MINUNELE MATUREI, KONBEPSAPSNÎ AS5nPA deoseeitaaop OBieKte intepesante din mtiinue.se Nat»™ paje, Fisinx, Kimiei ini Astponomie. Komnsse DE 1 IlJIilUS BARASCH. Doctor dş Mediciite mi Chirurgie. IlţKpesop de istopia natspa.ii în piînnasisjs nagionajs din EsKspemtî. TOM1JLV I. ediţinuea a doa. B8KSPEHITI. Tinorpafiea KpeijHMsî Nagionaj. ((V y]\ N N T> .1UIMI i CAAE npiNţis.nsi srî>ninNii0P6 A TOATT) HEAPA POMtNEASK'B BARBU MMITM1E OTIKIBEIo Ilrea Luminate Poamne. tn tots timns^.l Opinim aS fostă npoteiitopii rntiin-nejop, a aptejop ici a aitepaispei in gepijie jop.— Tiopia neutgpitoape ader»pai;i a Sscenanuop, aaernî de ja dicina Iipocedimrr. a slpui-v «a Kaosjrî najjisnuop, supe a d?pi;;ea mu-îiiimea r:s jop sni-pitg .isminatg; a foşti» tot-deasna a'jerst/b insigne sffBJiimi, nanUiKî. de’uaintopea niBuisa^ignit nrdesip-sapea «Jgmmeî.-— Ama n«i Kpeeatopgjig asmiî, Ilpinni-neae SgBepaniiop, a înnensit; domnia sa etepni Kg raa-sgjis nopsnnitopg » Fie jsrnini! » — Dap Kitpe înijijimea Boastpi, Kape mi înainte d’a fi Ilpinijg a-gi fosts gns-is din iei mai stpumnigi ini nei mai jsminagi fii ai Ilatpieî, este Jia noi o îndoiţi l'epiiipe a înKina opî-ie npodsKîjisne nsoi în domensjs intejiipinijeî, ita Kxtpe o înajli Astopitate Komnetenti «ape Ksnoamte a npegsi, ini Ka KT>tpe snS npoteKtop» n»tepniK8 Kape noate înitspaţea.'— IlitpsnsS de aqeast’B KonBÎKgisne, am» KBtezatS a densne aiests ininS SBpagHÎ ja nfaioape.ie tponsjsî Înijijjimiî Boastpe. Daui a«jests oirâ ns mepiteazi în sine a^eastx deoseBitt onoape, noate Kt Ba mepita in-dsjijeniia Eine-Boitoape a întrunii Boastpe, nentps sKonsJiB Kape ’ini-a npon»s8 astopsaS în aqeastt Kom-nosigisne jitepapt. aj» Mipieî Boastpe npea aieKatâ sbiwssb Doctor ialins Barasch. IIPEKS'B'bNT APE. Ks o -simgipe amesteicat/B de Rîteaa rpiad mi mw-te snepange, aicsm da» anesta fpstcts aj masei meje In mîineje nsB.iiK8.i8i Poinîna.— înlp’adeBip amS ieBa rpiarb temînda-nn, kt» noate st, iui înBinoBigeasK'B wi-neBa nentps o anusigisne Kape esle denapte de mine; adiat nenlpa amEigisuea ki npelinda a firapa na as-tops în jiniEa Pomînx, ne Kînd eS simga npea Bine de mi sînt de zeie ani aiii în geapi; tot ns m’ams irt-tpsnsv de toate dejinateje Bapietxgi aje acestei jim-ce foaple fjeKsiBije. Dap ne d’ajti napte aqeastT, nagim, rpiarb tap-Bspitoape în inimi-mi este îmnpesapatx de ms.ite snepange. Aceste a je meje snepange sînt ja opî-«ie jeK-topa Eine-Boitopia ie us majgamipe npiimemte opi-ne janpape fojositoape nentps sine mi Komnatpiogif siî, nvbKap din opî-«ie isBop Ba emi aieasti jsKpape,— Ama sînt întcpedingat ki iea mai mape napte a jeK-topiaiop mei, ns Bop jinsi d’a-mi da anpoBapea Jiop. IV Ks toate aqestea, eS din napte-mî îl pors aa Kind Bop nsi în qitipea aqeslei KEpjîî snese fpase sas es-npesisni ie ns sînt ama de sine în apmonie ks sni-pitsj» jimaei Pomîne, se aiEE EsnEtale d’a ns sila kt. astopsjs este sns slpeins, jsînds mi seama, kt. jimsa PomînE Ka o idiomi dinlpe sneje mai tinepe în Espo-na, Kape asia de Kspînd a intpats în Kapiepa jitepats-peî, nerpemit tpesse se se îmEorEueasKE din zi în zi ks esnpesisni mi ziqcpî nsoE, snpe a nstea uonKspa ks qe.ie-.ja.Jte jimBe Esponene, Kape din ie în ie îmi întindă domensjs jop, notpiBits ks sfepa ideijop Kape neînqetats se im>pemte întinzînds-mî pazele jsmineî assnpa peyisnejop nsoî a.ie Ksnomtinijejop omenemtî. JnKT. snS KSBînts tot nentps sKonsJB aqestsî SBpayis! Ams sKpiss aiests SBpayis nentps tinepimea pornim na o Kapte de .leKtspE instpsKliBE mi arpeaBisx, irpeKsm mi nentps nsE.iiK8.j8 qeji mape qe Konpinde oameni OKsnajjî ks a je jop rpiaci domesliie ; Kape Kas-tE în opeje .iop de penaoss a tesî o Kapte instpsK-Ube, Kape Ba ti în stape a je Komsniifa întp’sns Kins dsj-qe mi smops, nimte OEieKte din Ksnomtinjiejie omenemtî assnpa jsrnii mi assnpa natspei, aqeste adeBE-pate opnamente aje Biejjeî oms-jsî; m’ams suit8 a fa-qe o netpeqepe nJEKslE, nentps simuimenteje noEije a.je inimii noastpe, ks înBEjjEtspa snopa din matepiiae qese mai intepesante a.ie mtiinjiejop Kape sînt în stape V a .lamina mi snipits.j& nostps. A iu a amS Bpata a îm-npeana » dulce cum utile » ( dsjie ks fojositopi» ) ssm ziie noetsjă .latina. JleKtopaja Ba acadesa dasx ama peasit (isBstitS) în aieastx a mea întpenpindepe.— Dinadins» ama aaesa din nemxpginita.18 domena aja KBnomtinjjejop omenemtî, namaî KîteBa m>pjjî din sBEJiima sfepx a mtiingeî natspeî.— Ks aieasta ama Bpata a apxta naBjiits.iai mea (mal ks seamx aiejopa sape n’aa anata onasiane aapma în tinepegije jop ana sapsa pera.iata de înBxgxtapx în ssoajie), nentpa în-tîia-uiT datx fiinga 8neî jsmî ideaje sape este deso-patx ks maî noBi.ie uii mai sojide naxiepl mi osiestc de atpagepe, de Kît sînt qeje mal msjte din naxiepi-je rpoase, matepiaje, sape înrita opeje de penaosS a je omajisî de pînda, întp’ana şina tpista mi foapte bx-txmxtopia nentpa desBostapea faK8.itxgi.iop sase ade-Bxpata omenemtî. De aieea ama adssa ne seKtopasS mea nsmai ni-nx sa nparasa amil temnsassî mtiingesop; asojo ama pedfrcata nsmai anS nosga din Bxsasa ne aconepe aiea-stx noaptx, mi-l-ama zisa » aîtxte în nxantpa dap de » denaple! Bezl ne mxpeagx, ie fpamasege ! sisemte-»te K8 o stadie sepioasx a te apxta Bpednis d’a inlpa » ne Biitope în sinasa aiestaî sassima santsapiă! » Ama asesa fopma de KonBepsagiane, fiind-kx este maî sisepx, neatîpnatx ana de a.ita, mi ne ds Boe a ne adpesa dpenta sxtpe seKtopa Ka mi itxtpe ana npietenS, sape este de fagx sa netpeiepea noa-stpx.— Ka ană EasS sa aieastx a mea Komnosigiane si- VI tepapi amg ajes8(în Bojsmsj întîft)sn8 SBpayiS bc-stits în jitepatspa Fpanqezi. Aqeasta este »sKpiso-»pije Kitpe Sofia de Aim6 Martin» (Let— tres âSophie par Aime Martin). Dap jeKlopsjs Kg-pe Ksnoamte jiniBa Fpanqezi, se Ba înKpedinga Kspînd ki KonBepsagisnije meje din aqestg Bojsms sînt de-napte d’a fi nsmai o sininji tpadsKgisne a je zisejop sKpiepî, qi din Kontpa sînt întp’adeBip o Komnosigisne nsoi, jitepapi. KonBepsagisneje nonpinse în bojsibsj aa doijea mi aj tpeijea, sînt Komnosigisni nponpie mi opiyinaje. Ks toate aqestea ns nn noq$ jinsi a miiti aiqî un» tpiBBts de pensnoiutingi Kitpe zîssjs BestitS as-topg, pîdiKînds în aqeasti npeKSBîntape Kitpe jieKtopil mei Ka sns monsmentS de admipape în inima Boastpi nentps aqests snjendids yeni», tpadsKînds aiqî sna din qeje mai fpsmoase nayinî ks Kape sînt Imnodosite atît de admipasu onepi.ie sa.ie. Iati idei-ie jbî EmeeMaptin nentps nsle-pea Kipgijop! » Kipgije sînt nimte idei inKopnopate în semne » esnpesiBe, qe BopBesKS ouuop nostpi. Ilpin idei se »JSKpeazi toate jsupipije în aqeasli jsme deja mii: » nîni ja mape. Tots cineje Ksm mi tot8 pisjs qe » emi ne jsme, s’a nisKSts din sînsKS ideijop, ideijop » adiKi, Kipgijop.— Janatps Kipgi (Testamen-»tsjs Besis mi noii, Kopans mi Bedas) se’nKini o » m i e de mi.i ioane de.oameni, adiKi mai tolg »yensjs omenesKS.— Dap Bedegi în qe tpisti stape » de derpadagisne as adsss Bedas ne Indieni, mi ja qe VII » tnujjime de liBijisajîisne a pediKats mopajsjS Ebmi-» pejiel ne Esponen!!— »'NagisnUe sînt fepiiite sas nefepiiite dsm Kaai-» tatea ideijop Kape je nitpsnds, mi Kape ess din i\aa-» ssjS Kippuop ie sînt sanpate saS pesneKtate de » dînse.îe ».— ^Iloesiije jsî O m i p s a insnipatx penisji epoin » jsî AaeKsandps fisjs jsî Fijin din Maiedonia; » ejrâ Bpînds a imita ne Axij, s'a fiusls AjieKsandps »ie.is mape, înBinritops.1 mi niBuisatopsj Asie!. » Eiorpafiue oamenuop mapi snpise de njstapxS, » as npodsss în imapinagisnea fiepsinte a jsî F s s o, » aiests modejs jimnede de o fpsmssegi ideeaji, na-» pe tis nsiuis stpusiinds în toate SBpapeje «î.— » Tot IListapxs a fopmats o inimi pirantiKi a snsl » miKS offiieps de aptuepie din Kape s’a fiKsts maî »ne spmi sns meteops stpusiitops în Espona, mi » aiesta este N a n o ji e o n.— DesKpiepea dpinstoa-» si a Ki.iitopii.iop xsî M a p k s Ilasjio ( din Bene-» gia ie a tpiit în seKO.as.is a.i 13-jea 3, a demten-» tatS în inima js! KpistofS Kojoms8 aieasti » Kspiositate inBiniiEiji, Kape Ji’a fiKsts sns desKone-» pitops nemspitopix snel jsmi nsoi.— Aa ansjis 1474 » s’as tinipits nentps înlîiamî dan sBpapeje jsl E p o-» dotS snde ejs Bopsemte de BokpFspue mipaKSjoa-» se a je Feniiienijops îmnpepispsjis Afpiieî, mi nsmaî » neste tpel an! (ia 1477) a desKonepitg Vasko de » Gama, Kansjs de Esni-snepangi mi dpsmsjs iejS » nsos ne xa AfpiKa xa Indostans, (India opien-» taji); aiests dpsms ie ma! ’nainte în zadap s’a kis-» tatS msjgl seKOJii. VIII » Bedegi aKama: mîineje jsî Epodotg qe sitpis» » 8Bp agrea jiaî, de niajia nepise iui natpezise în ni-» mînt» înainte ks tpeî mii de ani, ne Kînd onaaa aqe-B stops mîinî, . ’Ikx uaptea, Ka o fiingi Bie nemapitoa-»pe n’a înqetata a aaupa! iui ie aaKpape! a nsita p o aarne naoi! — » Aalopitatea mi natepea Kipgijop sînt în feno-s mena Koman ja toate nagianeje. Ejie sînt adeBipa-»tsjs safiieta miniKitopia a.sa soqietigiî omenemtî. » înKinaigi-Bi aK»m, qe este natepea Kipgiiop! .Ia » doi mapginî a je mmînt5.i8i în Kina mi în Amepi-» Ka întp’sna minat», o foaie a anei Kipgi este în sta-» pe a npodaqe jia doi jentopi tot d’o daţi o idee mi » o nasiane, ea Ba îmnpeana doi inime desnipnite 8-» na de aata npin mit de mi.ie, npin mangî mi biî, » uiap mi npin oqeanaja qeja mape; anoi atanqî aqe-»ste doi inime Bop fi nitpanse namai d'o simgipe, » Bop sate Ba Bioiqiane întp’o apmonie admipasui na-» mai nentpa o imagine, qe a npodss» în imaginagia-»nije jop nirnte semne sKpise asanpa aqesteî foi! »Atanqî Ka ESKapie ei Bop saKpifiRa Biaga Jiop nentpa »ideea ido.ia.i8 jop Romana, mi Kiap ana.ia nentpa aj-» taaa de mi sînt amîndoî de difepite nagiani, de mi » na s’aS Bizsta niqi-odati mi niqi na se Bop Bedea » snaj» kb ajtaj» în toati a jop Biagi.— »întp’adeBip Kipglie domnesK» asanpa jiamii! »Eae sînt adeBipata Biagi a nagianiiop! ande ejie » jiinsesRg, anojio .linseuite intejiginga naEJÎKi, aKOJO » ainsemte rjopia nagionaji! Toate îmnipigiije bckî » din Asia, a BaBijonajtsî, a Mediijop, a Hepsiei mi a IX » Sipit ateste KojQ.şe antite, te ais smnjst» seaoal » înlpeţiî K8 ssnetBj» apmejop 4op BiKtopioase, ne «p-o mi KizîndB din impunea 4op, s'as stins» din isme » întp’sn» Kin» atît de tpisla, ni sînt aK?^ sîiate k» IoIbjis » de noi, na Kînd n’ap fi fost» în 48ine, Ka Kînd me-» mopia 4op ap fi înrponatt întp’sn» afiis» întsneKoss, » adîoK» a.i§ tininspijiop.— Kiap monsmenteje de map-» mopi iui psineje te as 4Bsat8, a» tpeBsinjii de idei— » Je noastpe, ini de Kipuijre noastpe modepne a je în-»jjejeije, mi Kiap atsnti fans assnpi-ne o imnpesisne » tpem>toape! — » Din Kontpa, sltaQi-Bi Jia sns nonsjS miss din »» naiestina-(Ispaejiţîi) ; ej§ a peinasă în nitioape, » ne Kînd nstepniti^e najjisnî sapcape s’as stins de ne » faija nxmîntsjBÎ. Ns tpete niti o zi în Kape ns se »peneteazx în muioane de Bisepit! pisnîndite neste » fajja nimîntsjsi, memopia atestsî miKS nonsj» în S8-«BJimeae noesii dijine te a Kîntată «ncjx din fiii sxî, » slpxJBtitBJs atejs noets, Peţfe4e nsajmists, nemspi-» top8jS D a b i d. IHtijiî de te n’a nepits nîm. aK8m » memopia Ispaejiijuop ? fiind-Kt IIpoBedinua disinx » ia xotxpîts a fi nspixtopii anei idei pejiyioase înaj-» te mi poditoape; înajtt» nînx 4atponsjx Dsmnezes-> 4SÎ ne Kape .i’a npoKjamats 8n»48, nemalepiajă mi » etepn»; poditoape, fiind-iix Ka o idee maÎKX a skos» » din sîns48 sxb toate pejiifisneje modepne, tiBijisa-» tpite. » Sîtajji-Bx aK8m 4a Ejada mi 4a Poma! Ksm eie p as mi aKsm o esistenjp. iuopioasx în mte^ipeima .*> noastpx.— întpeBajii ne Koniii Bostpiî dinsKoa4e daKX II * X » în toate zije^e ns se rindesK» maî msjls 4a naseje » 48Î Temi st ok je în Atena, de Kît 4a Kon-40Ksito-» pil 4op din maxa.ia ? dairt n8 mtiS maî Bine toate » fepestpe^e mi toate 8mi,ie din fops4§ mi din Kanito-» 48aS antiics a48 Pomeî, de Kît de 4a Kase4e Beiini-» 4op 4op de neste dpsm ? — Iloegiî nostpi se nstpesKS » K8 imaninapisne.ie din Ejada miPoma; II04 Urnii mo-» depnî stsdiazt jepi.ie jop, npeKsm mi opatopiî nostpiî » Kastt mi rtsesKS sns isBops neseKats în KSBinteae » taine de e40Ksenji,B a4e 48î Demostene mi *1i-» q e p o n e.— » Dairt aqestî oameni mi înKi onts sas zeqe ase-• menea n ap (i tpiit în IIa4estina, Ejada mi lta4ia, » n’amg fi aBSts noi Esponenii niiî o 4itepat8pt K4asi-» Kt, niii mtiinge, niiî apte, niiî qiBi4isagi8ne.— »Etragî aK8m de seamt! ontS sas zeqe oameni »ijenia4Î as pefopmats 4smea, ne-as ftKsts aqeea ne » sîntems aKsm; onts sas zeqe oameni ajemî, as im-» npimatg 4a mi4ioane de oameni fopma nenis48î 4op! » — Aqeastt îmnpeţnspape d’Bns senss foapte adînKS, 9 este sinrspt îndesl84ttoape a înKpedinga ne opi-qine, » de esistenga sneî îna4te npoBidenge qe dnmnem;j£ în » 4sme, sinrspt este în stape a îneinge ne opî-qe A-» teists».— (Introduction au pantheon litteraire ) M’ams întî4nits ks aqests astops Bestits întp’o idee, dap aqeastt idee este fsndaments48 a toalt KonBiKgis-nea mea, este mi ideea fsndamentaat a aqestop Kon- XI Bepsayisnî. AdiKi m’amă OBiinsită a npiBi jsmea mi nalgpa drntp'sn» mintă de Bedepe înajtă, fijosofiKă, din aape Bedemă toate mtiingeje Ka niuite ineje a.ie »rm janqă infinită, itape îmEpiyiiiieazi mi înKsnqfepi toati jsmea fisim mi mopajt mi întp’înseae mi toate eae-menteje Bieuii omsjsî; tot aceste şedepi ne apati ne totă ^niBepssj», Ka o fiinjjx uniţi, njinx de marnifinenga tepeasKi mi KoBîpmitopm în a sa nepfeKjjisne infiniţi, toate ideeajeje Heje mai nepfeKte emite din imaqi-nagiimea oamenijop! •— în fine, aiestă sniBepsă ni se înfigimeazi BpedniKă d’a fi emită, K«m este, din mîi-nue AtotnstepniKBJBÎ, etepn&iă isBOpă ajă tst&iop nep-feKtjisnuop! — în atestă sensă si se adeBepeasKi Bopea nemspi-topsjisl natspajist Ainee Kape zitea: » Stadiile na-»tapei sînt dpgmsjă teaă mai njinstă Kape ne d$$e .ia »adopapea jsi mmnezea.» Aatopajă Doctor întins Barascli. XII T A B Jl t De KonBepsajjiBnue Konpinse întp’auests tom». naijmea. KonB. I. întpodsnepe. . . 3 KonB. II. HeBa desnpe NeBton, .laBoasie mi M>sKonitopî Fisiqî. . . 9 KonB. III. Desnpe simijipea ţjenepaji în natspi. 19 KonB. IV. îîpmape a aneasiaim sBBieut». 23 KonB. V. Desnpe mxpimea BniBepsBJBî. 35 KonB. VI. Desnpe nstepiae Kimine. 43 KonB. VII. Desnpe mimnapea Kopn«pijop. 49 KonB. YIU. Desnpe o aat/t aeije Komsni a natepeî. 56 KonB. IX. Desnpe inslinKleae animajejop. 69 KonB. X. Desnpe instinKteae de emirpajji»ne. 70 KonB. XI. Desnpe instinKlsas de sonlaEiaitate. 79 KonB. XII. Spmape desnpe soniaEuitate. 85 KonB. XIII. Desnpe înjjeaenifcnea anima.ie.iop. 89 KonB. XIV. Desnpe metamopfose. . 94 KonB. XV. Denisas omsjsî. . . iot I. KONBMSMţISNEl I. Introducere. Noi întpenpindem aiiî a desttpie fenomenele uni-sepsKjsi, dap aieastx întpenpindepe ne snepie Kiap mi ne noî! He mxpime! ie Eorxjjie! ie min&nî de fps* mssejje mi de înnxjjjime ni se înfxjjiuiazx npetstinde-nea! în aieastx rpxdinx zeiaeitx icape se Kianlx N a-t« p x, ie o sx npÎBim mai înlîî ? o sx zsrpxBiin ta-Bjospije de Bepdeaga Kîmn»puop înfjopite? sa» ţii— rantiita înnxjiuime a Ajni-iop (msnuMop) a Jie KXpop Bîpfspî aKonepite k’o zxnadx Beininx, se spitx K« mii de niiioape d’assnpa fejiii nxmintsjsî mi aoieans^sî! Dap aiest oiean sinrsp, aiest adsnxtop de Kxtxjjimi de anx Kape KOBîpmamte toalx imai,rinaijit;nea ideuop omenemtl? Dap pîspue, nîpaije mi fîntînue deoKÎ-txjjime nemxpţiinitx Kape aiionepe fajja nxmînts-isi, Kape înnieazx ne’nietat natspa kb fisidsj ,iop jimnede, întîia Kondijjisne a sBEsistenijei (tparejiBÎ) tstMop?— Dap iepsj itînd se aKonepe de nopi asKsnzînd soape— je în mepidian, întsneKînd jismina zueî, Kînd se »pux fsptsna, ronitoapea nasxpijop npesimjjitoape; anoi atsnii Kînd tsnetBJ niBijeinte «p.iînd kb înrpozipe; Kînd 1 — 4 — fsjQepsj sniprînd înt8nEpiK8J, ne .isiemte, anonepind tot sniBepssa întp’o înfEinspape de foK; at8n«ri ouibj maptop 4a aieste siene ssE4ime, pxmîne înKpemenit KEStînd a Ksnoamte atot-n«tepniK8J Kpeatop aj tsts-jop avestop minstri, întpeEsinpînd snipit84 seb, a «iest dap lepesK, a se adînqi în niistepiue 8niBeps848î, mi însfîpmit a peasnoamte ne Damnezes ziditopgj, qen-tp«j mi jsmina tstspop.— Dap o st. isEsteasKi ? noa-te se înBpEjjiuieaze mintea 48Î mBpijinilB, aiest 8ni- ke se OKsnE K8 aqeste stsdil înnajte, destS4 ke npin aieastE oasnagisne s’a spaat assnpa esistenjjeî fiziqe, animale, deoseEindsse de ie4e-4-a.ite animale mi îmnjininds’ml noEua 4si misisne K8 Kape as fost tpimis din neps ne nmiînt. De ateea Kspax mi nentps noi! nenstînd a pensnoa-mte tot, ne Bom BSKspa d’o napte; nenstînd a aatsn-Qe 4a sfîpmit, o se apEtEm dpstnsj Kape a 4sat mi Kape Ba 48a snipitsj omenesit în aieastE KapiepE, tot anponiindase 4a skoh84 nponss, nînE în Beiii Beii-4op.— Nb tpense se înKidem okî a admipa atîta fpsmB-sejje mi mEpime fiind ke ns nstem admipa toate. O se asemEn ajmintepi 4a atest rspmand (jaKom) Kape moape de foame jînrE o masE foapte EoratE ne-nstînd a se xotEpî Kape se mxnînqe mi Kape se aldS0* Snde ni se îmfEjjimeazE sn osieKt de K&piosilate mi de^ nepKape fîsiKE li jom spma. 0 se ne spKEin 4a Bîpfsj m8njji4op a KESta isBop84 pîspuop ; o se ne BpKEm mi 4a nopî a asista 4a fopmapea njoiî, riinso-piî, nietpeî, poaEî, tsnettuBî, fe4ijep848Î mi a a.itop Beps infinit ? ns! dap destsji — 5 — fenomene «ape nasn în aep. 8ne-opI Bom medea 4a mapqinea mipii sîtîndsne 4a miniKapea eî minsnali, persjati KpesKînd mi miKinopîndsse de 4iQ3s opi ne zi. Anoi sne-opi desKizînd sîn8.s nimînts4sî o si npiBim fejspimea de stpate minepaje nape a Kontpiusit 4a fopmapea r40BS4si nxmîntesK în nosijjisne aKtsa4i dşni mii de Beii mi dsni îmmsjijjiteje peBossjjiî a 4e nxmîntsssi (Kataoismspi) snde s’a înrponat ţoale fiinţe ne as tpiit atsniî, Jixsînd în sîns4 nxmint84BÎ pimiiniiţe Kspioase Ka nimte monsmente Beiniie a 4e yenepaijiijop nepile înnainte de mii de seico.se. Tot aitojo o se risim KpistajRpije ie.se ma! Kspioase, ini itiap dinaiajlt54, asps4 mi apijintsj, aieste npejiîoase OBieiste asKsnse în adiniiinea n'Lmînls.isî, Ka Kînd n’a Bpst nalspa a se JKeptfi nenlps dînse.ie d’ade-Bipati a ei Boriyie, adiiîT. de arpiK84tspi, dana 4e ap * fi pisinit assnpa feijet nimînts4sî. Dap înnainte d’a intpa în aieste OKsnaţpsnî Bom da o idee de ie.se de Kinetenie sisteme de Beni.se fi-siii mi de maniepi.se de pefopmajaisne în aieasttb mti-injîi 4a îniensts.! enoiejop noastpe (modepne). Fisiaa, adiKi mliinîja natspeî a nagii.sop BeKÎ, n’a fost ie este aieasti mtiinjjx în Bpemea noastpx, adi-ki Easatt assnpa esnepienjieî (lepKipiî), ii as foştii mai ms.it o sistemi» fijosofiKi emiţi, din stsdiia sne-KS-iatisi a ideiuop asstpate. Fie-nape fijosois din Kansj 4Sî a msKOiit o moţezi sistematmi npin itape — ti — s’a suit a esnaiica toate fenomenele natspeî. Togi aS axstat aasnoamte mal ms.it îiiMenstsj natspeî, de Kît fiinga eî; mi fiind Kt aceste aestii assnpa înnens-tsjsl mi npinjjimum natspeî, ns noate fixotxpîte npin esnepiengt (fiind at «rine din noi ai fost ja zidipea jismeî?) de a«ieea a aBst fie-aape dintpînmii idei de-* osesite assnpa a«iestsl nsnats. iTajes a zis Kt sniBepssj e nisast din ant. Fe-peaide de nimînt; Inon a întpeEsingat foas, Anaasimene s’a ms.igsmit as nsgin aep, mi din aontpa I[eno as zis ai jsmea este npodsst din toa-te aieste natps elemente (ani, nxmînt, aep mi foa). Ajjjii saniengî mal ne spini» as întpeEsingat o Ei^ds-pi mi sn foa foapte mape aape, dsm> ideiie jop, ja înienstsj zidipeî Jismi as fost nss în sîns^ nxmîntsjsl mi ag npodss fopmagisnea minepajii.iop, meta.ie.iop, nianteiop, mi aiap m>sao«ripea anima.ie.iop m’a oame-niiop. Asemenea as aBst fisiiil Beai idei aspioase, rpe-mite assnpa nrtpimeî soapejsî, „isnei mi a ste.ie.iop, npeasm mi de asmina mi de distanga (deniptape ) jop de nuntata.! nostps. Ama a zis fijosofsj Apa-ajits ax soapeje ape o mipime d’sn niiiop; Ana-asaropa a fost mal genepos mi ia dat mipimea Ilejononissjsî ( neninssja Mopea în rpe«rik), în Bpe-me «ie aasm mtim at soapojre este de milioane de opî mal mape de aît imoeh.1 ntmîntesB. Desnpe .ismina soapejsîa zis Ta .ies mi KsenofanSai» este nsmal «n nop inflamat, dap Anaasaropa mi Demo-a p i l s asirspi ai soapeje este o niatpx de foa. F i- - 7 — A o ă e 8 ziie kt. stejeje sînt orjinzi atîpnate în nepa Kape ne ptsfpînr pazele soapeaai. Dani aidepea statapijop neatîpnate în Ejiada, anest \ieann aa mtiinijejop iui a j aaj tapei, nîni ja Kxdepea îmnxpxgii Pomi, n’aBeam ninî an nporpes însemnat a nomeni în uitiingeje fisine; dap deja înne-nataj nîrn> Ja sfîpmita timnajaî de miJKjoK, (de ja ; «xdepea îmnxpiija Pomi nînx ja desaonepipea Ame-^pini) în aaest nepiod întsneKos, în aape jnatem zine ki snipitsj omenesK a BEzat atgnm întp’o jetapyie a-dînia>, întp’an somn» asfiatia, din aape s’a pesaajat tomnai dant o mie de ani (de ja 475: nîni Jia sfîp-mitaj seaojsjsl aj 15-îea;) ne nporpes, ie înnainta-pe nsteam amtenta din o asemenea Bpeme! lIe stadia intiingifia nateam amtenta de ja o sogietate ande a fost pesnenlan» namaî natepea matepiaji, mi ande intejiinenga a fost înrponata saat o metodt saojastiaT. (nedantiaa) ande tot zejaj mi aatiBitatea sentimen-tejop a fost aEsopfiite în fanatismaj pejiijiei! Penamtepea adeBipat’B a mtiingejop natapaje (a fisiii, istopii natapaje mi aimieî) înnen dap aa tim-naj modepn, meprînd nporpesaj tot apesaînd nînt în zioa de astxzi.— Ainî întîjnim aîteBa name rjopioase aa pefopmatopî ai intiinjjejop, mi aape na Bop nepi ninî o daţi din Istopiea jritepatapeî. Enrjeziî E a a o n, mi NeBton (neaton), ţfepmanii JaiEnig mi^Ke-njep. Fpangezii Ilasaaj, Eifon, KiBiefmi JlaBOazie. Italienii Topineji (ne a desaonepit aomnosigianea Eapometpajiai) npeaam mi Sfeziî Jinee miEepnejiia a§ nperatit o enoxt naot în uitiin- — 8 — jjeje natspeî, iui sînt Ka nirnte steje stpBjsiiloape îtt iep8J ideijop. D’oKamdatx ns nstem nsmepa desKQBepipjje mi înnaintapea intiineejop npodsse npin autiBitatea mi sts*-disj aiejop oameni mapî; dap în Kspssj aiestop Kon-Bepsajjiî o si aBem oKazisne a Bopsi mai msjt de fante-je jop, mal ks seamt de NeBton, Jl a b o a z i e mi K e n j e p. Dap tot KapaKtepsj ie deoseşeniţe mtiingeje natspaje aKsm deja înienstsj aiestei eno* ui nsoB, este kb, fisinii s’aS oniinsit a OEsepBa fantei je mi djHjmsj spmxpeî natspeî înBBjîînd tot de ja dîn-sa, fBKÎndsse nap’icap fi snojapiî natspeî, în jok kb fisi-lii iei Bem ag îndpBsnit a JKSKa poje de maristpiî (me* uitepii) natspeî, înKinsindsuiî kb fanteje natspeî tpeEse nerpemit sb se spmeze dsne ideije mi inoteseje a aj»sopuit Teje-.1-a.1le KoJope a jre sneKtpsjsî mine-as pefjeKtat noiiopa pomie ; 'asemenea Bepdeajja Kîmnsjsi, ns e ajt Te®a de Bit InH'-gimapea jsmineî soapej»! din Kape «S fost toate tc-je-j-ajte Ko.iope aEsopisite, afap*B de Bepde ui.t. Dana BoigîaaBea «n esemnj» KBpat desnpe aTea-stt teopie uii tot de odăii a aBea o sTems njini de fpBrnsseg! nesnsse, nanegî în xniîK.iOK#j «ne! Kînins fpsmos sn kîouik a Je itipsi fepeslpe si aîEl» ijeamspî Kojopate K8 feispimî de fege, ano! OEsepBagî npiu aTe-ste stiKje Kojopate neisagisj în Kape bi afjagi, mi ie tasjospi de mmsne se Bop desface îunainlca Bedepel Boastpe ! stioa poinie bi Ba api>ta tot Kîmn&j, nep«J mi m>mînt5.i întp’o înfimspape de fon, iia Kînd asistau! ja sn KataKjism, Kînd »n Fok TepesK apzînd n’b-mîntsj mi Kstpsnind tot Te se afjî> ne dinssj. ©in Kontpa, laEJO» Kape b-b apatx stin.ia Bepde napK% este enoKa de asp a nmiînisj»!, napKt asistim în zioa Kpeagisne! j şinei, Kînd a’iest SBpagis ssG.iim a emit din mîna Kpeatopsjsî, Bepde, npoasnxl, tot înfiopind, tot BBKspîndsse d’sn Biilop rpopios; Dap dana eoig! a aBea o idee de napadissj ( pafej ), jOKsinge! (iinjjejop fepiTite, oBsepBag! laBJOS npin stiiui BiojetB (aiEa-stpi}, npeKEm daKa Boig! a aaea o idee d’o jgmede*. Kpeuidi rata a se psina Kind se nperitesK eBenimen^ teje rpozaBe, ( npeKsm este aepsj înnaintea anei f«p-tsn!), atsiiTÎ OBsepBag! neisaijisj Bostps npin stiKJa — 12 — rajseni. Mai ms.it n» bte> ansi», qepKaiîi iui mx Beul Kpede. — Dap ne este npinainsji aqestop înf^uiuiepî atîta de deosecite a je snsî Kîmns ? ns este ajt ieBa de Kît anuisne de acsopsipea mi peCieKtapea deosesi-tejo Kojopi aje pazei soapejsî npodsse npin deosesi-tejre fejje a jre stimei.—■ Anoî ne .lînr’B aceste desKO-nepipl mapi mi adeBipate ajie (ţtenisJBÎ jbî NeBton, Kîte mi Kîte ajte inolese asitste se afoi în sistema aşi assnpa Kosmopenieî (înqenBts.! zidipeî .ismiî) ? Iati a «iest oms piranda mal ms.it de Kît sn oui, dap tot mal nspin de Kît 8n Dsmnezes! Ile Kînd NeBton desKqmnsnea pazele soapejisi, mi dipipea Kspss.i njanetejop, penis.i jsî Ei fon esamina minsneje na tapei în Kpeatspi.se ei assnpa nBmîntsjisi, mi deşljaqa înnaintea OKuop nostpiî taB.iospi.se qe.ie mai Eorate mi snjiendide de fipea, tpaisj mi aapaKie-psj tsts-iop animajejop. AqeastB .isKpape a .isî Eifon este adeBipat nems-pitoapea; ej a fost OBsepBatopsj qeji d’intîis în mli-injjeje natspa.se dsni Apistotejg.— Dap Kînd ex se spKa assnpa qeps-ssî, Kînd ks aje jsi apini mi fantasia pirantiKB st seoape neste xotape.se t8ts.iop enoqe-jrop tpeKSte, Kînd ej ne apxta rjoB8J nostps nxmîn-tesK apzînd a’sn foK nestins tpei mii de ani, mi ane-jie oqeansjsi fxKîndsse Banop, mi toate meta.ispi.se din sînsa nBmînt8J8Î, asp, appint mi fep Ksprînd ica o ani Kspritoape, atsnqî ne tpeBse Ka st’I netpeqem kb ima-pinapisnea noastpx în aqest Boiapis fantastin în roji-qisnea sniBepssjsî, snde a nepdst tot fsnds.s sojiid aj esnepienjieî mi ax OEsepBapisnii, ti o se peKsnoamtem — 13 — mî ah!, npeKsm am zis, nenepfeKjjisne In epentt ( ji-nitt) jra intejiqenîja omeneasKt. Dap qe faqe «laBoazie ? Tot qe se a£ja de dessElsj qepsjsî a fost de sfepa aKtiBtiijjiî saje; fiind Kt ej este adeBtpatsj ntsKoqitop mtiînijeî Kimiqe. Ks toate Kt p fost mi în BeaKSj de miac^oK o mtiinijt nsmitt Aa-ximia, Kape s’a oKsnat ks qepKtpue Ksm o st fa Kt din apamt mi din a.ite metajspl npoasle asps mi ap-pintx, sape niatpt este niatpt fuosofiKt ( pierre philo-sophale) adiat nsptînd’o qineBa, din sinemt st faqe fuosof, Borat, fepiqit mi nstepniK; dap aqeste oitsna-îîisnî ns mepiteazt a fi nsmite mtiintje, fiind Kt’i Jiin-sernte tot fsndamentsj soaid Basat assnpa Ksnomtinjjel natspeî mi nsmaf în spemue sapsape de atsnqi nstea sn asemenea map,iatanisms a rtsi sKOjapI mi amatopl Kiap înlpe Kaneteje imtoponale.- Anoî npeKsm am zis, nînt ja AaBsazie, Kimia a fost o amesteitttspt rpoza-Bt do KîteBa Etnpi de seamt teimiqe mi de ms^te minqisnî. Dap .laBoazie a ntsKoqit adeBtpata Kimie, fiind Kt gj a deştţpnepit aqest element (razsj oksî-pen), qe intpt mai în toate Koînnosigisneje Kimiqe, npin Kape foss apde mi ana este arit, npeKsm mi aeps.i aKonepe ntmîntsj mi n^ante^e itpesK, mi animajie.ie ptssf.it, în fine npin Kape se spmeazt toatt sicimBa-pea fopmejop nemtppinite a tstsjop fiinj|e.sop assnpa ntmîntsjsî, npeKsm o st Bopsim mai ja Baje. Nsmaî de atsnqi înKoaqe a nstst mtiinga Kimiitt a fi desBOx-g.. talt dsnt sn n.ian mi sistems mtiinjjifiK, mi în aqea-stt Kapiept tot a rneps aqeastt pamspt minsnalt a mtiingejop lot itpesKînd nînt în zioa de asttzî, Btp-sînd o „îsrnint npeuioast assnpa xpaneî, îmEptKtmintel — 14 — iui JOKsinijejop noastpe, însfipmit, îmEpxjjimind loatx arpiKSJlspa, toatx indsstpia mi ieiap Komepjjsj, fxKîn-dsse isBopsji qej d'întîi« aj Borxjjiei, nstepei mi aj qi-bî jisajjieî nauiijop. — Anoî qe pxsiuxtipe a dat natpia sa aiestsi qe-txjjean mape ie a pisinit o asemenea rjopie assnpa najîieî saje ? JFa tpimis ja emafod ( rijotinx ) 8nde ia txiat Kansj în Bpemea tepopismsjsî întîei penojB-jjiî în Fpanga! iatx iapxrni omsj kb mxpimea mi ti-KXJOiuiea sa! în Bpeme qe «laBoazie, aqest npomotes noS, a ad»s sn fon qepesu ( raz OKsiijen ) în sojjietatea noa-stpx, mipînd ijeriBJ omenesK k« desKenepipije sa,ie, »n sanient sxpait în ţlapmaniea a sxnat în qeps tpei jeţjî Kape as npodss o pefopmajiiBne întpearx în mtinjja Astponomittx, aqeastx mtiinjjx SBEjimx Kape este fjoa-pea mi Kopoana tBtsjop. NeBton ne-a esnjiitat (npin jeiji de alpaţrepe) K8m staS ste.ie.ie în fipmament (rojiqisnea snijepsBJBi) mi ns Kad, dap Kenjep ne-a înBXjjat npin jeijije qe a desKonepit, a KBnoamte de-iţxplapea £ distanta) stejejop deja soape mi de ja nxmînt nsmai npin fejBJ miuiKxpiî jop.— De.aKsm în Biitop a fost destsj a oEsepqa sine Bpemea sneî îkbîj>-tipî a »nei njanete îmnpepfepBJ soapejsT, snpe a nstea rxsi npintp’o kbjkbjx semnjx, distengaeî deja soape mi deja nxmînt! ^e desKonepipe de neKpezBt! qe pe-jayisne mistepioasx întpe Bpemea înBiptipel njanete-jop mi a distanjifiî jop de ja soape! noî sîntem si-jijjî a stpira ks (Iitaropa kx sniBepssj este o ap-monie mi kx njaneteje sînt Ka instpsmente ssEjime a je aqemtii apmonii zeemtî! — — 15 — Dap qe onoape a aBSt aqest penis în ţlepmaniea? — A mspit iapna ne dpsm în fpir, ineprînd ne jkos Jia maÎKi-sa BO-inaBt, fiinST'atît de stpaK în Kît n’a nstst naiti niql aipiea suei tptsspi! O ! naispa BopEemte npetslindenea! dap nsginl sînt ajemî Kape înge.ier rjiassj ei! AdeBtpat ziqe nsajmistsj DaBid. lIepspile BopbesK glopiea Dsmnezesl»! Uli de lsKpipile sale ne snsne fipmamentsl. Ile totg m.mîntsl pessnx glassl lop; Dini la sfîpmitsl lsmit, al lop KBiiint. C lisai. nan 19. Beps. 1 mi 5.) Ns nsmaî nomenigii oameni însemnagî as îmEon>-ijit itsnoîntingă natspei Ksimnoptante desKonepipî, dap în tot BeaRsj s’a afiat oameni Bpedniqi a rtsi senpe-teje natspei. Natspa este tot d’asna rata a ne da tsts-jop sn ptsnsns ja înipeEtpue noastpe, dap sîntem togi în stape a’I adpesa aqeste Kestiî d’o maniept a nstea sne-pa sn ptsnsns pesonanu ? sîntem togi atît de fepiqigt a întUni tot d’asna OKasisnea nea mal faBopaBUt în qepKxpije noastpe, a nstea rtsi npintp’însejie desKone-pipije înseninate, nopioase ? Este o îmnpeyispape foapte Kspioasi, Kt qeae mai mapi mi &gJU}gţaţe desKonepipî ns s’as rtsit npin saniengi OKsnagî în aqeste mtiinge, ni npin oameni de pînd, Ktap npin Konii Kape, npin nosigisnea jop a fost — 16 - denapţe a se aoilenta Jia o asemenea onoape nemspi* ţoape.— Doî nersyBtopî de nayie Finiiienî din Asia mimopa rttind BSKate neste majisj nisinos aj mxpel, ne niinte KBpBsni de fon, nsmi ne sa^itpx, a» EBrat de seamB kb nisins.1 se tonemte fBKîndsse o matepie KsprBtoape mi dsnB ve sb pBiise, a pBinas na sn npi-stai tape mi jimnede; aieastB matepie este stiîUB, 8n OBient din neje mai npejjioase nentps societatea ome« neasKB.— Deşte tpeî mii de ani (în BeaKSJ aji 17-jea dsnB Xs.) dsnB aneastB desonepipe, s’a ncsicat în Olanda doi Koniî mini ks nimte eskbuî snapte de stioB d’o rposime deo^esitB, mi nsinds.ie sna ne a.ita în tot Ki-nsa nestfe o xîptie sitpisB, s’a întîmn.iat kb snde a fost stiiua mai rpoasB în miatjOK mi mal ss6jjipe ja map-ijine, jiteplie sKpise ne xîptie, d’assnpa stiKjei sas apB-tat aKOJO ks ms.it mai mapi de Kît fipemte, mi anea-stB miKB îmnpepispape as fost Kassa desiîonepipei te-•aesKoanejop, miKposKoane.iop, Jisnetejop, mi oKiane-.îop, Kape npin nstepea jop mipaKSJoasB mBpesK obî-eateje natspei în sste mi mii de opi mai ms.it de Kît sînt, ne-a .iBppit opisonsx nostps deBedepe neste mi-jiioane mi Kiap Bijioane de mue deiiBgiape, ne-a fB-Kst de nstem a ne sita .ia rasnnii din jisnx, ja netede din soape mi din mianete, mi Kiap a mBsspa mBpimea Jiop; ne-a fBKSt de nstem sb ne sitBtn aa oBieKte atît de mini, a esamina oprane.ie fiinijejop bîi atîta de ssByipî (infssopie mi nojini) Kape din mÎKinopimea jiop tpBesK în milioane întp’o niKBtspB de anB; toate anestea sînt .isKpspijie Kape ninî odalB noi ns nstem Bedea ks oiuî rol. în fiine, aneste atsKBpiî a .ie nejop doi Konii Olandezi ne-a deaKonepit O n ti ga, aneastB - 17 — iuiiinn.T» ssBjimx sape a întins sniiiepss.! nînx în ne-mxpyinipe, în distap^e mi în miionopime. — Dap iapsa de nsniKX, aqeastx mape desKonepipe Kape a sKimcat fejo de pesBe.i§, npjn spftiape pejayisnea intepnayio-najx din noiisj în nonoj mi din nstepe în nstepe, qi-ne a nxsKoqito? Bpe-sn nimist de npofesie? ns! 8n sipman Kxjsrxp yepman ansme Beptojd IIIbapjj (în înqenstsj BeaKsjsî a.i 14-jea); aqest Kxjsrxp fpanqi-SKan nisa în nimte nisjijie nsqioasx, KxpBsnî mi sajji-tpx nsind o niatpx d’assnpa. Dap din întîmnjiape a aacsns o sKintee de foic aKOJO mi a anpins aqeastx ads-nxtspx, mi întp’sn minst niatpa a fost asBîpjitx în aep. — astfel a fost înqensts.1 nxsKoqipeî aqestsi matepiaj (iapEx de nsuiax ) Kape a npodss in jrsme atîtea ne-nopoqipî, atîtea jaKpxmî, dap mi atîta rjopie muitapx. Asemenea sîntem petcsnosKxtopi nentps desKonepipea nosjisT Kontinent (Amepiica), ns yeorpafijop de npofesie aî Kpamjsi Snaniei, qi snsî qetxjjean de Imensa (Kpistof K o j 8 m b s ), sn om semn.is Kape a emit în oqean Kxstind sn dpsm nos ja Indiea Opientajx mi ns s’a rîndit kx ej Ba peBeni neste nemxpyinitsj oqean jia Espona nsptînd mtiinge ns d'sn dpsm nos dap d’o nox .isme desKonepilx! — Dap ialx uiap mi în Bpemca noastpx qeBa esemnje! qine a desKonepit mianeta Spans K8 togi satejiijii .jsî? ns e Bp’sn astponom de npofesie, qi sn mssiKant din rsapdiea peijejsî din En-rjitepa (Xepuiet). O anademie s’afopmat înBpe-mea noastpx k» nsmipe nomnoasx de auademiea nentps stsdisj ajBineî, k» npiBijeyispue, ks miKposKonî mi ks toatx qepemoniea aitademiKx. Anoi qine a aBst, ks toate aqestea, onoapea a nxpsa o Jisminx npejjioasx 3 V, th-Skf — 18 — ♦ asanpa atestop inseKte npejîioase mi ftuositoape ? n», nomenita anademie, «ii sn ope ansme X»Bep ks sjib-ra 45Î E 8 p n e ns. Atest om foapte de pînd mi ne înBi-{ţat a fost fepitit a sEna nsmeje jbî în anajeje mtiinjie-jiop, dap în adeBip n« nsmai nopoit, anoî mi picda-pea atestop doi oameni a fost teBa deosesit mi de nenpezst. Se zite ke atest Espnens aBînd tpeEBinjiE a se îiiKpedinjja nentp» o esnepienjjE foapte de^iitatE de-snpe fejsj ajEinejop snsî sl8n, a xotipît a esami-na tpeizetî de mii de ajcine sna dsnx ajta npinzîn-dsje Bii, ne .isînd în seamE msmKEtspMe atestop je-yioane înlEpîlate, pimîind 11 zije neîncetat fipi pE-naos jia ateastE onepaijisne. O asemenea maptipt a mtiinjjejop mepiteazE în adeBEp a fi fas-opatE ks des-Konepipije eoantate, Ka se pxmîe memopiea sa în slpEJBtipe neîntetatE. Ateste nsuine esemiue Kape Jieam nomer.it, ne apatE ke mtiingeje na tapei ns sînt Bp’o nponpietate a snop KJase npiBejeijiate întpe oameni. Din Kontpa, natspa, K8m îl njate (toKmai Ka o dams fpsmoasE mi KanpijjioasE) din Bpeme în Bpeme întoapte dgg&htJa nimte sanienjjl Kape în toatE Biajja Jiop o khjUbh , ne KÎnd ea îmnEptEmemte de faBop»j el ne nimte oameni, Kape nitî o dalE ns sa8 amten-tat ja o asemenea onoape, desKonepindsje toate mi-stepiue el teje mal asjsnse.— Desnpe s i m y i p e a genepa.it în n a t s p t. întpe idelie fisiiliop din Bpemeje antiie, este «na a jsî II i t a r o p a ( fuosofsj Kape a tptit ja SipaKBi-sa în Siiijia în BeaKSJ 5-jea înt. de Xs.) Kape me-piteazt aiiî o deosesitt nomenipe fiind kt. , ns nsmat Kt este în sinenii sBEjimt uii adinKt, dap st mi ade-Bepeazt din zi în zi mai ms.it ne Kînd JT.pi.iim sfepa Ksnomtingeî noastpe în OEieKteje natspe. Iii tar op a ziiea, Kt tot ape simgipe în natspt, tot este întpînsa în apmonie, Kt tot sniBepssj este 8n Kpngept admipa-sij, mi kt. fliosofia ns este%ajt de Kit stcdisj anestel mssiie dişine Kape n» noale fi îngejeast de oamenii ptî* Ktpopa je jinsemte sentimentsj a o npiiene. Tpadigisneje neje mai Bem BopcesK în faBopsj aiestel inoteseajBÎ Ilitaropa mi aneastt idee on-sim în fsnds.1 m8.ilop a.ieropii mitojogiie. Astfel aBem st înge-iepein minsneje jsi Op fes mi aae jbî Am-fion ks mezina jop; asemenea este îngejessji no-Besti-Kt nietpi saS ftK8t oameni, mimicîndsse de s»nets.i jipei J8t Anojon, npeicsm nimte asemenea nietpi s’a stpîns îmnpenispsj jbî A m f i t p i o n aszind dajieglie KînteK8.isî st8, mi snpe pensnomtingt, sinrspe sas nss ana ne ajta fopmînd leţatea Tesa mi Tpoia. Aieastt idee de simgipe genepa.it, de amagie, de imnatie Kape domnemte întpe toate OBieKteje natspel, — 20 — Kape este pisinili» în toatt> neîmplinita întindepe a uniBepsSjiîiî, este adeBipat o idee adîniti mi dpeant/b. Tot ape simjjipe în natspi», din stejije Kape okb-H8 Mepsj siuendid K8 impimea jop neîmpliniţi, nîm jia iapsa nea mai mim din Kîmns itape o kuicbui i<8 nitioapeje, aii nîm ja Bepme mi te.ie-.i-a.iie fiinije Kape asia .ie n8tem Bedea i<8 okî! nostpi nenlps miit-inopimea jop; toate îmi a§ simiiipe, mi loali fiinjja jop n8 este a.it de Kît o esnpesisne de simjiipe; fiind kt> toati ateasti fiiniji este sasati (întemeiaţi) ass-npa deoseBitejop jiei,iî de simnatie mi de animaţie, de atpaKjpsne (atpaţrepe) tui de pensjsiBne (îmninijepe) npeKSin apati miiinueje Fisite mi Kiuiite, ateste de-sKonepipî noî rjopioase aje snipit8J8Î omenesK. Tot KapaittepBJ mrînism8.i8i, lipeam mi a sisle-mejiop iuosofite antiti din opient ( pisipil) a fost sn fej de antponomopfismîi (aduci matepia.iisms în Ji8Kpipue zeemti).— Afundase ssBt sn tep totd’as-na min de Kojope jimnede az8pe, Jisminat fiind d’sn soape neîntetat ctpui8tit în toati a jisT fpBtmssejje, BBKBpîndsse de Bedepea anei natspî itape totd’asna npe-senta tejie mai bîi taEJospî a je njanlejiop mi anima-jie.iop Kojopate its Kojopî bîî ; anemii oameni a.i ki-popa simjp as fost alîta de KBJtiBnl uii Kape as tpxit nsmai nentps sentimente.! senssa.1, n» sas nstet epica jia Konpindepea ideuop aBstpaicte npejism noi.— Ei as fost nimte oameni its o fiepBinte imavinajjisne, dap noi JioKsitopiî Kjiimejiop temnepate, sîntem sKOjapii peso-nsjiBî pete; teji maî înnajt ideai a.i nostps este ideea de adeBip, dap Kînd ideea.isj nomenitejop nauiî anti-te a fost noesia fpsinBseueî. — 21 - De aveea danx yeBa stadie mal sepioase in mito-.logia Berce rxsim mamite idei asstpajte, adîn«ii, înBXJii-te înlp’o îmBpxicxminle fantastiicx snpe a natea fate mai ma.ux imnpesiane jra oamenii dsnx Bpemea aieca. Milojogiea Opientajx ini Ejeninx sînt tOKmai ica an Baji masical ande ni se înfxgimeazx Kinapue eslpaop-dinape, monstpaoase, dap jaîndase masrca fiercxpiea, dxm nesie firapue ainaai.îe, Beseje mi esnpesiBe.— Dap Ojimna, este bokbj fepiiit snde se ginea aiest saj masKat zeesK aj Kxpop safet ilisita .ia neictap ini ja aniBposie, mi d’ande aieinti iconBiBÎ Besejî dipika toa-tx administpagiea sniBepsajaî, de anojo se pisineaa nimfele nesie tot nxmînlaj a înrpiaci de Kpemtepea fjopejop, njantejop, de nintenaj nasepuop mi de ie-piqipea arnanteaop Kpediniioase. Istopiea natapeî a fost ja aieuitl oameni sensaa-jiiinli, istopiea zeeasKX. Nenatînd deosesi o aEstparc-giane întpo icpeatapx mi icpeatopaj, asemenea nenatînd deosesi niap în fiinga .iop omeneasicx, naplea diBinx mopa^x, din napte fisiicx animajx, de aieea na s’a îndoit a aruitca zeitxgel jop toate Biptague npeicam mi toate Bijjiapije omenemtî. Ne fiind destaj de înnain-tagî în icanouitinga fisiicx a mtie icx toate înmajjîiteje fenomene din natapa matepiajx, sînt efeicteje nagine-.jop natepi fisfiie asstpate nape toate atîpna de an A tot natepniic lentpaj, isBopajt mi pxdxiina talajop; De aneea eî in’aa înrcinait na imaginagianea jop icx fie-Kape din BapiaBuue fxnomene a je natapeî aS din-nadîns îmnapte o fiingx zeeasKx nape je depigeazx mi npotegeazx.— Ama aa nonajat ei tiepaj, nxmîntaj mi — 22 — aepsj kjj dinastiile (faniuiî) întpeyi aje zeii’tjjuop, nimfejop iui fiuop zeernti. Ama a aB8t *1 e p e înrpiacipea Kpeuilepei BBKate-jiop; Baas a fost însipiinal ks îmnjinipea tpeBBin-ge.iop neampate a.ie Eegii.sop; toate fiopije din Kîmnă a« aB8t nimfa jop, toate dsmBpiBMe as fost jiasite de Silfide iui de Tp i a de, aueste nimfe înBititoape nentps fepiiipea aniopsjBi, iui nimfa Eko, penela npe-tstindenea KonEepsagiije saitpe, intepesante de doi inimi amatoape, stpirînd » te reBesits ! te isBesirâ !» Astfeji a fost Biaga ini sensimentsj pisnîndit ass-npa t8t8JOp JiBKpepijop din fiingi. Ilirinismsj n’a fost niii8ne sjaBi, npeK8m mi Koniii a§ tpeBBin-gi de mai msjigi Kape îi dipigezs. Din Kontpa peji-gisnea monoteismsjsî ( a ansi Dsmnezes ) se KBBine nen-tps o smanitate în Bîpsta ei BipBiteasm, npettym mi oamenii în Bîpsti Boiesit a se jisa si fie dipiyeagi n8-maî npintp’sns.— Dap iali o oEsepBagisne deinipape! toate aieste deosesite pe.iiyiî Kape ni se înfigiurezE de a& înienslBJ gensjsî sman, a npoKjamat simgipea HSBipeî, simnatiei mi înoinipei Ka o jeye fsndamenla-ji în jsniea mopan.— Am Biz8t K8m nirîni6m8.i a întpodss sentimental amop84sî în ojimnsj zeitigi-iop «piUnd’o jn o sjiBiiisne Bigioasi; dap ie Bedem — 23 in testament».! BeiriS mi no» ? » femeiuie ne ajjt«.j na » ne tine înssgi», zme l«pa sim-naliei de atpaicgisne, ne Kînd toate ttopnspue matepia-je nînB ja nea maî min atom d’assnpa nxmînt«j«î no-stps, se nBstpeazB nsmaî npin simnatia affinit’Bjiiî Kape fa»te Ka nBptiiejBje j«i sb irncpigimeză «na ne ajta jerate fiind npintp’en mistepios sentiment d’o în-tuinape petinpoKB.— 0 sb aBem maî ne «pmt mai msjtB OKasisne a BopEÎ de toate acestea maî ne .iapr: dap aitsm Bom «pma desBOJtapea sibtemii j«î Ilitaropa assnpa simgi-peî genepaje pBsnînditB în natspt.— KONWSAţţMEA 1¥. 8 p m a p e a a *i e j «ia m î s « ac e t. Bestitsji Bonei, insnipat de oBsepBagisnea mim* Ki>pii nat«pei, a zis în îmbuib, kb este foapte rpe» nen-tp« «n natspa.iist a deosesi, întpe o nisiKB mi «n tpan-dafip. Iloatc Begi tbsî aieastB esnpesisne foapte na-padoi;sB (m«KajiiB) dap mB por înuet n« bb rpBBigî! — 24 — sîtaijiBt *ieBa mai Bine îimipeyfepBJi Bostps mi ne sport Bom sopci. St npiBim neBa ja anest tpandaOp icape bi adsne atîta mipape. Farra d’assnpa foijop sa.ie este jisnitoape, jsstpsitt sj satin d i;a sn anonepimi fejjeî de skos Kape naşti Kttpe ntmînt snde natspa a nss o ms.iuime de mim rtspeje Ka st noatt tpaije smezea» jia Kape’ji xptnemte. InnepKajîi dap a sirimEa aneste nosiipsne, aneaslt dipeKjjisne a pamspuop, întoapnejjî aneste pamspî a .ie tpandafipijop în itin na fajja de hcos a fouop Kape naşti Kttpe ntmînt st fie în-toapst snpe qeps, ini nsmaî de KÎt Beiji Bedea Kt foi-je st Ba îniene a se mimua înlopKîndsse Kttpe Koa-da Jiop tomnai i;a sn snîpnej mi neste KÎttBa Bpeme ac Bejiî Bedea tot în nosijjisnea «iea d’înlîis, adiitt fa-ija jxiitoape Ba fi iaptrni însss, ne tind nei.ia.itt fa ut a foijop mint de miai rtspeje Ba fi iaptml întoapst atos snpe a npiimi smezcajia ne se spirt din ntmînt.— OcsepBagisnea aiemtii miniKtpi apalt Kt tpandafipsa ape sn fe.t de simiţipe, înst Bt Ba adsne o mipape în-Kt mai mape Kîud Begi îniepita a stdi aiest tpanda-fip întp’ajt jok a.i rptdineî snde d’onapte se afit sn ntmînt ssnat mi de a.itt naple sn ntmînt smed mi rpas, atsnnî Bejjî Bedea Kt ptdtiinue tpandafipsasi Kape d’intîiauiî dalb sas întins notpiBit îmnpeijispsj nuanţei, neste KîttBa Bpeme ptdtninije Kape as fost stdite în ntmîntsj ie.i ssitat, se Bop îndpenta Kttpe ntmîn-tsj nej rpas Ka Kînd ap fi simjpt Kt în Beninttalea jop se afit sn ntmînt faisopaBij nentps Kpemtepea .iop. îniepKagi ansrn. stnajjî sn manjjS în dpsmsj aie-stop ptdfiinî Ka st nsmaî noatt mepije toate aKoao — 25 — in nEmintsj rpas, iui ks mipapc Begt Bedea ke aieste pEdEiinî se Ksfsndi în jkosS ne s«ct manii» meprînd tot înainte nînx jia nxmînt»j ne a rpas.— *Iine ns sa pEmînea înKpemenit BEzînd aieste semne d’o adînKE simgipe a aiestsi tpandafip ; npin spmape dana mi tpan-dafipsj ape simgipe întoKmaî Ka o fiingE înssfjegitE, Begi pEmînea oape tot întp’aieastE idee ke Eonet a fost napadoKs în a jsT mai s»s nomenitE esnpesisne? AdeBipat togi natspajiuitii a» pensnosicst ke este foapte rpes a da o definigisne stpiKtE întpe tpei pe-gisni a je natspei, adiKE penisnea minepajejop, njan-tejop mi animajejop, fiind ke sînt m»jto fiinge Kape npin natspa jop a» napte în mal msjte din aieste tpeî pegisni, napm. sini n»se ja xotapeje Kape desnipgesR aieste deoseBite sfepe a je natspei. Ama roşim în pegisnea minepa.1e.j0p deoseEiteje mi minsnateje fopme aje Kpista.ispi.iop, nape npin persjapitatea jop ne adsie aminte ke se anponie de njante. ToKmai Ka »n tpandafip, ape tot deasna fopma sa xotEpîtE, toKuiaî Ka o jeE namte iapimi sn .ies, dap ns ajt animaj, ama mi dintp’sn Kpistaj ksbx de sape Ba emi tot d’a»na »n asemenea Kpistaj. Tonigi’j în ani, mi jsagi aieastE tonipe, mi nsneg’o întp’sn Bas ja soape întp’sn Kin, ita xcsmEtate se fie esnssE -ia jsmina soa-pejsi mi leea-jajtE napte pEtnîind în smspE, BegI Bedea kt> în naptea jsminatE se Ba fopma fpsmoase Kpistaie Ka mi mai nainte, dap în naptea lea smnpitE ns se Ba fopma nimiKa. Aieste fenomene be Ba apEta doE îmnpegispEpî foapte Kspioase; adiKE înlîk, ke aiest minepaj ape o simnalie ks Jismina soapejsi, npin »p-mape mi aiest minepaj ape dapsj simgipei, mi aidoi- 4 — 26 — Jiea ki este o nstepe mistepioasi în aieste Kpista.ie Kape je faie, na emind din tonipe st se fopmeze tot dant fopma jop npimitiBi.— Aieastt simnatie a npi-stajsjsî kb jsmina soapejBÎ, o Bedem In rpadsj iej mai nepfeKt ja diamant. Din avţeasti npeijioasB niatpi aK»ma mlim, ki ns este ajt de nit o matepie de HipEsnii iei mai Kspajîi mi npistajisauî npin Ki-idapa soapejBi întp’an itin deo-sesit, de aieea ns se nsesK diamant «pi de Kît nsmaî în Kjiimeje foapte Kxjdapoase, m> Kind toate aieste matepiîde in>pE8nî afjîndase în K^ime^e mai temne-pâte sra fopmat în rpafits o niatpt foapte eftenx din Kape se faie Kpaionspî (Kondeie de njBimsS ).— *Ie kb-nomtinjji estpaopdinap'B ne înBajn> stsdiBj natspei! se noate na diamant».! ie.* sKsmn» st fie o matepie Ka aieea de Kondei» de mismE» mi Ka ninje KipEsni OEmtemtî nesoKOtijji, afaînds se s»mT> în nxmînt mi ne Betpeje noâstpe ? ama este! fiind kb, Kînd apdem »n diamant întp’o slîkjx, npin o suîntee ejeKtpirB, al»n>iî întp’sn minst se anonepe stiiua K’»n npajf mxpsnt de KBpEsne nerp», mi diamant».* s’a fi>K8t neBBzst, npin spmape Bedem kt> diamant».* iej sK»mn» kb KipEBneje ie.* ne-sOKOlit “sînt tot o matepie KimiKB mi n»mai deosesit npin fopma Kpistajisaui»niî. JCa xotapsj peţâsneî n.iantejop mi minepa.ie.*op iapBuiî risim nisjile fiinije, de i;ape ne este foapte rpeş a xotipî. din Kape dinamindoB peijisneje se îmnipt'B-rnesk. 'Aa o aati oKasisne Bom sopsi d’o luasi. de animajte Kape se nsmesK zoofite (animale ruanti-ie) Kape sînt niponite în jokbj jop, KpesKînd mi m»-pind asemenea Ka mi naanteje (nponsm mxpijeane^o, - 27 «speijiî, m«4iîl din nojinî uii din astepl). Dap aKsm din Kontpa Bom da KîteBa esemnje din naantejie Kape se EBRipi d’o simgipe foapte esnpesiBt. Sînt miute faopl Kape npeBid SKim6apea aep848Î, Kijdspei ini Benipea njoii. Fjoapea rajBem. C a l e nei u la arvensis (Souci) se desFăre Kind qep«4 este jimnede ini Bestemte fsptsna îndoinds’uiî foue Ka K8ni ap Boi a se aitonepi. Din noipisB, o fjoape din SiBepia (Sonchus s i b i r i c u s ) se îndde noantea Kind npenede nentps a doa zi o Bpeme fpsmoasB, nap-kt> Bt apali nţnntp’sn somnS odixnil kt. este sirspi de timn84 ie Ba Beni. Stnt ajte njante Kape a§ o sirujiîpe tot maî mape. Konaniî KsnosKsuî ssBt nsmipe de AKiajiiea ( Saj-Kîmspî) K8 rimnî aisl (-numosa eburnea) Jî? «npopa fol sînt foapte dejinate mi npea jesne a fi stpiKate npinlp’o njoae, de aneea natspa jea d^psit o1 npe-simuipe nentps mioae, mi apBtindB-se »n nop în aep d’assnpa 4op, nsmaî deKit s’anponie foije snâ'de ajta Ka ojaneae de aKonepit, d’o maniepx, kt. aa nAoaea nea mal tape, ana tpeie înacos ita nesie sn aKonepimS. Este 8n ajt-fej de aKajjiB (mimosa pudica, pominoa-st>) Kape ape o simjjipe estpaopdinapl., Kind sn om s'anponie Boind st. nse mîna ne dinsa, se denipteazi tpxrîndB’mi folie înanoî. Ajte miante sînt Kape: simt întp’o maniept sirspB sKimBapea opejop, zfejeî aii a nonjiif. JIa opa xotipîtt» eje se desh'id',. saS se timid, napi(T> se kbjkt. mi se sKoa.n» ja opeje xoiipît®. Ile Basa acestei esnepienjje, ’ml a fsKst BestitBA Botanist J i n e e i, 8n neasopniK de deoseEite.ie nuanţe, Kape îî apa>ta întp’sn nin sirsp toate sKiniET>pue jia 24 — 28 — ope a je zijei iui nonuii, dsnx deosesiteje susjipl uii K84Ki>pî a 4e anestop deosecite fjopî. Meprînd mai denapte, nsim 4a n4ante ajt-fe4 de miuiK'bpi mai ms4t admipaEi4e mi mistepioase. Noi Bop-uim ai ii de fenomene4e ne Kape Linee 4e nsmise n s n-j|i4e n4ante4op, adiKi de fe484 îmnpesmbpii auiin-dspop seKse.iop în gens4 n4ante4op. Mai ne spini Bom aBea OKasisne a Bopsi mai msjt snpe maniepa npo-narajjisnii nape natspa a xotipît’o nentps njante, dap aKsm Bont nomeni nsmai KîteBa esemnje atinrc>toape de mimitapea simyUoape a njaniejop nentps skoiibj nponarajjisniî. .lenea natspeî mi idap a rajantapiei, nape oBjineazi senssj masKsjin, Ka ne seicss4 ne4 tape, a densne înKiniuisnea sa ja nhioapeje seKssjsi feminin, na lejsî dejiKat mi sfimos; a'ieasli jeije, zîk es, se întinde ns nsmai nini ja animaje, dap itlap mi nîni 4a njante. Ajji Eiral de seami Bp’odati înisntps4 sneî ko-poane de fjopî? «la nea mai mape napte a miante-4op se af4B în Kopoana jop, adki aneasti napte Bin-sitt K8 fe4spimi de lene (la couronne de la fleur), doi» fejspi de oprane uentps nponarauisne , adun. doai seK-se. Opraneje seitssjsi feminin se afji în miatJOK, aie-stea as nsnie de IIis ti4 mi O e a p i 8 4 (40K84 ouop) *) snde se desBOjteazi podspije njantejop; anest nistij este înKsngispat de snsj sas mai msjle Slana ine**); sînt fjopî snde se nsenite nîni 4a o ssii> stamine. An este stamine înKsnjjispi nistijsj tomnai Ka amanjjii ne amanta 4op. *) *) Figspa 1. a mi Figspa 1. b. — 29 — Eiragl de seami ja Kpins ( lilium superbum, lis) în Bpemea înfjopipei. Stamina d’odati napici se’nss-ijegeazi, îniene ase mimica mi a se njeKa sns.* ds-ni ajtsJ Ja nisti.1», oBieictsj tandpegei jop; snsj dani ajtsji se anponie de nistij napKi’j sipsti ks Ka-neteje Jiop, mi în minstsj aiesta Bapsi în rspa nişti— jsjsî an (ej de npaf rajmen stpusiilopS ( pollcn ) icape se afji în Kansji staminejop, mi ne spini se denip-teazi Ka si faKiJOK ajtop stamine, tot nentps o asemenea onepagisne. în toati aqeasli Bpeme nislijsj pi-mîne neminiKat, toicmaî Ka o amanţi psminoasi; iok-mai na o sipgini neBinoBati .ia sea d’intîis sipstape a jorodipei saje. Fiind ki nojens.1 este lea d’întiis icondigisne Ka si intpe în rspa nisiLisjsi snpe a nstea faie njianta poditoape, de aieea îngejeanta natspi a inBentat fe.15-piml de miacjoaie snpe a înjesni Kidepea nojensjsî din icaneteje staminejop în rspa nislusjsi. Sînt fjopi sn-de sta mine Jie sînt ms.it mai miil de Kît nistueae (npe-Ksm biopijie campanula, ancolie), anoî icsm o si aatsnn ami Kansj staminejop jia rspa nisLe.1e.90p a’i Bipsa auest npegios npat' poditop? Ka si se denipteze anea-sti diiilcsjtate, a îmcinsit natspa Ka anesle fjopi si pimie arueicate, întp’sn îcin, ica nojens.i Kizînd din stamina de mai sss, sinrsps si icazi în rspa nislusjsi i;a-pe se afji mai jkos. Dap JSKpsj nea mai de mipape este ki ja aieste miante, dsm ie s’a sfîpmit îmnpes-napea seKsejop, nsmaî de Kît se înBîptemte fjoapea, se pîdiKi ks faga în sss. De aneea tot d’asna Kînd negi Bedea în Kîmns fjopue an.ieicale ja o napte, si mtigi ki în aiesle fliopt sînt stamineje mai sKspte de — 30 — Rît nistijH-i, ja ajte f.iopî snde nislijsj esle maijisnrde Kît staminejie, nistusj înajt, tOKmaî Ka o amanţi nji-ni de tandpejje aBÎnd miji de amantaj nitis aj el, sinrspi se îndsiMeKi snpe dînssj a rssta dsjieaija amopsjsi, dani Kape iapirni se pîdiKi. (înastfej de de^isati nosigiene se afji nistiieje fiopUop nigella, passiflora mi epilobium angustifolium). Dani asemenea mipaKSJoase doBezi de sinuţipe, ini si nape ki fie Kape Ba fi kb mine d’o nipepe, ki este foapte rpeă a distinpe tot-d’asna ruanteje de animale, dani qe am Bizst ki n-ianteje sînt îmniptimi-te de somnii mi de demtentape, de npeBedepe, de fe-JiBpimi de simjp'pe, de miniKipî Boioase mi Kiap de sen-timentju amops-isi. iapi peeenim jra ssEjima senten-jji a jbî Iii tar o pa, ki tot este simjîitop în natspi, Kape a fost nsnuu emipel KonBepsauiisneî noastpe de astizi. Dap maî nainte d’a ne desnipjji astizi, boîs a bi npesenta mi din K.iasa inseKteaop KîteBa esem-nje Ka aprumente nose nentps simi^ipea penepaji în natspi, kb toate ki am xotipît deosesite KonBepsa-H'mnî nentps instinicteje anima.iejiop. Insenteje Kape je-am ajes ansm snpe.esemn.i8, sînt ajsineje. Kiap IJitaropa a slpirat: » Fati fpsmoa-» si, întpeaei ne JSKpitoapea ajBim dana fioapea ns » sjsîKeinte ja ajt qeca, de Kit a faie EBKetspî ». Ad-mipaBi.li idee, Kape Konpinde o jeKjjisne mai admipa-bui! — Aieste miii inseitte ne apati sn sneutaKOJ de neKpezst d’o soijietate qiBuisati, d’o iepapxie mi d’o asKSJtape a aqejop mai miqî Kitpe neje mai mapi.— în fie-Kape slsn se afji tpei fejspî de ajBine, adiKi pasa poiaji ( domnitoape ), pasa jsupitoape, femeiasKi, 31 - mi pasa ExpEEteasKx. Din J8Kpxtoape.je esie o Kjasx Kape este însxpiinatx a adsna JBKpspue de xpanx nen-tps Kojonia iui matepiajspije de Kjxdipe, în Bpeme kx ueje-j-ajte K^ase Kape se nsmesK doîie, sînt însxp-linate K5 înrpiacipea Kasiî din nxsntps mi k» Kpemte-pea nsijop. Kînd o KO.ionie se aiueazx întp’sn stsn, astsnx mal nainte toate rxspue jemnsjsi ks leapx mi ne spmx faK farspî ( gateaux) KsnosKSle nentps admi-pasua .iop KonstpsKjiiBne; KESBgeje farspuop sînt no* tpiBite sna ks ajta, nsmaî leje nentps pasa poiajiE sînt mal mapi.— Kînd se nasK ajBineje din pasa poiajE, toate ajEineje slsnsjm se rpxBesK a je nane în deo-seEite KEssue (nejiBje) din ieje mal fpsmoase mi Komode, înrpiatesK nentps dînseje ks xpanE mi toate ieje de tpeEsinîjx, nînx ie s’a desBoatat tpsn8pi.ie.Jop din sta-pea de j a p b e nînxja aiea stape de inseitt desx-Bîpmit. Atsnii aieste ajEine Kpxemtî ess din KxsBjje— jie jop, mi fiind ke întp’sn stsn nsmai o a.icinx Kpx-iasKE noate domni, de aieea înien aieste npetenden-te aje tponsjsî se se Jisnte sna ks ajta. .la aiest snentaKOJ de .isntx asistE toatE no-ns-iaijisnea stsnsjsf, adinx 15 nînx ja 20 mii de a.i-Bine, amtentînd emipea aieslei jsnte. Kape din piBa-Ae Eipsemte, omopînd, sa§ ronind ne a^teje, aieasla pxmîne KpxiasE domnitoape în stsn, mi npiimemte în-KinEikmea a toatx nonsjaiţisnea ajBinoasx. Toate se oKsnx de ansm în Biitop de dinsa, Kînd ea mepţje, toatE jBUiea se dx a a o napte, Kînd stx, toate o înKBnqioa-px mi aJiEineje jBKpxtoape o mînrîîe.— Ile Kînd ajEina KpxiasE pxmîne totd’asna a Kasx înrpiacind ne ajBineje nxzitoape Kape sînt însxpiinate K8 rpiaca Kaseî — 32 — mi xpana nsijop, «ie.ie-.i-a.ite ajcine .JBKpxtoape scop ne Kimns din fjoape în flioape, din Kape k miepea mi qeapa adsaind’o în qetatea jop. Nsmai uîte o dat't se’n-Umiux KaajEinaKpiksxsi.se faKX nejinimtitx, simgind o dopîngx nosx, Kxstînd a euii afapx din qetatea el; sn sintiment] nos o tBpBspx, în Bpeme ne KÎnd nons-ma ei o ossepBeazx kb mipape. în fine d’odatx s'apsn-kt> în aeps ne Kînd amants.1 îndpxsnemte a o spma. Ani sBBt Bojta qepBJBi, jerxnatx npin zefips, KBnoamte dsjqeaga amopsjsî nentps înlîkmi datx. Intpînd d»-nx 24 de ope, înqcn a nsne oox.ie, fie-Kape o» întp’o deoseEitx qejsje nperxiiix. Ilînx în tpeî sxntxmînl s’a nss nînx jia 12 mit oox; aqeste oox sînt toate de napte femeksKX, nsmai de ja a snsnpezeqkea „isnx în-nainte înqen a nsne mi ooxje de naptea BxpExteasKx. Dsnx 4 zke ease din oox o japBX ajEiiuoapx. Aj-şineje «JBKpxtoape înrpiacesK nentps japBeje ks sn fej de qiopBx qe o nperxtesK, mi (jBKps KBpios !) aqeastx xpanx noate sx sKimEe fipea japBei JBKpxtoape în jap-bx de o a.iEinx Kpxksx. Jia 5 zijo dsnx namtepea japBeî, ajBineje doîqî astsnx qejs.ie.ie jop, dsnx Kape japBa se’nfamx întp’o roroamx în Kape pxmine 13 zije, atsnqi ease o ajBinx nepfeKtx; dap ajsina Exp-Exteasicx ease dsnx 7 zke. în jsna jsî Isjie, ajBine-je ferneemtî omoapx ne ajsineje BxpBxlemti de itape Kojoniea nsmai ape niqi sn fojosS. - Pîndskja mi aK-tiBiiatea domnemte totd’asna în Kojoniea ajsinejop.— AntiBitatea mi fepiqipea e npetstindenea; dap aqeastx aKikitate, aqeastx pîndskjx mi aqeastx fepiqipc atîp-nx nsmaî de esistenga Kpxeseî. Kînd Kpxksa Ba nepi, tot stBnsj este npxnxdit, toate JBKpxpije sînt - 33 — nipisite,, iui qe tpessinjii as eie atsnqea de iSKpape, Ktnd d’odati maîaa nonsisist, sinrspi Kape este în sta-pe a npodsqe o ijenepajiisne noi* sinrspi sape este în stape a KonsepBa flensi aiBineiop, nsmai este ? — Aqeasti nsptape a aqestop nmî insente, mi se na-pe ki noate fi nsmaî npodsittsi snei adînqi rîndipî. De aqeea fuosofsi, mopaiistsa, noiitinsa pimîne în-Kpemenit de mipape* eî pajjioneazi mi ns npiqens, ne Kind omsi peiiţios npiqene fiind m npede; Kpede Kl este o inteiiijenjji diBini Kape pissemte mi se mani-festeazi în toate fiinjjeje natspei Ka o faanipi nertup» giniţi* Kape pisnîndeuite pazeie ismineî eî neste toa-n întindepea nemipginiti a sniBepssisî! — O, natspa este sn adempat Temms, snde omsl îngeients noate îni.iya înKiniqisniie isi Kitpe A tot-' nstepniKsi! Bedepea qepsisi limnede faqe tot ţţas-na o imnpesisne magial, nesnssi assnpa snei intml Kspate, îi întpodsqe o simjjipe mistepioasi, o dsiqea-Hi ssE.timi, o npersstape de fepiqipea etepni, qe ada-sti ssfieteje oameniiop esni; în Bpente ki aqest sneK-taKO.i ssEjim este sniimîntitop nentps oameni pil, qe se tem a pîduca okîî lop snpe a npiei Koioapea azspi a qepsisi în toati a isî fpsmsseQi emantati, adînKi mi nemipginiti, apitîndsse Ka o imaginajjisne zeiasKi, de fpii;i a ns fi tspBspauî npin aiop msstpape deKS-get; toKmaî Ka sn Konii pis qe se teme de psrnine a pîdiKa okîî snpe taiiti-sis qe e atît de Bsn mi rauo-stiB.— IJensi oamenuop! ne lînn toate ssfepingeie, laKpimî mi dspepi Kape sînt pisinite în Kapiepa aqestei biî întpistitoape, qe si Kkmi Biagi Kopnopan, B’a lisat DsmnezeS o Konssiajjisne mini de nnqepi aim- 5 — 34 — nezî, Kapale mi neîncetate; aceasti Konsajagiane este cepiaj ajBastps, Kîmnsjr aepde, aepsj jimnede, soa-peje stpuscitopia, jana jaminoasx mi stejieje nemip-ţrinite, mi boî nipisigî aceasti Konso.lagiane! — Oame-ni.iop! ande fagii}! a Kiata an penaas nentpa okîî bo-stpii, daKa na-.i nsigî în sanjimaj taBjoa a.i natapel? ande rîndigî a n>si an sanet fepmeKilopiS nentpa aa-zipea Boastpi, daaa na-j nsigî în raasaj Kagetejop Boastpe, ce Bopsemte neîncetat în inima Boastpx Ka an sinrap eao diBin aj apmonieî s&Bjimo ce domnemteîn totaniBepsa.1 ? Snde Kiatagî pejigianea, dan a-gt niep-dat dapaj npegios a fi atininî de ideue înna.ite mi sa-Kpe, Kînd ernigi întp’o dimineagi în Kimna mi Bi si infigimeazi natapa în toati n,ienitatea Eongieî eî? — Sade Kiatagî da^ceaga simgipil amopajai, dana inimi-je BOastpe na mai Bata Ka Kudapx nentpa fepicipea ta-tajop fpagijop Bostpi, fiii jaî Adam, fxpx deosesipe a neamajaî, nagionaaitxgii mi pejigianii ? — Inima oma-jiaî, zice an fuosofa, este Ba o orjindx npin Kape ej Bede toatx jamea; Kînd orjinda este Kapatx, toate OBieKteje se Bxd jimnezî, dap Kînd orjinda este tap-Bape, toatx jamea se apatx Komfasiatx. O fpaguop oameni! Kapxgigi or.iinde.ie Boastpe Ka si bi BaKapagi de o Bedepe jimnede I — KOwmrrBNEA v. Descpe raipimea KniBepss.isî. în lininsA tpeKst, amine! n’a fost .ismea ama niBijisatR Ka în zioa dc astxzî. Astizi dana nineBa sKpie o Kapte Kape ns miane tstsjop, fie-Kape noate st faKX o KpitiKi» assnpa anei Kxpjji, în Bp’sn atspnaj în Kape noate apxta în KSBinte foapte deainate oninis-nea sa, kx Kaptea ns mixtemte nimiK, mi kx astops.1 ap fi fxKSt mai Bine dana ns s’ap fi anssat de jok în aneastx Kapiepx a ansi fxKxtop de Bipui. Dap mi as-topsA ns Ba jiinsi a-î pxsnsnde, kx ns este în stape ai KpitiKa onepue jsî, mi kx mai sine ap fane Ka sx meaprx înax Kîgi-Ba ani în siioa^x ja dinssj, sas în Bp’o ajitx sKoajx nopmajx. Ks toate aneste disnste ei sînt tot npieteni; Kind se înttinesK, îmi daS sns.1 ajtsia o Bsnx dimineajja foapte Kxadspoasx, tpxind fie-Kape în sfepa jsî foapte jinimtit, ESKspîndsse d*o BÎia-flx dsjne. Dap în Besime n’a fost ama. înnaintc ks 300 ani, daKa nineBa ap fi sKpis o onepx în Espo-na, mxKap sx fi fost nains de snipit mi de ţreniS, daKa a aBSt nenoponipea a esnsne aKOjo nimte idei Kape ns njixnea Jia nisKal oameni însemnam, mai ks sea-011 din naptea noneasKx, ns tpenea nis.it timns mi-i da ssE wsdenata snsi tpiEsnaj Kape se itema i n k b i- — 36 — s i u i 8 n e, a rapsia xotxpîpe în asemenea îmnpepispipî, epas de ocmte na astopo dpent pBsnratipea jsKpxpii saje, si fie apss de bis în mizjoKSJi nieijeî. Mai ne spini întp’adeBip se îndsjqi mi şoapta astopijop maî jiisepi, mi în jok de nepsoana jop, st apdea în ns-bjîk rapjjue jop npin xenrepl. Aslizî (nisjusinUt domnsjsî) sn astop npea rs ms.it snipit, xa mi snsj npea ks nsQin, dînd Bp’o Kapte afapt, as nsmaî o temepe ra onepa ,iop Ba fi KpitiKatB nefaBopasij nenţps din-miî, dap n’as fpira ra Bop fi aprnî de Bii întp’sn kso-top tape înrajzit, nentps rjopiea zesjsi, sas Mej ns-jjin Ra rapjji.ie, jsRpipije, ssdopue jop st ns fie apse npin xenrepi. în aie^e timnspî bckî Kînd, npeKsm am zis, a fost o modt foapte osiansiti a apde astopî ijeniajî, fuosofî adinii, oameni mapî d’sn napaKtep indinendent; Atsniî tptia în Itafiea sn filosof foapte însemnat ansme Y a-nini Kape a aBst nsmaî sn defest, adira ra s’a ni-SKst ks 300 anî maî nainte de Kît Kînd tpeEsk. Aiest oms rasKOiitops sneî sisteme fijosofhe Kape mi aKsm este admipat de oameni înjţejiengi, nerpemit ra atsnil nenslînd fi Bine înjp>jes de ratpe Kontimnopanil sil, mi npin spmape nenstînd nraiea niii ja naptea no-neasKe, j’as înms xotxpînds-ji a-s da sssl *sdei;ata initBi-sijjisniî as apde, ssct KSBînt ra este sn ateist (i:ape ns Kpede ra este sn DsmnezeS AdsKînds-Ji în saaa JKsderatopeasra mi înienînd inKBisitopiî (acsderatopiî d’a-kojo ) a-j ssrapa ks întpeBipî doatenitoape de ie ns Kpede în Dsmnezes?— Aiest mape oms Kape, npe-Ksm mi togi oemeniî mapî, nîra în ssfjet a fost m>-tpsnss de aieasti Kpedinra ssBJiiira, s’a anpinss d’o - 37 — noBijx mînie d’a se şedea atît de nenpiienst, iui pî-disind deja nxmînt sn fîp de nare Kape j’a rxsit, stpi-rx ks KX.idspx ja toni. » AsKSJtagî! dana în toatx Bik » ga mea, din toatx natspa nsrnai aiest nak mi s’ap » fi înfxgiuiat înnaintea OKijop mei, ap fi fost destsj, j» npea destsj a mi înKpedinga npin aieastx Bedepe, » kx este sn DsmnezeS Atot-nstepniK Kpeatopsj jis-» mei, fiind-Kx fopmagisnea aiestsî nais Konpinde att-»ta minsne mi este ama de denapte d’a fi fost fxKSt * npin o întimnjape oapcx, sas npin jsspape inKontr » njeKtx a oamenuop, în Kît aml fi fost suit a Ksnoa-» iute nsmal npintp’aieasta, fiinga mi 'nstepea Dsmne-» zeksitx!» AdeBxpat, adeBxpat amiie! snde pîdiuxm oui! nost pil ni se înfxgiineazx aprsmente netxrxdsite de fiinga DsmnezeksKX! opî ie ssnet emind din nemxp-jjinita sfepx a natspeî, npoKjamx aieastx Kpedingx ss-Bjimx, etepnx mi fepiiitoape. Dap noi sîntera foapte npeoKsnagî ks eroismsj nostps; simgipije noastpe sînt npea oniinsite ks aiest sneKtaKOj ssE.iim, mi Ksnomtin-geae noastpe sînt npea stpînse d’a nstea ossepBa mi npegsi toate fenomeneje natspeî, mxsap ie.ie mai miiî în toatx întindepea mi adiniimea jop. O sx bx das KîteBa esemnje desnpe aieasta. Hine din noi n’a bx-zst naknacensj Bp’odatx în odak jisl? dap nit sînt de nsginî «ape nitis a npegsi toate minsneje natspeî ie sînt Konpinse în aiest miK inseKt? Kopnsj fie-Kxpsk naknacen (Varraignee ) este desnxpgit în natps desnxjţ-gitspî Kape sînt înrxspite d’o msjgime de rxspî asia Bxzste. Din fie Kape raspx ese o agx, mi toate aie-steoge în nsmxp de mai ms.it d’o mie nentps fieKa- — 38 pe desnBpgitspB, se îmnpesnB ja eiuipea Jop, din Kape se fopmeazB iap'nnî o agB kb Kape inseKtsji îuii faqe nînza; npin «pmape aieste age Kapeje Bedem înnîn-za nitenjKensjsi ini Kape este atîta de sBEgipe, este în sine KomnssB de mai msjt de 4 mii de ajte^e, fiind kb fie Kape din iejre natps desnipgitspi snoate o mie. Dap Ksm o si bb mai mipagî înKB de îmnpeqkpapea spnr&toape? Bestitsji natspajist JleBenBK a BBznt npin miKposKon nimte nBianacenî de mipimea snsî bob de nisin a Kxpopa nînzB a aB«t age atît de ssBgipî în Kît tpeBsia 4 mii dintp’înseje Ka sb aiBB rposimea »n»i fip de nxp; anoî fiind kb, npeKsm am Bxzst, fie Kape dintp’aqeste age sînt Komnsse iapimi de 4 ajte mal SBBgipî, de aqeea ese din aqeastB OBsepBagiBne Kt tpe-BBe 16 milioane de nimte asemenea age a fopma Bna de rposimea ansi fip de mp! lIine n’a bbzsi o niKBt&pB de ani ? dap qine mtie kb în aieastx niKBtspB tpxesK milioane de fiinge bîî, din Kape sneje ( polyp, hydra) sînt atîta de Kspioa-se, kb ti>indB-je kb KBgitBJ, iapBtni înBiiazB. Tiiagi Bns asemenea nojinS în 6 BBKegî, neste nsgin, din aqeste 6 EBKBgî se Bop faqe 6 nojinî întpegi, mi aqeste fiinge sînt KomnBse din opraneje xpmitoape m. q. ji. !! *Iine n’a BBzst o hibskb ? dap Kîgî mtis kb ea faqe 8n o« atîta de mape Kît mi ea, mi kb oKiî îi sînt KomnBmî anpoane de 30 mii de Kotitspî (facettes). *Ii-ne n’a mîmcat sn Kpan ? dap Kîgî mtis kb nsmaî nen-tps XBKpapea pesnipagisnii (pxssfiape) ia dat nals-pa tpei-snpe-zeqe mii tpei sate de oprane, adiKB de aptepii, Bine, oase, m. q. ă. ! — *line n’a bbzbi o omi-dB ? dap Kîgî mtiS kb întp’aqest miK inseitt (mai kb — 39 — seaniB ieje de sa Mie ) se afji natps mit natpszeii iui «ns de msiiiKî!— Hine n’a BBzst în Biajsa .jsî o noamB Kizînd de Bînt dinlp’sn nom, ne nBmînt? dap line a soKOtit a nBSKoii dintp’o asemenea întîmnjape OBiinsitB iea mai mape mi lea maî ssBjimB desKone-pipe a mtiinjjejop? aceasta a fBKBt’o nsmai NeBton, aiest ţrenis deosesit întpe oameni! FîndesK kb o sb aBeijl njBiepe a a£aa istopiea Ksm s’a desKonepit jieijea atpaKjjisniî. AieastB desao-nepipe ie ne-T desKis OMsminB noB, nerînditB, assnpa miuiKBpiî jsneî mi a stejejop.— Neeton fiind întp’o zi KsjKat ns denapte de sn nom, o noamB KBzînds-i ne nan» j’a demtentat. Aa-jjii fBpB Bp’o deoseBitB BBrape de seamB~s’ap fi sks-.iat mi s’ap fi dss, dap NeBton saS nss a se rîndi mai adînK desnpe aceasta, mi s’a întpesat ne sine de ie a KBzst aieastB noamB ? — Uli-a pBsnsns, kb dsm. ie nstepea Bîntsasi a desainilo din nom, nerpemit kb noa-ma a tpessit sb kbzb*" în «cos npin rpestatea ei în sine. — Dap daKB noms.ii ap fi msat mai mape de Kît este, noama tot ap fi KBzst jkos? nerpemit, mi îhkb ks mai msatB rejjeajiB npensm apatB esnepienjja.— Dap daKB apsopsa ap fi ama de ’na.it ita denBptapea jsnei de ^ Jia nBmînt?— Atsnii nerpemit kb noama tpeBse sb KazB ks o nstepe mi fejjeajB rpozaBB de mape.— Ama spmînd NeBton ase întpesa, de ie ns Kade jisna ne-ste Kansj meg, Kape este ms.it mai rpea de Kît noama, mi line o jjine sss de ns Kade?— Dap noa-te nstepea înBîptipiî jsnei îmnpeţrisps.i nBmînts-isî, zi-lea NeBton, îmniedeKB aieastB KBdepe ? Ama dap din îniepKape în îniepKape s’a înKpedingat NeBton npintpe — 40 — Ka.iK8.ii matematici foapte adîncl ki ama este întp’ade-Bip, mi Kiap o noamT, ussi jsa înnuiijimea .isneî uit îmninrînd’o întp’sn Kin d’a se înBîpti tot ks o asemenea tegeaji Ka aceea a isneî îmnpevispsj nimîntsjsî, uoama ns Ba Kidea nici o daţi îkos.— Dap acest fuosof n’a pimas aci, ci meprind mai denaple, a apitat kt. tot acest npincins Kape face Ka jsna st. se înBîpteasKT. îmnpeyisp8.t nxmîntsjsi iui st. na Kadi, este ini Kassa kt. cei natps satejijjî (jisne.ie)al 48Î Isnitep mi cel 6 ai jsi Satspn se înlîptesK îmnpe-yisps.i jop, npeicsm tot npintp’acest npincins mi m>mîn-t84 nostps îmnpesm. ks ceje-jajte 10 mianete (dintpe Kape atshcî epas KSnosKste nsmal 6) se înBîptesK îm-upenispj soapeisl. Pessjtatsj acestop cepKT.pl a fost desKonepipea 4 e y i I de a t p a k jj i s n e, adiKi, kt.soa-peae Ka sn Kopn centpaj, sti în mizjOKSJ sniBepssisI tpirind toate n.ianete4e snpe dînssi, domnind npintp’a* ceasta, rinsi miniKipei a înBîptipii 4op îmnpeyispsi soapeisi. Bi nsteijî face o idee 4imspiti assnpa fe4S4sî sistemei nianetape, Kînd bt. Beyl adsce aminte sn ss-Benip foapte dsice, adiKi o adsnape de saj Kînd se HtoaKi B84s. înKinsigi-Bi ki nojmandps jisminat din mizjoKSJ st,iii este soapeje Kape ns se mimai.— Dap îmnpeyispsi isi se mimai foapte iste nirnte neperi sn-de KaBaiepsi înBîptemte dama îmnpeyispsi isi mi tot în acest limn amîndol se înBîptesK îmnpeyispsi no-i'iKandpsisî. Daai bt. seul înKinsi ri nimîntsi nostps este KaBajepsi, ne Kind isna este dama de Bais, atsnci Beyî aBea o idee foapte iimspiti assnpa acestsl bojs etepns ai nimîntsisî îmnpesni ks isna, npeKsm rn’ai — 41 — aMejop-jajte njanete k» satejiuiî jop ( jsneje) îm-npeyispBJs soapejsî. Dap daKi întpeBaijî » Mine jjine soapeje în jokbjs st>8 în roaiirenea 8niBeps8.i8Î, în Bpeme ki n’ape ajtg soape a-.i8 tpay-e mi a-j8 jiinea în jok8? aiestB npoBJem ns noate fi csnjih'als npin mliinga noastpi; aiMÎ a sti-t8i8 mi ideile jbî NeBton. Dap dani ejS aiiî a niep-dst8 apumenteje miiinjjifÎMe ; fiind- ki aiiî înjje-jenMisnea omeneasKi a ancBnsâ JaxotapsjS siîi, snipitsj jbî a pimasS înKpemenits de admipape de Atotnstep-niiiea diBini itape, dani ie a skosb npin Rpeagisne din nimiK soapejie mi slejeje în fipmament, je sssyine sin-rspi K8 toati rpestatea jop nemipţdniti în întinde-pea sniBeps8j8i.— Anoi ne Beyî ziMe înKi daKi Bejîî afja ki aneste tnijioane de steje fiKse (nemiiiiKiloape) Kape je Bedem» ne qeps, n« sînt ajt de mt atîjiî sopi a Kipopa sisteme njanetape pimîns asKsnse de Bede-pea noastpi, din Kassa deoseBiteî mipimî mi denip-tipiî jop ? liliiijî Kit este de denapte Mea mai anpoane din stejeje fiKse deja noi?— Ns mal n8jjin de KÎt de doi s8te de mii de opi Kît este deniptapea soapejsî deja nimînt, sas de 4 Bilioane mi.ie qeorpafiMe. Dap Ka si aBejjî o idee desnpe aMeasti rpoziBie de denipta-pe, bi bohs da sn esemnj8: Isjjeaja jsmineî este atî-ta de mape în Kît întp’o seKsndi tpeMe 40 miî mije yeorpafÎMe, adiKi Bp’o jsmini nisKînd aK8m în înnu-nimea aepsjsî mi întp'o deniptape de noi de 40 de miî mije ijeorpafiMe, neste o seKsndi ap fi Bizsti de noî. Intp’aiest Kin Bom Bedea o jernini emiţi din-tp’o deniptape de doi mijioane mi imitate de mije, 6 — 42 — neste sn minst, mi neste o opi bojd şedea o .ismini emiţi aKSin ja o deniptape de o ssti nalpszeqruii natps milioane de miie peorpafiie. ' Aqeste fante a je snel asemenea deoseeite istiejl (fipi ajt esemnjs) de jsmini, sînt adeBepite mi rs-nosKste npin esnepienjje; anoî înRinsigi-Bi ansm hi qea mal anpoane d’întpe stejeje fiRse, este înui atîta de denapte, înKît jsniina euiind dintp’însa, ape tpeBsin-jjt de 1157 de ziie nîni si aacsnn jia noi, adiKi Rînd ne sîtim jia o stea fiicsi mi ne Estcspim de stpusqi-pea el, tpesse si ne adsqem aminte ri pazeje Jismi-nel saje qe sînt simjjite în aqest minst în orJI noslpil, as emit dintp'insa înainte de tpel ani! Dap aqeste sle-jie fiKse sînt qe.ie mal d’adpoane dintp’înseje mi sînt npin spmape qe.se mal mapl ja Bedepe, fiind npintp’a-qeasta KsnosKste ssst nsniipe de ste.se din opdinsj d’in-tîl; anoî steje.se din opdinsj d’ajdoijea as o îndoiţi deniptape; din opdinsj aj tpeisea, as întpeiti denip-tape mi ama mepye Kpemtepea deniptipil întp’aqeasti maniepi. Astponomiî ansm Rsnosn stejeje nîni ja aj zeqe-qejea opdin, ano! înKinsijji-Bi ansm în qe deniptape not fi! Dap sînt înni nimte sie,ie neKsnosKste din najea Tpaiani ( la voie lact6e) a Hipopa jsmini aatsn-ife .ia noi neste 500 de ani! snde este Bp’o imaifina-gisne omeneasRi Râpe noate Ronpinde sn asemenea sna-jjis! Nsmaî o intejininui nemipniniti nstea npiBi o asemenea întindepe nemipyiniti. Dap snde mal. este xotapsj imaifinaijisnea mi înuejenqisnea omeneasKi, ano-jio înqene admipai|isnea mi Kpedinga pejiijioasx. înaj-ta Esnitate diBini, Bpînd ane înu!ja ja dînsa în pe- — 43 yisne.ie eî veie ssEjime, dap npeBizînd ki îngeaen-ifenea mi imaginagisnea noastpi mipijiniti. mi mate-piajt ns se noate 8paa ja pegisneje etepiie, de aieea a înssfiat în gens.* smanS o adinai Kpedingx pejigioa-sb, nentps itape Bedem ne togi oamenii neî mapi, Kt as fost nxtpsnml de aneastt Kpedingi pejigioasi.— Ian, sniBepssj njin de mapiopi ai nstepiî Dsmnezeemti; însi nsmaî omsj sinrsp este ajes a îngejege rjassj aiestop maptopî mi a esnpima în npiBipea natspei o simgipe mopajx npin îngejennisnea pagionajx, npin amopsji ssBjim mi npin psrtmnea pejigibasi! Nsmaî ej a fost ajes a Ii raassj sape jasdi, intejigenga Ka-pe Ksnoamte, mi inima Kape isBemte î O ne misisne înajti! KOMEHSA0ME1 ¥1. Desnpe nstepije Kimi4e. în KonBepsagisnea tpeKsti am Bopcit de jegea a-tpaicgisnii icopnspLiop matepiaje snsjsiKXtpe ajtsj. Aieaslt atpaitgisne ft.pi deoseBipe de Kajiti>gue Kopnspuop, se nsmemte atpaKgisnea F i s i k dap sînt mi ajt-fea de atpaKgisnî Kape se eseKstezs nsmaî întpe Kopnspije de deoseEite Ka^itBjjî. Aieasta se ns~ memte atpaKgisne Kirnini. sas afinitate. Mametsji Kape tpage fepsj, amspa (KixjiBapsj) Kape 44 — tpage fips.1 de na&, sint asemenea fenomene. Meta-.leje, minepa.ie.ie mi diamantele Kape se risesn în sî-n8* mmînts.i8Î sînt fiKSte npin atpaKgisnî Kirnine sas d’afinilate; ama toate mantele mi Kiap Biaga anima- ae.iop se penpodsie, se desBoajti mi se nepds nsmaî npin jegea afinitigii. Dani nimînts.1 nostps nepdea Keap întp’sn minst aieasti nstepe de atpaKgis-ne Kirnim, în a*test minst s’ap fi pesinit toate atome-je Kopnspuop în ns-ifiepe sas assp. Sînt doi fejspî din aceste atpaKgisnî. tJea d’in-tîis jean atcfhieje Kopnspuop sns.i ks a.it»j Ka si ns se pesineasKi, aieasta se nsmemte atpaKgisne de ar per agi sn e(at t r ac t io n d’a g- r ega t i o n). Doi niKilspî de am mesteKinds-se mi fiKÎnds-se sna, ne apati jsnpapeîi aiesteî atpaKgisnî. Aji doLtea fej de atpaKgisne JSKpeazi din nontpa în Kopnspue de difepite natspe (fipeî); npin aieasti jege toate difepiteje Kopnspî din natspi se Kasti ■sns.1 ne a.its.1 a se îmnpesna, a niepde Kajilatea .top npimitiBi, a npiimi nimte Kajitigî nsoî, mi fiind oks-nate ks aieasti Komnosigisne, jsispeazi tot deodati iui nentps desKomnsnepea Biitoape. Aiest mape mis-tepiS as afinitigiî este de nenpiienst; dap Ksm maî sss am zis, tot ie esisti, esisti nsmaî npintp’a*ieasti .ae-ge desnpe Kape eom Bopsi ieBa. .legea de itape Bopsim aicsm, este KsnosKsti sse nsmipe de atpaKgisne ejestiBi (de ajegepe); este o îmuinape înlpe snejie ks ajteje din elemente npin Kape snejie a.ter îmnpesnapea ks deosesiti nm-lepe ks ieje ajese. - Kînd este d’a se fopma sn Kopns nos din ejemente^e snsî ajt Kopns, tpeBse si se ri- 45 — seasKi iui »n aj tpeijea Kopna a Kipsia afinitate e.ieK-trni ape mai hibjIi îmuinape ks Bneje din nomenite-Jie elemente, npin spmape npinidind Kopnsj He.i d’in-tîi», fopineazi sno nos. Da in. Boiji! a aBea desnpe aieasta o idee uial .iimBpiti, înKinsiiji-Bi ki sn Kopus A este Komnss de doi elemente a f e ; as. doijiea Kopng E Konpinde sn ejement c; ano! îmnpesnînd a-mîndoi Kopnspije A, mi E, mi întîmnjînd«-se ita eje-menl54 c si aÎBi o afinitate ejeKtiBi kb b mai mape de Kît kb a, atsn4Î Ba emi doi nsoi Kopnspî a, mi C, dsni spinxtopsji mematisms: A = a f E însi Ba emi C = cfB mi a = a Snpe esemn^s: toati jsmea mtie ki Kînd pimîne buib întp’sn BBtore roj astsnat esnss în aep mal kb sea-mi ja Kudspi, se aKpemte îndati. Aieasti sidmBa-pe din BinS în ogetS este o sidmBape KimiKi, fiind ki Binsj Konpinde ajte elemente mi ojjetsi ajte elemente, dap din ue uassi s’a fiKBt a>iea sKiniBape? o si Bl snsi»: Binsj este Komnss d’snnpinMin ds-i'ie (zaxap)mi d’sn npinqin sniptos ( ojkoo.i ); aepBx iapiml este Kom-nsss din doi feJBpî de raze (aepspi), adiKi derazsx OKsiijien mi nilpoven; dap fiind ki npiniin8,i dsiie din — 46 — BinS ape o afinitate ejeKtiBi K8 razsjr oKsiţren din aep, de aieea Kînd Bins.1 pimîne distsnat, aceste amîndoi elemente se îmnpesn ini din îmnpesnapea jop ease sn ajt Kopnă nsoS KimiK, adim ojjetBJ.— întp’aiest Kin se Bpmeazi toate JiSKpxpije Kimiie în natspi. Toate difepiteje Kajitijji a je fiinjjejop matepiaje, se deose-BesK nsmai npin KajitigMe Kimiie, adim npin afinitatea ejeKliBi. Fipi afinitatea ejeKtiBi tot sniBepsBJ ap fi sn xaos; toati pindaiaja mi toatt peiuapitatea jisKpspijop matepiaje, sînt npodsse nsmai npintp’aiea-sti jetje. Kimia, este mtiinjia d’a stadia Ka si desKonepim seitpeteje jaKpipiî aieslei jevi. Dap Kît de denapte sînt stadiile omeneuili de jisupipi-ie diBine Kape se manifestează în aieasti jeţte! Bedesî o fpanzi ne o rninîn-ki deosesiteje animale, ja ie saimBipi deoseBite este ssnssi nsmai npin jeijea de afinitate! în Kopnaj 8neî Băii, aieasli fpanzi se sKiniBi în jante dsjie, în Kopnsj sneî oi tot fpsnza aieasta npodaie jîm, dap în Kopn8J sneî Kanpe se smuiei în mp de Kanpi, ne Kînd în Kopnsj ansi rîndait tot aieastt fpanzt se saim-bi în mitase stpuiaiitoape. Dap este o Birape de seamă înm mai Kspioasi Kă , i skojo îmnpesm. ks Kaptea Kape este nssi ne dinsa. 8n Kopns este în adeBtpat penaess Kînd pimîne nemiuiKal ja sn jok, întp’o pejagisne statopniKi ns nsmaî ks ni>mînts.i dap mi ks tot sniBepss.*. Soapeje sinrsp ap fi în penassS adeBipatS daKi ns s’ap fi raiuiKat îmnpegisps,! sis; de aieea am zis mai sss kt> tot Kopnsj din sniBepsS se a£n> în mim-itape. 8n ajt esemujs: Noî ginem în mini o agt de Kape este atîpnan o niatpi. Aj|a mi niatpa ni se nap m sînt în penasss, dap se jst>iu nimte focpfenî si Hem aga, nsmal de Kît Bom Bedea K*b niatpa înuene a se miuiKa mi Kade scos. Anoî întpeuînds-ne ne Kassi a sKimBat aKsm penasssj nietpeî in miiuKape, ne Kînd nimenea n’a îmninso acos ? pxsnsnssj este srnop. Aiea-sH niatpi npin nstepea atpangisniî nimîntsjsî a fost (mi mai’nainte) îmninsi a Kidea acos, dap atsnqf aga nonpindo d’a Kidea, a ginsto în Ksmm>nipe, anoî ds-m> ie s’a Hiat aga, niatpa npin atpaKgisnea mmînts-jisî, sinrspx a Kizst acos h>pi ajH îmninyepe. Mai sss am zis Ki sn icopns fiind în mimKape ns se sKimBi ft.pi ajH Kasst estepiopi Kape-J nonpe-mte. Ama de ne Ba întpesa uineca , nenlps ne Eiaa Kape o îmninyem ne Bijeapt dsm> ne s’a înBîptit Kîte-Ba minste, se notojemte mi sH? noî Bom pisnsnde KT), esnepienga a doBedit kt> fpeKapea Eijeî ne nosta-bsj Bijeapts^sî npeasm mi îmnpotiBipea aepsjist îmnie-deKi Ei.ia în Kspssj eî. — 52 — Ama dap am BT>z»t kt. mimKapea steje^op mi a n'binîntsjM este npiniinsj Biejjei »niBeps».i»î, dap iui ne nT»mîntsj nostp» mimKapea anejiop în pîspl meprînd snpe ocean, npeKsm mi mimKapea anei ocean».!»! »p-Kînds-se Ka aB»pi în aep mi anoi peKT>zînd» nenimînt «a njoaie, toate aceste mimKT>pi sînt cea d’intîiS Kon-dijjisne a s8Bsistenjjei njanlejop mi animajejop, npe-K»m am BT>z»t în KonBepsajjisne tpeK»tt>. Dap d’»n fej de mimKape a anei ocean».!»! persian. ne fie-Kape zi, nassati npin mLisinga jisneî, Bom Bopci întp’ajt jok. Ilpincin».! miniK'Bpiî am BT>z»t in. este cea d’intiî necesitate .ia ssEsistenya natspeî, dap este mi »ns.i din ceje d’întiî e.iemenle aje fp»m8sejiel eî. 8n KÎmn», o dstnapaBi, mxhap Kît de fp»moasT> si. fie, fT>pi> mim* Kape pemîne tpisti mi napKi. e moapti. Dap n»mai de Kît încenînd o adiepe de Bînt Kape Ba mimna fpsnze-Jie, sa» si. se apate Bp’o nasepe sB»pi>toape; sa» Bp’o jiesidi st. se njimse în ana jans^sî jiniuitit; sa» o tspmx de oî ni>sKînd ne KÎmnS; nsmaî de Kît se Ba sKimEa KapaKteps.i acest»! taB.io», nalspa ni se Ba m-pea kt. este îns»£iejjitT., njinx de »n snipit Bieijsitop, njiim, de simjjiminte; mi toKmai aisnci ne Ba njxcea a npiBÎ aceste scene, fiind kt. om»j»i îi miace d’a n>si npetstindenea simjjipea Biejîeî, Kape sinntp’B estenste-pea mi im>pimea sa. Daio. 8pniT>m a OEsepBa mal d’anpoane infjsenija npincinsj»! de mimKape în domen»j( aKlÎBitxiji! anima-jiejop, o si ne înKpedinjp>m k» mape admipape de fo-jiossj ce.iS mape ce a§, fiind în stape d’a se m»ta din-tp’»n jok întp’ajt»4 d»nx Boinya jop. întp’adeBxp fa-K».itatea d'a se miniKa m’a se m»ta din jok în .iok, — 53 — este ana din teje mai de Kinetenie napaictepc itape deoseBesK ne anima.ie din njante. Tpandafipaj amtean- ti. nînv »a Beni o poai piicopitoape, ne Kînd tepBa.1 a.ieapn> de sine aa fînlina aimnede ai rasta daateana. Dap uite JSKpspî ipenaia natapei na si npodairt atea* stx faKBJtate ! okîî Kape-î desKonepe nosijjianea finii-neî, nitioapeae nape-a noapti, mămici nape nan în miui-Kape nitioapeae mi o Biajji> intepni icape insnip'b ne-Bpe (nepee) domnitoape a ae maniKiaop a ae atestai teps! O OBsepBajîisne npea intepesanli este, ki anima.ie.ie iti-popa natapa na ae-a dat niti o apnvb a se nm>pa, sint înzeslpate d’o deoseBitx iajjeaaB d’a natea fapi din na-intea ronitopiaop aop (npeicain enspii, ţţanaa stasatiic, Kanpa nearpT>, icaaaa mi KBiniaa); ne Kînd animaaeae Bine apmate, npin apmape ne aBînd tpeEainij'b d’a fapi aa an amaaet întei mi rpea (npeicam taapaa, eaefan-taa, pinotepaa mi inonotamaa). Animale tîpîtoape (] rep-tilia) naa tpesainjpb niti de nitioape niti de apini, fiind ki eae îmi tisisk xpana mi aoKainjja npetatindenea anpoane de dînseae; din Kontpa, natapa a dat nitioa-pe aanpl aa ateae nasipi icape aoKaesK EB.ipiae: npe-itam KOKopii (grus). Eepzeae ( ciconia ) ibis m. t. a. Ateste ET>n>pî de seairn. ne date aa o aati ob-sepBaijiane foapte icapioasi, adini kt> nitioapeae ani-maaeaop sînt notpiBite mi mipimea mi fopma aop ; npe-nam mi Aa ositeiapiae aop itam se xpi>nesK, aa aoKapiae ande aoKaesK mi aa feaaa miniKipii aop. Ama dap eaefantaa nape ape o deosefiiti rpeatate, este naptat de 4 nitioape ţapi na nimte Koaoane, ne Kînd tepsaa, jjanaa sianatiK (bouquetin), oaea sE.icatiKE mi pipa* fa aa nimte nitioape saBjjipi dap panene fbKate întoK- — 54 — mal nentpti »n «mBjet rele Ka aj jop ; niiioapeje ani-ma.ie.iop Kape tpiesK în ani (npeirem rîsKi, pagi, .lesidi oii Kastop ) a8 ja nfeioape o memBpani Kape se întinde întpe riapue jop mi je sjswemte Ka o jo-nati Ka si noati înnota în ani. Kîptiga (talpa) ape niiioapejo dinainte fiKBte întoamal Ka o sâni, fiind ki ia îmi netpeie Biaga a sma tot-deasna in mmînt. *IepB8J ejan (Elan) Kape tpiemte în Janoniea, mi ajte asemenea gipi fpintpoase, tot-deasna anone-pite kb zinadi, ape niiioapeje nenuidioase în vensKÎ Ka si se gie dpent mi si ns ajsneqe smBJînd neste zmada înregati, sas nojere. Konita snintenati a Ka-npei o awsti a se sbî ne stîn«ii; niiioapeje jiapqî mi fiKSte Ka o nepinigi tape aae Kimueî, slnt notpÎBite kb fipea ei a tpii mi a sniBja ne mmîntsj nisinos aj deseptspuops ( nsstifepijop). IIpin .langLie saje niqioa-pe, ia£este în stape a npesmeja fete în mapele nssife, ne Kîn d jsnrs.1 siv rit îi gine itansj mai sss de Kît sajspue de nisin Kape je spKi Bintsj îmnpegfep»j sig, npeKsm mi OKii sii aKonepigi Bine kb njeone Kipnoa-sejmi rpoase, sînt anipagi de ncopi de nisin Kape în-tsneKi’ aepsj deseptBpijop; întp’adeBip aqeste Kajiligi aacBti Kimuei a biubjo sinrspi mi smoapi npin de-septspî Kape ajte animale ns je noate tpeie ntoi odati. Toati aneastl npeBedepe a natspei a fopma op-raneje anima.ie.iop nolpisii e kb fipea mi tpafej jop, o Bedem npetstindenea, mi ns nsmai în fopmagisnea ni-lioapejop anima.ie.iop (kb toate ki fipea miuiKipuop este iea d’intîî KondigiBne a tpafejreî jop). Aieasta o Bedem kb deosesiti jxmspipe ja inseitte, fiind ki — 55 — aieje miiî animale n’aS ajte mizjoaie de ampape, de Kît fejs.1 mimmpii jop. Auia dap fjstspsj sKam de aa nastpue aape-js ronesas numai npin scopsj si» Kotit. IlikmacenBj de denapte st> se apsnie ne ini— miasj uape-j ronemte Benind ja dinssa ne aga sa. Ama inseKtsj ainapon ( emerobe ) îmi anonepe nopnsa si» K8 nisin intp’sn nin m înnotînd ne ant, seamini k’o EîSKatt de jemns nstpedi, mi ama sKi>na de roni-pea inimmaop sii, dap însepînd, se snam de aneastn mînwipe mi aisnqî se apati na o mssm fpsmoasx ks doi apinî slpusqite. Kind apsnmrn okîI assnpa nemtMop Bedem deo-sesite fejspî de miinmpî. Ana în nape tpiesK Jie sjs-Hcemte na sn fej de tpxsspx: fie-Kape din înnotitoa-peje .iop ( nageoires ) sînt nsse în jok notpiBit snpe a je «mapa njimeapea npin am toKmai na Kîprua mi pama ja o Kopasie. Ka st se noatx pîdiaa mi apsn-Ka mai cmop în ani, natspa je-a dat îmsntps out-înim njinx de aep nape npin fioinga nemtuop o 8nfm mi ostpînge, mi ama KpesKÎnd mi miKinopînd mipimea Kopnsjsî jop, se spm mi se Ksfsndi în am. A.igi nemţi ( s. e. nemteae Exocoetus exiliens) a» deosecigi msniKi ks Kape sape din am în sas jia o în'Mgime mape mi iapirni se imfsndi». KONBEPSMJRSm. TOI. Desnpe o a i 11 j e y e yenepaii a natspeî. Ilpin jeyea de atpaayiane mi de afinitate se m-stpeazi esistenua jameî, dap ioaaitopiî anesteî jaml aon-sepBi npin nopnipeje jopa fipemlî (instincti) yeje mal aapioase, Biajja jop ; npeaam mi npin tandpejja matep-naji aonsepBi esistenua yenapiiop. Pasejie ţapi mi sînyepoase na nepds ne qeje sjaBe. Fie-aape animai moape, dap ni*ii ana yena d’aja animajejopa na se stin-ye; *Ieiă mai mina insoata a npiimit mizjoanejre de anipape nentpa a nstea snpuaini o Sfinţi, sas ieja mai nauina a suina din mîînue inimiKSJSÎ sia. Jeaja as-Ksnss în tafe, de sndo amteanti a npinde razeja, aa-pe npin iaueaja ei aa Bîntaja, aaati a sama de eja, se a fii tota în aneasti nosiyiane aa naianacenaia aa-pa întinzînda-mi nînza, adasti aa si npinzi Bp’o masai fantoape. Ilpintp’o ieye admipaBiii, natapa a îmnipjjit în nipyî notpiBite, natepea matepiaii mi iaueaia aopna-jaî. Dap« se nsemte ana animaja fapiosa, sînyeposa mi natepnias icape si aiBi mi iaueaja aniEjetajai; din aontpa, toate animaieie sjaBe aape na-se nota janta as inemhiî jopa, sînt iayt ia amfijeta nentpa a natea sama din mîna ronitopijopa jopa. - 57 — TotS este în eKsijiBps în naispi; k»î ns i s’a dată de natspx apme de nstepe, i s’aS dat8 apmeae înge-aentfenii de nxsKonipea mizaoaieaopS instinKtiBe a ae aop§; mi snde n’a fost» de aacsnsii niiî atîta, natspa a dată snops animaae «n» feas de npeteedepe ks Kape npesimts mi npeBxds minte eBenimenle mal nainte de sosipea aops. 8itagi-BT> nsninteas aa aneae pîspiaops rn’aae oieanBJBi, kt> Begi pxminea înKpemenigî de deosecite-ae feaspi aae aoKBitopiaops aopg, mi de deosesiteae aops Kaaitxgi. 8niî BestesKs anponiepea fsptsnei npin-ip’o neodixnx deoseEitx. Apronasgii, sns feas de nemţi, se naimEX ne ana oteansasi în »iete fpsmoase, mi anponiinds-se o fspls-nx, îndatx se afsndx înxsntpB 8nde pxmîns nînx Kînd kpxniî se fate timus fpsmosS. Sînt nimte nemţi (gim-note electrique, torpile electrique, malapterure elec-trique) nape as în Kopnspiae aops Ka sns feas de ma-ininx eaeKtpfrcx, mi anponiinds-se de dînmiî Bp’sns inimiKs, îi das o aoBitspx înloKmaî Ka a tpxsnetsasî. Seichc ( sepia ) mi calmar (feaspi de KapaKatigx), apsnKx din rspa aops snS feas de fasids nerps Ka nepneaaa, aKonepinds-se neste totS de ateastx nerpea-gx snpe a sKxna de inimmii aops. Doripes aSdox aaee mai asngi de Kît qeae-a-aate ks Kape gins sns feag deBspete assnpa KansasiaopB, mi ks anests Kins, aKonepigi de Bedepea ronitopiaopx, se naimEX sirspî ne fsndsas mxpii. 8ns aatS miK8 aoKsitops aas mxpii ns-mits Bernard l’ermite, se asKsnde întp’o Koaacx (co-quille ) roaax de aa okîî inimiqiaops. Nimte miii pavi de mape (crabbes) tpxesnS îmnpesnx K8 moassui opsi, — 58 — Kxpopa je sjisajesKS Ka 8nă feaS de santinele a ae npe-Besti de anponiepea inimiiuopB. OjBi'ieispue aniraaaejiopS Kape aoKsesKS ne 8SKată ns sîntă mal nsm'n^ intepesante. în KonBepsajjisnue «te amă xolxpîtă d’a Bopoi assnpa jBKpxpii instinKtiBe a animaje-iopă, Bornă Bedea admipaBi.ii.ie disnosiijisnî a ae natspei în aieastx sfepx a Kpeajjisniî sajie. Aii! dap Bornă BopBÎ nsmaî în ţtenepaas Kt, K8 toate Kt de Jia în>ien8l8Ji8 .rnniiî se afjn> msjte fejrspî de anima,ie întp’o jsntt etepnx, K8 toate acestea niii snă penă ns s’a stinsă, npeimm niiî 8nă ijens n8 s’a întinsă neste fîpe. Aeqea de nxstpapea ţienEpijiopă, a Kassată o suingi etepni. d’anxpape m’o Exrape de seaim. neînuetatx a ţie— nspuopă sjaee de Kitpe «ieje n8tepniue. 5nă ajtă pe-’-* ssatată totă din zisa aeye este, Kt animajejie sînţjte-poase ( fiapiije) 118 se îmm8.ijiesK8 tape, ne Eînd ani-maje.ie nefxKxtoape de pită se îmmBJuesKS foapte tape, npin spmape uejie din 8pmx totă-deasna sînts în mai mape nsmxpă de icît ue.je d’întîre, iui întp’auestă Kină eKBijifipsjiă natspeî s’a n8t«tă nxstpa ft>px a se niepde Bp’snă yens. Totă nentps auests sitons, natspa a întoKmits Ka anima.iejie ne-fxKxtoape de pxă sx-nil rx-seasKX n8tpimînt8jă(xpana) npet8tindenea, aBÎnds o Biajjx 8inoapx ini nstindă a tpxi nentps fojossjă sojjietxjaiî omenipii npet8tindenea ; ne Kînd animajeje fxnxtoape de pxă nenstîndă tpxi de kîi npin Biiuime, sînljnxp-ţiinite nsmaî în nirnte nasiii mi Kondamnate a tpei sin-rspe ( solitaires ) ne frindă îmnxptxuiite de instiniUsjă de sojjiaEuilate. însx ns nsmaî kx npoBidenjia diBinx a întoitmită mizjoaieje animajejopă, dînds-je mi apmejie tpeBBin- — 59 — >ioase, dap a Bp»i» a asirspa iui nxstpapea jiopS npin simtiment».!» uejS maî d».iie, adittx npin nmipea nx-pinteasitx. înge^enifenea animajiejopS Kpeiute nînx Kînd se anponie de tpeanta ţfensjsi omenesitS, dap» ÎBEipea nx-pinteaşKB ape tot» a*ieeauiî nstepe în toate tpenteje fiinjiejiop» animale. Bsjtspsj» sînijepos», jisnsj» nemuostiB», sînt atî-ta jiiniui de n»iî jop» npeK&m mi EAtrida nitBJtme, sa» d»JiHue oî. InseKtsj» miK» Kape se niepde în n»JEe-pe, iipeBede toate ne&e de lpeE»tnjjx nentp» japfejie saje na mi şirantsj» ejefant» nentp» nsiî sxî. A«ieastx npeBedepe a animajejop» este o napte din npeBedepea natspeî, Kape, snpe esemn.i», a n»s jjî-jjejie ejefanteî .lînrx nient».i» sx» (o îmnpeyfopape i;c-pe se rxsemte ja nsijine animaje mi jia om), npe-Bxzînd» kx ejefanta este sijilx a s»ţje k» EOt»^» eî jantele din ijîije mi a-j» tspna în r»pa nsuop» sxî. Bedeijî aieastx m».?j3ime a anima.ie.iop8 m’a inseK-tejop» ne smnjie toatx aHeastx Bepdeajix a Kîmns^si! 8ne.ie se arneazx ne mapyinue pî»pLsop», ne Kînd aj-teje rxsesiî toatx jismea .lopS în KîteBa fipe de iapsx; Sneje esepseazx o indsslpie mi deosenitejie tajente, a^iteje «imu» aep»j» de Kînteie„ie .iops k» nape napKX netpeK» opeje de jBKpape. IIxianwenHi» — jisn» ( L’araignee — loup ) înitsn-uispx oaxje sa.ie k» »n» bx.i» de mxtase foapte ssb-jjipe J»înd»-je k» sine. Asia p s i 11 e a denss oax.ie sa,ie ne njanta veroni-ca, kx îndatx foLie auesteî nuanţe se potsnzesK» na »nS jearxn». — 60 — De metamopfozapea omidejops spîte în fjstspl 48Mitopî, Boms BopEi întp’ajts jiokS mai ms.its. Animajeje ieje mal nensiinMioase mi qeje maî fpinoase npinds inimi în timnsj» arueKipiî nsuops aop& KjoniKa amteanti kb KspapiB bjUBjb Kape se pe-nede ne nsiî siî. ^epsa fpiKoasi Bate kb fspie kb Koapneje sajie inimiKBJS Kape se anponie de nai. Kanguro, Manicus, mi Sarigues, aceste animale Kape sînt KBnosKBte sbb nsmipe de nsptitoape de nsnn ( marsupialia ), a» sbb Bspti Bns fejb de saK& de niejie Bnde ijins nsiî jop» fiind» înKi linepî nîm Kînd Bop» Kîmtira nstepc d’a BmBja sinrspî, mi anponiindB-se Bp’snS nepiKOjg, îi Ba-ri în niBntpB mi fsrs ama kb dînmiî. Feraeijie maî-msge noapti nsii în Epaije, îi mînnie, se zisa raspi este iapiurî KspiosS. Dsni ne a esaminatS nimîntsjs snde Boemte s’o faKi, înnene a însemna sns tepKă Kape se Ba notpiBi ks mi-pimea intpipiî nUnieî eî; ne spnii nsinds-se înisn-tpsjs aiestsî lepss mi întpeEsingînds sna din jaseje saae Ka o sâni, îniene a şina nsinds tots în aiests timns o Kîtijjime de nisins assnpa Kansjsî jsi, mi npin-tp’o sBîKnipe apsnKi aieasti rpestate afapi ja map-jjinea aepKSjsî întp’o deniptape de KÎteBa denite, tot spmînds aJSKpa întp’aiesls Kins, înBîptinds-se îmnpe-jjispsjs rispeî nîni Kînd o siBÎpmeinte. Kînd rpoana este rata, ape doi denite mi acsmitate în diametps mi anpoane sns deijits în adîniime, dap daKi Espta acestei nîjmiî se stpiKi npin Bpe-o întîimuape, mai ks seama. (Ka tot-deasna) dsm. Kidepea snsî inseKts, atsniî fopmuionsjis se rpiEeuite a o dpeqe. Kînd si- — 67 — nînd», din întîmnjape, Ba da neste Bp’o niatpi ini nap-kt> ap iuti kt> aieasta Ba stpiaa tot» sKonsj» eî, atonii se ansKi k« si-iingt d’a se înaipKa k» aieastB niatpt snpe a o nstea apsmta afapi denapte din lepKSJil nîj-niei. Anoi nefiinds în stape d’a aacsnpe ja aiests pe-ssjtato, nipisemte aieasti, jBKpape îniensti, mi în-iene întp’aits jokb mai fojositopis nentps sKonsJ» asî. Desnpe nînza mdanjKenBJisî, Kape mi ea este o asemenea Kspsx, ams BopBito inal sbsb; mi este foap-te Kspios. ki nxkni*enH.i8 sKimEx fejsjs gesxtopei sa-je dsnx fejsjs inseatei mi menitei Kape Ba npinde. Sînt mi ajgî nxknxeeni Kape în jok» d’a faie nînzx, înfxmspx kb aga .«opS npada, snpe a o nonpi Ka st. ns se anepe ne Kînd e.is o niuiKB kb mBinKxtopa jbî Be-ninatx. Sînt kpxrnî sn« fejB de nemţi, ( texotes iaculator, l’archer ) ie .lOKsesK» în pîBJB Fanrs (din India) Kape sînt xotxpîgî de natopx a se nstpi kb insente; dap ne-nstîndS a je roni, as memteuiBrB a apsnKa nimte ni-Kxtopî de ani ne aieste inseKte Kape se ginS ne njan* teje anoase, Ka sx Kazx în ani nentps fo.ios8.J8 sto-max8j8i jop», mi ei sînt atîta de îndemînatiil ja aiests fejs de Bînato, în Kît npea pap» se întîmn.ax sx Ae saane mxKap mi ia o denxptape de mai meite ni-lioape. Msite animale Kape tpxesKB o Biagx statopniKX, adiitx nesKiniEînds JOKsinga .lops, mi npin spmape ne-rxsinds iapna nstpegsis tpeEBiniosB, ai de Jia natopx sns OBiiek instinKtiBB d’a stpînge ne Bapx npoBisisne ui’a o nxstpa cine nentps kpnx. 68 BeBepiija din mtdspe (Ies Ecureills ) ne d t 8118 esemnjs d’snS asemenea instinKts. Aceste miii animale njiKSte mi sil, stpînrS npoBisisne de a.i8ne , n8iî mi mirdaje mi je asKsnds în mai insate rpimezî toK-ma! na marasiije, nsinds-je în apBspi n>snomî, mi iap-na jia timns de tpeBsinipE jie risesK» foapte jesne, nratap ki sînt anonepite de zinadi. 8nf ajts animajs K8 jjîije ( mamifere ), Kape ăo-Ksemte în Sisepia mi se KiamB Lagomis pica, aainds ms^tt aseminape K8 enspii ajBÎ ai noslpiî, ape sns instinKts de stpîmjepe msjts mai Kspios. EjS ns ns-maî kt» stpînşe Bapa npoBisisne nentps iapni uape este foapte jsnn în aieasti iuimi» foapte fpirspoasi, dap ejs faie întoKmaî Ka apendamiî nostpiî; adhrt : toati Bapa iapEa nea mai ssnx mi mai Bepde din KÎmn§ o întinde Ka s’o sssie ja soape iiii faie rpimezî tOK-maî Ka miqije icra de fîng, je nene în joKspijie snde ns noate se fie atinse de mioae mi de ninsoape, ne spini de dessstBJiS fie-K'tpiea dintp’aieste marasiî îmi sâni» «na dpsrns ne sse nxmînlg npin Kape noate în tot§ timnsjS Bisita marasiije jsi de npoBisisne mi suoa-te d’aKOJO ie.ie de tpeB8injji. Asemenea mi aj6ineje de Kape am BopsitS aa aats joks mai msjix, as aiests instinKts de stpînuepea nBtpejjsjBi mi npoBisisnii, adi-ki miepe de Bapi> nentps iapnx, întp’snS iţinS m5.ită mai fpsmosS. 8ns aatx fej8 de insiinKts ie ape pe-Jiajjisne totS K8 nistpapea Biejjei nepsoaneje animaje-jop, este aieja Kape îî îmninqe a KJidi jOKsinjjeje tpe-BSinioase ieje mai KommieKte; Kiap mi ne iei tinepi dintp’înmiî KJidesKB, K8 toate Kt n’as BBzst niiî odaia» ja ajjiii o asemenea jHKpape. — 69 la aiestg nins îmî fato rin dans (ver asoie) înfimspape (roroanjj cocon) npin nimte aije «ie ej jasi din rapt, (sn fejg de snsmi) în Kape e.18 pimine nîni s’a îmn.iinitg sirimnipue opranme (metamopfoze), fiKînds-se fastspî, npeKsm natspa a xotipîtg nentps dînss.ig, Ksm Bom Bedea maî „ia Ba.ie. Totg npin anesls instinKls îmi KJidemte am step, (sng animajg din Espona semimtopg ks moape>riî) jiOKsinua sa. Aqeasti joKsinjîi ssEnimînteani, ape Ka sng fejg de sui ks doi euiipî; sna meprîndg în Ksp-meziuiî mi sna meprîndg dpentg în sssg. Ilpin nea d’întîia apsnKi ejg mmîntsjs mi rsnoisjg din „noKsin-jji, dap a doa emipe îî sjsacemte nentps intpape mi emipea sa. Dsm eje, se af.ii maî msjte nspi pi-tsnde, Ka Kînd sînt nimte odiî Kape se dessid sna ki-\ tpe a.ita. întp’sna din aneste Kissge se aflai sng natg, aKonepitg de iapci npoasniti, aiiî se odixnemte am-step, dap neje-j-a.ite Kissţje sjsacesKg dpentg mara-zii nentps npoBisisnea Kape npentemte ejg în mape Kitijjime. De ajte asemenea JSKpspi apxiteidonine ( de K,ndipî) ja anima.ie.ie mamifepe o si BopBirn mai .ia Baje. Dap mi .ia inseitte se Bede sng nsmipg mape de onepajjisnî instiiiKtiBe nentps KonstpsKjjisnea (fate-pe) joKsinjjejop jop. în rpidinî nsimg d’ass-npa foijopg de jijiang mi de arpemi nimte KSÎEspi aa-se a sneaop omide ( chenille) Kape sînt a„iititsite npin Kssitspa foijop fiKste ss.ig. Kiap roroiuiî de tepnia-Jie, ns sînt a-it-neBa de Kît nimte KsÎBspî a.ie sneî omide de fistspi fiKSte ne foije de steamps de sng ijeng deoseBitg. — 70 — Mojiea (la teigne ) Kape se jjine în nostaBs rni-js stphr&, este asemenea o o ini di a snsi fjstspe ajms na apyintsjs ( dap atit de mia în icît îj Bedem nsmaî npin miKposKon» ), Kape sânt nimie Kanajspi în rpo-simea nostaBSJSÎ: anoî, mi este sns jsiips Kspioss, ki Kînd omida a KpesKst msjls, npin spmape Kanajsjs s’a înrsstats, aisniî us desnipt uii-js jipyeinte, nsinds aKOJO sns neteas nos din fejjeje nostaBBJSî ne j’a poss. Ajte animaje, anponiinds-se iapna (în Kjimeje fpiropoase ), Kade întp’sns somn» adînită ( asfÎKsia ) în Kît pxmîns nînt npimtBapa: npeKsm Marmotta, sn fej de uioapeiî ie se nhsesKB în msnyii AjnLiop. Aieste animale ns nsmaî Ki-nii nperttesKs Bapa npo-Bisisnea, o JOKsinjjt sirspi m’sns nats moaje nentps iapni, dap îmi astsns mi intpapea jOKsinjjejiop jiop, Ka st> ns intpe fpirsjs iapna, Ka Kînd ap npeBedea ki ns Bop mai aBea tpeEsinji’B a euii d’aKojo nînx în npinrtBap’B. KONBEPSAIPSUKI X. Desnpe instinKte de emirpajjisne. 0 ajtt> iaasx de instinKte Kape sînt xottpîte din natspt tot ita neje zise nentps nistpapea Biejjeî ani-maJ8.isî dap Kape as mi sitonsjs jop a asirspa itpe-mtepea tinepi.iop, sînt ‘iejo spnrttoape. Ms.ite" anima je întpenpinds Kuitopiî ( Boiaye ) jsnyî. Dsnt ie as mînKatS toate npodsKteje snei jjepi meprînds a-rnî Kt sta nstpejjsjs, sas Kînd se anponie iapna, se dsKS în Kjimeje mai Kajde. Aiesle aniina-je meprs deja nopds (miazt-noante) snpe ssds (mia-zi>-zi), dap mi ajteje din Kontpa, snpe a se nizi de o Kijdspi. foapte mape, fsrs Bapa din Kjimeje npea najde snpe nopds ja iuimeje mai pinopoase. Aieste KtJ’Btopiî je faKS eje asia erninds ja jsme (ieje mai msjte sînt m>sK5te în aiejs ans), npin spmape Kînd ns mtie înKx nimiits afapi din jjinstsjs jop snde as tpxitg nîni atsnii. Odati (mi de msjte opi Kiap în-tp’o zi) se adsns în nete mi îniens Kajea jop dpentS fipi> Bpe o îndoia.n>, Ka Kînd ap aBea în inima jop o kij'bsz'b, itape je apatt dpsmsj îns aep rojs snpe a ns se ptliii în Kajea jop jsnri de sste de mijspl ţreorpafne; dap aieste KiJisse nisKste ks dînseje line sînt ? iap natspa! aieasti maiKi Komsni>, Kape înKsnyisp’b npetstindenî ne nensnn>pajjiî fii ai sii. Dap si BopBims mai desjsmit! aiests kxjxszs este snipitsjs diBing, Kape a smnjst ks stpijsiipea pazejop jsmineî saje tots sniBepssjs, i«ape este ssfjetsjs ssfjetejop mi Biajja Biejîejop tstsjop fiinuejop.— Ama nimte maîmsue ( singes ), Kape tp'tesKs în nxdspije Amepiiei, SKimET. din timns în tirnns (dap ns ja nepioade persjale) joKsinga jop dsni ie as mînaats toate npodsKteje m>mînlsjsi, mi ernirpeazi ( njeaKi) în iete mapi, sipinds din pamspî în pamspi, meprînds a Kista sns ajts jokS snde se afji npodsK-teje de îndestsjapea jop. Msmeje noaptx nsiii jop 72 — . în Epage mi toati qeata apatt o esnpesisne de nji.qepe uii stpin de B8K«pie. Tois în aqestă nins emirpeazi din timns în timnS în KîteBa gepî de ja nopd (NopBegia mi «lanonia) ni-mte animaje de o mipime Ka a moapiquop (mamagî jeminir). Aqesle animaje ie joKsesK aa gipni8.j8 mi-pil înriegate, în emirpipLie jop snpe miazi-zi, meprS în qete foapte mapî uii tomnai ua so-idagil întp’o jinie dpeanti; dîndS neste Bp’sn pîs înnoati, ne mangii din dpsnisj» jop se s»e. Eje meprs noantea mi faKS stpi-Kiqienî foapte mapî ne snde tpeirâ, fiind-Ki minimii toate npodsKteje nimînt5J8i, dap este nopoK» ki ns-înaî odati ja zeqe anî se întimnai o asemenea emi-rpape. Ilîni aimm ams BopEits de emirpagisnea animaje-jiop qe se spmeazi dani îmnpegi»papea nstpegsjBÎ, dap ns ja nepioadeje xotipîte; anoi în genepaj» se faKB aqeste emirpagisnî în idns.18 nejs din spini, adi-ki nepiodiqe, mi aqeste nepioade aS pejagisne k» sKimBipije temnepatspeî. Ama anponiinds-se npimi-Bapa, emirpeazi qete mapî de moapeqî ( rate econo-me) din KamiaUa (în nopdsj» Asiei) meprînd8 snpe ansss. Mepsspa jop seamini ks kuisjIb ne amS bi-zst8 .aa Jieminpi (adiui persjats în jinie dpeanti na sn« pegiments de soadagî), dap msjgimea jop este atît de mape, în nît în miz^oKSjS jsneî jsî Isjie Kînd eje as aat8ns8 ja ma^spije pîsjsî OstpojBK, adiui dani qe as mepsS 25 rpade georpafiqe (mai inajlS de Kît 300 mijspî), nsmaî o qeati ape tpeBsingi de doi ope a tpoqe neste snS jokb ! — în jsna asi Ok-tomBpie se înlopitâ iapirnî ja KamqatKa, mi atsnqî — 73 — este EBKSpie mape nentps Bînitopî, fiind ki fiiap'bxe Kape ronesK ateste xirioane de moapetî Ka si-I mi-nînte, da» npixeiji« Bînitopixop a esepza mesepia xop mi a se îmBortiji de Exinixe xop. «lînr* Kansxs de B8na snepanjjt ( koxujsxb Afpiteî texS mal înnaintatS sape miazB-zi), npeKsm mi în KîteBa npoBinjjii axe statexop snite din AmepiKa, emirpeazB |asemenea în timnî nepioditî de xa »ns xokb xa axtsxs ssmx de tepsi mi de aniixonî. Dap emirpagisnixe ie as înlpessinijals kî-teBa ziie a înBijja ne tinepiî nsî a SBspa în aeps; în Kiimeie ma! peni din Espona, snpe esemnis în IJep-mania mi în Iloionia, ns se nsesKS aneste nasepi. Dap ks toate ki sKimBapea temnepatspeî în aeps ape o infisenjji foapte însemnaţi assnpa timnsisl emi-rpipiî nasepiiop, ks toate acestea, ns nstem» a ne es-niisa anests fenomen» nsmaî npin sKimBapea temnepa-tspeî, fiind-Ki npin esnepienijeie fiitste dinadins assnpa nasepiiop tinepiî ne n’as fiKsts înKi ninî o Kiii • topie, s’a doBedit» ki fiind» miKap foapte Bine nistpa-te în Kase, tot ia sns feis de temnepatspi de Kiids-pi mi Kiap în înlsnepin» »nde ns Bid nimisa de SKimBapea aepsisl din afapi; tot simt atsnnî sns feis de neastîmnips mi ie tpaţe inima d’a niesa. 0 aiix do-Badi ist» aneasti emirpajjisne a nasepiiop ns este Kas* satx npin sirimEapca temnepatspeî, este kt. eie niea-ki de ia noî ia o zi xotipîti miKap ki s’a apxtat» fpirsis maî nainte sas ns, mi ki eie Bins npimiBapa ia noî înanoî tot» ia o zi xotipîti miKap Kt este în-Ki destsi» de fpirs. Dap anests instinKt» de emirpajţisne atîpni de sn» ait» instinKt» ns maî nsQins admipasiis mi înesniiKa-Eiis (netiiminit}; adisi nea maî mape napte din ani-maie, mai ks seami din nasepî, a» »ns instinKt» npin Kape eie sînt în stape a simjji ia o demptape de ss-te de miispî, iOKSi» »nde se afii KsîBBiS iop, mi mepr» dpent ia dînssi» npin jjepi neKsnosKste mi în niiiîimea aepsisî »nde eie ns noate a aBea ninî sns — 75 — semng dsnt Kape stsegie.— Asest^ instinictg se apa-tt în rpadg foapte desBOjtalg ja nopsmBeî (pigeons); daKt snpe esemn.J8, 8ng jOKsitopg din lânii mep-rînds jia Estcspeuiti ia ks sine sns nopsiiiBejg din Kasa mî, mi ajKsnrînds ja EsKBpemtî îî Ba da dp8m8.ig, noa-te st fie sirspg Kt aiestg nopaniBejig Ba da fsra npin aepgfdpent ja i«asa jbî în Iamî, ini daKt ejg Ba je-ra ep’o sKpisoape jia ni^iopeae aiestsi nopcmBejS, noa-te asemenea st (ie sirsps Kt sogia sa Ba npiiini npin aqestg KBpiepg sBspatiKB sKpisoapea jbî msjts mal ks-pîndg mi m84tg mai sirsps de Kît ks Kspiepg oBiinsitg. Ile temeisjg aiestsî instinKtg sînt mi întoKmite în msj-te Kaniiaje, nomte^e de nopsmBei (snpe esemnjB în-tpe Ilapis mi Ep»Ksej). 8ng asemenea instinKtg Kspiosg rtsims mi ja pon-dsneje. Noi amx Btzslg mai sssg, Kt aieste nasepi emirpeazt foapte denaple loitmai ja Afphca în toamnt, mi K8 toate aiestea, npimtBapa Bing fie-Kape dintp’în-se.ie ja ksIbbjs jop înanoi. Pond8ne.je.ae Kape se ging ja Komtpî, fang ne fie-Kape ang itstEspi^e jiop assnpa aiejop din ansjig tpenstg, ne Kînd pond8ne.ie.ie Kape se ging jînrt fepestpe, intpt toKmaî în KOJgspue jop din ansjg tpeKstg.— 8ng Bestitg natspajiistg Itajian a-nsme Snaxangani, a .ieraig ja ninioapeje snei ne-pem de pondsnejie nimte age ks sng semn» deosenit mi a BtzBig Kt ont-snpe-zeie ani neîncetat, a Benitg aieastt nepeite ja K8ÎB8j|g jop înanoi, an ne an ftpt a aBea Kiap înrpi®ipe a-jg dpege. Tot aqestg Snajiangani a .jsatg o pondineat de ja K8ÎB8.I ei din Mijano m’a adss’o întp’o KOJiiBie jia Ila- — 76 — cia, anoî în 13 minate iap a fosta aieastB nasepe .îa Kaisajă eî Inanoî ja Muano. Ile jînrs instinateje iestg înBxjjxtopS n» este aalsa» de Kît AtotnstepniKsa», Kape este sinr»p»a» isBop» etepn» a-aS ideeaop ui’a în-Bxjjxt»peî.— Fiind-Kx n»iî yeaop» mai m»ate animaae as tpeB»injjx de »ng aoK» sirspS de aoKsinyx snpe a fi nxstpajjî de pxstatea timnsasî mi a inimiiiaop; de aqeea a înssfaals natspa, npensm maî s»ss am zisg, aa nxpinjjiî aop »n» instimcts de Kaxdipe. Dap este »n» a»np» de mipape, kx n»mep»as animaaeaop ie itaxdesK» aoKsinijeae nentp» seama aop, este m»ats maî nagin» de Kît a teaop «ie KaxdesK» nentp» foaossa nsiaop aop. Asemenea iuxdipî, sînt foapte OEmnuite aa nasepî, mi sînt KsnosKste s»b nsmipe de ksîbS (nides). Ksî-B»a» fie-Kxpsî yen» de nasepî, este fxK»lx toitmai în-tp’sn» Kin» dap sînt deosenite aa deoseEite yenspî; anoî sînt lot-deasna notpiBile k» tpeE»inya animaaeaop aa Kape sasacesK». Sînt fxK»te opî k» »n» KinS foapte simna», opî k» »ns memtemsr mape; sînt Kom-n»se opî din fipe de iapsx, de nene, sa» de nimle ma-tepiî d»a«JÎ uii moî toKmaî Ka miepea Kape se întxpesK» — 78 — ja aepS (asemenea kbIeS este o miiiKape foapte hji-Ksti ja Tspinanzi, dap mi foapte sKBtmrb). Snejie (Ka-pe ns noate st. sBoape cine), fairâ K8ÎB»piJie jop ne m.mîntS, ajteje je jinesKB ja nepeijl, ja Kouispî mi ja stînqî; dap «teje mai msjte sînt» nsse întpe pams-pije apEspuop. Toate KsiBspije sînt moi ne din ni-«ntps, notpiBitS ks dejiitateija Kopn8J8Î nsijop.— SnsjiS din ieje mal pemapKaEije KBÎEspI, fa>te o nasepe mira deja India ansme Bai ea. Fopma aqestsî ksÎbS este Ka o BBtejra (stiot Bepde de Bins) mi este atîpnat scos de nimte pamspî atît de ssBjjipî mi de nuidioase, Kt nit! maîmBHeje, niwi mepniî, nipjjit8pl Ka nimte odti, din Kape 8na sepBemte ja mstua (iuouiKa) snde Kjoiemte nsil, ne Kînd naptea E'i.pBiteasra OKsra o ajtt odae snde se sijemte npin Kînteie neîncetate a îndsjci ms-mei datopiije eî malepne. Ajts ksîbs a snel nasepî ansme Sylves Jutoris (seamxm. K8 nitsjitije noastpe) este asemenea foapte KspiosS; adira ea stpînţie de ja iapBi 8nde Kpemte B8mBaK8, nimte Esrajjî mii! de e&iu-BaKS, îj toapce aijt kb cok84 mi icoase kb dînsa foi— je, K8 Kape anonepe de yispS îmnpetjispg kbIebjS Ka si ns fie BBZ818 de nici ană inimittK. Sînt mi nimte nemţi Kape KJidesKB 8ng fejrâ de Kjtdipe nentps nsii jop, dap ateasli jBKpape este foapte oBicnsiti ja insente, Kape apati în asemenea KJidipî mal msjts înemteniBrB mi o J8t«pape mai Kom-HjiKatx. Noi amS aB8t mi o st. aBetns onasisne a Bopni de — 79 — doi penspl ie sînt mal imnosicste mi a Kipop jsitpipi în aqeslg ning sînt din qeje mai admipacijic, adiiti din n.iEine mi din Besni, Kînd Bomg BopBi de apimajieje soiiaBue. KONBERSApSNEA si Desnpe instinnt84g de soqiafii4ita te. IIpeKsm natspa a npeBizstg 4a KonsepBajjisnea Bieueî indiBid«ajie mi a npopenitspei (mstpapea yen«-48Î) npin inslinKte foaple admipaBije, npeicsm ame bi-Z8ls; ama n"a jinsitS tot» aqeasli malta. înjje.ieanti a înssfja animajejop instiniUe de soqiaBuitate (tOBi-pomie), mtiindg ki Biajja Kiap a snsî animai pimîne tpisli, Bpiqoasi mi inKomnjieKti în îndestjuapea tpe-Bsinjîejop sa4e, dana netpeqe ejS sinrspg întp’aqeasti Biafli fisim.— în adeBipS sînt aniniaje qe tpiesug sinrspe fipe-mte, niqi notă ssfepi anponiepea ajlsî animajg, dap aqeste penspi sînt nsijine; din Konlpa, qea mai mape napte a animajejop as inslinatg de soqiaEÎ4itate, ad8-nînds-se în qete mapi nenlps anipapea 4op Romani în Kontpa snsi inimiKg Komsng, sag a se fojosi de48-Kpipijie 4op sag a 4e ajtopa.— Aqeste asoqiaipBnî sînt jia snejie penspi înloKmite nentps lot-deasna, iap 4a — 80 — ajteje nsmai Bpemejniiexnte nentps »n» timns xotx-pîts; însx ja ajiteje asemenea asoqiajiisnî se fopinea* zx nsmaî npin întîmnjxpî. 0 soqiaijisne a anima.ie.iop Bpeme.iniqeasKX mi npodssx npin întîmn.jape, o rxsim» ja ji«nî, Kîlnî rn’a.1-te asemenea fiape KapniBoape. E,ie tpxesK» siurspe, ne Kînd rxsesKS natpejj».! sînţiepos» jop ; dap întîm-njiînds-se sx se Kspxye npada jop din Kîmn», npensm iapna, d»nx Kxdepea zxnezeî, mi simjgindtt kx aK»m tpeEse a atana tspme întpeţu stpînse de animale ne Kape eî »mBJ» a Jie pini, atsnqî snpe a Kîmtira înn»-tepea ofensiBX (de ataK), se ad»n» în qete mapî, »m-bjt. ama ne Kîmn» npxnxdind» toatx Bieqisnea q’o rx-sesKS nînx itînd s’a« sxispat», anoî ne »pmx iapxrnî se pîsinesK» mi tpxesK» tie-Kape în sînrspxtate. Aqeastx adsnape pxnitoape a jsnuop este an» esemnj» tpist» a-j» anei soqietxjii de tîjxapî mi de pxnitopî.— Din-tpe animajeje Kxjxtoape aBems pondsne.ie.ie Kape a§ sns instinKt» de asoqiaijisne nentp» timnsj» Kxjxtopieî jiop (migration); dap aqeastx Kajitate o rxsim» înKX mai desBOjtatx ja »n§ ijen» de nopsmEeî qe joK»esK» în Amepina de nopdii. Aqeste nasepl fairâ Kxjxtopii mapî în aceste ijepi jia nepioade nepersjate, mi »m-B4» at»n zi snpe seapi, zinc ejă, am» aatBnsă jia JL 81 -»bî.i, qinqî-zem mi qiniî de mijie denapte de joksjS »în nape je Bizssemă dimineajja, mi Kojoana jop tot »ama epa de stpînst Ka m’aicojro; dani tpeiepea jop » totă niraîntsjs a pemasă anonepită de renonuă jop.» Dani o asemenea emirpajiiane se ameazi ne ap-Bspî în ntdape, mi o nidape înlpeart asia a*anye aa o KOJoani. dinip’înseje. Dani ie aă pemasă aaojo ki-ti-Ba Bpeme, apsapii saă np’Mitdită nentpa tot-deasna ini tpiste^e apme aje jOKainjjejop jop na se notă rntep-ţie din ijeapi de Kît dani ană mape namipă de ani.— Anestă instinKtă de soqiaBuitate luă nsimă mi ja mai ma.ite yenapî de nemtî dintpe Kape mat pemap-KaBUÎ sînt ijenajă sitaniBpiuop (Ciupea Harengus, ha-reng) m’ajteje: npeiiam Salmo Salar, Saumon (an8 nemte a Kipaia Kapne este pornre mi Kape se sae în sasajă pîapijop ). Nimte asemenea ţenapt de nemtî-KiJttopi, se adsnă Jta timnsja îmnpeanipii seKsejop jiop, Jia jjipmajă mxpiî saă întpe nisKapiBa pîapî mep-rîndă denapte. Menaja sKsmspiuop joKseinte mipue nopdsjBÎ; înst Bină ne fie-Kape ană în nensmepoase milioane de Jienioane ja jjxpmajă mxpit din Eapona, Asia mi Ame-piKa, iap snpe miazx-zi ns se mat înaintează de Kît 11 — 82 — nînx jia natps-zeni mi ninii de rpade. 5mBjet84« jop este atîta de persjats în Kit s’a fxKBis mi xapie nen-tps Kx.axtopia ^op dsnx fie-Kape an.— în npimxBapx înnens a Beni de .ia nopdîi snde s’as afjats toatx iap-na; în asna .jbî Anpuie mi MaiS se apatx neja ane-Jie de npin npenrepsjs inssjiejop IUeUand (înnopdsjs Enrjitepiî); însx în-sfipmilsjS jsî Isnie mi Isjie, eje se afax n’aKOvio în ama nemxpninitx Kîtxijime în Kît auoneps fajja mxpii întp’o întindepe de mai ms.iie mi-le mi înlp’o adînnime de mai ms.ile sste de stînacinî, mi sînt ama de stpînse sne^ie de aiteje în Kît st. se noatx npinde în mii de milioane. Mai tîpzis se pisinesits în toate jjxpmspMe Enr.ii-tepii m’ajie SKonieî, m’atsn>n adinx de Jia SentemBpie mi nînx ja OKtomBpie, se fane npindepea jop nea mai mape. Ile spini, meprs ja ijxpmspijie Ojandei întin-zînds-se nxtpe Kana.i8.i8 Aamamn mi rnapea BaJi-tiicx, mi în aneste penisul pxmîne nînx ja NoemBpie sas DeKemBpie, dsnx nape timns se ’ntopits iapxmi snpe nopds snpe a se peîntoapne iapxmî ja npimxisapa Bii-toape.— în .jsna .isi Isjie mi Asrssts med8 în mizjo-KSjis mxpii mi ne spini, intpx în ane' mai mini kxs-tînd a kojo jOKspi faBopasue nentps densnepea oaxjiop jop m’aKOjo pemîns sKsmBpii nînx în iapnx. Snsm-Bpii nei Extpînî se’mnpesnx mi densnS mai nainte oax-.ie jop mi neî tinepi mai ne spmx. Dsnx densnepea oaxjiop siT.BesKs, mi de aneea nesnapiî îi npinds mai nainte. Ei se îmsjjjesKS neste fipe. S’a rxsitg mai msjit de 60,000 de oax întp’o Bspti. a snei SKsmBpii d’o mxpime de miz.iOK8. Ka sx aî6x nineBa o idee de mxpimea anostei nesKxpiî, tpesse sx mtie kx în seKO^sjs — 83 - acă uiaiiie-snpe-zeiecea namaî Ocandezii sinicpî ai OKsnatS o ssti» de mii de oameni kb aieastx pamspi a indsstpieî mi doi miî de KopiEiî nentps tpansnop-tsc8 cop ne fîe-iţape ans. Dani sK8mEpiî sint iapirnî pemapKaBijiî nentps emirpaijiBnea în soiietijiî, nemţii din nenBci Salmo npe-Ksm am zis maî sbs. — Eî cokbcskb mipice apKtiqe(în-rejjate din naptea qea maî anpoane de nocacs nopds-JI8Î); însi în fie-nape npimiBapi se noroapi snpe miazi-zi, se anponie de KontinenlB ini si sse iapirnî npin rspa pîspicop nîni .ia isBopscs cop. . în aqeste Kicitopiî eî cmB.n» în cocoane dpente kb o mape pe-rscapitale. în Kanscs aqeslop cocoane se afci 8na nea maî rpoasi din naptea ferneeasai», iap tinepiî fopmea-zi sfipmitBci KOJioanei. în BmccetBCB cop, maî kb sea-mi scinda pîspice, faKB ani mape sromotg, kb toate Kt eî înoati înqetB, nsmaî atsnqî se rpimidesKS Kînd sînt ameninjjajiî de Bp’ans nepiKOcs, mi a icnii ei nota înota maî iste de Kît o Kopacie de BanopS. Kînd eî nsesits în pîspî Bp’sns zirazs Kape ce îmniedeKi» dps-uibcS, atsnqî sap în sbs neste zirazs ca o înicgime de 12 nîni» ca 15 niqioape (5 st.). în ţenepe naşti nimte pîspî n8 npea adîmî n’snă fsnds de nisins snde femeea sâni o rpoam în nape-mî denBne oaice; Eip-Eatscs Bine ne spini» a podi oaije. Dam» aqeasti 6-nepaijisne, Eitpiniî se ’ntopKS iapimî snpe a epna ca mi-pice înrejjate, iap tinepiî etninds din oai upesKS iste nîni aatsnrs ca o mipime d’sn niiiopS, atsnqî mi iei meprs .ia mape snde pimîns nîni în mizcoKscă Bepeî aqestsî anS, m’alsnqi dsni «ie as aîKsnss ca o mipime — 84 — de 4 nîni ja 5 ninioape, Bina mi eî ia piapi na si-rnî dense oaue jop. ToKmaî Ka pondanejeje as iui ei anestă Kapiosa instinKtă d’a Beni ne fie-nape ana ne jia joicapije jop. fina natapajistă anaine De ian a naşa ana inejă de apami ne Koadeje a doi-snpezene dintp’anestî nemţi Kape ia risită în pîajă O z a în Fpanija, mi ne apim jie-a dat dpamajă. Ileste KîtBa tirană toni aa njeuată, însi jia anajă Biitopia as risită totă în zisajă joită ninni din anei nemţi; neste ajă doijea, aa Benilă ipeî mi ne-ste ajă tpeijea ana aa Benit iapirni tpeî.— Ajte aso-nietijji Bpemejninemtî se’ntoiiinesKS îutpe animale na nentpa ajt-neBa de Kît nentpa njmepea jop.— Ama aa Bizată ana KUitopă aname «I e e a i a n ja Kanajă de nani snepanjii în fie-Kape seapi sami de ana fejă de-osesită de nanarajî (peroquets, psitacus insuscatus) ne se aclani Ka mape sromotă meprindă ja ană isBopă jimnede Ka si se saajde; mi aacanrîndă okojio aa în-nenstă a se waKa anaja Ka ajlsja îmninrînda-se mi li-Buinda-se ne Bepdeaui, anoi se’ntopKă .ia mdapea de ande se adanasepi întîiă, îmi netezesită neneje, mi dani ne fie-Kape îmi faită toajeta, se tpaije în JOKaja siă nentpa noante. Dap instinutaja soniaEijitijiiî neja inaî desBOjtată este aneja Kape sijemle animajeje a tpii tot-deaana îmnpeani, a-mi iuidi joKainjje Komane, a se aasata ana ne ajta în jaKpipije jop tpeEainnoase mi în fine a fopma ană fejă de stată. Snă asemenea instinKtă îja nsimă în rpadaja nejă mai pemapKasijă Ja Kastopi, ja Besnî, ja a JEine mi ja fa p ni ni, desnpe Kape Bornă Bopsi auam mai ne japr. £> p in ape desnpe s o n i a e i ,i i t a t e. Kastopsjs din Kanada este anima.i8.J8 din luasa mamifepi, nejS mai pemapKaBÎ.ig nentps inslinKtHJS sib de soniasuilate uii de KonstpsKuisne (oidipe ). Bapa tpieintc sinrspS în rpoaneje te je-a fiKBtS în ma.J8.i8 pî8pijop8 tui Ei.ijji.iop; dap anponiinds-se tim-nsJ8 epneî, se adsns în nete de doi sa« tpel S8te a-iui Rjridi imnpesni JioKBinija de iapm; atsnnî eî a.ier8 o Bajti sas sns pis dests^S de adînitB, na iapna si ns noati înrejja nîni în fsnds. Ka si pimîe ana ja o înijjjime notpiBiti, îî înKBnijispi nja.is.ig kb sns rapds, dap (J8«p8 demipape!) fintBpa anestsi rapdg este notpiBiti K8 toate misspije apxileittonine (imjinepeuiti) nepste ja o asemenea JBitpape, adiKi ki rapdajg este fiK8l8 K5 nseje, ne dinafapi aitonepitg K8 nimîntS, stînds i(8 fajja nea BOJtiti snpe ani Ka si ns se stpi-ne. Eî, ne fie-Kape ans întipesKB K8 JBKpipi noî anestS rapds; dam ne as isnpiBitg rapd5.i8, se des-naptg în familii a oidi J0K5injje.ie jiop. Anestea sînt fiKBte ita 8ns fejg de aoaise potsnde de nseje, aiio-nepile sbs iui ne dinafapi kb nimînlS, tui sînt nsse în ■isnyimea ma.i5.J8t saS zirazsjiBi. DiametpB.18 jop ape de ja mease nini .ia meante ninioape de jsnvinic. 86 — Ko-iica ape dox uatspî, lejii de S8S8 Kape este seKÎS, este xotxpîtS nenlps JioKsinjja Kastopijop, iap iej§ de jkosîs este S8B anx ape îismaî o raspx Kape itoiins^ hîkx K8 ana npin Kape ese mi intpx Kastopii. Ei în qe.râ de îkosb îuii nxstpeazx npoBizfenea jop. Klnd Kastopii îmi faas KO.1iBe.1e .jînrx op’o anx Ksprxtoape, atsnqî se dsK8 în s8ss.i8 anei ja sns nsnitlS mi laie (Ksdinjîujop de dinainte Kape nota txia mi sns rposs apsspe ) jxmneje tpeBsinnoase, je apsnife în anx mi -ie dipiţieazx snpe .ioksjis tpeBsinqosg. Toate aneste .iSKpxpî a Jie Jiop se faife foapte fete mi se spmeazx nsnial, noantea. Ei Kastx .joKspije nsstil mi denxpta-te de -lOKKinga oameni.iop fiind-Kx snde se afj8 anpoa-ne de oameni el n8 faK8 KO.aiEe. Dap aiestS instinKtS de KonstpsKuisne se nxstpeazx Kiap mi ja Kastopii Kape sînt KpesKsjjî în mîna oamenLiop; fiind kx s’a ex-ratg de seamx kx nimte asemenea Kastopî, K8 toate kx se afjx în Ko-iii>e foapte B8ne, eî opî-«ie ESKatx de jiemns rxscsK8 o sarx în nxmînts i;a Kînd ap Bpea sx faKx opl zxrazs opî iuxdipe.— întpe inseKte, kbîbsjx ajBine-iop este Bestilîs nen-tp8 Kjixdipea sa persjatx mi minsnatx. Aieste inseKte desiinesK8 ks rspa jop EBKXjji-ie de -jemns netpeds din Kape faife 8nS fe.18 de Kasx mi din aiieastx moa-ie ma-tepie eje fopmeazx nimte Kxssue ( cellules) K8 mea-se KO-Jjjspî -Jinite sna de a.ita'). Dap >ie jsnps de mi-pape! Matematiiil as rxsitg npintp’enS Ka.jK8.i8 foapte adînKS, kx nimte asemenea Kxssjje eKsarona.ie ( kb mease 8nrfepl) jinite aneie de ajte.ie sînt în stape a *) Firspa 2. 87 - itonpinde ineje 4e.i8 oiai msjitS fssidS Kît esle k» ns-tinţj'B tot d’o daţi a se aini 8ne.se de ajte.se fapt a pemînea ue-Ba .sokS roj«. De tpaisjS admipaEijS aj KOJOnieî ajsinejop anrâ sopsits mai sss8, de auenie foapte mape. Fepnineje ns fai<8 npoBisisne, din Kontpa ne Kînd mai msjte din eje st> 0K8m> K8_ înrpiacipea Kojonieî, ajteje se d»K ne Kîmns mi adsnt din fjopi snS fj»id« ds^ne mai BîptosS sns fej8 de zea-mi Kape ese din Kopnsjs ansi miics insent» nşmits puceron (nspene de foi de apespi). Msjte fspninî ns se msjpmesKS a adsna nsmai aneasti zeamt, ni în-ki mi ne nssepon ti tpansnopteazn. îniBntpsj kojo-niei jop mi-jS nstpesKB Ksm noi nslpimx BaKa nentps jante. S’a mi bezbiS sns fej8 de OBineis Kspioss ja aneste fspnint JBKpEtoape, adiKE : kt> dsm> ne as în-Eitpînitg ne mai nstîndg jsKpa sinrspe, ks japBe de fspninî JSKpitoape în Kaseje jop, je KpesKS mi ne sp-mi se sepisesK K8 dînseje ita noi ks sjsneje. — 89 — KONBMSMJMEA XDHL Desnpc îngc.ienqi»nea anima.ie.iop. Ilîn’B aK»m am» Bopeits de instinatejie animajejiop. Am» bxzki» ja qe onepagisni KonuuiKate mi minsna-te jic ad»qe imn»jsisnije instinKtiBe, âqeste dapspi qe-pemtl k» Kape yenepositatea nat»peî je-a îmEorxgit» din zioa nanitepiî jop. însx sînt mi ajte onepagisni în sfepa aKtiBitxgii anima.ie.iop Kape n» sînt npin Bp’sn» instinKt» npodsse qi npin pagisne (îngejenqfene), npin înKin»ipea pagionaBUX.— ITstemS ziqe de osnite, kx în sKapa fiingejop animaae, fie-Kape dintp’însejie, Kape npin opranizagisnea eî stx ja o tpeantx maî anpoa-ne de om», este fepiqiix în înlindepea faKsjtxgiî de îngejenqfene mi tot de odatx mai jinsitx în dapspue instinKtiBe. Natspa este Ka o maÎKX muostiBX. Fie-Kxp»ia din Koniii sxi, Kape noate sinrsp smEja, îl dx dpsmsa Ka sx se dipiyeze dsnx mintea jsî; înse ne fie-Kape din Koniii Kape ns sînt în stape a se dipiya mi nxstpa sinrspi, îi ia s»e Epage mi-î noaptx s»b npoteKgisnea sa ne Kapiepa sninoasx a aqestei Biegi. — în întinde-pea îngejenqfenii d»nx om» Bins maîmsgeje; dsnx ia fiapxje, d»nx fiapx Bine yensjis naxidepm», snpe esem-nji»: ejiefantsa» mi icaJSJ»; dsnx aqestea Bine yen».*§ 12 — 90 — psmentopft ( boî, oî mi naiipe), iap qe48 din spini în aqeasli npiBingi este i.iens48 pozitopi» (rongeurs) snpe esemnas: enspi, BeBepijje mi Kastopi.— Ama dap pozitopiî niqî-odati ns atKsnrs în stape a Ksnoamte ui’a deosebi ne omsjs Kape jie nstpemte. Anima.ieje din ijen848 psinentopis KsnosKg ne slinînsjă 40p; dap aqea KBiiomtinjii este atîta de mippiniti mi pnKomn.ie-ti, în Kît nsmal sicimEapea xaînejop stmîn848î este în stape d’a o nepde. 5nS BiKapis este npea KsnosKBtS de Biteje Kape .ie nizemte, dap de se Ba qepna d’a se îniEpuca în a.iBastps, Bitejop îndati se Ba nipea de slpeinl Doi EepBeqî Kape as tpiits KitBa timn» îm-npesni, s’as fiKBiB npietenî mi se fcBesKil biisji ne a4-t84; dap dsni qe 4i se Ba tsnde 4îna, se sîti sn54« ja ajtsjs ita jia sns stpein mi ne mai peKsnosKînds-se, înqenS a se Bate. Din nontpa, KajsjB mi e4efan-1548 ns nsmaî ki mstpeazi tot-deasna Kins4 stinîns-48Î 4op; qi sînt în stape d’a înBijja asK84tîndS nimte semne deoseBite. Kiîne4e este însi mal desE04tals 4a minte, e48 este anii adeBipats npietenă a4§ stmîns48î si§, peKsnosKitopg nentps faqepi4e de Bine qe 4e-a npiimit, înjje4epe întpistapea stmîn848î sig npeKsm mi minia sa mi naşti npin minriepe a-.is îndsn4ena; ama dap BedemS ki Kînd slmîn848 aii 45at§ ni4ipia mi ca-slon848 Boinds a emi 4a n4imEape, Kîîneje îndati Bine a-4& mînriia Ka Kînd ap Boi a-48 îndsnieKa si-4 ia mi ne e4^ 4a îuimBape.— Dap qea mai m84t desB04tati Înije4enqi8ne dani omg Bedem 4a m a I m 5 jj i ( singes ). întpe mai m84-te esemn4e assnpa aqestei ma ţepii aiqî, bocskb a Bopsi nsmai de sn848. în menapepia naijiona4i 4a H a p i s — 91 — esle o maîtn8jjT> din fe.J8.J8 o p a n r-s i a n f ; aieasti maimsp. se noapti întomnai Ka snis Konijg; este Ka-npiiioasi, se neoaceinte, stpin ini se di> ks- nan8J8 de nimîntâ dam ns i se faie Boinga. Kînd a foştii sinrspi) înnisi înBp’oKasi, a mstalB mizjoaie d’a enii, înst fiind mini mi nen8lînd« aiKBtnje jia Kjani|a Epoa-rnlei, a J8at8 snS sKasns, /a naşă jînri bute s'a ssits ne ejg, a îmninsS k’o mini iuaniia, a desKisB 8ma m’a emit. Ano! line noale nera ni toate aceste onepa-I|i8nî ns sînt pcsBJlateje sne! înainsipi înije.iente, so-itolite de sine ne Kînd ea n’a înBiijatS de ja nimeni? Ama dap ne Ba înlpeea lincBa ie deosesipe este înlpe aieasti maîmsiji mi om?— *îe deosesipe?— Mape! Mape Ka de ja niminls nini ja ieps! Deosesipea esle mBijisagisnea, simtimentsjB mopajg mi itpedinjja pejipioasi, Boinjţa jisepi de faiepe de sine mi Bop-B i p e a. Dane Kjasa mamifepi ( K8 uîjje), din ie.ie-j-a.i-te iuase aje animajejop sînt mai sipaie de minte a-iejea a Je nemtijop mi penluejop (lîpîtoapejop); nase-pije sînt mai nsjjin stsnide.— Din animajeje ieje mii! a-BepteBpate (fipi rpeninS sas osbjb sninipi!) iap7>m! inseKleje sînt aiejea itape ne Jînri nimte instinKle mi-nsnate, npeKBm amă bizbIb, aS fosts faBopisate de na-tspi mi ks dapsjs snop siunlei de înj|ejenik>ne. în fine, dani toate aieste OEsepBajjiBnî Kspioase a jie animajejop, tpecse se apitims mi Bpmitoapeje fenomene adim: natspajimti! s’ats înKpedinjjatB ki ani-majeje d’o snejiie (fej) sînt în stape a-m! KomsniKa rîndspije npin nimte semne înjjejese tBtBJop. Ama dap ja animajeje sejBatiie upeKsm mi ja nasepije — 92 — Kape IpxesKS în lete, s’a BxzstS de msjte opl kx nsnS îmnpemsps.is tasepeî .sop, Kapasje din aî jop Kape npin nimte stpirxpî. deosesite je înmtiinueazx de anponie-pea Bp’snsi inimiKS. Mapmojjiî ini Flamanzii apa li lipea dess sn§‘asemenea esemnjs. Asemenea s’a bx-zsts ja nsiî pondsne.ie.iop kx Kînd sînt amepingaijî de Bp’snS nepiKOJH, das ni ni te stpirxpî deosesite :dpent semnS minsmaideKît pondsneje.ie Bins din toate nxp-fiue a-î aatsta. . Dap o astfejs de KomsniKaj}isne a pon-dsne.ie.iop este ms.it maî Kspioasx Jia insente mi maî bs seamx .ia fspniiî. OEsepBajjisnue fxKste npin maî ms.ii]î nalspajiintî maî ks seamx 8 b e p mi A a t p a a , ns ,iasx niii o îndoiaii) assnpa aiestsî nsnicts. Aiua dap Kînd joks-inga sneî Kojoniî de fspniiî Ba se dxpîme, atsniî s’a Bxzsts kx aieje fspniiî nape sînt n’anpoane de nsn-tsjS ameninijats, se pisinesKs k'o isijeaj'tr foapte mape în toate nxpgi.ie Kojonieî mi atinrs ks Kans.18 ne opî-ie fspntex i’o întîjnesits ne dpsms; dsnx aieste fe-jispî de înmtiinyape, toate fspniiLie d’odatx ess întp’o dipeKgisne afapx din jiOKsinga .îop ameninijxtoape mi npea paps se ’ntîmnjx Ka dxpîmînds-se o nasx de fspniiî si sdpoEeasKX msjle fspniiî ssb dxpxmxtspa Rasei. Aa jsnte fspioase Kape ns npea pap se spmeazx în-tpe dox Kojoniî de fspniiî, s’a Bxzsts kx din amîndox nxpgue se nsns înaintea apmiuop Ka sns fe-is denx-zitopî, Kape înmtiinijeazx n’aî jop de nstepea mi de nosigjsnea inimiKSJSÎ; însx ja Bp’o nosigisne Rpitinx Kînd inimiKSJS este ms.il maî nstepniKs, xe noBxgsemte a se ’ntoapie înanoî a Kasx mi dsnx ie s’a spmatx a-’ieasix petpayepe, iapxmî ese aieastx apmie de fspniiî 93 — îmnstepniqiti de snS ancstopS snpe a snpiatini Jisnta in-nensti.— Toate aceste OBsepBajjisnî ns sînt eje aeia de Kpe-zst ? aszinds^e ns ni se nape Ka Kînd anm 0 în miz-jiOKSjs ijepi.iop faE8Joase a je opient8.i8i snde fie-Kape fioape îmî ape rjass^S mi fie-Kape animaj BopEe-mte? Toate aiesle fenomene ns ne adsqe aminte de faE8.ie.ie J8Î So.iomon în Kape se ziqe, ki ap fi înjje— jess jimiseje tstsjop anima.ie.iop de .ia B5Jt8p8.iH din aeps nîni ja Bepmeje ie se tîpemle în jp>pîm ? AdeBipat! aste fante netindBite ni se nap fanare, fiind-Ki natspa este atîta de mape mi întinşi în nemipyinipe, în Kît faBSja mi adeBips^S se atinrS în-tpe dînseje. Tots.18 domens ajis natspei este atît de adîm<8, mistepios», KOBîpmitops a.is tsts-iop imaijinaijisnuop noastpe, în Kît ms.it e Kape astizi sînt soKotite de fa-E8je, mîîne ni se apits Kă fante de aderopă. Ama dap tot-deasna sîntem si-iiyî a esKjama ks nsajmistsj DaBid: Dsmnezesjel ne mape este nsmeje tiă ne nimîntS. . Ts a Kipsia g.iopie aKonepe qepspue. îîniBepssyiS ks toate dimp’înss.iă, Bopseinte neînqctat de mipipea ta. ClTsa.îm. 8. ceps. 1 ini 2). — 94 — KONBFJPSMJOTEA XI?. Desnpe metamopfose. întpe Meje maî fsndamentaje jeyî a je naispet tpesse sx BopEims mi de jâgea de metamopfosa ( sKimEape) Kopnsjsî. Toi» jsitp» ce esistx, tpxemle nsmal ne temeksjS aceste! jeţii; nici o fiingx matepia-jix ns pxmîne mxKap »nS mjnsts întp'o nosigisne ne-sKimEatx. înlp’acestS nins adeBxpat» a zis» fuosof».!» Epa-Kjit», kx sniBepsBj» seamxnx k» sn» pis Ksprxtopis a je Kxpsia atome neîncetat» se sKimBX, ks toate rx e.1» pxmîne tot aceia. *Iihe se »îtx astxzi ja D»nx-pe Kpeazx kx neste zece ani o Ba rxsi tot acea, dap ana Kape K»pge aK»m înaintea OKijop nostpi, nici mx-Kap neste o opx n» se Ba mal aha .ta iOK»,i» eî, fiind-kx pişi» tot-dea»na se afjx în miniKape. n»neg! o rindx în nxmîntg mi »pmagî ks o OEsepBagi»ne neîn-cetatx nînx se Ba face apE»pe; Beijî Bedea kx ne fie-Itape minsls aceastx desBOitape din rindx nînx „ia ap-E»pe, n» se face d'odatx «ti npin sKimBxpî neîncetate, ne fie-Kape minst» dinnosigi»ne înnosigisne. Jsupx-pue natspel n» meprS npin sxpipe; din uontpa, toa-tx esistenga fiingejop, toatx Biaga Bniuepssjsl n» este ajtS nimiK» de Kît o desBOJtape nesiingitx, persjatx însx neîncetatx în atttiBilatea sa. — 95 — Este o nslepe mistepioasx, diBinx, asitsnsx în nats-px Kape o îmninţe a manifesta neîncetat» fopmeje neje noi a ae fiinijejop, a nimini (npxnxdi) jBKpsj» ne este ini a nane în joks-î aaisJB nape n’a fostS. Anestg npo-nes» (jsapape) nemxpijinitB în dxpxnxnape ini pefa-nepe, a dat npijepiS fuosofi.iop Beitf d’a npesenta anea-stx idee adînttx în fejspimi de faBs.se. AdînKS-irâ sensS din faBBJa Mitojonieînentps SatspnS nape minimei Koniiî sxî, ns este ajtS deKît, kx timnsjg (SatspnS este zesjs timnsjsi) nimincmte toate fiingeje Kape as ernils din sînsjs sx8, aţIiKX Kape s’a nxsust iapxmî în timns. Mitojoqia Indienijop Kape BopBemte de Epana a (zeitatea mxpeajjx, infinitx ), .na Kape sînt ssn-nsmî B iui na (npinninsja dxpxmxtopi») mi IUiBan (npinninsjS penepatopiS) iapxrni Konpinde aneastx idee adînax de nstepea DsmnezeiasKX, saBjimx mi infinitx Kape se manifestează înnatapx npin neînnetatx aanpa-pe de niminipe mi de penapape ( fanepe ja jok J. Aneastx snimnape saS metamopfosx persjatx, se apatx în Kins^a nejg mat desBojtata, mai Bîplosa ja fiinjîeje animaje.— Ja animajejie din K,iasa mamifepx Kape năşită nsii Jop din mitpx, bîî, rata, desBOjtaijî în toate oprane.se jop (BÎBinape), aneastx mape me-tamopfosx ns se npinene atît na .sa animaje.se din oa-sa de mai jkosb (OBinape) Kape nasKS nsiî jop ns bîî ni npin oax. întp’adeBxps ne mape deosesipe este în-tpe 08 mi rxinx! Osjb este sng JSKps moptS mi rxi-na este Bie kb simjjipe, K8 miuiKape; mi K8 toate ane-stea, rxina Bie a ernitS din’oS neîns8f.iejjitS nsmaî npin miz40K8j8 KXjâspeî. 96 — în EţuntS so nsnis mii de oai în nimte Ksntoapc Bine înKiazite, uii neste nsujine zue es« naiî de ni-ni.-— Anoî st întpeB», şnapani sns o§ mi snsneîji-mt dan nsiiji înlp’înssjg Bp’o 8pmi de Kairâ, de niiioa-pe mi de apinî? Opî «ie fijosof» din jsme noale si ne dea o desjsmipe K«m a fost» asKsnsi în os lunga nineî ? Ksm a emit dintp’sns JBKps atîlS de simn.18 Ka sn» os, o fiingi atîti de KomiuiKaii, Komnssi din-tp’atîta mBjgime de oprane npei<»m e nina Bie ? ni-minea mi nim-odati! — în temiu8pi.ie nirinuop Bem, natspa aă fost npesentali sbb Virspa sueî statse fetne-ernti nsmili Isis, a Kipiea fagi aS fost» aKonepiti kb 8ii8 BW8, S6B statse a foste sitpiss » niiî o mîni ome-» neasn n’a pidiKalS bijbjb meS ».— Noi fisiiii, saniengiî, filosofii din jisminaUMB settojrâ ax 19-jea, Kape amS fiK8t8 nporpesspî neKpezste în toate mtiinge.je natspel, sîntemS denapte, denapte d’a □stea KSteza a intpa în adîmiimea mistepiijop nalspel! Ks toati mtiinga noastpi mi aiism stimS ks OKii în-Kpemenigi înaintea aiesteî firspî antice înBe.iiti a zei-tijjii Isis, fipi ane nstea Bsaspa d’a npisi d’anpoa-ne fisionomia ei! *Ie.ie mai deoseEite mi minsnate metamopfose je risim8 iapimî .ia inseate. Se Bede ki natspa a aaess a>ieasti iuasi miai a Bietigiî, snpe a se manifesta în toati stpuBiipea nstepii saje. Aceste metamopfose fiinds atît de intepesante, amx nsits ei ns Ba fi de npisosS Ka si Bopeiim de dînseje teBa aim, *Iea mai mape napte a inseKtejiop, Kînd esg din oai na seamini ninî ks nipingii jrop, nini kb a»ieea — 97 - Kape ei Bopx fi mai ne spmE mi sînt ssnnsse ja ni-mte sitimBipi foapte mapl nîm> aacsnrs în stapea jop nepfeKtE, desBOJtatE ; aceste SKimBEpi sînt KsnosKSte S8B nsmipe de metamopfose. Metamopfoseje inseKtejop se fai<8 înpenepe npin tpeî nepioade, a di ke : nepioda j apbeî,- nepioda nimfei (bobs-js!) mi nepioda nepfeKtE sas desBOjt- tatE. Dap ateste metamopfose ns sînt tot atît de niapi ja toate inseKtejte, fiind kt. sneje atît se suiniES în Kît nsrnaî sînt de KsnosKSts, ne Kînd ja ajleje ateste metamopfose ns sînt ajt nimiK de Kît Kpemtepea apini-jiop Kape a§ jinsitS nîm. aKsm ; de ateea natspaji-rntil jje deoseBesK în; metamopfose Komn.iete mi metamopfose inKomn^ete. InseKteje teje ks metamopfose Komnjete tot-deasna as fopma snsî Bepme Kînd ese din 08, mi în atcastE fopm'B se nsmemte .iapm.; atsnti KOpnsjs ae este jsnrS, moaje, desm.pjiitg în tpei-snpe-zete inejre deosesite sns.iS de a.it8.i§, OKiî je sînt simnji, Ea înKi de msjte-opl je jinsesKS de tot.— Dinte te as pemass idlBa timns în ateastE nosijjisne mi as mi nelpeKSts ms.ite SKimBEpi, aisnti je ’întene a Kpemte apinije ne sse nieje mi dsnt. ateasta intpE in nepioda nimfei. în toatE ateastE a doa nepiodE a Biejjel jop, pemîns ateste animale Kspioase fEpE miuiKap# mi tpEeshS fEpE nstpements. Iliejea Kape eje o nepds aasm se ssske mi se sKimsE întp’sns fejs de KoaJKE în fopma snsî oS (roroauiE) astsnatE npetstindinea, în Kape se af^E inseKta: Sînt sneje insente a KEpo- pa roroauiE seamEHE ks înfEmspapea snsî Koni.is.— 13 — 98 — Dap ne Klnd inseuteje stnt înKi In nepioada de jiap-bi, npin o noBi jBKpape instinKtiBi îmi npentesK» sns aKonepiuiB nentps o mape nepioadi a siegei jop de nimfi, însi aiestS aKonepimS Li» faa din niuite fi-pe de mitase Kape je skoIb din rspa jop. Dsm ie inseata s’a aKoaepitg npetotidinea, atonii îmi îniene mistepioasa sa desBojtape. Opranue saje ieje din nisntpB se moaie, mi îniets, înieto, înien» a-mi jsa fopma ks Kape Ba pimînea, eminds-i de sbb nieje mi statopniiinds-se în naptea KopnBssî snde tpesse si pi-mîe. Dani ie s’a sfipinitB aieasti mape sKimBape, inseata .leanidi masna sa, iniinde apinue mi ese na o insenti nepfeKti. Jia aieste metamopfose Komnjiaate sînt ssnsnii togi fjstopiî; dap este «nsjs dintp’inmii Kape ape nentps noi oamenii sns deosesilS intepesa fiind-Ki în sta-pea sa de japBi saă Bepme, sKoate din rspa sa sns fej» de maiepie Kape aimni s’a fiKBto sna din ie.ie de ne-ampate tpeEsinge omsjsi liBijisat: aieasti. matepie este mit as ea, mi aiests Bepme este rîndaKSJB (ver â soie) de Kape BomS Bopsi aiiea ieBa mai npe-aapr». Aiests inseKto se tpape din nposiniiue senten-tpionaje a je Kineî. în Espona n’a fosls KsnosKBtS nini ja aj 6-aea seKOJB. Nimte Kijsripî misionapi rpeii asadss oaue aiestop inseate ja Konstantinono-je sbb stminipea jb! 18 s t i n i a n. D’aaoxo s’a pian indits KBJtopa rîndaiUop ja Mopea în rpeiia, Jia Si-iLlia uii ja Italia; in Fpanga aieasti KBAtspi a înie-nstâ mai tîpzia ssb Henri aj 4-jea. - 99 - Ksjtspa rîndani.iop ns noate înainta ftpt ksjis** pa snsi apsspe xottpîtă de natspt nentps nstpegs.tg jop. Dszii ajBÎ sînt mal fojositopi nentps dinuiiî. Anesta’ este snă apnspe Kape ajKsnye ja o înugime de ja natps-zeni nîm> ja ninni-zenî ninioape; ejs a înaintată foapte în toate gepije mepidionaje din Es-pona. Ilatpia jsî este nina; dap în seK0.isjs aj 6-ea doi Ktjsrtpî rpeni as adsss îmnpeent ks rîndaniî mi stmînga de dszî în Espona. adiat mai întîis în Tpe-nia în neninssja Ilejononest ( Kape atsnni a npiimit nsmeje de Mopea, din Kassa insjtop dszî Kape jati-neuile se Kiamt Morus, ne s’a usjtiBats aKO.io). Din Fpenia KSJtspa dszijop s’a ptsnîndits în Dania, Sinijia, Ilajia nînt în Fpanga. rîndaniî tptesKB în stape de japBt tpei-zenî ini natps de zue ini întp’aqrsts timnă ei îmi sKimst nie-jea do natps opt; timnsjs dintpe ntnîpjipi se Kiartit seKojsjă anestop animale. Anponiinds-se o ntnîpjii-pe, amopmesKS oii înneteazt d’a mai mînKa; înst ds-nt ne rn’as snimnată niejea, foamea jii se ’ndoemte. Aneastt mape nofit, Kape Bine dsnt neje d'intiis natps SKimntpi a .ie nieijop, este înKt mint (petite fraise) ne jînrt nofta Kape rîn danii o as în seKo.is.is ajs nin-nejea din Biaga jop (grande fraise). Ktltginaea fpsnzejop de dsdă Kape o mtnînut 6i, este foapte mape mi se mtpeuite din zi în zi. Mine Boeuite st sKoatt japBe dintp’o sngt (ont dpamspî) de stmîngt de rîndani, ape tpeBsingt de 7 ^iBpe (2 '4 oua) de fpsnzt de dsdă nentps seKOJsas intim adi-Kt nentps 5 zue; 21 jispe nentps seKO^sjs ajs doilea, Kape gine natps zDc; 70 Jiiepe nentps seKOJsrf — 100 — a48 tpeijea Kape jjine 7 zi.ie; 210 jiiBpe nentpa se-K0484S aj8 natpa4ea Kape jjine iapimî 7 zue ; uii 1200 nenips seK0J84§ ajs cince4ea. în a uiasea zi din acesta seKOjB din apmi încene mînKapea nea mape (grande fraise) în Kît mînKînda fana ana sromola ita o mape iuoae. în a zecea zi înceteazi mînKapea mi se npe-ritesKg nentpa întîia Jiop metamopfosi. Kopnsjs jii se face moaje, din răpi je ese nirnte lîpe de mitase ce se tpaţre dani d în mii aniEJînda; ne apmi se aineazi jia anS 40K§, lopKa îmnpeyiapajrâ 4op nirnte ţipe foap-te ssEijipî (banne) na ang feja de n4asi, mi atîpnîn-da-se în miz40K84a acestei njase, însene a-mi ijese roroama 4op. Aceasti Ljesitapi se apmeazi în Kina4Îs apmitopia: ei se înBîptesKa neîncetata în .ioks în fe-4apimî de dipeKgiani mi îmnpeyi«p848 jop, topKînda Ka o fame fipsjă de mitase Kape ese din nirnte napi ce se af4i în B8ze.ie jiop. Acesta fipa Kînd îi ese din răpi este moaje, însi înaep se’ntipemte namai de Kil. Aceasti ijesitapi si apmeazi namai ks ana fipîî: dap npin mBJjjimea înBi4ilapi4op ce 4e face rîndaKB48 se fopmeazi însfîpmii8 o roroami tape, aBînd fopma 8n8Î oa. Toroama aceasta este ra^Beni saa aJBi dani fejaja rîndaci4op ce aa fiKat’o, mi .lanyimea fipa-J8Î esta foapte mape; de ma.ite-opî de ja 100 nîni ja 150 stîn*ini. Tîndacii cei emijjî dintp’o anjji(ont dpamapî) nota adace Jia 70—80 4ÎBpe de mitase; dap se ’ntîmnjii si adaKi mi nîni 4a 130 4iBpe. în 3 •/, zÎ4e nini în natpa ei îmi isnpiBesK roroamea de' Iiesatg.— DesniKînda cineBa o roroami, atancî nsemle inseKla din niantpa de tot sKimBati de Kam epea mai ’nainte, ea a Kam s’a nerpit, nicjea ei seamini ita le- — 101 — jetin», foprna ei esle potsndx mi JBnm Ka a 08jbI, n»-î nsirn» nitî ,itan8 nitî rspi, .iokBvIB apinijop eiitoa-pe este însemnat» nsmaî npintp’o .linie în KBpmezimS. —- Kînd icudspa este notpiBitB (de ja 15° nîm> ja 18°), atanti inetamopfosa atesleî nimfe si isnpiBe-inte în fistspe în Ksps» de 18 nîm. ja 20 zi.ie, dani. Kape inseitta rxBpemte ea sinrxpB roroama mi ese. Ki-nsj« emipeî este foapte itspioss. Insenta moaie o nap-te aroroameî KBtsnB fej8 de smezeajB sRoast din sine, ne spmx o Bate kb Kans.iB ja atest» nsntS sdal», o rtBpeuile mi ese ; emipea atestei inseitte Bestemte fjstspBJiB, kb apinije ajne, kb nitioape.se J8ni,ii mi sbb-uipl mi k’o rspa. jiBnri. Nsmai de Kît dBn'B emipea din roroaun. jllitene r.iasBjă amopsjBi a Bopsi întp’in-mii, atsnti f.i8t«pii de deosesite sense se naşti. mi dsiiB rsstapea dBjteijii ininBJBÎ, naplea femeiasin. însene a-rnî densne oaise sase a impopa KBtiijime este foapte mape nîm> ,ia 500 de oai» fie-Kape, mi ama dani te fistapii m’a» îmnjinitB misisnea sop de nponarajiisne, tp^esKB nsmai 10 nînB via 20 de zivie mi mops. AsBine.se silit sansse mi ese sa o melamopfosh maî mape, fiind-KB în stapea de sapBB n’a» nitî sn» semn» de asfiinB, ti seamBnB întomnai kb Bepmii* Ama sînt mi sapBese de mauile (mouches) mi d’o mssuinie d’aste inseute. Auia dap Bepmii teispîut nape se afsB ne KadaBpese îmnBJiite, sînt sapBese snop msmte foapte fpsmoase k’o fajjB aspie (le mouche doree ). IJin-jiapiî Kape sînt foapte KsnosKspîîn uapa noastpB mal kb searat sa soKsitopii de ne sînrB Danipe, atest! loap-te nen.n>K8iiî mssafipî Kape stpirfc somnBss mi pcnao- - 102 — sBjis JOKsitopijop, tpiesit în am In nepioade de jap-bi, Ka Bepmil. Ei Kînd Bop se pessfje aep, se nsnfc ks Kansjs în am uii ks naptea de acoss (Ksps) în sssS d’assnpa anei, fiind-m eî aKOJO as Ka snil fejs de jţeaBi jsnm ks sape se sepBesK^ a pessf.ia aepsjs. LJ,înjjapiî în nepioada de nimfi tot în ani med», însi pesnipagisnea (pessfiapea aepsjsi) atsn j»me d»m> ie bouiS jenida mi noi nop-nspue noastpe rpase jinite ja nimînt» mi BOms îni-Bpina o înfimspape mai KomnjeU, ssBjjipe, etepni, k» apini lepemtî npin Kape Bom sespa în peqisnî m»jt mai sBBjime, în pesidenjja etepni a ssf.iete.iop fepi-lite! — Mine ns Bede adiniîSJ» sens» ajs mitojoqiei Beai Kape a npesentat ssfjetsj» omenesK» nemspitopis ssE fopma »n»l fjstspe ? Mine ns Bede aiiî sn» sira-bojS mistepios» de teopia mi de Kpedinqa desnpe ne-moptajitatea ssf.1ete.10p noastpe mi de destinaj|isnea — sa» misisnea noastpi înasti în leea-ja-iti jsme? Mine noate ansm Undai ki st»di»j natspei adsie tot-deasna .ia intipipea Kpedinjjeî pejiqioase? Nats- 'o® pa, aiea ssBjimi fiiKi dicini, ns noate niii-odati a — 104 — 0 în jsntb K8 sopa sa uepeasKt adiict kb pejiyisnea, itape iui ea este o nxsKouipe diBinx! nsniat minusna iui adeBipsjs ns-rnî notă aBea apmonia, dap adeBxpspue sînt ita jsmineje «te se jsmineazi sna ne a„ita ulnd se îmnpeanx. De aueea i«Bite jeutopS fie dicisa noa-stpx: «Stadia iui upedinga!» — Desl8.i amS nopsilS nînx aK8m de fipea mi opra-nisajjisnea admipasLix a anima.ie.iop; însx este snS ajl8 anima.iă mai admipacij de kîi touî, desnpe nape nînx aicsm n’amS Bopeits înm. AiestS anima.ia tojjî îjrâ iulisJî, î.18 mtijii întp’snă KiuS deosesits mai d’a-upoane iui mat jxmspit». Dap întp’adeBxp ns sbb nx-mipe de anima.i8, *ii ssb nsmipe de O m 8.— Aueastx deosenipe de usmipe ns.este n8maî pess.1tat5.J8 mîn-dpiei i,ien8.i8i nostps omenesK, adiinb, ne-Boindg a ne nepde în mBiijjimea anima.ae.iop, mi uepînda a aBea o npefepinrj’B i,ijjimea mi întindepea sa de Kît natspa anima.ie.iop, 1,1 e n i 5 j 8 oinsisî. 105 — în Kit K8 dpent amS mepitat aieastx deosesipe de ns-mipe, ( de ini nsmeae Ora? depiBX din Bopna Aatinx humus, xsmx, nxmîntgj. întp’adeBxp intpind în temnjsj mxpxjjieî omsjisi, ni se desitide o sfepx de tot noax, ni se înfxjiimeazx taE-iospî nemxpyinite a jic sneî jsml nsoi, a je jsmiî mopa.ie Kape sînt îmmint8«i, Ka Kopnsj Hej mai mape ne jînri. mînt Kad în jiniea dpeantx (BeptiKaji) Kitpe nenlpsu niniînts.!sî. Anea-sti irtdepe se Kiamx rpestate, nii este mai mape sas mai mira, dsnt mipimea Kopnspuop Kape Kad. Eajanjja (nsmu^na) nrBsspînd aieastB rpestate a de-osesitejiop Kopnspî ne apati, ini masa jop (KîtT>jjiim de matepie ne este Konpinse întpînse.ie). Fiind Kt rpes-tatea este nea mai BiziEut Ka^ilate a Kopnspuop în ţ[enepa.i, de aieea în fisiita modepn'B sînt nsmite toate Kopnspue ssnt nsmipe de nondepanijie (jsKpspi-je de rpestate sas de Ksmnxni.). IIondepaBue noate st ni se înfojjinieze ssnt tpei fopme; adiin> ssnt fopme de s o j i d e, sas ssnt fopme de fj si de ini ssnt fopmT. de aepoase (razoase). — A «ieste tpei fopme sb nsmesK tpei noziflisnî de arpcragisne ajie Kopnspuop. — Ana ne dt sn ipsmos CKsemiT.is assnpa aiestop tpei arperajjisni. A- — 7 — na este tiroid în temnepatspx (KX4dspx) OEiqnsitx; în ţrep înrieayx fxKînds-se tape Ka niealpa, dap 4a o KX4-dspx foapte mape (Kînd fiepse) sx sKimBX întp’sn aep Bizicij (assp sas Banop); în asemenea noziyisne se afjix ini mepKspis (apijint Bis). *le4e-4-a.ite meta.ie (fep, asp, apyint), sînt sojide (ţapi) în stapea OBiqnsitx, mi nsmaî 4a o KX4dspx foapte mape se fane f4sidx (a-noasx), ajte Kopnspi mi mai kb seamx razspi (aepe) sînt în fopmx de aep în KX4dspx OEiqnsitx, ini nsmaî 4a sn yep deosesit de mape saît 4a o npesisne (anx-sape) foapte tape, se faa tiside sas so4ide (npensm razs4 anid itapnoniit), Kasza aneslop stimExpi, este kx axjdspa desnapte nxpliqejeje nopnspi40p sne4e din ajte4e ne Kînd fpi-TS4 4e stpînye mi 4e anponie. — Kxjdspa este dap îmnotpisitoape 4a atpaţiepea sas înoinapea Kopnspi-40p, în Bpeme kx 4a noi oamenii toKmai Kînd ne în-KX4zim sx demtent în inima noastpx apzxtoape, sim-natiea, atpayepe mi amops4. Anestea sînt 4eye Kapdina4x (de Kxnetenie) a4e Kopnspi4op. Am zis mai sss kx i n i m a sniBepss4sî sînt fopye-4e (nstepi4e) natspei Kape inBieazx tot, nsind tot în miumape. Aqeste fopye ns noate fi. ninxite Ka itop-nspî, niii nas rpestxyî, npin spmape sînt îmnonde-pani4e (fiinijx fxpx rpestate, nessnssx 4aK»mnxnx). — Esistenya 4op se manifesteazx npin fante4e 40p; e4e îmnxpyinds-se se înimsjjjesK. Aieasla este ade-Bxpats4 KapaKtep a4 4op snipitsa4. Desnxpjjiyi o nia-tpx întp’o mie de bskxjjî, atsnqi fie-«ape Esitatx Ba fi — 8 — de o mie de opl mal mira de Kit a fost toati niatpaţ dap anpindejiî de o i»minape 10000 de ismînipi, i»-mtnapea nea dintîî n» nsmai ra n’a niepdat, ni s’a îm-msigit de zese mii de opi. flpintp’a'ieastT, îmnpeţii»pape mi msjte ajte, îm-nondepaBiiie (n»tepi.ie natspeî) a» o mape anaioijie k» jsmina sas kb fon. în fisiica noastpi modepni «onpind îmnondepaEijiie natp» pamspe Kapdinajie; adira i»mini, k i j d s p i, e.ieKtpinitate mimametis-m»i (npeK»m Bom Bedea în tom»i ai III-iea). Ilstem dap zke ra în »niBeps se afii doai fei»pi de fîinjxe; adira fiinjje derpe»tate (icopnspî) mi fiinue de i»mini (fopjje sa» n»tepî). Aiti tpesse si nomenim o oEsepBagisne intepesanti Râpe ne Ba întcpedinua ki oamenii în toi timnsi a» npe-simjjit adenipsi de mi n’a» fost în stape a’i npesenţa în esnpesiiie nepste. Fijosofi mi fisiti antiqi (eieni mi opientaji) Bop-sea de natp» elemente, adira de ntrnînt, de ani, de aep mi de foK. Fisiii nomtpi pîd de anei sanienjji Eitpîni, zinînd ra ne de o napte ki în jiok de 4 aBem aK»m 55 elemente, adira Kopnspi simnje ne itape ximiea n» este în stape a desKomnsne; Kînd ne de aiti napte zi», ra nomeniteje 4 elemente sînt denapte de a fi Kopnspi simnje: fiind ra mmîntsj Konpinde vexe maiKom-njiiKate Komnosiijisnî de metaje, de minepaie, de metaloid e m de zidipe iui de opîn-dsean se ’ntinde domnind mi amsînd assnpa eiemen-teiop peBeiî. — Ansm sn nas nso§ pessni, sn nas etepnă ese de s8nt tponsi A-tot-n8tepniK5i8Î stpirînd „ fie lamini!u mi în anest minst întsnepiimi s’a snapt, mi nimîntBi s’a isminat, s’a îmnodoBit n'sn eiement n508, s’a îmEonrjit k’o nstepe nsoi Kape d’aKsm înainte Ii Ba înssfia neînnelat, Banpodsne infinitele Kpea-tspî nssnpa nimînt8i5î, îi Ba fane teatpsi rpandios ai nopiei Damnezeemti! Asta este în npesnaptape îpjjeiesBi adînrf a nome-niteiop nsgine BopBe kb Kape EiEiiea ne Bestemte de Kpeaijisnea iernii. jlînn aneasti istopie saKpi de Kpeaţpsnea mmîn-taisî nsim ia toate najjiiie de ia pisipit nini ia a-nss, neap ia neie mai sapsape nonsie, nimte tpadi-jjisnî snpe Kosmoyenie (zidipea i8meî) mi neornesie (nisKonipea nimîntBiBÎ). Aneste tpadigism sînt foap-te napiasiie, foapte deoseBite 8na de aita mi sînt în-fiumpate în deoseBite îmBpiKiminjjî noetine, mitoio-ţrine, din Kape sneie sînt foapte fpsmoase mi adînnî. Dap în toate aneste deoseBite tpadigisni nsim doi nsntspi de Kinetenie Kape tpeBse si npiBim aitem de anpoane; aneste doi nentepi de Kinetenie sînt ani mi f o K. Aneste doi eiemente atoaKi o deoseBiti poli în toate tpadiyisneie najjiiiop desnpe Rpeagisnea nimîntsiBi. O si Bedeni aKsm ne apmonie mistepioa-si mi admipasin se afn întp’aneste Kpedinjje Beiu nonsiape mi întpe pezsitateie Kimtirate npin esne- — 15 — pienjje nsoî. Ateasta o sx ne apate de isnoaBx kx lipoBedinya diBinx a nss în sînsj ideiaop neamsasi o-menesK toate isBoapxae adeBxpsaBi, toalx adînqimea KBnomlinueî .«{mii! NatBpaaimtiî a» aB»t deosesite inotese assnpa nxs-KOtipel nimîntsjaî. Fiind kx în adeBxp toate idei-ie noastpe assnpa qentpBJBi saS inimii nxmîntBJBÎ sînt ino-lese; axmBpitx mtiinjp> aoem nsmal assnpa JBKpspuop ie atinye de Koaata nxmîntBasî. Dap asînd în seamx kx sxnxtBpiae «teae mal adînqî ne s’a fxKBt assnpa nx-mîntsjsî (npin nsije apteziane) n’as aatsns niiî aa o adin-lime de a atsmxtatea napte de o miax neorpafiKx, ne Kînd rposimea nxmînlsjsl este mal msat de o mie mante sste de mije ţieorpafiie; de aqeea este înBedepat kx sîntem foapte denapte de a rindi kx aeem iutii njjî nositiBe desnpe ie se spmeazx în sînBa nxmîntsasî. Dap aceste senxtspî ne a» înupedinjgat de dox îm-npeatBpxpî foapte imnoptante; fiind kx ne aii apxtat kx Kît ne Ksfsndxm» mai msatîn nxmînt kb atîta se mxpe-nite mal msat rpadsa Kxadspeî ne domnemte aKoao. Ama dap esnepienije a apxtat kx aa toalx senxtspa nosx de mai-zeni stînacini în adînqime, s’a ssit tepmo-metps kb sn rpad; npin spmape cedem kx Kxadspa „ mepye KpesKînd deaa sspfajix nînx aa qentpsa nxmîn-tBJBÎ mi acesta întp’Bn nin atît de însemnat, kx nsteam zke kx în sinsa nxmîntsaBÎ domnemte o Kxadspx ne-snssx, sn foiţ neînuetat, apzînd kb o nstepe atîta de înrpozitoape kx toate meta.ie.ie mi minepaaeae te se afaii aitoao se tonesK mi fîepB neînielat. Aqest fon ssnt-nxmîntesK se Kiamx foK naBtoniK (snpe ads-tepea a minte aa ideea mitoaoţuKx a Eaeniaop Kape — 16 — s’imavine ki n.isto, zeitatea infepna.it, ape peziden-ija sa în nentpsj nimîntsj8i). A doa îmnpeaespape Kape ne aS apttal nomeniteje senptspi a.ie ntmînt8J8î este ki npetstindenea nsim docezi.ie nettrtdsite d.e nirnte peBOj8jjii ne a ssfepit noaata nimintsjBÎ din icasza anejop oneans.i8i. Auia s. e. s’a nsit de msjte opî în adînnimea nimînt8J8i în sînsj msnguop nirnte suoinî, kojkî de mejni, oase de nemţi mi ajte ptmiuiijie aje animaje.iop anoase (Kape not tpti nsinai în ani). — Meprind k» senttspi deja sspfajjt snpe sînsj ntmînt8J8i, nsim tpeî stpate de-oseBite Kape ne apatt fiesitipsia sn deosecit KapaKtep dam deoseBiteje pimioiijje opranine a.ie njantejop mi anima.1e.10p nepite ne as ptmas în aneste stpate, i;a sn BenniK ssBenip a snei peBOJSjieî ntmînteuitî (itata-Kjisms) ne s’a spmat aKO.io înainte kb miî de seKSJi. Beslilsj Kieie deoseBemte tpeî stpate sas' tepeine dsm neje spmttoape KapaKtepe pemtmiaejop îmnie-tpite (najeonto.ioi.iine), adiat: Tepeinsj npitnap aini se rtsesK ptmimijppî îmnietpite de -mojsniKÎ (mejni, sKOÎnî) de nemţi, aKOJO nsim ptmimiijspî de nirnte lîpîtoape (ptntije) d’o mi-pime înrpozitoape, mi nirnte monîpje (lezards) mape nînt ja o S8lt de ninioape mi mai Bine, K8 sn rît mi K8 nioKS snei nasepî (plesiosaures) mi ajte animale de firspe monstp8oase, fiind denapte de aneea ne Be-dem aitsm în domen8J animajejop, în toate aneste stpate ns se rtsesK nini de K8m ptmimijje snsi ani-maj mamifep Kape tptemte ne 8SKat. în tepeînsj senandap (a doa stpatt) se rtsesK ptmimijppî de msjte mamifepe mnpine mi de KîteBa — 17 — maruifepe nxmîntewtî (animale ks piue Kape as tpxit în mape saS ne ssKat); snpe esemnjs, îmnpeacspjfa ITa-pissjsi se rxsesi<8 pxmxini{j8pl îmnielpite de animaje (naxidepme) Ksnosuste ssst nsmipe de palanterium,. a-noplolherium, iuhj., asemenea animale ns se mal rx-sesK aK8m. In lepensj tepijiaji (aj tpeijea stpatS) se rxsesK oase îmnietpite de nimie animale mamifepe nxmînteiutî de o mxpime eslpaopdinapx. Aneste pxmxiniuspi sînt KsnosKste s8Bi nsmipe Matnst (Ejefants din Sinepia) Kape a aB8t tpsnS d’o mxpime deosesitx fiind attone-pit ks o jiînx jsnrx uii rpoasx; asemenea uii Masto-d o n (ejefantS antidijisBian) aî KxpsI dinul Kape se rx-scsk aKsm îmnielpijjî în adinnimea nxmîntsjs! sînt mapl Ka Kansj snsl nonij iui asKsuiuî întp’sn Kiiiuspios; jin-rx aneasta se rxsesK pxmxinijjBpl îmnietpite de pino-m e p o ini de inoiiotaino de o mxpime deosenitx de mape. în toate aneste stpate ns se rxsesns pxmxmiQspî de oaseje animajejop ks natps mîînî (quadrumana) adiKX de maîmsue iui nini de Ksm Bp’o spmx de om. OBsepBaijisnea anestop stpate ne asirspx dap întp’sn Kin netxrxdsit kx sspfapa nxmîntsjsl nostps a ssfepit maî msjte npefanepl npiiinsite npin niinte rpozaBe pe-Boj8jji8nî fisine ne a npxnxdit toate fiinueje nxmîn-temll, îmnpesnx itiap Kssspfajja nxmîntsjsi îns8mî, dap npin aneste peBojsjjisni fisine (KataKjismspl) aS emit din sînsj oneanş-isl nemxpninit nimie stpate mi KOnti-nente nsol, ano! ssBenipe de KataKjismspl as pxmas în tpadiijiue nonsjiape nemspitoape ssBt nsmipe de II o-ton (diluvium) de Kape Bom BopEi ja Baje mai ms.it. — 18 — Ama dap tn seKBJÎ- antidiJSBiane (înaintea nolons-•I8Î) a aB8t nimîntsj nostps mal rnsjite enoie. în enoxa d’întiia dam» ie euiise nxmini8J din sînsj xaosB-isî, Ka Benss anonepili de snsnrb eiuind din sîns.i oiea-nsjsî, atsniî n’a fost assnpa sspfegit nimîntsjsi niiî sn Beyelaj, niiî 8n animaj, din Kontpi, mai tot nxmînlBj a fost aitonepit kb aneje im>pii, mi acia nea maî miKT> napte dintp’insa se 8pt;ase în fopma de ostpoaBe ank ssiîate. — Dani aieasti enoxi npimiţibx, Benea enoxa senondapi (sipata a doa); sas a tîpî-toapejiop g i r a n t i i e , a mamefepuop niapine mi niminteintî ini a naxidepmejop, dani aieea a a>K8ns enoxa a tpek (sipata atpeia); sas a anima,ie.iop gi-rantiie antidijBBiane a mamslSJiBÎ Masoadonts.iaî, a dinotepisjsî mu. ne spmx sosea notonsj (dijsBisj) iej din «pim> Kape s’a apmat anpoane ks tpeî mii de ani înainte de Xpistos, dam. i;ape faga ni>mîntB,i8Î a Jisat fopma sa d’aKam îmnodoEinds-se de domenej njante-jop mi animajejop, i;ape o aKonepe în zioa de astizi ImBor'Bginds-se mi de fisj eî stpusiind kb sn imagis zeesK, domnitops aj Kpeatspeî nimînteuili, kb aieasti fiingt Kape ne este foapte KBnosKBti ssEt nsmipe de om. — *îe mistepig! ie idee înajti isBBtitoape ni se inf'Bgimeaz'B aicsm! ToKmai Ka sn memtep omenesna Kape ’nainte d’a se ansKa de o JBKpape nepfeKtB, si lepieteze kb JBKpspLie simnje mi mai n»gin nepfcKte, dipanxnt snai dant a.ilBJ, aieste iepin>pî nîni s’a eK-sepsat, mi atsnii se anBKi de jBKpsj desiBîpmit înaj-tsj sKonă aj jbT; ama mi natspa! în tpeî pîndspt aîn-lepitat Kpeagiea fiingeJiop nimîntemti, je a dxpinx-nat «na dane ajta, manifestîndB-se în toali Kpeagiea - 19 — nosx, In loati. enoxa nosx ks mai nisate nepfeKjjisni, iui ama- inuenînd ks enoxa monîpjieî a aatxns în spmx ,ia enoxa nea maî nepfeKtx, adiKx a Kpeauisnii omsjsî, a-uestei (linul ueî maî sssjime mi admipasije ue tpxeiuio ssBt uepis. 8 p m a p e snpe isiopiea rn.mints.i8i. Fopmaijisnea nxmînlsjsi, am bxzsI kt. ns B’a fxKSt d’odatx, ui din Konipa în nepioade (intepBaje) asntti, Kape sînt însemnate în istopiea EisjiiCB ssBt nsmipe de zije a zidipei j surii. Noi ns nstem niti Kîte seKOJO Konpinde fîe-Kape din aueste intepBaje. Mezsj saî sîmsspsj (ssBstanua) m>nrint8.isî nerpemit kt. a aBSt tpeBsinuE de miî de ani mm. ja Konsojidapea (întxpipea) M; fiind kt. opî Ksm sîntem sijiyi a ne înidnsi kb ja înuenst a fost tot tjobsj nostps o matepie moaje, fosidx, fiepsinte, mi ne spini. pT>uinds-se inuel înuet (Ka o ţiiranteasKT. Exuiiin. fiepBinte) s’a iconso.ridat (înlx-pit) în uentpx, uii aueaslb uonso.iidape a meps Kpessînd din uentps snpe sspfajjT.. — Aueaslx idee ns este up’o inotesi. aexisn., m>sKOuitT> (xpx niti o Bazi., lii din Konipa pidiKînd okîî nomtpiî snpe uepis, risim kt. itiap în faua noastpx se fopmeazx Jismi sas ajte nxmîntspi în sniBepss tot întp’auest Kin. — Este în uepis o Kjasx de steje KsnosKSte ssBt nsmipe de stc.ie neBSJioa- KONBEPSAlţMM ITIlî. — 20 — se, mi de nete ness joase;—adiui Bedciu începi» (npin tesesKons) întp’sn jok na o nati .isminoasi (nap-ki este »n nsop miK stpusiitopis) neOind mipniniti întp’sn nin nspal îmnpeţiispsj eînesie KÎti-Ba Bpeme s’apati aieasti na li maî jsminoasi In miyKjoii fopmînd Ka o stea stpusiiti, soiidi, Kape este însonuispali de o neES.n (nsop) anpinsi iui isminoasi de o jsmini mai miKi. — Anoî iap neste Kîti-Ba Bpeme se stpînţie a-neasti nessii mi maî Bine, se petsnatemte maî pers-Jiat mi atsniî s’a siBÎpiuit fopmajjisnea aiestsî mmînt Kape s’apati ja noi aitsm Ka o stea pitsndi, Bine mip-pinili, soiidi mi stpusiiloape; ama mi mmlntsj no-stps nerpeiuit ki s’a înfiijimat tot in aiest iîin iiKsi-topLiop snsî ajt Kopns lepesK (nunînt) Kape se a fii în sniBepss. Bedejiî dap, ki natspa sinrspi ne di sn esemnjs npin Kape nstem ziie «ie s’a spmat ne mmîntsj nostps ks mii de BeaKspî ns nsmaî înaintea esistenjjiî neams-asî omenesKS, mi a tstsjop fiinue-iop bîi. Asl-fej este dapsj npeuios mi misisnea ssBjimi a pezonsisi nostps! Ei IrnEpijiimeazi neimpijipea timnspMop mi a snajjisjsî; okîî inteiinengei noastpe Bid snde ns este niiî sn oBieut Bizisii, mi Ka sn adeeipat fis ai lepe-mtiî IIpoBedinyî, npeBede jSKpspiie Biitoape ie n’as emit înKi din nimiic, tot-de-odati npicemte mi ia iSKpspue tpeKSte a Kipsia esistenjji a fost asKsnsx de toate fîin-îieje biÎ. Ilitpsnmî dap de aieasti înajti KonBÎKijisne ki pe-zonsj omenesK noate dessonepi eBenimenteje îîsiie ie s’aS spmat ja înienstsi Beasspiiop, as Kistat fisiiiî a esiMÎKa Ksm s’a fopmat Koaaca nimînutjsî nostps în — 21 — siapea în t;ape o rxsim aitsm.—• Uii auia a euiit tpeî teo-pii (sisteme) deoseuite ne tpesse si> je nomenim aiqî. 1. Fopmapea Koaxtei nimînt8J8î npin sn fok s5B-ntmîntesK. ITapiisanii de aqeste leopiî zik ki toate deoseBite-je metale uii minepaje s’as fopmat nsmaî npiu deose-Bipea rpadsjsî de in>.id8pT> mi de anisape (rpestate) Kipopa as fost ssnsse; adiicb K8 Kît sn minepaj a fost nas mai adina în sînsj nxminlsjHÎ, K8 atîta mai msjt a fost s8nss ja inftsenjîa snei iti^dspî mapî (npeKsm am Biz8t mai sbs) ; mi a ssfepit o mai mape rpestate în adinqimea anejop oqeansjsi aape atsnqî as aaonepit toali. fajia nimîntsjsi. — I a k o e Xa j a fiust nimte esnepienije, npin tîape a doBedit ut nsind nisin de ssnt mape ja o adinqime de 1700 niqioape, s’a fiKBt niatpx, asemenea nsind Bap s8Bt o adinqime de 3000 niqioape, s’a furat mapmopT>. Ama fiind in> mtim ki qea mai mape adinqime a oqean8.i8Î este 4 rnije ijeo-rpafiqe (96 de inii de niqioape) de aqeea nstem esnai-Ka lipea Bine Ksm s’aS fiirat npin aqeastt rpozaBi a-rosape qeje mai lapi nietpi (npetram nopfip, rpanit, sienil) asemenea mi iram s’aS fopmat pT>m'buiiii8pi de Beijeta,ie mi animaje în nimte nietpe de KxpBBnî (koiîs, KxpEsni îmnietpit). Ilaptisanii aqesteî teopiî se Kia-mi n^Btonimti. 2. Fopmapea ko astei nq.mîntsjsi npin ani». ITapiisanii aqesteî sisteme (Kape se Kiarni anen-tsnimtijop) ziit, ki ah înqenstsj BeaKspuop a fost — 22 — niintnUM nostps i;a o Biuiim njini de sn fasid fiep— Binte; în aqest fisid aS fost tonite (sojste) toate mi-nepajeje. (le spui1* înnenînd nimîntSA fiepBînd a se pili, ini a nsne rpads.1 Kijidspei saje în eKsijiBps (Ksmnini) ks temnepatspa msat mai peqe a aepsjsî jsmeî, atsnii nerpemit ki minepajejie uii meta.ie.je ne pimîn Kspritoape nsmaî ja o KiJidspi foapte însemnaţi, Kînd s’as pilit s’as mi KonsoAidat (intipit), mi ama s’as ssit msnjiii npimitiBÎ, adisi msnjjî Ka-pe s’as nisKst îmnpesni ks întipipea mmîntsjsi; însi msnijî în itape ns se nsesK niii o pimimijji de sp’sn Beuetaj sas d’o fânul Bie nepiti. Aiemlî msnijî sînt Komnsmî de rpanit, nopfip mi d’ajte nietpe npimitiBe. Dap aneste npeqinitajţisni (adini deosesipea sus! Kopn sojiid dintp’sn fasid) aje msnyijiop, ns s’aS spmat d’o* Kam daţi ii în mai msjite inlepBajie; anoî fiind ki ds-ni npeqinitaijisnea nea d'întiis s’a îmnodoBit nimînts.» ks nimie Beqeta.ie mi animale, de aieea ja toate pe-BOJisuisne^e nimîntsjisî dsne spmi, Kînd iapimî deis-noaBi s’a fiKSt Bpe-o tspsspape întpe oqeansj mi Kontinentsj, emind de isnoaBi nimte msnuî na o nosi npeqinitajiisne, atsnii as pimas în sînsj aqestop msnfiî nimte pimimijjspf de Beqeta.se mi de animaje, ne as nepit în aieasli peBOJSjjisne d’assnpa fejjiî nimîntsjsî npin Bipsapea anejiop oqeansjsî. Ama s’as fiKst msnjjt d’ajsBie sas de rpimidipe (ie Konpind în sine ni-sins, nietpe nisinoase, nietpimspi, nimînl ra.iEen, mi nimînt nerps). — Dsni aqeasti sistemi sînt msnuiî de rpanit vei mai Beiu assnpa nimîntsjsî, mi msnqii de Bazalt sînt iei mai nsoi einiijî dsne spmi (din BOjKane). De a>ioea risim ne Eazajt nss assnpa stpate.jop de — 23 - msnjjî npimitiBÎ mi de insniji d’aJSBie.— Ateasli sislenvB a i"Bsit faBops .ia msjgi saniengi însemnagî, npeiîsm ja A i n e e mi Kieap ja Bestitsj A-ieicsandps de 8m-b o .1 d. Daua adsin>m toate îmnpeacspipije ne ni se înfb-giuieazi assnpa nimîntsjsT, mi Kape sînt în stape a ne da o idee assnpa istopii pesidengeî omenemtî, adiKT» a rjoES-isi nBmînlesK, maiiei noastpe oBuiieuiiî, o st a-jKcmjem .ja spoiitops.! taEjios istopm aj fopmaQiei nx-mîntsjsî. ICînd a inqeust iiBmîntsJ a se ssita, npin spmape noasta, qe maî ’nainte a fost moa^e înqenînd a se înţepi mi a se piqi ne tcînd în sins.i nimîntsjsî tot n’a înqetat tspsspapea razejop (aEspijop) fiepBîntxloape, atsnqî foKSJi nentpaj pîdiKînd razspî, a npodss esrus-sisni (sESKnitspî) rpozaBe, pîdiKînd în ms.ite jOKspl noasta mmintsjBÎ Kape a fost atsnqea înKt ssegipe, mi ama s'as fbKSt insngii ţiirantiii Kape aKonepe aKsm nbmîntBj nostps. Atsnqî nentps întîeamî daţi a emit o nepersjapitate assnpa sspfegiî nimînlBJSi; în insngî mi biî s’a îmnxpgit nimîntBj nostps; ama mi emisfepa desnpe miazb zi s’a Ksfsndat întp’o mape napte, ne Kînd emisfepa desnpe miazi-noante s’a pidhcat din oqeanS. De aqeea rxsim aKsm qea maî mape napte a Kontinents-•isî (ssKaisjsî) în emisfepa desnpe nopd,neKÎnd în emisfepa mepidionajrL domnemte oqeansj qej mape assnpa Kontinenisjsî. îmnpesni ks fopmapea msnguop a emit mxpî, JiaKspi mi pîspue qeje mal mapî Kape Kspr aKsm ne n'tmîntSJ nostps, ita nimte Bine miine de Biea-gi, Ka nimte jerbtspî mistepioase, npin Kape ziditopsj a xotxpît a anponia najjiî ks nagiî uii a sni lot gens.i — 24 — omenesK». Nerpeuiit kt. s’aS spmat mai msjite d’ase-menea peBOjsQisni esiussÎBe în maî msjie intepoaje (nepioade), nînt s’a noto.iit fiepEîntT>t8pa razspijop sstepane neste rm.ssp'B; anoî de ajtt. napte, Koaaca nimîntsjsî s’a înrpomat, npin spmape a îimetat pidina-pea msniji.iop npin esnjBsisnî. DsmB lep^etipije ţeor-nosti'ie a.ie BestitBjsi AaeKsandps de SniBOjd, Ultim kt. s’a pîdiitat msnjjiî KapnaijLiop mi ai A.ini.iop în sne.ie din «ieje din 8pnrb eiîsnJBsisnî (adiKT. înainte kb 15000 miî de anî). Dani. ie s’a noloait aqeste miui-KT>pî t8pB5pT.toape aje e.iemente.iop sstepane, a în»ie-nst natspa a desBOjta nstepea sa KpeatiBT. assnpa r.ioE8J8Î nostps. 0T,mînt5j s’a anonepit k’o BepdeaijT. 1UT.K51T., Kîmn8pi.ie s’a îmnodoEit de f„iopî stp>j8iitoa-pe, aieste dpirtsloase fime a.ae miantejop, nidspue s’as snispit de Konaiî ijiranliwî, dap npetstindenea in Ktmnspi mi în nxdspî, ne ssKat npeKsm mi în mape, a umenst o ssfjape Bieipiloape a mimica deosesite icop-H8pî Biî. Dap în miaaoKBJ aiestei admipasue desBOJ-ttpl a fpsmsseijiî natspiî, a Benit sn eBenement naos înrpozitop, Kape d’o-uam-datT. a liiat toati. aieastb desBO-itape, a npT.rn.dit toalT. Kpeatspa ne tptise atsnnl ne nT>mînt, a sici insa t Kiap mi lbija m>mînt8,i8Î înssmî. Anest eBenement a fost o peBOJBjjiane fisint a oneans-J8Î (njstoniKi) icape se icieam'B în tpadiiiisnije no-nsjiape s5Et nsmipe de notons (dijiBBig).— Msjte no-tonspi ţienepajie npbniditoape a s«fepit m>mînt8.i no-stp» npeiîsm ne apati deosesiteje stpate de icape am nomenit maî sss. ’îe.i din spmi Iîotons a fost aieja de uape nomenemte Einjiea în Bpemea N o e (dani BiEjie în ansji 1656 dam. zidipea jmmiî). A iest notons — 25 - din spini» a saimnat toati faija m>niîftis.J8l nostps, a KomnjeKtsit eniipea tBtsJop msnjiLiop d’aJSBtâ (rpini’L-dipe), a npesKimBat aKonepimsj nisnjjijop npimitiBl (esrussiBî), mi d'atsnqî îmtoaqi n’a maî KpesKst msn-jLjiî, din Kontpa, din ans in an§ sKad Bîpfspije jop din Kassa njoi mi a n.itop infjaenije a,ie timnBpuop. Toa-li sistema pîspijop, npeKsm je risim aK»m pisnîndi* te, s’as fopinat tot atsnieu dâmb aqej noton; fiind Kt KÎnd aqea rpozaBi» înneitape s’a pesnîndit assnpa emi-sfepiî nopdsjBi, ronind ane.ie oqeansjsi Kttpi» enaisfe-pa mepidionajT> (npeKsm ne doBedemte foapte j^ms-pit snrkspLie tpianrejape kb Kape se nrbppinemte a-qeaslx emisfepi mepidionaji»), atsnqi Kiap dsni sfip-uiitsj nolons.181 as pxmas jOKspije Biioase înKonţiiB-pate de mânui, na nimte niapî easinspi (Basins) sas JiaKspî foapte adinqî, dap înqet înqet ana aqejop Basi-nspt Gind kb ni8.it mai înajte de Kît sspfaua nbmîntB-.iBÎ, a înqenst a KtBta jOKspî KBBenite npin Kape ttstea Kspqe snpe mape, mi ama issind fejspimî de îmniedi-Kipî, fie-Kape din pispi-ie qeje mapî aje nimintBJBÎ ’nri a fopmat matna snde Kspr. *Iine npicemle kb et>-rape de seami itajilatea fopmauisneî nxmîntBJBi jînri» pîs.i Danopiî deja isBopsj st>b nîm> ja Bipsapea In mapea nearpt, noale a deoseci mi aKsm JOKBpiae snde a fost deni notons Basinspî ks ane nsse bubj neste ajtsj din Kape a Ksps ne spini» pisa DsnipiL—-«Ia pî8J qej mape din Âmepiita nsmit Mi si si ni ne-dem aqeasti Kspuepe a anei ernind din Basinspî sp-mînds-se Keap ansm înaintea OKijop nomtpiî. 5pmi>pue notonsjsl a fost nensmipate. Ns nsmal kb toatt Ksjtspa oamenuop antiduBBiain» (înaintea 4 — 26 — notonsjis!) s’a stins din fajja nimîntsjisl Jisînd în st-nsj jsî nsjjine pimimiQspî ie, ks o mipape mape jic risesK aKsm stnitopii din întîmnjiape: (snpe esemnjs, în Amepiica rnepidionajn ne JiOKspije de tot sejmatiie, se risesK în nimînt ni uite pinvBinijppî d’o liBuisajţie antidusBiani), dap mi lea mai mape Bortjiie a limns-J8Î nostps modepns, adiin> sne.ae din stpate de in>pEsnî de netpe, ks Kape sssijinem noi canoapeje noastpe (tspne) se tpaţe tot de atsniea. Aieste maraziî sbb-tepane de K^pcsni îmnetpijji sînt în mai msjte jOKspI foapte Kspioase. Este, snpe esemnjis, în Eejnjia ja o întindepe de mai msjite mi.ie niuite mine de KxpEsnl de netpe. Aieste mine se afin. înrponate 16 sste de niiioape ssBt ssp faga nimîntsjsî; OEsepBînd aKO.io mal Bine,Bedem kt> toate aieste mine ns sînt ajt nimiu de Kît niuite irtdspi antidijsBiane d’o im>pime estpaopdi-napi>, sape s’as înneicat atsniî înrponînds-se ssst rpt-inxdipea ntmînts.isî, ie a adss rpT>nn>dind aitojo aue-Jie oieansjsi în Bpemea înnerbpii OBmtemti; anoî n-sim ansni aKo.io Konaii întpeyî nxni Ja înugime de sste de niiioape îmnetpiuî, înicb nessimBati fiind niii fopma foi-iop. Tot de atsniî, sas mai ’nainte, se Bede Ki s’a înnenat o napte mape deoseeiti a Kontinentsjisî Kape se afra întpe AfpiKa mi Ameprna în joksj snde este aKsm oieansj AtjantiK; aiest Kontinent nepdst firspeazE în toate tpadijjisnejie nonsjape ieje mai Bem ssBt nsmipe de atjantis. Asemenea nstem ziie kb nerpemit s’a fopmat a-tsnii mi ms^te din stpîmtopue mipuop (adim jinisî înrssle de ana Kape îmnpesn't doi mxpî), npeKsm stpîm-tdapea de Dapdaneje itape îmnpesm. mapea de — 27 — Mapmopa ks mapea Nearpx; stpîmtoapea delJiEpaji-t a p, Kape îmnpesni mapea Meditepant kb mapea At-jianiÎKi, iui stpîmtoapea deBepinr Kape desnapte în aiest aok AmepiKa de Asia, aBÎnd o .nbijime nsmai de nsjiine mije georpafiie; mai ks seamt sîntem si-jijjî a ne înainsi kt. ’nainlea fopmagisnei stpîmtopii de Eepinr, adtei înaintea notonsjisî, a tpeKSt ne aKOJO de de ja Asia aa AmepiKa (jcînd epa îmnpesnat Konlinen-tsA Beirie ks ie.* nsos) niuite nagisnî tot din siminga JI8Î Adani, icape a nonsjrat AmepiKa înaintea desKone-pipei npin KojsniB; ajtmintpejea ns ne nstem esmiiKa opiyinsj nonsjagiLiop npimitiBe (indieni) din AmepiKa, în Bpeme kt. este ansm o ian Ie docedilT. npin fisio.10-gie kb tojjî oamenii d’assnpa fejjit nimîntsjsi sînt m.-sKBjjî nsmai d’sn sois (Adam) întoKmai npeitsm ne no-sestemte Eicjia, ini npeKsm soni Bedea mai ja Ba.ie*). *) Tpadiijisnuc nonsjape KsnosKste assnpa noionsasî a a dife-pite nagisni de aa pi.sT.pit8 nîm. ja ansss sînt qeae spmitoape: da Indieni. (în India opienta.ii), în noemS Mapa-p a pata (tpadss în jimsa (Iepmam. npin BoeiO; dane a-neastT. tpadijjisne s’a înliinn^at notons.1 în ansA 3500 înainte de Xpistos ja 8 NoemRpie (9-Aea Aaatepas aA indienuop). da Kinezl. Foa, Foi sa8 Boi (Kape ns noate fi aAt54 de itît Noe însi sKimsat N în B fiind aaeste doi Ai-tepe foapte asemimtoape în a-ifaseis espaiRS) a bi-zst notons în ansA 3461 înainte de Xpistos. da Iananezi. Dsne tpadigisneAe Aop s'a întîmnAat notons în ansA 3424 înainte de Xpistos. 28 — via Depşianî. Tpadiijianevie 4op supe noton» seaurMn» m»4f 4a aqeea qe ziqe Eifi4ia, însT> 4a nepsianl Noe se Keaim» Kaimos, noton»4 a fost npiqin»it npintp’o Kometo Kape s’a anponiat 4a m>mînt. .Ia Apa»!. D»ne tpadii|i8ne4e 4op a fost noton» în an»4 3478 înainte de Xpistos. .Ia Ka4deî firspeazB n»me de Ksis»stpo în tpadij^isnea a-s»npa noton»4»î; zioa noton»4»î 4a ei este (iapT>mî Ka ini 4a indieni) 8 Noemnpie (sa» 17 tezincs a4e 40p ). .Ia Feniiiienî finspeazi» sn om» Toat în a4e K^psia zi-4e s’a anonepit m>mînt»4 k» anx, anoî ne 8pnn> s’a desnis o raspi» în m>mînt ne »nde s’a întops ana. via Eijinjjienî este tpadiiji»nea as»npa noton»4»î foapte Borati, în n»me mi în fante; T i fo n (ze»4 pT>stT>ijii) a Btpsat am> as»npa m>nrînt84»î, dap Sesostpi a sMEJiat ks o 4«ntpe, aqeastB 4»ntpe a mi n»s’o în qep» (întp’o Konfir«paiiie ste4e4op), noton»4 s’a întîmn4at 4a 8NoemBpie (17 adep) în an»4 3512 înainte de Xp. .Ia E4enî firspeazi» înneKT>qi»ne în Bpemi4e 4»î De»Hain in 4a an»4 3559 înainte de Xp. .Ia JJep manii Beni din Espona. Se noBestemte kt. 4a moaptea 4»! Ba4tep s’a întîmmiat noton». .Ia MeKsiKaniî bekî (în Arnepina) firspeazi» »n n»me Tonoi (Noe a4 4op) qe a BT>z»t noton», în temn4»-pi4e 40p a fost zsrp'iBit'B o k o m e t t> Kape b a p s t» am» ne m»mînt. în toate tpadijii8ne4e non»4ape s’a srf>BÎpuiit eBemenl»,! noton»4»î în 4»na feqoapel (SenteniBpie). De.supe modifiKajjiBnea s s p f e u i i niuiint»-j»i în enoxa noastpi (Ibiti di.iBBis (notons). IIotonKj J8Î Noe a fost lea din aprm> peBOJBijisne fi-siKT> penepaji (itataiuisnisj), Kipsia a fost ssnBsv toa-li sspfaiia m>mînl8.i8i noslps. De aqeea nslem ziie vi aqest nolon» a fost xotaps,! înlpe enoxa desBO^li-piî sa8 a iconijipiei nBininlB.isî mi înlpe enoxa rjo-B8J81 noslps fiind in toatt Biptstea sa. Ama mi în Bieaya omeneasKi>, se deosÎEemte enoxa KonLrbpiei tsp-sspati> de ni mie Kpise npimeacdioase (efemere desBOJ-tipif mi Kpemtepea Kopnsjsî), de enoxa siptsiţiî (sana Bîpsti») snde toate faK8JtT>jţije Bienii J5KpeazT> în ap-monie sna ks a.ita mi snde tot opranisms.1 din zi în zi se nepfeKjjioneazT. mai msjt întp’sn uin înnet, persjat ftpx si-ilape mi fipi issitspe nepins.ioase. Eisjia ne noBestemte întp’sn itin foapte noetiK de-snpe aieasiî. imnoptantB deosesipe întpe nomeniie-ie doi enoie aje Bieţii nimînt8J8i noslps. Kind r,ias8.i zeesK nopsniea ,i8Î Noe „îmmsjiiiiji-M., podijji-BT» mi Bmnjiejjî niminlsj'1, tot de o daţi îî asirspa in> n» Ba mai Beni nolons assnpa m>mînl8.J8i. „Kind se Bop adsna nsopi de fsptsni, ameninijxtopî d’sn naos no-tons, zi4ea Damnezes jbî Noe, atanai Boi» npiBi ja Ksp-KBBes în iepe nape îmi Ba sjBHîi Ka sn semn de jert-tspa qe am fiK8t k« yensj omenesii8.u *Ie idee ad-mipasLii! zidilopsj J8mei se îndatopcazi a nistpa nv - 80 — mînto nentps pensa omenesKÎS, K*psia ’jr a dipsit snpe a înfpsmBsejja, a \i qiBuiza iui a domni npeste eji kb penis.» jsi; dap A-tot-nstepniKSi sinrsp a sKpis în ieps o nestins* donad* nentps a sa înajt* f*r*-dsea,i*. De ansm în Biitop, KÎnd qeps.1 se anonepe kb nsopi nerpi întsneKînd soape^e în miez8.i zi-iet, Kînd tsnetsj mspind apsnK* o snaîm* rpozaB* în inima ts-tsjop, Kînd fsjpepBJ înf*ui8pînd tot opizonsj întp’o jismin* fantastin*, ne apat* piept de an* B*psînds-se din Mep« assnpa n*mînt848i; atsnqî se înf*uimeaz* înaintea imapinatîiBneî noastpe snepiate, niuite idei rpo-zaBe de KataKjisms mi de sfîpmitsj jsmiî, alsnit omsji se teme K’a sosit zioa nea din spm* a tstspop fiin-jjejop; k* ejementeje oapse în ustepue jop qcje rpozaee, s’as înt*pîtat în fspiea jop, înqenînd ansm o .nsnl* nso* întpe sinemî, npin itape noate Ba fi înriu,it ej K8 topi sKsmnii jsl; in auest miust desnepat, eal* s’a ap*tat KspKBEesj în qepB, mi eat* Konsojajjisnea odixnitoape a intpat în inima omsjsî! KspKBEesj îi a-dsie aminte de HpoBedinija DsmnezeeasK*; KBpKSEeB.1 îî adsqe aminte de npoteKjjisnea dioin* uentps pena* omenesKB; în fine KspKSEeBJi în admipaBijue saje fejje stp*.i8Hitoape kb o fpsmBsejj* nesnas*, imnodonit kb toate KO-iopeae jsmineî, înajjj* imapinapisnea oms-jbî a ssspa neste qepspî azspe jia tponBj A-tot-nstep-niitBJBÎ, npinqinBJ etepns a toat* KpeajjiBnea mi a.j jb-mineî itape stpejiBqemte în KBpKBEes. — *le misteptâ! kb jBmina s’a înqenBt KpeajjiBnea jBiniî mi tot kb sn semn de jsmin* se n*stpeaz* aieast* admipasu* Kpeajjisne de o np*n*dipe hbo* ! Dap dan* din timnsi Jim Noe ns s’a mai întîm- -31- n.iat Bp’o sKimBape yenepa.it assnpa feijel ntinînts-j»î, npinimiitt de ane-ie onean845Î; de atsnni înKoane, din Bpeme în Bpeme, a emit minte eBenimente fisi'ie în mal îmute joitspi d'assnpa ntmînt84»i Kape as npo-dss ni inie suim bt. pi naptiitsjape, dap foapte imnoplan-te în a de modifinagisnea nosigisnii tepens-isi npin ani, ne dx Ktap lepsj sinrsp, adina, njoae mi nsopi. — ILioaea snajx Btpfsj msnguop, ea desnone-pe nodoasa jiop nxmînteasKX, apsnKînd’o în sînsj pîs-pijop ie itspră ja noajeje aiestop msngi, ansm pxmîind Bîpf»pije msnguop nsmaî netpe roaje mi fiind esnsrni ja neînietatx inf.i8ingx smidx a aepsjsî, se moae, Kpa-nx mi se miiunopezg din an în an mai msjit. Mxnap ini rpanilsi (niatpa lea mai tape) se moaie ks Bpeme mi se sKimBX în nxmînt de nopgejian (nao^in). De a-leea lea mal mape napte a msnguop ni se înfxgimea-zx ks Bîpfspue de netpî roi, Kpxnagî înlp’sn nin fan-tastin mi rpozaB; asemenea este doBedit kx msngii nx-mnUsjsî se mimnopezis tot maî ms.it din Kaszeje in-fosengiî njîoaei mi a smiditxgii atmosfepii. — IIeste milioane de ani noate n8 Ba mai fi ne nxmînt msngi însemnagî! — Tot npin infisenga atmosfepii se nasn mi jaBini (onoegi saS nemegî, avalanges), adinx nimte rpxmezî de zxnadx intxpite neBîpfspue msnguop npea înajgî, nape înnxvizinds-se în npimaBapx, se psn mi a-jsnenx în jkos din Bîpfspi Jia noajeae msnguop, mi în aieastx a jop npesteBXjiipe penede, sdpoEesn mi în-rpoanx s8Et rpestatea jop, oameni mi Bite, rpxdinî, bxI mi niap sate întpeţrî, mi npodsie o npxnxdipe mi o mape nenopoiipe. *Ieî mai msjgî din omegî ess npi-mxBapa; atsnit mai min Kslpemsps je nane în mim-Kape. Dsnx fejis.i msnguop 8nde se nasn, se deose-EesK mi omegiî sasjaBinii; sîntsnii de npaf; aieintik sînt nsgin nepiK5.ioiui; dap snii sînt itape ias în kx- 5 — 34 — depea jiop ks sine ntmînt, nietpe mi kpst; aqcmtiia nptntdesn pt8 joKspue ne snde tpeK.— în sfîpmit sînt sniî din JiaBÎnl Kape mepr K8 o peneziqkme atît de mape, în Kît desptdtqinezs Konaqii qeiniaî ţapi, pesloap-nt Kaseje mi ftiK n8sliettjjî rpozaBe. Kînd o asemenea jaBint Kade întp’sn pî«, alsnqî astsnînd K«ps«4 pişaşi persaat, se fopmeazt sn aaK mape iiape ese neste xotnp mi înneain. jjT.pi întpejjî. în Tipoaa, E^Beijia mi în a Ale jppî msntoase se în-tîmnjT. foapte des sn ajt fej de nenopoiipe Kape se Kiamt Ktdepea msnijkop; adun., upin ms.ile n.ioi qe aS Ktzst, se moaie înBtjimsji snsl mente, se desjine-mte, se npesttBtjemte, mi Kade în acos, anoi atsnqi toate OBaceKtejie qe â8 fost nsse assnpa aqestsi mante, s. e. Kase, rptdinî mi Kiap sate, se sdpoBesK în aqeastt Ktdepe, dap mi masa ntmînt8.i8Î Ktzînd wos, n8stiea-zt> toatt Bajea qe se af.it jia noa.1e.1e msnte.i8i. S’a ftK81 Btrape de seamt Kt snde însumi sînt aKonepijji K8 ntdspî, se întîmnjt ma! pap asemenea eBenimente, dap 8nde din JitKomie, oameni] s’as rptsit a ttia nt-d«pî, snpe Bînzapea Jiemne^op, a8 dat npLieatâ ja îm-msjjjipea aqejop eBenimente tpiste. Ilînt aK8m am Boptit de modifiKanjiBnije sBpfeijii ntmîntsjsl npodsse în enoxa noastpt npin ane; dap sînt mi a,ite Kasze foapte imnoptante, Kape as Kontpi-Bsit mi n8 înqeteazt a KontpiEsi mi aitsm jia asemenea modifiKajjisni. TpeB8e st BopBim aiqî întîia oapt desnpe feno-mensa K5tpem8p8J8i de ntmînt mi de oiuipea Bsjnani-jop. — în enoxa npimitiBt, am Btzst mai sbs Kt foi(8J qentpaj aj ntmînt848î npin o esn^ssisne enopmt, a — 35 — pitliitnL manijii npimitiBi; dap ini în enoxa noastpx (pe-matB) a nimîntsjsî, de iui Fokbj uentpaj n’a maî a-BSt nstepe a pidiua rnsngî, tot a fost, iui este înitB a-Ksm deslsj de tape ua sb npodsitt KBtpemspe rpoza-Be uii emipea BSJKaaijiop. Aksui Kînd razele ssBtepa-ne se’ntîmn.iB a se ’nKBjzi nesle fîpe, se întinde (na tot KopnB.i înKijizit); isBSKnesK d’inisntp» în KoavKa nB-niîntBJiBÎ ue .ie anasB KBStînd s’o snaprt iui sb easB; de aueea simijim noi ne nBmîntg «n Kslpenmp npodss de nsmiteje isESKnipî; Dap fiind kb Koama UBmînlBJBÎ este în enoxa noaslpB foapte so^idB (întBpitB), de a-ueea se întîmujB npea pap ua sb se snaprB nBiuînl&f dsue an Kstpemsp, anoî întîmnjînds-se iui aueasta (maî K8 seaniB Kînd K8tpem8p8.r a fost foapte tape), al8nuî se modifiKB în aucst jok sBpfaya nBmîntsJBÎ întp’8n Kiu foapte însemnat. -»*»• AdiuB, opî kb ese din sîn8.i mBpiî o ins83B (ostpoB) no8B, opî se KsfsndB în npB-nastiea ouean8J8Î o inssjB ne a esistat nînB auam, opî K» se snappe nBmintBX fhKînd o KpBnBtspB mape sn-de se fopmeazB sn ian de ane amestenat ks nsuioasB mi kb ajte minepaje BSviKaniue (operam Bedem ja ma-pea MoaptB în IIa.iestina, ue as pBinas în «iok 8nde s’aS rafsndat opameje bckî Sodoma niiFoinopa, operam ne noBesteuite istopiea Eisiieî; opî kb esg isBoape no8B, opî K’astsn isBoape uii pîapî în raps».a io.p, opî kb esg msnjjî BB.iKanî. Snde nstepea esn.iosiBB (întinzBloa-pe) a razejop anpinse este foapte mape (adiKB ja uenlpsj K8tpem5p8J8î3, iui înlîtnnaîndB-se na în auest jiok sb se afie ne nxînmla 8n msiîie npirnitiB uape este (npeKsm intim) ro,i în fsnd, atsn'rî israunind razspî în ej, Jî snapve sîpfsi mi esg upin e.i (.laKxpî mi f»m — 36 — amesteKat ks minepajte BSJKaniie (jaBa) fiepsinte iui tonite. Aieasti jiaBi se pisineaite atsnii Ka sn pîg infepnaj neste toatx ijapa îmnpeqisj msntejisi, apzînd iui nsstiind tot ie rosemte în dpsm, anoi ne spini puin-dsse, se faie tape Ka o niatpi. Aieste eBenimente se întîmnji foapte des în Italia ini Siiijia npin BSJKanii B e s 5 b 5 a ini E t n a. — Bîpfs4 rasntejsi BSJKaniK se nsmeiute k p a t e p (aBînd înisntps fopma snsî naxap de uiamnarns). Bs4Kans4, opî se stinţjie de tot dsnx eiuipea razejop anpinse, nentps tot d’asna (BSJKani stinuiî), opl ki se stinije de o Kam daţi, înienînd neste Kîtx-Ba Bpeme iapinii a Bipsa jaBi ini foK (osjKanî nepiodiii), sa8 kt>. pxmîne d’aKsm în Biitop nentps tot d’asna în airtioitate (BSJKanî aKtiBi). — Istopiea sniBep-saji ne di ms4te esemnje d’asemenea eBenimente, a-ma intim in. ssbi rsBepnsj imnepatopsjsî Pomans T i-ts (ansj 79 dsnx Xp.) Kînd nentps întîiamî daţi a înienst msnteje b e s s b a 48Kpa Ka sn BSJKan nstep-niK, nsjBepea ini lensina ie a skos aieastx esnjiosisne, a aKonepit msjte opame mapî înlpe Kape se afjra mi Bestiteje opame Epus^ansm, II o ni n e i Ultasie ini OnAantia, Kape întp’sn minst ag fost înrponate ssBt rpxmezî de lensnn. mi stepse din fajja nxmînts-48i. •—' ToKmaî dsnx 17 BeaKspî, adiia> mai în zueje noastpe, Kînd anucsapii as înienst a desrpona aieste opame niepdste, s’as nsit întp’o adîniime de mai ms4-le niiioape toate opame^e în întpeyimea 4op ks sjijîe, ks teatps, K5 Kaseje Kiap niOEijate mi fie Kape moEi'4 4a 4oKS4 sis întoKmaî Ksm se af4ase în minsts* aiei rpozaBe Katastpofe. — Asemenea ne noBestemte istopiea ki ins54e4e însemnate P o d o s, D e 4 o s, M a d e- - 37 — p a din inss.ie.ie a a n a p i i e, inss-ieje de a a n 8 Bepde mi A z o p i i e uii înai mai ins-ite nîni ja tpeî-zeiî, as emit din sînsj mipii dam. sn KStpemsp. în J8na J8î FeBpsapie ans.ţ 1839 a emit o rpsm de ins8je bsj-aaniie în oieansj ies Mape jînri Bajnopezo. în ji«-na jbî Tsjie ansji 1831 a emit din sîns.1 mipiî Medi-tepane jînn Siiijia o ins8.ai d’o mipime d’o miji aipsia SiiLiienii ka dat nsme de F e p d in an d e ea; dap neste 6 jsni s’a furat neBizsti aieasti fepdinan-dea.— în ansj 1832 s’a nomenit siiijiani! ai Fepdi-nandea jop s’a apital de isnoaBi, ano! ne spini iap s'a furat neBizsti nîni in zioa de astizî. *le.j d’intîre astpemsp de «ape sopcemte istopiea naijiuop Beai este înrijjipea nentanojiî, adiai a linii opame niKitoase Sodom, Fomopa, Adma, ZeBOim mi Sineap, în'fJajestina; jisînd în jokbj jop, aa sn ssBenip tpist, ne mapea rooapli (penesis XIX, 24); asemenea este astpemspsj din Apacia aape a înrijjit ne peuejii napli-saniî ai jsî K o p a, npeasm ne noBestemte Eiajia (ns-mepi XVI 32). — Dsni aieea Bine astperaspsj iej tape ie a snapt fopisj din Poma, de aape Bopsemte Tits-JiBie. Ma! sss am nomenit de astpemspsJ de ja 79 dsni Xp. ie a sosit de o daţi ira esnjosisnea Be-S8B8.181 aînd a înrponat ietiiji.ie Epira.ianS mi Iloninel. — Ilajia, Siiijia, Snania, Iloptorajia, Tpeiia mi Asia-miai a8 fost în mai msAte pîndspi teatps de asemenea siene tepisLie, Ama s’a dipîmat întp’sn iratpenrap opamsj Sipaassa în Siiijia ja ansj 1693. ,1a 1755 s’a întimnjal în opamsa Jisasona (aanita.il a IIop-torajiei) astpemspsj iej rpozaB aape a nsstiit toati aieasti aanita.ii fpsmoasi, oniopind tpeî-zeil de mii - 38 — de joKsilopi. în ansj 1783 s’a apelat sn Kstpemsp în Siiijia oii în Rajaspia, Kape a jjinst mal msjte senli-mînî mi a dipimat oparnsj Mesina kb 400 de sate, mi a npinidit mai ms.it de o ssti de mii de oameni. Aiest Kstpemsp a dipîmat mal msjijî rnsnjji, a mi des-Kis npinastii înrijjind însemnate nipjii de nimînt. — înEjoeuia s’a înlîmnjat în ans.i 1356 sn Kstpemsp a-tît de tape, încit a stpmat ks totsj opameje Basci mi Eepna, a dipimat msnjjil apsnKÎnds’l neste ni-dspl, ie je a înrpouat mi din Kape s’as fiKst ne spini nimte mine de KipEsni fosue. —în istopiea Sipiei mi a ila.ieslineî iapimi nsim nimte ustpemspe foapte ţapi. Ama în ansj aj 17-jea dsni Xp. tpeî-snpe-zeie opame mapl întp’sn minst s’as dipîmat; în ansa 315 oparnsj ApKonojis s’a fiKSt neBizt; ssEt îm-mpatsj Isstinian (556) a fost în opamsji Bestit Antioxia sn Kstpemsp alît derpozao, înKît a omo-pît doi ssto de mii de oameni. în ans.i 551 s’a di-pîmat ks totsj opameje Sidon, Eepitss mi ajle mai msjle. în ansj 859 sn Kstpemsp a apsnsat msn-teje Aspess în miîKJOKSj raipii; în ans.i 1759 s’a dipimat npintp’sn Kstpemsp opameje A n t i o x i p, Saida, Asp-c, Fsza, Safet, Nazapet mi Tpi-no.iis, mi a înrponal sset psineje jop tpeî sste de mii de oameni! Kiap în zijcje noastpe (ansj 1S22J a fost Sipia osinditi din noS ja sn Kstpemsp rpozaB, iţa-pe înip’o noante a dipimat liniî-zeii de opame, mi a omopît jKsmitate din JOKsilopii din opanisj însemnat Ajens. — Anoi mi Kontinentsj iej nos (Amepi-i;a) ns este susiit de aiest r>iiis înrpozitop. Ama în-tp’ajieje s’a dipimat în ansj 1797 opouisj K o mana — 39 — întp’an Kin rpozoc. în ana.» 1812 s’a fwcat fpamosaj opain K a p a k a s întp’an minat o rpxmadx de pâine, mi alama tot înip’an minat s’a npxnidit do-B-zetl de mii de oameni în npoBinjjiea Benetjaeja.— Anoî istopiea insajejop An tije este foaple şorati în asemenea eBenimenle tepinue. JIaînd în strape de seaim> toate ateste întîmn.n>pT, m’aa îmunait Kîijl-Ba natapajiistî irt nimîntaji nostpa este an Bajaan tentpaj aj aniBepsajai. Dap ateasU inotesx este esaHtepatt. — Snpe nopotipea sotieujjiî omenemtl, tot edifitisj fepi'iipil noastpe. na este kjtb-dit asanpa anal B8Ji;an; în sajapue noastpe Kînd aca-Kim an Bajjia na tea mal Bie njitepe, na tpeBae a ne teme kt> nxmînta,i, atest najKan aj atejop natapajislî, se Ba itafanda întp’an minat saBt nitioapeje noastpe, apanKînda-ne întp’an Kpalep înfoKat. — Ka toate ate-stea na natem undai Kt sînt npea naijine jp.pl în Eapona de nape istopiea na nomenemte de Bp’an na-tpemap. în jjenepaj, natem zite, kt. tea mal mape napte a BBJKanijop din Bpemue bck! s’aS stins în Ea-pona. Asem aKam namal doi BBJKani al Eaponi (afa-pt de ţe,ie din insaja islanda) mi aterntî doi se afli ja nantaj tea mal mepidionaj (BesaBBJ mi Etna în Neanoja mi Sitijia).— «Imn. BajKanI în aiUiBitate n-sim înin> an ajt fenomen foapte intepesant, aditu în Dajmaijia, în Nania (Afpiaa) mi în aneje joitapl mepi-dionaje în Arnepina s’aade neîntetat an sromot (deto-naţio) satepanS kb mapipea tanetajal asemi>nînd. Atest sromot na noate fi ajt nimin de icît an semn de mimiîape tapsapitoape a razejop sastepane! fiind ki mtim ki Ktap fic-Kape Kalpemap de nxmînt este în- — 40 — sojjit d’sn asemenea sromot Kape s'asde foapte Bine ernind de s8Et nimînts, mi nape de msjte opî cesteuite Benipea K8tpern8p8.i8l. — Sînb nimte inss.se în Kape o asemenea detsnajjisne sBEtepanB s’asde persjiat în ope xotBpîte ne fie-Kape zi, K8m ne noBestemte SmBOjd. Este o îmnpeijfcpape foapte intepesantB, kb kb Kît se anponie mal ni8.it o gapB snpe eK8alop, adiKB snpe Kjimeje KB-idapoase, K8 atîta mai msjt este ssnssB .sa KBtpemspe mapî mi dese. Ama Enr.iitepa, nopd8.s IJepmaniei, neninssja SKandinaBia mi nopdsji Fssiei sînt npea pap ssnsse Jia npimea;dioase KKtpemspe; (nsmai inss-ia Isjanda aBÎntl 6 BSJKanî amici, laie o miict es-qenjjisne); ne isînd jp>pue mepidiona.se KBjdspoase (de.sa 50 rpade mai KBlpe sad): s. e. naptea mepidionajn> din Fpanjja, Snania, Hoptorajia, Ita.iia, Asstpia, Tspqia din Espona, rpeqia, Bajaxia (jjapa pomBneasKB), Moj-dacia mi toate inssjejie ne mapea meditepani, sînt ss-nsse foapte adese opî jia icstpemspe ţapi. AqeastB îmnpeijispape este foapte imnoptantB; fiind. kb ne di sn noS aprsment nentps înBîptipea nxmînts-ji8Î îmnpenÎEpsj sbS (npeioim Bom Bedea mai ja Ba.se), KBqî fojieaja înBîptipei nimînt8J5i îmnpeyfepsj sbs ne fie-Kape zi, fiind nerpemit mai tape în mi/KJOKSJ sb8 (ensatop) de Kît ja qe.se doB mapninî nojape, de aqeea nstem ziqe kb aqeastB deoseEitB fcjjeajiB a mimKBpiî, anpinzînd mai tape mi mai des razele ssBtepane d’aKO-jo, nerpemit kb tpeEse sb npodsKB mi mai des K8tpe-mspe tapî în jjBpi.se aqe.sop joitspi mepidiona.se. Be-dejjî dap Ksm idei.se adeBBpate se S8s]jin8 sna n’ajta! în qe admipaBijB apmonie se afiB toate nBpjji.se mli-injjeî .ismiî mi a natspei! Ksm aqeste mtiinije sînt 8n — 41 — adeBipat eno dicin a.i apmonîei etepne se domneiute în toati natspa, itkp în momentele saje seje mai non-BSJsiBe nape ks înrpozipo se înfiijimezs din titans în timns înaintea onijiop nostpi! — Dap tOKmai în ases-te momente npitise, ns se desnspaneazi omsjt dpent . mi npedinsios; inima jbî snepiati, naşti mi nsernte snepanjji, Konsojajjisne m’o odixni fepisitoape în ideea ssBjinii a Kpedingeî disine de nape este nitpsns, mi tomnai atsnsi insnipat de o asemenea înajti manife-staijisne A-tot-nstepniseî npeatopsjsî, nînti ns nsaj-mistHj ssEjim „nînd msnuii se minim, nînd tpemspi stîJinil nimîntBJBi, emtî ts Doamne, în dpeanta mea; fisnitatea ta este adinosts.1 meS!w Desnpe fopma nimîntsjsi mi mimnapea sa îmnpenispsj si8. Dsm se am Bopsit desnpe istopiea fopmajpBnil m-mîntsjsi, tpesse si ne sitim mi seBa ja fopma mija mimnapea sa anlsaji. în jsmea fisini, npensm mi în Jismea mopam, fie sine nape Bpea si mseasm nosijjisnea sa adeBipati ne nirnînt, tpense si se site mai ’nainte ja seps. Oa- KONBEPSiflimt 3X 6 — 42 — menii nsmaî dsne ie as îndpentat Bedepea Jiop înjje-jeantx snpe fipmamentâ, dsne ie as npÎBit mat d’anpoa-ne stejeje jsminoase Kape stpxjsiesK ne Kansa a op, nsmaî atsniî as nstst Kxmtira o sedepe mai jimnede, o Ksnointinijx mai .ixmspitx de aieastx stea lepeasia Kape o KXJKxm ks niiioapeae noastpe mi Kape se i;ia-mx nxmînl. Kînd einiiji întp’o seapx fpsmoasx ssst soaţa ieps-jsî lea jimnede, asia dsnx ie soape.se stpx-isiitop s'a noropît ssBt opizontsj ansssjsî, jxsînd ua sn ssBenip rjiopios o imaijinx jsminoasx Komnssx de ieje mai fpsmoase Ko.ioape zsrpxBile ne mapginea lepsast; a-leastx .isminx KpxnssK8.iapx Kape ne Beslemte întoap-lepea soapejsi iapxuiî de a doa dimineayx Kînd sa adsie din no8 nxmîntsjsî Besejie, Jsminx, Biajix, niini-nape mi sn isBop neînietat de dsjieje n-ixiepî ajie tstsjop fiinijejiop; în aiest minst, ziK es, îndpenlagi Bedepea Boastpx snpe fipmaments.1 Kape este întins ass-npa Kansjsî Bostps, atsniî okîÎ Bostpi Bop fi d’o datx isBijiî d’o msjjjime de steje stpxjsiitoape Kape aitone-pe BO^ta lepsjsi Ka nimte diamante Bpijiante semx-nate In Kîmnspi fansjoase aje snei jjxpi înKÎntxtoape. JIa întîia Bedepe o sx bî se napx kx toate ste-ieje staîi în jok, dap dsnx ie ajjî pxmas nsmaî Ka o opx întp’o neînietatx npiBipe snpe ieps, o sx bx îmtpedin-jjajji kx toate stejieje se miniKx, dap ns snpe fejispimi de joKspî, ii din Kontpa toate mepr snpe anss ast-fej Kxns’mi sKiniEX nosiyisnea sna Kxtpe ajta. AmaBpe o firspx de steje Kape stas aKsm tOKniai în dpents.1 Kansjsi Bostps (în nsntsj zenUsasf) neste o opx Ba fi tpeKSt ieBa snpe anss. Asemenea o a-itx firspx de — 43 — steje Kape stas ausm ieBa snpe ptstpit, neste o opt Ba a/Ksnne tOKniaî în dpenlsj Kansjsl Bostps (în zenit). Dap ateste firspî aae stejejop ns sâimEt fopma jop, mtKap snde Bop fi. Ateastt Etrape de seamt n’a sKtnat din Bedepea nagisnijop Kiap qejop mal Bem Kape rn’as înmnsit npin aqeasta Kt toalt EOJta tepsasl, KS'toate ste.ie.je dintp’insa se înBîptesit ne fie-Kape zi de ja ptstpit snpe anss îmnpenkspsj ntmlntsjsl Kape se af.it în tentps.i sniBepssjisi. Kînd ne nsnem seapa kb fajja snpe miazt-noante, atsntî Bedem în qeps doi firspî de ste.ie. Fie Kape este Komnsst de meante steje dsnt Kins.1 spmttop: (fig. 3) Firspa tea mape se nsmemte spssj iej mape sas tpxs8pa nea mape; a, e, t, se nsmemte oi-mtea tptsspil. Firspa nea mirt se nsmemte s p s s a tea miK sas t p t s s p a tea mini; anoî steaoa n în ateastt firspt, se nsmemte stea Bojapi, fiind Kt este anpoane de nojsj nopds.isî în neps. Ateastt miKt stea nojapt este sna din teje mal însemnate ste.ie în teps, fiind Kt îmnpeţiispsj sts se înBÎptemte (dsnt Ksm ne nape not) tot tepsji ks toate muioa-nejie sajie deştele! Ano! tine ape Kspiosilate iniptB-dape a ptmînea în dot-zetî mi natps de ope întp’o rpoant adînKt snpe a npici jia ateastt napte a neps-jsÎ, Ba Bedea spssj qej mape mi spssj *iej miit ks toate te.ie-.i-a.Jte steje de anpoane ftKind o înBîptipe KomnjeKtt, adiat ftKînd sn smojet lipKSjap (tepits Ksotidiens) îmnpeyfepsj stelei nojape toitmai în 24 de ope. Ks liit s’afjt o stea mal anpoane ja steaoa no-japt, ks atit este atest tepit Ksotidiens (de toate zi-je.ie) mal miK, mi ks kîi se af.it o stea în teps mal 44 — denapte de ja steaoa nojapi, kb atît este nepK«j s%8 KKOtidieng mal mape, nînx Kînd asKBngem jia sn jok în geps snde se Bede în 24 de ope nsmaî o napte a a-nestsi nepK ne Kînd neea-j-ajti. napte pimîne neBx-zsti. Ilaptea d'întîis se nsmemte naptea d’ a s 8 n p a opizontHJBÎ (naptea zije î), mi napte a doa, nea ne-Bizati, se nsmemte naptea dedesuEtBj opizontBJBî (naptea no ii fiii). Meprînd omBJ de Jia nopj snpe miazi-zi, Bede kx steaoa nojapx se Kosoapx tct mai jkos Kxtpe opizon-tsj sxb, nînx Kînd astfinge ja sn jok ne nxmînt snde steaoa nojapx este tOKmai în jiniea opizontsjsî, adi-kx stînd K5 faga desnpe miazx-noante Bede steaoa nojapx tOKmaî în dpentsj niiioapejop saje. Anest jok se afjx tOKmai în jiniea eKsatopsjsî, adhcx snde în tot ansj sînt zije mi nong! notpiBite în mxpime, aBÎnd fie Kape tOKmai dox-snpe-zene ope. Anoî ns nsmaî soa-peje, dap mi toate stejeje pxmîn în anest jok tot d’asna Bxzste 12 ope d’assnpa opizontBJBî, mi 12 ope neBxzste de dessEtsj opizontBJBî. Dasx ne îmdnsim în imaginagisnea noastpx o jinie Kape tpene neste toate joKspije ne nxmînt snde în tot ansj zijeje mi nongije sînt eraje (notpiBite) în mxpime, atsnnî Bom aBea o jinie de eKBatop (notpiBilopksj). Aieastx jinie Ba fi sn nepK Kape îmnxpgemte rjoBBJ nxmîntesK în doi emisfepe («Bmxtxgî de imobs), sna snpe miazx-noante, mi ajta snpe miazx-zi. AoKsitopii nxmîntemti s8Bt jiniea eKsatopsJsi se EBKspx de Bedepea tstsjop stejejop nepBJBî; însx tot d’asna Bxd noantea ncsmx-tate nepjfj stpxjBmnd neste opizontBJ jop, mi a doa zi (nsinds-se întp’o rpoanx adînnx snpe anstea Bedea — 45 steje iui zioa) Bid ueea-j-ajtx JKsmxtate a lepsJKT nesie opizontsj jop; dap jioKsitopiî nimîntiusT afapx din ne! de sBEt eusatop, npiBesK tot d’asna nsmaî ja o HcsmBtate napte a uepsjsî mi qeea-j-ajtx pimîne nentps eî lot d’asna neBizsti. Ama noî Esponenil ns Bedem ninî o datB nimte stejie mapî în naptea mepi-dionajrt a «lepsjsî Kape stpijBMesK nentps joKsitopiî din Eţiint în Afpiaa. AieastB îmnpeuiapape a fost kb-nosKBti mi ja Elenii Bem. Ei as Birat de seamB kb steaoa nBiniiB Kanonsj (Kîîne^e uej mape) a fost tot d’asna slpuBiind în Euint kb nea mal mape fpa-mssejje, ne Kînd ea n’a fost BBzstB niil o datB în Eja-da. ITpin a «iest fenomen as aacsns ei ja adeBBpata kb-nomtinijB a fopmii nimîntBJBÎ nostps kb este potsnd întoKmaî Ka sn iuob sas sfepB. AieastB adeBBpatB idee a najaisnejiop Beitî se Bitase în Beaitspije de miat-jiok. Aiejop oameni Eapsapî ji se nipea nimintsji Ka omasB KOJijopoasB dap ns polsndB, kb toate kb aprs-menleje desnpe fopma sfepiKB a nxmîntBJBÎ sînt atît de simuje mi atît de Binoape de afjat. O sb nomenim aiii nsmai sna dintp’nseje. tfine-Ba Kape KB-iBtopemte în-tp’o aapi. intKap nit de n.ianB mi ftpi mante st fie, anponiind«-se de sn opanis, Ba Bedea de denapte ns-maî Bîpfspue tspnspuop mi aje Eisepimjop; kb Kît se anponie BoiaacopBJ mai- ms.it de opauiB, kb atît Bede mai Bine aieste tapnapi. AdiKB i se nape kb napitx se sse tapnapije dintp’o npinastie snde as fost asitsnse nînt aKBm; anoi Kînd axcanue KBiBtopB.! jînra. opanis, tOK-mal atBnuî înueue a Bedea nimoape-je tBpnapuop. A-uest fenomens simn^iB mi KsnosKBt tsiBJrop, ns nstem aj esniiKa de Kît nsmai npin teopiea sfepiia a nBmîntBjBi; 46 - adm ax nimînts.] ape fopma snsî imoe în icape xon-tinentsj mi o>iean5.i se îmnpesni nentps fopmapea ssp-fejjii saje, Kape ape o mipime de noi muioane mue neorpafiie. în aieste noi muioane aonpinde ani tpeî nipHt mi asicatr (KontinentS) n»mai o napte. Ilepife-pia (okoj) aiestsî imoe ape 5400 mue neorpafme, mi este îmnipijiti în 360 rpade, fie-icape rpad aBînd 15 mue neorpafme sas 57 de mii slînacini (toises) fpan-jjozemlî în jsnijiine. Kînd mtirn sspfaya mi nepifepia rjOBBjBÎ nimîntesK, atsnm nstem nsi npin o xa.iK8.ii simn.il matemaliKi diametpsj mi padisj (jks-mitate diametps) ax akok sn pos mape sa îmnipm’pea rpadesop m-dspeî d’assnpa nimîntsjsi, npin spmape atîpnt de dîn-sese difepitese Ksime ase m>mîntsasî nostps, npeKsm Bom Bedea mal ne spini. Dani. spmam a însemna ne impas nostps 12 nep-Kspi, întp’sn Kin na fie-nape dintp’însese si meapro npin amîndoi nosspise, tiind mi siniea eKsatopsssî npin doi nsntspî în doi acsmxtxjji notpisite mi na de-niptapea d’intpe aneste 24 nsntspî de ttepe întp’inse-se si fie eKsa.se ne siniea eKsatopsssî; atsnnî Bom a-Bea o idee simnede de 24 m e p i d i a n e ne taie eKsa-topss m>mîntsssi în 24 de ope sa fie-Kape înBîptipe (potajjisne) a nimîntsssî. Deniptapea fie-Kipsia din aneste mepidiane neasopnine întpe sine, este de 15 rpade sas 225 mise neorpafine (Kîte 15 mise sn rpad, fiind in. toati siniea eKsatopsssî este îmropijitT. în 360 rpade mi de 15 opî 24 faK 360). — OEsepBajjl aKsm ne pesaijisne intepesanti se afsi întpe întindepea nimîn-tsssî mi întpe timnss îneîptipiî ssî! Kînd se afsn. nine-Ba astizi ne sn sok assnpa nimîntsssî, sîtînds-se sa neasopniKss sis Kînd este loKmai nsnlss amiazeî (opa 12), anoî întp’asti zi afsînds-se sa asl sok sa Bpemea npînzsssî, adiKt toKmaî Kînd soapese este înmepidia-nsss (amiazeî) mi sîtînds-se kpimî sa neasopniKss şiş, anoî în sok de 12 roşind snpe esemnss 1 opi, atsnnî Ba mti kt. sokss as doisea este nss maî desnpe anss ks sn intepBas eKsas de o opi a înBîptipei m-mîntsssî, adiro ks 15 rpade sas 225 mise ijeorpaPinc — 52 — (Kind amîndox 40K8pi4e se Bop afja dpent ne 4iniea eKsatop848i). — însx neasopniK54 tpeBse st meaprx perwat, Ka sx fie în stape a mxsspa dpent saimBapea timn»48Î npin sniB4et84 4si persjat. 5n asemenea nea-sopniK se Kiamx xponometp» (mxs8pxtop84 timns48î) mi asia întp’sn ans rpeuiemte K8 Kîtena minste; sînt mi foapte sK8mne aceste neasopnine, dap sînt de o nea-nxpatx tpeEsinjî'b nentps naBiratopiî ne oneanS, Kape se afji 48ni întpeyî denxptafiî de opi ne na4mx de nx-mînt, înKonpspajjî nsmaî de nepg mi de ani; anoi Ksm o si mtie anemii naBiratopî 8nde se af4X? snde tpe-Ese si dipiateze Ropasiea 4op snpe a aataupe jia nop-t84 odixnei, sKons4 KX4xtopiei 4op ?—Nsmai npin tpei instpsmente not a sKxna de a ns nepi pitmigi în miac-80K84 oneans48i, adiKX npin e 5 s o 4 e, a s l p o 4 a-Ei8 mi xponometps. Esso4a marnetiKX .ie apatx jfnde este n8nt84 de miezsa-nonjjiî mi ne4e-4 a4te nsn-tspî aje opizont848Î, anoî npin astpoaafiis naBirato-p84 mxsspx înx.îj|imea ste4ii nojape d’assnpa opizon-t848x npin Kape afjx în ne 4xjjime ţjeorpafiKx este ko-pasia; în fine xponometp84 Kape mepne persjat dsnx mepidians (Bpernea npînzsasi, adeBxpalx amiazî) din Ilapis, î4 noBXHBemte întp’sn Kin foapte des48mit K8 kî-te rpade mi K8 Kîte mue se af4i în anest minst ks ko-paBia 48Î denxptatx în 4Xijime de 4a Ilapis opi snpe anss sas snpe pxsxpit. Anoi sn Kxnitan Kape rxsemte în tot minst84 nosijjisnea sa, adiKX 4xjjiinea mi 48n-nimea 40K8451 snde se afax KopaEia sa, ne Bpeî mai m84t? E4 ns nsmai ki ns noale pxtxni, dap m> sitînds-se în xaptx, noate rxsi opi ne nepiK84oase îrn-niediKxpî ne se af4i ne dp8in84 sxS asKsnse în mape — 53 — (npensin ebmî de nisin, mi nielpe de mBpijean) snpe a se fepi. Îmdnsijji-Bi aKsm ie este nporpessj miiinjîejop! Ideea de a n«tea mxsspa mipimea nimîntajsi a dbs-Koiit nentps întîkml datB tieometpsji EjenS a nsme Epatostene. Dap ie difiKKjtxjjî a aB8t nînx a mi» sspat iej nsjîin sn rpad ne ntmînt, mi i«kp aisniî n’a aatsns ja sn pessjtat Kspat fBpB rpemejî! în jok kb ijeometpii nostpiî se njiniB jiinimiigî kb xponometpsj în BBZsnap, mi indhîatopBJ xponometp8.i8Î apatt sinrsp Kspal mi ftpi rpemejî Kîte rpade snpe anss saS snpe pBSBpit aS KBjBtopit! Ns nstem însB a ne desnBpjji de aiest osieiU aj KonBepsajjisnei noastpe de ansm, fi.px de a BopEi de o îmnpeijkpape foapte KspioasB ie s’a întîmnjat naBi-ratopijop iei Bestiei ie as înKonpispat nimîntBJ ks KBjBtopiije jop; adiKB Marejan, DpaKO, Kok, mi 1e.1e-.1-a.jte. Aiesti naBiratop! as BBrat de seamB kb Kînd as meps snpe an«s, mi întopBînds-se dsiiB ie a8 înnonijiB-pat nBmîntBJ, ja jokbj emipe! jop, atsnil as rBsit kb Kajendapsj KopBBieî s’a întîpziat k’o zi: snpe esemnjs o KOpasie njeitînd de ja Jisasona ja 1 Tansapie 1852, meprînd KBtpe anssg snpe a înKonyfcpa nBmîntBJ, a-leastB KopaBie întopisînd8-se nesle sn ană kpBuiî ,ia AisaBona, Ba afja kb Kînd «lisaEonieniî sepneazB .ia 1 Iansapie ansa 1853, itajendapsj nopaBieî (ie a fBK8t sn ans nsmBpîrid zueje KBjBtopiei sna dsnB ajta) a-patB zioa de 31 DeiîemBpie 1851, adiKB kb a nepdst o zi în aieastB KBJBtopie snpe anssB. Din Kontpa, na-Biratopii tpeKind de ja «lisasona .ia 1 Iansapie, anej — 54 — 1852, meprînd Kitpe pisipii snpe a înKorn,ifcpa m-mîntsj, întopKînds-se ja Jisasona nesle sn ana, risesK Kajendapsj Jiop apitînd ja 2 Iansapie ansj 1853, ne Kînd «lisaBonienii sepseazi zioa de ja 1 Iansapie 1852, adiKi ki as Kimtirat o zi în aneasti Kuitopie meprînd Kitpe pisipit. Aceasta Bi se nape înKpoiaBM! Dap rindijii-Bi neBa mai Bine ja neea ne am BopEit mai sss snpe deoseeipea opei de amizi în deosesite •JOKspi d’assnpa feijii mmîntsssi; ki Kînd nineBa mep-ye deja Efapis ja Pio-Ianaipo, (Kanitaja Epa-z i j i e I în AmepÎKa), atsnni Bede kt. Kînd este amiazî în Pio, neasopniKSj sis de ja Ilapis, apali 3 ope dsni amiazi; din Kontpa, Kînd nineBa mepije deja ilapis ja Konstantinonoj, neasopniKSJ Dapissjsi apati 2 ope înaintea amiazei Kînd este toKmaî opa amiazeî în Konstantinonoj. rîndiiji-BT., zîk eS, ja toate anestea, mi înKinsiyi-Bi ki din zi în zi tpeEse st. sKimse adeBi-pata opi amiazei a icuitopsjsî ks opa de amiazi ita-pe ’I apati neasopniKSJ si§, atsnni o si bi înKpedin-jjazi ki ns noate fi intp’ajt nin, de Kîl ki naBiratopii Kitpe ansss as zije mai jsnyi, ne Kînd naBiratopii ki-tpe pisipit as zije mai sKspte de Kît nei-j-ajui oameni domestinî ne pimîn nemimKînds-se din Kaseje jop, fiKsaui ja sn jok. Dsni ne am esnjiKat ksui se spmeazi potagisnea nimîntsjsî, aneasti rjopioasi desKonepipe a uitiinjjeî modepne, Kape este adeBepili npin msjjjime de fenomene fisine, tpeBse si fanem aini mi KîteBa întpeEipi Kape ap nstea si je adpeseze jeKtopii nostpii în Kontpa anestii teopiî. Snpe mai nsni inijejeijepe o si nsnem aini spmi- — 55 topu.1 diajior, Kape noate anea jiok în aceste nestfenî, întpe mine mi opî «rine din boi, fcBijji.iop aeKtopî. JleKtopsj. Ksm se noale na niminUu sx se înBîpteasKt îmnpenfepBj sxg neîncetat, Kînd noi oameni! 115 simijim nimfe de aceasta? A 5 t o p 5 a. ToKmaî fiind kx nxmîntsj se înBÎpte-mte neîncetat persaat, nesKimcînd nil! odatx fejfe.1 mimi(xpiî sajie, de aieea ns o simujm nfe! odatx. IIs-ne-te, jeatops^e, întp’o KopaEie mape Kape ape 8n sniEjet persAat ne o ani .linimtitx, ano! atsniî ns Bel simjii nimfe în Kasina kx te afji în mimKape. mi Kiap nsinds-te ja o fepeastpx, o st gi se napi Kt maJ8-pije far ne Kînd Kopafiia stx în .iok. AeKtopsji. Ama este; dap Ksm se noate Kînd nxmînt8Jt ape o mimKape atît de iste (225 mije întp’o opx), Ka Kaseje noastpe mi tspnspije noastpe ie.je mal înajte sx stea mi si n» Kazx neste Kansj nostps? A5top8ji. ToKma! mgea^a miuiKxpiî, îmniedfex Kxdepea jop. Aieasta o rntfe mi Komedianyiî, ei nsn 8n naxap de anx njiin ne 5n qepK, mi înBîptesK iepK8.i foapte fete îmnpenfepsj Kans-isi jiop, în atest timnS ns nsmaî kx ns Kade naxapsa, dap nit! o nfextBpx ns se Bapsx. AeKtopsj. M’aî nipsit mi aii!! dap aKsm o sx te BipsesK mi e§. Ts zii! a8top8je, kx nxmîntBJ se înBîptemte în toate zi.ie.ie îmnpenfepsji sxb, kb o mape fejjea.ix, de ja anssS snpe pesxpit, de ateea nise n a p e kx soape^e se spKx în toate zi.je.je .ia pesxpit, meprînd snpe ansss, npeasm mezînd întp’o KopaBie Kape mepne în jkossj anei, mi 8itînd8-ne aa majspî, o sxnise napx kx majuu fsne în sss; sine! Dap — 56 înKinsciutegl aicsm kx, eă Bînxtopsj, coi» îmnBimca sn .asns. Din întîmnjape se af.ix jsnw snpe pesxpit, mi es snpe anssS; anoî fiind kx nxmînls^ fsije msjt mai iste snpe pxsxpit de KÎt rJonjjBJi itape ese din mtuma mea, npin spmape tpense iMonpj înainte d’a aacsnye ne jisns, sx aarenrx niap în mine înssml, mi în jok d’a omopî ne J8ng, tpesse na Bînxtopsj sx fie îmnsmnat înssrnî! — ne sisapx Bînxtoape! A s t o p » j. Intpesapea este dejinatx, dap n8 m*ai snepiat! Tpesse sx iutii kx îmnpesnx ks nxmînts^ se înBîpteuite mi toatx atmosfepa (aepsj), tot de aa ansss snpe pesxpit, npin spmape, i\Jonij8.j nape ’j ai dxpsit JI8H8J8Î, îmnins fiind npin aeps tot snpe pesxpit (înitx ks o Î8jjea.ix mai mape de Kît aneea a nxmîntBJsi) ne-rpemit kx Ba aatsnne ja snde ai xotxpît, dap ns în inima ta. N8 bx snepiajjî dap, domniiop Bînx-topi, mi ns bx .ixsajjî d’a nxsta mi de ansm înainte enspi fpaţtejai mi dponii rpase! xrxesax K015EPS.MIBNEA m Desnpe miniKapea nxmîntsjsî îmnp eyi8-p 8 j soapej8i. Am BXZ8t în KonBepsajpnea tpeKBtx, kx emipea soapeaBî jia pxsxpit, npeKBm mi înlpapea jibî seapa Jia anssS, este nsmaî o iJBzisne (amxnipe) ontiKx, ne Kînd — 57 — în adeBip în toate zi.ie.ie niniintsj se înBîptemte îtt-npeţtispsj sis (sa» a osiei saje) în dipeKijisnea de ia ansss snpe pisipit. — De ateea ni se nape ki tepsj K5 toate sle.1e.1e se InBîptesK în dipeitjjisnea Kontpapi» Dap o OEsepBagisne de KtteBa zijie Ba atKsnqte a Bl înKpedinjja ki soapeje ns sti în jok na teje-j-ajte steje (finse), ii din Kontpa sitimBi în toate zijeje no-sijjisnea sa în EOJta tep8.i8i, — Fie-uape din noi nitie ki Bapa este soapeje ja miezsj-zijei mai sss d’ass-npa opizonlsisî, uii rnaî anpoane ja nsntsj HenitSJSÎ în dpent»j Kansjsî nostps în teps, de Kît iapna; asemenea Kînd ne silim intp’sn ană în toate zijeje di-minejjiî ja nsntsj opizontBjsî 8nde ese soapeje, o si Bedem, ki Ja 22 DeitemBpie, nsntsj eutipeî de dimi-neajji mi nsntsj ansnepil sa.ie seapa, se afji înlp’o jinie ks nsntsj KSjminajjisneî saje, a dini snde se afli soapeje ja npînz in ateasti zi; de ja 22 DeitemBpie nini ja 22 Isnie tot mepes se denipteazi nsntspije de emipe mi de ansnepe de ja jiniea snde se afji nsntsj Ksjminajjisnei, adixi dimineaua soapeje ese în toate zijeje mai snpe miazi-noante, asemenea ansne din seapi în seapi tot mai msjt snpe miazi-noante; iap de ja 22 Isnie nîni ja 22 DeKemBpie întens din nos a se anponia nsmiteje tpeî nsntBpi (de emipe, a-nsnepe mi de itsjminajiisne), teje mai însemnate în na-piepa mimitipii soapejsi ne fie-tiape zi. — Tot de o daţi Bedemg ki ne Kînd se denipteazi nsntspije de emipe mi de ansnepe de nsntsj KSjminauisnei, zioa Kpemte, din itontpa, ks Kît se anponie ateste tpei nsn-tspî, ks atît se mimnopeazi zioa mi noantea Kpemte. Âteasti oBsepBajjisne foapte simnji n’a sKinat din 8 58 — aedepea Kiap a nonsjrijop anti'iî. De aieea nS khiios-» K8t e! kb pejajjisnea soapejBi KBtpe nBmînt se sKim-bb In toate zi-aeje, ini na pxmîne tot a>ieea na peja-flisnea stejejop (fiKse) ks m.mînt8J; — De aneea ’iul a8 înKinsil kb soapeje ape o miuiKape naptiitojapi, în-Kontirepînd întp’sn an o dalB n%mini5J nostp». — Ks-piositatea, aqest jearxn aj intiinge.iop, a îmnins ne astponomiî iei BeKi a Ksnoamte ini dpsni8.i soape-J8Î în apjjit, înin> de Kitpe asiponomil BeKl,*în 12 desm>pjjipî, ne fie-Kape jant o desnipjji-t»pi, Kape este însemnaţi) în tep» npin deosenile Kon-stejajjism (firspeje slejejrop), Kxpopa fantasia Anliti-jop jie a dat nsmeje fantasiile de Eepsete, Tasps, (lemenî, PaK8, Jle», Fetioapi, Kamnint, SKopnisnc, . SujetitopS: Ktnpiop», Sd^tops uii Ileuilî. Dap toaffc peyianea tepsjBÎ ende se aliat ateste 12 semne eitainliie, se Kiann> zodiaKSJ. Dsnt te s’a desiionepit nosijjisnea eKjinliteî în tep2, s’a KsnosKst. kt. enjintina late ks eimatopsi tepesK (Kape se afjt înlp’sn iuan kb eitBatopsj ntminlesic) ?sn «nri» de 23 rpade, 28 minate; adiut ki eiijintina tae ne eKsatopsj tepesK in doi. nsnlspî, Kape se itia-nsnle de eKsinoKuie (notpieipea ziaei ks noantea), fiind Kt în ateste dot timnspî ne ană (ja 22 Maptie mi ja 22 Sentemnpie), Kînd soapeje se a-fjt în eKsatopsj tepesK, alsnif sint nesle tot ntmîn-tsj zioa mi noantea de o mtpiine notpiBilt de 12 ope. Dap de ja 23 Maptie (zi de npimaBapt) nînt ja 22 I«nie, KpesK zijeje mi se miiunopeazt nonijije ja emi-sfepa nopdsjsî; alsntî este ja noî (joKsitopii ne atea-stt emisfept) tininsj tej uajd Kape se zite sapa. JIsntBJ în eiuintiKt snde se afjt atsntî soapeje se nwnemte sojstijjisnea de eapt saii aj FaitSJsY, 60 — atsnqî este ja noi zioa qea mai mape, ini noantea «tea maimuţi (16 ope zioa ini ont ope noantea); deja 22 lsnie nîni jă 22 SentemBpie (eKsinoKijie toamnei) suad zijeje nîni aacsnr iapiuii a fi eitsaje ks nonjjije (uite 12 ope fie-Kape) neste tot nimîntsj; dap de ja 22 Sentemapie nîni ja 22 DeitemBpie (sojstijjisnea de iapni) itpesK nonjjije mi se miKinopeazi zijeje; atsn'ti (ja 22 DeKemBpie) este ja noi zioa nea mat miicî>, mi noantea qea mai mape (zioa de atsnni ape 8 ope mi noantea 16 ope ja noi). — O pejajjisne ks totsj îm~ Holpioitoape domnemte ne emisfepa mepidiona.il ani-mîntsjsi (întp’o naple a Afpitei, a Amepinei mepidio-naje mi a Oceaniei); Kînd aBem noî zijeje qeje mai mapi, aS joicsitopil de aKOJO nongije qeje mai jsmjî, mi Kind as ei zijeje qeje mai jsntii aBem noî nonai-je qeje mai mapi. — Antinozii nostpiî ne emisfepa me-pidionaji (sape as de ja noi o demptape de 180 rpa-de în jijjime ueorpafiiti), adiiti joitsitopii deja Nosa-Zejandi as Bapa Kînd aBem iapni mi Kînd aoem noî npimaBapi as eî toamni. — O ossepBaijisne miiti assnpa snsi tjoes bi Ba înKpedinjja de adeBipsj ts-tsjop aiestop îmnpeijispipî. Aiej tjobS bi Ba apita, mi ki, ks KÎt o jjapi se afji nssi mai anpoane de cnsalops, ks atît este aKO-jo mai miKi deosesipea întpe mipimea zijejop mi a nonjjijop în KspssJ ansjsî; din Kontpa, ks KÎt o uapi se af.il nssi mai anpoane ja snsj din amîndoi nojs-pije, ks atît este aieasti deosecipe a mipimeî zije-Jop mi a nonjjijop mai mape. — în Sitijia mi Neanoj ns e deosesipe mape întpe mipimea zijejop de Jsjie mi de DeKemspie, ne Kînd ja StoKOJm (itanitaja SBejjieî) - 61 — zioa nea mat mape ne Bapi> ape 20 de ope, iui zioa nea maî mini ne iapni ape nsmaî 4 ope; adiKT> ja 10 înaintea npînzs,i8Î se fane zi, iui ja 2 dani npînz însene noantea. — Dap jta jonepi nsse înict mai ma.it snpe no.is, adun. i:ape sînt nsse dimcojo de .raţiunea yeorpaGin. (sentemtpiona.it sa§ mepidionajt) de 66 rpade 23 minste, aiiojo ns se maî soKotemte deose-nipea zi.ie.iop iui anoniiijop dane ope, ni dam. .iani întpeyî. Ama snpe esemnja, în opauisj Fopnea în SBeţiia este zioa de 22 I»nie de o mipime de 24 ope, adiK b îi jinseuite noantea, ne Kînd ja 22 DeKemBpie ape auojo noantea o jsnyime de 24 ope, adiat îî jin-seinle zioa. — Maî anpoane snpe nojs adiat ja o .it-ginie yeorpafiat de 70 nînt .ia 80 rpade (snpe esem-nj» în Fpoenjand mi în Sniusepren) ape zioa nea mape Bnpa, npeicsm mi noantea nea maî mape iapna, o mtpinie de 3 ’/j jsnî, dap assnpa noj8.isi însămi, ko-npinde ansa nsmaî o zi mi o noante fîe-aape de 6 .18111 ! St. sti.m aiul nesa, teşite jieKtopsJie! Din aneastt Ktjttopie a noastpt assnpa ntminlsjsî, mi st npiBim nesa as imayinaţitenea noastpt ja Bieaţia ensî jOKsi-tops în aneasli. i|apt no.iapt! Illase .isnt ne aii8 ns Bede ej soape, Kape ansps-pea ne netpene în Bieaţia noastpt; noî Bedem 365 opt ne ang soape.ie ptstpind mi ansind, ej Bede anest sneKlaKOj ssE.iims nsmaî de doi. opî ne an8, dap ane-ste mapî snene aje natspei ape în ţitpue no^ape sn KapaKtep maî rpandios, mi o mtpeaţjt maacestatiin.: — .IoK5itop8,i .lînrt no.i8.i nopdsjsî tptemte întp’o noan* te nenpeaspmatt de Jia 22 SentemBpie nînt a a 22 Map- — 62 — lie. Dap ns bi rindijji ui natspa, aieaslt nmni nji-m de tandpeyi nentps tont, noate nipisi miaap o napte a domensjsî ei, miaap o napte din fii sii, înip’sn întsnepia de mase jsnî! Ns esle ama! — Din Kontpa, de 4a 22 SentemBpie nini 4a miez84 NoemBpie a« 40-asitopii no.iapî msprs4 sepii; adiai aneasti 4smini me-janaojiai, aneasii 48ntT> întpe Jisminx mi întpe înts-nepiag ne se spmeazi 4a noi în fie-aape zi as o hss-mitate opi dt>m> anss84 soapejsî, se spmeazi Jia no4§ o daţi ne an», mi jjine atsnni ua o 48m> mi jasmitate! — De 4a mezsj NoemBpie nîni ja mezsj FeBpsapie domnemte aao40 noanteaî ntpean neînipepsnti.— Tpei jsnî de i'ue ipesse nenstiniioasa jsmim> a 48minipi-4op a îmn.iini 40K84 eoatanteî jsmine a soapejsî! *Ie sneni însmîmîntitoape! Sn adina întsnepia aaonepe nepsji K5 «n bus nerps, ne Kînd nimintsj mi aeps.i sînt napai înajestate de îjep» rpozaBÎ Dap aneasti noante 48nn nojapi, este însoijiti de jsmina 4snei ie ne fie-aape 48m> se Bede aaojo 15 zi.se neînqetat în toati fpsmBsejiea 8neî .îsni stpi48tind as 48mina sa d84te, mejanaojia’B, assnpa aîmnspuop infinite aao-nepite de o zinadi etepni epi-sianti as mii de api-stajspi napai as diamante semînate ne o jjapi înaintaţi! Adiorajji aasm mi Bedepea ansi «sepS îmnodoEit E8 stejeje 4si stpusnind as sn foa îndoit (asm 4e Be-dem mi noi aîte o daţi noantea aînd este «n jjep tape iapna), îmBorijjit mi de aspopa Eopeaji, d’aiej me-teop sipi48tind sss în qeps as mii de aopoane de foa înaojopate as toate fejjejie, aa întp’o aamepi ma-qiab, atsnii o st aBejjî o idee de o noante ntuapx!— De 4a mez54 FeBpsapie nîm> 4a 22 Maplie este înri- - 63 - natsj dimineţii (Kpen8sK8Jt matînajt) în jppi-ie no-jape a.ie nopds^BÎ. — înKinsijji-Bt aicsm o aspopt na-pe jjine neîncetat niease senltmînî! Dap aieastt a8-popt as aje el Ktuopi maţfiqe, ks aj eî oqeanS de jis-mint stptjnsqind în ţoale fetjeje npismatiqe Kape se Bapst ja noî nsmaî ne o mi kt. napte a opizontsM snpe ptstpit, aKOJO (4a jp.pi.ie nojape) zsrptBemte tot opizontsj, îj înKonţjioapt în loatt pttsnzimea sa K8 Kopoane Epijiante de o jsmint nepeasKt, mi ptmî-ne în a sa BioiiiBne admipaBut neîncetat o jsnt mi «8mttate nînt Jia ptstpilsj soape,isî! AdiKt de jia 15 Maptie înnene a se Bedea soapeje nsmaî de ja Bîpfsj msngdop 110.1 apî, sporind nînt jia 22 Maptie anponie-pea sa; atsniî se apatt soapeje în toate jp.pi.ie no-Jiape Bpmînds'mi Kapiepa sa de o zi nînt aa22 Sen-temBpie. în aqeste mease J8nî ns înqeteazt soape-ie a se înBîpti îmnpeyispsj .liniei opizontsjsî înst ssin-ds-se în toate zue^e mai m8Jit neste opizontsj ftKînd înK0.iiqit8pî (snîpa.ie) îmnpeţifepBji jbî nînt aacsnije aa 22 Linie ja o întJtjjpme de 23 rpade mi 38 minste neste opizontS, alsnqî soapeje îniene a faqe înKOjiqi-tspije sa,ie îmnpeijisp8.i .linie! opizont8J8Î întp’o di-peKjjisne Kontpapt, adiKt Jtsînd8-se tot mepes îkos Kttpe opizonlă nînt a aatsnne în zioa de 22 Sentem-Bpie toKmaî în Jiiniea opizontsjsî, anoî atsnii d’odatt se faqe neBtzste nînt iaptrni d8ne 6 J8nî, adiKt .ia 22 Maptie. — înKin8ijji-Bt aK8m ne npiBejimte K8pioa-st d’a Bedea soape.se înBîplinds se îmnpenfcps.* niqioa-pejop noastpe assnpa jinieî opizontKJHi nespKînds-se niii o datt în nepS atît Kît si fie de .linst Ka qine-Ba si. apdiie OKi! în sbs Ka st ’j Bazt! *Ie simuipe, Ka st — 64 — aÎBi qine-Ba rnease asnî de ziae neînqetat soapeae în-dpentaji oKiaop sil Ksm ’aaBem noi nsmaî nstjine ope dinjineaua mi seapa! *îe KspioasB societate snde oamenii (a Ktpopa natspi mi tpeEsinijeae fisi mi mapea înriejiati, îmnietpilT Ka m.njîntsa, snde se naimET spinii ajEt faTmînzi Kislînd npada Jiop, snde fsr qepsspi de fpirs ks o isiieaaT snTlmîntitoa-pe, mi snde toatx natspa napin. este itsfsndan. înlp’sn somns adina, întp’o nemiuiKape fepmeKatx d’o nstepe mistepioast, mi tot aqeast/B sqena> fiind înBiaitB întp’o asminE pomie, a soapeasî Kape sia> neînqetat jkos în peijisnea opizontsasî apttînds-se poms, mape, dap pe* qe mi nenstinqos! în jjxpiae noaape mepidionaae (snpe esenmas în Faepjiand în AmepiKa mepidionaaT.) se spmeazT tot aqeste Kspioase sifimBBpi aae timnspiaop ne ans, înst întp’sn opdins itontpap, adiKB, aiql domnemte asrnina (zioa asnrt) de aa 22 SentemBpie nîm> aa 22 Maptie, mi întsnepiKsa (noantea jsnri) de aa 22 Maptie nînt aa 22 Sentemapie. în fine este în Jixpiae noaape sn fenomens admipa-Bia, Kape ainsemte aa Kaimeae maî faBopite; aqest fe-nomens este ki nongiae sînt asminoase în b pe-m e a b e p i î, fiind kt în aqeste itaime, Bapa ns ns-maî kt> nonjiiae sînt foapte miq|, dap Kiap aqeastt mi* kt noanle este atîta de asminoasT înaît ns noate qine-Ba st ziiţT> kt. este noante. Mapsiss de Ksstin zi-qe: „itiap nsmai nentps aqest fenomens estpaopdinap — 65 — mepiteazi dine-Ba a mmtopi ja IletepsEspr; Kînd am fost ne mapea Eajtim anpoane de HetepsEspr., am qi-tit toatB noantea ne Konepimsji Kopasieî întp’o Kapte fbpi jsmînape mi ft.pi jsmina jisneî, fiind kt. tot o-pizontsj a fost toati noantea nain de o jsmini dsate, de Kape nimeni ns noate si ’mi fam o idee, nîni sin-rspî oidi siî ns Bop fi mînrîiagî de ateasti simgipe nesnssi.“ Ama Bedem m natspa dpeanti, a nxstpat nentps gipijie fpirspoase nojape, desnsktte de ajte fpsmssegi, sn deosesit fenomenS njin de o deosesiti fpsmssege! Sn Kontpast Komnjet ks gipue no jap e fopmeazi gipije tponite (adim ate.ie ne sînt ne emisfepa nopdsjsi mi rnepidionam nîni ja o mgime georpafi-m de 23° 28'). — JfoKsitopii de aKOJO as nam tot d’asna (ks nsgini deosesipe) zije mi nongi eKsajre ne tot ansj; de doi opi ne ans st.i soapejo toKmaî neste Kansj jop (genit), mi mai tot d’asna soapeje ns se dempteazi ja ei în miezsj zijei ms.it de ja nsntsj genitsjsî. Toate ateste deosesipi în impunea zijejop m’a nongijiop assnpa fegii mmîntsjsi, npeKsm mi toate im-noptanteje deosesipi ajie Kjimejop mmîntsjsi, (de Kape Bom BopBi mai ja Baje) denînd nsmaî de nosi-gisnea OBjim (in Kspmeziuis) a eKjintiteî mtpe eKsa-topsj tepesK, fiKînd amîndoi întp’înseje sn snris de 23 rpade (anpoane). Dap astponomii modepni aS ob-sepBat m atest snris ns este statopniK, ti se miKino-peazi. ks timns, însi foapte întet (întp’o ssti de ani ks 45 seKsnde). Ama fi Kînd soKoteaja, as nsit m dam ateasti miKmopime se Ba spma nenpeKspmat, a- — 66 — noi dsnx 188 de mii de ani se Ba niepde anest snrfe K8 tots4, ini eKjintiKa Ba Kxdea assnpa eicsatops-isi ne-pesK. SiriniExpue ne cop nainte din aneastx întîmnja-pe nepeasKX assnpa nxmîntsjsî nostps, Bop li neste mxsspx! Atsnnî neste ■ tot nxmînts.j Ba li ziox mi noan-tea eKsajx în tot timnsa; în toate Kjimejie (afapx de gxpiae noaape) Ba domni o npimaBapx etepnx de Ka-pe tot d’asna a Bisat imayinajiisnea noejjuop, dap 4a Hipice n04ape ns Ba Jiinsi soapeje nini întp’sn minst, aK040 Ba li o zi Benniicx! — Dsnx 188 de mii de ani iapxini (dani aneastx miniKape a eointineî Kxtpe eKsatops4 nepesK ns Ba sta) o sx aatsnrx deoseeipijie mimatine iap în stapea snde se af4X aicsm. — Dsnx 700 de mii de ani (ns pîdejji kx Bopeim de sete de miî de ani, fiind kx în Bieajja «niBepssjsî miue de ani sînt asia atît Kît sînt neasspue în Bieaija noastpx!) a-tsnnî Ba fane enjintina an snrfe dpent ks easatopsa nepesKÎ Bedejjî aKsm ne fenomene.estpaopdinape Bop euii atsnnî assnpa nxmînt84si! în toate zi.ie.ie Ba pxsxpi soapeje în ssdss opizonts4sî (în nsnts4 amiazei de as-sxzî) mi Ba ansne în nsnts4 nopdsjsi (în nsntsa mie-zei-nongî d’asixzî). De dox opi ne an (în amîndox soj-stiţjispi4e) Ba sta soapejie în dpentss Kans.isi (jjenit) aa jtOKsitopuop din gxpue no-iape a ainîndspop no4spi-4op. — Kxjdspa Ba fi pisinitx întp’sn nin eKsa.i neste toatx fajia nxmînlsjisi; riaga etepnx a uxpuop no-iape se Ba toni mi Ba npodsne nimte notonspi rpozaBe; dap R4imeje noastpe Bop fi ja Bpemea so4stii(is4BÎ de iap-nx, eKsnsse 4a o noante nape Ba îjine mai ms4te zije, Soapeje atsnnî în spma mimKxpiî sajie mai fete, ini pxmîind mai nsjjin în fie-Kape .iok assnpa nxmîn- 67 — 15,151, Ba npodsqe neste tot nimîntBA o HiAdspi eKBa* ai, o npimaBapi etepni Râpe Ba îmnjini aorba rpoza-Beî RiAdspi d’aK5m din gipiAe tponiqe. •— Ilpin spma-pe msjte din animaje.ie mi Beyeta.ieAe tponiqe npe-rbhi mi qeAe nojape, Bop nepi, fiRînd jiok Aa o yene-pajjisne nsoi RosmonoAitiai Râpe Ba nstea esista npe-tHtindenea—*Ie saimBipi neste sKimEipî! Aqeasti idee, saB mai Bine aqeste jRBRipii aAe fantasiei, jie a stpiKat BestitBA astponom ,1a ha as, api-tind kb mimKapea eRAintiqei Kitpe eRsatopBA qepesx mepije nsmai nîni .ia sn aor, anoi ne Bpmi iapinu se întoapqe (faqe osqiAajiiBnî) .ia aokb.i de snde a emit. Ilpin aqeasti osqiAaijiBne (miumape în xotipîte mapjjini) ns se Ba npodsqe ne nimînt niqi sna din a-qeAe sainiBipi enopme de Râpe am Bopsit mal sbs. — Bedefii qe ipismfB naos nentps Kpedinjji peAiţdoasi a emit dintp’o opiijini .ia Râpe nimeni n’as rîndit! — KaARspue aAiyeBpaiqe aAe as! JIanAas (Râpe niqi o daţi nB s’aS rîndit Aa DsmnezeB) dooedesR ri este o ilpoBidenji'b etepni mi A-tot-nstepiiiRi, Râpe a întoR-mit toate admipaBi.ieAe miniRipi aje RopnspiAop qe-pemti, ast-feA în Rît ns se snimEi R5 totBA niqi o daţi! Aqeasti inteAiijenjji diBini mi ssnpemi a înainsit ri toate fenomeneAe fipmament5J8Î~sifie îmnodoBite RB qeAe mai Borate Bapietiyî, însi tot de o daţi a Bpst Ra si ns nieapzi niqi o daţi KapaKtepsj Aop de snitate, de statopniqie mi de opîndsiaAi, Râpe sînt nimte ade-Bipaiji maptopî nentps etepnitatea, fiinjjeî mi nstepii a RpeatopBABÎ Asmii! D8ni finitatea înBîptipiî nimîntsAsi îmnpetjispsA soapeABi, s’a sfîpmit sn an; aqest an se nsmeuite a- 68 — ansa tponiK»; Kînd soKOtira timnsji qe tpeqe intpe doi npimiBepi, adiKi întpe doi adeBipate înqenstspî ajie npimiBepiî, Kînd zijieje mi nonjjiae înqens a fi notpisite Kîte 12 ope fie-Kape neste tot nimîntBj (întîia zi a emnongiei de npimaBapi). Ansm intim ki aqest anii tponiKs este de 365 zije 5 ope 48 minate mi 48 seKsnde; nîni în aqea esanlitate a aatsns mtiinga noastpi astponomiKi! — Dap în timnapue Beid n’a fost ama.■— Si disim ne Kinezi kb istopiea jop de tpeî-zeqi mi qinqi de mii de ani, itape ns noate fî aJt nimiK de Kît npodasi npin Konfazisne în aqeea ne nsmesK an, mi si ne silim ja aqei nonajiî ne as o xpono^oyie pagionaBui snpe a Bedea Jia ei rpadaj nporpessjiai mtiingei astponomiqe itape este penpesentati jia fie-Kape nonsji npin esantitatea Kajendapsjsî sis. —Egintenii, aqei înBijjitopî npimitiBî ai gensasi smanB^ aS soKOtit ansj kb 365 zijre; npin aqeasti rpemeajii, s’a întîmnjat ki fiind an«j KajiendapBjBÎ jop mai mia anpoane kb a natpa napte din o zi de kîi adeBipatBa an aj soapejBî, de aqeea s’a ssit rpemeaja în 4 ani anpoane ja o zi, în 120 de ani (anpoane) .ia o jsni, în 360 de ani .ia 3 Jisni, npin Bpmape Kînd a apitat Kajiendapsj jop iapni, a apitat KaiendapBJ qe.i ade-Bipat, adiKi natspa, npimaBapi; anoî zuejie de sep-Eitopiae jop qe tpeEBia si sepseze Jia npimaBapi, sp-mînds-se dane &a.iendapB.t jop, s’as sepsat întp’ade-Bip iapna. — llli ama dani sn KBps de 1460 de ani as sfipmit sepsitopue jop de npimaBapi o npesniGJia-pe npin toate .isnue ansjsi. — Aqeasti nepiodi de 1460 de ani se nsmemte nepioda zotiKi. — Aqeasti îmnpeţjÎBpape o nsim aitsm mi ja Tspqi. — Elenii mi 69 - Pomauil Beai nînt ja Iajia lIesap, aă soKotit mi ei din rpemea.it anaj soapejai KÎte 36b zije. Dap lm-nepatopnu Iajia lIesap, Kape a saimnat Poma kb totaj, a sHimcat mi Kajendapsj stă, nsind anaj KÎte 365 zije mi '/4. Dap fiind Kt nenlpa tpeEainjia somîntsj se afii în afejis (npimiBapa mi Bapa) atsn’iî mimKapea jsî se spmeazi mai înqet, de aqeea, npinmapa îm-npesrn. ks Bapa sint mai jsnnî de Kit. sînt toamna îm- 78 — npesni ks iapna (npimiBapa ape 92 de zue, Bapa 93, neste tot 185 zue, dap toamna ape 89, iapna ape 89 neste tot 178).— Toate aieste jeţiî sînt demonstpate (doBedite) npin aprsmenle matematiie foapte sirspe, Kape ns jasi niii o îndoiam assnpa doKtpiuei ie o demonstpeazi. Noi ns nstem a ne adînii în aieasti demonstpa-jjisne, Kape iepe o adînm Ksnomtingi în mtiinge.je matematiie; însi ns nstem a ne dempta de aiest o-Bient atit de intepesant, fapt de a da .leKtopijop no-stpi, o idee nsm este ks nstingi Ka oms-i, aieasti mi-m fiingi Kape asia ape o mipime de 5 niiioape mi Kite-Ba go.jspî, si îndpisneasKi a misspa demptapea soapejsî, a asnei mi a ie.aop-.i-a.jte Kopnspî lepemii de .ia soape ? — înKi Kpezg ki ms.igi din boi ns Bop itpede ki aieasta este nosisu, noate Kiap ki sniî Bop ziie în simnaiiitatea aop „astea sînt nimte miniism.u Ka si^bi sKOts din ideea aieasta, bok iepKa a bi da aiii o mim esmiiKagisne, simnai mi fipi nperitipî mate-matiie nsm a nstst intejigenga omeneasm si se ans-ie de nimte asemenea girantiie intepnpindepî mi si is-ESteasm ks o esaiilitale alil de admipasui! Togi Ksnoamtegî nerpemit ie Ba si zim sn tpisnris (triangle); mtigî ki ea ape tpei Kojigspî sas snrispi (angles) mi tpei .linii sag .latspe (cotes), Kape îmnpes-ni KOJtgspue întpe dînseae, lipi d’a fi matematiiî, Begi Ksnoamte nsmai dsm o simn.ii Bedepe ki, ks itît sn snris este mai înrsst (sas miis) ks atît este mai fiii-ki mi aatspa Kape se aflu îndpents.i aiestsî snris; npeKsm mi din Kontpa, ks Kît sn snris este mai mape KS atît este mai mape mi jalspa Kape se afm în dpen- — 79 - tsj sbs.— Ultiinija T piron om etpieî (o patnspB a mtiingeî ţieometpiie) ne înBagB a rtsi .isnţiime jat»-pejop npin nrtsspapea nnpimei snmpijop, npeKeni mi a risi npinip’sn Ka.iK8.iS, mxpimea snrispMop, npin mBsspapea jaispejop. Soape^e, .isna mi njaneteje ne sînt m8.it ma! a-npoane de Kît ie.ie-j-a.ate steje (fucse) în lepS; npin spmape snde stB soape, j81il sas njanete în ieps, a-kojo anonepB înaintea onijop nost pil în .linie dpeantB Bedepea anei steje (fiKse). AK8m înRineijii-BB kb sn joKBitop (e fig. 5) ne rjOESJ iiBmînt8J8Î (g) [s. e. 8n om în Kina], se 8îla ja jsnB (h); în aiest minst js-na îl Ba aitonepi Bedepea stejeî b; dap ne mapqinea onosatB a nBmîntsjsî [snpe esemnjs sn omS în II e p 8] (f fig. 5) se bîIb iapBim ja jsnB tot în a ie st minat (însB iej mai faBopaBij rninst nentps asemenea OBsepBagisnî este minstsj itînd nviene o eKiinsB a js-neî), atsniî nerpemit kb nentps aiest snentatop în Ile-ps Ba aKonepi jena în aiest minst în .linie dpeantB steaoa a. ÎJnrisj c Kape fopmeazB în jsnB amîndoB jiniije de Bedepe a amîndspop snentatopuop nxmîn-temtî, (în e mi în f) se KiamB nap avansa jsnei; 8nris.i c este eK8aji ks enrâj d, (npeKBm mliS ţreome-tpii) mi as o mipime de 57' ’/2 minste, npin spmape ne a emil ansm 8n tpisnris e, f, d în Kape Baza ef ne este HsnosKstB, fiind kb este diametpsj rjOB&Jsî nBmîntesK, ano! snrisj Kape se afjB în dpentsj aiesteî jatspe (Bazei tpi8nrfcj8î) iapBini ne este KsnosKst fiind kb este napajassa jsneî ie ’js niBsspBin npin instpsmen-teje noastpe, de aieea nstem rBsi npintp’sn KajKSJ foapte siînnjs mi niBpimea iejop-j-ajte doB jatspe — 80 — (d e mi d f) aie atestsî tpisnriS; dap aiesie doi Jia-tspe Kape sînt notpiBite în mipime, tokmaI oje sînt d i s t a n jj a jsnei de ja nimîntsj no-stps. Ast-fea s’a nsit ki j ini ea de sas df este de 30 de opl maî mape de Kît ainiea e f, adiai dempta-pea jrsnel de ja nimînt este de 60 de opî mai mape de Kît padis* nimîntsjsî; anoi fiind ki npin ajte es-pienije mtim ki padisj taobxmX mmîntesK ape 850 mi-ae neorpafite, de ateea s’a nsit foapte cine, ki distanua Jisnei de ja nimînt este 850x60 adiKi 51000 mijre ţteorpafiie. Iati minsne de neKpezst, ksui as nstst oamenii a nsi demptapea jsneî de ja nimînt! Spmînd tot în atest dpsm, s’a nsit mi distanua soapejisi npeKsm mi aje njanete^op de a& nimînt. Anoî si Benim aKsm Aa misspapea mipimei jsneî! Dap întîis tpesse si deosesim mipimea ade-b i p a 11 a snsi Kopns de mipimea sa ontiid (neadeBipati). Kînd doi oameni Ioan mi Iletps stas înaintea mea mi nsesK npin misspape ki Ioan este mai mape de Kît Iletps, atsnti am mtiinui de a d e-Bipata jop mipime; dap nsnînd ne tea miK (Iletps) .ia o deniptape de 20 de stînacinî mi ne tea mape (Ioan) a a o deniptape de 200 de stînacini de mine, a-tsnti mi se Ba nipea ki iletps este maî mape de Kît Ioan, fiind ki este mai anpoane de mine, npin sp-mape imagina Bedepei jsi Iletps na fopma în OKiî mei sn snris mai mape de Kît imagina Bedepei asi Ioan; atest snris aj Bedepiî snsi OBieKt te se fopmea-zi în oiuî mei, sensmemle mipimea ontiKi (neadeBipati) a oBieKtsJsî, Kape se srimBi tot d’asna ks 81 - sKimeapea distanţi osieKtsjsi d’inaintea OKUop mei.— Dap nsnînd ne Iletps mi ne loan ja o distangi ensa-ji, snpe esemnj», de 200 stînacinl de mine, atsntî ne» rpemit ki loan i;ape este întp'adeBip mal mape de Kît Iletps, Ba fopma în OKiî mei sn snris aj Bedepil mai mape, a (limb Ba aBea mi o mipime ontiKi mal mape de Kît sog8.i sia Iletp» Kape este întp’adeBip mai minS; npin spmape Bizind doi deosesile mipiml ontite a doi OBieKte, Kape se afini întp’o deniptape eKsa.ii de noi, nstem fate o KoniuBsisne sirspi ki ateiste doi OBieKte ns slnt în sine essaje în mipime adeBipatx, ti BiiHj este kb atît mai mape de Kît te.i-j-a.Jt ks Kît mipimea ontiKi a jb! este mal mape de Kît mipimea ontiKi a SOQ5J8Î sis. Akboi Eirajjî de seami! Kînd ne sltim Jia jsna n.iini, ni se nape iii ape o mipime d'o fapfBpie de apvint; ateasla este mipimea ontiKi a jsnei, adiKi Ksm este bizbIi de noi de ja o deniptape de 51 de mii mlie neorpafite. Misspînd kb instpsmenteae noastpe ateasti mipime ontiKi, nsim ki fate în okîI nostpiî sn snriîs de Bedepe anpoane de 32 minate; dap npin mal S8S nsmita oEsepBajjisne mtim ki. napaaaKsa Jisnei fate sn snris de 57 % minste, adiKi sn jossitop din asm Ba Bedea nunîntsa nostps înfijjiminds-se ks o mipime ontiai de 57 ‘/2 minste, ne Kînd tot în a-teeamî deniptape (fiind ki este înBedepat kb Kît sîn-tem noi denapte de ja asm atît este mi jsna denap-te de noi) Bedems noi ki asna se înfijjimeazi ks o mipime ontiKi de 32 minste. — Este dap nposat ds-ni npintinspiae geometpiei ki mipimea adeBipati a asnel este ks atîta mai miKi de Kît mipimea adeBipati 11 a nimtnlBi ks ntl nitpatsj jbI 32 este mat inii; de Kît mtpatSA j8i 57 '/2, iui ama apatx sn na.JK5.j8 s im rus ki diametpsj i\joe8.J8Î Jsnap ape o adeBipati mipime de 480 mije georpafiie, npin Bpmape este sspfaua sfepiKi a Asnet K8 tpeî a «iiniea napte mat miui dc Kît sspfajia r.iOEHJsî nxmînlesK. Anoî gpmînd în^aiest dpsm s’a nsit mi adeuipata im>pime a soapejaî, npe-Ksm mi aje njanetejop. Ial-B esnjiKaaienca, Ksm a nstst om8A, o fiinut jjin-tsitE nemniînt a nn>sspa mipimea jsneî, a soapejsţ mi a.ie a^top Kopnspi lepemtî! — Kopn8,i omsjsî este întp’adeBip jjintsit ne ntmînt, dap- snipitsA st>8 sBoapi neste înijjjimea lepepLiop, intejigenga sa 'ml a ftK8t o sKapi de KonKjssisni joijiie npin Kape se sse snpe a npiui neste nemi>pqinit8J snagis, mi a nxtpsnde ne-mipijinipea timnspijiop i Desnpe s a t e j i 18 j nimîntsjsî. .lena este K8nosK5tT> în astponomie s8Et nsmipe de tpanants saS sate.iits (sA8ri) aj nxmînt8J8i, fiind Kt J8na însojjemle ntmînl8.i în Ktjttopia sa etep-nt în rojimnea sniBepssjsî îmnpeyi»p8A soapeABÎ. KomsâpsNEA rnn. - 83 — Dap ne ? Uli in iep8 sint st/Mitnl ini sjbijI ? llli în iep» domnemte o apistoiipajiie în Kopnitpije stpBjBii-toape? Ama este! — Dap înainte d’a ne oiisna ks fe-nita sjisrb a nimîntsjsî st ne 8îti>ni mai sine ja slăninii qepeuiti, adiin> ja n.ianete, mi o st BedemS mimKapea 8niBepsa.it a fipmaments-isi spmind8-se în-tp’sn Kin foapte iMticst! Adiat, mimiiapea sistemBJsi sojapS a.i nostps înftjjiinînds-ni se na sn naj etepnx neîntpepsnt! Sa.it de Ba,i, KpezS Kt este dest8jt de mape, fiind Kt Konpinde nemtpi,iinit8.i snajjiS aj loatt rojiqfcneâ snÎBepsBJBÎ; în miz,iOK8.i a'iestei st.iî este atîpnat sn nojÎKandps iaptmi destsji de mape, fp8mos mi stpt.is-qitopre. A «iest nojiuandps este soapeje nostps. — Ho-JiiKandpifj stt în jok, dap snpe n.itqepea KonBiBuop, se inBîptemte neîncetat îmnpeţiiBps.i sts. KonBiBiî a-4esî8i saj ns sînt jenerni, ii sînt jKSKttopî infatiraEÎJÎ; de sste mi mii de mii de ani îiiok ftpt penaos, mi tot ns se osteneşti! — Dap n8 npea as nanpiijii nentps ms.** te fejspi de hioic, ii as a.ies ne 8ii8J din nape Besti-t8J T o e t e ziqe ,, Kt dant n’ap fi ne ntmint, tpe-B8ia st fie în pai«u, aiest >kok este Bajjjsj ne iia-pe’.i Ksnoamtejjî nerpemit foapte Bine. — Ama dap toate Kopnspue qepemti ;kok sn Ba.iij ftpt stBÎpuiil în ro.iiqi8nea sniBepssjsî îmnpenisps.! soapejBÎ. Dap uiap iiopnspue lepeiiilî n'as rtsit niiî eî tot a’ie.iami faBop; fiind Kt snii jkoiî odeBtput sn Ba.jp» K8m o iepe etiiteta 8nde Hisiitlopii sînt asoijiap de o damt, Ba înnt snii ;kok ks i sas ks 0 sojiiî; ne Kind ajuii BtjpcsK sinrspî ftpt ni41 sna; înlpe iiei faBopip se af.it ntiuirUBJi nostps: e.i Btjpemte K8 — 84 — dama sa Jisna îmiipepispsj soape.*8î, adiui iiiBîpiin-ds-se Ka sn Kaaajep îmnpeţiisp8.i si§ (potajfisne), tpatje mi ne dama sa supe a\i înnonţuspa us înBlptipue el, toKinai K»m se ’nBîptemte o danii de BajjiS îmnpeijis-psj KaBajep8.i8i (miuiKape .isnapi), dap tot ia atest timn8, mmînUu mi .wna, ateste nepeKÎ intepesante, BijjjBesK în mapea saji a Bajsjst (snaj|i84 sniBepsB-Ji8î) îmnpeqi8p5J nojiKandpBJsi snjendidS (miuiKapea a-nsaji îmnpeyÎBpBJi soapejsi). Domnsj I s n i t e p av-oam ks 4 dame (jsnî); doinim.* 8 p a n 8 se ESKBpi ks 6, dap domns.1 S a 15 p n s netpete foapte Bine, fiind ki ej atoaKi K5 7 dame, fiind îmnodoEit mi d’sn ine* jmminos. Ja sn ®ok sojitap sînt osîndite njanete-ie M c p k 8 p i 8, B e n s s, M a p s, mi te-Jie mit! dintp’inseje (Astepoide) a nsme Best a, l8no, ţlepes, fi a ja s, Astpea, nit*. Bajppije atestop KonBiBÎ (njanete) n8 se spmea-zi întp’en pînd «ns.i dsnc ajtsj Ka ne Jia Eajspue noaslpe, snde saja este stpimti mi Humitopii kojiki sniî ne nitioapejie aJtopa. în sa.ia de Eaj a snisep-S548Î ns este stpimtoape, aKOjo este jok deşte*, de ateea fie-Kape din KonBÎBi, îKBKitopi, ape ne seama mi o deoseBÎti Kapiepi în Kape ns’* îniniediKi nimeni în JKOKSJsis.— Ama Mepitspis ape tea mat de anpoane Kapiepi *înri no*iKandps (8 muioane niije denapte deja soape), dsm MepKspis Bine Benss (14 miji-oane mise ţieorpafite denapte de soape); dani Benss atoaKi Tepa sas niminisa nostps KBjmna sa (20 milioane mue denapte de soape); ne spini Bine M a p s (31 muioane mue ţieorpafite de *a soape); dani Maps nsim & mit! astpoide (Besta, JKsno, *Iepes, — 85 — Ilajas uii Astpea) în nmiae denipttpi »n8,i dsm. a.i-WJ; d8m> dînseje se afji> Kapiepa de BajijS a stpxjg-qil8j8Î Isnitep (iOO milioane mi-ie yeorpafiqe de-napte de soape) ks 4 .ism a,ie saje, sn pînd de Bajig» aj J8i Jiine 12 ani; dane ej Bine îmnodoEiUu S a-tspns (200 milioane înLie yeorpafiqe denapte de soape) K8 toati> nomnoasa ssita sa de 7 .isnî mi de inejsj st>8 , eji faqe 8n tup de Bajyjj în 30 de anî; în fine, ja Kapiepa qea mai denapte 5Koarb S p a n 8 (400 mi.iioane mue yeorpafiqe denapte de soape) K8 6 J8nî aje sa,ie Bajjjsj sx8, sfîpmindsi în 00 de ani o daţi (jinrb Spans s’a n>sit în zijeje noastpe njia-neta J8Î Jesepie). Dap ja aqesl Baj qepesu jinse-uite ni8siKa! Ksm se noate sn Baj ks Bajjp ftpi m8-sîkb? — Ialx mi mssÎKa! adun. KînteitBj sfepi^op de Kape nopEea luosofii antiqî, mai K8 seamt din skoo-ja J8î Iii taro pa. *Ie admipaciji idee! fantasie Bie, fiepBinte, tpeose si fi aBst aqeja qe a skos o a-semenea idee! ,,tini înuinsesK, ziqe Ililaropa, K'b mi Bbd în Bis stînd în miz.ioK8.i BniBepssjsi, snde mi se înfbijimeazB nimte i; pnspî yiranliqe, rpozaBe în mi-pimea .jop, stpx.i8qind ks o .ismiiib nesnssb, îniiîptin-ds-se în icapiepeje jop de milioane de mije îmnpe-yisp8.i snsî KOpnS qentpa.1 (soapeje) atit de mape Ka mi toate qe-ie-j-avite KopnBpî qepemli îmnpesnB, mi atît de jsminos, înKît infinit».! snajjis este jsminat de dînss.1 nîm, în qeje mai denxptale Kojyspî. Aqesle sfepî qepemtî în neînqetata npesmB^ape a jop suot nimte S8nete de o apmonie qepeasiîi, nimte mejodii de o mssiKi. sepafiK'b Kape smnje de o fepiqipe nesnss'b, de o eKstasi sBBJiinvB toate .aeyioane.je asditopuop _ 86 - qepemtî qe uuconyioapb k» jsmina jop eBjaantb, infinita.! tponS a a aBsojsisisI saBepanS a.i asinii!— gu asemenea Biss dajqe, ssBjim, a fost fpsistBi masei fi-jrosofijop antiqî. Dap K8in o st. Bt mipayî daira Bejj! aba Kb iâap astponomiî nposaiqf din timnapije noastpe a§ adeBepit aqest bîs noeliu aj mssiqci sfepejop qe-peuitî! Ama a apbtat astponomaj Eode Kb disianye-je deoseBiteaop njanete de aa soape, sînt imnipijite notpÎBÎt K8 o nponopyiane matematinb asembnbtoape ja aqeea qe se spmeazb în sKaaa ssnetejop masiqiî*). —Na sîntem dap sijijiî a adruipa aqej antins yeniS i! . Dane ie am npisit îmnpesnB ks imaijinaîjiBnea noa-stpx sEOpatiio. aa atest Eaa tepesic, ne întoaptem aa oEieKtsa itonBepsajjisnei noaslpe de aslBzî, adiKB Jia J8in, aa atest sojjg insenapaEia aa KBaBtopiiaop nB-mîntsasî nostps! *Iea ma! nstepniKB imnpesisne din toate Kopnspiae tepemtî, a fBK8t a8na assnpa nagisneaop antite. Fe-nomeneae sKiniBxpiî asmineî saae a fost nentps ateae nagienî irnopante icape n’ag KsnosKst natspa nopnspi-aop tepemti, o npoEaemB, o Kestisne neesnaiKaEUB. Oamenii atestia ’mî as InKinsit kb soapeae Ka mi asna mi steaeae sînt toate asminoase în sine, fiind kt. sînt de foK8. De ateea ’mi ag fBKBt întpeBape de te pB-mîne soapeae tot ateea, ne Kînd asna itpemte, se pB-tsnatemte, sKade, se niepde ks totsa mi neste nsgine ziae din nog se apatB în tepg KpesKînd, anoi ne spmB tapBini se miituiopeazB, mi ama în tot d’asna?— 8n-de mtiinga ns noate da 8n pesnsnsg pagionasia assnpa sn8î fenomeng, attoao ape fantasia 8n Kîmng aapr a npodste Kpeagisneae saae fantastite. Ama a fost mi aiti Ateae nagisnl fantastite ’mî ag înninsit kb asna este S8IÎ8SB a fi din timng în timng mînnaiB de o «tiranie monstpsoasB te se afaB în tepg, mi denB mînKape ia-pirni o BapsB din rspa sa. Kînd s’a înlîmnaat Bp’o — 88 — dal/t 8D eiuinsB jsni, atsnm loatB jsmea iuîngea zî-Ktnd kt. monstpo a mînicat aKsm asna nentps tot d’a-«na. Asemenea idee aBEtsli. n’a nstst domni msjt timns în jsine; intejigenga oweneasKE tpeEsia în fine st. pisBeasKX, ini auia as KsnosKst ue spmi. Kiap Egin-gieniî mi Ejeniî, mai ks seami. întps ne! din spini, as-tponomsa Inapxs (140 deXp.) kb jsna este sn Kopns OESKsps (înlsnesat) Kape, npiimind .ismina soapeasî, ne o pxsfpîmje mi nlsim! nise nape noai, ke a«-na este în sine jsminoas'b; de aneea dsm» deosesipea nosigisneî jsmi! KXtpe soape npeitsm mi in>tpe niminis, se apati ja no! .ismina sa în difepite Kinspî. înKinsi-gi-Bt o jamni (lauipe) .ţsminoasE în Kasi., înnaintea Jiamnei este sn r.iOEs de metaj ma! min de Kît jamna; atsnnî Kînd bt. nea! nsne k» faga Kitpe faun rjOBSJKÎ, rjOESJ et. na stpEJSii smn.ist de jsinina jamne! Ga Kînd tjoebj înssmî ap fi fost isBops.1 asmineî; dap nsnegi-Bi. in doss.i iMOBSjisf, atsnnî nefiind faga sa .is-minalT. npin jaînnx întoapsi. Ki>tpe boi, ns Beijî cedea nimiit din r.iOE fiind ossKsps; Kînd bt. Begi nsne în Kspmezimsj r.iOE8J5Î, adiirb asl-fej Ka jiniea Bedepi! OKijop Bostpi! st. fopmeze sn snris OBjiK ks faga stpi>-jsiiloape a tjoesjs!, atsnii Beg! Bedea nsmaî o napte din faga rjOESJs! stpT.Jsnitops. — Tot în anest kkbs se spmeazi. sKimET.pi.ie jsne! ne fie-Kape jsnx. Kînd a-Bem jsm>-nsoE, atsnnî se af-J* Jisna întpe soape mi înlpe m>inînt în jiniea dpeantb (KonJKsnicgisne), de a-neea ne apat'E faga sa OESKspi.; dsm. mea iile zije mi nsoi ope a înnaintat jsna nsne .ja a natpa napte din Kapiepa sa (I. Ksadpalspi), f'bitînd aKsm sn snris dpent (de 90 rpade) ks jiniea Bedepi! noastpe Kitpe soape; — 89 ~ de aieea Bedem atsnil o acsmitale din fajja jsni js-minati, mi acsmitaie OEsnspi. Dsm natps-snpe-zeie zije mi ont-snpe-zene ope a înnainiat jsna nîni ja «smitate din Kapiepa sa, aiism din noS se afji jsna îmnpesni ks mmîntsj mi soapeje întp’o jinie dpean-ti, însi jsna fiind atsniea ks faQa sa stpusiili în dpentsj nimîntsjsî (în o n o s i jj i s n e ks soapeje, fiind mmîntsj în mizjoK întpe jsni mi soape) de a-«icea Bedem toâti fajja jsnei prtsndi mi stpusiitoa-pe. Dsm doi-zem mi doi de zi.ie a înnaintat jsna în Kapiepa sa nîni ja a tpeia napte (3-ea k s a d p a-t sp i) adiKi .linia Bedepi jsnei Kitpe noi faie iapimi sn snriS dpent ks jiniea Kape îmnpesni mmîntsj ks soapeje, de a>ieea iapimi Bedem nsmaî o acsmitate din fajja jsnei stpus>iind. Dap neste 29 de zije (sas mai cine 29 de zije, 12 ope, 44 minste mi 3 seKsnde) ape Benit jsna în KonxcsnKijisne ks soape-jie (adiKi soapeje, jsna mi nimîntsj afjînds-se întp’o jinie dpeanti, însi jsna în mizjos) mi iapimi ns Bedena nimiK din jsni. Aceste 4 sKimEipi aje jsnei se nsmesK fa se Je (phases) jsnei; dap timnsj snel asemenea înBîptipî a jsnei îmnpeţiispsj mmîntsjsl se nsmemte jsni sinodiKi. Aasm o si bi das o esnjiiiaujsne de sn fenomens nentps Kape am Bizst ki adsie ja o mape mipape ne msjgl din oameni, de mi anest fenomens este îoapte icomsn. De msjte opî se Bede jsna mi zioa, însi ks o js-mini desiji (sjaEi); aieasta se spmeazi ja întîfcj mi ja aj tpeijea Kaptg aj jsnei; însi ja întîfej Kfap- taj se Bede acsmitate jsna de ja amiazî nîni seapa, 12 — 90 — mi Kiap nînx ja miezej nonijii; jena stx nienii în nap-lea pxsxpitejei în iepe mi Koapneje saje npiBesu kx-tpe pxsxpit. Dap ja aj tpeijea Kapte seBede b’o datx jKemxtale jena de dimineajp, nînx ja amiazî; aKem je-na stx în naptea aneseanx a lepejei mi Koapneje saje npieesK Kxlpe anese. — Hoaţe dap sx ne înlpese iine-Ba, ie este aieastx eSBpnaniene a jenei în dome-nej soapejeî? He naetx jena zioa în iepe? — Domni-jop, ne este aiii niiî o esepnajjiene, niii o îndpxs-neajx din naptea jenei noastpe nape o rntiiji tot d’a-ena dejie mi modestx. Dap jeajjî Bine în searnx no-siuienea dejih'atx a jenei Kxtpe soape, mi o sx bx în-Kpedinjjant kx ne noale fi în ajt-feje. Adeiejji-BX a minte ie am zis mai ses desnpe mim-napea jenei, soKOtigi-BX Bine ja toate aieste îmnpe-ţifepxpi, mi o sx rxsiijî kx, Kînd este jena njinx, a-tenii se afjx în iepe toitmai în dpentsj soapejbî, a-dinx întpe jenx mi soape este o distanux de ‘/2 iepe (sae en apn de 180 rpade). De aieea Kînd soapeje anene seapa, toitmai în aiest minet pesape mi jena. Anoî a doa dimineaux în minetej emipei soapejei, se faie Jena neBxzetx; de aieea jena njinx mi soapeje ne not fi Bxzete niiî o dalx îmnpeenx în iepe. — Dap Kînd ja Kaptej iej d’înliis ende jena stx în iep8 de-napte de soape i«e 90 rpade (sae napte a lepejei) snpe anes, atenii nerpemit kx Kînd soapeje este în mepidiane (ja amiazx) jena se afjx în minetej emipei saje, de aieea în aiea zi denx amiazî Kînd mepne soapeje snpe anes, sx njimex jena în lepS seinde-se ses în naptea pxsxpitejei; însx aBînd itoapneje saje snpe pxsxpit fiind kx tot d’aena Koapneje jenei - 91 — sînttntopsc k i i p e naptea 4 e p 8 4 8 I 5 ude ns esie s o a p e 4 e. în aiea zi în min8i84 Kînd a-nsne soapeje, rxsim jsna sbs în miz40K84 4ep545î (mepidianK); dap în seapa a4esleî zije, Bedem 48na nînx ja miez84-nonjjiî. Din Konipa se spmeazx fenomenele a4eslea 4a Kapl84 4ej din eprnx (a4 3-.iea); a-K«m este 48na denaple de soape în 4epa kpxrni iîb-maî Ks 90 rpade (sas a natpa naple a 4ep848Î), însx jisna se aliax aK8m maî niBJt snpe pxsxpit de Kît soa-pe4e. Ama dap 4a miez84 noniju tpexste ne a emit 48na, mi Kînd s’a afişat în miz40K84 4ep845Î, ktx kx s’a fxKBl dimineaijx mi s’a apxlat soape, de a4eea nînx .ia amiazx din zioa de astxzî spmeazx jsna Kapie- pa sa snpe ansss, ne Kînd soapeje ne naptea pxsxpi- leanx a 4ep84si spmeazx a se ssi în sbs snpe mepi-dians; npin spmape în a4ea zi înnaintea npînzs.isi Bedem în 4ep8 48nx mi soape, însx aKsm sînt Koapneje J8neî întoapse snpe anss, adkx kpxrni desnpe naptea 4ep848î snde ns se afjx soapeje. — Kb toate a4estea na se Bede jismina sjasx a 48nei zioa nsmal Kînd 4e-p84 este foapte senin mi aepsj jimnede, de a4eea n’a-Bem a4est sneKtaK04 intepesant ne fie-Kape 48nx. — Bedejji dap kx tot se spmeazx în 4eps în E8nx opîn-dsk4x, fxpx ssspnaijiBne mi fxpx amEijjiBne! AKsm sx Bopsim desnpe dox fenomene Kape sînt foapte intepesante mi iskp însnxîmîntxtoape nentps a-4eia 4e ns intiS Kasza 4op; a4este fenomene sînt î n-taneitapea soapejsî (eoinsx sojapx) mi în-tsncKapea jsneî (eoinsx jsnapxî. Daitx Kapiepa -isneî ap fi meps lot întp’o n^anx sas dipeKjjiBnc K8 Kapiepa uxmînt5,i8î în cKjinliux, atsmn — 92 — tpessia ja fie-Kape'jsni nsoi, si se int8ne»ie soape-jie mi ja fie-Kape jsni njini si se întsneqe jsna; fiind ki ja jsni nsoi, este Jisna OESKspi nssi în miz-jok întpe nimînts mi întpe soape, npeKsm mi Kînd este asna n.iim, atsniî este nimîntsj oesKsp nss în mizjoK întpe soape mi întpe jsni, npin spmape smspa ni-mîntsjisl tpeBsea si îmnedfiie jsminapea jsnei. Ka si ns se întîmnje npea dess fenomenele eKjinse.iop ne mmînts.i. nostps (npeKsm întp’adeBips se întîmn.38 în toate zi.ie.ie assnpa njanetei I s n i t e p din Kasza ie-jiop 4 tpasante aje saje), de aieea a intoKmit npoBe-dinjja, Ka sapiepa .asneî si fani sn snm însemnat ks eointiKa (Kapiepa nimînlsjsi); npin spmape ns se în-tîmnji adese opi eK.iinse.ae sojape mi jsnape, fiind ki ns se întîmnai adese opî Ka si stea nimînlsj, Mina mi soapeje toKmal întp’o jinie. 0 KajK8.il de mai msate sste de ani a apitat ki întp’o nepiodi KajdeiKi, adiiîi o nepiodi de 18 ani mi 11 zije saS de 223 de jsnî sinodiii, seîntîm-nai 70 de eKjinse, întpe Kape 29 sînt eKjinseje js-neî mi 41 eKJinseje sOapeasi. întp’sn an ns se noate întîmnja neste nimînts mai nsjiin de doi eKjinse (a soapeasi mi a jsnei) mi ns mai msjt de Kît 7; dap sna neste aata, se apati ne fie-Kape an 4 eKjinse n e-ste tot ni ni în t s j. EK.iinse.ie ns sînt Bizste toate npelstindinea, qi nsmaî dsm nosiyisne şeorpafiKi a difepitejop JiOKspî ne nimînts. Ama noate se întîm-wi o fpsmoasi eKjinsi a jsnei în aqest minst ja an-tinoziî nostpii Kape as ansm miezsj-nontju, dap fiind ki noi aBem aKsm amiazî, de aqeea ns Bedem nimiit de aceste eKjinse. Asemenea noate ki în aiest minst — 93 — Kape este opa diminejjeî nentps Jioiisitopii din Meit-sîko (în Amepiita), st se Bazi aiccuo o eiuinsi a soa-pejsî, ne Kînd antinoziî nostpiî Kape as în aiest minst mezsji-nonjîiî, ns Bop Bedea nimiit din aieastB eKjinsT> sojapx. O a.itT> daţi. noate st> ne i>5Kspi>m noi de in-tepesanla Bedepe a snei eiuinse, ne Kînd nsmijjit Kon-joKsitopi ne m>mînts.i nostps, ns Bop Bedea nimiK ini ns se Bop snepiea Kînd d’o daţi se fane neBizsti) js-na fpsmoast stpiusmtoape în toati njinitalea «ismi-nei saje, sas Kînd o daţi în mezsj-zuei se faie noan-te, soapeje aKonepinds-se Ka ks 8n bijs nerps, jisînd nimîntsj în întsnepiK mi snaimi». AjjT BT>z8t npin Kajendaps ki aK8m deBins (riqesK) oamenii sosipea eKjinsejop K8 ms.*t timns ma! nainte! timnspue cenl as deifîiţat ne oamenii ne as npeBizst eK.iinse.ie! Dox apmadiî, nenoBestemle istopiea,as fost rata a îniene o .ison sîmjepoasi; în minst*.! aqesta,Bine 8n aslponom fuosofs mi je ziqe „jsajji-B’B de jsnti>, deomop mi de fpaîpiqidis, zes.i (zeitatea nepeasKi) ns e msjjjs-mit de boî, mi bi Ba da semns în qepS de a sa înnădii nemsjusmipe, Bedejji ansm kt> soapeje stpTusiemte, neste KileBa minate Ba fi întsneKat!u Ama a mi fost. Ileste Kîte-Ba minste soape-ie a fost întsnenat. Alsnqi .isnta s’a sidniBat în nane, omopsj în îmBpiuimepî mi ne astponoms.1 npediKatops \i as ftKst sn Dsmnezes sa§ qe.i mal nsjjin 8n fis zeesK.— în timnspue noastpe tojjt Pbkx-lopil de Ka„iendape npeBid eK.iinse.ie, npin spmape ap rnepita de a fi nsrnigi fiî zeemti, dast n’ap fi ama de srnop nenlps fie-itape oms a aiKsnne ja aieasti npe-Bedepe a eK.iinse.iop. Este nentps aiest sitons destsj de a Ksnoamte mai sss nsrniti nepiodi Kajdeisx de _ 94 — 2*3 de «isni, fiind io. tot d’asna se peneteazi, întp’in-sa eKJinseje soapejsi mi ajie jisnei întp’sn opdin xo-tBpît mi statopniK; npin spmape tine a ossepoat KBp-sm eKjiinsejop dintp’o nepiodB KajdeiKB, noate sb ks-noasKB mal ’nainte toate enoneje sosipii jop nenips tot d’asna. — 0 nepiodB de eiuinsB mai eusault, dap mal .iBnrB mi mai nsjjin KomodB este aqeea a jbî Inapxis, Kape Konpinde 126007 de zue. Eiuinse.ie not fi t o t a j e (iţind ns se Bede nimiu din soape sas din .JBnB), saS n a p s i a j b (KÎnd se Bede nsmai o napte), sas q e n t p a jb (iţind se Bede din soape saîi din .iBnB nsmai Ka Bn in cm jsminat mi In mizjOK Ka o raspB întsneiţalB. — O eoinsB tolajB a soapejBi noate sb ţjie nesie tot nBmîntsj nîriB „ia 4 % ope, dap nB se Bede ne fie-Kape 40K mai m84t de nit 5 minate, mi se întimnuB foapte pap. în yenepaj aştern ziqe, kb în doB ssle de ani se Bede o asemenea eoinsB lotajB nsmai o dalB ja Bn jok ne nBmînt. — O eoinsB sojapB napyiajB se întimtUB mai adesea opi' mi noate ijinea neste tot nBmîntBj nînB ja 7 ope. — O eoinsB a asnei lotajB jjine nînB jia doB ope mi 18 minate, dap o eiuinsB a jsnei napjjiajB noate jji-nea nînB .ia 4 ope mi 38 minste. E k 4 i n s e j e jsnei înien î n t p’ b n m i n b t nentps tot nimîntu, fiind kb în minstBJ Blide fiHţsnye nBmîntBJ a se nane întp’o jinie tOKinai în miz-jiokbj soapeJ5i mi aj jsnei, atBnqi apsnKB sniepa sa pBtsndB (Kape ape o JBnyime de 186 de mii de miie yeorpafiqe) assnpa jsnei, mi o aKOnepe; iatB kb s’a îniBneKat jsna!— Dap de mi aqeaslB eKjinsB însene inip’sn minBt nentps tot nBinintBJ, ns este bbzsIb - 95 - în toate jonspue ntmînts.i8î înlp’sn minst, fiind Kt ne-depea eajinsel aiîpnt de nosigisnea georpafint, maî ks seamt de .isngimea georpafint a snsT 40K, ast-fej ut, fiie-aape jok ne se afet maî msjt spe ptstpit, o Be-de maî tîpzis. Ama, snpe esemnjs, iţind înnene o eiuinst jisnapt a fi Btzstt ja II a p i s seapa ja 11 ope, tpeEse si fi Btzst innensts.1 anesteî etuinse ja Bep-jiin, ks 44 minste maî tîpzis (fiind Kt Bepjins.1 este nss ks 11 rpade mai ms.it snpe ptstpit de KÎt Ilapiss-i). Aneaslt îmnpeyispape fane Ka efuinseae jsneî st scoane o mape po,it în astponomie, fiind Kt npin eje s’a naist mtsspa n a p a j a k s a jisneî, mi npin sprnape distanga jsneî de .ia ntmint npeKsm mi adeBtpala eî mtpime. Adiat, mai sss am Btzst Kt nenips aneasta mape întpenpindepe, tpeBse Ka doi oBsepBatopî st OBsep-Beze jsna tot în anexam! minst. Dap snde o st rt-sim sn neasopniK meprînd atît de penuat îh Kit doî ob-sepBatopî afiînds-se ne dot tnapiiine a.ie ntmîntsjsî st noatt fi sirspî Kt ns s’as înmejat, Kt nerpemit a-mîndoî as OEsepBat nozigisnea jsneî tot în anejami mi-nst? Aceasta ap fi neste nstingt! Dap aneea ne ns noate fane ne.i maî bsh neasopniKS din faspiKt, noa-te fane neasopniusji nea mape aj natspei! Natspa sin* rspt a intoKrait nenips noî sn asemenea neasopniK; asta este eKJiinsa jsnei Kape înnene nentps tot ntmîntsa întptn minst. latt neasopniK84 nepst! Aksiii Kînd este o eoinst a jsneî, în toate joks-pije snde este Btzstt, sînt astponomiî oKsnagî (ja ob-sepBatopspije) a npiBi ks nea maî mape eKsaiîtitate în mi-nstsj itînd înnene eiuinsa a fi Btzstt în aneste deose-Bite joKspî, snpe a nstea pers^a tot maî Bine mi maî — 96 — ensaiu mtiinjja noastpi snpe napajiaicsa jsneî, aape este o foapte dejucaţi OBsepBajiisne, anoi iui Bassa as-tponomieî. Eoinsa soapejsî, din Konlpa, n» înqene întp’sn nfi-nst nentps tot m.mînts.1, fiind ki soapeje în sine n» se întsneKi niii o daţi, ej este isBopsj jsminei; ns-inaî KÎnd Jsna ks smBpa sa pitandi de o jsnpime de 50 de mii mije ţieorpafiie, aacsnqe a se nsne în miz-jokîs loitniaî întp’o .linie dpeanti întpe noi iui soape, atsniî noate smBpa st. ne aiionepe jsmina soapejBl toumai npeKsm sn nsop miK noate si ne asKsnzi» pazele soapejs! nentps Kite-Ba minste. fniiinHijji—bte. a-Ksm sn nsop uape se mimici în aep ronit fiind de Bînt; în aiest minst în 2 sas 3 sjijje din Esicspeuiti Ba fi soapeje neBizst, ne Kind în leje-j-ajie sjiije aje Ka-uitajei soapeje se Bede foapte sine, dap dsm. Kîle-Ba minsle dsm. ne a ronit Bîntsj ne nsopsj ja o ajti. nap-te, alsnil în Kîte-na ajte sjiije Ba fi soapeje aKonepil ini iapiini Bi>z8t în ie.ie d’intiis. Aiest esemnjs noate st. bt> dea o idee foapte Jimapin. assnpa eiuinse-,iop soapejsî. — SmBpa jsneî inepţie (tia uii jsna sin-rspi) snpe pi.sT.pit, aBÎnd ne mmînt o isijeajT. de 460 mije ţţeorpafiqe întp’o opt, dap fiind kt. nimîntBj sin-rsp în înBîptipea sa ne fie-Kape zi (potajjisne) mepţie tot snpe pisipit kb o isHea.n> de 15 rpade sas de 225 mue ţieorpafiie înlp’o opi, de aieea este înBedepat ki ne fie-Kape opt Ba înainta smBpa jsnei 235 mije înaintea înBîptipei nunîntsjsî. De a>ieea nentps întî-ianu daţi aîKsnţie smBpa jsneî ne mmînt ja sn jok pT>sT>pitean snde este loKmaî opa dimineţii (pisipiisj soapejsî); joKspije nsse ne nimfiit snpe anss bo» aBea - 97 — aneste smBpe mal tîpzig, în fine aatange amspâ ja an JOK ande jana uii soapeje sînt în nantaj anasajal aop, adiîtB în opa sepii; dane Kape se asKsnde jsna anast nentpa 2—3 zue na mi tot d’aana jana nsot. IlpeKsm aBem noi eiuinse npodase npin înBÎplipea janei, ama tpecae si aÎBi jOKsitopiî janei (data. este jana jioKaitB) nimte eiuinse mi ajte fenomene npodsse npin intepBenipea m>mîntajaî nostpa Kape tpeBae st> fie ms.it mai fpamoase, de nit aneje ne je asem noi. ile .laiiB se Bede ntmînta.1 nostpa na o jamini (stea) de 13 opî mai mape de kîi se Bede jsna naini saa Kiap soape Jia noi; însi aneasti jamini fpamoasi (a nimînt8.i8î) se apati ja jiOKaitopii janapl na an nant fiKs nemiuiKT>top. Namaî o fajp> (emisfepi) a aa-neî npiBemte tot d’aana KBtpe nBmînta, ne Kind neea-■1-a.iti emisfepi na o Bida ninl o daţi. înKinaijji-B't anam ne şnene admipaBije npodane aneasti îmnpepia-pape în janx! JIoKaitopii ne emisfepa janeî Kape npiBemte KBtpe noi, Bxda neînnetat o jamini ţnrantiKi stpusnind neste Kana.i jop kb o Kojoape ajBX mi de 13 opî mai mape de Kit jana njim> ja noi în neje mai fpamoase nonjji de npimaBapi! Aneia Kape jOKaesKS mapţnnea aiestei emisfepe, Bida aneasti jamim mape niminteasio» tot d’aana în opizontaa jop, ne Kînd jo-Kaitopiî de npe neea-j-ajti. emisfepx a jenei na se E8K8pi> de Bedepea anestei jamine ninl o daţi, mi ne sapnpizB tpeese si npinzt ne an jOKsitop janapS Kape K’BJitopemte dinadinsa ja emisfepa rjosajal sia onosaix KBtpe noi a se saitapa de Bedepea nimlntajal nospa slpijanit! înKinaijji-Bx, fcEiijî jeKtopi ! *Ie im-npesiane ap fane asanpa Boastpi d’a r&si întp’an jok 13 — 98 — ne nxmînts o stea de 13 op! nial mape de Kît «na stpxjstind în teps în loatx epatanta sa jsminx! Kît este o jsnx ja noi, atît este o zi uii o noante ja jOKsitopi! jsnapî, adinx eî as zioa Jiop mape Kît 15 zue d’aje noastpe, mi noantea este mape Kît 15 nongi d’aje noastpe; dap zioa este mi napx, mi Kînd este noante este mi iapnx. Kind aBem noi aitî jsnx nsox, atsntî loKniaî slpxjstemle nxmîntsj nostps în toatx njenitatea jsmineî saje, ja emisfepa jsni te npiBemle itxtpe nxmînts (atsntî JOKsitopi! js-napi not zite kx aS nimîniîj njin); dsne 7 zi.ie Kînd a KpesKst jsmina junei nentps noi kb a natpa nap-te, atsntî a nepdst nxmîntsj nostps */4 napte de js-mina sa nentps jOKsilopii J8nel; dap dsne 15 zije Kînd aBem noi jsna njinx, s’a asitsns ks tolsj jsmina nxmintsjsi nentps JOKsitopiî jsnapî, mi eî zi Kîte-Ba zije dsnx jsnx nsox, Kînd s‘a-palx nsmaî o napte minx a ei Ka o Koasx slpxjstilx mi teea-j-ajtx napte mal mape apxtînds-se OEsitspx, atsntî Bejji Bedea kt. Kkp ateastx napte OEsuspx este înKonfjispatx de sil tepns Bizinij de o jsminx sjasx. Ateastx jsminx sjasx este pesfpinyepea jsmineî nx-mînlsjsî te nade în atest timns ne fajja jsneî; toitmal Ksm Bedern de msjte opt în teps în dpentsj KspKSBesjsî — 99 - sn ajl KffpKBues maî s.iaB în .ismini, uape npoBine de pesfpînijepe feyejop .isminei Kojopale ajie ne.isî d’intîis. O Bedepe foapte adiuipaBui ipense s'B npodsm nentps .joKsitopiî jsniî, eu-iinseje qe se apali ja dîn-miî. A dini Kînd acem noi ahi eiuinsa jsneî, eî as o eKjinsi. sojapi, fiind in> a'snii se afin inminls.! noşlps OESKBp tomnai înlpe Bedepea jop mi întpe soa-pe; dap eoinseje soapeasi sînt maî lot d’asna eKjin-se lotaje, dap niiî o dan qentpa,ie, fiind m diame-tpsj nimint8.isî s’apali ja eî mai mape de Kît diame-tpsj soape.i8Î.— Asemenea Kînd aBein noi aiiî o eK.iin-si sojapi, ei (joKsitopii jsneî) as o eit jinsi ni-minteasKi. Aqesle eiuinse sînt aKOJO (ne jisne) niii o daţi tota.ie ii mat tot d'asna qentpn.ie. *Ie snene admipaBi.ie d’a Bedea sn ine.is stpi.is'iitop de 13 opi mai mape de Kit incjsj soapejsi K«m se apari, pap ja noi ja o eKjittsi soaapi! Am Bopsit iiîirb aKsm de fenomenele astponomiie »ie se spmeazi în .isni. Jisaiti-ne aitsm st. ne silim ini ne-Ba ja sspfana .urnei! ini o si Bedeiji kt. a>iest OBient este foapte inlepesant mi ne di o jsmini nsoi assnpa deosefiitejop liestisnî aiinritoape de nimînts.* nostps. — Mi por dap însotjiLţi-im in aqeasli mim m-.utopie îti jsni, bi îiiKpedinijezs ki boşii Bedea js-Kpspî intepesanle, mi ne Bom întonpqe ks niiqepe mi fipi osteneam! Kiap ks onit roi, rond ne silim iii .isna n.iini, ne-•dem na nimfe nete întp’insa, Oms.i de pind ziie m Bede în .îsni sn nas, oidi mi rspi, dap de Kînd aS în-'leust astponomiî a oasepBa j«na ks le.iesi;o»ne nep-feKte, 'ie desitonepipe fpsinoasi as (inst! fie J>a F a- - 100 — jijieS Kape a înienst a însemna neteje jsneî, nînt aalllpetep mi Tpsitsizen te a furat xapie.se jraneî, ne qepqettpî admipacue s’as spmat assnpa a-«lest»! oBieKt! — Este o îmnpeprepape qe a faBopisat aqeste qepqettpî: asta este Kt lot d’asna nsmai o faut în jsnt este întoapst Kttpe noî, tot d’asna dap nstem a ne sita ja aqeaslt fagi. Hej d’intîi» OBieKts de qepqetape a fost nentps aslponomiî OBsepcatopi a af.ia data. se af.it nrangi ne sspfaga jsneî, sas ns, mi s’as înKpedingat itt .isna este aKonepitt de urangi foapte înajgî, foapte Kspiomî mi d’o înt-igime deoseEitt. Sînt sniî Kape as o întjigime de 10 nînt ja 20 de mii de niqioape (adiat mai mapî ks 8000 niqioape de Kît qe.i mai mape mente nsmit Dasajagipi qe se aftt ne faga ntmîntsjsî); snit as o jsngime nsmaî de o mi.it, ne Kînd a-igii se întind nînt ja 150 mije. Dap qei mai irapiomt msngî în as-nt, sînt qeî K8nosK8gî s8Bt nsmipe de msngî qip-KBjapi. Aqemtiia sînt nimte msngî pttsnzi mi rtspigî în mizjoK, apttînds-se aa noî (npin teje-sKon) s«Et fopma snsî ine.i stptjsiit. Mtsspînd nran-giî «tei din »pmt, ’î aS rtsit d’o întdgime rpozaBt de Jia 40 nînt Aa 50 de mise georpafiqe, adiKt anpoane de 50 opl mai ’najt de Kît qes mai toast msnte d’a-ssnpa ntmîntsssi! — Dap în mizsoKss msstopa din a-qernti msngî de ines, s’a rtsit (în sokss snde se apa-tt raspa ines8S8Î) nimte npeqinigî de o adînqime rpozaBt de 18 nînt aa 20 de mii de niqioape! JeKtopsse, iap te Btzs mipînds-le! lap rat »ît Kt ’mî faqî sn semne de neKpedingt! Iap îngeser Kt te rîndemtl, aqestea sînt nimte faE8se; n8 este destss Kt V — 101 — npelinde oms.i ee Bede msnjji în jisnE, Ba inKE Ba a’î na-sspa ies siînjKins.1 mi iîs niiiops.i! — Abcjjî dpentaie, a-ina m’am rindit mi es; n’am Kpezst nitî es nîm. n’am afaat npin aprsmenleje sojide, ke toate aceste desKO-nepipî sînl adesipatc, anoî ne spmE am Kpezst mi am admipat înEjjjimea yenis.isî omenesK mi adîniimea in-tejivengel saje! Ama nerpemit Beijî fa«ie mi boî ! As-KSJtaijjf dap, ansm o miitE eKsnosigisne a metodeî «ie as înlpeBsinjjat astponomiî inyeniomî nentps niEsspE-loapea msnauop în .isnE! Msnuiî te se a fiii. îmnpeyisp8.j niapyimî emisfepet Jisneî ne npiBemte KEtpe noT, sînt foaple smopl de mEsspals, fiind ke tejesKons.i ne apalE în aceste jio-itspi rasntoase ke nepKSJ .isminos «ie osojemte .ssna ese neBa afapi. AneastE emipe afapE nsind’o în ana-jotiie es mxpimea ontiio> a jsneî, ne apati adeBEpatE mEpime a aiestop msnjjî. Dap aqeaslE metodE nsleam întpeBsinjja nsmai ja aieî msnjjî ie se afjE ne okojo magyiniî jismineî .isnape, mi Kape as o deosesilE mi-pime. De aicea supe a mEsspa teî-j-ajiji msnjjî în jisnE, s’a întpeBsinjjat o ajtE metodE maî inyenioasE, adifTB a mEsspa îiiE.iijiinea msnjjiAop jsnapî dsnE smspa «te apsnK în doss-i jtop. Este uitist ke mi ne ntmîntg nsteam afja înxjuimea snsî msnte dana niEsspEin sm-spa jisî (maî ks seamE seapa mi dimineajja Kînd sm-spa este jsnn) .isînd mi seama ja dipenjjisnea tn>de-peî pazejop soapejsî ne nxmînt în aiest minst. Anoî fiind ei în tot minsts.1 intim dipeKjjisnea Eidepei js-mineî soapejsî assnpa asneî (asta ne apatE sinrspE în-Bîptipea jsneî), de aieea mEsspînd «rnepa ie ne apalE te.jesKons.1 în jsiie, o se nstem faie o KoniMssisne es- — 102 — pali» assnpa adeBipateî jop mtpime. — Bedejjî aKBtn aneasli. sKapi do KOi»KJ8sisne jsicpatt de înjjejennis-nea omeneasM> ttape înnene ks npinninspije neje mai jkos, Ka Kînd înaintea OKijop nostpiî, mi se siBîpmea-mie Ks neje mai îna.ite mi ssnjime desKonepipI aje a-deBipsjsî nejsi mai denapte de noi! — Aicsm Kped K'b sîntejii uii Boi înKpedinijajiî Kt s’as nstst im>sspa msn-niî din jsni! Dane as npodss emipea anestop mapi msnjiî? Snii din astponomî as zis ki Kasza a fost sn foic8 în sînsj js-nei; a.ijjii as sistat aneasti Kaszi în am; iati tot a-nea desBalepe de Kape am Bopsit mai sbs ja istopiea lopmajjisnii mmîntsjsi.— Dap aini ja jsni, as tpismfat njstoniuitii, fiind m nerpemit kt» ns s’ap fi nstst fane asemenea msn^u pitsnzî persjaiji din Kasza snsî no-< tona sas ajit eBeniment anos; de aneea sîntem s>jiuî a ne înninsi h*a razeje nentpaje a.ie jsnei as pidiuat ne sspfajja sa aneuiti msniji pirantini; întpeEînds-ne de ne n’as pidiitat razeje nentpaje aje mmîntsjsi ja noi asemenea msni|i pirantinî ? Ne nstem da pisnsnssj, KT> icoaîica mmîntsjsi fiind ms.it mai tape mi mai a-ms’btoape de nît Koaaca JBnei (dsm o KajKSJi mate-matim mtim m o ESKalT» de matepie ne KÎntipemte ne mmînt 5 ona, tpesse si fie în jsni de 5 opi mai suioapi) mi si> Kîntipeasm nsmai o OKa); anoi ne m-mînls fiind mi o atmosiept amsitoape, icape ns este în «ni; de aneea razeje nentpaje aje noastpe as npodss nsmai nimie esnjssisni de BSJKanî, npeKsm ni-mte KStpemspe, dap n’a nstst pi di na msnjjii nîm> ja — 103 — îirbjjjime de 20 mi nînx ja 30 mue na rozele tentpa-jie Jisnape în imnsjssj jop tape, jisepS uii fi.pi, îm-niedirtpî! De aieea niii ns sînt B8Ji;anî în ^sni>. Sînt an a,jt-fe.i de nete qe ni se înfxyimeazi, (npin tejesKons) ne sspfaija j«nei. Sînt qexe KsnosKSte s8El msmipe de raipî saS oieane de Kape xapteje J8-neî nomenesK msjt. Sneje din e.ie sînt în KomsniKa-jjisne K8 mânui npin niinte rnanppi naKanajspi.— A'ie-mtiia not fi pîspî Kape se Bapsx din noajeae msnui-jop în aqeste mxpi. MxpLie daKx sînt Bmimte K8 4^ adeBxpatx ani>, sas ks aat fea de fjsid, ns nstem uiţi. în snejie Jionspi în J8m, Bedem o jsmini» mai tape toitmai isa ja noi Kind soapeje se pesfpînţie K8 o js-minx mai tape ne sspfaija anejop. Snpe amîndox nojspue aje jsnei, Bedems aieastx mape de o faux mai a.iEX mi mai ajeasx. *Iine dap ns se rîndeinte aiqî .ia amîndox mxpije nojape nx-mîntemtî Kape tpesse si, se înfxuimeze jiOKsitopijop .JBnapi tomnai nsm se înfxuimeazx aqeste dox nete aje Jsneî, oKiaop nostpii? Ne este dap eptat a ne înmnsi kt, aqeste dox nete ajEe în jsnx, ne însemneazx ao-K8pî de amîndox mxpije iiojape în .isnx. Afapx de nomeniteje dox fejspi de nete, rxsim ne sspfaua jsnei înitx dox nete însemnate tomnai în miz-40K8J apiei j8ne», în peţiisnea CK8atop8J8i sx& Aqeste dox nete eicsatopiaje, Kape sînt n8se înlp’o iuiinx tot d asna itajdx, mi foapte faBopaEux nentps Kpemtepea Benetajejop, ne faqe o imnpesisne tta K8m ap fi emile dinlp’o uapx anonepilx ks o Beuetauisne noralx Kape ns înqeteazx a înfaopi niqi iapna. ^ în toate njanete^e as rxsit astponomiî o almosfepx — 104 (înBejiuiBji snsl ăep rpos), as Ksnosast’o npiu pesfpîn-yepea pazejop .ismineî soapejsi ie ne apat* tejesao-nsj îmnpeyisp8.i aepi-iop njanelejop. Aieasti miai atmosfepi. a jsnei ie s’a înfagimat ja III pete p na o nanrjiai lensuiie ne oaojeinte mapyinea jisminei sa-je misspînd’o, s'a rxsit d’oim>pime de 8000 niiioape; npin spuiape de 29 de opt mat miaT. mi mai ssBgipe de nît atmosfepa m>niînteasai; o asemenea almosfep'b ssBgipe ns este în stape a nspta nsopî, npin spmape nsopiî niii o data. ns se apatx în jsni; de aieea ns-tem 0 înnpedingagî m. niii o data. na miOT. mi ns nin-ye în Jisn t; dap snde ns este iuoae niii ninsoape, a-kojo ns not esista niii animaje, niii njanle aBînd o opranisagisne (o aomnosigisne) ana.ioarb as aie.ie aje na.mints.i8i. — O ajta> aestisne este, daaa Beyetajeje mi anima.ie.ie Jisnape ns sînt fopmate dsm sn njan notpiBit as aondigisnejio fisi'ie a.ie imobs-isI jop (jsna.). Kpeatopsj .i sin ei n’a fost niii o daţi ma>pginit în apea-gisneje saje, mi înajta intejigenga sa a mtist a fopma yeje mai Bapiasue fiinge, notpiBite as BapiaBueje ma-niepe a,ie esislenjjii Jiop. 8n om ns noate tpa>i mancap 10 minste fa>pa> pa.ssf.iape, ne aind aonusa în Bspta msmeî, tpa>emte 9 jsnî fa.p'B pa.ssf.iape, adiaa. în joasj nsjmsnijop pessf.n. ej as Bspiasj! De aieea ns tpe-Bse st ne mipim dana. ra>sim în jsm. nimle spme a-je snsi domenS Beyetaj mi animai, mi aiap nimte spme foapte intepesante de o sogietate înyejeanti, Papi de a ra>si n’aaojo nimte aondigisnt fisiie aape sînt de o neanipala. tpeBsinga. nentps Beyetajeje mi ani-majieje tepestpe. — Ama a mi înapedingat BestitsJ rpsitsizen ai jsna este joasiti ns nsmai de ani- - 105 — maje, dap mi de sn fej de oameni (sejenigi). Ej s’a întemeiat în aieasti idee, ne nimte aprsmente JBate do o aKtiBilate persian. mi îngejeantt ne a rtsit în js-m>; fiind in> snde roşim spme de ^sitpspl ftKBle de o persjapitale eiisaiilT., aiio.io tpeBBe st. ne înKinsitn Kt a jstspat o mîm» îngcjeann.. Ama, snpe esemnJB, bt>-zînd ne m>mînis.J nostps o ajee dpeantt de apnopl lT>egî i;ti o deoseEilT. perujiapitate, tpeEse st ne îmci-nsim KT> aieasti. ajee tpesse st> fi fost fi>K8tx de oameni dap nB fipemte. Kînd dap Bedem în jant (zile rpsilsizen) în mizjoKBj apieî saje, Ka nimte man-jjspî dpente liape sînt foaple sine KomBinate snsj kb ajt«j, finind o firspT. persaatt kb Bnrispî persjate ap-xitentoniie; Kînd Bedem aqeste mangspi siBipminds-se în nimte nete mapi foapte perBJate Kape ns noate fi ajt nimiK de i<ît opame Jsnape, aje Ktpopa uioseje sînt nomenileJe Jiinii sas inangspî dpente, ns sîntem astopisagî a xottpî kt. jena este joKaitt de fiinge în-gejente? — Anoi Kînd ia pi uii Bedem nimte nete mapî pertuale în jsnt, anponiinds-se sna Kttpe ajita în ji-nie dpeantt, mi ne spini, desntpginds-se, sas sna siiimuind dipeKgisnea fsrînd, ne Kînd ie.ie-.i-a.ito o spmeazt în înaintapea eî, ape imaninagisnea noa-stp'i. sn dpent KSBÎnt a ne ziie kt> aiii a Bem sn sneK-tai(0.i de o Etttjie a sejeniguop ja Kape asisttm noi kb tejesKoaneje noastpe, npeKsm noate Kt aS asistat sejenigiî ks tejesKoaue.ie jop ja Bttt.iii.se de Ab-stpejigs, JinsKa,Batepjio mija a.»te Kapna-ijispî ntmîntemtl npodsse npin o eKsopBitantt amsigiB-ne a snopa dintp’al nostpiî, de Kape sejenigil (snpe 14 — 106 fepiiipea jiop!) n’as nitist nimiic!—Iatx, jeKtopsje, o matepie destsjr de Eoratx nentps rîndipue taje. Adio dap nentps astăzi! Desupe infjsenga Kopnspijop lepeuitl spmlnd’o snsj assnpa ajtsia, iui în n apţi Ksjapx a sun pa nxmînts.i8i. Doninijop! osieuisj KonBepsaj^isneî noastpe de a-Ksm, Ba ii o Kestisne din ieae mai imnoptanie aje na-tspei, o npoBjemi Kape în tot timnsj a onsnat inteji-yenjja oamenuop jsminaj}T. — Aieastx Kestisne este: snde sînt atîpnate soapeje, jsna iui stejeje ua sx ns Kazx? De ueBa Kse mapi? Dap aieste Kse în ne sînt e.ie întxpite? Extste noate în ieBa sKîndspi mapi Kît jsmea! Dap line jjine aceste sKîndspi ua sx n8 Kazx? Uli aiua niii o datx ns se sxBîpmeinie înlpesapea noa-stpx adiKx: Ksm se noate na soapeje, jsna ini stejie-Jie st ns Kazx ? — De Kînd este .ismea fxKstx, oamenii în tojjî seKOjiî ui’as fxKSt aieastx întpesape. — Anoi ks aieastx Kestisne este jeratx sna mai nomiui-Katx, adinx: de ie se miniKX soapeje, jsna mi ste.ie-•*e mi ns stas niii o datx în jok? Sînt ejie ieBa .îs- K.OSBEPSiUJISNEA XOT. — 107 — apspî bîI ? npeasm Kpedea iui mapeae fijosof» A p i-sto te j. Aceasta n» ne intpi în aants ai soapeje nostps si fie »n animai mîmaînds-se as nicioapeje sa.ie! Ano! daai n» sînt aopn»pî aii, cine je înmiii-ne snpe a inepţie tot ’nainte mi a n» sta nici sn minat? Damneze»! AdeBipate Dsmnezes! Kped mi e» ai Dsmnezes este isBopsji cea d’întîi» aj tstsjop miuiKi-pijop mi aj tstsjop aatiBiliijuop în j»me; dap Damneze» a întoamit jeijije natspeî aape jsapeazi neîncetat în toati etepnitatea a» o aonseaseniji tot d’asna în sine aomnjeti. — Daai ceasopniasj me» »mB.ii mimaînd poatejie saje în Eszsnapsj me», nerpemit ai se mimai npin Dsmnezes, fiind ai fopjţa ejasliai aape npodsce »mE.iet8.j ceasopniaajsî me», este o apea-jji»ne Dsmnezeeasai; a» toate acestea om»j înjjejent aasti tot d’asna dsni aa«sa fisiai cea de anpoane aape a npodss »mE.iel»ji ceasopniasjsî, adiai dsni m e-aa ni sui 8.1 j»i. Asemenea cepcetape dane aa8se.se fisice tpesse si se spmeze npetstindinea în stsdisj nat»peî. D»mneze§ ne a dipsit îngejencisnea a» aape ne nstem estuiaa aasseje fisice aje tstsjop fenomene-jop ce ni se înfij|iiiieazi în aceasti jsrne, mi Boind cine-Ba a pisnsnde jia Bpe o aesiisne fisiai ce ’î facem „Damneze» ,ie a fia»t!44 At»ncea ap manaa ja misisnea sa de om, ap auaa aiap opdine^e Dsmnezes-j»î, ap nipisi dirnitalea sa smani, ziaind: adie intiin-jţe.iop! adie ciBuisajjisne! adie desaonepipiiop ome-nemti! Kestisnea desnpe aassa mimaipiî ruanelejop a pi-mas inesnjiaaBijii nîni Jia Isaa Nes ton,— întp’sn — 108 — aat jok (toni. I. aoneepsagisnea V) am apttat at o Intîmnaape foapte aomsnt, adiat atdepea snei noame assnpa nansasi Jiui Neston adopmit fiind s8Et smapa snsî nom, a ades ne aqest yeni» yirantia jia desaone-pipea jeyei de atpaajiiBne npin aape ns naram Kt a rtsit sn ptsnsns jia npoEjema mape „Kstn stas aop-nspue qepemtî sus mi na Kad? De ne se mimat tot d’asna mi ns sta» ? “ Dap a mi demonstpat npin aajasjie Kt omsj este In stape a asmntni npin inte.iiyenija sa, rpestatea tstsjop aopnspijiop qepemtî nînt Jia sn fand, mi aiap a ainttpi opi ie aopnaj afjînda-se ne sap-fafia fie-Ktpiia din mianele sa» ne sspfaga soapejaî. Ama, snpe esemiua, unim aaam npin aa.iaa.1 întp’an ain foapte .itmapit, at aopna aape ainitpemte jm noi 5 oaa, nainda’j în .lanţ, ap fi tpeaait st aînttpea-sat namaî o oaa, dap nainda’j în soape tpcEse st al-Bt o rpeatate de 180 oaa. — lap Btd at Bt rîndiyî, “aatopaj nostps iap rumenite.“ «Itsaiji mt dap aa st Bt aptt Kt Bopsesa foapte sepios; dînda-Bt aiqi o miat esn.iiaaijiane snpe aieastt mape desaonepipe atinrt-toape d’o jeye yenepa.it jia aape este sanas lot ani-Beps8J. Ultim Kt fie-aape aopna na noale st se miume, ftpt Bp’o natepe aape st ’jia îmniurt, dap atsnqî se mimat aopnsjr dpent în dipeajiianea îmninyepiî; asemenea fie-Kape Kopna mimaînda-se, na noate înneta de aqeastt mimaape nînt na Ba da în dpama’i de Bpe-o niediat Kape st ’ja nonpeasat. Aieastt jeye yene-paat a Kopnapuop, se Kiamt jeye de ineptatea Kopnspijop. St j»im dap snpe esemn^s o niatpt aape made ne- — 109 ~ miniKali ue nimînts, st nsnem înaintea el cn i;aj ica-pe s’o tpari snpe miazi-zi kb o iBjjea.ii de a înainta sn stînacin ne fie-icape minut, alsnsî nialpa sc Ba mim-Ka în ateasti dipeKjjisne kb zisa isjjea.ii; anoî nsind înaintea nietpeî înn sn asemenea Ka.i, atsntî niatpa o si se mirnte lot snpe miazi-zi icb o iujjea.ii îndoiţi, adiKi de doî stînacinî ne minst. — Ansm si teptcim a nane în dossj nietpeî sn ica.i na s’o tpan snpe miazi-noante, îiiki itajB fiind lot ama tape Ea sn8.i din tei nanii în dipenjjiBnea Kontpapi, atsimî nialpa se Ba miui-Ka snpe miazi-zi snde sînt nBml doi Kaî dap k’o fe-jjean nsmai d’sn naj (de 511 stînacin ne minut) adÎKi nepzînd acsmitate din i8jjea.ia sa, din icasza fopii.ii 0110-sante ie o tpaye ja o dipeinjisne uontpapi.— Dap Kînd *n»nem înaintea nietpeî doî nai ica si o tpan snpe mia-zi-zi, mi ajyi asemenea doî icaî în dossa nietpeî ica si o tpan snpe niiazi-noante, alanti niatpa Ba sta în jok nemimEînds-se niuî de kbiii , fiind ki amîndoi fopijeje onosate sînt eitBaje (nolpiBile). Fisiusa zise aKBrn: fopjje.ie me nani te (miuiKiloape) sînt în eKBijispB (KBmnini) în ateasli niatpi.— Dap si fa tem o ajli tepitape! si nsnem .ia ateasti niatpi sn itaj Ka si o tpan snpe miazi-zi, mi tot de o daţi sn ajt Kaj ica si o tpan snpe pisipit; te o si iaşi aKsm? 0 si iaşi, ki niatpa se Ba mimica snpe dipenjiisnea opizontBJBÎ icape se afin în miz^OK întpe pisipitS mi întpe miazi-zi; însi isjjeaja miuiKipiî nietpeî Ba fi mai nsjjin de sn stînacin ne minat; ateasti miuiKape se Kiami pese ,i tanti. Dan Boiţj.î a afia K5 Kît ateasli isjjea.ii pess.il anii este mai miici de Kît sn stînacin, fatejjî o simii.11 firspi yeometpiivi 110 — (a, e, c, d, fig. 6) nape se KkmE napasesorpam (adiKE snde fie-Kape din amîndoE satspese onosante, AE ks C D, npeKsm E C ks A D sînt eK8a.se), anoi tpanejjî siniea A C ţ^diaronasE) uii înKinsijfi-BE ke nia-tpa se afsE în A, sn Kas o tpape snpe E (adiKE si-niea ÂE be ÎnfEjjimeazE isijeasa aiestei miiuKEpî), sn ast Ras o tpaye 6npe D (siniea A D be înfEjjimeazE is-jjeasa miniKEpii de as doisea Ras) atsniî o se se minime nialpa în siniea A C, adiKE dsnE sn minst niatpa ns Ba fi în E niii în D ii înlp’sn ast sok C nape se afsE întpe amîndoE nsntese E uii D. Bedejjî dap în fîrspE re diaronasa A C este mai miKE de Kît fie-Kape din amîndoE satspese A B mi A B. AieastE diarona-.ie Ba fi tot d’asna mai miKE de Kît satspese ne Kînd snriss A Ba fi mai mape de Kît sn snrre dpent (de 90 rpade), dap din Kontpa, aieastE diaronasE Kape ne npesenteazE isjjeasa pessstantei, Ba fi mai mape de Kît fie-Kape din satspe Kînd se Ba afsa niatpa în snriss E (Kape este mai miK de Kît 90°) mi de snde sn sas o Ba tpape snpe C mi aslss snpe A. —• AieastE fantE o rntis mi nodapii Kape ssitpeazE sa nodspise smESEtoa-pe assnpa pîspisop ie as sn Ksps penede. înKinsijji-be ke pîss Kspye în dipeitijisna de sa A KEtpe C (firs-pa 7(); nodapii se afsE în naptea dpeantE a pîsssî în A Bpînd a tpeie ne naptea stînri mi a aacsnţje sa nsn-tss D, aisniî nodapii ssosod nodss în A îs îmninne dpent KEtpe E, anoi fiind ke ne Kînd nodss nsstemte din A KEtpe E, ana pîsssî îs îmninije în atos, de a-leea in sok de a meppe dpent în E, nodss Ba inepţie în Kspmezimss anei în sinie diaronasE sas pessstantE A D mi Ba aacsmje în D. Ama dap mtim ke sn KopnS - 111 — Kape se afni în mimtcape pess-itanti, npiimind o îm-ninnepe nsoi tot în dipeKjjisnea pesBJitanteî, atsnqi Kopnîu se Ba mimica tot în aqeasti dipeKQisne, însi K8 o fcjjeji îndoiţi; din Kontpa, dani aqeasti nsoi îm-ninqepe n» Ba fi dat în dipeKiiisnea pestutantei, qi Ba faaBitajjieî. Aieastx jei,ie sinrspx este o n8tepnii;x jerxtspx întpe icopnspije fipmamentsjsi Ka sx ns se pisineasKX în rojhisnea 8niBepss.i8Î.r-^: Diap este sn ajt fe.i de steje în leps nape sînt âtila de- K8- 116 — pioase npin fopms.ie.ie 3op estpaopdinape, mi aj kx-popa smEjet este aiît de deosesit de smi>3et83 pers-Jiat a 3 zst de o mxpime de 75°; Kometa de ans3 1618 mi 1680 s’a apxtat ks o Koadx atîta de 3sni"b în Kît s’a întins nînx 3a acsnixtaiea qeps3sî bx-zstl — 8ne3e din Komete as mi dox Koade (npeKsm - 117 — ateea din ansj 1824) dap sînl iui a.iie nomele, înst de sn nsmtp nsijin Kape n'as noadt (în ansj 1665 mi 1668 s’as apttal asemenea nomele ftpt noadt). — Koada nometsjsî, s’apatt tot d’asna ne naplea tepsjsi »nde ns este soape; de ateea o nomett nape este Bt-z»lt de noi dimineaga, ape noada sa snpe anss, mi ni se nape na nînd nometa ajeaprt dsnt noada sa; dap o nomett ie o Bedem seapa, ape noada sa snpe ptst-pit mi atsntea ni se nape ni nometa fsije de noada sa. — Sneje din nomete as noada jop întpepsntt mi nesnitt ns nansj jop; ama a fost nometeje deja anii 1744, 1811, 1819 mi 1824. Kometeje snimEt în nsjîine zije fopma jop; ano! ateje dinip’înseje nape as o napiept de sste de ani, nerpemit ni ns lirnnsj se snimEt întp’atît, în nit se fan nensnosnste. — Kometa deja 1682 a fost de o deose-sitt mtpime, dap n’a aBSt noadt. Astponomsj Ajei (Halley) a aBSt nopotipe a desnonepî nentps înlîiami datt napiepa atestei nomete mi a npezis sosipea ei din nos dsnt 75'/2 de ani, adiat a xoltpît nt tpense st fie Btzst kptini ne ntmînt în anii 1759 mi 1836; ama s’a mi spmat. Kometa s’a întops în ateste dot ne-pioade, dap ns totsj sniinsatt in faijt. Ateastt nomelt a jsî Ajei ne a desnis o jsmi-nt nsot assnpa nometejop, fiind nt mai ’nainte as-tponomii ’mî as înninsit nt nometeje ns sint nopnspi sojide ti sînt nimte meteope te se nasn în almosfepa noastpt. Anoî tonmai dsne desnonepipije jsî Ajei s’a apttal nt nometeje sînt na nimte ipaEante aje soa-pejsi, ftnînd îmnpevispsj jsî nimte napiepe aBînd te-je mai fantastite firspî, mtpimi mi fopme. Ama st- — 118 — BfpuiesK sneje din Komete Kapiepa jop în nsjjinc .isni, nedeniptînds-se m8Jt deja soape; snpe esemnj»: ko-meta jsi En ite (bxzbIx în anii 1819 ini 1822) ape o mint napiepi ie o s'bBîpuieuite în 1207 zije; m8.i-te din aneste mini Komete ns je Bedems k» OKil roî, fiind kt» ni je întsneKi jsmina soapejsi; ajteje, din Kontpa, as o Kapiept na nxmîniBJ, admx fbKînd o ejin-si, dap în afeji8 (T în firspa 4) se deniptezS de ja soape nensrnxpaEije milioane de mije, siBîpmind anea-stt Kapiepx a jop ejinlint în mal msjte sste de ani. — O asemenea Komett este a*ieeâ ne a desKonepit’o Nes ton, nape s’bBîpuieuite itapiepa sa îmnpeijispjîj soapejbî în 575 de anî.— Dane KajK8.je.ie jbî Biston, s’a apilat aneasib Kometb ne nxmînts ja notonsj J8i Noe, ja Bxlxjiea deja Tp oi a, Ja dxpîmapea opa-uisjsî antia Ni n i b e iui ja moaptea jsÎ 1 s j i 5 lI e-sap; de aneea, Pomaiiii as Konsaicpat nentps dinsa 8n K8.it ido.iatpiK nsmind’o steaoa isjianx. Ile sp-mi iap s’a apxtat aqeastx Kometx în timn8J imnepa-topsjsi Isstiniang, mi ne spmx diu no8 .ia îniens-t8j Kpsiiadejop; ja an8J 2255 (adiux nesle 403 ani) iapiuii Ba li BxzBtx de npe nxmintBj nostps aqeastx Kometx. IalB sn maptop nemspitop ne a asistat ja enoieje neje mai însemnate mi neje mai rpozaBe aje islopiei sniBepsaje!— Aieste Komete fiind în nepiejiS (f în firspa 4) este denapte de ja sspfajja soapejsi nsmai kb 28600 uiije, adiux niii de 5 opi mai denap-te de Kît jsna de ja nxminls; alsnii ape o mimnape de 18 opi mai iste de Kît miimtapea nxinîntsjsi; dap Kînd kometa se afjx în afejis, ape o denxptape de ja soape de 138 opi mai mape de Kît a nxmînt8.i8i de ja - 119 — soape, mi smBJtets.! ei este atenţi de 3000 de cpi mal întet de Kît a4 nimîntejsî. O iiometi maî intepesanti este ateea te s’a api-tat în an84 1811. — Ea este (dsne Ka4K8464e Bestite- astponom Besei) în IlepieaiS denapte de 4a soape tomnai Ka mmînte.! (20 mijioane mije), dap în A-fejis se denipteazi de jia soape nîni ja 9000 milioane mue (adiKi 450 de opi mai ni54t de Kît nimîntsj), stBÎpuiind Kapiepa sa îmnpenrepsj soape48Î în tpei mii de ani. — Ateasti Kometi ns mai Bbzsse iri>-mintsj (nîni 4a an84 1811) din timnspue jsiMoise iui Sesotpis, aiioi întopKînds-se 4a not, n’a rasit din jSKpspue omeneuiti te a .lisat atenti ne mmîntSţ de Kît nsmaî flipamideje din Eijints, ateste Kojosaje ssBenipe pimase din tea mai antiio» tiBuisa-jjisne. — înirinseiute ’ai, jeittopsae, în te stape a jisat a-teste Komete ne nens4 omenesK înainte K8 3000 de ani, iui în te stape ’a a risit în an84 1811! Dap în te stape de nepfeKgisne nirantiKi sati de derpadaijisnea nea-mtentati Ba nsi ateasli Kometi ne #ens4 omenesK 4a an84 4811 Kînd se Ba întoapte iapiiui 4a noi? — Asta este o Kestisne npoBidenyiaj'b! Dap dests.i Be-dems ki Kpeatop84 oamenuop, ne tpimile dsne 45nyi-jo nepioade de msjte sei(04e, nimte maptopi tepeuitî, a ne Bizita; Ka Kînd ai panoptsi de nporpese4e te am fiK8t în ateste enote jHni.il! Dipeitipanea smE4et848i KOmetejop în Kapiepije 4op Îmnpeiji8p84 soape48î, este foapte neper«jati. Sne4e mepr de 4a ansss snpe pisipit (smB4ape dpeanli) a4-te4e mepr de 4a pisipit snpe ansss (smBjape înde-pete). — Sînt iui sne4e din Komete Kape na se ’ntopK — 120 — niqî o daţi ja soape, demptîndx-se în .linii stpîmBe (inepBOiiqe uii napaBOjiqe) nenpeaxpmat de ja soape nîni în Beqiî Beqiaop! — Ateste Komete se npexmB.rB neînnetat în infinilsj stradă rojiă a,i xniBepsxjxi, Bizi-tînd difepiteae sisteme sojape a.ie CpmamentsjBî! JeKtopBje! *le idee de mipime te nitpxnde aaxm î tje idee de infinită ax toata maestatea sa, se desdde aaxm înaintea imaţiinailixnei taje snepiate, nepdxte în-naintea acestei mipimi! Te Bezi mia, nimia în atest xniBepsă! — Dap nx euit! tx fixa atejxia aape as mina sa A-tot-nxtepniax njimEi ateste jeifioane de steje, de sopl, de aomete mi de jxniî întpeţtT în snauixj infinit» jsî? Nx eintî tx nap tea tea maî ssEjimt în atea-sti jxiue nemspitoape? Nx emti tx saînteea tea mai nspx te a emit din jxmina apeatpiai ? Nx nopjjî tx în sînxj ti», în atest mia şină, idee a Epeatopxjxi, ideea a bsojb tKJsî infinit, ne jînri aape aiap tot fipmamentsj, aiap tot xniBepsx.1, este xn.uimite?— N» se înajg^ inima ta .ia Bedepea latsjop atestop mi-paaoje? — Nx nojjl tx esajama ax npofetxj? 8nde ap»nK OKiî mei, ne tine te rasesa, Doamne! Uli Kînd mi s»iă întepS, mialnd mi kobop» îninfepnă! IUi KÎnd mi sită în adîn'iimea inimii me.ie! în timnxpije antite mi aiap în seaojeje de mizjoa, nîni nx s’a axnosaxt ai aometeje sînt nimte aopnxpî tepeinti aape ax o înBîptipe nepiodiai, nonojii mi aiap sa* nienjjil d’atxntî apedea ai aometeje sînt nimte mete-ope (Bizione) aape Bestesa sosipea xnxl eBenimentă mape în j»me, fie sxnă saă p%ă. — Kometa aape s’a Bt-zxt în anxj 59 dxnt Xp. a Bestit (dxne apedinisi aon-timnopanuop) moaptea tipanxjsî N e p o n (Besle Exm); 121 - dap înaintea naintepiî lipansasî M i t p i d a t e iap s’a apitat aieasti Kometi. (Beste pea).— Ja moaptea aşi *Iesap, a Bestit o Kometx în'tjjjapea jsî în o.iimns.1 zeitijjijop! — în ansa 1337, ne noBOsteuite o KponiKt, s’a apelat în ieps o Koadx de msn (o Komeli), Kape a Bestii o leapti. întpe imnepatops mi nana. EBpeiî, adaorx KponiKapsj, Kape as a in tentat în spma aiesteî lepte sosipea M e s i e i jop, as fost Einsigi kt> ns BoesK Bine imnepatopsjsî; aieasti Einsiaji s’a întipit npin o iuoae de sînije ie a Kizst; de aieea în tot imnepisj, EBpeiî as fost înKimî mi apmî de Biî. — laţi în ie de-rpadajjisne adsie irnopanjja mi nepoziea ns nsmaî ne sn oms, ii ne to;p Kontimnopaniî snsi BeaKS întper! — laţi Kiti nenopoiipe, Kîti nedpentate mi Kîle jaicpiml npodsie aieasti irnopanjji nînd este asoiiati ks sopa sa lea spîiioasi, adiKi ks into.iepanjji in .iSKpspuc pe.iinieî! Anoî .isitps tpist! Aiesle nenopoiipî ns jie a ssfepit sn oms sinrsp ii o nagisne întpeari, adi-ki mii de oameni întpe Kape as fost Eitpînî mi Koniî neBinoBajji Kape s’a tiiat mi s’a aps de Biî I — Dap ji • sagi-ne si ne demptim ks Bedepea noastpi d’aiest sneKtaKOJ rpozaB! — «Iisagi-ne si sîtim Kt smanita-tea a nstst Kidea nîni ja aiest rpads de derpadajjis-ne slsnidi, ja aiestg rpads de EapEapisms înrpozitop; mi si Benim iapiurî ja timnspue noastpe, jsminate de asmina iutiinjjeî, mi înfpsmssegati de tojepanjp Kpedinuijiop mi de fuantponiet în timnspue noastpe, Kometeje ns mal sînt npÎBi-te Ka npofete de nenopoiipe. Kiap omsj opdinap se sîti jia dînseje KS o Kspiositate, dap ns ks snaîmi, mi nsmaî amatopiî de Bins.1 Bsns, se BSKspi de Bedepea 16 — 122 — •îop, ziitînd ki Kînd s’apatT, o nomeii,, atenil se fa>ie Binsj dejiKal; însT. neper8.iapitatea smEJiet8.i8Î jiop a înssfiat in inima snopa din astponomiî nostpiî, o te-mepe desisa de sepioasi de Kape Bom Bopsi ieBa ai«iî. Sînt întp’adeBip ene,ie din nomete Kape în K8ps8j Kapiepiî jop s’anponie npea ms.it de nimînts. Kome-ta Kape sV.apitat în an«,i 1770, s’a anponiat de nx-mînts npea ms.it, adiKi, nsmaî atit Kît esie jsna de-naple de noî.— Kometa jb! B i 4 a mi ateea a jsî A J e i s’aS anponiat noate mi mai ni8.it de mmîntS. — Auia dap astponomlT ’mî a ftust întpeEape daKT, se noate în-timnja Bp’o datT, Ka o asemenea Komel’B anponiinds-se foapte m8.1t de mmînt?;, si faKT, Bpe o BXtimape spîtt ne rjOBSJ nostps? Adim, Kînd Ba fi Kometa mi-kt>, si Kazi, neste niminls (tpase fiind Kitpe nimînts npin nstepea alpaKî|i8neî saje), atsnHl nerpemit ki o st zdpoueasKX o mape napte a nimîntsjsî, înrponînd s8Bt psineje saje mi.iioane de fîinji© Biî; sas Ka Kometa rniuap niiui, st, KazT, în oteang, npodsitînd npin aneasta nimte BtpsxtBpî rpozaBe a.ie anejop oieansjtsî assnpa Kontinenlsjsi, adini, sn notonis nsoS.— SaS Kînd Kometa Ba fi mai mape de Kît nxmîntsji, atanui noate kt, anponinds-se foapte ni8.1t de m>mînt8, o st, tpa-n Kometa (Ka sn Kopns itape ape o masi, maî mape) ne nxmîntsj nostps KT-tpe sine, mi urutap kt, mmîn-tsj ns Ba KT>dea neste Kometi» sdpoBinds-se în mii de BBKiijî Ksm Kade o eoiubt, întp’o netate BpT.JKmxmea-skt>, lot noate Beliim>tatea snsi Kopns na ate.ia a.i 8ne! Komete mapî, a ipaije aneje OTeansjsî Kitpe sine ads-Kînd sn nsos KataoismS anos; saii infjiamind (fiind Ki Kometeje sînt noate foapte înfoKate) sspfatja n%- - 123 — minUusî ita sn (ok ijenepaj, Kape Ba îiimiKniqi tot >ic se af4x ne i\job84 nostps. Aqeste inimi fpiKoase as iui rxsil în nalspx ni84te esemnje Kape 4e as înlxpit în fpiiia 4£>p. — Este intp’a-deBxp foapte intepesant a nomeni aiqî aqeste esemiue. întpe iuanete.ie Maps uii Isnilep se afjx 5 njane-te mini Kape se idarnx Astepoide (%pe, ITajas, Isno, Bcsla uii Astpeea); eie sînt foapte miqî, foapte anpoane sna ja a.ita, mi idap Kapiepeje jop se tae sna ne ajita; în fine ns seamxnx niqî întp’sn Kin kb Mejfe-4-a.ile mianete; npintp’aqesle îmnpenfepxpi s’as înKpe-dinuat astponomii kx aqeste astepoide sînt niuite B8-Kxjii sas pxmxuiiij8pi d’o mape njianelx Kape s’a sdpo-Bit în fipmaments ks m84j£î seKO.ii mai ’nainte; dap fiind kb astponomii Eifintieni iui E.ienî n’a» nstst Bedea miqi.ie astepoide (neaBînd le.iesKoane), do aqeea m> nomenesK de niqî o n4anetx afjînds-se întpe Maps mi Isnitep, npin spmape este înBedepat kx Katastpo-feje astepoizijiop tpeBse sx so fi întîmnjat maî ’nainte de înuen8t84 esislenget istopieî jjen8.i8Î omenesi», adi-kx uej mai ngjliin mai ’nainte de dejBBisj EiE.iiKS (noton84 J8Î Noe). Aqeastx sdpoBipe a snei njaneti, a n8t8t sx se sprneze nsmai npintp’o itometx. — Dap afnpx din astepoide aS pxmas în fipmaments mi ajte Kspioase ssBenipe din aqea mape njanetx sdpo-Bitx; fie-Kape din boi a Bxz8t nerpemit Bpe o dalx noantea kx nade o stea din qepîs stinrînds-se în dps-m54 Kxdepii. Dap în nongi4e 4si Aerfist mi Noem-Bpie se înlimn4X de ms4te opi na intp’o noante s»te ini mii de asemenea stc40 sx se Bazx Kxzind din "qeps. — AK8m tulim kx aqcasla este nsrnaî o amxi,iipe onii- — 124 — kt> ; o slea ns nade ni?î o daţi din lepS, dap aieste nsntspî jisminoase uape ni se înfijjimeazi sss în aep Ka nirnte steje miuiKînds-se Kitpe noi mi stinrînds-se ne dpsmS, sînt nimte nietpe mini Kape KadS ne nimînts din ro.iiifcnea smBepssjisi. Aieste nietpe a» o Komnosigisne KimiKi Kape ns o risim jia niii o mate-pie mmînteasKi. Kimistiî je nsmesK nietpe kos-miie. Ilimîntsj nostps meprînd în Kapiepa sa (eKjin-tiKa), di KÎte o daţi neste aieste nietpe, je tpaqe ki-tpe dînssj, mi ama ascsnr e^e ja noi. Dap întpeBîn-ds-ne ie Kasti aieste milioane de nietpe Kosmiie în rojiiisnea Jismiî? Iiliiinua ne pisnsnde ki eje sînt iapiuii nimte miii pimimiije de psine din nomenita mianeti mape sdpoBiti npin anponiepea sneî nomete; anoî de atsnii înnoaie nîni n’a dat nimînts.1 neste eje, a« fost smBJînd epatiii în snagisj sniBepssjisî. laţi dap sn aprsmenls nsos nentps sdpoEipea sneî naa-nete în fîpmamentS, mi tot de o dan fiind sn aprs-ments nsos nentps smEjiapea nimîntBJSi în snayisj jb-meî îmnpenfepsji soapejsî! Anoî mi ne sspfajja nimîntsjsi nostps nsim nimte spme matepiase Kape ne doBedesK ki Kopnspi.se ie-pemti infaseazi biibj assupa ajtsia npin Kidepea bs-Kijjijop matepiaje dintp’snsji assnpa ajlsia. Islopiea Eaenijop ne noBestemte de o niatpi Kape a Kizst din iep8 în pîs.s nsrnit Ero s-notam os. Be-stns.s AjeKsandps de SmEOjd ne nosestemte de msj-te nietpe meteope mapi ie se af.ii sinrspatiie în jo-Kspî nsstioase ne nimînts. Aieste nietpe sînt mapî mi staS ne nimînts, dap ns sînt Kpesnste ja dînssj niii ns sînt anonepite K8 nimînts poditops, mi ns se — 125 — afji în miacjoKSj nisnjjijop nietpoinî, în One eje ni se înfiuimeazi toKmaî na Kînd ap fi Kizste de sas [pierres meteoriques ou de P atmospliere). — Anoî se întîninji. Kîte o dali» kt» ninite mese mapî de fepS (blocs erraticjues) Kad din iepS (din aep) ne nimînts. «lînn Arpam în Kpoajjia a Ki»z8t m bjok foapte mape ja 26 Mat 1751; aînri» opanisj [ e n i s ei K în Sieepia se afli sn bjok epatiiî (niin de fep lepesa) de 700 kî-jiorpame; în 0.isma (.iînri St. Iaro) este sn ejok epa-tiK Kape Kintipeinte 14000 Kuorpame; dap jînrc» Mea-sîko este 8n bjok de 19000 Kuorpame, anoî jînrB ma-jspue pîs.isî Senera.1 sînt E,ioqe epatiie d’o mipime înKi mai însemnai- în Kacinet minepa.io]jiK de Biena iui de îlapis am Bizst nietpi meteopi’ie d’o mipime npea însemnaţi». O sitnijipe de snaimi» m’a nitpsns afjînds-mt .lînri aceste nietpe de o ajli jsme! Fpiaa de anponiepea 8neî aomete ja nimînts a fost în ansj 1836 foapte sepioasi. Înaintea sosipeî itometei 481 Aie i, toate razeleje mi Kajendapeje Bopsea de fpi-Ka npi»m>dipei ni»mînt8.i8Î în aiest an (1836) din Kassa a'iesteî Komete. Sn Enrjeză eslpaBarant a meps în a-neastT» idee npea denapte în uit a dat jok ja o aneK-doti» opiqinaji». Eji a aB8t o stape mape mi o Bsni-Boinsji nenlps spmamii omenemtf Kape Bop punînea ne nimînts dsm aiest Kataoisms no«, dap mi Esni-noinija enrjez8J8Î iapiuii a fost opii.iina.ji; ej a xott-pît a Jisa o BÎBjiotiKi ţfenepaii nentps aieî itape Bop tpi»i în jsmea nsox. A Kejtsit toatt stapea foapte însemnaţi Ksmnipînd Kipui. S’a mi sfipmit stapea, mi EiBjioliKa tienepaji tot ns s’a KomnieKtsil; atsnm enrjezsj a în'ienst a se îmnpsmsta ia Bani, dind - 126 — nojijje de a naxii ja 1-is Iansapie 1837 (fiind kx se rîndise kx alsniea nxmînts.! fiind de m8.it upxnxdit, n8 se ca mai rxsi Kpeditopiî sxî Kape Bop iepe Banî, niiî tpiEsnajBp! de Komepjp npin Kape se Bop iepe). Dap snpe nenopoiipea J8Î, KOmeta a fost destsjx de amaEijx. nentps noi oamenii, a tpeKst întp'o denxptape pesneKtaBUX de .ia nxmînts; anoî ja l-i« Iansapie 1837, tojjî Kpeditopiî Kape a§ pxmas în niiioape nea-tinnil de niiî sn nataiuismă, s’aS npesentat ja enrje-Z84 nostps fuantponiit» mi nerxsinds’ji în stape de a njrc>ti nojiuue saje, ’I a8 Bîndst 'npin jfigitaijie toatx bî-EjiotiKa; ama dap enrjiezsj nostps de mi ns s’a îneKat în oiean, npeKBm se temsse, tot a mspit ne 8pmx de foame ne 8SKat. Aieastx temepe de npxnxdipea nxmîntsjsî Kassatx npin o Kometx, s’a noto^it de Kînd astponoms.1 0.1-seps a apxtat npin 8n KajK8.i sine întemeiat, kx întpe 439 ini-iioane de Komete Kape sînt mapî i;a nxmînts.i nostps, nsmai sna noate a’ji atinge; ano! fiind kx ne tot ansj (soKotind sn8J neste ajtsj) Bin dox Komete în nepiejiă (anponiinds-se ja soape mi jia noi), de a-leea ns noate fi nxmîntsj nostps atins de o Kometx iej mal nsgin mal ’nainte de 220 muioane de ani!— Odixnigi-Bx dap, domnuop! Ilînx alsnil este m8.it timns, mi o sx faiegi sine a ns isKx.ii no.iigi.ie de njx~ tit a doa zi dsnx npxnxdipea nxim'ntsjsî, Ksm a fxK8t enrjezsj întemeiat rie Ka.iendape.ie npofete! - 127 — Mjmis. *IeBa desnpe ţleorpafiea fisiKB. Donjnijop! Dbhb ie ne am njiiniBat în soape, în în njanete mi Kiap în Kspioaseje Komete, aicsm sb ne întoapiem iapBurî Jia nimîntsj nostp». în toa-tt aieastB npesmBjape fiastB în fîpmamentS, din toate opraneje simjjipi^op noastpe n«maî simQSj oituop a nstst fi îndestulat de Bedepea sienejop admipasije dap foapte denapte de noi. Dap ai<8m Bom npiBi ja sn ajt tasjos afjînds-se mat anpoane de noi, Bom npiBi ja sn taBJO« desfBtBtopS nentps toate simgipue noastpe, ja sn laBJ08 Kape înKonţjioapB tot teatpsj Bie-îjii noastpe npintp’sn Kadps Eorală de infinite mi ad-mipaEue BapietBgî.— A iest taEJO» iîonpinde georpa-fi e a fi s i te b. IDaneta noastpB (nBmînts^) ape doB înBBjim8pi; sna penepaJB, neîntpepsntB o înBBjemle npetslindinea; aieasta este aepsj sasatmosfepa, mi a-ita este naptiKBjapB, întpepsntB în mai msjte jouspl, aieasta este ana. IlBmîntsj mi aepsj faK o întpegime Gsîkb; nBmîntsj, ana mi aepsjr npesenteazx adeBBpale tpei matepii ejementape (dap ns elemente ita itopnspi sim-iue Kape ns sînt ast-fe.*, liejemente Ka înien8t8pi aaq tstBjop fiingejiop nBmîntemtî); eje sînt n p i n i i- — 128 — îispije tstsjop KomBinaHisnejop itipopa sint ssnţse matepiije Kopnopaje. KontinentBJ (ssnat) este în npiBinga mipimei în pe* jagisne K8 fjBidsji (ana) ita 1 KXtpe 34/6; adini Konti-nentsj Konpinde anpoane a natpa napte a toati ssp-fegei nimînlsjisî Kape ape 9 mijioane mije neorpafi-ne. — Toate inssjeje (ostpoaBeje) icsnosote nîni> a-K8D), faK ’Aa napte din Konlinents. Ile nimînt» este în adeBip nsmaî 8n nontinent Kape este întpepsnt în mat m84le joK8pî; dap ţteorpalli deosieesK tpel Kontinente d'intpe Kape fierni Kape înşine fopmea-zt> o înlpeijime neîntpepBnli. Aiiesle tpel Kontinente sînt: 1 itontinentsj pisT>pit8J8Î (sas jsmea BeKe), >te Konpinde Espona (kb 155 mii raue natpate), Asia (kb 800 mii mue natpate), mi Alpina (ks 550 mii mije natpate)). II Kontinentîj a-nsssjsî (jsmea nsoi), adiin> Amepiita (kr 750 mii mije natpate). III Kontinents.i de iniazx-zi sa8 Asstpajia mi Nosa Zejanda (k8 120 mii mije natpate); ama dap Kontinenl8.i ape ks tot8J o întindepe de doi mi imitate mijioane mije yeo-rpafine natpate. ^ea d’intîKi îmnpeyispape pemapKaBui Kape ne în-fijjimeazx tpeî Kontinente este, kt. se si>BîpmesK K8 nipjjije asK8jiite (KOJijate) mi msntoase snpe miaz^-zi, ne Kînd snpe miazt-noante sînt japyl mi njane. în-tp’snejie din KonBepsaiji8neje de mai sbs (KonB. XVIII) am Bopsit d’aneastB îmnpeyÎBpape, apitînd kt> nsmai 8n Kataicjisms anos a nstst npodsne aneasli roodifiKa-jjisne a Kontinent8j8i. Mapea este o adeBipati. jerttsp'B a najjisnejop; — 129 — ana este adeBipats.1 miz.ionitop8 de anponiepea oame-nijop snopa ititpe ajiijiî în pejagisneje Jiop intepna-jjionaje. Eiraijî ansm de seami Kît de admipasui este nstepea omeneasKi! Mapea este nea maî rpea îmniediKape fisiKi nentps toate fiinseje sil Kape ns not esista în ani; dap aneasti îmniediKape a nstst spin a infjsinga sa nsmaî assnpa anima.ie.Jop, ns ini a-ssnpa omsjsi. Omsj, aneasti fiiiitji nentps Kape ana este eaemenlsa nea maî inimiKs, o nisa a liKSt din o-neansa nea mape teatpsj tpismfejop saae assnpa eae-menteaop; tosmai din oneanS a fiKSt omsj snsa din ssnsmiî siî neî maî tpeEsinniomî, Kape îî sepni Jia Kpe-mtepea nstepiî mi songiei saae; ne oneans omsj ’mî a (iKst niedestatsa nirantiK snde ’mî a nss tponsji mi-pirneî saje! — laţi tpismfsa nstepiî mopaje assnpa nstepuop îisine, a ideiaop assnpa matepieî! Monteskies a zis „Espona este datoape peKsno-mtinjja nentps KSJtspa sa, okojs-isî sis nepersjat mi tiiat de maî msite sînspî aje mipijop. “ — Aneasta se adeBepeazi mi în Asia, mi mai ks seami în Ame-pisa; fiind ki snde se afli sînspî, mipi intpînd adînKS în xotapsj Kontinentsjsi, aitojo as aBst oamenii niBi-jiisajjî mizjoane d’a intpa maî Bine în nentpsj anejop jjipi nsoî a înnoda jentspi ks najiisneje indiqene (din iieapi) mi a întpodsne niBijisagisnea în aneje Kîmnil nipisite de penis.! smanitigii. — AfpiKa, din Kasza fopmejop saje tpisnrisjape, aBÎnd jjipmspue fopmate în .linii dpente, a pimas nîni astizi nentps noi o 48-me nensnosKSti. Ama dap nea maî mape napte a ssnpafejjeî mmîn-tsjsî, este anonepiti de aneje oneansasi Kape, de mi 17 — 130 — este întp’adeBip namaî ana*, dap (snpe mai Eanx în-Herepepe) ţreorpafiî î.i deoseEesu în 5 oneane ks dife-pite namipî. 1 Oneanaj npin BBpsapea pîsjsi Botra (snsia din pîs-pLie neje mai mapî dane nBmînts) nnu. ? Sojomon a zis: „8n»,i din mipaKo.ie.ie nalspei este, kb pîBpije neîncetat se BapsB în mape mi mapea niqî o datB nir se 8mnae.u Aceasta este întp’adeBBp sn mape mipami, înKB noate mi maî mape de Kît ’rni ja înKinsit înssmî Sojomon. Fiind kb întp’ajt jok o sb BedemS kb admipaBija eitonomie a nalspeî a întoit-mit Ka lipKSJajjisnea anejop ne nBmînts sb se sprneze întp’sn eK8UÎBp8 nenpeKspmal; adiiiB ks Kît ana Kade din aep ne nBinîntS (npin n.ioae, ninsoape, poaB uiu.) fopmînd isBoape din Kape se fopmeazB pîspi «ie neîn-netat Ksprs în o^ean», kb atit ana se sse din nBinînls tepBinî în aep» npin eBanopajjiBnea (aBBpî) a anejop 1t>-neansjsl, Kape neînietat tpimit» aBspi de anB (însB neBBZBte) în aep. IIpinlp’aHeasta din neo» se fop-meazB n»opiî snpe a întoap»ie ana iapimt ja noi. -— Ilpin aieastB admipaEUB 'iipKB.iaijisiie se faue kb, de mi pîspLie BapsB neîncetat enopme KîtBjjimi de ana în o- — 132 — qeans, oqeansj, dsne asm ziqe Sojomon, tot ns se sm-iue neste misspB. Iati o idee desnpe Kîtxijimea anejop qe se Bapst nenpeKspmat din pîspi în mipî. Aqeasti Kîtxijime s’a stimată ne fie-Kape ans ja 75 mue ţreorpafiqe ksbo! adiKi, Kt aqeastx Kîtxijime este eKsaJX ks o masx frsidx qe ap nstea smnjea sn snajjiă d’o înlindepe de 75 mije ţreorpafiqe, în .isnmme., jtxgime mi înxjjiime! Adînqimea ruxpuop ns este notpiBitx ja toate jo-Kspi-ie. în oqeansj qej mape sas naqifiK» ns s’a rc>sit fsndx ja adînqime de 12 mii de niqioape! Ajte oqea-ne mi mxpî ns sînt ama de adînqî; înst aBem doBezi fisiqe Kt adînqimea qea mai mape a oqeansjsi tot este mai rniKB de Kît înxjjjimea msnjjijop qejops mai ’najgî dsne nxmîntă icape as o întindepe ajtitsdina.ix de 1 % mijre peorpafiqe *). Aneje mxpii sînt amesteicate k’o Kîtxjjime mape de sape. întp’adeBxp, dana jsxm în sxrape de seamx imensa Kîtxjjime de sape sape se rxsemte tonitx în a- * 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 *) 'Iei mai îna.njî msnjjî ne m>mînts sînt 10 spnrBtopî: 1. DaBa^aijips (ja Ximajaia, în Asia qentpajx)— 4390 stîn*. 2. IaBaip idem — 4027 — 3. Sopata (ja Andes, în AmepiKa) 3949 — 4. I."rimam idem 3733 — 5. AuonKarsa (în Xui, AmepiKa) 3628 — 6. 'JimBopasas (în Ksito, Amepii;a) 3550 — 7. Tsajetiepi (în EomBia, AmepiKa) 3440 — 8. Ejssps (KasKas, Asia) 2783 — 9. IIonoKatente.i (în Mensiito, Amepiita) 2771 — 10. MontB.ianK (în Iliemont, Espona) 2468 — De snde Bedemă kx >ieji mai mape mante în Espona n’ape niqi Vz napte de înxjjjimea msntejsî DaBa^aţiips în Asia! - 133 — neje mxpijop, tpesse sx ziiem kx din toate minepa-jeje, sapea este mai ms.it pxsnînditx în nxmîntS. Dap sapea este adeBxpatBj npiniinS sji KonsepBagiBneî fiin-jiejop Biî. Sx ne înitinsim kx aieastx mape Kîtxgime de anx statopniKX in nixpî Kape sînt Bmnaste tot d’a-sna K8 mijioane de fiinjge opraniie, bîî mi moapte sx n« fie sxpatx, nerpemit kx tpeEsia sx îmnsgx jsmea mi sx sKimEe nxmîntsj, aieastx fpsmoasx joKsingx ome-neasKX întp’sn jok infeKtoss, 8miU8t de esajagisnî ne-sti.iengia.ie (miposspî mojinsitoape) Kape nerpemit ap fi fxKst sx moapx nsmai de KÎt toate fiingeae Biî afjiate d’assnpa Kontinentsjsî, npeKsm mi Kiap în sînsj mx-pijop. De aieea npoBedinga diBÎnx a sxpats aneje mxpijop Ka sn antidot în Kontpa aiestei desKomnosigi-snî stpiKXtoape; kb toate acestea n» sînt toate mxpue sxpate de o notpiBx. 0iean8.i «tea mape este mai sx-pat de KÎt qeje-.1-a.1te oieane; mxpije ie.ie rniil sînt mai nsginS sxpate, afapx din mapea Meditepanx Ka* pe este foapte sxpatx. Ilpin sxpxtspa aieasta amxpuop, s’a fxKst kx ana de mape sx fie mai rpea de Kît nea de pîspi, mi npin spmape sx fie mai .lesne de a oişti ne dînseae; fiind kx , K8 Klt o anx este mai sxpatx (saS amestenatx kb aate nxptiieje sojide) kb atîta este mai rpea, mi npin 8p-mape ks atîta noate sx gie maî Bine sn Kopns ne dinsa de a ns Kxdea în acos. — Aieasta o KsnosK^ npea sine mi naBiratopii nostpii Kînd din mapea Nearpx Bop sx dea în D 8 n x p e; kxii atsnii naBeje Kînd sînt foapte îmnoBxpate, jie smspeazx snpe a na se Ksfcnda npea adînns în Dsnxpe fiind o anx mai srnoapx (anx dajie). — Aieastx rpesiate a anei mxpii a aacsns ja — 134 rpadsj iei maî înajtx în ane.ie anei mxpî foapte mini în llaaestina, KsnosKStT. sbbî nsmipe de mapea moapti (Asfajiit). Aneasti mape este atit de rasat sitspati de sape toniti, de nsnoasi (ssafsp) mi de aale asemenea minepaje ks mipos rpes, în Kit opî ne animaj ns noate tpti ne dînsa, Kiap nasipiae scspînd în aepS d’assnpa ei, Kad aeos ameţite. Aqestiea ’la mi dat ns-mipe de mape moaptt, dap sn animai însi Kt-zînd ne ssnpafaga anesteî mipi ns se Ksfsnd't nini de Ksm, ni se noapte ne d’assnpa ei; Kiap sn om Kizînd în aneastT> mape ns noate st, se înnene ni pimine ne d’assnpa anei. Koaoapea (fajja) anei Bapieazt» ja difepite mipi. Oneansj ÂUantiK apati o fajp-Bepde; îmnpenmpss jppmspuop Fpanjjei, mapea Meditepanx ape o faifb xacaia. (aaBastpi); aneasti fajji a nepsasi este în ne-nepaa fajja maî a tstsaop mipiaop Kînd sînt ainimtite; îmnpenispsa roafsasi rsineii (in AfpiKa) mapea este a jb* ; imnpeuispsa Kaaifopnieî mapea ape o fagi pomie; lot aneasti fagi ape mi o napte din rojfss A p a b i k s npin Kape, dane noBestipea Bisaiei, Fapaon s’a înnenat asînds-se dsne fiii asî Ispaia. îmnpenispsa inss.ie.iop MajidiBe mapea ape o fagi nearpi, dap mi mapea Nearpi nsmeae st>s nea antiss de pontus euxinus aa Eaenî mi Fomanî a’a npiimil tot din Kas-sa fejjei saae îmnpepfcps! fitpmspiaop din Asia-Mino-pi Kape sînt întp’adeeip nerpe. în oneansa nea mape sînt mi difepite penisnî snde noantea stp^asHemte ana tnipii. Atsnni toait întin-depea mxpii, se înf'Bjiimaz’B nasiratopiaop Ka 8n Kimns înfoitat nemipvinit în mape, snde laaazspue se spirt — 135 — Ka niiute msnijî de foK stpxjscind as saînteî de miî de Kojopî. St ne inainsim acest s»E.sim sneataKOj, Kînd naBiratopsj se Bede înKsnxjrepat întp’sn nemxpijinit o-pizont» de »n foa miimcxtop», snde în tot minsUu se »pax m»nijî de fon fxaînd»-se n»maî de Kît neBXz»uî snpe a face jok ajtop tajazspî jsminoase, fie-aape dintp’inseje acînd o înxjnime nîin> ja 3 mii de nicioa-pe, adiax înxjjjime de »n msnie yirantias! Hine noa-te desapie o asemenea scenx njinx de o mxpime ne-mens»paEi.sx de fpsmsseQe sxjEatiax! A «iest fenomen» de jscipe a anejop mxpiî este asnosast s»Bt nsmipe defosfopesenjje a mxpiî, desnpe aape Bom Bopci maî msjit ja sn ajt job (tom. III). Ane.se ocean»j»î n» stax în jok, ui se miuiax neîncetat. ţlea maî însemnatx mimaape a anejop ocea-n»4»î este apemtepea ani saxdepea persjatx de doax opî ne fie-aape zi. Aceasta este K»nosa»tx s»Bt nsmipe de fj»as8 (apemtepe) mi pefjsasg (saxde-pe). — în toate zue.se aneje oceansjsî înceng a apelate, înxjiaînds-se în timn»j de 3 ope, a Urnei ana tpe-ce neste Hxpmspî; d»nx aceea aneje încen a saxdea tpxrînds-se înanoi, saxzînd lapxmî în timn»j de 3 ope. Acest fenomen» se aiamx mape ea (Mar6e).—Mapea îmi întîpzie în toate zueje a» 50 minste mimaapea sa; adinx daax, snpe esemnj», fj»Ks»j sa» apemtepea anei a încenst epî toamaî ja 12 ope ja amiazî mi s’a sxBipmit ja 3 ope d»ne amiazî, astxzî na încene apemtepea anei ja 12 ope mi 50 minste, mi ia sxBîpmi-pe ja 3 ope mi 50 minste dane amiazî ; ast-fej se spmeazx mi a» saxdepea sag pefssasg, aape în toate zuejie întîpzie a» 50 minate. Aceastx deosesitx pe- — 136 — rsjapitate, sinrspt ne esnjiKt Kassa fenomenali; adiat întpeBînds-ne din ie Kasst noate deninde aneastt pe-rsjatt întîpziepe? *Ie aat fenomen* este în BniBepsS Kape si» ne apate tot aneastt pers.iatt întîpziepe ks 50 minate ne fie-aape zi? Ataniî ne adanem a minte at anest fenomen» rtsim mi .ia Jisnt, aape în toate zLieje ese seapa assnpa opizontsJBÎ maî tîpzis ks 50 minate de aîl în seapa npenedenlt; de aneea kb dpent KBBînt nBtem a ne rîndi ai> noate jsna este Kassa ape-mţepii mi satdepiî anejop oneanB.isi ama de pers.sat ne fîe-Kape zi? — Aneaslt rîndipe s’a mi adeBepit în timnspue noastpe npin aprsmente.se mtiinijifiHe ne.se maî nozitiBe. — Illtim aK8m kt. atpaKQisnea .ssnei Kt-tpe ntmîntB este Kassa £ibksbjbî mi peftBKSBjsi ane-jop oqeanBJBÎ, de aneea de dot opî ne zi în timnsj Kînd jsna tpene mepidiansj (în mezBJ-zijieî mi în me-ZBJ-noniîiî) se spat mi ane.se oneans.S8i. — Aneastt a-tpaajpBne npodsst npin jsnt inLisind assnpa anejop, este mai nBtepniat Kînd .ssna, ntmîntsj mi soapeje se afit toate întp’o jinie, adiat Kînd aBems jsnt nsot sas Jisni. njint; în aneste doi. nepioade aatanije ma-peea (fs8ase.se mi pefisase) ja rpadsj ne.s mai mape. Fenomenal fisKSBJBÎ mi aj pef.i8KS8.s5i n’a fost kb-nosKBt najjisnejop antinî ne as ftKBt Ktjsttopiî nsuine ne oneanB.i Atiantia, mi Kape n’a bi>zbi ninî de Ksm oneanBJ nej mape; fiind Kt anest fenomen^ se spmea-zt nsmai ja ane.se oneansjBÎ (mapea Nearpt, mapea Meditepant mi mapea Eajtiat n’as ninî de KBm fissasS mi pefjBKSB). — în seK8.se.se de mizjoa afsasept oamenii esistenjja anestsi fenomen; dap fiind Kt jeyea a-tpaajiiBnei n’a fost înat desaonepitt npin Neston, de — 137 — aqeea n'a« nstst astponomiî rtsi Kassa qea adeBipati a aqestsî fenomen». Aiiî kpiuiî s’a» Bizst kt. snde oamenii, Kistînd adeBipsa mi nen>sind»’a, n’a» pisdape a a in ten ta mi se siaesK a’rnî inuinui opi qe esiuiKajţisne nsmaî mi nsmaî de psrnine a ns ziie „aceasta ns intim44, aKOJO Kad tot d’asna în nimte idei asitste mi foapte assspde. — Ama ’mî a» înrinsit natspaaistiî din sens— aeae de mizaoK, icb nimînlsa este sn animai Bis, Ka-pe în toate ziaeae înrite o napte din aneae oqeansasi, mi ne spân o Bapsi, întomnai Ka mi qeae-a-aate a-nimaae Kape se adani de doi opi ne zi! Sn a.it feas de mimKape a aneaop oqeansasi, este KsnosKste ssBt nsmipe de Tsji fmtpem. AqeastT. K»p-ţepe a aneaop oqeansasi ese din roafsa mipiî de Jia JVIeKsiK» (în AmepiKa, snde este o Raimi foapte Kaa-di) desnxpuinds-se în âiizaoKsa oqeansasi AtaantiK în doai dipeitijisni sa» pamspe, sna meprînd snpe ssdsa Afpiqeî (aa Kansa de B»na snepanjp.), ne Kind qea-a-aat Kspije snpe Nopd».i Esponei (aa Ipaanda mi aa IIInijjEepra). — De nisate opî se nsesK aa uepmspiae Ipaandeî mi IIInijîBeprei (o Kaimi noaapi foapte fpirs-poasi) nimte ESEiiii de aemne din mdspiae Amepiqiî mepidionaae, sa» nimte noame Kape KpesK în Kaimeae tponiie. Aqeste adsnitspi ae adsqe oqeansa npin ns-mita mimKape rsafmtpem, de aa AmepiKa Mepidionaat aa nopd»a Esponeî. — în istopiea ţleorpafiei aqeste a-dsnitspi atoaKi o poai mape, fiind KiKpistofKo-asmES toKmaî npin aqeastea s’a întemeeat în ideea sa desnpe esistenija snel asmi nsoi dinnoao de oqeansa AtaantiK. Bizînd aqeste adsnitspi stpeine înnotînd ne mape, aqeasta ’i a» dat imnsasisne si ziKi ki aqestea tpe- 18 — 138 — Bse se fie nimte spme aje snsî KontinentB nso8 de* Kopat de o Betjeiajjisne ms.it s EoratE de asemenea tijante Kape ns se rEsesK niii de Ksm în Kontinents.* antiKS. Tot npin aiest rsjfuitpem, Kape adsie ane Kaade de ja jjEpije tponiis din Amepisa în ana jjEpijop no-jape foaple fpirspoase din Espona, se înds-JiesKS ini Kiimejc din nopdsa Esponeî, de aieea' Ipjanda ape o Kjimi ms.it mai ds-iie de Kit se Kssine ja nosijjisnea sa yeorpafiKE. Osefiit de aieasla, ns nsmaî aiest Tojf-mtpem, dap mi opîie mape îndsjieinte K-iima joks-■l&l- dsne jînrE dinsa, npeusm Bedems aieasla .ia toate IIEpue anssane din Espona ke as o K.iimE ms.it mat ds.ne de Kit ie.ie pESEpitane ie se afjE tot în asemenea jEtjime yeorpafiKE.— Desnpe aiest OEHceKt Bom Bopsi înlp'ajt jiok (tom. III) mai ne japr. Ssnpafejje.ie mipijop toate sînt întp'sn ciBe.is (e-Ksi.iiEps de niBejaijisne), adiKE ns este sna dintp’inse-jie pidisalE mai sss, sas ajta skezsIe mai îkos. Kon-tinentsj mi ks ţoale ins&.ieje, sînt fipetute pidisate neste ssnpafaija anei, fiind ke în a.it-fej de Kin ap tpe-Esi se fie înnenalE, dedessBtsj anejop oieansjsi; în-se în mizjoKSj Kontinenlsjsî se afiE nimte .lOKspi ie sînt msJt mai jkos de KÎt ssnpafaija mEpii. Auia, snpe esemnjs, s’a rEsit npintp’o esanlE misspape ke ajsia pîsjsi I op dan s în Ila.teslina este ks 1000 niiioape mai scos de Kit ssnpafaija mEpii; înlp’o asemenea no-sijjisne se afiE un nsslioasa jjeapE a Taptapieî în Asia----Dap în ţienepaJ Kind se Bopsemte în Rsîke de InEjjjimea snsî jiok ne nEmînts, se înjjejeye înEjjjimea - 139 — sa d’assnpa ssnpatejjei tnipil (orjinda tnipiî tn jiiufin oiliingifiKi). Afapi» de im.pi se mai afji, ne nimint» mi ajte jaKspI (adumtspi de ane dsjii, stalopniie). — Snsji din ieje maî mapi jaitspl este jokiu de Jad or a (a-npoane de IletepsBHpr); dap »n»j din leje mai adînil janspi este jansj «jea mape (lago maggiore) în Uiemont (Sapdinia), itape este adînu de 180 niiioape; anoî mi jansj de IJleneaa în Elegia ape o adiniimo de 150 niiioape.— Fiemi-nape jau» îmi ape isBoape-je sa.ie npeKsm je as mi pîspije; însx, dsne nosi-gisnea jokbjbî, isBoapeje fopmeazi opî »n jait» stalop-niit, sa» »n pi» KsprbtopS Kape se sapsi opt dpenl în mape, sa» întp'sn ajt pi» mi amîndox se Bapsi In mape ; dap sînt mi pi»pî itape se niepd în nisin (npeKsm pî»j Pin» milopdan» iallajesUna) sa» se Bapsi în mape npin niuile Kana.ie s»6lcpane (npcK»m o Bedern» ja Kîte-Ba pîspi în Dajmagia mi în ajute jioKspî). A‘iesle pispî, în nstepea Jiop se Ksisndi s»bi nimînt», fbKînds-se neBizsie, mi ama cpmenzx nspssj ,iop in>tpe mape în înt»nepiK8.i ssstepan». — lap ajte.ie Bapsi ja nepiode xotipile aneje jop ne mmînl», npodcitind înnemii»-ne fiKiioape de Bine nentp» K».it»pa mmîni»j»i (npe-K»m Nij» în Eyini). Mbpimea pîspijop se soKOtemte sas dsne asnyimea K»ps»j»i jop, sa» d»ne ititigimea anejop >ie ini pi în-tp’inseje, adiin> dsne mxpimea peyisnei mmînt8J»i de ende îmi tpar aneje jiop. întp’aiesL hin Amepiaa ape pîspLie ieje maî mapi, npeitsm este pî»J Amazoanei op K» o peyisne de 126 mii mi.ie natpale; pi»i Misisini k» o peyi&no de 62 mit rai.ie naipate; pt»J — 140 — «lanaata ks o pegisne de 55 mii miae natpate; — în Kontinentsa nea antiag nsim în Alpina Ni a 5 a ks o asngime anpoane de 500 miae; în Asia pisa Oni ks o pegisne de 57 mii mue natpate; pisa Ianie-Ki-anr (pisa aaBastps) în Kina ks o pegisne de 54 mii miae natpate; pisa Tanrsa în India ks o pegisne de 27 mii miae georpafiqe; Espona sinrspi ape pîspiae qeae mal miqî ne aînn qeae-a-aate nipgî aae nimîn-tsasi. ţleae mai mapî aa noi sînt: Boar a ks o pe-jţiisne de 25 mii miae georpafiqe, mi Dsnipea ks o pegisne anpoane de 15 mii (14630) miae georpafiqe. Kspgepea pîspiaop se spmeazi dsne aegea n i b e-aagisnel; adini ana naşti tot d’asna snaon mai acos snpe a se Bipsa mi a se nsne întp’o ainie dpeanti ks opizontsa; aqeasti ainie faqe tot d’asna sn snrre dpent ks ainiea nepnendinsaapi, adiKi ks ainiea Kidepii Kop-nspiaop Kitpe qentpsa nimînisasi. — De snde spmeazi ki pîspiae Ksprs de sss în scos, sneae însi faic o Kspioasi esqengisne, adini se sse în sss în dpsmsa aop, mai ks seami aa anponiepea Bipsipii aop în mape. — Ama intim ki pisa II o (în Itaaia) se sse în sss aa anponiepea Bipsipii saae în mnpea Meditepani în-tp’atita, Kît matsa aiestsî pîs se afai aKoao mai sss de Kît Konepimeae Kaseaop din opamsa Fepapa ne snde II o tpeqe. — Aqeasti îmnpegfepape ns este Kon-tpapii ks aegea genepaai a eKsiaispsasi anei, qi o în-tipemte; fiind ki o KonseKsengi natspaai a aqestei aegi este, ki snde isBopsa sneî ane Kspritoape este nss sss (snpe esemnas, emind d’sn msnte), asoao pîsa In dpsmsa siS noate si se spqe în sss mi si se sse aa o îniagime atîta de mape Kît este mi îniagimea — 141 - isBopsisI. — Aieasta o uedem» Ja Anedsuteje ie jo faiera nentps îndests-iapea opamejop ks ane, adsitînd ne aKOJO ane de denapte Kînd ns se afix isBoapx ne anpoane. nentps asemenea anedsKte KUtim isBoape ina-ite, mxKap Kît de denapte si fie de opam, este de-stsj nsmaî na st aÎEx în înxjjjimea jop o nslepe de-stsjx a da o csnx îmninnepe anejop ic Ksprii în sp-joae.— în aiest Kin, îmnpesnînd isBopss npin Kanajspl de spjoae ssEtepane, mxKap Kît de adîRK este sx fie, tot tpesse ana sx se sse în sss ja sxBîpmipea Kanajs-puop, însx se Ba ssi nsmaî atît Kît este inxjijimea is-Bopsjsî.— Auia mi pî8J II o einind dintp’sn isBops înajt din Ajnî, tpeEse nerpemit Ka sx se sse iapxmi jia sn .iote înajt, ie s’a rxsit în dpsms.1 sxs meprînd snpe mape. — Iatx esnfiKaijisnea natspajx a ansi fenomen» Kape noate ja întîia Bedepe sx se apate Ka sn JSKps estpaopdinap. Ama este tot d’asna. Natspa pxmîne tot d’asna aieiamî, pxmîne tot d’asna în Konseicsenjjx ks jepije sase etepne.—Kiap fenomenele ieje mai kb-pioase as pxdxiina jop în deoseEiteje îmnpepispxpî Kapeje as npodss tot dsne neiesitatea .lepLiop nats-pei! Dap de msjte opî ns sîntem noi ama de înaintai în seKpeteje mtiingei snpe a nstea desKonepi Kasse.se natspa.se aje efeKtejop, de o anapintţx estpaopdinapx. — Aieastx imnepfeKjjisne a K8nomtinjje,iop noastpe, a fost tot d’asna sn isBopg neînietat aj tstsjop ssnep-stigisnuop ie as întsneKat în tot timnsj opizontsj jsrni-nos aj jsmeî ideaje a noastpx. — Aieste ssnepstijjisnî as emit din Kansj aiejopa ie n’aS nstst îmEpxjjima imensa idee a snitxjjiî natspeî; mi a itxpopa intejiţrin-Ux mxpyinitx ns s’a nstst spxa ja o npiBipe înajtx, — 142 — Kape ne apatx toatx natspa na ie* mal nepfeut mo-deag d’o opranisagisne atîta de KomnjeKtx în Kît fie-Kape naptidx jsitpînd nentps KonsepBagisnea sniBepsa-ax, foaoseuite iui nentps esistenga sa indiBidsajx, npe-Ksm ini natspa în a sa totalitate jisnpeazx neînietat nentps KonBepsagisnea tstsjop naptideaop ie se afiix întp’însa; ama dap atei oameni mxpginigt în Ksnouitin-ge mi nenpiienînd toate aiestea, as Bxzst în tot mi-nstsj în natspx nimle eserigisni, nimte insonsensenge. Astxzi s’as înKpedingat kx o niatpx apsnKînds-o în sss sinrspx Kade ne spmx îkos; mîine dap Bxzînd kx sn Bajon mape în Kape se afix mi nimte nietpe, sjoeo-zinds’j, se sse sss, atsnil s’as rindit kx lea din spmx întîmnjape ns noate fi fipeasnx, ii tpeese sx fie emi-tx npin Bpe o nslepe fepmeKxtoape, Kape este in sta-pe a sui natspa Ka sx jSKpeze KÎap în Kontpa jegijop saje. Adiiîx oms.1 ssnepstigios ns ’rni a înirinsit kx ssipea Eaaonsjsî în sss, este mi ea Kassatx npin jegea genepajx de atpaKgisne, însx asKpînd ansm ssb deo-seBite Kondigisni (fiind Kîtxgimea aepsjisî ie sKoate mxpimea Eajons.isî din .ioksj sxs, mai rpea de Kît rpestatea Eajons.isi îmnpesnx ks toate netpeje ie se afiix înlp’înssj); din Kontpa, o nisa ssnepstigioss a nss snepanga sa în intepBenipea nslepiiop antinatspaje, fepmeKxtoape, diaso.iiie. — latx dap kx ssnepstigisnea este ie.i mai mape EjasfemS Kontpa A-tot-nstepniiieî lepemti. Ialx kx aiest oms ssnepstigioss Kpede întp’o ajtx nstepe stpeinx, Kape noate stinge jegue natspeî, sKpise ks jitepe de fiiame de miinijie Kpeatopsjsi în Kaptea iea etepnx a sniBepssjsî! Iatx dap nposat kx - 143 — sanepstijjisnea, ne jiînro irnopanjja sa rpoasi iui tiici-jioasi, este nîni ja sn rpad uii »n ateism» «piiios. KONBEPSAjjKSEA I1TL K^imatojoţtie. Dana niminlsj s’ap înBîpli nsmai îunpeyispsj aK-ssjsT sag osiei saje (potajyraea de toate zijeje), a-isnii în lot ansj iui neste tot nimintsj ap Q nsmaî o Kiimi. Dap o asemenea neînuelati monotonii ns s’ap KSBeni nentps Bapiasijeje fiinije niminteuitf.—Do-mensj njantejop mi aj animajejop, în infinitele jop fopme mi natspî a» «lepst deoseeite Kjime, k» deoseBi-te rpade de Kudspî iipensm mi deosesite infjsenye a-je jmmineî zuel; de a'ieea a tpeEsit na nimînl«.i“si se înBîpleasRi mi îmnpeţiiBpRj soapejsî întp’o dipeK-jiisne oejîki (nsm am Bizst mai s«s) npin i;ape s’as fiKSt ne nimînt» natp» sesoane (limnspQ, adiKi npimaBapi, sapi, toamni miiapni,. npeKsm mi difepipe în mipimea zijejop mi a nonjjijop în di-fepite jOKspî ne nimîntâ în tot ansa». Bedems aicsm, Ksm admipasua natspi, npin nxgine mizjoaie simnje, npodsue nemipyinite efeute k» ueje mal BapiaBije infasenjie! —• Difepiteje natspl a.ie ani- — 144 — majejop mi aae mianetejop as nepst difepite iuime mi difepite timnspî. — Fpsmoasa înfiopipe a fiopuop a nepst sn aeps dsjrne de npinjauapi; ftuositoapea po-dipe a BSKatejop nepe K’t.idspa Bepiî, npeKsm mi ss-Bjimsj mînriitops aj ssfepingejop omenemtî, Binsj a nepst o modepatx temnepatspi a toamnei; dap smi-tatea oamenijop, anest npejjios ouieiUs aj Biejjel, a nepst o Ksp'tjjenie a aepsjsî npin fpirsj iepneî. — A-neste difepite nepepî Ksm epa si .te îndestsjeze na-tspa? — *Ie a fiKSt ea snpe a npodsne toate a ks deosesiteje njante mi animale Kape se n»sesK pisinite ne tjobsj ni»mîntesK. tfea d’întîm imnoptanip» nentps o Kjimi este ji-Jiimea sa peorpafiKT». Dsne jigime dap qeorpafil deosisesK ansm 15 Kjime sas zone ne nmiîntâ, adiKi: O zon t p o ni k x sa8 fiepsinte ssBt eKsa-tops (eKsatopiajT.); — 145 — Doai zone t p o n i >i e saS foapte Kaide (ne a-tnîndoi emisfepeje); Doai zone ssBtponiie saS Bine k a j d e; Doai zone temnepate, aajde; Doai zone temnepate, peil; Doai zone sBEapatiie (mai peiî); Doai zone apatice (foapte pe*ri); Doat zone n ojape (înrejjate). în spnrbtoapea taBjn. Ba Bedea jeKtopsJt peaajiiB-»-nea zone.iop kb .^uimea ijeorpafiKB npeKsm mi kb înB.iuimea mBnyjjop uii kb jjsmjimea zijejop. ţQ S *-u? i-Q o g as * tA ts * P P. P S . o ■—'C (-1 ■ C CD P* ci 50 p ^ u 03 c 03 «A » a® s «s-l .2 g cq o ci ^ *-î CD P O sa 03 <13 P- O "O a p CD s £ .5 co C3 g* C c 50 P _P U3 5? c« ~ 03 «5 03 p S p- ^ s s §* ® H ^ * Peyisnea Beyetajejop. jfs **5 P-.—. P P-P » P" cs g a s 03 s 50 piî) K8 atît se înKt.izenite mai nsijin de KT>.id8pa soapejsî. „De nii-pape44 Ba ziie qineBa, întpeBind, „K8m senoate nane Bîpfsj msntejisi si fie mai fpir de Klt în Ba.ie, Kînd Bîpfsj este msJtg mai anpoane de soape de Kit ajsiea BT>ii? Ksm noate Kpede qine-Ba ki 8n8J Kape niade jînrT. sosi ST> tpemspe de (pir, ne Kind ajlsj uiezînd denapte de soEt si se toneasKi) de KT>.jd8pi?44—Aj|i aBea (oapte dpents, bi borî pisnsnde, dana soapeje ap fi o sosi mi daaa Bîpfspue niBnijijop ap 6 ama de anpoane de a'ieasti> soet> a sniBepssjsi. Dap ns esle ama! Soapeje ns înin>jizeiiite nimin dpent npin pazele saje, ni nemaî npin pefpaKuisnea (pesfpînyepea) a-qestop paze, mizjoqite npin ssnpafajja nimîntsjBî. — Ka st> ne înKpedinjp.m desnpe aqeasta, st. jsiixib sn esemnjs. Bapa Kînd o Tepeastp^ se afin. în dpentsj soapejsî, Ja amiazT. nsnînd mina ne neamspî, n’o st. jie n>sim niqi de K8m înKi>jzite, ne Kînd o E8KatT> de fep qe se afli în Kasi în dpentBJ fepestpeî, Ba fi foap- te Ka.idi! De qe ns s’as înKT>jzit neamspue npin Kape as tpeK8t paze.ie soapejsî ne Kînd fepsas qe se afli mai denapte, s’a înKT>.izit? — Aqeasta este din Kassa, itb ţieamspije, Ka nirnle Kopnspî stpeBT.zT>toape (tpans-napente) as jisat pazele soapeM a tpeqe npintp’în-seje, de aqeea ns s’as înKijzit, ne KÎnd fep»j Ka sn Kopn» K8 o fajji. înKisi, înrijjind pazele soapejsi, s’a mi înKT>jzit. Tot» întp’o asemenea pejajjiBne se afj% mi aepsJi - 147 — trupe nunînl», Aep».t, Ka o matepie stpeBizUoape, Jiasi pazele soapejsi a tpe«te npinlp’insBJ pimîind pe-<16, în Bpeme mîiil»j iipin ssnpafajja sa OEsicspx, înri||ind pazeje soapejsî, se întcuizeiute mi npisossj li» pesfpîmje înanoT. De a«ieea op! ie OBieKt ic se afji mal anpoane de nimînt» (în Baje) si îm^Jizeuite n»maî npin aneasli pesfpinqepe; mi din Kontpa, op! ie Kopn8 af.iînds-se mai denapte de nxmînts (în aep» sss sa» ne Bîpfsj msnjjijop), denapte fiind de infasinjia înKuzitoape a nxmîntsjisî, pi>mîne peie. — Aqeasli piieaji a msnyijop este atît de mape, în Kît Bîpfspije m»nijijop nejop» mal îna-ijjî, de mi noajeje jop se afn> întp’o K^imi tponiKi, kb toate atestea sînt aKonepiyî k» o zinadi BemitcB, întomnai na ja ijxpije no.iape.— *Ie sieni K»pioasT>! Bîpf»j msntejsY axonepit d’o etep-m zinadi, dap în Baje mi ja noa.ae.ie msntejsi în-fiopemte o Beyetajjisne tponimb eicjalanti în toatt co-rijjiea eî! Bestitsj Boiayiop» AacKsandp» de Srasoid (in-Bentalop»j ţieorpafiei Eotaniqe) zise: „JIa noa.ae.ae m»njiMop An des (în luimeje tponiie din Arnepina) am rtsit nidspi de Banane, KspmaJÎ, smoKinî înfje'-pite în toati fp»m»sejjea jop. Aep»Jt epa d’o irEjd»-pi ostenitoape; s»ind»-mi mai s»s (nîm> ja 1000 ni-lioape) aep»j s’a piKopit d»pî de Kastanî; iap mai sss (jia 3000 niiioape) KimnBpiae epax înfiopite de seicapi mi Kap-tofi, nidspLie însi a» fost de stextapî; dap .ia o înxj-jjime de 10000 nimoape, s’a puiit aepsa de lot», m»n-Siii apuinds-ne n»mai epsapi mini (A^iiiie) mi n%d»pî — 148 — de mesteaKxnl, anoî mal sss de Kît aieasta, a încetat toatx Beyetajjisnea, înienînd xotapsj zxnezii Beiniie.^ O asemenea disnosiyisne rxsim mi ne msnjiiî A-nenini în Itaaia (ssst 42° jxij. de Nopd). Ile noa-jeje aiestop msngi, rxsim o Beyetajjiane tponiKX in toatx njinitatea Borxuieî saje, aieasta spmeazx nînx ja o înxjgime de 400 metpe (anpoane 1200 niiioa-pe); dap ja o înxjjjime de 1000 metpe, noameje tpo-niie ns se maî Bxd», ii pxmîne nsmaî Bins mi Kasta-ne (npodsKte deja Kjimeje temnepate Kajde); ja o înxjjjime de 1400 metpe Kpemte numai ieBa rpîS mi sexapx msjtx (na nimte npodsKte de ja Kjimeje temnepate peiî); dap ja o înxjgime de 1900 metpe Kpemte mimai mesteaKxnl (betula alba), anoî d’aii în ko-jo nînx ja Bîpftu msngijop este o peyisne stepijix (steapnx) »nde este tape fpira. Sx OBsepBxm aKsm ja aieastx îmnpeyKpape foap-te Kspioasx! — în sînsj nxmîntsjaî apde o Kxjdspx nesnssx (npeKsm am Bxzst în KonBeps. XVII); ne Bîp-fspue msnuuop nxmîntemti domnemte o zxnadx Bei-niKX, sn fpirs nesnsss! — Toate opnamenteje nxmin-tBJBÎ, toatx Biajja mi mimnapea se afjx întpe aieste doax estpeme npxnxditoape! — Tot domensj îuante-aop mi aj animajejop ie KpesK mi se desBoajtx atît de fpsmos, npoBedinjja diBinx je a nttss întp’o peyiBne OJXKBtx, dtuie, Kape se afjx înKonyrepatx de amîndox aieste estpeme snximîntxtoape! — *Ie n» noate A-tot-nstepniiia diBinx! Dane ie ne am ssit mi am OEsepBats ne msnyî, sx ne întoapiems aKsm mi ne Baje! Sx ne njimsxm neste toatx fai|a nxmîntajsî, Ka sx nstem npiBi deoseBiteje 149 — KJiime npodsse npin deosesipea ixjjimuop peorpaGie iui BapiaBije npodsKteje Bejjetaje mi animajeje ie nat»pa a xotxpit nentps Ge-itape din aieste Kjime. — Dap ’nainte d’a intpa în aieastx malepie intcpesantx, tpe-Ese sx dxm o miitx esnjiKajjisne desnpe metoda în-tpeBsinjjalx în fisinx snpe a mxsspa mxpimea temne-patspei Konstantx (staiopniKx) ie domnemte înlp’o KJimx. Temnepatspa (mxjdspa) d’assnpa nxmîntsjBÎ sesKim-bx ne Gemi nape minsts. Aieasta o Bedems npea Bine ja tepmometpeje noastpe. Ka sx se noatx dap xotxpî nînx în ie rpad aacsnjje KXjdspa jasn jonS ne nxmînts, oamenit de mtiinjjx (Gsiiil mi neorpaGi) ’mî as înKinsit a însemna Ge-icape iuimx dsne temne-patspa sademizjoK (la temperature moyenne). Aieasta se faie npin metoda spmxtoape: dsne ie s’a însemnat întp’o jsnx de ziae ne Ge-nape zi, ia o opx xotxpîtx, rpadeje temnepatspeî nape ne apatx tepmo-metps în aiest minsts, adsnxm nsmepije aiestop rpa-de mi ssma itape Ba emi îmnxpjjinrâ npin nsmepsj zLie-jop jsneî, aieasta ne Ba da sn Kît, ie ne Ba apxta t e m-nepatspa de mizxoK a .1 snei (temnepatspx men-ssa.ix). — Ama dap spmînd ks OBsepBajjisneje noastpe în 12 jsni aje ansjsî, o sx aBem mtiinjjx de 12 tem-nepatspi menssaje ajie ansjsT. Anoî ne spmx adsnînd aieste 12 nsmepe întp’o ssmx penepajx, Bom îmnxp-jji ks 12, mi Kîtsa ne Ba da temnepatspa de miz-îok a ansjs! (temnepatspx ansajx), a snsi joks.— JIoKspue ie as o eKsasx temnepatspx ansajx se Kia-mx joitspije isotepme (d’o notpiBitx KXidspx); a-no! JOKspue ie as nsmaî Bapa o notpiBitx nxjdspx, — 150 — se Kiami i s o t e p e (acestea as o eusajx temnepals-pi de mizjoK nentps 6 jsni de ja Anpijie nîm. ja SentemBpie); dap ajte joicspi ie as nsmaî iapna o no-tpiBitx Kt.idsp'B, se Kiann> i s o ui i m e n e (ateste' ao-Kspi as o eKsaji. temnepatspi de mizjOK nentps 6 jsn! de ja SentemBpie nîni ja Anpijie). Ajoicsan-dps de 8 m b o j d (inBentatopsj ateste! metode) m’a înKinsit a tpage ne xapteje georpafite difepite jiniî tepmite sape îmnpesni toate JOKspije KsnosKSle nî-m aasm ne nimînts te as op! o easaji temnepatspt ansajt. (jiniî i s o t e p m e), sas o easaji temnepatspi nsmaî Bapa (jiniî isotepe) sas, fiind d’o eicsaji temnepatspi de mizjoK nsmaî iapna (jiniî isonii-m e n e). Ka si aBems o idee uii ma! jimspiti de imnop-langa atestop jiniî tepmite, si dim aitî sn esemnjs. — *Iea maî mape napte a epsspijop KpesK nsmaî Bapa mi iapna se ssski. Ateste njante as tpeEsing'B Bapa d’o Kudsp’b îndestsj’Ltoape nentps înfjopipea mi npemtepea jop, mi iapna noate si fie Kît de fpir; de ateea îsestemte Bine Ksjtspa atestop njante iciap în Kjimeje fpirspoase, fiind ki în ateasti Kjimi Bapa zi-jeje sînt mapî, de ateea pimine soapeje (npintinsj Kudspei) mal msjt timns assnpa opizontsjs! mi nimîn-tsj se înKiJzeuite mai Bine. — în Sisepia (în Oxogic) snde iapna este sn fpir nesnsss (nîni ja 40 rpade ssb Zepo!) KpesK în amândoi jsnije Isjie mi Asrsst, msj-te neamspî de fjop! foapte fpsmoase (sonchus Sibincus, roşa sibirica intj.) mi sn stpein Biind aKOjo în atest timn este KsnpinsS de mipape Bizînd în Sieepia sn KîmnS înfjopit atit de fpsmos! De ateea mi BSKaleje - 151 noastpe (rpîBJ, senapa, opzs-i, ob*ss.i, Kaptofiî) Kape sînt tot din neamsa epaspijiop (graminea) upesn Bine ini în Kjimeje temnepate uii map in iuimese fpirspoase. Din Kontpa, njanteae Kape gin mal msjgi ani (npe-Ksm nomi, Konaii, tsfe) a« tpeEsing* d’o iapni dsjqe a ii8 înriega ks totsj, dap Bapa KBjdspa noate st fie mi mal ssas*; aceasta Bedems mai ks seami jia siga Kape isBstemte în Espona npodsKînd sn Bins E8n nîn* .ia Kjimeje temnepate ua.ide (de ja 45° .i*gime de Nopds), adiio. nentps Ksjtspa Bins-isî tpesse o jinie isomimen* (o iapn*) dssie, dap ns o .linie isotep* foapte înaintat* (KiJidsp* tape Bapa), de aqeea Bedems k* în K.iime,ie tponiie mi eKsatopiaje snde Bapa este ^ o Kudsp* foapte mape, Binsj ns isEstemle Bine. — Bedegi dap kîis de mape tpessing* aBems nentps o 0-rpiK8Jt8p* fojositoape, de o nitiing* meteopojogiK* Kape ne apat* temnepatspa de miz.iOK kb toate sinii-ae tepmiqe assnpa difiepitesop jioitspi ne mmîntîi! Pessjiateje Kîmtirate npin esnepienge mi «lepietEpi modepne în mtiinga georpafiei EOlaniqe, ne înfigimea-z* 8pm*top8Ji taBjios: în Kjimeje apictiqe mi ssEapstiie ns se faie es-Kate. — în Sisepia Ksjtspa de rpîs este kb fojoss ns-mai nîn* ja 55°, dap în KamqatKa nsmaî nîn* ja 51° 4*gime; în Nopd-estsji Amepiieî arpÎKSJtspa este fpsK-tiB* nîn* ja 52° J*gime, dap în Nopd-Bestsj Amepi-qeî isEStemte sine arpiKSJtspa de seKap* mi a opzs-S8Î, siap nîn* ja 57° j*g.; în J a n o n i a sinrsp* se întinde pegisnea arpiKSJtspeî nîn* sa 70° Jiginie mi a-qeasta este o esengisne foapte faBopaBU* nentps jo-Ksitopii din Janonia, fiind k* qei-j-ajgi joKsitopi din ttlpue aputhe se mstpesK nsmaî kb nernie iui k» Bienalii. Meprînd de ja nojsj NopdsjBÎ nxmîntesK snpe mia-zx-zi, rbsim nsipimente-ie nonsjuop mi jemneje din nxdspî nentps tpeBBinjja jop, deoseEind8-se în fejsa «pmxtopS: .lînrx nojrâ tpxesK oameni! înlp'o siape sxjEatiKX, nstpinds-se nsmaî ks nernte iui Bînat». Iliîne mxnînnx npea pap$, ini Ktnd Bops s’o aîBx, aUmm o faK dintp’sn ie,i de nrnuiKÎs (mousse, lichen) qe icpemte în Kîmnspi-je neje seni d’aKO^o; nxdspije din aieastx pepisne sînt maî ni8Jt de mesteaiini (betula). — Mep-rind ma! .ia Baje (snpe sad) rxsim oameni nstpinds-* se K8 obxsîs, opz8 mi maî ks seamx de Kaptofî, Kap%gj^ ispesKs foapte sine mi în aneastx iuimx fpirBpoasx.— Maî ja Baje dxms neste mînKxtopiî de seicapx (seigîe, secaîe), mi de Karna (sasasin polygonum sarasinum). Ast-fej se nstpesK oamenii în lot nopds.1 Asie!, ja ssdsj Sisepiei, întp’o napte a IJepmanieî npeuBm mi în Ilojonia mi Pssia. în aneastx pepisne sînt nxdspî de steacapi (chene, quercus), tem (lilia), farS (f'agus, hetre\ mi spad (cedrus, sapin). —Ma! ja Baje (în An-rjia, Fpanga, o napte a Ijepmani! mepidionaje, A«s-tpia, Snrapia, ssdsj Pssieî, pxpi.se Ka8Kasiane mi Asia penlpajx) îniene rpîsj a fi aptiKOJBaS npiniinajs aj xpa-neî oamenuop. în aieastx itiimx se faie mi Bins, de aieea se cea aii npea nspinx sepe, npin spmape se seamxnx nspin opzS; nxdspue din aieasix pepisne sînt de steatap! ini de Kastan! (castania, chataigne).— Maî snpe miazx-zi lot rpî5J se mxnînKx, însx îniene mi nopsmBsj sas opezs.1 a firspa id8pi de tamapnizl (tamarindus) , de noptoica.il (aurans, oranges), de .itmii (;ilrus), de pouiKOBÎ (fe— num grec uni), de mani, de masjinî (oleum), mi ajgî apBopî ie aS in tot ane* foi Bepzî. — Ano! mal snpe sad, mal K8 seami în Indostan, Kina mi Ianonia ns-tpimîntsj nonsjijops este opezsj, întomnai na ja gi-panaj nostps nopsniESJ mi majaisj. — în zona easato-piaji în AmepiKa roşim nopsniBs (KBKspsz, mais) mi v ^Mnefeu (milet)\ în Afpiaa, în aqeasti zoni oamenii mi— %i^ntnKi nopsmEBj Ka mi opezsj, dap în Asia eKsatopgi-Ji din toate ESKateje noastpe nsmai opezsj se rose-mte; însi în aneasti Kjimi foapte Kudspoasi se ro-sesK mi ajte njante Kape gin joksj nîînel noastpe, a-neslea sînt K8pma.ie.ie (dactyles) maniot, iame mi Banane, (musd) în AmepiKa; dap în Asia se rosesK icapniaje, saro, tiKadee mi apBopS de niine (arcthocarpus) iui ap-Eops Kape npodsie jante (galactodendron), aqestea sînt aaojo matepiiiâ de xpani de toate zi.ie.ie Ka nîlnea ja noi. — în Oieania (ins8.ie.ie din oieansj iej mape) ns se rosenite niil de asm rpîs; asemenea mi în naptea mepidiona.iT, a Asstpajiei ns se mal Bede apitspi mi semimtspi ne Kîmns. în aqeasti distpiBsgisne iapimi ni se înfigimeazl sna din fpsmoaseje mi minsnateie Kontpaste, Kape am Bizst în KonBepsagisneje noastpe de mal msjte opî, OBsepBînd mal de anpoane Bapietigije natspeî! — 20 — 154 — Adun. în Kjimejie ieae mal fpirspoase Kîmns.i ns noa-te fi apatS (ksKpaţ)', ouibj dap ns noate adxsta xpa-na sa de jm o asKpape îngejeantT. mi de ja o aatinitate ptEditoape, ii tpiemte din aieea ie risemte npin în-tîmnjape (nemte mi Bînats). Aieasti. stape de Biagi H5 se KSBine niii de i«sm ja o soiietate liBuisatB sta-topniKi, snde ns se noaie ita st. aÎEi fiemî Kape atît de ms.it jiok Kît îi tpeEse nentps Bînats mi nesKsit.— De aieea, gipue iede foapte fpirspoase ns sînt sine jionsite, fiind kt. ns sînt fiRSte nentps pesidenjja snei soiietxgî liBijisate xotipîtx a desBOjla toate faKSJti-gke omenemtî. — Dap ne d’ajti napte niii zoneje fepEingi mi tponiie ns sînt faBopasijie nentps joKsin-ga oamenijiop. Kijidspa foapte mape ns iapti •isKpx-pue arpiKsatspei; kt.ii, Ksm este ks nstingT. st. ape iine-Ba m.mînts.1 Kînd soapeje apde ne leps ks o kt>j-dspi. de 40 rpade ? — Uli anoi snde ns este arpiKsjt-tspi., aKOJO niii ns noate esista o soiietate liBkisatT.. Arpms-itspa este Jien>tspa nstepniKT. npin Kape omsjt a asdiKat ja Biaga noma di anistopuop (na nonsjii iei BeKÎ) statopniiinds-se ne sn jok, desBOjtînd în sine atsnii nentps întîiamî daţi înalta idee de o natpie mi de na-tpiotisms. MsnKT. este şoapta suiam., msnKa sinrspT. âesBoajtT. fans.itT.gke mopaae aje omsjsi. — Kînd de jia înienstsj Kpeagisnei, Dsmnezex a zis jsi Adam „din ssdoapea fpsngii taje Bei infima nîinea ta!“ de atsnii s’a fxKst ssdoapea fpsngii noastpe Eotezsji mopa.i aa inimkop noastpe, Kape ne a fiKSt ne noi kt. sîntem a-Ksm fiinge îngejente, fiinge piedi. ţoape, fiinge Ka-naske de ie.ie mai înalte Biptsgî! — De aieea, na-gisneje din Kaime^e tponiie n’aS jKSKat niiî o daţi — 155 — Bp’o pojb mape în istopiea jsmel, ne Kînd adeBipatsj .learxn aj ciBuisagisneî î.i rxsim în zonele modepate; aii! este opiqins.! societxrju oamenijiop, aici sînt nx-stpate mi seminjieje Biitopimeî smanitxgii! O foapte intepesantx Eapte ap fi aceea în Kape as-topsj ei ne ap îmutiinQa de istopiea desKonepipil iuan-tejop 'tejop mai imnoptante nentps societatea noastpx aRtsajx.— Dap aceastx snepanjjx este deBijx, fiind kx n’aBem tpadigisni nositiBe assnpa acestsî nsnts. Ns-maî atîla uitimg kx ceje mal msjte osieirte de itxne-tenie aje nstpimentejiop noastpe ne a8 Benit (adinx nox Esponenuop) din ajte nxpijî aje nxmîntsjsî. — Ama intim kx KSJitspa rpîsasî s’a inBentat în Eaeijonia (A-sia); seicapa mi Kama ne a Benit de ja pasa monrojx (Asia centpajix); dap opezsj îmi ape opiţfins.1 sxs in Indostan; toate noameje noastpe ceje mai dajci (mepe, nepe, nepsice, Kaise, npsne, inc.1.) ne as Benit din Asia miKx. Ama mi Bemminteje (xaineae) noastpe ne a dxpsil Asia: fiind kx jîna oijop, nxpsj de Kanpx ne a Benitg de ja Anropa, Eisss (aija) de ja In-dostan, mxtasea din Kina, acestea toate sînt npodsKte asiatice. — *le apmonie admipasijx! De snde a Benit omsj (Asia), de aKOJo a Benit mi toate tpeEsincoase-4e matepiî nentps mixKBta esistenijx a sa! Dap mi a-nsssj (Arnepina) a Kontpissit ja îmBorxgipea marazii-jiop noastpe kb npecioase OBieKle de nstpipe mi de în-sxnxtomipe; întp’aceje d’intîi® tpeBse sx nsmxpxmă Kaptofii (Kpsmneniî solanuvn tuberosum), accastx sin— rypx snepanux a mijioanejop de familii înEspona!— llatpia Kaptofuop sînt Ileps mi Xi.ii, nimie Kjime foapte Kajde (în AmepiKa mepidionajx); dap Kaptofii — 156 spesK în toate Kjimeje nînx aii Kiap în Janonia mi în Islanda, snde ns mai npemte niii o a.iti Bepetagis-ne nstpitoape: KaptoGi dap sînt Kosmonojiigî mi eî na mi omsj! întp’sn fej mi mai KomnjiiKat ni se înfigimeazt îm-mpgipea animajejop assnpa f'egei nimîntsjsî. — Aiqî aBem a deosesi nentps întîiaml datt Kontinenuu din oqeans. ţleorpafiea animaje^op Kontinentaje (de ssKats) a-pe o mape diGKSjtate, aqeasla este nassait din faKB.Ua" tea animajejop a se mimica dintp’sn jok întp’ajUsj (.JOKomogisnea).—,1a înqenstsj enoqejop istopiie, tpe-Bse st. G aBSt toate anima.ie.ie pepisneje jop xolipî-te, npeKsm o nsim mi aKsm jm sne.ie dintp’inseje. Dap faKSJtatea jop d’a se mimica mi a ’mi sKimsa joksj , d’îmnpesni ks nstepea oamenuop aape je a suit a se tpansnopta snde a qepst tpeEsinga mi intepess.» soqie-ţigii omenemti, aqeasta a fiKst de s’as nepdst spme-ae npimitiBe aae natpieî aqejop animaae. Ama mtim kt. s’a nepdst pasa npimitiBT. a Kîinejsî din Asia, mi toate Bapiti.gi.ie Kîînemtî qe aBem ansm ne mmînts, sînt nsmaî Eastapde (soispî stpiicate) aje pasei Kîîni-aop opipinapT. nepdsti. Asemenea mtim ki gT>pmspi-ae pisipitane din mapea Nearpt as fost natpia Kajs-asi npimitiB qe s’a depenepat (saimBat) în mai msale sneqie. — în Gne, toate animaaeae domestiqe aS nepdst Kapaatepsa aop npimitiBS, npiimind aate BapaKtepe Ka Kînd s’aps 6 moainsit de KapaKtepeae oamenijop Jdnrt Kape as tpxit. —llstem dap ziqe, kt. animaaeae domestiqe se afli ansm ne mmîntS întp’o stape de qi-nuisagisne (nenatspa.ii). — Aqeasti modiGnagisne — 157 - (sKiniBape) a natspel anima.ie.iop domestine, esie atit de mape în Kît Bedem kt> sneje din aieste animale sînt ssnsso ja deosebite Boaae ne domneuite întpe oamenii .lînrb nape tpxesK. Ian. nentps aneasia an esemnjis itspios. Ninî întp’o napte de jsme ns se'a fix atîta msjiiime da Kîînî na în opients (Asia); kb toate anestea, sn Ktine tspsat este în opients o înlîmnjape foapte papx, ne itînd în fffcpi-je anssane aje Esponei se întimiu’B foapte adesea de tspeeazi. Kîinii. Aneasta este fiind kb In opientB se rt-senite mi întpe oameni foapte pap soaje de fojii (tsp-Eape), anoî aneastB papitate a B0a.1e.10p de minj}î (ne-BBnie) in opientB, este iaptuii KassatB de nsjjina des-BOJtape a sentimente.]op declinate mi a ideijop înalte ja oameni opientajistî, ne Kînd Esponenii în iţipue niBuisate îmi netpen Biaija jop neîncetat în tspEspipi, fiind tspinenlam (niznai) de simuipî foapte bîî, de idei aEstpante mi de nasisni apzBtoape, Kape sanB în toate Kojuspi^e inimuop jop, Ka opitanBj fspiosB în tajasspijie mxpiî! Kb toan. aieasti difiKBjitate, nsteni deoseBi ninnî peQisnî în domenB.1 animajejop de d’assnpa nxmînts-jbî. Aneste pe^isn! sînt deosebite sna de ajta npin mipî, msni}î mi nsstii, mi sînt neje 8pmT>toape: I. Penisnea Esponean-b (Konpinde Espona, Asia miio. npeKsm mi ip.pm8pi.ie Afpinei dane jînrb mapea Meditepani). II. Pepisnea Asiatiiţi (Konpinde toati Asia). III. Peyisnea Âfpinei (Konpinde toatb AfpiKo, în-nenînd de ja nsstiea nea mape (Sahara) nîni ja Kansji de EBna Snepanip.). 158 — IV. Peţrisnea A m e p i i e î. V. Peţrisnea A,p s t p a 4 i e î. Iîînd ernim din xotap84 peijisnei Esponene uii di.ni în ssd84 Afpiieî, ri-sira aK040 nirnte animale Kape sînt K» tot84 deosesite de animale Kape 4e Bedem în Kjimeje noastpe. — Ak040, snpe esemn48, rxsim ne ejefantS kb speKue mapî, inonotamsj, pinoi«rcp84 K8 doax itoapne, ţiipafa K8 jrîtsj Ji8nr"8îlînd8-se tot d’asna Kxtpe ^,eps, neBpsj (naj afpiKanS), bîbojî deoseEiijî, 4e8 kb Koamx nearpx, maimBgx mimnanjjea i;ape este iej mal înjiejent animai dsne oms, nasxpea naBianx, m84gî din BBJtspî mi a4te nasxpi ks qe^e mal fpsmoase nene; asemenea rxsim aKOJO mi inseKte de deosesite fe-Jispî (npeKsm inseKte nsmite tepmite Kape faK mai m84tx stpiKxmne de Kît .jT.K8ste.je 4a noi). — lle in-S84a MadarasKop rxsim sn a.it KapaKtep 4a domens4 anima4. Niii sns4 din anima4e4e mapî Ksadpsnede (kb 4 niiioape) din AfpiKa n8 se ri>semte aKOJio: în 40K8 de maîmsue ni se înfx;jimeazx au040 Matiiss mi an fe4 de BeBepiije Kape seami.ni. ks maîmBueje, npeKsm mi Kamejeon», ane4 fp8mos amfiBis Kape în tot min8tS4 îmi sKimBX fejje4e saje. Toate anima4e4e a-ve4ea intepesante aK040 4e Bedems! TpeKînd 4a Indostan (India opienta4i>), rxsim sn deosesit e4efant; dxm mi neste boî, 8pmî, pinonepi, anti4onî mi nepsi Kape se deosesesK din Kenspi4e 4op Ksm 4e rxsim mi 4a noi în Espona. Tot aK04o Bedem ne spanr-stanr (om84 sx4EatiK), tirps4, nantepa mi ni-mte nasxpî naptiK84ape. Meprînd 4a AmepiKa iapxmi rxsim m84te modifi-Kauisni în KapaKteps4 anima4e40p. Ama aBem aK040 în - 159 — jiok de 4eă iui tirp» (nape n» se rtsesK în Arnepiua de 40k), ne iar 8 ap mi kkt 8 ap, adiin» nimte fiapt foapte sîmjepoase, mi iapirnt în 40K de Rimat, natspa a npodss în Arnepiua ne 4 a iu a (Kamua-Kanpt). în Asstpa^ia jinsesK kb tot84 animajieje mapî, KBa-dpsnede KapniBope (mînKttoape de Kapne) mi în joksj jop aBem ne Kenrsp», BeBepiijeje kb apinî mi sn ajt animaj Kspios enBenimos (otpiBit) mi anonepit kb sojzî, KsnosRst s8Bt nsmipe de animaj kb BOtg. în toate ateste nenernepasue Bapiajpsni te ni se npesenti în domensj anima^ejop mi Beţetaje4op în difepileje Kjime ntmîntemtf, este o îmnpeyfepape foapte imnoptanti, itape o nstem npiBi Ka o jeije Konslanlt în toate ateste sorate BapiaBaittîiî! adiKt : în K4i-mete k a ji d e, n a 18 p a a desBOJtat toatt ns-tepea sa Kpeatpite, aK040 ea a JSKpat în toatt njini-nstepea misisnea sa mistepioast te a npii-mit din mina A-tot-n8tepniK8J5i! Toate animajeje din R4ime4e najde se deosesesn npin o mtpime ţrirantiKt, npin o nBtepniKi opranisa-Hisne a Kopnsjsî, mi mal kb seamt npin o fpsmssejîe de fopme mi de Kojope admipasue. JI e 8 4, atest pene a.i Kîmns.isi, tirps4 peraj kb admipasua sa neje zsrptBilt mi kb upszimea sa sînpepoast; nantepa fspioast nsmitt mo apte sirspt înrpozitoapea I e-n e a, mtpejjBJ elefant 8, k t m i 4 a, (nsmitt k o p a-Bia nsstiijop), sntîmîntttopsj KpoKodijiS mi msjte a.ite.ie, toate atestea sînt fii aî K4ime40p Kaj-de.— Ulapneje Boa k o n s tp i k t o p, de o mtpime de 10 nînt jia 20 nitioape, itape Kînd s’apsnKt noate sdpoBi mi sn bob , otptBita k p o t a 4 e (mapneae sBnttop) ’ ' — 160 — din itape nitninea ns sKant kb Biajjc. Kînd este însumat de dinssji, npeitsm mi toate ceje-j-ajite animajie otpx-Bite aii risit natpia Jiop în Kjimeje tponice. Se Bede kt. mi natspa a aB8t tpeBsinjp. d’o Kijdsp’B mape a nstea npenti otpc.Bi.ie saje, npeKsm ini Kimistsj. Anoî snde n>sim ce.ae mat fpsmoase nasipi asone-pite ks nene de nensmepoase Kojoape ? — 8nde este natpia fpsmoss.i8Î mi înjie-ienlsM nanarajs?—Snde n>-sim sBspînd ssBt azspsj cepsjsi ne basipea de na-padis (nasT»pea paisjisi) ks neneje saje stpxjscind Ka mii de KspssEee uii K8 Koada sa în fopma 8neî jipe nissiKajie?—Snde s’adsn în fîe-Kape seapc. în aepsj Jiimnede Ka Kpistajsj, .legioane de fjistspi niapi Ka no-psmEii, aRînd apini zsrpT>Bite ks ce.ie mai fassjoase Kojoape, ks cejie mai fantastice firspî, SBspînd d’ass-npa fjopijop d’sn napfsm cepesK mi d’o fpsmssejje ne-snssc.? — Snde KpesK noame.se ce.se mai noBije? 8n-de se a(xb nxdspî de noptoitajî, de smoKinî, 4T>mîi, Kspma.il, Ka ja noi nxdspî de rindc.? —• Snde natspa a npodss sil Konaci» , nsrnit b o a b adanzonia, Ka-pe noale aitonepi zece miî de oameni s8Bt 8 m b p a foi.i op saje? — Toate aceste mipa-KO.se nsmal în jjT.pi.se iiaade, nsmai în K.iimeje tponi-ce je a npodss natspa, nsmai în aceste .soKspî insni-pate de o deoseBiti nstepe Kpealpice! Dap npeKsm Bedems kt. în aceste Kiime natspa a-palT. o deosesiti nstepe a npodsce Kspînd nimte npo-dsKjjisni girantice, ama se mi BestezesK Kspînd aceste npodsKijisnî admipaEi.se.— Din Konlpa, în Kdimeje tem-nepale mi fpirspoase, natspa este mal nsijin Borati, mai nsjjin BapiaBuc., dap mai solide. în npodsKuisne.se - 161 — saie. Airoî ini fejjeje animajeiop sînt în ateste Rii-me maî nsjjin fpsmoase dap întoKtnite întp’sn Rin mat fojositop nentps KonsepBajgisnea atestop animaje»—Toate animajeje ni se npesenti aitî ks o îmspiKiminte monotoni, teie maî msite dintp’inseae asînd o fagi aiBi. Dap ateasti monotonii este ana din te.ie mal admi-pasiie înKinsipî aie înaileî npoBedinjie; fiind ki niti-injja fisiKi ne apati ki fajja aiBi este tea maî faao-pasiii Kojoape snpe a nistpa Kiidspa Kopn«i«î, m-zinds’i de opî te infisinjii stpeini Bitimitoape tem-nepatspeî aepsisî. — *Iine este îmspiKat in Bestimenle (xaîne) aise, este maî Eine nizil kpna de fpirs mi sapa de Kiidepi.—$ pui ii a .tei ne mapea îndesaţi (apKtiKi), k a k o m e (l’hermine) în Sisepia ks nejea iop ajBi Ka zinada, mi m&ite axte asemenea anima-jie, ne adsK a minte îngejieanta npesedepe a natspeî.— Dap o si aBem întp’sn ajt iOKS (în tom. ai Ill-iea) osasisne a Bopsi maî ms.it desnpe atest OEaceKt inie-pesant. Din toate ateste distpiEsgisnî (îmnipgipî) aie anl- ma.teiop Kontinentaje în deosesite Kjime, dane deose-siteje natspî aie iop, este ne ramîntâ nsmaî o fiin-jji Biegsitoape sape se deosisemte de teie-i-aite, ne-fiind ssnsse ia nit! «na din nomeniteie ieţtî de distpi-EBQisne ţeorpafÎKi, mi ateasti fiingi este om«i. — Om«i tpieoite în toate Kiimeie: îi nsim ne mapea înriegati ia Tpenianda mi Snifisepra snde Kkp mepKspisi (apnintsj Bis) înriajji de qepsi tei mape ; îi nsim mi în ins«ia 1 a b a mi ssst toati zona eKsatopiaii snde se înneaKi nasipî de msite opî în ssops de mapea Kiidspi. — Sn iOKsilop din Kiimeie 21 — 162 — temnepate (an enrjezS, an o-iandeza, snpe esemnj»^ noate pofida npea sine atanapue aiestop doat estpe-me Kjimatiiei ana* dane ajtsj. — Natapa tatajop anima jejop deninde de saimeapea sesoanejiop (timnapi-jop); ja an timna xotxpîla se îmnpeam. seaseje Jiop; ipenind aiest timna, a iui tpeKat dopinga amopajai jiop* — via an aata timna simt anima.ie.ie dopinga de a Kijxtopi. — Natapa oma-iai, din aonlpa, este jieepi, atîpntnd namai de Boinga sa, dopinge-ie îi es8 din fandai inimii saie dap na din infjaenijeje limnaiaî.— A-lesl npiBueqia amană, d’a se afia întp’o difepiti» tpean-(t. ne sKapa Kpeagianî, mai sas de Kit toate 1e.1e-.1-a.1-te iiinge animale, este mape mi se aaBine K8 dpent naBÎnt omaiai; fiind ki ea este o (lingi. înzestpati» na pagiane, adin» K8 o natepe mopaj-a mi etepni» Kape na noate fi modifiKati» npin snimeapea JOK8J8Î mi a timnapiiop! Mediiina ne di. majte esemnie Kapioase Kape ne apali. Kit noate sipai nalepea mopa.ii> saa o Boingt xotiplti a oma-iaî, asanpa infiaengeiop fisiie Kipopa este sanas Kopnaj si>8. — Majgi din Stoiiî mi Anaxo-pigî (nastniii) din Beaime, n’aa mînaat ziie întpegî, aa meps roi în fpirai iej mai mape în mizioxai ntda-pijop mi nastiiiop; s’aa nas mi în Kontoapeie ie.ie mai anpinse stînd aKOio nînx s’aa nîpiit mi Kiap Beinmin-teje iop, uri aa emit na namai Bii, Ea înKi» mi maiga-migî de aiesle lepKipi rpozaBe! — Kape dintpe animale na s’ap fi npmxdit? Kape animala s’ap na tea Janta întp’atîta ita natapa însi-mi? — Asemenea bo-demS ki mi jinsigii de minte (adiKi. aiei ie aa nimte idei fÎKse Kafandate, fiind kb toata» rîndipea jop în a- — 163 — ceste imapini mincinoase), ni ei ns sint sensuri ja mej-te infisenjie fisice Bxtxmxtoape Ka cei-.i-a.iijr oameni, îîn necen se npimEjx iapna în ijepe.1 ce.* mai tape, îmEpxKat foapte ssBjjipe fxpx d’a docîndi Bpe o px-cea-n. sa» atsnri» Ka sn ajt om» ks minte. De ce a-ceasta? — Fiind kx snipitsj neesnsjsî, npeoKsnat fiind din rindipije saje amxyitoape, n’ape timus sx Baije de seamx ja simijipue matepiaie ce \* iiiKOnyioapx; aici ideea 6ksx Bip»emte fpir»j!— Dajjî neBsnsjSi »ri emetiK» (Bxpsxtspx) opdinap», în zadap Ba fi mi acesta, kxcî ideea 6ksx Ba Bip»i mi emetiK».*! De aceea doit-topiî da» toate mediKamentejie nesBnijop întp’o dozx (Kîtxjjime) foapte mape. Aceastx nstepe ideajx o aedem» in toalx sfepa Biejjii noastpe. Din .learxiisj noslp» sintem fiii idei— .*op! Kînd am fost itoniî mi am emit afapx ne Rîrnng, am simuit o dopinijx nesnssx, cepînd a sB»pa «este desuspi ce înKonyfepa opizonl».* jOKsiiijjei noastpe ; dsne ce am KpesKBt, d»ne ce ne am denxptat de ao~ k»j namtepii noastpe, ialx se demteantx în inima noa-stpx o dopinjjx Kontpapix, dopinpa d’a peBedea Bxi.*e mi Kîmnspi.ie »nde am nelpeiist Koni.ixpia noastpx. —• Ast-fej dopemte om»J aceea ce Ba aBea mi aceea ce a aB»t, dap nici o datx ns se msjtismemte k» aceea ce ape in acest mirist. - Om»Ji tpxemte neîncetat ks ssBenipe sas ks snepanijx! TpeK»l»,i mi Biilopsj sini adeBxpaieje domene a,ie oms*si; ukojo rxsemte ima-yinajji»nea sa (acest dap§ deosesit a.* omsjsl) »n KîmnS japr a itsjliBa fiiopue fantastice, mi a.ilc npodsKjjistri imayinape, ideale, fpsmoase sas sizape, nJXKSte sas snximîntxtoape Kape ne sint isBop».* fepicipei mi nel’epi- — 164 lipei în Kspss4 sieuil noastpe, imayinayisnea este fsn-dament84 esistenyii noastpel—Dap animaas4 îuiî înss-nieinte nsrnai minstsa d’aKsm ks namepiae mi dspepLie saae matepiaae, ne Kînd Biitops4 mi tpeRstsa ns esistx nentps dîns84. — Ideea sniBepssasi, ks toati mxpimea sa îmBpijîiuntoape a tot snayis4, toate se-Koaeae mi toui fpaijii sxî, Kpemte nsrnai în inima o-ms4sl, se desBojtL nsmaî în sînsa nostps. — De a-neea sîntem noi oamenii ns nsrnai indiBizî de sn yenii (neamS), dap mi adeBipajii fpajji. — De aa A-jeKsandps de Smsoad (omsa nea mai yeniaa) nîm> aa II a n s a nea mai stsnid (npost) ie tpiemte în in-ssaeae siasatine în Oneania, Kîte rpade de inteaiyen-jft se afji în mizaon? dap ks toate acestea, amindot aceste fiinye se afjx întp’o difepiti sfepi. a fiinjjeaop, întp’o snitate natspaai; dap întp’anest Ilansa (omsa nea mai derpadat în înyeaennisne) nîm> aa maimsya nea mai înyeaeantt, este sn asisx imens» Kape ae desnapte mi Kape deosicemte o natspi diBinx (a oa-meniaop) de o natspx anima(a maîmsjîeaop)! — In Zo 04 oyia aKsatiKi (Ksnomtinjja animaae-aop din an), rasim îmnpesnate amîndoi estpemeae nalspei, adiKi nemipyinitsa în roipime ks nemipyi-nitsa în miKiuopime. Anest onean mape, penpesentantsa infinitsasi, ko-npinde în sînsa sis infinite Bapiayisni de fiinye animale din toati snapa Kpeayisnei, adiat de aa nea mai mape nînt 4a nea mai miK. — Hea mai mape anima4 ie se afat în mape, este E a 4 e n a (Kitsj, ks mtpi-mea sa de 80 ninioape mi mai sine); anoi aînrt a-nest K040s, Konpinde mapea mi ne neae mai mini ani- — 165 — niaje miKposKonite (icape nsmai ks mittposKonsj nost li Bizste). în ateasli pamspi intepesanti a mtiinjjeî liinue-.iop miKposKonhe anoase, ne a jsminat Bestitsj nats-pajisl Epensepr din Eepjin; ej a fost sn K o-j o m b s nsoS nenips ateasti jsme nsoi inBisi6i.ii.— Si ne inainsim nsmai miauiopimea atestop animale iui nesnssa îmmsjuipe a jop! Sînt sneje dintp’inseje Ka-pe tpiesK milioane întp’o ninitspi de ani, dap o nipene de ateste animale infszopii (de uens*i EaKjji-japie) npodste în 24 de ope maT msjiuî indieizi, de Kît a npodss Adani mi EBa ks ton,! spmamii jop, a dini mai ms.it de Kît toui oamenii te as tpiit mi tpiesK aram! — Tlpintp’o KomBinajjisne întpe ateste doi di-peKjjisni aje inlinitsjsi (în miKinopime mi in nsmeps) s’a npodss pess.Hais.i neKpezst mi te.t mat admipacu. Mine s’ap fi rîndit ki din nimte KopnspI ama de miti noate si se faKi Bp’sn JBKps mape? Dap Epencepr mi AjeKsandps de 8meojd as apitat ki tea mai mape napte a inss,iejop din oteansj te.i mape, Kape fopmeazi o deosesiti napte a nimîntsjsî (ilonnezia) sînt fiKsle nsmai din Qesteje ateslop mitl animaje, af,iînds-se în stape de dsfiKsiate. Kite Bilioane, tpijioane mi natpajioane d’intpe dinseje tpe-Ese si se li adsnat nini si se fopmeze miue de in-ssje din Ilojinezia snpe a nstea si se înajjje din a-dintimea oteansjsi mi si aKonepe o mape napte a a-testei mipi nperam o Bedems! — Toate inssjeje mi msnjjii de tisimip (icpeti) sînt o Komnosiijisne de infinite jjeste a atestop animaje! Si nsnem o BSKati mi-ki de npeti in ani inauziti teBa .ia soape, mi neste — 166 — nsjjin Bom Bedea npintp’sn' miitposKons bbh, o jsme K5 nensmepoase animale infssopis miniKîndB-se în ţoale nxpuiael J»! EpeilBepr ’i a maî Benit uit o ajlx idee neniaix; a Bxnsît aqeaslx anx kb o KOioape pornii, atsnqî dane qe* anima jeie înBiate Eispx, (nopn8-piie iop fiind foapte stpeBxzxtoape) s’aS desinat în miKposKons fopineje stomaqeiop ini aie mage-iop a-qeslop miiî opranisme, Kape a« fost smniste de sn fjsid poui8, mi auia a Bxzst kx as mi eie ni ni te op-rane diijesliBe (de mistBipe^ţ! O îmnpe’ţiispape anajori mi intepesantx rxsim ,ia mxpyeane (corailies), Kape sînt pxmxuiijjeie Kaseiop snsî nojins Kape Kpemte în mape Ksm Kpemte o posx (tpandafip) în rpxdinx. Mama aveslci nojins ese ne fsndsj mxpiî; neste Kîts-Ba timns li Kpemte ne snate o pamspx, asta este fiiita eî; neste Kîts-Ba timnS, iap ne aqeastx pamspx, KpesK aite parnspe: astea sînt neno-Uii eî d’o ailx yenepaţjiBne; pamspiie pxmîn lot d’a-sna linite sna de aita mi fopmînd Ka sn fej de apco-pe (Konaqis) de mxpyeane. Ast-fei Kpemte apsopsi din ţenepajjisne în yenepajjisne, ninx Kînd se faqe‘ a-tît de mape în Kît aacsnye ia ssnpafajja mxpiî; aiutni apEopsi de mxpyeans ns maî noate Kpemte (fiind kx aiest noiinS nsmaî în anx noate tpxi), de aqeea se «S8KX, pxtniind iî5 dinu.il asK«uiut afapx din anx sas qeBa asKsnse sbb ssnpafaya mxpiî; aiesle .loimpî se Ktamx b x n 1 i de ni x p y e a n e ţrescijs de cornii) mi sînt qeie mai nepiKBioase ioK8pi în oqeans nenlps na-Biratopî. — Toatx mapea întpe Nsoa-Qiandx mi Nsoa-Zeiandx sînt smnjste de milioane de asemenea Bxnqi sas pesqiBe de mxpyeane Kape se întind ninx 4a mii de - 167 — mlie.—Kînd se ’ntîmnjx si stea ms-ig! opsopl de mip-yeant toaple anpoane sns.i de ajts.i, atsnit ssitinds-se, pimîne sn jok de pxnaoss nentps nasipue de mape, Kape densn aKOJO oije jop; tot aceste nasxpî ja tim-ns.i emipeî nsliop, adsu rpisnge din Kontinent în iio-ks,i jop ssspînd assnpa oieansM. A'iesle milioane de oai, rpT>snjje.ie iui Bajira, ks timns stpiKînds-se, se faie sn aKOiiepims de ni>mînts poditops Kape aKonepe Biniije mippeanejop fatând dintp’inseje niuite inss-jie de nnpiieanî. Asemenea inssje seafjrt în ne-nsmipati msjgime în oveans.1 iej mape, afaînds-se în Kjimejie itajde. — EsnjiKajjisnea fopmxpii inss.ie.iop •de im>pţiean§ mi de speti este «na din ie.ie mai fps-moase desiionepipi aae mtiinnejop natspase. — 8nde aBem întp’adeBip sn sneKtaKoj ma! girantiK de Kit a- npin aape Îinî stpînţea apmia sa pisinitB, dindsî opdineje sa-je a’sn rjas atita de tape aa Kînd ap fi fost 8n spjet de tsnet. Dap ne.i maî admipasi.! instpsnient de a sKoate ssnete este rjas8.i omenesu. — în adîniimea rîUJBÎ sbS, se afit d’assnpa njsmînuop sn aaonepim în aape se ofix o apxn'ttBpx aape se noate jipvi nii stpimtopa; npintp’anest meaanisms rjasaj omenesa se saimBi ssBjjiinds-se ml înrpouiinds-se. Desnpe aiea-stb opranisauisne de tot admipaBMB ainî ns nstem Bopui maî ni8.it fiind o pamspi din sfepa Anatomiei. Maniepeje npin aape se aomaniai ssnetsj, ne es-n.iiKB fopmagiBnea ansi eaos. Kînd ta.iaze.ie aepsjiBi rtsesa o nediaB, snpe eseninjs, sn nipete, atanoi se pBsfpînrB ini se întopaă înanoi JŞ..10K8J de snde aS emit. Kaseje BOJtite în fopma snei eiiirfse (a «nsi o§, fig. 4) ag o ica.iitate deoseBitt, adiat întp’aneaslt ejinst se a fit doat nsnle foaojape (/ mi /' în fig. 4) în aape doi oamenjf noate st stea Bopsind snsji kb ajtBj ftpt st fie aBzfjjî de «iei-.i-a.iîi» *je s’ap a fia as ei în aast. Aneastt îmnpe$i8pope a dat „ioa anei aneadote foapte opioina.il>. îiitp’sn opam din Sini.iia, a.i atpsia teran.15 a fost BOJtit în fopma 8nei ejinse; întp’BnBJ din foaojapejse a'iejei ejinse, apxiteatBJ dinadins a a-raezat saaBnBJ de mtptspisipe (isnoBedanie), ne aînd în nejî> j-a.n foKO.iap se afias nimte snioni aape în lim-nsj mtplBpisipeî asK8.itind toate seapeteje oamenuop aiap mi in aontpa .jenei apemiineuiti, se BesteaS adoa zi toate în nss^ia. — 8n a,it fenomen asemenea aspios - 175 - InnpiBinya eKOBJBi, rxsim iui în ms-ite neuitepî din Eb-pona. în aieste joKspi se a»ds îndoite, înipeite uii Kiap îmnxtpite enospije snsj dsnx ajttBJ. .lînrx M i ji a n o este »n itastej (na^at) în Kape ’iej mai miK sromot, npodsie sn nonriî, KîptigiAe mi ajitcjie aad «iei mal miaS sromot întp’o deniptape foapte mape. Juiemî (yes-pertilio, cham>c-soio'is~) aBînd o Bedepe foapte s.iaEX, as apem mapî mi atîta de simgitoape, înRît noate ses-pa aiap mi în întsnepea fipi a se aobî de Bp’an Kopna namai npin simgipea imnpesianeî aepaaaî Kape este itassatE în îmnpegfcpaA aiejop Kopnapi. — PinoiepaA, inonotamaA mi animajaA namit t a t 8 Kape Bid namai în timnaA KpenasKBAeî (mapraA sepii mi înrînalaA dimineţii), as fnKSJtatea aazipei d’o dejiKateţE deosesitx, ne Kind jea.i, tirpaj, Aana-i, nisaca mi ajte asemenea animale Kape tpiesK Ka npada, as npiimit de aa na-tapi faKiutatea de Bedepe foapte desBOjtatx snpe a natea roni Biniimeje Aop;* dap de aazipe sînt s-iase, neaBînd tpeEBinjjx de dînsa, aduci Ka s% se mzeasK'B de ronitopr mi si fan. Aneasti admipasiAi disnosigiane a natapei ks fop-mapea apeaijop, notpiBit ks opranisagianea mi tpaîsjc animaje.iop, o nsim mi Jia nasipi. Iati an A8Kps BpedniK de Birape de seami, ki namai nasipiAe ie se apKi Jia o mape îniAţime în atmosfepi aă rjas sbe-ijipe mejodiosa, ne Kînd nasipiAe Kape tpiesK acos ne mmînta (npeKam pageje, nineAe, stpaţaj) aa an rjas rpos. Aceasta Bine de aKOAO ki aepaA în îniAgimea atmosfepeî este sasţipe, ne Kînd jkos 4a nimînta este rpos. De a«ieea daKi nasipiAe nesBapitoape ap fi a-Bat an rjras saBţipe, n’ap fi natat rjasaa aop si fie aazit nim de Kam. IIotpiBit iapirni kb aieasti înge-Aeanti disnosigiane, nasipiAe n’aa apeKÎ nim de Kam ne din afapi (deKît namai o raapi) Ka si na Ai se mipeasKi KanaA mi Ka si na Ai se npodaKi Bp’o îm- 23 178 nedinape în ssopaj jop; însi opraneje jop no din întpa sînt foapte desBOjtate, mal na seami ja nasi-pije pinitoape de noantea, Kape, nenatînd Bedea Binti-ma Jiop, o simts npin aazipe. întp’adeBip qe mape mi saBjim, qe apmonie esie întpe aept, apenî mi safjet! Fipi aep, rîndaj ap 0 de npisos, fiind ni n’ap natea si se manifeste ne din afapi. Ideije îngejenqianeî sînt neBizate, amnjînd npetatindenea aniBepsaj, înton-mal na aepaj. Aepaj este na namai qea d’întîre non-digiane a Biegel noastpe fisiqe, qi este înm mi qej maî tpeB»inqos nenlpa Biaga noastpi mopaji. Ej este naasa mipimei noastpe! Oseeit de aqeasta, aepaj na sepBi namaî în sfepa pagianeî snpe a ne faqe si îngejegem ideije; qi ape înni mi o natepe mape în sfepa simjjipijop noastpe noetiqe; fiind Kt ej este jearinaj ande se namte maşina. Maşina este o masi diBim Kape Bopeemte o jidiei îngejeanti nentpa togi oamenii, Kînd în difepi-te tonapî melodioase, esnpimi qeje mai dejinate simţim ente aje inimii, atanqî se apm imaginagianea noa-stpi) ja sfepeje qeje îna-ite în jamea masinaji, ande toati Bedepea mi toati simgipea apmeazi namaî npin apmonie mi mejodie, ande tot tonaj penpesenti o idee deoseBiti, ande tot anopdaj este o nepsonifina-giane în Kînti ţoape a anal simtimenta fpamos mi sa-Bjimă! Dap mi fapt maşini, aepaj ape o deoseeiti infja-ingi asanpa simgipei inimii noastpe. Ama dap map-maipea nintajai npintpe foije apBopiaop npodaqe asanpa (iingeî noastpe o infiaingi mistepioasx. *Iine noate fi aqeaa nape si se njimBe sinrap ne nîmn saa întp’o - 179 - nidspiqe, st. aszT. aqeasti» de denapte mspniBipe, mi si. n» pT>mîe isBit d’o simjjipe întpistitoape; toate rîn-dspue saje, ssoapT. din sine’nrî KT>tpe o ajti Biajit, m>pînd8-i-se a aBea o simijipe neste misspt, dsjqe dap mejanKOjiKT.. Algnqî ni se înfc.yimeaz'B Biajja noa-stpi>, timnsj, jsniea toali tpeKi>toape, mi în mizJOKBJ aqeslopa se apati nsmai sn jBKps netpein>top, mi a-qesta este moaptea kb npini.dipea yenepaji. a fiinge-jop matepiaae. Dap Kînd S8net8j Bînlsjisî se spirt în BîpfsJ psinejop din seKOjeje Ipeitste, qe simyipe d’o adimn, me-iamtojie ne Konpinde atanii! Toate setco-ie-Jie tpeKBte k» toate nenernepasLieje jop eBenimente s’adsni. înaintea imaţrinajjisnei noastpe mi noî ne sim-jjim KBfsndaui, nepdsîjî in nenn>pijinit8.i oqeans aj tim-nijrop tpeKBjji, snde miKinopimea fiingei noastpe este Ka o niKT.t8px în aqest oqean, ica sn atoms ne Jiînn mipimea A-tot-n8tepnii«8Ji8i KpeatopS qe esisti în toa-tT> etepnitatea! — Aqest mistepios panopt qe se afii întpe inima omsjsî mi întpe nsmite-ie ssnete sn'Bimîn-titoape sKoase din aep, a *8Kat o po.iT. foapte mape în tot timnsx Najjisnejie antiqe as KJidit tot d’aana temn.i8pi.ie jiop în miz.toK8J nidspuop sas dsniBpT.Bi.iop. De s’a anponiat qine-Ba de lemnjsj J8Î Anion qe a fost a-rnOzat în mizjOKSj snel n’fcdspî, inima aqe-isia s’a simţit înssfjatT. d’sn simtiment mejanKOjiK, sniîmîntitop, a întpat ast-fej nperT»tit ja opaKisj temnj»JRÎ. N 5-ma llomnijis a fost insnipat în îna.ita sa misisne de zeiija E y e p i a qe a .loicsit întp’o nidspiqe înKÎntati de steatapî. Riap mi aicsm qine Ki>.n>topemte în mds-pijie S k o jj i e 1 în jgnyUe nonj|î a.ie epneî, asde ni- 180 — Hite ssnele f»yitiBe tn difepile mod84ajji»m; aieste ss-nete aepiene Kape se nasK din Bîpf»4 apcopi-iop sa» îmnpepfepsj psinejop rotiqe d’aK040, seamxnx i;a Kînd fsr iui Bin in anoî, iui nxtp»nd» imapina^isnea KX4xto-p»4»i de »n simtiment de snaîmx; e4 soKOtemte kx asistx Jia o adsnape de fantome (nx45m ks sna din qeje mai fpa-moase desKonepipi aje fisiqeî, adini a Ksmm>ni atmo-sfepa; dsne Ksm a ff&KSt T a j i j e s, T o p i q e 4 i mi II a s k a a. AqeastT. desKonepipe a rpestijjiî aepsjsî a npodss inBennjjisnea Bapometpsjsî, tsjsmEei mi a ma-ininei nnesmatiqe, ITpin KajKSje mtim kt. rpestatea atmosfepeî Kape anasT. assnpa snsî om d’o mipime de mizjoK, este de (33600) tpeî-zeqî mi tpei de mii mase sste de jiBpe (f»njji). AqeastT. mape rpxmadt a atmosfepeî o noaptT. fie-Kape din noi în sninape. *le JSKps admipaEu! Nsmai aepsj Kape se afn. în Kop-n84 nostps, maî ks seaniT. în nsjmînî, sepBT. Ka sn eKSUÎBps (Ksmnxnipe) a aqesteî rpestT.jjî, anxpînds-ne de sdpoBipe npin rpestatea atmosfepeî! — Tot sn a-semenea KajKSJi a doBedit kt. ssnpafaţţa rjoBS-isi no-stps noaptT. o rpestate de aep de snS-snpe-zeqe mi-jiapde (sas 11 miî milioane) mi natps sste natps-zeqî mi noai de milioane jiBpe (fsnjjî). IatT. dap ssb qe rpestate tpiemte ţtensj smanS! Si Bedem aKsm Ksm s’a spmat aqesto admipaBi^e desKonepipi! O st. n>sim rn’aiqî kt. 'eBeniiuenieje qe.ie — 182 - mai miiî, de msate opi aS npodss desuonepipijie ie.ie mai imnoptanie. întp’sn oparns din Italia snde tpiia mapele Taji-Jteî tpeEsind a se şina sn nsjjs xotipît a sepBi de fontîni, jsKpitopii as OBsepBat ki, nsind în ani sn ifaindps (sn jemnS potsnd iui înrispit) mi ssEjpinds aeps.* dintp’aiest iliindps, ana din fontîni s’a sp-Kat în luiindps nîni m o înijiiime de tpei-zeiî mi doai de niiioape, mi niii de Ksm mai sss. înmtiin-jjînds-se F a j i a e î de aieasti îmnpeijispape, aiest om inijenios a nsit îndati adeBipatsj motif aj aies-tsî fenomen»; adiKi, ki Ko.ioana aeps-isi de .ia nimînt nîni în Bîpfsa atmosfepeî aBînd diametps.1 mipimeî luindpsjsî, este d’o rpestate notpiBiti intOKmaî ks a-lest luindps de tpei-zeiî mi doi de niiioape ie este smnjist de ani; de aieea ssBijiinds-se aepsji sss în luindps, nerpemit ki aepsi atmosfepeî uape se anasi assnpa anei din fontîni, Ba îmninţie aieasti am în sss nîm Ba Beni în eKSuiBpsj sis. Dap fiind ki mtim Kt sn K8EÎ5 de aeps este de ont sste de opî mai srnop de Kît sn kse§ de ani jitnnede, de aieea am afiat ki înujjimea atmosfepeî este ont sste de opî îmmsjuiti ks tpei-zeiî mi doai de niiioape, adiKi 25600 de ni-lioape; (întp’adeBip atmosfepa este mai înajti, fiind ki meprînd în sss, aeps.* se ssBjiie; dap aieasti soko-teajii apati minim».* înujiimeî, adiKi ki niiî întp’sn Kin aepsji ns noate fi mai miK de Kît 25600 niiioape). — Aieasti desKonepipe a jsî T a a i .i e i a adss o aj-ti desKonepipe noate întti mi mai fpsmoasi; adiKi desKonepipea Eapometpsjsî npin Topiieji.— Topi-i e j i m’a zis, fiind ki sn kses de mepKspis (apijint — 183 — buT) este de natps-snpe-ze4e opî mai rpeS de nit sn kbes de ani jimnede, npin spmape sn nuindps d'o îni4jiime de 32 de ninioape miin de ani, ape întoKmaî atîta rpestate kîi ape iui sn asemenea uuindps K8 mepKs-pis de asemenea diametps dap d’o mipime de 28 degete (sas jjojspî; întp’sn niiiop sînt 12'/2 degete mi în 32 de niiioape sînt 400 degete, npin spmape 2872 dege-te sînt de 14 opî mal n8jjin de Kît 32 niqioape); anoî, ziiea e.i, Oind ki aeps4 este în eKsijisps ks sn uijin-dp8 de ani d’o mipime de 32 niuioape,. nerpemit ki tot auest aeps Ba fi iapimî în eKSuisps ks sn 4Î4indps sas o Kojoani de mepKspis de o îiiujjime de 28 % degete ; ast-fej ej a inBentat Eapometpsj; adiKi a 4sat o jjeaBi de stiiui kb o îni4gime anpoane de 30 degete, 4a 8n Kinitiis astsnali mi 4a 4e4-4-a4l des-Kisi; a smn48t’o ks’mepKspis fept (Ka si sKoajji aepsj dintp’ins84) mi a întops jjeaBa K8 Kans4 dessis în atos neste sn sopKine4 iapimî ruin ks mepKspfâ mi a Bizst ki în jjeaBi mepitspis4 s’a ssit nîni 4a o îni4giitfe de 28 % degete, mi aieasti ssipe a mepKsps4sî, în sss nerpemit ki a fost îmninsi nsmai npin eKsi4iEps4 rpes-tigii atmosfepei. Snaijisj r04 ie se af4i sss în napo-metps neste mepKspis fiind de tot r04 de aeps, se ns-meinte ro4inisnea Topiie4S48i. Aueasti ro-4'misne ns pimînea tot d’asna de aieeami mipime, fiind ki Kînd aeps4 este smeds, njin de asspî anornî, a-tsngî ejasliiitatea sa Kape se anasi assnpa mepKsps-45Î se iniiunopeazi, mi atsniî aeps4 ns maî este în stape d’a se ssi în aieste K040ane 4a o îni4gime de 28 % degete; npin spmape îni4jiimea KOioanei se miumo-peazi ks Kît.e-Ba 4iniî, maî ms4te saS mai nsgine dsni — 184 — mipimea Kîtijjimei aBspuop. — Ilpintp’aqest Kin, npin înujjimea sa» mdepea mepKapisJBÎ în Eapometpx n»-tem afja daica aep»j este înmpicat e» aespî de ani saS n», adiKi nstem npeBedea k» o zi mai nainte dana na fi limnsj ssuat, »med sa» ruoios. Sanientsj II a s k a j (din senojsj aj 17-jea) Bpînd a înKpedinjja ne KonBeKsitopii sil de atsnii de adeBi-p»a teopiei j»î r a .* u e i napii înui ns npedea» aiea~ sta, a noftit ne npietin»^ si» II e p i e e na si se »p-ie în BÎpfs.i . ansi in»nte din Fpanjja, n’sn Eapometps în mini, ziKînd: dani aieasli teopie este adeBipati, ne Bîpfsj m»ntej»i »nde aep»Ji este ssELppe mi rpes-tatea atmosfepii d’aKOJO este maî mim de Kît în Baje, nerpemit ki Eapometpsj tpeE»e st nazi; mi ama a mi fost.— Kind Ilepiee s’a s»it mai s»s, KO-ioana mep-K»pi»J»i din Eapometp» mdea tot mai îkos. în timn»pue noastpe »nde mtiinjja lleomelpiei s’a desBOjtal foapte m5.1t, se misoapi înujjimea msnuuop d’assnpa m>-mîntsjsi n»mai npin mizjoK».i Eapometp»j»î. rpestatea aep»J8Î ape o mape infjBinjji assupa KOpnsjsi aman». Aep»j natpiei noastpe ti i»Eim k» deoseniti miiiepe, fiind ki ne am OEiinsit k» infisin-Ija Ji»i. JoEBitopiî msnjjijop A j n î itape sînt OBinn»-ijji a pes»fja »n aep maî ssEjjipe mi »mop a a aiejop mânjii, Kînd Bin» în ajte iuime maî jkos, snde rpesta-tea aepsjisî este mai mape, n» se simt sine, îi Bedem Konpinmî de neastîmnipape mi de întpistape; «lipKSjaHi»-nea sim.ie.i8i Jiop n» »pmeazi sine, mi aceşti oameni Kape ii» ostenea» »pKînds-se ne Bîpf»pije «le-iop maî îna.igî msnuiî, aK»m, de saiEisfeme, asia not fa nonpj se sjoBQade fipt nea mal mÎK sromot mi npin spma-pe lumini ns noate iuti iiep84 K5 nsopî, opî kb se jasi. în atos, fopmînd o neagi itape aKonepe faga ni>mîntsjsî na sn des» sys, opî Kt se SKims'B în niicbtspî de anx fopmînd o njoae poditoape, mi Kind temnepatspa este foapte fpi-rspoasx, aceste niKitspi de ani înriagi, se sKimBi în zinadi» sas rpindinx. Din toate aceste fenomene meţ-teopojogine, mai ne spmx boiu BopBi întp’o deoseBi-tt> KonBepsagisne Kînd ne Bom o«saa ks Ksa.jitBgi.je almosfepeî. însi aitsm st. BopEim neBa desnpe Bîn-tspî, desnpe fipea mi Kassa jop, Kînd se spin. în at-mosfep’B. — Jla Bîntspî tpcEse st. deoseBim spniBtoa-pejie Ksajitigî, adiio. dipeKgisnea jop, isgea-Jia minstepoa npeKsm mi t emnepa ts p a 4 op (adun., daKa sînt itajde sas pem ) mi s m i d i l a t e a jop (daita sînt ssKate sas smede). Ilentps a Ksnoamt6 dipeKgisnea Bîntspijop, je nsmim dsne Heje natps nsn - 190 — te Kapditme: adiKX, e s t ( pxsxpit), Best (anus), sad (miazx-zi) ini n o p d (miazx-noante). întpe ie-Jie natps nsnte npiniina.ie, se deosisesK iapxml ks de* oseeite nsmipî mi peuisneje din mizjoK, adinx peyis— nea opizontsjisî Kape se afax întpe est mi nopd este îmnxpjjitx în peţfisne de nopd-est mi est-nopd, asemenea se spmeazx mi kb 1e.1e-.1-a.1te peyisnî. însx naBiratopiî Kape as tpeEsinijx d’a Ksnoamte kb deose-nitx esaKtitaie dipeKjjisnea Bînlspuop, îmnaptg opi* zontsj în tpei-zeiî mi doax de peţtisnî, adiKX nentps fîe-Kape din leje natps nBnte npiniinaje as nss ont peqisnî senondape. IIpintp’Bn instpBment Kape se Kia-mx p i p s e t x sag sfîpaeazx de Bînt (girouette)i nstem Ksnoamte opî Kînd de snde Bate Bînts.1. DipeK-pisnea Bîntsjsî ape o mape infjsinijx assnpa BJiimel JOKspuop; fiind kx dana bîiUbj Bine de ja o KJiimx mai Kajdx, adsie Kxjdspx, dap Biind de .ia o Kjimx maî peie, adsie fpirg. De aieea în Espona Bîntspue Kape Bin desnpe miazx-noante, adsK fpirg mi le-ie ie Bins desnpe miazx-zi adsK Kxjdspx; Bîntspue Kape Bin desnpe Bp’o mape, fiind înKxpKate de aEspi mi de smezeajx, mi adsK nsopî mi n^oae; din Kontpa, Bîntspue Kape ssfjx desnpe Bp’sn Kontinent», adsK ssHxiisne; de aieea nentps noi Esponeniî, Bîntspue Kape Bin de xa anss adsK njoae, fiind kx în naptea ansssjsî Espo-neî se afjx oieamu ie.i mape sas mapea Ataanti-k x; dap Bîntspue Kape ssf.ix de ja pxsxpit sînt ssKa-te, fiind kx tot KontinentSji Asiei se afjx în naptea pxsxpitsjsi Esponeî. Tot nentps aieastx nassx, jjxpi-•ie afjiînds-se în naptea anssanx a Esponeî as tot d’a-sna o Kjimx maî ds.iie de Kît aievea Kape sînt nsse ^ ' — 191 snpe pxsxpit, mxKap kt, amîndoax se afjx tot ssst «n rpad de jxjjime yeorpafiKx. Snpe esemnj», Emviitepa ini Snojîia a» o Kjiiux ms.it mai dsjne de Kit o napte din SBejjia mi NopBenia mi niap din Pssia esponeanx, de mi sînt toate sânt o aneeamî .ixijime peorpafiKX. Anea-stx îmBsnxtxjiipe a Kjimeî din Enniiepa este npodssx de Bîntsplie mxpeî Kape se afax aKojo. Ama dap Bînts-pue neje mai fojositoape în Espona nentps podipea nxmîntsjsi mi sxnxtatea oamenijop mi anima.ie.iop, sînt neje Kape ssfjx desnpe ssd-Best în timns.i itajd mi Kape adsK o njoae Kajdx miKmopînd fspia kw-dspiî mi ssKxnisniî aepsssî; dap Bîntspue Kape ssfjx de ja nopd-Best în timnsji fpirsposs, adsK zxnadx, în-dsjnind fpirsj nea ssnat aj epneî. *Iea mai mape in-fjsinjjx assnpa iuimeî, npoBenilx din Kassa Bîntspuop o rxsim în oimeje neje foapte Kxjdspoase. în aneste Kjime tponine snde ansj ape nsmaî doax timnspî (sai-sones), adiicx 8n timn de Kxjdspx ssnatx mi sn timn de njoae, însojjipea anejop timnspî se detepminx ns-mai dane dipeKjjisnea Bîntspijop. Ama Bedem în In-dostan (India opientajx) kx ja yxpmspije anssane, este npimaBapx mi Bapx de Jia Anpijie nînx ja NoemBpie, iap deja NoemBpie mi nînx ja Anpuie sînt njoi; din Kontpa, ja uxpmspue pxsxpilane aje Indiei, de mi sînt nsse tot s8Et aneeaini jjxjjime ueorpafmx, as Bapx, a-diKx Kxjdspx ssKalx nea mai tape, de ja OKtomBpie nînx Jia Maptie, mi aneste sicimexpi sînt npodsse de deosefiileje Bintspi (Monzsns) ne domnesi; Jia amîn-doax Hxpmspue. Este KsnosKSt kx nea mai KOBîpmitoape iţxjdspx domnemte neînnetat în E ţi i n t snde Kiap în jisna .iei — 192 — Deiteinepie în Bmsp'b apa ti tepmometpsj o uudapi de 18° rpade, iap în .mia isi MaiS se 8pKT> Kiidspa nîni ia 38 mi 40 rpade; anoî este iapirni Kanosust kt> a-tesle deosebite Kiidspî sînt Kassate de Bîntspije Kape Bin desnpe aii»s, ssl.iînd desnpe mapiie desepte nisinoa-se de S axa pa mi din .linia «nde nisinsi este fep-Eîntal de Kiidapa tea mape a soape,i«î. în dipeKjiisnea Bînlspiiop tpeBse si deosesim pe-ttisneje de sbs mi de scos a.ie aepBisi; fiind ki în a-teste amîndoai pei,ii5n!, tot d’ajsna S8f.ii doai Bîntspî Konlpapii (îmiipoliniloape) în dipeicgisncie mi Kaiiliîji-jie sop. Aduci afiînds-se o iuimi pete iînri o Kiîh mi mal icaidi, risim tot d’asna în îuima tea pene în peyisnea de scos a aepsjsî ssfiînd 8n Bînt iapirnî pete din ateasti Kiinu snpe icaiuia tea icaidi, mi din itonlpa în peijisnea aeptfiBi de sbs a Kiimeî tejeî peti, afiim sn Bint Kaid ssfiînd snpe Kiima tea pete. Ateste KBpioase lenomene se esniiKi kb .leqea fi-siKi desnpe înKiizipea Kopnspi.iop. llltim tei aepss (npeitBin tot tcopnsi) se întinde mi se sBBjjii npin îcudapi, mi din Kontpa în fpir se îndeasă mi se stpîn-ije; mtim asemenea ki aepBi tot d’asna naşti a se nene în eissijiBpB, adiKi daKa Ap sn .iok aepsi este mai rpos mi ia ails iOK§ ina! ssuaipe, atsntî se îmnpimtie aepsi ica si fie de aacsns «a .ia amîndoai ioicspiso si aÎEi ode o notpiBiti densitate (densite); npin spmape fiind ici în peţisnea aepsisi dintp’o Kiimi pete, aepsi este mi ej pete mi mai rpes de Kît întp’o asemenea penibile diiitp’o Kiimi Kaidi, de ateea aico.io s8f.n Bînt pete Ka si nistpeze cusiiiepsi, ne Kînd în Kiima tea icaidi Bine tot mepes aeps pete Kape îmninţte în sbs 193 — aeps4 ne4 i;sud ne se af'41 aK040 (fiind kt. aepsj ne4 Kii.îd este mai smop de Kît ne4 pene); anest aep Kajd, spKîndss-se în pegisneje de sss, se dsne snpe peţisnejie de sss aje Kjimeî nejeî penî, sndeaKSin aeps4 «îinsemte de tot, snpe a se n8ne iapimî în eKsijinps. — 0 sim-imi esnepiengi ne Ba da o idee Kspati desnpe fanest fenomens Komnjiiiîat. în timns4 epneî Kînd afapi este fplrs mi în Kasi. Kajd, 48înd o 4smînape anpinsi mi giinds-o 4a Kpinitspa sine! din afapi, Kît st noati întpa în întps neca aep pene (însi Kînd ns este Bînt afapi), atsnnî Boms şedea ki jjiind jismînapea atos, fjaiîipa Ba sate în Kasi. (fiind ki aep84 ne4 pene de afapi Bine în Kasi), dap rjiind jsminnpea sss, faaKi-pa Ba Bate afapi (fiind ki aeps4 nej Kajid de sss din Kasi Kape este 8uiop, ese afapi). Kassa euiipeî Bîntspijop de mi îiiki ns este esiui-Kati Ksm se Kade, dap ne4 nsjiin iuţim fipi îndoiaji ki difepiiijia temnepatspeî în deosesite Kjime ţKoaKi nea maî mape po4i 4a fenomen54 anesta în Kin84 a-pitat; de aneea ne nstem esiuiica K8m noate Eapome-tps4 si ne npeBesteasKi de Benipea Bînt8pi4op; fiind ki, ne Kînd 4a noî atmosfepa este ssEijiati, atent! Ba-pometps4 Kade, mi dsne nsfiins timns ne nomenim k’wi Bînt pene Eitînd de 4a sn 40K maî pene de Kît este 4a no!, npeKsm ma! sss am esiuinat. Intpe toate fenomene4e meteopo4opine, BîntspÎ4e sînt ne4e maî de Kinetenie, fiind ki npintp’înse4e se . nasK toate ne4e-4-a4te sKimsip! npodsse în aeps. — E4e înds4nesK mi întipesK deoseBite4e K4ime; npin miz4onipea 4op se npodsne poai, n4oae, zmadi mi 25 — 194 — rpindini; npin eae se fopmeazi nsopiî iui se dipiţie snde sînt de tpeEBinjii. în Eţfint ns naoai nicî o daţi; inşi npimiBapa Kînd Kiadspa soapeasl este aitojo foapte tape mi m-mîntsa afiînd o mape ipeE8iniji de smezeaai, atsncî spKÎnds-se anoao în atmosfepi Bîntspi Kape ssfai neîncetat, adsni nsopiî dane Bîpfspue msnQiaop din N s e i a mi A 6 is ini a. Aceşti nsopî aKoao se snapr, miBap-si o foapte mape Kîtiîjinie de ani în pîsa Nias, a-tsncî acest pîg se peBapsi mi aKonepe Kîmnspiae se-mmate. Nsmaî npintp’aceasti deoseBiti îmnpeyispa-pe este Enintsa 8n nimînt» foapte poditop, Kînd fip1^ aceasta ap fi cea maî stepn nsstis. Dap daKa Bom întpeEa nentps ce nalspa a fiK8t nentps Eijints aceasti deoseBiti pîndsiaai, Ka mmîn-tsa si podeasKi nsmaî npin Bipsapea Niasasî mi ns npin Kidepea naoiî, Ka npetslindinea? Pisnsnssa ni-aS di esnepiinga; adiiti, s’a Eirats de seami Kînd s’a întîmnaat si fi naoat Bp’o daţi în Eţfint, atsncî tpe-Bse si se fi apitat nepucsaoase Eoaae, fpirspî peae, mi maî ks seami cremi (la peste). Din Kontpa, pe-rsaata Bipsape a Niasasî ne fie-Kape an, Kspijji ni-mîntsa de oapemî Kape Bitimitoape disnosijgisnî mi dsm ce Niasa se tpaye înanoî, itaima lot d’asna so a-fai îmBsnitiîjîti. Esaictitatea emipeî acestop Bîntspî îmnpeţiispsa Niasasî este atîta de persaati, loKmai na mi toate ceae-a-aate fenomene aae natspel Kape ess persaat aa o nepioadi detepminali. O asemenea persaapilate a emipeî Bîntspiaop afaim mi aa nimte Bîntspî Kape ess In itaimeae tponice aa 8n timns xotipîts. Aceste Bîn- 195 — tspi sint KsnosKsie ssb nsmipe de BÎntspi naşa le sa£ a .1 i s a t e {yents alizes) desnpe nape Bom Bopci mai ms.it jia o a.itx OKazisne (lom. 111), snde Bom Bopsi mi do Bîntspi^e qeae mapl mi fepBinj|I, KsnosKSte ssb nsmipe de samsm mi x a m z i n. Sînt in fine nimle Bîntspî ajie Kxpopa Kassa eini-pel ns ne este înKx KsnosKstx, nenstînd esnjina o enii-pe a jiop dsne mai sss esnsseje npiniine. Dintp’aqe-stea Bom nsmi ai întpe taBJospue natapei uii tpansnapinga aepsjsî. Kîm-nspiae, geapinije Kape je sedems în fpsmoaseje zue Ka npintp’sn icpistaj stpe.i8nitop, ne npodoK sn efest înitîntitop de fpBmssege. înfimspapea OBieKte.iop întp’sn Bejg az8p Kînd nepBj este jimnede, ape în sine neBă magiK ini mislepioss. — Natspa ft>pi Kojoapea azspi. a aep8J5i, ap fi fost ms.it maî nsgin fpBmoasi. de Kit este aK8m. — Mimnapea nea ds.ine a aepsjBÎ KBnosKstT» sbb ns-mipe de zefipă Ba fi aKsm oBieKtsj KonBepsagisnei noastpe. Aneasit srnoapi sBfiape este fbKBti ns ns-mai nentps noi oamenii a ne mînrîk kb piitopoasa sb-faape, ni mi nentps fiiopi; ea pidhrc> napfemBJ (mipo-sbj) fjopuop snpe nepS, npeKBm ia mi simînga Jiop ne apinue sa.ie mi Jie densne întp’ajle joK8pî ne Kape natspa je a detepminat a je înfpsmssega. îns% fiopue, toKmaî Ka zeitigije din faB8je, KXJXtopesK în aepă dap ns în Kap'BJie de foKs, ni KapiJie faopijop este zefipsj destinată de KpeatopKj a KonsepBa rptdina tim-nspuop Biitoape. II.iante.ie întp’adeBxp n’aă faKBjtatea de a se miiii-Ka de sine, de aneea natspa a detepminats zefipsj nen-tps dînseje itape st .ie aîKSte tpansnopisj dintp’sn jok întp’a^tBJ. Apsopii de ne msngî, npeKBm 8Jimî, fpa- 198 — sini uii mesteaKini as nimte seminjje Kape se tpansnoapli de Bînt. Aiesle seminije ajre nidspijiop nentps ţenepajjisnejie Biitoape, KUitopesK în aeps nî-ni se KOEoapt în nimle Kîmnspi unde sînt destinate a pidisa ne spun. fpsmoaseje sniEpe. II.jante.ie Kape îtpesK jînn ani, npeKsm nsiii iui masa in ii ne a-pat* o disnosijjisne mi mai admipaBi.ii. Semingejie jop seatnim ks nimle miii jsntpi Ka st noati mai srnop a tpeie neste ane; mi întp’aqest nin de msate opi se Bede ms.iyime de aieste jsntpi njantiie Ka nimle fjole de KopiEii mistind în ani în jsnrsj pîspi-Jiop, ipeKînd ja ma.ispue deniplate nentps a pidisa m’aKOjo nsoi KO-ionii de fejsj jop. Si ns Kpedems însi ki Bîntsj Kape noapli njanleje ne stpeBizitoa-peje sa.je apini, je apsrnci snde’i Bine! Ns! aini na--tspa îmî apati a ei inajli, înjje.ieanti mi Eine-fiKi-toape npeBedepe! în Kjime.ie peiî, apsopii (Konaniî) as ipensinjii a fi aKonepii|i ks ’ieBa mai Kajd, mi toKmai aKOJo zefipsj tpansnoapti seminijeje msuiKUop (la mousse) mi EspejiLiop, Ka si KpeasKi ne dînsejre mi si je aKonepe; însi nx nsmai în Kjimeje pe fie însoijils mi de ksj-dsps (calorique). Ks-idepa, npeiîsm uitim, ape fausi-tatea d’a denspta mi a întinde atomeje snejie de ajtoje. Efentsj aiestei densplspi este, ks alomeje malepiei înKSjzite nepds atpaKqisnea peiinpoKS sneje Kstpe aite.ie, mi toitmai alsnii das jok OKsiaensJsi a .ie npin-de mi a se îmnpesna ks dînseje. De aieea tot d’asna fie-Kape sifimeape KimiKS este însogils de emipea Ksjdspeî, mi foitsj Kape-js Bedem ns este aJt ieBa de irit o manifestaijisne (apstape) BisiBijs a aiesteî KomiuiKate onepaLjisni a OKsiyensjsî; înss Ks.idspa Ka-pe ese jia apdepea snsi KopnS, ns este npodssL din — 200 avest KopnS vi din atmosfepE, adiKE din OKsiţîens.1 ve se afjE întp’insa; Kînd ssf.jB vine-Ba în foK Î4 anpin-de mai sine, fiind ke npin aveastE înssf.iape de mal ni8.it aepS, intpE mi o Kîlime maî mape de razii oksî-ijenîl Kape jjine Toksj. 8n imnoptant pesHjtatg aj avesteî desKonepipî este mi adeBepipea sneî massime a fi.josofi.iop anti nivi sn atom aj sniBepssjsi ns se noale înmiii de joks. Omaa opdinap ns Ba se KpeazE aieasta; Kînd Bede apzlnd o Kasi moBualE, sas sn opam întper npefEKînds-se în vensoiE, ne întpeaEE: Ksm ziiejji ansm ke matepia ns se nepde? Kînd nsne ej o Jismînape în Kandejasp» mi nesle Kîte-Ba ope apzînd jsmînapea, Kande.iaEps.i pE-mîind toji, ej iap ne zite: „iatE teopia BoastpE Kape demonstpE ke nivi sn jsKps din jsme ns se nepde!u însrb noi intim» ke ej este întp’o rpeuieajE mape; îi zivem : ,, iutii, npieline, ke jemneje npeKsm mi toate jis-Kpispije ssnsse apdepii, «onpinde înlp’înseje o mape Kîtime de doaE raze, adiKE, razS-KapsoniKS (matepie de KEpEsnî) mi razs-idpopens; anoi Kînd îniene aK-t»j apdepei, adiKE, Kînd OKsiţiensi din aeps învene a se KomEina ks aieste doaE rase, atsnvi sninds-se ok-siyens.i ks rassj idpoyens, npodsve ani, Kape tot d’asna o Bedems Kînd apds jemneje ke niKspE veBa dintp’inseje, mi mEitap Kînd jemneje sint foapte ssKate, însE ana pEmîne în fopmE de rass, mi se spKE tmnpesnE ks fsmsj; de aveea tot d’asna fsmsj este Kam smed.44— Ile Kînd aieasta se spmeazE, o nap te din razsj Kap-EoniKS ajt Kopns-isi, se KomsinE râpEini ks OKsiţţensj din aep» mi npodsie sn ajt razii neBEZst, adiKE r a- 210 — ts4 â •>i dS RapnoniitS, anoî pxmxuiiga matepiej; Kape ns intpx în ateastx KomEinajiisne, pxmîne neap-sx ne Batpx în fopmx de tensmx. — S’a iui fxK8t 8pmxtoapea esnepiinyx: s’a ipas în Ksmnxnx o ESitalx de jemns maî 'nainte de a apde, uii dsnx apdepea .«î iapxinî s’a maî tpas n8 nsmaî KxpBsniî mi tensrna te a jxsat, dap mi toate raze.ie ie a« npodss foK8,i, Kape Inip’adins as fost stpînse în deosesite Base, mi s’a rx» srt kx ateste pxmxmiije ns nsmaî kx n’as fost maî nsnine de Kît icopnsz nînx a ns se apde, dap înKx as fost adxorale mi ks o Kîtime de OKsiirens din aeps Sape \ia tpas Kopnsj Jia sine în onepayisnea apdepeî. Tol lntp’atest aia, Klnd apde o zsmînape de ses sas de teapx, ateastx matepie de rpxsime se tpansfopmx fn neBxzste difepite raze te se pxsnîndesKS în aepHJ Kaseî jxsînd nsmai insusi Kape este tensuia femtuei te n’a naist apde de tot. De ateea, dana întp’o KasX a$ aps maî msjte jsmînxpî, ntsntî oamenii din atea Kasx simt o neastîmnxpape, nenstînd pxssfia jesne, fiind kx razsj oKsipens din Kasx s’a Konsemat npin apdepea zsmînxpijop, mi ’n joks’Î s’a nss razsj atids KapBonih'S, nefaBopaEM nentps pesnipauisne; tot din ateastx itaszx nitî jsmînxpijre nsmaî not apde Ka mai înainte în astipea j»op, npeKsm nstem ossepBa atea-sta ja msjuimea jsmînxpuop de Ea.*, jra Kîte-Ba ope dane întenstsj Baj«.iyî. — 211 - Desnpe r a z b j k a p e o n i k &. în ateasli KonBepsajjiBne Bom KomnjeKta teea din OEsepBajiiBneje fiKBte desnpe razBJ KapKoniKB. Mai s8s (in KonBepsajjicnea tpeKBti) am Bizst io, razBJ -Kapr>oniK8 este foapte Bitimitop ja pesnipajjia-nea n«jniînijop (dap jsKps KBpios!), kb Kit atest razs este px» mi Bitimilop nsjminijop, kb atit este de fojositop slomaKBJBÎ ne Kape-as intipeiute mi-jB in-dpentcazi, Toate aneje fîntînejop npoasnete, mai kb seami teje emite din isBoape jimnezî aje mBnjjijop sînt njine de atest razs; inşi sînt mi ajte isBoape In tcape razsj atesta se afji intp’o Kîtime foapte mape, adiat. snit kb OKsiyensj (razs atida icapEoniică) mi kb a.ite ejemente. Ilsind întp’ateasii ani tena jBKps aKps (ojjet, Bin, nitpioji), ana întene a fepEe, sKoyînd razBJ atidă-Ka pBoniK b d’assnpa anei, npeKBm îj Bedem ja aneje minepaje namile EopBis, m’ajteje asemenea. Dap mi iciap Kudspa sinrBpi este în stape a npodste o asemenea ernipe. Ateasta este icavsa de Bedem Ki aneje icape sta» nsse în teaa ja soâpe, dti-ne Kîte-Ba ope sicot niiute mitî nisispei (Eiuiitf); kb toate atestea, razBJ tcapEoniicB este ns tiBinai npintinBJ mi iistepea anei te o pem, dap mi aj iBtBJop tcjop- 212 — i—ajte BT>stspî opdinape aje noastpe, npeKsin Binîf, Be-pe, iui Kiap paKis. Este rntists kt. toate aieste Bisls-pî n» esg în daţi fopmale ini mite astfeis npeKsm jie aBemîî, din mina natspeî, m toate as tpeBsinfl'B de o fepBepe (Tepmentajiisne); npeist, asemenea mi sniplsjtf înainte de a se distija tpesse st. tpeaKi npintp’o asemenea fepmentajiisne. Dop în aqeastT» fepmentaijisne se des-BOJtT. razs.1 KapnoniKS Kape se apati emind afapi. npin nirnte nistspef n.iini de aeps.—Bedem dap kt. în toate aieste Eisispi se afji razs.i itapEonius Ka npintî în a-dîntimea nT>mînlsjsi sint mapî roihism (KaBepne) nji-ne de atest razS Kape este foapte inflamaşi.! (anpin-zitopS); mi fiind kx în sîns,i nimîntsjsl domnemte o mape Kudspi», de ateea daKa se întîmn.iT> Ka st. se anpinzi atest razs, mi anpinzînds-se, st» se întinzi» (Ka opl ie Kopns), mi stpimtopat fiind nsmal în KaBepneje în Kape se afji>, întene a KJili (sKStspa) nunîntsi k’o nstepe mape mi rpozaBi., mi ateastT. îmnmyepe npodste Kstpemspsj 11 t. ui î n t s j s i, sn fenomens njin de înrpozipe desnpe Kape am BopEil mai sss ne japr; însi» atest razs ns ’mi mxpyinemte efeKteje sa-jie nsmal în sîntu ni>mintsj5Î, ni fate mi snaîma mi-niepuop (sem>topijrop de miniepe) icape s’a mi ftKst de s’aS npT.rn.dit în miniepe din Kasza jsi msjte fîinjje omenemti; fiind kt. atest razs infiamanij smnje toate miniepe.se teje adîntî, snde se şart oameni a sKoa-te meta.se din sînsi m.mîntsjsî, mi fiind kt. senitopii — 213 — aţipind jaminbpi intp’ateste miniepe Intanettoase nen-tps jaitpape, de ateea s’a înlîmruat kt. de o daţi sx se anpinzi. tot aepa.1 din miniepe mi întp’an minai s’aă mi aps tojiî jBKpitopiî ininiepeî. AKam însi, npintp’o inBenuiane ingenioasi a anei deoseaite jamne nentpa anei senxtopî,itiBeniali de Kimista.i Enrjeză Deşi,s’a nas staBijrb anei asemenea nenopotipî. — Sînt ne ni-rnîntă aneje joKapi ande atest raza npoda st. fie in nepiKOj; ateste KaBepne sînt n.tine de razaj Hapsoniită (amesleitat mi ke ajt rază) mi intpînd aKOJO Bp’an om, mai K8 scaun» njeKînda-se în scos, alanti U anaKT. o amejjeajT. mi an jeiuin moptaj în Kît na mai noate emi d’aKOJO. Î5n a-semenea fenomene îj Bedem mi ja noi, KÎnd tine-Ba se KosoapT. întp'o niBnip. adînKT. mi întaneKoasx, ita-pe i;îlă-Ba timnă a fost îiihisb, ornaj intpînd întp’a-test jok, este asemenea în mape nepittoj; de ateea o-maj Kape ape tpeEainij'b st. jaapeze întp’asemenea jo-«api, tpecae si> u.ie mai din nainte xcită-Ba timnă niBni-Jîa desKisT., anoi ne apmi intpînd aKOvto, st> jjie neîn-telal an sapele n,ii» de oyet ja nas mi ja rapT>, npe-Kam asemenea st. Eatje mi de seanrb snpe a na se a-njeaa jkos niti o dat'b, fiind kt. atest rază este mai rpeă de Kît aepaj, mi tot d’aana se afin. jkos d’asanpa fejjeî nimîntaja. Sînt nimte ip>pi aj Kipopa m>mîntă Konpinde inajtT» Kitime de rază KapsoniKă idpoţienat in-fjamaEU (snpe esemrua, toati naptea tenipaji a Asiei), aKojto oamenii Bpînd a aBea fon indati, Ban. Bp’an — 214 — Baston in nimîntâ na si easB razs de qea infjamafiij qe’j anpinde. în jo«»pije EBJtoase se apasB sn a.it fenomen» Kspios npodss din Kasza aqeslsi razs Kape se esa.*B aKOJO, adiKB, din peţisnea aeps-jsi de «os din asemea joaspi Kape sînt toi d’asna miine de aqest raz» infjamaBij. De msjte opi se întimnjB, mai ks seamB noantea, Ka sb se anpinzB aqest raz» în itite-na nsnKte, iui atsnqi n’în întsnepeK» se apatB Ka o fia-Kipi jsqitoape miuiKînds-se în toate nBptţije na »n jsKps Bis, iui Bpînd sn om s’o »pmeze, fsqe de ea (din Kassa Bînt»j»î npodss npin onisa ie npiqinsemte srn-Bjînd); aqeste fjaKBpe as npiimit nsmipea de js^ mini epatiqe, Ka Kind ap fi întp’aqeste .lOKspî bbj-toase nimte snaîme sas fantome epatiqe Kape noapt'B în mina jop aqeaslB jisminB. IlînB aicsm am BopEit de razs.i KapooniKs, însB mi matepîea KapsoniKB este foapte pisinilB ne nimînts. Toate jstfpspije opraniqe (njanteje mi anima.je.ie) ds-ne qe s’as aps, pemîn KipBsni; msjte din nctpue mi-nepaje qeje mai sKsmne sînt matepii de KBpEsnî me-tamopfosale (sKimBate). întp’o ajlB KOBepsajjisne de mai sss (KonB. 4) am nomenit kb Kiap diamant».), a-qeastB niatpB snsninx, qea mai stpBjsqitoape mi qea maî tape, ns este âjt qeBa de Kît o malepie de KBp-Bsni KpistajisalB; ama dap matepiea KBpEsimop Kape o apsnKBtn afapB fxpB BBrape de seamB din Betpi.ie noastpe, este tot sna ks matepiea diamantsjsi, ks de-oseeipe nsmai kb în diamant, matepiea de KipEsni este foapte KspatB mi KpistaaisatB. Ns tpeEse sb ne mi-pBm Rînd afjbrns kb nBmîntsj nostps este sn nB-mint» de diamant, adiKB kb npetstindenea se rBseuile - 215 — matepiea din itape natspa rntie se fopme aiest osient npeiios! Dap de ie nsmaî natspa? N» noate npodsie diamant miKimist8.ii? JlaiienijE, domni,top! Ilporpese-je leje însemnate a.ie Kimiet din toate zijeje ne dt o Etsni snepanijE ke neste nsjjini ani, sas dana ns nes-te nsijinî anî, ie.i nsuin neste Kite-Ba seKBJi, ns Bom8 mai apsnea KEpBsniî dsne BatpE afapE, ii BOp fi întpe-Bsinjjauî a itpistajisa niinle diamante fpsmoase Kape Bop opna Kaneteje mi ritspije damejop ne ja sa-jspije mi adsni>pue stpenenouijop nostpiî. flîni alsnit tpeEse se ne EBicspEm kb diamantele faspiitale din mî-na natspeî; mi înlp’adeBEp npea nsyine joaspi ne ni-mîntB sînt fepiiite, adiKE, Kape se ESKBpE de aiest te-sasps, înlpe Kape distpialBj de diamant în Epazijia (A-mepiKa mepidionajE) este foapte sine înzestpatE de natspE în fejBJ aiesta; aiest distpiat, aje KEpsia netpime ac kbjke Boiayiopsa kb niiioapeae, sînt o bo-TEijie pera.iE. Kb toate aiestea Bom rperni tape Kînd Bom rîndi ke sn asemenea distpiKt de diamant este dapsa iea mai mape kb Kape natspa a naist înzestpa o ijeapE. Se întpeBEm ne Enrjezl dana Bop se snim-se miniepeae jop de KEpEBnl nentps distpiKtsj de diamant din Epazuia! Miniepeae de KEpEBnl sînt adeBE-pat sn fenomens BpedniK d’a npodsie o imnpesisne de niEpimea OmninotentBJBÎ, a ne adsie a minte tpeiepea asmeî matepiaae kb toatE EorEijia ex! Miniepeae de KEpEBnl ns sînt nat lesa de Kît nimte psine aae anti-ie! enoie tpeKBte; line ap Kpede ke nEmîntBa ne Kape tpEim mi ne Kape tpEesK atîta msjijime de KOpnspî BiejjBitoape, a înrponat sbb psineae saae de maY msate op! nimte jjenepayiBnî înlpeţrt naine de nenarnepasue — 216 — njanle iui animaje; aiest neKpezitop si se site ns-maî ja miniepeje de KipEsnî iui se Ba înKpedinya ki aieasti teopio ns este npe-o inotesi miniinoasi, Mi fanţi adeBipati.— Noî aiiî ns ne nstem întinde mai msjt assnpa mtiiniieî Ilajeantojoţiie), aneasl'i» aduiipaciji mtiiny.i> inBentati în zijeje noastpe, sape ineati'B ne om a desKonepi npin senapea mmîntsjsî, istopiije seitsjejop ipenste. Am nopBit noî însi lena desnpe aiest intepesant OEieiit mal sss (aonB. 18) însi aKsm nsmaî alit nomenim aiqi desnpe miniepeje KipES-nijop ki e.ie sînt qeî maî bIi inaplopl ini qeje uiaî im-nosante psine aje enoqejop ipeitsîe, înrponate în sînsi niminlsjsî 1 Bîtînds-ne ja o asemenea miniepi de Kip-Bsnî, roşim KÎte o daţi nimte pxmi>mijje yirantiqe aje sneî jsml apse mi npmidite înainte ks miî de anî. Eejyia, snpe esemnjs, este amezali în nea maî mape napte a eî assnpa Einqejop (stpatejop) de ropBsni minepaji (asm am Bizst maî sss în kohb.). HepieU-pije mtiinjjejop as apitat kt> aieste Einqi icape se a-fji .ia o adînqime de doi miî de niqioape în jkos de ja fajja nimînlsjsî, ns sînt ajt icbu de uit nimte n i>-dspi girantiqe aje snop njante sape ausm ns se mai rosesK ne nimînts, mi Kape s’as steps din faija ni-mîntsjsî Kînd s’a spmat snsj din KatnKjismeje (peBO-jsjjiî fisiqe) aje nimlntsjsî nostps mai înainte ks miî de mii de anî. Jla aqeste nsdspî de KipBsni mi aKsm se not deoseei mi Ksnoamte spmeje pamspuop mi fpsnzejop. Asemenea miniepe sînt mi ja Enrjitepa mi în ajte aoKspî, npeKsm am Bizst în KonBepsayiije mai sss nsmite, snde am Bopsit mi de islopiea fopmaflisncî nimtntsjsT. — 217 - KONBEmîPNEA Ulii. Desupe apmonia d’intp e d o mensj Bege-taj mi animaj. — Desnpe j o k s i t o p i î din a e p 8. în a'ieasti KonBepsagisne, si esniiRtui Ksm se sp-meazt aatsj pT.ssfjn.piF noastpe npin nsjmîni, mi mo pejagisnî ape anest aut a a. Biegeî noastpe ks onepagis-nea apdepii jemnejop dsne Batpt. *le pejagisne ks-pioast! He analogie noale st. fie întpe Biaga noastpi mi jemnejte foKS-isI! Dap ns este demipape! IUtiinga ne noBtgseinte a roşi nimte pejagisnî snde omsji op-dinap nm o datt ns se rîndemte; ea ne apatt Kt na-l8pa npodsie sn skoit npin diBepse mizjoaie; npintp’în-sa KBnoamtem Rite o datt o jiege genepajt a natspeî, manifestînds-se npin nimte fenomene foapte difepite sna de ajta ja întîia înftgimape. Hine ml-aps fi nstst imagina mai ’nainte ks o ssti de ani, adiro înaintea desRonepipef oKsigensjsî, Kt pesnipagisnea (pessfaapea) noastpt este nsmaî sn aKt de apdepe nenontenit ne se spmeazt în sîngeje din nsjmîniî nostpil! Sîngeje lipKSJînd în icopnsj nos-ips, nepde ms.it din OKsigensj Kape este Konpins în-tp’inssj, distpiBsinds’ji în toate opraneje npin Kape se npefipt, snpe a je peînBia (fiind kt. nsmaî npin oksî-genS se înBiopeazt opraneie animajejop); dap ne Kînd — 218 — sînyeje nepde oicsiyensj, aten’iî ej adsnt rază Kapuo-niită mi rază idpoyenS din toate opraneje Konssmate npin aKtsjr Biejjeî; înst, Ka st ns se KonsBme opranis-insj de tot, tpessesK sKoase dintp’inssj aceste raze mopta.io mi smnjste din nsoă kb rază OKsiyenă. Ilen-tps ateasta, sîmjeje KopnBJBÎ Bine ja najmsni, snde pesnipt aepă Kspal «ie Konpinde o Kîtime îndeslsjitoa-pe de OKsiyens, mi dsne aieaslt tpansfopmajjisne, sîn-ye.ie este în stape a «tipKSja m’a înBiopa iaptuil toate opranejie itopnsjBÎ. Ama dap Bpmeazt în nBAmînî o desKomnosiyisne a aepsjsl, o îmnpesnape a OKsiyensjsî aepBJBÎ kb sînye-jie din nsjmîni, ne Kînd tot de o datt razBji Kapeo-niic < ese din nBjmînî mi intpt în aepă; înst awest aKt a a desKomnosijiisneî mi KomBinayiBneî, fiind sn ade-Btpat ant KimiK, asemenea kb «leje-j-ajite ante Kimme de itape am Bopsit mai sbs (nona. tpeKstt), neantpat kt> tpeBBe st sKoayt mi Ktjdspt, npeKBm apatt mi es-nepiinuejie fisiojoume Kt în fie-itape i«opns bîb, Ktjds-pa din nsjmîni se pesnîndeuite în tot KopnBJ Ka dintp’o Batpt înfoKatt. Ama Bedem Kt sn. om smEJind iste, npin Bpmape ftiiînd njaî m84tt pesnipajîisne de Klt este OEÎqnBit, se mi inKtJzemtc. Ama dap Bedem Kt pesnipajjiBnea nBjmînijop ns este ajt teBa de Kît sn aKt de apdepe, mi npeKBm se KonsBmt (apde) aepsj în Batpt npin jiemne apzînd, tot ama se Konssmt aepBj npin sînye ini în nsjmîni. A-noî npeKBm am BtzBt mal sbs, Kt o jsmînape anpinst nsst sbb o stiKjt, neste nsjjin dane ne apde 0Ksiyen»4, ea se stinye; ama, nsnînd o EpoasKt Bie sbb o asemenea stiK.it, Ba mspi neste nsijină, de îneKt'ifene (as fin- — 219 siatx). Aieasta a mi npoeat esnepiinga; însx mi aB»ps.t «ie ese din nsjiminiî nostpiî npin pesnipagisne (pess-Ciape), este tot aqe.1 razs moptajs (razii alids Kapco-niaS) aape se «pai din KxpBsni aprnî; difepinga întpe îenomensji apdepeî din ns.smînî, de aiesa din Batpx este nsmai, kx «tej d’intîis se spmeazx fxpx fjtaKxpx (bxj-BBlae); dap fiiaKxpa 115 aacstx nituite ja KXjdspa foits-jibî : sape esemn.38, .lemneje apd ies o mape fliaKxpx stpxjsiitoape, mi ks toate acestea fliatcxpa jemnsjBi este K5 ms.it mai pete de Kît foaicxpa elnxtx asia bx* zstx ks aape apde snipusj. Hlliinga zoojogiKX ne di msjte aprsmente, kx kxj-dspa animajiejop este npodssx npin aKlsji pesnipagis-nii jop; ea ne doBedemte kx sn animaj aape fate întp’sn minst maî msjilx pesnipagisne, a«te.i animai saoa-te mi maî mape Kitime de itxjidspx, adiax, ape sîijjpe-jie maî Ka.tds. Ama dap Epoamle^e, Bpoamleje ges-toase, monîpaeJte (lesards) aape aeia se miuiicx din jioit mi aBînd o pesnipagisne înietx (asia pxssCix o datx întp’sn minst) as sn sînge pete, mi aiap Kîn'd tine-Ba nsne mîna ne dînse^e, je simte peqî. IUi nemţii as şînqtejie peie fiind kx pesnipagisnea jiop se spmeazx întp’sn itin imnepfeKls npin spenije jop ("branchies) dap • ns npin nsjtnînî. Din Kontpa, nasepue Kape dsne is-gue jiop smBsete aBînd tpeBsingx d’o maî iste pesni-pagtsne a pe’noi aepsj maî des (nasepije pesnipx de 100—150 de opî întp’sn minst) aBînd dap în KopnsA Jiop o mape Kîtime de aepS, aditsx în nsjmînî mi Kiap în oasele aop ; de aneea sîngeje jop este iei maî Kaad de Kît ja toate animajieje mi itopnsj jiop nap-itx apde. Msjgî Boiagiopî ne noBostcsx kx Kineziî se fo- - 220 — JOsesK de acest fenomen» tu natapeî yiind iapna în mîînije jop nimte notlpniKÎ ini npenejige a se ’nnuzi Ka K8 an fej de minarnî. Am Bizat, domnijop, ki toate animajeje npin pes-nipagiane ansopE» neîncetat din atmosfepi npiniinsj Bieijeî (raza.1 oKsigenS) mi întopic în anoi 8n element moptaj (raza.1 acidS KapconiK»); ama dap Bedem ki animajeje ns sînt npea peKsnosKitoape; mi nentps Binele Kape’j npiimesK din aeps, întopK înanoî piîi. Din-tp’aceasti nepeKanointingi ipessia si easi ks timns.1 an piS mape aiap nentpa anima.ie; fiind ki aepsj tpe-saia si se stpice amnjînda-se ks raza.i moptaj, nemaî fiind san nentpa pesnipaQianea niap a .iop; însi îna.i-ta mi sasjima natepe dkini a inBentats sn miz.ioK ad-mipasu d’a penapa aceasti neîncetaţi stpiKicfene a aepaJtaî mi amangine atmosfepa în Kajitatea cepati. A-cest admipacij mizjoK este pesnipagianea njante jop. 0! ce înhumate fenomene! 0 nstepniKi na-tapi, infiniţi în miz.ioace.ie taje! Pesnipagianea ap-mînd întp’anaj din domeneje natapeî (domensj mian-tejop), penapi mi Bajangi efeKteje ceje peje emite din pesnipagianea Kape se face întp’ajt domen» (do-menaj animaj). Pesnipagianea njantejop se apmeazi npin foiae jop. Foije atoaKi o poji anajon în op-ranismaj njantejop npeKam acoani najmînii în opra-nismaj anima.ie.iop; eje aBsopsa din aepa nimte raze tntopKînd în joksj aop ajteje. însi aceasti pesnipa-giane se face întp’an Kin Kontpapia animajejop. fJjan-teje assopEB din aepa razaj acida KapEoniK» mi ceBa din idpoQena mi azota, întopKînd Înanoî raza.1 onsi-ţtenS. Aceşti pesnipagiane se apmeazi namai zioa - 221 — mal K» seaurs Kînd este soape ; ai»imî njanteje pis-nîndesit din sînsj jop o mape Kîtime de OKsiţens, dap noantea, din nontpa, peBapsi, razsx a*nds KapBoniKS. Aceste KajilT>iiI d’a peBipsa (eitsaja) OKsiflens.i o as nsmai m»pjjije qeje uepzî aje njanlejop, mal ks sea-im> foije, dap ns mi nipijijie nexe itojopale ks ajte f'ejje; de aneea, fjopije (corolla) peBapsi tot d’asna razsj amds icapsonias. Aiti se itade st admipim ia-pirni intejirjinija ssnpem'B diBinx! Dana ap 0 (ost nsr mai anima.ie.ie ne nimînts, ks limns aeps.i tpeEsia st> se stpiie; de aqeea manteje penape eKsijiepsj Kom-nosijjisnei aepsjsi stpiKat, Kape arnepingi» Biitopsj js-mei, npin esajanisnea Jiop de OKsinens. Anoî toKmaî zioa, limnsj miiiiKipeî mi aj aKtiBili-jjiî mai a tstsjop animajejop Kînd eje Konssmt «tea mai mape Kîtime de oiisinenS, loitmaî alsnii se spmea-zb ks iea mai mape aKtiBitaie easajagisnea OKsiyens-jsi în îuante. Asemenea Bedem ki în domens.i njantejop dom-nemle faga Bepde, ne Kînd teje-j-ajte KOjopi oKsm sn mii; jok din aiest domens; natspa dap din adinsS a infiuispat msjiuimea njantejop n’sn înBT>jims Bepde Ka st> noati> Bipsa onsiqens în aeps i;it de ms.it. Ama dap Kîmnspije axonepite ks Bepdeaui, difepiteje tipî-mspi, dsmspiBije, nidspije, ns nsmai kt> sînt nentps noi sneidaKOJSj »ie4 mai njiKSt mi qej mai dsjne a.i se-depei noaslpe, dap sînt mi neînnetatsj issop ai Biejjef noastpe. Eje ns nsmai kt» înfpsmssejjeazT» esistinjja noastpi, ii ne di îiikb mi mizjoaie supe a sssjjine a-leastB esistiniîx. Ilpin mizjoiipea .iop domnemte în sniBeps o neîuietaifc apmonie! lIe njfciepe nentps — 222 -- domniaBoastpi, domnuop! Kînd ne Biitop njimBînds-bb npin aqeste Kîmn»pî mi dsmBpBBi, mi apsnKînd oitiî assnpa aqeslop admipaBije taBaospx, simjjinds-BB în-Kîntauî de napfsmeje jop rsstoase, de KOjopi.se jop spijante, bb Beiji BSKspa mi de ideile s«B.iime aje în* jjejenqfenel mi Bsneî opîndsejî aje natspef Kape bb Ba înfigi uia aqeste sqene, peasnosnind întp’inse.ie apmo-nioasa mi fBKBtoapea de Bine natspB, Kape neîncetat jsKpeazB mi fBpB mtipea noastpB nentps KonsepBagis-nea esistenjjei omenemti, penpodeKînd tot d'asna sn aeps Kspat mi înBiopitop i;ape este qea d’intîis nondi-gisne a esistingei noastpe! Iapna Kînd foiae se ofuesK, atsnqî aqeastB admipa-eub apmonie ap nstea fi întpepsntB, dana fepBmf IIpo-Bedinga diBini n’ap fi mizjoqit npin emipea Bintspuop (Kape alaniî domnesK) a npodsqe o Komsnucagibne ne-înqetalB înlpe aepsj din iuimeje noastpe ne d’o nap-te K8 aepsj din Kjimeje tponiqe snde Beyetagienea n« înqeatB niqî. o datt; mi ne d’a.itB napte K8 aep8,s din oimeje nojape qe sînt Borate în OKsigenS, nefiind a-kojo ni8Jgî joKsitopî bîî a\* Konssma; ks KinHji aqesta mi itiap iapna se kbpbijb mi se pe’noemte aepsj din Kji-meje noastpe. — O a.stB admipaniji pejagisne qe ape panopt K8 ocieKte.ie de Kape am Bopsit, se afjn, npin inizjoqipea aepsJBi întpe doniensj animaj mi Bei/etaj; adinx nîm. aitsm am Bizst kb nsjmînif anima^ejop n’ap nstea spma aKtiBitatea jop fipt pe’noipea aeps-J8Î npin njanle; aKsm o st ziqem kb niqi stomaKsj animajejop n’ap nstea »pma fjsnKgisni.ie sajie, fBpq, mizjoqipea njaniejop lot npin aeps: sb esnjiKBm a.-qeasla maî Bine. - 223 — Anima.ie.ie sînt fxKste ast-fej kx ns se nstea ns-tpi de Kît nsmai din matepiue opraniqe, adinx din ma* tepiue itomnsse de ejementeje jop întp’sn sin ast-fej, dsne Ksm este mi Komnosigisnea ejementejop din opra-neje animaje; de aieea sn animaj ns se noate nstpi ne nxmînts, asemenea sn animai ns noate mimta aeps, fiind ni nxmînts.] mi aepsj sînt malepii fxpx oprane adittx sînt denapte de feis.1 Komnosîjjisnei ejementape npeicsm o rxsim ja fiinjîeje opraniqe. Ama dap, dalta anima.ie.ie nit se not nstpi ks nxmînts niiî ks aepg, de ie dap se nstpesK? întp’adeBxp mtim kx sneje din. animaje se nstpesK mînKînd5-se sneje ne ajleje? *Ie-ae maî ţapi mxnînKx ne *ieae mai s-iane; dap toate anima.ie.ie ns sînt KapniBope, itxiî ajlmintpe.iea în nsjjin timns s’ap fi stins msjte neamspi a.ie animaje-jop mi în fine s’ap fi npxnxdit tot domensj animaje-jop, neaBÎnd mizioaie a se pe’noi. — Snpe a se nxstpa dap domensj animaj d’sn asemenea sfipmit tpist, na-tspa a fxKSt mantele. Opranismsj njantejop este ms.it mai nsjjin Kom-niinat de Kît opranisms.1 anima.ie.iop, de a ja noi npimxBapa, Kînd< natspa înnene^' se ’ntinepi, Kînd nstepea npodsKtiBX mi a Biegsipeî tnnene a a«onepi Kîmnspije >ks fiinge nsoî — 227 — Beijtelaae iui animaje, însene a Bepnm uii 1118.1-- jjimea inseKiejop uape nerpemit iui eje sînt tpeusiu-uioase lu totalitatea naispeî; dap «neje dintp’înse.je, npin JEKomia jop Konssmind toate npodsRte^a nEmînr tsjisT, ap nstea adsne BEiEmape sscsisinijei animaje-jop >iejop mai noEue, npeBsm este omsjţ sape a pe’, napa dap aie.i pts, îinjejeanla natspE a imaginat Ka si tpimitjE în fie-nape npiniEBapE în asemenea, pegianî aje nxmîntîij^i niuite 'iele de nasEpi uape se nstpesK numai kb d’aicste inseKte stpiKEtoape, mi miicinopînd liBRiipftj jop, se pestalopnhemte eKBijippBj iui apmo-nia în toate pamspLie domensjsî animaj uii Bcpelaj.— Aiiî Bedems sn nso» aprsmentS ke natspa a uilisl npetstindinea se KsmnEneasKE npodsiqjibnea mi nep-depea; a rntist tot d’asna se adsitE pemedisj îmnpe8<-nE k« pana. Kînd întpe animnje se ifiemte Bp’sn ti-pan îmnoBEpEtops, se rEsemle mi ajt tipan Kape’j ti-panisemte mi ne dînssj. Kînd inseKle.se mimiEiioase se îmniBjujesK neste mEsspE, at8nie-jie din 8pnib iapEiui mop de apma BinElop8.i8Î; însE mi jibKoniia neste niEsspE a oamenijop BînEtopî îmi rEsesi«8 mi ei nedeansa în nimte Eoase fisiie, adsuind o moapte seuepEtoape. — întp’adeBEp nasEpisc inseK-tiBope mi pEnitoape sînt nEzitoape.se itîmnspuop mi rpE-dinuop noastpe Ka nimte santinele naşe de natspE în înEJuimea pegisnei aep8,isî, de a anEpa Kîmnspijie ie-je tofisopite de stpiKEiisnea inseKtesop Bop'atiie. Dap. (jBKpsv admipasu!) m«aj|imea npene.iiue.iop (cailles) de 228 — KîmnS, tn daţi asm sine npinrtBapa, înqenS a se KOBopî în Klmnspije noastpe Ka niuite nxzitopî neiesapî fipi a fi Kemajjl de qine-Ba, de mi rasesK în jiKomia noa-stp% o moapte Kam sirspi; ks toate aqestea în npi-miBapa Biitoape tots Bins. însi instinKtsj Kape je sijemte a se îndpenta snpe JXKsinjta noastpx, înmtiin-gînds-je denstpejjsj qe op st> rtseasKx ta noi, aiest instiKt ns je înmtiinjjeazx tot-deodată mi de moap-tea «ape je amteantx n’aiii; fxpx aveasta în npimx-Bapa Biitoape npenejigeje n’ap fi Benit ja noi, s’ap fi îndpentat snpe ajte pepisni a je nxmîntsjsî, adstând Bttxmape mi desapmonie în natspx. IIpeKsm fie-Kape KJimx -îmi ape njanteje ei, ama mi fie-Kape Kjiim» îmi ape nasxpije ei a Kipopa fxntspi sînl notpiBite K8 fejsj de Bi'aiji> Kape sînt destinate a spma aKojo mi K» fojossj Kape se amteantx deja dînseje.— în-toate KJimeje qe.ie Kajde aje nxmîntsjsi snde easx Bepmi mi msjjîime de inseKte npxnxditoape msjt mai mapî de Kît ja noi, skojo jOKsemte mi njemsBSj qej mape (vautour royal), nasxpea qea mal tape mi mai iste din qeje pxnitoape. A veste nasxpi Kape ja noi se Bxd foapte pap, se npimEjx în toate zijeje ne sji-jjije opamsjsî Kaptaijena (în Snania), faK ksî-Espije jop ssBt aKonepimeje Kasejop, Kspxux opamsj nap-K’ap fi sepBitopii oamenejop de aKOJO. Mii de mii deJOKBste seafix îninssjeje Fijinine, d’aveea se rxsemte mi aKOJO o nasxpe (mainate du paradis) mîn-Kxtoape de JOKBste snpe a je nimivi.— Kansj de Bona snepanjjx în Afpiita este aaonepit ks uiepnî, de aveea aKojo întp’adins natspa a nss o nasxpe (secre-taire) Kape se nstpemte nsmai de mepnl.— E e p z e j e — 229 — (ciconia) qe tpxesK ja noi npeKsm ini în JOKgpUe eu-toase din ţlepmania mi Ojanda, îmi atî uii Konstitsjji-«nea jop IntOKmitx Ka sx se nstpeasKX de tîpîtoapeje qe se afjx în aqeje JOKspI; ej6 Bin întp’aqeste kjl-me npimxsapa mi med nînx toamna Kînd nxmîntsj în-qene a se Kspxjji de asemenea adranil.— în m8.ile nap-tide a jo Kiimejop tponiqe, sx afjx o nasxpe Kape se itiamx BÎnxtopsj de m«mte (muscicapa, moucherolle), Kape npxnxdemte msjjiimea inseittejop qe fspniKX n’a-ko^o; ea ronemte aqe-ie inseKte nînx Kiap mi dsne o-Bpaatiî oameniiop.— în Ts ian a (o aeapx foapte Kaj-dx mi smedx în AmepiKa) snde se afjx mBjjjime de fspniqî, sînt anojo mi qeje mal msjte fejspî de na-sxpî Kape se nstpesK dintp’insejie. Kînd se petpaije Nijsj în Enints, jxsînd desKonepil «n nxmînts smed n.iin de aciranii otpxBitoape mi nepiKS^oase, atsnqî ns-maî de Kît, npintp’sn instinKt, ajeaprx qete de nejiKanl, de KOKopî mi de stîpqî snpe a Jte Kspxjţi. Sîni mi aate nasxpî qe as o pejajjisne ftuositoape mMt mal Kspioasx nentps om. — în nxdspue qeae ne-mxpninite aje Afpiqiî este o nasxpe Kape se Kiamx KEKsi apxtxtop (coucou indicateur). Aqeastx nasxpe Bxzînd Bp’sn om, înqene a ijina tape, sEtspînd ne d’înainte-î, mi ast-fe^ îa adsqe jia Kîte o siînnx unde ajcineae rnî-as den«s farspil jop, amtentînd snpe peKsnomtinjţx d’a npiimi mi ea Bp’o ebkxuîkx dintp’a-qeastx dsjqe mînKape. Aksoi în Asia (npeKsm s’a sp-mat în seK8.ie.je tpeKste mi în Espona) se întpeEsin-ijeazx 8ii fei de Bsitsp (falco sas faucon) saS inoîms (astur) Kape mepne K8 Bînxtopii ja Bînat mi Kxpopa — 230 — •ic adsqe tot qeea ie npinde, întp’sn Kin kb msat mai sirsp de Kît Konoiî. Sipiipj sepBi) nerpsjsl în AfpiKa Ka sn icaj de ki-jipie K8 aape tpeqe nemipniniteje desepte (naşti!) de nisin na Bînts^; dap qeje mai nspioase KaJilitîî în pe-jagiene kb oameni! je n>sim ja o nasipe din Amepi-Ka nsmit'B A r a m i. Aieasli nastpe aKOJo sepBi oa-menijop întoKmai na sn Kîîne; ea Ksnoamte ne amiqiî Kaseî ini ’i mînrîe, dap ne stpeinî î! qoKnemte iui’! ro-neuite. Zioa ne Kîmn nistpeazi» tspmejie Ka sn m-stop ini seapa iap ej je adsqe dsne Kîmn a itasi. Asemenea Kajilxij! de intejiţintix ape mi o ajti nasi>pe din Kina Kape npinde nemte. Aqesle nasip!1 se BOBoapi din aepg în am>, npind nemte mi îî adBK în ssop stinînijop jop, qe se aim ns npea denapte de anojo adanau! în mal msjle jsntpi, adislînd d’a npiimi Bînatsj nasipliop; mi aqeasti nasipe niqî o dait ns ’mî rpememte sepBiqisJ, qi se dsie dpent ja slinins ks tot pe.ssjtats.1 BînatBJs! st>8. — Toate dife-piteje fopme, inslinKteje, fejsi tpaisas! mi OBiqeispue nasipijop sînt notpiBÎte kb fej«j miuiKipeî npeKBm mi kb Kînteqeje jop. Desnpe Kînteqe Bedem kt> nasipue Kape jiokscsk în dBmEpiBi as rjas sinop, sBEjiipe, dsjqe, fiind în ap-monie ks mspinsipea fpBnzejop mimKate de zefips; din Kontpa, nasipue Kape joKsesK în ntdspijie qeje mai înajte ne Bîpfspije msnjiijop, as nimte jjinete isjjî, ţapi mi sejsatiqe întoKmai Ka .joKBpue în Kape .10-Ksesit. în inssja Islanda (în aqeasti inssjt ten mai mezi-nonjjiaji a Espone!) snde în naiBpt donrae-mte o jinimte imnosanti, npeKBm în jitpue de ja - 231 — nopds, aKCMO Boiaţriopiî aîSrisit în nonui-ie veje jsnqî a.ie epnei o msapime de nete de jesede Kape se npe-sibeji ne KÎmnspi snopind minte Kînte'ie apmonioase asemmînd ks mspmsipea «neî jipe. Sn opdin admipa-Bi.i domneai te întp’aieste Kînteqe. O jeEidi Kape Kîn-ti mai fpsmos înqene întîiK m’întîis, ne spini spmea-zi ajla, ne spini ajta ini d’aii înqene toati -qeata a smnjea aepsj de Kinteieje jop qejie melodioase oii minsnate. Sînt nasipi Kape Kînti în tot Kspssj ansjsî, ajte-je înieati a Kînta dsne qe tpeie timnsa amopsjsi jop; msjte din nasipi Kape emirpeazi iapna în pipue stpeîne, îmi nepds în aqeste pipi Ka.iitatea KînteKSjsî. IIpiBiretoapea (sylvia philomela), aqeasli nasipe Kape ape sn Kiiiten ama de fpsmos, ns SKoate niii sn rjas Kînd Boiaqiopiî o nsesK în Sipia sasînEqint, Ka Kînd ap mii ki este roniti din ksîesj ei, neaBînd njiqepe a se Esnspa de KÎnteKS. IIpeKsm în rjasspije, asemenea mi în mimKipije nasipijop domnemte o mape Bapietate. Sneje mepr înBîptinds-se, ajte.ie sBop Ka o naBi ne d’assnpa mi-pii în tajaze; nitsjiiea sBoapi jerxnînds-se întp’sn Kin deosesit; KOKopii se npimsii în rpsne tpisnrisjape, fiKînd nimte esepwipu în aepS întoKmai Ka sojdapiî; aiteje ssop ks o ispeaji foapte mape: npeKsrn nasi-pea fp eraţi, desnpe Kape am Bopsit mai sss, sa8 nasipue nsmite nes&api (ies pecheurs) Kape faK zioa nimle npimEJipî :în mapi nete, meprînd nînija doai sste de mije denapte de jonsinpa jop Jia jjip-mspue mipijop stpeine mi seapa se întopKS în ano!.— S’as Bizst mi nimte nopsniEei adsKînd în 48 de ope — 233 - sKpisopI dejaEasiaon ja Ajeno (o Kaje de 33 zije)! Dap aperatepea nepfeKgioneazE aceste Kapioase i;a.iitEgî aape je Bedem ja nasEpî, mi K’aieasiE Kpeuitepe, natapa a însEpmnat ne nEpingi a je-o da. Fijomeja gine în rapE o insentE, Kiann. naii afapE din ksîbs mi ama îi înBagE a sBapa. Este o nasxpe în Isjanda (sBapt-farj, în jimsa enrjezE) Kape tpiemte ne gEp-mapije mipiî mi îmî faqe KSiBspî ne Bîpfapije niangi-.iop miop mai pînouiî. Kind naii sînt în stape d’a natea ssapa, mama Jiop na je mai adawe natpega.1 o-siinait, însE tot Bine Jia dînmil în ksîeb SBapînd îm-npegiapB.1 jop, fufiind din apinl na se’i înBile a o apma. Ama tot apmînd aceste înmpKEpi ano! mi naii suigi de foame, se anponrb de mapginea npeiinigia.i8T îndoinda-se ieBa mi ne aprnE ks Kapagia se apanKE în npeminl8.i8Î im-npegispsjrâ soape.isî. . . 56 — XXII. Spmape. . . . 71 — XXIII. Desnpe sate.iit8.j8 nimintsjisi. 82 XXIV. Desnpe iatisinga itopnspuop qe-pemtî snbMs asbrnpa a,itsia. . 106 — XXV. ţleorpafiea fisiict. . . 127 — XXVI. K,iimato.ioijiea. . . 143 ■ XXVII. Desnpe pejajjiBnea întpe aepS mi nimîntîL . . • m — XXVIII. Tpestatea ini e,iastiqitatea aep»Ji8î. 181 — XXIX. Desnpe Bîntspî. • • 189 — xxx. Desnpe Komnosigisnea aepsjsî. 203 — XXXI. Desnpe razs.i8 napEoniR». . 211 XXXII. Desnpe apmonia întpe domensjs Begetajs mi animai» mi desnpe joKsitopu din aep». 217 MINUNELE NATUREI, KONBEPSAIţlîSNi AS8IIPA deoseuite-iop osieKte intepesante din mtiinueie Nat»-paie, FisiKi, Kimie mi Âstponomie. Komnsse DE ItTLIUS BAHASCHt. Doctor de Medicina mi Chirurgie. ITpofesop de istopia natspaii în gimnastaiS najjionaiK din EsKspemtî. TOM17LV UI. B8K5PEUITI. Tinorpalîea KoAeaisisI Najiionai. 1852. .11.1181 mi K'Ii.lVIRl EONBEPSAIÎMEA 1X011. Desnpe matepia jaminiî. » Damnezea a zisa: si fie jamini, mi s’a fiKata » jamini.» Ka aieste fpase saBjime domnijop rntijii ki însene EiBjia.— Dap ie este j a ra i n a ? înlp’ana din KonBepsagianue noastpe de mal sas Bopsipim de iajieaja jaminei; dap mi aiMi bok pe-neta aieaşti matepie intepesanti, mai Ka seami a Bl apita iaueaja jaminei în pejajjianea sa ks neîmplinita întindepe a snayiajaî aniBepsaja.— Dempta-pea soapejai de ja nimînta este Ka jia 20 muioane mue yeorpafiie, saa 34 de milioane aere. Ka si bi natejji faie o idee de aieasti deniptape, e de-stajă si mtijji ki nentpa o riajea Ka reijeaja Ka Ka-pe ese din tană, ap tpeEai onta-snpezcie ani snpe a sisîpmi aieasti Kijitopie;— IIimînta.i8 Kape în înBîptipea sa îmnpeţiapaja soapejai faie 240 de mi-Jie întp’ana minată (7 Jiere ne senandi, iageaji Kape n’ape niii ana Kopnă ne faga nimîntajaî), ap tpeEai si faKi doi jani de zije snpe a natea siBîpmi aiesta dpamă. Dap jamina soapejai în Kît timnă so-Kotijii ki noate axcanve ja noi?— în ont minate! O iajjeaji de neKpezat! — Ka toate aiestea, opi Kît 1 — 6 - de mape bî se nape dem>ptapea soapejui de 4a ni>-mîntu, Kît este de niniiKU ne 4înrt deniptapen ste-jejop fiuse ie^e mai anpoane de noi, ampopa 4U-mim. ape tpeBsingi. de mase ani nini si> aacnrx 4a noi! Ba si zi Kt, o stea finsi din vejie mai mapî, ate îrBpia paze întp’aiestis minut» isneşKS o k i I Bostpii, aieasti păzi a sKinais de 4a stea ks 6 ani mai na in te; în a i e s t u intepsaau n o a te sise mi niap-zi aieasti stea, în st. noi tot bi Bejjî eb-k b p a de 45mina ei nîm 4a mase ani d b-m mtepgepea ei, anoî ie Bejjî zise Kînd Bejjî aszi de 4a astponomî kt> sînt nimte steje fiicse atît deniptate (mai kb seami în 104ea tpaiam., la voie lactee) în Kît 4smina 4op tpesse 500 de ani mi «ne-opi mii de ani ica st. aacBnri nîm. 4a noi! Kîle ste4e stpi>4»4iloape dap se notâ aha ne nepu de mai m54le sute de ani «ape ne pemînS asKunse arnten-tîndu a se desKonepi fepiiig'uop okî ai stpxnenojji4op Bostpii! înst Bestit54U E p m e 4 mepgea mi mai de-napte. E45 asirupa ki sint nimte ste4e fiKse ama deuapte în Kît na st aacunn 4umina 4op 4a noi tpecşe d o t> m i 4 i o a n e de ani! He imaginagisne ornenea-skt. se noate anponia de o asemenea deniptape! O idee de aqeste mxpiinî este atît de înfinitx în Kît imaginayiunea noastpi se nufundi. în atestă npinqiniqiu rpozaBU! Aqeasn. iujiea4T> este numai sna din Ka4itxjji4e 45-mineî. Dap înKi odaia. întpeBU q.e este 4umina? *le este aqeslu ouieiUu fisiKB Kape npodsie asemenea efeKte Ka ate.ie Kape 46 Bedemu 4a 4»mim> ? Aim — 7 - iaptrnl nedem.B sns n»os mi tpists aprsments Kt so-aptea intijigingeî noastpe este a admipa npetstinde-nea ssBjima apmonie a natspeî, a admipa efeKtcje mipaKBJoase a je deosesitejop oBiente matepiaje, ft-pt a nstea Bpe-odatt a aacsnye .ia adînKa Ksnomtin-gt esengia.it a acejop osiente nape neîncetată ni se înitgiuieazt.— Bedems jsmina, Bedems mi admiptms neîncetată efeKteje eî, ftpt a nstea Ksnoamte ne este jsmina ? *Je este esengiea jsminei ? *le este a-ceastt fiinjjt admipaEijt?— Dap snde ne jinsemte Ksnomtinga nositiBt, aKojo încenă inoteseje sanien-gijop, ajeKtpopa sneje sînt adeBtpate mi înaintează mtiinga, ne Kînd ajteje înlsneKt adeBtpsjă în-rponîndsjă ssb nimte KJtdipî a je sistemejop întemeiate ne fsndamente mincinoase mi ideaje assspde. Ama dap mi nentps ptsnsnssjă întpeEtpiî noastpe nentps fiinga matepieî jsminei, saniengil n’aă jinsită antsKOci nimte inotese dintpe nape ceje mai Bestite sînt teopiea jsî Kaptesiă(Descartes) mi a jsI N e 51 o n. Deuapte zice »jsmina ns Bine » deja soape,» înst Neston zice Kt jsmina Bine de ja soape.— Aceasta noate st Bi se napt Kspioast; Bezt zice : Ksm noate cineBa a se îndoi na jsmina st n« sie deja soape? ne Kînd Bedems Kt Kînd ejă di-mineaga încene a se apeta, jsmina Bine, mi Kînd ejă se asKsnde seapa, întsnepiKSJs iaptnri aKonepe jsmea! Dap aBegî ceBa ptsdape I Begi Bedea Kt aceastt Ke-stisne ns este ama de simnjit npeKsm sonotigl. — O st esaminims dap mai de anpoane aceje dot inotese mi o st încenems ks teopiea jsî Neston.— lamina, zice acesta mape omă, Bine dpentă deja soape, ernindS dintp’înssas Ka snS pî8 dintp’sng isBopS. »InKinsigi-Bi, ziie eas, în imaginagisnea Boastpi o » naoaie de asm ini ie smnae în fie- Kape dimineagi » mipimea întindepiî opizontsasî, în Kît fie-Kape pa-» zi din aieasti asmini este Ka o agi stpiasiitoape » d’o asngime de doi-zeii muioane de miae georpa* » fiie, aa8 Kipop snsa din Kaneteae saae este ainitv » de faga soapeasî mi iea~aaat8 atinge nimîntsasds-» ni onts minste de aa emipea sa din soape, atsniî » Begi aBea o idee de matepiea asmineî. » în aieasti teopie tpeBse si ne înKinsims ki pazeae asmineî sînt ama de smoape în Kît n’aS niiî orpestate, aarnintpe-aea ap fi tpessîts si se npinideasKi asmea, mi si se sfipame mmîntsas sbb rpestatea aiestsî oieans de asmini; ks toate acestea, aieste age de asmi-ni sînt ama de ţapi în Kît niiî ieas maî tape BîntS ns noate si ae asati, mi sînt ama de nitpsnzitoa-pe în Kît tpeKS npin stiKaa mi KpistaasaS ieas mal tape. Ks toate aiestea iei mai mim nsopi întîm-ninînds-ae, ae nonpesKS; din ie matepie dap sînt pazeae asmineî Kape Konpinds atîtea Kaaitigî Kon-tpadiKtoape? mi ksui se noate Ka isBopsaS asmineî si ns maî înieteze Bpe-odati ? de mii de ani neîn-letals mi în toate ziaeae soapeae pisinemte siaioane de age aae asmineî ie smnae tots snagisas sniBep-ssasî, Ksm se noate dap Ka aiests foKS lepesKS si ns se stinn sas leas nsgins si ns se mimnopeze? — llaplizaniî aiesteî teopiî pisnsnds ki aieste niep-depl de asmini sînt atît de miiî ne aînn mipimea soapeasî, în Kît ns se Ban în seami; adaors mi sn8 esemnas de o esnepienge fiKsti ks o ESKali de — 9 — mostcS Kape, d8m> qe a fosta înKisi întp’o Kamepţ maî majla de do-zeiî de anî amnjîndS în tot8 tiiu-nsjă aqesta toatt Kamepa de mipossjrâ sia, adini ks nirnte atome euiite dinlp’însa, anoî K8 toate aqestea, nimiKS n’a niepdatg din rpestatca eî mi Kît8 a fostă rpestatea BBKxijiî mositajai maî nainte, ama mi dsnx doi-zeqî de anî, mi aqeste atome de mositâ sînt maî inapt de Kît a .ie .ismineî Kape ne apsnKi soapeie. Kil de s&Bijipe ipesse st> fie 8ng atomg de .xsmin'B Kape noate intpa întp’snS okk de nojins Kape este asia BizslB ks miKposKonsjs ! Aqeste pcsnsnsspî bt> das naptisaniî teopieî jbî Neston, Kape se Kiami teopie Emisisnî; însi teopiea jbî DesKaptes nentps emipea jsmineî este qea spmitoape: esisti. sns fosids qe este ks miî de mijioane maî ssBjiipe de Kît aeps-is.— AqestS fasidS stnnje toatt întindepea sniBepssjsî mi se Kea-mi Etepg. Ej8 n’ape niqî o rpestate, niqî 8nS miposg, niqî aate Kajit'tjjî fisiqe a je Kopnspijop, mi Kînd este în penassS, ns este Bizată de noî mi niqî ajtg Kopn« ns e BisiBijs , fiind-Kt f.iaidsj» etepiK» ns .i8i;peaz'B; în Kontpa mimKînds-se etepsjs, npodsqe jsmina npin Kape-48 Bedem», mi npin mizjroK8J8 jbî mi toate OEieKteje fisiqe ne Kape ejg je ijsminea-zi.— însi qine miuiK'b etep8J8 aqesta? ^ine îm-ninije atomeae etepajisî Ka st. npodsKt jsmina? îm-ninrxtopsas aqestsî eteps este soapeje, adiKi soape-je mimat atomeae etepsjsî Kape sînt anpoane de dinssj, mi aqeastt mimitape se KomuniKt în .linie dpeantt din atoms în alonrx, din dentptape de dot-zeqî de milioane mije ijeorpafiqe nîm aacsnye ja 2 — 10 noi. Kind Bejjl Boi aaBeaoidee de astfel demirn-uape Kape se ilteami O ndsxajjisne, Eirajjî de sea-mi Kîhd apsnKi yineBa o nielpiniiti în ani, sas mi-Kap itînd uade ninitspl de njoae în ani; atenei Bejjl Bedea ki atome^e anei Kape înKsngispi joksjb snde a KizBtB nietpiqiiîa sas niKitspa de ani, înienă a se miuiKa fiKîndS sns mii«8 tajass p8 ondsjaijisneje aepsjsî npodsse npin ss-netg sînt foapte aseminitoape ks ondsjanisneje Ete-p8.1 si npodsse npin jsmiirb, însx ks deosecipea ki nejie dsm. spini sînt msjt maî sBEjjipi, mi natspa întp’a sa admipaEiji disnosinisnc îmi a înKinsils i;a ondsjajiisnije aepsjsî si fie simijite nsmaî npin spe-Kue noastpe na sirrjjjsjs aszipeî, npeKsm mi ondsja-gisnijc Etepsjsî si fie simjjite nsmaî de oniî nostpiî Ka simu5J8 uedepii.— Ilstepea soapejsî Ka npiniinsjs Jismineî este mape, dap ns este sinrspi, ‘ii ohisjS ape a^easti nstepe. IIpeKsm soapeje ijsmineazi jsmea, ama mi noî jsminims Kaseje mi opameje noastpe. Kînd noantea anpindej|î sns a.ismets sas o js-mînape întp’o Kasi inlsneiţoasi, mi indult jsminase pesnîndemle în loali Kamepa roainds întsnepiiîsjs, desKonepindS toate oaieiiteje de ai;ojo mg nîn't ausm epa neBizste, ns si miji ni în boî sns simtimenis mîn-rîioss Kape bi zine kt> sînteijî ‘ieî ioni nslepiiiiî Bie-jjsitopî ne niminiS? Kape din animate, afapi de oms ape nstepea d"a npodsie jsmina? Ns simjiijiî atsiiiî în boî adinutus senss a.is fassjeî jsî II » o - iu 12 — meteg Kape a fspatg foKBjg uii JiBmina din qepg ? Dap rntijjl «line este adeBipatsjg IIpometeB ? Este mtiinjja, este intuiţiinija! Aqeasli intijipinQi ome-neasm a înBijjat ne omg mai ’nainte kb mii de ani a fpeica doi jemne snpe a npodsHe foKB-is mi jsmi-na; tot a«ieasti intuiţunjji mai ne spmi Ji’a înBi-jjatg a-mi snispa aqeasli .isapape mi a sKoate foKSjg mi jsmina nsmai npin KîteBa qoKnipi a Jie snei nie-tpei (Kpemene ) kb fiepBjg îmnpesni kb easm; în-si mtiinija Kimim din zi.ae.ie noaslpe npodsie din zi In zi Kîte bdb nsog llpometeg, fiind-m din zi în zi msKoqeinte nimte nsoi npenapajjisni itimiie snpe a SKoate jsinina npin nea mai srnoapi atinqepe întp'sng ning de neKpezstg. Ama aBejji mi boI nslepea npin deosesiteje mizaoaqe, a îmninpe Etepsjg Kape ne înKBnprepx, mi a npodsie ondsjajjÎBnije, adim .ib-mina. Aqeasti teopie Kape noate intîiami daţi Bi s’a nipstx aEsspdi, aKBm Bedejji Ke este ns nsmai sim-nai dap mi adeBepiti npin deoseeileje mi nensnn-poaseae desKonepipi Kape sînt npea msjite Ka. si ne nBtemg întinde aiqî assnpiae. Dap kb toate aqestea, ns Bomg jinsi d’a Bopsi de KîteBa mai de Kinetenie dintp'înseje, mai kb seami d’o mim esnepiinjji Kape sinrspi este în stape d’a pistspna sistemsjg jbî Neston; adim întp’o Kamepi întsneKoasi faqejjî Ka si intpe npinlp’o mim raspi o păzi a .ismineî mi si Baţi n’o xîptie ajBi; nsmai de Kît Bejji Be-dea Kasng nsntg potsnds mi jsminosg ams mi stpi-Jisiitopg apBtînds-se ne aqeasti foaie de xîptie. Aram noate Bejji rîndi ki adiorîndg o a dosa păzi — *13 — nesle iea d’intîre se Ba îndoi slpusiipea atestai nantS JBminoss, însi din Kontpa, îndati ie amîndob pazejie se Bops întîjni ne foaia de xîptie, nsnuus jsminosS se Ba întsneKa de tot mi ns Bejji mai Bedea nimiit! — *Ie minsne! O păzi a npodssS jamina mi a doa păzi Biinda neste ea, , în joirâ d’aî îndoi .ismina, a stins’o de tot! Me Ba si zîki ki doi paze de m-mini, se slinrs sna ne ajta ? Ksm se rioate ua pazele soape.J5Î,s. ateste naptitoape de jamint, si npo-dam întanepinajia ? N e 8 t o n niti-odati ns bt> natea da o îndesls-Aitoape esnjiKajiisne desnpe ateasli inspioasi fanţi, dap Fpesnej ( 8n fisiua Fpanjjeza din naplida J8l Denaptes) a apitata npin apraiuenteje matimatite kt> ateasla tpeBae si se spmeze Kind doi ondaja-jjiani ( tajasspi ) a .ie .lamineî se întîmnini meprînda fie-Kape întp’o deoseBiti dipeiîjjiane, mi npin spma-mape fiitînda sna ks ajla uns dcoseEits snris. — Atestă fenomenă este nanosuată ssb nsmipe de In-tepfepenjja j aminei. — 8nă ajta apramenta în faBopaja teopieî desnpe ondajajjianea jsminei, este fenomensjă Aapopeî ( zo-puop).— , Bedejjî Aspopa, atestă admipanijă fenomene Ka-pe a insnipală tot-deaana tienia.is noeijijop!— Be-deul ateasti ssBjimi steni Kape în toate diminejji-je înaînti Bedepea noasti în opienta.iă opisontajai npeBeslinds-ne peeenipea soapejaî, de snde Bine oape? de 8nde esă ateste Bapiaei-ie aojopi inimita-Eue în fp8m8sejîea jop, ateste pîapî de foită, ateste lejapimî de imarjini înfoitate ? de ande ese ateasti — 14 — dsjHe J8inini, înfiui8pînd8 tot opisonisj» înip’8trâ BT>J8 mapiKs ajEXstpits, Kape este o Koninosiijjsne a jsmineî k» întsnepiKS?— Teopiea ondsjayiBneî js-minei, desnpe aceasta bi di o esnjiKaijisne jums-piti. Ea bi apati ki toate aneste fenomene sînt efeKteje aepsjsî Kape pisfpînţe dipeKjjisnea ondsja-jjijnijop jsmineî mi npodsie aieje deoseeile ko-jopî.— Admipaiţi Do'mnuop, mi ai«rî nimte mapi efeKte a .ie nalspeî, npodsse npin nsijine mizjoa'ie ! Fipi aspopi mi mspraj» sepeî (Kpen8SK8,i8 ), zioa noa-stpi ap fi ms.it mai SKspti. Sînt nirnie joKspi no-.iape «nde o noante este de Kite 3, sa» 4, mi nîni ja 6 .isni ne’ an. în aceste aoKspi aspopa jjine mai msjlS de doi jsnî de zi.ie. Înmimigi-Bi dap fpsms* sejjea 8nsi asemenea sneKtaKOjS!— însi fipi as-popi, Kape ne npentemte de npiimipea J8ininel zi-jeî, penedea tpetea-stx imagine Beyi Bedca o minx firspx omeneasKx niimKînds-se, însx nssx i zîkb ausm kb noi ne oEpazBJB nostps napt^ms doi Kamepe oeskb-pe; dap ama este! Amă zisă kt. Komnosigisnea OKUop anima.ie.iop este Bna din ueje maî nepîeKte Komnosigisni ajie Kamepiî OBsKBpe, este Bn&iă din ueje maî nepfeKte instpamente aie ontiieî.— Ka st fijjî înKpedingagî desnpe aueasta, bt> boîb BopBi- ueBa de Komnosigisnea opransjsî Bedepeî noastpe.— OkH oamenijiop (npeKBm mi aî tBtBaop anima-jiejop kb jjîge, aî nasepuop, aî nemtuop mi aî pen- — 19 - ti.ic.iop ) sînt Komnsiuî în fe.is.i8 spmxtops : fopma jop întpeari este Ka oîuS nss ks sspta înainte. Na-tspa a ajiesiS aveasti fopmi sfepoidi (adiKi a snel sfepe întinşi >ieBa întp’o dipeKjjisne, Ea sns os) fiind-Ki pazejie jsmineî Kizînd assnpa snsi Kopns ie ape aieasti fopm^, pisfpînrS din toate mp-Hue snpe ientps.!iî sfepei snde si mi snesKS , mi sKots imaqinea Kopnsjsi din Kape as emit. în faua dinainte snde Kade paza Jisminei în miz40K8, se afiş o nejigi potsndi mi KonBeitsi foapte tpansnapenti; aieasta se nsmemte Kopnea (nerpeajja oKisjsi); în dossjft Kopneii, se afli iapimî o neje potsndi nearpi mi nspiti în mizAOitâ, aieasti nejie se nsmemte ipiss. însi raspa din miz^OKS este Ksno-sKsti sse nsmipe de n s n i ji a sas .ismina OEtsjsi, Ipiss.is este foapte simjjitops de jismini mi sepBemte a npoteyea toate 1e4e.1a.1te nipiji a je okîsjsI Kape se afli în nisntpsj^ okfsjsî, fiind-Ki Kînd imnpesisnea .nsmineî este npea tape, atsniî nsnija ( raspa Ipiss^isî) se miKinopeazi nsinds-se Ka o nepdea neste okk ; mi din Kontpa, fiind» jismina mai sjasi, atsniî nsni-^a se jipnemte Ka si noati intpa în oids o Kilifii-me de .ismini mai ms4li snpe a înlesni Bedepea. Snagisjs dintpe itopnea mi ipiss se nsmemte k a m e-pa o k i s j s i din nainte mi este njini de ani foapte jiimnede. în dpentsjs nsnijeî se af.n 4 in ti 4a okhmsÎ, adiKi sns Kopns foapte tpansnapenls de fopma snsi sîmBspe de npsni; aiesls Kopns este întp’adeBipS OKian84S OKUop. Ejs sepBemte nentps 1e4e-.1a.1te nipjjî din nisntpsjs OKisjst toKmaî ksiu sepBemte — 20 JtentUa de stiitn nssx în raspa oBJonsje) din Rame* pa OESKspx ; de aieea pazele Jisniiiiei oeieKtejop ie se afin înaintea OKuop nostpii, Kxzînds assnpa Kopneiî, tpeK« npintp’însa mi npin raspa ipissjisî (pupile ) mi Kads assnpa jentijeî okrsjisî, se pesfpînrs întp’însa Ka întp’snS Kpistajs, dsnx aieea iapxrnî ess din Jientlia mi Kadiî de isnoam assnpa sne! memspa-ne, Kape se afin tOKmaî în fsndsjs okîsjisî mi Râpe se nsmemte Pe tina, fiinds foapte simjjitoape nen-tps imnpesisnea .ismineî. Petina sepBemte în okî toK-mai na nepeteje ajes în Kamepa OESKspx ie se afin îndpentsjs (sisaBi) rxspeî oEjionsjsî, adin aKOjo se deseamnx în miniatspx imayinije tstsjop OEieKte-jop te se afin înaintea OKijiop animajsjsî în jsmea estepioapx. Aceste imaqinî stas pxstspnate, npeKsm ne nxpete în Kamepa OBSKspx. «Ioksjs întpe Ipiss mi Petina, Kape se nsmemte Kamapa okisjsî d’in-depets, iapxmî este smnjstS ks sns fjsids tpan-snapents. Bedejjî dap kx Bedepea anima.ie.iop este sn8 simnjs aKts fisiKS spmînds-se dsne Jieţjea emi-piî imaţiinijop din Kamepa OESKspx; însx avests aKts de Bedepe este o JisKpape fisura nsmaî nînx jia emipea imaijinuop ne memBpana petineî, dap aneea ie se spmeazx în okîs d’aKsm înainte, este nentps noî sns misteps, fiind-KX ns mtim în ie fe,is imaqinue afiiînds-se ne memBpana petineî se tpansnoaptx nînx .ia Kpeepî Kape sînt sinrspa .joKsinijx a simQSJSi Bede-pi, npeKsm mi a tstsjop sensspuop. De mi mtim kx este sn8 nepBS (nepBSJS ontiKS) Kape manijine o KomsniKaiţisne întpe petina OKisssi ks ienips.18 Kpee-pi.iop, dap tot ns mtims Ksm se notS tpansnopta — 21 imapinue din atome în atome dintp’aiest» nepuS nî-m> ja qentpaja apeepijop. Aieasta nîni aaam n’o intima, este ană aKt Bitajă ( de BieaffB), ană aată fi-siojopiaă, anol tot ne este o jaapape Bitaji este nentpa noî ana mistepă. Asemenea na ne natemă esnjiaa aam se îndpente&zt imapinije în tpansnoptajă jop deja petint nint-ja apeepî; adia1* fiind-KB mtim npin esnepiengt (npeaam mi mai sasă am zisa), an imagini-ie Kape esa ne menmpana petineî sint p-bstap-i, nate toKmai na aiejea Kape s’apita ne nepete în aa-mepa OBSKspi.; ama dap ap tpeBai-aa st Bedemă mi noi OBieateje jamiî estepioape pistapnate , mi fiind kt> na este ama, tpeEse st> ne înKinaimă kt> imapini-,ie se îndpenteaz'B în ntaiitpajă nepBajaî ontiaă, tpans-noptînda-se deja petiai nîni ja tentpaja apeepi-jop. însi asm se apmeazB acesta aată imnoptantă ajă Bedepiî ? Aieasta na intimă; aieasta este mi noate Ba fi tot-deaana nentpa noî ană adînaă mistepă. — Aiiî iapiml bt> adaaă aminte de stataa înBejiti. din temnjajă zeitigil jaî I s i s ne ne dt a îngejepe kt. natspa naşe desaonepe aa totaaă înaintea oaijop nostpiî, mi kt> ieje mai intepesante pepianî din do-menajă jaapipijop el, Bop pimînea nentpa noî aao-nepite nentpa tot-deaana! Bedepea deoseBitejop anima.ie ne apati. deose-site admipasue disnosigianî a je natapeî, desnpe aa-pe tpesae aiiî si ziqemă qeBa. Din animajeje Kape sînt mai anpoane de noî, se deosisesaă în majte ainapî aateje Bedepiî jop Snpe esemnja, aîîneje na Bede nimiaă; ejă na este în stape npin Bedepea ,iaî adeoseni ne slinînajă sia» — 22 — dintp’snS stpeins, ni nsmal npin miposs Ksnoamie d’a mînrîk ne sKsmnsJ» st>8 stinîns uii d’a roni ne sipe-ing. llstems dap zme Kt nas8J8 este miz.iOK8.j8 Be-depiî Kîînejisî. Oitiî nsmaî neBa not8 deoseei din-ipe jsmim. mi întsnepiKis, dap ns nots deosesi mi Ksnoamte opî-ne j8i miKposKoane npin nape Bede toate o-BieKteje foapte mBpile, mi Koni.i8.i8 «ie-J8 dsne i se nape kt. este sn8 spiiams. AqeastB admipaEMB dis-nosijjisne a foştii de tpeEsinjîB snpe a nstea ssnns-ne ne aqest8 animală fete mi nstepniKB sbb dipeKHÎK-nea om8J8î maî sjaBB de Kît ej8.— Din deoseEiteje nepfeKijism a je Bedepii anima.ie.iop KapniBoape (fia— peje) mal ks seaniB a je nasepi.iop pBnitoape , amS BopBils întp’ajls jokb ; mi întp’adeBBpii ne Bedepe estpaopdinap'B tpeBse sb aÎBB B5.U8p8.i8 Kape, fiind în S8S548 aep8J8Î K8 mai m5.1te.s8te de niiioape de-niptalB de sspfajia niminlsisi mi d’aKOJio desKone-pindS ne m>mînt8 qej8 maî mii<8 OEieKts nape-î noa-te sepBi nentps nstpimîntS, se penede dpentg ja dînsH.i8 ica o sByeatB mi-J8 an8KB.— *Ie admipaBijs sneKtaKOjS nentps dîns8.i8 Kînd Bede d’assnpB-î ne-ps.18 stpB.i5'iind8 K8 toate slejeje jbÎ mi KÎap K8 aie.ie nape nentps onix nosipiî maî deEi,!î sînt asKsn-se; anoî sîtindsse mi în jkosk Bede tot nBmînts.15 K8 toatt fp5in5sejiiea, kb toatB EorBjjiea, kb toatB maiestatea J8î întinşi, sbb nitioapejie saje, mi ne om§ na 8ns Bepme tîpînds-se ne fajja nBmînt8.i5i 1 Aieslg omS întp’adeBBpii este nsmai Ka sns Bepme din nap-tea Kopnsjsi sbb ne jînrB ne.ie-.ia.ite oBieute a .ie - 23 - niim'ntsjBî, dap an» spiiaurâ din naplea snipiisjsî, Ka-pe domnemte neste totx ne este npe nimînts mi Ka Titanii din faESJii, se jisnli niap ks tepsjs! —■ O a.ati disnosijjisnp în aKtsJiS Bedepiî o nsim ja nemtî. Ateste animale Bids doi OBieKte de oda-ti, fiind-Ki nepBeje .iop onlite sînt deosesite mi ne-«nite, iap ns Ka ja te.ie-ja.ite animale; npin spma-pe fie-Kape din ateste nepBe adste în tentpsjs Kjtee-puop o imaijine deoseEiti din fie-Kape ok8L Hei mai m»jijj.î nemţi Kape tpiesKS în jaKspî mi pîspî as o asemenea opranisaijisne de Bedepe, dap este în mape sns feiis de nemtî Kape se nsmesKS dpatî de mape (lophius piscatorius) al Kipopa okî sînt amezajjî snsjs ne sninape mi a.itsjs ne sspti, npin spmape Bid§ tot de odati ne teuajjj! nemtî te si af.ii în npofsnditatea mipil, npeKsm mi ne nasipue Kape sBoapi dinainte-î în aepg. O opranisajjisne de Bedepe its totsjS deosesiti din teje apitate nîni ati o nsimS ja inseKte. Ateste mitî anima.ie n’as okî siranji npeKsm teje-jajte animale, ti îî as Komnsmî în fejspimî de Kinspî. Sînt sneje aî Kipopa okî sînt amezai^î ita sns fejg de ampitoape, adiKi aS sns fejs de memBpa-ne desnipijite în maî ms.ile fipe Ka nirnte paze, rni’n Kinitîisjs fie-Kipiia din ateste fipe se afli Kîte sns okk (iezi în firspa 7 ). Ajtejie as okîî jop ns potsnau ti în maî msjte fajjete ica sns diamants, din Kape sneje as maî msj-te mii de okî. Fjstspiî, snpe esemnjs, aîs Kaneteje îniîsnţispa-te de tpeî-zetî mi natps de miî mase sste tintî-zetî - — 24 — de ori din Kspe fie-Kape îi npodsie o deoseBitx ima-ţine de onieRteje qe Bxd§ ! — tle fepiqite fiinfie! de atîtea mii de opi se îm-niHjjjeuite natspa nentps f48t8pe! în fie-Kape dimi-neajjx atîtea miî de sopî, înonvispajă de atîtea mii de aspope se înfxjjimeazx înaintea imavinagisnii sa* 4e! —: Dap noantea Kîte steje nensmipacue îi stpx* 4sqesK§ înainte! Ano! fiind-KX fxpx îndokwx mi în-tpe fostspî tpeEse sx se rxseasux mi nimte filosofi Kxpopa 4e miaqe m8.it8 a se rîndi; înKinBiui-BX dap qe Kspioase sisteme tpeB8e sx nxsKoqeasKX aqestî fi-Jiosofi—fjst8pî K8 tpe-zeqî mi natps de miî mase ss-te qinqî-zeqi de jsmî, Kape ji se înfxjjimeazx tot-deasna! înKinsijji-BX nsmaî o noante deKopatx de 34600 de 48nî, mi toate aqeste mipaKoje a 4e Bedepiî, natspa je-a ripodesS nsmaî npintp’o fopinajiiBne K04jjs-patx a anei memBpane ( cornea ) ja aqeste animale ! — O a4tx disnosijfisne a ofcliop, o rxsims ja paqî snde OKU .ie sînt nsmî ne dox memBpe (niqioape) mimKaBije qe Jie ess din Kans, npin Kape îi noate dipiija npetstindinea dsnx njaKSJB 4op. Kamejionsjis (sns animai Kape-mi snimEx Kojoapea ne tot mi-n8ts4§) ape OKii moBijî ne Kape îi noate dipiţja tot-deasna întp’aqejami timns în dpeanta mi ’n stînra.— 0 deoseBitx maniepx de Bedepe, o rxsimS n8 nsmaî 4a deosesilejie fe.i8pi de animale, qi mi 4a deoseBite4e indieide a 4e snsî sinrspS pens.— Este KsnosKBtS kx Kiap întpe oamenî, sniî BxdS Bine d’a-npoane, mi de denapte ns Bxds de 40K8; ajjjiî Bxds — 25 — de denapie sine mi d’anpone ns. *îeî d'intîk se ns-mesKS m i o n s i, mi teî d’ajs doijea se nsmesK& npesBitepî. *îei te ns BtdS denapte, imaginea OBieKtejop ese în okîI jop înaintea petineî, fiind-Kt jentija oKijop jop esle^npea KonBeKst ( EOjtitt), din Kontpa, atei Kape Btds nsmaî de denapte kp ns d’a-npoane, as jentija foapte nsyins KonBeKst, npintp’a-teasta, imaginea OBieKtejop se fopmeazt în doşsjS petineî snpe a peTsja ateste imnepfeKisisnf a je se-depiî, adkt snpe a fopma imaginea dpent ne pelint. *Ieî d’intîk (mionsî) as tpeEsinut de nimte stiKje sas o k e j a p e konkabe, (ftKste dsm> firspa8) adi-Kt mai ssegipi în mizjoKS de Klt ja mapginl; din Kontpa npesBitepii as tpeEsinQe de stiiue nonicaBe ( fir. 9) adiat Kape sînt în mizjoKS rpoase mi ja mapginî mai ssEjjipî. în Bpemea Ettpîneijejop fie— Kape oms se fate npesBiteps mi ns Bede d’anpoane; de ateea sînt neBoiuî a se sepBi ks oKejapiî Kon-Bense Ka st Bazt jsKpspi d’anpoane. Natspa în npeBedepea sa a npoKspatv opI-Ktpsia animajs o Bedepe notpiBilt ks fejsjs esistenuiî saje, a fopmats okîî snop fejspî de animaie Ka st Bazt nsmal de denapte kp ns mi d’anpoane ( animaje npes-Bitepe ), ne Kind ajteje Btds fipemte nsmaî d’anpoane kp ns mi de denapte (animaje mionse). Toate animajeje Hfjjî, mai ks seamt Kape joKsesrâ In msnjjî, aBÎnds tpeEsinjit d’a Bedea denapte în Baje, atestea sînt npesBitepe, ne Kind animajeje Kape meprs întets, mai ks seamt atejea te JOKsesrâ nt-dspije, nenstîndS a se sepBi d’o Bedepe de denapte, fipemte sînt mionse.— în KonBepsayisnea Biitoape 4 — 26 — BotnS BOpBi ieBa desnpe iede de Kxnetenie fenomene a de Bedepii oicidop animajedop nenctîndS a ne Întinde aii desnpe aieasta mai denapte; dap mi din aieste nsijine fante a de natspeî, nsteQÎ itanoamte adîiiKSJS înyejes» ad» Bopsei jsi r a d i e n Kape a zis» ki » dam ap fi npe nimînl» n»maî oku anima-dedop, ap fi îndestsd» a ne înKpedinjja ki este o one-pt a »neî omninotente npeBedepî zeemiî!»— KOKBERSâm»NEA XIXT. Desnpe Kitesa npiniiniî a de mtiinuei ontiie ini de menanisnisd» Bedepii. întpxna din KonBepsagisnide noastpe de mai sxs8 ( KonB. 21), amă apitat» m este o îmnpegixpape foapte KspîoasB m okîî, aiestS opran» ied» mai so-jiids mi sirxpS dintpe toate opranide simu,»pidop noastpe, este ied8 mai mxdt» sxnxsS da amigipe sa» idx-sixne. Omxd» opdinapi» Kînd Boiemte a asirxpa ne lineBa de Bpe o fanţi sirspi nenatînd» fi sxnnxsS da Bp’o îndokdi, ziie : » îtiapx e» am Bizxt’o k» okîI, » mi nx nitie ki aieasti mipixpie este lea mai sdaBi d’a itotea sepBi da adeBepipea xnei fante fisiie.—^ - 27 Uine ii» Bede ks oku stînds seapa Jiînrx Bpe-sns jaKs, kt> soapeje se noroapi în anejii JiaK8 ? ini ks toate acestea uitims kt» aceasta este nsmaî o anix-. pipe a Bedepiî ( msisnea ontufB)— Asemenea toni Bedems ks okîi nostpiî mîntsi8 se înBîptemte îmnpenispsjs jsi; tine n’ape niqi o idee desnpc mipimea mi den'bpta-pea nopn«pijop «cepemtî sîtînds-se noantea ne «teps, îjs Bede Ka o nînza» ajsastpT» potsnd'B EOJtiti ass-npa n’Bmîntsasî, mi itape atinge opisonts-js de toate jatspue Ka sns aKonepims nsss assnpa niaiîntsjisl v în Kape stpxjsqesic» msjgime de steje, toKmaî Ka ni-iute EoaBe de mazi»pe slpijaqitoape; ne spun», js-na o Bede Ka o fapfspie ajEi, mi ne soape Ka sns .lirians rajBenS foapte sine nojeits mi stpxjsqitopK. Toate acestea omsj8 je Bede ks OKii seî, anoi Kîl de denapte este fiinga adeBT.ps.isi d’aqeastB oniiiisne a onis^sî opdinapS assnpa fipmamenls.i8Î Kînd este întemeiaţi ne simnja jisî Bedepe 0K5.iapT>! Ama dap ie este aieaslt apitape a ORuop nostpiî Kon-tpapi ks fiinga adeBips.isî? Aneasta este o Lissisne o n ti Kt, npeKSin ams ziss. O n t i k a este o lutiingi» de .legLie Bedepif noa-stpe Kape ne esnjiKi Ksm spmeazT» Lissisni-ie Bede-, pil jta noi, mi ne noBT»gsenite a deoseBÎ asefitenea ussisne de fiinjja adeBipsjBî. Onliita a nisRO#t%; admipanije instpstnente Kape' ne-as desitiss o-,»8i&ier I — 28 — nsox Înaintea oKuop, o j»rae Kape fxpx astx-fejg de instpsmente ap fi tpessits si pxmîie nentps noi tot-deasna neBxzstx. TejesKonnjS a anponiat deBedepea noastpx Kopnspiie «tepemtl Kape atîtg de denaple sînt de noi In Kît asia ie nstemg Bedea. MiKposKonsiB a mxpit osieateae natspeî ama de miii fipemte Kape npin miKmopimea iop tpeEsiaS sx ne pxntiie ne-mzste. OntiKa se îmnapte in mal msite pamspe, intpe Kape qeje mal de xxnetenie sint uitiinjja nsmitx d i o n t p i k a, sape Bopsemte de. tpe9epea pazejop ismi-ne! npin stiKje tpansnapente, mi mtiinga nsmitx Katontpina Kape Bopeemte de pesfpîn-qtepea p a z e 4 o p jsminei, maikbseamx Kxzinds assnpa Kopnspiiop kb fejje nojeite ( oriinde ). Ilpin-«rinisiS a toatx iiiliinua ontiieî este spmxtoapea je-ţe fistax, adtax: întpe isminx mi qeie-iaile Kop-n»pi fisiie esistx o peiagisne de atipanepe ( atpaK-jţisne) mi de Imningepe (penBisisne) mi din aieste simn.ie fenomene nasK^ nensmxpaie ajileje. Kînd pazcie ismineî întimninx Bpe-snS KopnS, atanii slnt ssnnsse 4a tpel feispi de modifiKajjiBnl, adiKx: opî-kx Kopnspiie ie înrits kb totsix (a u s o a p 6 i p e }, sas BopnsiSiopesfpînqe ks totsiS înanol (pefieKsis-ue) sas kx paze.ie tpeK8 npin Kopns mi esS ne qeeaiailx napte, aieasta se nsmeinte pesfpînpe-pe(pefpaKjiisne). SnsKopnBKape ks totsiS înrite In sine pazeie ismineî, este nentps noi neBXzstS. (IIpeKsm snS Kopns foapte nerps ns e bxzbIb ia o Jiminx siasx). 8n§ Kopne Kape ne pesfpînţie ismina — 29 (npeKBm toate Kopnspije ajBe), îjS Bedems, mi k» Kît pazeje jsminei «ape se pesfpînrit sînt maî ihbj-te, K8 atîta ti» BedemS maî Bine, în Kît »n» Kopn» Kape ape o faijB ajBB noje.itB iui fiind» în stape a ne pesfpînţre pazeje j» minei foapte msjtS, fate Ka n» nsmaî sb-j» Bedem» ne ej» sinrsp», qi înKB ne apatB mi imayinije ajtop» osieKte (npeK»m orjinde-je); în sfîpmitS »n» Kopn» Kape ape Kaiitatea Ka pazeje jsmineî si noatB tpeqe npintp’inssj», ii» n»-mim diafan» (stpBBBZBtopS) npeKsm stime mi Kpistajsj».— întp’sna din HonBepsaj}i»ni.]e din nainle ( KonB. 2.) am apitats kb fie-Kape din pazeje jsminel Kape ni se apatB ajEe, noate (npinlp’o npisniB) a fi desnBpjţite în mase nBpgî k» deosesite KOjopî. ( fir. 10, npesentB sneKtp»J» soapejsi). Desnpe aqesl» fenomen» Bom» mai Bopsi mi întp’ajtS jok», însB aiqî Bom» apela kb toate Kopnspije n’as Kajitatea a înrite sa» a pesfpînye sa» a jBsa sb tpeaKB npin-tp’înseje pazeje jsmineî în întpeyimea jop».— DaKB ap fi ama, n’ap fi în j»me de Kît Kopnspije nerpe, Kopnspije ajse mi Kopnspije tpansnapente. Nalspa dap, Ka sb sKane de aieastB tpistB monotonie, a în-toicmit» Ka sb se noatB npod»qe nensmepoase Bapie-tijjî aje Kojopijop, a KBpopa sorBijie o admipbm» în toate zijeje, însB npin qe iihzjok» m’a înKinsil» natspa aqeastB admipaBUB disnosijjisne ? npin nimte mizjoaqe foapte sinimie Ka tot-dea»na.— Ka sb noatB ajK»nye ja aqest» sKon», natspa a dat» deosesitejop Kopnspî, deosesite KaaitBjji snpe a nstea înrijji sa» pesfpînye nsmai KtteBa desnBpgipi — 30 — din Kape este Komnssx paza jsmineî. Snpe eseninj»: foue apBspuop ( Konaiijop ) sînt Bepzî, de ie sînt Bepzî ? fiind kt. foue aS Ka.iitatea a înrijji ţoale ie-je-.ia.ite m>pijî aje pazejop jsminei, afapt de lea Bepde Kape ne-o pesfpînpe; asemenea este fjoapea poze! (tpandafipsjsi) poniie, fiind-KT. ape Kajitatea a înrijîi toate ie.ie-.ia.ite nipHi a je pazejop jBminei afapi de lea poniie Kape ni se pesfpînije ; mi ama este ja toate Kopnspue ks deosesite Kojopi; fie-Kape dintp’înseje ne pesfpinne n«ma! aiea naple a pazeaop j»minel ks Kape îi» Bedem», înrlyinds tot-de-odatT. ne toate ieje-jajte m.pgi; aieste Kajii-t'BSjî je n>sim8 mi ja Kopn»pije tpansnapente. Kînd • se sifB lineBa npin stiKje ajEe Kspate, Bede toate OBieKteje în deoseBiteje jop Ksjopî fipemtî; ' însi. line st. sili. npin Bpe o stiiui BT>nsitT> ks Bepde, Bede toate OBieKleje ks Bepde; asemenea line se sîti. npin Bpe o stiKJT> poniie, Ba Bedea toate fiinije.ie Ka Kînd ap fi întp’snS sniBepss de foK?. Toate aiestea se Bpmeazi, fiind-Ki stioeje Bi>nsite înrits ne toate leje-jajte m>pjn a je pazejop jsmineî, pimîinds toate or.ieKte.ie stpT.BT.zsle nsmaî ks aieastt. itojoapc a stiK.ie.iop. lIine n’ape Ksnomtinjje ontiie, îmi înicinsemte ki nensmipoaseje Kojopî a je OBieKtejop sînt toate nirnie Kojopî npimitioe, adiiCB ki ns sînt Komnsse sna dintp’ajla, în st. niap mi nintopii (zsrpaBiî) mli« kt. aieasta ns este adeBipati.; snpe esemnjs Kojoapea mejil omenemtî ns se noate zsrpiBi niiî odatT. npin-tp’o Binşeajn. simnjiB, ii ipense st> se itomnse din: aj&il, poms, Bim.18 mi ieBa rajEens, mi toatt aptea - 31 - tiÎKtopuop lejop mai Bestigî este întemeiaţi ne în-Kojopitsjg onepuop 4op, adiKi Ba KO.iopi.ie nopipetejop emind» din mîna aop, si fie zsrpiBite npintp’o Komnosigisne Kape ne faqe efenteje întoK-mal Ka anejie Kojopî a .ie natspeî.— Ontimî ag mepss maî denapte; eî ag apitats ki ns nsmaî toate nensoiepoaseje Kojopî a jie naispeî sînt nisKSte din qeae mease nipjjî din Kape sînt i;om-nsse pazele a.iBe a je soapejisi npeKsm am Bizstg, dap ag. mi desKonepits ki în aqeste mase nipjjî sînt nsmaî tpeî n p i m i t i b e mi tpei senondape adi-ki Kojopeje npimitiBe sînt: Bînitg, ra.iBeng mi pom», mi seKondape sînt: b e p d e, noptOKa^ig mi Biojetg. (Biopeoa sag azspi Ka indira ect. ) — Ka si aBejji o idee itsm se nasitg aiesle tpeî ko-jopî seimndape din «leje npimitice, iali o firspi (firspa 11), adiKi amestenîndg Bînitg kb rajeens ese Bepde; amesteKîndg rajEeng mi poms ese nop-toKajig, npeKsm mi din Bînitg amesteBatx ks poms ese Biojetg. Aceste Kojopî npimitiBe se nxmesKg mi Kojopî no mnji e menta pe , fiind-Ki amesteKînds-se, se KomnjeKtsesKg «na ne a.Ua snpe a npodsne ko-jioape ajEi.— Este o esnepiinjjx simn.il mi doBedi-toape nentps aieasti teopie, adifi: de se sili line-Ba ks oitii ajjintajjî doi tpeî minste assnpa snsî js-Kps Bepde, mi întopKîndsmî osii îndati assnpa snsî Kopng ajBs, atsnqî aqestg Kopns ajBS i se Ba nipea ki e poms, fiind-Ki pomsjg KomnjeKtsemte sepdeje ja ajEg, adiKi amesteitîndS poms ks Bepde ese ajsg, anoî OKisjs fiinds ostenitg nentps imnpesisnea simgi-piî a Kojoapei Bepde, de aqeea Bede în OBieKtsjg ajBs — 32 — nsmat Kojoapea porni©, ama este mi kb ie.ie-ja.ite Rojope Komnjimentape.— Mal ssss a ni 8 BopBits kt. o ajtx naptidx a rntiin-gei ontiie nsmitx DiontpiKa Bape se OKsnx kb jeyije pefpaKjjisniî ( pesfpînyepii) pazejop jsminei; tpeese st. Bopsim aiil ieBa desnpe aieasta. Sn» Kopns npin Kape tpeK§ pazeje jsminei, fi-siiit ii da» nsmipe de m e d i 8 ( medium) mi ei as rxsits kt. paza jsmineî tpeKînds de .ia sns medie ja sns ajts medis, se pesfpînye fopmînds în joksjs pes-fpînyepit sn« snris mai mape sas mai tniits dsnx di-fepinjja ie se afjx întp’eieste amîndox medispî.— Sns fenomen» foapte KsnosKsts mi doBeditop desnpe aieasta, este Kînd Exn.ni» sns Eastons întp'o dipeK-jjisne oejîkx (niezime) întp'o anx jimnede, alsnii naptea Eastonsjsî Kape este în anx se apatx Ka Kînd ap 0 fpîntx mi pidiKatx mai ssss de Kît jiniea dpean-tx a nxpijiî Easlonsjsî de aiapx. Kassa aiesteî ijs-sisni ontiie este kx pazeje jsminei tpeKînds din aepă (d’intp’sn medis mai ssEuipe) in anx(în medi» mai rposSI se pesfpînrS fxKînd» sns deosesits snris; aiests fenomen» ajs fpînpepil Eastonsjsî din'anx, ns se apa-tx Kînd Ba ii sastonsi» nsss In anx întp’o dipeKjjisne nepnendiicsjapx. Mat ssss am» apxtats kx aspopa mi KpenssKS-j»j8 sepel mi eje sînt npodsse din pesfpîngepea pa* zejop soapejsl In atmosfepx; insx mi fxpx aieasta, pesfpînqepea pazejop jsminei este o adeBxpatx Kas-sx (IsiKX de o msjuime de fenomene snxirnîntxtoa-pe nentps oameni opdinapi, ne Kînd eje ns sînt ajts ieBa de Kît nimte ijssisnt ontiie. Sînt msjte Basne - 33 — de apxtapea sneKtpejiop (stafiuop) msate mernte-uiBrBpl a .ie esKamatopUop a Kxpopa csnjiiKajjisne este Lissisnea ontiie. Auia ne noBestemte asateje De ui a st, sns sanients Bestits, kx ej8 însămi a bx-zsts îmnpesnx ks lojii joKsitopiî din opauisjs B e-zanson în miezsjs zueî ne sns omis d'o mxpime deoseEitx njimBînds-se în nsopl mi aBîndS în mînx o sasie K8 Kape amepinjia opauisxs; opxmaniî s’aS fosta snepiată nînx Kînd s’as înitpedinijalS kx aiestii fenomene n’a fost aat- pazeje jsmineî niepds Kîte-odaii Kajilatea de a se pefjieKta fxKînds-se ks totsjif neBizste. Aiestis Kspioss fenomenif este KsnosKstS S8B nsmipe de nojapisajîiBnea jsmineî mi se apati nsmaî sbe deosesite KondijjiBnî, adici Kînd pazeje jsmineî Kads assnpa Bnsî Kopns niezime ks deo-sesite snrispî, mi ks pesfpînyepe dsBji (adiitx Kape apati imayinije oEieKtejop îndoite s. e. tspmajins, Kpistajsjs de msnyî). Maî sss8 amx Bizstg ki toate Kojopije BinS de ja soape, soapeje este sinrspsjs npiniinS a toati jsmina mi a tstsjop Kojopijop ; pazeje sa.ie Bxn-sesi(8 posa (tpandafipsjS) pomie, Kpinsjs ajEtî mi Kîmnspije Bepzî aKonepite gs sniieje rpî8J8i ks o ko-joape aspie. Me nstepe npodiyioasx! anoî Beninds noantea, toate aieste Bapiauisnî aje Kojopijop se steprS! Natspa se’nfimoapi întp’sns bus nerps, mi daKi omsjs npin intejiyinya sa n’apfirisits rniz-joksjs d’a anpinde foKSjii aptifiiîajs mi jsmînipije aptifwiaje, atsniî tot taEjosjs sniBepssJsî ipessia s% fie stinsX (neBizsts) nentps dînssjs în întsnepiKsjs nonjiiî, mi noî atsniî am8 fi sijiyî ita acsmxiate din Biajja noastpi s’o netpetemS Ka opEiî neBizînds ni- miK. — 37 - tn înisnepiirâ ns esislt nhi o KOJOape, fiind-Kt aieasta ns este ait-ieBa de uît, asm ams apttatS, pezs.Uais.i8 jsmineî Ktzîndx ne ssnpa fejjeje nopns-pijop. Soapeae este zeitatea aptei (nialspei); pa-zeje saje sînt nenejs.18 taE40spi.iop sniBepssjsi; soa-pejie insnipt idea.is.is noesieî mi a fpsmssejjeî; de aneea mitojotjia Ejenijop Beiti înftijimeazt ne Ânojon ( zeitatea Boapejsi) na npoteKtops aptejop ini a ms-sejop. Fie-itape din pa.ze.ie soapejsî mtKap kîi de ssb-jiipe st fie, tot Konpinde ajte mease miii paze de deosenile Ko^opi, adiKt: poms, noptotcajiS, rajEens, Bepde, Bîntl mi Bio.iet; toate aneste mease Ko.iopi îmnpesnale, fopmeazt ne iea ajEt.— Dap npin te miz.ioK8 nstems deoseni aieste ko-Jiopî sna de ajta? npin «leje spmttoape esnepiin-iţe: jsaijî o slitut în fopma sneî npisme tpisnrisja-pe (A fir. 10) mi nsnegi-o înaintea rtspii Kamepei OBSKspe, alsnqi pazejie de deosesite Kojopî se Bop pesfpîmje tpeşînds npintp’aqeastt npismt întp’sns nins, ut paze.ie pomii se Bop pesfpînye ks snrâJti •ie.is mai mitîs ne Kînd ieje Biojete (Biopeoa) se Bop pesfpîmje ks snrisjs «tejs mai mape; npin sp- ' mape dintp’aqeste pesfpînţtepî ajte pazejop jsminei, Ba emi ne nepete în dpentsjs npismei (Bfir. 10) o imaijine Kape se neamţ sneittps (spectre) din Kape pazele pomii mi Biojete se Bop aptta ja amîn-dot Kanete.se.— Ka st Bt înKpedinjjaijî Kt Ko^oapea ajst este ssma tstsjop 1e40p-.sa.1te mease Kojtopî, nois aptta — 38 - întp'ajteje o esnepiinjii foapte npoEatoapc desnpe aneasla. Jlsaiji ofxîptie potsnd'B desnxpjjiti în uiease desnipjjitspi, ne fie-Kape desntpjjitBpi desemnajiî o Kojoape deoseeili din ueje uiease Kojopi a je sneK-tpsjsî mi ncneHÎ aneasti xîplie neste o poati, în-Bîptijji poata Kît se noate de iste, atsnnî Bi se Ba înftijima fajja xîptieî zsrpiBite, ita Kînd ap fi ajBi; fiind-Ki imnpesisnea auejop Kojopî assnpa Bedepil Boastpe, amesteitînds-se din Kassa fcuejeî, Ba npods-ne simysjsî Bedepei Boastpe 8n§ efeidS asemxmtops ks aneja Kape ap fi ernitS Kînd de inaî nainte aijî amesteKa toate aneste Btnsejî ini ne spnvb ajjî fi m>nsitx xîptia Ka si aiBi Kojoapea ajBt.— Auia dap uns jsitps ni s'apatB ajB« nentps kt» pesfpînpe toate pazele jsmineî în întpevimea .top, sn« a.ilS OBieiîlg ni s’apatx pom» nentps kx pesfpînne nsmai paza nea pouiie a sneKtpsjsî Kitpe onii nostpil, assopEind» toate neje-.ia.iie ninnx Kojopî din Kape este Komnssx paza jsminei.— în maî msite onasisni B’am penetal» aueastx teopie fsndamentajx a Kojopuop. Teopia Komnsne-piî Kojopijop ape o mape anjiKauisne în mai msjte apte mî pamspe de indsstpie. Din neje ine.ase ko-jiopi npimitiBe a je sneKtpsjsî se noate Komnsne m«J-te Kojopî. .IsKpxtopil din MozaiKă în Fonia iutis a Komnsne dinmease Kojopî npimitiBe, ineante-zeiî mi ninni de mii de Bapietxjji de Kojopî. însi .isKpxto-piî tanetejop (KOBoapxjop) npejjioase a8 8nS se-KpetS imci de sn§ mai mape nsmxp de Kojopî k» Kape BxnsesKS ajjeje KOBopsJ8Î.— Dap mi nentps toa-jeteje damejop miiinua Kojopijop ns este fxpi - 39 — ibjosg; snpe esemnjK, o dami meprîndS Ja enS cajg îmBp’BKati întp’o poirie fpsmoasi. xaBaie (Bînxti) tpeEse st> nse ne dedessBt o Kojoape foapte Bie, fiind-Kt întp’ajtS -fe.iS Benind» ja eaj8 snde domne-rnte o .ismini raaEeni a JBminipuop, xaBaisjrâ se Ba apita Bepde ( fiind-Kt dinBînits K»rajBen« eseBep-de.ie). O ajti Eirape de seami intepesanti atin-ritoape de sfepa toaletei damejop esie ki: fie-Kape danii ie dopemte a fa KspKSBea.ia în mizjoKajă atejop naopi. în amiazS nitî odăii na se apati; asemenea na se apati Kînd tcpaja este jimnede fipi naopî npei nsopii sa» Bîntsj» îmniedeKi desBoitapea paze-lop Kud»peî nape se 8pKi din nuanţe pesnîndinds-se In rojiqfenea Bnicepssjsî. O simn.ii esnepiinjji bi Ba adesepi aceasta: nsneiji noantea ne Kîmns o masi Kînd ieps.18 este Jiimnede mi dimineaua Bejjî Bedea i;i eapea de des»Et»j8 mesei este ssnati ne Kînd leea-ja-iti este njini de poai; Oind-Ki aKO-nepim»i» mesei a nonpits eBanopaujsne ( înwjjapea) paze^op Kiidspeî din eapna de ssb masi, mi npin-tp’aiecfsta a îmniedeKată mi fopmapea poaii.— Toati manta ape nponpietatea d’a snoate paze de Kiidspi; npin spmape opi-ie njanti se noate aiconepi ks poai. Admipanije apmonie! fbanlejie sinrspe npodsKs pooa Kape Ae nstpemte ! Dap anea-sli npodsiepe a poaii piqeiute mianta itape din minată în minsts niepde din KiJidspa jatenti ne ape; de aqeea i«a si ns înreije de lot, nalspa a întpeEBinuals deoseeite Kojopî ja deoseeite n.iante snpe a-mi nstea îjinea Kiidspa în deosenite rpade dsne tpeEBinjja tim-nspi^op ; însi Kojoapea a^Bi snoate mai nsţţini ku-d»pi, nistpîndă Kiadspa Kopnspuop'mai Bine; de — 44 — aieea KOpnspiie aise maî nsjiinS înriajji, ne Kind ueie nerpe sitot» insiti itudepi iui de aqeea înmiii maî maut». O doBeditoape esnepiinjii desnpe a-qeasta este qea spmitoape: Kîmn»„i» fiind» anone- pit» de ziuadi, ia înqen»t».i5 npimiBepeî Kînd înqe-ue soapeie a inunzi aep»i, nsnejjî ne ziuadi în-dpentsi» soapeisî doi eskiijî ,de nostan» sna aiEi iui aita nearpi, iui neste nsjjin» Bejiî Bedea ki zi-nada de ssb nostaBsi» nerp» s’a tonii» maî Kspînd» de Kît zinada de s»b nostaB»i» qei» a.iBx; fiind-Ki KOJOapea nearpi a înrijjit» Kiidspa soapei»î maî m&itg de Kît nea aiBi; din uontpa iapna, fiind tape Vep, Eirajjî de seami ini Beijî Bedea ki »n§ naiton» de nostaB» aiE» bi gine maî Bine Kaid» de Kît a.it»A8 de nostaBg nerp».— ToKmaî upintp’aqeasta ne nstem» esujuta de qc a ap»nKatg natspa o înfiuispape aiBi assnpa tst»-aop nianteiop i:ape înfiopesit» ia înqenstsj» npimi-Bepeî. Aqeasti înBejipe este întoitmai Ka o îmEpi-Kiminte înKiiziloape k» i«ape ie-a înBeiit» nalspa Ka se ae nistpeze de atanspue fpirsisî npimiBepeî. însi alte mante Kape înfiopesic» maî tîpzi», ne apa-ti Koiopiie maî înKise. Marazia natspeî este Bora-ti în îmEpiKiminteie n.ianteiop nentp» toate timn»-piae ! Dap Biopeaoa k» Koioapea sa qea înnisi, K»m Ksteazi a se apita npimiBapa în miz.ioK»i» fpirsisî iui zinedeî, fipi a se teme d’a înriejja ? Aiqî admi-pagî o disnosiijiBne a natspeî anipitoape! Biopeaoa se asK»nde ssb foijie saie; aqeasti îmnpeyfcpape a dat» noeuiiop »n» npiietii» a o n»mi p»iui-noa si (viola pudica). Dap lisiK»i» qepKîndS maî — 45 — adinits Kassa fenomenejop, desKonepe kt. ns este npin psrnine ii npinlp’o npeBedepe a nat apel snpe a o am>-pa de piteaţi, kt. foije Biopejieî pxsnîndesKS paze- . ae KXJidspei ne faoape, npeKSin mi fooapea apsnKT. iapimi pazele Kijdspeî neste foî, mi ama se’nKU-zesK» sna ne ajta, fr.pi st. se atinn. mi fipi si îmniedete aep8.is tpeEBintoss d'a (pete npintp’in-seje! — SnS fenomen» ns mai nsgins KspiosB ne apatx mi zxnada. Faga d’assnpa zinedeî este foaptepete npeom este KsnosKSt; anoî zinada aKonepindS Kîm-nii nostpiî natps sas tinti jsnî de zi.ie ne anS, tpe-Bsia si .ie înriege mi st. je stpite, mi ks toate ate-stea Bedems kt. toKmai Kînd a fosts iapna msjli zi-nadi, atsntî npimiBapa sînt msjte BSKate Bepzl mi sine KpesKste, iap Kînd e iapni gepoasi mi fr.pi zx-nadx, semingeje de ne Kîmds deqepx mi apxtspa de toamna s’a niepdsts. De snde Bine dap atest» icon-tpasts ? — Esnjinagisnea atesteî Kspiosilxgî este fo-apte simn.il; toKmai zxnada sepBemte Kîmniuop Ka îmBpxKxminte înKXJzitoape siipe a je anxpa de asnpi-mea fpir»j»i, fiind-KX de dessEl«.i§ eî este Ka-ids, mi ateastx itajitate de nxstpapea Kxjdspeî, zxnada a Kimtirat’o npin Kojoapea eî tea aJEX. înKinsigi-bt. kt. zxnada este nearpx, pomie sas ks a.itx ko-joape înnisx, atsnti nenslînds KonsepBa Kxjdspa Kîm* niuop, nerpemit kt. toate njanteje icape aKsm se a£ix npotegeate de dessstsjs eî, ap degepa mi s’ap niiniti. Ns admipagî ansm minsnata Natspx Kape noate sxBîpmi sns asts-fejs de mape efeitts ne aBînds tpeBsingi de Kît de sKimBapea snop Ko^opî? — Ns — 46 — admipaiji anesls niutopS ssBjimS, KpeatopsMs jsmiî, Kape iulie atît de Bine sb îmnBpîieasKB Kojopije ta-Ejospi-iop saje ?—AneastB admipaEMB disnosijjisne a Kojopijop nolpiaile ks tpeBsinaeje fisine a .ie OEieK-tejop, ni se înfBiţiuieazB mi în npiBinga BapietBijiî KJime,iop. Tols domens.18 miantejiop mi anima.ie.iop în Kjimeje tponiqe ( foapte KBjidspoase) .înfBjjimeazB nimte KO.iopî Biî, JiBiitoape iipeusm: porns, Bepde, Bî-HBts, mi ajle asemenea. Toate nenejie nasepijop nejop ma! fpsmoase ks neje mai Borate KO-iopî, se afjB întp’a; Epmeji-K5J» din Sisepia Bestii» mi sK»mn» nentps niejea sa ajEt Ka apijits.**, tot aiiojo se afjx.— Kiap spssj», Kape npetstindenea ape o nieje nearpt, ane.ta Kape tpiemte ne mapea no-iapi, noapte o înBpiKiminte ajET>; ej» .lOKsemte mBUfliî de reajji ne se af,ri> în anea miiim. atît de rpozaB» fpi-rspoasi, în Kit nsţjine animale, afapi de ejîs, nots tpii aKojo_____întp’ajte iuime mai teinnepate, snde ansjS este îmni>pi>it8 în timns KiijdsposS mi fpirs-pos», Bedem» kt. npeBedepea înge-ientei natspi, a înainsit» Ka nieije nejop mai m»Jte din animale sx se suinise Bapa mi iapna dsnx tpeEsinjja limnspijop. Sneje Bapa ninîpjesK», npeKsm: Kîineje, 8p- ssj8, Bs.tnea, enspue etc,, iapna îmi smuiEi ito.ioapea nips^sî ftKînds-se maî desKis. 8ns Kspioss esemn.15 desnpe aneasta este o nasipe ansme JL a r o n s (lago-pus nivalis)Kape tpiemte în EjBejijia ne Bîpfsa» msn-jjijop. Aieast’t nasipe se aKonepe iapna k’o îmBp'B-Kiminte de nene ajse întomnai Ka msnjiu de zina-dt înlpe Kape tp%emte, ne nînd Bapa ape nimte nene foapte înKise.— In fine, i;iap as»npa ijensjsi omenesits, difepin-îja Kjimeî a aB8t» nea maî mape infjsiniji.— AK8m este K8nosK8t8 tstsjop fisio,ioyisli.aop in> lots yensjis omenesK8 a einit nsmaî dintp’o nepeKe. Istopia Bi-Bviiel desnpe Adam mi Eea Ka neî d’lnlîK nipinjji al nen8.i8i nostps; este o tpadijjisne foapte BeKe, pe-sneKtaBi.iT) mi ntstpal’B ja deoseBite^e nayisni. ţlep-iiipue fisio.ioyine modepne as nposal» kt> nerpemitS — 48 — togi oamenii de ne fajja ntmînts.i5i sînt în adeBtpS fpajjt eiuiui din sîns.18 «neî famuiî npimitiBe, dap Kînd ne întpeEtmS: dani tojjî oamenii a8 aB8tS ns-maî o opiyine din uape as emit8, Ksm s’a ftK8t8 na fisionomia jop ausm st. fie atît de deoseEitt ? Hem s’a ftK8t8 aa itinsjS KasKasijop ( EBponienuop) st fie atît de deoseeit de aj8 Nerpijop din Maspitania (în AfpiKa) npeKBm mi de Kin8J8 Monrojuop (în Asia) mi aj8 Majaknijop (în Arnepina mi Onea-nia)? De ne KaBitasieniî sînt tol-deasna aaBi, Mas-pii tot-deasna nerpi, mi Majaii aS fajja aptniie ? Ainî n« n8temS rtsi ajte esnjiitajjiBnî de Kît asnra infjsinjji a K.iimejop, o infj8injjt a Ktpiia efeKte m’aKsra se penoesKS assnpa icojoniijop stpeine Beni-te în ajte Kjime. Ama dap kb toatt deosesipea fi-sionomiei jop tojjt oanemiî sînt fpaijt emiijî dintp’sns sins! AdmipaBiji8 pezsjtatg aj8 mtiinjjeî! — Desnpe anima.ie.ie jsminoase mi Oieansjiî ji 8 n i t o p 8. Ilint aK8iu ama BopsitS de jmmina însojjit'^ kb Etadept, adiat de jrcmina Kape se apatt Kînd apde Bpe 8H8 Kopns, dap ainsm ne Bom8 oKsna k’o Jismint — 49 — » Râpe stpxjsqemte i'xpx Kxjidspx mi fxpx st fie emiix din apdepea Bpe snsi Kopns. Boi bx mipaHi? Dap sspnpisa bx Ba fi îmtx ms-its mai mape Kînd Bejji afia kx nsptxtopiî aqesteî jsminî sînt nimte anima-jie Biî. — Dintpe anima.ie.ie Kspioase Kape aS asemenea nponpietate, qe.ie maî msjte sînt din Masa anima-jejop mi— 5ng Boia* gop în India, Bpednmg de Kpezst, ne noBestemte 8p-mxtoapeje fante Kspioase: » întp’o fpsmoasx noan-»te s8Et sns qeps .limnede, npensm se Bede nsmaî »în aqeste Mime KX^dspoase, Kînd aepsjg epa în~ » KxpKats de mipoase de mii de £iopî a Kxpopa dsjr-» qeagx^ este neK8nosK8tx în ajte nxpgî mai n&ginS »fepiqite, m'ams njimEats întp’o jsntpe n’în Kape » ajtsneKamg Ka ne o orjindx. în mizjioKSjg aqesteî » natspî txKBte, d’o datx aras Bxzsts kx apEopiî(KO-» naqii) Kape se afsas ne mapginea anei, stpxjsqeas » K8 o jisminx Bînxtx Ka Kînd ap fi fostS anonepigi » k’o msJigime de diiamante stpxjtsqitoape în fe-* Jispimi de KOJopî Ka aae KspKssesjsi; de odatx s’a »> înxjuatg Ka nimte sKinteî de foK8 mi iapxrnî în- 7 ' ’C*>* — 50 — » tp’snS minată je-amă bxzbi» Kizîndă, assnpa apeo-» pijop Ka o iuoae de aspă. Aqeasti. sqeirt Ka d’snS » foKB de aptifiipe mistepios» mi-a ftK8tx o mape » imnpesisne ; mi-amă imaginată kt. mi afj8 întp’o » jjeapi înKîntati, înK8m,ii»patq> d*o nonBjajjiBne de »sneKtpe (stafii); înst neste nsijin», Bîsjiauiii Kape » a» fostă K8 mine m’a sKOsă dintp’aqeasl’t ijssisne, » ap'ţtînds-mî kt. npinqinsjă stpBjmqitopă ajă aqestsî » fenomen» ns este ajt-qeBa de Kît insultele Jt»mi-» noase Kape se nssese-pt ne aiesti apespi sB»pîndă » din pamspii în pamspi, mi ama anonepindă apB8-» p8jă k’o asniiin. fantastic BapiaBUB în fe.i8pimi de » Kojop!». Dap nsnsmaî în aqeste Kjime faBopite de pazele soapej»! daă mamteje 8nă assemenea Kspiosă sneKtaKOjs, ni mi în sînsji» qe.să nerp» aaă asspi-.îop de ne Bîpfs.18 Ajnuop, nimte nsopî a»mmomI se înajui mi snimie qepsjă Ka »n» nipacoj». Aqeasti jsmini aKonepe zinada etepni Kape se afit aitojo, mi Bîpfspue qeje înajte aje msnjjijiop înBejite K8 foK8 ni se înfegimeazB Ka Titanii mitologiei jsn-titopî K8 qepsjs, nsptînds în Kană etepneje fiaKipi Kistindv a se afsnda în domensjs qepesKS. $nă aată fenomen» mai Kspiosă ş’a ofisepBată de mai msjle opi de Kitpe qei mai Bestijţi mapinapi în deoseBite-,ie nipjîî aje oqeansjsi; adiKi> de ms^te opi toati mapea se apati Ka Kînd ap fi înfiinspati în foK». Bajspije oqeans-isi sînt stpusqitoape na nimte £ia-Ktpî de nsqioasx, atsnqî tot» opizontsji» oqeansjsi înfxjjimeazB o sqeni ssBjiniB.— NaBeje ( KopBBiue ) Kape n^stesK» ne ani, se Bidă înKsngkspate d’snă - bl — nîpîKOJiS nemipijinits ; din fsndsjS oteansasî se îna.i-Ut fiiaKipî d’assnpa Ba.ispuop desBOjlînds-se în deo-seEite. fopme admipaEhie înfigiininds-ne Ka nimte msnijî de Ji8mim>, în deoseBite îsojopî sas Ka KSpKS-nee stpustitoape în toalt nn>peyiea jop. Atests fenomens este itsnosKsts ssb nsmipe de fo sfopeste nji a anei mtpi.iop. (phosphorescence de la mer, adiut mapea nsptBtoape dejsmnrB). Ilim> în zijejie noastpe fisiiii n’as aBsls o esmUlca-jjisne sojidx a atestai fenomens mi nsmaî de ks-pînd sanienQiî s’as nitpsnss de adeeipata Kassi> a atesteî fante Kspioase; adin.: as desnonepits kt> Kas-sa stpijstipeî anei mipei sînt nimte animale stpt-astitoape te .lOKsesics în mii de milioane ne fsndsjS tstsjop mipijop, de ja IIojiî mi nîm> ja Eusalop. Ateste animale se pediin> din timns în timns dsm deoseBiteje SKiniBxpî ajeaepsjsî d’assnpa fejjeî rai-pijop mi npodsK^ mai ssss nsmits-is fenomens de fos-fopestenija mipijop. — 8niî dintp’atesti sanienjp as mi desKpis* deosesiteje fopme a Jie atejop animale, itojiopije mi ositeispue jiop. Kîte-Ba dintp*înseje (ansme valeles ) sînt înfiinspate întp’snSBus tpan-snapents aBînds nimte înnotitoape de Kojoape de aspS, mi ajteje (beroyes) sînt tpansnapente Ka Kpi-sta.isjx, mi toitmai Ka nimte npisme sînt în stape a desKomnsne paze.ie jsminei mi a npodste KOJoplie KspKBBesjsî, de ateea Kînd se mimni, Ka Kînd s’ap fimeji în nensmipasue icspKSBee Kape se’mmsjjjesKS ks fie-Kape miniKape, npodsKînds sus sneittaKOJS ama de ssBjimS în Kît KOBîpmemte toatt imapinajjisnea mi desKpiepea noetiKi.—■ Toate ateste fiinţe te apots — 52 zioa mii de deoseBite Rojopî, ja sosipea nongii în-nent a stpij8«n, na Kînd sînt anpinse rs mii de fja-Kipî, npin Râpe, faga mipii se sKimEi întp’sn» ne-mipqinilS Rpatep înfoitals, apitînds mapinapijop Râpe Hi.JitopesK8 al8n«n ne mape, îsn« sneRtaRO,râ qi-rantiitS de sn» infepns (iad») ne nimînts ! — 5ns Boiaqop» noBesteuite spmitoapea fanţi Rspioasi: 3> Am Bizst, ziqe, ne majspue r»ineix (în AfpiKa) 3> nimte nonsjti nerpi ki se n-iiniEa» tot mepes ne -» ma.15.18 mipii; .ia anss848 soapeasi s’adsnS feteje >mi mieRB na si npinzi nemte. Kînd awsnrs Jia y> mape, s’apsnni în ani mi înnoati nsptînd» ne itan« j> nimte ROinspî în Râpe densne nemtejie. Kînd stpi-jisieuite jsna, alsmiî în ani noantea s’apati sp- > mipi jsnqi stpusiitoape de o mape j 8 mini fiind-3> ki ane.ie mipiî de aKojo as Raritate a stpusm > tot-deasna ».—■ Ama dap natspa în mizjOKSjS onea-nsj8Î a anpinss o jsmini mi a nisKonitS sn» foR» Kape a nssS neste stîniejie aneaop etepne a jie onea-H8J81, o jsmini Râpe apde fipi a înKuzi, Râpe se pesnîndemte fipi a Bitima mi a nimiii neBa! — Aneasti rninsne a spmats natspa npin snsjs din miz.ioa'ie.ie ei foapte simnje, adiRi ki a înBuits nopnspue »nopa din inseRte h» o înfinmpape de J8-mini stpusni ţoape, dipsuids-je Raritatea nepeasKi K8 Râpe este adopnat» (îmnodoBită ) soapeae mi ste-aeae fipmamentsjî.— Natspa a întpeEsingat jismina mi foR8J8 snpe a înfps -mssega miaînBiatoati Rpeagisnea; ’j a pisnînditS în nep», în sînsjs nimînts^si, îipeRsm mi în fsndsj» mipii.—- Kb toate atestea, este ne nimînts nsmal — 53 — sna din fiinge.ie cil în a in>pia mint este dat» aiest» element» smiendidx mi nBtepniKă, mi aneastx fiing?> Bie este omsji— Ilpin fonS s’a PbkbIb ornB.18 dom-nitopsj» jicmiî matepiaje! OmsjS fepi foKB este sejiBatinS, mi nea mai mini miumape în niBuisagisne n» noate a se spma fipi» a vest» element* ; de aneea natem» zine Kt din toate e^ementeje, nsmai foKBJiB este aieja kb Kape a fostă înzestpats omsjs ita o liingx mopaji, dap ns Ea o fiingx animali! Toate animajeje as tpeBBingi de am, de acpă mi de nimîntâ, dap nsmaî oni«jS ape tpeBsing'B mi de foKB. Fokbjb îi sepBemte ja tpeEBingejie saje de n-iinepî, mi npin foit» îmi riteinte nstpimîntBjS siă, ano! (ne jHKps de mipape!) sînt mi roşite pidininî Ka-pe sini na otpaBa nentps oameni fiind» Kpsde, dap fiepte se fană nstpimîntă foapte stn'Btosă.— Fokbib iismineazi lOKBinga oameniiop, foKSJrâ îi siriaiEi noantea în zi.— Dap ohibib mi ainî, npeKsm npets-tindinea, a întpeEBingată genială siă în nisKonipi foiositoape npeKBm mi în neie întpistBtoape Kiap mi nentps geniBiă siă. Ama mi foKBiă Kape ipessia se fie în mîfniie oiubibî nsmai »nă snentpB de domni* pe, s’a fiKBtB Bnă tpxsnetă înrpozitopă Kape p»inea-zt întp’snă minată iBKpipiie neie mal fpBmoase a jie sneî genepagisni întpegî! în timnspiie Beisî s’aă apsă în foKB Eonii bîi saKpifÎKîndB-I ibî Moio, (o zeitate din Feninia ), în timnspue modepne anestă Mojo se ifiaim. Eapsi densmiti, in>piia adsKă oamenii nimte BÎKtime tpiste, fiii, fpagiî mi Kiap ai lop nipingî. Iîîtid KEiBrEpBiă Beptojd III b a p g (în seitoiBiă aiă 13-iea) mesteKîndă nsgină siiitpă 54 — ks nsiioasx mi icxpEsni, a nxsKoiită eapna de nsm-Kx, mi n« s’a rîndits kx npin aieaslx miKx inBenjjisne Ba sKimEa toatx fajja nxmîntsjsi în sfepe mopaae de intejivinQa mi de mBijisa^Bnea omeneasitx. E^s n’a npeBxzBts ex aceste rpxsnjje nerpe Bop desnpejîsi toatx nstepea matepiajx ne a fostă atît de stimatx în seKOjeje de mizjioică, mi înjoKB de KaBajepî feo-dajî mîndpe în nstepea săniei jop, Ba emi domnia mi tpismfsj inte.iuunjjei în zi.1e.3e de Eatajie întpe dox najji«ni! — Bedejiî dap kx Kiap nxsKoiipije ye-ae mat întpistxtoape, noaptx în sîns.iă aop o sninlee de nporpesă mi de înaintape în dpsmsaă HiBijisajjis-nii, Kape s’a xotxpîtă de npoBedinjja etepnx nentps Qensjă omenesKă a-aă anponia de nepfeKjjiBnea să ideeaax, a-aă anponia de tponsaă qepesKă!— JIAIiSETIS JIUL im ELECTRICITATEA. nPINUinSPME KIMIEl IUI METEOPO.IOIJIEI. TABJIOM MAPE A APMONra MOTEL mfimimwEA mm Ma r n e t ism s ji s. Apistotej, aiests fuosofs ajis fi.iosofii.iop din togi seKojiî nînx în zijeje noastpe, Bopsenite în onepue jsî desnpe Marnetisms, adiKX kx este o niatpx Kape tpage Kxtpe sine fepsjrâ. Dap ideile spmainuop sxî desnpe aceasta, as fost» foapte rppmite. 8niî as ziss kx în miz.10K8.1s oieansjsî este sns rasnte de marnets Kape de denapte tpaţte Kxtpe sine toate KopxEiue (Bpin nstepea Ksejop de fiepg ie aS), mi ama Jie npxnxdeuite.— Togi n’aif mtists din tea mai npegioasx Kajitate a marnetisms-jisî npin Kape m’a fxnsts oms.18 dintp’înssji sns kx-jixszs sirsps a ns pxtxii în nemxpginitsjs sinii ajs oqeansjsi; aqeastx Ka.iitate este ateea npin Kape marnetsjs ne apatx tot-deasna nsntsjs mieziî-nongî. — Fiind-KX daax jjsxms sns marnets rni-js atîp-nxms întp’sns nins Ka sx se noatx înBîpti jiseps în toate dipeKgisnăe opizontsjsî (npeKsm este în in-stpsmentsjs ie se nsmemte b s s o & x atsn se noaii înBîpti în toate dipeKQisnije, ns Ba sta întp’o dipeRijisne opi-zontan, ni Ba ti K’sns KinitîiS ameRais în îkosb finind» K8 opizontsjiB sns «nris (jia Iîapis, aiestg snris este de 70 rpade), anoi rs Rît ne anponieniB denop-ds.i8 ni>mînt5.i8i, kb atît no.i8.a8 nopdBisi din marnetx este maî anjenat» în jkosb, mi no.i8.i8 ssdsjBi din mamelă maî pidiKats în sbsk. Ile emisfepa mepidio-na.ii a nimînlBjBi este, din Konlpa, nojojiB sBdsiBÎ din marnetg anieKată în atoss mi noa8.i8 nopdBJBÎ 59 mametiKS pidinalS în sas»; nsmaî s»Bt eK8atops.i8 nt-inînlsjsi n’apatx Marnetsj» niil o îniurihaijisne, adi-kx 5nS marnetS atîpnatS fîinds jisepă, sinrspS se ns* ne în dipenjiisne opizontajix (.linia nÎBejajiisniî). în tojjî seKO.su se sirimBx * deiuinajjÎBnea mi înEjinajiisnea marnetsjsi; însx ateste scimExp! ns ese neste map-ţrinije xotxpîte. Ama Jia înien8t8J8 seKOJSJBÎ tpe-K5t8, deKjinajjisnea marnet8J8Î a întensls a upemle snpe pxsxpits, a a*8nsg ja o mxpime de 7 rpade, ne spiux îmuinaipsnea a întenstB a se miRmopa nî-nx aa sns timns snde n’a mal fosl8 nitî o deiuina-Uisne marnetinx assnpa nxmint8.i5î; dsnx Kape a în-lensts iapxrnl a se apxta o deiuinajjisne, însx snpe anss%, npeKsni o aBerns aslxzi nînx ja sns snris de 22 rpade; neste nsuins tpeBse sx întcanx mi ateste deRiinanism a SKxdea. — Ultiinjţa deKjinajjisniî mi inKAinajjisniî marnefs-jiBÎ este foapte tpeBBintioasx nentps nauiratopl, ijeo-metpi (inţinepî) mi fisiti. Sînt mi nimle instpsmen-te K8nosK8te ssb nsmipe de d e k j i n a t o p i 8 mi î n-KJiinatopis, rtape apatx în tot timn5.i§ mxpimea deKjinajjiBnii mi a inoinaiiisnii în rpade.— Fisiiiî în zadap as KXBtats uisjIb timns a esnjina Rassa deo-seBite.iop deiuinajjisnî mi îmuinagisnî a je marnels-J8i în deosefiite JOKspî ne nxmînts, nînx a desKonepitS adeBxpKjg, adiKx kx r j o b 8 j s nxmîntsjfiî însămi este snă marnei», însx ejS este a d e -Bxpatsjx marnets, ne Kînd niatpa-de marnele, npeK8m mi fiep8J8 marnetiiig sînt nimte pamspe mini a je atesteî nsiepi mapi a nxmînt8J8Î. Ateastx oni-nisne se adeBepemte din zi în zi mal ms-iis, iiind-KX eo — sedemS ki> opi-te întîmiuape fisiKE «ape intjsiazi» întp’sns Kins deosesits assnpa nimîntsjs!, sKimsE iui Kondigisnue marnets.i8i. Auia, snpe esemnjs, snde e snS KstpemspS sas Kînd se înajgE Bp’o fsptsnt ks fsjgepe iui tsnete, aKojo se sKimEE în atejs minstv dipengisnea marnetsjsî; asemenea mi în gspi.ie nop-dsjsî Kînd se apatE o JsrninE sopeea.ii ( desnpe Kape Bom Bopsi maî jia Baje), se SKimEE mi nosigisnea mar-netsjsî; ateste sKimEEpî nenpeBEZste se nsmesits neptspEagisnijie marnetsjisi, ne Kînd sKimEEpi-Jie persjate Kape npoBinx din sKimEapea seKOJUop, se nsmesKs Bapiagisnijie mametsjsi.— Kînd anponiemS doî marnegi sns.i8 KEtpe ajtsjs, întp’snx Kins Ka nojs-is Eopeeajis (de nopd) a.ix snsî marnets se fie KEtpe no.J8.iS mepidionajS (de ssdS) ajis tejsi dajs douea marnets, aisntî Bedems ke atestî doi no.11 se anponie tpErînds-se sns^s ne a.itB.18, mi din Kontpa, daKE anponiems doî marnegi ks ateeauiî no.il omogeni (de snS fejs) snsjS KEtpe ajitsjS (snpe esemnjs nojisjs nopdsjsi KEtpe nojsjs nopdsjisî, sas no.is.18 ssdsjsi snsk KEtpe no.is.i8 ss-dsjisî tejisi-jajitx ), atsntî bouis Bedea ke atest! noji se Bop denEpta sns.18 de ajts^S; de ateea se zite în fisiKE ke nojiî Ktepogenî (de deosesite fe-jispi) în marnets sînt noai Kape se is b e s k s (amicale ) ne Kînd nojii omogeni ai marnetsjsî sînt noai Kape se spesKS; o pemapKasuE îmnpegispape ne Kape o rEsimS mi jia inKjinagisnue oamenuop, dsnE o mai adînKE EErape de seamE! — Iliatpa de marnets este snx marnetx n a t s p a j s (fipesKS); dap sîntems în stape a npodste mi sns 61 — marnei» a p ti fi n i a j ă Kape ape o nstepe marneiiKt maî mape de Kît ie.i» fipesitS. Matepia din Kape fancm marnele aptuiniaje sînt Hepis mi oge48 (acier), înst din fiep» nspînd nsteinx fane snă marnetS; ne este dests4ă a alîpna o Bepijea de fiepă în Kast în dipeKgisnea niepidians.isî nostp» mi a o 4tsa în anea-stt nosigisne KÎt-Ba timnă ; ne spart 45îndă Bep-ijeaoa, Bornă Bedea Kt Ktnttîi«.i8 Kape a fost» atîp-nat snpe miazt-noanle, s’a ftitstă »nx no48 de nopds, mi Ktntttisj» ne4t-4a4t8 Kape a fostă atîpnat» supe miazt zi, s’a furată 8nă no4ă de ssd marneliK; dap aneastt Bepyea de fiepă n8 Ba ntstpa mB.its timnă nstepea eî marneiiKt, ni neste nsgină o Ba niepde K8 tot548; asemenea nstemă fane irapînd dintp’o Bep-yea de fiepă snă marnetă, Kînd Bornă Bate neste anea* stt Bepyea K8 snă lonopă giind’o în dipeKjji8nea me-pidiansjisi (.linia nipKBjapt ne tpene npin nojiî) ; dap mi aneslă marnetismă ns Ba ginea m84tă timnă nise Ba niepde neste nsgină.— IlentpB aneastt inKonBe-niengt ns se sepBesKă fisiniî k» fiepă nentp» marne-te aptifiniaje, ni întpeE»ingeazt o ge 4 ă; întp’adeBtpă e rpeă de a marnetisa oge484ă mi tpeEse o 48Kpa-pe KomnjiiKalt, dap d»nt ne s’a marnetisat, atsnnî ogejBJB gine marnetismBJB maî m84tă timnă. Fe-4848 marnetistpiî oge4848Î este în i«in»4ă spmttopă: 48tm o Bepyea de oge48 mi o iisnemă ne mast mi 48tms doi marnegî în amîndot mîîne4e, 4e nsnemă în miz40K84» Bepgejeî, înst întp’snă itină asl-fe4ă Ka 8n84B din marnegî se fie no484ă nopd848î «cosă ne oge48, ne itînd ne4a-4a4tă marnetă Ba fi no4848 sb-ds48i anponială jkosb în miz.ioK848 oge4848i, mi ama 62 — niiifiKims amîndoî marnegiî de o daţi din mizjoKSJS Bepyejieî Kitpe amîndoî naneteje în maî msjte pîn-dspî ita Kînd ams fpeiia Bepgeoa, dap tpeBse si ne nizitnS a ns fpeiîa niiî-odati din Kanete snpe.miz-jokS, fiind-m aceste fpeKitspî Kontpapiî Ba stpisa tot marnelismsjS ne as npodsss fpeKipije d’intîis de ja miz^OKS Kitpe estpeinitigî (Kanete). însi Ka-nets.is opejKjsî ie as fost fpenats ks no.13.1s nopdS ajS marnetsjsî, Ba firspa în Bepgeaoa marnelisati Ka nojs de ssds, mi Kanetsjs leja-jajts ie a fosts fpeKats ks no.ts.is ssds.isi din marnetsjs fpeKitops, Ba firspa în Bepgea Ka noas de nopds.— O metodi maî ssni nentps faiepea marnegijop aptifiiiajî este lea spmitoape: din ogejs Bsns mi tape se faie ita sns fieps ajs itajsjsî (fir. 15); înaintea fiepsjisî ns-nems o apmatspi sas anKopi (A în fir.), anoî ne spini jsims doî marnegi mi îî nsnems ne fsndsjS fiepsjisî ( B în fir.) ast-fejs Ka sns marneiS si stea aKOJO ks nojsjîi nopdsjsî, ne Kînd ie.ii-jia.it8 Ba sta ks no.is.is ssdsjsî assnpa fsndsjsî din fieps, dsm aieasta boius fpesa ks amîndoî marnegiî de o daţi din fsnds nîni jia amîndoî i;anelejie în maî msjte pîndspî, însi tot în aieasti dipeugisne din fsndS snpe Kanete. Apmatspa sa8 ansopa sepBemte a fmsa (statopniii) marnetismsjS în amîndoî nojiî fiepsjsî mi a nspta deoseBite rpestigî.— Ka si întipimsns-tepea marnetsjsî, tpeBse si aBems în seami a înie-ne ks rpestigî mim Ka si se OBiinsiaSKi marnetsjs îniet îniet a nspta mi maî mapî rpestigî, fiind-Ki fipi aieasti înieti ssipe, noate si se psmni anKo-pa de fiepsjs de marncts mi atsniî s’a s^iBits mar- — 63 — neii;>m8.i5 din fieps.— Ast-fejiB sînt OBiqnsileje rae-toade a se npouspa raarnejjî nstepniqî; dap Boms Bedea în KonBepsajiisnea noastpB desnpe ejeKtpiqita-te, kt. s’a rBsitgonoaB metoda KsmsdUs maî Binoa-pi. iui ms-its mai nstepniKB a-iui faqe qineBa mar-nejiî foapte nstepniqî.— 8ns marnets aptifiqiads apa-ib n8lepea marnetsjsî nsmai în amîndoi nojii saS uaneteje sajie; anponiajjî sns aits sas nuitspB de fiepS, ■ia o Bepţiea marnetisatB, în mizjioKS, iui Beijî Bedea kt. marnetsjs n« spmeazB .ia aqestx nsnlS(Kapese KianoB n s n t s d 8 indifepinjjeî) o tpaţepe ass-npa fieps.isî, dap snapueijî aqeastB Bepijea în mjz-hok8, iui nsmai de Kît Bop euii din nsnlsjs indife-pinijei doi nojî nsoî da amîndoB i;anete.ie pante, Bejiî a Be,a dap în dOKS de sns marnets ks doT> nsnte de atpaţiepe (nodi), doi marneijî K8 natps nsnte de a-tpaijepe.— în KBddspB mape marnetsds îuiî nepde marnelismsds, asemenea mi dsnB qe d’ame EBtsts msdts timn8 kb qouansdS.— 8n8 fenomen^ foapte pe-mapKasus ja marnets este, kb tpaye fiepsds KBtpe* sine. Ilsnejjî sns marnets întp’o rpimadi. de nui-tspB de fieps mi o st. Bedejjî kb sKojjînds-ds d’a-kojo, marnetsds Ba 0 aKonepits kb aqeastB uiditspB nap’KB e ks o BapBB de nBps, Ba înKB mi de denap-te tpaije marnetsds aqe mi adte OEieKte de fieps KBtpe sine; însB nslepea de a tpai,ie se sdBEemte ks Kpemtepea aqesteî denBptBpî. în aqeste Kondi-jjisnî seamBnB nstepea atpaqepn marnetsdsî ks ris-tepea dsmineî mi a KBjidspeî. Dap niqî sns aats OBieKts (ofapB nsrnaî de Ba fi de fiep8) qe so afdB în mizdOKs întpe marnets iui fiepS. ns noate îmnie- — 64 — deKa nstepea marnetsjs! a nu jsnpa assnpa fiepsjsi'. — Aceste îmnpeijfcpip! ag datg jiokS m»4iop fenomene foapte intepesante, snpe esemn.18: s’as nssg ne o masi> de jemng nimte aie, ano! snsjig a miniKatg de s8b masi sng marnetg uii snde s’a miniKatg mar-netBJig, aKOjo \i a spmatg uii aieae ne masi, fip’a n»-tea lineBa înjje«iette K8m se minim sinrspe aieste aie ; s’a nssg ne masi mi o fapfspie mape de m-mîntg smnJBtx K8 ani, în aieasti am s'a nssg o mim pagi fiEsti de fiepg mi Binsiti snpe a ns fi KsnosKBti, anoi suamatopsjg a miniKatg s8E masi 8nS marnetg, tot în aiestg timng a nopsniit paijeî Ka si înoate în deoseeite dipenjji8nî, mi ama s’a mi spmatg. SneKtatopsjg nape n’a mtists m sns marnetg este miuiKats sbe masi, sas omsjg de pîndg Ka-pe ns rntie de nstepea marnetsjsi, m’a înKinsitg m sKamatopsjg a fepmeKatx ne pajji m’a’nsBfieijit’o K8 nstepe mimmtoape. Istopia marnetism8J5i ne noBestemte de nensme-poase esemnjie de asemenea mapjatanisme întemeiate assnpa npiniinsjsî de marnetismg; ne noBestemte de nimte natspî marnetisate nape n’ag maî Jixsatg ne omsjg ie s’a KBJKatg întp’înseje d*a se maî skb-ja; fejspim! de inBenjjiEni as fiKStg înmemtopiî no-nsjsJis! a-j« nstea întsneKa mi a-jg desnsia nentps fo^os5J8 jop. 8ng tpistpg sneKtaKojg este aieasta întp’adeBipg d’a Bedea m Kiap mtiinijejie natspeî, aieaslx jsmim zeeasm xotxpîtx a jsmina tols ţje-n8ji8 omenesKx, a sepBitg în msjQî seitojî tomnai nentps pxtxiipea om8J8i; toKmaî Ka aieje .isminî cpatiie Kape se îmfxiiimeazx Boiaj(,iop8.i8Î sojatiitg în — 65 desepteje Eutoase a-js piti«iî din dpgmsis dpents llii a-jg niepde! — Istopia uitiiniiejop natspajie este întp’adeBip» istopia npensdejjeaop omeneiutî, a •urapjatanismsjBî intepesatS, Kape în tolă timnuS a RisiatS a întsneaa jsmea mi a o manijine întp’o ti-Ruomie BpedniRi de miji! — KOMMSiUJMM XXXIX. D esn pe l£ j e k t p i «ii ta t e mi f 8 jţ e p e. EjeKtpsm însemneazi în jimea EiineasRi K i x j i b a p ( Ambre, Bepnmtain nemiiemte, succinum «latinemte).— Kiap fuosofiî iei Bed mtiav ri, Kînd fpeRims RixjîBaps ne uostaBs Ra si\i înKuzims ţesa, tpaţe Kilpe sine miqeje bbriqî de nae, de rtepî, m.i.j. A^easti nstepe a RixiiEapsjsî, Ejeniî a8 nsmit’o e j e k-tpiqitate; însi astizî intima Ri ejeRtpiqitatea ns se risemte nsmaî în KixjiBaps, ni mi în maî mute ajie matepiî. Toate Kopnspue se deoseBesR» dani fejsjs de ejeRtpfcitate în doi spmitoape Ka-tiropiî. 1-m. Matepiijie Râpe npin fpenape sKotx ejren-tpiiitate, se Reami matepiî ideoejeKtpine; 9 — 66 — asemenea sînt amepa, rsmijaKS-ix, saKîzsjs, smoala mi toate 4e4e-.1a.Jle fc4spî de pxininî (pezine), anoi stinsa iui ns4ioasa. 2-aea. Malepiue Kape ns sKOts ejiCKtpiqitate npin fpeKape *, acestea se xeamx ane.ieKlpiie, npeKstfi sînt toate metasese. întpe Kopnspije nx-mintemlî deosenimS iapxrnî KondsKtopiî B8nî sa» pxî în fesssS ejeKlpiHitxijiî, dsnx faKsstatea jop d’a KOmsniKa e.ieKtpi>iitatea sop 4a aste Kopnspî neejea-tpisale întp’sns nins maî tete sas mai îniels, mai suiops sas maî rpes. Kînd, snpe esemnss, ams fpe-Kats o napie a snsî KixjiBaps mi amS skosS eseKtpi-litate, Bxds kx ne Kînd în a4estS joks tpaye kîxjî-Eapsjs naie, în aste nsnKte ns se simte nimiKs de aueasta; adkx Kix.iiBapsjs este sng KondsKtops pxs nentps eseKtpimlate ne nstinds a o ds4e în toate nxpgise, de a*ieea ejenipiMitatea a pxmass roxpyini-tx nstnaî în nsnntsjs snde a ernits; dap din Konlpa, nepKagi mi anponiiagî o Bepyea de metasii ( de apa-mx rajBenx snpe esemn.15) sa nsnKtsss KixsiBapsssî snde ams skoss eseKtpi4itate, mi Begî Bedea kx întp’sns minsis s’a pxsnîndits eseKtpi4itatea neste toa-tx Bepyeaoa mxKap de ap 0 ssnrx de 10 mi 20 de stînscinî; de aqeea ziqems kx metasese sînt xon-dsstopî Bsnî nentps eseKtpiqitate. în yenepasS este o perssx kx toate matepiise ideoejeKtpiie sînt KondsKtopî pxî, ne Kînd toate Kop-nspije aneseKtpine sînt KondsKtopî Bsnî; ks toate aqestea sînt mi întpe KondsKtopiî Bsnî sas pxî nimte rpade pesatiBe; sniî sînt mal ssnî, asjjiî mai pxî, mi dsnx esnepiingx as întoKiuits fisiqiî tasese ( siste) — 67 — nentps aseste deoseBite rpade Kape sînt foaple inte-pesante d’a je uiţi; fiind-Ki Kînd ejeKipisitatea risemle ’naintea ei doi KondsKtopi din Kape snsj» este mai E8ns mi ajts.tâ mai nsgins bbîib, Ba jtsa dpsmsjs KondsKlopsjBi sej5Î Esns; snpe esemnj», fie-p8J« este sns KondsKtopi mai Esns de Kît nji8mE8.i8, de aseea giindă înaintea snei stiKje ejeKtpisate o sepijea de fiepS mi sna de mismEs, ejeKtpisitatea na spma dp8m8J8 tiepsjsî, jrBsîndS Bepyeaoa de n-isniEv ne ejeKtpisata..— Metaaeje Kopnspijop Bii, axpnspi-je, KxpEBnii anpinmi, aneje mi toate qe.ie-Jia.ite as-Kpspî smede tpars ejeittpisitatea (sînt KondsKtopi E8ni), ne Kînd stiKjeje, im>tasea, KixjiEap8j8, smoa-jia, saKîs8J8 mi toate seje-.ia.ite fejspl de pT.uiini, RipEsnii stinrni, aepsjs, razspiie mi oKsideje de me-taje ns'nsmai ke r.s tparS, si îmniedeKT. It8ps8.i8 ejeKtpisitigii ( sînt KondsKtopi pxî ).— fie temefcjS asesteî esnepiinije ki KondsKtopiî pxi, (maî kb seami stih'je, mutase mi pemine) îmniedeKT. K«ps5.iS ejeK-tpisitBgii din npeyfcpsjS jop, s’aS nisicositS fejspimî de inBengisnî fpsmoase.— Adina, ipesse st. rntimx kt, rjoEBja m.rnîntesK8 este tot-deasna njins de ejeKtpisitale; ej8 este Ka o Bisliepie yenepajT. nentps fjsidsjB ejeKtpiiiS. De aseea se KiamT> n'Emîntsjg pezepBopis (Bistie-pie) KomsnB de ejeiUpisitate. în opî-se jokS d’ass-npa fejjei m>mînt8J8Î snde Ba emi ejeKtpisilate, m>-mîntsjs o înrite, dap ain>-dali> o di în anoi. Asemenea este rni’n aep8 ejeKtpisilate; de aseea 8nS . omă Bpînds a se dempta de infjsinga ejentpiKT. a n*Emînt8J8i, sx se nse nesn^sKasns Kape ape nisioa- — 68 — pe de sUrse, sa» uape este nss» neste stinse, at»n*)I om»J» sa fi ks totsa» deosesit de infasinga eseKtpi-litEgiî nimîntsjfiî. Aceasta se iceami I s o s a g i»-ne (deosesipe) mi Kopn»j»' stitua sa» peuiina) Râpe npodsie aieastE isosagisne, se KeamE i s o a a-t o p S.— Kînd amf fpeKat* o ESKatE de KixsiEaps saS de stixjE ks o ESKigitii de nostaB» sa» k» o niese de nisiKE, mi anponiind» »n» nai» de dînsese, Be-dem» Kt Kixjisapsj» tpage nafca» KEtpe sine; însE dsnE ie s’a atins», nsmai de Kît îs» îmninge înanoî, Ka Kînd ap Bpea se-sx denipteze de sine. *Ie este dap Kassa aiest»! K»pios* fenomen» ? de ie tpaţje în-tîţami datE KixJiiBapsj» ne nai», mi no spniE îs» de-DEpteazE ? de ie niepd» naese fecite ama K»pînd» fasoapea KixaiBapsjsi ? n’ap fi oape~B»m mi aceasta »n» efeKts as» »neî dparoste tpeKEţoape, npeKsm o Bedem» ama adese-opî sa noi oamenii, ke npea Kspînds dsnE fepitipea amop»s»i Bine o simgipe de sEtspape ? — ÂdeBEpata esnsmagisne a aiestsi Kspios» fenomen» este, ke sînt întp’adeBEp» doE fes»plde eseKtpiiitate, »na npoBenitE din stinse (fpeKa-te k» nostaB») Kape se nsmemte eseKtpiiitate nositiBE ( + E), milese-saste npoBenite din pe-mine saS saKîs», n»mite eseKtpiiitate nerati-be (—E). E jex tp i i i t Egi s e omogene (d’sntî fes» ) n» se noi» ssfepi »na ne asta mi se îmninr» în anoî; ne Kînd» eKeKtpigitEiise ete-pogene (de deosesile fes»pî) a» o înKsinape în-tpe sine tpErînd»-se »na ne asta. De aieea dsnE ie a atins» naiss» ne KixsisapS, s’a smnsst» naiss» — 69 — KK feasa eaeKtpititigii KixaisapBasl; anot aBînd» ansm naisa» iui KixaiBapsaS o eaeKtpititate omogeni, îm-ninge KixaiBapsas ne nai» in anoî.— AtestS fenomen» Î4« sedenrâ înKi mai fpsmos» aa sn« inslpament» ns-mit» eaeKtposKon». Sînt feaspimî de eaeKtpo-sKonî, dap teaS mat simnas este ateaa snde se afli atîpnate doi bskijjî de metaa» foapte s»Bgipi (snpe esemnj» din foiae ssEyipî de a»p» te întpeE»ingeazi aentopil de Kipgî) ne o ebkijjîki de stiKai sas ne »n§ aat» asemenea isoaatop»; Kînd anponiem» atest» ejeKtposKon» aa »n» nopns eaeKtpisat», atsnti BomS Bedea kt» KopnsaS Ba tpage Kitpe sine ne amlndoi foiae ssBgipt de metaaŞ, dap dsm te s’a 8mna»t» d’o eaeKtpititate d’snS fea», îmninrx amîndoi foiae sna ne aata Kistînd» a se dempta »na de aata; din KOntpa, Kînd Bom» aaitspa sna din ateste doi fol metaaite de o stinai eaeKtpisati mi teea-aaaii de Kixaisap» sa» saKîss ( colofonium ) eaeKtpisat», o si se anponie amîndoi foiae »na de aata, fiind~Ki amin-doi sini aKsm eaeKtpisate de doi eaeKtpititigf ete-pogene (j- E mi —E).— Ateasti Kaaitate de inKainagis* ne intpe eaeKtpititigiae etepogene mi d'antinatie în-tpe eaeKtpititigi omogene, ne adste aminte »n8 ase* menea fenomen» te am» Biz»t» s»s» mi aa marne-tism».— Jlpin Kinsas zis» ne sepBemte eaeKtposKonsa» a Ksnoamte feasa» eaeKtpiiitijjiî »n»i Kopn»; fiind— ki Kînd, snpe eseronas, am» înKipKats eaeKtposKo-n»a» K8 eaeKtpititate de stisai (f E) anoî anpo-niind«-a» de »n» Kopn» eaeKtpisat», îax sedem» ki este îmnins» de atestă Kopn», atsntî intim» ki mi — 70 — KOpn&ig ape o ejeKtpiqitate neratiBi; dap Kînd bg-demS Ki> ejteKiposKonaja înKipKats kb ejeKtpiqitate de stiKJi este tpass Kitpe dînsBJB, atBRqi uitimsKi Kopnsj» ape ejeKtpiqitate nositiBi. Ama dap s’a n-sit» npin esnepiinjji ki fie-Kape din spinitoapeje matepiî npiimemte o ejeKtpiqitate nositiBi Kînd este fpexati kb matepia qe o spmeazi în pînds, mi din Kontpa, npiimemte o ejeKtpiqitate neratiBi Kînd este fpeKati kb o matepie qe o înaintează în pîndsi sp-mitopif, a dini: niejea de nisuci, stiiua jimnede, jî-ni, nme, jemn», xîptie, raitase, rBmijaK» mi stiiui tspsspe; snpe escmnjs Kînd fpeKinrâ xîptie kb rai-tase, npiimemte xîptia ejeKtpiqitatea nositiBi; dap Kînd fpeKiniB xîptie kb jemnS, npiimemte xîptia ejeK-tpiqitate neratiBi m. q. j. O inBenjîisnefpstnoasi a fost» mamina ejeK-t p i k i qe a risit’o snS ojandezs în seKOjsjB ajs 17-jea, npin Kape sîntems în stape a saoate ejeKtpiqitatea d’o nemippiniti Kîtime. Komnosigisnea ei este qea spmitoape (fir. 16): o stiiui (qeams) po-tandi (A) se înBîptemte îmnpeqfepBjB ansei (osiei) saje opizontaje (B ); npin aqeasti înBîptipe se fpea-ki stiKJa întpe doi ebkiijî de nostaBS (C) Kape se afji neste biib stîjns ( D) fiKsts din metajs mi nasS ne nimîntâ, (Kînd aqestâ stîjnB este de stiKJi., ipesse si fie atîpnatâ de nostaB* kb sns janjţs de metajs jBnrS întp’atîta Kît axsnqe nîni ja nimînts); anpoane de stiiua potsndi Bedemg o Beppea de metajS ( E ) roa-Ji în nisntps Kape ape ja amîndoi Kaneteje doi rJOEspi (FG); aqeasti Bepyea se Kiami KondsK-topS a j § mamineî ejeKtpiqe, mi se afji — 71 nsss neste doi stîjni ne stinix (HI) saS de ajUi» matepie izojatoape. Aieasti m a iu im. ejeKtpiRi ne apate msjle fenomene admipasi-ie, adiici.: Kîndanponiem jtinn Kon-dsRtops ja o demptape de 2 sas 3 sas Riap 10 ni-lioape 0 Rînd inainina este mape) sns Kopns Râpe este sns KondsRtopS csns nentps ejeiUpiiitate, alsnqi Ba enii osnintee ejeRtpiKi însoyiti de sns mia sromots aseminitops ks aue.ia Rînd se snapye o stiKJi.. Kînd atsnqî s’anponie sns oms de KondsK-topsjs maminei, Ba simi|i na o iscitspi în Ropnsjs sis în minstsjs Rînd Ba enii sRînteea, dap o jsmî-nape stinst se Ba anpinde de isnoaBi jjiinds-o în dpsmsjs sRinteiî; asemenea se Ba anpinde mi snipts aROJo ; ne Rînd ana se Ba desnomnsne în ejemente* je saje (idpoţiens mi OKsiijenx) npcKsms Boms şedea mai ne spini». 8n oms nsinds-se ne snS Kopns izojalops (stiRjeje sas pemineje), atsnil ns Ba simyi nii! o iseitspi în momentsjs emipil sRinteii niap de ap uine atsnqi ne KondsHtopsas mamineî in mini, dap ne niejea jsi, mai ks seaim. ne OBpazs, Ba sim-jji o adiepe ssepipe ssfjînds mi nepiî se Bop pidiRa. Kînd e întsnepiK în Rasi, atsnqi aiests omx se Bede na Rînd ap 0 înBejits întp'o înfimspape de •ismini, mi lie-Rape nxps din KansjS jsî stpT>jsiinds Ka Rînd ap fi o jsmînape anpinsx. în aiestx minstâ ajtx omx Râpe stt ne niraîntă rojx ( ne-izojatx ) nsindx mina ne oms.ix izojatx afjînds-se jînri niamini, noate sitoate iaptiiu mxjuime de ssintei ejeKtpiqe d’o mape mipime, dani mamina ejeRtpiKi e mape, dap sHinteije sKoase din mamina ejeHtpiKx fiRsti ks - 72 — stiKJi, ape foprtia anei steje înaangiapate de paze, ne Kînd ejeKtpîqitatea neratiBi snoate sKinteî de fop-ma anaî ine.jx. KomaniKajjianea ejeKtpiqitijjiî de ja anx Kopnx ja ajtajx, noate st se apmeze In doi maniepe, adim: opî npin alingepeţpar contacte) sat Kpin anponiepe adiji în distangi (par influence); efeateje aqestop doi fejapî de KomaniKajjianî sop (1 K5 totajx deoseeite în Kina.it apmitop. I. Dam jaimx anx Kopnx Kape este fipesKx ani KondsKlopt Eanx nentpa ejeKtpiqitate, mi si-Jt nanenix neste ană Kopnx Kape este ejeKtpisatx ks ejeKtpiqitate nositiBi sat neratiBi, atanqî aqestt Kon-daKtopx, în’toati .langimea iaî Ba npiimi tot aqeasti ejeKtpiqitate ( omogeni} qe ape Kopnajx ejeKtpisatx; anoî Kiap dam qe amx demptatx KondaKtopajx din Kopnajx ejeKtpisatt, tot Ba pimînea KondaKtopajă înmpKatx ks ejeKtpiqitatea itopna.iai nîni Kînd na o Bomx roji dintp’insa-ix npin sKoatepea sKinteiî eaeK-tpiqe (snpe esemnja nairidx mîineje ne dînsajx). II. Dam jaitnx anx KondaKtopx Eanx fipesKx (anx qijindpa de meta.it) rni-jx anponiemx namal de Kopnaja ejeKtpisala saa de mamina ejeKtpim fi-pi d’a npodaqe o atingepe întp’aqeste doi Kopnapî, atanqî Ba npiimi Kimtîiajs KondaKtopajaî qe npiBeinte Kitpe mamina, ejeKtpiqitati Kontpape (etepogene) a roamineî, Kînd qeia-jaats Kinitîiă aia KondaKtopajaî Ba fi ejeatpisata Ka fe.ia.i8 ejeKtpiqitisil mamineî. Deniptînda KondaKtopajă din Kopnaja sat mamina ejeaipisati, se Bopa îmnpeana întp’insaja amîndoi fejapue de ejeKtpiqitate (f E mi — E ) Kape at fost desnipgit întp’amîndoi Kaneteje npin infiainga — 73 — anponiepiî mamineî, anoî Kînd se îmnpesnx amîndox ejeKtpiqitxjjije întp’sns Kopns, se Bajanjieazx (nes-tpa.iiseazT)") sna ne ajta ini n» snots nitî sns fenomen». III. Datei, fiind» îiikx KondsKtopsjs anponiats do Kopnsjs saS maniina ejeKtpisatx, sKoatems npin mîî-neje noastpe sas npintp’sns metajs, ejealpinitatea te se afji ja tconeteje KondsKtopsjsî te ns npise-mte Ktipe marninx, atsntî Ba pxmînea tot KondsK-topsj» ejeKtpisats rs ejeictpititate Kontpapie, (ete-poţjenx) a ejeRtpititT.jju mamineî; anoî Rondsato-psj» Ba pxmînea tot e-ientpisats mxKap dsnxte.i’ams denxptat» de infisinjja mamineî.— Ateste tpeî aeţtî sînt foapte de tpeBsingx a fi nitiste de opî-tine se oKsnx ks stsdisjs ejeRtpititijîiî. — Ile npintinsjt infjsinjjeî ejeKtpititxjjiî în distaniţe ( denxptape ) d’a nxsh'oti întp’sns KondsRtops amîndox fe.ispi.ie de ejeKţpititate ( f E mi— E), s’ainBentats snS inslps-ments nsinits eaeKtpofops Râpe este în stape a nxstpa nisjts timns ejeKtpititatea, în jok§ kx în marni-na ejeKtpÎKX înteteazx ejeKtpititatea Kînd înteteazx mimnapea eî. Este mi sns instpsment» ejeKtpiKs Râpe se Riamx Kondensatops (adsnxtops); întp’inssjs se afjx dox Kopnspi te sînt fipemte RondsRtopî Bani nentps ejenlpititate, desnxpjpiiî npintp’sns Ropns iso-Jiatops (ideoejeKtpiKs ) Râpe ns este KondsKtopS Bsns ( snpe esemnss dox taEje sas tiniKieje [ plaques ] de metajs desnxpjjite npintp’sns stpats de smoajx ); aitî Kînd înKxpKxms sns KondsRtops de ejeKtpititate no-sitiBx, (snpe eseninss) nsmaî npin jeijea infisinjjeî, sa emi în as douea KondsRtops, ejreKtpitilale neratiBx, 10 74 — înst întp’o Kitiuime mape; anoî nsinds a. Aieaslx Batepie ejeKtpim a fostă o inBentape din Meje mai admipaBije mi Mese mai fo.iosiloape nentps yen84ă omenesnă; însi ns npin sinemî, mî npintp’o aMb inBengisne mpiia a dată jonă. Besti-tBJB FpamKjiin. a KsnosKBtă kb nstepea ejeKtpim mo npodsMe apitateje fenomene snBimîntBtoape kb tsnete mi fsjyepe aa desmpKapea Eatepiei ejeKlpiqe, tot aneasti nstepe ejeKtpim este Kassa adeBBpats-48î tsnetă mi fB-iyepă Me s’apatB in atmosfepx, înft>- — 76 giuiinda-ne în natapi ana sneKtaKOjg atît de mipegă mi iuins d’o maiestate înrpozitoape! — nimînta.iă, amă Bizată, ki este Bistiepia pene-paai a e.*eKtpiqitiiju. Dap mi aepaja ape în peqianue de sasa tot-deaana în sinemi o ejeKtpiqitate. Inşi eaeKtpiiitatea aepa.iai este tot-deaana nontpapie (ete-poţiem ) ja ejeKtpiqitatea nimîntsjsî. Aqeasti ejieK-tpiqitale a aepajtaî Kpemte întp’ană Kina foapte însemnată Kînd, dani ană timna Kudaposă s’aiionepe qepaJiă K8 naopi nerpi; atanqî se af.ii doi ejeKtpi-qitijji etepoţtene (a nimîntajaî mi a naopuop ) des-nipgite ana de ajta npintp’ana KondaKtopa pia, adi-ki npin aepa (toKmai Ka în stioeje de Jaiden sînt desmpgite doi metaje amnjiate Ka ejeKtpiqitigi Kon-tpape, npin matepia stituoasi). Anoî fiind-Ki ana este ană KondaKtopa Bana nentpa ejeKtpiqitate, de aqeea Kînd înqene a njoa, se desKapKi aqeste doi ejcKtpiqitijjî (a nimîntajaî mi a aepsjaî) mi îmnpea-nînda-se, sKoate tanete mi fajyepe; însi fiind Kiti-jjimea ejeKtpiqitigiî în nimînta mi în aepa foapte mape, de aqeea mi tanetaja Ka fejnepaja aa o nate-pe rpozaBi npimditoape. Dam qe F p a n k j i n s’a înKpedingată de ade-Bipaja aqesteî teopiî, s’a întpesata dam mtiinga na ne di în mîm ană mizjoKă a ne anipa de infia-inga Bitimitoape a tanetajiai mi a fajijepajal ? mi iati ki ansită Ilapatonepajă (instpamentă în Kontpa tanetaaaî)! — Ifapatonepaja este o Bepgea de fiepă Bine assagiti în Bîpfă (însi mai sine este Kînd Bîpfaaă este de ogejă), aqeasti Bepyea se nane sasă ne anonepimajă Kasejop; ks aqeasti Bepgea — 77 — sas napaloneps esie în KomsniKauisne o sîpmx de fiepg Kape st tpaye nenpeKspmatg din napatoneps Jînrx Kasx nînx jkosx ssb nxmînts întp’o rpoanx ks ani denapte de Kasx. Ano! anponiinds-se în aepîf nsopiî ejeKtpiuî, Bipfsjx napatonepsjst tpaye aueastx ejeKtpiiitale Kxtpe sine, o înrite, iui fiindS în neîn-tpepsntx itonisniuaiiisne ks sîpma de fiepg Kape este snx KondsKtopS Esns nentps ejeKtpiuitate, de aueea ns noate ejeRtpititatea fsjyepsjsî a nxpxsi sîptna, ui o spmeazx în toatx jsnyimea el nînx în rpoanx ssb nxmîntx snde se niepde; npin spmape este itasa nx-zitx a ns 0 Bxtxmatx de tpisnetsjS fsjyepsjsî; în-sx dox îmnpeyispxpî sînt ahî foapte imnoptante, adisx Ka sîpma sx fie neînuetats in KomsniKanisne neîntpepsnlx ks napatonepsjs, mi Ka sîpma meprîndx ja o mifcx denxptape jînrx itasx, sx ns fie psnlx în mizjoKS, fiind-KX în auejs feji se anpinde fsjye-ps.is în auests joks snde sîpma este psntx mi ama napatonepsjs in joks dVnxzi Kasa, din Kontpx tpa-ye tpxsnetsjs assnpa eî rn’o npxnxdemte. înKirisiyi-BX aicsm admipaeija desnonepipe a mti-inyeî. O ESKalx de stiox mi o BSKatx de smoajx ne faits sx înyejeyenrâ fiinya fsjyepsjsî în ueps ! Ilpin o nepyea de fieps se jsntx omsjs ks tsnetsjs amenin-jjxtops mi-js Bipsemte! — Este sns nopoKS nentps Isniteps din mitojoyie kx n’a fosts atsniî îbkx nx-SKSts FpanKJîn, kxuî în zadap aps fi maî jjinsts Isni-tep fsjyepsjs în mînx Ka simsojsjs nstepiî saje ue-pemtî, n'ap fi mai nststâ snepia ne nimenea I — Bedems Ksm mtiinya natspei ns nsmaî kx ne-a jsminats ideijc, înfpsmssejjinds-ne Biajja noastpx mo- — 78 — paji, dap ne-a ini sepBii» na sn» ripotentop» npejjios» a ne anipa de toate ameninjîEpue ejementejop! — 8n» imnepatop» a*» Pomii, tape, snepiinds-se d’o fsp-tsnt mape k» fîuţrepe rpozaBe, a f»yit8 în niBnijjE Ka se şicane, dap fs.iyep8.i8 in’inniBnijjE /a tpEsnit» ; noi astEzî sîntemă ms.ii8 mai sirspi în Katepue ieje mai de ssss a je Kasejop apmate ks napalonep» de Kît aiea» imnepatopS în niBniHa sa ssEtepanE. Asemenea uitiim npin stsdfe.18 e-ieiUpiiitEjaiî ke o îmBpEKE-minte de mitase ne lotg Ropnsj», este în stape a ne HEzi de nepteo.ie.je fs.iyep8.i8i ( fiind-KE mEiasea este 8ns isojatops) mi ei în limns.it; Eînd tsnE mi fsjyepE se ns aîBE oms-is .isKpspi de metajS assnpa .isî; asemenea afiEinS npin aieasta re Eînd a ans-Eat» ne lineBa ne dpsmS o nioae k» tsnete mi fsj-yepe, se ns dea fsra ssBt sns apsspe a se anEpa, fiind-KE toKmaî apBopsjS tpaye fs.iyeps.iti EEtpe sine. Dap fiind» in RasE Eînd îniene mape fsjyepe, se InKizE yeamspije; în ideea aieasta sînt mi aptape de nalps nitioape! Kînd tpT.snets.iS isBeuite în Bjssoja sneî icopxBiî se se afjT> în miz.10K8.1S oiea-nsjisî, atsnqî auea itopasie e niepdstT, fiinds-î Esso.ia stpkal'B. în yinslspue msntoase sint tsnete maî sniîmîn-titoape ja aszipe, din Kassa eKOSJSî msnjjuop; anoî sînt mi maî nepissjoase fiind-Kb msnteje tpaye fba-yepsjs ja sine loKmaî Ka snS metajs.— Kînd fg^ye-psjS a tpisniis ne snS omS, tpesse nsmaî de itlt des* BpiKatS K8 totsja mi nssS întp’o rpoani npoasniti, fiKSfB în n'smîntS, mi st i se aKonepe tot» KopnsjS ks nT>mînts, jisînds-i nsmaî rspa mi nassaS jiseps snpe a nstea din Kînd în Kînd a-î înssfoa npin rsp% mi nasS ogets tape, sas BinS EsnS mi sniptspî apo-matiie. De msjte opî s’a întîmnjats kt, dsni o asemenea Baie de nimint de Kîtepa ope, oms.iS tpisnits a sKxnatS ks Biajp.. Natspa se sepBemte ks aiestS fenomenS rpozaBS nsmaî nentps Bine-faTepe Komsm». lIine ns-mi ads-topî. Aieastt UTepe ţienepa.n> în aeps înaintea fsptsneî* este întp’adeBipS o npteejimte din qeje maî sn%î-mîntitoape, frind-KT, snS eBenimentS rpozaBS Kape ne amepinjji a sosi, ne faie tot-deasna o imnpesis-ne maî mape mi maî tepieui de kîi dsnT. ie a sositS. — 81 — Dani aqeasti. l/mepe înqene snS opKană qe s8fji Ks o nsiepe npiniditoape ronind» în qeps nsopiî, fpeKînds-î snsjg kb ajtBJiB uii îmnpesnînds-i. Anoî njoak «ape s’a-ritits în peijisnue de sbsb a je aep«-J8î, mizjoqeuite euiipea ÎBjnjepejop; atsnqî înqene a se api>la în opizonts sns sneKtajojs ssBjims Kape niqî odati> ns jinsemte a f'aqe o imnpesisne deose-Eiti> assnpa iniinei noastpe. Jla Bedepea aqestops uiepni de foKB Kape în tols minstBJB napsi. snaprs qep8J8, noropînds-se ne niroîntB, ne Kînd tot de o dalii întsnepÎKSje qejs mal adînKB SKimsînds-se în-tp’sns opizonls de foKB, JBiindă kb o J5mini> ajBi înaintea OKijop nostpil opEigl; atsnql snipitsj nostps piniîne înKpemenit de mipape de aqests sneKtaKojs mi>peg§; anoî Kînd înqene tsnetsji a spja kb inrpo-zipe assnpa Kanelejop noastpe, atsnqi fie-Kape fiEpi din Kansj nostps simte în sine Ka sns eKox tpeins-pitopS ajs aqestsl ssnets njiins de o maiestate în-fiopitoape. OmsjiB kb inima sjaEi> este atsnql npinss de o fpiKB nentps nepiKOJBJB Biegel, dap mi om8J§ mipinimosS, este ni>tp8ns8 de simtimente de admi-, pape nentps AtotnBtepniKBJB Kpeatopă qese manife-sti> în aqestâ Ubjob yirantiKS! Imaginagisnea noastpi. înajti, ne npesentii zioa einipii Kpeagis-nel jsmil, janta ejementejop, mi nstepea DiBint Kape je anasi.! intp’adeBips msjgl din noi Kape niqî o daţi ns se rîndesKÎ; jia Demnezes, îmi adsK# aminte de dînssjs na mal Kînd stpi>J8qemte fsjyepsjB npin fepeslpeje jop. IIsiemB dap ziqe, ki tsnetBJB este ns nsmal o Rspi-genie fisiKi. nentps aepă, kb- 11 — 82 pigindv-I esajayisnea Bitimitoape nentp» noi, jia înienstBjs seKOjBJBi nostps, jsniea qi-Buisatt» a admipats fpsmoaseje nporpese fiKSle în stsdisjs ejeKtpiqitBjjiî, desnpe Kape B’amg Bopsits în KonBepsajjisnea tpeKSti, mai ks seami oamenii as admi-pals desKonepipea neKpezstT» a jisi FpanKjin, npin Kape aKsm se noate anxpa opame întpep de nepiKO-48J8 fsjijepsjisi, nsmaî npin KîteBa Bepyeje de fieps nsse ne aKonepimeje Kasejop; sas sns oms BtzîndS kt» se anponie o fsptsni» rpozaBT», se aKonepe ksîdi-EpBKiminte de mutase Ka ja eaj, mi nsmaî ape niqî o fpiK'b de arnepingipiie tsnetsjsi.— Dap seKOjisjs nostps a înqenstx ks o desKone-pipe noat în sfepa ejeKtpiqitT»ijiî, însi ks o desKO-nepipe atît de mape, uii atît de Borati în ajte ne-nsmepoase desKonepipî qe as spmat’o,. în kîi s’as sîtats fpsmoasejie inBenjjisnî a je jsî F p a n k j i n ini a je Kontimnopanijop st»î din seKOJSjs tpeKStx. Dap nins.*» Ksm s’ax spmat aqeaslt desKonepipe qe ne-a desKisS o jisme nsoi în sfepa fisiKT», ne apalB din nos kt» qeje mai girantiqe inBenjjisnî omenemti, npo-Bedinga DiBini je-a înKpedinjjats în mîînejie Konii-jop iui oamenijop simnjii, denapte fiind» de napna-ssjs sanienjjijop! — în ansa» 1800 a tpT.it» în Italia sn Bestit» npo-fesop de fîsiKT» ansme F a ă b a n i. întp’o zi ia n>-tit» sepBanta, Bpoauite ja rnasi: anoi dsni qe je-a omopît» mi je-a acsnsits, din întîmnjape nsindsje în E5KT>tT»pie ne o masx, a ptmasx însp emeriţi Bizîndx kt» de odatT» înqenspT» Epoauiteje a se mimKaKS niqioa— peje fiKîndx fej spinii de tpemspitspî. A fost nopo • ksax uitiinjţeî kt» sepBanta îndati s’a dsss .ia T a a- — 85 — Bani ini ia sness aqeasti întîmnjape estpaopdinapi; anoî TajiBani a Birale de seami ki In min«t84x acesta s’a desKipitattt în odae ne masi, dap denaple de spoauite, o marnini ejeKtpiici. I'ajBani întiiauri da-ti rn’a îmcinsitY ki rnamina e.ieKtpiKi noate a foste icae-sa aqesteî fenomen* neoit, dap ne 8pmi finind* maî esnepiiniji, s’a Irncpedinuatii ki Kînd a tiiats Kansjx anei npoamte mi rie epmi JKeneind’o a n«sx o BBKati de apami asenpa ensia din msniKiî Bpoamtei, mi tot de odati nsinds o BBKati de metanii nape se Keami z i n k e, asenpa eneia din nepBejeX neBpe ) eî mi îmnpeBnînds Kimtîejie aiestop doi ebkiljî de me-taj8. a înqenet spoasna a tpemepa mi a se miiima. — ra.iBani atenqi m’a înitinsits K a desKonepite mislepe.ie Bieijiî aniimuejiop. - Dap fisiKsjx Bojta tot în Italia ) ia apitatx ki aqestx fenomene estpaopdinap* este na8sa 8neî e-seKtpiqitiiiî neKenosKete nînialenqî, adim ns de ejeKtpiqitate emili din fpeKapen a deoi Kopn«[)îsn8Ji8 ks a.Hsjx, ii nemat de atinijepea a deoi melaae ja sns nemţie, aeinds in mizjoiuî snă itopn* emedx. Ejs a dată aqesteî ejeKtpiqitiiţî nsoi, ns-mipe de ejieittpiqitate maetpiKi (mimitiloa-pe) dap în onoapea qe.151 d’intîre desitonepiiop*, fi-siqiî o nsmesKS r a j b a n i s m s.— B0.1t a a Komnssx snx instpemente foapte in— tepesant* nemits s t î j n s .1 ă jisî Bojia ( pile voltaique). Komnosiiţienea aqesteî inslpement* este în ainsjs epmitope: a jeatS o liB.iijp> ( potsndi saS natpsnrisjiapi) de apami mi aness assnpa eî o asemenea liBJiiji de 1neta.i8.i8 zinits mi neste zimţe o BBKaii de nostaBx meiati în am tot de mipimea mi 86 — lopma ttEjigeJop; neste nostaBl iap a n«s8 o asemenea ttBjigt de apamt mi neste apamt, iap o tt* Bdigt de zinns, anoi neste zinntf iap o Esntgint de nostaB^ msiats, m’auta în mai ms-ite pîndspî, înst inip’ans nins, kt. KtntlîRuS de s&ss aj§ stUnsjsî s’a stBîpmit» K5 o liBjigt de zinnă. Amîndot Ktnt-tîieae stîjn8J5î se neamţ no 41; înst ntnttîiBJB k» ttEjiga de apamt se neamţ noj» nositis», iap nojisjă n« itEdiga de zinnx se neamţ noj« nera-t i b s. Kînd atîpntms jin no.i8.j8 nositiBx (snde se afjt 8ns anejB sas Bejqfcr) o sîpmt de metajs a-nonepitt kb mttase sas ns remi (sas smoajt) mi lol-de odalt atipnînds o asemenea sîpmt anonepitt mi ja nojsjS neratiBB, anoî giinds naneteje aqestop dot sîpme în amîndot mîînije, simgimg o JOBitspt foapie tape, nape Ba fi foaple mape dant Ba fi 11-Bjige d’amîndot metajeje ( apamt mi zinnx ) mape, sas dant Ba fi nsmepnjs aqestopx nepenx de metaje mapi. Anoi 10, 20 mi niap 100 de oameni giinds-se de mînt (înst miîneje fiind»—je sdate i<« ant st-patt , 8M8J8 .jînrt ajt8J8 stînd întp’snS qepnS, d’în-(pe nape qejib' d’întîiS mi qeji8 dsnt 8pmt Bop ginea fie-nape o sîpmt nojapt în mint, anoî togi Bop sim-gi aqeastt isEitspt rpozaBt ejenlpint. Kînd BomS nsne ne jimBt Ktnttik>J8 sîpmei nape este atîpnatt ja no.a5.18 nositiBx, ne Kînd sîpma atîpnatt ja no.i8.1x neratiBS Ba fi n8st ne o ajlt naple a nopnsjsî no-stp8, atsnqî Bonis sirngi 8nx rsstx iste ( anps). Din nontpa, nainds nojsjx neraliBă assnpa jiimEei, ne Kînd no.i8.i8 nositiBii Ba fi n8s§ ne snît aJitx nantă aj» nop-H8J8Î nostps, alBnqî BomS simgi ne jimBt snx rsslS - 37 — Ka de ntmîntg sa8 de metajS; înst ftKînds qepaa-pe iui atîpnlnds amîndoi> sipmeje ja o nepeite de mela.se ie se afit în miz.iOK8.sx (dap ns ja doat stBîpuiitspi) stunsjsî, ns Boms simu,i nimias; fiind— Kt este o pers.it ţjenepajt Kt în stîjn5.s8 jbî Bojila jsnpeazt ejeKtpiqitatea nsmaî în amîndot estpemitt-jji.se (Ktnttîe.ie), ne Kînd în miz.ioK5.i8 stunsjsî ns se af.it niqî o ejeittpiiitate Bizisut; napnt mepţje dot pîspî de ejeKtpiqilate (f E mi— E) în stîjns, Kape în mizjOK8.is stuns.isl întîjninds-se snsjg ne ajtsjg, se stpÎKt, ne Kînd ja amîndot estpemi Ltjji.se fie-Kape eseKtpiqitate se apatt în nstepea eî.— Kînd nsnems «ns Ktnttîis din amîndot sîpme-je nojapiqe (aKonepite ks mtlase sas ks rsmî) ne fpsnle, ne nass, ne OEpazs, sas ne rits, ne Kînd Boms jjine ajs doijea Ktnttîis în mînt, mi st înKidemx OKiî, atsnqî Boms simjji Ka Kînd ap tpeqe sns isjijeps n’in- naintea oKuop nostpil_____Anoî jsînd amîndot sîpme- je nojape a je snsi stîjins BojtaiKS mi nsinds-Jie ne-ste dot joKspî ne îtopns.is snsî moptx (înst nînt Kînd n’a înqensls Kopnsjs a se îmiisjji), mopisjx Ba înqene a faqe nimte r p i m a s e rpozaBe, îmi Ba stpîm-ea rspa napitt ap njînqe sas ap pîde, Ba sale ks mîlneje mi niiioapeje, Kiap noate st se sKoaje în niqioape ptmîinds ama KîteBa minste. Kînd nsnems întp’o mint jjeaBt de stiot nsjjint ant, mi nsnems aqeastt jjeaBt întp’sns irins Ka amîndot eslpemiltjji-je sîpmejop nojapiqe din stîjns^s Bojlaiits st se atinrt de ant aBînds sns miits joks rojs întp’inse.se, atsnqî o st Bedems Kt înqene nimte BtmiKsjje ks aep a emi în ant Kape înqet înqet, se Bop desntpjji — 88 — în doi raze ( raz#J» idpogens doai nipgî iui razsj» oKsiyens o napte ) din Kape este Komnssi ana; dap ns nsmaî ana ni mi toate Komnosiyisnue Kimiie se desfait» în ejemenleje jop Kînd se afli inlpe doi sîpnie nojape a .ie snsi stîjins Bo-itaiis*, iiind este înjSKpape.— însi hiihjs din ejenienteje seje mai de Kinelenie ( OKsiyensis), se Ba nsne jinri no.i8.i8 neratiBS, mi Meja-.1a.1l8 jînri nq.i8.j8 nozitiBS.— Zissis stîjns aj« jsî Bojta ks loati nstepea jsî, ape o imnepfeKgisne: adiKi ki ks timnsjs se sipiiti faga tisjigejop de meta.i8.i8 de zinus (fiKînds-se OKsidS de zinus) mi atBimi stîjnsas niepde toali nstepea sa d’a npodsie ejeKipiiilale. De aieea a Komnsss fîsi-K8J8 Z a m b o n i sns stîjns rajBaniKS fipi smezea-jii; adiKi ejs as jsats mai msjte Koaje de xîptie Binsiti ne de o napte pomii (ea aspsji ) mi ajte.te ajse (Ka de apgints, npeKBms jie întpeEsingeazi je-ntopii de Kipgi). Ejx a liiats o mie de ESKigi de aieasti xîptie, însi toate aseminînds-se în fop-mi potsndi sax nilpati, anoî je-a nssS sna neste ajta în spiuiioapea persji: întîis o xîptie kb faga pomie în atosS mi i«8 faga neBinsiti în sbsb; neste aieasti xîptie a nssS o xîptie Binsiti ajEi însi aieasti ajs doi.iea xîptie a fosts nssi K8 faga neBinsiti în atosis (Kitpe faga neBinsiti a xîptieî pomii); ne spini iap a nsss o xîptie pomie ks faga Binsiti în jkosx, mi o xîptie ajiBi K8 faga Binsiti în sssb, nîm s’a nssS sna neste aala toati miea de*ESKigi de xîptie. Aceste xîptii je-a jeratg kb mnspe de mitase, mi iati stUnsjS ssnaLs a jsî ZamEoni! în aiestx stîjns sînt nsse tot dsm sns nins, faga nietaasjsi poms — 89 — Kitpe fejjeje meta«i8j»i ajE»; ano! doi fejje dexîp-tie neBinsiti sna neste a.ita ml ne apmi iapirnl doi fpjje de metaje «na n»si neste aata (ajB8 neste po-m»). Kînd atîpniro» doi sîprne ja amîndoi estpe-mitijjije atestai stîjn», at»ntl bodis Bedea ki sKoa-te (însi întp’snx rpads mai sjaE»), toate fenomenele apitate Ja stîjnsj» BojiainS de mai sas»; însi Kinetîrej» stîjnsial de Zamsoni snde seafai faija tea pornie a xîptieî Ba fir»pa Ka no.i* neratiBS ne Kînd icinitîfejx teja-jajl», aBÎnd» xîptie k» fajja ajEi, Ba firspa na noj» nozitiB».— Kind nsnem» ne an» isojatop» doi stîjni zam-Bonitî, însi «n»j» k» noj»j» neratiB» (xîptie Ka fana poinie) în s»s», mi ne te.ia-jajt» Ka no.15.1S nozitiB» (xîptia k» fana ajBi) în jkos» , mi atîpnimS în-tpe amîndoi o Bepijea ssEjjipe de metajs, at»ntî atea-sti Bepnea se Ba miniKa neîntetat» mi înaoatî mi în-kojo Ka o nendiiii a opojoţn».i8i înlpe amîndoi stîjnii.— IlpintinsjK atest»! Kspios» fenomen» este, ki Bepţreaoa fiind» tpasi de »n»j» din stîjni, ( snpe esemna» de stîjnaj» nozitiB» ) se miniKi întp’aKoao npiimind» ejeKtpititatea nozilioi, dap dsm ateasta îndati se denipteazi de dîns»j» (Kiti tot-deasna întpe doi ejeKtpititijj! omoţjene domnemte o demp-tape), anoi ama anponiind»-se Kitpe stîanaaS de aaS doijea neratiB», Bepijeaoa îmi niepde ejeKtpititatea el, npiimind» ejeKtpititatea icontpapie (neratiBi) a stîjn»j»i de aj» doijea. Anoi aK»m iap d»m npin* tin»jx apilats, se denipteazi mi de stîjnsj» neratiB» aBînd» aK»m Bepqeaoa k» stîjnaj» »n» fej» de ejeKtpititate (neratiBi), ama dap Bepijeaoa de me- 12 — 90 — /. taii- se mimai neîntetatS intpe atesti doi stîjnî zam* noniii fipi a natea agenţie ja Bp’ana penaosa, toa-maî itâ eBpeasa epatiaă din faeaji. Atestă inslpa-ments se aeami miniKitopsjs neîn4e t a ( 8 (perpeluum mobile). ^e fenomene roipaaajoase! Kîleua ebkiuî de apa-mi mi de zinaa as «ieBa amezeaji, sa» tfiteBa E5-Kiiiî de xîptie Binsite pomii mi ajse, npodaaS nimle eleate neapezate; npodaaa mimsipî neintetate, da$ o snarnitapi rpozaBi, npitinaesaa Bedepea .laminti fiinda oaiî înaimî, desaomnane toate aopnapije ni-mlntemtî în ejemente.se jop, în fme înBieazi mi mopijiî! — Ka toate atestea, nit! aceste desaonepipî mapî. n’aa fosta «teja din apmi rpada în inBengianea ejea-tpiiitijjH; «ti ai mepsS majta mal denapte.— Ni-saotipi je jaî F p a n a j i n însemneazi enoaa d’întîiă, aie.iea ase jaî r a j b a n i mi B o j t a însemneazi enoaa a daoa, dap admipasijeje nisaoqipî a je jaî Epmted mi Amnep însemneazi a tpeia, nea maî sorati în eajantante desaonepipî în sfepa ejeatpi-«lilijjiî.— Sate de ani a firapata marnetismaja aa o nate-pe ejeatpiai a natapeî. Deja Âpistotej nîni în seaojajS nostpa, marnetaja a fostS npiBita aa o natepe ne-atîpnati în sistemajB fîsiiijop. Ki marnetaja tpaţre fiepajă aitpe sine, a fostS o*esnepiinjji foapte aanosaati, dap «te este aaasa aiestei atpa-ţtepî? uimim n’a mtiată, nitî s’a rîndita a «iep«teta aneasti aaasi; ai marnetaja npiBemte tot-deaana aitpe miazi-noante, a fosta kipiinî o fanţi aanosaati — 91 - de sste de ani; dap de ne ape marnetsj» ateastx simnatie ks nopdsjă opisont848Î ? Aieastx Kestisne mistepioasx a pemasă neesnjiiKaix mi nentp8 gensjă j8i N e b t o n.’— 0 ajtx Kestisne a fostă daKx este Bp’o nstepe în jsme Kape ap fi în stape a sHinisa nosigisnea aitsjsi marnetias a na mai npisi Kxtpc miazx-noante; mi togi fisiiiî nînx în ans-iă 1816 as pxsnsnsă kx na se noate.— Dap în aqestă ană sn* Kimistv în Danimapaa ansme Epmted MepKîndsds-nx infisinga ejeKtpiKX a anal slîjnă BojtaiKS assnpa snaî aaă marnetiav, a Bxzstă kx aasjă iniene a se miuiEa nxpxsindă nosigisnea sa de Kxtpe miazx-noau-te, npÎBindă itxtpe pxsxpită saă Kxtpe anssă dsnx nosigisnea stlinsjsî BOJtaisă Kxtpe aitsjs marnetiKă (admx tot-deaana nojsjă ssdsjsi din anajă marnetiKă este întopsă în naptea stînrx a dipeiigisnii miiu-Kxpif fjsidsjsl ejeKtpină în stîjnsjă BOjtaîKs). llen • tpa întîiamî datx dap s’a Bxzstă kx este în Natspx o nstepe Kape noate sKimsa nosigisnea marnetsjsi, ini kt» aieastx nstepe este e j en t p i q i late a, adtax kx este în nalspx o pe-iagisne intimx, întpe ejeiîtpiqitate mi marnetă.— Âmnep, 8nă Be-stită fisiKS fpaniezs, afiînd de aqeasix desnonepipe nsox, a npesimgită kx s’a desKisă o sfepx nsox imen-sx în domen8.iă ejeKlpiqitxgii, mi s’a întpeBats: da-kx ejeKtpiqitatea ape aqeaslx mape infisingx assnpa marnet8j8î, noate kx Kiap marnetismsjă ns e ajtă qeBa de Kît o dcoseEitx manifestagisne a nstepiî ejeKtpiqitxgii ? Ama spmîud^ în toate zijeje nens-inepasue qepKxpî nsoî fisiqe, a desiconepită kx noa-te qineBa npodsic o nstepe marnciiKx npin ejenipi- — 92 citate, asemenea iui din aontpa, snS aas marnetiitS noate npodsue sns fjsidS ejeKtpÎKS, npeKsm Ba Be-dea jieKtops-iS în spmxtoape-ie esnepiinjie.— Kînd este snS stîjns BOJitains în aKticitate, mi Klnd amîndox sîpmeje nojapiue a je stUnBJBi sînt înBîptite na o snipajx îmnpeyfepsjs unei Bepyeje de Geps simnjs, anoi ne Kînd se Ba af!ta fiepsaS în-Ksnyispat de snipajeje sîpmejop nojape, Ba (i sns marnets Kspats, însx atît de nstepniKB in Kîts Ba ns-tea tpaye Kxtpe dînssjS o Kîtime mape de Geps; dap în minstsjs Kînd Ba înteta mxKap sna din sîp-me a G în KomsniKajjisne ks slîjnsjă BOjtaiK» sas daKX din opî-ue ajtx Kassx Ba înueta fjsidsjs ejeK-tpiKS a se miuiKa în stLans.18 BOitaiKS, în atestă mi* nstă Bepyeaoa îmi Ba niepde loatx nstepea marneti-kx, mi Gepsas Kape-as jjinea tpass aa dînsa, Ba kx-dea 5KOS8. Iatx dap o metodx nsox admipasux a npodsue marnele nstepniue, insx nsmaî nentps sns sKspts timns (Kîts ap G stUns.18 BoataiKS în aKtiBita-te). Aiul dap aBejji sns esemnas kx eaeKtpiuitatea sKoate marnetismsas; dap o sx bx snsns o aatx es-nepiingx Kape apatx kx marnetismsjs noate SKoate eaeKtpiuitate; adinx jsajjî sns aKS marnetiKs atîpnats aisep, mi sset anx (dap anpoane) înBîptijjî iste o txBjijjx potsndx fxsstx de apamx Kspaix, în atestă minsts marnetismsas aKsasi Ba sKoate eaeKtpititate în apamx, Kape se Ba apxta npin sKimeapea noslyis-niî aKSJSÎ marnetins nxpxsindă npiBipea sa icxtpe miazx-noante mi înBîptinds-se snpe pxsxpits sas ansss (dsnx dipeKuisnea însîptipil txBaiijei de apamx).— — 93 - Aqeasti eaeKtpiqitate se neamţ eaeKtpiqitate de potaHisne. — Ilpin aqeasti esnepiinjji s’a adeBepitif snitatea eaeKtpiqitijjii iui a marnetismsjsî! aK»m a fost» în-Bedepai» ki marnetism»j» n» este o nstepe indinen-denti în nat»pi, qi este n»mai »n» mite» deoseBitîi fenomen» aa§ ejeKtpiqitijjiî, iui ki niap marnelism»j» nimînl8.i»î n» este aat» qeBa, de Kît »n» efent» a.is »n»i fasidx eaeKtpiK», nape neînqetat înKBnpfcpi rao-E6J» nxmîntesK», meprînd» de aa pisipil» snpe an»s». De aKsm în siitopS a înqetat» marnetism»j» de a îk«-Ka o poai na o n»tepe eaementapi în sislem»a» fi-sinaj»! — Ama dap în fisiita modepni a nonslpi, risim» tpel feaspî de ejentpiqilate, adini: 1) EaeKtpiqitate snoasi npin fpeuape întpe doi Kopnspi ideoeaeitipi-qe (stiKjie sa» pemine fpenate k» o nieac de nisim sa» k» noslac»); aqeasta se nsmeuile metoda m a-minei eaentpiqe sa» eaeKtpiqitatea de fpenape. 2) EaeKtpiqitate sKoasi npin atinţiepe întpe doi metaae (apami ks zinn» supe esemua»); aqeasta seneami metoda a»î Fajsani mi însoţi i t e de s î a n » a 8 a »î B o a t a sa» e a e k t p i-qitate mastpiK i.— Dap metoda qea mai nsoi este eaeKtpiqitatea snoasi npin infisinga »n»t an» marnetin» ; aqeasta se nsmemte mi eieKtpomar-netismsis a »i Fapadel— Ama dap marnet»a8 itonpinde în sine ustepea f»avep»a»i (eaeKtpiqitate); este mi în stape a snoate o asmini mi o Kiadspi atîta de estpaopdinapi fiind însouiti K’»n» sromot» atît de sniîmîntitop în Kît sînt — 94 — în stape, na ini fBJijepsjif, a ioni metaje mi a fa«ie diamantsjs neBBZBts! Ns tpeese dap si ne mipi>ni Kînd BedeniB kb dam se anponie o fsptsnB ks fsj-gepe mi tsnete, aKSjS marnetinv înqena atsnqi a se tspEspa nap-KB ap tpemspa, aqeasta se spmeazB în Kjimeje nopdiqe Kînd se apatB o jsminB EopeeajB în qeps.— în zijeje noastpe s’as adioratv sns ajts npin-qinS nsos Kape snoate ejeKlpiqitate; aqesta este Kti d s p a. Adim, Kînd jinims mal msjle metaje snsjs ks ajt8.i8 (snpe esemnjs fiKînd sns nadpat din Kape fie-Kape din Koasteje saje sînt finste d’sns ajtx metajs) mi înmjzimv Kojgspije snde me-tajeje sînt jinite, însB ns ks o notpiciti mjdspx, atsn dscB jemne nsse na o Kpste, însi miuiKaEue In fejspiml de dipeKgfeni. Fie-Kape din ateste miumipi ape kÎ-te sn# deoseBit# îngejes# întoKmaî na o jitepx din ajfaBet#, Qînsi sînt nsgine jitepe în ajfaBetsj# teje-rpafiK#); jkos# în Kasi made tot-deasna sn# om#, a Kipsia datopie este a se sita neîntetat# ja amîndcox tejerpafe.ie Betine; adiKi: de «nde noate st Bie bc-ste mi snde ape a o adste; ano! Bizîndx ne sns.is din atestî doi Betinî miuiKînds-se ftKînd# senine, ns-mai de Kît tpage mi ej# nimte sfopî npin Kape te-jerpafej# si# fate toKmaî asemenea semne, anoi în atest# minst# Betinsj# si# (în dpsmBj# snde Kspge Bestea) 8îtlnds-se ja dînsBj# mi Bizînd# ateste semne, fate mi ej# asemenea semne npin miuiKipî KonBenaBue, mi în atest# Kin# în toalt jiinia teje-rpafiKi Kape înispitimazi sste de nomte, în SKBpl# timn# toate te.ierpafe.je sînt în mimKape fi&Kînd# sn# — 96 — fe.i« de semne, mi ama Bestea se dsqe ks o isgea-deoseBifb snde e de tpeEsingi.— laţi sns esem-njs! Biena esle denapte de Ilapiss nîni 4a sna-ssti de noime; k» toate acestea Kînd s’a nsnsnat îmnipatsjS Nanojeon ks apxidsiesa Mapia «Isisa în Ilapiss, s’a mtists în Biena npin tejerpafs nes te mease ope kt> Ksnsnia s’a siBîpmits! — Dap atea ragea.™ ns e nimiit ne jînrB isgeaja mi sirspapea nape ne di tejerpafsjg ejeKtpiKS. E48 jSKpeazB zioa mi noantea atits Kînd e limnsjs fps-moss npeKsm mi Kînd e «magi; (teaerpafsjs BeK$ ns jsKpeazx Kînd e qeagi), anoî jsKpeazi. ks o kgea-înKpediBMi. Snpe esemnjs, in Enrjilepa qineBa din Jlondpa aBinds sns amiits în E d i m es p r s (în Sicogia denapte de Jondpa maî msjts de Kît Ilemta de BsKspemti), mi Bpînd a-x tpimite o Beste foapte rpaBniiti, Kopesnondenlsjs din .londpa se dsqe 4a nispQSji (Kasa nomtei) tejerpafsjsx d’auojo, mi tpimite Kopesnondentsjsi sxs jia EdimBsprs o deneme (sKpiepe) tejerpafiKi în KinsjS spm^top: Kopesnon-dentsjs de 4a «londpa, sKpie ne sns pxBi>me4S în kî-teBa pîndspî Bestea itape Boemte a o KomsniKa ami-K848Î sis, Î4S di amn4oktS48Î atesisi institsts Kapc Î4S noftemte a-mî anpinde o girape mi nîni n’a apss girapea, xafB a mi Benit ptsnsnssjs de 4a amiK84S s%s din Edimssprs! Înainsigi-Bi ansm, sx npiimeasKX ni-neBa în EsKspemti pxsnsnss de 4a Ilemta nentps o sKpisoape tpimisx nainte ks 10—15 minste ! A fosls aneasta de Kpezsts înainte ks 50 de ani ? — Ns! — Dap ms4te 48Kpspî Kape as fostâ atsnqî neste nstingx, aKsm sînt foapte oeiqnsite.— Kînd Fpid epins qe48 97 — mape meppea deja Dos dam ja Bepjin (onaje de 4 noste) în doi ope, tpessia se Kpene snsj» sas mal imsjjjl Kaî, iui jBmea s’a mipatx d’o asemenea isiieaj'B ; aK«m nentps 8 rpouiijje ( 8 fipfipiii) mepye mi «n§ lismapS de ja Ilosdam ja Eepjin în 36 de minste mi ns Kpanx ni Mi o nisinx; fiind-KX aKOJO este «ns djisms de fiepş! — Ama este nporpes&râ MÎBijiisaLjisnei! Stpxmomii nostpii iei mai stpejsiijii n’ap nstea faie leea ie faie aiîsm ja noi omsjs iejx mai opdinaps. Apistotej, aiestx tatx ajx fijo-sofijop, de ap înBiia ansm, s’ap psrnina BxzîndS kx Bxejjn iei mai opdinapi din sKoaje iuti» mai msjtv de Kît mtia ejx ! Dap ie mipape ? danx «ns Bon-doK« se n«ne ne «mxpsjx «n«i spiami nerpemitx kx BondoKsjy Bede mai m«jt« de Kît spiainsax ! K« toate aiestea «piamsjs este spiamx mi EondoK«jS pxmî-ne tot EondoKS. Dap sx ne întoapiemf ja tejerpafsjx nostpit ejeKtpÎK», Ka sx bx das o idee assnpa aiesteî mi-nsnî a liBijisaijisniî modepne! Snpe esemnjs, în-tpe Aondpa mi Edims»pr, snde este o .linie tejerpafiKX npin ejeKtpiiitate, se afjx ne jlnrx dp«m«j de fiepS întinse mai msjte nepexi de sîpme de metajx j«nQi ie meprs ne’ntpep«nt« de ja Aondpa nlnx ja Edimsspr mi aKonepite sine ks smoajx. Kxnxtîieje aiestops sipme nots 6 n«se în Kom«niKajii«ne opi k« «nx stijn« BojtaiKx, opi ks «ns aK« marnetiK». în smposjs de ja Aondpa, npeKsm mi în sisposjS de ja Edimcspr se afjx KÎte-Ba aie marnetiie însemnate Kff semne din ajfaEet«j« tejerpafiKB; anoi, snpe esemnjs, Kînd •rinesa Boemte a Besti ja Jondpa kx e foKx în Edim- 13 — 98 — fispr, qe faie? Amnjoktajs de ja EdiinBBpr nsne tpeî nepeKÎ de sîpme nojape în KoThBniKajjisne k» tpeî stîjnî Bojtaiqî ne se afjiB înaintea jim, îndată în Jondpa Ba Bedea amnjoiatajiB ER>p©8.i8î tejerpa-fiKS kb tpeî ane marnetiqe s’as denxptatS de nosigis-nea .jop OEiqnsitB ( snpe miazB-noante) uii aceste tpeî aqe sînt însemnate ks F, O mi K; anoî nsmaî de Kît mtie n e foK în EdimBspr. Dap fiind-KB ejeKtpiqitatea ape Î8j}ea.ia qea maî estpaopdinapB (60 inii mije yeorpafiqe intp’o seKsndi! 3600 m iî mije întp’sns minată!), de aweea nstem ziqe kb npin tejie-rpafsjx ejeKtpiirâ în Biitops se Ba nstea noppesnonde întpe tnapyinije nBmîntsjsî în nBggine ope, saă noa-te mi în nagine minate! IatB o jsKpape mape mi fpsmoasB nentpa apmamiî r.oslpiî, d’a aKonepi ob-mîntsjx K8 tejerpafe ejCKtpiqe mi a tpaţie ne ssEt. oneană sîpme ejeiUpiqe!— He tpists Biitopx nentps Kspiepii K8 Kaî de noste! K0NBERSJIJI8NM HI. EjeRtpiqitatea npetstindea.— Marne-tismajă anim a j 8. EjeRtpiqitatea este 8na din nctepue natspeî qe-je maî yenepaje. Kb Kît maî msjtB se mBpesKă ne — 99 — loate ziaeje esnepiinyeje noastpe în domen»j» ejei;-tpiqitijjiîr un atît KBnoamtems maî Bine Kţ n» e niui o fiinţa înjBme Kape si n» se îmniptiuieasKi de J8-Kpapea ejeKtpini. Toate sicimEipije Kimiqe mi toa-te imnoptanteje jsicpipî fisiqe sînt însoijite de emi-pea ejeKtpiqitijju. T»net»jx, fsjţiepBjB, njoaea ini po»a, npeKsm ninsoapea mi rpindina se nasicx înaepx npin infjsinga ejeKtpiqitijjiî.— DesBOJtapea a6»pijop din ani snoate fenomene ejeKtpiqe ,• suimEapea Bîn-tspijpp npod»qe o mimnape ejeiapim în aep»; nîni mi înfiopipea fiopLiop, Kpemtepea nj^ptejop sînt îiu-Ksnvispate de o KOpoani insisişui fopmati de fj?id» eieKtpiKB.— Dap în Bjajja aniinojejop se manifest! fj»i-d»j» ejeKtpiKs întp’sns nins msjL» maî admipaEijv. Fisiojoyistiî (mediqii, nape se 0K»m k» stsdisjs Bie-jjeî omsjsî), iuti» ui npinqin&jx miniKitop» Kape js-npeazi în nepBeje noastpe ( mi aje qejop-jajte animale ), nape ne dipsemte sKsmna faic»jtate de sijn-yipe mi de miuiKape, ns este ajts qeaa de nît nste-pea ejeKtpiici Kape jsicpeazi d»m o deosesiti ino-difiKaijisne mistepioasi, npodssi din opranisajiisnea Kopnsjsî însafieijil».— De aqeea, npinqiusj» Bieijeî îjS nsmesK» B io-e j e k t p i q it a t e ( e.ieictpiqitatea Bie-jjeî). Esnepiinjjeje qeje mai fpsmoase a» adeBepit» aqeasti teopie. 8n» lîsiojors deja Eepjin an»* me Difioa a apitat npintp’o esnepiiniji fpsmoasi, Ki opi-qe mimKape faqem» npin nunului Kopnsj»! nostp», tspcspi aK»J8 marneiiK» întoianai idepea n)optajin.ijiî ne toate zijeje; iui ama m’ani# îniepedinjjat» d’o îmnpeqfepape nape mat nainte a desnonepit-o mediii! iei însemna jjî în Espona; adiKi kt, o f»pt»ni K» t»nete mi fBjijepe în timnsjS xojepiî, este foapte nepiojoasi,; fiind-m, at»niî coaja se întipeuite pi#, mai k» seami Kînd fsptsna se întîmn.n> noanlea.— Kînd dap dopminds în nat» am* a»zit» sp.tet8.is tsnetsjst, aras tpemspat» nentps soaptea EOjnaBijop met, npen.tinds-mi ja Beslî tpiste ne în adeBips m’adista# a doa-zi dimi-neajja. Aieste îmmBJiijite pejiajjisnî întpe fjsids.** e.teK-tpiics mi npiniins.1# Biejjeî, de mi sînt upedniqe de mipape, dap tot n’aacsnrx ja îm>jjjimea admipaBijnb a snsî fenomen», nape este atît de estpaopdinaps, atît de înBejitx întp’sns mistep» adînK», apxtînds-ne ansm niuile jsKpipt mi fenomene aje natspeî, întp’sns nins n»os neesnjiKaEijS mi Kiap snxîmîntitop», în KÎt» asia ap (1 de Kpezst# daax n» s’ap fi adeBe-pitg ppin nensmxpaBue esnepiinjje medinaje. Aiest fenomen# este K»nosK»tg s»b nsmipe de Marnetisirmî animală, sa» de Mesme-pism# ( fiind-icx desKonepitopsj» j»î a fost donto-ps.t# Mesmep, ne a tpT.it» ja finitsj# seKojisjBÎtpe-nsl# în Biena mi Ilapis).— înKinsigi-Bi Kt lineBa anponiinds-se de o nep-soant, pidiKi, amîndoi infinite mi .te roiuiKT, tot în-tp’o dipeKjjisne lipits-tapi îmnpeţifepsjg aiesteî nep- — 104 — soane, IntoKinal npeKXm o faiem# Klnd Boimg a mar-nelisa xn8 fiep« (de aii i-a emit nxmipea de mar* ne tis m s animai»). Anei dxm ie s’a xpmat aveasti onepagixne î/4 sag opt neîntpepxntx, atxnqî nepsoana mafnetisati adoapme; în aiestâ minxtx tpisxpeae feijeî dopmitopxaxî se SKimEl, fi-siornomia npiimemte OBioiikme neosiqnxiti, fiKîndx-se fpsmoasx, dap d’o fpxmxseuT. ssEaimi nap-Ki ap fi qepeasKi.— Ilepsoana ast-feax marnetisali noate fi sKxaati din somnxaif marnetxaxi npin marnetisalopx Kînd Ba Boi, ini în toate axKpxpiae nx se noate a se îmnotpiBi Boinjjei marnetisatopxaxi, ni tpesxe s% doap-mi, sax a se sKxaa Kînd marnetisatopxaS xpmeazi maninxaajîixnea ( onepaijixnea ) de adopmipe sas de sKsaape.— Acesta este rpadxax d’întîi« aaS marnetismxaxî.— Dap in r p a d x a S d’a a x d 6 i a e a (Kape îniene ase apita mai tîpziS, adun. dxm Kîte-Ba axnî), nepsoana marnetisati xmBai în sornng Ka o somnaniE8.il, dap (axKpx de mipape), în somn* fiind* mi kx OKiî întcimi, smEji mi nx nade, niqî nx se atinpe de nietpe sas de aate îmniedeKipi qe se afji în dpxmxa* ei; fiind-Ki xnde se nsemte o asemenea îmnedeKape, somnamEX.Jistx.j8 se di aa o nap-I te; ne aoKxpiae qeae mai nepiKxaoase (npeKxm ne * sriasxpi mi n’aKonepimeae Kaseaop) se nainiEi mi nx nade; însi tpesxe atxnql niziti a nx o Kema ne nxme, fiind-Ki se demteanti, mi Bizindx-se în-tp’o asemenea nosigisne nepucxaoasi, se snepie mi nade jkos8 (npeKxm s’a întîmnaatâ înainte kx Kîijî-Ba ani aa o fati în opamxati Dpesda).— Dxni ie s’a demtentatx nepsoana marnetisati, n’ape niqî o sxBenipe — 105 - din qeje ie s’a* spmats ks dinsa tpxinds în somnsjîs marnetiKS.— înrpadsjs de ajS tpeî^ea, mar-neiisajjii adopmijjl Bopsesitif; adiKX das pxsnsnse Kspate în fpase înjjejente mi cine Komnsse ja întpe-r»'i>pi.ie ie je-ap faqe manetisatop8J8. Aqeste pxs-nsnse sînt mai tot-deasna în pejagisne kb stapea si-m>txgiî sas a Bojipei marnetisaijijop ( nentps aieasta se mi marnetiseazx aqestî BojinaBi). Aiqî înqene a se apxta o îmnpegispape estpaopdinapx; fete sa* ajte asemenea nepsoane marnstisale Kape în toatx Bieaija jiop n8 s’as OKsnats de miiinge, mai ks sea-me neaBînds qea mai miKx idee assnpa mediqineî, în somnsjs marnetiK» BopEesK» foapte Bine desnpe Eoa-ja Jiop din nxsntps midesnpe pemedkjtl (doKtopiea) tpesBhmosB snpe a je Bindena, mi Rite o datt întp’snv irin§ mai .isminats Kiap mi de Kît qej8 maî Bsns me-diK». Eje apatx oprane.ie snde este medepea Boa-jeî, nap-KX s’a fxK8t8 nentps dinseje KopnsjS jopS tpansnapents, nap-KX Bxds toate Bineje mi aptepiije jop Ksm sînt îmnjetiqite sna întp’aita.— Astops-is inss’mî a aBsts în Eepjin OKasisne a se înapedin-11a de aqeste fenomene estpaopdinape. Es îmnpesnx R8 sn$ ajls medii:» tînxpS (Kape mi aKsm faqe npaK-tiKX mediKajx ja E e p J i n) ams fosts în peaaijisne aminajB ks sns Bestits mediKS marnetisatops din Eep-jin. Aqests mediKS fijantpons esepsx metoda mametismsjsi nentps faqepe de Bine nxtimamijop mi nentps amopsas mtiingeî mi ajs adeBxpsssî. Nsmi-18J8 mediaş (qejs tinxps) Kxsta atsnqf o BOjnaBl KponiKX Komnjiicatx ne Kape n’a nstst’o BindeKa; anoî dsnx qe marnisatops.18 a nsss ne medifis în panopts 14 106 — K5 nepsoana marnetisatB (aape epa o fatT. Bojnaax din opam».râ DesaS) , zise media8.i8i: » Dsmneata » aaajjî ne EoanaBa N. (astape); dap n» aanowtî soa-» ja eî. Ea ape Boaja N. (aatape), si-i dai perne-» di»Ji» astape, mi ea Ba fi BindeaatB » mi ama a mi foştii.— Tpadajg a Ai natpsjea mi iej§ din spmt aj8 marnetisma.i8î este asnosasta sse namipe de a i roii e d e Bedepe (claire voyance). Marnetisaiju «ie aS aacansa ja acesta rpads, se ziie, (însi. eS n’am» Bizat’o, de mi anis ietit» majte desnpe aiestea ja aalopi Bpedniiî de apedinjji) ai Bida jaapapî ie se înttmnjB ja deniptxpî de sate de noste de joaain-ga jiop; Ea înai npeBids jisapapue Biitoape a» o esaatitate neapediEUB; aieasti Bedepe estpaopdina-pi mi neste nsiepea omeneasai, îmBpBjiimind» an» nemipninita opizontă aja snagiajaî mi ajS timna^aî, ne issemte întp’adeBBpf a» o mipape nesnasi. Aaam în fie-aape jimBi eaponeani sînt BÎBjio-teiî întpeţiî de aapgi -ie BopBesaa desnpe asemenea fante a je marnedsaHijop a-aap-Bedenzi (jumnede-BB-zBtopî). Dap letind» toate aiestea, tpesae st. fim» intp’o mape îndoiam desnpe adeBipaja t»t»jop aie-stop istopiî estpaopdinape. Omajă ape tot-deasna în sine o inajinayiane nentp» jraapapue estpaopdinape, mai a» seaim. aînd sînt sm.îmînti>toape. Ka kîit. njiiepe asa»j[tT.m8 iapna, mezîndS jînrT. o soeb aajdx, ■ istopiî de stafii, de smel, de stpiroî, de npi-aoaiiî mi de spieamiî sînqepomi, mai a» seami. aînd spjTB Bînia.iă afapi. mi Bisaojiemte isEindă zmada ne ja tepestpe^e noastpe!— Omaja modepna ape tpeBsinjjB de - 107 simuiminie ţapi, de a('eKjji8ni fpanante (isBitoape). Obii-nsileae simgipi din toate ziaeje kb timnejs amop-tjesK», inima noastpt pimîne atsnii roaji, îinî «piuite fiinga ; at8n4i kb opî-ie npegg KistimS a rtsi simgipi de o sfepi nsoi, mi aieasta este întomnai sfepa fenomeneaop estpaopdinape snde iinaginagiBnea noastpi riseuite snă KîmnS jineps a se întinde în Kpeagisnea fiingeviop monstpîsoase, npesmBJînds-se în nemipţtiniteje pegisni fantasiile 4e mi ae-a npodss! Aitepatspeae modepne (IJepmane, Fpanqeze mi En-^ raeze) sînt naine de pomange ue se OKsm k» asemenea ssBieiUe rpozaBe, de peBedepea mopgiaop, de-snpe spmapea stafiiaop m. 4. a. în pomangeae de aa «ladi Ana PadicaifmiBaatopsKOt, aa fîe-Kape fpasi Totx nipsas din KanS se sEîpaemte de snaîmi, K5 toate a4estea, pomangeae a4estea sînt nancsle mi foapte 4etite, fiind-Ki pisn»ndS aa o neanipati tpe-B8ingi a a4estei nagisnî npea 4ÎBiaisate, npin spma-pe npea amopgite nentps simgiminteae 0Bi4nsite a . je Biegei, mi Kape sînt sijiQÎ a KiBta tot-deasna dani Bp’snS neK«nosK8tS ideeaa§ mistepios8, Bp’sns as-Kps n808, o AmepiKi nsoi în asmea raopaai.— întp’adeBips a4esl« rsstS nentps sîmjjipî estpaopdinape însemneazi o deitadingi a adeBipatsasî simg8 estetiK8, dap din nBmttsaB de Bedepe aaS eti-4ei (mopaaeî). A4easti dipeicgisne a aitepatepei modepne Konpinde o idee adimci, asKBnsi în a4este po-mange de snaîmi. Adiici în toate pomangeae a4e-stea se Bids întp’snS naaat feodaas, snpe esemmrc 8nS sneKtps (o stafie ) npe8mBaînds-se noantea mi npeBesitndS moaptea 8n8Î memBps din famiaiea a4easî — 108 najata. Aqesta sneKtpa fiind» smspa anaî safiieta omenesKs Kape de seRoji întpeyî n’a naist» Beni jia penaasa, a fost o nepsoani Kape înainte kb sate de ani s*a mtata kb o Kpimine de anS asasinat (omopîpe de orna) saa de adajtcpie, iui aqeasti Kpimine a npo-dasa o afapisipe asanpa tata^opa penepajiianiiopS bî-toape ajie aqestei familii. O idee întp’adeBipa Kontpa-pie K8 JiiBeptatea Boinjjeî omeneinlî, dap foapte enep-ijîki ti înfigiuia mipimea iui rpeatatea anei Kpimine; de aqeea este foapte fojositoape nentpa soqietatea noastpi qea desfpînati, Kape, dani qe a niepdata fpi-Ka de D-ze8 mi fpiKa uapetajai, tpeBae si fie Kîpmaiti npin fpiKa stafiliop.— Ama dap na este tot adeBipS itapat aqeea qe s’a BopBita desnpe marnetisma mi K.iap Bedenzî; dap ne d’ajti napte na natem nera ki marnetismaja animala este o natepe natapa.ii d'ana feja naoa asia KanosK8lT> de noi. Si Bede ki npin maninajauianea marnetismajaî, npinqinaja Bieuii qe se mimai în siste-maja nepBejop omajaî, se sKimBi întp’atîia, ki pe.iajjiani.ie oma.iaî indisidaa^a ita carnea estepiopi se modifieazi; anoî atanqî .leritapije oBieittiBe întpe miKpoKOsm» ( omaj) mi maKpaKosnoma ( anieep-saa) se sjibEesKa; aaam se demteanti Bieajja sa fie-teasKi, Bieajja saEieKtiBi din niantpaja omajaî kb o natepe îndoiţi de Kit în somnia oBiqnait, npodaionda mi Bisapi saa Bisianî maî jimnezî mi mal nepfeh*-te de KÎt Bisapue osiqnaite. Asemenea natema &iqe ki fiind-Ki în stapea marnetiKi omajă a niepdat itano-intinjja desine-uii, aqesta npeporatiBa npeqiosa kb Ka-pe se deoseBeuite omde Mejie-Jiajite animajie irt- — 109 minlcmiî; de aieea omsjs marnetisals KOEopinds-se din nosijiisnea sa ejeBati smani, nîni ja Bieaga ani-inajTB instinKtiBi, adini nap-Ki ftKÎnds-se din oms ani-inajg, a mi Kîuilirat Kajitigije animajejop, Kape natspa je-a xotipît nentps dînseje, adini instinKteje; anoî întpe instinuteje animajejop risim mi instinK-isjs de npeBedepea Biitopsjsî; de aieea în somnsjs marnetiKH omsjs ape dapsj npeBedepei. Aieasti idee o nsimS adeBepiti mi ja Koniî, npeKsm mi ja oamenii jinsigi de minte; mi eî as dapsjs npeBede-pii nîni ja sn8 rpads, fiind-Ki niii Konii, niiî jin-sijjiî de minte n’a§ dapsjs iej npeiioss ajg esislen-Uii sniane, adiKi intejiţienjj'B, simgipe de sine-mî mi de jisepi Boingi. Bedegl^dap ki marnetismsjs anima js ns pidiKi ne oms ja o tpeanti mai înajli de Kft este omsjs osiinsilg mi smitoss, («sm s’as rîndit snii), ni din Kontpa îjs sKOEoapi .ia o tpeanti mai îkosS. Ama ipesse si se mi spmeze. Marnetismsjs fiind o uoa-.ii, o stape anopmi, tpeEse si fie maî acoss deKît slapea nopmaji sas a simtigii; însi înm o daţi tpeBse si penelim, si ns se rîndeasKi iine-Ba ki marnetismsjs este în KOntpi ks toate ie.ie-.ia.ite jieţiî a je natspeî, Ka Kînd ap fi marnetismsjs sns npetests în Kontpa pagisniî ie domnemte în tot sis-dis.is natspei. Natspa pi>mîne tot aieea ; este tot-deasna în lea mai mape KonseKsenjji ks sine-mî, dap noi ns sîntem tot-deasna în stape a ne esnjiiia toate fenomeneje ei dsne sistemeje noastpe. Kînd ap fi apitat iine-Ba snsî Poman din timnsjg jsî T pai an sng stîjns rajBaniit ks admipaBijeje sase e fes te, ap — 110 fi zis: » aneastB marninB este fspatB de 4a iponsji « 48i IenitepS, tatxjg fsjţtepBJBÎ » ; dap 8nS KonBeKBi-topx K» DsKa d’A jBa în Snaniea ap 0 zis: » anea-» sta este o noaini a diaB04»45Î, o 48Kpape a sala-» neî» , ini neste nsgin», flsiKSJ» ks slî4n»4 451 ap» fi fost tpansnoptats în înnisoapea saKpeî InKsisigisnî mi nedensits na »n» fepmeKBtopS; ansm mtim kb siî4ns48 rajBanin n’ape tpeE»ingB nini de Isnitep, nini de satan, fiind-KB ape sn» npotentop mai mape de Kît anestia amîndoî, adiKB »na din 4egi4e ţrenepaje a 46 natspeî. ^ine noate mti, dani KOniiî nostpiî ns se Bops mipa de no! kb n'ani KsnosKfit 4egea fisiKB ne 48KpeazB în marnetism84S animaj» ? — 0 întpeBape intepesantB se iBeinte, adiKB daKB marnelism»ji» anima4» a fost KsnosKSt mi de nagis-ne4e antine ? ^lea mai mape napte a saniengiiop sînt de oninisne kb, de mi mesmepisms4 este o in-Bengi»ne modepnB (a 4»î Mesmep), dap a» aB»t mi nagisni4e antine o idee desnpe nstepea fisiKB ne se manifestB în marnetism». în mopminteje Eginteni-40p BeKÎ, adiKB în aneste pBmBinige a 4e 8neî şonie-tBgi ne a înfjopil» k» mif de anî înaintea noastpB, rBsim nişte firspe eporjifine (în semne) ande cedem kb doî oameni a» o nosigisne »n»4» jînrB p.4t54§, inloKmai na aK»m marnetisatopsj» jinrB marneti-sat8, Kînd se spmeazB manin84agisni4e marnetine,— Antiftaitatea EjenB este n4inB de istopia opaK»jejiop nape a» fost Benepate mi pesnentate în toatB E4ada. O falB nsmitB F i t i e a sa» Fitonisa rnedea ne »n8 sKa»n» ks tpei ninioape (trepied) mi Kînds KBdea în estase mi în KonB84si8nI (snasmspî), înnenea a Bopei 111 nimte fpase npofeti'ie, npeziKînda .jaKpapue Biitoape* xIine na Kanoamse kx aueastx Fitiea, ape o mape ana* joyix ks fetele niodepne KjapBxzînde ne Kape mi aKam Jie întpeEaingeazx anii na o sneKBjajjisne, Ka npofesiane supe a npezhe oamenuop BiitopajS .jopa I An oi Kînd ks aqeastx ideeBom stadia istopiea Ila-ie-stineî, mi Bom desKonepi mi întp’insa majte îmnpe-gispxpl asKsnse, ne Bom esn.aiKa mi aiit nimte fenomene estpaopdinape Kepe ne-aa pemasa nînx aKam neesnjiKaBijie.— Fijosofsj Kape npiBemte dintp’ana nanKta înaata de Bedepe istopia nagianuop mi a institsgianuop jop», se înKpedingeazx napînd desnpe o fantx d'o mape imnoptangx; adhcx kx toate nagianue as fost nxtpan-se de ideea anei janrî safietemti mi inBizisue Kape îmcanyioapx jiamea malepiajx BiziEijix, mi Kape din Kînda în Kînda emindă de sbb masKa ei ande a fost asKansx, se apatx în fîinjsa sa OKMop nostpii snxî-mîntagî, sttinigî de asemenea Bisiane. în K a .idea sejsatiKB imaginagianea oamenuop mî-a înainait mopgî emind din rponî mi faginda njînrînd ne ajige ne jra miezaj-nongiî, npeBestind mapî nenopovipî nentpa oamenii iei eiî; tot asemenea siene njine de anii KapaKtepă înrpozitopg, rxsim în tpadigianije nonaji-Jiop JOKaind în Kjimeje fpirapoase de miazx-noante (s. e. SitandinaBia), în aieste K-iime ande natapa e nainx de laEjospî de o mxpime girantiKX dap sej-BatiKX, ande tot Kîmnaj nap-Kx este amopgit sasta o riagx etepnx, mi ande aiap soapeje stx ne nepa Ka o neatpx mape de fonx dap înriegatx, amepingxtoa-pe mi neînax-izitoape, ande în fine toate OBieKteje — 112 — Bedepiî, npodsK in noî ideea niopjiiî iui ineilind ima- i.iinaiiisr.ea oamenuop jia Kpeayisnea i m a y i n i j o p rpozace ini monstpsoase. Din Konipa, în Mito-noijiea amasLix a Ejadeî, în aieastx fpsmoasx K.iimx 8nde natspa este Eoratx în taEjospî dsjii de Bieayx, de miniKape ini de fpsms-sejje nape sînn.ie tot opizonts.ix Bedepiî onrejreî, aKo-.10 mi imayinayisnea smanx ipeKînd neste timnsjs acestei eieyi nxmîntene, a inBentatS ni uite imayine amauije, dsjHi, înKîntxtoape dap ne snximintxtoape. — Akojio rxsim ne mopjjî npimEJînds-se în Kîmnii-jie Ejise (napadisS, pare) enjantante de fpsnreseye, K8 Kaneteje înKoponale de mii de fjiopî njxKsle mi K8 napfsme ssaBe.— Anoî Kînd BmEpejie qe.se ds.iqi a je nonyeî se anponieag, Kînd .i«na n.iim> ks jbmina sa de apyintg stpejsqea ne 8ng KitnnS aKonepit de nensmepaEi.se iui admipaEi.se njante mi animale, Kînd zefipBvis fîjfxia în aeps Ba Kînd ap npeBesti dsjqî seitpete de o Bieaijx sBfjeteasKX, alsnqi safisetese mopyijops se npimBiias, în imayinayisnea EjenUop, ne mopminte.se ,iop qe.ie înfjopile, înBesmîntate în aJBe Ka .sa o nsntx, nsine de BSKspie, de fepiiipe mi de Esnx Boinjjx nentps qeî Biî.— în adeBxpg, d8-nx tpadijji5ni.se mepidionaje (a ie EsenLsop) tnopjjiî epaS Bine-Boitopi nentps oamenii qeî Biî fiind-Kx mi mopjjiî se EBirepaS de sns fejg de Bieajjx ; în tpa-dijjisnLie sententpiona.se (sKandinaBiqe), mopjjiî epag inemiqiî oamenijop Biî, fiind-Kx rni’n aieastx Bieajjx, natspa fiind tpistx, este mai msjtă moaplx de kîi Bie, nap-KX mopjjiî epag ssnxpajjî kx seafisx oamenî Biî în aneste peijisni no,iape xotxpîte nsmaî nentps moapte. — liS — în toate aceste difepite tpadijjisnî a jre diffepite-aopg nagisni desnpe panoptsjs dintpe mopgî mi Biî, niiKap Kttx de rpemite mi de aBitste ap fi ieje mai nisjie dinlp’înse.ie, tot este o idee mape mi ade-BipatT. Kape pisEeinte npin toate; aceasta este ideea immoptajiitxgiî (nemspipeî) ssfjetsjsi umani, sas Kpedinga kt. dsm. qe înqeteazţ Bieaga noastpi. Kopnopajt, ns se niimqcuite toatt fiinga noaslpi. mopa.n., qi kt. atsnqî netpeqems o Bieagi Kspais ssfieteasKt, în fepiqipea sas nefepiqipea dsne fantejie noaslpe în aqeastt. Bieag-b nxmînteam.. A noi de mi în esislenga de neste rpoam. inima noastp'B este o fiingi» Kspals snipilsaji., neaBînds niqî sna din opraneje noaslpe matepiaje Kape ne sepBT. aKsm Ka niuite instpsmente ja esepqigisjs faKS.itigi.iop noastpe, tot pimine împinsă «ns ssBenipx de aqea-stT. fosil ajiangi întpe dînsa mi’ntpe Kopnsjs mate-pia.i; npin aqest sssenip inima nap-K’apg fi epatirB, dopitoape d’a Bizita din Bpeme în Bpeme jOKsinga sa de mai nainte ne nimînts snpe a af.ia qe s’a fx-Ksts înBejimsjs ei (Kopnsj*) ks Kape a fost atît de intim* jerali. atfgia ani, mi npin Kape a sT>Bîpiuit alî-tea fante memopaEije! — *Iine din noi întopKînds-se dsne msjgi ani jia natpiea sa, n’ape njiqepe a şedea qe s’a fBKStv Kasa snde a fost nisKBt, mi toate acsKT.pii.ie Konijipieî jsI kb Kape a netpeKSt atî-gia anî?—- Auia noate st fie simgipea s»fjet8j(8Î Bizilînd dsne moapte aqeasti jsme snde a tpi.it, dani întp’adeBip se întîmnji o asemenea Bizitagisne.*— Ama mi marnetismsjS animaj», ns nsniai kl ape o mape imnoptangi fiind* mi o mape inBengisne 15 — 114 — fisÎKX, daps ape ini o întinşi, imnoptangx mopa.ii>., fiind-KX este sn3 aprsmentS bîzîcî.i» ajs imoptajitx-jjff ssfjetBjBi nostps! Este o doBadx kx în imtnen-S8J8 domenx ajg natspei, o naple din fiinjjejie saje nap-KX sînt asicsnse ssst o smrpx, ki> na Je Bedems, ini kt» aieastx jsme ssfieteasKX se afjx în miz.io-K8J» noslps, însx masKatx, iui nsmai din KÎnd in Kind jeanxdx inasKa, atsniî K8 îmcpemenipe ne înupedin-gxm de fiinga eî! — O, ta s*ientiK8.ie (nespediniio-ssje), nisî aKBtn n’o sx Kpezt în nemspipea ssfjctejsl txS ? Opi noate kx amlengî sx pinx înuii-iuî mopgiî a’jjî faie 8n8 panopie de toate netpeiepue jop ne fie-Kape zi în năpădişi sas în infepnS, mi tOKmaî atsniî sx Kpezî ? Ns Bezî ts kx opi ie nass laiî în aieastx Biiagx, te dsie neanxpats Kxtpe o ajtx siia-gx ? Ns Bezi kx KS Kît te adîniezî mal msji$ în senpeteje aiesteî Biegî Kopnopaje, ks atît mai msjt nap-KX te Bezî epaliics, întp'snS jasipinis fxpx emi-pe, mi opizontBJis Bedepeî taje kx se stpînpe tot mcpeS mi se miKiuopeazx, în Kit emtî sijit a usnoa-mte kx dinKOjo de .limits-ix aiestsl opizoniv se de-sKide 8nS ajts opizonts nsos de o mxpime imensx, nemxpqinitx! —• O! Ksnoamte dap ts amiie, în mar-netismsjs animai» o Kiex nsox mistepioasx ie des-Kide înaintea Bedepiî taje snsdomenv nsos ajx na-tspei, neKsnosKSt mi mistepiosjs, aiesta este d o ni e-n8J8 ssf.iete.iop! Tpeuse sx aBem snepanga kx aieastx mape jsminx ie s’a pxsnîndils npin ge-nisjg J8î Mesmep, se Ba mxpi înBiilopg nînx Kind se Ba faie Ka o fiaKxpx jsminoasx, Kape Ba pisini intsnepeKBjg ssnepstigisnuop, apxtînd» genepagisni- — 115 4op Biitoapo ne om»* în adeBxpata sa nosijjisne în-ipe qeps ini nxraînt», toKmaî na Bestitsj Kojos antin de 4a Pod os; ea Ba apita ne oms în toati nste-pea sa, na domnitopsjs nxmîmsjBÎ, anoi mi întoati rjopiea sa de nemspipea etepnx! —- K0NBERS1ÎIME1 IUI. Meteopoionii. » Kînd amt nstea », ziae »n* sanientS, »a îroEpx-giura kb o npicipe tot r40ES4 mmîntesKB în minBtsjv Kînd se ratemte o mape sKimsape în atmosfepi, atsn'iî anii aBea snx sneiaaKOjB foapte KspiosS; arnî Bedea, snpe eseimu», kt> Kînd se adsni nsopl nerpi ne iepe, Ksm 40KBitops4 din E p a z i 4 i e a se sili snpe qepS ofiînd, psrînd ne snipits48 ptsjei a n«’4 npinidi kb isESKnipi4e saie;— asemenea ami Bedea mi a4te naj^isnl sejeatiie în ie nosijjisne nspioasi se afji Kînd în niiezBi-nonuiî în întsnepiKSJ» ie48 mai adîiiKs, nape din Kînd în Kînd se 48mini npin sniîmîntiioapea asiipe a fs4Qepe4op, Ksm aieintî oameni esS afapi, se apsara kb fajja ja nimîntS mi poara iep5J8 snpe a-I srana; în 'lip naşi ea iapiinî în a omsjs); anoî sjoEOzind aiest smes în aeps. mi giinds’jS ama Kîte-Ba minele Ka st. se satspe cine ks ejeKtpim'tate, dsne aieea anponiind de dinssjS sns ejeKtpometps, Bom Bedea kt. este ejeKtpiiitate nozi-tiBi ja Koadi; dap anponiind ja smeS, fiind sfcs în aepg, o Bepţiea de fiepă fiRSti na sns KondsKtopS isojiat (fiind înmîna noastpi jjinst npintp’o mamini — 118 — de stiKJTB iapiiuf Ka si nş se npimeacdsksKi omsjă), atsnnî Ba etui din smeă sKinteî ejeKtpine, Ka nirnte fjaicipî d'o jsnuime de 3 nim> ja 5 ninioape. Si ne inKinsimx dapx aKsm ki anest aepă senină Kape ne mianc atita nentps dsjnea mînriepe iui n.n>K8ta .linimle a jsî, este Coapte înin>pi;ală de fjaKxpî rpc-zaBe, i;ape în opî-ne minat sînt rata a fi Bizste!— Momentsjă Kînd aneasti ejeatpinitate se fane de sine-mî Bi>z8ii> în almosfep'B, npodsne snă sneKlaKOJ sscjimă; aneasla e Kînd sînt tsnete tui fxjvepe. Maî sss antă BopEit ne japr desnpe aneste meteope; însx aKsm adaor kb de msjte opî Kînd sînt ne nepă nsopl fsjyepaiiMî, si apati ne nimînt sax ne ane Ka ană fej de jHminx, maî K8 seamt ja estpemiixijije Bep-yejopă de metnjă ne se afli în aepă, npeKsm niijia BîpCapi.ie Kataptspijop de naBe (KopiBii), sax ne Baionetele nssnijop, saă ne Bipfspije jînnijop sojdajii-jop ne faK maneope (msstpi) ne KÎnină, asemenea mi ne nepiî itaijop de KaBajepie; aneasti jsmini este KsnosKBlB s«b rsmipe de Coksjx jsi sanl-Eime (feu de st. Elmo).— în jjepije KBjdxpoase (tponi'ie) snde ns e Bînl Kînd e senin, taneie.se mi f8jucpc.sc sînt rpozaBe de tapt aaojo ns na maî în sineuii, dnp fiind mi tot deaa-na însouite de opRane atita de iau! mi de fcpioase, apsnirb de mxjte opî naşe (nopiEi’i) din sînsjă mipijop deunpte ne ssh'at. Akojo însi nsmaî zioa tsni mi fs.iuep'B, ne Kînd ja noî tsneleje fiindă nisjtă maî sjaee, noate si se întîmnje în opî ne opî anest (enomenă; inşi Bapa desă mi iapna papă. In Itajiea mi Tpeniea majte tsnetesîntnesteană; — 119 — ta Siiijiea ini Eyintg (de nii sînt .minte iuime Kajde) tuni mai nsyins; în nopdsji Esponeî (în Soe-fiica iui Nopneyiea) tsneteje sînt foaple papî; înBip-yinea lAmepitta) (»ni pemat în tonte zijeje, asemenea uii .ta inshja la maica t»m de ja Noein-Bpie nîni ja Anpijie; dap în Jima (Arnepica me-pidiona.ii) n» se n»d» ni'ii o daţi tsnete, niai se Bidt> fsjuepe; ks toate acestea Kjinia opam»j»î Jlima e foapte d»j«ie,. njiusli mi smitoasi.— Sînt »ne.ie BÎntspî Knpe ad»Kx nsopT fsjqepnti'u; ja noî în E»-psna aaeste Bîntspî aa.ide cape ad»K» f#pt»nl, ssf.il de ia ssd-Best»; cînd se întijnesitx în aep» s»s sr.g Bînts Biind de ja pisipit» mi a.il8.i» de ja ansss, atsn'iî nsopil fpeKînd»-se intpe dinuiiî, scot» ejeitlpi-silate mi liuyepe crap mi iapna.— Kind fcjyepi nade iui Eapometp».— ÎJns ajls fenomen» focos» în aepg, icassat tolg npin ejeitipiiiiale (mi mnrnetismS), este acpo-pa Bopeea.11 sa» jsminn do miazi-noanle. — Aaeasti jsmini n» se Bede în Kjimeje tpoiiite, se bo-de pap» în tcjimejc d’o Kudspi modepati, dap npea desg în iuimeac «teje pe*iî; anoî în Kjimeje no.ia-pe (de ja 70 rpade in kojio) mai în toate nonyi.ie se Bede o jsinini Eopeeaji. Nal«pa a dipsit a«tes« top KJime aspope Eopeea.te în jok»j snci.taK0J8.i8f SBEjini» de f».tyepe mi tsnete cape se îufiyi-uieazi nsmai în Kjîmeje i.ajde; dap mi aspopa bo-peeaji este »n» fenomen» din «ieje mai fpsmoase mi maî niarnifine.— Încinsiui-Bi ki în naptea iep».i»I snpe miazi-noanle aspopa se pidiKi d’assnpa opi-zqiusjbî Ka »n» a p K t k» doi Koapne ajee Ka zinada — 130 — dind Kam? în Bepde sa» xaBaxS (ajBastps). Fazei* ateste! ismini ni se înftgiineazx na Kînd s’ap ssi de ia opizontă snpe niiezsi-tepBisî (zenit); anoio se desnaptă întpe d’inseje PbKînds-se na snv înBejimă de foKv, nape apamn, niuile scântei stpeiBtitoape în toate n ipgiie teps.isi dap de msite opî ateste paze a ie aspopex sopeeaie se Kontentpeazi sss în miziOKSiS tepsisî finind o Kopoant de o ismint ai-Et înKsngfepatE de KSiopiie KspKSEesisi.— » Mape » mi admipasii sneataKOi este atesta a, zite natspa-iistHJ B p a b e s. » în opatnsi BopsKon în Ja->noniea am Bizst înlp’sns nspss de mease isnl nsmal nsgin de 753 aspope Eopeeaje, nape de nap* mal fpsmoase ».— Sînt ini aite meteope foKoase (stpeistitoape) nape ie nsmirns o n t i t e, fiind npodsse de o iissis-ne a Bedepii noastpe npin pesfpînţrepea pazejop soa-peisi iui a ie steieiop în aeps; Kitl aepsiă, de uii este stpeB'BZ'btop, ks toate atestea înrite o napte din pazeie isminoase a ie soapeisl te tpeit npintp’inssi; de ateea aepsi ne apali fopmeje itopnspiiop sKim-Eate, ns dsnfe nsm sînt în adesipă. Ateasta este uii Kassa de Bedem toate iEKpspiie te se afii denapte de noi nap-Ki sînt înBeiite înlp'o KSioape azspi (aiEastpi); Kînd e senină, atsuti ni se apati tot opi-zontsis nap-n’apă fi înKonqi»pat d’o iinfi azspi, de o sedepe dsite, mayiKi, de o nxeianKojh» înKînti-toape nenlps inima noastpx, ini noi simgim aisnti . o dopingi n«0E, nesnssi, te ne atpaqe ia KîmnspI azspe, tepemtl, pezidenga ssfieteiop fepitite te ni - 121 - se înfxjpmeazx imaijinajjisnei noastpe npiii aiest ta-B4oS fpsraoss.— Pesfpinpepea 4sminei npin aep§ ne mai npods-ie m’sns ajtx admipaBijs sneKtaKojă, adiicx Rpenss-Rsjeje de 4a pxsxpipea mi ansnepea soape48i.— Aspopx a diminejieî ! O ! ie Eorxijie de simjjipî noe-tiie Konpinde aieastx BopBX! *line din noi n’a sim-jjits mxKap o datx în Bieaija 451, aieastx simjjipe di* Binx, aieastx noezie idea4X, Kînd Bedems aiest me-teopS KOBopînds-se din pepisnea lea 4»minoasx a ie-p848i sn4endidg mi Bxpsînds-se în adînii4e Kamepe a.ie inimei noastpe! noeyii în toate seK84e4e as KÎntal aspopa. Fie-Rxp»ia astop, a»popa i s’a înfx-piuieat în Kîte »nx Kin deosesit»; fîe-Rape a rxsit’o noax mi npoasnxtx, ano! mi neste sste mi mii de ani, aspopa tot Ba înRînta inimije ie4e Rspate niaps mi a4e stpxnenojji4op nostpiî, înx4jjind8-4e îripepix-ne4e etepiie a4e 8neî noesii diBine, ie neînietat pxsx-nx din noema diBinx Râpe se nismemte Natspx.— Dap mi RpenssR84a (msprs4 sepii) este sns dap» npeiios,nentp8 Râpe tpesse sx fim» peRsnosKxtopi aep»-48Î ie ne înRsnpioapx. îndalx dsnx ansnepea soa-pe48Î, B^deme ieps4s în naptea desnpe ansss nap-R’apg fi Bxnsitx poms mi ra4BenS; tot în asts timnx iep848, în naptea desnpe pxsxpit este R040pat pom»; anot mi dsnx ie s’a stepss aieastx poineajjx, Bedemif tot în naptea desnpe pxsxpit» a iep84»î Ra o R04oa-pe a4Bastpx (faga nomnjementapx a pom»4»i) înR»n-qispalx de o 4inie pomix ini Râpe se spxx nînx sss »a zenitg (miz40K848 iep84»î); în aiest» minst, afa-px din 4»ieafxp» Râpe este Bxzst mai din ainte, 16 122 — înien# iui aorte steie mai mapî a sipusti ne iep8. Aksbi ismina lea aiEaslpi Kape este snpe naptea desnpe anss» a iep8J8i, însene a se sueî, mi alsnMÎ înieirâ mi steieie teie miii a fi Bizsle, Kînd atonii ia mi siBîpmipe itpenssKSja.— Aiesto dap npeiiosx, natopa ia pinii ’i a desmp-jjit ne niminto dani KsnosKsta ei dpentate mi amopS qenepaiK nentps lojii Konii siî; aduti, în gipije tpo-niie mi Kiidepoaie, nape se B5K*pi de soapeie stpi-istind în toati nstepea eKiatanti a i8Î ; KpenssKB-Jieie sînt foapte SK8pte. S8Bt eKEatops, nsjiine minate na mai maî ’nainte de pîditcapea soapeisi neopi-zontS, îniene o mini Kpen8SK8jn> de dimineaga, anoî iapirni nesle Kîte-Ba minate dsm» se s’a KOBopît soa-peie s8Bt opizonto, e noante înlpean. în Xiii, Kpeii8SK8jejie jiină 8n8 sfeptg de opi; în D a j m a ij i e a Ka ia o aismitate opi, ne Kînd în Kiimeie desnpe Nopd, Kpen8SK8je.ie jj.inS mai ineite ope, anoî în jiipiie no-lape snde o zi mi o noante faK snă ana, amîndoi Kpen8SK8Jeie jjins anpoane doi isni fie-Kape! — O fpsmoasi Kpen8SK5.n de seapa ne Besteuite, ki a doai-zi Ba fi fpsmosS, dap o npea fpsmoasi aapo-pi de dimineajia ne Bestemle de msite opî nioae ne zi. *Ie siniBOj adînKS mi nenlps Bieaija omBisi! lipea stpusiiloapea iiKsisne în tinepejie, Bestemte de urnite opi o Bieaiji tspBspati; dap Kînd în seapa Bie-Ijei noaslpe (Bitpînejie) nsim lepsi inimeî noastpe limnede, Kînd ansnepea steieî Biejieî noaslpe este în-Konqispali de Koiopiae nspe qepemtî, atonii its o inimi odixniti nstem amtenta o adoa zi stpusiin, — 123 — însi einind intp’snS a,it8 opizonte, întp’o ajtx ji 8 m e ! — KspKSBesj (Tarc-en-ciel) iej8 fpBmos, est© iap^rnî snS meteopq ontiK, npodss npin pisfpînpepea jsminel în aepg. Kbpkbbcbj se apati nsmal seapa sa8 dimineaija, adiKi Kînd soapejie ns se af.11> mai S5S de 45 rpade neste opizontă (în itajea atsmitate deja opizontS snpe zenits), alsnii Kînd se ahii nsopî njoiomî înlpe noi ini soape, niKi.l8pi.ie njoiî firspea-zi Ka nimte npisme de stioe (fir. 10), npin spmape desnapte aceste paze ajBBpiî în rnease Kojopl npin-linaje Kape sînt Konpinse iui snite în pazeje soape-J8Î (siojet, Bînil, rajBens, Bepde, noptoKajiS ini po-iub). - ^entpsj K8pK8Be5J8Î se afji tot-deasna întp’o jinii de Bedepe ie tpeie npin lentpsjs soape-jşl ini npin okîî sneKlatopsjBÎ; de aii Bedejjî dap, kt> fie-Kape oms Bede sns ajtx KspKBBe», fiind-Ki fie-Kape om8 îmi ape Întp’ade«n>p8 KspKBBesj si.8; ie Kspios pezBJlat aj8 intiinije!! O mie de oameni dintp’snS oparns se 8'iti. .ia »n8 K8pK8EeS Kape, dam îdeea jop, se afjT> ne ieps; Bine ontiKSJ mi je do-Bedemte ki ne iepS n8 e nimiK, ii KspKSBesj esisti nsmaî în OKiî fie-Kipsia dintp’înmil npinlp’o ijBzisne ontiKi, Kape je faie o imnpesisne de Bedepea kojo-pijop Ka Kînd ap fi întp’adeBi>p8 8nS KspKBBe» esi-stînd în fiinsjB ne iep8. — De msjte opî sînt Kojopije KBpitsBesj»! foapte Bine desemnate, atsnii se apati. în iep8 în dpentsj J8Î npin pefiieKjjiBiie, mi ens aitS KspKBBes mai de-bîj8 în Kojopî, însi> aBînd Kojopije întp’snS opdinS întops8, toKmaî Ka ja o orjindi Kape tot-deasna ne 124 — apa li oeieteje înip’anS nins întopsx (daKi adini este »n8 OBientg în dpeanta, în orjindi se apati în-stînra, m. t. jt.) Aepxjg ne npod»te Kîte o daţi o i48si»ne onti-ki foapte KBpioasi, adiKi iapna jia »n» yep» tape Kînd aepsj» este »mn48tS k» niptiteje (atome) de ani înriejjate, euiind soapeje, pazeje .i»I se pe-sfpînr» npin ateste niptiteje Ka npintp’o orjindi ini atxntiBedemg netep» maîm»4iii sopî stpus-tind 8n84 4înn a4t»4 4a o deniptape notpiBi-ti; atest fenomen» Kspiosg se apati în Kinxjs sp-mitops: Bedem atsntî Ea sns tepKB de 48mini Ka-pe, de 4a opizonts se sse sss snpe tepg; soapeje se afli în tentpsjs atestsi tepK»; »n» a4tg tepKS a4Bg opizontaj tae tepK848 tej» d’întîix, uii în nsnKteje tiepii Bedem» Ka niuite sopî stpuatitopi! Dem»j-te opî alenti domneinte »n» opsan (Bînt-tape).— Kînd aeps.1» este smed, »mnj»t kx niptiteje (atome) de ani, sa» Kînd nxopî foapte ssByipî tpeK ne din naintea soape4»î sa» 4»neî, atxnti pezeje soape-j»î sa» a j»neî tpeKînd» npin ateste atome sa» nsopî, se pesfpînrS npeKxm se fate 4a xng OBient» Bizst npintp’o stiK4i tspsxpe, ini soapeje sa» 4»na se în-Esnyioapt. de »ng tepicg (halo) sax Kopoani.— ^ea mai fpsmoasi Kopoani a soapejxî se apati diminea-jja 4a emipea 4»î, Kînd se »pKi Ka o teajji dinBa-4ea te a fostS aKonepiti noantea; — Kopoana ko-npinde tpeî tepnspî Kape înKsnţioapi snxjx ne ajt»4». Hejg mai miK» mi te4» mai anpoane de soape este Komnss de K04oapea a4sastpi, ajEi mi pomii; a4» doîjea tepK» este pom», inst mai sjaB» mi este ame- — 125 - steKat kb Bepde mi rajsenB, dap ajă ipeîjea lepic» este inKi iui mai sjaBs ini Konpinde nsma! faga pomii mi ajBastpi (xaBaii).— Kajiilatea aepsJiM ape o mape infiisinjii assnpa npiBipei noastpe 4a ste4e dane iep». Aduci iapna Kînd aep84§ este peie mi ieps4» senin», Bedem ste-,ieje stpi48iind8 m84t» mai fpsmos de Bit Bapa.— Dap mi mianeteje tot-dea»na ni se apit kb o jsmini luimKitoape -nap-Ki fjiKipeazi, ne Kînd stejeje fm-se ne apati o 48mim statopniKi jiinimtiti. lipi» aneasti Kajitate noate fie-nape oms si deoseBeasKt în qep» njaneteje de stejeje fiKse.— Anoi mi mai mape mipape ne Konpinde, Kînd ne Blum ja stejie npin tejesKon», fiind-Ki atBniî Bedem ki ne Kînd n^aneteje se mipesKB înaintea OKijop nostpiî, stejeje fiKse, din Kontpa se miicmopcazi î a'ieslB fenomen» este KsnosKstB s»e n»mipe de I p i -d i a u i 8 n e, mi este Kassa (d»m oninisnea jbî Î5 m-Boid) din SKimBapea îndesipiî (densite) în difepi-teae stpate a 4e aepsjBÎ. D»ne ideea arestai Bostit» natspajist», SKimBapea Kojopeî ste.ie.iop, Kape o daţi se apati pomii mi a-iti-dati aJBastpi, ape Kassa ei tot în sKimEipî npoBenite din îndesapea aepsiBi.— Este în fine în aepS o ijssisne ontiKi qe s’a desKonepits în tininspiAe noastpe, mi este foapte in-tepesanti; aneasta este ijssisnea npod»si npin m i-p a i 8 4 3, de Kape am mi Bopsit maî sbs jia o aj-ti oKasisne. Aieasta se spmeazi Kînd aep848 este jinimtit mi ne Bitim 4a osieKte foapte demptate de noi, kb tejesKOnsjS; atsnql ni se nape ki aqeste OBieKte se mimici, mi daKi sînt miqi, je Bedem at»nm — 126 — îndoite, întpeite mi itiap de natps opî mipite. AiesiS fenomenS este OEi'insit mai ks seami în Kjime.ie foapte Kudspoase, mi snde nimînts.1» este anonepit ks nisinS ; snpe esemnjis, în deseptss (nsstiea) Sa-xapa în Afpiisa, snde nisinsjs apde în mizjOKSJS zisei ; aKojo Boiaoiopii Bids OBienteje de denapte Ka Kînd s’ap miuma neînietat întoKmaî na Kînd ap fi în-tp’o ani.— Anasoţie ks aqeste Lissisnî sînt mi astese maî Kspioase Kape ne apati OBieKteje întp’o nosijjis-He mai ’na„iti de Kît sînt în adeBips. Acestea se ’nlîmnji Kînd nimîntssS este maî pene de Kît atmo-sfepa. De aneea în jjipije desnpe miazi-noante, sf-tînds-ne d’întp’o deniplape snpe ttipmspi.ie mipiî, ni se Bop nipea maî înaste de kU sînt întp’adeBipg, mi Kînd în aness minsts se afli o naBi ne mape ssst opizontg, dap d^anpoane, alsnnî se pisfpîmje în aepS imayinea anesteî naBe mi o Bom Bedea desemnau în neps, BiziEisi întp’sns KinS foapte sine, dap în-toapsi.— Hîni ansm am Bopsit desnpe meteope mi fenomene, apitînds-se noi în aeps mi npodsse noi npin ussisnî ontine; dap ipesse si BopBim neBa mi desnpe sneje meteope npodsse npin aste Kasse fisi^e.-— Sînt nimte meteope Kape se întîmnsi foapte pap; anoi Kînd se apati, npodsK o snaîmi mape în-tpe nonsjî. Anestea sînt nimte rsoBspî de foKS, sas mepnî de fonS, Kape, KÎte o daţi se apati în aepS, pimîinds aKOJio Kîte-Ba minste, anoî ne spmi se faK neBizste ; însi în anest minst si asde sns sro-mot Ka de sns tsns ssobozUS, anoi Kînd se Kasli în 40K8.I8 snde s’a apitat meteopss», se nseinle o 127 — ueatpi de Komnosiipsne minim stpeini ie ns se ri-semte ne niminls mi i;ape ne asirspi ki aieasli nealpi ne-a Benit dinlp’a^it» Kopns lepesfiS. Aieste netpe se nsmesKS netpe Kosmii î.— O adeBipali esnjuKanisne a aieslsî fenomens ns s’a risit, dap se înttmn.ii foapte pop Ka meteopeje si aÎEi netpe kos-miie, mi maî de msite opî meteope.se sînt nassnte npin nimle raze (acspî) înfjamaBue ie se spai ja sne.se .soitspi din nimînlg, se anpinds în aeps mi npodstts o jsmini meteopim.— 5ns asemenea me-leops se nsmemte mi jsmina pi tui ţoape sas stafie (feu follet) mi se apati ne jaKspije bij-loase snde se spm sns fej de razs de KipEsnî isas razs de rpoani) foapte infiamaBij; aisojo se întim'-nji kt» Bapa în nonijije Kudspoase de se anpinde aiestg razs în aepsjs de neste Bajli, alsniî Bedems a«o.io Ka nimte jsminî anpinse. Anoî Boiayiop«J8 în întsnepiitâ Bizînds de de-napte i;a nimte jsmînipî anpinse, îrnî înKinsemte m aiiî este o jiKsinipb omeneasm, se anponie de din-seje, dap ks Kît ejs se anponie, ks atît aieasli js-mini itanpiiioasi fsije dinaintea jsî (fiind-Ki anpo-niepea omsjsî npodsie sns BînlS nape.se roneuite); BotaijiopsjB tot meptie dsni jsmini, .îsmina tot fs-ye naintea jsi, nîni Kînd .s’a amejiil Ka st> întpe în'miz-•10K5J Bijjyi], alsniî se înlîmnji adese opî m aieste ,isroîm>pî fantasiile se stinrs sinrspe, jisînd ne sîp-mansjs Kuilop în întsnepitts.18 ie.is maî mape pi-tuitg întp'o Ba.iti.— flentps aieasta amn,iipue, aieste meteope sînt KsnosKste ssb nsmipe de j s m i n i pitiiitoape. 0ms48 opdinaps ziie ki aiiî este — 128 — o fantomx, o stafie, saă ană ssfaet epatiKâ aa» ansi rn.KT.tos8 Kape, ukp mi den't moapte îi naaie a asa-te, a pi.tT.ii ne oameni din Kaaea dpeanti, adsRinds-mi aminte Rsm a fostă mi eaă în Bieaga asi aeitstă din dpsmsaă leaă dpentă aaă BiptBjjiî; aieasti idee no-nBaapi de mi este sBnepstijjioasT., dap tot este foap-te fpsmoasi, fiind—Kt Ronpinde o adînKi idee rnopa-jjx, Râpe ne noBijpemte kt. nedense&e leae mai mapî în asmea ssfaeteasKT., nentps faiepe de piă în aiea~ sti. asme Kopnopajx, sînt d’a fi osîndit a spma în p t. 51 a t e în înBeiiî Beiiaop; ama dap ssfaetsaă om»-asi ieasî piă este osîndit a pitici sinrspatiRB în aoKB-piae neRspate, infeRtoase snpe a pT.lT.ii mi a faie piă oameniaop mi dsm moapte. *îe nedeansT. te-pisiai! — KOXUERSMMNEA UU. Desnpe meteopeae anoase. în KonBepsajjiBnea noaslpi tpeRBti am Bopsit desnpe meteopeae’ foRoase saă ontiie, adini. de aie-aea Kape ni se înft>jjimeazi de msate opl npin pes-fpînqepea pazeaop asminel mi ne fiind însojjite de sp’o euiipe a ansi fasidă ; dap aasm o si. ne okb-m>m de nimte meteope din atmosfepi Râpe n© ad«R — 129 — nsopî, IUOÎ, poax, neaijx, zxnadx mi rpindinx (kx-depea netpuop).— Dap mai ’nainte d’a inlpa în OBsepBajîisnâa fe-nomeneaop anoase ie se. afzx în atmosfepx, tpeBffe sx sopBimS qeBa mi desnpe arperayisnea anei. Ana noate sx se înlxijiuieze în Kîte ipeze fop-meje sax arperajjisnî a je icopnspuop, adiitx în fop-mx sozidx (anx înreijatx), în fopmx fz8id!i (anx opdinapx) mi în fopmx r a z o a s x (aBspî de anx). Fie-napo din ateste tpeî fopme deninds de jia temnepatspx sas de .ia rpadsjS Kxzdspeî în miz-jioksjS Kxpiia se afix ana. Fpirsjs stpînţre toate Kopnspue, npin spmape mi ana; dap inojeKSjeje ane) Kînd se stpînrs tape npodsK riajjx. Tpads^s Kxjidspeî în Kape se spmea-zx inrieaapea anei, se nsmemte n sntsjs riejjei (point de gel6e) saS z e p o. Ileste atests nsnts, ana întene a se desriejja, mi ks Kît adxorxm mai msjtx Kxjidspx, ana tot mepeS se înkxjzemte nînx aacsmje za sns nsnts în Kape ana fiepse, adiKX sKoate ni-mte exujM nzine de aepS; atests nsntf se Kiamx n s n-tsjz fi e p B ep e î (point de l’ebolution). Dap daKX adxorxnis mi maî insjtx Kxjdspx neste nsntsjx fiep-Eepiî, atsnti ana se sKimBx în a e s p 1 sas Banoape (vapeurs\ mi inritS toatx Kxjdspa Kape o adxorxm d'aKsm nainte. Instpsmentsz npin Kape afixm rpadsj KXjdspeî OBieKtejop matepiaje, se Kiamx tep mo metps(me-sspxtopsj KX^dspeî); atestS instpsments este o jjeaBX de stiKzx smn-istx ks mepKspis sas ks snipt (alcohool), anoî ks Kît se înKXJzemle mal Bine mepKspisJ sas 17 — 130 — sniptsj, K8 atit se diiati mai msjt(npeKsm se spineazt ja opî-te KopnîT) iui se sse mai sss în ijeaBi; anoî npin niuite rpade însemnate afapi ne neaBi (ne o sKajra), afjims rpadeje Kudspiî; însi ateste rpade ns sînt toate eKsaje ja toate Eapometpejie, miKap ki nsntsjs rieu.il mi nsntsjs fiepEepei as ateeaini nosijjisne (adiKi deniptapea snsia d’ajtsjîQ jta toate Bapometpeje; ti distanjja dintpe ateste doi nsnte fiKse este îmnipm’ti în difepite maniepe (sKaje). în tepmometpsjs aşi Peomisp sKaja atea-sta Kspînde 80 rpade; în tepmometpsj jsi ^eji z is, sna-ja Konpinde 100 rpade, dap în tepmometpsjis jsî F a h-renheit ateasti sKa.ii Konpinde 180rpade, însi în atest din spmi tepmomeips, de sse nsntsjs zepo (sa* nsnlsjS rieflii natspaje) se afji ajte 32 rpade, fiind-ki Fahrenheit a oEsepBat ki amesteKînds sLaitpi, sape nii yenepirs îmnpesm ks zinadi, npodste o pitea-jii itape este ms^ts mai mape de Kît piteaja ja nsn-ts.ix rieijit natspaj; atests nsnts Fahrenheit Li nsme-uite nsntsjs riejjiî aptifitiaas mi de aitî nîm ja nsntsjS fiepsepii în tepmometps ist Fahrenheit sînt însemnate 32fl80=212 rpade.— MepKspisjs înriajji ja 33 rpade sse zepo (nsntsjs riejjil natspajs); rpadeje Kudspiî se înseamni ks semnsjS njss (t) mi rpadeje fpirsjsî Jie însemnims ks minss (—); ama Kînd zitems ki ja noi Bapa Kudspa tea mai mape este +30° F, înseroneazi 30 rpade nes te zepo; dap Kînd zitems ki ja MosKBa iapna e Kîte o daţi snS fpirs de — 30° F, însemneazi ki 30° f'pirx sse zepo sas nsntsjs riej|iî natspajs din tepmometpsj* jsî Fahrenheit.— 131 — Dap mi asnts.ix fiepEepiî anei Bapieazx dsnx rpadsjs npesisniî (anxsxpiî) atmosfepiî, Kxqi ana Kînd liepse sKoate aepsjs Konpinss întp’însa,- aqeasta ns se noate spma nînx ns s’a txkt ks totsas npesis-nea aepsjsî assnpa anei, npintp’o Kxadspx lndesls.ii-toape itape, Kxstînd a pidka 1no.1eKS.1eje anei, jsKpeazx în Kontpa aqeslel npesisnî uii o nestpajizx (o tae ks totsjs), atsnql amîndox fopgeje Kontpapiî sînt în eKsir-jicps mi ana fiepse; ama dap este înBedepatâ kt. ne Bîpfspije msngijop, snde aepsjS ejnaî pap, npin sp-mape mi npesisnea sa, esepsalx assnpa anei, e mal miKX, tpeEse ama dap mi mal nsginx Kxjdspx snpe a npodsqe fiepcepea anei, de api mi oieane sînt nsse în mimKape năimi npin aBspsjs aneî. — Bedemx dap kt> 01115.1» ns tpesse si desnpejssiasKi lea maî miin. nsiepe în natspi; ie este nsjjinx aBspîs întp’o oa.n> feapti ? anoi k» ie enopmi nstepe jisKpi o •loKomotiBi Kape, fsyind K8 o fegeaii Ka de fsjnep», tpaye dane dînsa o rpes-tate Kape aBiea 600 de Kaî ap fi naist s’o misie din jiokS ! — Ilstepea Banopsjaî a fost KsnosK8li maî de de msitâ. FisiKSji II a n i n a apitat mi maî din ain-te, Kt jsînd o oaji de fepa tape, smn^înda-o ks oase mi K8 ani, astanînda’î raapa oa^eî n’snx anonepimă de lep«, ne Kape jrininds-o Bine Ka si nj intpe niii 8n» atomii de aeps în înlps, anoi nsiind aieasti oa^i ja foKg mi jiiind’o 24 de ope, Kînd o destsmm, n-sim oaseje fiKBte n i f t i î (ţiejatine ); atît de tape este nstepea Banops.isî ie a emit din aieasti miKi KitiQime de ani afjînds-se în oaia .jbî Ilanin! Dap Banopsjs, îniii de ja înienstB-ix seKOJSJBi nostps, ’inî-a doBîndit imnoptanjja sa lea adeBipati. Fisi-■ K8.i Batea doBedit i;i BanopBj» (nBBpsjs) aneî ape o nslepe alîla de tape de a se întinde, în Kît ani>-sa K8 o rpestale de 15 f8njjî ne fie-Kape jjojg în natpat; de aieea sns Bazar» de o mipime nsmaî de 2 niiioape în ksbs (adini aBÎnds în întps o în-tindepe de 1728 flonspi) este esnss ja o n8tepe ani-sitoape de 25920 fanai! ( 16500 de OKa anpoane!) Dani aieasti inBenijisne, s'a desKis o sfepi n»oi in domenii» liBuisajjisnii. Toati Kestisnea fssese maî ’nainte a risi în natspi o maî mape nstepe miui-Kitoape, msjt» mai mape de Kît aieea a anima.ie.iop — 133 — tpxrxtoape Kapc icapînd« se ostenesKS, ano! uii icosix msjilH; dap dani ne s’a rxsits nslepea Banopsjsr, .lesne a fost nenips ineKanislT a inBenta o maKinx-snpe a anjiica nstepea Banopsjisi ja difepile mimKxpi a .ie Kopnspi-iop. O asemenea maKinx se Kiamx j o-Komotiiii (miuiKXloape din joks). Dap snpeans se nepde nimiit din isijea.ia miiuKxpil, s’afxKStnen* tps JiOKomotiBX sns deoseBit dpsms dpenls, fxpx bxî mi fxpx dea-ispx, rni’n jok de netpe asKsgite de moseje itape îmnedeKx tot-deasna fejjea^a mimKxpiî poate-aop, s’av nss minele de fep« Kape ns npodsKS nici o fpenape îmnedeKXloape. Acest dpsms se Kiamx d p s-UJ8JS de feps. Ak8B1 nsmai npin ceBa anx în-Kxjzitx noate sx sc npiuiBje o datx 400 mi 500 de oameni în 10 sas 15 Baroane (tpxsspî) mapî K8 o regea-ix de 4 noste neopx! — Iaix .isKpapea dpsms-jsi de fep! Iatx pezsjtatsjs nporpessjsi mtiingei mi infisinga ei assnpa KSJlspii societxgii ome-neuiti! — Dap ns nsmai i;ind fiepee ana, ci tot-deasna ess asspi esa-iînds-se ne ssnpa-iaga anex sas a opi kx-psia KopnS fjsids (Ksprxtops). Aceasta se spmeazx mi Kînd ana ape o Kx.idspx mxaap nsmai ks ceBa mal mape de aît aeps.ix. însx noi nsmim b a n o p i, ans-piî ernind din ana fiepBinie itape-î Bedem Ka snx fsms ssBgipe, ne Kînd asspiî neBxzBgi >ie se sse neîncetat din opî-ce fxsids, iî nsmims esaxajjisne. Sns pîS miK se ssskx Bapa în timns.18 KXjdspei fx-Kînds-se neBxzxst nsmai npin jsKpapea esajagisnei, Kape încet încet tpimite în aeps nxptice.je.ie sas ato- 134 - meje anei anejsî pîB, smmBînds-se în fopmi de ato-tne aepoase nape ns .ie n&temx Bedea. Toate Kopnspue fjBide esan; însi snil mal mBJtg ajjjiî maî nsjiinS, snii jia o miiti Kuâspi, aji-ijii Jia o Kiadapi mai mape.— Snipt»^ mi etep848 sicot8 m8.iie esa^ajiisni, dap mepKspisjix esaji n»îjin§ mi aneasta nsmaî ja o mape Kudspi. Esa-iaijisnea anei na mi a tstBJop Kopnspuop fiiBide, pinemte aep8J8; aceasta o mlie mi omB.i8 opdinapS. Bapa Kînd e Kudspi mape în i;asi, stpo-nemte napdoseaja naşei ks ani, Kînd însene ana si se 8S8ie, s’a mi piitopit Kasa. Dap de ne ? Fiind ki ana Bipsali în odae se eBonopea^x- în aepS najds mi Ja aneaslx onepatjisne înrite ins-iti Kxjdgpx din aep8J8 Kasei. de aneea Kasa se piKopemte. Bepsajjî assnpa mîinei neBa etepS, Be^i simiji o pineajx ne mîni, fiind-Ki eBanopajjiBnea elepsjisî este foapte iste mi însemnaţi.— Ama Bedemx ki aepBJB este în slape a înri^i o mape Kitiijime de ani, însi sisimBati în fopma esa-jiajiisnei, sas a aBspijop nesizsiji; dap mi aneastx în-rpiîKipe (npeKsm opi-ne JiKomii în jisme) ipesse si aiBi 8ng sfîpmit; de aneea Kînd aepsjS s’a silB-pat de aB8pî, nsmaî e înrigipe. Kb Kît aepsJis e maî itajdx, kb atîl este în stape a înriiji mai m8.»jii aBspi, mi kb Kît e mai pene kb atit înrite mai nsuinî.— Dap Kînd se întîmnji ki aepsjx e Kajids, fiind si-tspat kb o mape Kttijjime de asspî, îndati se pi-neinte; atsnni aneasti Kilijiime nenstînd pimînea tot sssnendat (atîpnat) în aepS, aBspiî de npisos se sKimBi iapimi In ane Kspntoape mi Kad îkosb.— — 135 — Aieasli simn.ii esnosiijisne de ipansfopmauiB-nea (sniniEapea) anei Kînd înriajii, Kînd în fisids sa» înaBspi dsni rpads.! temnepatKpu (KijdBpeî) ie dom-nemle în aepg, este în slape a ne esnjiha toate ne-n8naepaEi.je.ie fenomene meteopo.ioi.iiie ie.ie mai im-noptanle de itape atîpni esistinija mi fepiiipea tsts-jiop fiinuejiop din icape se Komnsne domensj njanie-.jop mi ajs anima.ae.jop dsne ssnpa-fajia nimînt8.J8î. Poa, n j o a e a, ninsoapea mi rpindina, toate deninds nsmaî de aieasti nepiodiai tpansfopma-jjisne a anei în aepg. Este dap foapte intepesant Ka st. DopBimS aiiî ieBa mi desnpe aieasta.— 5mezea.ia aepsjsi deninde deja doi îmnpeijre-pipi; adiRi de Kîtimea aE8pi.jop anei ie se af.ii în aep» npeKsm mi de rpadsj Kudspei (temnepatspeij aep8.J8i. — Noi ni se nape ki iapna aepsjS este mai smeds de Kît Bapa, dap ne înienni8 ; Bapa este Kîtimea aespijiop în aepS mai mape de Kît iapna (si ne înKinsimS nsmai Kîtimea pîspuop ie sessski Bapa!); dap fiind-Ki Bapa aepsjs este msjts mai Kajds de Kît iapna, de aieea Bapa n8 sinijjims ki aepsjs este smeds.— Eie-Kape oms noate si se înKpedinijeze, ki ae-psjs este înKipKats ks anspi de ane; si jsinis o Kitbijime do sape loapte Bine ssKati, s’o KîntipimS mi s’o nsneniB în aepx nenlps Kît-Ba timns, ne spmi Kîntipinds o iapiuiî, Boms Bedea ki sapea aK8m atîp-ni mai msjtâ ; aiest npisos însi este npodsss npin aBBpii anei din aeps iei-a înrijjit sapea.—• 8nS omă Kape Boemte si jiKsiasKi o Kasi noai, noate si o mi essie daKi este irpasioasi (smedi). — 136 Ilcnlps aieslS sKonă nsteuix înlpeBeinga în jok de sape iui Bitpioj eşuat mi nspigit de ani. Ateste in-stpemente uii ajtejie asemenea xotipîte snpe a mi-sepa emezeaja aepejeT se nemeseS Irpometpe, (snpe esemnje: enS mp itape se sKBpteazi saS se jenyemte dani mipimea emezejeî în aepe); npin nasate esnepiinge irpometpiie (kb irpometpe), s’aJ nsit epmitoapeje jiegî fisite, pere^ate în npiBinga sKimBipiî emezejei aepejeî ne fie-Kape zi.— Dimi-neaga ja emipea soapejsi, Kitigimea asepijop în aepv este în rpadsjie te.ie mai mie (minirnem), de mi ni se nape noi ki a tenii aepeje e foapte emede,, dap aieasti epoape npoBine din peieaja' aepejei de dimineaga, de ateea atei nsgini asepi de dimineaga sKoale mai mBAti smezea.ii simgiloape de Kît mejgi asepi ie se afji în aepe iiajde mi sstcatâ în mie» zsa-zuei; Kînd se see soapeje mai ses în iepe, atenii bb Kît aepeje si înituzemle mai ms-itS, kb atît npi-memte mai msjli esaiagisnea ancjop d’assnpa ni-mîntBJBi, dap aepBjg fiind ansm Kajds, de aieea m-stpeazi aBepit în stape aepoasi .limnede, npintp’aiea-sta ni se nape noi atBnii ki acpsj8 este seK. Ka ja 2 ope deni amiazi-zi, Kînd itudepa a awense in tejiS mai mape rpads, ateniî mi Kitigimea aEspiJOp din aepS a aatensS în iej mai mape rpad (maKsimsm). Kitpe seapi iapiini se îmnegineazi Kitigimea aBB-puop în aepS.— Dap npeKem aieasti persjati sitim-Bape se spmeazi ne fie-Kape zi, ama se spmeazi mi înlp'snB Kins perejat în KspsBJB anBJBi. în Jisna .iei Tansapie este tea mai miei Kiligime de asepi în aepS; însi d’ati ’hkojo aieasti KHigime mepge tot — 137 - Kpesicinds nins ia 48na asi IsAie, atsnnî aacsnpe 4a maiisimsiu (rpadsAis ne48 mai mape) a ansjsî, dsnB Kape iapBiuî întene a SKBdea nîm, 4a lansapie. 8ris npeiios» efealS aj8 acestei siumBipI pers-4ate a smezeAeî aeps48Î ne fie-icape zi, este p o a (la rosee); aepsAS pminds-se noantea lot maî msjts nîns 4a peBBpsatsjs de zioB, Rînd aeps.18 ape mini-msms de KBAdspB, atsniî ne maî nstînds a maî man-Uine aBspiî în stape aepoasB, îndesînds-se aBspiî, «adS atosS în niRBtspî mi npodsK poa.— Poa este Rade npetstindinea mi tot-deasna. în Apaşi ea lepiqilB snde npea pap njoaB, sinrspB poa este de aatensS nentps Rpernte-pea mi desB04tapea aqeAop npeqioase njante apoma-liie Râpe aKonepe nBmîntSAif aROAO. S’a EBrat de seamB rb mi în a4te jjBpî (npeKsm în JIpoBanse din Fpanjja) snde aeps4S esie njins de odoopea fjopi-4ops ie4op8 maî dsj'tî, ait040 Rade msjtB poaB mi usuinB n40ae. în spma aiestop fpsmoase KajitBjjî qe 4e ape poa, a4Kimistiî din seK84e4e de miz40R8 as fBKsts 8n» fe^s de niRBtspî snde a intpat mi poa, ne sape 4e-as Bîndsts na niRBtspî nentps Asngipea Biejjiî safi maî Bine nentps nemspipe. ^e idee as-sspdB! adeBBpals demnB de a KÎap din înse-mî OEieKtede ne se afax ne nx-mîntă! Este însx sn8 fejg de poax Kape în jok de a fi fxitxtoape de Bine, din Kontpa este de mxjte opi bx-txmxtoape nentps Kpemtepea miantejop, aneasta este b p 8 m a (la gelee blanche). IIpeKBm din niKxtspî — 140 — de njoae, Kînd înriagi în aeps, se fane ninsoape, auia mi din niKitspî de poai, Kizînd ni mmînts, fiind foapte peni, se fane Epsini. De aneea, Kînd a fost» KîteBa zije fpirs tape, mi indati ese snS Bînts KajdS Kape însuzemte aepsjs, atsnnî nimîntsjs mi aKonepimeje Kasejop nenstînds- se înKuzi atît de iste Ka aepsjs, pimîns mai pe-dea ja finitsjx jsnei jbi Ânpijie; anojo njoai mai tot-deasna noantea dap ns zioa; ama se spmeaz'b mi în Q^pije ensatopiaje în A f p i k a ; aiiî Kînd ajKsmje soape.ie a îi ne d'assnpa Kanetejops oamenijop, (zenit), înnene timnsjS (sesonsj) de njoi; în S e -neraj (Afpitca) înienS njoije în Isnie, mi înqeati 148 în SenlemBpie. Bedem» dap npin aieasta ui în loale Kiimeje tponiie sînt nsmat doitimnspi ne an», a di -ki timn»J8 Ki^dspeî »SKale mi timnsjs mioii.— înlpe meteopejre anoase tpeE»e si nomenim» uii de »n» ajt» fenomen» Kape este foapte enopmS mi nepiKSJOs; însi nenlp» fepiqipea oamenuop aneasta este foapte pap. Fenomen».!» desnpe Kape BopEimx este K»nosK»t» s»b nsmipc de tpomEe, (trombes) (fir. 20) apitînd»-se opi ne mape, opî ne JOKspue neje anpoane de jjipmiî mipii.— O tpomEi este Ka »n» stîjn» de am Kape sti k» oiHiopsj» ne mmînt» aacsnrînds k» Bîpf»j» nîm a a neopî mi ama îmnpe»-nînd» aneje n»opijop k» aneje impii sa» aje 8n»l jiaKg; aqesle enopme K»pnepi (stîjm) de ane se în-BiptesK» tot» ’naintîndg; anoî »nde ne dp»m»46 .iop se a£ii apsopi mi Kiap sate saS opame întpeni, jc nimiiesK», ap»nKînd»jie în s»s» în aepg Ka o mine-pi de iapEi de nsuim anpinsi, dap oamenii mi ani- ma.ie.ie se înetc». 8n» natspajist» Bestit» a Biz»t în nopt»jg din St.-Ioan d’antironia, o tpomBi Kape a desfsndai» o Kasi, ap»nKînd’o în aepg nîm ja o ’nxjxjime de 50 niiioape; cj» ziie m a fostg de snaiim a Bedea aceasta, itast atlpnati în aep» înlpe mmîntx mi nep». Ka»sa aqest»! fenomen» deoseBiţ n» este înm Bine esmimati; dap oninisnea qejop mai msjjji din natspajisti este m ap fi Ka»sa atpaK-jjisnei a doi fejspi de ejeKtpiqitiijî (f E mi — E) qe se afli în ariene nsopijop mi în aneje impiî, sa» aje »nst JaK». Bedem» dap m natspa e foapte Eorati în fenomenele metcopiqe, BapiaBije, fpsmoase, sBB.iime mi — 149 — Kkp snilmîntitoape. A fostă dap de npisosă Ka oamenii si inBente din itans^s jop nimte istopii de fenomene meteopice mincinoase, snpe a snepiea ne iton-BeKsitopiî jop irnopangl mi ssnepstijiiomî. Ks toate acestea, în toate Kponice.ie din seKO.ie.ie de miziOKă nsimă nimte istopii de njoaie kb spoamte, ks ns-cioasi mi kb sinije. Dani Bestipea KponiKapijop, aceasta s’a întîmnjatB Kînd a fostă Bp’o ceapti intpe doi feaspl de KaBajepî feodaji, sa» înlpe liana milmne-patopBJB, sas înlpe doi najtisni; atsncl ceps.iă n’a jinsită mi ej» a se amesteKa ja aceasti ceapti, ipimejjindă din naptea sa sas Bp'o mioaic de spoamte sas de sm-ve, mi atBncI doi oameni de fon» kb siEiue sKoase s’aă apilals ne cepă. Asemenea istopii n’aă nici ană fsndă de adeBipă. ILioaiea ce ttade din nsopî fop-mindsse de de.iiKate.ie EemiKSjje de aespi, K«m o si ne apsnce noian» Epoamte saă ajte jirioane, sas ob-cioasi opl simte ? mi daKi întp'adeBip se întîmnJi aitBm (dap foapte pap) ui ana tuoiî este Binsiti ce-Ba kb o KBJoape pomie saă Bepde, intimă ki aceasta este KaEsali ki in sneje jiOKBpI aneje mipil sas a je pispijop fiind Binsite, de aceea BpKînds-se în nsopl, ne spmi fopmîndă n.ioî, ni se înfijiimeazi Binsite kb nsmiteje mal sbsb feije.— Dap, npeKBm omBjă ce ape rueinape Bede toati jsmea rajseni, ama mi acel oameni capsapl în seKS.ie.ie de mizjoKB, înKBn-VHrpajjI fiind de neînctate^e jop jante sinţepoase, aă bizbI ne cepă mi ne nimîniB nsmal smye. Ama mi npeKsm nsstnicil settBJtejop Eapsape, tot rîndinds-se fepmece mi ja diaBOjî, iu'nd aă auzit KînteKBj cejă dsjce a.iă npiBiretopuop, aceslopă neBinoBale nasepî, 150 uri-as astsnat speuue, ziKîndfc kb este diaso-iej te KîntB din r»pB Ka sb amBijiasKB jsmea ! O Kît de tpi-stB este estpaBaranjia fantasiei, Kînd este însoj|itB de o ne-înjjejentfene oapBBΗ II p i n t i n i t nimici s a 8 desnpe i n f j 8 i n ji a nstepijop natspeî i n b i z i b i .i e, assnpa •Jsmea malepia.iB BizieijiB, npeKsm tiitimS, ko-npinde tpeî sfepe mapi; adiKx; Mi ne paj e, Iljan-t e mi Animaje; dap aste tpeî paimpî ni se în-fiaiuieazB sbb doB fopme yenepaje, adiKx: sbb fop-ma a n o p r a n i k x ml o p r a n i k b. Minepaje sînt jBKpspijre anopranite, ne Kînd njanteje npeKsm mi animajeje sînt matepiî opra-nite.— - Sn« JSKps opraniit este atejta în Kape rBsim» maî 1115.1 te deoseEite nBpjjî, fopmînd» o snitate snpe a a*«mje ja sn» skoqs xotBpîts; Kopnspije în Kape n» rxsims ateste nBpjjî, sînt anopranite. Si txemg diamant», snS Kpistaj», »n» meta,is saS opî te minepajy, mi BomS rxsi în întp« tot sn» fej» de ma- jsm ei bizie ne. 151 — ţepii, toi o fopmi; dap si» npiuimS ja o luanli mi Bom şedea ne din afapi a eî deoseBile nipgi aBînds difepite fopme, adiKi: tpsnKis, pimspi, foi, fiopî, anoi întp’o sinrspi foae rasims pine; desKizîndx inima «nai anima*» BomS ptmînea în mipape, dîndiTîn fie-Kape minsts neste difepite mpjjî a*e Kopns*sî, deosefiite în fopmi iui în sKons,t§ fsnKgisnejop jiop, (s. e. itpeepî, nsjtnînî, fişat, aptepiî, Bine m. m. .1. )• Aieste nipgi din Kape sînt Komnsse fiingejie Beije-ta*e mi animajie se hiam o p r a n e ; de aieea do-mensjâ n*ante*op uii a*s anima.ie.jop se isiami do-menii opraniK. Fie-Kape OEieKts matepians este o manifestag'sne a Biegii oEiutestî a natspei; este o sKintee din aiea enopmi f*aKip.T> aupinst de mîna AtotnstepniicsjBi; dap fie-Kape fiingi opraniKi este în sine o întpeyime, o idee ^întpsnifb Kape ni se npcsenti în toati nepfeKgisnea ei, este o deose-Biti BiagT> naptiKSjapi mc se jsnti neînietat ks oia-ga OBUileasm a natspeî, anoî tomnai npin aqeaslţ .«nti se mangine .îs mea în toati a eî marnifiiengi, în toati a eî mipime, Bapietate mi nepfeKgisne! Fie-Kape oprans sas fie-Kape napte a opranismsjsî (a Kopns-isî opraniitii ) este nss snde tpeEse; ns e de npisos, ns e în zadap niui ns noate fi stpiKat fi-pi de a se stpiKa toati esistinga OBieKtsjsî opra-iuk8.— 8n3 diamants liiats intp’o mie de ssKigî, ns Ba înueta a fi totS diamants Ka mi maî ’nainte, dap tiindx snS noms din pidiuina *sî, asemenea mi tiinds sns bos în BSKigi, atît noms* Kît mi eosab ns Bop mai fi a*ieia ie aS fost» nînt a»ii: noms*s se Ba ssKa, bos*s Ba mspi; Bedems dap ki fie-Kape OBi’eKts op- — 152 raniKS, îmi ape fopma sa xotipîli de nalspi, iui aieast/B fopmi esle în nea mai intimi pejaijisne kb fiinua sa întpean. Amă SKimEats fopma OEieiîtejop, ams stpiKats iui fiinua jop! Dsni qe ams KsnosKBtx difepinjja tea mape fi-siKi npin aape diffepi matepiije anopraniqe, (mine-paje) din fiinueje opraniqe (njar.teje mi animajeje), si ne BÎtimB ansm ja deosesipue jop Kimiqe. K i m i e a este mtiinjja ejementejop mi a Jieyi— Jiop jop, adiiti Komnsnepea mi desKomusnepea 06i-eKtejop. Ejemenle îu Kimie se nsmesKv nimte ma-tepii Kape ns je nstemx dcKomnsne; je npiBims ama dap Ka simnje ejemenle. Snpe esemnjs, asps.iv este sns ejement, (iind-Ki n’aBeuiK nini aKsm Bns miziOKB a’js deKomnsne mi a apita ki este Komnss de Bns a.it» ejement; tot npinlp’aqestă tins ultima ki diamantsjs ns e ejement, limd-iîi apzînds sns diamant» npintp’o sbintee ejeKtpiKi, risims ki este itom-nsss de ras itapEoniK Kpislajisats — Kimiea Ksnoamte aitam 55 de'ejemenle, însi ns nstems xotipi daKa tot-deasna Bop Grapa tot aqests nsmip» de ejemenle, qi noate ki nporpesBj8 uiliinijel ne Ba noBijjsi în Biitops mizjoaqe nsoi snpe a desnom-nsne cneje din Kopnspî Kape firspeazi Ka ejemenle nenlps noî în zioa de asuzi. Kiapv istopiea Kimieî ne apati ki mtiinija ejementejop s’a sKimsatâ kb totBjS în timnii modepnî. ^ea mai mape napte din qeje 55 ejemente de aKsm, s’av risit în «iei din spini 50 de ani. *Iine mtie noate itsm Ba fi taBja ejementejop iapirnî neste ajjjî 50 de ani ? Kînd ue-dems ne toate zijeje kt» Kimiea faqe nporpese ţiirantiqe — 153 — iui neicpediBije. Tot domensj minepaj» este Kom-iiBsg de 55 ejemente; *) însi Komnosijjisnea eje-mentejop se spiueazi dam. jeţtf xotxpîte. Este o jeţje Kirniirb kt> ninî o daţi ns se Koransne 8ns element K5 8ii8 Kopns KomnssB, ni tot-deasna sns element se KouiBini> ks sns ajtă ejement, mi KOmns-S8J8 K8 Komnssx; dap mi întpe ejemente, şneje sînt uape as o înKjinauisne deoseEiti Ka st se îmnpesne K8 ajteje ; aneasta se Riami afinitate, (Bezi boj. I fajja 44). OKsiyenS este anejS element ne ape nea mai mape înoinajjisne nentps a fopma KomBi-najiisni Kimine K8 toate neje-jajte 54 ejemente ( Aj-ti jeţre icimiKT. este Kt KoniEinaiîisnea (îmnpes-napea) ejementejop ns se spmeazi în opî-ne Kîli-me, ni dam. nirate nponopeisni detepminate de deo-sesiti Ultime. Si nsnems, snpe esemnjs, în mizjoKBJ amîndspop nojijop snsî stîjns rajBanius, întp’o sti— kjt>, tpei nipui de raz idpoqens mi doi nipui de raz oKsiyens, mi si dimii dpsmsjs sneî SKinteî ejeK- *) Ejementeje usnosicste nîni aicsm sînt neje apmxtoape: a. Kopnspile gazoase: Azot, Chior, Fluor, Ilydrogen. b K o p n 5 p i 1 e f 1si d e: Brom Mercuriu. c. K op n «pile solide n eme t alin e; Bor, Carbon, Jod, Phos-phor, Selenium, Siliciu, Sulfur. d. Kopnspile solide, metale nobile: Auru, Argenlu, Platina. e. Kopnspile solide, metale op di nap e: Aluminiu, Antimoniu, Arsenicu, Bariu m, Bismutu, Cadmium, Calcium, Cerium, Che-mium, Cobaltum, Cuprum, Feru, Glucinium, Iridium, Lithium, Lan-talum, Magnesium, Manganum, Molybdenum, Nikel, Osmium, Palia diurn, Plumbu, Potassium, Rhodum, Stannum, Sodium, Stronlium, Tantalum, Tellurium, Thnrium, Tilam, Tungenese, Uranium, Vana-dium, ytrium, Zincu, Zirconium. 20 — 154 - tpwe Ka si se îmnpesne amîndoi ateste raze, bobi» Bedea kt. ateste nipijî ns se Bop îmnpesna toate sns.i ks a4t»js^ Mi nsmaî doi mpjjî (BOjismine) de razsj idpoţtenS se Bop îmnpesna ks o napte (Boasmin) de OKsiţţens fopmînds ani, ne Kînd npisosBj^ Barpi-mînea neîmnpesnat mi jisep în stape de raz. Ateasti jeţje de snipea ejementejop (npeKsm mi a Komnssejop) se spmeazi nsmaî dsne ni uite de-tepminate nponopjiisnî apitmetite de 1 ks 1, sas de 1 ks 2, saS de 2 ks 5. Este întp’adeBips tea maî admipaEui desKonepipe KimiKi modepni sape o ns-inims jeijea de nponopijisne sas j e ţt e a stexometpiKi. Este foapte deintepesîl a Ksnoa-mte ateasti jeije, fiind-Ki ne apati ki Kiap ssEstanye-je teje mai matepiaje a .ie natspeî, adiiti minepa.ie-Jie mi neîpeje, spmeazi esistinija jop dsm pejajjis-neje ideale a snop nsmepe nponopjjionaje apitme-ti«ie! laţi iapirnî nposat ki ideea domnemte ass-npa matepieî! Kînd se KomEini oKsiijensjis ks sns ajiis element, ese opx sns oKsid, opîsns atid, dsm ki-timea maî mape sas maî miiti a OKsiqensjsî ie noate si intpe în ateasti Komnosigisne. Snpe esem-njs, Kînd apdems KipEsni ne Batpi, ese întîiami daţi o fjtaKipi Bîniti; atesta este OKtids de itap-b o n s (o napte de raz oKsiyens din aeps îmnpesnîn-ds-se ks o napte de razsAii Hapcon), dap razsas (sns-ma) te ese Kînd cems Eopeis, este atid ea p eonik (2 nipjjî de OKsiţiens îmnpesnats ks o napte de ra* zsjs KapEons).— npeKstn doi cjemenle se not KomBina, aiua se 155 — KoniBini mi matepiue Komnsse întped’înseje; a dini oitside j e mi aiideje; însi OKsidejie în-tpe dînsejre npeKsm mi aiideje întpe dînseje ns se not KomEina, si nsmaî sns OKsids K’sns asids, at8Q4i ese o Komnsnepe noai Kape se Kiami în Kimii sape ( sel, sal). înip’o sape se at.11 tot-deasna doi elemente mi OKsigenti. Snpe esemnjis, Kajaucans.râ (sulfas ferii), neatpi Biniti (sulfas cupri), sînt ni-mte sipspî Komnsse de l'ep, ns rjons.iă ntmîntesKă nini o datt n’a fostă nini maî mape nini maî mină ue Kîlă este aKsmă; npinspmape mirpads.iă Ktadspei pes-nînditt assnpa ntmîntsjsî n’a fostă nini o datt mai mape de Kîtă este ansmă.— iatt snă admipasijă janijă de Koniussisnî joţiine jierate msjtă mai sine întpe d’înseje de Kîtă ine.ie.je snsî janijă de fepă 1 Iatt dapv usm noate înjje.jennHmea omeneasKt a xottpî înlp’snă Kină sirspă Kîte rpade de Ktsdspt a aBstă ssnpafajia ntmînts.J5i ’nainte ks mii de ani! — ÂK»m aminuop, st ne KOEopîmă din înajteje KajKSje astponomine, ne ssnpafajja ntmîntsjsî nostps mi st OBsepBtmx mistepioaseae jerttspî a ae ssesi-stinjjeî ne se afjt întpe ne.ie ipeî domene aje Na-tspeî.— Bieajja anima.ie.Jop nepe nstpimentx (xpant), adiKt nsnepe ja jok* a anejopa ne s’aă nepdstă. Bieajia este Ka snă fosă ne apde. Dsnt ne sJaă Ke.i-tsită jemnejie ne Batpt, foKSjă de sine’mî se stinye. Bpîndă dap Ka st ns se stinrt foK8.ix, ipesse st în-rpiatimă a nsne tot-deasna jiemne din noă ne Batpt} astfeaă mi Bieaga Bpîndă a o jjinea în Kopns, ipesse st xptnimă Kopnsjă.— Snă Kopnă se nstpemte Kînd 203 - inrile difepile matepii din afapi> nstpitoape, anoî Kînd ateste matepii s’a« sHimEatS intp’atita în Kîls ’nii-ai' nepdst Ra.iitigi.ie jop de mai nainte, fiKinds-se Kkp nap te a Ropnsjsî în Kape aS intpats, atsntî ateastx JBKpape se Kiami Asimijagisne. Iliinea te ams tnînKat în ainte 6 ope, s’a FiKSts aRsms în mine sînge Kape Rspge în Bineje meje; anoî iapimi nesle 6 sa» 12 ope, din atest» sînge npoasnxts, se Bop pe'noi toate mernepeje Kopnsjsi mes.— O jiitpi do Rapne Râpe înainte rs tpeî zue iconstitsia o naple din msuiRÎsjS sn»i bob ie ntstea în Kîmns, este astizi o napte din fiinga mea, fopmindB o napte din Ripncpije meje, afjiîndB-se aitsm npin asimijagisne în toate nipgije opranismRJBi mes.— Kpeepiî mei Râpe în minstsjs acesta npodsK» rîndipea, nBjmoniî te pEssfaE aRsm, okîbjb meii te fiede aKBin, toate îmnpesn’b jBRpi aicsm» npin aacstopBJB Riaps a.is ateste! jitpe de însumi» ajS B08J81 de mai nainte.— Bedeurâ dap de aii ie idee ssEJunrB nonpinde aRgisnea xpinipei mi a asimijagis* nei! *le este dap ateastE idee? IdeeaKpea-gi8 n eii— Fiind-nt nstpipea (xpinipea) Ba se zi-re: Rpeagisne n e î n t e t a t e ne toate zi^e-a e! Kpeatopsjs a dats în mîna anima.is.i8i snsjS din te.ie mai npetioase npeporatiBe aje RajitEgi-jop saje diBine, atesta ’js-a inzestpals hs dapsjs d’aseKpea, a’uiî pe’noi HopnsjiS s e 8 în toate zi.ie.je mi în tot minstsjs. Kînd es mmînHs ansm ja masE, în atesis minsts sînt es sinrspS Rpea-topsjs me»; însE ns tpeEse nentps ateasta a ne amegi o mîndpie neîngeaeantE! ToatE nstepea Kpea-toape a noastpE este nsmaî o miKE snintee a nstepei — 160 — a anei ? ţlenioS jisî a b o a z i e; ejă a desnone-pito!— IUi ian asm s’a spmats aneasti mape des-konepipe! JaBoazie a Jisat o g e a s i de nopgejansîn Kape nssese pizitspi de fepS uii a esnss’o xa fOKs; tot ne aKojo în geaBi a înipodsss aespî de ani, atsnnî a Bizsts ki aiejis aBsps ajs anei s’a desKomnsss în ejementeje sajie; fîind-Ki OKsigens.18 aBînds mai msjti afinitate its fepsjs de Kît ks idpogensjs, s’a îmnpesnats ks pizitspijie de feps iui a fopmati» ok-sids de feps, ne Kînd idpogensjs pimîinds sinrspS, a tpeicstâ ita sn8 razs întp’sns naxap ie s’a afiat d’inaintea geBiî. Bpînds însi a se îmtpedinga mai Bine desnpe aneasta, a Kîntipits înaintea onepagisneî Kitigimea de ani îmnpesm ks pizitspue de fep§ din geaBi, anoi Kînlipinds mi dsm onepagisne onsi-dsjs de feps d’imnpesm ks razsjs idpoyens din naxap, a risitS ki aneste doi rpestigi sînt eKsa^e. «I a b o a z i e dap ginea în mîm ejernenteae anei, adiKi e.iementejie Biegei nimîntemti. ţlenisj jsî in-snipînds-js, a înipenpinss a Komnsne am din aceste doi elemente. Toati Espona a ansts okî! agintagî assnpa anestsi mape esnepimentatops, Kînd zinea » am » desKomnsss ana, nitis ki este Komnssi, o napte » din razsax OKsigens ks doi mpgi din razsjs idpo-» ţens; aKsms o si îniepKS a Jie îmnpesna ne amîn-o doi întp’sns Bass (noss) de Kpistajs mi si xe anpinds anpintp’o sKintee ejreKtpiKi Kape Ba tpene npintp’în-»seje;» mi ks mipape a Bizst ki Kînd s’as anpinss (s’as îmnpesnat) aieste doi raze, s’a mi sm-iust Bass.is ks ani jimnede.— Îndaîi ne s’anpinde — 161 — o Kttime ieBa mai mape de Kîtîi razele idpoijene în Bas8, atenni se aede o esnjesiene (isBBKnitepx) foapte tape mi Bassjg se snapţje sxpinde în eskxhî ; de aieea este foapte nepiKejioasx aieastx onepajjiene. Sx ne în-iuneime dap8, domni.iope, Ka ie sromote mape mi ESBBitops tpesee si fi nxtpensx tot snagiejS eniBep-seaei, Kînd în enoKa npimitiBX a fopmagieneî nxmîn* ts-inT, ene sinrepe tpxsnete îmnpeenîndS razele ottsi-gene-ie kb idpoyens.is qe emnjiesese snagieae .iernii, a dat* naiutepe anejop oieanejei mi a je totx nx-mîntsjisî! qe sromot infepnaje!— ^eea qe a foste în timne.i§ ,ieî JaBoazie (în aneiS 1780) enS mipaKOJs de neKpezet, este aicsm o esnepiingx foapte opdinapx, Ba înKx s’a rxsit de atenqî mai meite metoade nsoi nentpe desKomnene-pea anei. JaBoazie a .teKpat npin afinitate KimiKX (în-tpe fepe K8 OKsinenS). B o j t a npin infiieinga stfiniusi sxS (Boitaiic). OaBi npin eieKtpiqitate emindg dintp’snS nemte (torpille electrique), mi Fapade a jeitpat npinin-fjisinjsa marneteiei. Anem, în zi.1e.1e noastpe, ene b eşti te nimiste în A m e p i k a a rxsite o metodx neox, tot npin infiie-injja ejeKtpiqitxgii, a desKomnene o mape Kxtime de anx kb foapte neginx jeepape mi Kostv. Dsnx desKomnenepea anei, dsnx opî Kape metode, ese o KÎlime atît de mape de Kxjdepx mi de jeniinx, în Kît jemina ap fi de aacensă sx jemineze opame întpegî, mi Kx.idepa iapxmi ap fi de aatensg sx in-KxjzeasKX iapna toate Kaseje întpetii a je opauieiop.— 21 — 162 *Ie jumps K»pios*! — Bidipanu Boepitsfle bourgeois gentil’homme) a j » jsî Mojiiep a zisS: » 40 de ani amS Bopsits mi n’am» mti»t» Kt Bop-* EesK» npozt. » ama mi noi: mii de ani oamenii aii Bt»t am Kînd je-a fost» sete; noi iaptrni in toatt Biajja noastpt am» ftast» asemenea mi n’anrâ mtist Kt Binds ant am» strai» în stomaKSj» nostps o Kanlitate mape de jsmint mi de Ktjdsptî — Natspa în aje saje mistepii imneneipasue ne-a dat OKasisne a adrnipa fanteje saje qeje demne de mipape! Bedem» dap de ani în ne apmonie se af.it eje-menteje anei k» mapea eKonomie a natspei! Din aqeste dot ejcmente, »n»j» (oKsinensj») îj» nstem pes»l'ja, ne Kînd ne qe.i8-ja.it8 (idpoţren»j8) intpînds npin pessfjape în n»jmînii nostpii, ne omoapt npin asfmse (îneKtqfcne). De qe fojos» dap este idpo-ven»j» în ant?— Este de o npea mape tpeBBingt, domnijop»! fiind-Kt razwS idpoqen» nstpemte njan-teje; din ej» se fanS fpamoaseje fjopi, dsjqije noame; mi aqestS raz» neBtzst» se tpansfopmt în qeje mai Bapiasije fopme k» Kape este deKopatx do-men»J» BeqetajS. O st aBem mai ne spmt OKasi»-ne a Bopei mai m»it» desnpe aqest» raz»; dap aK»m st ne întoapqem» Jia razele anei. Sint ane snde idpopensjS Gind de npisos», d»nt jepea de nponopsjisne KimiKt, ne-nstînd» a se îm-npesna k» OKsinensj» snpe a npodsie ant, ptmîne .jiEep». Ama dap raz»j» idpoijen» Gind» infjamaBi.1, aneje aqestea ne apalt fenomen».!» qej» mai Kspios Btzîndsje în stape de ase anpindo, anponiind» fo- — 163 kbjb de dînse^e. Ni uite fontmî kb asemenea ane se af.ii îmnpeyfepBJB Fjopenjjei în Itajiea. Dani uitiinya Ba nsi în Biitops snv inizjoi!» a KOmsnina tstBjop anejop aieasti Ksajilate de a se anpinde, o st. Bedems alsniî maî mujte AKse-d«Kte (nanaje) de asemenea ane meprînds ja diffepile opauie snpe axe usmina, dani nsm aBems aKsm în mai msjte K&ni-laje din Espona uusminapea Bjijjejop npodssi npin Kanaje de raz» de KapEons ! TazsjB idpOQcns npin deosesita sa Binspiniji, a sepBils .ia o întpenpindepe demni de a 6 întepKati de yenis.ii§ omBJSÎ, adini d"a KomnjeKta imnepfen-gisnea fiinijeî saje mi d’a i se da apinî a ssspa în aepg. Dap omsjS fiKîndB’mî apinî ns je-a fiKBtS de nene mi nepî; ejs este maî ideea^s mi Kiap apinue saje tpeBBe st. fie ideea^e, immatepiaje mi neBiza-te, fiind» fiKste de aepîs; omsjs ’mi-a fiKBtx api-nije saje de razsjB idpoyenx— Si JBims sn8 imoby liKBtB de mismama tape, si\jb smnjemS kb raz» idpo-ijens, si astaninis sine toate nspije imoebjbî mi si ^erimS d’assnpa jbi o JiBntpe srnoapi; anoi sjo-Bozindb atest» jmob», fiind aKsm smnjBtB hb idpo-yen» Kape este de 14 opî maî smops de Kît aepBJB, rjOEBJB se Ba^spita însssx, sBspîndx în înujjimea pe-yiBnejop almosfepei, n»ptîndx JBnipea jerati de dîn-sbjb de desBEts, în Kape se afji oameni mi Kaî, kî-te o dăii sojjietijjî întpeijî de oameni npimEjînds-se în aepS. Aqeasti maKini se Ktami AeponastS sas Bajon». Fisitii din timnBJS nostps se sijesK§ a nepfeKgiona aeponasts.iB, însi a jb Komsina kb ns-tepea BanopsjBî, de ateea »nS BestitS natspaJistg a — 164 — iui fiKSts 8ii8 K0JK8J8 ita npîn aieslx Kins st. se noali tpansnopia în înugimea aepsjsî rpestigi nîm. jia 800 ma»ce, sEspînds kb o fcgea.ii msJtB mai mape de Kît fcgea.13 jOKomotiBeî ne dpsmsjv de feps! 4e Biitops in-tepesanta nentps jsmea uiBuisati! lIe Bieagi njiRsti.! Boiagiopiî npimEjînd8'Se npin aeps, BizîndB tot m>-mînt8^8 na o nasepe denapte sse niuioapeje jop ! anoî noate iui Biti-iii se Bop faie înaeps*); ea înni uoate mi Bp’o mini KT.jT.ti.pie nîni .ia janx, a se npimcja ne msngiî jisneî din itape asiponomiî neno-BestesKS atîiea jsKpspî fpsmoase ? — Dap asta n»! aiul npoBedinga a nsss oape-Kape nn>pginî întpe-npindepijops uejopg îndpxsnege a je omBJiBî. 8ns KajKSjS astponomiKB apati kt. Bajions^s demptînds-se nîm. jia o înxajjime însemnaţi, aepsjx s’a fiRBt atîts de SBBQipe în Kît Bajon8Ji8 ns se mai nstea »p-Ka. Sintemx dap jeragî kb Kopnspue noastpe ne ssnpafaga nimîntBJBÎ noslps, mi numai imaginagisnea noastpx noate ssspa mi KUitopi în snagfcjs JBnei mi ajB stejejiop. IIpoBedinga a Bpst Ka oniBJB st. fie KOnijiBiB m.mînt8J8Î în fiinga sa matepiaji, dap tot de o daţi omui» st. fie fifejS uepsjsî în Ginga sa mopaji. *) în pesse.i8.i8 din ans.i 1849, apmia AsstpiaKi nen»-tînd a se anponia de opauisd Benegia, a apsnsat sonise din aep8 npin Aeponaste în miz.iOK8.i opaniBJBî uii auia \i a anpinsg. 165 — K0MB1ES11MEA XLV. Kimie Opraninx. In KonBepsagisnea tpeKSti. ams Bopsits desnpe sne.se din leje mal intepesante jieyî Kimiie ie dom-nesK» în pernsjix minepa.se.iop sa* în sfepa natspeî anopraniwe. St BopBims dap ansm qeBa mi desnpe sneje din fenomenele Kimiie din natspa opranin». Boms pimînea imnpesionagî d’o slmgipe de adinipa-gisne KsnosKînds mistepioasa nstepe Omninotenti, Ka-pe ns înneati a sitoate ja jsmina zliei atitea fante minunate, nenpiienste mi neKpedisue! Natspa opraniKT> a npiimit din mîîneje Kpeato-ps.i8î, nsmaî n a t.p s e.iemente, natps aepe (raze) inBiziBue, mi din ateste natps elemente aepoase, natspa a mtists st. fopme nensinepasue osiente, din nuanţe mi din animaje ks nensmi.paEi.ie.ie jop fopme, Bapietigî mi KO.iopI. Kpealopsjs jsmiî a zis»: » Din natps elemente, asia Bizste, boîs si.se faKi. toate » fiingeje înfjopite mi toate fiinge.ie înssfiegite, adiKi » o Jsme stpustitoape ks teje mai admipaEue Kom-» nosigisni; » mi kti kt. s’a mi ftKsts ateasti jsme ne Kape ns întetimS d’aoadmipa! raze.se KapBons, idpogenS, OKsigenS mi azots (nitpogens) sînt npintine.ie esistingei tstsjop Bege- — 166 — tajejop, iui a tstBJop animajejop. Kind desKomns-nemă npin ana jisi K.imiKi» matepiije dinKapese Komnsne Bnă Beţetajă, dună în fine neste tpeî ejie-menle din Kape este KomnBsă: adiKT. Kapconv, idpo-ţtenă mi OKsiijenă; dap dana anajisa Iîimin. st. mai spineazt înKT. asBnpa KopnBJBÎ animajejop, atsnqî dxmă neste natps ejemente: adun. Kapsonă, idpo-yenx, OKsiyenx, anoî uii azot». II i I n e a Kape ne xpineuile, otpaBa Beqetaji. Kape ne omoapi, sînt Komnsse toate nsmal din nsmiteje tpeî ejemente. Anoî de qe otpaBa este otpaBi mi nîinea, nîîne ? npin ne Jieruspt este îmnpesnat kb nîinea npinqi-nsjs BÎejjil mi kb q i k b t a npinqinBjă mopjjiî ? Ki-niistBJB sa pisnsnde: » nsmaî deosesipea KT>timei sas » nponopuisnea te domnemte întpe aqeste tpeî eje-» mente, întpe aqeste difepile OBieKte opraniqe, faie » Ka snsjă st. fie nîîne mi qejS-jajtă otparn. ». Anoî nponopgisnea este o idee, Bnă nsmipă, Bnă Kaj-KBjă apitmeliKs emită din intejiyinua noastpi»! Ksm se noate dap, o st ne îolpeBxms, kt. deosesipea în Kîtimea Bnsi ejement, st. saimne întp’atîts aajitatea OBieKtejop Kape sînt nomnBse de dinstuă ? Kimistsjă taqe nemtiindă si dea niqi ană pisnansă ; ejă a zisă o dalt kt. qeea qe mlie, uitie nsmaî qe ia apitatK esnepienjja. Asta a fostă po.ia jbî ; dap esnjiKajpB-nea qea aBstpaKti a jeţujop natBpeî, ns întpi în do-inenBjă jbî. Akbui Bine fuosoisjK, Bine Bnă saojapă ajă jbî Hitaropa saă ajă jbî Iljato, Bnă idealistă, disqinsjă ajă jbî Fix te saă ajă Illejinr, mi mal kb seatUT. snă admipatopă ajă jbî Erei, mi Ba pT>snsnde: » De qe bt> mipajjî? ns Bedejiî în toatt — 167 — mipimea aqestsî sniBepss, kb nsmai nsmBps.18 este adesBpatsJS npin'iinx ajiS fiinijejop ? IipetBtin-dinea în qep8 ini npe nBmînts, nsmips^S axotBpîts snajjis.18, ideea a npodssx matepiea; matimatisa a Eipsiis fisiaa! Adsqeni-BB aminte kb din 7 Ko.iopî Kapdinaje a je sneKtpsjsî so-iaps, niKtopsjis, nsmaî dani difepite KBtimi a Kojopijop amesteKate, itorn-nsne nensmepaEue.ie fejje, faqe o mosaiuB de 75 mii de Kojopi! Adsqeiji-BB a minte iap kb din 7 ssnete fon-damentaje, apta msziqiî a npodssS difepite melodii sas de njBqepe sas de aca.ie, de KspaQts sas de des* nepape, de miji sas de pBSBsnape, npin sape mszi-itantsjs este în stape a domni assnpa inimuop Boa-stpe, a nxtpsnde qe.ie maî adînqf seKpele a je sim-jjipijop Boastpe; toatB fiinija BoastpB mopajB fiind în mîna jsî ita o qeapB moajB qe o noate fopnia ds-m> njass.is sbx; Bedejjî dap kb ssapa de msziKB ies aae eî 7 ssnete sînt ejementeje msziqeî, dsnB Ksm ie.ie 4 raze sint ejenienteje opranismejop! Anoi qeea qe noate faqe niKtopsjg (zsrpaBSJs) sas mszi-nanisjs ks 7, bb mipajjî Ksm sns Dsmnezes a nstst faqe ks natps? » Este în Kimiea opraniKB o imnpeijispape maî ks-pioasB mi maî neesn.iiKaBi.iB; aqeasta este Isso-mepiea Kopnspuop. AdiitB doB Kopnspî not8 fi ks totsjs difepite în toate Ka.iitBiji.je jop fisiqe ; anoî Kînd je desKomnsnems npin anajise Kimiqe, ks mi-pape Bedems kb KBtimea, nsnn.p5.18 mi nponopjjis-nea ejementejop sînt ensaxe în amîndoB; aiqî mti-inua KimirtB smanB pxmîne înKpemenitB, ne maî 168 — îuliinds qe sx pxsnsnzx. IIentps Kspiositate sx ns-mims sneje dintp’aqeste Kopnspi issomepiqe. SntsjS de tepecentin, iui sntsjs qe se sKoale din Koaacx de jxmîe sînt Kopnspi issomepiqe; Kimi-stiuS desfxKîndsje, rxsemte kx fie Kape 100 nxpţjt dintp’inseje Konpinde 88 nxpgi sas atome de uap-Bons mi 11 nxpjji saS atome de idpopens. nentps Kimislg dap sntsjs de tepeseting mi snts-is de jx-mic sint tot-sna, dap nentps noi qe mape deoseBipe este intpe aqeste dox sntspi! Ama mi sitpoEkMa mi zaxapsjs sînt nentps KimistS tot-sna (fiind-KX Konpinde 12 atome de tapEons, 12 atome de OKsi-ijeng mi 24 atome de idpopens), dap nentps noi qe mape deosesipe este iapxuii întpe amindox! Ams Bpea sx intim* qe npiimipe ap* aBea Jia noi sns Ki-mists, Kape ne-aps nponsne sx sKimExms ofiiqeispi-jie noastpe de ansm, nsnîndsne în Kafea sKpoeiajx în jioks de zaxaps, mi a snxja psfe,ie noastpe ks zaxaps în jioks de sKpoEkux, ssb KSBÎnts kx sînt tot-sna! Aqeste issomepiî de mi a8 pxmass nînx aKsm Ka o npoBjemx nedesjeratx nentps uitingx, sx ns rîndims kx nas aBst sns pessjtats lasopacijiS nentps nporpeseje Kimieî npaKtiqe. Kimisliî inKpedingînds-se kx msjite Kopnspi opraniqe sînt foapte eKsaje în npiBinga Komnosigisneî jop Kimiqe, dap lot-de o da-tx fiind foapte diffepite în Ka.iitxgi.ie .iop fisiqe, a8 Kxstats sx rxseasitx mizjoaqe snpe a nstea sKimBa aqeste Kopnspi înajejop Ksajitxgî fisiqe. AjKimi-stiî din seKsaejie de miziOKs s’as si.iitş a faqe din apamx asps mi din tiniKea apgintS, mi n’as isBBtit», — 169 - dap Kimistiî nostpii faK» întp’adeBipS din sKpoBiajt zaxap», din zaxap» snipt» (pani») sa» oget»; asemenea npodsit» zaxap» mi din Kaptott, npeK»m mi din pxzit»pî de jiemn», din Kape faK» mi ojiet.— Ne mipim» KîndS »n» esKamatop» snimEX din aintea okî-jop nostpii o Kapte de îkok»; dap KimistsjS Kape i'aie adeBxpateje iap n» miniinoase.ie sKimEtpî din aintea oiâiop» nostpii, n» este e.*8 sKamatop»jis iea§ mai admipaBi-as? B o a t e p, a'iests omă neniaa» ie a domnit» ks snipit»^» si» assnpa jrilepal»peî seKOJBJsi si», ziie: ?> Am» Bp»t» si nu OK»n» k» wliinjiejie fisiie, dap » Bizinds Kt n» noii» si’m» esnjiK» de ie apd» jem-» ne^e ne Batpi, m’am» desKopaniatg mi m’am» jii- ■ » sat».» IIiKat», Bojtep, ki n’aî rnaî tpiit» îmci50 de ani, Ki’yî ap 6 esn-iinat» itiapS sn» Komnatpiots aj» ti» (JlaBoaziep) aieea le’jjî-a ad»ss ama mape desrst» nentp» mtiinije.ae nalspei! întp’adeBip», lea mai fpsmoasi anajisi KimiKi o fatt» BBKitipeseje noastpe în toate zi.ie.ie, fipisi miieKiofaie! Aieasli anasisi este apdepea jem-ne„iop ne Batpi.— IlItimS ki tot Kopnsjt opraninS n» noate ssfepi o Ki.id»pi mape fipi st ns se stpiie; aieasli stpiKape se Kiami apdepea Eopnsasî. — Apdepea KopHspuop este »nS npoiess (o jsKpape) KimiKi, o îmnpesnape a sn»î Kopnx k» OKsiţren»j» din aepg, Kassati npin Kudspi, npodsKîndv tot de o daţi Kiid»pi Kiap», adiKi KBjdspa faBoapi tot-deasna Komnosijjisnue Kimiie; de aiea KÎnd înKW-zim» tape sn» KopnS, atsnii Kassi o deoseBiti disnozijii»ne a tpaye Kitpe sine 0Ksiyen».râ din aepS 22 170 — iui a se îmnpesna ks dinssjs; dap fiind-KX nişele din •JSKpxpue Kimiie, ja Kopnspue opraniie sKots .is-minx, ejeKtpmitate mi Kxjdspx, de aieea ni se înfx-jjiiueazx aiests npoiess ssb fopma sneî foaKxpî de foitx apzxtoape.— Kînd aiuH apss sns jemns ne Ba-tpx, «ie s’a fxitsts? S’a uepdstx matepiea jemnsjsî ks tots-is din jsme ? Ns ! din Kontpa, niii sns a lom» din matepie ns se nepde în aiestx sniBepss, nsmaî fopma matepiijop noate sx sninice, ama mi ai Ka sns înBejims de toate nBpuije, nBzindS KBpnspije a ns fi în KontaKtS «5 aeps-as, mi întp’aqests nins KBpns-pue ns se stpiKB.—8n§ eoes de stpsrspe Kînd ns e ’nrBspitS, ns se slpiKB; înrBspinds’jS niBKap nsmai ks sns 8kS, neste o opB zeama bobsjisî s’a aKpit în întps, fiind-Kt a Benils în KontaKts ks aepsjs. Ms-stsjs îmriss întp’snă Bass Bine astsnats ne toate nxp-jjue, mBKaps afjînds-se întp’sns joks foapte Kajd8, ns Ba fiepne ; uap destsnînds Bassjs nsmaî ja sns joks, mssts-is îniene a se miniKa, sKOijjnds niuite BiiuiKsue întOKinaî na ana Kape fiepee; e.is Ba niep-de dsjieaua, se Ba jimnezi în ssss, ne Kînd în fsn-ds.i8 Bassjsî se Ba ameza dpoatdu (la lie).— Osnînds dpoacdiije înlp’sns naxap de ani în Kape st> fie to-nit zaxapS, o sb se neapzB zaxapsjs, desKomnsnîn-ds-se în raz* atids KapsoniKB mi în snipts; de aneea o sb înieanB ana a se miniKa sKOjjînds EBiniKSJie de assnpa ; aqeste EBiuiKSijc Konpinds razsjs aiids icap-BoniKS, dap snipisjs î.is nstems npinde npintp’o ma-uiiiB de distuagisne, npefism se spmeazB Kînd se faqe panis de BSKate sas de npsne, opi de Kaptofî sas mi de a.iteje. Din toate noame.ie sas ESKate.se Kape Konpinds zaxaps sas sKpoBÎajB, nstems sb sKoa-temS snipts saS paKiS, adiKB: E8Kate.se Kape as sitpo-BiajB je fiepsenis Ka sb se sKimEe sitpoBÎaja în za-xaps, anoî în aiesle feptspî nsnems dpoîKdii mi je jBSBms întp’o KBjdspB KîteBa zi.ie, atsimi zaxapsjs s’a sKÎmEais în razsjS aiids KapBoniKs Kape ese npin EemiKSjje, mi sniptsjs îjs npindems npin Kazansjs de distuafiisne Kape fase ita atome.se de sniptg sb se 176 — spie în topim» de Banopî în ijeaBa ie icoinsniicB ks Kazansjx; anoî îndali puinda-se în jjeaBi ini tpe-KîndS npintp’sns fjsids s’a fiKBtg sniptS sas pani».— Jantele pimîinds în jjîjjeje Baiii ns se stpiiti, dap îndată ie ese din jjîjje mi s’a nsss întp’sns joks Eajdă, atsniî se aupemte, adini zaxap8J8 itape este Konpinsg în jante, se desKomntsne mi se nepde, anoî alsniî ne d’o napte se desnapte deosenindB-se atomeje Bpînzeî (caseum) npodsKîndS sn» fjsidB Ka-pe se Kiami lanle ups mi itape iconpinde oije-t.8J8 jantejsî (acide lactique) mi ne d’ajti napte atomeje sntsjsî ie aS tostB nonpinse în janteje iejs dsjie, se deosisesicS mi fiind mai srnoape de nîtS fjsidsjg anosS (na oape-ie rpisime), înoati ne de assnpa jantejsî lejsî aaps. Acpimea jantejsî se spmeazi ftpi sitoatepe de EiiniKBue i«a ja Bins (adi-ki ns sKojjîndS razBJB aiids KapEoniitB), fiind-ki în ye-nepajs, se spmeazi aieasti aicpilspi Kiaps ja o mim Kudspi, dap esnaindă janteje iejs dsjie ja o Kuds-pi foapte mape npin deslijajjisne, alsnii din zaxa-psjs jantejBi ns se faie ojjetBJB jantejsî, ii fie-Ka-pe atomS din zaxap8J8 jantej8Î se desnapte, topmînds \f2 atom» aiids KapBoniKB mi ’J2 atoms snipts.— Be-demS dap de aii ki mi din jante nstenis npodsie sniptS! Sd8J8 KîtH este înttiss în Eimiica sdsjBÎ snsi animajs ns se sitimBi, dap dani ie ese din Eiinim mi fiind esnsss înlp’sns Bass desKiss ja sns jokb Kajdg, sdsjs se îmnste.------Aieasti slpimifene npo- Bine de razsjS nitpoijens (azot) mi de nsiioasi ie se af.n> în itomnosiuisnea sdsjsî; aiesie doi matepit — 177 — îmnpesnînds-'-se ks razsjs idpoijenx, npodsKx doi raze *ie as sns miposs foaple splts uii Kape’jrâ simjjimif în smEJitopi, ja oaxje stpiKate mi în aneae mi-nepajie Kape as nsiioasx. Opî-ie smniEape Kirninx ieastx miuiKape. De a«ieea Bedems kx Binsjft, snpe esemnjs, dsnx ie a înqensts a se aKpi fiind întp’snx Basx destsnats, mxmtp kx\j nsnems mai ne spmx în-tp’sns Bass foaple Bine astsnals mi Kiaps în pxqea-jit, ns Ba fojosi nimiiis; Binsjs Ba spma a se aKpi tot mepeii. Dap nstepeaKoesisnea(cohaesion),adiKxKape tpaţe atomeje snsî itopns snsjg K>tpe ajtsjg, este tot-deasna în onosijjisne ks nstepea Kirninx Kape Kastx a desnxpgi mi a je desKomnsne; de aK(liijie, ks aiil» se sjiEeuite nstepea jop îmnin-ritoape Kiinihi. Aceasta o mtix tui Bpstapii, iui di-stijatopiî de sniptspî; dap Kudspa Kape fipemte de-mpteazi. atomeje snsî Kopns snsjs de ajtsjis, ne-rpemitS kx faBopeazt npin aqeasta uii desKomnosi-yisnca Kirniai, auia uii Bpstapiî mtis npea cine kt. în K'i.idsp'B se dosneuite nîînea mai sine mi mal Kspîndş.— Ns toate matepiue npoBenile din Bepetaje sas animale nots st. se stpiqe mi st. npodstrB nimte odoape înfeute, qi nsmai anejea Kape as atapi de KapBons, idpopens mi oKsipens) mi nilpopens sas nsqioasT.. De aqeea zaxapsas, rsmi mi rpisimea Kape n’as niqi ni-tpoţtens niqî nsqioasT., ns se notS stpiKa sinrspe (Ţipi. dpoacdii). Nitpoyensjs mi nsqioasa (amindoi ko-npinse în dpoHtdiî) sint adeBi.pate.ie mas topi îm-ninntopî) Kimiiî de a aKpi. Aqeasta o Bedems în-tp'sns Kins foapte intepesants ja Bins. De ne Bins-pi.ie de sns soi» Esns ks Kîts se înBeKesKB ks atîts se îmBsnitiQesKs mi niqi de Ksnrâ ns se aKpesKx? fiind-Ki în aqeste Binspî, Kînd as fosts mssts, s’as abals msjts zaxaps, Kape npin fepmentaj}isne (fiep-sepe) s’as desKomnsss fiKînds se sniptS ia.iKoo.18); de c qeea înBeKinds-se, a pimass Binsjs ns nsmai sniptsosS mi dejucat* qi în kt. mi dsjqe, fiind-Kx msjjjimea de zaxaps ns s’a nststs desnomnsne ks totsjs; si nsneprâ în aqeste Binspi din nsos dpoxcdiî npoasnete, Bop înqene iapirnî a fiepse; mi ne spmx Binsjs Ba emi. mai tape; din Kontpa, ja einspue qeae BeKî Kape ns sînt dsjqî niqî de Ksm, Kînd as fosts msstâ) Kitimea, dpoacdii.iops a fostS mai mape de Kîts Kiti- 179 — mea zaxapsJBÎ; de aqeea zaxaps.*ă s’a desKomnsss K8 totsjs, ne-pxmîindx nimiKS in Bină; tots de ani npOBÎne Kînd nsnems în aqeste Binspi zaxaps sas stafide npoasnete, de înqenă a fiepse din nsoă mi ne spini esS Binspi.se mai dssqi. Tot din aqeste npimine Bedemi! kx, Kînd se afax BinM8 ne dpowdii, tpesse nxzită K.Î18 se noate de mss'8 de a ns intpa aepsjs întp'înss.sx, na sx ns se aKpeasKX; dap dsne ne s’a skosx kb totssx dposc-dii.se dintp’sns Binx BeKis, sniptsosă, ns mal e niqî o teamx kx se Ba aapi. Kind am tonils zaxaps întp’o stiiux ks anx mi amă nsss în aqeastx sossgisne o miKX ESKalx de spinzx ( froinage ) mi qeBa Kpetx (tisimips) nsindx stinsa ja o Kxjdspx de 25 rpade, Boms Bedea kx sojsgisnea îniene a fiepse, sicogindă d’assnpx-î nimte BxmiKSQe; fxKîndS aKsms o anasisx Kimixx, Boms rxsi kx zaxapsjă s’a nepdsts kb totsjx din soiisgis-ne mi în joksjH ssi s’a fopmats raz8J8 aqidă itapEO-niK* din razs KapBoniKS ks rază onsigens) icape se spKX în ExmiKBge, aap în sojsgisne a pxmasx o ma-tepie Kape se Kknax a q i d 8 b 81 i p i k, adiKX snă feiă de aiids qeserxsemte în snts (butyrum, beure\ mai ks seamx sntsjs fiind» Beitis; tot aqeastx anaji-sx ne apatx kx sns atomx de ajKOOjs fsniptă) ko-npinde în sine ‘/^ atomă de idpopens mi '/2 atomif de aqids sstipiK. AdmipasLix Kimie ! Hine fxpx din? sa ne-ap fi esmsiKats kx isgeasa sniptsjsi mi a pa-?; Kisjsi npoBine dintp’o matepie qe se af,ix în sntssă qeaiî Benre mi kx aqeastx matepie este iste mi olpxBitoa- — 180 — pet De aneea Bedemg kx mînKapea de snt» cenig este foapte Bxtxmxtoape nentps sxnxtatel — Sx ne înKinsims aKsms mapea infiisingx a rpa-ds-isî de KXAdspx assnpa desKomnsnepii Kopnspuop. Zaxapsjs fiind esnsss ja o desKomnosigisne KimiKX întp'o temnepatspx (Kxjdspx) mai mncx, se sKimEx în snipts, dap întp’o temnepatspx mape se sKimsx în anids de sntg!— Este sng jsKps foapte rntists kx rsnoisjs de Bani sas de Kaî înrpamx Kîmns^s mi îmmsjgemte po-dipea ESKatejop; dap Kape este npinnins.is fisitcx aj» anestsi fenomen» ? Kimiea \i-a desKonepits.— Ts-noie-is, ita mi sîmjejie animajejop sa» Bpînza sas dpoacdiije, Konpinde toate aneje matepii faBopacije nentps fepmentagisnea KimiKX, adinx: nitpoqens mi nsnioâsx, npeKsm mi ajte fejspi de sxpspi minepa-je (a^Kajiî), Kape sepBX nxmîntgjsi Ka ayenjjî (îm-ninrxtopi) snpe desKomnosigisnea semingejop, loKmai Ka dpoatdiue 4 a mssts.— Din ne4e mai ssss esnsse Kon-digisnl ne sînt tpeBsinnioase nentps fopmagisnea Bi-ns4»i din mssts, nstem» a ne esn.iiKa infisinga nea mape ne ape fe4848 de KonstpsKgisne a snei niBnige assnpa Kajitxgii Binsjsî ne se a fix întp’însa. Esne-piinga a apxlats kx dintp’sns soi» de stpsrspî noate sx iasx Binsjss nej» mat Esns sa» nej» mai nposts, n»niaî dsnx Kajitalea nisnigel în Kape se afia msstsj» Kind fepsea,— O pers4x yenepa.ix este kx, ks Kîtg o niB-nijjx este mai adînnx, npin spmape temnepatspa sa ssnssx ja nsgine sKimBxpî, ks atîts mai în net» fep-se mssts4s, npin spmape ks atîtg mi Bins4» se fane mal Esns. Ja rsstS mi în dejisategea odoapeî (bouquet). — 181 — în ţlepmaniea, EjBegiea, Fpanga aii Enrjitepa si njxlxuite ssme mapi de nani (nîn’E ja 20000 raj-seni) nentps niBnigî oi di te d«rn> o metoda csni, faBopaEixb nentps fatepea Binsjsi, sepei mi a Bpînzei. Dintp’sns sois de stpsrspe noate st iasx Binsjs qejs mai dejiicatx sas qej8 mai opdinaps; din opzs fans în EaBapiea sepea nape ns noate st fie imitau de nimeni, mi din jante, nape nerpeuiits se a fix npetstin-dinea tot aneja, se faqe în deoseeite - jjipî atîtea de-osesite fopme de spînzetspi în nUs se mipi lineBa zÎKînds: nsm se noate Ka dintp’sns fejs de jante st> iasx atîtea fejspite npodsKte ? Dap'npin esnjiaagis-nea de mai ssss ams Bbzsts kt, Kimiea este în stape a SKoate dintp’sns nopns nensmepoase snimEipi mi fopme nsob dsnx deosesipea Kondigisnijop de tem-nepatspE mi de atmosfepi> în itape s’a spmats atea-stt desKomnosigisne uimitei». Kimiea dap este înze-stpatL d’o nstepe upeatiBE, fiind-ut dintp’o matepie simnjt SKoate nensnvBpaBue fenomene, nap-KE ne apatE ke în fie-uape uopns niEpginits este asitsnss tot nemxpţtinitsjS sniBepsS, toate fopmeje fiingejop. SKons.is KonBepsagisnijop noastpe, ua mi nssji-ksjs KEtpe aape sînt adpesale, ns ne iaptE ane întinde aiiî mai msjtS desnpe mtiinga KimiuE. De aneea ams dals aM nsmai o idee genepajb desnpe a se spuieazi aKsm aqests mape eBeniments, dap ns sîntems în stape a Bedea Ksm se «pmeazi,. TeaesKonsj» qej» qiraniiKs aj» jsi E p m e j, a nstst nsmai ess desfaqe netede ness^oase din Kajea Tpaian»- 184 jbî (sa8 dpsmsjS de jante, la voie lactee) apttîndS Kt sînt nimte steje fiKse, Kâpe se af.it de noî ja o dentptape atîta de esopsilanlt, tn KîtS jsmina jop ape tpeEBingt de mai msjle mii de ani nînt st aacsnrt ja noî! St ne înirinsimB ansins Kt KiapS jb-mina kb isgeaja sa nesnsst de 40,000 mije ne se-K5ndt, tot ape tpeEsingt de mii de ani a stBîp-mi icajiea ie desnapte aieje ste.ie neBB-ioase de noi! *Ie simgipe de mtpimea nemtpvinilsjsî tpeEBe st aîst sns astponoma npÎBinds kb tcjesi;on8J8 sts ja aceste steje nt'B8.ioase, Kînd îmi adsie aminte Kt paza ie atinge aKsms okrjjib stK, se afjt Kt.itto-pindg în snagiB-is sniBepsBiBÎ mii mi mii de ani (nînt în 9 mii!) de Kînd a ntptsits steoa, jokbj emipei saje ! — Dap o rksjea de tsnS, kb toalt fegea-ja ei, ap aBea ipessingt de 10 milioane de ani Ka st aacBnrt ja steoa fiitst lea mal anpoane de noî! în stpate deoseBite sînt steje fiKse ns^e în roj'i-lisnea sniBepssjBÎ. Astponomii de aKsmv ksiioskb 14 stpate Kape je deosiBesKB dsnt mtpimea ste.ie.iop ie se afjt întp’inseje; fiind-Kt, kb Kîtîi 8nS slpats este mai anpoane de noi, kb atîtB ni se apalt steoa mal mape.— Dentptapea întpe dot stpate înBeiina-le, este de dot sste mii de opî de Kîts dentptapea ntmîntBjiBÎ de ja soapfe, adiat natps si-jioane mije georpafiie! — Kînd Bomg boî st aBems o idee de mtpimea Bnsî Buionîi, st ne în-Kinsimă Kt Kînd morn Adam (înainte kb 6 mii de ani) aps fi înienstB a nsmtpa .ia Bani, înst nBmtpînds zi mi noante ftpt penasss, n’apg fi aacsnsS nînt aKBmB ja ssma de Bnv Ei.iioiiB! — — 185 - Kîte stejie fiuse Bedems ne 'iepif, atîjjîa sopi se af,ii ; însi fie-nape soape este sns nentps aaî 8nsi deoseniis sistem» so.iapB ks mianete, tpasante mi ko • mele, na mi soapeje nostps. Ks okîî roi BedemS 6000 ste.ie fiuse, dap npin tejesKoirâ Bedems 75 milioane de steje, adiat 75 milioane de sisteme so-jape sas .i8mi! Toui aqesiî sopî se înBÎptesK§ în sste de mii de ani îmnpeyispsj? sn»i soape nentpajg. Dap ie Kopns enopmis tpeEse st fie soapejeqentpajm aqeja, îmnpeijre-ps.i8 Ktpsia seînBîptesK» nensmepomii sopî? ns rntims, fiind-Kt n»’j8 Bedems, dap mtiinjga astponomiKt, nqeastt fiiin. a pagisnii uape este mi ea sns Konijs qe-pesKS ajs aie.iKÎ uape a icpeats qep8J§ mi ntmîntsji;, ne doBedemto Kt esistt 8nS soape qentpajs.— Ama dap toate Kopnspue qepemtî se miuiKt; dap aqeastt mimnape se spmeazt dsnt jeţtea rpa-Bi ta ui» nil ie a desKonepito neni8J8 jbi Neston. Stejreje dsEje (îndoite) uape se înBîptesKS în mii de ani 8na îmnpevispBJS ajtek, oEsepBt toate aceste jeţjn, Ka mi jsna noastpt itape stBîpmainte toatt na-piepa sa întp’o asm, de zije !— Snipe mi apmo-nie este KapaKtep8ji8 nalspei în sfepeje jsqitoape a.ie qeps-isî. Deja nensmipaBlieje sisteme a jie stejejop, ne KOBopîms ja sistemsjs sojaps ajS nostps; dap în aqests snagis qe ne desnapte de stejeje fiKse, dtms neste Komete uape sînt Ka sns fejs de jerttspt întpe sistemsjs sojapg ajs nostps mi stejeje fiKse; fiind-Kt sînt nimte Komete Kape se npimEjt din sis-temsjg sojapS ajs nostps nînt în peţiisneje qeje 24 — 186 - maî demptate de ste.ie.ie finse; ateste Komete se npimBJ'b dap în infinite timnspî, din isrne în isrne, întpe nensniepaBiiii sopî ai fipmamentsisl, neîntop-Kînds-se niti o daţi ia joksjs de snde ax emite! — Nsmipsis Kometejop din sistemsix soiaps ais nostps este de sinrsps Joi-zetî de mii! — Nsmipsis ts-tsiop nometeiop din isrne aacsnve ia mai msile milioane, mi întp’adeBip n’ape mapyini.— Nensmepoaseie nomele as fost în maî msite pîndspl nentps sneie din teie-iaile persiate Kopnspî tepemtî, ateea te sînt mipoaeie de EapEapî Eipsitopî nentps nagisneie tiBÎ.iisate, adim: Kîte o daţi ateste nonsiagisnî Eap-Eape, na sns pîs s’as Bipsats neste Kimnspî înfiopi-te, pisnîndinds npinidipe, desoiagisne mi psinape npetstindinea. Âtsntî KÎnd întpeyîmea nagisnei sipsi-ti s’a nepdsts, spmeie ei, Ka nimte psine tpiste sînt apsnnate neste tot nimîntsis; asemenea se spmeazt mi ia manetele psinate npin inBazisnea itomete.iop BaraBonde. Best a, ÎKsna, *lepes mi II ai as, ateste astepoide (mi teje-.ia.jte nîm ia nsmipsis de 22, npetcsm ie icsnoamtems ansm) te se înBîptesitâ în fipmamentS, sînt tpiste psine a ie sneî steie plămădite în nemipţtinitsjs snagis aix isrnei, de Kînd o mape nometi aatins’o mi a snapt-o, npodsnîndx o steni sniîmîntitoape întpe sfepeie istitoapeaie fip-mamentsisî. ÂKsm Benims ia sistemsis soiapS ais nostps! Sistemsis soiapx ais nostps ni se înfigimeazi na o întpeyime, na o snitate persian, aBînds soapeie în mizioKs, îmnpegispsjs Kipsia se înBîptesK» 13 nia- — 187 — nete, *) ks 11 tpasante, sas sateaigî al aop. Adiat întp’o infinit/B saat de EaaS a sniBepssasi, atoant naaneteae sns Baags etepns de deosesite aapiepe îm-npegfcpsaS KandeaaBpsasi stpiasqitopg (soapeae no-stps); anoî sniî din HcsKtlopî sînt sinrspatiqî, ne Kînd aagil sînt însogigl de snsaS sas de mai msagl sogî (sateaigî). ri'hmînlsjs nostps ape nsmaî o sogie; aqeasta este isna.— Toate Kopnspiae qepemtî, naaneteae sa iui tpasanteae sînt aerate înlpe sine ks o nstepe ideeaat; aqeasta este o simnatie sas a t p a ge-p e (alraction), nstems ziqe sns a m o p s. Dap sns . amops In sînsaii snei asmi, ape nstepea d‘a nsne în miniKape ne aate asm!. Amopsas in sînsas soapeasi miuiKi toate asmeae naanetape; Kiaps mi Spansas afaînds-se aa o dentptape de 400 miaioane miae, este îmninss de aqests amops aas soapeasi, ftKînds etepne înBîptipî în Kapiepa sa îmnpegispsas soape-asi. Soapeae nostps este de 300 de opi mal mape de Kîts toate naaneteae mi tpananteae ks 20000 Komete îmnpesnt Kape îas înKsmiioapt; ks toate aqestea este soapeae nostps ks 10 miaioane de opi mai misii de Kîts steaoa Sipig qe o Bedems ne qeps! — Fie-Kape din naanete se ESKspt (aa mi ntmîn-tsas nostps) de Bapietatea ziaeaop mi a nongiaop, npeKsm mi de snimcapea timnspiaop (sesoaneaop) ansa-ae ; înst ziaeae mi anii as o foapte deoseBitt mi-pime aa difepite naanete. O zi aa Isnitep ape o rai- *) în nainxpH.iB naaneteaop, n’ams Konpinss naaneteae (astepoideae) qeae noi, desKonepite întp’sns mape nsmipS în ziaeae noastpe (ks L u t e z i a desKonepite în asna asi NoemBpie ansas spmitop, sînt 22 Astepoide). — 188 — pime de zene ziae d’a 4e noastpe, dap ana ana ja Iani-; tep ape 12 ani d’aî nostpii, anoî Ktnd ne njaneta Benas se sxBîpinauite Kapsaja de natpa sesoane (npimxBapa, Bapa, toamna ini iapna) în 224 de zLie, ja SatapnS se si>BîpmesKă aneste natpa sesoane anaaje asiea în 30 de ani; dap ne Spana auiea în 90 de ani o daţi. Toate anestea sînt fante jima-pite nposate npin OEsepBaujanea îiiBîplipeî luanetejop îmnpeyiapaja jop (polajpanea) mi npin uaJKSJie astpo-nomine. Bapietatea zijejop mi a sesoanejop as npodasa jia njanete (na mija noî) Bapieiatea Rjimejop. Materna dap fasesKS na nimte nete ajne ja amîndoî nojiî, Râpe na noate fi ajt§ neBa de Rîtg doi nn>pî nojape Inriegate Râpe ne pxsfpînra jamina, înioKinai Ram ipesac st. se înfBjjimeze mipije noastpe nojape 4a OEsepBalopiî din aate njanete, aBîndă tejesRouî în mini Ka mi noi. Dap sîut asemenea ossepBatopi în njanete ? Sînt njanete mi tpaaante jioKaite de fiin-îje Bit mi înjiejente ? Noî na o mtimS; ninî nentpa jana noaspx ne se afji foapte anpoane de noî, (na— mai de o deniptape de 50 mii mije), na natemaxo-,-tipî sirapi dart este joitaili de S e a e n i jj î (oameni aanapî); înst aneea ne na natema Bedea na okîî icop-na.iai, natema Bedea Ka oKiî intejiijinuiî mi aî paifia-neî; fiind-Ri daKi toate njaneteje as tot aneca-mî Kondijjiane a Biegei, de njante mi de animaje Ka mi — 189 - m>mînl5J8 noslps, de ie st n« fie JHKsite uii eje de liinije bîî ? Niqî o apinx de mssio. n8 este de npi-sos8; nea mal miisi. îmnpeijiBpape ns e zadapniirt în na-i8pt, K8m8 dap ap fi in zadapx toate mizjoaMeje Biejjeî, Kape natspa je a npodss8 assnpa l8l8Jiop «iejiop-.ia.i-te njanete în Ţepii ? întp’adeBxpîs de ne st. aBems noi oamenii o mîndpie zadapniio. a ne înitinsi kt. nsniaî njanela noastpx (m.mînt8i8) este jiokbîIb, Kînd nejie-•la.iie maî mapî mi mai stpxiBiitoape, 8nS Isnitep, Mapns mi Satspns st fie nsstis ? — îuajita mîm> Kpeatoape impe ne nxmînlB BedemS kt. n’a jT.sal8 ni'u jok8 de ni'iiops roi8 ftpT> fipS de iapst, sa§ fx-px Bpe 8n8 Bepm8iD8, K8m se noate na aqeastx mî-ni omninolentx st. fi jxsats 8n8 snayit' infinit m-pTîsit, mi 6 nen8mepoasx .isine roajix, tpistx, nsstie lxpx niil o deKopaijiBne a niantejiop, fxpx fiinjîe bîî, fi.pi Koniii înHeieniisniî, itape ap smniea aqeje .ibinl K8 imnapue saKpe insnipate de admipagisnea infinitei! mi Kîntînds rjiopiea KpeatopBiî, Ka mi noî oamenii «ie o la ! Saa-pa Kpeaijisneî, snde fiin]je.ie matepiaje neînietats se sse mi se sicoEoapi> d8m> nepfeKjiisnea fopmejop ie npiimesKx, nsinaî este miptiinilx assnpa miiiî întin-depî a nxmînlsjsî nostps, ii tot» sniBepssjs ks toate nensmipaBueje jsmî ie’js srnnje este nemiptrini-tsj» teatps ajx aiestei mapi penpesentaijisnî de suim-napea fopmejop ie se spmeazi din seKojs în seicojix ! Dap întpeEînds-nvB lineBa daKT> aieastb idee de o întj-jjime diBini este mi d’sns adeBips diBinS ? Ex pisnsndS in> ns uitim»! Nsmaî diBinitatea sinrspi» o noate mii; noi ns nstems de kîis a o Kpede, mi tpesse a o Kpede; tpeBşe a ne sni în ideea noastpi, ks iiinjjeje înyejente miKap snde Bop ii mi Ktaps în snajjispue mianetape; tpeese a je îmBpijjiuia în idee Ka ne fpaQU nostpii în aiesls sniBepss! alsnii ns o si> maî sini ai ma fiinya noastpi Ka sns atom» nepdsls în rpozaBa nvbpime a jsmeî, ii st se nitpanzi inima noaslpi. de mistepioaseje jerbtspî k» K»pe sîn-tcmx jerajjî ks opî ie fiinjs'i» esistenli, ie Ka K8 nimte ineje sînt jerate întp’sns janu.» infinită; atsniî ni se na jimspi ideea înajtb mi mopaji kt> moaptea noa-stpi este nsmaî o snimEape, dap ns o nimiiipe. Anoî atsniî snipitsjs nostps mi aiiî Ba rssta dsj-ieaj|a immoptajiULju, Kînd euiînds ssb Bojta ieps-jsî întp’o noante •isminoas't, deicopati ks steje stptjsiitoape, mi inima noastpi K»palb nitpsnst fiind d’o pej'njiositate saitpx, Ba npiei ja nensmepoaseje 191 — steje aae lepajaî na ja atîiea năpădise omenemtT, Kape ne amteanii. na toati ajop înarnifiieng’i., na toati a jop eKjantaii. Eortjjie d’o fepiiipe nesnast, atanii toatx paza dajiie ie din îniagimea fipmamen-tajai intpx în onii nostpiî, Ba fi na ană eao d’o ajtb Jiame ande sîntemă Kemagî; atanii o noante fpamoa-si> jaminatx de steje spijante, na ea mai fi ană simnja osieată de njiiepe, ii EOJta lepajaî Ba fi ană temnja d’ană Kajlă diBină, ande imauinagianea-oma-iaî, ne apinLie nape d’o pejiyiositate s8E.iinn>, Ba sEapa nîm> .ia tponaja Kpeatopajaî snpe a n>si în si-najă mijosticajaî tati OEOitesKă ajă tatajop fiinue-jop, Konsojajjianea, fepiiipea mi immoptajilatea! — Dap st, ne intoapiemă iap ja nimîntajă no-stpa! Ilimintajă este înKonyispală d’o almoslfep'h (aepajă), aBîndă o înijjjime de mai majle mije mi Kape se saBgiiazi meprîndă din acosă în sasă.— Kind ană BEJiape oBindă îngejemianea noastpi, ap fi npi-Bindă din SEopajă sia din ’najteje pegiani, snpe n%-mîntă în atosă, i s’ap fi înfigimata apmitopa.ia ta-Bjoa : Ilimîntajă nostpa, Ka ană rjosă Kojopat de fe-japimi de fege, înst ieBa taptită ja amîndoî nojii; în mai majte JOKapî i se Ba apxta Ka nimte nanKle a.iBe emite afapi din sanpafaga nimînta.iaî. aiestea sînt Bîpfapue mangLiop lejopă mai ’najgî aKonepigi na o zinadi etepni.— Ile ajte jOKapî oitiajă bbj-tapajal Ba desiconepi 500 de naniite jiaminoase, de ande fjaniptJ rpozaBe se sae Ka o natepe infepnaj'b; aiestea sînt 500 de Babani antiBi d’anam Kape sînt — 192 pisaîndifil asBnpa toatei ssnpafeiiei rjOEBJiBl, mi Râpe apsnRi în aepă foi<8 iui 5118 fjsids fiepEinle (aa-bi) le’aS sKoate din adinicsas sinii aaii nimîntsasî. AjjjI B8JKanî ne adsits aminte 8n8 ssBenipg snilmîn-titop, îmcpedinijînd8-ne ei nimîntsas nostp8, ne Râpe om8.i8 iea§ opdinaps îa8 soKOtemte a 0 asKpsa ieas mai soaidS, nemiuiKitopii ini peie, este o Ba-tpi rpozaBi de faame etepne ie fiepE* în sinsais sie amepinjjînds-ne în tot minBtsas a psne sBBijipea Koa-aci soaidi a mmîntsaBi Râpe ape o rposime ns mal msatB de KîtS 15 mi,ie (ne rîIb Batpa înfoKali din sînsaă nimîntsjBl Konpinde sns rpozaBB suai}tâ anpoa-ne 17 sMe de miae!); atanii noate ici se Bop ni-iniii din naos toate Ginjjeae înssfaeuite de d’assnpa feiiei nimîntsaBi, npeitsm s’a iui întîmnaatB în mai m8Jite pmdspî npmidipî penepaae mi napjjiaae, Kînd K8tpeni8p8J8 nimînt8J8i a dipimat opaine întpepî omopînds sale de mii de oameni, sdpoEinds-I sbb ps-ine.ie aoRBinjjeaop aop, apsnKînds msnijiî în afiissas oieansasî mi dipîmînds Rontinente, sicimBîndB-ae în fsndsaS mipeî! Dana B8at8.psa noslps, sneRlatopsas nimîntsaBi, ap fi foştii îmniplimilS mi d’o imapinaijiBne noetini, ’mî ap fi adssS aminte aa npiBipea msnjjiaop, ki eî sini nimte monsmente nstepniie de rpozaBe nata-Raisme ie s’as BpmatB în ainte i<8 mii de seRoaî ne s8npafaj|a nimînt&a8i, npin asnteae leaop doi elemente maî H8tepniie adiRi: npin foics mi ani (Ra-taiuisme nastoniie mi nentsniie).— înlp’adeBipS msnijii înfiyimeazi sieneae leac mai ssaime ie se afai assnpa mmîntBaBi. 8n5 mante - 193 — esie imaţjinea marnifiqenjiii mi a s8B.iim848î!— Sb ne s8imS ne BîpfsaS 8n8Î mape rnsnle afjînds-se dinKo-,io de xotapsjS zBnezii etepne mi Bomîî Bedea ie înaj-ib mi solemni simijipe Ba nBtpsnde inima noastpt! O.tBiepe misiepioast domnemte aKo.io; fie-Kape atomii de z'tnadB Lis nstems npioi Ka o fiinjjB etepnB ; aqesis atom de ZBnadB a fosU Kontiinnopans K8 Moise mi K8 Sesostpe; a BBZst mi KJBdipea nipamidejop în BeKR5.is Eijint! — Ile Bîpfs.i msntejisî tot Kop-ns.15 nostps se simte mai srnops ; mi întp’adeBBps aepsjs msnte.i5Î e mai srnop; ne Boms simjji nap-KB InBJjjajjî mi anponiaijî de qeps, mi întp’adeBBps sîn-lems mal nsjpns tpamî KBtpe nBmînts, mimai înBj-jiajjî KBipe qepx! — Din Kîndii în Kînds sns SpKanx H8tepniK8 Ba întpepsne aqeste rîndipl a je noaslpe, dap aqests spnans ni se Ba înlBjjima Ka sns nstep-nii(8 enos, eminds din penisnue Kpeatopiqe mi Boms simyi adînasjs senss a.ix Bepssjsi EicjiKB »EjassAS # Domn8J8i pBssnB din mente».— INajjisnLie antiqe as simjjils marniOqenga KapaK-lepsjsl msnyijop mi idee^e qeje ssBjime qe se nasKS înnoi ja Bedepea ,iop; de aqeea, toate lemn.ie.ie jop as fosts ne Bîpfspue msnjji.iop, înKonnispate de dsm-BpBBî sanpe. Msngiî mi dsniBpBBue sint penpesen-tangi aî toatei sfepii simjj5.*8Î estetittx din inima oms-Jisî, adiKB msnteje penpesentînds simjjsjs de înBJ-ijime uii de ssBjims, dsmEpaBa penpesentB simgs.18 ipstnssegei mi a.18 njBqepeî.— Asemenea togi .legis-•jatopii qeî mapî antiqi, sas insnipats de KBtpe geniile mengliop. OpfeS se KOBopa din msatejie E m 8 snpe a qiBidisa ijensjs smans; tatBjis fuoso- 25 — 194 — fijiop T a a e s, joKsia ne mantele M i k a .1 e; A n a k-saropa s’a ssits ne m»nteje Mira os înloniea snpe a adin mape JKoaKt mBnjjii în eKonomiea Jismii, în aieasli ţiirantiio. faspinanisne, snde se destui Bistspi OBmtemtî (ane) nentps fiii natspel! Ama dap menteae este mizjoqitopS înipe «iep8 mi nimîntâ, » înipe OMeansax Kape este d’assnpa aepsaeî — 195 » (nsopii) iui întpe oscansjs Kape este de dessEtsjg »aepsjsî(oseansjs)», Ksmzise BiEJiea.—Aisî se ks-Bine a Bopei seBa uii desnpe apmoniea ne domne-mte întpe amîndoi înBe.iiuieje ne înfarni imobs.1 ni~ mînlesK», adiKi apmoniea d’intpe aeps mi ane; asemenea tpeEse st nomenims mi în ie Kins Kîte tpeje domeneje natspeî (minepaje, njante mi animaje) îmi nsesKS apmonioas'a jop desco-jiape în aseasti js-npape Komtopdanti întpe aeps mi ani 1 — întp’adeBips nstems zise npea Bine ki aBemv snx oseans sse nisioapejie noastpe, mi sns ajtsjif (nsopiî) d’assnpa Kanetejop noastpe; fiind-Ki, soko-tinds Kitimea anei de njoae se nade nsmaî întp’snx ans ne nimînts, ne Boms înKpedinjja ks înKpemenipe ki o asemenea Kitime de ani ap fi deslsji Ka si anonepe toati ssnpafajja nimîntsjsî nîni ja o în-semnitoape înuuime.— DeasiBedems dap se enop-mi Kitime de ani se npesmBJi ne fie-Kape an* în aeps întpe seps mi nimînts, sssnendati assnpa Ka-netejop noastpe ! Ama dap Kînd nimîntsjs n’apS fi înKonnrapats de atmpsfepe (aeps), aEspiî oseans-Jisî ns s’aps fi nststs se ssi întpînsa, «a si noati fopma nsopî, npin spmape nisî njoae, nisî poai, nisî zinadi, întp’snS KSBînts ns s’aps fi nststs spma nisî sna din toate nensmepaEi.ie.ie fenomene anoase se .ie Bedems în aepg; Ksms dap ap fi fosts ks nstin-j|i Ka si se desBoate Kpemtepea njantejop mi esis-tinjja animaaejop, a itipopa întîia Kondijjisne a Bie-jjeî este ana ? — Si zisems iapil ki atmosfepa s’ap fi nsit îm-upeţiispsjs nimînlsjsi; de se fojoss ap fi fosts daKi — 196 — ana n’apa fi aBată Kaajitatea d’a se natea saimna în asapi mi a se sai sinrapi în înujjimea aepa-taî snpe a Kidea ne apmi acosă în njoaie podiloape tomnai itînd este de tpeEainjji ? npin ne mizjOKă s’apă fi tpansnoptata aneasli enopmi Kitime de ani ne aa-de ne lot anajă ne nimînt ? De aîte milioane de mîînî de oameni ap fi fostă de tpeEainiji snpe a saoate aneasli am din oneana mi a o tpansnopta .ia aneae joaapî ne aontinenta ne se a£ji sate de mije deniptate de oneană?—Bedemă dap de ani mi ad-mipima adînaa mi sanpema intejeyinjji a npoBedin-jjii! Ilpin sinrapi mi neînsemnaţi aaa^itatea a anei, oneanaja a deBenita ană fejă de saaaviă a.iă mmîn-tajaî, asemenea mi aepa^ă a deBenita pesepBopiaja lata.iop fpamoasejiop desBOjtipi Biitoape a jc fiinije-jop nimîntemlî! — Aepa^ă, ana mi mmîntajă, iati tpeî mapi ejemente a .ie latajop fiinpejop mmîn-ternii: adeBipate elemente a toati saBsistinjja r.*o-BSjiai nostpa.'— Dap înro o ajti mape apmonie roşim* întpe anestea mi întpe domenajă njantejop, npeaam ne Bornă întcpedinjga npin apmitoapea esn.iiKajjiane. Esnepiintia a apitatx ki în jjepue Borate de m-dapî, pooa nade maî Ka npisosă, asemenea mi n.ioaea maî desa ; ne KÎnd neatpa (rpindina) mi Bîntapue nejie ţapi mi npimditoape se întîmn.11 pap; în ane-ste jjipî, ejeKlpinitatea este mai modepali; deaneea nin! faptanî ita tanete na s’apali ama desa; dap dani ne s’aa tiiată mdapue, o mape snimnape s’a ap-mata kb iuima ane.iop jionapi. O asKiniane mape domnemte aKojo; Bapa nade najfini poai mi ma.ili — 197 — neatpt, spitane S8fjt aKOJio adese opî Kape îmsjjjesKS ssKiiisnea mi mal m8Jl8, npin Kape mi aneae pîcpi— jiop sx miKmopeazi, jaitspije se ssski; npin spmape, eeanopauisnea anejiop ssitînds-se, npodsMe noaje; în fine, Kjima «ie a fost* atîtx de Esut mai nainte, s'a stpiKats, mi iciaps qepsj’x a nepdstS Kojoapea sa nea ajBastpi eiualanti de mai nainte.— NensmepaBue esemn^e aS adesepits aieasta; noi Borna ad84e aiii nsmaî Kîte-ea dintp’înseje. în timnsjs domniei Ispaejijjijiop In llajestina, aieasti jjeapi a fostx Bine JoKsiti mi fepmit’B » sn-» de KBpqea pîspî de jante mi miepe » (npeKKm ziqe Einjia). AKBinS Ilajestina a desenit8 o mape nsslie, 118 nsmal ne.iOK8ilB dap mi Kjima joksjbî s’a sKim-Eal K8 toi8J8 snpe pts; nsmai neatpi>, nisin«, sns m>mînt8 nepoditopS mi o K’Mdspi. KOBÎpmitoape rt-semte Boiai?iop8J8 aicojo, mi din nvBpimea sa de maî nainte ’{-a pimas nsmaî maeslatea nenoponipeî, mi s5Benip?.i8 rjopieî saje din timnii tpeK8ijî.— Kassa dap de^es’a înpB8lxijit8 întp’alîla Kiima în Ilajestina, este inBasisnea Bapcapijop în maî msjte pîndspî ads-KÎndS npxnidipe npin fepS mi fonS, alsnii as omopîts ne joKBitopiî aiejei jjepî mi as despxdiiiinal8 fps-moase.ie eî ntdcpi. — De Kînd s’as txiatS nidspije Kape în timnii animi aKonepia msnteje I d a, s’a niepdslS pîsjiS P a-m a ni dop, de Kape BopuesKx astopiî iei Beai.— De Kînd s’a îmmsjyils tiepea mdBpijop în IIpo-Banjia (în Fpanija), s’a îmm8jijii8 aKOjo mi ernipea 8pipî, înfase mi assnpa Kaimei U’bpiaop înBeqinate! TipoasaS infase assnpa Ilaaieî! în nsstiiae qeae nisinoase mi fepEinjjî din Afpi-Ka ns naoai> niti o dali>; mi întp’adeBips >ie foaosîi ap nstea adste naoaea aitoao ? ^e admipasiai npo-BedinjjT>! Nit! o niRilapi de naoae n« Rade în za-dap ne ninatnl» ! — ţLepmaniea în timns a§ as! Taqitb, a fost» aRonepitB neste tot de nidspî nemtpţiinite ; Kînd qi-limti, în aqeslx nestit» astops desnpe Raima Bepmanieî de atBnqî, aacBnţie a ne imaţiina ki tilimx desnpe de-sKpiepea Kaimeî Sisepieî; alita de asnpi a fosts alBnqî Raima în Bepmaniea. Aiqî aK8tn8 qiBiaisajţisnea a IndsaqitB Raima, înKxazinds lemnepatspa npin tte-pea 8neî m>pjji a aqeaop nidspî ţiirantiie qe aaone-peas atsnqî neste misapi loaU ssnpafaija IJepma-nieî.— Baaea de aînrt pîsas TiBp8, anpoane de Po~ ma Râpe, dsnt noBestipea asî Haini», a fosts o daţi Baaea nea maî fpBmoast din asme, Borait în da-pspiae natspeî, ano! mi dei(opaii> rb naaate mi rb aate fpsmoase asapipî a ae MiBiaisaijisneî, aRBm o n>-şimB de lot nssliiti», aiconepiti kb tpiste psine, în Râpe domnemte o tiqepe de moaple, fiind-Ri niiî o spmx de BeqelaQisne ns se Bede, nitî Bns raass de gp’o fiinjji> oie ns se aBde aaoao. Dani ne s’a ns- — 199 — stiitS ’naintea seKOdidop a^easlt Bade, npin iiepea apEspijop, atsniî .linsipea «rncpei a ronitS (insipide, s’as denipiats oii sKsmnede niKitspî de poai mi de (Moaie, mi ama s’a sKimBats o ueapi de ESKspie în-tp’o Bade de moapte! întp’adeBip» Bedemi ki este o mape deije a npoBedinjjei, kt> snde omsja se arnea-zi, de aKodO f«rs feapide sedEatite, mi s’adsn în te-te, animadeje domestice ks a de dop esistinjje dsdtî mi fodositoapi; anoi npin mîna omsdsî ese din m-mînts epEspî mi apEBpî, rpidini mi Kîmnspî înfdopi-te na npintp’sns fepmeK», mi neste nBjjin* iati xtx qiBidisagisnea kb toali a eî nposnepilate se arneazi! Din Kontpa, oms.is dsm ie a nipisils Bp’sns dOK8 qiBidisats, neste nsjjini' atedS dot<8 deBine ks totsds neKsnosKBts ; imayinen Bielei e ronin> de aitodo mi dOK8d£ ei îd» oKBni sneKtpsd» mopjjiî! — Anoî mi da noî ahT (în jjeapă Pommea-skt>) infdsinua nidepidop este foapte înBedepati. *Ie mape difepinjji este întpe naptea mepidionadi mi în-tpe Heea-dadVE napte sententpionadi a jjipiî! sas dsne Ksm zine jjipansdS, întpe t8ft> mi Kîmns; ne fpsmoase BapietEijî, «te Beyetayicne Eorati, ne sirim-Etpi ndi>K8te de deadspî mi de biî, ne înfijpmeaz'B distpiKtede noastpe n8se snpe miazi-noante; ne Kînd în distpiKtede de da miazi-zi, sitsate în Badea «ie o tnKşnyioapa» pi«dx Dsnipii, ne monotonie! JJeapa este 8nS Kîmnx neîmpliniţii! Ilap-K’ap fi o masi ijirantiKi, fipi apsopî, fipT> 8mBpi! 8n8 oieans de eapst se îmPtijimeaz-i, onidop nostpiî! — în distpin-tede de tsfe, pap se îniîmnd'b Kidepea netpeî; E8Ka-tede se stpita (de mani) foapte pap, ne Kînd în — 200 — distpiKteje de «imn», toate aqeste eBenimente nenji-Kste se înlîmnrb foapte deşi; anoî uii Biteje qe BinS deja tsfe ja KîmnS se BoaniBesirâ, (de o Boajt K8-nosKBtB de jjepanî sbb nsmipe de Kîpqean, mai »5 seaiui Bapa). OsesitS de aqeasta, KiapS smitatea nsBjiK'B a oamenijop apali ja noî o însemnaţi dife-piniji în aqeste difepite k.linie. AdiKi în dislpiitte-' je desnpe miazi-zi (de Kîmns) tot-deasna Bapa uii toamna domneuite o enidemie foapte întinşi de nimte fpirspi pe.ie; aqests Biqis nsB.iiKS ns e KsnosKBts in msjte dislpiKte de miazi-noante (de tsfe).— în ge-pije II a n i î (Pomagna) Kape as o Kjimi de Kînins mi de eijîjî întoKmai Ka dislpiiiteje noastpe de mia-zi-zi, domnea asemenea ne fie-Kape ans Eoaja fpi-rspijop nepiicsjoase întp’sni nins foapte enidemirâ; anoî de Kînd rsBepnsjs de auojo a opdonats de s’aS sidits nidspî tinepe întp’aqeste JoKspî, enidiiniea fpi-rspijop a înqetats; aqeasta noate 0 sns esemnjs e8B8 iui nentps noi.— în opaiusjs Isnaxan (uanitaja Ilepsieî), domnea mai ’nainte nimte Eoaje nestuenjjiaje, nimte fpirspî nepiKSjoase; de Kînd însi oamenii a» înqenstS a sidi aKOjo ne toate sjijji-ie mi npin rpidinî apEspeje ns-mits II .1 a t ans, soaja a înqetats. Najjisnue antiqe as KsnosKsts infjsinjja qe ai njanteje assnpa Kjimei, npin spmape mi assnpa si-nitijjii mi fepiqipeî oamenijop, mi n» ne nstemS onpi de a admipa inslitsuisnije mi jjepemonii.ie pe-Jinisnii jop, Kape întp’sns Kin8 adinK» Konpinde aqea-sti idee.— Toati nidspea a aB8l8 zeitatea ei, toati dsmnpaBa a aB8ts temn.is.i8 si8, opaK8.i8 si8, anoî — 201 ini o fiinu.'fc snipitsa.il i;ape o npoteijea în Konipa to-iiopsjsî oamenijop. Fie-itape apnope Ktap, a fosls pesneiclats ita o fiingi saicpi. Astfejs Bederns ks sns adinKx pesnents ne nenepa5i.15.1s Eitpîns Ka t o în Poma, ks te tepemonie pejiyioasi ini ks te psri* lisnl s’a adpesatx Kitpe KpeatopS mai’nainte d’a în* nene si tae sns apeope, na Kînd s’ap fi apitats ps-rînds-se de eptape ’nainte de a siBîpini aiesls aittif saKpijepis; Kitî înlp’adeBips estepminapea apsspuop Batimi nemînt5J5! Dap Kîts de mape mi de admipaEui este apmo-nia întpe KiJidspa aepsjsî mi mipimea mmînts.isî, ne apati spmitoapea îmnpepispape. Fisitiî s’aS OKsnats K5 Kestisnea de a xotipî da-ki Kudspa asKsnst în nimîntx ns s’a miKuiopats de jia înienstsjă timnijop istopiti nîni aKsmS? fiind-Ki Ki.idspa nimînts.isT, îmi înninseas sniî, ri se îmnsîiineazT. din seKOJS în seKOJS.— Ateasli idee s’a apitats de rpemiti. Astponomil as doBedits ki de ja dc.isBis (aj as\ N o e) nîni ansm Kudspa mmîn-tsjsî ns s’a miKuiopats nit! K5 a zetea napte dintp’sn* rpadS ajS sns! tepmometps! Dap Ksmx as nponals eî ateasta ? JTpin mipimea nimîntsjsî mi a zijeiop! ILaeKîndx de .ia npintins.15 i;i Kudspa întinde opî-qe itopns, ne Kînd fpirsjs îjs stpînijo; daiti dap nudspa nimîntsjisî ap fi fosta înainte ks mii de anî mai mape de Kîts este aKsms, nerpeuiitS ki r^oBSiS nimîntesKS tpeEse st. fi fostS atsnti qeBa mai mape de Kîts este aKsms; anoi fiind-Ki dsni npintitieje meRanite este npoBats ki ks Kîts o njaneti este mai mape, ks atît mi înBîptipea sa îmnpepisps’mî (pota- 26 — 204 Kpeagisniî qentpaje iui infinite, sinrcpS npiBueuie.ig Kpeatopsjsî t»t»jop fiingejop ! O idee pejiyioasi adontalB maî de toate nagi»-nue m>iiiînis4si ne înKpedingeaz't ki gen».!» aman» (Ka npinip’»n8 insiiKt») a K»nosK8i» npofsnda idee a xpinipei; fiind» kb de .ia pisipil» mi nîni ja an»s», de Jia nirînisms.iS IaBeismBJsi (adopagicnea ste.ie.aop) ninx Jia pejigisnea qea maî .isminatx a monoteism».!»! (adopapea »n»i Dsmrieze») rxsim» kt> kbjiisjs diBin» s’a siBipmit» maî tot-deasna kb minicape mi exsîs-px, fie sbe nsmipe de saKpifiqi» sa» de jiiBagi»ne (se»-t»px) sa» de opi-qe ajtx nsmipe. Jta aqeste Htept-fe sa» mese zeernti (Jia Kape j»apx naple mi npin-qiniî temn.ie.Jop, k» loalx Komsna jiop» pejigisne ), oamenii îmî a» înKinsits kx asista» (este de fagi) »n» snipit» diBin» Kape KonsaKpx (sfingemle) aqeaslx ma-sxajop, înd»jqind»-se mi nentps p»n»qfenije oame-nijop qe ax jsatg napte ja aqeslx K»Jt» diBins.— O ! qe adînKX idee! Fiind-Kx întp’adeBxps ks qe n»tems mxptspisi mai Bine rjopiea mi nstepea Kpeatop».i«î, de Kît» ks sn» aici» nal»pa.ix, npin Kape apxtxms kx nstepea Kpeatopsjsi a fost» atlta de mape, atîta de nemxpginitx, în Kît» «iap» mi ne noî deEi.ie.ie Kpeat»pî, ne-a îmnxptxmit» k» o pazx din aqea nstepe Kpeatoape, dînd»-ne mi nox în mînx a ne xpxni, adiitx a npiimi ne tot minstBJ» icpeagisnea Kopn».i»î nostp»! — Dap ideea xpxnipii mi a asimi-jiagisnei ape mi »nts ajtx nsnKlx de Bedepe fijoso-îiK» mi sBBJiiin»; aqesla este metamopfosa (sitiniBa-pea) Kopnspuop mi ssipea .iop din ipente-ie de maî - 205 — ;kosS nîni ja tpenteje de maî sssti ne ssnpa fiinn.0 -.top nalspeî! — AmS BiiZBls K8m o jitpi de napne de bob s a melamopfosatts (iipesKitnBats) inlp'o fiinjjT. emani, s’as >ie.i8 nstjinB întp’o napte a snei fiiiiije sinane; ainî o matepie s’ a s 8 i l 8 ne snapa (iinjiejop, fiind-K'b dintp’o matepie de bob, s’a futBlB o matepie de omS; asemenea Kînd eapea dsne aîmnB ne a mîmcal’o snS bob, npin asimlia jjisne s’a fxnstS itapnea eobjsî, iapiuil s’a 8pmal8 o ssipe In snapa fjinijejop, Oind-Ki dintp’o iapBi nesimyitoape s’a fişată o napte a sneî ma-tepiî Bie mimnitoape mi simjjitoape (a ansi bob); dap aneaslb eapsi de snde a KpesKBtB? Nerpemits ki din niniînts ssrînds npin pidiiinue saje zemspije (seve, sbkb) KÎmnB.iBÎ poditops, sniinBînds-ie în mate-piea sneî n.ianle sas eapEi; aneste zemspî a .ie Kîm-îiBJBÎ sînl nimle JBKpspi anopranine (jinside, anoase) Konpinse în domensjs minepa.ie.Jop (na uii însi’uu ana); npin epmape zeama tpansfopmînds-se întp’o n.ianti, s’ag ssitx nerpeinit din stapea anopraniKi (a ens! jinsids anosti) ja rpadsjs ansi oBieKtB opranins (a.i§ enei njante).— Kînd dap adanimti toate mai sbsb ns-miteje metamopfose, aBemS snă mitîS esemius de infinita tpansfopmaiiiBne a JBKpspijop matepiaae. Adi-ki din zeami s’a ftEBtB îuant-b, din n.iann. icapne de bob, anoi anests din spun» s’as ssil nîm> Jia înalta tpeauti a fiinjjeî emane! Akboi sîntemB în stape a Ksnoamte ie mape pojb JKoain. iuanta în iitono-miea natspeî; iui kbiii domensjx Bei.ieta.iti este hbsb, itpiu mîineje înajlei iiile.iii.iinne, în tniz.ioK8 întpe domenBJB minepajiB ini ue.iS animajB snpe a je iui- — 206 - upesna K5 o jerUspi apnjonÎKi, miz.io«jind« ssusi-stinţp tstsjop.— Ams zisă, ki aieajja aniinejejop ape tpeEsinjji de nstpiminlă (xpani); dap oiîieisteje minepaje sînt atîta de denapte de natspa opranim a anima.1e.10p, în Kît niqî sn8 anima.iă ns esle în stape a se xpmi de »nă minepa.iă; kiiî niii snă anima.ix ns senoa-te xpmi ks nimînlă sas k« nelpe; ama dap anima-jeje de snde o si’rnt riseasui xpana jop ? Si se minînqe sneje ne ajleje ? Anoi kb limnejă osise npinideasiii lot domenBjs anima.ie.sop! De aieea, înajta npoBedinjji a întoumils domensjB mianlejop. Il.iante.ie anînd o opranisaijisne a Kopnsjsl mat nsjjinti nepfeitli de Kîtx a animajejop, noale si se xpinea-ski din jiinside minepaje, aditci din zemspue Kîm-nsasi Kape se tpansiopmi în msante sojide; anoi fiind o daţi njante aqeste zem8pî, se fană mi Kana-nije a inlpa mi a .isa napte Jia Biajja anima.ii, adi-ki se fâKB 8nă îistpimînlă sinitosx nenlps animale uii Kiapă nenlps omă.— Snpe esemnj8, Kînd Bedems o fa mia ie de gipanî nape aă mînKat o kui de no-peniss, npodsKtBJB sosi noronă de nimînlă, nstems ziie ki aqeasti famijie a serlă zemspi.ie nimînt8J8Î de mipimea snsî noronă, npin miz.soB8.S8 «net njan-te ie se nsmeuite nopBmBx.— Domens.18 njantejop este dap na o imenşi EBKitipie snde se ntesKs din minepaje n8tpiminte.se animajejop ! — De aqi Bedemă qe admipaEi.il apmonie esisti înlpe itîte tpeje do-mene.se fiinijejop dane nimîntă ! — Natspa, aqeasli mxini a noastpi miJostiBi, din a Kipiea mini niminx ns se nepde, ni toate sepBi — 207 — .sa qeBa, a înrpiaiita maî kb scamx nentpa tecitajSsxx fia (omB-sa), kt» Kiap» aie.se nuanţe sape db sînl în slape a\sa nstpi, lot st KontpiEse jia ssesislinga iui .ia nsxiepi.se noaslpe. lalx nenlpa aieasta sna esem-njiB. Fînaja este o n.ianlx ne Kape omaja n’o noate mînifa-, opranismaja ieja dejiuata ajă omajBÎ ns noate mislBi aieastx eapsx; ne dap se faie kb finaJB ? *le se faie kb aieastx njantx Kape anonepe iea maî mape napte a sanpafegeî nxmîntBJBi; ne Kînd EBKa-te.se kb sxmînjjx (iepea.se.se) anonepe namaî o miKx napte a Kîmnspijop ? Snpe a ne fojosi de ftnS, na-tspa ne a dxpaitB Bite.se domestice, maî kb seamx aie.se KopnBle. — O inipx de fina mînKatx d’o tapmx de oî, s’a tpansfopmata în opranisme.se aiestop Bile domestiie întp’o însemnxtpape ssmx de 0Ka.se de Kap-ne de oi sa8 de jante, Epînzx, antă ano! mi în rpxsi-me de oî; toate acestea sînt OEieKle npeiioase nen-tps xpana oameni.sop.— întp’aiestS KinS Bite.se Kop* nate ne nperxtesKa în Eapta jop, din fînajx dane Kîmna, EBKate.ie ie,se maî dejinale nentpa mese.se noa-stpe; eje sînt E8Kxlxpii.se noastpe Bieante, npeKam finajs a fostS nentpa dînseje EBKxixpia jop njantinx. *Iine Bxzînd loalx aieastx fpamoasx apmonie dintpe fiingeje nxmînteuitî, Ksm sepBx ie,se opdinape nen-tps sBBsislenga lesop maî noEi.se, mi Ksm este o je-Sje mistepioasx în natapx i«a opî-ie matepie tot-dea-sna sx fie îmninsx snpe lpente.se de mai sbsb ajie sKxpeî fiinijejop; line, zisa eS, noate Bedea toate aiestea mi sx na se mipe ? — Este o pers-sx penepajx, kx animajie.se Kapni-Boape (mînKXtoape de Kapne) sînt maî îngejente de 208 — Kit» anima.je.5e miantiBoape (mîriKxtoape de ruante); liind-Kx qeje d’întii» fiind sijile a-uiî Kxsla xpafia npin sa» BÎKjenie, de aqeea natspa je-a» în- zestpal» K» o înije.ienqi8ne mai desEOjilatx ini k» o fai<»jtate a simaspliop maî nepfeKtx de Kitx a qe.iop «ape je rxsim» ja anima.ie.je miantiBoape.— Dap sx ne »îtxm» sine .ia nensniepaBijeje fopme a je difepitejop animaje, mi ne Bonn înispedinga kx k» ţoale aqeste deosenipî, este înlpe loate o idee miste-pioasx de snitale, nap-Kx loale a» fost» fopmale d»nx »nS mode.!» ideaj» mistepiosS, anponiinds-se maî msjit» sa» mai nsiţin» de fopma idea.i»,J8î nep-feitf»! N» ne n»tcm» aisî întinde maî m».ii» assnpa aqestopa, dap Bom» n»mi nsmaî uîte-Ba esemnjie.— Toate Kopnspije anima.1e.10p a» o fopmx po-t»ndx, anponiind»-se uiai ms-it» sa» maî neijin» de fopuia ejinseî; aqeastx fir»px ijeometpiKX mistepioa-sx d»nx Kape mi tjoesj» nxmîntesKx este fopmalg , npeitsm mi qeje-.ia.ile mianele; ita mi toate aapie-peje ,iop îmnpeyksps.1» stpxjsiitsjsî aopnx qentpaj» isoapeje) itape iapxmî este poisrid»! Asemenea a» toate animajeje nepfeKte tpeî desnxpjjitspî (KonKaBi-txjjt) distinate, adittx »n» itan» (peyisnea simijipijop), »n» nenlă sa8 topaze (peyisnea pes»f.ixpiî) ini o E»p-tx (peyisnea mînKxpiî sa» a asimijagisnu). ITpintp’aqe-ste tpeî jerxlspî, odiKx npin simyipe, pessfjape mi asimuagisne., fie-itape animaj» este jernt» k» »niBep-s»j8 întper». Kiapx ja sneje din anima.ie de KJa-se.ie infepiope (mo.i8sqe.ie) »nde aqeslc tpeî desnxp-jjil»pî n» sînt Bine desBOJtate, tot rxsims »pmeje npimitiee netxrxdsile aje aqeslsî sistemS întpeit».— — 209 Aieasti «uitate asKsnst în fiinjje.ie natspei, este sns aprsments nstepniKs nentps «nitatea Kpeatopsjsî, uri npinip’a'ieaf'ta ne înKpedinjjitns ki nsmaî o idee omnenotenlT. de Kpeape mi de manifesta jjisne a in-finitejiop fopme, a npezidatir în zioa Kpeagisnei fps-mossjsî sniBepss ! -- StoiKKj Kjieapxs a nposais esistinga npoBe-dingeî toKmai npin ejemenle.ie ie.ie sniimintitoape a je natspeî: npeitsm opKane, K«tpem«pî, înneKitspi, BSJKaiie uii Komete; ama Boms faue mi noi. Inte^i-ţringa ssnpemt a npoBedingiî Bomx doBedi-o în toa-rjopiea sa Kiaps din esistinga otpiBijop n j a n-tiie ini animaie; npin aueste isBoapi ajemop-gii nxse în mizjOKBjS Bieţii! — DaKi. om«j« n’ap fi atît de eroisls npeitsm este, a’rnî îmriusi ut ejs fiind m intern ti din Kape ejS Bede Bpe snx fojioss sînt B«ne, iap aue-jea Kape n« npodsKx ninî sns Esns nentps seama jbî sînt de npisosx mi n« sînt B«ne; dain. omsis, zîk8, n’ap fi ama, atsnui ap Bedea nal«pa k« ajgî ok! mai jiimnezî de Kîts aicsma ; alsniî i s’ap desnide «nx asts opizonl» mai japrs mi mai jsminoss în stsdis.is na-tspeî, de kîU» aie.*§ opizonts stpînsx ue-jx atpass eroismsjs M, miupeanimos». Tot eroist«j« este opns; fiind-KB OEiinsinds-se a înrpiati mi a se «ita nsmaî ja sine, aacsnge întp’sns rpads a nsmai Bedea ne ajgii; ama dap BiaisjS eroismsjsî Kiaps în sine îmi nse-mte nedeansa sa. Tpansnoptînds-ne sa mtiinga aslpo-nomiK'B nea Bene, Boms nsi sns esemnjs anajors. Eroismsjs astponomieî seKÎ a fi-KSix din miKSjS no- 27 — 210 stps mmînts, lentpsj» sniBepssjsf; imnpeţfepBjă aie-st»i nsnKţx neînsemnat» în panopt» k» soapeae, astpo-nomiî iei BeKÎ ini-a» înKinsitx Kt se înBîptemte ne toate zi.ie.ie n» nsmai soapeje ii mi toate njanete-je k» tpasanteje jiop; anoi mi desnpe toate miiioa-nejie de steje tinse astponomii asirspi ki se înBîp-tesK» îmnpeprepsj» om»j»î fiind fiK»te nsmai nentp» dînssjS ; Bedems d’aii »n» essemius nîni în ie rpad» eroismsj» opeemte jsmina intejiyinijeî! — Aiests Biii» »man» a fiKBt» ki în-iOK» d’a Bedea înBedepa-ti înBîptipea nimînt».j8i, astponomii iei Benî a» bi-z»t» k» totsj» Kontpapi»; ansm însi, ie.ix nsjjinx sîntemS BindeKajji de eroisms.i§ astponomiK».— Dap n» sîntem» înKi Bindenanji de eroism» în ieje-jajte pamspî a je Ksnomtinjjejop «mane, mai ks seami în st»di»Ji8 istopiei natspaje. Mbjjiî din natspajistî îmi înKinsesK» mi aK»m ki opi-ie njanti din nape nsse apati Bp’sn» fojosx înBedepat» nentp» om», este de npi-sos$ mi ki ap tpeE»i despiduinati; asemenea iapimi, opi-ie inseKti sa» mssKi nape adsie lea mai iniKi inKomoditale nentp» om», este o pictate în jsme! Si faiem» o 0BsepBajji»ne an»m: toate njantele fojo-sitoape nentp» tot fe.is.i8 de arpiits-itspi, ns sînt mai msjtâ de Kît» 250 de fejgpi; toate njanteje nape not» ti sti.*e (de fojosS) în mediiina din toate sistemele mediKa.se, nx se s»e mai m»jt» de Kît» .sa 600 detejspi; în fine, toate njanteje mi fjopue dejisKs» nape se ginS în rpidinijie aptistiie nentp» mipos» sa» Bedepe, n» se s»e mai tnsjts de Kît» jia 1500 fejcpî, Ba si zini; ki toate njante.se în Kape om»4» a nsit» nini aK»m iej» mai miKx fosos», se s»e neste tot asia — 211 — „îa 2500 feji«pî; ano! Eotaniqîi KsnosKS nînx aKsm mal msjiis de kîs o sstx de mi! de fejsp! de nuanţe difepite, pxsnîndite ne nxmînts! nentps a aBea oprane de pesnipauisne, ama mi njan-teje ns KpesKă fbpi» foi. Si tepteums daps nsjjinx fpsmoasa apmonie te domnemte intpe fopma mi ssa-jitatea foijop! — în Kjimeje modepate, foije njantejop sînt dejucate ; ns sînt ama mapî mi stpeBT.zi>toape nentps jsmina soapejsî, ne Kînd în Kjimeje mjdspoase, foije sînt foapte mapi, rpoase Ka o neje mi nestpeBT»-zitoape, fiind-Ki, aitz foije sepBt, de a smepi njan* teje mi a je anipa de apzitoapea KijdspB a paze-jop soapejsi.— Pap tine nistpeazi KiapS ateste foî 28 — 218 — înse-mi Kasx na se nîpjeasKX de Kxjdapa soapejsî? Iapxmî natapa! Fiind-Kx npeBxzînda aceasta, nata-pa a dxpaită aqestopa foi din iuimeje qeje Kajde, o amezeajx Kape je faie de a naiea fi Ktapă esnase msjits timna ja o itxjdapx KOBîpiuitoape iui a na se stpiaa. în insaja lama lua, ande oKxjdapx asitalx mi fiepEinte domneuite nenpeKapmata Kite-Ba .ianî ne an8, KÎnd loatx Bepdeaija Kîmnajaî se nîpjemte, de ande epa sx se natpeasKX atanqî animajeje ne Kîmnă ? ande epa si rxseasKX o adxnostipe mi amspx, a se anxpa de înfouateje paze a je soapejai ? — Ad-mipasua natapx aaojo a npodas o njantx Ka anS apsapc namitx brosimum alicastrum, Kape ape o ica-pioasx Kaajitate a «peuile toKmaî Kînd domnemte aqea-stx asKxqiane rpozaBX ; toKmaî în atmosfepa fiepEinte amnjatx de paze înfoKate, folie aqesteî n.iante se desBoajtx în toatx a jop fpainasejje, în joKă kx toate njanteje opdinape icpesKa ja o njioaiesanx, po-ditoape!— Tot în KJimeje tponiie maî rxsima îhkx o aj-tx njantxfoaple Kapioasx namitx hedisarum g y-rans, Kape ape tpei foi ; aqeste foî tot-deaana sînt în miuiKape, adiax ana dane a-ita se njeanx în acosS mi iapxmi se pîdiux, nap-K’apa fa ie Komnjimente! Dap aqeasta se apmeazx Ka qea maî mape perajapi-tate ne pînd ana danx ajta, mi na dox d’o datx. O mape imnpesiane ’mî a fxKata mie aqeasix njantx admipaBijix Kînd am Bxzat’o ja rpxdina EotaniKX din B e p j i n 8. Dap mi în iuimeje temnepate foije njan-tejop desBOajtx o antiBitate admipaEux, notpiBita ks sKimEapea timna,iaî, nap-KX este o ajianjjx mistepioa-sx întpe qepa mi foije njantejop. .^e miuiKape in- — 219 — tepesanti domneuite ne Kîuiirâ ja anponiepea sneî ruoi K8 f«ptsni! lIe auliBitate adiuipaBMi desBoaj-it atsnqî foue njantejop! Fjoapea carlina ini trefle (tpifois) îmî îmrids foije jop. ILianta qui n-te-feuille (quinlafolia) îuiî faqe din foije fjopiî saje aiîonepiiiis na sns Kopta na st> ns intpe njoae ; njanteje din Kjasa urabelliferae ( npeKsm rm>-pap, mopKOBi m. q. j.) adsnînds’mî foije jopg, sefop-miKa o sniBpejb ; njanteje liliacees (yenBjiicpi-nsjai) îmî atîpni. în jkosb nopojejie jop înfjopite Ka st tpeaKX njoi-ie neste dînseje în îkosb ; c a r'y o -p h i 1 6 e s (yen8J8 KsinioapejiopS) îmi aiueatcB leaner teje jop în acosă snpe m>mînt8, npeKsm mi njante-je din Kjasa rosacees (gensjs pozejopS, tpan-dafipijos) îmi anaeacb de.iitîaleje jiop foi ja o nap-te. Toate aS o npesimjjipe de fsptsna ameninîfbtoa-pe Kape se anponie; anoî dsni ie tpeie aqestg timnS KpitiK«( dsne ne se pisinesitS nsopii mi soape^e stper jmqindS iapxmi jsmim. în EOJta qepsjsi, aisnqî toate aqeste fpsmoase fiiqe a je natspeî, nap-iet-urî jea-nidx mantajeje jop de n-ioaie, pidinînds-se mi api-tînds-se în a je jop sestminte fpsmoase mi ejeran-te. Nsmaî fjopue n i g e 11 e mi ajte asemenea fiopi dejunate, nenstîndis ssfepi K^jdspa soapejsî de ja amia-zî, îmî anjeaKb Kanete.ie jop înacoss, mi toa-mai snpe seapi, Kînd se piicopeuite aep8,i8, se pi-diKi.~ în 8ne.ie din KonBepsaîp8nue noastpe (KonB. IV) amx Bopeits mai ne jiapră desnpe simHipea miante-jiops mi desnpe fpsmoasa aKjjisne qe se desBoajti din aqeasti simuipe neesnjiuaBiji a f-iopijop. întp’o a-iti — 220 — KonBepsagisne (Ko«b. XXXVI) amS apitatg admipasUa apmonie ie domneinte întpe jsrnini, Kijd»pi iui ko-jiopije fjopijop iui a anima.ie.iop Kape sînl nolpiBite k» difepite temnepatspî Kjlmaliie ini ansaje.— Aiiîînsi în aieslii ţanţoş yenepajx tpesse si maî penetim» ie-Ba desnpe aieasti intepesanti îmnpegispape.— Maî toate anima.1e.1e din Kjimeje temnepate, kpna îuiî sKimEimpsJS, Kape se faie maî ajBÎs|mi mat rpos», îniBpiKînds-se nap-K’aps fi ks o Ejam Ka-idi. Anoî faga lea a.iBi a nipsjsî sepBi uii nentps Kudspi mi ja »n» aal» fojoss însemnat» a.i» aiejop animale sjase Kape sînt ronite deaate animale sîngepoa-se; kiiî npintp’aieasli fagi ajEi semmîndx ks faga Kîmnsjsî lea aKonepiti ks zinadi, sKam eae de Bedepea inamiiijiop .iop. — în SiBepiea, iapna se npim-eji nensmepoase lete de Gpmejine (KaKoame) ajBe ne nemipginiteje Kîmnspî aKonepite ks zinadi; aieste anima.ie smB.ii fipi fpiKi în timnsjs nongi-arop iejop jsnţiî nojape, j»minate npin aspopa bo-peaji, Kiaps mi ne din aintea Bsjnijops, -isnijops mi spuii.iopă le-iops rpozaBi, Kape jie ronesKS npetstin-denea ; mi aicasta npoBine din Kassa ki faga Ep-me.iine.iop este asemmea k» faga Kîmnsasî.— O astfeas de îmnpegfcpape risims mi în Rjimeae temnepate as enspî.— Tot dsm aieasti idee admipaBiai, nat»pa npoteptpiie a anima.ie.iop8 s.iaBe, a aisals îndop fepoase mi nasepuop sîngepoase Kiaps iapna o fagi înKisx, na si fie peitsnosKste mi nap-Ki itiaps însemnate ks sns semns de îKajie mi de moapte; anoî snde niiî aieasti npoteKgisne n’a fost» de aatsnsS, aROJio natspa a apsmcats genspue desi-ic nenlp» toali 221 - iapna iiHp’sn» somn» asliKliK8 din «ape se demtcan-ls loitmal in npimxBapx uînd limnsjH nepiKSJOss ajs feapx.iop a tpeK8l x.— Auia dap npin nensmepaBue mizjoate In nensme-poase idnspi njine d’o adinKX înijejen'ifene, nalspa a înrpiatits kt. penspLie sjace sx ns fie npxnxdile de Kxtpe teje ţapi.— IIpoBedinjia în nalspx este jeţe a SBnpemeî intejiiqenjje! Sx dcsnidemg dap» okîî mi sx Bedema kx nposedinija nap-Kx Kpenite ne Kîmn&, sBoapx în aepS, ne stpx.J8temle în tepg nii se aîtx ia noi din adîntimea anejop oteanajisi! Boi iii a bx ESKspa, admipînds minsneje nats-peîînaepsj» ne ne înKBţfioapx ? [IpiBiip ja jxK«itopit aepsjsî, ja nasepi mi ja inseiUe: JIa dinse.ie Boms desKonepi nimte instiniite h*ape ne eop fate sx isEStims K8 o admipape adeBxpatx pe.i.:tiioasx! Am« aB«l« OKasisne ja ajtă jokb (KonB. 9—12) a BopBi mat m8,U8 desnpe inslinuteje nasepuop mi a je inseKtejop în fenomenele jop te-ie fpsmoase dap mi neesnjiKaEue. înlp’adeBxps tine ns se mipx Kînd asde o fantx na tea 8pmxtoape! adiKX, snS Nat8-pajistă demns de Kpedinux ne noBesteuite: »Ams » dat8 (zite ejS) ja o nepeite de sitatiî sa8 Kanapt » (serin de canaris) fin în joks de EsmEaKS sas fipe de » mxtase moa.ie snpe a nii fate K8ÎB8. Femeja (nap-» tea femeiasKx) BxzîndS txpimea fins^sî mi nerxsin-» dB’ag destsjg de Bană a fate dintp’inssjS kbTbS nentps » dejiKau.ii sxt nsî, îndalx mi fxpx d’a se rîndi msjtif, » a întensls a smsjiQe fajpî din Fapta sicatisjsî sojjs-» Jisi ci, itape în lots timus-ia [atesta a stata jini— » mtits ne apxtîndg te,i8 mat mih's semns de nem84- - 222 — »> usmipe; anot din asemtî fsjiyi femeia a mi ajiatsil» k« » msjusmipe bsîeb nentps nsii sxî. »— *Iine ii» admipx metamopfoaseje Kopnspijop ja inseKte ! Kit de Kspioase sini maniepeje aiejop miiî animale de a se anipa de alaK8.i8 Bpe ansi inamins! J5ne.ie se faini Ka uioaple, na sx sisane de msniK'B-tspue inamiicsjai; ajteje î.is snepie atnepingînds-js k« Koada jop, ne KîndS *nii Kpsstaie» (cru sla-cea) din famijia ţipase (pan de mape) de mi esle mite» mi desi-is, dapS noale Eipsi ne inainiKBjs sis iie este mBjls mal nstepniKti, nsmai npin s.iOBOzipea snopă siîSKnitspî ica de tsnti, însojjile de sns fainii ne snepie mi ronemte ne inamins.— ^ine noate ss piimîie peie mi nenstpsnss d’o simijipe de admipape, Kînd stadii. instinKteje de sonia* sigilate mi de iwisdipe, ie nalspa a nonfialB ajBine-jop mi fapniiuop, imninrind8-je a-mi faie Kase, nap-in> sînt qeiiijî mi opaiue, aBînds in întps fejspimi de anaptamente nenlps fejspiim de tpeEsinjje aje soHielinu!— AiestS instiniis de KonstpsKjîisne esle desBOJitals întp’sns nins foaple fpsmoss mi aa 8ii8 ajl8 insent8 de mipimea fspniwejop nsmits termite s, ie BiejjBemte în ins5«ia Eananejop. Kjidipije ane-iopS misî inseute antsnrS .ia o Inijjîime de 12 nmioape, mi sînt atît de ţapi Kjidite, în Rit» nisî KÎaps taspBJs siinatiKB K8 Koapneje saie nejie fopmidaBi-jie, ns je noate slpiica. în a în întps msjte desnspijitBpî; sneje sînt isa nins de sajoane de mimtape, ajte anaptamen-te sînt n'bslpale uentps nsii din pasa peraji; fiind-in> mi în aqeasts iiojonie a tepmijiijop se afli snii — 223 peţte, o peyini, o dinastie peraji, anoi mi sn8 no-iiojs Komnssx de JBKpitopî, zidapî, jemnapî; Ba mi mim so-idarjî ns jinsesKs aitojo.— Aiesle j8Kpi,pî inslinKtiBe sînt nensmepoase în domensjs animajejop. întp’adeBips Bieaua instinutiBi înKsni,iioapi mi nitpsnde toate fopmeje Biejpitoape, toate tpenteje de fiinjie k« simjjipe mi ks miuncape; de .ia Bajena de mape k« imensa sa mipime nîm> .ia Zoofile mi jia Infszopiî ie BieijsesKS ks muioanejc întp’o niKitspi de ani, aBînds mi e.ie simuipea Jiop de BieaijB, nasisne-ie mi instinKte.ie jiop.— Toate aceste fiinije sînt nitpsnse de sns ssfjetg miujKitopx, mistepioss, mape mi nemippinils; aiests ssfjiets este snipitsjB sniBepssjsî, i n i m a j s m i I. ksiu as zis» fijosofii antiiT; adiKi nslepea Kpeatoape ie s’a itonientpats în fie-aape din nensmepoase-te fiinjje in-diBidsaje, dsne sn Kins indiBidsajs .isKpînds în fie-Kape indiBids întp’sns nins deoseeils nentps fojossjs esislinjjeî sa.te indiBidsaje, jsntînds-se ks toate teje-jiajte OBieiîte a je jsmiî! — Aiiî este adeBipats.râ mistepis ajs jcpeaijisnel! — Aiuî este npiniinsjS în Kape se Ksfsndi mi se nepde înuejenmnea «mani! — Aii! este o npoEjemi neesnjiKasiji! — înfinit«JS icpeatopS este sns.iS, este sinrspsjx ssfjiets ajs fie-Kipiia fiiniîe, anoi k« toate aieslea, fie-icape Ginjit indiBidsaji este în sine-mî o inipegime, o snilate deoseBiti, aBînds sns instinicts de eroismS nape-jS îm-iiintje a-mî înssmi toate OBieKteje matepiaje ie noa-le sepBi nentps esistinjja sa indiBidsaji, fiind tot-deasna în jsnti k« toate ie.je-ja.ite fiinjje Kape Boesits 224 iui eje, npin eroismsjs jop natspa.18, a-mi înssiui anoste OEieKte a Jie J8miî ne seama Jiop! —: ^e aesiisne înajti demni d’o adînm meditauis-ne, netilopsje! Fie Kînd aneste nensmepoase jeispipl aje fiin-jjejiop simijiloape mi a je eeijeta.ie.jop se spmeazi ne SBnpa-faija mmînt8.i8Î, nimînt8.iîi n8 înneali din miui-napea sa etepni îmnpeţikipBJS si8 fpotayisne ne ţoale zbeje) mi îmnpeykipejs soapejsi (tpansjajjisne ne tot ansjs), npesmujîndB-se în «apiepa sa nea imenşi (eKnintim) în nemipţjinite snajjispî a je sniBep-S5J81. Dap aneste doi minimpi sînt KomEinate ama de admipaEM^, în KitS ns simijimă nimiu» de aneasta; din Kontpa, mijioane de oameni îniBitpînesKB mi Kînd mop Kpeds ki în loati Bieajja jop soapeje ks ste-jeje a» smBjatv ne nep§, mi nimînlsjS a stată ne-miuiKats.— Ilpin aneasti îndoiţi mimKape a nunîntsjsî, se îmniptimesKă toate .lORspine dane faua nimîntsjBÎ, d’o notpiBi de jsmini mi de întenepucă; npin anea-sti întoiimipe, o mape apmonie domnemte întpe zi-jejte mi nonjjije ans.i8Î assnpa tstsjop nsntspuop de ne fajja mmîntBjsi. Snde aK8m este zioa nea mai mape, aKOJo neste 6 jsnî tOKmaî, Ba fi noantea nea mai mape; anoi lot în minstsjB anesla ne nej-j-ajtS emisfeps este aKsmx zioa nea mai mini, mi neste 6 .isni Ba fi aKOJO zioa nea mai mape mi noantea nea mai mim. Aneasti deosesipe în .isnvimea —• 225 — zuejop a npodssS mi impietatea Rjimeiop nimîntsjsî; în opî-qe minsts- oKiî jisl Dsmnezes Bede ne nimfot» dimineagi mi seap>, miazi-noante mi nfiazi-zi d’o daţi ; asemenea în opî-qe minst», KpeatopBJH a toate, întopKînds-ml npiBipea ja nunîniit, risemte mi Bapi mi iapni, mi toamni mi npimiBapT.!— lIe ad-mipasije Bapietigî npodsse nsmai npin doi miiu-KipI ama de şimn.ie! Tot npin anoste doi miuiKipî a je nimîntsjsî, KomBinate Ks’infjsinga ■Kudspel soapejsî, toate ns-tepije opraniie în matepiue mminiemtî, se nsnS în miuiKape; toate ejementeje sînt îmninse Kitpe o antiBitate npeatpiie! » Ejementeje sînt msme a je » Gingejop mmîntemti, iap tatu» jop este soape-» Jie, » ziqea ană fuosofâ antiicS. Fipt Kudspa soa-pejsî, toate seminge.ic Ginge.iop n$ s’ap nstea des-Bojta mi a se sidmBa în Ginge; npin spmape n’ap G fost» niil nsopî, mi niql njoî n’ap G Kizsts ne ni-mînt», npin spmape ssnpa~faga n'Bmînts.asî deKopati aKsm de toati marniGqinga natspeî, ap G piniasţ tpisti, deseptt mi stârnim.— Dap aicsm nimînt»j» n» e roji», n» e n»sli», ni este aKonepits de nensmepoase Ginge, na nimte map-topi de rjopioasa esistingi a sneî Ginge omnenoten-te qe este npinqinsj» tstsaop Gingejop», Kpeatopsjx tstsjop Kpeatspejop.— Se noate, k» toate aqestea, Ka niap» mi aicsm si Ge «oii oameni napii n» icped» întp’o esistingi diBi-ni I Ilenlps anei oameni dap, eKjantant»j» sneRta*-koj» aj» natspeî, în joks de a-î jismina, din Rontpa, Ka o npea mape .«mini nentps nimte orî deEM>, 29 noate si>-I opBeasn>r Bedepea neintpmnitsjsi sni-tepsB, în jok§ d’a întjjja iinayinatjisnea jop Kttpe Kontemnjauianea infinits.isî, din Kontpa, îi Ba apsn-Ka întp’o rpozaBt desnepanijt, Kînd se sîtt ja iniit-mopimea jop qe se nepde în aEis8J8 timnBpuop mi aj« snajjispijop nemtppinite! oameni demni de mi.it! » Fepiqiyi sînl iei ie iq ed » este «na din esnpesisnue diBine, sînt KSBinleje 8nsîr.ias8 qepesuS ie ptssnt ne fajp a tot ntmîntsjsî! — Fepiiil» este înlp’adeBtp omsjts se noaptt în sînî>.is st8 a'ieasit itpedingi ssBjimt, înKsnţiiBpatt d’o Konsqiinjjt nspt, d’o apmonie. mopa.it, Kaoima-Vine nepfeKtt a apmonieî fisiqe ne domnemte îmnpe-9i«p8.i8 stS în toatt naispaf—7 Aqests om?, iţa «nit sBBepans domnilopă se npim- B.it d’assnpa ntmînlsjsî în miz.iOK8.iS nensmepoase-jiop njtqepî mi marnifiqinijc qe natspa Jtt-a npodssx snpe a îndsjii esislinija aiestsî fiS iSEitS î —> Kînd soapeje mi stejeje siptjsqesKS ne qepS K8 o J8mir-nt dsjie, ajsnqi e.iS simte admipaBua apmonie etep-nt te a hbsh i:peaiop5J8 întpe .îsmina Kopnspijop qepemtî mi întpe jsmina OKijop sti, Ktpopa a dtpsittt (aK5.itatea de a Bedea, npiimindS imnpesisnea simiji-pei pazejop Jisminei qe es8 din stptj8«iitoapeje icop-nspi qepemtî! Kînd zefipsjB qejiS dsie ssfjt K8 msp-m8ipea sa qea înivîntttoape, miniKîndS foijie qeje de-jiiicate a .ie dsmsptBuop smEpile, atsnqî a'tejis oms nepfeKtS simte adînqimea noesieî aiestop sqene ad-mipaBue, qe a npodssS natspa nsmaî nentps o tiingt 8mant nttpsnst de simjjipi noetiqe! — Fjopue ne KîmnS înfjiopesKB mi napfsmt nsmai nentps dîns8jS, - 227 — toate anitnajejie sînt nponpietatea sa; în fine, ţoale «jernenle-ie ii sepBX, tot qe este, este nentps din-S8J8 ! Tot qe csistx, este doraen8J8 sxs! Dap oms.iK nentps qine este?— OmsjiSes-te n en t p 8 seama jsî! Fiînga sa este sKons.* qejs fiiîa.i8 a ,i§ tstsjop fiinge-iop nxmîntemtî; fiind-kx aqeastx fiingx smanx este nsptxtoapea sneî npea-înajte misisnî; aqeastx tnisisne se hiamx 8 m a - ' n i t a t e ini *1 i b i j i s a g i s n e. Adinx mani festa-gisnea ideijop mopa.ie qe.iop maî îna.ite, disine, pa-gionaBuie mi deBojitapea tstsjop fai;8jtxgi.iop asfisn-se în -ismea fisiKX mi mopa jx ; în fine, adeBxpata rjo-pifixagisne a Kpeatopsjsî DiBinx.— 8manitatea ama dap este ea nenispitoape ? IJensa» smanS ns se oa maî nepde cp'o datx? KataKjfismsj^ dejSBisjsî fost-a ea» qea din spmx peBOjsgisne fisinx assnpa nxmîntsjsî? — Oape sx Kpedems aqeaslaj Dap noate iap sx mai întpeBe qineBa: este mi omsj» indiBi-dsajx nemspitop ? Ns Bedems kx omsj moape mi fiinga sa se nepde ica mi a qejop-j-ajite animaje ?# Aqeastx fiingx .mxpeagx se sxBîpuieamte întp’sns Kin» ama de tpistS! Aqests snipits qe noaplx o jt8tne în sîns.is sx8, se ninmemle mi se nepde Ka Kînd n’ap fi maî fosts ne asme! — » Dap qine noate ziqe kx este ama? 8nde ama BxzstS noi kx se nepde mxnap sns atomii de nsjEepe din sniBepsS? Anoî daKX »ns atoms de matepie ns se nepde, ksiu dap o sx se neapzx inima noastpx, aqeastx nstepe yiran-Ukx, Kpeagisnea qea maî nosijx qe a emit» din mîî-nijie KpeatopsjiBî ? Omsjel t8 Kasgî npetstindenea aprsmente nentps nemspipea inimii ta.ie, de qe ns te — 228 — Ksfsnzi în adinnimeje Ktepv aje anesteî inimi, snde nel rtsi o imagine diBint, etepnt, nemspitoape ? Ano! Ksm nogî a te rîndi kt» aneastt imagine stpe-jsnitoape se Ba stinge în întsnepiKSJB mopmîntsjsi ? 'Ie Ejasfems ! — 8ns rjass nepesits etepns, de nimin, te-a KemaiS ja Biajja aceasta; Ksm dap te mal rîndemtî Kt sfipuiitsjv anestef Biegi Ba fi sfîpmits.râ tts, niini-nipeă mi nepdepeata? iN’ap fi aneasta nea maî mape tipanie? Ano! ns simgî ts Kt tattjs oBintesKS, isBops.iă nejs etepns ajg muostiBipii, nini o datt ns Ba spma o asemenea tipanie!— Opi noate te rîndemtî Kt ns s’a nststs înfiinga nemspipea ssfoetsjsî Bmana dinKOjio de rpoant ? 'Ie Kontpadhîgisne! Omninotentsja ne a nststs sKoate din nimiKs fiinga, Bieaga mi ssf.1ets.3s ttS, ns Ba nstea ntstpa din niminipe tot anests ssfjets ne a ftKStg? Iaptrnî zîks, ne Bjsasfems ! Anoî daKt d’o napte Atot-nstepniKSJS a nstst nerpemits înfiinga în natspt nemspipea ssfjetsjsî smans, mi ne de ajtt napte ne-mtpginitt mijostiBipea diBint a tpessit a fane aneasta nentps fepinipea mi Konsojagisnea noastpt, Ksm dap noate nineBa a fi Jia îndotejt desnpe immop-taaitatea sa, desnpe etepnitatea ssfaetsjsi sta ? — Ns ama, omsje! Emtî întp’adeBtps o fîingt nemspitoape, mi mtpimea nosigisniî taje de aKsm assnpa nt-mîntsasl, este în apmonie ks anea esistingt mtpeagt ne’gi este destinatt întp’o ajitt jisme! Admipt dapa imaginea jiaî Dsmnezeă ne stpejsne npin ssfjetsjis tts, npin tine înssgi! K.itdeinte-gî sns temnjs de adopapea diBint Kiaps în Kamepije inimii taie! Fii mîndps Kt emti oms mi adastt înnielate — 229 — rjopiossjS BiitopS aa» vbS mi nemspipea ta 4epea-skx!— Anoi adasli mi rjopiossa» BiitopS ajS tot» yen8J5Î ti.» ne m>mînl8, Kape se Ba npesenta aînd Ba sosi aiea zi de aape zine npofetsjix: » Dpentatea ini IIa4ea se Bop îmspi-«jjiinea; B e p i ta t ea b a înf a o pi ne KÎmns, »mi atBniî Ba fi nentps toate seminjjii-» j e j8î Ad am, Dsmnezes 8n8J 8, mi nsme-r> ae j81 8nîJi» Finele tomului III. TABJlî» De KonBepsagisnue Konpinse întp’aqeslă tomS. naginea KonB. XXXIII. Desnpe matepia .ismineî. 5 — XXXIV. Desnpe Bedepea anima.1e.50p mi desnpe imaţunue din Kamepa ob- SKSpi. . . 15 — XXXV. Desnpe Kîte-Ba npinnine aje mtiinjjeî ontiqe mi desnpe me-Kanismsjs Bedepiî. . 26 —- XXXVI. Desnpe apmonia întpe KXJidspi mi KOAopije fiinuejop natspeî. 41 — XXXVII. Desnpe anima.ie.ie jsminoase mi oqeansjS Asqiiops. 48 ' - XXXVIII. Marnetismsjx. . 57 — XXXIX. Desnpe ejieKtpilitate mi fsjţiepS. 65‘ — XL. ra.jBanisms.is, EjeKtpo-Marne- tism®A«, Tepmo e.ieKtpiqilatea. 82 — XLI. EjeKtpiqitatea npetstindinea.— Mametismsjx animai». 98 — XLII. Meteopojoyi'fc. . 115 — XLIII. Desnpe meteopeje anoase. 128 -— XLIV. Ilpinqiniî Kimiel sas desnpe in- fosinga nstepuop nalspei iiiBi-zieije, assnpa jsrnei BiziBue. 150 — XLV. Kimie Opraniin>. • 165 — XLVI. TaB.105.1s Nalspei.— . 182