ADDENDA DIVAGĂRI UTILE 5 5 Am fost şi eu odată ca niciodată... Am fost stea pc cer? Acum ce sunt?... Eu sunt steaua? Aş putea lumina pustiul? Aş vrea să domnesc în Sahara... Aş putea lumina tăcerea... Cum să nu mă duc după aceste vremuri? Dacă am existat, e că te-am iubit... S-a dus Agatha? 0 stea senină a fost în visul meu... Dar „florile roşii muriră". O, buno, tu munceşti şi eu stau?... S-a năruit echilibrul... Cum? oare cîntecul meu să se năruie? Tot am luptat eu, în cerc restrîns... Taci, labor vrăjitor! Noi dacă vom pieri, nici urşii nu ne vor sfîşia. 457 Profeţii mei? Nimeni... Iar e trist pe pămînt... 0, părinţilor ce aţi rodit în glebea vieţii, George, Virginia, Ecaterina, Lina... Cînd Isus a murit, nici în Roma, August nu mai 20 domnea... Pămîntului i-am spus moartea mea... înţeleg cîntul. El dă plăcere lucindelor stele... Spre stele se înalţă veacul... Pămîntului i-am spus: tăcere... 25 George, opreşte calea spre destin... 1956 Culegeţi, voi, ce mai pot semăna gîndurile mele. Shakespeare? Suspinele mute ale Londrei. Steaua, steluţa mea, va apune şi ea! io Cînd Cloşca va apune, mă duc şi eu cu puii ci. Ce-i pasă lui Zeus de mine? Şi, totuşi, bolta cerului cerne şi astăzi nemernicii pe astă lume Cînd toate nemerniciile le ştii, amarul se postează 35 fără să-1 doreşti... Mi s-a trecut copilăria, viaţa la mulţi e în dizgraţie... Prezentul vrea sa mă doboare, dar nu va putea... Suntem toţi nişte mişei; nu descifrăm caisa de zarzăr. 458 Baconsky, lasă pe Cicerone să vorbească despre mine. *W George moare de al vieţii glonte dureros. Ca şi legenda Bacăului, am şi eu legenda mea. Doar cerul este liber, nu mi se văd artificiile morţii. Eu nu mai cred în Zeus, căci Zeus este orb cir noi toţi. O, vederile în lume sunt scurte! „Ad finis" asta şi o 45 doresc. O minte dacă-ţi vine-n cap, n-o pierde! e-n funcţie de creier. Esenţialul vieţii?... a nu fi prea esenţial. Bacovia, vei apune!... 5n George Enescu, tu cîntă la scripca-ţi minunată, suflet din sufletul ţării. Steaua mea majoră, ce m-ai albit tu pe mine! Septembrie... o, septembrie, ca o găluşcă de aur, un lăstun... O fi murit?... 55 Ultimul ecou al lui George Bacovia, pe care trebuie să-1 percepţi. La muncă!... Nu leneşi, nătărăilor, la muncă!! Pe Cik Damadian îl apreciez. îmi place cum m-a liniat în Contemporanul. <5U Prea departe mergem cu trecutul. Prezentul îl doresc. Cum am cîntat eu în Scînteile mele şi scinteile s-au aprins azi. 459 Iveşti... Iveşti,.. Ştefan Petica... iubitul şi frumosul poet... 65 Un DA limpede, un NU întunecos, asta e viaţa. Viaţa mea a fost o iubire a mea, cu lacrimi perfide... îmi place Gazeta literară foarte mult. Un poet cu ochii albaştri... Ştefan Petică... Vino si tu, muză a ultimelor melc litanii... Vino, 70 muză, stea muncitoare, bine ai venit!... Ce linişte crepusculară este azi! Iată frumuseţea pe bolta lui Dumnezeu, — poetul, ce niciodată cu trandafiri nu s-a împodobit... Mă turbură vederea în centrul ei... poate pier... 75 în linişte nimica nu-i... tăceri... PamfUică Şeicaru?... un ticălos, a şters-o ca un trădător peste hotare. Aşa este Gabriel. Cînd ci are, eu nu am; cînd eu am, el nu arc... 80 Şi Gangele se duce spre răsărit... Chinezii sunt teribili, s-au întrecut pe sine... Şoseaua Olteniţei — Arghezi! Şoseaua Giurgiului — Bacovia; aici începe comparaţia socială... Simfonia a IX-a de Beethoven! Ce mult m-a fermecat; 85 urechile mele sunt ciudate. Lauri, pe lauri... 460 în umbra uliţelor lui Bacovia găseşti iubiri... lată ce frumos am prins sunetul lui Arghezi; mă căuta mai tîrziu pe mine, dar eu eram dispărut,.. Aripi de aur mai vreau. 90 M-am născut în zilele cele mai teribile, cu gînduri de lei, cu o serenadă a muncii.,. Socialismul este prietenul meu. Să beau si cu în cinstea lui, ca la puntea leilor... Să lăsaţi pe domnul să doarmă, acel domn sunt 95 eu, tu, el, noi toţi... Să ne iubim toţi artiştii: pe George Encscu cu îl iubesc ca un marc viorist cc este... O carte aş mai vrea să mai citesc odată: Ali.\ănJna. S-a trezit creierul şi a spus: „Eu iubesc viaţa". 100 Se descărnează trupul şi-şi aşteaptă moartea... Aproape gingaş şi delicat e versul meu... De la egoism la realitate... Salut destinul. Am văzut abundentele epocii. Tăcerea, o, moarte e ceasul tău... 105 Odihneşte-te, buna mea, tu munceşti pentru toţi,.. Uneori plouă la şes, rime fără dc-nţeles, alte ori plouă la munte, Bistriţa ne spune multe. Am venit bătrîn şi trist pe acest pămînt ca să văd Luceafărul de la Bacău... 461 11(1 Pămîntul este ca şi un şarpe, atomul 1-a potolit ca sâ nu muşte. Calvarul nu există dacă nu există oameni... Cînd oamenii ajung să se sfîşîe, nici tigrii bengali, nici leii africani nu sunt atît de cruzi. i15 Gabriel, cititul e un viciu, dar nedăunător minţii şi trupului... Gabriel, de ce nu te culci? Totmai vrei să notezi?... O, visul meu, mă clatin cînd vorbesc... Mai bine să te îmbeţi de licoarea minţii decît de licoa-1^0 rea dracului. Nu fi zgîrcit cu mintea; dă-i bună dulceaţă, şi chinină cît mai puţină... Nu te îndepărta de carte! Citeşte şi cărţi bune şi cărţi rele, aşa poţi vedea şi compara binele cu răul...' 125 O autoprefaţă sau fotografie la un volum adaugă a înţelege mai aproape pe autor. O cafea şi o ţigară, realizări de pace. Beţia materială atrage pe cea spirituală... Vor apare şi poeziile lui George Bacovia... ani mulţi 330 fără tipar... Gloria nu a murit... Tot mai vine către poetul ei... Am slujit poeziei şi vinului... prietenii tăcerilor grele... Prin undele grele ale amurgurilor au rătăcit şi versurile mele. 462 135 Am primit apele şi frunzele tîrgului meu în rime... Poeziei i-am trimis luceferii bucuriei... Luceafărul meu? stea fără noroc... S-a deschis golul şi mă duce în adînc... Cumplit e golul singurătăţii... Sunt ucisul ei... 140 Golul din spaţii goale, din existenţe pustii... Singurătatea, povara tăcerilor sfîşiate de suspine... Singurătate, ochiul tău priveşte îngheţat în ochiul gîndului neîmpărtăşit. Singurătate, nu te-am voit... Viaţa haină m-a dăruit H5 ţie... Tu m-ai cerut vieţii... Prizonierul tău, singurătate... Poeţi, evitaţi singurătatea, între oameni e viaţa... Cum i-am iubit... Dar ei nu m-au voit... Din singurătatea vieţii în singurătatea morţii... şi 150 nimeni nu înţelege acest adînc. O, Gabriel, cu tot ce am scris, e mai bine să pier... E momentul... E momentul oportun... Eu am fost un fenomen din naştere... superior oamenilor şi simplu. 155 îmi place şi slava care s-a fanat... George, te vei duce în steaua lui Verde-mpărat... Eu sunt poet... să pier, atît aştept... Societăţii, nimica pe pămînt... Pe tine cînd te-am adus pe lume aşa mi-au şoptit 160 zeii: în lume te-am dat atît de blazat! Iar eu voi trece curînd ca mînjii din poveşti... Erau scîntei galbene în Bacău... Adio... în noapte meditez şi tac... Gabriel, eu am cunoscut Bacăul în anii de demult 165 ai tinereţelor plecate... Ce-a fost şi Bacovia decît un nume prin univers... Iată vine şi primăvara şi nici o floare nu mă va mîn-gîia... O tăcere s-a lăsat peste sufletul meu... Nu faceţi dezor-'70 dine în viaţa mea... Mă duc spre ţinutul lui Dumitru 1 pentru totdeauna... Copii, jucaţi-vă cît timpul vă permite... Şi steaua polară din timpul nopţii ziua m-a întărit... Flori de miozotis? Şi zeii încă mă mai iubesc? i'5 Ce sunt eu decît un cuib de inimă? în casă un dar... şi bani... şi belşug,.. Da! Berlinul se vrea iarăşi botniţa Europei. ' Acordurile Londra — Paris? Orice zi aduce o doză de otravă... ISO Problema păcii, dacă şade la Londra, atunci sărmana pace rămîne în ceaţă. America? Ce să caute pe aici? N-o înghite Oceanul Pacific ? 1 Tatăl poetului (n. cd.). 461 Ce mai fac? Stau pc întuneric, privesc luceferii ţigării 1S5 in oglindă... Gîndesc la luceferii păcii... Cînd vor răsări, cînd nu vor mai apune? Şi pupăza cînd se uită-n oglindă i se pare că este steaua polară... 190 Pentru masele largi, ieri eram ţinut în întuneric... Azi încep să fiu cunoscut... Mîine?... E greu să spui Bacovia... Azi sunt necunoscut. Mîine sunt mort... şi ascuns... Am vruţ^şă scriu despre frumos... sunt ani de-atunci... 193 Azi scriu, despre ce? nu mai ştiu... în poeme de Plumb, acolo sunt neîntrecut... Toate foarfecele au o îndeplinire: dc a strica operele literare. Am greşit colosal că m-am născut în acest secol... 200 Isus era mare cînd făcea revoluţie... îmi pare rău că zeii nu s-au consfătuit şi despre mine, Bacovia Gheorghe... unde sunt cam tare... Şi noi în oglindă ne vedem pupăză şi ne credem că strălucim ca steaua polară. 205 A fost odatăun prinţ vestiteu plete mari. El: Eminescu... Azi este mort, dar scrierile lui nemuritoare sunt şi mai tari ca rubinele în strălucire... Admiraţii... aplauze, interminabile, şi apoi m-am văzut în vitrină... dar acum sunt în cameră cu mine însumi... 210 A, m-am dezgustat, oglindă, tot secretul tuni-Ispui... 465 Viaţa? un' pachet de tutun cu aspect de aur şi gust oxidat... N-am scris mult, dar multe lucruri am zugrăvit în puţinul şi concisul meu fel de a scrie... 215 0, degeaba scriem... 0, Gabriel. Au venit ploile, sunt multe deşertăciuni... A nu munci însemnează că ai o senzaţie prostească: e o propoziţiune lungibilă cu un accent dureros... Am fost caricatura vremurilor prin saloane... Nu vreau 220 să-mi amintesc... Eu sunt copilul natural al epocii noastre... Poeţi, nu scrieţi pentru saloane... Fustele ne fură privirile, să nu ne pierdem minţile... 0, mamă! Păcatul mare este că sunt singur, că tu nu 225 mai eşti alături de mine... Destin, nu-mi place sărutarea ta!... a fost prea amară... Bacău, adio, pămînt cult... Sunt în Bucureşti... în viaţă nu găsim egalitate... Destin, te-am văzut cum farmeci oamenii... Pe mine 230 nu m-ai iubit... Eu sunt un piccolo la frizeria vieţii, mătur cu mâturicea durerilor semnele bucuriilor prezentului, pentru unii... A murit prezentul ? S-a dus şi viitorul ? învie trecutul ? Pentru cine? 235 Nimic despre poeta Agatha Grigorescu-Bacovia? Ar trebui să dea de gîndit Editurii de stat. 466 Nici un studiu cît de cît serios nu există despre George Bacovia, nici măcar în „Mica bibliotecă critică"... Tînărul A. Baconsky figurează, singurul, care în Colocviul critic a scris mai serios despre mine... Amintiri... Noapte... luciri de stele... acum voi merge şi eu printre ele... Eu sunt orice numai pentru o completare la redacţia unei gazete. Voi, Jebeleanu şi Cicerone, sunteţi copiii mei, ca şi Gabriel... Ce singur mă simţeam în lume! 1916! Bacovia poetul de „plumb"... Am scris poezii cînd pantofii erau de aur şi argint, iar 250 opinca din ogheli... îmi spuneam: la fîntîna ta, viaţă, eu n-o să mai beau mult... De ce stai pe-ntuneric ? N-am nici o nebunie de văzut... Nu mă mai ajută creierul să am condeiul acela de 255 demult... înger al suferinţei, fie că eşti îmbrăcat în negru, fie că. eşti îmbrăcat în alb, lumea ţi-o ia înainte... Pune piciorul în prag: înainte... închidem din ochi şi viaţa se sfîrşeşte. 2e0 Alege-ţi prietenii, fiule: fugi de oamenii linguşitori ce-n faţă te sărută şi în spate sc spală cu apă de colonie. 467 Prin undele grele ale amurgului au rătăcit şi versurile mele. 1957 265 Realităţile îmi produc reale efecte. Seară plăcută... Lumini de candelabre, şi fotografii. Mă filmau! A fost o poezie noaptea aceea... 0, sala cu flori şi versurile mele bătrîne... Am văzut bogăţiile de aur şi mătase ale trecutului, 270 şi acum ale lui azi... Cît de săraci suntem, iubito, cum ai putut să stai cu mine!... Pusei în castelul nababilor. Cu stecle, oglinzi, şi marmură... 275 Şi cei doi mari parcă se îmbrăţişau... Arghezi, te iubesc, mă bucură cinstea că ai venit. A fost o poezie noaptea aceea... Nu te mai culci?... Nu... Ochii mei sunt foarte buni... E noaptea la cruce. Vino să te sărut! Nunta cu garoafe 280 albe s-a sfîrşit... De acum, aurore nu vor mai veni asupra mea. Cînd ard lămpile prin centru, măpredispun la poezie... Or fi anii care au trecut, lacrimi... Or fi anii care au trecut să citim licărinde stele... 285 Nu mai poate fi mîndră bătrîncţea... 468 Poveşti din trecut... o, vinosă te sărut, Agatha mea... VERSURI PLUMB P. 5 PLUMB După declaraţiile Ini Bacovia. germenul acestei poezii, devenită emblematică pentru lirica sa, ar fi încolţit in anul 1900, cind, dc faţă la Înhumarea unei rude în cimitirul din BncSu, a i-oborit inlr-urnil din cavouri. încheiată în 1902, a Just citită la cenaclul Macedonski, în 1903 (primul an de studenţie a poetului în Bucureşti), c.ulegînd elogiile asistenţei (Arghezi, Minu-lescu, Stamatiad etc.). Agatlia Grigorescu-Bacovia relatează, pe baza, fireşte, a mărturiilor soţului, cil Macedonski a improvizat, cu oca?ia lecturii Plumbuiţii, o epigramă omagială, pe carr, mult mai tîrziu, in 1915, in cursul vizitei făcute poetului la Bacău, i-a îmnînat-o personal: Poete scump, pc frunte Porţi inîndre foi de laur, Căci singur, pînă astăzi, Din plumb făcut-ai aur {v. Bacovia. Via/a poetului dc Agatha Grigorescu-Eacovia, Bucureşti, Editura pentru literatură, 106', p. 55). în interviul dai lui Vasile Netea [Vremea, Bucureşti, an. XV, nr. 701, 1943, p. 8], poetul susţine însi că epigrama i-a fost citită de autor în 1916, la berăria Jubileum, cu prilejul apariţiei volumului Plumb. (Cînd a avut loc cazul de falşă memorie?) Poezia a apărut pentru prima oară în revista Versuri, Iaşi, an. I, nr. 2, 1 octombrie 1911, p. 22. semnată George Andoni. Publicata, t'es-cliisă noilor impulsuri literare (simboliste), num&rind printre colaboratori pe Macedonski, Arghezi, Stamatiad, Emil lsac, tiăulescu, Davidescu, Adrian Maniu, Ion Vinca (atunci încă I. Iovanaki), Hortensia Papadat-Bengcscu, a avut ca factor animator pe poetul şi profesorul I. M. Kaşcu, cel care 1-a cunoscut şi invitat să publice iu revista sa, pe cînd Bacovia 473 era student Ia Iaşi (1904) (v. I. M. Raşcu, Amintiri şi medalioane literare. Bucureşti, Editura pentru literatură, 1967), şi care avea să scrie un elogiu al Ini Bacovia [Un cîntăreţ al toamnei, iu Opinia, Iaşi, an. VII, nr. 1174, 29 octombrie 1910, p. 1 — 2). Pseudonimul Andoni trebuia să ascundă identitatea studentului Bacovia în faţa profesorului A. C. Cuza: „[Raşcu] mi-a publicat poezii [...] care m-au pus în conflict cu A. C. Cuza, la care dădeam examene. Revista avea nuanţă socialistă şi nu-i plăcea profesorului. Eu nu împărtăşeam opinia naţionalistă. Eram cu inima dincolo, dar cu examenele dincoace" (v. volumul nostru, p. 434). Poezia e reprodusă în Flacăra, Bucureşti, an. V, nr. 16, 30 ianuarie 1916, unde Bacovia colabora din 1912. Periodic politiceşte liberal (directorul C. Banu era unul din membrii marcanţi ai acestui partid), înfiinţat, după Tudor Arghezi, cMar cu intenţia de a se substitui revistei radicale a lui Cocea, Faola (v. Dumitru Micu: început de secol, 1900 — 1916. Curente şi scriitori, Bucureşti, Editura Minerva, 1970, p. 181), Flacăra a avut in plan literar o orientare de ajuns de eclectică pentru a face loc unor scriitori ca Sadoveanu şi Macedonski, Goga şi Galac-tion, Minulescu, Pillat, Adrian Maniu, Emil Isac, G. Bacovia, D. Botez, Nichifor Crainic etc. în coloanele revistei însă, receptarea critică a lirismului bacovian n-a fost pe măsura, aprecierii şi interesului de care se bucura pcetul în ochii directorului şi ai confraţilor. Dovadă, articolul cronicarului literar C. Spini Hasnaş Ia volumul Plumb, apărut în Flacăra, an. V, nr. 19, 20 februarie 1916, p. 224, unde, după ce se arată că Bacovia e un „poet în plină transformare", aflat „printre pionierii care caută noi elemente poetice", i se minimalizează poezia: „...Mai găsim desigur nevroze, apoi felurite accese de nervi şi inevitabilul parc (oh, parcul inevitabil obsesiv, care slujeşte dc decor oricărui român evoluat, precum şi retrograzilor cărora le face acelaşi serviciu bătătura şi carul cu şase boi [...]). Dar sînt şi cîntece de o simplitate verlaineană." Plumb se republică in Gîndirea, Cluj, an. II, nr. 7, 5 decembrie 1923, p. 163, într-un grupaj compus din Lacustră, Amurg de iarnă („Amurg de iarnă, sumbru, de metal"). Plumb de iarnă („Ninge secular, tăcere, pare a fi bine"), Note de toamnă („Toamna-n grădină şi-acordă vicara"), Tablou de iarnă. Frig, Cuptor, Panoramă, Decembrie, Plumb de toamnă („Iarna de-o vreme mă duce regretul"). Nete de toamnă („Tăcere,., e toamnă in cetate..."). Toamnă („Răsună din margini de tîrg"), Amurg („Ca lacrimi mari de sînge"). Suita, însoţită de portretul poetului semnat de H. Maxyj a fost solicitată lui Bacovia de Cezar Petrescu, redactorul revistei (v. Cezar Petrescu de Mihai Gatiţa, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1963, p. 61 — 62). Tot el a iscălit, sub numele Ion Darie, prezentarea G. Bacovia, 474 poet al deznădejdii provinciale, în care lirica acestuia, asemuită cu cea a lui Verlaine, dar „un Verlaine fără izbăvirea, din Sagessc", era considerată „modernă prin sensibilitate, şi [...] românească prin atmosferă. Niciodată tristeţea oraşelor provinciale, cu mucede ploi de toamnă, cu dezolarea peisajelor şi cu sonoritatea specifică urbelor româneşti, nu şi-a găsit un ecou mai tragic." Vorbind de volumul Plumb ca de „o antologie a toamnei şi iernii", romancierul adăuga: „Anotimpurile [sînt] localizate în atmosfera şi în peisajul românesc, cum n-au făcut nici cei mai oficiali poeţi ai semănătorismului". Plumb sc retipăreşte în Mişcarea literară a lui Liviu Rebreanu, Bucureşti, an. II, nr. 36 — 37, 18—25 iulie 1925, p. 3, într-un grupaj de poezii cuprinzînd: Toamnă („Răsună din margini de tîrg"). Panoramă, Amurg antic, Amurg de toamnă („Amurg dc toamnă, pustiu de humă"), Nervi de primăvară („Primăvară..."), Note de toamnă („Toamna-n grădină şi-acordă vioara"). Dimineaţă, Furtună, Scintti galbene („Vom spune că toamna a venit... foarte trist"), Pc prima pagină a revistei. Adrian Maniu a publicat articolul Bacovia, axat pc ideca ncconformismului discret al vieţii şi liricii poetului: .....Această carte [ediţia a doua din voi. Plumb] a însemnat o poezie nouă, frămintată din personalitate şi deznădejde, lipsită de zgura oricărei ambiţii şi deşertăciuni [..A In grădina tinerilor, poetul a deschis drumuri spre mormîntul veşnicei singurătăţi [...]. Departe de arta oficială [...], Bacovia a rămas în mijlocul poeziei cu o uriaşă muncă de premergător. Echivalentul însemnătăţii lui se regăseşte mai uşor dacă, reasemuind poezia cu pictura, ne vom opri la acei pictori ce preschimbară întreaga viziune europeană, nu zugrăvind subiecte noi, ci aducînd adevăruri noi zugrăvelii: Manet, Cezanne, Van Gogh adînciră arta culorilor şi jocul limbii, cu principii pe care ştiinţa şi filozofia vin azi să le conformeze. în tărîmul poetic, Bacovia revine şi ci nu cu avuţii materiale, ci cu mingîietoarea conştiinţă că a descoperit coarde necunoscute în lira sufletului; el se întoarce din ţinuturi neguroase, în care pînă mai ieri geografii sufletului scriseseră cu siguranţa necunoaşterii — «aici începe prăpastia » [...]. Marele lui talent va fi într-o zi cinstit precum se cuvine. El care trece prin viaţa ca o umbră, va fi mîine lumină." Articolul, pe lingă dezvoltări ale ideilor deja formulate, conţinea şi note de portret fizic şi social; „Bacovia e blind, timid, tăcut, plăpînd — lipsit de ambiţii sau vanităţi — învins înainte de a intra în viaţă, şi pentru toate acestea făuritorul unor mari frumuseţi, a căror nemurire o cred boală fără leac, izbiudă prea tîrzie. [...] Bacovia a început a fi al poeţilor înainte de a fi al marelui public. [...] Baco- 475 via nu e teatral, nu poate fi trîmbiţat mulţimilor în arena, ci cotropeşte pe cel ce citeşte singur şi, cel mult, poate fi citit unui singur alt suflet." Plumb se regăseşte în Viaţa literară. Bucureşti, an. III. nr. 41, 27 octombrie 1928, p. 2. Revista, condusă, de un comitet şi avînd ca redactor exclusiv pe I. Valerian (poetul socotit de Lovinoscu o speranţă a „Sburâ-tomiui"). este una din puţinele publicaţii în paginile cnreia Bacovia a fost prezent timp de mai mulţi ani, ca poet şi ca prozator. La. rubrica „De vorbă cu...", la care au participat foarte mulţi scriitori şi Critici ai vremii (Arghezi, Blaga, Ion Barbu, Ion Piliat, Minulescu, Kebreanu, Galac-tion, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Gib MihSescu, Tudor Vianu, E. Lovinescu, F. Aderca etc.), G. Bacovia a răspuns în două interviuri (v. ed. noastră, p, 422 şi 427), dînd indicaţii şi chiar amănunte preţioase asupra vederilor Iui estetice, ideologice şi asupra modului său de viaţă. Plumb e inclusă în volumele: Plumb. Bucureşti, Tipografia Flacăra, 1916; Plumb. Poezii. Ediţia a 2-a. Rîmnicu-Sărat, Tipografia Poporul, lorgu Constantinii!, [ 1921]; Pc.i-ti. Plumb — Schiţei galbine. Ediţia a J-a, Bucureşti, Editura Ancora, 5. Benvenisii, [1929]; Poezii, Bucureşti, Fundaţia pentr.u literatură şi artă, 1934 (Scriitori romani contemporani); Opere, Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1944 [Scriitori români contemporani); Poezii, Bucureşti, Editura de stat pentru literatură şi artă. 1956; Poezii. Ediţie revăzută şi adăugită de autor, Bucureşti, Editura de stat pentru literatură şi artă, 1957. Figurează în ms. Academiei, p. 1 (autograf) şi ms. Cluj p, 36. 1 Manuscrisul Academiei are următorul sumar (între croşete s-a indicat titlul corespunzător din Opere): Plumb, p.l; Pa'.lel [„Buciumă toamna"), p. 2; Deccr, p. 3 ; Cobii [Anuiig] („Trec ci.rhii —ah, (■ corbii»"). p. 4; Lacustră, p. 5 — 6; Gris. p. 7; Sr.tift, p. S-9. Amuig de toamnă, p. 10; Tablou iarnă, p. 12; în grădină, p. 12; Nerii lie toamnă [Hfire toamnă], p. 13—14; Pălind, p. ]5; Amurg violet, p, 16; Dccemb'ie, p. 17—18; Negru, p. 19: Nevroză, p. 20; Mcină, p.21—22; Melaitctlie, p. 23; Par, p.24—25; Arir'j de toamnă („E toamnă, e foşnet, e somn), p. 26; Seară tristă, p. 27; Fiert [Nile de toamnă'] („Tăcere... e toamna în cetate"), p. 28; Oh, amuigiiri..., p. 29; Amurg de iarnă, p. 30; Alean, p. 31; Amurg antic, p. 32; Ptih'is, p. 33; Cuptor, p. 34; Toamnă („Răsună din margini de tirg"), p. 35 — 36; Singur („Potop, cad stele albe de cristal"), p. 37; Trudit, p. 38; Amuig (..Ca lacrimi mari de sînge"), p. 39; Alt/ei, p. 40; Panoramă, p. 41-42 ; Finis, p. 43; Plumb de iarnă („Iama de-o vreme, mă duce regretul"), p. 44: Nocturnă („Stau... şi moina cade, apă, glad"), p. 45;- Plumb de toamnă („Deja tuşind a şi murit o fală"), p.46-47; Largo, p.48; Plcuă, p 49-50; Nervi de Pumărară („Primăvară ."), p. 51-52; Matinală, p. 52-53; în pat,-. p 54; Poemă in oglindă, p. 35-56; Alb. p 57: .Virr-i de toamnă J„La toamnă cînd frunza va ingalbem"), p. 58; Plumb de ramă [..Ninge secular. Reprodusă după Opere, p. 9. în ciuda faptului că poetul însuşi ;i scris în ms. Academiei, în v, 2; „Şi flori de plumb şi funerar vesmint", tot el a scris în ms. Cluj: „vestinînl", formă consemnată de toate ediţiile, ca şi de periodicele încarcă apărut poezia PIiitni. P, ti PASTEL („Buciumă toamna") Replică la eminesciana Sara pe deal, într-o tonalitate mai sumbră, Pastel a apărut iniţial in Arta, Iaşi, an. 1, nr. 9, 4 ianuarie 1904, p. 5, revistă căreia prezenţa unor colaboratori ca Paul Bujor, Sofia Nădejde, H. Sa-nielevici i-a dat o vagă tentă socialistă. în paginile ei au apărut multe din poeziile lui Bacovia, rugat la un moment dat (v. nr. 14, din 9 februarie 1904), să ,.indice adresa la oare v-am putea scrie". Pastel st retipăreşte iu A ferul cultural. Bacău, an. T, ur. 2. aprilie 1925, p 1. periodicul lunar editat de poet împreună cu profesorul Gr. TSbăcaru, căruia Bacovia i-a făcut un portret in interviul acordat lui I. Valerian: tăcere, pare a fi bine"), p. 59; Nete de toamnă („ Toamna-n grădină şi-aceidă vioara"), p. 60; Moncsilab de toamnă, p, 6 1 — 62; Nocturnă {„"Citarea venea... a venit''), p- 63. Reproducem, în continuare, sumarul manuscrisului Cluj; 1-luvib de iarnă („Şi iar, şi iar, aceeaşi oră de dimineaţă"), p. 1; Col, p. 2; Dimineaţă, p, j; Nervi de toamnă („Iarbă de plumb şi aer tare"), p. 4; Vint, p. 5; Ncctutuă („O, nu mai cînta, harmunie pribeagă"), p. 6; Amurg („Pe seară, la geamuii un nour violet şi de aramă"), p. 7; Fax [între ziduri], p.S; Destul, p. <); Toamnă [Belşug], p. 10—11; Amurg [Scititd galbine] („O femeie in doliu pe strada"), p. 12: Ktmattţă („Parfumul rozelor ude"), p. 13; Strigoi [Amurg] („Crai nou. verde pal, şi eu singur"), p. 14; Vate dc toamnă, p. 15; Plumb, p. 16; Pastel („Buciumă toamna"), p. 17; Dicor, p. ÎS; Cerbii [Amurg], p. 19; Lacustul, p. 20; Gris, p. 21; Sonet, p.22; Amutg ile toamnă, p. 23; Tablou de iama, p. 24; în gradină, p, 25; Xrrvt de toamnă [Spre toamnă], p.26 —27; Fălind, p. 28; Amurg violet, p.29; Decembrie, p. 30 — 31; Negru, p. 32; N,vroză, p. 33; Mcină, p. 34; Melancolie, p. 35; Rar, p. 36 — 37 ; Nervi de toamnă („E toamnă, e foşnet, e somn"), p. 38; Scară tristă, p. 39; Fiori [Note dc toamnă] („Tăcere ... e tcamuă in cetate"], p-40; Oh, amurguri, p. 41—42; Amurg de iarnă, p. -33; Alean. p. 44; Amurg antic, p. 45; Pulvis, p. 46; Cuptor, p. 47; [Toamnă'] („Răsună din marsini de tirg"), p. 48; Trudit, p. 49; Amurg („ Ca lacrimi mari dc singe"), p. 50; Panoramă, p. 51—52; Finis, p. 53; Aiurea, p. 54; [F.pilaf], p. 55; Tu ai murit..., p. 56; Adio, p. 57; Ego, p. 58; Singur („Potop cad stric albe dc cristal"), p. 5'»: Altfel, p. 60; Plumb dc iarnă („Iarna, dr-O 476 „Cu toată starea mea, nu sunt lipsit de prieteni. Zilnic sunt cercetat de cunoscuţi şi amici, care caută să mu distragă din apatia in care te culundi inconştient i/olarea. X-as voi să termin iară să-ţi amintesc de un bun prieten [...]. liste vorba de d. G. Tăbăcaru, ckicent universitar, care s-a stabdit în oraşul nostru. Un om rar, un idealist incorigibil. Pentru oraşele dc provincie — o adevărată providenţă. După cc a plecat dc la 1 'ni vers it rit ca din Iaşi, s-a stabilit citva timp in Tecuci şi apoi la lîacău. Ani auzit că nici nu trecuse o lună de zile şi a începui să se simtă că în paşnicul orăşel a venit uu om nou [. .1 li un activist îu deplinul înţeles al cuvînt ului. Nu cruţa nici im sacrificiu pentru a -.lîrui viaţă în jurul lui. Pentru mine c-tc un preţios stimulent" (v. volumul de faţă, p. 425). Graţie lui fir. Tăbăcaru, care editează şi Buletinul pedagogic şi psihologic al copiilor. Introducere in pedologie şi e in genere preocupat de probleme de lijo'ofie şi eduiaţie a maselor, revista işi extinde preocupările [v. articolele Să mergem la wte, nr. 3, 1925; O gazetă culturalii pentru paper, nr. 7, 1925; L'w muceu regional, nr. S, l"J25). Revista, ce apăruse in martie 1925 cu numele Ateneul cultural, şi la schimlat din iunie în noiembrie l'J25 îu Atuieul hterai, in speranţa de aşi spori astfel rîndurilc publicului cititor; in continuare a vreme, mă duce regretul"), p. 61; Nocturnă („Stau şi moina cade, apă, glod..."), p. 62; TI limb de toamnă („Deja tuşind, a şi murit o fată"}, p. 63; Largo, p. 64; Fiona l„Da, ploua cum n-am mai văzut"), p. 65 — 66; Nervi de primăvară („Primăvară"), p. 67; Matinală, p. 68 — 69; în fare, p. ~0; l'oemă în oglindă, p. 71—72; Alb, p. 73; Nervi de toamnă („l.a toamnă,' cind frim/a va îngălbeni"), p. 74; Plumb de iarnă („Niuge secular, tăcere, pure aii bine"), p. 75; Note de toamnă („Toamna-u grădină şi-acordă vioara"), p. 76; Monosilabe tie toamnă [Monosilab de toamnă], p. 77 —78; Nocturnă („Uitarea venea... a venit"), p. 79; Serenada muncitorului, p. 80 — 81; Liceu, p. 82 ; Nervi de toamnă [Pastel] („Pică fruina") p. 8.3; Nervi de toamnă („Şumie toamna"), p. 84; Furtună, p. 85, Nocturnă [Miezul nopţii], p. 86; Strigoii, p. 87; Crize, p. 88; Clavirele plîng [Mister], p. 89; Toamna murind („Toamna iu grădină îşi acordă vioara"), p. 90; în altar, p. 91; [...Ah, oh. vai, ho-hu], strofă răzleaţă, variantă la Nervi de tcatnnă („Toamnă iar sunt copil"), p. 92; Vobisoum. p. 93; Fanfara, p. 94; Nrctniud („Fug rătăcind în noaptea cetăţei"), p 95; Laş [Nocturnă] („Fug rătăcind in noaptea cetăţei" — variantă), p. 96; Poemă finală, p. 97; Odaia [Singur] („Odaia mea mă iiispăiniîutâ"), p. 98; Amcrul-montdă [Proză] („Amorul hidos ca un satir"), p. 99; l'iano, p. 100; Interior [Marşfunebi li], p. 10 J — 103; Vine iarna [De iarnă], p. 104 ; Germinai [Nervi de primăvară] (-.Melancolia m-a prins pc stradă"), p. 105; Higiena, p. 106: Plumb de iarnă [Şi ninge], p. 107; Pantofii, p. 10S; Balet, p, 109: Duduia \Vnei fecioare], p. 110; Hiibsch [Cu voi], p. Ill; Contrast, p. 112; Ebrtia, p. 113; Noapte, p. 114; Tu [Psalm], p. 115; Amurg [Amurg dc vară], p. 116; Baladă („O noapte de sineală din vremi voievodale"), p. 117; Sepulcre,violate, p. 118; tpitaf, p. 119; Acum [Vac solii, P- I20 478 apărut din nou cu titlul iniţial, cu excepţia lunii decembrie din anul 1925 şi a nr. 5 şi 6 din 1928, cînd apare cu titulatura de Ateneul. Periodicul băcăuan legat de numele lut Bacovia îşi refuza o orientare poetică anumită şi disputele polemice, căntînd in principal emularea tineretului local: „Pretenţiile noastre n-au trecut niciodată peste puterile cu care luptăm. Totuşi, in acest colţ de provincie, unde cărţile se Joacă, iar nu se citesc, unde ştirile sc mărginesc la intrigi politice, cinematograf şi curtca-cu-juri, ne facem un merit că am grupat ;cci de tineri iu jurul acestei reviste, unde s-au publicat proză şi versuri, fără ifosele re/istelor din centrele mari. M-a fost susţinută nici o ideologie, nu s-a afişat nici o critică, şi s-a lăsat libertatea publicului de a alege şi a judeca, singur asupra valorii fiecărei producţii. [...] De asemenea, n-am respins nimic şi nici n-am deschis porţile pentru polemică. [...] Aceasta din urmă place o clipă, atrage pc intriganţi, insă uu clădeşte nimic. Polemica am lăsat-o pe seama acelor care produc opere geniale orale iu taifasuri de cafenea şi cîrciumi." Vitrină a producţiei în versuri şi proză a poetului. Ateneul cultural Înregistrează, în afară dc Colaborări ocazionale si di* semnătura Agathei Grigorescu, prezenţa unor poeţi sateliţi ai lui Bacovia, dintre care cel mai acli / era Ion lordăchescu. Acesta, prieten şi fost coleg cu poetul in birourile prefecturii oraşului, îşi iscăloa versurile, tipărite în Orizonturi noi, 1915, cu numele de Ion Amarn, alte pseudonime ale sale fiind: Irion. I. Calvar. Cităm, spre exemplificare, (i strofS din poezia sa Serenadă de iarnă, publicată în Ateneul cultural. an. T, tir. 5, li>25. p. 4: „Gîndesc?... Sau visez că c bine Să vină şi vremuri mai bune? Nu plînge, iubito,-n suspine, Mni cîută-mi ceva şi mai spune." Pentru detalii asupra activităţii lui Bacovia la Atincul culttiial, v.; Delabasar, M.G.. „Orizonturi mi" şi „Ateneul cultura!" — rtviite băcăuane de atitudine progresistă (Ateneu, Bacău, an. Ill, nr. 4, aprilie 1966. p, 13) şi Constantin Călin: „Ateneul cult ural" — cinci decenii di la apariţie [Aliniu, H-tcău, an. Sil, ne 2, iirctic 1>J~?5) In traducerea germană a lui l'rany6 Zoltan, Pastel apare îu revista Klingsor, Braşov, an. XI, nr. 12, decembrie 1929, p. 44 1 —442. Pastel figurează in volumele: Plumb, 1916; Plumb, [1924]; l'cesii. Fluwb-Sci'itti galbine, [1929]; Feezii. 1934; Opui, 1944; 7V«ii. 1956; Pe,:ii. I95T. Figurează în ms. Academiei, p. 2 şi ms. Cluj, p. 17. 479 Reprodusă, după Opere, p, 10. v. 8; „Tv-năduşi dc fum" (ms. Academiei si ms. Cluj); „Te-năbuşi de fum" {Aita: ed. 1916, 1924, Ateneul cultural, ed. 1929, 1934 şi Opere-1944). P. 7 DECOR „Decor am terminat-o prin 1913, deşi era incepută prin 1904—1905", declara Bacovia profesorului D. Caracostea, la întilnirea sa cu studenţii acestuia fv. Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia. Viaţa poetului, ed. cit-, p. 2541. intilnire in cursul căreia poetul a şi explicat mecanismul percepţiei sale poetice, cu poezia in cauză: „Cînd ninge, orice copac rămitie negru, în contrast eu zăpada care no-l acoperă pe tot trunchiul. Atunci ai alternanţa celor două culori. Parcul casei părinteşti mi-a sugerat prima impresie, privind dc la fereastră cerul de iarnă," In continuare, Bacovia a dat lămuriri cu privire la intenţiile poeziei, mai exact, la sensul imaginilor din strofa a doua: ..departe de a încifra un simbol in zborul păsărilor albe şi negre, acestea au menirea dc a da mişcare vieţii încremenite". Ultima strofă o vedea „ca o sinteză a acestor două culori: ele sugerează un decor de doliu, funerar, ce trezeşte un regret, o melancolie firească". în cele din urmă, poetul a precizat rostul fazelor de elaborare a poeziei, care. iniţial de două strofe, crescuse, într-o altă etapă, la trei. pentru ca, in ultima redactare, versul refren să fie uşor modificat în strola finală: „Versurile intercalate revin în statica peisajului şi il dinamizează, E o construcţie gindită îndelung, M-a preocupat tehnica pastelului modern emancipat de cel clasic, hieratic, static, de cele mai multe ori, sau străin de tresărirea sufletească a artistului. Subiectivizarea abia schiţată sugerează prezenţa umană." Poezia apare pentru prima oară în Arta, Iaşi, an, I, ur. 19, 15 martie 1904, sub titlul Funebră. Reprodusă in Flacăra, Bucureşti, an. I, nr. 31, 19 mai 1912, p. 247 (în acelaşi număr cu Paria de N. Davidescu, Balada orbilor dc Oreste, Taina de D. Iacobescu etc.), este republicată în Făclia, Bucureşti, an. I, nr. 7, 1 ianuarie 1916, p. 54. în acest periodic, apărut între 1915—1916 şi la care au colaborat Arghezi şi T. Vianu, poezia c însoţilă de articolul Bacovia, scris de Macedonski puţin după ieşirea din sanatoriu a autorului Plumbului. Este prima certificate a valorii şi personalităţii lui Bacovia, emanînd de la suprema lui autoritate (Macedonski şi revista Literatorul au fost lectura de căpătîi a tînăru-lui Bacovia — v. studiul monografic Lite rotorul' de Adriana Iliescu, Bucureşti, Editura pentru literatură, 196S). Transcriem articolul in intregime: „Bacovia este pseudonimul unui tînăr din Bătăii, G. Vasihu, 480 admirabil poet, dar a cărui modestie 1-a ţinut în umblă cu tot nemărginitul Iui talent. Era aproape un copil cînd, in 1902, a venit la mine, într-o frumoasă zi de vară, să-mi citească, sfios cum nu se poate mai mult, versuri de-ale sale. Marea sa originalitate m-a lăsat in măr murit de uimire. Cîtva timp l-am pierdut apoi din vedere. A încercat şi el, fireşte, să străbată. Cu Bucureştii insă nu s-a impâcat şi s-a întors in scumpul său Bacău, petec de rai, pe cave băcăuanii nti-1 preţuiesc destul sau deloc. Ca şi luliu Cezar Săvescu, ca şi Ştefan Petică, ca ţi Alexandru Petroff j şi alţii, el a izvorît din mişrarea cul'urală şi de simţiri a Literatorului şi j este un premergător, iar nicidecum o coadă oarccaie desprinsă din ea şi , întrcbuinţînd făcă nici un rost sonoiitatea. împerecherii literelor şi culoarea \ imaginilor. ! Venit îu literatură după Ion Tlieu, azi Tudor Arghezi, cel care a îndrăz- nit pe această cale mult, pentru că înseamnă mult, şi după Alexandru i Petroff, al cărui grai e desprins din al poeţilor latini ori descendenţii ' ciclului alexandrin, Bacovia se înfăţişează, cu toate acestea, ca un strălucit ţ poet de excepţie in literatura jţ-mânii. în Franţa, principii poeţilor sunt proclamaţi de confra|ii lor. Ld nci \ e mai bine. îi proclamă talentul lor, şi principe va rSmine Bacovia în toţi : timpii prin o însemnată parte a poeziilor lui. Unele dintre ele sunt mai pline de farmec decît ale lui Verlaine, iar altele sunt tot atit dc ciudate ca ale ( lui Mallarmc... 1 Bietul şi scumpul Bacovia! i L-am iutîlnil deunăzi. Cum l-au schimbat nuni.ii aceşti treisprezece ! ani ce au curs de cînd nu era decît un copiii E în viaţă încă, e adevărat, \ dar cîtă nepăsare duieroasă este în el şi, pc lîngă aceasta, cum nu mai e -l decit o sărmană umbră! Glorie? Nu pot să i-o dau. îl vor încorona însă cu ca versuiile lui. Din nefericire, ea va veni prea tîrziu. Bacovia nu se apleacă, cu toate acestea, asupra neautuiui, după cum se întimplă de obicei poeţilor Ia noi, din pri-; cina ueaverii. Părinţii Iui, deşi au copii numeroşi, sunt oameni cu oarecare dare de mînă şi sunt buni. îi cunosc, Bacovia e o frunză gata să se desprindă de copacul vieţii, pentru că a fost prea simţitor... Cînd l-am iiitilnit, l-am rugat să-mi scrie două dm poeziile sale. Cititorii le vor găsi chiar azi in valoroasele pagini ale revistei Făclia. 1 Nu mă îndoiesc că vor fi preţuite: sunt două juvacruri nepieritoare. , AhSiUidru Macedon.'H" 1 E vorba dc Decor şi Amwg („Ca lacrimi maii ile singe"). 4S1 Decor c LaciusI iu volumele Plumb. 1916"; I-lumb, [1924]; Piezii. Plumb - Schiţei nalbmr, [192°]; Pcr;ii, 1934; Opcre, 1944 . Pca la Bacovia de plingerra metafizică a spiritului creator, cuprins şi el de Iristeţea 1 schopenhaueriană a trecerii, ci de intimitatea organicului pătruns de apă şi măcinat într-un neant greu, apăsător. Această materialitate a neantului I încărcată de suferinţă fizică umană este specifică lui Bacovia" (v. Imagine şi materie in poetica ba,\viană, în Revista de tstirie şi literatură, au. XXI, nr. 2. 1972, p. 213-218). ' Articolul O Tite'Ptflurc u „Lacustrii" (Ic Ucrin Mihailet-cu (v. Aţinut, j Bacău, an. X, nr. 9. septembrie 1973, p. 15) nu omite nici una din î proprietăţile care Jac din această „reverie temporală în cadrele unei impre- | jurări banale" chintesenţa poeziei liaeoviene: circ (ilaritatea planurilor (real sau prezent — imaginar sau trecut preistoric], eJectuată în stare de semi- soninolenţă; simplitatea şi ccerenţa mijloacelor, inclusiv cele lingvistice, 482 483 denumite „serii ale monotoniei", in vederea trecerii de la nivelul evocator a] „spectacolului unei materii în dezagregare, in care factorul activ e apa". Ia treapta simbolică a „sentimentului unei precarităţi funciare a fiinţei". Inel ucidă bilă in afara celur „două contexte supraordonate : totalitatea operei şi totalitatea structurii sociale determinate" (poziţiile ambigue ale unui artist din pătura „proletarilor culţi", rt.n.), Lacustră nu este „în esenţa ci decît ipostaza, hipertrofiată prin prisma unei sensibilităţi ulcerate dc mizeriile existenţei cotidiene, a incc.titudinii sociale, a propriei sale condiţii umane". Comentariul, pertinent în aplicaţiile la obiect şi riguros in concluziile lui generale, este o demonstraţie completă a „valorii paradigmatice" deţinute de Lacustvă. Lacustră a fost iniţial publicată îulr-un grupaj intitulat Poezii, în revista Vitala noua. Bucureşti, an, II, nr. 1, 1 decembrie 1903, p. 10 — publicaţie condusă de macedonskiauul A. Cantilli (omonimă cu Vieaţa nouă a lui Densusianu), la care au colaborat Coşbuc, Al. Macedonski, T. Arghezi, I. C. Săvescu, M. Sadoveanu, Gala Galactiou etc. Lacustra sc reproduce in Cronica Moldovei, Birlad — Bucureşti, au. I, nr. 6, 30 septembrie 1915, p. 1 IZ. Legată dc „Academia birlădeanâ", asociaţie literară fondată in 1915, revista a fost editată de Alexandru Ştefăncscu, profesor, dc lizico-chimice la liceul „Codreanu" din localitate, iubitor de literatură (v. Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia. Poezie sau destin. Ediţiaa Il-a re/ăiiită. Bucureşti. Editura Eniinescu, 1972). -Militînd pentru unitatea naţională (siutem in ajunul intrării României in primul război mondial), cu accente antiregaliste şi sociale (v. articolul Revoluţii fi oameni mari de C. D. Zelctin), publicaţia 1-a avut ca secretar de redacţie pe Aurel Savela. fratele cumnatei lui Bacovia. Prezent în revistă cu schiţe umoristice, articole .şi note de drum. el este şi cel care va face cunoştinţă poetului cu Agatha Grigorescu, rlc]iuătoarea rubricii „Corespondenţă" la Cronica Moldovei, Pe lingă Bacovia, cităm, dintre colaboratori, pe G. Rotică, M. Săulcscu, G. Topirceanu, D. Botez, G, Tutoveanu, D. Teleor, B. Fun-•ioiami (semnatarul „Cronicii ieşene") etc.1 Lacustră mai apare in Gindirea, Cluj. an. III, nr. 7. 5 decembrie 1923. p. 163. Inclusă iu volumele: Plumb, 1916; Plumb, [1924]; Poezii. Plumb — Schiţei galbene, [19291; Poezii, 193-}; Opere, 1944; Poezii, 1950; Poezii, 1957, Figurează iu ms. Academiei, p. 5 — 6 şi ms. Cluj, p, 2Q.. 1 Pentru istoricul publicaţiei, v. articolul lui C. Parfenic, Revista „Cionica Moldovei" şi poetul C. Bacovia, in Limbă şi literatură. Bucureşti nr. 17, 19CS. Reprodusă după Opere, p. 13. Spre deosebire de manuscrisele Academici şi Cluj, ca şi de toate celelalte tipărituri (periodice şi volume) in care a apărut poezia Lacustră iu versiune identică, Vieaţa nouă conţine următoarea variantă: 10 15 „De săplămini and plouînd... Şt noaptea tot aud curgind... Si nu ştiu cum mă duce-un gînd Spre locuinţele lacustrei... Şi parcă dorm pe seînduri ude, Şi-n spate mă izbeşte-ua val. Tresar din somn şi mi se pare Că... n-am tras podul do la mal! Sunt mii de ani de-atunci, şi totuşi Pe-aceleaşi vremuri mă găsesc! Şi simt cum de atîta ploaie Taraşii grei se prăbuşesc! Şi-aşa trec nopţile, plouînd. Şi pînă-n zori aud curgind... Şi nu ştiu cum mă ducc-un gînd Spre locuinţele lacustre." în versurile 3 şi 15, în ms. Cluj apare „sînt", în loc de „sunt" P. 10 GRI Poezia a apărut pentru prima oară în Versuri, Iaşi, I, nr. 2, 1 octombrie 1911, p. 21, semnată George Andoni, sub titlul Gris, cu ortografia impusă de I. M. Raşcu, colaboratorul principal al revistei: „Un vers dintr-o poezie a mea^suna'aşa: o Iar în zarea grea de plumb / Ninge gri ». Raşcu mi-a'subliniat ultimul cuvînt, adăugind un .! -= gris, argumentînd că este un galicism sau străinism" (v. volumul de faţă, p. 434). Parodierea poeîiei Gri, în revista ieşeană rivală, Contraversuri, şi în care se ridiculiza grafia gris, transformată in varianta moldovenească a grisului — grişă, 1-a jignit pe poet ca un atac la originea lui socială: „Cînd le-a citit [versurile], colaboratorul nostru, în loc să rîdS împreună cu noi, a devenit mai palid decît era, s-a întunecat şi [...] a exclamat cu glasul alterat de emoţie; «au aflat că tatăl meu a fost băcan a" (v, I. M. Raşcu, Amintiri şi medalioane literare, 4R4 485 Bucureşti, Fditma pentru literatură, 191)7). Bacovia a revenit la. transcrierea originarii, cu prilejul inserării poeziei Gii in volumul Plumb, 1916. Ca arare, se întUneşte şi iu Plumb, [ 1924]; Poezii. Plumb — Schiţei galbene, [1929]; Poe-.ii. 19.14; Opere, 1944; Poezii, 195" Figurează în ms. Academiei, p 7 şi ms. Cluj, p. 20. Reprodusă după Opere, p. 14. 1*. I 1 SONET Poezie scrisă Intre IS98 —1899, de vreme ce autorii citaţi în terţina finală sini zeii tutelari ai escapadelor de licean ale poetului, pe care ii in /ocă cu o distanţă afectuoasă. Ispitit de lori Jiuga, prietenul care ocazional priza haşiş, să încerce gustul drogului, dar îngrozit de starea ce a urmat ex per ion" ■ţoi, Bacovia a jurat să nu repete „diabolica beţie pentru nimic in lume" ('/. Bacovia. Viata poetului de Agat ha Grigorcscu-Bacovia. p 49). în ce priveşte citarea Iui Verlaine, sîntem de acord cu observaţia lui N. Manolescu din introducerea sa la volumul de tălmăciri franceze ale lui Aurel George Boeşti'aiiu, apărut' la Paris, Editions Seghers, 1968, p. 12, intitulată G. Bacovia iintraduisibtc: „Nimeni nu l-a înţeles pe Verlaine ca Bacovia [.,.]. Nu c vorba de imitare, căci Bacovia nu e verlainian, ci de întilniri neaşteptate, extraordinare: nu e curios să descoperim un Verlaine « bacovia n j, într-un somn dc plumb; «Un grand sommeil noir j Tombe sur ui a vie: / Dormez, tout espoir, j Dormez, tonte envie.1»". Sonet a apărut prima oară în Românul literar, Bucureşti, an. II, tom. VI, nr. 1. 7 ianuarie 1907, p. 9, săptăminalu! macedonskianului Caion, scris — parte — in franceză (publicaţia se difuza şi la Paris, Geneva, Lausanne, Neapole, Bruxelles). Aici, desigur, a intîlnit poezia Mihail Dragomircscu, care. cunoscut adversar al simboliştilor, il citează reprobativ alături de Rugă tristă a lui Aurel Gherghel, Ruga morţilor a lui Demetriade, Sfat de Matilda. Foni. „Lectura" criticului junimist şi viitor teoretician al capodoperei merită a fi reprodusă fără comentarii: „"Acest"] sonet umoristic, care pare inspirat din schiţele tînărului Beldiceanu. începe trisi de tot [..." şi sfîrşeşte foarte vesel (v. Convorbiri critice, Bucureşti, au. I, nr. 3, 1907, la capitolul: Revista critică). Sonet face parte din volumele: Poezii. Plumb Soliile! galbene, [1929]; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Figurează în ms. Academici, p. 8 — 9 şi ms. Cluj. p. 21. Reprodusă după Opere, p. 15. în ms. Cluj, în v. 9: „Ca Edgar Poc mă reîntorc spre casă" — „spre casă" adăugate dc poet după ce a şters: „acasă"; „spre casă" se află in ms. Academiei, ca şi în toate tipăriturile in care poezia a fost publicată. P. 12 AMURG DE TOAMNĂ Intr-o scrisoare către soţia poetului, fratele acestuia, Eugen, a surprins astfel începuturile bolii lui Bacovia: „în 191.1, venind pentru o zi, două acasă, în strada Liceului din Bacău, am avut o strîngere de inimă cînd, pentru prima oară, am observat ceva schimbat la lorgu. Lipsea seninătatea pe care o avea veşnic. In acel moment avea un aer de plutire dincolo de viaţă şi un rîs fără noimă (v. Agatha Grigorescu-Racovia, Bacovia. Viaţa poetului, ed. cit., p. 75). Presupunîud că poezia a fost într-adevăr scrisă, desigur nu in plină criză, ci cu puţin înainte, Amurg de toamnă devine primul document liric al nevrozei bacovicne, iar versul „Şi gem şi pling şi rid în hî, în ha unul din stihurile proverbiale ale poetului, pare un sindrom premonitor. Poezia a apărut iniţial, cu titlul Plumb de toamnă, în Seara, Bucureşti, an. IV, nr. 1709, 20 octombrie 1914, p. 1. în acest ziar, condus de Bogdan-Piteşti — figură cunoscută in epocă pentru mecenatul său literar şi artistic (a patronat şi ui> cenaclu, cu o revistă, Ileana) — Bacovia, recomandat directorului de către Macedonski, a publicat poezii în citeva rînduri. Retipărită in revista lui Li viu Rebreanu. Mişcarea literară, Bucureşti, an. II, nr. 36-37, 18-25iulie 1925, p. 3. Amurg de toamnă e inclusă în volume!e:-.F7ufw6, 1916; Plumb, [1924]; Poezii. Plumb — Scînteigalbene, [1929]; Poezii, 1934; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Figurează în ms. Academiei, p. 10 (autograf), şi ms. Cluj, p. 23. Reprodusă după Opere, p. 16. v. 2: „Sinistre şoapte trec pe vînt" (Seara) ; „Pe cimp sinistre şoapte trec pe vînt" (ed, 1916, ms. Academiei, ed, 1924, ms. Cluj, Mişcarea literară, ed. 1929. 1934 şi Opere — 1944). P. 13 TABLOU DE IARNĂ Tablou de iarnă este inclusă in volumele: Plumb, 1916; Plumb, [ 1924; ; Poem. Plumb — Scîntei galbene, [1929]; Poezii, 1934; Opere, 1944; Poezii, 1956; Pomi, 1957. Apărută şi in grupajul dc versuri bacovicne din Gîndirea, Cluj, an. III, nr. 7, 5 decembrie 1923, p. 165, poezia a fost scrisă în jurul anului 1899, 486 487 sub impresia chinului animalelor la aba torul oraşului, aflat nu departe dc locuinţa na. Figurează în ms Academiei, p. 11 (autograf) şi ms. Cluj, p 24. Reprodusa după Opere, p I". p. H în" gh Adină A apărut iniţial în S'mut revistă lom&nă. Bucuroşii, vol XVI. nr 20 octombrie —2 noiembrie 1914, p. 1S3, împreună cu poeziile în pate şi Oh, amurguri..., sub titlul comun de Nervi de toamnă. Revista, editată in trei etape (1*300 - 1902 : 190S- 1916- iar iu anii dc după război, sub numele de Ideea europeană), a fost înfiinţaiă şi condusă de profesorul C Rădulescu-Motru.jcarcovoia cu caracter enciclopedic,,,menit să oglindească [...] întreaga mişcare socială, şi literară a timpului". In prima etapă, publicaţia arc mai curînd o linie art is tu neutrală, prin aspiiaţia la o culturi „potrivit! geniului românesc [. ], bazată pe respectul adevărului şi al drept ului, şi cu un ideal înţi -Ies şi împărtăşit de toate straturile sociale ale neamului" fv. Dumitru Micu, început di uecl. 1911 ^1916. Cui, nteşi soi Mori, Bucureşti, Editura Minerva. 1970, p. P0— 180). îu a doua el apă, revista „înclină tot mai mult in favoarea simbolismului, reprezoutind încă un caz de osmoză şi permeabilitate la noile idei literare" (v. Simbolismul românesc de I.idia Role, Bucureşti. Editura pentru literal ură, 1966. y>. 148). E epoca in rare începe- să publice Bacovia, alături de reprezentanţii „poeziei noi": Eniil Isac, D, Iacobescu. V Săulescu, N. Davidescu,- I. Tovanaki (Ton Vinea), Adrian Maniu etc. De notat i.ă în paginile acestei publicaţii, de ţinută academică, se afirmă viitorul istoric literar Bogdan-Duică, dar mai ales criticul E. Lovincscit, apoi cronicarul literar al Convorbirilor critice. M. Dragomirescu, şi discipolul lui, (on Trivalc, care polemizează aici cu F. Aderca pe tema simbolismului. Profesorului Râdulescu-IUotru. care 1-a publicat pc Bacovia şi îu Ideea europeană, poetul i-a păstrat tot timpul o stimă afectuoasă. Printre desenele s.tle se numără portretul filozofului, pe care. gest rarisim la el, il va vizita la Uătrinetc acasă Poezia e inclusă în volumele: Plumb. 1916; Plumb, [1924"; Poezii. Plumb — Scintei galbene, [1929]; Poezii, 1934; Opere. 1944; Poezii. 1957. Figurează în ms Academiei, p. 12 (cu titlul autogr.it) şi ms. Cluj, p. 25. Reprodusă după i'pen:, p. ÎS. 4SŞ P. 1 5 SPRE TOAMNA Dnul din cele 12 titluri compuse cu vocabula „toamnă" [v. Valori sugestive ale limbajului de Gh. Bulgăr, Ateneu, au. VIII, nr. 9, septembrie 1971. p. 14). Apărută pentru prima oară, sub titlul .V.iri de toamnă, in Insula, Bucureşti, au. 1. nr. ), 18 martie 1912, p. 3, revista lui Ion Minulescu. Se reproduce sub acelaşi titlu. Nervi de toamnă, în Gindirea, Cluj, an. III, ar. 7, 5 decembrie 1923. p. 164. nude face parte din grupajul amintit. Inclusă in volumele: Plumb. 1916; Plumb, [1924]; Poezii. Plumb — Scintei galbene. ' 1929", Poezii, 1934; Cu titlul Spre toamnă se întiliieşte in Opere, 1944; Poezii, 1957. Figurează in ms. Academiei, p. 13, cu ridul Nervi de toamnă, şi în ms. Cluj, p. 26 — 27. Reprodusă după Opere, p, 19—20. v. 5: „Să dispar mai curînd" {Insula, ms Academici şi ins. Cluj); „Di--:uri mai curînd!" [cd. 1916, Gindirea, ed 1924, 1929, 1934 şi Opere — i:"ti); .' ÎS, în ms. Cluj, iniţial era: ,.Şi merg tleltrind"; ulterior, poetul 1-a c.10. v.ii în ..Şi wren dclirînd" (aşa cum ;i apărut in tente tijfnîi mile) p. r PĂLIND Scrisă în 1S9S, poc/.i.'t Pălind a apărut In Românul literar, Bucureşti, an. II, tom, VI, nr. 15-17, 2 I-2S mai - 4 iunie 1907, p. 217. Inclusă în volumele: Plumb, 1916; Plumb, [1924]; Poezii. Plumb — Scintei galbene, [1929]; Open-., 194-i; Poezii, 1956; Pocni, 1957. Figurează in ms. ' Academiei, p. 15 (cu titlul autograf) şi ms. Cluj, p. 2S Reproducă după Opere, p. 21. P. 13 A MC kg VIOLET Datînd din 1S99, poezia ar fi fost, după autorul însuşi, ecoul unei aventuri din copilărie Obişnuind să asculte poveştile paracliserului dc Ia biserica Precista din marginea Bacăului, viitorul poci a intîrziat odată singur in clopotniţă. închis acolo peste noapte, a fost silit să contemple mult timp priveliştea unui „amurg violet" peste Bistriţa. 489 Apărută pentru prima oară in ArUt, laşi. an. I, nr. 16, 23 februarie 1904, p. 5. este reprodusă in Rceista rcriittareht şi seriilciilcr rcnâm". Bucureşti, au. Ill, nr. 3, martie 1929, p 42, în acelaşi număr cu Poemă in {'j-liudă. Publicaţia, iniţial rezervata colaborărilor feminine — de unde şi numele de Revista scriiteani, purtat Ia înfiinţarea sa de către ^dcla Xenc-pot — număra printre semnatari pe Agatha Clrigorescu-Bacovia. ca recenzentă şi prozatoare (unele din „schiţele marine" tipărite aici vor intra în volumul ei. Terase albe). Probabil eă şi datorită soţiei a fost convins pcctnl să participe la una din şezătorile literare ale revistei. De reţinut, in acelaşi număr, medalionul Uaccvia, de pe prima pagină, semnat de Miliail Sebastian Al răgind atenţia, poate ui o exagerare intenţională, că poezia lui Bacovia e singura dramă sinceră pr care, de 1<1 Hniino.seu. o manifestă literatura noastră, Mihail Sebastian o apără patetic împotriva acuzaţiei de monotonie: ,,<.icşcşte cine spune că scriitorul acesta se repetă; el se continuă. Dar se continuă la aceeaşi tempeiatură spirituală, la nivelul aceluiaşi platou ars şi dezolant, în destrămarea aceluiaşi suflet zguduit de o panică iniţială. [...] Strigătul rămînc mereu acelaşi, cu alt glas mereu. Şi cînd, pe nu singur sunet, cu vocea scăzută, cineva izbuteşte — ca Bacovia — să creeze un cîntec al lui, puţind fi recunoscut într-o mie, inimitabil, unic şi ude/ărat. jucăriile Critice se slănină neînţelegătoare şi umilite în fuţu miracolului. ".. ] Poezia lui nu e nici frumoasă, nici urită: e singură Inclusă in volumi-tr: Plumb, 1916; Plumb, (.1924;. Ftizii Plumb — Ştiuta galbene, [192!)]; Pani, 1134 : Op etc. 1944; Poezii. 1956. Păzii, 195". Figurează in ms. Academiei, p. 16" şi ms. Cluj, p. 29. Reprodusă după Opere, p. 11 v. 7: „Mulţimea pare violetă.." (Revista scriitoarelor şt sctiiti.riler români); „Mulţimea toată parc violetă" (Arta, ed. 1916, ms. Academiei, ed lv'4, ms. Cluj, ed. 1929, 1934 şi Opere - 1944). V. 19 DECrMBKli; Klat.urată. se pare, m anul IHv'J. sub titlul Dccembie, poezia a apărut initial iu Românul literar, Bucureşti, au. I, tom. V, nr. 19, 19 noiembrie 1906, p. 255—256, cu menţiunea, reprezentînd, credem, un gest de amabilitate către directorul revistei (Caion): „Pagini inedite scrise special pentru Româ-nul literar". Keprodusă în Cîudirea, Cluj. an. HI, nr. 7, 5 decembrie 1923, p. 165 (cu tulul Deeemvre); Ateneul cultului. Bacău, an. I, nr. 1, martie 1925, 4ÎJ0 p. 1 (numărul corespunzător al revistei iieaflindu-se în londnl public, inlor-maţia este reprodusă după Bibliografia poetului, alcătuită de Li/ui Chisoop, Bacău. 1972, p. 69). ! Incluşii, cu titlul Vecerniile, iu volumele: Plumb, 1916. Plumb, [1924]; FWzii. Plumb — Scîntei galbene, [I929J; Poezii, 1934; cu tulul Decembrie, 'mOpere, 1944 (Scriitori români contemporani]; Poezii, 1956; Poe:ii, 1957. Figurează în ms. Academiei (cu titlul Decembre), p. 17— ÎS (autograf) şi ms Cluj, p. 30 — 31. i Reprodusă după Op,re, p. 23 - 24. /. î: „Mai strigă s aducă lăratec" ( Romanul ltti-iar j ; ,,Mai ipunc ia-aducă jeratec" (ms. Cluj) . „Mai spune s-aducă jăratec" i,od. 1916. nu, Academici. Gindirea, ed. 1924, 1929. 1934 şi Opere — 1944). i v. 6 „La horn i-ascult vijelia" (ins. Academiei; iniţial fusese „hornă", dar poetul a adăugat cu creionul „horn"); „T.a horn să ascult vijelia" (Românul literar, ed, 1916, Gindirea, ed. 1924, ms. Cluj, ed. 1929, 1934 şi Opere - - 1944); v. S; „Aş vrea să le prinţi sinilonia" (Românul literar) : ,.Aş vrea să le-livo/ simfonia" (cd. 1916, ms Academiei. Gindirca, ed 1924. ms Cluj, ed. 1929, 1934 şi Open - 11)44); v. 18. ..Mat stiig.1 s-apriudă şi lampa" (Românul literar) ; ..Mai -.pune s-aducă şi lampa" (ed. 1916. ms Academiei, Gîndirea, cd. 1924. îu.v Cluj, <■e, 1944; Poezii, 1950; Poezii, 1957. Figurează in ms. Academiei, p. 39 şi ms. Cluj, p. 50. Reprodusă după Opere, p, 43. P. 40 ALTFEL Scrisă in 1913, an în care, sub primele lovituri ale bolii, Bacovia se izolase în casă, poezia Altfel a apărut pentru prinia dată în Versuri şi pro!ă. Iaşi, an. III, Ki. I, ianuarie 1914, p, 26. Citată de Ion Vinea in recenîia sa la volumul Plumb din Cronica Iui Tudor Arghezi (an. II, nr. 57, 13 martie 1916, p. 2), pentru „enervarea surdă" pe care o produce şi care „se continuă ca un fir dc apă subterană, se exaspera şi armoniile omului ţîşnesc strident si ţevile plesnesc şi sunetele dănţuiesc ca şerpii. Totul ajunge la o înfrîngere deplină, la un gîlgîit dc cuvinte fără rost, la o renunţare bruscă la conştiinţă: Omul începuse să vorbească singur." în acelaşi timp, in Noua revistă română, voi. XVIII, nr. 2, 6 — 13 martie 1916, publicaţie ce anunţase apariţia volumului „colaboratorului nostru Bacovia" într-unui din numerele anterioare (voi. XVII, nr. 23, 24 — 31 ia- 501 nuarie 1916), F. Adcrca scrie la rubrica „Săptâmîna tiparului" cronica Plumbului, în care, după observaţii asupra facturii cărţii (.,... volumul n-are început, după cum n-are final: bucăţile par nişte fîşii [...] dintr-o mătase plumburie, care, în mintea poetului, se desfăşoară probabil fără sfîrşit"), se contestă originalitatea poeziei bacoviene, aşternută cn „dîrele banatului". Relevată pentru densitate şi citată în întregime este insă poezia Altfel. Mult mai tir/iu, Altfel va fi din nou preţuită, dar intr-un stil de o exal-taţie indoielnică: „Esenţele lirice bacoviene sint aici [...]. Au vomitat din adînc. Au irumpl [...]. Poezia bacoviană e ţipată, strigată, obosită, agonizată [...1. Tragismul interior e pipăit" (v. recenzia lui Vasile Damascliiu, la volumul dc Poezii din 19H în Azi, Bucureşti, nr. 3, mai 1934, p. 1165—1170). Semnalăm, cu titlu anecdotic, că aceeaşi poezie este pomenită în cronica injurioasă la volumul Plumb, apărută îu Curierul Bacăului, an. If, nr. 15, S martie 1916, p. 2, semnată Odin, ml pseudonim cauiuflînd prol>abil pe umil din concetăţenii poetului instituit dealtfel şi îu procuror atît al Iuj Macedonski, ca modernist, cît şi al lui Ion Luca Caragiale, ca nepatriot (v., pentru diversitatea reacţiilor locale, articolul Publicişti băcăuani despre Bacovia, de ti. Pătrar, în Ateneu, Bacău, an VII, nr. 9(74), septembrie 1970. p. 4, 5, 8). Reluată în Gindirea, Cluj. an. 111. nr. 7, 5 decembrie 1923, p. 164 Altfel e inclusă îu volumele: Plumb, 19 16 ; Plumb, [1924],; Poezii. Plumb -Scintei galbene, [1929J; Poezii, 1934; Opere, 1944; Poezii, 1957. Figurează în ms. Academici (autograf), p. 40 şi ms. Cluj, p. 60. Reprodusă după O pe re, p. 44. i Iu Versuri şi proză versurile nu sînt dispuse in strofe, cî, ca un text in proză, împărţit in două alineate. v. 4; „Dar creierul ardea ca flacăra dc soare" (Versuri şi proză), „Iar creierul ardea ca flacăra de soare" (ed. 19 16, ms. Academiei, Gindirea. ! «1. 1924, ms. Cluj. ed. 1929, 1934 şi Opere - 1944). j •i. 7, în ms. Cluj, iniţial: „Şi-nvineţii de gînduri cu fruntea la pămînt" ; ; poetul înlocuind „la" prin „în", aşa cum se află in toate tipăriturile, ca şi în ms. Academici. P. 41 PANORAMA j i Potrivit autorului, versurile au fost scrise in 1903, la priveliştea unui 1 număr de bilei, infăţişînd păpuşi de ceară gătite în prinţese şi cu respiraţia mecanică, in ritmul unei caterinci. De aceea, Panoramă nu este, pentru el, „nici simbolistă, nici simbol, ci un spectacol drăcesc, cc se oferea vizila- 502 : torilor pentru a le crea senzaţii tari" (v, Bacovia. Viaţa poetului dc Agatlia Grigorescu-Bacovia, ed. cil., p. 145). Poezia apare in Românul literar, Bucureşti, an. I, tom. V, nr. 23, 4 iunie 1906, p. 398; Gindirea, Cluj. an. III, nr. 7, 5 decembrie 1923, p. 164; Mişcarea literară, Bucureşti, an. T, nr. 36 — 37, 18—25 iulie 1925, p. 3. E inclusă în volumele: Plumb, 1916; Plumb, [1924]; Poezii. Plumb — Scintei galbene, [1929]; Poezii, 1934; Op ere, 1944; Poezii, 1957. Figurează în ms. Academiei, p. 41 — 42 şi ms. Cluj, p. 51. Reprodusă după Opere, p. 45 —46. V. 42 FINIS Poezia, apărută pentru prima oară în revista Versuri, Iaşi, an. I, ur. 2, 1 octombrie 1911, p. 2 1 (semnată (îcorge Andoni),a intrat în volumele Plumb, 1916; Plumb, [1924]; Poezii. Plumb - Seîntei galbene, [1929]; Opere, 1944; Poezii, 1957. Figurează în ms. Academici, p. 43 şi ms. Cluj, p. 53. Reprodusă după Opere, p. 47. P. 43 PLUMB DE IARNĂ („Iarna, de-o vreme, mă duce regretul") Apărută iniţial în Absolutio, Iaşi, an. I, nr. 3, 25 ianuarie 1914, p. 33. Reluată în Gindirea, an. III, Cluj, nr. 7, 5 decembrie 1923, p. 164 (în grupajul amintit lap. 474), se retipăreşte în Viaţa literară, Bucureşti, an. III, nr. 91, 27 octombrie 1928, p. 2, împreună cu Plumb („Dormeau adînc sicriele de plumb") şi Dimineaţă, într-un grupaj mai larg, intitulat „Din opera lor", cuprinzînd poezii dc Maria Cunţan, Alice Călugâru şi V. Demetrius. Pe prima pagină a revistei apare portretul în ulei al poetului, datorat lui Tachc Soroceanu. (Detaliu amar anecdotic: pentru portret, pictorul a fost premiat cu o sumă dc bani care a întrecut cu mult drepturile de autor dc pînă atunci ale lui Bacovia.) Plumb de iarnă este inclusă în volumele: Plumb, 19 16 ; Plumb, [1924]; Poezii. Plumb — Seîntei galbene, [1929]; Poezii, 1934; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Figurează în ms. Academiei, p. 44 şi ms. Cluj, p. 61. 503 Reprodusă după Opr><, p. 4.S. In ms. Cluj, v. 10 era iniţial: „în noaptea inglhjatâ la Line voi bato poetul modificînd: „în noaptea grozavă, la cine voi bale'' — text existent in toate tipăriturile. P. -ii NOCTURNĂ („Stau . şi moina eade, apă. glod..."! Poezie cumuliml diversele ipostaze ale apei ra element caracteristic universului bacovian, chiar din primul vers. notabil prin dansul vocalelor: a-u-i-o-a-e-o. Apărută pentru prima oară iu Cronica Moldovei, Biriad-Bucureşti, an.I, nr. 8— 9, noiembrie-decembrie 1915, p. 173, a intrat în volumele: Plumb, [1924]; Poezii. Plumb - Scinlii galbene, [1929]; Poezii, 1934; Opete. 1944; Poeţii, 195(7; Poezii, 195". Figurează în ms. Academiei, p, 45 şi ms. Cluj. p. f<2. Reprodusă după Opeic, p. 49. P. 45 Fl.l'MB DF. TOAMNĂ („l)e-acuiu, tuşind, a şi murit o fată") Poezie invocată de Al. Husar (v, Bacovia, Ateneu, Dacău, an, IV, nr. 2, februarie 1967, p. 8) şi de Eugenia Tudor (v. Marginalii la o poezie baeo-viană, Viata românească, Bucureşti, an. XXIV, nr 9, septembrie 1971. P 42 — 47) ca punct de plccaie pentru corespondenţele dintre provincia lui Bacovia şi cea a lui Sadovcanu (din Apa măriilor. Floare ofilită etc.). Pcmru Eugenia Tudor interferenţe dc ordin similar il apropie pe Bacovia şi dc Hortensia Papadat-ÎJengescu (idee potenţată de Florin Mihăilescu În Introducere in opera Hortensiei Papadat-Bengescu, Bucureşti, Editura Minerva, 1975). Paralelismele trasate sînt valabile in măsura în care cel dinţii semnalează un decor şi o situaţie comună, iar celălalt un regim înrudit de viaţă maladivă. Plumb ie toamnă a apărut iniţial, împreună luNig'u, inNcua revistă română. Bucureşti, vol. XVI, nr. 11 — 12, 12—19 octombrie 1914, p, 16o. Reprodusă în Veac nou. Bucureşti, an. II, nr. 42, 2 1 octombrie 1946, p. S. E inclusă în volumele: Plumb, 1916; Plumb, [1924]; Poezii. Plumb — SchitU galbene, [1929^; Poezu, 1934; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957, 504 FigureaiS in ms. Aeademiei. p. 46 —47 şi ms. Cluj. p. 63. Reprodusă după Opere, p. 50. v. I: „Deja, tuşind, a şi murit o fată" (Noua revistă română, ins. Cluj şi ed. 1956, 1957); „De-aeum, tuşind, a şi murit o fată" (ed. 1916, ms. Academiei, ed. 1924, 1929, 1934, Opere— 1944 şi Veac nou); v. 4: „ — Tu ce mai serii, iubita mea uitată?" (Noua revistă română); „ — Tu ce mai /aei, iubita mea uitată.1'' (ed. 1916, ms. Academiei, ed. 1924, ms. Cluj, ed. 192", 1934 şi Oprrc - 1944) , v. 13: „Deja pirtioic pe Iunie.) eronată" [Noua revista >emană şi ms. Cluj); „Dc-anon, ait ji pornit pe lunua etonnlă" (cd. 1916, ms. Academiei, cd. 1924, 1929, 1934, Opere — 1944 şi Veac noii); „Deja, au şi pornit pe lumea eronată" (ed. 1956, 1957), P. 46 LARGO f Poezie de asemenea tipică pentru viziunea muzicală a poetului, despre ! care se poale spune că percepea in egală măsură cu ochiul şi urechea. Lat go a apărut in volumele: Plumb, 1916; Plumb, [1924]; Poezii. \ Plumb - Seiutei galbene, [1929]; Op,/e, 1944. Poezii, 1956; Ppr-i'i, 1957. j Figurează in ms. Academiei, p, 48 (autograf) şi ms. Cluj, p. 64. j Reprodusă după Opere, p. 5 1. ii j P. 47 PLOUA l ! Apărută prima oară în Românul littrai, Bucureşti, an. II, tom. VI, ur. 10, 25 martie 1007, p. HS— 149. esle una din poeziileinslruetivcpentru roluj repetiţiei la Bacovia. „Iată, dc pildă, în Plouă, refrenul t O, plînsul ' tălăngii cînd plouă » se versifică în fiecare din cele patru strofe ale poeziei, iară finalitate, fără importanţă, în ordinea, epică, dezvoltind aceeaşi sugestie acustică; toate strofele diversifică, în acelaşi plan senzorial, acustic, aceeaşi metaforă expusă lapidar in refren", constată Mircea Aughelescu (v. Poezia lut Baoovia, iu Toinis, Constanţa, an. VI, nr. 9, septembrie 1971, p. 7], Adăugind faptul că „acelaşi lucru se întîmplă cu celelalte poezii in care refrenul propriu-zis, absent, e înlocuit cu repetiţia obsedantă J a unui cuvînt san sintagmă mai restrînsă ( - copacii albi, / Copacii negri ^ de cx.)", comentatorul precizează că, spre deosebire de alţi simbolişti la care repetiţia nu epuizează intenţiile vizate — de unde nevoia completării ei „dinafară", a dezvoltării discursive — la Bacovia „cuvintul sau sintagma care se repetă conţine chiar mesajul in sine". Dacă aşa stau 505 lucrurile, si ele in adevăr stau aşa, trcliuie însă specificat, spre elucidarea deplină a funcţiilor procedeului, că laitmotivul bacovian, acuzînd adesea ipostaze (aici, ploaia) ale dramei materiei în disoluţie, simbolizează starea dc spirit a eului antrenat în acelaşi proces. IC inclusă în volumele: Plumb, 1916; Plumb, [1924]; Poezii. Plumb — Seîntei galbene. [1929]; Opere, 194'!: Poezii, 1956; Poezii, 1957. Figurează în ms. Academici, p. 49 —50 şi ms. Cluj, p. 65 —66. Reprodusă după Opere, p. 52 — 53. In ms. Cluj, versul 4 conţine un „şi" încadrat dc poet, dar nccliminat, astfel că versul s-ar citi: „Cum sună şi în suflelu-mi mut '." Semnalăm în versiunea din ms. Cluj varianta „tălăngi" pentru „tălăngi" (prc/cnlâ in toate tipăriturile), în v. 2, 5, 10, 15, 16, 20. P. 49 NERVI DE PRIMĂVARĂ („ Primăvară...") Poezia, pastel fals idilic, a fost publicată pentru prima oară in Cronica Moldovei, Tîîrlad-Bucureşti, an. I', nr. 2, aprilie 1915, p. 19. Reluată în Aicueul cultural. Bacău, an. I, nr. 1, martie 1925, p. 1"; şi în Mişcarea literară. Bucureşti, an, II, nr. .16 — 37, 18 — 25 iulie 1925, p. 5. E inclusă în volumele: Plumb, 19 16; Plumb, [1924]; Poezii. Plumb — Scintei galbene. L19291; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Figurează îu ms. Academiei, p. 51 — 52 şi ms. Cluj, p. 67. Reprodusă după Opere, p. 54. In ms. Cluj, între versurile 1 şi 2 se află un spaţiu de un rînd. P. 50 MATINALĂ Apărută iniţial in Românul literar, Bucureşti, an. I, tom. IV, nr. 20, 14 mai 1906, p. 354, poezia c inclusă în volumele: Plumb, 1916; Plumb, [1924;; Poezii. Plumb - Scintei galbene, [1929]; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Figurează în ms. Academiei, p. 52 53 şi ins. Cluj, p. 68 -69. Reprodusă după Opere, p. 55 — 56. Pe versoul paginii 53 din ms. Academiei — care conţine primele două strofe ale poeziei — se află scris cu creion chimic, de mina poetului, următorul text: „Acest volum editat de Ion I. Pillat a fost revăzut şi aprobat de autor". 506 I\ 51 IN PARC Poezie tipică pentru dublul sens, de atracţie şi tespiugere a senzaţiilor (aici parfum urile), în lirica bacoviană (v. şi capitolul Parfumuri, din Bacovia, un antiscntimcnlal dc Gheorghe Grigurcu, Bucureşti, Editura Albatros, 1974, p. 137— 141). în parc a apărut iniţial in Nona revistei română, Bucureşti, vol. XVI, iir. 13, 26 octombrie — 2 noiembrie 1914, p. 183, împreună cu poeziile Oh, amurguri... şi în grădină, sub titlul comun ele Nervi de toamnă. Inclusă în volumele: Plumb, 1916; Plumb, L!924J; Poezii. Plumb — Seîntei galbene. [1929]; Opere, 1944; Poezii. 1957. Figurează îu ms. Academiei, p. 55 —56 (titlul autograf), şi în ms. Cluj, p. 70. Reprodusă după Opere, p. 57. P. 52 POEMĂ ÎN OGLINDĂ Despre intenţiile acestei poeme a vorbit Bacovia la seminarul de istorie literară a lui D. Caracoslea (v. Bacovia. Viaţa poetului de Agatha Grigorescu-Bacovia, ed.cit., p. 235): „Tu tablou în care am voit să arăt •agonia unei lumi decadente, spunind într-un vers: « O poemă decadentă, cadaveric parfumată ». l'ăcoam aluzie la poezia lui I Jaudclaire: La clia-ngne... I ntîrziem într-o epocă ce ar trebui să sfirşească mai repede; decadenţă şi agonie prea lungă." Apărută iu Românul literar, Bucureşti, serie nouă, nr, 1, 1 iunie 1912, p.2; reprodusă în Seara, Bucureşti, an. V. nr. 1681, 22 septembrie 1914, p. 1; Cronica Moldovei, Hirlacl-Bucureşti, an. I, ur. 3, mai 1915, p. 50 (semnată: G. Andoni). în acelaşi număr, o notă a revistei atrage atenţia asupra destinului poetului: „Domnii cu proptele de la Societatea scriitorilor români ar merita recunoştinţă dacă ar stărui să obţină un loc unde să poală trăi şi talentatul poet G. Bacovia, care, de un şir dc ani, duce o viaţă de mizerie într-un oraş de provincie." Poemă in oglindă este retipărită îu Revista scriitoarelor şi scriitorilor români, liucureşti, an, III, nr. 3, martie 1929, p. 20 (număr in care apare şi articolul Bacovia de Mi hail Sebastian), apoi în Viaţa literară, Bucureşti, an. IV, nr. 109, 11—25 mai 1929, p. 3 (Cu titlul Plumb de toamnă şi subtitlul Variantă). Inclusă in volumele: Plumb, 1916; Plumb, [1924"; Poizii. Plumb — Scintei galbene, [1929]; Op ere, 1944; Poezii, 1957, Figurează în ms. Academici, p. 55 — 56 şi ms. Cluj, p. 71—72, Reprodusă după Opere, p. 58 — 59. v. 11: „Eu prevăd poema-« flăcări a revoltei viitoare" (Românul liti- 507 rar); „Eu prevăd poema ioză a iubirii viitoare" [.Scara, Cronica Moldovei ed, ]9lc>, ms. Academiei, ed. 1924, ms. Cluj, Revista scriitoarelor şi seri' itcrilcr romani, Viaţa literară, cd. 1929 şi Opere— 1944); v. 15: „Pe grădina cangrenată" — lipseşte numai în ms. Cluj; v. 18: „Eu prevăd poema-n flăcări a revoltei viitoare..." {Românul literar); (iniţial, în ms. CIu): „Eu prevăd iubirea roză a iubiriv viitoare"); „Eu prevăd poema ro~â a iubirii viitoare" [Seara, Cronica Moldovei, ed. 1916, m1! Academiei, ed. 1924, ms. Cluj, Revista scriitoarelor şi scriitorilor români, Viaţa literară, ed. 1929 şi Opere— 1944); v. 20: „Şi pc banca părăsită — albă marmoră sculptată" (Viaţa lite-rară) ; „Şi pc masa părăsită — albă marmoră sculptată" (Romanul literar. Seara. Ctţuica Moldovei, ed. 1916. ms Academici, cd, 1924, ins Cluj, Jit-mrn scriitoarelor şi scriitorilor români, cd. 1929 şi Opete — 1944); v. 20: „Or ajunge şi trompeta ce se p'ittge-aşa departe" (Românul literar, Viaţa literară); „Or ajunge plînsul apei din liavuzele-nnoptate" (Seara, Cronica Moldovei, ed. 1910, ms. Academiei, cd. 1924, ms. Cluj, Revista scriitoarelor şi scriitorilor re.măni, cd. 1929 şi Opere— 1944); „Or ajunge plînsul toamnei din havuzele-nncftoh" (cd. 1957); v. 51: ..în oglinda larg-ovală încadrată iu argint..." lipseşte imnui în Viiiţa literară P. 54 AT.l! Poc'ia, s< risă prin I89S şi nutrită din amintirile poetului ca martor, mai curînd decît ca părtaş. Ia seratele şi balurile date de surorile sale, a apărut in volumele: Plumb, i916 ; Plumb, [1924); Poezii. Plumb — Scintei galbene, []92rJ]; Opere, Kit; Poezii. 1951": Poezii, 1957. Figurează în ms. Academici, p. 57 (autodial) şi ms. Cluj. p 73. Reprodusă după Opere, p. 60. v. 6: „Balul alb s-a resfirat pe-ntiusele cărări" (ed. 1916, 1924 şi 1929); „Balul alb s-a rcs'irat pe întinsele cărări" (ms. Academiei, ms. Cluj şi ed. 19.17}; „Halul 11 s-a resfirat pe neuitat'Ic cărări" (Opere— 19H şi ed. 1956). P. 55 NERVI DE TOAMNĂ („T.a toamnă, cînd frunza va îngălbeni") Cumulul notelor maladive ne îndreptăţeşte să credem că poezia e scrisă lie la sfîrşitul lui 1913. iie la începutul lui 19 H, în slriusă legătură Cu criza pentru care Bacovia a fost atunci internai. După Valentin Taşcu (v. Geometria cuhulor, Tribuna, Cluj, an. XV, nr. 37, 16 septembrie 1971, p. 14— 15), galbenul are o triplă funcţie in Nervi de toamnă: una materială sau denotativă, alta cromatică propriu-zisă si o a treia sonoră sau muzicală. A apărut iniţial în Seara, Bucureşti, au. IV, nr. 1681. 22 septembrie 1914. In. Insă iu: Plumb, 1916; Plumb. [I'JHJ; Poetn. Plumb - Schiţei galbene, [1929]; Poer.fi, 1934; Opere. 19-H; Poezii, 1956; Poezii, 1957 Figurează în ms. Academiei, p. 58 şi ms. Cluj, p. 74. Reprodusă după Opere, p. 61. P. 56 PLUMB DE IARNĂ („Ninge secular, tăcere, pare a ii l>inc") Poezia, in care poetul mahalalei băcăuane a proiectat una din primele imagini „metropolitane" ale Bucureştilor, a apărut în Noua revistă română. Bucureşti, vol. XVI, nr. 16, 23 — 30 noiembrie 1914, p. 221. Reprodusă îu Gindirea, Cluj, an. III, nr. 7, 5 decembrie 1923, p. 164, iu grupajul amintit (v. p. 474), va apărea şi ui Veac «ou. Bucureşti, an. II. ui -12, 2 I septembrie 1946, p. r acordă vioara". 508 509 r. 58 MONOSII-AB Dli TOAMNA Manuscrisul poeziei, jnsoţil de scherua lui ritmică, supravieţuieşte, ca )i cel al poeziei Dialog de ia>nă. graţLe Agathei-Grieorescii-Ouctivia, care 1-a salvat din coşul de liirtii. (Poetul, cu oroarea indiscreţiilor de atclif-r, ţinea să se păstreze numai forma tiuită, caligrafic transcrisă, a versurilor sale.) Poezia, apărută îaOrizontuti noi. an.I, nr. 2, iunie 1015, p. 1, este inclusă în volumele' Plumb. 1016,' Plumb, [1921]; Porni. Plumb — Sein-lei galbene, [1929] ] Opere, 1944; Poezii, 1956: Poezii. 1957. Figurează în ms. Academiei, p. 61 — 62 şi ms. Cluj, p. 77—"S. Reprodusă după Opere, p. 64 — 65. P. 59 NOCTURNĂ („Llilaien venea... a venit") A. apărut iu Vermin şi proiă, Iaşi, an, IV, nr. 7, 19 septembrie 1915, p 159. care, împrumutind uuiiiele unei reviste simboliste franceze i epreziută fosta publicaţie Versuri, fiind editată de acelaşi grup din jurul Ini 1. M Rav-'ti şi Hidalgo (pseudonimul lui Alfred Heftor). Dintre colaboratori, amintim pe X>. lacobescu, Miliail Săulescu. Al. T. Slamatiad, Tudor Arghezi, Ion Viiiea (I. Iovanaki), Emil Isac, Adrian Mauiu etc. Nocturnă a intrat în volumele: Plumb,- 1916; Plumb, [19241; Poezii. Plumb - Sein tei galbene, [1929]; Poezii, 1934; Opere, 1944; Poezii, 1957. Figurează în ins. Academiei, p. fio (autograf) şi ins. Cluj, p. 75. Reprodusă după Opere, p. 66. Asemenea altor poezii Wovienc lipăjite în Versuri şi priză, ic/ista a dispus versurile în trei alineate, despărţite prin cite un rind dc puntte, aidoma unui test în proză. v. 10— M: „Afară, la fereastra, toamna ..." {Versuri ii pieză şi ed. 1934); „Afară, la fereastră, toamna a spus f —Of!. ." (ed. 1916, ms Academiei, cd. 1924, ms. Cluj, ed. 1929 şi Opere — 1944), SCÎNTEI GALBENE SCÎNTEI GALBENE „O femeie in doliu pe stradă") P. 63 Volumul, căruia poezia de faţă i-a dat titlul, conţine versuri tu un caracter atît de pronunţat protestatar, încît iată ce reflecţie a srîrnit tan- 510 didei proftsoare şi publiciste Cora Valcscu: „Iu Scîntei galbene 5-a slrins, firi îndoială, tot c«-a ce dl Bacovia avea nepublicat; altfel n-ain fi putut avea surpriza de al vedea, profesiod idei comuniste" (v. G. Bacciia : „Scîntei galbene", în volumul Comenta'ii critice, Bucureşti, Editura literară a Casei scoalelor, 1928, p 39—46] Scrisă în jurul lui 1920, poema Scîntei galbene atestă, în med deosebit, pentru Ion Pop (v. Şicana, Cluj, an XXIII, seria nouă, nr. 10, 16 — 30 septembrie 19711. «o poetul halucinat dc „prezenţa omului singur într-nu spaţiu vid, sau în care cîte un singur obiect, mişcare sau sunet relin atenţia, ca un echivalent al solitudinii umane". Apărută în Ateneu! literal, Bacău. an. I, nr. 4, ^iunie 1925. p. 3, e inclusă iu volumele Scîntii galbene. Poezii, Bacău, Tipografia IUincrva,, 1926; Poezii. Plumb - Scintii galbeni; [1929]; Poezii, 1934; Opeu, 1944; Poezii, 1956; Poczu. 1957. i'igurează in im. Cluj, p. 12, cu titlul Amurg. Reprodusă după Opeie. p. 69. v. 6: „O şcoală, pe-acolo, venea" (Ateneul literar); „O şcoală, şi bruma cădea" (ms Cluj, ed. 1926, 1929, 1934 şi Opere. — 1944], P. 64 SINGUR („Odaia mea mă înspăimântă" Poezia, apărută pentru prima oară in revista lui I. Missir, Mărgăritaiui. Bucureşti, au. I, nr, 2. 22 februarie 1904. cu titlul Umbre trate, supralicita, după amintirile autorului, decorul sărăcăcios şi fantomatic al camerei sale din anii de studenţie bucuieşleauă Poezia priuwştt\ la. rcpulilicarea în Atentul cultura!, Bacău, nu I, nr. 3, mai 1925, p. 3. titlul, rămas definitiv, Singur: alt cuviut devenit un „topos" al liricii bacovicne, prin semnificaţie'şi frecvenţă (e prezent de 43 ori — v. Gh. Bulgăr; ]'aloii sugestive ale limbajului bacovian, loc. cit }. Singur reapare în Revue franco-roumame. Bucureşti, an. I, ur. 3 — 4, 30 decembrie 1929, p. 2. noul nume al publicaţiei lui Pavel Al, Maccdoi^H, Zunle, pe a cărei copertă apărea uneori o triplă titulatură. Rt.vue fianco-roumaine. Revista franco-rvinunâ „Zorile". Cuprinsă.în volumele: Schiţei galbene, 1926; Poezii. Plumb - S.iittci ~v»e, [1929]; Poezti. 1934, Ope-e. 1944; p\-ezii. 1956; Poezii. 1957. Figurează în nis. Cluj, p 9S, Cu titlul Odaia. .511 Reprodusă după Opere, p. 70. v 2: „Şi-mi pare-o criptă părăsită" (Mărgăritarul şi nis. ClujJ; ,.Cw biiie negre zugrăvită" (Ateneul cultural, ed. 1926, 1029, 1934 şi O^rj-f - 1944]; ■i. 5: „Odaie, criptă de mistere" (Mărgăritarul si ms. Cluj,); „Odaie, plină de mistere" (Ateneul rultureil, e<\ 1926, 1929, 1934 şi Opere - 1944J; v 7: „Fh^ umbre /ri\fc prii unghere" (Mărgăritarul Şi ms. Clu] j; „Dorm umbie negre prin unghere" (Ateneul cultural, cd. 1926, 1929, 1934 şi Opere - 1944); •!. 11: „Palpită tristele tablouri" (ms. Cluj]; „Par cripte negrele tablouri" ( Mărgăritarul/; „Stau triste negrele t.'tlilnuri" /Ateneul ciiltuml. ed 1926, 1929, 1934 şi opere - 1-141); v. 15: „AJară-n noapte, toamna despletită'' (nis. Cluj); „l'rin noapte, toamna despletită" (Mărgăritarul. Ateneul cultural, ed. 1926, 1929, 1934 şl opere - 1944 I Iu Mărgăi itai ul şi ms. Cluj, poezia Siitgut are linei st iote: intre strofele 2 şt 3 este reluată prima strofă, identică celei din volume. P. 65 AMURG („Crai-nou verde-pal, şi cu singur") Purtînd denumirea Strigoii ia Românul literar, Bucureşti, an. III, tom. VII. ur. 3, 28 i.iimaric 1908. p. 46, unde a apărut iniţial, poezia este reluată iu Ateneul hteiar, Qacău, an. I, nr. 4. mnic 1925. p. 3. sub titlul Amurg (cu vin tul revine de 25 dc ori in versurile bacoviene. după calcului lui Gli. Bulgăr din articolul citai). Inclusă in volumele: Scintei galbene, 1926; Poezii. Plumb — Scint;i galbene, [1929J; Opere, 1944; Poezii, 1957. Fignvează iii ms. Cluj, p. 14, cu litlul Strige». Reprodusă după Opere, p. 7 l. P. 66 MIEZUL NOPŢII Inclusă in volumele: Seinii i galbene, 1926, Pot nu. Plumb — iutei galbene, [1929]; Opere, 1944; Poezii, 1957. Confirmind, dacă mai era nevoie, intre atilea alte versuri, prioritatea cadrului nocturn {după Gli. Bulgăr „noaptea are frecvenţa cea mai mare, rangul 1 deci, apărind de 76 ori iu poezii; [ ..] la Eminescu, noapte apare de 107 ori"), Miezul nopţii a foit publicată şi in Revue franco-roumaini. Bucureşti, an. III, nr. 9—10, decembrie —ianuarie 1930, p. 6. Figurează in ms. Cluj. p. 86, cu titlul Nocturnă. Reprodusă după Opere, p. 72. P. 67 VÎNT Poezia apare iniţial in al treilea avatar al Cronicii Moldovei: Cartea vremii, Bucureşti, an. III, nr 6, 15 ianuarie 1919. p. 96. Colaboratorii ei sînt v.ci moştoinli, statornii-i iiind insă Sumatiad, Agatha Grigorcsrn. Tiitovcaim, Gaîactinn. Funcioiauu. Ciut sc republică în Cugetul românesc. Bucureşti, an. II. ur. 4 — 5. aprilie — mai 1923, p. 308, în .u.claşi număr tu poezia Dimincafa. Inclusă în volumele: Scintei galbene, 1926, Poezii, Plumb — Scintei galbene, [1929]: Opere. 1944, Poezii. 1957. Figurează iu uis. Cluj, p 5. Reprodusă după Opere, p. 73. P. C,X ECOU DE SERENADA Fără a fi florală îu sensul abundenţei cxaltautc din poezia lui D. Angliei-lirica bacoviană cultivă trandafirul (roza), crinul, violeta, tlorile cu parfum ameţitor sau culori intense Panselele sînt dect un ..unicat". Ecou de serenadă a apărut în Analele hlerare, politice, ştiinţifice, Bucureşti, au. II, nr. 4 —fi. aprilie —iunie 1905, p. 231, cu titlul Serenadă. în acelaşi număr al periodicului, condus de H. Lecca şi G. T. Buzoianu, se găsesc semnăturile lui Mircea Demelriud, Al. Stamntiad. Eugcnin Sperantia Cu acelaşi titlu. Serenadă, poezia c retipărită in Cmînlul liber, nu. 11. nr 46, 16 denmbiie 1920. p. 3, revistă scoasă la Bucureşti între 19 19 — 1921 şi 1924—1926, oviiirl ca director pe Eugen Filotti şi colaboratori pe tosif Nădejde. Victor Eftimiii, Emil Isac, Al. A. Philippide, Ionel Teodoreatiu, H. Sanielevici, F;Aderca, Mihail Codreauu. B. Eundoianu. Stcuerman-Kodion, Aurel Savela. V. Demetrius, D. TacohcsLn, Ion Călugării. P. runslu-ntincscH-laţi, 13arbn i-.'.r!\-reanu etc. Tot cu litlul Serenadă, reapare ii) llevue franci-ioumaine. Bucureşti, an. II, nr. 5 — 6, din 5 august--septembrie 1929, p. 5. Intră în volumele: Poezii Plumb — Scintei galbene. [1929] (cu acelaşi titlu). Ca Ecou dr Si re.nadă apair in : Opere. 1944 ; Poezii. 1957 Reprodusă după Opere, p. 74. 512 513 P. 69 NOAPTE Incluşi învolumcle: Scîntei galbene, 1926; Poezii. Plumb — Sciutii galbene, [1929]; Poezii, 1934; Opere, 1944; Poezii. 1956; Poezii. 1957. Figurează in ins, Cluj, p. 114. Reprodusă după Opere, p. 75. v. 1: „Se-ntiud bulevarde in noaptea de vară" [ms. Cluj); „Se-ndud bulevarde în noapte de vară" (cd. 1926, 1929, 1934); „Se-ntind bulevarde-n noapte, de vară" (Opere —1944); v, 7; „Oraşul, acuma, pare salon" (ms. Cluj); „Oraşul, cu-ncelul, pare-mi salon" (ed. 1926, 1929, 1934 şi Opere -1944). P. 70 STRIGOII Poezia, daiată 1902, apuca autorului ca ecoul unei reminiscenţe din copilărie, şi aiiameuua din poveştile cu stafii, naratede bunica lui dinspre mamă (v. Bacovia. Viata poetului de Agatha Grigorescu-Bacovia). E cuprinsă în volumele. Scîntei galbene, 1926; Poezii. Plumb — Scintei galbene, [1929]; Open, 1944 Figurează in ms. Cluj, p. 87. Reprodusă după Opere, p. 76. , în ms. Cluj, în versul 1: „Cu roşii fanare, galbene, verzi" — „roşii hnare" înlocuiesc „drumuri delirînd" (corectură făcută de poet); v. 3; „Cîirrii spre lanuri, iu noapte, tot bat" (ms. Cluj); ..Şi ciinii spre lanuri în noapte tot bat" (cd. 1926, 1929 şi Opere - 1944); v. 15; „Roşi, galbeni şi verzi" (ms. Cluj, cd. 1926 şi 1929); „Roşii galbeni şi verzi" (Opere —1944). P. 71 MARS FUNEBRU Poezie scrisă în 1915, sub puternica impresie produsă de Aristizza Ko.iiancs-cu în rolul Ofeliei dm Hamlet, jucat de trupa cunoscutei actriţe în turue.i la Bacău. (v. Bacovia. Viaţa poetului de Aga,tha Grigorescu, Bacovia, ed. cit., p. 33). Fără a relua problema genezei versurilor bacoviene {/. studiul .introductiv al volumului de faţă), explicaţia propusă de poet ;i cazul dat conţine o parte de adevăr. Latura melodramatică a lirismului siu e.-te aici prea apăsată pentru ca stilul romantic al cunoscutei actriţe să nu fi avut o contribuţie Deşi contestabilă estetic, Marş funebru rămîne caractei istică !ui Bacovia cel sentimental si teatral, fiind totodată una din poeziile lui foarte populare (o strofă este gravată pu piatra sa tombală). 514 Ilustiativă şi pentru inriurirea lui Laforgue asupra lui Bacovia, dar fără autoironia francezului. Marş funebru documentează 51 asupra prezenţei pianului in lirica aceluiaşi (de IS ori în întreaga operă, clavirul re /inc de 6 ori in Marş funebiu — v. Gh. Bulgăr, alt. cit.). Pentru prima oară, Marş funebru apare, Cu titlul Interior tust, în Cronica Moldovei, Birlad — Bucureşti, an. II, nr. 10, II şi 12, ianuarie — februarie 1916, p, 200. In acelaşi număr, Aurel Sa vela — sub pseudonimul Lambert — a publicat articolul Un poet al nervilor: G. Bacovia. in caro acesta c văzut ca ,,un nou tip în ceata ephebilor maestrului Macedonski. Un omuleţ de 22 — 23 ani, o figură lină de visător, ai cărui ochi mari, albaştri, aveau străluciri magnetice. El purta plete blonde, iar mişcările, atitudinile lui remarcau o timiditate dc provincial [,..\, care nu dădea de bănuit, că în capul acela frumos [,..] scinleiază aptitudini artistice. [...] Modestia de senzitiv nepriceput în afară dc publicistică i-a fost fatală. [..J Bacovia tiu-i flaşnetarul ciuturilor la modă [...], c un poet al nervilor pentru că versul său des tăinuieşte, cu 11 magistrală subtilitate artistică, un complex de nervi. Ciudaţii [...] esteţi pretenţioşi şi isteţi, ironici, îşi vor intinde uşor ifosele peste cartea şi mai ales peste viaţa lui Bacovia." Inclusă in volumele; Scîvtei galbene, 1926; Poezii. Plumb — Scîntei galbene. [1929] ; Poezii, 1934 ; Opere, 1944 ; Poezii. 1956; Poezii, 1957. Figurează iu ms. Cluj, p. 1011 — 193, cu titlul Interior. Reprodusă după Opere, p. 77—78. v. I: „Ningea spăimintător... era tîrziu" (ms. Cluj); „Ningea btgat, şi trist ningea, era tîrziu" (Ciciiicu Meldcvei, ed. 1926, 1929, 1934 şi Opere — 1944] ; v, 2: „Cînd m-a oprit, în drum, clavirul" (ms. Cluj); „Cînd m-a oprit, în drum, la geam ctavirul" (Crctiica Mcld'vii, ed. 1926, 1929, 1934 şi Opere -1944); ■r. 3: „Şi-ara plîns la geam şi fîlfha delirul" (Crcnica Mtldtvii); „Şi-am plîns la geam, şi m-a cuprins delirul" (ms. Cluj. ed. 1926. 1929, 1934 şi Opere - 1944); v. 4; „Griîbif, prin noapte, vintul fluiera pustiu" (Clinica Mtldivti); „Prin noapte, virilul fluiera pustiu" (ms. Cluj); „Amar, prin noapte vintul fluiera pustiu" (ed. 1926, 1929, 1934 şi Opere — 1944); 1 Incepînd cu p. 101, numerotarea in ms. Cluj este decalată cu un număr, poetul scriind 1113 în loc de 102. 515' v 5; „L'n gol saloii vedeam prin draperii' fn». Cluj): . ' 11 larg ,vi gol salon vedeam prin draperii" (Cronica Moldcvei, ed. 1926, 1929, 1954 şi Opere - mii; v. 7: „Sub largă mantie cernită" (vns. Cluj); „Ciula furtivă o mantie cernită" (Cronica Moldovei, ed. 1926, 1929, 1934 şi Open — (944) ; v 8; „(?«»»jitif cîh(o intre făclii" fCVoMica Moldovei i; „Cînta gemind intre făclii" (ms. Cluj); „Şi trist cînta, gemind între făclii" (ed. 1926, 1929, 1934 şi Opac -1544); v. 10: ,.11 repeta o-o neagră nebunie" (Cronica Moldovei); „ÎI repeta ai nebunie" (ms. Quj, ed. 1926, 1929, 1934 si Opere — 19441: v. 13: „Co-ji i'if, încet, veni şi-o blondă în salon" (Cronica Moldovei) ; „Aproape goală, o MoiKtă. in salon" (ms. Cluj); ..Apoi, Veni şi-o blondă în salon" (ed. 1926, 1929, 1934 şi Opere -1944); v 14: „Păşi iucet ii prinse, adormiiă" (ms. Cluj); „Si-aprcafi goală prinse, adormită" [Cronica Moldovei, ed. 1926, 1929, 1954 şi Opere - 1944); v. 16: .,Şi urmări, pierdută, marşul funerar" (ms tluj). „Şi urmări pierdută, marşul nu.nolon" [Cicmica Moldovei, ed. 1926, Ia29, 1934 si Opere -1944); v. 18: „Păiea Ofelia nebună" (ms Cluj); „Mi sc păir-a Of el ia nebună" (Cremca Mitdevei, ed. 1926, 1929, 1934 şi Ofere -1944); v 19. „Şi lung gemea urcuşul dus pc strună" (Crniica Mildmei) ; „Gemea arcuşul lung pe strună" (ms. Cluj); „Şi lung gemea arcuşu-acum pe strună" (ed 1"26, 1920, 1954 şi Opere - 1944); v 21) ..Întristătorul marş lugubru, funerar" (Cmnca Mclilcvci); „Ingrtzitcrul marş lugubru, funcrai" (ms. Cluj, cd. 1926, 1929. 1934 şi Opere - 1944]; v. 21: „G'iiliiu aniir. nntgea grăbit, era delir" (ins. Cluj): „tintau amar. r'ra delir" (Cronici Moldovei, ed. 1926. 1929, 1934 şi Opere - 1944): v. 24: ..Claviru-n» catafalc părea, şi nu clavir" (ms. Cluj); „Clavirtd catafalc pana. si nu clavir" [Cronica Moldovei, ed 1926. 1929, 1934 şi Opere — 19441 , v. 29: „O, de-atunei îmi pare lumea şt mai tristă" (Civiiicu Moldovei I ; „O, de-acum iini pare lumea şi mai tristă" (ms. Cluj); „De-alunci îmi pare lumea şl mai tristă" (ed. 1934); „Vai, de-atunei inii pare lumea şi mai tristă" (ed. 1926, 1929 şi Opere - 1944); v 30: „li ini/a melodie funerară" (ms. Cluj); „Şi viaţa-i melodic funerară" (Cronica Moldovei ); „Vieafa-i melodie funerară" (ed. 1934); „Viaţa-i melodic funerară" (cd. 1926, 1929 şi Opere — 1944); 516 v. 31; „Şi nu mai uit pierduta tăutarâ" (Cronica Mddovc-,} „N-o să mai uit poela lăutari" (ms. Cluj); „.Şi nu mai uit nebuna lăutari "(ed 1926, 1929, 1934 şi Opere -1944). P. 73 BALET Poe'ie scrisă la Iaşi, după o seară petrecută Ia un local (v. Bacovia. Viaja poetului de Agatha, Grigorescu-Bacovia, ed. cit., p. 70). Fără să intre în compunerea unui vers refren propriu-zis, notaţia cromatică - alb — întreţine, prin revenirea sa periodică, efectul plastic-muzical al piu'elor lui Degas cu .scene de balet. Balet a apărut pentru prima oară în Analth literari, pclittce, ştiinţifice. Bucureşti, au. 11, ur. 4— 6, aprilie—iunie 1905, p. 252. Este inclusă in volumele: Scintei galbene, 1926; Poozit Plumb — Seîntei galii ne, [1929], Opere, 1944; Poezii, 1956; P„ezit, 1957. Figurează iu ms Cluj, p. 109. Reprodusă după Opere, p. 79. P. 74 SERENADA MUNCITORULUI Scrisă iu 1906. în epoca de viu interes al poetului pentru tensiunile sociale şi dc simpatie activă pentru cauza proletariatului (v., in acest sens, articolul lui D,m Culcer: Bacovia. poet politic, in Vatia. Tîrgu-Mureş, an. 1, nr. 6, septembrie 1971, p. 3), poezia a fost redactată sub impulsul reveltei stir ni te de contrastul intre fastul pretenţios al pregătirilor pentru expoziţia jubiliară şi traiul muncitorilor în aceeaşi epocă. Se şi chema, in intenţia poetului. Pe la ferestrele burghezi (V Ruconia. Viaţa poetului de Agatha Grigorescu-Bacovia, ed. cit., p, 66). Cu titlul Serenadă, apare in Ilustraţiunea naţională. Bucureşti, an. II, ianuarie 19 14, p. 5, in acelaşi număr cu semnăturile Iui Al. T. Stămatiad, Mircea Demctriad, şi un portret al Adelei Xenopol. directoare illo tempore a publicaţiei Viitorul româncelor, iar ulterior fondatoarea Revistei scriitoarei. devenită, la rindii-i. Revista scriitoarelor şi scriitorilor romani. E reprodusă in Omul liber. Bucureşti, an. I, nr. 5, 1 ianuarie 1924. p. 35 (Cu titlul Seiniadu). într-un număr anterior al acestui pciiodic (1 noiembrie 1934), o notă semnată cu iniţiale de către Ion Pas i] contura pe Bacovia ca „poetul dezamăgiţilor, al celor prea slal>i ea să înfrunte cu bravură 517 vitregia, nimicnicii le, şi prea cinstiţi spre a se adapta", care „rareori schiţează un gest de revoltă". Dar atunci cînd o fac, (ei) „au elanul scurt si năprasnic al dementului splendid care sc sfieşte să atingă Cu cotul un pir-ton şi care ivirlc bomba în mijlocul unui cortegiu de paradă" Tipărită, cu titlul Consacrat, in Veac nou, Bucureşti, an. U, ur, 42, 21 septembrie 19-to. iu acelaşi număr cu interviul luat de Jiu gen Jebclcauu: Cu poetu George Bacovia despre viaţă şi despre, altele, poezia C reluată in Romania liberă. au. XIV, nr. 3713, 5 septembrie 1956, p. 2 ; in Scînteia, Bucureşti, an. XXVI, nr. 3014, 24 mai 1957, p 2, purtind dala elaborării, 1906. si in Steagul roşu, Bucln, an. IX, iu. 1352, 25 mai 195T. p. 2 Datorită probabil caracterului ei deschis protestatar, poezia nu a (o.-l introdusă în ediţia întîi — 1916 — şi nici in a doua — 1924 — din volumul Plumb, Inclusă in volumele: Schiţei galbene. 1926, Poezii. Plumb — Scîntei galbene. [ 1929;; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957, Fiţiureu/ă în ms. Cluj, p. 81. Reprodusă după Of".re, p. 80— SI. v. 21; „O, dormi... dar voi pluti spre soare" (IIus.traţiunea naţionala şi ms. Cluj); „O, dormi... dar voi urca spre soare" (Omul liber, ed. 1926, 1929 şi Opere - 1944). Tot in ms. Cluj, după ultima strofă cslc reluată prima, iar cu vintul „noastră" (■/. 3: „Şi-n lumea noastră-a Lua imap") este coieUat dc Bacovia însuşi iu „voastră". P, 76 PASTEL (,. — Adio, pică frunza") Ecou eminescian, deci mai curînd romanţă decît pasrcl, poezia a apărut initial în Arta, Iaşi, an. I, nr. 12, 26 ianuarie 1904, p. I.' Cu titlul Adu, este reprodusă în Cronica Moldovei, Bîrlad—Bucureşti, au. III, nr. 7, octombrie 19 15, p. 144, şi în Rev ne jraneo-roumaine, Bucureşti, au. II, nr. 7—8, octombrie—noiembrie 1929, p. 5. Cu tulul Nervi de toamnă, e inclusă în volumele: Schite; galbene, 1926; Poezii. Plumb — Seintei galbene, Ţ1929]; Poezii, 1934 ; iar cu titlul Pastil, în volumele: Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Figurează in ms. Cluj, p, 57, cu titlul Nervi de toamnă. Reprodusă după Opere, p. 82. Din versiunea transcrisă de poet în ms. Cluj, doar versurile 11 — 12 sînt identice cu cele din tcvtul tipărit; iu ivst, fiecare vers diferă de cele publicate înainte şi după anul 1925. Varianta din ms. Cluj: „N'ERVI DE TOAMNĂ Pică frunza Galbenă ca tine. Adio! Nu mai plinge După mine. 5 A pornit... S-a pierdut în zare Pe cintl in golul toamnei Şopteam in aiurare: Iubito, 10 Dă-mi mina la cea mică Şi spune-mi de ne-i toamnă Si frunza de ce pică." Versiunile din periodic* şi volume nu diferă intre ele decit la v. 5: „A pornit" (ms. Cluj); ,,Şi ea porni" (ed, 1926, Revue. /ranco-rouinaiiiet ed. 1929 şi 1934); „Şi s-a pornit iubita" (Opere —1944). P. 77 SCÎNTEţ GALBENE („Vom ^pune că (uanina a *cnit... foarte trist") în legătură cu motivul cromatic din titlul poeziei, care dă şi numele volumului corespunzător, Bacovia se va explica astfel; „în poezie m-a obsedat totdeauna un subiect de culoare. Pictura cuvintelor, sau audiţie colorată, cum vrei s-o iei [...]. Fiecărui sentiment ii corespunde o culoare. Acum, in urmă, m-a obsedat galbenul, culoarea deznădejdii. De aceea, ultimul voluna poartă titlul Scîntei galbene" [v. volumul nostru, p. 431). Publicată pentru prima oară în Mişcarea literarii. Bucureşti, an. II, nr. 36—37, 18—25 iulie 1925, p. 3, cu titlul Pal, e reprodusă, cu titlul Sciniei galbene, în Ateneu! literar. Bacău, .in. I, ar. 7, septembrie 1925, p. 3, titlu sub oare figurează in volumele: Scl/itei galbene. 1926; Pcezii. Plumb - Seintei galbene, [W29]; Opere, 1944; Pocsii, 1956; Foeîti, 1957. Reprodusă după Opere, p. 83. P. 78 DORMITÎND Poezia, „simbol al Idczagregărilor provinciale, tratat CU sobrietatea oaractenstică [...] .şi cu acel umor dtscret. picate, mi se pTe i ] 518 519 d-1 Bacovia poate fi privit ca unul dintre ironist ii noştri de rasa" (v. G. Ba-covin : ..Scîntei galbene". în Menţiuni critice de Perpessicius, Ope'e. 2, Bucu-reşii. Fdijura pentru lin-rai ură. 1967, p. 196-2001, n apărut iniţial în Noua revistă română, Bucureşti, vol. X\ III, nr. I. 2 1 — 2S ic-bmaric 1916. p. 10. Inclusă în volumele: Schiţei galbene. 1926; l'i e:ii. Plumb — Seinii i galbene. [1929;; Opere, 1944; Poezii. 1956; Poezii, 1"57. Reprodusă după Opere, p. 84. P. "(J NOCTCKNĂ („E-o muzică de toamnă") Poezia, alt inventar orchestral [piculina, flaut, violină, clavire), şi în care survine pentru prima oară re/ermta In „Marş funebru", a apărut iniţial în Arta, laşi, an. I. nr, 14, 9 februarie 1904. p. 13. Retipărită in Viaţa literarii, Bucureşti, au. IV, ur. 111(1, 12 ianuaiic 1929, p. 2, subtitlul Versuri, împreună cu Plumb ; în acelaşi număr cn Dimineaţă pe Bărgău de Adrian Maiou şi cn o proză de Alice Călugării. (Ctudai (, că în no1a sa clin acelaşi număr, I. Valerian nu l-a trecut pe Bacovia. ..in pragul anului IV" al revistei, printre „colaboratorii cu un concurs nepreţuit".) Cu titlul Nocturnă, e inclusă în volumele: Scîntei galbene, 1926; Poezii. Plumb - Scîntei ga/bene, [1929;; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 85. P. SO NF.KVJ DF PRIMĂVARA („Melancolia m-a prins pe stradă") Observaţia lui Perpessicius; ..... obsesia taiitalică a primăverii, care nr- scapă. no întrece şi ne depăşeşte, n-a găsit accente mai umane şi de-o mai contagioasă simplitate ca in aceste oftări retezate" (Menţiuni critice, Opere, 2, ed. cit., p. 200) încercuieşte o nuanţă definitorie pentru concepţia poetului: viaţa văzută ca plenitudine înşelătoare (v. studiul introductiv al ediţiei de fală). Numind Nervi de primăvară poezie a regretului, Svctluna Matta constată, pe drept, că versurile: „Dar nu pot s-o salut", „Oh.ş i cum a trecui" au „o rezonanţă tie dramă: incapacitatea de comunicare" (v. Existencepoetiqiie de Bacovia, Edition P. C. Keller, Winterthur, Elveţia, 1958, p. 81-89). în schimb, deducţia că Bacovia ar aminti aid „dc Pante salutind-o pe Roatrice cu senlimeiitul inaccesibilutm", nu ni se pare fundată, nici chiar îu lumina opticii existenţialiste a cercetătoarei elveţiene. La Bacovia, interdicţia, dincolo de inhibiţiile sale strict subiective, ţine de sistemul de bariere ridicat dc existenţa însăşi îu calea împlinirii de sine; pe cită vreme la Danie, se ştio pica bine, conştiinţa „distanţei insurmontabile" derivă din idealizarea mistică a femeii, în cadrul mini ermetism global, cu totul străin de viziunea poetului nostru despre Iunie. Poe/in, apărută iniţial in Ateneul cultural. Bacău, an. T, nr. .1, mai 1925' p i, e inclusă iu volumele Scîntei galbene, 1926; Poezii. Plumb — Ştiutei galbene, [ 1929;; Opere, 1944; Poezii, 1957. Figurează în ms. Cluj, p. 105, cu titlul Germinai. Reprodusă după Opere, p. S6. •i. 6: „Melancolia mă ţiiie-n stradă" (ms. Cluj), „Melancolia m-a prins pe stradă" (ed. 1926, 1929 şi Opere — 1944). în ms. Cluj, în versul 15: „Oii, primă/ara iar a vi-mt" — „venii" înlocuieşte „trveut"; Corectura apaiţiue poetului. P. SI NOTE DE PRIMĂVARA Aspiraţia la o existenţă dczaîicuală, regeneratoare, este pentru Svetlana Matta, pe rînd : vitalitate condensată în „esenţe de verde" sau in „muguri de viaţă"; afirmare a dorului, sub formă de „vis de-nll>a.stni şi de-a zur" ; sete acoss aspect se fac analogii tu Trali' |aecl „rosiges Kind"), cu Alecsandri ţilodica), Euiiuescu („O, rămîi, răntîi cu mine./Te iubesc atit dc mult"), cu „întreg patrimoniul naţional, folcloric" (ICxiitence poc'tiyue de Bacovia, ed. rit., p. 81—89, şi fragmentul tradus in Ateneu, Bacău, an. VIII, nr. 7 [26), septembrie 1971, p. 18, de Constantin Căliu). Comentariul trebuie reţinut cu dublul amendament că „afirmarea dorului" de a trăi este un fonomen mai rar, clar nu unie, la Bacovia. şi că idilismul său c comparabil mai curînd cu bucolismul lui Coşbuc (vc/i poezia Noapte de vară, in stilul acestuia) decît tu Alecsandri şi cu producţiile similare folclorice (doina bacovianâ are alt caracter). Scrisă în 1904, in vacanţa de Paşte petrecută la Bacău, poezia a apărut pentru prima oară în Flacăra, Bucureşti, an. V. nr, 26, 9 aprilie 1916, 520 521 p. .115. E reluată in Ateneul cultural. Bacău, an, I, nr 3, mai 192?, p. 3; Zorile, Bucureşti, an, VIII, nr, 5 — 6, iunie - iulie 1928, p. 3; Viaţa literară. Bucureşti, an. IV, nr. 106, 30 martie — 13 aprilie 1929, p. 3; Gazeta literara, Bucureşti, an. IV, nr. 21 (167), 23 mai 1937, p. 1. Inclusă în volumele: Seîntei galbene, 1926; Poezii. Plumb — Scintit galbene, [1929]; Poezii, 1934; Opere, 1944; Poezii, 1957. Reprodusă clapă Opere, p. 87. v. 1: „Verde umed, verde crud" (Viaţa literară); „Verde crud, verde crud..." IFlacăra, Zorile, ed. 1926, 1929. 1934, Opere—1944;. i. 7: „Corpul care-nlreg mă doare" (Viaţa literară); „Corpul ce întreg mă doare" (Flacăra, Zorile, ed. 1926. 1929, 1934, Opere - 1944). în Viaţa literară strofa 4 lipseşte. P. 82 AMURG DE VARĂ Poezia are, după mărturisirile poetului, ca model peVirginia. sora sa mai mică, trăind izolată, cu ftizia, nostalgiile şi complexele ci de fată nemărit al ă. Inclusă în volumele: Seîntei galbene. 1926, Poezii. Plumb — Scintei galbene, [1929]; Opere, 1944; Poezii, 1956, Poezii, 1957. Figurează în ms. Cluj, p. 116, cu titlul Amurg. Reprodusă după Opere, p. 88. v. 6: „Şi-asemenea inima-mi plînge" (ms. Cluj, ed. 1926 si 1929); „Şi-asemenea inima mea plînge" (Opere —1944); v. 7: „Din treacăt, tutuiera-n peicclc" (ms. Cluj), „Ii:; intrat tuturor, în perdele" (ed. 1926, 1929 şi Open —1944). In ms. Cluj, înv. 1: „Flisteri/ate fecioaie pale" — „fecioa;e" ink cu ieste „fecioarele"; corectură făcută de poet. P. 83 FANFARĂ Scrisă, la Bacău, în 1904, la finele primei vacanţe universitare, înainte de întoarcerea autorului la Bucureşti, poezia a fost publicată iniţial, sub titlul Fanfara militai i, în Versuri şi proză, laşi, au. III, nr. 1, 1 ianuarie 19 14, p. 26, împreună cu poezia Altfel. Este reprodusă cu acelaşi titlu îu Cugetul românesc, Bucureşti, an. II, nr. 1, februarie 1923, p. 124. . revista lui Ion Pillat, care a reunit colaborările lui Tudor Arghezi, Ion Barbu, Al. Macedonski, Ion Minulescu, Vasile Voiculescu, Adrian Maniu, Lucian Blaga, Ion Vinea, Aron Cotruş, Horia Furtună, Gala Galaction, Ion Agâr-biceanu, Gib Miîiăescu, I. M. Sadoveanu, Urmuz, Ion Călugăru, Tudor Vianu. Perpessicius, \ ludimir Streinu, Ramiro Ortiz, F Aderca ş.a. Republicată, c« titiul Fanfară, in Alcn< ui literal, Bacău. an. 1, nr. 7, sepicmbrie 1925. p 5. Inclusă'în volumele. Scintei galbene, 1926; Poezii. Plumb — Sciutet gilbene, [1929]; Poezii, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Figurează in ins. Cluj, p. 94, cu titlul: Fanfara. Reprodusă după Opere. p. 89. v 6: „Plîngeam rătăcitei, pe stradă" (ms, Lluj); „Plîngcam, şi rătăceam pc stradă" {Versuii şi p'oză. Cugetul românesc. Ateneul liteiar, cd, 1926, 1929 şi O puc - 1944,1; v 7: „în noaptea l.irgă şi senină" (ms Cluj); „în noaptea vaită şi senină" (Versuri şi pioză, Cugetul românesc, Ateneul literar, ed. 1926. 1929 şi Ofere — 1944;; v. 8: „Şi-raş — şi rămîneam cu atît. Cit despre versul «Tot, ce-mi trebuie, să am, pot «5. ceru, asta înseamnă că puteam să rer, dar nu rai' se da, sau, mai bine-zis, la Sfîntul ■aşteaptă!" Inclusă in' vclunu'l'." Scintei galbene, 1926; Perjii Plumb — Scintei ga!b,ne. f 1929]; Pee',,. 1054: Opac. 1944; Penii, 1956: Prizii, 1937 Reprodusă după p. 97. p. 91 VACS DE TOAMNĂ Scrisă la Bacău, unde Bacovia s-a întors dupft pierderea examenelor In Facultatea de drept dm Bucureşti, poezia a apărut în Românul literar, Bucureşti, au. I, lom. V. m . T, 29 octombrie 1906, p 2 1K —2 19; în Zorile, Bucureşti, an. VIII, nr. 5 — 4, aprilie —mai 192S, p. 5 — în acelaşi număr cu două poezii iu limba franceză de Al. Macedonski (bloience. Foi) şi versuri de Pavcl Al. Macedonski (Serenada din trecut, Talismamd blestemat), Milia.il Celarianu, G. St. Cazacu-Delarast etc. Inclusă în volumele: Scintei galbene, 1926; Poezii. Plumb — Scintti galbene, [1929]; Poezii, ; Opere, 1944 ; Poezii, 1936; Poezii, 195". Figurează în ms. Cluj, p. 15. Reprodusă după Opere, p. 98.- v 6: „în parcul gel, fit tu In u şi solemn" ( Românul literar / ; „în panul iilntc, funebru şi solemn" (ms Cluj); „In parcul falnic, antic, şi solemn" : P. 9.5 ŞI NINGE ... Incluşi in volumele: Sfintei galbene, 1926; Poezii. Plumb — Scîntii galbene, ({929}; Opete, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Scrisă în 1905 (v. llacovia. Viaţa poetului de Agatha Grigorescu-Hacovia, ed. cil., p. 64), probabil in Bucureşti, judecind după viziunea ■de metropola a oraşului, poc/ia apare şi in Viaţa literată. Bucureşti, an. IV, nr. 101, 19 ianuarie 2 februarie- 1929, p. 3, cu titlul lamă. Figurează îu ms Cluj, p. 107, cu titlul Plumb de iarnă. Reprodusă după Opere, p. 102, v. 1: „Ninge îu oraşul mare" (ms. Cluj); „Şi ninge în oraşul mare" ă de plumb şi aer tare") După declaraţiile poetului către soţie (v. Agatha Gr igo re seu-Bac o via, Bacovia. Viaţa poetului, ed. cit., p. 122), poezia a fost scrisă cam spre toamna lui 1916, cînd o maladie persistentă 1-a ţintuit în casă timp Îndelungat. Publicată in Cugetul românesc. Bucureşti, au. II, nr. 8 — 9, august — septembrie, 192.3, p. 558, în acelaşi număr cu poeziile: Pe ploaie dc Tudor Arghezi, Poetul de Ton Pi 11 at, Durerea de V, Voiculescu; e retipărită în Universulliterar, Bucureşti, an. XLII, ur. 4, 24 ianuarie 1926. p. 3 şi in Viaţa literară. Bucureşti, an. IV, nr. 105, 16 — 30 martie 1929 (cu titlul Tiamnă). Inclusă în volumele: Scîntei galbene, 1926; Poezii. Plumb — Schihi galbene. L1929]; Opere, 1944; Poezii. 1956; l'cezii. 1957. Figurează în ms. Cluj, p. 4. Reprodusă după Opere, p. 104. P. 98 TOAMNĂ („Clavirile plîng în oraş...") Poezia, apărută iniţial in Arta, Iaşi, an. I, nr. 17, 1 martie 1904, p. 6, cu titlul Mister, e retipărită in Ateneul liteiar, lîacău, an. I. nr. 7, septembrie 1925, p. 3; şi în Revue franec-rcumaine. Revista fraiici.-rimiînă ,,'lcrile", Bucureşti, an. VIU, nr 7—8, septembrie — octombrie 1928, p. 3. Inclusă în volumele. Sein/ti galbene, 1926; l'cezii. Plumb—Scîntii galbene, [1929]; Opere. 1944; Poezii, 1956; Piezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 105. v. 1 lipseşte iu Arta; •i.2: „O vreme se lasă dc plumb" (Arta, Ateneul literar, ed. 1926, Zorile şi ed. 1929); „Afară o vreme de plumb" (Opere — 1944 ) ; v.6: „Un bolnav poet, atacat' (Arta, Attneul literar şi 7.0 rile); „Un bolnav poet, atacat" (ed. 1926 şi 1929); „Un bolnav poet, afectat" (Opere — 1944;; 529 v. 7: „Sc plimba tuşind pe la geamuri" (Ateneul literat, ed. 1926, Zorile şi ed. 1929; „.Se primbla tuşind pelageamuri" (Aria); „Aşteaptă -tuşind pc la geamuri" (Opere— 1944); v.8: „Şi-o fată, prin gratii, plîngînd" (Arta); „O fată, prin gratii, plîngînd" (Ateneu! literar, ed. 1926, Zorile, cd. 1929 şi Opere— 1944.); v. 12: „Vai, pare tabloul acesta" (Arta); „Şi pare tabloul acesta" {Ateneul literar, cd. 1926, Zorite, cd. 1929 şi Opere- 1944J. P. 99 NOCTURNĂ l,,Xu e nimeni... plouă ... plîuge-o cucuvaie"} Probabil că versul 1 îl va fi determinat pe I. Valerian să aşeze întreaga poezie bacoviană sub imaginea emblematică a cucuvelei, în recenzia sa la volumul Cu aci...: „O cucuvea a ţipat pe streaşină poeziei contemporane şi timp de aproape două decenii a pulverizat in atmosfera noastră frig şi presimţire" (Viaţa literal,!. Bucureşti, an. V, nr, 132, 1 noiembrie 1931), p. 3). Poezia, apărută pentru prima oară in Literatorul lui Macedonski, Bucureşti, an. XXVI. nr. 3, 14 iulie 1918, p. 2, e reprodusă în Ateneul literar. Bacău, au, I, nr. 7, septembrie 1925, p. 4; Zorile, Bucureşti, an, VIt, ur. 4 — 5, noiembrie —decembrie 1927, p. 5 (v, George Bacovia. 188 1 — 1957. B-ibliografie de Liviu Chiscop, Bacău, 1972, p. 105); Viaţa literară. Bucureşti, an. IV. nr. 103, 16 februarie 1929, p, 2. Incluşi în volumele; Scintei galbene, 1926; Poezii. Plumb — Schiţei galbene. [i929j; Opere, 1944; Poezii, 1956;. Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 106. v. 4: „Şi-n curentul unui gang aţipesc, ud de ploaie" (Ateneul literar ); „Şi-n curentul unui gang aţipesc, plin de ploaie" (ed. 1926, 1929, Viaţa literară şi Opere ~ 1944 ), P. 100 POVESTE Apărută initial in Ateneul cultural. Bacău, an. I, nr. 2, aprilie 1925, p. 1, e inclusă în volumele: Seîntei galbene, 1926; Poezii. Plumb — Scintei galbene, [1929]; Poezii, 1934; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. 530 Keprudusă după Op'.n-, p 107. P. 101 ÎNTRE ZIDURI Inclusă iu volumele: Scîntii galbene, 1920; Poezii. Plumb—Scintti galbene, [1929]; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Figurează în ms. Cluj, p. 8, cu titlul Fax. Reprodusă după Ofere, p. 108. P. 102 FRIG Apărută pentru piiitta oară în Gindirea, Cluj, an. 1, nr. ÎS, 15 ianuarie-1922, p. 55 1, număr în care sînt prezenţi cu versun şi Adrian Maniu (Privelişte blestemată). Lucian Blaga (Zamclxe ), Ion Vinea (Ioana). Frig inaugurează colaborarea lui Bacovia la revista Condusă, atunci, de Cezar Petrescu şi D.T. Cucu, in spiritul unei descinderi egale pentru mai toate direcţiile artistice şi chiar ideologice. Reluată în Universul literar, an. XLII. Bucureşti, nr. 4, 24 lannune 1"26. p. 3, poezia c inclusă in volumele: Scintei galbene, 1926 ; Poezii. Plumb -Scîit!eigalbenc.LW2 — t'lujj: ,.Şi uliţu-i plină" (ins. Academiei, ed. 1930, 1934 şi Opere — 1944); „Şi hudiţa-i plină" (ms. Cluj, Ateneul cultural şi Zorile) (Versurile 8, 1 7 şi 18, absente îu Opere; se prezintă în ms. Academiei şi iii*-. ( in) aslîtl- v. 8 şi v. 17 — ms. Cluj: ,,.Ş'î-aiei c amorul" — m>. Academici; „Aici e amorul" — ms. Cluj; ■/. 18 — ms. < Im ,.Şi rio uic ploaia" — ms. Academiei; „Şi surute ploaia" — ms. Cluj ) P. 112 BET.ŞCG Concludentă în mare măsură pentru viziunea bacoviană despre viitor, in geiiete despre [aporturile temporale, poezia Belşug a lost aşternută în primă redactare in 1918, in /remea ocupaţiei germane — împrejurare cxpli-cind şi aluziile la privaţiunile cotidiene (v. Agat ha Grigorescu-Bacovia, Bac.eia. Viata poetului, ed cit., p. 1(19), Definitivată tirziu. apare abia in Ateneul cultural. Bacău, an. 111, ur. 2 (22], 1927, p. 2, cn tillul Toamnă, împreună cu F.breia, Proză („Plouă"), Priză („Amorul hidos ca un satir"), Sepulcre violate. Poezia este reluată, cu acelaşi litiu, în Căminul nostru. Bacău, an. II, nr. 8 — 9, iulie —august 1927, p. f>. apoi, cu titlul Teu mini, în Ritmuri, Braşov, an. 1. nr. 4 — 5. decembrie 1929—ianuarie 1930, p. 3; e reprodusă cu titlul consacrat in Viaţa literară, Bucureşti, an. V, nr, 129, 6—22 iunie 1930, p. I. Inclusă iu volumele' Cu vei..., [1930]; P, ez,i, 1934; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Figurează în ms. Cluj, p. 10—11. cu titlul Toamnă. Heprodusă după Vpeie, p. 12 1 - 122. Belşug este poezia unde opţiunea poetului pentru eliminarea uneia ori alteia dintre strofele conţinute de poezie a cunoscut fluctuaţii în ms. Cluj şi în cele patru periodice care au premers ediţiei 1930. Astfel: Ateneul cultural. Căminul nostiu şi Tiitmuii publică numai strofele 1. 3, 5: Viaţa literară tipăreşte numai strofele 2 şi 4 — absente în revistele precedente; ms. Cluj. unde se află prima versiune a pui*/.iei Belşug, cu toate cele 5 strofe, prezintă altă diferenţă- strofele > şi 4 sirii aşezate iu ordine inversă v. 5: „Musiul şi mierea şi griul tot" (ms Cluj); „Mineu şi vinul, şi griul tot" ( Viaţa literară j ; „Vinul, şi mieica, şi griul tot" (cd. 19.30, 1934 şi Opere - 1944); v. 7. „Tuse şi trem'sr visele scol" (ms Cluj); „jale. şi plinsei visele scol" (Viaţa litri ară) ; ..'I usc, şi pi inset visele scol " (ed. 193(1, 1934 si Opere -1944] ; ■r. 9: „Şi păsărica-n grădina brumată" (ms. Cluj); „Ş1-/1 păsărică in grădina brumată" {Ateneul cultural. Căminul nistru. Viaţa literară, ed. 1930, 1934 şi Opere -1944); v. 10: „în liniştea rece a iarnă a tăcut" (cd. 1934); „In liniştea rece, a iaruâ-a făcut" (ms. Cluj, Ateneul cultul al. Cămin ul ursim. Viaţa litirarâ, ed. 1930 si Opere -1944); v. 11: „Pe o stradă curată" (cd. 1934); „Am strănutat pe o stradă curată" (ms. Cluj, Ateneul cultural, Căminul nostiu, Viaţa literară, cd. 1930 şi Opere - 1944]; v. 16 „Adine prezentul tcimină tomul" (ms. Cluj): „Adine, prezentul, închide tomul" [Viaţa hteiară, id. 1930, l«34, şi Opere — 1944); v. 19: „O amorţire..." (ed, 1934); „O emoţie... o amorţire" (ins. Cluj Ateneul cultural, Căminul nostru, Viaţa literară, ed. 1930 şi Opere — 1944). P. 113 EGO Scrisă în 1899 (v. Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia. Viaţa poetului, ed. cit-, p. 34), poezia e un model al genului prin lapidaritatea lui clasică. Guprînzind şi una din cele mai nete elucidări a raporturilor poclului cu societatea, urma să dea titlul volumului Plumb. Nn sc cunosc împrejurările care l-au făcut pe Bacovia nu numai să renunţe la intenţie (prestigiul poeziei Plumb pentru Maoedonshi şi editorii volumului?), dar şi să o lase deoparte piuă la volumul Cu voi ... Apărută prima oară in Arta, Iaşi, an. 1. nr. 13, 9 februarie 19(14. p. 13, este reluată itt Ateneul tulim al. Bacău, an II. nr. 15, februarie 1926, p, 241. Inclusă în volumele: Cu voi... [1930]; Poezii, 1934; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Figurează în ms. Cluj, p. 58, 536 537 Reprodusă după Opere, p. 123. v. 3: „Şi tot mai greu m-apasă" (ms. Cluj); „Şi tot mai mult m-apasă" [Arta. Ateneul cultural, ed. 1930, 1934 şi Opeie -1944); r. fi; „Reiesă-aşa dc biae" (Arta); „Reiete-atit dc bine" (ms. Cluj, Ateneul cultural, ed. 1930, 1934 şi Opere -1944); v. 7: „Eterna nepăsare" (Arta) ; „O tristă nepăsare" (ms. Cluj); „Aceeaşi nepăsare" [Ateneul cultural, cd. 1930, 1934 şi Ofere - 1944). P. 114 PANTOFII Poezie citită de Bacovia, împreună cu Lacustră, la o şezătoare literară, ţinută, pe la finele lui februarie 1929, la Teatrul Mic (în acelaşi local de azi). De notat că abia cu acest prilej a avut Bacovia primele ştiri despre soaita manuscrisului pregătit de el, cu patru ori cinci ani în urmă, pentru profesorul Bogdan-Duică. Prezent in sală, matematicianul şi profesorul universitar clujean 1). Pompei 1-a informat că manuscrisul slujise deţinătorului pentru seminarul său din anul universitar 1925 — 1926 \,v. Agatli.1 Grigorescu-Baccvia, Bacovia. Viaţa puciului, ed. cit., p. 221). Poezia a fost publicată în Ateneul cultural, Bacău, au. II, nr. 15, februarie 1926, p 244, apoi in Viaţa literară, Bucureşti, an. II, nr. 56, 18 iunie 1927, p. 2, împreună cu Sepulcre viciate. K epoca de început a colaborări la revista lui 1. Valerian, rare publicase, cu cîteva numere în urmă, uu interviu cu poetul (v. p. 422 din volumul de faţă). în acelaşi număr cu poezia Pante/ii, apare şi uu articol al lui Al. Bădăuţă. care socoteşte poezia bacoviană „ţişnitS. fără Îndoială, din aceleaşi regiuni lăuntrice dc unde izvorăşte plînsul [..,": un act de viaţă, tot atit de natural ca şi vorba". Poezia e reprodusă îu Ritmuri, Braşov, an. 1, 1 septembrie 1929, p. 9, revistă ce-şi propunea (v. editorialul din primul număr) să fie şî ea o rampă a talentelor provlucLîiIc. indiferent de orientaiea lor estetică in numele interesului general al literaturii române: „Tradiţionalism? Simbolism? Impresionism? [...] Noi vom îmbrăţişa orice producţie literară care va gravita în jurul milenarelor principii care stau la baza frumosului artistic.' [...] Trebuie să mărturisim convingerea noastiă că literatura oricărui popor [...] nu poate evolua decît avînd continuu rădăcinile adînc înfipte in mănoasa ţarină a trecutului, întregind însă ramurile cu frunze, coroane şi flori deschise în atmosfera viitorului." Revista care, la apariţia volumului Pce:ii. Plumb — Scintei galbene, vedea în Bacovia „poate cc-1 mai original poet român", a numărat printre colaboratori pe Emil Isar, Ion Minulescu, Al. Iacobescu, Coca Farago, G. Şt. Cazacu (titlul unei poezii a acestuia, Cîntec tir:iu, e, evident, de asociat cu romanul liric bacovian). Ani el Savcla, Al. Bran-l.cmeny (care publică versuri tălmăcite din Ady Eudre), Mana Rcrde, poetă şi prozatoate maghiară din Tîrgu-Mureş etc. Inclusă in volumele; Cu vai..., [19 30"; Opere, 1944; Poezii, 1956; Pvrzii. 1957. Figurea'ă îu ms. Cluj, p. 108. Reprodusă după Opere, p 124. v. 3: „Şi-u albe rtd'uu L-urşc valuri" [ms. Cluj). „Şi-u ale valsului leneşe valuri" [Ateneul cultural, Viaţa literară, Ritmuri, cd. 1930 şi Opeie — 1944); v. 5: „l'c trist catafalc cu tristă rirgiua' (ms Cluj): „Pc 1rist calafalc, cu tristă regină" (Ateneul cultuicit, Viaţa htciară. Ritiuuii, cd. L930 şi Opere -1944). P. 115 FURTUNA Legată, în amintirile poetului, de pădurile din Gherăicşli, din apropierea Bacăului, Furtună a apărut pentru prima oară in Cugitul românesc, Bucureşti, au II, nr. 2 —4. aprilie—iunie 1924, p 145 (cu menţiunea datei ■de elaborare: 1905). în acelaşi număr apar versurile lui Ton Pillat (Interior), Aron Cotruş (Drumul), Demosteiie Boie-, (Viaţa I. Poeziac retipărită îu Mişcarea liteiară, Bucureşti, an. II, tu. 36—37, 18—25 iulie 1925, p. 3, .apoi în Curentul Bacăului, seria a doua, au. III, nr. 123, 25 octombrie 193 1, p. 1. La acest ziar local („Organ săptămînal al intereselor obşteşti", sub direcţia lui Const. Nădejde) colaborau şi Cunoscuţi ai poetului G. D. Apostol, G. Şt. Cazacu, Paul Donici, cronicar literar la revista Căminul nostru. Cu puţin timp înainte de publicarea poeziei, a apărut, la lubrica „Siluete din lumea noastră", uu portret al poetului; V.G. Bacovia. semnat de Constantin Juncu-Sirct (Curentul Bacăului, scria a doua, an. III, itr. 105, p. 1--2) şi un mic interviu, luat la culesul viilor in satul Scorţcui, de N". C. Munteauu-Muiitmarg, sub titlul De vorbă cu Beicn-.na (ibid., nr. 117. p. 3). Convorbirea, precedată de amănuntul reportericesc că „poetul amărăciunilor provinciale, cind sc găseşte in sfatul cunoscuţilor săi, este foarte vesel, comunicativ, Ne-a cîntat din gură şi vioară eîntece vechi, pline dc amintiri duioase", nu prezintă interes. Răspunsul bizar la întrebarea asupra originilor simbolismului in Romania nu poate fi luat îu serios: „— De cind sc poale vorbi despre «oul curent în lirica noastră? — De la Macedonski, Curentul decadeut simbolistic al lui Macedonski a rezultat din romantismul lui Emincscu şi clasicismul lui Alecsandri." 539 538 Interviul e pomenit ţi dc G. Pătrar, iu articolul Publicişti băcăuani dt^pre Bacovia Ateneu, Bacău, an. VIII, nr. 9 (74), septembrie 1970, p. 4). Poezia a fost pusă pe muzica de Mi hail Jora (v. 16 chiteee pcnUu voce si pian, pe versuri de Octavian Goga, Adrian Maniu, şi George Bacovia, Bucureşti, Editura de stat pentru literatură şi artă, 1937). Inclusă iu volumele: Cu Voi... [1930]; Poezii, 1934; Opere, 1944; l'otzii, 1957, Figurează în ms. Cluj, p, 85. Reprodusă după Opere, p, 125. v. 8: „I.e cintă proliodu" {Cugetul românesc, ms Cluj. Mişcarea lite, rară şi Curentai Bacăului), „Le cîntă prohodul" (ed. 1930, 1934 şi Opere — 1944). P. 116 AMURG („Pe seară, la geamuri, un nour violet şi de aramă") Poezia a fost scrisă în 1918, sub ocupaţia germană. Mergînd Ia o îutîl-nire cu Agatha Grigorcscu. Bacovia a uitat să ia cu sine j-ltisuifis-ul Prins la o razie ţi reţinut la prefectură două zile, a fost scos de aici de către fratele său, ziaristul C. Vasiliu-Latiga, care i-a adus legitimaţia. La aceste ..coincidenţe aranjate pe-o tristă gamă" face aluzie versul 3 din strofa inlii (v. Evocare de Agatha Grigorescu-Bacovia, postfaţă la Scrieri alese. Bucureşti, Editura pentru literatură, 1961). Strofa a doua reflectă probabil retragerea ocupanţilor („O zi fără anotimp şi ordine militară, [...] Şi mulţi au plecat") şi lipsurile alimentare („însă produsele au început să dispară"). Iniţial, poezia a apărut in Citvtntul libir. Bucureşti, an. II, nr. 48. 16 ianuarie 192 1, p. 21. F.ste reprodusă in Ateneul cultural, Bacău, an. III, nr, 2 (22), 1927, p, 13 si Căminul nostru. Bacău, an. II, ui 10 — 11, septembrie — oi tombrie 192", p. 13. Inclusă în volumele: Cu vei..., [1930]; Opere, 1944; Poezii, 1956; J'ctzii, 19J7 Figurează îu ms. Cluj, p. 7. Reprodusă ciupi Opere, p. 126. P. 117 IMN Scrisă în ajunul sărbătorilor dc Paşte, pentru uzul căminelor culturale, prima parte a poeziei a fost publicată îu Viata literară, Bucureşti, an. V. nr. 125. 16 — 30 martie 1930, p. 1; retipărită, împreună cu partea a doua. în Orizontuti noi. Bucureşti, an. I. nr. 11—12, aprilie — mai 1930, p. 5, în acelaşi număr în care sînt publicate şi cîteva file din Terase albe de Agatha Grigorescu-Bacovia, Figurează in volumele: Cu vei. , [19301; Opae, 1944. Reprodusă după Opere, p. 127—128 P. lig DIALOG DE IARNA Poezia, apărută in Orizonturi noi, Bacău, an. I, nr. 1, mai 1915, p. 3, figurează în volumele: Cu vei..., [1930]; Opere, 1944. Reprodusă după Opere, p. 129— 130. Orizonturi nci, unicul periodic in care a apărut Dialog de taină, dă la iveală o variantă care numără 59 de versuri (faţă de textul din volume, de 41 dc versuri). Diferenţele dintre variantă şi textul din ediţii constau in intercalarea unor versuri şi înlocuirea altora. Astfel: între v. 14-15: „Taci"; între v. 19-20: „Cîntă' între "- 21-22: „Vis Hai Hai Lin Lin Jos Da"; intre v. 28-29: „Vai Vai Bine Bine Cind Cind", v. 31-35: „Cum Cum Poate 540 541 Poate Clar Of Dar" (Orizonturi noi): „- Cînd? - Cînd... - Poate; - Poate... - OfI" {ed. 1930 şi Opere - 1944); v. 6: „Să vini" (ed. 1930); „Sa viul" [Orizonturinei şi Ofere — 1944); v. 41: „Unde, unde, unde, un... de., unde!..." (Orizonturi noi); „Unde... UndeM" [ed. 1930 şi Opere -1944). P. 121 NOCTURNA („Fug rătăcind in noaptea cetăţii") Compararea poeziei cu tablourile vizionare din faza metafizică a lui Chirico (v. El trecea ca un autor misterios de Mircea Zaciu, Steaua, an. XXII, nr. 10, IG" —30 septembrie 1971, p, 5) poate fi acceptată sub o rezervă: existenţial şi nu metafizic, onirismul bacovian este un realism exacerbat şi conştient de adevărata lui natură. Apărută în Seara, Bucureşti, an. IV, nr. 1709, 20 octombrie 1914, p. 1, poezia este inclusă în volumele; Cu voi..., [1930]; Poezii, 1934; Ofeie, 1944. Figurează în ms. Cluj, p. 96, cu litlul Laş. Reprodusă după Opere, p. 131, Ms. Cluj, cel care ne-a oferit de atîtea ori material substanţial pentru cercetarea variantelor, şi de această dată se dovedeşte un caz interesant de relevat: Textul poeziei din ms. Cluj (p. 96, cu titlul Las) este aproape identic cu poezia Nocturnă ; în schimb, poezia din ms. Cluj (p. 95) cu denumirea Nocturnă conţine doar primele trei versuri din versiunea definitivă, reprodusă de noi, in rest fiind o poezie de sine stătătoare. De fapt, această variantă o reia pe cea tipărită dc Seara, între ms. Cluj şi periodic deosebindu-se doar versul 4, prin inversarea a două cuvinte: „E spaima, c noaptea judecăţii" (Seara): „E noaptea, o spaima judecăţii" (ms. Cluj). Varianta din ms. Cluj, p. 95: „NOCTURNA Fug rătăcind in noaptea cetăţii... în turn miezul uopţii se bate rar, E ova cînd cade gîndul amar, E noaptea, e spaima judecăţii. 5 Fug rătăcind in noaptea cetăţii... Cuvintul sună gol... Pustiu de secret, noian de simbol, E lanţul, e sila voluptăţii. Fug rătăcind în noaptea cetăţii... 10 în cerc mizantrop şi avar, în van străluceşte esteticul clar... E plumbul, e noaptea laşităţii." v. 3: „E ora cînd Petru plînge amar" (ms. Cluj — p. 96); „E ora cind cade gindul amar" (ed. 1930, 1934 şi Opere - 1944); v. 6: „O, suflet al meu, de lume fugar" (ms. Cluj — p. 96, ed. 1930 şi 1934) ; „O suflet, mereu de lume fugar" {Opere — 1944). P. 122 AIUREA Poezia, elaborată cam prin 1899 (v. Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia. Viaţa poetului, cd. ext., p. 3), se publică pentru prima oara. Împreună cu Epitaf, în Arta, Iaşi, an. I, nr. 22, 12 aprilie 1904, p. 6, în care, desigur, stmpiă coincidenţă, figurează articolul Arta şi jertfele ei, de Sofia Nădejde, Poezia e reluată in Ori:ontu>i noi. Bacău, an. I, nr. 10, martie 1930, p. 2. De notat clasificarea revislelor contemporane, în acest număr: printre cele „moderniste" se amintesc: Contimporanul lui Vinea, Kalende, patronată de Tudor Şoimaru, Vladimir Streinu, Şerban Cioculescu, Pompiliu Constan-tinescu, Unu, editat de Saşa Pană. Ca revistă „mixtă" e socotită Viaţa literară, iar în grupul celor tradiţionaliste intră, printre altele, Adevărul literar şi artistic, Gindirea şi Orizonturi nci. în aceasta din urmă, singurul modern e, cert, Bacovia, socolit de* către Ramiro Ortiz autor de „versuri moderniste", ca şi I. Valerian. Inclusă în volumele: Cu vo%..., [1930]; Opere, 1944; Poezii, 1957. Figurează în ms. Cluj, p. 54. 542 543 Reproduşi după Opere, p. 132. P- US PSALM Apărută prima oară în Ateneul cultura!, Bacău, au, II, nr, 15, februarie 1926, p. 242, împreună cu cronica Agathei Grigorescu-Bac o via la volumul proaspăt edilat: Seîntei galbene. Reprodusă în Ritmuri, Braşov, an. I, nr. I, februarie 1930, p. 4, Intră in volumele: Cu vei..., [1930]; opere, 1944; Peezii, 1957. Figurează în ms. Cluj, p. 115, cu titlul Tu. Reprodusă după Opere, p. 133. v. 1: „Fantomă, cu faţa de mort..." (ms. Cluj]; „Iubito, cu faţa de mort" (Ateneul cultural, Ritmuri, ed, 1930 şi Opere —1944); v. 2: „Poetă uitată în turn" (ms. Cluj); „Fecioară uitată în turn" (Ateneul cultural, Ritmuri, ed. 1930 şi Opere — 1944); v. 4: „Umbră, cu glas monoton" (ms. Cluj); „Cu grai monoton" (Ateneul cultural. Ritmuri, ed. 1930 şi Opere —1944); v. 6: „în wî te port" (ms. Cluj); „în visul meu te port" [Ateneul cultural. Ritmuri, ed. 1930 şi Opere — 1944]; v. 7: „Fantomă, cu faţa de mort" (ms. Cluj); „Iubito, cu faţa de mart" (Ateneul cultural. Ritmuri, ed. 1930 şi Opere — 1944); v. 9: „Nudă, cu grai monoton" (ms. Cluj); „Cu grai monoton" (Ateneul cultural, Ritmuri, ed. 1930 şi Opere - 1944); v. 12; „Humă, de genii trăsnită" (ms. Cluj); „De geniu trăsnită" (Atentul cultural, Ritmuri, ed. 1930 şi Op ere — 1944); v. 14: „Nudă madonă" (ms. Cluj); „Goală madonă" (Ateneul cultural, Ritmuri, ed. 1930 şi Opere — 1944); v. 16: „fn vis te port" (ms. Cluj); „tn visul meu te port" (Ateneul cultural, Ritmuri, ed. 1930 şi Opere —1944). P. 124 CONTRAST Apărută pentru prima oară în Ateneulcultural, Bacău, an. III, nr. 2 (22), 1927, p. 4; poezia este retipărită în Căminul nostru, Bacău, an. III, nr. 1-2, ianuarie-februarie 192S, p. 14, in Viaţa literară. Bucureşti, an. IV, nr. 108, 27 aprilie -11 mai 1929, p. 3. Inclusă in volumele: Cu voi..., [1930]; Opere, 1944; Poezii, 1956j Poezii, 1957. Figurează în ms. Cluj, p. 112. 544 Reprodusă după Opere, p. 134. v. 1: „ Femeie, ^mascâ plină de culori" (ms. Cluj); „Femeie, — mască de culori" (Atentul cultural. Căminul nostra, Viaţa literară, ed. 1930 şi Opere - 1944); v. 6: „Modele albe si forme iiue" (ms. Cluj; iniţial, finalul versului era: „pline" —ulterior poetul a modificai: „fine"); „Modele albe de forme fine" (Ateneul cultural, Căminul nostru, Viaţa literară, cd. 1930 şi Opere — 1944); v. 7: „Şi albe, dorm albe şi senine" (ms. Cluj); „Şi singure dorm, albe, şi semne" (Ateneul cultural, Căminul nostru, Viaţa literară, ed. 1930 şi Opere -1944); v, 8: „în albe crivate de cristal" (ms. Cluj) 1 „în albele crivate de cristal" (Ateneul cultuial. Căminul nostru. Viaţa literară, cd. 1930 şi Opere — 1944). P. 125 BALADA („OJnoaptc de sineală din vremi voievodale...") Poezia, unul din rarele texte bacoviene cu aluzii istorice (amintiri din lecturile şcolare?), a apărut iniţial fn Ateneul cultural. Bacău, an. II, nr. 15, lebruarie )92d, p. 24 1; se retipăreşte în revista Orizonturi noi, an. 1, nr. 3 — 4 — 5, august—septembrie —octombrie 1929, p. 6. Intră in volumele: Cu voi..., [1930]; Opere, 1944 ; Poezii, 1956; Păzii, 1957. Figurează în ms. Cluj. p. 117. Reprodusă după opeic, p. 135. v. 7: „Văzusem semiluna pe zare cum sc lasă" (ms. Cluj); „Vedeam o semilună pc zare cum se lasă" (Ateneul cultural. Orizonturi mi, ed. 1930 şi Opere - 1944); v. 14; „De sus-, de la jertstrc, ca-n vis ieşi-n afară" (ms. Cluj); „De sus, de la. fereastră, ca-n vis ieşi-n afară" (Ateneul cultural, Orizonturi noi, ed. 1930 şi Opere - 1944). P. 126 VOBISCUM Scrisă în 1903, poezia se grefează pe imaginea unui veteran de la 1877, care. şocat mintal în război, bîntuisc Bacăul copilăriei lui Bacovia cu strigătul : „înainte, copii I Ura 1 înainte!" (v. Bacovia. Viaţa poetului de Agatha Grigorescu-Bacovia, ed. cit., p. 25). 545 Apărută in Flacăra, Bucureşti, an. V, nr. 29, 30 aprilie 1916, p. 345, este reluată în Ateneul cultural. Bacău, an. III, nr. 2 (22), 1927, p. 1; Cosinzeana, Cluj, an. XII, nr. 1—2, 1 —S ianuarie 1928, p, 1; Veac ncu. Bucureşti, an. II, nr. 42, 21 septembrie 1946, p. 9 şi in volumele: C« voi..., [1930]; Poezii, 1934; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Figurează în ms. Cluj, p. 93, Reprodusă după Opere, p. 136, ■/, 2: „Mă zguduie un plins intern" (ms. Cluj); „Mă zguduie de mult un plins intern" (Flacăra, Ateneul cultural, Cosinzeana, ed. 1930, 1934, Veac nou şi Opere — 1944); v. 3; „Şi modul meu de-a fi va fi etern" (ms. Cluj); „Şi timpul pare-un taciturn etern" (Flacăra); „Şi-acest fel de-a fi va /ţetern" (Ateneul cultural, Cosinzeana, ed. 1930, 1934 şi Veac nou); Şi-acesl fel (de-a fi) va fi etern" (Opere - 1944); v, 5: „Dar oh, acei pe veci pierduţi" (ms. Cluj); „... Dar vai, de-ucci învinşi, pe veci pierduţi" (Cosîmeana); „...Dar vai, acei învinşi, pe veci pierduţi" (Flacăra, Ateneul cultural, ed. 1930, 1934, Veac nou si Opere — 1944); v. 7: „Şi-acei cuminţi, rătăcitori pierduţi" (ms. Cluj); „Şi-acei nebuni, rătăcitori, tăcuţi" (Flacăra, Ateneul cultural, Cosinzeana, ed. 1930, 1934, Veac nou şi Opere — 1944); v. 8: „Gesticulînd trist pe bulevarde" (ms. Cluj); „Gesticulind pe bulevarde" (Flacăra, Ateneul cultural, Cosinzeana, ed. 1930, 1934, Veac nou şi Opere — 1944), P. 127 AMURG („Trec burgheze colorate") Poezia, datînd din 1914, se pare că a fost singura scrisă in acea perioadă critică a sănătăţii poetului: „Nu mai scria... în carneţelul său dc note de pe atunci, găsim cîteva versuri în care îşi dezvăluie teama de a nu mai putea munci." Necuprinse in nici o poezie, le reproducem, pentru interesul lor psihologic, din volumul Bacovia. Viaţa poetului de Agatha Grigorescu-Bacovia, ed. cil., p, 78: „Ninge, bolnav stau în casă, / Şi fabricile semnalizează in zori, amiază şi noaptea / Că poate nu mai pot munci ... / Orice femeie care trece îmi pare acum iubita mea, / Mai scutur din cutii abia cîte o ţigară ..." Apărută in Viaţa literară. Bucureşti, an. V, nr. 128, 18 mai — 1 iunie 1930, p, 1, este inclusă în volumele: Cu voi..., [1930]; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 137. P. 128 PIANO Poezia se află îu volumele: Cu voi..., [1930]; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Figurează in ms. Cluj, p. 100. Reprodusă după Opere, p. 138, -j. 2: „Azi ca şi ieri" (ms. Cluj); „Şi azi, ca şi ieri" (ed. 1930 şi Ofere — 1944); v. 4: „Visul apune" (ms. Cluj); „Şi visul apune" (ed. 1930 şi Opere — 1944); v. 7: „Nu mai viu" (ms. Cluj): „A'w vin, nu mai vin" (ed. 1930 şi Opere — 1944); v. 9: „Iar toate-s triste" (ms. Cluj); „Şi iar toale-s triste" (ed. 1930 şi Opere - 1944); v. 10: „Azi, ca şi ieri" (ms. Cluj); „Şi azi, ca şi ieri" (ed. 1930 şi Opere - 1944). p. 129 MISTER Poezia este inclusă în volumele: Cu voi . . ., [ 1930]; Opere, 1944; Poezii, 1957. Figurează în ms. Cluj, p. 89, cu titlul Clavirele plîng. Reprodusă după Opere, p. 139. v. 1: „Clavirele plîng în oraş" (ms. Cluj); „Clavirile plîng in oraş" (ed. 1930 şi Opere - 1944); v. 2; „Pe-o toamnă pustie" (ms. Cluj); „Pe-o vreme de toamnă pustie" (ed. 1930 şi Opere - 1944); v. 4; „în violeta grea agonie" {ms. Cluj); „Şi-n totul e-o grea agonie" (ed. 1930 şi Opere - 1944); v. 6: „Amorul a murit" (ms. Cluj) ] „Amorul, aici, a murit" {cd, 1930 şi Opere - 1944); v. 7: „Se parc că plîng la clavire" (ms. Cluj); „Şi poate că plîng la clavire" (ed. 1930 şi Opere - 1944); v. 10: „Pe unde mă aflu nu ştiu" (ms. Cluj); „Şi, unde mă allu, nu ştiu" (ed. 1930 şi Opere - 1944), 546 547 P. 130 VAE SOLJ... „Mica elegie în ut minor Vae soli...", cumo numeşte Perpessicius (Menţiuni critice, vol. III. Bucureşti. Fundafia pentru literatură şi artă, 1936, p. 357), poezia a apărut, sub titlul Acum, in Revista critică, an. II, nr, 13, 14 şi 15, iunie 1916, p, 223: publicaţie care succede, de la 15 martie 1916, Cronicii Moldovei şi numără printre colaboratori pe B, Fundotanu, Săulescu, Aurel Savela, ca semnatar, cu pseudonimul Dora Adam, al rubricii „Note de drum" ş a. Vae soli .. e re.ptod.usl io Ateneul cultural, Bacău, an. III, nr. 2 (22), 1927, p. 1. Inclusă în volumele: Cu voi,.., [1930]; Opere, 1944; Poezii, 1957. Figurează Sn ms. Cluj, p. 120, cu titlul Acum. Reprodusă după Ofere, p. 140. v. 8: „Poate-n oglindă vreo albină pltngîndu-mă se va lovi" [Revista critică şi ms. Cluj); „Poate-n oglindă vreo albină compătimind se va lovi" (Ateneul cultural, ed. 1930 şi Opere -1944); v. 10: „Va plînge-n mine toată jalea poeţilor care au fost" (Revista critică şi ms. Cluj); „Mă voi giudi la toată jalea poeţilor care au fost" (Ateneul cultural, ed. 1930 şi Opere —1944); v, 14 : „Aşa fel că nu vor putea să ne-ntreacă cei cate vin" (ms. Cluj); „Astfel că nu vor putea să nc-ntreacă acei care vin" (Revista critică, Ateneul cultural, ed 1930 şi Opere - 1944); După v. 14, în Revista critică şi ms. Cluj urmează versurile: „Şi-adormind odată-n pace toţi cei de azi, şi eu, şi tu. Veni-vor alţii să viseze dacă toiul e fals sau nu..." P. 131 IX ALTAR Scrisă între 1918 — 1919, cînd amintirea privaţiundor războiului era incă proaspătă şi poetul lucra la Ministerul Instrucţiunii Publice ta funcţionar obscur [v. tabelul cronologic), poezia a apărut in Viaţa literară. Bucureşti, an. II, nr. 59, 29 octombrie 1927, p, 2. Se află în volumele: Cu vei..,, [1930]; Oţere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Figurează in ms. Cluj, p. 9i. Reprodusă după Opere, p. 141. v. 1: „Stă fără îeiis catedrala" (ms. Cluj); „Stă fără noimă catedrala" (Viaţa literară, ed. 1930 şi Opere — 1944). P. 132 POEMĂ FINALĂ A apărut prima oară, într-o formă în care faimoasa invocaţie a viitorului din ucriul 13 nu-şi găsise expresia consacrată, în revista Cartea vremii, Bucureşti, an. III, nr. 1, noiembrie 1918, p, 4, Sn acelaşi număr în care semnează poezii Perpessicius, Săulescu şi un fragment de roman — Margo — Galaction. Reapare în Tribuna, Cluj. an, I, nr. 16, 1956, p. 1. Este inclusă în volumele: Cu voi .... [1930]; Qpeie, 1944; Poezii. 1956; Poezii, 1957. Figurează în ms. Cluj, p. 97, Reprodusă după Opere, p. 142. v. 1; „Eu trebuie să lac, să uit ceea ce nu ştie nimeni" (ms. Cluj); „Eu trebuie să beau, să uit ceea ce nu ştie nimeni" (Cartea vremii, ed. 1930 şi Opere - 1944); v. 2: „Ascuns în umbra mea adlncă fără a spune un cuvînt" (ms. Cluj); „Ascuns iii pivniţa adincă fără a spune un cuvînt" (Cartea vremii, ed. 1930 şi Opeie - 1944); v. 5: „Să urle pe strade viaţa" (Cartea vremii); „Pe stradă să urle vieaţa şi moartea" (ms. Cluj); „Pe stradă urle viaţa, şi moartea" (ed. 1930 şi Opere -1944): v, 6; (lipseşte în Cartea vremii); „Să piîngâ poeţii poema lor vană" (ms. Cluj); „Şi plîngă poeţii poema lor vană" [ed. 1930 şi Opere — 1944); v. 12: „E timpul... toţi nervii mă der" (Cartea vremii, ms. Cluj, ed. 1956 şi 1957); „E timpul... toţi nervii te vor..." (Opere - 1944); v. 13 : „O, vin-odata, sublim viitor" (Cartea vremii J ; „O, vino, sublim viitor" (ms. Cluj); „O, vino odată, măreţ viitor" (ed. 1930 şi Opere — 1944); v, 15: „Mîhnit de cît am plîns iară a spune un cuvînt" (ms. Cluj); „Mîhnit de crimele burgheze, fără a spune un cuvînt" (Cartea vremii, ed. 1930 şi Opere -1944); v 16: „Singur, să dispar în lume neştiut de nimeni" (Cartea vremii); „Singur să mă pierd in lume neştiut dc nimeni" (ms. Cluj, ed. 1930 şiOpere — 1944). P. 133 SEPULCRE VIOLATE A apărut în Ateneul cultural, Bacău, an. III, nr, 2 (22), 1927, p, 2. Inclusă în volumele: Cm voi..,, [1930]; Poezii, 1934; Opere, 1944. Figurează în ms. Cluj, p. 118. 548 549 Reprodusă după Opere, p. 143. v. 1: „Vagabondînd Irist, într-un amurg blond" (ms. Cluj); „Vagabondând, intr-un amurg blond" {Ateneu!cultural, cd. 1930, I934,m0pere — 1944); v. 4; „Şi-am rîs alunei un ris de vagabond" (ms. Cluj); „Şi-am rîs un rîs de vagabond" (Ateneul cultural, ed. 1930, 1934 şi Opere — 1944); v. 6: „Şi ce-am văzut era ceva straniu" (ms. Cluj); „Şi ce-am văzut era straniu" (Ateneul cultural, cd. 1930, 1934 şi Opere — 1944); v. 8: „Iar pe o cruce nişte cozi blonde" (ms. Cluj); „Pe o cruce — cozi blonde" (ed. 1934); „Pe o cruce nişte cozi blonde" (Ateneul cultural, cd, 1930 şi Opere -1944). P. 134 EPITAF Poezia, autoportret semnificativ prin conceperea solitudinii, ca reacţie polemică la adresa societăţii, a fost scrisă la 23 de ani. Tinereţea poetului şi-a spus cuvintul in nuanţa sfidătoare a sarcasmului. Apărută iniţial in Arta, Iaşi, an. I, nr. 22, 12 aprilie 1904, p. 6, este reprodusă în Cronica Moldovei, Bîrlad —Bucureşti, an. I, nr. 3, mai 1915, p. 47; Ateneul cultural, Bacău, an. III, nr. 2 (22), 1927, p. 5, reluată in Viaţa literară, Bucureşti, an. II, nr. 54, 4 iunie 1927, p. 2 (prima colaborare a poetului la această revistă). Este inclusă în volumele: Cu voi..., [1930]; Poezii, 1934; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Figurează in ms. Cluj, p. 55 (fără titlu) şi p. 119. Reprodusă după Opere, p. 144. v. 1: „Aici dorm eu" (Arta, ms. Cluj — p. 119, ed. 1930 şi 1934); „Aici sînt eu" (Cronica Moldovei, ms. Cluj — p. 55); „Aici sunt eu" (Ateneul cultural. Viaţa literară şi Opere —1944). P. 135 DESTUL Poezia, ale cărei versuri 3 şi 4 pot sluji ca epigraf anticipat pentru postumele bacoviene, este una din poemele care l-au făcut pe Eugen Simion să observe că, în raport cu ipostaza poetului solitar, aceea a răzvrătitului are „consistenţa unei umbre [...]. La nici un alt poet sentimentul de captivitate socială nu are atîta acuitate. [...] Şi totuşi aceste pîlpîiri scurte, această ipostază virilă a poeziei protestatare a lui Bacovia indică sensul lirismului său" (Bacovia, S0 de ani de la naşterea poetului, în Contemporanul, nr. 36, 8 septembrie 1961, p. 2). A apărut prima oară în Ateneul cultural, Bacău, an. II, nr. 15, februarie 1926, p. 242. Reprodusă în Viaţa literară, Bucureşti, an, II. nr. 61, 12 noiembrie 1927, p. 2. Inclusă in volumele: Cu vei..., [1930]; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957, Figurează în ms. Cluj, p. 9. Reprodusă după Opere, p. 145. în ms. Cluj, după v. 9 urmează: „O tăcere, un craniu, aşa ceva... Cum sunt şi cine m-a timpit. Vor şti careva, undeva." P. 136 PE DEAL Poezia, unica mărturie directă a lecturilor de basme din copilărie (v. versul 6), a apărut iniţial în Revista scriitoarelor şi scriitorilor români. Bucureşti, an. IV, nr. 6—7, iunie—iulie 1930, p. 83, sub titlul Tîrziu (în acelaşi număr cu poeziile Recuerdo de Ion Pillat, Procesiune pentru două strofe de Eugen Jebeleanu, şi cu recenziile Agathei Grigorescu-Bacovia la Viaţa literară şi Tribuna literelor). Inclusă în volumele: Cu vei,.., [1930] (cu titlul Tîrziu); Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Reprodusă după Op ere, p. 146. p. 137 DIN URMĂ „Bacovia introduce iu poezia română tîrziul" (v. Poezia ea stare dc suflet de Laurcnţiu Ulici, Ateneu. Bacău, an. VIII, nr. 9 (SO), septembrie 1971, p, 8). Observaţie pertinentă, verificabilă şi în poeziile unde „tîrziul" nu se exprimă expressis verbis. Enunţarea ei generalizatoare pare însă a exclude alte aspecte ale timpului la Bacovia, iar categoria în cauză uu a fost introdusă de acesta în poezia noastră. („în cer era tîrziu", zice Arghezi, în între două nopţi, iar în versurile eminesciene sentimentul „tîrziului" este foarte acut.) 5S0 551 Poezia a apărut iniţial, sub titlul Solitar, în Revista scriitoarelor ţi scriitorilor romani. Bucureşti, an. IV, nr. 8 — 9— 10, august — septembrie — octombrie 1930, p. 109, împreună cu cronica Margaretei Miller-Verglii la volumul Cu voi...: „Bacovia şi Arghezi sînt recunoscuţi corifeii lirismului contemporan, fiecare păsrrîndu-şi o neştirbită originalitate, avînd amîndoi norocul de a nu putea crea imitatori — noroc ce a lipsit lui Eminescu. Greu ar putea avea Bacovia imitatori, deoarece calităţile lui specifice, adică darul misterului şi muzicalitatea [...] sint însuşiri cunoscute ce nu pot fi adoptate de altul." Dacă prima afirmaţie e, evident, adevărată, cealaltă — nu: chiar literatura timpului înregistrează o lungă serie de... bacovicui! Publicată în volumul Cu voi..., [1930], ca parte a doua a poeziei Tîrziu, Din urmă figurează, sub titlul consacrat, în Opere, T944; Poezii, 1957, Reprodusă după Opere, p. 147, Fără intenţii statistice, se impune o remarcă: ciclul Cu vei... beneficiază de cele mai multe variante în ms. Cluj. COMEDII ÎN FOND P. 141 . REGRET Apărută, împreună cu Dies irae, în Revista Fundaţiilor, Bucureşti, seria I, an. III, nr. 9, septembrie 1936, p. 511, revistă în care, în nr.fi, din iunie 1934, p. 188, Camil Petrescu scrisese, la premierea lui Bacovia: „Marele premiu de poezie [..,] a întrunit laolaltă, sub flamura aceleiaşi prezentări, doi poeţi1 care, fără îndoială, sunt nu numai cei mai de seamă ai noştri din ultimul sfert de veac, dar sunt inauguratori de eră nouă literară. Ei an încorporat peisajului cultural românesc cîte o zonă inedită, au creat virtualităţi în devenirea poeziei." Figurează în volumele: Comedii în pond. Versuri, Bucureşti, Editura Universala, Alcalay (Biblioteca pentru toţi], [1936]; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 151. P. 142 CA MÎINE Ecou al eminescienei La steaua, poezia figurează in volumele; Comedii în fond, [1936]; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 152. Arghezi şi Bacovia. 552 p. 143 CÎND SINGUR Figurează în volumele: Comedii in fond, [1936]; Opere, 1944. Reprodusă după Opere, p. 153. p. 144 DIN VREMURI („Un moment, să gîndesc..,"] A intrat în volumele: Comedii în fond, [1936]; Opere, 1944; Poezii, 1956; Peezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 154. p. 145 DIN LIRĂ Poezia este prezentă în volumele : Comedii în fond, [ 1936] ; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 155. P. 146 SPRE PRIMĂVARĂ Scrisă, după mărturiile conjugate ale poetului şi ale soţiei sale, la Bacău, în 1933, ca răspuns solidar la luptele muncitorilor grevişti din februarie—martie 1933 (v. Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia. Viaţa poetului, ed. cit., p.251). Spre primăvară a fost tot atunci pusă pe muzică de autor. Apărută în Veac nou, Bucureşti, an. II, nr. 38, 24 august (1946/p. 11; reprodusă la moartea poetului, concomitent, îu Gazeta învăjămînhilui. Bucureşti, an. IX, nr. 424, 24 mai 1957, p. 1 şi Scinteia, Bucureşti, an. XVI, nr, 3914, 24 mai 1957, p. 3. Poezia figurează în volumele: Comedii în fond, [1936]; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 156. P. 147 DE IARNĂ („Un hoit, un corb, un cîmp şi eu") Corbul Iui Bacovia nu vorbeşte în stilul solemn al geamănului său poesc, iar destinul nu-1 prezice cu un „Nevermore", ci, aşa cum observă 553 Dumitru Micu: „printr-un croncănit onomatopeic stupul, ce vrea parcă să reproducă scîrţîitul sinistru al coroanelor dc plumb" (început de secolj Bucureşti, Editura Minerva. 1970. p. 461). De iarnă figurează In volumele: Comedii Sn fond, [1930], Opcie, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Reprodusă din Opere, p. 157- 158. P, 149 G-A UDE AMI'S p. 5. Apărută în Muzică şi poezie, Bucureşti, an. I, nr, 12, octombrie 19.: 936, Figurează in volumele Comedii in fond, ri9361; Obere 1944- pc.zu 1956; Poezii, 1957. " Reprodusă după Opere, p, 159. P. 150 | VERSURI („Un cîntec trist din liră") Figurează in volumele: Comedii tvfond, [1936] , Opere, 194-1; Poezii, 1957. Reprodusă după Opc,e, p. 160. P. 151 SERENADĂ „Poetizează luna") Apărută în Revista scriitoarelor şi scriitorilor români, Bucureşti, an. II, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 1932, poezia figurează în volumele-Comedii în fond, [1936]; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957, Reprodusă după Opere, p. 161. P. 152 TĂCERE Figurează in volumele: Comedii în fond, [1936]; Opere 1944- Poezii 1956; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 162. P. 153 DIN VREMURI („E frig, iarna ..." Apărută in Revista Fundaţiilor, Bucureşti, seria I, an. II, nr. 5, 1 mai 1935, p. 261, figurează in volumele: Comedii în fond, [1936]; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 163, v. I; „E frig,,, e iarnă" (Revista Fundaţiilor); „F. frig, (ed. 1936 şi Opere - 1944). iarnă" P. 154 DIES IRAE Altă dată mai mult mod al alienării de întreaga existenţă, sentimentul enunţat explicit şi cu inflexiunea iremediabilului nu lasă îndoială asupra resortului lui, aici antagonic social, prin matrrraţie şi profetizarea unei revoluţii implacabile. Avînd precedente îndepărtate — mai puţin în strigătul lui Goga dc culoare naţională: „Să ne mutăm in altă ţară!", cit în durerea civică a paşoptiştilor — poezia evocă, la alt meridian, dar pentru o epocă apropiată, atitudinea lui Ady Endre, şi prefigurează versul lui Mihai Beniuc: „Ca in exil mă simt în ţara mea". Scrisă, după cum se presupune, îu prelungirea momentului de elan combativ din Spre primăvară. Dies irat a fost publicată, împreună cu Regret, în Revista Fundaţiilor, Bucureşti, seria I, an. III, nr. 9, septembrie 1936, p. 511, Bacovia, surprins îu impas de creaţie la apariţia revistei (1934), dar poate şi datorită incidentului cu Editura Fundaţiilor, din acelaşi an, pe marginea volumului său de Poezii, a colaborat o singură dată la acest periodic. Şi atunci, poate, doar în amintirea conduitei lui Paul Zarifopol, care, ca reprezentant al editurii, proiectase antologia bacoviauă ce avea să apară iu 1934 (Poezii), după moartea criticului. Dies irae a intrat în volumele: Comedii în fond, [1936]; Opere, 1944; Poezii. 1956; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 164. P. 155 ECOU DE ROMANŢĂ („S-a dus albastrul cer senin") Scrisă în 1900, poezia are, după mărturia poetului, o sorginte biografică: idila adolescentină cu o elevă din Bacău, dispărută insă, după cîteva scurte intîlniri furişe, prin căsătorie înaltă parte (Roman). Ca unică amintire 554 555 «rămîae numele: Maria (v. Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia. Viaţa poetului, ed. dl., p. 47). Figurează ic volumele: Comedit in fond, [1936]; Opere, I9-H ■ Poczn 1956; Poezii, 1957. Reprodusa după Opere, p. 165, P. 156 LA ŢĂRM Poezia, unul din putinele pasteluri marine ale lui Bacovia, scrisă eu iui an înainte de pimud său contact cu Luxinul, a apărut în cadrul romanului Dintr-un text comun, publicat în Curentul sub titlul Cîntec tîrziu (■/. nota din ediţia de faţă la. Dintr-un text comun). Figurează in volumele: Comedii în fond, [1936]; de două on, o dfllă de sine stătătoare, altă dată iutegrată în Dintr-un text comun îu Opere, 1944; Poeţii. 1957. Reprodusă după Opere, p. 166. Textul versurilor existente ţi in Dintr-un text i'ommi (in Opire — 1944, p. 242) aie două neînsemnate deosebiri Ja|ă de cel al poeziei publicate in Opere - 1944, p. 166: titlul Lei ţărm constituie primul zers în versiunea din Dtnte-uu text comun : iar versurile 7 —S (respectiv 8 — 9) sint în ordine inversă.: „îngrijitoare aşteptări, Şi valuri ce foşnesc Ia ţărm". P. 157 CURAJ Scrisă in 1936, după. dară nu chiar in timpul celui de al treilea stagiu clinica!, poezia figurează in volumele: Comedii în fond. [1936]; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 167. P. 158 ECOU TÎRZIU Figurează in volumele: Comedii în fond, [1936J; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p, 16S. P, 159 TREC NOURI Apărută iniţial în Vin ţa literară, Bucureşti, an. X, nr. 1, 1- 15 mai 1935, p. 1, poezia figurează în volumele: Comedii in fond, [1936]; Ofere, 1944; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 169. P. 160 PASTEL („Sărmanii plopi de lîngă moară") Apărută, cu titlul Elegie de. iama, in îndreptar. Bucureşti, an. I, nr. 11, noiembrie 1930, p. 7, revistă care, sucombată după un an de existenţă — ianuarie— decembrie 1930 — a numărat printre colaboratori pe Emil lsac. Minai Crnceanu. Eugen Relgis. Eugen Jebeleanu, Agatha Grigorescu-Bacovia. în acelaşi numai, I, M. R.işcu a publicat o îecenzit la /olumul Cu voi...: „Kimic mi e mai străin de mijloacele poetului decît grija de a face artă, de a cizeia sau de a trezi efecte de suprafaţă [.. ] E o poezie de fulgerări si sclipiri giăbile Bacovia are fobia expresiilor bine spuse şi a versului nas răbdător la rindea. [...] Expresia comună, plată, nu-1 Înspăimîntă, neConcepind deghizarea ad-hoe a gîndirii. Expresiile nu sunt pentru autor plate sau alese — ele sunt numai spontane. [.. ] Poezie a stelelor sclipind pe ape şi a tăcerilor prelungi, in care surprinzi fulgerător întreaga muzică a spaţiilor infinite." Pastel figurează îu volumele: Comedu în fend, [1936]; Opere, 1944; Piezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 170. v 6: „Cînd merg spre hacul sonet" (îndreptar): „Cînd măgîndesc că am să mor" (ed. 1936 şi Opere— 1944). P. 161 RENUNŢARE Apărută pentru prima oară, cu titlul Niciodată, in unicul număr al revistei Tribuna iiunlor. Bacău. an. I, nr 1, iunie 1930. [>. 3 Retipărită. Cu acelaşi titlu, in Cronicarul, Bucureşti, an. I. nr 3, 1931, p. 4; in Viaţa literară, Bucureşti, an. VII, nr. 137, 1 — 30 iunie 1932, p. 2; in Linia nouă. Bucureşti, an. I, nr. 7, octombrie 1933, p. 3. Sub titlul Renunţare, figurează in volumele: Comedii in /c»rf,[1936]; Opere, 1944. 556 557 Reprodusă după Opere, p. 171. v. 11: „Dar striga de-afară" (Tribuna literelor. Cronicarul, Viaţa literară şi Linia nouă); „Se-auzea de-afară" (ed. 1936 şi Opere— 1944); v. 12: „Oastea proletară" (Tribuna literelor, Cronicarul, Viaţa literară şi Linia nouă); „ Viaţa proletară" (ed. 1936 şi Opere —1944); v. 14 : „t>\ zadar ... oriunde ... niciodată ..." ( Tribuna Uterelor, Cronicarul, Viaţa literară ţi Linia nouă / ; „ — Pentru totdeauna, mai plingeaîn noapte..." (ed. 1936 şi Opere - 1944). P. 162 APUS Figurează in volumele; Comedii in fond, [1936]; '*pere. 1944; Pcezii\ 1957. Reprodusă după Opere, p. 172. P. 163 ECOU DE ROMANŢĂ („Eu nu te mai văd...") Inclusă in: Comedii in jenă, [1936]; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 173. P. 164 IN SOMNO E cuprinsă in volumele: Comedii în fond, [1936]; Opere, 1944; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 174 P. 165 AMURG („Tristeţi pe vînt, tristeţi de mort") Inclusă in: Comedii in fond. [ 1936] ; Opere, 1944 ; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 175. P. 166 SEARĂ („Ce este cerul - ori ziua a trecut ...") Apărută iniţial în revista Filarmonicii, Mutică şi poezie, Bucureşti, an. I nr 1 noiembrie 1«5, p- 33, cu Uliul Cîntcc de seat a. Figurează în: Comedii in fond, [1936]; Opere, 1944; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 176. P. 167 SĂ NE IUBIM a în volumele Comedii în fond, [1936]; Opere, 1944; Poezii, Reprodusă după Opere, p. 177. Figureaz 1957. P. 168 MEMENTO părută in Revista scriitoarelor şi scriitorilor români. Bucureşti, an VII, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1933, p. 10, cu titlul Ecou de romanţă. în: Comedii în fond, [1W6]; Opere, 1944; Poezii, 1956; Reprodusă după Opere, p. 178. Figurează Poezii. 1957. P. 169 VREODATĂ Scrisă ori numai inspirată de peisajul mării, poezia figurează iu volumele: Comedii in fond, [1936]; Opere, 1944; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 179. P. 170 TREC ZILE E cuprinsă în volumele: Comedii în fond, [1936]; Opere, 1944; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 180. 558 559 P. 171 ELEGIE Apărută pentru prima oară în Viaţa literară. Bucureşti, an, I, nr. 3, august — septembrie 1935, p. 2, cn titlul Remembii, la numai o luna după ce Bacovia a semnat autografe la librăria Alcalay, alături de Arghezi, Minulescu, Ionel Teodoreanu. Cocea, Acesta din urmă,impetuos cade obicei, 1-a îmbrăţişat atunci pe Bacovia, pe care nu-1 văzuse „de la Macedonski, de la Facla, de la terasa" ', declarind Agathei Grigorescu-Bacovia, de faţă la scenă: „Dumneavoastră ştiţi cine e Bacovia? Cel mai mare poet al nostru, in viaţă, doamnăl El şi Arghezi 1" (v. Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia. Viaţa poetului, ed. cit., p. 279). Figurează în volumele: Comedii in fond, [1936]; Opere, 1944; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 131 v. 1: „Cînd iar nebun şi bolnav" ( Viaţa literară, ed. 1936siO£ei-e—1944J; „Cînd iar uitat şi bolnav" fed. 1957). P. 172 VERSURI („Acorduri, arpegii, armonii...") Poezia, din care termenii primului vers sînt risipiţi din abundenţă de-a lungul volumului Comedii în fond, e inclusă în: Comedii in fond, [ 1936] ; Opere, 1944; Poezii, 1957. Reprodusă după Opeie, p. 182. P. 173 SFÎRŞIT DE TOAMNA Apărută, pentru prima oară, în Curentul, nr. 499, 10 iunie 1929, p. 4, in cadrul unuia din cele patru foiletoane care, publicate iniţial sub titlul Cîntectîrziu, alcătuiesc apoi „romanul" Diiit»-w>i text comun (v. nota, p. 617 din ediţia de faţă). Republicată in Viaţa literală. Bucureşti, an. V, nr. 133, 15 aprilie — 15 mai 1931, p. 1, cu titlul Variantă şi reprodusă în revista Muzică şi poezie. Bucureşti, an. I, nr. 12, octombrie 1936, p. S. Figurează în volumele: Comedii in fond, [1936]; Opere, 1944 — de două ori, o dată ca poezie de sine stătătoare şi incâ o dată, integrată în Dintr-un text comun; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 1S3. Oteteleşanu. v. 1: „în crîugul cu stoguri ruginite" f Viaţa literară): „în crîngul cu stoguri de frunze ruginite" (Muzică şi poezie, ed, 1936 şi Opere— 1944,1; v. 4: „Peste palate se lăia" — lipseşte îu Viaţa literară; •!■ 6: „Tăcerea nu sc şlie cum a venit" (Viaţa literară J; „O tăcere nu se ştie cum a venit" (Muzică şi poezie, ed 1936 şi Opere— 1944 j; v 7: „Şi respirări oprite" (Curentul fi Dintr-un text comun, In Opere —1944, p. 230); „In respirări oprite" (Viaţa literară); „Sau respirări oprite" (Muzică ţi foczie, ed. 1936 şi Opere— 1944,1; v 5 — 9 sint ordonate in Vtata literară, in felul următor „Tăcerea nu se ştie cum a veniţii n respirări oprite Tufişele erau pustii... O păsărică modula: Vii?! " Lipseşte împărţirea in strofe în Curentul şi Vtaţa hfeiară. P. 174 NIHIL Apărută iu Muzică si poezie. Bucureşti, an. I, nr. 11, septembrie 1936, p 20 s-ar putea spune cea mai recomandabilă publicaţie pentru această poezie de armonii verlainiene. Nihil figurează în volumele: Comedii m fond, [1936]; Opere, 1944. Reprodusă după Opere, p. P. 175 184. VERITAS Figurează în volumele: Comedii în fond. [1936]; Opere, 1944; Poezii. 1956; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere., p. 185. P. 176 DEMULT Romanţă cu o undă de. ironie ciudaţi pentru genul ei. Demult este inclusă în volumele: Comedii în fond, [1936]; Opere. 1944; Poem, 1956; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere. p. 186. 560 561 P. 177 LEGENDA {„Cind orice se vinde") Figurează in volumele: Comedii în fend, [1936]: Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 18'. P. 178 UN CI.VTEC Apărută in Revisla Fundaţii/or. Bucureşti, seria I. an, II, nr. 5, 1 mai 1935, p. 261, figurează in volumele: Comedii în fond, [1936]; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 1SS. P. 179 ŞI TOATE Datată 1899, poezia a apărut pentru prima oară in Literatorul, Bucureşti, an. XX, nr. 3, 20 martie 1899, p. 3, sub semnătura V. Ceorge. Repre-zentind debutul lui Bacovia în poezie, Şi toate a ajuns in miinile lui Macedonski datorită lui Ion Jinga, prieten al familiei Vasiliu şi cunoscut al directorului revistei. Şi toate e reprodusă în Linia nouă, Bucureşti, an. I, nr. 6, septembrie 1933, p. 5, publicaţie care, editată de Stelian Metzulescu, se voia, după declaraţiile acestuia, apolitică, sub motivul că „politica e ca o medalie, pe una din feţe se găseşte săpat programul de opoziţie, iar pe cealaltă, programul de răspundere guvernamentală. [...] în faţa acestei situaţiuni, desigur că numai opinia publică rămiue pătrunsă de spiritul obiectiv. Această opinie publică e formată din oameni neînregimentaţi în partide, cari văd dincolo de marginile partidelor şi pe deasupra lor. într-o regiune in care durerile şi bucuride ţării se confundă cu ale lor," în paginile revistei se întîlnesc semnăturile lui Eugen Herovanu, G. Murnu, Gr. Trancu-Iaşi — cel care, piocurînd lui Bacovia o slujbă la ministerul unde lucra ca director, nu i-a aprobat însă un concediu de boală (v. interviul dat de Bacovia lui Vasile Netea, în volumul de faţă, p. 443) — Agatha Grigorescu-Bacovia, D. Iacobescu, I. M. Sadoveanu, G. Şt. Cazacu, precum şi al altor doi articlieri din familia Metzulescu. Despre editorul revistei şi finul soţilor Bacovia, vorbeşte Agatha Grigorescu-Bacovia în memoriile sale şi în interviul acordat în 1975 Corneliei Gjigola. Autor al citorva broşuri, un timp cercetător la Biblioteca Academiei, Metzulescu proiectase să scrie o Istone a cultuni oltene. El 1-a riţgal pe Bacovia, prin 1953, să deseneze pe marginea textului portretele celor despre care scria. „Poetul a lucrat vreo patru ani, uneori chiar îl obosea munca asta. Făcuse un album — textul şi portretul. Moartea i-a oprit munca. Stelian Metzulescu a venit la nune, deşi înainte ne ceruse in scris o convenţie să nu sobcităm drepturi de autor. Dar după un timp ;,,.] mi-a cerut 2 000 de lei, ca să-mi vîndă desenele [...]. Erau 130 in total. Eu, deşi eram foarte strîmtorată atunci, i-am plătit suma in rate. Dar desenele, fiind decupate fără textul explicativ, nu se pot identifica. Le-am dat Academiei, unde se află şi acum la secţia Stampe. Toate poartă autograful şi data scrise de autor" (Luceafărul, Bucureşti, an. XVIII, nr. 32, 9 august 1975, p. 37. Inclusă in volumele: Comedii în fond, [1936]; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere. p. 1S9- v. 2: „Şi dulcea primăvară vine" (Linia nouă); „Şi mîndra primăvară vine" (ed. 1936 şi Opere - I9-H); v. 3: „Cu-a/ct soare blindai nopţi albastre" (Linia nouă); „Cu soare blind, cu nopţi albastre" (ed.'_1936 şi O^t-rc-1944); v. 5 —6: .....Şi numai dinsa-i rătăcită-n drum / Şi fără Ea, nimic nu-nscamnă" (Linia nouă ) ; „Dar fără ea, ce suvenir / Spre ginduri triste mă îndeamnă?" (cd. 1936 şi Opere -1944). P. 180 NOAPTE DE VARĂ Această idilă de înfăţişare coşbuciană, al cărei refren a dat subtitlul volumului I de memorii al Agatliei Grigorescu-Bacovia, iniţial a apărut în Comedii in fond, [1936]. Inclusă in Opere, 1944; Poeiii. 1956-'Poezii.) 1957. Reprodusă după Opere, p, 190. P, 181 PASTEL „Tăcute locuri... curent") Scrisă în aceleaşi împrejurări ca şi Curaj, ia timpul uneia din spitalizări, poezia figurează in volumele; Comedii în fond, [1936]; Opere.^Wi; Poezii, 1956; Poezii, 1957. 1 Reprodusă după Opere, p. 191. 562 563 P. 1S2 ÎN FERICIRE Scrisă in convalescenţă, poezia se află in manuscris autograf la Muzeul memorial „George Bacovia" din Bacău ; figurează in volumele: Comedii in fond, [1936]; Opere, 1944; Poezii, 1956; Poftii. 1957. Reprodusă după Opere, p, 192. P. 183 CONTROVERSĂ Poezia, distilind parcă eminescianul vers .....încet, repovestite de o străina gură" din Melancolie, figurează in volumele: Comedii în fond, {19361. 0£rrr, 194.4; Pw.-tt. »57. Reprodusă după Opere, p. 193—194. P. 185 BALADĂ („Clopot dc alarmă la mănăstire..."| Inclusă in volumele; Opere, 1944; Poezit, 1956, Poezu, 1957. Reprodusă după Opeie, p. 195. P. 186 MIAZĂZI DE VARĂ Poezie tipic simbolistă prin atmosfera de „urît" duminical; referinţa la trupele germane de ocupaţie ii dl însă o notă de tînguire protestatară. A fost scrisă in 1940, cum indică facsimilul reprodus în Luceafărul. Bucureşti, an. 1, nr. 4. 1 septembrie 1958, p. 10. Poezia figurează în: Opere, 1944; Poezii. 1956. Po^ii. 1957. Reprodusă după Opere, p 196. P. 187 REQUIEM Poezie în legătură cu care Tudor Vianu constata; „Pe acest drum al notaţiei imediate [...] ie găsesc acele înseilări de gînduri, acele crimpeie imperfect acordate, produsul unei dezorganizaţi logice a gtndirii [...], Procedeul revine şi in proza poetului, unde întimpiuăm. de atîtea ori reprodu- cerea de gînduri nedirijatc, a vorbirii interne, ca în teoria şi practica suprarealiştilor, pe care nu c deloc sigur că Bacovia i-a cunoscut" (v. Bacovia tu ediţie definitivă, in Opere, vol. III. Bucureşti. Editura Minerva, 1970, Biblioteca pentru toţi, p. 390). Remarcă exactă. înttucît o poezie ca Re-quitm anunţă într-adevăr o nouă manieră artistică, dominantă in volumul Stanţe burgheze, 1946 (v. şi studiul introductiv a! volumului de faţă). Ilegitimă ne apare însă paternitatea suprarealistă, atribuită unor procedee generic moderniste, practicate şi preconizate teoretic de Con Vinea incâ în faza lui coustructivistă de la revistele Punct şi Contimporanul (1922 — — 1931). Spre a uu mai vorbi de alte deosebiri, precum aceea dintre onirismul sistematic al suprarealisniului şi visarea, cu momente halucinatorii, a lui Bacovia. Requiem figurează îu volumele: Opere, 1941; Poezii, 1956; Poezii, 1957. Reprodusă după Opere, p. 197, STANŢE BURGHEZE P. 191 SIC TRANSIT , („Acolo, unde nu-i nimeni") Inclusă In volumele: Stanţe burgheze, Bucureşti, Casa şcoalelor, 1946; Poezii. I95"1. Scrisă sub impresia alarmelor şi bombardamentelor din cuisul ultimului război, poezia a fost reprodusă, in facsimil, în Flacăra, an. V, nr. 21, i noiembrie 1956, p. 20, cdată cu interviu] luat de Cicerone Theodorescu; Ataşă la ... O. Bacovia, 51 cn un grupaj de fotografii ale poetului, făcute de Andrei Lgvinescu. Figurează în ms. Iaşi 1, p. 1, cu titlul Sic transit... (/). Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 7—S. v. 9—11: „Că numai rafale de foc,/ Sin"J dc moaite j Se denunţi" (ms. Iaşi şi Flacăra); „Că numai raiale de foc / Se denunţi" (ed, 1949]; 1 Reproducem cuprinsul ms. Iaşi: Sta transit. (/), p. 1: S{id\ !rans[i(] (II), p. 2; Antrenare, y. 3; Idei (I), p, 4; Idei (II), p. 5; Idei{III), p. 6; Arminden, p. 7; Stadiu, p. 8; Toamnă in tîrg, p. 9; Sine die, p. 10; Stanţă la vin, p. 11; Estetic urban, p, 12; Meridian, p. 13; Nihil novi [I], p. 14; Nihil novi (II), p. 15; Zgomote, p. 16; Vizită, p. 17; După-amiază caldă, p. 18; Exelsior, p. 19; De ultima oră, p. 20; PerPetuum mobile, p. 21; Hibernal noptat (i), p. 22; Hibernat noptat (II), p. 23; Modernă, p. 24; II („Acolo, pace"), p. 25; Glossă, p. 26; De eirlă, p. 27 ; Boemă, p. 28. 564 665 v. 10— 11: „Se denunţă lugubru, / Metalic" (ed. 1957]; „Se denunţă / Lugubru, metalic" (ms. Iaşi şi ed. 1946). P. 192 [SIC TRANSIT ...] II („Şi iată, ne-a surprins seara") Pentru Al. Piru, Stanţe burgheze, în ansamblu, arată că „de Ia sugestie, fraza lirică a d-lui G. Bacovia a trecut la elipsă, apoi la cifru", iar poezia de faţă provoacă chiar „impresia die teul ui automatic dadaist" (Xaţiunea, an. II, nr. 289, 10 martie 1947, cronica la Stanţe burgheze). Contrastul brutal dintre maniera simbolistă din Plumb, pînă la Comedii in fond, şi cea „ultramodernă" din Stanţe burgheze explică exagerarea formulei finale, ca şi în cazul verdictului lui Tudor Vianu (v. nota, p, 564 — 565). Inclusă tn volumul Stanţe burgheze, 1946. Figurează in ms. Iaşi, p. 2, sub titlul S[fe] tran$[if\ (II) şi in ms. Bacău l1, p. 3-4. Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 11 — 12, v. 8—9: „ « Banchetul din umbră »,/ Sau timp de fericire ..." (ms. îaşi); „Banchetul din umbră,/ Sau timp de fericire" (ms. Bacău 1 şi ed. 1946). P. 193 ANTRENARE Poezie răzleaţă, fără număr în ms. Bacău 1, făcind probabil parte din acelaşi lot de versuri cu dubletele [Modernă] II („Acolo, pace"] şi [Nihil nevi] II („Şi zilele de vară"), a căror cifră de pagină nu aparţine autorului. Locul poeziei în ms. Bacău 1 este reconstituit, în ediţia de faţă, pe baza sumarului din volumul Stanţe burgheze. Inclusă în volumele: Stanţe burgheze, 1946 şi Poezii, 1957, unde deschide ciclul corespunzător. Figurează în ms. Iaşi, p. 3 şi în ms. Bacău 1, p. [5 — 6]. Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 13 — 14. v. 3—4: „De-un timp ore trec" (ms. Bacău 1 şi ed. 1957); „De-un timp / Ore trec" (ms. Iaşi şi ed. 1946); I Reproducem cuprinsul ms. Bacău 1: II („Şi iată, ne-a surprins seara"), p. 3—4; Antrenare, p. [5 — 6]; Idei,p.7-&; [Idei] II,p. 9-10; [Idei] III, p. 11-12; Arminden, p. 13-— 14; Toamnă in tirg, p. 17 — 18; Stanţă la vin, p. 21—22; Meridian, p, 25-26; Nihil novi, p. 27-28; [Nihil nevi] II, p. 29-30; Vizită, p. 31-32; După-amează caldă, p. 33-34; Exelsior, p, 35-36; De ultima oră, p. 37 — 38; Perpetuam mobile, p. 39 — 40; Modernă, p. 45 — 46; [Modernă] II, p. 47-48; Glossă, p. 49-50; De artă, p. 51-52; Boemă, p. 53-54. v. 8 — 10: „Mi-am zis, că mă duci / într-o lume" (ms. Iaşi); „Mi-am zis / Că mă duci intr-o lume" (ms. Bacău 1 şi ed. 1957]; „Mi-am zis, / Că mă duci/într-o lume" (ed. 1946); v. 15—16: „Şi-n limba care o cunosc" (ms. Bacău 1 şi ed. 1957]; „Şi-n limba / Care o cunosc" (ms. Iaşi şi ed. 1946]. P. 194 IDEI („Cîntec, deasupra cetăţii") Inclusă iu volumul Stanţe burgheze, 1946. Figurează in ms. Iaşi, p. 4, cu titlul Idei (I), şi in ms. Bacău l,p 7 — 8. Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 15 — 16. P. 195 [IDEI] II („Visări de mult mocnite") Inclusă în volumul Stanţe burgheze, 1946. Figurează în ms. Iaşi, p. 5, sub titlul Idei (II), şi în ms. Bacău 1, p. 9 — 10. Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 19—20. v, 3: „Mi-am pierdut t umbra » " (ms. Iaşi); „Mi-am pierdut Umbra" (ms. Bacău 1 şi ed. 1946); v. 10: „Cu răul negustor" (ms. Iaşi şi ms. Bacău 1): „Cu răul Negustor" (ed. 1946). P. 196 [IDEI] III („Cînd ore libere") îu ms. Iaşi, poezia poartă, curios, indicaţia „1944 — 57", de parcă ar fi fost încheiată abia în acest din urmă an. Scrisă cu altă cerneală, data „57" pare să fi fost adăugată. Inclusă in Stanţe burgheze, 1946. Figurează în ms. Iaşi, p. 6, sub titlul Idei (III), în ms. Bacău 1, p. 11—12 şi în ms. Impresii de roman (v. ed. de faţă, p. 381]. Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 21—22. P. 197 ARMINDEN Inclusă în volumele: Stanţe burgheze, 1946 şi Poezii, 1957. Poezia, în care noua ambianţă socială trezeşte ecouri ale demonstraţiilor muncitoreşti din tinereţea poetului, a apărut în facsimil în Flacăra, Bucureşti, an. V, nr. 21, noiembrie 1956, p. 20. 566 567 Figurează în ms. Iaşi, p. 7 şi în ms. Bacău 1, p. 13— 14. Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 23— 24. v. 4: „Şi bonduri din ghitară" (ms. Iaşi]; „Şi bonduri de ghitară" (ms. Bacău 1 si ed. 1946); v. 6: „De-o zi de serbătcare" (ms. Bacău 1); „De-o zi de sărbătoare" (ms. Iaşi şi ed. 1946); v. 17: „Din monotona muncă" (ms. Bacău 1); „Din monotona Muncă" (ms. Iaşi şi ed. 1946); In revista Flacăra, ca şi în ediţia 1957, versurile 11—17 lipsesc, iar spaţiul între strofe a dispărut: „Şi după alfa zi. Post fes tu m — îndemînări de cruci Pe sfrăzi Şi îu tramvaie, Spre necesarul randament Din monotona Muncă". P. 19S STUDIU („Lingă strune de vioară"] Inclusa în volumele: Stanţe burgheze, 1946 şi Poezii, 1957. Figurează în ms. Iaşi, p. 8. Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 25—26, v. 2 — 3: „Cîntul trist l-am ascultat" (ms. Iaşi); „Ciutul trist / L-am ascultat" (ed. 1946); v. 7 — 8: „Prezentară afectat" (ms. Iaşi şî ed. 1957); „Prezentară/ Afectat" (ed. 1946); v. 10: „Şi nici că tirgul s-a schimbat" (versiunea I ms, laşi]; „Şi nici tîrgul s-a schimbat" (versiunea II ms. Iaşi şi ed. 1946). P- 199 TOAMNA ÎN TÎRG După această poezie, Muzeul memorial „George Bacovia" din Bacău posedă o copie izolată, nenumerotată, expusă într-una din vitrinele muzeului. Inclusă în volumele: Stanţe burgheze, 1946 şi Poezii, 1957. Figurează în ms. Iaşi, p. 9 şi ms. Bacău 1, p. 17—18. Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 27—28. v. 11 — 12: „Trecea vînzătorul de cărţi" (ed. 1957); „Trecea vinză-torul / Cu panerul de cărţi" (ms. Iaşi, ms. Bacău 1 şi ed. 1946); v. 1-4 — [j; „Ecouri scurte şi tîrgul brumat..." (în copia din pagina aflată în vitrinele Muzeului memorial din Bacău şi ed. 1957); „Ecouri scurte, / Şi tirgul brumat" (ms. [aşi, ms. Bacău 1 si ed. 1946). P. 200 SINE DIE Inclusă în volumul Stanţe burgheze, 1946, Figurează in ms. Iaşi, p. 10. Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 29—30. P. 201 STANŢĂ LA VIN Inclusă în volumul Stanţe burgheze, 1946. Figurează în ms. Iaşi, p. 11 şi în ms. Bacău 1, p. 21—22. Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 3i —32. P. 202 ESTETIC URBAN încinsă în volumele; Stanţe burgheze, 1946 şi Poezii, 1957. Figurează în ms. Iaşi, p. 12. Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 35 — 36. v. 2; „Şantiere în repaus" (ms. Iaşi); „Şantiere în repaos" (ed. 1946); v. 6 — 7: „Pe-o piaţă cu sclipiri de fier" (ms. Iaşi şi ed. 1957); „Pe-o piaţa / Cu sclipiri de fier" (ed. 1946); v. 9 — 10: „Foburgul cu bachice dorinţi" (ms. Iaşi); „Foburgul / Cu bachice dorinţi" (ed. 1946); v. 15 —16: „Destul frumos, destul departe" (ms. Iaşi); „Destul frumos, / Destul departe" (cd, 1946). p. 203 MERIDIAN Apărută, infacsimil, în Tînărul scriitor, Bucureşti, an.V, nr. 9, septembrie 1956, p. 76, în acelaşi număr cu articolul C. Bacovia. însemnări critice de Teodor Vârgolici. 668 569 Inclusa in volumele: Stanţe burgheze, 1946 şi Poezii, 1957. Figurează in ms. Iaşi, p. 13 şi in ms. Bacău, p. 25—26. Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 39 — 40. P- 204 NIHIL NOVI („Aceste cuvinte") Apărută in ziarul Naţiunea, Bucureşti, an. I, nr. 82, 1 iulie 1946, p. 2, a intrat îa volumele: Stanţe burgheze, 1946 şi Peezii. 1957. Figurează in ms. Iaşi, p. 14, cu titlul Nihil novi (I) si in ms. Bacău 1, p. 27-28. Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 4 1 —42. v. 5: „Dar făr-adormi" (ms. Iaşi şi ms. Bacău I) ; „Dar făr-a adormi" [ed. 1946): „Dar fără a dormi" [ed. 1957); v. t>—7: „Voi asculta / Derizorii ecouri" (ms. Iaşi, ms. Bacău 1 şi cd. 1946): „Voi asculta derizorii ecouri" (ed. 1957); v. S: „De-ar veni Aurora" (ms. Iaşi); — „De-ar veni aurora" (ms. Bacău 1 şi ed. 1946); v. 9—10: „Mă gindesc / Pentru nişte bani" (ms. Iaşi, ms. Bacău 1 şi ed. 1946); „Mă gîndesc pentru nişte bam" (ed. 1957); v. 12: „Ne-nţeles pentru alţii" (ms. Iaşi, ms. Bacău 1 şi ed. 1946); „Neînţeles pentru alţii" (ed. 1957); v. 14: „De-ar veni Aurora" (ms. IaşiJ; „—De-ar veni aurora" (ms. Bacău 1 şi ed. 1946); „De-ar veni aurora" (ed. 1957). P. 205 [NIHIL NOVI] II [(„Şi zilele de vară") Poezia, transcrisă in ms. Bacău 1 de două ori, o dată cu numerotarea autorului (p. 29 —30), şi altă dată cu una străină (p. 2), a apărut in Naţiunea, Bucureşti, an. I, 1 iulie 1946, p. 2, împreună cu poezia Zgomote. Inclusă in volumele Stanţe burgheze, 1946 si Peezii, 1957, Figurează in ms. Iaşi, p. 15, subtitlul Nihil nevi (II) şi în ms. Bacău, 1, p. 29-30. Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 45—46. Versiunea poeziei numerotate de autor este identică celei tipărite; versiunea ucnumerotată este identică celei din ms. Iaşi. Există o singură deosebire între aceste versiuni (de la p. 29 şi p. 2), tn cazul v. 7 — 8: ,,Şi cu ele nici o tresărire" (versiunea neuumeiotatl, ms. Bacău 1 şi ed. 1957); „Şi cu ele / Nici o tresărire" [ms. Iaşi. ms. Bacău 1 .şi ed. 1946). P. 206 VIZITĂ Inclusă in volumul Stanţe burgheze, 1946. Figurează în ms. Iaşi. p. 17 şi în ms. Bacău 1, p. 31 — 32. Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 47-48. P. 207 DU FA-A MIAZĂ CALDĂ Inclusă în volumul Stanţe burgheze, 1946. Figurează In ms. Iaşi, p. 18 şi ms. Bacău 1, p. 33 — 34. Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 49-50. v. 6—7: „Le public, şi poate" (ms. Iaşi); „Le public / Şi poate" (ms. Bacău 1 şi ed. 1946); v.9: „într-o după-am ea să" (ms. Iaşi şi ms. Bacău 1); „într-o după-amiază" (ed. 1946); v, 11: „Va trece o pasere" [ms. Iaşi şi ms. Bacău 1); „Va trece o pasăre" (ed. 1946). P. 208 EXCELSIOR Poezia, tardiv ecou macedonskian prin structura sa antitetică şi chiar prin titlu, este inclusă in volumul Stanţe burgheze, 1946. Figurează in ms. Iaşi, p. 19 şi în ms. Bacău 1, p. 35 — 36, în ambele cu titlul Exelsior. Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 5 1 — 52. p. 209 DE ULTIMA ORĂ Scrisă, după toate aparenţele, in timpul sau imediat după ultimul război, este inclusă in volumele: Stanţe burgheze. 1946 şi Poezii. 1957 (cu titlul: De ultimă oră). 570 571 Figurează în ms. Iaşi, p. 20 şi ms. Bacău 1, p 37 — 38. Reprodusă după Stanţe, burgheze, p. 53 — 5-1. y. 12 — 13: „Adăpost .. / Reflectoare j Nopţi roşii" (ms Id-i); „Adăpost... /Nopţi roţii" (ms. Bacău 1 şi ed. 1940). Versiunea din ed. 1957 numără doar 9 versini. spre deosebire de cea din ed. J946 (15 versuri); sirit contrase in cite unui singur versurile 4—6, 8-9, 10-12; 13-14. P, 210 PEKPETUUM MOBILE Tnclusl in volumele: Stanţe burghezi, 1940 şi Poem, 1957. Figurează in ms. Iaşi, p. 21 şi în ms. Bacău 1, p 39—40. Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 57 — 58. Versiunea din ed. 1957 are 11 versuri faţă de cea din ed. 1946 [IS versuri), tot ca rezultat al contragerii unor versuri îu cîte unul singur: v. 1-2, 5-7, S-9, 12-13, 14-15, 17-18. P. 211 HIBERNAL NOPTAT („Cînd frec") Inclusă în volumele: Stanţe burgheze, 1946 şi Poezii, 1957. Figurează în ms. Iaşi, p. 22, sub titlul Hibernal noptat (I/ Reprodusă după Stanţe burgheze, p, 59 — 60. ■'- 1-4: „Cind trec/în nopţi făcute/Şi gîndul/Te reprezintă" (ms. Iaşi şi ed. 1946); „Cînd trec in nopţi tăcute / Şi gindul te reprezintă" (ed. 1957). r P. 212 [HIBERNAL NOPTAT] II „Ce umbră stă la geamul tău") Inclusă în volumul1, Stanţe butgheze. 1940. Figurează in ms. Iaşi, p. 23, sub titlul Hibernal noptat 111 j. Reprodusă după Stanţe burgheze, p 61 — 62. P. 213 MODERNA („Cintau") Inclusă în volumul: Stanţe burgheze, 1946. Figurează în ms. Iaşi, p. 24 şi în ms. Bacău 1, p. 45—46. Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 63 —64. v. 10: „Secol XVIII..." (ms. Iaşi şi ms. Bacău 1); „Sccclul XVIII, (cd. 1946). P. 214 [MODERNĂ] II (,,Acolo, pace") Inclusă in volumele Stanţi burgheze, 1946 si Pociti. 1957. Figurează în nis. Iaşi, p 25 şi în ms. Bacău 1, p, 47 — 4S; în ambele ms, cu titlul: II. Reprodusă după Stanţe burgheze, p 65—60. îu ms. Iaşi, poetul indică contragerea v. 8 —10, 11—12, 13 — 14, pe cile un singur rînd, poate pentru ca, la o eventuală reluare, poezia să rămînă în 9 versuri; totuşi, şi ms. Bacău 1 ca ţi ed 1946 au preluat forma in care versurile au lost scrise iniţial. v, 5: „Aeroplan" (ms, laşi, ms. BacSu 1 şi ed. 1946); „Un aeroplan" (ed. 1957). P. 215 GLOSSA Inclusă în volumele: Stanţe burgheze, 1946 şi Poezii, 1957. Figurează îu ms. Iaşi, p 26 şi in ms. Bacău 1, p. 49 — 50. Reprodusă după Stanţe burgheze, p 67 — 68, v, 9: „Metempsicoză" [ms. Iaşi şi ms. Bacău 1); „Metempsihoză" (ed, 1946); v. 11: .,Şi cîteva încă" (rus. Iaşi); „Şi cile încă" (ms Bacău 1 şi cd. 1946). P. 216 DE ARTĂ în această arlă poetică dezagregată, Bacovia expune, cum semnalează Al. Piru, „întreg arsenalul lui Macedonsld, un arsrnal impracticabil, cercetat, cu dezlegarea sterilităţii, îu spiritul versului eminescian: • Ah I orgaoele-s sfărmale şi maestrul e nebun «" (v. Panorama deceniului literar românesc, 1940—1950, Bucureşti, Edil ura pentru literatură, 1968, p. 37). Apreciere exactă, deşi nu e vorba de „întreg arsenalul macedonstian", mult mai numeros decît panoplia poetică bacoviană. Considerată tot ca artă poetică de Dinu Pillat, poe'ia a fost introdusă îu antologia sa: O constelaţie a poeziei romane moderne. Bucureşti, Editura Cartea românească, 1974, la subcapitolul Mărturisiri despre poezie, p. 85. 572 573 Inclusă în volumele: Stanţe burgheze, ]0"!(5 şi Poezii, 1957. Figurează în ms. Iaşi, p. 27 şi în ms. Bacău 1. p. 51 — 52. Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 69 — 70. P. 217 BOEMĂ Inclusă in volumele: Stanţe burgheze, 1910 şi Poezii, 1957. Figurează în ms Iaşi, p 28 şi in ms Bacău l, p. 53—54. Reprodusă după Stanţe burgheze, p. 71 — 72. POEZII P. 221 DOINĂ („Dintre eîtc-am încercat") Apărută In Tinârul scriitor. Bucureşti,"nr. 3, martie 19.56. p. I. e inclusă,iu volumul Poezii, 1957. Figurează in ms. Bacău 2, p. 14, cu titlul Doină (ltl) şi in ms. Bucureşti, p. 14, sub titlul Doină populată III. Reprodusă după Poezii, p. 293. v. 5 —6: „Va fi dulce / Acea pîine / Despre" (iniţial în ms. Bacău 2; ulterior poetul a şters: „Va fi dulce / Acea"). în ms. Bucureşti, poetul a reluat forma iniţială a celor trei versuri, renuiiţînd apoi la! „Despre") „Va fi dulce / Acea pline" (ins. Bucureşti. Tînărul seriilor şi Poezii — 1957); v. 9. „Numai tu / W-ai sprijinit" (iniţial in ms. Bacău 2; tZint ulterior de p.'jTt); „Numii tu mai sprijinit" (mi Bt;ureşti, Tinirul soiţilor şi PeeHi - 1957). P. 222 ŞI DACĂ Apărută în Flacăra. B.i;ureşti, an. V, ur. 21, 1 noiembrie 1956, p. 20 este inclusă în volumul Poezii, 1957. Figurează în ms. Bacău 2, p. 52, ca parte a doua a poeziei Moment. Reprodusă după Poezii, p. 294. Varianta manuscrisă nu este împărţită în strole, iar ordinea versurilor este alta: 5, 6, 7, 8, 1. 2, 3, 4. v. 1—2: ,,Dar vîntul cartei iar întoarce/ Tristeţile am jurul meu" (versiunea I ms. Bacău 2); „Şi dacă vremea iar întoarte / întristări în jurul meu" (versiunea 11 ms. Bacău 2); „Şi dacă vremea iar întoarce / Nedumeriri in jurul meu" (versiunea III ms. Bacău 2); „Şi dacă vieniea iar întoarce / Nedumeriri in jurul meu" (Poezii — 1957J ; v. 3: „Eu iad, dezgust apare viaţa" (ms. Bacău 2): „Un iad, dezgust îmi este viaţa" (Poe*ir) In Stanţe şi versete a fost preferată versiunea 1. In acelaşi volum, poezia a apărut cu titlul Cînd. P. 223 EPODA Apărută in Scutul bănăţean. Timişoara, an. VII, nr. ]Z, decembrie 195G, p. 1, este inclusa in volumul Poezii, 1957 Figurează in ms. Bacău 2, p. 53. Reprodusă după Poezii, p. 295. v.2 —3: „Candori/ Teoremă de azi... jAurori cu aur" (ms. Bacău 2); „Candori, / Aurore cu aur" (Scrisul bănăţean, ed, 1956 şi Poezii — 1957); v. 11—12: „Şi sinucideri... / Iubire, trecut pasional / Teoremă de azi..." (ms. Bacău 2); „Mărturisiri, / Iubire, trecut pasional..." [Scrisul bănăţean, ed. 1956 şi Poezii - 1957). P. 224 ARHAISM A apărut în Tinărul scriitor. Bucureşti, an. V, nr 3, martie 1956, p. 1, împreună cu Deină („Dintre Cite-am încercat") şi articolul omagial al lui Eugen Jebcleanii - Bav-via la 75 de ani. Inclusă în volumul P<-,ezii, 1957. Figurează în ms. Bacău 2, p. 13 şi ms. Bucureşti, p 12, cu titlul Arhaism I. Reprodusă după I'otZii, p. 296—297. v. 8: „Singur eu" (versiunea I ms. Bacău 2, ms. Bucureşti, Tînărul scriitor şi Poezii — 1957); „Singur" (versiunea II ms. Bacău 2); i. 13 — 15: „Nici trebuia / O lume / Ce întîrzia" (versiunea ] ms. Bacău 2, versiunea I ms. Bucureşti, Tinărul scriitor şi Poezii— 19J7); „O lume/ Cc întîrzia..." (versiunea II ms. Bacău 2); „Nici trebuia..." (versiunea II ms. Bucureşti). 574 575 P. 225 SEARA („ Linişte,..") Aplrutâ in Scrisul bănăţean, Timişoara, an. VII, nr. 10, octombrie 1956, p. 41, este incluşi in volumul Pocii, 1957. Figurează în ms. Bacău 2 şi ms. Bucureşti, p. 43. Reprodusă după Poezii, p.29S —299. Spre deosebire de versiunea tipăritS, care conţine 17 versuri, în ms, Bacău 2 poezia numără 24, obţinute atît prin [ringerea unora dintre versurile existente, cît şi prin prezenţa altora, absente în textul din Poezii; înms. Bucureşti are 19 versuri. Pentru înlesnirea urmăririi diferenţei or, redăm varianta din ms. Bacău 2: „SEARĂ Linişte, Nu se mişel Nimic. Foi 5 Galbene. Uscate, Roşii, Că vor pica... [Nici o mişcare.) 10 Pe după case Stă soarele Spre apus. Linişte... Nu sc mişcă 15 Nimic. (Răsună) Cîte-un glas Prin ogrăzi. Printre case, 20 Culori vii Şi lungi înspre apus. (Pe nesimţile.) încet, 25 Au dispărut Aureole... Noapte." Versurile dîn paranteză: 9, 16 şi 23, existente iniţial in ms.Bacău2, au fost şterse ulterior de poet. Nu apar în ms. Bucureşti. în Scrisul bănăţean si în Poezii — 1957 este preluat v. 23: „Pc nesimţite" (v. 14 în ediţia de faţă). Versurile evidenţiate: 17, 18, 19 — lipsesc in Scrisul bănăţean şi Poezii- 1957. în ms. Bucureşti, v.2-3, 4-6, 14-15, 17-18, 20-21, 25-26 (numerotarea după varianta din ms. Bacău 2) sînt contrase pc cite un rînd. P, 226 DE-AŞ EI ARTIST A apărut in Viaţa studenţească. Bucureşti, an. II, nr. 3, martie 1957, p.6. Inclusă în volumul Poezii — 1957. Figurează, cu titlul Resemnare, iu ms. Bacău 2, p. 3 şi in ms. Bucureşti, p. 3. Reprodusă după Poezii, p. 300 — 301. v. 1: „Ca poet" (versiunea I ms. Bacău 2, ms. Bucureşti şi Viaţa studenţească); „De-aş fi pac" (versiunea II ms. Bacău 2); „De-aş Ii artist" (Poezii -1957); v.2: „M-ar inspira" (Viaţa studenţească); „Eu ţi-aş descri" (ms. Bacău 2. ms. Bucureşti şi Poezii —1957); v. 5: „Ar mai pieri" (versiunea I ins. Bacău 2, ms. Bucureşti, Viaja studenţească şi Poezii — 1957); „Ar mai uita" (versiunea II ms. Bacău 2); v. 8 —9: „Ca pictor, / Eu te-aş picta" (versiunea I ms. Bacău 2, ms. Bucureşti şi Poezii— 1957); „De-aş fi pictor/Te-aş picta" (versiunea II rtis. Bacău 2); „Ca pictor / Eu te-aş desena" (Viaţa studenţească) ; v. 15 — 16: „Ca muzicant, / Eu ţi-aş şopti" [versiunea I ms. Bacău 2, ms. Bucureşti, Viaţa studenţească şi Poezii—1957); „Dar Cum eu sunt negustor j Armenia m-ar adormi" (versiunea II ms. Bacău 2); „De-aş fi afei şi muzicant j Ar mo ma m-ar adormi" (versiunea III ms Bacău 2). P. 227 DOINĂ („Frunze se tîrăsc") A apărut în periodicul înainte, Bacău, an. IV, nr. 486, 21 iulie 1947, p. 2; reluată în revista Viaţa românească. Bucureşti, an. X, nr. 1, ianuarie 1957, p. 78. Inclusă în volumul Piezii', 1957. 576 577 Figurează in ms. Bacău 2, p. 5, cu titlul Doină, I, datată: „(1938]" şi în ms. Bucureşti, p. 5. Reprodusă după Poezii, p. 302. ţ în ms. Bacău 2, ca şi în ms. Bucureşti, versurile (în număr de 10) nu sînt grupate în strofe, v. 2 —3: „Chiuie pe vînt, / Seamă de nevoi" (ms. Bacău 2 şi versiunea I ms. Bucureşti); „Chiuie pe vînt / Toi alte nevoi" (înainte) ; „întristări de vînt / Prin copacii gci" (versiunea II ms. Bucureşti); „întristări pe vînt / Prin copacii goi" (Viaţa românească şi Poezii — 1957 ); v. 5: „Cum umblam prin parc" (ms. Bacău 2); „Ce umblam prin parc" (ms. Bucureşti, înainte. Viaţa romanească şi Poezii— 1957); v. 7 —9: „Chiuie pe vînt / în geam somnoros, / Idealuri noi!... (versiunea I ms. Bacău 2); „Chiuie pe vînt, / Lung, vijelios j Idealuri noi!..." (versiunea II ms. Bacău 2); „Chiuie pe vînt, / Idealuri noi / Lung, vijelios" (versiunea III ms. Bacău 2); „Chiuie pc vînt, / în geam somnoros, / Idealuri noi..." (ms. Bucureşti, înainte, Viaţa românească şi Poezii — 1957). P. 228 , EGIPET Intitulată — la prima apariţie — cu o denumire folosită pînă atunci numai în proză: Divagări utile, poezia este inspirată de evenimentele petrecute în Egipt, în 1956: naţionalizarea Canalului de Suez şi ciocnirile militarecarc i-au urmat. Prima parte, a părut în Scînteia, Bucureşti, an. XXVI, nr. 3770j 5 decembrie 1956. împreună cu partea a doua, a fost inclusă îu volumul Poezii, 1957. Reprodusă după Poezii, p. 303 — 301. P. 230 COGITO înclinăm a crede că versul 8 („Un aforism celebru") are în vedere : prima strofă din poezia eminesciană: „Cu mine zilele-ţi adăogi" (aflată ! şi la baza poeziei Trec zilele), pe care Bacovia o interpretează ciudat, ca o atitudine uesceptică, senină, faţă de curgerea timpului. f Poezia a apărut în Steaua, Cluj, an. VII, nr. 3, martie 1956, p. 3, după manuscrisul dăruit dc Bacovia lui A, E. Baconsky, redactor-şel al periodicului în acei ani. Acesta, admirator pasionat al poetului şi frecventator j 578 i al casei sale, a publicat cea dintîi revalorizare de ansamblu a poeziei ba-coviene, în două numere consecutive ale revistei (Steaua, Cluj, an. VII, nr. 1 şi 2, ianuarie şi februarie 1956). Dc notat că studiul (reluat în Colocviu critic, Bucureşti, Editura de stat pentru literatură şi artă, 1957, p. 103—111), a fost preţuit de Bacovia: gest excepţional la el, cunoscut prin indiferenţa la reacţia criticii (v. Divagări utile, p. 467 din volumul de faţă). Adăugăm că A, E. Baconsky I-a inclus pe Bacovia, odată cu Arghezi, Blaga şi Barbu, în Panorama poeziei universale contemporane. Bucureşti, Editura Albatros, 1972, p. 90-100. Revista Steaua a fost, pînă la apariţia Ateneului (1961), principalul promotor colectiv al cultului bacovian, reinstituit treptat după 1955—1956. Cu începere din aceiaşi ani, a făcut loc unei serii de articole semnate, în primul rînd, do poeţii prezenţi în redacţie (Victor Felea: Bacovia, în Dialoguri despre poezie, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1965, p. 37 —44; Aurel Rău: Călător printr-o lume întunecoasă, în Elogii, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1968, p. 112 — 126), apoi de critici şi istorici literari, redactori sau colaboratori apropiaţi (Mîrcea Tomuş; Baco-vianismul, în Cincisprezece poeţi: Alecsanări, Eminescu, Macedcnshi, Coşbuc, Goga, Minulcscu, Bacovia, Pillat, Vciculescu, Maniu, Vinea, Fundcianu, Barbu, Blaga, Arghezi, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1968, p. 112 — 116; Leon Baconsky: Un manuscris bacovian necunoscut, în Marginalii critice şi istcrico-literare, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1968. p. 353 — 361. Inclusă în volumul Poezii, 1957, Figurează în ms. Bacău 2, p. 40. Reprodusă după Poezii, p. 305. v. 4: „Sunt fericit..." există în versiunea I ms. Bacău 2; adăugat, alături: „edificat", apoi tot rindul şters de poet; v. 7: se află în versiunea I ms. Bacău 2 sub forma: „Senin, / Sau mlnios" — ulterior a fost şters de poet; v.S — 9: „Un aforism celebru/Te face să trăieşti" — reprezintă aşezarea lor din versiunea II ms. Bacău 2, unde era iniţial: „Un aforism / Celebru/Te face/Să trăieşti". v. 12: „Nici ieri", existent în versiunea I ms. Bacău 2, şters apoi de poet. 579 DIN PERIODICE1 P. 233 TU AI MURIT... Poezia — mărturie pentru fervoarea constantă a poetului faţă de Ştefan Petică, celălalt Iar al său, alături de Traian Demetrescu — a apărut pentru prima oară în revista Versuri, Iaşi, an. I, nr. 4, 1 noiembrie 1911, p. 58 (semnată George Andoni). A fost retipărită în Freamătul, Tecuci, an. II, nr. 1 — 3, iauuarie-martie 1912, p. 47 (semnată G. Andonie); număr special închinat lui Ştefan Petică şi cuprinzînd, între altele, două portrete critice ale omagiatului sub semnătura Iui Ilarie Chendi şi, respectiv, N. Davidescu. Printre colaboratorii acestei „reviste literare şi ştiinţifice", condusă de Constantin Doboş, se numărau: Al. Xenopol, E. Boureanul, I, M. Raşcu, Eugen Ciuchi, Ştefan Petică, G. Tutoveanu, AI. T. Stamatiad, Eugen Sperantia, D. Karnabatt etc. Reprodusă după Freamătul. In revista Versuri lipseşte dedicaţia: „Memoriei Iui Ştefan Petică". 1 Poezia Prietenul meu, smochinul, apărută iu cîteva ediţii postume ale lui G. Bacovia, nu a fost inclusă în capitolul Din periodice al ediţiei de faţă. Unele particularităţi dc manieră şi stil fiind prea deosebite de lirica bacoviană, deşteaptă îndoiala asupra adevăratei sale paternităţi: alură şi elemente de figuraţie acuzat biblice; patosul discursiv al invocării; personificări şi un timbru retoric („crunta nostalgie"; „Măria-sa, Toamna"). La acestea se adaugă două împrejurări care ne-au convins că Prietenul meu, smochinul este, cel puţin, un caz deschis în materie de atribuire. Poezia, tipărită într-un periodic în care Bacovia n-a mai semnat altă dată (Năzuinţa, Craiova, an. III, nr. 4 — 5, octombrie-noiembrie 1924, p. 32), nu s-a reprodus în nici una din ediţiile apărute în timpul vieţii sale. Iar după informaţia dată de Andrei Pandrea, tatăl său, eseistul şi publicistul Petre Pandrea, i-a declarat că, în tinereţe, a compus poezia cu pricina, sub semnătura Iui G. Bacovia, ca o pastişă sau farsă nevinovată (v. Strajc Mihail, Dicţionar de pseudonime. Bucureşti, Editura Minerva, 1973, p. 516). Reproducem în continuare textul poeziei: PRIETENUL MEU, SMOCHIXUL Mingîie-mâ, Marta, şi iubeşte-mă, Fiindcă Văz ut u-mi-am astăzi parcul pudrat De brumele reci ale reginei 5 Cu buzele reci, Măria-sa Toamna. P. 234 NERVI DE TOAMNĂ („Toamnă... iar sunt copil") Poezia, în care aluzia la copilărie, dc nu ne înşelăm singura din lirica bacoviană, c dc înţeles ca o expresie indirectă a înstrăinării de sine („Prezenţa mea am pierdut-o"), a apărut în Seara, Bucureşti, au. IV, nr. 1709, 20 octombrie 1914, p. 1. Reprodusă după Seara. Catrenul răzleţ din ms. Cluj (p. 92): „Ah, oh, vai, lio-hu ! Şi eu am fost pe pămînt Plingeam şi eu in vînt: Ah ! unde eşti tu ţ" face parte, probabil, din această poezie, fiind o variantă a versurilor 9—11: „Hohu, Şi eu am fost pe pămiul, Dar unde-ai fost tu?..." ( Seara ) Smochinul, bătrînul meu smochin, Uitat îu ruginitul Şi 10 De mult părăginilul Parc (cimitirul intîiei nostalgii), îşi plînge durerea cn frîntele-i crengi,,. Pe veştede foi apărut-au lacrimi amare. O, lacrimile, tirziile lacrimi, 15 Marta, iubita mea, Crunta nostalgic a prietenului meu, smochinul, Mă-nlrînge... O, Marta — iubirea şi durerea mea — îmbrăţişez plîngînd 20 Pe fratele, Prietenul, Bunul meu prieten, smochinul. Vru t-a destinul Ca-ngemănatele noastre suflete 25 Să-şi arunce mărgări tarele-n noroi. Să plîngem, prietenă dulce şi bună, Să plîngem, prieten înfrînt, Durerea-ne cruntă... 580 581 P. 235 ROMANŢĂ („Cînd luna e o roză. de argint") Datată 1914, poezia a apărut în Seara, Bucureşti, au. IV, nr. 1709, 20 octombrie 1914, p. 1. Reprodusă după Seara. P. 236 SÎNGE, PLUMB, TOAMNĂ Apărută in Iăeea europeană, Bucureşii, an. II, nr. 58, 16—23 ianuarie 1921, p. 3. Reprodusă după Ideca europeană. P. 237 EBREIA Poezia, evocind, pare-se, amintirea alte idile de licean a Iui Bacovia, a fost publicată intila oară in Ateneul cultural. Bacău, an. III, nr. 2 (22) 1927, p. 4. Reprodusă în Viaţa literară, Bucureşti, an. IV, nr. .99, 5 ianuarie 1929, p. 2 şi in Cronicarul, Bucureşti, an. I, nr. 4 — 5, mai — iunie 193 1, p. 6. Cronicarul, revistă condusă de G. Şt. Cazacu, se vroia continuatoarea Orizonturilor nci (v. editorialul Mai departe din numărul inaugural). Intenţie în parte contrazisă de orientarea unor colaboratori, care, spre deosebire de Bacovia şi apropiaţii lui mai vechi, au imprimat Cronicarului accentu vederilor lor artistic tradiţionaliste şi politiceşte reacţionare: Ilarie Dobri-dor. Pan. M. Vizircscu şi profesorul de limba română, de anume circulaţie în mediile didactice ale timpului, Paul I. Papadopol. Acesla, în calitate de cronicar literar a] revistei, cerea ca preţuirea autentică sau „judecata adevărată (asupra lui Bacovia, n.n.) să înceapă prin a-1 smulge din actualitate" şi din „lumina insinuantă a unui răzvrătit" (v. Cronicarul, Bucureşti, an. II, mai 1934, p. 16—17). Ebreia figurează în ms. Cluj, p. 113. Reprodusă după Cronicarul. în ms. Cluj există următoarea variantă; „Ebreie, blîndeţe întrupată: Plîngînd te-ai dus de-aicea pesle mări Şi te-a cuprins pe veci, în depărtări, America-aceea rafinată. 5 Ebreie tristă, nobil sentiment, De dorul ţării noastre, de alean. Tu mori, privind peste ocean, Pe cînd eu gem în vechiul continent." Cuvintele evidenţiate lipsesc in Ateneul cultural, Viaţa literară şt Cronicarul — versiunea din periodice fiind constituită din tot ce a rămas nereliefat, cu o singură deosebire în v. 7: „Tu mori, privind peste ocean" (ms. Cluj); „Tu mori plîngînd, privind peste ocean" (Ateneul cultural, Viaţa literară şi Cronicarul). în ms. Cluj, în v. 8, „eu" înlocuieşte „tu", corectură făcută de Bacovia. P. 238 ZGOMOTE Considerată în mod eronat postumă şi introdusă ca atare in volumul Stanic şi versete. Editura Minerva, 1970, Zgi.mcte a apărut în ziarul Naţiunoa, Bucureşti, an. I, ur. 82, 1 iulie 1946, p, 2, împreună cu [Nihil ntvi\II. Figurează în ms. Iaşi, p. 16, ms. Bacău 2, p. 7 şi ms. Bucureşti, p. 7. De reţinut că, prezentă în ms. Iaşi, poezia urma. în intenţia din acel moment a autorului, să intre în volumul Stanţe burgheze. Reprodusă după ins. Bucureşt i. v. 4: „Din inconştient" (Naţiunea), „Din subconştient" (ms. Iaşi, ms. Bacău 2 şi ms. Bucureşti); v. 6: „Ca intunerec j Fără veste" (ms. Iaşi); „Ca întuneric fără veste" (ms. Bacău 2 şi ms. Bucureşti); v. 7: „Sunt ale oraşului / Intimidări" (ms. Iaşi, ms. Bacău 2 şi versiunea 1 ms. Bucureşti); „Sunt ale oraşului intimidări" (versiunea II ms. Bucureşti); v. 12 — 13: „De-a fie / Ce s-ar inlîmpla" (ms. Iaşi, versiunea I ms. Bacău 2 şi versiunea I ms. Bucureşti); „De-a fie, fie, / Orice s-ar intîmpla" (Naţiunea) ; „Orice s-ar întîmpla" (versiunea II ms. Bacău 2); „Sau fie / Ce întîmplare..." (versiunea II ms. Bucureşti); „Sau fie / Şi orice s-ar întîmpla" (versiunea III ms. Bucureşti). P. 239 ÎN IARNĂ Apărută în Steaua, Cluj, an.VIT, nr. 3, martie 1956, p. 4, împreună cu poezia Cogilo. Figurează în ms. Bacău 2, p. 44. Reprodusă după Steaua. ■ în ms. Bacău 2, poezia este datată, sus, în dreapta: 1953. 582 583 POSTUME i OBSESII „în odăiţa de elev" sc înt Uneşte şi în ms. Bucureşti, dar şters de autor. Aceeaşi soartă a avuf-o versul „Birou", scris intre v. 13— H, şi apoi Înlăturat, atit în ms. Bucureşti, cit şi iu ms. Bacău 2. P. 243 Publicată în ["ia/a românească, Bucureşti, au. XIV, nr. 9, septembrie 1961, p. 106. Figurează in ms. Bacău 2, p. 1 şi ms. Bucureşti l, p. 1. Reprodusă după ms. Bucureşti. P. 344 REFLECŢII Versurile „Preocupat / A compune / Un interesant roman" Iac, desigur, aluzie la Impresii 'Ic roman, proza la care Bacovia lucra atunci. Publicată în Steaua, Cluj, an. XVII, nr. 10, octombrie 1966, p. 6, Figurează îu ms. Bacău 2 (unde este copiată de două ori şi numerotată o dată: I, altă dată: 2), p. 2 şi in ms. Bucureşti, p. 2, Reprodusă după ms. Bucureşti. P. 245 DEŞI NIMIC Poezie în care vocile instrumentale favorite, fanfara şi cuplul pian-violină sună fără modulaţii, pe un ton „alb" puţin obişnuit la Bacovia, corcspuJizind autod is tan ţării critice din fază finală a scrisului său. Figurează în ms. Bacău 2, p. 4 şi ms. Bucureşti, p. 4. Reprodusă după ms. Bucureşti, v. 3 — 4: „Chipul tău, / în odăiţa dc elev... j Şi, poale, te gîndeai" (ms. Bacău 2); „Chipul tău, / Şi, poate, te gîndeai" (nis. Bucureşti). Versul 1 Reproducem Cuprinsul ms. Bacău 2 şi ms. Bucureşti. Ms. Bacău 2 (intitulat Stanţe şi veisete]: Obsesii, p. I; Reflecţii, p. 1/2; Resemnare, p. 3; Deşi nimic, p. 4; Deină, I, p. 5; Stanţă vee-he, p. 6; Zgomote, p. 7; Noapte de oraş, p. 7/8; Stanţă reală, p. 9; Deină (II), p. 10; Stanţă medie, p 11; Stanţă de lecitii, p. 2/12; Arhaism, p. 13; Dcină (III), p. 14; Stil simplu, p. 15; Stil simplu (II), p, 16; In sat, p. 17; Electră, p. 18; Din explorări, p. 19; Din tren, p. 20; Verset romanţat, p. 21; Conveniri, p. 22; Pastel, p. 23; Stanţă de curaj, p. 24; II, p. 25; Informativ, p. 26; Negură-n oraş, p. 27; Din explorări, p. 28 ; //, p. 29; Pro arte, p. 30; II, p. 3 1; Stanţă de lume, p. 32 ; Spleen, p. 33; Compt, p. 34; De. iarnă, p. 35; Jurnal, p. 36; Studiu, p. 37; Pace, p. 38; Mitologie, p. 39; Cegile, p. 40; Destin, p. 41; Incident în bal, p. 42; 584 P. 246 STANŢĂ VECHE Publicata în Steaua, Cluj, an. XVII, nr. 10, octombrie 1966, p. 5 — 6. figurează în ms. Bacău 2, p, 6 şi ms. Bucureşti, p. 6, Reprodusă după ms. Bucureşti. v. 6 — 7: „Vorbe,/Despre muncă./Salar,/ Sau versuri dramatice" (versiunea I rus. Bacău 2 şi versiunea I ms. Bucureşti); „Vorbe, / Despre muncă, / Sau versuri dramatice" (versiunea II ms. Bacău 2); „Vorbe,/ Sau versuri dramatice" (ms. Bucureşti) ; v. 8: „O voinţă mai bună" — vers şters in ms. Bacău 2; v. 10; „Cc-au fost,J Voi mai veni..." (versiunea I ms. Bacău 2 şi versiunea I ms. Bucureşti); „Vor mai veni..." [versiunea II ms. Bacău 2); „Sau vor veni .." (versiunea II ms. Bucureşti); v. 12— 14: „Ură.../ Ici. colo" (versiunea I ins. Bacău 2 şi versiunea j ms. Bucureşti); „Ură..." (versiunea II ms. Bacău 2); „Ură / Iubire j Ici, colo" (versiunea II ins. Bucureşti). Seară, p. 43; în iai nă, p. 44; Gîndh i, p. 45, Chimie, p. 46; Legendă, p. 47; Pastel, p. 48; Libtlă, p. 49; Amurguri, p. 50 ; Moment, p. 51; 11,^ p. 52; în zare, p, 53; Verset tîrziu, p. 54; Efcdă, p. 55; Revelion, p. 56; în margini, p-57; Restituiri, p. 58; II, p. 59; III, p. 60; Feude, p. 61; Verut ideal, p. 62; Verset prozaic, p. 63; Serenadă, p. 64; Verset fantast, p. 65; Verset slav, p. 66. Ms. Bucureşti: Obsesii, p 1; Reflecţii, p. 2 ; Resemnare, p. 3 ; Deşi nimic, p. 4 ; Di ină, p. 5; Stanţă veche, p 6; Zgomele, p. 7; Noapte de ciaş, p S, II, p. 8; Stanţă reală, p. 9; Deină II, p. 10; Stanţă medie, p. 10; Stanţă la Bacovia, p II; Arhaism I, p. 12; Drind populară III. p. 14; Aşa, p. 16; în sat, p. 17. Stil simplu, p IS; Din explorări, p. 19; Din tren, p. 20; Vanitos, p. 2 l; Stil simplu, p. 22 ; Pastel, p. 23; Stanţă, p. 24 : Asediu II, p. 25; Informativ, p. 26; Negură-n oraş, p. 27; Din explorări, p 28; Stanţă de lume, p.29; Pro arte II, p. 3 I;' Spleen, p. 33; Compt, p. 34; Jurnal, p. 36; Studia, p. 37; Mitologie, p 38; Destin, p. 4 1; Incident la bal, p. 42; Seară, p. 43; Gîndiri, p. 45; Chimie, p. 46; Legendă, p. 47; Pastel, p. 48; Libelă, p. 49; /Imîirgifri, p. 5D; Ji; ;nre, p. 53; Revelion, p. 56; /j: margini, p. 57; [7?es-tituiri] II, p. 59; Revelion, p. 60; Feude, p 61; IVisc* prozaic, p. 63; FfT.:r;-slav, p. 66. 585 P. 247 NOAPTE DE ORAŞ {„Pe caldarîmul ud") De observai că, prin împreunările de rumori citadine şi rurale, oraşul descris aici (ca şi in [Noapte de oraş] II, ) prelungeşte la altă scară, „bucu-reştcană", imaginea tipic bacoviană şi totodată simbolistă a urbei de provincie. Figurează în ms. Bacău 2, p. 7/8, unde este compusă din două strofe, cea de a doua, în ms. Bucureşti, p. 8, devenind poezie de sine stătătoare; versiunea I ms. Bucureşti este identica celei din ms. Bacău 2. Reprodusă după ms. Bucureşti, P. 248 [NOAFl'E DE ORAŞ] II („Plouă..."} Figurează in ms. Bacău 2, p. 7/8, ca parte a doua a poeziei Noapte de oraş, şi în ms. Bucureşti, p. 8, nude cifra de titlu; II este adăugată cu creionul. Reprodusă după ms. Bucureşti. v. 3 — 4: „De zile, de ani, / Aceeaşi viaţă,! Fără a găsi" (versiunea I ms. Bacău 2 şi versiunea I ms. Bucureşti); „De zile, de ani,/Fără a găsi" (versiunea II ms. Bacău 2 şi versiunea II ms. Bucureşti). P. 249 STANŢĂ REALĂ Poezia, scrisă, cel mai probabil, in timpul ultimului război, aminteşte prin „grija zilei de mîine" de versurile analoge din anii primului război (v. Belşug, p. 112). A apărut întîia oară îu Ateneu, Bacău, an. III, nr. 9 (2(5), septembrie 1966, p. 12; Reprodusă în Steaua, Cluj, an. XX, nr. 1 ianuarie 1969. p. 3 — 4. Figurează în ms. Bacău 2, p. 9 şi ms. Bucureşti, p. 9. Reprodusă după ms. Bucureşti. v. 3: „Al grijei/Ce azi, pe mîine" (versiunea I ms. Bacău 2 şi versiunea I ms. Bucureşti); „Al gtijei zilei de mîine" (versiunea II ms. Bacău 2 şi versiunea II ms. Bucureşti); v. S, 17: „Cirul noi ne trezim j Din morminte" (ms. Bacău 2 şi versiunea I ms. Bucureşti); „Ne-aăucem aminte" (versiunea II ms. Bucureşti); v. 15: „Şi păduri / Cu bestii" [versiunea I ms. Bacău 2 şi versiunea I ms. Bucureşti); „Şi păduri cu bestii" (versiunea II ms. Bacău 2 şi versiunea II ms. Bucureşti). P. 250 DOINĂ II („Poezia tace") Alt pandant, peste un lung timp, la Belşug (v. nota anterioară) poezia figurează in ms. Bacău 2, p. 10 şi ms. Bucureşti, p. 10, cu titlul, în cel dinţii: Doină (II), iar în ultimul, cu titlul iniţial: Doină, avînd, în colţul din dreapta, jos, data: 1949, ştearsă apoi de poet. Reprodusă după ms. Bucureşti. v. 2: „în zile de sfadă.../ Şi mulţi se-ntreabă j Despre guvern." (ms. Bacău 2 şi versiunea I ms. Bucureşti); „în zile de sfadă ? ..." (versiunea II ms. Bucureşti); v. 9: „Cum timpul trece" (versiunea I ms. Bacău 2 şi ms. Bucureşti); „Cum timpul fuge" (versiunea II ms. Bacău 2). P. 251 STANŢĂ MEDIE Apărută în Viata românească, Bucureşti, an. XIV, nr. 9, septembrie 1961, p. 107. Figurează în ms. Bacău 2, p. 11 şi ms. Bucureşti, p, 10 [bis]. Reprodusă după ms. Bucureşti. Pentru clarificarea diferenţelor existente pe de o parte între ms. Bacău 2 şi ms. Bucureşti, iar pe de alia, între prima şi a doua versiune din ms, Bacău 2, reproducem mai întîi prima formă a poeziei, cu sublinierea cuvintelor şterse de autor, şi apoi cea de a doua şi finală, ambele din ms. Bacău 2 : „STANŢA MEDII! Nu ştiu dacă Sunt înţelese Aceste stanţe... Dar mie-mi fote 5 Plăcere. Ele vorbesc De-un suflet Delicat, In goana cea mare 586 S>87 10 De barbar... Si, cînd toate. Şi /cale Vor amuţi, Poate, 15 Numai atunci Vor fi trăite, Dec it Niciodată.., Dar sunt înţelese 20 Aceste slanţc. Ho trăiesc Un suflet Delicat. în goană 25 De barbar..." „STANŢA MEDIE Nu ştiu dacă Sunt înţelese Aceste stanţe.,. Dar 5 Ele vorbesc De-un suflet încet în goana Şi, cînd ţoale, Vor amuţi, 10 Numai atunci Vor fi trăite, Decît Niciodată..." v. 4-5, versiunea 1 ms. Racău 2, sînt idcnfice cu versiunea I ms. Bucureşti; „Dar mie-mi fac plăcere" (v. 4, versiunea II ms. Bucureşti); In v. 7 şi S (versiunea I ms. Bacău 2): „încet" adăugat, apoi eliminat de poet; păstrat însă in versiunea II ms. Bacău 2, — v, fi. v. 7 — 8, versiunea 1 ms. Bacău 2, sint identice cu versiunea II ms. Bucureşti; „De-un suflet delicat" (v. 6, versiunea II ms. Bucureşti); v. 9-10, versiunea I ms. Bacău 2, au fost păstrate în ms. Bucureşti astfel; „în goana / De barbar" (versiunea I) şi „în goana de barbar..." (v. 7, versiunea II); v. 19—25, versiunea I ms. Bacău 2, poetul a eliminat mai intîi cuvin, tele subliniate, apoi a şters cele 7 versuri, eu două bare oblice (ştersătură caracteristică Iui Bacovia). Versurile sint identice cu versiunea I ms. Bucureşti; „Dar sunt înţelese / Aceste stanţe.../Ele trăiesc / Un suflet delirat / în goana de barbar.,," (v. 15 — 19, versiunea II ms. Bucureşti). Este singurul caz cind o versiune ultimă, în ms. Bacău 2, este atît de evident nelinisată. P. 252 STANŢĂ LA BACOVIA Invocare a regiunii natale ca mic sediu paradisiac, poezia contrastează de departe cu tradiţionala viziune întunecată a autorului asupra aceleiaşi zone. Poezia e şi o mărturie implicită asupra adevăratei origini a pseudonimului poetului: denumirea Districtus Baccviae, dată dc Dimîtric Cantcmir ţinutului băcăuan în Descripţia Moldaviae şi cunoscută dc Bacovia din dicţionarul lui Hasdeu (v. interviul poetului, luat "de Vasile Netea, in volumul de faţă, p. 440), Figurează în ms. Bacău 2, cu două variante, una Ia p. 2 şi alta Ia p. 12, în ambele versiuni cu titlul Stanţă de locuri, şi in ms. Bucureşti, p. 11, Reprodusă după ms. Bucureşti. Varianta de Ia p. 12, din ms. Bacău 2, in forma ei iniţială, este cea mai apropiată celei din ms. Bucureşti. Pentru sesizarea diferenţelor (constînd în dispunerea versurilor, de fiecare dată altfel) dintre varianta poeziei de la p. 2, versiunile I şi II ale variantei dc la p. 12 şi cea din ms. Bucureşti, redăm versiunile integrale ale Stanţei de locuri, p. 2 şi 12, ms. Bacău 2. Varianta de la p, 2; „STANŢĂ DE LOCURI ...Şi glasuri în văi răsunau: «Bacovia, ...Ţară de îneîntări 5 Şi viaţă liniştită. Nu se discută De-al meu şi de-al tău Sau teamă de moarte. Bacovia 10 Ţara cu cîntul viguros: înainte. 588 589 Si bestiile ascultau De om. Bacovia 15 Ţara Cînd tace Orice cuget.» Gh. V.-Bacovia Yaranta de la p. 12, versiunea I: „STANŢA DE LOCURI Si glasuri în văi răsunau: Bacovia Ţară 5 De incîntări Si viaţă liniştită Nu sc discută De-al meu Şi deal tău 10 Sau teamă De moarte Bacovia, Ţară cu ciutul Viguros: 15 înainte 1 Şi apoi. Ol JUJidc Şl bestiile Ascultau 20 De om. Bacovia, Ţară Cînd tace Orice cuget..." Versiunea II: „STAXTÂ DE LOCUR: Şi glasuri iu văi răsunau: Bacovia Ţară de încintări 5 Nu se discută Dc moarte. Bacovia,. ţară cu cintul viguros: înainte 1 Şi bestiile ascultau 10 De om. Bacovia, Ţară Cînd tace Orice cuget .." v. 8 — 9 (versiunea 1)/10 — 12 (versiunea II] sc află şi in versiunea I ms. Bucureşti. Iniţial sînt aşezate cn in versiunea II ms. Bacău 2, apoi versul „De moarte" este şters şi adăugat în continuare, ca în versiunea I ms. Bacău 2 în ms. Bucureşti, în versiunea 1, v. 10 şi 12—13 sînt aşezate astfel: „Cu cîntul / Viguros"; „Şi-apoi, / Oriunde.../ Şi bestiile / Ascultau". Tor in versiunea I, varianta din ms. Bucureşti poartă dedicaţia: „Unui Poet". P. 253 STIL SIMPLU („Ca sullet") Poezie dalabilă în anii 1953— 1954, cind, potrivit versurilor : „înlirzie / Speranţele / De ieri" si declaraţiilor făcute nonă de Agatha Grigorescu-Bacovia, perspectiva reactualizării numelui şi operei lui Bacovia era numai o promisiune. Figurează în ms. Bacău 2, p. 15. Reprodusă după ms. Bacău 2. v. 13: „Nu aşteptăm" este şters de autor. L-am preluat, totuşi, marcat în croşete, îutrucît face legătura între versurile precedente şi cele ce urmează. Poezia lipseşte din ms. Bucureşti Nu e, din păcate, singura lacună. Din acelaşi caiet lipsesc paginile: 13, 15, 30, 32, 35, 39, 40. 44. 51, 52, 54, 55, 58, 62, 64, 65. Tot aici menţionăm că numerotarea ms. Bucureşti diferă de cea a ras. Bacău 2 intre paginile 10 (Doină II — „Poezia tacc"J şi 14 (Doină — „Dintre cîte-ani încercat"). Diferenţa provine din numerotarea dublă in ms. Bucureşti a poeziilor Doină II — p. 10 şi Ştiinţă medie — p. 10, iar poezia Arhaism este numerotată iutii: 13 (ca în ms. Bacău 2], apoi! 12. 590 591 P. 254 AŞA Figurează in ms. Bacău 2, cu titlul Stil simplu (II) şi în ms. Bucureşti, p. 16. Reprodusă după ins. Bucureşti. în versiunea preluată, titlul iniţial era desemnat cur //; peste acesta, poetul a adăugat cu creionul titlul: Aşa. P. 255 ÎN SAT Apărută în Ateneu, Bacău. an. Ill, nr. 9, septembrie 1966, p. 12, într-un grupaj conţinind şi poeziile: în zare Libelă, Negară în oraş .... Pastel, Stanţă reală, Ani, Studiu, Verset divagat. Revista Ateneu, ce se consideră (v, editorialul primului număr] legatara Ateneului cultural, a publicat majoritatea postumelor poetului. în prezent „sanctuar" al cultului bacovian. Ateneu patronează manifestările periodice închinate memoriei poetului (festivalul bienal G. Bacovia] şi ţine deschise paginile sale cercetărilor asupra vieţii şi operei fondatorului. între alte articole şi studii: Vladimir St rein u: Baeevia, nr. 9, septembrie 1966; Eugen Pricope : Bacovia şi muzica, endo- şi exesmeză, ibid.; Radu Negru: Substanţă şi culcare, ibid.; Florin Mihăilescu: Lirismul mascat, ibid.; Laurcnţiu Ulici: Poezia ca stare de suflet, ibid.; Gh. Bulgăr: Valeţi sugestive ale limbajului, ibid.; Constantin Călin: Baeevia în critica şi isteria ii terară, nr. 10, octombrie 1966; Al. Husar: Baccvia, nr. 2, februarie 1967; Gh. Brăgan: Bacovia şi ref uzul pcezici, nr. 4, aprilie 1970; Edgar Papu : Glosă ia cromatismul bacevian, nr. 9, septembrie 1971; Ernest Gavrilovici; Dicţionar al limbii poetice baceviene U. B., ibid. Tot în Ateneu au apărut contribuţii străine Ia exegeza bacoviană: sub titlul Verde crud, un fragment din lucrarea Svetlanei Matta, in nr. 7, septembrie 1970, p. 18, şi Eu îl consider impresionist — paralelă intre Ady şi Bacovia, de Belia Gyorgy, in nr. 10, octombrie 1966, p. 13. (Paralelă reluată dc traducătorul in limlm maghiară al Iui Bacovia, Kiss Jeno, în prefaţa sa la volumul G. Bacovia, Bucureşti, Editura Albatros, 1972, Cele mai frumoase poezii.) Figurează în ms. Bacău 2, p, 17 şi ms. Bucureşti, p. 17. Reprodusă după ms. Bucureşti. 592 P. 256 STIL SIMPLU („ Durui eli") Figurează în ms. Bacău 2, p. 18, sub titlul Electră, şi îu ms. Bucureşti, p. 18. Reprodusă după ms. Bucureşti. Data poeziei (1946) este consemnată numai in ms. Bucureşti. încă O dată în varianta din ms. Bacău 2 numărul versurilor nu coincide cucei din ms. Bucureşti. Cauza, aceeaşi: contragerea cîtorva versuri într-unui singur; în cazul dat: 1—2, 3—4, 7—8, 12—13. P. 237 DIN EXPLORĂRI („... Că, şi ei") Figurează in ms. Bacău 2, p. 19 şi ms. Bucureşti, p. 19. Reprodusă după ms. Bucureşti. Prin divizarea v. 13: „Şi, nici o / Importanţă", varianta din ms. Bacău 2 cuprinde 14 versuri, spre deosebire de varianta din ms. Bucureşti, cu 13 versuri. P. 258 DIN TREN Poezia, poate amintire a ultimului drum efectuat de autor la Bacău (v. tabelul cronologic al ediţiei de faţă), a apărut in Steaua, Cluj, an. XVII, nr. 10, octombrie 1966, p. 3, in acelaşi număr cu Reflecţii şi Stanţă veche. Figurează în ms. Bacău 2, p. 20 şi ms. Bucureşti, p. 20. Reprodusă după ms. Bucureşti. în ins. Bacău 2, versurile 9 şi 11 sînt scindate, textul numărind deci 23 versuri, şi nu 21, cîte conţine varianta din ms. Bucureşti. P. 259 VANITAS Figurează in ambele manuscrise. Bacău 2, p. 21 şi Bucureşti, p.21;în primul, cu titlul Verset romanţat („romanţat" adăugat ulterior de poet). Reprodusă după ms. Bucureşti. în varianta ms. Bacău 2, poezia numără 10 versuri, împărţite în 2 strofe egale; dispunerea c următoarea: 593 v. j—î, 5-6, 7-8, 9— JO. 11- 12, 15- 16 - incite un singur vers. v. 16: „Xr-ara uitat" (versiunea I ms. Bacău 2 şi versiunea I ms. Bucureşti); „Le-am uitat" (versiunea I ms. Bacău 2 şi versiunea II ms. Bucureşti). P. 260 STIL SIMPLU („In sunete lirice") Apărută, Sub titlul Conveniri, in Gazeta literară, Bucureşti, an. XIII, nr. 47, 24 noiembrie 1566, p. 3, în acelaşi grupaj cu Feude, In margini, Şi te ?, Verset fantast, Verset ideal. Figurează in ms. Bacău, p. 22, cu titlul Conveniri, şi in ms. Bucureşti, p. 22. Reprodusă după ms. Bucureşti. îu ms. Bacău 2, poezia numără 12 versmi. dispuse astfel: v. 3—4 într-un singur vers; v. 7 — 8 intr-un singur vers; v. 13 segmentat fn două versuri: „Dar, şi ... Un vis deosebit ..." P. 261 PASTEL („Prea ursuz") Scrisă probabil in iarna grea din anii 1945/1946, Pastel apare pentru prima oară în Ateneu, Bacău, an. III, nr. 0 (26). septembrie i960, p. 12. Retipărită in Gazeta literară. Bucureşti, nr. 47, 24 noiembrie 1966, p. 3. 1'igureazS Sn ms. Bacău 2, p. 23 şi ms Bucureşti, p. 23. Rcpiodusă după ms. Bucureşti. v. 7: „A foame, / Iarnă, j Moarte" (versiunea I ms. Bacău 2 şi versiunea I ms. Bucureşti). „A foame, / Iarnă" (versiunea II ms. Bacău 2); „A foame" (versiunea II ms. Bucureşti). P. 262 STANŢĂ („Adeseori") Figurează în ms. Bacău 2, p. 24, cu titlul Stanţă de curaj, p. 24, şi în ms. Bucureşti, p. 24. Iniţial, alit in ms. Bacău Z, cit şi în ms. Bucureşti, titlul poeziei era: Stanţă de război. Reprodusă după ms. Bucureşti. v. 5 — 6: „De ţară Nouă, / Capitalul / Moderat" (versiunea I ms. Bacău 2); „Capital / Moderat" (versiunea II ms. Bacău 2); „Dc ţară nouă, / Capital moderat" (ms. Bucureşri); v. 8: „Şi celor ce muncesc" — este tăiat de poet în varianta din ms. Bacău 2; v. 9 — 10, în versiunea I ms. Bacău 2, sînt aşezate astfel: „far ce va fi / în viitor, / Deocamdată / E sublim". P. 263 ASEDIU Poezia, reminiscenţă din anii de privaţiuni, fie ai războiului, fie ai celor imediat postbelici, figurează îu ms. Bacău 2, p. 25, cu titlul: //. In ms. Bucureşti, p 25, mifinl poarta titlul: II; denumirea Asediu fiind ulterior adăugată de autor în ediţia de faţă s-a reţinut însă ca titlu unic Asediu, .şi nu Asediu II. Cum s-a văzut, nu o dată in manuscrisele de poezie bacoviană, numărul II ţine loc, chiar provizoriu, de titlu. Dar îu acest caz, cifra de titlu; II, motivată pentru stadiul iniţial, în care poezia reprezenta urmarea sau partea a doua a Stanţei de război, nu se mai justifică în momentul cînd, prin transformarea Stanţei de război în Stanţă, de sine stătătoare. Asediu devine automat independentă. (Bacovia însuşi, este de presupus, ar fi procedat întocmai la definitivarea textului.) Reprodusă după ms Bucureşti. în ms. Bacău 2, poezia numără 14 versuri, datorită împărţirii versurilor 5. 8 şi 9, după cum urmează: v. 5: „In astfel / De împrejurări" ; v. 8; „Şi, după / Marşuri triumfale"; v. 9 : „în ritm / De canţonetă". v. 7: „Măcar poet.." (versiunea I ms. Bacău 2 şi ms. Bucureşti); „Poet..." (versiunea II ms. Bacău 2). P. 26 4 INFORMATIV Semnată G. Bach (pseudonim utilizat rareori de George Bacovia), poezia mai prezintă o particularitate: este una dintre puţinele scrieri bacoviene datate. în cazul acesta, indicaţia „ 1945/46", chiar dacă ar Ji ulterioară edactării poeziei, certifică circumstanţa politică reflectată. Injcrmaliv 664 595 avea. in vedere campania de presă dezlănţuită, aparent pe l>aza celor mai democratice considerente („Iarmaroc de principii"), împotriva plalformei-prograiu sau „manifestului" Frontului national-democrat pentru alegerile din noiembrie 1945. Figurează îu ms Bacău 2, p. 26 si ms. Bucureşti, p. 20. Reprodusă după ms Bucureşti. v. 2: „Iarmaroc" şi v. 4: „S-a oploşit" sint şterse de poci in ms-Bariu 2; v. 5: „în cetate, — / Munceşte, / Petrece, / Şi re fumează" [ms. Bacău 2 şî versiunea I ms. Bucureşti); „în Cetate" (versiunea 11 ms. Bucureşti); v. 9—10: „Noi nu complicăm manifestul" (versiunea I ms. Bacău 2); „Noi nu complicăm /Manifestul" (versiunea II ms. Bacău 2 şi ms. Bucureşti). P. 265 NEGURĂ-N OK AŞ Publicată in Ateneu, Bacău, an. III, nr. 9(26), septembrie 1966", p. 12. Figurează în ms. Bacău 2, p. 26 şi ms. Bucureşti, p. 2". Reprodusă după ms. Bucureşti, în ms. Bacău 2, versurile 4 — 5 sini contrase intr-nnnl singur, iar versurile 16—17 sînt rupte in două; astfel că poezia numără 18 veisiui spre deosebire de varianta din ms. Bucureşti, care are 17 versuri. v. 2 şi II: „De noiembrie" (ms. Bacău 2); „De noientbre" [ms, Bucureşti). P. 266 DIN EXPLORĂRI („.,, Ştiu şi ei") Poezia, rar moment cat har clic la Bacovia, figurează iu ms. Bacău 2, p. 28 şi tuş Bucureşti, p. 28. Reprodusă după ms. Bucureşti. Varianta din ms. Bacău 2 : 16 versuri, obţinute prin ruperea versului 6: „Urmat / Cu sfinţenie". v. 7 —9: „Acelaşi limbaj, / Obiecte scumpe / Aşezalc ia locul lor" — tăiate cu o linie oblică în ms. Bacău 2; v. 11: „Altruism" — şters în ms. Bacău 2. P. 267 STANŢĂ DE LUME („Minute de rnocniri") Figurează înms. Bacău 2, p. 29, cu titlul: II, şi In ms. Bucureşti, p, 29. Reprodusă după ms. Bucureşti. Titlul din ms. Bucureşti a fost adăugat dc poet, cu creionul, peste Cel dinţii: 77. Varianta din ms. Bacău 2: ,.H Minute De rnocniri, Şi-ngăimări Reprezint ări 5 Lumeşti, A omului Mizantrop Şi singular Sarcastic chief 10 Din depărtări ... A te stîrni. A rîde ... (Hai, la lupia Cea mare ...»" Versul S, ulterior, a fost tăiat dc poet (iiniis. Bucureşti există ca v. 5). Versurilr 11 — 14 din ms. Bacău 2 se aflau iniţial şi in ms. Bucureşti (aici, conlrnse pe 2 rînduri). Ele au fost şterse de poet, im înainte dc a mai fi încercat o variantă pentru ultimele 2 versuri: „Hai, înainte" — variantă de asemenea abandonată. P, 268 PRO ARTE („în stanţe") Poezia, una din rarele postume cu tonalitate mai stenică, figurează □umai îu ms. Bacău 2, p. 30. Reprodusă după ms. Bacău 2. r, 269 PRO ARTE II („Eu scriu") Criza morală la caic se referă poezia se datorează desigur aceloraşi încercări din anii 1950—1955. Figurează in ms. Bacău 2, p. 31, cu titlul: 77, şi în ms. Bucureşti, p. 31, 596 597 Reprodusă după ms. Bucureşti. Iniţial, şi iu ms. Bucureşti, titlul poeziei era doar: II. Pro arie au fost adăugate cu creionul. v. 6—11 sînt şterse de poet in ms. Bacău 2, v. 14; „Stimate ahtoi" (ms. Bacău 2); „Stimate cititor" (ms. Bucureşti], P. 270 STANŢĂ DE LUME („Ce de-ntristări"] Figurează in ms. Bacău 2, p. 32. Reprodusă după ms. Bacău 2. v. 7 _8: „în parcul / Din oraş ... j Cn bani puţini" (versiunea I ms. Bacău 2]; ..în parcul din oraş" (versiunea II ms. Bacău 2); v. 10— 11: „Mai bogat, — / Artist sărman" (versiunea I ms. Bacău 2); „Artist sărman" (versiunea II ms. Bacău 2], în dreptul versului eliminat, poetul adăugase „Fericit", dar şi la acesta a renunţat; totuşi v. 9 şi 11 ne-au impus păstrarea uneia din forme; am optat pentru a doua, transcrisă, de noi între croşete, v. 12: „Şi beţivan" (versiunea I ms. Bacău 2); „Sau beţivan" (versiunea II ms. Dacău 2); v. 14: „De poliţişti, / Drept imoral" (versiunea I ms. Bacău 2); „De poliţişti" (versiunea II ms. Bacău 2). P. 271 SPLEEN Figurează îu ms. Bacău 2, p. 33 şi ms. Bucureşti, p. 33. Reprodusă după ms. Bucureşti. Versiunea din ms. Bacău 2 numără 18 rînduri, urmare a divizării versurilor 5, 7, 10, 13. Finalul (v. 11 — 15) comportă şi diferenţe de text: „Teorii, Tăceri, Se rîde Volubil." Iniţial, în ms. Bacău 2, versurile 11 — 13 erau identice cu cele din ms. Bucureşti. Dispunerea lor era însă diferită; „Teorii noi Şi vechi ... Tăceri, — Sc ride Şi din pintece." „Volubil" esle adăugat peste uftimut vers, şters dc poet. P. 272 COMPT Bilanţ de decepţii vitale şi iu mare măsură artistice, efectuat în stilul „antipoetic", de însemnări ostentativ prozaice sau de agendă contabilă, al multor versuri postume. Figurează în ms. Bacău 2, p. 34 şi ms. Bucureşti, p. 34. Reprodusă după ms. Bucureşti. v. 5: „A dormita" este şters in ms. Bacău 2; v. 7: „N-.im fost ... / Pin' la ziuă I Cît mai va?" (versiunea I ms Bacău 2 şi versiunea I ms. Bucureşti); „N-am fost ... / Pin' la ziuă" (versiunea II ms Bacău 2); „N-ara fost..." [versiunea II ms. Bucureşti) ■ ■r. 12—13: „Mai este / Pîn7a lumea j Noastră" (versiunea I ms. Bacău2); „Mai esle / Pin' Li lumea noastră" (versiunea I ms. Bucureşti); „Mai este/ Fîn-!i.'uin:i" (versiunea II ms. Bacău 2); „Mai este / Pin' ziua" (versiunea II ms. Bucureşti). Ana preluat, deci, finalul după rus. Bacău 2. P. 273 DE IARNĂ („Chiciură") Poezia, crochiu grotesc al patinorilor cu siluete trist-diafane de alteîndva, figurează în ms. Bacău 2, p. 35. fnedită. Reprodusă după ms. Bacău 2. P. 274 JURNAL Poezie iscălit! U. Bach şi datată „1945/46". Citaiea ironică a primului vers din imnul regal în finalul textului din versiunile I ale ms. Bacău 2 şi ms. Bucureşti trimite la demonstraţia organizată, în numele regelui, la S noiembrie 1945, in Piaţa Palatului, de către tineretul partidelor naţional-ţărănesc şi national-liberal. Figurează in ms. Bacău 2, p. 36 şi ms. Bucureşti, p. 36. 598 599 Reprodusă după ms. Bucureşti. v. 8 — 9: „Să revenim / în felul / Cum se destinde" (versiunea I ms. Bacău 2); „Să revenim în felul, / Cum se destinde" (ms. Bucureşti); în ms. Bacău 2, ulterior, cele I rei versuri sint şterse, împreună eu „Aşadar", cuvînt scris de poet în dreptul v. 8; v. 11—13: „Solemn / Şi rar, — / « Trăiască Regele». / Un cîntec liniştit" (versiunea I ms. Bacău 2); „Solemn şi rar, — / Trăiască Regele" (versiunea I ms. Bucureşti); „Solemn şi rar, — / Un cîntec pentru teii!" J/ersiunea II ms. Bacău 2); „Un cinl şi rar; — / — Mulţi ani trăiască" (versiunea II ms. Bucureşti); „Un cint şi rar" (versiunea III ms. Bucureşti). în acest caz am optat pentru versiunea II din ms. Bacău 2. P. 275 STUDIU „Cînd căutam") Prin referinţa la dicţionare, comparabilă cu declaraţia de fidelitate a lui Tudor Arghezi faţă de aceleaşi auxiliare poetice („dicţionarele sînt unicii mei prieteni adevăraţi"), Bacovia recunoaşte natura elaborată a 'irismului său. Apărută în Ateneu, Bacău, an. HI, nr. 9 (26), septembrie 1966, p. 12. Figurează în ms. Bacău 2, p. 37 şi ms. Bucureşti, p. 37. Reprodusă după ms. Bucureşti. Prin frîngerea versurilor 3, 8 şi 9, versiunea din ms. Bacău 2 numără 14 versuri. P. 276 PACE Confesiune a unei false împăcări cu sine, poezia figurează îu ms. Bacău 2, p. 38. Inedită. Reprodusă după ms. Bacău 2. Titlul iniţial fusese Pax, iar versurile 8 — 9 se prezentau intr-o primă formă astfel: „De triste lacrimi, Ar putea Să ploaie, Mai mult Şi liniştit." „Liniştit", din v. 9: „Să ploaie, liniştiţi", este adăugat cu alt creion, după înlăturarea ultimelor două versuri. 600 P, 277 MITOLOGIE Aluziile, încă mai apăsate în versiunea din ms. Bacău 2, la transfugii politici notorii din anii postbelici, îndrituiesc datarea poeziei în anii 1945/46. Figurează în ms. Bacău 2, p, 39 şi în ms. Bucureşti, p. 38. Neconcordanţa cifrelor de pagină se datorează numerotării cu 38 a poeziei Pace în ms. Bacău 2, absentă în ms. Bucureşti. Reprodusă după ms. Bucureşti. Ms. Bacău 2 conţine o variantă mai dezvoltată: „Voi v-aşteptaţi La orizont, I-a ţări Şi mări, 5 Promisiuni, — Jucînd Nevinovat în paradis. Figurativi ? 10 Apoi, fugiţi Din zare-n zări, Cu chiot Caraghios." Iniţial, în ms. Bacău 2, între v. 9 — 10 se află: „Sau anonimi? / Sau, cine-aţi fi?" Primul vers este şters şi în ms. Bucureşti, al doilea însă este păstrat. P. 278 DESTIN Figurează în ms. Bacău 2, p. 41 şi ms. Bucureşti, p. 41. Reprodusă după ms. Bucureşti. în ms. Bacău 2, v. 6: „Să stau" este şters dc poet. P. 279 INCIDENT LA BAL Amintire din rarele clipe de „mondenitate" ale autorului, poezia figurează în ms. Bacău 2, p, 42, cu titlul Incident în bal, şi în ms. Bucureşti, p. 42. Reprodusă după ms. Bucureşti. Titlul iniţial în ms. Bucureşti: Incident în bal — modificat de poet. v. 5 —7: „Cum am plecat / TJe-acolo / Nu ştiu / Sau tu / Că-ai fi rămas" (versiunea I ms. Bacău 2); „Că-ai fi rămas, acolo" (versiunea II 601 ms. Bacău 2); „Cum am plecat de-acolo, / Nu ştiu, — / Sau tu câ-ai ii rămas" (ms. Bucureşti); v. 9—12: „Am auzit, / Pe urmă, / Că s-a terminat / Kău ... / Noaptea / Acea noapte ... / Ca din veacuri / Sinistre ..." (versiunea 1 ms. Bacău 2); "Am auzit, / Pe urmă, / Că s-a terminat, / Kău ... / Noaptea, acea noapte.../ Ca din veacuri sinistre..." (versiunea I ms. Bucureşti); „Am auzit,/Pe urmă, / Că s-a terminat rău / Acea noapte ... / Ca din veacuri / Sinistre . ." (versiunea II ms. Bacău 2); „Noaptea, / Acea noapte ... / Ca din veacuri / Sinistre ..." (versiunea II ms. Bucureşti). P. 250 GÎNDIRI Poezia, condensare a vederilor deterministe despre artă şi morală aie poetului, a apărut in Steaua, Cluj, an. XX, nr. 1, ianuarie 1969, p. 3. Figurează in ms. Bacău 2, p. 45 şi ms. Bucureşti, p. 45. Reprodusă după ms. Bucureşti. în ms. Bacău 2, poezia numără 27 versuri: versurile 7, 9, 11, 19 sint scindate, iar intre v. 8—9 se a/lă: „Cu voi/Visam/În Lelveder ..." — versuri existente şi in ms. Bucureşti, dar şterse de poet. P. 281 CHIMIE Figurează în ms. Bacău 2, p. 46 şi ms. Bucureşti, p. 46. Reprodusă după ms. Bucureşti. v. 7: „Gusttndu-le / în izolări. / îţi pUet" (versiunea I ms. Bacău 2); în versiunea II sînt şterse; „Gustindu-le în izolări" (ms. Bucureşti); v. 9—10: „Numai din acest / Omagiu" (versiunea I ms. Bacău 2 şi ms. Bucureşti); „Numai din acest omagiu" (versiunea II ms. Bacău 2). v. 11: „A unui amic inventor" — „A" e existent în ambele manuscrise; în ms. Bucureşti este adăugat, cu altă cerneală şi, evident, de o mînă străină, un „1" - Al. P. 22Ş LEGENDĂ („—Ce bine-a scris") Apărută în Tcmis, Constanţa, an. I, nr. 6, decembrie 1966, p. 7, împreună cu Revelion („Colindă plăceri"). Figurează in ms. Bacău 2, p. 47 şi ms. Bucureşti, p. 47, Reprodusă după ras. Bucureşti. La v. 5: „Are ceva din actual", în ms. Bucureşti, poetul a ezitat intre „din actual" şi „contemporan" (scris dedesubt). Cum el nu a şters nici una dintre variante, am preluat prima formă, atestată şi de ms. Bacău 2. v. 6: „Peripeţii" [versiunea I ms. Bacău 2); „întîmplări" (versiuuea II ms. Bacău 2 şi ms. Bucureşti). Varianta din ms. Bacău 2 are 16 versuri, prin frîngerea versurilor 5 şi 10. P. 233 PASTEI, („E frig la cîmp" ...) în ms. Bacău 2, p. 48 şi ms. Bucureşti, p. 4S (in ms. Bucureşti, datată cu altă cerneală; 1948). Reprodusă după ms. Bucureşti. P. 2S4 LIBELĂ De notat că v. 1 — 3 din această poezie, reprezentind o polemică a autorului cu el însuşi, şi nu cu lumea, cura s-ar părea, reamintesc îndeaproape versul „De unic uitînd, şi dc număr" din poezia Gel. Publicată în Ateneu, Bacău, an. III, nr. 9(26), septembrie 1966, p. 12. Figurează în ms. Bacău 2, p. 49 şi ms. Bucureşti, p. 49. Reprodusă după ms. Bucureşti. în Stanţe şi versete, versurile 8 —10 au fost publicate ca poezie de sine stătătoare, sub formă de catren (prin Iringcrca v. 7), cu titlul Libelă. v. 6: „Vei fi sănătos" (versiuuea I ms. Baci ti 2 şi versiunea I ms. Bucureşti); „Vei fi" (versiunea II ms. Bacău 2); „ — Vei fi sănătos" (versiunea II ms. Bucureşti). P. 285 AMURGURI Suspiciunea faţă de autenticitatea aparenţelor frumoase ale lumii (culorile şi sunetele) este o atitudine constitutivă la Bacovia (v. studiul introducli/al ediţiei dc faţă). în A mur gini, ueincrederea acţionează ra o certitudine disperaută, căci, deşi ncformulală expres, numai această convingere putea da poeziei o violenţă de pamflet „simplist" împotriva uneia din clauzele propriului crez estetic al autorului. Poezia figurează în ms. Bacău 2, p. 50 şi ms. Bucureşti, p. 50. Reprodusă după ms. Bucureşti. 602 603 v. 9 —10: „Induceţi gînd / Contemporan" (versiunea I ms. Bacău 2 şi ms. Bucureşti); „Induceţi gîndul" (versiunea II ms. Bacău 2). P. 236 MOMENT („Cum gîndul Stă...") Figurează în ms. Bacău 2, p. 51, Reprodusă după ms. Bacău 2. P- 287 ÎN ZARE Publicată iniţial în Ateneu, Bacău, an. III, nr. 9 (26), septembrie 1966, p- 12, este reluată in Tribuna, Cluj, an. X, nr. 13, octombrie 1966, p. 2. Figurează în ms. Bacău 2, p. 53 şi ms. Bucureşti, p, 53, Reprodusă după ms. Bucureşti. P. 2SS VERSET TÎRZIU Poezia, in cadenţă şi cu timbru de romanţă eminesciană, figurează in ms. Bacău 2, p. 54. Inedită, Reprodusă după ms. Bacău 2. Titlul iniţial; Pustiu; şters şi înlocuit cu Verset, la care pcetul a adăugat, ulterior: tirziu. P. 289 REVELION („Colindă plăceri") Apărută în TontU, Constanţa, an. I, nr. 6, decembrie 1966, p. 7. Figurează în ms. Bacău 2, p. 56 şi ms. Bucureşti, p. 56. Reprodusă după ms. Bucureşti, v. 2: „Ninge begat, j Grozav" [ms. Bacău 2 şi versiunea I ms. Bucureşti); „Ninge" (versiunea II ms. Bucureşti); v.4: „Damigeana cu vin / Şi ani cu bucurie" (versiunea I ms. Bacău 2 şi versiunea I ms. Bucureşti); „ — Damigeana cu vin" (versiunea II ms. Bucureşti; în ms. Bacău 2, versiunea II, ambele versuri sînt şterse); v. 6 —7: „De alte vremi... / Să ne vedem in oglindă" (versiunea I ms. Bacău 2 şi ms. Bucureşti); „De alte vremi... / Te cată la oglindă" (versiunea II ms. Bacău 2); De alte vremi ..i [Damigeana cu vin j La oglindă" [versiunea III ms. Bacău 2); v, 9: „Să ne-adoarmă" (versiunea I ms. Bacău 2 şi ms. Bucureşti); „Ne-adoarmă" (versiunea II ms. Bacău 2). P. 290 ÎN MARGINI Apărută în Gazeta literară, Bucureşti, an, III, nr. 47, 24 noiembrie 1966, p. 3. Figurează în ms. Bacău 2, p. 57 şi ms. Bucureşti, p. 57. Reprodusă după ms Bucureşti. v. 9— 11: „Şi numai un dor, de demult j Tresărea ca un foc j Prin luncă, / într-un adio de toamnă ..." (versiunea I ms. Bucureşti); „Şi numai un foc părăsit / Mai licărea j într-un rest de luncă, / în vînătul seral de toamnă" (versiunea II ms. Bucureşti); „Şi numai un loc părăsit / într-un rest de luncă, / în vînătul seral" [versiunea III ms. Bucureşti). în ms. Bacău 3 regăsim versiunea III din ms. Bucureşti, cu o deosebire în ultimul vers, unde au fost păstrate; „de toamnă" („în vînătul seral de toamnă"). Iniţial, acest vers era: „într-un adia de toamnă"; v. 9 şi 10 sînt total indescifrabile in versiunea anterioară din ms. Bacău 2, liind şterse de poet cu radiera. p. 291 RESTITUIRI („Citind cc-am publicat") Caracteristică aceluiaşi gen de bilanţ amar (v. De artă, p. 216), pociia figurează în ms. Bacău'2, p. 58. Inedită. Reprodusă după ms. Bacău 2. v. 8—10: „Amestecarea limbilor j Un progres" (versiunea I ms. Bacău 2); „Intimidări / Enigme de hazard / Socialism" (versiunea II ms. Bacău 2). v. 8—10 (versiunea. II)sînt adăuga,te marginal dreapta, iar înlocuirea primelor două este marcată cu un arc („Un progres" este şi şters); e de presupus că scriind v, 10: „Socialism", poetul intenţiona sâ-1 elimine din v. 7. Cum ne lipseşte, pentru comparaţie, pagina 58 din ms. Bucureşti, nu putem decît să păstrăm identitatea dintre v. 7 si 10. p. 292 [RESTITUIRI] II („Fulgii") Apărută in Viaţa românească, Bucureşti, an. XIV, nr. 9, septembrie 1961, p. 107, cu titlul Fulgi. Figurează in ms. Bacău 2, p. 59 şi ms. Bucureşti, p. 59, în ambele cu titlul: II. Reprodusă după ms. Bucureşti, 604 605 v. 10—11: „Cu florile dalbe / Mi-au găsit mormîntul" (ms. Bucureşti); „Cu florile dalbe / Mi-au găsit mormîntul / Zburdă tot mereu'' (versiunea I ms. Bacău 2); „Cu fieri j Zburdă peste nci" (versiunea II ms. Bacău 2). Viaţa romanească a publicat o versiune combinată: „Cu florile dalbe / Mi-au găsit mormintul / Zburdă peste noi"; Stanţe şi versete reproduce versiunea din ms. Bucureşti, insă sub titlul Prin copacii goi [respectiv v. 2). P. 293 REVELION („Să-mi ciut") Apărută in Ateneu, Bacău, au. III, nr. 9 (26), septembrie 1966, p. 12, cu titlul Ani, Figurează in ms. Bacău 2, p; 60, cu titlul şi în ms. Bucureşti, p. 60. Reprodusă după ms. Bucureşti. In Ateneu a apărut versiunea II din ms. Bacău 2, titlul (Ani) fiind dat de revistă. Titlul iniţial in ms. Bucureşti: III; şters şi adăugat; Populară; tăiat şi acesta, şi Înlocuit cu: Revelion, v. 1—4 sînt tăiate în ms. Bacău 2; v 2: „Cine sunt..." (versiunea I ms. Bacău 2 şi versiunea I ms. Bucureşti); „Cine sint..." (versiunea II ms. Bucureşti); v. 3: „Meditez să beau" (versiunea I ins. Bacău 2 şi versiunea I ms. Bucureşti); „Meditez să beu" (versiunea II ms. Bacău 2 şi versiunea II ms. Bucureşti). P. 294 FEUDE Poezia, alt inventar cromatic dezabuzat (compară cu Amurguri, p. 285). a apărut in Gazeta literară. Bucureşti, an. XIII, nr. 47, 24 noiembrie 1966, P, 3, Figurează în ms. Bacău 2, p. 61 şi ms. Bucureşti, p. 61. Reprodusă după ms. Bucureşti. v. S —9: „împăratul alb / împăratul roş, / împăratul negru" (ms. Bacău 2 şi versiunea I ms. Bucureşti); „împăratul alb, / împăratul negTu" (versiunea II ms. Bucureşti). în Gazeta literară, textul a apărut cu două „corectări": v. 10—11: „Bogăţii/într-un ascunziş departe" (Gazeta literară) ; „Bogăţii grase / într-un ascuns departe" (ms. Bacău 2 şi ms. Bucureşti). 606 P. 295 VERSET IDEAL Apărută în Gazeta literară, Bucureşti, an. XIII, nr. 47, 24 noiembrie 1966, p. 3. Figurează in ms. Bacău 2, p. 62. Reprodusă după ms. Bacău 2. „Ideal" din titlu este adăugat cu alt creion. v. 8: „Un ce obişnuit" (versiunea I ms. Bacău 2); „Un gînd obişnuit" (versiunea II ms, Bacău 2). P. 296 VERSET PROZAIC Figurează in ms. Bacău 2, p. 63 şi ms. Bucureşti, p. 63-Reprodusă după ms. Bucureşti. în ms. Bacău 2, „prozaic", in titlu, este adăugat ulterior. v. 6 — 7: „Moină,/ Şi eczemă I Şi blenoră / Ca şi de mult, mizerii.-IŞi stinse aspiraţii ţ Dar viaţa-şi duce cursul ../Izvor nesecat..-! Penumbre ^e atunci f Mister [..]*/ Dc visător tembel" (versiunea I ms. Bacău 2); „Moină f Exemă / Şi blenoră / Ca şi de mult, mizerii..." (versiunea I ms. Bucureşti); „Moină,/Ca şi de mult / Aceluiaşi tembel" (versiunea II ms. Bacău 2); „Moină / Ca şi de mult, mizerii..." (versiunea II ins. Bucureşti). în loc de: „mizerii", în ms. Bacău 2, poetul scrisese: „penumbre" („Ca şi de mult penumbre"), dar şi la această variantă a renunţat. P. 297 SERENADĂ („Serenadă plingătoare ...") Romanţă, sau mai curînd pastişă ironică a speciei, poezia figurează în ms. Bacău 2, p. 64. Inedită. Reprodusă după ms. Bacău 2. v. 4 şi 9: „Serenada mi-a cîntat" (versiunea 1 ms. Bacău 2); „Serenada s-a cîntat" [versiunea II ms. Bacău 2); v. 6: „Pe toţi ne-adună" (versiunea I ms. Bacău 2); „Pe toţi adună" (versiunea II ms. .Bacău 2). 1 Urmează două cuvinte indescifrabile- 607 P. 298 VERSET FANTAST Apărută în Gazeta literară, Bucureşti, an. XIII, nr. 47, 24 noiembrie 1966, p. 3. F'igurează în ms. Bacău, p. 65. Reprodusă după ms. Bacău 2. „Fantast" din titlu, adăugat cu alt creion. în v. 5: „Va infinit demonic" — „demonic", adăugat cu alt creion. P. 299 VERSET SLAV Figurează în ms. Bacău 2, p. 66 şi ms. Bucureşti, p. 66. Reprodusă după ms. Bucureşti. v. 7: „în Univers.../ Sau pîcîleală..." (versiunea I ms. Bacău 2 şi versiunea I ms. Bucureşti); „în Univers" (versiunea II ms. Bacău 2 şi versiunea II ms. Bucureşti); v. 11: „Nefericirea..." (versiunea I ms. Bacău 2 şi versiunea I ms. Bucureşti); „Durerea" (versiunea II ms. Bacău 2); „— Nefericirea..." (versiunea II ms. Bucureşti). P. 300 CA UN VIN în această poezie, găsită într-un blocnotes datat 1952—1954 şi aflat în posesia Agathei Grigorescu-Bacovia, aspiraţia la stăpînirea sensului ultim al vieţii ascunde, sub surîsul trist, o tensiune tragică de „ultimă dorinţă". Inedită. Reprodusă după textul din blocnotes. P. 301 UNUI CLOVN Poezia, sarcastic „chaplineană", se află in blocnotesul menţionat mai sus. Inedită. Reprodusă după textul din blocnotes. II P. 302 SINGURĂTATE, NU TE-AM VOIT Poezie unică în felul ei, intrucît numai aici solitudinea este declarată categoric drept condiţie impusă dinafară autorului, împotriva naturii sale profunde. 606 Apărută în Viata românească, Bucureşti, an. XIV, nr. 9, septembrie 1961, p. 105. Reprodusă după Viaţa românească. P. 304 FESTIVĂ Poezia, cu aerul ei de ironie blinda atît de specific lui Bacovia, a fost scrisă probabil curînd după ultima ieşire în public a autorului (v. nota Vieţii româneşti, p. 304 a ediţiei de faţă). A apărut în Viaţa românească, Bucureşti, au. XIV, nr. 9, septembrie 1961, p, 107. Reprodusă după Viaţa românească. P. 307 TOAMNA MURIND Apărută in Gazeta literară, Bucureşti, an. XIII, nr, 24, 16 iunie 1966, cu data de 1909. Figurează în ms. Cluj, p. 90, nedatată. Reprodusă după ms. Cluj. Versul 1 deschide şi poezia Note de toamnă („Toamna-n grădină şi-acordă vioara"), p. 57. P. 308 VERSET DIVAGAT Apărută în Ateneu, Bacău, an. III, nr. 9 (26), septembrie 1966, p. 12 şi republicată in Tribuna, Cluj, an. X, nr. 41, 13 octombrie 1966, p. 2. Reprodusă după Ateneu. P. 309 ŞI CE? Apărută în Gazeta literară. Bucureşti, an. XIII, nr. 47, 24 noiembrie 1 66, p. 3, Reprodusă după Gazeta literară. 609 P. 313 PROZĂ BUCĂŢI DE NOAPTE P. 31J—316 (r. 1-42) Textul corespunde poemei în proză apărute iniţial, sub titlul Tîrziu, în Cugetul românesc, Bucureşti, an. II, nr. 3, martie 1923, p. 243 —244. 'ntr-un grupaj intitulat Şase poeme în proză, care mai cuprinde: în cafea, în zadar (sub titlul Van), întunerec. Ninsoare, Moină. Reprodusă în anul următor în Ateneul literar, Bacău, an. I, nr, 4, iunie 1925, p. 3 — 4, sub titlul comun Poeme in proză, apoi în Revista scriitoarelor şi scriitorilor români, Bucureşti, an. III, nr. 8—9, august—septembrie 1929, p. 120. Inclusă în volumele: Bucăţi de noapte. Poeme în proză, Bucureşti, Tipografia Lupta, [1926]; Opere (fără titlu). Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1944 (Scriitori români contemporani). Reprodusă după Of era, p. 203-204. r. 1: „deschise, în noaptea asta, de n-aş spune un cuvînt intr-o spaimă crescîndă... şi să cad... nu sunt tablouri" (Cugetul românesc. Ateneul literar, ed. 1926 şi Revista scriitoarelor şi scriitorilor români); „deschise, tîrziu... nus unt tablouri" (Opere — 1944); r. 3: „toate din pămînt transformat se topesc în tăcere" (Cugetul românesc. Ateneul literar, ed. 1926 şi Revista scriitoarelor şi scriitorilor români ) ; „toate stau în tăcere" (Opere —1944); r. 19:„înapoi înfio ral, apoi" (Cugetul românesc. Ateneul literar, ed. 1926 şi Revista scriitoarelor şi scriitorilor români} ; „înapoi supărat, apoi" (Opere -1944); r. 25: „Şi dimineaţa" (Cugetul românesc, Ateneul literar, ed, 1926 şi Revista scriitoarelor şi scriitorilor români); „Dimineaţa" (Opere — 1944); r. 37—40: „cînd tot oraşul cîntă cu note de ploaie prin tuburi de tablă, cind tot oraşul plînge ca o veche pianolă... singur prin casă să fac versuri. Dacă tot oraşul plînge cu note de ploaie ca o veche pianolă" (Cugetul românesc, Ateneul literar, ed. 1926 şi Revista scriitoarelor şi scriitorilor români); „cînd tot oraşul cîntă cu note de ploaie ca o veche pianolă.. singur, prin casă să fac versuri... Dacă tot oraşul plînge ca o veche pianolă" (Opere —1944). P, 316-317 [r. 43-86) Textul corespunde poemei în proză apărute, sub titlul în cafeu, în Cugetul românesc, Bucureşti, an. II, nr. 3, martie 1923, p. 244—245, printre cele Şase poeme în proză. în acelaşi număr al revistei semnează Tudor Arghezi (Psalmul singuratec - poem in proză). Ion Vinea (poezia Tîrziu) şi Vladimir Streinu (Versuri). De consemnat şi traducerile din versurile poetei expresioniste germane Else Lasker-Schuler, iscălite de Oskar Walter Cisek, care, cu cîteva luni în urmă, schiţase, evocîndu-1 pe Georg Trakl, prima paralelă între acesta şi Bacovia (■/. Cugetul românesc, an. I, nr. 6, septembrie 1922, p. 554), Apropiere semnalată apoi lui Lud wig von Ficker, înlr-o scrisoare din 12 noiembrie 1925: „Aici în România a cam devenit cunoscut Trakl; poate şi pentru că există un poet român cu care pare să aibă o înrudire lăuntrică. îl cheamă Bacovia" (după Walter Meth-lagl: Der Klingsor şi Der Brenner, în Siidostdeutsche Semesterblătter — apud. Ov. S. Crohmălniceanu, Literatura română şi expresionismul. Bucureşti, Editura Emincscu, 1971, p. 264). în cafeu se retipăreşte in Ateneul literar, Bacău, an. I, nr. 4, iunie 1925, p. 4 —5, sub titlul comun Poeme în proză, apoi în Viaţa literară. Bucureşti, an. V, nr. 130, 5 iulie — 1 august 1930, p. 1. Inclusă în volumele : Bucăţi de noapte, [1926] ; Opere, 1944 (fără titlu). Reprodusă după Opere, p. 204 — 205. r. 61: „un om de casă serveşte" (Cugetul românesc şi Ateneul literar); „cineva serveşte" (Viaţa literară şi Opere — 1944); r. 66: „odăi închise citea" (Ateneul literari); „odăi citea" (Cugetul românesc, ed. 1926, Viaţa literară. Opere —1944); r, 69: „brusturi şi boz prăfuiţi" (Ateneul literar); „Brusturi şi bozi" (Cugetul românesc, ed. 1926, Viaţa literară. Opere —1944). Intre r, 74—75, in ed. 1926, ca şi în periodice, se află: „Portiţa misterioasă, în zid, o împing mai privind înapoi către lună..." r. 78: „cărăbuşii somnambuli, plîngători se duc" (Cugetul românesc, Ateneul literar, ed. 1926 şi Viaţa literară); „cărăbuşii somnambuli se duc" {Opere -1944). P. 317-318 (r, 87-110) Textul corespunde poemei în proză în zadar, apărută pentru prima oară, sub titlul Van, în Literatorul, Bucureşti, an. XXVI, nr. 2, 6 iulie 1918, p. 1. Reluată cu acelaşi titlu în Cugetul românesc, Bucureşti, an, II, nr. 3 martie 1923, p, 245 (în grupajul amintit: Şase poeme în prom), apoi în Ateneul literar. Bacău, an. I, nr. 4, iunie 1925, p. 5, sub titlul comun Poeme în proză; cu denumirea consacrată, în'zadar, apare în Tribuna literelor, Bacău, an, I, nr. 1, iulie 1930, p. 2. Această publicaţie, unde, alături de Bacovia, întîlnim pe Agatha Grigorescu-Bacovia şi G. Şt. Cazacu, se dorea „fără pretenţiuni ce nu vor putea fi ţinute, fără gîndul de a aduce alt profit decît acela ce-1 vor avea cititorii ei", şi nu voia alt sprijin decît acela asigurat de colaboratori (v. editorialul Cuvinte către cititori, Tribuna literelor, ni. 1, p. 1). A fost cea mai efemeră dîutre efemeride, durînd un singur număr. Inclusă în volumele: Bucăţi de noapte, [1926]; Opere, 1944 (fără titlu). Reprodusă după Opere, p. 206. r. 105: „greşind, reflecta un craniu" (Literatorul şi cd. 1926); „greşind, un craniu" (Cugetul românesc. Ateneul literar. Tribuna literelor şi Opere -1944); r. 106: „O stea înţepa" (Literatorul, Cugetul românesc. Ateneul literar, ed. 1926 şi Tribuna literelor); „O stea obosea" [Opere —1944); r. 110; „Astfel o zi începe... dar tu să nu crezi" (Literatorul, Cugetul românesc, Ateneul literar, ed. 1926 şi Tribuna literelor) ; „Astfel o zi începe..." (Opere -1944). P. 318-320 (r. 111-187) Textul corespunde poemei în proză apărute pentru prima oară, sub titlul Cubul negru, în Orizonturi nci. Bacău, an. I, nr. 3, iulie 1915, p. 3, cu semnătura Vag, în acelaşi număr cu poezia Cuptor, semnată G. Bacovia. Este numărul în care Macedonski publică un fragment din Thalassa, împreună cu o scrisoare — răspuns Ia invitaţia lui Bacovia de a colabora la revistă: „Scumpul meu Bacovia, Ştii cit te iubesc şi cît preţuiesc multe din micile tale poezii ce sunt însă mari poeme. Nu pot să nu răspund la apelul pe care mi-1 faci în numele revistei Orizonturi noi, şi-ţi trimit aceste cîteva pagini din prefaţa Marei epopei (Thalassa : Le calvaire du feu). Această scriere a mea va apărea, în sfîrşit, la începutul toamnei acesteia, cred, şi-ţi urez, cu prilejul paginilor ce iţi alătur, să rămii tot atit de puternic poet ca pînă aci, ferindu-te mai cu seamă de a căuta originalitatea. N-ai nevoie deloc să alergi după dînsa, căci îndată după ce ai face-o, tot ce e aşa de natural Ia dumneata ar părea afectat şi ar pierde orice valoare. Această urare o fac altminteri pentru toţi cei care scriu, spre a-i feri de primejdia fără seamăn ce-i aşteaptă foarte des pe cei mai mulţi dintre scriitorii de valoare. Primeşte odată cu aceasta, scumpul meu Bacovia, o afectuoasă strin-gere de mină, împreună cu bune salutări către familie şi părinţii dumitale, despre care am păstrat cea mai vie amintire. Alexandru Macedonski Iunie 1915" 612 Precizîud că vizita la Bacău la care se referă ilustrul corespondent avusese loc cu prilejul primului atac al bolii lui Bacovia, este de presupus că publicarea epistolei avea scopul nu atit de a demonstra public excelenţa unor relaţii în care Macedonski continua, cu tot tonul lui amical efuziv, să se înfăţişeze ca mentor, cît de a atrage asupra Orizonturilor noi un spor de prestigiu. Cui aparţine însă nota introductivă in care se exaltă personalitatea lui Macedonski şi valoarea Thalassei ca operă universală, pe baza extraselor din presa franceză? („Apariţiunea în româneşte a acestei opere măreţe ce este Epopeea simţurilor e aşteptată cu multă nerăbdare de toţi cei cari ştiu că orizonturile noi pe care ea le deschide sunt împinse neîncetat mai departe şi răsfring in zările depărtărilor năluciri ce vor desfăta veşnic pe cititori. Această scriere statorniceşte totdeodată cu desăvîrşire limba şi stilul român,") Credem că nu a scris-o Bacovia, ci mai curînd un coleg de redacţie, căruia e posibil ca însuşi beneficiarul panegiricului să-i fi pus Ia indeminâ, sau cel puţin să-i fi atras atenţia asupra periodicelor proprii ori ale discipolilor săi (Liga conservatoare, Românul literar. Secolul) conţinînd comentariile străine la Marea epopee. In aceeaşi notă se subliniază dreptul lui Bacovia la aprecierile elogioase din scrisoarea primită şi la satisfacţia de a fi dat cel dintîi în vileag unul din textele capitale ale Maestrului. Faptul nu ar justifica încă convingerea noastră; s-ar putea susţine că, tocmai spre a evita autocitarea, modestul Bacovia a preferat anonimatul. Renunţind la întrebarea: de ce, in această ipoteză, destinatarul a reprodus totuşi epistola, rămîne limpede faptul că maniera notei e cu totul deosebită de stilul Iui Bacovia din articolul său despre Macedonski şi din recenziile la cărţile acestuia (v. volumul de faţă, p. 397, 399, 404). Pe cîtâ vreme poetul nostru se menţine în limitele unei apologii decente, micul ditiramb anonim aparţine unui creion bombastic. în ce priveşte similitudinile de atmosferă între Cubul negru şi Craii de Curtea-Veche, despre care vorbeşte Minai Vornicu în Revista de istorie şi teorie literară, Bucureşti, an. XXI, nr. 2, 1972, p. 266, ele sint iluzorii. Dacă este să căutăm cu orice preţ raportul intre „proletarul" Bacovia şi „aristocratul" Mateiu I. Caragiale, atunci, plecînd de la singurul lor punct comun — condiţia de scriitori de „fin de siecle", cultivatori de rafinamente deviate, deşi în doze şi moduri diferite — am admite mai curînd apropierea Cubului negru de Remember. Oricum însă, mai convingătoare ne apar sugestiile expresioniste ale acestei poeme în proză, semnalate de Radu Negru în articolul Substanţă şi culoare (Ateneu, Bacău, an. III, nr. 9, septembrie 1966, p. 4), exceptînd calificarea de alegorie fantastică, gen prea sistematic şi pretenţios pentru o proză lirică digresivă şi vag simbolică. Cubul negru figurează în volumele: Bucăţi de noapte, [1926] şi Opere, 1944 (fără titlu). ■ 613 Reprodusă livphOpcre. p. 206—209. r, 127—128: „un lux simbolist, bun" (Orizonturi noi şi ed. 1926); „un lux, bun" (Opere — 1944J. r. 129: „io negru; necunoscuţi, tăcuţi, dar cu o prieUnie deosebită în gesturi şi în priviri, ei mă" [Orizonturi noi şi ed. 1926); „în negru; ei mă" [Opere - 1944); între r. 134 — I 15, in Orizonturi noi şi in ed. 1926 se află textul: „Mergeam. . Tirziu, el spuse: — Va fi o noapte rară... — Cea din urmă şi pentru intiia oară cu un al treilea, fu răspunsul ci. Atins de această atenţiune, le-am arătat, prin gest, mulţumirea mea, după care, apoi. începurăm, cîteşitrei, să vorbim luci uri indiferente... Ca să vorbim... Trăsura se opri." r. 135: „baie caldă, parfumată" [Orizonturi noi şi ed. 1926); „baie parfumată" (Opcie -1944); r. 137: „zid, plină cu jăratec, alinta" (Orizonturi nci şi ed. 1926); „zid alinta" (Opere - 1944); r. 168; „- Danţează..." (Orizonturi nci); „-Dansează" (ed. 1926), „Dansează, zise el" (Opere —1944); r, 172: „spirală finală, ea" (Orizonturi aci şi rd. 1926); „spirală, ea" (Opere -19441. P. 320-321 (r. 188-224) Textul acestei poeme în proză, apărută iniţial sub titlul Cind cad frunzele, in Ateneul cultural, Bacău, an. I, nr. 3, mai 1925, p. 4 — 5, a făcut obiectul unei referinţe picturale a lui Per pes sici us: „cu atmosfera el de glacială melancolie", poema aminteşte „de grădinile triste, cuminţi,împietrite, a lui Scurat. Grădini cumsecade, prin care s-a abătut însă un mic vîrtej ireverenţios" (Menţiuni critice, Opere, 2, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1967, p. 237). Retipărită în Viaţa literară, Bucureşti, an, IV, nr. 98, 22 decembrie 1928 — 5 ianuarie 1929, p. 1 (sub titlul comun Poeme îu proză). Figurează in volumele: Bucăţi de noapte, [1926] ; Opere. 1944 (fără titlu). Reprodusă după Opere, p. 209-210. r. 196: „peisagiu" (Ateneul cultural, ed. 1926 şi Viaţa literară); „peisaj" (Opere — 1944); r. 197: „cetit-o" (Ateneul cultural. Viaţa literară) ; „citit-o" (ed. 1926 şi Opere - 1944); r. 201 : „Ah, nişte" (Viaţa literară); „Nişte" (ed. 1926 şi Op ere —1944); r. 223: „s-o mai" (Ateneul cultural, ed. 1926 şi Viaţa literară); „să o mai" (Opere - 1944). P. 321-322 (r. 225-260) Textul corespunde poemei în proză apărute iniţial, sub titlul Ninsoare, în Cugetul românesc. Bucureşti, an. II, nr. 3, martie 1923, p. 247, în acelaşi grupaj, intitulat Şase poeme în proză. Se retipăreşte în Ateneul literar, Bacău, an. I, nr. 8, octombrie 1925, p, 4. Inclusă în volumele: Bucăţi de noapte, [1926] şi Opere, 1944 (fără titlu). Reprodusă după Opere, p. 2(0—211. r. 226: „ascuns si pustiul nevăzut se simţea. Vn ecou" (Cugetul românesc. Ateneu! literar şi ed, 1926); „ascuns; un ecou" (Opere —1944); r. 233: „o fată" [Cugetul românesc şi ed. 1926); „fata" (Ateneul literar şi Opere — 1944); r. 247: „mine şi-şi căută un loc să doarmă" (Cugetul românesc, Ateneul literar şi ed. 1926); „mine" (Opere — 1944). P. 322-323 (r. 261-300) Textul, corespunzînd poemei in proză Mcină, a apărut pentru prima oară, cu acest titlu, în Cugetul românesc, Bucureşti, an. II, nr. 3, martie 1923, p. 247—248, în grupajul Şase poeme în proză. S-a retipărit în Ateneul literar. Bacău, an. I, nr. 8, octombrie 1925, p. 5. Inclusă fn volumele: Bucăţi de noapte, [1920] şi Op ere, 1944 (fără titlu). Reprodusă după Opere, p. 211-212. r, 262: „vizitator, care îmi reproşa că nu ştiu să cunosc oamenii, respee-tîndu-i prea mult, şi nici mijloacele atît de comune pentru a deveni bogat, şi Cum" (Cugetul românesc, Ateneul literar şi ed. 1926); „vizitator, şi cum" (Opere - 1944); r, 270: „învinşi superiori mie, sperînd" [Cugetul românesc. Ateneul literar şi ed. 1926); „învinşi sperînd" [Opere — 1944); r. 283 —284: „aceasta luindu-i prin surprindere o sărutare. Urmă a uşoară luptă Ungă uşă şi, înainte dc a interveni, fu convinsă de a rămînea puţin deoarece ninsoarea udă cădea şi mai grăbit" (Cugetul românesc. Ateneul literar şi ed. 1926); „aceasta..." (Opere —1944); 614 615 r. 28S — 289: „auzeam in spatele meu sărutările Ier repetate ea şi cirul as fi jost deprins cu astfel de cuceriri ale unui thtăr cunoscător al vieţii şi care ştia ce face" (Cugetul romanesc. Ateneu! literar şi ed. 1926); „auzeam inii' ■mităţile lor" (Opere - 1944); r. 299 — 300: „prisma dureroasă a celor" (Cugetul romanesc. Ateneul literar şi ed. 1926); „prisma celor" (Opere —1944). P. 323 (r. 301-328) Textul corespunde poemei în proză apărute, sub titlul Nuvelă din recul, în Ateneul cultural. Bacău, an. I, nr. 3, mai 1925, p. 4. Reluată în Viaţa literară. Bucureşti, an. IV, nr. 98, 22 decembrie 1928 — 5 ianuarie 1929, p. 1, împreună cu în zadar („Vîntul dupăia. .") şi Cină cad frunzele, sub titlul comun Poeme in proză. Inclusă în volumele: Bucăţi de noapte, [1926] şi Opere. 1944 (fără titlu). Reprodusă după Opere, p. 212—213. r. 313r-314: „noapte, cînd e stabilit, o dată pentru totdeauna, felul de muncă; uitasem orice înţeles despre proprietate şi despre numere, deşi eraufoarte multe descoperiri. Voiam" (Ateneul cultural, ed. 1926 şi Viaţa literară); „noapte. Voiam" (Opere — 1944); r. 321: „student, in nopţi mascate, le-am" f Ateneul cultural, ed. 1926 şi Viaţa literară) ; „student, le-am" (Opere —1944). P. 323-324 (r. 329-359) Textul corespunde poemei in proză apărute prima oară, sub titlul Valuri, în Cuvîntul liber. Bucureşti, an. III, nr. 2, 16 februarie 1921, p. 7 Republicată în Viaţa literară. Bucureşti, an. V, nr. 131, 15 august — 1 septembrie 1930, p. 1. Inclusă în volumele: Bucăţi de noapte, [1926] şi Opere, 1944 (fără titlu). Reprodusă după Opere, p. 213—214. r. 336: „oameni cu ultimul ecou monoton peste" (Cuvîntul liber, ed. 1926 şi Viaţa literară); „oameni peste" (Opere —1944); r. 344: „gîrlâ scăldîndu-se după răchită, şi eu eram în apă mai demult la vale" (Cuvîntul liber, ed. 1926 şi Viaţa literară) ; „gîrlă"... (Ofere —1944); r. 345: „un pescar cm plasă, mai" (Cuvîntul liber, ed. 1926 şiViaţa literară); „un pescar, mai" (Opere —1944); 616 r. 346; „tăcere... Suferea si ea de nervi, dar nu credeam să vină pe apă o filă de hîrtie în care să-mi spună să viu după baie, în grădină, să inincătn caise' (Cuvîntul liber, ed. 1926 şi Viaţa literară) ; „tăcere..." {Opere —1944). P. 324-325 (r, 360-407) în această poemă în proză, apărută iniţial, sub titlul Iarmaroc, ia Orizonturi nei, Bacău, an. I, nr. 3, iulie 1915, p. 14— 15 (semnată Bob), e notabilă invocarea Iui Verlaine, .a doua oară de la poezia Sonet, Reprodusă în Nona revistă română, Bucureşti, vol. XVI, nr. 16, 18 — 25 octombrie 1915, p. 224. în acelaşi număr cu poema in proză Un ins de Emil Isac şi pe aceeaşi pagină cu poezia Toamna de F. Aderca —un ecou al bacovîanului Amurg de iarnă („Antice columne cad pe zări — / $i atmosfera geme un dezastru / Singură o pasăre-n albastru / Vîsleşte disperări"). Iarmaroc reapare în revista lui G. Şt- Cazacu, Cronicarul, Bucureşti, an. I, nr. 1 —2, februarie - martie 193 i, p. 4 — 5, apoi în Linia ncuă, Bucureşti, an. I, nr. S —9, noiembrie — decembrie 1933, p. 4. Inclusă in volumul Opere, 1944 (fără titlu), făcînd parte integrantă din ciclul de poeme în proză Bucăţi de ncapte. Reprodusă după Opere. p. 2 14 — 2 15. P. 327 DINTR-UN TEXT COMUN Cu titlul Cînteo tîrziu a apărut in Ateneul literar o suită de fragmente în proză de mai mare întindere: în nr. 5, iulie 1925, p. 5—9; nr. 6, august 1925, p, 10-12; nr. 9, noiembrie 1925. p. 131-135; nr. 10, decembrie 1925, p. 15 L —152. Ele vor continua, sub aceeaşi denumire de Cîntec tîrziu, „romanul liric" descris pe larg de Bacovia in interviul dat lui I. Valerian (v. volumul de faţă, p. 427, 428), cu un episod apărut tot în Ateneul cultural, Bacău, an. II. nr. 13, ianuarie 1926, p. 187-193. Cîntec tîrziu este reluat în întregime (dovadă că, la acea vreme, Bacovia il socotea încheiat) în patru foiletoane din pagina literară şi artistică a ziarului Curentul, Bucureşti, an. II, nr. 485, 27 mai 1929, p. 3-4; nr. 492, 3 iunie 1929, p. 3; nr. 499, 10 iunie 1929, p. 3-4; nr. 506, 17 iunie 1929, p. 3 — 5. Cel care i-a cerut autorului colaborarea la Curentul a fost Cezar Petrescu. Tot el, în mai sus-amintitul număr 499 al ziarului, p. 3, a publicat un comentar Ia volumul Poezii. Plumb — Scintei galbene, apărut tocmai atunci Comentarul, intitulat Poeziile lui Bacovia, este o apologie a autorului, 617 socotit unul din marii lirici ai epocii, ţi pune in evidenţă, pentru prima oară, alături de modernitatea inspiraţiei ba£oviene, elementele ei de specific naţional: „Sunt poeţi autentici şi mari, şi publicul îi citeşte. Cel dinţii şi cel mai reprezentativ e, fără îndoială, Arghezi, al cărui unic volum, Cuvinte potrivite, a atins în trei ani tirajul unui roman de mare succes. Al doilea e, fără îndoială, G Bacovia care, cu toată modestia sa şi cu toată desprinderea de la cele bune şi rele pămîuteşti, îşi tipăreşte a treia ediţie de poezii, cele două dintîi fiind mistuite din primele luni ale apariţiei [...] Poezia lui Bacovia e modernă şi e românească. E modernă prin sensibilitate şi e românească prin atmosferă. Niciodată tristeţea oraşelor provinciale, Cu mucedele ploi de toamnă, cu dezolarea peisagiului şi cu sonoritatea specifică a urliclor româneşti, nu şi-a găsit un accent mai tragic." îucepînd din 1929, Bacovia îşi republică romanul în Viaţa literală, al cărei director, I. Valerian, este şi autorul interviului preliminar: „Cititec tîrziu". Romanul unui paet. De vorbă eu G. Bacovia (amintit mai sus), în autoprczGiitarea romanului, poetul îşi aproxima formula: „E un roman, dacă vrei, liric. Un poet nu poate fi decit astfel. Eroul se numeşte Sensitif [...]. E lesne de înţeles de ce zădărnicia îl urmează ca umbra şi este mereu învins. Ca să înflorească acelaşi nume, eroul meu vibrează dureros de cîte ori lumea interioară vine in atingere cu cea dinafară. Corniţele de melc ale sufletului trăiesc continuu iu tremur nervos, pînă la deznodă-mîntul final. Omul de idei se zbate în lume ca într-o cameră dc plumb." Reţinînd şi comparaţia finală, ce fixează în manieră aforistică bacoviană situaţia moralii a eroului, aiia.gem atenţia asupra sensului negativ al voiajului acestuia: „în Orient, de unde se întoarce mai înţelept, dar şi mai deznădăjduit". Inutilitatea călătoriei, dealtfel singura in literatura lui Bacovia, nu confirmă imunitatea poetului la tentaţiile simboliste de evaziune în spa-ţiilr exotice? Subliniem, în altă ordine de idei, însemnătatea mărturisirii cu privire la reactivarea inspiraţiei, pe care, după o lungă perioadă de inerţie, o atestă, în ochii poţtvilui. lucrul la Cinice tînin . în legătură Cu Scinlei galbene „un seriilor de marc merit mi-a spus: făţiş: [..,] * D-ta eşti anarhist»... [...] Observaţia burgheză vene& de la un prozator cu fobia versurilor. [...] Aş dori să fiu anarhist în domeniul esteticii, căci altfel te zbuciumi iu zadar. [. .] După repetate zguduiri numai ai curajul să deschizi vechile caverne. Sunt ţipete care ţîşnesc deodată cu coardele vocale. Apoi rămîi pentru totdeauna mut." Cu alte cuvinte, Bacovia era perfect conştient de natura intermitentă a puterii sale creatoare. Textul il putem urmări, aşadar, în Viaţa literară: nr. 108, 27 aprilie — 11 mai 1929, p. 2 (cu titlu] Cîntec tirziu şi subtitlul Fragment); nr. 110, 618 25 mai —8 iunie 1929, p. 2 (cu titlul Cîntec tîrziu şi subtitlul Fragment), inclnzînd poeîia Da,' nr, 111, iunie — septembrie 1929, p, 2 (cu titlul Epileg Fiagment Jtn „Cinlec tîrziu"); nr 112, 5 octombrie 1929, p. 5 (cu titlul Cintec tîrziu şi subtitlul Bcman); nr. 114, 19 octombrie 1929, p. 2 (cu titlul Cintec tîrziu şi subtitlul Fragment); nr, 115, 26 octombrie 1929, (Cu titlul Cîntec tîrziu şi subtitlul Fragment); nr. 118, 16 noiembrie 1929, p. 2 (cu titlul Fragment din romanul „Cintec i/V-iw"); nr. 119, 23 noiembrie 1929, p. 1 (cu titlul Cintec tîrziu, fără semnătură); nr, 12!, ? decembrie 1929, p. I (cu titlul Cintec tîrziu); nr. 122, 21 decembrie 1929, p. 2 (cu titlul Cîntectirziu); nr. 126. 13 aprilie 1930, p. 1 ţcu titlul Fragment din romanul „Cîntec tîrziu"); nr. 133, 1 — 30 ianuarie 1931 [cu titlul Fragment); nr. 134. 12 martie — 12 aprilie 1931, p, 3 (cu titlul Cîntec tîrziu şi subtitlul Fragment)'-nr. 136, 1 mai 1932, p. 2 (cu titlul Fragment intîrziat); ur. 142, 1 — 31 martie ]y33, p 1 [cu titlul Sensitiv). în sfirşit. reintilnim romanul, sub denumirea Cîntec tîrziu, în revista Cronicarul, Bucureşti, an. II, nr. 1, noiembrie 1933, p. 4-5, şi an. III, nr. 2, mai 1934, p. 7—10, ambele cu nota: Fragment din romanul ce va apărea mai tîrziu". Abia ta publicaiea în Opere, 1944, romanul Cinlec tîrziu a apărut cu titlul Dmir-un lext comun (denumire existentă ea subtitlu in foiletoanele publicate in Curentul), Noua versiune include şi prozele Divagări utile şi Amăgire (v. notele din ediţia de îaţă, p. 633. 634). Reprodus după Opere, p, 2 19 -249. Ea variante, în vederea consemnării deosebirilor dintre textul de bază şi ctl din periodice, am ales pentru comparare versiunea din Curentul, sin. gura integrală. întrucjt episoadele publicate disparat in Ateneul litera j Ateneul cultural. Căminul nostru. Viaţa literară şi Cronicarul sînt aproape identice cu textul din Curentul, revistele in cauză au (ost menţionate nuinaj cînd au prezentat diferenţe. Naraţiunea din Curentul, mult mai amplă decit cea din Opere şi inferioară acesteia prin lipsa de conceutrare şi cizelare, curge continuu, fără cezurile pe care textul din 1944 le conţine din abundenţă. Singurele întreruperi intîlnite în Curentul sînt. în fapt, trecerile de la un foileton Ia altul marcate cu cifrele II (v.p.625), III (v. p.628), TV (intre t. 340-341, p. 338) şi introducerea celui de al doilea titlu: Dintr-un text comun (înainte de r 175, p. 333), Uliu pentru care. după cum s-a mai amintit, poetul a optat iu ediţia definitiva, r. 1 — 2 „Sensîtij. visător" (Curentul); „Sensi, un nume între amioi, visător" (Opere ); r. 4: „aşteptare" (Curentul) ; „aşteptări" (Cronicarul şi Opere); r. 15: „se auzea" (Curentul); „se auzi" (Opere) : 619 r. 16: „ieşise" (Curentul); „ieşea" (Opac) ; i. 23 — 24: „di rect oru 1 u iii c eului, căruia si făcu o bună impresie şt care îl asigură că va depune o muncă uşoară, şi că va/i mulţumit. Peste" (Curentul); „directorului liceului. Peste" (Opere); r. 28—29: „va putea fi şi găzduit, sc vedea, atunci, scăpat de multe griji şi nu i-ar fi" (Curentul) f „va putea găsi o cameră pentru el, nu i-ar fi" (Opere); i. 36: „pomi, Sensitif păru" (Curentul); „pomi, păru" (Opere); t. 43: „eu, Marieta, de" (Curentul): „eu persoana de" (Opere); r. 48: „un mobilier albastru cu" (Curentul); „un mobilier cu" (Opere); r. 54: „Sensitif" (Curentul); „Sensi" (Ofere); i. 57 —58: „ea ridică privirea sablondă" (Curentul); „ridică privirea" (Opere): i. 59: „vreme şi crezindu-sc o bună cunoscătoare de suflete se adresă cu un glas fermecător" (Curentul); „vreme" (Ofere); r. 60: „de drum" (Curentul) ; „de drum, zise ca" (Ofere); r. 61: „rom. Cred că vă trebuie numaidecit, şi deci" (Curentul}; „rom; deci" (Ofere); r. 63: „vorbele îngăimate de mulţumire ale lui Sensitif" (Curentul); „vorbele dc mulţumire ale sale" (Opere); r. 69: „musafir" (Curentul) ; „mosafir" (Opere); r. 75: „se întoarse de a convorbi cu" (Curentul) ; „se întoarse spre" (Opere); r, 77: „încadrat in" (Curentul); „încadrat de" (Cronicarul şi Opere); r. 84: „aţi avea chiar" (Curentul); „aţi avea un loc chiar" (Opere); r. 85: „realizarea unui vis. după mulţi ani de suferinţi în zadar.'..." (Cutcntul) ; „realizarea unei dorinţe de neaşteptat" (Opere); i. 93: „unde Sensitif" (Curentul); „unde el" (Opere); r. 94 : „şi care se aştepta la im" (Curentul) ; „şi aştepta un" (Opere ) ; r. 97; „bine, dacă şi TU vei fi cuminte" (Curentul); „bine. defrin-zindu-te" (Opere ) ; r. 108: „ceaiul, atît de gingaş mică şi letusigrasă" (Curentul); „ceaiul..." (O Pere ); r. 115: „aparenţă de viaţă?" (Curentul); „aparenţă?" (Opere); r. 124: „curînd de a-şi aduce un" (Curentul): „curînd să-şi aducă un" (Opere ) ; r. 125: „singurătatea aceea" (Curentul); „acea singurătate" (Opere); i. 127: „pe acest" (Curentul); „pe un" (Opere): t. 128: „în scurt" (Curentul); „în atita de scurt" (Opere); 820 r. J30 —131: „obosită cu acea mălasă albă pe dînsa, între mobila albastră" (Curentul); „obosită" (Opete): r. 132: „şezuse Sensitif (Curentul) ; „şezuse el" (Opere); r. 139: „venit din care putea trăi şi oare de atîtea ori i se păru destul, deprinzîndu-sc să fie retrasă" (Curentul) ; „venit." (Opere); r. 140: „apară. Era întuneric" (Curentul); „apară" (Opere); i. 142: „Sensitif scotea" (Curentul); „Sensi, înapoiat de la liotei, scotea" (Opere) ; t. 143: „şi «tala cărţi" (Curentul); „şi cărţi" (Opere); r. 144— 145; „Ia lumina tăcută a lămpii, fumă o ţigară plîmbîndu-se prin" (Curentul) : „La lumina slabă a unei mici lămpi, începu să fumeze o ţigară plimbîndu-se, gîndilor, prin" (Opere); r. 153: „emoţionante, ei se înăbuşeau cu sărutări pe pernele mei, cu picioarele afundate în blana groasă de lingă pat. Ea" (Curentul); „emoţionante, ea" (Opere); r. 156— 157: „îşi spunea oă-l iubeşte şi-l voia cit mai mult cu ea; cantină, dacă va putea, să-1 convingă că s-ar putea găsi, mai tîrziu, o altă ocu-paţiune decît aceea de profesor. Intr-un tîrziu, in camera lui. mincară nişte plăcinte cu brînză şi băură, amindci, o sticlă cu vin; ea voi să se ameţească şi mai mult, f urnind de citeva ori din aceeaşi ţigară pe caie o fuma şi el" (Curentul); „îşi spuneau, apei, printre altele, dacă s-ar putea găsi, mai tîrziu o altfel de viaţă socială, sau un concediu" (Opere ) ; t. 158: „ascunşi^i se" (Curentul); „ascunşi. Se" (Opere); i. 159: „paşi prin ogradă" (Curentul): „paşi pe afară" (Opere); r. 160: „aceeaşi casă" (Curentul); „aceeaşi curte" (Opere): r. 161 — 162: „aduse de Sensitif şi despre altele" (Curentul); „aduse şi despre alte cărţi" (Opere); r. 163: „plictisiţi... Se culcau: ca trase zăvorul la uşa din sală şi tteca in odaia ei să se dezbrace. Sensitif se eutcă, ficind lampa mică: adoarme uşor şi se linişteşte. Cri tăcerea storurilor trase, Marieta îşi puse in picioarele goale nişte sandale de lînă, îşi lăsă părul pe spate, se parfumă, îşi aruncă un şal mare peste eăm.aşd şi stinse lampa. Prin uşile deschise, ea trecu neauzită spre patul în care el o aştepta, deşi părea eă doarme" (Curentul); „plictisiţi..." (Opere); r.:,164: „Sensitif părăsi" (Curentul); „el părăsi" (Opere); r. 169: „romane. în camerile bine încălzite, ea umbla ou un palton de blană peste cămaşa subţire şi parfumată, şi cu care se întindea pe patul mare, lăsindu-l descheiat, Pe a cărui blană corpul ei se vedea frumos şi plin. 621 Un fin parfum se amesteca eu vaporii ceaiului cu rom şi lămiic ; afară ;: ningea de mult, si O lamina închisă venea pe fereastră ; nu se auzea, pe stradă, mai nimeni, se simţea o tăcere de iarnă cit multă ninsoare şi frig. Lumina focului aluneca pe mobile şi lăsa căldură pe genunchii lui Sensitif care şedea lingă sobă, bind ceaiul." (Curentul); „romane". (Operei: r. 170'. ..un Şuier de vînt se auzea în horn»" (Curentul I; „un uşor vînt se au/ea în horn" [Opere — „uşor" să (ic o greşeală de tipar?]; între r. 174— 175 jp. 335], în Curentul se află peste 10 pagini din naraţiune, excluse Ia retipărirea în Opere: „Cu ţigara in gură, Sensitif venea lingă pat şi-o admira, iar ea urmărea privirea lui obosită peste ochii ei şi formele ei foarte grase. în liniştea ce urma, în fumul ţigării, în uitarea unei zile cu ninsoare, în pîlpîirea focului din sobă ce păica că-I îndeamnă spre plă-5 ceri, ei se lăsau să adoarmă în sărutări şi se trezeau tîrziu. spre seară, cînd aprindeau lampa, lăsînd la fereastră storurile şi prepa-rînd din nou ceaiuri sau cafea. Se ţineau de talie, îşi făceau părul la oglindă sau se aşerau înaintea focului privind jăratecul ce tremura in ochii lor mari şi care trezea sinul ei sub cămaşa subţire. 10 Cu părul desfăcut, mîndră şi obosită, strînsă în braţe, se sărutau în picioare, se duceau în cealaltă cameră, unde focul lumina in1 umbră, şi unde pendula legăna timpul monoton, dedesubtul căreia o cutie cu muzică suna din ciud in cînd ceva trist, încet, metalic şi nesigur. 15 Era odaia ei unde stătuse atîţia ani singură, descurajată, sau citind fără speranţă de-a mai fi iubită, unde de atîtea ori a plins pe braţele ei tinere ce cădeau grele de dor şi de aşteptare. Pe Sensitif îl impresiona plăcut tăcerea şi lumina slabă ce cădea pe tablouri, pe mobilier şi pe dinşii; poate în trecut fusese şi mai ZO singur ca ca, mai bolnav şi fără nici un ajutor. într-un fotoliu, ca pe genunchii lui, vorbeau despre acest trecut ce le dădea fiori; abia şopteau in umbră, se sărutau, se iubeau mai mult; paltonul ei cădea de pe umeri, iar ea zîmbea, lăsîndu-se să adoarmă pe umărul lui, în căldura plăcută a camerei unde, acum, 25 nu mai avea nici uu vis urît. Sensitif o lua in braţe şi o lăsa pe pat să doarmă; îşi făcea cafea şi fuma. Seara, cînd venea să se culce, ea vorbea slab şi răguşit de somn; cu capul lăsat pe piept, cu mişcări obosite, se dezbrăca cu ochii închişi ce cătau spre corpul ei cald, adormind în picioare, aşteptînd 1 Corectat după Ateneul cultural. în Curentul: şi. 622 30 ca şi ol să se culce, rămînînd numai în lumina de la sobă. Ascunşi In invelitoarea roşie, ei suspinau cuvinte de iubire, dormind puţin; ziua îi găsea privind cum ninge, cum erau singuri, cum nu se auzea nimic, cum treceau păsări dc iarnă. Ea îşi trase pantofii şt-şi aruncă pe umeri blana; aduse din sală 35 o sticlă cu vin, o desfundă, turnă în pahare; începeau cu vin. Sensitif, dezbrăcat, pe scaun, lîngă foc, cu o carte pc genunchi, căuta o pagină pe care voia s-o deie Marietei s-o citească; ea însă îngiua o romanţă a cărei cuviute il făeeau să t indescifrabil; singurele cuvinte lizibile: „precum... de viitor";: r. 255: ,,şi cărţi" — adăugat cu altă Cerneală; r. 259: „Cîţiva ani uimase medicina" '(iniţial); apoi modificat Cu creionul în: „Cîţiva ani urmase la şcoala de'stât" ; modificat cu cerneala Sn: „Era posesorul unui titlu universitar" ; r. 262: „găsea de ocazie" (iniţial); modificat cu cerneală în: „găsea"; i. 263: „la unii cunoscuţi" (iniţial); modificat cu cerneală Sn; „la cunoscuţi"; r. 264: „cu din tul" (iniţial); modificat cu cerneală în: „cu sine"; r. 266: „în schimb, tu abundenţă, preferatul"'(iniţial); modificat cu cerneală în: „Sn schimb, preferatul"; r. 268: „ociipaţiuni" (iniţial);' modificat cu cerneală în; „angajări"; . r.278: „într-unui din aceste" (iniţial); modificat-cu cerneală în: „Prin aceste"; 643 r. 278-279: „înlitulîudu-1". (iniţial); modificat cu cerneala in: „sub denumirea"; ,,f. 285: „aeroplan" (iniţial); modificat cu cerneala in: „avion"; r. 287: „dc a compune" (iniţial); modificat cm cerneală în: „a compune"; r. 294: „soţie" (iniţial),,1- modificat cu creionul in: „.tovarăşă";, r. 304: „sincer şi doritor de a" (iniţial); .modificat cu creionul in „doritor a"; r, 311: „proprietari de seamă, unii cu dispoziţiuni" (iniţial); modificat cu creionul in; „proprietari cu dişpoziţiuni"; ■ . r. 313: „MaesDn povestea obiectiv şi, in felul său, abia" (iniţial); modificat cu creionul iu: „Povestea obiectiv, şi abia"; r. 316: „indicindu-i însă unde" (iniţial); modificat cn creionul în: „iridioîndu-i unde"; r. 319:' „ogradă unde locuia şi fds'tul" (iniţial); eliminat cu cerneală: „unde locuia şi"; corectat de noi:; ,,ograd[a] fostul [ui]"; > r. 321: „sosea" (iniţial); modificat cu cerneală in: „venea''; r. 323: „salutarea şi prezentarea ce avu loc Maestrul Xrrasedin" (iniţial).; modificat cu cerneală în: „salutare şi prezentare, Maestrul X. ian din"; 'i.r.325: „ce-i7 interesa" (iniţial); modificat cu cerneală în: „ce interesa"; r. 326: „realizat" (iniţial); rtrodificat cu cerneală în: „aprobat"; .. r. 329; „apoi stăruinţa care le depuseseră dumnealor precum poate şi de" (iniţial); modificat cu cerneală In: „stăruinţi depuse de' dumnealor şi de"; r. 330:. „părea a-l îngrijora" (iniţial); modificat, cu cerneală în: „il îngrijorau"; r. 332 — 334: „Amicul sosit ieşi pentru a-si scutura surtucul de praf, depunînd pe masă portofelul cu bani şi aotn.de valoare" .(iniţial); modificat cu cerneală, în: „Amicul.sosit îşi. scutura afară surtucul prăfuit,,depunînd pe masă portofelul cu bani şi acte"; r. 335 — 336: „aceasta feluri şi feluri" (iniţial); modificat cu cerneală în: „aceasta in mai multe feluri"; r. 337: „Sc decideau aşa, se dicideau .altfel" (iniţial); modificat cu creionul şi cu cerneală (adică, a şters cu creionul, dar a lăsat nerezolvat, ulterior a adăugat cu altă cerneală): „Se decideau cu greu";. ,r. 339: „domni" (initfal),;,,modificat cu cerneală în: „ajnici"; ■ r. 342 —343: „a doua zi inainte'de amiază.- sau. ante . meridian/! (iniţial);, modificai-, cu.,cerneală in-: „a doua-zi antemeridian"; : r. 3^4: „Tîrgnielilc ,se terminară repede" (iniţial); modificat cu"cerneală ÎJ1I „De asemenea tîrguielile se terminară şi ele"; ■ . .-■ i. , 644 : r. 345: „Cu vin din abundenţă". Poetul, sau Maestru" (iniţial); modificat cu cerneală fn: „cu cele aduse. Poetul. Maestru"; r. 346 — 347: „le citi o poemă de a sa, care, poate, era prea profundă" (iniţial); modificat cu.cerneală în: „citio poemă de a sa, destul de profundă" ; v r. 348; ,;Se discutau" (iniţial); modificat cu cerneală în: „Se vorbeau"; r. 351: după „în stradă" urmează un rînd scris şi şters tot cu cerneală: ,,Se întrebau mutual";. - r. 352 — 353: „se mai auzea din ce în ce mai îndepărtindu-se" (iniţial);, ipodificat eu cerneală în: „se auzea.Îndepărtindu-se"; r. 355: „Greutăţile sociale îşi făceau loc. intrau" (iniţial); modificat cu cerneală în: „Greutăţi sociale intrau"; ■ r. 355: „O poemă" (iniţial); modificat cit cerneală in; „O pocziJ'; r. 356: „a studentului citită" (iniţial); modificat cu cerneală în: „a tînărului. fiind citită" (deşi „tînărului" este scris deasupra „studentului", cuvîntul .înlocuit n-a fost .şters de poet); bJ r..353: „întocmite de el" — adăugat civaltă cerneală; . r, 359: „se retrase intr-o altă .incăper.e, lăsîndtt-i la;.cafea" (iniţia)).; modificat, cu cerneală in: „îi lăsă. singuri Aş. cafea"; ;"; Pentru rindurile, 355 —359- ( respeetiy p. 37. din manuscris:- „O poezie manuscris.a tînărului fiind citită- lăsă o îngîndurare pesimistă,. în, curs dc publicare, profesorul voi bea dc lucraţi didactice întocmite de el. . Tovarăşa maestrului ii lăsă singuri la cafea."), am intîlnit pe o pagină r'izîeaţă' (numerotală 28, cum am mai amintit), o altă variantă a textului: „O poemă manuscris a studentului, citită, lăsă o ingîndurare pesimistă; iii turs de publicare'profesorul vorbea dc manuale didactice. Tovarăşa Maestrului ii lăsă singuri; la cafea." |...,.r. 360: „Kâmas wugur, a doua .zi" (iniţial); „A doua. zi, rămas .şi ngur"; j;r r. 361;. „să bea" (iniţial); modificat cu -cerneală în: „băutul"; r. 371: „Tovarăşa sa veni din'cealaltă odaie" (iniţial)-: „Din cealaltă odaie tovarăşa sa veni"; - r. 382: „Cn un baston, spre seară" (iniţial); „Spre seară, cu nn baston"; r. 397: „intelectuali cu acel adaus benevol", (iniţial); modificat' cu creionul in: „intelectuali propagatori benepcli"; i!. rif.1417: .„noapte sfre seară" (iniţial);,modificat cu cerneală în-: .„noapte" ;= ■'■i,.tr: 420: „repeta din cînd tereînd" (iniţial);.modificat Cu cerneală .în:. ,'itepeta-cînd şi cind"; ■ • r. 429: „a slinge" (initial); modificat cu cerneală în: „a se stinge" ; 6*5 r. 436 — 437: „ajuns la oarecare pagini" (iniţial); modificat cu cerneală în: „ajuns la un rest mic de .pagini"; r. 437: „făcîndu-şi" . (iniţial); modificat cu cerneala in: „fâcînd"; r. 443: „găsit" (iniţial); modificat cu cerneală în: „regăsit"; ~'< r.453: „aşezate pe strujeni" (iniţial); modificat cu corneală în: „pe strujeni"; r. 456: „acum sau la un ţărm" (iniţial); modificat cu cerneală îni „sau la un ţărm"; r. 457: „strada sa burgheză" (iniţial); modificat cu cerneală înt „strada burgheză"; r.45S: „într-o" (iniţial); modificat cu cerneală în: „în"; r. 459: „şi chiar a unui cornet" (iniţial); modificat cu cerneală înt „unui cornet"; r. 462: „aeroplan" (iniţial); modificat cu. cerneală în: „avion"; r. 470: „gardurile" (iniţial); modificat cu cerneală în: „garduri";: r. 473: „Maestru îşi încălzea mîinile la grătarul sobei" (iniţial); „La grătarul sobei, Maestru îşi încălzea mîinile"; r. 478: „zurgălăii" (iniţial); modificat cu creionul în: „zurgălăi"; r, 482: „de altele" (iniţial); modificat cu cerneală în: „diferite"; r. 484: „zile repaus" (iniţial); modificat cu creionul în: „zile de repaus"; r. 485: „Spre primăvară" (iniţial); modificat cu cerneală în: „în primăvară"; r. 485 — 486: „rural se mută la ţară" (iniţial); modificat cu creionul în; „rural, se deplasă la ţară pentru un oarecare timp" ; adăugat cu cerneală: „maestrul" (în care îl şterge pe 1); astfel că forma ultimă este următoarea:" „rural, maestru se deplasă Ia ţară, pentru un oarecare tirrip" (trebuie reţinut că textul adăugat cu creionul e întărit cu cerneală, încă o dovadă asupra succesiunii celor două redactări ale ms.); r. 4S7 —488: „poetiza unele străzi ale crasului" (iniţial); modificat cu cerneală în; „poetiza străzi din oraş" (de fapt, poetul a lăsat: „oraşului" — evidentă neatenţie care nu trebuie luată in seamă) ; r. 490 —492: „La ţară, Maestru'devenise consilier comunal. Tovarăşa,' soţia sa, împreună cu o ţărancă ataşată de casa lor, îl distra cu invenţiuni economice" (iniţial); niodificat cu creionul in: „Aci, Maestru devenise întrucîtva folositor. Soţia sa, împreună cu o ţărancă ataşată de apartamentul. lor, îl distra cu .invenţiuni economice"; 646 r. 493: „Zgomotelor" [ — lor?] oraşelor mai conţineau" (iniţial); modificat cu cerneală în: „Viaţa oraşelor mai conţinea" (de fapt, poetul a lăsat: „conţineau" — evident, neînsemnată neatenţie); r. 495: „el schimbă" (iniţial); modificat cu cerneală în: „el formă"; r. 497: „unde işi întrevedea sfîrşitul imposibilul" (iniţial); modificat cu cerneală în: „unde întrevedea imposibilul" (de fapt, modificarea e făcută din prima redactare, dovada o constituie şi prezenţa, în continuarea rîndului, a cuvintului „imposibilul", şi nu adăugarea Iui deasupra celui pe care-1 înlocuieşte („sfîrşitul"); r. 498: „cu liniştea lui" (iniţial); modificat cu cerneală in: „cu linişte"; r. 499; „îl antrena" (iniţial); modificat cu cerneală în: „antrena"; r. 500: „pace, in urma unor ani care îl surmenau" (iniţial); modificat cu creionul în: „pace"; r. 504 —506: „revedea oraşul aşteptînd în sanie sau trăsură, pe acel care îl însoţea şi care oprea în diferite locuri unde avea treburi" (iniţial); modificat cu creionul în: „revedea oraşul aşteptînd în [tăiat cu creionul!] trăsură, pe [!] şi care oprea în [1] unde avea treburi". Prezenţa cuvintelor adăugate cu cerneală („mai", „însoţit", „pe") şi care dau înţeles frazei (v, mai jos forma definitivă) ne- obligă, dc astă dată, să presupunem că poetul a operat o primă modificare, cu cerneală, a frazei în discuţie în chiar momentul aşternerii ei pe hîrtie, iar intervenţiile cu creionul au fost făcute ulterior. Eliminarea semnalată a primului „în" şi păstrarea, de asemenea marcată, a celui de al doilea „în" nu se datoresc decît unei vădite neatenţii. Aşadar, versiunea a doua a frazei ar fi: „mai revedea oraşul aşteptînd în sanie sau trăsură pe însoţit şi care oprea pe unde avea treburi" ; iar cea de a treia şi ultima, rezultată în urma modificărilor cu creionul, este următoarea: „mai revedea, oraşul aşteptînd în trăsură pe însoţit şi care oprea pc unde avea treburi" (text preluat şi în ediţia de faţă). r. 508: „la o cramă" (iniţial); modificat cu creionul în: „la vreun han" ; r. 509 — 510: „convorbirile aveau un înţeles depărtat" (iniţial); modificat cu cerneală în: „convorbirile — un înţeles nedefinit"; r. 511 —513: „Tot astfel, cînd au ajuns în sat, lătratul dinilor, strigătul cucoşilor, sau răget de vită denunţau o izolare ca pentru acei care s-au săturat de un zgomot ce le-au ruinat o scurtă tinereţă" (iniţial); modificat cu cerneală în: „Tot astfel, ajungînd în sat, lătraturi, strigăte sau răgete denunţau izolări c-apentru acei săturaţi de oraşe" — în textul eliminat de la sfîrşitul frazei, poetul modificase „zgomot" în „zgomote industriale", dar le-a şters cu aceeaşi cerneală cu care le adăugase; 647 r. 51-1: „Se despărţeau temporar acum ca şi dc alţii" [iniţia]); modificat cu cerneală, in: „Se despărţea temporar de oameni"; r. 517: după „operele saJe" urmează cinti cuvinte şterse cu atifa insistenţă încît anevoie pot li ghicite primul, al treilea şi al cincilea: „în", „rinduri", „sărbătorit"; cel de al patrulea cuvînt, probabil „sau", este adăugat cu cerneală deasupra rîndului, dar înlăturat deopotrivă cu celelalte patru, şterse apăsat şi cu creionul, şi cu cerneală; r- 518; „Social Democrat, la conferinţele dc la club, trezea" (iniţial); „La conferinţele de la club, Democrat trezea" (text definitivat în cerneală, după ce mai iotîi fusese şters cu creionul: „Social"); j 520: „îulîriîa,«s şi gi ăbindu-sc" [iniţia]); modificat cu cerneală in; „întîrziase şi trebuia grăbit"; i. 522: „scrise" (iniţial); modificat cu cerneală în: „debitate"; r. 529 —530: „Duminici, cintece, scripcari melancolici ce mar muli făceau jale" (iniţial); modificat Cu cerneală în: „Duminici, cintece, de scripcari, melancolice, sau de. jale"; r. 537: „împăcat" înlocuieşte un cuvînt ilizibil din pricina ştersăturii. Textul reprodus in Ateneu corespunde rindurilor 1—50 din volumul de fată, iar cele din Steaua — rindurilor 250 — 280. Diferenţele masive între versiunea manuscrisă, puWicată in această ediţie, şi cele tipărite in periodice ne îndreptăţesc să le considerăm pe cele din urmă ultime variante. Pentru urmărirea cît mai uşoară a deosebirilor existente, redăm r. 1 — 50 (Visări mocnite — apărute în Ateneu), 250 — 230 (Impresii de roman — apSiule in Steaua] in varianta lor din periodice, procedind la o dublă evidenţiere: am subliniat prin cursive cuvintele caic nu se află in texlnl dc bază şi am adăugat între croşete pe cele prezente numai in textul de bază. Vjsări mocnite Fragment dintr-un manuscris intitulat Impresii dc reman Să tot aştepţi, mereu, ca din cultura secolului să prinzi un CIÎ [ce] iot mai mult, cind interesante actualităţi par a fugi în trecut, este a te apropia, fără să sfii. de inacţiune. De aceea Raul [vreo trei pseudonime], cu trecutul Im' [lor] de poezie 5 în care mai persistaţii], se trezeaţi uneori [mereu citind], fără a mai ii scris cit de puţin. în căsnicia sa [în convenirile lor pe care le-ar fi dorit, poate, mai altfel] părea a se auzi din viaţa oraşului un ecou de bogăţie şi sport. Ca acei eroi de romane, tetras [retraşi] într-un oarecare refugiu, [de 648 10 invidiat] îşi continua meseria de scriitor [culturală], fără a documenta vreo temă de artă, imagmîndu-şi o viaţă de mic-burghc:(mici targhezi], la carepoateşi parvenise[ră] după iini£i[uenumărat,i] ani. î n lupta epocii sole [lor] pentru trai, se vorbea acum despre [dc] p-ihologia răz.bonielor. 15 0.ime;iii[însă]ramin mai neînfeleşi [nedumeriţi] cu cil se pretinde mai ă fond [o] viaţa socială, dar [ca şi] cum timpul [felul] de muncă obişnuit [cunoscut] a dispărut, toate actele [alte încercări] produc un dc meniu suspect. Desigur, [dinţii], după loate acestea, ziarele [suportau zile ce] nu produceau alta decit să-i reprezinte [reprezinfâri de] repetuiri 20 [ce deveneau] peste a trece de derizoriu. El însă, la vîrsla sa, răbda [lor onorabili răbdau] tor mecanismul [mastnismul] franc sau amamUu [ocult]. Greutăţile şi cheltuielile [inerente] războaielor rămiueau In diplomaţia vremurilor iau poate in ocultism. 25 Cu vin ţi tutun întrevedea[u] venirea uitării, comparînd trecutul idilic cu frărulntările de arum şi se vedeafu] intru ale lumii cu diferitele ci surprize. Nopţile Iţi oblonea[u] fereastra, şi la lumina lâmpiiflorj, asculta[u] [fiecare în parte] trecerea timpului şi mecanica unei vieţi pasive care 30 f&rea a-i aminti [ce le aminteau] atîtea publicaţii şi manuscrise [jălăcite] care, [toate] revăzute, ar fi format un roman simplu sau dc sarcasm. [Erau pica bătrîni] ? încă nu tiătse[ră]. Se dădeau acum sfaturi in cele mai intime părţi ale menajului. Cafea, viu, ţigări, creioane, hirtie — în camera[e] oblonită [e] 35 [orălaii că [dej abia se mai puteau auzi ecourile unor alarme In noapte. Să fir [i-.i a] aceasta O izolare a unui individualist indiferent [unot individualişti indiferenţi], răutind în zadar dacă n-a mai rămas vreo ţigară, şi a se resemna pentru a trece noaptea ţrivind?... [fără somn ] Ce înceată minte, ce vechi balade vor [voiau] să mîngîic mo--10 mente ce se caboară [coborau] ca întinse [ca Intruse] injurii!... Unde este [era] candela, luminarea, lampa ... Să includ becul electric, să intredeschid cbhnul ferestrei ... [fiecare închidea becuri electrice, între, deschideau obloane] iată, e lună cu stele. în cele 2 pagini manuscrise, aflate în colecţia Muzeului memorial „George Baco/Ia" din Bacău, am intilnit unele deosebiri faţă rie textul publicat în revista Ateneu: r. 1: „ce" (ms. Bacău); „CE" (Ateneu); 649 r. J.■ „lîauki" (ms. Bacău): „Ra.ul" (AumuJ ; r.-S: „său" (ms. Bacău); „lui" (Ateneu); i.5: „uneori, măreţi citind" (ms. Bacău); „uneori" (Ateneu) ; r. 7 — 5: „în căsnicia sa. pe care o doica poate mai allfrt, firea" (prima lormă în ms. Bacău); „îu căsnicia sa părea" (cea de a doua versiune iu ms. Bacău, preluată de Ateneu). Impresii de roman Fragment dintr-un manuscris postum la schimb, cineva ar fi putut observa, citeodată, un domn cu plete, sub o artistică caschetă. în citeva diţi fusese sărbătorii pentru scrisul său artistic, figura ia evoca literatura locală din trecut. într-o lucrare a sa 5 descria aceasta, provocînd o visare duioasă. Un agent îi desfăcea din diversele broşuri şi cărţi. Pc sir.ida cu mici ateliere, un depozitar de vinuri, fiindu-i şi admirator, iliâsa la o garafă cu pahar; aici îşi scria poetice lucrări. Nu departe, .pe această stradă, se afla [era] şi locuinţa sa. Era posesorul 10 unui titlu universitar," firea sa artistică însă il îndemnase spre literatură, ce ii punea alături de unele valori poetice [politice] ... în uncie zile găsea pe la hanuri trăsuri de ţară, se ducea la cunoscuţi, care-1 [îl] primeau cu plăcere. Pe lingi verva- sa de fiu intelectual, aducea cu sine gustoase comes-15 tibile din oraş. La ei găsea, în schimb, preferatul vin ţărănesc, ce-i producea însemnări pentru caietele sale. Pe lîngă unele angajări oficiale, era an corifeu cultural care folosea multora. 20 în zilele cu fermenţi de toamnă părea că ascultă romanţe vechi şi noi. Se vedea, apoi. în camera sa, unde numai munca alunga un marasm neînţeles. Anii treceau cu mici note distincte... Dacă în vremea sa n-ar fi fost trenul, arfi umblat cu puşca pe 25 meleaguri. De multe ori efa prin mulţimea din gări, ptiu oraşe mai mari sau mai mici. Printre aceste oraşe, un pictor ii făcu portretul sub denumirea de [un}„poet a! toamnei", E! obţinu un nuinăr defotografii [copie] dorite ... 650 VARIA ARTICOLE P. 395 DE CE Articol-progtam nesemnat, redactat de G. Bacovia la lansarea publicaţiei Orizonturi nci. Bacău, an. I, nr. 1, mai 1915, p. 1. Revista a apărut într-un format de broşură, pe o hîrtie ieftină, iar directorul ei nedeclarat, Bacovia, nu şi-a făcut mati iluzii asupra rolului literar sau acţiunii ei în viaţa culturală a oraşului, nici — lucru mai rar înlîlnit — asupra talentului colaboratorilor, (într-un marginal din nr. 2 so aduc mulţumiri revistelor bucureş-tene care au acceptat schimbul de publicaţii cu Orizonturi tui, „fn ciuda disproporţiei valorilor". Revistele in cauză sînt, dealtminteri, în majoritate, periodicele la care colabora poetul: Noua revistă română, Vieaţa nouă. Flacăra, Cronica Moldovei, Cronica, Revista ideii. Cum se arată în editorial. Orizonturi noi era menită să ofere tinerilor localnici, dornici de o cit de palidă compensaţie pentru sărăcia de duh creator din jurul lor, un centru de visate în comun la nn climat nou, nu numai spiritual, ci şi social sau moral. Deşi pornită fără pretenţii, revista n-a durat decît trei luni, neizbu-ţind să-şi împlinească modestul ţel,, datorită atît mijloacelor materiale precare şi descurajării animatorului, ale cărui entuziasme se aprindeau şi se stingeau repede, cit şi lipsei de vocaţie a celor chemaţi s-o susţină. Cu excepţia lui Ion Amaru (Ion Iordăchescu), pe care-1 regăsim îu Ateneul cultural şi care va lăsa în urmă un volum de versuri, ceilalţi colaboratori s-au cufundat în anonimat de îndată ce publicaţia şi-a încetat apariţia. Erau şi puţini la număr: afară de Ion Amaru, de C. V'aer, nume ce-1 ascunde pe fratele poetului, Constantin Vasiliu-Langa, şi de K. Semil, anagrama lui Şmi] Kraus, pseudonimele cel mai des intilmte: George Arin, M. Calvar, Emus etc. camuflează fie pe Ion Amaru, fie pe Bacovia însuşi. Cit despre tipul dc literatură produs^ îu poezie se cultiva un simbolism convenţional, minor şi sentimental, în litera, mai mult decît în spiritul lui Bacovia, Tradem şi Petică, iar în proză — un umanitarism „mizerabilist". Dintre proze, cele mai ilustrative aT fi rindurile Iui C. Vaer: Impresii de stradă .(0-«-, nr. I), nn fel de apolog al restriştii omeneşti, şi Hamalul (ibid., nr. 2), 'schiţă Cu anume vibraţie protestatară. Iar din masa de versuri lacrimogene se singularizează bizara însăilare a lui K. Semil: înainte (ibid., nr. 2), .parodie la adresa simbolismului, cu asociaţii comice, absurde, ăla Tristan Tzara: „Proletare... Ia te uită colo-n zare Cum vibrează de puternic 651 Nervi isterici de „fecioare... Pentru noua fecundare Dau semnal Oc alarmare Vagabondele fecioare Ce visează-n aiurare, Fericire ţi splendoare. ■ înainte, înainte, proletare.-. ■ ' — Aud, vad, plec i Din traiul Concav, 11 Să nu mai fiu sclav. Un, doi, trei... ''' Ei? Te-ai oprit ? ' ' ' -; Atita-i totf — Hamburger! nu mă lăîa... Dar sunt pregătit şi pot — La o parte, hotentot." De ce a fost reprodus integral In cadrul lecenziei Li nevoit oaie făcute de N. Davidcsc'n primului număr al Orizonturilor noi în Nc.ua revistă romană. Bucureşti, voi. XVII, nr. 8, 10 — 17 mai 19 15, p. 104. Prezentatorul, cunosf cînd modestia poetului întîlnit în redacţia Ne ii reviste române, era sigur că numai Bacovia. putea fi autorul unui program atit de rezervat: „Printre colaboratori dibuim pe G. Bacovia, al cărui talent valabil i se cunoaşte — şi timpul nu e trecut a-1 recunoaşte deplin. Rostul noii reviste e explicat cititorului din prima pagină, şi cu o resemnare cc-i stă bine." A doua „ediţie" a OrilontuHlcr nci a apSrut la Bucureşti, in 1929. Cu ajutorul material, dacă nu şi la îndemnul lui G. -Şt. Cazacu, vechiul amic al poetului şi directorul revistei Căminul nostru. Bacovia, deşi codirector, se limitează aici Ia tipărirea propriei literaturi şi a cîtorva recenzii >i ]a îngrijirea memoriei lui Macedonski. Cit despre raporturile dintre dirijorii seriei adouaa Orizonturilor nci, evidenţiem trăinicia nu numai a colaborării lor prelungite, ci şi sprijinul amical reciproc. Dinspre, partea lui, Bacovia. care publicase o recenzie Ja volumul lui G. Şt. Cazacu, Simfonii de seară, iu Căminul nostru (v. ediţia de faţă, p. -409), va scrie şi o prefaţă la culegerea Calea s'.ngelui (v. ediţia noastră, p. 416). La rîndul său, G. St. Cazacu publică, sub titlul Criticişi autori (Orizonturi nci, Bucureşti, au. I, nr. 3 —4 —5, august —septembrie — octombrie 1929), un comentariu polemic Ia adresa articolului lui F. Aderca: .Un poci al nebunici din Adevărul, Bucureşti, an. XL, nr.. 13965, 4 iulie 1929. Acesta se .declarase preţuitor disperat.,al. lui Bacovia şi al operei sale: „o operă care evident a distrus: un om". Tonul îujreplică -al ,Iui G. Şt. Cazacu este patetic: „Poetul a,1 trăit numai pentru poezia lui, pentru a nu o pierde; i-a dăruit şi trupul, cu propria poezie, şi mintea, cu mare luciditate [...]. In epoca în>care e mai uşor să insulţi cu o pomană decît să onorezi cu un drept [.,,]. Bacovia rămînecei mai marupoet motfenial nostru." Zel apologetic? înflăcărare pătimaşă? Afirmaţia, pierdută atunci în obscuritate, ne apare astăzi mai puţin naivă, dacă nu chiar foarte aproape de adevăr: „Bacovia, acceptai lent de. generaţia sa, devine pentru noi, din ce in ce mai mult, un mare poet — şi po;iie cel mai modern", scrie Paul Gcorgescu in articolul Dubla perspectivă (v. volumul Printre cărţi, Bucureşti, Editura Emiuescu, 1973, p, 59)..' Reprodus după Orizonturi noi. P. 397 ALEXANDRU MACEDONSKI Articol apărut în Căminul nostru, Bacău, au, III, nr. 3 — 4, martie — aprilie 1928, p.,2, împreună cu catrenul publicat aici pentru prinia oară, dedicat de Macedonski lui Bacovia. " Reprodus după Căminul nostru. P. 399 UN POET AL FRUMOSULUI: ALEX. MACEDONSKI Articol existent in manuscris la Muzeul memorial „Georgc Bacovia" din Bacău, datat noiembrie 1929; a apărut în Orizonturi noi. Bucureşti, I, nr. 6—7, noiembrie —decembrie 1929, p. 1 — 2. Numărul, consacrat Iui Macedonski, de la a cărui moarte (27 noiembrie 1920) se împlineau nouă ani, mai conţine poezia Romanţa frunzei de arţar, în facsimil, şi sonetul în limba franceză Foi, ale comemoratului; o scurtă biografie a acestuia, semnată de G. Şt. Cazacu, şi versurile omagiale ale lui C. Ionescu-Olt: Jertfa lui. Reprodus după Orizonturi noi. t. 22: „emjnesciane" (ms. Bacău); „eminesciene" (Orizonturi voi); r. 23: „cetitorii" (ms. Bacău); „cititorii" (Orizonturi noi). P. 401 ARTISTUL NU POATE RÂMÎNE DEPARTE DE OM Articol publicat în Contemporanul, Bucureşti, au. I, nr. 4, 11 octombrie 1946, p. 1, in care se reiau vederile exprimate în interviul dat 652 653 lui Eugen Jebeleanu, cu o lună. in urmă, pentru revista Veac ucu (v. volumul de faju, p. 447). Tonul optimist reflectă uu concurs dc împrejurări rareori atît de favorabile poetului; mersul evenimentelor social-politice din ţară îi ratifica vechile sale speranţe şi profeţii; cu cîteva luni înainte îi apăruse volumul Stanţe burgheze,; personal fusese prevenit că, în curind, noile oficialităţi urmau să-1 sărbătorească (v. Cuvîntul poetului la sărbătorirea a 65 ani de viaţă, volumul nostru, p. 421). Heprodus după Contemporanul. P. 402 RĂSPLĂTIRE GENEROASĂ Articol publicat în Gazeta literară. Bucuroşii, an. II, nr. 43, 6 ianuarie 1956. p. 1, cu ocazia acordării peusiei de stat. în alara volumului de Poezii, compozitorii pun atunci pe note aproape 20 din poemele sale, care aveau să apară in suplimentul revistei Muzica, Bucureşti, nr. 1, 1957, cn titlul: Ctntece pe versuri de G. Bacovia. La a 65-a aniversare a nasleiii poetului, cu următorul sumar: Paul jelescu; Poveste, p. 3; Baladă, p. 6; Zcno Vancea: Alean, p. 9; Moină, p. 12; Gh. Du-mitrescu; Pulvis, p.r15; Felicia Douccanu; Proză (.Amorul hidos ca uu satir"), p, 29; Bogdan Moroianu: Ainurg de iarnă, p. 32, Iar în 16 cînlece Pentru voce şi pian, pe versuri dc Octaoian Goga, Adrian Maniu şi George Bacovia, Bucureşti, Editura de stat peutru literatură şi artă, 1957, ilihail Jora va introduce melodii pe textul poemelor Moină, p. 33; Pastel („Buciumă toamna"), p, 35; Alois de primăvară, p. 40; Furtună;p, 43; Proză („Plouă"), p. 46 Reprodus după Galeta literară, RECENZII P. 404 „L'LORI SACRE" — ALEXANDRU t-tACEDONSKI Apăruta în Orizonturi noi. Bacău, an. I, nr. 2, iunie 1915, p. 9— 13, sub pseudonimul Geo Vas, recenzia reprezintă prima expresie publică a admiraţiei lui Bacovia pentru Macedonski. De notat că, din cele trei numere ale revistei, două oglindesc, sub divei se forme, acelaşi sentiment, Reprodusă după Orizonturi nei. P.-;09 G. ŞT. CAZACU-DELAR AST: „SlMfONII DE SEARĂ" Recenzie apărută in Căminul nostru. Bacău, an. II, nr. 2, iulie—august 654 1927, p. 14, fa un volum dc versuri iu care autorul se referă direct îa poezia lui Bacovia: „Tot pică frunze ftizice alene / Şi le stîrnesc în mersul lor drumeţii, / Şi plîng aCorJtrj tari, bacoviene / Cum pling în nune anu tinereţii", precum, altădată. B. Fundoianu: „Toamna bacoviană geme-n forcilre: of!" (v. Lui Taharh. poezie scrisă in 1919, publicată în volumul Privelişti. 1930). Devenit epitet, numele lui Bacovia ajunsese să califice o atitudine, o atmosferă, ud anotimp înfiinţată iu 1924, la Sighet, de o mină dc tineri colaboratori la publicaţia locală Zări senine, revista Căminul nostru a atras, pe lîngă semnăturile statornice ale lui G. Şt. Cazacu şi C. Ionescn-Olt, prezenţa spoiadică a Iui N. Davidescu, A. Moşoiu, L. Rebreanu. G. lîauetti etc. Din ]?2~ pînă la finele lui 1928, revista apare la Bacău, sub direcţia lui G. Şt. Cazacu, care îl publică pe Bacovia cape un colaborator „vedetă". Poelul se va bucura in paginile ei dc „răsfăţul" lui G. Ş1 Caziicu, concurat, în materie, de alţi doi publicişti (v. reccnztite 'iitirarnbice ate iui G. Oaiovida Ja vi,!«jiiuJ Sointci galbene, din nr. 1 — 2, ianuarie -februarie 1928, p. 17; şi, respectiv, Paul Donici, la volumul Bucăţi de noapte. Poeme în proză, în nr. 5 — 6, mai —iunie I92S. p. 16: „Da; Baco/ia rămîne pentru noi un Raincr Maria Rifke"). Poate că la iniţiativa lui Bacovia, sau la amintirea articolului despre MacedonsM, publicat în faza sa maramureşeană (nr. 11 din. 1924), revista Căminul nostru a închinat, în ciuda veleităţilor sale tradiţionaliste, un număr întreg poetului Nopţilor, cu colaborarea lui Gala Galactiou, Pavel Macedonski, G, Şt. Cazacu. Reprodusă după Căminul nai' u. P. 412 AGATHA GRIGORESCU: „MUGURI CENUŞII" Recenzie apărută în Căminul nostru. Bacău, an. II, nr. 10—11, septembrie—octombrie 1927, p. 15. la editarea primului volum de versuri al autoarei. Reprodusă după Ciîwiuiii nostru. P. 414 C. IONESCU-OLT: „PRO GLORIA BACCHE" Recenzie apărută în Căminul nostru. Bacău, an. II, nr, 12, noiembrie 1927, p. 13— 14, laolaltă cn o poezie a Agatiei Grigorescu-Bacovia, Amintiri. în care se evocă o întilnire (prima?) cu poetul, adus în parc de „eşarfe de penumbră" şi prinzîudu-şi, timid, iubita de mină. 655 Reprodusa după C/lminut nostru. P. 416 G. ŞT. CAZACI.': „CAI.EA SÎNGELUI" Prelată, sub formă dc scrisoare, la volumul de versuri Căita singelui. 1916-1917, Versuri, Ediţia a Il-a, Bucureşti, Editura Cronicarul, 1932. Reprodusă după volumul Calea sîvgdui. ediţia a doua. ÎNSEMNĂRI P. 418 [ÎNSEMNĂRI AUTOBIOGRAFICE] Nu se cunoaşte destinaţia acestei schiţe de curriculum vitae; textul urma să fie citit la sărbătorirea publică a vîrstei împlinite (50 de ani), eveniment probabil aşteptat, dar care n-a avut loc — sau numai tipărit în periodicul ce l-ar Ii solicitat? Soţia poetului, neamintindu-şi împrejurările cxacle ale redactării, înclinăm cilre ultima presupunere, dat fiind caracterul publicistic al scrierii: de articol, nu de discurs. Apărute, postum, în România literară, an. Vllf, ur. 46, 13 noiembrie 1975, p. 7. Reproduse după manuscrisul aflat in posesia Agathei Grigorescu-Bacovia. Textul însemnărilor nu reprezintă ullima formă. Dovadă a elabcrfuii nefinisate o constituie revenirile existente, dintre care unele incă nedefi-nitivate, precum şi adăugirile ulterioare, făcute de poet, ca, de pildă: r. 1: „tiuărid şi palidul" a fost modiiicat în: „un tiuăr şi palidul" ; în textul ediţiei de faţă, corectat: „palid" — am considerat dezacordul ca fiind rezultatul unei evidente neatenţii; r. 3: „mic" adăugit ulterior; r. 6: „era f, vie" — adăugat ulterior; r. 9: „procesului" — în ms; în testul ediţiei de faţă am corectat in: „procesul" ; " -H.; 1 r. 10: după ,,Cjrag[iale]" urmează: „Deprimat dc rezult, pioccsului de plagiat avut cu Caiagiale-V Am îndepărtat această propoziţiune, întrucît nu este decît o reluate a ideii exprimate In cea precedentă acesteia. Se vede că poetul a ezitat în alegerea uncia dintre cele două. r. 11: „nici o" — adăugat ulterior: r. 56: „mijlocul" — adăugat ulterior ; „schiţate cu un creion" — adăugat, uite rid! ; r. 73: „numeroase" — adăugat ulterior; r 7g: „urmăresc'' — cuvînt ipotetic, în ms. fiind neinteligibil, F. 421 CUVÎNTUL POETULUI LA SĂRBĂTORIREA A 65 ANI DE VIAŢĂ Ceremonia s-u desfăşura! la Ministerul Artelor, pe dala de 1 noiembrie 1946, în prezenţa ministrului Oclav Livezeanu. Au luat cuvîntul: Victor Eftimiu, din partea Societăţii scriitorilor romani, Cicerone Theodorcscu, in numele scriitoiilor tineri. Eugen Jcbcleanu, Marcel Breslaşu, reprezen-(ied Umaitea sindic.iMor de scriitori, artişti, ziarişti (U.S. A.Z ),iar Agcpsma Macri a citit din versurile poetului. Cuvîntul său de răspuns a fost tipărit pentru prima oară în memoriile soţiei. Reprodus după Agatha Grigorescu-Bacovia. Baeevia. Viaţa poetului, ed a!., p. 314-315. INTERVIURI P. 422 G. BACOVIA Interviu dat lui I. Valerian pentru Viaţa literară. Bucureşti, an. II, nr. 53, mai 1927, număr in care, pe lingă Pompiliu Constantinesen (erenică la Cuvinte potrivite dc Tudor Arghezi) şi Câinii Petrescu (eseu despre Teatru! de cunoaştere), este prezent şi Al. Bădăuţă (un medalion Lucian Blaga) ; acesta, cu un an in urmfl. publicase o cronică la Scîntei galbene în Viaţa literară, Hucureşti, au. I, ur. 5, 20 martie 1920. p. 3. Interviul este reeditat in volumul: I. Valerian, Cu sciiitcvii pi in veac. Bucureşti, Editura pentru literatură, 1967. Keprodus după Cu sfniterii prin veac, p. 37—41. P, 427 „CÎNTEC TÎRZIU". ROMANUL UNUI POET. DE VORBĂ CU G. BACOVIA Al doilea interviu dat lui I. Valerian in Viaţa literară, Bucureşti, an. IV, nr. 107, 13—27 aprilie 1929, p. 1—2. În seria convorbirilor acestuia cu scriitorii vremii, poetul cîte singurul autor prezent de două ori. Fapt datorat remuşcărilor lui I. Valerian pentru omiterea lui Bacovia dintre „colaboratorii cu un concurs nepreţuit" ai revistei, citaţi în articolul său în pragul anului IV (Viaţa literară, an.IV, jir. 100, 12 ianuarie 1929)? 657 656 Sau, mai degrabă, sentimentului obscur de „vinovăţie" penlru primirea premiului Academiei, cuvenit fie Ini Arghezi, pentru Cuvinte fotiivite, fie 1 ui Bacovia, pentru volumul Poezii. Plumb —Scintti galbenei> Reprodus după Viaţa literară. P. 438 DE VORBĂ CD BACOVIA "Unică manifestare publică a lui Bacovia in cursul ultimului război, interviul dat lui Vasile Netea a apărut iu Vremea, Bucureşti, an. XV, nr. TOI, ti iunie 1943, p. 8. Vremea a fost unul din periodicele interesate de poetul şi omul Bacovia. Aici, la rubrica „Medalioanele vremii", susţinută mai mult timp, incepînd din al doilea an de apariţie, cu mici articole despre Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Minulescu etc. Alexandru Sabia a publicat un „profil" al lui Bacovia, în limbajul acestuia: „Sufletul lui — confundat cu poezia — o bandă de mătase sfîşiată, în culoare de plumb, cu un miros de plumb, aripi dc plumb, scrum de plumb. ." {v. Vremea, Bucureşti, an. II, nr. 56, 21 martie 1929, p. 2). Tot în Vremea, G. Căliuescu a tipărit studiul G. Bacovia (v. nr. 134, 5 octombrie 1930, p. 1), inclus parţial în Istoria literaturii române de la origini fină in prezent. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1941. Reprodus după Vremea. P. 447 G. BACOVIA LA 65 DE ANI. CU POETUL DESPKE VIAŢA ŞI DESPRE ALTELE Interviu dat lui Eugen Jebeleanu peutru Veac nou. Bucureşti, ur. 42, 21 septembrie 1946, p. 4 —5. Omagial, numărul revistei mai Cuprinde; un grupaj dc poezii bacoviene (p. 8—9, Serenada muncitorului; Plumb de toamnă — „De-acum tuşind"; De ttltimă oră; Plumb de iarnă ~ „Ninge secular, tăcere, pare a fi bine"; Vcbiscum]; citeva portrete ale sărbătoritului, incadrlnd interviul, semnate de Florica Cordescu; articolul Un cîntăreţ al poporului (p. 1), de acelaşi Eugen Jebeleanu — amintire a primului contact cu Bacovia ca participant la o şezătoare a Ateneului „Nicolae Iorga", şi celebrare a poeziei evocatului pentru mesajul ei profetic: „Destrămat ieri sub greutatea de plumb a unei societăţi care nit preţuia nici munca, nici poezia, dar le specula sălbatic pe amindouă — George 658 Bacovia poate să vadă astăzi mijind la orizont vremurile noi pentru care a luptat, a suferit şi oftat: • O vis... o liberiale .. » [...] La 65 de ani, poetul dezmoşteniţilor soartei, al celor «învinşi *, al celor «pe veci pierdu[i,/ Ori in taverne, ori in mansarde », poate fi mulţumit; mulţimea anonimi pt care a cîntat-o şi pentru care a luptat este astăzi, de la un capăt ]a altul al pămîntului, in plin marş, pentru aşezarea unei lumi in care aripile visătorilor să nu mai fie niciodată împovSrate de plumbul deznădejdii }i a] siiferinţii." Reprodus după Veac nou. în mijlocul pagiuii din revistă, care adăposteşte interviul, se afla in chenar un text al poetului, inedit la acea dată, negâsit in manuscris; „Poezia nouă, în aceste împrejurări de schimbări sociale, nu mai, poate fi lăsată numai la discuţiunile de cafenea de prin oraşe; menirea ei este de a fi cunoscută cit mai mult de toate clasele sociale de cititori, de unde apoi ar evolua spre acel viitor promis pe care îl aşteptăm. 4 sept. 1936." P. 452 [RĂSPUNS LA ANCHETA REVISTEI „CRONICARUL"] Apărut Sn revista Cronicarul, Bucureşti, an. III, nr. 14, 6 decembrie 1932. Periodicul, omonim tu cel al Iui G. ^t. Cazacu, are Ia început înfăţişarea unui buletin de cărţi (editorialul primului număr, 1—15 ianuarie 1930, p. 1, declara „gîndul de a sluji cartea românească, de a râspîndi lite-ratma noastră în toate colţurile ţării"]. în cuprinsul Iui figurau recenzii, mărturii de laborator ale scriitorilor (d. ex., Autografie de Tudor Arghezi, pe marginea romanului Icoanr fe lemn), opinii literare. Cu timpul, formatul sc măreşte Ia dimensiunile celui in care a apărut ancheta sus-aminlilă şi la care, alături de Ion Minulescu, Tudor Arghezi, Romulus Dianu, Mihail Dragomirescu, Dragoş Protopopescu, N. Davidescu,' George Murnu, a răspuns şi Bacovia. Iată cele patru întrebări adretate: „1. Ce părere aveţi despre actualul stadiu al literaturii române? 2. Credeţi într-o internaţională a scriitorilor şi artiştilor? 3. Care sunt, după părerea dvs., căile de evoluţiune ale romanului romantic, şi ce anume i-ar putea da un caracter de pregnantă originalitate t 4. Există o dificultate reală de apropiere între Iaşi şi intelectualii din Bucureşti ?" Reprodus după Cronicarul. 659 AD D.END A P: 457 DIVAGĂRI UTILE Paginile dc mai Sus, spre diferenţa, de pcemcle- in proză cu acelaşi, titlu şi cir'atît mai mult de „romanele lirice" (Dinlr-un, text comun. Impresii de roman), pe care le-am socotit forme „obiectivate"' de? jurnal moral, sînt mult mai aproape de genul însemnărilor intime. Comentarii dc stări sufleteşti episodice sau mai adinei şi observaţii privind atitudini şi evenimente" din anturajul imediat (familie, prieteni. Cunoscuţi, uneori nominalizaţi) sau " din societate, nu o dată iu limbajul politic al timpului, ele ' sînt reflecţii de „moralist" al naturii umane" şi răspunsuri imediate la diversele solicitări'ale vieţii. Adesea adresate parcă vuior interlocutori aievea, şi 'în primul rîuci fiului, privit cu ochi de părinte preocupat de viitorul copilului sSu, notaţiile sint formulate de o-manieră şi pe un ton destul de variat: enunţuri aproape sentenţioase, transpuneri metaforice de senzaţii, fulgurante de asocieri'naive sau tulburătoare, mici dezvoltări concentrice ale unei reacţii, cu treceri de la ironie muşcătoare şi umor la înduioşări şi reverii, la efuziuni de speranţă şi nostalgie după un mod de existenţă opus celui trăit. Completând portretul lăuntric al poetului cu o notă de spontaneitate colocvială, Divagări utile prezintă şi altă particularitate: n'u au fost scrîse, ci dictate soţiei.şi fiului, pe măsura conceperii lor — la inter/ale neregulate, între anii. 1952 —1957, după cum o arătă îndemnul expres al'poetului: „Culegeţi voi ce mai pot semăna gîndurilc mele". Publicate fragmentar în presa literară, aceste „proze într-un rînd" au fost cunoscute şi utilizate de Cicerone. Theodorescu, în reportajul] Acasă la ... G. Bacovia (Placară, an, V, nr. 21, 1956). Potrivit 'Agathci Grigorescu-Bacovia şi propriilor declaraţii ale lui Cicerone Theodorescu, făcute nouă nu mult după iutiluirea cu poetul, acesta, Ia cererea sa, i-a autentificat „texte./', iscălind unele din ciorne. " Reproduse după dactilogramă aflată'în posesia' Agathei Grigorescu-Bacovia. —1 ■ BIBLIOGRAFIA OPEREI ÎN VOLUME EDIŢII ANTUME PLUMB. Bucureşti, Tipografia Flacăra, 1916, 74 p. Cuprinde 50 poezii: Plumb, Pastel („Buciuma, toamna"), Decor, Corbii („Trec corbii, — ah, t Corbii 4*rit(^ violet. Decembre, Nevroză, Moină, Rar, Seară tristă. Fiori („Tăcere... e toamnă in cetate"...). Amurg de iarnă. Amurg antic, Cuptor, Toamnă („Răsună din margini de tirg"), Singur („Potop, cad stele albe de cristal"). Altfel, Panoramă, Plumb de iarnă („Iarna, de-o vreme, mă duce regretul"). Nocturnă („Stau... şi raoîna cade, apă, glod ..."), Plumb de toamnă. Nervi de toamnă („La toamnă, cind frunza va îngălbeni"), 664 Plumb de iarnă (Ninge secular, tăcere, pare a fi bine"), Note de toamnă („Toamna-n grădină şi-acordă vioara"), Nocturnă („Uitarea venea ... a venit"); Scîntei galbene (14 poezii): O femeie în doliu pe stradă, Singur („Odaia mea mă înspăimintă"), Noapte, Marş funebru, Nervi de toamnă („— Adio, pică frunza"). Note de primăvară, Fanfară, Gol, Nocturnă („Clar de noapte parfumat"). Umbra, Note de toamnă („în toamna violetă, compozitori celebri"). Vals de toamnă. Poveste, Dimineaţă; Cu v o i ... (9 poezii): Crize, Proză („Plouă .,,"), Belşug, Ego, Furtună, Nocturnă („Fug rătăcind in noaptea cetăţii"), Vobiscum, Sepulcre violate, Epitaf. COMEDII îx FOND. Versuri. Bucureşti, Editura Universală. Alcalay ft Co., [1936], 58 p. (Biblioteca pentru loţi, nr. 1489). Cuprinde 44 poezii: Regret, Ca mhne, Cînd singur, Din vremuri („Un moment să gîndesc Din liră. Spre primăvară. De iaină („Un hoit, un corb, un cimp, şi cu"), Gaudeamus, Versuri („Un cintec trist din liră"). Serenadă („Poetizează luna"), Tăcere, Din vremuri („E frig, iarnă ..."), Dies irae. Ecou de romanţă („S-a dus albastrul cer senin"). Ea ţărm. Curaj, Ecou tîrziu, Trec nouri. Pastel („Sărmanii plopi de lingă moară"), Renunţare, Apus, Ecou dc romanţă („Eu nu te mai văd ..."), In somno, Amurg („Tristeţi pe vînt, tristeţi de mort"), Seară („Ce este cerul, ori ziua a trecut ..."), Să ne iubim, Memento, Vreodată. Trec zile. Elegie, Versuri („Acorduri, arpegii, armonii,,."), Sfirşit de toamnă. Nihil, Veritas, Demult, Legendă („Cînd orice sc vinde"), Un cintec, Şi toate, Noapte de vară. Pastel („Tăcute locuri... curent"), în fericire, Conţi over să. OPERE. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1944 (Scriitori români contemporani), 257'.p. Cuprinde poezii din volumele: Plumb, acelaşi sumar ca în ediţia I,cu diferenţe de titlu: poezia Corbii devine Amurg („Trec corbii, — ah, « Corbii o"), şi Fiori capătă titlul consacrat. Note dc toamnă („Tăcere ... e toamnă in cetate ..."); Scîntei galbene, cu sumarul din ediţia I; diferenţe de titlu: Serenadă devine Ecou de serenadă („Pansele negre, catifelate") şi i\'erui de toamnă (,.— Adio, pici frunza") capătă titlul consacrat: Pastel; Cu voi. ., în care nu se mai reproduc' Igienă şi De laimi („Cum ninge repede, apoi încet"), păstrafe mimai ■ în Scîntei galbene; lipseşte de asemeni poezia Proză („Plouă..."); diferenţe de titlu: poezia Tîrziu devine Pc deal, iar [Tîrziu} II — Din urmă; C o ni e d i i in f o n d are acelaşi sumar ca în ediţia I; in plus: Baladă („Clopot de alarmă la mănăstire"), Miazăzi de vară, Requiem; Proză: Bucăţi de noapte; Dinlr-un text comun. 1 : 065 : ; ediţii postume STANŢE BURGHEZE. Cu un portret al autorului şi şase planşe de * Florica Cordescn. [Bucureşti], Casa şcoalelor, 1946, 76 p. Cuprinde 26 poezib Sic transit... („Acolo, unde nu-i nimeni"), [Sic transit...] II („Şi iată, ue-a sur-, j prins seara"). Antrenare. Idei („Cîntec deasupra cetăţii"), [Idei] II („Visări demult mocnite"), [Idei] III (,',Cîud ore libere"), Arminden. Stadiu („Lingă1. ■ strune de vioară"), Toamnă în tîrg. Sine die. Stanţă la vin, Estetic urbanţ < Meridian, Nihil novi („Aceste cuvinte"), [Nihil novi] II („Şi zilele de vară");' Vizită, După-amiază caldă. Excelsior, De ultimă oră, Perpetuum mobile,' Hibernal noptat („Cină trec"), [Hibernal noptat] II („Ce umbră stă-la geamul .: tău"). Modernă („Cînrau"), [Modernă] II („Acolo, pace"). Glosă, De artă, Boemă, POEZII. Cu opreiaţă de Eugen Jebeleanu. [Bucureşti], Editura de ; stat pentru literatură şi artă, 1956, 208 p. Cuprinde poezii din volumele: ; Plumb, din care lipsesc: Gri, în grădină, Spre toamnă, Nevroză; Melancolie, Nervi de toamnă („E toamnă, e foşnet, e somn ..."), Note de toamnă („Tăcere ... e toamnă în cetate ..."), Oh, amurguri.... Pulvis} Finis, în parc. Poemă in oglindă. Nocturnă („Uitarea venea ... a venit"); Seîntei galbene, din care lipsesc: Amurg („Crai-notr i verde-pal, şi eu singur"), Miezul nopţii, Vînt, Ecou de serenadă („Pansele '. negre, catifelate"), Amurg de vară. De iarnă („Cum ninge repede, apoi încet"), Plumb de iarnă („Şi iar... aceeaşi oră de dimineaţă ..."), Frig; Cu voi..., din care lipsesc: Proză („Plouă ..."), Imn, [imn] II,' Dialog de iarnă. Nocturnă („Fug rătăcind in noaptea cetăţii"). Psalm? Mister, Vae soli .... Dc iarnă („Cum ninge repede, apoi încet"), Sepulcre violate. Din urmă ; C o m e d ii în fond, din care lipsesc: Cînd singur. Versuri („Un cîntec trist din Eră"), La ţărm, Trec nouri, Pastel („Sărmanii-plopi de lingă moară"), Seară, Să ne iubim. In somno, Vreodată, Renunţare, Apus. în plus: Baladă („Clopot de alarmă ]a mănăstire"), Miazăzi de vară. Requiem. POEZII. Ediţie revăzută şi adăugită de autor. Cu o prefaţă de Eugen. Jebeleanu, Portret ...de Florica Cordescu. [Bucureşti], Editura de. stat pentruqliteratură- şi- artă, 1957, 316 p. Cuprinde poezii din volumele: Plumb ^sumarul integral din ediţia I); Scintei galbene, din care lipsesc: Strigoii, De iarnă {„Cum ninge repede, apoi încet"); Cu voi..., din care lipsesc: Imn I şi [Imn] II, Dialog ăe iarnă, Sepulcre violate; Comedii în fond, din care lipsesc: Cînd singur. Renunţare, Nihil. în plus: Baladă („Clopot de alarmă la mănăstire"). Miazăzi de vară'. Requiem. ■ ■ SCRIERI ALESE. Studiu introductiv de Ov. S. Crohmălniceanu. -Evocare şi bibliografie de Agatha Grigorescu-Bacovia. Bucureşti, Editura pentru literatură, 1961, 302 p. POEZII. Cu' un portret al poetului de Ligia Macovei. [Bucureşti], Editura pentru literatură, 1962, 238 p. (Liliput). POEZII. [Prefaţă de Eugen Jebeleanu]. Portretul de Florica Cordescn. [Bucureşti], Editura tineretului (Cele mai frumoase .poezii), ;[i964], 208 p. PLUMB. Versuri şi proză. Prefaţă de Nicolae Manolescu. Ediţie îngrijită de Ion Nistor. Tabel cronologic de Agatha Grigorescu-Bacovia. [Bucureşti], Editura pentru literatură (Biblioteca pentru toţi, nr. 288), : 1965, 394 p. ■ VERSURI. Prefaţă, şi note de Florin Mihăilescu. [Bucureşti], ;Editura tineretului (Biblioteca şcolarului), [ 1966], 264 p. [ PLUMB. [Bucureşti], Editura pentru literatură, 1966, 99 p. [Ediţie 'omagială cu prilejul celei de a 85-a aniversări a poetului şi a 50 de ani de la^apariţia primei ediţii din Plumb.] POEZII. [Bucureşti], Editura pentru literatură, 1968, 192 p. POEZII. Ediţie ilustrată de Tiberiu Nicorescu. [Bucureşti], Editura pentru literatură, 1968, 158 p., cu acelaşi sumar ca precedenta. STANŢE ŞI VERSETE. Postume. [Bucureşti], Editura Minerva, '1970, 120 p.' POEZII. Ediţie omagială. Cu douăzeci de bacoviene de Petre Vulcăuescu. [Bucureşti], Editura- Cartea românească, [1971], 263 p. [Cuvînt. înainte: Bacovia, eterna insomnie, de Adrian Păunescu.] POEZII. Postfaţă de Marian Popa. Bibliografie de Ion Nistor. Bucureşti, Editară Minerva (Arcade), 1971, 246 p. VERSURI ŞI PROZĂ. Ediţie îngrijită, note şi bibliografie de Ion Nistor. Prefaţă şi tabel cronologic de Mircea Anghelescu. [Bucureşti], Editura Albatros, 1972, 278 p. POEZII. Ediţia a H-a. Postfaţă de Marian Popa^Bibliografie de Ion Nistor. Bucureşti, Editura Minerva (Arcade), 1975, 20S p. PLUMB — SCÎNTEI GALBENE. Antologie, tabel cronologic, prefaţă, note şi bibliografie de Adriana Mitescu. Bucureşti, Editura Albatros (Lyceum. Texte comentate), 1976, 160 p. 667 666 IN ANTOLOG-II POEZIA . TOAMNEI de Ion Pillat. [Bucureşti], Editura Viaţa românească, 1921. G. Bacovia figurează cu.:. Alean, p-22; Amurg („Ca lacrimi mari de singe"), p. 36; Note dc toamnă, cu titlul/r('ofi-(„Tăcere... e toamnă îu cetate...."), p. 108; Note de toamnă („Toamna-n grădină şi-acordă vioara"), p. 108 — 10.9; Toainna („Răsună din margini dc tîrg"), p, 131; Nervi de toamnă („La toamnă, cind frunza va îngălbeni"), p. 157; Pastil („Buciumă toamna"), p. 196. CARTEA DRAGOSTEI de Radu D, Rosetti şi Eman. Cerbu. Ediţia a 2-a. Bucureşti, Editura Alcalay & Calafcteanu, 1922, Bacovia figurează cu Nevroză, p. 218. ANTOLOGIA POEŢILOR DE AZI de Ion Pillat şi Pcr'pessicius; vol. I, Bucureşti, Editura Cartea romanească, 1925. G, Bacovia figurează cu: Plumb, p. 2-1; Lacustră, p. 21 — 25; Altfel, p. 25; Plumb de iarnă [„Iarna, de-o vreme, mă duce regretul"), p. 25; Amurg de iarnă, p. 25—26; Furtună, p. 26: Fanfară, cu titlul Fanfara militarii p. 26 — 27; Nocturnă, cu titlul Laş („Fug lâtăcind in noaptea cetăţii"), p. 27; Scîntei gulbenc, sau titlul Pal [„Vom spune că toamna a venit... foarte trist"), p. 27—28; Dimir.eaţăf p. 2S. _ ' ' POEZIA ROMÂNEASCĂ DE l.A ORIGINE PÎNĂ ÎN ZILELE NOASTRE [1673-1937) de Gb. Cardaş. Voi. 2, Bucureşti, Institutul de arte grafice Tiparul universitar, 1937. G, Bacovia figurează cu Lacustră, p, 546. LITERATURA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ de Vladimir Streinii, Editura Dacia, 1943. G. Bacovia figurează cu: Plumb, p. ÎS; Marş funebru, p. 18 — 19; Amurg de iarnă, p: 19; Plumb de toamnă, p, 19—20; Nevroză, p. 20; Decembre, p, 21; Lacustră,- p, 22; Decor, p. 22—23; Nocturnă („Stau... şi moina cade, apă, glod..."), p. 22; Seară tristă, p. 23—li; Note de toamnă, cu titlul Fiori („Tăcere ... e toamnă incetale ."), p. 24; Fmfară, p. 25; Memento, p. 25—26; Pastel („Sărmanii plopi de lingă moară"), p. 26. POEZIA SOCIALĂ ROMÂNEASCĂ de Ilie Haşeganu. Braşov, Tipografia Minerva, [1945], G. Bacovia figurează cu Amurg („Trec burgheze colorate"), p. 68. POEZIA MUNCII ŞI A LIBERTĂŢII de Alexandru Şahighian. Cii o prefaţă de Victor Eflimiu. Bucureşti. Editura Confederaţiei Generale a Muncii din România, 1946. G. Bacovia,figurează cu: Note de toamnă („în toamna violetă, compozitori celebri"), p. 17 şi Dimineaţă, p. 18. r> 668 TEZAUR. 30 DECEMBRIE 1947-1962. Bucureşti, Editura pentru literatură, 1962. G. Bacovia figurează cu Cogito. p, 23—24, POEZIA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ. Culegere. Prefaţă şi tabel cron. logic de Eugen Simion. Bucureşti, Editura pentru literatură, 1964 (Biblioteca pentru toţi). G. Bacovia figurează cu: Arminden, p, 21; Sic transit... („Acolo, unde nu-i nimeni"), p, 21—22; Egipet 1, II, p. 22-23; Cogito, p. 23-24. CÎNTECUL IUBIRII (Din lirica românească de dragoste). Antologie, text îngrijit, prefaţă de Vasile Nicolcsc-u- Bucureşti, Editura pentru literatură, 1966. G. Bacovia figurează cu: Decembre, p. 151—152; Melancolie, p. 152; Trudit, p, 152; Matinală, p. 153; Vals de toamnă, p. 154; Ecou de romanţă („S-a dus albastrul cer senin"), p. 154—155; Apus, p. 155; Să nc iubim, p. 155—156; Memento, p. 156. ÎNTÎLNIRI CU POEZIA. Culegere de versuri pentru pionieri şi şcolari. Bucureşti, Editura tineretului, [1967]. G. Bacovia figurează cu; Spre primăvară, p, 148; Alean, p. 149; Nete de primăvara, p. 150; Baladă („O noapte de sineală din vremi voievodale"), p. 151; Toamnă („Răsună din margini de tîrg"), p. 152; Moină, p, 153. ANTOLOGIA POEZIEI SIMBOLISTE ROMÂNEŞTI. Ediţie şi prefaţă de Lidia Bote. Bucureşti, Editura pentru literatură, 1968. G, Bacovia figurează cu: Decor, p. 235; Amurg („Trec corbii — ah, e Corbii»"), p. 236; Lacustră, p. 236-237; Gri, p. 231; Sonet, p. 237-238; Tablou de iarnă, p. 23S; în grădină, p. 238—239; Nevroză, p. 239—240; Mcină, p. 240; Oh, amurguri..., p. 241; Cuptor, p. 241 —242; Panoramă, p. 242; Plumb de toamnă, p. 243; Plouă, p. 243—244; în parc, p. 244; Singur („Odaia mea mă inspăimîntă"), p. 245; Marş funebru, p. 245—246; Nocturnă („E-o muzică de toamnă"), p. 246—247; Nervi de piimăvară („Melancolia m-a or ins pe stradă"), p. 247; Note de primăvară, p. 248; Fanfară, .p. 248—249; Toamnă („Clavirile plîng în oraş"), p. 249; Cu vei .... p. 250; Ego, p. 250; Amurg („Trec burgheze colorate"), p. 250—251; Mister, p. 251; Poemă finală, p. 252; De iarnă („Un lioit, un corb, un cimp şi eu"), p. 252—253; Versuri [„Acorduri, arpegii, armonii"), p, 253. GENUL LIRIC. Studiu introductiv şi antologie de Margareta Iordan. Bucureşti, Editura tineretului, 1968 (Lyceum). Bacovia figurează cu: „Elegie, p. 208; Pastel („Buciumă toamna"), p. 270; Nervi de primăvară („Primăvară ..."), p.27î; Amurg violet, p. 271-272. 669 POEŢI DE I.A „VIEAŢA NOUĂ". Studiu introductiv de D. Micu. [Antologie de Al. Colorian,] Bucureşti, Editura pentru literatura. 1968. G. Bacovia figurează cu: Nevroză, p. 49; Amurg ih iarnă, p. 30; Spre toamna, p. 51 — 52; Panoramă, p. 53; Cuptor, p 54; Paste! („Buciumă toamna"), p. 53; Seară tristă, p. 56; Miazăzi de vară, cu titlul Miazăzi, p. 57; Vals tir toamnă, p. 58. POEZIA ROMÂNĂ MODERNĂ DE LA G. BACOVIA LA EMIL BQTTA. Vol. T. Antologie, prefaţă şi note de Nicolae Manoleseu. Bucureşti, Editura pentru literatură, 1968. G. Bacovia figurează cu: Plumb, p. 3; Lacustră, p. 3 — 4; Sonet, p. 4 — 5; Tablou de iarnă, p. 5; Pălind, p. 5 — 6; Decembre, p.fi— 7; Nevroză, p.7—8; Moină, p. 8; Rar, p.9 —10; Seară tristă, p. 10: Cuptor, p. 11; Toamnă („Răsuuă din margini de tirg"), p. 11 — 12; Panorama, p. 12—13; Nocturnă, p. 13. Plumb de toamnă, p. 14; Pl«uă, p. 14— 15; A'rrt'i de. toamnă (,,La toamnă, cind frunza va îngălbeni"), p. 15 — 16; Singur, p. 16—17; Ncle di primăvară („Verde crud, verde crud"), p. 17; Fanfara, p. IR; Vals dc toamnă, p. 18—19; Egc, p. 19; Poemă finală, p. 19-20. EFIGIILE NATURII. Antologia pastelului romanesc, dc Petre Stoica şi Mircea Toniuş. Bucureşti, Editura Minerva, 1971. G. Bacovia figurează cn: Amurg de iarnă, p. 53; Tablou de iarna, p- 53; Pastel [,,E frig Ia cîmp ..."), p. 53 — 54: Alean, p. 95; în grădină, p. 95; Amurg de toamnă, p. 95; Pastel („Buciumă toamna"), p.96; Amurg violet, p. 1)8; Amurg („Ca lacrimi mari de singe"), p. 139; Nocturnă („Clar de noapte parfumat"), p. 139; Seară („Linişte ..."), p. 140; Toamnă („Răsuuă din margini de tiry"]. p 311; Miazăzi de vară, p. 311. Noafto, p. 339; ,Vofe de toamnă („Toamna-n grădină şi-acordă vioara"), p. 340; Şi ninge, p. 340; Plumb de iarnă („Ninge secular, tăcere, pare a fi bine"), p. 341; Decor, ţi. 14 l; In parc, p. H>; Amurg antic, p. .142; Arminden, p.342 —3+3; Estrtic urban, p. 343; Singur („Qilaia. mea ml înspăimântă"), p. 375. TREPTE. Amologie de poezie social-mili fantă românească. Bucureşti, Editura Mjncrva., 1971. C. Bacovia figurează cu Amurg („Trec. burgheze, colorate"!, p. S3- ŢARA POEŢILOR. Antologie lirică închinată Partidului Comunist Român la cea de a 50-a aniversare. Bucureşti, Editura Albatros, 1971. G. Bacovia figurează cu Cogito, p. 20, PANORAMA POEZIEI UNIVERSALE MODERNE de A. E. Ba-consky. Bucureşti, Editura Albatros, 1973. G. Bacovia figurează cu: Plumb, p- 94 : Ljcustiă, p. 95 ; Cuptor, p. 95 , Negi a, p. 96; Plumb de toamnă, 070 p.96. Nocturnă (,,Uitarea Venea. . a venit"), p 96 — 97, Gol, p 97, De ia'iiă („Cum ninge repede, apoi încet"), p. 97 —98; Plumb de iarnă („Şi iar... aceeaşi oră de dimineaţă ,,."), p. 98; Dimineaţa, p. 98 —99; Amuig (..Pe seară, la geamuri, un nour violet şi dc aramă"), p. 99; Din vremuri („E frig, iarnă ..."), p. 99; Un cîntec, p. 99— 100: Trec nouri, p. [00. ARGHEZI, BACOVIA, BARBU, BLAGA, FUNDOIANU, MANIU, PILLAT, VINEA, VOTCULESCU prezentaţi de Lament iu Uliti. Bucureşti, Editura enciclopedică i om ână („Multum inparvo"), 19"4. G. Baco via fig urează cu -.Plumb, p. 95 -.Pastel („Buciumă toamnă"), p. 95 —96 ; Decor, p. 96 ; Lacustră, p. 97; Gri, p 97 ; Sonet, p. 98; Tablou de iarnă, p 9B ; Spre toamnă, p. 99 ; Decembre, p. 99— 100; Negru, p. 100; Nevroză, p. 101, Rar, p. 101— 102; Seara tristă, p. 102— 103; Cuptor, p. 103; Toamnă („Răsună din margini de iirg"). p. 103- 104; Trudit, p. 104; Panoramă, p 104-105; Plumb de toamnă, p. 105; Scintei galbene („Vom spune că toamna a venit ... foarte trist"), p. 106; Gol, j>. 106; Umbra, jv 107. JVocfurno („O, nu mai ciuta, harnioDJe pribeagă' l. p 107, Plumb de iarnă ( Şi iar .. aceeaşi ură de dimineaţă"), p. 107—10S; între ziduri, p. 108; Fgo. p. 108; Mister, p. 109; Poemă finalii, p. 109; Ecou de romanţă („S-a dus albastrul cer senin"), p 110; De iarnă („Un hc-if. un corb. un cîmp. şi eu"), p. 110—111; Tăcere, p. Ill; Controversă, p. 112; Idei I şi 77, p. 112-113; Vizită, p. 113-114; Perpetuum mobile, p. 114; Aiurea, p. 114; Dialog dc iarnă, p. 115— 116; Frig, p. 116: Da.... p. 116-117; Belşug, p. 117-118; Renunţare (cu titlul Niciodată), p. 118. O CONSTELAŢIE A POEZIEI ROMÂNE - Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Batbu. Lucian Blaga, B. Fundoianu. Adrian Maniu, Ion Pillat, Ion Vinea, Vasile Voiculescu — de Dinu Pillat. Bucureşti, Editura Cartea românească. 1974. G. Bacovia figurează cu: Plumb, p. 72; Lacustră. p. 72 — 73; Tablou de iarnă, p. 73; Spre toamnă, p. 74; Nervi de toamnă („E toamnă, e foşnet, e somn"), p. 74 — 75; Nole dt toamnă („Tăcere... e toamnă iu cetate. "). p. 75; Amurg de iarnă, p. 76; Cuptor, p. 1<>\ Altfel, p. 77; Panoramă, p. 77—78; Plumb de iarnă, p. 78; Nocturnă („Stau... şi moina cade, apă glod,.."), p. 79; Nervi de toamnă („La toamnă, cînd frunza va îngălbeni"), p. 79 — 80; Fanfară, p. 81; De iarnă („Cum niuge repede, apoi încet"), p, 81 — 82; Dimineaţă, p. 82; Belşug, p. 83; De iarnă („Un hoit, un corb. un cimp şi eu"), p. 83; De artă, p. 85. ANTOLOGIA POEZIEI ROMÂNEŞTI de Zoe Dumitrescii-Buşulenga. Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1974. G. Bacovia figurează cu: Lacustră, p. 246-247; Plumb, p, 247-248; Amurg violet, p. 248; 671 Note de primăvara („Primăvară ..."), p. 248 — 250; Note de primăvară („Verde crud, verde crud ..."), p. 250. 1 In traducere 1 Consemnăm aici şi poeziile puse pe muzică ale lui G. Bacovia: 15 Cintece pentru voce şi pian de Mihail Jora pc versuri dc Adrian Maniu, George Bacovia şi Tudor Arghezi. Bucureşti, Fundaţia Carol al II-lea, Tipografia Prymslova, Praga, [f.a.]. G. Bacovia figurează cu: Moină, p. 17; Pastel („Buciumă toamna"), p, 18 — 20; Note de primăvară, p. 21 — 22; Furtună, p. 23—25; Proză („Plouă ..."), p. 20-27. IbCîntece pentru v o c e şi p ian de Mihail Jora pe versuri dc Octavian Goga, Adrian Maniu şi George Racovia. Bucureşti, lîditurade stat pentru literatură şi artă, 1957. G Racovia figurează eu; Moin,i. p, 33—31; Pastel („BiiL-iumă toamna"), p. 35 — 39, Note de primăvară, p. 10 — 42; Furtună, p. 43 — 45, Proză („Plouă ..."l. p 4(7 — 47. Cintece pe versuri A e G. O a c o v i a. La a 70-a aniversare a naştciii poetului. Supliment U revista Muzica. Bucureşti, nr. 1, 1957. Poveste — muzică de Paul Jelcscu. p 3 — 5; Baladă („O noapte de sinea Iu din vremi voievodale") — Paul Jelescu, p. 6 — 8; Alean — Zeno Vaneea, p. 9— 11: Moină — Zeno Vancea, p. 12— 14 ; Pulvis — Gh. Du-mitrcwu, p 15-19; Rar — Gli. Dumilrcscu, p. 20 —2S; Proză („Plouă ...") — Felicia Douceanu, p. 29 — 31; Amuig de iarnă — Bogdan Moroianu, p, 32-33. Cintece şi poeme pentru voce şi pian de Pani jelescu Bucureşti, F-ditura rle stat pentru literatură şi artă. 1957. Bacovu figurează cu Ecou de romanţă, p. -12—44; Baladă („O noapte de sineală din vremi voievodale"), p. 45 — 47, Poveste, p 48 — 51. Ecou de romanţă de Florica Diimitriu. Vals leut. Versuri de George Bacovia. Bucureşti, Editura muzicală, 1960. Lieduri de compozitori romani contemporani, Bueuicşti. Editura muzicală, 1962. G. Bacovia figurează cu Amurg de iarnă — Bogdan Moroianu, p. 61 — 62; Sn ediţia din 1963 a aceleiaşi culegeri: Decembre — Gh. Dumitrescu, p. 12 — 17. Lieduri de Dorn Popovici. Bucureşti, Editura muzicală, 1962, G. Bacovia figurează cu: Nervi de toamnă. Pastel („Adio, pică frunza"), p. 28-29 şi Moi Hă. p. 30-31 672 Volume LILA ALKONJAT (Amurg violet). Versiune maghiară dr Kiss Jena, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1961, 120 p., Cu poitrelul autorului. GEORGE BACOVIA, Etude, choix de textes et bibliographic par Nicclae Manolesco. Avanl-prupos du traductenr. Aurel George Boeşteanu [Paris], Editions Pierre Seghcrs, Poetes d'aujourd'hui, nr. 177, 1968^ 191 p. LEGSZEBB VERSEI (C,lr mai frumoase poezii). Versiune maghiară fi prefaţă: Kiss ]en6. Bucureşti. Editura Albatros, 1972, 147p.. m portretul autorului. VERSURI. Ediţie bilingvă. Versiunea germană: Wolf Aiclielbnrg. Prefaţă: Ştefan Aug. Doinaş, Bucureşti, Editura Albatros. [1972], 240 p, STII-11 (Versuri). Versiunea rusă: furii Kojevuikov. Pictată: Mihail Petroveanu, Biblioteca „Rumâuia", nr. 1, 1972, 40 p. Album de lieduri de compozitori români contimporani. Bucnieşti, Editura muzicală, 1964. Bacovia figurează cu Toamna („Răsună din margini dc tîrg") — Dorn Popovici, p. 80 — 83, Text tradus în limbile rusă, germană, franceză, engleză de, respectiv, Tatiana Berindei, Ros] Baumaun-Rădulcscu, Annie Bentoiu, Kadu Georgescu. Lieduri de Felicia Douceanu, pe versuri de Arghezi, Bacovia, Căliiiescu. Voce şi pi.m Bucureşti, Editura muzicală. I9o5, Bacovia ligu-rcază cu; Amurg aflu, p 30 — 31; Bal.t, p. 36 — 10; Fântâni, p. 41-44; Lacustră, p. 45 — 49; Aol,' de primăvară, p. 33 — 35; Seară tristă, p. 49 — 52. Muzică peni / u Bacovia — Labi ş de Auatol Vicru. fiucu ieşti. Editura muzicală, 1967. G, Bacovia figurează, la capitolul Nocturna (1959) şi Rezonanţe Bacovia (1962), cu: Nocturnă („Clar de noapte parfumat"), p. 56 — 61; Amurg de t'iamnâ, p. 65—68, în româneşte şi in traducere franceză (Annie Bentoiu) şi germană (Rosl Baumann-Rădulescn). Lieduri de Cornel Ţiranu. Bucureşti, Editura muzicală, 1970. G. Bacovia figureaîă cu; Apus. p. 3 — 5; Aiurea, p. 6 — 7; In gitfdnnf, p. 8— 10, in grupajul intitulat Trei elegii. 673 POEZII. Ediţie bilingvă rom 3. no-rusă. Versiunea rusească de Alexandru Ivânescu. Cuvînt înainte de Florin Mihăilcseu. Bucureşti, Editura Minerva, 1972, 257 p, PLUMB. Versiune româno-spaniolă. Traducere de Darie Novăceanu. Prefaţă de Al. Piru. Bucureşti, Editura Minerva, 1974, 224 p. PLUMB. Ediţie bilingvă româno-italiană. Traducere de Mariano BaHi. Prefaţă dc Ion Dodu Bălan. Editura Minerva, 1976, 248 p. In antologii ANTOLOGIA EUMÂNSKOI POEZII (Antologia poeziei româneşti) de V. L. Laşkov. Chişinău, Tipografia Eparhiala, Cartea românească, 1928. RUMĂNISCHE DICHTER (Poeţi români) de Frauyd Zoltân, Timişoara, Editura Genius, 1952. ANTOLOGIA RUMÂNSKOI POEZII (Antologia poeziei româneşti), îngrijită de A. Sadcţld, prefaţă de Minai Gafiţa. Gozhtizdat, Moscova, 1958. POEMES ROUMAINS DES ORIGINES Â NOS JOURS. Preseutes par Hubert Juin. Paris, Editions Hautefeuille, 1958. INTRODUCTION A LA POF.SIE ROUMAINE. Paris, Club des amis du livre progressiste (Collection Messidor), 1961. ANTOLOGIA DELL A POESIA ROME NA (Antologia poeziei româneşti) de Mario de Micheli. Prezentare: Salvatore Quasimodo.Introducere, Mario de Micheli, Firenze, Editura Parenti, 1961. ROMANI SCHE ANTHOLOGIE. Culegere de texte din literatura română, de Romul Munteanu. Hallae (Saale], Veb Max Niemeyer Verlag, 1962. ROMAN kOlTSK ANTOLOGIÂJA (Antologia poeţilor români). Budapest, Editura Mora Ferenc, 1961. LIRICA ROMÂNĂ. Pagini alese. Versiune armeană 'de Gurgen Sorian. Erevan, Editura de stat a R.S.S. Armene, 1964. ANTOLOGIA DA POESIA ROMENA (Antologia de poezie românească). Versiune portugheză de Nelson Vainer. Prefaţă de I. D. Bălan. Rio de Janeiro, Editura Civilizacao Brasileira S.A., 1966. 674 -i 4 TUDOR ARGHEZI E.A. WERK UIT ROEMAN1E POEZIE (Bin \ poezia românească de la Tudor Arghezi încoace). Versiune neerlandcză: Karel Jonkheere. Prefaţă: Mihai Beniuc. Brussel, den Haag, Ed. Mauteau, 1966. ANTHOLOGIE DE LA POESIE ROUMAINE (Antologia poeziei româneşti. Îngrijită de Alain Bosquet;. Paris, Editions du Seuil, 1968. Traducători: Marie Holban, Ilarie Voronca, Gnillevic, Lnc Estang, Claude Seinct, Jean Rousselot, Robert Sabatier, Charles Dobzynski, Helene Donici, Annie Bentoiu, Prelată: Şerban Cioculescu. ANTOLOGY OF CONTEMPORARY ROUMANIAN POETRY (Antologie de poezie română contemporană). Ediţie, traducere şi introducere ele Roy Mac Grcgor-Hastic. Londra, Editura Peler Owen, 1969. ÎN PERIODICE POEZIE ŞI TOATE — Lucratorul, au. XX, nr. 3. 20 martie 1899, p. 3 (semnată V. George); retipărită în Linia nouă, an. I, nr. 6, septembrie 1933. p. 5. Inclusă în volumul Comedii în fond, [1936]. AMURG („Ca lacrimi mari de singe") — Vieaţa nouă. an. II, nr. 1, i decembrie 1903> p. 10 (sub titlul comun Poezii); reprodusă în Arta, an. I, nr. 20, 22 martie 1904, p. 3 şi Făclia, an. I, nr. 7, 1 Ianuarie 1916, p, 54. Inclusă în volumul Plumb, 1916. LACUSTRĂ - Vieaţa nouă, an. II, nr. 1, 1 decembrie 1903, p. 10 (sub titlul comun Poezii); retipărită in Cronica Moldovei, an. I, nr. 6, 30 septembrie 1915, p. 112 şi Gindirea, an. III, nr. 7, 5 decembrie 1923, p. 163. Inclusă în volumul Plumb, 1916. NEVROZĂ — Vieaţa nouă, an. II, nr. 1, 1 decembrie 1903, p. 10 (sub titlul comun Poezii); reprodusă în Romanul literar, an. 11, tom. V, nr. 22—23, 25-29 decembrie 1906, p. 304; Vieaţa nouă, an. VIII, nr. 1, 15 februarie 1912, p. 16 (cu titlul Ninge ca-ntr-un cimitir); Absolutio, an. I, nr. 5—6, 15 mai 1914, p. 3; Muzica, an. I, nr. 4, 1 apriEe 1916, p. 155. Inclusă în volumul Plumb, 1916. TOAMNĂ („Răsuuădiu margini de tirg") — Arta, an. I, nr. 7, 15decem-brie 1903, p. 10; reprodusă in Gindirea, an, III, nr. 7, 5 decembrie 1923, p, 163; Mişcarea literară, an. II, nr. 36-37, 18-25 iulie 1925, p. 3. Inclusă în volumul Pliiiiib, 1916. MELANCOLIE - Arta, an. I, nr. 8, 25 decembrie'1903, p. 6, Inclusa îa volumul Plumb, 1916. PASTEL (..Buciumă toamna") — Arta. an. 1, nr. 9, 4 ianuarie 1904, p. 3; reprodusă în Ateneul cultural, an. I, nr. 2, aprilie 1925, p. I. Inclusă în volumul Plumb, 1916. MOINĂ — Arta, an. I, nr. 10, 12 ianuarie 1904, p. S. Inclusă în volumul Plumb, 1916. ADIO (PASTEL) 1 - Arta, an. I, ur. 12, 26 ianuarie 1904, p. 13; reprodusă în Cronica Moldovei, an, III, nr. 7, octombrie 1915, p. 144; Revue franec-roumaine. an. II, nr. 7 —S, octombrie —noiembrie 1°29, p. 5 (cn titlul Nervi de toamnă). Inclusă în volumul Scintei galbene, 1926. EGO — Arta, an. I, nr. 14, 9 februarie 1904, p. 13; reprodusă în Ateneul cultural, au. II, nr. 15, februarie 1926, p. 241. Inclusă în volumul Cu voi..., [1930], NOCTURNĂ („E-o muzică de toamnă") — Arta, an. I. nr. 14, 9 februarie 1904, p. 13; reprodusă în Viaţa literară, an. IV, nr. 100, 12 ianuarie 1929, p. 2 [sub titlul Versuri). Inclusă in volumul Scîntii galbene, [1926], ALEAN — Arta, an. I, nr. 15, 16 februarie 1904, p. 7. Inclusă In volumul Plumb, 1916. UMBRE TRISTE (SINGUR) - Mărgăritarul, an. I, nr. 2, 22 februarie 1904, p. 3; reprodusă în Ateneul cultural, an. I, nr. 3, mai 1925; Revue franco-rcumaine, an. T, nr. 3—4, 30 decembrie 1929, p. 2. Inclusa în volumul Seîntei galbene, 1926. AMURG VIOLET ~ Arta, an. I, nr. 16, 23 februarie 1904, p. 5; reprodusă în Revista scriitoarelor şi scriitorilor români, an. III, nr. 3, martie 1929, p. 42. Inclusă în volumul Plumb, 1916. TOAMNA („Clavirile plîng în oraş") — Arta, an. I, nr. 17, 1 martie 1904, p. 6 (cu titlul Mister); reprodusă în Ateneul literar, an. I, nr. 7, septembrie 1925, p. 3; Rei-ue franca-roumaine. Revista franco-romănă „Zorite", an. VIII, nr. 7—8, septembrie —octombrie 1928, p. 3. Inclusă în volumul Scintei galbene, 1926. TRUDIT - Arta, an. I, nr. 17, 1 martie 1904, p. 12; reprodusă în Cronica Moldivci. an. I, nr. 4, 20 iunit-20 iulie 1915, p. 74. Inclusă in volumul Plumb, 1916. ' Titlurile din paranteză, culese cu verzale, sînt cele definitive. 676 677 DECOR - Arta, au. I. nr 19, 15 martie 19C4. p. 4; reprodusă în Flacăra, an. I, nr. 31, 19 mai 1913. p. 247; Făclia, nn I, nr. 7, 1 ianuarie 1916, p. 54. Inclusă in volumul Plumb, 1916. AIL'REA — Arta, an. I, ni. 22, 12 aprilie 1904, p. 6; reprodusă in Orizonturi net, an. I, nr. 10, martie 1930, p. 2. Ijiclusă in volumul Cu vei..., 1930], EPITAF — Arta, au. 1, ur 22, 12 aprilie 191i4, p. 6; reproduşi în Cronica Moldova, an. I, nr. 3, mai 1915, p. 47; Ateneul cultural, an. III, nr. 2 (22). 1927, p. 5; Viaţa literară, an. II, ur. 54, 4 iunie 1927. p, 2. Inclusă in volumul Cu voi..., [193(1], CORBII (AMURG) - Arta. au. I, nr. 23, [9 aprilie 1904, p 9. Inclusă în volumul Plumb, 1916 BALET — Analele literare, politice, ştiinţifice, an, 11, nr. 4 — 6. aprilie — iunie 1905, p. 232. Reprodusă in volumul Scinta galbeni, 192G. SERENADĂ (ECOU DE SERENADĂ) — Analele literare, pditice, ştiinţifice, an. II. nr 4 — 6, aprilie — iunie 1905, p 231; reprodusă inCutuulul libit, au H, nr. 46, 16 decembiic 1920, p. 3 şi Rovue francc-itumaine, an. II, nr. 5 — 6, august— scptembiie 1929, p. 5. Inclusă în volumul Sclntii galbene, 1926. RAR — Liga conservatoare, an. II, nr. 2, 8 ianuarie 1906, p, 41; reprodusă în Flacăra, an. I, nr. 24, 31 martie 1912, p. 187. Includă în volumul Plumb, 1916. IULIE (CUPTOR) - Romanul literar, an, I, tom. V, nr. 7, 11-12 februarie 1906, p. 67; reprodusă in Oiizenturi nci, an. 1, ur. 3, iulie 1915, p. f> şi Gindirea, an. III, nr. 7, 5 decembrie 1927, p, 164. Inclusă în volumul Plumb, 1916. MATINALĂ - Românul liteiar, an. i, tom. IV, nr. 20, 14 mai 1906, p. 334. Inclusă în volumul Plumb, 1916, PANORAMĂ - Românul Ulnar, an. I, tem V, nr, 23, 4 iunie 1906, p. 398; reprodusă in Gindirea, an. III, nr. 7, 5 decembrie 1923, p. 164 şi Mişcarea literară, an. I, nr. 36 — 37, 18—25 iulie 1925. Inclusă in volumul Plumb, 1916. VALS DE TOAMNĂ - Ri.matul tituar, an. I Hm. V. nr. 17, 29 octombrie 1906, p. 2 18—219; reprodusă in Zorile, an. VIII, ur. 3 — 4, aprilie — mai 1928, p. 3. Inclusă în volumul Scîntei galbene, 1926. DKCEMBKii (DECEMBRIE) - Ho.nănnl iiterar. an. I. tom. V, nr. 19, 1!) noiembrie 1906, p. 255 — 256, reprodusă in iteneul cultural. an. I, nr. 1, martie, 1925, p. 1 şi Gînduia, an. III, nr. 7, 5 decembrie 1927, p. 165. Inclusă în volumul Plumb, 1916. SONET — Românul literar, an. If, (om. VI, nr. i, 7 ianuarie 1907. p. y. Inclusă în volumul Plumb, 1916. PULVIS - Pominul liteiar, an. ]J. tom. VII, nr. S, 11 martie 1P07, p. 111; reprodusă in I/ustraţiunea naţii nală, an. Ii, 1923, p. II. Inclusă îu volumul Plumb, 1916. PLOUĂ - Românul literar, an. 11. tom VI, nr. 10. 25 martie 1907; p, 14S - 149. Inclusă in volumul Plumb. 1916. PĂLIND - Românul li inar, an II, turn. VI, mr. 15—17, 21 — 28 niaî-4 iunie 1907, p. 217. Inclusă in volumul Plumb. 1916. SEARĂ TRISTĂ — Românul literar, an. II, tom. VI, nr. 24. 28 octombrie 1907, p. 337; reprodusă in Ilustraţiunea naţionalii, an. II, octombrie MU, p. 3. Inclusă iu volumul Plumb, 1916. FIORI (NOTE DE TOAMNĂ) - Românul literar, an. II, tom. VI, nr, 32, 24 decembrie 1907, p, 474 — 475; reprodusă in Jlustraţiunoa naţie-notă, an. II, februarie 1914, p. 6 şi Gindirea, an. Ill, nr. 7, 5 decembrie 1923, p. 165. Inclusă în volumul Plumb, 1916. STRIGOII (AMURG) - Romanul literar, an. IU, tom. VII, nr. 3, 28 ianuarie 1908, p. 46; reprodusă în Ateneul literar, an, I, nr. 4, iunie 1925, p. 3. Inclusă în volumul Celulei galbene, 1926, FINIS — Versuri, an. I, nr. 2, 1 octombrie 1911, p. 21 (semnată George Andoni). Inclusă în volumul Plumb, 1916. GRIS(GRI) — Versuri, an. I, nr 2, 1 octombrie 19 II, p. 2 l (semnată George Andoni). Inclusă în volumul Plumb, 1916. PLUMB - V funii, an. I, nr. 2. 1 octombrie 1911, p 22 [semnala George Andoni); reprodusă iu Flacăra, an. V, nr. 16, 30 ianuarie 1916, p, 1; Gindirea, an. III, nr. 7, 5 decembrie 1923, p, 163; Mişcarea literară, ap, II, nr. 36-37, 1S-25 iulie 1925, p. 3 şi Viaţa literară, an. III, nr. 41. 27 octombrie 1928, p. 2. Inclusă în volumul Plumb, 1916. TU AI MU HIT - Versuri, an. 1. nr. 4, 1 noiembrie 1911. p. 58 (semnată George Andoni); reprodusă în Freamătul, an. II, ianuarie — martie 1912, nr. 1 — 3, p. 47 [semnată George Andoni). 678 679 I NERV! DE TOAMNĂ (SPRE TOAMNĂ] -[tisuta, an. I, nr. I, ÎS martie 1912, p. 3; reprodusă ia Gindirea. an. Ill, nr. 7, 5 decembrie 1923. p 164. Inclusă io volumul Plumb. 1916. NERVI DE TOAMNĂ („E toamna, e foşnet, e somn...") - Flacăra, an I. nr 29, 5 mîi 1911, p. 226. Inclusă in volumul Pfnr.io, 1916. AMURG ANTIC -Flacăra, an. I, ur. 30, 12 mai 1912, p. 239; reprodusă in Cronica- Moldovei, an I, nr. I, martie I9J5, p 9; Flacăra, an. V, ur. 16, 30 ianuarie 1916, p. 1; Gindirea. an. 111, :tr. 7, 5 decembrie 1923, j>. 163; Mişiarea literală, an. II, nr. 36 — 37, iulie 1925, p. 3. Inclusă în volumul Plumb, 1916. POEMĂ IN OGLINDĂ — Românul literar, seric ncuă, nr. 1, 1 iunie 1912, p 2; reprodusă în Seara, an, IV, nr 1081, 22 septembrie 1914, p. I; Cronica Moldovei, an. I, nr. 3, mai 1915, p. 50 (semnată G- Andonl); Revista scriitoarelor şi scriitorilor români, an. III, nr. 3, martie 1929, p. 2; Viata literară, an. IV, nr. 109, 11 mai -25 mai 1929, p. 3 (cu titlul Variantă). Inclusa în volumul Plumb, 1916. ALTFEL - Versuri şi proză, an, III, nr. 1, 1 ianuarie 1914, p, 26; reprodusă iu Gindirea, an. III, nr. 7, 5 decembrie 1923, p. 1(5-1. Inclusă in volumul Plumb, 1916. FANFARA MILITARĂ (FANFARĂ) - Versuri şi p>o:ă, an. III, nr. 1, 1 ianuarie 1914, p. 26; reprodusă în Cugetul romanesc, an. II, nr. 2, februarie 1923, p. 124 şi Ateneul literar, an. I, nr. 7, septembrie 1925, p. 5. Inclusă in volumul Scintei galbene, 1926. SERENADĂ [SERENADA MUNCITORULUI) - îlustraţiunca naţio-nalâ,^n. II, ianuarie 1914, p. 5; reprodusă In Omul hber, an. 1, nr. 5, 1 ianuarie 1924, p. 35, Inclusă în volumul Scintei galbene, 1926. PLUMB DE IARNĂ („Iarna, de-o vreme, mă duce regretul") - Abso-lutio, an. I, nr. 3, 25 ianuarie 1914, p. 33; reprodusă în Gindirea, au. III, ur. 7, 5 decembrie 1923, p. 164; Viaţa literară, an. Ill, nr. 91, 27 octombrie 1928, p. 2. Inclusă în volumul Plumb, 1916. PLUMB DE IARNĂ (AMURG DE IARNĂ) - Venurt şi proză, an. III, ur. 3, 1 februarie 1914, p. 84; reprodusă ii\ Seara, an, IV, nr. 1709, 20 octumbrie 19(4, p. 1; Gindirea, an. UI, nr. 7, 5decembrie 1923, p. 165. Inclusă lu volumul Plumb, 1916. NERVI DE TOAMNĂ („La toamnă, ctud frunza va îngălbeni") -Seara, an. IV, nr. 1681, 22 septembrie 1914. p. 1. Inclusă IP volumul Plumb, 1916. NEGRU - Noua revistă română, vol. XVI, nr. 11- 12. 12— 19 octombrie 1914, p. 166. Inclusă în volumul Plumb, 1916. PLUMB DE TOAMNĂ — Noua reeistă romană, voi. XV t, ar. 11-12, 12—19 octombrie 1914. p. 166. Inclusă în volumul Plumb, 1916. PLUMB DE TOAMNĂ (AMURG DE TOAMNĂ) - Seara, an. IV, nr. IT)?. 2D octombrie 1914, p. 1; iepr«liisă în Mişcarea literară, an. II. nr. 36-37. 18-25 iulie S925, p. 3. Inclusă in volumul Flwnb, 1916. NERVI DE TOAMNĂ („Toamnă ... iar sunt copil") — Scara. an. IV, nr, 1709, 20 octombrie 1914, p. 1, NOCTURNĂ [„Fug rătăcind în noaptea cetăţii") - Seara, an. IV, nr. 1709, 20 octombrie 1914, p. 1. Tnclnsă în volumul Cu roi [1930]. ROMANŢĂ („Cînd luna e o roză de argint") - Seara, an. IV, nr. 1709, 20 octombrie 1914, p. 1. NERVI DE TOAMNĂ [ÎN GRĂDINA) - Noua revistă română, vol. XVI, nr. 15, 26 octombrie — 2 noiembrie 1914, p. 183. Inclusă în volumul Plumb, 1916. NERVI DR TOAMNĂ [ÎN PARC) - Noua revistă română, vol. XVI, nr. 13, 26 octombrie—2 noiembrie 1914, p. 18.1 Inclusă tn volumul Plumb, 1916. NERVI DE TOAMNĂ (OH, AMURGURI) - Noua revistă români, vol. XVI, nr. 13, 26 octombrie — 2 noiembrie 1914, p. 183. Tnclusă In volumul Plumb. 1916. PLUMB DE IARNĂ („Ninge secular, tăcere, pare a fi bine") — Noua revistă romană, vel. XVI, nr. 16, 23 — 30 noiembrie 1914, p. 221; reprodusă în Gindirea, a». III, nr. 7, 5 decembrie 1923, p. 164. Inclusă în volumul Plumb, 1916. NERVI DE PRIMĂVARĂ („Primăvară...") — Cronica Moldovei, au. I, nr. 2, aprilie 1915, p. 19; reprodusă în Ateneul cultural, an. I, nr. 1, martie 1925, p. 1 şi Mişcarea literară, an. II, nr. 36-37, 18-25 iulie 1925, p. 3. Inclusă în volumul Plumb. 1916. DIALOG DE IARNĂ — Orizonturi noi, an. I. nr. 1. mai 1915. p. 3; reprodusă in ~/-ă>i senine, an. II, nr. 12, decembrie 1927, p. 2. Inclusă în volumul di voi.... [19301. MONO SILA B DE TOAMN'A — Orizonturi noi. an. I, nr. 2, iunie 1915, p. 1, Inclu-,3 în volumul Plumb, 1916. 680 681 NOCTURNA („Uitarea venea... a venit") — Vinuri şt proU, nn. IV, or. 7, 19 septembrie 1915, p. 159. Indusă In volumul Plumb, 1016. NOCTURNA („Stau... şi moina cade, apă, glod...] — Cronica Moldovei, an. I, nr. 8—9, noiembrie —decembrie 1915, p. 173. Inclusă în volumul Plumb, 1916. NOTE DE TOAMNĂ („Toamna-u grădină şi-acordă vioaia") - Noua revistă română, voi. XVII, nr. 22, 16 — 17 ianuarie 1916, p. 324: reprodusă In Gindirea, an. III, ur. 7, 4 decembrie 1923, p. 164 şi Mişcarea literară, an, IT, nr, 36-37, 18-25 iulie 1925, p, 3. Inctneă în volumul Plumb. 1916. INTERIOR TRIST (MARŞ FUNEBRU! - Crimea Moldovei, an. II, nr. 10. Uşi 12, ianuarie —februarie 1916, p. 200. Indusă In volumul Scîntei galbene, 1926. DORMITÎND - Sena mută rămână, voi. XVIII, nr. 1, 21-28 februarie 1916, p. 10- Inclusă in volumul Scîntei galbene, 1926. NOTE DE TOAMNA („în toamna violetă, compozitori celebri") — Flacăra, an, V, nr. 25. 2 nprilie 1916, p. 287. Inclusă in volumul Scîntei galbene, 1926. NOTE DE PRIMĂVARĂ - Flacăra, Bucureşti, ait. V, nr. 26. 9 aprilie 1916, p. 315; reprodusă In Ateneul cultural, an. I, ur. 3. mai 1925, p. 3; Zorile, an. VHf, nr, 5—0, iunie —iuUe I92S. p. 3; V-aţa literară, un. IV, nr. 106, 3D martie — 13 aprilie 1929, p. 3. Inclusă in volumul Scîntei galbi.»', 1M6. VOBISCUM - Flacăra, an. V, nr. 29, 30 aprilie 1916, p. 345; reprodusă in Ateneul cultural, an. III, ur. 2(22), 1927, p. 1. Inclusă în volumul Cu voi [1930]. ACUM (VAE SOLI...) - Revista critică, an. II, ur. 13, 14 şi 15, iunie 1916, p. 223; reprodusă în Ateneu! cultural, an. III, nr. 2(22). 1927. p. 1. Inclusă in volumul Cu voi..., [1930], NOCTURNĂ („Nu e nimeni,., plouă... plîngo-o cucuvaie") — Litcra-(.rt'iil, bn. XXVI, nr. 3, H iulie p, 2; reprodusă in Ateneul literar, art. T, nr. 7. septembrie 1925. p, 4; Zorile, an. VII, nr. 4 — 5, noiembrie — decembrie 1927, p. 5; Viaţa hhrară. an. IV, ni. 103, 16 februarie 1929, p, 2. Inclusă în volumul Scîntei galbene. 1926. POEMĂ FINALĂ — Calica vremii, an. III. nr. I, noiembrie 1918, p, 4; reprodusă în Tribuna, an. I, nr. 16, 1956, p. 1. Inclusă în volumul C» voi .... [1930]. fi82 V ÎNT — Cartea vremii, au. II[, nr. 6, 15 ianuarie 1919, p. 96; reproduşi fn Cugetul rotiţi» tit, an. II, nr. 4 —5, aprilie — mai 1923, p. 308. Inclusă in volumul Scîntei galbene, 1026. AMURG („Pe seară, la geamuri, un nour violet şi de aramă") — Cuvîntul liber, an. II, nr, 48, 16 ianuarie 1921, p. 21; reprodusă iu Ateneul cultural, an. III, nr. 2(22), 1927, p. 3 ţi Căminul nostru, an. IT, nr. 10—11, septembrie—octombrie 1927, p. 13. Inclusă în volumul Cu voi..., [1930], SÎNGE, PLUMB, TOAMNĂ — fihca europeană, an. II, or. 58, 16 — 23 ianuarie 1921, p, 2. FRIG — Gindirea, an. 1, ur. 18. 15 ianuarie 1922. p. 331; reprodusă In Universul hlerar, a». XLII, ur, 4, 24 ianuarie 1926, p. 3. Inclus! îu volumul Scîntei galbene, 1926. PJ.UMR DE IARNĂ („Şi iar ... aieciji oră de dimineaţă") — Flacăra, an. VII, nr. 7, 21 ianuarie 1922, p. 97; reprodusă în Ateneul liteiar, an. I, nr. 7, septembrie 1925. p. 1. Inclusă in volumul Scîntei galbene, I926. DISiINEAŢĂ — Cugetul romanesc, an. II, nr. 4 — 5. aprilie—mai JQ23. p. 308; reprodusă în Mişcarea literară, an. II, nr. 37 — 38, ÎS—25 iulie 1925, p. 3 şi Viaja literară, an. III, nr. 91, 27 octombrie 1928, p. 2, Inclusă în volumul Scii.t.i galbene., 1926, GOL — Cugetul românesc, aj. II, nr. 6 — -1, iunie—iulie 1923, p. 505; reprodusă in flrviita scriitoarelor şi scriitorilor români, an, III, nr. 1, Ianuarie 1929, p. 4. Inclusă In volumul Scintei galbene, 1926. NERVI Dl: TOAMNĂ („Iarbă de plumb şi aer tare") - Cugetul românesc, an. II, nr. 8—9, august —septembrie 1923, p. 558; reprodusă în Universul literar, an. XLII, nr. 4, 24 ianuarie 1926, p. 3 şi Viaja literară, an. IV. nr. 105, 16 — 30 martie 1929, p. 4. Inclusă în volumul Scîntei galbene. 1926. TABLOU DE IARNĂ - Gindirea, an. III, nr. 7, 5 decembrie 1923, p. 165. lucluai în volumul Plumb, 1916. FURTUNĂ — Cugetul românesc, an. Ill, nr. 2 — 4, aprilie —iunie, 1924. p. 115; reprodusă in Mişcarea literală, an, II, nr. 36 — 37, IB—2.5 iulie 1925, p. 3 şi Curentul Bacăului, an, III, seria 2, nr. 123, 25 octombrie 1931. Inclusă în volumul Cu voi [1930]. POVESTE - Ateneul cultural, an, I, nr. 2, aprilie 1925, p. I. Inclusă în volumul Scinlri galbene, 1926. G83 NERVI DE PRIMĂVARA („Melancolia m-a prins pe stradă") -Ateneul cultural, an. I, nr. 3, mai 1925. p. 3. Inclusă îti volum ni Scintei galbene, 1920. SCÎNTEI GALBENE („O femeie in doliu pe strada") — Atentul literar, an. I, nr. 4 iunie 1925, p. 2. Inclusa in volumul Scintei galbene, 1926. UMBRA — Ateneul literar, an. I, nr. 4, iunie 1925, p. 3; reprodusă în Revista scriitoarelor >\ scriitorilor uimim, an. III, nr. 2, februarie 1929, p. 25. Inclusă în volumul Setutei galbene, 1926. PAL (SCÎNTEI GALBENE - „Vom spune că toamna a venit... foarte trist") — M'>carea literală, an. II, nr. .Vi —37, 18-25 iulie 1925, p. 3; reprodusă în Ateneul literar, an. I, nr. srpleinbiie 1925, |i. 3. Inclusă In volumul Scintei galbene, 1926. BALADĂ („O noapte de sineală din vremi voievodale") — Ateneul cultural, an. II, nr. 15, lebruarie 1926, p. 241; reprodusă în Orizonturi noi, an. I, nr. 3 —4—5, august —septembrie —octombrie 1929, p. 6. Inclusă in volumul Cu voi.... [1930]. DESTUI. — Ateneul cultural, au. II, nr. 15, februarie 1926, p. 242; reprodusă în Viaţa literară, ait. II, nr. 61, 12 noiembrie 1927, p. 2. Inclusă (n volumul C« iot..., fl930]. PSALM — Alemul cultural, an. II, nr, 15, februarie 1926, p. 242 . Inclusă în volumul Cn voi .... [1930]. PANTOFII — Ateneul cultural, an. II, nr, 15, februarie 1926, p. 244; reprodusă în Viaţa l;lerară, an. II, nr. 56, 18 iunie —septembrie 1927, p. 3. Inclusă in volumnl Cu voi..,, [1930]. NEVROZĂ (PRO?A) — Ateneul cultural, an. III, ur. 2(22), 1927, p. 2; reprodusă în Zorile, an. Vili, nr. 1 — 2, ianuarie —februarie 1928, p. 3. Inclusă in volumul Cu vai.,., [1930]. SEPULCRE VIOLATE - Ateneul cultural, a)i "I, «r. 2(22), 1927, p. 2. Inclusă în volumul Cu voi .... [1930]. BELŞUG - Ateneu! cultural, an. III, nr. 2(22). 1927, p. 3 (cu titlul Toamnă); reprodusă in Căminul nostru, an. II, nr. S —9, iulie —august 1927, p. 6 şi Viaţa literară, an. V, nr. 129, 6 — 22 iunie 1930, p. 1. Inclusă în volumul Cu voi..., [1930]. PROZĂ („Amorul, hidos ca un satir') — Ateneul cnltnrat, an. III, nr.2(22), 1927, p. 4. Inclu-ă în volumul Cu voi..., [1930]. CONTRAST - Ateneul cultural, an. II, nr. 2(22), 1927, p. 4; reprodusă în Căni in ui nostru, an. ÎI I, ur. 1—2, ianuarie — februarie 1928, p. 14 şi Viaţa literară, an. IV, nr, 108, 27 aprilie — 11 mai 1929, p. 3. Inclus! in volumul Cu voi.... [1930], EBREIA — Ateneul cultural, an. III, iu. 2(22). 1927, p. 4 ; reproducă > în Viaţa literară, an. IV, nr. 99, 5 ianuarie 1929. p. 2 şi Cronicarul, an. I, : nr. 4 —5, mai —iunie 1931, p. 6. ÎN ALTAR - Vi.iţa literară, au. II, nr. 59, 29 octombrie 1927, p. 2. Inclusă in volumul Cu vei .... [1930], [DA] — Căminul nostru, an. II, ur. 12, noiembrie 1927, p. 3 (fără titlu, inlr-un fragment de prOîă intitulat Cinice tUzi"). Reprodusă in Cronicarul, an. II, nr. 1, noiembrie 1933, p. 4 — 5. IARNĂ (Şl NINGE ...) — Viaţa literară, an. IV, n,. 101, 19 i anuarie — 2 februarie 1929, )>. 3 Inclusă anterior in volumul Scintei galbene. 1926 UITARE (DE IARNĂ) - Viaţa literară, an. IV, ur. 102, 2-16 februarie 1929, p. 4. Inclusă în volumul Seîntei galbene. 1926. NOCTURNĂ {„O, nu mai cînta, harmonic prilieagă") — Viaţa literară, an, IV, nr. 104, 2 — 16 nrjrtie 1929, p. 2. Inclusă în volumul Scintei galbene. [1926]. VOBISCUM (CU VOI...) - Orizonturi noi. an. 1. nr. 6-7. noienibiie-decembrie 1929, p, 3, Inclusă in volumul Cu voi.., [1930]. MIEZUL NOPŢII — Revue franco-roninaine, an. III, nr. 9 — lp. decembrie —ianuarie 1930, p. 6. Inclusă fn volumul zicinlei galbene, [192(i], LICEU — Orizonturi noi, au. I, nr. 8—9, ianuarie—februarie 1930, p. 3. Inclusă in volumul Cu voi..., [1930]. DE IARNA („în ecouri bocitoare") — Zoaie, an. IX, nr. 9—10, februarie-martie 1930, p. 6. Inclusă în volumul Seîntei galbene, 1926 IMN — Viaţa li/er.iră, an. V. nr. 125, 16-30 martie 193(1, p. 1. Incită în volumul Cu roi.,.. [1930]. CRIZE. — Viaţa literară, an. V, nr. 12^. 15 aprilie - 10 mai 1930' p. 1. Inclusă in volumul Cit voi..., [1930]. :': IMN (II) — Orizonturi noi, an. I, nr. 11—12, aprilie —mai 1930, p- 5'. Includă în volumul Cu voi.... [1030]. ;| AMURG („Trec burgheze colorate") — Viaţa literară, an, V, nr. 128, 18 mai — 1 iunie 193(1, p. 1. Inclusă în volumul Cu voi.... [1930]. 684 685 NICIODATĂ (RENUNŢARE) - Ttibuna Merelor, an. I, nr. I, iunie 193.0, p. 3; reprodusă ui Viaţa literară, au. VII. nr. 137. 1 — 30 iunie 1932, p. 2 şi Linia nouă, an 1. nr. 7. octombrie 1933, p. 3. Inclusa in volumul Comedii in fond, [1936J. TÎRZIU (PE DEAL) — Rcvnf.i scriitoarelor şi scriitorilor români, au, IV, nr. 6 — 7, iunie —iulie 1930, p. S3. Inclusă în volumul Cu voi [1930]- SOLITAR (DIN UR11Ă) — Rcvi\ta sa iitoareloi si scrii/orilor lomâiii, an. IV. nr. 8 — 9—10, august —septembrie —octombrie 1930, p. 109. Inclusă în volumul Cu voi.... r 19.307 parte a doua a poeziei Tîrziu). ELEGIE DE IARNĂ (PASTEL) - îudieptar, an. I, m. 11, noiembrie 1930. P- 7. Inclusă în volumul Comedii iu fond. [ 1936], \ \Rl.\NTA (SFÎRŞ1T DE TOAMNĂ) - Viaţa literară, an. V, (ij. TKEC NOURI - Viaţa literară, au, X, nr. 1, 1 - 15 mai 1935, p, l. Indusă în volumul Comedii in fon./, [1936]. KEMliM13ER (ELEGIE) — Viaţa Iii/rară, an. X, nr. 3, august — septembrie 1935, p, 2. Inclusă în volumul Comedii in fond, [ 1936], ClNTEC DE SEARĂ (SEARĂ) - Muzică şi poezie, an. "î, nr. 1, noiembrie 1955, p, 33. Inclusă în volumul Comedii în fond, [1936]. DIES 1R\E — Revista Fundaţiilor, an, III, nr. 9, septembrie 1936, p, 511. Inclusă în volumul Comedii în fond, [19361. NIH1I____ — Muţiră şi poezie, ,iu. 1. nr, 11, septembrie 1936, p. 20- Includ în volumul Comedii în fond, [1936]. REGRPT — Revi'ta Fundaţiilor, an. UI. nr. 9, septembrie 1936. p. 5 11, Inclusă în volumul Comedii in Joud. [1936]. GAUDEAMUS — Muzică şi ponie, an. ]. -nr. 12 octombrie 1936, p. S. Inclusă In /olumul Comedii în fană, [1936], NIHIL NOVI (II) (,.Şi zilele de vară") - Naţiunea, an. I, nr. 82. 1 iulie 1946, p. 2. Inclusă în volumul Stanţe bmglteze, [1946]. ZGOMOTE — Naţiunea, an. I, nr. 82, ( iulie 1946, p. 2 ; reprodusă în Ateneu, an. III, nr. 9, septembrie 1966, p. 12. SPRE PRIMĂVARĂ - Vrac nou, an. II, nr. 3S, 24 august [946, p. 11. Inclusă în volumul Comedii in fond, [1936]. DOINĂ I („Dintre clte-am încercat") — înainte, an. IV. nr. 486, 2 I iulie 1947, p. 2; reprodusă în Tinărut scriitor, an. V, ur. 3, martie 1956. p. 1. Inclusă îu volumul Poezii, 1957. ARHAISM — Ţinutul acru for, an, V, ur. 3, nlaide 1956. p, I. Jnc'trbă în volumul Poezii, 1957. COGITO — Steaua, nn.V]J, nr. 3, martie 1956, p. 3. Inclusă în volumul Poezii, 1957. IN IARNĂ - Steaua, an. VII, nr. 3, martie 1956, p. 4. MERIDIAN — Tinărul scriitor, au. V, nr. 9, septembrie 1956, p. 76. Inclusă în volumul Stanţe burgheze, 1946. SEARĂ („Linişte") — Scrisul bănăţean, an. VI], nr. 10, octombrie 1956, p. 4. Inclusă în volumul Poezii, 1957. SIC TRANSIT... - Flacăra, an, V, nr. 21, 1 noiembrie 1956, p. 20. Inclusă în volumul Stanţe burgheze, 1946. ŞI DACĂ — Flarăia, an. V, nr. 21, 1 noiembrie 1956. p, 20- Inclusă în volumul Fc-czii, 1957. ARMINDEN — Flucâia, an. V, nr. 21, 1 noiembrie 1956, p. 20. Inclusă în volumul Stanh burgheze, 1946. DIVAGĂRI UTILE (EGIPET) — Scintcia, au. XXVI, nr. 377fj, 5 decembrie 1956, p, 2. Inclusă în volumul Poezii, 1957. EPODĂ — Scrisul bănăţean, an. VII, nr. 12, decembrie 1956. p. 1. Inclusă în volumul Poezii, 195". DOINĂ [,.1-runzc se ttrist") — Viaţa românească, an. X, nr. I, ianuarie 1957, p. 78. inclusă In volumul Poezii. 1957. 63G 687 DE-AŞ FI ARTIST - Viola studenţească, nn. II, nr. 3, martie 1957, p. 8. SINGURĂTATE, NU TE-AM VOIT - Viaţa romanească, an. XIV, nr. 9. septembrie 1061, p. 105. OBSESII — Viaţa lomâuMscă, an. XIV, nr. 9, £eptembric 1961, p. 106. STANŢĂ MEDIE - Viaţa românească, an. XIV, nr. 9, septembrie 1961. p. 107. l'ULC.i (RESTITUIRI 11) — Viaţa românească, an. XIV, nr. 9, sep-■li-mbrie 1961, p. IO7. FESTIVĂ — Viaţa românească, an. XIV, nr. 9. septembrie 1961, p. 107. TOAMNĂ MURIND - Cuzda liu>mă, an. XIII, nr. 24, 16iniiis 1966, P- '■ VERSO DIVAGAT - Aunm, au. III. nr, 9, serrtcmhrii: »66, p. 12 si Tribuna, an. X, nr. -îl, 1J octombrie 1966, p. 2. STANŢĂ RF.AUĂ - Aw.cn, nn. UI, nr, 9 septembrie 1966. p. 12 :şi Steaua, an. XX. nr 1, ianuarie 19'i9, p. 3 ÎN SAT — Almcu, an. Ill, nr. 9, septemlme 1966, p. 12. PASTEL („Prea ursuz") - Ateneu, an II [. nr. 9, septembrie 1966, Y ll şi dxztltt literară, ^illl, nr. 47, 24 noirmbrie 1966, p. 5. NEGURĂ ÎN ORAŞ - Ateneu, an. III, nr, 9, septembrie 1966, p. 12. STUDIU („Cin. ULICI, LAURENŢIU: George Bacovia, în Recurs. Bucureşti, Editura Cartea romanească, 1971, p. 69— 79. VALERIAN, I.: G. Bacovia, în Cu scriitirii prin veac. Bucureşti, Editura pentru literatură, 1967, p. 37—42. VIANU, TL'DOR: George Bacovia iu ediţie definitiva, in Figuri şi forme literare. Bucureşti, Casa şcoalelor, 1946, p, 126 — 133 (reprodus în Scriitori români, III. Antologie de Pompiliu Mareea, ediţie îngrijită de Cornelia Bote?:. Bucureşti, Editura Minerva, 1971, Biblioteca pentru toţi, nr. 615, p. 383-391). VITNER, ION; Ut pictura poesis. în Firul Ariadnci. Bucureşti, Editura dc stat pentru literatură şi artă, 1957, p. 79—102. VORONCA, ILARIE: Radiografie, în A detia lumină. Bucureşti, Editura Unu, 1930, p. 109. ÎN PERIODICE ANDRIESCU, AL.: I.imba si stilul lui G. Bacovia. în Analele ştiinţifice ale. Universităţii „Al. loan Citza". Ştiinţe sociale. Istorie-Iilosoiie. Iaşi, an. VIII. 1962, p 48-60. 697 AN G H ELE SCU, ADRIAN: 85 ani de la naşterea lui George Baccvia, în Scîntiia, Bucureşti, an. XXXVI, nr. 7130, 13 octombrie 1966, p. 4. ANGMELESCU, MIKCEA: Poezia lui George Bacovia, In Tomis, Constanta, an. VI, nr. 9, septembrie 1971, p. 7. APETROAIE, ION: Bacovia, un eminescian?, în Ateneu, Bacău, an. XIII, tir. 1, martie 1976. APOSTOL, G. D.: Prietenii lui, in Ateneu, Bacău, an. VIII, nr. 9, septembrie, 1966, p. 2, 3. BARBU, EUGEN: Baccvia, îu Viaţa studenţească, Bucureşti, nr. 38, 5 noiembrie 1969, p. 2. BAdAUŢĂ, AI,.: „Scintei galbene", in Viaţa literară, Bucureşti, an. I, nr. 5, 20 martie 1926, p. 3; Medalion (Bacovia), in Viaţa literară, Bucureşti, an. II, ur. 56, 1927, p, 2. BĂ R BULE SCU, SIMION: Poetul de concepţie, in Ateneu, Bacău, an. VIII, nr. 9, septembrie 1971, p. 9. BENIUC, MIHAI: Baoovia, în Ţară nouă. Sibiu, au. I, nr. 26, 12 noiembrie 1939, p. 2. BIBERI, ION: Interferenţe, în Ateneu, Bacău, an. X, nr. 9, septembrie 1973, p. 7. BOTEZ, OCTAV: Un poet modernist; G. Bacovia, in Viaţa rtmăneaseă. Bucureşti, an. III, nr.7-8, iulie-august 1929. p. 157-162. BULGAR, GH.: Valori sugestive ale limbajului, în Ateneu, Bacău, an. VIII, nr. 9, septembrie 1971, p, 14, BUCUR, MARIN: George Bacovia. în Ştiuţii şi cercetări de istorie literară şi folclor. Bucureşti, an. IV, nr. 4, 1956, p. 195 — 212. CALIN, CONSTANTIN: Bacovia în critica literată, ia Ateneu, Bacău, an. III, nr. 10, octombrie 1966, p. 13; nr. 11, noiembrie 1966, p. 12—13; nr. 12, decembrie 1966, p. 6; Bacovia şi avangatda literaturii române. In Orizont, Timişoara, an. XXVI, ur. 43, 24 octombrie 1975, p. 5, „Ateneul cultural". Cinci decenii de la apariţie, în Ateneu, Bacău, an. XII, nr. 2, iunie 1975. p. 5. CĂLINESCU. G.: G, Bacovia, in Vremea, Bucureşti, au. II, nr. 134, 5 octombrie 1930. p. 4 şi 5; Bacovia: „Comedii în fond", în Adevărul literar şt artistic, Bucureşti, an. XVIII, nr. 866, 11 iulie 1937, p. 15. CAZACU, G. ŞT.: Critici şi autori, în Orizonturi nci, Bucureşti, an. I, nt. 3—4—5, august — septembrie — octombrie 1929, p. 1—5. CIOBANU, NICOLAE: Retrospective. Cubul negru, în Luceafărul, Bucureşti, an. XVIII, nr. 41. 11 octombrie 1975, p. 4. CRISTEA, DAN: Temele lui Baccvia, în Luceafărul, an. XIII, nr. 25, 17 iunie 1972, p. 9. CIOPRAGA. CONSTANTIN: Drama spaţiului închis: Bacovia, în Convorbiri literare, Iaşi, nr. 7, iulie 1974, p. 10. COSMESCU, M,: Prietenia Bacovia-Tăbăcaru, în Steagul roşu, Bacău, au. XXVI. nr. 5794, 26 septembrie 1971, p 1. CULCER, DAN: Bacovia. poet politic, în Vatra, Tg. Mureş, an. I, nr. 6, septembrie 1971, p, 2 — 3. DAVIDESCU, N.: G. Bacovia, în Orizonturi nci, liucureşti, an. I, ni. 8—9, ianuarie — februarie 1930, p. 1. DEL AS AB AR, T.: „Orizonturi nii", „Ateneul cultural", reviste băcăuane de atitudine progresistă, in Ateneu, Bacău, an. HI, nr. 4, aprilie I960, p. 3; Activitatea lui G. Bacovia la revistele băcăuane, in Steagul roşu. Bacău, an XXI, ur. 4238, septembrie 1966, p. 2 DENSUSIANU, OVID: G. Bacovia: „Plumb", iu Vieaţa nonă. Bucureşti, an. XII. ni. 1. 1 martie 1916, p 33-34. DIMIŢRIU, DANIEL ,* Bacovia (Portret imaginar), îu Conoorbiri lileiare, Iaşi, an. II, nr, 9, septembrie 1971, p. 12 — 14. DOINAŞ, ŞT EE AN AUG ; Despre structura poetică bacoviană (Scriitori romani în perspectivi universală), îu Secolul A" A, Bucureşti, nr. 7, iulie 1966, p, 185- 189. DRĂGAN, GHEORGHE: Bacovia sau refuzul poeziei, în Ateneu, Bacău, an. VII, nr. 4, aprilie 1970, p. 2, 8. DUM1TRIU, DANA: Monotonia genială, în României literară, Bucu-eşti, an. V, nr. 23, 1 iunie 1972, p. 5. FOAKŢĂ, ŞERB AN: Bacovia, ia Ateneu, Bacău, au. IV. nr. 2, februarie 1967, p. 8. GAVRILOVICI, ERNEST: Dicţionar al limbii poetico bacoviene — „D.B.", în Ateneu, Bacău, an. VIII, nr. 9, septembrie 1971, p. 15. 698 699 HO^OD^XĂ; OEORGETA: Dar cine footf să r*J>l»M ucensfă Imfo ■poveste.', în Gazeta literară. Bucureşti, an. Ill, nr. 31, 2 august 1956; Carbc--nizate flori, ibid., nr. 32, 9 august 1956, p. 5, HUSAR, AL.: Bacovia, in Ateneu, Bacău, an. IV, nr. 2, februarie 1967, p. 8. IONESC.U, CONST. D.; G. Bacei-ia : „Poezii', în Ramuri. Craiova, an.XXVI, nr. 26, 1934, p. 138 — 141. JEBELEANU, EUGEN: Bacovia. cîntăreţ proletar. în Rampa, Bucureşti, 50 octombrie 1931, p. 3, LEON, AUREL: Evocare bacoviană, în Cronica, Iaşi, an, VI, nr. 13S, ÎS septembrie 1971, p. S. L1LLIN, ANDREI A.: Coordonate sociale si elice in poezia lui G, Baccvia, în Orizont, Timişoara, au, XXI, nr, 9, septembrie 1971, p 30—34. MACEDONSKI, ALEXANDRU: Bacovia, în Făclia, Bucureşti, an. I, nr. 7, 1 ianuarie 1916, p. 57. MANIU, ADRIAN: Bacovia, în Mişcarea litcieiră, Bucureşli, an. II or. 36-37, 18-25 iulie 1925, p. 1. MANOLESCU, N.: Gcoigc Bacovia, în Viaţa romanească. Bucure; an. XVIH, nr. 1, ianuarie 1965, p. 115-128. MATTA, SVETLANA; Existence poetiqne dc Baci-via ţfiagruciite. £n România literară, Bucureşti, an. IV, nr. 38, 16 sfpleinbrie 1971, p. 29, 32; traducere de Constantin Călin. MIHAILESCU, E LOR IN: Lirismul mascat, în Ateneu, Bacău, an. VIII, ut. 9. septembrie 1971, p. 9. MIRCU, MARIUS I. I'itmiul naţional de poezie acordai unui băcăuan, în Bacăul. Bacău, an, II, seria a 3-a, nr. 332, 21 mai 1934, p. 1. MCNTEANU, GEORGE: Bacovia - un clasic a! poeziei romaneşti, in Steaua, Cluj, au. VII, nr. 10, octombrie 1956, p. 65 — 69. NEACŞU, I.: Este Bacovia expresionist?, în Ateneu, Bacăa, an. X, nr. 9, septembrie 1973, p. 14. NEGOIŢESCU, ION: Poezia lui Baccvia. în Revista Cercului literar din Sibiu. asi. I, nr. 0—6, iulie — august 1945, p. 19—26. 700 NEGRU, RADU: Substanţă şi culoaie, în Ateneu, Bacău, an. III, ur. 9, septembrie 1966, p. 4; Acuarele bacoviene, în Ateneu, Bacău, an. VIII, nr. 9, septembrie 1971, p. 9. PANDREA, PETRE: G. Bacovia: ..Poezii", în Adevărul literar şi artistic, Bucureşti, an. XIII, nr. 699, 29 aprilie 1934, p. 7, H. PAPA DIM A, OVIDIL': Baccvia, în CciiuorWri literare, Bucureşti, an. LXVII, 1934, p. 548-553. PAPD, EDGAR: Glosă la aomatismul bacovian, în Ateneu, Batău, an. VIII, nr. 9, septembrie 1971, p. 19. PETRESCU, CAMIL: Tudor Arghezi şi George Bacovia, în Revista Fundaţiilor, au.I, ur. 6, iunie 1934, p. tSS—191. PETRESCU, CEZAR; G. Bacovia, poet al deznădejdii pioi-inciale (semnat Ion Darie), în Gindirea, Cluj, an VII, 5 decembrie 1923, p. 161 — 162; Poeziile lui Bacovia, îu Curentul literar şi artistic, Bucureşti, an. II, nr. 499, 10 iunie 1929, p. 3. PETROVEANU, MIHAIL: Sacovia eder die Vnm&glichheit zu sein (Bacovia şi imposibilitatea de a fi), in Literatur und Kritik, Vien«i, nr. 29, octombrie 1968, p. 541-543. PHILIPP1DE, AL.: Pi etniile naţionale de literatură, la Adevărul Uii-rsr fi artistic, Bucureşti, an. IX, nr. 446, 23 iunie 1929, p. 1. PILLAT, DINU; Pc marginea unei Poezii a lui Baoovia, în preocupaţi literare, Bucureşti, an. VII, noiembrie 1942, p. 579 — 582. PIRU, AL.: G. Bacovia : „Comedii in fond", în însemnări ieşene, vol. I, 16 august 1937, p. 2; (V. Rollinat şi Bacovia, Iii Jurnal literar, Jafi, ar). 1, nr. 27, 2 iulie 1939, p. 2. POP. ION: Bacovia, poet al oraşului, în Steaua, Cluj, an. XXII, nr. 10, 18-30 septembrie 1971, p. 4-5. POPA, MIRCEA: „Pustiul" bacovian, în Ateneu, Bacău, an- X, nr. 9, septembrie 1973, p !7. PRICOPE, EUGEN: Bace: ia şi muzica, cudo şi exosmoza, iaAteneu, Bacău, an. III, nr. 9, septembrie 1966, p, 3. PROTOPOPESCU, AL.: „Aud materia plîngînd", diu eseul Zugiavul şi artistul, în Ateneu, Bacău, an. X, ur 9, septembrie 1973, p. 18. 701 „J'-'f.CAl 1 \ RAŞCU, I. M.: Un cintăreţ al toamnei, in Opinia, Iaşi, an. VII,-nr. 1147, • '.19 octombrie 1910, p. 1—2 (semnat Evandru). KECMAN, COKXEL: Ncculuţă şi Bacovia, în Luceafărul, Bucureşti, an. VI, nr. 25, 7 decembrie 1963, p. 4. SÂNDl'LESCU, AL.: Sonuti şi culori bacovi cne, în Ateneu, Bacău, an, X, nr. 9, septembrie 1973, p. 17. SASSU, AUREL; Alegoria visului, în Tribuna, Cluj, an. XV, nr. 37, 16 septembrie 197 1, p. 14, 15. SEBASTIAN, MIHAIL: G. Bacovia, în Revista scriitoarelor şi sa Miorilor romani. Bucureşti, an. III, nr. 3, martie 1929, p. 1—2. SPEKANT1A, Ii.: Revista „Vieaia ncuă" şi cei cui ei, în Amintii i din lumea literară, Bucureşti, Editura pentru literatura, 1967, p. 127—146. SORIANU, VLAD: Bacovia — sau ieşirea din subterană, în Ateneu, Bacău, an, VIII, nr, 9, septembrie 197 1, p. 2 -3, 12. STOLNICUL, SIMION": text inedit despre G. Bacovia, publicat in Ateneu, Bacău, an. VIII, nr. 9, septembrie 1971, p. 7. STKEINU, VLADIMIR; Bacovia, in Ateneu, Bacău, an. III, nr. 5, septembrie 1966, p. 1. SEN UREA, ALEX.: Aşa cum l-am cunoscut, în Ateneu, Bacău, an. X, nr, 9, septembrie 1973, p. 6. TĂBĂCARU, GR.: Bacovia, în Ateneul literar. Bacău, an. I, nr, 6, august 1925, p, 1—4; reprodus fragmentar în Ateneu, Bacău, an, III, nr. 12, decembrie 1966, p. 2, TAŞCU, VALENTIN: O geometrie a culorilor, în Tribuna, Cluj, au. XV, ur. 37, 16 septembrie 1971, p, 14, 15. TUDOR, EUGENIA: Marginalii la poezia bacoviană, în Viaţa românească, Bucureşti, an, XXIV, nr. 9, septembrie 1971, p. 42 — 47. L'LICI, LAURENŢIU: Bacovia in proză, in Atentat, Bacău, an, X, nr. 9, septembrie 1973, p. 10. UNGUIÎANU, MIHAI; Lebăda neagră, în România literară. Bucureşti, an. IV, nr. 38, 16 septembrie 1971, p. 14, UNGUREANU, C: Antiteze bacovicne, în Ateneu, Bacău, an. X, nr. 9, septembrie 1973, p. 10. 702 VALERIAN, I.; G. Bacovia . „Cu vei ...", în Viaţa literară, Bucureşti, an.V, nr, 132, 1 noiembrie 1929, p. 2. VĂRGOLICI, TEODOR; G Bamvia (însemnări critice). \v.Tinărul scriitor, Bucureşti, an. IV, nr. 9, septembrie 1956, p. 19—26. VINEA, ION: „Plumb" de George Bacovia. in Ctonica, Bucureşti, ao. IE. ur. 57, 13 martie 1916, p. 2. ZACIU, MIRCEA; El trecea ca un autor misterios, îu Steaua, Cluj, an. XXII, nr. 10, 16 — 30 septembrie 1971, p. 4 — 5; Autoportret în proză, în Tribuna. Cluj, au. XV, nr 3S. 1971, p. 5. INDICI INDICf ALFABETIC AL POEZIILOR (după titlu] A Aiurea, 122 Alb, 54 Alean, 32 Altfel, 40 Amurg (Ca lacrimi mari dc sînge), 39 Amurg (Crai-nai verde-pal, şi eu singur}, 65 Amurg (Pe seară, la geamuri, un nour violet şi de aramă), 1 1<> Amurg (Trec burgheze colorate), 127 Amurg (Trec corbii — ah, „Corbii"), 8 Amurg (Tristeţi pe vînt, tristeţi de moit), 165 Amurg antic, 33 Amurg de iarna, 31 Amurg de toamna, 12 Amurg de vară., 82 Amurg violet, 13 Amurguri, 285 Antrenare, 193 Apus, 162 Arhaism, 224 Arminden, 197 Asediu, 263 Aşa. 254 B Baladă (Clopot de alarmă la mănăstiie...), 185 Paladă (O noapte de sineală din vremi voievodale..,), 125 707 Balet, 73 Belşng, i 12 Boemă, 217 C Ca mîine, H2 Ca un vin, 300 Chimie. 281 Cînd singur, 143 Cogito, 230 Compt, 272 Contrast, 124 Controversă, ÎS3 Crize, 110 Cuptor, 35 Curaj, 157 cn voi.,., 107 D Dc artă, 21(5 De-aş fi artist, 226 Decembrie, 19 Decor, 7 De iarnă [Chiciură), 273 De iarnă (Cum ninge repede, apoi încet), 86 De iarnă (în ecouri bocitoare), 88 De iarnă (Un hoit, un corb, un cţmp şi eu), 147 Demult, 176 Destin, 278 Destul, 135 Deşi nimic, 245 De ultima oră, 209 Dialog de iarnă, 119 Dies irae, 154 Dimineaţă, 103 Din explorări (...Că, şi ei), 257 Din explorări (...Ştiu şi ei), 266 Din liră, 145 Din tren, 258 Din urmă, 137 Din vremuri (E frig, iarnă...), 153 Din vremuri (Un moment, să gîndesc...), 144 Doină (Dintre cîte-am încercat), 221 Doină (Frunze se tîrăsc), 227 Doina II. 250 Dormitincl, 78 După-amiază caldă, 207 Ti Ebreia, 237 Ecou de romanţă (Eu nu te mai văd...), 163 Ecou de romanţă (S-a dus albastrul cer senin), Ecou de serenadă, 68 Ecou tîrziu, 158 Egipet, 228 Ego, 113 Elegie, 171 Epitaf, 134 Epodă, 223 Estetic urban, 202 Excelsior, 208 F Fanfară, 83 Festivă, 304 Feude, 294 Finis, 42 Frig, 102 Furtună, 115 G Gaudeamus, 149 Gînd ir i. 2S0 708 709 Glossă, 215 Gol, 84 Gri, 10 H Hibernal noplat (Cînd trec) 211 [Hibernal noptat] II (Ce umbră stă la geamul tău), 212 I Idei (Cîntec, deasupra cetăţii), 194 [Idei] II (Visări de mult mocnite), 195 [Idei] III (Cînd ore libere), 196 Igiena, 94 Imn (Crengi subţiri cu flori albe...), 117 Incident la bal, 279 Informativ, 264 In somno, 16-f î în altar, 131 în fericire, 182 în gradină, 14 în iarnă, 239 în margini, 290 îu parc, 51 în sat, 255 în zare, 287 între ziduri, 101 ) Jurnal, 274 Lacustră, 9 Largo, 46 La ţărm, 156 Legendă ( — Ce bine-a scris), 282 Legendă (Cînd orice se vinde), 177 Libclă (Unic), 284 Liceu, 108 M Marş funebru, 71 Matinală, 50 Melancolic, 24 Memento, 168 Meridian, 203' Miazăzi de vară, 186 Miezul nopţii, 66 Mister, 129 Mitologie, 277 Modernă (Cîmtau), 213 [Modernă] II (Acolo, pace), 214 Moină, 23 Moment, 286 Monosilab de toamnă, 58 N Negru, 21 Negură-n oraş, 265 Nervi de primăvară (Melancolia m-a prins pe stradă), 80 Nervi de primăvară (Primăvară...), 49 Nervi de toamnă (E toamnă, e foşnet, e somn...), 27 Nervi de toamnă (Iarbă de plumb şi aer tare...), 97 Nervi dc toamnă (La toamnă, cînd frunza va îngălbeni), 55 Nervi de toamnă (Toamnă... iar sunt copil), 234 Nevroză, 22 Nihil, 174 Nihil novi (Aceste cuvinte), 204 [Nihil novi] II (Şi ei/ele de nară), 205 Ninge, 93 Noapte, 69 Noapte de oraş (Pe caldarîmul ud), 247 1 [Noapte de oraş] II (Plouă,..), 248 710 Noapte de vară, 180 Nocturnă (Clar de noapte parfumai), 85 Nocturnă (E-o muzică de toamnă), 19 Nocturnă (Fug rătăcind în noaptea cetăţii), 121 Nocturnă (Nu o nimeni... plouă... plînge-o cucuvaie), 99 Nocturnă (O, nu mai chila, harmonic pribeagă), 92 Nocturnă (Stau... fi moina cade, apă, glod...), 44 Nocturnă (Uitarea venea... a venit), 59 Note de primăvară, St Note de toamnă (în toamna violetă, compozitori celebri). 90 Note de toamnă (Tăcere... e toamnă în cetate...), 29 Note de toamnă (Toamna-n grădină şi-acordă vioara), 57 O Obsesii, 243 Oh, amurguri,,,, 30 P Pace, 276 Panoramă, 4 1 Pantofii, 114 Pastel (Adio, pică frunza), 76 Pastel (Buciumă toamna), fi Pastel (E frig la cîmp...). 283 Pastel (Prea ursuz), 261 Pastel (Sărmanii plopi de lîngă moară), 160 Pastel (Tăcute locuri... curent), 181 Pălind, 17 Pe deal, 136 Perpetuum mobile, 210 Piano, I2« Plouă, 47 Plumb, 5 Plumb de iarnă (lama, dc-o vreme, mă duce regretul), 43 Plumb de iarnă (Ninge secular, tăcere, part a fi bine), 56 Plumb dc iarnă (Şi iar... aceeaşi oră de dimineaţă...), 96 712 Plumb de toamnă, 45 Poemă finală, 132 Poemă in oglindă, 52 Poveste, 100 Pro arie (în stanic), 268 Pro arte II (Eu scriu), 2t>9 Proză (Amorul, hidos ca un satir), 109 Proză (Plouă...), 11 I Psalm, 123 Pulvis, 34 K Rar, 25 Reflecţii, 244 Regret, 141 Renunţare, 161 Requiem, 187 Restituiri (Citind ce-am publicat), 291 [Restituiri] II (Fulgii). 292 Revelion (Colindă plăceii). 2S9 Revelion (Să-mi cînt), 293 Romanţă (Cină luna e o roză de argint), 235 Romanţă (Parfumul rozelor ude), 104 S Să ne iubim, 167 Scintei galbene (O femeie in doliu pe stradă), 63 Scintei galbene (Vom spune că toamna a venit... foarte trist), 77 Seară (Ce este cerul — ori ziua a trecut...), 166 Seară (Linişte...), 225 Seară tristă, 28 Sepulcre violate, 133 Serenada muncitorului, 74 Serenadă (Poetizează luna), 151 Serenadă (Serenadă plingâloare...), 297 Sfîrşit de toamnă, 173 Sic trausit... (Acolo, unde nu-i nimeni), 191 713 Sic transit...] II (Şi iată, ne-a surprins seara), 192 [Sine die. 200 Singur (Odaia mea mă înspăimintd), â-t Singur (Potop, cad sleit albe de tristul), 37 Singurătate, nu te-am voit, 302 Singe, plumb, toamnă, 236 Sonet, 11 Spleen, 271 Spre primăvară, 146 Spre toamnă, 15 Stanţă, 262 Slanţă dc Iunie (Ce de-ntrislări), 270 Slanţ.1 de lume (Minute de rnocniri), 267 Stanţă la Bacovia, 252 Stanţă la vin, 201 Stanţă medie, 251 Stanţă reală, 2-19 Stanţă veche. 246 Stil simplu (Ca suflet), 253 Stil simplu (UaruitU), 256 Stil simplu (în sunete lirice), 260 Strigoii, 70 Studiu (Ctnd căutam), 275 Studiu (f.îngă strune de vioară), 19S Şi ce?, 309 Şi dacă, 222 Şi ninge. 95 Şi toate, 179 Tablou de iarnă, 13 Tăcere, 152 Toamna murind, 307 Toamnă (Ctavirile pltng în oras...), 98 Toamnă (Răsună din margini de tîrg), 36 Toamnă in tirg, 199 Trec nouri, 159 Trec, zile, 170 Trudit. 35 Tu ai murit..., 233 Umbra, 87 Un cintec, 178 Unei fecioare, 89 Unui clovn, 301 V Vae soli.. , 130 Vals de toamnă, 91 Vanitas, 259 Veritas, 175 Verset divagat, 308 Verset fantast, 298 Verset ideal. 295 Verset prozaic, 296 Verset slav, 299 Verset tîrziu, 288 Versuri (Acorduri, arpegii, armonii-..); Versuri (Uri rfnffc trist din liră), 150 Vizită, 206 Vînt, 67 Vobiscum, 126 Vreodată, 169 Z Zgomote, 238 715 B Barbar, cînta femeia-aceea (Seară tristă), 28 Blestemată mai fie şi toamna (Aiurea), 122 Buciumă toamna (Pastel), 6 C INDICE ALFABETIC AL FOEZÎILOK (după primul vers) A Aceste cuvinte (Ni/iii novi), 204 Acolo este uu oraş (în sare), 287 Acolo, pace {[Modernă] II), 2H Acolo, unde nu-i nimeni (Sic transit..-), 191 Acorduri, arpegii, armonii... (Versuri), 172 Acum, stă parcul devastat, latal (în parc), 51 Adeseori (Stanfă), 2(52 Adio, pică frunza (Pastel), 76 Afară ninge prăpădind (Nt-vroiă), 22 Aici sunt eu (Epitaf), 134 Albastre (în iarnă), 23P Amici, e ora (Stanţă la vin), 201 Amorul, hidos ca un satir (Proză), 109 Amurg de iarnă, sumbru, de metal (Amurg de iarnă), 3Î Amurg de toamnă pustiu, de humă (Amurg de toamnă), 12 Amurg de toamnă violet... (Amurg violet), 18 Amurguri (Amurguri), 285 Ascultam, acele poveşti (Controversă), 183 Asediu (Astdiu), 263 Astăzi superb (Excelsior), 208 Aţa (Aşa), 254 Aurora violetă (Matinală), 50 Azi am gindit (Reflecţii), 244 Ari nu niai scriu nimic (Trec nouri), 159 716 Ca lacrimi mari de sînge (Amurg), 39 Ca suflet (Stil simplu), 253 Cadavrul impozant pe catalalcul falnic (Finis), 42 Cafeneaua (De artă), 216 Carbonizate flori, naian de negru-.- (Negru), 21 ...Că, şi ei (Din explorări), 257 Căci Dumnezeu (După-amiază caldă), 207 Ce bine-a scris (Legendă), 282 Ce chiot, ce vaiet în toamnă... (Melancolie), 24 Ce de-niristări (Stanţă de lume), 270 Ce este cerul — ori ziua a trecut... (Seară), 166 Ce frică fără cauză (Zgomote), 238 Ce mai este... cărţi de noapte (Tăcere), 152 Ce trist amor (Nihil), 174 Ce trist este pe lume (Un cîntec), 178 Ce tristă operă cînta (Fanfară), 83 Ce umbră stă la geamul tău ([Hibernal noptat] II), 1 Citind ce-am publicat (Restituiri), 291 Chiciură (Do iarnă), 273 Cînd căutăm (Studiu), 275 Cînd iar începe-a ninge (Ninge), 93 Cînd iar nebun şi bolnav (Elegie), 171 Cînd luna e o roză de argint (Romanţă), 235 Cînd ore libere ({Idei] III), 196 Cînd orice se vinde (Legendă). 177 Cîud singur iar mă revăd (Clnd singur), 143 Cînd trec (Hibernal noptat), 211 Cînd voi fi liniştit, voi scrie uu vers (Destul), 135 Cintau (Modernă), 213 Cîntec, deasupra cetăţii (Idei), 194 Cît dc străin sunt de ţara mea (Dies irae), 154 Cît sufeream. (Deşi nimic), 245 Clar de noapte parfumat (Nocturnă), 85 717 GIa firile pliug in i'i.iş (Mister), 129 Clavirile plîng in oraş . (Toamnă), 98 Clopot de alarmă la mănăstire... (Baladă), 185 Coboară po noapte (Verset tîrziu), 258 Golindft plăceri (Revelion), 2f>9 Copacii albi, copacii ne^'i'i (Decar), 7 Crai-nou verde-pal, *u cu singur (Amurg), 05 Crengi subţiri cu Hori ;l!be... (Inia), 117 Cu gîndul meu (Obsesii), 243 Cu roşii fanare, galbene, vewi (Strigoii). 7(1 Cu steaua care s-a desprins (Ca mîine), 142 Cu vise de mereu nuvele (Si cri), 309 Culori şi fum de toamnă, plins de poet (Belşug), 112 Cura gjiidul stă... (Moinei:!). 2S6 Cum ninge repede, apoi încet (De iarnă), 86 Cum suileiu-nchis (Api-.s), 162 Cum trec pe lingă case mari,., cătini! pe nu şliu cmc... (între ziduri), 101 Cumplit (Singurătate, nu te-am voit), 302 Curg zilele spre cimitir (Trec zile), 170 Cuvinte grele (In soiimo). 164 D Da, plouă cum n-am mai văzut... (Plouă), 47 Dacă, de-acuni, e tirzm (Dm liră), 145 JJă foşnet fruu/a niftrunlă (Gol), 84 De-aceea. (Pe dial), 136 Pe-acum, tuşind, a şi murit o fată (Plumb de toamnă), 45 De-aş fi artist (Dc-aş t\ artist), 226 De-atitea nopţi aud plouiud (Lacustră), 9 Pe mult, de mult cunosc doi plopi (Regret), 141 Deşi, cu iarna carc-a trecut (Curaj), 157 Din streşini picură... (Spic primăvară), 146 Dintre cire-nm încercat (Doină), 22) Poamne! necesitatea unui vin... (Veritas), 175 Purmeau adine sicriele de plumb (Plumb). 5 Duduia veşnic citeşte (Unei fecioare). 89 Duminecă simplă, bnrglir/îi... (Minzftzi da vară), 186 Puruieli (Stil simplu), 256 718 E E fals de la o vreme (Verset prozaic), 296 E frig, iarnă... (Din vremuii), 153 E frig la cîmp... (Pastel), 283 E-n zori, e frig de toamnă (Alean), 32 E-o muzică de toamnă (Nocturnă), 79 E-o noapte udă, grea, te-neci afară (Sonet), II E toamnă, e foţnet, e somn,,. (Nervi de toamna), 17 Ea crede c-aş Ii atacat... (Igienă), 94 Ebreie (Ebreia), 237 Egipet—şuviţă dc viaţâ-n ţara deşertului neadormit (Egipct), 22S Eram să teaştept prin parc (Requiem), 187 En nu te mai văd,.- (Ecou de romanţă), 163 Eu scrin (Pro arte II), 269 Eu sunt cu mine (Verset devagat), 308 Eu sunt un ropnstru penrau voi (Serenada muncitorului), 74 Eu trebuie să beau, să uit ceea ce nu ştie nimeni (Poemă finală), 132. Femeie, — mască de culori (Contiast). 124 Fereastra c-o poema de plumb şi de srintei (Dialog de. iarnă), 119 Frumos (Gindiri), 280 Frunze se tirăsc (Doină), 227 Frunzişul acuma pornit-a (Miezul nopţii), 66 Fulgii ([Restituiri] II), 292 Fug rătăcind în noaptea cetăţii (Nocturnă), 121 Fugea vagonul (Oi" tren), 25S H Havuzul din dosul palatului mort (Amurg nlihc), 33 Histcrizate fecioare pale (Amurg de vară), 82 719 i iarbă de plumb -şi aer lare (Nervi de toamnă), 97 Iarna, de-o vreme, mi duce regretul (Plumb de iarnă), 43 Iată, trudele an lost culese (Toamnă în tirg). 199 Imensitate, veşnicie (Pulvis), 34 Iubire, trecut pasional (npodă), 223 Iubito, cu faţa de mort (Psalm), 123 Iubito, ţi iar am venit. . (Trudii), 38 I la cercul lumii comun şi avar... (Vobiscum), 126 în crîngul cu stoguri de (runze ruginite (Sfîrşit de toamnă), [73 îa ecouri bocitoare (De iarnă), 88 în grădina moartă (Renunţare). 161 în iatac.,, (Compt), 272 în pîcla nopţilor de iarnă, Cn hornuri ce fumează (Dormitind), 7S în salonul plin de vise (Poemă f>i oglindă), 52 îu stanţe (Pro arte), 268 în sunete lirice (Stil simplu), 260 în toamna violetă, compozitori celebri (Note de toamnă), 90 Încet prin ploaia tristă (Sînge, plumb, toamnă), 236 îţi aduci aminte ziua cînd ţi-am spus că eşti frumoasă (Poveste), 100 îţi place? (Chimie), 281 L La geamuri, toamna cîntă (unerar (Vals de toamnă), 9,1 La locul întiiniriL (Anlunare), 193 La toamnă, cînd frunza va îngălbeni (Nervi de toamnă), 55 Liceu.—cimitir (Liceu). 108 Linişte. (Seară), 225 Lingi strune de vioară (Studiu), 198 Lunecau baletistele albe... (Balet), 73 M Mai bine singuratec şi uitat (Cu voi...), 107 Mă prăfuisc timpul dormind peste hîrtii... (Umbra), fii Melancolia m-a prins pe stradă (Nervi de primăvară), SO 720 Mi-am realizat (Cogito), 230 Minute de mocniri (Stanţă de lume). 267 Munca sonoriza orice atom... (Largo), 40 Naiul fluiera (Jurnal), 274 Ninge secular, tăcere, pare a fi bine (Plumb de iarnă), 56 Ninge grozav pe cîmp la abator (Tabloit dc iarnă), 13 Ninge-n satul (în sat), 255 Ningea bogat, şi trist ningea; era tîrziu (Marş funebru), 71 Noaptea-ncet, ticnit se lasă (Noapte de vară), 180 Nu cfstîg (Perpetuum mobile). 210 Nu e nimeni... plouă... plînge-o cucuvaie (Nocturnă), 99 Nu ştiu daci (Stanţă medie), 251 Nu trebuie (Sine die.), 200 Nu-ţi mai pot ciuta (Vanitas), 259 O O cafea neagra şi-o ploaie de gheaţă (Dimineaţă), 103 O femeie in doliu pe strada (Seîntei galbene), 63 O, gînd amar... (La ţărm), 156 O noapte de sineală din vremi voievodale... (Baladă), 125 O. nu mai ciula, liarmonie pribeagă (Nocturnă), 92 O stea fugi (Arhaism), 224 Odaia mea mă înspăimîntă (Singur), Si Oh, amurguri violete... (Oh, amurguri...), 30 Omul începuse să vorbească singur... (Altfel), 40 Oraşul seara .. (Estetic urban), 202 Orchestra începu cu-o indignare graţioasă (Alb), 54 Pansele negre, catifelate (Ecou de serenadă), 68 Pantofi de aur, expuşi îu vitrină (Pantofii), 114 Parfumul rozelor ude (Romanţă), 104 721 Pe caldarîmul ud (Noapte de oraş), 247 Pe cînd ninsoarea rătăceşte-- (Memento), ICS Pe druinuri deKrîrid (Spre toamnă), 15 Pe scară, la geamuri, un nour violet şi de arama (Aw.arg), 11<"> Plinge.i caterinca-fanlară (Panoramă), 41 Plins de colic pe la geamuri se opri [Cri), 10 Plouă,,, ([Noapte de oraş] îl), 24S Plouă.. (Proză), UI Poeti^ea^Ei luna (Serenadă), 15 1 Poezia tace (Doină II), 250 Poezie, poezie... (Din urmă). 137 Potop, cad stele albe de cristal (Singur), 17 Prea ursuz {Pastel), 201 Primăvară,. (Nervi de primăvară), 49 Prin codrii Bacăului (truriună), 115 Priveşte savant (Gh&să), 215 Profil de burg gigant (Arminden). W R Răsună din margini de tirg (Toamnă), 36 Război (De ultimă oră), 209 Roz (Feude), 294 •■ , . . S-a dus albastrul cer senin (Ecou de romanţă), 155 Sarcasticul ns (Stanţă reală), 249 Sâ-nii cint (Revelion), 293 Sarmuniî plopi de lingă moară (Pastel), 160 Scrîţîie toamna din crengi ostenite (îu grădină), 14 Se aşeza să ningă (Boemii), 217 Se-ntind bulevarde-n noapte de vară (Noapte), 69 Seară plăcută-.. (Festivă), 304 Serenadă pliugătoare... (Serenadă), 297 Sezonui verii s-a îinit (Meridian), 203 Singur, singur, singur (Rar), 25 Sunt cîţiva morţi in oraş. iubito (Cuptor), 35 Sunt clipe cind toate le am... (în fericire), 1S2 Sunt lingă un gard rupt (Frig), 102 Sunt solitarul pustiilor pieţe (Pălind), 17 Stan... şi mcina c:\de. apS, glod ., (Naclurnă}, 44 Stă fără noimă catedrala (în altar), 131 Sub cerul noros (Neguru-n oraş), 265 Sunau ţambale, tîrzia noapte... (Ecou tirziu), Î5S Şi cum mergeam (în margini), 290 Şi dacă vremea iar întoarce (Şi dacă), 222 Şi glasuri (Stanţă la Bacovia), 252 Şi iar... aceeaşi oră ele dimineaţă.. (Plumb de iarnă), 96 Şi iar toate-s triste (Ftano), 128 Şi iată, ne-a surprins seara ([Sic transit...] II), 192 Şi ninge în oraşul marc (Şi ninge.,,), 95 Şi plictisit (Pace), 276 Şi toamna, şi iarna (Moină), 23 Şi toate se re-utorc din diutnul lor (Şi toate), 179 ...Şi voi lua din cer (Vreodată), 169 Şi zilele de vară ([Nilul novi] II), 205 ...Ştiu şi ei (Din explorări), 266 T Talentul ride sardonic (Unui clovn), 301 Tăcere... e toamnă in cetate... (Note de toamnă), 29 Tăcute locuri... curent ( Paitet), 181 Te uită cum ninge decembre... (Decembrie), 19 Te voi aştepta intr-o zi, ;,au intr-o noapte oarecare (Vas soli...), 130 Toamna a ţipat c-un brist accent (Vint), 67 Toamna in grădină îşi acordă vioara (Toamna murind), 307 Toamna-n grădină şi-acordă vioara (Note de toamnă). 57 Toamna sună-n geam frunze de metal (Monosilab de toamnă), 58 Toamnă.., iar sunt co^il (Wrai de toamnă), 234 Tot mai tăcut şi singur fC,vJ. 113 723 Trec burgheze colorate (Amurg), 127 Trec corbii — ah, „Corbii" (Amurg), 8 Trecînd pe strada ta (Demult), 176 Tristă, după un copac, pe cîmp (Crize), 110 Tristeţi pe vînt, tristeţi de mort (Amurg), 165 Tu ai [nurit iu una din zilele aceste (Tu ai murit...), 231 Ţii minte? (Incident la bal), 279 Ţ U Uitarea venea... a venit (Nocturnă), 55 Un cîntec trist din liră (Versuri), 150 Un gînd mă biruia (Verset ideal), 295 Un hoit, un corb, un cîmp şi eu (De iarnă), 1-17 Un manifest (Informativ), 26-1 Un moment, să gîndesc... (Din vremuri), 144 Uu tango mai trist (Verset slav), 299 Un vals (Verset fantast), 29$ Uu viers (Destin), 278 Unic (Liberă), 284 V Vagabondlnd, într-un amurg blond (Sepulcre violele), 133 Vai, şi va veni o vreme (Să ne iubim), 167 Variaţii... (Spleen), 271 Veacul m-a făcut (Vizită), 206 Verde crud, verde crud... (Note de primăvară), 81 Visări de inult mocnite ([Idei] TI), 195 Voi bea, ce să fac? (Ca un vin), 300 Voi v-aşteptaţi (Mitologie), 277 Voiesc să cred (Stanţă veche), 246 Vom spune că toamna a venit,., foarte teist (Scintei galbene), Zădaruic flaute cîntă (Gaudeamus), 149 77 SUMAR VERSURI Prefaţă .....................................................XLV Tabel cronologic ............................................ " Cuvînt despre ediţie ............................................ PLUMB „ . ............. 5(47 3'| Plumb6(477) Pasttl .. , 7(480) Der-or .... 8(482) A""1^ .......................................... ..... 9(482) Ilustra....................................... ... 10(485) Grl ..... 11(486) Sonet --:. .. 12(487) Amurg de toamna ............................ 13(487) Tablou dc iarnă ................................... 14(488) în grădină .......................................;;;; u(4g^ Spre toamnă.................................. 17(489) W""4 18(489) Amurg violet ............................. 19(490) Decembrie ........................................ 21(491) Nes™ ..........................................;;;;;;; 32(492) Nevroză .................................. ..... 23(493) Moină ..................................... 24(493) Melancolie ....................................... 25(494) ^ar :27(494) Nervi de toamnă............................. 28(495) Seară tristă ....................................... 29(495) .Note de toamnă ........................................ 30(496) Oh, amurguri........................................... 31(496) Amurg de iarnă .................... ................... 32(497) Alean ...............................................' 33(493) Amurg antic ....................................... 34(4981 pnlvis................................................. 725 Cuptor ............................................. •'Htefl Toamnă ............................................... 36(4W) Singur.................................................. 37(500] Trudit.................................................. 3S(500] Amurg ................................................ -W(301) Altfel ............................................... Panciauiă .............. ........................... -HţSOZ) Emis.................................................... ^2(505] Plumh tie iarnă......................................... 43(505) Nocturnă................................................ 44(504) rlumb do leamnă........................................ 45(504) Largo ............................................ ^(505) Plouă............................................. WWII Nervi de primăvară ................................... 19(506) Matwlă............................................. 50(506) în parc................................................ 31(307) Poemă in ocbndă ..................................... 52(3071 Alb ................................................... 54(508) Nervi de toamnă....................................... 55(508) Plumb de iarnă........................................ 56(509) Nole Oe u amuă........................................ 57(509) Monosil:iL> de [canină.................................... 58(510) Nocturnă................................................ 59(510) SCtNTl.l CMPEKIi Scintei eall^i.c.......................................... 63(510) Singur . ............................................... Amurg............................................... 65(512) Miezul nopţii............................................ 66(512) Viat ............... ................................. «7(513) Ecou de serenadă...................................... 68(51.*) Noapte................................................. W(5H| Strigoii ............................................... ™(SH) Mars funebru.......................................... 71(514) Balet ................................................. 73(517-) Serenada riiuncitcriilui.................................. ''4(517) Pastel..................... ......................... J6(318) Sciutei galben...................................... < .(519) Dormilînd......................................... 78(519] Nocturnă............................................... 79(520) Nervi de primăvară................................... 80(520) Note de primăvară ...................................... 81(521) Amurg de vară .................................. 82(522) Fanfară .............................................. *3(522) Gol..................................................... , S4(523) Nocturnă............................................ 85(124) De iarnă.............................................. 86(524) Timbra ............................................ S'(524) De iarnă ............................................. SS(525) Vnei fe..io;irr............................................ 89(525) 726 Note dc k^tiini........................................ ')t>(526) Vals de toamnă.......................................... y 1(526) Nocturnă................................................ 92(527) -Ninge .................................................. 93(527) Igienă .................................................. 94(527) . ST ninge................................................ 95(528) Plumb 'de iarnă......................................... . <-tt>(52S) Nervi de toamnă ____:................................. 97(529) Toamnă ................................................ 98(529] Nocturnă................................................ 99(5301 vPovesfe ................................................ 100(530) . latre ziduri.......................................... 101(531) Frig ................................................. 102(531] Dumneata .............................................. 103(5311 Romanţă .............................................. 104(532) CU VOI ... Cu voi........................................... [07(532] Liceu .................................................. 108(532) Proză ...................................... ]09(533i ■ Crize ............................................... 110(534) Proză .................................................. 111(535) Belşug^................................................. 112(536) Ego .................................................. 113(537] .Pantofii ............................................... 114(538] Furtună ............................................... 115(559) Amurg ................................................ 116(540) Imn.................................................... 117(540) Dialog de iarnă ....................................... 119(541) Nocturnă..................,............................ 121(542) Aiurea.............................................. 122(543) Psalm.................................................. U3(544) Contrast.............................................. 124(544) , Baladă ................................................ 125(545) Voblscum ■.............................................. 126(5451 Amurg ................................................ 127(546) Piano ........................................... 128(547} Mister................................................. 129(547) . Vac Koli.............................................. 130(54S) în altar ............................................... 131(548) , Poem5'finala............................................ 132(549) Sepulcre violate....................................... . - '133(549) EpiUl................................................ 134(550) Destul .................................................. 135(550] Pe deal .............................................. 130(551) Din urmă .............................................. 137(551] COMEDII ÎN FOND ■«Regret ................................................ -141(552] , Ca mîine .............................................. 142(552) Cînd singur........................................... . - 145(553) 727 Din vremuri ............................................ 144(553) Din liră ............................................... 145(553) »Spre primăvară ........................................ 146(553} De iarnă ............................................. 147(553) Gaudeamu-.............................................. uchvca. Versuri.................................................. . Serenadă............................................. Tăcere................................................. , Din vremuri............................................ 153(555) , Dies irae ............................................. 154(555) Ecou de romanţă.................. i"> = «- I-a ţărm .... . Curaj ... . Ecou tîrziu Trec nouri............................................. 159(557) Pastel ............................................. 160(557) Renunţare ........................:..................... 161(557) Apus ................................................. 162(558) Ecou de romanţă........................................ 163(558) In soumo ............................................. Amorf;.....................................---- Seară ............................................ Să ne iubim ........................................... Memento............................................ Vreodată ............................................. Trec zile............................................... Elegie............................................ Versuri................................................. . Sflrsit de toamnă..................................... Nihil................................................... Veritas............................................... Demult................................................ 176 * Legendă ................................................ 177i l'n cintec............................................ 17S| - Şi toate.............................................. 179(562) Noapte de vaiă........................................ 180(563) 181(563) 182(564) 183(564) 185(564) 149(554) 150(554) 151(554) 152(554) 155(555) 156(556)' 157(556) 158(556) !64(558) 165(558) 166.(559) 167(559) 168(559) 169(559) 170(559)" 171(560) 172(560) 173(560) 174(561) 175 " 561) 561) 562) 562) Pastel....... în. fericire ..... Controversă ... Baladă ....... Miazăzi dc vară ........................................ 186(564) Re^ulem................................................ 187(564) STANTl; BURGHEZE Sic transit .. [Sic transit ...] 1! Antrenare Idei...... [Idei] 1,1 ........ [Idei] ITT....... 19.1(565) 192(566) 193(566) 194(567.) . 195(567) 196(567) 72S »Armiridrn............................................. 197(567) Studiu ................................................ 198(568) Toamnă m tirg ,...............-----................... 199(568) Sine die .............................................. 200(369) " Stanţă Ia viu.................................... ... 201(569) . Estetic urban......................................... 202(309) Meridian............................................... 203(509] Nihil bpvi ----■...................................... 204(570) [Nihil novi] II .......................................... 205(570] y^'t3 ................................................. 206(371) După-annază caldă...................................... 207(571) - Excelsior ........................................... 208(571) iDe ultima oră ........................................ 209(571) Perpetuu ni mobile...................................... 210(572) Hibernal noplat........................................ 211(572) [Hibernal noptatj II .................................... 212(572) •Modernă ...................................... 213(572) [Modernă] II ............................................ 214(573) G1°sS................................................. 215(573] < De arta ....................................... ■ 216(573) Boemă ............................................ 217(374) POF.7.11 D<4"ă .................................................. 221(574) 'Şi dacă................................................ 222(574) -Epodâ.................................................. 223(575] Arhaism............................................... 224(575) •■Seară .......................................... 225(576) De:aş li artist.......................................... 226|577) Doini ■............................................... 227(577; Egipet.................................................. 228(578) Cogito.................................................. 230(578) DIN FERlul'KE Tu ai murit......................................... 23j(530) Nervi de toamnă..................................... 234(581] Romanţ-ă.............................................. 235(582) Singe, plumb, toamnă................................. . 236(582] Ebreia.................................................. 237(582) Zgomote ,............................................ 238(583) In iarnă................................................ 239(533] I J'OSTOII- Obsesii ............................................... 243(584] Reflecţii .............................................. 244(584) Bejâ nimic.............................................. 245(584) Stanţă veche............................................ 246(585) ■* Noapte de oraş.................................. 247(586) v [Noapte dc oraş] II.................................... 248(586) Stanţă reală.......................................... 249(586) 729 Doină II ............................................ 250(587) Stanţă medic ......................................... 251(5871 Stanţă la liu-cvia .................................... 252(589) * Sul simplu ............................................ 253(591) Asa .................................................... 254(592) în sat.................................................. 255(592) Stil simplu ............................................ 25tS(593i Din explorări .......................................... 257(593) Din tren................................................ 258(593) Vanitos ..............................................'.. 2)9(593) . Stil simplu ........................................... 260(594) Pnstri ................................................. 261(594) Stanţă ................................................ 262(594) Asediu ................................................ 263(594) Informativ.............................................. 2C4(595) Negură-n oraş ........................................... 205(596) Din explorări .......................................... 266(596) Stanţă de lume ■;....................................... 267(597) Pro arte ................................................ 268(597) Pro arte H ............................................ 265(597) Stanţă dc lume........................................ 270(598) SpJccn.................................................. 271(598) Compt.................................................. 272(599) De iarnă .............................................. 273(599) Jurnal .................................................. 274(599) Studiu ................................................ 275(600) Pace .................................................. 276(600) Mitologic .............................................. 277(601) Destin.................................................. 278(601) Incident la bal .......................................... 279(601) Gindiri.................................................. 280(602) Chimie ................................................ 281(602) Legendă ................................................ 2S21602) Tastei .................................................. 283(603) Libclă................................................. 284(603) Amurguri .............................................. 2S5(603J Moment ................................................ 2^6(604) în zare ................................................ 287(604) Verset tîrizu ............................................ 288(604) Revelion................................................ 289(fi04J în margini............................................. 290(605) - - Restituiri................................................ 291(605) [Restituiri 1 II .......................................... 292(605) Revelion................................................ 293(606) Feude .................................................. 294(606) . Veisrt Ideal ............................................ 295(607) Verset prozaic .......................................... 296(607) Serenadă .............................................. 297(607) . Verset faMa'-t ........................................ 29S(60S) Verset slav ............................................ 299(60S) Ca un vin .............................................. 300(608) T'nui clovn .......................................... 301(608) II Singurătate, nu te-am voit ............................ 302(608) Festivă ............................................. 304(6091 ■ Toamna murind....................................... 7>07(fj0yj Verset divagat .......................................... 308(609) Şi ce?.................................................. 309(609) PRO/ -V Bucăţi de noapte...................................... 313(610) Dmtr-uu t.'\t tiiimiii .................................. 32"*{617} •>1N PERIODIC; „ De Paşti ............................................ 359(636} Pe maidan.......................................... 3ol[63") Zborul cS-rrilcr..................................... 362(637] Pe ginduri .............................................. 365(637) Undeva ................................................ 3671638) întunerec ............................................ 369(638) Un visatn, ........................................... 371(639) în ,adar ............................................. 373(639] rosTi-vit Impresii dt roman..................................... 3/7^639) VARIA Articole De ce .................................................. 395(651) AleNundru Mncedon-lei.................................. 397(653) Un poet al frumof-'l"i Alex M.in do.J->U............... 399(653) Artistul mi poate limine drp.m" de mii................... 401(653) Păsplătirc generoasă.................................... 402(654) R e c e ti ? i i „Flori sacre" - Alexandru M.icedon.la.................... 404(654) G. Şt. Ca/acu-Delarast: „Simfonii de scară"................ 409(654) Agatha C.i ici rescu : ..Muguri cenuşii''..................... 412(655) C. IwicMu-Olt , „Pro slorijt Gătelii".................... 414(655) G. Şt. Cazacu. „Cnk-a singelm"......................... 416(656) însemnări [însemnări autobiografice] .......................,...... ■ ■ 41*i65<">) Cuvîntul poetului la sărbătorirea a 65 am de viaţă............ 42 1(657) 730 731 Interviuri G. Bacovia .............................................. 422[637) Cîntec lîrziu. Romanul unui poet. De vorbă cu G. Bacovia 427(657) De vorbă cu Bacovia.................................... 438(653) G. Bacovia la 65 de ani. Cu poetul despre viaţă şi despre altele 447(658) [Răspuns la anchela revistei „Cronicarul"].................. 452(659) ADDENDA Divagări utile .......................................... 457(660) Sote şi variante ........................................ 473 Bibliografie ............................................ 663 Indice alfabetic al poeziilor (după titlu).................... 707 Indice alfabetic al poeziilor (după primul vei s) ............ 716 Lector: MAKGARliTA FBRABU Tahnorcdactor; AURELIA ANTON Bun di tipar 24.1I.197S. Tiraj S790 ri. leţuti 'fi. Coti ol. 3245. Coli tipar 50. Tiparul executat sub comanda nr. 729 întreprinderea poligrafica „13 Decembrie me*\ str. Grlgore Alexantlrescu nr. BP—97 Bucureşti. Republica Socialistă România \