CONDICEI COMERCIALE DE DOCTOR0 ÎN DREPŢII, PROFESORU DE DliEPTCLU OOMERCIALU. BUCUREŞTI TIPOGRAFIA JURNALULUI NAŢIONALUL i B.C.U. Bucureşti C427131 INTRODU CŢIUNE. Rostită la deschiderea cursului de dreptidu comercială în 1857 Oct. 12. TEORIA COMERCIULUI. Domniloru! Ssbt nanktalg de vedere ekonomikg, nrin komeruig se înjgelege transnortalg ini skimbalg marfarilorg de la sn8 lo kg la altalg. fesbt nank-tslg de vedere jaridika aueasta simnifikare este mal naijing întins®: de ordinari» se înnelege kamnararea sure a revinde, adika snekalapa. Mal tarzig vom vedea nelle-l-alte kondinianl xje se aeră snre a avea kalitatea de komerai-antg. Ama, într’ană nanktg de vedere generala, komeruialg anei nanism, este kamnararea, transnortarea, skimbală nrodaktelorg el indigene sag străine, natarale sag indastriale. ^ emil ekonomistl ag voita a na vedea komermg de kat în transnortarea marfarilorg, alu.il îti skim-balg lorg. Eli anii mi alun s’ag aretatg eskla-sivl. Transnortalg în adeverg maremte nrenala marfarilorg, nrin nreijală kiar allg transnorta-ril • dar trasnortala singară na este komermslg, VI Imul atsnnf nsmaî k^msaislS ar fi komerniantS. Skimbsls assemenea, de mi konstitse nellS mal nrinninalS elements alls komernislsî, ns se kade a fi isolatS de nells-l-alts elementS. Este dar jsstS a sni aceste dose elemente, mi a zhe k'B komernisls este transnortslS mi skimbslS mir-fsrilors de la sns loks la altsls. Amsndose aste elemente suite konstitse aneaste narte a aktivitegil smane nsmite komemis: mân tran-snortS se msremte nregslS lskrslsl mi se fane nosibite oneragia, nrin skimbs se realiseazs be-nefinislă, adilm komerniantsls se bsksra de di-feringa ne esiste între nregsls de snde a ksm-nxrats lskrsls un anella snde îls vinde. Komernisls, ama îngeless, joaks diferite role în sfera aktivitegil omenemtl. De ani nro-vine diferitile nsmirl ne i s’a dată în limba nraktik'B mi mtiingifilm. Ama nrin komernislS interi o r s se îngelege skimbsrile ne se faks într’o geam de nrodskgiele anelleaml gerl; komernisls esteriorS este anella k-Bnd nrodsk-giile adsse dintr’o geam se transn o arte în alte geam; komernisls de imnortagie are lokS k®nd se adsks nrodskte din afam snre a se vinde în întrs snei gerl; komernisls deesnor-tagie din kontra transnoarte nrodsktele din sntrs snre a le vinde în afam. Am. orl-kari ar fi anoste nsmirl, observ agi, Dlor» k® elementele ne konstitse komernisls ssnt tot» anelleami: skimbsls mi transnortsls; skonsls la kare aneste diferite natsrl de komernis anin-teazE, este tot» anellainl: înavsijirea, nrodsk-uia, konssmania. LESEms la o narte kestisnea de a se mtie kare din komernisls interior» sas esterior» este mal folositor» snel najjisnl; daka komernisls de imnortaijie trebse se întreakE ne anella de es-nortanie, mi vice-versa, sas daka aneste do»e komernisri kat» se se eksilibreze ama în k'st se formeze, dsne k»m se zine în termini ekonominl, balanijia de komernis. Toate aneste kestisnl s»nt de domensls ekonomiei no-litine, mi ess din kadrsls onerel noastre. ObservEm» nsmal kE basele komernislsl, materia primiţi ve ne kare ells onereazE, mi ka-re-I servemte de nstriments, s»nt agrik»ltsra mi indsstria. Aneste do»e iiEriji alle aktivitEnil o-minemtl s»nt distinkte de komernis, ksnl a» o esistinijE în narte, mi ssnt objektsl» sneî mti-inije sneniale; lcEnt, Dloră, nrogressls nivilisani-snel moderne a adss» divisibilitatea în mtiin-ne, nreksm a adss» divisibilitatea în lskrs. Hltiimja komernislsî este distinktE de aneea a agriksltsrei mi a indsstriel; letal fie-kare din tr însele a» o natsrE în narte mi ssnt ssnnsse la kondiijisnl sneniale de esistinijE mi prosperitate. VIII Ks toate anestea, o strănsă legătsră se află între clînsele. Komernislg servemte de in-termeziarg agriksltsreî mi industriei în ranortg ks konssmatoril, agriksltsra mi indsstria formează basea komeraislsî, îl dă kiar viaria, e-sistinija, mi orl-kari i-ar fi transformările selle sl-terioare, ellg se va redsne totd’asna la aneste elemente nrimitive. In adeverg, agriksltsra mi indsstria formează objektele nenesarie konso-maniel. Agriksltsra, dăndg o nose viaijă na-tsrel brste, krează materia nriinitivă, ne kare indsstria ano! o modelează, 11 dă o nose formă, adikă o nose valoare. Komermslg ia a— neste objekte, le transnoartă, le skimbă sas le revinde. Ile kăt aneste objekte ssnt mal ns-meroase, ne kăt forma lorg este mal nerfektă sag mal artistikă, ne kăt valoarea lorg întrîn-sekă este mal mare, ne atăta komernisls este mal înfloritg, ne atăta ellg se esemită ne o skară mal întinsă, mai largă, adikă ne atăta komernislg se fane în mare mi naHisnea e mal avstă. Komermsl fără indsstrie, D,or> nsnoatelsa nro-norijisnl destslg de mari; kănl îl va linşi snslg din aelle mal imnortante elemente alle konss-mayiel. Dar indsstria fără agriksltsră ns noa-te esista; kăal îl va Unşi materiele nrimitive assnra kărora ea are să opereze. Agriksltsra IX este dar nnnktnlk de nlekare alin indnstriel mi nrin srmare alia komerninlnî. Ilrintrinsa se d® vi an® anei natnrl sterile, ne de sine n’ar nrodnne nimikn; nrintrînsa se nerfeknioneaz® ini se înnnslnPskS nrodsktelc natsrale, kari în starea lor® nrimitiv®, ar fi de o nrea neînsemnate valoare. nrin agriknltsr® se întrenine konsnmajgia; nrintr însa se m®remte kiar a-Heast® konsnmanie. Industria di, o none torni®, knm ams zisă, materielorn nrodnse nrin a-griknltnr®; le îmnrninnt® none kalitegî mi o none valoare. Dar indnstria nn vine de k®t în r®ndnln alin doilea. Agriknltnra dar este nnnktnln de nlekare allk indnstriei mi komerninlnî. In nerile sim-nle agrikole, ea formeaz® singnrnln elemente de nrosneritate a komerninlnl. Nnmai ea nroknr® atnmrî materialnrile ne întregind konsnmania mi îmmnljgeskn skimbnrile; nrin nrmare nnmai ea întrenine komerninln, kare, ln®nd aneste nro-dnkte san valoarea Iote, le transnoart®, san le sidnib® nentrs alte valori. Am insistat, Dlor’ asnnra anestnl nnnkt, k®nl toji mtimn k® ncara noastr® este sinml® agri-kol®, mi k® nrodnktele agrikole snnt singnra noattr® avnnie, singnrile elemente kari servesk de nntrinentn komerninlnl rom®nn. Avem» a ne oknnţ de legislania komernial®; kat® dar a n§ X interesa de totă ne nrodane nrosneritatea ane-stal k om erai». Afara de nrekaagianile j andine, afara de garanniele legale ae se aeră snre a nane komernială nostra ne ană drama de nrogresă, este o kondigiane mi mal esenţial®, nrinainială tatoră aellor-l-alte, adiki> mkoraja-rea mi înflorirea agrikaltarel romane. Fei-e dînsa nrekaardanile mi garanniele legale ar fi de ană mea mikă efektă, de oare-ae s’ar anli-ka asama anal komeraiă slabă mi mira în nran-aie. Se sneramă lra ka noaa organisaniane, na se va alta aneastE narte atEtă de imnortan-ta a avaijiel mi a nrosneritenii romune. Vezaramă dar kam agrikaltara mi indastria sânt neaesare komernialal, kam elle nrodakă objektele de skimbă mi mi.reskă valoarele mi skimbarile. Komeraială însE na. este mal na-gină neaesariă agrikaltarel mi indastriel; nrin-tr’însală agrikaltorală mi indastrialală se nană în komanikare ka konsamatorală, mi-ml notă vinde nretatindenea mi în oii-ae lokă objektele ae aă nrodasă; nrintr’însală assemenea kon-samatorală îmi noate mokara orl-ande mi în orl-ae timnă objektele de kare are trebaingE. T)e n ar fi komeraială, fie-kare agrikaltoră mi indastrială, na s’ar margini namal de a nr )da-ae, ai ar fi în aaellaml timnă mi komerniantă. Fie-kare ar fi silită se meargE însa-ml a-ţnj XI vinde nrodsktele, s'b kaste tergsrile mi ksm-iisratoril. De ani resslte sns timnS nerdstS ne sar fi întrebsinnat» mal bine în a nrodsne; o îmusjginare în nrodskte mi nrin srmare o sksm-nete în nregs. Herksls oneragiilors fiind mik, konssmagia ns sar fane de kst dsne trebsin-gele lokale; nrodskgia dar ar fi nronorgionato nsrnal ks aneastt konssmagie. Komernisls înss, nsmbnds-se ka interme-ziars între nrodsktors mi konssmators, relagi-snile între dînmii se înlesneks, mi nerksls one-ragiilors este msltă maî întins». Ilrin komernis konssmagia ns ramsne lokals, ni devine sni-versals. Nsoî tîrgsrl se deskid nrodski.torilor. Anestia nas de lrat a nrodsne; ksmntrarea mi vinderea nrodsktelors lors se faks de kstre ko-merniangl. Komernîsls interns transnoarte nro-dsktele de la sns loks la altsls, în interiorsls statslsl, mi ama eksilibreazs nsrgile kari as nro-dsss nrea mslts, ks anelle ne as nrodsss nrea nsgins. Esnortagia mnremte kantitatea nrodsktelors, trimigEnd nrisossls în afara, la nelle mal den^rtate distange. Imnortagia adsne din kon-tra nose nrodskte, mi ama msremte konssmagia, kreeazt nose trebsinge mi d® o nose im-nslsisne aktivitegil oamenilor». Komernisls dar, basats ne agriksltsra mi indsstrie, m menite mi înlesnemte oneragisnile lors, Din toate anestea nstem» vedea k» k» ktt komeimslS sn»I stat» va fi mal întins», k» k»t ell» va îmbragima o mal mare sfera, ks atet anells stat» va fi mal avstS. Ivxnî komernisl», fiind legat» ks agriksltsra mi indsstria, mi a- neste trei ramari alle aktivitxiiil omenemtl kre- S-iv'Mid sa» skxzSnd tot» m aneeaml nronoriii-»ne, se înnellege kx mosneritatea lor» este kiar nrosneritatea narfisnel. Dar komernisl», avsnd o esisttimx snenialx, katx a fi înkongisrat» nre-k»m am» zis», de oare-kare garannil sneniale mi a fi ssirnss» la nimte regsll nronril. Aneste îegsll konstitse aneea ne se nsme— mte legislagisnea komernialx, kare ns este alt§ de kxt »n» korns de legi sneniale, relative n»-mal la aneia ne noarte kalitatea de komerni-angl. Natsra komnlikatx a oneraifisnilor» lco-merniale, ne ssnt legate k» toate nelle-l-alte interese soniale, dreutsrile esnennionale de kari, în »ne-kaz»rî, se bsksra komer'iianoil, nreksm mi obliganisnile esnenijionale la kare ssnt ssn-nsrnl, a» fxksts, în tiranii moderni, a se sim-yi. trebîJlnHa snors legi sneniale, kare st, anere mi st regsleze assemenea ranortsrî. Skonsl» anestorg legi este de a înlesni oneranisnile ko-mermale, de a fi konforme k» isgeala ne nere natsra komerni»l»i, mi mal k» seara» de a fane nmiosibil» reaoa kredimj», sa» nell» nsnin» de a o faTie difinilu. Kum în adeverS komerniulS ar i iuţea st. nrosnere, knnd legea nu va mtie ST)-1§ nrotekteze în kontra relei kredinge ? Kund de esemnlu falimentele ar deveni o snekulagie, ini ar avea lokS fnrn ninî o temere? Dar ne lîngu toate aneste musuri ne se notă lua nentru înflorirea komerniului, adik® ne lîngn desvoltarea mi înkoragearea agrikulturei mi industriei naţionale, ne lungu nrdkaugiunile mi garangiele luate de lege, mai sunt mi aice musuri nu mai nuriinu esengiale, mi nu mai nu-ginu nenesarii desvoltnrii komerniului nagionalu. Ama, formarea unoru mizloane komode mi renezi de transnortu, nrekuin drumurile im gir-lele navigabile, este o kondigiune de nrosneri-tate universali rekunoskutn, mi multu simgite în geara noastre. înlesnirea de komunikagii mi transnorturi adune ku sine nnmulnirea tran-sakgiiloru mi skimburiloru, întinderea konsuina-giel, eftinutatea în nrenurî. Formarea norturiloru mi turguriloru, ame-zate ne la lokurile nelle mai inmortante, înle-snemte trenerea mi vinderea nrodukteloru, mi mure uite iirin urmare nrodsknia mi avugia na-gionalu. Fure assemenea guri ne unde se not trene nroduktele în alte lokuri mi alte ijeii, konsumagia devine kuratu lokalu, se restiîage într’unu miku nerku, trebuinge nuoi nu se mal XIV kreeazs, mi nrin srmare anea lokalitate rem'B-ne într’o stare nrimitivE. îîn§ assemenea tîrgS sas nortS fiind iar în o nrea mare dem>rtare de sns nentrs de urodsknisne; transnortsls ars fi mea sksmnS mi nrea lsngs, mi nrodsktele s ar transnorta mal anevoe mi în mslt mal nsiiins nsmers. Ssbt nsnktsls de vedere alls geografiei ko-merniale, România, DIor’ este amezate ns se noate mal favorabils. Ilssa. în lsngsls snsl flsvis, ne formează sna din nelle mai mari artere alle Es-ronel, komsniksnd în o latsre ks Marea Neagra, ea se noate nsne lesne în o komsnikare, ne de o narte ks toate Germania de nord mi de meazE-zi, ne de alte narte, nrin Meditera-na, ks toate Esrona anssanE. Strnbntste în toate întinderea sa de o mslnime de rîsrl, ne ksrgs nernendikslars de la Karnaijl la Ds-nsre, nrodsktele nsrijil ssnerioare alle jgerel, ml-ar nstea gxsi lesne nortsrile mi tîrgsrile de kare as trebsinnE. Etend aneste rîsrl ar deveni navigabile, kmid nose nortsrl sar kreea ne dînsele, k'Bnd kornbiele ar nstea veni se kaste nrodsktele kiar în interiorsls gerei, ksnd în fine, nrin formarea drsmsrilors toate loks-rile modsktive ar nstea fi în komsnikanie, a-tsnnl nstem snera, DomnilorS, kt komernisls nostrs naiiional ar deveni snsls din nelle mal XV înflorite din Esrona, atsnnl nivilisagia mi ko-moditnnile esronene ar nstea nEtrsnde în nel-le mal densitate loksrl alle frsmoasel noastre Ilatril! Lle lsngs msssrile agronome ne amă are-tată ks ssnt atst de nenesaril nentrs înflorirea komernislsi, se ne onnînă nsn,ină mi assnra s-nel institsgii ekonomine, atstă de imnortanta nentrs nrosneritatea komemislsl, mi kare-î ds atEtea mizloane de akgisne, institsnia bsmriloră. Este generală ksnoskstă kE fErE kredits komernislă nreksm mi nrodskgia ssnt linsite de nelle mai vitate elemente. Hrin kredits se îngelege în generală totalslă mizloaneloră sas institsniiloră kari aă de skonă a transmite in-strsmentele de lskrs din mEnile kanitalistiloiă, în anellea alle lskrEtoriloră saă nrodskstoriloră. Efektslă kreditslsî este de a înlesni mi a mEri nrodskgia, de a fane se kreaskE nirkslagia bo-gEgiiloră nreksm ini îmmslgirea kanitaleloră. Kreditslă se nresintE ssbt diferite forme, dsne natsra oneragisniloră ne-inî nronsne a eseksta. kreditslă mobiliară, kreditslă teritorială saă fon-niară, kreditslă komernială. Anesta din srmE, kare ne intereseazE mal snenială, ressltE din bsnnile de skonts mi de nirkslauie; saă ^ alt-felă, aneste b sirii aă dată namtere kreditslsl komernială, morniă zisă. Ilrin anestă kredită ns înijelegemă anella ne se fane între mans-faktori, sas între negnirators mi mansfaktorS, kare este nrivată mi are drents effektă a forma între dînmii sns kontS ksrents. Ilrin kreditS komernială îimellegcms anella, alls k^rsi karak-terS este nsbliks, mi kare are drents effektă a înlesni transmiterea mi nirkslaijia kanitaleloră în interesslă komerni anrjiloră. Anesfă kreditS nrovine am» zisă, din bomnile de skontă. Ns voimă a fane ani o teorie a astor bînni. S® ne masrginimă nsmaî a areta kari ssnt minai nalele loră atribsnil, snre a vedea ksm din elle resslts kreditslă komernială. Bsnnile de skontă mi de nirkslajjÎBnî, afars de emiterea x®rtiel-monede, are trei mari atribsgisni: skon-tsls, denositele mi reksnertrile (recouvre-ments). Ama, aneaste bankx skonteaz'D noianele, biletele la ordine mi ori-ne altă efektă de komerniă; nriimemte denosite în asră mi argintă, mi fane ori-ne nlniji din nartea denosi-tarslsi, n'&ms la refsirea ssmei densse; se în-sai ain’B ks biletele nartikslariloră, srmeaz’B ne debitori, noarte toate kelteeliie nenesarii snre a ajange la nlate, adikî, onereaz/a aneea ne amă nsmită^ reksnerarea bileteloră saă altoră effekte. Intrsnă ksvsntS banka devine îmnrsmststorslă, kasierslă mi agentslă saă intendenfelă komer-nislw mi mdsstriel. Ilrin skontă komerniantslă XVII îinî realiseaz’E valoarele înkise, adik'B i se nta-ternte nolinele saă alte effekte, alia ksroră termină înk'B n’a ajsnsă saă kari sânt difinilă de ntatită; ania ellă, ks ană mikă sakrifiniă, îmi noate nroksra kanitalsrile de kare are trebsin-B®, noate evita o rama, noate nreveni ană faliment». Banka îi noate fane kiar ană karată îm-nramată, na în skimbă de noline, ai în skimbă de alte garanijil, nrekam o inotek'E, ană gagiă, simnla sa ssbskriere, mi mizlonindă ană interesă (o dobimta) moderată mi ranionabilă. A-neea ne anide komernială este linsa kanitaleloră mi mărimea interesalai; kmd o institanie noate nrokara kanitalarl mi mikmora interesală, ssara kade mi komernială nrosner®. Ilrin denosite la bank®, komerniantslă noate onera dintr’ană lokă den^rtată, kari nrin sim-nlală seă mandată; banka va ntati nelaî ne se nresinta ntiiE la likăidarea same! denase. Ama oneranianile selle devină mai renezî, mal întinse mi mai naijin kostisitoare. Ilriimirile mi ntagile se notă fane la banks, namal nrin mandată, mi fora ka komerniantală si aîbs nevoe a se tran-snorta saă a fi fan.'B în totă timnslă. Ili’in rekanerarea bileteloră nentatite, ko-merniantală k^stig^ ană timnă nreniosă, mi totă de o data îmi asigara ntagile ne are a nriimi; kxnl sunările bnnneî în kontra debi- 2 XVIII torslsi s»nt mal renezî, mai severe mi mai effikane. Vedem» dar ksm din toate aneste onera-jjisni noate resslta kreditel» komernial»; kani-taîsrile devin» mai disnonibile, interessl» ska-de, oneragisnile se fak» renede mi fer» m»lt» kost», sn» timn» nrejjios» se k»stig», mi 5115 agent» iistinte se însămi 11» a »rm»ri ne debitorii noştri. Eak» ka»sele, Domnilor», kari fak» k» a-nesţe b»nni se aii» în toate nentrsrile komer-^ a ian te alle Esronei, ori snde komernisl» se 5afl» în nrosneritate; eak» kassele kare, fak» k» elle a» a se întrod»ne assemenea în toate Statele snde komernisl» noate avea 5115 fii-tor». Bsrsele de komerni» s»nt assemenea 11» mai m>Tjin» folositoare komernislsi, nell» ir»nin m oramele mai imnortante. Mai ferzi» vom vedea avantagele mi inkonvenientele ane.'tor» bsrse, onerauisnile ne se fak» într-însele, mo-dai» oner»riî lor». Aneast» materie nere »n» esamen» snenial» mi atentiv», ne kare îl» vom ane în k»rs»l» st»di»l»î nostr». Ilentr» mo ment» s» konstafem» n»mal k» b»rsele ofe-resk« kcrnerfanoflorg înttbairt la ziUe ini ore V a'1 ime KT- nearzi sat timnS lsno-g mm uitolmrt akmdentale. La bmm toiji ko- XIX mernianmî se afl® într’o nerfekt® egalitate, k®nl ani nimenea ns are aersls de a fane întîia nronsnere sas întîia ofîert®: fie-kare dar noate vinde mi ksmn®ra, fer® a i se nressnsne alte motive kari i-ar fi în desavantagis. La bsrs® se mal noate afla toate nostalgie ne interes® komernisls. Ani se mai noate mtie kare este taksa de mizloks alls nrenslsi m®rfsrilors mi nrodsktelors, sas taksa fiks® a efiektelors ns-bline. Dsne ne ams Isata o nonisne generata a-ssnra idei! de komernis, dsne ne ams vezsts kari ssnt kondigisnile nenesarii nrosneritegii lsi, s® vedem aksm kare este rolsls ne komernisls joak® în sonietatea omeneask®, daka ssbt nsn-tsls de vedere moral®, îl este folositor® sas v®-t®m®tors. Dar aneast® kestisne nare k® ns are ne-voe a fi diskstat®. Rolsls komernislsi este a-tets de bine determinata, foloasele ne ells a-dsne sonietenii nars at®ta de inkontestabile, în k®t kestisnea nare denis® nrin aneasta kiar k® este nronsngiat®. S® ns ne gr®bim îns®, Domnilor®. Mslte veritenî, simnle în anarinn®, das loks la difiksltegî mi kiar la kontroverse, în-dat® ne se ssnnsns snei analise serioase mi severe. Ama este mi ks kestisnea ne kare o agitam®. li! XX Ilentrs noi ea este deja resolvats în narte. Din kste esnssersmn nins ani, din avantagele ne vezsrsmS ks resnlti din komernin, se desemn s destsln de klarn rolsln kiar ne elin joa-ks în sonietate. Ssbt nnntsln de vedere materialii, komer-nisln joaks rol sin snnl agentn, miei nnterl ne îmnarte komoditatea vien.ii mi îmnlnemte ka-nitalnrile. Elin este kare nsne ne konsnmatorn în relanjsne kn iirodnkstornln; elin este kare nroksrs mi fane ksnoskntn nellsi d'întîis totn ne a nrodssn nelln d’alln doilea. Ilrin mizlo-nirea lsî, agriksltornln mi indnstrialsln notn ks-stiga nnn timnn ne ar nerde ka komernianjji, mi kare-ln konsakrs nnmal în a nrodsne; nrin-trînssln dar nrodskrjinnea se msremte, eftins-tatea kremte, mi nrin nrmare konssmania se întinde mi komoditatea anare. Ivomernisln, fiind sun element alin aktivitsijiî onienemtl, dsnd none elemen te, o nons vieans lskrslnî, îmmnl-îjemte kanitalsrile, lcari nn snnt altn de kst mnnka realisatş. Dar kn kst aktivitatea kremte, knkst ka-nitalsrUe se miresk, kn atst sfera mi sniritnl de întrenrindere se întinde. Komerninln nn are etate, nim este stanionarn. Kontrarin la neeea ne se întsmnls kn omnln, komerninln se înts-remte kn kst devine mai bstrsnn; nnterile Ini XXI kresks k» k»t n»m»r» mal mslijl an! mi mai msliii seksll. Slab», debil», nekstezstor» la în-nensts, ell» devine mai t»rzi» »ns gigante în kontra k»r»ia nimik n» mal noate resista. A-sonianisnea îl» fane neînvins»; nsterile kolek-tive, snite la sns lok», fak dintr’înssls sn» ko-loss. Msmjil se sfer»m», sa» s» las» a se str»-nsnge fer» resisting»; rîsrile se abat» sas îmi skimb» albia k» komnfenere, mi navigatorsl» merge fer» ni al sns obstakol»; b»lnile se sea-k» mi disnar»; k»mniele aride mi kiar derner-tele se transfoarm» în livezi mi dsmbr»vî; distantele nelle mal mari nars k»-ml da» m»na, k»nl komernisl» le a anroniats nrin nsterea vanorsl»!; ksgetarea kiar se noate transmite în k»teva minste, de la o estremitate a globsl»! la nea-l-alt». bLe mari konseksinge nots avea aneste fenomene alle komernislsî ssbt n»nt»ls de vedere moral»! lire kst oinsls se noate b»k»ra de komoditsgile moderate alle viegei materiale, nre afet» ell» se noate arldika la konnennisnile vi-enel morale. Hre k»t fisiksls va sstferi mal n»nin, nre at»t moral»l» noate fi mal liber» în akgisnea sa. lire k»t vom n»tea nroksra k» înlesnire nelle nene sării kornsl»! nostr», ka animal», nre atst vom nstea merge mai renede ne clrsmsls de nerfeknisnc ne ne este tras ka XXII ssfletslă rajgionabilă. lire k^t ornală va fi mal nanin servală materiei, snre a-inl afla natrimen-tală seă, nre atet se va natea arldika mal lesne la sablimitanile vienel ideale. Konstata-rsmS îns^ Eb nenesiflEijile materiale alle oma-lal na-1 sânt nrokarate ka înlesnire mi ka abondinij'B de ki.t akolo ande esiste komer-nială. Las® la o narte alte kondinianl soni ale kari, în malte jjerl, faka ne mâini a na laa narte la aneste avantage. Aneste defekte lin-sind, komernială, în generală, nrin imnalsia ne d'B âgrikaltarel mi indastriel, vezarosmă kam e-mannims ne omă de o mankii materialii, bra-tals, mi-I nrokairE ka abandiiina mi eftina ne-neşariile viegel salle kornarale. Hrin transnortarea mi skimbală ne se fane între nrodaktele a mal maltoră geri, nrin rene-zinianea mizloaneloră de komanikare, komer-nislă leag^E ne toate nonoarele nrintr’ană interesă komană, nrintr’ană skimbă reninrokă de obliganisnî. Nagianile 11a mal sânt reni mi in-diferinte ana de alta. Evenimentele nuia in-flse mdate asanra ranortariloră soniale a nel-lel-l-alte. Nimik astezl ns se întîmnla în Ea-rona, kare s'b na alba ană kontra-efîektă în ană altă stată. Este adeverată Ee aneasta nro-vine mi din legatara nolitik®, ne se aflai între diferitele state moderne. însă, na e mal nagin XXIII adeverată ks rni interesele komerniale esemi-teazn o însemnate iiiflsinnn. „ Dose nanfoni, zinc Montesqmen, kari komerniazn îmnresnE se fakă reninrokă denendinde: daka sna are interesă de a ksmnera, nea-l-alte are interesă de a vinde; mi toate suirile ssnt ama fondate ne trebshme mstsale (*). “ Dar aneste trebs-inije ns ssnt altele de knt noile komermale. De mslte ori kiar elle ssnt singsrile kasse kare daă loks snirei nolitine, sas nellă nsijn kare o întereskă mi o nernetseazas. De aneea este nrsdentă mi abilă, ka o nanisne kare va voi st aibn aiianna sas snrijinslă snei alte nsterî, st> kaste mal întei a se înksskri, a se lega ks dînsa nrin legxtsrl komerniale. Snă altă effekts allă komernislsî, mi snsl din noile mai imnortante, este nivilisania mi nsterea Statslsl. Ilrin deasa mi renedea kom-msnikare komerniante, nonolil nreksm mi individele se ksnoskă, ideile se îmm&rterneskă mi se întind, mi nrejsdejjiile akngate la fie-kare lokalitate înnenă a neri Komernislă mi sniri-tslă de întrenrindere ssnt kari aă kreeată anelle nensmnrate kolonil ne dskă în neri le nelle mai deirartate agriksltsra, indsstria, nivilisaiiisnea. Ama omenirea noate merge mal sigsră ne drs-mslă seă de nrogresă; knnl astăzi nimikă ns O Esprit des lois liv. 20 cliap. 2. XXIV mai remsne lokals; orl-ne idee nose, orl-ne in-venijisne folositoare, komernisls o transnoarts ks renezinisne în toate n^rnile globslsî. Ssbt nsntsls de vedere nolitiks, komernisls ds o mare nstere Statslsl. îmsLgirea kanita-lsrilors adsne ks sine îmmslnirea nsterilors atsts nrivate kst mi nsbline. Este generals ksno-sksts ks nre kst indivizii vor fi mal avsnl, nre atst Statsls este mal avsts, mi nrin srmare mal forte. Dar sn Stat avst mtie ns nsmal a kreea mii de mizloane de nrosneritate interioars, ells mtie înks mi are mi nsterea de a fane ss se resnekteze în afars. Este de toijl mtists ro-lsls ne jsks în antikitate Feninia, Kartage-na, mi gradsls de nstere la kare ajsnsese nsmai nrin komernisls lors. Este ksnosksts în timml mal moderni, ksm Gensa, Venejgia, nor-tsgalia, Olanda, state mini dar komerniante, no-sedas o nstere kolosals, mi fsneas ka sabia sas inflsimja lors ss fie de o mare nonders (grestate) în eksilibrsls Esroneans. Este mtists în fine ksm astszl Anglia ns este regina msrilors de kst nrin nsterea marinei salle komerniante. Dar toate aneste effekte atst de evidente, ne vezsrsms ks resslts din komernis, ns ssnt generals reksnoskste. Dose mari defekte se imnsts mal ks seams XXV komernislBl; 1° k® adsne k» sine sn» fel» de molinisne, de stingere a sentiment»!»! resbelikS; 2° ks korsmne moravurile morale în anest» sens», kis oamenii nreokananî nsmaî de interesele neksniaril, sakrifik» sa» neglige datoriele morale. S» esamim&m» aneste dose objekgisnî, kari ssnt destsl» de grave. Ilentrs nea d’întîl ni se onnsne, ks oamenii neav'&nd în vedere de D&t interesele lor» komerniale, sing»r»l» lor» skon» fiind nsmal de a kosstiga, ssnt reni mi indiferinnî, la interesele nsbline mi la datoriele lor» de netenenî; gloria mi onoarea nanional» îl ating» nrea nsnin; se mslnsmesks k» ori-ne gsvern», fie strein» sa» m.m»ntean«, îndata ne komerni»l» merge bine, îndată ne not» ktstiga. Efektsl» anestel indiferinije adsne k» sine stingerea virtsnilor» militare; ki.nl fie-kare nreferE interesai» se» nri-vats nellsi nsblik». — Aneste objekgisnl not» fi adeverate într’sn» n»nt» de vedere snenial». Se notS în adever» afla indivizi, kari, din lcas-sa interessl»! de snekslagie, se nearzE ori-ne alte virtsgl nerste de la »n» netegean». Dar nsmerslă anestora este limitat»; komernisl», ka mi ori-ne altE nrofesisne, noate kri>te-o dat® Dredomina esklssiv» sniritsl» mi inima »nor» nersoane, Este denarte îiise de a zine k» ell» XXVI noate fane se degenereze o narri»ne sa» o kla-si întreaga. Din kontra, sn»ls din effektele nelle mai imnortante alle komernislsî, este de a ne kondsne la simtimentsl» mi la amoa-rea indiiiendinnel noastre nersonale. Kr.nl kare alte indinendingi nersonate este malkomnlek-te de kit aneea a komerniantsl»! ? Liber» în akijisnile selle, neavind» nevoe a nere ninl favor!, ninl granit, kom erniantsl» merge, teri. a-ml nleka kansl», ne drsm»l« ne-mi an tras». A-moarea sa nronrie, demnitatea sa nersonate ns notă nimik» a ssfferi, kinl nimeni ns noate avea okasişne a le ataka. Ama indivizii, ne te ligi avsnii snind» mi indinendinn,a nosinis-nei lor», naijisnea devine avidi de libertatea sa: nrin srmare sakrifiki tot»l» snre a o a-nera. Ama se vez» naninnl komerniante dind o mare urobi de valoare militari. Kartao-e- O nea se lsnte în kontra Romei k» »n» eroism» demn» de admirat». Atena mi mai toate Gre-nia veke, de mi finea sn» întins» komerni» ks toati lsmea ksnos k»ti, mi avea o floti komer-niali ne oksna toate nnrile, figsra ka »na din nelle mal resbeline naijisnl alle antikitigil. Ve-neixia, sn» orams ne se întreHinea nsmai nrin komerni», avs o nstere militari ne o finea a se resnekta de toate nelle-l-alte state. în fine întinam! moderni, Frannia alls kirsl komerni» XXVII este atttS de întinsă, ns-ml konservt toate vigoarea sa militart, mi armele selle ns ssnt nele mal akonerite de glorie? Anglia kiar, aneaste nagisne komnsst nsmai de komerniannl, ns este nea mal orgolioasa mi nea mal avid® de indinendinga sa, mi ns ne nresinte nimte sol-dagî kari, ne ktmnsls de bttae, as konstan-ga mi valoarea soldatslsl Snargiats? Objekgisnea dar ne kombttems este sns simnls nrejsdegs, kare kate st neart ks totsl. O nagisne îmi nerde valoarea sa militart, ns din kassa komernislsl, ni din alte kasse kari ns as loks de a fi aretate ani. Ktnd blesar zine (*) kt Galii devenise inferiori Germani-lors nsmai din kassa veninttegil mi komernis-lsî Marsilie!, Mesare se înnealt, ktnl sltbinis-nea Galilors veni nsmai ks armele mi ks kon-kista ftkstt de blesare. Mea-1-altt objekgisnc, kt komernisls slt-bemte virtstea sas simgslă morals, este asse-menea ftrt nini sns fonds reals. Montesqnien, kare o ssgine, zine: „în gerile snde se aflt nsmai sniritsls de komernis, se nreksnegemte ks toate akgisnile omenemtl, ks toate virtsgile morale: nelle mal mini lskrsrl, anellea nerste de smanitate, se faks sas se das nsmai nen- (*) De bel. Gali. lib 6. xxvm ti’5 bani u K®nd komernisls ar fi singsra institsnisne sonial®, k®nd mi inima mi sniritsl omslsl ar rem®nea negligeate ssbt ori-ne alt» nsnkts de vedere, atsnnl am nstea krede k® 0 singsr® idee, aneea de snekslanie, konnen-tr®nds ni sine toate nreoksnagisnile individ®— lsi, anesta ar rem®nea rene nentrs orî-ne alt® datorie moral®. Anesta este îns® mersslă na-tsralg alls omenire!? Anestea ssnt kondijgisnile în kare se afl® soniet®gile ni vili sate ? Ns; om»l» este mai iutii» legat» de semc-nn seî nrin sînge, nrin familie, nrin afeknism de aminie. Aneste sentimente s»nt natsrale; eHe formeaz® starea noastr® normal®. Anella kare 115 le va noseda este o esnengisne o antinomie, snă fel» de monstr». în general» dar tot» omsls, orl-kare i-ar fi rireoksnagisnile, k»-noarnte mi simte affekgisnile ne-1 insnir® familia, amina, omenirea kiar. Aneste simtimente natsrale adsks k» sine ideea sa» simgirea snorg datorii morale, în îmnlinirea k®rora afl®m» nea mai dslne mslnsmire. Eak® dar k®, kontrari» de neea ne zine Montesquien, o narte nells n»Bin» din datonele morale n» se afl® sakrifikate sni- 1 ît'iisi de komerai». ItriMiiI îeUe-l-alte datorii k-i.trc natrie, l;T,-kttre omenire, kstte Damneze» ■ ( ) Esprit des lois, liv. 20 cliap. 2. XXIX nreksm mi simtimentele de onoare, de demnitate, de nrobitate. Ei bine, aneste datorii mi simtimente se afl»-elle naralisate, în»bsmite, de aneea ne Montesqnien nsmemte sniritsls de komerniş ? Nini de ksm, Domnilor»! Aneste datorii mi simtimente, de mi natsrale, se desvol-teaz» mi se nerfeknioneaz» nrin edskaijisne, nrin formarea inimei mi smritslsl, mi înk» din js-neriea noastre. Elle nots deveni ama nentrs sine o a dosa natsr», mi ni ni o alte nreoks-nanisne ns le mai noate şterge. Komernisls ns este singsra institsiiisne sonial»; ellS e din kontra strînss legat» ks sistemsls de edskanis-ne. Daka sns om», mai nainte de a fi komer-niants, a nriimits o bsn» mi moral» edskan,i-5iie; daka i s’a dat» înk» din nr5linie, mi în toate jsneija lsl, nrinnine mi esemnle de dato-riele salle morale mi soniale; ksm nstemS krede k» sniritsls de komerniş noate veni anoi mi seka toate aneste seminue atets de bine iis-se? Daka le a sekats, este k» a» k»zsts ne sns n»m»nts re», ne o natsr» vinioas» mi ingrate. A îmi merit» atsnnl soartea. Dar daka aneste se-minije ns s’as sem»nats de loks, daka s’as 1»-sats a se sska înk» din germinele lors, kassa este a sniritslsi de komerniş, sas alls viniosslsl sistem» de instrskgisne mi de organisare somai» ? Ori-snde intrskgisnea nsblik» este des- XXX voltatas ini bine anlikate, ani snde organisarea sonials imnedik'B sas ns di> namtere korsnnis-nei, îmnlinirea datorielors morale ns se afls de loks kontrazisE de întrenrinderile komerni-ale. Esemnle avems astezl statele nelle mal komerniale, snde filantronia, onoarea, nrobita-tea, resnektsls kostre drentsls altsia, se afls desvoltate într’sns mods atets de ssneriors. Xs dar komernisls, ni alte kasse streine lsî, nots se adsks negligearea datorielorS morale. Ama vezsrams, ksm komernisls, lconside-ratS ssbt nsntsls de vedere ekonomiks mi js-ridiks, nresinte anelleami elemente esenţiale e-sistmgei lsî: transnortsls mi skimbsls; ksm b'mts fiind ks agriksltsra mi indsstria, ellg a-dsne komoditatea, eftinastatea, îmmslgirea nro-dskgnlorS;ksm nrin garangiele lsate de leM mm formarea mizloanelors de transnorts, nrin kreearea nortsrilors, bimnilors, bsrselors ect. omermsls noate emi din starea sa nrimitivn mi njmige la gradsls de nrosneritate ne are in alte state esronene. VezsrsmS, Domnilors, ksmnea! ^ “teralg destinate a ajsnge a. ?'1,adB’ mi ksm 11 Hnsemtensmat mizloanele tekmSînfT ° notS k°lld5,Ie akol°- Komb-B-m fine nreJ8deHile ne se notS artdika a :::;irera5kî nrikonBtaterams «**«**! XXXI Mai nainte de a esamina mEssrile legislative ne sas Isats la noî snre a nrotege anests ko-meras, vom vedea în leknisnea fiitoare kare este istoria Isî, kare-I ssnt fasele, revolsgisnile, nrin kare a trebsits se treaks snre a ajsnge la forma sa aktsalE. Ilrin istoria sa vom dovedi mi mai bine ksm komernisls adsne ks sine libertatea mi indincndinna nsblikE mi nrivats; mi ksm ells ns noate nrosnera de kst la sns no-nors liberă. Este destslă astEzî a konstata, ks komernisls ns se nsts arldika, de kst nrin de-rimarea sonietEjjii fesdale. Repede privire asupra istoriei Comercmluî. Domniloru! Ori-ne institsgisne sonialE a trebsits se trea-ks nrin diferite fase de lsnte mi skimbEri snre a ajsnge la o forme, mai mslts sas mai nsnină definitiva. Aneasta este legea nrogresslsî: orl-ne veritate ns ese la lsminE de kst nrin lsn-te; nrejsdenile mi nasisnile îl stas în kontra: veritatea însE katE se trismfe mal ksrîndă sas mal tErzis. Komernislă fs mi ells ssnnsss la aneasts lege: ani nersekstată, ani înkorajată; ani desnrenjată mi lssată ne seama snel klase înjosite, ani adorată mi esernitată de nelle mal xxxn înalte klase alle sonietenii; ani strînss de nirnte reg’sll ne-î îmnedika libera sa akgisne, ani e-manninat» de aceste obstakole de kasta: komer-nibdk av» ama a trene nrin o serie de lsnte mi de reakgiî snre a-mi lsa forma ne vedem» ks nosedos astăzi. Nagismle nelle veki, afara de aneea a Romanilor», fsk»ra din komerni» o kondigiane a nrosnentegii lor». ’5n§ mare ]sksg se ve(je în imnensnle Asiei: neea ne ne dovedemte mim-karea lor» komernials mi indsstrials. Inme-n»l» nermilor», Medilor», AsirianilorS, f»ra maI k» seaim ren»mite nentrs anest» komerni» de kkSB. Egintsl se fsks mai k5 seanu, nelebrs nrin k°me™5lS nrodsktelorg ne-i da Sn8 ferţdS un foarte absndentS. Fenitria, Tiralg, Ko-dab, se dKtmser'B nrin komeraidt maritim* uri ndsstnab Kartaginea se aridika Ia o „stere “ n™, “dsstri« *"i komertrisl* se*. I," nensl» mwilor» era all» se». ]^5irif}î jr , nesi, „„seda* komerrisl* nsmai ei ksnomtea* dramd* la AngUa. Kolo’ mele lors se afla* resmmdite mai în toate mr Bile lsmei ksnoskste. Domni ne feoastele jf ^ de mhlr’k l“ lKnSdS Meditei'a“>- nîI ^ ~ « wStintw xxxrn ns fe komernisls se$, ni nsterea ne-I da anests komernis. Grecia rntis a esnela ns nsmal în arme, ai mi în arte, în industrie, în komernis. Atena, Rodsls, Korintsls, ajsnse la sns mare grad de nrosneritate komernials. Atena, maî aless, dsne învingerea nellsl maî mare monarks, mi dsne ne dorinii nsterile maritime alle Siriei, alle insslel Kinrslsl mi alle Feniniel, ajsnse a domina marile. Ilosigianea geografiks a Gre-niei, nreksm ini sniritsls de întrenrindere alin loksitorilors ei, favoriss foarte mslts desvolta-rea komernislsî. Ka neninssk, koastele selle ne clas în mare, nresintas o ssms de nortsri rui golfsrî, snde korţbiele, de toate dimensiele, nsteas se germsreaskE mi ss-ml afle acknosts. Nensmeratele selle koloniî, resnnndite aista în nregisrs-I kst mi ne nelle-l-alte kontinen-te, îl serveas de minsnate ssksrsale, de loksrl de denosite snde nrodsktele, mi lskrsrile selle artistine mi indsstriale, se nsteas skimba în kontra altor valori streine. OrI-snde netrsnse Greniî, în Sinilia mi în Italia, ne koastele A-sieî mini sas ne anellea alle Afrinel, amezars koloniî, mi fondare nortsrl mi orame, kari în nsnins timns ajsnse la sns mare gradă de nrosneritate. Komernisls Grenilors lss nronorjgisnl mi mal 3 XXXIV kolosale, deveni kiar ană nstinte instrumentă de civilisagisne, nrin konkăistele fekate de Ale-sandrs. Acestă mare kamitană oner-E o însemnate revolsgisne în komerciă, nrin mmsnatele selle esnedigil, nrin nsoile salle deskonerirî, mi mai alesă nrin konkăista Tirslsî, Egintalsî mi Indieloră. Geniă, adeverată nolitikă, ellă k'Bs-te a lega toate acestea neri, toate nosesisnile selle nrin interese recinroce komerciale. Ns negligea nimikă snre a ajsnge acestă skonă. Esnloate mi ksnoska tisviele Xidasnslă, Indss mi Nilslă; fonds Alessandria, snre a face din tr’însa keia Egintelsî mi a-lă ginea ama deskisă komercislsî nreksm mi oneragisniloră selle strategice. Naviga; ne Tigrs mi ne Eaffată; ks-noska ko> sînslă Ilersieî este ană golfă allă O-ceanalaî; zidi la Babilonia arsenalarî mi ană nortă de o mie de korebil; teks mari lskr-Erf ele navigagie mi komerciă ne Eafrată mi cell-l-alte „ alle Asiriel> în fine kolonii în lofeile ie e mai imnortante alle nosesianiloră selle. van snfie totă de o date centrări de komerciă nn nantarile oneragianiloră militare. Vedemt ama dar kB mslte din nonoarele veto aV8ra 5nS komerţrig întingg) ^ Wlg v i agi ai % nnn kreagia mai maltoră mizloace ma ei ia e ce notă adace nrosneritatea lai Ni-miks diu ^titeeisnile mi legiSlaBia lorS XXXV komercial® ns a nststS ajsnge n®n® la noi. Din legile Atenei ns ne rem®ne de k®t ceea ne se ranorteaz® de Demostene în ksvintele tei. Rodianil av»r® o legislanie maritim® foarte renumit® mi mslts l®sdat® de Ricerone. Se afl® o komnilariie s»bt nsmele de legi rodiane; îns® autenticitatea sa este foarte kontestat®. în sksrts, legislania mi institsnisnile komerciale alle cellor vekl, ne sânt mai absolst» neksno-skste. S® trecem aksm la Romani. Acest» nonors, k» totslă dat» konksiste-lor» mi armelor», era foarte nsgins komerciant mi nsn,ins favorabil» sniritslsi komercial». E-dskagisnea militar® a Romanilor», forma gs-vern»l»I lor», denrinderile lor» nauionale, gloria armelor» lor»: totsls îi den®rta de komerci». „In orame, zice Montesqnien, se oksna de re-sbele, de elekgii, de intrigi, de nrocese; la k®mnie, de agriksltsr®; în nrovincil, sns gs-verns dsrs mi tiranik» era inkomnatibil» k» komercisl» (*).“ Aceste nsninc ksvinte esuri-m® destsl» de ldars ka»sele nentrs ce Romanii era» in di fer in rrî nentr» komerci». S® n» kredem îns® k® Romanii era» ab-solsts kontraril komercisl»!. Ei favorisa» ora-mele komerciante, kiar kari n» le era» ssrni»- (*) Esprit des lois, liv. 21 cliap. 14. XXXVI se; kind ns nsteag deveni ameninţătoare ns-tereî JorS. Ama, Marsilia fs foarte mslt» favo-risate mi nrotektate de Romanţ. Meii» mai întins» mi noate sniksl» komerni» estenors ne fraea Romani, era anells ks Arabia ferinit-B mi ks Lidiele. Arabil skimbag nro-dsktele marilor» mi rmlsrilore lorg nentrs as-rsls mi argintsis Romanilor». Indiele îmi trimitea la Roma avstele salle stofe mi aromate. . btrab°n anest komerni» era mslt» mai însemnat» de kst anella all» regilor» Egint»l»i O sste dose-zeai de korabi! era» destinate nen-tr» komerai»l» Indielor», »nde Romanii trimitea» ne fie-kare an» ainai-zenl de miboane de sesterze( ). Ivb toate anestea, Romanii, am* zis® n onora» komerad*. OrgoliomI k» nsmele d' onor» rege se mslij»mea» nsmai a ko manda; a sneksla, a komema li se nMe eva nedemn» de mărimea lorg. „Ns voig °T ^ ^Uami nonorg ra”fie “ mN0fftorai8 ? Wisi" -torem et "tmo6” ‘“P* Dar komernislg este »ti1*“ e®8e tera™an.‘ avsgie ini ab5ndiuBi Vet * Sm< orl-kare altg omg ’• ^ romauî> ka ~M- ’ slmBeas anoste avantage. ( ) Montesqaien, espri, des leis, chap. 16. XXXVII Snekalaă dar, doreaă a komernia; îjise indi-rektă, ama în kst se na fie vexsnl. Sklavil mi lib cranii îî renresintaă; loră li se da kanitala-rile, loră li se înkredinga komernială; mi nro-fitală ne resalta dintr’însală era ne seama domni-lors mi natroniloră loră. De ani se nEska ak-gianile nretoriane namite exercitoria miin-stitoria; nea d mtîiă se da înkontra anellaia ne a dată komanda anei korxbii anal sklavă, saă kiar o mă liberă, mi neutra kontraktarile relative la anellă nostă; nea d’a dosa se da în kontra anellaia ne a naşă ;în kanală anei nra-\ mliz saă orî-k^rai altă komerniă, ne ană sklavă saă omă liberă, mi iar a-im nentra obligaijia-nile ne a kontraktată ka okasianea anestel fonk-giani(*). în ranortă ka alte nanjanî, komernială Ro-maniloră na natea fi întinsă, de oare-ne, dane nrinniniile drentalaî ginteloră romană, el se afla într’ană felă de iniminie ka nonoarele ne na eraă aii anii loră. Jariskonsaltală Ilomnonias zine: (**) „Ilonalil ka kari na avem ninl o a-minie, ninl o osnitalitate, ninl alianijE, na sânt iniminil noştri. Ka toate astea ană lakra allă nostra kEZEndă în msna loră devine allă loră: (*) Vezi Jsst. kart. 4 tit. 7 § 2. — Dig. kart. 14, tit. 1 ini 3. (**) Dig. de captivis. kart. 49 tit. 15 1. 5 § 2. xxxvm TotS ama este mi nentr» Iskrsrile lor» ne ar kedea in mina noastre. “ Ks assemenea nrin-mml7 îngelegegl, Domnilor», ke relagisnile sa» komernisl» între do»e state devin» mal imno- sibile. /\ Imneragil Romani merse mi mal denarte. Kestare a se desnergi mi mal radikals, de toate namsnile ne n» le era» ssmisse, adike de Barbari. Onrire dar formal» orl-ne komsnikagis-ne komerniale ks dînmil. Ama, imneragil Va-lens mi Gragian denisere ksrats „ka nimeni se n» transnoarte la Barbari vin», snt-de-lemn mi altS fd® de Rkoare, kiar snre a g»- ( )* Marnian onri transnortarea ferslsi, mi orl-kerel natsrl de arme (**). Granian, Va-lentmian mi Teodoss, ordonare de a n» ds-la Barbari asrs, ba kiar de a l»a ks fi-nege ne anella ne sar afla la dînmi(***). Assemenea obstakole se anlikara ns nsmat a komermslg din afara, dar mi la nellS din anus. Ama, immranil Honorins mi Teodose o-nreska ne nobili de a fane komeraă, S5bt kB- kl ceasta ar fi vratimitorS komer-mbi oramelorS mi nlebeilor* («**). în“““_ XXXIX ceasta e nsmal snă nretestă. Aaeverata ka-sse fs sus nrinniniă aristokratikă, mi konsidera-gisnl nolitine. Ka nrinnină aristokratik îimraragil romani krezsrs a arlclika noblega loră, nfmmd’o în densrtarc de orl-ne kontakts de rsdenie sas de komerniă ks nelle-l-alte klase. Anestă nrinniniă se las® a se vedea mi mal bine în-tr’o konstitsgisne a lsl Konstantin, snde de-klarn bastarzi ne fii nersoaneloră nobile ne s’aă k-BS^torits ks altele de o kondinisiie v i 1 e , mi snde konfsnds ne femeele ne fakă komerniă qnae mercimoniis publice praefnit, ks sklavele, k'Brnism'Bresele, aktrigele, ect.(*). Ka konsideragisni nolitine, imn-sragil romani ns voirii ka noblena loră srs adaoge ne Rugas nsterea ne le da nrivilegile mi demnitenile, mi aneea ne resslte din komernis. In adeveră, aneaste klass, ilsstrate nrin nosigisnea sa mi avsta, nrin nronriele salle natrimonil, ar fi devenită neriksloass statslsl mi omninstinnel im-neriale, daka ar fi nosedat mi nsterea komernials. îninsi-anil Romani intisn», întrsnă modă abilă, densrta anestă nerikolă. Ins® aneastn nolitikn sltbea mizloanele de nrosneritate alle komernislsl. Komernislă Romaniloră, fiind atetă de ns-gină înkoragiată, legislagisnea loră komernialn ns nsts sn se desvolte. Ilsgine disnosigisnl se (*) Kod. kar. 5 tit. 27 1. 1. XL vsdS resnindite ini fkolea în kormdS Digeste-lorS ini Kodslsl. Legile Eodiane servire de modelă snre a forma snă titls, de lege Rko-dia de jactu(*), relativi la komermslă ma-ntimS. Inmortanga legei Eodiane, nreksm mi onoarea ne avea ea la Eomani, se afli kon-ştatate kiar îmtr’snt fragmentă din anestă titls. In linsa de legi sneniale romane, legea rodia-m servea de drentă komsnă. îmniratelă An-onmK, resnsnzindă la netigimiea snsi Esdemon ne fiksse nasfragiă, mi făsese jefăită de n*bli-am, n zme: „Eă ssnt domnslă lmnel în ade- te ’ sf • ^ l6giIe BeUe' Kansa merfds V * l6gea R°dia to- im > maritim», nre leu ea ns va fi kontra ne legilorg noastre. TotS ama a isdekatg niratslă AsgsstS (**) « ]\/rnî i „ A Klaxd XT0 tt ' 'au mslui imniragi, and, ISeron, Vesnasian, Trajaa, Partiuix un Sever, a* konfirmatS Wile rJk a ■ue kari k» toate anestea nf„ t ’ deS' aisT, idee nsmal din „ nstem avea o nre-geste. “ ™ea se ™de în Di_ nevi alai roml^'d^o,”!banIor® ™ k^erea im- roneang W î„Î ®k,,ldentS’ k«uerm5lg eB- konkeranm ns mH°- to“nlekte letargie. Nsoi --------W ns mhas 1MI a mBelege, niw . (2 “S- t». 14 «t. 2. y ) Lig. id. 1. 9t XLI resnekta institanianile ne aflase. Jafals, rEnirea, destrskgisnea, eras singarile mizloane de îna-vsgire ne ksnomteaă. Agriksltsra, indastria, artele, komernislă, totală se aîtase, totala revenise la o stare nrimitivE. O sonietate snosE se forniE ne rainele nellei veki; ana nonora virgină mi nrimitivă venea se regenereze ne ana altals bEtrînă mi koranta. Dar fesianea între aneste doae sonietEgi na se natea fane de kst dane ana lângă timnă. IIeiie atsnni totala sta într’o klonire, într’o amtentare saă letargie aniversata. Malgî sekoli trekarE nEiiE se se onereze aneastE transformare, ueiie sni-ritală omalai SE-ml ia iar sborală seă, mi ak-tivitatea sa SE-ml reafle elementele selle de vieagE. Anesta lângă intervală, aneastE mare eno-kE kare se înnens ne la sekolslă Y-lea mi fini kEtre sekolslă XIV mi XV konstitae aneea ne se nsmemte enoka fesdata, evală meziă. Armele anestel enone na se sterse de kst kEtre finitslă sekolalal XVIII-lea. In dekarsslă ane-stai timnă, sonietatea laE o nosE formE, a ks-riî î’EdEninl se afla noate în nrinniniă kiar la Romani, însE kare se ani ka alte elemente, ka totală originale mi nekanoskate nEnE atannî. O desnentralisare nolitikE mi sonialE S8nlini nen-tralisarea romanE. Imnerială romană se de- XLII snErgi în o mslnime de state ssverane ini in-denendinte, mi fie-kare din aste state se ssbt-îmiri,rui în alte mini state, baronii, komite, ds-kate, snde nsterea ssveran* se esernita mai ama de mdenendinte ka mi nea neutrala;. Este adeverats^ ks snil regi reemirs a-ml relsa ns-terea lors nrimitiv® assnra anestors vasali ai W aneasta ns fe de k*t nrovisom. Ks ţimnsfâ nsterea regala, deveni ilssorie mi noitunali, ^ iar nsterea senioriala real* mi ab-solst*. Toata, sonietatea era îmn*rnit* în-tro ierarxie ne forma o lsng* katen*. Ns mai era aksm vorba de netotul, sas kiar de sa§ VaÎl rp6ra Seili°rg “* Vîlan^ SSze™nS m dfi^L T5ri de komnlikate ste dY f k,T de mBeles§’ se ^a între ane-fe d tente k1^. Ilonorsls, mal tots servă - - DoirLvomSM.SOîi8le’ ÎU»elege»‘- «* nas* ie n™ ^ 7 T“ *” se înano!, nierdft,.' k°nta’ eU® “®- »- »* Bo-M;:rri t~jnrer naTa Cr XLIII l»satS ne seama servilor», ne seama vilanilors. 0 nobleg» orgolioasa nri forte, noblega feoda-1t», sar fi krezsts ofensat» kiar de a fane nea mai mik» întrenrindere komernial». Anest ure-jsdegis se transmise din generagisne în gene-tauisne, mi deveni atsts de forte în kst kiar regii deter», ka mi îmn»ragil Romani, diferite edikte nrin kare se omea noblega de a fane komernis. InFrannia, anests obstakols abia se aridik» de regii Enriks IY, Lsdoviks alls XIII mi XIV. Kare fs kassa miei ama de nisdate m»ssrî ? Uns simnls mejsdegi» de kast», sas, dsne ksm zine Montesquieu(*), înalte ragi-snl nolitine, nentrs k» komernisls nobililor» este în kontra sniritslsi mouarxiel ? Dsne noi este mi sna mi alta. Nobilii fesdali, din nar-tea lor», ns voesks a komernia nsmai dintr’sns simnls nrejsdegis de kast», mi fer» alte kon-sideragisni. Regii din narte-le, konstitsmds-mi o nobleg» ne forma sns korns nolitiks în stats, o onrea de a fane komernis, ksni ar fi devenita nrea forte, mi min srmare ostil» monarxiei: ani dar ns era de k»t ragisni nolitine, konfor-me ks organisarea sonial» de atsnnî. Esem-nlsls ne adsne Montesquien k» monarxia (mi îngelege ne nea absolst») s a sfebits in Anglia de k»nd noblega a înnensts a fane komernis, este (*) Esprit des Iois, liv. 20 cliap. 21. 22. XLIV mea adeverats; ksd acest! nobili, nosedsndS ne de o narte nsterea feodak, ne de alta avs-ixia mx nsterea komemials, nsteas deveni de-stelg de forgl mi indenending! snre a kontra-balanga nsterea regals. . k>ar aHeasta ns este adeverats de kst în mteressls snsi gsvernS absolsts, mi într’o societate ka cea fesdals sas romans. . “ kredem îus® ki komeretel® remase mtr o amo^pre absotete mare la finitei® enonel sniriM- omeneskg. mal ks geam® gm.tels de mtrenrmdere, ns nstea renrenea sta- Wonara ateta ton®. De la alte meantelea ee-mara înVim “8lt<; 'IeUbm se for- Ete® Z T\Amth la Lorch ne fes rCT m0d5ktele “1 m- esteGe! 1 SS ™ în tot® lsn- Zrf®TT\ ^ Fl'“Mia Se ««» «»* ko- eras de skimbs ka Lombarei! mi ks Snani ote. Gensa nig8, Floreta, 8™. W Mediter“a- nordsl® mTr1’aretara destsk iile din TTpv-i a • \ aI ks seam:B ks tergs-celea Lubeck ^Btem^' sekolsls all§ ze- interiore!® Gemete’ miWai “f*6 °rame din kai-e komerfrb ‘ ba ° ™ “inr- ne de alte narte Krsniadele dedere o ma, XLV mare mimkare lsmel, mi nsser® ne diferitele naijisnl în ranortă sna ks alta. Mslte orame, mslijî servi nstsr® s® se emannine, ksmn®r®ndă nrin bani libertatea loră de la seniorii ne nle-kaă în loksrile sînte. Ama tirania lokal® se îmusnin® mi komsnikarea ks diferitele state nsts fi mai mare. Komernislă, mi mal ks sea-m® nellă esterioră, nrofit® de aneste okasisnl, mi Îs® snă mai mare sboră. Dsslă nolirjeloră se stabili snre a înlesni mi simnlifika oneragisnile komerniale. Tribsnale sneniale, nsmite konsslaril, jsdekaă kontestariis-nile relative la komerniă. K®tre sekolslă XH-lea, sssrile maritime, ne nrintr’snă konsimijimîntă generală se konsideraă ka legi, fsr® redaktate înskrisă, mi formar® nellă d inţii» kodă maritimă ssbt nsmele de Konsslatslă m®rel, Con-snlato del mare. Mal terziă k®tre sekolslă allă XV-lea, o alt® komnilanisne de sssrl maritime ssbt nsmele de Gsidonslă m®rei, an®rs, dsne ksm se krede, la Ronen. Dar k®tre sekolil XII mi XIII se înnens anea mare mimkare sonial®, kare dede namte-re bsrgesiel saă mal bine soniet®gil modeme, emanninarea komsneloră. Oramele nri bsrgs-rile, kare k®n®tase o destsl® imnortamj® ko-mernial®, îmi dobîndeaă libertatea loră, saă nrin bani, dsne ksm am zisă, saă nrin konnesisnl XLVI de bsn® voe, sas rrrin arme mi revolte. <5nele din astea orame ajsnser® la o indeneridinij® kom-nlekt®, mi formar® mini rensblive. Altele k®-n®tar® nsmal de la sszeraniî lor» nrivilegisrl mi imsnit®m, kari le sksteaă de mai mslte inmosite mi sar vini, mi le f®vea s® se bsksre de oare-kari drentsrî esvennionale. Ks namterea avestorg libert® nf lokale se vez» o aliann®, o konfederanie între mai mslte orame komerviante, ve se sneag îmriresn® ssbt nsmele de lighe, snre a-mî anera mi nrote-gea interesele de komervi». Trei lighe velebre în istorie se formar®: liga oramilors lombarde, liga Rinslsl, liga anseatik®. Aveasta din srm® fsndat® în sekolsls all8 trel-snre-zenelea, jsk® rolsls nells mal imnor-tantg. In timnslg nrosnerit®jjiî ei, era kom-rrss® de 85 de orame, mi avea kiar renre-sintanuî la toate ksrnile. Ajsnse înk® de a-mi ssnnsne alte nerî. F®nea singsr® ko- mervi» ks Anglia, ks Danemarka, ks Sveijia mi ks Rssia. In nnnninalele orame avea kon-toiil, kaie serveag de denosite m®rfsrilors, ns-mai nentrs membrii lighel. în fine liga îmi întrebsinua nsterile selle snre a înlesni mi nro-tegea komervislg seg. — Dar aveast® lig® în-veirs a k®dea k®tre sekolslg allg XVI-lea din kassa lsntelorg ne avea a sssrjine ks nsterile XLVII Germaniei, ne era» geloase de imnortanga sa komernială. Ivst desnre komernială interioră alia orarne-loră din Earona, se esernita în generala de kornoragiani mi maeştrii. Fie-karesne-nie de maeştri forma o kornoragiane, o kasts în narte, kare avea nimte regalamente nartika-lare. Togi nei ne fsnea narte din aneeaml kor-noragiane lokaiaa în kartirarl sneniale. Anea-sts institagiane, nenesars nentra timnală de a-tanni, înss vstsmstoare komernialai, fa nentra întîia o ars derimats în Frannia nrintr’ană de-kretă de la 2 Mar te 1791. Kstre finitală sekalalai alia XV-lea mi în-nenatală sekolalai alia XVI-lea, Amerika fa de-skonerits, mi IT^rtagesil, navigsndă ne Onea-nslă Atlantikă, deskonerirs kanală Banei-Sne-range, adiks ana naoă dramă snre a merge la Indiele Orientale. Ilsns ani Venegianii fsneaă komernială Indieloră, nrin nosesianile Otomani-loră, mi în mizlokală a mii de difikaltsgl mi ne-rikole. Ilrin deskonerirea loră, Ilortagesii atra-sers anestă komerniă imnortantă, mi Italia înnets de a fi nentrală lamei komerniale. Snaniolil, deskonerindă o lame noas, deders ană noă sboră aktivitsgii omenemti. Komernială kreskă în mare nronorgiane, min noaile relagiani ne se stabiliră ka nonalii nei noai; drentală maritim xl vin lsos o mai mare desvoltare, mi sistema de asi-gsrErî fs organisate ne o mai întinsa skarE. Sistema kolonieloră veni se komnlekteze ressltatslă anestoră deskoneriri. TTHn kolonil aivilisanisnea nri indsstria se întrodsnea la no-nslii neî nosij nrea-nlinslă Ismel veki nstea afla sns lokă întinsă de esistingE, mi metronola ks kolonia nsteaă se komernieze ssbt nimte kondigism egală avantagioase. Dar aneste foloase se realisarE nsmai în narte, din kassa relei organisErî a kolonieloră mi nsnktslă de vedere ssbt kare se konsiderarE de metronolE. La nel vekî koloniele eraă fondate diferită de alle nelloră moderni. La Greni skonslă ko-lomeloră era mai ks seamE de a deskide snă tErgs im lokă de esistinnE nr^-nlinslsi nons-laijiandorS ,e Be afla* înghesaite în stmoitelS tentons aîlS Greniei. La Romani skonsl nrin->nnab alb kolomeloră era de a deveni norteri militare sas lokart de denortaHtem. La ne! modem! koloniele se fondam mal k5 seama în- sem^tr n0li‘ik8, mi k0“8' DistS- fT Mmai skon5rile nrimrinale; kanl ka akiesorte, interesate komemiate figJra S la nei veki. Anosfia î t y Klar tate kolonieloră Tle ***• rjioră flp o t! le ®n5rrB ne in- citate ks metronolele. De aneea XLIX koloniele lor» se ginea» mslts strânse de me-tronole, mi anevoe se desnsrgeas. kfei moderni 115 feksr» tot» ama. Snre a areta în nsgine ksvinte vbiisls kolonisErii lor», observam» ks koloniele moderne avsrs mslts timns sns karakterS de konksist», de ssnnsne-re violente mi servite. Dominatorii sas ks-nrinzstoriî snsl ginsts ns nstsrs konnine k» natsralil se nots fssiona ks nel-l-algl kolonisti, mi nots avea anelleamî drentsrî. O senaragie radikate fs admiss între indigeni mi kolonisti. Anestia se konsideras ka strsinl mi iniminl în geara ne voeas a ksltiva; nel-l-algl era» des-nregsigl, aservigl daka ns esterminagl. lire a nsginl natsrall mal re masei-» în India okniden-tate 5 nel din Indiele orientale fsrs mal togi servi. Indigenii din inssla St. Domings disns-rsrs ks totsls. Ilortsgesil mi Snaniolil insti-tsai’B inksisigia în amendose Indiele. Anglia trakte ks sus ssverans disnregs toate nosesis-nile selle translatlantine. Frannia nsmai se a-rete mai jsste kstre kolonil seî; de aneia mi anestia aretars o mal mslte afekgisne kstre msma-natrie. Ssbt nsntsls de vedere komernials mi in- dsstrials, interessls kolonielors mi metronole- lors fs assemenea res îngeles». Uns sistem» de mononols esklssivs fs admis» între metro- 4 L nota mi kolonie. Namai singars metronola na-tea st, negocieze în kolonie. Etrin armare a-neasta se afta konstr,£nsr& a avea o agrikalta-rT> limitata, atet ne kta nerea trebainnele me-tronoliî. Ile de alta narte, kolonil se vedeaă konstrEnml a ntati foarte skamnă nrodaktele venite de la metronota, din kaasa linsei de kon- karmg'B. Ama, aktivitatea kolonil oră se afta naralisata. Stramnî kam eraă într’o agrikalta-it mi indastrie mwginita mi sneniata, ei na nateaă nrodane de kta într’o mik® nronornia-ne, ne na era destata snre a le da o adeve-rate mimkare komerniata. Sab jagală anal severa mononolă, neav-Endă o destata libertate de stambă ka nelle-l-alte naniani, kolonil avea sna mika nerkă de onerarpanî, na nateaă laa dm nelle-l-alte orame earoneane nrodaktele ne le linseaă, ninl na nateaă trimete în skimbă a-nellea ne la el nrisoseaă. Aneste erori alle metronolelorg adsse kit sme de mdte-ort mina koloniilorS, revolta saS desnirjjirea lor8 de mama-natrie. înBelegem* madeverx k“ metronola ta randrterile selle ks koloma SI albi minte kondijjfem mal aTanta-g.oase de kit velle-l-alte nanism. Aneasta ar fi o jssti komnensajjiBne a sakrifMlorS ftkirte de mo iono I, Itn a nrotekijisnel -ie ea a akordatg kolomel mskinde. Dar ns se observi nsma! LI aceasta mesart. Abasală fa nreferată ekăittgil. Metronola voi a ginea koloniele într’o nerfek-ts tatelt mi servitate. Reală îmi ava efektală seă. Koloniele ne devenire tari mi majore, se emanninart, rărise ka mama-natrie, mi formare statarl senarate, mi indinendinte. Malte din gavernele moderne, slmgindă vi-Hială anestai sistemă, intrare ne o kale noae, Isstndă mal malte libertate de akgiane, kolo-niloră, mi resnekttndă nersoana mi drentarile indigeniloră. Namal ama aneste institagianî, atet de favorabile komernialaî, notă st aibt o nrosneritate sigare mi darabite. Dar orl-kare ar fi soartea kolonieloră, saă ka denendinte de metronole saă ka senarate de dînsele, na este mai nagină adeverată kt ko-mernială a aflată totă-d’aana într însele ană mi-nanată mizlokă snre a-ml întinde oneragiani-le selle. Daka nolitika na mtiată nrofita de-stală de aneste institagiam, komernială le a sim-nită imnortanga, mi a nrofitată, nellă nagină, în narte. Indastria mi nivilisagianea earoneant se întinse în toate ntrgile lamei; mi komer-nislă afiş noae tergari ande st-inî treakt nro-daktele selle, mi de ande st nriimeaskt ne a-Hellea alle altoră geri. Yedem dar kt ne la sekalală allă XVI-lea koniernială laase deja destală sboră, mi se ari- LII dikase desfela de bine din lovrtsrile ne nrii-mise ks ksderea iranerislsi romană. Ks toate anestea ssbt nsntslă de vedere legislativă nro-g’iesslă seă ns fă atet de mare; relaijismle ko-mermale se regslaă tot» dane sssrile ne eraă în fiinfiE. Abia ne la sekolslă allă XVII-lea se vez5 nea dintîiă legislanisne saă nellă d’întîiă kodă regstată de komerniă. Ssb Lsdovik allă XlV-lea Colbert înkredingxi lsi Savary redak-Hisnea nelebrel ordonanţe din 1673, assnrako-mermslsl de sskată, nsmite Cods 1 ă Savary saă kodslă negsjgstoreskă. Mal terziă, tot ssb Lsdovik allă XIY-lea, în 1681, se teks o alte o rd o n an ti % assnra komernislsî maritimă. Anea-sta dobîndi mi mai mslte nelebritate, mi fă a-dontate în generală de toate Esrona. Nsmirosmă în adinsă aneste dose ordonan-Ue alle marelsi rege allă Frannieî, kx.nl cile ser™ de modelS kodsl51 aktnală franneză, dsne kare se fonns nri alte nostrs. Vom avea noate trebam^ m tesalS nostrs a ne referi la dsn- sele snre a înHelege mi mal bine sniritelS le-gimtoralsl romană. Iv» revohqjimea framesT, din 1789 komer- Ai?- Drentsrile de om* midene-iŞjeanK mda nroklamate mi garantate de lege, tetele soniale fcazsndg, ne mal fiindS nia! LIII servi, ninl seniori, ni namai net®genî, mi togi deklar®nda-se egali înaintea drentalai mi înaintea legel, komernială se emannin®, se ren®-sks mi Ia® forma sa defenitiv® ne o vedemă kiar astezl. Nobilimea na se mal sokoti înjoso-rat k® fane komermă, ninl komerniantal neferinit ks na este nobil. O singar® nobilime se rekanos-ks in aneast'B enok® : aneea a meritela! mi a vir-tsgii, ne kare o natea noseda komerniantală ka orl-ne altă omă. Iliedinele ne resaltaă din or-ganisarea kornoragianiloră mi maestrieloră k®-zsr'E ka feodalitatea, mi komernială îmi reia® libertatea f®r® kare na; noate nrosnera. Aso-niagianile se formar® mi întrenrinderile devenii-® kolosale. Sistemele de kredită mi de b®nnl laat’E o mare desvoltare, mi kamtalarile devenii-® mal disnonibile mi nirkalar® mal lesne. O sistem® de legiuiri îngelente veni s® înlesneas-k® transakgiile mi s® ne garanteze în kontra relei kredinge. Dramarile de feră, vanoarele, telegrafelă fer® înk® at®tea kaase kari kontri-bai la nrosneritatea komernialal modernă. Ama, dane at®tea obstakole, dane at®tea nersekagil mi safferinge, komernială ajanse în fine a-ml laa forma ne vedem k® nosed® ast®zl m toat® lamea nivilisat®. K®t desnre komernială rom®nă aretă ka n®rere de reă k® na am natată avea dokamen* LIV tele nenesaril snre a ne fane o idee sigsrt de istoria sa, mi de diferitele fase nrin kare ells treks snre a-ml lsa forma aktsals. Dar dsne starea sa de astezî, mi dsne istoria nolitik'B a ger el noastre, ne nstem tanc o milei, idee, mal mslts sas mal nsgins sig’srs, assnra steril sele din treksts. Ivomernisls romams a trebsits st> fie ni treksts ka mi în nresinte, sns komernis agrikols, adikb esnortarea nrodsktelors agriko-le în skirnbs de alte valori sas nrodskte streine. Aneasta a fosts mi este inima mi nsterea komernislsi nostrs; gerile romane din natsra lors, fiinds ksrats agrikole, agriksltsra a kon-stitsats singsra. noastre avsgie nagionals. Kinid ea nrosners, kanitalsrile se msresks, nrin srma-re komernisls de imnortagie mi de esnortagie kremte. Komeraisls de imnortagie la noi kon-ste mal ks seama, în a nriimi nrodsktele industriale alle altors gerl. Materiele noastre nri-mitive treks la alte nagisnl, kari nrin indsstria lorS le ds o alte forum mi o mal mare valoare. De mslte ori ssntem viktima linsei de in-dsstae naaionate; kwa anelleaml materii ae no. tametem în afara, le nriimim transformate, in. le ksmnerxroS mal» ma! skanmS de kst Na n Td , bnka“ “ 'mSem Be“'a UOaste- o, „ Tf k* nStem «»»t de indsstri- 111 1 81115 111411 avu|. uevoe de indsstria LV altorS gerî, mi sz le facem în generals kon-ksringE. Am nsteg, îns$ avea o industrie na-ijional'B kare S'B ne nroksre cells nsijins objek-tele de întîia necesitate, ks sns nren,s mal jos» de k-Bt le ksmnerBms aksm; kncl cells ns-n,inS s ar ikonomisi atenei nregsls transnorts-ls! ce se adaoge la valoarea astors objekte. Komercisls ronvEns ar k'Estiga mslts nrin krea-rea snei industrii nanionale; &&cl ks kit elementele de skimbs se îmslnesks ks afe&ta ko-mercisls nrosners. Ilrejsdegele ce se iviri în Esrona fesdali în kontra komercislsi, ns nstera nrinde ridichii m Kominia j kiei feudalitatea aci ns fs de kit trekitoare; ea ns nins de kit sns sekols mi jsrn'Etate, de la încenstsls sekolslsl alls XYII nîm, la mizloksl sekolslsl alls XVIII. Ori-ksm înss komercisls a trebsits si ssffere mslts în aceasta enoki; kicl servagisls fiinds întro-dsss în cerile romîne, agriksltsra a trebsits sî kazi, mi ks dînsa mi elementele ce ser-Vesks de instrsments komercislsl. Legile komerciale romane ns konstitsari sng korns snecials; kite-va disnosinisnl relative la komercis se atlas resnxndite în kornsls Hellor-l-alte legi civile, administrative sas kri-minale. Abia în timnii cei din sraii, ne la 1840, se fiks o kondik'B de komercis, tradssi dsne LVI nea frannesE din 1808, mi kare se afk în vigoare astazl. Aneasta kondiks Domnilor, vafane objektslă stsdislsi nostrs. Disnosiriisnile ei voiă avea onoare a vi le esnsne mia vi le komenta. Orî-de kste ori ni se vor nresinta difiksltegl saS vom îiraerka nedomiriri, ne vom referi mi la sorgintea sa, la kondika frannesE! k^nî nsmaî mân o assemenea komnaragie legea noastre se noate mgelege mi mal bine. în generală vom sr-ma ordinea materieloră, ama dsne ksm se a-în kondik'B; vom k^sta înss în fie-kare titls, ini ^ ksnd va sere trebsinga, a fane nimte ssb-divisisnl de nrinniml mi de logiks, kari ne vor înlesni foarte msltă stsdislă mi înţelegerea le-gel. Ns vom srma severă ordinea artikolilors, ninl vom k^sta a le komenta nsmaî într’snă modă nraktikă; ni vom kssta a fane o teorie în kare s-b intre disnosigisnile artikoliloră: ama legea va nstea fi adsss la o snitate de nrin-mnă, mi sniritslă nreksm mi ksnrinssls el voră nstea fi mal lesne îngelcmi. Assemenea ns vom sita smntslă de kritiks; toi fer* aneasta ksm sar nstea mtie daka o lege atinge saă ns sko-nsls ne ini-a nronssS? De aneea, kste o date ne vom servi kiar de tomnara»!, mi vom areta disnosigisnile legilor» altor* state esroneane nente ka ss natem avea kanointing* mi de md-mjia sa» esnenenHa altor» nagisnl. Atomi vom ^ea^a mal‘esne defektele sa* WeT CARTEA ĂNTÎIA. DESPRE COMERCIU ÎN GENERALV. ; m TIT. I. despre comercianţi. SECŢIUNEA I. CONDIJIUNILE CEICONSTITUE CALITATEA DE COMERCIANTU. _ ^sbt nsntnln de vedere jsridikS, am vezntn în mtrodskrnHnea noastre ka> nrin komerniant& se înţelege anella ne kmnnT>ri> snre a revinde, adika> sneks-latorelg. Legea komerniakb, fiindk o lege esnenţio-nal'B) nsnoate st. se anime assnra tstork anellora ne ekonomia irolitiki, îi nsmesne komerniannî. A kî>statS' m’m anuare st. restrângi., st> nreniseazT. nsmerslS rm kalitatea ncllorn ne fak& komerninln. De aneea legea în art. 1 defineaz'n kari ssnt aneia kari noarti. karakterafe de komerniannî, de negmiiadori. Maî nainte de a esamina aneaste definiţi sne s'h 2 vedemă kari este interesate nestianeî. Anestă interesă este îndoită. Kalitatea de komerniantă imnlikt ne de o narte nisne obligajgisnî, ne de alta nisne dren-tsrî. Ka obliganiani komeraiantală katt st jpnt registre regalate mi fomralaite, st nabline titla în vir-tatea ktraia nine starea sojiieî selle, st se sanant la jaridiknianea komermalt mi la arestaire, st fie de-klarată falită saă bankrată, ect. Ka drentarî, komerniantelă nosedt anella de a se jadeka kîte o datt totă de komerniannî, de a alege membrii tribanalalai de komerniă, saă de a se alege între anestî membri, de a se bakara în fine de o nronedart mai renede mi mai marină komnlikatt. Este dar de ană mare interesg de a esamina daka ană individă are saă na kalitatea de komerni-antă. Legea zinc kt anella e komerniantă kare fane fante d e n egogă, mi are negogială ka o meserie a lai obinnaitt (art. 1). Ilrin armare sânt doae kondiniani kari konstitae kalitatea de komerniantă: a) fantele saă aktele de komerniă; mi b) a fane din aneste akte o nrofesiane obinnaitt. ^nă esemi.iiiă de akte de komerniă mai malt saă mai nanină desă, mai malţă saă mai naifină regalată, na noate kon-stitai kabtatea de komerniantă; anella namaikare din anesta esern^ă îmi va fane o nrofesiane a sa, noate naita namele de komerniantă. ^eastt definigiane a legeî este inkomnlektt, na este kiara destate de metodikt. Ea imnlikt în sine oaitt defimmane, aneea a fanteloră de komerniă. Katt dar st ne okantmă mi se vedemă ne se soko-tesne fante de komerniă; ktnî namaî atannî natem saie nine sânt komerniaimi. 3 Fantele de komernis. Orî-komerniantS ns se noate konsidera 3rî-ne akts fane sng •a, nrin aneasta Mai-, H este ° fante de komerni#. SnS komerniante noate nrea bine sn ns fakn akte de komernis, nreksm asemenea sn§ oimt ne ns e komerniante noate knte o date b’b ftik-h akte de komernis. Diferin.iua este ns mai kn> la anesta din srm& este trebsinHn a se dovedi ka> karaktersls aktsM şefi este komerniaîs, de Dar kare este karakterste snsî aktS de koraerni» ? Ksm nstem ksnoasne de mai nainte daka sirs aktS este sas ns komernials? Legea ns ne dn ninî o definfiiisne assm-a fante-lorS de komernis. Era kiar maî imnosibilS de a fane o assemenea defini«isne; ksnî aktele de komernis notS' fi atite de nsmeroase, nsannele ne elle ne nre-sintr> nots fi atet de variate, de mslte orî se anro-ni'b atît de mslts de transakjiiele vieiieî nivile, în kîtS o definiţiisne generate ar fi fost inkomnlekte, iui ns s’ar fi nstste anlika la toate snenialitenile ak-telorS de komernis. Ks toate anestea, Isnnds drente basn nsmera-i’ea aktelorS' de komernis ne ni se dn de lege, nre-tenn vom vedea maî la văile, nstem zine, într’sng Csnkte de vedere generate, kr> aktele de komernte sunt aktele de snekslarite: nreksm ksmir&rarea snre a revinde. Ama ksmnnrarea nrodsktelors sas mi>r-fa-ilorS snre a le revinde, sas în natsrn, sak nrels-^ate, saS snre a le înkiria nsmaî ssste, konstitse sn§ aktg de komernte. Hrin si-mare ori-ne oneranisne, fukste ks skon» de snekste mi snre a trage din tr’însa sni benefinii, este o fante komemiate. Mslte akte nivile, nreksm vinderea, înkirierea, ect. devină komerniale, îndate ne se va ivi skonsli de sneksla-«te. Intenţiisnea dar joaka» sni mare roii în kalifi-karea aktelori de komernii; ea este kare, de ordinarii , arata» dak'f» sni akti este sai ns komerniali. Ks toate anestea, ksm vom vedea mai la vale, ssnt akte kari sânt komerniale, kiari kîndi ar linşi ori-ne intenjjisne, ori-ne idee de snekslajiie: ama simnla ssbsknere a sneî noliiie konstitse «ni akti de komernii. Legea, nenstîndi sa» dea o definiirisne generate, anlikabite, nreksm ami zişi, la toate aktele de komernii, nronede în enumerarea astori akte. Anea-ste enumerare ns se fane de kondika komemiate, nreksm ar fi foşti logiki sa» se faka», ni de Regsla-mentsli Organiki, kare kominde o mare narte din nronedsra komerniate. Dsne art. 306 din anesti Re-gslamenti sa» konsidera, ka fante de komernii: 1) . Ksmna»ratsl« nrodsktelori mi ma»rfsrilori sm-e a se vinde de a dosa oara», sai a se înkiria, orî în natsra», ori dsne ne se vor lskra mi se vor fane bsne de întrebsingati; 2) . Ori-ne întremindere de fabrinî, komisioane, transnortsrî ne ana» sai ne sskati; 3) . Ori-ne trimetere de ma»rfsrî de ori-ne feli vor fi. . .4). Toate amănuntele, adika, toate transak-msmle dintre bankierî, negsjfia»torî mi negsHia»torami. . 7‘ Rdetsnle la ordine ssbtînsemnate de neg-s- SOS^ R1’ 0)£btete nentfS kkrbrî negsjitetoresnî (art. 5 6). In fine simnla ssbskriere a sneî nolijje kon-stitîre snti akt§ de komemitî, dsne ksm aceasta re-sslte tot# din art. 306 R. O. Nr. 4. Aneaste ensmerare a aktelorg de komemis ns noate fi limitativi). Legea aratendtî aneste akte fikst o nsmai ka snt> esenmls fen si> nretinzi> a ensmerats toate aktele komemiale. GolslS fosatS de lege se vede mimai bine lrand ne vom referi la sorgintea kiar a legisirei noastre. Art. 306 din Regulamente, kai’e este koniats dsne art. 632 din kon-dika komemiafo framiesi,, enumera nsmai o narte din aktele ensnjuiate de legisitorsls franness, mi kari ssnt ksratS komemiale. esamiiramS mai întîis aneste akte nsmite de lege. Elle ssnt de trei snenii: Linele kari ssnt ssnt nressmjiisnea generali) ki> ssnt komemiale. Aneasfo nressinjiisne ns se noate derima de ki>t nrin o dovada kontrarii>. Altele kari ns ssnt komemiale de k'bt k'Bnd si. konti’akteazi> de komemianiiî mi nentrs trebsinjiele lofo komemiale. Altele în fine, kari ssnt totd’asna komemiale, fora nini o dovadi> în kontra, ini kiarg kmids se vor kontrakta de simnli narti-kslarî. A). Acte snbt presumpţiimca de coiner-cialitate. 1). Ksmirararea nrodskteloifo minn>r-fsri 1 orsnre a se revinde — Aneste akte ssnt Melle mai imnortante, mi nelle mai nsmeroase. Mai toate nelle-l-alte akte de komemis n’aS de skons de k7)tk a înlesni ksnmnrarile mi revinderile. Simnla ksmn7>rare a snsî lskrs ns noate konstitsa sns akts !* 93 6 de komemi#, kiar kind aneasti ksmnirare a adss# sn§ benefini#; kati si. fii o ksmmrare ks inten-Ijisne de a revinde, de a sneksla, nentrs ka aktsl# si fin komemial#. Legisitorsl# este formal#, mi ns noate da lok# la ninî o îndoiali. Ile de alţi. narte eSnresisnile legeî, nrodskte, mirfsrî, aret# îndes tel# ki> ani este vorba nsmaî de lskrsrî mirnki-toare. Helle nemimki>toare, kiar# kind s’ar ksm-nira snre a se revinde, ns not# fi nisne mirfsrî, sa# nrodskte. Ilrin srmare ki>nd nineva va ksmmra nn# lok# snre a-1# revinde anoî în nirnî, ns fane sn# akt# komemial#. Kcstisnilc dar relative la nro-i ui etatea nemimkitoare kati si fii esnentate din js-ridikjfisnea komemiali. Objektele not# fi vîndste în natsri, sa# transformate nrin indssţrii: orî-ksm aktsl# remîne tot# komemial#. Observim însi ki aneste objekte, în ranort# ks lskrsl# sa# indsstria, kati si joane ro-lsl# de objekte immfinâle iar ni aknesoriî. Kinî daki objektsl# ksmnirat# este nsmaî sn# aknesori# mi indsstria sa# artea este materia nrinninali kiar# kînd s’ar revinde, aktsl# ns noate fi komemial#. Ama sn# niktor# ne ksmniri o ninzi mi kolorî, mi va fane sn# tabloS, ne kare anoî îl# revinde, ns fane sn# akt# de komemi#. nsim de a fane o snekslagii, de a realisa nisne be-nefimsn, aktsls se# esfr. Trnmovrnni* o.. _• 7 rierea. Se ksvine nsmaî kt aneastt înkiriere st fit nrofesionalt, obinnsitt, iar ns nsmaî aknidentalt. 3) . Ori-ne întrenrinderî de fabrinî.— Fabrikantsl# îmi nronsne de a da o nose formt ma-terielor# nrimitive, snre a le revinde, ini a nrofita de deferinjia ne se aflt între vekea mi nosa lor» valoare. De ordinari# dai’ ell# fane o ksmntrare snre a revinde: aktsl# se# este komernial#. Dar kiar# ktnd ns ar fi ninî* ksmntrare, nini revindere, snre esemnls, ktnd fabrikantei# ar lskra objektele date de alyiî, mi în sokoteala lor#, aktsl# se# ar fi înkt ko-mernial#: snekslaiiia ne ini nronsne ar fi msnka ls-krttorilor# ne i-a# înkiriat# servijjisrile lor#. 4) . Orî-ne întrenrindere de komisis-n e. — Komisisnea, dune ksm vom vedea mai ttr-zi#, este sn# mandat# de o natsrt snenialt; ktnî ko-misionarsl# trakteazs în nsmele se#, de mi în inte-ressl# sneî alte nersoane; de oare-ne mandatorsl# trakteazt tot# d’asna în nsmele alteia. Komisiona-rsl# îmi nronsne a realisa sn# benefra# m-in servilele selle, de oare-ne kontraktsl# de mandat# este din natsra sa gratsit#. Afart de aneasta, nentrs ka komisisnea st fit sn# akt# de komerni# trebse o întrenrindere, iar ns sn# akt# isolat# de komisisne. 5). Ori-ne întrenrindere detransnort# ne a n t sa# ne sskat# — Ori de ktte ori o ner-soant sa# o sonietate îmi fane o nrofesisne obinns-itt din transnortsl# nersoanelor# sa# •mtrfsrilor# de la sn# lok# la altei#, o asemenea întrenrindere kon-stitse sn# akt# de komerni#. Ilrea nsiiin# ne nast dakt mezisl# de transnort# ssnt vitele, vanorsl# sa# vîntsl#: ori-de ktte ori transnortatorsl# îmi nronsne 8 a sneksla, a realisa sns benefic, aktslă se» este komernials. 6). Ori-ne trimetere cle mhrfsrî de orî ne f e 1 ă vor fi. — Anestă artikolă, kare formeazî» alinea 3° in art. 306 din Reg., este, dsne mine, fort ninî sns înţeles». He se îngelege în adevăr» nrin oiî-ne trimetere de mtrfsrî? Este oare ksm-ntrarea snre a revinde? Aneasta ns noate fi, ktnî s’ar konfenda ks N° 1 ne esamiiraramă. Se întte-lege komisisnea saă transnortslă? Aneasta iaramî ns noate fi, lranî s’ar konfsnda ks N° 4 mi 5 ne ve-zsramă maî sss kfe dar noate fi aneaste trimetere de mtrfsrî? Ilstem zine kt nrin aneasta kiar kt nisne mtrfsrî saă m’odskte se vor trimete snde-va, aktslă ne va resslta de ani va fi komeraială? Ninî de ksm; ktnî aneste mtrfsrî s’as trimess noate ns- maî m dar», fort ninî snă skonă de snekslaijit 5 saă s’ars fi trimess de kttre o nersoant ne ns “e ko-merniantă mi nentrs monriele selle trebsinjii. ^ Sim-nla trimetere a irarMor^ ns noate dar konstitsa snS akts de komemis. Kare dar a nststă fi skonslă anestsî alinea din art. 306? Dsne mine ane,stă alinea este fora sensă • lrafo desime skonsls ses, de va fi arată vre-snsls’ I a îmniimtt ks malta, stangn,nta. în adever8 ^ 306fckomatS, ksm ams zisg, dsne art. 632 din K r, do51! almea din anests din ,,rnr„ arti- kok ssnt komate esakts; alineele însă. 3, 4 mi 5 djn testsls frannesS ssnts. ssnrimate mi ssnlinite ks almea a treea din art. nostrs. Dar aneasts alinea nnn esm-esismle selle, trimeterea de m*rf»ri noate ssnlim disnosijjismle kodslsî frannesS snde se 9 vorbeşte de întrenrinderile de fsrnimente, de snek-takole nsbline, de onerajiisnile de banki ect. ? Nini de ksm. Aneste akte atîte de komerniale, sânt kiar esklsse nrin terminate vag» mi imnronrie alle legisitorslsî nostrs. De aneea fiinde ki ne nrons-nem ani a ensmera nelle mai imnortante akte de komernie, este de datoi’ia noastre a esnsne mi aktele ne fora» ama de stinganie esklsse din lege. Ama, se maî konsiden ka akte de komernie: A a) . Intrenrinderea de fsrnimente.— Aneastn întrenrindere are loks kind nineva se leagi a da rirodsktele sas objektele ne a ksmnirats, în de-nlini nronrietate sas nsmai sssle lore. Ama între-nrinzitorii de dekoragii la şerbi.ton nsbline sae mi-vate, întreminzitorii de lsminarea o ramelor s, de ksri>-iiirea lore, de nstrimentsls annielors, ect. faks a-neea ne se nsmesne o întrenrindere de fsrnimente, a-dikb sns akte komerniale. A. b) . Intrenrinderile de snektakole nsbline. — nrin snektakole nsblike îngelegem orî-ne fele de renresentagn ne se di nsblikslsî snre a-le a-mssa: Direktorsle sneî asemenea întrenrinderi înki-rieazi talentele artistilore, mi le kombini. ama în kit din elle si faki o netrenere snre a se vinde, nrin srrnare, aktsle see este o snekslauii, adiki sne akte de komernie. Kind însi direktorsle ar fi mi elle sne artiste kare ia narte în lskrsle kornsne mi îm-nuireuite ks neî-l-aljjî nrodsktele indsstrieî lore, o asemenea întrenrindere ns este o snekslagii>, ni eser-nijxisle sneî nrofesisnî în kornsne: aktsle dar ns va fi komemiale. Asemenea kinde sne artiste, se în-soijesne de kijiî-va algiî sme a-mî manifesta talen- 10 tel# se#, mi a da k&te-va renresentagii nsbline, fanta sa ns este komerniak>: ITaganini dnnd# konnerte nrin Esroîia, ns fenea sn# akt# de komerai#. Ilrin srmare nsmai anella ne va înkiria talentele ai’tistilor# mi va fane din aceasta o nrofesisne mi o snekslafti'b obinnsits, se noate konsidera ka komerniants. Dar nei-l-aljii artişti ns ssnt# komcmianjiî: relajjisnile dintre dînmii mi nei-l-algi netsjieni se vor regsla de tribunalele nivile; nsmai relajjisnile lor# k» direk-torsl# întrenrinz'Btori# ssnt ssnsse komnetin-«eî komeroiale. Asemenea mi direktorsl# este ko-merniant# nsmai în relajjisnile selle ks aktoriî, mi nentrs neea ne nrivesne întrenrinderea sa. Legisitorsl# ronrbn# ar fi trebsit# st> nsrneas-ki> sns asemenea akt#, kare noate da lok# la mslte difikslteHÎ nraktine. c). Onerajjisnile de skimb# mi de bnnnî s«nt assemenea akte komerniale. Ns se not# însn teakta ani nm ne mai întîi# ns vom vedea nolijjile mi biletele la ordins. Anestea ssnt, în general#, aktele ne se afin ssbt merniale. trenem aksm la adosa klasn de akte ko- 11 B) Acte comerciale din cansa calităţii persăneloru. 1) . Toate ainiez tmintele, adikt toate obligagisnile dintre bankierî, tiegsgit-torî iui negsgittoramî. (N° 4 art. 306 R. O.). Aneste akte ssnt komeraiale nsmaî din kassa kalittgiî nersoanelorS. ?5n& komerniant#, ka om§, noate st kontrakteze obligagisnî relative nsmaî la trebsingele selle nersonale. Legea înst nressnrrsne de ordinarii kt obligagisnile ne se kontrakteazt între komerniangî, fit de orî-ne natsrt, ssnt relative la akte de komernr&. Nsmaî o dovadt kontrarit noate derima aneastt nressmngisne. Amia, aktele kiar, kari din natsra lorS ssnt ni vile, îndate ne se formeazt între komernianuî, ssnt|konsiderate ka ko-merniale. Amia, de esemnls, mandatslS, kare din natsra sa este nivils mi gratsitS, devine aktS ko-mernialk ktnd se formeazt între komemiannî mi este nlttitS. Asemenea este mi ks denositsls ktnd este nlttitS, miks îmursmstsls ks dobîndt, mi alte kontrakte kari, alt-fels-, ssnt nivile. 2) . Biletele la ordine ssbt-însemnate de negsgittori mi ftkste nentrs lskrtrî negsgittoresnî. (Art. 308 R. O.) Aneste bilete ns konstitse sn& akts de komerni&, de ktt ktnd se vor ssbtînsemna de sns komer-niantk, mi nentrs sn£ interesk komernials. Alt-fels remtnk akte ni vile. Legea mai adaogt kt elle devin akte de komerais kiar ktnd vor fi ssbtînsemnate de sns nartikslars, înst girate de snk negsgittorS. C). Acte cesnnt necesarii! comerciale: Nsmaî snS singsrsr akt& are anests karakterS; 12 avestea ssnt nolijjele. Legea deklart kt toate îndatoririle Hesenasktî din noliije ssnt ko-mermale, (art. 306 § 4 R. O). Simnla dar ssb-"skri" ere a sneî noli«e konstitse snS aktS de komerniS, fom distinkijiîme desni’e kalitatea nersoanelorS sa» desm-e skonsl# ne-niî aS nronxst nrin anea ssbskri-ere. nomele esHempsnî relative la anestS ssbjektS le vom vedea, ktndS vom trakta aneastt materii». Acestea ssnt nelle mai nrinninale fante de ko-mei-ni^. Vom reveni iar assnra lorS ki»nd vom trakta desnre nronedsra komeraialt. De o kam daţi» tre-bsea si> determini>m, maî mslts sa§ maî nsjjinS, kari ssnt fantele de komernrS, snre a ne nstea fane o idee assnra kalittjjiî de komemiantS. Amia snre a fi nineva komemiantS katt mai întîî si. fakţ snS: aktS de komemiS, st se afle într’sna din întrennnderile de natsra anellora ne art tartină, saS mai bme st se afle în ana din kondijpsnile ne vt-zsrtm maî snsS» Dar aneasta ns este destslS. Aktsls de ko-toerniS, singsrS, isoIatS, ns noate konstitsi kalita-tea de komemiantS. Maî trebse, dsne kmn zine legea, înkt alte dose kondieimn: obinerelS mi nrofe-srcnea. Amia, sus aktS safimaîmslle akte dekomernis tsolate, deştele snre a ne atribri kalitatea de ko_te. Trebse ka din anoste akte o nersoans ■ţ. im formeze o nrofestsne obinnsite, adik* ka ser-vnitela anestorS akte ea, fi* destels de desS mi de regalate în k*te s* konstitse „enfrs nels nelefane o esteta»*, o rfosifflsne sonial*. K*te-va akte de bornei aia note s* fak* ne niue-va a se ssnnsne la 13 juridikţiunea komernialt; dar ku aceasta ellă nu are kalitatea de komeraiant^. Sure esemnlu anella ne ar subskrie nekontenită noliţe nentru trebuinţele selle nartikulare este, nrin aceasta kiar, sunnus tribunali-loră de komerqiă; este denarte înst de a avea kalitatea de komerHiantS; ktni ellă nu-mi faue o nro-fesiune din aste subskriere. Juridikţiunea ini kalitatea de komeroiantă sunt doue lukrurî diferite, kari nu trebue st se konfundt. Juridikţiunea komermalt adune ku sine komnetenţia tribunalelor# de komerniă mi arestuirea; dar kalitatea de komerniantă maî adune ini alte obligaţiuni, nrekum ţinerea registrelor# , deklararea de falita ect. Kalitatea dar de komeraiantă nu se dt de ktt ktnd, din eserniţiulă akteloru de komerniă, îinifane nineva o m’ofesiune obişnuite. Legea nu ne zine ktte ti’ebue st fit aceste akte, ninî kum se kuvine a se manifesta intenţiunea. Aneste kestiuni nu se nu-teaă trakta de lege; remînă a se denide de înţelen-niunea tribunalelor#. Observtm# kt nu e trebuinţt ka nrofesiunea st fit nrinninalt, e destula st fit obiunuitt. Auiia, anell# ne va avea o alte okunaţiune nrinninalt, nre-kum unu avokat#, se noate nrea bine konsidera kako-merniant# , îndate ne va fane obinnuit# akte de komerni#. Altfel# legea ar fi omit# ne o nersoant, ne are o alte nrofesiune nrinninalt, st se okune ini de komerni#: aneea ne ar fi fostă vttemttori# kiar komerniuluî. Ilatenta asemenea nu este o kondiţiune nenesart kaliteţiî de komerniant#. Este o eroare întinst kt natenta dt kalitatea de komerniant#, kt ea determint 14 aneaste kalitate. Art. 1. din K. Kom. ns mennio-nenwb nirnikă desnre aneaste kondijjib-ne; mi ks drentS ksvîntă 5 kirni nlata natenteî este o messrr> ksrată fi-skal-B, iar ns o kondijjisne legala ne ar avea konse-ksiime jsridine. Art. 90 mi 91 din R. O. nreksm mi Iegisirea din 1850 Okt. 11 regsleazi, modslă nl’Bijiî natenteloră nn nersoanele ne ssnt ssnnbse la anea-ste nlate. Este adeverată ki> în generala togi ko-mer^iaimii ssnt ssmismî la natente; dai- notă fi komer-nianip, de mi f&n, natenta.: nreksm asemenea notă' fi neisoane ne nltteskx natentt fort a fi koniemianrjî: anna de esernnk, în Frannia, avoka.Tiii nh>teskă na-tente, de mi ns ssnt konsideranî ka komernianjiî. SECŢIUNEA n. PERSANELE CAPABILE Şl INCAPABILE DE A FACE COMERClO. Oiî-ne nersoant kanabiln, de a kontrakta noate st, fata. komemiă. Kananitatea este regsla genera,^, mkairanitatea esneninmiea. Orî-nine noate sa, fatakomermă, afara nsmaî de aneia nekare legea i-a onntS formală. & Libertatea komerroM kata, st fia, drentsl* ko- Soi-* komc™kî «te de drentel* f " ’ St™mi ka "" na.mîntenii a* drentel* de a esernita komeruS întrW stat*. Anest* nrimim* na este admis*, ÎntrW mod* absolut* în toate ™ tele esronene: ^streinii, în mdte state, snnttnW c nisne mrbssn mi garamjiî sneniale. 15 In România libertatea komernndsî este nrokla-mafe nrin art. 154 din R. O. Ori-ne individa, streini sa^ na»menteamS, noate esernita komernisl& îndată ne se va smnnme la messrile administrative mi noliiiienemti. Aneste messrî not§ varia dsne ksin va nere interesate komeratetei nagionate. Ka»te desnre natenta», art. 91 R. O. denide, ka> konfomte ks amiezemintele ne se afla. între Innalta Iloarta» mi nelle-l-alte Iteterî, ns vor nla>ti natenta» streinii ne vor fane negojite ks aridikata. Disnosi-jiisne injssta» mi nelogika», de oare-ne na>mînteniî sxnt ssnsmî la natenta». Se noate înţelege lesne nerderea ne resslte nentrs fiskS din aneasta> messra». Ka>tg .desnre streinii ne fak§ komerate ks amensntste, a-nests artikote adaoga» ka> vor fi ssimsini la natenta» ka mi na» muntenii. Dar legisirea din 11 Okt. 1850, ne veni sa» modifine art. 90, 91 mi 92 din Reg. ns mai fane aneasta» distinkjiisne. Art. 1 alte anestei legi zine ksrate ka> orî-nine va fane vre snS negOH^ în anestS IlrinninatS, va fi ssn-nss§ a lsa natenta» fa>ra> osebire de kon-di jaia». Ilrin srmare tote straânste ne va fane ko-mernte ks aridikata sa§ ks amensntste kata» sa» fia> obligata la nla»tirea natenteî. Aneasta» kondijnsne se srmeaza» în nraktika»? Streinii se ssnnsn& la o lege atîtS de formala»? Resnsnsste îte; note da îmiriega-Iiii fiskslsî. Afara» din aneasta» ma»ssra» ksrate fiskala», ninî O alta» kondijiisne ns se mai nere de’legea romana snre a fi komerniante, afara» nsmai daka» ns se va fi afla»ndS în mia din inkananita>nile nreskrise de lege. Î5nele din aneste inkananita»jji simt nreskrise de 16 lege într’un# interes# general#, altele într’un# interes# nartikular#. Intr’un# interes# general#, în inte-resul# kiar# all# komeraiului, legea onresne ne unele nersoane de a fane komerni#, din kausa nosi«iuneî lor# somai e, kare le ar nrokura mea multe avantage asuma nellor-l-aliiî komerman«î. Auiia miniştrii mi fonk«ionani m>r«ii administrative sunt, dune Regs-ment#, onri«î de a fane komerni#; kw influin«a°He le dj> nosi«iunea lor# i-ar fane nerikuloini nentru nel-alm komermanm; uri ano! interesul# komun# vere ka eî si> se okune esklusiv# numai ku fonk«iunea lor*. Assemenea samsarii mi mizlomtorii de sldmb# ^>'nt onri«î de a fane akte de komermu (art. 82 K K.) 5 knni misiunea lor# fiind de a komerma nentru a «ii, nu ar nutea fi destul# de nrobî uri imnar«ialî Ki>na ar komernia nentru ei kiar#. ' OlTOS îns* te date a,este nersoane ko-mermeazt,, în kontra voiniieî legeî, aktele lors „» strat nalle m valabile, IMn armare se sanmmS la Cmilat0ate koMeta*Wele akts-lui^komeimalu. Atreia nersoane dar nu înnearl^ '7 ° na8'7'b (lin aMeaste kontravemfi'b. Iledeansa este snemaln numai nentru kulnabilî A nSa sa* fonkcionartrlă adn^t» komemi*, se vor „edensi dane art. HI din K R imn amenda sa# skoatere din f i • ^ ini urizlonitorul# de skimb# fonkBHmeî samsarul# mend'u mi înneta ea fonf -T nedensi ™ a' nri se vor de^ ^ 84 K0, (art. 8G K. K.). U Ub an ln ^az# Aliment# Inkananitnjjile nreskrise de We într’sm* * + res# nartikulari# «unt a„Qn u g mtr *** mte-• cnellea alle minorilor# mi alle 17 femeilor meritate. Konformă ku sniritulă de libertate allă legei, ea nresint’b în anellainî timnu mi kon-dişisnile kum ar nutea înneta aneste inkananiteşi. I. Despre minorele comercianţii. O nersoan'B ne nu a ajunsă înki> a avea ună numeră de ani oare-kare determinaşi de lege, este nressmxss'B k'b nu are ninî destukb înşel egere, ninî destukb esneriinş'B, snre a-mî administra singură averea mi interesele selle. De aneea legea deklari> în generală ne minore inkanabilă de a kontrakta (art. 3. nart. 1. kan. 3. K. Hiv.); nrin urmare este inkanabilă mi de a fane ună aktă de komerniă saă de I a se ^ Dar aneastb disrrosiniune este fbkut’b numai în interesul» minoreluî, numai snre al8 nrotege în kon-^■-tra nellor» ne ar nutea abusa de neesnerienrja lui. * K'bnd dar interesul» lai vere de a fane komernis, f k'bnd minorele a dat» dovezi de maturitate, de sni-rit» saă de o malta) antitsdine komernial'b, legea îi vine în ajutor», mi-î înlesnesne mizlokuls de a ko-meraia. De multe-orî kiar s’ar adune multe nagsba» rninorelsî de i s’ar refasa esemişisl» komerniului, snre esemnls: k'bnd ar moşteni ne n^rintele se» mi ar trebui s-b-î kontinue oneraşiunile komerniăle; k'bnd s’ar însura ku o femee ne i-ar adune de zestre uns stabiliment» komernials; k'bnd irbrinşiî sas alşiî ar voi s-b-1» fak-b a intra într’o asonianiune ne i-ar fi avantagioas'b, ect. în toate aneste kaze înşelegem k-bt interes» ar nutea avea minorele snre a komernia. Dar legea kaute înkn» a lua masuri snre a nre- obliga komernială. 18 tege ne minore kiar ktnd îî va akorda voea de a komernia. De ani nrovine îngelentele kondijiism ne se nerg de lege, nentrs ka nn minorele st devint viktima denisisnci selle. An este kondiţisnî ssnt în mmierg de natrs, dsne art. 2 din K. Kom. 1° Emanninarea. —- Ilrin emanninare minorele dobtndesne drentslg de a-mî administra bsns-rile selle. Ka komerniantg ellg devine majore în nri-vinijia aktelorg de komernig; nrin armare legea ns nstea st-lg lase în minoritate în nrivinjja nellorg-1-alte akte de administraţie. Eakt nentrs ne legea voesne ka minorele st ns noatt komernia mai na-mte de a fi emanninatg. Legea adaogt kt aneastt emanninare katt st se fakt dsne nravila ntmîntslsi, adikt dsne kondika Karagea. Observtmg înst kt ar fi fost mai bine st se zikt dsne legile nivile; ktnî forma-littinle emanninanieî se aflt în legea din 23 Fevr. 18 o 3. Kondika Karagea abia menjnoneazt emanni-naiiia mi aratt kt minorele noate nere emanninarea de la Domnit (art. 4 nart. 1 kan. 3). Legea din 1833 regsleazt mai ne largg aneastt emanninare, mi nre-\ ede mai ni«Ite kaze, nreksm mi drentsrile ne re-ssltt din emanninare. Art. 2 din legea din 1833 zine kt emanninarea se dovîndesne de sine-mî nrin ktsttorit; aneea ne nt e nrevtzstg de Kondika Karagea. Ks toate astea, fimd-kt aneastt lege komnlekteazt Kondika, nstem zme kt emanninarea ne ressltt din ktsttorit este assemenea destslt snre a înnilini kondinisnea nerstt de lege. 2). Etatea de 21 ani. — De ordinarig sng 19 minore se noate emannina de na>rinţiî sei, avînd etatea de 18 ani (art. 3. leg. 1833). Dar snre a ns-tea fane komernis kata. sa. aîba. 21 de ani; ka.ni ka-litatea de komerniants are nisne efekte atît de serioase, snekslaţisnile komerniale îlS nots atrage în in-trenrinderî atîtS de neriksloase, în kît legea a trebsits sa. neam. de la dînssls o mai mslta. maturitate de şnirits, de kît Mere nentrs simula administraţie a averii selle. 3° Astorisaţia de la oare-kare nersoa-ne. — Afara de emanninarea nersta., minorele maî kata. si» aîba. o astorisaţia. sneniala. data. de tata.-ses, sas, în kazs de linsa ori nenstinţa lsî, de msma.-sa, sas în fine, knnd ns ssnt mbrinţi, de la tstoriî seî. Kassa anesteî nrekasţisnî se înţelege lesne. Fiind-ka> minorele komerniants fane nisne akte kare îi notă nerikola toata. starea lsî, nrintr’o deklaraţisne de faliment#, legea a voits ka ellS sa. ia konsilisls mi al-tors nersoane mai matsre, kare, nrin esnerienţa lors mi legadsra lors ks minorele, ÎlS nots nrotegea mai ksviinnoşs. ObservBinS însă. ka. legea adaoge, ka astorisaţia data. de na>rinţî sas tstorî sa. fia. adeverită. de tribsnalsls nivils lokals. Ams înţelege a-neasta» disnosiţisne kamd ar fi vorba nsmai de astorisaţia tstorelsî; ka.ni solinitsdinea ne as tstorii nentrs interesele minorelsî ns riresinta. anelleamî ga ranţii ka aneea a tatadsî mi a msmeî. ^ ^ Ams înţelege assemenea aneasta. disnosiţisne în ţerile anellea snde nimeni ns noate esernita korner-nisls fa>ra o astorisaţia. a magistraţilors, nreksm este în Asstria. Dar legea noastra e de sns alts nrinninis, konforms legeî frannese. Aneasta. din srma, lege (art. 2 20 K. Kom.) are mai urnite konfiingt în astorisagia nt-ringilorg; im nere anrobarea tribsnalelorS de ktt ktnd e vorba de konsilib’Lg de familte, adikt la noi, de tstori. Aneasta era mai logikg de a se zine mi de legea romtnt; mi daka im s’a zisg, kansa a fost noate nsmai din o difiksltate de tradskgisne. 4° Ilsblinitatea aţftorisagiei.— Drentsrile ne ktstigt minorele ka komerniantg merite a fi rntiste mi de nersoanele a treea. Aneasta este kiate în in-teresslS minor elsi, alle ktrsî transakgii komerniale nota avea atsnnî mai msltt înlesnire de a se onera De aneea dar legea voesne ka astorisagia st fit ik-blikate. Ilsblinitatea ei ressltt din înskrierea ne i se tane înti o kondikt a tri b sn al al a I de komernig saA în knsî> cle assemenea tribsnalg, în kondika jsdekttoriei lokale, nnde minorele voesne a se sta- bili; im din finirea anesteî astorisagii ne ntregii a-nestorg tribsnale. ■ Auria, sng minore, snre a dobîndi kananitatea nerctt ka st komernieze , kate st resneaskt nelle natrs kondigisni ne vczsrtmS. Atsnnî ellg e soko-titg ka majore în nrivinga tstorg aktelors de komernig ne va fa'ne (art. 11 leg. 1833). Dai' kiar§ k'Bnd minorele va voi st fakt sng ftkts îsolata de komernig, înkt kate st înmlineaskt kondigmmle ne esammartmg; ktnî sng singsrg aktg noate s^ fi* totg amia de desavantagiosg nentrs dîn- îm mi v-Tf1 nitori g; nrin aneasta înjielege ne anella ne ns fane din komernig o nrofesisne a sa obinnsitr.. Legea adaoga. ka. minorele va fi ssnnssg la fomialita.-Ijile din art. 2, îndata. ne va voi a fane şnslg din aktele aretate în art. 3 0 9 din R. O. Se vede însT> ani o eroare noate’ de tinarg; ka.ni art. 306 iar ns 309 ensmereaza. aktele de komernig. Dar daka minorele ns a înmlinitg kondinisnile nerste de art. 2, ns noate avea kalitatea de komerniantg, kiar ka.nd ar esernita fante de komernig. Ilrin snnare ns se va ssnnsne ninî jsridiknisneî komer-niale, ninî înkisorei. Mai ob.servr.mg însă. ka. minorele komerniantg are o kananitate komnlekta. nsmaî nentrs aktele relative la komernibdg seg. Dose natsrî jsridine se afla. în minore: sna komerniala. mi alta ni vila.. Ka komerniantg ellg noate fane toate aktele ne se ra-norteaza. la komernislg seg; ka nivilg, mi neutre toate obliganimiile ne ess afara, din natsra komer-nislsî seg, ellg va remînea ssbt imnerislg drentslsî komsng. Din kassa anestorg dose natsrî ne esista. în minorele komerniantg, mai resslta. ka>, ka.nd minorelsî i se va retrage emanninaiiia, din kassele nreva.zste în art. 12 din legea din arinig 1833, kananitatea sa komerniala. înneteaza. în anellamî timng. In a-deverg, de mi komerniantg, minorele se afla. înka. snbt imnerislg drentslsî komsng, înneea ne nrtvesne aktele vieneî nivile. Ka.nd aneste akte vor fi esage-rate, ka.nd minorele va abssa de a sa libertate ni-vila, — kiar de ar administra bine affanerile selle komerniale — legea nennite de a i se lsa înarxoî e- 22 manmnarea. Dar atsnnî ns mai snesie kondiţnsnile verste snre a fi komemiantg; mân srmare ns mai noate fane komemig. Ar trebsi însi», în interesslg nellorg de allg treilea ka aneasti» revokare st nrii-measki» aneeainî nsblinitate ka mi astorisania. Si» vedem aksni toate konseksiniiele ne resslte nentrs minore din kalitatea sa de komemiantg. Ams vezstg kt dsne art. 11 din legea din 1833, minorele komemiantg este sokotitg ka majore în nri-vinna obliganisnilorg selle komemiale. Aneasta este adeveratg ; înst ns într’sng modg absolstg. Ama minorele îmi noate vinde averea sa miskt-toare, nentrs interesele selle komemiale; noate si> se anere mi se atane în jsstijjii,; e ssmissg jsridikiiis-neî komemiale, mi arestsireî; se noate deklara falitg sag bankrstg. Dar ne de alţi» narte, ns-uiî noate înstreina, ninî inoteka averea sa nemimkttoare de ktt ks înterirea jsdekttorieî, kare va esamina maî întîî daka aneasta este snre folosslg komemislsî seg. Kondika frannest (art. 6) a nerstg aneastt înttrire a jsdeltetorieî nsmaî nentrs înstreinare, iar ns mi nentrs inotekarea imobililorg. Legisitorslg romtng nentrs maî msltt nrekasnisne a nerst’o în amîndose kazsrile. Dar aneasta ns onresne de a se vinde toate starea minorelsî, mobili» sag imobili», în kazg de xalimentg. II. Despre Temeen mArltntâ comerciantâ. . Legj,iitoyMS-. snre “ «taMi snitate în menagig im n administra®» avereî soailorg, a voitS ka Irr.v-batris si fia, kajrslg asestei menagig- ellg sn aîbn administraţia stăreî soţilor». Kănd femeea are zestre, - ranorturile ne intervin» între dînsa mi bărba-tu-ses asurrra anesteî averi, sunt de o singura natura, kare konstitue aneea ne se numesne regimul» dotat». Konsekuinnele anestui regim», kare vine de la Romani, sunt kă femeea remăne doamni> ne dota sa; bărbatul» se bukura numai de frukte mi are administraţia, (art. 10, nart. 3, kan. 16. K. Riv.). De ani urmează kă femeea, m’ekum mi bărbatul», nu noate uimi să înstrăineze, ninî Să inoteneze objektele dotei, de kăt în oare-kare kazurî a nume snenifikate de lege (art. 32 mi urm. id.); kănî de ar înstreina femeea ar linşi ne bărbat» de drentul» se» de usufrukts; de ar înstreina bărbatul» ar linşi ne femee de drentul» se» de nronrietate. Tot» din an este kause ei nu not» s'B-nrî inotene dota. Dar femeea nu noate ninî să-se oblige fora autorisaţia bărbatului; kănî atunni ar ataka drentul» de administraţiă all» anestuia, mi 1 ar linşi indirekt» de fruktele dotei. Femeea dar măritată se află într’un» fel» de inkananitate; kănî ea nu noate fane ninî un» akt» all» vieţeî nivile, fără o autorizaţiă. _ Aneastă inkananitate este nivilă, iar nu natuia ă ka aneea a minoreluî. Aneasta nu noate săkontrak-teze din kausa imnerfekţiuneî snirituluî mijudekăjin selle. Femeea din kontra, noate fi majora, noate avea toată maturitatea snirituluî; legea însă, nrekum am zis», snre a ţine akordul» mi unitatea între soţi, nune ne femee subt autoritatea bărbatului], mi o o-nresne de a fane, de sinemî, aktele vieţeî mvile. Dar femeea măritată, afară din dota sa, noate avea lukrurî kari să fiă alle selle m-onnî, atit» m nronrietate ktt ini în xsxfrxktg. Legea romtnt nx-mesH® aTieste bxnxri esonrikî»; alte legi le nx-meskg narafernale. Asxnra anestorg bxnxri legea deklart ne femee nronrietart absolute; le noate vinde, înkina, moteka, dtrxi, de sineinî ini fon» voea btrbatxlxî, (art. 46 nart. 3 kan. 16 K. ^v.) Kan ar fi konsekxmijele anestei sisteme ka,nd se atinge de o femee mtritatt ne ar voi st fakt ko-mernig? Jiintndx-ne kiar ne limitele xneî severe mo-deracu ar trebxi sa, zinernn, kt în generală o femee mţntatt nx noate st fakt komernig fora, voia saS swea btrbatxlxî seg; kt ftktnd komernig, obfiga-«ib-mle ne ar kontrakta relative la anestg komernig, ai tiebsx st se esekxte ne venitxlg dotei, iar nx ne nr onrietate. In adevtrg, btrbatxlg, nermittnd femei se e a komerma, a konsimnitg nrin aneasta mi la G He reSSlt? din komerMig; dar fiind-ka, , b„KksrT> n*mai de frsktele dotei mi alle ko mermxlxi femei selle, xrmeazt a fi resnxnsabfig nx mai ne anestg venitg, iar nx ne toata, starea Im. He alta, narte, dota, fiind deklaratt inalienabile fP meea ne noate fane a se înstreina nrin fantele ’selle t;Lomr ; /a™nmaî kMd« — t Ut nnkt, kare, dxne kxm amg vezxtg v t-, Atomi femee a komernianta, J T ’ alienabllS-teta» ne b»*a.ZTnL,™ *, remm^o maî dotei selle. _ Eate L!1 6’ T* “ ar li trebuit st, eas-b din n • ™ moderatli '» Hiviln. d‘“ ™™™le esnase de legea Aneasta, sistema, fx '.Tmak a i li>? Nini de kxm. e£ea komemia- Ax-t. 5 ane, kt femeea mtritatt nu noate fi ax- 25 torisate de bbrbatslg seS de a komerMÎa, de kbt nx-ma! k'tnd va avea o esonrik'B, adikt o avere a sa nronri'B, destinsB de dote. Nsmaî atsnMÎ ea noate nsrta kalitatea de komerMiantg, nsmaî atsnuî i se noate anlika toate drentsrile iui datoriele ne resslte din aneaste kalitate. K'bnd însB femeea va avea nsmaî dote, iar ns uri esonrik’B, ns va nstea muta kalitatea de komerMiantg, kiar knnd bbrbatslg o va astorisa st> fakb komerMig. Art. 6 zine ksratg, kb ea atsnnî se kon-siderb k'b negsiiibtoresMe ne seama bbrbatslsî. Ellg dar, iar ns femeea sa va fi komerMiantg. Bbrbatslg va fi resmmsabilg ns nsmaî ne venitslg dotei, ni ne toate starea Isi. Aneaste sistemb este logikb, este konformb ks sniritslg kiar legeî Mivile? Sb esaminbmg: Nsmaî femeea ks esonrik'B, zine legea, noate sb fib astorisate de bBrbatg ka sb komerMieze. Legis-itorslg a voitg ks aneasta sb arate kb atsnuî femeea are o stare de kare noate disnsne, are, nrin srmare, ks Me sb resnsnzB de obligagisnile selle komerMiale. BBrbatslg ns are nini sng drentg assnra anesteî a-verî, ninî assnra frsktelorg eî; nrin srmare ellg ns se noate îmnBrtenii ninî din benefiMisrile Me ar trage femeea din komerMislg seg. Dakb ellg o astori-seazB în anestg kazg, aneasta nrovine nsmaî dinre-snektslg Me trebse sb se akoarde drentslsî sbg de nroteknisne assnra femei. Imielegem aneste nrinMine. Dar femeea Me ns va avea esonrikB noate sb aîbB o dote. Legea nivite dB drentg bbrbatslsî de a se bsksra de frsktslg anesteî dote. Aneste frskte konstitse nentrs bBrbatg o avere priskbtoare de karş 26 ellă noate disnsne ksm va voi. Este adeverată, kt nini btrbatslă, ninî femeea ns noate, în generală, ninî înstreina, ninî inoteka dota; dar nimikă ns onresne ne btrbată de a înstreina, de a dtrsi kiar frsktele ne skoate din aneaste dote. De ar voi btrbatslă si. astoriseze ne femeea sa st fakt komemiă, ne ar fane k« aneasta de ktt ka ksm ellă ar zine ki> nermite femei de a disnsne de frsktele dotei selle? Ilentrs ne legea s’ar onsne la o assemenea voinjjt ? ^ie aktg ilegală, saă arbitrarig vede ea ani ? Intenjiisnea btr-batslsî este destslă de manifestate nrin nsblika as-torisanit ne di. femei selle; ellg se dt ka resnsnsa-bilg ne venitslă dotei desnre obligajjisnile komernia-le alle femei selle. Dakt aneasta va avea mi alte bmisii nronrii, kreditoriî femei vor avea o garannit mai msltt. Neavtnd de kttă dota, ns este maî ns-gină adevtrată kt btrbatslă s’a obligată ne venitslă eî. Ktnd, legea zine în art. 6 kt btrbatslă, ne astoriseazt ne femeea sa terţ esomikt a komernia, se îndatoreazt ne averea lm, legea trene, kred, neste intenHisnile btrbatslsî, kalkt neste jsstijpt kiar; ktnî btrbatslă are nsmaî venitslă iar ns mi nronrietatea dotei; legea înst îlă fane resnsnsabUg ne kiar nronrietatea averei lsî. Aneastt sistemt a legeî are maî mslte konse-ksinge rele. Femeea mtritate ns noate komernia de ktt avînd esonrikt. Dar ns toate femeile mtritate as esonrikt. De am resslte kt sng mare nsmeră de femei ssnt esklsse din komernig, ssnt adikt Hn- site de snă mizbkg onestă de înavsHirea koniiloră mi famibei loră. Ataim de aneatsa ktnd femeea dsne art, 6 este nrc,ssTnTSST> kn komemieaz'B nentrs b'Brbatb’lfr seS, se îniielege kn ea nn este komerniante. B'&rbatslg seg are aneaste kalitate; femeea ns este de knt renre-sentantglă, intendantslS seg. bte mare konfesisne re-s»lfrB de ani? Femeea este kare komemieaz'B, kare kontrakteazi> obliganisnî komerniale; bnrbatslg însn este sgimssg la obligagignde snsî komeroiantg; ellS este kare devine resnsnsabilS nentrs femeea sa kn n a Iiinst registre regslate; ellS este kare se noate arestsi de kntre kreditoriî femei selle; ellS se noate deklara bankrstS, falits, ect. Aneasta ns este o adcvnratn anomalfo? Be mai noate zine k'B art. 6 a datS femei foraj esonrik'B, oare-kare mizlokS de a komernia ? Ninî de ksm. Singsrsls kazg în kare femeea meritate noate komernia este an ellS allS art. 5, knnd ea aie esonrik'B. Neavînd esonrik'B, ea va komernia în so-koteala bnrbatslsî seS, Dar kare a fostă skonsls legeî adonfond aneste disnosinisnî ? Dsne ne m’innine ea s a kondsss m de nisisnea sa? ^ Legea rom'bn’B în art. 5 mi 6 a trebsits sn reformeze legea frannes'B în art. 4, 5 mi i • La fran nesî ssnt mai mslte regime de meritată; la noi se afl'B nsmaî snslă, regimsls dotalS. Karaktersls nrin-ninală allS anestsî regimS este de a konserva bsns-rile femei, de a le deklara inabenabile. Ilnn si-mare skonsls legeî komerniale, nennitendS femei de a fane komerniS, knsta sn fin totS konservarea bsnsnlors femei. Legea frannes'B, în art. 7, deldarn asemenea k’B femeea komerniante, mnintafo ssbt regimsls co-talg, n« noate ninî sn înstrăineze, ninî sn moteneze bsnsrile selle de knt în kazsrile dctermmate delege. 28 Dar legea frannesT» nn onresMe, ka Mea romanţ, ne femeea ne ns are bansn narafemale ka st» komer-nieze. Legile altor state a5 mersg uii maî denarte. A-mia în Snania femeea meritate, în etate de 25 anî, fiind astorisatr» de bi»rbats-seg st» fakT» komeraig, îuiî noate angagia kiar bsnsrile selle dotale. în Ilorts-galia, femeea meritate în etate de 18 anî, ne kare b'trbate-seg a antorisat’o st» se înskrie ne registrslg nsbîikg de komerMig, resnsnde de obligaiiisnile selle komermale kiar k» bsnsrile selle dotale. Vedem dar kT, snele legi ag mersg nT»nT> kiar a fane st» înne-teze inalienabilitatea bsnsrilorg dotale. Ninî «na n» îmnedekT. ne femeea ne ns are de k-bt dota sa ka st» komerMieze. ^ Este dar v-bditg Ict» legisitorslg romT»ng a tre- .tK neste ^mitele «neî adeverate mT»ssrî de nrotek-«îsne. Dai- orî-ksm ai- fi, legea e nositivT». meea ne are esonrikT, mi e autorizate noate st» fakT» bomernig. Nsmaî fe-de bT»rbatg, ““ T , 5 ka b-Erba- î ’ m. fi* date în skrisg, mi adeveriţi, de jnde-Utona lokali. Aneasti, m'ekaanmne, ne m, se afli, în legea frannezi,, este tai* esagerata. Ilentra ne konsmnpmtaMS birbatehî si fie datg mnnaî în skris > meea n ar fi obligate ka komerMnmte kT»nd bwba- . ’ .a sn°skstg, a snistg, aneste obligauisnî 9 R * simipmentslg tanitg în kupIp u ' m‘ ^Von' 1» - bonsim^tdt es^rCÎ! * mak' 1-batabî kat* * ” ‘X*;.01- 29 O date înst aneaste astorisagii. date, femeea noate st fakt toate aktele relative la komei-nislg seg, fort st aîbt trebsinnt de o astorisaait snenialt nentrt fie-kare aktg. Kananitatea femei devine genera lt în neea ne mivesne aktele relative la komer-nislg seg. Ktt desnre nelle-l-alte akte, strtine ko-meminlsî seg, ea remtne ssbt imnerislg drentslsî ko-msng, adikt ns noate fane nini snslg din aneste akte fort astorisajiia snenialt a btrbatslnî seg. Femeea mtritate, fiind minore, ns noate st ko-memieze de ktt dsne ne va resni mi kondujhmile verste nrin art. 2. Dar nrin ktsttorit ea s’a eman-ninatg; mai are dar trebsinjjt ka, ne lîngt antorisa-mia btrbatslsi, st aîbt mi ne aneea a ntringilorg, nreksm mi nsblikarea anesteî astorisaifii. Kananita-tea ei komernialt va fi atsnnî egalt kn aneea a ori-ktrsi minore komerniantg. Arnia nn va nstea nini st înstreineze, nini st inoteneze averea eî nemimkt-toare din esonrikt de ktt dsne formalittjiile din art. 4. Dar ktnd btrbatelg va fi minore, mi softia sa majore, nine o va astorisa? Btrbatslg nn noate; ktnî ksm ar nstea neda sng di’entg ne kare ns-lS are ninî kiar ellg? Tribunalele assemenea ns notg st vint st astorisezt ne femee; ktnî la noî legea nivilt nn dt, în nini snS kazg, anestg drent tribsnalslsî. Remtne dar a se zine kt femeea n« noate fi astorisate de nimeni, ntnt ktnd btrbatsls seg va ajsnge la majoritate. Btrbatslg, kare a konsimuitg la komemislg so-jjieî selle, vez tnd maî ttrzig kt-î noate fi nerikolosg, îmî noate retrage a sa antorisaiiit. Legistorsl» nn vorbesne nimikg desnre aneastt revokajjit sag desm-e 30 modbig kam sar face. Se kavine însă kabăribatalg să dea nea mai mare rrablicitate acestei revokajxiî, nentra ka cei d’alg treilea si» kanoaskă ki> femeea ns mai are kanamtatea kavenită gnre a kontrakta. Alt-felg s’ar jriine în seamă kiar aktele ne va fi fă-kstg femeea în srma retragere! aatorisaiiieî. Aceasta kestiane remăne mai ka seami» la am-eiiiaiiianea trib analelor g. Elle vor vedea dakă bărbatalg a datg sag na destulă nablicitate retragere! aatorisajjiei. TITLUL II. PENTRU REGISTRELE COMERCIANJILORU. Orî-ce komerciantg este obligatg de lege a nine nisne registre în kare si» se înskrie toate onerania-nile komercialaî seg. Nameralg acestor g oneraţiianî este atătg de mare, mi se fafcg kăte o daţi» ka ati»ta iajieală în ki»t este de ang mare interesg nentra komerciantg de a le înskrie în nisce registre sneciale. Ilnn registre elg îmi face o idee desnre starea komercialaî seg, vede daki, este în înflorire sag skă-dere, daki, trebae si, meargă mai nainte sag si, se onreaskă, sag si, înceană o alţi, ramai-a de sneka-!ama. Urm registra namai ellg noate «fine minte mi anna ka esaktitadine toate onera.nianile şefie ne notă , nSmer°fse mi konuilikate. Societatea kiar se interesează la «merea acestorg registre; kăcî elle notg J e o date servi de dovadă în kontra komercian-telai; elle notg areta dakă a fost» rea kredin«ă în 31 kursul» snekulanieî, mi daka falitei» merite a se de-klara bankruts. Aneaste iiinere a registrilors se si mm kiar de nonuls la kare legislagiunea komeraială nu era înkă o lege snenială. Arnia vedem kă la Romani, nu nu-maî fie-kare komerniants, dar kiar fie-kare kans de familte, avea doue registre, în kare îinî skriea toate onerauiunile, toate veniturile, toate keltselele selle, din fie-kare zi. <5nul», numit» adversari», era sns registru neregulat», nisne note unde se înmira ne fie-kare zi, mi tern ninî o ordine metodikă, orî-ne one-rainunî, orî-ne keltuelî, amia dane ksm se nresintas. De ani, la finitul» fie-kărei luni, aneste note se lua» mi se trenea», într’un» mod» regulat», ne un» alt» registru numit» tabnlae sas codex. Anesta era adeveratul» registru ne în justiniă nutea să se adu-kă snre a fonna o dovadă; nells d’întîis avea unu: karakters kurat» nrivats; nells d’all» doilea, avea uns karakter» nubliks, în anellamî timn». Ile anestea teinerone le invoakă în nronesele selle mi le numesne se tern se, sânt se (1). La neî moderni registrele a trebuit» sn ia un» îfarakter» mi maî regulat». Legea a intervenit» snre a determina formaliteuile dune kari a» a se jiine, mi konsekuiniiele ne noate avea regulata sas neregulata lor» întreiiinere. I. Numerul» registrelor» nreskrise de lege. , Ori-ne komerniant» fiă în gros» sas ku amănuntul», kate să jpnă trei registre: registrul»' (1) Cicerone, in Verrem actio 2, lib. t. § 23 - Pro Q. Roscio, OratiO 3 § 2 — Gaj. Com. 3 § 131. 32 jurnal g, registrslg nentr» konia skrisori-lorg, registrslg-inventarig. Nsmai aneia-ne fakg akte isolate de komernig ns ssntg ssnnsmT la ţinerea anestorg registre. 1° Registrslg-jsrnalg, sag de zi, este n!mit5„ amia nentrs kj> se «ine ne fie-kare zi. în-trînsslg komerniantslg kate sb treak-t în toate zilele kreanţele mi datoriele selle, oneraţisnile komemislsî se«, obligaţiunile selle, nrîimirile sag guerile de no-iiie. ntr sng ksvîntg în anestg registrs kate s-n se treak'b totg ne^ intra mi ese din kasa sa, adik-B totg ne noate nrari sag mikmiora aktivslg sag nasivslg seb' ssbt orî-ne titls ar fi ni vil g sag komernialg; vinderile ksmnBrarile ne ar fane în kontg sag în vie itg, ota ne ar da fra-sei, o moştenire ne ar nri- eCi .tGat® aMestea kate fileze, ne fie-kare lh ^ r.^strsl§ seg de zi* Aneasta înţelege Wea k^nd ane: totg ne nriimesne mi nlBtesne ks on^e felg de numire. j*** de aneasta legea maî voesne ka komemi-< i bîb st> ţm-B sn« kontg regslatg mi desnre kelts- v*nen- « esagerate saS abasrde, ~ ns va merita indsWnua Ipd-pY • , ’ eU5 Aaeaste tnstaiere to^S’r^Sri^,eir-kare sb se anrernV™ n elements dsne pr 1“ tîjeir«- Jl° 2- k“ egiirs5ma keitseuiors g r* nentrs konia skrisori- 33 l°r£. — Komerniantslă este obligata de akonserva skrisorile ne nriimesne mi de a konia ne snă registre ne anellea ne trimete. Ilrin anestă registre komer-niantsls îmî va nstea fane o idee, ori-ksnd, desni'e koresnondinna sa; kari va nstea st. komnareze skri-sorile ne a nriimită ks anellea ne a trimese. Amia ell§ va nstea st> konnentreze mai lesne starea onera-nisniloră selle kari adesea se faks nrin koresnon-dengs. Legea mai adaogs în o a treea narte a art. 7 ks negsgstoriî ne ns vor sneksla ks nolige, sas' nsvor avea o mare întindere de komernrS, notă st. ns' gini. registre dsne donia skrintsrs, adiks în forrns dsbls. Aneasts formT. dsne donia skrintsrT., arelokă, ksnd dar a verile snsî komerniantă se înskris totă-d’asna ssb formT. de debite mi kredite. Legea zine ks komerniangiî de kare ea voi’besne n’as nevoe a în-trebsinga aneasts forrns, ni-mî vor trene oneragis-nile într’sns simnls registrs-j smală snde se va în-skrie dai’ea mi lsarea. Dar aneasfb disnosigisne, ne ns se afin. în legea franness, ni se nare ks totsls de nrisosă. în adeveri, registrele ne vezsrsmă nsns aksm ks ssnt obligatorii, ssnt registrelă-jsrnală mi nells nentrs skri-sorî. Daka komerniantslă se va mai servi ks forma dsbls saă simnls, dsne donia skrintsrs sas alt-felă, aneasta ns konstitse o messrs nreskriss de lene, ni formeazs o simnls kestisne de ordine nentrs fie-kare komerniants. Era dar de nrisosă ka legea ss se o-ksne de o asemenea kestisne. 3° Registrslă-inventariă. — Komerniantsls este obligată la finitslă fie-ksrsî ană ss faks 34 inventaria de lakreriie selle mimk'ntoare mi nemiui-k'&toare, de kreditsle mi datoriele selle, mi de a le trene într’ane registre snenială nentrg aneasta. Ilrin anostă registre komerniantale îmî va kanoasne mai sigară starea onerajiianilore selle, mi va mtie a-mî nronorniona komemiale seă fiitoră ka raderile ne va avea. Ile de alte narte aneste registre va nrokara jastigieî elemente sigare, nentre ka la trebainHi, st> . noate jadeka desnre meritsl§ oneranianilore selle, de-snre reaoa saă bana sa kredinjre, în bază de falimente. Afara, de aneste registre, orî-ne komerniante maî noate avea mi altele kari ns sânt imrrase de lege 5 snre esemnla, registre noile mare, saă maestre, în kare se treke deosebită, mi dane o ordine alfabetica nartidele anellora ne aă traktate ka komernian-tală 5 registrele kaseî, kare renresinte mimkarea sa-meloră ne intra, mi esă din kasn,; registrele kaunre-rnrilore mi vinderilorS, alle nerderiloră mi nrofite-lore, ect. Toate aneste registre sekonsidera ka nis-ne sanlimcntc la nelle-l-alte registre, mi maî ka sea-nre la registrelă-jarnală; elle aă de skonă a desvolta mi a înteri noile aretate într’însele ; imn armare na disnensn, de loke ne komerniante de a iiine nelle trei registre ne vrnzar'i,me. n. I ormalitTbgile la kari sânt sanna-se aneste registre. Legiaitorele nronanînda-mî de a fane din registre o dovada în jastinte, a k-aatate sa se ia oare-vare nrekaammî, nentre ka na aneste registre sa noate deveni ana mizloke de ffaada. De aneea s’aă 35 nronusă mai multe formalitegî ne aă a se sima mimai snre a se asigura sinceritatea registrelor^ (art. 9). Intîia formalitate nreskrisn ele lege este ka, atîtă registrslă-jurnală, kntă mi registrulă-inventariă, sn fie înumerate ne fie-kare nagine; însemnate iar ne fie-kare nagine ku narata unuia din judekntorî; în fine, mnuruite mi necetîuite de kntre tribunalulă lo-kală. — 3 Irin aceaste formalitate legiuitorulă a voită sn evite skoaterea sau adnogirea vre-uneî foî, sau substituirea unei foî în lokulă unei altiea. Fie-kare naginn fiind numerotate, narafate mi mnuruite, se înjielege kn orî-kare sunrimai’e saă adnogire de foî va fi kiar imnosibiln. A doua formalitate este ka înskrierea în celle doue registre sr> se urmeze dune ordinea datei, tern a se Insa lokă deskisă, nici a se face vre-ună ada-osă ne margine. —• Amia, fie-kare onerajfiune trebue sn fie înskrisn în anulă, luna mi zioa knnd s’a fe-kută. Nu trebue sn se lesn lokă deskisă ini golă între înskrierea diferitelor^ oneraniuni, kncî atsncî ar fi lesne de a se • înmiea acesta golă mân alte in-dikaipunî mincinoase. Nu trebue asemenea sn se skrie nimikă ne margine, kncî s’ai’ nutea adnoga multe lukrurî neadevnrate mi s’ar skimba kiar ordinea dateloră. în fine o treea formalitate este ka aceste registre sn se nresinte la finitulă fin-knruî ană, saă dune trei luni din anulă urmntoră, la judekntoria lokalc-, sure a se adeveri mi înteri de dînsa; dune formula arntate de lege. — îlrin aceaste formalitate legea a voită a se asigura de registrele fie-knruia ană, a le da ună karakteră legală, axrna în kit komerciantulă 36 st> ns noate ssbstitsi altele în lokslă loră. Fa>ra> anea-ste formalitate snă komerniantă ar nstea sa> înskrie ne registre albe, însn numerotate mi narafate din na-inte, onera,manile din mai mal ni anî, mi st> le înskrie amia dane kam va nere nosiixisnea sa din ajanală snaî falimentă. Aneaste frasdn este imnosibiln knnd toate registrele aniloră trekanî sânt visate mi întmite de tribanalală lokală. Toate aneste formalitanjî se neră nentrs regi-strală-jamală mi anella nentrs inventariă. Registrslă nentrs koniele de skrisori ns este ssnnssă la assenie-nea formalitejjî; ka>ni ani frasda este mai anevoe daka ns imnosibite. felaisorile ne ssnt koniate în anestă registrs ns se notă falsifika; knnî originalele se afin în maniile nanmei adversarie, kare, la trebainna,, le noate areta, sure a servi de komnaraipe mi de kon-trolă ks nelle koniate. Dar nsmerslă registreloră mi formaliteiiile ne vezsrnină ssnt elle oare în nraktika», observate de komemianjiiî romanii ? <5niî din koinernianjiiî no-stn aă nelle trei registre ne aretarannă, mi lente o date mi altele aknesoriî, kare ns ssnt obligatorii dsne lege. Ka>t desnre fornialitenile m’eskrise de lege, din neferinire, ns se observn de lokă. Registrele în realitate, ns ssnt ninî nsmerotate, nini narafate, ninî în-tenţe mi visate la finitslă fin-knrsî ană. Komerni-aniiii romanii voeskă a se onsne ks dinadinsslă la îninlinirea anestoră formalitejjî. T5n nregisdeifiă ko-msnă îi fane sn kreazn kn ar fi nerikslosă nentrs *nm“' c^e a-mî areta starea aktivslsi mi nasivalsi lor. Dar komerniannu site ka> snă registrs a fi visată de snă jsdekntoriă, ns este a fi visată de nsblikă ; site, 37 k'B tribunalul^ este umS loku macle kaute sb renv&nB nesniuts de nubliks orî-ne merite sekretuls. Magistratul s nu are drents misiune a divulga sekretele ne i se înkredinjjeaz'B. Ells observeazB ramai fantele, le esaminB, le kontroleazB, cIb konsiliî sas anlikn. legea. In toate gerile registrele komerniannilors sunt vezste de magistralii mi nik'birî nu se aude k'B anea-sta ar fi kassats ruina kui-va. Din kontra, intervenţia magistratului îmnedikB frauda, mi nrotek-teazB interesele nellors de bunB kredinţB Vbzu-rtmg kum nrin regulata ţinere a registrelors se noate evita adăogirea, skoaterea sas subtituarea foilors, kum, adikt, urm,Bndu-se legea se noate snera k'B falimentele s’ar fane mai rars mi ku mai nuţira» fraucte. Ilrin aneaste onosiiiiune sistematikB komerniannii nu faks de krBt sb dea însimî arme nellors ne kaute a-î înnela mi a-î ruina. Dar daka komernianniî nu-mî înnelegs monriul lors interess, legea ar trebui sos ia ntesuri sneniale snre a-mî asigura resnektuls ne i se kuvine. Ku a-neasta s’ar evita kiar numeroasele difikultenî nraktine ne ess din nisne registre ne nu sunt ţinute clune nxe-ski’inriiunile legeî. Registrele imnuse de lege kate sb se konserve de komernianţî în timn de zene ani (art. 10). Legea n a voit st>-i sileaskB a le konserva mai mults; kBnî aneasta ar fi fostă mea difinils nentru dînmii. în kursuls a-nestors zene ani fie-kare komerniants noate fi silită a-mî nresinta registrele în. tribunale. O date însB zene ani trekunî, nu se maî notă sili la nresintarea lors. Nimikă ÎnsB nu îmnedekB ne komerniants a-mî nresinta registrele kiar dune 10 ani. Asemenea ni 38 mikîj na imniedek'B ne nartea adversa a nere renre-sintarea anestorg registre, kiar dane 10 ani, îndată ne mai intrig va fi doveditg esistinija sag konserva-rea lorg. HI. €osîsecîiitiţele legale a tinerel regletrelorn. Este admisg ka sng nrinning generală kn> ninie-ne na noate sn>-nn formeze singarg ang titla. Ai’t. 23 (nart. 6 kan 2) din Kondika Hivilr, zine „kî> ni-mene na noate sa neam neva ka înskrisarî fakate de aineixiî. “ Legiairea komernialn a deregeatg la anest ni inning\ Ea admite registrele komernianiiiiorg, regalată jiinate, de a fane dovada între negarr&torî mi nenti’a fante de komernig. Aneastn disnosixiiane este o. esMen.ui«ne ia clrentalg komang; kondinile sag registrele, iiinate de nartikalarî na notg fi admise în jastioie snre ale seni di’entg titls; bnî atannî ar ti nrea lesne fie-knraî de a-mî kreea singarg titla de aie Dar între konier^riaiijjî kestia- nea na e totg aneeainî. Fie-kare komerniantg avînd regl.ste’ în kare îffiî oneranianile selle, skri-servi de Controls skilselorg nellaî-1-alte. HL fimd-ka, e vorba de aktg komeraiate, legea ns mrtea sa, -reara, o dovada, virila,; ka,vî s’ar lî,rg mea 0n‘n>ri'B °b™MorS komeiarianui- este afeltabva. iar n» obligatoria, nentre Meka,torS Ane sta noate nere snx T.v- Q J a . a e sab Bîs a 1 se nresmta registrele usue iibm va aven «nv nv ■» t? 5 s.eo na oaie-kare nrenssg assnra 39 sinneritegiî lors. Ile de alte narte, registrele iis faks dovads, de kî>t k'&nd kestisnea e agitate între negsttetorî minentrs fante de komerais. K'&nd ns-maî o narte va fi komerniants, înss aktsls va fi de komerniS, registrsls va fane dovada în kontra ko-merniantslsî, iar ns în favoarea lsî. Va fane dovada în kontra lsî, ksnî komerniantsls este obligats de lege de a jiine registre. Ns fane dovada în favoarea lsî, knnî ns-rnî noate singsrS kreea titlts, mi neea-l-alte narte nivils, neavînd registre, tribsnalsls ns ar nstea kontrola nreteniiisnea komerniantslsî. Knnd îns'B fantelele ns vor fi de komernis, nreksm nlata sneî dote, vinderea sneî kase, ect. registrele ns notă fane dovads, kiar k'&nd kestisnea ar fi agitate înti’e dosi komermannî. Registrele ne se nots nere snre a fane dovada în jsstiţne, ssnt ns nsmaî anelle trei ne am aretats, dar mi altele kare se maî nins de komeraianip. In destsls nsmaî k’B toate aneste registre ns faks dovada» de k&t atsnni k'&nd ssnt de akords între dîn-sele, k'&nd ns se kontraziks. Daka vom m’essimsne ks registrele se kontraziks, sas alle anelleami ir&rjjî, sas alls fie-krBiia din ir&rijî, atsnnî se nestraliseaz'B, mi ns nots nrodsne ninî o dovads. Aneasta este konforms ks nnnninisls legei ni vile, kare zine k'B „dak& nentrs aneeamî nronsnere, se nsns înainte dose sas maî mslte înskrissrî îmnotrivîtoare sna al-tia, n’are nstere ninî snsls“ (art. 30 nai’t. 6 kan. 2). Tribsnalele vor alerga atsnnî la alte mizloane de dovedire. Afara» de adsnerea registrelor# în tribsnale snre a forma o dovadn, jsdek'Btoriî maî nots ordona aneea 40 se nsmeşae komsnikarea iui renresintarea registrelorg. Komsnikarea are îoks ka>nd jsdek'&torslg va ordona s'b se dea ntrjjiî adversarii registrele, snre a le esamina în întregg (ari. 13). Aaeaste komsnikare ns va avea loks de knt în kazsrî sneaialg determinate de lege, mi kari ssnt în nsmerg de trei: în kazg de momtenire de îmirtrijealn între soni mi de faHmentg. Legisitorslg n’a voitg ka kpropos de orî-ae kontestame sng komeraiantg sa, fie silitg a komsnika adversarislsî seg registrele selle. Dar aaestg inkon-vementg ns mai esiste în kazele aretate de lege; ka,aî konmosaenitorii mi asosiaj.ru snsî komermantg ag in-teresg ka sa> ksnoaska, totalslg oneragisnilorg în kari eî ag avstg o konronrietate. Ilentrs dînmii ns noate sa, esiste niaî sng sekretg. Ka,tg nentrs fafitg, inte-ressls soaialg ldar aere ka oneranisnile selle sa, fie ka,t se noate maî nsbliae, maî ksnoskste. Renresintarea registrelorg are lokg atsnaî k'Bnd registrele se adskg, ns snre a se esamina în totalb, nreksm se înta>mnla, la komsnikarea lorg ai nsmai a se konsslta assnra snsî singsrg nsnktg ae faae objektok kontestaaieî (art. 14). De aneia aHeasto renre- ordrna da YZ toato kM<île- ™ se ™ate lona dejî.dekntori sag de la sine, sag dane ne* a '■ellei-alte matf. Heea ne se estrage din ane-î re?Stre. kfb 81 88 fata. dane ksm zine legea registrelorg re« noate sn _ “Z 41 mîntg ntriiii ne a nerstg (art. 16). Dune legea nivili» js-ri>ini>ntslg se dT> nurliii ne neagi., iar ns ntriji! ne a-firm'B, adiki. nelsî ne fane Mererea (art. 45 nart. 6 kan. 2). Ani din kontra nartea ne afirmi., jsri. nii-inî dovedesne a sa nretenşgisne; ki.ni nrin nronsnerea sa s’a arîdikatg o mare nressmnnisne de rea kredinni. în kontra nelleî-l-alte nirni. Daka registrele se afin într’sng lokg deni.rtatg de tribsnalslg unde se jsdeki. kassa, legea zine ki> tribsnalslg kontestajiieî va rsga ne tribsnalslg lokalg ka si. ia ksnosninni. desnre registre mi si. trimmi. sng estraktg desnre nsntslg kontestanieî (art. 15). ^5na din konseksinnele nelle mai imnortante a foimalitnnilorg nerste este sankgisnea kiar nreskrisi. de lege în kazg de neesekstare (art. 12). In adeverg, legea zinc ki> registrele nelle trei ne ea mmsne, ns notg fi ninî renresintate, ninî servi de dovadi. în jsstinie, snre folosslg nellorg ne le vor fi jjinstg, de ki»t ns-mai atsnnî kmd se vor fi observatg formali ti. ude ne ea nreskrie. Ressltatslg miei assemenea sankiiisnî este foarte gravg. Komerniantslg, ne ns-rnî va fi ninst registrele dune kmn nere legea, nu noate si. le me-sinte în jsstijiie snre a-rnî forma o dovadi. în favoarea sea, în folosslg se5, dsne kmn zine legea. Dar nei d’allg treilea notg nrea bine si» le invoane snre a forma o dovadi. în kontra lorg. Dar afar-B de aneastt sankmmie nivili. mai este o alţi. nenaln mai gravi». Legea în adeverg dekla-ri» ka bankrstarg simnls ne falitul» ne ns va fi fâi-nstg registre, ori le va fi jfinstg imnerfekte sag neregulate. Kmd va fi fnkutg aneasta din frasdi», ks ret bugetare, se va deklara bankrstarg frasdolosg, 42 (art. 325 § 5. K. Kom.). Ilenalitatea nellsî d’intîig va fi înkisoarea de la o lamn la sng ang (art. 338 § 8 K. Krim.); a anellsî d’allg doilea va fi înkisoarea Gisrgislsî sag a Braileî de la sng ang la mani (art. 336 § 9 K. Krim.). Sankijisnea legeî, atîtg niviln k'tt mi rienaln, este nrin armare destslg de gravi». O ksnoskg oare komeinianjin noştri knnd se onnsng a îndenlini for-malitnnile nerste de lege? Ag ei konsniiniia de re-snonsabilitatea ne le ar nstea adsne neesekstarea legeî? Kiar de na ar fi okasisne de aii se anlika ne-nalitatea, na este destslg de gravg nentrs dînrnii kn nerdă o minanatn dovada ne le ar nrokara registrele loig?^ Foarte adesea m tribsnalalg de komcmig se îefasn dovada sag renresintarea registrelor# komeroi-;u inilorg, namaî din kassa kî> na sânt ninate dane lege. Aneasta konstitse o adevnratn nerdere nentrs koinermanijî, ne kare ar nstea-o renai'a esekatîndg m-eskiinxjianile legeî, kari, dane kam am vezstg, sânt în interesslg komemislsî kiar. TITLUL iii. DESPRE SOCIETĂŢI. SECŢIUNEA I. DESPRE SOCIETĂJ! în generalu. . , Amb vezstg în introdakijianea noastre, avantajele ne nresmtn sonietnnile, atntg în interesslg indi-vidsals, kats mi în interesslg generală. Am vezstg 43 ksm nsterile individsale, sninds-se la snă lokă, formează aleile întrenrinderi kolosale, kari as învins ă toate difiksltăiiile ne nresintă natsra brstă. Ninî sna din aneste întrenrinderi ns ar nstea să esiste, saS nellă nsnrină, ns ar nstea să-ini îmnlineaskă skonslă, daka nsterile indiviziloră ar fi remasă isolate, sena-rate; kăni nini o nstere individuală ns ar nstea fi în nronornisne ks mărimea misisneî snei întrenrin-derî de interesă generală. xIine în adevără ar nstea eseksta drsmsrile de feră, vanoarele, telegraferi-le, toate anellea întrenrinderi ne fakă admiraţia sni-versală ? Dar asonianisnea ns s’a mărginită a ksnrin-de nsmai aneste kolosale întrenrinderi; ea s’a întins kiar assnra întrenrinderiloră ne aă snă nerkă mai mikă, assnra simnleloră întrenrinderi indsstriale mi komerniale. ‘Iei moderni aă înjieiesă mai bine de kătă neî vekî kă kanitalsrile mi aktivitatea snite, notă nrodsne mai msltă, notă adikă da mai mslte benefinisrî. Aktivitatea snsî omă singsră nrodsne mai nsiiină de kăt kănd ea s’ar sni ks aktivitatea altsx individă: nartea fie-kărsia va fi atsnni mai mare, de kătă daka fie kare ar fi lskrată senarată. <5-nirea kanitalsiiloră nrodsne anellami fenomenă; nro-fitsrile ne vină fie~kărsi în narte, ssnt mai mari de kătă daka elle ar fi lskrată senarată. Esenmls se dete Esroneî nrin formarea ligbeloră, nrin snirea o-rameloră libere, în sekoli XII mi XIII. Ilsterea mi nrosneritatea la kare ajsnse aneste oranie, nrin asoni-anisnea loră, făks a se îiijrelege avantajele asoniajji-sniloră. De atsnni sonietăgile komerniale înnensră a deveni nsmeroase în Esrona. Astăzi mai totă ko-mernislă nellă mare în Statele nelle mai komerniante 44 alle Earoneî mi Ameriveî, se fakg mia mizlokslg so-vieteiiilorg. De aceste sorietajii avem a ne okana. Kate st> vedem kam legiaitoralg a regaiatg diferitele kon-di.u.io'nî esenjjiale esistinijei mi nrosnerit'bjjiî lorg. Ssnt doae felarî de sorietaijî: virile mi komer-viale. nrin armare, afet drentalg vivilg, fcbt mi dren-tbdg komervial, s’a okanatg de sovietajgî. Mai nain-te însT» de a ne okana esklasivg de sorietenile ko-merviale, st> ne favem o idee generata desnre sovie-tate în sine, mi st> esamnr&m renede regalele clren-tslsî vivilg kari se anlikn mi la sorieteijile komer-viale. IWn sorietate în generalg se înm>lege avellg kontraktg nrin kare doae sag mai malte nersoane nana^veva în komang, ka skong de a reaHsa bene-nviari, mi de a le îmnnrni. Aveaste difinijpane este onforim, ka smritalg, de mi na ka litera difinigis-nei data de legea ririta (art. 1 nart. 3 kan. 14). kare, dane noî, na este nivî destalg de kW nivî destata de esakta. , , A;ieaste Smirne konrinde în sine toate ka-îakterile ve kaate sn albi, o sorietate. Ama: 1° S o vietatea este ang kontraktg în-e doae sag mai malte nersoane. — De avi ameaz* ka> otave sorietate kata sa, resalte dintr’o „trr rte “frds a dos) r“* D i . ^esaria snre a se stabili între dîn- S Ka“ el I r ’ k are deskonS utilitatea re»h a fie-k'Bna narai; este sinalagmatikS 1 la î~ ti, fie-W „arte Ulte^X- 45 gianî recinroce. Ile de alţi. narte, fiind ka acestg kontraktg are lokg înti’e mai malte nersoane, konsi-deragişnea acestora nersoane joaka ang mare rolg: ama vom vedea kam societatea noate înceta din ka-asa morgii sag falitei misia din soni. Escengisne la aceasta este namaî la societagile anonime, ande ner-soanele na se konsidera, ci namaî kanitalarile. • 2° Kata st. fie nasg ceva în komsng.— Fie-kare din soci kata negremitg se adaka în ko-msng ceva kare st. formeze fondslg socialg. Acestg ceva ne kare îls vomg narai densnere, noate fi orî-ce s’ar anregia în bani, ce ar da ang beneficig; nrekam an kanitalg, o indsstrie, sag ori-ce alte valoare. Talentalg mi lakralg ansi soug, se notg kon-sidera ka adeverate valori de a se mine în komsng. 3° Societatea st. aîba de skong a rea-lisa beneficiari. — Beneficierile sânt o kondigi-sne esenniala a anei societagi. Togi cei-ce se asociază o fakg în skona de a kastiga, de a nrofita de beneficiarile ce ar resslta din oneragianile societegiî. Fondslg socialg kate st, joace rolslg anai agente aktivg, kare va avea de skong a nrodsce, a kreea ifisce nrofitari. Ilrin armare acelle konvengiani kan vor avea de skong namai de a evita o nerdere, iar na de a nrokara ang kastigg, na sânt adeverate so-cietegi. Ama, ang kontraktg de asigarare, na este ang kontraktg: de societate; kw aci nT>rgile na-mi nronang de a realiza ang beneficig, ci de a evita o nerdere: nagsba ce încearka ana din irargi va fi ntetite nrin kontribagia cellor-l-alte narai. Orî-ce idee de beneficig se afla dar denartate din acestg 46 kontraktS. Assemenea ns se noate konsidera ka s£-’ţSeteirî anelle asoniaiiisnî ne as loks în alte neri, s«bt nsmele de ton tine. Mai mslte nersoane ne ciS oare-kare venitg se sneskg îmnresnn», mi nsng în komsng oare-kare ssrmb, ks aneaste kondinisne ka nai’tea noilor ne vor msri înainte ss se adaoge la nartea nellor ne vor trai. Ani iar ns este sns be-nefimg kreats de fondslg komsmg; ni nsmar întînV mcarea, ne ns deninde ninî de lskrslg ninî de inds- stna membrilor», fane ka sniî sn knstige nrin moartea altora. 4° Benefinisrile s-b se îmnarira între S°H1, ~ ImnMHÎrea benefinisrilorg înde soqi kon-sbtse assemenea skonsls sneî sonietsm. îmnirriirea rieit enoid este mi ea o konseksinHr> aanests! kon-însn, nîJ este skonslS se», ns konstitse o kon-t »sne esenmal-B csistinueî sner sonietoni. Fiedmre soni» s asnit» ks skon» de a Fsstiga, iar ns do a W ; r " Derderî 86 VOT “ -grernit* între sorn; W, o renet», aneasta ns este o kondi-Hi^ne esengialt. Ama sn» soHi», mi ansme anella voi k^T “T Sa’ 86 n°ate nrea bineîn- S 8I> 7 7“tab«>MfcE la nerderî; atlete,, dane 7 “ VOr fkKlea, toate- "arderile mcerkate, acrite 804,a sa vma a ba nartea sa la testigS. De vreme ne mm sns soni» nsse noate esklsde din bene finisri: ama konvermi-nno, , oene totaHtatea beneficiarilor este nai™ ,"f“ S°®* — in fabalt societatea dateVlL™^ legea mvils nsne nagsbile mi n K linie; tei konfend* skonate koXLT^’ 47 tate kx o konsekxinn,t aknidentate ne rxoate euii din aneste kontrakte. Anestea sxnte karakterile generale alle xnei so-niettnî afet nivile knt rai komemiale. St nx se kon-fxnde o societate kx anea stare de indivisixne sa~S de konronrietate ne se noate afla între maî mxlte ner-soane, safi aknidentalx, sax kiar arin voi n na lorx\ Ama, de esemnlx, în kazx de momtenire, maî mxlte nersoane, se afte într’o komxnitate de interese, asse-menea este ktnd anellamî obiektx se afte legate, fe-satx nrin diate la maî mxlijî inraî. In anoste kazb întînralarea iar nx voinna lorx, a nasx ne aneste nersoane într’o xnire nrovisorie. Dar kiar ktnd ar fi o konvennixne, smre esemnlx ktnd doî inraî ar kxm-ntra xnx lokx, snre a-te îmntrjji anoî între dîniniî, înkt nx este o sonietate, ni o komxnitate; ktnî ani ntrnile nx-xnî nronxnx a realisa xite benefinte ni’in esnloatarea anellxî lxkrx. MaT observtmx kt, nentrx ka o sonietate st noate esista, trebxe ka objektxte eî, adikt natxra în-trenrinderiloite selle, st fie linitt, în alte kxvinte st fie konformt legilorxg moralei nxbfine sax bxne-lorx moravxrî. Ama o sonietate ne-raî ar nronxne o întrenrindere kontrarie xneî legi, sax ne ar voi st fakt kontrabandt, ori st fxre, se înnelege kt este illegate, imorate, rai nx noate esista. Sn vedem akxm kxm se noate distinge o sonietate ni vite de o sonietate komerniate. Dxne ne st. ne o-rientem snre a zine kt kxtare sonietate e nivilt, kx-tare e komerniate. Maî mxlte sisteme esista. asxnra anestxî nxnkts. Dxne noi înst ninî forma, ninî nxmele soniettjii nx 48 notg servi de elemente sigsre mi legale snre a distinge o sonietate ni vite de «na komerniate. Nsmaî natsra oneranisnilote ne noate nroksra aneste elemente. Am vezstg, în adevers, kn> nsmaî an ei a ssnt komernianjji kaii fakg akte de komernig. Ani ve- zst« anoî kari simt aktele de komernig: Nn e nimik mai natsralg de k'&tg a anlika anestg nrinning mi la sonieteiu, kari ns ssnt alt de kn>t o nersoani> kom-nss-b din nsterî kolektive. Atsnni nstem zine kn> sonietenî komerniale sunt anellea kari fakg akte de komernig, de natsra anellora ne am ensmeratg. So-nieteHÎ nivile ssnt anellea ne ns fakg akte de komernig. „ Atieaste kestisne ns nresinte nsmaî sng inte-i-ess teoretikg, ni foarte nraktikg. în adeveri 1« SO-nietî’.nde nivile se fakg nrin simnls konsimninientg, tem alte solemmtate; de oare-ne sonieteijile komerniale nete îmnlinirea altorg formaliteip; 2» so-jnetejjile nivile, nellg ns^ing dsne oninisnea generate, ns konstitse o nersoann morate; de oare-ne soni-etemle komerniale ssnt nersoane morale, jsridine kari St"8,’ 3 SOmet^e ■» se notg deklara ta falite de oarece scietemle komerdale se nota- 4" de“Toe k“ia trib“- Ivomerniate în art 17 , a ' Aondika 49 leazu 1° m’in konvennisnea nnrnilorg; 2° nrin legea Icomernialn; 3° nrin legea urnim Iu adeveri, legea komeruialn ns trakteazu niui desure înuenstsls mi finitslg souietujjilors, niui de-snre obliganisnile reuinroue între sorti mi societate. Mai rm;lte laksne se aflu nrin sumare în legea ko-meruialu, ltari kastn su se ssnlineasku nrin nea uiviln. Su konstatmns însu kri> mi aueastn lege este foarte imnerfektr» mi inkonmlekt'b. Ori-ksm însu, sa> esaminums în sksrts regn!ele de drents ui vilă relative: 1° la înuenstsls souietn-Tiiî; 2° la densnerile sonilor»; 3° la oare-kari obliga-gisni afle sojulorg kutre souietate; 4° la obfigariisnile souiotnniî kntre soni; 5° la determinarea nurjjilors în benefiuisri sas în nagsbe. A . , A 1° înuenstsls souietunii. — In general» souietatea înuene în moment al s kiar kund s’a format» kontraktsls. Se noate însu întîmnla ka sn se stins-leze sns termin» sas o koncliiiisne, adikn ku souietatea su înueanu de la kstare enoku nsmai, sas dsne ue se va îmnlini kstare kondinisne. In auests kazs, ks toate ku oneraiiisnile souiale înuens mai turzis, dar kontraktsls esistu, mi nrin sumare sonii ns se mai nots deslega de konvenriisnea ue as înkeiats. Meea ue se ziue esnress mi de art. 6 (nart. 3 kan. 14) din Kondika uivilu. 2° Densnerile soijilorg. — Fie-kare song, nreksm am vezstg, este datorig a densne ueva în fondslg, în kanitalslg şouialg. Aueastu densnere noate fi sag sng korng uertg, sag o kantitate, nreksm o ssmu de bani, sag nsmai ssslg snsî lskrs, sag în fine indsstria, ori talentslg seg (art. 2 §3 id.). Ilrin 50 urmare fie-kare soţi fi este obligata k'ttre societate de nromisisnea sa, mi va fi resnsnsabilfi de a sa neese-lcstare. Va nk&ti dar orî-ne nagîjbi) ar adune sonie-t’Bjriî nrin aneastn neesekutare, fiE>ri> st> noate kom-rrensa aneaste nagfibr> ks alte benefiniurî ne ar fi a-dusfi ellfi sonietegiî (art. 13 id.). 3J Obligaţiunile soţilor fi k 11 r e s o n i etate. - Orî-ne soţfi are sn resnekteze klassele ko-ririnse în aktslfi sonieteţiî. Ninî unslfi nu noate de sinemî sr> urefak'L una din aneste klause, terţ a se fane resnunsabilfi de nagubn> (art. 8 id.). knifi sonfi este datorfi st> resnekteze kiar renumele mi kreditulfi sonieteţiî. Va fi dar resnunsabilfi de orî-ne aktfi kontrarifi anestuî renume, safi kreditfi (art. 11, id). I Intern zine în generalfi fc& unfi soţfi e datorfi a nteti orî-ne nagubu direkte safi indirekte ne va adune so-Hietenii (ar. 12, 13, 14, id.). Afara, de aneasta unfi sonfi ns noate si-mî retrage kanitalulfi ne a denusfi în komsnfi, de kttfi la finitslfi sonieteţiî (art. 20, id.). 4° Obligaţiunile sonieto,ţiî ki>tre soţî.— bonietatea este datoare a resnunde fie-k-nruî soţfi r;T 5atorie ar fi tatraktats sas orî-,e keltselî ar fekbtK m sokoteate mi nentru interesulfi soniete-Jin (art. 17, 18, id.). . °.° DeJeminarea nn>rţilorfi în benefi- m\ "*g'be- ~ ^tarile SoHilorS în so-ZTaIZ ,egale; orî-kare « fi natera sas kantita-I:\ r„" V («*• *• M-)- Ama snS so„8 ! anLfs a ”T‘ “ lia SS’ SaS 'IelS maî ™k# kamtals avo aselleamî drentsrî ka mi sells se a fe- i““art ie Tf <3“î- oare de asi na!tl aaai’ea în benefic minagsbe va fie», sort 51 egale ? Ns, aneaste nartininare este nronorgionate de-nsnerilors fie-kmria nm\ni. Ama, k&nd aktsfe s o pietonii ns se esmimt alt-fels, legea determina, ea în-smoni k& nartininarea fie-k&rsî sons, la kî.stig*§ mi măgulim. va fi în nronornisne ks densnerea sa, (art. 16, id.). Nimiks însm. ns îmnedekn. ne soni de ase învoi alt-felk, de a skimba aneaste uronornisne de-temiinate de lege. Insa», dune ksm am vezstfi, ns se noate atribui nuni sogS totalitatea benefinisrilorS. De mi legea noastra nu zi ne nimikS assnra anestsî nsnktS, însn> o assemenea disnosinisne ar fi nrea injuste, m’ea kontrarie natsreî kontraktslsi de sonie-tate, nentrs ka sm> se noate tolera. Am vezstfi în-sm> km. sonslfi ne a denssif numai industria sa noate nrea bine st> nu ia narte la nagsbe. Dar nrin an casta nu se înnelege lan ellS se va ntoti mai nainte de a se skndea nagsbele; se înnelege numai kn, daka dune ne se vor skndea toate nagsbele, de va mai remînea neva benefinisrî din alnî ani va veni sm> nartinineze la aneste benefinisrî. Afara de aneste disnosinisni alle drentslsi nivilfi anlikabile la sonietenile komemiale, mai ssnt ini altele relative la administrania sonietegii mi la disols-gia ei, ne kare le vom vedea în ksrsslk esnlikagii-lorfi noastre assnra sonietenilors' komemiale. SECŢIUNEA n. DESPRE SOCIETĂŢILE COMERCIALE Şl DIFERITELE LORO SPECII. Am» vezstfi kr> sonietegile ssnt nivile sa.fi ko- merniale, dsne ksm oneragisnile lorfi afi snfi k ar ale' ■ # 52 tei’S ni vilă saă komernială. Sonietigile komerniale, în generală, konstitse o fiinnTi jsridiki, o ner-s o an i morali, kanabili de a avea drenterî mi datorii. Nsmele denersoant se di, de ordinari», nsmaî la fiinţele kauabile de a lmgeta, la om§. Dar din relaijinnile sonietijdloră smane aă mai emită mi alte nersoane, inanimate, abstrakte, fin viam mi ks-getare nronrii, însi k» o kananitate legali, de a avea drent»ri iui datorii. Legea a kreatămaî mslte asemenea nersoane fiktive, kari se mmieskă nersoane jsridine, ki,m via.ua loră ns este reali,, ni mimai legali,. Ama sţatblă, nisnininalitiTiile, diferite stabilimete, se kon-sicleri ka nersoane jnridine. Sonietigile komerniale aă anellami karakteră. Din snirea intereselor» mai msltoră indivizi, s’a kreată o nersoani morali,, fiin-ţin jsndiki mi legali, corpus m y s t i c u m e x p 1 u-ribus nominibus conflaturn, dune kmn zinea legea Grenoveî. Dersonalitatea sonietiinloră de komerniă adsne ! Sme maî m«lte konseksinije legale. între altele mi nea maî nnnortanti, este, ki sonietatea are »nă natrimomă nronri», distinktă de anella allă fie-kirria son». De am srmeazi, ki ea se obligi mi kontrak- «rfn TT lSeî; k” ea Brmeazl ™ debitori uri este armata. de kredttorn ser. Ilatrimontete seSkon- shtee unu gaj* esktesivS alte kreditorflorS k-atre kari Tse nllti ne ^e^ii kate unuiile souiale înaintea kreditorilorS srt * soHaoAf nZ karei bour V" C ^alimentate mdividsate alls fle- bil rre tont', I' 5"e 6 80Hii s®‘ amorsa- . ne toate starea lorSr atente negreurite vor în- 53 ceta mi eî nit ni le îmnreunt ku societatea: nrin urmare mi individuli este faliţi. în unele societtnî înst individul» nu resnunde de ktt ne denunerea sa, numai kanitalurile sunt, ka st ziki ama, resnunsabi-le: atunci nsniaî nersoana morali) va fi faliti>, iar nu mi individul». St vedem akum diferitele sneciî de societtnî ko-merciale (art. 18). Legea rekunoasce trei: societatea în nume kolektiv», societatea în komanditt mi societatea anonimi. Maî la văile, legea voi-besce mi de o a natra snecie: societatea în narti-c in agit (art. 46). St esamintm fie-kare din aceste societtjjî. §. 1. Societatea în nume colectivă. Societatea în rame kolektiv» (art. 19), este aceea ce kontrakteazi) doue sa» maî multe nersoane ku skonS de a face komerci» subt o firmt sociali. Aceastt societate se nresintt nublikuluî subt o fir nit soci alt, kare nu este alt», de ktţ numele societtniî, numele nersoaneî morale im juridice, kare este distinktt de nersoana sondori. Aceastt firmt este simbolul» societtniî mi-î konstitue individualitatea. Subt acest» nume societatea îmi subskne angajamentele selle, subt dînsul» este citate în justiţie mi anare înaintea tribunalelor». _ Aceastt firmt este formate din numele sonilor», sai a kîtor-va, maî adtogîndu-se mi vorba, mi Komnanie. Ama de sunt douî frani numai în societate , firma va fi numai netre franî De vor fi maî mdjjî al«î so»î, ne lingi anestî dom finii., 54 firma va fi: ITetre fragi iui Komnanie. Orî- kare insa) ar fi numele * ne komnung fiima, se kuvine totd iuma ka aneste nume si, fie alle unora din soni. Kausa auestci mnsurî se înnelege lesne. Firma so-niet’B.gii fane kunoskutg nublikuluî valoarea sonietenii mi garangiele ne ea nresintn. Fie-kare membru din astr> societate nresintn ung kreditg nersonalg, o ga-rannie nentru neî de allg treilea. A nune ung altS nume strning în firma somări,, este a înuela nubli-kulu. Daka kiar unulu din membri va muri sau se va retrage, numele seu, daka figura în fiim, kari, sa, se steargu. Dar legea nu Mere ka toate numele sonilorg sa, figureze în firma,; daka aneste nume sunt nrea multe, e destul g, kum am zisg, sa, se nuna, ka,-te-\a din elle, mi sa, se adaoga, vorba mi Knia- . w 8t3 ns se konfsnde firma somări, ku numele ne iau ka,te o data, aneste sonietegî în nume kolektivg dune natura esnloatagieî sau dune lokulg unde se afla, skaunulu^ sometejpî; snre esemnlu: fabrikade nostavu din Tîrgoviste, ect. Aneasta konsti-tue numirea someta>giî, iar nu firma sa Karakterslg disfinktivg allg anesteî «ndetatf este ele a stabili o solidaritate între diverşii membri kan o knmnimg. F,e-kare din aceşti membri este resnsnsabilg în totalg adika, solida», de toate obB-garoamle 8ometn„„. Ama fie-kare song, „s nBmaî kn se konsiderţs obliga» nersonalg, ortde-k^e ori e vorba de datonele soaie»,*-, dar obliganhmea “ e solidara, adik-n kreditorulg îlg noate „iif T , skn totalulg kreanneî. Aneastr, «n • ’S^ nlf'tea" karakterslg nrinnin'alg me kolektivg de orrie alta soMietete*0'”^ ^ 55 în adeveră, firma nu este karakterulă distinktivă alia societngiî în nume kolektivă ; leuci vom vedea kî, mi societatea în komanditr> are o firme,. Dar hh-maî sonii în nsme kolektivS sunt solidară 1 e s-nunsabili de toate obligagiunile societegii. Aceasri, solidaritate s’a admisă' în interesulă kiar societngii în nsme kolektivS', sm'e a-i momiră uns mai marekredit, nrin garannia ce va nresinta acellora ce vor kontrakta ku dînsa. llrin aceasta, solidaritate sonii devin resnunsabilî nu numai ne ceea ce a§ demisă în fondulă komuns, ci ne toata, ceea-l-alta, stare a lorS. Se în-gellege dar kum o assemenea resnunsabilitate nresin-ta, o mare garangie cellorS d’allS treilea. Sr> vedem kari sunt aceia ce aă drentulă de a obliga societatea. w în nraktika, sogiî înkredingeazî, unuia sau mai multora drentulă de a administra. Aceşti administratori se numeskă gerăngi. Numirea loră se noate face nrin kontraktslă kiar de societate, sau nrin uns akts nosterioră. în kazulă cellă d'întîiă aceasta, numire formează, o klausa, a kontraktului; min urmare nuterea geranniloră nu noate înceta kn>t va pe a-cests kontraktă. în kazulă allă doilea aktuls noste-riors ce a dată nutere geranniloră, se konsidera, ka uns simnlu mandată kare e revokabilă dune voe. Gerangi notă fi saă togi sonii, sas numai kngî-va dintr’înmii (art. 2 §. 4 nart. 3 kan. 14 Kon. Niv.). Dar orî-kare ar fi numeruls loră, mi ori-kare ar ii forma kum ei s’aă numită, misiunea gerangilorş este de a face toate aktele de administrare. Numai ei nrm urmare aă drentulă sn oblige societatea, kcci numai ei notă kontrakta subt firma social*. Togi cei-l-algi 56 soni în nsme kolektivă se afli solidară resnsnsabilî, min obliganisnea kontraktate de mislă din gerannî. . Dar daka «nslă din sorii n» s’a nsmită sne-MialS gerantă, atsnnî tojjî sorbi se notă konsidera ka geranjjî, mi fie-kare ssbskriind ks firma somate, noate sa> oblige solidară ne togi neî-lalnî; kw fie-kare se nressnnsne atsnnî ka ksm ar fi dată mandată nelsî-l-altă a lskra în interesslă komsnă. ,° a dosa kondiHisne, neutre ka sonii st, fie 0-bligani solidară, este ka gerantslă sn kontrakteze ssbt firma somate. Daka snă gerantă va trakta în ns-meie seă, negreinită ninî sonietatea, mm soirii ns ssnt obhgagi. ^ Dar daka se va dovedi kn sorprlă ne a traktats în manele seă, a fokst’o în interesslă sonie-tmun, kn aneasta a nrofitată de anestă kontraktă, kre-dem kn sonietatea va fi obligate în nronornisne ks lQ a ^ofitată. Ktenî art. 18 (nart. 3 kan. U) din Kondika bTivite ns fane alte distmkgisnî: ellă zine ns-mai^ kn on-ne keltselî ksviinnioase ne va fane snă so«5 nentre sonietate, vor obliga aneaste sonietate. fi s'viîrleT ^?Sarg kaa^ «W* sn se k seimte de firma somate. Ilrin snnare orî-de k*te oii se va dovedi Ofertare onorare a nrofitate sometetui, este jsstă ka kreditorelă sa, afire în re ei mi a so«iloră o akrjisne de in rem versT Dk" f°l0Sb’1S sa ad^. în sa S Hei obligate, de mi ns a nrofitată de ane^astToT™ * atîta mai reă nentre sottî da^Tfă S 57 jiat§ administraiiia snsî omg neleals. Ktnd înst nex d’allS treillea ag fostg de rea kredinnt, ktnd adikt eî ag rntistg kt sogîdg ssbskrie ks firma soniate ni-8Me interese alle selle nersonale, este jastg ka sonie-tatea st> ns fie obligate, st n« se nermite nellaî d -allg treilea st nrofiteze de frasda sa. în fine, firma somate se noate întrebt’inna ns ntmaî de geranjjî, ni ini de orî-nine alt«lg, ktrma sonii i-ar fi datg anestg drentg. Anesta se konsideit afcnnî ka nroksratorslg sonilorg. Vom vedea maî ttrzig nsblinitatea ne katte st se dea kontraktskî soniettniî în nsmc kolektivg, uri modslg ktm se noate dovedi esistinjna sneî asemenea sonietejii. §. 2. Societatea anonimă. teelle mai mari întrenrinder! modeme se fakg min soniettiiî anonime. Natera anestorg soniettnî nermite tetorg kanitalsrilorg, mari mi mini, a fane narte din fondşlg sonialg. Ama nsmerslg kanitals-nlorg fiind mare, mai mslte nsterî individuale, tnin-ds-se în aneste soniettnî, elle ag nststg reemi ka st fakt onerajiisnile nelle maî mari, mi maî kstezttoa-re. Drsmsrile de fers, navigarea, esnloatai ea mineloi g mi alte întremmderî de assemenea natsrt se fakg nrin soniettnî anonime. Aneste soniettnî erag neksnoskste la nonobî vekî. înainte de sekolslS allg 17-lea înnens a se ivi, în obineislg komemislm, rog fd8 de sonieteiiî anonime în sekolsls allg 17-lea se kret komnamele In-dielorg, maî ne anelleamî base ka alle sonietejfilorg anonime de astezî. se nsteag înst konsidera ka a- 58 deverate somctnuî, ni ka 0 konibmanie nolitika,, fiind k* erag konstitsrate nrin iraterea nsblikrt, ini în vir-tstea anei legi sneniale. în sekolnlg allg 18-lea so-meteiiile anonime înnemna, a Ea o mai mare desvol-tare; se regslag însă, mai msltg de obineisrî mi «sari-mai o lege sigarn na nresida la formarea lorg. Kon-dika frannesa, din 1808 regala, într’sng modg nre- ™ mai ma-lte disnosiyianî relative la aneste sonie-ta>jji. . .Societatea ^onima, este aneea în kare toni aso-?mU fmt nek«n0skayî de nsblikg; nsmai demmerile lor ssnt angajate (art. 28, 29). Este mai mslt, ka sa, zik ama, o sometate de kanitaEri, de ka,t o sonietate de neiboane. Este zisa, anonima,, kamî n’areofirma. so-Hiala, komnssa, din manele «nora din so«i. Dar de am n* resslta, ka, o societate anonima, m> are ninî o a— IirOIme' AHeaste societate, ka ini nelle-1- nersoaE morah>’ 'dva*-kare k--tea ta a T,r!' eri"Sa este I* «"fata-n»sg dinT k0lekkT6' ™le de ordm^g estekom-• 11 kiar anellea alle «nora din soni; de vreme e sometatea anonima, îmi skoate nmnele din obiek- atr r“ ’ *• C- k°mm,nia de ““vigaBia L ij,s ™ate mtr° acestei T ue“HÎ de - -mi de JnaiTl™ Z& mia si™ra °“s°- 59 Aceste akninnî mi ksnoane de akjjisnî nn sânt de ktt nisne snbtînmnrijirî alle kanitalslsî somai S. Ama, <57, nresfamanemS, de esemnlu, kn aktslS somalS de-klarn kn fondslg sonială este de 100,000 leî, mi lan atestă kanitalg este îmnnrnitg în 100 de normam; fie-kare din aneste nornianî va fi de 1,000 leî, mi va konstitsa o akni?me. Daka aneste nornisnî se vor maî ssb-îmnnrrii în valori de 500, de 250 leî, anoste sxb-îrnrrBrjjirî, vor konstitsi ksnoanele de akjjinnî. Anella kare va noseda una din aneste akjpsnî, ia ns-mele de aknionarg. Aneaste îmnnrriire a fondslsî sonialg, fane kn> orî-ne kanitalg mikg mi max-e, noate sn fin angagiatg în sonietate. - Dar titlslă akrmnicî nn se dn aknionarilors, de knts atsnni knnd elin rnî-a nlntitg toate derrsneiea sa. De vom nressnnKne kn ak.manile se nlnteskg în frakuiî mi ks maî mălin termini, se dn akmona-rilorg mimai ană titls nrovisoria, nsmitS nromitere de a le rj i s n e; knnd va nlnti totalslg, atsnni i se dn titls definitivă de akjpsnile selle. Totg ak.ţjionarslg are drentslg de a lsa narte la benefinisrile sonieten,iî, nreksm mi o narte în natmn, în fondslg sonialg, la desfacerea sonictemî. Aceste drentsrî konstitse avantagele ne atragă ne akjiionarm Nsmerslg anellors ne vor veni sn ia aknisnî va_ fi kn atît maî mare, ks knt se va nrevedea benefims-rile ne va da sonietatea. Knte o date aneste bene-finisri ssnt atîtă de mari, în knt valoarea akmmn-loră se îndoesne. Dar n* totg akriionarslS se mslnsmesne ne aneste benefinisrî; mslnî ar voi sn reintre în fondurile lorb 60 maî nainte ele a se desface societatea; înalte knvinte msliiî^ ar dori ST>-ini reia ssmele ce a§ denssg, saS din kassa snei trebrimjî, sag nentrs ka st, sne-ksleze kî> krescerea valoareî akiiisneî lorg. în asse-menea kaz*, ori-ce akjponar* îminoate vinde, adifos îmî noate transmite akjmmea sa. KarakterslS akni-nrnlote în soaietenile anonime este de a fi ks totul* transmisibile. - Aceasta se akoardn ks natsra societeiiiî anonime. Fie-kare song aci na este nici ksnoskstg, nici resnonsabilg maî maltg de kT>t ne densnerea sa. Societatea, ka korng moralg, na este dar de lokg interesate de a scie cine sânt soim, sag nosesoriî akni-«m otev ndate ce kamtalalg socialg va reniînea ace anii, mea nsging îi nasT> daka akjrisnile vor trece cbn o mT>nT> în alta. Legea a regalatg înse-ini kam sn> se fakt> transmiterea aaestorg akjjienî de la o nersoan* la alta • do»e fel™ de akeisnî: anele „ominale ™ altele la nortorS. Sânt „ominale aksfenile Înfa-W ““A „’?ai0narSkî’ mikai'i SOTt »■*** i mg registre aU6 SOaietaHiî. Sânt la nortor* knnd aktslg na arata, maî nng „mne, mi rine namaî aLfrr 6Ste “ “ ™ ~ nresinta ka a- . ^ronnetatea aknbmilote la nortote, se transmit mni simula tradinie a tithdm (art. 34, 35). Akmunile nc ştiuta w f‘8 dek« tTanlZk ’ mF5bt'înSemnate *>»»«• «6 ie tiansEtortala sas de nroksratorelS seS Akiţisnile notă fi kiar la ondine; mi s'ar ra 61 tea neda atunni ka mi noliiiele nnn anellS' akts în-skrisu în dosu, mi numitu giru. NoulS nronrietarS allS akniuni va avea toate dren-turile transmitatorului. Va lua narte la dividendele din benefiniuri, mi va figura la unirtrijeate ki>nd se va desfane sonietatea. Dar va fi assemenea sumrusu la toate kondijiiunile aktuluî de sonietate. Dar ne se noate întînmla knnd akgionarute ne îmi vinde akiiisnea sa, este însn debitori sonieteuii de o narte cbn denunerea sa? Sonietatea noate mna ne noulS nronrietarS allS akuiunei, saS numai ne nelS vekiS? ori mi ne unulS mi ne altulS? Kestiunea este kontroversate. tenii autori nu ner-mitg nini într’unS mo du a urma ne vekiuls aknio-naru. Akiiiunile din sonietatea anonima, zik§ ei, sunt transmisibile; nublikulS a kunoskutS anestS ltarak-tern; ellS a sniutS kî> fie-kare so.tiS noate sn-rni sub-stitueze unu altulu, kare sn nriimeask'B obligamunile nelluî vekiu. Ilrin urmare, anesta se afin liber atu', nu mai are nini unS interesu în sonietate; numai ak-gionarulS nellu nou, se noate urma, mi se noate sili a nteti restul» denunereî. ^ A Im autori ziku din kontra kn akeionarulS ne mi-a transmisă akjiinnea se noate totd’una urma de sonietate, snre a nteti komnlimentulS «unei selle. Subskriitoriî de akniunî, zikS-ei, s’au angagiatu nrm-tr’o konvenjjiune sinalagmatikn kntre nei-l-aliii soni. Fie-kare dar este obligate kntre sonietate m>m» în momentul* knnd îmi va nteti toate datoria sa. Transmiterea akuiunei selle nu l’a nututS libera de anea-ste obligaţiune. Suntem mi noî de oniniunea anestora din urmn. 62 Natyra akjriunilorg este în adeverg de a fi transmisibile. Dar aceaste naturt noate avea drentg resul-tatg a libera ne nrimulg ak.uionarg de ori-ce obligaţiune kttre societate? Este adeveratg kt ellg este liberatg de ori-ce obligaţiune ka sojig. Nu noate în-st fi liberatg mi de obligau ian ea sa ka debitorg. Fi-ind-kt ellg n’a denusg în societate toate valoarea ak-ţiuiiei, se înţelege kt ellg n’a fostg nronrietarg de ktt numai ne o narte din an caste akţiune. Asunra acestei ntriiî transmiterea a fostg nerfektt. Dar asu-nra ntrniî nenlttite se noate zive kt a fostg nronri-etarg absolutg ? Atunci ellg ar fi transmisg ung drentg ne nu-lg avea. Ilrin urmare, luntre societate, ellg se konsidem înkn ka sorig asunra ntrjjii nenlntite. Societatea dar îlg noate urma mi sili a nlnti restulg datoriei selle. Observnmg înst kt societatea noate urma, subsidiarg, kiar ne noulg akţionarg, ktnd acesta a fostg de rea kredinjjt, ktnd adikt a sciutg kt o narte din akţiune nu este nlttite de transmitato-rulg seg, atunci ellg se konsidem ka kum s’ar fi ftkutg, îmnreunt ku transmitatorulg, resnonsabilg de aceastt datorie. &t esamintmg akumg administraţia societeţi-lorg anonime. Societatea anonimt este administrate de mandatai! timnurali, revokabili, asociau! sag neas ornaţi, nit tini sag nenlttiţi (art. 30). Numirea acestorg administratori se noate face iii in aktulg societtţii sag ririntr’ung aîtg aktg noste-îiurg. Nn mai nutem înst zice, ka la societatea în nume kolektivg, kt administratorii sunt revokabili nu mai în kaznlg allg doilea, iar nu milacellg d’întîig. 63 Ani legea deklam revokabilitatea ka o kondinisne e-sengiate nsmirei gerangilors; mân snnare, în ori-ue kazk, eî ssnt revokibili. Legea maî voesue ka misiunea auestoite administratori si, fie timnsrate. Ks aueasta ea a voită sr> îmnedeue ne fondatorii sonieteuii de a dobîndi administrarea souietenii ne kît ţinute va esista. Ile de alte narte, fiind-kn între membri souietenii anonime, ns se afte niui sns fels de solidaritate, noate fi administrate sas de soni sat, de streini. Karaktersls administratorilor^ va fi totd’asna auellami. Dane ne am konstatate vine note fi administra-toiâi sas geranniî, st, vedem aksm modsls administrării auestors souictnui. Auests mods noate st> varieze foarte malta. De obmte, nsteiâle ssnt konuentrafe în manile snsi d i r e k-tors, kare di> ordine, trakteazn ks ueî d alls ti ei-lea, lskreazî, în na melc someteuii, ect. Auests di-rektors este nssă ssbt autoritatea snsi konsilis de administrare, kare are asemenea nstere de a ls-kra în manele souietenm Adesea lingi, auests konsilis se mai afin sns komitets de nriviglietori sas uensorî, kare ak o insnekjiie assnra tstors ra-msrilors de ser viu ie. Dar adeverata nstere a auestors souietenî se afin în adunările generale alle akgionarilors. în aueste adsnmi, kare se faks la enouele mi în kazele oterîte de statste, se e-samineazi, kontsrile administratei, se îm narte dividendele de interese mi benefiuisrî, sas se ias alte nmssri generale kari interesează, souietatea. Oterî-rile în aueste adsnnri se ias dsne majoiâtate în ss-me, iar ns în votsrî; ama auei akgionarî alle knrors 64 densnerî sneskg ssmele nelle mai mari, formează majoritatea: ama dsoi aknionarî ne sneskg 20 din kani-talslg sonialg, fonneazt majoritatea în kontra a ninşi, ne ns sneskg de ktt 15. Observtmg înst kt aneste adunări ns notg ls-kra nimikg în kontra statstelorg soriettjjii 5 ktHi a-tsnni ar forma o sonietate nose. Misişnea lorg se mtrginesne în a lskra konformg ks aneste statste, mi a fane st se esekste konvenjiisnile soniale. Dar în kazg de nosigisne difinilt, akgionariî, în adsnare generalt, notă st mtreaskt fondslg sonialg, ordo-ntnd o nost emitere, o nost nsnere în nirkslare de aknisnî. Ktts desnre obligaiiisnile administratorilorg legea zise kt ei ns kontrakteazt ninî o obligagisne nersonalt. Ssnt resnonsabilî nsmaî nentrs eseksta-rea mandatslsî lorg. Hei d’allg treillea ns notg a- Yea o akjiisne în kontra lorg, ni nsmaî în kontra soniettjiiî (art. Bl). St esamintmg formalittjjile ne trebse st se observe snre a fonda sonietatea anonimt. Amg vezstg kt nelle mai mari întrenrinderi ko-merniale se fakg asttzi mân soniettiii anonime. O msl.tiime de kanitalsrî nartikslare ring st fonneze fondslg anestorg soriettHÎ. Dar întinderea kiar a în- Meea legea a lsatg oare-kare kreditslg generalg. De a-■e mtssi-î, nentrs ka st se 65 evite, lire ktt se va nutea, frauda sag întrenrinderile komnlikate. Ama, legea Mere mai întîig ka souiettgile anonime st se formeze mintr’ung aktg nublikg (art. 39) ; adikt ka aktulg mc o înfiingeazt st fie trekutg în kondika tribunalului lokalu iui în Buletinulg ofiuialg (art. 41). Ilrin aueasta se dt o garangie uellorg ue vor voi st kumnere akgiuni; kt ui li se dt mizlokg de a kunoasue aktulg în toatt întinderea lui. Dar ne lîngt auestg aktg, souietatea anonimt nu noate esista de ktt ku autorisagia Domnului mi nrin nriimirea formalt aaktuluîso-uiettgii. Aneastt autorisagie mi aueastt nriimire se va faue nrintr’ung ofiuig domneskg. Auestg ofiuig nu se va da de ktt în urma unei ueruettri ne se va faue asunra morafittgiî întrenrinderei, asunra ga-rangiiloru ne se nresintt. Anoi, auestg ofiuig va însemna minimum kanitaluluî ne katt st aibt soui-etatea, mi-i va imnune obligagiunea de a se desfaue, ktnd, nrin nerderi, kanitalulA va fi mai josg de a-nestg minimum. Snre a se evita o ruint, ofiuiulg va mai uere ka st fie totd’auna ung fondg de reser-vt formatg din benefiuiuri, mi va omi orî-ue îmntr-fiire de dividende ktnd nu vor mai fi benefiuiuri mi va înuene a se atinge kanitalulu. Toate aueste mt-ssrî katt st fie luate, snre a se evita, nre ktt se noate, ruina souiettgiî. Afart de aueasta, nentru ka ueî d’allg treilea ue Voeskg a kumntra akgiuni, st aîbt mai multe miz-^oaae de a kunoasue aktulg souiettgii, (art. 44) legea voesue ka atttu autorisagia Domnului, ktt mi aktulg souiettgiî, st stea finite în timng de trei luni în sala 5 66 tribsnalslsi lokalg (art. 41). In anestg modg nsbli-ksds se va nstea informa lesne desnre kondiţiisnile formare! sonietejdi, mi nersoanele, ne n’ag lsatg narte la fanerea aktslsi, vor nstea vedea klassele lsi, xni-mî vor nstea fane kalkslslg daka este saS ns de intere-sslS lorg a ksmn'bra akriisni. Vom vedea ki> aneste kondigisni de nsblinitate diferesks de anellea ne se nerg nentrs alte sonietnni. §. 3. Societăţile în comandită. Aneste sonietniii ns ssnt nimiks alt» de knt o kombinare a sonieteijilorg în nsme kolektivs mi a- /\ nonime. In adevers, în aneasti, societate se afin, ne de o narte, soiji ne ssnt solidari resnonsabili ne toatn starea lorg, ne de alta, sonii ne ns ssnt resnonsabili de knt ne densnerile lorg. Heea ne ns e altă de knt o kombinare a nellorg dose sonietnjji ne vezs-Zsrnms. Aneste dose sonietnni ssnt nrin srmare tinslg îînmitivg alia ori-knrors alte kombinajiisni de sonie-tniji. Toate statele komerniale reksnoskg sonietnnile în nsme kolektivs sas anonime; dar ns toate reks-nosks mi kombinarea lorg, adikn sonietatea în ko-manditn. Ama legea Ilortsgalieî, kare reksnoasne mase snenii de sonietniiî komerniale, ns reksnoasne sonietatea în komanditn. în Asstria se reksnoasne nsmai sonietatea în nsme kolektivs mi nea anonimi». De sar forma o soni etate în komanditi», tojiî sogii ksnosks.yî ar fi solidar» resnonsabili de obligaiiisnile soniale, mnkar ki> s’ag krezstg resnonsabili nsmai ne densnerea lorg. Legea angli, asemenea ns admite 67 soMietnmle în komandita; resnonsabilitatea solidara este assnra tstsroră sojiiloră. Ilrin armare, în date ne snă soy,ă komanditară se va deskoneri, va fi so- A lidară resnonsabilS ka mi Mei-l-aliii. In Statele-Limte alle Amerineî domnesne totă legea englesa; kate-va nsmai din anoste state admită sonietejdle în koman-clite. Legea romana, îmnresna ka majoritatea legi-loră earoneane, admite sonietejjile în komandite. An este soni etern deriva din kontraktslă de ko-manda kare era foarte obinnaits în evslă meziă. Ilrin anestă kontraktă se forma o sonietate între doae sas mai roşite nersoane, dintre kari sna nan ea kani-talslă mi neea-l-alta îlă snekala ssb nsmele seă, mi ka kondinisne de a îmuarni benefinisiile. Nobilii feadalî mai alesă afla în anestă kontraktg snă mina-5 nată mizlokă de a snekala, fara a fi ksnosksijî; kani înkredinHÎndg kanitalarile loră altora Me komemia sabt nsmele lors, ei nrofita de avantagele komernislsî, fara a se areta nsblikslsî; ka aneasta ei menagea nreja-dejjslă ne aveaă atsnni nobilii în kontra komerMia-lsî. Astăzi kiar aneasta sonietate este foarte folositoare; kani rrermite nersoaneloră ne na as destsla esnerienija în komerMis, sas kari as alte oksnajjii, a-mî angagia nsmai kanitalslă mi a ns lsa o narte nersonala în oneranisnile komerMiale. Aneasta sonietate se formează între sna sas maî mslte nersoane solidară resnonsabile (art. 22), ne le vom nsmi komandiai, mi între sna saă mai mslte nersoane resnonsabile nsmai ne densnerile loră, Me le vom nsmi k om an di tari. Ama, vedem ka nentrs Mei d’întîiă soMietatea este în nsme kolektivă, >r 68 mi nentru cei d’allg doilea, societatea este anonima ; adik.'b ne de o narte se vede o unire de ner-soane, mi ne de alta o unire numai de kanitalurî. Societatea în komandite., ka mi societatea în ns- A me kolektivg, are o firme, sociale, (art. 22 mi 24). In aceaste. firme, nu se noate nune de ke>t numele sojiiloru komandiiiî, adike. allg acellora ce sunt solidarg re-snunsabili. Numele so.yilorg komanditarl nu notg face narte din firme.; ka.ci s’ar încela cei d’allg treilea nu-na>ndu-se în firme, numele unorg soţii ce ns sunt re-snonsabilî de ke.t ne denunerile lor§. Dake. însă. numele unui sonă komanditars va fi nusg în firme., se va konsidera ka komerciantg nri va fi solidarg resnonsabilg de obligajjiunile societe.-nii. Aceasta este cea mai naturala, satisfakţiie ce se noate da cellorg d’allg treillea kari ag krezutg ka. kon-trakteaza. ku ung soţig absolutg resnonsabilg. Sa. vedem akum cine are drentulg de a administra. Drentulg administre>riî este numai allg sonilorg komandiiiî ce sunt indefinit» resnonsabilî de obliga-II!ci aceştia s ar încela, mi l’ar konfunda ku so.yiî ce sunt solidarg resnonsabilî. 69 Dar legea ns se nrbrginesne a onri ne koman-ditarS sb administreze în nsmele seS; ea voesne înkb ka ss ns noatb lskra ninî în virtstea snei nro-ksray.ii mi în numele gerangilorS. Ni s’ar nstea în-si> onnsne kb aneastb disnosigisne a legeî ns este logikb, fiind-kb, kbnd komanditarslS ar lskra ka nro-ksratorS, neî d’allS treilea as în vedere ne aneia ne as date nroksra, iar ns ne gerants. Ks toate astea se resnsnde kb ar fi nerikslosS sb se dea nermisis-ne komanditarslsî de a administra kiar ka nroksra-tors; kbnî în virtstea astei nroksragii ells ar fane akte de snekslagje ks atîts mai kstezbtoare mi ks smsringb kb resnonsabilitatea sa este mărginite; într’snS kazS de katastrote ells ns ar nerde de kbt densnerile salle. ObservbmS însb k’b aneastb disnosigisne atets de rigsroasb ns se anlikb de kbt kbnd e vorba de aktele ne komanditarslS ar fane ka gerants, ka re-nresentantsls sonietegiî; kbnd va fi vorba de alte o-neragisni nartikslare,, komanditai’sls, ka ori-nine al-tsls, noate sb trakteze ks sonietatea: ama, de esem-nls, ells noate vinde sonietegiî mi noate ksnmera de la dînsa. - Asemenea ns trebse sb se konfsnde drentsls de administrare, ks drentsls de nrivighere. Komandita-rii, ne ns as drentsls de a gera, as drentsls de a nrivigkea assnra intereselors Iote: ama ei notS sb asiste la adsnbrile în kari geranţii îmi das soko-teala lors. Afarb de aneasta legea mai adaoge k'b koman-ditarii ns notS nini kiar a fi întrebsingagî în tre-bile mi nrininile sonietegiî. Ks aneasta se înţelege ks ei ns notS avea fonkgisnî relative la ad- 70 ministrarea sonietejm, mi kari i-ar nsne în relajiisnî ks nei d’allg treilea. Ilotg însa> sa> aîba> în sonie-tate nisne fonkirisnî ne ns ar fi de geranrxie, mi kari na-i ar nane în relaţjisne ks nei d’allg treilea, s. e. nimikg n’ar onri ne an» komanditarg sa> fie lskra- toră la fabrika sonietenii, s» ni na, registrele, saS sa> aîbr> alte asemenea fonkirisne ne se ntetesne ksjea-f'b determinate. “ Dar ne se întîmnte kamd komanditarslg va fane analri sag maî malte akte de administrare, kr>nd va lskra ka gerantg ? Legea are nentrs aneaste kontra-vennie o sankrrisne destsl de grava, (art. 27.) Komanditarslg în asemenea kazg va fi solidari resnonsabilg, imnresnr. ks neî-l-alm son! în nsme kolektivg. Urin minare de vom nressnnsne ka> a tekstg nsmaî sng aktg de administrare, ellg va fi resnonsabilg ns nsmai ne anestg aktg, ni mi nentrs toate nelle-l-alte obliga®, sni kontraktate de Hei-l-alni geraniiî. Togi kredito-ni sometegii vor nstea avea o akirisne în kontra lsî. Kassa anesteî severitnjjî este ka, neî d’allg treillea a" krezstS ne k°nianditarg ka solidarg resnonsabilg de oare-ne la# vezstg fekandg sng aktg de administrare; kata-dar aksm sa noarte sarnina sneî assemenea lesnonsabxhteii1. Aneaste aankjpsne este dar admisa, nsmai în mteresslg nellorg d’allg treilea, kari s’ag nststs înnela în kalkslslg lorg. De ani srmeaza ka în rannorts ks Heî-l-al«î soHî, în rannortg mai alesg dlS ** konserva karakterslg seg de komanditars, ama nreksm figsreaza în aktslg soni- • ' v7j ai ellg a ntetitg maî msltg neste dens- nerea sa, se va desnagsbi de la gerantg nentrs Z 71 sosă. Este numai în nerikolg de a afla ne gerantă insolvabila. Si> trecem akum la drenturile ini obligajnanile sojjilorg din societatea în komandite. Aceste dren-turî mi datorii ne sunt deja kunoskute din celle ce vezurumg niin akum. Komandiniî ag drentelg de a-rnî nune numele în firma sociala, drentelg de a administra mi de a narticina în beneficiară Komanditariî ag numai drentelg de a lua din beneficiari o narte nronorjiiouate ku denunerea lorg. Komandiniî ag obligajiiunea de a resnunde solidari de toate datoriile societejiiă Komanditariî nu resnundi de knt în nronorjiiune ku denunerea lorg (ari. 25). Ilrin urmare kreditoriî societarii nu notg sa> urmeze ne komanclitarî de ka>t numai ne ceea ce ag denusg în fondulg socialg. Daka eîmaî sunt în-ka> datori ne o narte din denunerea lorg, kreditoriî, kredem, ag drentulg sa> urmeze ne komanditarî snre a nlnti acestg restg allg denunereî lorg. Kanitalulg societarii în komandite noate se» fie di visată în akuiunî, ka allg unei societari anonime. Ilrin aceasta> divisiune komanditariî notg sc.-mî transmite akinunile, mi notg reintra în fondurile lorg, dune kum amg vezutg kn notg face sonii anonimă Legea însă. adaoge. (art.37) ka> aceasta divisiune a kani-taluluî nu trebue sa. adulen nici o abatere dm regalele a in a. z a t e nentru societăţile în ko-m an di ta.. în alte kuvinte, de mi kanitalulg este di visată în akjiiunî, însă. obliganiunile soiiilorS remania aceflea-mî: ama geranjjii sag komandiniî vor konti-nua a fi solidarg resnonsabilî, în vreme ce komanditariî vor fi resnonsabilî numai ne denunerea lori. 72 .Ti ansmîterea akjiisnilorS ns notS si» faki, a neri a-neste obligaijism. Kredem însi, k akiiisnile nots st, fie ns ns-maî nominale, dar mi la nortorS — de mi «nil kon-testn anests alls doilea fels de akftisnî. Aneasti, di-visisne ns noate fi kontrarie legei, de oare-ne ns a-dsne ninî o abatere la regalele generale alle sonie-tT>gii în komanditi,. In sometejiile în komanditi, nrin akiiisnî, mo-d«l§ administrare! eî se anronie de anella alls soni-eteşilorS anonime. ^ Ama, este maî întîis sns k o'n-siliS de geranjjie, ksmnssS de snsl& sa# mai mslxiî so«i ne ssnt solidari resnonsabilî. Anests kon-f1* fte adminisfiarea kiar; geranţi administra, kontrakteazi, mi Iskreazi, în nsmele somezi!. Anoi se afin adsnarea generali, a akpio-nanlor#. In aneste adsnnr! geranţi îmî da# so-koteala im esnsn# starea- lskrarilor# somezi!. Ani komanditam se nots lamina assnra onerajjisnilorg so-Miale, mi assnra întindere! dreutslsî lor#. SnS konsi 1 is- de nrivighere, kommtsS dm mai mslxu akwonarî, are o insnekjgisne generala assnra administrare! ŞpnieteHiî. Anests kon- desm A'iests n.ods de administrare noate varia dane ta relativeT sonetnpi de aneasti, natsra. 73 §. 4. Dovedirea şi publicitatea societăţiloru în - nume colectivu şi în comandită. Am# vezut# ku sonieteuile anonime kate srr> se formeze nrintr’un# akt# nublikg, înterit# de Domn#, mi ku nublinitatea aretate de lege. Ilentr# soMietenile în nsme kolektiv# mi în ko-mandite nu se mai Mere ka aktul# s’B fie nublik#, a-dikî> nublikat# în întreg# mi întărit# de Domn# (art. 38). Legea numai Mere ka aneste sonieteui si> nu se fonneze de ktt m’intr’un# akt# înskris#, mi sub-însemnat# de sojiî. De vor voi nurnile îl# not# mi adeveri de tribunal#; dar aneasta nu e kondiuiune neMesart. In destul# numai ku în tot# kazul# kati> ka un# akt# înskris# st> konstateze esistinua souie-te.uiî. Aneaste disnosiuiune formeazu o derogare la drentul# komun#. In adever#, drentul# nivil# admite nu numai înskrisul# dar mi nrurturia ka o dovada în justiţie. Legea bomernialn din kontra deklaru kn sonietegile nelle trei nu se not# niuî o date dovedi nrin marturî. Ar fi foarte nerikulos# ka esistin.ua u-neî sonieteuî, în kari sunt# unite atetea interese, su se noate dovedi nrin o simnte nrurturee; frauda rni-ar nutea atunni afla lesne loks; kuMÎ nrin mizloane immorale s’ar nutea nrokura martorii dekare este trebuinu'B. De aneea legiuitorul# Mere ka în tot kazul# o sonietate su nu se noate forma de kut nrin înskris#; numai anest# înskris# îî va nutea dovedi esistinua. Nimik# nu va nutea sunlini anest# akt#; în deniert# murgile ar voi su dovedeaskn esistinua soMieteuiî nrin martori sa# nrin jurumînt#. Legea este fonnal’B. 74 Aktslk soniettgii nefnndk adeverite de tribsnalk, katt si> se fakt în atttea esenmlare ktiji ssnt membrii soniettjiiî; ktni fie-kare katt st aîbt «nslt, nen-trt ka totd’asna st noatt ktnoasne mai kt înlesnire klassele ane stei kontrakt», mi obliganianile reninrone kn nei-l-al.ru soni. Ktnd în st va fi vorba de o so-nietate în komanditt nrin akuinni, kredem kt tng singsrg originala este desttlk nentrt togi akijionariî komanditari. Aknisnile fiind attnni transmisibile, kon-traktslS nt ar nstea nirktla din mtnt în mtnt. Ilentrs ka st se resnekteze mi mai msltS minunaşi t de sssk (art. 40), legea adaogt kt nimikg: nt se noate dovedi nrin martori în kontra mi neste ktnrinderea aktslti souialS, ni ni astnra auellort ne s’ar fi zisî> înaintea akttltî, la formarea lti, sak în trmt-i. Legea în adeverk nrestnnsne kt toate klassele, toate konvenmwnile s’at trekntg în akttlgr, în înskristlg sonialg. Ksm dar mai ttrzit s’ar nstea dovedi nrin martsri neva kontrarig, sat neva mai mtltS de ktt nelle ktnrinse în anestg aktg ? Ama, d. e. tng soiig va sssjjjine nrin marteri kt enoka de-sfanereî soniettnii ns este aneea din kontraktg, ni o alta; sat kt nronorjgitnea dividendelor^ ns este a-neea aretatt de aktS. Daka assemenea asserjjisni s ar fi iretntt dovedi imn martsrî, tott akttlg s’ar fi ntfstg derima. Legea s’ar fi aretatt atşnni inkonse-ksintt kt nnnninslg ne a admisg, ka soniettiiile st se formeze totd’asna înskrisg. Sr> esamintnrg aksm nsblinitatea ne katt st se dea aktsrilort soniettnii în nsrne kolektivt, mi so-uieţtnu în komanditt. Legea voesne ka st se fakt tng estraktg din 75 aneste akte (art. 41); ka anestfi estraktS st se dens-nt, în soroks de 15 zille de la data aktsrilors, la kannelaria tribsnâlslsî lokatS, si> se treakt în regi-strsls anestsî tribsnalS, st se lineaskt în sala asdi-ennilor» în timn» de trei lsnî, mi st se nsbline mi în Bsletinsls Ofinials. — Daka sonietatea are mai mslte kase de komernifi, amezate în diferite jsdejje, aneste formalittjjî se vor fane la tribsnalsl»' fie-kt-rsi jsdeus. In soniettiiile anonime se nere nsblikarea a ak-tnlsî întreg», iar nsnsmaî a nresksrttreî selle, nre-ksm genere la nelle-l-alte dot soniettju, St vedem aksm ne trebse st fie ksnrinss in nresksrtarea de kare vorbims. Ilresksrtarea sas estraktsls katt st ksnrinzt: 1° nsmele, nronsmele, ksalittjnle mi loksinna soliilor» ; — nentrs ka în kaz§ de trebsinnt st noatt fi ksnosksfli de kreclitorî. Dar akuionariî mi koman-ditariî ns ssnt ssnnsmî la aneastt kondirdsne; ktnî eî ns ssnt resnonsabilî de ktt ne densnerile lors. Este destslS a se nsblika totalsls kanitalslsî ne eî formeazt nrin densnerile lors; 2° firma sonialt; fiind-kt ssbt dînsa st kontrakteazt obliganisnile; 3° nsmele sofiilors înstminam a administra mi a ssbt-skrie nenti’S sonietate; — ktnî neî d’alls treilea se intereseazt a rntie nine ssnt aneia, kari vor renresinta sonietatea mi o vor obliga nrin ssbskrierea lors. Daka ninî sns nsme de geranta ns se vede în estrakts, atsnni tom sojfiî se konsidert ka gerannî. 4° In fine, enoka ktnd sonietatea înnene mi aneea ktnd se termint: — Aneasta este de interesslS attt alls streinilor», kttmiallâ somlorfi; alls strtinilors, ktnî 76 n» li se vor nstea onnsne akte fakste sa# înaintea încenereî societarii sas dsne desfacerea sa; alls sorilor s, kacî îndata ce societatea s’a terminat#, ei ns mai nota fi legării nrin kontraktsrile ce s’ar face ssbt firma sociala». Estraktele acestea mai kasta înka sa fie ssbfi skrise de ka>tre to.uî soirii, daka societatea este în nsme kolektivs, sas nsmaî de kT.tre komandiriî orî ge-i ai iii i daka este în komandita fart. 1 o,.— J1 r e s k s r t a-rea aktelor# nsblice kata sa se ssbtskrie de kTtre tribsnalsls lokals. Dar ce akte nsblice a în-Keless legea aci? Este oare vorba de aktsrile nsblice alle societTjiilors anonime? Aceasta ns noate fi; kT>cî, ksm am vezst#, acelle akte se miimesks de katre Domns, mi se nsblika în întregs, iar ns în nresksrtare. Legea a vorbits aci de aktele ce as fost* adeverite de tribsnală, kand ama a fost voinjga naiijiloră. ITresksrtarea lor# atsncî ns se maî ssb-skiie de narţiî, ci nsmaî de tribsnalsls lokals. feankjiisnea tstors acestors formalitarî se afli. konrinsa în finalsl# art. 41. Fantele societarii ssnt anslate în nrivinra so«ilors, iar ns mi în nrivinra străinilor#. Ama sns sors noate sa onsna cellsî-1-alţs nslitatea ressltand din linsa formalitajfilors ns-ciţaiiiî. iie-kare din sojiî noate nrin srmare st konsidere societatea ka neesistands: solidaritatea dar ns-nn maî are efektele selle între soHi; înmarnirea în kastigs im nagsbe ns se mai noate face; fie-kare îmi va reklama nsmaî kanitalsl# ce a densss. Ka-tre cei d alls treilea însă ns se noate onnsne linsa nresknselors torme; aceştia dar nots reklama îmnli-nirea obligarmiulorS societarii, mi fie-kare din sori, 77 va fi resnonsabilă, saă solidari saă namaî ne dena-nerea sa. Aneasti» sankjtpane, de mi se afli» naşi» în art. 41, inşii se ariliki» mi la art. 42 mi 43; ki»nî ea are de skoiră a asigura nablinitatea nreskarti»riloră akte-loră, mi toate astea artikole sânt relative la aneste nreskarterî. Se observi» în st» ki» legea, nreskriindS sanknia-nea sa, na vorbesne de lent de soniefrniiile în name kolektivă mi în komanditi». Ne întrebnmg daka mi sonietatea anonimi», neararandă formalitejnle aneste! nabliniteijî, se noate deklara analati». In artik. 44, snde se zine ka aatorisania Domnalaî mi aktală so-nialg, si» fie nsblikate, ns se nreskrie ninl o sank-jjisne. Ilrin anuare, ar natea zine ni ne va, o nenali-tate na se noate întinde nrin internretajiiane; sankjji-anea din art. 41 na se noate anlika la sonietejjile anonime. — ObservT»mă însi» ki» art. 44 se referesne întră toate la ai't. 41 ; sank.iiianea kanrinsi» ani kati» si» se anline mi la art. 44. Afara de aneasta, anelleamî motive esiste nentra ka sankifianea si, se anime mi la sonietejiile anonime. Legiaitorală nrin aste nenalitate a voită st, asigare nablinitatea akts-lai în interesată nellorS d’allă treilea mi snre a evita fraada. Ancilarul interesă na esiste mi la some-teaile anonime? Ka ne kavîntă legea ar fi fokată am o esnenjnane? Ar fi kiar ană a fortiori snre a se adonta aneasti, sankjiiane nentra sonietettile anonime ki»nî ani, fiind namai o anire de kanitalari, e-ste’maî najiim» garanţie nentra străini, de ki.tă la nelle-l-alte sonieti»m, ande mi nersoanele sânt resnon-sabile. Amg zisg ke> ane aste sankiribne este nreskrise, ng-maî m nrivinjja sonilorg. Numai eî notg orniune u-nslg altuia nulitatea aktului socialg. ^eî d’allg treilea notg se, konsidere societatea ka esistind'b. Aceasta înse, este ung drentg sau o datorie nentru dîn-iciî? Kredem ke, este sng drentg numai. Streinii ag dreutulg se, konsidere societatea ka esistinde,, a-tnncî ke>nd interesulg lorg o va cere ama. Se noate ns'B întemnla ka strrbin^ s'B aîbT> interesă a kon-sideia societatea ka neesistinde,, ka anulate. In kazulg acesta cine l’ar onri se, orniune, sonilorg nulitatea socie-teinî? In adever, scimke, societatea, kemd este valabile,, se konsidere, ka o nersoane, morale,, ce are ung natri-monig nronrig, distinktg de acella allg sonilorg; seim kn^ acestg natrimonig konstitue ung gagig esklusivg allg kreditorilorg societegii, mi ke, aceştia ving ase nteţi ne dînsulg înaintea kreditorilorg nartikulari ai sonilorg. Daka societatea va fi deklarate de nute, a-Mestn natrimonig, nrekum mi acestg gagig esklusivg, încetează, de a mai esista. Ilrin urmare, kreditorii nersonali ai sonilorg notg veni se, konkureze ku kre-ditoni sociali, ne nartea debitorului din fondulg so-gialg snre a face se, li se nteteaske, kreanHa. Noi dai kredem ke, ei notg avea acestg drentg. Nulita- fţ S?Hiete«li este ITe]ltra dînmii ung drentg, nu o catone; notg konsidera societatea ka esistind'b, sag n«, dbne mteresblg lorg. _ Ke>t desnre modifike,rile ce s’ar face la aktblg mm ivb (art. 45), kate se, fie snnnbse la acelleami kondmmm de nublicitate ka mi aktblg, mi snbt ace- b^c'i" JJ1™C' ar fost& lesne sonilorg 16 nBbllk8l«» aretendg mai întîig ung aktg so- 79 HialS, mi anoî skimbT>nds-l» ks totsls ssbt nretekst# de a-l§ modifika. Observam» însn kri> ns toate mo-difik'brile ssnt ssnnsse la aneastn nsblinitate, ni ns-maî anellea ne ar nstea interesa ne neî d’allS treilea, nreksm nrelsngirea termenslsî sonietnijii, adnogiiile sa» retragerile de asoniauî, skimbtrile în firma soni-akb. btei ne ns vor nnzi formalitniiile nerste nentrs aneste modifiknrî, vor fi ssrmsmî n« nsmai la nsli-tatea ne resslta. din art. 41, ba mi la o nedeanss ko-reknionekb, nerz'nnd drentsl» de a alege sa» de a fi aleinî jsdekntorî la tribsnalsl» de komerni», de a fi martori în jsdekatn; sas' se vor sili a nb.ti o amenda de la 500 nnnn la 1,000 lei. Jsdekbtoria îî va osîndi la sna sas mai înalte din aneste nedense. §. 4. Asociaţiunile în participaţie. Afara de nelle trei sneniî de sonietnai ne esa-minar&mS, legea mai reksnoasne o a natra kornbi-nare de mai mslte interese, ne kare o nsmesne as-soniagisne ( înto v-tr-nmire ) în nartimna- gie (art. 46). . Karaktersls anestors asonianisnî este foarte m-nerts. O ssinn de kontroverse esista. assnra anestsî nsnkts. Legea n» este ninî klara, ninî komnlekte, O idee korifesn domnesne în general», assnra asoni-anisnilors în nartiniriagie, karî, dsne noi, nresinte nrea nsnin» interesă nraktiks' mi sniingifik&, mi ai fi nstst» nrea bine a ns se trakta de lege ne S nsginfi ka o snenie de asonianisne. _ . w ' Vom trene darrenede assnra astorfi asomagumi mi ns vom knsta a ne înksrka în kontroverse, kan 80 ns notg forma de ka>t nisne inotese, de oare-ne legea este inkomnlekt'B iui obskurn. Orî-kum înst ar fi, st> vedem ne se înjjelege nrin aneste asoniajriunî, knrox’a legea ns le dt nomele de sobrietate ka la nelle-l-alte trei. Maî multe sisteme esistn asunra anestuî nunktg. ne okunnm de ane ea ne ni se nare maî konfor-mi> ku legea. Asomagisnea în nartininanie este aneea ne se formează,, aknidentalg, între doue sag maî multe ner-soane, snre a fane «na sag mai multe oneragiunî de komernig. Ama, ne knnd sonieta>ijile în nume ko-lektivg mi în komandite, au drentg objektg de a fane k om er ni § în generalg; sonietatea în nartinina-fe fe sng objcktSsneniate, restrînsg, determinatg, de a fane kutare sag kutare onerajjiune de komernig. Aneasta konstitue karakterulg eî nellg maî nrinninalg. AnestS karakterg resultn din art. 47 ; resultn, kiar din art. 19 kare, vorbind de sonieteirile în nume kolek-txv», nu zxne kn are drentg objektg una sag mai multe întrenrmderî de komernig, ni kunrinde kn anelle sonietnip ag de skong komerniulg. Afar^ de aneasta, asoniaţjiunea în nartininaţiie, nS are °fimrb *0^, nume komsng, ninî ung natnmomg nronrig, orî ung dominilig allg seg. Ea este askunsm Anella kare lukreazn, nentru toGî, lu-vreazn m numele seg, iar nu ka renresentantg allg «nex sonietmu Ama de esemnlu, maî multe nersoa- ? 8ne!kf ’ ferT3 alte nreliminariî, snre a kumnma mai fa unex korbbn ne ajunge într’ung nortg, a o vine’ mi a mni,r® benefiniurile. Ani onerajjiunea e 81 determinate; nsmaî snslg onereazn în nsmele ses 5 Meî-1-al.ui ssnt neksnosksjrî. Legea maî deklara înki> ka aneste sonietegî ns ssnt ssnnsse la formalitenile nresknse nentrs nelle-l-alte sonieteiiî (art. 49). Ilrin srmare elle se formeazt dsne simnla voinjin a irtriiilors, tem ninî o alte kondi-gisne de înskrisg sas de nsblinitate. Dovedirea esistinueî lora, este assemenea alta de k'Bt la nelle-l-alte sonietejii (art. 48). Anestg kon-traktg este ferata konsimusalS. Esistinna sa se noa-te dovedi, nrin toate nrobele admise în drentslg ko-mernialg, mân registre, imn koresnsndinjje, nrin martiri, dsne ksm tribsnalsfe va afla de ksviinip>. Este dar nrea imnortantg de a se mtie daka o ' sonietate este sas ns o asoniaipsne în nartininaine. Dar la ne sn ne ranortemg snre a ksnoasne o assemenea asoniajiisne ? Legea ns ne da. nini sns mizloks. Sa> ne referim nsmaî la nsmirea ne irtrjnle ag voitg sj> dea konvenjiisneî? Aneasta ns noate fi; kmn nsmirea a nststg fi date arbitrarig. Kate dar ka anea-ste oneraHisne s-n se lase ks totslg în disnosiaisnea tribsnalelorg. Tribsnalele kate st> vazi» daka sng kontraktg este sas ns de nartininaiiie, tern a se nreo-ksna de nsmirea ne iag datg nnniile. nentrs anea-sta elle as sn observeze maî ks seamn, daka este vorba de sna sag maî mslte oneraiusnî komermale determinate. Daka nnr«ile ag datg nsmirea de aso-HiaHisne în nartininattie la o întrennndere, kare în sine ar fi o societate în nsme kolektivg sag în ko-mamite, tribsnalslg are ea, le anta regalele rdabve la aaeste şomeri,®. nrin armare are sa, le leUare 82 ka analate, de oare-ne n’aă observată formali togile de nablinitate nreskrise de lege. K'bt desnre ranortarile asonianilorg în nartinina-liie, sas intre dînurii, sag ka neî d’allg treilea, legea ns le regaleaza de lokg într’ang modă nrenisă. Art. 47 zinc namaî ka» aneste asoniaijianî se regulează dsne formele învoite, dane kondiriianile amezate în-tie asoniaijî. Ilrin armare orî-de ka^te ori va fi vorba de aneste ranortarî kata maî întîig st> ne referim la Ivonvennisnile sojiilor8. Aneste konvenjjianî formează. dar basea nrinninala a drentarilorg mi obli-gajjianile sogilora în nartininaijie ; kanî legea na le determini, de lokă, mi ne trimete nama! la konven-tnanea sonilorg. ^ De aHi i’esaltă ka maî înalte kestianî kari, dane alnî aatorî, fakg objektalg anei lcontroverse, dane noî na se notă resolva de kă>t dane konvennianea ne sonii aa fă>kat§ între dînrniî. Ama, dane noî, kestia-nea de a se mtie daka asonianianea are ana natri-moniS nronriă, distinktg de anella allg sonilorg, adi-kă daka konstitae o nersoana morala; daka neî de allg treilea ag o akjiiane namaî în kontra gerantalaî saa mi în kontra nellor-l-al» asoniaijî; daka anestî asonia® sânt obligau! solidară sag namaî ne dena-nenle lora; toate aneste kestianî denindă, dane noî, de konvenjiianea narai lor g. . ^niî astorî aS voit« sa le resolve desnre nimte irnnmne generale asanra sonietaniloră komeraiale; mi s aa nronanuatg rientra afirmativa sag negativa, dane kam li s aa narat maî malt saă mai nanin ka se konfor-meaza ka aneste nrinnine. Noî însă na aflam ninî de kam elemente sigare snre a fane din aneste kestianî objektals anei kontroverse. De oare-ne legea ne zine kn aneste asonianisnî se regsleazi dane konvennia-nile amezate între m&rip, na am kreea adevărate inotese voind a regala alt-fels ranortsrile soiiilors, de kit kam le-as regalată konvenjiianile dintre eî ? Yom arrlika dar asanra ranortarilors dintre som, mi ka neî d’alls treilea, sas regalele dreirtalaî komeraials, sas regalele drentslsî komans, dane kam aktals sonials va da loks la anlikarea anora sas altora din aneste regale. Dar de ani Date difikaltT.ni mi innertitadinî -na resalte! Aktals asonianieî na este sarmass la ninî o kondiiiisne de nsblinitate. Ilrin aimare asoniarnî na sânt ksnoskaijî. blamai anala' este ne faip>, anella kare kontrakteazi, saă kare se obligi. Remiiie a-kam a se mtie daka mi neî-l-alriî soiii sânt obliganî, ne kit sânt obliganî, daka nellă d’allă treilea noate st. se desnigabeaskT. ne natrinionislă komană, daka nellă nan in ă esiste ană' assemenea natrimonis. Dar kam se vor mtie toate anostea ? Referinda-ne la kon-ven.nisnea sonilor». Inşi aneaste konven.niane na este sannasT. la ninî o formalitatate. Iloate fi formate în skrisă' sas verbală kiar; se noate dovedi nrin totă felală' de nrobe. Dar kam nellă' d’allă treilea va na-tea konstata esistinna anesteî konvenjjisnî, maî allesă kind va fi fostă verbali? Kam sevanstea afla daka sonii se învoise a fi obligajjî solidară saa namaî ne densnenle loră, kind mm o nsblimtate na s a dats aktalaî, kmnd ninî o garanuie na s’a laată snre a i se konstata esistinga? O asemenea innertitadine domnind asanra ane-stors asonianisnî, na înnilegcm nentrs ne legea a 84 voits st fakt dintr’însele objektulg snorg disnosijji-snî nartikslare, neutre ne kiar a voitg st le konsi-dere ka sng felg de sonietate! De oare-ne le-a men-ijionatg, ktsta a se întinde mai msltg, a m’esinta maî bine karakterelg anesteî asoniaiiisnî, mi drentsrile ori datoriele ne resultt dintr’însa. Alt-felg era maî bine a ns le konsidera ka o snenie de asoniajjisnî, mi a le ltsa ssbt imnerislg drentslsî komsng. SECŢIUNEA HI. DESFACEREA SOCIETĂŢILORU. Orî-ne sonietate nivilt sag komernialt se desfane din kausele aretate în kondika nivilt (art. 22 nart. 3 kan. 14). Desfanerea sn6î soniettijî dt lokg la aneea ne se mrmenite likgidagia mi îmntriiirea între soiiî. St esamintmg maî întîig kassele desfanereî sonie-ttjriî. I. Kausele kare desfakg sonietatea.— Aneste kasse ssnt de dote felsrî: unele nrodskg di-solsiţia soniettniî ipso jure, d’adrentslg, adikt sonietatea mneteazt din momentslg kiar ktnd aneastt kanst s a ivitg; altele din kontra ns desfakg sonietatea de ktt dune ne s’ag anrejiiatg de tribunale, dune ne anestg tribsnalg s’a nronungiatg. Kausele kare fakg st înneteze sonietatea d’a-drentulg, ipso jure sunt: . 1° Konsimiîimîntslg tutorg sonilorg.— 0 sonietate înneteazt ktnd tonî sogii manifestează 85 dorin.ua de a se desface. Nimeni în adeverg nu-î noate sili de a maî ama nimte pncrauiunî, ne nu mai sunt de interesulg lorg, sag ne kari eî ag kuvinte sn le termine. Hei d’allg treilea însu katu st. intie a-ceastu determinare a sonilorg, katu st. kunoasku ku societatea a încetatg mi kt eî nu maî notg kontrakta ku dînsa. Daka societatea va fi avutg ung terming maî lungg, mi soiiiî, nrin a lorg voinnu îlg vor fi skurtatg, katu atunci su se konformeze kondiniuni-lorg de mdilicitate cerute nrin art. 41, 42 mi 43. Alt-felg societatea se konsideru ka neesistindu în nri-vinjja sonilorg, înku ka esistindu în rnivinga cel-lorg d’allg treilea; sosii kiar notg fi nedensijrî korek-Ijionalg konformg ku kunrinderea art. 45. Daka societatea nu va fi avutg nicî ung terming, ciaka adi-ku durata eî va fi ilimitatu, în st. kredem katu su se dea în kunomtinija cellorg d’allg treilea încetarea eî; kuci alt-felg aceia ce vor fi kontraktatg ku dmsa, krezîndg ki> esistu, vor nutea ku drentulu ceie îm- nlinirea kontraktuluî lorg. St> nresunnunemg ku nu togi sonii ci numai u-nulg, sari kunî-va voemte st. se retragi, din societate. He se întumnlu în asemenea kazg ? Societatea înceteazT. nentru aceasta de a maî esista? Legea ro-munu nu nrevede acestg kazg. Kredemg însu ku nu este kontrarig unei distinkjiiunî ce se face mi de legea francesu: Daka societatea va avea ung terming, daka durata eî va fi murginitu, voinjia unui song nu noate desface societatea; kucî soniî s’ag an-gagiatg nentru ung timng oturîtg, fie-kare a mtiutg de maî nainte, nunu kund societatea are sn onereze. Daka ung song va voi st> se retragu, o noate tace, 86 konformtndsr-se ku art. 45 (K. Kom.). Retragerea lsî iust> ns desface societatea, kare va kontinsa a e-sista, ka mi în trekută. Dar daka societatea ns va avea nici snă ter-minb', daka durata sa va fi tem margini, voinjja s-nai soiig noate aduce desfacerea soci eterni. Nici o enok'b de desfacere fiind oterîte între sorii, este ka ksm s ar fi învoită kn societatea va înceta dune vo-inija uncia saă mai multora. Legea nu a voită ka libertatea unui omS st> fie centru totă-d’asna legate: nnlla societatis, in seternnm coitio est. zice juriskonsultslă Ilasl. Daka soijii remamî vor a kon-tinua societatea o nots face, înst trebse atunci uns alts aktă, o alte konvenijiune între dînmiî. Dar daka vom nresuimune kt souuls voemte a se retrage din rea kredinnt sas la unu timnă nefavorabilă, retragerea sa va fi konsiderate ka nste în nrivinna so-liilors, mi va kontinsa a fi totă obligată. Retrage-îea este de rea kredinct ktnd souuls va voi anro-fita singură de nimte onerauiuni ce trebuea st folo-seaskt tstoră souiloră. Retragerea nu este tekute la ticniă favorabilă, daka souuls renunrit într’snă moments ktnd nresinua sa este trebsincoast, ktnd mm retragerea sa s’ar aduce nagsbt societeuii. în toate aceste kaze ceî-l-aluî souî aă drentslă st, kon-sidere retragerea ka nste, mi crin urmare st> konsi- dere ne souuls ce s’a retrasă obligată îmnreunt ku dmmii. Observtmă kt aceste retrageri de kari vorbi-rtms, nu desfakă societatea, de ktt ktnd va fi vorba de uns souă solidară resnonsabilă, iar ns de sim-nfi akuionarî, ce-mi notă transmite drentuls loră. Re- 87 tragerea fa>ksta> de sn» asemenea sort solidari, kata» sa» fie komsnikata» cellor-l-afip soni, ini nsblikata. dsne fonnalit'b.nile cerste. 2° îmnlinirea sorokslsî nentrs kare societatea a fost konstitsata». — Acest» so-roks, adika» acesta termini, noate sa» fie esnress sas tacit». Daka s. e. o societate a înkiriats o kasa» nen-trs 5 am snre a-mî esercita indsstria sa, fora» a însemna alt» termin», se înjjelege, ka> terininsls acesta este mi all» societamu. 3° Ka»nd va lsa sfa»rmits felsl» negs-jia»torieî sas lskrsls ce face objektsls esnloataijieî. Ama, de vom nressiiusne ka> ne-gsjja»toria este limitata., s. e. de a konstrsi o kora-bie, sas de a face sns kanals, ka»nd aceasta» onera-jiisne este terminata», mi societatea încetează» ipso jure. Asemenea este mi ks lskrsls, sas objektsl» societeşgii, ka»nd se va stinge nrintr’sn» eveniment» oare-kare, s. e. o nenorocire, o esnronrianie, ect. Acest» objekt» noate fi sn» kairitals sa» o indsstrie: daka elle vor neri, societatea încetează» De vor neri nsmai narnials, societatea ns se desface ne ka»t timus lskrsls va nstea înka» seine de esnloatania ce s’a nronss» nrin kontrakts. Tots ama este mi ka»nd se va nerde marfa de negsna»torie, kare ns este alt» de ka»t objektsls înţrenrindereî. 4° Ka»nd legea va onri felsls negssa,-torieî ce-mî-a nronss» societatea. — Aci este o imnosibilitate ksrats legala,. Daka legea a onrits aceasta» negsjrbtorie în srma formarei societarii, a-tsncî sosii a» drentsls a cere de la stat» o mdem-jaisare nentrs nedika ce mcearka». 88 5° Ilrin intrarea snsî son§ în fonkiji-nne administrativi}. — Illtims ki> fonkjiionarii din ramsra administrativi, ns nots si> faki, komerciS. Daka dar snsls din sojjî va fi nriimits o asemenea fonkgisne este ka ksm ar fi rensnciatS la komercisls se§. Ilrin srmare societatea înceteazi. Inşi. aceasta ns are lok, de ki>t în kaz kind acest sojjs va fi solidar resnonsabil, mi elS vafi dator!. oindemnisare societijnî. 6° Ilrin moartea snsî sojjs, nrin osîn-direa sa laonedeansi infamanţi, sas nrin ktderea sa în faliment s. — Uns sogs ne ns maî are administrarea averei selle, se înijelege ki> ns noate fa ne narte din o societate. Soiiiî însi se nots învoi ka societatea si, srmeze ks momteni-toriî snsia dintr’înmiî ne va msri. Ns nots fane a-neasta ki>nd va fi vorba de nedeansi infamanţi. saS de faliments ; ki.ni ar fi imorala a se nressnnsne o assemenea întîmnlare. Observims assemenea ki> a-neste kasse ns faks si înceteze societatea, de kit kind va fi vorba de sojiî resnonsabil! nersonals. Aceia ce ns as angagiats de kit kanitalsrile lors, ns desfakS societatea nrin moartea sas falimentsls lor§. Dar se întreabi daka soni! not§ srma societatea ks sns sons ce a kizsts în falimente. Kredem ki nimiks imorală ns se afli aci; mi daka cei-l-alnî sojiî voeskS a maî fi legau! ks sns falită, nimiks ns-î noate omi. Kassele kare fak& a înceta societatea nsmaî ds-ne o esaminare ini o otirîre jsdekitoreaski ssnt lisate la anrejnanisnea tribsnalelorS. Acestea nots sas ns nronsnjjia desfacerea societiniî dsne ksm vor afla de ksvnnjii. Asemenea kasse, dsne legea ci-vii, ssnt: kind seva afla viklemsgS saă fsrtimags 89 din nartea soyilorS, ktnd vor fane nrefaneri în aktuli soaialS, kr>nd nu vor observa ori nu vor esekuta o-bligaiiiunile lori. An este kause ini altele assemenea lori, se înjjelege kn nu no ti desfane sonietatea de kî>t dune ne maî întîis judek&torii vor esamina valoarea lorS, mi vor krede kn sunt destuii de grave snre a nrodune înnetarea sonietegii. II. LikSidagia sonietr» niî. — Dune des-fanerea unei Sonieteiii, vine liksidaijia eî, adikn one-raiiia nrin kare se determinrb diferinga intre nasivu mi aktivu. Aneastr> onerajjie se fane, de ordinanu, nrin nirnte mandatari numfip likSidatori. Sonii îi noti numi nrin aktulS kiar de sonietate, sau nrintr-?sni aktS nosterioru, sau notu nrea bine sî> se învo-easkn a fi kiar eî likSidatori. Daka ninî una din a-neste mnsuri nu se va fi luatu, tribunalulu noate, la trebuiniju, su numeask'B ellu însumi ne likSidatori. Ilrinninala lor misiune este, dune kumi amu zisS, a esamina aneea ne sonietatea are sn ia, mi aneea ne are sn dea; sn fakn a se esekuta aneea ne neî d’alli treilea sunt datori sonietnjjiî, nrekum mi sr> nluteas-kn aneea ne sonietatea este datoare. Ilentru aneasta ei katn> su aibu nuterea unui administratori, adiku nuterea de a termina onerajiiunile înnenute, aneea de a vinde lukrurile mimkutoare mi kiar nemimk’btoare sm-e a nlnti datoriile sonietuiiiî. Ama, liksidatorii notS nrenara fondulS komunu ne are a se îmn'&rşi între soni. Ka mandatari sau ka administratori misiunea lorS este mărginite ne unu timnS skurtS; kate s-n fie nkbtiui, de oare-ne sunt nirnte fonkmonari ai sonietenii, mi desnugubiliî daka vor fi fokutu ne\a 90 keltselî sas vor fi kontraktats neva obliganisnî relative la ftnkijisnea lors. Dsne art. 63 orî-ne aknisne (jalbt) în kontra snsi son,k, ne ns e liksidators, sas în kontra vtds-velors, momtenitorilor» sas srmttorilor» seî, se nre-sia'ie dsne ninnî ani de la desfanerea soniettiiiî, daka aktsl» soniettniî sas anella ne aftkst’o st înneteze maî înainte de tcrmins, s’a nsblikats dsne formalitt-liile nerste de lege (art. 41, 42, 43, 45). Ks anea-sta legea a voits st fakt o favoare soliilor». In a-devers, ne ktt sonietatea esistt, nreskringia în kon-tra fie-ktrsî soiis este aneea a drentslsî korusns. In-nettnd mst sonietatea de a esista, legea n’a voits ka vci-.ii soiiî st fie îniit mslts timns ameninjgajp de akgisnile kreditorilors; de aneea a redsss nreskrin-jjia la 5 ani. Aneasta se akoardt ks neea ne este deniss mi de kondika nivilt (art. 7 nart. 6 kan. 1), kare înst adaogt kt nreskriiiriia va fi de 10 ani ktnd sonii vor linşi din neara romtneaskt. în orî-ne kiirk înst se mjjelege kt aneastt nreskrinjjie ns se noate onsne kreditorilors, de ktt nsinaî ktnd ns va fi fosts întrersnteB de dînmiî. Observtms maî întîis kt legea ns vorbemte de kt l de k r editorii soniettgiî; nsmaî nentrs dînmiî ea a voits st sksrteze dsrata nreskringieî. Ilrin srmare ranortsrile dintre soni vor fi nreskrintibile dsne drentsls komsns. .w "^arb c^e aMeasta legea vorbemte nsinaî de so-Hii ne ns ssnt likSidatorî. Ani s’a ntsksts kestis-îiea de a se mtie daka nreskrinnisnea de ninnî anî se va anlika mi înnrofitsls sonilor» liksidatorî. Kestisnea este kontroversatt, 91 Sniî astorî kreds k'b nreskrinnisnea de 5 anî este stabilite nsmaî în favoarea sonilorg ne ns ssnt mi likgidatorî. Testslg legeî ns nrevede de kr.t a-nestg kazs. rireskrinnisnea drentslsî nivils formează o regste komsnă ] knnd legea se abate dintr’însa kate st> se menuionez'b formalg, kr.ni e vorba de o esnennisne la drentslg komsng. Esnenijisnea ani ns se anlikr> de kr>t la sojiiî ne ns ssnt liksidatorî-, ns se noate dar anlika nrin inter nrctaiiie, mi la sonii ne ssnt liksidatorî. Anestia renn>ns ssbt nnnerislS drentstsî komsnSţ kreditoriî sonialî note esernita a-ssma lors aknisnea în timng de 30 de anî. Daka legea a favorisatg ne neî d’întîiS, este kr> eî mî-ag datg titlsrile, registrele, mi alte doksmente în mr.na likgidatorilote; adesea dar ar remr>nea feri, defensr, în kontra aknisnilors kreditorilofe. Sonii liksidatorî din kontra, konservr. registrele ini toate titlurile ne-l notă lsmina assnra sitsanieî sonieteuiî; nentrs dîn-miî dar ns este ncrikols ka sr> noate fi armam mi neste ninnî anî. ^ _ Ks toate astea, zikg anestî astorî, sojjslS liksi-dators ne a foste srmatg de kreditorî dsne ninnî anî, a« o akijisne reksrsorie, adikr. note reklama în kontra sonilorg nelikgidatorî ne s’as liberate de kr.tre kreditorî. — Observăm® însă, kă aneaste re-klamare a sonilorg noate remănea ferr> efektg de vom nressnnsne kr> neî-l-alm sohî ns ssnt solvabili. He de alte Harţe, mi kiar de ar fi solvabili, aknisnea reksrsorie ns este tote aneeamî ka a kreditorilote, Ama de va fi vorba de o sonietate în nsme kolek-tivg,’ kreditoriî ar fi nstste tema ne fie-kare^ sojis solidaite mi nentrs totalslg datoriei, te 92 oare-ne soiislă ne reklamt ns noate Mere de la fie-kare de ktt nartea sa în datorie. A Im astori, ks kari ne snim mi noi, zikg kt kiar soţii likgidatorî vor fi liberaţi dune 5 anî, ne ktt va fi vorba de obligaţiunile ne eî aă kontrak-tatg ka soţi. In adeverg, snS soţă ne se nsmemte likăidatorg resnemte în sine dose kăalittţi: 1° aneea de vekiă soţă; 2° aneea de likgidatoră. Aneste dote kăalittţi ssnt distinkte, mi ns trebse st se konfsn-de. Aneasta mai ks seamt este eroarea nellorg d’în-tîî astorî. Ka vekig soţă ellg va fi în nosi-ţisnea tstor nellor-l-alţî soţi; adikt, akţisnile kre-ditoriloră în kontra Ini, nentrs obligaţiunile soniett-ţiî, se vor nreskrie mi în favoarea sa dsne ninnî ani. Dar ka likăidatorg ells katt st-rni dea sokoteala de valoarele ne i s’ag înkredinţată, de îmnlinirea man-datslsî seg. Ani ellg a ltsată rolslg de soţg, mi kontrakteazt nsmai ka mandatarg j nrin sunare aneea kttre kari ellg s’a obligata ka likăidatorg, adikt kre-ditoriî seî vor avea o akţisne în kontra lsî în timn de 30 de ani. Aneastt kăalitate a avstă legea în vedere ktnd a zisg kt nreskrininsnea de 5 ani se anlikt mi în favoarea sa. -A IU. Imntrţirea soniettţiî este anea o-neraţisne nrin kare se dt fie-ktrsî soţg o narte de-teiminatt din fondslă komsng, kare ntnt aksm fs-sese indivisă între veldi soţi. nrin likgidaţie s’a determinată kare este fondsls ne remtne a se îm-ntiţi. Anoî st mi realiseazt aneastt îmntrţire. Efektele îmntrţireî între soţi ssnt în generalg totg anellea ka efektele îmntrţireî între konmomtenitori, 93 SECŢIUNEA IV. DESPRE CONTESTAŢIELE ÎNTRE SOŢI Şl MQDULU DE A LE TERMINA. Arbitragislg a ktstatg sa. se nresinte omslsî ka modslg cellg maî natsralg de a fi jsdekatg. Heî ne aveag o kontestajiie alegeai doi sag maî msluî arbitri, adika. alte nersoane din societatea din kare fa>-ceag narte, neutre ka st nronsnue assnra nreteniii-snilorS lorS. Aceasta. institsjiisne are dar o origine foarte veke. In evslg mezin se vede nrea desS în-trebsinjjata.. Inst figsreaza. maî msltg ka sss, de ka>t ka institsaisne legala.. Legislanienile moderne ftks din arbitragig o adeverata. institsjfisne legala.. Se afla. kt arbitragislg este sng minsnatg mizlokg de a termina o kontestanie. Formalita>îiile ssnt îmnsiiina-te, keltselile ssnt maî micî, mi nsblicitatea este maî trening mare. Sneran.ua de îmna>kare noate maî lesne sa. se realiseze de arbitri; amamsnte komnlikate, kestisnî de sokotelsri, se notg maî bine trakta de ni-mte oameni komnetinjjî. Eaka. neutre ne arbitragislg este admisg maî la toate naijisnile Esroneane. Ssnt dose felisrî de arbitragisrî. Hellg volsn-t a r i g mî cellg s i 1 i t g. Hellg d’întîig, dsne ksm ns-mele îlg arata., atîrna, de voinjia nanifilorg. Acestea notg alege snslg sag maî mslirî arbitri snre a jsdeka kontestania lorg, afara, nsmaî de va fi vorba de o kontestanie ne kare legea o omenite de a fi jsdekata. mân arbitri. Alt-felg na,rjiile ag faksltatea de a se jsdeka sag de arbitri sag de tribsnalg. Acest modg de arbitragig se regsleaza. dsne legea civila., kare 94 formează. drentul» komun» în aceaste materie. (Ilart. 3 kan. 18 desnre erotokrisie). Arbitragiulă silită este acella ne se anlika. dune ordinea legeî, kare nu atîma. de simnla voinna. a na>riiilor (art. 50 K. Kom.). Aceasta. lege deklara., ka. orî-de k'bte-orî va fi vorba de o kontestagie între soiji, mi nentru kause de societate, se va j«delta de ka>tre arbitri. Ama, ka>nd va fi vorba de o societate ko-merciala., arbitragiulă se imnune de lege ka o necesitate ne kare na»rjfile nu o notă evita. De acest» aibiitagiă avemă a ne okuna. Linsele legeî komer-ciale se vor îmnlini nrin disnosiriiunile legeî civile, kare am» zis» ka. formează, drentulă komună în aceasta. materie. Dose kondigiunî se cer» de lege nentr» arbitragiulă silit». 1° Ka kontestajgia sa. fie între soijî.— Ilnn «rmare kontestaniilece ar avea societatea ku alte neisoane, ce n« aă kăalitatea de soijî, sunt ssu&se la juridikjjia tribunalelor». Assemenea ka>nd se konte-stu kualitatea kiar de sojră, sa» esistinna kiar a societarii, atunci se înnelege ka> kestiunea se va jude-ka de tribunalul» de komerciă. Se kuvine dar ka kSalitatea de so;a» sa> esiste mi sa. fie nekontestata., fie vorba kiar de o societate în narticinauie. Destulă este ka societatea sa. fie komerciala.; ka>cî legea nu face alta. distinkniune. 2 Ka kontestaiiia sa. fie nentru kaus'u de societate. Legea a admisă juridikjjia arbitrara. ku ună ce escermionalg, din kausa. mai ku seama. a ranorturiloră komnlikate ce se afla. între soijî. Ilrin urmare aceasta, juridiknie nu se anlika. de ka>t 95 k'Bnd va fi vorba de o kaasB socialB, de o kontesta-ijie relativB la legalitatea de sorţg. Dar soirii notg sb aîba> ka societatea ini alte relamaru ce na se mai refereskg la ksalitatea lorg de sojii. Asemenea kon-testarfii katB necesarig sb S'B jadice totg de k'btre ai’bitri? Ama ang song a fokatg ka societatea ang kontraktg de fomimente, sure a-î nrokara diferite la-krarî de kare are trebainjjB; sag a fi garat» mi ka lakrBtorg, ka fankiiionarg nkstitg allg societBjjii. In asemenea kaze, kontestajjla ce se va aridika între dîn-salg mi ceî-l-al.iu sogi, na maî este sannasB arbitra-gialaî, ci se va jadeka de trib an alai g komercialg; aci soiialg este în aceeamî nosiniane ka mi ang allg treilea ce ar fi traktatg ka societatea. Kam se nameskg arbitri? Namivea arbitrilorg se face nrintr’ang înskrisg, sabt-însemnatg de nm-nilc kontestetoare mi adeve-ritg de tribanalg (art. 52). Acestg aktg ce noarim namele de komnromesg, este destslg a areta nani era! a mi namele arbitrilorg; na este trebain-jjb a se areta mi objektalg kontestanieî; kBcî aci ar-bitragialg are lokg ipso j ti re; se mtie Icb este vorba de o kontestanie între soijî mi nentrs o kaasB de societate. La arbitragialg volantarig, legea cere ka aktalg sr. arate kontestajjia ce are a se jadeka de arbitri (art. 8); kBCi akolo arbitragialg este fakalta-tivg, na toate kaasele se notg jadeka nrin arbitri, mi katB sb se mtie de mai nainte kaasa ce va face objektalg arbitragialaî. Daka analg sag mai maluî din soni na voeşkg a nami arbitri, tribanalalg îi va nanii în lokalg lorg (art. 54). Tribanalalg însB noate nrea bine sb akordc 96 sn# termin# ntrjtiilor# snre a-rnî nsmi arbitri. Dsne esnirarea anestsî termini, ini kiar dsne numirea ft-kstt de tribunale, ntrjjile înkt kredems not# nsmi arbitri, daka neî nsmigî de tribunal# nu as intrat# în fonkjEjisne. Afart de aneasta fie-kare din ntriiî îinî noate revoka arbitrs, ne ktt timng ellg n’a fost# înkt nrii-mitg de sogî. Dar dsne nriimirea anestora, aneastt revokare ns maî noate avea lokg, fort konsimjiimîn-tsl# nellor-l-alte ntrgî. In aktsl nrin kare se nsmeinte arbitri, se mai fikseazr» mi terminsl ktnd are st se termine jsdekata (art. 53). Daka ntrgile ns se vor akorda, tribsnalslg va fiksa înssmî anost# termin#. Kassa anostei disnosiţiisnî este ka kontestaiiiile jsdekate nrin arbitri st se termine ktt# se noate maî ksrtnd#; ktnî snsl# din nrinninalele skonsrî alle legeî a fostg sksrtarea tim-nslsi jsdektjjilor# mi îmnsjjinarea keltselelorg. Ns a voit# dar legea st lase indeterminat# timnslg ktt are st imit misisnea arbitrilor#. Daka ntriiile vor voi a nrelsngi anest# termin#, o not# fane nrintr’sn alt# aktg mi ks konsimjîimîntslg tstorg. Alt-felg misisnea mi nsterea arbitrilor# înneteazt îndatt ne a ajsnsg terminsl# indikat# de ntruî. Maî nainte de a vedea ksm a# st jsdene arbitrii, st esamintmS mtssrile ne se ia# de lege snre a-î lsmina assnra natsreî kontestairieî. Mea d întîig mtssrt ne a trebsit# st se ia, a fost# negi emit# aneea ka arbitrii st ksnoaskt kassa kontesta-Iiieî (art. 55). De aneea legea obligt ne ntruî, a-rnî da înskrissrile mi takrirsrile lor# arbitrilor#, nentrs ka anestia, st le esamineze, mi st-mî noatt da ott- 97 rîrea. Aneastt dare de înskrissri mi takrirsrî for-meazt mstrsknisnea înaintea arbitrilor». Ea are ane-eamî nstere ka mi aneea ne se fane înaintea jsde-kttorilork; diferinjia nsmaî este kt aneastt instrsk-jn»ne este simnlt, nessnnsst formalittjfilor» de nro-nedsrt nerste nrin art. 254 mi 255 R. O. Ama, simnla densnere a takrirelor» este deştele nentrs arbitri, nentrs ka eî st-rnî noatt da ottrîrea. Anea-sta însă» ns-î onresne ka st neam, de va fi trebs-innt, de maî mslte orî mi înftipmarea sonilor». Daka snsls din soiţi se va onnsne saS va întârzia st dea takrirsls nerstk (art. 56), i se va nsne de kttre jsdekttorie sns sorokk de zene zille. Ilrin srmare ns arbitri d’adrentsl» înseamnt anost» so-rokă; ni eî se va adresa la tribsnalk, nentrs ka a-nesta st ureskrie anell» soroks. Daka ntnt în zene zile anea narte ns-mî va densne takrirsls, tribsnalsl» îl» va maî nrelsngi de va afla de ksviinjjt (art. 57). In orî-ne kaz» înst, aneastt nrelsngire st ns meargt ntnt a absorba soroksls kare se va fi determinat», dsne art. 53, ka st jsdene arbitri. Dar daka dsne trenerea nellors zene zille orî a nrelsngireî 1 or» (art. 58), sna din ntrjjî înkt ns mî-a densss terminsls, atsnnî arbitri vor jsdeka kassa dsne esaminai'ea nsmaî a takrirelors ne se vor fi denssk. St trenem aksm la modslS ksm arbitii ak st-mî dea ottrîrea lor». Daka oninisnile arbitrilor vor fi îmntrţiite (art. 59), sas daka vor fi divisate ama în ktt st ns se noatt forma o majoritate, legea dt nstere arbitrilor^ a ns- mi sn» ssnr’arbitrs nentrs ka anesta st se nronsnjie 7 98 assnra nsntslsî nesnireî, sas nentrs ka, siiinds-se ks sna clin oninisnî, sa> noate fomia majoritatea. Arbitri notg nsmi ne anests ssnr’arbitrs tern sn kon-sslte rmrnile mi tern kiar sn le ansniie. Daka însî> aneste iînrifi vor fi nsmitg ne ssnr’arbitrs în komnro-messlg lorg, adikn în ak tsls nrin kare s’ag nsmitg arbitri, atsnnî anests ssnr’arbitrs va remnnea mi ns se va nstea nsmi sng altslg. De ns se vor învoi arbitri assnra nsmireî ssnr’-arbitrslsî, tribsnalsls îlg va nsmi în lokslg lorg. Knnd este vorba de arbitragisls volsntaris legea niviln în ari. 15 (nari. 3. kan. 18) dn asseme-nea arbitrilorg drentslg de a nsmi ssnr’arbitrs, în kazg de divisisne a oninisnilorg. Ns se vorbemte însn de lokg de komnromesslA nnrgilorg, nim de tribsnalg; în k7>t anests ssnr arbitrs ns se noate nsmi, ninî nrin voin.ua nnruilorg, nin! dsne ordinea tribsnalsls!; ni srmeazn neannratg ka arbirtri sn se sneaskn snre a nsmi sng ssnr’arbitrs. Ssnr arbitrs are sn se nronsniie assnra nsntslsi nesnireî, mi nentrs ka darea otnrîreî sn se fakn no-sibiln, ellg katn ka sn se sneaskn ks sna din oni-nisnî snre a se forma majoritate. Dsne art. 16 allg K. bliv. ton,! jsdekntori! ag sn srmeze oninisnea i-solatn a ssnr’arbitrslsî. Dar aneastn disnosiHisne este esnentiionaln, kontrarie nrinninslsî generalg de majoritate, mi nrin srmare ns se noate anlika mi la sng alts kazg tern ka legea sn se nronsniie formalg. De aneea kredem kn în arbitragislg silitg ssnr’arbitrslg ns noate sn formeze ellg singsrg oninisnea, ni katn r se ^eask^ k* «na din nelle-l-alte, de mi noate fi moclifikatn în ressltatslg eî. 99 O date ne s’a natatfi forma o majoritate, arbitri kate sb-luî da oterîrea lors. Aceasta, oterîre katB sb fie motivatB, adikB SB-mî arate ka viatele ne kare este basatB. Dar fiind-kB arbitri na sânt de IcBt ni-inte nartikalarî, fiind-kB ei ns aă ana karakters na-bliks snre a da ordine de esekatare, otBrîrea lors katB sb nriimeaskB de la aatoritB.ij.ile nivile karakte-rală esekativga De aneea legea voemte ka ea sb se denanB la kamielaria tribanalalaî; sb se treakB înregistrate tribanalalaî mi sb se esekateze, dane o ordine a nrezidentalaî tribanalalaî, kare o va da dane trei zille de la (lenanerea otBrîreî la kannelarie (art. 60). ITrin a-neastB ordine, kare se skrie ne aneaste otBrîre, ea dobîndeinte karakterals esck stiva, adikB aatoritBnile sânt obligate a o fane sb se esekate (*). Esekata- rea otBi’Brei se finie konformg ka art. 313 din R. O. adikB ka a tstarors otBrîrilors j sdek Btorieloite de komernis. Sb vedem akam modala kam se noate attaka otBrîrea datB de arbitri. Legea komerniate ansnnB nrinninală kBotBrîrea arbitrilorg este sannasB la anels, konformg ka drentală komank (art. 51). KBnd din kontra va fi vorba de arbitragiste volsntara, legea nivilB, în art. 20 (nart. 3 kan. 18) zinc kB anelalg na este de lokă admisă. AneastB disnosiniane a legeî ai vile formeazB o mare derogajiie la drentslă komană. DreantB safi nedreantB de va fi otBrîrea arbitrilorg volantarî, na va fi sannasB la anelă; de oare-ne otBrîrea arbitri- (*) Dsne litera legeî se nare kt o «in al îtiskrierea in registr5ls se fane d»ne ordinea uresidentelsî, iar ns mi esekstarea otirîrcî. Dar aceasta nrovine nsma! din o siînnlx neesaktitsdine do tradsqere 100 Iote sili aî este ssimsst la anels. Legea, snre a nreskrie aneastt disnosiirisne, a fokstS noate anests raţionament?; Arbitri volsntarî ssnt alernî de ntrjjî, deibsna Iote voe, mi fort ka legea st le sileaskt; de oare-ne ntrnile aS krezsts kî> as st fie maî bine js-dekate de arbitri, elle as înţeles? kt ns as a se maî referi la o altt autoritate; nrin srmare denisisnea arbitrilor? este definitivt. Arbitră silijjî din kontra s’as imnsss de lege; ntrţile ns-i a nststs evita; a trebsit? nenesars st se jsdene nrin arbitri; dar daka ottrîrea Iote va fi nedreantt, legea st ns le îmnedi-ne ka nell? nsţin? st aneleze kttre o astoritate maî înalte. Anests raţionament? noate st fie drents ktnd e vorba de arbitragisl? silit?. Ns este înst tot? ama ktnd este vorba de arbitragisls volsntaris. Ar fi din kontra sns k fortiori nentrs ka ottrîrea arbitrilor? volsntarî st fie ssnnsst la anei?. în ade-vers, anestî arbitri s’as ales? nrin libera voinţt a ntrţilor?, ftrt ninî o imnsnere din nartea legeî. Dar din aneastt kasst kiar karaktersl? Iote este ini maî nrivat?, mi maî nsţin? legal?, de ktt alls ar-bitiiloi ? siliţii, kari ssnt imnsmî de lege. Ksm dar legea dt însemnata nstere de a denide ftrt anels snote nersoane attts de nsţin? nsbline? ne de alte nai te, drentsrile arbitrilor? ssnt konstatate mi limitate în komnromessls ftksts de ntrţî. Daka dar în anest? komnromess ns li s’a dat? drentsl? mi ns-teiea de a jsdeka în nea din srmt instannt, nentrs ne legea rine st le dea aneastt nstere, în kontra kiar a ntrţilor? ? Orî-ksm înst ar fi, legea este esrnest. Nsmaî 101 kand este-vorba de arbitragială silit», oferirea arbitrilor» este ssnnasa la anelă. Anests anels se fane la ksrtea anelativa komerniala, sas kiar la tribsna-Islă de komernis dalta nererea va fi de 1,000 lei ka-nitală. Ama, în kaze mai mini, tribanalslă de ko-memiă însămi konstitse jaridikjiia anelativa. Dar nariiile kontesfetoare notă nrea bine rensn-gia la drentslă de anelanie. Se notă învoi lta oferirea arbitriloră sa fie în nea din arma instanjfie, mi sa na mai fie ssnnasa la anelă. Dotă fane anea-sta na namai luând arbitri vor fi fostă namijii de dîn-sele, dar mi kiar kand se vor fi nsmits de tribsnals: ' A, kanî legea na fane ninî o distinkjiiane. In orî-ne kază însă aneasfe învoeala kafe sa se faka în skrisă, ka mi komnromesals nrin kare s’a nsmită arbitri; kani aneasta învoeala se referemte la naterea ne kata sa aîba arbitri. Orî-ne sojjă noate sa rensnne la drentală de a-nels (art. 62). Legea na fane o esnenjjiane de kată în favoarea minorelai. Ama, kand într’o kontestauie de sonietate komerniala se vor afla nimte minori, ta-torele loră na noate renaiinia la drentals de anela-gie. Ka aneasta legea a voită sa nrotekteze mi mai reală interesele minorelai. Daka însă minorele, nrin îmnlimrea formalitajnlora din art. 2 va fi dobândita kalitatea de komemiants, atanni mtim ka se konsi-dera ka majore nentra aktele relative la komerniala seă; nrin armare rensniiiarea ne va fane va fi valabila. _ _ Komnromesals nrin kare s’as nsmits arbitri, noate sa aîba vre-sns efekts asanra vedavelors mi Uio mtenito riloră narjiiloră kontesfetoare ? 102 Dsne art. 311 din R. O. vedbvele ini momteni-toriî snsî komerniantg vor fi ssmremî jbridiknieî tri-bsnalblsi de komernig. Ama, aneste nersoane, de mi ns ssnt komernianjii, se vor jsdeka totg de anei jb-dekttori ne erag komnetenni a jbdeka ne rtnosatblg komerniantg. Anestg nrinning se anlikt mi ktnd e vorba de arbitri? Katt st distingemg: Ktnd va fi vorba de arbitragiblg volsntarg legea nivilt în art. 21 zine, kt efektsls komnromesblbî înneteazt ktnd va msri bna din ntrjjile kontestttoare. Hrin brrna-re arbitri nb mai notg fi komnetengi snre a jbdeka ne momtenitori! anestei ntrjji. Kabsa anestei disno-sttnbni este kt arbitri volbntan ag devemtg konme-tm.uî numai nrin voinjga ntrnilorg, iar ns nrin im minerea legei; dar aneastt voinijt nb trebbe st lege mi ne momtenitori, ama în ktt st skimbe jbdekt-toriî ordinari însemnajiî de lege. Ktnd înst va fi vorba de arbitragiblg silitg legea komernialt zine kt vedbvele, momtenitoriî sag simttoriî ntrjjilorg kontestttoare vor fi ssnnsmi la anelleamî regsle ka mi agtorslg lorg (art. 61). Ani, în adeverg, arbitri ssnt inuibim de lege; ei sunt js-dekttori komnetiimi, ktnd e vorba de o sonietate mi de kau-se^ soniale. Ilrin srmare vedsvele mi neî-1-alni bnnttori ai «nsi soHg vor fi stmismi, în neea ne imvemte relaxfibnile kb sonietatea, la aneastt jbridik-Hie, smgsrt nosibilt în asemenea kazg. Aneasta se brmeazt ns numai în nrivin.ua momtenitorilorg, ni kiar mi în nrivinca altorg nersoane ne vor renresin-ta nersoana mortslsi, nrekum kreditorii, legatorii sag donatarii sei. . K*t desnre kananitatea ne katt st aîbt arbitri, 103 ne referim 8 la neea ne se zine în kondika ni vita, A (art. 4). In generala se not» alege arbitri ori-ne ner-soane, afara nsmaî de anellea deklarate inkanabile de lege, nreksm minorii, femeele, nebsniî, ini neî ne ssnt nsbliks ksnosksju de neonestî. Strainn notă nrea bine fi alenă arbitri; knnî legea ns fane nini o di-stinkuisne, ini ne de alta» narte arbitragislă este sn» mandat», kare este sn» kontraktS de drentsl» ginjji-lors, anlikabil» la nnmîntenî mi strainî. Asemenea biiă minore emamfinat» noate nrea bine fi alesă arbitra, Iran! legea ns vorbeuite de knt de minorii ne-emanninaaî. Daka, nrin srmare, mia din nnrjiî a a-vstă înkredere într’snă minore emanai nat», nimiks ns o îmnedikn de a-1» nsmi aibitra. Afara de aaeasta fie-kare din nnrjtiî noate reks-sa sng arbitra daka va fi rsdn de a dosa sni.ira sa» va avea interesă în anea kassn, ori se va afla între dînssls mi sna din nnrijî o jsdekate, dsne ksm se zinc în art. 228 mi 229 din R. O. brand» se va lennda saă va msri snslă din arbitri, mi ns se va n»mi altslă în lokslă lsî, legea niviln zinc (art. 21) nentra arbitragisl» volsntari», kn anests arbitragi» renrane tern ninî o nstere, a-dilra se desfiinjieazn. Krat nentra arbitragisl» silit» zinem Ira oterîrea nsmaî a arbitrilor» va fi fnra tn-rie, iar arbitragisl» ns seva desfiinija; ni tribsnalslă va nsrni sn» altsls în loksl» nellsî ne linsemte, daka nartea interesate ns voemte a-1» nsmi. Aneasta este konformă ks disriosinisnea art. 54 K. Kom. Mai observnm» în fine Ira ns trebse sn kon-fsndnmă ne arbitri, ks anei ranortatorî sas sokoti-torî alemî de nnrjiî sas nsmijiî de tribsual», konfoim 104 ks art. 310 din R. O., snre a esamina sokotelele sas registrele snsî komerniantg; kmnî arbitri ssnt adeve-rani jsdekmtorî, ne aS sm dea o oferire, în vreme ne neid-alnî ag sos fakm nsmaî sng ranortg assnra kas-sex înkredinriate lorg, rui tribsnalslg anoî îinî va da oferirea sa assnra kontestanieî. Arbitragislg, în materie komerniafe este admisg de majoritatea nanisnilorg esroneane. Obiele ag ad-rnisg arbitragislg silitg în materie de soni etate; altele ag admisg ne nellg volsntarig în orî-ne felg de materie. Kondika de komernig frannesm admitea arbi-tragisls ka mi nea romanţ. Dar o lege nose din 17 Islig 1856 desfiinriT. din kondika Frannieî arbitragislg silitg; mi denise ki> kontestajjiele dintre sojix mi nentrs kasse de sonietate se vor jsdeka de tribunalele de komernig. S’ar ksveni sm se imite mi la noî aneasfe skimbare? Ns kredem km o asemenea modifikare ar fi folositoare. In adeverg, ksvintele ne kare s’a basatg legisi-torslg frannesg snre a skimba legea a fostg, km asfezî no se mai affe între komernianijî anea intimitate din seksliî treksijî; daka mân arbitri legea a voitg sm a-dnkm nane, sm nrevinm nronesele, anoî mi jsdekmto-ni (le komernig ssnt animani de anellamî sniritg, mi eî kasfe sa> îmnane nenmmî; daka legea krezssekm ammnsntele de sokotelsri mi regulamente se notg maî bine esamina nrin arbitri sneniali, anoî mi jsdekmto-rii de komernig notg sm sneaskm ksnomtinirele ne-rste, mi ne lmngm aneasta, la trebsingm, ei notg ns-nn sng arbitra ranortatorg ka sm-rnî dea oninisnea sa assnra k eşti miilor g ne i le vor iisne. Kmt desnre 105 sekretă se noate jiinea totfi atătg de bine mi de tri-bsnalg, deklarănds-se seanija sekretă. Aceste ksvinte notă fi adeverate 5 însă nsmaî rrLii’L la sng gradă. Se noate ka între konrerniannî st ns fie mare intimitate; însă aneaste intimitate va fi ks atăt maî nsjaing mare, ks kăt eî vor fi ne-ksnoskngx sniî altora; dar între arbitra mi nellfi ne l’a alesă esiste mai rnslte ksnomtinuă, maî msltă înkredere, de kăt ks jsdekătoriî, kare adesea ssnt neksnosksjjî nărmlorfi kontestătoare. Ile de alte narte, jsdekătoriî ns notă ninî o date fi animam de sniritslA de înutensire ne-lg notfi avea arbitri, kari ssnt ksno-sksnî ks nnrnile, mi se interesează maî direktg la nronessls Iote. Asemenea mineritrs esaminarea so-kotelelorg mi amănsntelote ns se noate fane de jsde-kătorî, kiar kănd arnsmi snA ranortatorg, ks ateta esaktitate nreksm se noate fane de arbitri, nellg ns-jiing din kassa mslnimeî oksnanisnilorg snsî js-dekătorg. Sekretslg kiar noate fi maî msltg divsl-gatg de jsdekătorî de kăt de arbitri, kari as sne- niala înkredere a nărjiilorg. Afară de anestea, kăte alte avantage netegăds-ite, ns ne nresinte arbitragislg! Ilronedsra ani este mslts maî simidă mi maî renede. Keltselele maî ns-jxing însemnate. Ilrin srmare kontostaina se va termina maî ksrăndg mi maî ks nsniris me#. Toate anestea fakg kă noî ne nronsnjiămg neutra menuinerea sistemslsî de arbitragig, sistemg kare adsne folosg indivizilorg, fără a adsne ninî o vătămare sonietejru- 106 TITLUL IV. DESPRE PUBLICAREA AVEREI FEMEI UNUI COMERCIANTU, _ O obligajfiane kare este imnasa la ori-ne komer-Miantg, este de a fane ksnoskatg nablikalai kare este averea femei selle. Dar nentra ne legea nere o as-semenea nablikare? A In legislagisnea frannesa, ne servi de modelă legeî romane, sânt mai malte regimarî de maritare. In fie-kare din aneste regim ari drentarile femei mi barbatslai difereskg. Barbatalg are drentsri, mai msltS sag mai riajjmg întinse asanra dotei femei, dane regimalg sabt kare s’a kasatoritg. în aneasta le-gislajiiane se înţelege nrin armare ka barbatalg sa fie obligatg a areta nablikalai regimalg maritagialai S(Tk’ krbHÎ hreditslg seg va fi mai maltg sag- mai na-png mare dane natara anestaî regimg; nei d’allg treilea notă kontrakta ka dînsalg ka mai malta siga- ranga kand vor kanoamte drentarile lai asanra dotei femei selle. La noi, ar natea zine nineva, aneasta nablinitate na mai este atatg de nenesara nellorg d’allă treilea, be mtie în adeverg ka avemg ang singara regimg, ne nella dotalg. Drentarile barbatalaî asanra dotei sânt urm armare kanoskate de mai nainte. Ellg na noate nmî înstrăina, nini inoteka dota femei selle; va laa namai fraktele ne ea nrodane. Hei dalia trei-ea voi mtie dar ka barbatalg na noate vinde sag inoteka; îmi vor fane dar kalkalele lora namai ne averea lai, iar na mi ne a femei, 107 Este adeverată kn la noî esiste nsmaî snă sin-gsră regimă. Ks toate astea nsblikarea avereî femei komeraiantslsî nresinte înkr> interesă nentrs net d’allă treilea. în a,de vers, bnrbatslă ar nstea sa> fa-k’B ne ne! d’allă ti’eilea sr> kreazn kn> bsnsrile dota-le ssnt alle selle; kn> nrin sunare le noate vinde saă inoteka, sas' din kontra, la kază de trebsinijT), nrin înţelegere ks femeea sa, noate areta nimte bsnsrl alle selle ka bsnsrî dotale, snre a ns se nstea vinde de kreditorî. Dar nsblinitatea ne se dn avereî femei onreuite aneaste frasdn. Ile lnngn aneasta frsk-tele dote! konstitse snă venită nentrs bsrbată, venită miuikstoriă de kare ellă noate disnsne dsne voie. Anest venită este o garanţie nentrs ne! ne aă kon-traktată ks bsrbatslă; kr>nî se noate întrebsinţa snre a se nteti obligajjisnile selle. Snre a se ksnoauite însn anostă venită, kate sn. se mtie kanitalsdă ne-lă nrodsne, adiks fondslă dotală. De! d allă treilea not da kredită bsrbatslsî dsne ksm fondslă ne va nrodsne venitslă va fi. nra! mslts saă niaî nsuins însemnată. ne l'tng’B aneasta femeea, afart din dote, noate sr> aibn o esonrikn, kare va nrodsne snă venită assnra ksrsia nsmaî ea singsrn are drentslă de a disnsne. Bsrbatslă însn, snre a-mî msri kreditsl, ar nstea fane ss kreaz’B ne ne! dallă treilea ks ns se afin esonrikn, mi kn totă venitslă este allă lsî. De mizlokă ar avea ne! d’allă treilea sn konstateze adeverslă, daka ns va fi nsblikate foaea de dote sn-de se arate kari ssnt objektele adeverată dotale? Vedem dar ks snă mare interesă esiste nentrs ka averea femei komerniantslsî sr> fie ksnoskste de ne! d’allă treilea. 108 Kam se fane aneaste nablikare ? A In generală modală nablikăreî nerată de lege na este deşt al ă de reală, destală de înlesnitoriă nen-tra nablikă, se vere namaî simnla înskriere în regi-stra a aktalaî dotală; neea ne na e de ajansă. Legea nrevede doae kazarî: 1° Kăiid o nersoană kă-sătorite va voi să se neganătoreaskă; 2° Kănd o nersoană, ne este komemiantă, va voi să se kăsă-toreask'B. Ilentra vela d’intîiă kază (art. 64), legea dekla-r'b kă nimeni nămînteană, saă streină, na va natea S7> komernieze maî nainte de a fi îndenlinită forma-litanile n erate nrin art. 335 din R. O., adikă maî înainte de a fi înregistrate foaea sa de dote, kon-formă ka disnosiiiianile legeî. Ilrin aneaste înregistrare neî d’allă treilea vor natea avea mizlokă de a laa toate informările ne vor voi asanra dotei femei. Daka foaea dotală, na va fi înregistrate, bărbatală na va natea să komemieze, mi nrin armare na i se va da natente. In kazală allă doilea (art. 65), adikă kănd ană komermantă va voi să se kăsătoreaskă, este obligată, în sorokă de trei lanî din zioa kăSătorieî, să nresinte foaea sa de dote sure a se trenc în regis-^1^ b’ibanalalaî. Alt-felă aneastă foae na se va iii-nea în seamă, dane kam zine art. 335 din R. O., min armare bărbatală na maî noate reklama dota nn darală dm namtea nangiî; mi dota femei se va sokoti ka o esonrikă. _ J' l'Bng’r& aneasta legea mai adaogă o sank-tjiane nenală, dane kare nellă ne va fi armată în kontra artikolalaî nostra se va nedensi, în kază 109 de faliment», ka bankrutarS fraudulosu, adikă se va osîncli la înkisoarea Giurgiului sau a Brăilei de la doî nună la ninni ani (art. 336 K. Ki'.). Aneastm sankuiune a legeî este nrea severă ini esagerată; nu se afin de lokS nronornionatn ku vina anelluia ne se nedensemte. De aneea kredem kă nu se anlikă ninî o dată de kătre tribunale. Legea komernială a Fran-nieî, kare fu modifikată foarte multă nrin o lege din 1838, îndulni aneastă nenalitate, nedensind ne kul-nabilS numai ka unu bankrutu simnlu. Aneasta ar fi fostS justă să fakă mi legea noastre. Dar ne va întreba nineva, nentru ne legea în a-neste doue kazurî ne vezurăinS, nere ka foaea de do tu să se înregistreze ? AS nu togi bnrbaniî sunt sunumî la aneastă formalitate? Au nu zine legea kt nentru neî ne vor urma în kontra foaea de dotă nu se va ginea în seamă, adikă dota se va sokoti ka o eso-nrikă ne kare bărbatulS nu o noate reklama? nentru ne legea a maî făkutS atunni nentru komerniangî o disnosigiune snenială ? Aneasta ar fi adeveratu, daka togi bărbagu ar fi obligagi ka îndată dune kăSăto-rie să-urî înregistreze foaea de zestre. Insă aneasta nu are lokS: legea zine din kontra kă drentulu bărbatului de a nere dota nu se nreskrie de kătS dune 10 anî (art. 7 nart. 6 kan. 1 K. LIiv.). Ilrin urmare în totu dekursulS anestui timnu elle noate să-nn înregistreze foaea dotală. Dar legea komernială skurtează anest» timnu; ea obligă ne nersoarm kă-Sătorită ne va voi să se negugătoreaskă Să-mî înregistreze foaea maî nainte de a-rnî înnene komer-niulS; ne de altă narte, komerniantuluî ne se va kă-sători îî dă numai unu soroks de trei luni nentru 110 înregistrarea foaeî. Ks anestg modă neî d’allg treillea 115 vor sta sng timng lsngg snre a afla nelle ksnrinse în foaea dotata; ni maî în anellamî timng kn înnenerea sneksla«ieî, eî vor nstea afla kare este averea femei. Legea ssnnsne n5 nsmaî ne nămentenî, dar mi ne străinii komeroiangî, la formalitatea înregisti”i>reî foaei dotale. Aneastă formalitate interesează, kredi-tslg mi ne neî d allg treilea. Ilrin srmare ini străinii komernianjn kată să se ssnnsnă la dînsa. Ama 5n§ străină ne se va kăsători în Ilrinninată, 115 va nstea să înneană komernislă seă maî nainte dea-mî înregistia foaea de dotă ; sag daka era komerniantă kănd se va fi kăSătoritg, are snă sorokă de trei lsnî nenti’5 îndenlinirea anestei formalităjn. Daka însă 5115 străină komemiantg ns se va kăsători în Ilrinninatg (art. 66), mi va voi a-mîkon-tinaa negojjinlg seg, va fi înkă ssnssă a înregistra saă originalslg foaeî selle de dotă sag inlinsă de a-Hestg originalg, o konie dnne dînsslă adeverită de tribsnale. Legea nere ka kiar originalşlă se fie adeverită de astoritate; ns arată însă kari tri-bsnale kată să fakă aneastă adeverire, nelle romă-ne sag nelle din «ara nude străimflg s’a kăsătoritg? Negremită kată să fie tribunalele străine; skonălg legei imn aneastă adeverire a fostă de a se asigsra de veritatea foaeî dotale, daka objektele aretate în-trmsa snnt ks adeveratg dotale. Dar ne altă astori-tate noate fi^ maî komnetintă snre a mtie aneasta de ăt aneea luar nnde s’a nelebratg măritinmlg, mi s’ag făk5t5 aktslg dotală? — ne de altă narte legea dă 505 terming de mase Isnî nentrn îndenlinirea formalităţii înregistrării. Anestg tenning, zine kă înnene 111 din zioa nsnereî în lskrare a anesteî kondinî. O date însă. kondika nssa. în lskrare , de ka>nd are sa. în-neana. nelle mase lsnî? Legea ns se esnlika. assnra anestsî nsnktS. Dsne sniritsl» eî kate însă. sa. zi-nenis ka. selle mase lsnî înnens sas de la ajsnge-rea komerniantslsî strains în llrinninats, sas din zioa ka>sa>torieî selle, daka ells va fi fosts deja ko-meraiants în Iloma>nia. Ilreksm legea a voits ka aktsls ne adsne o dote ba>rbatslsî sa. fie înregistrats sas nsblikats, tot» ama ka.sta sa. voeaska. de a nsblika mi aktsls nrin kare se retrage de la ba>rbats aneasta. dote. Ama, legea voemte ka aktsls' de jsdekata. kare va deosebi sa» va desna.riji ne soni, sas kare va asigsra dota femei, sa. fie dats în ksnomtin.ua nsblikslsî nrin o finire nermanenta. de dose lsnî la tribsnalsls lokslsi snde se negsna.tore.mte ba>rbatsls sa» femeea. O modifi-kagie în adevers s’a feksts în starea komemiants-lsî; aneaste modifikajiie kata. sa. fie ksnosksta. de nsblik», ka mi aktsls dotai». Alt-fels interesele Meilor d’alls treilea ar ssfferi, daka ns fi se vor fane ksnoskste aneste skimba.rî. — în kazs de neobser-vare a anesteî formafitenî, sogsls komemiant», în kazs de falimente, se va nedensi ka bankrstars fras-dslos»; disnosijjisne severa, mi dismonorgionate, nre-ksm am avsts okasisnea s o ara>ta>ms. Toate disnosijiisnile ksnrinse în titls anesta, ns ssnt nsse în nraktika., ka maî mslte alte disnosijj,isnî alle legeî komemiale. Ninî sn» komemiants ns-mî înregistrează, averea sojfieî selle, ssbt ksvînt» de a se konforma legeî komemiale; neî maî msfijî ninî ka. ksnosks aneasta. lege. Daka se fane înregistrarea 112 foaeî clotale, aceasta este nentrs a se konforma ks legea tivita, sme a nstea reklama dota. Kttă nentrs strtinî nreskrinnisnile legeî le ssnt mi mai neanlikabile. Aneste disnosiuisnî katt dar st se stsdie, ka o sin mit teorie, ntnt ne se vor fane anlikabile. TITLUL V. Despre Bursele de Comerciu, raizlocitorî de scliimbu şi Samsari. SECŢIUNEA I. DESPRE BURSELE DE COMERCIU. Avsjiia sneî nanism are diferite sorginte mân kare se nrodsne. Aneste sorginte ssnt: msnka, kanitalslă, komemislă;. Ilrin m s n lc t, dsne ksm am vezstă în intro-dsktjitnea noastrt, se îngelege krearea sas forma objektelorg de konssmanie. în alte ksvinte, msnka este nrodskuisnea kiar. Hrodskttoriî în generală ssnt aneia kare kreeazt materia nrimitivt, sas an ei a kaii lstnd aneastt materie îî dt o nose formt, o nose valoare. Anestg fenomen^ de a kreea materia, saă de a-î da o altt formt, konstitse msnka nro-nriă zist. Kanitalslă ns este nimikă altă de ktt msnka realisatt. Ori-ne objektă kare deja este nrodsss 113 devine sns kanitalS în nrt>na nellsî ne-lS noseda». Ama ksltivatorsls kare rnî-a fa»ksts ka»mnslS sa» nro-dska» o ka»ta»nime de gra»S, va noseda anoî anestS gris ka sns kanitalS; nrin ti-ansmiterea lsî, ells va nstea avea alte valori sas alte objekte. Ile la»nga> aceasta toate instrsmentele de m’odsknisne konstitse sns kanitalS: keltselile snsi lskra»toriS, maminele s-nsî fabrikants, konstitse ata»tea kanitalsrî nentrs dîn-znii. Ama materia ne kare omsls lskreaza» saS ks kare lskreaza» este sns kanitalS. ^lells d întîis ka-nitals a fosts dats omslsi gratis de ka»tre însumi na-tsra. Mai ta»rzis însă» anests kanitalS fs transformat minmsnki).mi omsls ns-mi-l’a nststS nroksra deka>t min msnka» realisata», adika» în skimbS de sns altS kanitalS. Aneia kari noseds aneste instrsmente de lskrs iaS nsme de kanitalisti; mi kreditsls ams vezsts ka» ns este alts de ka»t totalsls institsjiisnilorg nrin kare kanitalsls trene din ma>na kanitalistilors în ma»na nrodska>torilors. Ilrin srmare, kanitalsls no-seda>ndS instrsmentele nrin kare se fane nrodskjjis-nea mi transmita»nd aneste instrsmente în mana nro-dska»torilorS, devine nreksm ams ziss, o sorginte a avsjjieî nsbline mi nrivate a snei nanism. Ka»t desnre komernis, ams vezsts destslS în introdskuisnea noastra», ksm ellS ma»remte ata»ts modsknisnea ka»t mi kanitalsrile, nrin transnortslS mi skimbsls objektelors. ^ Dar ne la»nga> komerniS ams vezsts ka» se mai adaoga» mi sns altS elementS, adika» snekslania. Am identifikatS kiar mestS elementS ks komermslS, ka»ni amS zisS ka» aktele de snekslajiie ssnt^ în ge-neralS akte de komerniS; ka»nî nrin snekslanie se în- 114 nelegc, într’ung sensg generala, intenniunea de a skoate benefnrisri clin skimbulg objektelorg. Dar imn snekslajjie se mai înţelege mi miile de kombinaijiunî ne se fakS snre a realisa nellg mal mare benefinig nosibilg. Ani snekslaiiia nu este numai smmln transnortg sag skimg allg objektelorg; ni la aneste elemente se maî adaogă) mi uns altg e-lementg moralg, elementg de kalkslg, de nrevedere, de sakrifinisrî kiar nentrs momentg. Elementul» însă» de transnortg ini skimbg noate linşi ku totul»; atunnî remtne numai elementulg moral», mi sneku-lajiia totg esisti». Ama, de esemnls, o nersoam» veznnd ki» kam-talulg seg ns-i nrodsne destul» interesg, îl» îmnrs-mstn unul armatorg de kor&bii, k» aneasti» kondi-Iiisne, ki» daki» marfa ne se afli» în korabie va neri, va nerde mi ellg kanitalulg seg, daka din kontra va ajunge bine la nortg, va avea 50 °|0 în benefmiuri.— Eakn» o snekulajne. ^tng inginerg mekanikg afin mizloknl» de a iko-nomisi 50 °l0 din knrbumî destinaiii nentrs inainini; este ka ksm ar fi deskoneritg o mini» de ki»rbsni, ne ne fie-kare zi ii di» anelle 50 °l0. A keltsitg multe sume snre a ajunge la anea deskonerire; dar reemind, îmi asiguri» mari benefiniuri: — Eaki» o alţi» snekulanie. ^>ng evenimentg nolitikg adune o mare naniki»; nre.uul» kaselorg sag nnmîntslg skade ks 30 °l0. O nersoani» ks nrevedere, kunoamte ki» anellg evenimentg este trekntorg, kumm»ri> mai multe nronrie-ti»nî, mi neste risiiing le revinde ku mari avantage:— O albi» snekulanie. Assemenea snekulaţiji mi multe altele ka dînsele, 115 se deirurteaza. de neea ne amu numită akte de ko-merniă. Ilentru unii ekonomistî ellă konstitue o sorginte diferinte nentru avuina nublika.. Orî-kum ar fi însa>, snekulajiia joaka. ung mare rolă în komernig; ea domineaza. kiar nordukgia, ka.nî nrin ingenioasele eî kombinagiî nroduknisnea, kanita-lsrile, skimbulg, kreskg în o nronorgiune maî mare. Sniritulg de snekulajiie fane st se vaza» nersnektiva de benefiniurî. TTTi îndate ne ane stă sniritg mi a-neasta. nresnektiva. esiste, nimikg na mai resista. în-trenrinderilorg nelloră maî mari mi maî kuteza>toarc. Dar anest snirit de snekulagie îmi are mi ellg abu-surile selle, nartea sa nea rea. Ilrekum orî-ne insti-tugiune soniala. se noate transforma în abusă, mi noate adune ku sine maî multe inkonveniente, asse-menea este mi ku snekulauia. Kreditslg, kare în nrinning este atetă de utilă, a adusu uşura; komer-niulă a dat namtere mononolulsî mi nrivilegiuluî; snekulajiia s’a sunnus mi ea anesteî lege komune, cor-rnptio optimi pessima; ea a înkurageată ne na-rasiju, ne intriganţi, ne înnelatorî. Indata. ne a luată anestg karakterg înneteaza. de a maî fi ung mizlokg legitimg mi onestg de nrodukninne mi înavuţire. — Maî multe nersoane se afin îmnregiurulg unei mese; unele îmi nerdg avuţia, altele se înavuţeskg numai nrin efektulg unei simnle ktrgî, uneî nrinsorî, sag jokg de norokg. He este ani maî multă de ka>t o snekulagie injuste mi ilegitima.? — Guvemulg nune în adjudikajjie fanerea unui drumă de feră. Mai multe sonieteţî se uneskg ka sa. nu konkureze lame-zată, ni se învoeskă de kondijiiunile adjudekagiî. Imî vor îmna>rgi anoî akgiumle între dînsele. Ku mo- 116 dulu anosta elle kairr.frb esnloatarea drumului ne ter-ming de 99 de anî, de oare-ne alt-felg l’ar fi avutg numai ne 50. ’de este aneasta mai multg de k'bt o koaligie, o intri gm ? — Dnu ministru kunoamte o novela. nolitik’b foarte imnortante. Efektulg eî va fi de a arîdika valoarea efektelorg nubline, kari sunt skt-zute. Mai nainte înst de a afinia, de a nublika a-neastn novel'B, nrintr’ung agentg sekretg allg seg, ells kumnera la bursi> effekte nubline ne ung nren» mikg; a dona zi dune nublikarea noveli, le revinde ku sug nreng mare. Me este aneaste snekulagie maî multg de krnt o înnelntorie kntre nublikg ? Ama, snekulania îmi are mi ea nartea sa nea burm, mi nartea sa nea rea, sag abusrvu. Bursa este maî ku seamn lokulg unde se faks nelle maî marî mi maî renezî snekulagiî. Dar la bursn. se maî fane vinderi mi kumnerbrî. Snekula-«ia nronrig zisn resultr. maî alesu din transmiterea kanitalurilorg, nrekum vom vedea maî terzig. Dsne definigiunea legeî bursa este o adunare de neguiintorî, de k^nitani de korubiî, de mizlonitori de skimbg mi de samsari, ne se urmeazn sub de anroa-ne mivighere a Domnului (art. 68). Ama, dune lege, bursa este adunarea kiar ako-merniangilorg. Intr’ung altg sen sg, bursa este lokuls unde se fane aneaste adunare. Ka adunare de komerniangî, bursa nu a nututg fi o institugiune absolutg moderna. La nonuliî neî veki nu s a simgitg oare trebuing'E. ka komerniangiî s^ se adune snre a trakta de affanerilc lorg, de interesele loru? Daka numele a linsitg fanta însT> se vede la nonuliî neî maî antinî. Feniniani, Grreniî, 117 Kartagenesiî, Romanii, mekum ini în evuls mezi* Gre-novesiî, Venegianiî, Olandesiî, Ilortugesiî, la togi a-Hestî nonolî, unde konierniul* a avut* neva^imnor-tanga,, komeraiangiî se aduna la enone mai mult* sas mai imninS regulate, snre a se konsulta asum-a oneragiunilors lor* ini a-mi înlesni transakgiele. La Roma, 500 de ani înainte de Krist*, se afla kiar unu loks snenial* nentru adunarea komeiman-nilorS. Anest* loks avea numele de Collegmm mercatoram. în sekoluls all* XYI-lea, înFlandra, la oramulu Brnges, se fondn Heliu d’întîis ama,za>mînt* sub numele de bursa,. Anest* nume se zine ka, vine dintr’o nun ga, (bonrse) ne era skulntata, d asuma mtra>riî anestsî ainezemînt*. Dune aneea se mai fonda, o bursa, la Toni ou se în 1549 mi la Rouen în 1566-, nea din Hans fe fundata, în 1724. Ama bursa, ka un* loks destinată nentru adunările komerHianniloru, este o mstitugiune legala,, e-mita, din trebuinţele kiar alle komermuluî. Ka adunare kiar de kcrnerniangi, unde se fak* vinderi mi kumnemrî, unde se înlesnesks transakgiele, unde se snekuleaza, ne transmiterea kanitalurilor*, mstitumu-nea bursei este identika, ku toate anellea kari ser-vesk* la înmulţirea nrodukţieî, la renedea mrkulare a kanitalurilor*. Eaka, nentru ne nu am voits a vorbi de bursa,, mai nainte de a vorbi de mizloanele nnn kare se mnremte nrodukţia mi avuţia nublika, mi miTSSk tarea na se noate insttoi întrWS stat* mai nainte de ne tansakjiiele komermale vor ka oaie- 118 kare desvoltare. Trebue negremitg ka skimbulg iui kreditslg sa, fie destulă de înaintată, nentru ka one-raiiiuni însemnate st> se faka, ne nresintarea unui sim-nls titlu, unei simnle xa,rtiî. în adeverg, la târguri kumna,ra>nle mi vinderile se fakg urin objekte în na-tuim, ku o tradifiie reala,. La bursa,, kare mi ea este ună_ta,rgu, nu se afla, nim marfa,, nim objekte în natura,. Transakgiele se fakg numai ne simnle titluri, ni eKum ^ noime, akjjiuni în drumuri de feru saă în alte someta,Hî ne au kursă la bursa,, akGiunî asum-a statului, ect. Se^noate mea bine fa ne la bursa, mi kmnnernri sag vinderi de mărfuri; dar objektele nu se transmit kiar în lokulg unde sa fa>kută tokmeala nrekum se întîmnla, în tergsrile ordinarii. ^ Afara, de avantajele ne nresinta, bui-sele nrin înlesnirea onera.uisnilorg komermale, am mai vezută în mtrodukmunea noastră, mi alte avantage. La bursa, komeruiaimiî se notg vedea la zille mi ore fikse fura,' st, nearza, ung timng nremosă snre a se întîlni în n e nmiii La bursa,, toni komermanniî ag o nosi-Xliune legala; nim unulg nu este nresunnusg a faue nea dîntnă oferta,. în fine la bur«n- 1 • - 1111 e- b^isa, komermanjjii note afla novelele uelle mai mmortante ne interesea- Lomm-wk, nrekym mi nreudg ksrentg al» iuialors mi allu akjiiunilorg. te Sr nreSiUte inkonvenien- . “ 6 snekxlsau nestiiioase sas ille-gitune, m, ne kare le vom vedea mai bine esami-nnnds onerajjhmile ne se fakg la bursa. ■a. dar ma: tatii kari *“» •»»>*- e ne se aks la bsrsi, unanoi vom vedea modslg kimi se fakg uneşte onorariu, b 119 §. 1. Diversele operaţiuni alle bursei. La bursă se fakă o sumă de onerajgiuni alle kă-r0r§ skonă este de a înlesni tranşatele komerniu-lsî internă mi esternS, de uskată saă de ană. Nu-merulă anestoră onerajiiunî nrekum im modală kum se fakă, differeskă dane organisarea bursei fie-kărei yeri, mi dune regulamentele sneniale alle fie-kăreî bsi-se. La noi bursă ns avem înkă, nrin armare nim regulamente sneniale la dînsa. Ku toate astea art. 69 a enumerată mai multe oneraniunî ne se fakă la bursă. Kăt desnre modulă kum se fakă anoste oneraniunî, nrekum mi desnre administrarea bursei, anostea remănă a se regula de regulamente snemale mi de obineiă. Onerajpunile ne se fakă la bursă determinează aneea ne se numemte k u r s u 1 ă bursei. Iii in anostă kursă se înuelege nrejjulă kurentă allk monedeloră ini allă noliaeloră, nrenulă ku kare se văndă mărfurile, kostul navlului adikă allă înldricreî korăbieloru, nrenulă- transnortuluî ne uskaţă mi ne ană, în fine valoarea effekteloră nubline. _ Doue sneniî de oneragiunî, de natură distmktă, se fakă la bursă, ne de onarte, se fane vinderi mi kumnerărî de mărfuri, de nolijie, saă înkinen de ko-î-ăbiî, orî de transnorturî; ne de altă narte se ne-gojiiează numai aneea ne se numemte effekte nubline. Aneste doue onerajpunî, în unele nen, se fak§ în bastimente deosebite; în altele, se fakă în a-nellamî bastimentă, însă la ore diferite Ue lîngă aneasta effektele nubline nu se notă vinde de kăt la 120 b®»*; ^ în vreme ne, nelle-l-alte onerajjiuni se notg fane ini afara, din bursa,. Vinderea sag kumna,rarea marfurilorg se fakg la bsrsi, ka în alte diferite tîrguri, ku deosebire numai kTb ani nu se afla, kiar obj ektele în natura,. Vinderea msa, mi kumna>rarea effektelorS nubline mi nri-vate se fane numai ne nresintarea unui titlu. Anestea fakg objektulg snekulagieî nronrig zisa,. Effektele nubline sunt nellg maî însemnata ele— mentg allg oneranisnilorg ne se fakg la bursa,. Urm effekte nrivate, sag effekte de komernig se îngelege noli/jele. Ilrin effekte nubline se înnellege mai ku seama,, oare-kare kreanHe, oare-kare akjimni sag za-mse, kum zine legea, în kontra Statului. Dar afara, de aneste krcanue în kontra Statului, mai sunt mi alte akjjiunî kari noarta, numele de effekte nubline. St& vedem dar kari sunt în generalg în Eurona effektele ne noarta, numele de nubline. Aneste effekte smit: lo Rentele asuma statutului, adika, datoria Statului ; 2° akjiiunile komnanielorg sag sonietejplorg au-torisate de Gfuverng, nrekum sonietanile unei bamni nubline, unui drumg de ferg, ect.; 3° kreannile asu-nra Statunlorg străine, sag fondurile străine kari sunt admise a se snekula la bursa,. dm aneste ef- Sai esaminam renede ne fie-kare fekte nubline. 1° Rentele asunra Statului. — De ordi-dinans vemtels snsî StatS este de ajsnsS nen- Z V Maî t0tS " «fa «ni definiţi. 'Glnbl5 !me a akoneri anestg definitg, alearga la miu imzloku, ata>tg de nraktikatg de indivizi, la îm-nrumutu. Anestg îmnrumutg se fane ku kondiniuni 121 mai mult» sas mai nunină avantagioase nentru guvern^ dune kum ordinea nolitikt este maî stabilt, mi esistmjja sa este mai multă sa» maî nsninii si-gsx-t. Dar orî-kum ar fi, îmnrumutuls ne fane Stafidă diferesne de anei la all» nartikularilors. Ssmele ne i se di> n» se maî întorks manoî, nellS nujiinS dune kum se obinnuemte maî adesea. Ama kredi-toriî Statului nu maî a» drentulu de a-mî nere ka.ni-talurile îmiirumutate, ni nsmaî venitul» lor», adikt renta, ne kare Statulă se oblign a o nltti în ner-netus, de unde mi numele de rente nerne-tue. Statul» înst, ka debitor», îmî konservt dren-tsl» de a întoarne, ktnd va voi, sumele ne^ s’a îmnru-mutatu. Ama, kreditoriî Statuluî nu nots sn-mî re-nearn kanitalurile, Statul» însn le noate înanoia. ^ ^ în skimbS de kairitalulS ne nriimemte, am zis» kt Statul» se obligi) de a nltti uns interesă, oien-te, la enone neriodine ne fie-kare an». Aneastm o-bligajpune konstitue un* drents nentru kreditorî. In limba nraktik» se zine kt kreditoriî kumnert anestS drentS, ne kare Statul» îl* vinde. Ama Statul»^ devine unS vtnzttor» de rente, mi nartikularn mmte kumntrttorî aî anestor» rente. St> nresunnunem» kt Statul» vrea st kontiak-teze uns îmnrumuts. Eli* nromite atunnî de a vinde o sumt de rente. Anests îmnrumuts sa» anea-ste vindere se noate fane în doue moduri, sa» nrm adjudikaiiie, dune kum se obinnuemte în general*, sa* nrin o subskrinjiiune najiionalt, nrekum sate-kut» în Frannia în 1854 mi în 1855. Interesul» ne Statul» va nit ti, va fi kum am zis», maî mult* sa» maî nuninS mare dune nirkumstanjiele nolitme: ama 122 ellg va nl'Lti ani 5, ani 4*4, ani 3°l0, dane ksm kre-ditalg se§ va fi maî mslts sas mai nsiiins mare, mi dane ksm. banii vor fi în nirkslajgie. — Titlsrile sas aktele ne dovedesks drentsls kreditorilors se afl'B konstatate într’sns registrs snenials nsmits Regi-strsls nells mare alls datoriei Statslsî. Sn konstatnms însn sns fenomens sas o anomalie ne se întemnlt ks okasisnea snors' assemenea îmiirsmstsrî. Ams ziss kn> Statsls noate îmnrsmsta ks 5, ks 4 °lg ect.; este ka ksm am fi ziss ks nen-trs o sste în kanitals ne nriimemte se oblign> a iilnti 5. Faka însn> ne se întimnls în realitate, mai în toate imniile snde se faks assemenea îmnrsms-tsrî. Foarte rar» Statsls nriimemte în realitate 100 nentrs 5 d. e. de interesă. De ordinaris, eHs nriimemte 90, 60, 70, ba kiar mi 50 în loks; de 100. Drin srmare interessls ne în realitate nlntemte ns este de 5 sas 4 %, ni de 6, 7, 8, 9 mi 10 °l0. Ks modsls anesta Statsls se ssnnsne sneî kambte, ne kare alt-fels o kondamneaz'B nrin lege. Ama, d. e., în-ti sns imnrsmsfâ ne s’a feksts în Frannia la 1816 Statsls a nriimits 57 fr. mi 26 nent. în loks de 100 fF; interessls era de 5 %; dar fiind-kn Statsls ns miimea în realitate 100, interessls ne nkstea ns era de 5%, ni de 8^ fr. 73 n. °l0. Assemenea fs kiar mi îmnrsmstsls nells din sim din 1855. Interessls era de 3 %; dar Gsvernsls, în loks de 100, mii* mea, 65 fr. 25 nentime; în krst interessls trenea ne-ste 5 °/0. Ks ne nstems întinde assnra kasselorti sneî assemenea anomalii, sneî assemenea sssre legals. în desîsls nsmaî k-b ks aneste kondijiisnî Statsls ia în 123 îmnrsmetă, oblig”&nds-se a nteti rente, ferb a fi obligată a reîntoarce kanitalarile. Ka modelă acesta Statele îmî molara lesne kanitatelă de kare are tre-beinjj'B. Dar ne de alte narte se înkark’B ka nimte rente, kare din ce în ce îmsfiiinds-se, ajengă se întreabă kaiiitalală. Ama este konstatată kc> tesaerală Francieî, de la 1814 la 1847, adika> în tramă de 33 de anî, a ntetită 10 miliarde 433 de milioane mije-m'btate de rente nentre o datorie a ka>rii kanitală ne era tokmaî de 6 miliarde. Ka modelă acesta vedem kb ar fi nerikolă ka nlata rentelor8 si> absoarbe venitele Statalei. A trebeită dar sa> se ia nrekaejiiam snre a evita o assemenea raiim. Esiste maî melte naterî de nrekaeijienî ce s a kată de differitele geverne eeroneane. Toate aă de skonă îmnejjinarea datoriei neblice ini mikmorarea interesatei. Dintre aceste nrekaejiiani cella maî esi-tată este amortismentelă, adikn stingerea nar-giala, a datoriei nablice. Statală kontraktend o datorie, intim ten are fakaltatea de a reîntoarce, lrand va voi, kanitalarile îmnramatate lai. Ei bine, totă în acellamî tirană ellă affekteaza> o narte din venitele nablikă la stingerea acestei datorii. La enoce dar oterîte se întoarce o narte din kanitalarile ce a nriimită: aceaste întoarcere narţjiate ia namele de amortismente. Acesta amortismente se face asanra valoarei nominale a renteloră; ama d. e., daka neutra 100 Statală a nriimită namai 75, ellă este în nrinciniă, datoră a întoarce 75 iar na 100. Ka toate astea, dane kam vom vedea maî la văile, valoarea nominate a renteloră se skimbib saă în josă, saă în sase; o rente ce renresinta ană kanitală de (5, 124 fiind nssi, în nirkslajaie, se vinde noate ks 70 nsmaî sa« ks 80 ori ks 90. Statele kate st se ssn-nsms mi ellg anesteî flskteaiin. JJQi ksm ar nstea A fane alt-felg? In adeverg, Statele katrr> sn meargă mi elle la bersn, lokelg unde se vîndg rentele, snre a mi le resksmnera, snre a întoarce adikn anellora ne vor noseda titlsrile rentei, kanitalslg ne renresin-tn aneste titlsrî. Dar anoste kairitale amg zise noate st» fie maî mare sag mai mi kg de kn>t kanitalslg nominale. Statele srmeazn a se ssnnsne ksrsslsî ko-msng. Ama daka ksrsslg va fi sknzete, daka adi-k'B, kanitalslg nominale de 75 va fi skizstg la 60, fetatslg va mtoarne nsmaî 60, mi va fi nrin srmare în L'sstig’g de 15. Ilosesorslg rentei va nriimi atsnnî sng kanitalg de 60 nentrs sng titls ne-lg koste 75 sag noate mi maî msltg. Daka ksrsslg este srkatg, daka adilca, kanitalsdg nominalg de 75 se va fi srkatg la 90, Statslg va fi silite sa, nltteask'n 90 iar ns (5, adik'E) 15 maî msltg de knt a nriimitg. IIo-sesorslg rentei se va afla atsnnî ks sng ka>stigg de lo sas noate mi maî msltg. Aneste variaiiiî fakg maî ks seama, objektslg snekslajjieî; elle ne esnlika, sterile kolosale ne de o date se formează,, sas rsi-nele ne a§ lokg ama de renede. A s voim ani a esnsne ninî avantagele, ninî des-avantagele sistemei de îmnrsmstare mi de amortis-mentg. In destslg nsmaî si. konstatemg ki> atete îmnrsmstslg ka,t mi amortismentslg s’ar nstea fane, mai alesg nentrs Romanii, într’sng modg maî avan- tagiosg Statslsî mi maî stilg komernislsi mi kredi-tslsî nsbliks. Ori-ksm însă, ar fi sistema de îmm-smstare a 125 snsî stată, este destslă a konstata k» kreditoriî Sta-telsî ns notă a-inî mai reklama kanitalsl» îmnrems-tată. Dar anesti kreditorî notă avea trebsinjte de kanitalslă loră. Ilentra aneasta n’ag de fe&t a transmite snei alte nersoane drentsl» de a lsa renta de Ici State. # Aneaste transmitere, ne se nsmerute vinderea rentelor», n»ne în anellaini timns mai rnslte kanita-Isrî în nirkslanie. Dar vinderea rentelor» se fane k» kondiuisni mai m»ltă saă maî nsnină avantagioa-se nentr» vnnzetoris, d»ne differitele nirksmstanţe nolitine mi d»ne înkrederea ne va' msnira gsvemsl». Dsne ksm am vezsts mi la amortisment,^ nosesorelă »neî rente noate nriimi sn» kanitals mai msltă sas mai nsurn» mare de knt kanitalsl» nominală all» rentei, dsne nirksmstanjiele ne aimtarnm». Ama o rente de 50, all» Dinii kanital» a fostă d, e. 80, se va vinde ani 90 sa» 100, ani 75, 72 ori 70 ect. Anestă nreji», ne varieazn ast-fel», konstitse aneea ne se nsmemte taksa saă ksxsslă rentelor». De aneea, în bsletinslă bsrsei, se zine kt renta de 5 sa» 4 H2 sa» 4 % s’a vendstă 102, sa» 100 saă 95 ect., knnd a trebuită b-b se nteteask» 102 lei sa» 100 ori 95 snre a-mi nroksra o rente de 4 saă de 5 lei. i Vinderea rentelor» ns se noate fane de k*t la b»rs», mi mân mizlonitoriî de skimb», dsne ksm vom vedea la văile. Formalitatea transmitere! lor» vana-*b, dsne regslamentele fie-ktreî nete De ordinari» însn, fiind-kn aneste rente se afin însknse n iegi strei» Statului, skimbarea nronrietarslsî rentei kate sn se menţioneze în anestă registre, adikm nsmele 126 Hellsi d’întîig nronrietarg se şterge uri în lokslg seg se nsne nsmele nronrietarslm nellsî nos. Il'hn'b am am vorbit» nsmaî de rentele nerne-tse assnra Statslsî. Afara de anestea Statslg maî noate konstitei ini rente viagere, kari ning ns-mai ne kr&t va trai kreditorslg, mi kare assemenea se note vinde la bsrsn,, însa> a ksrorg valoare înne-teazrb ka moartea kreditorslsi nrimitivg. ile knngT, aneasta mi alte nersoane morale, nre-’Sm oramele mi jsdegele notg kontrakta îmnrsms-t»n, astonsate fiind de Gnverng; de rnslte ori rente e ne se^ formează, ks okasisnea anestsi îmnrsmstg ssnt admise a se vinde da bsrs'B. 2° AkfiiKnile soniet^Hilorg astorisa- G „ G 8’SvernK- ~ Aneste aJqjism, din kare nelle “!ai m^te se vîndg !a bsrsa,, konstitee assemenea in e effekte nsbline. Dame sirii astorî însă, aneste akamm ssnt mmte effekte nsbline de o adosa klasa,, fimd-ka, se note vinde im nsmaî labsrs-B, dar mi în _tpc, . w 1 Ksm ai h> ^lle mai însemnate din “ ? akw5ni- ™ ^ellea kari, dane rente as nea mm mare imnartana* la bsre„, 8Sn, akHiSnile b„n. nu namonale. tUtim k^, flw,aQ+rt u i ,al“ * knt „ aometate noritele natnbSTî BkonWS' ^nemrile, de-noatele, mmerea în mrkelare a anei xnrteî-moiede “b Assem®aea akjjisnile nnorS altor» sonietem a-’ de° to’ I r r™teHiIe de aSig™- Ia bSk nt”t’ “a’ 36 “ » vnndS a boem. nreads vmdereî aneste* akuisni va fi nl't5 Stmai """ dete‘ boarea îo^ nomi • ■*, dane drfentele wtemstanBe nolitine; mi dane 127 gradslS m'osiierittuiî soniettţiî. Ama, o akirisne ne ar kosta d. e. 500 leî, s’ar nstea vinde 4 00 sas 300, ori din kontra 600 saS 800, dsne ksm kanitalsrile ns vor ktsta a se asksnde, sas dsne ksm benefi-nisls ne va da aneastt akţisne va fi mai mslts saS maî nsjnns mare. 3° Kreanţele assnra Statsrilors streine, sas alte fondsrî streine admise a se sneksla la bsrst. — Ns nsmaî fondsrile naţionale se snekslt la bsrst, ni, de ordinarii, mi alte fondsrî stmine. Dar din aste fondsrî nsmaî anellea se snekslt kari vor fi admise de gsvernk. Hrin a-neastt astorisare gsvernslk dt nsmaî voie kt ksta-re fondsrî se not sneksla la bsrst; ns înţelege insa» a garanta ninî valoarea lors, ninî a interveni în favoarea gsvernanilors sei în kazs de faliments. De oi-dinaris fondsrile stmine snekslate la o bsrst ssnt maî întîis kreannele assnra Statslsî, adikt nnnrsms-tsls snsi Btats, ssbt formt de rente •, anoî akţisnile snors soniettjiî anonime, nreksm akjjisnile btnnilor, soniettţilork de kredits, sonietsnilors drsmsrilors de fer&, alle kanalelors, ect. Ksmnerarea mi vinderea anestork objekte ns se nots fane de ktt la bsrst. ^ Anestea ssnt în generala materialsls snekslaţii-lors ne se faks la bsrst; st vedem aksm ssb ktte forme se notS fane ksmnemrîle mi vinderile de kari vorbirtms. §. 2. Modulu cum se făcu operaţiunile bursei. Modsls trakttrilork ne se fakk la bsrst, va-rieazt în infinits, ka st ziks ama. Legisitorsls ns 128 a n«t«tg ninî sa> regsleze, într’nng king absolutg, a-neste trakteri, ninî sa, le inventeze. Aneasta fe o-nera snekslatorilorg. Sniritslg de snekslagie a inventata în adeverg atetea variate mod«rî de a kon-trakta, adika, de a knstig'a, în ka>t se nerde nineva în sng dedalg de ama>n«nte, koninlikate ini îmnestri-cate. Ns vomg intra nrin srmare în aneste amt-nsnte. Ne vom mslgsmi nsmai a da neva nogisnî ass-nra nellorg mai nrinninale modsri de snekslagie. Snekslatorii da bsrsa, kontrakteaza, în generalg în dose modsrî: kontantg mi ks termen g. Vom zine dar ka> eî ka>te o date negogieaza, kontantg, mi ka>ie o date ks termeng. Negocia rea kontantg, este atsnnî ka>nd o narte îmi da> titlurile, snre a mâinii în skimbg valoarea lorg. înalte ksvinte, vînzetorslg fane îndate tradigia objektelorg vîndste, mi ksmna>ra>torslg nla>-temte îndate nregslg lorg. Oneragisnea, nreksm vedem, este simula»; de ordinarig ea ns se fane de kat de oamenii ne ag bani în mama,, adika, de avsgî; dar neî mai mslgî ving la bsrsa, snre a se înavsgi. Ilentrs aneasta ei se serveskg mai msltg de nego-giarea ks termeng. a Negogiarea k s termeng, este aneea ka>nd amîndose na>rgile sag «na din na>rgî ag lsatg sng teimeng nentrs esekstarea obligagisnii. Ka>nd însă, va fi vorba de effekte nsbline, ssslg komernialg a admisg minte regsle sneniale. Ksmna,ra,torslg de effekte nsblme este obligatg dea nla>ti valoarea lorg ndata, ne le a nriimitg; nrin minare ellg ns noate stinsla de la venzadorg «ng termeng, ns se noate învoi ka nriimind titlsrilo astezî sa, nteteaska, valoa- 129 rea lorg neste 15 zille. Legea, kare în alte jjerî ns nriveinte bine aneste negocieri ks terming, ns ner-mite a se fane assemenea konvengisne. Ks toate astea ksmntrttorslg se noate nrea bine învoi ks vtnzttorslg ka st ns i se fakt tradigia titlsrilorg de ktt dsne sng termenS; anests termeng de ordi-narig este finitslg lsnex ksrente sag finitslg lsneî fii-toare, de snde mai în sksrtg se zine finitslg ks-rentg, finitslg fiitorg. Ksmnerttorslg în a-Mestg kazg ns va nit ti de ktt dsne esnirarea ane-stsî termeng. Dar anestg termens ns onreinte ne ksmntrttorg de a vere tradinia titlslsî kiar înainte de termeng, daka va offeri nlata nregslsi. Aneasta sensmeinte s k o n t g. Ilrin aneasta vtnzttorslg, în realitate, ns noate avea ninî sng termeng', de oare-ne ksmntrttorslg îlg noate obliga orî-ktnd a-i transmite titlsrile effektelorg nsbline. Negocierile ks termeng nentrs effektele nsbline ssnt de dose snenii: negogierî stabile mi negogierî ks nrimt. Fie-kare din elle offeremte ni-mte fenomene nartikslarii. a). Negocierile stabile, ks termeng, ssnt anellea kari angagiazt egalg mi ne vtnzttorg mi ne ksmntrttorg; ninî sna din irtrgî ns noate rensnga la termeng; aneea ne ar fane-o va fi ssnnsst la sne-se mi interese ka nentrs neesekstarea orî-ktrsî altg kontraktg. Skadengele anestorg negogierî ssnt, în ssslg komernialg, 15 alle ksrenteî, ori finitslg ks-rentg, sag 15 alle fiitoareî ori finitslg fiitorg. ^ng esemnls: fondsrile ssnt ftrt nregg. Vinzi la 1 Fevrsarig, nentrs 15 ksrentg, 2,250 leî de ren-tt, 4°/0, ks 92 leî. Ns aî înst în mtnt titlsrile 130 anesteî rente, ini kasjjî ka în ksrentslg Isneî si) le ksmneri snre a le da anoi ksmnemtorslsi ki>tre kare te-aî obligatg. Dar la 15 alle lsî Fevrsarig, 4°/0 se vinde ns ks 92 lei ni ks 90 lei. Ksmneri dar ks 90 lei nei 2,250 de rente ne kare îi dai ks 92. Ks modslg anesta îgi îmnlinemtî mi angagiarea ne ai lsatg, mi în anellami timng nrofitezi de mai msltg de 1,000 lei. Altg esenmls: Fondsrile din kontra noate si> fie ks nreijg. Ksmneri la 15 Fevrsarig nentrs finitslg ksrents 1,500 lei rente 3 % ks 67, ks sneranna de a le vinde totg la finitslg lsnei ks sng nren mai sksrnn. Rentele însi>, în lokg de a se srka skads; 3% ns se mai vinde ks 67 nreksm l’ai ksnmeratg, ni ks 66 V2; emtî silitg dar a le vinde ks anestg nrejig; kate mân srmare si> te mslijsmemti ks o nerdere de 250 lei. Ani dar ns ntetemtî de ki>t difenn.ua, nii se noate nrea bine a fi tekstg aneaste onerare fi>r& altg kanitalg. De aneea mizlonitoriî de skimbg, nrin kare se fakg toate aneste negoiiieri, dsne ksm vom vedea mai la văile, ag drentslg si> neam de la nellg ne vrea si> ksmnere, aneea ne se nsmemte k o n e r 11>, adiki> o ssmi> ks kare la trebsinjyB s’ar nstea akoneri aneste flsktsaţiii de differinire. Toate mtiin.ua snekslatorslsi în anestg kazg este de a nrevedea arîdikarea sas ski>derea fondsrilorg. b). Negouierî ks nrime ssnt anellea în kaii nsmai vi>nzi>torslg este angagiatg, iar ksmni>-mtorsls este liberg de a eseksta sag ns obliganis-nea. In momentslg negogierii ksmni>mtorslg nli>-temte vnnzntorslsî o narte din nreus, nsmitg nriins, 131 mi noate anoî rensnua la negojjiare msliismindsse a nerde nrima. Daka la nea din srms bsrsn a lsneî, ksmnî>i”i>torslS, deklara kî> arîdikn nrima, adikT> daka nere tradiijia effektelors nsbline, negojiiarea devine stabilt, mi aniindose nsrnile ssnt absolst§ angagia-te. IIrima atsnnî se sokotemte ka sns a konts din rire.ţrg. Eak'b interessls anesteî negogieri: Ksmners ks irrimn 1,500 lei rente 3% ks 80 lei V2, nentrs fini-tsls lsneî ksrente. Aneasta m’ar kosta sns kanitals de 40,250 lei. Das ka nrims vsnzstorslsî 500 lei. Daka la venirea termenslsî nrejjsls se srki nentrs ka si» revsnzs, arîdiks nrima mi nteteskS restslg nregslsî. Ss rrressimsnemS îiist> ki la finitsls Is-neî, 3°/0 a skizstg la 79 leî, adiks ks neî 1,500 leî de rente ne ams ksmnerats ns valeazs de kst 39,500 leî. Ami fi dar în nerdere de 750 leî. Dar în loks de aneasts nerdere, lass nrima, mi desfaks kontrak-tsls. Atsnnî vsnzstorsls: mes va ksstiga nrima de 500 leî; iar es me vois msljjsmi nsmaî ks aste nerdere snre a evita ne nea mai mare de 750 leî. A In konstatarea ne foksrsms assnra nellors maî însemnate modsrî de onersrî alle bsrseî, vezsrsms ks nreiisrile fondsrilorS ssnt ksnd arîdikate ksnd skszste. De ani srmeazs ks mi snekslajjiele se fak ksnd la arîkare, ksnd la s k s d e re a fondărilorg. Snekslatorsls la arîdikare este anella kare ksmners, kontantg; sas ks termens, ks sneranjja de a revinde ks sns imens mi maî arîdikats, mi de a realiza ama sns benefinis. Snekslatorsls la s k s d e r e este anella kare vinde mai nainte de a ksmnera. Srmeazs dar ka one- * 132 rajiisnile la skadere se fakS tot5 d’aena ka termene. In adevere, fondurile fiind skazate, ană snekelatore %dnde ka termene, ka sneranjja ka fondările ska-znnd mi maî malta, sa noata kamnera effekte ka ană nrenă maî mike, snre a se bakara de differenţia. ^Ieî maî maici din snekalatorî la skadere na aă în ma-nT> titlarile ne vând, negojjiarea lore se fane, dane kam se zine, goala (a decoavert). Elle vinde atata semn de akiiieni, ne kare na le nosede, ka sneranga ka nana la termene, fondările skazand, sa kamnere a-nelle akjfianî ka ane nreije maî jose, sa le dea ane-laî kai le-a vendete, mi elle sa aîba differiniia. Daka fondările în adeverS vor skadea, sneranjja laî se va realisa. Daka din kontra se vor arka, va fi silite seini le nrokare ka an nreije maî skamne, mi va fi în nerdere. De ani vedem ka snekelatorele la skadere aie tota daana interesă a vedea fondările skazate, sae a fane orî-ne stratageme snre a diskredita va-loarele. Negocierile ka termene mai nresintn mi o alte snenie de onerajjienî namite renortarî. Renortsle este ană kontrakte kare offeremte ane îndoite avanei* snekalatoriloră. Hellg d’întîiă avantagie este de a da kanitalistalaî ane mizloke de a-mî °întreba-iniia kanitalarile nentra ane timne skarte, mi ka oare-kare benefimă. St, nresennanemg ka nosede 60,000 lei, de kare na amă trebeinjja nentra momente, ai namaî dane o lena. Na note sa-i nane în komeraie nentra ane timne atatăde skarte, dar iaramî na voie ka în timne de o lena sa stea nenrodaktivî în kasa mea. Fake atanaî la bersa onera.uianea armatoare: kamnere kontant 3% ka 67 lei; uri fiind-ka van- 133 zarea ks termeng este maî sksmirs de ki>t Mea kontant, vsnzg aMelleauiî effekte anelliainî nersoane neva mai sksmng, adikM. 68 lei, nentrs finitslg Isneî ksrente. Ks modslg anesta kanitalslg meg îlg voig avea nentrs enoka ka>nd îmi trebse, mi ne de alte narte îmi nroksra sng benefînig de sng leg ne lsms nentrs fie-kare ksnong: Meea ne-mî fane sn>; totalg de neste 800 leî ksstigg. Aneasta se nsmemte ren o r t g. î>ng allg doilea avantagig allg renortslsî este, nreksm amg nststg îngelege kiar din esemnls nre-Medintg, de a nroksra nosesorslsî de effekte nsbline kanitalslg de kare are trebsiniiT>, nentrs sng sksrtg timirg mi ks ung interesg moderatg. Sr> nressnns-nemg k'B amg nimte effekte nsbline kari renresinte sng kanitalg de 80,000. Amg în momentg trebsin-gr> de anestg kanitalg. Vrmzg dar kontantg 3% ks 92, mi le ksmnerg de la aneeamî nersoam», ks ter-meng de o lsivn, mc va maî sksmng, adiks 9272. II1t>-tindg dar 20 nar. interesg nentrs fie-kare ksnon, mî-amg nststg nroksra. kanitalslg de kare amg trebsin-gs, mi mî-amg konservatg mi effektele la kare jting msltg. Aksm, dsne ne am vezstg modslg ksm se fakg differitele negogierî la bsrss, sr> vedem kari din elle se nsmeskg joksrî de bsrsii. în toate onerarile bsrselor kate sn distingem ne nelle serioase denelle srnoare, adikTt de joksrî. Iliin onerarile serioase înuelegem adeverata tendere mi ksm-nerare; mân joksrî înjgelegem sng felg de nrinsoare ne arîdikarea sag sksderea fondsrilorg sag sneksla-gia ne d i f f e r i n ji rb. In adeverg, am zis kT> bsrsa este 134 sns tîrge; kr> la aneste tîrge se văndg iui se kum-nerS effekte nsbliue mi nrivate, sas alte objekte. 0-neiajiiHuile adeveratg serioase iui sinnere, sunt anele ne se fakg kontantg ; kn>nd adikn objektele se transmite în skimbg de valoarea lor#. Dar nelle mai mslte oneragiunî alle bursei se fake kutermeng. Ani agiotagîule sag jokule îmi are mai ku seamă lokulg. Hi in ceasta nu voim să zinem kă toate negogie-i-ile ku termene sunt jokurî. Orî-de-kăte ori vnnză-torule va noseda în realitate effektele ne vinde ku termen g, mi ori de kăte orî kumnerătorulg va garanta nlata sa la timng, tîrgulg este seriosg. Dar nelle mai multe din aste negojjierî suntg jo-kun. Ame vezute în adeverg kă multe negonierî ku termene se fakg g o alle, adikă o nersoann'vinde neutru kutare termene nimte effekte ne kare nu le nosede, dar ne kare le va kumnera ku une nrejig mai jose dune sneranHa sa. Anesta este snekulato-rulu la skndere. EUe nu are în mm effektele ne vmc e, nim nrejjulg lore. La kutare enokă elle va lua banii de la kumnmmtorulg see, mi-î va da vânzătorului seg onrindg nentru dînsulg differinHa, de va fi foste valoarile în favoarea sa. . A'"iaSt,L.natert de negoKiai-e s’a desvoltat* mi “ ™ kBm- v-sns-etorală „W kam- "aratorala „a aS kagetals serios* de a kamnera saS a,™ a ' ekf’ ,ei aS iu vedere nsmaî differianja. Ama A. vinde lai B. o SMI de rente ka 6G, ka m kte ’ a kMt«S do 1 Ia akttiane, \ . ° ™ 11 ei de B; daka rentele kresk la 67, A va 8,1 1 1 la akWtme, ne kare o va kastiga B, La 135 termen», nini unul», nini altul» ns-xuî transmit» rentele sa* valoarele lor*, ni nsmaî differenuele ne ve-zsrtm* kt resultt de osnilajjiele nrecului valoare-lors. Este dar ka kum ntrcile ar fi ftkut* aneastt nrinsoare: daka la finitul* lunei effektele vor nerde valoarea ne a* akum, tu kuinntrttorule îmî vei nit ti differiniia; daka din kontra aneastt valoare va kre-mte, eg vtnzttorul*, îni voi* nltti dîfferinna. Ama, kum vedem, jokurile bursei sunt an cea ne se numemte snekulajiiî ne differinjje, kare se fak* min negocieri ku termen* im la sktdere. Assemc-nea snekulatorî as dar tot» interesul» a fane st ska-zt valoarele, sa* unii a le fane st se urne. De ani resultt sumele de novelle, nelle mai multe false, kaii se aud» la burst, mi all* ktror* skong este de a fane st se urne sa* st skazt fondurile. Dar guvernul*, mai ale sg ktnd e vorba de effektele nubline sau: mai bine de rente, este interesata ka valoarele st nu fie sktzute; kt ni sktderea lor* îmnnjimeazt kreditulS seu. De aneea, în general», guvernele s’a* silită: nrin tot* felul» de mizloane a onri jokurile bursei. Mai întîis aneste jokuri sunt deklarate illegale; anella ne snekult ne differinnt, nu este admis* în justiţie a-mî reklama drentul» se». Dar aneastt mtsurt este ftrt nutere; ktni a kon-demna aneste snekulajtjii, este a onri o mare narte din negocierile bursei. S’a zis* assemenea kt ori-ne negojjiare st se fakt numai nrin agenjiii de skimb», kt& anesti agenţi st nu konsimftt nini de kum a-mî da ministerul* lor» nentru uns joks; dar, în realitate, alte nersoane ne nu sunt agenci ofiniali, rnikan în Frannia se numesk kulisiari (coulissicis) as 136 o same. de negocieri, ini agenciî oficiali se lase, ks înlesnire a jaka nentrs mandatoriî lors. S’a nreskriss assemenea ka nimene si. ns noatc. vinde daka na va avea în nosesiane effektele nablice, mi nici sns a-gentg, st na kamnere în nsmele alteia, maî nainte de a avea samele trebuincioase nentrs ksmnerare. Dar nrin aceasta iar s’ar ssnrima toate negocierile ka te imens; kc>cî toci ne vc>nd# mi kamnere. ks ter-mens ns încelegs a nlcti îndate sas a face îndatc tradicia efîektelor# ve>ndste. Ksm vedem dar, înalte din gsvemele statelor# snde se afle. bsrse, s’as silita a onri joksrile bsrseî, mi a face se. esiste nsmai oneracisnile celle serioase! Dar toate silincele gsvernelor# as fost# demarte. Jo-ksnle bsrseî se faks în nsblik# mi fere, nici o temere Aceste joksrî ns ssnts de kot sns a-bsss alls libertc.cn de a kontrakta. Interesai# in-divizilors kiar este cell# mai bana mizlok# de a fa-ne sc> înceteze; ini nre kc>t indivizii na-mi vor ks-noamte bme interesai# lor#, gsvernele ssnt în nens-tincc de a face se. înceteze aceste jokarî . . ?ri-k5m ‘«bse, din kausa astor# J. V’ ST' se Blte nartea real't mi serioasa, a onera-BRndore ne se faks la bm-sn. AmS zisg kn m.e. * 36 .T’’** kB kari ■’■>* fckatg toate aneste o-ne.au,sm formeazn aneea ne amg namitg kersels s. s e.. Anestă ksrsg se konstateaz-B de kedie a-genuu de skimbs, de kari voia, a ne oksna. 137 SECŢIUNEA H. DESPRE AGENŢII DE SCHIMBU Şl SAMSARI. §. 1. Agenţii de schimbu. Onerajiisnile ne se fakS la bsrsT», se fakS nrin mizlonirea agenjiilor de skimb iui samsarilor, (art. 71) Aceştia ssnt, dane k«m zhe legea, nimte nersoane kari înlesnesks fantele de komemi§. In. adeverS eî sânt nimte mizlonitorî între ksmnerT»torS mi VT>nzT>torS; eî ksnoskS ne aneia ne aS trebsinip, st» ksmnere, mi aneia ne voeskS st» VT»nzT». Misiunea lorS este dar de a înlesni transakjiisnile între komemianjjî. AtT»t agenjiiî de skimb S knt mi samsarii kati» st» se afle în toate orauiele unde se va konstifci o bsrsT» (art. 72). Numirea lors se fane de DomirS. Ilrin urmare eî se konsiderT» ka nimte fonknionarî nublinî. _ w TTTi sniî mi aljiiî se konsiderr» ka komemianjp, de mi sunt onrijjî de a fane akte de komemiS (art. 82), dune kum vom vedea maî la văile. în generali», dsne kum vedem, se afli» o identitate între agenjiiî de skimb g mi samsarii. Dar anea-stT» identitate nu este absolute. Eî differeskS nrin natura negojjierilorS ne sunt însT»rninajii a fane. A-gentulu de skimbS, în adeverS, mizlonemte negojpa-rea rentelorS, akjjiunilors sonietejiilorg, effekteloru de komerniS; de oare-ne samsarulS mizlonemte vinderea ini kumnerarea mT»rfurilor§. Agenjjiî de skimbS formeazi» o komnanie reme- 138 sintate uii administrate de o kamerr. sindikate, a kî>-riî misisne este: 1° de a memiinea ordinea, ini de a fane st, se esekste statutele ini regulamentele ageniii-lor«; 2° de a nnvighea likgidajfia negojjierilorg ks termen g; 3 de a-inî da nm-erea assnra nriimireî s-n«i no§ agentg, 4 de a nrivighea ksrssrile, mi a ( ciule daka akjpsnile sometejgilorg trebse st> se negocieze la bar»; 5» în fine, de adenimp ne aneia ue ar intra în atributele agenjriilorg de skimbg. . ^ esnre kondijjisnile ne trebse st, renneaskt Mineva snre a fi nsmitg agentg de skimbg, auestea differesks in fie-kare nearr, dane statstele lokale. . . .genHU de skimbg ag singsrî misisnea b de a mizlorn nego„iarea effektelorg nsbliue sag a altorg r 6 ! Me n.0tS ,Vlnde la bsrs'& (art 73); 2» de a IZ^ nego«iarea noliHelorg sag bi-letelors la ordine; 3o în fine eî singsrî ag ue a konstata ksrsslg nsblikg. Aneste atribsHu sunt esklssive rnnnaî agemiilorg trt (f' 76 § 2)' dfJe el sSî ™ f ! atabi,aii ’e Ie ssnt k01™“ ks sam-k™’“ “ a??Biî k*‘ mî samsal'iI not mizloai a vnrderea materielorg metal™, de mi agenw. smgsn notă sn le konstateze ksr8^ eete -7- mizloMirea ‘«'tniiilorS de skimbg ba d7k ’ mdisneusabilm, rnnnaî knnd văii vorba de kamaerm-ea sag vinderea effektelorg „sbliae. nea effettT ™ “ ™Z,> SaS S'B k™"ere asseme-VT fOTe de k*‘ «1—nds-se la 7 ^entb de sk,mbS- Knmd Îns-B va fi vorba de WIT!’ ”1™ »*»**» ^Mo.*nriva£ n*a ^milorsrnnrni este absolste, fimd-ka, 139 aneste objekte se notg vinde orî-snde; nrin srmare niruile notg fane negojiiarea nrin elle însimî. Yoind însi a le negojna la bsrsi mi a avea snS mizloni-torS, anestg mizlonitors ns noate fi de kit sng a-gentg de skimbg. §. 2. Samsarii. Samsarii, am ziss, ssnt mi eî nimte mizlonitori între nariikslarî, ka mi agenjiiî de skimbg. Ssnt mi eî fonknionarî nsblinî mi komernianjiî; mi offereskg nsblikslsî maî mslte kondinisnî de garanţie mi de solvabilitate. Samsarii nrenam negojiiarea, fakg si se îngeleagi nirjiile, mi ajsngg a realisa tirgslg. Ei lskreazi în nsmele lorg; ks toate astea konse-ksinijele konti’aktslsî ne as: formatg se anliki ass-nra nirnilorg interesate, mi eî reming neobligaju ki-tre neî d’allg treillea. Ks aneasta eî defereskg atit de komisionarî, kare lskreazi în nsmele lorg mi se obliga nersonalg, kit mi de mandatari, kare lskrea-zi în nsmele altsia. Legea nsmem maî mslte sneniî de samsari: samsari de mirfsri, de asigsrarî, samsari dragomani mi înkirietorî de koribiî, samsari de transnortg ne ss-katg mi ne am (ari. 74). Atribsjiiele tstorg anestoi samsari varieazi dsne differitele lorg sneniî. Obsei-vimg în st kt sng samsarg, fiind astorisatg de gs-verng, noate fane maî mslte felsrî de samsarii, afini de aneea de transnortatorg (art. 78). Observims as-semeneaki nariikslariî notg fane nrin eî înssmî toate negocierile ne ssnt de komnetin.ua samsarilorg. 140 S'b esamintmg fie-kare din aneste sneuii de samsari. Samsarii de mi>rfsrî ssnt niinte agenjn mizlonitori snre a onera ksmir&r'brile mi vinderile de mtrfsri (art. 75). Ilersoanele ne ns notsag ns doresk a kontrakta îmnresnrE>, st, adresează la anesti samsari kari fakg nentrs dînsele, ksmnertrile sa» vinderile de mm-fsrî. în oramele mi de se vor afla ainezajjî dsne lege anesti samsari, nsmai ei aS drentsls dea înlesni aneste onerajjii. Nsmai ei assemenea as dren- islg de a konstata ksrssl» nsblikg allg nrexislsi m^r-fsrilor». . Samsarii deaBigBri,rî.— Kontraktsrile de asigsrare (art. 76), ssnt auellea ne se fakS între dose nersoane, asigsratslg mi asigsratorslg, mi kare as de skong de a indenmisa ne asigsrat» de nagsbile ne ar îrmerka nrin oare-kare eveniment», nrin nlata snei^ ssme ansale ne asigsratslg nlntemte asigsrnto-rslm s»b nsmele de nrim*. Aneste kontraktsrî se nots tanc de irarni fern nim «ns mizlonitors. Dar faka, rri>ruil° vor ST> aîba> sng mizlonitor», kate a-tanm s* ia sng samsarg de asigsrare. Anesti sam-san tormeazî> atsnm nentrs nnrHi kontraktele de a-sigsrare, mi le ssbskrig. Nsmai ei singsrî ag dren- . de a areta kare este kostslg asigsimriî, nsmitg n r î m n, nentrs toate risksrile mi nentrs letonele de mare mi rîsrî. Samsarii dragomani mi înkirietorî de °it> xi (art. 77). — Anestî samsari mizloneskg formarea kontraktsrilorg nentrs înkirierea de kor.- sto'rs înHr ^ ^ drentsl« de a konstata nrejjslg ane-uknien, un kare se nsmemte na vis. Afarn de 141 anestea, nresentandu-se vre o kausa înaintea tribali al el or S, numai eî ag drentulg de a tradune deklara-Hiile, kontrakturile, mi orî-ke alte akte ne ag a se nresinta în justijiie. Totg eî serveskg de internreiji nentru străinii korabieri, negojfitori sag alriî oameni de mare mi rîurî, kand anestia vor avea vre o kon-testajiie înaintea tribunalelorg. _ Samsarii de transnortg ne uskatg mi ne ana (art. 79). — Anesti samsari fiind numilii dune lege, ag numai eî drentulg, în lokurile unde se afla auiezajjî, de a mizloni kontraktsrile de tiansnor-tsri ne sskatg mi ne ana. Eî sunt nimte mizlonitoii între aneia ne voeskg a-mi transnorta marfa, mi a-neia ne se însamina ks transnortslg. IJrin urmai e sa nu se konfunde anesti samsari ku komisionariî de transnortg, kari se obliga kiar eî a transnorta marfa. Assemenea sa nu se konfunde anesti samsari ku samsarii dragomani mi înkirietori de korabii, kanî * anestia se okuna ku transnorturile ne mare, de oare-ne neî d’întîi se okuna ku transnorturile ne rîurî sag kanalsrî. Enu karakterg snenialg allg anesteî sneniî de samsarg este ka nu se noate uni ku ninî o alta snenie. Legea zine ka anesti samsari nu notg fane nini o alta lukrare de alte samsarii. Ori-nine noate fi agentg de skimbg mi samsarg afara numai de aneia ne vor fi fost deklaraui fa-lijjî mi nu se vor fi reabilitatg dune lege (art. 80). Se înţelege negremitg ka aneste nersoane kata sa fie oameni de onoare mi ku nrobitate snre a nutea trage konfiin.ua nublika. Ar fi kiar ung lskru jmor-malg de a vedea oameni ne nu a mtiutg sa-im faka treburile lorg, voind a fane ne alle altora. 142 §. 3. Obligaţiunile agenţiloru de schimb §i samsariloru. Agenjpî de skimbg mi samsarii a§ mai mslte obligva.msni kari le ssnt komsne. IUi «niî mi aiurii . ST, snS registrs dsne formalitnnile nerste nii nellor-l-aljji komermanHi, adikt mmierotate, nara-late, mnsrsite, mi visate la finitslg anslsî. în anests registru ei vor trene ne fie-kare zi oneraHhmile ne a« fckste Aneaste înskriere se va fane dune ordinea datei, fort rtsttsrf, adăogiri, sksrteri, Bifre, ect. nreksm se nere mi nentrs registrele komermannilorg. Aneste registre kate min urmare st aîbt aneeami va oare ka mi registrele ori-ktrm alt# komemiantS. tojKS%ie, afet în rftenarteerm^W^nT1'’1”’ 'i™'1 ™ nest* - • ’ T>n(^ aHea narte ns va avea a- & Ln« î T r5‘8lr5lS afemi vo dova- ; J f 11 kontIa a8el,t’!l«î sag samsarsbi, iar ms «ir izvr1 at-m’^kreasi- tea ‘tit”'e km™‘S' sunt orrrÎTri rin s ^ skinib§ un samsarii nnţii de a fanc Icomprui»: ţ neasta, inkananitate într’mă interesă cfe^rdiue^blT kl.niinentras.garansakbmenrinbr fn general fart 821 rirre i^>i.mie ne voesky a konfrakia mi komerniezP «r a • °ntlakta- Daka ar nstea st lor#. Aneastt konLw TTk^ k°nksrentelS ksloast W a • ” ks at,&ta niai neri- netede » ZTTm^ * deTenl »* ««no- b80lbl k°m«"i.Blă în vntemarea nellor- 143 afin komerHxanHi. Anestî mizlonitori, în adevers, ks-nosks în generală nosijgisnea mi sekretele komerm-amiilorg ; eî dar armtie totă-d’asna a-inî kombina interesele loră ama, ksm neî-l-afin komermangi st near-zt, mi eî st ktstige. Eî mi-ar sita rolslă lorS de mizlomtorî absorbajiî ne ar fi în kalkslele snekslajiieî ■ lorS; ar înnela kiar ne aneia ne se înkredinjieaza. lorg, sme a nrofita eî de nimte benefimsrî nosiblile. Ks aneasta înkrederea nrivatt s’ar afla trădate; kreditbdS nsblikă ar ssfferi, mi interesele komerms-lsî s’ar vbttma. De ane ea legea snre a se asigsra de nrobitatea mi imnarjiialitatea anestor mizlomtorî, snre a nrotege kreditslă mi a feri komermslă de o konksrinjgt neriksloast, a demss ka agenu,iî de skimb mi samsariî st ns noatt fane nim o oiieranisne de komerms sas de bănim. De ar ktlka aneastt meskrinifisne a legeî, ak-tele lorii, nreksm deja am mai zisă, ns ssnt nsle. Ilrin srmare obligajjisnile kontraktate katt st se e-sekste. Ktt nentrs mizlomtorî, se nedenseskS sne-malS de lege, dsne ksm vom vedea maî la vale. Legea îmnedekt ne agenţii de skimbă mi samsari de a fane akte de bankt mi de komerms, saă de a Isa vre o narte direktt sas indirektt la orî-ne alte întrenrindere komermalt. Ermeazt dar kt a-neste nersoane notă st fakt orî-ne aktă, ne ns ar avea snă karaktars de komermalitate. Ama elle not ksmnera immobile sas mobile, sas kiar mtifsii ne ns ar avea ksgetare st le revtnzt. Ar nstea kiar st-rni înkredinjjeze kanitalsrile la sns bankeră, ka îmnrsmstttors iar ns ka asomats; ktm ar fi abssrd ka legea st oblige ne aneste nersoane de a-mî «me 144 kamtalsrile nenrodsktive. De ani konkidem kt ar n«tea st-inî întrebuinţeze kanitalsrile kiar în ksm-nerare de akţisni într’o sonietate de komermg, în-date ne se va dovedi kt ns ag avstg intenţisnea de a le revinde, adikt de a le sneksla. Legea' onremte assemenea ne anosti mizlonitori de a iimmi în kreditg sag de a nltti din banii lor», ne seama nellorg ne-î a» înstrăinat». în alte ks-vmte, legea na voernte ka agenţii sag samsarii st c eskizt kreditg nentrs klienţii lorg, sa» st nlttea-skt nentrs dînmiî valoarea onerajjisnilorg ne vor fi itksts; kţm atsnni ar esista oare-kare interes» nen-ib mizlomtorg, ar sneksla ks anestg kreditg sag ks aneste avanssri de kamtalsrî, mi legea voernte a de-ntrta de la mizlomtorg ori-ne sniritg de snekslajiie 7 .,kh!niî" Sei; Se în«elege înst kt daka anestî miz-lomton as nrnmit» bani de la Menţii lorg, katt st nltteaskt la timng. mi H™™'! ^ Zi,e eî ns no18 d™=ni kasierî ^ Tedere kas8« k*nd kiar miz-lo-ntorşlB ar toi m nfeteask* k5 banii seî î„ Boko- teala kbentehr. Knnd însă, Mar kKentels a dara» I- î616 noatede- ^ “ zdz°:t7ls ses- ™ ™rf- de a , 1 legea.0nremte ™ -gensi mi samsari loră ne 8wlgrnai «^rea onerauiani- n , tksts nnn mizlomrea lorg. Dn s’ar în- d-ka ne" Harţe mizlbmtoraîg av ^ f® ° nneresats în negoţiare, ktnî 145 este resnsnsabilă de neesekstarea eî; aneea ne ns este în interesaiă komernianuiloră. Ile de alte narte, aneasta garannie ar fi maî msltă ilssorie, din kassa mslnimcî oneranisniloră ne se fane de anellaiuî miz-lonitoră. Ksm în adeveră, o singsra nersoana ar ixstea resnsnde nentrs atetea obligaijisni ne se kon-trakteazi> de klienniî sei? Sa observamă însă ka aneaste nreskrinnisne a legei ns noate fi absolsta în nrivmiia agenniloră de skiinbă. IHtim în adeveri ka negomarea effekteloră nsbline se noate fane ks termină. AmS vezstă ka nrin aneasta kiar ka se afin snă termenă, în nrak-tika, ninî vanzatorslă ns-niî da îndate effektele ne a vendstă, ninî ksmneratorslă nrenslă loră. xIe sr-meaza de ainî? Snă agentă' vinde nimte effekte ne ns le are în mmm; snă altă agentă ksmnera ane-ste effekte tern sa. aîba nrcnslă loră. Ilrin srmare fie-kare din anestî agennî s’a msljismită nrin vre o garanifie ne le a dată klientslă, saă ne simnla sa konfiinrj'b în klientslă seă; este dar ka ksm s’ar fi feks'tă garantă desnre esekstarea negogierii. Daka la termenă anală din klienni na voemte sa esekate, nellă-l-altă agentă remane resnsnsabilă; kanî ellă a devenită ană felă de garantă katre klientslă seă, desnre esekstarea obligaijisneî. Ama, sa nressnns-nemă ka klientslă ksmneratoră, la termenă, ns-mî nlatemte nreaslă; klientslă vanzatoră va avea atsnnî o akuisne direkta în kontra nronrislsî seă agentă, saă de va voi sa srnieze ne nellă-l-altă klientă saă agentă, ns o noate fane de kat totă în nsmele a-gentslsî seă. Fie-kare însă din agennî noate sili 146 ne klienxjiî lorg, sag de a fane tradijiia effektelorg, sag de a nltti valoarea lorg. Agenidî de skimbg sag samsarii kari vor fi ar-matg m kontra disnosijiianilorg de mai sasg, adikt kari vor fi ftkatg akte de komernig, sag vor fi de-skisă kreditg klienjjilorg lorg, ori vor fi garantată e-sekatarea obligajjianilorg, se vor nedensi de kttre tribanalalg korekjjionalg ka înnetarea fonkiiianei lorg, mi ka o amenda» allg ktreî maximum este de 3000 lei, afart de snese mi interese ne vor nltti ntriji-lorg. (art. 84). O date ne ang mizlonitorg va fi skosg din fonk-jjianea sa, na o va mai natea kt rit ta. Daka va ktdea în falimentg, se va nedensi ka bankratarg. (art. 85, 86). A e mtrebtmg înst kam se noate ka ang agentă sag ung samsarg st kazt în falimentg, de oare-ne nn notg st fakt onerauiani de komernig nentra dîn-mii, mi na notg garanta obligaijianile kliengilorg lorg. Observtmg mai întîig kt daka âgentalg de skimbg, ftktndg o nego.ţiiare ka termeng, va avea grijt st neart o konertt, — neea ne în nraktikt este fakaltaţivg, — va fi si gară în kontra ori-ktrei resnonsabilittHi; kt ni ellg va natea kamnera effek-tele ne a vendatg, sag va natea revinde ne anellea ne a kamneratg, mi ktt nentra nerderea ne va avea m nregslg lorg de mai nainte mi nellg aktaalg, o va natea akonen nrin sama ne i s’a datg kakoner-tt. lvtnd na ia fi laatg aneastt nrekaaidane se va konsidera nellg naHing ka negligentg, mi, ktztndg n alimenta, se va nedensi ka bankratarg simnls ma atet agenjiiî ktt mi samsarii, na notg ktdea în falimentg de ktt ktnd va fi fostg vre-o negligenHt 147 din narte-le; se vor nedensi atannî ka bankratari sim-nli. De va fi fost» frasd'b, se vor nedensi ka bankratari fraadalomi. TITLUL UI. Despre Comisionari. SECŢIUNEA I. DESPRE COMISIONARI ÎN GENERALU. §. 1. Natura contractului de comisiune. Kontraktală de komisiane este nnskats din tre-bainjjele komernialai. Uns komerniantS na noate S’B-mî fakn. nrin ell§ însămi toate onera.uianile selle. InkredinneazTj dar anei alte nersoane naterea de a înkeia nentra dînsală katare saă' katare kontraktă. Aneasta o noate fane nrintr’ans mandată. Insa. a-tannî komemiantală renrane kiar ella obligată k'btre neî d’allă treilea; anestia aă akjgiane namaî în kon-tra laî; nrin armare eî aa trebaită mai iutii sa> esa-mineze ka nine aă a fane, snre a vedea garanyiele de solvabilitate ne nresinkn. Anestă modă na se a-koardî» destală ka iarjeala mi malfiimea onera»ani-loră komerniale. De aneea komernianfiiî aă alergată la kontraktală de komisiane, allă k-fcreî effektă este de a obliga ne mizlonitoră iar na ne nellă ne a dată mandatală. * 148 Ama dar komisionarg este anella kare lskreazt în sokoteala altsia, înst ssb nsmele ses. Instrni-nttors voms nsmi ne anella kare a înkredinjiats ko-misionarslsî nsterea de a fane o oneranisne (art. 87.) Fiind-kt komisionarslg lskreazt în nsmele ses, srmeazt kt nsmaî ells se obligt kttre neî d’allS treillea. Anestia ns ksnoskg mi ns an trebsingt a ksnoamte ne mstminttorg; ktnî eî, ksm am zisg, ns nots avea o akiiisne de ktt în kontra komisio-narslsî. Aneasta este kiar marele avantagig allg ko-misisneî. Komisionarsls, în adevers, este o nersoa-nt ksnoskstt de neî d’allg treilea; ells le offereuite solvabilitatea sa sm’e a înlesni transakriiele, mi la tre-bsinjjt resnsnde kttre înstrninttors desnre solvabilitatea anellora ks kare a kontraktats. Ks kinslg a-nesta ninî înstrninttorskg ninî neî d’allg treillea ns as trebsingt a se ksnoamte, ns ssnt nevoii de a-mî esamina solvabilitatea lorg reninrokt, mi a nerde sns timns nrenioss. Ile de alte narte, komeraianjjn ktnd kontrakteazi» as de mslte-orî interesă ka st> ns se ksnoaskt, ktnî noate ssknesslg întreririndereî denin-de de la anestg sekretg. Komisisnea atsnnî le offe-îemte sng bsng mizloks de a remtnea neksnosksxzi. Komisionarsls, kontraktends în nsmele seg, ka-te st fie kanabilg de a se obliga. De ani srmeazt kt o nersoant inkanabilt de a kontrakta ns noate fi komisionarg. Ile de alte narte, kontraktsls de ko-misisne fiind sng aktg de komernig (R. O. art. 306), minorele emanmnatg mi femeea mtritate ns notă nmrni o komisisne de ktt dsne formaliteHile nerste de lege snre a fane komemig. Komisisnea fiind mân sine sns akts de komemig, 149 aneia ne fakă dintr’însa o nrofesisne obinnsita, ssnt komernianin. Dar noate nineva si» faka» nsmaî snă aktă isolată de komisisne; atsnnî kalitatea de komer-niantă ns esista», însă» se va anlika jsridikgia tribs-nalslsî de komerniă. Komisisnea noate fi date saă de snă individă saă de o societate; assemenea noate fi nriimita, saă de snă individă saă de o sonietate. Legea este de-stslă de klara» ka>nd zine kt komisionarslă noate ls-kra ssbt snă nsme sonială. Ama o sonietate m nsme kolektivă saă în komandite, noate nrea bine sa>-mî nronsna» de a fane akte de komisisne. Dar din testslă legeî se nare ka» o sonietate anonima, ns noate fi komisionară, ka»nî ea vorbemte de firma soniala», mi intim ka, sonietejnle anonime nu aă firma». Kredem însă» ka» aneste sonietejp, ka orî-kare altele, notă sa, faka, akte de komisisne. Legea ns se nare de lokă a fi limitativa». Daka ea a vorbită nsmaî de sonieteuile în nsme kolektivă ini în komandite, este ka, anrevezstă kazsrile nellemaî obinnsite, aneea ne se întîmnla» în realitate ; ka>nî ai fi snă ne rară mi nrea estraordinară ka o sonietate anonima sa»-inî nronsna, de a fane komisisnî. Kontraktslă de komisisne se formează, - mi înne-teaza, ka mi kontraktslă de mandată. Ama simnls konsimtimentă formează, anestă kontrakţă, fa,ra, a mai fi trebsinjja» de o alte formalitate (kond. niv. ait. 2 nait. 3 kan. 19). Assemenea anestă kontraktă înneteaza» ka>nd sna saă alta din na>riiî va rensnna la dînsslă. Observa»mă însă, ka» rensnnarea komisionarslsi tre-bse sa, se faka, ama ka sa» ns se adska, ninî o na-gsba, însa>rnina>torslsî. Alt-felă, va fi resnoima i ă 150 (art. 15, 16, id.). Moartea komisionaralai sai a în-S'&rninttoralsî fane iar&rnî sr> înceteze anesti kon-ti’akti. Dar aktele mg komisionarslg va fi f&kati ne-mtiind înka. moartea însT>rnini>tor8lsî, nriveski ne momtenitorii anestaia. De va fi armata a lakra, ks-nosk'nnd aneastt moarte, orî-ne nagabt va fi ne seama sa (art. 18, 19, 20, id.). §■ 2. Effectele contractului de comisiune. Legea, m art. 88, m’evede kazali kî>nd komisi-onai aii lakreazT, în namele îns’nrnin’ntoralsî, iar na în ^ namele seg. Atanni, zinc ea, se konsiden, ka sng adeverati mandatarii; nrin armare i se anlikr> toate regalele relative la mandatg (kan. 19, nart. 3 Kond. Miv.) Mellg mai nrinnirrali effektg allg kon-ti*aktalaî în anesti kazg, este kr> komisionarslg ns se obliga nersonali; nex d’allg treilea ai o akjgisne curekt'B în kontra însT,rninr>torslsi. Alt-feli mslte dm regalele mandatalaî se anlifcn kiar assnra komi-sionaralaî ne lskreaz-i, în nsmele seg. Dar afara din ranortsrxle ne resalte din aneste regale, mai ssntrni a ele, kan ssnt nronrii komisionarilorg în generalg. Aoi vom essamina mi ne anele mi ne altele. . „ ** Obligariianile komisionaralaî îmi iaa namterea lori kiar din kontraktali de komisis-ne. ^ ian armare elle varieazn dane natara obiekts-Im un dune termenii konvenHis„iî. Sunt însă, oare-mi o îgainsni kan ssnt komsne la totS felslg de onnsionan. Ama, komisionarslg katn sn eseksteze reT3ea eSaM“0' Dal“ din fea k‘e se va nlbti dsne obineislă lokslsî. Mandatslă dm kontra din natera sa este grateită; nentrs ka mandatarei» st, aîbt drentg la o rekomnensT,, kate st, fi sfiimlatg aneasta nrin kontraktg. în nraktika omeiMis sî esioneană, salarislg komisionarslsi este simnlx saS.dsnls, dane ksm ia sas ns ia ass-,™kfle msolvabilitanii. Ama, salarislS este simnlx kxnd komisionarsl* îmi ia nxmai nlata iren-esek,,t!>rea oneraaişnei kxkareafost înstrăinată, ar Wrmiffitorsls, ks toata, nrobitatea komisiona-s es e k*te o data amenmttats de a ns fi ulm- komist11 1- f*"8 ‘re!lea ks kare » kontraktats komisionarsls a devenită insolvabilă, a kxzstă d. e. n fabments. De aneea, însxrninttorslă snreafimi , V’:n ale,'ff!*« la o alta kombinauisne. Ile rslsT oT SalrS’ 6llS mal nktemte komsiona- st-J [“?’ ' «testa s* ia a- ks ka, r Z Iinsolvabilitanii nellorS d'allă treilea kî> kan kontrakteazT,. AneastT în nraktikT,, del creder Tm 86 nSmemte , . 1 bieaeie, adikT, a avea înkredere m TrT::ds,vafinM« «*#. &îrt£ nlntindg o n t Wrninxtorslă a-7 rişti „ T k°m,s,onarsl»î. «testa se oblig* teilor* d’allffreilel ” n™ “Abilitatea komlsl°narslsî ini în- C î ks,’ei d'all‘ ‘'«i««. - s*rau*t0talsr!!TnT 5 “ kontraktatS ««mele în-0ldB‘, mtol kl> ss konsider* ka snă simnlx 153 mandatarg. Ellg nu se obliga ka»tre neî d’allg treilea, ni însa»rnina»torulg; assemenea totg anesta are o akjiiune direkta» în kontra lorg. Ka»nd însă» komisionarulg kontrakteaza» în numele sa»g — neea ne este adeveratul seg karakter — a-tunni numai ellg se obliga» ka»tre neî d’allg treilea, ini anestia ka»tre dînsulg. Hei d’allg treilea nu ag o akniune în kontra însa»rnina»torului, ka»ni nu ag kontraktatg ku dînsulg, ini de multe-orî nini nu-lg kunoskg. De vor voi sa»’lg urmeze ai» numai o ak-jrisne indirekta», adika» îlg vor urma în numele ko-misionarului. Assemenea mi insa>ruina»torulg nu are o akniune direkta» în kontra nellorg d allg treilea, noate însă» esernita în kontra lorg drenturile konrisi-onarslui. Toate aneste sunt adeverate ka>nd interesulgne- a lori» d’allg: treilea se afla» în jokg. Indata» insa» ne nu va fi vorba de dînniii, ni numai de ranorturile dintre komisionarî, se anlika» regulile generale alle mandatului. în adeverg, sa» nressumiunemg ka, ko-misionarulg a va»ndutu nimte ma»rfuri tiimese de în-sa»rnina»torg, uri ka» dune aueasta» vindere a ka»zutg în fălim entg. Daka nrejiulg ma»rfurilorg nu se va fi nla»titg înka», mi va fi totg în ma>na kumuera»torului, însa»rnina»torulg are drentg sa»-lg ia, fa»ra» ka kredi-toiăi komisionarului sa» noata» konkura ne anest nrejig. Aneasta» konsekuinna» este logika» mi konforma» ekgi-ta»nii. Komisionarulg va»nduse nimte ma»rfuri kari nu erau alle selle; nu ellg trebuea sa» se bukure de nre-jjulg lorg, ni însa>ruina»torulg. Kum dar kreditorii seî ar nutea sa» vina» mi sa»’mî îmna»rneaska» anestg 154 nre&§? Atenei e! s’ar înavugi ku naguba înstroint-torului. Ilrivilegiul k omisionarului (art. 88). <5n3 kreditorg se zine kt are ung nrivilegiu kî>nd krean.ua sa se nlttemte mai naintea altote kre-anue. Afart de akgiunea nersonalt ne komisiona-ryls are m kontra înstrninttoruluî, legea îî mai dt înk-B unS nrivilegte. AnestS nrivilegte i se dt asu-nra mtrfurilorg, ne i se va fi esneduite din o alte rneaijt sure a le vinde în sokoteala înstrninttorului, nentru a-mî asigura avansurile, interesele mi keltue-lile, Hevafiftkute, ne seama anestote mărfuri. Ilrin aneste nrivilegi^, legea a voitg a intri înlesnirea es-nediuiiloru mtrfurilorg mi Mitul* în st mint torului: . k;omislonarulg, fiind asigurate kt va fi ntetite, noate fane avansuri sau alte keltuelî, ne va fi de tre-bsmH'b. Ama st nresunnunente kt nimte mtrforî sau esneduitg din o alte nieagt unui komisionarg nenti-u ka ellu st le vtnzt; anesta mai nainte de a vmce mtrfurile, a date înstminttorului o narte din valoarea lorg, sag a ftkutg alte keltuele. Dar înstr-Minttorulg kade în falimente, mi nu mai e în stare a nltti avansurile sa* keltuelile ftkute de komisio-naru. Anosta atunm se va desntgubi ne nre«ulg înstm T T fTfe de t0HÎ XieU-ahl kreditOTÎ aî AHGaSta k0nstitse ™ntn, dîn- fet mT T8, kare este’ dsne ksm ™dem, «n* ite- 1 - i611^ d? gaglK’ assnra mtrferilorfi esnedu- bemte'w i “ ^gistg, ellg se desntgu- ^ kreditori, terţ a mai L 1611 dm ka5Sa Iote ne valoarea lukruluî. 155 Dar nentru ka anestu nrivilegis st se esekuteze, tre-bue mai multe kondijtiiuni: 1° Mtrfurile st fie esneduite din o ni-eaij t în alta. — In alte kuvinte, legea neie ka lokulu unde niade komisionarulu mi anella de unde vinu mtrfurile, sa. fie distinkte. Ktni daka va fi anellam loku nentru ne mtrfurile n’ak stătu de-nuse unde erau, mi s’au mai transnortatu la komi-sionark? Atunnî se înnelege, s’ar nutea fane multe fraude; ktnî komisionarulk ar îmnrumuta, mi anoî s’ar asigura desnre nlatt, lutnd mtrfurtle, ku nagu-ba nellor-l-algi kreditorî. — S’a mai întrebată însă. daka trebue ka mi înstrainttorulu sa. lokueaskt în-tr’unu loku altulk de kttu koruisionarulk? Kestiunea e kontroversata.. Legea însă. ni se nare klart. Ea nere numai ka mtrfurile sa. fie esneduite din o alta. nieaua.; nu e dar trebuinHt ka mi înstrninttorulu sa. rnazt în alta, nieaua.. Aneastt esnlikare este kiar konformt ku sniritulk mi skonulk legeî; ka.ni se îmnu-Ijineazt kondujiunile nrivilegiuluî, kare amS vezutg ka. este în interesulu komerniuluî kiar. 2° Komisionarulk kata. st aîbt mtr-furile la disnosiftiunea sa. — Mtrfurile sunt în disnosfriiunea komisionaruluî, nu numai ktnd se vor fi afltnd în magaziele selle, sak într’unk lokk, nubliku; dar mi ktnd mai nainte de sosirea loru ellu va nutea dovedi, nrintr’o karte de înktrkare sau de ktratu, kt aneste mtrfurî s’au normtk kttre dînsuls. Ku kinulu anesta mtrfurile ak devenită oare-kum gagiulu komisionaruluî; ktnî se a t. în disnosijjiunea sa. Alt-felu, de ar fi avutu cieu tulu st-mî eserniteze nrivilegiulu asunra unor mtr- 156 fsiî ne se afli> în magaziele însBrHinBtorslsî, se înţelege kB s ar fi nutstg urma mslte frasde. 3° Avansurile mi keltselile sBfifostg f'bkste ne seamB de mBrfsrî. — De vom nre-ssnnsne k'B esuediuia mr>rferilorg ns era ninî nro-misB,, nini ansnţatB în timnslg kBnd s’a fnkutu avansurile, se înţelege k'B nrivilegislg nu noate sb ‘e imokatg. Indate însrB ne s’a anunţi atg, ne se mtie aneaste esnediţie, orî-ne avansuri se vor fane în konsideraţia m-Brferilorg esnedsite, dan lokg la nrivilegig, fnrB ka sb fie trebuinţB ka komisionarul sb aibB niBrfsrile în disnosiţisnea sa în momentulg kBnd afBkutg avansurile sag keltuelile. Este destul sb fi nitiutg îvB are a i se trimete nimte mBrforî snre a le vinde. Ellg atomi noate da a kontoi din nre-lorg; kBHÎ are în vedere garanta ne va resulta nentrs ellu dm nrivilegig. Ku modulg anesta kon-resimndem kiar la skonslg ne a avstg legea de a în-koragia ne komisionarî în avansurile mi keltuelile ne 7? SrB fakî>’ 1Ientrs înlesnirea transakţielorg komer-Hiale. . . 0 ” ’ie a ung mare rolg în komernig. Ro- *1 a^esta este atetg de mare în knt formează s-dune t n 6 !mentele konstitse komerniulg, kare, m n • eBte mi skimbd* mim) *r' Unu irmmons m-Bremte valoarea mone lol!rnea 1™“°^ *** konS5maHia n» re- loa”l Ţ i ™ dmne «****. Ks k„t clar miz-ioanele de transnortg întrWs etoK- , - , atetg komerniulg seg „ l 86 ks eftinttiteq i i °ate nrosnera" înlesnirea- ini o " SSnt at"tea mizloaHe ^ ag Komiaionari- T* trausak«ieIor§ komerniale. kari adukg 1 ' ° tra“anortg ss'nt niinte mizlonitori L aLveTa^f1’6- “ eftin^te. , anesti komisionari nu sunt kiar tran- 159 snortatoriî, k'bmsuiiî; eî ns transnorteazn>, ni mizlo-MeskS a se transnorta. Eî ssnt kari ksnoskS maî bine atet ne sneditorî, adilm ne anei a ne aS m/tr-fsrî de transnortS, kn>t mi ne kwtsmî. Ilrin sunare eî notS înlesni transnortarea mnrfsrilorS ks isţeala dorite, mi ks »nk nreţS mai moderat». Alt-felS, esnedsitoriî singsrî ar fi fost» siliţi st> kaste ne kn-msniî ţ de ani, ar resslta o înterziere. Anoi neks-nosknnd destsî snre a se nstea folosi de o konksrin-Ut, nreţslS transnortslsî ar fi totd’asna maî sksmn. Nenesitatea komisionarilorS de transnortS se sânte înkn» mi maî msltS, knnd mti’lsrile a» st> se tri-meaft’n într’sns loks dennrtatS, ama în knt este de trebsinţB a skimba atet ne ka>msmî, knt mi mo-d«lg de transnortS, nnnn a ajsnge la destinaţie. Daka fie-kare komeraiantS ar trebsi sn se nsnn> în relaţie ks fie-kare din k'&msmî, saS din aneeamî iţeam, sas din ţeri differite, se înţelege kn lskrs ar fi ns^ns-maî difinilS mi kostetor», dar kiar imnosibilS. Kate dar st se adreseze la sns komisionars de transnortS. Anesta se afin în înţelegere mi în komsnikaţiî ks komisionariî din alte n'&rţî, mi-mî înlesneskS îeni-nroks transnortarea mnrfsrilorS.- Ama, nellS d’întîiS komisionarS koresnsnde ks nellS d’allS doilea kare nriimemte mnrfsrile de la knmsms, mi le înkredin-ţeaz-i, altsia, snre a-mî sima drsmslS; nellS d’allS doillea koresnsnde ks snS allS treilea, mi ama mai înkolo. Aneasta se srmeazn mi k&nd mî>rfsrile kate B-b skimbe natsra drsmslsî; lmnd adikn de ne sskatS se transnoarte ne anî>, saS vi ce-vers a. ^ KomisionarslS de transnortS, ntetinds-i-se sn8 drent» de komisisne, se însarninn a tralcta ks k&ms- 160 msltf, in nsme 1 e seS, nentrs transnortarea mtr-e va trakta în nsmele esneditorslsî, a-snH! 115 mai e konpsionarg, ni sng simnls mandatar». Dar kiar knnd trakteaz* în nsmele lorg, snre a-mi konserva karakterslg de komisionarî, kate kontrakteze ks kmmmimls nentrs sokoteala esnedi-oislm; adik'B sa> arate anestsia nsmaî nrenslg indi-kats de kw, ni ellg komisionarslg, ne se obli-2 nersonal» s^-mî ia nsmaî nreiislg komisisneî selle Daka dm kontra ellg se învoemte ks esnedi-to^ ™atr« kst»e nreng, mi anoî kaste sng fc*- reTL eVTrefigamaî de *** ^ellaka- red» ia dl» de la esneditorg, atsnnî ellg nsmaî e ko- t—’ 111 intrenrinzrbtorg de transnor- 7’ deSnre kare vom vorbi în sekHisnea fiitoare W" ^ ^ de k—riîde Esnediarea mnrfsrilorg de la xns i ui- m~e ™ * mterveS,’^ 7 lntie esneditors mi knrnsmg, — daka nellg d’în te elTdteS f drentdS ks -saSîa- **» iat^rr^0irtTe:’ - ■iakr* nrohm a oa;«f; - iiors. nea mai ssitats toastate de ordTaUs6e*t k°nfI'aktS’ kare-i torJ^Vz: 7 £*,*£*"-se Wraete îtt — 161 trebse st fie komrrsst, ensnuierile ne katt st ko-nrinzt. Legea nere kt aneastt karte st konrinzt (art. 98): Data, nentrs ka destinatorsl§, konmartndg data e-nistoleî ks aneea a ajsngereî mtrfsrilorg, st vazt daka elle ag ajsnsg la termenslg aretatg nrintr’însa; Natsra mi grestatea, s a § m t s s r a 1 s-krsrilorg de ktratg, nreksm mi semnele mi nsmerile balsrilors, nentrs ka destinatorslg st noatt vedea daka mtrfsrile ne nriimemte ssnt ks adeveratS anellea ne i s’ag trimesg, sag daka ns se aflt neva nerderî orî striktnisnî. Sorokslg în kare are st se fakt tran-snortslg, nentrs ka st se rntie daka este sa& ns înttrziere; Nsmele mi dominilislg komisionars-lsî (de se va fi afltndg) mi allg ktrtsmslsî, nentrs ka st se noatt sima în kazg de trebsinnt mi st li se noatt nere mtirile nenesariî; Nsmele mi dominiliS'lg destinators-1 s î, nentrs ka ktrtsmslg st mtie ksî st dea mtrfsrile mi de la nine st neart nlata sa. De ns va nstea st se nsnt mi dominilislg, trebse nellg ns-nimt st se afle nsmele; nr ejjslg transnortslsî, nentrs ka ktrtsmslg st ns neart sns' altslg maî mare; D esntgsbirea ne s’ar ksveni în kazS de înttrziere. De mslte orî valoarea sneîmtrfî deninde de timnsls ktnd se komernieazt. La kstare enokt o marft are o mare valoare, de oare-ne maî ttrzr& valoarea eî skade. De aneea de mslte-orî ko-mernianjiiî jfins ka mtrfsrile lors st se transnoartt 162 S'b ajungB la destinării a lorî la kutare enokm fiksB. De se va întîmnla întîrziere, kBi-Bumulî va fi res-nunsabilu de naguba ne a înnerkatu nronrietarulk mBrfuriloru. Dar Mine va anreijui aneaste naggbB? JudekBtorulu. Dar o assemenea anreniare este foarte difinite ilentru dînsulu, mi noate da lokî la multe desbaterî. De aneea, nentru mai multe înlesnire, se denrinde a se areta kiar în konti'aktS kare S’B fie de- snBgubn ea în kazu de înterziere. Atunm se vanltfi suma aretate. Se noate însB întemnla ka întîrzie-îea sb adukB o nagubB estraordinarB, foarte însemnate, ama nrekum nujs’a nututg nrevedea de irbriu kmnd au kontraktatu. In assemenea kazu kBi’Bumulu nu noate fi liberate numai ku suma ne se va fi are-tatS' în enistote, ni se va judeka dune ekuitate aneea trebue sb nteteaskB maî multe. In fine, kartea de knratî kate sb fie subskrisB de esneditorî sau de komisionarî. Afarn de aneasta komisionarulu trebue sb o treakB într’unu registre numerotate mi narafatî de nresidentulî tribunalului lokalî. Kartea de Durate fiind ama redaktate, se di. de kntre komisionarî sau esneditorî kurBuinului, nen-tiu ka auesta sb o dea destinatoruluî. Dar ne sar întîmnla daka una sau maî multe din aueste enunHieri nu s’ar afla în enistola de kurats? Se noate zine atunnî ku, ea kade, devinm nulln? Legea nu nreskrie o assemenea sankiiiune, mi ku drentu' kuvBntu. Enistola de kuratu nu este unu aktu so-emnu, allî kuruia toate enunirierile kate sb fie se-verî observate. Este unî simnlu aktu kare konsta-teazB esistin.ua kontraktuluî de komisiune. IJrin ur- 163 mare daka sna sas maî incite din ensnijierile nerste vor linşi, nartea ne are interesă ka elle st esiste, va dovedi esistinna loră nrin ori-ne alte felsri de dovezi, kare adesea noate st-î linseaskt. Sanknisnea dar a legeî konstt în diffiksltatea kiar ne va avea o narte snre a îmnlini nrin alte dovezi linsele din aktslă de ktrată. Kare este aksm valoarea legalt a aktslsî de ktrată ? Aneastt valoare am zis’o deja. Aktslă de ktrată konstakteazt esistinjja kontraktslsî de transnort (art. 97). Legea nrevede dose kazsri: Mellă d’întîî este ktnd esnediţorslă, ns s’a mai servită de snă komisionară, ni s’a adresată d’adrentslă la snă kt-rtsnră, nentrs ka anesta st-i transnoarte mtrfsrile. în anestă kază, zinea legea, kartea de ktrată înki-ns einte (legea frannezt zine formeazt) snă kon-traktă între esniditoră mi ktrtsmă. Ktnd în st va fi fostă mi snă komisionară:, legea adaogt kt kartea de ktrată formeazt snă kon-trektă între esneditoră, de o narte, komisionară, mi ktrtsmă, din nea-l-altt. Anesta este allă doilea kază ne ea nrevede. In amtndose kazsrile enistola de ktrată for-mtndă saă nressnnsntndă snă kontraktă, ns nsmai kt servemte drentă titls ntrţiiloră, dar înkt mi dt namtere maî msltoră obligajriisnî ne naskă dintr’snă kontraktă. Linii astori frannezi denidă kt enistola de kt-rată ns noate st formeze snă kontraktă între esneditoră mi komisionară, fiind-kt anesta era deja legată nrintr’snă kontraktă anterioră enistoleî. IIrin srmare aneastt enistolt formeazt snă kontraktă în* * 164 tre esneditors mi ktrtsms, sas între komisionars mi ktrtsms, iar ns mi între esneditors mi komisionars. Ilronsng dar kt în lokS de a se neţi legea ksm este, kt aktsbî de ktrats formeazt sns kontrakts între esneditorS, komisionars mi ktrtsmS, st se ni-teaskt „între esneditors sas komisionars, mi ktrt-sms.“ Ilrin si’mare eî adaogt konjsnktivsls sas, mi nsns virgsla dsne vorba komisionars iar ns înaintea eî. De s ar fane aneastt skimbare mi la noî, ar fi trebsinţit st se adaoge nsmaî konjsnktivsls sas. Ktt desnre virgslt, kare înksrkt ne frannesî, ns s’ar mai adtoga dsne vorba komisionars; ktnî redakto-îiî noştri as nss o deja, de mi în kontra regslelorS gramatikale. Ks toate anestea ssntem de oninisnea ka, abstrakjjisne ftktnd de virgslt, testsls legei st se konserve nreksm este; ktnî alt-fels kazsls de alls doillea s ar konfsnda ks nellS d’întîis, de oare-ne legea zine deja în nartea întîis a artikolslsî kt, kartea de ktiats formeazt sns kontrakts între esneditors mi ktrtsms. De ne ar fi mai renetats anellamîls-krs mi în nartea a dosa ? Komisionarsls, fiind sns mizlonitors nlttits nri avtnd în mtna sa înkredinjjate nimte mtrfsrî, are assmt-î maî mslte obligajjisnî mi o destslt de grea resnonsabilitate. ^ Mai întîis komisionarsls este obligata de a în-skne in registrsls seS jsrnals natsra mi kantitatea mtrfsnlors ne 1 se înkredinjjeazt, nreksm mi valoarea^ lors, daka înst aneasta se va nere de esnedi-foi* (ai^‘ ''*")• Aneastt mskriere e nenesart nentrs ka la kazs de trebsinţit st se mtie ne mtrfsrî s’a 165 datg komisionaruluî, sag ne valon trebue si. nlttea-sk'b de va fi fostg nerdere. Komisionarulg mai resnunde înk't desnre ajungerea minfurilorg la sorokulg oterîtg nrin enistola de ki>ratg (art. 93). Illtim ne interesg noate avea ung komemiantg ka mărfurile luî st> ajungi. la kutare iar nu la kstare zi. Ilrin urmare komisionarulg kate si. fie garantg desnre esakta ajungere a minfurilorg. Fiind întârziere ellg va nteti sag suma aretate nrin enistoli., sag alta fişate de judeki>toru. Dar kiar ktnd nurjaile nu ag aretatg în enistoli. sorokulg ka>nd are st. ajungi, mărfurile, judekT>toriî notg înki. esa-mina daka, dune interesulg esneditorsluî mi dune di-stanua fokute, a fostg înterziere kare st. se noate îmnsta komisionarulsî sag anellora desnre kare ellg resnunde. Komisionarulg assemenea nu resnunde de ka>t desnre înterzierea kausate nrin negligenjia sa, iar nu desnre aneea kausate nrin o nstere majori, ne kare i-a fostg ku nenutinni. a o nreîntîmnina. în nrinning, komisionarulg este resnonsabilg desnre nerderea mi striki.niunea mi>rfsrilorg, affam. numai daka elle vor nroveni din o nutere majori, (art. 94). Se noate înki. nrea bine învoi ki> nu va resnunde desnre nerderile sag striki>niunile ne se vor imnuta ki>-n>umuluî. Dune termenii legeî se nare ki> komisionarulg noate stinula aneaste klausi. kiar ki>nd va fi vorba desm’e nerderile mi striki>ninnile ne nroving din fanta sa. Inşi. o assemenea konvenjiiune nu noate fi nermisi., ki>nî o nersoani. nu noate stinula de mai nainte ki> nu va fi resnonsabili. de nronriele selle gremelî. Este numai în drentg de a stinula ki> nu 166 va fi resnonsabil# de fanta alteia nentrs kare era garantă. _ _ ^neî komisionarsLS, kare s’a servită ks a,Ini ko-misionan ssbsidiarî nentrs nriimirea mi esnedsirea ma.r-fsriiorS", va fi resnonsabilg de fantele anestora, afara n«-mai ^'1>nc^ va ^ostg konven.rjisne kontrarie (art. 95). Ste, vedem aksrn în allă ksî riskg k'<toreskg nrtrferile? Legea zine kT> o date emite din magaziele VT>nzT>torslsî sag esneditorslsî, elle kT>tetoreskg în ris-k«l§ nronrietarslsî lorg (art. 96), res perit domino. Dar krf>nd este vorba de mtrferî vimdnte, în ne mo-mentg înneteazT, de a maî fi nronrietatea vT>nzT,to-rsim? Legea mvite (art. 12 §. 2 nart. 3 kan. 2) zi-ne k’h vT>nzT>torslg snsî mimkT>torg înneteazT, de a mm fi nrmmetarslg lskrslsî, k*nd vT>nzT,tornlg va înnene a da lskrslg, sag kmnneratorslg va îimene a a mejjşs. In anestg momentg vânzarea e konsi-C1 a 7> va nerfekte, mi nronrietatea a trekstg ne seama kmnneratorslm. Ilrin mmare, adaogT, totg legea mvrl* (art. 17, id.), orî-ne neriknlg va nrivi ne seama WnTratordm. M^rferile k^tetoreskg atenei în nsksls ses, afara nmnaî daka nrin konvennisne ™ + r va fi anestg riskg assnra hă. ave?Tî>!Tl53SaSV'I>nZ'I>t0r8lg’ Cartea lorg, vor « t 1011 ?’.6' c*e a 5rma ne komisionarg sag kT>n>-insr&i’ninatg ks transnortelg. secţiunea TTT-despre CĂRĂUŞU. KMi.5mg eBte aMeIIa kare are drent* nrofesisne 167 a transnorta ma>rfsrile de la sng lokS la altele. Ka>nd transnortslg se fane ne ana>, ia nsmele de ba»rkarg saS kora»bierig. Ka»nd o nersoana» îmi fane din tran-snortg o nrofesisne a sa obinnsita» este komerniantg; k^bMi transnortarea ma>rfsrilorg konstitse sng aktS de komernig (art. 306 Ii. O.). Ka>ra>smslg nriimemte de ordinans ma»rfsnle de la sng komisionarg, Le noate însă» nriimi d’adrentslg de la esneditorg, fa>ra> mizlonirea komisionarslsî. Resnonsabilitatea ka>ra»smslsî, ka mi aneea a ko-misionarslsî, are drentg objektg strika»nisnea, nerde-rea mi întârzierea ma>rfsxilorg (art. 99, 100). Anea-sta. resnonsabilitate îimene îndata» ne ellg va fi nriimi ţg objektele de transnortatg. Ea înneteaza, ka»nd nerderea, strika-nisnea sag întârzierea se vor fi kas-satg din o nstere majora, sng evenimentg nenreva»-zstg, sag din sng vinig allg lskrsrilorg. Dar în as-semenea kazg ka>ra>sm«lg kate sa» dovedeaska» nsterea majori» sag vinislg ne invoaka». Daka vom nressmrsne ka> destinatorslg ns vo-emte sag se îmnrotivemte a nriimi lskrsrile transnor-tate ka>ra»sinslg fi-va silitg a le konserva msltg timng Ini a amtenta ama nlata ne i se ksvine? Legea a lsatg nrekasnisni nentrs sng assemenea kazg (ait. 102). Ka>ra»sinslg are atsnnî drentslg ka sa» adreseze o netinie ka»tre nresidentslg tribsnalslsi lo-kalg, sag nefiind tribsnalg k.a»tre ssbadministratorg. Anestîa nsmeskg nimte esnergî, kari ag sa» veiifine mi sa» konstateze starea ma»rfsrilorg. Dsne aneasta nresidentslg noate sa» ordone densnerea sag sekges-ti-area ma>rfsrilorg, mi transnortslg lorg înt’o magazie nsblika». Ilresidentslg mai noate înka» ordona 168 >mderea objektelorg transnortate ntnt la îmnlinirea ne i se ksvine ktrtsimdsî. Aceasta konsti-tee nentrs dînsslfi sng nrivilegiS assnra mtrforilors MG transnortat&- Este adeveratS kt ktrtamsfe mai are o akjjmne nersonalt în kontra anelkia ne i-a date emstola de ktrate, mi în kontra destinata-bM. Legea înst îi maî akoardt nrivilegi», nit'^ ^ mat Se. n°a‘« ka destinataralg s* tuldi^e nimte J^rdeSnre nei'derî sa8 strîkMism. Ihesiden- .„A01.]0™’ ra'6k!,m am Z'sS’ a 86 k‘instata starea î . ’1 mi anoi va "stea s* deuida, kiav vincle- , °rf "%"'L la tonliuirea nh,Biî kurtnmsM. Km fi neta;°f' “T'VaOTmaa8ejrfeka; tanieanoate fi neieanfe, mrea bsnt. tate °fa d?st!na‘ara« anriimitg lakrafle transnor-ţaţe m, a un nlthts nrejwte Wnînnbî fart 10n Z'Ltr:’tta koatra «nnaie în kontra komisionarskn, se stinffe TTrin teIXe k* “* are nM o nre- “‘'-le Ia timus mi în se ~d“r •ne de aita — *«■ °Se va linsb resnonsabilitatea ktrt- 169 srnslsi esiste înk'B, mi destinatarsls noate avea ak-gisne în kontra lsî. Komisionarii de transriorts mi knmsiniî ssnt în generalS îns'&rninaijî ks mslte transnortsri. Din kassa aneasta eî ssnt mi esnsrnî a vedea mslte reklamariiî în kontra lors. Fi-vor eî mslts timnS esnsrnî la aceste reklamajiiî? Legea le a venit» în ajstors. Ea decide kn> orî-ne akgisnî în kontra lor», nentrs nerderea sas strik'&nisnea nn>rfsrilors, se vor nreskrie dsne mase lsnî sas sns; ans (art.104). Akreeat dar o nreskrinjjie sneniate nenti’s anoste nersoane, mi ane aste nreskringie a voit»' st> fie knt se noate mai sksrte: neea ne konstitse o adeverate nrotek- gisne nentrs komisionarî mi ksrssmî, kare alt-fels ar fi avsts assnm-le o m'ea grea resnonsabilitate. Aknisnile se nreskris în timus de mase lsni, kn>nd transnortsrile se faks în interiorsfe Hrinnina-tslsî; în timus de sns anfi, nentrs nelle ne se fakS afara din Tlrinninatss Dar nsntsls de nlekare alls anestors meskrinjjisnî differemte, dsne ksm va^fi vorba de nerderea sas striknnisnea nrarfsrilorg. In kazS de nerderî, nreskrinnisnea înnene din zioa knnd ar fi trebsitg sn> se effektseze transnortsls; în kazs de strikr&nisne, din zioa în kare se vor fi nriimits nrnrfsrile. . Dar legea ns vorbemte de kî»t de nerdere mi striknnisne; de ani s’a nn.sksts kestisnea daka anea-ste nreskrinjfisne se anlilra mi în kazs de mteizieie. Ai’ nstea zine nineva krn nreskringisnea artikolslsî nostrs, fiind o esnenjjisne ns se noate anlika nnn internretare de la sns kazs la altslS. Ks toate astea ns vedem nini sns motivg valabils nentrs ka ra 170 ns anlik'&mg aneeaim nreskrinjtiisne mi nentrs întârziere. Aneaste akBisne este mai nsjiing imnortante ele kst nea nentrs nerdere; nrin srmare ar fi fosts kiar «ns k for ti ori nentrs ka sn i se adine anea-ste nreskimiiisne mai sksrtn. Knt desnre nsntelg de nlekare kredem Iste, trebse sn fie anella alls zillei n.kare n^rfbTlle se vor fi nriiinitg; k™ nsmaî dsne nrnnnrea lorg se noate mtie daka a fost sag ns întârziere. Daka dar dsne mase lsnî sag sng angde la aneaste nrumire ns a fosts ninî o reklamanie'de-snre întârziere, aknisnea katn sn se stingi,. " Daka însn se va fi aflsndg frasdn sas rea kre-înH't, on-ne aknisne de nerdere, de striknnisne sag ’Bizieie, se va stinge nsmaî nrin nreskrinuisnea ordinari, de trei-zenî de ani. Intreotinzstoril de transnortari. Ane-stm ka im km-Mmî transuoarta, mairferi (art. 103). ■ eiinjia este, kt, întrenrinzitorii fakă uimte tran-anorten nenodme, la zille mi „re fit», ka mWile determinate un „abUkate de mai na&te. Ast-telS seni ntrenrmzr,to„i de drumuri de ferS, de vanoare, de la kl - ^ U ‘oate «g»We relative torî ir’’ r ™r annHla ™ Ia “ieşti întamimt,- administadve, km^se "".f*.4 “ ** zitorii de Hansnorts. ‘ Sne,,‘a18 la Sntrem1”- TITLUL VII. Pentru cuinperărî şi vinderi. Anestă titla trakteazt desnre dovezile admise în materie komernialt. Aneste dovezi na se anlikt na-mai asanra vinderilor^ mi kamnertriloră, ni la a totă felală de kontrakte komerniale. Este adeverată kt dintre toate kontraktarile în materie komernialt, vinderile mi kamnertrile sânt nelle mai numeroase; ka toate astea elle na sânt singare. Ile de alte narte, titlală nostra na trakteazt de lokă desnre kondi.uia-nile întrînsene alle kamnertriloră mi venztriloră, kon-dirriani kari sânt regalate de drentslă ni vilă; ni na-mai desnre dovedirea loră mi a ori-ne alte kontraktă. De ani vedem kt rabrika noastrt este foarte nee-sakte; ar fi trebaită mai bine st fi zisă: „Desnre „ dovezi. “ Toate dovezile drentalai ni vilă sânt admise mi în materie komernialt. Dar afara de dînsele s’aă mai admisă mi altele reklamate de natara transakni-eloră komerniale; nrekam registrele, koresnondinjia, faktarile, ect. Assemenea la anele din dovezi na se mai nere fonnalitegile imnase de drentală nivilă; ama d. e. aktele sinalagmatine înskrise na se neră a se fane îndoite, ect. St essamintmă akam fie-kare din aneste mo-darî de dovezi: Aktele nabline. Akte nabline în generală se nameskă toate anellea kari se fakă de kttre fonk-jiionarii nablini, nrekam sânt denisianile tribanaleţoră, 172 într sng sensg maî restransg aktele nsbline smit mi anellea, kai’e, fekste de nartikslarî, se adevereazi, de tribunale. . Akdele ssbskrise nrivatg ssnt anellea kari se fakg nsmaî între nnrxiî tern adeverirea sas mtervengia sneî alte axtoriteip. Aneste akte as între nnrui nsterea snsi aktg ireblikg, daka nini sna dm elle ns-mî va nega ssbskrierea. De aneea knnd kiiS assemenea aktg se nresinte, nartea nea-l-alte este obligate ka st, deklare daka este a sa sag ns ssb-sknerea ne i se arate. Knt desnre moiutenitoriî seî anestia ns notg fane o assemenea deklaragisne; eî as nsmai drentslg st, zikn kn ns reksnoskg skrisoarea sas ssbskrierea, mi atsnni^ kontestarea se va jsdika mi vil g sag korekuionalg. în drentslg nivilg, aktele ban konnnds o obiigajjisne din nartea fie-knrei nnrni, adikT, aktele sinalagmatine, obinnseskg a se fane îndoite, adm-i, kT>te sng esemnlarg nentrs fie-kare nar-te interesate. Aneaste formalitate ns se maî Mere kT,nd este vorba de transakgiî komerniale. , — nresksrtT,rile de sokoteali, înkeiate e rnizloMitorii de skimb g sag samsari. Ane-ste nreskmterî ssnt sng felg de nronessrî verbale, kari .a K 6 a8'en®î sa§ samsarii snre a konstata one-ramsnea ne ag ftfartg, ini kari se dn manilor* ne S;hBkne-, nresk*rti>rî, fiind ama s„b- ase de nm-jj.,formează, ană aktă kare dovedemte bSsT °nerT“e:- Dar ™s« na este m-bbU de im este fekatS de ageuttî sa* samsari, kari ^ f f ““‘o fonkgionarî nsbM; tai bte , akWe nsbli',e de kari ^ ’ “me“ S8nt akte farats nrivate, tai 173 s’ar konfsnda kw nelle d’allă doilea. Elle sunt dai* nimte akte sui generis, kari konstitue nentru ntrjjl un§ mizlokă de dovedirea drenturiloră loră. — Faktura nriimitt drentă bunt de kumntrttoră. Faktura este ună înskrisă kare arate ku amtnuntulă natura, kalitatea, kantitatea mi nregulă mtrferiloră ne fakă objektulă negoriierii. Dar nentru ka st serveaskt de dovadt, trebue st fie nri-imitt de anella kttre kare se trimete. Ilriimirea, de ordinariă, se faue m’in subskrierea nust în josulă fakturex. Atunm ea devine un3 aktă subskrisă nri-vată. Kredem înst kt mi fort aueastt subskriere faktura devine o dovadt, îndatt ne s’a nriimită, foi’t a se mai resnunde; ktm numai ama ea nu se kon-fundt ku aktele subskrise nrivată, mi devine ună mizlokă sneuială de dovedire. Ama daka niî voiă trimete o fakturt, nronuntndu-gx de a-nî vinde mtr-furile ne se aflt arttate într’însa, mi daka tarii, no.iu fi konsiderată ka kum ax fi nriimită negoniarea. Ju-dekttorix aă st judene mi st anrenieze kestiunea. Faktura se noate fane saă kttre^ o nersoant a nume, saă la ordini, ori la nortoră. In kazurile din urmt ea se transmite ka nobilele saă biletele la ordină, dune kum vom vedea mai la văile. _ Koresnondinua. Am vezută, ktnd amă traktată desnre registrele de komerniă, kt komerm-anniî kate st transkrie skrisorile ne trxmetu, im st konserve ne anellea ne nriimeskă. Aneste sknsorx konstitue nentru dînmix dovada de kare se vorbemte am — Registrele nrerijiloră forxneazt rnoduls de dovedire desnre kare amă vorbită deja._ . - Martorii, ktnd sunt admxmx de trx- 174 bsnalg. Dovada mân martori este admis-n în materie komermaK, în orî-ne kazg, orî-kare ar fi im-nortaniia kauseî; de oare-ne în materie ni vi l-n nu este admisa de fcbt ku oare-kari limite. în materie omermah, dm kontra ea formează regula generala; k-Bni transakgiele komerniale sunt atet de numeroase, mi se fakg adesea ku ateta iuneate, în fcbt irtr-Hile nu no tu sb le dovedeaska, alt-felg de k-ut nrin mai toii. Ivu toate astea, flind-ka, aneaste dovada, of-feremte adesea multe inkoveniente, legea, sare a le evita, e datg judekBtoruluî fakultatea de a nriimi a-neaste dovada, atomi kund va afla de kuviinna,. A-rna, dovada testimoniala, în materie komerniah,, este kuratg fakultativa,. Se întreabă, îns-n data jsdekî.toriî aS faksltatea de a manii aneasfa. dovada, tiar înkazdg kMd ana dm mm> va voi sa, dovedeaska, neva în kontra anei “• ^setaneo totd’a^ eSte Tf3 dB mS kontrak«, kare trebae tele r ? " taSkl'i68’ «■<* kontrak- ele de şomera,, na se noate admite nini o dovada, testimoniala, în kontra anelbă înskiisg. Daka însn laTmafeaf T,™.®0 a'Klle'Ien!i sunase nrea W , a ^ d°Ta se admite în kontra înd-do i - va fi fekstă de n-H-aî. înSknSBkl '*e se t>oa0ele, mantei,Slrea mmilorg, jaramiîntelS. TITLUL VIII. Despre poliţe, bileturi la ordine şi prescripţiune. SECŢIUNEA L DESPRE POLIŢE. Originea iiolinelorg formeazn objektslg snei di-sksijisnî între astorî. Unii o atribse Gibelinilorg go-nijiî din Florenjja de Glielfî. Al/jii o atribse Israili-jiilors, kari, fiind gonişi din Frannia, dedern la ami-nii ini ksnosksniî lorg nimte titlsri sekrete snre a le lsa stnrile ne se atlas konfiskate. Noi, îmnresnn ks aiul astorî, kredem ka» invensnsnea nolijielorg, este o onern a nrogresslsî, a întindere! oneranisnilorg bont erai ale. Elle annrsrn în evslg mezin, ne la allg XUI-lea sekolg, în tnrgsrile ne se fmieag în Fran-nia ini în Italia. Argintslg, banii, ka mi mnrfsrile, ag de mslte ori trebsinna. de a se transnorta. Ivnnd anests tran-snortg se fane materialin ciute, adika> nrintr o trasare», nresinte mai mslte inkonveniente• mai întii anests transnorts koste sksmng', anoî banii ssnt esnsmi la mslte nerikole, la o nrea mare întârziere, mai ks seama» ka*nd distangele ssnt însemnate, knnd drsms-rile ns ssnt nraktibale, sag knnd ordinea snei^ lierf se afin tsrbsrata>. Snre a evita toate aneste inko-veniente s'a inventats noli.ucle. O noliirn nressnnsne esistinjia kontraktslsl 176 de skimbg. Snre a ksnoamte dar maî bine nats-ra nolujelorg, kate sn ne oksnmng maî întîî de kon-traktslg de skimbg. Kontraktslg de skimbg este o konvenjjisne nrin ,e 0 ners°ani>, ne nriimeinte o valoare, se obligi, 'ntre nea-l-alte a-î nteti kstare sm la kstare eno- , ’ ™ îi;tl’’5ng lokg diferitg de anella snde se fane kontraktslg; s. e. ne învoimg la Bsksremtî, ka nen- 1 fm;L He nmmeskg sas o alte valoare, ksm o kantitate de vinsrî, îtf voig nteti la Krajova, într’o Ismc., ssma de o mie de lei. nrin armare ang kontraktg de skimbg kala sa Wmen neanarată: 1» O sama ne are a se alai; \" i°ai'C’ bam’ fie ie se nlatemte ta momentala kand se fane kontraktslg; 3» LokalS ansa se T, ? WS diferi« de anella ande are si, se nteteaskt ssma. se f k°ntrakt* e8te konsimeaalg, kn,î Zitri T r“1S alia narai- joia faia alte formalitaul; interesat*, In,.,; fie- laTmt nk”“lare * T6dere «i .in* ^”sa‘lkB’ k7 TMdo!re narsile se obliga re-™staM f! drentslS «inilor*, kanîa-foia mi «8 drentalg de a-lg vantalllf8 ,Skimb8 offKrerafe foarte mari a- “«1 w nrek8m «“o**-™- aea mai bme nnntr’sng esemnls: trebabmriT T’™0 ** B8k™“>«i dar are nebainaa de aneasta sama în altg lokg, la Ilaris saS rea sie'B ™ ^ la Bsksremtî, aneasta sag îlg 177 va kosta nrea multă, saă va auitenta nrea multă ţinură nnnn sn ajungn. Sn adresează dar la ană bankeră din Ilaris, la Secnndus, neutra ka anesta sn-î numere neî 100,000 leî mi tot de o date îî dn o enistote kntrn Tertius, din Bakaremti, neutra ka anesta sn numere lai Secnndns suma ntetite. Ka modală: a-nesta Primns, a nutută sn-rni nrokare sama nenesarn. Daka vom nresannane ka Secnndns este mi ellă datori lui Qnartns din Bakaremti o sam de 100,000 leî, Tertins va namera banii anestaia, mi Secnndns se va libera, tern a fi avută trebaivmn de a se fane transnortală baniloră. Ilrin armare ka modală ane-sta s’aă evitată doae transnortarî: transnortală: ne trebaea sn se fakn lai Primns de la Bakaremti la Ilaris, transnortală ne trebaea sn se fakn de kntre Secnndns lai Qnartns de la Ilaris la Bakaremti. Aneaste obligajjie de a fane nineva sn se nte-teaskn într’ună lokă o sama» ne va fi nriimită într’-altă lokă, se realiseazn de ordinariă nrin noliu,e. Ilatem dar defini noliiiaană aktă solemnelă, în forum de enistote,. nrin kare subskrisulă dn ordine anei nersoane lokaind în altă lokă de a nteti o sanru oare-kare anellsia kare este aretata m enistote, saă altuia knraia ellă îî va li nedată drenta- rile selle. ^ Ilolina, kam vedem, na este nimikă altă deknt nanerea în esekatare a kontraktalaî de skimbă, ană titlu kare konstateazn esistiniia anestaî kontraktă. Kontraktală de skimbă este o konvenniane nrelimi-narie, kare na este sannasn la ninî o formalitate, îndate ne anestă kontraktă va voi a se nane în lu-krare se va fane noii un dane formele nerate. 178 In fie-kare noliijt intervin» nenesarg treî ner-soane: trtgttorslg, kare a ssbskrisg nolijia, kare a nriimit» într’sns lokg o ssnn mi se obligt a o fane si. se rdtteaskt într’altg loks; nortorslg sa» benefiniarslg este anella kare nriimemte noli-ga m skimbS de valoarea ne s’a nlttitg trtgttors-l»î, este adikt nersoana în folossl» ktria s’a ssb-skriss noima; tras si» este anella assnra ktrsiâ s’a tiasS riolina, este m an dat a r s 1 g ktrsia trtgttorsls îî adreseazt ordinea de a nit ti. Aneste treî nersoane katt st intervin'» nenesarg în oiî-ne noiint. Dar afart de dînsele mai nots fi mi altele înalte, ne kare le vom vedea maî la văile. Ktnd nortorslg sneî noline îmî dt drenterile selle alteia, atenni ellg ia namele de girant», din kassa formalei de nesisne nsmitt gir», mi nea-l-alttner-soant devine nortorg. Ama, snre a deveni girant», kat» maî întîis st fi fost» nortorg. Dolina ns noate st fie nlttitt kiar în lokslS «nde s’a kreeats; legea zine (art. 106), kt ea trebse st fie trast dintr’sng loks într’altslg. Anesta kon-stitse sns element» nenesarg esistiniiei selle. Din di-ferinria ne esistt între lokslg an de noii na se formea-ZT> mi anella »nde are st se nltteaskt, st nainte aneea ne se nsmemte kar.sală skimbslsî. Si vedem ne se îmjelege nrin anestg skimb». In materia ne ne okarit, nrin skimbg se înjie-ege valoarea ne are banii în ranort» k» xtrtia ne are ase nltti în altg lokg. Xtrtia joakt rola de o mărfi’ kare se ksmnert mi se vinde; valoarea ei noate st fie maî mare, maî mikt, sa» egalt ks valoarea 179 banilor». Aneste flsktsa.ţiiî de valori, konstitse ksr-ssls skimbslsî. In adeveri, st nressnnsnem» kt Primus din Bsksremtî vrea st trimeafit o ssmt de 1,000 lei la Ilaris; se adreseazt atsnnî la Secnndns, kare se aflt tot» în Bsksremtî, mi ksmnert de la dînssls o noli.nt de 1000 leî, ne kare Secnndns o adreseazt kttrt sn» altslS din Ilaris snre a o nltti. Ama se noate întîmnla kt nentrs aneastt nolint st fi dată numai 1,000 leî: atsnnî se zine kt xtrtia are o valoare egalt ks argintul»; dar se noate iar ka xtrtia st koste mai mult» sas maî nsjjin» de ktt 1,000 leî; atsnnî se zine kt valoarea eî e maî mare sa» maî mikt de ktt a argintslsî. Aneste flsktsa-niî konstitse nrcrisls skimbslsî. Se zine kt skim-bsl» este e g a 1 §, ktnd xtrtia kostt attt ktt mi baniî; este arîdikatg: ktnd xtrtia kostt maî mslts de ktt argintul»; este sktzsts, ktnd kostt maî nsnins de ktt baniî. . St esamintm» aksm din ne kasse nrovins toate aneste variajiiî. Aneste kasse nots fi diferite. St nressnnsnem», d. e., kt sn» mare nsmers de nersoane din Bsksremtî, merg» la Ilaris. Toate aneste nersoane vor avea trebsinnt de bani la Ila-ris; nrin urmare elle a» trebsinnt st ksmnere noli-jje din Bsksremtî, ne a» a se nltti la Ilaris. Illtim înst kt ks ktt» sns objekts are maî msliiî ksm-nerttorî, ks attt este maî sksmnS. Assemenea este mi ani. Xtrtia assnra Ilarisslsî în kazslS nostru se va vinde sksmirS, va kosta mai mult» de ktt ar-gintslS. Afart de aneasta, între Îokuitoriî din dose ora- 180 me se afli) totd asna oare-kare transakjpî komer^ia-le. Dbî din Bsksremtî vîndS n el lor din Ilaris oare-kari nrodskte, sas ksmnert de la dînrniî oare-kari nrodskte. In alte ksvinte komermanniî din Bsks-îemti as st nriimeaskt bani de la nei din Ilaris, sas as st le trimigt bani. Daka Bsksremtiî as st tri-mijit nia! msliiî bani de ktt are st nrimeaskt, ne-îeiile dea trimite bani vor fi maî nsmeroase de ktt anellea de a nriimi; nrin srmare iiolinele se vor vinde mai sksmns de la Bsksremtî la Ilaris; ainanen-trs o noliijt de 1,000 le! va trebsi st dea 10 sas 15 lei maî mslts. Daka din kontra Bsksremtiî a* st miimeaskt msljgî bani de la Ilaris, mi as st tri-miHt maî nsnims, atsnnî ksrssls de la Dans la Bs-ksremtî va fi arîdikatS, înst anella de la Bsksremtî la Ilaris va fi sktzsts: nolinele assnra narisslsî se vor vinde eftinS; ktnî vor fi nsiiinî ksmnerttorî: ama nentrs o noli.it de 1,000 leî se va nltti noate 10 sas 15 leî maî nsnins. Ktnd înst se va întîm-nla ka Bsksremtiî st aîbt a nriimi de la Ilaris tot» aneeamî ssmt ktt IlarisslS are a nriimi de la Bs-ksremti, atsnm xtrtia ns va kosta ninî maî mslts mm maî nsnins de ktt baniî; ksrssls skimbslsî va fi egalt; nrin srmare nentrs o noli.nt de 1,000 leî 7- nhjti niHÎ maî mslt§> maî nsnins de Ksrssls skimbslsî este konstatats în fie-kare zi e konmama agenţilor» de skimbs, mi nsblikatS în-ti-sns BsletmS- Ofimals. 181 §. 1. Forma Poliţei. Forma sneî noime varieazt dsne legile fie-ktreî jrerî. Esekstarea eî nsmai se regsleazt dsne legile rţereî nude are st se nltteaskt. Dolina este sns akts solemnă în kare trebse st se afle mai mslte ensnjiierî. Dintr’aneste ensnnierî, snele ssnt nenesare altele faksltative. Helle nenesariî ssnt anellea ftrt de kari sn» akts ns noate st aîbt karaktersls de noii.nt. Delle faksltative ssnt anellea kari notă saS ns st esiste într’o noliiit, ftit ka st-i sltbeaskt valoarea. Dintre ensnnierile ne-nesarii ssnt snele kari linsind ansleazt aktsl» ab-solsts, ns nsmaî ka nolirjt, ni kiar ka simnls bilet». Linsa altora din kontra îl» ansleazt ka noliiit; înst aktsl» remtne sn» simnls bilet». Este im-nortants de a se nitie daka aktsl» este sas' ns valabila kanolint; ktnî konseksimjele legale afle sneî noliiie ssnt nrea însemnate. EQtim kt simnla s»b-skriere a sneî nolijje, kiar de kttre o nersoant ne ns e komerniant», atrage arestsirea mi komnetmHa tribsnalslsî de komerniă. St ne oksntm de ensmitrile nenesam (art 10b). O noliiit katt st konrinzt neantrats: 1° Lo-ksl» snde s’a format» mi anella snde are St se nltteaskt. IHtim kt esenţa noimei nre-ksm mi a kontraktslsî de skimb» este ka^aneste dose loksrî st fie diferite-, st se dea o valoare întrsns loks nenti-s ka s-s se nriimeaskt în altei*. Es e ( ar 182 neantratS ka sr> se arate aceste dose loksn. Linsa anesteî emmzjierî fane ka aktelg sa, fie n»lg ka no- j ’ W noate nrca binc fi valabil» ka snS mandata. Leg-ea n’a aretată distanaa kare tretae sa des-narm «felie dose lokgrî saS nieBe. Urm armje Meastî, k estonie este lasata la anre«rire* tritanale- 2» Data O iroliirr, kala, sa. arate zioa, lsna ands k'tnd *»"****• IWn aneasta ensmjia-re se noate maîîntîî evita malte fraade; nrekamkand sar nane m noliBa ang loks mmninosg; kanî, dane data, se „cate vedea dalta sabskrisds se afla saS na la anea enoka ta anells lokS; nrekam kand ta a> a xnsi fabmentg, snS individ* ar ssbskrie noline va'oa vf f -"7nTane kS k“ anoi « tonarni valoaiea lors; kan, din komnarajiia registrelor* ko- ZT B f*’ kK data ’**»*' - deskoneri erTtg Tâ ”aî "0ate areta daka toagatorslg nob.n nt *n "***" kMd a ssbskiisS iranktMb de nlekare allg skadenneî i-Tvln , r sa se nlateaska dane ana 1 - ““ km de la data sa. * ““ mdte <*> kata tetdSraasadeflea„8^*;- b~ “ T valori In-nW,, „ Î1T> t e bani i on-ne alte objektslg- U r ^ &He skong ka o „arte sa fltaa "°‘Wa w'e de sama de bani Av , ' ”* aead_alta a nnmn o nrin * 8™rt sa fie aretata stinktSne. ’ ^ 1(*“ "* *» »W o di- 183 4° Numele n e 11 u î ne t r e b u e st> n 111ea-ski>, adikt alls trasului. Aneaste nidikajiie este in-disnensabilt nentru ka nortorulS nolinei st mtie la nine st se adreseze, vine st-i nltteaskt noli.ua- 5° T i m n u 1 § ktnd t r e b u e s t s e nltteaskt, adikt skadenna riolineî. — Ilortoruls kate ne-greuiitS st mtie momentul» ktnd are st veart nlata nolijiei ne nosede. O nolirit noate st se nltteaskt a vi sta, adikt îndatt ne s’a nresintats, sas dune sna sat' mai urnite zille ori luni de la nresintare, sat' dsne «na sat mai mslte zille ori lsni de la datt. Se noate înkt ka nolijia st se nltteaskt în kstare zi a ltneî, sas în kursuls snti bîlui». Toate anestea le vom vedea mai la văile. S’a întrebat» înst ne s’ar întîmnla daka enoka nltuii n s s’a aretats în noii ut. Nnii autori zik» kt în assemenea kazs nolijia va fi konsideratt ka ftkt-tt a v i s t a, mi se va nltti îndatt dune nresintarea ei. Aliiiî, ku kare ne unim» mi noi, susnin» kt lin-semte tna din enunjnerile nevesarii alle noimei; kt mân trmare aktuls devine snS mandat»; ne s’ar fi dat» trasului snre a nltti nortorului suma aretatt. TrtgttorulS subskris* se va konsidera ka garantul» ancstui mandat», mi va fi sunnusu nltuii, ktnd tra-ssl» va refusa, Dar fiind-kt aktslg a devenit» uns mandat* nlata st se noate fane mi mai terzik un j «debitorii vor nstea nune trasului uns sorok» ktnd are snt» nlrt>teaslvrb. ^ # S’a mai întrebat» assemenea daka termenul» in-dikat» în nolijit noate st fie innert», nedeterminats, nrekum îmnlininea unei kondijiisnî, sas realisarea unui 184 eveniment». Kredem, îmnre»ni> k» aljtjiî, ks> ase-semenea termenS m; noate %»ra într’o nolirp,-ntus, nentre ka» noliga, fiind sng felg de moncrb' T ar mrtea nirksla ks destafe, înlesnire, dak* ns S,fw "lt.,1C nr®!lsS zioa ka>nd are se nh.teask'b; all» doilea, fimd-fcs în kazs de nroteste, nortond» ns ar nstea imnlini formalitsnile nerste, daka n» ar IUtlG dexmai namte zioa nrenisTb a skadeniieî. Nsmele nellsî Hevanriimi nlatano-f1?11 nentrs sine sa» în ordinea sa.—IMiea ate 8rb arate nsmele benefiniarslsî, adika, anellsia ne are sa> m-mneaskn nlata. Daka anest» nsine n» ‘ ,?a afla’ aktels este viHiosg, mi ns noate %»ra ka f ™ ^ea valoarea «n»î akt» ordinar» ssimss» la anrejjsirea tnbsnalslsî. Ns este destulă ka noliaa sa. arate nsmele be- n— k, “?■ ^ uri aaeea „ese benei™ 1 ■’ * 1 ordlneb S-E> fie adika. la ordinea benefrnars lui; nhtemte la ordinea lui Primus" ori: „nlntemte la, Pnmns saS la ordinea sa." nrin aaea- Îri ", “l TOa‘e ',irk8la di» ta ™ alteia ,rj‘-PnmnS va'leda drenterile selle ^ taskrisg din dosul* „„linei, kanntn ?, , Hausn numai n„liBa tei n™« mt,7" d ^ “ d™ne ung mi- rl? t r ,a-!nlesni komeroiale. «LSI ™,!r ’akfals noate -aib*ka- a nlu«« n°liHa eS‘e Ia orclinea «eluia kare tari z: zzi n/,: ^ t —. alta de k* aneea ailg 1 185 în rrolijrb, s. e. la ordinea kreditorslsi benifiniarslsî. Ns noate însn st» fie la ordinea trasslsî, kare ns e o atreea nersoani». Dar legea zinc formalg ki» noliiia noate st> fie kiar la ordinea trag-ntorslsi. De mslte ori o ner-soanT», snre a-rnî regsla sokotelele ks debitorii seî, kreeazt noime assnra fie-ki»rsia din debitori mi ki>-tre sine înssinî, maî nainte de a afla sng benefiniarS; . ama ellS zinc în nolijri»: „ase nteti kstare ssmi» la „ordinea mea, valoarea mea însumi.“ Ani ssbskrii-torslg nolijieî este în anellauiî timiig tn»gi»tor§ mi benefiniarg. Dar aneasta, mtim ki» ns se noate; a-xjeste dose nersoane kati» st» fie distinkte. Dolina dar ns noate st» fie nerfektT» de knt atsnnî ki»nd trr>gT>torslg o va nstea transmite nrin gir». Di»ni> atsnnî ea este sns simnls nrojekts de noimi». Le gea dar di» faksltatea sneî nersoane de a trage ono-liHT> în ordinea sa; însi, aneaste noimi» ns se noate eseksta, ns devine reali», de ki»t atsnnî knnd se ia afla sng altslg kare s’o ksmnere, knrsia trngstorslg si» o transmite nrin girg. Ks modslg anosta ^ sns kreditorg noate kreea sng titls assnra debitorslsi seg^ nriimemte de la o atreea nersoani, valoarea anestsi titls; mi aneaste nersoani» srmeazi» anoî ne debitorslg girantslsî. Ama ori de knte-orî noliua este în ^ordinea tri»gi»torslsî, ea ns-rnî nrodsne efektslg segde ki»t mai terzig mi nrin gite. _ _ _ 7° Deklaragia de valoarea nriimiti».— Legea nere ka noliua si» arate daka valoarea ei a foste ntetite de benefiniarS, mi în ne a konstatg a-neaste valoare, în bani, în mnrferî, în sokoteali», saS orî-ksxn alt-felg. în alte ksvitne legea voemte ka 186 sri> se arate în noliirr kassa obligajiisneî, interesslă ne ti’BgTbtorslS a avstă in vedere ka,nd s’a obligata ka,tie beneficiară 5 acestă interesă este valoarea ne elb; va fi nriimită de la beneficiară. I Ir in srmare noliya kata, sa, zika,: „valoare nriimită, în bani, saă „nrrrfsrî, ori valoarea nriimită, în kontă.“ Ivrnd nolijia ns deklara, ka, valoarea eî a fostă marmita,, sas în ne a fostă nriimită,, aktslă ns noate fi valabilă ka noliga; beneficiarslă ns noate fi kon-siaei ată ka nronrietarslă eî, fiind-ka, ns a ksmnerat’o. Aktslg a remasS snă mandată, ini beneficiarslă snă mandatară; tra>ga>torslă este konsiderată ka nronrie-tarslă aktslsî, nrin srmare ellă noate îmnedeka ne mandatară sa, ns ia banii de la trasă, Ierni noate revoka mandatslă. • Kn>nd noliga zine: „valoare în kontg, în soko-„teala>,j aceasta însemnează, ka, se afla, snă kontg ksrentă între tregetorg mi beneficiară, mi ka, valoarea nolirjeî s’a dedssg noate din ceea ce tregeto-rslă era datoră beneficiarslsî. Afara, de aceste ensngieri necesarii aretate de ege, mai este sna kare, de mi ns este ksnrinsa, în estslă legei, ns este maî ns.ning indiscernabila,. Aceasta este: 8°^ Ssbskrierea tra»ga>torslsî. Ilolina în adevers este snă aktg ssbskrisg nrivatg. Hrin srmare kate sa, fie ssbskrisă de acella kare o formea- de tl?^torg* este însă, obligată a o skrie mtreag'r de mama sa; este destslă a o ssb.krie. A. formalitate lmsindg, aktslă ns nsmaî ka, încetează, a fi valabilă ka n clina,, cikiar ka aktg; de. 187 vine ană simnla nrojektS, k'Lui ni ni o narte na se aţin obligata în ni ni novă' moda. Ama, dintre toate enanjjierile ne esaminaramă, naiuai linsa sabskrierei trngntorslsi fane ka aktslă sn> devinn absolată nnlă. Knt desnre toate nelle-1-alte enannieri, linsa loră fane ka aktală sn mneteze de a fi valabilă ka noii.an, iar na ka mandată, ori ka simnla biletă. Sn> esamiumnă akam ennnnierilc faknltative, kari se notă sas na afla într’o noliun, fern ka valoarea ei sn ssffere. rioliuele se obininaeskă a se fane în mai malte esemnlare. Fie-kare din aneste esemnlare se fakă ka toate fonnalit'triile nerste ncntra ană originală, P ie-kare dai’ sânt atntea originale. Aneasta se fane mai ka seama knnd trngntorală mi benefiniaralS se afin în altă lokă, saă knnd benefiniarala voemte a o transmite anei nersoane ne se afin într’altă lokă. Name-rslă esemnlariloră servemte atsnnî, ne de o narte, neutra a înlesni benefiuiaralaî negoriiarea noliueî, knnî ellă nane în nirkalare anală din esemnlare ne knnd trimete ne uellă-l-altă la nriimirea trasalai; ne de alţi, narte, se evita, nerderea noimei, knui daka ană e-semnlară se va nerde, va remnnea ană altală. Fie-kare din esemnlare este bine a konnine namerală ordinei, daka întîia, a doaa, a treea, ect.; knni ţrn-gntorală saă trasală na va fi obligată de a nlnti de knt anală din aneste esemnlare. Aneastn menmane na este indisnensabiln; finsindă na analeazn noima; însn se dn mizlokă anai benifiniară de rea kredmnn de a fane ne nei d’allă treilea sn kreazn kn fie-kare esemnlară este ană singară originală, mi trngntorală 188 va fi esnusg st, le nteteaskT,. De aneea, în nraktifcb, b-ng trT.gT.torg nu uite ninî o date de a skrie în no-Iiiit, daka este întîia sag a doua, ect. Se mai obinnuemte assemenea ka ti-T,gT>torslg s'B ansnp ne trasg desnre noli.ua ne are st, ntetea-sît,, urai namte de a ajunge termenulg eî, mi anea-sta ku skong nentru ka nu nriinfirea sau nlata noli-Jiei st, mnerne oare-kare difikultate. De are kugets st, tiimeaijT, ung assemenea anuniig, ellg skrie în no-i«i>: „dune a mea îniutiintiare." Atunnî trasulg nu va aknenta noima mai nainte de a nriimi înmtiinjia-rea. Insu aneaste îmutiinnare nu e de lolte obligatorie, este o simnte mesurT, de nrudinip,. nrin urmare, timgT,torulg, daka nu voemte ka st, o trimea-H^adaogT, în noima,: „tern alte înmtiinjgare.^ Tra-Sb b va uitie atunnî a nu o mai aintenta, mi va ak-ien a irojJja *ndate ne i se va nresinta. bu observT,mg akum k* noliHa de ordinar# se 'btemte akolo unde este tras*, adiku la dominiliulS asului (art. 107). Se noate îns-u întîmnla ka anest (ommiliu st, fie diferite de anella unde nolijia are st, se nteteaskT,. Ama o nolfiiT, trasu de A dinBu-kuremti asunra luî B din Dans noate st> se ntetea- lB1 ? din L°ndra- Ku modul# anesta trT.gT.to- blu imate st,-uh utileze kreditulg seg ne are în Da- uiidp ^ a nl-Ld ,mUlte onerarnutiî fokute în Londra W areTl- TSn°ndinte’ niHi debitor#. Se ku-■■ nsT, atunnî, dune kum zine art. 119 st, se arate umurit t omiuiliulg nersoaneî unde are st, se falei, nlata. fane dT* V* aHella W tr»ge o nolfiiT,, o olLînsofrT’ i S°k0teala Se —te însT.’sT. o fakT, în sokoteala altuia, din ordinea alteia. Atunnî 189 tr'Bg'&torsls ia nsme de trngntorg în k ontg, mi anella ne seama ksî se trage noliga, kare a dats 01-dinea, se nsmemte dntntorg de ordine, sag 01-donatori. Ama A din Bsksremtî trage assnra lsî B din Ilaris o nofiiin în sokoteala lsî C, kare i-a dat ordine. Aneastn kombinaiiie este de mslte-orî foarte folositoare: Ama, fiind datorg la Ilaris o ssmn de 1000 fr.; dag ordine kreditorslsî meg, ka sn tragn assnra lsi lletrs din Londra, kare mî-e datorg totg ane aste ssmn, o noii un de 1,000 fr. Ks modslg a-nesta m’amg liberatg tern a fane ninî sng altfi tran-snortă. Vom vorbi mai terzig desnre ‘ obligaflisnile ne resslte din aneaste kombinare. Aksm, snre a reveni iar la emmnierile nolieeî, sn konstatemg kr> ns e destslg ka o noii.rin sr> le konrinzn în anarinun, ni mi în fondg. De aneea, legea nrevede mai mslte ssiiosinii, adikn mai nibdte ensnnierî minninoase ne s’ar nstea nsne într o nolijin. Aneste sxnosijjiî note fi de nsme, de kafitate, de dominilig, de lokg. Sn essaminnmg aneste ssno-siniî mi efektele lor g. Ssnosinia densme, are lokg knnd nsmele trn-gntorslsî, trăsnim sag benefiniarslsî, ssnt nsmele s-norg nersoane adeverate, însn a knror ssbskrieie se imiteazn în aktg; s. e. knnd trbgntorslg snbskne ne o alte nersoann. . Ssnosijiia dekalitate este aneea knnd mneva îttiî adaogn o kafitate ne ns o are, s. e. o nersoann nrofitend de assemenarea nxmelsi seg ks a nnsî ban-kierg însemnatg, ssbskrie în nofiiin adnognnd kaJi-tatea de bankierg, ama în knt trasslg sag benefima- 3 90 Se«.S" ^ are “ b ferate» ban- aten«ZT re domiviU -bate s* aîbs lok* â feB i Hî; are S1> 36 ™ la domi- s a ft wt ’ " 18 *“* 5neî “ ^ nersoan*. mi lil-ftÎ ° en5I“a,are assnra domM- dominilis- '“'îllt!‘‘ !°k<>’ n* e tots ana ks aneeade 1 mta» ta-,o snre a fi valabila, tre- ,, m &e trasl lok§ în alteia. Daka are „ese*Tl * ^ -St6 ''aţa noii™ s’a asbsl-risS “ ,‘aS6'.de la Mamn» la Krajova Z^Safl~ .“>« >a în da, ks afi^T *™ - SI,re a nstea tea o' T™™ maî bine kreaniia. mi asi»bTa MS na nM Lalt\dâbns \ ™Îe 'T™’’ *' fcb va fi ka o simnh „ • • k n°klîa’ legea zise aktslg se va eseksta 1 10miS1Sne- In aIte ksvinte, va 11 fonte UnidZlT * ***» NsbteteaTe tlalt t’ ™kn=- nsne de kntre tr&omto™ - «‘“oswie se noate on-lje nersoann interesate ka^W^5’ ^ de kl>tre orî‘ ka nolixiib. Ea se noat ^ & US maî vaIeze torg anellora kari ag 1 6 °™bne benefiniarslsî mi te-uuia Jian as ksnoskstg ssnosima , însi, onnsne nortoriW rte i ^ be noate a§ avsts ksnomtinnl 1 a *** kari ™ 18« - 191 tare se ftksse de kreatorS nolineî. Alt-felS s’ar îm-nedeka foarte mslts renedea nirkslare a noliiielors. ^ Sa> essamintmS aksm nersoanele kanabile mi inkanabile de a ssbskrie o nolijit. In nrinninS, oare-ne nersoant, fie sas ns komei-niantS, noate st se oblige nrintr’o nolirit, îndatţ ne va fi kanabils de a kontrakta dsne drentsl.8 nivils. Kananitatea dar este regala; sa, trenem aksm la es- nenjiie. _ v Femeile mi minorii, lomul ssnt komerniannî, not nrea bine st ssbskrie mi st nriimeaskt noime, în neea ne nrivemte irebsinjiele komernislsî lorS. Dar femeile mi fetele, ne ns ssnt komemiante, ns notS ssbskrie o uoli.nt (art. 109). Daka a ssbskriss obli-gajiia kttre dînsele se va konsidera ka o sinmlt m o-misisne. Ks aneasta legea a voitS st nrotekteze sek-sslfi, kare din kassa sltbinisneî selle, este mai lesne atrasS a se obliga. AktslS ssbskriss nefiind de ktt o simnlt nromisisne, femeile ns ssnt ssnnsse arestsi-reî, nini jsi’idikifisnei Tribsnalslsî de KomerniS; kt ni aktslS înnettnds de a fi nolint, kaitt st înneteze im toate efektele lsi ka noii rit. Ssb ori-ne altă nsntS de vedere obligania remtne valabilt. Dar ktnd legea zine kt aktslS ssbskrisS rernt-ne ka o simnlt nromisisne, ea riressnnsne kt femeea a fostS astorisatt de btrbatslS seS; ktnî anea-stm astorisauie linsindS aktslS va înneta de a fi va-labilS kiar ka simnlt nromisisne. Daka înst va fi ksnoskstă kt femeea snsi ko-merniants denrindea a ssbskrie noline nentrs btrbatslS seS, mi ks rntirea -sa, aneste noline vor fi valabile, mi se vor eseksta ns în kontra femei, ni în kon- 192 tra btrbatslsî, kare se konsidert ka ksm ar fi dată femei selle nroksrt de a ssbskrie nentrs dînsslg. TotS ne am» zisg ntnt ani se anlikt nsmaî a-ssnra femeilor». Daka aktslg va fi fost» ssbskrisS mi de alte nersoane, srmeazt în nrivinga lor§ a-niî avea valoarea de nolirjt. Minorele ns noate ssbskrie o nolijit (art. 110). Aktsl» în m-iviima sa ns devine o simnlt nromisis-ne, ka nentrs femei, ni este absolstg nsls; ks anea-sta legea a voitg st-lg nrotekteze, mi st nreîntîm-mne konseksinjiele serioase alle nofigei. Ama sn» minore ne ns e komerniantg, kare va fi ssbskrisk o nolm-s, noate st onsnt nortorslsi nslitatea ei. Ktt desnre drentsiile ntrijilorS, de kare vorbemte legea, a nneles» faksltatea ne are minorele de a sssjpnea validitatea noimei, ktnd aneasta va fi în favoarea sa. ilortorslg, ktrsia i se va onsne nslitatea nolijiei, noate reldama de la minore ka st-î întoarkt valoarea ne-î va fi nkstit», dakt aneastt valoare se va fi întrebs-mjiatg în folosslS minorelsi. §• 2. Pentru provizia. Ilnn nrovizit (prae vid ere) se înnelege fon-dsrile destinate nentrs nlata noimei (art. 111, H2). Trtgttorslg ordont trasslsi de a nltti în ks-taie zi ssma aretatt mân nolint Dar nentrs ka trassls st efektseze aneastt nlatt, trebse ka trt-gttorsl» st-i nroksre mizloanele de a nltti no-li.ua, trebse adikt st-i dea de mai nainte fondsrile nenesanî nentrs aneastt nlatt. Aneasta se tane în dose modsn; sas trtgttorslS trimete trasslsi o ss- 193 TD'b în banî, sas ori-ne alte valoare, kare st servea-skr la nlata noligeî, sa§ trassls fiind datoră trTgTtorslsî, krean.ua va ginea lokă de nrovizie. Ktend nrovizia este o sbiut, ne trassls este datoră trrgrtorslsî, aneaste datorie treime nellă ns-gină st. fie egate ks valoarea- noligeî; knnî norto-rslă ns este obligată ka st nriimeaskT nsmaî nor-gisni din valoarea noligeî. Ile tengT aneasta mai trebse ka termenslă ntegiî anostei kreange, st fie tot anella allă skadengeî noligeî; kTnî daka vom nress-nsne kT trasslg este datoră trTgTtorslsî a nteti o sbdit într’o enokT mai denTrtate de kTt skadenga noligeî, saă îi este datori ssb o kondigisne kare ns s’a realisate, ns se noate zine kT esiste nrovizia fi-inds-kT trassls ns are înkT ks ne nteti noliga ne i s’a adresată. De ordinară nrovizia ne se trimete trasslsî este kiar valoarea ne s’a date trTgTtorslsî de kTtre be-nefiniaite nentrs ksmnerarea noligeî. De mslte ori în nraktikT ns se maî trimete ninî o ssmT; kTnî între trrgrtors mi trasă esiste snă kontă ksrentă de dTri mi nriimiri; atsnni nrovizia konste în kreangele ne trrgrtorste are assnra trasslsî. Orî-ksm însT, este de interesă de a se mtie daka trassls a avsts sas ns o nrovizie, în bani site kre-ange; kTnî daka nortorslă ns va fi ntetite la timus ' are drentslă de a nrotesta în soroksls aretate de lege, mi de a srma anoî ne garanniî sei, adikT ne a-neia kari i-aă transmisă noliga, ne trrgTtoră sas ne girangî. — Daka nortorslă ns a nrotestate noliga în soroksls oterîts de lege, ells ns maî noate srma ne ti’Tgrtoite, daka însT anesta va dovedi kT a frkstă 194 , , A movizia. In kazslă anesta în adever§ tr&g'&torelS mi-a finkstă datoria sa; daka nortorslă a fostă ne-gligentă mi ns a nrotestată la timnslă ksviinniosă, ne dînsslă s^-lă nriveask'B konseksmjgele negligennei Dar daka ^g^torslă' ms a fekstă ninl o nro-Mzie, dak'î, ns a dată trasslsî ssmele nenesarii snre a n hti noliiia, atsnni nortorslă noate ss-lă srmeze kiar daka ns va fi nrotestată la timnă; kw negli-genija im ns a nststă adsne nini o vstsmare trs-gstorslsi, de oare-ne anesta ns a fskstă nrovizia, de oare-ne ellă ajiinstă la sine valoarea ks kare be-nefimarslă ksmnerase noima; din kontra, a ns da drents nortorslsî de a srma ne trsgstorslă, în anest altsla eS^ anermde a se înavsjji ks nagsba Kst desme g iran ni, kari mi ei aă garantată nlata nob«ei, notă totd’asna densrta ne nortorslă negli-gents, kare ns a nrotestată la timnslă ksviinnosă, , a fi oblW dovedeaskt esistin.ua nroviziei. neasta nrovme din kasss ks nosiflisnea giranniloră este alta de fcbt a kreatorslsî noimei, a trsgstorslsî. Giranen, m adeveră, ns aă fostă înnini o relaţie ks ti'assls; nnn srmare ei ns notă rntie daka a fostă tZlS\m'Tie’ ^ka ^tor«lg era «* ns kredi-„ aS8 f1, de narte, fie-kare din gi-a n^tltS; V!loarea n°liBeî, ka>Hi fie-kare a ksan- obC °f- ^d, f dar VOr îmninge ne nortorslă ne-' gl gents, ns faks snă ksstigă ifiegitimă ka trsgsto- rp 6’ ellteazrh ° nagsba,, aneea de a nlsti valoarea nofiuei de dose ori. «ns nortoră are drentslă de a nresinta nolifla lanrnnnrea trasslsi, mai nainte de a se nlsti (art.113). 195 Legea zine lcs aknentarea noli.iiei dr> a în/jelege kt nrovizia este fbksfrb. Aneaste disnosijjisne se nare obsksrb. S’a întrebată în kontra ksî nriimirea nre-ssnnsne nrovizia, mi de k'btre vine se noate onnsne aneastb nriimire. Assnra anestsî nsnktg s’aS mbskstg mai mslte sisteme. Ne' snirn mi noi ks aneea kare ni se nare mai rajiionabil'b. Ilriimirea sneî nolijie formează o m-essmnisne în kontra trăsni»! k'b ellS a nriimits nrovizisnea; kbnî daka ns ar fi avstg nrovizisne, ellS ns s’ar fi grăbită a aknenta nolijia. Dar de k'btre nine i se noate onnsne aneastb nriimire? De k'bti-e giranţi mi nor-torg. Anestia, în adeverg, vbzbnd aknentarea noligei, ag avstg ksvîntg sr> kreazb k'b nrovizia s’a nriimitg de k'bti-e trasă; nrin srmare anosta, odatb ne a aknen-tat$ noliga, ns noate sn le refsse nlata ssb ksvîntg k'b nrovizia ns s’a fibkstg. Dar tr'bg’btorslg ns noate s'b oniisn’b trasslsi aknentarea noligeî ka o nressmn-gisne a nroviziei; k’bni trbg'btorslg kata» sa. mtie mai bine de ka.t togi daka m-ovizia a fostg fbksfrb sag ns în realitate, nrin srmare, ka>nd trasslg ne va fi nlr>-tits va kema ne trbg'btorg, anesta katr. sa> dovedea-sk"b nrin alte mizloane daka a fekstg nrovisia. In allg doilea naragrafs allg ari. 113 legea zine k'b aknentarea noligeîservemte, nentrs giranţi, drentă dovad'b a fiinţei nroviziei. Din aneastb disnosigisne ar resslta k'b ssnt kaze în kari giranţii vor fi siligi a dovedi esistinjia nroviziei; în aste kaze ei s’ar servi atsnni ks nressmniiisnea aknentbriî noligei. Dar kari ssnt anelle kazsrî în kare giraniiii ar fi siligi s-b dovedeask'b esistin.ua nroviziei? Aneasta ar avea lokg nsmai atsnni k-bnd, srmagi fiind de nortorg, 196 eî ar kmsta sm-ls denmrteze nrin dovedirea nrovizieî. Dar intim din kontra mi vom vedea mi mai la văile, km gi răngii nu ssnt ninî o date obligagî de a dovedi esistinga nrovizieî. .a. *. In adevers; mtim km nortorsls negligenfe, kare n» se \ a fi nresintafe orî ns va fi nrotestafe la tirană, este kmzsts din toate drentsrile lm în kontra giran-gilors. Anestia nrin srmare snre a-î îmninge akgi-nnea lsî, ns aS a fane ninî o dovadm desnre nrovi-zie, as nsmaî sm dovedeaskm km a fosts negligentg. Ile de alte narte, alls treilea naragrafe din art. 113 zme ksrats km nsmaî trmgmtorsls este datoră sm dovedeaskm esistinga nrovizieî, orî-kmnd ea se va tm-gmdsi, sas de va fi sas de ns va fi aknentare. Iliin srmare girangiî ns ssnt ninî o date obligam a dovedi e si stingă nrovizieî. Este dar o kontrazinere e-videntm între § 3 mi § 2 alls artikolslsî nostim. Snre a esnlika aneastm kontrazinere, katm sm ne srkmms ns nsmaî la sorginta legeî noastre, adikm Ia legea frannesm, dar mi la sorgintea legeî frannesm, adikm la ordonanna din 1673 desnre kare am vorbită în introdskgisnea noastrm. Dsne ait. 16 alfe anesteî ordonange gi răngii me sin mi timgmtoisls eras obligagî a dovedi nrovi-- ai aneastm disnosigisne a ordonangeî înnens-se a se kntika de astoriî timiîslsî, mi redaktoriî kon-dmm frannesm vobm a o modifika. Aneea ne sefm- în kondika frannesm în art. 168 mi 170: mi in kondika noastrm în art. 163 mi 165. Trebsea în-Bm sm se modifine mi art. 117 kare la noi este art. 113. Modifîkarea se fmks în narte; redaktoriî legeî fran-Hese, ormarm sns alls treilea naragrafs snde se zine 197 kt saă de va ti aknentare saă na, nsmaî trtgttorslă este obligata de a dovedi nrovizia. Dar ktsta st se ssnrime naragrafslă allg doilea aude se zine kt ak-nentarea nolijieî servemte, neutra giranţi, drentă dovada fiiniieî nrovizieî. Redaktoriî ffannesî «itart înst de a fane aneastt ssnrimare, mi neî ne se oksnart ka legea romtnt, koniart aneeamî eroare; inkonve-nicntă ne ressltt totd’aana din sistema de a forma o lege koniind’o orbemte dane alta strtint. Ilrm armare anostă nai1 agrafă află doilea allă art. 113 trebae st se konsidere ka kam n’ar esista. St ne oksntmă akam desnre m'onrietatea nrovizieî. Este o kestiane foarte imnortantt de a se mtie a kaî este nrovisia, mai nainte de a se nltti nolina. Anestg interesă' se vede atannî ktnd, mai nainte de astt nlatt, trtgttoralg saă' trasalg a ktzatg în fali-mentg. S’a întrebată daka nortoralg, în aneste ka-zarî, se va nltti esklasivg din nrovizie, saă daka va fi silită' a konksra mi ellă ks neî-l-aliiî kreditorî aî falit alai. St deosebim inotesele. St ne oksntm maî înttî de kazală ktnd trtgttorslă kade în falimentg. Maî mslte sisteme esistt assnra anestsî risntă. Mnii atribseskă nsmaî nortorslsî nrovizia ftkstt kiar daka s’a nriimită de kttre trasă maî naintea aknentt-riî nolijieî; alniî îî refsst totd’asna anostă drentă mi îlă obligt a konkăra ks neî-l-alm kreditorî aî trtgt-torslsî. ° Sokotimă înst maî jsstg a se fane o distink-jjitne. Daka noli.ua ns s’a aknentată înkt de trasă, ne ktnd trtgttorslă a ktzatg în falimentg, atsnni nronrietatea eî este a sa; trasslă nă s’a obligată înkt a nltti noli.ua: nrin srmare nrovizia st konfsndt 198 k?> nea-l-altt stare a falitslsî, kare trebse st se îm-narg'i, între to/ji kreditorii seî, din nresnt ks norto-islS' noligei. Daka î i ist, noliga s’a aknentatg, o date adikt ne trasslg s’a obligate a o iiltti, trtgttorslS, kare trimisese nrovizia, ns mai are ninî î>ng drentg assnra ei, im o mai noate reklama de la trasg. Ksm dar mai noate fi ellg nronrietarg ne sng lskrs ne ns noate reklama, ne a emite din starea sa? Daka ellg ns o noate reklama, ns notg ninî kreditorii seî; kw anestm ns note avea sng drentg mai mare de ktt dmsslg. A ksî rerntne atsnni nromdetatea nroviziei? A teasslsî? ninî de ksm; ktni ellg o nine nentrn alteia. Rexntne a nortorslsî, a anellsia ktrsia i se va da îndate ne va ajsnge skadenna. Ellg dar are sng drente- esklssivg assnra ei, în aneste kazg, mi nei-I- alH1 kl'edltorî n» notS veni st konksreze ks dînsslg assnra anesteî valori, assnra ktria, dsne ksm am ziss, trtgttorslg ns mai are ninî sng drente. bt nressnnsnente aksm kt trasslg a ktzstg în a nnentg mai nainte de skadenjja no%eî. Ilrovizia katt st fie nsmai a nortorslsî, ori are st se îmnar-Hte mtre tojji kreditorii falitslsi? Ani iar katt st di-stmgems: dakt nrovizia konstt într’o ssmt sag ori-ne alte valoare kare s’a trimesg înadinsg de kttre trtgttors nentrs nlata no%eî, trasslg ns este dektt falin pTt91'r imVinSa aM6Stei Valorîî ktztnd în feWnts, kreditorii ns notg avea ninî sng drentg a- HGn5era allS debitorslsî lorg;nrin feri ninî o T ^ nrovizia> a ssf- estl o kre k0nksi-^ - Daka înst nrovizia ane istt L-r ^ ^'htoi'islS avea assnra trasslsi, easte ^ 86 koilfs»d* te nelle-l-alte al le fa- 199 litslsi; nortorslg va avea mi ellS nsmai o narte nro-norijionatt în masa aktivslsi. Iltnt ani ne-amg oksnatg nsmai de nolijja traşi, în sokoteala trtgttorslsi. Inşi- mtim ki> anesta noate trage o nolixjt dsne ordinea alteia, în sokoteala alteia. St esamintmg dar kari ssnt obligajiiele trtgttorslsi mi dttttorslsî de ordine. Art. 111 zine kt, ktnd noliiia va fi trast din ordinea alteia, nrovizia katt st se fakt de dtttto-rslg de ordine. Ks toate astea, adaogt legea, trc>-gttorstg ns înneteazt de a fi însămi obligata. Ama, de mi în nrinning ordonatorslg katt st fakt nrovizia, trtgttorslg kontinst a avea mi ellg aneeami o-bligajrisne. Ne întrebtmS înst kttre nine trtgttorslg în kontg este obligată de a fane nrovizia? In alte k?>-vinte, în kazg ktnd noli.ua ns se va nltti, din kassa linsei nrovizieî, giranjjiî sag nortorsls ag drentslg st srmeze ne trtgttorg în kontg ? sas din kontra, ktnd nolina s’a nlttitg ftrt nrovizie, trasslg va avea drentslg st srmeze ne trtgttorslg în kontg ? Ktt desnre giraniji iui nortorg n’ar fi ninî o în-doealt. Anestia în adeverg ns ksnosks direktg de ktt ne trtgttorslg în kontg. Ellg e resnonsabils kttre dînrnii desm-e nenlata noliuei. Giramiii mi nortorslg ag vezstg în trtgttorslg în kontg sng komi-sionai-g, mi mtim kt komisionarslg se obligt nerso-nalg kttre aneialcskare konteakteazt. Ilrin «nnare eî ag nbsg temeig ne solvabilitatea trtgttorslsi iar ns ne aneea a ordonatorslsi. In kazg de lmst de nrovisie, se vor adresa kttre dînsslg. liotă înst si ma mi ne ordonatorg; dar fiind-kt anezta ns a fost 200 direktg obligată kntre dîniniî, ei vor avea în kontra lsi numai o akjimne indirekte, vor esernita aclikn drentsrile tr'&g'r.torslsi în kontg. . desnre trasg> este logikg de a se zine kn hontz? ^ drentelS de a 5rma ne trbg'&torslg în . „ Dai‘ ayestg tragitorg n’a kontraktatg k^tre trasg mm o obhgagisne. In nrivimia l«î, dl# a fost sng simnls mandatară allg ordonatorslsî. Kknd trasslg a aknentats noliHa, ellg a avstă în vedere n* ne tra-g-t oib în kontă, hi ne ordonatorg kare era obligat» a-x transmite nrovizia. ILin srmare ellg artrebxri s* * noate nere nrovizia de la trngntorg, knnd ordo- “j;ba nhî a-ls ™ toate “tea, dsne termenii art. 111, trag-t- re mi V t n °Mf;atS kltre srma- nW S; ^ Iege“ “fane nini o distink- eUSafi ,r%Smm ^ fcb*ltoralg tonte mi SLmt 8 • BlS n°ate invoka “«asta. obW„“n1TBme k" I„ kon» e6te mX« S‘“e; a,'e dar drantels * ZI 1°‘ aT legeî frannese Ina- nneteze ,!eV f™?* “* 0 afates* ntL ” ^ogn dane frasa te: Eterni °“l'“ afi °b%a«“ vorbele: „te fte • JTT ,"“?aî'“ °rI-',e diffitdtate kn,î trasS. ’aeI-i SnSetkr‘S "* “ ***** **» o-reinitg d»nP j- . 5 e^ea 10m'bn'i> o koniarn ne- Ie “ se 2 votrr^0^-^1 1817' B- însn este de mirare- ll„ J° ?“8' A',easta 7 vi>H1 materia fălimenteloră fs 201 tradasa, ka modifika,rile ne se fa»kara> la Frannesi în 1838; kam dar testele nostra fa koniată dane o edi-Ijiane înainte de 1817? §. 3. Despre acceptare. Aknentarea este angagiarea ne ia trasai», nrin-tr'o deklaraxiie înskrisa. în nolijia., de a o nlî>ti la timnală mi lokală skadenyeî. Ka>nd tra>ga>torală a sabskrisă o nolina., ellă s’a obligată ka na namaî aneasta. nolijaa. sa> fie nkbtita., ba înka. sa. fie mi alimentata.. în nrinnină nortorală este liberi de a nere sa» ns aknentarea. Anesta este ană drentă fakaltativă neutra dînsal». Daka va voi, ell» noate nresinta no-lfiia namaî în momental» ki>nd va Mere nlata eî. Este însă. de interesai» seă de a o fane sa. se aknen-teze; ka>ui nrintr’aneasta trasai» se obliga. nersonală de a nla>ti iioliua; ueea ne e o mai mare garanţie neutra nortoră. Dar ka>te o data, aknentarea riolijieî devine obligatoare nentra nortoră. Aneasta are lokă ka>ndtia>-ga»torală a obligată formală ne benefiniară ka sa, nre-sinte nolijia snre a se aknenta. Ama, ka>nd ^ a aloa-rele nrovizieî daă lokă la oare-kari kontestajiiî între trasă mi tra>ga.toră, auesta voemte a rntie daka tra-sslă aknenteaza. nolixja, nentra ka sa,-mî ia alte me-sarî la timnă. în assemenea kază nortorală ne ne-ra,nd aknentarea în sorokslă kavenită va fi resnon- sabilă de nagafea,. < v Assemenea ka>nd skaden.ua nofiueî va fi dane a-tetea zille saă lanî de la nresintarea ei, nortorală 202 kata, st neam, aknentarea eî sau nellă nuifină katt s'b o nresinte, într’ună termeni limitata ne kare îlă vom vedea mai ttrziă; kt ni atunni nnnktulă denle-kare alin skadenjieî este Mar zioa nresinteriî. Alt-ielA, daka nortorulă nu va fi obligată a nresinta no-fiîia într’ună termen» limitată, ellă ar nntea st o nre-smte dsne maî mulţii ani; neea ne ar fi nerikslosă neutre trtgttoră kare mî-ar ltsa nrovizia nrea multă timnă în mtnile trasului kare ar nstea ktdea în fa-limentă. Afart de aneste restrikriiuni nortorelă este liberă de a nere orî-ktnd va voi aknentarea nolineî. Se înţelege înst kt o datt ne zioa skadenrţeî a ajunsă, drentslă de a nere aknentarea se konfundt atunnî S Hererea Assemenea este mi ktnd noli.ua este st se nltteaskt a vi st a; îndatt ne noli.ua se mesmtt katt st se mi nltteaskt. w IIortorel« noate st neart aknentarea ellă însumi, saă nrm o altt nersoant înstrninatt de dînsulă. în on-ne kază înst nresintarea nolineî katt st se fa-k-n la dominifiulă trasului, kiar ktnd noima are st se nltteaskt în altt narte. „ ÎV7>t cI®snre tj'a,su, ellă este liberă de a aknenta sau nu noli.ua. Ilrin aknentarea eî ellă se oblig* nersonală, im nimene nu-lă noate sili a kontrakta a-.sit o îgaie. Ku toate astea, daka trasulă, maî namte de krearea nolineî, s’a angagiată kttre trt-gttoru de a-i aknenta noli.ua ne anesta va trage asu-mt-i, atunni ellă nu noate refusa aknentarea foit a se esnune a nltti orî-ne nagubt va kausa nrin a-nestu refusă. Dar tnniiulă în kare trasulă trebue st deklare 203 daka aknentează sas ns noliţa, ns este nemărginită (art. 121). Legea deklară kt trassls trebse să o ak-nenteze îndată la nresintarea eî, sas nells rnsltS dsne 24 ore kată să deklare daka o aknentează saS ns. Alt-felă este esnssă; a nlăti nortorslsî orî-ne nagsbe mi interese. Să essaminăms aksm formalităţile ne se ners nentrs aknentare. Aknentarea trebse să fie înskrisă, mi kiar ne ti-tls (art. 118), Aneastă formalitate ressltă din o alta menţionată de lege, kă adikă aknentarea ti ebse să să fie ssbskrisă. Hrin srmare o aknentare ksrats verbală ns noate fi valabilă. Tot& înskrissls konstă în aneastă vorbă ak-nentată, kare se nsne înaintea ssbskriereî trasslsx. Dar aneastă vorbă xxs este sakramentală 5 trassls se noate servi ks orî-kare alta kare-î este eksivalentă, s. e. noate zine voiS nlăti, ect. în destsls ka vo-injja lsx de a aknenta să fie ksrats xnanifestată. Trassls kare aknentează este obligată ka să dateze aknentarea lsx? De va fi o nolijjă ne are a se nlăti într’o zi fikSă, safi la atătea zille dsne data eî, se înţelege kă data aknentăxix este de nrisoss, de oare-ne ea ns servemte la nimiks nentrs skadenna nolineî. Kănd însă noliţa va fi a se nlăti atătea zille dsne nresintarea sa, atsnnl data aknentăriî e ne-nesară, fiind-kă servemte de nsnts de nlekare ska-denţex. Legea însă adaogă kă aneastă dată liusind, nsntslă de nlekare alls skadenţeî, va fi kiar data noliţeî. , ^ w Iloliţa, mtinx, kă se noate nlăti întrsnfi lolcs differits de anella snde loksemte trassls. 204 In anestg kazg ea se nsmeinte nolijjT, la domini li g. Daka noli.ua ns arate de kmt lokslg snde are st se nteteask'B, s. e. Illoemtî, iar ns mi domi-nilislS nersoanei ne are st, uteteaskm, legea voemte ka trasslg în aknentarea sa st, arate anestg domini-lig. Alt-felg nortorslg noate nrea bine refssa aknen-tarea kare ns va ksnrinde aneaste aretare (art. 119). Aknentarea trebse st, se fakm simnte, iar ns ssb kondmisne (ari 120). Ilbrtorslg noate dar sm refsse aknentarea kare ar fane st, atîme esekstarea nolineî ce o kondijiisne sag de ajsngerea snsî evenimentg. Assemenea ar fi kmnd nrin aknentare s’ar skimba ter-menslg nolifiei, sag- modslg, orî lokslg ntejriî. .. Am fi dar nomW cte a zine km nortorslg ns noate m 111111 0 aknentare nentrs o ssmm mai mikT> de kmt aneea aretate în nolfiiT,. fi» toate astea legea obligi, ne nortors de a nriimi o aknentare nentrs o ssmm mfenoarm nelleî din nolmm. Kmt nentrs nea-l-alte naite aromei, ne a reni as g neaknentate, nortorslg are dientsls st, nroteste. Ks ancasta ns i se adsne nim onagsbT,; kmnî, nrin nrotestg, ellg dobîndemte o asi-gM-are de la tmgmtorg ini giran«î, km restslg nolineî i se va nimfa la skadenrjm. St. vedem aksm kare este effektsls ahentorii. ,. .1 - , ak?"l8re traSBl* » devenita debitorS nor, ° 1,1 mt' 114 1,1111 «ni ells ns era obligata kT.be nortors: m nsmal giraţii mi tragT.torsls 0 a?"'"t" 3âak',entatS «»* are drent* de-I] - ne ■. - ini ne trasg. De aneea zise legea ks nelle no aWetrteazT, noliea se obligr, a o nM. Trt,- 8,uf"«iî s’8* liberate de obligata lor* de a late st, se akaeutese noliya; rem-sne aksm obliga,,! 205 adik't garanjjî desnre nlata eî. Ilortorsl» ns va ns-tea avea reksrs» în kontra lore de ktt nsmaî dsne ne s’a adresata la trasă ini a konstatat» refszsl» lsî nrin îmnlinirea snor formalitegî ne vom vedea. Aknentarea o date fekste este irevokabite. Ilor-torsl» ns maî noate libera ne tras» de obligaiiisnea ne ell» a kontraktatg nrin aknentare; ki>nî ks anea-sta ar fane sn se renask-B obliga,ui«nile giranţilor» mi tr-Bg’Btorslsî de a fane sb se aknenteze noliija; a-neea ne ns se noate; de oare-ne aneaste obligaţisne s’a stinsg. Trassl», din nartea sa, . ns-mî mai noate revoka aknentarea, kiar ktnd înaintea aknenteriî mi feire mtirea sa, trBgBtorsl» ar fi kBZst» în falimentg. în anestg kaz», mtim, kt trasslg noate ssfferi, fiind ki> nrovizia noate k-B înki> ns i s’a trimes»; lsî însi> kate sb i se îmnste negligenna sa, kt a aknentat» nolijua maî nainte de a esamina bine nosiţisnea în kare se afin trBgBtorsl». S’a întrebat» din ne moment» aknentarea înne-ne a fi irevokabite. Indate ne trassls a ssbskriss nolina, este absolstg legatg? ns-mî maî noate trage anea ssbsknere ? ns ar nstea-o rade orî mterge ? As-toriî ssnt de akord de a zine ki> ni>ni> ne noliţa ns s’a datg înkn în mima nortorslsî, trassl» este liberg de a-mî revoka ssbskrierea. Ifeni> ani ns a nstst» fi obligaţie, ki»nî nortorsl» înkn ns ksnoamte vom-Ha trasslsî, mi mtim k-B o obligaţisne se namte din konksrsslg a dose voinţe. Dar anest» konksrs» ns esiste de knt în momentsl» krend trassl» d-b nolina ssbskrisB nortorslsî. Din anestg momentg nsmaî aknentarea devine irevokabite. brn» alt» effekt» allg aknenteriî este, dsneksm 206 am zis», kr> trasai» ns mai noate fi silit» aîntoarae tn>p>torslsi nrovizia ne ell» a nriimitg nentrs nlata noiigei; ka>ni, nrin aknentare ellg s’a obligat» nerso-nal», mi trebse st> konserve nrovizia nrin kare îmi va eseksta obligarea de a uteti nolijţja. Si, esamnr&m» konseksinuele refesslsx de a ak-nenta noli.ua (art. 114, 115, 116). Trng'btorsl» mi giranţi ssnt garanni ms nsmai neutra nlata noliHeî la timn», dar mi nentra a ei ak-nentare. ^ Daka trassl» refssi> de a aknenta nolijia, nortoral» noate konstata anest» refssg nrintr’sng akt» nsnnt» nrotest», desnre kare vom vorbi mai la va e. Anest» akt» se dn, în knnomtinjja giranţilor» sa« tr'Bgn.torslsi, mi fie-kare va fi datorg atennî ne seama sa, a da o alte asigurare nortorslm; aneaste asigsrare konste sa» întrs a-î da o garanţie desnre nlata noliiiei la timn», sa» a-î nteti îndate valoarea ei îmnrenira ks alte kelteeli alle nrotestelsi. Legea zme ra fie-kare va fi dator» ne seama sa. Ksa-neasta ea înţelege ordinea diferitelor» reksrssrî ass-nra snbskrntonlorg noliiiei: ama nortoral» va «raia ne nell» din «rnra girant» snre a-î da asigurarea ne-lh . aHesta va srma ne girantei» ne îl» nrenedea-mi maî în kol° ™> ajunge la tractor». ““ «?• a®* de ase adresa la orl-kare însr.gllanttl • aJ01’, nmnaî la trag^tor». Lxrand» W garanta de la etala, ellS na mal are drentelS * ’ele ™ t0 *» '•eî-l-atal; ta.nl „rintrW viLÎTT’ “b8kriD4 »’** liberat* In nri- gmtoi^va fi* te i hvp S * dat& de kî>tre 8'iran.iiî sa» tr&-‘ 1111111 e5nî* resmmsabil», adikn resmmsa- 207 bite solidar», namaî nentra anellă safoskriitoite ne kare elte l’a garantate. §. 4. Pentru acceptarea prin mijlocire. Aknentarea nrin mizlonire este deklarauia ne se fane de katre ană' alte treilea ka ellS va nlati noli-Ija ne tras«lS refasa de a o aknenta. Ultim în ade-verg ka trasalg, din differite motive, noate sa refase aknentarea anei noliije. Din anestă refasă se namte nentra nortorg drentate de a nrotesta mi de a arma ne giranţi saă tragatoră. Snre a evita aneste arman, kare totd’aana sânt nenlakate, o alte nersoana kare are înkredere în solvabilitatea tragatoralaî, saă în analg din giranjji, se obliga însămi, de a o nlati, daka trasate va refesa nlata la timnă. Dar fiind-ka an caste mizlonire are de skonă a evita konsekain.uele refasalaî de a aknenta, kate mai întîis ka anestă refasă sa fie konstatată legate nrin aktală de nrotestă. Ama aknentarea nrin mizlonire na se noate fane de kat dane aktală de nrotestă. Aneaste aknentare se menuioneaza în aktală denro-teste mi sa sabskrie de mizlonitoră (art.122). .Ilrin alte treilea obraz», legea înţelege o nersoana kare na figareaza deja în noli.ua ka sabskrii-tor». Ama tragatorală saă giranun na notă aknenta nrin mizlonire; kanî eî sânt deja angagiajiî m nolijia sab ană altă titla. _ Kat desnre trasă noate elte sa aknenteze noli.ua ka mizlonitoră? Lakrate s’ar narea anormală. Daka trasate na a voită a aknenta noli.ua ka trasă, neutra ne totă elte sa vina a o aknenta ka mizlonitoră? 208 Dar aneaste mizlonire noate st>-î fie nrea folositoare, n adeverS, daka trasslg aknenta noli.ua în kalitatea sa, ellg o aknenta atsnni nentrs trr.gT.torg. Dar noate k-t ns o noate fane, fiind-kr, n’a nriimitg nrovizia, sas dm orî-ne alte kassn. Se noate în.st, ka trasslg st> aibr» înkredere în sng altă ssbskriitorg allg no-i.uei, într’sng girantg; noate kiar ells are în nana I7 *TÎ ssme Me s«nt aUe girantslsî. Aknenteazr, atsnm, ka nnzlomtorS, nentrs anestg girantg.________ Dar fi-va în anestS kazg trebsinjur. de sng nrotestg kare st. nreneadT, aknentarea? Anestg nrotestg noate sas ns st, esiste ferr, ninî sng inkonyenientg; ellg ns mai eokondiuisne indisnensabite a aknenteriî; k^nî daka trasslg skrie ne titls kr, aknenteazr, nrin mizlonire nentrs kstare girantg, este des-teln de konstatatg kr, a refesatg a aknenta ka trasg. „ AkHGutarea nnn mizlonire se noate da nentrs on-ne nersoanr, kare este resnonsabite de nlata no-taei, adikT, nentrs trT.gT.torg sag girannî. Ea trebse st. fie sknsT. în aktslg de nrotestg mi ssbskrisr, de kT.tre nnzWorg, nentrs ka nsmaî terzig st, tegn-dseaskr. aknentarea Isî. Mizlomtorslg kate sn ansnue knt maî în grab ne anella nentrs kare a aknentatg, mizlonirea sa, nentrs ,a aHGi! a mtie a'n,i Isa messrile selle (art.123). Ama, daka e vorba de trr.gT.torg, ellg kate st, nitie a ns mai tnmete nrovizia. Alt-felg mizlomtorslg se esnsne a nteti orî-ne nagsbr, ar resslta din negii-genjia sa de a amm.ua ne anelle nentrs kare a ak- . . L^ea îns* n* ^ate ninî sng termeng kT,nd mizlonitorslg sn fakr, anestg ansn«g. Ea zine Cat mai rn grabu- adikT, la tinmg favorabilg. 209 Effektele aknenteriî nrin mizlonire ns ssnt totă anellea alle aknenteriî fekste de trasă' (art. 124). Am vezntă în adeveră kn trăsni ă aknentend noliija, trn-gntornlă nreksm mi giranjju ssnt liberajjî de obli-gajjisnea loră de a fane sn se nriimeaskn akncutarea. Ns este totă ama knnd e vorba de o aknen-tare nrin mizlonire. Legea zine kn nortornlă îmi konservn înkn drentsrile selle assnra tmgntorslsî mi giranjjiloră, adikn îî noate nrma, dsne ksm am ve-zstă în art. 116, snre ale nere o garannie saă nlata nolineî. An casta nrovine din kassn kn> nortornlă ns ksnoamte ne mizlonitoră, ns are înkredere în solvabilitatea lsî. Ilentrn ne ellă atsnni ar fi linsită de drentslă de a srma ne neî ne se obligase a fane sn> se nriimeask'b nolina de intre trasă ? Dar daka nor-torslă a ksnoskstă ne mizlonitoră, daka aknentarea s’a fnkstă ks mtirea mi konsimtimentslă seă, este kt a avstă înkredere în solvabilitatea lsî, este, în alte ksvinte, kn s’a mslnnmită ne garannia ne-î me-sinta anestă mizlonitoră. In anestă kază, kredem, ellg ns mai are drentslă de anere alte garanjiie de la tmgntoră saă girannî; knnî anestia îî notă on-nsne aneea ne kare ellă s’a msliismită. Assemenea bnd kiar trasslă a aknentată nrin mizlonire, norto-rslă ns are drentslă a nere alte garanţie; knnî kn-tre dînsslă se afin obligată trasslă; mi nrea nsjnnă îlă interesează daka ellă a aknentată nentrs kstare saă kstare din ssbskriitorî. §. 5. Despre scadenţa poliţei. Ilrin skadinjja sneî noliije se înjuelege enoka knnd are sn se fakn nlata eî. (art. 125, 126,127, 128.) 210 Aneastm enokm noate sm varieze. Ama, noliga noate sm fie trasa, a se nlmti a vi sta, adikm îndate ne se va nresinta. IToluja se mai noate nlmti dsne «na sag mai m«lte zille, orî dsne sna sas mai mslte lsnî de la nresintarea eî. în anest kaz skadenna înnene din zioa datei aknentmriî, sag din zioa nrotestslsî de aknen-tare. Daka va fi fostă aknentare, însă, ferm date, atsnnî, d«ne k«m am vczstS în art. 118, skadenna înnene din zioa datei nolineî. Kmnd termenslg se kalksleazm ks lsnele, skadenna kade în zioa kores-nondentm a nsntslsî de nlekare. Ama o nolfip, are drerrtS termeng dose lsnî de la data aknentmriî. Ak-nentarea se faue la 20 Iansarie; skadenna sa va fi a 20 Mai te. Dai daka lsna skadenijeî ns are zioa koresnsndentn lsneî Imnul se dateazm, s. e. se datea-zr, într’a 31 zi a lsneî, mi skadenna vine într’o tem, Me are nsmaî 30 de zille? întramestg kazg kate st, se fakm esnennisne, noli.ua se va nlmti la 30. Ane-stea vom vedea km ag imnortannm din kassa nrote-stslsi de nenlatm ne katm sm se fakm a dosa zi dsne skadenum. Este dar imnortant a se rntie sigsrg zioa skadenxieî. Skadenna nolineî noate fi dsne sna sag mai mslte zille, orî lsnî de la data sa. Se maî noate înkm ka ° *T0/tt’î’ S7> ^^easkm în kstare zi determinate, sas m ksrsslg snsî bîlnig. în anest din srmrn kazg skadenna nolineî este în ajsnslg snargereî bmhis- SaS kiar în zloa de bîhig, daka ellg fone ns-mai o zi. Daka skadenna nolineî kade într’o zi de Dsmi-mkm sag de serbmtoare mare, ea se va nlmti în ajs- 211 nalS anelleî zille (art. 129). Aceasta nanoate vite-ma ne nortorS, fiind-ki. vom vedea ki> nrotestalS se fane a doaa zi dane serb'Btoare. Legea adaogi» ki> ori-ne alte nrelangiri de so-rokS, legiaite saă obinnaite ni.ni> akam nentra nlata nolijgelorS, sânt desfiinijate (art. 130). Ama. sorokal de trei zille ne se da de kondika lai Karagea (art. 3 kan. 9, nart. 3), în kaz§ ki>nd noliua na se va nli>ti la timnS, se afli. desfiinjiatS. Renume dar ka o nolini. ne-nlttite la skadenirn, si> se nrotesteze a dona zi, fi>ri> si. mai noati. interveni vre ană altS termenS. ' §. 6. Despre giru. Ilrin gira se înjielege avea deklaranie skrisi. în dosalS anei noliue, nrin kare nortoralS transmite, nro-nrietatea eî la o alte nersoani (art. 131). HellS ne a transmisă nolina ia namele de girantă; noalS nro-nrietars devine nortorS. Snre a fi girant» kate mai întîî si. fi fostS nortorS, adiki. si> fi nosedatS nolijia. Klaasa la ordine kare am zisS ki> trebse si> se afle în nolijji», di> nortoralai aneaste fakaltate de a-î tian-smite nronrietatea. Aneaste klaast kate si> se afle nfi în formala giralaî, nentra ka nirkslarea ei si. noati» fi nosibili.. _ u Am zisS ki» nrin girS nronrietatea noliiieî se transmite. Toate drentarile ne girantalS avea asanra trcgBtoralaî s’aS transmisS noalaî nortorS. Dar girantei* remt>ne mi ell* obligatS ki>tre noalS nortorS; ellS este garantS desnre nlata noimei la timnalS mi lokala oterîtS. Ilrin armare nortoralS, k&nd na se va nteti de kttre trasS, va avea o akjjiane na na- 212 mal în kontra trngntorslsî, ni mi în kontra girants-Ikî. Amnndoî sbrnt resnsnsabilî desnre nlata noliijeî. Daka anestă allg doilea nortoră a transmisă nri ellb' nrin giră drentsrile selle sneî a treea nersoann, aneasta devine nortoră,. mi nellă-l-altă a kontraktată k'ntre dînsa obligagisnile snsî giranta. Hrin srmare allS treilea nortoră va avea o akgisne, în kază de nenlatn, ns nsmaî în kontra girantslsî seă, ni mi în kontra nellsî d’allă doilea girantă, mi în kontra trn-gntorslsî. Ama se srmeazn mi ks nelle-l-alte girsrî ne ar maî veni. De ani vedem ne nosinisne aă giranţii sniî kn-tre al (fii. Intîislă girantă este garantă desnre nlata nolijjeî kntre allS doilea, mi k’ntre ncî ne vor srma dnne dmsslă; allă doilea girant este garant k'ntre allS treilea, însn este mi ellă garantată de allă doilea, mi ama maî în kolo, în lent fie-kare girantă este garan-tslă nelloră ne vină dsne sine mi este garantată de Mei ne ssnt înaintea lsî, dsne ordinea kronologikn. Dar neutra ka aneste effekte sn se nrodskn tre-bse ka girslă s’n fie fnkstă regslată, adikn dsne kondijfisnile nerste de lege (art. 132). Aneste kondiriisnî snnt: 1° kn girslă s’n fie datat, sn arate adikn lokslă, zioa, lsna, anslă knnd s’a fnkstă; 2° sn arate nre-Hslă saă ssma ne s’a dată de k'ntre noslă nor tors snre a nriimi noli.ua; 3° sn ksnrinzn nsmele anellsia înti a knisia ordină s a trekstă, adikn a noslsî nor-torg. Ile lîngn aneste kondiyism esnrimate delege, mai trebse ka girslă sn fie ssbskrisă de girantă. _ Am£b Pnmus benefiniarslg voindă sn transmitn n°li«a l5Î Secundus va skrie în dosslă eî : „Illntemte 213 în ordinea lsî Secundus, valoare nriimita, în bani, în konts, ect. — Bsksr.18fev.1857; ssbskris Primus/1 Data se nere nentrs ka, în kază de faliments, sa, se noata, intie daka girantslă a transmisă noliria, dsne falimentă; în anestă kază girslă ar fi nslă, kami s’a fa,kstă în frasda kreditoriloră falitslsî. Ka>t de-snre nelle-l-alte kondinisnî, elle se neră în giră, totă nentrs ksvintele nentrs kari se nereaă în noliija, Daka se va nsne la gir o zi alta de ka>t aneea în kare s’a skrisă, kskiabilslă va fi nedensită ka sn nlastograî (art. 134). Dar nini o krima, ns noate esista fa>-ra, inteniiisne de a o komite. Daka, dar s’a nsss o alta, data, din eroare, sas nemtiinija,, nedeansale-geî ns noate sa, se anline. Aneasta, messra, s a nre-skrisă de lege ks skonă de a evita antidatele nnn kare se notă fane ata>tea frasde. Ns este nenesariă ka aneste ensnnierî sa, fie skrise kiar de mama girantslsî; este destslă ka ellă sa, fi ssbskrisă. Ensnuierile notă fi skrise mi de o alta, nersoana,. . Ka,t desnre loksls girslsî assemenea ns este m- disnensabilă sa, fie în dosslă nolfiieî; noate fi în dosă sas în nolijja,, fa,ra, ninî snă inkonvementă. Îndes- tslă sa, fie skrisă- kiar în nolijia,. _ ^ Assemenea ns este nenesariă ka girslă sa, fie fa,kstă dintr’snă lokă în altslă, adika, sa, se faka, m ordinea sneî nersoane ne ns se afla, în lokslă snce are sa, se nla,teaska> nolijja. Din kontia giis ă noate grb se dea totă în lokslă snde are sa, se faka, nlata; ka,nî ellă ns este altă de ka,t o simnla, negoiiiare, o konseksimia, a klasseî la ordine ne se afla, în nobua,. 214 . ® b ve(|em& akb'rn kînd o nolig-b se noate nego- ®a> kînd adikn, se noate transmite nringirg. . () no^®T> se IIOate transmite îndate ne s’a ssb-skiisg, înainte sa» dsne aknentarea ei. Se noate însn transmite o date ne enoka ska-denjjn a trekstS? Kestisnea e kontroversate. <5-nn antori kredg kn o date ne skadenna a trekstg, noima, remnindg o simnte kreamp», ns se mai noate transferi nnn girg. Aliiiî, ks kari ne snimg mi noi, sssinng kn transmiterea nrin gir# este valabil* kisx dsne trenerea skadennii. în adevnrg, legea na se nronsmjn assnra anestsi irent; art. 131 ns fane nini o stmkipsne; ells zine simnls kn nronrietatea noliniei se transmite mân gir#, tern sn se nreoksne de enoka transmitem. Ns este adevnratg kn dsne skademp, aktsls inii merde karakterslg sng de no%s, îndate ,sa ***? m’otestslg la timng; knnî skonslg ane-s m nrotests este de a konserva aktslsî karakterslg î> c e rio ian, kiar dsne ne a trekstg skademja, Ilrea n "a16 rgl dm EîJrona a nrevnzsts anestg kazg. în or Kgaha un Olanda se zine ksrats kn girslg te-kst» dsne skademp,, ns-mî mai are effektslg segko-eimals ni devine sng simnls transnortg de o kre- kn^drsl/fTV ^egea angl'B nSmaî zi’îe dinkontra .b fnksts dsne skademp, este valabilg, ka mi amtea skadenueî, afarn nsmai de noliHele ne ssnt Sic ne 3°** ™ W St^e- Knt desnre le- !em L n mmikg’ nreW este a -astm. kre-dem kn elle ns ssnt întiteng sensg esklssiyg Ag “j" gMs se noafc iime ^ £ “oga ku mîna sa enungierile ne linseskg; k-nnl da-ka girantslg a nss* numai kstare, iar nu mi kutare enunţare, este ka, a avstg noate în ksgetulg seg sa, ns fak'b o adeverate transnortare, ni sa, dea numai o smirna, nrokurajne. Assemenea este ka,nd kiar nor-torste a sknsg o formula, inkomnlekta,. Se nresun-nnne atunm ka, ellg nu a luatg nolixia ka o nronrie-tate a sa, m nsmaî ka mandatari allg nronrietarslsî ei, snre a xrriimi valoarea eî în numele lui. uespre solidaritate. iv , ^ ’T’ es^e s0Iiclăritate între mai malul de- i on knnd fie-kare este dator* auellauiî late. Ama atona este nşmai ana, ka toate kn sunt mai malui tai al* d t -1-" aie ^"1 aMestl debitori este dator* to-«mdatone! «na narte dintr’însa. Se ziue, în alte nlX t SoMal-S- Daka «nea, anală a toilt t0®1,'Jei" ‘a '“î se liberau! k„tre kredi- ana aT’ , ,1“ “ zisS’ trea“«a ee‘e nsmaî Zira kTl ““antate »a‘a *> «* mare folos* selk Ma- u! “ Mesnemte nlata kreanjei te W 1 * nerSOaiM S5n‘ datoare «ellamit fle W v TdkTa Hrma De°ri'kare dintr’însele, mi 11 i tr a totaW* datoriei, lok* nZlla, -T t6’ tn d,'entslg k°m™8, «™ 1 ÎT mi kMd s’a Stinulat* de „arm Alt “vaTdT1?debitorî r*™ nronoruionatn. iclndfalTIff ‘'“‘Ti ^ 0 narte 1 111673 e*te vorba de noli«e, so- 217 lidaritatea are lokă,. tern. pini o învoealn. a ntriii-loră. Legea zinc ka> topi aneia kari aă ssbskrisă, aă aknentată saă aă girat o noliji'b s«nt solidari re-snsnsabilî Litre nor tor ă desnre nlata eî. (art. 135). Ks ane asta se înlesnenite foarte multă nirkslaiiia s-neî nolige; kbnî ks knt nlata eî la skadenjji va li maî bine garantate, ks atet negoniarea sa se noate fane maî lesne. Legea nu nutea sa» atingi mai bine anestă skonă de knt nronungind solidaritatea între tojjî aneia ne aă subskrisă o nolijrn. Aina, orî-nine va fi subskrisă o noimi ka trn-gitoră, ka trasă saă ka giranta, va fi resnunsabils solidari kitre nortoră desnre nlata eî. Ilortorulă ne n>; ya fi nlntită la ţinură, se noate adresa la orî-kari din anestia snre a nere valoarea nolineî. dtellă ne va n kknentată nolijia nrin mizlonire, saă va fi dată avală, este assemenea solidară resnonsabilă desnre nlata ei. §. 8. Despre avalu. în rubrika^ sa legea adaogi „saă lceziinia ^ de nlata noimei. “ In adeveră avalulă nu este altă de Lto o kaujgiune date de o a treea nersoani sme a asigs-ra ne nortoră de nlata nolineî (art. 136). Hellă ne nune anestă avală, se numemte ditetoră de avală saă garantulă nolineî. De multe ori trigitorult, ori girantslă sas aknentorulă, nu aă destslă kredit la nortoră. Anesta nu este sigsră numai ne solvabilitatea loră. btere atsnnî a i se da garanţia unei a treea persoana., adiki ună avală. Orî-ne nersoani kanabiln de a kontrakta noate 218 si> dea avalg. In destslg nsmai ka avea nersoairs sa» ns fie deja obligate la ulata noligei; ka>HÎ nosa eî obligare n ar adî>oga nimikg la sigsranjia norto-rslsî. Avalslg se noate da nentrs ori-nine este obli-gatn la nlata noliiieî, nentrs tr'bgttorg, giranta sag alvMCIltoi'8. I ormalitatea avalslsi este simnlT> (art. 137). Ellg se fane în skrisg sas în nolijjrb, sag ii r i n t r ’ s n g aktfi senaratg. Legea faae o esnenifisne nermi-tend ka avalslg sa, se dea ne aktg senaratg; k^ai girslg nn se noate n8ne de ka>t kiar rie noliijî,. Anea-stî> esneimisne s a admis5 nentrs ka st> menageze kreditslg aneîlsia nentrs kare s’a datg avalslg. De ai fosm skrisg kiar ne noli.irt, s’ar fi vî>zstg de orî-mne k-ţ snslg din obligata n’ag avstg destslg kreditg, mi i sa nerstg o garanţie. De oare-ne a-valslg fiind ne sng aktg senaratg, nsblinitatea este msltg mai restrans’n. Avalslg se da> skriindg ne noima, drentg a-valg-, mi se adaogî, ssbskrierea anellsia kare-lgda/ Dar în nraktika, avalslg se dî> mi mân simnfo ssbs-^■îere, în dosslg noliueî, fora, ni ai o alte mcnriisne. Kredem kn aaeaste formalitate este valabila,, foşni ns e de lokg kontrarie legeî. Ks toate astea «ns asse- menea avalg s’ar nstea konfsnda ks sng girg nere-gslatg. Tribsnalele vor anreBsi, dsne diversele nir-ksmstanjje, daka a fosts sng avalg sas sng girg. De va fi fosts sng girg neregslatg, mtim ka,, anea-Sta val(fZÎ> ka o simnfo nroksra,, mân smirne ns va avea lokg mm resnonsabilitate solidara,. Ai alslg, din kontra, dsne ksm zinc legea, are 219 drentg effektg a ssnnsne ne nellS ne l’a dat» la o resnonsabilitate solidara, ka mi neî-l-alţî ne vor fi ssbskrisg noiina. Ks toate astea, adaoge legea, dt-tttorslg de aval» este liber»' de a modifika, ksm va voi, întinderea obligaţiune! selle. Ilrin «mi are elin se noate învoi, nrintr’sng kontraktS snenials, kt re-snonsabilitatea sa ns va fi solidari», kt ns va fi sun--itss» jsridikţisneî komerniale, ninî arestsirei ect. în nraktika komernianţilor» noştri se konfsndt foarte mslts avalsls ks girslg. xfe e mai msltg, vorba de aval» ninî ns e ksnoskstt. Ilrin gir», mtim, se transnoartt nolina; nrin aval» se dt n»maî o simnlt garanţie. In nraktikt, kiar ktnd ns e vorba de ninî sn» transnort», mi ktnd o a trea ner-soant intervine nsmaî şnre a garanta nlata noliţeî la timrig, se zinc kt mî-a iiksS girslS se&, în lokg st se zikt kt mî-a dat» avalsls se». Konfssisnea a nrovenits nrobabilS din kasst kt attt girantei» ktt mi nellff ne dt avalslff, ssnt, în nrinnint», solidari resnsnsabilî kttre nortorS desnre nlata noliţeî. Ks toate astea este o mare differinnt între gir» mi aval», mi aneastt differinnt noate adsne de mslte-orî m«lte difikslttnî nraktine. Ama, girantul* a vtn-dsts noliţa nortorslsî, de oare-ne dttttorsl» de aval* este sn* simnl» garant», ells n’a ksmnerat*, nini n’a vtndsts nimiks; girul* ns se noate înskrie de ktt în noliţt, în vreme ne nentrs aval» legea fane es-nenţisne mi zine kt se noate da mi nrintr’sns akt* senarat*. Girantul» ns noate st modifine obligaţiunile selle kttre nortorS, de oare-ne dttttorsl* de aval» noate. Este dar foarte imnrsdent* de a se fane 220 konfssisne între nirnte Iskrsrî, kari not» avea ninite konseksinge jsridine attt de differite. §■ 9. Despre plata poliţei. Obligajiisnea ne g’a kontraktat» nrin kontraktsls de skimbS, se afte stinsa nrin nlata nolineî. Anea-sta> ii late kate st se fakt îndate ne va ajsnge ska-denna eî. IIortorsls are ns nsmaî drentsl», dar kiar obligaţia de a nere nlata în zioa skadeniieî (art. 156). Trăsni» ns are drentslS de a nere st se înterzie a-neaste nîate (art. 152). Jsdekttoriî kiar ns not» st nrelsngeaskt termensl» aretats în noli.ut. Ktnd e \oiba de alte kreange, eî nots nrea bine a akorda sn§ termen» de grâu ie. Ilortorsl» ns noate fi silit» de a mâhni nlata ninî kiar înaintea skadenjgeî, (art. 141). Ivtni la noime legea a voits ka nlata st se faktksnea maî mare nonktsalitate; nsmaî ama cile notS uirksla ks renezinisne, mi nots fonkiiiona kao monedt. nlata kiar a nolineî kate st se fakt în moneda aretate într’însa (art. 138). IHtim kt o noli.ut ns noate avea drent» objekt» de ktt o ssmt în bani, adikt nsmeiaris. Hi in srmare, în orî-ue kaz§, nlata are st se fakt în bani. Se noate înst ka noliiia st fi snemfikat» natsra banilor», st fi ziss ateta ssmt în aste, în galbeni, în sfan«î ect.; atsnnî, daka norto-i» S' o va metinde, trassl» katt st-î nltteaskt kiar n moneda aretatt a nsme în riolint. Ktnd natsra monec eî ns se aratt, nlata se faue în moneda ordi- iiart, în aste sa» argint», mi dsne ksrsslS ne va ti avtnd atsiiMÎ, 221 în nrinnin», nlata noliHeî kate st fie întreaga, (art. 151). Ka toate astea nitim kt trasate noate ak-nenta noliua ramai nentrs o narte din ssmî> (art. 120). De ani armeazt kt ell» noate st ultteaskt nsmai aste samt, adikt an» akonte din valoarea totate a noliaei. Ilortorală intim kt are drentste st nrote-steze nenfi’s restal» sameî. Kredem însă» kt ellă e kiar obligata de a nriimi akontslă ne i se dt^ de kt-tre tras»; ktnî legea zine kt trtgttorsl» mi giran-jjiî remtn» resnsnsabilî nsmai nentrs restală ssinei nenlttite. llrin armare na trebse st fie ltsat» la voia nortoralslsî de a voi st nriimeaskt sas na a-kontslă ; ktnî artikolală nostra ar fi fosta de nnsos», nrekam mi anella (art. 120) kare dt trasalaî dren-talk de a aknenta noliua nsmai nentrs o narte din samt. Etortorate dar este obligate de a nrnmi a-kontslg ne i se dt de trasă. Ilentrs reste va uro-testa, mi va arma ne trtgttoră mi giranfti. Ilenti’a ka nlata anei noiine st fie valabilt, ka t st se fakt în mtînele adeveratalăî eî nronnetara. Daka ea fasese transmist nrin gir#, na gir anta la, m noate nortoră katt st nriimeaskt nlata; ktnî ane-sta este nronrietarste noliueî. Alt-felă trasate es e resnansabilă. Dar resnansabilitatea differemte dane kam va fi nlttit noli.ua înainte saă dane skadenna sa. Daka se va nltti noli.ua înaintea skadenuei, trasai» va fi resnansabilă, zine legea, desnre neumerea n seaine a aneUeî nW (art. 139) • Aveasta va jea >°k negre init kend ell* a nta*t *ue» nersoane nronrietarsl* noliueî. Se nressmnmemto noima fe sese nerdate sa* ferate. Inamtea skadennei sna divid* se nresinte k* dtasa s*b ramele nortorsU un 222 nere nlata. Trasslă ns noate fi liberate ka>tre ade-veratete nortorg. Acesta îi noate îmnsta graba sa de a nteti; daka ar fi aintentate zioa skadenneî, ellă ar fi ft>kstă o onnosinie trasslsî de a ns nlarii. Daka a nlntite mal nainte, nagsba sa, nriveaska, ne dînsslă. Ka,nd din kontra trasslg a nlariitg la skadenin,, tern sa, fie vre o onnosinie din nartea ksîva, legea krbT_?US S’a liberatg într’»ng modă valabilă (art. 40). Dar daka. ellă ar fi nlariitg ns în mărimile nro-nrietarslsi, m în alle altei nersoane streine, înka, este ib erată, afara, daka ns i se noate îmnsta neva erori grave. Ama, în nrinmnă, nlata e valabila,; ka,nî s’a n , înp Z1°a skaden«ei, în enoka aretata, de titls. aka a fekst’o în alte marini de ka,t în alle’ nronri-etarslsi,^ ellă ns noate fi resnsnsabilă de ka,t ka,nd va fi mi o nronrie a sa eroare. Tribsnalslă atsnm \a an ii rensi fanta. Ama sa, nressnnsnem ka, trasslg ksnomtea nersonală ne nortorslă; însă, o alta, ner-soann se nresmta, ks noliya fa,ra, ka sa, fie ninîsng f16, în.^V?area fa" Trassl* atsnnî trebsea sa, vaza, egaeun “ -a, am e o frasda,; nrin srmare trebsea sabilă " ^ *“** kaZg eU# 6 re— mslJUtimS i^ °Tn°liji'b se noate ^rage în mai mske esemnlare. Ks aneasta amg vezstg ka, se nernnte benefimarslsi de a le negocia mai lesne, ini rea sn j£?nveme“«» ne ar resslta din nerde- nlare W ass^enea ka, fie-kare din essem- nkiekata, sa, menţioneze daka este întri, allg doilea, sag ’maTn 1 ^ * esnss* a ^ dose Z Ti a °r; aHeeami nofcî — - i-ar da d t* de reksrsg în kontra trsgariorslsî negii- 223 gentk. Illata noimei, zine legea, se noate fane nre-sintendS orî-kare din aste eseranlare, fiind-ki, toate ssnt redaktate kanimte originale (art. 142). Dar nentrs ka nelle-l-alte esemnlare si.-niî nearzi, valoarea lorS, nentrs ka ns nortorslS si» le nresinte mai terziS sme a Here iar nlata lorS, legea adaoge ki> nlata fokste ne allS doilea, saS' alin treilea esemnlarS, snre a fi valabili. kati. si. se înskrie ne titls, ki> aneasti. n 1 a-ti> a desfiinţate nsterea nellorg-l-alte e-semnlare. Daka însi. nlata se fane kiar ne nri— muie esemnlare, trasslS este liberate, fon a mai fi trebsinjrr. a se fane înskrierea de kare vorbinmS; ki>nî în aneste kazS trassle ns noate uitie daki.nelle-1-alte esemnlare ssnt nsse în nirkslajjie. Dar rn.ni. ani ame nressnnssg ki» trassle kare voeuite a nli>ti ns nssese aknentarea lsî ne snslS din esemnlare. Si. nressnnsnem însn ki. trassle inî-a ns&S aknentarea sa ne snsle din esemnlare (art. 143). Daka nlata se fane în srma nresinteriî kiar a anestsî esemnlarS, trasslS se afli. liberată, fon, a mai adtoga kb nelle-l-alte esemnlare remi,ne fon, efekte; ki.m ells ns a nststg mtie ki, esemnlarele neaknentate ssnt negociate. Dar daka nlata se va fane dsne nresin-tarea snsî alte esemnlarS, iar ns a nellsî aknentate, trasslS ns este liberate ni.ni, ns va lsa înanoi esemnla-rsle aknentate de dînssle. In adeverS, 11 a tare trasslS s’a obligate nersonalS de a nfoti noima nellsî ne o va nresinta. Si, nressnnsnem ki, bene-finiarsle de rea kredinjri., negoniazi, alteia esemnla-rslS aknentatS, mi se nresinte la trase ks altsfo neaknentate. Daka trassle nfotemte fon, a nere na-noî ne nelle aknentatS, nortorsle anestsia se noate 224 mesirua neste ki>te-va oare, snre a-î nere nlata, km! ell§ nrin aknentare se afli, nersonalg obligat». De aneea, snre a se libera absobtg, ellg ns va nkti mai nainte de a-iuî relsa noii na aknentate. . ^olifla kate si. se nresinte trasslsî snre a se nte-ti, kiar kmnd ns va fi fostg aknentate, kiar kind o alt» nersoani. o aknentase nrin mizlonire. Ks toate astea nlata noate si> se faki. ns nsmai de trasg, ni de toate nersoanele kari se afli. obligate, adiki. de toui ^ aK ssbsknsS noliaa, ka girangi, aknentorî nrin mizlonire, ^ di.ti.ton de avalg. Vom vedea kiar în art. Iod kh nlata noate si. se faki. de ki>tre orî-kare alte nersoani., în kazg de nrotestg, de nenlate. In nrinnin», trasslg este fot-d’sna obligatg, dea nite ndiija ne i se nresinte la skadenQi,. Legea însi ianmentslg nortorslsî. onnosijjiei ne a nriimitg. Assemenea ki>nd nortorsdg sneî noliţje a kizstk 225 tofolislS seS nentrs ka S'B se nresinte ks dînsa la trasS. Formeazi» dar o onnosiimB nentrs ka trasslS s^ refsse a ntati noliiia la ori-nine s’ar nresinta ks dînsa afara. de sindinî. Nsmai aneste dose kazsri ssnt kînd se noate fane oimosinie de a nlnti noliga. Ea în adevBrS este destinaţi» a nirksla ks isn.eal’B, a fane serviijislS monedei. Ki»nd în nrea mslte kazsrî s’ar nstea fane onnosiifii, nirkslagia ei ars fi mslt îmnedekatB. Kre-dem dar ki> afara» din aste dose kazsrî în ninî snsls; altslS ns se mai noate fane o onnosim!». Artikolsls nostrs este destslS de esnlinitS; els arat!» ksrats ki> onnosigia ns se noate fane de ki» ts în aneste dose kazsrî. St esamin'Bm aksm ksm nronrietarslS snei no-lige nerdste noate k'&n'Bta nlata ei. S’B nressnnsnem k'B o noimi» a fosts traşi» în mai mslte esemnlare: nronrietarslS a nerdstS snsls din esemnlare, însi» mai are sns altslă (art. 145). Dam» ninî snslS din esemnlare ns fssese aknentatS, ells se noate nresinta ks sns allS doilea, sas allS treilea snre a nere nlata. Dar daka snsls- din esemnlare fssese aknentatS de trasS, intim ki» ells e obligats nersonalS ki»tre nortors. S'B nressnnsnem îns-B ki> tokmaî anests e-semnlarS este nerdstS, mi trasslsî i se nresinti» snS alls doilea sas altă treilea (art. 146). în kazsls a-nesta ells noate ks drentsls refssa sn nl-bteask-B: kiiMi ns voemte a remniiea obligată k-Btre anella ne va fi avîndS în mnini noliaa aknentat'B. Ilronrieta--rslS noliyei nerdste ns ÎS noate sili S'B nl'Bteask'B ne nresintarea snsî allS doilea saS alls treilea esemnlaiS 226 de ktti dsne o ordine a jsdekttorslsî mi dtndi akceirtorslsî garanţiit kt-ls va snrijini în kazi ce va fi srmati de nosesorsli esemnlarslsî nerdsti. Daka vom nressrmsne kt noliija nerdstt s’a trass nsmaî într’sni singsrs esemnlari, legea dt mizloks nroimetarslsi eî de a-mî nroksra sni alţi esemrilârs, mi eakri> ksm (art. 149). Daka este vorba de întîisli beneficiari, daka adikt noliija ns va fi treksti nrin giri, la «ni altsli, aceşti beneficiari se adresează d’adrentsli la trtgttori snre a-î cere «ni noi esemnlari. Daka noliija a treksti nrin gir§ la «na sas maî mslte nersoane, atsncî norto-rsli se va adresa la girantsls sei, nentrs ka> acesta st-li ajste a-mî avea esemnlarsls ; aceşti giranţi se adreseazt iar la girant«li ses, mi ama, clin giranţi în giranţi, ntnt va aj«nge la trtgttori, kare va da esemnlarsli de kare este trebsinjjt. O datî> ce nortorsli îmî va ktntta esemnlarsls, trassls îlS va nit ti fort nici o kondigisne, daka nolitia ner-dstt ns f«sese akcentatt. Daka aceastt akcentare se foksse, atsncî, nre-k«m am vezsti în art. de maî sssi, va fi trebsinnt de ordinea tribsnalslsî mi de garanifit. Legea maî nrevede înkt kazsli ktnd nortorbdi ns noate nresinta nici sni esemnlari, sai nentrs kt toate esemnlarile s’ai nerdsti, sai nentrs kt ns a avsts timns de a trage sni altsli clsne modsli ne vezsrtm în art. nrecedinte (art. 147). în aceşti kazi noliga nerdstt, fit akcentatt sai ns, norto-rsli ns-rnî va avea nlata sa de ktti k« srmttoa-îele kondixiisnî: a) dovedind» nrin registrele selle, sai imn alte dovezî daka ns e komercianti, kt nro- 227 nrietatea noligei nerdstt a fost# a lsi; b) dobîndindă în favoarea sa o denisisne a tribsnalslsî de komernis; c) dtndă o garangit. Toate anestea se neră nen-trs a asigsra ne trasă kt ns va fi esnssă a nltti mi a dosa o am. Trebse ka nortorslă st dovedea-skt kt a fostă' nronrietarsls noimei nerdstt. O datt ne aneastt dovadt s’a ftkstă, tribsnalslă îmî va da denisisnea sa, kare va servi nortorslsî drentă titls în lokslă nellsî nerdstă. Ktts desnre garangit vedem kt legea o nere atttS în kazsls ktndă noliga nerdstt a fosts aknentatt, kttă mi în anella ktndă n’a fostă aknentatt; de mi în kazsrile de maî sssă vezsrtms kt ea se nerea nsmaî ktndă trasslă ak-nentase. Totă ama ar fi fostă mai bine st se zikt mi ani; kt ni ktndă trasslă ns se obligase nrin ak-neirtare, ns este esnssă de a nltti a dosa oait. Ga-rannia dar îmi nerde stilitatea sa. IlronrietarslS snei nolini nerdste se nresintt la trasă snre a-î nere nlata, îmnlinindă formalittgile ne vezsrtm; adikt saă nresintînd snă alls doilea, allă treilea esemnlară, avîndă ordinea jsdekttorslsî mi dtndă garangit; sas neavînd ninî snă esemnlară mi dovedinds-mi nronrietatea nrin alte dovezi nre-ksm vezsrtmă. Daka trasslă ns voemte a nltti, nortorslă are drentă de a fane aneea ne se nsme-mte snă akts de nrotestagit, mi kare are maî anelleamî forme ka aktslă de nrotestă de kare vom vorbi maî la văile. Anestă aktă trebse, ka mi nro-testslă, st se fakt a dosa zi dsne îmnlinirea soro-kslsi noligei nerdstt, mi st se dea în ksnomtinga tmgttorslsi mi girangiloră. Kttă desnre obligarea garantslsî kare ^se nere 228 m kazele din art. 146 mi 147 (iar na 147 mi 148 dsne kam nrea reă se zine în testă), im «ine de kttă trei am; adikt daka în dekarsală anestaî timnă ns a fostă ninî o akgiane în kontra laî, se aflt liberată. Ilrin armare daka dane trei anî se va afla adeveratală nronrietarg alia nolineî, anesta na mai noate avea akniane în kontra garantalai, de mi noate avea m kontra trasalaî aknentoră a ktraia obligajiie jiine ninnî ani (art. 184). Maî sânt ktte-va kestianî imnortante ne se ari-dikr> asanra nltniî nolineloră. Se întreabă ne se întîmnlt ktnd noima este falst saă falşi fi katt? Sn latin maî întîiă kazală ktnd noliiia este falst. Aneasta are lokă ktnd nineva a asarnată namele anei alte nersoane mi a sabskrisă o nolijtit seb anestg name mi în favoarea sa. Benefiniarală ne a fabrikatg nolijia o transmite nrin giră anaî nor-torS de bant kredimrn. Anesta se nresintt la trasă sm e a-i nere nlata. Daka trasală va kanoamte falsitatea rioliijeî se înţelege kt na va nltti. Dar si iii esannanem kt ellă a nlttitg. Asanra kaî va kt-dea nagaba? Asanra nortoralaî de bant kredinjjt, asanra trasalaî, saă asanra nresannasalai trtgttorg? 1 °«î aatori sânt de akordă kt trtgttorală na noate nerde nimikă; ellă na a mtiată de astt iiolint, na a dată ninî ană mandată; ană altală a abasată de namele lai. Ilrin armare ellă na e resnansabilă de nimikă. Kestianea remtne între nortoralg saă gi-ranjjiî de bant kredimjt ini între trasă. a5tori kredă kt nortorală va safîeri nagaba, kt ellă va întoarne nrejsală ne a nriimită; ktnî 229 a fost» imnrsdentg de a nriimi o noliyt ne ns era adeveratn. Aly.ii, ks kare ne suim mi noi, ziks kt nagsba va fi assnra trasslsi; kt nortorslS ns va întoarne nlata ne a nriimits. Va remtnea nsmaî ka trassltr st atane ne nellă ne a ftkstă falsitatea noliyeî. II011-torsls în adeverS ns a avstg ninî sns mizlokă ka st ksnoaskt astt falsitate; ellă a ksmnerats o no-liyt ne o kredea adeveratt. Dar trassls trebsea st esamineze daka ssbskrierea tmgttorslsi este adeve-ratt; de mslte ori kiar ellă e în rolanit ks dmssls, îi ksnoamte skrierea. Imnrsdinya este din nartea Îhî, iar ns din a nortorşlsî. ITrin srmare ellă katt st ssffere de a sa negligenyt. Ilolina este falsifikatt ktnd s’a ftkstS o al-teranit oare-kare în kornslă ei, ktnd adikt samt-ritS ssma ne era aretatt în noliyt. In anests kazs katt st distingem: daka alterajyia esista m momentslS ktnd s’a ftksf# aknentarea, trassls va nltti ssma aretatt, se înyelege, ktnd nortorsls e de bsnt kie-dinyt; ktni în asts kazs trassls a fostă nellt' ns-Xtint negligentă de a ns observa skimbarea ftkstt. Ktnd astt skimbare s’a ftkstă în arma aknenttrii, trasslă va nltti nsmaî ssma adeveratt, iar restslă va fi în nagsba nortorslsî. Se înyelege înst^ kt atîts trassls kttg mi nortorsls ne vor fi fostă m nagsbt, vor avea reksrsă m kontia titgttois si ktnd anesta va fi fostă imnrsdentS, ktnd d. e. va fi skrisă ssma nsmaî în yifve, mi benefimarslă va fi adtogats o nslt. 230 § 10. P'entru plata prin mijlocire. Daka la skadiniit trasate na voemte st nlttea-skî>, sat neutra kt n’a nriimite nrovizia, saă nen-trs vre-an§ alte motivg, mi refasate set fiind kon-statate nrintr aite nroteste, o alţi. nersoant noate si. nkateaskt nentra tn.gi.torS sat, neutra analk din giranţii sat, în generala, nentra orî-nine este obligatS si> nli>teaski) noliiia (art. 153). Ilrekam legea a neimisfi aknentarea nrin mizlonire, totg ama ner-mite mi nlata noliţjeî nrin mizlonire. Ka aneasta ea a voită ka si, înlesneaskt kttg se noate maî msltS nlata noimilor*. W, ka mi în kazalg de aknen-tare, nlata nun mizlonire katt si, fii> konstatatt în aktslg de nrotestg. Alt-felg nlata na va avea effek-tele ne kari avem st le vedem îndatt. ^ nlata nrin mizlonire noate st se fakt de kttre on-ne nersoant, kiar din anellea ne na vor fi deja obligate nrin noliţit. Trasalg kare n’a voite st ak-nenteze noate st o nltteaskt nrin mizlonire? Zi-Mem« mi am totg ne ante zis* la aknentarea nrin mizlonire. Daka trasate na voemte a nltti nolina ni kalitatea sa de tras*, o noate nrea bine nltti ka mizlonitorg; ktnî în aneastt din armt kalitate ells nttemte na nentra trtgttoră, ni nentra katare saS katare dm obliga®: nrin armare, la trebainnt, va avea rekarsS în kontra lai. . ^°ea nrivemte ka maltt favoare aneste nltiţi nrin mizlonire; ktni elle a* drente effektg a evita malte rame, a nreveni falimente. A ktatate dar st asigare ne nersoana ne a nlttită kt-mî va relaa sa- 231 ma nlatita. Dar ksm nstea maî bine atinge anestS skonS de kats dandă mizlonitorslsi drentsrile ne le avea nortorslă ? , De aneea legea zinc ka nellS ne a nlatită nrin mizlomre are toate drentsrile nortorslsî în konti-a anellsia nentrs kare ells va fi nlatitS (art. 154). In alte ksvinte, mizlonitorslă este ssbrogatS în drentsrile nronrietarslsî nolijiei, mi va arma snre a se de-snagsbi ne anella nentrs kare a nlatits sas ne ga- ranjjiî lsî. _ v Ks toate astea, ne va zinc nineva, nlata anei nolige are drentă effekts a libera ne nex ne se afla obligau! nrintr’însa. Ksm dar mizlomtorslă, kare a nlatit’o, max noate arma ne snsls din astx obligau!. La aneste resnsndenx ka idata are drents etiekts a libera ne to® obliga®!, kand ea s’a faksts de katre trasă' mi în srrna nriimireî nrovizieî. Kand. însă nlata s’a faksts de snS mizlomţors, ns to® ssbskrimix ssnt liberam, ni kata sa distingem nentrs ni ne s’a fakstă aneasta nlata. Daka ea s’a faksts nentrs tragators, este ka ksm ar fi nlatits ellă înssmî. Tragatorslă este nells d’întîiă obligată; ells este garantslă tstors^ giranjix-lorS. Kand ellă nlatemte ns noate sa alba mm sns reksrsă în kontra lor», Ilrin srmare daka nlata imn mizlomre s’a fakstă nexxtrs tragators, to® giranţii se afla libera®. Mizlonitorslă va srrna ns- maî ne tragators. . w Daka nlata se va tanc neutra anal» dm pţanm, toni nei ne-ls garantase ne dtasalS remwiS obligaţii îmnresm, ta dînsalS; adita toni giraui» ™t«nor' W ssnt obligaţii tatre mislonitorst, ka.ni ton ga- 232 rantase ne girantele, de kare e vorba, desnre nlata noliuei; iar giranfiiî nosteriori Isî ssnt liberi. Legea nressimsne kt mai mslflî mizlonitorî se mesintt nentrs nlata u o 1 i ţie 1. Line va fi nrefera-tslS ? Legea zine kt anella va fi nreferat* kare ni'in nlata sa libereazt ne maî msljiî obligagî de o datt. Ama uells ne voemte a nltti nentrs trtgt-tor§ katt st fit nreferat* nellsî ne voemte a nltti nentrs snsls din giranijî, nentrs kt. intim kt nlata ftkstt nentrs trtgttorS libereazt ne giranjjî. As-senea uells ne voemte a riltti nentrs înttisl* gi-îant* katt st fit nreferatS nellsî ne voemte a nltti nentrs all* doilea sas all* treilea; ktnî nlttinds-se nentrs uells d’întîis se libereazt toni ueî-1-alţii giranţii ue-1* srmeazt, de vi’eme ne nlttinds-se nentrs nells d alls doilea, nell* d’întîis , ka garant*, remt-ne resnonsabils. Legea maî adaogt kt daka trassls kare ns ak-nentase noliţja, se nresintt a nltti nrin mizlouire, ellS katt st fit nreferit* tstor* uellor-l-alni. Auea-sta se înţelege negreinitS în kaz* ktnd trassl* iui o altt nersoant se nresintt a nltti tot* nentrs a-Mellamî obligat* alls noliţjeî: atsnuî trassls se nre-fert. Daka ellgr înst voemte a nltti nentrs alls doilea girant*, de oare ne o altt nersoant voemte a nltti nentrs întîislg, sa* nentrs trtgttorS, se înţelege kt aneastt nersoant este nreferatt trasslsî; •tui alt-fel* am fi în kontradikuit ks nrinninisl* kt anella va fi nreferit* kare va libera ne maî mslgî obligaţjî. 233 § 11. Drepturile şi datoriele portorulm. TTTtim kă nortorsls kată să se nresinte la nla-tă în zioa skadinjieî. Illata sneî nolijje în adevăr» interesează ne to.ţiî an ei a ne ssnts resnonsabili, nrin ssbskrierea lors. Trebse dar ka innertitsdinea lor» să ns jiiiiă mslts timns. De aneea legea obligă ne nortors ka să se nresinte la zioa skadinjieî, nen-trs ka differijiiî obligau! să mtiă daka ssnt» sas ns esnsuiî la sn» reksrss (art. 155, 156). Dar daka nolijtta are a se nlăti a v i s t a, la nre-sintarea eî, sas dsne sna sas mai mslte zille oii lsnî de la nresintarea ei? în anest» kaz» zioa ska-din.yeî deninde oare-ksm de bsna voiri jjă a norto-rslsi. Legea însă n’a voit» a lăsa aneasta m ab-solsta diskregisne a nortorslsi; ni, nreksm am mai zis», a nsss o limită. Ama daka nolijia kată să se nlăteaskă a vista, nortorsls kată să se mesinte snre a sere nlata în timns de rnease lsnî de la data eî; daka soroksl» ei este sna sa» mai mslte zille ori lsnî de la aksentare, kată să se nresinte la ak-nentare tot» în termensls de mase lsnî. Alt-fel», daka nortorsls va lăsa anests termen» Să treakă fără a se nresinta la nlata sa» aknentarea nolixieî, v a nei ^ de drentsl» de a reklama în kontra giranjjilorB mi kiars în kontra trăgătorslsi, daka anesta va dovedi kă el Îs a făksts nrovizia. Anests termen» de mease lsnî ns este absolst». HămUe îls nots modifika dsne ksm interessls lor* va nere mai bine. Ama nările se not» învoi kă daka nortorsls n« se va nresinta la trassls în trei 234 lsnî, va nerde drentslS ses în kontra girantslsî, ect. Legea kiar fa ac o distinknisne: Ea ziae ka terme- nslS e de niease lsn! kand iroli.rja se va trage din vre-o narte a Lsroneî assnra Ilrinmnatslsî, sas vine vei'sa; kand însă. se trage din Egirits, Siria ini alte loksrî mai denartate, termenslS va fi de onts lsn!. Laka trasai* ns va nstea saS ns va voi sa nlateaska în zioa skadeniieî, anests refsss kata sa se konstateze a dos a zi nrintr’sns aktS de nrotestg destinata a fa ne ksnoskstg tragatorslsî ini giranţilor# nenlata noliţeî (art. 157). Daka avea zi este o ds-niinika sas o zi de serbatoare, nrotestsls se va fa-ne în zioa armatoare. Dar trassls noate nlati nana în momentsls kand se fane nrotestsls, daka ells în anests intervals va afla ssma nenesara nentrs nlata. Hi™ armare m realitate sorokslS nlatii! se nrelsn-geuite nîna în momentsls formarii. nrotestslsî. Ultim ka în kazs de neaknerrtare nortorsls are drentsl* înka de a nrotesta. Legea zise ka anestă nrotests ns trebse sa îmnedene ne nortors de a nrotesta din nos în kazs de nenlata (art. 158); kanî trassls, ds-ne nellă d’întîis alls se* refss* de a ak-nenta, noate ka a nriimitg nrovizia, mi ns mai are mm an* motiv* serios s de a refssa. Assemenea moartea trassls! ns trebse sa îmne-11 ie ne noi toi § de a nrotesta; kam mointenitori! nots nlati în loksls lsî. Ilrotestsls kata sa se faka kiar în kazs kand trassls va kadea în faliment*. Ar* „stea sa krea-Z'h Hme7’ k* nrotestsls nefakînds-se de katS ks s^ons de a da în ksnomtiniia tragatorslsî mi gi- ranjgiloră refasală trasalai, formalitatea nrotestalai dane falimentă e de nnsosă; kBnî fialimentală fiind nablikată, tr'bg’Btorală mi giranjiix kanoskă destslă nosirfianea trasalai. Ka toate astea legea ordoann ka drentă nrotestală; fiind-kn garanjjii de kari vor-birnm noate lcrB na kanoskă înkn falimentală, ka toate nablinitatea ne i se d'B; ne de alte narte temerea nortoralaî î-a natată fane sn kreazn k'B ellă a g'Bsită mizlokă de a fi nlntită. Daka trasală kade în. falimentă mai naintea a-jangereî skadiuiieî, nortorală' înki> are drentală de a nrotesta; k'Bnî art. 192 d'B drentă m anestă kază' tatoră kreditoriloră falitalaî de a se nresmta la nla-te, mai naintea kiar a ajangere! sorokalaî (art. 158 § 2 mi art. 192). Legea dar nresannane k'B norto-rală era ană kreditoră alia trasalai, în alte kavinte k'B nolijxa fasese aknentate de trasă. Ilrotestală ama fokată înaintea skadinjjeî, se d'B în kanomtinjia trn-g-Btoralaî mi a giraimiloră, neutra ka anestia, dane kam zine art. 192 , st nteteask'B îndate saă st dea o garaniiit k'B noliua se va nlnti la skadinu'B. ^ Illtim k'B tom aneia ne aă sabskrisă o nolinn, ka trBg'Btoră, ka aknentoră saă girantă, sântă solidari resnonsabilî kttre nortoră desnre nlata noliuei. De aneea legea zinc k'B în kază de nenlate norţorală noate arma ne tom obligam! snre ale neve asigara-rea kavenite (art. 159). Ellă noate st-i amieze saa ne fie-kare în narte, saă ne tojiî de o date. In°n-ne kază fie-kare e datoră a-lă desntgsbi neutra totala, saa a-î da o garanute komnlekte. Nenatendă namai anală, restală se va îmnlini de neî-l-alfli. - fflfim as-semenea k'B fie-kare din giranţi este garantata de 236 tr'bg'btorS mi de giranjrjiî ne-lg nrenedeazi,. De a-Meea fie-kare girantg ne este srmatg de nortorg are drentslg de a Mere aneeanri asigurare de la garanţii seî, nreksm mi nortorslg. Dar akjiisnele Me are nortorsl assnra fi'b-k'trsî din obligării, ns ssnt ssnnsse la anelleami regsle. Este dar mai bine a esamina în narte drentsrile Me aie nortorslg assnra trasslsi, assnra trBgitorslsî, a-ssnra girannilorg: 1. Drentsrile nortorslsî assnra trass-lsx. Daka trasslg a aknentatg noliiia, nortorslg are assnra lsî drentsrile snsî kreditorg nersonalg. îlS va sima dar nrintro akriisne d i r e k t t> snre a nl'tti noliiia, k'hm ka mi Meî-l-alyî ssbskrimî ai noliueij elfe s’a obligatg nersonalg a o nrtti, mi este soli-darg resnonsabilg desnre aneaste nlate. — Daka tra-sslg ns aknentase noli.ua, atsnMÎ nortorslg ns noate avea assnra lsî o ak«isne direkte, afar-s nsmai daka tr'Lgmtorslg va fi fokstg nrovizisne. AtsnMÎ norto- îslg a a eseinita în kontra lsî drentsrile trtg'btors-lsî (art. 165). 2. Drentsrile mi datoriele nortorslsî f ,re tr'bgi.torg (art. 160). — Garanta trog-b-torslsi mi giranriilorg nromisn nortorslsî nentrs nla-ta noimei este sng ne atetg de greg nentrs dînuiiî, a n°^01b’lg m; frebse ss o nrelsngeask's in- 6 b' Df aHGGa legea a Mer5tg nrotestslg s'B T Al? aTd0Sa zi d«ne refesg- Dar aneasta ns e clestsls. Legea maî obligi, ne nortorg, kare rekla-m-B nsmai în kontra trsgbtorslsî, sag nsmaî în kontra snsi gmantg, ka si>-î dea nrotestslg în k* om m.u'x,, mi sg-lg mi tragi, în jsdekate, daka ns-j 287 va nl'bti, în sorok* de 15 zille de la data nrotests-lsî, în kaz» ktnd trBgttorsl* se va afla la o de-ntrtare de 10 ore de loksl* snde are si, se nlttea-skt nolijia. Ktnd aneastt deni>rtare va trene neste 10 ore, soroksl* se va nrelsngi.ks o zi nentrs fii» kare inease ore. — Daka noliijele vor* fi trase din Romtnia assnra snei niene din Enrona, trtgttoislă uiezttor» în România va nstea fi atakat* în timirS de inease lsnî de la data nrotestslsî; iar nentrs no-lijjele trase assnra altor» loksrî mi maî dem»rtate, soroksl* va fi de ont» lsnî (ait. 1G1). Dar daka nortorsl* a negligeats a fane nrote-stslS la timnsl» ksvenitg, sa* ns va fi observat» soroksl* aretat» în artikolsl* nostrs, intim, ktnd am vorbit* desnre nrovizii» (art. 113), ki> îmi nerde drentsls de a srma ne trtgttors, daka înst anesta va dovedi ki> ell* a fsksts nrovizia la timnsl» ska-dinjieî. în anest» kaz* nortorsl» va srma nsmaî ne tras* kare nriimise nrovizia. Anellamî nnnmn» se renett mi de art. 165. Daka din kontra trtgtto-rsl* ns va fi ftkst* nrovizia, intim ki> nortorsl» kiar de a fost» negligent» noate si»-l* nrmeze; ktm, dsne k»m am» zis*, daka trtgttorsl* ne nnimise valoarea nolineî, ar* nstea si, invoane negligenşa nortorslsî kiar în kaz» kimd ns a fekstk nrovizia, s’ar înavsni k» nagsba anestsî din » Legea însi, maî adaogt kt nortorsl» negligent», ne va fi nerdst* drentsl* de a ataka ne togttorsl* ne ftksse nrovizia, redobtndemte anest* drent», daka trtgttorsl* în mina soroanelor* nrotestslsi, va fi reJLitS în o.i-« mod* «md. (art 106). Eakî. tem se noate esnhka aneste kaa. 238 Ti asulg refusT, de a nteti, krez'nndg ki> nu i s’a fe-kstS nrovizia. Ilortorulg negligeazt de a nrotesta la_ timnS. Dar trasulg vede mai terzig kt ellS năimise movizia; tmgttorulg kare î-o trimesese o re-klanvt înaiioî. Tragulg i-0 trimete sag In natura, sag î-o onremte în kontg în komuensarite de alte ss-mi> ie tii>gri>torulg era datorg trasului. In anestg kazg nortorulg vine st, reklame de la trtgttorg valoarea nitn ei, mi anesta se înţelege kt nu-lg noate îmninge din kausa negligenuei lui, fiind-kt s’ar îna- A _ 1|vf’ na8a'ja sa ? de oare-ne valoarea nolijjei se aflT, iar în disnosijiiunea trr>gT>torului. Daka nortorulg va fi îmnlinitg toate formalite-Jide nerute neutru nrotestg, legea îi dt drentslS de a onn neutru sine, ini în urma unei demsiunî jsde-ttoremti, sumele ne alte nersoane erag datoare tra-gt torului, ekivalenţe ku valoarea nolirieî (art. 167). Ama valoarea noiineî nenlttite, fiindg 1000, norto-Th g’ ^ nenuttndg a se desntgubi alt-felg de la tra-gttorg, ia de la debitorii anestuia suma de 1000. 3 Dientmile mi datoriile nortorulsi kT,tre giranHî (art. 162, 163). _ Giranţi, dune kum intim , sunt resnonsabilî ka mi trtgttorulg, de-snne n ata noimei. Daka nrin urmare aneaste nlate este retuşa,te la skadinjjt, nortorulg îi noate ataka ‘ b “ .fi,t"kare in narte sag ne to«î de o date. . a a atakatS în narte numai ne unulg din gnanip, are st, observeze în nrivin.ua lui soroanele ne vezurtmu. — Daka kiar atakulg s’a ftkutg de o date assnra fetorS giransilorS, art. 102 sbe fa, a-HeUeami moto are to 8e observe in „rivinaa fir, fc.M gnante. Ama nrotestds, darea bî in tao- 239 uitiniTB, tragerea în judekatn katn sr> se fak'B dune soroacele ne vezsrom* mai sus*. Anest& soioks kate sr> se reguleze în ranortu ku fra-kare girantă. Ama claka tom giranţii se vor ataka, mi snulk va lokui într’o distanţi, maî mare de 10 ore., termenul» de 15 zille neutra dînsuls n« va fi destul»; va trebui su i se adaoge o zi nentr» fra-kare mease ore. Ilnn urmare nentr» unul» termenul»: de a-î fane kunoskut» nrotestul* mi de a-ls trage în judekati», va fi de 15 zille, iar nentr» altslk de 16, 17, ect. Daka nortorsl»- a kt sat» sn treakn aneste so-roane fora a lskra în kontra giranţilor», îmi nerde dreutsrile selle asuma lor». IUtim însn kn giranţii, snre a dennrta ne nortorsl» negligentk, nu sunt siliţi a dovedi kn nrovizia a esistatS în zioa skaden-ţii, nreksm treime sn fafcb tmgn torul»; knm ei, dune ksm am zis», a nlntits valoarea noimei, mi daka deirarteazn ne nortorals ne a negligeatâ a nro-testa nu fakk un* knmtigs illegitim», m eviteazn numai o nagubn. ■ . Legea însn adaogn în art. 166, ka mi nentra tragutore, kn daka girantul», în urma trenerei so-tokuluî, a nriimitu de la tras* valoarea noliţei, katn st, o dea nortoruluî, kiar daka anesta va fi lost» negligents. Dar o assemenea inotesn foarte rara se noate întîmnla. , în fine legea mai adaogn kn nortorsl» nenln- tit* maî noate, în nuterea unei oterîri judekntoremti, sr> onreaskn, drentîb nlata noliţei, s^ele nc girantei* va fi avînds sn ia de la uns altulu (art. 167). St, esamiiram» akum diferitele rekursuri ne se akkoardn anellor* obligaţi ne au nlntits noliţa sau 240 kari ssnts srmaiiî de nortorg. Mai întîig tn.gi.to-rslg ns noate s'b aîbi. reksrsg în kontra nimensi, fiind-ki. ellg este garantele tstorg. Dar daka snslă din giranţi a nli>titg nolijţia, ellg este ssbrogatg în drentsrile nortorslsi; noate nrin srmare ataka ne tn.gi.torg, ini ne giranjjn înaintea lsî, iar ns ne neî ne vink dsne dînssl* mi kari ssnt garantaşi de dîn-sslg. Nb- este kiarg trebsingi. ka girantslk si. a-mteanti. a nli>ti noliija nentrs ka si. atane ne neî-1-alsi giranjjî; îndati. ne a fostg kemats în jsdeka- ellg “ noate kema mi ne dînmiî nentrs ka si>-lg asigsre ki> va fi desni>gsbitg. Ghrantslg kare voemte a-mî esernita reksrsslg seS în kontra Mellorsd-aljiî, kate s-b observeze totg anellamg termeng ka mi nortorslg; differinHa este nsmaî ki> nentrs dînsslk sorokslg înnene a dosa zi de la data nriimireî kienn.ru în jsdekati. (art. 162 164). Daka a Dsatg si, treaki. anests termeng fon. a ataka ne nei ne trebsea, nerde drentsrile ne avea în kontra lorS; adiki,. giransiî nrenedinsi, mi tn,gi,torslg ne va fi fi>kstg nrovizia, îl§ notg demonta din kassa negligenrieî selle. D’bti.torslg de avalg are anelleamî drentsrî ini datorii ka mi obligatslg nentrs kare a intervenit*. * Hellg ne a nli>titg nrin mizlonire mtim ki> este ssbrogatg drentsrilorg nortorslsi în kontra anellsia nentrs kare a nli>titg mi a garanjploră lsi. 241 §12. Despre protesturi. IlrotestsLS este sns akts solemni nrin kare se konstateazt refssslS trasslsî de a aknenta sas de a nltti nolijia. Ssnt dar dose felsrî de nrotestsrî: de aknentare uii de nlatt. Dar mi anele mi altele ssnt ssnnsse la anelleainî formalittjii. Si) esamintmă kari ssnt an este formalittjiî. Mai întîis nrotestsls se fane dsne nererea nor-torslsi, în srma netijjieî ne ells a dată la tribsnală în kontra neaknenttriî sas nenlatei (art. 168, 169). 0 datt ne aneastt nerere se fane, jsdekttoria în-sarnint îndatt ks formarea nrotestslsî ne vttafslă de anrozi sas ne sns altă imniegats. Anests' fonk-Ijionars, îmnresnt ks n ort or si s mi ks dosi martori aflagî de dînssls, redakteazt aktsls de nrotests. St vedem maî întîis ne va ksnrinde anests akts. Legea voemte ka aktslă de nrotests st k onrinzt: 1° Hreskrierea din ksvîntă în ksvîntS a noli-jjeî, a aknenttriî, a girsriloră, a r e k o m a n d a ji i i- 1 o r S ne vors fi însemnate într’însa.— Ktnd nolijia va fi fostă nerdstt, înjielegem kt transkrierea ei e imnosibilt, de aneea legea în art. 148 s a servită ks termensls de akts de nrotestajj.it, iai ns de nrotestă. — Vezsrtm assemenea kt legea ^ vorbe-mte de rekomandajjiî. Me înjielege nrintr’însele ? O rekomandanit esistt în nolijit ktnd trtgttorslă, îndoinds-se de tras», a însemnată o altt nersoant ka st aknenteze sas st nltteaskt noli.ua în kază de ie fsss din nartea trasslsî. Ks aneasta se noate evita nrotestsrile. . r 242 2° Cererea ne se fane nentrs nlata ssmeî ko-nrinse în no%t. Fonkxjionarste nsblikk mi neî-1-alijî ne falte nrotestste, mai nainte de a redakta aktste, trebse st întrebe offiniate ne trask daka vo-emte a nltti titls ne i se nresintt; astt întrebare katt anoî st se menijioneze în akte. Ns este de mii are ka trasate st nltteaskt în astg momente, sag nentrs kt a nriimitg nrovizia, sas ka st eviteze sng nrotests. °° De este de faxţt sas linsenite anella ne tre-bse st nltteaskt saS st aknenteze. 4° Refssste de a aknenta sas nltti mi motivele anestsî refsss. A o In fine nrotestste katt st fit ssbskrisS de iclls ne îefsst, sas nells nsrjins aktslk st konrinzt deklarajiia kt ns voenite sas ns noate st ssbskrit. ^ Anesta este modsls legala alls redakttriî akts-sn de nrotests. De mi aneste akte este solemn^ de mi legea aratt ksrats ne trebse st se ksnrinzn iuti însslk, ks toate astea ea ns zine kt linsa sneia dm aste ensnmtri va atrage nslitatea nrotestslsî. Aneastt kestisne se last la nrsdinna tribsnalelote. lie vois vedea, dsne natsra ensnuitrilorS ne vorS lirisi, daka aktste trebse sas ns st se ansleze. St vedem aksm snde trebse st se redakteze aneste nrotests. Urotestsls katt st se fakt la loksinua, adikt la dominilisls trasatei (art. 168). Daka aneste do* minilig va fi skimbate, legea zine kt nrotestsls se va fane orî-snde se va afla trassls ks residin.ua. Daka inst în noliut se mai aflt aretate mi alte nersoane, kari st nltteaskt în kaz* de trebsinut, 243 nrotestsls katt înkt st fit ftkstS mi la dominilisls anestorS nersoane. Assemenea nrotestsls katt st se fakt mi la do-miHÎlisls anellsia ne aknentase netijjia nrin mizlonire. Dar toate aste differite nrotestsrî ar nressnnsne oare-ksm ka ksm aktslS ar trebsi st se redakteze în mai mslte originale; ka ksm ar trebsi ka la do-minilislS fit-ktreî din nersoanele aretate st se fakt ktte snS nrotests. Ks toate astea legea zine kt toate aneste nrotestsi’î se vors fane nrintr snsls mi anellarnî aktg. în alte ksvinte se va fane snS sin-gsr§ originală la dominilisls trasslsî ţ dai ktte o konit dsne anestS originala se va ltsa la domini-lisls nellors-l-alte nersoane, de kari vorbirtms, nen-trs ka st aîbt ksnomtiniit de nrotests. Daka dominilislS trasslsî este neksnosksts, saS daka aretarea anestsî dominiliS fssese res ftkstt în noliiit, nrotestsls se nare imnosibils, sas nellS ns-jiins instilS, de oare-ne ns se aflt nersoana m kon-tra ktria se nrotesteazt. Ks toate astea legea \oe-mte ka nrotestsls st se fakt. SnS trimesS alls js-dekttorieî vâ merge st esamineze mi st konstateze kt dominilisls ns se noate afla. O datt ne aneastt konstatare se va fane, va redakta nrotestsls, în ka-nslS ktrsia va înskrit ressltatslS nernettriî selle. O datt ne nrotestsls va fi redaktatS dsne kon-dijjisnile ne vezsrtm, se va densne la tribsnals (art. 171). IlrezidentslS saS lokoiiiitorsls lsî, va adeveri rni-ls va da anoî nortorslsî. O konit esak-tt se va skoate dsne fit-kare nrotests, dsne ordinea datei, mi într’snS registre mnsrsitS, nsmerotats mi nenetlsitS. Fonkîiionarsls, înstrmnats ks anea- 244 sta, de va negligea aneasta. înregistrare, va fi skosk din fonkxjisne mi ssnnssS la nlata orî-ka,riî nagsbe va resslta din negligenna sa. Sankjjisnea, ksm vedem, este grava., din kassa imnortanjieî formali ta. jjii înregistram. In adeverS, aneasta. formalitate are de skong a evita inkonvenientele ne ars resslta din nerderea o-rigina-lslsî urotestslsî. IUtim ka, nortorslg nefa>ka>ndg nrotests în zioa fiksa., nerde drentslS ses' de reksrss în kontra girannilorS, în kontra traga>torslsi ne fa>-ksse nrovizia. Dar st> nressnnsnem ka. a fa>ksts nrotestslg, însă. a nerdstg originalslg. Ksm va dovedi ellg ane asta ? Invokamdg înskrierea foksta, în registrsls tribsnalslsî. Dar daka aneasta. înskriere ns s a fa>k«ts, orî s a fa,ksts inesakta., a aretatg adika. o alta. zi de ka,ts aneea în kare s’a fa>kst§ nrote-stslS, se îniielege ka nortorsls este esnssg a avea nerderî. De aneea legea zine ka., în assemenea kazs, fonkţiionarslg negligentg va fi resnsnz'&torS de ane-ste nerderî. Formarea nrotestslsî, în kazî; de nenlata. sas neaknentare, este nentrs nortorg o obligauisne; altfel intim ka, este esnsss a nerde (art. 170). Ninî sng alts aktg, adaoge legea, ns noate ijine lokslS niotestslsî, afara nsmaî de kazsrile nrevnzste de art. 146 mi srmttoare, relative la nerderea nolijjeî. Ks aneasta legea a voitS sa. zika, ka, se afla. o es-nen.nisne, karnd a k t s 1 § d^e n r o t e s t a n i a. sine lo-ksls aktslsî de nrotests. Insa, esnengisnea este mai rnsltg în vorbe de ka.tg în fanta,. Ka>nd noli«a originala, s’a nerdsts, intim ka, refssslg trasslsi se kon-stateaza, într’sng akts de nrotesta.yia,, în kare ns se 245 transferi* noima nerdste. Linsa nsmaî a anesteî tran-sferierî fane ka aktnlS s* ia ramele de nrotestani*; alt-fel* ra se afh> ninî o differinn* între anestS âkt& mi aktsls de nrotestg; dar Mar aneaste difî'erinjrn este atetS de mi kt, în k*t» nstem zine k* aneste dose aktsrî ssntS identine. § 13. Despre preschimbarea poliţei. Tr&g*torsl8, aknentorsls mi toni neî ne aS ssb-skrisS noima ssntS solidari resnonsabilî desnre nlata eî. în kaz§ de nenlate nortorslk intim k* are dren-tslk de a nrotesta mi de a-î srma snre a-rnî nere nlata ksvenite. Dar aneasta nere oare-kare timnk, mi nortorslS uoate k* are îndate trebnimi* desnre ssmele aretate în nolin*. Legea î-a venita în ajs-torS rni-i da> mizlokS de a avea îndate valoarea noimei. Eak* ksm: Se adreseaz* la sn-& bankete sa* garaujjî. Aneasta se ramemte kontra-nolm* 172, 173). v a mo w+va-Tmlin* este o non* nolm* ne se (art. 172, 173). nos* noliii*, ne n Inia ne-î ntetemte nl*tite. 246 Dai formarea rrolijjeî noxe a kostatS noate ne nortor». Aneste kostxrî notx fi: keltxelile nrotests-lsî, interesxlg banilorS nîna, la formarea kontra-no-liljeî, în fine nrejjxlg skimbxlxi adika, ska>za>mîntxlă Me va fi înnerkatg nortorxlg la nreskimbarea nolineî. Toate aneste keltxelî nx este jxstg ka sa, fia, în sar-nina nortorxlxî, ni a anellora kari trebxea sa, nla>-teaska, noima, De aneea legea zine ka, în kontra-noliga,, ne lînga, ssma noligeî nrotestate, se vor§ afla toate aneste keltxelî akncsoriî. Kx modxlg ane sta nortorxlg nx înnearka, ninî o nerdere, mi se afla, totg în nosiuixnea ne arg fi avstg daka mima noliHa, arg fi fostg nk&tite. Kontra-iioli.(ra> se fane de ordinarg a vis ta, nentrx ka nellg ne nla,temte sa, noata, îndata, eser-Hita rekxrsxlg seg în kontra anellxî asxnra ksî e trasa, noli.ua. Ea nx disnensa, ne nortorx de a fane nrotestg; kmn, dxne kxm intim, nx vine de ka,tx n xima nrotestxlxî. ne lînga, aneasta, termenxlg de 15 zdle de la data nrotestxlxî snre a-mî esernita rekxrsxlg, kata, sa, se resnekteze; alt-felx'nellx ne are kontra-nolfip,, va fi sxnnxsg la anelleami konse-kxmjie ka mi nortorxlg. _ Maî observam înte te iontra-nob^ na este de tets okonsekamte a kontraktsM de skimbS nri-mmjH. De aneea kat* s* se anime mi M8nra a- «oS*Tle ‘ r Ve la "0li“e- n™ nor- taelK konfra-nolme, kati s„ observeze toate kondi- Wemle ne se rninsnS noitoralst nolijueî. Am zisă ka kostels skimbslsî noli«eî kata, tt ™ a8™ra k8i se *"W n„liSa ( ■ 4). Dai- aneste kostS noate sn a* maî mare 247 sas maîmikS, dsnc ksm va fi ini ktrstte skimbslsi desure kare am vorbite. St esamiutm ksm are st se reguleze atestă nreffi§ kt kare se fine nreskimbarea nolijieî. Ilortorulu' intim kt noate st tiagt o 'onl^ riolijit assnra trtgttorsluî sat' assnra «nuia din gi- raniji. .. „ Daka nortoralS va trage konlra-nolnri. assma trBgBtorelaî, na este ninî o difikaltate; legea zinc n nreskimbarea nobaeî ne va regala dane difenmsa ai-salaî de skimbS Intre lokalS ande era sa, se nlate. ska, noima, mi lokalS de ande se trăsese. In alte kavinte nortoralS va obliga ne trsgttore sa, nlntea-ska valoarea karsalai ne esista, între aneste dote lobă în momentalS tand ellS fane kontra-nolwţ, Ama o nobila a fost» trasa din Bakaremtî la Krarov^™ negoaiata anoî la nloemtî, Tirgovmite, eet. Iloito-raB 'se nresinta la trasate din Kra.ova - -mâinii nlata. Dar anesta retasa, mi ™rtorate ^ nrotesta, sabskria o kontra-nolma «f™» » ‘ lai din Bakaremtî. Insa mtmr ka karsate stemba^ lai între doae orame noate sa fia mai nn “ani înmregiararî. ka. ^ - la mai rm: i»; ^ i* skimbalaî, ama, kam se va fi aflate,, » formareî ko^a-nob^ ^nobua. tos8 mi anella an kontra-nobiin asanra Daka norto^la ja bag ^ noU. şnuia din giranjji, 1 g 248 «ei ne va regula dune kursul* skimbslsi ne va esi-sta între lofads snde sa giratS nolijia, mi lokslS sude era si se fata, „lata. Ama, data în imnotesa nrenedmte, nortorelfi trage kontra-nolitp. assnra gi-rantslsi dm nioemtî, kostalS sfeimbrfsî va fi dane ksrsds ne se va fi afla,ndS între Kraiova mi nioeiuti. „ a 1 ariMes' aneaste a doua inotest, nresinte «nu- knmng mare de kontroverst, fiind-kt testul* ii annesu zme feu nreskimbarea se va regula dune km-sulu între lobul* unde s’a girat* nolina mia-nella nnde se fane nlata (ou le rcmboursement s effectue). Aneaste din urmt frast a fekutg st se naslcu o sumt de sisteme. La no! traduL^iunea s’a -Bkutu alt-felu; sa zisg în lokulg unde era st se fa kt nlata. Ku aneasta s’a teiat* orî-ne kon-ti aversa». Aneaste îndrentare este konformt ku a- ~ ^ ?• Delvi^ourt în sistema,a kun 1 f 1trad5k’Bt0riî leSeî a &kut* skimbarea Kunosknndu valoarea eî. dsnAIort0re‘S ’ kare *r°se o kontrn-nofe, încearkf, sat", n i r” ”aî m5l‘e kdbdît k*i aS a fi în .nins 1 T ,S” ‘a an* r,” i , n0rt0r!,ls noate kf le-a es,-geiatu. Dar mizlokulg uell* mai simnlu nentru un* S~2°tfneSte de a însW ^ liste • .to kelteelile nenesari! ne se fak* ku oka-siunea kontra-nolineî. Aneaste Kct-p. a kotffiim rin 1 r asfcb se numeuite so- « de întoarcere (art. 175, 176). koteate de w ^ ^ ° ^ Se kb'nnuz’I> în aneaste so-kotcata, de întoarcere, kare este o lista, legala, de- 249 snre aneea ne ave a nla,ti anella assnra ksî se tiage kontra-nolijit. Legea zine ka, aneasta, lista, va ksnrinde. &s- ma din nolina nrotestata, — keltselile nrotestslsî, mi alte keltselî legitime, irreksm komisisni, nlata sani-sarslsî, nortels de sknsorî, ect. Afara de aneasta, sokoteala de întoarcere va a-reta nomele anellsia assnra ksî se trage kontia noii B-b, nreksm mi ksrssls skimbslsî. In adevers fi-ind-lra traga>torste sas girantei» ns ssnts datori a nltti de ka>ts valoarea skimbslsî dintre loksnle de kari am vorbite, kata, sa> se arete ane stă ksrs» snre a ns se fane vre-o frasda,. — Dar nentrs ka aneste ksrs» allS skimbslsî sa, fia, sigsite, mi konstatate legate , legea voemte ka sokoteala de întoarcere si> fia, adeverită, de rate mizlonitoite de skimbs, sas, in lingi, de assemenea nersoane, de dosi negsija,toiî. La ka aneasta, adeverire ns s’a fokste, legea zine ka, ksrssls skimbslsî ns se va nladi (art. 181); ka,m, nefiindS konstatats într’sn* mods legate, ns se mtia, kare a fosts valoarea adeverata, a ksrsslsi. Legea mai voemte înka, ka sokoteala de întoar-nere sa, fia, însojdta, de nolijia nrotestata, de a-»b de nroteste sas de o konia, dsne anests akts. Ihm aneste ssnlimente, anella assnra ka,rsia «etrage ten-tra-nolto 8e înkredinEeasn. adever^ n^ua ra s’a nlntits mi s’a nrotestate; e«‘e, v“ ’ elementele nellă mai imnortantS alia sokotele, de - ‘“‘“Tld kontra-nolitt-b se trage assnra U noliueî nrotestata., se adaoge ne toga M* de întoarcere nsniai aneste ssniimen 250 birtrns. Ktnd înst kontra-noln.it se va fi trass a-ssnra snsia din giranţi, legea zine kt ne lîngt ss-nlimenfete de mai ssss, se va mai însoiii sokoteala de mtoamere de o adeverinrjt sak ssnliments doveditori de differinna ksrsslsî de skimbg între lokb-fe î>nde eia si> se nltteaskt noliiia mi loksls de snde s’a trasŞ. Ktnd e vorba de trtgttors, aneste all§ doilea ssnlimente ns se nere; e desfete ka ksrsslk skim-bslsi st se arate în sokoteala de întoarnere. La girante, ne lîng'B konstatarea ksrsslsî ses, kare este anella dintre loksls snde s’a girate nolina mi anella «nde era st se nltteaskt, mai treime înkt st se a-letsie snt> nertifikate kare st konstateze ksrssls skim-b?dsi din lofels snde era st se nltteaskt nolina. mi anella de snde s’a trass, în alteksvinte, ksrssls ne aite fi nlttite trtgttorste. Kassa este kt în anea-stt ^materit s’a admiss nrinniniste ka fit-kare obligate st nltteaskt nsmaî ksrssls skimbsteî nronriî selle negonitri. Daka dar giranfete atakats va ssb-skrit mi ells o kontra-nolijjt assnra trtgttorsdsi nri-rniti\ s, i se va sktdea nsmaî valoarea ne avea ksrssls skimbslsi, în momentste ktnd s’a ssbskrisk mima kontra-noliHt, dintre lokste snde era st se nltteaskt nolina mi anella de snde s’a trask. Anea-sta este kassa nentrs kare voemte legea a se afla onstatate de mai nainte anoste ksrss. Legea zme kt ns se noate fane nentrs aneeauiî nolifit mai mslte sokoteli de întoamere, ni nsmaî «na singsrt (art. 177). Aneastt snikt sokotealt de n oarnere se va nltti ssknesivs din girantă în giranţi, ntnt în fine se va nltti definitivi' de trtgs- 251 toră. Eakî> k«m se noate esnlika aceaste disnosi- gisne a legeî. > î5nS girantă nriimeinte kontra-noliţj'B, o ntete-uite îmnresn'b ks sokoteala de întoarcere. Ksm se va desn'&gsbi acostă girantă? Are dose^ drsmsri. Hellă d’întîiă este de a ataka ne garanţii seî snre a-lă desmbgsbi de orî-ce nlate a tekstă: acesta este drentslă ordinară de reksrsă. bină altă dramă mai este de a onri kontra-noliii'b nentrs sine, im a kreea o alte kontra-nolitte assnra snsia din giranţi. Dar aceaste noac» kontra-noliip. a natată da namtere la noaî keltaelî, la keltaelî de transnortă, nortan de skrisorî, ect. Girantală asanra kaî se trage aceaste „ost, kontra-nolinT, fi-va ells obligate s-o nfeteask-b mi aceasta, sokoteala, de întoarcere un ne cea dm-tîiS ? Legea se onnsne. Ns se va nl-i.ti e ’■ • cea d’întîi* sokoteala, de întoarcere. Kelteehle ce s’aă fckst* ks a dosa kontra-noliB* vers remcnea ne seama acellsia ce a tras'o. Ells avea drsmsls coli?; ordinare, acella de a ataka ne gaiamiu ser, nentrs ce ns l’a lsatS? de ce a voite Jime kreeke o kontra-nolint, ? sa, noarte ell« ketaelde e. Ks aceasta, legea a voit* se evite mstomea konfiţ nolinelort; kt,cî girantei*, ners-snd* keltselrle no», ns se va crabi lesne a face kontra-nolma,. Ama nsmaî o singsn. sokoteala, de se va nh.fi de kctre fic-kare girant* ne rînds, în fine de trsgctor*, kare este *“t0"e k„ Tot* în virtstea acests. nrmcim g kostsl* skimbslsi ns ^ S tate'8 6“se* 252 (art. 178). în alte ksvinte, dsne ksm am zisă mai sssă, fit-kare obligata va nltti ksrsslă skimbslsi dsne ksm e regslată nrin art. 174; adikt fit-kare girantă va nit ti ksrsslă skimbslsi dintre lokslă sn-de s’a girată noliiia mi aneîla muie era st se nltteaskt; iar kttă desnre trtgttoră, kare are a nltti definitivă, va avea assnrt-î nsmăî ksrsslă skimbslsi dinti’e lokslă snde s’a trasă' rioliiia mi anella snde era st se nltteaskt, mi ama nreksm era anostă ksrsă în mo-mentslă ktndă s’a trasă" nrirna konti'a-noliut; nrea nsnină îi nast daka neî-l-aliiî girangî nlttise mai msltă de kttă an est ă ksrsă; ktnî în mtna loră sta a ns fane o kontra-nolint, ni a lsa drsmslă nellă ordinară allă reksrsslsî. A In sokoteala de întoamere va figsra mi intere-sslă valoare! nolijieî (art. 179). Dai- de ktndă se înnene anoste interese ? Legea zine kt elle înnenă din zioa nrotestslsî. ITrin srmare în sokoteala de întoarnere se va nsne interesslă valoare! nolijje! din zioa nrotestslsî ntnt în zioa ktndă s’a ftkstă kon-tra-nolint. Ilortorslă noate reklama anestă interesă ns nsmaî ktndă a ftkstă o kontra-nolint, dar kiar mi ktndă a lsată drsnrslă ordinară allă reksrsslsî în kontra snsia din garanţi. Kttă" desnre interesslă saă dobînda keltseliloră nrotestslsî, skimbslsî mi altoră keltsel! legitime, se va înnene, zine legea, nsmaî din zioa ktndă se va nere în jsdekatt (art. 180). SECŢIUNEA H. DESPRE BILETU LA ORDINE. 253 BiletslS la ordine este anella nrin kare ssbskri-sb-lS se obliga de a nteti, la o enokn determinate, oare-kare ssni'B kreditorsteî sa8 la ordinea sa, adik'b anellbia k*rsia ellfi îî va fi trekste biletelfi nrin girg. Ama, în anestg bilete, se a-fte mai întîifi «ng s«bsknsg, anella kare se obliga, a nteti, mi «ng kreditorg. A-neia la kari se va transnorta biletelfi nrin gira, ia nsmele de nortorî. Biletslg la ordine kate sa, konrinza, — data sa — smna ne este a se nteti - manele aneltem la alte ka,i’5i ordine este datg — timn«lfi skadmnei — nre-gste ne s’a datg în bani, în ma,rf«rî, în sokoteate saS orî-ksni alt-felfi (art. 183). . Daka «na din aneste en«nma>rî va lmsi, _ bilete te la ordine, îmî nerde effektd* se*, ini demne simnl* biletg ? Legea n» se nronsnin, assmaJV nantS. Hrin armare kesfcnea, » la ^ este lisat* la anrettmrea tnbnnalelora. L e tasi ki daka va linşi klassa la ordine, J"! j ™ —a ~na Va fi sabskris. de nell* ne se obligi, na noate fi valabilB nita ka momisiime, ţini^n™ atan.fi ka an* sirnnls nrojekt* fa» ™ Kari sântă effektele bilet*, la ^ Anestg bilet* este, ta mare na.te, as,em.n 254 sneî nolijje; are maî mslte din effektele noli«eî (art. 182). ^ Ama legea annlikt biletslsî la -ordine disno-sijjisnile nolijjeî relative la skadinjjt — la girs — la solidaritate la avalg —la nlatt —la nlata imn miz- °™’ew~]a m’otests — la datoriele ini drentsrile nor-torslsî la nreskirabarea noimei sas la dobînzî. nrin srmare toate regslele relative la aneste nsnktsrl, kari le-am gr vezsts vorbindg de nolige, se anlikt ini la bilete la ordine. Ka mi noii na, biletsls la ordine akH, st fit nlttitg la skadinnt, în lokslg mi moneda aretatt. Ilrotestsls se va fane a dosa zi dsne retsss, im 15 zille va avea nortorslg snre a ataka ne guanxjî. Biletsls la ordine se transmite ka mi no i«a, un nn-kslt din mm în mm nrin formsla girslm. ToCi giranţii, dttttoriî de avalg, în fine OH! nei ne as ssbskriss biletslg, ssnt solidari res-nonsabili desnre nlata lsî. Dar dintr’aneasta srmeazt oare kt biletsls la 1 ine este identikg ks noliHa? Kt trebse st se konfsndeks ea? Este logikg a se konfsnda nells nSfiing nsmele lorg nreksm fane nraktika komermslsi no-strs, kare dt nsmele de nolijgt la biletslg la ordi- Z'Z 7? °/Smeiute Snre a ne asigsra a vedeo f 7TT ™ fa'eb»e *» fakt, snre mnktine 7 t m § faHe 63 arS avea konseksin.ue maktme destslg de însemnate, n’avem de kttg st esammtm differinţiele ne esistt în+ro r . , . lets lo a C CS St întie n°lnjt un bi- i ' . raie; vez»t« assemenarea lors, se vedem mi diffenncele dintre dînsele. “aV" “*?»» este, nrin sine î„-J;7l r a 7 ,e komermă. nrin aneasta kiar - ssbskrit, este ssnnssg jsridikyisneî ko- 255 merniale mi arestsireî. — Nh este tot» aina mi kn bi letsls la ordine; ell» ns este mrs akt» de komerm», dsne ksm zine art. 308 din Reg. Org., de knte a-tennî k'Bnds va fi fost» ssbskris» de sn» komermants ini feksts nentrs o kaxs* komernialn, sa» Heliu n«-,„n» knndă va fi fost» girat» de xn» komermant». De ani srmeaz* fcb ori de kbte ori biletal* n» este akt» de komerni», nx se anlikn komnetmjia tnbnna- lxlxî de komerni». în noli.irb kate sa> intervină, Heliu nsjpnv tre nersoane: **g*»on», *■*»«. beneftaiaral*; de oa re-ne ta bilete la ordine intervin* narnai doae, nel 8 ne se obliga anini, adika. sabsknssl*, im anella la ordinea fceraia se sabskrke, adite benefin,arala. llolina kafe, st. se ssbskrta. dinte ana loka m altate, si se trag* adita, dinte’snS lok* sere a se nh.fi ta atol*. în biletal* la ordine na se ato a-neast-b differmfft. de lokarî. Ssbskmţorals se g a „M kiar ta lokal* ande a sabsknsa bdeteto IlortoralS anei noliue noate sa neam < rea el de la tras*. în bilet* la ordine narate fi vorba de aknentare, de oam-ne na esish■***■ Toate regalele relative la nrovizrx, k-nnet e o ba d“ na se aidikn la biletal* la ordine; 1 - 189 m; vorbemte desnre movizvb. IZProtest* nitiin k, te’însal* nortoral* ^■ Bar la ^L^ne^v^de^ta^ T aM ltrebUe ta kttr"riX. Daka art. 1» " dfnrlt*. aneasta se anlikn la girangi; 256 nortorslg sure a-mî konserva drentsrile în kontra lorS kate st. nroteste la timng ini st>-î atane în sorokg de 15 zille. Legea, în art. 182, maî vorbemte de nreskim-barea noliHeî, în kare intra mi ksrsste skimbd»î kT.ndg se este trasă dintr’sng lokg în altslg? Legea a nrevezbte kaznl* k-mute biletele s’a girata în altg lokb' de k-Lt» anella nnde a foste snbskrisg: atsnnî nsmai nortorslg noate st. trag* mte kontra-bilete a- ssnra girantele: s. e. «ng bilete se ssbskri* la Bs- ksremti la ordinea snsî kraiovearte, îns* se va uteti tote la Bbksremtî; kraioveanslg îte gireaz* sm>î braileans; anesta se nresint* la Bsksremtî ka st. nnimeaskT. nlata; dar se refos*: atsnnî ellg trage mu. -ontra-bilete assnra girantele seg kraioveang, kare va nksti mi Wlg skimbslsî dintre Bsksremti mi Kraiova. Ama kontra-biletste ns se noate trage de Irate assnra girantele ni în inotesa noastra, de oaie-ne kontra-noliHT. se noate forma tote de sna. Aneste d,fferin«e snntg destelg de reale nentrs ka st,- n* se konfonde nolifia ks biletete la ordine. a1'7: fe bl]etele Ia 01’dine mai ssntg mi alte , bsiate^ m nraktika komermal*, kari ani se 'ZmlZ “ d“s bikteb “ «*» Biletele, la dornicii, iu. lol-S 1'?1ft!nS f** » «e Ateaste în altt ,0U de ,i7,tS a,,ella »’» «a»*™*, ia nsrnele 257 de bilets la dominili*. Ama, în slrimbS de o sotm, ne nriimeskă la Bsksremtî, me obligrE> a o nlajli la nioemtî în ordinea anellsia kare mî-a dat’o. AnestS biletS differemte de biletele la ordine, fiindS-k'b am are st> se nl'bteask'b o ssmn dintr’snă lok# înaltsl#. Dar differemte mi de nobil*; kw în biletS la ordine ssntS nsmaî dose nersoane, nellS ne ssbskri* mi benefiniarslS. . S’a întrebată îns* daka biletslă la dommilis este snS aktS de komerniS nrin sine-înssmi, ka mi noima, saS daka, ka mi biletslă la ordine, este nnS aktS de komerni* nsmaî k-tndă este ssbsknss nen-trs o oneraijisne komernial'B, saă de k*tie nnS o merniantS. în alte ksvinte s’a întrebat# ^daka bi e-tslă la dominiliS este o varietate a nolijjeî saS a 1 letslsî la ordine. . , Kestbmea e kontroversate. Snii kred» ki> este o varietate a noliaeî, mi te nrin manare “te sns aki* de temerii» nrin rine însămi; dm kassrt. te nrintr'însste se nkbtemte o semn dinte »m> Iote în altei». Noi temeam. te alte, nu te jsnsnrti B framese, kredem te aneasta n» este deB‘slB a se asemena anestS bilet» te notea. RemMB tre ane,te do»e akte nrea malte differnnie, - ^e astea as,«tea. Ama, în Metals lodomimte^ate numai dose nersoane; Unsemte teasdS, mm w na noate fi vorba ninî de ateentare mm do n rin. Este dar mai logikS a se me te anoste b sânt» “’f^Vr^dST» kondWi'fran- neasta s a înjjeles* - trn. Biletele la - - * 258 mte fante de komernig; anoî, în seanjria de la 26 feVl 1807' s’a* sters* ka inutile, fiind-ki>, as observat» «nu, biletele la dominilig ns ssntg de k&te sns felg de bilete la ordine. Biletulu la portoru. ^ In aneste bilet» ns se aih, nsmele benefiws-tsi. Se momite nsmaî kt kstare ssmi, are a se nteti nortorslsî biletslsî; nrin srmare anella kare-lg va avea la enoka skadinxjeî, va îmi mi mi nlata lsî. Ilro-nnetatea astei biletg se transmite din mi>ni> în mi,-n* » ka mi moneda, feri, a avea trebsinip, de girg. Epistolele de credită. Aneste enistole ssntg’snS felg- de mandate nrin kare o^ nersoane astoriseaz* ne o alta de a nsmera 'bterm individ» o ssmi> determinate, sas toate ss-mele de kan va avea trebsin.ni> în kstare lokg. A-neste enistole ns ssnte nini o date la ordine. Be- kl*pHiaiS +> SmgOT6' kat7’ S7> nriimeask’B ssmele de ka e are febnins*. Hellă „e a dată enistola saS man- ntth’ T. ^ k,,tre ',el,S a-1* de- u deto» « urnele ne va nteti. Aneastn enisto-te este ana aktt de komerniă B5mai tend8 va „ '*”* drents objektS o onerajjiane komermate. j7j.e *e. '[ adesea în komerqis saă în în k‘ ™ Tf ',,ne-Va » * dane fe,*“re Sn8 kstare «««>■ i» o enistote de kreditg, 259 din lokslg nleki.ru, snre a nriimi în nea-l-altt iieart ssmele de kare va avea trebsinip. în timnslg uiede-riî selle. Intrebninjjarea, astorg enistole se nare a fi foarte vekie 5 ktnî vedem ne Hinerone kt însamint ne amikslg set Attikss de a-î da enistole de kreditg assnra snsî bankierg din Atena, nentrs ka fislg seg st noatt ka banii ne-î vorg trebsi nentrs stsdii-le selle. SECŢIUNEA III. DESPRE PRESCRIPŢIUNE. Ilrin nreskrinxiisne se înnelege în generalg o nressmnftisne legala kt o nronrietate ks adeveratg s’a transmisg sag kt o datorit ks adeveratg sa nlt-titg (art. 184). Uellg ne a statg în neaktivitate în-tr’sng timng oare-kare, snre a reklama, sng drentg, este nressnrissg kt ns mai are anestg dientg. A neaste nreskrimjisne, ktndg e vorba de o kreanffb în generalg, este de 30 de am. ITentrs noime înst s’a ftkstg esneimisne; nreskrinjiisnea e nsmai de mnm ani. Ama orî-ne kreanfit, kare ressltt dmtr o 110-littt sag biletg la ordine se va stinge daka kredi-torslg în timng de ninm ani ns a reklamatg dren-tblg seg. Aneaste esnemfisne fane st eviteze inkon-venientele ne arg resslta din o nrea lsngt stare de innertitsdine a debitorslsî, mi ne de alte narte esfi konformt ks is^eala ne se nere în aneaste matei it. 260 Dar nentra ka aneasta» nreskrirmiane de 5 anî "T> SG trebse> în k'btg nentra noliHe, ka sa T> A a abile. O noliija,, kare din kaasa linsei snork tormalita>nî ară deveni o simula, nromisiane, se va nreskrri, în 30 na în 5 anî. Ile Îînga, aneste mai rebae ka st, fia, vorba de o kreaniia, na,skati, din anea noliiia,. Ama, st, nresannanem ka, trasală a nl^tite fora, st, fi avată nrovizia. Dane ninnî anî natem oara, zme ka, drentală l«î de a reklama în konti-a tra,ga>toralaî s’a stinsă? Kredem ka, na; fi-mda-ka> am kreanna na resalta, d’adrentală din no-P* ’ traf1& ns reklama, în virtatea noimei, ai în ynaatea nfoiin ne a fokată. Assemenea ini tra,gato-rs a kare a fokată nrovizia noate reklama în kontra trasalai ne na voită sa, nfoteaska, na în timnS de 5 am, m de 30 de anî; kamî drentală esista, din kaasa nroviziei iar na a noli«eî. Ilrin armare namaî a-nella ne rek ama, ană drentă în virtatea anei noliae i egalate im-lă nerde, de va fosa sa, treaka, 5 anî rara, a lakra. Ka,tă desnre bilete la ordine, elle sântă ssmre-nreskrmmanei de ninnî anî, namaî kamdă voră sabsknse de komernianHî saă voră fi fokate nen- niLl T6™1"” Alt'fe18 se anHk* nreskin- Zliî?neci de 30 de ctnîd natS kPn- ‘r tloTiIiS' »°î a» de 5 Zr fi T’ Se Va nre9t™ iar Z JT: , T8 fl 8BbskisS de komenriantă ori marini,“?“? la «°** «te s»ma« 3. 3 •' ?’ kMlIe«ea ”= îtememio. ^ ^ 8 1 Seo"hk!* n™*ri„uiOTe8 eS,e„uio„ab. 261 Ilsntslă de nlekare allă nreskrinijisneî de ninnî ani este din zioa nrotestslsî sas de la nea din simt nor ere m’in jsdekatt. St observtmă mst kt ns este neantrată ka st esiste nrotestă nentrs ka nre-skringisnea st înneant. Alt-felă am nressnnsne kt obligatei» va fi în disnosinisnea nortorslsî, dsne ksm ane sta va voi sas ns st fakt nrotestă. Legea a voită nsmaî st zikt kt înnenstslă nreskrinnisneî va fi din zioa nrotestslsî, adikt a dosa zi dsne ska-dinut, saă daka s’a ftkstă saă daka ns s a ftkstă nrotestă. _ _ Aneastt nreskrmuisne ns are drentă skonă a linşi ne kreditoră, într’snă mods absolstă, de oiî-ne îe-ksrsă în kontra debitorelsî, nreksm se întîmnlt de ordinari?» In adeveră, de mi nreskririnisnea de ninnî am s’a îmnlinită, de mi kreditorslă mi-a nerdstă în nrinniniă drentslă seă, legea zine kt ellă înkt aie drentslă a kema ne debitor»' la jsdekttorit snre a afirma ssb jsrtmtntă kt ns maî e datori ninnkă; assemenea noate st keme ne vedsva saă mointeni tori! debitorelsî, înst anestia ssnt obliganî nsmaî a deklara kt eî kredă, de bsnt krediimt, kt ns mai este ninî o datorit. în alte ksvinte legea neimite kreditorslsî ka st kombatt nressmmiisnea legei; a-neastt nressmnuisne este kt nolina sa nlttits’S toate astea kreditorslă noate nere de la debitor» ka st afirme nrin jsrtmîntă kt ks adeverats s a nlt-tită. Iîefsstnds anosta, va nerde drentsls ne ressl- ta nentrs ellă din nreskinijiisne. Ilreskrinuisnea de ninnî anî se întrersne dsne ksm zine legea nrin denisisne jsdekttoreaskt, sas nrintr’snă aktă deosebită de reksnoauiterea datonen 262 Ama, daka, în deksrssl# aaestsî timnS, kreditorslg a dobîndits o ottrîre jsdekttoreaskt în kontra de-bitorelsî, sa» daka anesta a reksnosksty nrin alt§ akt§ kt ks adeverat» este dator», nreskrinjgisnea s’a întrersntg. O alta noate st înneant; înst aneasta va fi nost, va avea drenty objekts n» nolijja, ai datoria ne ressltt din ottrîrea jsdekttoreaskt sas dm aktslS deosebita; nrin armare va fi nreskrimiis-nea ordinara de 30 de anî. Daka va fi fostS nsmai ataks în jsdekatt, ftrt st fi foste mi ottrîre jxde-kttoreaskt, nreskrimjisnea înkt se întrersne; k» toate^ astea o alta nose înnentndg-, ea va fi totg de 5 ani, ktm datoria ns s’a inovate, este tot» aaeea ne resslta din riolict sa» bilet» la ordine. CARTEA A DOUA. DESPRE I AEniEVTE ŞI BAX< RTTIIU. TITLUL I. DESPRE FALIMENTE. D|SPOSITluN* GENERALE. Kreditala' joakt hcIIS maî însemnata rol» m ko-meniS; nstem kiar zine k* ell* e ssffletslS komer-Mialsî. Daka fit-kare oneranisne komermalt ara tre-b«i st se falit kontants, nameradS lorS arS lî nrea tnikg, mi merssl* lor* nrea înnet*. Kredrtek îm-msl.iiemte aceste oneranianî, kw nrmtr msalb «na komermantS fane snekalaiiii, a ktrorS valoare m _e-Me ks maltS starea sa individaalt. Inlesmrea im ia-jjeala lorS kiar devine k» malta mai mare, kw ne goiiitrile în lokS de a se nltti în monedt se 1 L-deazt, dane k«m am vezatg, nrm effekte de ko-merniă', kari trek* de la debitor* la kreditoib, 1 264 se transmit» din mmm în mmm, dmnls lokg nsmaî la o singsr& nlatn în nsmerar». De am srmeazn k?> nre kttg kreditsl» într’snS stat» va ti mare, nre atet» komermsl» va lsa des-voltnn mai întinse mi mai renegi. Legile as tre-bsitK dar sn intervine, mi sr> ia toate messrile no-sibile snre a nrotege mi a asigsra anestg kredit». Dar «na dm nelle maî indisnensabile kondijiisnî alle krediţslsi este esaktitatea niţeilor». Kmid sn» ko-naermant» va înnerka întârzieri sa» nerderî în nh-Hie ne a» a i se fane, kreditslg se» este esnss», se noate rana mi rsina sa attrage de mslte ori ne a-neea a msltor» altora. Legile a» intervenit» ka s* "i kr&te ne Va nStea’ îmnli™ obligări; in 1 Dar “terrennîa lege! nsestetot» deril ,, ^ effikMe; ’ ** md‘e 0rf frai*> ™ reaoa ? t’t î1 J-Ta ™eî taSe kome™ale, tarbă-ZLÎ *** kredltels ®MikS. Data legea în aaestS iion r ™1S> late ^ -**,» s-b-18 “ f , • ,°.bKni' Ie«e falimentele.-*, deb te,S aTT" VBl* k°mSnS' S” bmedeae ne debitor» a-1» trage nentrs dînssl» so» « 1* t • în favoarea snsî kreditm* . * lmnb'»ma fost» simnk • b ’ S1E> esammeze daka a veÎteT T°™e 898 <*<« -e avem a esaunna. S* vedem ksm l’a attinsă. mentă, S‘ *** " V6-'le Iegea ™ o fane, mi de oart-ne o datorit mvilt ka mi ana komernialt noate mea bine ane ne tfflS komerniantă st-inî nearzt kreditsl* seă. One komermantt noate st fit deklarată în faliment* -iar dane moartea W, daka în momentris anestei mor» elin înnetase ,ilt„ile selle; kt,î, dane ktrn, vom vedea, înnetarea nltifilor* iar na deklara«ia tribsna-1m konstitae starea de faliment*. Daka aneastt «taie esisfi,. înaintea mor^iî komermantalai, nimikS na se noate onnsne la deklarajjia falimentalai lai. mtenitoV-C ^ ” ““ 86 komnl™ nosiijianea mo-mtemtonlora legea a limitat* tiranul* ktnd a* kre- rania'ftl- !S1 ka 'T? de Ia Wb8n»« dekla- moartei T™ Al,est5 timn* este snS ană de la moaitea komemiantalai. S’a kanoska», „e de o toii ois J f. Sk“rt8 nentre sigaraniîa mointeni-dto it „ i ’ deSWS d6lm*S ka kre- tala De 1”,e8amma Starea oneraKÎanil0rg mortala, De vor* ltsa st treakt a,est* an* fer* niai leklamare, kreditorii îmi nerd* drentalg loră de a rea fflnlăeftTTS-!n ^ D„ nrea b ne deMa 7,^ ««-M* noate Ca rottt n en‘SlS d8ne a™8« “*i ktni ged sa okbnats de nererea kreditorilorS iar ns de deklaraaia tribsnal«l5î. nh - 267 Declaraţia falimentului şi effectele selle. - SECŢIUNEA I. DECLARAŢIA FALIMENTULUI. Orî-ne faliment» interesează foarte m«lte ne neî d’allS treilea, adikă ne aqeia ne a« foste în relanis-ne ks falitele. Este dar de mte mare interesă ka falimentele să fiă konstatate mi deklaratg kăte se noa-te mai ksrînde. Adesea însă este foarte difimle de a nreaiza momentele kănde s’a deskise falimentele. De aneea legea obligă ne falite ka să se nresmte, în qelle d’întîx trei zille de la înnetarea nlăjjilore selle, la tribsnatele domimlislsî see, snre a deklara anea- stă înnetare de nlăn,i (art. 186). w . w Kănd va fi vorba de falimentele snei sometăfii, deklarafija se va fane tot# în nelle d'întîî trei şille alle înneterii nVniilort;, la tribsnablS xnde se all'i. nnn-wakl# seS stabiliment». In aueasta, deklaraon. se va areta numele uri dominilMS sondor», kan sânt soli dai# resuonsabilî- Legea vorbemte numai de soiturile în nume kolektivă; se ÎMjelege însă, ka. a-uelleauii disnozuriiml se anlikr, uri asuma lorS în komandita., în neea ne nnveuite ne soni. ks noslcsni mi resnonsabili. . , *v ^a întrebate însă, daka falimentul# soita*.. 268 atfrage ne-jeearg mi falhnentelg S,-br» din So,î solxdarg-resnonsabilî. Kestianea e kontrovemto. 5-’ limenWR "T*^ 0 H fa- limentele sonete®, are tots de ana drents konsefa- di" “* Ni - -“t IS “ '°'f ne ,:ns SOT« deklaratg falitg ne „ eU8 ra “ ÎMetatg nhaile selle, mi „e tind ÎS a I f t“ De aTOea «*2“ vi* â debW - /,• Hî aB‘°rî DBmsî OTei «"* nla.®le loig n^' a,1Hi rkfU1 vorS ih'Kra nersonalg a —- rditora ” uienrb, a^eia îhst> kan vor» nKfî 1 „ • „ ssr“’ •■ - * »f»rsarrs: neste soHieteirî ‘ ?! ? Sa okksnate a- «îsnî a» fibkb-t» ttp m i “ ’ ^Heste Considera- -*» -«td: rtuLîrki Mesfe wXt*:: esţg ttr ditoriî soSSri> ne kare o reklami, t- komenri**,. Este'aL"^ - * o asoniajjisue de ^ 269 soniajiibne formează o nersoan'B morali, kare se noate deklara falite ka mi orî-ne alte riresoamb. Legea ns s’a oksnatS de modblă ksm sr> se fak't a-neaste deklarare. Inşi», nrin indbkjfibne de la nelle-1-alte sonieteiiî, se noate zine mi ani kn> nererea are s^ se fakrb de kn>tre administratorii sonietejni mi la tribbnalblă bnde se va afla skabnblg nrinninală allă ane stei administrări. — Reksnoamtem însn> kă anea-ste lakbnn» ară fi fostg mbltg mai bine a se îmnlini kiar de lege. Krf>tS desnre asoniajiisnea în nartininaniă kre-dem kă nb se n^ite deklara în falimente, de oarn> ne ea are drentS obj ektă nbmai sna saî> mai niblte oneragibni determinate, mi de oarn-ne nb konstitbe o nersoann» morate. Ile lîngă deklarania ne va fane falitblă la tri-bbnalblă lokală, mai este datore st> denbir& în a-nellami timiig totă la anostă tribbnalg mi bilan-lîslă seă (art. 187). Anestă bilanrig kate sn> konrinză: 1° starea aktivblbî, adikă ensmerarea mi annrejndrea tsts-loră bbnbrilorg misk'btoare mi nemiskătoare alle de-bitorslsi; 2° starea nasivblbi, în kare se ko- nrinde nsmele fte-kn>rsî kreditore, ssmele ne are s'b ia mi natsra kreanaei selle; 3° bnă tabloă desnre k-BStigbri mi nerderî; anestg tabloă se va redakta d«ne komnaraHia între registrblg jsmală mi registrslă inventariă; 4° în fine tabloblă kel-tbelilorg debitorslsî. Anestă bilanfig, nrin nelle d’întîiă dobe^ enbn-tereri, are de skong a areta starea falitblbî; imn nelle 270 dose din «mm, se di o idee desnre kaasele sa* vr-ksmstangele kan ag adssg falimentelg. BHanjjsl» kate sr> fi* ssbskris» de falit», datate mi adeverit» ka adeverat». Dar mdiiimea okenanisnilorS ansi komerniantă noate kn as onri» de a-mi redakta bdanaslS în 1,6 f ?“> “ Legea atenei voetnte ka eellS neuins falitei» s-a arate tribanalaW kaasele kari 1'aS onntb de a-im densne bilanrmlg. K?4,*** m va fckatt ni-n deklararea " ‘ nkniloi'*> tort va fi deiresS Manuală, dewn.r r r, *’în art- *<= va „«tei deklara ka bankratarif simnla. Daka din kontra se : * dirt5ni’vom vedea nersoaneî selle. konserva falinrem* “ ^ k™ selle Df,r„ “ dekIarats încetarea nlngilorS i ditn s" iuterTi“ snre a k»™‘ata n» ita 1 f me'î a- ^ 188)- Le«ea ta aderers S nstea s* lase kreditorilorg kiar drentel» de a ve- k m8ltetcTrnl^ur: OTeasta ar*«datg *■** £££ H f7mV,kMÎ ”* kredita'* a« fi avat» I ris fi ! T " deUare> în -eme ne ®T "8 fi.avstil ™6 interesă kontrariă. Jlrin ar- aretarea faliţi" ^’ «* da"a msltora din kredit J f1'8™* ™ria ori mal ni ine n «î Ain-i i i ’ smeind fon nererea va rit: teUtlfu Jifft » etarea nl^ttdors selle, kreditoriî 271 set vor» avea drentuls st fakt aneastt deklaraji.it; sas daka între falită mi kreditorii nresen ui se va fane o kombinan.it frauduloast snre a nu se deklara falimentulu, tribunalul» singură, fort ninî o nerere, noate mea bine nroklama esistinna falimentului. De ani vedem kt tribunaluls noate ktte o datt deklara falimentulu kiar fort mtirea debitorului. Dar daka falituls intervine, trib «nălbi 8 nu noate st-î refuse drentulă de a fi askultată; ktni antrarea este de drentulă naturală. Ktte o datt kiar tribunaluls noate kema ne falită snre a-lă askulta. In ori-ne kază înst, daka falitul» a fostă kon-damnată în linst, denisiunea judekttoreaskt nu noate fi absolutt, irevokabilt; ea noate fi atakatt nrin drentuls de onnosfiiiune (î m n o t r i v i r e) allă falits-ki, ne se noate esernita într’ună snauiu limitată. Dar fiind-kt natura kauseloră komerniale nere iu-jjeala în neea ne nrivemte nronedura, legea zine kt denisknea tribunalului se va esekuta nrovizoriS. S’a întrebată daka falimentul» se noate deklara numai de tribunaluls de komernis, saă mi de alte tribunale nivile, ktnd în kursuls unei alte kause se va da ne fa,ut esistenna falimentului. Ama, unu tn-bunals nivilă se aflt în esamenulă unei kause. In kursuls anestuî nrones» se deskonere esistenjja unui făli mentă kare nu fusese deklarats de tribunalul» de komernin. Se întreabt daka tribunalul» nivilu noate st konstateze mi st deklare anostă falimente? ţ5niî kredă kt numai tribunalul» komermală e komnetentă st deklare falimentul», fiindă-kt numai lui i se nresunnune kunomtinjjele nenessarn snre a esamina mi konstata .diffinilele amtnunte alic făli- 272 mentuluî. — Noi însb, îmnreunb ku jurisnrudinija ffannesb, tredem kb tribsnalslă ni vilă, în inotesa noastre., noate nrea bine deklara falimentulă. Ane stă falimentă în adeveră este ună fantă kare esistb nrin sine-înssmî; tribunalulă îl8 konstateazb, nu îlă kre-eazb. Ilentru ne dar tribsnalslă nivilă, ka mi nellă komernială, sb nu-lă noate deklara? Akolo «ude linseskă tribunale de komerniă, nu sunt nelle nivile kai’i deklară falimentulă? Tribsnalslă maî trebse înkb si» arate enoka nrenisb a înnebuni nlbjjiloră (art. 189). Aneastb e-nokb este foarte imnortante ja se mtte, fiind-kb yom vedea k'b sânt mai multe akte kari se anuloazb, numai fiind-kb sunt fbkute de falită, sas la enoka înnebuni nlbjjiloră saă ku 10 zille înaintea anesteî eno-ne (art. 194). De aneea legea zinc kb tribsnalslă va determina aneastb enokb, saă în aktsls de jsde-kate nrin kare se deklarb falimentulă, sas nrintr’snă aktă nosterioră dată în urma ranortuluî unui jsde-kbtors-komisars; mi aneasta se va fane de tribunală sas de sinemî, saă dune nererea unora din nbrjjile interesate. Daka tribunalulă nu va determina aneastb enokb , înnetarea nlbjjiloră se va sokoti din zioa în ka-îe sa dată aktslu de judekatb kare deklarb făli* mentslă. Dar kum aneastb din urmb disnosijjiune se noate anlika în kazs kbnd falimentulă se deklarb dune moartea falitslsî? Daka în anestă kază tribsnaluls nu ară însemna enoka înneterii nlbjjiloră, ară re-sslta kb aneastb enokb ară fi din zioa aktsluî de deklarajjib, adikb dune moartea falitului. însb mtim 273 ke> cine-va ne se noate deklara falite dene moarte, de ke>te nemaî daka în viage, fiind, ellS îmî încetase nle>gile selle. Smieaza, dar, în kazele nostre, k'B enoka înceterii nle,gilofă ne noate fi aceea a akte-leî de deklaragie,. Se decide în generală k'B în a-cestă kază, nle>gile se nresennene a fi încetată celle meltă din zioa morgii faliteleî. Se, observam ka,, ka>nd tribenalele determina enoka înceta>riî nl'Bgiloră, ne o face mtr ene mode absoletă, ci nrovizoriă. Daka maî ta>rzie ellă aflB o alte, enoka, ka adevărate,, noate nrea bine sb dea o alte, decisiene nrin kare se, skimbe ne cea d întiiă. Aktele jedekadoremtî kari deklara, falimentelă, sae kari înseamnă, mi skimbe, data sa, sent foarte imnortante nentre cei d’allă treilea. De aceea legea voernte ka se, nriimeaske, cea maî mare neblicitate nosibila,. Ama elle se vore trece în nreskertare în beletină, mi voră sta linite trei lenî ate,tă în sala jedeka,torieî ende s’a deklarate falimentelă, ka,tă mi ne la toate tribenalele ende falitelă va avea stabilimente komerciale. Toate acestea ke skone nentie ka togi aceia kari voră fi interesagî la falimente, se, noate, afla k'B s’a deklarată (art. 190). SECŢItMEA n. EFFECTELE FALIMENTULUI. Dekiaragia falimentele! are maî melte effekte; *■ nele relative'la averea faliteleî, altele la nersoana lei. Se, esamme>m effektele relative la averea faliteleî. \ om 274 vedea maî tîrzis effektele relative la nersoana fali-tslsî. . Aceste effekte ssnt: 1° Herderea drentslsî de administrare. . De la data aktslsî de jsdekatt kare deklart fa-limentslk, falitsls nerde drentslS de a administra orî-ne stare a sa, miskttoare sak nemiskttoare, kare deninde sas in; de komernisls sen (art. 191). Aneâ-stt nerdere are lokS i p s o j n r e, ftrt ka st fit. tre-bsinjgt a fi deklaratt de tribsnals. Este o konse* ksin.ut direktt mi nenesart a deklarajiiei faliments-lxî. Ns sts în mtna tribsnalslsî ka falitsls- st ns neărzt ane,sts drentn. St ii» kredem înst kt falitslk îmi nerde kiar drentsls de nronrietate assnrâ bsnsrilors selle. EllS îmî konservt ane st & drentk; nerde nsmaî drentslS de administrare. Konseksingele nerdereî anestsî drents este kt falitsls devine inkanabilă în nrivinga bsnsrilors selle; ns maî noate fane ninî sus akts kare ars nstea mo-difika starea aktivslsî ses nasivslsî sek. Orî-ne akte de assemenea natsrt ssnt deklarate nsle. Ks toate astea falitsls are nsmaî o inkananitate relatîvt în nrivinga ane stors akte, iar ns o inkana-nitate absolstt. Ama ells noate nrea bine st înnea-nt o altt indsstrit; st ktmtige alte bsnsrî. Ile de altt narte, de mi ns maî noate intenta în jsstigit o akjiisne relativt la bsnsrile selle, noate nrea bine st intenteze sna kare este sns drents allfi nersoa-nei selle, s. e. noate nere divorjasls, noate nere sa-tisfakyit nentrs o injsrit, o difamaiiit, ect. KttS desnre nerderea drentslsî de administrare, 275 aste nerdere se anlikt na namaî asanra banariloră nresinte ai uii fiitoare. Ama, daka falitală în tim-nală fălim entalaî seă, va dobîndi alte banarî saă nrin indastria sa saă nrin donauianî orî saknesianî, ells va nerde drentală de administrare mi asanra a-storă banarî. Dar fiind-kt din orî-ne 'mast de banală kate st se retragt nasivală, daka falitele va dobîndi nrin donajjianî orî saknesianî o mast de ba-nsrî, kate ka mai întîiă st se likideze nasivală a-storă banarî, adikt ka kreditoriî lor A st fie nlttijji din elle înaintea kreditoriloră falitalaî. 2° Sasnendarea akiiianiloră ne se notă es emită de falita mi m kontra falit alai. îndate ne falitală este linsită de drentală de administrare, ană sindikată devine renresintantală seă mi allă masei kreditoriloră. Anestă sindikată va avea administrarea banariloră, mi va esermta toate akuianile falitalaî; totă ellă va resnande la akjjianile direktate în kontra falitalaî. Ilrin armare, kreditoriî falitalaî, dane aktală de deklarare, na maî note a se adresa la debitorală Iote, ni la sindinî; asseme-nea orî-ne esekatare asanra banariloră miskttoare saă nemîskttoare alle falitalaî na se va fane în nar-te de kttre fit-kare kreditoră, ni în komună de sm-dbiî: namaî eî vora avea drentalS a moneda la vinderea anestoră banan. De ara fi fostă nermisă fte-ktraî kreditora a attaka în narte ne falite, im a fa-ne st se vînzt katare saă katare din bananle selle, ne de o narte, aneasta ate fi fostă în kontrazmere ka nerderea drentalaî falitalaî de a-mi administra starea, ne de alta, ară fi resaltate multe keltaeli kan ară fi mikmorată aktivală komană. 276 Ks toate astea tribsnalslg, ktnd va jsdeka de ksviinjjt, noate st admitt ka st intervint mi fali-tsls în nronesg, snre a-mi areta reklamtiile mi nre-tennisnile selle, în kazS ktnd sindiniî î-arS komnro-mite interesele. Falitsls ns noate abssa de astt in-tervenjj.it a feî; kt ni ea se nriimemte nsmaî ktnd tribsnalslg o va afla de ksviinjjt. 3° Skadinjja kr eanjjelorg în kontra fa-litslsi (art. 192).' Likidajiia falimentslsî sas nlata nasivslsi este o onerajjisne kare trebse st se fakt kttg se noate mai renede. Dar toate kreanjjele ns aS aneeami skandinijt. Snele ag st se nltteaskt aktsalg, altele dsne sng termeng mai msltg sag mai nsjjinS lsngg. Daka în kazS de falimentS arS fi trebsitS st se amtente ka st ajsngt termenslg fit-ktreî krean-Jie, se înţelege kt likidaiiia arS fi dsratg nrea msltg tinmg: neea ne arg fi fostg în desavantagibdg tstorS kreditorilorS. De aneea legea a denisS kt «nslg din effektele deklarajjisnei falimentblbî este ka kreclitoiii falitbdsî st aîbt drentslg a-mi reklama kreanjiia lorg mi mai înaintea îmnlinireî sorokblbi; în alte ksvinte, deklararea falimentbdbî nrodsne skadinjia tstslorS kreanjjelorg. Dar aneastt skadinjit ns însemneazt kt kreditorslg allg ktrs! termeng ns a ajsnsS, are drentglg ka st ne art îndatt nlata kreanijei selle; ea însemneazt nsmaî kt ellg noate lsa narte la onera* Ijisnile falimentslsî mi la îmntrjjirea dividendelorg, ka mi ksm arg fi ajsnsg înmlinirea termenslsi. Mai observtm înkt kt aneastt skadinjjt nre* matsrt are lokg nsmaî în iirivm.ua falitslsi, ns mi a ncllorg-l-al.uî kodebitorî aî sei. Ama, falitsls îm- 277 nresn'b ks alte nersoane ak fosts datori o ssinn, ks snS termens oare-kare. Aneste termeni a mnetats în nrivinna falitslsî, dar ns iui a MellorS-l-alm ko-debitorî. Tots ama este ktnd datoria falitslsî va fi foste garantate de o kăsgişne. Debitorsls devemnds falita, kasjiisnea ne este solvabite îmî konservn dren-ţsls ne resslte nentrs sine din termeni. K’ind se va întîmnla falimentsls nellsî ne a ssb-skriss sn& bilet s la ordine, sat nellsî ne a aknentats nolijia, sas trbg'btorslsî kn>nd nolina ns se aknenta-se, legea zine kn> neî-1-algî obligagî kate sn> dea noi-torbdsî kasjjisne, sas st. nteteaskn» îndate. Ama, k'bnd ssbskriitorslt snsî bilets la ordine a knzsts în falimente, nortorslk noate nere kasnisne la gi-ranjjî. Daka trasslk, kare a aknentate nolina a devenita falită, nortorslk va nere kasnisne giranuilors mi trbg'btorslsî. Dar legea ns vorbemte de kn>ts de aknentorslk noliueî; se nare dar kn> daka trassls ka-de în falimente mai nainte de a aknenta, ^ nortorsls ns mai noate nere vre-o kasnisne de la giranmî sen Ks toate astea este vădită kn> daka trassls a knzste în falimente, ns mai este kanabils de a aknenta no 1-ga; atsnnî nortorslk, în virtstea art. 116, are dren-tslt de a nrotesta nentrs neaknentare, im nnn sr-mare a nere kasuisne de la trngntors sas girangi, kari se obligase k-btre dînssls a fane ka noli.ua ns nsmaî sn se nteteaskn, dar sn se mi aknenteze. ^ Dar trbg'btorsls k'bZ'sndk în faliments, nsmaî atsnnî nortorslk noate nere kasuisne de la girangi, kn>nd nolina ns a fosts aknentate de tiast. a-a aste aknentare s’a fokste, nortorslt ns aie a ie. s drente. Assemenea daka snsls din girangi kade m 278. f alimentă, nortorslă ns are drentslă a Mere kasgis-ne de la giranţii riosteriori falitslsi. Ka toate astea, s’ar nnrea logikă ka tr&gnto-r«lS knznndă în falimentă, kiar daka noliga s’a ak-Mentată de trasă, nortorslă sn noatn înkn Mere kas-Jiisne de la girangî; kami aMestî girangî kari î-aă transmisă noliga a garantata în aMellainî timnă valoarea ssbskriereî tragntorslsî; dar knnd aste ssb-skriere ns mai valeazn nmnkS din kassa faliments-lsî trngntorslsî, ei kate st> dea o alte garangin în loks. Assemenea knnd snă girantă devine falită, togi Mei ne vină dsne dînsslă garantase kntre nor-torS ssbskrierea lsi; nrin srmare ară trebsi sn fin obligagî a da kasgisne. — Ks toate astea s’a jsstifi-kată legea în modslă anesta: s’a zisă kn ea a avstă mai ks seamn în vedere kiar ne aneia ne trebse sn nlnteaskn noliga; knnd dar ei ssnt solvabili, ini ns-maî snslă din garangi a knzstă în fălimentă, ea ns a a oiţă sn mai neam vre-o kasgisne; fiind-kn assemenea kasgisni îmmslginds-se nrodskă nrea mare tsrbsrare în komerniă mi adskă genn între komer-niangî; legea a knstată st> mikmoreze nre kntă a nststă nsmerslă astoră kasgisni. 4° In ne tar ea dobînziloră (art. 193). Dsne darea aktslsî kare deklara falimentslă, fa-litslă este mkanabilă de a nlnti; dar ne de alte nar-te kidi sindiqii ns notă nteti de lentă dsne ne mai întiis se va distinge aktivslă mi se va verifika krean-gdc. Ţină intervală dar se va afla între deklaragis-nea talimentslsî mi nlata kreangeloră. Daka în astă interval s fte-kare din kreange va kontinsa a nrods-He dobîn(h>’ se îngelege kn masa aktivslsî se va afla înkwkate. De aneea legea voernte ka înmresiri, ks aste deklarajite sn înceteze mi ksrsslk interesaşi. . Atestă ksrsă însă, va înneta în ranortS ks masa kre-ditorilork, ns în ranortS ks falitslk; în nrivmBa sa elLs srmeaza, mari, la nlata total*, mi daka mai terzis va voi sa, se reabiliteze, sa, se restatommeze, vom vedea ka, va trebsi sa, nteteaska, toate dobînda (arţ. 33c). Ivreanuele însă, kari vers fi garantate mantr sns nrivilegis, sn gagi* sas' o inoteka, nrodskn dobmda, kiar dsne deklararea falimentslsî • ka,m aneste mm-legisrî mi inotene aS garantată atets kamtalslb mam ninals ka,tk mi aknesoriile lsî. Insa, aneste dobmzi ns se nteteskk din masa aktivslsî komsns, ni ns-maî din bsnsrile kari ssnt ssnnsse rnavilegislsi sas 1,IOteitena, ani ne am oksnatS de effektele falimen-tslsî kari vină dsne darea aktslsî de deklarare. vedem aksm effektele kari se nrodsks înaintea a, tslsî de deklarare. . , . Tribsnalsls, mtim, kata, sa, determmeze ‘ de deklarare a falimentslsî enoka nrenisa, a mn riî nlt»ilorS saS nlt-fote • &*««**» aktalS dota» do la 15 aUo Ierni noato st«te£ nlttiile aS înneta» la 1. Dar dane încete ea » stei *i, saS înainte klar de aste enoktfaWS a neta» fane mai malte akte a ktrorf skona norta £ saS de a da oare-kari avantage «ora tort, saîs de a îmneuina aktivalS komana. hetaea dar ST, se regsleze soartea ostors a e. «„ele din aneste akte » o natert „ortantt, în kt# legea lo deklart kreditonlorS, nrin anoasta ta» kt «m» <““« 280 încetarea nltnilors saS ks zene zille maî nainte de aste încetare: ama ssnt aktele din art. 194. Ssnt însi. altele iie kari jsdekttoriî le notg ansla daka s»nt ftkste nşmaî de la înnetarea nltgilors, mi daka neî d alls treilea kari aS traktatg ks debitorslg aveaţi ksnointinjjt aesnre aneastt înnetare: ama ssnt aktele din art. 195. Ziuem dar kt ssnt nslle în ririvinjia kreditori-lors srmttoarele akte ftkste de debitori dsne eno-ka înnettriî nltuilors sas ks zene zille mai nainte de aneastt enokt (art. 194): 1 Orî-ne înstrtinare în darS de averi miskttoare saS ne miskttoare. — Arg fi în adevers sns ne anormats de a vedea snS debitorg, kare ns e m stare a-mî nltti kreditoriî, ftktndg da-îsii kare st î nmsijinczc aktivslg ks nagsba kredi-toiiloig. De aneea legea ansleazt ori-ne donanisne direktt sas indirektt, ne farjt sag; asksnst. 2 Oiî-ne nlatt de datorii a ktrors sk adina t în kt n’a a j s n s s. — Ktnd debitorslg nlbtemte o krean.nt a ktrii terna eng înkt n’a ajsnss, se îngelege kt ells voemte a favorisa ne sns kre-ditors ks nagsba oellorgd-aljn. Orî-kare ars fi na-tsra kreangei, nivilt sag komernialt, orî-kare ars fi modslg ks kare ea se nlttemte, în bani, nrin kom. nensare, nrin vînzare, refsire sas ori ksm alt-fels, legea ns fane ni ni o distinkaisne: nlata ftkstt se afit ftrt valoare în nrivinga masei kreditorilors. o° Ori-je nlatt ftkstt alt-felg de ktts în bani sag effekte de k om erni g. — Kiar daka krean.ua va fi ajsnsg la termenslg ei, ktnd nlata se i a fane ns în bani sas effekte de kom emis, kari 281 ee konsidert ka sn* fels de moneda, ni în alte ob-jekte, nreksm în lskrsrî mobile, sksle, argintem» ect.; nlata este nste; k-tni legea nressnnsne kt» kre-ditorsl* ns a voite a fi ntetits în asts modă estra-ordinars de kbts fiind-kb a ksnoskst* reaoa nosi-jjisne a debitorslsî, mi a voits sn> fin. avantagiats maî mslts de kn>t* neî-l-aljjî kreditorî. 4° Orî-ne inoteki> f b k s 11 de b s n a> voe sa* nrin jsdekati., mi toate drentsrile de antikrest sa« de gagiS, înfiinţate assnra averilor6 datorslsî, nentrs datorii mai vekî(i).___Ama, «n* kreditorS, kn.nd a îmnrsms- tate ne falitei* aktealS, n’a nerste ninî o garanţi* snenial*; în snm> însa>, mi dsne înnetarea nteţilor* sas zene zille înainte de aste înnetare, debitorsl* konstitee în faVoare-î o inotek*, o antikres* sas sns gagi*: legea zine k* aneste garanţii, ne ns sas kreeate îmnresn* ks datoria ni dsne dînsa, ssn nsle: fiind-k* se nressnnsne k* a foste o înţelegere între kreditor* mi debitor* snre ntanawa nellors-1-aluî kreditorî. Aneea ne ansleaz* legea este ns-mai asigsrarea konsimţite în srma kontraktern 1 -torieî: k*ts desnre kontraktarea datoriei iem*ne va labila., daka s’a fokst* în nelle zene zille mai nam-te de înnetarea nteuilors; assemenea mi inoteka sa alte asigsrare konsimţite în anelle zene zille mi tot» (O nrin gagis se înţelege densnerea ansi lbkib ( } în mnfnele kreditorslsi; nrin antikress se înţelege densnerea snsî lskrs nemiskfctore, asbrna kJS kfeditorb-lb are nsmaî drentslă debi te fratele, kari se vers sksdea din dobînzi nu kaintals. 282 în momentslă în kare se fane îmnramstslă voră re-nnbnea valabile; ki>nî o assemenea oneragisne s’a uatatg fane feri, ninî ană sniritg de fraadi,, mi ns-maî neutra ka falitele si,-mi noate sasgine kreditslă si>§ movi>indg. lmnramatetoralg în anestă kază ns se noate akasa ki> a nriimitg o garangfe în arma îmmamatalsî fekată, fiind-ki> ellîr, în inotesa noa-8tr&, na-mi a dată kanitalalg de ki>tă ka kondigia-nea garangiei. Toate an este nalitegi de kari vorbiram sânt legale, nronangiate d’a drentală de însumi'legea. Ilrin armare nellă ne le învoaki, na are trebaingi, si> a-dski> ninî o alfe dovadi,; assemena ns se admite ninî o dovadi, kontrarfe snre a le kombate. Si, ne okam&m akam de o alfe natsn, de akte, de anellea kari reim,n« sab imnerialg drentalaî ko-m«ng' daka sa fekată în nelle zene zille mai nainte de înnetarea nfegiloră; însi, kari se notg anala de tribanală daka s’a fekatg darie înnetarea nfegiloră, mi sab kondigiane ki> neî ne învoaki, nalitatea si, dovedeaski, ki> nei de alia treilea kari ag traktată ks debitorală aă avatg kanomtingi, desnre aneaste înnetare de nfegî. In modală anesta orî-ne nlafe, ti>kHfe de debitorg, în arma înneferii nfegiloră mi mai nainte de denisianea tribanalalaî kare deklarr, talimentală, se noate ataka mi deklara de tribanală ka nafe (ari. 195). i i i k*cU fb)1,e înnetarea nfegiloră mi ni>ni> la deklaragia faliment alai fekafe de tribanalg, falitală mu konserv'n drentală de a-mi administra starea sa. Ma na nerde^ anestă drentă de lenta nrin deklara-'1ndS însă, este vorba de titaide transmită nrin girS, natsra iovă a ,]<:1 SZZJSZlZ» la ordine, kare-Bd,»^ 284 nlata sa dsne încetarea nkbjgilorg trasslm sag ssbskrii-torslsî biletslsî, ns se obliga a întoarce aceea ne a nriimitg, kiar daka va fi ksnosksts încetarea nlnui-lors (art. 196). Alt-felg, anestg nortorg s’arg fi a' în 'qea m&î rea nosiţiisne. în adeveri, trasslg saS ssbskriitorslg biletslsî kade în falimentg; ska-diniia titlslsî ajsnge, mi nortorslg kate sn> se nre-sinte la nlate, ssb nedeansa> de a-mî nerde reksrsslg în Jjontra garamplorg seî. Trasslg sag ssbskriito-rslg nteteskg, mi nrin srmare nortorslg se afte în imnosibilitate de a forma nrotestslg. Daka maî ter-zig s’arg obliga a întoarce nlata ne i s’a fekstg, i sârg face nea mai mare injsstijite; kwî, ksm vedem, ellg a fostg în imnosibilitate de a evita acea-ste nlate. De de alte narte, nrin aceaste întoarcere a ntegii, saig nsne o mare nedek's cirkslajiieî acestorg effekte; kncî orî-cine ars nriimi foarte dif-0 noli«rb sag sng biletS la ordine, daka ars rntte kn noate fi ameningatg de a întoarce valoarea lorg. . Lefea ob%r£> a întoarce nlata mânai ne aceia kan s’a« liberatg în realitate; adikn ne acella în so-koteala Dbrsia s’a trasg colina, în alte ksvinte ne ti-’Bg’Btorg mi dntetorg de ordine, sag ne cellg d’în-tns garantg daka este vorba de sng biletg la ordine. Dar kiar aceste nersoane ns se obliga, a întoarce nlata fekste de ka>tg nsmaî daka se va dovedi * f1 6 aS aV8tg k«nomtinTin desnre falimentslg tra-sslsi sag ssbskriitorslsî biletslsî, laenokahnd s a kreatg noliga sag biletslg îa ordine. Disnosijjisnile konrinse în art. 197 ns notg avea mm o anhkajjte la noi (art. 197). La Francesî, 285 elle a8 o utilitate reali, kinf ssnt o konsekenui a legisireî nivile. La noi sas tradssS întokmai, ten* si se observe ki ns se akordeazi ks legea mvili. în adeverS, la Frannesî înkirietorsls are site nrm-legis assnra lskrsrilorS miskitoare alle kmauisle. în kazs de faliment* ells are drente si vînzi ane-ste lskrsrî mi si se nliteaski înaintea nellors-1-aljjî kreditorî, kiar inotekarî. Dar nentrs ka anea-sti vindere si ns se faki nrea renede, îndati dsne deklararea falimentele, ama în kitS sindrnn si ns aîbi timns a ksnoamte mi a anreiua starea fahtelbi, legea a fikste o esneniiisne la nnnmmste kornbn ^ alte nrivilegianilors: ea a zis* ki înkirietorsls ns-rni va esernita drentste sis de unvilegis assnra miski toarelorS de kite dsne 30 de zille de la data akte-kî ne deklan falimentele Dar înkirietorsls, mai nainte kiar de aneste 30 de zille, noate tea on-ne messrî asigsntoare, s. e. dl* va nstea nere sekbe-strarea mirfsrilors - s’ars asksnde. Lm noate kiar tea în nosestene lokste înkmate daka teime-nsls înkiriereî s’a îmnlinite. Dar aneste termene de 30 zille se ordoni nsmaî în nrivmjxa kkrsrilois n kitoai’e, kari servesks la esnloatama komernisle falitele. K/ste desnre nelle-l-alte tekrei ^kit^e nreksm mobile, înkirietorsls are denlini bbertate a-mî eseraita îndati nnvilegisls se^. Toate aneste disnosijiisnî, ksm ved » seazi ne nrivilegisls ne are înkmetorbl,« * kterilors miskitoare alle kmamsle. Da legea nivili ns se afli nimik* desnre ^estenrm legte- înkirietorsls, nentrs nreji« s 111 va konsidera ka orî-ne alts kreditors alte fabtele, 286 mi va fi ssnnssS la anelleamî formalit-biji. La ne dar arg servi disnosijpsnile esnenuionale alle art. 197? Anestg artikols este ks totalg de nrisosg; o simnl'B inatenxiisne întrodskinds-lg, trebse si» se konsidere ka ksm n’arg esista. Despre numirea judecătorului comisarii. IkbnT. aksm am vorbită desnre deklararea fali-mentslsî mi eflPektele selle. A ksm intram în admi-nistra.nisnea falimeritslsi. Deklararea snsi falimentg nane în komsnikare mai mslte nersoane kari ak a-mî reklama drentsrile lorg. Mai mslte kestisni se nofcS dar nresinta sare a fi deslegate. TribsnalslS a tre-bsits st» ia oare-kari m'bssrî de nrivighiere. De aneea aktslg de jsdekati» kare deklarr» falimente!?;, nsmemte în anellaniî timng ne snsdg din membrii sei ka jsdekT»tors-komisarg (art. 198). Misisnea an est si komisarS este de a nrivigbia o-neragismle falimentslsî, mi de a ranorta tribsnalslsî assnra tstslorS diffikslt'h.yilors ne s’ars namte (art 199). EllS nresideazt differitele onerajuisni alle făli-mentslsi,^ mi gmbeinte ka si» se termine kT»tS se noate mai kwr&nd. Legea nreskri-B mai la văile nen-trs fit-kare kazg differitele attribs«isni alle komisa-îs si mcksm de a verifika kreangele, de a îmri7»ryi tn s g, ce a desbate konkordatslg, de a ranorta bsnalslsi assnra diverselor» konfestajjisnî ne se m notă naiute, ect. Auia, komisarslS, fort s* utorb o nstere administrativa nronrii» zişi», intervine mai m toate affiwerile falimentele. Mistenea le mne du momentelg nsmireî, nîni, la formarea konkordatelbi sas likidaiiia definitivi». Dar tribsnatel» n» este legat» nrin aneasti» n«-mire (art. 200). Ellă noate în orî-ne timnS, m o-kslg jsdek'btorslwî-komisarS, si» neneaski, ne «na altele dintre membrii seî. » Despre punerea peceţiloru şi celle d întiiu disposiţiunl asupra personeî falitului. § 1. Punerea peceţiloru. ,, rr deklari» în faliment», se afli» O nersoani» ne se aernam *.»* «?”Ttr'L!ra"ed:^ mnitrarea bsnsnloi» sene, i ap o Se afla în kansl» aftaneriLors am ka nedemni» de a se ana . renbve, ncntas ka n. de nol.soana fa- S!’ Z IT ţea oKlo J. — mi avestairea falitalai. deklarb falimen- aktel» de mdekati» kare tate, tribsnatelS oadoams ta;"T; neiejailorS ne magazii, kontoare, ka. , o 288 toate benerile fafiteleî (art. 201, 203). Aneaste mv ssri., ksm am zisă, are drentă skonă a onri ne falită de a reni sag askende neva din aktivele ses. Daka va fi vorba de falimentele eneî sonieteiiî în nsme kolektivă, nenegile se voră nene ne nemaî în nrmmnalels stabilimente alle sonietefiiî, ni mi la dominilielă senarată alle fie-kereia din soni. Ane-eami disnosijjiene se anlike iui la sonietenile în ko-mandite, în nrivinjja sonilore • solidari resnonsabilî. Fnnd-ke sonii în neme kolektivă, saă sonii în ko-mandite solidari resnonsabilî, note deveni fălim, de-ne omnienea noastre, kend mi eî voră înneta nle-® e krean.yeloră soniale, se înţelege ke a trebeită .? Se. asi8'5re ™ ak ti vele lor* nartikelare, nrekem sa asigerate aktivele soniale. § 2. Arestuirea falitului. Me maî imnortante effekte alle deklareriî fali-mentelei, în ranortă ke nersoana faUteleî, este arestei-rea sa. Imneratele Nanoleon I, kare nemaî nrin neterea gemelei seă lea narte la disnosieienile ne se tenea de konsiliele de stată asenra legilor* franne-se, fcka se fi stediate vre-o date drentelă, vor- rilaSntf , aSSnra dina^teire: „în obineie- Servei SGV^tatea este onenesitate; bankreterile onoait5 n5mai1f°rt5na’ a *** ^ «e nearze onomea mi eake neea ne noî kaete se derimem. ernfă t rnlrmal affektGZe atIellg «*» da tri- IZtadfem^’.8'6 se nresinte nelle ne- omă k-T. * * ** Vî> aeislg de deskoragiare a eneî k a «a întîmnlate o mare nenoronire. Fiind 289 kt obiceiurile vieijeî aă lsată o alte» direkjjisne, st skimbtm aste obiceisrî. Arestarea falitslsî va nro-dsce acestă effektă. In orî-ce falimentă se aflt snă deliktă, fiind-kt falitslă a vtttmată ne kredi-toriî seî. Dar este nosibilă ka falitslă st ns fi a-vstă rea intenjiisne — ks toate kt asta e nrea rară; st se justifice atsncî. Nnă ktnitană, kare-mî nerde korabia kiar nrintr’snă nasfragiă, merge maî întiiă în înkisoare; daka anoî se konstateazt kt nerderea kortbieî este effektslă snsî simnls akeidentă, ktni-tanslă se libereazt. Nn trebse' st se vateme inte-resslă kreditoriloră; dar ns trebse iartinî st ne ranorttm la dînmiî în ceea ce nrivemte ordinea ns-blikt. Eî as nsmaî o grijt, aceea de a skoate din aktivă o ssmt kttă se noate maî mare.................St se ia dar niuite mtssrî kari, ftrt a vtttma ne kie-ditorî, ftrt a kondamna ne falită maî nainte de a se jsstifika, îl* nsnă ks toate astea Intri o stare de smilire, konformt ks nosijtfisnea sa, konformt kiar ks obiceisrile celle vekî. înkisoarea, kiar de ară Iiine o ort, va onera astă effektă. “ ^ Aceste konsiderauisnî ftksrt, attts la Fiancesî kttă mi la noî, a se nreskrit de lege arestsirea nre-ventivt a falitslsî (art. 201). nrin aktslă kare de-klart falimentslă se ordoant mi arestarea falitslsî, saă naza nersoaneî lsî în kast de kttie snă fonk îjionară allă nolijiieî. St destingem bine kt aceastt arestsire este o singsrt messrt nreventivt- D ie falimentă ns este necesară snă deliktă, dsne ksm zicea Nanoleon. Mslte falimente nrovină din adeve-rate nenorociri. Ks toate astea frasda este nosibilt; de aceea legea voeuite a se asigsra de nersoana ta- 290 litxlxî, nentrx ka nx nrin fxga sa si» skane de ne-deansa ne va merita. .Daka este inocentă, are st» se jxstifice, mi îndate îmî va dobîndi libertatea. Kr>te o date înkT», dxne kxm vom vedea, legea kiar admite o nresxmnijisne de inocenjjT», mi face st> înceteze kiar mesxra de înkisoare nreventivi». O date ce falitxlg se va afla înkisg, saă kiar daka i se va fi asigxratg libertatea nersoaneî selle, nici o cerere, zice legea, nx se maî noate miimi, snre a se aresta, sag a nx se libera de la înkisoare, din kaxsa vre-xneî datorii. Aceaste disnosijiisne este logikx». O nersoaiiT, se aresteazT» nentrx datorii, nx-maî nentrx ka st» se sileaskn indirektă a nteti aceea ce e datoare. Dar falitxlă, kare nx maî are ’ administrarea bxnxriloră selle nx noate st» faki> nici o nlate valabila». Ilrin xrmare kreditorii nx notă intenta nici o akjiixne individsala» în kontra lxî. Kxm dar ars nxtea cere arestarea lxî, saă kontinxarea aresteriî nreventive? Tribxnalxlă dar nx se va oksna de cererile kreditoriloră; arestarea ce ellă o ordona» este nxmaî în interesxlă ordinei nxblice, iar nx într’xnă interesă nrivatg. IlressmnHixnea desnre inocenjja falitxlxî are lokă, ka»nd ellă se va fi konformatg kx art. 186 mi 18 (, adika» ka»nd singxrg va fi deklaratg încetarea nla-ailorg în celle d’întîî trei zille, mi va fi denssg bilamţxls, orî va fi deklaratg kaxsa nentrx ce ns-ls noate denxne (art. 202). în aceste kază falitxlx îmî va nxtea konserva libertatea nersoaneî selle. Kx mo-dxlă acesta legea a voitg st» înkoragieze deklararea snontanee a fălimenteloră. Dar daka deja falitxlă, la deklararea falimentxlxî sex, se va fi aftend înkisg 291 nentrs o alte kassn, trib Knaklg ns-î noate akorda libertatea; k^i falitelg fiindg înkisă, deklararea ne ars fane ns arg fi snontanee, vokntarn, ni ritmai ks skong de a fane sn înneteze arestsirea. ^ Dar kiar knnd falitelg va fi deja liberg im se va fi konformatg ks art. 186 mi 187, tribsnalslg înkt noate sn-lg aresteze, daka se va teme s'b ns fsgb sag se va îndoi de bsna sa kredinijn. Asse menea kiar daka tribsnalslg a In sat 2 falitekî liber tatea nersoaneî selle, noate se revine assm a deni sisneî selle, mi sn ordoane ka sn fin aiestatS. Dentare ka sn se asigsre mi maî bine eseksta-rea aktslsî de jsdekatn kare deklarn falimentele mi ordoann arestarea falitekî, legea voemte, ka tribsna lsls în 24 de ore sn ssnnsnn la ksnomtmria Denar-tamentslsî Drentniin o nresksrtare desm e aneste aivtg ini desnre iirinni rial ele lnî disriosinisnî (art. 204).^ Dar se noate întîmnla ka aresteirea falitekî sn ns fin ninî isstn, nim folositoare (ait. 216, 217). « dekntoriî noate sn se konvingn kn în realitate ns se afin ninî o frasdn, mi kn falitelg e de bsnn kre-diriun. Ilentrs ne atennî a maî kontinsa arestarea sa? De aneea legea dn jsdekntorskî-komisars sas kiar falitekî, faksltatea de a se adresa la tnbsnats mi a nere încetarea aresteireî. Tribsnalslg noate sn libereze ne falite, sag: simnk, fnrn nini o von Ii ne, sag oblignnds-lg a da o kasiiisne kare va nlnti kstare ssmn daka fafitelg ns se va nresmta la tuna». Ssma ne s’arg nlnti ast-fek va fi ne seama kredito-rilorg. Dar, în orî-Me modg, aneastn libertate datn falitekî este nrovizorn; tribsnalslS o noate reio- 292 ka, noate iar înkide ne falit», daka maî în srmt s’a deskonerit» kt fssese de î’ea kredingt. Esekstarea aktslsî de jsdekatt kare deklart fa-limentsl», nreksm nsnerea nenegilor», arestsirea fa-litslsî, mi alte Iskrtrî m’enarative, ner» oare-kari keltselî (art. 205). Daka în masa aktivslsî ns se a-fl,i> ssme indestsle snre a akoneri aste keltselî, maî ks seama. ktnd e vorba de falimente mini, legea ns voeinte ka lskrtrile likidarjieî st se onreaskt clin a-neastt kasst. De aneea ea astoriseazt ne tribsnal» de a fane o îmnrsmstare; mi nentrs maî msltt si-gsrannt voemte ka aneastt datoria, sa. fit nrivili-geatt, adikt sa. se nltteaskt înaintea nellors-l-alte, din nelle ci întii» ssme ne vor» intra în aktivsl» komsn». - Despre numirea şi schimbarea sindiciloru provizorii. Ultrim ka. de o data. ks deklararea faliments-lslţ falitslg îmî nerde clrentsl» de a-rnî administra starea sa (art. 206). Ilrin sianare, asta. administrare kata. sa, se înkrediniieze alt» ksî-va, adika, în mtî-nele snor» sindinî. Anestî sindinî, zine legea, se vorg nsmi nrin aktsl» kare deklart falimentslg. Dar fiind-kt a» drents îmsisne a administra starea falitslsî în inte-resslg kreditorilors, ars fi fost» logikg ka nsmirea lors st se fakt ini ks konsimtimentsl» astorg kre- 293 ditorî. Aceasta este adeveratS; înst m momentelS ktnd se dt aktslS de deklarare anestî kreditorî în-kt w ssnt ksnosknnî. A trebsitS dar ka tribsna-lb’lS st nsmeaskt de o kam-datt de sinernî nimte sindini, ne kari, mai ttrziS, dsne ne va konsslta ini ne kreditorî, îî noate skimba. Aneasta este kas-sa nentrs kare anestî sindinî noartt ntmele de sm-dinî nrovizoriî. Misiunea anestors sindinî va fi de a fane nelle d’întîiS mi maî grabnine lskrtri, nrekmn nsnerea neHcrrilorS, arestarea falitslsî, mi altele de asseme^ nea natsrt. Dar fiind-kt anestî sindinî snnt nsmai nrovizoriî, mi noate kt m> renresintt toate interesele maseî, legea a voitS ka st se ia îndatt mesnri sm’e a se nronede la konssltarea kreditoiiloiS mi a nsmirea definitivt a sindiniloi'S. ^ w De aneea legea zine kt se vorS kema tojp nei ntnt atsnnî sokoxjî kreditorî m sala seanjie tribsnalnlsî, la o zi ottrîtt, kare ns noate fi mai denarte de 15 rille de la deklararea folimente-lsi. — Observam ani te legea are aerate de a rine k„ tribsnalslS Har va fane asta, kemare; ta teste» frannesS se sine te jedetetorete-komisara; mijjnea-sta este logikSS, ffind-te el» este si» delegate alia tribanatebî. llo de alta, narte, formarea adena.ru n sala seanţelor* tribunalele! este en* ne foarte inkomodS; mai bine ar8 fl foste , a “ f’ ‘ adtoga aste esnrestene ne ne se afla, în teste» an-nesS mi a la,sa ka kreditoriî sa, se adene m loka-lete ende-î va konvoka jedetetorate-komisara. Ori-kem arS fi, kreditoriî o date adenaL , J detetorelS-komisarS le va nere «nimenea Io» ase- 294 nra formării listei kreditorilorg, mi assnra alegeri-lorK altorg sindinî, sag meniiinereî sindinilorg deja nsmim Se fane sug nronesg-verbalg desnre observările Icre; anestg nronesg-verbalg nitinds-se kredi-tonlors un ssb-însemnănds-se de jsdekătorslg-komi-saru, se dă în ksnomtunia tribsnalski. Ile lîngă anestg nronesg-veţbalg jsdekătoridg-komisarg îmi va ranortslg seg. Tribsnalslg, văzăndg nro-nesdb-verba1» nreksm ini rariortslg, sag va nsmi a ru _smdiMi, sag va lăsa ne neî vekî. Sindinii ama nmnmi devmg definitivi. K« toate astea ei înkă se note skimba în kazele mi drnie formele ne vom areta mai la văile. Nsmerals sindinilorK se noate arka în or™ ditorf E DOtS S aIemî saS dintre kre- ditou sas dintre alte nersoane ne ne as aste kali- “ °S,”Jra mi m»‘ melte de esaktitatea kbralor» lors, legea voemte ka sindMî s* fe nh>. nate da” t 86 ota'! de trib* nala dane ranortels jedeke.torekî-komisarS, ne se lL IZ d0lS ^ fatS: .d,,ne ‘™™eea kkrr.ri- desnre adisCea^lorZ™ “ ^ ^ “0k°leal8 mi sure narte’, snre a dentrta orî-ne framte, admi”! Z'C ^“ desnre inina^ialitatea sindiuî i S “ .T0em‘e ka si, n» noate â gi-ad* inklesiv* jart. *20““ allS natraIea **l^rzirzZef;0» rit se mineze tot» dane fonnalite«ile din art. 206 " " ™ k°OTOka Editorii, se va fane 1 t 295 nroness-verbalfi, sng altS ranortg allS jsdek'Btorslsî-komisarg (art. 208). TribsnalslS va nsmi ne sindikg în srma anestsî ranortg. Sindinii fiind nkbtinî ssnt resnsnz'btorî de toate gremelile ne arg fane în administrarea lorg (art. 209). Fiind mai mxlni sindinî, lskrarea lorg este kolekti- vî> ; nrin srmare fire-kare este resnsnzr&torg de na-gsba adss'b nrin greineala nellsî-l-altg. Daka msi> jsdekttorslg-komisarg a astorisatg snenialg ne snslg sas dosi din eî, a fane kstare onerajiisne, resnon-sabilitatea atsnnî va fi nsmaî ne seama smdikslsi astorisatg. ^ Administrarea sindinilorg noate s-b dea lokg la mslte diffiksltenî, la nk&ngerî din nartea falitslsi, din nartea kreditorilorg, sag kiar din nartea snsia dm sindini kare ns anrobeazT. lskrarea majoritnnii mi ns vrea S'B ia assnnbinî resnorisabilitatea (art. 210). Legea voemte ka toate aneste reklamnrî s-Bjse adreseze jsdek'btorslsî-komisarg, kare, în soroks de trei zille, va ranorta tribsnalslsi, snre a oterî nede ce ksviinn'5. w Jsdekntorslg-komisarS este, ka sn ziks ama o-kislg tribsnalslsi în toate oneraiiisnile fahmentslsi (art. 211). De aneea ninî o oterîre ns se dn c e tribsnalg, te a fi nrenedate de ranortsls anestsi komisarg. Totg aneasta se srmeazn_ mi W va vorba de revokarea sindinilorg definitivi. Hei ne avea a reklama assnra snsia din sin nn, se ' ^ dresa la komisarg; anesta va ranorta tnbimaM*!, ™ tribsnalslfi nsmaî va skoate sag va menţine ne -m dikg. Dar daka koxnisarelg va negbgea de a-nn fane 296 ranortrf* în tiumS de ontX zille, reklamanfclS seva adiesa atsnni d’adrentels la tribunal». sindZ?h™fSlf ^ T m0nh’mrh as*nra revok^ieî dikţ>lside krhts dsne ne va askslta mai întîiS dZZT J5dekT>torslsî-ko^arg mi eSnlikattiSnile sin- Wespre îndatoririle sindicilorii. SECŢIUNEA l disposiţiunî generale. rile TJe * aŢ”iStra W. ’ , e a lba toate messrile snre a knr, a^8 ™iawitajrT„es!ite inaseî ireditaa“»- dane ksm . Conservare se esemiteaa*, misarS ’ "b* “-*KiTOea jade^toreM-ko- «-mSrSjs.rt kYe rr r nainte de nererea kreditorilors sag de L “f’ dane tastarea „1^„“ “ mesb-ra ns s’a lHat* îi ! J2'’ Daka aneaste «ribanate îmnLw "?’ S*? ^ * *> h numim ea anestei formalitenî. “ kWr ne k» taanitatea sas inte- 297 resslg kiar allg kreditorilorg Mere st ns se nsnt ssb neneiii (art. 213, 214 mi 215). De aneea legea nermite sindiMilorg a Mere st ns se nm ssb ne-Mejiî, sag a skoate de ssb nenera srmttoarele obiekte: 1° Vestmintele, mobilele mi toate lskrsrile ne-Mesariî ssslsî nersonalg allg falitslsi mi allg familiei selle. Aneastt messrt este nreskrist dintr’sng ade-veratg simtimentg de smanitate; 2° Lskrsrile ssnnsse la o grabnikt striktMisne sas la o învederate sktdere de nreus. — A ltsa as-semenea lskrsrî înkise ssb neMejiî este a kassa o a-deverate nagsbt kreditorilorg. 3° Obiektele kari serveskg la esnloata.iiia fonds-Isî de komerniA, ktnd aste esnloatajjit ns ate ns-tea st se întrersnt terţ nagsba kreditorilorg; ama ssnt maminele, sneltele, animalele de esnloatare, ect. înst, nentrs ka obiektele konrinse în nelle din srmt dose nsmere, st ns se noatt skimba sas as-ksnde, legea voemte ka st se înskrit ks nrejislg Iote ne o listt formate de sindiMÎ, fant ks jsdektto-rslg-komisate kare va ssbskrie ane aste listt. Ile de alte narte daka sindinii vote afla de ks-viinjit a vinde lskrsrile ssnnsse la striktmsne, sag la sktdere de nreijg, sag a ktrorg înti ejjinei c ko stt msltg, nreksm kaiî de. lsksg, se vorg adresa la jsdekttorslg-komisarg, mi nsmaî anesta le va nermite a fane vînzare. Totg ks aneastt asţorisajjit katt st se srmeze mi kontinsarea esnloattni fonds- lsi de liomernig (art. 214). . .v 4° Registrele. — Ftrt registre sindimî ns ate nstea ksnoamte nosiaisnea falitslsi, ns ate nstea re-dakta sag komnlekta bilanftslg. De aneea legea zme 298 k'B se vor skoate de ssb nene.rff mi se vor» da sindicilor» de kttre jsdekttorsds-komisars, kare le va nsmerota mi narafa, ini va konstata ne sksrts în-tr«n§ jsrnal» alls se» starea în kare le va fi aflat», nentrs ka st ns se noatt face nici o frasdt ass-nra lor»; 5° Iloliiiele, biletele sa» orî-ce alte titlsrî, a kt-rors skadinut este a ajsnge în ksrtnd, sa» kari . VOTg fi ssnnsse la akcentare, sa» nentrs kari va tre-bsi st se ia messrî asigsrttoare. — Este învederat» kt daka aceste titlsrî vor» sta înkise, s’ar» adsce o mare nagsbt kreditorilor». Sindicii ns ars nstea st^fakt a se nltti kreanuele falitslsî, daka noima sas biletsl» ns s’ars nresinta la skadinijt snre a se nltti sa» snre a se akcenta, daka nentrs orî-ce alt» titls ns s’ars lsa messrî ka st se ceart nlata lor», st se întrersnt nreskrinriisnea, ect. De aceea aceste effekte se deskrit mi se dt sindicilor» snre a înmiim banii. Jsdekttorşlg-komisar» onremte nentrs dînsslg o însemnare de ssmele konrinse în aceste effekte, de nsmele debitorilor» mi de enoka skadin- Hei, nentrs ka mai ttrzi» st le noatt trece în inventări». Toate celle-l-alte effekte ssnt assemenea înkre-din uatesmdinilor», kari vor» strtnge ssmele konrin-se întrînsele, dtnd» kitanjje de nriimire. Sindicii maî a» înkt clrentslg st deskizt skri-sonle kari vor» fi adresate kttre falit». Daka fali-s ». esm de taiit, noate mi ell» asista la aceastt c eskidere. Aceastt messrt este necesart, fiinds-kt , f’S^e ^vl*S01i se not» afla valori, sas ceva skrierî Kan s* m^eseze masa aktivslsî sa» nasivslsi. . 299 Ile lîngt anestea, totS din kausa unui simti-mentS de «mandate, falitele va nutea dobîndi nen-tru ellă ini familia sa ajutoare de xrant din masa komunt a falimentului (aii;. 218). Aneste ajutoare se voru ottrî de tribunală dune nronunerea sindi-niloră. Falitul#, daka e de buna, kredinnn, katt st lumineze ne sindinî asunra tutori kestiuniloră kari intereseazt masa kreditorilor# (art. 219). Ama sindici a# datoria st esamineze mi st înkeit registrele , snre a-inî iiuţea forma o idee asunra nosijiiuneî falitului în ranortă ku aneia ku kari a trakţată. Falitul# katt st fit kematu snre a se afla faj^t la a-neastt oneraniune. De nu va veni, i se va ordona formala st se nresinte în soroku de 48 de ore. Daka va sttrui în refusulă se#, noate kiar st-mî neai-zt libertatea ne i se va.fi ltsat# nrin aktul# de de-klarare a falimentului. Dar sau de va fi liberi, sâs de nu va fi, nu se noate nresinta nrintr’un# manda-tarig de ktt# din kause bine-kuvîntate, kunoskute mi anrobate de judekttorulu-komisarS; ktnî esnlika-Iiiunile date de falită sunt tot# de una mai îndestulătoare de kttă anellea ne s’ară da de mandatarulă se#. De aneea legea nriimemte ku oare-kare diffi- kultate ne anestă mandatară. ^ . Legea, intim, a imnusă falitului, mai namte de deklararea falimentului, obliganiunea de a redakta mi de a denune bilanuul# seu. Dar daka talitels nu a esekutat# aneasta, remtne atunnî ka smdinu st or-meze bilamiulă, ajuttndu-se ku registrele mi nelle-1-alte xîrtii alle falitului, nrekum ini ku ultimele ner* 300 sonale ne vOrg avea. Bilamralg ama redaktatg, se va densne la kannelaria babanal»!»! (art. 220). Dar aneaste redaktare a bilangslsî noate da lokg la malte diffikslte.nî, noate avea trebsinirn de rnslte esnlikanism (art. 221). De anea legea di» jsdektto-rslsî-komisarg faksltatea de a întreba ne orî-ne ner-soani» assnra kasselorg mi nirkmnstanuelorg falimen-tslnî, ini assnra formai bilanjisl»!. Ama jsdekito-rsls-komisarg noate si» konsslteze sa» ne felit», sag ne skrntoriî mi servitorii sei, sa» ne femeea, konii nn rsdele selle, sa» ne orî-ne alte nersoani». Ilre-smtarea anestorg nersoane este volsntam» nsmai; is-dek'ttorslg-komisarg n» are drentslg ka st-î silea-ski» a se nresinta. Falimentslg noate ki> s’a deldarat» d»ne moartea fabtelm sag noate ki> anesta a msritg în arma deklar&m fakmentslsî (art. 222). în amîndo»i» ane-se kaze vedsva, konii mi momtenitoriî falitei»! ag drentel» si se nresinte sag înmi-le, sa» nrintr’snS mandatara, la fanerea bilanţ»! nreksm mi la toate nelle-l-alte oneraiiisnî alle falimentele Anesta e ns-nmi sns drentg nentr» dînmiî, iar n» o datorii»; kw ei n» ssnt faliH,. Konii ag anestg drentg kiar ki»nd • , S?il m®mtenit°ri, nentr» ki> totg de sna eî ag mteres» a konserva ksratg memoria tatei»! lorg. SECŢIUNEA U. PENTRU RIDICAREA PECEJILORU Şl INVENTARIU. T-m'le ar8 Sta nrea msltg timnS ™ bs- amIe fatolB1- k* mdte valori re. 301 m»nea nenrodsktive, mi ks aceasta s’ars adsne na-gsb» kreditorilorS (art. 223). De aneea legea obliga ne sindinî ka în nelle d’întîî trei zille de la nsmirea lor*, st near» de la tribsnal* aridikarea nenenilors, nentrs ka în date s» se oksne ks inventarisl* sa* katagrafia avereî falitslsî, kare va fi fag», sa* se va kema într’sn* mod* offinials. Daka sin dinii, teşind s» treakT> astă termen» fer» a reklama, vor* fane s» nask» vre-o nagsb», vor fi resnsnz»tori k»tre kreditorî. K»tă desnre redaktarea inventarislsî, legea a lsată messrî nentrs ka anest* inventări* s» fi» k»tă maî esaktă mi mai fidelă (art. 224). Ama, legea voemte ka sindinii s» redakteze inventarisl* în dose esemnlare, fajj» ks jsdek»torsl*-komisar*, kare va ssbskri» ne fi»-kare zi neea ne se va fi lskrată, nentrs ka ori-ne alterajji» st> devin» imnosibil». ?>nslă din aste esemnlare va rem»nea la sindinî; altslă, m sorok* de 24 ore, se va densne la kannelana tii-bsnalslsi, snre a se konserva mai sigsr* mi a se nstea konserva mai lesne de neî d all* treilea. Sindinii ssnt liberi a se ajsta la fanerea inven-tarislsi, nreksm mi la anreiisirea lskrsrilor*, ks ori nine vor» jsdeka de ksviinu». Ile de alte narte, lskrsrile kari ns s’a* nss* ssb nenejjî, konformă ks art. 21 o , mi allă k»i oi * inventări* se va fi format*, se esamineaz» iar»mî din noă, mi se mennioneaz» în inventarisls generals. Tot* în modsl* anesta se va forma inventarisl*, k»nd falimentsls se va deklara dsne moartea falits-lsî, mi daka ns se va fi fekst* snă altă inventam înainte de aste deklarare (art. 225). Ama, daka s-ne moartea falitslsî momtenitoiii seî ns \oi s s s 302 mventan§, sag daka falitulg va muri înainte de a se înkeia inventariulg, aneaste misiune va fi ne seama sindimlorg, fagă ku mointenitoriî, kari, nevcind a veni, se vorg kema într’ung modg offinialg. Falimentulg nu are totg de una aneeamî nats-ri.. K'Lte o dată, dune kum vedem, ia manele de a rutg, uii se nedensemte. Legea voemte ka tri-bnnaMg st, aibă ksnomtimp, kătg maî kurănd de-snre natura falimentului. De aneea sin dinii trebue în 15 zille de la numirea lorg, st, dea judekătoruluî komisarg ung ranortg în skurtg desnre starea ana-nntn^ a falimentului, desnre kausele mi nrimrinalele Wks^stan«e, nrekum mi desnre natura ne nare a avea. Judekătorulg-komisarg va transmite tribuna-blui anestu ranortg, îmnreună ku observările selle. • Tu “ ^ S’a demaS în sor°kslg aretatS, «dekătorulg-komisarg kate înkă să arate tribunalu-isi kausele anesteî întărzierî (art. 226). Dar nroksrorsls tribsnakkî ns este legat» st. aaitente anestS ranpr» (art. 227). Misianea sa este de a tata st. rast. daka în faliment» se afli vre-o îrasd'a snre a konstata ini nere nedeansa eî. De a- IZ ellS T, drft51*’ maî naiate a se tri- tad Td -,de, ‘are vorbi™“8, de a merge ori Und la domimlmls falitekî, a se afla faH* la for- mimea mventaimbî mi a „ere s* i se komsnine tea-ments ’ ^ 8a* “rtide attingntoare de făli- BOB SECŢIUNEA m. Pentru vidarea mărfuriloru şi bunuriloru raiscătore şi pentru împlinirea baniloru. • Dsne ne s’a lsatg messrî nentrs ka st se kon-serve integre bsnsrile falitslsî, legea a trebsits st se oksne de messrile kari redxktf aktivslS în mone-dt, snre a nstea fi îmntrnitS' între kreditorî (art. 228). De aneea legea nreskrit mai întîi» ka îndatt ne se va termina inventarislif, mtrfsrile, banii, zanisele, registrele, xtrtiele ini ori-ne lskrs miskttorg allS falitslsî, se vor« da în moinele sindinilorg, kari vorg ssbskrit de a lorg nriimire din josslg inventanslsi. Sin dinii, îndatt ne vorg nriimi aneste bsnsrî, nronedg la vinderea mtrfsrilorg ini lskrsrilorg mis-kttoare, înst k s a «t o r i s a u i a tribsnalslgi, kare n>j o, va da mai nainte de a askslta ne falită, sau nellS nsning mai nainte de a-ls kema formala ka st-lg întrebe (art. 230). Totg tribsnalslg va ottrî daka vânzarea se va fane nrin bsnt tokmealt sag nrin mezatg. _ A Ile de altt narte, sindinii vorg kontinsa si» im- nlineaskt datoriele ne are st ia falitelg (art. 229). Fiind-kt nsmai eî as drentsls s-b intenteze ori-ne akiiisne, se înţelege kt trebse st neart mi nlata kreanjjelorg. Ilentrs aneasta ns li se mai nere as-torisaiiia tribsnalslsi; ktnî aneasta le-arg fi îmnede-kats nrea msltg akjjisnea. Este destelg kt lskreazt ssb nrivighierea jsdekttorslsi-komisarg. Dar nentrs ka îmnlinirile de bani st se noatt 304 fane ma. lesne nu ka mai raaine keltaeli, legea „ermite smdinilora ka st noate intra la învoeah, în kaz* de tontestamn (art. 231). Ori-,e învoeah., saă mai bine oii-ne transakin-L nresaimane sug sakrifiniS din amMdose nnrjnle. In imnviniS dar ramai ânella noate transige, noate intra Ia învoeah, tare are dren- . . “U,'i adikn an înstreineze lakral*. in nrmn„a berarilor* mistetoare, intim H, sindinii a* “ a, le înstrema, de mi kg oare-kari restrik- ®': es 6 dar ^ikS ka ™ah mi sa, transigeze a ama lor*. Ktets desnre nelle nemiskatoare, lg. kinln e ma. d,finii*; k*,I ei na a* drentală a le fi; |'t'na: Ţma‘ “ le administra. Kg toate astea, ra t ,t 6Î aS drenWs a ^ta o -,e akaiane relativa la mobile sa* la imobile, înnZ e! b ’ “ ™ Zis8’ 81 86 “aaneasH legea n'a ! ,Te. -teimillarea kontestajielorS, legea n a mai fokstS mm o distinkiiimie Ea ck s^Tkem tOTS’ k3’ kî V°ea jsdek^relai-lonn-kemMd^ ™ ialitala, 8n noate intra la în-voeah „entr* toate kontestatjiele atnigntoare de ma- nekskn. ****"" “* la ete d?t^kreIS k‘re/a',e obiektels transakttiei e-leî tranşat- 116 neotw'lte> saS mai nresssă de 300 Trrmai rte de a Heaste fldpvAv-. . ' ^ a ltb*8 se va kema la ala transa^. SWa sa ^ a Se onsne « • oimnia sa onnsnere va fi kiar rWxlx tka va a voi'ba de »• tal* sindiniloră I ,, ’ a',easta 8e mnrgmemte dren- ‘°rS- LeSea a» voemte ka falitei* „ fi* 305 desimiatS de nemiskttoarele selle ftrt voia luî; fi-ind-kt noate nrin konkordatS ellS se va nune iar m kanulS affanerilorS selle. Banii ne se vorS strînge din vinderi mi îmnli-nirî se vorS denune la tribunalS, dune ne mai în-tîis se vorS sktdea differitele keltuelî (art. 23o). Ar8 fi fost8 în adeverS o immtdmnt ka anestî bani st stea în mtînele sindinilorS. De aneea legea voemte ka în nelle d’întîiS trei zille de la nriimirea ssme-lors, sin dinii st-inî arate judekttorsluî-komisarS o dovadt înskriss de deirunerea banilorS la tribunalS. Daka vorS înttrzia, mi vorS ltsa st treakt mai multe zille neste nelle trei nreskrise de lege, sindiniî vorS nltti dobîndt nentru zillele ne vorS trene mai multS. . De va fi trebuinrit ka anestî bani st se reia de la tribunalS, snre întîmninarea diffentelorS keltuelî, sas snre a se nltti kr editorii, sin dinii -voiS^a-dresa la trib «nai 8 o nerere, kare va fi înst mai in îîiS esaminatt mi anrobatt de judektţorulS-komisarS. Ks toate astea, daka se vorS ivi oare-kari înmroti-virî nentrs ka anestî bani st ns se ia, sindiniî katt st le kombatt, mi st le desfiinţeze maî întîiS Jirin-tr’o ottrîre jsdekttoreaskt: numaî atsnnî vorS nu- tea lsa banii. r în fine tribunalslS noate st nltteaskt din sumele ne are densse, d’adrentulS, în mtînele kredi-torilorS, dune o foae de îmntrnire ftkute de smdmi mi anrobatt de judekttoruiS-komisarS. Anestu miz-lokS, de multe orî e maî esneditivS, un mai sigui Fiind-kt lskrtrile falitului notS de mul e ori fi nrea trebuinnioase, maî ku seamt ktnd^e voiba de 306 îmnlinire de nla,Hî, legea da, sindhilorg fakbltatea de a întrebsmea ne falită în administrarea loră, ka>nd va fi liberă (art. 232). Se înnelege însă, ka, a-neaste lbkrare a Im kate sa, fia, limitata,, ama în . sa, ns aîba,, într’anestg modă indirektg, administrarea bmmrilorg selle. De aneea jbdekadorălg-komisarg va ota,rî kondiginnile lbkra>riî lai, mi ra-nortsrile selle kS Tot# jsdefa,lorste noate m aiellaim timnS sn-î însemneze mi o leafi, ne arS nstea lsa nentrs lskrarea sa. SECŢIUNEA IV. Despre actele asigiirătore. Illtim ka, mia din atribngisnile sindinilorg este konservarea bnnmiloră falitelm. într’anestg skong am vezntn ka, ei nnnă ini aridika, nenenile, formează, in-\enarmlK, vîndă mobilele sbnnbse strikamisneî. saă ma,rfb-nle un toate miskntoarele daka sunt a«torisaflî. iotb aneasta, natnra, de akiiibne o vedem «nmm-db-se un în seknhmea noastra,. Sindimi Ibkreaza, în nbmele masei kreditorilorg sure a konserva mi a a-*lgSra drent^ f^tblbî relative la lskrbrile miska,-toare saă nemiska>toare. Ama sindimi voră întrerbne meskrmamnile voră îmnlini nlata kreanjielorg, voră leda nentrb fahts, voră nresinta titlbrile la skadim ? ’ Vmb 8eksestra kfkrsrile debitoriloră, saă voră “7 §agT "'f1'5 asi^'rarea kreanjjeî: toate me- Z\mT-i ^ Vedem' HinteaZ" la konserva-e ai ois dm aktivblg komsng (art. 234). 307 SECŢIUNEA V- Despre cercetarea şi adeverirea datorieloru falitului. nînT) la konkordată Mea maî imnortanta. onera-yisne a falimentslsî este aneasta. adeverire, saă maî bine aneasta. verifikaijie a datorieloră, ne fakS ii arte din nasivslă komsnă. Hrin deklarajjia falimentslsî o mslnime de valori se afla. retrase din MÎrks-lajiiTb; legea a voită sa. faka. ne kreditorî sa>-niî ia ka>tă maî ksrarnd drentsrile loră. însă. maî nainte de a se fane aneasta. nlata., trebse ka sa. se ia me-ssrî snre a se asigsra desnre veritatea kreanneloră ne se nresinta». Ori-mg kreditoră este dar obligată a-ruî nresinta kreamta snre a se esamina mi verifika. Snre a se înlesni aneasta. verifikare, legea îm-nsne kreditoriloră, ka îndata. dsne deklararea fali-mentslsî, sa>-mî nresinte la tribsnală titlsrile krean-jgeloră loră îmnresna. ks o konia. ssbskrisa. de dîn-miî (art. 235). Aneste koniî, dsne ne se voră kon-fronta ks originalele, se voră densne la grefa.. Kre-ditoriî nriimeskă înanoî o adeveiinga. cie nriimiie, îmnresna. ks titlsrile lor» originale. Koniele ama densse, se voră nreskria. din noă îmnresna ks toate skimba>rile ne li se voră fi fa.kstă ka,nd s’aă kom-narată ks originalele. Aneste koniî voră servi de basa. tribsnalslsî snre a ksnoamte ne kreditorî, tui a se nstea konvinge na.na> în Me gradă krean.uele loră ssnt adeverate. Ultim ka dsne art. 206 (ns 260), ka.nd se ns-meskă sindinii definitivi, kreditoriî ssnt obligam ka 308 în 15 zille de la deklararea falimentele, st. se nre-smte la jsdekT>torsIg-komisarg mi la sindinî snre a-mî densne titlsrile mi doksmentele lorg. Anei kreditori kan ns-im vorg fi datg titlsrile ninî la sindinî, nini la grefa tribsnalslsî, se vorg înmtiinua nrin orga-ndg Bsletinslsî ofinialg mi nrin adrese nartikslare dm nartea jsdek'&torieî, ba în sorokg de 20 de zille de la data înmtunjff&rei nrin Bsleting, s-l se nresin-te sag înmi-le sag nrin nroksratorg, ks doksmentele im titlsrile lorg, sag la sindinî, sag la grefa tribs-nalslm konformg ks art. 235. Kreditoriî, allg krn-org dominibg în Ilrinninatg va ji în altg lokg de kntg anella snde se afli, ame-zats tnbsnalslg, vorg mai avea, neste aneste 20 de t +G’ i°i nen^s fi'B-kare mease ore de deirtrtare n re loksls snde se afli tnbsnalslg mi dominili- Iar kreditoriî allg knrorg dominilig va fi afara dm Ilnnninatg, vorg avea sng sorokg de 120 de zille (art. 236). Trei zille dane trecerea soroauelorg akordate a-nellora ue lokueskS ta Urm-rina», se va uri taaeae Mei setarea im adeverirea datorielorg (art. 2371. IJrin urmare nu se awteantn. mi treaerea sorokukî anei-ora ne loWkS afara din nrinninatS. LokttlS, zioa m. ora kibnd are sa. se fata, veriflkarea kreangelor* £ lns.f''unA'1'] lnmtmrnarea 116 amS zisfi ku. se foue ta aifkoWn nrenedinte. Dar neutru ,ui mai muta sigaranirn, uri nenta gravele konsebmme ne rj"-7ra 7dil01'ilorS' ^a voeinte ka „ LS “ta , d°ilea «nenialS, a- fete mm Bsleting tat6 mi minţita uirfalam a> 309 dek'Btorieî, în kare st se arate esklusivă lokslă mi zioa verifiktriî kreann,eloră. Kttă desnre verifikarea kiară a kreanjjeloră, ea se fane între fit-kare kreditoră saă renrcsintantulă seă mi între sindinî, de fant ku judekttorslă-komi-sară, kare va mi forma neutra aneasta ună nronesă verbală. _ w Se noate înst ka kiar sindiniî st fit kreditori; na notă atannî st-mî verifine singarî kreannele; ktni ara jaka rolă de narte mi jadekttoră în ^ anellaini timus. De aneea legea zinc kt kreannele smdimloră se voră verifika namaî de jadekttorală-komisars. ^ (5nă kreditoră, a ktrai kreannt se va fi ven-fikată, adikt se va fi nriimită mi se va fi trekstă în bilannă, noate st se afle fajat mi la verifikarea kreanjieloră uclloră-1-alin kreditorî (art. 238). Eli* are drentală st kombatt dovezile ne se voră adune de anestia, nreksm mi validitatea kreanjieî loră. Fa- litslă va avea anellamî drentă. La verifikarea fit-ktreî kreanjie, jsdekttorsls komisară formeazt ună nronesă-verbală desnre toate ktte se fakă (art. 239). In anestă nroness-verbalu se va areta domWlialS kreditorilor* mi aBS mandatarilor* lor*, o însemnare ne skartg a ksnnnden teferilor*, o menuisne desnre toate sUimterile ne se vor* fi fekstS într’însdS, mi în fine daka kreamja s’a nriimită saă nu. v , Ile de altt narte, este de interesuls masei kre- ditoriloră a se evita, ne kttă se va nutea, nrone-sele în verifikarea kreanjjeloră (art. 240). Ktni, daka fit-kare kreannt, mai k« seamt nelle mim ară da lokă la ună nronesă, aktivulu se va afla c 310 sorbat* nrrn kelfeelile riroueselor*. De aneea legea voemte ka judeka,torslS-komisar* n se serveaski ku toate mizloanele nosibile snre a se lumina iui a evita anu ra-oneas. EU* noate aere, kiar* de sinernî, ka reditorul* s-n adulta, registrele selle, sag dalta do- T“M!! seS “ va aiia tatrW lokS mai denurtată, va ruga ne tribunalul* lokalg ka s*-i trimes^ aug estrakts dnne an este registre. Dare ac o kreanin, verifikatn, se va afla de bute va trene in nrouesulg-verbal* ka. kt;tare este reksnoskuts ka kreditorg legitim* nentru kstare sute’ anoi smdiaii vorg subskrin kiarg ne tifla w katai-e sa nninutg între kreditoriî falimentului neutra kstare Stnnş, art. atl).* Judek*t„rul*-komisarg va Sbbskin, mi elin aceaste deklarare. de onti Ssr rra’ &rh~kare wit°rg> j . .. 1 ® Ce a venfikarea krean«eî selle, va fi datoib s-b afirmeze înaintea sindicilor* mi jndek-nto- TsT STi ?ks 8drralsk8ta~ sa. Kb modb-ls acesta legea a voitg sc> întrebnin «eze ung mizlok* moral* snre a se asigJmfIi to« 6 8,™tat^ beanseî, mi snre a denarta fraudele to b de bna nosibile în aste materte. între anton £ mnalTe lat ? ‘ “ ege numai m nimte kaze determinate Ilrin urmare nu se noate admite mi în alte kaze u„dte! g a MK-ln meskrte formal*. ia* dell esamhl™ akKm multe messrî kari se ^ legC’ ka *° 1— & kontestauia kreal! 311 jjei, st se termine nronesslS ktts se noate mai iste, snre a ajsnge maî renede la liksidayia falimentslsî. 0 kreangt noate st fit kontestatt sas în esi-stiniia eî kiarS, sas în valoarea eî, sas assnra di-verselors nrivilegiî, ori inotene kan o garanteazt. în kazS dar ktnd o kreanut va fi ama kontestatt, legea, nentrs a grtbi terminarea kontestajiieî, astoriseazt ne jsdekttorslfi-komisarS ka, fort a maî kema înainte-î ne kreditors, st ssnsnt kassa nrin-tr’snk ranorts tribsnalslsl de komerniă;, kare va js-deka într’snS termens sksrtS (art. 242). Daka tii-bsnalsls voeinte a avea maî mslte lsminî assnra kon- testanieî, noate, maî nainte de a da ottrîrea, st înanoîeze kassa iar la jsdekttorsls-komisars, nentrs ka anesta st esamineze kontestania fajit ks kredi-torsls mi ks alte nersoane ne-ls vors nstea lsmina. TribsnalslS anoî va jsdeka avtndS în vedere anesfo ranorts allfi j sdefettorslsî-komisars. Am vezstS în art. 236 mi 241 kt se dt oare kari soroane nentrs ka kreditorn st ^ se nresinte ks kreanjiele lors snre a le verifika im afirma. O datt ne aneste soroane treks, vom vedea kt se fane o konvokare a kreditorilofo, snre a se adsna mi a delibera assnra konkordatslsî. In aneastt a-dsnare figsreazt nsmaî kreditorn a ktrors kreanue s’as verifikats. St nressnnsnem înst kt o kreannt este kontestatt, kt aneaste kontestatt are st ads-kt înterziere, ama în ktts st ns se noate termina înaintea enoneî ktnd* are st se fakt konvokarea nentrs konkordat». KreditorslS, a ktrsi kreanttt e kontestatt, katt oart st se esklsde dm fdsnarea konkordatslsî? Hoaţe kt kontestajim ne i se lane 312 1111 ells Be “fit iinsitg de sng drcntg ii h#T“' D°ate “ kl “—l* «te g ^ fl „ f ^ t0afa> “ feditorilorS Ii IS A netoate atsnnzka konkordatslg sa, se fat ta linsa ansi assemenea kreditor* n„ „ “ k* nronessl* , ^ “*■ konkordatsS Kata dl tTe i “» intere? Legea a atolrj^It^ "* ralg Cart 2ax\ r»m i “ . 10JcS te Kontest«„ia Tse ° J ** U *isW& este de koIneWa t , *? S° ko”e«iak: noate sag kriminale (art T t*’ korekWonaIe kontestayieî si va jtLd '* *»“* ‘oate astea tribnnaWg dt kt ??“ Ka daka adanarea neutre konkordatsT Mma‘ ™ 0ta,rî f* ave » se M,« K™ t “ 86 formeze kreditorslg kat-s s, » „ i . r,re n™tsl* daka 8,1 86 adm“e nrovizoriş ta aste a- 313 dsnare, mi nentrs kt te ssmt, nsmaî tribsnalslg ni-vilg o va ottrî, într’sns termene sksrtg, ftrt alte nronedsrt ini nsmaî dsne o netigisne a sindinilorg înksnomtiiniiatt kreditorslsî kontestatg. Kassa este kt anestg tribsnalg, oksntnds-se ks fondslg konte-stanieî, nsmai elle nosede elementele nenesariî snre a nrevedea daka kreanjia esiste în totala sag în narte. Ktnd kontesta.tda fane obiektslg sneî instrsk-jjisnî kriminale sas korekidonale, din kasst de nla-stografit, bankrstg frasdslosg, în^eltnisne, ect., totg tribsnalslg de komernig va denide amânarea sag în-Hcrrerea adsntriî. Inst, daka adsnarea se va forma, tribsnalslg kriminalg ns va nstea akorda ka kredi-torslg kontestatg st ia narte la dînsa nrovizorig, mi nentrs ateta ssmt; kw misisnea astsî tribsnalg este de a se oksna de akjiisnea nsblikt, iar ns de interese nrivate. Se va nstea dar fane konkordatslg teri) konksrinija kreditorslsî kontestatg. Kb. toate astea, noate kt kreanjia lsî se va afla mai teizig kt este jsstt ; ns trebse dar st ssfîere din kassa injsstslsî atakg ne i s’a ftkstg. De aneea, în di-stribsHisnele ne se va fane, se va nsne de o narte o ssmt oare-kare snre a se nltti kreanga kontestate, daka se va afla bsnt. Orî-ne kreanjjt, fit simnlt, adikt kirografait, sag inotekart orî nrivilegiatt, este ssnnsst la ven-fikare (art. 245). Ks toate astea aneastt verifikare ns stinge drentslg kreditorslsî de a suna sneniala vindere a lskrslsî inotekatg saS_ nrivilegiatg. Se noate înst întîmna ka, kreanjja fiindg nekontestate, nsmaî nrivelegislg sag inoteka st fakt obxefetslg kon- 314 testatei. Se bade atunci ka kreditorsls sa, fh, es. dm “d™are nexxtax konkordatg Ni,i de k™ ST* “■ kar*' ta ordina,*, na ei C: testate Legea dar îî dn drentelg, ka fer* inter ^ k d^eraHiele W Jvoidatblbi, ka sns kreditoră ordinară. Va renane* ttTreatadot arcţatS I"®*™ TCriâk“«in nji Ifirma-este Zt Z~1r d”“tan«« far* din tttttaS n • ,,a'SOaileloi's ^iailiate a-Herea soroanelorg nentre ver'f^ 6 ’ dshe tl’e‘ gslate nrin art. 236 mi 241 ™ adrmare ’ re‘ Wile konkordajtelsî mi nei^XT ““ înH6ne b“ falimentele Dar tente i onera.yibni alle Urinmnatg n« aîa^L ™t *«* sinte ks krean.uele loră De 6 ^ ** 86 m'e' art. 307 mi 308 kn li vpms vedea, în mele însemnate Lentrs fTLTi ka SK' nnstrare. kilanjjş si, se naw, la IJe k'btg tini nă ns aă trteteif , krii akordate kreditoriW* _S01'0a',eIe verifi- »> se noade fa,e Zl o l falimenfalsî (art. 24 7i 7, na>rfiirp a kamtakrilorg roane mi diskbnte, -1 ' , Sne esnirarea anestorg so-ordon» LZZlL:°T?***' “d* va verifikatg wiZZ^ Z1^1 ™* * ditoxix kax-i vox'g « ], K ,,|s desni-e kre. ““ f. l*sate tx'eakt soxwxele 315 gale fnm a se nresinta la verifikarea sas afirmarea kreanjjelor*, nu vor* nutea lua narte la înurbriiire, kiars de ar* fi ksnoskujjî, adikn kiars daka iui vorS fi denuss titlurile lor* ini se vor* fi trekut* 111 bilanjjs. Ilrin. lunga lor* tinere eî nars oare-kum a voi sî> renunjie la nlata lor*. Ku toate astea legea le dn drentul* ka sn reklame în kontra îmntrjiii eî; în alte kuvinte, eî as drentul* de onnosiain, nuni» la terminarea lukrBrilors îmnnriiireî. Keltuelele on-nosinieî vors fi negremit în sarnina lors. Ku toate astea nu se kuvine ka onnosiiiisnea lors sn îmne-dene lukrnrile ■ îmnnrjnreî; îmnnmirile înnenute se urmeazn snre a se termina. Singurul* clienta ne li se dn este numai kn, îndate dune formarea onnosi-ifiuneî, kreditorul se va konrinde mi ell* în îmnr»r-Ijirile nelle nouî ne ar* fi sn se fakn. Sunm nentru kare va figura în aste îmnnriiire se va oterî nrovi-zoris de tribunal*, mi se va mi nune în reserv-B, n'Ln'b se va da denisiune asunra onnosijiiunei. Anestî kreditorî nu maî as drentulu ^ a lua ni-mikfi din nelle d’întîi* îmirarjiiri kari s’as tekuts% Legea însn a voit* ka nosiiiiunea lors sn fin knt* se noate maî analogn ku a nellors-l-afip kreditorî ne s’a* îmnnrjiits maî nainte. Ilrin urmare ea le n drentulu ka, din fondurile ne vor* fi remass nenn-nnraite, sn noate lua o narte analogn ku aneea ne fi s’ars fi kuvenit* în nelle d’întîis imnnr.mn. Ei dar nu sunt esnurnî a nerde de knt* atunm knndu aneste sume nu vors fi de ajuns* snre a akonen nartea ne fi se kuvenea. 316 « Pentru concordaîu şi unire. SECŢIUNEA I. Pentru cliiemarea şi adunarea creditoriioru. Am zis* falimentslg nressnmtne în ffeneralS Lnsa da V*18 » «W komerniantg; fa, re insolvabilitatea na este o kendiaiene neaesa^ a fahmentslsn Ks toate fl<,+aa + ueiesarb a va s* 6t 6.LT / GSte nrea rar* ka nine- îl" totifl ^ falim6ntg solvabil*. solvabilitenî K IIrovine ^in kassa im soivamiiteiii. Kreditoriî ssnt dar maî tnt» i esnarni de a nerde; M aWy5,g “îne« a akonen nasivslg. Vinderea lxW « • , 6 ™ ,Mmi*e>toare alle falitebî, n8 ajsnve^el» MSZeakt“„t n“- ^Adf ea “aisst, vin-kreditorilorS • rr • - J°s^, în desavantaginlg * *£? ţ» -V diffikb-ltenî 8BTlt rK’ m’OHeseIe mi alte nnkmora aktivskS Cng “ k“h“ » ks interesele lor*" a'te 'le mslto ori maî konformS fanerilorg sell S'J\ T "e &K« *" kaoalS a-nentrs ka „ ’ ."? “8 l«™enS oare-kare o narte din aste •- . - ele’ sa*> I'bS’Bnds-î 6 **»"■• învoire între kre- 317 ditorî mi falită konstitue aneea ne se numemte kon-kordată. Konkordatulă clar este ună kontraktă intre falită mi kreditorî, kari, saă îî akorclă ună termenă nentru nlatn, saă, ne lîngn anostă termenă, îî maî lasn o narte din kreanne. De limite orî. noăa obli-gajjiune ne kontrakteazn faliţiilă este garantate nrin inotene saă kaujjiuni date de allă treilea nersoane. Assemenea giraniiiî asigur eazn mi maî multă ne kreditorî, fiind-kn, în kază de nenlate din nartea falitului, neî d’allă treilea voră fi resnonsabilî. ^ Daka kreditoriî nu voeskă saă nu notă sn nrii-meaafcn nronunerile falitului, daka în alte kuvmte nu se fane konkordatulă, kreditoriî se afin atunui în stare de unire, adikn se uneskă sure alikida ak-tivulă falitului mi a se nteti nre lentă voră nutea.^ Snre a se rntin însn mesura ne trebue sn se ia, trebue ka kreditoriî sn fin konvokauî în adunare generate (art. 248). Eî aă mai fostă konvokanî în a-dunai-e generate 15 zille dune deklararea falimentului, snre a-uiî da oniniunea loră asunra menninereî saă skoaterei sindiniloră nrovizoriî. Akum legea maî voemte ka, trei zille dune trenerea termenului otn-rîtă nentru afirmauia kreanueloră (art. 241), tnbu-nalulă va konvoka ne kreditoriî verifika.uî saă ad-mimî nrovizoriă, a se aduna nentru formarea kon-kordatuluî. Konvokarea se va fane nrin Buletină mi nrin adrese sneniale kari vor» areta obiektulă a- dunnriî. . Legea însn nu imnune tribunalului mi unu e -menă knndă are sn se fakn adunarea (art. 240). - neasta deninde de înnelennisnea tribunalului. Ară fostă însn maî bine ka nu tribsnalulă, ni judeknto- 318 rdS-komisar* st, deuidr, enoka kn.ndS are si se fel™ adunarea; kMi dl# kenoamte mai bine de Htg Îk bualsls starea falimentslsî, mi diversele selle ; 0ri-t5m “* *», “atet I miss nrovizoris Ari ’ Sab se va fi ad- - dek,wrCbart ea 86 afe da i- ka Jffâta^lT f f°S« -» da- nresinte ui ellsZJ , tnb8naIS’ iate » este enS kontrakts k ^ k» kon™*™’»::: **« Z ZV112ZXT* komisarS. m™lte de jtoekntord# “ti;:: t rvedea - Daka este arestată, ns se noatp bankrsta™ s™nls. Isî ars fi kassn de desordine t meSmta; nresm«a tiine a ns h>Sa ST> k] . ’ ’'£Hl n» s’ară nstea *» kreditorij, ot ! * kon- konkordatdg as se no£ fo™ w’T *7* ams zisg nresinna f„r+ i - ’ kî,^i, dsne ksm .•«* nstea iZZ lt l - 7 *» i uitirea mi voea lsî? ”dl®s“lie_ konkdrdatebî fcra « -eksteee sn?s ZZl* “ * aîHÎ o narte? ontiakts, la kare ns a Isats Mato din kreditod nu m«8 ue * mai „etre- 319 ksts de la nea d’întîig adnnare generala» nen.tr» menţinerea sa» skimbarea sindicilor» nro vizor! (art. 250). Ns ksnoskg nrin srmare diversele oneranisn! ce s’ag fekst», adeveratele n«ter! alle falimentslsî, b»na saS reaoa intennisne a falitei»!. De aceea legea voeinte ka în data, ce adsnarea nentr» konkordatg se va kon-stitsa, sindicii vor» face adsnâ»m »ng ranortg esaktg desnre sitsajda falimentel»!, diversele lskra>r! mi foi-malit'bjiî ce s’a« fnkstg, desnre b»na saS reaoa kre-dinjin a falitei»!, în fine desnre toate cirkbmstaniie-le kari arg n»tea lsmina ne kreditorî ka sa, mtia, k»m sa, se noarte în kestisnea konkordatelsi. D»ne aceasta falitei» sag renresintantel» se» se va askslta în esnlikajiinnile mi nronosininnile ce va mea sa, faka,. Ranortbd» sindicilor»' ns se face verbalg, ci în-skrisg mi ssbskrisg de dînmiî, nentr» ka sa, fia, mai nrecisfi, ma! klarS mi sa, konrinza, fante mai esak-te. J»deka>torslg-komisarg va forma »ng nroces» verbalg desnre toate ka,te sag zis»' mi s’ag decisg în asta, adsnare. SECŢIUNEA n. DESPRE CONCORDATU. § § 1. Formarea concordatului. Konko,-datate ns noate fi konsimaite de tetă dane tamlihirea tataie,-ă foi-maltaufiorS « liari tindă a konstata nsmerslă kreditonloră i 320 Helorg. O dath tip ouoc,f /• ,.m afirmarea krean- este malta nrobabffitote \ “'“L'erf/f m «ifra fcreanjjelorg I„rg 11 kred.ţo„l„rg nosedg atenei toate dnt , , smnere. Kreditorii ktmomtmua, de lskrarî. ™™ e 8 snre a delibera titre aws» Tbîkttîari5eTal’i tare 86 formeaz* nen-ka, se fa,e * kitl ? ,dsne/“OT«S -e am zisg f‘°rî “ " —"StTat ITentrs ka konkordatxlx oaL & . . . Here konsimtimentslg tstslorg kred'f 7^*’ ** 86 mai trebsinHT, de o 1 fltonlor8- Este ns- konkordatsls si 3e noaf f . 0ndl®™8' Hentri ia întîis sa, konsimna, , ■ ■ onna' legea voemte mal kreditorl, ti-ebse sa, data ssmt 50 de de alta ’arte ajsl “Tt De nresi.de trei n^fdin „* “ treba8 « » l°rS veriiikate sag admise' nil' m..‘otaWs kreauSe- “t trriti de £ de ‘ea mrelres^lmf^fl’ majorita- da«?ae nentn kallTat, ^ ^• maj°n'ta,8a ^ nimerg, ka e. 8i (olg “in kreditori, nentra “ SBr,"™i lege. kredito- 321 riloră nelloră însemnau!. Din kontra, voemte ka st. fit majoritatea în ssme, nentrs ka ns mini! kredi-tor! st. naraliseze akuisnea kreditorilorS nelloră însemnau!. Ks modslă anesta se stabilemte snă eki-librs jsstă între kreditoriî ne! mini mi între aneia ne renresintn ssme marî. TTTtim kn nsmaî kreditoriî, kari rnî-aă verifikată ini afirmată kreanuele, saă aneia kari s’aă admisă nrovizoră, notă st. asiste la adsnarea nentrs kon-kordată. Momtenitori! loră aă anellamî drentă ka mi dîniniî. Aneia la kari voră fi trekstă kreanuele, nrin dară saă nrin vânzare, se bsksrn iarT>mî de anellamî drentă. Se întreabn însn daka o nersoann, ksmnnrnndă saă nriimindă nrin dară maî mslte kreanue de la ma! rnsluî kreditorî, va avea m adunare sug singsră votă nsinerikă, saă atntea votsrî kT>u! ssnt kreditoriî de la kari a nr ii mită kreanuele. Se denide în generală kn ns noate avea de lentă snă singsră votă 5 knnî de mi snemte maî mslte kreanue, însn aksm a devenită snă singsră kie- ditoră. . Se maî noate întîmnla ka dintre kreditorî, kan mî-aă verifikată mi afirmată kreanuele, sniî st. ns se nresinte la adsnarea nentrs konkoidată. De ani s’a nnskstă kestisnea de a se rntin daka majoritatea nsmerikn katn st, se kalksleze dsne nsmerslă kre-ditoriloră nresinuî nsmaî, saă dsne nsmersls tsts-loră kreditoriloră verifikauî. Ama, daka kreditoriî verifikauî ssnt 40, în vreme ne se nresinte nsinai 30, se întreabn daka majoritatea katn sn fin de 21 saă nsmaî de 16? Kestisnea e kontroversatn. bnu kreds kn 322 vorba nsffiaî ele kreditoriî n r e s i n n î, fiind-kt ns-maî ei delibereazt. Noi înst kredem kt trebse st se konsidere togi kreditori verifikanî, absinni sag nresin.ru, mi majoi’itatea st fit a tstslorg astorg kre-ditorî. Aneasta înnelege kiar legea ktnd vorbemte de majoritatea totalslsi kreditorilorg. Relle trei ntriii din natrs a kreanijelorg se kalksleazt ne masa totalt a nasivslsî; nentrs ne st ns fit tot» ama mi ks majoritatea nsmerikt a kreditorilorg ? Kreditoriî mivilegiaju, inotekarî sat gagisti, ns iag narte la votai» neutre konkordatg (art. 252). Ama atttg majoritatea în nsmerg, kttg mi majoritatea în same se kalksleazt ltstnds-se la o naite anesti kreditori. Kaasa este kt anesti kreditori a» »nS interesă diferit» de anella allg kreditorilorg ordinari: ei ag sng drentg esklssivg ne lskrsrile kari fakg cbjektslg nrivilegislsî, gagislsî sa» inotenei; daka valoarea astorg lskrsrf este egalt ks kreanga lorg, ei ns vorg ssfferi nimikg nrin falimentslg de-bitorslsî ţ kiar daka astt valoare este mai mikt, ei ssnt totg mai asigsragî de kttg restslg kreditorilorg ordinari. De arg lsa narte la konkordatg, fiind ast-felg asigsragî de o narte sag de toatt kreanga lorg, ei s arg areta foarte fanilî snre a vota erttrile ne se fakg falitslsî, kt ni aste erttrf s’arg nltti ns-maî de kreditoriî ordinari. Nimiks mst ns onremte ne sng kreditorg nri* vilegiatg, motekarg sag gagistg, ka st rensnge la gaiannia sa. Atsnni ellg remtne ka sng kreditorg ordinară, mi nrin srmare noate lsa narte la konkordatg. Rensngarea sa se noate fane în doge modsri: tanitt sag e sure st. 323 Rensniiarea t a n i 11 are lokă ktnd kreditorslă asigsrată va lsa narte la votă. Legea zine kt sim-nla lsi nartininare^la konkordată îlă fane a fi kon-siderată, ipso jnre, ka ksm ară fi rensngată la ori ne nrivilegiă saă inotekt. Rensnnarea esnresî> are lokă ktnd kreditorslg, mai nainte de a lsa narte la vota, rensnijt în-tr’snă modă formală la garanjiia sa. S’a întrebată înst daka snă kreditoră noate re-nsnna la nrivilegislă sas inoteka sa, nsmai nenti's o narte a kreangei selle; daka adikt se noate kon-sidera ka kreditoră ordinară nentrs.o narte din krean-jit> , mi ka kreditoră nrivilegiată nentrs nea-l-altt narte. Ama, snă kreditoră a ktrsi kreangt este de 100.000 lei, noate rensniia la nrivilegile selle nentrs 50.000 lei, snre a lsa narte la konkordată nentrs aste săint, fort a-mi komnromite soartea garannie-loră selle nentrs ne ea ne a mai remasă? Lniî astorî kredă kt kreditorslă noate nrea bine fane astt rensnjiare narnialt; kt ni, nentrs ssma , la a ktrii garanyt a rensnijată, ellă se afte abso-lstă în aneeamî nosinisne ka mi snă kreditoră ordinară ; nrin srrnare, ellă noate nrea bine st ia narte la konkordată. Art. 252 ns se onnsne la o rensn-jiare narnialt, mi de ars fane-o disnosinisnea sa ai s fi injsstt ; kt ni se noate ka inoteka saă gagislă st ns nroksre kreditorslsi de kttă o nrea mikt narte din kreanna sa; nentrs ne nentrs restă st ns se noatt konsidera ka snă simnls kirografaiă? La anostea nstem resnsnde kt art. 252 ns se nare de lokă a tolera aneasfo rensn.uare narnialt. Ellă zine din kontra kt rensnnarea katt st fit kom- 324 nlekte, ini aneasta ks drent» ksvîntă. în adever», Ivi editor sl» inotekarg kiar de ars rensnjja nentrs js-mătatea garanţiei selle, ns se afli, în aneeamî no-siyisne ks sn» kreditorg ordinară; knm ell» are deja asigsrate o narte din krean.ua lsî, în vreme ne kre-ditorsk kirografar» n’are nirnik» asigsratg. Ilrin sr-mare nells d’mtîig noate fi mai indslgentă, noate fi mai fanilg snre a Insa o mare narte din kreanue: neea ne noate este kontrarig interesslsî kreditorslsî ordinară. Ar» fi dar atsmrî o inegalitate între anestî kreditorî, ini legea a voită sn evite astă inegalitate. fl se ZIHe W kr& Iskrsk ne fane objektsl» gagis-, SaS moteHeî’ vînzănds-se, ns o să desnăgsbea-skn ne kreditorg de kăts în o mikă narte. Aneasta se noate mea bme întîmnla. Dar kreditorsl» atsnnî nare de kntg să rensnue la garanta sa, mi a Isa narte la konkordat», avînd» însn o nosfifisne egală ks a neliorg-l-algî kreditorî. Sn observăm» însă kn rigsrositatea legeî ns meige nnnn a esklsde ne kreditorsl» miveligiat» sa» motekar» kiar din adsnarea nentrs konkordat». Ell» noate mea bine asista la astă adsnare, de mi ns noate lsanarte la vot». Fiind faHă la deliberările ne se faks, ells noate vedea daka ns este maî kon-onns s mteresslg se» a rensn.ua la garantele sne- grafarî.6 ^ mi a în maSa kreditoriloră kiro- . îlc^de alte narte, sng kreditor» nrivilemată sa» inotekarg, kare în anellamî timng va fi mi kreditorg zzz r"’ no“te mea “e ■: tl “ n nnVemte b'ean«a sa o^narB. S !" art- nostrs ks nrivilegislg, 325 inoteka sai gagisli ns se află kontestate; atsnnî ns-maî nartininarea la konkordati adsne ks sine rensn-ţarea la aste garanţii. Kăndi însă kreanţa fiindi bsnă, se va kontesta nrivilegisli sai inoteka, am vezsti în art. 245, kă kreditorsli noate nrea bine să ia narte la toate deliberările falimentslsî, foră ka să nearză drentsli sei de nreferinţă, în kazi kănd anesti drenti s’ari konstata maî tăi zii. 0 dată ne konkordatsli va fi konsimţiti, legea voemte ka Să se ssbskriă într’aneeamî seanţă mi faţă ks toţi kreditoriî (art. 253). ^rmănds-se alt-feli konkordatsli este nsli. Ilrintr’aneasta ns se înţelege kă trebse ka într’o singsră seanţă konkor-datsli să se formeze definitivS; lskrsli ară fi foşti materială imnosibili. ^ni kontrakti ateti de im-nortantă ka konkordatsli are de mslte ori trebsinţă de maî mslte seanţe. Kreditori as trebsinţă^ a se înksnointiinna maî bine desnre moralitatea falitslsi, desime kasţisnile sai inotenele ne neî d’alli treilea voră voi să dea nentrs dînssli. Toate anestea ners disksţisnî mi deliberări, kari notă ţme mai mste seanţe. Legea însă voemte kă în seanţa, kăncl, m fine, s’a konsimţiti konkordatsli să se mi ssbskriă, nentrs ka ns falitsli să meargă anoî ne la fiă-kare kreditori în narte, mi să nrofite de slăbimsnea sas komnfonerea lsî snre a-li fane să ssbskriă. Daka konkordatsli se va fi adonta s c e J ritatea în nsmeri, foră să ffo mi ne e ei ■ din ssme; sai din kontra, vors fi aneste trei nărţi, Îl ns se află majoritatea în nsmefo; egea^ami-nă de la sinernî adsnarea nentrs onts , ka în astă a doia seanţă să se noafo kănăta, de 326 L iui majoritatea ne linsemte. Ks moclslg to lS\a 7iB' ,ka 5T> “-“■** f<™ea kon-se todoto 1T .aSt0,'S ont* 2llI« beditoriî ,e - tr L^nriit î t: “ ■£ teisrsr- — Observam însn ks termenslg de ontg rill. " “? ™kngi »w de tribsnalS, m^de MelT torsls-koimsarg mi t,, _ , ’ e J^defot- are loks de fetsT, T amM“re Har* na se va fi kwrstatg sna din Llli ™ S6an' I>e ns va fi fost* „■ - . ! dose m?Jonteci. se konsidem ka imnosibilg m^Pntate> ^ordatslg «ng termeng. DakL L Se “aî d* majoritatea ne linsea kn h V!*?0* n* Se kamte definitivă imnosibilg. ’ ^ * 86 konside^ ka ™ ™°£:tzz^zrr,m ka.°fa- de a se aridika înQ; + , 5 ’ ka snîf mizlokg kiarS a oninisneî (J 2^f stî» favoare kate ST> r, j ^ 2°^‘ Dar atîea-nenoronitg nri de b*2 17 ^ debito* tekteze mi st> înkoram'e 1 1, W*fB ’ ?S trebse S'b nro-k)e aneea legea ns vomt ** ™ fea0a kl'edin«ri>-konkordatg «nsî bani-, t ~ 7 &? Se akoarde »ng -e„MneaM« aba^B0t-d8l0S8;. *** «* se akoarde nod 0 r, lmT>’ 1111 da trebse 0 *™«* wW krimioai», Pin. 327 kontra legea nermite a se face konkordatste ks sn« bankrstarS sirnnls; kt ci snS assemenea falitS, de mi este kslnabite, înst vina lsi ns este o krimt; ellS a foste nsmai negligente, imnrsdents, ns a ls-kratS ks nreksgetare, ks rea intennisne: arS fi foste dar urca seveite ka legea st-18 linseaskt de binefacerea konkordatslsî. Ks toate astea falitei?: noate kt înkt ns s a kondamnate ka bankrstars frasdslosS, noate kt in-strb’knianea kriminalt este nsmai încenstt, mi ns se rntit daka falitei» va fi kondamnată sas dekla-rats inocente. Dar este destste ka instrskjiisnea st fte încenstt nentrs ka kreditoriî st ns mai noate konsimni la konkordate. Tote ce nots face este ka st ns ia nici o o tinere, mi st amtne disksgisnile konkordatslsî nînt dsne terminarea mocesslsi. A-tsnei, falitste, fiinds akitate, kreditoiiî nots kon simni konkordatste. ^ . Daka va fi vorba nsmai de sn8 bankrste snn-nls, de mi instrsknisnea va fi încenstt, kreclitorn note konsimni konkordatste. Ks toate astea ei noate kt ns voesks înkt a se nronsnHa, noate kt a-mteantt terminarea nrocesstei snre a se lsmina a-ssnra mtssrilorS ue voeskS a ka. In auesk kaza legea le .le înkt falsitatea de a amtna diskşmsnea konkordatslsî nînt dsne terminarea nro^ssls. Dar ori de va fi vorba de bankrsts -rk sas frasdslosg, snre a se amtna kon- kordatskî nînt la terminarea nrouesslsi, trebsc ka st fit uelle doSe majoritojlî în mnners un m same. k0n^°Konkordatslă noate st fi foste formatS într'sns 328 mods neregalat# (art. 256). Hoaţe h, jadekfctorsl* ΓJ 'r* » « •»«» delibek Tikrmeh vors a fosts riflkafl i nea^Î ’ "“t ^ kr“Btai "»► 'aZT:**» 5 n?> sa konsmimtg mi n» s’a ssbskrisg Wo Std^sTforma^ ^ ^ “7^’ to- ™* la -^rwra~ “-.-o-. Legea le de. avcst# drents. Orî-ne kreditor* noi ir fo“ s* tontee la “S; «* «* ^ verffikatf *£“*tK“' foste admimi nrovizorig n affirma^, -sag ns ag semenea mi kreditori! m’otekarT nri T As' **■«> «MS esklam! de h tontoTi65”1® BaS ga' ma-o, Jt Cdirrr Daka °“- drentalg lorg de £££ ^ "* ® skriaf^Wailti't k“ a* sab- tane mai tr>rzig 1 c^ents^ ka s't.-lg a- Se decide în g-eneralg kneieg’slaj'lte«ll>e ^ vezsri,m. bine s* atave Wordate!^ De^ m'ea konkordatelg, eî nx rmi-- i Un ay ssbskrisg ag krezstg k'n ssbskri '* ^ G, aHest§ drentg; k'bnî ne faie ni,î 0 disdnk, akt8 reSBlats- Legea onnosieiane la togi kreditori! i ** drenWs de « i editorii, fi* ssbskriitorî sag ns. 329 Ori-nine ar» fi anella kare formează omiosimu-nea kată st> o motiveze, mi motivele kată să Ixte. destul» de grave; nentru ka Să nu se atane ku u-iusrinjj'b un» kontrakt» kare interesează masa kre-ditorilor». Ile de altă narte, nentru ka falitslg să nu stea mult» timnS în incertitudine, legea voemte ka onnosijiiunea să se formeze în ont» zille dune konkordat»: alt-fel» este nulă. Onnosijiiunea mai trebue să konrinză cererea de înfăjiimare la Mea d’întîi» audienjjă a tribunalului. Onnosijiiunea kată să se dea în kunointinjia sindicilor» ini falitului, tot» în termenul» de ont» zille de kare vorbirăm». Alt-fel», este fără nutere. Se noate însă ka kiarg sindicii să fakă onnosiniune. Sunt mi eî atunci sunnumî la acelleainî formalitănî ka mi ceî-l-aljp. Dar kuî a» să înkunomtiinjîeze on-nosijiisnea ? Daka sunt mai muljiî sindici, mi numai unul» formează onnosijjiune, ell» o va înkuno-mtiinna nelloru-l-aljii sin dini. Dar daka togi sindicii se onnun», sa» daka a fost» numit» numai un» sin-dik» mi acesta se onnune, atunci kată ka tribunalul» să numeaskă aljp sindici, mi onnosijiiunea să se înkunointiinijeze ane stor a. ^ ^ Tribunalul» de komerci» este singur» ^ komne-tent» ka să judece kontestajpunile ne nrovin» din onnosijnunî. Se noate însă întîmnla ka aste onnosi-Eiunî să denindă de alte kestiunî mvile sau krimi-nale, kari esS din komnetinjia tribunalului de '0-menri». în assemenea kaz», zice legea, tribunalul» de komerci» îmi va amina otărîrea sa, mi va însemna onnosantuluî un» termen» skurt», nentru a să meargă înaintea judekătorilors komnetmjn. O 330 date He aste Contestare se va W]Pte to . ^ de k“ -•«« s “rri,’ toa‘e nrea vătămătoare interesă! !■ „, 1^tehl^BDale S5nt noSiaiSnei falifekî; b,i a§ drent°n ™ ^ mslte înterziere Arg fi f * lesslt^ o nrea teea » fi k“ komnetintg nento ,„ate ^“1 * în timnslg onnosiaisneî nrekxm i- ’ ~ ® lvesk§ verifikM-iî kreanueloi*. ’ An iste mo *“ ‘“T'1* fostg msltg mai vPTto 7 • nionedmm arg fi sele felinientefeî. îf ™ konforn™ fe intere-m-iimits în kond'ika “ anrilie 1851. g ’ 1Btl ° lege de la 18 ^ Konkordatîdg interesează ns nî5m„v ' ton, ni mi no arm;. + , * nnniai ne kreck- , 11 mi ne sometate în eeneral* „ i , , : vedere allg morale? „ • n? ? 1 ’ fesb n5nt«l§ de 257). De aneea legea ^ (»* aktg să se eseknte fără a trene ^ assemenea torităfiilorS. Konkord-iteJx- 7 . mi ne. Ssbt okiî as" de krtt§ nsmaî atenm kăndg 7 *7™* °bUgator* bsnalg. db sa adeverită de tri- konda«“ îr"- neb5e S" ade^ W tnnn« se va ivi vre o „ • «eksrsslg astm *”*. *WW ak» Ta ,trib™*te arin- ini assnra adeverire! aS5nia onnosinisneî ** "oal° Vko^aî CvalabflsaktS *a valabilă m nnvmm mim 331 kreditorS, mi ka nsl* în nrivinna altsia. Ilrin armare daka trib»nal»te va nriimi oimosiuisnea mi o va deklara bsnt, konkordatste devine nsls în nri-vinjia tstslor* anellora kari 1’aS konsimnit». Togi dai- se aflt atsnnî liberalii de obligarxisnile ne kon-traktasert nrin konkordat*. Dai- tribsnalsl» ns este silit» ka st amtente ivirea sneî onnosirdsnî snre a ansla sn* konkordat* (art. 259). Misisnea lsî fiind» de a esamina daka toate formalittnile s’a» observata, daka interessl* kreditorilors, mi mai k» seamt all» nelloi'S absinjiî, este destsl» de resnektat*, daka în fine interesate nsbliks n» este atakat», noate nrea bine, de sinemî, st deklare konkordatsls ka nste. în anestS skoite, mi nentrs ka tribsnalste st ns adevereze konkordatsls de ktt» nsmaî ksno-sktnds bine starea lskrsrilor», jsdekttorste-komi-sars este dator», ka mai nainte de a se adeveri kon-kordatste, st fakt tribsnalsteî sn» ranorte desnre starea mi karakterele falimentslsî, mi daka trebse sas ns st se nriimeaskt konkordatste (art. 258). Tribsnalste atsnnî va ottrî dsne ksm va sokoti mai jsste. § 2. Despre effectele concordatului. Amg zis* kt konkordatste este «ns kontrakţ». [Irin srmare ntrjjile îl* note,forma dsne kondims-file ks kari yoite voi. Ama, se noate ka st se ns-it falitslsî «n» termen», sure a nltti, sa» st i se ase o narte din kreanne; sa* orî-ne alte kombina^ iisne între debitor» mi kreditonî sei. leite dmtn 332 effektg alte konkordatsteî este ka toate aceste kom- treTrS. “ " “ “ **** *> k*- seI,e ZlV* '*,? felitSl5i ° narte <*> Pansele rCStS este konsideratg ka absoktg liberate maî tais ~ He H4 iLL rin5tea 0b%a de ankti reetd# a lisate. Observtnte nsmaî ka> daka va vni tLk^hÎ 7 .(re8taloml'IM«). w trebui nl-t-*** d“* -ue, kanMS Site alte effektg alte konkordatslsî este kî> tn- tote uente tefiîtrTdMeînrib5IialS’ ^ ^ ****«nr;^rrbecr;e“kab: sas neverifikaxiî terţ 2fi0i v ’ venfikaB* Ka® afara din ^ de verifikare înW » , , ’ a K k'brorg termen# ferors krean^ Te 'a fi 7”“““ ™ Miorii a oare-kare SKm" V„I "rovizOTÎ!. nentrs toata, kreanija ’kiai* 1®SIIe.k‘f tonkovdatalg neutru banalului va fi ^ deiMfoa * «■ «.ea nroviaora S51M' maI “»™ de fcutS kari naîstl™ ar^f ***** -» motekari, mtim k^rTor^t r*88'”8 “rin^’ ora Iukrarilorg se fakg „1, "tL-"*!.*'1 între?* as’> nreferiim». ‘ k objektsln drentulsi lorg de fcoakordatS, konitituc 750 f™‘k'Erai kreditorg nrin smgsra sa kreanjp, (art. 261). 333 Ilartea kare s’a ltsată n» mai are ninî o valoare, se konsideri» ka sn» felă de datorii} naterali,, ne kare debitorslă o va nli>ti nsmaî ki>nd va voi, snre a-mi reintegra onoarea, a se reabilita. Legea dar a tratată ka si. asigure nellS msiiină, nre kfctă se va nstea, nlata anestei dividende. S’a esnrimată însi» într’sn» mod» foarte viniosă, în ki>tă devine nem-geleasi.. Eaki. în realitate desnre ne este vorba. Legea a voită ka îndate d»ne deklararea falimentelsî si, se konstitse, în favoarea kreditoriloră, o inoteki, ass-nra bsnsrilor» nemiski>toare alle falitslsi. Dar la ne serveuite aneasti. inoteki,, kimdă falitei» ns se mai noate obliga, ns mai noate nimiks înstreina? Anea-sti. inoteki., dsne noi, are doSe skonsrî. snsls ne nriveirite ne neî d’allă treilea, altslă, ne kreditori. Falitslă în adeveră nerde drentslă de administrare; ks toate astea noate înnela ne neî d’allS treilea, snre a kontrakta ks dînmiî mi a le konstitei oinoteki, ne snsl» din bsnsrile selle. Ka si, se evite as i, frasdi,, legea a voită ka, îndati, ne falimente]» se deklam,, sindmiî s-B-niî ia messri snre a se konstitei inoteka, adiki, si, se neam însknerea ei re- gistre snenială de la tribsnalsl» komne en »• modsls anesta nei d’allă treilea vor» tot» de «na ansnsa» la timtaf; W mergând* ™ ei *a nalg snre a konstitei inoteka, vore vedea k* as^ bsnnriloră nersoanei ka kare a k®*U**“ deja o inoteka - neasta va omi noate ori n i , i* lenea ne de alta, narte, k*ndS vrne konkordatda , legea nermite kreditorilorS, de voeskS, ka st task 334 adeverirea lm în rejristrsl, ^ • , teka. K* aneasta a voit7ka ^ ^ ^**** ^ ^ am treilea, kt de i „ 7 ^ kordats, de mi mi,, .. “‘eryemtg sas kon- luorate, W LZa ZZ Zm ° " * * dek,arZ iZlr1"* ™ A folositoare^kiarg ^“? T" **" riele ne ar§ kontrakta falifxl* j ^ fdeverg’ dato' mentekî ssnt nevalabile n *\d*ne dekIamrea fălirilor, sei, ns I a sa^ Wito' ditorî arg nteea sili ne -T* n°5Î ^ Legea însn a voit, „ • 3 mi le nteteask^,. «dg kaTZ^T:^ “ mai daka va maî fiî> nhtl& n«- d’întîig sag daka falită dsne nIata ^ellorg ririn k^nstitdrea Lott ; ? alte »>«mrî. re alle Z i ^51?Ie - Mar, daka kreanireb § * kredlt°rilor, nrimitivî; datS, Mar, daC^ LI 7^°^ ™ k°^ torg bsnsrî este nJ Omorâre valoarea as- eelorg, legea înkllLT W aHeea a krean-deverirea Lko^ “ *"**■». mi a- i'emnng înka> întreg f / areta ka> bsnsrile esekstare a konkordatsl™ n™'B U komnIek“> Wl: o inotekiZstif ZZ nres';i,,:n* trei b- ditorilors falimentsbi „Z favoarea masei kre-'«’ie ft,ksh> de kitre ii11die-1d8‘Stra,re a a’,esW ™- «si, mi o înskriere tot* - d™adeklai'area falimen- i0tH “ a*"™l regi*» a ak- 335 tslsî tribsnalslsî nrin kare se adeveremte konkor-dafelk. Ns intim daka toate acestea se observeazTE» în ffiraktik'B. Ne îndoim însr> a krede, de oara-ce kiar legea este ns nsmaî obsksrs, dar kiar neîngeleasi». Legea francest face sc> se vaze» nrea klars forma-liteiiile ne vezsmms. Legea romanţ însn este traduşi) atete de neesakte, ks ateta konfssisne, în ktte disnosinisnile eî, în astr» materia», mai mslte se gliiceskS de kr>te se înuelegS. Ama e soarta ts-tslors legilorS kari se tradskS orbemte, fora» a trece ne ssbt okiî oamenilor» komnetinnî. In adeverS, artikolsbf nostrs zice: „kn adeverirea konkordatslsî va statornici drentsrile fia» karsî din kreditorî assnra lskrsriloite nemiska>toare alle ialitslsî, asigsrate nrin alinea 2 dm art. 234.“ Ka>ta> difemiaa, ks legea francesa»! Eaka» ce zice ea în art. 517, kare koresnsnde ks alte nostrs: „adeverirea konkordatslsî va konserva fia»-ka>rsî din kreditorî, assnra nemiska»toarelors fahtslsi, moteka înski’isa» în virtstea naragrafslsî alte treilea dm art. 490 (sas la noî 234).“ . Ama, legea francesa» vorbemte de o motek-B, mi snsne ka> aceasta, inoteka, va kontinsa a se konserva, în întregste eî negremite, kiars dsne ce kon-kordatste se va fi adeverite. Legea roma»na» dm kon-tra, vorbemte de statornicirea drentenlore k«e ditorilorS assnra nemistatoarelorS. Dar ce este as statornicire? de ce natsro de drentsn este t ba’ Ata»tea enigme de a se ghici. Legea francL ne trimet, la alls 3 “ naragrafe din art. 490, kare zice kt „sindicii vors tasta, in 336 namele masei kreditorilorg st înskrit o inotekt a-ssnra banarilorg nemiskttoare alle falitalaî, kari le voit fi kanoskate.“ Ani ne vorbemte de înski-ierea ne se fane dane deklararea falimentele. Legea ro-mtnj, ne trimete mi ea la ari 234, kare koresnan-de ka ari frannesg 490. Dar artikolalg nostra are ™ dote naragrafe. Ne trimete nrin armare la ka toteD d°llea' W aHest§ narag1,af« este ! tot„blK alt'fel5’ mi koresnande de lokg ka allg gei fiannese. Ellg zine namaî kt sindim vorg laa rntsari snre a se asigara drentarile falitalaî asanra seZ nelOV* SeUe- ASt'MS’ k°»tra- sensa neînHelesg, ari 261 kare se okant de kon- ™ drentsrilorS kreditorikrrS, „ trimete la ar, libbi to'r»86 ÎT konse™rea fcnfarilorg fa-Uteta în ranorts kn „eî d'alls treilea. kontintrs TziT™ ^ ei' Art 261 koi.,,,lt„i„- , »otertrK> -lRK"ra adeverire! kon- Lre a t ' Z *“ M se knvine, strsrî ect« ”1! kondlka de jelozirî mi seine? • Legea frannezt totg în art 517 kare koresnande ka allg nostra zine- r» T ’ dinii vorg înskrit în registrală’in S1U" de adeverire.“ ^ ^ lnot^elorg, ottrîrea «ng artikolg^ande^^vorbemte ^e ^ tT stitee, dane dekl*™ de moteka ne se kon- toarelorg falitalaî, 17 nea^kh‘ konserva mi dane konkordatg Se Va *%-t, sindiniî trep te re / T*" * 5 ^ înskrist inoteka \ ^gistralg ande se aflt aneeamî lege nil ^ konk°rdataIaî. La noî, ° mai are nmî ang sensg. Ni se vor- 337 beuite de o statornicire a drenturilor# kreditori-lorg, ne trimete la ung artikul# kare se okunt. ku totals de altg-ceva, mi ni se zice in fine kt. adeverii ea konkordatului st. se treakt. în registru rrentru ZT>lojirî. rientrs ce înst. aste înskriere? ^e effektg ar# avea ea? Snusu-ni-s’a# kt. esiste vre-o inotekt,? kt. nrin aceaste trecere în registru, kreditorii vor# avea ung drentg de inotekt. asunra tutulor# bunuri-lor# nemiskteoare alle falitului? Nimikg din toate astea. Totul# e o komnlekte neînjjelegere mi kon-fusiune. S-u trecem dar la alte eflfekte alle konkordatu-lui, kari se notg înţelege mai lesne. Snul# din efîektele konkordatuluî este kt. îndate ne s’a adeverite de Ictere tribunal#, devine irevoka-bilg i adikt. nu se mai noate ataka de kreditorî din bau st. kt. nu s ar# fi observata toate kondiiiiunile cerute de lege la formarea sa (art. 262). Ama ori kt>te de neregulatg arg fi fostg ung konkordat# nu se mai atakt. o date ce s’a adeverite de tribunale. Kreditorii nuteag st. fakt. ormosiiiiune în termenul# oterîte de lege; o date ce a# tesate aste termen# st. treakt., ei îmi nerdg ast# drent#. Frauda înst, se escenteazt. tot# de una. De a-teea legea dt> nuterea kreditorilor# de a ataka kon-kordatul#, ori de ktee ori vor# dovedi vre-o frau-dt>, kiar# în urma adeverire# Trebue înst. ka aceaste fraudt. st. fi avut# de skon# sa# a mikmora ak-tivul#, sa# a intri nasivul#. Ile de alte narte, vom vedea kt. daka falitul# se va kondamna ka bankru- tar# fraudulos#, în urma adeverire!, konkordatulg 22 338 va Wea de sinerni (art. 266). Vom mai reveni a-Sîmra a^e,stors nsliteţiî. f.,|- S,1“ effekts generate alls konkordatslsi este kt. fUimentete se înkide, mi falitei# se nane ta kand# aflanenlory selle (art. 263). Iva aneasta na se mterge mkanjtaitBjjiIe nivile mi nolitine ne noate adane ka sme Starea de faliment#; aneste inkananitajji remtu# 'e not swni!nk°1°"; abilitarea le noate şterge. Ilnn konkordats dar se înneteazn . «a, administrarea sindiniloră. Anest# effekÎ" e aL:-;;:;a^l-“tkof°rte se ~ * veni neatakabilt, adikr, nela va trene, sa# kr,nd# jadekata din anei# a afir maţ« adeverirea tnbsnalslsî. în kazulS nuMt • diviT da« tnorrv i Tr , v acesta sm- registrele, strtLk Tete S® Ta înkeia- Jadekttorste-komisar# Z ™ db “le " IZZJZ nmiga asanra lor#.'”“ ™ m'°' »ng nroW,verbalg dP« k^01iblb'komisarS va mi fonkijisnea lm va îmi^ k'bte s’ag netrekstg, a în ieta ka m OTeea a sindbrilorg. § 3. Despre anularea şi desfiinţarea concordatului "***• (Mt 2e4> Kenkordatnte se amdea- 339 z'B din kassă de frasdă; se desfiinţează kănd fali-fefe ns va eseksta kondiţisnele ne ellg konrinde. Aneastă distmkţisne, ne kare legea roniănă ns a observat’o destslg, are mi ressltate nraktine. w 1111:1111 kl> în nrinning sng konkordatg adeve-ratg ns se mai noate ataka. Ks toate astea legea nermite, în snele kazsrî, a sa anslare mi desfiinţare. Să esaminăm kari ssnt aneste kazsrî. o Konkordatslg se anslează în doge kazsrî: 1° Kănds kreditoriî vorg deskoneri o frasdă allg kăriî skong va fi de a asksnde din aktivg sag de a mări nasivslg (art. 262). Ama, kreditoriî ag dovadă kă falitslg a asksnsg o narte din aktivslg ko-msng; sag kă, sninds-se ks falmî kreditorî, ag esage-ratg valoarea nasivslsî. 0 assemenea dovadă făkănds-se, tribsnalslg de komeraig va dekreta anslarea kon-kordatslsî; 2° Konkordatslg se mal anslează kăndg falitslg se va kondamna de tribsnalslg kriminalg ka bankrstarg frasdslosg. Ani anslarea are lokg d’a-drentslg, i p s o jure, fără o sentinţă snenială, mi nrin aneasta nsmaî kă falitslg s’a kondamnatg. Eflektele anesteî anslăi'i ssntg de a konsidera konkordatslg, ka ksm n’arg fi esistatg ninî o dată. Ilrin srmare toţi aneia kari se afla obligaţi ks o-kasisnea astsî konkordatg, se află liberaţi; kănî o-bligaţisnea lorg remăne fără kassă. TTTtim însă kă falitslg a nststg nresinta oare-kari nersoane, kari st nresinte garanţii, nrin simula lorg kasţisne sag dăndg inotene, kă konkordatslg se va eseksta. Legea zine kă aneste nersoane se vorg afla liberate de obligaţisnea lorg, nrin anslarea konkordatslsî; kănî elle ag garantatg esekstarea snsî konkordatg, mi fi- 340 ind-kn anestg konkordatg se deklars ak«m kn n’a esistatk, obhg-a.uiîmea lor renane f«r« ka«sn Konkordatslg este «ng kontraktg; nrin armare ka ori-ne kontraktg ellg se desfiinţa** knndg «na cin uni ţii ns-nn esekste oblig-aflisnile selle. Ama daka falitei» n«-mî îxnnlineuite kondfipsnile ne i s’a imn«s« nnn konkordatg, tribunal«1# îlg noate desfi-nma. De mslte ori aneaste neesekstare noate fi kon-snleratn ka a doga înnetare de iilnjjî, ka «ng allg c oi ea talimentK, mi atsnnî vom vedea (art 325) kt ab n°ate fi deklaratg ka bankrstarg simnls. Dar aneasta ns onremte ka sn i se akoarde «ng allg doi-a konkordat»; knnî mtim kn bankr«t«lg simnk n« este «n« obstakols nentrs konkordatg. • .Daka fft8lS ns va esek«ta konkordatslg în vm.natstslors kreditorilorg, sag daka va fi în o lei T rT/'i ^ ^ 86 în«ele^ k* desfiin^- kreditorilorg. Ls s ta ’ 1,1 nTmm tetel°rS kdtate. * “ m'eSmtt ° difl- l-oi-cla«Rn°ate i"S''' la fali‘5lS s''' esekste ton- s! fn l T rm°m k5 Bnsls «n Creditori. nste, bi| T‘ »'*“« singsr» kreditorg va va fi trehd *f*aTK* ^“kordalsbi, SaS daka S 1? 1MJ™«ea kreditorilorg aniri. ka Melle trei iînrni din kreanne. katg *eU»ng 011 kMdS, H k°nk°rdatslk, fiindg ata-mÎta oriri “f™ kredi,°rS’ " ™ desfiinţa na-ririan™ Ketg ka»ndg va fi atakatg totg de aneasta» majoritate. A internreta însă» ast-felg legea, este a o fane. Ea na sannane de lokg desfiinnarea konkordatalaî la voinţa majoritamiî kreditorilorg mi kreanublorg. Zine simnla km neesekatarea kondinianilorg konkordatalaî, noate a dane desfiinuarea laî. TIrin armare ană singarg kreditorg noate urca bine nere desfiinuarea konkordatalaî, daka ellg na s’a esekatatg în nrivin.ua lsî. Dar o data» desfiinjgatg în nrivin.ua sa, se konsidera» ka desfiinnatg neutra to.uî; ka»nî, intim, konkordatalg este indivisibilg. De na arg fi ast-felg, desfiinuarea konkordatalaî, arg deveni imnosibilm; ka.ni ksm s’arg mai natea forma majoritatea nerata», daka va fi trekatg mai malirî ani de la konkordatg ? Akyianea nentra neesekatarea konkordatalaî se stinge îiamaî nrin nreskrinjiisnea ordinam» de oO de anî; nrin armare, în tini na de 30 de ani înka» s ara natea ataka konkordatalg. Dar kam dane ang timng afrţtg de langg s’arg mai natea forma majoiitatea kreditorilorg mi a samelorg? Ile de alta» nai te, se noate ka majoritatea kreditorilorg sa» fia» desinteie-sata»; konkordatalg sa» se fi esekatatg în nrivin.ua eî. Atâtea kaase kari arg onri ka konkordatalg sa» se noata» desfiinua. — Heea ne dovedemte înka, ka, konkordatalg desfiinjuatg în nrivin.ua anaî kreditorg este desfiinuatg în nrivinua tatalorg, este ka, art. 26 b na fane ninî o .distinkjuisne, mi zine ka», konkordatalg 342 gnă igdek f i de'filn“aW’ trib™>Mg va nsmi J mi al«t sincBm, mi va „ro- a la formalităţile tite se Merg kxnds 5nS debitor* devme falită în ranortt kg to«i kreditoriî sei. iudei i, ' w “ ne'.’l-,S de,sflinaarea konkordatslsî se va ‘ ! de komer',is- Daka faU-datsbî le ka‘w':m nentrg esekgtarea konkor-, ’fS® ka eî sa, fii &lIT, sag st se k2a d fi“S m°d8 f°rmalS’ Sme a “«‘a 'a j»de-iesfcroa-ei konkordatslgî. Garanuiî ng ssnt vezgtg' kT !f rT konlorssrî sure a se asigsra interesele kreditorilorg (art. 265). De aneea tribsnalslg va rome ssb sng felS de seksestrs toate starea falitslsî. însă. anestg seksestrs, anestc ma>ssrî konservatoriî si vorg ordona, nsmaî dsne ne falitelg se va afla înkisg sas nssg ssbt naza.; ka>nî atsnnî bamseala kslnabiliteiiiî devine mi maî grav1!». Aneste m’BSsrî vorg înneta de sinemî îndate ne falitelg se va libera, sas se va deklara ka> akssarea ns este fondate. K'brid va fi vorba de snă atakg nentrs bankrs-te simnte, aceste ma>ssrî konservatoriî ns se maî ias, fiind-ka> mtim ka> aneaste bankrste ns derîma» konkordatslg. Effektslg ansteriî sag desfiin.ija>rii konkordatslsî este ka> sng nsos falimentg se înnerie; falitelg îmi nerde iar drentslg seg de administrare assnra bsns-rilorg selle vekî mi nsoî (art. 266, mi 267). Se în-nene iar în fine toate formalitenile kari s’ag tekstg la întîia deklarare de falimentg. De aneea tribsna-Islg de komernig, îndate ne ksnoamte kondamnarea de bankrstg frasdsloss, sag totg imn oterîrea nrin kare ansleaza. sag desfiimjeaza. konkordatslg, nsme-mte sng j sdek ntorg-komisarg mi snslg sag maî mslin sindim. Sindiniî, daka vorg afla de ksviinna., notg sa. nsna. iar nenejiile ne bsnsrile falitslsî; ka>HÎ de mi se ksnoamte starea sa inimi tiva., însă. falitelg, aflîn-ds-se în kanslg administratei selle, a nststg lrainti-ga nsoî bsnsrî, a nststs kontrakta alte datorii. A-noi, dsne inventarislg vel 18 vekig, verifika. toate Is-krsrile mi xa>rtiele falitslsî; mi de va fi trebsin.ua>, şe va maî ada>oga sns inventarig ssnlementang kaie 344 ^ rr? ? h',eiie nosî d°b!ndife- 1 “ n°fe ™ ™« bilaniig sralementate, m. de » se treaba, kWa„*Ie nelle noaî. SincM fakg 5” o fnmffin^e, nrin BBktirals ^ vite™ •; k ‘ribsnaI*> min bare Se in- în te k Id f* “ ™> a'mî verifika kreanaele în tei menx de doge-zenî de zille. Iote ™Te “ "Te8 acesta a foste snL '16 ,takredere 318 mai ia- kordatg1 Arna l & ' *nS allg doiIea ko«- .nalat'g Z ***** ko^rdat^ nrinntivg * litslsî. 86 mm n°ate akorda «ng altslg fa- ? fi nTaî konstitse în art 261 nP w •, ,*?—-ists inde“ * r"» felra-te de falite înlftervatelg*k* aktele desfiinţez konkoitefl 6Venrei mi austerii « » fanem oaz ei " kat* *- de date, ne a tekzîte faliM^'™' Akfele Zratslte’ nble» arin anosta mmzaî te feliTte SSnt nosibilitatea de a-nrî “w , , Is ^“«ea im- aueste akte ag date nîmT & J°nkordatste> sa« kî,nd ‘e- K.« dJtClLrr ™"0sibi]ita- Tf'™' alBn,,î k™d m> TOI dM™tr'1 ' jt: " fi foste de rea kredinnr, ■ w - treilea V01'« gea kiarg la întîia dekte ’ ' auia a nreskris» le- Dar te se Z:":Zl1?eDtS^ ^ tea konkordatekî? Kmn ^ ]ledl*oni de mai nain-în noslg falimente? Leo-ea ^ dl’entsl« Iote M«8, atest! kredit0^;e ţ rator,g to i'dorg Iote; a di te redxl • a utegutatea drente-Ita TO konsiderr. ka ksm T ™ “* fekBtS *>»*• ^ *■» k* 270). în în modslg srmteorg. Daka n’a* ■ • 86 re2sleaz* dividendele ksnrinse în M m‘Umit5 mmik* din «a» nentrs kreZa te^ ? atS’ VOr* %«ra în aflate la verifikarea eî. Dak^df^’ ^ ksm s’a yiS o narte din dividend» ' k * J0rS fî nrii' dane nrorzorjiionalg L-,; î iean^a k)1'g se va re-nnn dividendal» nriinrite^1 ^ ^ GSte renresintat& ^n» eseninln riP r gem ateste snetiî St, mSÎ ieslle s,b tonele. ■ '™™nOTe.„ TO# ^ X \ 347 de 20,000 leî; nrin konkordatg i s’a nromiss ană dividendg de 50 %; nrin armare kreanjra sa s’a a-flatS redasa la 10,000 lei. De na a imimitg nimikg din dividendalg ne i se kavenea, ellg se va nre-sinta la masa noalaî falimentg nentra întreaga krean-Xjte. de 20,000 lei. Daka, din kontra, va fi nriimitg 5000 lei, anestia, sokotinda-se kate 50 %, renresin-ta ang dividendg de 10,000 leî; debitoralg dar este konsiderată ka liberatg nentra 10,000, kreditoralg na va mai natea nere de katg aljjî, 10,000, iar na 15,000. De va fi nriimitg totg dividendalg' de 10,000, anestia renresinta toata kreanjia sa, nrin armare na mai noate nere nimikg. Ka rnodalg anosta legea a yoitg sa îmnane mai malte interese, ini sa termine ka trekatalg. Kand kreditoralg a nriimitg ang dividendg , kata sa i se skaza na namai aneea ne ellg a nriimitg în realitate, ni sama ne nresinta anellg dividendg. în falimentalg nellg nog se va sokoti namai nartea kreanuei nentra kare na a nriimitg ninî ang dividendg. Anestea se anlika uri în kazalg kand ang fali-mentg se fonneaza, fara sa fi fostg vre-o analare sag desfiinaare a nellaî d’întîî. Kreditoriî nei noaî na ag nimikg a fane ka konkordatalg deja înkeiatg ka abii kreditorî; totg ne notg fane ei este sa nro-voane declararea- din nog a falimentalai. Dar anestg fălimentg fane sa kaza mi konkordatalg, makarg ka na a fostg analatg sag desfiinjiatg nroniig zisg. SECŢIUNEA IV. UNIREA creditoriloru. nrin konkorL^'mi'n6 *'***** b'u* faîi™utg: - tlt: ko“s memte st-are dp »«• . / în aTreea ue se n«- falitslg se rrene iar înY ' 2?!^ ITl-in k°nkordatg tal nhteinte SA™.1? «‘““«tarii selle, mi este soire, ^rî16 KMdS «ele lorg vîndTlres *** W • “ faltal^ mi-nd ZZSTTT “ ““>***»*« dai' unirea este Bng akts , mtre dînrnii. Ama neskg s„re a se de b 1^V*reditM« se s-dm averea falit,dai. KMdg’ f V, J fe ™nstea, bitoralg intim kT, se „fl ... ' os konkordaţg, de-dividendelorS. La v^?*8 absolst8 "™ nlata “ se vorg TOtea deTrJb”t Tr,’ ^ înki akjjisnea lorg nemUr vorS to”ser-nei falitslsî sa# nsxura i 6Stg’ assnra nersoa- dobindi în BI.ni7>. "rS b“ta-f'loi« ne ellg va mai De ns va fi konkordat* • , se afl'B de sinemî în Ze l ^’ kre« ste suire esiste ns nsiuaî 1 6 T?6 272)‘ ^Hea- konsimjiitg de kreditorî, dar^ud k°nk°rdafelg *» s’a f V0ltg. adevereze l ^ tnb5nakl* n» kassa bankrstslsî fnasch-l - ^ud sa anslatg din fW din aktiv# «rf “* rtr5 k* A a-k'&nd konkordatsl# s’a d^rW! nasi^sl§. Dar sist-B i p S o j u r e , b 11 n « a t §, snirea ns e- II1>1JT> ^e mai îutîig ns se va delibera 349 daka trebue st se akoarde un# all# doilea konkor-date; kt ol rntim kt desfiinţarea konkordatuluî nu faoe imnosibil# un# all# doilea konkordate. Ori kum ar# fi, îndatt oe kreditoriî sunt în stare de unire, judekttorulă-komisar# îî konsultt a-ssnra modulur de a se administra lukrtrile falimentului, nrekum mi asunra folosului de a se skimba sas de a se menţine sindioiî oeî vekî. Ama, kreditoriî as fost# konsultaţî de do#e orî asunra skimbt-riî sindioilor#: 15 zille dune deklararea falimentului, mi ktnd se aflt în stare de unire. Menţinerea sau skimbarea, în amtndoue aste kazurî, se faoe numai de tribunal#. Kreditoriî îmî da# numai o oniniune. - în astt adunare, kreditoriî nrivilegiaţî sas ino-tekarî, îmî dau mi ei oniniunea lor#; kt oi aoi nu mai este vorba de sakrifioiî, oi de administrare mi sindioî: lukruri kari intereseazt ne kreditoriî nrivilegiaţî tot# attt# ka mi nre oei ordinari. Se va ţine uns rirooess-verbals desnre toate zisele mi observtrile kf editorilor#. 1 ribunaluls, vt- ztndu- aoest# jurnal#, va deoide menţinerea sa# skimbarea sindioilor#. Daka se vor# numi alţi sindioî, oeî vekî le vors da sokoteala, faţt ku judekttorulS-komisar# mi ku falitul#, kare se va kema într’uns mod# formal#. Kreditoriî se vor# mai konsulta daka st se a- * kordeze falitului un# ajutor# din aktivsl# se# (art. 273). Daka majoritatea kreditorilor# nresinţî va kon-simţi, se noate akorda o sumt drent# ajutor#. Sin-dioiî a# st nronunt ktttţimea aoellei sume mi tribunalul# va ottrî. Dar ottrîrea tribunalului se noate ataka în anei#, sa# de sindioî sa# kiar# de falite. 350 drent8 Mfew * ■WS kavînts, disnZZe3 "£"**’ kS nimik* assnra drentslsî de anels • n ' ^ Z1He observ, drentals kontsng adt’ ™faT" ,Se n'brgile interesate sn atane tn 9 1- fi kare din nalslai de întfla “ «* . krb ns nsmaî sng nartikslarx a • societate noate fane faliment* (art. 274) ’ DI™ ° s a fek«tg k» dînsa sng konkordat*l V * ™ ^eteaiî se vorg afla în stare de anire. niT ^ nietî>.yile în nsme kolektivg mi ti' n so' scai solidar* resnonsabilî. intim k*’ SSnt S» SratHTf " ka so,ietatea, na namaî te^rile^eTom^tfl8 - nr: kari nZ™To4r“ “ TT™ “ s°»b noate de oeî-I-aliji soni De” '' °rS’ 885 destinsS flitori.org de a „^T. feie~ ~ ’"T* W narte ks snslg sag mar i - ,? konkordatg în kam se regaleaz. obligaţiile 'soviet' -?"1™ at™'IÎ morala,, nti alle soldai konkordaS"" ’ snonstbflfnX’ t,T d“f T* « ■***»• ell* este datorg L^ dirid “T 6 "*“■». *®' konkordatg. Dar starea d -6 8 ’? a nl'°nn8S nrin semeţiţi; de aneea toate l'k '"'1° ®SISt'1’ în nrivinaa «valg ei, îmnrean. ks ban T" 6 kî“ komn™8 <&- 351 nsse regimslsî snireî. Ktetg desnre soijslg konkor-datarig, ellS ns-rnî noate retrage din masa falimentele riartea sa de kanitalg ne avea derrss'b în fon-dslg sonialg; knnî aneasta fenea narte din aktivslg komsng; îmî retrage însă» bsnsrile selle nersonale. Ks aneste bsnsrî nsmaî, ellg va nknti dividendele ne a nromisg nrin konkordatg. De ani se îngelege k'B sojjsls sag sonii ne as dobînditg sns konkordatg, ssnt liberaiiî de orî-ne solidaritate. Ilrin srmare, daka-uiî voite' nl'tti dividendele nromise, eî ns se mai notg urma nentrs restslg kreannelorg, afara. nsmaî de voite voi st se reabiliteze; kTE.ni atsnnî eî kate sî> nla.teask'1. integralitatea kreannelorg soniet'i>nn. Sindiniî srmeaz'B a nresinta masa kreditoriloite kiaite dsne ne s’ag deklaratg în snire; nsmaî eî dar ag nsterea de a nronede la liksidarea falimentslsî. Ilrin srmare legea a trebsitg si> le dea oare kare nstere maî mare de kn>tS aneea ne eî ag avstg m>nt aksm (art. 277, 278). Auia, eî notg sn> vîn-zeb lskrsrile nemiskn.toare ne kari ns le nstea vinde înaintea snireî, notg s't vînzTb m-Brfsrile mi alte misktetoare fiara, o astorisanin snenialn a jsdek'bto-rslsî-komisaite, notg în fine ste> nriimeask/B nh>nile gg ksvms masei un sa. nl'i.teask'B difientele kiean-ţie: mi toate anestea, zine legea, ssbt simnla nrivi-ghiere a jsdek'Btorslsî-komisar, mi fon. a fi trebs-in.ţj'b a se kema mi falitslS. Ile lîngi. anestea sindiniî ag drentslg de a tran-sige, de a intra la învoeakb nentrs toate drentsrile falitslsî relative la lskrsrile misk'btoare sag nemiski.-toare, konform'biids-se nsmaî ks art. 231, adik-b a- 352 ™ds v°ea jadefetorslrî-komisar*, „reksm iui a tnbsnabte, data kkrsls are o valoare inerţi saS mai nresssg de 300 lei fn• sas falitul* • • , -înaintea smrei intim kt administrării te. M n!me !n kaIKlS . Sko"!’115' ™ireî «*e, dane kam mtim de a a tlL 2 de * -lisa «vtl* ,S în avantaghdg ^aseî ™ate însrt înt^nla ka si fit fondaleî komernialg • noate k kontu"“ e*nloatarea fKi-T. . ’ noate ^t întrersnerea lsî st a- . mare nag-sbt kreditorilory ITJtim w. -namte de a fi vorba de . t m k*’ mai klararea falimenlate *+ misarg nsterea de I g / datîf J«(1ekttorslm-ko- Menirile nrisktn. J ’ lok* ka s* se vînzt kt ka srsÎtrntlkT"^0^’ în kkg adi-ttrzia snre a se Z 86 noate înk* *- daka ama nere' interellT kreT/0^3 komertîidsî» « o assemenea lsst nt" ***** ^ masa kreditorilorg (]e n„ Ieseazî> foarte msltg ttrziazt liknidarea’ 1 7 ,? kt în- la o mare nerdere' dell^ & GSnîme aktivslg k-tg se noate ^ 8* 86 *** ka aqeastt kontinaare a * T ° legea voemte fa«t k» j«dekttorb-lgdcomksTrg°ata'Ule\ Sr& 86 V°teZe’ a freî din natrs ntrtf a ]-,!]>’ -î™ k* ° majoritate •U a kreditordorg în nsmerg mi 353 în ssme. Majoritatea dar ne se nere în anests kazs este ks totslg distinktt ini esnennionalt de anellea ne am vezsts ntnt ani. Tots de o date aneastt deliberare va determina mi va limita nsterea sindi-nilors, va areta ktts are st jiint esnloatarea mi ne ssme vorg avea sindiniî nentrs keltselile ne vorS în-tîmnina. Dar falitslg, nreksm mi kreditorii minoriteijii, kari ns as anrobats deliberarea, an drentsls de on-nosigisne. Legea înst zine kt aneastt onnosijiisne ns va întrersne esekstarea delibertriî; ktnî se noate ka o asemenea întrersnere st fit foarte vttemttoa-re fondslsî de komernig. Ama, ntnt la ottrîrea definitivt a tribsnalslsî assnra onnosijiisneî, esnloatarea fondslsî se kontinst de sindini, dsne ksm a aflats ks kalle majoritatea. Esnloatarea fondslsî de kttre sindinî noate atrage diverse keltselî, diverse obligaftisnî (art. 276). Voim st intim în ne rivonoriiisne kreditoriî ssnt le-gayî nrin aneste obligajjisnî. Daka nosile datorii ns întrekg aktivsls komsns, kreditoriî attts aî ma-jorittjjiî kttg mi aî minoritejjiî le vors nltti nsmaî ktts va fi mi nartea lors în aktivg. Dar daka aneste datorii întreks aktivsls komsns:, nsmaî kreditorii, kari ag astorisatg kontinsarea esnloattriî, vors fi resnonsabilî mi vorg nltti de la dmmiî restsls da-torielors ne întreks aktivsls, riroiioi\u.iouals ks krean-)ja fit-ktrsia dintr’înmiî. Se înţelege înst kt eî ssnt resnsnsabilî în nronomisne nsmaî ks manda-tsls ne as datg sindinilors de a-î obliga. Aneastt disnosiiiisne este foarte jsstt. Kontinsarea esnloata-ttieî noate nrodsne benefinisrî sas nerderî. Benefi- 354 IT* ?,îmmr“ tntre ^ dsne analogia , Bf ,W nerderiIe srmeazt aneeami lege, daţi”! ““."f*6 «“vs. Alt-felS, este jsst* ka kre-t ”” “ dat» m“da« » fi* singuri resmmzt- aktjTVT! ffifigajiism kari întrek* naterea *asdat* noalte konseksin®> mandabW •0 1“ T1™’ S‘area de ™ "»at8 tete lMfca far T, famns (art 279> SaS si“">“ fondd®le k “ ’ SaS k°ntinrarea «snloattrii . ' de kome™S: toate astea nots fane ka sta tea de mire st Bmt kiar» maî „lsl„r ani. ArS fi *:ZTJogik*»«i*,! «ri£> An7aT mffi °f ““ f™**»** interesai*! I„!î, , fostii ks totslS *° kontra se ţflt fn 2 egea- nres>k*> ka kreditorii ne toride i T T” " fa ad8““î de jsdekt-Hell« mjpns 0 date în întîislg ang- ii daka va ume maî malul am în wr i i-- ’ ka sindiniî îmT arerr “ 1 , yT>' aHeast,& adsnare lors- mi h'ed't -CS S!k°teala desme administrarea dini ’kata m t r0rtl dak“ meim* sin- Zom Zi S” 86 Sldmbe' Tribmudd* formS k* 7 m“r27a2SaKfmbnea k»“‘ dinii, mtiindg kt sânt 7' sokoteala la enone neriodine, vor* fi „„.ii”1'! ‘1 iort-mi» o datt.tfc”; 1^“ ““ S'a *»*-* tiv8ls sa reahsam mi s’a îm- 355 năruită între kreditorî, se mai faue o din urm». a-dsnare unde sindicii îmi daă sokoteala definitiva» (art. 280). Ani se va afla faiia» mi falitele, kare se va kema într’ună modă oficial». Ku aueasta» adunare se mi înkide falimentul»; unirea kreditorilorS se afla» terminate mi desfiinuata» i p s o jure. Dar debitorul» renraie totă falit» lunt la reabilitarea sa. A In aueaste din srmi> adunare legea voemte ka kreditoriî sa»-mi dea oninisnea daka falitul» este sas nu demnă de ertare, adika» daka este skusabilă. Falimentul» , în nrinuină, n» se skuseaza» niuî întruni modă. Ks toate astea ells a nutstg fi resultatulă u-noră adeverate nenorouiri. Kreditoriî, kari aS nutută fi in strânse relaifisni k» falitulă, sunt kemajn a se nronunga asunra auestui nuntă, mi a-mî înskrie o-niniunea lor» într’ung nrouesă-verbală ifinstă în a-dinsă nentrs au casta. Resultatulă anesteî konsulteri va fi noate ka falitulS sa»-mi konserve libertatea ner-soaneî selle, rie kare este esnusă a o nerde. N» însă» kreditoriî denidă definitiv» daka făli-tslă este saă n» demnă, de ertare (art. 281). De multe ori nasiunile loră n» le-ară nermite de a fi destulă de inmarnialî. Judeka»torulă-komisară va nre* smta dar maî întîiă tribunalului onimunea kreditori-loră; ne lînga» au casta va atetura mi ell» ună îa-nortă allă seă în kare va areta natura mi uiikum-stanjicle falimentului. Tribunalul»" anoî va oten daka falitulă este sau nu demnă de ertare. Dune kum oterîrea tribunalului va fi nositiva, sas negativa», konsekuinjjele eî voră fi diverse (art. 282). IHtim în adeveră le» unirea nu liberează» ne falită. Numai konkordatălă are auestă effektă. Urm 356 armare data kreditoriî na s’a* nh.tits komnlekt», el ’’ ilarg dane terminarea lik*idaniel, a se desnngşb, de la falit* armând*-» atet* ^ aTe. kredita* T* rra nerS.0an“ 8eUe- MestS dre"«. „ f„ e l-0nSerV* mtakW daka «banalai* va ‘ tjT At" i“ r * Sk5SaM*’ n* 8 demng ^ er-taie Atârn, fc-kare din kreditorf va reintra iat-ainî t drentala se* ls0lat6 de a arma, în narte, ne fata asam-a averei mi nersoane, selle. — Daka dir, îontra falitei* se va afla demn* de ertare, kredito- ave™sel°e-T ?“WS de ad* «*™ra de a- g fnJ i l'w 85 “B'B a’*ella de a-IS “esta, nsi de libertatea nersoaneî selle. e mi legea dt tribsnalslsî drentslS de a se rz: r,™t“fdtttt,ne Ede fa —a ~ ra. c BteHonaTa • t°r fraedaloun, lori; kare deln inotekate sns nemiskitorg alte Kfire deja era irrotekatS la altste tn w - în narte), ,ej kcndamnatf nenta fckt SaS htori*, abas* de înkredere 81 Z ^ ÎMe-basatS de bani! nablinî „?i6“ '" “ T”8 « a' între aceste nersoanp înkredin«a«i. — De ani konkidem f ’ 8fi se vede bankratarî simnli. «tf, T » & ska- dat* mi „ 8e reabiliteze. ™ ™S konk“" e romr.ni,, ln art. 284, konrinde ana din 357 anelle disnosinianî fora sensă, ne adesea se vedă în legea noastra, din kaasa neînţelegere! testalaî originala frannesă (art. 284). In adeveră, legea romtnt nare a zine kt tri-banalală na noate nermite anaî debitorS komemiantă ka st-nii dea averea kreditoriloră seî snre a-rnî li-kaida ori-ne datoria. Ama ană debitorS se învoe-mte ka kreditoriî seî ka ei si. nriimeaskt averea sa, mi st ns mai reklame nimikă altă din kreanţele loră. Aneasta nare a fi o konvenuiane între narai, kare se nare destslS de nătărăii». Ka toate astea legea are aeralS de a zine, kt aneastt konvenniane kafo st fit anrobatt de tribanalS, dar kt tribanalalS na o noate anroba. LakralS se nare kontradiktorS mi fort logikt. Eakt originea anesteî neînţelegeri. In kondika frannest din 1807, falitalS, afart de drentală de a natea st aîbt ană konkordată, a-fait de fakaltatea ne avea tribanalalS de a-lS skaza, mai avea mi anS altS dramă nrin kare natea st evite arestarea. AnestS dramă era anella ne se na-mea nesianea jadiniart.a banariloră, adi-kt fakaltatea ne avea debitorală de a nere de la tribanalS ka st-rnî dea toate banarile selle kredito-riloră seî, nentra ka anestia st na-î mai noatt ata-ka libertatea sa. Daka tribanalalS îi akorda nererea, kreditoriî, ftrt voea lor a, eraa siliţi a ni iimi a -ste banai’î ţ nerdeaă drentală de a mai mkide ne falită, înst îlS nateaă arma asanra altorS banarî ne arS fi mai dobîndită. _ Afart de aneastt nesiane jadiniart, mai era mi alta namitt v o lan tar t. Aneasta era o sunnlt kon- leTtrin ttre™ «Etatea kreditorilorg Sor* PffT» , Ja bB08rae “U» kredito- • ' J1''1 crestei konvenaiam atima de vo- ™r«1,OTS- Tribmahls n’avea de lokg a inter-vem într anestg: kontraktg. -i în lokalg lorg „ kar S1TS alia nostra, mi în kare se rine kg nesianea it neriâne 1“5 Kaasa este ^ aneaL jesibne se nermitea nsmai debitorslsi de bm?> kro tz*rr°r“-rai ts skon5 *• a-* itatea Dar disnosmnmde ne vezsrbm» relative la k:“ Srsis sions'Daka “tîte tfltpn TT . , ’ IUJ1 va konserva liber- ^JXcrz 7k°“a _j ui4uui>r Alb fi de nrisosS; de aneea s’n mi ssnnmatg. ’ ea sa “118 doilea, fiindg-kn el l\V eSmesg! ^ nivile asa™ “>! noate onri ne krpdîtmv i- ’ lme *n adevers "s voi kafalitalg? Uoate orî'b;,n lase libertatea sag sa, . * uvom'a lor“ nimikS, sag a’ renala nanS' U o n^dinf'“ ““ lor5- Toate aste klaase se resneît k» nroving din voinţa ngrnilorg. Efc !?„- “* ,e do mnî o aatorisajjh. a tribanalahrt Se k° ^ “ “«• **« k-edtaf^Ta^ 359 fiî>-kare are drentulg a-mî întrebuinţa nuterea ne i se da» de nosiţiunea debitorului ka falitg. Legea rom™!) a voits ini ea sa» nu nermite nesiunea judiniara». Insa» a konfondatg effek-tele eî ku anellea ne noate avea nea voluntara» 5 ka.ni zine ka> nrintr’însa debitorul® rnirarg izbra»ni (li-kuida) datoriele selle. Dar effektulg ane stei nesiuni la Frannesi este numai de a evita arestarea; ns mi de a fane ne debitorg st se konsidere ka absolutg nlttits. Numai nrintr’o nesiune voluntara», iitriiile notg stinula ka» nu mai este nirnikg de a se rekla-îna. Dar nentru o assemenea konvenjnune nu este nevoe de a se nere nermisiunea tribunalului. Legea dar, esnrima»ndu-se ata»ts de imnerfektu, eaka» kum trebue sa» se esnrime aneea ne ea a voitg sa» zika>: < „ Debitorulg komerniantg falitg nu noate sili ne kreditorii sei, nrin kanalulu tribunalului, ka sa» nriimeaska» averea lui, mi sa, nu-î mai noata, a- taka libertatea. . . Daka însă, toni kreditorii vorg konsimjn, de- bitorulg noate fane ku dînmii ori-ne felg de konyen-,dune, fa»ra> nini o intervenţia» a tribunalului, mi e-fektele anestei konvenniuni vorg fi ama kum se voiu regula de na»rţi. Despre diferitele specii de creditori 5i despre drepturile lom io casu de falimentu. «*, atest. kreditorî, kanitolds notte L „ b'akte, în diferite sek ; interi, T “ WiM: interesele kreditoriC kaÎT-obligajjî sas a k-nrorg kreanm. l nrin kasgisnî; interesele kreditoriloi-g /arantate vilegiaaî ne miskttoare; interesele kfT+V** ^ gistî sas inotekar! ne nlnnsWo k^OIlio^ &a' sele femei falitslsî St. , aie’ ln fine, intere- -este diferite sne'nii debeife™* ^ ^ SECŢIUNEA I. Despre ce. imprem,».„bIiga,I şi tepre j»*. S we^ laun lskrs (art. 2851 S ' n rs 5nsl« mi anei-debitori kad* l ^ f *«* * rvum aie st> se re- gsleze drentsrile kreditorilors în ranortg ks masa fi'b-k’BrHÎ faliments? Legea zise kî> kreditorslS se va nresinta la fit kare mast, snre a nriimi sns dividends nronoriiio-nal§ ks totalitatea kreanxjeî lsi, ntnt se va nltti de tots. Ama eakt sng kreditors kare are sng titls oare kare, ssbskrisg, girats sas garantatg de maî mslte nersoane solidari resnonsabile; daka tojii anestî o-bligagî kadg în falimentg, kreditorslg se va nresinta la fit-kare mast nentrs totalitatea kreanueî lsi, ntnt va nriimi komnlekta ei nlatt. St nressnnsnemg kt kreanga sa, fiind de 1000, întîia mast îi dt nsmai 50 % adikt 500, daka mi a dosa mast îi va da înkt o attta ssmt, ells îmi va fi nriimitS atsnni toatt nlata sa, mi ns va nstea a se mai nresinta la masa vre-snsi altă koobligats. Dividendele ne ellg nriimemte în fit-kare mast nots st fit diferite: ama într’o mast nriimemte 75%; în a^a 50 %, în alta nsmai 25 %. Aste dividende ssnt ks totsls indenen-dinte sna de alta. Ilrin srmare daka kreditorslg în masa întîia a nriimits sng dividends de 75, ellg ns se nresintt la o a dosa mast ks sktztmîntslg anestsi dividend#, ni nentrs totalitatea kreanueî lsî, ka ksm n ai s fi nriimits înkt nimiks. La sniî aneastt disnosijiisne se nare injsstt, ktni se îngresneazt nasivsl# masei a dosa. Ks toate astea katt st se konsidere kt daka kreditorsl# a avst# maî msljjî obligam solidaiî, este kt a voit# st-mi asigsre maî bine nlata totalt a kreanueî lsi. Anests skon# înst ns-ls noate a. finge de ktt# nresinttnds-se în fit-kare mast nentrs totalitatea kreanjjeî. Daka din kontia saiS niţ sintatg Ia masa a doSa, te sWmînt* din ,eea ne a minut* în masa întîia, mi la masa a treia kg “f f.nr ““ *"-sat»tS mi a 4o«a, dividende în aste mase arg fi fostg ~r,kS,krean-.la ““ «in J integritatea krel^eTsdla^ ^ ^ a&aeaA!b Sistema legeî îlg noate singsra âesn'&gsbi ks de^rmn-e. fa n*sg_ L sânt „atS deb“ fl- a ’ UJ1 d'b'kare di> nsmaî 25%. Kreanua ^ A t fVHe11! ° -te nl Jrr § ' ^lt-feln, arg: fi imnosibilg. m»lK dek^^.T *“ mase mai fiind* de 100 '‘f i r ^ 286)' Ama kre»”«» -Ilâd-at Tmaj^ %«« iar «• t fsr°nă îtls- debitordg11^11 a ™ 1 “ ixFnaM' Dai’ eiib a nlttity mai msltg? ton fitwTI^%OT*;..t,ebitorii S0lid“rî 8»“‘ da- ks kreditorgl* • îBtre j- nOTmî ta ranortg sk. nsinai J *“* eî kal* ™ "1^ kreanBa fiindg d^ino *> tre“W- Ama, kare, în ranm«^« dogi, fi. 50. Daka snsl& a îri, £ *’ 1era datoi'§ nsmaî ^ reklame nri808«lg de L ^ngT-aU§. ^ ^ ^ Wg în făli- ^a^amasaaaeteianeLl^;^*: 363 k'BHÎ, alt-fel», aneeaini datoria s’ar» nresinta de mai iubite ori în aneeaini rnasn,. In adever», fit-kare dividend», orî kntS de mik» ar» fi, este nrfessnnss» kî> renresintn» integritatea kreanijei. ^lell» ne a nlr,-tits 75, nreksm mi nell» ne a nlrtit» 25, ssnt nre-ssnnsini kn a» nkbtit» 100. Daka aksm nell» ne a nrititS 75 se va nresinta la masa nellsî all» doilea debitori? snre a reklama 25, aneastn masi> ar» nit ti doH't dividende nentrs aneeamî kreann/B: neea ne ars fi o injsstijuri, nentrs nei-l-aliii kreditori, kaii nriimeskS nsmaî o dividend'B. Dar aneasta are lok» ktnds totalsls dividendelor» nriimite de kreditorS ns mtrene kreanjja sa. Se noate însn, întîmnla ka kreditorsl» sr> fi imimit» mai mslt» de kr>t» aneea ne are sn> ia. Ama, sr> nressn-nsnem kn> ell» are o noliip» de 100, mi ka> ssnt natrs koobligani kr>z»iJi în faliment». Daka fir>-kare masa, va da knte 30%, nortorsl» va nriimi n« 100 ni 120. Are fi însn, injssts ka ell» sa, konserve anestî 20. Dar la nine se va întoarne anests nnsos»? Legea zine kr, se va întoarne la anei koobligam kan vor» avea ne neî-1-alnî drerit» garanţii. Ama daka va fi vorba de o nolitre, se va întoarne la nells dm smn> din girant, kare este garantat» de toni nei-l-al«î kare-1» nrened*. Daka torf debitorii ssnt egal» garanţii mi garantau!, nnsossl» se îmnaite în L toate masele nronortfional» ks dividendele ne a* '““igea adaoge te a,eSt8 nrisosS ae va Sntoarvo l8ne rîndslS îndatoririlor». Dar aneste es-iresisnî s’a» kritikat», k* drent» ksvînt»,_ka nnnro-arii. Daka elle ar» fi adeverate, ar» trebsi vb zwem a*elh™ Z-°bligatS “8Î ks™>d» timn», Z- ™ Z™m’ <*™ ns se va des- s*l sI* tTon»;aI n"eIe?6 kl-mI ™ avea rete-Kibt» 77P1 f,. , c b7îlanei sa§ koobligatehrî. obligai, a nlititS Taintea feliTTf- sag dmdendg nronortti0natg ka ,l. a Here sn* «mare, nentrn aneeam^- ^ ****** ^riu mai mslte nersoane: Heea^neTa ^ liniile ne aretarr>m mai S5sg ’0ntrang la nrin-e nerikolg ka aneeanrî L ’ * t0ate astea aHÎ ns doat, orlj kl>Hi kreditontte8”* ^ sa mikmorat-b nrin neea ne n „ .• kb krean«a nea sag kooblie-atsl» nriimits, im kasjiis- k-btâ mindx-se aneste dog nlata akontel«i; în **® d0be n^î se formează kr^o- 365 Ha în întregală see, mi dividendale se nlttemte na-maî în nronoruiane ka aneastB krean.ţrB. înst aneastn disnosiuiane este o esnenuiane la drentids komanS, dane kare kreditorals se nresint'B totk de ana la mas,& nentra integritatea kreanjieî laî. Ilrin armare ea na trebae s'b se anline de ktta la kazele esnresS nrevazate de lege. Daka dar kaa-jiianea va ultti ană akcfîitg, na înaintea falimentara debitoralaî nrinninalg, ni în arma anestaî falimente, natem iammî zine kn> kreditorale se va nie-sinta ka krean.ua sa mikmoratB nrin akontală ne a nriimită ? Kredem k'B na; kreditorale va reklama ana dividend» nronoruionale ka integritatea kreanueî laî; kbHÎ legea e formala, ea nrevede namaî kazale k-bnd kreditorale a nriimite ane akontS înaintea fa-limentalaî debitoralaî; namaî atannî kreanua sa în-neai-ka ane skazamînte: în toate nelle-l-alte kazarî oile se nresint’B nentra integritatea kreanjieî sel e. Falimentale anaî debitore na trebae sa aîba ninî o inflaenjia asanra drentariloră mi obligauiam-lorg Mcllore-1-aluî îmnreana-obliga® nentra aneeami kreanua (art. 288). Ama, daka anale din koobligajp kade în falimente, neî-l-aluî îmî konserva termena e lorS mi orî-ne esnemiitfnî nersonale aiS onnsn'b kreditoralai. Dar din kontra, konkordata 5 ne s’a konsimjiitS ka falitală, na libeieaza m _ ne neî-l-aluî koobliga«î. Hrin armare Ska«U He * >—* ™ teaska de neî-l-aui obligaui. .. . T cn °/ a konsimuîtS nrin konkordat* a mmm de la MW, ells ave dvent* a neve Helle--alte 80 /. de la Heî-l-alHî. Kassa este te kretaslS a vo.te 396 st» aibt maî mslijî koobligaiiî sa* kasjjisnî, tokmaî nentrs ka ^ fii* sigsrS de a fi nh»titS integrala de kT»tre debitorg. Akam kî> ellg se nEtemte nsmaî narfiialg, restelg kati» negre mit» st, se nlT»teaskT» de Heî-l-alţjî obligaţii. secţiunea n. Despre creditorii gagistî şi privilegiaţi pe mobile. initim klj kreditorii gagistî, nrivilegiagi sa» i-notekan se nl-Bteskg ne l»kr»l§ kare fane objektels drentelsi lor* de nreferinuT,, maî nainte de neî-l-aljfi krediton kirografarî. Ilrin srmare, falimente!* în nmnma lor» este ka ksm n’arg esista. Singsra ner-dere la Rare ssntg esnsrnî este kmid lskrslg ns are valoarea krean«eî lor»: «ea ne, în nraktikT», se în-tnnnlT» mai rar*. . SekHimea noastre se oksrn, de nrivilegiS, de S::gl':, Ie eate nnnlegWS, mc este gagislS? Ilri-vdegitsls este an* drentS de -referind, î„ „fetea , ‘81a_ bed,toraţs se nli.icmte kiarg înaintea kredi-011 oi a motekan. Acesta drentS ns este ressltatelS n T ’ r m inoteka j ellg se stabiletnte na- m"ts uri '!*e’ ''T“ r",mn'J- n» s’a oks- ref!lat8 "■«legile. ITrin armare kate iJseZ mivlle«ia«î nsmai aceia _ ".UioiieazT, de legea komermalT, în art. 292. tor» STr veSte,™S k0“trakt6 “in tare an» debi- norală saă T” f* lBkl'K mistntort!, kor-a“ “ekornoralk, snre a-lS „ine in nosesisne 367 ntnb i se va nit ti krean.ua, mi ks faksltate de a-lg vinde mi a se nltti ne nrejjslg lsi înaintea nellorg-1-aIju.x kreditori, daka la termeng ns se va nltti. Atttg kreditoriî nrivilegiajuî kttg mi neî gagistî îuiî ag asigsratt nlata kreanueî lorg (art. 289). De aneea mtim kt eî ns iag narte la deliberatele nentrs konkordatg. Ks toate astea legea zinc kt krean-Uele kreditorilorg gagistî trebse st se înslait în mast snre a se uine minte. Kassa este kt daka kreditorslg gagistg ns se va desntgsbi în întregi din gagislg seg, se va nresinta nentrs restg la masa falimentslsî ka kreditorg ordinarg. Valoarea snsi gagig este de ordinarg mai mare de kttg kreanjia (art. 290). Atsnnî este de interesslg maseî ka gagislg st se retragt din mtînele kredi-torslsî. De aneea legea dt faksltatea sindinilorg de a skoate anestg gagig, nlttindg kreditorslsi toatt krean.ua, îmnresnt ks interese mi keltselî. Dar se noate ka valoarea gagislsî st fit mai mikt de kttg kreanjja. Eakt nentrs ne legea aflt maî nrsdentg ka sindinii st ns noatt retrage gagislg, fort mai întîig a fi astorisajjî de jsdekttorslg-komisarg. Daka sindiniî ns se vorg grtbi a skoate gagislg , kreditorslg are dreritg st-lg vînzt, nrin ka-nalslg jsdekttorieî (art. 291). Daka nrejjslg anesteî vinderi va fi maî mare de kttg kreanjia, nrisosslg se va Isa de kttre siiidinî mi va intra în masa fa-limentslsî. Daka din kontra anestg nrejjg vTa fi mai mikg de kttg kreanna, atsnnî, dsne ksm am zisg, kreditorslg va intra în mast nentrs restg, ka sng kreditorg ordinarg. St esamintm aksm kari ssnt differitele kreanjre 368 privilegiate, kari a£ a se ntati din neî dintîig bani intraţi în kasa falimentslsi (art. 292). Legea ens-niei eazi» aste kreanjje. Elle sunt î 1° Salarislg Iskr'&torilorg ne se vorg fi întrebsinHatg d’a drentblg de falita în ksrgerea lsneî dinaintea deklar'brii falimentului. — Ani este vorba ns de servitori, ni de bkrbtorn kari se întrebuinjieazb de falitg la esnloa-tarea fondului seg de komernig. Anesti lukrbtorî ag drentblg de a reklama ka nrivilegiatg nbmai salariul# dm lbna ne a nrenedatg falimentblg. nentrb neea ne arg mai avea sr> ia din lunele anterioare se vorg nresmta ka kreditorî ordinari. 20 Salariblg servitorilor# ne anblg ne u dm krmb. IJrin servitori se înjielege a--relle nersoane, kari sânt întrebuinHate în interiorul* kaae., m servmule nersonale alle falitului. Lenea le-a as.gtţrate nnntr’unS nrivilegis nlata salariului lorS ne anala .n He se înuelege imn anal* din “-V I;S‘,e f1-1 “sls tare iireaedeazu deklara-fahmentsbi? Atunnî-s’arS esklsde l.aitle de ser-Wa ce la deklararea falimentului înkoa. Dar a se ST ^ 6 oink™^-nB* ; Uaî fa- toriî J“l "’emilB‘8 de a fi ni™» de servi- vele klri \7 "'S maî £ S«5rI de nlate. Motivele kan au fckuts „e lege de a akorda anestS nri- ffinSde d “ tam'8nS m°tivS de ™™«e> este sakn-i î 7 * “S"'8 stare » aervitorilorS feuLk Tu ' B; altS mofrrS a aal fostS, ka “ ne ”S 7 afle tfe ° datl Unsi« da servitorii «1 Jegea frannes* a nreskris* ka servi- aihB nnvile«iS neutru salariul* din a- 369 nsltf trekata mi anală k a r e n t ă. Legea rom.'tn'n zi^e namaî ne anală din Kim, ka kam ară esklade anală karentă. Ilentrs ka sn> kombin'Bm nrinniniile de umanitate, ka nrotekgianea ne trebae sn> se akorde sab-sistenneî falitalaî, noi kredem kn> nrin anală din s r m n>, legea a voită sa înneleaga anală ne se însene din momentală nl-agii salarialaî, înanoî. Ama, daka de la deklararea falimentalaî nana la likaida-Iti'6 sânt ninnî lanî, servitorală va avea ană nrivi-legiă atată nentra aneste ninnî lanî, kată mi nen-tra meante lanî kari nrenedeaza falimentală, mi kari komnlekteaza anală. Ka modală anesta se îmnaka toate interesele, mi testală legeî se afla resnektată. 3° Illata lakrariloră 1 a a t e de falită nentrs xrana sa mi afamilieî selle în kar-gerea n e 11 o r ă din arma mease lanî. — Iler-soanele kari aă vîndată faliţşlaî nelle trebainnioase nentra sasiiinerea viegeî selle materiale mi a familiei selle, este jastă ka sa aîba ană nrivilegiă nentra nlata ne aă sa ia. Insa anestă nrivilegiă se da na-maî nentra lakrarile ne i se voră fi vîndată în timnă de mease lanî; kanî de ordinariă în assemenea materia na se fane ană lângă kredită; anella ne vinde are obineiă a ni’iimi în karandă mi nlata sa. 4° Keltaelile j a d e k a t o r e m t î. — Ilrin a-neste keltaelî se înjjelege anellea ne s’a fakată în jastfiiia sare a şe konstata mi konserva banarile de-bitoralaî, saă snre a se transforma în bani. Ama, keltaelile ne s’aă fakată ka okasianea nanereî nene-ttiloră, a inventarialaî, a vinderiloră la mezată, ect.; nrekam mi keltaelile fakate snre a se kaintiga ană 24 370 lskrs kare era allg falitslsî, dar nosedată de altslg: toate aneste keltselî ssnt nrivilegiate, mi ag a se nkti mai naintea nellorg-l-aluî kreditorî. Kassa este Ivb elle ag nrofitatg tstslorg kreditorilorg; ag servită nentrs konservarea lskrslsî komsng. Este dar jsstă ka> elle sa, fia, nla,tite din fondsrile komsne, înaintea astorg kreditorî. Daka din kontra va fi vorba de keltselî fa,kste în interesslg esklssivg allg snsî kreditorg, s. e. anellea ne ellg a fa,kstg snre a-rnî konstata kreaniia, se înuelege ka, ns simt nrivilegiate, fimd-ka, ns ag nrofitatg ini nellorg-1-aljuî kreditorî. 5° Keltsehle boaleî nelleî din srma, a falitslsî iui a familiei selle. —Aste keltselî ssnt anellea alle medikamentelorg, medinilorg, ect., fekste ks okasisnea boaleî falitslsî sag a snsia din - membrii familiei selle. Doge motive ag ftkstg ne lege de-a fane aste keltselî nrivilegiate: 1° sng mo-tivg de smanitate, nentrs ka ns falitslg sag familia sa, sa, se vaza, abandona^ în kazg de boala,, din kassa nesigsraneeî nlamiî; 2° sng motivă de jsstiHia,, nentrs ka medikslg, kare-mî nsne zelslg mi-mî ris-keaza, viea.ua snre a skama sa,na,tatea snsî omg, sa, ns remania, neresnla>titg de ostenelile selle. Dar iara>inî, nentrs ka sa, ns se îngresneze nrea msltg nasivslg man diferite nnvilege, legea- a trebsitg sa, nsna, li- SneTilfilîe de bo‘^ este vorba. Se înue-tae ka, ns noate fi vorba de toate boalele ne ară fi av8ts fahtsdg sag familia în toata, viea«a lorg. te Lelea T *** m'ea marî mi ^defini* -Iile ^ 371 Me se înnelege însb nrin Mea din srmb boa-K? Se înnelege oara boala ane ea de kare falitslg saS snă membra allă familiei selle a mărită ? saă boala, ori kare ară' fi, kare a nrenedată falimentslă? Mare kontroversb esiste la Frannesî assnra anestsî liante. Noi kredem kb este vorba de ori-ne boalb, a falitslsi orî a snsia din membrii familiei selle, kare a foste nea din arini în timnă, fibra ni ni o alte distinkgisne. A se fane din moartea falitslsi o kon-dirjisne a esistin.ţiei nrivilegislsi, este ns nsmai site ne kontrariS legei, dar kiaite abssrde. Atennî s’ară asigsra rekomnensa medikslsi kare a tesate sb moara ne bolnavste seă, iar ns mi a anellsia kare s’a sforgatS de a-te sksla. 6° Keltselile îngroninisnei falitslsi, sae snsia din membri familiei selle în a-nslă nells din srmi. — motivă de smani-tate, de moravsri, de salubritate nsblikb, Mere ka falitels saă snslă din membrii familiei selle, sb ns fib esnssă a rembnea neîngronată din kassa neasi-gsrarii nlb.nii. De aneea legea voemte ka keltselile fbkste ks okasisnea anestei îngronbnisnî sb fib nrivilegiate. Se înjielege însb kb an este keltseli katb sb fib moderate, mi în nronoruisne ks starea mortslsi. Esnresisnea anslă din srmb se ranorteazb ani la membrii familiei falitslsi; adikb, voite fi nrivilegiate keltselile fbkste ks îngronbnisnea snsia din membrii familiei falitslsi, întîmnlate în nellă din srmb ană de la dekiararea falimentslsi. I ir în membrii familiei, kbnd e vorba de boala saă îngronbnisnea loră, leg’ea înnelege negremită a- 372 ne le nersoane nsmai kari se afla, ssbt îngrijirea mi m kasa falitslsi, nreksm femeea, konii ect.; iar ns on-ae rsde în general* kare se afla, afara, de s«bt m-otekirmnea direkta, a falitslm. ’ 7°„S/Ja+rif lg ŞM>ma,tiHilorS mi skriito- oib falit» si nentrs aelle mase lsnî dinaintea deklara>riî falimentul»! - Aaestg vdegm sa, n» se konfende k« anella aii* kkrnto-nloiy mi all* servitorilor*. Dar toate aceste nrivilegiarf not8 sa. konksre zzzzzsz sft înt,'mnla k:mai m8ite , - î ne iate ss fia, assnra anellsiamî debi- " d6 °rdl“e "* !ll5,i'" “ se nltleaskn? Kare (Im aste kreantje se va „feti înaintea nellorS-l-alte? aer niHi 0 tlasifika^’ -— lor# kT- f'hn* ni'etode SI> Btabileze ™ ordinea l0r8’ kf“ de A feWo, ordinea ne se afla, nrin nsmero aiea legei, ar* fi fostg foarte defektsoasa,. sifikarie f i ‘ ^ a forma tornine o kla- kfdfffe > , , ™ nafera '^rilors. Zicem dar as s—“ 1" Kelteelile jndebitoreiuti; kici elle as kor, r^r ■*•* Jz mi la2’,ete^rml*ngI'0n’,™neî; ^ »*■ -k- nsblika, sa* de +’ KnS interes* de ordine UK J, sa« ele smanitate ; 4" n,elrelil“ 'ielleî din ’,m™ boale; familiei seUe" ri'°1'8 ne"‘ra Xra““ uri a 373 5° Salarislg Iskrătorilorg întrebşinnanî d’adren-tslg de falitg; 6° Salarislg servitorilorg; 7° Salarislg grămătinilorg mi skriitorilorg. Dar torn anesti kreditorî nrivilegiaiiî ns ag tre-bsinjiă s'b amtente îmnărjciirea dividendelorg snre a-m! nriimi nlata (art. 294). Sindicii formează o lista desnre dînmiî ne kare o înaintează tribsnalslsi; anesta anoî kate să astoriseze ne jsdekătorslg-ko-misarg ka să se ntateaskă kreditoriî din neî d’întîig bani intraţi în kasă. De va fi vre-o kontestare a-ssnra nrivilegislsî, ea mai întîig să se jsdene de kătre tribsnalg. Legea nressnnsne kă s’ag vîndstg falitslsi ni-inte lskrsri miskătoare (art. 293). Dar. nrerjslg a-nestorg lskrsri ns s’ag ntatitg de kătre ksmnără-torg. Legea nivita (art. 44, nart. 3, kan. 2) zine kă vînzarea se strikă'kănd ns se va ntati nre.rr,slg Iskrslsî. LTrin srmare, în drentslg komsng, vmză-torslg are drentslg de a nore înanoi lskrsls seg, kăndg la sorokg ns s’a ntatitg. Dar kăndg an est g ksmnăi’ătorg kade în falimentg, legea zine kă \ în-zătorslg ns-nii mai noate lsa înanoi lbkrblg; ni nen-tiTj nrejiblg lsî, se va nresinta la masă ka mi noi 1-aljjî kreditorî ordinari. Kassa este kă kreditoriî vezăndg aneste lskrsri în nosesisnea falitelsî, ag krezstg kă ssnt alle lsî, kă ssntntatite; ei ag kon-traktatg noate ks dînsbdg, tokmaî dm kassa astorg lskrsri, din kassa garantelor» ne elle le nresintag kă le vorg servi o date drentg desnăgsbire. Dar daka mai tărzig vînzătorslg arg fi venitg să rekla-me aste lskrsri, din kassă de nenlată, kreditoriî nei- 374 1-aliii s’arg afla nrea msltg înnela® în arotentarea lorg; bsna lorg kredinip, merite mai înalte nrotek-Kiane. Sa aflată clar maijsstg ka, vînzntorslg, kare a avstg imnrsdinria sn vînzn lskrsrile tern a nriimi nrejislg lorg, st, se konsidere mi ellg ka sug kre-ditorg ordinarg mi st, vina, a lsa o narte nronor-Hionate din aktivslg komsng. Legea mai adaogr, ka, vînzntorslg ns va ns-tea iere nmî nlata Iskrsrilorg ks ksvîntg ce nrektdere: în alte ksvinte, ka, vinz-storslg ns noate uretinde a fi urivilegiatg nentrs nlata sa ne nregslg Iskrsrilorg vîndste. Hrekndere este sinonim» ks nrivilegig. Dar aneaste disnosinisne este o simnte eroare nrovenite din neobservarea tradskn-torilors. ^ Este adeveratg kn la Frannesî vînzntorslg, ne ns sa ntetitg, are ns nsmaî drentslg de a-mî relsa Iskrsls dar mi sng nrivilegig ne nreiislg seg. In kazs de fabmentg allg ksmnmmtorslsi, ellg nerde mi snsls im altslg din aneste drentsrî. La noi dren- de a rfSa l5kr8lg înanoî noate resslta din dis-noswsnea legei mvile, kare zine ka, vînzarea se sbikn ks,nd lskrslg ns s’a ntetitg. Este dar logikg de a se zme_ k* anestg drentg kade knnd ksmnn-i^torsls devine falitg. Dar ninî legea nivite, ninî ni-itelc°m-erHiaR nS daS vînz7>tor«lsî sng drentg de Ks n Sa6 116 nr6H § kkr5lKÎ ***** mi nentetitg. hlttd*6, "T6 *“*»* defaliments, Z Tn * l T** CW8 ? EU* ”* nerde ns drerits kare ns l’a avstg nini o date. 375 SECŢIUNEA HI. Despre drepturile creditoiiloru ipotecari şi aulicliresislî asupra nemiscătoreloru. Observtm mai întîig kt astg titlu, în Konclika Komernialt, vorbemte de kreditoriî gagistî assnra nemiskttoarelorg; în st. snă lskrs nemiskttoră ns se dt ninî o date în gagiu; nsmaî nelle miskT>toare notă fane objektslg snsî gagiu, snsî z t. logu. Ama arg trebui st. fit într’o lege esakte. Legea noastrt ni-vilt înst înţelege nrin z 11 o g g trei lskrsrî: inote-ka, gagislg nronriă zisS, mi antichresa. In titluls nostru ea a avută în vedere negremită drentsrile kreditorilorg inotekarî, mi antichresistî. Ns s’a oksnată de nei gagistî ne miskttoare, desnre kari a traktatg în sekjjisnea urenedinte. Anticbresa este sns felg de gagig ne nelle nemiskttoare. Dar fiind kt ns e gagislg, ne vom servi ks termenslg de an-tichresă. Kreditoriî inotekarî mi antichresistî aă drentslg a se nit ti ne lskrsrile kari fakg objektslg dientslsî Iote de nreferinnt (art. 295). Se noate înst întîmnla ka eî st ns fit întregg desntgsbiijî din valoarea lskrslsî inotekatg, sag nentrs kt ssnt mai msliiî kieditoiî kari ag konksratg ne anellami lskrs, sag nentrs kt valoarea lsî a fostă mai mikt de kttg krean.ua. In anestg kazg este oart jsstă- ka anestî kreditorî st fit dentrtauî ks totslg? St ns vint a se desnt-gsbi nentrs restg din neea-l-alte stare a falitului ? O assemenea disnosiuisne arg fi injuste.^ Ung kredi-torg. fit simnls, fit inotekarg, are sng drentă ass- 376 nra toatei avereî debitorelsî seS. Daka fckrel# ass-nra k^reia ellg avea sug drentg esklssivS de nrefe- ,..n® a, n8tî5tS s'L-lg desiregsbeask?,, este jsstg mi logikK, ka s-b ia narte ka kreditorg or- dinare în nea-l-alte stare a falitele. Aneasta o mi nreskrre legea. "T ka ^ se mai întîis f kreditorate a fostS saS na desnngabitS din b- ,A,,easta este lesne de a se mtin ™ ™n“®'ea nre»d® IskrsrilorS ssnrmse inote-ir T ! ’ Be mai nainte saS tot* de atw, ! UrnireakreditorilorS ordinarii. Daka afenn. kreantja motekara ne se va nlnti în întreg» va ve,n sn «gareze nentrs rest» î„ mas» kirogS la o wg ssnnsne aneastn no»* îmnMHire nemaî rifiiatt. 1 k,>’ ka krean“a s* fi fcrtg ve- nfikate un afirmata, ka mi ,elle-l-al«e kreange or- ma.toribSekrr !n OTef artitoIS’ ta ™ ta OT- gianî’ D ^ ™'beUrte de Editori nrivile- !meuenh f”* ° mare ““saMtedine mi O r J ,U fi*1'*1" sekmsnei noasti-e ns este nra o vorba, de kreditoril nrivilegianî RT„ , , Iii avelliami seknieni „oi T' a K dar ai'tlk°-ditorî? Kassa este 1 t ™lbl de “asemenea kre-kreditorii ^ de vilegfels asanra imobilelor» T * ^ re®5laSe Bri" s’a oktma» de ka,» Z" ■, kgea romM“ 115 era dar logiks ka s l • nvllo815n ne misfcstoare; de nemiskftoL a°“StrI>' kar» trakteazn kolilorg frannesi esn °1U ^ &flatS în testel§ arti-81 ’ esraes™e» de kreditorî nrivilegiatf, ini sîttnd» ks totsl» skimbarea ne a» fakst» în ti-tlb'l» sekjuistieî, a» koniat» aneeamî esnresisne. Ka sa. fi fost» konseksingî ks skimbarea onerata în ti-tls, trebsea st nana vorba de kreditorî zalogamî (sa§ maî bine antichresistî) în loksl» anellia de nri-vilegiajiî. Ilrin srmare, nentrs noî, ori snde vom întîlni în asta. seknisne vorba de nrivilegiat», o vom îmnlini-o nrin aneea de antichresistu. IIa»na> ani am nressnnsss ka. kreditoriî inotekarî sa» antichresistî, s’a» nlatits mai naintea sas tots de o data. ks neî ordinari. Sa. lsa>m însă. inotesa kontraria., kare e mai diffinila.. Maî nainte de a se vinde mi a se îmna.rjji nre-HslS lskrsriloi’» nemiska>toare ne fak» objektsls dren-tslsi de nreferinjia», se fane vinderea nelleî-l-alte starî mi înnene îmna>riiirea kreditorilor» ordinală (art. 296). Dar kare este nosigisnea kreditorilor» inotekarî sas antichresistî? Ns se noate înka, de lok» intia, daka eî vors fi sas' fis desnagsbiip din lskrsrile ne ssnt objektsls drentslsî lor»; ka.ni îmntrjiirea între dîn-iniî înka. ns s’a» înnensts. Sta-vors dar nimte snek-tatorî nasivî la îm năruirile ne se faks între kredi-ditoriî ordinari ? Nini de ksm. Anestî kreditorî, am ziss, as sns drents generals ne toata, stai ea falits-lsi. Daka înka. ns se noate mtia. desnagsbirea ne vor» skoate din drentsl» lor» de nrefcrin.ua,, legea le zine ka sa» se nresinte nentrs total si» kreanjjeî lor» ka kreditorî ordinari. Vor» nriimi dar sns dividend» nronornionals ks aneasta kieaniia. ^ Dar dsne aneasta. îmnarjjire, imobilele, kaii faks objektsl» inoteneî sa» antichreseî, se vînd» (arţ. 297). Din valoarea lor» are sa. se îmnarjja kredi- 378 S HST-"* D“ <* as figSra« nrin imteV» ““ ‘ treditorilOTS «W Kate ™^rwrE~8: î - llrisosslg adifa, narte» ,se d™ masa kirografara. ordinari, se î„t HG a nrmmt* de la masa orcunari, ,e întoarce înanoî anesteî mase sure a Sa ^ografar* 300; dar dlkTX^ntoÎ 8u"n“a’ kirografam,. Drin simare ^ &+ int°aitie Ia masa ~ ;r ST Z1DS 86 ***** niHÎ ° na^b* kreditoz-ilor/or- USSL es“ Tr™3-8 ™- însi, întîrnnla ka aneasti, valoare *T de ki>t& krean.ua (art. 298) Arna 1 ^ ^ 6000, kreditordg inotekai a ,r + ^ ™d de rogi-afaim 25 %, adiki, 1500- inîobiî^ “ *' de nsmaî 3000 în w+«» i ’ v ^ b bf an01 se V1I1‘ «00. tje va î’ k**? kred'to-dS are „riimitf far*? Legea 2e la “»» kirogra- inotekarg aV* fi ni'^ grafari. Ellg a,* fi "“'"‘ea lellorg kiro- 3000. Dar kreanna TaT'* MT'*t,iu imobiMg seg drentalg, dane “riln , d 6 M°°' arS fi «** te tare WdLfi itî teT1 ""*■ ° 36 “W nii>uea si, ia adiJ-i, \ 1“^ Meea Me_î maî re- ’ adlkx n^tre 3000, lIe arS fi 379 atenei aceşti kf editori ? Ars fi ntatitg 25 % la 3000, adikt 750. Dar în realitate asti kreditori ag ntatitg îndoitg 1500, ktci dividendslg s’a datg la 6000. Este dar jsstg ka kreditorslg inotekarg st întoarks cellorg ordinari, aceea ne a nriimitg mai msltg, a-dikt 750. Dar daka kreditoriî inotekarî sag anticliresistî n’ag nriimitg nimikg din valoarea imobililorg, se vorg nresinta ka simnlî kreditori ordinari, mi vorg fi ssnnsmi la konkordatg, la kare kt toate astea ei n’ag konsimjiits (art. 299). , SECŢIUNEA IV. Despre drepturile femeii. între btrbatg mi femee se afin ns nsmai o ko-msnitate de afFekiiisne, dar mi o komsnitate de interese. Ori kare arg fi regimslg ssb kare dosi soni ssnt ktsttorijjî, ori kari arg fi stinslajjisnile lorg assnra dotei, nefericirile snsia ag îndata o inflsen-jp, direkta assnra cellsî-l-altg. F alimentata este rsi-na btrbatslsî. tac inflsenjrs aceasta krist va avea assnra starei femeii? Ilarii cina-va mi ea la nenorocirea btrbatslsi; sakrifika-va mi ea starea sa, dota sa, snre a ntati kreditoriî b'&rbatslsi ? Nanoleon I, ks sniritslg seg nositivg mi mili-targ, era de aceasta, din srmt oninisne. Eakt vorbele selle în konsilislg de statg, ks okasisnea disks- jiisneî kondiceî francese din 1807: _ ;Arg fi de doritg ka ferneea, în toate kazsrile, 380 wk“nfLS rrr b“- Hs-storia, este de neîmjelesă este t=W sa, ns tas-B maî S*J*f Wba- »eea sa „ Ds satnfiae T,ă„*7 “ ka fe' neî nersoane LTareseZ* - Este mag ne skandaln - h de strînsg «uite. feHts, dcsivsi,[/"r^lsl ™dea T femeea snsî toarea Im s% se f~jJ ' ^ S “* °rdona ka în‘ -tei k°ndifii5nea - Hisne arg fi i^gf^. a, u „ assemenea disnosi- a se nZrlT^* ■»»* ea se îmii-,.rta,ij,ariile mi ?rbat8l,n > nreksm *"* - koese'valen^T™ ^ ,Daka *-sa, komernian«iî fafi[lY ’ - .a~mi reI«a starea m«lte frasde .... A ^ „a a niizlokg de a fane a vedea ne sng bărbat* K i °n§ He skandalosg de niizlokslg kreditorilorg se! îa nane, în nnobilg allg femei selle k T**’ de veniteI« «nsî frannî. “ 8eUe’ kare fa^ natrs sate de mia ■^•^6StG ld(3l gllrj 1 w \ţ _ nrintr^ng feksS skanS w"0*601*’ J^tifikate noate &«8iIor6 ta a,ea e„ok“ ^ femeile >«* * stată- francă , ^ ”**■*» in k»mi- fn totală, ,el!ă TOJ|ia# ’tn data na arte- De aneea kondika 381 din 1807 se konsidert ka nrea severi, nentrs femee. Legea din 1838 veni si. îndslneaskt aneastt severitate, ini si> derime disnosi.riisnile kari erag nrea riguroase, mi ktte o daţi. injsste. Kondika romi.ni. nriimi mi ea modifikagisnile ftkste de aneastt lege. Ideile lsî Nanoleon ka femeea st-inî sakrifine starea sa nentrs falimentslg btrbatslsî, se dentrtarb ka nrea rigsroase mi kiarg injsste. Starea femei nri-vemte ns nsmaî ne btrbatslg seg, ni mi ne koniî. Daka btrbatslg noate fi kslnabilg, konii ssnt ino-nengi. Ilentrs ne dar li s’arg înkide fiitorslg lorg, li s’arg aridika noate kiarg mizloanele de esistingi., nrin sakrifikarea avereî msmeî lorg ? Ile de alţi. narte, falimentslg btrbatslsî a nrovenitg noate din reaoa sa administrare. Ilentrs ne femeea ars fi ea solidari, de o administranisne la kare n’a Isatg ninî o narte? S’a konsakratg dar nrinninslg ka femeea st-rnî retragi, bsnsrile selle dotale din masa fali-mentslsi. Inşi., nentrs ka aneastt nrotekijisne si. ns devint sng abszg, nentrs ka bi>rbatslg, nrin miz-lonirea femei, st ns noatt mikmora aktivsls ses, în nagsba kreditorilorg, s ag lsatg oare-kari mtssn snre a se konstata adeverata stare a femei. Ks mo-dslg anesta s’a nststs anera attfcs interesele femei, ktts mi alle kreditorilorg. Ama legea nsne ka nrinning kt btrbatslg kt-ztndg în falimentslg, femeea îmi va lsa înanoî ls-krsiile nemiskttoare din dota sag din esonnka sa (art. 300). A desnsia ne femee de aneste bsnsn, kan ssnt adeveratt nronrietate a sa, arg fi fostg o ks-ratt injssturit. Dar afart de imobilele dotale sag din esonrikt, 382 femeea maî noate avea mi altele kari sunt totg nro-nrietatea eî (ai't. 301). Assemenea sunt imobilele, kari s ag kumnăratg de dînsa, sag în numele eî, din banii ne ea va fi dobinditg nrin momtenirî, daruri, legaturi, sag kiarg nrin administrarea esomineî eî. Inşii identitatea astorg bunuri nu este totg de mia at^tS de cerţii, ka aneea a bunurilorg dotale sag din esonriki>. Legea a trebuitg si> îmnedene ne fe-mee de a reklama nimte bunuri sub nretestg kă sunt kumnărate din banii eî. S’a nreskrisS dar ka aneste bunuri si> se ia înanoî numai ki>nd aktulg de văn-zaie kiarg, va areta neutru nine mi din ne bani s’a kumnăratg imobilulg, sag kănd din diate, din foae de îmiiărjjiate, sag din orî-ne aktg nub'likg, se va ai-eta originea banilorg mi alte kuî e imobilulg. Ku modulg anesta se konstateazi> destulg kă imobilulg este alte femei; frauda devine dificili,, daka nu im-nosibite: nrin urmare nemiskătorulg se noate retrage ka o nronrietate a femei. Daka originea mi întrebuinjgarea baniloite nu vote fi konstatate ama nrekum văzurăm, nresumn-Iiiunea legate este kă bunurile dobîndite de femee s’ag ntetiţg ku banii bărbatului, kă sunt alle luî, mi kă nrin urmare nu notg să se retragă din akti-vulg komung (art. 302). Ama, unu imobite noate să ă kumnăratg de femee, aktulg de kumnărare noate kă arate kă ea l’a kumnăratg: daka nu se arate originea banilorg nrekum vezurămg, legea nresun-nune kă anestî bani ag fostg aî bărbatului, mi kă femeea a fostg numai ung mandatarg allg seg. Ku toate astea legea nu onremte dovadă kontraite. Kiarg Cl a °nginea banilorg nu se va dovedi imn modslg 383 aretată mai sssă, femeea o noate dovedi nrintr an» altă mizlokă oare-kare. Indestslă nsmai kn nressmn-liisnea legeî na noate kndea de fontă nrin o dovadn kontrarte. . Dane ne s’a regalată drentslă femei asanra ne-miskttoareloră, legea se okana> de drentelă eî asanra misk'Btoareloră ne fakă narte din averea sa (ait. 303). Se nane ka nrinniniă kn femeea, în kază de făli mentală bi>rbataleî seă, îmi ia înanoî toate averea sa misfobtoare. Ama, lakrarile ne ea va fi adasă de zestre, nrekam bani, bijateriî, diamante, vase, gsarderob’B, etc.; saă anellea ne le va fi dobîndiţă nrin momtenire, dară saă legatari, se retragă dm aktivală komană mi se daă femei. Snre a se evita îns» orî-ne fraadn, nentra ka na femeea st> reklame ka alle selle nimte lakrari ne sânt alle bm-batalai, legea voemte ka> identitatea anestoră objekte sn> fii> bine konstatate. Ama nentra lakrarile dotale, se nere ka nrin foaea de zestre sn se dovedeasfon ki> lakrarile reklamate sânt kiară anellea ne s’aă adasă de zestre. Assemenea, nentra lakranle dobîndite nrin momtenire, dară saă legatari, se nere ka ană aktă, formată dane kondi«ianile legeî asanra fte-kmma dm aste modari de akaisi.uiane, sts dovedeas t> 1 en tatea obiekteloră reklamate. _ . ■ Le^ea nere, kam vedem, o identitate matenate. Femeea n» noate reklama lakrarile selle niisk-ţtoare (le ka.t« kand voriî esista în nat,an,. Ama, dalta elle aS neritS, saă daka bnrbatalS le-a vîndats un le-a rem-nlasata nrin altele, femeea na le noate reklama, ta ateste lakrari na arS fi kiarS anellea ne kan le-a adasă femeea în kasa bwbatalaî; identitatea loi a ar* 384 fi nrea greă de dovedită, mi btrbatsls ară nstea lesne trene lskrxrile selle, ka ksm ară renresinta ne anellea alle femei. Dai’ aneastt disnosiţiisne kredem kt se anlikt nsmai la lskrsrile ne serveskă la ssslă nersoaneî, ns mi la bani. Daka nrin foaea sa dotalt fenieea va fi adssă btrbatslsi o ssmt oare-kare de bani, se înţelege kt anesti bani ns aă nststs esista în natsrt; ei aă nirkslată, s’aS skimbată, ns mai ssnt totă aneia ne kari femeea î-a adssă în kasa btrba-tslsî. Lskrslă ne reklamt femeea ns este kiară moneda ne kare a adss’o de zestre, ni kstare ssmt. Aneastt ssmt noate fi renresintatt nrin orî-ne fels de monedt. Ilrin srmare în anestS kază este de-stslă ka femeea st dovedeaskt ssma ne a adssă de zestre, mi aneastt dovadt se fane nrin foaea dotalt. Heea ne dovedemte mi maî nislts kt legea ns s’a nreoksnats de bani, este srmarea artikolslsî no-sti’s. Allă doilea naragrafs vorbemte de lskrsrile miskttoare ne vors fi snre trebsinua ori a btr-batslsî, ori a femei, mi adaogt kt neftktnds-se dovada identittipî loră, ns se vors da înanoi femei, afart nsmai de vestminte mi nînze-tsrî ne serveskă la alle ei trebsinjje, mi i se voră înanoia de sindinî ks voea jsdekttorslsi-komisară. Banii, în limba nraktikt, ns se konsidert ninî de ksm ka snă objektă ne servemte la trebsinuele sneî nersoane, nreksm nînzetsrile, vestmintele. Ilrin sr-mare ns este nevoe de a se dovedi identitatea ma-terialt a loră — neea ne ars fi fostă imnosibilă —, ni nsmai ksantitatea ssmei. 885 Daka femeea va fi nlttitg ne va datorii alle btr-batslsî, nressmgisnea legala este kt ea a ftkstg a-aeasti. nlatt din banii btrbateki; kt a fostg snS simnls nroksratorg allg seg; nrin srmare, ka st noa-ti> reklama de la masa aktivslsi, sumele ne va fi nkbtitg, katt st dovedeaskt kt datoriele s’ag nit* titS din banii ei (art. 304). Despre împărţirea între creditori, şi despre desfacerea avere! miscătore a falitului. Ne-am oksnafrg ntnt aksm desnre îmntrgirile ’îe se fakg între kreditoriî nrivilegiagî, inotekarî, sag gagisti. AmS vezstg kt kreditoriî nrivilegiagî se nkteskg din vrei d’întîi bani ne intrt în masa fali-mentslsi; iar kreditoriî inotekarî mi gagisti, din valoarea lskrslsî ne fane objektslS drentslsî lorg de nreferinjit. St esamintm aksm kxm se fane îmntr-fiii’ea dividendelorg între kreditoriî ordinari. Togi kreditoriî, kari ns ssnt garantagi nrin nrivilegig, inotekt sag gagig, ssnt ssnnsmi snsî nrinninig de jsstigit, adikt egalitatea (art. 305). Legea anlikt anestg nrinninig ottrtndg kt togi kredi-torii ordinari, a ktrorS kreangt va fi verifikatt mi afirmatt, vorg nriimi sng devidendg nronorgionalg ks kreanga lorg. An este dividende se vorg îmutigi din ssmele adsnate din vinderea bsnsriiorg falitahn, sag din nlata kreangelorg ne avea st ia. Se înge- 386 lege însT> ka aneasta îmnarnire se va fane din ka-nitalslă netedă, adika, dsne ne din ssmele adunate se voră skadea: 1° Keltselile fakste ks administrarea fălim entslsî, nreksm remsnerarile sindiniloră, keltselile inventarislsî, nsnereî nenegiloră, nronese-loră kontinna.ru esnloata.uiei fondslsî de komerniă, ect.; 2° ajutoarele ne se voră: fi akordată falitslsî mi familiei selle nentrs nstrimentslă mi sssginerea saţ 3° ssmele ne se voră fi nlatită kreditoriloră nrivile-giagî, konformă ks art. 294, nreksm mi ssmele ne voră fi nlatită sindiniî snre a skoate snă gagiă, konformă ks art. 290. Sindiniî daă ne fia-kare lsna tribsnalslsî o însemnare desnre sitsatiisnea fălim entslsî mi desnre banii ne se voră afla straniul (art. 306). Im năruirea dividendeloră noate sa se faka în data dsne strînge-îea oare-karoră ssme, fara sa fia trebnin.ua a a-mtenta ka totă aktivslă sa se realiseze. Dar se noate iai ka oare-kare întârziere sa fia kiară în favoa-îea kreditoriloră. De ane ea legea zine ka tribsna-lnlă va arata enoka kand trebse sa se înneana îm-naiuirile, ellă va otarî nartea analoga ne trebse sa ia, fia-kare kreditoră, mi va nrivegliea ka tojji kre-ditoriî sa fia vestiyî desnre înmarriirile ne s’aă în-nenstă. u Iu leoe;) frannesa, ns tribsnalslă, ni jsdekato-rslă-komisară are aneasta misisne. Ns mtim nentrs ne legea romana a voită ka sa nsna în loks-î ne tribsnală. Jsdekatorslă-komisars este maî komne* tinte de kată tribsnalslă, snre a ksnoamte momen-ts ă monine kand are sa faka îmnaruirile snre a ui a kare este nartea ne se ksvine fia-karsî kredi- 387 ditor#. Tribsnalsl# ns noate st se oksne ks asse-menea amtrsnte; oksnagisnile lsî ssnt nrea numeroase snre a esamina ks destslt esaktitsdine toate affanerile falimentslsî. De aneea ells a ini nsmit# sn# jsdekttor#-komisar#, kare este sn# membrs din sînsls seS, snre a-ls renresinta, mi a se oksna în-tr’sn# mod# snenial# de neea ne nrivemte falimen-tsl#. Nsmaî anest# jsdekttors este în stare de a nrenisa enoka îmntrjjireî mi a areta nartea fit-ktrsî kreditor#. Tribsnalsl# va fi silit# a se adresa tot» la dînssl#, mi în nraktikt, jsdekttorsl#-komisar# iar ns tribsnalsl# va îmnlini nreskrinnisnile artiko-Islsî nostrs. "5nS kreditor#, snre a-mî nriimi dividendsl# se#, katt st renresinte titlsls se# în original# (art. 309). TTTtiin kt la verifikarea kreanneî, ells a nresintat# tot# anest# titls. Ka st ns se fakt vre-o eroare, legea nere ka st-1# nresinte mi ktnd se va nltti. Ile anest# titls sindiniî însemneazt ssma ne s’a nlt-tit# de dînrniî, sas de kttre tribsnal# în srma listei de îmntrjrire datt de sin dini, konforms ks art. 233. Skonsl# ane stei menaism este ka kreditorsl# st ns mai noatt reklama aneea ne i s’a nlttit#. Dar daka kreditorsl# ns noate nresinta originalsls titlslsî se#, sa# nentrs kt l’a nerdst#, sa# din vre-o altt kasst, jsdekttorsl#-komisars, esaminînd# nronessls venfi-ktreî kreanuei, noate astorisa ne sindinî ka st fakt nlata, ftrt a mai fi trebsinnt de originalsls titls-1?jî, — în orî-ne kaz# înst, kreditorsls kare s a nlt-tit#, înskrie ne marginea listei de îmntriiire, kt a nriimit# nartea sa de dividend#. Ks modsls anesta, kreditorsls sas momtenitoriî seî ns not# sssjnne mai 388 tBrzig k'B n a nriimitg ni hi o rdatB, askbnzBndg ti-tls ne kare sindiniî însemnase sumele nli>tite; kBuî ksitanga skrisB ne lista de îmnBrgire, renr&ne în mâinile sindimlorg; în feBtg eî nosedB totg de una o dovada» desnre nlata ne s'a fBkbtg. _ kUtim kn nentrs kreditprii dominilianî afai’B din Ilrinmnatg se aflB ung termeng snenialg nentrs ve-rifikarea kreanHeî lorg (art. 236). Ultim assemenea kB aqestg termen» m> întBrziB onera.uisnile falimen-tslsi, mi kB nrin urmare îndatB dune treuerea ter-menilorg kreditorilorg domimliain în Hriiminatg, se un nronede la likuidania aktivuluî mi la îmnBrnirea dividendelor*, kiarg în linsa kreditorilorg afarB din Ilrinmnatg. Ku toate astea legea a luatg hib-ssrx ka sb nrotekteze interesele anestorg kreditorî; mţxm kB ea nreskrin ka riBruile ne li se kuvine lorg, im ean se aflB înskrise în bilanjjg, sb se irenB la reservB. Daka tribsnalblbî i se va nBrea kB aneste n^®1 ns Sbnt trekbte în bilanng într’ung modg e-saktg,^ sag kB sunt nrea mim, noate ka sb ordone se mai niBreaskB avea reservB. Sindimî, kari-mî notg avea kbvintele lorg snre a se onnune la anea-stB niBssrB kare este oneroasB nentru neî-l-alm kre-tutori, ag drentblg ka sb reklame în kontra eî la tnbbnalg, mi tribunalulg katB sb judene asunra anexei reklamBrî (art. 307). ■ Kreditonî a kBrorg kreanije se aflB kontestate, meritB totg atBta urotekuiune ka mi kreditoriî din setate (art. 308). De aneea am mi vezutg în mt. 243 mi 244^ kB daka tribunalslg de komermg nb amBiiB onera.uibnele falimentblbî, ne kBnd o krean- 86 afl* în kontestaHiB, va fiksa kreditor«l«î 389 kontestată o ssma. nrovizorn», nentrs kare ellă va lsa narte la konkordatS mi la îmna,rjurî. ArtikolslS nostrs reneteaza. anellainî nrinmnă; ellă zine ka. se va nsne în reserva. ini nartea nrovizora, ne se va fi determinată nentrs kreditorslă kontestatS. nurliile ssnt reservate kreditoriloră din stra.ina.tate nana. la îmnlinirea termenslsî de 120 de zille indi-kată nrin art. 236. Daka nanii, la esnirarea anestsî termenă, kreditoriî din stri>ini>tate înki. ns un-a ve-rifikats kreanjiele lors, nMjple lors reservate seîm-nartă atsnnî între kreditoriî neî reksnosksjp un ve- rifikajţjî. . , . w Dar toate namile reservate ata,ts kreditoriloră din stn.ini.tate, ka>tS mi nellors kontestaaî, nsmai atsnnî li se das în totală, ki>nd kreanna lors va fi admisa, nentrs totală. Daka ea se va redsne, îests s se va îmna.rni între kreditoriî neî-l-aluî. Ssmele nsse în reserva, noate sa. riro.dska, oare kare interese. S’a întrebată daka aneste interese ka-ta, sa. se dea masei saă kreditorslsî reservatans. ririiî kredă ka, aneste interese kata. st. se dea mar seî, fiind-ka. ssmele reservate ns konsfitsesks m ^ o nlata», mi nrin srmare kreditoriî reseryatari ns as dreutslă sa. reklame interesele loră. Ommsnea kon-trara, ni se nare maî eksitabila. un uar mai logAa, Ssmele reservate konstitseskă o nlata,, m 1 kondinisne sssnensiva., ka. ka bsna>. O data. aneasta. kondinisne îninlnnte, k ditorsls este konsiderată ka ksm ară ta înka. din momentsls ka,nd s’a densss. Hun «i Le interesylS a^tel same este Jte ta! m&aT, aknesorig la nrawmak, adto la nlate. 390 A In masa snsî faliment# se află de mslte ori de anelle kreange a kăror# reksnerare este foarte diffi-nik, daka ns imnosibih, (art. 310). ^eea ne noate kontribsi la aneasta este sa# insolvabilitatea debito-relm, sa# absinga lsî, sa# kiar linsa de dovezi de-stsle. A kăsta ka st. se desfakă aneste kreange nrin kallea jssţigieî, se vere de mslte orî sn# timng lsngg, mi mea mslte keltselî. O administragisne trakteazT. assemenea kestisnî mslt# maî diffinil# de k'r“t^ snS nartikslars». Este dar adesea maî avanta-gioss nentrs suirea kreditorilor# ka st. se skane de assemenea diffîkslti,gî, nrin kallea învoeliî, nrin alte modsn indirekte: s. e. vi.nzT.ndg kreanga nentrs o ssim, oare-kare, sa# dănd’o snsî all# treilea nentrs ka anesta st. faki. toate keltselile ne vorg trebsi, mi n ne va reniănea st, se îmnargi, ks masa în is-nn.tate, in a treea narte, ect. Legea nermite snireî kreditorilor# de a fane assemenea oneragisnî. Falitslg se va kema mi ellg, întrsng modg formal#, snre a kombate sa# a an-nroba msssra, Dar atetg falitsl#, kătS mi masa kreditorilor#, a# nsmaî o vone konssltativi,; tribs-nalsls este kare ordoni, definitivg ne trebse st, se l' ,Daka onera.gisnea se annrobează de tribsnalg, smdmn vors fane aktele nenesariî nentrs realisa-rea ei. ^ Fnnd#-1^ o assemenea mT,ssrr, interesează ne nrovn\r ^ nermite dintr’îmnn a movoka deliberarea snireî kreditorilorg nentrs assemenea traktate. Sme aneasta se fei.tnrxliM • - asta se \a adresa la jsde- kătoisls-konnsars, kare va kema suirea kredito- 391 Denisisnile în aneastb adunare se ia§ dune simula majoritate a kr editorilor». Despre vendarea avere! neraiscătore a falitului. lUtim k'b îndate dane deklararea falimentsM, falitst» îmi nerde drentsl» de a-mî administra starea sa. Kreditoriî assemenea ns mai notă reklama îso-latS vinderea bunurilor» falitului; ni tojiî kate sn a-intente likuidajiia generala. Kttg nentrs lukrurile misk-Btoare mtim k-b, afara de kreditoriî nrivilegia» mi gagistî, ninî un» altul» ns noate nere vinderea lor». °IIItim însa> kr& sindiniî not» m> se autoriseze de jsdek'btorslS-komisars a vinde aneste mobile, kiar mai nainte de a fi vorba de konkordat».^ Dar lukrurile nemisk-utoarc sunt de o mai mare imnortanij'b. De aneea sunt sunnuse la mmte regule maî sneniale. . + ■> Legea esnrimt nrinninislS generala, •b, ■ tn dane deklararea falimentaW, nM anal* im kredr-toriî ordinari na va nntea nere vinderea lskrsnlorn “m"eb(S însn daka an* kreditorS ordinar*. kare innennse vinderea anat — deklarnreî falimentalai, o noate sima • deklarare? Sniî aatori kred* k* a arma aneaatn rindere este a se okana de dînsa, este a vnrde uno- 392 bilslS: aneea ne legea onreuite. Observam Îns-B ki> legea onrenite de a se sere vinderea nemisk-btoa-relorg^ iar ns de a se sima o vindere deja îmieire-tT> mai namte de a se deklara falimentslg. Kredem dar k-B mig kreditor* are drentslg de a srma o vindere înnenstm fv'Lt;; desnre kreditoriî inotekarî, eî a», dane ksm intim, o nosiijiime esMenjjionalr,. EarS dane deklararea falimente^, el „ots Mere vinderea nemiskadorelsî kare fate objektels inoteneî lorii în-si ne kj.tft tining mire» înka, na sa format». O data ne aaeastn snire a kreditorilort se for-nteaţn, mnnaî sindiaii a* drentS de a Mere vinderea nennsk'&toarelorg, afara, manaî daka aneasta, vindere tarteiol?' deJa de kreditoriî inotekarî ( ; 312). Sure a se evita Întârzierile, saS kiar oS ont»1T’l T* T.°eUlt tradijfixne, fane vbnzarea nerfektb (art. 12, 13, nart. 3, kan. 2, K. Hiv.) KbndS dar, ninî tradijjixnea s’a fbkxtg, ninî nrejuxlS s’a datS, vr>nzarea înki. nx este komnlek-tT.; vînzbtorxlg se aflb totg ka nronrietarg. In sne-nia noastrb, tradijiixnea nx s’a fbkxtg, kT.nî mbrfo-rile înkT. nx aS ajxnsg în magaziele falitxlxî; nre-ijxlS lorS assemenea nx s’a nlbtitS. VbnzbtorxlS dar, kare este totx nronrietarg , are xng adeveratS drentS de revendikare asxnra mbrfxrilor g. Dar nentrx ka st. eserniteze anestx drentg, este nenesarS ka mbrfxrile ne sxnt ne drxmS st. nx se fi vbndxtS xnxî allg ti'eilea de bxnb kredinjjb, în vii'txtea faktxreî saS skrisoreî de înkbrkare în kora-bib, ori kbrniî de kbratg, sxbskrisb de esneditorg. Ama, daka ne nresintarea anestorS faktxrî saS skn-sorî, xnS allS treilea de bxnT. kredinjib a kxmnb-ratg’mbrfxrile ne înkb nx sosisenronrietarxlS lorS nx le mai noate reklama, mi devine xng simnlx kre- ditorg. _ . KbndS revendikarea se nermite, anella kare ia mbrfxrile înanoî, katb st, întoarkb masei on-ne a-kontxri va fi nriimitS, saS orî-ne alte sxme resnxnse 398 neutre nlate de navls, de k^ratg, komisism, asfire-Jî»n, sas on-ue alte keltselî se vor fi fokstg ks o-feasisnea mmfsrilorg. Este jsstg ka uellg nsjfing masa kreditonlorg st, ns fi* în nerdere. JJnre am amg nressrrass* k* nrerfsrile ssnt ZI TV ^ W aMeste ^rferî înkT, ns se esne- relg an “* înS™atsl* «eS, v’Bnz'Bto- lb, afl-BndK încetarea nk,niW, le noate «ine la dT>nssl6 iremb va nrnmi nlata W (art. 316) st, se 1 r- ÎU af nd°Se kazOTile de maî sssg, notg se astoriseze de jsdekTdorelS-komisarg, snre a “(^ 3?t“’ " - . rK?nd ™^torelg îmi reklaruT, nrerferile selle r«r;; rtorisa? de ****3**.^ ItL l ^im blamare, dikare tar/ a Ist assnra llrentslsî , nrin anelg mi omiosiniune, sag de k'ntre falitg, sag de k^tre orî-ne alta narte interesata (art. 319). Ter-menulg oimosiniuneî varieazi», dune kum e vorba de falitg sag de alta nersoann interesata. Falitulg are ontg zille, orî-ne alta nersoani» interesate mi kredi-toriî, ag o luni», din momentulg ki»nd s’a terminata formaliteijile nenesariî nentru afimarea oterîreî în sala tribunalului (art. 190). Termenulg ne se di, falitului este nellg mai skurtu, fnnd-ki» ellg de obmte îmi are donunibulg akolo unde se afli) mi tribuna-lslg kare di» otarîrea, în vreme ne neî-l-al«î interesaşi noate ki> se afli» la distanşe maî mari. De mi legea în artikolulg nostru vorbemte numai de drentulg de onnosişiune, ea nu esklude însi, drentulg de anelg; assemenea, între nersoanele interesate, ea înţelege mi ne kreditorî ^ Legea mai revine, într unu artikolg snenialu, a-sunra drentuluî ne ag kreditoriî de a ataka otarîrea nrin kare se determini» enoka înneterii ntaşilorg (art. 320). Multe nersoane în adeverg, mi kiar din kreditorî, notg si» aîbi» interesg ka falimentul» si, se fi deklaratg la o alte enoki». Mei d’allg treilea 400 notg fi interesa® în anest# sensg, ka nimte akferx ftkste ks dîniniî st, ns se ansleze; kreditoriî din kontra not# avea interes» ka enoka înneferu nh,®-lorg st, fii, kttg de dentrtatT», snre a se amda ak-tele He s’aS înkeeat# în srma ei. Mai msl® dar notS avea interes# ka st> atane enoka înneteriî rilt-mlorg. Legea înst a vorbit# în artikolslg nrenedent# de drentsl# de a se ataka aneastt enokt. De mi ea vorbemte nsmai de ntr^ile interesate, am zis» kt între^ aneste ntr® se înijelege mi kreditoriî, kan ssnt Mei mai interesa®. Termensls ne se dt anestorg nersoane, am zisg ki> este de o lsnt.— Aksm legea vorbindg totg de anellamî ssbjektg, men-®oneazt nsmai ne kreditorî, mi zine kt ei notg a-taka oferirea nrin kare se determin* enoka înnett-ni nl^Hdor#, nre kttg timng înst ns as tr.ekst# so-îoane e nentrs veiifikarea mi afirmarea kreanrielor#. Dar aneste soroane ssnt de obmte mai lsngî de ktt# o lsnt (art. 236—241). Se aflt dar o kontradik®sne între aneste doge artikole. Dsne art. 319 kreditoriî a# o lsnt de la afiinarea ottrîrei în sala tribsnalslsî; dsne art. 320 anests soiokg noate fi mai lsng#, kt ni este egal# s anella all# verifiktriî mi afirmtreî kreanHelorg. AneastT, kontrazmere s’a aretat# de astorii Frannesî mkt mai namte de a se forma mi Kondika noastre, ivs toate astea am koniat’o esaktg. nvnTKs ^ate astea mai mrfai astorî aS k-MstatS m, re5te,do*e “““k- M as sisS i • , * ’ ’1 ‘'5te vorl)a nsmai de Mei de allS trei- 320 f’ ^ kreditori; în vreme ,e ta art. 320 este vorba de kreditori. AWÎ, ka kari ne anim 401 mi noi, as ziss kt în amîndose aneste artikole este vorba de kreditorî. Legea înst în art. 320 maî a-daogt o disnosinisne snenialt nsmaî nentrs kreditorî. Ea zine, kt nentrs kreditorî termensls de o lsnt ns va trene nini o datt neste anella alls ve-rifiktriî ini afîrmtriî kreanjgelorS. Urin srmare, da-ka anests din srmt termeni se va fini maî nainte de o lsnt de la afiuiarea aktslsî de deklarare, kre-ditoriî ns vors maî nstea ataka enoka înnettrii nlt-nilorS, de ini neî-l-alaî interesam, nentrs kari lsna înkt ns a trekstS, o notS fane. Orî-ne ottrîre datt în kasst de falimente se noate ataka nrin ariels (art. 321). Aneasta este anli-karea nrinninslsî komsns. Termensls înst ktnds se noate esernita anelsls, ns este anella alls drents-lsî komsns de treî lsnî, ni de o lsnt sokotitt din zioa înksnomtiinjJtreî ottrîreî. Dar anests termen § esnennionals kastt st se anline nsmaî assnra ottnrilors date m matei it de faliments, adikt anellea kari ssnt ntskste ks oka-sisnea falimentslsî, kari regsleazt drentsrile ntskste din starea de faliments. Ast-fels ssnt oferirile ass-nra deklartriî falimentslsî, assnra validifeuiî akte-lorS ftkste de falits de la încetarea nltiiilofe saS în nelle zene zille kari o nrenedeazt, assnra krean-jielors kontestate, assnra konkordatslsî, assnra ad-ministrtriî sindinilors, assnra drentsrilors femei, a-ssnra revendiktriî. Kiars daka ottrîrea în o asse-menea materit s’arS da de tribsnalsls mvilS, kre-dem kt termensls anelslsî va fi tots de o lsnt, iar ns de treî; fiind-kt legea ns fane ninî o distmk-gisne. — Daka din kontra ottrîrea ns va nnvi o 402 kestisne de falimente, ni o alte kestisne, se va a-nlika termensls de anelS alls drentelsî komsnS. Ast-. ară fi oterîrea assnra «nex kontestaim de nro-nnetate între falită mi sn§ alte treilea. O asseme-nea kontestanre, fiind strmn’B falimentslsî, se va is-deka dsne drentete komsnS. Legea ensmereazî, mai mslte oterîrî jsdek'btoremtî, oLf Uî SKrTnSSe n™ la °rcnosifitene, nim la anete (axt 422) Aneste oterîrî ns se ranorteaz-s assnra snors kestem de drente, sas de fante, kari ars nstea vtema ne falite, sas ne kredxtori, sas ne nex d’alte treilea-elle^se rannorteaz* mai ks seanre la moralitatea s-nois nersoane, la siteaiiisnea falitelsi mi a familiei selle, mi alte mrksmstanrie kari deriînds nsmaî de am-easirea tnbsnalslsî. Urni srmare s’a sokotite de nrisoss kaassemenea oterîrî s-s se maî noate ataka ormosmisne sas anete. Aneste oterîrî ssnt: isdel-lto? rnk -relatiVe ^ nSmirea sa* skimbarea iSŞSsr ■ nrek8m mi la ™ sas «s dl as™ra 'lererei de a se &K- de la “klsoare- »ag a reminea libera ori ass-nm Ţtoarelors lenta, întrecerea sa mi a familiei. Ofturile kari vor* nermite ka sa, se vuizt, kkrsnle sa* mărfurile falitslsi. 4" Otr.rîrile kari nron,,,,,,,. aminarea konkorda-tan dekl“- ^ 5° Oterîrile nrin kari tribsnalste de komermte p k°r Oisnilors teî. IK°misais, m nerksls atribs- 403 TITLUL II. DESPRE BANCRUTE. Illtim ke ană komerciants noate se-orî înceteze nlegile selle, noate se-mî nearze kreditală din evenimente indenendinte de voiniia laî. Dar se noate fntîmnla ka nerderea kreditalaî seă se nrovine din negligenge, din imnradinije, din kalkale temerarii. Daka în astă kază ns e o krime din nartea sa, cella n anină e o gremale, o vine.. Keridă din kontra insolvabilitatea laî a fostă nrovenite din fraa-de, din ană kalkală, snre a se înavagi ka starea kreditoriloră seî, atancî vina devine o krime. Fie. kare din aceste trei nosigianî, iaă ană name diffe-rită. Kendă e o simnle nenorocire se namemte făli m e n t ă ; kendă debitorală a fostă negligentă, se nameinte bankratară simnla, ini aceasta se kon-sidere ka o vine., ka ană deliktă; kendă din kontra a fostă fraade, atancî este o bankrate fraa-d a 1 o a s e, kare konstitae o krime. Dea d’întîî ban-krate se nedensemte korekgională; cea de a doaa este sannase la nedense afliktive uii infamante. Dar urekam namaî ană komercian ta noate deveni falită, assemenea namaî ană komerciantă noate fi deklarată bankratară. Snă falimentă noate sa se transforme în bankrată nentra fante anterioare saa nosterioare înceteriî nlegiloră. Ka toate astea noî kredem ke deklararea bankratalaî na este o fante absolată legate de deklararea falimentalaî. Maî totă de ana bankregn sânt mi fălim, kecî îuiî^ înceteaze 404 nl'tyile. Dar încetarea kiar a nlnitiloră este -qe mdenendinte de deklararea tribsnalslsi. Illtim ki, încetarea nanilor» esisti, mai nainte de a o deklara tribsnalslă de komerniă. , Ilrin minare, daka snS komerqiantg se afli, în realitate în stare de înnetare de nlnm, tribsnalslg kriminală îlg noate deklara ka bankrsţară, nrtkarg ki, esiste sn konkordatg, m-B-karg kiară k» tribsnalslă de koinerniă a deklarată k’B ns se afli, falimentg. Akfosnea tribsnalslsî kri-mmalg kati, s-b fii, indenendinti, de aneea a tribsna-l«lsi komermalg; k-Bni akijisnea nsbliki, trene înaintea akjiisnei nivile. Tribsnalslg dar krimmală noate si, konstateze kiarg înssrnî daka în realitate esisti, 5n5 l imentSb mi nronsnfii,nds-se nentrs affirmativi, noate kondamna ne falită ka bankrstarg simul» saă frasdsloss. In anestg kază, debitorslg va fi falitg nsmai în ranortă ks nedeansa sa, ns mi ks kredi-ţorn sei; nrm srmare, afan, de nenalitatea foi, ns i se anlik’B konseksmHele ne ressltg dintrW faliment» ne arg fi fostă deklarată de tribsnalslă ko-merqialg. bancruta simplă • Bankiuta sîmnk (») konstitse sng deliktă sne-mal» kare se nedensemte ks înkisoare de la o W (,) d!Q d°Se VMbe ^ banco-mpto. Se - ţor»lşx falitg, snw a m T*a'* '*****• kasa debi' stata în nsblit* insolvabilitatea sa, * 316 baD1’ mi snre 3 kon" 405 n'bn'b la snă ang (art. 338, K. Ilen.) Anestg deliktă esistă nsmai atsnnî kăndă va esista falimente mi greoii a lă din nartea debitorslsi (art. 323). Akiiis-nea anestsi deliktă se intentează înaintea tribsnals-lsi koreknională, saă dsne oererea sindinilorg, ori a vre-snsi din kreditorî, sas a nroksrorslsî adikă a ministerslsi nsblikă. Se vedem aksm kari ssnt fantele ne kari legea le konsideră ka dăndă namtere la aneastă bankrs-tă. Legea a destinsă doge natsrî de fante. Ilentrs snele tribsnalslă este obligată ka să deklare ne falită bankrstă (art. 324); nentrs altele tribsnalslă are faksltatea de a deklara saă ns bankrsta (art. 325). Să esaminăm ne nellS d’întîiă (art. 324): Ssnt snele fante, kari nrin aneasta nsmai kă esistă, nressnnsne din nartea falitslsi, nrea msltă negligenjiă, saă nrea msltă temeritate. Gravitatea lor» este ast-felş în kătg legea nressnnsne kă este neste nstinijă ka falitslă, făkăndă assemenea akte, să ns vază kă-lă dskă la o rsină sigsră. Assemenea fante ssnt: # w 1° Daka keltselile nersonale alle falitslsi, sa» keltselile kasei selle se voră jsdeka kă aă fostă neste măssră; # w 2° De va fi nerdstă ssme mari la joksrî de no- rokă, nreksm kăriji, lotării, ect.; _ 3° Daka, ksgetăndă a întărzia falimentsls, ellă va fi săvîrmită ksmnărători de lskrsrî, ka să le vînză ks. nreijă mai josă de obinnsitslă lors ksrs»; daka totă ks assemenea ksgetare ellg se va fi nn-nrsmstată bani, va fi nssă în oirkslajjiă noli«e uu 406 alte assemenea biletsrî de negoH«, sag va fi între- b*m«ats ori-ne alte mizloane nng«bitoare ka s* do-Dindeask'& bani; 4_’ Ds‘k“. dsne încetarea nfoailorg selle, va fi nlifits sns kreditorg ka nagsba masei. . '1 D“k“ «Iţe nersoane vor* ajstate ne fata în esekdarea fraadrioaseî selle ninate‘BnK r 7* "7™ ka ™ tdnaM* nrin- iomnbnitrie 7° eimnH’ ^ kornnl ’“! m'eVeZBtS d8 Iegei ™ armare nedensf11 ““ bantei‘^ na se n0« sa» taeT,6"68 7 T*™ tentativa,. Tentativa manifestata,' 7C 4 .a ţa4e ° kankrsta, fraadsloasa, , W se l» fi6Jl taenere de esekstare, dar este kn aneastr. bankrta koJtal k miT ne art. 2 din KonrHto i . > 1111 cl5' krinwa se nedensemte ka mi^krima ^f mai ins* m , A 1 kllind ? ks snk eradk denseurte" Z «TIÎ *1 ” " - esnress (art. 3, K Den) Da V k™d kgea ° zme tativa de o bankrria '■ J egea ns M< între falitg mi rsdele selle ne menfliona- lorg’ De?’ T* k °are'kare n^’ ak^ea aneste egea Se msl«sme^e a nedensi ne Kondika IlenaL (L'TlS) “““k ^ ^ ^ între sorn S^ } “5 n°ate s* esist* ^ lorg Te ane! “ ^ , sag afia«ii , f anellami gradg. A fostg dar nenesarg ka legea komerHiata s'b nreskrii» într’vnv w tn 1 ™> într mas modg esnresg, estg K f ,“** a,ieSte nerS03ne se ®*len-7 ,U Hii alt-felg s’arg fi nedemits Ba* 1-, ş::Sas ns “fi fos« —1^ « - kî fnak~de “ “® ask™Sg kkrarile felik- “ lr83;aTe din Wa *«*«“ -‘S- “ks afe*mai ^ a , K^nci s as kondamnatg, isdeka,tm*n k£”k: rsr ,ka ■***»■** ii tî ™ 7™* fi *»». « se nagsbile ie va fi t," * .“7*1 J “defel, ton otenskg mi i se nhteZtlf ^ ma8a’ ™ kari kebge e* 8ki- W desn„ggbire se va de- 413 nide nsmai ktiidg se va nere de kttre interesară, mi nsmaî ktndg se va konstata ki> ks adeveratg a esistatg. Sindicii ssnt nimte mandatari ai masei kredito-rilorg (art. 331). Lorg li s’ag înkredin.natg konser-varea mi alterarea drentsrilorg masei. Daka ei ag a-bssatg de aneaste înkredere, daka în administrarea lorg as întreb sin natg frasdi., rea kredinjg't, ssnt ne-gremitg kslnabili mi kate si. se nedenseaskn. Dar kare este natsra kslnabiliteniî lorg? Legea noastre o asseammiT) ks krima snsi bankrstg, mi zine kt sindikslg se va nedensi konformg ks aneksslg II, art. 2, adikt ks msnka Gisrgislsi sag a Brtileî de la dosi ani ntnt la ninnî. Legea frannest înst kon-siders aneaste fante ka sng abssg de înkredere, mi o nedensemte ka sng deliktg, ks înkisoare de la dosi. lsni ntnt la dosi ani. Aneaste anreniare este msltg mai logikt, de kttg a legii noastre. He analogii, esisti. în adeverg între sindinii ne se noarte reg în administrarea lorg mi între sng bankrstg frasdslosg? Sindikslg kare a abssatg de misisnea ne i s’a în-kredinnatg, ne a fekstg, mai msltg de kttg sng a-bssg de înkredere ? Daka kondika noastm. a skim-batg testslg frannesg, kassa ns a fostg intemjisnea de a miri nedeansa, ni o simnlt imnosibilitate materiala. în adeverg, testslg frannesg, în neea ne nrivemte nedeansa, trimete la art. 406, din Kondika bienali. ‘ snde se vorbemte de abssg de înkredere. S’arg fi nststg trimete mi la noi la artikolslg kore-snsnzttorg din legea nenalt. Dar în anea enokt legea noastri, nenali. înkt ns era formate. ^ De a-neea ag fostg sili» tradskstoriî si. adaoge nimte a- 414 nekssrî ne lîng* Kondika Komermak. Se trimete dar a aueUe «ta, ,a 5n8 artiko.g „ se «raliate. “ri W ts^ar/fi * 5nS a,WS a bankrateî frauduloase. ’ ““ ** ^ Illtim ki, legea mî-a nronusS aea mai mare e gahtate noşaMa, între kreditorit urnă falit». Dar auea- tend fet "a"0”16 ^ de atenuî i M t ?S kreditori va Isa aaeeamî dta LeditoT “ Tldende' K™d ™-unute ^ „antaglmă mai marî de k*« i£“j£ ?Hr TreT^kr! "* k" 1-algi kreditorî; 2° Kazxlx Vt, i Hei* ’ J^azsl6 ki.nd aneste învoelî s’ax ■BmitorS rrentrs masa kreditorilorg — Tr, o * a aceste kazsrî kreditm-vl - ' amin(lose «HS ferit malio„m *™e“d”bto7^ menda, kare na va n * * 5 an8’ 11,1 ks a‘ Daka aaeets kreditoru ^ ““ leî' «aî, maximum înkisorel al.,S ţ*1™™- (K- Hen., art. 338, § 10) de ^ Kredem fe aueeamt nedeansr, qo n 5““ kreditorslg liare a âfe« ^ "* ka st> voteze ^ frasda nentrs • • -HCU.UO m "ente a«lla, kare a stins- 415 late anelle avantage vtttmttoare masei, nentru ka st» se a b o ş i t, st» nu ia narte la vote; kw în amîn-dose kazurile resultatul» noate fi anellamî. Ile lîngT» acestea, legea adaogT», ki» anelle în-voelî, anelle traktate ftkute ku falitul», sau ku a treea nersoant, se anuleazt (art. 333). Ilrin urmare kreditorute va adune înanoî mase! sumele, saS effek-tele de komerni» ne nriimise în nuterea învoirei. Ama dar nu numai kt falitul», sa» nell» d’allu treilea ka-re se învoise ku kreditoruls, nu sunt sunnumi la ninî o nedeanst, dar înkt ei singuri nots reklama de la kreditoru ka st» întoarkT» înanoî aneea ne nriimise. De mi aneastt disnosiniune este kontrarii» massimeî nemo anditnr tnrpitndinem allegans, înst s’a konsiderat» nenesarS sub nuntute de vedere aIte ordinei nubline; nrin anest» mizloks, falitul» sau nelte d’alte treilea, se afla» interesaşi a denunşa în-mile ne kreditorute ne a voit» st» vateme masa ko-munt. Dar ti’aktatele sa& învoelile de kari vorbirtm konstitue unu delikts ne ktt» timn» kreditorute kare le-a formate a foste de rea kredinşt (art. 334). In kazute anesta anularea lor» se va judeka de tribunalul» koreknional». Se noate însi» întîmnla ka st» fia» foarte diffinite de a se kon stata aneastt rea kre-dinna», ka» kstare kontrakts s’a ftkute ka st se kum-nere votulS sa» ttnerea kreditorului; în vreme ne nu este attte de diffinite de a se nrevedea kt kutare învoialt este nrea grea, este în vtttma-rea masei kreditorilor». In kazute anesta akşiu-nea este în domenul» tribunalelor# nivile, nu a nellor» kriminale. Ku toate astea legea o dt în e- 416 saminarea tribsnalskî de komernig, ka »nslg Me e-sţe maî komnetinte în fraudele ne se fakg ks oka-sisnea falimentelor». Toate oferirile de kondamnare date k» okasis-nea temelor» mi deEktelo^ komise de alte nersoa-ne de k^ts faUfefe, sag în kontra bankr»«ilorg sim-nli sa» ff asdslomi, s»nt s»nn»se n»blfeifenn din art. i, adika, inserate în Bsleting, mi afimate în timns de tiei lsm în sala tribsnalslsî (art. 335). »espre administrarea averilorii în căzu de bancrută. AklAmea krimmalt mi „ea virila, am zlsg k% !,l'len™; lnte mi distinkte sna de alta, Srmtrile ZoZ “f “narCa !n bankr5ta sas fras- sn21 J Ta m',idente alle faKm®WsI. IMn alle f„r T.T86 81 între^ -elle-I-atle lArari ade falimenteki (art. 336). Toate disnosiBhmile ve litslJT f tr‘Sb5e ^ 86 ia nentra ™rea &-1 ’ kate s% se kontinse, h,n, ka sa, se dea în sToWn tabTlel°rS krim“ale- A,,e8tea kate - oentra s“Îa sX’adT Cî ‘“rlT “ Assemenea ^ ^ &S a Se nM- dsloasa, axm a ',lmarea nenti-s bankreta fras-eloasa. f aasmnde del.bera.rile nenta, konkordaW. 417 K?> toate astea, nentrs ka st se înlesneaskt ini st se lumineze tribsnalslg kriminalg sag korekjpo-nalK m lskrarea sa, sindicii vorg da ministerului ns-blikg toate xtrtiele, doksmentele iui esnliktrile ne se vorg uere (art. 337). titlul iii. despre reabilitarea falijiloru. A Indaft ne se deklart falimentslg, debitorslg fa-litg se aflt lovitg de nimte inkananittnî, ne kari ns le noate şterge de kttS urin reabilitare. Nini skssa-bilitatea, ninî konkordatslg, ns notg faae st neart aueste inkanauittiiî. In aiul timnî, în unele jjerî, falitslg irsrta în kaug »ng bonetg verde, ns mai nstea avea înnin-gttoare, ini ftnea amendt onorabilt fort ktnislt ini înningttoare. Asttzi aste formalittjii materiale ag neritg, mi s’ag îmnlinits m’in alte inkananittiii de o ordine ssnerioa-rt. In nelle mai mslte Staturi alle Esronei, falitslg ns mai are eserninislg drentsrilorg selle de nett-lieang, adikt ns mai noate fi alegttorg sag' alesg, jsratg, magistratg; de mi faliţii notg înkt st fakt komernig, înst ns notg fi agenţi de skimbg sag samsari, nini notg intra la bsrst. La noi, kari ssnt inkananittiiile de kari ssnt lovigi faliţii? Desnre inkananittuile nolitine, kari ssnt nelle mai reale, ns se zine nimikg de legile 418 konstitstive alle României. Totg ne se nrevede, în* tr’sng mod» esnresg, este hb dsne art. 80 allg K. Kom., falijuî ns notg fi agenţii de skimbg mi sam-saiî, mi art. 347 ns le rrermite de a intra la bsrs7>. Dar nentrs moment» bsrsa linsindg, singsra inka-nanitate este kî> ns notg fi samsari, imun ns se vorg reabilita. Dar ka st. se reabiliteze, falitslg trebse st nkfi-teask'b totg ne va fi datorg, kanete, interese mi kel-tselî (art. 338). Ns este destslg a nlnti nsmaî dividendele otnrîte nrin konkordatg; reabifitarea avnndg de skong a şterge toate srmele falimentslsî, katn st> i ilnteaskn totg ne va fi datorg. _ Daka falitslg va fi membrs allg sneî sonieteţu falite, ns se noate reabilita de ki&tg dovedindg kt toate datoriele sonietegii s’ag nkntitg în integritatea lorg, kiarg în kazslg k-nnd ellg va fi fekstg sng konkordatg ne seama sa. Cererea nentrs reabilitare se va adresa la De-nartamentslg Drentenii (art. 339). Falitslg va însorii ne Ungi) netigisnea sa, mi aktele doveditoare desnre komnlekta sa nlatn. Denartamentslg va komsnika aneaste netigisne, îmnresm, ks aktele doveditoare, la tribsnalslg de ko-meraig allg domimlislsî reklamantslsî (art. 340). Da-ka domimlislg seg ns este totg anella ne avea în tmmslg falimentslsî, se vorg adresa aste aktsrî la tri-bsnalslg noslsî dominilig. Aneste tribsnalsrî vorg Isa toate mtirile nstinnoase snre a se asigsra desnre a-deversly arntnrilorg fnkste de reklamantg. ns- J a 86 aUKUrja aHeia din kreditori kari fi nlntigi, nresidentslg tribsnalslsî va skoate 419 koniă dsne anea netigisne, iui o va lini, în timus de doSe lsni, în sala tribsnalslsî mi a magistratslsî, nreksm mi la bsrsă, ne snde se va afla (art. 341). TotS anea koniă se va trene în nresksrtare mi în Bsletinslg offinialg. Daka vre-sng kreditorg se va afla nenlătitg, în totalg sas în narte, ells are drentslg să se onnsnă la reabilitarea falitslsî, nrintr’o simulai netijiiă kătre tribsnalg, însojntă de doksmentele doveditoare (art. 342). Insă kreditorslg onnosantg ns noate st figs-reze ka narte în nronedsra reabilitări*; kănî ani ns este vorba de sng nronesg ordinară între doge nărui, ni de o măssră de ordină nsblikă Isată de lege snre a înkoragia ne falijjî a-rnî nlăti integritatea datorii-lors lorg. De aneea legea ns nermite snsî kreditorg a nleda în tribsnalg ksvintele nrin kari ellg se on-nsne la reabilitare. O dată ne nelle doge Isnî vors trene, nresiden-tslg tribsnalslsî va trimete la Denartamentslg Dren-tăuiî mtirile ne va fi lsatg mi onnosijiisnile ne se vors fi aretatg, nreksm mi oninisnea tribsnalslsî a-ssnra nerereî de reabilitare (art. 343). Denartamentslg va înainta toate aktele kătre Inaltslg Divang (art. 344). Ilroksrorsls de ani va stersi a se da otărîrea assnra nriimireî sag nenrii-mireî reabilitării. Daka aste nerere se va lenăda, falitslg ns o noate reînoi de kătg dsne sng ang. Oterîrea kare va nriimi reabilitarea este ssve- rant, ns se maî noate ataka (art. 345). Ea se va adresa la Denartamentslg Drentejgiî, kare, dsne ne o va înteri, o va înainta la tribsnalslg kare va fi esaminats nererea. Anestg tribsnalg îî va da toate * 420 nsblimtatea nosibih,, netind’o într’o zi de agdiinjp, im trek'bnd’o în sksrtg în Bsletinslg offinialg. Ssnt oare-kari nersoane kari nu se admit» la onoarea de a se reabilita (art. 346). Assemenea nersoane ssnt: bankrstariî frasdsloinî, neî kondemnanî nentrs fsrtimagg, înnelntorin sag abssg de înkrede-re, stelionatarii; tstoriî, administratorii sag alte nersoane ssnnsse a-rnî da sokoteala, ns se vorg ns- tea reabibta de fcbtt dsne komnlekta dare ini nlate a sokotelilorg lorg. Bankrsjriî simnli, kari-mî vorg fi îmnlinitg ne-deansa nronsnfiate în kontra lorg, se notg reabilita. n fine sn» falitg se noate reabdita kiarg dune moartea sa. Legea a voitg nrintr’aneasta sn îndemni ne konii a restabili memoria ini onoarea muntelui lorg (art. 348). PBOIlMi COMIMLl. TITLUL I. ORGANISAREA TRIBUNALELORO DE COMERCIU. Natsra kontesta»rilorg komerniale, nerîndS o maî sneniala» ksnomtinna» de lskrsrî, a fa»kstg ne legisi-torg de a krea nentrs dînsele nimte tribsnale sne-niale, komnsse din oameni a ka»ror§ ksnouitinije nrofesionale ssnt o garangia» nentrs nangile interesate. II e de alta» narte, isgeala ne nerg onerajjisnile komerniale a fa»kstg sa» se adonteze o nronedsra» maî renede mi maî ekonomika». La noî, disnosiaisnile relative la nronedsra ko-merniala» înka» ns se afla» strânse într’sng korrig de legi; ni ssnt resna»ndite în maî mslte na»rgî, kari adesea se modifika» snele ne altele. Kata» dar a se konsslta SekH. 4, Kan. 7 din Reg. Org. (art. 299—315); legisirea din 1840, kare se afla» ala»tsrata» lînga» Kon-dika de Komernis, nreksm mi Aneksslg N° 1 totg de la anea Kondika». Ssnt dose gradsrî de tribsnale komerniale. Tri- 422 bsnalele kari jsdekn kontestauiele în întîia instannn, iTekrilertea A'IelatlVI' de Kome™», kare jsdekn a- Tribunalele de komerniS se înfibujeazn narea! în loksnle «iele Guvernate va afla .le ksviinui.. Da. a f1™*; nrin îmmslijirea relaaisnilorg selle komerniale, „na întinderea indsstriei selle, va fane a se trebsmija snsi tribsnals de komer-riS, e- ste de datoria Gsvernslsî de a înfiinjja sng asseme-nea ţnbnnal» Ifann aksm se afla, tribunale de ko-moT T B;kBrem«. &aiova, Brnila (art. 2, leg. dos-e ' în II r"are R‘;«’;la,l fit komernianjiî mi alemi de korqer-nianjii. Aneastt nosijfisne este o mtssrt de drenta-te, o komnensajjisne ne se dt komerniannilorg nen-trs alte obligajiisnî ne le imnsne legea. Ile de alte narte este o mtssrt de garau nit nentrs interesele komernislsî ; kt ni kontestaiiisnilc lors nots fi mai bine înjjelese mi mai bine aurejisite ktnd se jsdekt mi de nersoane komnetinte alese din sînslg lors. St esamintms modsls' mi kondijjisnile ksm se fane aneastt alegere. Deklartms mai întîiS kt aneastt narte a legii este foarte vijiioast mi inkomnlekte. în adeverS, nea d’întîis kestisne ne se nresintt este aneea a kananitenii. Gine nots fi alegttorii ? nine nots fi aleinii ? DrentslS de alegttors se dt nsmaî la 30 de komernianiiî. Ilrimsls staroste, îmnresnt ks nei-1-aliiî starosti, va forma aneastt liste, ne kare o va nresinta la înttrirea ministrslsi jsstieiei, kare va mi determina zioa alegereî (Reg. art. 300)-_ _ Dar nentrs ne nsmaî anests nsmers limitat» de alegttorî? AS ns tojnî komernianttiî se intereseazt egalS la alegerea jsdek'Btorilorg Iorg? Ag ns torn 18 <*%■*»« -X s* 11 ?> ailm Im anelleainî drentsrî? tata. °r*krr8 s> ^ * 1».™^ moraUteteTN •« a- 3° ^ akS*torf! ™ a“ nei mai avsm tj6j may u nsrtare onesta m - M ’ ^C1 mdI Ia msltg arbitrarig." Vagî’ n°‘8 da loig R&ţs desnre ksalitatea alesshn, legea s’a „,.e s?ar3rtfe «.*1 is one tg lf* ’ m‘ S_b fi fet5ts «■* komernig dh 1840 T”* 'liml anî (art- 303)- Leoea na,mîntean* U & "58®*018 a. vorg dekL *1™*. data *> “ b ta Henfl'^TOlfgSfonIaIabl^.^maî nentr?J 10 aiiî (art. 7). - * <•» - “• faka. o noge alegere. Anelfeamî oenoaae „n« •“ ™“ â «leae (Keg. art. 304). ‘6 la‘ Modslg alegere! este din nelle „ ■ ■ ■ r- Le?ea ™ ntnnaî fa alegerea se v, f kasa stnrostieî o i . ea se va fane în • ae obserra inteHAf ** T* ° ”“»* "este kMort se va înJrl dTn/0^ ~ AIe88lS j»de- WS obiraaits (Keg. art. 301b’ ^ S’a întrebatg daka jsdekT.torx.JS t i kag* “Mai '**•- — *&”£££ 425 togi komemianjpî. Nb ne-amă îndoită a ne nronsn-Ha într’aneste din brmi. sensă. Legea, în a dever», ns mtrgineinte nik'tirî nbmerblă alemiloite, nreksm a fekbte nentrs alte alegttorilorg. ITentre ne si. o fanem mi mai esklbsivi.? A zine ka alemiî si. se ia tote dintre anei 30 de alegator!, ară fi neva kon-trariă afete testblbî legeî, ki>tă mi interesslsî generala all§ komerniblbî. Legea s’a okbiiatg de kanani-fegile alemiloră, le-a ensmeratg, mi kb toate astea nb a restrânsă nbmerblg lorg. Hrin biinare, orî-ne komerniante nefegeană romană, oneste, în etate de 30 am, mi kare s’a negbn,i>torită ninni anî, noate fi mea bine alesă, saă de va figbra saă de nb va fi-gbra în lista alegidoriloră. ?>nă ofilite din 29 ianba-rie 1850, a internretată legea totă în anestă sensă, ziki>ndă ki> orî-ne komerniantă, mi kiaite starosti, notă fi alemî „avtndă nbma! în vedere, adaogi. o-finibte, ka alemiî si. îmnrebne, ne fengi. kanitalbri, o bbni. oninie mi o destoîninfe dovediţi., feri. kari misia D"i°rS va fi zadarniki., saă de nbuirte folosă, de nb mi vi.femntoalete în skbrtă vedem ki> defektele legiloite asbnra a-legeriî jbdeki>toriIoră-komernianHÎ sbnt nbmeroase. Nbmerbte alegi, toriloră s’a restrânsă', într’bnă modă arbitrară, la 30. Listele se formeazi, de starosti, ne fekbte, dbne voe, mi feri. ninî bnă kontrolă allă vre-bneî abtorifeHÎ administrative. Nb se nreniseazi. kbalitatea alegi.toriloite, nb se nbbliki. listele, nb se di. ninî bnă mizlokă de reklamare în kontra neesak-tifediniloite saă illegalitejiiloră ne ară konrinde. Kon-diriibnile de kananitate alle alegi.torilorg mi kiaite alle alemiloite nb sbnt bine nrenisate; ki.ni ne se 426 înjjelege ks vorbele onestg, l'&sdatS? Balotajiia se fane în kasa starostii (nellg nsaing dsne ksm zi-He legea), adiki, afar& de ssb insnekgisnea astori-tanilorg, mi tara mMurile ne se iag în assemenea kaziu-î nentrs ka votslg st, remtiiT sinnerg. în fine ns se nreskrta ninî sng termen» în kare s’arg ns-tea tane reklamaniî în kontra sinneriteHn votslsî sag în kontra ksaliteiiilorg alesslsî. Orî-ne mizlokg de kontrolg din nartea alegr>torilorg devine inmosibilg. Toate anoste vkisrî fakg ka, aneaste narte a iegn kate st, fta reformate în totalg. ------^»CSS!!33S3o-=-- titlul II. ' COMPETINŢA TRIBUNALELORU DE COMERCIU. Tnbsnalele de komernig ssnt esnennionale; nrin srmare n* notg st, jsdene de k*t» materiele kari mtx-B în atrxbsgxsniie lor», dsne disnosiHisnile legeî. „ Tribîmalele de întîia instanjii,, jsdek-b ten, ninî r annelb; kontesterile komerniale, a Wg valoare se srk* ^ la 1000 lei, k« kanete, interese mi keltseli (art. 5, leg. 1840). «r: a"elati™ de komerws, tind oferirea sa “eTa 1 V7,edei7000 ki’ Va S d° ak”dS ks dlnfaire f “ k°m în nrinninig jsdeka. toriele de komernig notg jsdeka ori de ka>te ori va fi vorba de o fante de komernig. Dar aneste fante de komernig se nots konsidera ssb doge nsntsri de vedere: allg nersoa-neî, ratione personae; allg materiei, ratione materia e. Ama, jsdeka. toriele de komernig ssnt ka>te o date komnetinte a jsdeka o fante, din kassa materiei, adika. din kassa kiarg a natsreî kontestaiiieî, kiarg daka sna din na>rjsî ns va fi komernianta. (Reg. art. 307). Ka.te o date însă. komnetinjia tribsnalslsî nro-vine din kalitatea nersoanei. Sa. esamina>mg kari ssnt aktele de komernig nen-trs kari tribsnalslg devine komnetentg din kassa ka-litenjî nersoanelorg: 1° Legea zine ka> toate ameza>mîntsrile, a-dika. toate obligaftisnile dintre bankerî, neg'sjja.toi’1 mi n e g s jj[ a. t o r ami, ssnt ssnnsse jsridikxiisneî tribsnalelorg de komernig (Reg. art. 306, n° 4). _ Ani se fane abstraknie de natsra fantei, mi se konsidera. nsmaî kalitatea de komerniantg. Dintr a-neasta însă. ns resslta. ka> toate kontestajiiele întie komernianm kata. sa. sejsdene de tribsnalele komerniale; ka.ni kiarg legea adaoga. (Reg. art. 307) ka» daka va fi vorba de o kontestauia. stra>ina. komernislsi, nre-ksm va.nza.ri de lskrsrî nemiska.toare, îmna>rjiirî de momteniri, sokotelî de enitroniî eet., kiarg de arg fi între komernianijî, se jsdeka. de tribsnalele nivile, 428 de "aSr?’-l Va '*:!‘r8 k% konteste«ia este KT 277 V“ mtra în aWbsWa tribsnals- k. de komerm*. Daka clin kontra aneastg sigsr J. ® nS va esista> ni’essmnjgisnea legal* este k* knn testaiiia este de natsrg komeriialg ’ m„T,Jdr’fli“Ii*atea nerSOanelorS are <«««*. infls-3a, rpw6 ob%a®»nile ne kontrak- , ,U 1 la kome™«lS lor», afara de o do da, kon1tran*- Este adever* „atsralg a se „re-sennsne kg ob%aHisiile dintre dosi komersianui se ranorteazg mai mslts la komernisl* lor* de hi Lta tZmit”-6' Treb5e ° d°™h’ kM'“'“- n k“ “ “ demne «eastn m-essmnmsne. nian» ir8 n* are kalitatea de komer- ’ ,l| u «a este ssb nressmmjisnea kg obli “ — -Mg; nea~I-altg „arte are sg^o' vedeaskg kontrarisl*. Daka se va konstata kg fanta este komerqiali,, aceasta, narte noatp f ' ne adversarei* seS înaintea tribsnalslTde k sag înaintea nellsî vivils. ' de k°mei",lS' akte 2l“omt!rTline,m‘îm k" n8maI •*”* de sns komlnîantg “ “7 “e «* Paa‘a re komemialg (Rer.’art 3081 ‘Tlt f°,bjektS 0 k'krar ka nimte akte nivile. ' ’ *" d’J’ se ko“sldert kom„etinte1ne™re\hILt7T'IlS de™e assemenea tra kondsion “l‘rg f T a ^"“«lor* * bon-iilor* nZrl ’ filkt01',I»rg- k*»>rg mi servite- t™ tonieraia " ilo S"Trai ®mil6 MeBt0ra *“ k'>“‘ «t 309) Zi e , ", 8 8alarWs! >ort (Reg Wi Jt „1X Z r ^ OTdk — sionitoii între komernianjjî mi „ei de 429 allg treilea, sag de aneia, nreksm kadfile mi servitorii, kari sunt alT.tsram ne lingă. komerniannî, sure a-i ajsta la komernislg lorg. Orî ne kontestanii s’arg ivi în kontra astorg nersoane, de ka>tre komerniannî, nentrs o fanta, de komernig, sag de ka>tre aste nersoane în kontra komernianuilorg nentrs nlata sala-rislsi, intra. în komnetin.ua tribsnalelorg de komernig. De mi aneste nersoane, în ranortg ks nei d’allg treilea, ns se obliga, nersonalg, ka.ni lskreaza. în numele natronslsi lorg; ks toate astea, nentrs îmnli-nirea kiarg a mandatslsî lorg, eî se notă ataka înaintea tribsnalslsî de komernig, ns nsmaî de ka»tre natronslg lorg kare le-a dat» mandatslg, dar mi de ka.tre nei d’allg treilea ks kari as kontraktatg. Sa. esaminam aksm lca.nd tribsnalslg de komernig devine komnetinte din kassa materiei, adika. a natsreî kontestarfieî. Aneasta are lokg ka.nd este vorba de anelle akte de komernig, kari atrag» komnetin.ua tribsnalslsî de komernig, nrin aneasta kiarg ka> esista., mi fora. a se esamina kalitatea nersoanelor». Am esaminatg deja anelle akte la mnenstslg astsi traktatg. N’avem ani de k-ntg sa. le rekanitsla,mg. Am va.zstg ka. aneste akte se îmnartg în trei klasse: Snele kari ssnt ssbt nressinuoisnea ka. ssnt komermale, ama în ka>tg aneasta. nressmn.uisne ns se noate derima de k’ttg nrin dovada, kontraria.. Altele kari ssnt tot» de sna komerniale fa.ra> nini o dovada. în kontra. Altele în fine desnre. kari vorbirăm mai ssâg, kari ssnt ko-merniade nsmaî ka,nd ssnt fokste de komemianui, mi nentrs trebsinuele komernislsi lor»-. ^ Akte ssb nressmnuisnea de komernialitate în 430 kontra k-arora se admite devad-B kontram,, am va,-zstS kt Bsnt: ’ 1" Ksmnnrarea nrodsktelor* mi MI. far.lora snre a se revinde.-Avi este vorba de Lsmim-area ansi miskttor* kave s’a ftfat* fa mtenaxanea de a-Iif revinde, de a snefala. KiarS daka na se va revinde anellami obiekt*, este destul* se 2d*„“Tt“ T'enaral'ea aItorS »biekte ™ se vmfe, nentra ka aktul* sn fin komertial*. Ama km banii ne se ksmnnrn de un* fabrikant* nentra minele selle, na sânt destinaţii a se revinde- fa toate astea kummerarea lor* este un* akt* de ko- mermg fimd-fa ei a* servit* la formarea altor* 1 ekte. Aleea ne a revundut* fabrikantal este oare kam servujiste lorg (Eeg. art. 306). 2° Kamnnrarea de nrodakte mi m*r fsn snre a le înkiria a ■ , r w - i i misiri a.— Am zisîs kt nssls x re"i„dmeaTarte(idr °“*W*” katg (id). mi ne ss* up /;°rî- trimetere de mtrfsrî de orî *îe fe 1 s vorS fi firl\ a ue °r 1 _ _ uib n Am Vî>zi3ts k snosiipme netajjeleast a legeî romtne JTt r a sanlini „lai malte alininrfdin le* " °nS aneea am n dm legea frannest. De aaeea am mai enumerat* ka akte de komerviS- î In renrinderile de furnimente bliJ-i^":Utdekile de enektakole nu- niant* numai direktorul* ^ k°Tder6 ka kolnei-snektakolg, kare “ ****«W allS unui ’ Me 8 înkmats talentele artiştilor* snre 431 a le kombma toi a fane dintr’însele o netrenerg ne o vinde nxblikxlxî. c) Onerajiixnile de skimbS mi de b n n m î. •— Ilrin onerajaixmle de skimbS se înjjelege skimbxte differitelorx monede kare se fane de ban-keriî skimbntorî. Oneraiiixnile bnimilorg sxnt foarte nxmeroase mi variate: aceste bnnnî nxnS în nirkx-lare xnrtin-monedn, fakx skontxrî, se însarninn kx rekxnerarile, denositele, skimbxrile , ect. Orî-nine va fane xnxls din aneste akte, fin sa§ nx komerniantx, se va sximxne jxridikjjixneî tribxna-lxlxî de komernix; afara nxmaî de se va fane do-vadn kontrarin ka> n’a foste ninî xite skonx de sne-kxlajji'B. Aktele kari sxnt komerniale fnra ninî o dovadn în kontra, este sxbskrierea xneî noliiie. Illtim kn sxbskrierea xneî noli.ije konstitxe xnx aktx de ko-mernte, fora a se konsidera ninî kalitatea nersoâne-lors, nini skorixlx ne inî-aS nronxss. Anestea sxnt toate aktele kari notS adxne kom-netinjia tribxnalelorS de komernig. In toate aneste akte katn sn> se esamineze daka a£ karakterxlx de komerniale. Daka aneste karakterg va linşi, tribx-nalxls de komemis înneteazn de a mai fi konmetinte. De ani xrmeazn, kn îndatn ne în kxrsxls xnxî nronesx komemiate se va aridika xnx innidentx, a-dikn o kontestajji'b, kare din natxra sa este niviln, korekjjionaln, saS kriminaln, tribsnalxls komemiate nx noate fi konteetente snre a jxdeka aneste inni-dents. Ama, daka în kxrsxls nronesxlxi, «na din nni’HÎ aridikn o nretenjjisne asxnra statxlxi mvilS alte nelleî-l-alte, s. e. daka îî kontesteazn kalitatea 432 î " ? br; de maj01*' ect' mi dat fe J8‘i<îk’>t0ri! « Assemenea este m daka nelte,e este atakate ka st. nteteaska, 8„s le‘° ’ 7a, me1tmde de la '«a-l-alte narte WtS o sokoteak de emtonfe, eet. în assemenea kazsrî Z kmd‘tne komenii tunamînn oferirea sa, nn-“ k-snd tnbanatete «nvds, sag kriminate, ya jsde-ka înnidentak ne s’a iyits (Keg. art. 312). Ns tre bse insa. sa kredem k* ori-ne fete de in-dden» sab ori-ne nretestg, este fn stare a amina «ferirea sfene fcfo1-0"'6'™18' DaU ™ 6 TOTba de 0 ke- letg este r‘irL i e' dalîa ° n°J'w'f' saS otS bi- ’ f J saB w: dsne formele legale asse “IrS ntTe S;jîdeta to‘S de ^mhiVZ ,1 i d all> narte> JslJek'storii ag s-t esami £S“ r - rt ; £:= ^k“ elte îmî noate1, k°T ah" U a«**. ia^ba„B. nLa '? ‘'•'•«“I'k -ivile (Aneks art. 4) ** tokmeala, ktll ^ 1" * klmo^z::r^ao s’a este ta jeldtorals noate Z7e7ek^est komsnS «-.«^danedateaneti^ner^U" 435 de oferire (Aneks. art. 6). în drentslg komsnS ns iistem seksestra lskrsrile ksî-va de k-Bt în srma sneî denisisnî de kondamnare. în kasse komermale însB, ar fi de mslte-orî nerikslosg de a se aintenta o as-semenea denisisne. Sekgestrarea este o rnBssrB kon-sefvatorB. Auifcenfends oti>rîrea tribsnaklsî, nartea interesate are drentslS sb Mearr> ka lskrsrile adver-sarislsî seS sb se ia din niBinile selle, mi sb se de-nsnB la sn§ lokS sigsrg de snde ns se nots lsa. Dar o assemenea messrB a trebsitg sb se în-ksngisre de maî mslte ni’ekasjiisnî. Ama, anella kare nere sek&estrsl§ va trebsi în anellainî timns sb offereaskB sn§ garantă saî> sn$ gagi&, kari vor servi de desriBgsbire în kazg kBnd mai ferzig sekgestrsls se va afla kB a fostă îeS ne-rsts (Aneks. art. 7, 8) Cererea de seksestrs are sb se înkşviinjjeze de jsdekBtorie. însB ea ns are înkB a se nreoksna de. snre esistinaa datoriei nentrskare se nere seksestrs. Ya esamina nsmaî daka este saS daka ns este trebsinnosg de a se ordona anestS seksestrs; mi se vor lsa toate messrile ne isjgeala nere în assemenea kazs, nentrs maî renedea minere a seksestrslsî (Aneks. art. 9, 10, n’ 12)' . M . 1 + în zio a oferite nrin nitauie riBr.ude ssnt datoaie a se nresinta înaintea tribsnalslsî, sas în nersoanB, saS nrintr’snS renresintant* (Anes. art. 19). ^ Sb nressnnsnem kB nBraile s’as înfBiiimats. sag înmile, saă nrin renresintanxiî. Be noate ka mi ote-rîrea sb se dea în aneeamî zi. Daka dm kontra o-tBrîrea se va amîna nentrs altB zi, legea \oeui e va nartea kare ns va fi residBnd în oranisk «nde se 436 f* tabanalate, ra-ml aleagă în anelte orara# an# domimlia la o ramoan», tai-e va nriimi în loks-î ““ 9“rfaS-e 8to«t,toare (le avea kontestaaie (Aneks , -0)' KaBS“ a’esM raesari este iaremî ideala • legea na a voit ka nrm dentrtarea romilor# sa, se "7.7 întârziere în.tnnetere mi nriimirea di- Ilt°T f‘e ^ ™ 6 « * komanika mai namte de darea otertreî. S-a nresannanems kt, ana din rortf Hnsemte lalS vâ d6f ” ’ Iege“ zUe k* «ribana- * .a Jsdeka nriHina în lirism, mi va ana>ra ne rante de cererea adversarslsî seS. Observ™* ■ ^ na este esakte a se sine ka tribunalul# v a j a 22 n ™°a ‘“7 iMÎ at8mî "oaie ka rorttute sa n* se anere de nererea adversarislsî se* noate Har Te^Z‘ a7m; de°m'Ve 3j5deka ’™ ”■ -kf esamma daka o nerere este saS na justa. Legea dm kontra a voit ka tribunalul n na intre în «£,- Dau d,„ kontra meritate este kare linsemte, „ri,i„a ke adeveratg se va jadeka în linsa,, mi nereie»72 «-^22r77i7knTfIrds-sedre!n- nesta va fi 8n* esamenS, de^baterCTeHfiferî'ton' dijiisnî kare linsesk» w w i« * 7 K%1K kon' te (Aneks art. 33). & * n kazslS m'eţîedin- nosi«°,77:272" o7ra-86 noate alata ™ ™- ien8l« onnosiţiisnei este de ontg rfle . 437 de ktnd oferirea s’a dată în k Hnointin.ua kondamna-tslsî. în deksrssl* anestsî termenă nell* ne a kt-stigată ns noate, dsne drentslă komsn*, st eseksteze oferirea. Ktnd din kontra este vorba de o oterîre date în materie komeroiafe, esekstarea eî iih se sss-ninde în timn* de ont* zille, ni nsrnaî de o zi. Urin srmare din zioa neea-l-alfe kiar aste oferire se nune în lskrare. Kondamnatsl* înst noate si. se omisiii. mi onnosinisnea lsî kafe si» sssnindi. esekstarea în-neiiHte. De aneea legea zine ki> oferirea date m linşi., se va nstea eseksta ni>ni> la onnosinisnea kon-damnatslsl. Legea a mai ktştat* si> înlesneaski. kondamna-tbdsî mizlokslă de a se onnsne, mi a-î da neva garanţii în kazS ktnd onnosinisnea sa va fi fondate. KondamnatslS în adeverS are trebsinţi. mai întîiâ ka si. înksnointiinţeze nellsî ne a ki.stigatS ki>t mai ksrînd* onnosinisnea sa, nentrs ka anesta sn sssrien-de esekstarea. Dar ksm i-ar fi dat* în ksnouitinţi» aste onnosiţisne daka dominilisls se* ar fi fost nrea dentrtat* ? De aneea legea obligi, ne nell* ne a kt-stigată ka în nererea ne va fane nentrs a eseksta o-terîrea STb arate mi dominilisl* ne a ales ă în orarnsl* rezidenţi tribsnalslsî, daka dominilisls seă se afli. în alte narte. Ide lîngt aneasta, ell* trebse si» dea mi sn* garantă mi si. arate mi dominilisls se*, sas daka va da sn* gagiă si. arate în ne konste, nentrs ka la întîmnlare deabtiga onnosantsl* si. aib* ksm st se desntgsbeaskt de esekstatea ne se t- ksse (Aneks. art. 34). . Dar în ki.t timnă kondamnatsl* se noate onnsne la oterîrea ne s’a dat* în linsa lsî? Legea zine îfeife 438 în ontg zille dm zioa în kare se va fi nssg în 1». krare oterîrea (Aneks. art. 35). în aneste ontg zille intrig uji zioa înnenereî eseksteriî, mi aneea a onno-sijtjisneî. w Legea îust m-nreinte anestg sorokg în unele ka-zsn. Ama, daka onnosantslg se va afla k» domini-lib-lg se» nrea denotat», se înţelege k* ontg zille m, ssnt de ajsnsg. Legea ÎI mal adaoge k*te' natrs zille nentrs fie-kare jsdejuS nrin kare trebse s-n trea-t^b Sni'e a flJîsn°e în jsdefislS snde se afli, amezatS ^ Ş* obseman* însT, k* k» modslg anesta o oi? date în lins,B ar «jsnge st, se atane nrin on-nosmmne nrea terzig; ar întrene noate termenslg ne zflJ'se6 tnentr5 T1S'. Inadever§> termenslg de ontg JJ® ^ea\ dm Z1°a kMd s’a nssg oti,rîrea în nrea L ^ ^ ^ ns nsne de k-bt se Llr/ n^ ^ fekrare? Ns trebsea nnteze drentsls onnosantelsî? Aneasta a mi fe. ^ treS^d daka kondamnatslg a fesat st, tieaka, dose l«nî din zioa krsnd ellg a nrii “lt5 ot'brîrea, ferr,.st» fakî, nerere de onnosini" ne, va rierde anestg drentg. ^ riî to™"’1? '"îlle °n‘S 2ille din /io» nsne- telS vi trie k °™osWWel. Dar hm kondamna- a,,easta nimte fMte ak-kondamnatslg , “nx *’a2“ t‘ ^ tra sa s’a „5sg în J otenrM data, în kon- virtstea anelleî otertfi ™ bH,"*6 k™d eUS în sekgestra ne averea sa (nsnerea^ekgetrsisî şe setai- 439 temte la asta. îmnregisrare din zioa nsblikairieî selle nrin gazeta ofinialt), ori s’a vîndstS averea sa mim-ktaoare, ori se va fi fekst vre-o alte lskrare dm kare se vede ksratS kt kondamnatelS' a ksnoskstg eseks-tarea. Din zioa dar ktnd «na din ateste kkrtrî se va fi înnenstS', înnene a ksrge nelle ontS zille, dsne trenerea ktrora kondamnatelS nerde drentelS de a se onnsne (Aneks. art. 35). . , Skonslă onnosiuisneî este maî mtnS ka kondam-„atelg în linsa, sa, jsstifioe kaasa nenta kare a lmsit k„nd s’a kondamnatS, mi allS doilea nento ka, ka,-stigamdiS assnra anestei mmtS, sa, fata. a se jadeka kontestajiia de a dosa ort. Ama, nentrs întîiri* skon*,-legea voemte ka m nererea de onnosiwnne kondamnatel* sa, arate kaase e nentra kare na s’a nresintat* la zioa determinata,, m totg de o data, sn,-mî aleaga. im sn* donnmlis in „ramai* *nde se afla, tribunalul*, daka «omimtal* se* este în alte narte (Aneks. art. 3 b). , nresidentelS va soroni atsnnî ne onnosant* k - -f “îiXf ss::£ legea le enumera, înti *n* ^ ^ b°aIa Tad* ao’iler d X-, arderea name-ntnt la alte aouui kari este re- stielor kematdai sa* a aaelloia geî> n0. snansabil*, arderea names 1 nonrire nrin sil- toane înttamlate, nsnere la areste, non xiinib (Aneks. art. 38). 440 Aneste ka«se ell» are s* le esnsn* mi st, Ie do JegolDaiT “di!î- to adversarklg nl dldiVLlCen:-n°San‘?' ~ nosiiiisneî se ^ 1 -- - -? sr— di'en« -inala (Âneks. art. 40) * Wl »*>- rjB. tre4ei1n ak?;m la drentelS de anei» Ia 8"s j- de a^twa -di*i irnore’ks skons de komeryig tl'tt™“1S Anest» termen» sp î„ t * Kartea anelativm MS anriimitg sa* Wi" “" Zloa k™d kpndamna- ^*JLZ£La77'ftl*akals k™- Tot» anest* „snts de în kontra ki. oterîrea se va fi dat* ln hZk‘!U' lJ“k,> fi WtS în onnosinisnea sa ’ n ko“.da“,lateIs ™ « k^stigatg, mi kab.sa m.ill4in ,k ‘‘ka dln ko»ta va dm no*, asntslg de nlekare ,11- , ™ 4 va fi «a înkano^fil^^ei d:men5l5Î Effektels anelskî, î„ drenWg0tM'îrI' a sssnmde esekaterea otarfvrî A es,e de tennmats nentre anei*, „artea 1“ ‘î'”1"* d“- na noate eseista. f„ jrenhtl„ T k’,st«at* inii ntt este, dane kw, se zi„. ko™e™alg, aneklg - 1 « ™, sasnensivs de ese- I 441 ksjiisne. Tribsnalsls nrin urmare noate nermite ntriiiî ne a kBstigatg de a nane în lskrare oterîrea, ks tots drentsls ne are kondamnatslă de a anela. îns'b o assemenea messrB ns trebse sb se nermite ks smsriniiB. De aneea legea, ka mi la onnosifiis-ne, nreskrie maî mslte messrî, kare asigsrB drentslS kondamnatslsî în kazs krnnd ar kBstiga în anelS. Ama, nells' ne nere esekstarea nrovizorie kate sb nre-zinte vre-sm& garants solvabilS, saS sb dea vre-snS altg gagiS, kare ar asigsra desnBgsbirea ne ar nre-tinde anelantslS daka va ka>stiga. Aneste asigsrBxi kate sb se dea lajjB ks kondamnatslS, nentrs ka sb le diskste valoarea late. Daka tribsnalsls, în kon-tra voinţei lsî, le va nriimi debsne, resnsnderea va renxBnea assnra lsî (Reg. art. 313; Aneks. art. 46).^ De mslte ori în ksrssls snsi nroness komerni- als', S’B ivernte trebsinjia de a se esamina neva registre saS sokotelî. în assemenea kazs nBriixle aS faksltatea de a alege niuite arbitri sokotiton kari sb esamineze anelle registre sas sokotelî (Reg. art. 310). Anestî arbitri se notS alege saS dintre komernianxii, sag din orî-ne alte nersoane (Aneks. art 27> Daka nBi-iiile ns se note învoi assnra nsmireî arbxtrxlorg, îsdekBtoria îî va nsmi în lokslS lors (Reg. art. 310). Anestî arbitri Îusb se note rekssa de nsmi tots nentrs ksvintele nentrs kari elle nots rekssa ne sn« js-dekbtorS, adikb: de vor fi rade n» 1» alia dedea gradS, de vor fi interesa» în avea kaas„, or. de voi avea ka vre-ana din nbnţî o jadekate (Reg-- . • ■ însn aneasto rekasare na se noate fane de bt sorokS de nin-n zille de la najmrea a-rellora arb.tr (Aneks. art, 25). 442 Arbitri-sokotitorî s«nt obligagi a nriimi aneaste sarMin,E>. Eî n« o notă re fesa de kr>t din kasse a-nrobate de tribsnală (Aneks. art. 29). Ks toate astea ns noate sr> li se dea mai multă de trei kasse într’a-Hellamî ans (Aneks. art. 28). An est! arbitri vor lukra fajjî. ks n^rjiile interesate. Daka, dune kemi>rile tekute atet de eî, kT>t mi de tribsnală, vre-sna din aste n'brjtiî, ns se va nre-sinta, arbitri îmî vor fane fekrarea loră ne temeislă nsmaî allă doksmenteloră întejcrimate mi în nresin^t namaî ks n'brjjile ne vor fi venită. Aste lskrare terminate, arbitri-sokotitorî îmî vor fane ranortslă lorg în skrisă k-ntre tribsnală. Ilresidentslă, nriimindă a-Mestă ranortS, va soroni ne ntrjiî ka sî. se întejji-meze, sure a se însene saă kontinsa esaminarea kas-seî nrinsinale (Reg. art. 310; Aneks. art. 30, 31). FINE. TABLA MATERIILORU. Hagina. Introdskjghme. — Teoria komernislsi. ... V. Renede nrivire asanra istoriei komernislsi. XXXI. KARTEA I. Desnre komeruw în generală. TIT. I. Desnre komemianjjî. Sek. I. Kondijns-nile ne konstitse kSalitatea de komer- niantd. . . ,................. 1- Seknisnea II. Ilersoanele kanabile nii inkanabile de a fane komernis. . 14. TIT. II. Ilentrs registrele komernianiiilor. 30. TIT. III. Desnre sonietejiî. Sekir. I. Desnre sonieteni în generală. ... 42. Sekijisnea II. Desnre sonietejjile komerniale mi diferitele lor5 sne- - v51. ................................ Sekijisnea III. Desfanerea soniete- jiilorS........................ • Sekipsnea IV. Desnre kontestaniele între soiri mi modslS de a le ter- • „ .... 93. nuna...................... . rjijrj^ jy_ Desnre nsblikarea averei femei «n«î komerniants. • • • ■ ; y Desnre bsrsele de komemiS, miz-lonitorî de skimbd mi samsari, 144 Sekjxianea I. Desnre bsrsele de ko-merniă. . . < Sekuibnea II. Desnre ageiijm de skimbS mi samsari. . . IT. VI. Desnre komisionarî. Sekg. I. Desnre komisionarî în generală, kekmnnea II. Komisionariî de transnort ne sskatg mi ne ann. TIT vtt ftTTea ln- °eSnre k™mî. V1L IIentr« knnnrnrnrî mi vinderi. . . # TIT. VIII Desnre noliSe, bileterî la or-dme mi nreskrinainne. Seky. I. Desnre noliiie. . SekBkaea II. ' Desnre bile» ' h ordine. . . Sekuisnea DL Desnre' m-esW ttisne. . . nagina. K ARTE \ fi. Desnre falimente mi bankrstsrl TOM. Desnre falimente. Disnosiromî generale....... Han I DeklarauiafaKmentebt mi' efektele saUe. Sekuia I. Dekla-lajjia fabmentslsî. . Kan^II11’ r Efektele ^Hmentelsî. a ' L„ Desnre ^mirea jndekn-tonlorg koniisarî. m: »«"» nnnerea „e,e.' 112. 137. 147. 158. 166. 171. 175. ,253. 259. 263. 267. 273. 286, 145 ITagina. fiilor mi nelle dintîiS eksnosifii- snî assnra nersoaneî falitslsî. 287. Kan. IV. Desnre nsmirea sin dinilor nro- vizoriî............................... 292. Kan. Y. Desni'e îndatoririle sindinilorS. Sekfiia I. Disnosifiism generale. 296. Sekii. II. Hentrs ridikarea nene- fiilorS mi inventaria........... 300. Sekii. III. Ilentrs vînzarea mtr-ferilorg mi bsnsrilorg mimkă- toare mi nentrs îmnlinirea bani- lorS.............................. 303. Sekfi. IV. Desnre aktele asigurătoare. ...........................306.__ _ Sekfi. V. Desnre nernetarea mi (TOîl adeverirea datoriilor# falitslsî. 30i7._J.Of Kan. VI. Ilentrs konkordat# mi snire. Sekfi. I. nentrs kemarea mi a- dsnarea kreditorilorS. . . . 316. Sekfi. II, Desnre konkordatS. . 319. Sekfi. ni. <5nirea kreditorilor. . 348. Kan. VII. Desnre diferitele sneniî de kreditorî mi desnre drentsrile lor în kazs de falimente. . . 360. Sekfi. I* Desnre neî îmnresnn-o- bligafiî mi desnre kasfiisnî. . . 360. Sekfi. II. Desnre kreditoriî ga- gistî mi nrivilig’hiajiî ne mobile. 366. Sekfi. HI. Desnre drentsrile kre-ditorilor# inotekarî mi antekre-sistî assnra nemimkătoarelor#. 375, 446 ^FiSÂTI 2007 Sek«. IV. Desnre drentsrile femeii. . . , Kan. VID. Desnre îmni>rairea între kre-diton, ini desnre desfacerea a-vereî miink-ntoare a falitslsî. an- Desnre vînzarea averei nrini-k'btoare a falitslsî, . Kan. X. Desnre revendikarea m^rfcri-101-5 mi altor* lskrsri. . XL Desnre îmnotrivire mi anela-’ «ie assnra oterîrilor* date în kans'b de faliment*. , D. Desnre bankrste. . Kan. I. Bankrsta simnh» . ’ Kan. U Bankrsta frasdsloara.’ an. DI. Desnre krime mi de-kte konnse în falimente de k?>- Kan TV nersoane afara de falit*. • • Desnre administrarea averilor* TIT Tir nnW de bankrsfrB- • • • m* Desnre «abilitarea fiilor*. TIT. Procedară comerciali IT- I- Organisarea tribunalelor* de kc mercig. . , TIT- n. Komne&ma Tribinaleta' d •tvomercig. . TIT' m‘TFb°rmf ,de anroxiede Căinţei I nbnnalslsî de Şomerei*. . I" VERIFICAT T 1 007 Hagina» 379. 385. 391. 393. 398. 403. . 404. • 407. 410. ■ 416. 417. 421. 426. 434.