb]. Frunze oblonge, decurente, sinuate, spindse. vercjii, glandulos-viscide. Folidlele involu- crului dela basa ovată, lanceolat-subulate, punginte, aracii noideu-viscdse, cele inferidre fdrte patente. In stepe, fdrte comun pretutindeni. Genul Carlina Tournef. C'arlina Tournef. (Carlină). Periclin cu folidle imbricate, cele exteridre foliacee, pectinate-spinose, cele exteridre sca- ridse-colorate, întregi, inerme, lung radiante; receptacul mu- nit de paiete curbate în tub la basă, frangiate la vîrf; achene cilindrice-oblonge, puțin comprimate, lipsite de cdste, coronate printr’o egretă de peri plumoși, uniseriați, reuniți la basă în fascicule de 3-4. www.dacoromanica.ro 205 CONSPECTUL SPECIILOR 1. Plantă acaulă..............................C. acanlhifolia AII. 1." Plantă cauliferă..........................C. vulgaris L. C. acanthifolia AII. [Loc alb]. Plantă acaulă. Frunze pe fața inferioră sur-)anate. Foliolele exteridre ale involucru- lui penatifide, angulat-dentate, cele intime întregi, dentate. Fibrele mai lungi ale paleelor filiforme, acute, sub vîrf pu- țin mai grdse. Radiul involucrului alb. lunie-August. Forte rară în muntele Eulenberg aprdpe de Cincarova. C. vulgaris L. [Loc alb]. Tulpină bi-multicapitată, sub-co- rymbdsă. Frunze oblong-lanceolate, sinuate, dentate. Frun- zele exteridre ale involucrului bipenatifid-spinose, cele in- teridre lanceolate, atenuat-mucronate, cele radiante linear- lanceolate, la basă puțin mai late, până la mijloc ciliate. Bractee mai scurte decât capitulu. Radiul involucruluipa- lid. lulie-August. Fdrte comună în regiunea silvatică. Genul Xeranthemum Tournef. Xcranthemum Tournef. (Xerantem). Periclin format din sol(JI imbricați, scarioși, și dintre care cei interiori sunt ade- sea radianți. Flori aprdpe egale; cele marginale în mic nu- mer și sterile, cu corolă neregulat bilabiată; cele centrale regulate, ermafrodite și fertile. Filamentele staminelor li- bere și glabre; antere munite la basa lor de două prolon- gimente filiforme ciliate. Achene elongate, comprimate de înainte în dărăt, acoperite de mici peri setiformi; hil basi- lar; disc epigin mare, nemarginat; egretă formată din ariste lanceolate, acuminate într’o setă rigidă denticulată, dispusă pe un singur rând. Receptacul munit de paiete tripartite. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Involucru hemisferic, foliolele sale mucronate. X. aiinuuni L. 1 .* Involucru cilindriform, foliolele sale mutice. X. cylindraceum Sm. X. annuum L.; X. radiatum Lam. (X. anual. Vulg. [Loc alb]). Involucru hemisferic, folidle scaridse, de tot glabre, mucronate, cele exteridre ovate, cele interidre lanceolate, de www.dacoromanica.ro 206 2 ori mai lungi decât discul. Radiul involucrului purpuriu. Q In stepe, fdrte comun pretutindeni. X. cylindraceum Smith.; X. inapertum Dc. non Willd. [Loc alb]. Involucru cylindriforni, foliolele exteridre ovate, mu- tice, pe disc tomentdse, pe marginile late glabrate, cele in- teridre lanceolate, D/z de ori mai lungi decât discul. Radiul involucrului purpuriu. Q lunie-Iulie. Pe malul Dunărei. Genul Bidens Tournef. Bitlens Tournef. (Bidente). Periclin cu folidle dispuse pe 2 rânduri, cele exteridre inegale, foliacee, cele interidre mai scurte, egale, scaridse; receptacul puțin convex, munit de paiete; flori de ordinar tdte ermafrodite, tubuldse, rar ace- lea dela circonferență sterile și ligulate, dispuse pe un sin- gur rend; achene oblonge-cuneifonne, comprimate, munite de o cdstă pe fie-care față și coronate de 1-5 ariste subu- late-spindse, barbelate, cu aculeole dirigeate în jos. B. tripartita L. [Loc alb]. Capitali discoidez. Folidlele in- volucruhu cele exteridre mai lungi decât capitulul. Frunze tripartite, laciniile lanceolate, serrate. Achene obovate, pe margini retrors-aculeolate, egal de lungi cu folidlele interne ale involucrului. La specimene mai mari este une-ori laci- nia intermedie a frunzelor trifidă, pentru care frunzele apar a fi 5-fide. Q lulie-tdmna. Locuri umede și pe malurile ape- lor. Fdrte comună pretutindeni. Genul Lappa Tournef. Lappa Tournef. (Lapă). Periclin cu folidle imbricate, li- neare-lanceolate, lung acuminate-uncinate la vîrf; recepta- cul acoperit de paiete setacee; achene oblonge, comprimate, munite de cdste, rugdse transversal, coronate printr’o egretă de peri denticulați-scabri, pluriseriați, cu totul liberi la basă. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Foliolele involucrului glabre ori glabriuscule. L. major Gaertn. 1 .* Foliolele involucrului arachnoideu-perose. 2. Foliolele involucrului araclinoideu-subvilose. Capituliî racemoși.............................L. minor Dc. 2. * Foliolele involucrului arachnoideu-lanate. Ca- pitul! sub-corymboși...........................L. tonieutosa Lam. www.dacoromanica.ro 207 L. major Gaertn.; L. offlcinalis AII.; Arctium majus Schkuhr.; A. Lappa Willd. (L. mare. Vulg. Brustur, Lipan). Involucru glabriuscul, foliolele t6te subulate și uncinate, cele interi- dre concolore. Capituli subcory mboși, mari. Flori purpurii. lulie-August. Fdrte comun pretutindeni. L. minor Dc. [Loc alb]. Involucru arachnoideu-subvilos, folidlele tdte subulate și uncinate, cele interidre subcolorate. Capituli racemoși. Flori purpurii. Locuri ruderale, mar- ginea drumurilor. Fdrte comun. L. tomcntosa Lam. [Loc alb]. Involucru arachnoideii-la- nat, folidlele interidre lanceolate, mucronulate, obtuse, colo- rate, subradiante. Capituli corymboși. Flori purpurii. virgate. Corolă deschis-purpurie. Plantă perenală. In st&ffe și pe dunele de pe malul mărei. Fdrte comună chiar și la Kara-Orman în Deltă. C. inaculosa Lam.; C. paniculata Jacq. FI. Austr. et plur auct. non L. [Loc alb]. Capitul! subrotumji-ovați. Apendi- culii involucrului notați cu o maculă negră, triangulară, pe ambele laturi puțin decurente, folidlele elevat-5-nervate, ne- acoperindu-se pe sine, fimbriate, fimbriile subcartilaginee, deflecte, cea terminală formând adeseori o spinulă. Papul ’/a cât achena. Flori palid-violacee. l pe dos ce- lulos-gibos.............................V. codata Dc. 1.* Fructe vilose........................... V. lasioeeplialn Betke. V. carinata Loisl.; Fedia carinata D. FI. [Loc alb]. Fruct oblong-subtetragon, pe fața din darapt profund-canaliculat, pe cea dinainte planiuscul și dilatat în o margine de am- bele părți proeminentă, pe mijloc și pe ambele fețe late- rale subtil-l-costat. Calice obsolet-l-dentat. 0 Aprilie-Maiu. Locuri cultivate, etc. Fdrte comun pretutindeni. V. costata Dc.; Fedia costata Stev. [Loc alb]. Fructul uia- tur 3-locular, subglobos, compresiuseul, .granulat, necoro- nat. Locului fertil pe dos turgid-celulos și convex, ceia-lalți 2 locul! sterili pe dos profund sulcați. Flori coadunate în corymbi subcapitați. Bractee oblonge, patule, pe margini glabre, de tot întregi ori și denticulate. Frunzele infime ob- ovat-oblonge, cele caulinare oblong-subcuneate, obtuso, de tot întregi. In pășunile din munții stîncoși, dintre Greci și Cerna. V. lasiocephala Betke. [Loc alb]. Fruct ovat, vilos, pe fața dinainte planiuscul, pe cea din dărapt tricostat și longitu- dinal sulcat. Calice membranaceu, hirsut, 6-dentat, dinții glabri, subulați, la vîrf unciuați, mai lungi decât calicele scurt. In munții graminșoî, între semănaturi, chiar în Deltă. Fdrte comun. Fam. [Loc alb]. KUBIACEE. Flori ermafrodite, rar unisexuate prin abortare, regulate. Calice cu 4-6 sepale dentiforme, fdrte scurte sau aprdpe nule. Corolă gamopetală, caducă, rotată, infundibuliformă sau campanulată, cu 4-5 divisiuni în preflorescență valvară. www.dacoromanica.ro *249 Stamine 4-5, inserate pe tubul corolei și alterne cu lobii sei; antere biloculare, introrse. Stile 2, libere sau mai de ordi- nar connate. Ovariu infer, coronat de un disc epigin încun- jurând basa stilului, cu 2 sati cu un singur cârpei prin abortare, cu 2 sau o singură lojă uniovulată. Fruct uscat, rar cărnos, didim, cu 2 cârpele indehiscente dcspărțîndu-se la maturitate, mai rar fructul este redus la un singur câr- pei. Semințe convexe în afară, mai mult sau mai puțin con- cave înăuntru; albumen gros, cornos. Erburi anuale sau perene, cu frunze întregi, verticilate, de ordinar lipsite de stipuli sau câte-odată munite de stipuli simulând frunze; flori de ordinar dispuse în glonierule saii în raceme axi- lare sati terminale. CONSPECTUL GENURILOR. 1. Corola iiifundibuliforma ori campanulata. 2. Limbul corolei patent. Fructe globose............isperula L. 2* Limbul corolei incurbat. Fructe oblonge.........Cruciuiidla L. 1.’ Corola rotată, plana. 3. Fruct uscat .......................................Galbuu L. 3.* Fruct cărnos......................................Rubia L. Genul Crucianella L. (Tneiaiiella L. (Crucianclă). Flori ermafrodite, încunjurate la basă de 2-3 bractee în formă de involucru sau mai bine de calice. Calice cu limb nul. Corolă infundibuliformă, cu tub elongat, cu limb divisat în 4-5 lobi conivenți și de or- dinar prelungiți în verf ascuțit setaceu, inflex. Fruct uscat, format din doue cârpele oblonge.—Flori în spice dense, sau în capituli. C. angustifolia L. [Loc alb]. Frunze câte 6, linear-lanceo- late. Spice elongate, 4-serial-inibricate, 4-angulare. Bracteele exteridre la basă concrescute, acute, carinate, cu angulii aripat decurente, pe margini glabre. Flori galbine. Q lu- nie-lulie. In munții aprici: Tcke, Cincarova, etc. Genul Rubia Tournef. Bubia Tournef. (Rubic). Calice cu limb aprdpe nul; co- rolă plană-rotată, cu limb 4-5-fid, întins; fruct cărnos, bac- www.dacoromanica.ro 250 ciform, format din 1, sau mai rar 2 cârpele reunite, nedes- părțîndu-se la maturitate. 11. tiuctornin L. [Loc alb]. Tulpine anuale. Frunze câte 4 ori câte 6 subpețiolate, lanceolate, (uscate) reticulat-venate, pe margini retrors aculeat-scabre. Pedunculi axilari, tricho- tomi. Laciniile corolei acuminatapendiculate. Flori gălbinii. 2|. Garduri, viî: Adzilar, Kara-Nassib. Genul Asperula L. Asperula L. (Asperula). Calice cu 4 divisiuni fdrte scurte, aprdpe nule la maturitatea fructului; corola infundibuliformă sau campanulată, cu tub elongat, cu limb 4-fid, rar 3-5-fid, întins, fruct uscat, format din 2 cârpele aderente. CONSPECTUL SPECIILOR 1 Frunze câte 4 verticilate. 2 . Fructe granulat-scabriuscule...................A. cj nanchica L. 2 .* Fructe granulat-hispide.......................A. gnvveolens M. B. 1.* Frunze câte 6-8 verticilate. 3. Frunze câte 8. 4. Tulpină glabră, on numai la basa pubescentă. A. galioides M. B. 4* Tulpina la basă hispidă............................A. tyraica Bess. 3.* Frunzele caulinare câte 6, numai cele infime câte 8, tdte lineare.................................A. liuiniriisa Bess. 3.** Frunzele caulinare superidre câte 8, cele in- feridre câte 6, tdte lanceolate......................A. odorata L. [Loc alb].....................A. setnlosa Boiss. A. cyiiiincliica L. [Loc alb]. Frunze caulinare câte 4 verti- cilate, glabre, lineare, pe margini scabriuscule, cele superi- dre neegale. Rădăcina fusiformă, multicaulă. Tulpine difuse, ascendente, fdrte ramificate. Flori corimbdse. Bractee lan- ceolate, mucronate. Corolă scabră, tubul egal de lung cu lim- bul. Fructe granulat-scabriuscule. Flori pe partea internă albe, pe cea externă roșietice. 2|. lunie-Iulie. Coline uscate. Fdrte comun pretutindeni. A. grtiveolens M. B.; A. rumclica Boiss. [Loc alb]. Frunze caulinare câte 4, lineare, glabre, la basă, pe margini și pe carină scabre, cam neegale. Tulpine erecte-ori ascendente, ramificate. Flori la vîrful ramurilor mai adese-ori câte 3. www.dacoromanica.ro 251 Corolă 4-fidă, tubul rugos egal de lung cu limbul. Fructe granulat-hispide. întrega plantă fdrte puturos mirositdre. Puțin diversă de A. cynanchica L. 4 Stepe, munți aprici. Fdrte comun între Cernavoda și Constanța, etc. A. galioides M. B.; Galium glaucum L.; G. campanula- tum Vili.; G. montanum Poli. [Loc alb]. Frunze rigide, li- neare, mucronate, cu marginile involute și scabre, cele cau- linare câte 8. Tulpine erecte ori ascendente, rotunde, obso- let-angulare, glabre ori la basă pubescente, spre vîrf pa- niculat-corymbdse. Limbul corolei mai lung decât tubul scurt. Fructe netede. Flori albe. iț lunie-Iulie. In stepe și munți. Fdrte comun pretutindeni. A. tyraica Bess. [Loc alb]. Tuljnnă erectă la basă hispidă. Frunzele inferidre subhispide. Cele-lalte caractere ca la A. galioides M. B. In stepe, munți pietroși, fdrte comun pre- tutindeni. A. liumifusa Bess. [Loc alb]. Tulpină fdrte ramificată și prostrată. Frunze lineare, mucronate, reflecte, vilos-hispide, mai adeseori câte 6, cele mai infime câte 8. Pedicele (15) subterne, uniflore. Corolă subcampanulată. Fruct glabru. In stepe. Fdrte comun pretutindeni. A. odorata L. [Loc alb]. Frunze lanceolate, glabre, pe mar- gini și pe carină scabre, cele interiore câte 6, cele superi- ore câte 8. Corymbi pedunculați. Fructe hispide, sete unei- nate. Flori albe. In păduri umbrdse, fdrte comun. A. setulosa Boiss. [Loc alb]. Colinele nesipdse din Deltă în pădurea Kara-Orman. Genul Galiurri L. Galium L. (Galiu). Calice cu 4 divisiuni fdrte scurte sau aprdpe nule la maturitatea fructului; corolă plană-rotată, cu limb 4-fid, întins; fruct uscat, format din 2 cârpele ade- rente, despărțindu-se la maturitate. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Fruct globos. Flori în panicule terminale ori axilare. 2. Pedunculii deflorați arcuat-recurbați. Frun- zele încă deflecte. Flori poligame, cea ter- www.dacoromanica.ro 552 minala ale rainificațiuuilor ermafrodită, fer- tila, cele laterale masculine, sterile. 3. Pedunculii laterali ramificați, bracteați . . . G. Cruciata Scop. 3. * Pedunculii laterali simpli ori bifitji nebrac- teațî. Tulpina retrors-aculeolata, ori vilosa. G. peilenioiitaiiuiii AII. 2. * Pedunculii și cei deflorați drepți. 4. Tulpina 4-angulara pe anguli retrors-aculeo- lat-scabră. 5. Frunze câte 6-10 verticilate, mucronate, l-ner- vate. 6. Tulpina pe la noduri hirsuta. Fructe mari . G Aparhic L. 6.* Tulpina pe la noduri de-comun glabră. Fructe de juma ate inai mici................................G Vaillantii Dc. 5.* Frunze câte 4, obtuse, mutice, 1-nervate . . G. palustre L. 4. Tulpina peste tot glabra, ori și numai hirta, însă nu aculeolat-scabra. 7. Frunze 3-nervate, câte 4 verticilate . . . . G. rubioides L< 7. Frunze 1-nervate, câte 6-10 verticilate. 8. Tulpina rotunda. 9. Frunze lineare. Flori galbine..................G. lerinii L. 9* Frunze oblong lanceolate Flori albe . . . . G. sjhaticuiii L. 8 Tulpina mai de Ia basa începând 4-angulara. Flori albe...........................................G. Schiiltesii Vest. var. pubescens Uechtr. et Sint. 8/* Tulpina tocmai dela basa 4-angulara. 10. Lacinile corolei cuspidate. Flori opace . . . G. Mollugo L. 10.* Laciniile corolei cuspidate. Flori lucitore. 11. Flori albe....................................G. crcvtniii Huds. 11. * Flori galbine-albinețe ■....................G. oclirolciicuni Kit, 1.* Fruct oblong, hispid. Flori în axila frunzelor câte 2-4, subsessile. Planta anuala . . . . G. irrtidllatiiin Danth. G. Cruciat:! Scop.; G. cruciatum Sm.; Valantia Cruciata L.; F. chcrsonensis Willd ; V. ciliata Opitz. (G. cruciat. Vulg. [Loc alb].) Frunze caulinare câte 4, eliptic-oblonge, ori ovate, 3-nervate. Pedunculi laterali râmi ficați, bracteațl, hispitji ori glabri, fructiferi dcflccțl. Fructe netede. Tulpina hirsuta. Flori galbine. In fînețele din păduri, tuferișurl și stepe. Fdrte comun pretutindeni. V ariază: p. lacvipes [loc alb]; Val intia Cruciata Willd. Pedunculi și pedieeh glabri. (i. pedemontaiiiiiiii AII.; Valantia pedemontana Bell. [Loc alb]. Frunze caulinare câte 4, eliptic-oblonge, 3-nervate. Pe- www.dacoromanica.ro 252 dunculi laterali simpli ori bifi^i, nebracleați, viloșî, fruc- tiferi deflecți. Fructe netede, glabre. Tulpină retrors-ghim- pdsă, altcum glabră ori vilosă. Florî gălbiniî. Q Maiu-Iunie. In stepe, munți. Forte comun. Observare. După Dr. A. Kerner, care face distincțiune între G.pi. demontanum AII și între G. retrorsum Dc, tote plantele ce i s’au pre- sentat din Sudtirol, Italia, Austria inferioră, Ungaria și Transilvania sub numirea de G. pedemontanum AII , aparțin la G, retrorsum Dc. La G, retrorsum Dc. c tulpina pe anguli cu ghimpi glocliidiați, și altcum ori glabră, ori mai mult mai puțin perosa, Cjmele numai de jumătate atât de lungi cât frunzele și numai 1-3-florî. Flori forte mici (0 5ⁿl ₘ) și palid galbine-ver^ii. La G. pedemontanum AII. e tulpina fără ghimpi pe anguli, însă altcum indesuit vilosă, perii moi și patenți. Frunzele proporțional mai scurte și mai late ca la G. retrorsum Dc. Cyniele pu- țin mai scurte decât frunzele și de-comun 4-5-flori, rareori 3-flori, Flori mai mari (2¹¹¹ ₗₙ în diametru), de marimea și colorea celor dela G. Cru- ciata Scop.—Se distinge de G. vernum Scop, prin rădăcină anuală și prin pedicelele lungi vilose. G. Aparine L. [Loc alb]. Frunze caulinare câte 6-8, linear- lanceolate, mucronate, 1-nervate, pe margini și pe carină (nervura mediană pe fața inferioră) retrors-aculeat-scabre. Tulpine flaccide 4-angiilare, retrors-aculeat-scabre. Pedun- culi axilari, la urmă subpaniculați. Pedicele fructifere drepte.* Fructe hispide ori uneori netede. Corola mai augustă de- cât fructul evolut. Flori albe, uneori vergii. Tulpina pe la noduri hirsută ori și glabră. Q iunie-tbmna. Forte comun pretutindeni. . Variază: Tulpina, pe lângă scabriția angulilor, încă totă hirsută, apoi mai rar: fructe mai puțin setbse. Mal încolo: Tulpina debilă și prostrată, frunze mai late, obovat-lanceolate (GL tenerum Schi.) 7. spurium [loc albj; G. spurium L.; G. hispidum Roth.; G. agreste, p. lejospermum Wallr. Fructe netede, altcum ase-’ menea celor de la G. Vaillantii Dc. G. Vaillantii Dc.; G. Aparine L. p. Vailantii Koch Synops, [Loc alb]. Frunze câte 6-8, linear-lanceolate, mucronate, 1- nervate, pe margini și pe carină retrors-aculeat-scabre. Tul-' pine flaccide, ^-angulare, retrors aculeolat-scabre. Pedun- cuh axilari, la urină subpaniculați. Pedicele fructifere drepte. www.dacoromanica.ro 254 Fructe de jumătate mai miei ca la G. Âparine L.; și cu mai puține sete uneinate. Tulpină pe la noduri glabră. Flori albe. lenisala, Peninsula Kaleh, Koca-Kueiuk. G. palustre L. [Loc alb]. Frunze câte 4, linear-oblonge, spre vîrf mai late, obtuse, mutice, 1-nervate, pe margini retrors scabre. Tulpine flaccide, difuse, 4-angulare, retrors-scabre. Paniculă difusă. Pedicele fructifere drepte, orisontal patente. Fructe netede. Flori albe. In locurile umede cu deosebire din regiunea Danubială, pretutindeni. G. rubioidcs L. [Loc alb]. Frunze caulinare câte 4, ovate ori oblong-lanceolate, 3-nervate, mutice, pe margini scabie, de tot plane, cele florale încă ovat, ori ovat-oblonge. Tul- pină difusă, ascendentă, glabră, la vîrf paniculată, panicula dilatată (lată, scurtă), aprdpe corimbiformă. Pedicele fructi- fere erect-patente. Fructe glabre ori subpuberule. Flori albe, ori albe-gălbinii. 2|. Maiu-Iunie. In fînețele din păduri. Fdrte comun pretutindeni. Variază: Fructe setulos-scabre (G. Pseudorubioides Schur). Observare. — G. boreale L. diferă prin frunzele caulinare mai mici și mai ânguste, cele florale ângust-lanceolate. Frunze hispide, ori cu sete scurte, erecte la vîrf uneinate, ori și fructele de tot glabre (Q- hyssopifolium Hoffin.) G. veruni L. [Loc alb]. Frunze lineare, mucronate, pe fața inferidră subvelutin-puberule, cele caulinare câte 8-12. Tul- pină erectă ori ascendentă, rigidă, rotundă, 4-costată, pu- bescent-scabră. Ramurile paniculei patente, densiflore. Pe- dicele fructifere suborisontal-patente. Laciniile corolei obtu- siuscule, fdrte scurt apiculate. Fructe netede. Flori aurii. 4 lunie-tdmna. Fdrte comun pretutindeni. Variază: p. prostratum Uechtr. et Sint. în fînețele din păduri la Cincarova. G. sylvaticuin L. [Loc alb]. Frunze oblong-lanceolate, ob- tuse, mucronate, pe margini și pe carină scabre, cele cau- linare câte 8. Tulpină erectă, rotundă, obtus-4-costată, gla- bră ori hirtă. Paniculă amplă, pedicele capilare, înainte de înflorire nutante, fructifere erect-patente. Laciniile corolei scurt-apieulate. Fructe glabre, sub-rugdse. Flori albe. In pă- durea Babadagh. www.dacoromanica.ro 255 G. Schultesîi Vest. [Loc alb]. Frunze caulinare câte 8, de- flecte, oblong-lanceolate, lanceolate ori obvers-lanceolate, la mijloc ori în partea a treia spre vîrf mai lite, pe fața in- feridră palid-glauce. Tulpină erectă, mai dela basă înce- pend 4-angulară, glabră. Paniculă amplă, ramuri opuse, di- varicate, pedicele relativ lungi, debile, adese-ori 3-flore, îna- inte de înflorire nu nutante, fructifere erect-patente. Laci- niile corolei oblong-lanceolate, acuminate. Fructe albăstriu- pruindse, încoronate cu un disc, ce ocupă numai mijlocul ovariului. Variază: p. pubescens Ueclitr. et Sint. [Loc alb]. Pe malurile înalte ale Dunărei la Rassova. G. Mollugo L. [Loc alb]. Frunze lanceolate ori oblong-lan- ceolate, mucronate, pe fața inferidră opace, cele caulinare circa câte 8. Tulpine procumbente ori erecte, 4-angulare, glabre ori hirte. Ramurile paniculei expanse multiflore, cele inferidre orisontal-patente. Pedicele fructifere divaricate. La- ciniile corolei cuspidate. Fructe glabre ori subrugdse. Flori albe. Variază: p. pubescens [loc alb]. Tulpina și ramurile cu perl moi, scurți și crispuli. [Loc alb]. In păduri și tuferișuri. Fdrte comun pretutindeni. G. erectuin Huds.; G. lucidum AII. [Loc alb]. Frunze ob- long-lineare, erecte, mucronate, rigide, lucide, serrulat-revo- lute, pe fața inferidră cu o nervură validă. Tulpine erecte, 4-angulare, rigide deîmpreună cu frunzele glabre. Ramurile inferidre ale paniculei oblonge orisontal-patente. Pedicele fructifere divaricate. Laciniile corolei cuspidate. Fructe gla- bre ori subrugdse. Flori albe. In fînețe uscate la Cernavoda. G. ocliroleucuni Kit. nonWolff.; G. asparagifolium A. Kern, non. Boiss. [Loc alb]. Tulpine erecte, 4-angulare, fdrte ne- tede, dela basă ramificate, ramuri patente. Frunze linear- subulato, plane, pe margini scabre, mucronate, cele cauli- nare câte 8-10. Pedicele mai adese-ori 3-flore, fructifere diva- ricate. Laciniile corolei terminate cu o mucronă capilacee, care e aprăpe de lățimea laciniei. Fructe glabre. Flori fdrte numerdse, agregate, fdrte mici, albe-gălbinii. In mun- www.dacoromanica.ro 25d ți! stîncoșî și calcar!. Forte comun pretutindeni: Demirkioi Ilîrșova, Sepelgin, Consul, etc. G. verticillatiini Danth. [Loc alb]. Tulpină simplă or! dela basă ramificată, ramuri subsimple, elongate, hispidule. Frunze oblong-lineare, hispide, câte 4, cele supreme opuse, deflecte. Flori în axila frunzelor 2-4 (și ast-fel verticilate), subsessile. Fructe oblonge, hispide, erecte. Plantă anuală. [Loc alb]. Pe stîncile calcare dela cetatea lenissala. Fam. [Loc alb]. CAPRIFOLIACEE. Flori ermafrodite, regulate sau neregulate. Calice cu 4-5 divisiuni, adesea forte scurte, caduce sau persistente. Co- rola gamopetală, 5-5-fidă, rotată, campanulată sau tubulosă- labiată, caduca. Stamine 5, rar 4, inserate pe tubul corolei și alterne cu divisiunile sale; antere biloculare, introrse. Stile 2-5, libeie sau reunite; stigmate 2-5, distincte sau re- unite într’un stigmat capitat. Ovariu infer, format din 2-5 cârpele cu 2-5 loge uni-multiovulate. Fruct bacciform sau drupaceu, 2-5 locular sau 1-locular prin abortare, cu loge 1-polisperme. Semințe cu testa de ordinar dur; albumen cărnos. Arborași cu ramuri erecte sau acățătore-sarmen- tose, mai rar erburî perene; frunze opuse, pețiolate, sau sessile, întregi, dentate sau mai mult ori mai puțin divi- sate, munite sau lipsite de stipuli; flori dispuse în corimbe, în capitul sau în verticile false, axilare sau terminale, mai rar geminate. CONSPECTUL GENURILOR. 1. Stamine 8 ori 10................................. Adoxa L. L* Stamine 5. 2. Fi'unze simple. Bobițe monosperme . . .... Viburmnn L. 2. * Frunze penate. Bobițe polysperme................Sanibiiciis L. Genul Adoxa L. Adoxa L. (Adoxă). Flori regulate; calice subcărnos, acre- scent, 2-3dcntat; corola rotata, 4-5-lobată cu lobi întinși; stamine 4-5, cu filamente profund bifide, fie-care divisiune www.dacoromanica.ro 257 purtând o lojă de anteră; stile 4-5, libere; fruct bacciforni, coronat de calicele acrescent, cu 4-5 loge monosperme. A. Moschatellina L. [Loc alb]. Rizom squamat. Frunze ra- dicale lung pețiolate, ternat-penate, folidle pețiolate, 3-par- tite și incis-lobate. Plantă mică, la vîrf mai adeseori cu 5 floricele verdi mai sessile, coadunate în un capitul, aț Mar- tie-Aprilie. In pădurile umbrdse de pe munții dela Greci. Genul Vilburnum L. Viburnum L. (Viburn). Flori tote regulate, sau acele de la circonferență neregulate; calice cu 5 dinți scurți; corolă rotata sau campanulată rotată, cu 5 divisiuni; stamine 5, nedivisate; stil nul; stigmate 3, sessile; fruct bacciforni, cu o lojă monospermă. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze ovate, pe fața inferiora tomentose.....V. Lnntana L. 1.* Frunze 3-5-lobate, pe ambele fețe vergii......V. Opulus L. V. Lnntana L. [Loc alb]. Frunze ovate, denticulat-serrate, la basă subcordate, pe fața inferidră rugos-venate, deîmpre- ună cu rămurelele prin peri stelați furfuraceu-tomentose, pe fața superidră puberulă cu peri stelați disparsi. Cymele florilor terminale, pedunculate. Flori albe. ț> Fdrte comun pretutindeni. V. Opnlns L. [Loc alb]. Frunze 3-3-lobate, lobii acuminați, dentați, pețiolii glanduloși, glabri. Cymele florilor terminale, florile exteridre radiante, neutre, albe. ț> In regiunea Deltei Dunărei, fdrte comun. • Genul Sambucus Tournef. Saiubucns Tournef. (Sambuc). Flori regulate; calice cu 5 dinți scurți; corolă rotată, cu 5 divisiuni întinse, pe urmă reflexe; stamine 5, nedivisate; stil nul; stigmate 3-5, sessile; fruct bacciforni, cu 3-5 loge 3-5 sperme, rar o singură loja. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Cyme cu 5 ramuri primare. Stipulii lipsesc ori sunt numai veruciformi................................S. iiiffrn L. 1 .* Cjme cu 3 ramuri primare. Stipuli foiiacei . . . . S. Ebulus L. Brândză. Flora Dobrogei. 17 , www.dacoromanica.ro 258 S. nigra L. [Loc alb]. Tulpină fruticâsă, arbusculă. Sti- puli veruciformi ori lipsesc. Cymele florilor cu 5 ramuri primare. Flori albe. Bobițe negre. 5 Fdrte comun. S. Ebulus L. [Loc alb]. Tulpină erbacee, veruculdsă. Sti- puli foliacei, ovați, serrațl. Cymele cu 3 ramuri primare. Flori albe, pe partea externă roșietice. Bobițe negre. b Fdrte comun pretutindeni. Fam. [Loc alb]. LORANTHÂCEE. Flori unisexuate, regulate; cele mascule apetale, consti- tuite dintr’un periant tubulos, 2-3-4-fid, în preflorescență valvară și din 4 antere sessile, adnate cu divisiunile peri- antului, introrse, și deschiZându-se prin mai mulți pori; flo- rile femele constituite dintr’un periant cu 8 divisiuni dis- puse pe 2 rânduri, cele 4 exteridre calicinale mal scurte, cele 4 interidre squamiforme, cărndse alterne cu cele d’în- teiu, în preflorescență imbricată. Ovariu infer, unilocular, cuprinzând 3 ovule, dintre care unul fertil, redus la nucel, ortotrop și erect în fundul logei, iar două remân tot-dea- una în stare rudimentară; stigmat sessil. Fruct bacciform, monosperm, cu mesocarp mucilaginos-viscos. Semînță lip- sită de învălișe proprii; albumen cărnos, verde, embrion unic, câte-odată multiplu, cu cotyleddne adesea lipite.—Arbo- rași tot-deauna verZI, părăsiți pe arborii și arbuștii dicotyle- donați, cuprinzând un suc viscos; cu tulpina di-tri-polycho- tomă, cu ramuri nodordse, articulate; frunze opuse, grdse simple, câte odată squamiforme, sessile, lipsite de stipuli; flori sessile, reunite în cime. CONSPECTUL GENURILOR 1. Corolă 4-petalâ, ori 4-partită. Stilul lipsesce .... Yiscuni L. 1* Corolă 5-6-petală. Stil filiform...................................Loranthus L. Genul Viscum Tournef. Vlseuui Tournef. (Vâsc). Flori monoice și dioice. Fldrea masculă: calice cu limb 4-fid; Corolă nulă, stamine 4, cu antere sessile, lipite cu divisiunile calicelui, dehiscente prin mai mulți pori. Fldrea femelă: calice lipit cu ovariul, cu www.dacoromanica.ro 250 limb fdrte scurt, obscur quadridentat; corolă cu 4 petale squamiforme, cărndse, lățite la basă. Fruct sessil, bacciform, cu o singură sămînță; sarcocarp alb, mucilaginos; endo- carp verde, aplicat pe sămînță. Albumen și embrion colo- rat în verde. V. album L. [Loc alb]. Tulpină dichotomă, fdrte ramificată, ramuri rotunde. Frunze opuse, lanceolate, obtnse, fără ner- vure. Flori galbine-vertjii terminale, sessile, subcinci, glome- rate. Bobițe albe. Plantă parasitică. In păduri fdrte comun. Variază: p. polycoccon [loc alb]. Capituli multiflori. Genul Loranthus L. Loranthus L. (Lorant). Flori ermafrodite, mai rar dioice. Calice cu limb fdrte scurt trunchiat sau denticulat. Petale 4-8, libere sau lipite la basă, în preflorescență valvară. Sta- mine opuse petalelor cu filamentele adnate cu petalele; an- tere biloculare. Stil filiform; stigmat simplu. Baccă ovată sau turbinată uniloculară, monospermă. L. europaeus Jacq. [Loc alb]. Plantă glabră, fdrte ramifi- cată, ramuri rotunde. Frunze opuse, pețiolate, oval-oblonge, la basă sub-angustate, puțin vîndse. Spice terminale, laxe, simple. Flori prin abortare devenite dioice, 6-petale, de co- ldre galbină-verde. Bobițe galbine. Plantă parasitică. b Pă- răsit pe stejari în pădurile mai cu sdmă din Delta Dunărei. Fam. [Loc alb]. CORNACEE. Flori ermafrodite, regulate. Calice cu 4 divisiuni scurte sau dentiforme. Corolă cu 4 petale libere, caduce în preflo- rescență valvară. Stamine 4, alterne cu petalele, inserate pe marginele discului; antero biloculare, introrse. Stil simplu, încunjurat la basa sa de un disc epigin gros; stigmat ca- pitat. Ovariu infer cu 2-3 loge, 1-ovulate. Fruct drupaceu, cu un singur sîmbure, cu 2 rar 3 loge l-sperme. Semințe cu testa subțire, albumen cărnos. — Arborași mai mult sau mai puțin înalț!, cu ramuri erecte; frunze opuse sau alterne, pețiolate, întregi, lipsite de stipuli; flori în cime mai mult www.dacoromanica.ro 260 sau mă! puțin ramificate sau în umbele axilare sau termi- nale, nude sau încunjurate de un involucru de bractee. Genul Cornus Tournef. Cornus Tournef. (Corn). (Caracterele familiei). CONSPECTUL SPECIILOR 1. Flori galbine, involucrate..............................C. mas L, 1 .* Flori albe, fără involucru...........................C. sanguiiiea L. C. mas L. [Loc alb]. Ramuri glabre, cele tinere alipit-pe- rdse. Frunze ovate, acuminate. Umbelele florilor desvoltate înaintea frunzelor subegal de lungi cu involucrul. Flori galbine. Drupă eliptică, b Fdrte comun pretutindeni. C. sanguinea L. [Loc alb]. Ramuri drepte. Frunze ovate, concolore. Cymele florilor plane, fără involucru. Perii ră- murelelor și a pedunculilor alipiți. Flori albe, ori albe ver- gii- Drupă globdsă, negră, alb-punctată. b Fdrte comun pre- tutindeni. Fam. [Loc alb]. ARALIACEE. Flori ermafrodite, regulate. Calice cu 5 divisiuni scurte saîi dentiforme, persistente. Corolă cu 5 petale, libere, ca- duce, în preflorescență valvară. Stamine 5, alterne cu peta- lele, cu filamente scurte inserate fie-care într’o știrbătură a a discului epigin, cărnos; antere biloculare, introrse. Stil simplu, încunjurat la basă de un disc epigin, divisat la vîrf în 5 lobi stigmatiferi. Ovariu infer, cu 5 loge 1-ovulate. Fruct bacciform cu 5 loge, rar mai puține, l-sperme. Se- mințe mai mult sau mai puțin anguldse; albumen cărnos, adesea ruminat. Arborași adesea sarmentoși, acățători; frunze alterne, pețiolate, simple, întregi sau lobate; stipuli nuli saîî fdrte mici; flori în umbele terminale. Genul Hedera Tournef. Hedera Tournef. (Ederă). (Caracterele familiei). II. Ikdix L. [Loc alb]. Tulpină cu fibrile radiciforme scan- dentă. Frunze pețiolate, coriacee, glabre, lucitdre angulat www.dacoromanica.ro 261 3-5-lobate, cele supreme deîmpreună cu cele ale ramurilor florifere întregi, ovate, acuminate. Umbele simple, pube- scente. Flori vercji. Bobițe negre, pruindse, devin la matu- ritate numai în primăvera anului următor, h In tdte pădu- rile și chiar în Deltă forte comun. Fam. [Loc alb]. AMBROSIACEE. Flori unisexuate; cele mascule destul de numerose, ses- sile pe un receptacul comun și încunjurate de un involu- cru comun (periclin), formând o calathidă. Calathidă ma- sculă multifloră, cu folidlele periclinului libere sau connate la basă, dispuse pe un singur rend; calice nul; corolă ga- mopetală, tubuldsă, regulată, cu 5 dinți. Stamine 5, cu fila- mente libere sau reunite la basă, cu antere tot-deauna li- bere, biloculare, introrse, neapendiculate. Calathidă femelă cu involucru gamofil, capsuliform, spinos; calice gamosepal membranos, de ordinar prelungit într’un tub care îmbrăți- țișecjă basa stilului; corolă nula. Ovariu super, unilocular, uniovulat; stil filiform, divisat la vîrf în două ramuri stig- matifere. Fruct achenă unilocular, monosperm, indehiscent, lipsit de egretă și închis în periclinul indurat. Sămînță lip- sită de albumen.—Erburi monoice, cu frunze alterne, lipsite de stipuli. Genul Xanthium Tournef. Xanthiuin Tournef. (Xantiîî). Calathide mascule formate dintr’un periclin cu folidle libere și dintr’un receptacul mu- nit de paiete; flori femele geminate, închise într’un involu- cru capsuliform, acoperit de spini încârligați, terminat la vîrf prin 2 pliscuri canaliculate pentru trecerea stilelor, de- venind sublignos și bilocular la maturitate; achenă compri- mată, solitară în fie-care lojă. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze pe ambele fețe ver^i,fără spini.....X. strumarium L. 1.* Frunze pe fața inferioră albe-sure, la basă cu spini trifurcați..................................X. spinosum L www.dacoromanica.ro 262 X. struniavium L. [Loc alb]. Plantă nearniată. Fructe pu- bescente, rostri drepți, subconivenți, spini drepți, la vîrf un- einațî. Frunze profund 3-lobate, pe ambele fețe verclî. Flori încă vertji. © lulie-tdmna. Locuri ruderale, pe lângă sate. Fdrte comun pretutindeni. X. spinosum L. [Loc alb]. Frunze întregi, orî 3-lobate, lo- bul intermediu elongat, acuminat, la basă spinăse; spini trifurcați, pe fața inferidră albe-sure. Flori ver^i. © lulie- August. In stepe. Fdrte comun pretutindeni. Fam. [Loc alb]. CAMPANIILACEE. Flori ermafrodite regulate. Calice cu 5 divisiuni persis- tente. Corolă marcescentă, gamopetală, tubuldsă, infundibu- liformă, campanulată sau rotată, cu 5 divisiuni mai mult sau mai puțin profunde. Stamine 5, libere, inserate pe re- ceptacul, cu antere introrse, libere, rar lipite. Stil simplu, fi- liform, cu 2-3 rar 5 stigmate. Ovariu infer cu 2-3 rar 5 loge multiovulate. Fruct capsular coronat de divisiunile calicinale și de corola persistentă, cu 2-3 rar 5 loge polisperme, deschi- (Jendu-se prin valve sau prin pori. Semințe fdrte mici; albu- men cărnos. — Erburi anuale, bisanuale sau perene, cu suc adesea lactescent; frunze alterne, simple, lipsite de stipuli; flori solitare sau dispuse în racem, în cimă, în paniculă sau în capitul. CONSPECTUL GENURILOR. 1. Corolă 5-partită, lacinii lineare, dintru înteiu coalite, la urmă dela basă până la vîrf disolute......Phj teuiua L. 1.* Corolă campanulată, divisă în 5 segmente mai lungi ori mai scurte...............................Campanula L. Genul Phyteuma L. Phytcuma L. (Fiteumă). Calice cu 5 divisiuni; corolă di- visată aprdpe până la basă în 5 lobi lineari, mai întăi co- herenți, pe urmă despărtendu-se dela basă către vîrf și în tiiujendu-se în rdtă; stamine 5, libere, cu filamente dilatate la basă; stigmat cu 2-3 lobi învârtiți în afară; capsulă sub- globuldsă, cu 2-3 loge deschitjendu-se fie-care printr’un por www.dacoromanica.ro 263 dorsal. — Flori sessile, reunite în capitul sau în spic com- pact, munit de bractee la basă. Pli. sp. [Loc alb]. In stepele aride și petrdse dela Gavgagia. Genul Campanula Tournef. Canipaiiula Tournef. (Campanulă). Calice cu 5 divisiuni; corolă campanulată cu 5 divisiuni mai mult sau mal puțin profunde; stamine 5, libere, cu filamente la basă; capsulă turbinată cu 3 rar cu 5 loge deschi^endu-se fie-care printr’un por dorsal. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Sinul calicelui între lacinii fără apendiculi. 2. Flori pedunculate. 3. Fructe nutante la basa dehiscente. 4. Laciniile calicelui subulate, ori linear-setacee. Tulpină paniculat-multifloră....................C. rotundifolia L. 4. * Laciniile calicelui mai late, lanceolate. 6. Tulpină simplă, rotundă ori obtus-angulară. 6. Racemi indesuiți. Frunze pe fața inferioră to- mentos-sure.......................................C. bouoniensis L. 6.* Racemi laxi. Frunze subbirsute...............C. rapunculoldcs L. 5.* Tulpină ramificată, acut-angulară............C. Traeheliuni L. 3.* Fructe erecte, la mijloc ori sub vîrf dehi- scente. 7. Laciniile calicelui maî late, lanceolate. Flori în raceme pauciflore................................C. persiclfolia L. 7.* Laciniile calicelui linear-subulate. Flori în pa- nicule sub-racemose...............................C. Rapunculus L. 2.* Flori sessile, situate în panicule terminale ori și laterale. 8. Tulpină hirtă. Flori sessile, glomerate și in- desuite în un spic forte lung și întrerupt. C. macrostachya W. K. 8.* Tulpină hirsută, pubescentă ori glabră. Flori sessile și aglomerate în capituli terminali și laterali.............................................C. gloinerata L. 1.* Sinul calicelui între lacinii apendiculat, apen- diculi deflecți, egal de lungi cu tubul. . . C. sibirica L. C. rotundifolia L. forma tenuifolia Hoffm. [Loc alb]. Frun- zele fasciculilor sterili ovate, cordate, ori reniforme, pețiolii mult mai lungi decât lamina, cele infime caulinare lipsesc, fiind putrezite, cele superidre forte ânguste și de tot în- www.dacoromanica.ro 264 tregi. Tulpina paniculat-multifloră. Corolă ovat-ori turbinat- campanulată. Laciniile calicelui subulate, erecte. Capsulă nutantă, la basă dehiscenta. Flori albăstrii. *4 Pe stînci: Se- pelgin, Consul, Adam-Clyssi. C. bonoiiiensis L. [Loc alb]. Frunze crenat-serate, pe fața inferioră tomentos-sure, cordate, lung pețiolate, cele superi- bre ovate, acuminate, sessile. Racem terminal simplu, ori pa- niculat-compus. Laciniile calicelui lanceolate. Tulpină erectă, rotunda. Capsula nutantă, la basă dehiscentă. Flori albastre. 4 lulie-August. In finețe. Fdrte comun pretutindeni. Observare. Specimcnilc cu panicula contrasă constituesc: O. simplex Dc FI. Fr,, iara cele cu un racem simplu: C. ruthenica M, B. taur, cane. C rapniienloidcs L.; C. tracii elioides Rchb. non M. B.; C. eronata Link.; C. ucranica Spreng. [Loc alb]. Frunze ne- egal serrate, subhirsute, cele inferibre subcordato, lung pe- țiolate, cele superibre lanceolate. Raceni terminal, unilateral. Laciniile calicelui lanceolate. Tulpină erectă, obtusangulară. Rădăcină repentă. Capsulă nutantă, la basă dehiscentă Flori lilacine. oț In tufărișurile dela Demircea. C. Traclicliuni L. [Loc alb]. Frunze profuntjior dnplicat- serrate, hispide, cele inferibre lung-pețiolate, cordate, cele superiore oblonge, sessile. Pedunculi axilari 1-3 flori dispuse în racem. Laciniile calicelui ovat-lanceolate. Tulpină erecta, acut-angulată. Capsulă nutantă sub vîrf dehiscentă. Corolă albastră, rare-on albă. 4 In pădurea dela Cincarova. Varlaza: p. dasycarpa [loc alb]; C. urticifolia Schmidt. Calice hispid. C. persicifolh L. [Loc alb]. Frunze depărtat și mic-serrate, cele radicale oblong-obovate, în pețiol decurente, cele cau- linare linear-lanceolate, sessile. Racem pauciflor. Laciniile calicelui lanceolate. Capsulă erecta, la mijloc ori sub vîrf dehiscenta. Corolă violeta. In păduri și tuferișuri, fbrte co- mun pretutindeni. Variază cu flori fbrte mari C. persicifolia p. grandiflora Dc. FI. Fr., și cu tulpina hirtă-sura C. hispidă Lej. apoi [loc alb], p. eriocarpa [loc alb]. Calice hispid. C. Rapuncnliis L. [Loc alb]. Frunze eronate, cele radicale www.dacoromanica.ro ___265 oblong-obovate, în pețiol decurente, cele caulinare linear- lanceolate. Paniculă subracemâsă, rămurelele la basă di- vise. Laciniile calicelui subulate. Capsula erectă, la mijloc ori sub-vîrf dehiscentă. Flori albastre ori violacee. Rădă- cina napiform îngroșată, cărndsă. Variază: 0. spiciformis Boiss. [Loc alb]. Consul, Mangalia, lenissala. 7. Lambertiana Boiss. C. macrostachya W. K, [Loc alb]. Plantă hispidă. Frunze crenate ori de tot întregi, cele radicale eliptice, în pețiol atenuate, cele caulinare inferidre oblonge, ori lanceolate, sessile, cele superidre ovat-lanceolate, amplexicaule. Flori sessile, glomerate, indesuite ori în un spic fdrte lung și în- trerupt. Tulpină strictă, simplă. Flori numerdse, mici, palid- albastre. In pădurile din munți, fdrte comun. C. glomerata L. [Loc alb]. Plantă hirtă, ori sur-pubescentă ori și glabră. Frunze marunt-crenate, cele radicale ovate ori ovat-lanceolate, la basă rotundate ori cordate, cele caulinare superidre cu basa cordată amplexicaule și sessile. Flori ses- sile, în capitali terminali și laterali indesuite. Flori al- bastre. In fînețele din păduri la Cincarova, Acmadia, etc. C. sibirica L. [Loc alb]. Plantă hirtă. Frunze lanceolate, undulate, cele infime obtuse, în pețiol atenuate, cele supe- ridre acute, semi-amplexicaule. Flori pedunculate, paniculate, nutante. Laciniile calicelui lanceolat-subulate, apendiculii egal de lungi cu tubul calicelui. Corola la vîrf glabră, al- bastră. In regiunea silvatică pretutindeni. Fraxinus L. (Fraxin). Flori polygame, lipsite de calice și de corolă; capsulă (samară indehiscentă, comprimată, mem- brandsă, foliacee la vîrf, uniloculară, monospermă. Arbore înalt cu frunze imparipenate. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Flori fără calice și fără corola........................Fr. oxypliylla M. B. 1.* Flori cu calice și corolă..............................Fr. Ornus L. Fr. oxypliylla M. B. [Loc alb]. Frunze sub-4-jugate, foli- dle subsessile, oblonge, la basă și la vîrf suboblic-atenuate www.dacoromanica.ro 267 serrate, pe fața superidră glabre, pe cea inferidră la cdsta medie puțin pdrose, la urmă subglabre. Racemi subpani- culați Flori nude (fără calice și corolă). Fructe oblonge, spre basă abia angustato, la vîrf rotundat-obtuse și de tot întregi. Stigmat simplu, subemarginat. Flori brunii, $ In pă- durile din Delta Dunărei, Kara-Orman, Letea. Observare.—Fr. excelsior L. diferă prin foliolele (3-6-jugate) lanceo- lat oblonge, prin fructele la vîrf oblic-emarginate, prin stigmatul 2-fid și prin racemh indesuițî, scurțî. Fr. Ornus L.; Ornus europaea Pers. (F. Orn. Vulg. Moj- dren). Frunze sub-3-jugate, folidle pețiolulate, lanceolate ori eliptice, acuminate, serrate. Flori complete (cu calice și co- rolă), albe, în panicule terminale, £ In regiunea silvatică, fdrte comun: Consul, Cocoș, Cilik, etc. Genul Jasminium Tournef. Jasniiniuni Tournef. (Iasomie). Flori ermafrodite; calice campanulat, 5-8-dentat; corolă cu limb 5-8-fld, plan, cu tub elongat. Baccă globuldsă sau didimă.cuprintjend o sdinență.— Arbuști erecți sau acățători, cu pedicele trichotome, cele două laterale munite de o bractee. J. fruticans L. [Loc alb]. Plantă glabră, nescandentă. Ra- muri angulare. Frunze alterne, trifoliolate, rare-ori simple, folidle subconcrescute. Flori puține, subterminale. Laciniile calicelui subulate. Tubul corolei duplu mai lung decât cali- cele. Lobii corolei 5, obtusi. Flori galbine. £ In tuferișurile din locurile stîncdse și calcare din regiunea australă, între Medgidia și Cernavoda, la Mangalia, etc. Fam. [Loc alb]. ASCLEPIADEE. Flori ermafrodite, regulate. Calice gamosepal persistent sau caduc, cu 5 divisiuni. Corolă gamopetală, caducă sau persistentă, cu 5 divisiuni în preflorescență răsucită sau valvară. Stamine 5, inserate pe tub și alterne cu divisiunilo corolei; filamente lipite în tub care înconjdră pistilul, fie- care munit la vîrf de un apendice de ordinar în cornet caro acoperă antera corespondentă (coronă staminală); antere www.dacoromanica.ro 268 biloculare, introrse, de ordinar lipite în tub și munite la vîrf de un prolongiment cartilaginos al conectivuhu care se aplica pe stigmat. Stile 2, scurte, reunite la vîrf printr’un stigmat dilatat, cu 5 unghiuri proeminente despărțite prin tot atâtea sulcun la vîrful carora să gasesce o mică ghin- dură al cărui liquid aglutineza firile de pollen a fie-cărei antere într’o singură massă; un cordon filiform format prin o parte a liquidului concretat reunesce masele polinice în parechi și le fixeză de stigmat. Ovariu super, format din 2 cârpele libere, uniloculare multiovulate. Fruct capsular, compus din 1-2 folicule libere, polisperme, deschi Maiu. Pe stâncile abrupte și calcare la Mangalia și la Hîrșova pe malul Dunărei. Genul Ficus Tournef. Ficus Tournef. (Fie). Flori monoice fdrte numerdse, închise într’un receptacul globulos saîî piriform, dișert, cărnos aprdpe închis, perforat și umbilicat la vîrf; cele superidre mascule; cele inferidre femele. Fldre masculă: periant cu 3 sepale; stamine 3, opuse sepalelor. Fldre femelă: periant cu 5 sepale, lipite către partea inferidră într’un tub decurrent pe pedicel; ovariu unilocular, oblic și scurt stipitat; stil lateral filiform, bifid la vîrf. Achene fdrte mici, fdrte numerdse, pa- rietale, curbate, cu testa dur și fragil. — Arbori sau arbo- rași cu ramuri cenușii sau puțin vergii; frunze alterne cu stipuli liberi și caduci. F. Cartea L. (F. comun. Vulg. Smochin, [Loc alb]). Frunze cordate, întregi, ori palmate, pe fața superidră scabre, pe cea inferidră pubescente. Flori monoice ori dioice. b lulie- www.dacoromanica.ro 377 August. In crăpăturile stîncilor calcare și abrupte de la apele minerale de la Mangalia și de la Hîrșova pe malul Dunărei. Genul Morus Tournef. Morns Tournef. (Mor). Flori monoice, în spice unisexuale și dense. Fldre masculă: periant cu patru divisiuni ovale, întinse în timpul înflorirei; stamine 4, opuse sepalelor, cu filamente filiforme subulate, transversal rugdse. Fldre femelă: periant cu 4 divisium ovale, opuse în părechl; ovariti sessil, bilocular; stile 2, filiforme. Fruct cu pericarp membranos sau puțin cărnos, unilocular prin obliterațiunea unei loge, cu o sămînță, încunjurată de periantul marcescent, șah învelită de periantul devenit cărnos-suculent. 31. alba L. (M. alb. Vulg. Agud, Dud). Frunze cordate, la basă neegal ovate, întregi, ori lobate, serrate. Amentele fe- menine subegal de lungi cu pedunculii. Marginea perian- tului glabră. Stigmat glabru, scurt, papilos. Fruct alb. $ Maiu. Fdrte frequent cultivat. Genul Humulus L. Huniiilus L. (Hemeiu). Flori dioice. Flori mascule: periant cu 3-4 folidle aprdpe egale; stamine o, erecte și apiculate de conectiv. Flori femele dispuse în părechl la subsdra unei bractee membrandse — foliacee; periant monofil, squamiform încunjurând ovariul; stigmate 2, elongate-subulate. Fruct (achenă) uscată, încunjurată și neînvălită de periant. Embrion cu cotyleddne lineare, învârtite în spirală; radicula cores- pundând spinărei unuia din cotyleddne. — Plantă perenă cu tulpină ramdsă-sarmentdsă, volubilă, cu frunze opuse, mu- nite cu stipuli; flori mascule, dispuse în raceme opuse, axi- lare sau terminale ramdse; flori femele în amente pedun- culate, devenind conuri ovoide. H. Lupulns L. (H. comun. Vulg. Hemeiu, Hameiu, Curpene). Tulpină volubilă. Frunze lung pețiolate, 3-5-lobate orî și întregi, profund-serrate Flori dioice. 2ț lulie-August. Prin tuferișuri, huciurl, garduri. Comun pretutindenea. www.dacoromanica.ro 378 Genul Cannabis Tournef. Cannabis Tournef. (Cânepă). C. sativa L. (C. cultivată). Fdrte comună și spontanee în mai tdte pădurile și cu deosebire în Delta Dunărei. Fam. [loc alb] JEGLANDEE. Flori monoice, apărend înaintea frunzelor; cele mascule dispuse în amente cilindrice, munite de o bractee solzdsă și de un periant cu 5-6 divisiuni membrandse, inegale; sta- mine 3-36, cu filamente fdrte scurte, inserate pe mai multe renduri pe fața internă a periantului; antere biloculare, ex- trorse; flori femele solitare sau agregate, îiicunjurate de un involucru 4-fld, cu periant 4-lobat, inserat pe marginile re- ceptaculului. Ovariu infer, la început unilocular, mai pe urmă di visat în 4 loge falșe incomplete, uniovulate; stile 1-2, fdrte scurte. Fruct drapaceu, cu pericarp gros, cărnos-fibros, cre- pându-să neregulat și conținând o nucă cu 2 valve lemndse nedeschi(]endu-se decât în timpul germinațiu’iei. Sdmînță cu testa membranos, cu cotyleddne grdse, cărndse, oledse, bi- lobate, sulcate-cerebriforme; albumen nul. — Arbori destul de înalți, cu ramuri întinse, munite de o medulă întreruptă. Frunze caduce, alterne, imparipenaate, lipsite de stipuli, exa- lând prin frecarea între degete un miros aromatic. Genul Juglans L. Juglans L. (Nuc). (Caracterele familiei). J. regia L. (N. comum. Vulg. Nuc). Frunze impari-penate, folidlele 7-11 ovale, glabre, subserrate, subegale, fructul o nucă globdsă. 5 Maiîi. In pădurea din munții de la Greci (spontaneu). Fam. [Loc. alb] C'UPULIFERE. Flori monoice. Cele mascule reunite în amente cilindrice, rar globulose; periant cu 4-6 divisiuni în preflorescență vulvară, sau redus la un singur solz întreg sau trifid; stamine 4-20 inserate în mai multe renduri pe solz, sau într’un singur rend pe un disc așezat în fundul periantului; antere bilo- www.dacoromanica.ro 379 culare, extrorse. Flori femele 1-5, sessile într’un involucru comun, persistent, mai mult sau maî puțin acrescent; periant fdrte scurt, denticulat, dispărând adesea fdrte de timpuriu. Ovariu infer, cu 2-4, rar 6 loge 1-2 ovulate; stile 2-3, rar 4-6. Involucru fructifer crescut, foliaceu, coriace sau lemnos, câte-odată spinos, cuprinzând mai multe fructe și deschi- Zându-se în 4 valve, sau neconținând decât un singur fruct pe care nu-1 înconjdră decât în parte și atunci indehiscent (cupulă . Fruct indehiscent, unilocular și monosperin prin abor- tare. Semența cu testa membranos; albumen nul. — Arbori înalț! sau arborași. Frunze alterne, simple întregi, sau mai mult sau mai puțin profund tăiate, caduce sau marcescente pețiolate, munite de stipuli caduci. CONSPECTUL GENURILOR. 1. Flori femenine în amente. 2. Flori femenine și masculine în amente solitare. Aniente femenine laxe..........................Carpinus L. 1.* Flori femenine nu în amente. 3. Flori evolute înaintea frunzelor.........Corj his L. 3. ‘ Flori evolute de-odată cu frunzele. 4. Amente masculine subglobose, lung pedunculate Fagus L. 4* Amente masculine cilindriforme...........Quercus L. Genul Carpinus Tournef. Carpinus Tournef (Carpîn). Florî mascule în amente cilin- drice, dense; periant nul; stamine 6-20, inserate în mai multe rendurî pe solzii bracteah, ovalî-acuminați, ciliați; flori fe- mele solitare într’un involucru foliaceu, acrescent, reunite în raceme laxe, pedunculate; periant scurt, denticulat, coronând ovariul; stile 2; ovariu infer cu 2 loge uniovulate; involucru fructifer foliaceu, trilobat cu lobul median cu mult maî mare decât cei laterali, îmbrățișând' fructul prin porțiunea sa ex- ternă ; fruct ovoid-comprimat, unilocular și monosperm prin abortare, cu pericarp lemnos. C. Betulus L. (C. [Loc alb] Vulg. Carpîn). Squamele stro- bilelor tripartite, laciniile lanceolate, cea intermedie elongată serrată orî de tot întregă. ț, Aprilie. In pădurî comun. Observare.— Varietatea cu laciniile de țoț întregi constitue: C. Car- pinizza Hort. www.dacoromanica.ro 380 Genul Corylus Tournef. C'orylus Tournef. (Alun). Flori mascule în amente cilindrice dense, solitare, sau geminate, apărând înnaintea frunzelor; periant în formă de solz bilobat, mai mult sau mai puțin, lipit cu bractea solzdsă; stamine 6-8, cu filamente fdrte scurte, inserate în mai muie rânduri pe periant; flori femele soli- tare sau geminate într’un involucru tubulos, laciniat și gru- pate într’un mugure solzos, periant fdrte scurt, denticulat, coronat de ovariu; stile 2; ovariu’infer cu 2 loge uniovulate; involucru fructifer tubulos, foliaceu, puțin cărnos la basă larg deschis la vîrf, neconținând decât un singur fruct ovoid- unilocular și monosperm prin abortare, cu pericarp lemnos» C. Avellaiia L. (A. comun Vulg. Alun). Stipuli oblongi, ob- tusi. Involucrul fructului campanulat, la vîrf patul, lacerat- dentat. Frunze subrotunde, cordate, acuminate. Februarie- Martie. In păduri fdrte comun Genul Fagus Tournef. Fagus Tournef (Fag). Flori mascule în amente lung pe- dunculate, periant campanulat cu 5-6 divisiuni; stamine 8-12 inserate pe un disc în fundul periantului; flori femele cu periant laciniat, închise câte 1-3 într’un involucru urceola t quadrilobat; ovariu cu 3 loge biovulate; stile 3, filiforme; involucru fructifer lemnos, încărcat de spini moi, închinând complet 1-3 fructe, deschi Aprilie-Maiu. In tdte pădurile, fdrte comun. Q. pcdiiiiculata Ehrh.; Q. Robur a.. L.; Q. femina Fior, dan.; Q. Robur Smith non Roth; Q. racemosa Lam.; Q. peduncu- lata Schkuhr. (S. pedunculat. Vulg. [Loc. alb]). Frunze scurt pețiolate ori subsessile, oblong-obovate, la basă profund e- marginate, glabre, sinuate ori penatifide, lobi rotundați-ob- tusi, mutici. Pedunculi mult mai lungi decât pețiolii. Squa- mele cupulei alipite, ț, [Loc alb]. In păduri fdrte comun și Delta în Dunărei la Kara-Orman și în pădurea Leti, etc. Q. pubescens Willd.; Q. lanuginosa Thuill.; Q. collina Schleich.; Q. Robur 8. Lam.; Q. faginea Rohr et Mey. non Lam. (S. cu foi pubescente. Vulg. [Loc alb]). Frunze pețio- late, obcordate, la basă emarginate, ori în pețiol contrase, sinuate, cele tinere tomentose, sau bătrîne pubescente pe fața inferidră ori la urmă glabrescente, lobi obtusi, întregi ori obtusi 1-2-angulați, mutici. Squamele cupulei alipite. 5 Fdrte comun în tdte pădurile: Ortakioi și Akpunar, Krasny Mort aprdpe de Tulcea, etc. Q. Cerris L.; Q. Crinita Lam. (S. Cer Vulg. Cer). Frunze obovate ori oblonge, sinuate ori pinatifide, pubescente ori pe fața inferidră sur-tomentose, lobi acuminați, mucronați. Squamele cupulei elongate, linear-subulate, patente, contorte. In păduri comun. www.dacoromanica.ro 382 Fam. [Loc alb], BETULACEE. Flori monoice, dispuse în amente ovoide sau cilindrice, geminate sau ternate, apărând (cel puțin cele mascule) tomna pentru a nu înflori decât primăvara următore înaintea frun- zelor. Flori mascule geminate sau ternate și sessile la sub- sudra unei bractee solzose, peltate, munite de 2 bracteole laterale; periant squamiform monofil, sau caliciform cu 3-4 divisiuni; stamine 2-4 inserate la basa periantului și opuse divisiunilor sale, libere, cu antere biloculare, extrorse, sau diadelfe, cu antere uniloculare. Flori femele geminate sau ternate la subsora unui solz bracteal munit sau lipsit de bracteole laterale; periant nul. Ovariu super, cu 2 loge uni- ovulate; stil nul; stigmate 2. Fruct uscat, indehiscent, unilo- cular, 2 sperm, comprimat-angulos sau munit de o aripă membranosă. Sămânță cu testa membranos; albumen nul. — Arbori sau arbuști cu frunze simple, alterne, pețiolate, mu- nite de stipuli caduci. Genul Alnus Tournef. Alnus Tournef (Anin). Flori mascule cu sokji bracteali mu- niți de 2 bracteole bifide; periant cu 4 divisiuni; stamine 4, cu filamente întregi și cu antere biloculare, inserate la basa divisiunilor periantului; solcjii amentelor femele ase- menea cu acei a celor masculi, bracteolele laterale dând fie- care, la subsudra lor, inserțiunea unei flori; amente fructi- fere ovoide, în racem ramos, cu solcji persistenți, orizontali lemnoși fruct nearipat. A. glutinoMi Gaertn.; Betula Alnus a. glutinosa L. (A. cleios Vulg. Anin, Arin). Periant 4-fid. Frunze subrotunde, forte ob- tuse și retuse, la basă cuneate și glabre, pe fața inferidră la subsudra vânelor barbulate. Nucile fără aripi membrana- cee. Februarie-Martie. In Delta Dunărei în insula Leti for- mând păduri întregi. Fam. [Loc alb] SALICINEE. Flori dioice, reunite în amente cilindrice sau oblonge, cele mascule și cele femele lipsite de stipuli, solitare subsudra www.dacoromanica.ro 383 unei bractee sqamiforme, munite fie-care de un disc cupu- liform sau redus la 1-2 glande așezate la basa organelor sexuale. Stamine 2-24, cu filamente libere sau reunite într’o parte a lungime! lui, inserate la basa soldului sau pe disc; antere biloculare extrorse. Ovariu super, sessil sau pediculat, unilocular sau cu 2 loge incomplete, multiovulate, stile 2, libere sau reunite. Fruct capsular, ovoid-conic, polisperm, deschujendu-se de la vîrf la basă în 2 valve ce se învârtesc în afară. Semințe cu testa membranos, munit în jurul hi- lului de lungi peri setacei; albumen nul.—Arbori sau arbo- rași. Frunze simple, alterne caduce, de ordinar pețiolate, munite de stipuli persistenți sau caduci, câte odată nuli. CONSPECTUL GENURILOR 1. Stamine 2-5 (forte rar 5-10). Flori fără periant, în locul acestuia la basa organelor sexuale câte 1-2 glandule . Salix L. 1.* Stamine 8-12-30. Flori cu un periant cyatiform inserat pe o squamulă a amentului..............................Popuhts L. Genul Salix Tournef. Salix Tournef. (Salce). Amente cu sokji întregi; disc redus la 1-2 glande așetjate la basa organelor sexuale pe care nu le înconjoră nici odată complect; stamine 2-3, rar 5, cu fi- lamente libere sau reunite și simulând atunci câte-odată o stamină cu o anteră 4-loculară; ovariu sessil sau pedicelat; stil elongat, fdrte scurt sau nul. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Squamele amentelor concolore,galbine-ver4i. 2. Flori diandre. Frunze sericee...............S. alba L. 2. * Flori triandre. Frunze glabre.............S. triandra L. 1 .* Squamele amentelor discolore, la vîrf brune ori negriciose. Flori diandre. 3 . Frunze pe fața inferioră tomentos-hirte. Sti- puli reniformi...................................S. cinerea L. 3 .» Frunze pe fața inferioră sericee. Stipuli lan- ceolați..........................................S. ro'inarinifoliaKoch(L). S. alba L. (S. albă). Amente pedunculate, pedunculî foliați, acestea frunze de tot întregi. Squame concolore, decidue. Cap- www.dacoromanica.ro 384 sule ovat-acute, obtuse, glabre, la urmă subpedicelate pe- dicele abia egal de lungi cu nectariul f6rte scurt. Stigmat puțin îngroșat, emarginat. Frunze lanceolate, acuminate, se^ rulate, pe ambele fețe sericee. Stipuli lanceolați. +> In tote luncile. S. triandra L. (S. triandră. Vulg. [Loc alb]). Flori triandre. Amente pedunculate, pedunculi foliați. Squamele persistente concolore, la vîrf glabre. Capsule ovat-conice, obtusiuscule, glabre, pedicelate, pedicele de 2-3 ori mai lungi decât glan- dula nectariferă stil forte scurt. Stigmate orizontal-divergente, emarginate. Frunze lanceolate, ori oblonge, acuminate, serrate, de tot glabre, pe fața inferidră ver^i, ori numai fdrte pu- țin glaucescente. In luncile cu deosebire din Delta Dunărei. Observare. — 5. amygdalina L. (8. amygdalina a. discolor Koch Synops.), diferă numai prin frunze, care pe fața inferidră sunt glauee. S. cinerea L.; S. acuminata Hoffm.; 8'. polymorpha Hort. 8'. Hoffmaniana Blaff. et fingerh. (S. cenușie. Vulg. [Loc alb]). Flori diandre. Amente sessile, la basă bracteate. Cap- sule de la basa ovată elongat lanceolate, tonientose, pedice- late ; pedicele de 4 ori mai lungi decât glandula nectariferă. Stil forte scurt. Stigmate ovate, bifide. Frunze eliptic ori lanceolat-obovate, scurt acuminate, plane, undulat-serrate, cinereu-vereți, pe fața superidră pubescente, pe fața infe- ridră tomento s-hirte. Stipuli reniformi. Muguri sur-pubes- cenți. +) Martie-Aprilie. Comun cu deosebire în luncile din Delta Dunărei. S. rosmarinifolia Koch. (L.). (S. cu foi de rosmarin. Vulg. [Loc alb]. Flori diandre. Amente sessile, fructifere subro- tunde, scurt peduncula⁺e, pedunculi foliați. Capsule de la basa ovată, lanceolate, tomentdse, lung pedicelate; pedicele de 2-3 ori mai lungi decât glandulele nectarifere. Stil scurt. Stigmat ovat, bifid. Frunze lineare ori linear-lanceolate, an- gustat-acuminate, cu marginele plane, ori numai puțin revo- lute, la vîrf drepte, de tot întregi ori depărtat glandulos-den- ticulate, pe fața inferidră argintiu-sericee. Stipuli lanceolați. Variaza. p. argentea Sm.; [Loc alb]. Frunze lat-ovate, une-orl pe fața superidră tonientose. Comun pe colinele din Delta Du- nărei www.dacoromanica.ro 385 Genul Populus Tournef. Populus Tournef. (Plop). Amente cu sol^î incisațî sau laci- niațî; disc cupuliform așezat la basa organelor sexuale care le înconjdră complect; stamine 8-12 sau mai multe,libere, in- serate pe disc; ovariu sessil sau scurt pedicelat; stil fdrte scurt sau nul. CONSECTUL SPECIILOR. 1. Squamele amentelor ciliate. Frunzele pe fața inferioră alb-tomentose.....................................P. alba L. 1.* Squamele amentelor glabre. Frunze glabre pe ambele fețe..............................................P. nigra L. P. alba L.; P. nivea Willd. (P. alb. Vulg. Plop, Plută) Frunze subrotnnd-ovate, angulat-dentate, pe fața inferioră deîmpreună cu ramurile alb-tomentose, celea ale ramurilor terminale cordat-palmat-5-lobate. Squamele amentelor fe- menine lanceolate, la vîrf arcuate, ciliate. $ In lunci și cu deosebire în Delta Dunărei. P. nigra L. (P. nigra. Vulg. Plop). Frunze triangular-ovate acuminate, serrate, pe margini și pe ambele fețe glabre, la basă truncate și serrate. Ramuri patente. Squamele amen- telor glabre. 5 Aprilie. La Hîrșova pe malul Dunărei. Fam. [Loc alb] GNETACEE. Flori monoice sau dioice. Amente mascule munite de brac- tee; periant membranos, tubulos, la început închis, după acea deschi^endu-se în doui lobi; o stamină sau maî multe stamine a căror filamente sunt maî mult sau mai puțin li- pite în coldnă; antere cu 1-4 loge deschitjendu-se la verf printr’un por oblong. Florî femele solitare sau geminate, nude sau înconjurate de un involucru cu 2-3 rânduri de fo- lidle opuse; ovariu sessil, unilocular, uniovulat; ovul erect, munit la verful său de o deschidere ce lasă să iasă un pro- longiment tubulos, ligulat sau disciform la verful său; fructul este o baccă falșă. Semințe lipsite de aripî; embrion drept, așezat într’un albumen cărnos; 2 cotyleddne libere sau li- pite. Brândză.—Flora Dobrogei. 25 www.dacoromanica.ro 386 Genul Ephedra L. Ephedra L. (Efedră). Amente mascule ovoide sau globu- Idse, cu bractee opuse în cruce și connate la basă; stamine de ordinar multiple, lipite prin filamentele lor în coldnă ra mdsă. Flori femele geminate, învelite printr’un involucru ale cărui folidle interne devin cărndse și dă fructului un aspect bacciform. Două cotileddne libere. E. vulgaris Rich. (E. comună. Vulg. [Loc alb]). Tulpină frutescentă, fără frunze, fdrte ramificată, ramuri aticulate, drepte, mărunt tuberculate. Amente la articulii ramurilor sub- sessile, ori pe pedunculi continui sau și articulați, solitare câte două sau câte trei. $ Aprilie-Maiu. Pe stîncile muntelui Sepeljin la Bașckioî, în dunele de la Mamaikioi. www.dacoromanica.ro MONOCOTYLEDONATE Fam. [Loc alb], HTDROCHARIDEE. Flori dioice, regulate. Periant cu 6 divisiuni dispuse pe 2 rânduri, cele 3 exteridre erbacee, cele 3 interidre mai mari, petaloide; flori mascule reunite mai multe în acelaș spath, periant cu divisiuni libere, stamine 2-12, cu antere bilocu- lare, extrorse; flori femele solitare în fie-care Spath, periant cu divisiuni externe connate în tub la basă. Ovariu infer, cu 1-6 loge polisperme ; stil cu 3 ramuri bifide. Fruct căr- nos, indehiscent. Semințe cu testa membranos, coriace ; al- bumen nul. — Erburi aquatice, înotătdre sau submergiate- Frunze tdte radicale sau inserate pe tulpină și atunci fas- ciculate. Flori închise într’un spath înaintea antesei. CONSPECTUL GENURILOR 1. Stamine 9. Frunze renifonn-orbiculare.....Ilydroebaris L. 1 .* Stamine fertile 12. Frunze ensiform-triangulare . . Stratiotes L. Genul Hydrocharis L. Hydrocliaris L. (Idrocaridă). Periant cu 6 divisiuni, cele exteridre erbacee, cele interidre mai mari, petaloide; flori mascule pedicelate, închise câte 3 într’un spath membranos, 2-valv, scurt pedunculat; stamine 12, reunite în inel prin basa filamentelor lor; flori femele mici, solitare într’un spath www.dacoromanica.ro 388 1-valv, lung pedunculat; ovariu cu 6 loge multiovulate; fruct bacciform, ovoid-oblong. II. Morsus ranac L. (II. Mușcatu-brdscel. Vulg. Mușcatu- brâscei). Rădăcină în mâl repentă. Frunze pețiolate, reni- form-orbiculare, de tot întregi. Flori pedunculate. Petale mal mari decât sepalele, albe. 2}. lulie-August. In mlaștini, ape stagnante. Comună, cu deosebire în regiunea Dunărei și în Deltă. Genul Stratiotes L. Stratiotes L. (Stratiote). Periant cu 6 divisiuni, cele exte- ridre erbacee, cele interidre petaloide mal mari; flori ma- scule pedicelate, închise mai multe într’un spath bivalv. purtat pe un scurt peduncul radical; stamine numerdse, cele exteridre sterile; flori femele solitare, într’un spath bi- valv, periant lung tubulos, ovariu cu 6 loge multiovulate; fruct bacciform, hexagonal. S. aloides L. (S. aloidă). Rădăcină în mâl repentă. Frunze ensiform-triangulare, ciliat-aculeate. Stamine fertile 12, pa- rastamine 20-30 gălbinii. Sepalele pe partea externă ver/₂ cent, late, către mijloc mai late, și cu frunzele cordat- lanceolate. 4 lulie-August. Bălți, ape stagnante și curge- t<5re: Rasova, Sulina. www.dacoromanica.ro 393 P. crispus L. (P. încrețit. Vulg. [Loc alb]). Frunze tote sub- merse, membranacee, străvetjătdre, sessile, linear-oblonge, obtusiuscule, scur.t acuminate, serrulate, undulat-crispe, egal de lungi cu pedunculiî. Fructe comprese, rostrate. Tulpină ramificată, compresă. 4 lulie-August. Ape stagnante și cur- getore, bălți: Macin, Delta Dunărei. P. pectinatns L. (P. pectinat. Vulg. [Loc alb]). Frunze tdte subnierse, membranacee, străvetjătdre, la basă vaginante, lineare, ori linear-setacee, acute, 1-nervate, transversal ve- nose, venele puțin îngroșate. Spice lung pedunculate. Fructe oblice, obovate, subsemiorbiculare, comprese, uscate pe dos carinate, terminate cu un stil scurt, ascendent. 4 Iulie-Au- gust. Ape stagnante și curgetdre: Mangalia, Mamaia. Genul Ruppia L. Ruppia L. (Rupie). Flori ermafrodite, dispuse doue sau mai multe pe un spadice axilar și filiform, mai întăi în- chis într’o tecă spathiformă, după aceea squammiformă; an- tere mari, extrorse, biloculare, fixate prin mijlocul spinărei, cu loge divergente la basă, deschi(]endu-se în lung. Ovariu format din 4 cârpele libere, contigui prin fața internă, la început sessile, după aceea stipitate, uniloculare, uniovulate. Ovul suspendat, curbat. Stil nul; stigmate sessile, peltate și umbilicate. Fruct format din 4 cârpele sau mai puține prin abortare, puțin comprimate și gibose, la sfîrșit lung stipi- tate.— Plante submergiate; frunze lineare și subcapilare; stipuli membranoși, lipiți de frunză în formă de tecă care îmbrățișeză pedunculiî și ramurile; tulpine ramdse. R. rostcllata Koch. (R. rostelată). Logele anterelor subglo- bdse. Fructe subsemilunar-ovate, dela basa obtusă ascen- dente. 4 August-Octombre. Prin bălțile de pe malul Mărei, lacuri: în lacul Sinoe, la Sulina în gura Dunărei. Observare.—R. maritima L. diferă prin logele anterelor oblonge. Genul Zanichellia Michelli. Zanichellia Michelli (Zanichelie). Flori monoice, solitare sau geminate la subsudra frunzelor; flori mascule lipsite de periant, munite de o singură stamină cu filament filiform; www.dacoromanica.ro 394 flori femele cu periant scarios, cupuliform; cârpele 2-6, sub- sessile sau stipitate, cu pericarp coriace. Z palustris L. (Z. palustră). Fructe scurt pedicelate. Stil numai de jumătate cât fructul. 21. lulie-Septembre. In ape stagnante și lin curgătdre: în lacul Sinoe; la Macin prin bălțile de pe malul Dunărei. Genul Zostera L. Zostera L. (Zosteră). Flori monoice, purtate pe un spadice ce nasce pe fața superidră a frunzelor crăpate longitudinal la basa lor. Spadice lățit, membranos, nud pe fața dorsală, purtând înainte staminele și ovarele alterne și biseriate. Periant nul. Fldrea masculă formată printr’o singură anteră subsessilă, uniloculară, deschiijendu-se longitudinal. Fldrea femelă dintr’un pistil unilocular, uniovulat. Stil 1; stigmate 2. Fruct constituit printr’o utriculă ce se deschide rupendu-se neregulat. Sămînța cu testa subțire. Z. naua Roth. (Z. pitică). Frunze 1-nervate. Pedunculul spatului de lățime egală. Nucile mature netede. 2ț lulie- Septembre. In fundul năsipos al mărei și al lacurilor de pe lângă mare: în lacul Sinoe, la Constânța în mare la portul genovez. Fam. [Loc alb] LEMNÂCEE. Flori monoice, născând în crăpătura ce presintă marginea frunzelor, 1 femelă și 2 mascule reunite în același spath univalv; flori mascule constituite printr’o singură stamină cu anteră biloculară, cu dehiscență transversală ; flori fe- mele compuse dintr’un stil și dintr’un ovariu super, unilocu- lar, uni-pluriovulat. Fruct monosperm, indehiscent sau oligo- sperin, deschi(}endu-se transversal. Semințe cu testa coriace. Plante fdrte mici, erbacee, afile, plutind pe apă, cu tulpina formată din fronde foliiforme eșind una din alta. Genul Lemna L. Lenina L. (Lemnă). (Caracterele familiei). www.dacoromanica.ro 395 CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunzișorele (tulpina lenticular-compresă foliacee) lanceolate, cruciat-colierente...........................L. trisulca L. 1.* Frunzișorele rotundat-ovate. 2. Frunzișorele pe fața inferidră plane. 3. Rădăcini fasciculate................................L. polyrrliiza L. 3. * Rădăcină solitară.................................L. mir or L. 2* Frunzișore pe fața inferidră convexe. Rădăcină so- litară ................................................L. gibba L. L. trisulca L. (L. trisulcata. Vulg. Lintiță, [loc alb]). Frun- zișorele lanceolate, la urmă pețiolate, cele prolificate cnt- ciat-coherente. Rădăcini solitare. Q Aprilie-Iunie. In apele stagnante submersă. Comună pretutindenea, cu deosebire în regiunea Danubială. L. pol.vrrlnza L. (L. poliriză. Vulg. [Loc alb]). Frunzișdre subrotund-obovate. Rădăcină fasciculată. Q Aprilie-Maiu. In apele stagnante natantă. Comună cu deosebire în Delta Dunărei. L. iniilor L. (L. mititică. Vulg. [Loc alb]). Frunzișore obo- vate; pe ambele fețe plane. Rădăcină solitară. Q Aprilie- Maiu. In apele stagnante natantă. Comună pretutindenea. L. gibba L. (L. gibdsă. Vulg. [Loc alb]. Frunzișdre obovate, convexiuscule, pe fața inferidră spongios-convexe. Rădăcină solitară. Q Aprilie-Maiu. In apele stagnante: mai rară de- cât speciile precedente. Fam. [Loc alb] TYPHACEE. Flori monoice, dispuse în spice compacte sau globuldse, cele mascule ocupând partea superidră a inflorescenței și cele femele partea inferidră. Flori mascule numerdse, re- duse la o stamină liberă sau formate din 2-4 stamine reu- nite prin filamente și amestecate de sete sau de soltji dis- puși fără ordine; antere biloculare cu dehiscență longitu- dinală. Flori femele reduse la un ovariu super, unilocular. uniovulat, solitar sau apropiate doue câte doufi și părend atunci bilocular, încunjurate de sete numerdse saii de 3-5 sol<]i dispuși fără ordine. Stil simplu, persistent. Fruct sub- www.dacoromanica.ro 396 drupaceu, indeliiscent, unilocular, nionoposperm, cu endocarp coriace. Semințe munite de un albumen cărnos încunjurând un embrion drept. — Erburi perene, cu rizom tîrîtor, cre- scând în apă sau în mlaștini. Tulpine simple sau ramdse. Frunze alterne, lineare, cu nervure paralele, adesea inva- ginante. CONSPECTUL GENURILOR 1. Spic cilindriform . 1.* Spice globose . . . Typha L. . Sparganiuin L. Genul Typha Tournef. Typlia Tournef. (Papură). Flori fdrte numerdse, dispuse în doue spice, unisexuate, fdrte compacte, cilindracee, super- puse, contigui sau îndepărtate, învelite la început într’un spatii fdrte caduc; stamine fdrte numerdse, lipite 2-4 prin filamente, încunjurate de numerdse filamente sterile ; fruct fdrte mic, aprdpe drupaceu, purtat pe un pedicel capilar, munit de lungi sete claviforme. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Spic masculin în continuitate cu cel femenin T. latifolia L. 1 .* Spic masculin îndepărtat de cel femenin. 2. Interstițiul între ambele spice mai scurt de cât spicul masculin............................• . . T. angustifolia L. 2. * Interstițiul între ambele spice egal de lung cu spicul masculin..................................T. stenoplpihi Fisch. et Meyer. T. latifolia L. (P. cu foi late. Vulg. Papură). Frunze lat lineare, mai lungi decât culmul înfloritor. Spic cilindriform, partea masculină In continuitate cu partea temenind. Fi- lamentele la florile masculine de 3 ori mai lungi decât an- terele, florile femenine nebracteate. Stigmat oblic, spatulat- ovat, acut. 2|. lulie-August. Ape stagnante și curgetdre: co- mună în regiunea Dunărei și cu deosebire în Deltă. T. angustifolia L. (P. cu foi înguste. Vulg. Papură, [loc alb]). Frunze ingust-lineare, mai lungi decât culmul înflori- tor. Spic cilindriform, partea masculină indepărtată de www.dacoromanica.ro 397 partea femenină. Filamentele la florile masculine de l¹₂ ori mai lungi decât anterele. Flori femenine cele mai multe cu bractee filiforme la vîrf subspatulat-dilatate. Stigmat elon- gat, ângust-linear, lung-acuminat. lulie-August. In ape stagnante și curgetdre: comună în regiunea Dunărei și cu deosebire în Deltă. T. stenopliylla Fiscli. et Meyer. (P. [Loc alb]). Frunze cau- linare elongate, angust-lineare. Spic femenin la urmă elip- tic, separat prin un spațiu nud egal de lung de spicul ma- sculin. 2|. [loc alb]. Rară în Delta Dunărei aprdpe de Kara- Orman. Genul Sparganium Tournef. Sparganium Tournef. (Sparganiu). Florî dispuse în capi- tuli unisexuați, globuloși, superpuși și spațiațî, lipsiți de spatii; stamine numerdse, libere, amestecate de solcji mem- branoși filiformi; ovare libere sau reunite 2 câte 2, încun- jurate fie-care de 3-5 solcji membranoși; fruct de ordinar sessil. S. raiuosniu Huds. (S. ramos. Vulg. Buzdugan). Frunze la basă trigonale, cu laturile concave. Tulpină ramificată. Stig- mat linear. 4 lulie-August. Prin bălți, pe malurile apelor. Comună cu deosebire în regiunea Dunărei. Observare.—S. simplex Huds. diferă prin frunzele cu laturi plane și tulpină simplă. Fam. [Loc alb] AROIDEE. Flori monoice, lipsite de periant, rar ermafrodite, munite de un periant cu 4-6 divisiuni, sessile și aglomerate în ju- rul unui ax simplu și cărnos (spadice, încunjurat de un spath monofil, de ordinar învârtit în cornet. Flori mascule de ordinar reduse fie-care la o singură stamină, amestecate cu florile femele sau mai adesea dispuse în inel deasupra acestora. Flori femele reduse fie-care la un ovariu super 2-3-locular, uni-pluriovulat; stil simplu sau nul. Fruct bacci- form, indehiscent, mono-oligosperm. Semințe subglobuldse sau anguldse; album^n gros, cărnos, făinos.—Erburi perene cu rizom tîrîtor sau tuberiform-cărnos. Frunze alterne, pă- www.dacoromanica.ro 398 rând adesea tote radicale, cu nervuri anastomosate sau pa- ralele. Genul Arum Tournef. Anim Tournef. (Aron). Spath învârtit în cornet; spadice umflat în măciucă la vîrf, nud sau munit de flori rudimen- tare în formă de filamente; flori unisexuate, lipsite de pe- riant, formând la basa spadicelui două inele superpuse, cel superior compus din flori mascule și cel inferior din flori femele; baccă subglobulosă, de colore roșie, mono-oligo- spermă. — Frunze cordate sau sagitate cu nervuri anasto- mosate. A. inaculatum L. (A. maculat. Vulg. Aron, Rodu-pămen- tuluî, Cocosâică, [loc alb]. Frunze hastat sagitate, concolore, ori bnin-maculate. Spadice drept, claviform, mai scurt de- cât spatul, clavul de 3 ori mai scurt decât stipetele seu. Spadice negru-purpuriu. 4 Maiu. Prin pădurile umbrdse: între Cocoș și Țiganca; la Alibeikioi pe muntele Consul. Fam. [Loc alb]. ORCHIDEE. Flori ermafrodite, neregulate. Periant cu 6 divisiuni pe- taloide, dispuse pe două rânduri: 3 exteridre întinse, erecte sau conivente, de ordinar în cască cu cele două divisiuni interidre și superidre, divisiunea interidră și inferidră (labei fdrte diferită de cele-lalte, adesea prelungite în pinten la basă. Stamine 3, cu filamente reunite în colonă cu stilul gimnostem), cele două laterale sterile, reduse la staminode, cea mijlocie fertilă, așezată deasupra stigmatului; anteră bi- loculară, contenând un polen aglomerat în masse (masse pol- linice) granuldse, pulverulente sau compacte-ceracee; masse polinice adesea munite la basa lor de o ghindură viscdsă (retinaclu) liberă sau reunită cu cea vecină, câte odată în- chisă într’o îndoitură a stigmatului (bursiculă). Ovariu in- fer, unilocular, adesea răsucit pe el însuși, cu 3 placente parietale. Fruct capsular, polisperm, deschi^enduse prin 3 valve care rămân aderente între ele la vîrf și la basă; se- mințe fdrte mici, cu testa lax; albumen nul.—Erburî perene, munite de bulburi și de fibre radicale cilindrice sau for- www.dacoromanica.ro 399 mate numai din fibre, mai rar rizomatdse. Tulpina simplă, frunzdsă cel puțin la basă, mai rar lipsită de frunze și atunci munită de solcji alterni. Flori dispuse în spic. CONSPECTUL GENURILOR 1. Tulpină foliată, frunze verzi, ori une-ori ma- culate. 2. Labei la basă pintenat. 3. Labei 3-partit ori 3-lobat. 4. Lacinia intermedie a lobului mai scurtă ori cel mult duplu atât de lungă cât periantul și neconvolută. 5. Loculele (logele) anterelor conjuncți prin o bursiculă comună. 6. Masse polinice pe 2 retinacli separați .... Orehis L. 6* Masse polinice pe 1 rectinaclu comun .... Auaeamptis Rich. 5. * Loculele (logele) anterelor fără bursiculă . . Gymnadeiiia R. Br. 4. * Lacinia intermedie a labelului forte lungă și contortă.............................................Hiuiantogiossuin Sprgl. 3. ‘ Labei nedivis................................Platanthcra Rich. 2.‘ Labei la basă nepintenat. . 7. Labei biarticulat. 8. Ovariu stipitat, necontort. Labei nedivis . . . Epipactis Rich. 8.‘ Ovariu sessil, contort. Labei 3-lobat.............Cephalauthera Rich. 7.* Labei nearticulat. 9. Labei deflex.......................................Listera R. Br. 9.‘ Labei erect.......................................Sturmia Rchb, 1.* Tulpină nefoliată, numai cu squame. 10. Labei pintenat. Ovariu contort....................Lhnodorum Tourn. 10* Labei nepintenat. Ovariu necontort .... Neottia L. Genul Orehis Tournef. Orehis Tournef. (Orehis). Periant cu divisiuni exteridre conivente sau întinse; labei prelungit în pinten, cu trei lobi mai mult sau mai puțin profunzi, cel mijlociu întreg, bilo- bat sau bifid; retinacle libere închise într’o bursiculă bilo- culară; ovariu răsucit.—Bulbuci întregi sau palmate. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Tuberculi nedivi (întregi), ovat-globoși, ori ob- longi. 2. Bractee 1-nervate. 3. Labei 3-partit. www.dacoromanica.ro 400 4. Lacinia intermedie a labelului dinainte dilatată și bifidă. o. Bractee mult mai scurte decât ovariul. 6. Laciniile laterale ale labelului drepte, iar lacinia intermedie obcordată................................0. fusca Jacq. 6.* Laciniile laterale ingust-lineare ale labelului in- curvate, iar lacinia intermedie bifidă și con- formă cu cele laterale..............................0. Simia Lam. 5.* Bractee de jumătate cât ovariul, ori și mai lungi 0. variegata AII. 3.* Labei 3-lobat, lobii lăți, scurți. 7. Lobul intermediu al labelului elongat, întreg, lobii laterali mai scurți, subrhombei...............0. coriopliora L. 7.* Lobul intermediu al labelului rotundat-ovat, nu elongat.............................................0. Morio L. 2.* Bractee 3-5-nervate. Pinten orisontal ori ascen- dent ..................................................0. palustris Jacq. 1.* Tuberculi pahnați. Tulpină fistulosă..............0. augustifolia Rchb. 0. fusca Jacq. (O. brună. Vulg. Poroinic, [loc alb]). Labei penicelat-punctat, tripartit, lacinii laterale lineare, cea in- termedie dela basă mereu dilatată obcordată, mai adese- ori cu un dinte setaceu, lobi ovați subtruncați, eros-crenate. Pintenii aprdpe de 3 ori mai scurți decât ovariul. Laci- niile periantului în partea superidră cuculiform-conivente, în partea inferidră concrescențe. Bracteele membranacee, 1-nervate mult mai scurte decât ovariul. Frunze oblonge. Tuberculi triplicați, globoși, nedivisațî. Flori cu laciniile cu- culate negre-purpurii cu puncte și mai întunecate, ori verqli și cu puncte negre-purpurii, labei alb ori deschis roseu, cu puncte purpurii hirsute. 4 Maiu-Iunie. In fînețele din pă- duri: Babadagh, Cocoș, Țiganca, Cincarova, Bașkioi, etc. 0 Simia Lam. (O. Simie. Vulg. [Loc alb]). Labei subvelu- tin punctat, tripartit, lacinii laterale ângust-lineare, de tot întregi, incurbate, cea intermedie bifidă, cu un dinte linear interj ect, bifurcațiunile elongate, conforme cu laci- niile lobilor laterali, și duplu atât de lungi cât însăși laci- nia. Pintenii de jumătate cât ovariul. Laciniile periantului cuculiform-conivente, în partea inferidră concrescențe. Brac- tee 1-nervate, membranacee, mult mai scurte decât ovariul. Frunze oblonge. Tuberculi nedivisațî. Galea purpurascentă- sură, labelul palid-purpuriu, ori alb, cu puncte mai întunecat purpurie. 4 Maiu. Pe colinele din regiunea silvatică. (U. S.). www.dacoromanica.ro 401 0. variegata AII. (O. vargată. Vulg. [Loc alb]). Labei punc- tat-glabru, tripartit, laciniile laterale oblonge, cea intermediu lat-obcordată mai adese-ori cu o mucronă interj ectă, tdte acut-dentate. Pinteni de jumătate cât ovariul, ori și mai lungi. Laciniile periantului cuculiform-conivente, tdte ate- nuat-acute, cele 2 mai intime puțin mai scurte decât cel dorsal. Bractee membranacee, 1-nervate, de jumătate cât ■ovariul ori și mai lungi. Frunze oblonge. Tuberculi nedi- visați. Flori palid-purpurii, labei purpureu-punctat. Maiii. In finețe și pășune: între Babadagh și lenissala. 0. coriophora L. (O. Ploșniță. Vulg. [Loc alb]). Labei semi- irifid, dependent, lacinii subegale, cea medie oblongă, în- tregă, cele laterale subrombee, mai scurte. Pinteni conici, arcuați descendențî, de 2-3 ori mai scurți decât ovariul. La- ciniile periantului cuculiform-conivente, acuminate. Bractee membranacee, 1-nervate, egal de lungi cu ovariul, ori și mai lungi. Frunze linear-lanceolate. Tuberculi nedivisați. Galea bruniu-purpurie, labei la mijloc palid-roșu, cu puncte obscure purpurii, laciniile verdi, pe margini roșietice. 2ț Maiu- Iunie. In finețe : Rară pe lângă Țiganca. 0. Morio L. (O. Morio. Vulg. Poroinic). Labei 3-lobat, lobi lăți, cel intermediu truncat-emarginat. Pinteni cilindriformi ori subclaviformi, orizontali ori ascendenți, subegali de lungi cu ovariul. Laciniile periantului obtuse, tdte cuculiform-co- nivente. Bractee 1-nervate, ori cele intime subtrinervate, egal de lungi cu ovariul. Frunze oblong-lanceolate. Tuber- culi duplicați, globoși, nedivisați. Flori purpurii. Variază: cu flori saturat-violacee, purpurii, rosee și albe. Aprilie-Maiu. In finețe și pășuni; comună între Mamaia și Gargalîk, Cocoș, Babagagh, Cipcaroya, la Greci pe Țu- țuiatu, etc. 0. palustris Jacq. (O. palustră- Vulg. [Loc alb]). Labcț 3- lobat, lobii laterali rotundați, cel mediu profund evuarginat, egal de lung cu cei laterali ori puțin și piai lung. Pinteqț cilindriformi, orizontali, ori ascendenți, mai scurți decâț ava- riile. Laciniile periantului pblpnge, obtuse, cele laterale re- flecte. Bractee 3-5-nervate și pele inferidre deodață și yîndse. Spic elongat, lax. Frunze lanceqlaț-lineare. Tuberculi ițedi- Brândză.—Flora Dobrogei. 2 6 www.dacoromanica.ro 402 visați. Flori purpurii. Tț Maiu-Iunie. Prin fînețele mlăștindse în regiunea Dunărei. 0. angustifolia Rchb. (O. cu foi înguste. Vulg. Poroinie, [loc alb]). Labei 3-lobat. Pinteni conici cilindriformi, mai scurți decât ovariul. Laciniile laterale ale pedantului în sus- reflecte. Bractee 3-nervate și vîn6se, cele inferidre egal de lungi cu florile, cele superidre mal scurte. Tulpină fistulosă, 4-5-foliată. Frunzele inferidre lanceolat-lineare, erect-patule, cele superidre erecte, la vîrf plane, subcanaliculate. Tuber- culi palmați. Flori purpurii. [Loc alb]. In Delta Dunărei. Genul Anacamptis Rich. Anacamptis Rich. (Anacamptis). Periant cu divisiunile exte- ridre laterale fdrte întinse, cea mediană erectă; labei lat trilobat, prelungit în pintene filiform, egalând sau întrecend ovariul; retinacle reunite, închise într’o bursiculă unilocu- lară; ovariu răsucit.—Bulburi ovoide, întregi. A. pyrainidalis Rchb.; (O. pyramidalis L. (A. pyramidală). Labei semitrilid, la basă bilamelat, lobi oblongi, obtusi, egali, de tot întregi. Pinteni filiformi, egal de lungi cu ovariul, ori și mai lungi. Laciniile pedantului ovat-lanceolate, cele laterale patente. Bractee la basă trinervate. Spic indesuit. Frunze lanceolat-lineare. Tuberculi nedivise ți. Flori purpu- rii. 4 Maiu-Iunie. In fînețe, pe colinele cu tuferișurî. Co- mună în tdtă Dobrogea. Genul Gymnadenia Rich. Gymnadenia Rich. (Gimnadenie). Periant cu divisiuni exte- ridre tdte întinse; labei lat, trilobat, prelungit în pintene subțire, elongat, egalând sau întrecend ovariul: retinacle libere, lipsite de bursiculă; ovariu răsucit.—Bulburi palmate. G. conopsea R. Br. (G. [Loc alb]). Labei trifid, lobi ovați, ob- tusi. Pinteni filiformi, aprdpe de 2 ori mai lungi decât ova- riul. Laciniile exteridre ale pedantului fdrte patente. Bractee 3-nervate, egal de lungi cu ovariul ori și mai lungi. Spic ci- lindriform, elongat. Frunze elongat-lanceolate. Tuberculi pal- mați. Flori purpurii, rare-ori albe. 4 lunie-Iulie. Variază: www.dacoromanica.ro 403 0. densiflora [loc alb]; G. concigera Rchb. Plantă mai ro- bustă, flori mai mici, însă maî indesuite și maî numerdse, pintenî puțin mai lungî decât ovariul și maî puțin curbațî. Pe lângă Cincarova. Genul Himantoglossum Spreng. Hiiiiantoglossiim Spreng. (Imantoglos). Periant cu divisi- unî exteridre tdte conivente, în cască; labei cu 3 lobî line- ari, conturați în spirală în timpul preflorescenței, prelungit în pinten scurt; retinacle reunite, închise într’o bursiculă uniloculară; ovariu răsucit.—Bulburî marî, ovoide, întregi. II. liirciiium Rich.; Satyrium hircinum L.; Loroglossum hircinum Rich.; Orchis hircina Swartz. (I. ircin. Vulg. [Loc alb]). Labei trilobat, laciniî lineare, cea intermedie fdrte lungă, subcontortă, cele laterale mult maî scurte, undulat- crispate. Galea albineță, în interior cu strie purpurii.și ver cuspidele intermediu anterifer de 3 ori mai scurt decât www.dacoromanica.ro 422 articulul seu inferior. Flori purpurii. lunie-Iulie. Comun în totă Dobrogea. A. Scorodoprasum L. (A. Scorodopras. Vulg. [Loc alb]). Tul- pină până la mijloc foliată, frunze jilane pe margini scabre. Umbelă bulbiferă. Stamine mai scurte decât periantul, cele alterne tricuspidate, cuspidele intermediu anterifer de 2 ori mai scurt decât articulul seu inferior. Flori negre-pur- purii. ai lunie-Iulie. In fînețe, rar. A. spliaeroeephalnin L.; A. veronense Poli. (A. sferocefal. Vulg. [Loc alb]). Rădăcină bulbdsă. Tulnină până la mij- loc foliată. Frunze semirotunde, pe partea superidră pro- fund canaliculate, fistulâse. Umbelă capsuliferă, globosă, la urmă subconică. Folidlele periantului cu o carină netedă. Antere exserte; filamentele 3 interidre tricuspitate, cuspi- dele intermediu anterifer de 2 ori mai scurt decât articu- lul seu inferior. Flori purpurii. 2|. lunie-Iulie. Comun în totă Dobrogea, chiar și în Deltă. A. guttatuiii Stev. (A. [Loc alb]). Rădăcină bulbdsă. Tul- pină până la mijloc foliată; frunze semirotunde, pe partea superidră profund canaliculate, fistulose, scabre. Umbelă globosă, multifloră. Folidlele periantului eliptic-oblonge, ob- tusiuscule, pe dos la mijloc stropite cu puncte purpurii. Sta- mine aprdpe de 2 ori mai lungi decât periantul, neciliate, cele 3 interidre tricuspidate, cuspidele intermediu anterifer mai scurt decât cele laterale, însă egal de lung cu articu- lul seu inferior, ori și ceva mai lung. Prin fînețile din locurile nesipdse, stepe și de prin munți și chiar din regiu- nea maritimă: în Delta Dunărei în insula Leti și în stepele ndsipdse de pe lângă Karakioi, etc. Genul Muscari Tournef. J Muscari Tournef. (Muscari). Periant ovoid-globulos sau ur- ceolat, cu 6 dinți scurțî, întinși în afară; stamine incluse, cu filamente scurte, inserate pe tub; stil filiform, scurt; cap- sulă trigonă, cu loge disperme; semințe subglobuldse. — Plante bulbdse; flori în racem terminal CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Flori tote indesuite..................M. rneemosum Mill. 1.* Flori interi ore fertile depărtate. www.dacoromanica.ro 423 2. Dinții periantului forte scurți, de colore tă- ciunosă......................................M. tenuiHorum Tausch. 2. * Dinții periantului recurbați, de colore albi- neță-verde.................................M. comosmu (Mill.) Tausch. 31. raccuiosnui Mill.; Hyacinthus racemosus L. (M. racemos. Vulg. Cdpa-cidrei). Flori ovate, nutante, indesuite, cele su- preme erecte, neutre; dinții periantului albi. Frunze lineare, canaliculate, arcuat-recw6a/e, flaccide. Flori saturat alba- stre, pruindse. 4. Aprilie-Maiu. In vii, agrii, stepe. Fdrte co- mună pretutindenea. • 31. tenuifloruui Tausch. Hyacinthus comosus Jacq. non L. (M. tenuiflor. Vulg. Cepa-cidrei). Florile inferidre fertile de- părtate, orizontal-patente; dinții periantului angular ci- lindriform fdrte scurți, de coldre tăciundsă, gura constrînsă subînchisă. Florile superidre neutre, apropiate, comdse; pe- riant cilindriform ori claviform egal de lung cu pedicelele ori și ceva mai lung. Frunze lineare, canaliculate. Perian- tul florilor fertile de coldre albindță-verde, al florilor neu- tre, deîmpreună cu vîrful scapului și cu pedicelele de co- ldre ametistină. *4 [Loc alb]. In fînețele din păduri: între Tristenî și Cilik, etc. 31. comosmu (Mill.) Tausch.; Hyacinthus comosus L. (M. co- mos. Vulg. Cepa-cidrei). Florile inferidre fertile depărtate, orizontal patente; dinții periantului angular și cilindri- form obovat recurbați, albineț-ver$i, gura deschisă; florile superidre neutre, apropiate, comdse, periant mic, subglobos. claviform orî cilindriform, de 4-6 ori mai scurt decât pedi- celele. Frunze lineare, canaliculate. Periantul florilor fertile de coldre ametistină. 2|. Maiu-Iunie. In agrii, vii și stepe, fdrte comun pretutindenea. Genul Nectaroscordium. Neetaroscordinm [Loc alb]. (Nectaroscordiu). N. bulgaricuin Janka. (N. bulgarie). [Loc alb]. In regiunea silvatică fdrte comun: între Nicolițel, Handierca și Cerna; în locurile umbrdse și umede dela monastirea Cilik. www.dacoromanica.ro 424 Fam. [Loc alb]. COLCHICACEE. Flori ermafrodite, rar poligame, regulate. Periant cu 6 di- visiuni petaloide, aprdpe egale, dispuse pe 2 rânduri, libere sau connate într’un tub ângust și elongat. Stamine 6, inse- rate la gâtul periantului sau la basa divisiunilor sale; an- tere biloculare, extrorse. Stile 3, libere sau reunite la basă. Ovariu super, cu 3 cârpele lipite între ele prin sutura ven- trală. Semințe cu testa membranos; albumen gros, cărnos sau cartilaginos, învelind un embrion subcilindric.— Erburi perene, cu tulpina câte-odată fdrte scurtă născând dintr’un rizom saii dintr’un bulb cărnos. Frunze alterne, amplexi- caule. CONSPECTUL GENURILOR. 1. Periant infundibuliform, tub elongat, 6-fid...Colehienm L. 1.* Periant 6-sepal...............................Veratrum L. Genul Colchicum Tournef. Colcliieum Tournef. (Colchic). Periant infundibuliform, cu divisiuni connate într’un tub fdrte subțire și fdrte lung, pă- rând că nasce din bulb; stamine inserate la gâtul perian- tului; stile libere, filiforme, fdrte elongate. — Bulb ovoid, comprimat deoparte, învelit de o tunică brună; tulpină fdrte scurtă; frunze tdte radicale. C. bnlbocodioides M. B. (C. bulbocodioid. Vulg. Brândușă). Antere oblonge (brunei. Bulb multiflor și multifoliat; frunze lat-lineare, pe margini scabre. îț In stepe. Comun pretutin- denea. C. spce. (C. parvuli Ten. proximum). Genul Veratrum Tournef. Veratrum Tournef. (Veratru). Periant cu 6 divisiuni li- bere, sessile și persistente. Stamine 6, inserate la basa di- visiunilor; antere reniforme, deschi(Jându-se transversal în 2 valve ce se întind pe acelaș plan. Stile 3, divergente. — Plante nebulbdse, cu tulpină erectă, destul de lungă frun- (Jdsă. www.dacoromanica.ro 425 V. nigrum L. (V. negru Vulg. Stcrigdie [loc alb]). Raceme paniculate, tomentdse. Laciniile periantului eliptice, de tot întregi, fdrte patente, egal de lungi cu pedicelele. Bractee mai scurte decât pedicelele. Frunzele inferidre lat-eliptice, pe fața inferidră pubescente. Flori negre-purpurii “4 lulie- August. In fînețele din păduri: pe lângă Babadagh și Cin- carova. Fam. [Loc alb]. JUNCACEE. Flori ermafrodite, rar unisexuate, regulate. Periant cu 6 divisiuni libere, scaridse-glumoide, persistente, dispuse pe 2 rânduri. Stamine 3-6, opuse divisiunilor periantului și in- serate la basa lor pe receptacul; antere biloculare, introrse. Stil simplu; stigmate 3, filiforme. Ovariu super, sessil, for- mat din 3 cârpele. Fruct capsulai', 3-locular, cu 3 valve, cu dehiscență loculicidă și cu loge polisperme, sau unilocular* 3-sperm. Semințe cu testa membranos, adesea prelungit în apendice la vîrf sau la basă; albumen gros, cărnos cu em- brionul fixat la basa sa. — Erburi anuale sau perene. Frunze invaginante la basă, plane, canaliculate sau cilindrice, pre- sentând câte odată umflături spațiate în formă de noduri, când tdte radicale, când nule și reduse atunci la tece. Flori solitare sau apropiate în glomeruie formând prin reuniu- nea lor o cimă sau un corimb, munite de una sau mai multe bractee la basa in^.orescențelor. CONSPECTUL GENURILOR. 1. Capsulă 3-locularâ. Semințe numerose................Juncus L. 1.* Capsulă 1-loculară, 3-spermă.......................Luzula Dc. Genul Juncus Tournef. Juncus Tournef. (June). Capsulă cu 3 loge polisperme, des- chi^endu-se în 3 valve munite fie-care pe partea lor me- diană de o despărțitură ce pdrtă semințele pe marginea sa internă. — Frunze cilindrice, canaliculate sau comprimate, glabre, nodordse sau nu, câte-odată reduse la tece; inflore- scență în corymb sau în paniculă terminală sau părend la- terală din causa bracteei ce însoțesce inflorescența și care pare a continua tulpina. www.dacoromanica.ro 426 CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Planta cu tulpine fertile și sterile fără noduri, incluse la basă de vagini foliifere și nefo- liifere. 2. Capsulă mucronată de lungimea perigonului J. inaritiiinis Lain. 2. * Capsulă acuminată de doue ori mai lungă de- cât perigonul....................................J. acutus L. 1.‘ Planta numai cu tulpine fertile, fără tulpine sterile, în locul acestor din urmă cu fas- cicul! de foi sterile. Tulpine foliate. 3 . Tulpine articulate. Frunze caulinare loculos- fistulose........................................J. lamprocarpiis Ehrh. 3 .* Tulpine nearticulate. Frunze nelacunos-fistu- lose. 4 . Foliolele perigonului forte obtuse. 5 . Foliolele perigonului pe jumătate mai scurte decât capsula sub-globosă........................J. bulbosus L 6 .* Foliolele perigonului egal de lungi cu cap- sula oblong-ovală și sub-triangulară . . . J. Gerardi Lois. 4 .* Foliolele perigonului acuminate. 6. Flori solitare și depărtate.....................J. bufonius L. 6.* Flori câte 2-3 fasciculate.....................J. hybridus Brof. J. uiaritiuiiis Lam. (J. maritim. Vulg. [Loc alb]). Culm, (tul- pină) nud (fără frunze). Frunze radicale rotunde, punginte, fără noduri. Anthelă decompusă, erectă. Folidlele perigo- nului lanceolate, cele exteridre acute, cele interidre obtuse, întregi Capsulă eliptică, mucronată, egal de lungă cu pe- rigonul. 2|. lulie-August. In locurile umede și mlăștindse din regiunea maritimă. J. acutus L. ? (J. ascuțit. Vulg. [Loc alb]). Culm nud. Frunze radicale rotunde, punginte, fără noduri. Anthelă suprade- composită, conglobată. Folidlele perigonului cele exteridre lanceolate, obtusiuscule, carinate, cele interidre ovate, fdrte obtuse și profund emarginate. Capsulă subrotund-ovată, acu- minată de 2 ori mai lungă decât perigonul. Intre Ba- badag și Mangalia. J. laniprocarpus Ehrh.; J. aquaticus Roth.; J. adscendens Host.; J. articulatus a. p. L. (J. [Loc alb]). Culm 2-3 foliat, deîmpreună cu frunzele și cu vaginile rotund compres. Frunzele loculos-fistulâse, disepimentele p>e partea externă www.dacoromanica.ro 427 vizibile, articuli! netezi ori la planta uscată f6rtc subtil- striați. Folidlele perigonului egal de lungi, drepte, la vîrf mucronulate, cele exteridre acute, cele interidre obtuse, tdte mai scurte decât capsula ovat-lanceolată și mucronată. An- thela terminală decompusă, patentă ori divaricată. lulie- August. In bălți și locuri umede, la lenikioi, între Bala- bancea și Akpunar. Variază cu capituli! mai palicji și mai negricioși, apoi: p. fluitans. Culm pe pâraie elongat și fluitant (J. lampro- carpus e. Meyer), iară după scurgerea apei dacă culmul este procumbent și radicant (J. lamprocarpus ț. Meyer). J. bulbosus L. J. compressus Jacq. (J. bulbos. Vulg. [Loc alb]). Culm compres, la mijloc 1-foliat. Frunzele radicale și cea caulinară lineare, canaliculate. Anthelă terminală com- pusă, ramuri erecte, rămurele corimbdse. Foliâlele pcri- gonului ovat-oblonge, forte obtuse, apr6pe numai ele jumă- tatea lungimei capsulei subglobâse. Stil încă numai de ju- mătatea lungime! ovariului. 4 In locurile umede și nesi- pdse mai pretutindenea. J, Gerardi Lois. (J. lui Gerard. Vulg. [Loc alb]). Culm sub- rotund, la mijloc 1-foliat. Frunzele radicale și cea caulinară lineare, canaliculate. Anthelă terminală, compusă, ramuri erecte, rămurele corymbdse. Folidlele perigonului ovat-ob- longe, fdrte obtuse, mai egal de lungi cu capsula oblong- ovală și sub-trigonală. Stil de lungimea ovariului. 4 lulie- August. In regiunea maritimă: între Mangalia și Constanța, la Mamaia, etc. J. bufoni ns L. (J. [Loc alb]). Culm foliat, frunze setacee, la basă canaliculate. Ramurile anthelei elongate, bifide, erecte. Flori solitare, dcjjărtatc. Foliolele perigonului lanceolate acuminate, mai lungi decât capsida oblongă și obtusă. © lulie-August. In locurile umede mai cu semă din regiunea maritimă. J. hybridus Brof.; J. bufonius L. 0. fasciculatus Koch Sy- nops.; J. mutabilis Sav. (J. ibrid. Vulg. [Loc alb]). Culm foliat. Frunze setacee, la basă canaliculate. Ramurile anthe- lei elongate, bifide, erecte. Flori câte 2-3 fasciculate. Foli- 6lele perigonului lanceolate, acuminate, mai lungi decât capsula oblongă și obtusă. 4 In regiunea maritimă. www.dacoromanica.ro 428 Genul Luzula DC. Luzula DC. (Luzula). Capsulă uniloculară, cu 3 valve lip- site de despărțituri; semințe 3, inserate în fundul capsulei. Frunze plane, graminiforme, adesea perose. (Restul ca în genul Juncus). CONSPECTUL SPECIILOR 1. Anterele deflorate de 3 ori mai lungi decât fi- lamentele. Spice pedunculate subcernue . . . L. campestris Dc. 1.* Anterele deflorate de 2 ori mai lungi decât fila- mentele Spice erecte......................L. multifloră Lej. L. campestris Dc.; Juncus campestris L.; J. nemorosus Host. (L. de câmp. Vulg. [Loc alb]). Spice ovate, umbelate sessile și pedunculate, acestea din urmă mai târziu sub- cernue. Foliolele perigonuhu accuminate, mai lungi decât capsula subrotundă, obtusă și mucronată. Anterele deflo- rate de 3 ori mai lungi decât filamentele. Frunze pe mar- gini perdse, la urmă glabre. 4 Martie-Maiu. Pășuni, fînețele de pe coline, locuri inculte, pretutindenea. L. multifloră Lej.; L. erecta Desv.; L. campestris p. Dc. FI.; L. campestris p. nemorosa Meyer; L. intermedia Spen.; Juncus multiflorus Ehrh.; J. erectus Pers.; J. intermedius Thuill. (L. multifloră. Vulg. [Loc alb]). Spice ovate, umbe- late, sessile și pedunculate, pedunculi striați. Folidlele peri- gonulul acuminate, mucronate, mai lungi decât capsula sub- rotundă, obtusă și mucronată. Anterele deflorate de 2 ori mai lungi decât filamentele. Frunze pe margini perdse la urmă glabre. Spice brune-lucitdre. [Loc alb] Maiu-Iunie. Co- mună în regiunea silvatică : în păduri la Țiganca și Greci. Fam. [Loc alb] CYPERACEE. Flori ermafrodite sau unisexuate, solitare la subsudra unui sol(J unicarenat glumă), dispuse în spic sau în spi- cule. Periant nul, sau representat prin squamule, sete sau un învdliș solzos, sacciform, deschis la verf utriculă) care încunjdră ovariul, cresce cu el și simuleză un pericarp. Sta- www.dacoromanica.ro 429 mine 2-3, cu antere biloculare, dehiscente longitudinal. Stil simplu, terminat prin 2-3 stigmate plumdse. Ovariu super, unilocular, uniovulat. Fructul este o achenă, indehiscentă, monospermă, cu epicarp dur, testaeeu. Albumen făinos, fdrte gros, lateral în raport cu embrionul. — Erburi anuale sau perene. Tulpină (culm), adesea simplă, plină, rotundă sau triquetră, lipsită de umflături nodordse. Frunze tristice, li- neare-graminifornie, cu nervure paralele, cu tecă necrepată, de ordinar lipsite de ligulă. CONSPECTUL GENURILOR. 1 . Flori ermafrodite. 2 Spice distice. 3 . Glume tote florifere, ori 2-3 infime mai mici și sterile. €) penis L. 3 .* Glume infime 3-6 mai mici sterile..................Sehoenus L. 2 .* Spice imbricate pe tote laturile....................Seirpas L. 1.* Flori unisexuate. Fructul închis în utriculă..........Carex L. Genul Cyperus Tournef. Cyperus Tournef. (Ciper). Spicule multiflore, în fascicule sessile sau pedunculate, reunite în capitul sau în corimb terminal, munite la basă de bractee foliacee. Flori ermafro- dite; soliji numeroși, aprdpe egale, tdte fertile sau cele 2 inferidre singure sterile, regulat imbricate pe 2 renduri opuse; stigmate glabre; sete hypogine nule; achenă obo- vată, trigonă-subcomprhnată. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Rădăcină fibrosă. 2. Stigmate 2. Glume gălbinii...................C. flnvescens L. 2. * Stigmate 3. Glume nfgre-brune.............C. fuscus L. 1.* Rădăcină repentă. Glume roșietice. Stigmate 3 . C. glomeratus L. C. flavescens L. (C. gălbiniu. Vulg. [Loc alb]). Anthelă des- compusă. Capituli subrotumji, pedunculați și sessili. Spicule lanceolate, compres-plane. Glume oblong-ovate, indesuit im- bricate. Stigmate 2. Nucula subrotund-obovată, compresă. Involucrul subtrifoliolat, mai lung decât umbelă. Rădăcină fibrăsă. Glume de colăre gălbinie, cu o strie dorsală verdea care dispare înaintea vîrfulul. [Loc alb]. In locurile www.dacoromanica.ro 430 umede și nesipdse; pe malul mărei în dunele dela Mamaia, în Deltă la Kara-Orman. C. fnscus L. (C. negricios). Anthelă subdecompusă. Capi- tul! subrotuniji, pedunculați și sessili, la vîrful ramurilor mai lungi câte 2-3. Spicule lineare, compres-plane. Glume oblong-ovate, la urmă patule și ceva depărtate. Stigmate 3. Nuculă eliptică, la ambe capete atenuată, acut-trigonală. In. volucru subtrifoliolat, mai lung decât umbela. Rădăcină fi- brosă,. Glume negre-brune, cu o strie dorsală lată verde, escurinte în un apicul. 0 lulie-August. In locuri mlăștindse: în Delta Dunărei la Kara-Orman. Variază: p. virescens [loc alb].; O. virescens Hoffm. Glume brunii cu o carină verde, orî palide cu o strie brună pe lângă ca- rina verde. In aceleași locuri cu specia gemină. C. slomeratus L.; C. australie Schrad. (C. glomerat. Vulg. [Loc alb]). Anthelă decompusă. Spice fdrte indesuit imbri- cate, globdse și ovale, sessile și pedunculate, câte 3 la vîrful ramurilor mai lungi. Spicule lineare, acute, comprese. Glume lineare, roșietice cu carina verde. Stigmate 3. Nucula ob- longă, 3-angulară. Involucru fdrte lung. Rădăcină repentă. 4 lulie-Septembre. Pe malurile apelor: în regiunea Dună- rei, aprdpe de Malcoci. Genul Schoenus L. Schoenus L. (Schen). Flori ermafrodite, dispuse în spicule pauciflore și formând un spic oval și dens. Sol(Ji florali 5-6, distici, carenați; cei superiori, și câte odată cea supe- ridră singură, fertilă; cele 3-4 inferidre mai mici decât cele superidre. Stil filiform, caduc; stigmate 3, pubescente. Disc nul; sete hypogine 1-5 denticulate. — Inflorescență încunju- rată de doue bractee. Sch. nigricans L. (S. negricios). Culm rotund, nud. Foliola exterioră a involucrului oblic ascendentă. Sete hypogine subnule (mai adese-ori lipsesc). Frunze subulate, de V₂ atît de lungi cât culmul. Spicule negre-brune. [Loc alb]. In dunele de la Mamaia. www.dacoromanica.ro 431 Genul Scirpus Tournef. Seirpus Tournef. (Scirp). Spicule solitare, terminale sau mai mult sau mai puțin nnmerdse și dispuse în corimb ter- minal sau lateral. Flori ermafrodite; sol(}i imbricați din tdte părțile, cei 2 inferiori sterili, mai mari decât cei superiori; sete hypogine puțin numerdse și incluse, rar nule; stil ne- articulat; achenă triquetră, mucronată sau nu dela basa sti- lului persistent, dar neumflată. CONSECTUL SPECIILOR. 1. Stil la basă dilatat și articulat cu ovariul. Nucă coronată cu basa persistentă a stilului. Stig- mate 2..............................................Se. palustris L 1 * Stil nearticulat cu ovariul. Stigmate 3. 2. Inflorescență în aparență laterală, fiind-că foliola mai lungă a involucrului este erectă și arată a fi o continuare a culmului. 3. Inflorescență fasciculat-paniculată.............Sc. lacustris L. 3* Inflorescență compusă din capituli forte inde- suit-compacți și globoși.............................Sc. Holosclioenns L. 2.* Inflorescență terminală. Foliolele involucrului mai multe...........................................Se. niaritiiiiiis L. Sc. palustris L.; Heleocharis palustris R. Br. (S. de mla- ștină.Vulg. [Loc alb]). Spicul terminal, solitar, oblong. Glume acutiuscule, cea infimă nu mai mare, înfășurând cu basa sa jumătatea spiculului. Stigmate 2. Nucă obovată, compresă, netedă, brună, pe margini rotundat-obtusă. Basa stilului re- manent ovată. Culm rotund, subcompres. Rhizomă repentă. 4 lulie-August. Bălți, mlăștini, malurile lacurilor. Comun pretutindenea. Sc. lacustris L. (S. de lacuri. Vulg. [Loc alb]). Culm ro- tund. Anthelă compusă, în aparență laterală. Folidla mai mare a involucrului erectă. Spicule fasciculat-agregate, fas- cicul! pedunculați și sessili. Ghtme netede, fimbriate, mu- cronat-emarginate. Stigmate 3. Nucă trigonală, netedă. Sete hypogine retrors-aculeolate. Vîrful anterelor scurt barbulat. ■4 lunie-Iulie. Bălți, ape stagnante și lin curgetdre : comun pretutindenea. www.dacoromanica.ro 432 Se. Holoschaenus L.; Isolepis Holoschaenus R. et Sch. (S. Holoschen). Culm rotund. Anthelă în aparență laterală. Fo- lidla mai mare a involucrului erectă, elongată. Capituli fdrte indesuiți compacți, globoși, sessili și pedunculați; pedun- culi simpli ori compuși. Glume truncate, mucronate. Stig- mate 3. Nucă glabră. Sete hypogyne lipsesc. Frunze semi- rotunde, canaliculate. 2) lulie-August. In regiunea maritimă prin dunele de pe malul mărei pretutindenea, chiar și în Delta Dunărei. Variază: a. vulgaris [loc alb].; Sc. Holoschoenus L. Culm înalt de la 50-95 cent. Anthelă compusă; p. australis [loc alb].; Sc. australis L. Culm mai mic, mai subtil. Capituli fdrte mici, unul sessil, solitar, alții puțin pe- dunculați. ț. romanus [loc alb].; Sc. romanus L.; Holoschoenus au- stralis Rchb. Culm mai mic. Un capitul mai mare, ori cu unul sau doi capituli mai mici și pedicelați. Sc. niaritinius L. (S. maritim. Vulg. [Loc alb]). Culm tri- angular, foliat. Anthelă compusă, terminală. Spicule fasci- culate, pedunculate și sessile. Folidlele involucrului plane. Glume la vârf mucronate și bifide, lacinulele acute, denti- culate. Stigmate 3. Sete hypogine, retrors-hispide. Rădăcină tuberos nodordsă. lulie-August. In regiunea maritimă și marginea mlaștinilor și a bălților, între Medgidia și Cerna- voda. Variază: p. macrostachys [loc alb]; Sc. macrostachys Willd. Spicule mult mai mari, până la 3 cent, lungi. Forma cu 2 stigmate constitue: Sc. digynus Gork. Genul Carex Micheli Carex Micheli (Carice). Flori unisexuate, reunite în spice monoice sau androgyne, mai rar dioice; solcji mai mulți sau mai puțin numeroși, imbricați pe mai multe rendun; sta- mine 2-3; ovariu închis într’o utriculă deschisă la vîrf pen- tru trecerea stilului; sete hypogine nule; stil indivis, caduc, nearticulat, nici îngroșat la basă, terminat prin 2-3 stigmate; achenă lenticulară sau trigonă închisă în utriculă crescută și simulând un pericarp. www.dacoromanica.ro 433 CONSPECTUL SPECIILOR 1. Stigmate 2. (Vignea). 2. Spicule în partea superidră masculine, în cea inferioră femenine. Rădăcină cespitosă fără stoloni..........................................C. muricata L. 2. * Spicule în partea inferidră masculine, în cea superidră femenine. 3. Rădăcină repentă cu stoloni elongați . . . . C. Sclirebcri Schrank. 3 .* Rădăcină cespitosă fără stoloni............C. rcniota L. 1* Stigmate 3. (Acone). 4 . Fruct nerostrat, ori cu un rostru fdrte scurt și rotund. fi. Bractee nevaginante ori cele infime fdrte scurt vaginante. Rădăcină stoloniferă..................C. praecox Jacq. fi.* Bractee vaginante. 6. Fruct pubescent. Spic masculin solitar. Rădă- cină cespitosă..................................C. digitala L. 6.* Fruct glabru. Spice masculine mai adese-ori 2. Rădăcină stoloniferă........................C. glauca Scop. 4. * Fruct rostrat, rostru marginat, la vîrf bi- dentat, dinți scurți porecți. 7. Bractee lung vaginante. Spic masculin 1. 8. Marginea rostrului netedă, glabră............C. syhatica Huds. 8. * Marginea rostrului serrulat-scabră. 9. Spicele femenine tdte exsert pedunculate. Spice cu 2-6 flore.....................................C. depauperata Gord, 9.* Spicele femenine superidre, sessile. 10. Fruct obsolet nervat. 11. Fruct ventricos-trigonal. Spice cu 6-12 flori. Rădăcină stoloniferă, emițând une-orî culmi solitari Glume albineț-verqli....................C. Micliclii Host. 11. * Fruct elipsoid orî subglobos. Spice multi- flore. Rădăcină repentă și indesuit cespi- tosă. Glume negrii...............................C. brevicollis Dc. 10.* Fruct nervat. Rădăcină cespitosă...........C. distans L. 4.** Fruct rostrat, rostru rotund orî compres, marginat, bicuspidat orî bidentat, dinții patull. 12. Bractee nemarginate, ori scurt vaginante. Culm erect angular, pe anguli scabru. Fruct glabru. 13. Spice masculine 1. Spice femenine lung pe- dunculate și pendule.............................C. Pseudo-Cyperus L. 13 .* Spice masculine 2-5. 14 . Fruct compres, subtrigonal. Spice mascu- Brândză.—Flora Dobrogei. 28 www.dacoromanica.ro 434 line 2-3......................................C. acntiformis Ehrh. 14.* Fruct ovat-conic de ambele laturi convex. Spice masculine 3-5....................... . . . C. riparia Curt. C. niurlcata L.; C. spicata Huds.; C. contigua Hoppe; C. canescens Leers. non L. (C. muricat. Vulg. [Loc alb]). Spic compus, indesuit ori la basă întrerupt. Spiculele în partea superidră masculine, în cea inferidră femenine. Stigmate 2. Fructe squardse, cele inferidre mai orizontal-patente, lan- ceolat-ovate, plan-convexe, acuminate în un rostru pe mar- gini indesuit serrulat-scabru, fără nervure ori obsolet ner- vate. Glume acuminate, mai scurte decât fructul. Culm pe anguli în partea superidră scabru. Rădăcină indesuit ces- pitosă, fără stoloni. Maiu-Iunie. In finețe și păduri. Co- mun pretutindenea. Variază: p. virens [loc alb]; G virens Lam. Glume mai palide, spic adese-ori mai elongat și întrerupt, bractea foliacee mai lungă decât spicul. C. Sclireberi Schrank. (C. lui Sclireber). Spic compus. Spi- cule sub-5, alterne, indesuite, drepte, ovat oblonge, în par- tea inferidră masculine. Stigmate 2. Fructe erecte, de lun- gimea glumei, oblong-ovate, plan-convexe, mai dela basă începând pe margini serrulat-ciliate și acuminate în un ro- stru bifid. Rădăcină repentă cu stoloni elongați. Spicul© înțunecat-brune. 4 Maiu-Iunie. Pășuni uscate, locuri nesi- pdse: comun pretutindenea. C. reniota L. (C. [Loc alb]). Spice compuse. Spicule alterne în partea superidră femenine, în cea inferidră masculine, spiculele inferidre 3-4 depărtate, tdte simple ori rareori cel infim compus. Bracteele spiculelor inferidre mai lungi de- cât culmul. Stigmate 2. Fructe erecte, plan comprese, ovat© și acuminate în un rostru bidentat și serrulat-scabru, mai lungi decât glumele. Culm gracil, debil, arcuat-nutant. Ră- dăcină indesuit-cespitdsă, fără stoloni. C. praccox Jacq.; C. montana Poli, non L. nec Leers. (C. precoce. Vulg. [Loc alb]). Spic masculin solitar, spice fe- nienine 1-3, apropiate, oblong-ovate, cel infim adese-ori pe- dunculat. Bractee cu margini membranacee, amplexicaule, ori și cea infimă vaginantă. Stigmate 3. Fructe obovate, tri- www.dacoromanica.ro 435 gonale, scurt rostrate, cu gura subemarginată, pubescente. Glume cu o nervură excurintă mucronulate. Culm erect. Ră- dăcină sioloniferă. 4 Martie-Aprilie. Pășuni uscate, coline inculte, pe lângă drumuri. Comun pretutindenea. C. dlsitata L. (C. digitat). Spic masculin solitar, sessil; spice femenine subțiri, lineare, puțin depărtate, pedunculate, fruc- tifere laxiflore. Pedunculî incluși în bractee menibranacee, vaginante și oblic truncate. Stigmate 3. Fructe obovate, tri- gonale, forte scurt rostrate, la gură subemarginate, pube- scente egal de lungi cu glumele. Rădăcină fibrdsă, cespi- tosă. Culm floriger cu frunze fdrte mici, frunzele radicale lipsesc, însă frunzele fasciculilor sterili lungi și cam late. 4 Aprilie-Maiu. In regiunea silvatică, prin locurile umbrose, pretutindenea. C. glanca Scop.; C. recurva Huds. (C. glauca). Spice ma- sculine sub 2, spice femenine 2-3, îndepărtate, cilindriforme, cu flori indesuite, lung pedunculate, la urmă pendule. Brac- tea foliacee, cele inferidre scurt vaginante. Stigmate 3. Fructe eliptice, obtuse, cu un rostru fdrte scurt și subemarginat, apiculate, compres-convexe, scabriuscule, fără nervure. Culm neted. Frunze pe margini scabre. Rădăcină stoloniferă. 4 Aprilie-Maiu. In fînețele umede: în Delta Dunărei. C. sylvatica Huds. (C. de pădure). Spic masculin terminal, solitar, spice femenine 4, depărtate, lung pedunculate, pen- dule, lineare, laxiflore. Bractee foliacee, elongat-vaginante. Stigmate 3. Fructe eliptice, trigonale, glabre, de tot netede și acuminate în un rostru linear, marginat, bifid, pe mar- gini glabru. Culm neted. Frunze lat-lineare. Ligula opusă frunzelor aprdpe lipsind. Spice palide. *4 [Loc alb]. In re- giunea silvatică prin locurile umbrdse, comună pretutin- denea. C. depanperata Good.; C. triflora Schkuhr. (C. [Loc alb]). Spic masculin solitar, spice femenine mai adese-ori 3, de- părtate, exsert pedunculate, erecte, cu câte 3-6-flori. Bractee vaginante, foliacee, mult mai lungi decât spicul respectiv, subegal de lungi cu culmul. Stigmate 3. Fructe eliptic-obo- vate, trigonale, turgide, glabre, subit contrase în un rostru linear, elongat, pe margini serrulat-scabru, dinainte plan, la vîrf scarios și bilobat, multinervate, nervure aprope 30, www.dacoromanica.ro 436 promimtli. Rădăcină fibrdsă. “4 Maiu-Iunie. In regiunea sil- vatică, comună pretutindenea. C. Miclielii Host. (C. lui Midiei). Spic masculin solitar, spice femenine 1-2, depărtate, eliptice, inclus-ori cel inferior exsert pedunculate, erecte, cu câte 6-12 flori. Bractee vaginante, subegal de lungi cu spicul respectiv, mult mai scurte de- pât culmul. Stigmate 3. Fructe obovate, ventricos-trigonale, glabre, subit acuminate în un rostru linear, elongat, pe mar- gini serrulat-scabru, dinainte plan și la vîrf acut bifid, ob- solet nervate. Rădăcină stoloniferă. Spice palide. 4 In pă- durile din regiunea septentrională, comună. C. brevicollis DC.; C. rhycocarpa Heuff. (C. [Loc alb]). Spic masculin solitar; spice femenine 1-3, depărtate, oblonge, exsert pedunculate, erecte, cu multe flori. Bractee vaginante subfoliacee, mai scurte decât spicul respectiv, ori și cea in- fimă egală de lungă cu spicul seu. Stigmate 3. Fructe gla- bre, ori și puțin puberule, nervate, elipsoidee, ori subglo- bdse, în un rostru linear, pe margini serrulat scabru și la vîrf acut, bifid, mereu atenuate ori și subit acuminate. Rhi- zomă repentă, indesuit cespitdsă. 4 [Loc alb] Pe muntele Beschtepe. C. distans L. (C. [Loc alb]). Spic masculin solitar, spice fe- menine mai adeseori 3, erecte, oval-oblonge, cu flori inde- suite, tdte forte depărtate, cea infimă exsert pedunculată. Bractee lung vaginante, cea infimă foliacee și mai lungă de cât spicul. Stigmate 3. Fructe ovate, trigonale, subinflate, dinainte planiuscule, acuminate în un rostru bifid, drept și pe margini serrulat-scabru, glabre, nervate, nervurele late- rale ceva mai proeminuli. Glume ovate, obtuse și terminate în o mucronă scabră. Culm glabru. Ligula oposită foliacee, oblongă. Rădăcină cespitdsă. Dinții rostrului fructului pe la- turea interidră muniți cu spinuți fdrte mărunți. 4 Maiu-Iu- nie. Prin fînețele și pășunile umede cu deosebire din re- giunea maritimă. C. Pseudo-Cypei'us L. (C. [Loc alb]. Vulg. [Loc alb]). Spic masculin solitar, spice femenine 4-6, lung pedunculate, pen- dule, cilindriforme, cu flori indesuite. Bractee foliacee, scurt rare-ori mai lung vaginante. Stigmate 3. Fructe ovat-lanceo- late, în un rostru bicuspidat atenuate, nervate, glabre. Glume www.dacoromanica.ro 437 linear-subulate, scabre. Calm acutangular, pe anguli scabru. Spice palid-vercji. 2). Iunie. Prin mlaștini și pe marginea apelor. Comună, cu deosebire în regiunea Danubială. C. acutiformis Ehrh.; C. paludosa Gord. (C. [Loc alb]. Vulg. [Loc alb]). Spice masculine 2-3, glume inferidre obtuse; spice femenine 2-3, cilindriforme, erecte, cu flori indesuite, sessile ori pedunculate, glume acuminate ori cuspidate. Bractee fo- liacee, nevaginante. Stamine 3. Fructe ovate ori oblong- ovate, comprese, subtrigonale, nervate, în un rostru scurt și bidentat acuminate, glabre. Culm acutangular, pre anguli scabru. 2). [Loc alb]. Prin mlaștini și pe malurile apelor. Comună cu deosebire în regiunea Danubială. C. riparia Curt. (C. [Loc alb]. Vulg. Rogoj). Spice mascu- line 3-5, terminale, glumele lor cuspidate; spice femenine 3-4 cilindriforme, erecte, indesuite, sessile ori pedunculate, glumele lor cuspidate. Bractee foliacee, nevaginante. Stig- mate 3. Fructe ovat-conice, cu marginile rotundate, de am- bele laturi convexe, fin multinervate și prelungite în un rostru scurt și acut-bidentat, glabre. Culm acutangular, pe anguli scabru. 2). [Loc alb] Prin mlaștini. Comun pretutin deni. Fam. [Loc alb], GRAMINEE. Flori ermafrodite saii unisexuate, dispuse în spicule, ace- ste compuse din una sau mai multe flori coprinse între două bractee glume) cari pot lipsi câte-odată; fie-care fibre este învelită de doi soleji (glumele) opuși, inegali, dintre cari unul este inserat decât celalalt. Periant nul saii format din 2-3 mici soleji glumelule) membranoși sau cărnoși. Sta- mine 3, rar 2 sau 6, cu filamente capilare și cu antere bi- loculare dorsifixe și oscilante, dc ordinar incombante, dehi- scente longitudinal. Ovariu super, unilocular, uniovulat; stig- mate 2, rar 1 sau 3, deordinar plumbse. Fruct uscat ca- ryopsă), indehiscent, monosperm, cu pericarp subțire; albu- men făinos, fdrte gros, lateral în raport cu embrionul. — Erburi anuale saii perene. Tulpină (culm) rotunjită, fistuldsă, nodurdsă. Frunze alterne, constituite dintr’un limb îngust, cu nervure paralele și dintr’o tecă crăpată, îmbrățișând tul- www.dacoromanica.ro 438 pina într’o mare întindere; teca munită la partea sa supe- ridră de un apendice membranos (ligulă). CONSPECTUL GENURILOR 1. Flori monoice, cele masculine terminale ra- cemos-paniculate, cele fcmenine în un spa- dice învelit în vagini foliacee...............Zea L. 1. * Flori ermafrodite ori polygame. Inflorescența o paniculă ori un spic. 2. Spiculele tote, ori și numai din parte, pedi- celate, însă nici odata sessile în escavațiu- nile ori pe dinții pedunculului comun. 3. Spicule la articulii spicului ori a paniculei articulate ingeminate (câte 2), una sessila, alta pedicelată. 4. Spicule ermafrodite, sessile, cele masculine pedicelate. tdte lineare. Spicile digitate ori în panicule verticilate.......................Andropogon L. 4. * Spiculele ermafrodite sessile, ovate ori ovat- lanceolate, la vîrf 3-dentate, cele masculine pedicelate. Spicile în panicule...............Sorglium Pers. 3. * Spiculele mai mult sau mai puțin lung pedi- celate, l-flore, Ori l-flore și cu un rudiment de 1 flore superioră, ori și de 2 flori infe- ridre. 5. Spiculele despre dos compresse. G. Glumă 3-valva, valva inferidră mai mică. 7. Spiculele la basă fără involucru. 8. Spicile digitate................................Digitaria Scop. 8. * Spicile paniculate. 9. Paniculă formată din spice unilateral compuse. Spicule aristate...................................Eeliinoc-liloa P. B. 9* Paniculă răspândită, cernuă. Spicile neari- state..............................................Panicum L. ■ 7.* Spicule la basă cu un involucru set^s . . , Seturi» P. B. 6.* Gluma 2-valvă. 10. Fldrea cartilagineă nearistată mai mare . . . Milium L. 10.* Fldrea cartilagineă aristată mai mare, arista deciduă............................................Piptatherum P. B. 5.* Spiculele despre laturi comprese. 11. Spiculele l-flore, la basă cu un rudiment pa- leaceu de 2 flori inferidre........................Phalaris L. 11.* Spiculele l-flore, ori l-flore și cu un rudi- ment de o fldre superidră. 12. Stigmat filiform emerginte din vîrful florei. www.dacoromanica.ro 439 13. Glumelă l-valvă . . ............................Alopecnrns L. 13.* Glumela 2-valvă. 14. Valvele glumelor carinate, egale, maî lungî decât glumelele...................................Plileum L. 14.* Valvele glumelor carinate, neegale, maî scurte decât glumelele...................................Crypsis Ait. 12.* Stigmat insident pe un stil lung, aspergili- form și emerginte sub vîrful florei. Glu- mele ânguste, patente.............................Cynodon Rich. 12.” Stigmat plumos și emerginte la basa florei. Stili scurți orî lipsesc. 15. Glumele și glumelule aristate...................Poli pogon Desf. 15.* Numai glumelele aristate, glumele neari- state. 16. Glumelele la basă fără fasciculî de peri. Glu- mela inferioră forte lung aristată................Stipa L. 16.* Glumelele la basă cu fascicul! de peri. 17. Fasciculii de peri forte scurți.................Agrostis L. 17.* Fasciculii de peri mai lungi decât diame- trul transversal al glumeleî......................Calnmngrostis Rotii. 11.** Spiculele bi-multiflore, cele inferiore rare- ori neutre ori masculine, cea supremă une- ori tubescentă. 18. Stigmat aspergiliform emerginte sub vîrful florei. 19. Spiculele multiflore, florea inferioră mascu- lină orî neutră, denudată, celealalte erma- frodite și învelite de peri elongați .... Pliragmites Trin. 19. * Spiculele 3-flore, cele 2 florî inferiore ma- sculine triandre, cea superioră ermafrodită diandră...........................................Ilierochloa Gmel. 18* Stigmat plumos emerginte la basa florei. 20. Spiculele bi-multiflore, florile mutice, florea inferioră, ori ambele flori inferiore ermafro- dite, inclmjend 1-2 florî neperfecte .... Meliea L. 20. * Spiculele bi-multiflore, florile tote ermafro- dite. 21. Glumela inferioră pe dos compresă și cari- nată. 22. Glumele cât spicul de lungi. Inflorescența indesuită.........................................Koeleria Pers. 22. * Glumele maî scurte decât spicul. 23. Vaginele frunzelor la gură nebarbulate. 24. Florile ovate orî lanceolate, mutice, decidue deîmpreună cu articulii axei. 25 Paniculă unilaterală. Spiculele iusidente pe www.dacoromanica.ro 440 pedicele forte scurte și îngroșate...................Sclerocliloa P. B. 25.* Paniculă egal disparsă. Spiculele pedicelate. Poa L. 24.* Florile ovate, scurt aristate. Inflorescența lobată.................................., . . . . Dactylis L. 23.* Vaginele frunzelor la gură barbulate . , . Eragrostis P.B. 21.* Glumelele pe dos rotundate, nu carinat-com- prese. 26. Stigmat inserat către vîrful ovariului pe partea anteridră..................................Bromus L. 26.* Stigmat inserat către vîrful ovariului. 27. Glumela superioră pe margini pectinat-se- tosă..............................................Braehypodiuin P. B. 27.* Glumela superioră pe margini subtil ciliată, însă nu pectinat-setdsă. 28. Glumela inferidră la basă auriculat-cordată . Briza L. 28* Glumela inferidră la basă nu auriculat-cor- dată. 29. Spiculele oblonge, acute. Stigmat necolorat . Festuea L. _ 29.* Spiculele cilindriforme, mutice. Stigmat al- bineț.............................................Gly ceria R. Br. 2. Spiculele tdte sessile pe dinții pedunculului comun, nici unul pedicelat. 30. Spiculele câte 2-3 la articulii pedunculului comun. 31. Spiculele l-flore cu un rudiment setiform de de o a doua fldre. Ambele valve ale glu- melor dinaintea spiculelor, nu oposite . . . Hordeum L. 31* Spiculele multiflore, ori și uniflore și cu un rudiment scuteliform de o a doua fldre, . Ambele valve ale glumelor dinaintea spi- culelor ............................................. Elymus L. 30 .* Spiculele solitare, multiflore. Valvele glu- melor oposite 32 . Glumelele la vîrf 2-4-dentate, dinții aristați. Spiculele 3-4-flore.................................Egilops L. 32 .* Glumelele la vîrf nedentate. 33 . Spiculele tri-multiflore. Glumelele ovate . Triticuin L. 33 * Spiculele 2-flore, cu un rudiment de o a doua fldre. Glumele subuliforme.......................Secale L. Genul Zea L. Zea L. (Zea). Spicule mascule biflore, în paniculă termi- nală ; spicule femele uniflore, în spice axilare învălite de maî multe bractee foliacee; stil 1, filiform, forte lung; ca- riopsă netedă, subglobulosă-reniformă. www.dacoromanica.ro 441 Z. Mays L. (Z. Porumb. Vulg. Porumb, Popușoiu, Cucu- ruz). Frunzele de tot întregi, pe margini scabre. Culmul înalt. Florile masculine în paniculă terminală, cele femenine în spice indesuite, axilare și învelite de vagine foidse. Cul- tivat. Genul Andropogon L. Andropogon L. (Andropogon). Spicule comprimate prin spinare, geminate, unul sessil cuprinzând 2 flori, cea su- peridră ermafrodită și cea inferidră redusă la un solz, cea- laltă pedicelată masculă sau neutră; spicule reunite în spice lineare formând o paniculă digitată; glume aprdpe egale; glumela superidră a florei ermafrodite lung aristată, cu aristă geniculată; cariopsă oblongă comprimată prin spi- nare, necanaliculată. CONSPECTUL SPECIILOR 1 Spicele digitate. câte 5-10..................A. Iseliaemuin L. 1.* Spicele paniculate, ramurile paniculei verticilate. . A. Gryllns L. A. Iseliaemuin L.; A. angustifolius Sm. (A, Ischemum. Vulg. Sadina). Spicele 5-10, digitiform dispuse. Glumele striate, valva inferidră a spiculului ermafrodit dela basă până aprdpe la mijloc părdsă, iar a spiculului masculin glabră. Pedun- culul comun deîmpreună cu pedicelele părdse. '4 lulie-Au- gust. Fdrte comun pretutindenea: Babadagh, lenissala, Man- galia, etc. A. Gryllns L,; Ckrysopogon Gryllus Trin. (A. [Loc alb]). Ramurile paniculei simple, verticilate. Spicele câte 3, termi- nale, laterale lipsesc. Pedicelele la basă barbulate. 2J. lunie- Iulie. Fdrte abundentă prin stepe și prin fînețele de prin pădurile din locurile uscate. lenissala. Genul Sorghum Pers, Sorglium Pers. (Sorg). Spicule geminate sau ternate, uni- flore, unul sessil și cu fldre ermafrodită, celalalt sau cele- lalte doue pedicelate și cu fldre masculă, nudă la basa lor, formând tdte prin reuniunea lor o paniculă ramdsă. Glu- mele florei ermafrodite 2, aprdpe egale, cartilagindse, mu- www.dacoromanica.ro 442 tice; cea inferioră tridentată. Glumela inferioră membra- nosă, concavă, ascuțită, mutică; cea superidră mai scurtă, bifidă la vîrf, mutică sau prevăzută de o aristă în fundul divisiunei. Glumelule nule. Stamine 3. Stile 2, terminale; stig- mate aspergiliforme întimjendu-se sub vîrful florei. Cario- psă glabră și liberă, ovală, comprimată prin spinare, con- vexă pe fețe, necanaliculată. S. vulgare Pers.; Holcus Sorghum L. (S. comun. Vulg. [Loc alb]). Paniculă ovat-oblongă, indesuită. Spiculele er- mafrodite obovate, cele masculine oblong-lanceolate, forte scurt pedicelate. Rădăcină fibrdsă. © lulie-August. Cultivat. Sorglnun halepcuse Pers. [Loc alb]. Intre Kara-Nassib și Tatar-Gargalik; între Balabancea și Țiganca; între Isaccea și Tulcea. Genul Digitaria Scop. Digitaria Scop. (Digitarie). Spicule comprimate prin spi- nare, scurt pedunculate, reunite în spice filiforme unilate- rale formând o paniculă digitată; glume forte inegale, cea inferidră fdrte mică sau nulă, cea superidră mutică; fldrea inferidră cu o singură glumelă mutică; cariopsă convexă pe spinare, munită de o depresiune pe fața internă. (Restul ca în genul precedent). D. sangninalis Scop.; Panicum sanguinale L.; Paspalum sanguinale Scop.; Dactylon sanguinale Vili.; Syntherisma vulgare Schrad. (D. [Loc alb]). Spicile subcinci, digitate, erecte-patule. Frunzele deîmpreună cu vaginele subpărdse. Spiculele oblong-lanceolate. Glumela florei neutre glabră, pe margini pubescentă, pe nervura laterală cea mai extremă fără cilii. © lunie-Septembre. Pretutindenea. Genul Echinochloa P. B. Echinoeliloa P. B. (Echinochloă). Spicule comprimate prin spinare, scurt pedunculate, dispuse în spice unilaterale for- mând prin reuniunea lor o paniculă; 2 flori în fie-care spi- cul, cea superidră ermafrodită, cea inferidră masculă sau neutră; glume fdrte inegale, cea superidră mucronată sau aristată; glumelele florei superidre cartilagindse; glumela www.dacoromanica.ro 443 inferidră a florei sterile, mucronată sau aristată; cariopsă comprimată prin spinare, plană pe fața anteridra. E. Cnis Galii P. Beauv.; Panicum Crus Galii L. (E. Loc alb]). Spicile alterne și oposite, compuse, lineare. Spiculele apropiate, aristate. Pedunculul comun la basă 5-angular. Variază cu florile neutre scurt ori și lung aristate. 0 lulie- August. Fdrte comună pretutindenea. Genul Panicum L. Panicum L. (Panic). Spicule comprimate prin spinare. Glume fdrte inegale, cea superidră mai mare, mucronată. Fldre er- mafrodită însoțită de 2 glumele (fldrea neutră) dintre care cea inferidră este mucronată. Glumelele florei fertile carti- lagindse.—Spicule pedunculate, dispuse în o paniculă fdrte ramdsă. P. niiliacenm L.; P. Milium Pers. (P. miliaceu. Vulg. [Loc alb]). Spiculele paniculate, panicula răspândită, cernuă. Foile lanceolate, deîmpreună cu vaginele perose. Valvele glume- lor acuminat-mucronate, 7-nervate. Cariopsele netede, luci- tore. Q Vara. Prin locurile nesipdse cu deosebire din re- giunea meridională a Dobrogei. Genul Tragus Hali. Tradus Hali. (Trag). Spicule comprimate prin spinare, pe- dicelate, reunite în paniculă spiciformă; 2 flori în fie-care spicul, cea superidră ermafrodită,cea inferidră neutră; glumă unică (super.), fdrte mică; glumela florei neutre unică, co- riace, acoperită pe spinare de o-7 rânduri de spini; glume- lelo florei ermafrodite, netede; cariopsă convexă pe amân- două fețele, necanaliculate. T. racemosiis Hali.; Cenchrus racemosus L.; Lajypago ra- cemosus Willd. (T. racemos. Vulg. [Loc alb]). CulmurI nu- merdse, difuse, ramose: frunze scurte, rigide, ciliate; spicule la sfîrșit fdrte patente. O lunie-Iulie. Câmpuri și locuri nă- sipose. Fdrte comună pretutindenea. Genul Setaria P. B. Setaria P. B. (Setarie). Spicule comprimate prin spinare, încunjurate la basă de mal multe sete scabre, reunite în www.dacoromanica.ro 444 spic dens; 2 flori în fie-care spicul, cea superidră ermafro- dită, inferidră masculă sau neutră; glume inegale, mutice; glumele aprdpe egale, coriace, rugdse, cea inferidră mutică sau aristată; cariopsă ovală, comprimată prin spinare. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Paniculă spiciformă indesuită, nu lobată. 2. Denticulii setelor involucrului reverși . . . . S. verticillata P. B. 2. * Denticulii setelor involucrului erecți.....S. viridis P. B. 1.* Paniculă spiciformă discompusă, lobată . . . S. germanica P. B. S. verticillata P. Beauv.; Panicum verticillatum L.; Peni- setum verticillatum R. Br. (S. verticilată. Vulg. Mohor, [loc alb]). Paniculă spiciformă, cilindriformă, indesuită, la basă adeseori întreruptă. Involucrul scabru, denticulii setelor re- verși (îndreptați în jos). Glumelele florilor ermafrodite aprdpe netede. O lulie-August. Prin locurile cultivate fdrte comună. S. viridis P. Beauv.; Panicum viride L. (S. verde. Vulg. Mohor [loc alb]). Paniculă spiciformă, cilindriformă. Invo- lucrul scabru, denticidii, setelor îndreptați în sus. Glumelele florilor ermafrodite aprdpe netede, egal de lungi cu glumela florei neutre. 0 lulie-August. In locurile cultivate fdrte co- mună. S. germanica P. Beauv. (S. germanică). Paniculă spiciformă, discompusă, lobată. Involucrul mai scurt ori și numai ceva mai lung decât spiculele; setele în partea superidră scabre, denticulii îndreptați înainte. Peduncul comun cu peri lungi hirsut. Glumelele florilor ermafrodite aprdpe netede. 0 [Loc alb]. Cultivată și adesea subspontanee. Observare. — S. italica P. B. diferă prin involucrul ce este de 2 ori mai lung decât spiculele. Genul Millium Tourn. Milinm Tourn. (Meiu). Spicule comprimate prin spinare, uniflore, reunite în paniculă ramdsă; fldre sessilă; glume egale, concave, mutice; glumele coriace, mutice, cea inferi- dră lucitdre, ovală, rotunjită pe spinare, cea superidră con- cavă, emarginată; cariopsă ovală, comprimată prin spinare. www.dacoromanica.ro 445 CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Rădăcină repentă. Culmul glabru...........M. cfliisuin L. 1.* Rădăcină fibrosă. Culmul la vîrf scabriuscul. M. vernale M. B. M. effnsmn L. (M. [Loc alb]). Culm neted, glabru. Frunze lat-lineare. Paniculă laxă, ramuri semiverticilate, la urmă fdrte patente. Glume ovate, obtusiuscule, 3-nervate, asperiu- scule, egal de lungi cu fldrea. Rădăcină repentă. In Do- brogea septentrională (?). M. vernale M. B. (M. vernal). Culm la vîrf scabriuscul. Pa- niculă laxă, ramuri 5-2 scabriuscule patente. Glume ovate, obtusate, 3-nervate, asperiuscule, puțin mai lungi decât florea. Plantă anuală. Rădăcină fibrâsă. In Dobrogea septentrio- nală. Genul Piptatherum P. B. Piptatherum P. B. Piptater). Spicule pedicelate, compri- mate prin spinare, convexe pe amândouă fețele, cuprinzând o fibre ermafrodită și formând prin reuniunea lor o pani- culă. Glume 2, mai lungi decât florea, rotunZite pe spinare, concave, aprdpe egale, membrandse, mutice. Glumelă infe- ridră coriace, lucitdre, îmbrățișând pe cea superidră prin marginile sale, munită de o aristă articulată la basa sa și fdrte caducă. Glumela superidră egală cu cea inferidră, bi- nerviată, întregă. Glumelule 3, întregi. Stamine 3; antere nude la vîrf. Stile 2, terminale, fdrte scurte; stigmate plu- mdse, întinZendu-se la basa florei. Cariopsă liberă, dar strîns închisă în [loc alb], glabră, oblongă, comprimată prin spi- nare, puțin comprimată pe fața internă, care este munită de un slab sule longitudinal. P. holciforine R. et Sch.; Milium holciforme Spr. (P. hol- ciform). Paniculă laxă, ramuri ingeminate, fdrte lung nude, flaccide, orî cernue. Glume lanceolate, acute, mai lungî de- cât glumelele, dispars pilosiuscule. Aristile exserte de 2 ori mal lungi decât glumele. Frunzele plane, scabre, cele ale culmului lat-lineare, cele basilare mai ânguste. Ligulă elon- gată. Rădăcină flbrdsă, cespitdsă. 2J. [Loc alb]. Pe muntele Consul. www.dacoromanica.ro 446 Genul Phalaris L. Phalaris L. (Falaridă). Spicule comprimate prin lăture. Glume egale, cu carenă aripată, Fldre ermafrodită însoțită la basă de 1-2 glumele (flori rudimentare) în formă de soldî- Glumela superidră a florei cu o singură carenă, — Spicule dispuse în o paniculă spiciformă densă, Ph. arundinacea L.; Baldingera arundinacea FI, d. Wett,; Digraphis arundinacea Trin. (F. arundinacee). Paniculă pa- tentă. Spicule fasciculat indesuito. Glumele nearipate. Fldrea ermafrodită glabră, cele sterile perdse. [Loc alb]. In Do- brogea septentrională. Genul Alopecurus L. Alopecurus L. (Alopecur). Spicule uniflore, comprimate la- teral, reunite în spic dens; glume aprdpe egale comprimate- carenate, mai mult sati mai puțin reunite la basa; glumelă unică, aristată deasupra basei; cariopsă ovală, comprimată lateral, necanaliculată. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. /tristele glumelelor de 2 ori mai lungi decât glumele......................................A. pratensis L. 1 .* Aristele glumelelor incluse în glume .... A. nigricans Horn, (non Koch). A. pratensis L. (A. de fînețe). Culm erect, glabru. Paniculă spiciformă, cilindriforma, ramurile paniculei purtând câte 4-6 spicule. Glumelele din jos de mijlocul lor concrescute, la vîrf drepte, vilos ciliate. Rhizomă oblică, scurtă, ori scurt-stoloniformă. Aristele inserate deasupra basei glume- lelor, geniculate, de 2 ori mai lungi decât glumele. Spicule numai puțin negricidse. iț Maiu-Iunie. In fînețele fertile. Fdrte comună pretutindenea. N.B. Forma cu rhizomă stoloniforma, lung repenta, constitue A. nigricans Koch (non Horn). A. nigricans Horn, (non Koch). (A. negricios). Culm erect, glabru. Paniculă spiciformă, cilindriformă, obtusă, ramurile paniculei purtând câte 4-6 spicule. Glumelele din jos de www.dacoromanica.ro 447 mijlocul lor concrescute, în un vîrvuț acut și divergent ate- nuate, vilos-ciliate, ceva mai lungi decât fldrea oblic-truncată. Arislele inserate puțin sub mijlocul glumelelor, aprdpe drepte și incluse în glume. Spicule la maturitate negre. 4 In mlaști- nile dela Medgidie. Genul Phleum L. Phleum L. (Fleu). Spicule uniflore, câte-odată biflore, una din flori fiind atunci rudimentară, comprimate lateral, dis- puse în spic compact; glume egale, mucronate, cu mult mai lungi decât florea; glumele mutice; cariopsă oblongă, com- primată lateral, necanaliculată. Ph. Boelimeri Wib.; Phalaris phleoides L.; Chilochloa Boch- meri P. Beauv. (F. lui Boehmer). Paniculă spiciformă, cilin- driformă. Glumele linear-oblonge, oblic truncate, acuminat- mucronate, comprese, pe dos hispid-ciliate, ori scabre. La basa glumele! superidre un pedicel rudimentar. Rădăcina cespitdsă produce cuhni fertili și deodată și fascicul! sterili de frunze. 4 lunie-Iulie. Prin fînețile din păduri, comuna. Genul Crypsis Ait. C'rypsis Ait. (Cripsidă). Spicule uniflore, comprimate late- ral, reunite în spic dens; glume egale saii mai scurte decât florea; glumele membranose, mutice; coriopsă ovală, com- primată lateral, necanaliculată. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Culmi rotunji simpli. Inflorescență panicu- lată, panicule spicate, oblong-cilindriforme, nude. Flori triandre.....................C. alopecuroides Schrad. 1.* Culmi subcompreși, ramificați. Inflorescență paniculata, la basă involucrata. 2. Panicule emisferice. Flori diandre....C. aeuleata Ait. 2. * Panicule oval-oblonge. Flori triandre . . . C. sclioenoides Lam.' Cr. alopecuroides Schrad.; Heleochloa alopecuroides Host. (0. alopecuroidă. Vulg. [Loc alb]). Culmi simpli, rotuiujiorl. Paniculă spicată, oblong-cilindriformă nudă. Flori triandre- Glumela superidră 2-nervată. Q lulie-August. In locurile- umede din regiunea Dunărei pretutindenea. www.dacoromanica.ro 448 Cr. aculeata Ait.; Schoenus aculeatus L.; Phleum schoe- noides Jacq.; Agrostis aculeata Scop.; Heleochloa diandra Host.; (C. aculeată. Vulg. [Loc alb]). Culmi ramificați, sub- compreși. Paniculă spiciformă, emisferică înfundată în in- volucrul foliaceu. Flori diandre. Glumela superidră 1-ner- vată, carinată. Q lulie-August. In locurile umede și sărate; pe țărmurile lacurilor sărate Sinoe și Razim; prin dunele dela Mamaia și din Delta Dunărei la Kara-Orman. Cr. schoenoides Lam.; Phleum schoenoides L. [non Jacq.]; Spartina phleoides Roth.; Heleochloa schoenoides Host. (C. schenoidă. Vulg. [Loc alb]). Culmi ramificați, subcompreși. Paniculă spiciformă, oval-oblongă, la basă inclusă în va- gina supremă. Flori triandre. Glumela superidră 2-nervată. Q lulie-August. In locurile umede și subsalse din regiunea Dunărei, frequentă. Genul Cynodon Rich. Cynodon Rich. (Cinodon). Spicule uniflore cu rudimentul unei al doilea flori, comprimate lateral și reunite în spice li- neare, unilaterale, formând o paniculă digitată; glume aprdpe egale, carenate, mutice; glumele egale, cea inferidră unica- renată, mutică, cea superidră bicarenată bidentată; cariopsa oblongă, comprimată lateral, necanaliculată. C. Dactylon Pers.; Panicum Dactylon L.; Digitaria sto- lonifera Schrad.; Dactylon officinale Vili.; Paspalum um- bellatum Lam. (D. Dactilon. Vulg. [Loc alb]). Spice 3-5 di- gitate. Glumele glabre, subciliate. Frunzele pe fața inferidră perdse. Stoloni prostrați. 2|. lulie-August. Câmpuri nesipdse, pe lângă drumuri și ziduri, locuri cultivate. Fdrte comun pretutindenea. Genul Polypogon Desf. Polypogon Desf. (Polipogon). Spicule pedicelate, compri- mate prin lăture, cuprimjend o fldre ermafrodită și formând prin reuniunea lor o paniculă spiciformă. Glume 2, cu mult mai lungi decât fldrea, carenate, aprdpe egale, întregi și obtuse sau știrbate la vîrf, munite de o aristă inserată în stirbătură sau puțin dedesubtul vîrfului. Glumela inferidră www.dacoromanica.ro 4-19 membrandsă, glabră la basa sa, oblongă, carenată pe spi- nare, întregă, aristată sub vîrf; glumela superidră mai mică, bicarenată. Glumelule 2, întregi, glabre. Stamine 3. Stigmate aprdpe sessile, plumdse, întimjendu-so la basa florei. Ca- riopsă liberă, glabră, ovoid-oblongă, cu secțiune transver- sală aprdpe orbiculară, munită de un sule pe fața internă. P. monspeliense Desf.; Alopecurus monspeliensis L.; A. paniceus Lam. (non L.); A. aristatus Huds.; Agrostis pani- cea Willd.; Phleum crinitum Schreb. (P. de Montpelier). Pa- niculă indesuit lobată. Valvele glumelor oblonge, hirt-scabre, din vîrf scurt-einarginat și obtus-bilobat aristate, arista de 3 ori mai lungă decât valva. Flori tocmai sub vîrf aristate. Rădăcină fibrdsă. 2|. [Loc alb]. In locurile n&sipdse și umede: prin dunele de pe țărmul mărei la Constanța, Tuzla, etc. Genul Stipa L. Stipa L. (Stipă). Spicule uniflore, reunite în paniculă; flore stipitată; glume aprdpe egale, mai lungi decât fldrea, ate- nuate în un lung acumen canaliculat; glumela inferidră co- riace, cilindrică, învârtită și învelind pe cea superidră, termi- nată la vîrful seu printr’o lungă aristă articulată și răsucită în partea sa inferidră; antere bărbdse la vîrf; cariopsă sub- cilindrică, comprimată lateral, puțin canaliculată pe fața in- ternă. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Aristă în cea mai mare parte plumosă ..............S. pennata L. 4? Aristă peste tot glabră............................S. eapUlata L. S. pennata L. (S. penată. Vulg. [Loc alb]). Paniculă la basă inclusă în vagina frunzei supreme. Aristile fdrte lungi, în- genunchiate, phimose, dela basă până la ¹ ₄ parte a lungi- mel glabre. Glumela inferidră în partea din jos cu 5 linii sericee. Maiu-Iunie. Prin stepele și locurile uscate din mai tdtă Dobrogea fdrte comună. S. capillata L. (S. [Loc alb]. Vulg. Nagară). Paniculă la basă inclusă în vagina frunzei supreme. Ariste fdrte lungi, ingenunchiate, peste tot glabre. Glumela inferidră în partea Brândză. Flora Dobrogei. 2 9 www.dacoromanica.ro 450 din jos cu 5 linii sericee. if. Maiu-Iunie. Prin stepe pretu- tindenea. • ■ ’ Genul Agrostis L. Aurostis L. (Agrostidă). Spicule uniflore, comprimate late- ral, reunite în paniculă ramdsă; glume carenate, inegale, mai lungi decât fldrea; glumele inegale, membrandse, cea inferidră carenată, trunchiată și dentată la vîrf, mutică sau aristată, cea superidră fdrte mică sau nulă ; stamine 1-3; stile fdrte scurte; cariopsă fusiformă, puțin canaliculată pe fața internă. , CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Glumele mutice, ori forte rare-orl scurt aristate. Pedicelul rudimentar la basa glumele! superi- ore lipsesce...............................A. alba L. 1.* Glumele lung aristate. La basa glumele! superi- ore un pedicel rudimentar..................A. Spica venti L. Â. alba L. (A. albă. Vulg. [Loc alb]). Paniculă floriferă ob- long-conică, ramuri orizontal-patente, rămurelele îndreptate în jos spre laturea ramurilor, în cele fructifere contrase. Ramurile și pedicelele scabre. Ligulă oblongă. Frunze tdte lineare, plane. Spicule mutice, ori unele rareori scurt-ari- state. Pedicelul rudimentar la basa glumelei superiore lip- sesce. 2|. lunie-Iulie. In pășuni și fînețe: comună pretutin- denea. A. Spica venti L.; Apera Spica venti P. Beauv. (A. Spicu vîntulul. Vulg. [Loc alb]). Paniculă amplă. Glumela infcri- oră sub vîrf aristată, aristă dreptă ori subflexudsă, de 3- 4 ori mai lungă decât glumela. Antere linear-oblonge. La basa glumelei superiore un pediccl rudimentar. 0 lunie- Iulie. In locuri nesipdse și petrdse. Comună pretutindenea. Genul Calamagrostis Adans. Calamagrostis Adans. (Calamagrostidă). Spicule compri- mate lateral, uniflore, sau cu rudimentul unei al doilea flori, reunite în paniculă ramdsă; fldre încunjurată la basă de peri dc aceeași lungime ca și ea sau mai lungi decât ea; www.dacoromanica.ro 451 glume carenate aprdpe egale, cu mult mai lungi decât fldrea; glumele inegale, cea inferidră carenată, trunchiată sau den- tată la vîrf, munită pe spinare de o aristă dreptă; cariopsă lineară-oblongă, comprimată prin spinare și puțin canalicu- lată pe fața internă. . C. cpigeios Roth. (C. [Loc alb]. Vulg. [Loc alb]). Paniculă striată, patentă, glomerat-lobată. Glume lanceolate și termi- nate în un vîrf subulat și compres. Perii mai lungi decât glumelele. Arista glumele! inferidre provenitore de la mijlo- cul dosului dreptă. Rădăcină repentă. 2|. lulie-August. Prin tuferișuri și pe malurile Dunărei. Comună. Variază: p. densiflora Ledeb. Paniculă îngustă, indesuită. Pe ma- lul Dunărei la Rassova. Genul Phragmites Trin. Pliragiuites Trin. (Fraginites). Spicule comprimate lateral reunite în paniculă rainosă, diffusă; 3-7 flori în fie-care spi- cul, cea inferidră masculă și nudă la basa, celelalte erma- frodite, încunjurate la basă de peri lungi; glume inegale, carenate, mai scurte decât florile; glumela inferidră subu- lată, întregă, mutică; stile elongate ; cariopsă fdrte mică, subfusiformă, necanaliculată. Ph. commiiiiL Trin.; Arundo Phragmites L. (F. comună. Vulg. Trestie, Stuh. Paniculă efusă. Spicule cu 4-5 flori. Frunze lat-lineare, pe margini scabre. Florile mai atât de mari, cât perii din jur. Paniculă de coldre negricidsă. % August-Septembre. Prin mlaștinile și pe malurile apelor. Fdrte comună în tdtă Dobrogea. Variază: [i. flavescens [loc alb]; Arundo isiaca Sieb.; Arundo Phrag- mites var. flavescens Cust. Spicule de coldre gălbinie. La por- tița. (US). Genul Hierochloa Gmel. Ilierochloa Gmel. (Ierocliloă). Spicule pedicelate, compri- mate prin lăture, convexe pe amândouă fețele, cuprinzând trei flori, dintre care cele două inferidre mascule și munite www.dacoromanica.ro 452 de 3 stamine, cea superioră ermafrodită și neavend decât 2 stamine, formând prin reuniunea lor o paniculă. Glume 2, carenate, egale. Glumele 2; cea inferidră întregă, carenată mutică sau aristată sub vîrf; cea superioră bicarenată în florile mascule, unicarenată în fldrea ermafrodită. Glume- lule 2, oblonge, glabre. Stile 2; stigmate plumdse, întinden- du-se la vîrful florei. Cariopsă glabră, liberă, oblongă, pu- țin comprimată prin lăture, necanaliculată. II. odorata Wahlbrg.; II. borealis R. et Sch.; Holcus bo- realis Schrad.; H. rcpens Ilost. (I. mirositore. Vulg. [Loc alb]). Paniculă divaricată. Pedicele glabre. Florile ermafro- dite mutice, cele masculine sub vîrf fdrte scurt aristate. Ră- dăcină ropentă. 4 Maiu-Iunie. Stepe, câmpuri, etc. Comună pretutindenea. Genul Melica L. Melica L. (Melica). Spicule ovoide, pe urmă comprimate lateral, reunite în thyrs spicifonn sau în paniculă; 2-4 flori în fie-care spicul, cele 2 inferidre ermafrodite, cele superi- dre rudimentare; glume inegale, membranose, aprdpe egale cu florile; glumelă inferidră întregă, cartilaginosă, mutică, rotundită pe spinare; cariopsă eliptică, munită de un sule longitudinal pe fața internă. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Glumela inferidră dela basă până la vîrf inde- suit ciliat-vilosă.......... ...............M. ciliata L. 1.* Glumela inferioră neciliat-vilosa. 2. Paniculă unilaterală, laxă. Spicule 2-flore, dintre care numai una este perfectă.........................M. ani flora Retz. 2? Paniculă indesuită, spiciformă. Spicule sub-3- flore, dintre cari doue perfecte.....................M. altissima L. M. ciliata L. (M. ciliată. Vulg. [Loc alb]). Paniculă spici- formă, egală. Glumela inferidră dela margini până la vîrf indesuit eiliat-vildsă. Fldrea neutră oblongă. Maiu-Iunie. Locuri petrdse și stîncdse. Maî pretutindenea: Constanța pe malul mărei dela vii; Mangalia, între Medgidia și Cerna- voda ; lenissala, etc. M. uniflora Retz.; M. Lobelii Vili.; 217. nutans Poli, non L. www.dacoromanica.ro 453 (M. unifloră. Vulg. [Loc alb]). Paniculă laxă, unilaterală; ra- muri lungi și patuli, cele inferibre mai adeseori numai 2 spicull purtând. Spicule erecte, ovate, cu 2 flori dintre care numai una perfectă. Glume nebarbulate. Frunze plane. Li- gule opuse frunzelor, acuminate, subherbacee. lunie-Iu- lie. In pădurile umbrbse. Pretutindenea. Observare. — M. nutans L. diferă prin spiculele ei ce sunt cu 3 flori, dintre care 2 perfecte, și prin ligula truncată forte scurtă. 31. altisshna L. (M. fbrte înaltă. Vulg. [Loc alb]). Paniculă indesuită, spiciformă, unilaterală, la basă întreruptă. Spicule oblong-lanceolate, rotumjibre, nutante, sub-3-flore, florea a 3-a neperfectă. Glume nebarbulate. Frunze lat-lineare, de- împreună cu vaginele scabre. Rhizomă repentă. 2|. lunie- Iulie. Tuferișuri din locuri stîncbse: la Demirkioi, etc. Genul Koeleria Pers. Koeleria Pers. (Kelerie). Spicule comprimate lateral, dis- puse în thyrs spiciform sau ramos; 2-5 flori în fie-care spi- cul; glume carenate, inegale; glumela inferibră carenată în- tregă sau bidentată, mutică sau aristată; aristă dreptă, se- tacee; stile fbrte scurte; cariopsă oblongă, plană pe amen- doue fețele, necanaliculată. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Frunze inferidre ciliate........................K. cristata Pers. 1.* Frunze tote glabre și neciliate ...............K. glancn DC. [Loc alb]..............................K. brcvis Stev. K. cristata Pers. (K. crestată). Paniculă spiciformă, la basă întreruptă. Spicule 2-4-flore. Glumela inferibră acuminată, mutică ori mucronată. Frunze plane, cele inferidre ciliate. Vaginele frunzelor veștejite nedivise. 2J. lunie-Iulie. Pe co- linele aride, în fînețele din păduri. Comună pretutindenea, K. glauea DC. (K. glaucă). Paniculă spiciformă, la basă în- treruptă. Spicule 2-3-flore. Glumela inferibră obtusiusculă mutică, ori cu o mucronulă imposită pe vîrful obtus. Frunze plane, glabre. Vaginele frunzelor veștejite nedivise. lu- nie-Iulie. In stepe fbrte comună și pe colinele nesipbse din Delta Dunărei. Variază: www.dacoromanica.ro 454 p. brachystachya Uechtr. et Sint. [Loc alb]. In peninsula Kaleh aprdpe de Kara-Nasib. K. brevis Stev. [Loc alb]. Genul Sclerochloa P. B Selerochloa P. B. (Sclerochloă). Spicule scurt pedicelate, cuprintjend 3-5 flori ermafrodite, comprimate, alterne, apli- cate oblic contra axului prin margine și formând un racem spiciform subunilateral. Glume 2, forte inegale, carenate, mai scurte decât florile; cea inferidră mai mică, trinerviată; cea superidră cu 7 nervuro. Glumela inferidră oblongă, ca- renată, trunchiată sau emarginată la vîrf; glumela superi- dră trunchiată și întregă la vîrf, bicarenată cu carene sub- aripate și ciliate, glumelule oblic ovale, dentate la vîrf, gla- bre. Stamine 3; antere scurte, ovale. Stile fdrte scurte; stig- mate terminale, apropiate, plumdse. Cariopsă glabră și li- beră, oblong-trigonă, plană pe fața internă, contractată în plisc bifid. S. dura P. Beauv.; Cynosurus durus L.; Poa dura Scop.; Eleusine dura Lam.; Festuca dura Will.; Sessleria dura Kunth. (S. dură. Vulg. [Loc alb]). Paniculă ovată, unilate- rală, indesuită, rigidă, compusă din spice scurte, care pdrtă câte 3-5 spicule; spicule fdrte scurt pedicelate, oblonge, 3- flore. Glumela inferidră linear-oblongă, nervată, obtusă ori emarginată, maî adeseori scurt mucronată. Rădăcină fibrdsă. 4 [Loc alb]. Locuri aride și petrdse : la Bașkioi pe mun- tele Sepelgin. Genul Poa L. Poa L. (Poă). Spicule comprimate lateral, 2-multiflore, dis- puse în paniculă ramdsă; glume erbacee, puțin inegale, mai scurte decât florile; glumela inferidră carenată, întregă, mu- tică ; stil scurt; cariopsă oblongă-trigonă, puțin deprimată, necanaliculată pe fața internă. CONSPECTUL SPECIILOR. * 1. Culm ancipit-compres. Rădăcină repentă cu stolonî elongați ....................................P. eoinpressa L. www.dacoromanica.ro 455 1.* Culm necompres, ori numai puțin compres (nu însă ancipit-compres). 2. Ramurile interiore ale paniculei solitare, ori înge- mănate. ‘ 3. Ramurile paniculei la urmă deflexe. Plantă anuală. P. nînnin L. 3.* Ramurile paniculei erecte ori patente. Plantă pe- renală...................................................P. bulbosa L. 2.* Ramurile inferidre ale paniculei câte 4-5 semiver- ticilate (la P. nemoralis L. câte 2-5). 4. Ligula vaginelor frunzelor superidre oblongă, acută. Rădăcină fibrosă fără stoloni............................P. trivialis L. 4.* Ligula vaginelor frunzelor superidre scurtă, ori su- bulată. 5. Vagina frunzelor superidre mult mai lungă decât frunzele, acoperind nodurile culmului. Rădăcină repentă cu stoloni elongați............................P. pratensis L. 5.* Vagina frunzelor superidre mai scurtă decât frun- zele și neacoperind nodurile culmului. Rădăcină cespitdsă și scurt stoloniferă.........................P. nemoralis L. P. compressa L. (P. comprimată. Vulg. [Loc alb]). Paniculă patentă, subunilaterală. Pedunculi scabri, cei inferiori mai adeseori câte 2, rareori câte 5. Spicule ovate oblonge 5-9- flori, florile pe dos și pe margini spre basă pubescente, li- bere ori cu puțină lână subcoherente, obsolet-nervate. Cul- mul ancipite-compres, la basă procumbent. Rădăcină cu stoloni elongați repentă. [Loc alb]. In Dobrogea septentrio- nală. P. anima L, (P. anuală. -Vulg. [Loc alb]). Ramurile pani- culei subunilaterale și divaricate, glabre, solitare ori înge- mănate, la urmă deflexe. Spicule ovate, 3-7-flore; flori gla- bre ori pe carină și pe margini cu o linie pubescentă, albă. Ligulele superidre oblonge. Culmi compreși, uneori decum- benți, la basă radicanți și stoloniformi. Rădăcină fibrosă. Q In locuri cultivate și inculte, pe lângă drumuri și prin jurul locuințelor. Pretutindenea. P. bulbosa L. (P. bulbdsă). Paniculă erectă, patentă; ra- muri solitare ori câte doue, scabre. Spicule la vîrful ramu- rilor indesuite, ovate, 4-6-flore; florile oblong-lanceolate, pe margini și pe dos indesuit pubescente și coherente prin lână copidsă și lung protrahendă. Frunze anguste-lineare. Ligule tote oblonge, acute. Rădăcină fibrosă și cespitdsă www.dacoromanica.ro 456 (intufășată). Culm la basă adeseori bulbiform-îngroșat. 4 Maiu-Iunie. Variază: p. vivipara. Flori transformate în muguri foliacei. Fîncțe, pășuni, locuri aride. Comună pretutindenea. 1*. trivialis L. (P. trivială). Paniculă patentă. Ramuri sca- bre, cele inferiore câte 5. Spicule ovate, mal adese-orl 3- flore; flori elevate-5-nervate, glabre, la basă obsolet pdrdse. Vagine subcomprese, scabre. Ligula vaginelor superidre oblongă, acută. Rădăcină fibrosă, fără stoloni. '4 [Loc alb]. Dobrogea septentrională. I*. pratensis L. (P. de finețe). Paniculă patentă. Ramuri scabre, cele inferiore maî adeseori câte 5. Spicule ovate 3- 5-flore; flori pe dos și pe margini indesuit pubescente și cu o lână lungă conjuncte, b-nervate, nervure proeminente. Culm și vagine glabre, vagina supremă mult mal lungă do cât frunza sa. Ligula scurtă, truncată. Rădăcină cu stoloni elongați repentă. 4 Maiu-Iunie. Finețe, pășuni, etc. Comună pretutindenea. Variază: 0. angustifolia Smith. Frunzele radicale complicat-ori con- volut-setacee. P. nemoralis L. a. vulgaris Koch. (P. de codri). Paniculă patentă Ramuri scabre, cele inferidre câte 2-5. Spicule ovat- lanceolate, vere]!, 2-flore (la alte varietăți câte 3-5 flori); flori obsolet-nervate, pe margini șj pe dos pubescente. Culmi subțiri debili, deîmpreună cu panicula nutanți. Vagina su- premă maî scurtă decât frunza sa, ligula forte scurtă, aprdpe lipsind. Rădăcină cespitdsă scurt stoloniferă. Une- ori spiculele sunt numai l-flore, cu un pedicel capituliform steril pentru fldrea a doua. 4 [Loc alb]. In pădurea dintre Țiganca și Cocoș. Genul Dactylis L. Dactylis L. (Dactilidă). Spicule comprimate lateral, dispuse în paniculă ramdsă, unilaterală, cu 3-5 flori în fie-care spi- cul ; glume inegale, carenate, mucronate, inequilaterale mal scurte decât florile; glumelă inferidră carenată, întregă sau emarginată, mucronată, aristată, cea superidră bicarenată. www.dacoromanica.ro 457 ciliată pe carene; stile scurte; cariopsă oblongă subtrigonă, comprimată, eanaliculată pe fața internă. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Rădăcină cespitosă fără stoloni........................I). glomeruta L. 1 .* Rădăcină cu stoloni elongați și prostrați . . 1). littoralis Willd. I) . glomerata L. (D. glomerata. Vulg. [Loc alb]). Glumela inferioră 5-nervală. Rădăcina cespitdsă, fără stoloni. 4 Iunie Iulie. In fînețe și păduri. Comună pretutindenea. D. littoralis Willd. (D. [Loc alb]). Glumela inferioră 9-11- nervată. Rădăcină cu stoloni elongați și prostrați. *4 lu- nie-Iulie. In nisipurile maritime: în peninsula Kaleh aprdpe de Kara-Nasib. Genul Eragrostis P. B. Eragrostis P. B. (Eragostidă). Spicule comprimate lateral, 3-multiflore, dispuse în paniculă fdrte ramdsă; ligulă înlo- cuită prin fascicule de peri radianți; glume membrandse, carenate, mai scurte decât florile; glumela inferidră ventri- cdsă, carenată, obtusă, mutică; cariopsă ovoidă sau globu- losă, nesulcată, puțin deprimată pe fața internă. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Ramurile panicule! solitare ori îngemănate . . E. poaeoidcsP. B. 1.* Ramurile infime ale panicule! semi verticilate, câte 4-5....................................E. pilosaP. B. E. poaeoidcs P. Beauv.; E. minor Host.; E. poaeformis Link^ Poa Eragrostis L. (E. poeoidă. Vulg. [Loc alb]). Ra- murile paniculei solitare ori îngemănate. Spicule lanceo- lat-lineare, 8-20-flore; flori obtuse, provetjute cu o nervură laterală validă. Vagine la gură barbulate. Rădăcină fibrdsă. Q lulie-August In locuri cultivate, câmpuri arendse, pe lângă Ridurile locuințelor. Comună pretutindenea. E. pilosa L.; Poa pilosa L. (E. perdsă). Ramurile infime ale paniculei semiverticilate, câte 4-5. Spicule lineare, 5-12- flore; flori acutiuscule, provetjute cu o nervură laterală de- bilă. Vagine la gură barbulate. Rădăcină fibrdsă. 0 lulie- www.dacoromanica.ro 458 August. Locuri cultivate, câmpuri arendse, locuri subsalse, etc. Comună pretutindenea. Genul Bromus L. Bronins L. (Brom). Spicule 3-multiflore, cilindrice, pe urmă fdrte comprimate lateral, dispuse în paniculă ramosă ; glume inegale; glumelă inferidră fusiformă-subulată, carenată, bi- fidă sau bidentată, aristată puțin dedesubtul vîrfului, rar mutică; stigmate sessile sau. subsessile, cariopsă aderentă de glumela superidră, oblongă, canalicnlată, terminată la vîrf printr’un apendice vilos. CONSPECTUL SPECIILOR 1 . Gluma inferiora 7-nervată. 2 . Paniculă erectă, deflorată contrasă. Spicule, frunze și vagine perdse......................B. mollis L. 2 .* Paniculă patentă. Spicule glabre. 3 Ariste porecte. Glumela inferidră mai lungă decât cea superidră............................B. coininutatus Schrad. 4 . Paniculă deflorată unilateral-nutantă. Ariste divaricat reflexe......................................B. patulns M. et Koch. 4 .* Paniculă flaccidă, nutantă. Ariste contort-di- varicate..............................................B. squarrosus L. 1.* Gluma inferidră 1-nervată, cea superidră 3- nervata. 5. Glumela superidră pe margini fdrte scurt pu- bescentă. 6. Glumela inferidră aristată, arista mai scurtă decât glumela. Paniculă flaccid-nutantă. Va- ginele inferidre și frunzele hirsute................B. «sper Murr. 6. * Glumela inferidră mutică, ori fdrte scurt ari stată. Panicula erectă. Frunze glabre . . . . B. incrinis Leyss. . 3* Glumela superidră pe margini cu sete rigi- dule ciliată. Spicule lung aristate. 7. Culm glabru....................................B. sterilis L. 7.* Culm spre vîrf pubescent........................B. tectorum L. B. mollis L. (B. indie. Vulg. [Loc alb]). Paniculă erectă, deflorată contractă. Spicule ovat oblonge, m6le pe7'6se, rare- ori subglabre. Flori lat-eliptice, fructifere cu marginile im- bricat acoperendu-se. Glumela inferidră 7-nervată, înfăți- șând marginea deasupra mijlocului un unghiu obtus, mai www.dacoromanica.ro 459 lungă decât cea superidră. Ariste porecle, cam de lungimea glumele!. Vagine și frunze părdse. Locuri inculte între Ma- cin și Greci. B. conimiitatus Schrad. (B. [Loc alb]. Vulg. [Loc alb]). Pa- niculă patentă, la urmă nutantă. Spieide oblong-lanceolate, glabre. Flori eliptic-oblonge, fructifere cu marginile imbri- cat acoperendu-se. Glumela inferidră 7-nervată, înfățoșând marginea deasupra mijlocului un unghiu obtus, mai lungă decât cea superidră. Ariste porecte, cam de lungimea glu- mele!. Vaginele inferidre perdse. [Loc alb], Dobrogea sep- tentrională. Observare.—B. commzitatus Schrad. și B.racemosus L. au între sine mare asemănare. B. commutatus Schrad. are panicula după înflorire laxă, iar glumela superioră e linear-oblongă cu marginile aprope para- lele și numai la basă mai îngustată. B. racemosus L. are panicula după înflorire contrasă (tocmai ca la B. mollis L.). iară glumela superioră e linear-obovată, ângustându-se dela vîrf mereu spre basă. B. patulus Mert. et Koch. (B. [Loc alb]. Vulg. [Loc alb]). Pani- culă patentă, deflorată unilateral nutantă. Spicule lanceolate. Flori eliptic-lanceolate, fructifere cam depărtate. Glumela inferidră 7-nervată, înfățoșând marginea deasupra mijlocu- lui un unghiu obtus, mai lungă decât cea superidră. Ariste la maturitate divaricat-reflexe. Vagine și frunze perdse. ă Maiu. In stepe pretutindenea. B. squarrosus L. (B. [Loc alb]. Vulg. [Loc alb]). Paniculă patentă și deodată flaccid-nutantă. Spicule oblong-lanceo- late. Glumela inferidră 7-nervată, înfățoșând marginea de- asupra mijlocului un unghiu obtus, mal lungă decât cea superidră. Aristelc îzi stare uscată contort-divaricatc Maiu-Iunie. In stepo și locuri mlăștindse. Comună pretu- tindenea. B. asper Murr. (B. aspru. Vulg. [Loc alb]). Paniculă ra- mificată, flaecid-nzitantă. Spicule linear-lanceolate, 7-9-flore; flori linear-lanceolate, acute. Glumela inferidră din vîrful fdrte scurt bidentat, aristată și mai lungă deeât arista, 5-nervată, cele 2 nervure intermediare obsolete, cea supe- ridră pe margini subtil pubescent-ciliată. Vaginele inferibre și frunzele hirsute. 21 lunie-Iulie. In pădurile cu deose- bire din regiunea maritimă și septentrionala. www.dacoromanica.ro 460 B. inermis Leyss.; Festuca inermis DC.; F. speciosa Schreb.; F. Leysseri Monch. (B. nearmat). Paniculă egală, erectă. Ramurile interiore câte 3-6. Spicule linear-lanceolate. Flori lanceolate. Glumela inferidră la vîrf fdrte scurt subden- tată nearistată, din emarginatură mucronată ori și forte- scurt aristată, 5-7-nervată, cea superidră pe margini subtil pubescent-ciliată. Frunze glabre. lunie-Iulie. Pe marginea fînețelor și a drumurilor, coline inculte. Comună pretutin- denea (aprdpe de Rassova, de Mamaiakioi, Constanța, între Alibeikioî, Babadag și lenissala, etc.). B. stcrilis L. (B. steril). Paniculă laxă, la urmă nutantă. Ramuri elongate, la vîrf pendule. Spicule oblonge, la vîrf mai late. Flori linear-subulate. Glumela inferidră din vîrful bipartit aristată; aristele drepte, mai lungi decât glumela,. glumela superidră pectinat-ciliată. Culm glabru. [Loc alb], Dobrogea septentrională. B. tectoruiii L. (B. de acoperișuri). Paniculă pendulă, sub- unilaterală. Spicule lineare, la urmă spre vîrf mal late. Flori lanceolat-subulate. Glumela inferidră din vîrful bi- partit aristată; aristele egal de lungi cu glumela; glumela superidră pectinat-ciliată. Culm spre vîrf pubescent © Maiu- Iunie. Câmpuri, ziduri, etc. Comun pretutindenea. Variază: p. lejostachys [Loc alb]. In Dobrogea septentrională la Cerna (U.S.). Genul Brachypodium P. B. Brachypodiuin P. B. (Brachipodiu). Spicule multiflore, fdrte scurt pedunculate, solitare în escavațiuni ale rachisului, mai întâiu cilindrice, pe urmă lineare lanceolate, comprimate, aplicate prin una din fețele lor contra rachisului și dispuse în spic distic; glume inegale, lanceolate, plurinerviate, mai scurte decât florile; glumelă inferidră lineară-lanceolată, equilateră, mutică sau aristată; cariopsă lineară oblongă, convexă pe spinare, canaliculată pe fața internă, terminată prin un apendice vilos. B. sylvaticuiii R. et Sch. (B. de pădure. Vulg. [Loc alb]). Spic distic, nutant. Spicule numerdse, aristate; aristele flo- rilor superidre mai lungi decât glumelele. Frunzele plane. www.dacoromanica.ro 461 lanceolatlineare, flaccide. Rădăcină fibrdsă. 4 lulie-August. In păduri. Intre Cocoș-Țiganca-Balabancea. Observare. —Br. pinnatum P. Beauv. diferă prin aristele mai scurte decât glumelele și prin rădăcina repentă. Genul Briza L. Briza L. (Briză). Spicule-comprimate lateral. 3-multiflore, ■dispuse în paniculă laxă și ramdsă; glume aprdpe egale, membrandse, concave, mai scurte decât florile; glumelă in- feridră venh’icdsă, necarenată, obtusă, mutică; cariopsă ne- sulcată, convexă de o parte, concavă de ceialaltă, aderentă ■de glumela superidră. B. media L. (B. mijlocie. Vulg. [Loc alb]). Paniculă erectă, pa- tentă. Spicule subcordat-ovate, 5-9-flore. Ligulă fdrte scurtă, truncată. 4 lunie-Iulie. Prin fînețele din păduri. Pe lângă ■Cincarova și Redjepkuns. Genul Festuca L. Festnca L. Spicule cilindrice, pe urmă comprimate lateral, 2-multiflore, dispuse în paniculă ramdsă ; glume inegale, mai scurte decât florile; glumelă inferidră semicilindrică, con- vexă pe spinare, necarenată, ascuțită, întregă, mutică sau prelungită în o aristă scurtă; cariopsă oblongă, glabră, ca- naliculată, aderentă de glumela superidră. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Ligula frunzelor biauriculată. Frunzele tote filiforme, setacee ori subsetacee. Glumele aristate. 2. Aristele glumelelor de ."-4 ori mai scurte de- cât glumelele. Frunzele subsetacee ori capi- lare ....................................F. ovina L. 2. * Aristele glumelelor de jumătate mai scurte decât glumelele. Frunzele setacee, stricte ori recurbate................................F. durinscnla L. 1.* Ligula frunzelor torte scurtă și neaurieulata. Frunzele tote plane. Glumelele mutice ori sub vîrf mucronate....................F. pratensis Huds. F. ovina L. (F. oilor). Paniculă oblongă ori ovat-oblongă, pe timpul înflorire! patentă. Ramurile paniculei solitare, ori www.dacoromanica.ro 462 câte 2, cele infime aprdpe de 3 ori mai scurte decât pani- cula, mai adeseori iarăși ramificate. Spicule mici indesuite,. 3-5 flore, eliptice, ori oblong-eliptice. Glume neegale, cea in- feridră 1-nervată, numai jumătate atât de lungă cât cea su- peridră 3-nervată. Glumele lanceolate, lung acuminate, cea inferioră obsolet 5 nervată, aristată, arista de 3-4 ori mai scurtă. Culm erect, rotund, sub paniculă mai mult sau mai puțin angulat, și tot aici scabru ori pubescent, rareori glabru, Frunze tote subsetacee, ori capilare (în diametru 0.4-0.5 m/ₘ), verdi, scabre ori scaberule. flaccide, nepruindse. Ligulă bi- auriculată. Rădăcină fibrosă. 4 Maiu-Iunie. In fînețele și pășunile uscate. Comună în tdtă Dobrogea. F. duriusenla L. (F. duriusculă). Paniculă scurtă, ovat-ob- longă, cam indesuită, erectă, mai adeseori cu ramuri soli- tare, dintre care cele inferidre cu câte 3-6, iar cele superi- dre câte 1-2 spicule, pe timpul înflorire! patente, iar.ă după aceea alipiți de pedunculul comun primar, încât panicula apare a fi spiciformă și egal de grdsă. Spicule eliptic-ob- longe, mai mari ca la F. ovina L., verdi ori palid-violacee, 5-8-flore. Glumele netede, glabre, obsolet 3-5-nervate, la vîrf scurt bidentate, aristate, arista numai de jumătate mai scurtă, rareori mai lungă. Culm erect, rotund, în partea superidră neegal angulat, mai adeseori firm ori rigid. Frun- zele tote complicat setacee, mai grdse ca la F. ovina L. (în diametru 0.7-0.8,ⁿ ₙᵢ), verdi ori glaucescente, stricte ori re- curbate, cele radicale scabriuscule. Ligulă biauriculată. Ră- dăcină fibrosă. '4 Maiu-Iunie. Coline uscate, fînețe și pă- șuni: în peninsula Kaleh (U S); între Macin și Greci (?). F. pratensis Huds.; F. elatior L.; Bromus elatior Koch.; B. pratensis Spr.; Schocnodorus pratensis R. et Sch. (F. de fînețe. Vulg. [Loc alb]). Paniculă unilaterală, contrasă, pe timpul înflorire! patentă. Ramuri scabre, îngemănate, din- tre care una forte scurtă cu un singur spicul, iară alta racemosă cu 3-4 sjncule. Spicule lineare, 5-10-flore. Glumele obtuse. Glumela inferidră 5-nervată, la vîrf denticulată, mu- tica, ori sub vîrf mucronată. Ovariul glabru. Frunzele plane,, lanccolat-lineare. Ligulă forte scurtă. [Loc alb]. In fînețe, etc. Comună pretutindenea. www.dacoromanica.ro 463 Genul Glyceria R. Br. Glyceria R. Br. (Glycerie). Spicule mai întâi cilindrice, pe urmă puțin comprimate lateral, dispuse în racem ramos sau spiciform; 3-11 flori ermafrodite îu fie-care spicul; glume fdrte inegale, mai scurte decât florile; glumela inferidră convexă pe spinare, întregă sau dentată la vârf, cu 5-7 ner- vure ; cariopsă oblongă, plană pe o față, convexă pe ceia- laltă, cu sau fără sule. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Rădăcină repentă. Flori 7-nervate, nervure valide, proeminente.....................G. spectabilis M. et Koch 1 .* Rădăcină fibrosă. Flori obsolet 5-nervate. G. convoluta Fr. G. spectabilis Mert. et Koch.; G. aquatica Wahlbrg non Presl.; Poa aquatica L.; P. altissima Mbnch. (G. [Loc alb]. Vulg. [Loc alb]). Paniculă egală, răspândită, fdrte ramificată. Spicule 5 9-flore, flori obtuse, 7-nervate, nervure valid pro- eminente, despre laturi comprese. Frunzele tdte lanceolat- lineare, plane, pe margini scabre. Rădăcină repentă. 4 lulie-August. Pe malurile apelor, prin locurile mlăștindse Comună cu deosebire în regiunea Danubială. G. convoluta Fr. (G. [Loc alb]). Ramurile paniculei erect patente semiverticilate, scabriuscule, câte 4-5, neegale, cele mai lungi cu timpul expanse. Spicule 2-8-flore, florile cam depărtate, linear-oblonge, truncat-obtiise, obsolet-b-nervatc. Glume ovat-lanceolate, acute. Rădăcină fibrdsă. Frunze glau- cescente, cele mai multe convolute. Ligule oblonge. 4 Pe lîngă bălțile din regiunea littoreă aprdpe de Constanța pe malul bălței dela Tabăcărie. Genul Hordeum Tournef. llordeum Tournef. (Orz). Spicule uniflore cu rudimentul pediceliform a unei al doilea flori, plan-convexe, reunite câte 3 în excavațiunile rachisuhu și dispuse în spic dens; glume aprdpe egale, lanceolate, subulate, așeejate în acelaș plan ca și fldrea; glumela inferidră lanceolată, convexă pe www.dacoromanica.ro 464 spinare, aristată cel puțin în spicului median al fie-cărui grup; cariopsă oblongă, convexă pe spinare, plană și sul- ■cată pe fața internă. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Spicule tote ermafrodite ............H. vulgare L. 1 .* Spiculele laterale masculine...... . II. inaritinuuu With. H. vulgare L. (O. comun. Vulg. Orz). Spicule iote erma- frodite, fructifere dispuse în 6 serii, dintre care două de ambele laturi sunt mai proeminente. © Maiu-Iunie. Cultivat. H. maritinnun With. (O. maritim). Spic compres, conic. Sp>i- cule laterale masculine, tdte aristate. Glumele tuturor spi- •culelor scabre, cele interidre ale spiculelor laterale subulat- semilanceolate, celelalte setacee. © Maiu-Iunie. Prin locurile năsipdse și subsalse din regiunea maritimă: în Peninsula Kaleh aprdpe de Kara-Nasib. Genul Elymus L. Elynnis L. (Elini). Spicule plan-convexe, bi-multiflore, re- unite câte 2-3 în excavațiunile rachisului și dispuse în spic dens; glume lanceolate, aprdpe egale, mutice ori aristate, aședate în acelaș plan ca și fldrea; glumelă inferidră lan- «eolată, acuminată, convexă pe spinare, mutică sau aristată; •cariopsă convexă pe spinare, lat canaliculată pe fața in- ternă. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Spicule îngemănate, l-flore, cu un rudiment de o a doua flore. Planta anuală . . . . E. crinitns Schreb. 1. ' Spicule câte 4, 4-flore. Plantă perenala . . E. sabulosns M B. E. crinitns Schreb. (E. [Loc alb]). Frunzele plane, pe fața superidră vilose. Vagine glabre. Spic erect. Spicule înge- mănate l-flore, cu un rudiment de o a doua fldre. Glume drepte, linear-subulate, aristate. Glumela inferidră scabră, aristată, arista mult mai lungă decât glumela. Plantă anuală. © Maiu, In pășunile uscate din munții stîncoșî dela Greci, rară. www.dacoromanica.ro 465 E. sabulosiis M. B. (E, de nesipuri). Frunzele la urmă con- volute. Spic elongat, indesuit Spicule câte 4, 4-flore, mai lungi decât intermediile peduncululul comun. Glume lat- lanceolate, acuminate, glabre, nervate, subegal de lungi cu florile, în partea inferidră pubescente, iară spre vîrf glabre, nervure pe dos 2-3 convexe și proeminule. Plantă perenală. *4 [Loc alb]. In regiunea maritimă prin dune pretutindenea. Genul ^gilops L. JEgilops L. (Egilops). Glume equilaterale, rotunjite pe spi- nare, necarenate; glumelă inferidră necomprimată lateral la vîrf. (Restul ca la Triticum). JE. cylindrica Host.; JE, caudata L. (E. cilindrică). Spic cilindriform, elongat, strict, compus din 5-11 spicule. Glume glabre, uniaristate, aristele spiculelor inferidre abreviate, ale celor terminale fdrte lungi. Glumela inferidră tridentată, dintele intermediu escurinte în o mucronă ori în o aristă fdrte scurtă, dinții laterali obtusiusculi. [Loc alb]. Maiu-Iu- nie. Pășuni nesipdse, stepe, locuri aride: la Constanța, rară. Genul Triticum Tournef. Triticum Tournef. (Grăîî). Spicule plan-convexe, solitare în excavațiunile rachisulul, reunite în spic dens; 2-5 flori în fie care spicul, cele superidre mascule; glume egale, ven- tricose, plurinerviate, carenate, trunchiate sau rotunjite la vîrf, mai scurte decât florile; glumelă inferidră inequilateră, ovală, fdrte concavă, ventricdsă, mucronată sau aristată; cariopsă obscur tri-tetragonă, îngust sulcată pe fața internă, neapendiculată. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Spicule ventrieos-turgide. Spic tetragonal . . T, sativuin Lam. 1 .* Spicule nu ventrieos-turgide. 2 , Spic distic. 3 . Spicule sub-b-flore. Rădăcină repentă. 4 . Valvele glumelor oblonge, 5-7 nervate, forte obtuse ori truncate...........................T. iiitcrniediuni Host. 4 .* Valvele glumelor lanceolate și acuminate, 5- nervate.......................................T. repens L, 3 .* Spicule 5-10-flore. Valvele glumelor 9-nervate. Brândză.— Flora Dobrog^. BO www.dacoromanica.ro 466 Rădăcină fibrosă, cespitdsă..................................T. elongatum Host. 2* Spic compres-distic. Spicule pectinat-patente. Valvele glumelor 3-nervate...................................T. cristalinii Schreb. T. sativnm Lam.; T. vulgare Vili. (G. cultivat. Vulg. GrăuC Spid tetragonal, imbricat, pedunculul comun tenace. Spicu- lele mai adeseori 4 flore. Glume ventricdse, ovate, truncate, mucronate, sub vîrf comprese, dosul rotundat-convex, ner- vura obtus-proeminulă. Fructe libere. © Iunie. Cultivat. T. intcrmedium Host.; T. glaucum Desf.; T. junceum Host. non L. (G. intermediar. Vulg. [Loc alb]). Spic distic. Spicule sub-b-flore, apropiate, cele inferidre puțin depărtate. Val- vele glumelor oblonge, b-l-nervate, forte obtuse ort truncate, de jumătate mai scurte decât spicul. Flori fdrte obtuse, mu- tice ori aristate. Pedunculul comun setulos-scabru. Frunzele pe fața superidră cu punctul! acuți și solitari, scabriuscule, mai îmbătrânite convolute. Rădăcină repentă. 4 lunie-Iulie. Comună pretutindenea. T. rcpcns L. .(G. tîrîtor. Vulg. Pir). Spic distic. Spicule sub-b-flore. Valvele glumelor b-nervate, lanceolate, acumi- nate. Flori acuminate ori obtusiuscule, mutice ori aristate. Pedunculul comun mai adese-ori scabru. Frunzele pe fața superidră cu punctul! acuți și solitari, mal mult sau ma! puțin scabre. Rădăcină repentă. 4 lunie-Iulie. Comună pre- tutindenea. Variază : a. arvense [loc alb]; Agropyrum firmum Prsl. Flori mu- tice, obtuse. p. dumetorum [loc alb]; Triticum dumetorum [loc alb]. Flori mucronate. ț. Leersianum [loc alb]. Triticum Leersianum [loc alb]. Flori aristate. T. cloiigatum Host.; T. rigidum Schrad. (Grău elongat. Vulg. [Loc alb]). Spic distic. Spicule 5-10- flore, cele inferi- dre depărtate, cele superidre apropiate. Glume oblonge, 9- nervate, lat truncate și fdrte obtuse, de jumătate cât spicul. Flori fdrte obtuse, mutice. Pedunculul comun setos-scabru. Frunze pe fața superidră fdrte scabre cu setull solitari. Ră- dăcină ftbrâsă, cespitosă, fără stoloni. 4 lulie-August. Prin nisipurile din regiunea maritimă: dunele dela Constanța, Tuzla, Mangalia, etc. www.dacoromanica.ro 467 T. cristatum Schreb.; T. imbricatum M. B.; Agropyrum cristatum P. B. (G. crestat. Vulg. [Loc alb]). Spic oval ori oblong, compres, distic. Spicule linear-lanceolate, glabre ori hispide, tri-multiflore, pectinat-patente. Valvele glumelor 3- nervate subulate, deîmpreună cu glumelele scurt aristate. Pedunculul comun flexuos, scabru. Frunzele deîmpreună cu vaginele glabre ori pubescente. Rădăcină fibrdsă și deodată și stoloniferă. Maiu-Iunie. In stepe și pe malurile înalte ale Dunărei (Kakurleni (U S); în locuri petrdse și calcare: la Constanța către vii, între Medgidia și Cernavoda, la Baș- kioi pe Sepelgin, între Tulcea și Malcoci, etc. Genul Secale Tournef. Secale Tournef. (Secară). Spicule plan-convexe în exca- vațiunile rachisului, reunite în spic dens; 2 flori în fie-care spicul cu rudimentul pediceliform a unei a treilea flori; glume aprdpe egale, subulate, 1-nerviate, mai scurte decât florile; glumela inferidră inequilateră, lanceolată, acuminată, mu- tică sau aristată; cariopsă oblongă, convexă pe spinare, în- gust sulcată pe fața internă, terminată la vîrf printr’un - apendice vilos. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Peduncul comun tenace. Glume abia ort nu- mai scurt aristate.......................S. cereale L 4.* Peduncul comun fragil. Glume lung aristate. S. fragile M. B. S. cereale L. (S. cultivată. Vulg. Secară . Culm erect, fo- liat, sub spic vilos. Peduncul comun tenace. Glume mai scurte decât spicul, abia ori numai scurt aristate. © Iunie. Cultivat pretutindenea. 8. fragile M. B.; & silvestre Host.; /?. eanipestre Kit. (S. fragilă. Vulg. [Loc alb]). Culm erect, până la vîrf vaginat, sub spic vilos. Peduncul comun fragil, spic matur articu- lat dehiscent. Glume linear-subulate, lung aristate, aristă de 2-3 ori mai lungă decât lamina glumei. Glumela inferi- dră fdrte lung aristată, arista sa de 5-6 ori mat lungă de- -cât lamina. [Loc alb]. In locurile nesipdse din regiunea ma- ritimă și din Delta Dunărei; între Măcin și Greci. www.dacoromanica.ro CRYPTOGAME VASCULARE Fam. [Loc alb] F1LICÂCEE. Sporangi așezați de ordinar pe fața inferidră a frunzelor și apropiațî în grupuri (sori) rotunde sau ovale, sau în linii drepte sau curbe, nude sau acoperite de o membrană in- dusie), fixată lateral sau prin centru, sessili sau pedice- lați, mai totdeauna încunjurați de un inel elastic vertical sau oblic, deschi<]endu-se regulat sau neregulat; spori fdrte numeroși în fie-care sporange, ovali cu o singură striațiune, sau tetraedri-globuloși cu 3 striațium radiante la vîrf.—Er- buri perene (în regiunea ndstră), cu rizom scurt sau mat mult sau mai puțin elongat, adesea mai mult sau mai pu- țin sublemnos. Frunze (fronde) mai mult sau mai puțin di- visate, rar întregi, cu pețiol (rachis) de ordinar munit la basa sa de solvii membranoși, sau de peri scarioși, învâr- tite în cârjă în prefoliațiune (în regiunea ndstră). CONSPECTUL GENURILOR. 1. Sorii nici indusiați, nici acoperiți de margi- nea involută a frunzelor. 2. Frunzele pe ambele fețe glabre, ori și pe fața inferioră pubescente........................Polypodium L. 2. * Frunzele pe fața inferioră acoperite cu peri paleacei indesuit imbricați, sub care să află ascunși sorii.............................Notlioclaena R. Br. 1.* Sorii indusiați, ori acoperiți de marginea re- volută a frunzelor. www.dacoromanica.ro 469 3 Sorii indusiați. 4 . Sorii lineari, oblong! ori semilunari. o. Frunzele simple, oblonge, la basă cordate. Sorii lineari în serii paralele......................Seolopcmlriuin Smith. 5.* Frunzele 1-3-penate. Indusiul afipt la margi- nea exterioră a sorilor, la cea inferioră liber. Asplenhnn L. 4.* Sorii subrotumjll ori orbiculari. 6. Indusiul afipt la centrul sorilor..................Aspidium R. Br. 6.* Indusiul afipt la marginea sorilor...............Cj stoptcris Bernh. 3.* Sorii acoperiți de marginea menibranacee a frunzelor.......................................l’tcris L. Genul Polypodium Tourn-f. Polypodhiiii Tournef. (Polypodiu). Sori rotunjiți, lipsiți do indusiu, împrăștiați saii dispuși în serii regulate. P. vulgare L. (P. comun. Vulg. [Loc alb]). Frunzele după circumferință lanceolate, penatipartite, pinule dela basă spre vîrf mereu descrescend, apropiate, alterne, linear oblonge, nedivise, subserrulate. Sorii biseriali. Stipitele glabru. 2}. lu- nie-Iulie. [Loc alb]. Prin crăpăturile stîncilor: în pădure la Admacia (US.), pe muntele Consul lîngă Alibeikioi și în munții dela Greci (Țuțuiatu, etc.). Genul Nothoclaena R. Br. Nothoclaena R. Br. (Notoclenă). Sori dispuși în o linie marginală continuă sau întreruptă, lipsiți de indusiu și cu totul acoperiți de setele sau perii soldoși ai frondei. — Fronde bipinnatipartite. N. Maranthac R. Br.; Glmnogramina Maranthae Mat; Ce- terach Maranthae DC.; Acrost ichum Maranthae L. (N. Ma- ranthei). Frunzele bipenate, pinulele linear-oblonge, obtuse, pe fața inferioră cu peri paleacei indesuit imbricate, întregi, orî cele imfime la basă lobulat penatifide. Stipitele paleaceu- peros. [Loc alb]. Prin locurile stîncdse din munții dela Greci (vîrfu Țuțuiatuluj) și pe stîncile din vîrful muntelui Consul Genul Scolopendrium Sm. Scolopcndriuin Sm. (Scolopendriu). Sori lineari, elongați, paraleli, oblic transversali între nervura mediană și mar- ginea limbului, acoperiți de un indusiu membranos care se deschide în mijlocul seu după o linie longitudinală. www.dacoromanica.ro 470 S. officinaruin Swartz; S. vulgare Symons; Asplenium Scolopendrium L. (S. oficinal. Vulg. Limba vecinei; Limba cerbului, Năvalnic). Frunzele lanceolate, ori oblong-lanceo- late, la basă cordate. [Loc alb]. Prin pădurile stîncdse și umbrdse din munți. Fdrte rară. Genul Asplenium L. Asplenium L. (Aspleniu). Sori lineari sau oblongi, îinpră- sciați pe nervurele secundare, acoperiți de un indusiu li- near sau oblong, fixat prin marginea sa marginală, liber pe marginea sa internă (corespundând nervure!) care să res- frînge în afară. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Frunzele penate. . 2. Frunzele simplu penate. Stipitele și pețio- ' Iul comun brun și lucitor...............A. Tricliouiaiies L. 2. * Frunzele 2-3 penate. 3. Frunzele după conîigurațiune deltoideu-ob- longe. Indusiul pe margini întreg ... A. Adiaiitlinin muram L 3. * Frunzele după configurațiune triangular- ovate. Indusiul pe margini lacerat fim- briat.....................................A. Ruta nînraria L. 1.* Frunzele composite din 2-4 foliole pețio- late •....................................A. septemtrionale Sw. A. Trichomanes L. (A. [Loc alb]). Frunzele după configu- rațiune lanceolat-lineare, spre ambele capete mai angustate, simplu iienatc, pinule ovale și subrotunde, repande și cre- nulate, la basă truncate ori subcuneate. Stipitele glabru. Pe- țiolul comun cu o margine ângustă scaridsă și denticulată. Stipitele și cu pețiolul comun brun și lucitoriu. 2|. Vara. Prin crăpăturile stîncilor calcare: la mănăstirea Cocoș (Oglinda); în munții dela Greci (Țuțuiatu). la Bașkioi pe muntele Se- pelgin ; la Alibeikioi pe muntele Consul, etc. Observare. — A. viride Iluds. diferă prin pețiolul comun care este fără margini scariose și care deodată cu stipitele în partea sa superi- oră este verde (și nu brun). A. Adiantliuiii ni gr iun L. (A. Adiant negru). Frunzele după configurațiune deltoideii-oblonge, acuminate, lucitore, bipe- www.dacoromanica.ro 471 nate, la basă subtripenate, pinulele dela basă spre vîrful frunzei mereu descrescend, penilile ovate, acut-serrate, spre basă cuneate și de tot întregi, cele superidre confluente. In- dusiul pe marqini întreq. 21 Vara. Fdrte rară la Cinca- rova (US.). ’ A. Ruta mu rar ia L. (A. Rută de ziduri). Frunzele după contiyurațiune triangular-ovate, bi-tripenate, penilile ovate ori oblong-obovate, întregi ori sublobate, dinainte crenu- Jate. Indusiul pe margini lacerat-fimbriat. "4 Vara. Comună pe stîncile calcare. Sepelgin, lenissala, Adam-Klysi. A. scptcmtrioiiale Swartz; Acrostichum septentrionale L.; Scolopendrium septentrionale Rotii.; Aeropteris septentrio- nale Link.; Blechnum septentrionale Wallr. (A. septentrio- nal). Frunzele lung stipitate, fie-care compusă din 2-4 folidle pețiolulate, folidlele lineare ori linear-lanceolate, la basă de- tot întregi, pe margini 1-2-dentate, dinții lineari, iară la vîrf neegal incis-tridentate. 2ț Vara. Pe stîncile calcare din munți: muntele Consul; la Greci pe Țuțuiatu, la Cocoș pe Oglinda. Genul Aspidium R. Br. Aspidiuni R. Br. (Aspidiu). Sori rotunji, împrăsciațl sau •dispuși în serii regulate, acoperiți de un indusiu orbicular, peltat, fixat numai prin centrul seu și liber de jur împre- jurul seu. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Penile frunzelor linear-lanceolate, penilile de tot întregi ori și repande, cele fertile cu mar- ginile revolute.......................................Â. Thebpteris Sw. 1.* Penile frunzelor lanceolate, penilile denticu- late, cele fructifere nerevolute......................A. Filix mas Sw. A. Thelypteris Swartz; Polystichum Tkelypteris Roth.; Po- lypodium Thelipteris L. (A. Thelipter). Frunzele neglandu- lose, penate, penile linear-lanceolate, penatipartite, penilile oblonge, acutiuscule, de tot întregi ori și repande, la frun- zole fertile marginea revolută. Sorii în discul penilelor bi- seriațl, la urmă confluenți. Rhizomă repentă. ăl lulie-Au- gust. Fdrte comună în regiunea alluv. Dunărei și mai cu semă în Deltă la Kara-Orman. www.dacoromanica.ro 472 A. Filix mas Swartz ; Polystichum Filix mas Roth.; Poly- podium Filix mas L.; Lastrea Filix mas Prsl. (A. Ferigă niasculă. Vulg. Ferigă, [loc alb]). Frunzele după configura- țiune eliptic-oblonge, penate, penile lanceolate, acuminate, penatipartite, penilile glabre, ori pe fața inferidră la cdsta medie dispars paleacee, oblonge, obtuse ori subtruncate, alipit-la vîrf însă neegal-denticulate, denticuli! mutici. Sorii biseriali ocupând discul penilelor dela basă până preste ju- mătate. Stipitele deîmpreună cu pețiolul comun paleaceu- Țț lulie-August. Rară în regiunea silvatică la Urldia .și la Greci pe Țuțuiatu. Genul Cystopteris Bernh. Cystopteris Bernh. (Cistopteridă). Sori oblongi-subrotumji sau suborbiculari, împrăsciaț! sau dispuși în serii regulate, acoperiți de un indusiu subțire, fdrte fugace, lanceolat sau subreniform, fixat prin una din marginile sale de nervură, liber pe marginea sa marginală. C. fragilis Bernh.; Poh/podium fragile L. (C. fragilă). Frun- zele bipenate, după configurațiune oblonge ori lanceolate părechea infimă a penilor mai scurtă decât cea ce ime- diat urmeză mai sus, penilele inferidre lobulat-penatifide ori la basă penat partite, lobulii obovați, ovați, ori oblong- ovați, denticulați ori dentați, dinții acutiusculi. Vara. Rară pe stînci la Greci pe Țuțuiatu. Genul Pteris L. Pteris L. (Pteridă). Sori lineari, dispuși în serie continuă cu marginea segmentelor, acoperiți de un indusiu continuu cu marginea segmentelor, liber pe laturea sa internă. P. aqniliua L. (P. aquilină). Frunzele tripenate, penilile oblong ori linear-lanceolate, obtuse, marginile revolute, în- tregi, cele infime penatifide. Vara. Fdrte rară: în Deltă la Kara-Orman. Fam. [Loc alb] EQUISETAUEE. Sporangi toți asemenea, membranoși, unilocular!, deschi- (Jendu-se printr’o crăpătură longitudinală, așezați la fața in- www.dacoromanica.ro 473 ferioră a unor receptacule în formă de sol Dentaria Tourn..........................1& Arabis L................................16 Diplotaxis DC...........................17 Brassica L..............................18 Sinapis L............................• . . 1S> » Barbarea R. Br............................ Erysimum L............................. 20 Sisymbrium L............................21 > Conringia Rchb. . . . • •................23 Alliaria Adans........................... Syrenia Andrz...........................24 » Turritis L................................ Crambe Tourn............................25 Cakile Tourn................................ www.dacoromanica.ro 478 Pag. Genul Chorispora DC................................26 Raphanus L.................................. Rapistrum Boerh.........................• . . 27 Euclidium R. Br..............................28 Isatis L....................................... » Iberis L..................................... Lepidium L...................................29 Thlaspi Dill.................................30 Camelina Crantz..............................31 Cochlearia L.................................32 Alyssum L................................... Berteroa DC..................................35 Meniocus Desv............................... Erophila DC.................................36 » Draba L...................................... Lunaria L................................... Peltaria L...................................37 Senebiera Poir.............................. Capsella Vent................................38 Bunias L.....................................39 Clypeola L.................................. Neslia Desv..................................40 Calepina Desv........... ................... Fam. VIT. — Cistinee......................................... Genul Helianthemum Tournei........................ Fam. VIII.—Violariee..........................................41 Genul Viola Tournef................................42 Fam. IX.— Resedacee...........................................45 Genul Reseda Tournef...............................46 Fam. X. — Droseracee..........................................47 Genul Aldrovanda Monti............................ Fam. XI.— Frankeniacee........................................48 Genul Frankenia L. . . . ■........................ Fam. XII. Polygalee...........................................49 ’ Genul Polygala Tournef............................ Fam. XIII.— Caryophyllee......................................o0 Genul Dianthus L.................................52 Gypsophila L.................................55 Saponaria L.................................56 Cucubalus Tournef............................57 Silene L....................................» Agrostemma L.................................63 Lychnis Tournef.............................» » Viscaria Roehl..............................» www.dacoromanica.ro 479 Pag. Genul Melandrium Roehl..........................6$ » Githago Desf................................64 » Buffonia Sauvage............................65 » Cerastium L................................. » Alsine Wahl............................... 66 Moehringia L...............................66 Holosteum L................................ Spergularia Pers...........................69 Arenaria L.................................70 » Stellaria L.................................71 Malachiuni Fr..............................72 Fam. XIV. Paronychiacee....................................... Genul Paronychia Tournef.......................,73- Herniaria Tournef.......................... Scleranthus L..............................74 Fam. XV. — Portulacacee...................................75 Genul Portulaca Tournef.......................... Fam. XVI. — Tamariscinee..................................76 Genul Tamarix Desv............................... Fain. XVII. — Hypericinee.x...................................77 Genul Hyperieum Tournef.......................... Fam. Malvacee.................................................78 Genul Lavatera L................................79 Althaea L..................................80 Aicea DC...................................81 Malva Tournef.............................. > Hibiscus L..................................82 Abutilon Gaertn............................ Fam. Tiliacee.................................................> Genul Tilia Tournef..............................83 Fam. Linee...................................................... Genul Linum Tournef..............................84 Fam. Acerinee.................................................85 Genul Acer Tournef...............................86 Fam. Ampelidee................................................87 Genul Vitis Tournef..............................■> Fam. Geraniacee...............................................> Genul Geraniuui Tournef..........................88 » Erodium L’Herit .............................91 Fam. Zygophylleo..............................................92 Genul Zygophyllum L..............................93 Tribulus L.................................> Fain. Rutacee.................................................94 www.dacoromanica.ro 480 Pag. Genul Haplophylluni Juss...........................94 Peganum L....................................95 Dictamnus L................................. Fam. Celastrinee................................................96 Genul Staphylea L................................. Evonimus Tournef.............................97 Fam. Rhamnee.................................................... Genul Paliurus Tournef.......................................98 » Rhamnus L........................................ Fam. Terebintacee..........................................99 Genul Rhus L....................................100 Fam. Papilionacee...........................................» Genul Genista Tournef.............................102 Cytisus L...................................103 Ononis Tournef .............................104 Vicia Tournef...............................105 Ervum L.....................................109 Latliyrus Tournef...........................110 Orobus L................................... 112 Coronilla Tournef...........................113 Onobrychis Tournef..........................114 Oxytropis DC................................115 Astragalus Tournef.......................... Galega Tournef..............................120 Glycyrrhiza L............................... Colutea L...................................121 Lotus L..................................... Dorycnium Tournef...........................122 Trifolium Tournef...........................123 Medicago Tournef............................128 Melilotus Tournef...........................131 Trigonella L................................132 Fam. Rosacee...................................................133 Genul Amygdalus Tournef...........................134 Prunus Tournef.............................. Spiraea L...................................136 Rubus Tournef...............................137 Geum L...................................... Potentilla L................................138 Fragaria Tournef............................143 Roșa Tournef................................ Poterinm L..................................145 Pyrus Tournef...............................146 Cotoneaster Medik...........................447 Crataegus L. •.............................. www.dacoromanica.ro 481 Png. Genul Sorbus Tournef..............................148 Fam. Cucurbitacee...........................................» Genul Cucurbita L.............................. 149 » Cucumis L....................... ............» » Bryonia Tournef...........................• . » » Ecbalium C. Rich.............................150 Fam. Onagrariee................................................. Genul Epilobium L.................................151 » CEnothef-a L. ■....................... . . 153 Circa ea Tournef..................... . . Trapa L............................ . . • . 154 Fam. Haloragee............................................ ...» Genul Myriophyllum Vaill.......................... Fam. Lythrariee...........................................155 Genul Lythruin L.................................15(5 Fam. Crassulacee..........................................157 Genul Crassula L.................................. > Sempervivum L............................158 Sedum Tournef...............................» Fam. Saxifragee...........................................159 Genul Saxifraga L.................................» » Ribes L......................................160 Fam. Umbelifere...........................................> Genul Eryngium Tournef...........................163 Sanicula Tournef............................ > Daucus Tournef....................'.........164 > Orlaya Hoffm................................ Caucalis Tournef...............................165 Turgenia Hoffm.............................. • Torilis Adans...............................166 » Scandix Tournef................. _..........167 Anthriscus Hoffm............................> > Echinophora L...............................168 Ferulago Koch............................... > Tordylium Tournef...........................169 Peucedanum Tournef.......................... Heracleum L.................................171 Pastinaca Tournef...........................172 Siler Scop....................................» > Levisticum Koch.............................173 Angelica Tournef..............................» Conium L....................................174 Cachrys L.................................... » > Chaerophyllum Tournef.........................» Brândză, Flora Dobrogei. . 81 www.dacoromanica.ro 482 Pag. Genul Physocaulus Tausch..............•..........175 Foeniculum Tournef.........................176 » CEnante Tournef . . ...................... » Seseli L.....................................» » Pimpinella L..................-..............179 » Trinia Hoffm............................... 180 Apium Hoffm.................................» » Bupleurum Tournef...........................181 CicutaL....................................18? Falcaria Riv................................ Sium Tournef................................ Berula Koch................................183 Lophosciadium............................... Fam. Composee..............................................» Genul Cichorium Tournef......................... Ib8 > Scolymus L................................... Lapsana Tournef.............................189 » Hypochoeris L................................. > > Tragopogon Tournef............................» Scorzonera Tournef..........................191 Podospermum DC..............................192 Picris Juss................................. Leontodon L.................................193 » Lagoseris M. B................................» Chondrilla Tournef..........•..............194 > Taraxacum Hali............................... > Lactuca Tournef.............................195 Mycelis Cass...............................196 . Sonchus Tournef ............................ » Mulgedium Cass.............................198 Crepis L....................................• Hieracium Tournef...........................200 Echinops L.................................203 OnopordOn Vaill........................... 204 Carlina Tournef..............................» ’ Xeranthemum Tournef.........................205 Bidens Tournef.............................206 Lappa Tournef............................... » Crupina Cass................................207 Centaurea L................................. Centrophyllum Neck..........................211 Jurinaea Cass..............................216 » Carduus L....................................217 Cirsium Tournef............................218 Cousinia Cass. . . 219 www.dacoromanica.ro 483 Png-. Genul Leuzea DC..................................219 Senecio Tournef.............................220 » Petasites Tournef............................222 Eupatorium Tournef.......................... » Linosyris Lob...............................223 » Filago Vaill..................................» * Helichrysum Gaertn...........................224 » Gnaphalium L................................224 ■» Micropus L..................................225 Carpesium L.................................. Artemisia Tournef............................ Tanacetum Tournef...........................229 » Tussilago Tournef.......................... Pyrethrum Tournef.............................• » Leucanthemum Tournef- •.....................230 » Matricaria Tournef..........................231 » Doronicum Tournef.......................... 232 » Solidago L.................................. Pulicaria Gaertn............................233 Conyza Less...................................» Inula L.....................................234 » Corvisartia Merat...........................237 Aster Tournef.................................» Erigeron L..................................238 Achillea Vail.................................» » Anthemis L. . . •...........................241 » Helianthus L................................242 Fam. Dipsacee..................................................» Genul Dipsacus Tournef...........................243 » Cephalaria Schrad............................244 » Scabiosa L..................................245 » Cnautia Coult...............................246 Fam. Valerianee.................................................. Genul Valeriana Tournef.......................... 247 » Valerianella Tournef...........................» Fam. Rubiacee................................................248 Genul Crucianella L...............................249 » Rubia Tournef..................................» » Asperula L...................................250 » Galium L.....................................251 Fam. Caprifoliacee.........................................256 Genul Adoxa L......................................» » Viburnum L................•..................257 » Sambucus Tournef...............................» Fam. Loranthacee...........................................258 www.dacoromanica.ro 484 Pag. Genul Viscum Tournef...........................258 » Loranthus L...............................259 Fam. Cornacee................................................ Genul Cornus Tournef..........................260 Fam. Araliacee............................................... Genul Hedera Tournef............................» Fam. Ambrosiacee.......................................261 Genul Xanthium Tournef..........................> Fam. Campanulacee.....................................262 Genul Phyteuma L................................» » Campanula Tournef........................263 Fam. Oleacee..........................................265 Genul Ligustruin Tournef......................266 Syringa L.................................» » Fraxinus L.................................» » Jasminium Tournef........................267 Fam. Asclepiadee........................................» Genul Periploca L.............................268 » Vincetoxicum Medic .......................» » Cynanchum L..............................269 Fam. Apocynee............................................ » Genul Apocynum L.............................. » Vinca L.270 Fam. Gentianacee..........................................» Genul Limnanthemum Gmel......................271 » Gentiana Tournef..........................» » Erythraea Reneaulme.......................» Fam. Convolvulacee....................................272 Genul Convolvulus Tournef.....................273 » Cuscuta Tournef..................•.......274 Fam. Boraginee........................................276 Genul Tournefortia L.........................277 » Heliotropium Tournef......................» » Echiuin Tournef.........................278 ■ » Nonnea Medik........................... 279 » Pulmonaria Tournef.......................280 >i Lithospermum Tournef......................» » Cerinthe Tournef........................281 » Onosma L..................................» » Borago Tournef..........................282 o Simphytum Tournef.......................283 » Asperugo Tournef..........................» » Echinospermum Sw........................284 » Cynoglossum Tournef.....................285 www.dacoromanica.ro 485 Pag. Genul Anchusa L..................................285 » Myosotis Dill...............................287 >> Rochelia Rchb............................. 283 Fam. Solanee..................................................... Genul Physalis L............................... 289 » Solanum Tournef..............................o » Lycopersicum Tourn..........................290 » Capsicum L...................................o » Hyosciamus Tournef..........................290 » Nicotiana L.................................291 » Petunia Juss..................................... a Datura L.....................................a Fam. Scrophularinee.........................................292 Genul Verbascum Tournef..........................» » Scrophularia Tournef........................295 » Gratiola L................................. 296 » Linaria Tournef..............................» » Digitalis Tournef...........................298 » Veronica Tournef.............................» » Melampyrum Tournef..........................303 a Euphrasia L.................................304 a Odontites Dill............................. 305 Fam. Orobanchee.................................................. Genul Orobanche...................................a a Lathraea L................................... 307 a Phelipaea Tournef • . . . •..............308 Fam. Labiacee.................................................» Genul Lycopus Tournef............................ 310 a Salvia Tournef................................a » Mentha Tournef..............................313 a Sideritis L.................................314 a Marrubium Tournef.............................a a Origanum Tournef........................... 315 a Thymus Tournef................................a a Satureia....................................316 a Clinopodium L.................................a a Calamintha Tournef............................o a Lamium Tournef..............................317 a Leonurus L..................................319 a Phlomis L.....................................a a Stachys L...................................320 > Ballota Tournef.............................322 a Prunella L....................................a a Galeopsis Tournef...........................323 » Glechoma L....................................a www.dacoromanica.ro 486 Pag. Genul Nepeta L. . . ...........................324 » Chaiturus Host..............................325 » Betonica Tournef...........................• • 326 » Scutellaria L..............................» » Ajuga L....................................328 » Phleboanthe Tausch..........•...............329 » Teucrium L...................................» Fam. Verbenacee............................................330 Genul Verbena Tournef..........................331 Fam. Lentibularieo.........................................331 Genul Utricularia L...............................» Fam. Primulacee............................................332 Genul Lysitnachia Tournef ......................» » Anagallis Tournef..........................333 » Androsace Tournef..........................334 » Samolus Tournef............................335 Fam. Globulariee............................................... Genul Globularia Tournef .......................... Fam. Plumbaginee...........................................336 Genul Statice Wild .............................» Fam. Plantaginee...........................................338 Genul Plantago Tournef............................» Fam. Salsolaceo ...........................................341 - Genul Salicornia Tournef.........................342 » Suaeda Forsk.................................» » Halimocnemis Mey...........................343 » Salsola Gaertn............................ 344 » Polycnemum L ..............................345 » Rochia Roth..................................» » Beta Tournef...............................34G » Chenopodium Tournef........................347 » Blitum Tournef.............................349 » Atriplex Tournef...........................350 » Ceratocarpus Buxb......................... 351 . » Eurotium...................................352 Fam. Amaranthacee.............................................. Genul Amaranthus Tournef.........................o Fam. Polygonee.............................................353 Genul Rumex L..................................854, » Polygonum Tournef...........................357 Fam. Daphnoidee............................................₃6o Genul Passerina L...............................361 Fam. Santalacee................................................ www.dacoromanica.ro 487 Pag. Genul Thesium L..............................361 Fam. Ceratophyllee.......................................362 Genul Ceratophyjlum L..........................363 Fam. Eleagnee................................................. Genul Elaeagnus L..............................364 s Hippophae L................................» Fam. Aristolochiacee.....................................365 Genul Aristolochia Tournef......................» » Asarum Tournef............................366 Fam. Euphorbiacee........................................366 Genul Euphorbia L..............................367 » Mercurialis Tournef.......................372 Fam. Urticacee Benth et Hook..............................» Genul Urtica Tournef...........................373 » Parietaria Tournef........................374 • Ulmus Tournef.............................375 » Celtis Tournef . .........................376 » Ficus Tournef..............................» » Morus Tournef.............................377 » Humulus L..................................» » Cannabis Tournef..........................378 Fam. Juglandee................................................ Genul Juglans L..................................» Fam. Cupulifero............................................... Genul Carpinus Tournef........................379 » Corylus Tournef..........................380 » Fagus Tournef ............................. » » Quercus Tournef............................» Fam. Betulacee...........................................382 Genul Alnus Tournef.............................» Fam. Salicinee................................................ Genul Salix Tournef.....................• .... 383 » Populus Tournef...........................385 Fam. Gnetacee................................................. Genul Ephedra L................................386 MONOCOTYLEDONATE. Fam. Hydrocharidee.....................................387 Genul Hydrocharis L..............................» » Stratiotes L..............................388 Fam. Alismacee..........................................., Gennl Sagittaria L.............................389 » Alisma L....................................... www.dacoromanica.ro 488 Pag. Fam. Butomee...............................................389 Genul Butomus Tournef..........................390 Fam. Joncaginee......................,.......................» Genul Trigloclrin L..............................» Fam. Naiadacee.............................................391 Genul Potamogeton Tournef........................» » Ruppia L...................................393 » Zanichellia Michelli.........................» » Zostera L...............................• . • 794 Fam. Lemnacee................................................... Genul Lemna L...................................» Fam. Typhacee..............................................395 Genul Typha Tournef.............................396 » Sparganium Tournef..........................397 Fam. Aroidee.................................................... Genul Arum Tournef..............................398 Fam. Orchidee................................................... Genul Orehis Tournef............................399 » Anacamptis Rich.............................402 » Gymnadenia Rich...............................» » Himantoglossum Spreng.......................403 » Platan thera Rich.............................« » Epipactis Rich..............................404 » Cephalanthera Rich............................» » Listera R. Br...............................405 » Liparis Rich..................................» » Limodorum Tournef.............................» » Neottia Rich................................406 Fam............................................................. Genul Leucoium L..................................» » Galanthus L.................................407 Fam............................................................. Genul Iris L......................................... » Crocus L.................................... 409 Fam. Liliacee..............................................410 Genul Asparagus Tournef........................411 » Polygonatum Tournef........................412 » Convallaria L..............................413 » Tulipa Tournef.............................414 » Fritillaria L................................> » Asphodelus L............................. 415 • Phalangium L................................. » » Ornithogalum Tournef.........................» » Gagea Salisb..............................-.417 www.dacoromanica.ro 489 Pag. Genul Scilla L....................................419 » Alliuin L......................................... » Muscari Tournef...............................422 » Nectaroscordium...............................423 Fam. Colchicacee...........................................424 Genul Colchicum Tournef...........................» • Veratrum Tournef..............................» Fam. Juncacee..............................................425 Genul Juncus Tournef..............................» Luzula DC...................................428 Fam. Cyperacee.............................................428 Genul Cyperus Tournef.............................429 » Schoenus L....................................430 » Scirpus Tournef............................. 431 » Carex Micheli.................................432 Fam. Graminee..............................................437 Genul Zea L.......................................440 » Andropogon L................................441 » Sorghuin Pers.................................» » Digitaria Scop..............................442 » Echinochloa P. B..............................» » Panicum L...................................443 » Tragus Hali...................................» » Setaria P. B.................................. » » Millium Tourn...............................444 » Piptatherum P. B............................445 » Phalaris L..................................446 » Alopecurus L................................» » Phleum L....................................447 » Crypsis Ait.................................» » Cynodon Rich................................448 » Polypogon Desf..............................• » Stipa L.....................................449 » Agrostis L..................................450 » Calamagrostis Adans.........................» o Phragmites Trin.............................451 * Hierochloa Gmel.............................., » o Melica L. ..................................452 » Koeleria Pers...............................453 » Sclerochloa P. B.......................... 454 » Poa L......................................... » » Dactylis L................................ 456 » Eragrostis P. C.............................457 » Bromus L....................................458 » Brachypodium P. B...........................460 www.dacoromanica.ro 490 Pag- Genul Briza L..................................461 • Festuca L..................................461 » Glyceria R. Br.............................463 » Hordeum Tournef............................» » Elymus L...................................» » TEgilops L.................................465 • Triticum Tournef...........................» -> Secale Tournef.............................467 CRYPTOGAME VASCULARE. Fam. Filicacee.............................................468 Genul Polypodium Tournef........................469 » Nothoclaena R. Br............................ o » Scolopendrium Sin............................» » Asplenium L.................................470 » Aspidium R. Br..............................471 > Cystopteris Bernli.........................472 » Pteris L.....................................» Fam. Equisetacee...........................................472 Genul Equisetum Tournef.........................473 Fam. Salviniacee...........................................474 Genul Salvinia Michel...........................475 www.dacoromanica.ro GREȘELI DE TIPAR Pagina Rîndul In loc de Să se cit^scă 20 15 acuata arcuata 22 27 cuniformă conformă 26 7 cuniform conform 28 5 matică mutică 45 11 cn CU 343 17 și 18 Halimoenemis Halimoenemis www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro