Coperta: Anton Slavnicu GEORGE BARIT SI CONTEMPORANII SĂI voi. VIII Corespondenţă de famili‘ EDIŢIE DE ŞTEFAN PASCU, IOAN CHINDRIŞ, GHEORGHE ASANACHE, ALEXANDRU MATEI ŞI IOAN GABOR Coordonator; ŞTEFAN PASCU DOCUMENTE LITERARE EDITURA minerva B (] C-B R B.s T J ^1» 9 8 7 VA- k t'ci i a l OI ,TR/.LA Consultanţi Elena Cernea, pentru limba germana. Engel Car ol, pentru limbile latină şi maghiară. Karsai Ella fotograf. BARIŢ ÎN CETATE ŞI ÎN FAMILIE Apariţia celui de al VUI-lea volum din epistolarul George Bariţ coincide, în mod fericit, cu aniversarea a 175 de ani de la naşterea scriitorului. Prilejurile se completează prin faptul că avem în faţă mărturii ce dezvăluie cele mai adînci, mai intime resorturi ale personalităţii celui care, vreme de peste o jumătate de secol, a fost unul din arhitecţii spiritului public al românilor din Transilvania şi unul dintre ctitorii necontestaţi ai naţiunii române moderne, întregite. Corespondenţa de familie a lui George Bariţ, veritabil roman epistolar trăit aievea, întregeşte şi reconfirmă, aşa cum era de aşteptat, o imagine monumentală, patetică în acelaşi timp prin suflul de viaţă care îi animă gîndurile şi faptele. L-am cunoscut din cele şapte volume consacrîndu-şi întreaga energie intereselor şi năzuinţelor cetăţii, o cetate pe care Bariţ o vedea într-o îngemănată accepţiune: cea concretă şi prezentă, constînd din fiinţa naţională a românilor transilvăneni, care trebuia apărată şi consolidată pentru ţelurile viitorului, şi cetatea ideală a acestui viitor, în care a crezut cu rară şi molipsitoare putere. Iar acum el însuşi în ipostaza de cetăţean-tată al naţiunii sale mult iubite, crescîndu-şi şi edncîndu-şi copiii, păzind cu străşnicie focul sacru al coeziunii familiei, risipind un noian de energie în administrarea bunurilor acestei familii, care constau dintr-o brumă de avere, ca în cazul mai tuturor intelectualilor români din Transilvania secolului trecut. Există oare pericolul'ca noua fereastră prin care privim în existenţa lui George Bariţ să diminueze portretul monumental, moştenit din generaţie în generaţie, şi căruia strădania noastră i-a adăugat noi şi, sperăm, binevenite detalii? Departe de a macula fie măcar cît umbra unei clipe acest exemplar portret de intelectual-patriot, epistolarul de familie scoate în relief o componentă hotărâtoare a măreţiei lui, anume concordanţa desăvîrşită dintre ideologia şi etica sa socială, şi existenţa sa în mijlocul oamenilor. Familia, această mare piatră de încercare în viaţa sa, şi pe care el o admite numai în accepţiunea axiologică izvorîtă din statutul familiei româneşti patriarhale statornic credincios, are virtuţile de pe care urmele lăsate nu se şterg niciodată. Conştient de acest lucru, George Bariţ a consacrat familiei o generoasă parte a energiei sale spirituale, a năzuit să pună la temelia ei aceleaşi valori pe care le cultiva la scara naţiunii: cinstea, hărnicia, raţionalitatea. Scrisorile împrăştiate acum pun în lumină efectul acestor valori, reuşitele ca şi dezamăgirile, bucuriile ca şi mîhnirile, bine şi răul, la ora cînd copiii lui Bariţ sînt oameni în toată firea, iar destinul său de pater familiae se apropie de acordurile sale din urmă. George Bariţ s-a născut la 12/24 mai 1812 într-o familie care întruchipa prin excelenţă fidelitatea faţă de această tradiţie. în casa preotului greco-catolic Ioan Pop Bariţ din Jucul de Jos, mai apoi din Petridul de Mijloc au venit pe lume şi au crescut, în afara scriitorului, fraţii săi Alexandru, Veronica, Leon, Iosif şi Octav 1. La o vîrstă foarte tînără, în 1837, George Bariţ face intervenţii pe lîngă episcopul Ioan Lemeni pentru tatăl său, „cinstitul domn Ioan Bariţ, preot în Petridul de Mijloc, om împovărat cu o familie foarte 5 grea, trebuind să-şi întreţină numeroşii copii pe la şcoli” 2. La moartea tatălui, în 1869, George Bariţ îl evocă în cuvinte calde, vibrînd de recunoştinţă3, de unde totodată putem cunoaşte şi meditaţia proprie asupra unui model pe care îl urma de multă vreme el însuşi. Căci la rîndul său n-a ezitat să-şi asume cu entuziasm aceeaşi „povară” şi să facă toate eforturile şi sacrificiile pentru învăţătura şi înzestrarea spirituală a propriilor copii. Epistolele de faţă îl surprind — bătrîn energic, intrat de pe acum în istoria şi legenda românească — încă în fruntea treburilor şi eforturilor numeroasei sale familii, păzind cu gelozie zestrea civică şi spirituală a acestei citadele atît de dragi sufletului său. Dar povestea familiei lui George Bariţ începe cu decenii înaintea datelor acestor scrisori şi ea se confundă şi se completează cu istoria devenirii celui mai vrednic dintre românii transilvăneni ai secolului al XlX-lea. într-o scrisoare din 2 martie 1841 către episcopul Ioan Lemeni, George Bariţ, de pe acum gazetar şi om de cultură de prestigiu în toată român im ea, cerea dezlegare ca să se poată căsători cu tînăra Maria Yelisar, „fiica răposatului negustor braşovean Ştefan Ve-lisar” 4, cu care se logodise în /18 ianaurie. în 13/25 aprilie fata văduvei Sofia Yelisar devine soţia lui George Bariţ5. tînăra pereche avîndu-i ca naşi pe Pavel Yasici, doctorul Carantinei cezaro-crăieşti de la Timişul de Jos şi pe soţia acestuia, Iuliana. Căsnicia, care a durat vreme de 44 de ani, pînă la moartea Măriei în 1885 a fost rodnică, născîndu-i-se nouă copii. Cel dintîi este gratulat cu o lună şi jumătate înainte de a se naşte, de Ioan şi Emilia Maiorescu, părinţii lui Ti tu Maiorescu, într-o scrisoare pe care profesorul de la Socola — pe atunci — o trimite în februarie 1843: „Socot că pe la acest februarie sau martie îţi va creşte familia. Nevastă-mea îi pofteşte noroc şi sănătate, se înţelege că şi eu” 6. Acest prim copil, fetiţa Aurelia, s-a născut la 8/20 martie 1843 dar n-a trăit decît pînă în 4/16 mai, soţii Bariţ încercînd astfel împreună cea dintîi durere. Au urmat apoi, pe rînd: Maria, la 10/22 aprilie 1844 (moartă în 5 iunie 1846); Victoria, la 11/23 februarie 1846; George, la 16/28 iulie 184" (a trăit numai două zile); Ieronim, la 7/19 august 1848; Aurelia, la 12/24 ianuarie 1851; Cornelia, la 9 septembrie 1852 (moartă prematur); Ocatavia, la 18/30 ianuarie 1854; Maria, la 21 martie/I aprilie 1855 7. Din ei au ajuns la maturitate şi interesează epistolarul de faţă numai cinci: Victoria, Ieronim, Aurelia (a doua), Octavia şi Maria. Se repetă numărul copiilor din casa părintească, într-o simetrie inversă: acolo, ajunşi la maturitate, patru băieţi şi o fată, aici patru fete şi un băiat. Şi astfel existenţa acestui om aflat mereu în atenţie publică, cunoscuta lui viaţă străbătută de năzuinţe şi încununată de mari realizări pe tărîmul ideologiei şi culturii naţionale, a avut un corolar al ei, o viaţă paralelă de părinte care trăieşte universul de bucurii şi greutăţi inerente familiilor numeroase. Vasta corespondenţă de familie, care explodează pur şi simplu în ultimele decenii ale scriitorului, luminează retrospectiv esenţa acestei a doua existenţe a lui George Bariţ, dezvăluind în el un mare şi pasionat tată-pedagog. Nimic mai nepotrivit decît imaginea omului însuşi celebru pentru care familia este un lucru accidental iar copiii nişte jucării abia cunoscute. Dimpotrivă, el şi-a însuşit calitatea şi răspunderile unui pater familias de filiaţie clasică, remodelat de societatea burgheză a secolului al XlX-lea. Puternica vocaţie părintească explică importantul loc pe care problemele de şcoală şi educaţie îl ocupă opera şi în întreaga sa carieră de om al condeiului. Etapele biografiei sale8 se împletesc strîns cu evoluţia concepţiei pedagogice, izvorîtă din meditaţiile asupra nevoilor spirituale moderne ale naţiunii sale, dar desigur şi din observaţiile „pe viu” oferite de propria familie. Ideologia pedagogică a lui George Bariţ, care şi-a început cariera ca profesor, porneşte de la premise luministe, raţionaliste, încă în 1838 el ajunsese la convingerea că „singură buna şi temeinica creştere ce se dă în şcoli este în stare de a vindeca toate rănile, de a revărsa mult bine şi îndestulare” 9, hiperbolizînd în stilul secolului al XVIII-lea rolul şcolii şi culturii. Acestei convingeri de caracter luminist i se alătură aserţiuni care vizează de pe acum optica sociologică a generaţiei de la 1848: „Fără de scoale aşa de mari şi de multe după cît de mare şi de mult este poporul oricărui oraş, fără de scoale aşa de bine organizate după cum pofteşte trebuinţa veacului nostru, adevărata luminare şi înaintare nici se poate socoti1410. Astfel şi în cazul său se petrece acelaşi proces de coexistenţă a ideilor pedagogice ale luminilor, cu cele roman tic-liberale (Niemayer, Basedow, Stephani, Pestalozzi “j. Pe fundalul acestei duble formaţii ideologice, Bariţ gravează idei înaintate, cu totul noi în peisajul preocupărilor pedagogice româneşti. în primul rînd îndemnul la o culturalizare masivă prin şcoli, ceea ce am numi azi generalizarea învăţămîntului. „în zadar — afirmă Bariţ — vrea o naţie să-şi lipească sieşi slava de adevărată cultură, pînă cînd clasele cele de rînd ale locuitorilor nu sînt scoase din neştiinţă şi cruzime. Căci noi ştim cum că mulţimea norodului face naţia, iar nu cîteva persoane trufaşe" 12. Ideea că statul însuşi nu poate progresa fără ridicarea maselor la învăţătură şi conştiinţă de sine era de esenţă paşoptistă. în consistentul articol Ce voiesc românii transilvani ?, publicat în istorica lună mai a lui 1848 13, Bariţ adaptează această idee la necesităţile concrete ale momentului, formulînd cel mai avansat program şcolar al românilor din Transilvania pînă la acea dată. Odată stabilite bazele politico-ideologice ale nevoii de emanciapre, Bariţ este preocupat de organizarea şcolară, conţinutul programelor, structura învăţămîntului naţional şi virtuţile şi îndatoririle pedagogului. învăţatul nostru se situează pe o poziţie ce contrastează ireconciliabil cu concepţia „pedagogiei globale" de tip medieval, care supunea întreaga masă a elevilor aceloraşi canoane fixe, fără a ţine cont de caractere, temperamente, înclinaţii, aptitudini. „Omul este o lume mică — spune Bariţ —, părţile întregitoare, însuşirile inimii şi puterile sufletului sînt foarte deosebite" 14. în acelaşi articol Ce voiesc românii transilvani? el militează pentru fructificarea acestor aptitudini diferenţiate, în şcoli tot atît de diverse atît pe plan orizontal: umaniste, comerciale, tehnice, montanistice, cît şi pe plan vertical: şcoli primare, gimnazii, licee şi chiar o universitate pentru românii transilvăneni. După Revoluţia din 1848 George Bariţ a fost unul dintre mentorii evoluţiei societăţii româneşti pe făgaşe moderne avansate. Faptul că el însuşi intră în rîndul negustori-mii „capitaliste", ca director şi copropietar al Fabricii de hîrtie din Zărneşti este semnificativ pentru noua sa convingere. în 1855, cînd ultimul dintre copii era născut, el cere cu hotărîre şcoli în care românii să înveţe „ştiinţe practice, arte şi meserii" 15. Este un capitol pedagogic pe care îl va urmări toată viaţa, inclusiv la modul concret, în ce-1 privea pe fiul său Ieronim. într-un dialog publicistic din 1862 cu magistratul maghiar Gal Janos, Bariţ revine obsesiv la aceeaşi întrebare: „Cîte scoale reale, comerciale şi tehnice, şi cîte institute de artă se află în Ardeal?" 16. O legătură şi mai strînsă între familia lui şi gîn-direa sa pedagogică este văzută în preocupările sale pentru învăţămîntul feminin. Pe acest tărîm este precursor absolut la scară naţională. Ideile sale despre educaţia femeilor s-au născut în ambianţa romantică din preajma revoluţiei, cînd I.D. Negulici traduce cartea lui Aime Martin, De Veducation des meres des familles Ou de la civilisation du genre humain par Ies femmes (Paris, 1834), carte frumos prezentată de Nicolae Bălcescu în foile braşovene ale lui Bariţ 17. Curîrid însă problema se pune acut în propria familie, unde fetelor li se oferea alternativa de a învăţa în pensioane străine sau a nu învăţa deloc. Ce am făcut noi pînă acum si ce facem astăzi pentru creşterea fiicelor noastre?, se întreabă el într-un important articol din 1835 18. A sosit vremea — consideră el — cînd nu este suficient ca femeia să fie doar mamă şi gospodină bună. „Am ajuns într-o epocă unde fiicele noastre au să urmeze soţilor şi fraţilor săi întru o lume pînă acum lor prea puţin cunoscută". Ce este de făcut pentru ca fetele să fie pregătite pentru acest pas? El respinge categoric ideea educaţiei sumare a fetelor: modă, muzică („a ciocăni un fortepiano"), gospodărie şi cunoştinţe de salon, şi insistă pentru integrarea acestora în învăţămîntul naţional general, cu toată seriozitatea. „Urmează neapărat că noi avem cea mai mare, mai sfîntă şi neapărată trebuinţă ca să grăbim a aduce cît mai cu rînd în echilibru creşterea şi cultura fiicelor cu creşterea şi cultura fiilor noştri." Iniţiază deschiderea de şcoli 7 medii pentru fete, schiţînd programa lor de învăţămînt, din care nu trebuie să lipsească matematica, fizica, istoria neamului. îşi va vedea visul împlinit cînd, prin rolul săi important în conducerea ASTREI, va avea contribuţia hotărîtoare la deschiderea modernului pension românesc din Sibiu, patronat de Asociaţiune. în 10 august 1968, cu ocazia adunării generale a ASTREI, rosteşte faimosul său discurs Despre educaţiunea femeilor la naţiunea română19, străbătut de încrederea în progres şi libertate, factori care vor sublinia fără îndoială marele rol al femeii în familie şi societate. Pensionul său, cum îl numea Bariţ, institutul de fete din Sibiu a fost marea mîndrie a bătrîneţelor scriitorului, care în 1890 îl lăuda că „deşi există de numai patru ani, este pismuit de către alte naţiuni din patrie pentru organizaţiunea sa de model, pentru eminenta disciplină şi spor ce fac elevele noastre într-însuT4 20. Fiicele sale erau de mult femei mature cînd scria aceste rînduri, îşi aveau familiile şi copiii lor, dar bătrînul corifeu continuă să se preocupe de educaţia fetelor, relevîndu-şi şi aici concepţia sa genealogică, prezentă mai ales în ideologia politică, după care forţa naţiunii româneşti rezidă în continuitatea idealurilor din generaţie în generaţie. în 1891 îşi înmoaie pana în călimara pretenţioasă a literaturii dramatice, după»ce din 1838 nu avusese nici o tangenţă cu acest gen21, pentru a scrie două piese pentru repertoriul fetelor de la pension: La o doză de ştiinţă, zece doze de minte sănătoasă şi Onestitatea lăudată, binefacerea răsplătită. Etapele vieţii lui George Bariţ, atît de încărcată de multitudinea deconcertantă a preocupărilor care l-au animat şi care au făcut din el un mare conducător spiritual al naţiunii, s-au scurs astfel în acompaniamentul pasiunii pentru şcoală şi educaţie, strîns legate de destinul său de părinte. Corespondenţa de familie a lui George Bariţ este o oglindire bogată în viaţa scriitorului a ideilor sale despre creşterea şi educarea copiilor, o continuare a acestora şi un bilanţ ce le pune în lumină efectele ineludabile .Vreme de peste 30 de ani, conversînd epistolar cu familia sa între 20 martie 1860 — 14/26 aprilie 1893, scriitorul realizează un roman de epocă în care eroul este pater familias iar spaţiul de acţiune, familia, aşa cum şi-a creat-o. în acelaşi timp, însă, a fost un părinte al patriei şi al naţiunii sale, cu o viaţă pilduitoare, plină de învăţăminte pentru el şi pentru cei care i-au admirat bogata activitate. Matca familială a lui George Bariţ se afla pe strada Catarina 402 din Braşov. Existenţa se desfăşura după datele destinului intelectualităţii româneşti din Transilvania secolului trecut, precursorii „al căror capital se mărgineşte numai în monedă .intelectuală44, după expresia fiului său Ieronim, prezent şi el în epistolar 22. Scriitorul a încercat să rupă barierele acestui destin în anii 1861 — 1877, corespunzători celor mai presante greutăţi materiale în legătură cu creşterea copiilor. Por nind dela moştenirea ginerelui său Constantin Iuga, soţul Victoriei, Bariţ are la un moment curioasa ambiţie de a deveni capitalist— este expresia sa proprie! —, înfiinţând consorţiul Fabricii de hîrtie din Zăr-neşti, cea mai veche intreprindere cu capital românesc din Transilvania23. Corespondenţa din volum este cea mai bogată sursă de informaţii despre acest eveniment din trecutul economiei naţionale, cu atît mai valoroasă cu cît dezvăluie resorturile intime ale activităţii vechii firme. Istoricii economiei vor şti, desigur, să descifreze un puls căutat din noianul de date despre fabrică. Cu această ocazie noi desprindem doar eforturile remarcabile ale scriitorului de a asigura existenţa fragilului angrenaj. Era în firea marelui om de a nu lăsa la voia întîmplării o acţiune pe care a pornit-o. Dintre cei trei „firmători44 de bază, Ioan G. Ioan, ginerele său Constantin Iuga şi el, e singurul care îşi asumă conştient greutăţile întreprinderii, ca director operativ. La 68 de ani, în 1879, se resimte de „sutele de drumuri făcute pe geruri de cîte 10 pînă la 18 graduri între Braşov şi Zărneşti, Braşov—Bucureşti, uneori Braşov—Sibii— Viena44 24 în interesul firmei. Limbajul epistolelor lui Bariţ din aceşti ani este straniu pentru cel care l-a cunoscut pe omul de cultură şi liderul spiritual Bariţ, din opera şi activitatea sa cărturărească. Abundă datele şi cifrele de afaceri, rismele şi centimetrele, valţurile: 8; şUiolandezele de la maşina de satinat hîrtie, liferaţiunile şi scompţările, leii şi florinii valută austriacă, comenzile şi crizele de comenzi, veşnicele greutăţi de fabricare şi de desfacere şi* desigur, răfuielile cu neplatnicii, procesele, avocaţii. Un fir roşu duce totuşi spre,un liman reconfortant în coşmarul în care Bariţ s-a zbătut vreme de două decenii: strădania lui de a orienta hîrtia produsă la Zărneşti spre România, spre Bucureşti mai ales. „Mi-ar părea foarte rău — îi scrie lui Constantin Iuga la 9 noiembrie 1863 — dacă liferaţiile la Bucureşti n-ar curge regulat şi bine44 25. Beneficiarii din capitală îi sînt C. A. Rosetti, Cezar Bolliac, Dinii trie August Laurian. Pe hîrtie de Zărneşti se tipăreau Românul, Trompeta Carpaţilor, Revista contimporană, Monitorul Oficial, Analele Academiei Române şi alte publicaţii. Relaţiile cu scriitorii sînt fructuoase, cu excepţia unor cazuri ca acela din 20 august/1 septembrie 1867, cînd merge să încaseze de la C. A. Rosetti într-un moment nepotrivit: „G. A. Rosetti tocma astăzi îşi cunună pe fiica sa cea mai mare, numită Libertate, cu un căpitan anume Pilat44 26. Chinuitoare sînt însă relaţiile cu firmele mici, obscure ea „Nicolau et Zencovici44, „Iordan et Spirescu44, „Cotade et Tabacovici44, „Martinovici et Asan44 ori librarii sau intermediarii solitari, în cazul cărora „nu vă puteţi face idee despre alergăturile şi greutăţile la care este supus omul, voind a încasa44 27. în magazinul din Bucureşti al fabricii, deci în subordinea directă a lui Bariţ, îşi încep în 1866 cariera care va deveni glorioasă, cei doi fraţi cehi Wenzel şi Josef Socec, „oameni activi, nepregetatori, iară anume losif Socec se pricepe foarte bine la această latură de comerciu, încît eu nu mai cunosc pe altul să-l întreacă44 2 8. în 1876 Bariţ constată că la Bucureşti „astăzi domină piaţa Socec44. Efortul depus de Bariţ mereu şi mereu spre mirajul numit „incaso44 (încasare de bani lichizi) este uluitor, muşcăturile timpurii ale concurenţei îl fac să-şi întindă livrările pînă la Rusciuc în Turcia, unde pe deasupra exoperează pentru postăvarii din Braşov şi o comandă de 17 000 de coţi de postav pe seama paşei din Rusciuc. Nenumăratele drumuri la Bucureşti, unde împăca — la ce preţ? — activitatea de „capitalist44 ou aceea neobosită de membru al Academiei, surprinde nu o dată momente de contor--siuhe politică, endemice în „Babilonul danubian44, cum numeşte el capitala burgheziei române în ascensiune. Toamna anului 1870 este însă în mod aparte condimentată politic, după afacerea „Revoluţiei de la Ploieşti44, căci iată „Rosetti, întors pe 3 zile, a plecat iarăşi, în secret, nu se ştie unde, unii zîc la Constantinopol, alţii la Paris. Carada închis! Nu ştiu ce se va mai alege şi din acestea44 29. Dar relativa euforie a afacerilor se frînge brusc în 1876, cînd Bariţ pomeneşte la modul general de „înfricoşatele jafuri pe care le-am suferit de 2 ani încoace, în piaţa de aici şi în cea de acolo44 30. Cauzele falimentului, care se apropia cu paşi grabnici, sînt pomenite nesistematic în scrisori, dar rezultă a fi următoarele: a) înfiinţarea unei fabrici de hîrtie la Bucureşti, care suprimă dintr-o dată piaţa din România; b) lipsa unor fonduri — cam 10.000 de florini — pentru repararea fabricii şi punerea ei pe picior competitiv cu alte întreprinderi; c) moartea unui mare număr de acţionari cu care se pornise la drum; d) concurenţa „milionarilor44, căreia un aşezămînt de talia Zăr-neştilor nu-i putea face faţă; e) neînţelegerea dintre cei trei „firmători44 şi în mod aparte lipsa totală de talent şi sîrguinţă a lui Constantin Iuga, omul ce investise cel mai mare capital în întreprindere. O vreme Bariţ supraveghează personal procesul de producţie, apoi îl încarcă cu răspunderea.pe fiul său Ieronim, fire boemă şi visătoare, pe care această muncă îl chinuie la exasperare. „Deşi — îi scrie el tatălui — doresc acestei fabrice, un viito-Tiu mai ferice, dară organizaţiunea ei primitivă, fazele critice prin care au trecut de la înfiinţarea ei, oamenii cu cari avem de-a face şi nefavorabilele împregiurări în care se află nu-mi permit, pre lîngă cea mai mare bunăvoinţă, să sper în acel viitor atît de mult aşteptat şi dorit44 31. Falimentul scoate brusc la lumină şubrezenia relaţiilor umane ce. secondau banii la temelia fabricii. Banca săsească „Transilvania44 din Sibiu îi face în iulie 1877 un rechizitoriu necruţător lui Bariţ, printr-un oarecare Baner, „că de ce am ascuns starea lucrului şi de ce nu plătim interesele44 32. Banca saşilor va achiziţiona de altfel fabrica la preţul derizoriu de 60.000 de florini şi astfel, spune primul monograf al intr.eprinderii, probabil însuşi Barit, „s-a perdut o avere, românească de peste două sute de mii fiorini şi încă procentele sumelor din acţii care nu s-au plătit de la început, nu le socotim, că am avea o perdere colosală44 33. Lui Bariţ îi parvine 1a Bucureşti, prin Gazeta Transilvaniei> ştirea scoaterii la licitaţie a fabricii, în septembrie 1877. Sentinţa lui Bariţ a fost că: „cu vendeta grecească şi săsească nu poţi sta de vorbă44 34, luînd o hotărîre surprinzătoare: „Să mă strămut cu totul aici (la Bucureşti — n. ns.), după cele ce am păţit în Braşov — Zărneşti44. Se va muta la Sibiu, la începutul anului 1878. Ceea ce este mai mult'decît istovitor în episodul falimentului familiei lui Bariţ — căci aceasta a fost cu adevărat lovită! — e atitudinea episcopului de la Arad, Ioan Meţianu. Acesta deţinea acţiuni la Zărneşti şi împrumutase o anumită sumă consorţiului. Meţianu urmăreşte recuperarea acestor bani cu o tenacitate diabolică. Era putred de bogat, dar asta nu-1 împiedică să-i otrăvească lui Bariţ ultimul deceniu de viaţă cu scrisori imperative, ameninţătoare, revoltătoare. Reuşeşte să scape de neîndurătorul zaraf abia la sfîr-şitul vieţii, aruncînd în talgerul datoriei, dar şi al „cupoanelor44 (dobîndă) pînă la ultimul florin cîştigat din cărţi şi cultură. Care este mobilul comportamentului acestui „păstor de suflete44 atît de reprezentativ pentru tagma sa? O spune tot Bariţ, în 13/15 septembrie-1884: „îi trebuiesc banii la întreprinderea cea mare de peste 100 mii florini cu fierăstraie* atît la Zărneşti cît şi la Cîineni în România; cu nepotu, cu ginere-său şi cu alţi doi a cumpărat păduri vaste şi speculează cu ele44 35. George Bariţ a ajuns „capitalist44 din nevoia de a asigura familei o sursă de subsis-tenţă. înlăturarea lui de la conducerea Gazetei de Transilvania şi a Foii pentru minte... în februarie 1850, a avut repercusiuni materiale resimţite toată viaţa. Acum, însă, cînd coşmarul s-a terminat fără voia lui şi în marea lui pierdere, scriitorul se regăseşte cu bucurie în vechiul şi familiarul liman al culturii, al publicisticii. Tonul este patetic pentru caracterul său mai mult decît reţinut: „După cumplitele dezastre materiali preste care am trecut* îmi iau refugiul iarăşi la capitalul meu spirituale, la bolticica [prăvălioara — n.ns.] mea ce se zice bibliotecă, de la care nu ar fi trebuit să mă depărtez niciodată. Deschisei o boltă nouă, numită Observatoriul“ 36. Proaspătul redactor al ziarului avea 68 de anii în acest elan vital, care a însoţit „regăsirea44, ar trebui poate explicată vigoarea şi marea forţă de creaţie care l-au însoţit pînă în ultima zi a vieţii. Pentru cunoaşterea neobişnuitului destin de cărturar bătrîn, corespondenţa do familie este sursa optimă. Cu o forţă rară şi la bărbaţii tineri, el ştie şi reuşeşte să se împartă între activitatea de frunaş politic al românilor, munca de scriitor şi datoriile do părinte şi bunic a nouă nepoţi. Bariţ este simbolul viu al vitalităţii naţiunii române din Transilvania în „timpii aceştia plini de politică44, una oprimantă din partea dualismului totalitar şi cealaltă o politică de rezistenţă şi luptă din partea românilor. în acest climat încununat de acţiunea Memorandului din 1891, o experienţă ca a celui care a descălecat înainte de 1848 viaţa politico-naţională a românilor din Transilvania era de nepreţuit. „Am să răspunz la mai bine de 1 000 scrisori preste an4437, se plînge el în 11 ianuarie 1882, iar la 74 de ani comunică un alt amănunt semnificativ: „în aceste-21 de zile din urmă am trebuit să iau parte activă la 11 şedinţe, cele mai multe lungi şi obositoare44 3 8. Preşedinte al ASTREI, membru cu activitate bogată al Academiei Române, proprietar şi redactor al marelui cotidian Observatoriul, redactor al revistei de prestigiu Transilvania, membru în conducerea Băncii „Albina44 din Sibiu, preşedinte al eforiei şcolilor de fete din Sibiu, nu în ultimă instanţă autor de mari lucrări istorice* iată cîteva ipostaze care îl solicită pe neobositul Bariţ concomitent, stîrnind uimirea şi admiraţia contemporanilor. Corespondenţa comunicată în volumele precedente ilustrează înalta poziţia în care se afla în rîndul naţiunii sale. Dar culmea o găsim aici, în epistolarul de familie, în memorabila scenă de pe străzile Sibiului, cînd o doamnă din protipendada românească îi sărută mîna. Lasă-mă, doamnă, că eu nu sunt popă, a fost numai iată-meuî — Ba nu, ba nu, că dumneata ne eşti tată la toţi44. 10 ,;Oamenii mă tratează aşa ea şi cum aş fi dătoriu să trăiesc numai pentru alţii“ 39, şi nu lipsesc nici cei care „pretind că eu trebuie să trăiesc pînă cînd voi tipări cartea promisă în 1887“ 40. Pînă a ajunge la această carte, scriitorul mai parcurge cîteva etape bine înscrise în istoria culturii şi literaturii noastre. Ziarul Observatoriul îl inaugurează în 1878 din raţiunea unui gol cultural: „După ce avem organe mici de publicitate, prin urmare spaţiu puţin, apoi se mai şi întîrzie comunicarea şi aşa noi românii rămînem în coada tu-turor“ 41. Ziarul atrage în scurtă vreme 1 000 de abonaţi, el este gustat în Transilvania dar şi la Bucureşti, unde singur Ministerul de Interne ţine 12 abonamente, dar îl citesc şi clienţii cafenelei şi hotelului „Labes44, apoi abonaţii Aureliu Ciurea, Grigore Trandafil, Constantin Buzoianu, Matei Drăghicescu, Gheorghe Missail, I. M. Rîureanu, Barbu Mehe-dinţeanu. Kogălniceanu, I. C. Brătianu, D. A. Sturdza, Yasile Boerescu, Ion Ghica şi alţii primesc abonamente de onoare de la colegul lor de Academie, George Bariţ. Ziarul vehiculează opinii politice îndrăzneţe, pe măsura draconismului tiraniei ungureşti, cînd „poliţia a pus pe listă de proscrişi o mulţime de români ardeleni“ 42. Temeritatea Obser-votoriului atinge culmea în 1884, cînd toate numerele sînd dedicate centenarului Revoluţiei lui Horea şi Revoluţiei de la 1848 43. Dar iataganul tiraniei nu-1 iartă. în 11/23 noiembrie 1884 îi comunică ginerelui său Constantin luga: „Ieri îmi veni o năpaste înfricoşată pe cap. Din cauza unui articol din Observatoriul nr. 83 scris de Ieronim, am fost dat în judecată de presă cu provocare la articolele 171 — 172 din legea penală, ca dacă voi perde procesul să stau închis cel puţin un an şi să plătesc gloabă 1 000 f.v.a. în toată viaţa mea nu am avut supărare mâi grea decît aceasta44 44. Articolul, scris de Ieronim Bariţ, se intitula Frica gubernului unguresc de umbrele a trei morţi vii şi se referea la panica stîrnită de aniversarea lui Horea, Cloşca şi Crişan. Tînărul Bariţ are aici un pasaj care a rămas antologic: naţiunea română, afirmă Ieronim, „nu acum este timpul ca să sărbătorească şi să ridice un monument vizibil în memoria triumvirilor martiri Horia, Cloşca şi Crişan ci, atunci cînd, după Plevna ungurească [s. ns.] va cîştiga drepturile sale nealienabile şi libertatea ce i s-a răpit pe nedrept prin pactul dualist44 45. Acest mare proces de presă, dezbătut în 15 septembrie 1884 între orele 9—14 a fost cîştigat de Bariţ, prin onestitatea juriului de 36 cetăţeni ai Sibiului, bine edificaţi de avocatul sas Francisc Friihbeck. Un an mai tîrziu el hotărăşte să sisteze ziarul, anunţîndu-şi familia în 2/14 iulie 1885: „Am închis Observatoriul pentru totdeauna, şi cu acest pas am scăpat de o adevărată robie ungurească, sub împregiurările de astăzi44. Fără a renunţa, însă, la mari planuri de viitor, acum cînd împlinise 73 de ani: „De aici încolo poci să lucru — şi voi lucra pe cît voi mai avea viaţă — numai pentru secţiunea istorică (a Academiei Române — n. ns.) şi cu începutul iernii voi începe şi eu la Istoria Transilvaniei44 46. Această „istorie45 are un preludiu valoros în Memorialul „compus şi publicat44 de Bariţ în 1882 şi cei următori, din însărcinarea conferinţei electorale româneşti de Ia Sibiu din 12 — 14 mai 1881. Opera, document justificativ în genul Supplexului din 1791, este amplificată mult în partea ei istorică, în spiritul ideologiei discursului din 2/14 mai 1848 al lui Simion Bărnuţiu, dar cu metoda pozitivistă atît de caracteristică întregii activităţi istoriografice a lui Bariţ. Memorialul din 18 8 2 47 este recunoscut ca un precursor şi nucleu timpuriu a ceea ce avea să fie marele Memorandum din 1891. Corespondenţa din acest volum este o nouă şi preţioasă sursă de informaţii despre soarta tipografică â scrierii48, care înseamnă un efort susţinut din partea autorului, legat mai ales de traducerea şi tipărirea lui în trei limbi străine: germană, franceză şi maghiară. în noiembrie 1882 Memorialul este tipărit în a doua sa ediţie românească, în ciuda unor „mari pedeci şi scîrbe din partea celor cari din capul locului n-au voit să auză de nici o mişcare naţională44 49. La Bucureşti trimite nu mai puţin de 60 de exemplare gratuite, pe seama celor 14 membri din capitală ai Academiei, apoi pentru cinci redacţii de ziare mai importante, lui Grigore Tocilescu, V. A. Urechia, C. A. Rosetti şi altor oameni de condei din România. Lui Odobescu îi trimite direct la Paris, aşa cum trimite şi filoromanului Emile Picot. 11 Acesta a elogiat scrierea în ziarul Le Bien public din 11 decembrie 1882, gest pentra care Bariţ îi mulţumeşte într-o frumoasă epistolă din 30 decembrie50. Exemplarul lui Picot este singurul pe care-1 deţine Biblioteca Naţională din Paris, avînd compactată la sfîrşit scrisoarea de mulţumire a lui Bariţ51. Opinia publică franceză îl interesa pe autorul Memorialului în cel mai înalt grad, cu atît mai mult cu cit „ziarele maghiare s-au revoltat asupra cuprinsului precum nu am văzut de la 1848“ 52, publieînd într-o singură săptămînă, 11 critici, „una mai flagrantă decit alta“. Curînd va ieşi de sub tipar ediţia, maghia ‘ă a acestui mare document politic ce însuma revendicările naţionale ale românilor transilvăneni în faza lor matură şi, prevede Bariţ pe buna dreptate, „atunci apoi va fi spectacol şi mai mâre“. Piedici se pun şi din alte direcţii, pe cît de neaşteptate pe atît de nedorde, ca de pildă mitropolitul Mircn Romanul, care interzice drastic desfacerea operei ce emana de la întregul Partid Naţional Român, prin reţeaua sa ecleziastică, aşa cum interzice citirea ei de către toţi preoţii din subordine. Motivul Bariţ îl cunoaşte-foarte bine: „Preasfinţia sa nicidecum nu este de acord cu mersul politic al românilor din Transilvania**53. în aceste condiţii, sensibilizarea opiniei publice franceze, cunoscută ca binevoitoare românilor, este presantă şi necesară. Cheltuielile au fost mari: 3 718 florini cele două ediţii româneşti clin 1882, cam tot atîta ediţiile maghiară şi germană, şi totuşi scriitorul îşi asumă şi greutatea ediţiei franceze, care „a devenit foarte urgentă pentru Paris, Roma etc.“ 54, in cadrul strategiei de luptă contra dualismului devastator.. Cu toată tărăgăneala lui Bonifaciu Fior eseu, fiul lui Nicolae Bălcescu, omul care şi-a asumat traducerea franceză, în iunie 1883 ediţia e ieşită de sub tipar la romantica editură Dentu din Paris, oficina tipografică a revoluţionarilor francezi din secolul al XlX-lea. Geprge* Bariţ dispune trimiterea unui mare număr de exemplare franceze la Paris, pentru vînzare-dar mai ales de gratis, românul N. N. Seulescu („34 Rue St. Jacques**) însărcinîndu-se-să le înmîneze oamenilor de stat francezi. Succesul cărţii a fost total, pînă şi pe planul material ;deloc urmărit de conducătorii naţionali, Bariţ în primul rînd, care se miră sincer: „Am îmbătrînit tare, dară n-am pomenit ca o carte românească atît de serioasă, ştienţifică, să se vînză în 1900 exemplare, nu in 2 luni, dară nici în 5 — 6 ani. Cuprinsul ei a produs pe aici şi în Ungaria o irepresiune cu totul neaşteptată: bucurie nespusă kt români, mînie şi poftă de răzbunare la adversari**55. Memorialul din 1882 este o privire lucidă în istoria Transilvaniei, prin prisma dihotomiei antagonice dintre atitudinea stăpînilor străini şi drepturile imprescriptibile ale românilor. Baza conceptuală şi metodologică a unei istorii a principatului, întreprindere care^ a animat şi încununat ultimii ani de viaţă ai lui George Bariţ, era astfel realizată. Lucrarea însăşi se dovedea mai mult decît necesară, în condiţiile cînd unica existentă, Istoria românilor din Dacia Superioară a iui Alexandru Papiu Ilarian (I —II, Viena, 1851—1852) se vădea depăşită în viziunea ei romantică, inadecuată concepţiei neopozitiviste ce a dominat sfîrşitul secolului. Nimeni nu era mai pregătit decît Bariţ pentru o asemenea operă* după ce vreme de decenii adunase un număr imens de documente şi date pentru istoria românilor din întregul spaţiu naţional56. Lucrarea se realizează acum cu un substanţial ajutor bănesc din partea Academiei Române, votat de adunarea generală din vara anului 1884, in suma de 5 000 de lei noi, sumă impresionantă pentru acea vreme, despre a cărei exoperare, cea dinţii informaţie din corespondenţa lui Bariţ o întîlnim în 13/25 septembrie, cu specificarea că i-a fost atribuită „pentru adunarea de documente istorice şi compunerea istoriei ţării noastre**57. Nu se mulţumeşte cu ceea ce avea adunat. în aceeaşi toamnă şi cea următoare, călătoreşte — om de 75 de ani! — la Cluj, Oradea, Budapesta* Timişoara spre a depista şi transcrie noi mărturii istorice. E anevoios de stabilit care dintre miile de documente din colecţia sa sînt rodul acestor investigaţii tîrzii, dar numărul lor trebuie să fie mare, orientîndu-ne doar după aceea ce a recoltat Ia Oradea, în fondul Şcolii A*rdelene: „Am angajat — îi scrie lui Constantin luga în 13/25 septembrie 1844 — pe doi preoţi tineri, cari pînă în rnartiu 1885 să-mi decopieze mereu acelea documente şi chronice, pe care eu după cercetări făcute în 9 zile, cîte opt oare pe zi* le-am erernt a fi necunoscute 12 ~şi de valoare istorică44 ss. în iunie 1885 trimite Academiei un volum de manuscrise copiate da Budapesta, în care „se cuprind şi o mulţime mare de fapte şi lucruri începînd de la Mihai pînă la Brîncoveanu, care numai din acestea pot fi cunoscute44 5*. Sîrguinţa lui se încadrează în atitudinea pe care găseşte de cuviinţă s-o adopte faţă de marele gest al forului 'Ştiinţific naţional: „Mă voi sili din toate puterile cîte-mi mai rămaseră, ca să-l merit prin iaboare şi devotament. încă numai 2 — 3 ani de viaţă şi sănătate, după care sper să ofer Academiei şi naţiunei mele o lucrare de care nu-i va părea rău că vede lumina44 60. Va mai trăi aproape opt ani. în timp ce se preocupa de scrierea istoriei promise, •el colaborează la Analele Academiei Piomine cu studii istorice, între ele unul foarte serios lucrat despre cetatea Apulum61. în 1886 era încă preocupat de editarea în volum a rapoartelor celor trei prefecţi români de la 1849 — 1849, Avram Iancu, Axente Sever şi Simion -Balint, pe care le tipărise în Observatoriul din 1884 6a. ca şi de expedierea tirajului la Bucureşti63, pe seama iubitorilor de istorie din Ţară. Corespondenţa din acest volum informează că Bariţ a scris prima filă din sinteza sa istorică abia spre sfîrşitul anului 1887. în 2 iulie 1889 volumul I este tipărit, iar în următorii doi ani vor ieşi la lumină volumele II şi III. Aşadar între anii 77 şi 79 ai vieţii. Sîntem, după cunoştinţa noastră, în faţa celui mai vîrstnic caz de scriere a unei opere de asemenea anvergură din întreaga noastră istoriografie. Căci Părţi alese din istoria Transilvaiei pre două sute de ani din urmă (I — Iî) Sibiu, 1889 — 1891) se constituie, după cea mai autorizată părere, într-o culme a ceea ce putea fi la acea dată o sinteză superconcentrată documentar, în buna manieră a neopo-zitivismului german64. Corespondenţa tîrzie cu familia dezvăluie cititorului uimit imaginea incredibilă a unui octogenar care găseşte energie şi pentru tracasanta muncă de distribuire a volumelor tipărite, fiecare exemplar la locul său, cu o destinaţie mai riguros gîndită ca oricînd. Căci această operă capitală a vieţii sale viza un scop naţional înalt şi ea trebuia să ajungă pe masa tuturor celor ce o puteau utiliza cu un real folos. Precizia diagramei după care îşi difuzează scrierea este uimitoare. Cu acest prilej remarcăm două linii de forţă în această răspîndire: „la institutele noastre de dincoace de munţi44 65. înţelegînd toate şcolile şi forurile ecleziastice, şi din nou Bucureştii, România. între destinatarii exemplarelor de onoare sînt Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Creţulescu, Gheorghe Sion, D.A. Sturdza, Ştefan Făleoianu, V.A. Urechia, Titu Maiorescu, P.S. Aurelian, Iacob Negruzzi, B. P. Haşdeu, Nicolae Quintescu, Alexandru Odobescu, Emil Bacaloglu, Nicolae lonescu, Melchisedec şi alţii06. Nu sînt uitate marile instituţii de cultură din capitală, în primul rînd Biblioteca Academiei, unde a trimis zece exemplare. Difuzarea Părţilor alese... în România s-a încheiat în vara anului 1892, cînd regele Carol I îi comandă 50 de exemplare, la suma de 1 000 lei. Este un substanţial ajutor deghizat în această formă delicată, pe care scriitorul îl acceptă sobru, fără urmă de linguşire sau gălăgioasă gratitudine, expediind prompt exemplarele cerute, în 11/23 august 1892 67. în acelaşi an 1892 lui George Bariţ i se pune la dispoziţie o locuinţă gratuită şi încăpătoare în clădirea sediului ASTREI din Sibiu. O undă de orgoliu îi mîngîie sufletul cu această ocazie: „Se şi cuvine să mă ducă într-o casă a naţiunei mele, pentru care am muncit şi ostenit în viaţa mea44 68. Această recompensă care aminteşte găzduirea bărbaţilor merituoşi ai cetăţii în pritaneul atenian, s-a împlinit după sărbătorirea pe plan naţional a scriitorului, în 12/24 mai 1892 69. Aniversarea a fost pregătită de Academia Română în oarecare taină, încît surpriza şi emoţia bătrînului corifeu este totală: „Prin multe peripeţii am trecut în viaţa mea, iară la o sărbătoare precum a fost cea iniţiată de către Academie, nici ca prin vis nu aş fi cugetat44 7 0. Cinstirea lui George Bariţ la a 80-a aniversare a adunat în jurul său, la Sibiu, fruntaşii forurilor culturale naţionale de pe amîndouă versantele Carpaţilor, grupaţi în Academia Română şi în ASTRA. Se cunosc îndeobşte meritele scriitorului faţă de cele două mari instituţii, însă ASTRA a fost beneficiara unei păţim \}3 activităţi din partea sărbătoritului, încă din prima zi a înfiinţării. 13 Corespondenţa 'din volum luminează noi amănunte cu privire la ataşamentul faţă de o structură spirituală considerată-vitală pentru re mâni. „Asociaţiunea noastră ne este scumpă ca Qchii din cap” 71, mărturiseşte, justificînd astfel sacrificiile făcute în cei peste 30 de ani de activitate în conducerea operativă. Este de netăgăduit că energia, curajul şi abilitatea lui Bariţ au făcuta posibilă pentru Asociaţiune traversarea apăsătoarei perioade dualiste, exacerbată mai ales după 1880, cînd fiecare gest românesc era interpretat în Transilvania ca trădare sau complot împotriva statului. Cu ocazia Expoziţiei naţionale de la Sibiu din 1881, strălucită dealtminferi, Bariţ îşi exprimase, într-o scrisoare, şi latura umbrită a sentimentului pe care-1 trăia: „O grijă mare avem: să nu dea foc vrăjmaşii. Păzim zi şi noapte, cu arme de foc” 72. Măsura nu este nici exagerată, nici inutilă. în 1885, „corespondenţele pe faţă nu mai sunt sigure pentru o mulţime de români, şi cei ce le primesc sunt luaţi la goană, îi se calcă casele, sunt arestaţi, scuipaţi şi huiduiţi” 73. Un an mai tîrziu, în 16/28 aprilie 1886, împărtăşeşte o ştire neobişnuită: în Braşov ,,junii au cerut voie de la ministeriu ca să poată purta steagul cel ardelean, roşu-vînăt (albastru — n. ns.) — galbin”. Inutil să precizăm că acest steag roşu—galben—albastru, „ardelenesc” după expresia eufemistică a bătrînului epistolar, era steagul României. Consecinţa: „Ieri au ieşit gendarmii sus în Schei, ci românii i-au gonit de acolo” 74. O confrerie de tineri recruţi români care cer să poarte steagul României în armata cezaro-crăiască nu este un fapt oarecare, şi Bariţ îl pune în mod corect în relaţie cu activitatea - Societăţii „Carpaţii” care fiinţa în Bucureşti din 24 ianuarie 1882, cu un program radical menit să mobilizeze românimea în sprijinul eliberării Transilvaniei. Om al unei alte generaţii şi mai cu seamă al unei metodologii care se baza pe acţiunea timpului, Bariţ nu înţelege mesajul nerăbdător al „carpatiştilor”. Totuşi, după manifestul acestora din 1884 şi expulzarea din România a lui G. Secăşanu şi G. Ocăşanu, autorităţile dualiste iau măsuri care îl dezgsută profund: „Conform poruncilor publicate prin ziare, toate scrisorile cu prepus venite din România să se desfacă şi citească, prin urmare — nu se îndoieşte! — cu atît mai vîrtos acelea care vin pe numele meu” 75. „Războiul vămilor” din 1886, acţiunile teroriste ale poliţiei secrete ungureşti între 1887 —1890, „barbariile de la Turda, Şimîeu şi Arad”, ca represalii în urma Memorandului din 189 1 76, suspiciunea românilor la tot pasul („Aţi văzut cum’ au arestat pe parohul Voina, pe cîţiva profesori şi studenţi'cari făcuseră o excursiune numai prin Săcele, pînă la muntele Ciucaş şi de acolo acasă, sub pretext că vin din România” 77.) în fine „ştirea că ministeriul ar fi decis ca să caseze şi aşa-numitele despărţăminte şi comitate ale Asociaţlimei, care funcţionează de anî 24” 78, iată fundalul pe care s-au gravat eforturile salutare ale bătrînului Bariţ în conducerea ASTREI, pînă în ultimă zi a vieţii. După vîrsta de 80 de ani, este reales preşedinte al Asociaţiunii79, iar în 24 martie 1893, cu o lună înaintea morţii, devine preşedinte ăl Academiei Române. Iosif Vulcan exaltă pe bună dreptate acest eveniment, în numărul din 18/30 aprilie al Familiei'. „Un ardelean preşedinte al Academiei Rcmâne din Bucureşti! Iată marele eveniment a cărui glorie se revarsă asupra tuturor românilor de dincoace. Un eveniment şi mai însemnat prin consideraţiunea că el ne indică identitatea (unitatea — n.ns.) culturală a neamului româneasc”. Mult mai reţinut, Bariţ constată şi el acest fericit transfer: „Alegerea aceasta a produs la românii de dincoace de munţi o surprindere din cele mai plăcute. Ei mă felicitară pe mine, însă totodată şi pe sine” 80. O deosebit de merituoasă şi rodnică viaţă de patriot şi cărturar se înclina către amurg aureolată de gratitudinea întregii naţiuni, înconjurat de numeroasa-i familie şi preocupat de bunul mers al şcolii româneşti de fete din Sibiu, care a fcst, poate, cea mai mare pasiune a ultimilor săi ani. Revenea astfel la vocaţia pedagogică prin care a intrat în 1834 în viaţa spirituală a românilor transilvăneni. George Bariţ, aşa cum s-a observat demult, întruchipează fenomenul de prelungire a luminismului cultural în Transilvania pînă în pragul secolului al XX-lea. Ca deschizător de drumuri în majoritatea compartimentelor culturii naţionale, el a fost nevoit să-şi perpetueze ipostaza de iniţiator, de pedagog la scară naţională. Este, probabil, autorul celei 14 mai întinse opere publicistice de la noi. Urmărind firul acestei neistovite manifestări gazetăreşti, izbeşte de la început caracterul ei edificator, de iniţiere a celor mulţi în domenii şi probleme încă noi pentru ei. La nivelul superior al discursului său publicistic, este permanentă şi constantă pînă la sfîrşitul vieţii năzuinţa de a ridica şi perfecţiona conştiinţa naţională, spiritul public al românimii transilvănene, în vederea creării unui viitor pe măsura aspiraţiilor vechi de veacuri. în această salutară angajare, George Bariţ a fost un dascăl naţional tandru şi exigent în acelaşi timp, gelos pentru cel mai mic amănunt care privea naţiunea sa, dar totodată un spirit guvernat de echilibru şi raţionalitate. Epistolarul de familie ce se dezvăluie în acest volum ne oferă, cu o pitorească bogăţie de amănunte, un Bariţ pater familias păstrînd acelaşi echilibru între sentiment şi raţiune, între iubire şi exigenţă. Conţinutul epistolelor strict familiale este mai degrabă, cum am amintit, un material de roman analizabil deci cu instrumentele minime ale judecăţii literare. Totuşi, din conglomeratul acestui roman epistolar aproape scris se desprind secvenţe şi imagini care pot contribui şi la întregirea biografiei cultural-istorice a scriitorului, nuanţîndu-i dimensiunile umane. Cele patru fiice supravieţuitoare, „băiatele“ cum le numeşte scriitorul în graiul din Ţara Bîrsei, dar mai ales fiul său Ieronim, viitorul scriitor filojunimist şi prieten al lui Eminescu, sînt beneficiarii întregii sale capacităţi de iubire, dar în acelaşi timp ţinta celei mai exigente pedagogii părinteşti din cîte se pot reconstitui istoric. într-o scrisoare din ianuarie 1864 îşi aminteşte de copilăria fiicei mai mari, Victoria, căreia îi citea din Don Ouichot de la Mancha, după ce fetiţa se plictisea de geografie şi istorie 81. €ine l-ar fi bănuit pe campionul raţiunii dominante care a fost Bariţ, pasionat de aventurile iluzorii ale amantului Dulcinee! de Toboso? Despărţit pentru cîteva luni de ai săi, ca deputat într-o lungă sesiune a Senatului Imperial de la Viena, scriitorul exagerează situaţia, considerîndu-se „un părinte destinat de providenţă a peterce depărtat de cercul familiei sale44 82. Trimite clin marea metropolă austriacă un pachet >cu articole de modă pentru soţie şi fete, dar şi „mai multe tipărituri parlamentare, care să mi se păstreze foarte bine44 83. La căsătoria Victoriei cu promiţătorul june braşovean Constantin fuga, Bariţ •caracterizează astfel zestrea pe care o oferă fiicei: „Este, fireşte, o bagatelă ceea ce oferim noi nouăi familii ce este a se înfiinţa. Ci să ştiţi că acea mică avere e binecuvîntată de cer pentru că să fructifice, pentru că e cîştigatâ cu muncă dreaptă44 84. Greutăţile mate-ridle, grijile şi nefericirile care au încercat numeroasa familie a scriitorului au avut un ecou permanent în sufletul său. Această participare din partea unui om atît de ocupat în sfera publică este întîia revelaţie a corespondenţei sale cu familia. Fundamentul educaţiei pe care o dă copiilor este una de emanaţie stoică, cea mai adecuată situaţiei precare a intelectualităţii româneşti transilvănene, oamenii — repetăm fericita expresie a fiului său Ieronim — al căror •capital se mărgineşte numai în monedă intelectuală. Dimensiunile acestui stoicism tind spre o cît mai strînsă raţionalizare a vieţii prin muncă, perseverenţă, luciditate şi putere ca să merg mîine iară. Fă cum vei şti ca scrisoarea aceasta să meargă de urgenţă prin Vlădăreanu, la Zerneşti, ca să nu mărdăgească sita înainte de a face* hîrtii albe, tipariu etc., ca apoi hîrtia de tipariu să şi-o ia Victoria, pînă la suma ce are sărmana să ia. Am scris ca să mai ţină 10 zile pe lucrătorii nemţi, cu promosiunea că dacă vor lucra, li se va plăti. ii Pentru înscriere la tribunal mai avem 9 zile. Eu mîine mă înscriu. G. BA (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. eoresp., msse sertar 314/4, tir. 36/a.) 1 Yezi scris, anterioară, n. 5. 2 Scrisoarea e un răspuns în grabă mare la un bilet al lui Constantin luga din -30 iunie 1877, scris pe aceeaşi hîrtie. 55 Braşov, 17/5 aug. 1877 Domnului C. I. luga, în loc Am regulat definitiv contul meu cu Romer et Kamner. In 17 iuliu le dedesem chitanţă pt. 26 f. c. preţul unui balot, al cărui termin expirase. In 26 iul[ie], după ce mă întorsesem de la Sibii, ei îmi achitară alţi 13 f. c. de pe hîrtie, balot ce expira pe atunci, fără ca să-mi ceară chietanţie şi pentru acea sumă. Le-am dat-o ieri. Aşa, eu am luat de la Romer et Kamner a conto arendei, în luna iuliu, 39 f. c. cu totul. Le declărai totodată că nu vreau să mai iau nimic ci ei să plătească arendei în bani sau în poliţă şi eu să le plătesc lor pentru foaie, la terminele uzitate. Deşi dv. le puteţi da toată hîrtia nr. 4 şi să le luaţi poliţă. Cu toată stima, G. Bariţ. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 56 Braşov, 6/18 aug. 1877 Domnului C. L luga, în loc Conform promisiunei mele date ieri, îmi succese a cîştiga suma, pe care o alătur aici, v. a. f. 40, cu scop ca de o parte să fie transcrisă a conto ca plată pentru hîrtia Comitetului Asociaţiunei transilvane făcută direct prin mine, iară de altă să se transmită aceeaşi sumuşoară la Zărneşti, spre a continua cu lucrarea. Tot cu această ocaziune vă rog ca să transcrieţi şi restul dătoriei aceluiaşi, ca comitet, ia creditul său din suma arendei lui Io[an] Velisariu, dîndu-mi apoi cont soldat pentru suma întreagă, spre a-1 putea înainta la Sibii înainte de plecarea mea la Bucureşti, care va fi duminecă înainte de St. Măria, adecă 72 in 14/26 aug[ust]. Mai tîrziu, după ce voi pune mina pe bănişori în Bucureşti, mă oblig a mai da la intreprinderea noastră cît voi putea, mai ales dacă fiu ne va succede a vinde din hîrtie. Dară cu comitetul îmi caută să viu în regulă, căci nu-mi e permis a-i ţinea conturi deschise. Cu toată stima, G. Bariu (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 57 Braşov, 12/24 aug. 1877 D. domnului C. I, luga, în loc Deşi acelea ce scriu aicea ne sunt comunicate mai toate prin graiul viu de cătră noi înşine, la diverse ocaziuni, totuşi le depun şi pe hîrtie, ca să rămîie fixate. Mai întîi încep cu afacerile momentului. In 18 august a[nul] c[urent] am numărat eu, subscrisul, la casa lucrărilor noastre, în fabrica de la Zărneşti, pentru Comitetul Asociaţ[iunei] tr[ansilva]ne a conto de hîrtie.v. a. f. 40. în 21 aug[ust] a conto hîrtiei cumpărate de Romer et Kamner pentru ei ....................................................... „ 24 în 23 detto, pentru aceiaşi ................................... „ 10 Astăzi în 24 aug[ust] mai trămit................................. 10 Suma: v. a. f. 84 Pe care sume mă rog să le petreceţi întocma la locul lor. Aş da mai mult, dară în momentul de faţă, cînd mi se cer bani de drum pînă la Bucureşti şi ceva pe sama familiei în absenţa mea, îmi e preste putinţă să mai număr. De altmentrea aci singurul ajutoriu mai poatei veni de la vînzare de marfă, de la regularea definitivă cu fraţii Stăneşti şi de la inventarea obiectelor care mai sunt ale noastre. Acestea, repet, trebuie să se facă în cel mai scurt timp. Şi pentru ca poziţiunea noastră unii cătră alţii să fie limpezită şi bine fixată, repet şi aci următoariele. Ne este cunoscut prea bine la toţi trei inşi că în aprile a[nul] 1876 ne deciseserăm să lucrăm în tovărăşie ca arendători de facto, dară fiindcă de jure, faţă cu creditorii făbricei, nu ne da mîna să ieşim noi cu numele noastre, am avut arendătoriu nominal pe Ioan Velisariu. în fapt, însă, am fost numai ambii, G. Bariţ şi G. I. luga, căci Ier[onim] G. Bariţ îşi luase timp de probă, pînă ce s-a întors de la Făgăraş, apoi declără că el nu stă tovaroş, ci cu ceva plată, ca dirigent. în cît pentru reprezentarea arendei în afară, eu luasem la mînă plenipotenţă de [la] I. Velisariu, care însă a expirat de sine, din ziua de 5 iuniu, în care dînsul s-a retras de la rola de figurant. De altmentrea eu declar prin aceasta că iau asupră-mi toată răspunderea faţă cu creditorii făbricei, cu privire la plătirea lor din sumele arendei, numai trehue sâ-i cunosc din catastife. De aceea te şi rog ca să-mi dai un extras, să-l poci împărtăşi la tribunal. în cît pentru creditorii noştri, între cari şi lucrătorii, pun condiţiunea absolută ca să facem inventariu, să încheiem bilanţ exact, să regulăm, cum zisei, cu Fraţii Stănescu, şi apoi la pagubă ori la cîştig, eu ca tovarăş mă oblig pe 1/2 parte să plătesc tot ce nu se va ajunge din obiecte. Şi doresc ca cu 1 septfembrie] n[ou] 1877 această tovărăşie să-şi ia nesmintit capăt 1. 73 ; Celelalte le vom mai vorbi prin graiul viu. Să-mi daţi mustre de paie pentru Bucureşti. Cu toată stima, G. Baril. P. S. Coprinsul acestei scrisori să se comunice întocma şi lui Ier[onim] G. Bariţ, că-mi e imposibile a o descrie încă o dată. După aceea să fie păstrată ca document, faţă cu mine. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 1 Fabrica de hîrtie din Zărneşti dăduse faliment. Se recurge la o fază intermediară, cînd Bariţ, fiul său Ieronim şi Constantin Iuga, ginerele său, iau în arendă propria întreprindere, încercînd să o salveze de la înstrăinare. Titularul formal al arendei era cumnatul lui Bariţ, Iancu Velizarie. Formula nu se dovedeşte viabilă şi, curînd, fabrica va fi vîndută de creditori (vezi scrisorile infra). 58 Braşov, 14/26 aug. 1877 Domnului C. I. Iuga, in loc Mă socotii că alăturata calculaţiune să o rezervăm în tăcere şi să o scoa-t em numai în caz cînd dd. Fraţii Stănescu 1 s-ar turbura şi ar vrea să arate paguba. Atunci, apoi, să o prezentăm nesmintit. Aflaţi totodată că eu, în scrisoarea mea adresată dd-lor pe lîngă cont-curent i-am rugat limpede ca să se pună în relaţiune cu d-ta asupra dificultăţilor ce s-ar ivi, căci tovaroşi am fost. Remit şi secătura lui Fogarascher. Nu mi-aţi arătat cît vă mai dătoreşte mărşanda din Bucureşti. Poliţe de subscris ai? Gu toată stima, G. Bariu (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 1 Principalul creditor al Fabricii de hîrtie din Zărneşti era firma negustorească „Fraţii Stănescu44 din Braşov. 2 O croitoreasă străină care era chiriaşă în casa lui Constantin Iuga din Bucureşti. 59 Bucureşti, 8/20 sept. 1877 Iubite Costi, Am deînaintea mea scrisorile tale din 1 şi 9, cum şi telegramul din 17 sept[embrie]. Toate cuprind ştiri foarte rele şi dureroase, dară nu neaşteptate^ 74 că, în fine, noi tot trebuiam să îngenunchem, mai curîrid sau mai tîrziu, sub înfricoşatele greutăţi răsturnate de cătră fosta Societate numai pe umerii noştri. Nu ţi-am răspuns imediat la nici una, am întîrziat pînă acum nu numai din cauza multelor ocupaţiuni de care am dat aici, dară şi că doream să-ţi poci trimite ceva bani din chirie, să nu scriu numai în sec, de aceea adeveream numai prin mijlocirea familiei mele primirea scrisorilor, pînă ce, în fine, se făcură şi acei 229 franci, trimişi într-un grop cu ai mei la adresa nevestei mele, pe cari cred că i-ai primit la timp. Observ aci că aurul se cumpără cu 24 bani la napol[eoni]. Dară la cauza făbricei ce poci să-ţi răspund ? Am văzut din Gazeta Nr 68 că s-a pus la licitaţiune prin Densuşanu. Presupun că aţi avut mari temeiuri ca să nu mai amînaţi licitaţiunea nici o oară, să nu apuce alţii înainte 1. In cît pentru licitaţiunea obiectelor, ştiam iarăşi că nu se va putea amîna pe timp indefinit. Ceea ce mă doare este că nu s-au amînat măcar încă numai 5—6 săptămîni, pînă cîştigam şi eu bănişori mai mulţi, ca să poci plăti şi eu din valoarea obiectelor întrebuinţate. De alt‘mintrea,-mi vine şi mie rîndul cît mai curînd cu cele 360 f.c. la „Silvicultor“ în Zărneşti şi altele. Nu poci să ştiu care va fi fost rezultatul licitaţiunei obiectelor în 17 septembrie] şi ce sumă va fi ieşit din acelea, căci mi se pare că de aici ar depinde să înduplecăm pe d. Puşcariu, prin rugăciuni, ca să mai aştepte de restanţă la plata obiectelor întrebuinţate, numai vreo 5—6 săptămîni. La cuprinsul telegramului din 17 îmi e preste putinţă să-mi dau vreo părere, necum sigură, dară nici măcar probabilă. Cu vendeta grecească şi săsească nu poţi sta de vorbă. Iţi aduc aminte de aceea ce-ţi spusesem puţine zile înainte de plecare, că Fogarascher îmi amerinţase cu concurs, în ton furios. Acum văz că nu este numai voia lui, ci şi a clienţilor săi Safrani, cari vor să piardă tot numai să-şi răzbune. Tocma aşa făcuseră ei şi cu Dum[itru] Marin şi cu Georgie Ilie în a[nul] 1837/8. Se vede că nu-i pot capacita, sau mai bine domoli, nici cele două bănci, adecă reprezentanţii lor, cari trebuie să vază şi să priceapă că pe calea concursului vor trebui să păgubească şi acelea, cu toată securitatea hipotecarie, căci procesul se poate amîna foarte mult. Dacă ei au pornit pe acea cale, nouă nu ne rămîne alta decît ca în ziua în care ni se vor cere, să dăm cheile şi toate protocoalele, cu copierie cu tot, la tribunal, iară după aceea vom căuta să ne apărăm cu dreptatea în mină, din toate puterile noastre, cum şi să ne vedem de alte cîştiguri. Eu nu poci să ştiu cînd mă voi întoarce acasă, în tot cazul însă înainte de St. Mihai nou nu voi putea, fără a pierde mult din modestele cîştiguri ce am de aici, pe care trebuie să mi le mai asigur şi pe venitoriu, pre cît voi mai avea viaţă, dară se poate ca să mă şi strămut cu totul aici, după cele ce am păţit în Braşov-Zărneşti. In fine, să ne zbuciumăm şi noi şi alţii cum să ne cîştigăm pîinea. De scrisoarea lui Bursanu nu poţi să aibi aşa mare trebuinţă. Mai rămîne aici pînă voi mai regula ceva cu baba. Nu mă îndoiesc că ai regulat toate conturile arendei aşa încît să nu urmeze nici o surpriză şi neplăcere din socoteli, cu fabrica, cu Romer et Kamner etc., etc. Familiei mele-i voi răspunde preste 3 zile la scrisoarea ei din 16 septembrie]. Pînă atunci să-i spună Victoria ca să lase chiria la 140 f.c., adecă cîte 35 f.c. pe 3 luni. Al d-tale iubitoriu, G. Bariu (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 75 1 Vinderea la licitaţie a Fabricii de hîrtie din Zărneşti va avea loc mai tîrzin, în 1879—1880. A fost achiziţionată de Banca „Transilvania41 din Sibiu cu 60.000 florini, care a vîndut-o mai departe firmei „Koniges et Copony44. „Astfel — zice primul monograf al intreprinderii — s-a pierdut o avere românească de peste două sute de mii fiorini şi încă procentele sumelor din acţii care nu s-au plătit de la început nu le mai socotim, că am avea o pierdere colosală44. (Vezi Zerneşti, fabrica de hîrtie şi fabrica de scînduri, în Noua bibliotecă română, I, 1882, nr. 18, p. 408 — 409; nr. 19, p. 434 — 436; nr. 20, p. 453— 458; nr. 21, p. 475-479.) 60 [Zărneşti], 21 oct. [18]77 Iubite Costi! Eu sunt gata cu scrisoarea, proprie memorialul meu cătră adv[ocatulf Adam In cauza ştiută. Este insă de lipsă ca să-l citim ambii şi să-l subscriem. Eu aş veni mîine în jos, dară nu poci din cauza lucrătorilor. Te rog, deci, să osteneşti încoace între 9—10 oare dem[ineaţa]. Dară cu acea ocaziune să aduci şi un extras de toate dătoriile cite sunt hipotecate pe fabrică pînă astăzi, dacă le ştii bine. Avem trebuinţă mare de acea cifră. Avem şi altele de vorbit, lucruri delicate. G.B, (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 61 2 2 dec. [18377 Iubite Costi! Citiţi această scrisoare cu Ieronim, cu toată atenţiunea. Eu, primind-o la oră aşa de întîrziată şi ne voind a te reţine de la preparative pe mîine, nu am cînd să meditez asupra modului cum ne-am putea folosi de acea deci-ziune a Curţei, spre mai mare avantagiu posibile al familiei noastre. Vezi bine că acea deciziune, adecă deciziuni ca aceasta de ale Înaltei Curţi aduse pentru un caz anumit [...] 1 în normativ, în regulă, cinosură pentru toate cazurile analoage, de aceeaşi natură, îneît cineva, orice cumpărătoriu, se poate provoca la ele. Această deciziune, cred eu că după natura ei ar putea servi de încoragiare pentru oricare licitant, căci dacă ar şti că nu trebuie să numere banii dintr-o dată şi poate nici toţi, ci pe temeiul unei învoieli, atunci ar licita cu mai mare curagiu. Dară eu cred că în interesul d-tale este ca: 1) să se urce preţul cît se poate mai sus; 2) cel care o va lua să fie obligat a plăti la toţi cei întăbulaţi, pînă la suma ce i se licită, ca nu cumva creditorii d-tale să mai cerce a-ţi face proces pentru rest, şi numai terminele de plată să rămînă la învoială; de exfemplu] cu Steriu, Munnich etc. Deci dv. vedeţi cu ce tact £6 şi fineţe şi la cari din licitanţi aveţi să comunicaţi aiest secret din scrisoarea venită astăzi. Fireşte, veţi comunica la fiecare separat, ca să nu ştie unul de altul. G.B. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 1 Guvînt decupat în mod intenţionat, cu o lamă. 62 Sibii, 21 ian. 1878 Iubite Costi! Sper că mă veţi excuza pentru întîrziatul meu răspuns. Sunt dătoriu cu el poate la 100 de inşi din diverse ţări. M-am apucat de lucru mare, dară sper să nu mă căiesc. Intre noi fie, ca strict secret. In 16 zile-mi veniră aproape 500 abonaţix. Ce va mai fi, vom vedea. Doi scriitori voinici lucră la mine. Aceasta va mai ţinea poate 1 lună. Dea D-zeu să ţie neîncetat, să ajungă măcar la 1.000, ca să răsuflăm. Abonaţilor d-tale le-am expeduit regulat, la toţi. Despre toate celelalte Îuncte vom vorbi în persoană, după ce voi veni ca să stau mai mult acasă. ntr-aceea, doară, se va alege şi cu fabrica ceva. Astăzi mă apucă aici Klock-ner şi Furtenbach. L-am mîngăiat pe cînd voi veni acasă. Dară eu într-aceea am plătit lui Tikatsch 100 f.c. Fii bun a o trece la arendă. Aş plăti şi mai mult, dară trebuie să număr 1/5 din 1500 împrumutaţi pt. cauţiune. Am fost silit să trimit şi acasă bani mulţi, ca să mă scap de conturile Anului Nou, şi anume de medici. îndată ce-mi voi mai veni abonaţi, iară vă mai trimit. Pentru ajutoriul ce-mi oferi am eu un plan, dară trebuie să avem cel puţin 800 abonaţi, altmentrea nu se plătesc 2 spese în două cetăţi. Las’că vom vorbi. Vă sărut pe toţi, Georgie. Iacă scrisoarea către d-n. Lupaşcu 2. Puneţi sigiliul meu de acasă. L-am rugat să-ţi mijlocească taxă primitivă de 30%. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, pachetul 4.) 1 După falimentul Fabricii de hîrtie din Zărneşti, Bariţ s-a mutat la Sibiu, fără familie, unde a redactat începînd cu 1 ianuarie 1878 ziarul Observator iul. 2 Alexandru Lupaşcu, braşovean de origine, era avocat şi politician în România. 77 68 Sibii, 10/22 mart. 1878 , Iubite Costi! Scrisoarea d-tale din 2/14 o am primit în 5/17. Am cugetat mult asupra coprinsului ei, şi abia astăzi m-am decis a-ţi trimite astăzi •/• reeomandaţiune cătră acest ministru, despre care cred că va face pentru mine şi d-ta tot ce va putea. D-lui Brăteanu 1 i-aş scrie cu totul în deşert. Las’că nu ştie unde-i stă capul, dară d-ta nu eşti pentru resortul dînsului. Administrăţiunea politică este cea mai blăstămată şi nestabilă, nu e de temperamentul d-tale; să te fereşti de ea. Reflectă numai la resortul lucrărilor publice şi poate la finanţe. Aşa să ştii că te-am recomăndat foarte bine. Am arătat şi ce ai studiat: 4 clase gimnazi[ale], 2 ani contabilitate şi alte cunoştinţe comerciale. Pentru purtare, caracter, am luat răspunderea asupra mea. I-am spus că ai şi acaret în capitală. Deci să ceri audienţă şi să-i dai scrisoarea. Cred că-ţi va cere şi o peti-ţiune. O poate face uşor, dară să te şi declari că eşti gata să ieşi de sub protecţiunea austro-ungurească şi să-ţi ceri indigenatul românesc. Eu nu am putut cere ca să te aşeze in post anumit, am lăsat la apreţiarea ministrului. Dară atîta zic că la căile ferate nu ţi-aş recomănda, că pe lîngă ce ai avea a face cu mulţime de şefi străini şi brutali şi ai fi supus la şicane, apoi ţi-ar şi cere şi muncă preste puteri. Mi se pare că la vreo comptabilitate 2 ai fi mai apt, dară lucru prompt ţi se va cere oriunde. Ar fi de dorit ca să te pună, dacă nu în capitală, unde şi aşa viaţa e scumpă, încai la Ploieşti, Buzău, Focşani, Piteşti, pe unde clima e mai sănătoasă, sunt şi scoale pentru băiaţi şi băiate. D-zeu să-ţi ajute! De altmentrea eu mai am şi alt plan: de un pensionat de fete, aici în Sibii, pe care să-l conduc eu cu Victoria, cel puţin la început vreo doi ani, dară venitul să fie al familiei d-tale. Cu realizarea însă se mai poate amina citeva luni, că deocamdată trebuie să stau din răsputeri ca să-mi asigur existenţa ziariului meu, la care am pînă astăzi 700 de abonaţi şi sper să-mi mai intre. Mi-ai zis că vei sta la Buc[ureşti] numai vreo 10 zile. Din această cauză trimit scrisoarea la Victoria, ca să ţi-o înmîneze dînsa după împregiurări. Dară chiar de ai fi venit acasă, scrisoarea cătră ministru să o trimiţi în toi cazul. Zici că ai greutăţi mari cu prăvălia. Iată ce însemnează a face trebi şi a isprăvi ceva în Bucureşti, sau în Viena, ori în Pesta. Cu acestea rămîn al d-tale iubitoriu, G. Bariţ. P.S. înainte de a o da, să sigilezi scrisoarea cătră ministru. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 1 Ioan C. Brătianu. 2 Constantin Iuga, ginerele lui Bariţ, a pierdut cu intreprinderea nefericită de la Zărneşti un capital de 75.000 de florini, cu care contribuise la edificarea fabricii. întreaga avere a harnicului negustor Ioan Iuga, tatăl lui Constantin, s-a pierdut. Astfel stînd lucrurile, şi după ce se pare că Bariţ l-a influenţat pe tînărul Iuga să intre în această combinaţie, cărturarul se simte dator să-i aranjeze ginerelui un post de funcţionar. îi va reuşi, spre sfîrşitul anului 1878, să-l impună casier al Academiei România din Bucureşti. 78 64 Sibii, 7/19 nov. 1879 Iubite Cosii ! Abia ce-mi trimiseseţi adresa d-lui Ovesa, cînd mă şi pomenesc, la 4 zile, că reclamă ziariul, la care ar fi prenumerat din nou pe un an întreg. De aici i s-au trimis primii n-ri înainte tocma cu 8 zile, şi îngrijim cu expediţiunea să fie promptă. Dară la doi abonaţi au fost greşit NF căsei, de aceea au reclămat de-a dreptul aici, şi i-am îndreptat. Eu scrisesem Victoriei ca să-mi facă cunoscut dacă a primit de la d-ta ceva bani din abonament. De dato 16/4 nov[embrie] ea îmi răspunse la toate celelalte întrebări, numai despre aceasta tace. Eu însă am necesitate mare să scrie, i-ai trimis ori nu, şi cît, ca să mă poci întocmi cum să-mi împart şi să trimit de aici, ca să nu sufere. Am zis ca să trimiţi la Victoria toţi banii cîţi vei încăsa din abonament, ca să-i împarţă drept în 1/2 cumamă-sa, cu alte cuvinte ca să aibă în casă, iară eu să ştiu ca să-i poci înregistra la numele fiecăruia, în regulă, să mi-i petrec şi la casă ca trimişi la Braşov, îmi vei face mare plăcere dacă-mi vei trimite 1 listă pentru toţi cîţi vor fi plătit pînă acuma din cîţi ai abonat de la august—septembre încoace. Mi s-a rătăcit prin scrisori lista cărţilor cumpărate pentru Academie. Fii bun decopiază-mi-o încă o dată, ca să nu greşesc, să vi le trimit cît mai curînd. Iubitoriu, Georgie. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 65 Sibii, 7 nov. 1879 Iubite Cosii ! Oricîţi bani vei fi încăsat de la abonaţi, să-i trimiţi Victoriei, că se află prea strîmtorată. De la clubul tinerimei poţi încăsa într-o seară 22 franci, dacă vei merge pe la 9 oare, cînd sunt acolo dd. Persiceanu şi Cost. Cîmpineanu. Ştii unde e clubul? In casele Resch. Trimite-le măcar 60—70 franci deocamdată, că asupra iernii le trebuie mult. Cărţile sunt acilea, dară nu vreau să fac Academiei spese cvadruple cu mutat şi descărcat. Le voi trimite îndată ce calea ferată se va deschide regulat şi definitiv. Cît mai curînd va ieşi anunţ de abonam[ent] cu privire la România. Iubitoriu, G. Bariţ. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 79 m Sibii, 15/27 dec. 1879 Iubite Costi ! îţi sunt dătoriu cu răspuns la 2 scrisori, cea din 15/27 nov[embrjie] şi din 8/20 dec[embrie}. Voi desface răspunsul meu în două: academic şi familiar. In afacerile Academiei ! Las’ să zbiere bibliotecariul cît va vrea: preste puţine zile eu îmi voi justifica întîrzierea cu trimiterea cărţilor în adresă cătră Delegaţiune. Am aşteptat şi alte cărţi, tot pentru Academie, ca să le trimit deodată, că eu nu am timp să fac expedituri multe. Mi se cerură mulţime de n-ri diferiţi din Observatoriul. Pe A[nul] 1879 vi i-am trimis, şi dacă mai lipsesc şi de la novembre încoace, să mă înştiinţeze pînă în 8 zile după 1/13 ianuariu. Dară pe a[nul] 1878! Acuma se cer, la un an ? Am anunţat de 10 ori că din a[nul] 1878 mai am 4 exempl[are] întregi de rezervă, din cari nu poci strica pe paguba mea, nici a mă certa cu tipograful. Dacă vor unul întreg, să binevoiască a-1 plăti, în loc de 22 franci, numai cu 15 franci. Să trecem la cele familiari şi vitali. în 27 nov[embrie] îmi propui: 1) ca suma ce va incurge din abonamente să o trimiţi întreagă Victoriei, ca să poată să-şi procure etc..; 2) ca d-ta să mă despăgubeşti pe mine din formînda garanţie, cu alte cuvinte în locul garanţiei episcopului Meţianu să intre garanţia mea; 3) să-ţi rup din abonamente cîte 25 franci pe lună pentru călţăminte, fiacăre etc.; 4) să fac şi să public un reclam cît se poate de tare în folosul Observ atonului. La toate acestea îţi răspunz următoariele. Ad 1). Cînd ţi-am zis ca banii din abonamente să-i împarţă Victoria cu mamă-sa, n-am făcut mai mult decît o formalitate, ca să nu se vateme bătrîna. Au nu este bătrîna singură şi Victoria cu băieţii, cu servitoarele 5 inşi, căci ţin numai două servitoare schiloade pentru toată familia? Au nu ard tot acelea focuri, ori ar fi bătrîna ori nu? Aceeaşi chirie, aceleaşi impozite etc. Pentru baba Maria Panaiot dau extra pe lună cîte 9 fl. v.a. Aşadară vezi că nu toţi banii ce intră în abonamente merg în folosul familiei tinere. Preste aceasta, am aucto-rizat pe Victoria, în scris, ca din dicţionarie şi alte cărţi ale mele să vîndă acolo ca de la o boltă, şi să ţină banii toţi, tot în sensul arătat mai sus. A şi avut prea doritul noroc de a vinde în 2 luni din urmă de vreo 60 fl., tocma pre cînd mă aflam eu aici mai strîmtorat. Ad 2). Dacă am cerut socoteală exactă ele pe toţi banii ce ai făcut, nu e nicidecum cauza ca să te încarc cu suma cîtă ai încăsat şi vei mai încăsa poate pînă la 31 dec[embrie] st[il] v[echi], ci din contră, îţi declar şi acuma în scris, precum am declărat în vara trecută prin graiul viu, că acea sumă mică de cîteva sute de franci rămîn buni daţi familiei d-tale, care este şi a mea, şi n-ai să porţi nici un compt pentru ei. în cît pentru viitoriu, crezi d-ta că eu voi mai trăi 6 ani, eu care la mai a[nul] vfiitor] sunt de 68 de ani, bătut şi zbiciulat de toate fortunele? Eu nu cred. Dară, în fine, depende totul numai de la cum vei putea face abonaţi acolo în România, căci eu din venitul ce-1 am aici m-aş putea susţinea omeneşte cu femeia mea, încă să-mi şi rămînă cîte 2—3 sute pe an. Aşa însă îmi e preste putinţă să susţin 3 şi 4 familii din acest singur izvor. De nu aş trimite Aureliei1 cîte 30 fl. v. a. pe fiecare lună, ar muri de fomae şi golătate cu 3 prunci şi cu o coadă de servitoare. Lui Ieronim îi dau cel puţin 50 fl. pe lună, dejun, prînz, cină, haine, căci în cvartir şede cu mine, unde pentru 2 odăi bune, călduroase, plătesc numai cîte 10 fl. v. a. pe lună. Fă-mi soco- 80 teala, unde ies eu dacă mai trimit şi nevestei cîte 50 fl. pe lună. Nu e de ajuns nici cu atîta, ci mai plătesc încă din dătoriile arendei, chiar acum advocatul .Klockner îmi pune iară sula în coaste pentru 80 fl., apoi sitele la Hutter et Schratz. Nu stau nici aici. La cauţiunea ziarului mai sunt dătoriu cu 1.200 flr la care merge şi dobînda. După bietul Alesandru au rămas preste 650 fl. dăto-rii, afară de spesele îngropăciunei. Scoaterea ziariului mă costă la 4.000 fh pe an. De toate acestea greutăţi nu m-aş spăria, dacă nu aş fi aşa de bătrîn cum sunt şi dacă aş avea, cum ţi-am mai zis, cel puţin cu 300 dacă nu cu 500 abonaţi mai mulţi, şi anume din România măcar numai 100, de la cari intrînd 100 napoleoni == 900 f.c. această sumă ar fi tocma de ajuns pentru Victoria şi mamă-sa, în Braşov, ţi-ai putea opri şi d-ta 25 franci pe lună, spre scopul atins la pjunctul] 3. Ad 4). Să fac un reclam zgomotos! Am meditat mult asupra lucrului, luîndu-mi în ajutoriu experienţa de 42 de ani, şi am aflat că nu mi-ar folosi la nimic. Observatoriul intră în a[nul] 111-lea: cine nu s-a convins de valoarea lui prin lectură, nu se va convinge prin reclame. Cel mai bun reclam este a împărţi cîţiva n-ri pe unde numai se poate, anume în toate cafenelele, pe la advocaţi, deputaţi, tribunale, cluburi politice, senatori etc., etc. Spre acest (28 dec.) scop ţi-am trimis din ultimii doi n-ri, 99—100, cîte 25 exempl[are], ca să ai ce împărţi. îţi voi mai trimite din vreo doi, poate 50. Exemplariu preste an vei primi regulat. La vechii abonaţi, al căror termen expiră cu 31 decfembrie], st[il] v[echl], voi mai continua cu trimiterea de n-rii 1, 2, 3 ca doară pînă la nr. 4 se va alege care plăteşte şi care nu. A continua cu trimiterea în indefinit nu-mi dă mîna, că mă costă, şi apoi mă şi mai pomenesc că de la unii vine retur, aşa de la Vasilie Orghidan, care nu vrea să primească. Mă rezum şi zic: după cumplitele dezastre materiali preste care am trecuty îmi luai refugiul iarăşi la capitalul meu spirituale, la bolticica mea ce se zice bibliotecă, de la care nu ar fi trebuit să mă depărtez niciodată. Deschisei o boltă nouă numită Observatoriul, în care marfa este cu atît mai scumpă,, cu cît se vinde mai puţină şi cu atît mai ieftină, cu cît mai multă. Aşa căr de ex[emplu], dacă aş vedea că în România se trec 200 exempi[are], i-aş scădea preţul la 20 franci pe an. Eu vînd aici atîta încît să mă ajung omeneşte cu venitul. Vinde şi d-ta acolo atîta, încît să se ajungă şi familia d-tale omeneşte,, şi din suma ce vei prinde şi o vei trimite Victoriei, să scrii mie buni numai 50%, iară ceilalţi 50% să-ţi rămînă d-tale ca provizion şi respective ajutoriu familie şi d-tale. Lui Boerescu i se trimite, dară din exemplariele ce-ţi trimit spre împărţire să trimiţi la toţi miniştri, sub copertă, afară de d-n. Creţulescu, care este abonat. Să le trimiţi din toţi n-rii, prin poşta locală, dară la d-n. Kogălniceanu n-ar strica să pui 2 n-ri sub copertă şi să-i dai în persoană, că ştii unde e mini-steriul de interne, cu cel de externe la un loc foarte aproape. Să dai şi d-lui Io[n] Ghica. Cand[iano] Popescu în loc de abonament mi-a trimis anunţul de căsătorie! Gramatica lui Cipariu 2 se va trimite desigur la St. Petersburg, că se află la Blaş. în cît pentru hipo[c]ritul de care-mi scrii, ştiu că este un individ foarte periculos, un nihilist neruşinat. Dară să te fereşti a veni cu el în conflict,. lasă-1 să-şi urmeze calea apucată, căci îşi sapă el însuşi groapa şi mult nu o va duce. Păzeşte numai ca să satisfaci pe preşedinte şi secretariu, vezi şi 8T auzi toate, dară fă ca şi cum nu ai fi văzut şi auzit nimic. Vorbeşte numai din dătorie, cînd iţi cere oficiul. Prudenţă ! Noi suntem bine, numai eu am tras 3 săptămîni de reumatism în fălci: gerurile suferite în sute de drumuri între Braşov—Zărneşti, Braşov—Bucureşti m-au ajuns acuma. Al d-tale iubitoriu, Georgie. P. S. Vezi în anunţul din fruntea Obs\er a atonului] că te-am numit de oolectant. Cu aceasta să te legitimezi la toţi, şi apoi chitanţă. Albina Carpaţilor* mi se pare că va înceta. Ios[if] Popescu s-au aplicat in funcţiune la „Albina“-bancă4. [Adresa:] On[oratului] domn Cons. I. Iuga, casariu al Academiei Române. In Bucureşti (Palatul Universităţei). Rec[omandată] 181. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 1 Fiică a lui Bariţ, rămasă văduvă la Orăştie. 2 Lucrarea lui Timotei Cipariu: Gramatica limbei romane. Partea II. Sintetica apăruse la Bucureşti în 1877, în editura Academiei Române (vezi G.B.C., V, p. 298 —299, n. 2). 3 Albina Carpaţilor, revistă literară apărută la Sibiu între 18 august 1877 — 30 septembrie 1880, redactor fiind Ioan AI. Lapedatu iar editor Visarion Roman. Vezi Dicţionarul literaturii române de la origini pînă la 1900, Bucureşti, 1979, p. 10. 4 Vezi N. Petra Petrescu, Monografia Institutului de credit şi economii „ Albina6\ .Sibiu, 1897; V. Slăvescu, Monografia Băncii Albina“ din Sibiu, Sibiu, 1919; G.B.C.y V p. 317, n. 1-3. 67 Sibii, 17/5 ian. 18 Iubite Cosii! Nu mă îndoiesc că te afli în posesiunea scrisoarei mele din 27/15 dec[em-brie], cu care îţi răspundeam pe larg la a d-tale din 8/20 dec[embrie]. Scopul acestei scrisori este numai: 1) Să-ţi fac cunoscut că, pe lingă 30 respfectiv] 50 exfemplare] ce ţi-am trimis de-a dreptul din cîţiva n-ri ai Observatoriului], spre a-i împărţi, am mai trimis astăzi Nr 1 et 2 la 62 adrese din Bucureşti, tot abonaţi din [anul] 1878, al căror abonament expirase în 1879, care mai curînd, oare mai tîrziu. Am casat numai pe vreo 4 inşi ca Martinovici, Moroianu etc., despre cari îmi spuseseşi că nu mai vor să aboneze. Se înţelege că am trimis şi la cei expiraţi în 31 dec[embrie], prin urmare la toţi. Eu îmi aduc aminte «că ţi-am fost dat lista întreagă de abonaţii din Bucureşti, dară dacă nu o ai, să ţi-o trimit. In aceasta se cuprind toţi cei făcuţi de mine, de domnu V. Maniu, de d-ta etc. Dacă ai acea listă, atunci ţi-ai putea cerca norocul pe la toţi Eu însă le voi mai trimite numai nr. 3 et 4, căci mă costă prea mult. Pînă atunci doară vei cîştiga pre cîţiva, fiindcă ne trebuiesc. 2) Vei îi simţit sau nu oă hipocritul d-tale de acolea, cu cel advfocat] din Braşov care te jăfuise de 500 f.c. cînd cu mergerea pe Făgăraş cu frate-său şi cu redactorul Gazetei Transilvanie] x, şi-au pus în cap să ne facă tot răul posibile, mint asupra mea cite şi mai cîte absurdităţii în Gazetă, fac intrige acolo în capitală etc. din care cauză am şi rupt-o cu Gazeta, refuzîndu-i şi exemplariul în schimb, acelor ingraţi mizerabili căror le-am aruncat nebuneşte miile de fiorini în sîn, cu nespuse sudori şi torturi sufleteşti. Este lucru scîrnav ca noi amîndoi să ne spălăm rufele murdare pe la vecini, că şi aşa oamenii îşi [bat] destul joc în capitală de nebunia şi mojicia ardelenilor; cu toate acestea trebuie să ne apărăm onoarea şi existenţa. Deci dacă .vei auzi vorbe de acelea calumniatoarer nu tăcea, ci răspunde şi apără cu toată demnitatea, spunînd că în trei perioade numai socru-tău a scăpat Gazeta de moarte, în 1861 — 3 i-ă cîştigat cu munca sa 7.000 f.c. din care el n-a văzut nici un ban cu ochii, şi că în 1876 i-a ridicat abonaţii de la 280 unde căzuse, la 800 de abonaţi. Ei zic că n-am scris pentru cei enuridaţi. Ştii ce şarlatani sunt? In toată T[ransilva]nia numai în Munţii Apuseni au suferit românii, şi numai 3 zile, de ieşirea apelor. Alta e în Ungaria,, la Zarand, Arad etc., dară pe acelea eu le-am şi publicat pe larg în corespondenţe etc. Tot scopul vrăjmăşilor mei a fost ca să facă reclam pt. abonaţi la Gazeta, cum se va vedea preste puţin. 3) întreabă pe d-n. Vas. Maniur se mai trimite Obs[ervatoriul] la d-n. Vineşiu în Călăraşi. D-lui se abonase pe 6 luni pre cînd se sculase dintr-o boală grea. Nu ştiu dacă este acuma sănătos. Apoi de la d-n. Grig[ore] Grădişteanu de la Paris, căruia îi trimisei ziariul 1/2 an, dară de 14 luni nu poci afla dacă mai este în Paris sau dacă mai trăieşte. De la 1 an sistat, presupunînd că nu-i trebuie şi să nu plătesc porta îndoit degeaba, şi aşa în Paris n-am nici un abonat, lucru prea firesc, pentru că la cîţi români din România le mai pasă de românii de dincoace? Din cîte 100 de mii la cîte unul. Dară nici atunci nu le-ar păsa cînd s-ar masacra vreo 100 de mii dintre noi. Pre cînd stăm să închid această scrisoare, îmi veni una de la Dimi[itrie] Iuga, deodată cu alte două foarte supărătoare pentru mine. Spune-i te rogr numai atîta deocamdată, că pe cel mai bătrîn din cei doi numiţi ni l-au înstrăinat vrăjmaşii de cari fu vorba mai sus, iară la cel mai tînăr nu-mi arată care din cei doi fraţi, şi eu de aici nu am cum să ştiu care este la regie. La Braşov, pînă înainte cu 8 zile, ai noştri era bine, numai bani le trebuia. Aurelia o duce iarăşi rău, cu un băiat bolnav de 5 săptămîni. Iubitoriu, George. P. S. Pentru cărţi mă voi justifica cît mai curînd la Delegaţiune. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 1 Cei trei „conjuraţi44 asupra lui Bariţ erau avocatul şi scriitorul braşovean Iosif Puşcariu, fratele său Ioan cavaler de Puşcariu şi bătrînul Iagob Mureşanu (sau mai degrabă fiul său Aurel Mureşianu, care nu l-a agreat pe Bariţ niciodată). 83 «8- Sibii, 23/11 ian. 1880 Iubite Costi! Alături aici lista-extract din condica expediţiunei a acelor abonaţi la cari au expirat terminul. Adaog şi lista compusă de noi ambii în iuniu acolo pe loc, spre a te putea orienta şi mai bine. Trimit sub + 1 lista deputaţilor pe care ştii că o luasem cu mine. In a[nul] 1878 au fost întreit mai mulţi, au expirat, însă, pe la 31 decfembrie] 1879 sau la 31 martfie] 1879, unii la 30 iuniu. E mare pierdere de timp a-i scoate de prin liste, apoi prea puţin ne-ar folosi. Era parte mare deputaţi, mai mulţi din afară. Eu îţi trimit şi din această cauză lista. Mă grăbesc foarte. Iubitoriu, G. Bariţ, In acest moment Colţescu, comerc[iant] refuză şi trimise retour. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 1 Cu acest semn se sigla în epocă o expediţie poştală specială numită Kreuzband, care se ambala cu o bandă de hîrtie lipită în formă de cruce. 69 Sibii, 26/14 ian. 1880 Iubite Costi! De la nr. 103 ţi-am trimis tot cîte 50 ex[emplare], spre a le împărţi, în urmă numai 25 ex[emplare], din cauză că nevăzînd mai mult de 3 abonaţi, am aflat de prisos a mai prăda exemplarie. De la nr. 1 înainte am trimis extra la toţi abonaţii vechi; văz însă că şi aceasta degeaba. într-aceea eu am rămas aici fără nici un nr. 1 et 2. Deci dacă cumva ţi-au mai rămas nr. 1 et 2 neîmpărţiţi sau dacă îi poţi lua îndărăpt de la cei cari nu voiesc a se mai abona, să mi-i trimiţi îndată sub-[-îndărăpt, ca să-i am aici pentru abonaţi buni şi siguri, cari îmi viu din Tr[ansilva]nia şi Ungaria. Mai departe: să cercetezi la poşta de acolo, la direcţiune, că după ce noi aici plătim porto duplii, pentru ce se mai ia şi în România încă o dată cîte 5 centisime? Publicul strigă şi înjură. Vezi Obs[ervatorul] nr. 4, Poşta redacţiunei. Aşa, ne costă fiecare nr. aproape cît o scrisoare, 10 bani. Aşa, ne ruinăm. G.B. «4vi (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 70 [Sibiu], 6 febr. n. [1]880 Iubite Coste ! Iacă aci o înfruntare aspră de la d-n. ingenier C. Brezoianu 1. Chitanţa ce i-ai dat-o în 1/13 ian[uarie] n-a trimis-o, dară noi îl aflăm între abonaţii pe a[nul] tr[ecut], pe 1880 nu mi l-ai trimis. L-ai uitat. Vezi ce ruşine păţim! După ce n-ai făcut nici 10 abonaţi 2 pe a.c., apoi şi din cîţi faci se uită. Mai în urmă am primit nu [mai] Caffee[sic] Labes şi Radu. Ne merge rău! G.B. [Adresa:] Onorfatului] domn Const. I. luga, casariu al Academiei. în Bucureşti (Palatul Universităţii). (Arhivele Statului Cluj-Xapoca, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 1 „înfruntarea44 e următoarea scrisoare, pe a cărei filă liberă şi-o scrie Bariţ pe su sa, ca să-i parvină lui luga ambele mustrări odată: „1880, ianuarie 23, Bucureşti* 25 str. Academiii 25 Domnul meu, Cu vreo trei săptămîni înainte de expirarea anului am plătit d. luga, ginerele d-lui Bariţ, 11 franci pentru Observatorul pe 6 luni, de la 1 ianuarie pînă la 1 iulm anu 1880, cu toate acestea ziaru nu vine deloc. Dacă d-nu luga nu a trimis banii, d-nu Bariţ este culpabil, căci încredinţează recepise ginerelui său; dacă redacţia a priimit banii şi nu trimite, iară d-n Bariţ este culpeş. Regret că se face asemenea neorînduială* în prejudiţiul unui ziar care ar trebui cît de răspîndit pe la noi, pe aici, unde nimini nu-1 propagă, nici chiar originarii din Transilvania. Vă trimit şi chitanţa în cestiune, căci n-am ce face cu ea dacă nu mi se trimite ziaru. Al dv. cu stimă, C. Brezoianu, inginer44. 2 Alături de scrisoarea lui Bariţ, in acelaşi loc, se află următorul tabel întocmit de Constantin luga, din care reiese că numărul abonaţilor din Bucureşti ai Observalonului („colectaţi44 de el) sînt chiar zece: „Abonenţii mai noi, de la 1 ianuariu 1880 încoace 1 Aureliu Ciurea 12 luni f.s. 22 2 Cafe Labes 6 „ „ 6 3 Hotel Labes 3 „ „ 6 4 Grigore Trandafil 6 „ 11 5 Mehedinţianu 6 „ 11 85 6 Gonst. Brezoianu 6 „ 11 7 Matei Drăghiceanu 6 „ 55 11 8 G. Misail 6 „ 55 11 ■9 I. M. Rîureanu 12 ” „ 22 L. 111 10 Minist. de interne 12 „ „ 22 F.s. 133“ 71 Sibii, 6/18 febr. 1880 Iubite Costi J Adeverind primirea scrisorilor d-tale din 29 ian[uarie] vfechi] şi 3/15 îebr[uarie], viu a-ţi răspude pre cît mă iartă timpul la cîtevâ puncte, spre a evita neînţelegeri. 1 Te asigurez că carta de corespondenţă cu nr. abonaţilor a pierit, precum pier multe carte de acelea, mai ales din România. Dară eu conţi-nuasem la abonaţii vechi pînă inclusive nr. 4. Atunci, văzînd eu că nu se arată nici un abonat din capitală, am curmat şi am trimis mereu numai la aceia a căror plată trecea şi preste 31 dec[embrie] [18]79, adecă sau pînă la 31 mart[ie] sau şi mai departe. îndată ce îţi primii scrisoarea din 29 ian[uarie] vechi, cu lista, am trimis şi trimit la toţi aceia, regulat. La cei 3 miniştri, Brăteanu, Kogălniceanu, Boerescu trimit din îndemnul meu şi te rog ca să nu mai sacrifici ore scumpe spre a le cere bani. Cu totul altul este scopul meu. Nici de la Io[n] Ghica să nu ceri a se abona, cu atît mai puţin să facă abonaţi. N-am zis aceasta niciodată, din ce cauză nu, îţi voi spune altadata. In scurt, află că acuma primesc toţi pe cîţi ai abonat, plus cei 3 miniştri. 2 M-ai înţeles foarte rău dacă ai explicat cuvintele mele ca şi cum ţi-aş imputa că nu* ai făcut mai mulţi abonaţi, ci m-am plîns numai, ca în familie un membru cătră altul, că nu ne merge precum am dori noi. Toate cîte le scrii în 3/15 pe cele de întîi 3 feţe le ştiu de 40 de ani, şi nu trebuiai să-ţi iai osteneala de a le pune pe hîrtie. Din contră, aş putea adăoge eu că acum te poţi convinge ce m-au putut costa pe mine alergăturile în interesul făbricei, în 19 ani, la Bucureşti. 3 Rău mi-ai citit scrisoarea mea! Nu te-am întrebat eu care este Ienache şi care Dimitrache, că doară nu mi-am pierdut memoria, ci am întrebat limpede la care din Cîmpineni cere ca să scriu, la loan sau la Gostache, adecă care din ei are a face cu regia, ca să ştiu. Iară de G. A. Rosetti am zis curat că orice i-am cerut eu pînă acuma, niciodată nu mi-a îndeplinit, din cauză, cum mi se pare mie, că vrăjmaşii mei, duşi din Ardeal acolo m-au clevetit şi i-au împlut capul cu minciuni, ca nişte oameni de nimic ce sunt ei, prin urmare nu vreu să mă mai blamez nici pentru fiul meu, care i-a muncit 4 ani ca corespondente secret, şi acuma nici răspuns nu-i dă. 4 Este adevăr autentic că cei 5 bani se iau în România de la toate foile noastre politice, din novembre încoace. Au n-am alăturat eu adresele cu marcele la petiţiunea mea? Au nu avem aici redămăţiunile de la abonaţi? Acelea nu sunt degeaba. * 5 Asigură pe d-n. Maniu că d-n. Vineşiu abonase numai pe 6 luni şi soţu său lonescu Munte pe 12 luni. Au chitanţă la mină. 6 Acel ştrengariu obraznic gonit din Blaş va ajunge sau la Mărcuţa, sau şi mai rău. Nu merită să stai de vorbă cu el. Aici nihilist!, oameni de nimic, ar voi să scoaţă castanele cu degetele mele din spuză, să mă spîn-zure pe mine şi să scape ei. Fii sigur că li se apropie catastrofa. Nu mai sta de vorbă cu el. 7 Să te bucuri că Delegaţiunea îţi dă de lucru. Aceasta va fi un titlu mai mult ca la timpul său să cerem adaos la salariu. Numai înmulţindu-ţi plata vei fi în stare să duci familia. Pînă acum dînsa nu a pătimit de frig, nici de foame. Eu de la 1 ian[uarie] s[t[il] n[ou] le-am trimis de aici, pînă ieri, 184 florfini] v. a., din cari cu 90 f.a. a plătit dătorii, restul le-a rămas de cheltuială în casă. 8 Pentru Ilieşiu să nu mai pierzi nici un minut. O dată aveai să mergi cu dînsul. De aci încolo, D-zeu să-i aibă de ştire. 9 Să-mi remiţi cît mai curînd din nr. 2 Observat[oriul] măcar 8 exempl[are], sub -j-, că am trebuinţă imperativă. Bine ar fi cînd s-ar afla şi din nr. L Anunţul acela îl mai poci eu publica, că abonarea se poate face la d-ta. In fine, să-ţi mai spun ceva de la Zărneşti, după ce am aici pe Wolfr de cîteva zile, la cumnatu-său. După ce saşii, proşti, au schimbat radical în toate machinele, după altă sistemă, mai toate schimbările au ieşit foarte rău, întru atîta încît ardea 4 stînjini şi făcea numai pe 1/2 hîrtia ce o făceam noi. Au gonit pe Schiel, au adus un prusac, l-au gonit şi pe acela, au luat pe Dietrich de la Petersdorf. Intr-aceea în noaptea din 30 dec[embrie]r oprind toate machinele dară neseurgînd apa şi vaporul de nicăiri, au plesnit mai toate ţevile, s-a stricat holenderul de înălbit, au îngheţat turbina cea mare pusă în locul roatei, şi de atunci fabrica stă. Moara de lemn au mutat-o mai în jos, a ieşit însă mult mai rea decit a fost a noastră, nici nu îmblă. La Petersdori încă merge mizerabil de rău, de aceea goniră şi pe Dietrich. Industria mare ! ! Iubitoriu, Georgie. (Arhivele Statului Cluj Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 72 Braşov, 9/21 mai 1880 Iubite CostiJ Eu plec numai astăzi de aici la Sibii. Am avut multe afaceri de regulat, şi dacă aş mai putea sta, ar mai fi şi altele. Am dorit să-ţi scriu înainte de plecare, că-ţi las soţia şi pruncii sănătoşi. Cît 'am stat eu acilea, atît Victoria cu mamă-sa cît şi băieţii s-au recreat şi oareşcum s-au învioşat. Ambii învaţă bine, numai biata mama lor trebuie să stea mult la machină, să le coase. Călţăminte rup foarte multă. Eu mai las şi Victoriei, de la mine, extra, pentru ea şi prunci, o bagatelă de 35 fi. din socoteala ce am încheiat cu tipografii. Dacă o silesc de la poliţie să pună scocuri de tinichea, care o costă la 70 f. c. şi nu se va ajunge. Dintre chiriaşi se duce numai văduva lui Pittner, la St. Mihai. Se va afla altcineva. Am vizitat şi eu casele. Cele scunde, deasupra cămărilor, s-ar putea face altfel prea bine, dacă ar fi bani. De mi-aş ajunge scopul ştiut, eu prea bucuros i-aş mai da Victoriei. Bine ar fi dacă ar mai ieşi ceva abonaţi din capitală, ca să-i mai poţi trimite de acolo, că vine plătirea la sparcasă, cvartalul dărei pe case, preste spesele curente, în care se ţine destulă economie, dară băiaţii trebuie să mănînce de 4 ori pe zi, că ei cresc. Dacă te vei vedea cu d-n. Vas[ile] Maniu, spune-i salutările mele şi că, voind a-mi scrie, se poate adresa pe sigur orice la Sibii, cu recepise. D-n. Mărgineanu aşteaptă răspuns la vreo 3 epistole ale sale. Acest om a făcut minuni, aşa zicînd, pentru apărarea intereselor familiei. Chiar să nu ai cauze grele spre a-i răspunde, şi totuşi, ca din compliment, tot e bine să-i răspunzi. Remit contul lui Zeidner, soldat pt. d-n. Urechia, ca să i-1 poţi da. Dacă procesele-verbali ale Academiei n-au ieşit separat şi dacă pînă acuma nu s-au publicat nici în Anali, te rog să-mi trimiţi cumpărînd ./* n-ri din Monitor şi cîţi vor mai fi ieşit cu procese-verbali, drept la Sibii, că am foarte mare trebuinţă de acelea proc[ese] v[erbale], şi mai vîrtos de cele din urmă, despre ortografie, că în T[ransilva]nia s-au revoltat mai mulţi literaţi asupra proiectului, apoi mă înjură şi pe mine, dară mai vîrtos pe Babeş. Eu mă voi apăra cu energie. Va urma luptă înfocată. N-am bani româneşti ca să-ţi trimit să-i cumperi, dară să-mi pui în socoteală. Strict luînd, biroul ar trebui să ne trimită la toţi acelea procese-verbali. Te-ai înţeles cu d-n. preşedinte? Ţi-ai regulat oarele, ca să mai poţi face şi altceva ? lubitoriu, Georgie. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 73 Sibii, 1/13 iun. 1880 Iubite Costi ! în 20 mai n[ou], ziua plecărei mele de la Braşov încoace, te rugasem ca •sau să-mi trimiteţi procesele-verbali academice în foi volante, dacă au ieşit aşa, sau în n-rii Monitorului în cari s-au tipărit. Pînă acum nu am primit nimic din acelea, şi ce am publicat despre ortografie, le-am împrumutat din unele ziarie. în această ţară se interesează mulţi români de lucrurile Academiei^ şipublicarea lor aici o aşteaptă mai vîrtos de la mine. De aceea am zis că voi să le plătesc, dacă onorfata] Delegaţiune nu află cu cale a trimite cite un exemjplariu la fiecare membru al Academiei. Ştiu bine că acelea procese-verbali vor ieşi în Anale, însă cînd? Poate tocma la un an, pre cînd se pun alte cestjuni la ordinea zilei. După ce avem organe mici de publicitate, prin urmare spaţiu puţin, apoi să mai se întîrzie comunicarea, şi aşa âs noi românii răminem în coada tuturor. Dacă-mi veţi trimite procesele-verbali în n-ri de ai Monitorului, n-aveţi la ce încărca n-ri întregi, ci numai foile pe care se văd procesele-verbali, fireşte sub +> la adresa mea în Sibii. Dacă cumva au ieşit pînă acum în Anali, mi-ar părea cu atît mai bine să capăt 1 ex[emplar] din acelea. Aici se vorbeşte de 3 săptămîni despre un tren de plăcere de la Sibii— Mediaş— Segişoara—Braşov la Bucureşti, cu preţuri reduse mai la 1/2. în acest caz eram decis a cîştiga pentru Victoria şi băieţi mijloace de bani ca să te poată cerceta, să-şi astîmpere dorul. Se cere însă o societate pe atît de numeroasă, ca să se acopere 714 fl. v. a. pentru dus şi întors, cu termin fix de 14 zile. Aştept pe fiecare zi ştire sigură în această privinţă. Rău m-am păcălit eu cu acea scrisoare sigilată pe care o lăsasem pe mina d-lui Maniu la plecarea mea de acolo. Nu trebuiam să fac una ca aceasta, pentru că nici împregiurările actuali şi nici omul cătră care se adresase în absenţa lui nu avea să-mi insufle nici o încredere. De cumva d-sa nu a dat-o, ci o mai are la sine, fii bun roagă-1 în numele meu, pe lîngă salutările mele, ca nici să nu o mai dea, ci să aprindă sugările cu ea. Doară voi mai învăţa şi eu minte acuma, la bătrîneţe înaintată, ca să ştiu. că uneori se fac omului promisiuni numai pentru ca să-şi bată cineva joc de el. Cu acestea, sărutîndu-te, rămîi al d-tale iubitoriu, Georgie. [Adresa:] 0[noratului] domn C.I. Iuga, casariu al Academiei de Ştiinţe, în Bucureşti. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 74 Sibii, 12/24 sept. 1880 Iubite Costi! D-ta mi-ai telegrăfat ieri în cauza opului Hormuzache. Nu ţi-am răspuns» căci era prea tîrziu ca să mă reculeg, să-mi trag sama cu împregiurările de aici, întră care mă aflu acum, după alte vreo 6 luni de cînd eram pe la Bucureşti. Facă ce vor şti, de-mi vor da de lucru îl voi accepta şi executa în conştiinţă, după datina mea, dacă nu, am aici destul, încă şi cînd mi-ar fi ziua de 48 oare. Mult mai fierbinte doresc eu să ştiu cum te mai afli, anume în privinţa materială, dacă adecă ţi s-a deschis şi vreun alt izvor de venit, precum şi cum v-aţi înţeles cu Victoria, poate dînsa să rămînă acolo fără pericul de â simţi cu toţii lipsă mare? Din toate punctele de vedere doresc să aflu despre starea voastră, Ieronim şi noi toţi, toţi. Ieri am răspuns onor[atei] Delegaţiuni că monumentul a sosit şi o am rugat să-mi trimiţă de urgenţă 300 lei noi la coperirea speselor aşezărei. Astăzi, vorbind cu cine ştie mai bine decît mine, mă reflectară că am cerut prea puţin, pentru că, între altele, monumentul nu poate fi fără grilagiu de fier, care singur poate să coste aici circa 150 l[ei] n[oi]. Ci acum trimiteţi-mi 89 atîta, şi preste vreo 10 zile voi şti să vă spun, doară suma întreagă ce se va cere. Cit mai curînd îţi vom trimite lista abonaţilor a căror prenumer[aţie] expiră în 30 septembre. Yă sărut dulce pe toţi, al vostru părinte iubitoriu şi doritoriu, Georgie. [Adresa:] Onor[atului] domn Const. I. Iuga, casariu al Academiei Ştien-ţifice. Bucureşti. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 75 Sibii, 19/7 ian. 1881 Iubite Costi! Din 7* lista rectificată vei vedea că eu de la 1/13 ianuariu încoace numai la 13 persoane mai trimit ObservatoriuL Pe miniştri i-am şters, că eu nu am să dau nimic de pomană la boieri şi miniştri. Trei ani le-am dat; fie cu atîta. D-lui Maniu merge gratis. De la ceilalţi, doară, vei putea încăsa. Bilete (chitanţe) de încăsat mai sunt la d-ta. Cearcă-ţi norocul, şi dacă vei încasa trimite banii la Victoria, ca să-i împarţă 1/2 cu mamă-sa. Din o scrisoare a ei de la 2/14 pricep că dude lipsă. Eu le-am trimis de aici în 4 săptămîni 155 fior[ini], dară au conturi de plătit şi e iarnă. De nu vei încăsa, că doară nu vor, fii bun a mă aviza ca de la nr. 10 să tai trimiterea. Pachetul de la Academie îmi veni abia astăzi, la vamă, unde cărţile au să treacă prin cenzură. Doară nu vor mai fi epistole sigilate, ca să plătesc gloabă. Ep[isco]pul Meţianu mă întreabă că în Bucureşti te afli, ca să-i trimiţi cupoanele. Al d-tale iubitoriu. Georgie. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 76 Sibii, 1 febr. n. 1881 Iubite Costi ! Deunăzi ţi-am trimis lista acelor abonaţi din a[nul] trecut, la cari nu am sistat trimiterea Observatorului, în număr de 11. De atunci d-n. Grădişteanu a refuzat şi întors n-rii. Ce facem cu ceilalţi ? Plătesc sau nu ? Victoria nu-mi scrie că i-ai fi trimis de abonamente, şi are lipsă, atîta ştiu. De la Academie am primit pachetul cu cărţile, dară plicul cu manuscriptele nu l-am primit. Ar fi lucru foarte urît de s-ar fi pierdut. Mai bine să nu-1 fie trimis. Dacă voi veni la Bucureşti, le voi citi. Cercetaţi după acel pachet. Cu graba. Iubitoriu, G. BariL (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 77 Sibii [sic; recte: Braşov] 15/3 marţiu 1881 Iubite Costi! Eu sosii aici ieri dimineaţă şi aflai pe toţi membrii familiei sănătoşi, Din Sibii îmi fu absolut preste putinţă a-ţi răspunde măcar la punctele principali din ultima d-tale scrisoare, în care-mi arătai şi starea abonaţilor de acolo. De cînd Ieronim este aplecat la „Albina44, adecă de 5 luni, pînă să intre şi în natura afacerilor, nu a fost în stare să mă ajute cu nimic la ~ ziariu/De altă parte, eu în acestea două săptămîni din urmă am trebuit să lucru îndoit mai mult, ca să poci lăsa material preparat măcar pe 4 n-ri înainte, pînă mă voi aşeza bine în Bucureşti, ca să trimit fn[anu]s[cri]pte de acolo. Apropos de Bucureşti. Eu nu am primit invitarea uzitată. Sau că nu ş-a expedat încă de la Academie, ori că s-a rătăcit, ori nu ne mai invită? Te rog ca să mă avizezi aici la Braşov prin o carte de corespondenţă, să ştiu pînă duminecă 8/20 marţiu. Ştiu bine că în sensul statutelor, § 17, ar fi să ne adunăm cu 30 de zile înainte de Joia Patimilor, ceea ce ar cădea pe 10/22 marţiu, cu toate astea au lost şi praxă pînă acum ca să ne invite ad personam. Nu aş vrea să merg numai pe nemerite, că eu nu am timp de pierdut. Am lăsat şi la Sibii vorbă ca în caz de a merge invitarea acolo, să mi-o remită îndată aici, ca să ştiu sigur şi să mă regulez cu ziua plecărei. Aici am dat de cele mai mari neplăceri cu contribuţiunile. Ne urcă neîncetat, ne cer şi restanţe pe cîte trei ani, pe care avem cărticica la mînă că le-am plătit regulat. Toate celelalte afaceri la vom discuta în persoană, iară pînă atunci, la fericită revedere. Al d-tale iubitoriu, Georgie. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 91 78 Sibii, 6 iuniu 1881 Iubite Costil Sunt tocma 7 săptămlni de cînd ne despărţirăm la gara din capitală, şi de atunci nu ne mai scriserăm unul la altul. Acolo ameţeala cu măreţul eveniment, aici la noi o scurturătură bună a corpului naţionale prin adunarea din urmă, după care eu am călătorit la sărmana Aurelia ş’ la Măriţa care mai dobîndi o feţişoară, incit acum are o păreche. Ea poate fi foarte îndestulată cu starea sa. Se apropie expoziţiunea noastră de aici, şi eu pe atunci, 15/27 aug[ust], trebuie să dau gata monumentul lui Papiu 1, cu toate ale sale. Timpul este foarte înaintat. De aceea te rog ca, pe temeiul petiţiunei mele adresate Dele-gaţiunei şi rămase la d-ta, să-mi mijloceşti cit mai curînda numărare a sumei votate spre acel scop de către Academie. De cumva hîrtia mea se va fi rătăcit, te autorizez prin aceasta ca să compui d-ta alta şi să-mi subscrii numele meu, apoi să-mi trimiţi 600 f. v. Poţi trimite în note hipotecarie, pe care le poci schimba aici în cursul de mai nainte. După ştirile ce am de la Braşov, acolo simt toţi bine, numai de s-ar ajunge cu venitul ce-1 mai are Victoria, dară nu se ajunge, iar eu pînă în iuliu nu mă aflu în stare de a o mai ajuta. Dacă vor fi plătit abonaţii Observatoriului, să-i trimiţi Victoriei tot, mult-puţin cît va fi. Dacă n-au plătit nici pînă acuma, să ştiu, ca să încetez cu expediţiunea. Tot aşa o păţii cu 3 abonaţi din Craiova, cari, la repeţite rugări, nu vor să plătească, dar nici nu resping ziariul. Clubul Junimei plătit-au ? Al d-tale iubitoriu, G. Bariţ. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 1 Alexandru Papiu Ilarian, unul dintre membrii marcanţi ai Academiei Române la începuturile acesteia, murise în 1877. în şedinţa Societăţii Academice Române din 28 august 1878 s-a luat hotărirea ca să se aloce suma de 5.800 lei pentru realizarea unui monument al lui Papiu Ilarian, la mormîntul acestuia din Sibiu. Cu supravegherea lucrărilor a fost însărcinat George Bariţ. Monumentul, executat de sculptorul Canner din Kreutznach, constă dintr-un bust aşezat pe o coloană rotundă. El este situat la mormîntul din cimitirul fostei biserici greco-catolice din Sibiu. Cea mai reuşită imagine reprodusă a bustului, la Ioan Chindriş, Alexandru Papiu Ilarian şi Academia Română, Zalău, 1973. Vezi şi Corneliu Albu, Alesandru [ !?] Papiu Ilarian, Bucureşti, 1977, p. 247 —249. 79 Sibii, 12 iun. n. 1881 Iubite Costi! Înainte cu 6 zile, ţi-am fost scris în cauza banilor pentru monument. Intr-aceea iată ce-mi veni de la d-n. ministru Ureche, în aceeaşi zi. Citeşte tot, pune 92 apoi scrisoarea mea sub cuvertă, scrie-i adresa şi i-o dă ca venită sub altă cuvertă. Vezi de te informează, ca să mă ştiu eu regula, nu numai pentru acest caz, special. La doi buni amici căror le arătai telegramul ministrului, le bătu tare la ochi şi deteră cu socoteală că poate gubernul Român[iei] voieşte şi altceva cu mine. Să nu rămîn de poştă. Adieu sau la revedere. Georgie. [Adresa:] Onor[atului] domn Const. I. Iuga, casariu al Academiei Române. în Bucureşti, Palatul Universităţei, partere. (Arhivele Statului Gluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 80 Sibii, 21/9 aug. 1881 Iubite Costel Răspund numai la scrisoarea d-tale din 5 aug[ust] v[echi], alăturînd aci un bilet pentru d-n. coleg şi amic G. Sion, adresat de cătră d-n. Măcelariu mie, că [a]decă se va îngriji nesmintit ca familia d-lui Sion să fie aşezată, după putinţă, cit se poate mai bine, afară dacă cumva nu o va invita la sine doamna Constanţa Dunca Schiau, 1 care are locuinţă prea bună după localităţile de aici. Bine era să se fie ştiut şi numărul membrilor familiei, înainte. De altmentrea nici în hotelele de aici nu vor fi preţuri exagerate. Ţi-a scris Victoria? Am chemat-o pe ea şi pe Aurelia, ca să vie şi ele; vor fi la mine 4 zile. M-am spăriiat de ce a lucrat Victoria şi Virginia pentru expoziţiune. Nu cred să se mai afle care să o întreacă. Adunarea noastră cu expoziţiune, măsurată cu măsură ardeleană, nu bucureşteană, nici — vai de noi! — vieneză ori pariziană, va fi una din cele mai frumoase şi mai cercetate. Bilete de căli ferate am împărţit pînă acuma 1100, în depărtări mari, pînă în Marmaţia. O grijă mare avem: să nu dea foc vrăjmaşii. Păzim zi şi noapte, cu arme de foc. Expediţiunea la „Concordia44 s-a cores. Dr. Mitrea mulţămeşte foarte. Acesta este în serviciu olăndesc pe insula lava. A venit pe 1 an în concediu. Al d-tale părinte iubitoriu, Georgie. [Adresa:] Onorfatului] domn Const. I. Iuga, casariu al Academiei Române, în Bucureşti, Palatul Universităţii. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 1 Constanţa Dunca de Schiau, 1843— ?, scriitoare şi militantă feministă româncă, este o altă celebritate feminină a noastră în Europa secolului al XlX-lea, după Dora d’Istria şi înaintea Elenei Yăcărescu. Trăind multă vreme în Franţa, a publicat cărţi 93. sub pseudonimul Camille d’Alba. A fost secretara particulară a împărătesei Eugenia. Lipseşte pînă acum orice articol biografic mai consistent despre ea. Vezi Dicţionarul literaturii române de la origini pînă la 1900, Bucureşti, 1979, p. 308. 81 Sibii, 9 octobre st. n. 1881 Iubite Coste! După trei luni sau, poci zice, 9 luni de zbuciumături cu adunările şi luptele noastre de aici, din care şi acum partea cea mai grea a căzut tot pe umerii mei, am ajuns ca să mai poci răsufla puţin, să-mi văz şi de alte afaceri, şi anume de cele strict familiarie. îţi aduci aminte că-ţi făcusem năpaste cu prenumerarea Românului pe adresa: Dr. medicinei Hilariu Mitrea, în Răşinariu. Acest medic este de origine din Răşinari, se află însă în serviciu olandez tocma în insula lava, în Asia, iară acum are concediu pe 1 an întreg, cu plata întreagă cîte 500 fl. pe lună! S-au abonat şi la mine pe 1 an pentru Observatoriu, m-a rugat să-l abonez tot eu şi la Românul, prin un librariu. Mi-a numărat banii încă de la începutul lui august. Eu însă, prevăzînd că dacă vor veni la espoziţiune mai mulţi membri ai familiei, vom avea aici şi spese extraordinar ie, am reţinut partea mai mare a banilor. Ţi-am trimis atunci 10 franci, acum iară-ţi trimit numai 20 lei noi, dară te rog ca să abonezi pe Mitrea la Românul pe 6 luni, de la 1/13 oct[ombrie] pînă la 1/3 aprile, căci apoi în primăvară se mută la Italia şi va primi acolo. Aşadară 10 lei te rog să-i pui iarăşi de la d-ta, adecă din abonamente ce vei fi mai putut încăsa, ori vei încăsa, pt. Observatoriu. Eu am numărat Victoriei în săptămîna trecută aceşti 10 lei cu 5 fl. v. a., căci avea lipsă. Alături aici şi chitanţa pentru cei 700 lei de la monument. îţi va fi spus d-n. Sion sau altul că ne opriseră ca Asociaţiunea să nu participe la acea solemnitate; am luat apoi eu toată treaba în spinarea mea. Socoteală preste suma întreagă de 700 lei îţi voi trimite în tot cazul înainte de Anul Nou, adecă după ce vom avea toate conturile, căci deşi pietrariul este gata din partea sa, dară grilagiul nici pînă astăzi nu e gata de la fabrica de fierărie. îţi trimit şi o listă a tuturor abonaţilor din Bucureşti, ca să vezi cum ne potrivim la număr şi la plată. Cu această ocaziune mai zic o dată: dacă mai poţi face cîte un abonat, trimite tot exclusiv Victoriei, căci cu cît băiaţii cresc, cu atîta-i trebuie mai mult, şi despre acestea lucruri strict familiarie eu m-am înţeles prea bine cu dînsa. O am ţinut aici la mine 2 săptămîni, cu atît mai vîrtos că venise foarte slăbită. Aici s-a recreat prea bine, iară spese n-au avut nici chiar pe drum, că i le-am dat eu toate, şi aici a şezut cu mine şi cu verişoară-sa, preoteasa Virginia Sîrbu, pre cît a stat aceea 6 zile la mine cu bărbatu-său. Expoziţiunea noastră a fost prea frumoasă şi cercetată de mii de oameni de toate naţionalităţile, saşii şi sasele cu sutele. Bucuria Victoriei era mare. După ce s-a dus acasă Victoria, au venit îndată Dimţitrie] Stănescu cu cocoana, cu fie-sa şi cu Octavia, pe 2 zile, căci apoi s-a şi închis. Spesele expoziţiunei noastre trec preste 6.000 fr. Vom avea un deficit ca de 300 fr. dară nu ne pasă, căci am triumfat frumos. 94 Am revăzut din noii lista şi văz că Krafft a greşit la un loc, şi am îndreptat. La vreo doi mă îndoiesc şi eu de termin, şi îmi lipseşte timpul ca să caut şi scrisorile din dec[embrie] a[nul] tr[ecut] — 6 ianuariu a[nul] c[urent]. Poate că dta ai listă exactă. In fine, reflectez la anunţul din Obs[ervatoriul] nr. 78. Aşadară oricîţi abonaţi s-ar afla, adresele lor se dau acolo la poştă locală, care le înaintează aici, unde mi se numără mie 8 fl. v.a. în note austriace pe 1 an sau 4 fl. pe 6 luni. Cum vor socoti ei fiorinul, nu ştiu, destul că mie mi se cuvin 8 fl. număraţi prin poşta de aici, care-şi trage socoteala cu a României. Este specula staturilor. Ce porto iau ei acolo, nu ştiu, d-ta însă vei afla de la direcţiune. Au tarifă. îmi scriai de concediu pe oetobre sau novfembrie]. In cazul de a-1 cîştiga, fii bun a mă înştiinţa. Al d-tale iubitoriu, Georgie. (Arhivele Statului Ciuj-Napoca, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 82 Sibii, 3 dec. 1881 Iubite Costil Eu am răspuns la scrisorile d-tale din iuliu, mai pe scurt în aug[ust], mai pe larg în 9 oetobre, cînd am trimis şi 20 l[ei] n[oi] cu rugarea ca să prenumeri pe Hilariu Mitrea mai departe, pînă la marţiu. Tot atunci observasem că acest om se va duce din Răşinari la Yiena. El a plecat, m-a rugat însă ca să scriu la administraţiunea Românului să schimbe adresa: Dr. HiL Mitrea in Wien Alten Fleischmacht 15, bei Herrn B. G. Popoviciu. Acolo să-i meargă ziariul. Deci fii bun dă notă administr[aţiunei] Rom[ânului], sau o trimite. Victoria îmi scrie că este foarte îngrijată de d-ta să nu fii bolnav, căci îi scrii foarte rar. Ele aşa sunt; eu le scriu în fiecare duminică, o dată la una, o dată la alta, deşi pot vedea din primirea ziariului de 2 ori pe săptămînă că eu trăiesc. Nevastă-mea a zăcut 2 săptămîni din o scîrbă avută cu Stănescu, mai mult de arţag. Eu cred şi ştiu că eşti foarte ocupat, cu toate acestea fă cum vei şti, ca dacă tocma nu poţi d-ta, încai lancu să consoleze pe mamă-sa la 10 — 15 zile cu cîte o scrisoare. Văz că pe el l-au şi citat la asîntare. Pe anul acesta va scăpa cu cartea de botez, dară apoi în a[nul] v[iitor] nu mai poate, de aici sau de acolo, undeva trebuie să stea sub stindard. Fiindcă mai tîrziu nu vă voi mai putea scrie, avînd spre finea anului trebi întreit mai multe ca de regulă, te rog ca să-ţi [iei] 1/2 oară, să-mi faci cunoscut cum mai stăm cu abonaţii cei credinţaţi în capitală, ca să-mi poci încheia conturile, pozitiv ori negativ, şi să aflu dacă mai am sau nu să trimit cuiva la Bucureşti pe 1882. M-a p us păcatele de am creditat iestimp şi aici pe cîţiva. Mă pomenii însă ca din chiar senin cu restanţă de 178 fl. v. a. Spre mare necaz al meu, cei mai mulţi creditaţi pe vorbe mari, promisiuni solemne, m-au minţit ţigăneşte. Nu mai poate fi vorba de creditat nici pe bogat, nici pe sărac, toţi mint şi înşală. Acestea restanţe îmi făcură neplăceri cu atît mai mari, că 95 de o parte ajunsese şi Victoria ca să nu mai aibă nici un ban de cheltuială în casă, iară de alta cei trei băieţi ai nefericitei Aureliei s-au bolnăvit unii după alţii de vărsat, incit am trei)uit să dau şi acolo cu 50 fl. mai mult ca in alţi ani. Apoi, de Ia ianuariu 1882 nu mai poci trăgăna cu cauţiunea cîrpită. Patru ani mă aşteptară „prietenii44, şi acum mă întreabă că In patru am cum de nu am putut întregi 2500 fl. Nu vor să ştie că eu ţiu trei case, cu cea de la Qrăştie. Precum am mai zis, orice abonam[ent] vei fi încăsat ori vei încăsa, să le trimiţi lor la Braşov, ca să-şi poată cumpăra din ei măcar lemne, iară eu să aflu numai care a plătit şi care nu. , Al d-tale iubitoriu, Georgie. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 88 Sibii, 20/8 mai 1882 Iubite Costil Alături aici două hîrtii. Fii bun şi le depune îndată după primire la biu-roul Academiei, ca dacă numai se poate, să primesc ceruţii 250 lei în 8 zile, adecă pe 15/27 mai, ca să poci folosi sărbătorile Rusaliilor la acea excursiune. Citeşte hîrtia mea şi vei vedea cauza. Dacă nu voi primi banii pe atunci, sau cel mai mult pe dumineca denaintea Rusaliilor, eu nu voi putea pleca, căci m;e nu-mi dă mîna ca tocma în acestea împregmrări să cheltuiesc de la mine pentru scopuri ştienţifice. Dară tot mai bine va fi să-mi [sosească] banii pe sîmbătă, ca să-i poci schimba în val[uta] austr[iacă], ceea ce aici nu se poate în zi de duminecă. Faceţi d-lui Meitani1 cunoscut, prin. un bilet de corespondenţă, că eu nu am nimic în contră dacă secretariatul îi va da copia după raportul meu. Văzînd că nu poţi face nici un abonat, sistai expediţiunea de eîte 40 exemplar ie, ca să-mi cruţ porto. Mulţămindu-ţi pentru aducerea minte de la S. Georgie, care-mi este şi pentru 12/24 mai, cînd împlinesc 70 de ani, rămîn al d-tale iubitoriu, G. Bariţ. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 1 George G. Meitani, 1840—1909, avocat şi om politic român din Bucureşti, procuror la Curtea de apel, deputat şi senator. E cunoscut şi ca scriitor, prin volumul Ciuturi intime, Bucureşti, 1860 şi Critica literară, Bucureşti, 1900. A tradus printre primii la noi din Sapho. Vezi despre el: George G. Meitani, în Dreptul, XXVIII, 1909, p. 3093; [G.G. Meitani/, în Adevărul XX, 1909, p. 7149; Lucian Predescu, Enciclopedia „Cugetarea“, Bucureşti, 1940, p. 538; Dicţionarul literaturii române de la origini pînă la 1900, Bucureşti, 1979, p. 559. 96 Sibii, 3 nov. n* 1882 Iubite Costil în zilele cit am petrecut la Braşov, pe la 7 oct[ombrie] st[il] n[ou] trimi-ţindu-ţi un memorial de ale noastre *, îţi scriam că-ţi va merge de aici un pachet cu mai multe exemplarie, şi iţi arătam ce ai să face cu ele. După mari piedeci şi scirbe din partea celor cari din capul locului n-au voit să auză de nici o mişcare naţională, abia alaltăieri am putut reuşi ca să înaintez la adresa d-tale, prin poştă, franco, un nachet cu 60 exempl[are] broşurate şi cu 9 legate în table tari. în scrisoarea mea din octobre îţi arătasem ce ai să faci cu exemplarieîe, alăturînd şi o listă de cîte ai să le împărţi gratis, anume: la cele două biblioteci, a Academiei şi a Universităţei, la d-nii membrii Academiei cîţi se află în loc (cam 14 inşi), la 5 redacţiuni principali, d-lui Tocilescu, apoi la Paris dd-lor G.A. Rosetti şi Al. Odobescu, la care adaog aici încă 2 [pentru] Emil Picot2 şi Biblioteca Capelei româneşti din Paris. Din cele legate să dai preşedintelui nostru totodată ministru,3 d-lui secretariu general Y.A. Urechia şi la toţi dd-nii miniştri cîţi nu sunt membri ai Academiei. Să dai 1 exempl[ar] la cancelaria Senatului, 1 la canc[elaria] Camerei, 1 la biblioteca Mitropoliei. Toate celelalte să le faci de vînzare, comptant. Deci află că zilele trecute primii scrisoare de la on[oratul] domn Dim. Frumosu, controlor la Defecţiunea telegrafelor şi poştelor, care mă întreabă de preţ zicînd că un consorţiu voieşte că cumpere mai multe. Te rog nu-ţi pregeta a vedea pe d-n. Frumosu şi a-i comunica că dacă voieşte, poate lua din acelea cîteva care au mai rămas de vinzare, se înţelege însă comptant, că aşa i-am şi răspuns. Dară să nu spui la nimeni că ai dat şi gratis la cineva în afară. Pe d-n. Kogălniceanu să nu-1 uiţi, oriunde ar fi, şi nici pe unul din membrii secţiunii istorice, nici pe dd. Alecsandri, Maiorescu, Hasdeu din secţia filologică]. Nu cumva să uitaţi pe d-n. Ioan Ghica, să-i daţi un exempl[ar] fin, dacă este în capitală sau în Anglia, totuna. Academia tot trimite la Paris şi la Londra cîte ceva, foloseşte ocaziunea; D-ta n-ai idee ce serviciu mare vei face cauzei cu executarea promptă a acestor expediţiuni, acolo pe loc şi în afară. Află că ziariele magiare s-au revoltat asupra coprinsului din acest operat al nostru, precum nu am mai pomenit de la 1848. Din 20 ziarie politice magiare, abia poci citi 6, dară în acelea 6, mari, au apărut pînă ieri 11 critice, una mai flagrantă decît alta. Ei recunosc multe adevăruri, refrenul lor însă la unele este: „Nu corni, veniţi de vă luaţi drepturile!“, la altele că nu este adevărat. Preste puţin, Memorialul se va împărţi la miniştri şi la membrii camerelor, în limba magiară. Atunci, apoi, va fi spectacol şi mai mare. Din toate acestea învăţăm că Memorialul a venit la timp şi că produce efectul ce nu mai se poate aştepta, între împre-giurările noastre, de la o acţiune ca aceasta. Iată, însă, că ne veni altă năpaste pe cap. După multe intrige ca operatul . acesta să nu vază lumina în veci, acum după ce au apărut, prea s[îinţia] sa mitropolitul ortodox a oprit ca să nu se vînză în librăria diecezană de aici. Este, adecă, ştiut că pre s[finţia] sa nicidecum nu e de acord cu mersul politic al românilor din Transilvania. Aşa, unii prepun că se vor da şi cercularie secrete arhiereşti, cum s-a întîmplat şi în iuniu 1881, prin cari, anume, preoţii vor fi opriţi de la lectura acestui operat. 97 îmi pare foarte rău că s-au străcurat cîteva erori de tipariu care mă revoltă. Fii bun ia o ceruză şi îndată pe pag. 1, în cuvîntul resplicată şterge preste tot pe 2, adecă trage dungă preste 2, că e adevărat scandal4. Celelalte treacă pe aci încolo. Nu-ţi cruţa, rogu-te, timpul, fă-ne acest serviciu. Vinde, ca să avem de unde plăti pînă nu-1 vor opri. Cu aceasta rămîn al d-tale iubitoriu, Georgie. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Foad. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 1 Scrierea politică din 1882 a lui Bariţ, Memorial compus şi publicat din însărcinarea Conferinţei generale a reprezentanţilor alegătorilor români adunaţi la Sibii în zilele din 12, 13 şi 14 mai st. n. 1881, prin comitetul său emis cu acea ocaziune, Sibiu, 1882. Vezi şi VII, p. 288, n. 7. 2 Ibid., p. 355 - 357. 3 Preşedintele Academiei Române era Ion Ghica. 4 In ediţia a doua românească, tipărită în acelaşi an la Sibiu, greşeala de tipar nu mai există. 85 Sibii, 16/4 nov. 1882 Iubite Costi ! Sunt foarte îngrijat de soarta pachetului cu 69 exemplarie memoriale româneşti, trimise de aici în 1 nov[embrie] n[ou] cu poşta, porto plătit, despre care ţi-am scris pe larg în 3 nofvembrie], şi anume te rugasem ca să dai la ziarele cele mari de acolo cîte un exemplariu. De atunci au trecut două săp-tămîni, fără ca să avem vreo ştire despre sosirea sau nesosirea acelui pachet. Din această cauză eu sufer aici mustrări pentru atîta întîrziere, iară ziariele din Bucureşti îmi cer exemplarie prin d-n. Diamandi Manole de la Braşov. Dară mai este şi un alt interes foarte mare, vătămat prin întîrzierea aceasta. Am scris şi la vama din Predeal, nu cumva pachetul s-a oprit acolo. Dacă cumva eşti bolnav, pune pe cineva să-mi scrie, numai trei cuvinte: ai primit pachetul sau nu, şi de l-ai primit, ce s-au făcut cu exemplariele. Să daţi cîte un exempl[ar] la toate ziariele cîte ies în toate zilele, şi pe cela franţozesc din loc să nu-1 uitaţi. Nu ştiu dacă ai vorbit vreodată în acestea 5 săptămîni cu d-n. advocat şi deputat G. Missail, ca să mă ştiu conforma cu traducerea memorandului in franţozeşte, precum a decis comitetul nostru. Fiindcă nu primesc de la nici unii răspuns la scrisorile şi rugările mele, voi fi silit eu sau altcineva să mergem la Bucureşti, să isprăvim în persoană. Nu cerem traducţiune de pomană, ci pe bani. Dacă oamenii de acolo se tem cumva, să ştim, ca să aflăm în Viena traductori foarte buni din nemţeşte în franţozeşte. m Răspundeţi-mi numai acuma, şi vă promit că cu lucruri de acestea nu vă voi mai incomoda pe nici unii. Iubitoriu, Georgie. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 86 Sibii, 15/3 dec. 1882 Iubite Costi ! Nu mai ştiu a citea oară am luat în mină scrisorile d-tale din 21 et 22 nov[embrie] n[ou], ca să-ţi răspund la ele. De 5 săpătmîni mă aflu într-o adevărată volbură. Dară să trecem la afacerile atinse în scrisorile d-tale. Din cauza întîrzierei memorandului la ziariele din Buc[ureşti], eu avu-sem în comitetul nostru scîrbă aşa mare, încît tocma în şedinţa din 21 nov-[embrie], blăstămîndu-mi ora în care fusesem ales eu acela, am ieşit, după care s-au adunat alţi bărbaţi, din districte, ca să ne împace. Explicări mai departe nu poci face, iară de mişelia celui ce a oprit pe Vasilie ca să nu distribuie exempîariele, nu-mi aduceam aminte că va merge aşa departe. Ne pasă la toţi foarte tare ca operatul să se anunţe prin toate ziarele, cu atît mai vîrtos că aveam trebuinţă să coperim spese de 1859 fl. v. a., mai vîrtos din vînzare. Acum acelea sunt aproape coperite, deşi ediţiunea nemţească şi cea ungurească, cîte 750 exemplarie, se dă mai tot gratis, în toată Monarchia şi în Germania. Ediţiunea românească s-a vîndut mai toată. Aici nu mai sunt exemplarie. Se face a doua, tot în 2 000 exemplarie, la care se cer alte spese. Cu ediţiunea franceză stă lucrul aşa, că după diverse încercări, în fine fu recomăndat d-n. profesor Bonifaciu Florescu1, atît ca traducătoriu cît şi ca tipograf. Am acordat eu d-lui traducere, hîrtie, tipariu cîte 120 lei n[oi] de coală. Cere înainte 400 l[ei] n[oi], adecă 200 l[ei] a conto traducerei şi 200 pe hîrtie. înainte cu 5 zile i-am răspuns, în 10 puncte sau condiţiuni, i-am adaos însă că are să ţi le împărtăşească d-tale, neavînd eu timp să le decopiez căci apoi d-ta ai să îngrijeşti, la timpul său, de legătoriu, aşa ca din 1 000 exemplfare] 900 să fie broşurate, dară cusute (ordentlich geheftet) cel puţin ca cele de aici, pentru care plătim 3 1/2 cruceri, iară 100 legate (gebunden) în tablă de hîrtie groasă şi călcîi de pînză. Din acea sută, 50 ex[empare] vor fi pe hîrtie fină. Dară această ediţiune franceză, întîrziată preste măsură, a devenit foarte urgentă, pentru Paris, Roma etc., ete., chiar şi pentru Bucureşti, unde mulţi citesc mai bucuros în limba franceză. într-aceea mi se scrie că numitul e om sărac şi mă tem foarte de tăndălituri. Nu aş voi să mai am scîrbă şi din această cauză. Deci te rog ca să faci cunoştinţă de aproape cu el, apoi sub un pretext sau altul să-l vizitezi din timp în timp, şi eu îţi voi mijloci, pe sigur, provizion pentru osteneală. D-n. Florescu are termin 2 luni. Ai văzut că lui Szollosy îi mai trimise comitetul, nu eu, 103 exemplare] în comision. Acum însă îi pare foarte rău, căci aici le-am fi vîndut mult 99 mai iute, eomptant. Am imbătrînit tare, dară n-am pomenit ca o carte românească atît de serioasă, ştienţifică, să se vînză în 1 900 exempl[are], nu în 2 luni, dară nici în 5—6 ani. Coprinsul ei a produs pe aici şi în Ungaria o impresiune cu totul neaşteptată: bucurie nespusă la români, mînie şi poftă de răzbunare la adversari. Chiar şi dintre saşi vin de-mi mulţămesc. Doară se va vinde şi acolo măcar acea sută. Exemplarele] gratis le-ai împărţit foarte bine; îţi mulţămesc. La ocaziune ce ţi se va da, spune salutările mele călduroase dd-lor pe cari i-ai numit în scrisoarea d-tale şi că le mulţămesc fierbinte pentru aducerea aminte. Salut pe d-n. coleg Vas[ile] Maniu şi că am aflat de la colegul Babeş cele împărtăşite de d-sa. Casariul de aici este d-n. Yisarion Roman, la „Albina“ (banca) şi d-sa dă revers în regulă pentru tot ce primeşte. Act de fundaţiune am numai 1 exemplfar] aici şi ţi-1 trimit astăzi. Nu-Ltipări. Am să-l tipăresc eu aici franco. ■Iubitoriu, Georgie. întoarce ! Episcopul de îa Arad mi-a scris de ce te-ai plîns la el. Nu ştiu dacă-ţi dă mîna să faci aşa. Orice porto plăteşti la acestea corespondenţe], să le pui în socoteala memorandului. Szollosy va face foarte bine dacă va trimite preţul exemplarelor], 25, vîndute pînă dăunăzi, scăzînd cele cuvenite şi adresînd direcţiune! Institutului „Albina“, Sibii. [Adresa:] Onorfatului] domn Gonst. I. luga, casariu al Academiei, în Bucureşti (Palatul Academiei). Rec[omandată]. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin îuga. dosarul 4.) 1 Vezi Ioan Chindriş, Bonifaciu Florescu şi Memorialul transilvănean de la 1882, în Studia et acta Musei Nicolae Bălcescu, IV, (Bălcescu şi Transilcania, sesiune ştiinţifică, Cluj, 2—3 decembrie 19721976, p. 135—147; supra, Partea întîi, XLVII/213, n. 4. 87 Sibii, 4 iuniu st. n. 1883 Iubite Cosii ! îţi trimit scrisoarea episcopului in original, ca să o citeşti de zece ori; dară comentariu nu-i fac. Ep[iseop]pul îşi va împlini amerinţarea desigur, şi urmarea va fi discreditarea d-tale totală în ochii preşedintelui şi ai deie-gaţiunei. Auzi acolo: nici măcar cupoanele să nu i le trimiţi la timp?! Este aceasta indolenţă, sau că ai cheltuit banii din cupoane? Oricum, eşti discreditat cu totul. Şi apoi ce-mi tot spuneai mie că din capete i-ai plătit 1 000 lei n[oi], cînd i-ai dat numai 500 l[ei] n[oi]? Toată purtarea d-tale mi se pare foarte misterioasă. Dacă cumva ep[isco]pul a scris şi Victoriei, ca răspuns la scrisoarea ei de mulţămită, şi i-a descoperit purtarea d-tale, atunci o jale va cuprinde pe ea şi pe băiaţi, şi ea va cădea în aşternut. Apoi 100 să mă mai mir de un străin ca Bonifaciu Florescu, care nici pînă astăzi nu e gata cu Memorialul francez l1 Dară ce-ţi pomenesc eu de aşa ceva, cînd în 10 săptămîni nu mi-ai făcut nici atîta bine ca să mergi la el ş-apoi să mă înştiinţezi de mişelia lui, pină n-am mers eu la Bucureşti. Să faci banii episcopului din pămînt, să laşi lenea şi nepăsarea, să-i scrii şi să-i ceri iertare, dacă nu vrei să-ţi pierzi postul. Al d-tale socru întristat, Georgie. Fă bine dă scrisoarea cît mai curînd la d-n. Ispirescu. [Adresa:] D. domnului Gonst. I. Iuga, casariu al Academiei Române, în Bucureşti (Palatul Universităţei). (Arhivele Statului Cluj-Xap oca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 1 Vezi scris, precedentă. 88 Sibii, 6/18 iuniu 1883 Iubite Cosii ! îndată a doua zi după ce am primit scrisoarea d-tale din 1/13, am şi înaintat acei 640 lei noi episcopului1, prin poştă, iară în comitiva mea am decopiat vrea 4 pasage din scrisoarea d-tale, coprinzătoare de cauzele care te-au făcut să întîrzii cu trimiterea banilor, şi l-am rugat să mai aştepte vreo 4 luni, ba i-am promis că dacă voi ajunge pînă la anul cu viaţă, voi ajuta şi eu, după putinţă, la acea garanţie. Mie mi se pare că l-a cătrănit şi i-a deşteptat prepus greu netrimiterea regulată a cupoanelor. Eu am întîrziat odată numai 3 săptămîni cu transmiterea unui cupon la mitropolitul Ioan2, şi îndată s-a spăriat şi mi l-a cerut. în cazul de acela oamenii se tem să nu li se fi înstrăinat chiar efectele. La episcopul însă poate să fie intervenit şi vreo denunţiare, de care acuma sunt la ordinea zilei pe la noi. Scrisoarea Victoriei o remit, ei nu am să-i zic nici o vorbă. în august voi fi iarăşi la Braşov, pe 9—10 zile, atunci voi mai ajuta după putinţă. Să trecem la nenorocitul de Memorial. Computul tipografului îl voi prezenta comitetului îndată la şedinţă cea mai de aproape. Pînă atunci însă 50 exemp[lare] broşurate bine, adecă cusute întocma cum am încheiat, cu contract, cu compactorul, să mi se transmită încoace, să se adaoge 5 exempl[are] legate ţeapăn (gebunden). Celelalte dispoziţiuni le scriu pe altă hîrtie3, ca această afacere să nu se amestece cu ale familiei, şi viceversa, dară să mi-o remiteţi decopiată de Iancu, că eu nu o poci decopia. 101 Comunică cu d-n. Ispirescu. Iubitoriu, Georgie (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 1 Lui Ioan* Meţianu de la Arad (vezi şi scris, precedentă). 2 De data aceasta este vorba de Ioan Vancea de Buteasa, arhiepiscop şi mitropolit greco-catolic de Alba-Iulia şi Făgăraş. 3 Această „altă hîrtie“ este scrisoarea următoare, cu un caracter oficial. 89 Sibii, 6/18 iuniu 1883 Domnul meu! Spre răspuns la avizul dv. din 1/13 ale l[unii] c[urente] depre terminarea memorialului francez, am onoare a vă face cunoscut. 1 Cu legătoriul de cărţi am încheiat contract şi am fixat preţul de bro-şurat şi de legat cu păreţi tari. 2 Exemplare de lux să nu se lege nici unul, decît numai 50 cu păreţi tari de hîtie. Toate celelalte să fie broşate, cusute, cu învelitoarea groasă, nu ferferiţă de hîrtie. 3 Editorului Dentu, la Paris, da, să i se trimită 200 ex[emplare], atîtea cîte cere el, dară să se adaoge şi alt pachet, cu 20 exempl[are] legate şi adresate: Monsieur M. N. Seulescu 34 Rue St. Jacques, că acela mi le cere spre a le împărţi la cei mari. 4 Rabat se acordă lui Dentu 40%. 5 Exemplarie gratis să se dea cîte două la: 1) Biblioteca statului; 2) Academiei; [3]) 3—10 la 8 ziarie româneşti şi 11—13 la cele 3 franceze. Pînă aici face exempl[are] 26, toate broşurate. 4 [sic] Cele legate, cîte nu merg la Paris, sunt destinate a se împărţi pe la ambasadele din loc cîte 1 exempl[ar]. Dară prin cine şi sub ce titlu? Te rog ca în această privinţă să ceri binevoitorului consiliu al domnului seere-tariu general, după ce i-ai prezentat 1 exemplfar] ad personam. Dacă d-sa va afla cu cale să se dea pe la ambasade cîte 2 sau 3 exempl[are] gratis, atîtea să se dea. 5 [sic] Se înţelege că d-lui preşedinte al nostru îi veţi prezenta 1 exempl[ar] fără ca să vă zic eu. 6 Asemenea şi alţi dd. colegi ai mei, cari se afla în capitală, şi la dd. miniştri. 7 Să nu uitaţi pe dd-nii Odobescu şi E. Picot, la Paris, nici pe I. Ghica. 8 Pentru spesele de expediţiune ce veţi avea, vom da ordin la Librăria Graeve. 9 Tot la librăria Graeve să se depună spre vînzare 100 exempla[re]. 10 Restul să fie reţinut acolo pînă la alt ordin. \02 Trimiterea exemplarelor] la Paris a devenit urgentisimă. Dacă-ţi va mai cere cineva dintru cei mari ai ţerei vreun exempl[ar], să dai negreşit, pe răspunderea mea, numai să treacă la socoteală. Cu toată stima, G. Bariţ. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 90 Sibii, 13/25 sept. 1884 Iubite Cosii! Fiindcă Victoria-mi scrisese de cîteva ori că te aşteaptă la Braşov, neş-tiind eu dacă ai venit sau nu, trimit această scrisoare urgentă, printr-însa, da dacă nii eşti în Braşov să ţi-o înainteze îndată la Bucureşti. Sper că acum Academia este p[er] cassa, pentru ca să mi se poată transmite restul sumei votate mie pentru adunarea de documente istorice şi compunerea istoriei ţărei noastre. De patru luni lucrai neîncetat aici acasă cu doi scriitori plătiţi. In 3 oet[ombrie] (21 sept[embrie]) voi să plec spre a cerceta cîteva arhive în ţară şi afară. Spre acest scop alătur petiţiunea cătră o[norata] Delegaţiune, ca să binevoiască a-mi asemna restul de 3 000 l[ei] n[oi] votaţi de cătră adunare. Doresc foarte ca suma aceasta să-mi vie pînă joi, în 2 oct[ombrie (20 sept[embrie]) aici la Sibii de-a dreptul, într-o asignaţiune de la Banca României la adresa mea, asupra „Albinei“, sau dacă nu se poate aşa, atunci să mi se trimită suma de-a dreptul la persoana mea. In caz cînd d-ta ai vedea că nu puteţi face această expediţiune pe terminul de 2 octobre la Sibii, atunci să mi se trimită pe adresa nevestei mele la Braşov, strada Catarina 402, iară eu pînă atunci voi ridica cîteva sute fl[orini] de unde voi şti, ca să poci pleca, să nu mă apuce vreo iarnă grea în străinătate, că prea sunt bătrîn pentru aşa ceva. Mai departe, îţi fac cunoscut că poimîine se va înainta de aici un pachet, sau şi două de cărţi la adresa Academiei, pe lingă o listă după care au să se împarţă acelea mai toate gratis, iară una separat, în cauză privată, de la un preot cătră d-n. ministru preşedinte, pe care să scrii d-ta adresa şi să o dai în locuinţa d-sale pe sigur, zicîndu-i numai simplu că aceea a venit într-un pachet al Academiei. Se poate prea uşor ca dacă nu voi prea întîrzia în străinătate, să mă întorc prin Banat şi România — Bucureşti — în patria mea. Pînă atunci te rog ca să nu-ţi pregeţi a mai întreba la librarii ştiuţi dacă şi cîte exemplarie se vor mai fi petrecut din memorandele noastre. Al d-tale iubitoriu, Georgie. Vezi [Adresa:] D. domnului Const. I. luga, casariu al Academiei Române. In Bucureşti (Palatul Universităţii). (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 103 91 Braşov, 15/27 oct. 1884 Iubite Cosii ! Sosind eu aici din călătoriile mele întreprinse din însărcinarea dată mie de cătră Academia Română, Victoria îmi transpuse suma v. a. fi. 452 sau adecă l[ei] n[oi] 1.000, trimişi cu scrisoarea d-tale din 6/18 pentru mine, a conto celor 3.000 1. n. pe cari mai aveam să iau de la casa Academiei, in urmarea binevoitoriului său conclus, ceea ce adeverez prin aceasta pînă cînd, venindu-mi şi restul sumei, am să vă dau chitanţă preste tot. Sper că pînă acuma se va fi întors şi d-n. secretariu general, încît să mi se poată trimite şi restul de 1. tl 2.000. Fiindcă absentai prea mult de la Sibii, mai vîrtos în Ungaria, mîine plec de aici, aşa, să mi se adreseze orice ar fi tot numai la Sibii, mie de-a dreptul. în Oradea Mare am angajat, cu învoirea episcopului, pe doi preoţi tineri cari pînă în marţiu 1885 să-mi decopieze mereu acelea documente şi cronice, pe care eu după cercetări făcute în 9 zile, cîte opt oare pe zi, le-am crezut a fi necunoscute şi de valoare istorică. Se înţelege că acei preoţi lucră pe onorariu, pe care am să-l dau din suma votată mie cu atîta generozitate. Tot aşa trebuie să îndestulez şi pre copiştii pe cari-i am în Sibii. în fine, după ce arhivele Transilvaniei sunt trasportate la B[uda]pesta, îmi căută să stau şi acolo cîteva săptămîni. Acestea ţi le scrisei pentru un caz cînd cineva ţi-ar face dificultăţi îh privinţa restului de 1. n. 2.000, ca să ai ce le răspunde. Văz că pomeneşti în scrisoarea cătră Victoria despre unele scrisori ale episcopului Meţianu, întru care îţi âmerinţă. La întorcere din călătoria mea. m-am oprit pe 2 zile şi în Arad. Episcopul mă luă a doua zi în primblare. Da, dînsul este foarte indignat pe d-ta, nu numai pentru că în 5 ani i-ai întors aşa de puţin din suma cauţiunei, ci şi pentru că lui în adevăr îi trebuiesc banii Ia întreprinderea cea mare de preste 100 mii fl. cu ferestraie, atît la Zerneşti cît şi la Cîineni în România cu nepotu, cu ginere-său şi cu alţi doi a cumpărat păduri vaste şi speculează cu ele. Apoi după ce petrecuse înainte cu cîteva luni mai multe zile la fii-sa în Zerneşti, acolo s-a mai informat că, după ce dînsului nu i-ai plătit, apoi nici familia nu ţi-o duci la Bucureşti. Eu am obicei de a excuza acest trai de oameni tineri despărţiţi aşa, cu împre-giurarea că Victoria stă aici numai pînă cînd va complini creşterea băiatei, care în Bucureşti ar costa de 5—6 ori mai mult şi ar fi nesigură. Dară nici aceasta nu prinde, pentru că oamenii aflară că şi acuma, cu salariu de 400 lei pe lună, nu trimiţi familiei nici pe 1/2 din cît îi trebuie neapărat. Nici episcopul, nici nimenea nu crede că o singură persoană, fie şi în Bucureşti, voind a trăi regulat, să aibă trebuinţă de 400 1. n. pe lună şi să nu poată e.conomiza măcar 100 l[ei]. Tocma aşa nu-ţi crede d-tale, cum nu crede nici lui Ieronim, care abia se ajunge cu 800 fl. v. a. pe an, deşi are la mine cvartir, lemne, serviciu, şi lăcuieşte numai în Sibii, nu în capitală mare. Scurt, episcopul a intrat în prepus mare şi eu mă tem că nu scrie la prezidentul. Eu aş plăti bucuros din banii de la Academie, la episcopul Meţianu 1.000 l[ei]. După ce, însă, văz cu ochii lipsa extremă în care ţi se află familia, mă aflu în cea mai mare perplexitate. Din acei 1.000 1. n. las Victoriei 350 1. n., cu atît mai vîrtos că: 1) casele de sus şi de jos încă nu le-a putut închiria, după ce a fost silită să scoaţă pe chiriaşi, cari deveniseră obraznici preste măsură; 2) cvartalul din urmă al contribuţiunei trebuie plătit; 3) iarna este acilea, spesele casei 104 se mulţesc; 4) după ce chiriaşii au lăsat in urma lor stricăciuni şi murdării, au mai mers şi pe repărături vreo 40 fl. v. a.; 5) la amortizaţiune a rămas dătoare mult, din cauză [că] trebuinţele zilnice neapărate nu era in stare să le copere altfeli. Celelalte le ştii d-ta. Singura mîngiiare îi rămine acesteia că aveţi prunci buni şi foarte diligenţi, lăudaţi şi de străini. Te rog să-mi scrii mie, cu ocaziunea cînd îmi vei trimite cele 2.000 1. n., dacă ai mai plătit ceva episcopului de la Paşti încoace, şi cît i-ai plătit, ca să mă ştiu eu conforma. D insul vine în novembre la Sibii pentru congresul bisericesc, unde în cele 8 zile cît va sta acolo sa-i mai poci vorbi, dară [să] ştiu cum să-i vorbesc. Tot astăzi am scris şi bibliotecariului, dindu-i răspuns la întrebarea ce-mi face. Nu vei fi uitat să cerci a scoate abonamentul de la Al. Lupaşcu. Să mai întrebi şi la librari, de memorand. Al dumitale iubitoriu. Georgie. Care este locuinţa d-lui Odobescu în Paris? (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 92 Sibii, 23/11 nov. 1884 Iubite Cosii! Primind telegramul d-tale din 7 nov[embrie] st[il] nou, în care-mi ziceai că s-au împlinit toate formalităţile şi in 6—7 zile voi primi, am aşteptat acestea două săptămîni în toată liniştea. Ieri însă îmi veni o năpaste înfricoşată pe cap. Din cauza .unui art[icol] din Obs[ervatoriul] nr. 83, scris de lero-nim în absenţa mea de 4 săptămîni de la Sibii, în octobre, am fost dat în judecată de presă cu provocare art[icolele] 171—172 din legea penală, ca dacă voi pierde procesul să stau închis cel puţin 1 an şi să plătesc gloabă 1.000 f. v. a.! în toată viaţa mea nu am avut supărare mai grea decît aceasta A Preste 16 zile am să fiu judecat. Pînă atunci trebuie să-mi pun toate lucrurile în ordine, să-mi fac şi testament. Deci vezi de-mi regulează afacerea şi de acolo, ca să mă ajut la nevoie. Dacă n-ai făcut pînă acum expediţiunea, să nu o mai faci în număraţi, ci dacă numai se poate, în asignaţiune la adresa mea, asupra „Albinei44, de la banca de acolo sau de la „Dacia-România44. Dacă nu se poate aşa, atunci nu-mi rămîne decît să primesc înnumăraţi, tot sub adresa mea. Firma Kap-debo de aici încă are dara vere cu Bucureştii, asignaţie se poate lua şi asupra lui, care lucră mult cu hîrtii româneşti. 105 Numai de nu s-ar întîrzia prea tare! Al d-tale iubitoriu, Georgie. [Adresa:] Onoi[atului] demn Ccnst. I. luga, casariu al Academiei. în Bucureşti (Palatul Universităţii). ,,B[eccmandat] 272“ [ştampila poştală]. (Arhivele Statului Cluj-Napoea, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 03 Braşov, 1/13 aprilie 1885 Iubite Costi! Eu plec astăzi de aici Ia Sibii, după ce am regulat citeva afaceri foarte urgente ale ambelor familii. în Joia Patimilor, după două oare de la sosirea mea acasă, iată că veniră executorii şi preţuiră o parte din mobilii, pentru contribfuţia] fonceirei pe casele nr 339, care nu era plătită nici la stat, cu 18%, nici la comună cu 24%. Am luat recurs îndată, şi alaltăieri a ieşit co-misiunea ca să se convingă că partea cea mai mare a încăperilor, adecă 10 odăi şi camere, erau nelocuite. Dară pe 3 luni am plătit de la mine, atît ca să fim siguri că execuţiunea se va sista, cit şi ca această fiinţă nefericită să-şi recîştige în cîtva sufletească, pe un timp oarecare. Victoria încă tot nu a putut scoate cei 200 fi. de la Mărgineanu şi vreo 70 fl. de la Laslo, pe care l-a dat la advocatul Mayer, ca să scoaţă cu judecată. Eu le-am scris la amîndoi, cum am ştiut mai energios. Laslo mi-a şi răspuns că să-i trimită chitanţă pt. 27 fl. deocamdată. Fie şi atîta deocamdată. Dară ce sunt acestea sume pe lîngă necurmatele trebuinţe diurne pentru o mamă cu doi prunci mari, fată de 16 ani împliniţi şi fecioraş de 13, amîndoi buni în toată privinţa ?! Adevărat că locuind cu mamă-sa, trăieşte cu economie mult’mai mare decîtdacă ar fi singură. Cu toate acestea, fără 800 fh (2000 1. n.), afară contribuţiuni, îi este absolut preste putinţă sa iasă preste an, şi chiar aşa numai cu mare greutate. Din această cauză, de doi ani încoace nu a fost în stare să plătească nimic la Sparcasă. Preste puţin se mută un medic în etajul de sus, chiria, însă, va fi sechestrată întreagă pentru Sparcasă. D-ta şi fiiul d-tale Iancu aveţi venit curat 7200 1. n. pe an. Victoria cu cei 2 prunci are aici 200 fl. v. a., adecă bursele şi alt nimic, afară ce poci eu să le mai adaog preste an, de la 100—150 fl., după împregiurări. După ce va înceta ziariul politic, nu mai ştiu dacă voi fi în stare să ajut cu atîta, şi mă săgeată cînd cuget la aceşti tăiaţi. Victoria, în mijlocul atîtor lupte, a slăbit iară; nu-mi place de sănătatea ei. Cura de anţărţ şi de an a costat-o preste 200 fl. Se îndreptase bine: acum, însă, a dat iarăşi înapoi. D-ta ziceai că de ce nu a vîndut casele. Las’ că ea consideră ca o ruşine familiară vînzarea; este, însă altă întrebare: între împregiurările de faţă cui să le vinzi şi cu ce preţ? Sunt multe case de vînzare, chiar în stradele principali. Eu nu zic să nu le vindeţi, aş dori, însă, ca mai întîi să vă aşezaţi fiica, după aceea văzînd şi făcînd. 106 Trimite-i, rogu-te, ceva bani cît mai curînd. Cu dragoste părintească, George Bariţ. [Adresa:] D. domnului Const. I. luga, casariu al Academiei Române. In Bucureşti, Palatul Univesităţei (în căncelaria Academiei). (Arhivele Statului Cluj-Napoea, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 1 Despre acest proces de presă al lui Bariţ vezi G.B.C., IV, p. 67, n. 1. 94 Sibii, 6 mai n. 1885 Iubite Costi! După ce am primit neaşteptata, dară prea generoasa deciziune a Dele-gaţiunei academice, iată, alătur, pe lingă adresa de mulţămită, şi chitanţa mea pentru suma de lei n[oi] 2500. Cred că nu vei avea piedică din lipsa în-casărei. Aş dori ca dacă numai se poate, să trimiteţi suma întreagă dintru o dată. Nu că doară eu aş sta să o şi înghiţ dintru o dată, ci din alte cauze, pentru care nici să o trimiţi pe adresa mea, ci la Maria G. Bariţ In Braşov. Acolo am să fiu şi eu de Rosalii, să las şi Victoriei, pe lingă ce-i mai dedesem la Paşti, încă cel puţin 300 l.n. Dară te rog să nu uiţi: nefericitului Leon să-i dai 60 1. n., ca cu cei 40 1. ce i-am dat acolo să fie 100 1. n., nu ca împrumut, ci ca ajutoriu frăţesc. Dară să-mi adeverească pe un petec de hîrtie, în 2—3 cuvinte. Te rog foarte ca să mă înştiinţezi, în 10 zile socotite de astăzi, dacă ai trimis banii la Braşov sau nu, şi de i-ai trimis, cîţi? Ga să mă poci regula să plec sau nu la Braşov. Al d-tale iubitoriu, Georgie. Ne-ar conveni prea bine cînd s-ar nemeri aşa ca scrisoarea mea către Delegaţiune să intre mai întîiîn mîna secretarului general, iară cu acea oca-ziune să-i rosteşti d-ta în numele meu şi ca însărcinat de cătră mine, în cî-heva cuvinte alese, cea mai călduroasă mulţămită, căci, adecă, eu cred că şi în cazul acesta d-sa a fost urzitoriul acestei dotaţiuni a doua. Mă voi şi sili a răspunde misiunei ce mi s-a dat. Hem. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 95 Sibii, 2/14 iuliu 1885 Iubite Costi i Victoria mă înştiinţase atît în 15/27 mai, despre primirea sumei de 1500, cît şi în 4 iuliu n[ou] despre cei 500 1. n., cu adaos că restul de 500 1. n. ai să-i 10? trimiţi cit mai curind, adecă precum dau cu socoteala, după ce veţi încăsa comptul [?] din 1 iuliu. Din acestea sume eu am numărat familiei d-tale, în Braşov, v. a. fi. 250. în anul 1884 am numărat v. a. fl. 235, pe lingă alte emolumente întîmplătoare. A şi avut familia nevoie extremă de acest aju-toriu, iară de aici încolo va avea tot mai mare, în proporţiunea în care fiica şi fiiul înaintează în etate. Din cei 500 1. n. ce sunt să mai vie, iară le voi mai da, că le trebuie. Eu pe 15/27 iuliu voi fi în Braşov, unde voi sta o lună, iară de acolo am să plec la adunarea gener[ală] a Asociaţiunei, şi, de la aceea, In misiunea istorică ce mi s-a dat, în care voi petrece pînă în toamnă. Aşa, sper că d-ta-mi vei trimite pînă în 15/27 iuliu şi restul de 500 1. n. Am închis Observatorull pentru totdeauna L şi cu acest pas făcut am scăpat de o adevărată robie ungurească, sub împrejurările de astăzi. Am rămas numai cu foaia Transilvania, care apare numai în 24 n-ri pe an. Prin urmare de aici încolo poci să lucru — voi şi lucra pe cit voi mai avea viaţă — numai pentru secţiunea istorică, şi cu începutul iernei voi începe şi eu Ia Istoria Transilvaniei 2. îvlîine trimit Ia Academie un volum de manuscripte, mai tot ungureşti, însă foarte preţioase, din cauză că în aceea se coprind şi o mulţime mare de fapte şi lucruri începînd de la Mihai pînă la Brîncoveani, care numai din acestea pot fi cunoscute şi folosite. Cred că le veţi lua în bună păstrare. Numai decopierea acestora mă costă la 100 fl. v. a. Mai tîrziu, la toamnă, vă mai trimit şi altele. Lui Leon îi merge foarte rău în postul unde se află. Vai de el! Ein wah- rer Pechvogel 3. înainte de a încheia acesată scrisoare, mă informai despre modul cum s-ar putea trimite m[anu]s[erip]te cu poşta în străinătate. Nu se poate decît numai ca marfă, cu fraht şi 2 declarăţiuni. Le-am trimis pe adresa d-tale, ca să nu bată la ochi. Le vei scoate de la vama din Bucureşti şi le vei transpune Delegaţiunei. în o hîrtie separată, subscrisă de mine, este arătat soiul manuscriptelor. Dară eu nu am apucat să citesc acea specificare, dictată în peana altuia. Te rog să o citeşti, să nu fie vreo eroare de condei. Mîine scriu şi la Delegaţiune şi am să mulţămese domnului secretariu general. Iubitoriu, Georgie. [Adresa:] Onor[atului] domn Const. I. Iuga, casariu al Academiei Române. în Bucureşti (Palatul Universităţei). (Arhivele Statului Cluj-Xapoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 1 Ultimul număr din acest cu adevărat mare ziar politic a apărut in 15 iunie 1885. 2 Din care primul volum va apărea în 1889, sub titlul Părţi alese din istoria Transilvaniei pre două sute de ani din urmă (I —III, Sibiu, 1889—1891). 3 „Un veritabil ghinionist.“ 96 Braşov, 3/15 august 1885 Iubite Cosii ! Eu mă aflu la familiile noastre, aici, toema de o săptămînă. Voi mai sta aici pină în 15/27 aug[ust], cind voi pleca la adunarea noastră generală, iară de acolo voi călători, pînă în octombre, numai în interesul Academiei Române, apoi mă voi întoarce iarăşi la Sibii. Ieri am primit şi restul din banii acordaţi mie cu atîta bunăvoinţă, ca spese de călătorie. Te rog ca, dîndu-ţi-se ocaziune cîndva, să multămeşti in numele meu domnului secretarii! general pentru atîta generozitate cu care mijlocise încă şi acest ajutoriu, care m-a surprins tot aşa de mult ca şi cel de întîi. Mă voi sili din toate puterile cîte-mi mai rămaseră, ca să-l merit prin laborare şi devotament. încă numai 2—3 ani de viaţă şi sănătate şi mai un ajutoriu ca acesta, după care sper să ofer Academiei şi naţiunei mele o lucrare de care nu-i va părea rău că vede lumina. Spune, te rog, d-lui bibliotecariu că-1 salut şi că cu poşta de astăzi am înaintat la Academie un fascicul Archiv des Vereins etc., VII Bd., 3 Heftx, pe care l-am putut cîştiga de aici în urmarea comisiunei ce-mi de de se d-n. W. Krafft pt. Academie. Exem-plarie din acel Archiv abia se mai află în tot cuprinsul ţerei. Cine le are nu le dă. Te rog prea mult înaintează •/. adresă la Ministeriul Cultelor, ca să mă scap de această grijă ce-mi dete, între torenţi de lacrime, de trei ori nefericita văduvă Marina Vis[arion] Roman 2, rămasă săracă cu şepte prunci după moartea cu totul neaşteptată a bărbatu-său. Ea se roagă ca îiica-sa cea mai mică să fie primită la Azil. Eu pe familia d-tale am aflat-o aici, de aitminterea, sănătoasă, numai pe Victoria o văz iarăşi foarte slăbită, adecă precum fusese înainte cu doi ani, după morbul ce suferise. Astă dată insă slăbirea-i vine mai mult din anxietatea sufletească de mamă. Ei, adică, i-a intrat frica în inimă ca, după ce trăiţi aşa, depărtaţi unul de altul, lumea va scorni cite mişelii şi ea nu-şi va putea mărita pe fiica voastră, deşi aceasta este un model de fetiţă nu numai bine făcuta şi frumuşică, dară, ceea ce e mai presus de frumuseţe, blîndă, ascultătoare, laborioasă, lăudată chiar şi de unele guri rele. Victoria era îngrijată şi pentru Georgie 3, că ce carieră are să apuce. Eu l-am cercat in moduri diverse şi am aflat că băiatul ar fi aplecat* prea mult a se face profesor, fireşte nu în sărăciile de aici, decît dincolo. După multe cumpăniri, cred şi eu că Georgie ar fi ca născut pentru profesor, atît pentru că-i place foarte învăţătura, cît şi pentru temperamentul său fericit. El ar fi în stare să pună şi doctorat şi să ajungă profesor la o universitate, dacă va termina facultatea de litere (filosofie) sau cea de ştiinţe exacte. Apoi d-ta eşti acum cunoscut chiar în sfera docţilor, şi doară va avea şi numele meu trecere încă şi după moartea mea. Aşadară, Georgie să mai continue aici vreo doi ani a 5 şi 6 gimnazială. Eu am mai dat la coperirea lipselor familiei d-tale, de cind ţi-am scris, încă 141 fl. Aşa, în doi ani, pînă acuma cu totul 628 fl. De voi mai primi ajutoriul şi pe alt an în suma de iestimp, 500 1. n., îi voi da tot acilea. Dacă nu, atunci numai 100 fl. v. a. poci să dau. Contrihuţiunile de aici n-au păreche. Foncierea oraşului Braşov a crescut din nou, de la 20 la 24%. Aşa, Victoria plăteşte pe an 140 fl., iară [eu] 109 plătesc aici după case 78 fl., în Sibii 27 fi., în Petrid 12 fl., in sumă v. a; f. 117. Mari blăstămăţii sunt şi în România, dară cei de acolo au să mai înveţe şi altele de la cei de aici. Al d-tale părinte iubitoriu, Georgie. P.S. în momentul cînd eram să sigilez această scrisoare, veni de la advfocatul] S. Mărgineanu rugarea ca să boteze Victoria mîine, duminecă. Va boteza, s-a decis. Suplica Marinei Roman să se pună în copertă şi aşa să se dea la d-n. ministru, pe sigur. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 1 Archiv des Vereins fiir siebenburgische Landeshunde, publicaţie a Reuniunii pentru cunoaşterea Ţării Transilvaniei, a apărut la Sibiu, între 1843—1944. Volumul VII ar corespunde, deci, anului 1849. Vezi Heinrich Rez, Deutsche Zeitungen und zeitschriften in Ungarii, Miinchen, 1935, p. 47, nr. 62; Elena Dunăreanu şi Mircea Avram, Presa sibianâ în limba germană ("1778 —1970^1, Sibiu, 1971, p. 14; G.B.C.> I, p. 114, n. 3. 2 Visarion Roman a murit în 11 mai 1885, în vîrstă de 52 de ani. 3 Al doilea fiu al lui Constantin Iuga. 97 Sibii, 5 nov. st. nou 1885 ' Iubite Costi! Zilele cit am stat eu în Blaş, la socotelile fondurilor noastre publice, împreună cu alţii, alăturata scrisoare a neiericitului Leon au ajuns în Sibii, după ce a fost desfăcută şi citită conform poruncilor publicate prin ziare, ca toate scrisorile cu prepus venite din România să se desfacă şi citească, prin urmare cu atît mai vîrtos acelea care vin pe numele meu. Urmare a nebuniei de legat comise de acei fanatici golani din Bucureşti. Te rog numără acelui ticălos Leon a, de la mine 40 lei n[oi] cit se poate mai curînd, ca să-şi cumpere măcar cisme, iară eu trimit aceeaşi sumă, tot astăzi, Victoriei, care şi ea are lipsă foarte mare, asupra iernei. In cît pentru cererea lui Leon ca eu să scriu ministrului Sturdza 2, fii bun comunică-i acestea: las’ că în epoca de faţă orice scrisoare ar merge din această ţară la vreun ministru din România s-ar lua de la poştă şi s-ar deschide şi apoi s-ar întrebuinţa ca dovezi contra miniştrilor că ar ocroti pe toţi emigranţii şi fugarii de aici, dară apoi, şi afară de aceasta, să înţeleagă odată Leon că eu pentru dînsul nu voi mai scrie la nici un ministru sau director de ministeriu. Curat şi răspicat, mi s-a fost zis din două părţi că el nu are nici o calificaţiune pentru vreo funcţiune în resortul Ministeriului Cultelor şi al Instrucţiunei Publice. L-au pus în cîteva funcţiuni şi nu s-a putut ţinea nicăieri. Astă-primăvară am scris pentru el, pre cînd eram acolo. L-au aplicat, s-a învrăjbit cu şeful şi l-au scos, că nu se ştie purta ca oamenii; scurt, el nu este bun de funcţionariu. Preste toate acestea, nefiind indigenat în acea ţară, nici legile nu sufere ca să-l aplice. Din acestea cauze eu pentru dînsul nu poci să-mi prăjesc nasul, mai ales U0 după ce s-au aflat ardeleni care îl cunosc de pe la Turda şi l-au descris foarte urit în Bucureşti, cu privire la trecutul său, pînă la aţîta încît s-a zis că şi pe fiu-său el l-a ruinat, că-1 ducea noaptea pe la circiume cu muzică ş. a. Dară nebunii de acestea făcu el şi astă-vară, că-şi scoase pe fiie-sa din azil, ca să o ţie cu sine la hotel şi să cheltuieaseă de unde nu are. Tot ce mai poci face pentru el este că voi scrie lui Iosif Puşcariu 3 ca să-i dea ceva din preţul casei vîndute. Dară Leon să-mi trimită curînd copia exactă după contractul său încheiat cu Puşcariu, scrisă pe hîrtie subţire format 4, şi apoi fără alt adaos de scrisoare, să o adreseze nemţeşte aşa: An die Lob[liche] Redaction der Transilvania in Hermannstadt, Reispergasse Nr 25, I Stock in Hof4. Să decopieze şi cele scrise cu ceruză în contract. Leon şede la Fieschi 5, camera nr. 29. Faceţi-vă şi dv. milă de el, doară-i veţi afla vreun loc la vreun negu-ţătoriu cu afaceri multe ori la vreun proprietariu sau arendaş. Starea lui este o ruşine pentru familiile noastre, şi apoi l-au mai dus păcatele lui şi în România, spre a se face şi acolo de vorba lumei. Al dumitale iubitoriu, Georgie. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 1 Leon Bariţ, fratele lui George Bariţ, emigrase în România. 2 Dimitrie A. Sturdza era ministru al cultelor şi instrucţiunii publice. 3 Avocat din Braşov. 4 „Onoratei redacţii a Transilvaniei, în Sibiu, strada Reisper nr. 25, etajul I, în curte.44 5 Hotel din Bucureşti. 98 Sibii, în 6 nov. n. 1885 După ce apucasem a sigila scrisoare cătră d-ta, îmi veni de la Leon altă scrisoare, din 21 oct[ombrie] st. v., plină de spurcăciuni decopiate din gura fetei lui Octavie, care sufere de nimfomanie (boală sexuală), fantazează şi minte cîte păşeşte, care şi pînă acum a făcut familiei cele mai mari ruşini. Se înţelege că înainte de a veni scrisoarea la mina mea, a fost citită mai întîi Ia biuroul poliţiei cu prostituţiunea respectivelor persoane şi rude. Dară Leon nu are nici atîta judecată ca să ştie că lucruri de acestea se pot crede numai după ce sunt ascultate ambele părţi, şi că inculpările criminali neadeverite duc pe acuzători în temniţă. După ce însă Leon prin scrisoarea sa făcu lucrurile cunoscute şi la poliţia secretă, iată, îi trimit şi eu altă scrisoare a lui Octavie, în aceeaşi cauză, ca să tac de alte două mai vechi. Eu cunosc acea vrajbă drăcească de 2 ani, din scrisorile fetei şi ale tată-său. Mai mult: pre cînd eram eu la Academie, acea nebună venise aici la Sibii, unde înebunise chiar pe Ieronim, ca să o ia de nevastă cu dispensă de la Papa. Pînă cînd eram eu la adunarea gener[ală], 29—31 aug[ust], nebuna iarăşi veni la Sibii, de unde însă Ieronim a silit-o să plece. Leon să citească şi scrisoare[a] lui Octavie, iară apoi să-şi tragă şi el sama ce scrie, şi de la mine să nu pretindă ca să po- lii runcesc în casa altuia, deşi-mi este frate. El Insă îşi face de cap cu nenumăratele sale pretensiuni. [Adresa:] Herrn Const. I. luga, Kassaverwalter der Rom[anischen] Academie. In Bucureşti (Palatul Univestităţei). Recomfandată] 3759. „R. 186“; [ştampila poştei]. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 99 Sibii, 8 nov. n. 1885 Iubite Cosii 1 Cred că ai primit scrisorile mele înaintate de aici alaltăieri, cu recom[an-dat], şi le-ai împărtăşit lui Leon. Ieri am primit de la el a treia scrisoare desperată. înainte de a-mi yeni aceasta, eu mai avusem şi alte informaţiuni din acea capitală, tot relative la ticăloşiile eoprinse în scrisorile lui, iară în săptămîna trecută venind aici protopopul din Cohalm, comunică lui Ieronim o mulţime de blăstămăţii tot de acelea din Bucureşti. Eu m-am temut că Leon va păţi aşa încă; de cînd mă aflam la Academie şi i-am zis foarte serios ca să se ferească. Nu m-au ascultat, cum n-au dat niciodată nimic pe cuvintele mele, şi anume cînd i-am zis şi scris ca să nu cuteze a băga banii d-tale în altă speculă, şi altă dată ca să nu-şi facă treabă cu jidovii la întreprinderi, căci el e foarte prost pentru jidovi. Vezi bine că poliţia secretă a legaţiunei aus-tro-ungureşti a pus pe listă de proscrişi o mulţime de români ardeleni, pe cari-i vede aducîndu-se seara şi preste noapte zbierînd în locuri publice şi amerinţînd ca cei din casa nebunilor. Preste aceasta, legaţiunea se provoacă chiar la legile ţărei, care în România, ca şi în alte ţări, pretind ca oameni străini, lipsiţi de orice ocupaţiune şi avere să fie daţi preste hotare în ţara de unde au venit, precum vedem că se întîmplă mai în toate zilele în Viena, B[uda]pesta, în Prusia, în Rusia etc. Leon era pus pe listă mai întîi ca pro-letariu fără ocupaţiune, prin urmare chiar şi sub acest titlu i s-ar fi putut arăta calea pe aci încolo. L-au scutit însă mai vîrtos numele Bariţ. Astăzi, după ce un Bariţ de la Blaş se află ca slugă la un boieriu, altul e trecut în lista de proscrişi iară o fată tot pe acest nume petrecînd pe la birturi în Cluş, în Sibii etc., etc., ajunge şi la Bucureşti — astăzi, zic — acest nume au ajuns de atîta batjocură, încît mie-mi va fi ruşine să mai merg la Academie, ci mă voi mărgini a lucra în ţara mea, pînă ce voi mai trăi, şi voi trimite numai m[anu]s[cri]pte gata. Va fi cu dauna familiei mele, dară nu am ce face, că-mi este ruşine să mai dau faţă cu d-n. Sturdza şi cu alţi colegi. Auzi colo, să dau eu testimoniu, să scriu ministrului despre ceea ce nu ştiu şi nu am văzut cu ochii mei? Leon îşi face de cap cu pretensiunile sale oarbe şi desperate. Amare zile am ajuns eu, ca să-mi doresc moartea, să mă scap odată de necurmatele bombardări ale atîtor rudenii din 4—5 părţi, din două ţări. La toate acestea se mai adaoge ceea ce-mi scrie Victoria acum a treia oară, că nevastă-mea a căzut în boală de apă, precum fusese frate-său, şi că medicul a prezis că va mai trăi cel mult 5—6 luni. Prin urmare altă grijă pe capul meu şi alergături între Sibii şi Braşov. 112 Leon Îmi mai cere ca să aşez pe fiica lui Octavie 1 la o familie In Sibii-Ce fantasie! O fată de 22 de ani, cu părinte în viaţă, profesor la un gimnaziu,, cu case proprii, frumoasă, şi cu altă avere, să se bage slujnică în Sibii? Dară cine să primească pe o fată cu nume rău, pe lîngă ceea leneşă împuţită?3 Să-şi vază el de capul său şi al fetei sale, să nu voiască a se face tutorul fetei lui Octavie, care sufere de moarte din cauza blăstămăţiilor şi a minciunilor ei armeneşti, care dacă ar fi adevărate numai 1/3 parte, Octavie ar fi trebuit să dimisioneze demult, în mod infam şi cu atît mai vîrtos că el, nefiind născut din fostul regiment, grăniţarii îl tractează pînă în ziua de astăzi ca pe un străin de Năsăud 2. Toate acestea pe d-ta nu te privesc de-a dreptul. După ce însă scrisorile adresate lui Leon se prind şi că el este pus sub privighiare poliţienească, te rog ca să-i transmiţi pe sigur această scrisoare, că doară mă va mai cruţa de aci înainte. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 1 Acea năbădăioasă Victoria, de care este vorba în scrisoarea precedentă. 2 Octav Bariţ, despre care vezi în partea a doua, scrisorile lui către George Bariţ. 100 Braşov, 1/13 dec. 188ă Iubite Costi! Iancu 1 a scris mamei sale de urgenţă mare, ca să-i scoaţă atestat despre vizitarea sa întreită la comisiunea de asîntare austro-ungurească, unde a fost chemat ca născut şi crescut în această ţară. Ieri am şi cercat să scoatem testimoniu. Ni s-a refuzat şi am fost îndreptaţi a cere aceasta prin suplică la magistrat, pe timbru de 50 cr. Mîine, luni, se va înainta suplica, iară rezo-luţiunea va urma preste vreo 10—12 zile, şi aşa încă dacă mamă-sa va mai alerga pe ger şi vînt de la o cancelarie la alta. Pentru ce a lăsat Iancu ca să-i ajungă luminarea la deget? Şi 4 săptămîni cit a şezut el aici, au avut timp de ajuns că să-şi scoaţă el însuşi asemenea testimoniu, iară nu să alerge mamă-sa de colo pînă colo pe la ciocoi, că ea şi aşa se simte înfrîntă şi zdrobită de valuri şi osteneli suferite la boala şi îngropăciunea mamei sale 2. Ii trebuiesc 6—7 luni pînă se va mai restăura. Dară capul lucrului a fost ca un tînăr dus în alt stat să-şi fi avut pasportul său austro-unguresc vidiment în regulă, încît la orice provocare să-l poată produce spre apărarea sa de altă asîntare, in alt stat. Iancu însă venea aici cu pasport românesc, iară de aici mergea cu fiţuică de 14 zile. Ei, aceasta este a şedea în două luntre şi a cădea în apă. Deci acuma să aştepte. Dl. general St. Fălcoianu, dr. Dim[itrie] Brândză şi doamna soţia d-sale binevoiră a mă surprinde cu totul pe neaşteptate cu cîte un telegram de con-doleanţă3, care nu poci spune c-ît de bine făcu inimei mele. Te rog ca la oca-ziunea convenirei dd-lor la Academie, să nu uiţi a le exprima din partea mea cea mai fierbinte mulţămită, aşa precum te rugasem ca să o exprimi cătră ilustrul domn ministru şi secretariu general Dim[itrie] Sturdza, generosul meu binefăcătorii!. 8 — George Bariţ — Cd. 278 113. Cele două cumnate ale d-tale au plecat de aici abia vineri noapte spre simbătă, cu trenul, la Haţeg, pe o tempestate turbată, căci aici ninsoarea ^este astăzi de un cot, după ce a nins de vineri pînă aseară. Al d-tale iubitoriu, Georgie. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 1 Primul născut al lui Constantin Iuga şi al Victoriei, fiica lui Bariţ. 2 Maria, soţia lui George Bariţ murise în 22 noiembrie 1885 (vezi necrologul la B.A.R., ms. rom. 1013, f. 185r). 3 Telegrama generalului Fălcoianu se află la B.A.R., ms. rom. 1011, f. 341r. Ştefan Fâlcoianu, 1835—1905, general român, membru al Academiei. Spre sfîrşitul vieţii a fost preşedintele Consiliului de administraţie al căilor ferate. A scris nişte apreciate Prelecţiuni asupra râsboiului de la 1877—78, Bucureşti, 1899. Despre el: General maior Şt. Fălcoianu, şeful Marelui Stat Major al armatei, membru fondator al „României militare“, în România militară, I, 1891, nr. 1, p. 98 — 99; Generalul adjutoriu Ştefan I. Fâlcoianu, 6 iunie 1885 — 22 ianuarie 1905, în România militară, VIII, 1905, voi. 15, p. 313—318; Şt. C. Hepites, Cuvintare ţinută la inmormîntarea generalului Şt. Fălcoianu, membru al Academiei Române, in ziua de 25 ianuarie 1905, în Analele Academiei Române, Seria II, 1904—1905, tom. XXVIII, p. 128—131. Dimitrie Brândzâ, 1846—1895, botanist român, membru al Academiei. Despre el: Comemorarea botanistului Dimitrie Brândzâ, Bucureşti, f.a.; Zaharia C. Panţu, Viaţa şi operile doctorului Dimitrie Brandza, Bucureşti, 1928; Dimitrie Brandza (1846-1895)’, Bucureşti, 1956. 101 Sibii, 26 febr. n. 1886 Iubite Cosii! Astăzi, duminecă, am primit prin Victoria scrisoarea d-tale şi cei 300 1. oi. Grăbesc a te asecura că mîine voi şi scrie episcopului şi-l voi ruga să te lase numai 2 */2 luni în pace, căci apoi eu voi lua totul asupra mea. Celelalte le vom regula in zilele cît voi fi eu la Academie, precum cred eu, spre odihna d-tale. Dară prea eşti fricos. Preste 5 zile am să înaintez m[anu]s[cri]pte multe la Academie. Alătur 7* o altă. scrisoare cu totul desperată a lui Leon. Îmi cere iarăşi bani, fără ca să pomenească nimic de cei 100 1. n. număraţi prin d-ta. Te rog să-i numeri de la mine a conto diurnelor mele, atîta cît cere el dintru o dată, adecă 50 1. n. şi să ţi-i opreşti apoi îndată după sosirea mea acolo. El zice că d-ta ştii unde şede el. Gol şi flămînd, aşteaptă cu nerăbdare extremă. Fă-ţi milă de el, dară ia chitanţă de suma întreagă. Iubitoriu. Georgie. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 14 102 Sibii, 7 mart. n; 1886 Iubite Costi! în această oară am primit scrisoarea d-tale din 20 febr[uarie] st[il] v[echi]T adecă la 4 zile. Spre odihna d-tale şi mai mare, grăbesc a-ţi face cunoscut că am mijlocit de la episcopul o scrisoare in care primeşte propunerea mea şi-mi dă termin pînă la Dumineca Tomei, adecă pînă ce voi regula eu cu d-ta; dară în socoteală diferiţi cam mult. Să ai chitanţele în toată regula. Pentru cei din urmă 300 1. n. am adeverirea, pe care o voi aduce la Bucureşti. Apropos! Eu nu am primit pînă acuma nici o invitare de la Academie pentru sesiunea din a[nul] c[urent]. Ş-au expediat invitările, sau încă nu? Eu neinvitat nu poci merge. Nepoata de la Cohalm minte ca o neruşinată ce este. Tatăl ei au acordat în regulă cu unchiul ei şi îi trimite bani, dară blestemata, alergînd pe la Cluj şi Sibii, pe lîngă 80 fl. ce-i dedese tată-său, a vîndut scule, rochii şi tot ce a avut mai bun. Mereu ne-a infestat şi pe noi la Braşov, şi era să meargă acolo să intre la noi cu sila, ca să o ţînem noi. După ce i-am scris omeneşte, i-am returnat scrisorile cu care ne infesta tot la cîte 3—4 zile. E şi obraznică şi nebună, va ajunge în casa nebunilor. Nu care cumva să-i trimiteţi ceva* Iubitoriu, Georgie* [Adresa:] D-sale domnului Const. I. Iuga, casariu al Academiei Române* Bucureşti (Palatul Universităţei). (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 108 Sibii, 10 mart. n. 1886 Iubite Costi! Ieri îmi veni şi mie invitarea pe 11/23 x. Astăzi merge de la mine un al doilea plic cu m[anu]s[cri[pte cătră Delegaţiune. Acestea m[anu]s[cri]pte încă nu cad în resortul secţiunei noastre. Unul este un studiu despre Bănat. Un volum mai mare de documente străine voi duce cu mine la Academie. De nu aş fi silit să merg şi astăzi la două şedinţe, aş fi scris şi colegului secretariu d-n. Vas[ilie] Maniu. Aşa însă, pe lîngă ce-1 salut frăţeşte, îl rog prea frumos ca în cele vreo 8 zile cîte mai rămîn pînă la deschiderea sesiunei, să binevoiască a lua la cunoştinţă, ca secretariu al secţiunei 2, toate expe-diţiunile înaintate de cătră mine la Academie, de la iuniu 1885 încoace, adecă 1 volum de m[anu]s[cri]pte, 1 studiu despre Apulum, 1 mai mare despre Bănat, 1 sumariu de documente importante din viaţa noastră bisericească, de 100 de ani şi mai mult. îl rog, mai vîrtos, să frunzărească cel puţin prin studiul de la Bănat, iară apoi, la timpul, să poată face un raport în secţiune 115 sau poate şi în şedinţă plenară. Ţiu, adecă, foarte mult ca să arăt că spesele care mi s-au acordat nu le luasem degeaba, ci că am lucrat, am făcut călătorii şi că lucru necontenit, pre cît mă ajută capul meu. Aş mai dori ca despre lucrările prezentate de mine să se facă menţiune şi în raportul general, precum se face şi de ale altora. Aceasta nu este vanitate de la mine, ci cu totul altceva. Deci rogu-te nu întîrzia a comunica d-lui Maniu rugarea mea. La revedere. Iubitoriu, Georgic. [Adresa:] D-sale domnului Const. I. Iuga, easariu aî Academiei Române. Bucureşti (Palatul Universităţii). (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 1 La sesiunea Academiei Române. * Vasile Maniu era secretarul secţiei istorice a Academiei Române. 104 Braşov, 28/16 aprile 1886 Iubite Costi! Eu am aflat pe familia d-tale bine, numai eu şi Victoria simţim neplăcere mare, ca români, că bietul advocat Sim[ion] Mărgineanu, mort vineri noaptea, lăsă femeia cu 4 prunci in dizordine înfricoşată, ca şi că Victoria pierde la el 200 fl., iară eu, după iievastă-mea, tot la el vreo 180 fi. Se zice că a rămas dătoriu preste 5.000 fi., mai mult in giruri date la cîţiva prieteni ca dr. Neagoi şi alţi cîţiva, dintre [care] unii n-au nimic, unii şi cartofori şi beţivi. Iancu nu a trimis atestatele din cauză că Zeiner i-a făcut speranţă să-l primească cu simbrie de 60 fl. v. a. pe lună. Eu nu prea cred. Zilele acestea am să vorbesc eu însumi cu Zeidner şi să mă conving. în cauza heredităţei mele Mărgineanu n-a făcut nimic. Trebuie să stau aici, să îmblu eu însumi în afacerea mea. Rău m-a păcălit. Preste 1 săptămînă vei primi două pachete de cărţi, adecă raporturi de ale prefecţilor, franco, de la Sibii, prin W. Krafrt, pentru nefericitul Leon. Preţul, cîte 1 franc. Să le vinză pe sama sa. Dacă ardelenii emigranţi nu vor cumpăra nici puhlicaţiunile acestea, atunci să nu mai minţă lumea că le pasă de românism şi de patria lor, ci să se recunoască toţi, săraci şi bogaţi, de străini ca grecii şi arnăuţii şi nemţii, totodată şi de proletari sărăntoci. Dară să nu-1 mai muşte şarpele ca să politizeze, să dea dracului politizarea, că nu este de nasul, nici de gradul ştiinţei lui. Să înveţe ortografia românească, aceasta să fie politica lui. Noi aici suntem chiar astăzi, vineri, foarte îngrijaţi să nu se verse sînge, căci junii au cerut voie de la ministeriu ca, pe lingă steagul unguresc, să poată purta şi pe cel ardelean roşu-vînăt-galbin, dară i-au oprit din nou şi aspru. Ieri au ieşit jandarmii sus în Schei, ci românii i-a gonit de acolo, şi ceia, 116 deşi au cîte şepte focuri, deocamdată n-au tras in carne. Ce va fi astăzi, vom vedea. lubitoriu, Georgie Episcopului i-am scris. [Adresa]: D-saîe domnului Con st. I. Iuga, casariu al Academiei Române, în Bucureşti. (Arhivele Statului Cluj-Xapoca, Fond, 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 105 Braşov, 2 mai n. / 20 apr. 1886 Iubite Cosii! Nu mă îndoiesc că scrisoarea mea din sărbători o ai primit. Astăzi sunt silit a-ţi scrie din nou, fără voia mea, în urma unei scrisori iarăşi desperate a lui Leon. Patru săptămîni cît am stat în Bucureşti, pînă în preziua ple-cărei, i-am dat socotiţi in v. a. f. 41, 50, preste cei 47 f. 30 cr. număraţi iui in cursul iernei prin d-ta. Acum îmi scrie că n-are nici ce roade şi că din cvartir încă trebuie să iasă in 23 apr[ilie] st[iî] n[ou]. Te rog ca să-i plăteşti, pe socoteala mea, chiria pe 15 zile, socotite din 24 aprile, acolea în curter sau dacă acilea nu se poate, airea undeva, iară în mină să-i mai dai 10 franci. Ambele acestea spese le vei scoate îndată la prima ocaziune, din banii ce vei avea să trimiţi în primirea mea aici la Braşov, unde mă văd silit să stau mai mult, ca să-mi regulez afacerile pe care Mărgineanu mi le-a lăsat cu totul in baltă, nefăcînd nimic pe lume. Dară şi Victoria are trebuinţă mare ca tocma acuma să-i stau în ajutoriu, căci in sărbători cu atîtea secături de sindrofii nu am putut face nimic. în cît pentru fiul nostru lancu, de cind stau acile acu ei, am studiat pe teren ca să văz ce progrese va fi făcut el în cunoştinţele adevărat comerciali, şi aflu cu durere că în acest înţeles a progresat foarte puţin, şi nu a pătruns nici chiar în natura comereiului de librărie, în care a stat 6 ani. De legea cambială nu are nici o idea. Este şi preste măsură tîndălos, precum nu este permis ca să fie nici un neguţătoriu. Trebuiai să fii mai sever cu el. Mar* osebire între el şi între ceilalţi doi frăţiori. Te rog a da ./* lui Leon, cit mai curind. Al d-tale iubitoriu, Georgie. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 106 Braşov, 13/1 mai 1886 Iubite Costi! Cred că ai primit scrisoarea mea privitoare la nefericitul Leon, din 4 mai n[ou]. Astăzi îţi fac cunoscut că episcopul 1 îmi înaintă chitanţă sub data ►6 mai st. n., pentru l[ei] n[oi] 1 800, primiţi de la mine de-a dreptul, plus 95 lei n[oi] cuponii de la d-ta. Din scrisoarea sa văz că aşteaptă cu dor şi restul de 1 800 1. n. Eu i-am răspuns că după ce Mărgineanu îmi lăsase clironomia baltă, îl rog prea mult ca să mai aştepte, numai pînă ce-mi voi scoate ase-curanţa de la Triest, încă vreo 3—4 săptămîni. Mie, însă nu mi-ar prea conveni ca să prefac iarăşi bani austriaci în lei noi, de aceea fă bine avizează-mi, cel mult în 8 zile socotite de astăzi, dacă poţi să scoţi fără insistenţă mare din cei 2 500 1. n. cel puţin o parte, dacă nu toţi, ca să mă şt;u întocmi. Am ş; alte cauze grave ca să te scap de Arad, sunt tot cauze fam:l:ar:, pe care nu ţ: le poc: pune pe această foa’e. Eu ma* stau aV pînă în 10/22 mai, apo: plec. Dec: vez: ce poţ: face în 8 z:le, ş: în tot cazul să tr:nrţ: aV, la adresa mea; după ce vo; pleca, la M;h[a;l] G. Stănescu. Pentru Ful nostru am avut multe consultări cu Victoria. Din toate rezultă că este vorbă deşartă a-1 aşeza la Zeidner, dară nici să meargă în România pînă nu va termina cu contabilitatea nu convine. Să şază şi după aceea neocupat, este lucru foarte periculos. îmblarea în cap de noapte pe la pretini şi la teatru, ca la Bucureşti, aici trece de vagabondaj, şi mumă-sa avu tot dreptul a se năcăji rău cînd într-o seară îl aşteptă cu cina pînă la 10 oare, iară într-o noapte a rămas la unul Furnică, cunoscut de la Bucureşti, pînă demineaţa la 4 oare. Adevărat scandal. El zice că oamenii aşa fac în Bucureşti. Să o facă. Aceasta însă este şi rămîne viaţă de vagabund, ca să absenteze cineva nopţi întregi. Aşa a făcut şi sub ochii d-tale? Poi-mîine începe a treia lună cu contabilitatea. Alexi1 2 zice că trebuie să înveţe 4 luni. Fie, dară de unde să plătească? Mumă-sa nu are nici un ban de prisos, atît mai puţin 30 şi 60 fl. Eu îi plătesc cîte 32 fl. pe lună, cît stau la ea, dară nici aşa nu se ajunge, căci băiaţii sunt mari, le trebuie tot mai mult. Din toate acestea urmează că încai Iancului să-i aflaţi preste 2 luni loc bun acolo, ca să cîştige măcar cît mănîncă şi rupe. In cît pentru atestate, s-au aflat cu cale a trimite copii simple, cum fac şi alţii foarte mulţi, şi în .caz de învoială a se obliga să producă originalele. Le alătur acilea. Ghitanţia episcopului am dat-o în grija Victoriei pînă ce voi plăti şi Testul, cînd apoi episcopul vrea să dea chitanţie în regulă pentru suma totală. D-zeu să ajute ca aceasta să se întîmple cît mai curînd. Iancu mai are undeva bani de ai săi ? Are să plătească lui Alexi pe luna .a treia. Iubitoriu, Georgie. [Adresa]: D-sale domnului Gonst. I. Iuga, casariu al Academiei Române, în Bucureşti (Palatul Universităţei). „R. 64“ [ştampilă poştală]. 1 Ioan Meţianu de la Arad. 2 Acest Alexi, cu care fiul lui Gonstantin Iuga face ore de contabilitate, este Teochar Alexi, 1843—1907, care fusese în 1880—1881 profesor la Şcoala comercială din Braşov. ă02 Alexi s-a remarcat ca om de finanţe, fiind funcţionar la filiala din Braşov a Băncii „Al-bina“, dar şi ca scriitor (vezi Dicţionarul literaturii române de la origini pînă la 1900y Bucureşti, 1979, p. 31—32). 107 Braşov, 16/28 mai 1886» Iubite Costi! In 2 mai st[il] n[ou], adecă înainte cu 26 zile ţi-am scris în cîteva afaceri de ale noastre familiare, precum şi despre nouăle văierături ale lui Leon. Din scrisoarea ce-mi veni ieri de la dînsul am priceput că a mea ţi-a mersy căci Leon îmi arătă că i-ai luat cvartir pe 1 lună şi bilete ca să poată mînca undeva. Ai făcut, adecă, mult preste ceea ce zisesem eu. Bine, dară toată acea cheltuială să o treci numai asupra mea, că voi să o plătesc eu întreagă. Preste aceasta, Leon mi se mai văieră din nou că nu are nici cu ce se îmbrăca,, şi aşa este. Cu vechiturile care sunt pe trupul lui, oriunde va fi denumit în funcţiune, dacă va fi, are să fie batjocorit de toată lumea şi despreţuit. De aceea m-am decis să mai fac şi acest sacrificiu, tot în contul meu. Te rog, deci, ca să-i cumperi 1 gheroc negru sau închis, dară nu zdramţă de varăy ci de postav mai trainic, nu fin, 1 păr[eche] pantaloni, 1 vestă, 1 pălărie,, toate de coloare mai închisă, ca să se poată prezenta. Să-mi trimiţi apoi cit mai curînd socoteala acestor haine ce vei cumpăra, ca să număr banii aici Victoriei, nu pentru ea, ci pentru lancu, care încă a rămas foarte lipsit de haine, cămeşi are numai patru, izmene toate zdramţe, pantaloni 1 pă-reche peticiţi, cizme rupte de tot, cu care a venit adecă cu o singură păreche. I-am cumpărat alte cizme: iacă, le-a rupt şi pe acelea, încît ieri şi astăzi stă în casă în păpuci, pînă să i le dreagă cîrpacii. A venit rău îmabrăcat de la Bucureşti, dară şi cu năravuri bucureştene, de la care aici îl înţărcăm. Este timpul suprem ca lancu să intre undeva in serviciu, căci nelucrarea îl dedă la lene şi nepăsare, îl face să aştepte mură în gură, de-a gata, de la alţii. La etate de 23 de ani să-şi cîştige, dacă vrea să trăiască. In săptămîna trecută a scris aici episcopul Popasu de la Caransebeş, ca să-i caute un individ pentru librăria cea nouă diecesană. Constţantin] Popasu a fost la noi şi ne-a întrebat despre lancu, cerîndu-ne răspuns preste 2 zile. lancu vrea să meargă, pe lingă o plată convenabilă. Eu am scris episcopului în numele părinţilor, cum am ştiut mai frumos, şi scrisoarea noastră a mers de aici luni în 12/24 mai. Aşteptăm un răspuns. Intre altele, mă face şi această împrejurare ca să mai stau aici în Braşov zece zile. In tot cazul însă este de lipsă ca să îngrijeşti şi d-ta, doară ve± afla fiu-tău o condiţiune şi mai bună, sigură, cu perspectivă în viitoriu, că aşa nu mai merge. Precum ţi-am spus, Victoria făcu casa de vînzare; a şi venit un amator. Ştii ce-i dă? Numai 12 mii, în loc de 20.000 fl. v. a. cît fuseseră preţuite. Războiul de vămi au produs o schimbare blăstemată în preţuri. Lumea pe aici merge cu capul la pămînt. Trufia ungurească a suferit o lovitură de necrezut. Secuii, acei mocani ai rasei magiare, înjură şi blastămă pe toate tonurile, iară unii din ei amerinţă pe domnii lor [...]. Auzi lacrul dracului, pînă unde împinge lipsa şi foamea pe oameni! Românii, afară l'l$ de cîţiva neguţători, nu se turbură deloc, ci îşi văd cu toţii de munca lor de toate zilele. Cu casele vom aştepta pînă se va mai micşora spaima şi confuziunea. Mă întorc la Leon, căruia nu-i poci scrie. Te rog chiamă-1 prin un bilet de poştă, spune-i că-i voi mai trimite ceva broşure; din lancu, insă, am foarte puţine. Să nu mă mai întrebe cum şi cînd să vorbească cu ministrul că zău m-am săturat. Vai de el dacă aşteaptă să fie dus tot de mină. Din patru părţi mă bombardează rudeniile. Leon mai cere ca d-ta să faci bine să te duci în azil, să vezi ce face fiia-sa, că el n-a văzut-o de 7 luni. Secătură! El îşi face de cap cu fantaziile sale. Să lase pe fată acolo unde se află, să nu-i turbure liniştea. Să mulţămească lui D-zeu că este acolo. Nu cumva ar vrea să o scoaţă iară pe la hotel, să o aducă în pericul de a nu mai fi primită. Tocma acuma, cînd este a se decide pentru viitoriul fetei, îl apucă dorul de ea. în loc de a mai merge el o dată la B. Constantinescu, să-l întrebe cu blîndeţe cu cumva s-a decis ceva în favoarea fetei lui, el se poartă ca babele care plîng după recruţi. Mie nu mi-a scris nimic d-n. Barbu C[onstantinescu], şi de cumva totuşi va fi scris, epistola lui va fi ajuns în Buda la Cabinetul negru. Au nu aţi citit poruncile publicate încă de an, ca orice scrisoare cu prepus, venită din România, să fie luată de la poştă? încă o dată socotelile. Mincarea şi cvartirul lui Leon le vei scădea din suma ştiută. Preţul hainelor sămi-1 arăţi îndată după cumpărare, căci acela trebuie aici neapărat şi cît mai curînd pentru lancu. încă una: dacă tariful autonom au apărut ca carte, să mi-1 trimiţi în 1 exexpl[ar] şi să-l treci asupra mea în socoteală. lubitoriu, Georgie. [Adresa]: D-sale domnului Const. I. luga, casariu al Academiei Române. în Bucureşti (Palatul Universităţei). (Arhivele Statului Cluj-Napoea, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 108 Braşov, 7/19 iuniu 1886 Iubite Costi! Adeveresc prin aceasta şi primirea de i[ei] n[oi] 1 500 şi îţi mulţămesc ou atît mai vîrtos că eu nu o aşteptam aşa curînd, ci zisesem numai că ,ar fi bine să cam aflu pînă cînd se poate trimite, ca să ştiu ce să răspund episcopului, care, iacă, tocma sosi la Sibii, unde va sta cu totul trei săptămîni, apoi va veni la Zerneşti pe puţine zile. Nu poci primi părerea d-tale ca să-l mai amîn. Te rog cugetă la vrîsta mea. Dacă mor eu, de unde şi cine să scuture acel jug? Deci astăzi i-am şi trimis 1 200 1. n. a conto. Mai rămîn 600 1. n. Am să-i număr şi pe aceştia îndată ce-mi vor intra bani. Dară afurisita de asecuranţă de la Triest nici pînă astăzi nu mi-a numărat suma. Regula vieţei mele a fost şi este: sărac şi curat, să nu rămîn dătoriu la nimeni, să moriu liniştit, să nu las în urma mea ceartă şi ură. După ce voi primi de la 12b fsr.- şi restul, nu voi lipsi a-mi face dătoria cătră on[orata] Delegaţiune, cum .jfiiiii special d-lui secretariu general şi d-lui P. Aurelian, acelor suflete nobile. ; In cît pentru declăraţiunea aşteptată de la d-n. Ge[orge] Ciurcu, te âsigur că notariul reg[esc] Mager îmi arătă de la neguţătoriul Ştefanovici o; plenipotenţă a fiie-sei, care în şese zile-i veni de la Bucureşti legalizată şi dă la ministeriu, ceea ce eu nici n-am cerut. Mare pagubă-mi vine de la această Intîrziere. -- Despre lancu altădată.: Iubitoriu, . Georgie. •. P. S. In Transilvania de la nr. 11—12 înainte public şi eu analiză şi extras din proiectul de lege al instrucţiunii] publ[ice], că-mi place. [Adresa]: D-sale domnului Const. I. luga, casariu al Academiei Române. Bucureşti (în Palatul Universităţei). (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 109 Braşov, 12 iuniu 1886 Iubite Costi! Noi am primit prin Mihail Stănescu ambele sume [ce] ai trimis, adecă 80 fl. v. a. pentru familia d-tale şi 300 lei noi pentru mine, ceea ce şi adeveresc prin aceasta. Dacă noi nu ţi-am răspuns atunci îndată despre acestea sume, cauza fu că în scrisoarea d-tale cătră Mihail ziceai curat că preste 2—3 zile ne vei scrie şi nouă. De atunci au trecut 2 săptămîni. Eu din partea mea doream să aflu despre izvorul acelor 300 l.n. Eu dau cam aşa cu socoteala, dară doresc să aflu dacă şi cam pre cînd poci să aştept şi altă sumă, ca să poci răspunde episcopului, care acum îi aşteaptă cu atît mai vîrtos, că de Ja 1 iuniu st. n. nu mai pot trimite de la Zerneşti nici un feli de lemnărie în România, din cauza vămilor exorbitante, şi apoi au să plătească şi dînşii, de ex[emplu] la filiala „Albinei44, preste 15.000 fl. v. a. Scurt: îi trebuiesc banii. Eu cam presimt că tocma să am de primit, pînă la cupoanele din lu iuliu anevoie veţi mai trimite ceva. însă am trebuinţă ca să ştiu ceva precis, să mă poci orienta. Nici atîta nu v-aş cere, dacă mi-aş fi scos suma asecurată la Triest, pe care însă nici pînă astăzi nu am fost în stare să o scot, din cauza ştiutei secături de rubedenie cu cealaltă familie. Se cere însă declăraţiune legalizată de la mamă şi de la toţi patru copii ai ei, că dînşii nu mai au să ia nimic după moartea Măriei Panaiot, pentru că eu am numărat toată partea lor legale şi 200 fl. v. a. pe deasupra, pre cînd se aflaseră mai strîmtoraţi. Cu cei de aici a fost uşor, dară d-n. Georgie L Ciurcu şi soru-sa Elena St. Nicolau, cărora le-am scris înainte cu 9 zile, nu mă învrednicesc de nici un răspuns. Se miră şi fraţii săi şi nu prea, căci zic că şi ei o pat tot aşa, în afaceri foarte urgente nu le răspunde cu săptămînile. D-n. Ge. I. Ciurcu se află în serviciu la Spitalul Brîncovenesc. Te rog fă această jertfă, caută-1 acolo şi-i explică urgenţa, căci [de] nu va trimite declăraţiunea aşa cum i-am 121 cerut eu, tribunalul regesc de aici il va provoca prin ziariul oficial din B[uda]-pesta şi prin cel de aici, ca in 45 de zile să dea răspuns categoric; va scrie şi la legaţiunea austro-ungurească, ca să-şi dovedească dreptul de emigrant. Dară oare am meritat eu şi familia mea şicane ca acestea de la familia lui I. H. Ciurcu? Dară bine-mi este, aşa-mi trebuie dacă am comis prostia ca să le număr partea lor cu prisos înainte de facerea împărţelei prin tribunal. Pentru Iancu nu vine nici un răspuns de la Caransebeş. Se vede că au conducătoriu al afacerii şi caută mai mult numai un băiat la tarabă. Aşa însă tînărul stă foarte rău, pe mîncate şi rupt de haine, fără nici o treabă. Pînă mai stau eu aici, îl mai ocup cu cîte poci, pentru că una oară la Alexi este numai una din 24. Dară eu nu mai poci sta aici decît 8 zile, apoi plec de mare urgenţă, că mă cheamă; eu însă şi pierd stînd aici. Vezi de fă oricum vei şti, ca să-l aşezi cu bună rînduială la o librărie, ca să nu o mai păţim ca la Szol-losi, de la care a ieşit schilav de picioare. Eu am înmărmurit cînd am aflat şi văz în ce stare sunt picioarele lui din cauza trăsnitelor de cisme strimte. O, cîţi stăpîni barbari! Iubitoriu, Georgie. [Adresa]: D-sale domnului Const. I. luga, casariu aî Academiei Române. Bucureşti (Palatul Universităţei). (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 110 Sibii, 3 august 1886 Iubite Costi! Ieri am mai primit de la Leon o scrisoare plină ca totdeauna de plînsori dureroase, căci încă nu i s-a dat nici o funcţiune şi că fiia-sa este goală. Nu mă mir nici de una, nici de alta. Oricît de călduros a fost scris memoriul meu în favoarea lui cătră d-n. ministru, tot îmi spunea simţul meu că aplicarea lui Leon va întîmpina nu numai întîrziere, dară şi greutăţi foarte mari, din cauze atît legali cit şi ale vrîstei. El îmi cere cărţi de vînzare, dară tot el îmi înşiră că l-au înşelat ştrengarii, că a dăruit din ele şi că a vîndut numai cu preţul 1/2, scurt: că le-a prădat. Nu-i mai trimit nici o carte, că nici de atîta nu este harnic. în loc de a prăda cărţi, te rog ca din ceea ce am să mai iau de acolo, să mai numeri lui Leon preste cît asemnasem pentru el de la Braşov, ca să-i cumperi haine şi să-i plăteşti locuinţa etc., încă 100 lei noi1 cu care să încarci socoteala mea. Din această sumă să-i dai dintru o dată 40 lei n[oi], că să aibă din ce cumpăra fetei călţăminte şi cămeşi, iară restul de 60 1. n. să-i întrebuinţezi pentru hrana şi cvartirul lui, pe cît se vor ajunge, căci prevăz curat că şi pt. acelea este dătoriu. Victoria şi Iancu îmi scriu că acesta şi Alexi aşteptau cu cea mai mare impaţienţă răspuns de la d-ta în cauza deschiderei unei librării în capitală, pe lîngă condiţiunile pe care şi eu le aflu echitabile în epoca de faţă. Ei se miră foarte tare de ce nu le răspunzi de urgenţă, şi prepun că d-ta nu vrei acea întreprindere. Iancu nicidecum nu stă bine fără ocupaţiune, şi cheltu- i?2 ieste fără a cîştiga ceva în Braşov. Vezi de-i asigură cît mai curînd viitoriul şi-l ţine în frîu. Dezvaţă-1 de la somn şi de la arţagul cel mare. In B[uda]pesta se face o expoziţiune istorică şi eu sunt decis a o cerceta în interesul Academiei Române, a sta şi a lucra acolo vreo 4 săptămîni, apoi a vizita din nou arhive şi pe airea. Plecarea mea va fi preste 20 de zile. Pînă atunci sunt foarte sigur că voi primi de la d-ta răspuns şi socoteala ştiută, de care voi avea mare lipsă. Preste o săptămînă va veni la Bucureşti scriitoriul german Rudolf Ber-gner x, carele publicase în a[nul] 1884 o carte, Siebenburgen cine Darstellung etc., făcuse mult bine în favoarea noastră, şi toţi românii cîţi o citesc o şi laudă, chiar la Palat a plăcut tare. El a mai scris şi despre Maramurăş, tot favorabil, şi acuma e decis să facă şi mai mult. Este însă nevoie mare că nu ştie mai nimic româneşte. După ce a stat şi astă dată preste 2 săptămîni la Abrud, Cîmpeni, Zlatna, de 1 săptămînă se află în Sibii, unde studiază din nou. Fii bun, roagă în numele meu de dd. N. Densuşianu, Bianu, Maniu, Hasdeu, dacă sunt în capitală, ca să-l primească cu încredere, să-i fie de în-demînă în culegerea de informaţiuni, mai ales statistice, exacte, imparţiali, să-l ferească de cine ştie ce şarlatani străini, vrăjmaşi ai noştri. D-n. Frîncu încă l-ar putea ajuta, de ex[emplu] seara cînd nu e ocupat în redacţiune. N. B. Bergner călătoreşte cu nevastă-sa şi ar avea mare trebuinţă ca să i se facă favoarea de bilete cu 1/2 preţ, ca să mai vază de ex[emplu] Galaţi—Brăila, Iaşi etc. Ungurii dau redactorilor actuali şi bilete franco pentru ţara lor, pe cîte 5—6 săptămîni. Iubitoriu, Georgie. [Adresa]: Herrn Const. I. Iuga, cassier der Academia Română. în Bucureşti (Palatul Universităţei). (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 1 Rudolf Bergner, 1860—?, scriitor şi etnograf german preocupat de istoria şi cultura românilor. Lucrări despre români: Siebenburgen (1884), Rumenien, Land un Leute (1887), In der Marmaros (1885). 111 Sibii, 24/12 aug. 1886 Iubite Costi! Adeveresc primirea celor 500 lei noi trimişi în urmă tot prin Mihail Stă-nescu,sau mai exact adeversesc primirea de suma întreagă, 2 500 lei noi, pentru care, cerîndu-mi-se, la timpul său voi da şi chitanţă în regulă. La episcopul Ioan am plătit pînă acum suma de 3 300 1. n., zic trei mii trei sute lei noi, aşa-i rămîn dătoriu încă numai cu 300 1. n., iară diferenţa ce va rezulta din curs se va vedea la urmă. Ceea ce doresc să ştiu acuma, pentru regularea mea, este suma cupoanelor în lei de la efectele respective, cîte se vine pe an şi pe semestru, cuir şi terminii cupoanelor, ca să-mi poci ţine socoteala. 123 Familia, la Braşov, este foarte neodihnită din cauza lui Iancu, că nu-i răspunzi nicidecum în afacerea cu Alexi. De o lună întreagă tînărul nu mai este ocupat cu nimic, după ce nu mai învaţă nici la comptabilitate, mai ales că nici nu ar avea de unde să plătească leeţiunile. Ei întreabă: te învoieşti sau nu la condiţiunile puse de Alexi, şi d-ta nu le răspunzi nimic, îi ţii în aşteptare torturătoare. Ori că ai vreo cauză foarte grea ca să nu te învoieşti ? In tot cazul, te rog şi eu ca să le răspunzi limpede, cu da ori ba. Laşi prea multe griji apăsătoare pe o femeie slabă cum este şi Victoria, stoarsă cu totul de puteri. Iară fiu-tău trebuie să-i deschizi undeva carieră şi ocupaţiune, ca să nu se aleagă un pierde-vară şi trîntor din el. Doresc foarte ca să aflu şi eu modul cum vei aşeza pe Iancu, înainte de plecarea mea la B[uda]pesta pentru expoziţiunea istorică, la Viena pentru a lucra într-un arhiv şi de acolo airea. Eu plec în 6 septfembrie] n[ou], adecă preste 12 zile. Pînă atunci, doară, veţi regula afacerea tînărului. Eu lăsasem la biuroul Academiei două studie ale mele, a căror tipărire în Anale se decisese. Cerîndu-mi-se acelea la Temişoara şi airea, te rog cercetează la biurou dacă şi cind se vor tipări acelea, precum şi dacă se trag şi ediţiuni separate din ele, precum se trag din alte de feliul acesta. In cazul din urmă-i rog să-mi trimită mie 5 exemplare din ediţiunea separată, că le voi plăti. Frate-meu, Leon, a început să fantazeze, sărmanul, împreună cu fiie-sa. El îmi scrie pe 1 coală întreagă că să-i scot bursă pentru fiie-sa ca să meargă la Viena să asculte pedagogia superioară. El nu ştie nici atîtă că bursele la scoale normali superiori se dau prin concurs, la persoane care au terminat cursul în ţară. Pe biata fiie-sa o ţin acolo curat numai de pomană, dîndu-i locuinţă şi mîncare, iară alt nimic, nu o află bună nici măcar de o lefşoară ticăloasă de 20, şi apoi să o afle pentru o bursă de 2—3 mii lei? îmi mai zice să-i fac bursă de la Banca „Albina44, ca şi cum băncile ar avea destinaţiunea să împarţă burse, iară nu dividende la proprietarii acţiunilor. Pe urmă sare şi la Asociaţiunea transilvană, care tocma acumf se află înglodată în dă-torii de 32 mii fi. din cauza şcoalelor de iete, care costă departe preste suma preliminată. Să se bucure dacă fiie-sa va căpăta o staţiune modestă la un orăşel sau la o comună rurală mai m are, şi să nu îmbie alergînd după staţiuni de frunte, dacă nu vrea să moară de foame amîndoi. Mă cheamă în şedinţă. în aşteptarea unui răspuns informativ, sunt al d-tale iubitoriu, Georgie. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 112 Sibii, 1886, sept. 3 nou Iubite Cosii J în urmarea unor scrisori venite mie de la Braşov, ţi-am scris şi eu în 12/24 augjust], adecă înainte cu 10 zile, şi ţi-am cerut unele răspunsuri. Astăzi mă văz silit a-ţi scrie tot în urmarea altor corespondenţe de la Braşov, astă 124 dată însă numai întru o cauză străină, căci pe cele familiarie Ie voi îngriji şi regula de aici, iară preste vreo două luni mă voi duce din nou la Braşov. D-ta cunoşti pe d-n. Petru Fara, şeful oficiului regfesc] al cărţei de moşii (Grundbuch), că ai avut a face cu dînsul. Preste 4—5 luni vom avea iarăşi treabă la Gnindbuch 1. D-n. Fara mă rugase prin graiul viu, îmi şi scrise de două ori, rugîndu-mă ca să-i ajutăm, eu şi d-ta, să-şi capete o bursă pentru fiiu-său Alexandru, ieşit din ci. VIII gimnazială de la Braşov cu testimoniu foarte bun şi cu maturitate. Este prea decis a-i scoate clin protecţiunea austro-ungurească şi a-1 obliga să ceară indigenat în România, ceea ce doreşte şi tînărul. Părintele său îmi cere să scriu domnului ministru şi d-îui dirfector] Haret în cauza fiiu-său, regret însă foarte că eu acuma, împresurat preste măsură cu afaceri aici pe loc, şi mai vîrtos cu pregătirea de drum pe aprospe două luni, îmi e absolut preste putinţă a scrie cum se cade la bărbaţi de po-ziţiune înaltă. Te rog însă pe d-ta ca să-i stai tînărului în ajutoriu, prin aceea că-1 vei prezenta la d-n, ministru sau măcar la d-n. director, şi-l vei îndrepta cum are să-şi facă suplica şi unde să o dea. Dacă nu vei primi răspuns pînă în 8 sept[embrie] nou, apoi să mi-o îndrepţi la B[uda]pesta, poste-restant. lubitoriu, Georgie. [Adresa]: Herr C. I. luga, cassier der Academie. Bucureşti. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 1 „Cărţile funciare/4 118 Braşov, 7/19 aprile 1887 Iubite Costi! Venind eu aici am aflat, atit după spusa membrilor familiei cît şi din scrisorile care mă aşteptau, împregiurările noastre familiari şi chiar pozi-ţiunea mea la Sibii atît de schimbate, încît acuma nu mă mai poci învoi ca din restul de 1 500 1. n. să mi se cumpere vreun efect de stat din România, ci eu banii aceia am să-i schimb aici spre a-i aloca numai cu libel, spre a putea lua din ei după trebuinţă, pînă la finea anului. De aceea te rog ca să trimiţi acea sumă în natură, reţinînd numai ce ar lipsi din socoteala lui Leon, pe care să mi-o faci cit se poate mai curînd, ca să iasă limpede că eu, la vîrsta de 75 de ani nu poci să sufăr nici o socoteală încurcată, căci aşa ceva-mi face neodihnă foarte mare. Te rog să nu mă ţii în neodihnă. Leon s-a mutat la Cimpina, de unde a şi scris Victoriei. Voi mai avea eu destulă neodihnă cu acel om fatal, pînă la moarte. Tot aşa, îţi cer ca să închei cît mai în grabă şi socoteala episcopului Meţianu. Eu i-am trimis şi restul de 300 1. n.; să vedem în ce stă şi diferenţa cursului. Să regulăm toată acea socoteală, definitiv. Mai departe. 125 Fiind eu convins pe deplin că d-ta nici în 3—4 ani nu vei fi în stare să-mi renumeri nici un ban din 3 300 lei n[oi] partea de cauţiune numărată de mine, îţi cer să-mi dai la mînă un document făcut în regulă, pe timbru, în care să recunoşti că ţi-am dat acea sumă împrumut, cuprinsă în cutare eîecte de stat, ca să pui cauţiune la Academie. Iară efectele să fie specificate, ca să se ştie în care din acelea se coprinde partea mea de cauţiune şi în care a d-tale, ca să fie cunoscut şi venitul acelora din cupoane, pe care de aci înainte să mi le încasezi regulat şi să-mi trimiţi valoarea, ca să am cu ce să-ţi ajut familia, care se simte foarte des lipsită. Să fiu bine înţeles: pre cît voi fi în viaţă, eu valoarea acelor cupoane o am destinat familiei d-tale ca ajutoriu. Dară îndată după moartea mea, lucrul se va schimba radical. Ceilalţi fră-ţini vor pretinde inventariu la moment şi împărţeală, apoi d-ta ştii că o soră văduvă este pururea lipsită, iar un frate e brutal destul pentru ca să nu aştepte nici 2—3 luni, căci e pururea lipsit. Nu aş voi să las după mine oca-ziuni de ură şi certuri greţoase. Iubitoriu, G. Bariţ. 100 l.n. i-am numărat Victoriei, ca să-i aibă la moment. Eu plec de aici vineri. [Adresa]: D-sale domnului Const. I. Iuga, casariu al Academiei Române. Bucureşti (Palatul Universităţei). (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 114 Sibii, 1/13 mai 1887 Iubite Costi ! P[rea] [sfinţia] sa episcopul I. Meţianu, în răspunsul ce-mi dete de primirea celor 300 1. n. din urmă, îmi cere cu tot deadinsul socoteala întreagă şi limpede asupra diferinţei întregi. Omul este foarte amărît, din alte cauze şi daune foarte mari. Deci încai noi să ne limpezim socoteala. Acum ai timp destul, poţi încheia. Apoi fiindcă ştiu prea bine că d-ta nu-i vei plăti dife-rinţa, încheie şi socoteala pentru cît ai dat lui Leon pentru mine şi restul sumei trimite-mi-1 sau mie de-a dreptul la Sibii sau, dacă-ţi vine cu prepus, la Mihai în Braşov, precum vorbiserăm, că şi Victoria-i lipsită. în fine, eu am trecut şi preste iubileul meu de 52 [sic; recte 75] de ani în modul cel mai frăţesc, duminecă în 8 mai [nou], cu ocaziunea adunărei noastre naţionale din trei ani în trei ani. După ce am înduplecat pe cei intimi ai mei ca să înceteze odată a mai aştepta răspunsuri deşerte de la Bucureşti, lucru se făcu fără pompă deşartă, dară cu inimă curată, asistînd vreo trei sute români fruntaşi. A fost păcat de cel mai mic pas făcut în Bucureşti, şi d-n. Te[odor] Nica spusese adevărul. Dară acuma ce veţi face cu colecta de la membrii Academiei ? îţi aduci aminte ce v-am zis, d-tale şi d-lui Quin-tescu ? Să nu o păţiţi ca d-n. Bibicescu, drept, cu o sumă mult mai mare. 126 Eu plec in 15/27 mai nesmintit din Sibii, în afară, pe timp mai lung. Sper că pînă atunci voi primi neapărat răspuns de la d-ta, cu socotelile şi cu cît mai am să primesc. Iubito riu, Georgie. Astăzi trimit m[anu]s[cri]pte p[entru] d-n. Hasdeu, dară la adresa Academiei. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 115 Sibii, în 20 mai 1887 Costi ! De ce nu-mi trimiţi acea socoteală afurisită a lui Leon, care mă otrăveşte şi-mi scurtează viaţa? în patru scrisori îmi cere iarăşi bani, şi nu-i poci răspunde cu cifre sigure. In 1/13 mai ţi-am scris şi pentru socoteala episcopului. Rogu-te nu mă face de vorbă cu dînsul! Mai scuturaţi, pentru D-zeu, acea indolenţă răsăriteană. Dacă aş fi avut să-ţi dau eu socoteală, pînă acum o aş fi făcut de 10 ori, de la martie încoace. Trimite acelui nevoiaş 40 1. n. la Cîmpina, strada Municipală nr. 53 la M[a]d[a]me Manafoe, şi-i treci asupra mea, scoţîndu-i sau din suma de 1 500, dacă n-ai apucat a o trimite la Braşov, sau a conto de remuneraţiunea mea ca membru al Delegaţiunei, sau să număr tot atâţia Victoriei. Mai mult să nu dai lui Leon pe comptul meu, nici un ban. Aştept socotelile. G. Bariţ. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 116 Sibii, 6 iul./24 iun. 1887 Domnului Const. /. Iuga, In Bucureşti Cu data de 1/13 mai te-am rugat, în numele meu şi în al episcopului I. Meţianu, ca să închei şi să-mi trimiţi cît mai curînd ambele socoteli, adecă pe a episcopului şi pe a mea separat, ca să ne ştim limpeziţi, şi anume eu, ajuns la bătrîneţe adînci, să nu las după moartea mea nici o socoteală încurcată, nici cauze de certe între membrii familiei mele. Eu din banii primiţi de la Bucureşti în anul acesta, pentru d-ta la episcop am dat 1. n. 300 La familia d-tale, ca să nu-i vînză casele.........................500 Aceleaşi pentru haine băiatei şi cărţi etc. fiiului.................100 900 Dumneata nici măcar de răspuns nu mă învredniceşti, după cum cer cel puţin legile bunei cuviinţe. Se pare că nici nu citeşti scrisorile şi ale familiei d-tale, sau dacă îţi este aşa nespus de greu a scrie, să pui pe fiul d-tale Ioan. In 15 iuniu am primit prin Mih[ail] Stănescu 1. n. 1 000, aşa, cu totul, 2 000 din 2 500. Pentru rest şi pentru cupoanele cuvenite mie voi să am socoteală exactă a speselor făcute cu ticălosul de Leon. Dacă pînă în 15/27 iuniu a. c. nu voi avea această socoteală, pentru cupoane mă voi adresa de-a dreptul cătră d-n. secretariu general, sau chiar cătră Delegaţiunea academică. Am stat aproape 2 săptămîni în lucru la Muzeul din Cluş, unde am angajat doi copişti pe 2 luni. în septembrie am iarăşi să plec; îmi trebuiesc spese. G. Bariţ. [Adresa]: D-sale domnului C. I. Iuga, casariu al Academiei. Bucureşti (Palatul Universităţei). (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 117 Braşov, .1888, mai 2 n. Iubite Costi! Iacă socoteala de care avem trebuinţă mare amîndoi, pentru regularea noastră în viitoriu. Prin scrisoare din 10 aprilie n[ou] 1886, prea s[finţia] sa episcopul Me-ţianu, specificînd sumele, te-a scos dătoriu lei noi 3 695. D-ta ai recunoscut acea sumă şi l[ei] n[oi] 95 valoarea cupoanelor ai numărat la mîna mea. După aceasta, chitănţele poştei şi scrisorile episcopului adeveresc că prea s[finţia] sa a aprimit de la mine, număraţi pentru d-ta: în 5 mai 1886............................................1. n. 1 895 ” 19 iuniu 1886 ” ” 1200 ” 4 august 1886 ..........................................” ” 300 ” 22 aprilie 1887 .......................................” ” 300 Suma totală: 1. n. 3 695 Scăzînd valoarea cupoanelor ” 95 Rămîn să primesc eu capital..................................n. 3 600 Acum, că ai datele autentice, te rog în interesul familiei d-tale şi spre siguranţa proprie, să închei socoteala întreagă, pentru ca să văz cu cit îi mai eşti dătoriu din curs, pentru ca urmînd înţelegere deplină, să căutăm un izvor din care să plătim restul şi să-ţi poţi scoate actul de 7 200 1. n. şi să 128 declare Academiei că nu mai are nici o pretensiune la acea garanţie* ^ trecut şi episcopul de 60 de ani şi membrii din familia d-sale n-au prea aiunş.ptat^ mai lungă. Să nu ne pomenim întru o zi că clironomii, avînd în mînă‘ actui acela, pretind suma întreagă, şi apoi să fii silit a documenta pe lung, pe larg că i-ai plătit în cine ştie cîte rate şi termini. Niciodată să nu uităm că este viaţă, dară este şi moarte sigură. ^ Eu stau aici opt zile. In răstimpul acesta-mi poţi trimite uşor socoteala ce îi să faci pentru ce îi mai eşti dătoriu. Eu avînd să dau episcopului îpdată mîine un răspuns de urgenţă la două scrisori ale dînsului în aceaştă afacere am să-i promit că-i voi împlini voinţa cît mai curînd. Pe familie o am aflat bine. Suma de v. fl. 50 o am transpus Victoriei. Cu d-n. paroh am să mă înţeleg nesmintit în sărbători. Acum, în Săptă-mîna Patimilor, nu poţi să stai de vorbă cu nici un paroh. Al d-tale cu toată dragostea, Ge. Bariţ. [Adresa]: D-sale domnului Const. I. Iuga, casariu al Academiei Române, în Bucureşti (în Palatul Universităţei). „R. 454“ [ştampila poştei]. [Expeditorul, de mîna lui Bariţ:] Victoria Iuga. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 118 Sibii, 2 iuliu st. n. 1889 Iubite Costi! Am trimis ieri într-o expediţiune comună cu librariul G. Krafft, la adresa: „Nocec, librariu in Bucureşti“, din partea mea, 25 exemplarie Părţi alese din istoria Transilvaniei pe două sute de ani în urmă, voi. I, 50 de coaie, bror ş[at]. Acestea, ca exemplarie de onoare, să se împarţă cu excepţiune de 4 nesmintit la dd. colegi ai mei consemnaţi în */• catalog, în semn de recunoştinţă pentru bunăvoinţa colegială a dd-lor. Pentru dd. membrii din întîmplare absenţi, rog pe d-n. bibliotecariu ca exemplarele să fie păstrate pînă la oca-ziunea ce va fi. Acest volum I mă costă netto 2 300 fl., cu legat cu tot, fără un ban pentru munca mea. Te rog din nou, fă oareşcum şi îmi trimite nesmintit valoarea cupo-nilor, căci în 1 aug[ust] se începe tipărirea voi. II. Spesele de transport, după contul ce va prezenta Socec, de la vamă, la Academie să le plăteşti din valoarea cupoanelor. Aştept cu mare dor răspuns de primire. Cu toată stima, G. Bariţ. Catalog după care sunt a se împărţi exemplariele din voi. I al studiului meu: 129 1 La Biblioteca statului român. 2 La Biblioteca Academiei. La toţi domnii membri actuali din România: Io[n] Ghica, M. Kogălniceanu, Nic[olae] Creţulescu, Dim[itrie] A. Sturdza, Ştef[an] Fălcoianu, Vas[ile] A. Urechia, Titu Maiorescu, P. S. Aurelian, G. Sion, 1. Negruzzi, B. P. Hasdeu, N. Quin-tescu, Vasfile] Maniu, Al. Odobescu, Grigfore] Ştefănescu, Em. Bacaloglu, dr. I. Felix, episcopul Melchisedec, Nec[olae] Ionescu, Teofil Frîncu 1 (pentru împrumut). Preotul Dim[itrie] Radu, rector (detto). I. Bianu (detto). La Biserica ortodoxă română (red[acţie]). G. Bariţ. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 1 Teofil Frîncu, 1844—1903, funcţionar la Ministerul Instrucţiunii Publice, lingvist şi folclorist. Vezi despre el Iordan Datcu şi S. C. Stroescu, Dicţionarul folcloriştilor, Bucureşti, 1979, p. 200. 119 Sibii, 21 iuliu 1889 Iubite Cosii! Adeveresc primirea sumei de 77 fl. 28 cr. ca interese de la 3 600 1. n., trimişi prin Victoria însă fără nici una altă încunoştinţare pe care semestru au sunat cupoanele. Nimic. Nici regularea socotelei cu episcopul nu sunt în stare să o storc de la d-ta. Vom muri cu toţi şi scîrba va rămînea pe cliro-nomii noştri. Oamenii însă nu tac, vorbesc foarte în defavoarea noastră. In 2 iul[ie] n[ou], adecă înainte cu 3 săptămîni am trimis prin W. Kraff la Socec et Comp., pre lingă alte cărţi, 25 exemplare din Istoria mea, şi te-am rugat ca să le împărţi ca suvenir [la] colegii mei şi la alţii, consemnaţi toţi într-o listă scrisă de mine. Nici d-ta nici Socec nu ne informaţi, nici cu o literă: aţi primit lada cu cărţi sau nu? Ai întrebat la Socec sau nu? Mi se spune că la Socec se rătăcesc lăzi întregi cu cărţi, prin magazine, cu lunile întregi, căci facturele se aruncă şi se ţin în dizordine de scandal. Alaltăieri veni, tot de la Socec, comandă pentru 1 exempl[ar] din cartea mea, spre a se trimite cu poşta de urgenţă. Despre cele 20 exemplarie trimise lui prin Krafft, tot în 2 iuliu, nici acum nu scrie nimic, au ajuns marfa sau nu, că nu se aşteaptă de la America, ci numai de aici. Am zis lui Krafft ca din cartea mea să nu cuteze a trimite în România nici un exemplariu în comision. Nu voi să mai creditez acolo pe nimeni; comptant sau nicidecum. Am şi legat limpede cu Krafft că tot ce se dă pînă în 1 august, trebuie să se dea numai pe bani număraţi mie de-a dreptul. Eu voi să am preţul celor 20 de exempl[are], cu 10% rabat. Aşa ne este învoiala. In la august se pune la tipariu voi. II, care va costa, cu legătură cu tot, 2 200 fl. v. a., tot ca voi. I. Dă-mi răspuns la această scrisoare şi te asigur că nu te voi mai incomoda cu nici o comisiune mai mult. 130 Aceea ce ai scris Victoriei, că pe sept[embrie] am să aştept bară, eu nu o cred deloc. Nu se poate, lubitoriu, Georgie. [Adresa]: D. domnului Const. I. luga, casariu al Academiei Române. Bucureşti (Palatul Universităţii). (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 120 Sibii, 11/23 sept. 1889 D. domnului Const. I. luga, casariu al Academiei Române, în Bucureşti Acuma, după ce cred că timpul vacanţelor a expirat pentru toată lumea, revin la scrisoarea d-tale din 14/26 iuliu, în care-mi zici că nu s-au ajuns vreo 3—4 exemplare din cele 25 trimise pentru dd-nii membri ai Academiei şi pentru bibliotece. Conform legilor de aici, la bibliotecile publice se dă numai cîte 1 exemplariu, iară nu 2 nici 3, care s-ar considera ca un adevărat lux şi povară, ca, adecă, de ex[emplu] in loc de 100 de mii exempl[are] să ocupi un local palat cu 300 de mii. Volumul II al Istoriei mele este deja sub tipariu şi va ieşi tot cam 50 de coaie, ca şi voi. I. Sper că pe ianuariu 1890 voi fi gata şi cu acela, cînd apoi iarăşi voi trimite pentru dd-nii colegi 25 exempl[are], căci la cei din Monarhia noastră le trimit de-a dreptul de aici, la Ungaria, la Bucovina. Atunci voi împlini şi acelea vreo 3 exempl[are] care ziceai că mai lipsesc din voi. I. Dară mie nu-mi dă mîna să le trimit legate, ci numai broşurate, căci pentru cărţi legate ni se ia taxă enormă la vama românească, ca pentru legătură. Această exacţiune era nepomenită pînă acuma, şi ea seamănă foarte bine cu o pedeapsă impusă scriitorilor. Nu ne este de ajuns cu şicanele de aici, cu goanele la care este supusă aici limba şi literatura noastră, mai suntem pedepsiţi şi la vămile României, pentru că scriem cîte ceva în limba noastră. Pentru orice vei avea să-mi scrii sau să-mi trimiţi, n-ai să mai mijloceşti prin Braşov, ci de-a dreptul la Sibii, fără nici o grijă. Aş voi să aflu dacă la Socec mai sunt exemplare. Cu toată stima, G. Bariţ. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 131 î*2i Sibii, 2 mart. n. 1890 Iubite Costi! Alaltăieri, în 28 febr[uarie] n[ou], am înaintat de aici, prin librariul W. Krafft, la adresa Academiei Române, din opul meu Istoria Transilvaniei: Volum. I în 10 exempl. Voi. II în 35 ”, pe lingă aviso din partea mea cătră Delegaţiunea academică. Alte exemplarie cîte se vor mai afla în colet, preste acestea 45, sunt tr’mise pentru librăria Socec et Comp. şi nu mă îndoiesc că d-voastră nu veţi face cum făcuse acea casă în vara trecută, cînd a tăcut cîteva săptă-mîni după primirea coletului, a şi greşit împărţirea exemplarielor. Ca să nu se mai întîmple şi acum altă neregularitate, ne văzurăm siliţi a trimite coletul drept la Academie. Spesele care vor fi cu transportul de la gara Predeal pînă în magazin se vor împărţi în regulă. Exemplariele trimise din partea mea sunt pentru dd. membri ai Academiei locuitori în România, nu şi pentru cei de dincoace, căror eu le trimit imediat, de aici, cu 1/3 de porto. Iţi trimit listele d-tale după care împărţiseşi voi. I, 25 exempl[are]. Vezi, dă la aceiaşi, tot 25 voi. II, iară din restul de 10 veţi da ambele volume îa cari nu primiseră. Puţine păreche de volum cîte v-ar rămînea preste cele ce trebuie să se împarţă la membrii actuali, să fie rezervate în magazin pînă la venirea mea, cînd pe acelea am să le împarţ eu însumi la oameni binevoitori, şi anume la unul din cei mai mari binefăcători ai mei, pentru care voi da exemplariele spre a se lega, acolo în capitală, căci de aici nu mai lasă cărţi legate decît numai cu vamă mare. Nici un membru actual din România şa. nu fie trecut cu vederea, că m-ar supăra tare o asemenea eroare. D-lui F.rîncu îi sunt dătoriu împrumutul, asemenea şi d-lui Bianu. Domnului episcop Melchisedec, spre părerea mea de rău, nu i se dedese voi. I. La cea mai fie aproape ocaziune să se dea ambele volume, căci mult îi sunt dătoriu prea s[finţ]iei sale. Să ştii bine că depinde mult de la regulata şi prompta împărţire a acelor exemplarie. S-au împărţit şi la institutele noastre de dincoace de munţi, precum şi la cîteya persoane distinse, cu totul preste 50 exempl[are]. Cred că mă pricepi... Eu nu poci să ştiu cînd voi pleca, căci aici mai este ger, cu căi prea bune de sanie, şi medicul nu-mi recomandă să plec pe ger. Dacă se va mai domoli gerul, tot voi pleca., Vă vine aviso regulat de la vamă? Iubitoriu, Georgie. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 122 Sibii, 6/18 aprile 1890 Iubite Costi! Astăzi am înaintat prin librariul Krafft, la adresa Academiei Române, din nou un col[et] cu cărţi de ale mele, pre lîngă o scrisoare cătră d-n. bibliotecarul, cu care mă înţelesesem la plecarea mea asupra scopului ce are această trimitere. Am alăturat şi o scrisoare cătră d-n. Theodor Rosetti, la care veţi prezenta 1 exemplariu în două volume. Trei exemplarie sunt destinate pentru dd. Tocdescu, N*c[olae] Densuş;anu ş; I. M. Rîurîanu (strada Olteniii 35). Despre pachetul ce se alătură pentru Socec et Co. veţi binevoi a înştiinţa pe acea firmă îndată după scrisoare, ca să şi-l ia. El a vîndut voi. I 10 exemplare]. Regula veche a librarilor este ca să încheie regulat în martie din anul următoriu. Pînă acum Socec nu a trimis nici un ban. Kraffi însă tot ii mai trimite exempl[are], pe răspunderea sa. Eu nu i-aş trimite nimic. Cătră oameni cari nu-şi ţin parola nu am absolut nici o încredere. Spesele de transport cîte vor fi din partea mea, le vei plăti din valoarea cuponilor cuvenită mie, iară restul mi-1 vei înainta încoace. Pe membrii familiei, la Braşov, i-am aflat sănătoşi, iară după conver-saţiune urmată în două zile am descoperit numai o mare neînţelegere, în lipsă de informaţiuni date la timp. Voi începe cu Georgie. Este adevărat că bietul fecior plecase fără nici o haină de iarnă, cu atît mai vîrtos că i-aţi fost zis că, după experienţa altora, făcutul hainelor în capitală vine mult mai ieftin decît în provincie. Apoi Georgie nu s-a rugat să-i plăteşti suma întreagă de preste 80 fl., ci numai o parte oarecare, cu cit te vei îndura, şi nu deodată, ci pe lună, cînd poţi. D-ta, însă, la trei scrisori nu l-ai învrednicit de nici un răspuns. Dacă i-ai fi scris, şi i-ai fi scris ca să-ţi trimită cont de la croitoriu, l-ar fi trimis îndată. Acum contul este la mumă-sa şi o parte bună din el este şi plătit, aşa că Victoria rupe mereu din cît are, spre a scădea din cont, căci croitorii, păcăliţi şi fripţi de nenumărate ori, mai ales prin studenţi, pe aceştia nu-i mai creditează aşa uşor, dacă nu le vine comanda de-a drept de la părinţi sau epitropi. Iritaţiunea Victoriei ţi-o poţi explica uşor. Lumea nu-şi mai ia gura de pre dînsa. Eram acolo pe loc în Vinerea Paştilor cînd iarăşi mai fu întrebată în piaţă cînd merge la bărbat. Nu poate ieşi nicăieri fără ca să nu fie apostrofată despre bărbat. Ştie dînsa bine în ce sărăcie va merge la Bucureşti, dară de la o femeie nu putem aştepta să facă pe filosoful stoic, rece, nesimţitorul. Am învăţat-o să răspundă la limbile de şerpi că Academia se mută în palatul cumpărat de curînd, în care se va muta şi contabilul. De altmintrea, eu în locul d-tale aş lua această împrejurare în serios, aş vizita singur casele cumpărate, numărînd şi examinînd toate încăperile, şi mi-aş prevedea un local anumit pentru contabilitate, apoi în loc de adaos în bani mi-aş cere locuinţă franco, în vecinătate imediată. 7/19 apr. Pre cînd eram să închid această scrisoare, poşta-mi aduse aviso d-lui Bianu din 5/17 despre expediţiunea cărţilor aşteptate, pe care cum le voi primi, am să le împarţ aici şi mult mai departe. Mulţămita mea în numele tuturor cîţi le vor primi. Iubitoriu, G. Baril. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 133 )ii, 2/14 sept. 1890 tru Vas[ile] Alee-î aici mă întrebă din ce familie se . Eu cît am convorbind de nevoi să înainteze teme să nu facă bările de mai sus. ca, informîndu-te nai sigură şi mai Georgie. )sarul 4.) ii Vasile Alecsandri, eaşi ocazie îşi infor-miei, pe strada Vic-casierul Academiei, i a Academiei, care alături de scrisoarea 27 apr. 1892 ms la a d-tale cea ea, este compusă ?ă la d-nii membri eu, pe care aveam e puncte din scri-mbri ai Delegaţi-cînd aş apuca în l, fleure, guri nes-tul din Bucureşti, Leadevăruri despre ii toată insistenţa . meu un cont cu- rent pe toate cărţile cîte am la dînsul în comision. Omul avuse nenorocirea că i s-au schimbat trei contabili, unul prin moarte, alţii din cauza dizordinei lor. Acum îmi promise pe onoare că în mai se va regula cu mine. Pentru rabat la cele 100 de exemplarie m-am învoit uşor cu librariul, prin urmare în această privinţă putem fi liniştiţi. Grija mea momentană este ca să merg în toate zilele pe capul compactorului, şi cred că pe luni vor fi gata toate exemplariele destinate pentru Academie. Altă grijă a mea este ca, în caz de a voi într-adevăr să ostenească încoace unii din domnii membri pe ziua din 12/24 mai a.c., precum crezi d-ta, atunci să aflu tot de la d-ta cu 2—3 zile mai înainte, ca nu cumva să absentez din loc nici pînă la satul vecin, ci să stau locului şi să-i primesc cu tot respectul cuvenit, să le procur şi ocaziune de a face cunoştinţă cu o elită de 4—5 inşi dintre românii de aici, se înţelege însă fără paradă care să scoaţă ochii compatrioţilor magiari. în cît pentru fotografii, te rog ca din cea luată în faţă să-mi comanzi dintru o dată 10 exemplarie de mărimea cum mi-aţi arătat atunci, aceasta pe socoteala mea, şi să le plăteşti din valoarea cuponilor. Cu un exemplariu de fotografia mea sunt dătoriu domnului general Fălcoianu, care în anul trecut m-a surprins în modul cel mai plăcut cu portretul său, iară eu neavînd pe al meu, i-am rămas dătoriu. D-ta îi vei şti transpune d-lui general în numele meu, în cuvertă, cu mulţumită. în cît pentru modalitatea trimiterii banilor la adresa mea, aceasta rămîne cu totul la înţelepciunea d-voastre. Pe mine nu mă jenează nimic. Am marfă: o vînd pe bani, nu pe nuci. Deocamdată atîta, căci am cam ostenit. Acelaşi. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 4.) 125 Sibii, 7 mai 1892 Iubite Costi ! Adeveresc primirea răspunsului d-tale din 18/30 aprile, la scrisoarea mea din 15/27, cum şi cele două telegrame de ocaziune, pentru care îţi mulţămesc frumos. Te rog însă ca să nu crezi că eu aştept, fie de la rudenii fie de la amici, ca să cheltuiască cu telegrame relative la persoana mea. Expediţiunea exemplarielor din cartea mea, în număr de cîte 100 din fiecare, volumul I, II, III, adecă cu totul 30, destinate pentru Academia Română, s-a făcut abia astăzi, din cauză că compactorul nu s-a ţinut de cuvînt şi a întîrziat 4 zile preste termin. Pe colete s-au pus sigile de plumb aici la vama din Sibii. Frahtul sună la Bucureşti, însă franco de chirie numai pînă în Predeal, din cauza cursului. Chiria din Predeal—Bucureşti la Academia Română o veţi plăti d-voastră acolo, în socoteala mea, cu toate spesele eventuale. Declaraţiuni s-au alăturat, aşa cum s-a cerut, adecă două, şi nici o factură. Tot astăzi am scris şi la o[norata] Delegaţiune academică, mulţămindu-i pentru comanda ce a binevoit a-mi da cu atîta generozitate şi bunăvoinţă, 135 iară factură nu i-am prezentat, ci am lăsat ca valoarea să o fixeze Delega-ţiunea. Am ţinut numai minte suma ce mi-ai Însemnat d-ta în scrisoarea din 10/22 aprilie, cînd la ordinul primit ai comăndat acelea 100 de exempl[are] în trei volume. N.B. La 100 ex[emplare] s-au mai adaos un exempl[ar] voi. I et II (unu et doi), separat, destinate pentru dr. E. Elefterescu, Bucureşti, strada Popa Tatu nr. 103. L-am avizat şi pe acest domn că are să-şi ia volumul de la Academie, unde veţi avea bunătate a i le pune la o parte. Aşijderea şi expeditura s-a tăcut la W. Krafft în trei lăzi: 101 Istoria Transilv. voi. I 101 „ „ v. II 100 „ „ v. III Signat: W.K. 424, 425, 426. De vamă la Bucureşti. Numai de nu ar zăcea şi coletele acestea 4—5 săptămîni în Predeal, sau poate chiar şi în magazinele de la gara din Bucureşti, pînă cînd vom ajunge în lunile de vară, în vacaţiuni. După acestea, mi-ar fi lipsit numai ca să aflu, precum atinsesem şi în altă scrisoare, dacă în adevăr are să ostenească cineva dintre dd-nii membri Academiei pe 12/24 mai la Sibii. La întîmplare, d-ta vei şti cum să mă informezi mai de timpuriu cu un da sau nu. Al d-tale cu adevărată iubire, Georgie Baril. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 126 Sibii, 2 iuniu 1892 Iubite Costi! înainte de toate, primeşte şi de la mine călduroasele mele felicitări de ziua onomastică, pe care însă eu le am pentru d-ta fără privire la o singură zi, ci pentru toate zilele vieţei, ca să le petreci sănătos şi uşurat de multe griji ale vieţei. Dacă vei fi citit vreun ziariu din Transilvania, vei fi cunoscut în ce situa-ţiune pentru mine cu totul neaşteptată am fost pus prin generozitatea Academiei Române. Prin multe peripeţii am trecut în viaţa mea, iară la o sărbătorire precum a fost cea iniţiată de către Academie, nici ca prin vis nu aş fi cugetat. Mai am şi acea satisfacţiune că d-nii membri cari-mi făcură onoarea de a veni la Sibii s-au întors de la noi prea mulţumiţi cu ţinuta, călduroasa primire şi zelul românilor de aici. Cu poşta de astăzi am înaintat la Academie adresa mea, ca răspuns şi manifestare de recunoştinţă. Pentru d-ta, respective pentru casă, alătur adeverinţa mea de primirea celor 300 1. n., pe care o vei prezenta la locul competent. Mi-am regulat şi compturile cu tipograful şi cu librariul, aşa că eu astăzi pot zice că nu mai sunt dătoriu la nimeni cu nimic pentru persoana mea. îmi rămîne însă grija şi sarcina împreunată cu măritarea nepoatie de la Orăş- 136 tie, care nicidecum nu este uşoară, iară după aceea vin la ordinea zilelor cei doi nepoţi, tot acolo, şi anume cel destinat ca să intre în şcoala de cădeţi. Dacă voi mai avea zile şi voi mai putea munci, îi voi ajuta şi pe aceia. Dacă nu, va îngriji de ei acela care poartă grijă şi de paserile ceriului. îndată ce voi termina cu răspunsurile cîte am să dau, şi să mulţămesc la arhierei şi la cîteva reuniuni, îţi voi trimite ştiutele corespondeţe ale episcopului de la Arad şi ştiutul act, căci acum le am toate la un loc, ca să fii odihnit. Dd. membrii îmi spuseră aici că se prepară şi o medalie. Este însă întrebare: cum s-ar putea aceea străcura, dacă nu de-a dreptul la Sibii, încai la Braşov, în primirea lui Arsenie, tără ca să fie dificultată, vămuită foarte sus, ori poate chiar oprită. Eu de la acestea nu mă pricep deloc. Ştiu numai atîta, că de ex[emplu] pentru o floare, un buchet artificial făcut de Victoria, venit de la Miinchen, am plătit vamă 1 florin 70 cr. Oare unde se face acea medalie ? In România, sau poate în Monarhia austro-ungurească ? în cazul din urmă mi s-ar putea trimite aşa, de-a dreptul, fără nici o vamă sau alte secături. Destul pentru astăzi, ca să nu rămîn de poştă. Iubitoriu şi stimătoriu, Georgie [Adresa]: D-sale domnului Const. I. Iuga, casariu al Academiei Române. Bucureşti, boulevard Elisabeta 117. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 127 Sibii, 8/20 iuliu 1892 Iubite Costi! S-au împlinit aproape două luni de la cea din urmă scrisoare a d-tale, din 8/20 mai, la care ţi-am răspuns cu adeverinţa din 1 iuniu n[ou], despre suma plătită pentru cele 100 exemplarie. De atunci nu mai am nici o ştire, nici de la d-ta nici de la Victoria. Intr-aceea, pentru mine se apropie două afaceri împreunate cu multă grijă şi cu cheltuială. Cea mai grea îmi este, în epoca de faţă, grija pentru ţinerea adunărei generale a Asociaţiunii transilvane, care în anul acesta este convocată la Blaş, ceea ce a iritat foarte mult pe compatrioţii noştri magiari, dintre cari unii au şi început să amerinţe cu scandale. In cazul acesta, cea mai grea răspundere ar cădea asupra mea, în calitate de preşedinte, de care n-am putut scăpa. Adunarea se va deschide în 7 august nou şi va ţinea cel mult pînă a treia zi. Grija cea mai mare a mea va fi în cazul cînd ar veni la Blaş şi confraţi de ai noştri din România, pc cari pot să-i oprească şi la fruntarie, se poate însă ca să le caute pricină să-i întoarcă din cale sau să-i scoaţă din adunare, la care va asista şi un comisariu din partea auctorităţilor politice. Aţi văzut din ziarie cum au arestat mai alaltăieri pe parohul Voina, pe cîţiva prolesori şi studenţi, cari făcuseră o excursi-une numai prin Săcele, pînă la muntele Ciucaş şi de acolo acasă, sub pretext că vin din România ca să revolte ţara. Le scriu acestea înadins, mai vîrtos din 137 cauză că înainte de întimplarea cu Memorandul şi înainte de barbariele de la Turda, Şimleu şi Arad, se învoiseră mai mulţi români locuitori în România, trecuţi însă de aici acolo, ca să vie la adunarea de la Blaş. Acum însă bine să-şi ia sama, orişicare va fi decis să vie, să aibă paşaport în regulă şi vizimat de la respectivul] consulat, ca să nu paţă ceva mai rău decît popa Yoina şi soţii săi. Alaltăieri ne veni ştirea că ministerul ung[uresc] ar fi decis ca să caseze şi aşa-numitele despărtăminte şi comitete ale Asociaţiunei, care funcţionează de ani 24. Deci d-ta să nu-ţi pregeţi a împărtăşi acestea informa-ţiuni pe cale privată, mai ales cu români ardeleni serioşi, cunoscuţi d-tale în persoană, prin urmare mai întîi d-lui Bianu, dacă se află în capitală. Dară nu cumva să abuzeze vreun ziariu — precum se mai întîmplă — spre a ne expune chiar fără voie la răzbunarea vrăjmaşilor. Pentru noi, Asociaţiunea noastră ne* este scumpă ca ochii din cap. Dacă cineva voieşte să ne facă bine, îl poate face fără a-1 buciuma, ci pe tăcute, iacă aşa, cu un fond la şcoalele noastre şi la internatul susţinut de către dînsa. De la Orăştie îmi veni ştirea că Aurelia zace bolnavă. Intr-aceea fiu-său mai mic, Alexandru, este citat pe 4 august n[ou] la comanda şcoalei militare din Sibii, spre a fi vizitat şi examinat. De-1 vor asînta la acea şcoală, am să plătesc 120 fl. taxă anuală. Deci te rog ca, după ce vei substrage preţul fotografiilor comăndate de mine, să-mi trimiţi restul din suma cît fac cupoanele mele, ca să mă ajut, mai ales că se apropie şi cununia nepoatei Victoria, unde am să mai număr 500 fl., preste cît am dat pînă acum. în 10 zile cred că-mi vei putea da răspuns. După ce voi termina cu băiatul, în 5 augfust] am să plec la Blaş. Spune, te rog, salutare călduroasă la toţi domnii membri şi colegi generoşi cîţi se vor fi mai aflînd în capitală. Al d-tale iubitoriu, G. Bariţ.y (Reispergasse 25), [Adresa:] D-sale domnului Const. I. Iuga, casariu al Academiei Române Bucureşti, Palatul Academiei (Calea Victoriei nr. 135). (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 128 Sibii, în 8 august nou 1892 Copie Iubite Costi! Iată, îţi trimit adeverinţele despre suma de 3.695 lei noi, cît am plătit cu episcopului I. Meţianu din suma de cauţiune, cu care îi rămăseseţi dătoriu pînă în februarie 1886, 4 epist[ole] şi 4 recepise. Bine să păstrez[i] acelea documente, căci episcopul are familie. Contul d-tale mai stă încă tot deschis la dînsul, şi după moartea lui nu poţi şti ce are să urmeze. Nu cumva să pierzi actele acestea, să intru şi eu sau herezii mei în răspundere, căci faţă cu episcopul luasem garanţia asupra mea. 138 în 20 iulie st.n. te-am rugat să-mi trimiţi restul din cupoane. Văz că taci. Acum îţi cer să-mi trimiţi de urgenţă cel puţin 150 l[ei] n[oi] şi din capete. în 1 sept[embrie] n[ou] este cununia nepoatei de la Orăştia, cînd am să număr 500 fl.v.a. ca zestre şi alte spese. Alaltăieri nepotul Alexandru Vlad fu primit în şcoala de cădeţi, după ce a depus examenul foarte bine din studiele gimnaziale. Prin urmare în 15 august am să depun taxa de 120 fl. la comanda şcoalei militare şi să-l îmbrac. Scurt, îmi trebuie acum îndată 1.000 fl. v.a. Deci să-mi trimiţi nesmintit, cel mai tîrziu pînă în 8/20 august a[nul] c[urent] 250 lei noi, ca să mă pot ajuta în această situaţie grea. Iubitor, George Bariţ. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 314/4, nr. 37.) 129 Sibiu 4/16 august 1892 Iubite Costi! Pe lingă ce adeveresc în chitanţă primirea valorii cuponilor, cum şi 300 lei din capital, grăbesc a-ţi răspunde la părţile principale şi prea interesante ale scrisorii d-tale din 31 iulie vechi, pe care o am citit cu luare-aminte. Comanda de 50 exemplarie Istoria Transilvaniei] în 3 volume să o primeşti nesmintit, în numele meu, cu condiţiunea pusă de cătră M[ajestatea] Sa, adecă pentru preţ de una mie lei noi, de plătit la primirea şi darea în samă a exem-plarielor. Să nu mai fie vorbă de un alt preţ. Mi se iau dintr-o dată 50 exemplare], şi eu voiesc să fiu mulţumit cu acel preţ, şi nu am să aştept 3—4 ani pînă să văz tocma atîtea vîndute. Spesele transportului le voi scoate din curs fagio). Deci eu te rog ca, mergînd la cancelaria M[ajestăţii] Sale, vorbind cu d-n. casariu sau cu d-n. colonel, să zici că a fost o neînţelegere în corespondenţa cu mine, căci de aş fi primit eu comandă de la casă de-a dreptul ad personam ca pentru preţul de 1000 l.n. să trimit 50 exempl[are], nu aş fi lipsit a o executa îndată. La mine nu a comăndat pentru caseta M[ajestăţii] Sale acelea exemplarie nici de-a dreptul, nici prin Academia Română sau prin altcineva. Dară fiindcă d-ta presupui aşa ceva, eu în tot cazul voi executa numai comanda de 50 exempl[are] făcută de la palat. Rămîne, apoi, ca d-ta să te informezi mai de aproape, după întoarcerea din străinătate a domnilor pe cari îi numeşti in scrisoarea d-tale, şi să iei înţelegere cu dînşii. Ga să împarţ eu exemplarie şi la alte librării în acea capitală, nu-mi prea convine, dară nici nu cunosc pe nici una, prin urmare nici nu poci avea încredere în ceea ce nu cunosc. Singura librărie Socec este, cu care lucru prin Krafft iară nu de-a dreptul, însă şi aşa cu mare greutate. Deci voi trimite numai atîtea exemplarie cîte mi se cer de-a dreptul. Scriind acestea, am vizitat magazinul în care stau cărţile mele şi am aflat că exemplarie broşurate nu sunt de ajuns, din nici un volum. Am dat ordin să se broşureze neapărat cîte 50 ex[emplare] din fiecare volum, şi compactorul care lucră cu machina s-a obligat să mi le dea gata în opt zile, aşa că a opta 139 zi să poată fi înaintate de sigur. Expediţiunea se va face in sensul scrisorii d-tale. La Munchen voi scrie, cu scop ca să le deschid ochii mai bine. în 14/26 augfust] tinerii vor trage la mine, pt. adunarea generală. Atunci voi lua vorbă cu Arsenie. Al d-tale iubitoriu, Georgie. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 180 Sibii, 11/23 august 1892 D-sale domnului Const. 1. Iuga, casariu al Academiei Române, în Bucureşti în urmarea ştirei ce mi-aţi împărtăşit cu scrisoarea d-voastră din 2/12 ale lunei c[urente], că de la căncelaria Majestăţii Sale a regelui s-au comăn-dat 50 exemplare din studiul meu Părţi alese din istoria Transilvaniei, în trei volume, cu preţul una mie lei noi, de plată la primirea coletului în regulă, vă fac cunoscut că în ziua de astăzi am realizat acea comandă la calea ferată, p[e]r Predeal, cu fraht subscris de mine. Vă rog, deci, ca la sosirea coletului în gara de Bucureşti să binevoiţi a-1 lua în samă şi a transpune cărţile conform comandei ce vi se împărtăşise. Totodată vă auctorizez ca să primiţi preţul, pe lîngă chitanţă în regulă, spre a-1 înainta prin poştă aici, la adresa mea din Sibii, unde mai stau două săp-tămîni, pînă la plecarea mea la ceilalţi membri ai familiei din districtul Haţegului. Un mic colet cu trei broşurele, alăturat la cele 50 exfemplare] Istoria, să-l desfaci spre a împărţi acelea cărticele după lista Din aceeaşi cărticică vor trimite, sau că au şi trimis editorii cîte 1 ex[emplar] la toţi d-nii membri ai Academiei şi la d-n. bibliotecariu. Despre rezultat veţi binevoi a mă înştiinţa. Cu toată stima, Ge, Bariţ. [Adresa:] D-sale domnului Const. I. Iuga, casariu al Academiei Române, la Academie, calea Victoriei nr. 135. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 181 Sibii, 15/3 sept. 1892 Iubite Cosii! Cred că vei fi primit scrisoarea mea din 4/16 august a.c., ca răspuns la a d-tale din 14, în care-ţi ceream ca să grăbeşti a primi condiţiunea pusă de 140 Casa M[ajestăţii] Sale la cumpărarea de 50 exemplare din Istoria mea. Tot aşa, vei fi în posesiunea scrisorii mele din 11/23 august, înaintată, ca şi cealaltă, cu recepise, în care îţi arătam că acelea 50 ex[emplare] s-au dat la gară cu fraht subscris de mine în aceeaşi zi, prin urmare că în altă zi s-au şi înaintat la destinaţiunea lor. De atunci au trecut 3 săptămîni şi eu astăzi încă nu poci să ştiu dacă coletul acela va fi ajuns la vama de la Bucureşti, sau să mai zace tot în gara de la Predeal. Dacă aş şti că coletul nici în 3 săptămîni n-au ajuns la Bucureşti, aş scrie cît mai curînd la expeditorii din Predeal, ca să nu-şi bată joc de noi. Astă dată însă te rog pe d-ta ea să-mi faci cunoscut în cîteva cuvinte dacă a sosit sau nu acel colet în primirea d-tale, pentru ca să mă ştiu orienta, atît în interesul meu şi al familiei, cît şi din altă cauză care s-a ivit aici în urmarea unei corespondenţe de interes mare pentru internatul nostru, a cărei îngrijire cade tot asupra mea, şi se poate întîmpla să fiu chemat. Victoria este la mine de 10 zile, şi va mai sta tot atîtea, pînă la S. Sofia (17/29 aug[ust]), cînd are să-mi ajute cu ocaziunea mutării mele din locuinţa în care şezusem 9 ani, în casele Asociaţiunei tr[ansilvane],ca să fiu aproape de institutele noastre locale, după ce adunarea generală mă făcu iarăşi domn de-a sila, alegîndu-mă de preşedinte al său. Victoria este sănătoasă, dară fireşte foarte îngrijată, ca şi mine, din cauza rigurosului ce are să depună Georgie la B[uda]pesta, în mijlocul acelor spirite înfuriate şi răzbunătoare, unde românii sunt foarte rău văzuţi, mai rău ca oricînd, iară mai vîrtos tinerimea noastră este prigonită pe moarte. Âtîta nu este de ajuns, ci onor[ata] Eforie din Braşov a tractat pe Georgie curat vrăj-măşeşte, cînd i-a curmat bursa fără nici un respect la starea de atunci a sănătăţii lui şi la vrăjmăşiile actuale. însă şi Georgie a greşit că nu a pus în contact cu un an mai mult, pentru riguros. Acum a rămas numai ca să rugăm pe D-zeu să-i ajute şi din acest năcaz. El este foarte amărît şi iritat. Aşteptînd un răspuns cît mai scurt, insă după putinţă precis despre soar_ tea coletului, sunt al d-tale iubitoriu, Georgie. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 182 Sibii, 11 octobre n. 1892 Iubite Costi! Cred că te afli in posesiunea scrisorilor mele, şi anume a răspunsului meu din 4/16 aug[ust] la scrisoarea d-tale din 31 iuliu v[echi], după care a urmat a doua a mea, din 11/23 august, cu care am avizat despre trimiterea celor 50 exemplarie din Istoria Transilvaniei], destinată pentru Casa Mai[estăţii] Sale, iară în a treia scrisoare a mea, din 3/15 sept[embrie], înaintată cu recepise, tot ca pe celelalte două, îţi ceream ca să mă înştiinţezi dacă acel colet au ajuns la destinaţia sa, şi care a fost soarta lor. De la expediţiunea coletului au trecut pînă astăzi 47 de zile, şi eu nu ştiu nimic despre rezultat. Dacă cumva eşti bolnav pune pe altcineva, om credincios, ca să-mi dea în puţine cuvinte informaţiunea dorită. Am neapărată trebuinţă de informaţiune, fie aceea 141 pozitivă sau negativă, plăcută sau neplăcută, pentru ca să ma poci regula în afacerile mele private. în 12/24 sept[embrie] am cununat pe nepoata noastră Victoria Vlad cu junele neguţătoriu Cornelie Popovici, pe lingă o foaie de zestre în valoare totală de 2450 fl. din care 450 fl. v.a. dar de la Mihail Stănescu. Din 19 septembrie] v[eehi] nepotul Alexandru Vlad se află în şcoala militară din Sibii, aşezat acolo tot cu spesele mele. De la 5 septembrie n[ou] se află la mine soţia d-tale şi fiică a mea Victoria, care venind de la B[uda]pesta se opri acilea, şi tare bine făcu, pentru că starea sănătăţii mele nu-mi dă curagiu ca să mai rămîi aşa singur ca pînă acilea. O am reţinut la mine pe eîteva săptămîni sau luni. Am schimbat şi locuinţa. Alaltăieri, duminecă, a sosit fiul nostru Georgie de la B[uda]pesta, la Braşov, din cauza colerei. Nu mă îndoiesc că dînsul ţi-a scris. Teancul de ziarie vechi cerute pentru Academie, dintr-un period de preste 40 de ani, stă gata spre a se înainta, numai să nu fie oprit în carantină. întru aşteptarea răspunsului dorit, sunt cu dragoste părintească, Georgie. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) 188 Sibii, 2 nov. c, n. 1892 Iubite Costi! Biletul d-tale din 4/16 octobre a.c., alăturat la al Victoriei cel cu 30 fl. v.a. l-am primit. Din acel bilet aflai trei lucruri, şi anume: 1) Că te miri cum de mi-a scris d-n. Bianu despre sosirea din partea mea a celor 50 exempl[are] Istoria, cerute pentru Casa M[ajestăţii] Sale a regelui. Da, d-n Bianu mi-a scris în 17/29 septembrie că acelea cărţi au sosit la palat de atunci, din vară, la timpul cuvenit, şi că preţul mi se va trimite preste puţine zile. Eu însă ştiam pentru ce am ignorat acea împărtăşire: pentru că mă temeam de ceea de ce nu am scăpat, de trăgănări boiereşti. De aceea aşteptasem de-a dreptul de la d-ta informaţiune. în fine, d-ta îmi scriseşi. 2) Că ai avut mari neplăceri cu liferarea acelor cărţi. Şi, 3) că zilele acestea mi se va trimite preţul. Ştim noi toţi membrii familiei, că d-ta simţi o mare aversiune cătră tot ce se numeşte corespondenţă particulară prin poştă şi că mai bucuros jărt-feşti porto înzecit pentru cîte un telegram. Nici eu nu am vreo predilecţiune pentru ca să stric hîrtia cu corespondenţe prin poştă. Se întîmplă însă destule cazuri cînd te sileşte interesul personal, şi ai ca să recurgem [sic] la scriere de epistole. Aşa este cazul de faţă. D-ta îmi zici că ai avut mari neplăceri cu transportarea acelor cărţi. Este însă în interesul meu ca să cunosc de aproape natura sau cauza acelor neplăceri. în scrisoarea d-tale din 13 august îmi descoperi-seşi că de la palat s-au oferit numai preţul de 1 000 l.n. şi că d-ta i-ai cerut preţul anunţat de cătră mine. Eu însă ţi-am răspuns îndată, în 14/16 august, ca să nu stărui pe lîngă preţul anunţat, să primeşti 1.000 l.n. comptant. Acum însă aflu că d-ta ai mijlocit 1335 l.n., dară cu neplăceri mari, apoi adaogi că preţul mi se va trimite zilele acestea. Din acestea eu presupun că d-ta vei fi simţit ceva şi nu te-ai îndurat să laşi nimic din preţul vechi, de unde apoi 142 vor fi urmat mari neplăceri. Nu ştiu, însă dau cu socoteala, după unele cazuri ale mele din zilele lui Bibescu şi Cuza, unde nu s-a putut fără rabat. Deci eu te rog, vezi de netezeşte neplăcerile cu un rabat, sau dacă cumva mijlocul acesta nu convine, atunci să nu pregeţi a-mi împărtăşi neplăcerile avute, pentru ca eu să încerc a mă adresa de-a dreptul la ex[celenţa] sa d-n. mareşal. Al d-tale iubitoriu, Georgie. ((Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 4.) iii CĂTRE IANCU VELISAR1 (1863-1865) 184 Yiena, 1863, dec. 22 Iubite cumnate Iancule J Eu încă nu ţi-am răspuns la scrisoarea d-tale din 15 noiemvre, în care este cuprinsă şi a Aureliei, decît numai prin ginerele meu Costi, adeverind primirea ei. Iară acum încă eram p-aci să scriu numai de-a dreptul soţiei mele, dară fiindcă dînsa nu poate citi cu litere lătineşti, afară de aceea coprinsul •scrisorii mi-1 poate îndeplini întocma numai un bărbat, de aceea îţi scriu nemijlocit, pentru ca să o citiţi împreună. Deci iată ordinele mele. în 7- asignaţiune de bancă naţională, trimit soţiei mele ........................................................v. a. f. 150 In cutioara de cătră parte a lăzii celei negre să caute că va afla o rezervă lăsată de mine ............................ f. 30 Tot în cea cutioară veţi găsi şi poliţa mea de fabrică, *de la care veţi scoate în 31 dec. sau la ian. dobînda pe sem. II. •ce trece a 10% .......................................... 50 V. a. f. 2 30 Anweisung fur f. 150 nr. 2568, contr. 47419. Au Maria Bariţ, Cronstadt2. Din această sumă veţi scoate mai întîi v.a. f. 50 pe care să-i pui îndată la Sparcasa, pe numele Aurelia G. Bariţ, pentru ca să-i crească, pînă ce-i va ajuta D-zeu ca să fie de 17 ani, şi dacă se va purta bine şi cuvios, îi voi mai adaoge la acea sumă. 2 Să plăteşti chiria casei pe 3 luni la popa Thies 52, 50. 143 3 Lui Birb pe* orologiu rest: 30. 4 Din contribuţia mea 10%, pentru mama voastră s[au] soacra mea 5 f. 15 cr. 5 Restul banilor din suma de sus să 1 întrebuinţaţi în plata simbriei fetelor (slujnicelor) şi în alte trebuinţe ale casei, precum lemne ş.c.1., ş.c.l. Îndată ce voi mai putea scoate ceea ce mai am să iau din banii ce-mi opriră pînă la 1 ianuariu, pentru ca să nu mă poci mişca de aici pînă atunci, voi îngriji a plăti şi conturile ce ie va fi mai făcut familia, iară anume contu-leţul de la Resch^ unul pare-mi-se de 30 f. la Kovacs. Iară pînă la acel timp să ziceţi acelor oameni buni ca să fie aşteptători, că le voi plăti. Tot cu acea ocaziune voi trimite sau aduce bănişori, ca să punem la Sparcasa şi pentru băieţelele Octavia şi Măriţa, pentru că am auzit că se poartă bine şi cred că ascultă de mămica lor. Mai încolo, veţi primi prin Liedemans, comăndite de la Temişoara, o ladă cu vreo 30 şi mai bine articuli de marfă şi alte lucruri de ale mele, pe care le trimisei de aici. Alăturata factură sau listă arată felul mărfilor, din care soţia mea va păstra tot ce este destinat pentru dînsa şi pentru casa noastră, iară ce e destinat la familia noastră cealaltă, va trimite acolo şi, mai în scurt, va împărţi toate după coprinsul listei, iară unele mărunţişe după cum vă afla dînsa cu cale. Iară în cît pentru cofire, se vor învoi cu Victoria noastră cum vor şti ele, măcar modista de aici mi-a zis curat că cea de catifea roşie să fie* a mumei, pentru ca să o arate mai tînără, iară cea cu catifea albastră să fie a fiicei, pentru ca să o arate modestă (besicheiden). Reţeaua cea mai fină (Retz), gătită cu catifea, încă este pentru soţia mea, iară celelalte să le împarţă la băiate. Intru asemenea şi căiţele de iarnă, care pe aici se poartă foarte tare, şi încă pe capul gol, pentru că fiind moi nu strică frizura la cele tinere şi le apără de răceală pe toate. 2 părechi ştrimfi de lînă am trimis de probă, dacă le vor plăcea, că aici se poartă, fiind foarte eălduroşi. în cutia cea mai mărişoară este o căiţă de lînă destinată pentru cuscra noastră, cocoana Zinca, pentru cînd merge la maier, năframa neagră pentru cocoana Uţica, mama bună. Dară mă rog ca d-lor să mă ierte că trimit numai bagatele de acestea. Materia de vestă e a d-tale. Ceara roşie, a ginere-meu. Din cele 5 căiţe de lînă, cea galbenă e a Victoriei, cea mai închisă a mumă-seî, celelalte 3 ale băietelor. Mahrama de lînă e a măicuţei. Factura să nu o arătaţi la nime, ci să mi-o păstraţi bine. Primind toate, să plătiţi restul chiriei acolo, apoi îndată să-mi răspundeţi, ca să fiu odihnit, că-mi mai puteţi scrie odată. Nevastă-mea să-mi trimită o măsură p[entru] o scurteică ce vreau să-i fac aici. La un mantei am să-i cumpăr 1 guler de samur, cum se poartă aici. D-zeu să vă binecuvînteze pe toţi. G. Baril. Mătuşă-voastre, Măriei, să-i cumpăraţi ceva acolo, că eu nu pot gîci că ce să-i cumpăr. 144 Viena, 22 dec, 1863; Lista mărfurilor şi altor lucruri trimise In priimirea soţiei mele M. Banţ 1 colet R. ei. S. nr. 184 f. cr. Pentru solia mea i 50 1. Mantei negru 45 20 2. 17 coţi mătasă de 1 vigan 30 90 3. Cofiră de catifea, de salon 6 50 4. Reţea fină gătită cu roşu 3 20 ' 5. Eşarpa de mătasă ^ „ 1 30 6. Căiţă de lînă, invrîstată cu mataşa, închisa 2 20 7. 1/2* duzină strimfi albi 2 30 8. Părechi, de lînă .1 50 Cocoanei Zinca 3 60 9. Căiţă de lînă cu vînăt . . 3 70 10. Mahrămă de mătasă neagră cocoanei uţicei 3 40 11. Săluţ de lînă soacrei 3 20 12. Vestă lui Iancu Belisariu 1 50 13. Cutie cu ceară roşie Costi Iuga 1 50 14. 6 săpunuri şi nişte nasturi în dispoziţia neves¬ 6 40 tei să facă ce va vrea, da cel mare cocoanei 2 50 Zincei 1 50 15. 1 pugilar, tot ei 1 50 Victoriei 2 80 16. Coifură de catifea albastră 4 17. Căiţă de lînă cu galbin 125 18. Colier de mătasă 16 19. 0 reţea castanie Aureliei^ 8 20. Alte două Octaviei şi Măriţei 2 21. Trei căite de lînă la trei băiete, a 1 f. 40 cr. 13 Transport: i. 9 22. Duzine linguri argint de China 2 23- Detto de cafea 1 24. „ de lapte 1 25 tavă 11 26. Duzine cuţite şi furculiţe englezeşti 27. 1 păreche ’englez[eşti] de friptură 28. 1 cuţit engl[ezesc] de tăiat pîne 29. 1 sălăriţă fină 30. 2 cămeşi ale mele. nouă, puse numai ca sa împle locul, 5 f. 90 cr. 31. Mai multe tipărituri parlamentare, care sa mi se păstreze foarte bine . ,r i • 32. 1 roc vechi, 1 vestă şi pantaloni, toate vechi, le trămit înainte acasă Suma v. a. f . 191 70 G. Banţ. 145 (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 314/3, •iar. 1.) 1 Cumnatul lui George Bariţ, fratele Măriei Yelisar, soţia scriitorului. Se pare că a fost toată viaţa burlac şi ataşat familiei lui Bariţ. A fost implicat în afacerea nereuşită cu Fabrica de hîrtie din Zărneşti. 2 Este textul unui cec pentru 150 florini, pe care Bariţ îl trimite pentru soţia sa Maria. 185 Viena, 2 ian. n. 1864 Iubite Iancule! Fără ca să-ţi aştept răspunsul la scrisoarea mea din 22 dec., în care alăturasem asignaţiunea de banc pentru 150 f.v.a. şi îţi arătasem lămurit ce ai să faci cu acei bani şi cum să-i împărţi după dorinţa şi voinţa mea, îţi scriu acum iarăşi, aşteptînd ca să-mi răspunzi la amîndouă scrisorile mele dintr-o dată după ce vei priimi şi 1 ladă cu marfă, pentru care am scris din nou la Temişoara, ca să nu o întîrzie. Deci iată, după ce mi-am scos din banii ce aveam să iau, mai trimit în alăturata asignaţiune de bancă naţională, de dato 2 ian[uarie] 1864, numero nr. 13, suma de v.a.f. 200. Această sumă, scoţînd-o de la filiala de acolo, să o împărţi în modul următor, ţinînd socoteală. 1 îndată vineri viitoare să iei două cărticele la Spareasa şi să pui pe numele Octaviei şi pe numele Măriţei, asemenea, 50 f.v.a., pentru ca aşa şi acestea fiice ale mele să aibă, cum am zice, o sămînţă de bănişori, la care să nu se atingă nimini pînă cînd nu va fi fiecare din ele de 16 sau 17 ani, dacă le va da D-zeu viaţă. Iară cărticelele să le dai mamei lor în bună păstrare, legate la un loc cu celelalte două. 2 Să plătiţi lui Resch restul de v.a.f. 50 şi ce va mai trece. 3 Să dai ginere-meu Costi 16 f.v.a. a conto intereselor ipotecarie ce se vin pe 1/2 an înainte la suma coprinsă în trei obligaţiuni ipotecate ce am dat fiicei mele Victoriei în parte de zestre. Iară ce are să mai ia din ceealaltă parte de bani dată cu dobîndă la fabrică, să o scoaţă Costi pe 1/2 an, fără a aştepta pînă la re-ntoarcerea mea, apoi după aceea ne vom socoti şi ce va mai fi voi plini. 4 Să daţi lui Halmer v.a.f. 24 pentru privata Aureliei, însă plătind din datoria madamei Vautier, că aşa s-a făcut învoiala din vechi, şi să vezi cît mai e de plătit, dînd d. Halmer cont curat, fără a mai încurca socoteala madamei cu a mea, ca în conturile trecute. 5 Restul să-l foloseşti tot în spesele casei, împreună cu banii ce v-am zis să scoateţi de la fabrică, în răfuirea dobînzilor ce mi se cuvin, la căpită-laşul meu ce-1 am acolo. Tot atunci să scoţi dobînda şi la cei 300 f.v.a., pentru cari ai poliţa făbricei de la mine, şi totodată să o înnoiţi şi pe această şi să ţi-o iei în păstrare, că-ţi este proprietate. ^ Mai mulţi bani n-am putut trimite astă dată, din pricină că trebuie să mai trimit şi gazdei lui Ieronim 40 f.v.a., pe 2 luni, cost şi cvartir, iară din rest caută să trăiesc şi eu, cu economia cu care sunt dedat a trăi. 146 Mai am să primesc de aici încă 300 f.v.a., din care iarăşi voi păstra tot pentru familie, pre cit numai voi putea. în cît pentru conturile cîte se va fi întîmplat a le face nevastă-mea pe la unele boite, pentru trebuinţele sale şi ale copilelor, apoi să le umpleţi pe toate şi, fără a mi le trimite încoace, să-mi arăţi numai sumele fiecărui cont în total, pentru ca să ştiu cît am să plătesc,, şi apoi să şi fac rînduială de plată, ca să ne ştim curaţi. Tot atunci voi plăti şi lui Kovâcs. într-aceea, fratele Gerasim să-mi scoaţă un mic extract din partita lefii mele, pîna la 31 dec[embrie] a. tr. 1863, pentru ca să ştiu cum stau şi cu aceea,, şi să mi-1 trimiţi încoace, că mai e vreme, că pe noi nu ne lasă de aici pînă nu se va hotărî definitiv cu dările, şi mai vîrtos cu drumul de fier, ca să-l căpătăm negreşit, sau pînă la Belgrad (Carlsburg), sau tocma pînă la Braşov,, iară aceasta va fi numai în cursul lunii, că pînă la 10 ian[uarie] avem numai şedinţe pe comitete. Eu lăsasem la Zerneşti un porculeţ de îngrăşat, în grija bucătăresei. Tot n-ai fost niciodată la Zerneşti. Cere-te îndată după Crăciun şi, îmbră-cîndu-te bine de iarnă, ieşi afară la Zerneşti şi pune să taie acel porc, apoi pune ca să-l topească ca şi altădată, şi partea cea mai mare a unturei să o aducă acasă, lăsînd acolo numai 4—5 cofe, asemenea şi carnea, cîtă nu e de afumat, pentru ca să fie la casă. Dar cu acel porc s-a făcut şi cheltuieli. Să-i iei socoteala, să duci afară vreo 10 f.v.a. şi, pre cît se va ajunge, să plăteştir mi se pare la economul, descurcînd bine socoteala. Sărutare şi binecuvîntarea mea soţiei, copilelor şi vouă tuturora. Scrisorile mele familiale să nu mi se arate la nimeni. G. Bariţ. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 314/3, nr. 2.) IBS Viena, 1864, ian. 25 n. Iubite frate Iancule! După ce ţi-am priimit amîndouă scrisorile şi socotelile alăturate, grăbesc a vă răspunde la unele puncte din coprinsul acelora. Eu niciodată nu v-am cerut socoteala cheltuielelor casei, pentru că pe aceea o găseam eu dacă veneam acasă. Preste aceasta, ştiu eu bine că nevastă-mea nu este vreo femeie din celea prădătoare, pentru ca să-i cer socoteală pe tot cruceriul. Ci eu ţi-am cerut numai alte două socoteli, una cea de la fabrică, pentru ca să ştiu cum stau cu aceea, şi alta suma ce vor fi făcînd conturile de pe la boite, ca să ştiu cît mai am să plătesc, şi să fac rînduială de plată, ca să nu fim dători la nimeni. Văd că casa are lipsă de bani. Deci să scoateţi îndată 85 f. 14 cr. din soldul ce am să iau de la fabrică. Din aceia să daţi: d-lui dr. Fabritius, pe 13 vizite, 15 f., zicîndu-i ca să ierte de întîrzierea pricinuită prin împregiurările mele. Iară din restul să mai cumpăraţi numai 1° lemne şi 2 gălete grîu frumos, apoi 147 toţi ceilalţi bani să rămină cu totul în dispuseţiunea soţiei mele, ca să acopere spesele casei după trebuinţă, încă numai pe 2 săptămîni. Cu Biro voi isprăvi eu îndată ce voi veni acasă. Om slab! Domnului I. Murăşanu să-i arataţi toate broşurele tipărite, şi orice va vrea; să ia din ele (să i le daţi numărate), că i-am promis a i le împrumuta. Preste cîteva zile vă voi trimite iarăşi 200 f.v.a., din care 100 f. este pentru nevastă-mea, ca să-i adăogeţi la cei 300 f. ce le mai are, că vreau să-i fac treptat un mic căpităluţ, carele să fie numai al ei, iară pentru a doua sută vă voi scrie atunci ce aveţi să faceţi cu ea, însă iarăşi fără nici un sgomot. [în fruntea scrisorii, cu creion roşu:] Citeşte-o numai cu soţia mea! (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoea, Fond. eoresp., msse sertar 314/3, nr. 3.) 187 Viena, 5 febr. 1864 Frate lancule 1 în ian[uarie] 25 am scris nevestei şi d-tale, multe, trimiţîndu-vă şi un pachet cu trei lucruri. în 27 ian[uarie] am răspuns ginere-meu C. luga, în 31 am scris Victoriei. Te rugasem ca să-mi răspunzi îndată de primire, ci pînă acum n-am priimit nimic. Nevrînd eu să port bani mai mulţi cu mine, iată în asignaţiune de bancă naţion[ală] mai trimit în priimirea soţiei mele v.a.f. 200. Din aceşti bani: Soţiei să se adaoge la sp[ar] casa................................ 100 Aureliei .............................................................. 50 Să se numere lui Kovacs .......................................... 30 Restul să rămînă în dispoziţiunea nevestei mele........................ 20 v.a.f. 200 Acestea toate, în tăcere. Şi de azi încolo nu vă voi mai scrie, decît voi mai trimite acasă o lădiţă cu cărţi şi cu alte lucruri, pe cari în cofer nu le voi putea aduce, pentru că nu vor încăpea deloc; însă astă dată va trebui să sosească mai curînd decît cea dintîi. După aceea, la trei zile, voi pleca şi eu şi nu mă voi opri decît numai în Sibii, la Ieronim, care mi-a scris iară ca să mai vorbesc cu profesorii lui, că i-a fost prea greu pînă s-a dedat cu limba germană şi cu metodul profesorilor de acolo. Cred că pînă la sosirea mea casa nu va mai avea trebuinţă de alţi bani, după ce, adică, veţi fi ridicat de la fabrică acei 85 f. pentru cari v-am scris ca să luaţi. Dorind ca să vă aflu pre toţi în pace şi sănătoşi, sunt al vostru iubitor şi doritor, G. Baril. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. eoresp., msse sertar 314/3, nr. 4.) 148 188 Yiena, 1864, dec. 25 Frate lancule! Cred că aţi priimit scrisorile noastre din 20 et 23 ale c[urentei]. Cu aceasta îţi fac cunoscut că în 30 sau 31 dec[embrie] ai să scoţi dobînda banilor ce avem la fabrică, 10% pe 6 luni din urmă, din care vei plăti mai nainte [de] toate chiria casei la popa Thiess, pe 3 luni, după contract, pînă la 31 decfembrie],, iară restul îl vei păstra la casă pînă-ţi voi scrie ce să mai faci. Dară pre cît ţi se vinde d-tale din dobîndă, să-ţi scoţi ca totdeauna. Pe Dum[itru] Gal, Spuderca şi Tăbanu să nu-i laşi în pace, să plătească negreşit. Spune Victoriei că nu-i trimit blănişoarele pînă nu va fi şi viganul văpsit gata, roşa. Mă grăbesc tare. Fiţi sănătoşi cu toţii, G. Bariţ. [Adresa:] D. d-lui Ioan Belisariu. Braşov. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. eoresp., msse sertar 314/3,, nr. 5.) 189 Viena, 1865, ian. 5 n., Frate lancule ! Prin scrisoarea din 30 dec[embrie] a[nul] tr[ecut] m-ai odihnit despre pri-imirea celor 3 ale mele. Cum că scrisoarea dv. din 16 s-a re-ntors, nu te mira nimic. Eu vă spusesem curat la toţi că voi fi silit a petrece cîteva zile în Sibii, S[as] Sebeş, Petersdorf, în pricina făbricei noastre, prin urmare că nu voi putea veni de-a dreptul încoace. Cu toate acestea, în 20 dec[embrie} eram aici, însă nu mă ştia mai nimeni că am sosit aici. Apoi dacă n-ai pus pe scrisoare nici poşte restante, nici altă adresă locală, scrisoarea trebuia să se întoarcă, pentru că în 1/2 milioane oameni cine să te găsească numai pe n emerite ? Cu pălăriile ce se trimit copilelor am avut foarte multă învălmăşeală,, din pricină că lor le cumpără fără ca să aibă măsura capetelor, după aceea le cercă la două fetiţe pe cap, căror le sta bine, apoi ieri se socoti să le dea în-dărăpt şi să ia mai mari, apoi iar se lăsă. De cumva sunt prea mici, se mai pot lărgi acolo, punîndu-se în formă la un pălărieriu. Nu e bine a cumpăra astfeli de pălării şi călţăminte fără măsură, ba e mai bine ca persoana să fie de faţă, sau adică aşa ceva să se cumpere acolo pe loc. Apoi copilele avea asemenea pălării, şi nici acelea nici acestea nu le pot purta iarna că este prea frig, iară la primăvară te vei pomeni că-mi vor cere de paie şi că vor zice cum că au ieşit din modă şi alte secături de acestea. Astă dată însă n-am atîţi bani 149' de prădat, că acum cheltuiala de aici merge cu 3/4 părţi mai multă decît în anul trecut. Ci Victoria va face cu pălăriile înţelepţeşte, cum va şti, pentru ca să nu-mi meargă 15 f. 50 cr. în pradă. Sperînd eu că ai să priimeşti şi de la ginere-meu un rest de socoteală, şi dobînzile de la Gal (Mitarca) şi Spuderca, deocamdată nu-ţi trimit bani de aici, pînă ce nu-mi vei face cunoscut, de la cine cit ai priimit, şi anume dacă de la fabrică s-a numărat dobînda, pentru că pare-mi-se că sunt strîmtoraţi; dară să-mi scrii şi despre aceasta ceva. Totuşi socotesc că măcar cîte 10 sau 20 f. îţi vor număra din vreme în vreme, din aceea ce mai aveam să iau pînă la decembre a[nul] tr[ecut]. Dobînzile de la Gal şi Spuderca să le ţii pe sama •casei, pentru că eu într-aceea îmi trag oareşcare socoteală cu Victoria. Iară de cumva acei doi debitori ar număra şi capetele sau oricît din ele, acelea sume isă le dai îndată Victoriei, că acelea sunt ale ei, pentru ca să le pună cu dobîndă, după cum va afla cu cale bărbatu-său, ba dînsa să şi dea chitanţă acelor debitori pentru cît se va priimi din capete. Bine vei face dacă vei cumpăra şi 2 gălete grîu, care apoi să păziţi ca plinea să o frămînte şi să o coacă bine, să nu strice aluatul, cum şi morarii să nu fure din făină. Preste tot, să vă coacă şi să vă fiarbă bine, să nu strice bucatele. Odăile să le ţină curate, ieşind, băietele să aerisească, precum le-am învăţat eu totdeauna. Dacă pe Aurelia o vor fi chemînd la cîte o băiată, să-şi ia prea bine seama unde merge, pentru ca să nu se facă de vorba lumii, pentru că ea acum este imăricică şi gurile oamenilor sunt prea afurisite. Toate trei să vie de la madama şi de la şcoală drept acasă, şi să-şi vază de treabă fiecare, iară de nebuniile .altora să se ferească. Cu Schmidt, petrariul, să laşi treaba cam încurcată, pentru că eu am găsit altul mult mai ieftin, în Sibii şi îi aştept răspunsul. Ci lui să nu-i zici mai mult, dacă te va întreba, decît că aştepţi răspuns de la mine. Cred că Victoria va fi primit cutia ce i-am trimis ieri. După ce veţi fi primit toate, să mă înştiinţaţi, spre odihna mea. Pe la începutul lui febr[uarie] îţi voi trimite bani atît spre a plăti o parte din contribuţiune, cît şi pe vreo lună la mad[am] Vautier; iară pînă atunci nu, că trebuie să trimit la gazda lui Ieronim. Văru-vostru Niculiţă Carcalechi vi se închină la toţi cu sănătate. D-lui este foarte năcăjit, că cela de la Galaţi l-a păgubit de 10 mii fiorini v.a. Ian[uarie] 9. Această scrisoare a întîrziet din pricini de ale femeilor. Iată şi 1 căiţă verde pe care o trimite nevastă-mea la cuscra Zinca, cum şi pantlica Victoriei, văpsită a doua oară. Să-mi răspunzi, după primire, despre toate. Adresa: Weiss, Wolf. G. Bariţ. 9 ian[uarie]. Oare primit-ai dobînda de la fabrică, ca să plăteşti chiria .casei, că sunt îngrijat? (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 314/3, ^nr. 6.) 150 140 Viena, 1865, ian. 27 m Iubite Iancule ! Primindu-ţi alaltăieri scrisoarea din 22 ianuarin, cred că într-aceea v-au venit şi ale noastre din 24, în care soru-ta, cătrănită foc pentru că nu i-ai scris,, ţi-a înşirat o mulţime de vorbe. Socoteala ce mi-ai împărtăşit m-a mulţumit pe deplin, numai ticăloşia cu fabrica, că pînă în 22 nici dobînda nu o ai putut scoate, m-a scîrbit din adîncul sufletului. Dacă ştiam una ca aceasta, iţi trimeteam chiria casei de aici, pentru ca să nu fii silit a o cere împrumut. Să ştii, adică, cum că în privinţa contului Victoriei 47,50 nu m-aţi înţeles nici unii. Deci află că de cînd s-a măritat Victoria eu aveam datina de a-i număra dobînda de la miişoara de fiorini pe cîte 6 luni înainte, fără ca să aştept pînă să o scoţ eu de pe la dătornici. Intocma aşa am voit să fac şi astă dată, adică cumpărîndu-i eu aici lucrurile cerute. Costi să-mi scrie din preţ la creditul meu, pe atîta pe cit aş fi avut eu să-i dau de la 1 ianfuarie] — 30 iun[ie] 1865 dobînda. Ci fiindcă eu nu-mi aveam aici socotelele casei, nici nu puteam să-i trag un cont curat, preste aceasta am uitat dacă i-am plătit dobînda întreagă pe semestr[ui] II, iul[ie] l-dec[embrie] 31, 1864, credeam însă [că] Costi şi Victoria vor fi ţinînd socoteala şi despre aceasta, şi îţi vor şti spune şi descurca aşa, incit din 47 f. 50 cr. să-ţi dea numai ce ar fi prisosit preste dobînda de 1/2 an, că nu vreau să-i rămîn dătoriu, ci vreau să-i plătesc totdeauna înainte, pînă cînd va încăsa toţi acei bănişori. Deci aceea ce n-aţi făcut mai nainte, să faceţi acuma, cu contul alăturat: să se tragă un mititel cont curent după catastifele lui Costi, ginere-meu, şi din contul ce alătur aici să-ţi dea numai ce ar prisosi preste dobînda de 1/2 an. De cumva Costi nu a tras dobînda de la poliţa făbricei, să o tragă jos din acest cont, iară de altă parte să-mi socotească ce a luat de la Taban şi Spuderca. In 3 febr[uarie] îţi voi trimite de aici v.a.f. 150 şi tot atunci îţi voi arăta cum să-i împărţi şi unde să plăteşti. într-aceea, te vei ajuta la trebile casei cu acei 26 f. ce îţi mai rămaseră pînă în 22 ian[uarie]. Iară dacă din contul Victoriei va prisosi ceva, să dai pînă una-alta lui Pollinger, schusteriului. Pe Dumitru Gal să nu-1 aşteptaţi pînă la Paşti cu dobînda, că toţi alţii o plătesc înainte. Despre porc n-am scris nimic, că m-am scîrbit adînc de toate trebile făbricei, deci du-te la căncelărie şi roagă-1 pe d. Gerasim ca să scrie, prin Petrea, în particularul economului că ce a făcut bucătăreasa cu porcul, şi orice spese s-au făcut cu el, să se plătească din banii mei ce am să iau de la fabrică pînă în decfembrie], şi toată carnea să se afume, şi slănina, topită . Prea bine ai făcut că ai cumpărat şuncă şi untură. Dacă vei primi untura de la Zerneşti, să-mi scrii cîte cofe au ieşit, pentru ca să mă ştiu întocmi, şi dacă cumva vom vedea că mai trebuie, să-ţi dau ordin ca să mai cumperi. Numai să puneţi toate la loc sigur, pentru ca să nu se strice sau să le mănînce pisicele. Cele ce-mi scrii de vigan e prea tîrziu, că aseară l-am pus la poştă, doară-1 va primi în 8 zile, că regula ar fi să ajungă în 5 zile. Viganul e făcut aşa precum a voit mumă-sa întocma. Eu la factură nu m-am amestecat, că ar fi fost cearta gata, dar bine va fi. Numai, marfa trimisă cu poşta vine foc de scumpă — că şi viganul Victoriei e mai scump cu ceva; însă despre aceasta să nu fie vorba, ci numai de ce este în cont — şi mai mult nu voi trimite nimic cu poşta, că 151 de va mai trebui ceva, vom aştepta pînă ce se vor aduna lucruri mai multe, şi voi trimite pe calea de fer. Aurelia zice că n-are vigan de purtat. Ei bine, să roage pe soru-sa Victoria ca să-i cerceteze oricîte vigănuţe are, şi apoi -îndată ce voi trimite, în 3 febr[uarie], bani ca să plăteşti la cele două boite, să-i ia ceva materie trainică şi să-şi facă [...] Să mergi la d. Ioan G. Ioan, să-i spui că astăzi am primit scrisorile. Preste vreo 2—3 zile voi putea răspunde. Pînă atunci, salutările mele frăţeşti. Un plic nesigilat, cu scrisori, pus în cutia cu viganul, să se trimiţă îndată d-lui I. Mureşanu. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 314/3, nr. 7.) 141 Viena, 1865, febr. 1 Iubite Iancule! Precum te-am pre-nştiinţat de dato 28 ian[uarie], trimit în */• asemna-ţiune 140 f.v.a., pe care scoţîndu-i de la filială, să-i împărţi aşa: Boltaşului Wagner din cont .................................... v.a.f 60 Boltaşului Kindler din cont #....................... v.a.f 40 La dare pentru mine ..................................... v.a.f 10 La dare pt. maică-ta ...................................... v.a.f. 4 La dtto pt. Maria Bălan ...................................... v.a.f. 3 La maică-ta pe lemne ş.a...................................... v.a.f. 3 Pe sama casei —.............................................. v.a.f. 20 Suma: v.a.f. 140 Pe sama casei îţi trimit puţin, pentru că socotesc că vei fi mai primit *ceva din socoteala despre care ţi-am scris. Preste acestea, iată ce ai să mai faci: Să te duci la căncelaria făbricei şi să întrebi dacă în răstimp de vreo 3 zile îţi poate da v.a.f. 25 din ceea ce mai aveam să iau pînă la decembre ,a[nul] tr[ecut]. Totodată vei lua şi de la d. I. Murăşanu, în scurt, ştirea dacă-ţi poate da sau nu v.a.f. 50 ce ar fi să primesc. Ori ţi se va făgădui de la acelea două locuri, ori nu, să mă înştiinţezi îndată, pentru ca eu să mă ştiu întocmi, că nu vreu să vă las fără bani de ajuns. Deci dacă cumva nu vei căpăta de acolo, "voi face de unde voi putea şi iară-ţi voi trimite. Dară de la ginere-meu Costi să nu mai ceri împrumut, că el are destul cheltuieli. Să-mi însemnezi curat cît a mai rămas de plată la Wagner şi Kindler, pentru ca să ştiu cît mai am să plătesc preste vreo 4—5 săptămîni. Să-mi arăţi, iarăşi, cum stă cu călţămintea copilelor, ca nu cumva să răcească. Şi alte trebuinţe ce ar avea, să mi le arăţi. De vei căpăta bani de acolo, să plăteşti schusteriului; de nu, să ştiu. 452 Alăturata •/. să o dai d-lui I. Murăşanu, dară de bani să nu-i zici, că are să-ţi zică d-lui. Victoria primit-a viganul la vreme? Silit fiind a încheie, vă poftesc la toţi sănătate şi odihnă sufletească. G. Bariţ (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 314/3 nr. 8.) 142 Viena, 2 mart. 1865 Iubite Iancule! Crezînd că aţi primit şi scrisoarea mea din 21 febr[uarie], vă arăt că am primit şi eu pe a voastră din 22 febr[uarie], la care vă răspund mai întîi cu aceea că vă alătur aici iarăşi o asemnaţiune de v.a.f. 100, cătră filiala de acolo. Scoţînd aceşti bani, vei plăti: 1 La m[a]d[a]m Vautier pt. Aurelia, pe 2 luni, v.a.f. 16. 2 La mă-sa lui Friedr[ich] Wagner, restul dătoriei de v.a.f. 40,25. Restul banilor, împreună cu ce mai aveţi, să fie pe sama casei. Contul de la Wagner (care aud că s-ar fi stricat iară?) să-ţi iei sama foarte bine la cine-1 plăteşti, cine este masa-curator, cine plăteşte banii, cine-i chietează. Să mergi cu contul acolo, să cauţi bine la măiestru, să vezi, e petrecut tot ce am plătit, ca nu cumva să mai plătim o dată. Iară conturile iscălite să le păstrezi pe toate cu mare grijă, şi cu atît mai vîrtos că soru-ta nicidecum nu voieşte să creadă că conturile de la boite ar fi aşa de mari precum sunt ele în adevăr. Totodată să te duci la căncelaria făbricei şi să spui fratelui Geras[im Popovici aşa, ca să facă oricum vor şti şi să plătească poliţa mea ce expiră la 12 mart[ie] şi este girată la d. Dimitrie lenciovici, sau vază cum vor prelungi, dară pe mine să mă scape de ea, că-mi era din lefşoara mea, pe care nu mi-o putură plăti în bani. Totodată să-i zici ca pînă la 15 mart[ie] să-ţi facă de undeva măcar 25 f.v.a. din ce aveam să iau pe a[nul] trecut. Cu aceşti bani, apoi, îi plăti şi pe Kindler de rest. Prea bine ai făcut că ai cumpărat lemne şi grîu, ca să fie. Băiatele n-au răcit, nu s-au bolnăvit ? Să dai 7. scrisoare la mama d-lui Murăşanu, pe la 12^2 oare sau seara, cînd va fi acasă. Iară cele care urmează aici să le citească fiică-mea Victoria, acasă la noi, apoi scrisoarea aceasta, ca şi pe celelalte, să le păstraţi în coastăn. S-au cumpărat băietelor? Au ce le trebuie? I-am trimis-o de-a dreptul, să n-ai grijă. Victorio! Poimîne voi scrie mai mult, că v-am aşteptat scrisoare d-voastră, pentru perdele şi pentru lustră, că ieu nu mai şăz mult în Viena, că mi s-au urît în Viena şi în străinătate. Dacă aveţi lipsă de ceva, oi putea a vă împlini bucuros. Leichii Uţichii, coconii Zinchii, pă Costi şi bă [sic; lapsus calami, recte: pă\ băiatu — nu m[i]-ai scris nimic, umblă sau ba — pă tine, pă Aureli, 153 Qctavi, Măreţi, pă toţi din familia noastră cu pripă, că încheie tat’tău scrisoare, rămia [sic] doritoare, Mama. Scumpa mea fiică ! După ce s-a depărtat Axentoaie de aici, mumă-ta se mai domoli. E fericită că am dus-o la 2 baluri, şi anume la unul masque de la Curte (k.k. Redute), de care nu s-a putut mira destul. Astăzi ţi-a pregătit o scrisoare încare-ţi împărtăşeşte minunile en detail, dară nu o a putut încheia; poate că poimîine ţi-o va trimite. Acum posteşte săptămîna mare cu icre, măsline, sardele, cras-taveţi muraţi, sardine, pomerantie, smochine. Precum v-am mai scris, eu fără o mare scădere a onoarei mele nu poci veni acasă pînă pe la finea lunii c[urente], deci tu ajută-mă precum ţi-am scris, şi aşa va trece luna în pace. Iată: mumă-ta iţi cere toema acum măsura de la lepedeul tău cel cusut pe plapoma de mătasă, lungimea şi lăţimea, cit mai. curînd. Al vostru părinte iubitor, Georgie. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 314/3, nr. 9.) 143 Yiena, 4 mart. 1865 Ian cule ! închid aici cîteva scrisori, pe care le vei da pe fiecare la adresa lor. Cred că pe cea de alaltăieri a mea o ai primit. Vă fac cunoscut că pe la finea acestei lune vom pleca nesmintit acasă, într-aceea să aflaţi că Aurelia de la 1 apr[ilie] va înceta cu totul de a mai îmbla la madama Vautier, cu atît mai vîrtos că mumă-sa şi astăzi a pretins aceasta, zicînd că se face cheltuială prea mare şi că după ce a trecut de 14 ani, nu vrea să o mai lase. Deci dacă noi n-am sosi pe 1 apr[ilie], atunci vom îngriji ca să plătim m[a]d[a]mei V[autier] cu omenie bună, şi să-i mulţămim pentru cîtă osteneală a pus pînă acum. într-aceea Aurelia să se silească din puteri a mai face naintări la lucru şi la muzică. Acest pas trebuie să-l facem pentru pacea casei. Scrisoarea din 28 febr[uarie] a Victoriei o am priimit astăzi. într-aceea mumă-sa de 2 zile îi găti alta, pe care o alătur aici. Eu voi scrie Victoriei încă o dată. Ştiu că vei fi mers pe la căncelaria făbricei, pentru ca să împărtăşeşti cele ce ţi-am scris. M-am temut eu că băietele nu se vor păzi, şi se vor bolnăvi. Apoi tocmai Măriţa, care este cea mai periculoasă la boală, a trebuit să se bolnăvească. Pentru D-zeu, păziţi-le, că-mi ajung mie alte nevoi! G. Baril. Adresaţi scrisorile tot la Weissen Wolf, nu la R[eichs]rath. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 314/3, nr. 10.) 154 IV către Victoria Iuga1 (1864 - 1892) 144 Viena, 1864, ianuariu 30 Iubita mea fiică ! 2 în ziua, poate şi în oara în care voi veţi fi citit scrisoarea mea din urmă, trimisă soţului tău, eu am citit pe a ta din 25 ianfuarie], cu acea plăcere şi bucurie pe care o poate simţi numai un părinte destinat de providenţă a petrece depărtat din cercul familiei sale. în acele minute se îmbulziră în memoria şi în inima mea mulţime de suvenire, din anii prunciei tale şi pînă în ziua cînd te-am dat de lîngă sînul meu şi al mamei tale, în grija unui soţ carele te-a iubit şi pe care l-ai iubit. îmi adusei aminte de cînd te ţineam lîngă mine şi îţi spuneam fabule, iară tu plîngeai de mila eroilor şi eroinelor din fabulele mele, cînd ei păţea cîte o nenorocire. Mă recugetai în acei ani, în cari te învăţam a citi, a scrie şi a face aritmetică cu bobi de fasole, în cari te duceam de mînă la şcoală sau la madamă, în cari îţi explicam din istorie sau geografie, sau din Don Quichot de la Mancha, mai în scurt, îmi sub veniră atîtea momente, şi plăcute şi duioase, şi uneori dureroase, din cei 16 ani ai copilăriei şi ai fetiei tale,încît simţeam o trebuinţă de a le arunca şi pe hîrtie, pentru ca să-mi rămînă păstrate. Rău te înşelară cari îţi spuseră, de cîteva săptămîni încoace, cum că eu nu aş fi în Viena. Cînd am ieşit mai departe, a fost pe cîte o zi sau 1/2. Preste aceasta, venind eu ca să şed şi să lucru în Parlamentul Imperial, aici la Viena, tocma să fiu voit a alerga în alte părţi şi a cheltui la bani, îmi era preste putinţă, pentru că îmi deteră de lucru ca la doi şi la trei. Tot aşa te-au înşelat care ţi-a spus că nu mă voi re-ntoarce pînă în mai, pentru că tocma din contră hotărîrea fusese ca pe 20 dec[embrie] să mergem acasă, pentru ca în mai iarăşi să ne adunăm. Au intervenit însă alte lucruri mari, grele, chiar fatale, a fost la mijloc şi cauza drumului de fier pentru ţara noastră, care toate au silit pe împăratul ca să ne mai ţină pe 165 deputaţi şi vreo 120 magnaţi (Herrenhanes) împrejurul său, fără ca să poată pune cineva zi anumită cînd să ne desfacem. Iară acum ni se spune ca desigur cum că în 5 febrfuarie] vom încheia toate. într-aceea tu ai avut alte cauze pentru ca să nu-mi poţi scrie. Ai fost bolnavă în două rînduri, pentru care ţi-am compătimit din tot sufletul. Preste aceasta, acum mintea ta, inima ta, dorinţele şi chiar visurile tale se con-centră şi fără voia ta la leagănul pruncului tău3. Tu-mi scrii că pruncul tău este de trei luni şi eu încă nu-1 cunosc. Văd ce vrei să zici cu aceasta. Expre-siunea aceasta, a" ta, pre cît de frumoasă pe atît şi de naivă, este caracteriză-toare pentru inima ta şi de mamă şi de fiică. Te fericesc, fiica mea, pentru simţeminteleinimeitale,păstrează-le şi le transmite în pruncu tău. De altmintrelea crede-mi tu mie că eu îţi cunosc copilul, pentru că te cunosc pe tine şi pe tată-său, iară el este imaginea voastră. Tu-mi ceri portretul meu. Ei bine, copila mea, pre cînd tu-mi scriai ca să ţi-1 trimit, eu ţi-1 pregăteam ca să-ţi îndestulez dorinţa. Vezi tu, Victoria, că 155 e cu putinţă ca şi în distanţă de 118 miluri, două suflete de aceleaşi simţe-minte să cugete dintr-o dată la acelaşi lucru sau persoane. Ştiu bine că mumă-ta e tristă şi nemîngîiată, atît pentru că o mulţime de guri nespălate, în loc să o încurageze, sistematice o spărie, îi insuflă griji ca din o pizmă şi ură, cît şi că fantazia ei cea fierbinte îi aduce înainte tot nevoi, pericule, moarte. Ea, sărmana, crede tare şi vîrtos că femeia cea mai nefericită este dînsa, şi eu cred că de ar dispune preste o avere cît de colosală, tot aşa nefericită ar fi. Acest rău zace în temperament şi nu se poate vindeca. Mii de exemple aduse înainte nu ajută nimic. De aş fi vreun om stricat, pentru ca ce cîştig să şi prădez, nu m-aş mira. Primiţi sărutarea şi binecuvîntarea mea, tu şi soţul tău şi fiul vostru, de la al v[ostru] părinte, Georgie. Salutare duioasă cuscrelor, cocoanei Uţicei şi cocoanei Zinca. Mumă-tii i-am scris de-a dreptul, în 26 ian[uarie]. 1 Fiica mai mare a lui Baril, născută în 1846. 2 Cu o însemnare a Victoriei Iuga pe un plic ce se află alături de scrisoare, altul decît originalul: „Prima epistolă pe care am primit-o de la tata, din Viena“. . 3 Pruncul era Ioan sau lancu Iuga, primul copil al lui Constantin Iuga şi al Victoriei. Acesta a dat multă bătaie de cap celebrului său bunic, Bariţ (vezi supra, scrisorile către Constantin Iuga şi infra, acestea către Victoria Iuga). 145 Br[aşov], 4 dec. 1864 Victoria ! Dacă ar fi să se facă vreo schimbare în răspunsul tău, aceea ar putea veni numai la început, aducînd-o în legăminte cu adresa ce ţi-a venit. E, bine, aceasta o va face soţul tău foarte uşor, cu trei, patru vocabule. Numai să vezi că tu, slăbuţă cum eşti, nu o vei putea descrie fără o mare silă a puterilor şi te vei pune în pericul de a răci la vreo fereastră, în apropierea căreia o vei scrie. Aurelia ţi-ar decopia bucuroasă acea scrisorică,. ea scrie frumuşel, iară tu o ai subscrie. Scrisoarea vă seamănă. Veţi vedea ce veţi face. Al tău părinte iubitoriu, Georgie. 146 Alena, 14 ian. 1865 Prea iubita noastră fiică! Scrisorile voastre din 9 ianfuarie] le primirăm astăzi, în momentele cînd muma voastră stă gata să vă scrie o coală întreagă şi să vă mustre pentru 156 tăcere. Nu poţi crede ce bucurie i-ai făcut că i-ai scris. De altmintrea mumă-ta a: început a se deda în Viena, pe zi ce merge îi place mai mult, numai blăstă-matele de fiacăre prea multe dacă n-ar fi, şi miile de boite cu atîtea feluri de lucruri, ca să nu-ţi poţi alege după pungă. Deci fii odihnită de mumă-ta, că riu-i este urît, numai de voi a început a-i fi dor. Victoria, acest răspuns al meu este numai ca o chitanţă de primirea alor voastre, ca din partea mumă-voastre. Eu vă voi scrie poimîine, luni, sau marţi, după ce, adică, vom lua informaţiune despre toate preţurile cîte le cereţi, şi pe care mumă-ta singură nicidecum nu e în stare de a ţi le cîştiga, pentru că Încă numai 5 uliţe cunoaşte. Acum e sîmbătă la 5 oare, mîine boitele sunt Închise. O zi întreagă trebuie pînă să umbli după preţuri. Rochiile de hal? Hm! De la 15 fl.‘ pînă la 140 fl.! şi nu prea de mătase. Dar pe cînd aveţi acel băluleţ de reuniune sau resuniune ? Nu va îi prea tîrziu pînă să capeţi rochia nouă? De ce nu trimiteţi măsurele, talia, lungimea etc., ea să vi-o trimitem gata, dacă vă învoiţi aşa? Cele mai multe s[în]t de crep, s[in]t multe gata, însă gătite care cum vrea. Mai mult colori deschise. Cred că garnitura o vei fi primit. Am pus cutia la poştă în 5 ianuariu, cu recepisă. Fii bună ca, de nu o aţi primit pînă în 11 — 12 ian[uarie] să mă înştiinţaţi îndată, ca să reclam la poştă. Cutia cu pălăriile o am pus în 10 iănfuarie]. Poşta pleacă. Salutarea şi sărutarea noastră la toţi şi la toate. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. 147 Bucureşti, 1865, octobre 29 n Scumpa mea fiică l La scrisoarea ta din 21 ale l[unii] cţurente] nu eram să-ţi răspund decît numai faţă la faţă, pentru că credeam că treaba cea mare pentru care am venit aici o voi face mai curînd. Acum însă, că văd cum că o treabă aşa încurcată nu merge aşa iute, şi că abia preste vreo 3—4 zile voi putea fi gata cu ea, cum şi cu vînzarea unei părţi de hîrtie din magazinul de aici, iată, vă răspund cu privire la boltă şi la casele de aici următoarele. Vorbind eu despre închirieri atît cu d-n. Daniilopolu cît şi cu I. Martinovici, d-lor mă informară aşa. Neguţătoria merge rău preste măsură, prin urmare chiriile nu se pot sui mai tare decît sunt. Mai demult, cînd proprietarii caselor da boitele cu rafturi şi cu tarabe cu tot, neguţătorii le închiria şi numai pre cîte un an sau şi pe 1/2 an. Acum este cu totul altceva: neguţătorul trebuie să-şi facă rafturi, tarabe, castîne sau dulapuri la uliţă, care toate anume pe un lipscan (Schmiedwarenhândler) 1 îl costă foarte mult, incît nici unul nu se sloboade în spese mari, dacă nu este sigur că va putea lua bolta pe mai mulţi ani. De aceea d. Daniilopolu a fost silit a da bolta cel puţin pe 4 ani, şi cu atît mai vîrtos că d-lui ţine pe firma A. Pop et G. Antoniu de sigură, sau cel puţin mult mai sigură decît mărşanda. Tot asemenea îmi vorbi şi d. Martinovici despre acei oameni. La acestea îmi mai adaoseră că acea prăvălie e cunoscut de jilavă, încît neguţătorii cari au marfă mai delicată se cam 157 feresc de ea. După toate acestea, amîndoi sfătuiesc cocoanei cuscrei ca să-şi tragă bine sama ce face, că S. Dimitrie este aproape şi oamenii aici să căpu-iesc foarte timpuriu de prăvălii. De aceea A. Pop şi G. Ăntoniu întreabă mereu: vreţi sau nu vreţi să le daţi contract la mînă, pentru ca să se ştie tocmi ? Precum aud, Martinovici a trimis acolo copia contra[c]tului vechi, pentru ca după acela să se facă altul, tot acolo, în 2 exempl[are], pe numele noului chiriaş. D-n. Daniilopolu îmi spuse că d-sale îi este greu a mai scrie la de acelea. Din cauza aceea vrea ca să le facă Costi, şi subscriindu-le, să le trimiţă la Bucureşti spre subscriere mai departe. Dacă eu aş şti că cocoana cuscra se învoieşte la sfaturile susnumiţilor doi prieteni, atunci eu v-aş fi cruţat de osteneală şi v-aş fi isprăvit toată treaba pînă eram încă aici. Aşa însă eu cel mai tîrziu pe joi viitoare trebuie să plec din acest mic Babilon. Eu la fabrică am scris pînă acum de 2 ori. De voi săvîrşi după aşteptare, le voi telegrăfa. Dacă Costi este sănătos şi iese afară, să fie bun a spune dd-lor firmători ca să mai fie cu puţină răbdare, că lucruri şi trebi mari şi grele, unde joacă la 20 mii# nu se pot face iute. Să le adaoge totodată că din hîrtia de aici am mai vîndut de vreo 6 mii sfanţi, încît de voi primi pe mîine, luni, sau bani sau poliţă, le voi trimite cu deligeanul înainte, pentru ca sa copere lipsele mai grabnice pînă la re-ntoarcerea mea. Tu, fiica mea, mă întrebi de sănătate. Află că aici sănătatea se poate apăra şi păstra de cătră unul ca mine prin foame şi prin sete. A mînca puţin, a te feri de cărnărie, a bea apă atunci cînd nu mai poţi de sete, sau numai amestecat cu ceva vin, a lua, cînd ţi se pleacă, ceva picături, acestea sînt prezervativele mele. Numai de un lucru nu mă poci feri: acela e pulberea înecătoare şi orbitoare. Cred că tu ai mai fost vreodată şi la cealaltă familie a noastră, pentru ca să mai vezi ce face şi dacă este sănătoasă. Pînă la revedere, sărutîndu-vă pe toţi şi pe toate, sunt al tău părinte iubitoriu, Georgie. 1 „Negustor de fierărie.“ 148 10 apr. [18]68 Fiica mea! Eu cam dau cu socoteala ce-ţi va fi scriind Ieronim, după cele ce i-am răspuns eu la predica aspră de Paşti, ce îndrăzni el a-mi ţinea mie şi la întreaga familie, pe 4 foi dese. Tu îi vei răspunde, dară mai întîi avem să ne întîlnim cînd vom putea. Amicele voastre de la Bucureşti sunt foarte liberale, pe punga altora, ele trimit scrisorile totdeauna nefrancate. Eu încă am plătit pentru ale Aureliei de 2—3 ori cîte 15 cr. Fiţi sănătoase şi fericite. Al tău părinte iubitoriu, Georgie. 158 149 Sibii, 29/17 dec. 1878 Prea iubita mea fiică! Primind astăzi, duminecă, scrisoarea ta din 26 — adecă a patra zii — T m-am năcăjit foarte pe blăstămatul de librariu Ţăranu; dară las’că i-o fac eu. Aşa nu am păţit niciodată. Ii scoţ, prin poştă, dinţii din gură! Numai biata muma-voastră ştiu că va fi îngrijată. Iacă aici v.a.f. 35, adecă toţi cîţi îi am în momentele de faţă, din cauză că acuma la A[nul] Nou vrem să plătim şi noi aici cost şi cvartir şi din cauţiune a conto 260 fl. Am trimis ceva şi Aureliei pe sărbători, deşi pe ea o duce Mihail1 la Hunedoara pe Crăciun. Dară îi trebuie călţăminte de iarnă, nu care cumva să răcească. într-aceea, tot vor veni şi banii de la Ora viţa, iară pe Anul Nou al nostru voi trimite eu şi alţii de aici. Ţăranu află vină că i-a lipsit din pachet Glosariu VII şi Dicţionariu fasc[icula] 172. I-am trimis eu îndată de aici de la mine, pe care să mi le împliniţi sub -}-• Am ştiut bine că acolo, în Braşov, se vînd cărţile numai aşa cum scrii tu, la piperiu. Dară ştii cîte dicţionarie şi glosarie am vîndut noi de aici în 6 săp-tămîni? 7 exemplarie, şi am luat pe ele 91 fl. Aurelia încă a vîndut din cărţile sale de 34 fl. şi-i mai vînd eu aici de 40 fl. Ce noroc pe biata fetiţă cu banii aceştia! Victorio ! Iacă aici una asignaţiune de 45 fl. asupra popii Traian Meţianu 3, Ia Zerneşti, făcut la persoana d-lui Mărgineanu, pe care să-l rogi ca să bine-voiască a-i încăsa pentru tine. Aceşti bani sunt din ai arendei, adecă din vînzarea în preţ de nimic a obiectelor de la Zerneşti, depuse la Traian Mfeţianu] în pod, roase de şoareci şi cloţani, poate şi tăiate de obiele. Pentru 16% s-a dat asignaţiune la Tikatsch, ca să ne scăpăm şi de acela, că necurmat scrie şi se vaieră, fiindcă şi magistratul îl apucase de scurt foarte. Dacă-ţi scriam asignaţiunea pe numele tău, mă tem că nu scoteai nici într-un an banii. La cocoana Carolina veţi plăti chiria numai după ce veţi primi banii de la Oraviţa. Din aceşti 35 fl. să plătească simbria şi alte trebuinţe ale casei. De altmintrea veţi scoate şi de la locatuş 12 fl. 50. Aceia să-i daţi şi înainte, dacă vrea să-i ia. Cred că kir lenache încă va fi scos pînă acuma ceva din preţul grădinei, după socoteala ce i-am fost împărtăşit. Cu privire la oferta ce ţi se face ţie la Galaţi, nu poci să zic nimic pînă nu voi afla pozitiv: cine a înfiinţat acea şcoală nouă la Galaţi, gubernul sau comuna (cetatea) sau vreo societate privată, prin urmare cine-ţi garantează plata? Mai încolo, afară de 250 franci în bani pe lună, ai şi cuartir şi lemne? In fine, cum ţi se plăteşte, la finea lunei sau la început, şi bani de drum îţi dă? Şi încă: la ce timp ai să intri în acea funcţiune? Toate acestea trebuie să le ştii înainte exact, ca să nu te păcăleşti. Cînd voi şti toate acestea, voi putea vorbi şi eu. Al vostru iubitoriu, Georgie. 1 Mihaii Bontescu, al patrulea ginere al lui George Barit, soţul fiicei Maria, născută în 1855. 159 3 Este vorba de Dicţionarul limbei române, I —II, Bucureşti, 1871, 1876 şi Glosariu de cuvinte străine, Bucureşti, 1876. Bariţ colaborase, împreună cu Iosf Hodoş, la volumul II. Dar aici locuinţa lui Bariţ apare ca punct de desfacere a lucrării. 3 Fratele lui loan Meţianu, care era episcop neunit la Arad şi urma să ajungă mitropolit al neuniţilor din Sibiu. 150 Sibii, 23 august 1879 Scumpa mea fiică ! Astăzi sunt tocma 3 săptămîi de cind am plecat eu de la voi şi de atunci nu v-am scris nimic de-a dreptul, dară cu atît mai mult prin Observatorului] x. într-aceea am primit scrisoarea ta din 11. Nici vorbă ca să fiu putut merge la Aurelia, după ce aflai pe Ieronim înglodat în scrisori şi gazete. Dară nici ţie nu ţi-am putut răspunde pînă astăzi, şi nici lui Costea. După ce vei citi această scrisoare, să o şi trimiţi soţului tău, în origine, că-mi e absolut preste putinţă a învinge toate corespondenţele, cu voi cu 4 case în 3 părţi, cu Costea, cu 2 fraţi ajunşi foarte rău şi apoi cu 100 alţii. Iacă răspunsul meu. 1 Cauţiunea de 6000 franci venită ieri de la episcopul Meţianu la „Albina“, se înaintează cu poşta de-a dreptul la adresa preşedintelui Academiei 2, d-n. Ioan Ghica, senator. Le dai astăzi adresa. De cumva d-n. Ghica nu ar fi în capitală, Costea să îngrijească a cerceta la poştă, ca nu cumva să se întoarcă plicul. Episcopul cere de la Delegaţiune revers, adeverinţă de primire. Costea să îngrijească de aceasta, reflectînd în termini delicaţi, anume pe secretariul general, ca să nu întîrzie cu reversul, dat în toată regula. Dară şi Gostea să scrie episcopului. îi scriu şi eu, dară şi tu să-i faci cîteva linii, că-i va părea foarte bine, cam în terminii ce-ţi alătur eu acilea. 2. Mă temeam eu că o voi păţi cu Olescher. înainte de a trimite această scrisoare la Costea, să chemi pe 01[escher] şi să-i citeşti acestea: Wenn ich in Folge ehrlicher, miindlicher Verabndung schon 25 fl. voraus-geben wollte, so that ich hiemit mehr als ein einfaches Handgeld zu geben. Wenn ich die Reparatur Herr Olescher zu iiberlassen mich entschlossen habe, so that ich diess in den festen Glauben, dass er mir anderseits den Miethver-trag auf 3 Jahre von ihm unterzeichnet einhăndigen wird. Ich musste doch als streng verantwortlicher Curator der Maria Panaiot, wenigstens so viei Garanţie in den Hănden haben, dass die Reparatur dem Yersprechen gemăss, vollkommen gelingen wird; sonst hătte ich den Hauszins nicht so niedrig stellen dtirfen, denn die Reparatur, wegen Feuchtigkeit kommt nach seiner Rechnung sehr theuer zu stehen. Du weisst, dass Moldovan diesselbe Reparatur mit 60 fl. herstellen wollte. Wenn demnach Herr Olescher wirklich 3 Jahre zu bleiben entschlossen war, dann ist es mir ganz unbegreiflich, warum er knickerisch sein soli und nebst den 25 fl. nicht auch den 1/2 jăhrigen Hauszins auf die Reparatur in vorans verwenden wolle. So wie die Reparatur fertig geworden wăre und ich mir dariiber berichtet haettet, wiirde ich den Rest der Auslagen wertragsmăssig geschickt, eher aber nicht. Wer zahlt alles in voraus, bevor die Arbeit nicht ganz fertig und gut befunden wurde 3. Aşa trebuie să vorbiţi cu el. Auzi colo: să-i plătesc înainte totul, să mă bage în spese groase, să iasă repărătura rea, fără nici un folos, iară el, fără 160 nici un contract de închiriere, să se ducă pe aci încolo. Se vede în adevăr că el nu vrea să rămînă pe 3 ani. Atunci nici să nu se apuce de repărăturăf ci să chemaţi curînd pe Moldovanu, căci şi aşa el a făcut măgăria, el să şi dreagă, cu portland-cement, cu năsip foarte fin, cernut de două ori, că altmintrea tot nu ţine. Greşeala capitală este că lipseşte pivniţa. Tocma aşa o pate mitropolitul cu locuinţa sa de la grădină, care este foarte umedă. A trebuit ca să sape fîntînă alăturea căsei, ca să şe‘ tragă apa în ea, a lucrat şi cu cement, preste tot, la înălţime de 3 urme. Ne bucurăm ambii că ai încheiat cu Steriu şi ambii citarăm cunoscuta sentenţă: Vid besser ein maagerer, Vergleich als ein fetter Process 4. Eu nu ţi poci da aici o părere în privinţa sculelor, ci numai trebuinţele, lipsele actuali îţi dictează ce ai să faci cu ele. Dacă poţi să scapi numai cu vînzarea cerceilor mari, ca să plăteşti taxa transcripţiunei caselor, vinde-i numai pe aceia şi ţine pe celelalte. Scurt: de aici nu poci să judec, mai ales că nici nu ştiu ce vreţi să faceţi şi cu obligaţiunile Stăneseu; ştiu însă că tu o vei nemeri inţe-lepţeşte. Iacă aici cărticica mea de dare de la Sibii. Yă spusesem că inspectorul de dare dr. Wăchter mi-a zis ca să-i trimit cărticica de aici, să se convingă că plătesc şi în Sibii dare, ca redactor. Să se ducă nesmintit, cît mai curînd, sau mama voastră sau cine altul la inspector, să-i arate cartea şi să se roage şă dea ordin să mă şteargă în Braşov, să nu plătesc ca redactor la 2 locuri. Ca proprietariu plătesc la Petrid-Turda. Tot cu acea ocaziune, să ceară şi rezo-luţiune la a Măriei Panaiot. Regulaţi această afacere. Pre cînd lucram la această scrisoare, îmi veni telegramul de la Mihail al nostru, despre fericita uşorare a Octaviei. Pînă cînd voi apuca să le răspunz, spuneţi-le binecuvîntarea mea părintească. Aurelia şi Măriţa îşi petrec bine ambele in Orăştie. Al vostru iubitoriu, Georgie. 1 Adică: faptul că apare Observaloriul dovedeşte că el este sănătos. 2 La o dată incertă, după falimentul Fabricii de hîrtie din Zărneşti, Bariţ îi aranjase ginerelui său Constantin luga postul de casier al Academiei Române, la Bucureşti. Cei 6.000 de franci reprezentau cauţiunea pe care casierul trebuia să o depună drept garanţie. Banii au fost împrumutaţi de episcopul Ioan Meţianu de la Arad. Avea să-i pară rău, căci Constantin luga se va dovedi un platnic neglijent (vezi scrisorile lui Bariţ către Constantin luga, supra, şi aici infra scrisorile în continuare). 3 Pasajul german în traducere: „Dacă, în urma înţelegerii orale, am vrut să avansez deja 25 florini, am făcut prin aceasta mai mult decît a oferi nişte simpli bani de buzunar. Faptul că m-am decis să predau reparaţia domnului Olescher l-am comis încredinţat fiind că, pe de altă parte, dînsul îmi va înmîna contractul de închiriere pe trei ani semnat de dînsul. în calitatea mea de curator responsabil al Măriei Panaiot, trebuia să am măcar atîta garanţie că reparaţia, conform promisiunii, va reuşi pe deplin. Căci altminteri n-ar fi trebuit să fixez o chirie atît de mică pentru casă, ci numai pentru că reparaţia, potrivit socotelilor lui, va fi foarte scumpă, din cauza umezelii. Tu ştii că Moldovan ar fi vrut să efectueze aceeaşi reparaţie cu 60 de florini. Dacă domnul Olescher este, într-adevăr, decis să rămînă trei ani, nu înţeleg de ce trebuie să fie calic, nevrînd a folosi în avans, pe lîngă cei 25 florini, si chiria pe o jumătate de an. Pe măsură ce reparaţia s-ar termina, iar eu aş fi înştiinţat de acest lucru, aş trimite, conform contractului, restul cheltuielilor, dar nu mai repede. Cine achită în avans totul, înainte de a fi terminat lucrul şi de a fi mulţumit de el?“ ' 4 „Mai bine o socoteală slabă decît un proces gras“. 161 151 Sibii, 7 nov. 1879 Scumpa mea fiică ! La scrisorile tale din 3 şi 5 nov[embrie] iţi răspund înainte de toate cu-./-20 fi. v.a., din cari 10 fl. să plătiţi a conto la darea M[ariei] Panaiot, iară 10 fl. sa-i. aveţi în spesele casei, pînă ce veţi primi şi alţii. Apoi să semnaţi în cărticică şi să-mi ştiţi scrie cît mai am să plătesc pentru babă, ca să mă scap cumva pe an[ul] e[urent]. Mă tem că darea toată trece preste 60 fl. Grea dare pentru acea babă! Dară să spuneţi domnului şi doamnei Ciurcu că de nu vor pîndi şi îngriji cu ochii deschişi la tălalii de vecini cînd conseriu odăile, şi apoi la comisiune ca să scază din dare, pe a[nul] 1880 nu voi mai plăti nimic. Iară cînd va veni comisiunea la noi acasă, staţi şi voi cu tot curajul şi arătaţi chiria locuinţei noastre numai cu 180 fl. adecă cîte 15 fl. pe lună, şi ziceţi că de la St. Georgie casele au să rămînă goale. Vorbiţi şi cu Olescher de timpuriu, ca să spună adevărul, că, adecă, el nu plăteşte, ci şede numai în preţui repără-turei, cam 8 fl. pe lună. Să-ţi mai însemni un lucru, chiar şi pentru casele tale. Oricînd ar fi să-ţi rămînă un cvartir gol, fie şi numai pe 1 lună sau pe oricît, îndată ce se duce chiriaşul şi locuinţa rămîne goală, daţi de ştire la inspector (Steuerinspector) \ sau în scris, sau prin viu graiul, la protocol, că locuinţa a rămas goală. Este lege ca. în cazuri ca acelea totdeauna se scade din dare. Luaţi bine sama că în Dieta din B[uda]pesta tocma acum vreu să mai urce darea pe case. Aşadară trebuie să ne apărăm din răsputeri de atîtea jafuri. Pentru cei 23 fl. de care vor să te despoaie, sub titlu pentru holdele vîn-dute, întreabă pe Costi ca să-ţi dea explicaţiune ce restanţă poate fi aceea, înainte sau după vînzare, din care an? Pînă actunci poţi să te aperi şi să zici că aceea era proprietate a bărbatu-tău şi nu plăteşti tu, să ceară de la el. Vlnzarea de cărţi la Tacit 2 sau la oricine ? De nenumărate ori s-a publicat că eu, ca şi alţii o mie, dau cărţi în comisiune, adecă pe aşteptate, cu 25% rahat, iară comptant (bani bezahlt)3 la librari, cu 30%, aşadară cartea ce are preţ 3 fl. li se dă coruptul cu 2 fl. 10 cr. Deci eu mă mir că Tacit le cumpără cu 23 1/4%. Oare nu a greşit comptabilul? De a greşit, să ştii că ai mină liberă ca să vinzi comptant Dicţionariul ung[uresc]-rom[ânesc] 4 cu 2 f. 10, înţe-legînd la librari. La privaţi îl dai cu 3 fl. broşat, că legat nu este acolo, numai aici. Aşa, luaţi-vă banii pe acelea 2 ex[emplare] şi pe oricîtd veţi putea vinde, ea să-i aveţi voi acolo la lipsele voastre, Dacă vrea Tacit, să anunţe în Gazetă că dicţionarie de ale mele se află la dlnsul de vînzare, broş[urate] 3 fl., legate 3 fl. 50 cr. în acest caz să ia de lă tine comptant, cum te vei ajunge cu el, pînă la 30%. De ex[emplu] cînd ar lua numai 1—2, să-i laşi 25%, cînd ar lua deodată 6 pînă la 10, îi dai rabat 30%. Cînd ai vedea că-i mai trebuie preste cele broşate, cîte sunt în pod, îi dai nelegate, sau cum se zice crude, cu 2 fl. apoi să-şi lege cum îi place lui. Costi să vă trimită vouă toţi banii de abon[ament] 5 de la Bucureşti şi să-i împărţiţi drept în două cu mama voastră, că a mai făcut ceva pre-numeranţi. Rău îmi pare că s-a pierdut scrisoarea ta, unde-mi scriai despre Olescher. Ce zice dînsul ? Rămîne pe timp mai mult ? Mă întrebi cum înţeleg eu testamentul. Se vede că ai uitat cum îţi explicasem eu. Ioan Iuga a testat numai la rudenii colaterali [...]. £62 - 1 Trispector de dare, de impozit. ' * 3 Acest Tacit era profesorul braşovean Ioan C. Tacit (vezi G.B.C,, VI, p. 246, n. 3),' care se ocupa şi cu desfacerea cărţilor, fără să aibă o librărie proprie. 3 Bani „peşin*. r 4 Lucrarea lui George Bariţ, Dicţionariu unguresc-romănesc. Magy ar-roman szotar; Braşov, 1869. 5 Constantin Iuga aduna la Bucureşti abonamente la Observatoriul lui Bariţ (vezi . supra, corespondenţa lui Bariţ cu acesta). 152 Sibii, 10 dec. 1879 Iubita mea fiică! Avînd a răspunde la scrisoarea ta din 4 ale c[urentei], înainte de toate doresc să vă asigur că, precum poţi cunoaşte şi din aceste linii, eu sunt alt-mentrea sănătos. Dară ştiţi voi, sutele de drumuri făcute pe geruri de cîte 10. pînă la 18 graduri între Braşov şi Zerneşti, Braşov-Bucureşti, uneori Braşov-Sibii-Viena, au început să-mi iasă acum, la 68 de ani, în falca şi faţa din stîngan unde-mi mai rămaseră numai 4 măsele. Acest reumatism îmi veni înainte cu 3 săptămîni, deodată cu gerul de atunci, se iuţi eu ploile, se domoli iară şi alaltăieri începu din nou; astăzi iară nu mă doare. In afară ies numai la cîte o şedinţă pe unde sunt chemat, de care nu scap nici în Sibii, oricît fug să nu mă aleagă. Am ajuns însă că mă aleg chiar şi contrarii mei. Dară şi cînd ies, mă leg cu batistă de mătasă şi pun căciulă în cap. Atîta e totul. încolo, mănînc bine, cînd dă D-zeu să am ceva bun. Deci fiţi liniştite. Cu toate acestea, după ce mai am 2 ani pînă la 70, trebuie să vă dedaţi bine cu ideea că am ajuns la bătrîneţe adinei. Tot ce doresc să ajung este ca să nu las nici o dătorie pe urma mea, de care însă numai cu greu poci scăpa după atîtea catastrofe triste. Aşa, de ex[emplu], nu poci plăti nici acum suta de fl[orini] la Banca Tr[ansilva]niei, pentru care-mi este mai ciudă ca de obicei. Dară ce eram să fac ? Puteam să las pe nefericita noastră Aurelia fără ajutoriul de 330 fl. în anul acesta şi pe bietul Costi fără mica sumuşoară de 240 fl. v.a. de i-am putut rupe de la ziariu şi din dicţionarie? Nu se putea. Apoi celelalte socoteli le aveţi voi acolo, ştiţi cîte sume s-au plătit pe la boite şi cît au trebuit în casă. Dară să mulţămim ceriului că după neauzitele lovituri ale soartei ajunserăm pînă acilea. Să mai trăiesc numai 3 ani şi să am tot numai cîştigul cît îl avui în aceşti 2 ani de cînd mă aflu la Sibii, apoi cred că aş rămînea curat de dătorii. Iară de aci, D-zei va îngriji de voi de toţi, dacă veţi rămînea toţi şi toate în cărările arătate de mine. Deocamdată vă comunic în strict secret că zilele acestea mi s-a promis pe cuvînt de onoare, pentru Ieronim, un post la „Albina44, cu 700 fl. v.a. şi cu drept de înaintare, în 4—5 ani, la 8—900 pînă la 1200 fl. Se înţelege, cu condiţiunea ca să nu mai doarmă pînă la 9 oare, ci la 8 punct să se afle în căn--celarie, la dispoziţiunea directorului. Postul i se va da circa peste 2 luni, deocamdată aici, după aceea poate că-1 vor muta la Braşov. Aceasta va fi o uşorare însemnată pentru noi. El are acum trebuinţă de cel puţin 50 fl. pe 163 lună, adecă 600 fi. pe an, din venitul ziariului. Atunci, aceştia îi va avea din plata sa, şi eu îl voi ajuta numai în ce voi putea, ca să se scuture odată de datoriile de care nu a ştiut să scape în 5 ani cît avuse la fabrică cîte 600 fl., cvartir, lemne, lumină, serviciu, parte mare şi de ale mîncărei. In acest caz voi ajuta mai uşor pe Aurelia, şi poate că o vom duce aici, ca să îngrijească ea de toate, să aibă tot aci cele de lipsă pentru sine şi băiaţi, să-i şi dea la scoale bune, cum sunt aici pe ales, iară casele din Orăştie să le închirieze dacă va putea. Vă trimit aci v.a. fl. 10, din care 2 fl. 50 veţi da la dobînda poliţei, că din capete nu poci plăti astă dată nimic, pînă doară în marţiu, cînd voi merge iarăşi la Academie. Dacă nu avem alt girant decît tot pe tipografi, să le zici că din cît mai am să le plătesc, le voi plăti după Anul Nou, cînd îmi vor intra bani din abonament; iară pînă atunci îmi e preste putinţă. Şi întru adevăr aşa este. Acum, în decembrie, mă aflu aşa de strîmtorat, încît nici costul pe novembre nu l-am putut plăti pentru noi amîndoi, şi la maree de poştă-mi trebuiesc pe lună de 8 X 8 = 64 fl. Ci acum ne apropiem, vor trece şi aceste 4 săptămîni pînă să dăm iarăşi de bani mai mulţi. Văz că trageţi şi voi lipsă, dară veţi mai muta de pe un umăr pe altul pînă atunci. Socoteala ţi-am văzut-o. M-am mirat numai de una: că aţi numărat lui Olescher 25 fl. a conto. Cu totul altceva era dacă el nu ar fi făcut secături, excepţiuni, pretensiuni şi s-ar fi apucat de lucru în august sau cel mult în septembre. Pre cînd eram cu voi, el plătise chiria, pare-mi-se, pe august. De atunci au mai trecut 4 luni: plătit-au 40 fl. ? Nu, ci i-au socotit în lucru 40 + 25 = 65 fl. Lucrat-au de 65 fl. ? Şi dacă nu, este preste putinţă ca să-mi lucide cu folos pe acest ger cumplit, cînd nu ţine nici cement adus din lună. Pînă la primăvară vor mai trece 3—4 luni: iată că lucrul e plătit cu chiria, mai de tot. Lui Denjos i-am scris că-i dau şi cu 1 fl. 80 dacă-mi cumpără 100 ex[emplare]. Al Vostru părinte iubitoriu, Georgie. Poliţa expiră, cum ştiti, la 15 deefembrie]. Cu lancu voi isprăvi eu. Bine că cîştigă. S-a însurat ? Cît face suma totală la taxa casei ? 158 Sibii, 14 nov. seara, 1880 Scumpa mea fiică! Mare bucurie îmi făcu mama voastră şi Octavia noastră că ne cercetară, însă m-am bucurat şi mai mult văzînd că mamei voastre îi plăcu în Sibii. Despre cum şi-au petrecut ele aici, vă vor spune dînsele, şi cred că vor avea ce şă vă spună, tot lucruri bune, deşi nu pompoase, nu luxoase nici lărmoase. Eu şi Ieronim le purtarăm pe unde numai am ştiut, au făcut şi cîteva vizite pe la cocoane, apoi mamei voastre îi dete vizită un baron şi cavaler al Ordinului Maria Theresia! Vezi tu, îşi va ţinea acum nasul sus. Brava! Dară să trecem la cele prozaice. Iată aici o plenipotenţă pentru tine cătră Olescher. I-am uitat numele din botez. Pune-i tu adresa şi i-o trimite, apoi 164 nu-1 slăbi, ca să plătească tot cit mai curînd. Din cit va număra, să plătiţi restul contribuţiunei, pare-mi-se încă 20 fl., iară 10 fl. să-i ţii nesmintit pentru băiaţii tăi, la trebuinţele lor scolastice şi muzicale, p3 care voi să le port eu preste tot anul 1880/1. La 1, mult 2 decfembrie] iarăşi să-i cereţi, regulat, în cazul cînd nu ar plăti, să-mi scrieţi mie, că am să-l amerinţ cu scoaterea din casă. De aceea, ca prevenire, i-am pomenit de acuma despre comisiunea pupilară, unde am să-l arăt. Mama voastră nu ştiu să-mi spună terminii cei doi în cari cumpărătoriul grădinei are să numere cîte 50 fl. = 100 fl. Din acei bani să plătiţi la mesariul Popovici cărni-i dedesem eu 10 fl. a conto în 7 mai a.c. Deocamdată să mă înştiinţaţi despre acei doi termini, ca să mă ştiu eu de aici întocmi cu trimiterea banilor. Cînd îţi voi cere un plic de hîrtii din cutia lăzei negre, Octavia îţi va spune cum să-l cauţi. E scris deasupra: „Hîrtii (sau documente) de mare interes pentru mine“, şi se află înlăuntru un cerculariu lung, afurisania lui Şaguna şi altele. Vă sărut fierbinte. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. 154 Sibii, 17 dec. 1880 Scumpa mea fiică! Am întîrziat 2 zile cu răspunsul la scrisoarea ta din 12, numai din cauză că speram să vă poci da informaţiuni mai exacte, ca să ştiţi cum să vă purtaţi faţă cu mişelul din strada Măcelarilor. Dară ambii suntem nespus de ocupaţi acuma, pre Anul Nou. Bani vă poci trimite astăzi numai 10 fl. Cei de întîi cari vor intra din abonamente, îi veţi primi voi. Am să trimit exempl[are] şi lui Nic[olae] Ciurcu (librariu), ca să cîştige abonaţi cu 10% provizion de la mine. în ştiuta cauză vă alătur scrisoarea la care i-âm răspuns pe 1 coală, începînd istoricul chiar din anul cununiei lor. O am scris aşa ca să fie pentru toţi trei: bărbat, femeie, soacră, şi Mihai e dăto.riu să li-o cetească lor, ca şi ele să cunoască limpede părerea mea în toată privinţa. Tot ce aveţi voi să mai faceţi, şi anume mama voastră, în această cauză blăstămată este ca să invitaţi prin cineva, cu toată bunăvoinţa şi omenia, pe cuscra la voi şi să-i citiţi următoariele: Pescarii şi pescăresele din Braşov au lăţit vorba pe aici şi pînă la Vinţ şi Deva, că Stăneseu cel tînăr se ţine cu vară-sa şi din cauza ei vrea să se desparţă de nevastă ! Se vede că certele lor se vor fi auzit în curte, şi trocăresele le-au pus coarne şi aripi. Deci eu o rog pe cuscra, în interesul nepoatei sale, ca să o trimiţă cît mai curînd acasă la mumă-sa, căci odată lăţindu-se o veste aşa spurcată, zău nu ştiu cum o va mai mărita aici în Ardeal. Apoi cred eu că cuscra nu va jărtfi pacea casei fiului său şi pe a pruncilor lui, pentru toate nepoatele cîte le are. Din capul locului a fost o greşeală groasă, lipsă de orice prevedere, a ţinea alăturea cu nevasta şi o verişoară, în acestea zile de blestem, cînd popii dracului dispensează şi pe rudeniile cele mai de aproape, şi cînd greculeţii fac copii şi la surorile nevestei lor. 165 Aşa i-am scris şi lui Mihai, şi voi trebuie să-i citiţi acestea cuscrei. Pînă nu s-a înveninat viaţa lor cu totul, să tăiem gangrena. De nu va vrea cuscra să vie, rugaţi pe cocoana Chareti să-i spună nesmintit. Goniţi pe Olescher dacă nu plăteşte. Puneţi ţidulă la poartă. Yă sărut fierbinte, Georgie. 155 Sibii, 17/5 mai 1881 Iubita mea fiică ! După scrisoarea ta şi a pruncilor tăi din 8 îmi veni astăzi şi cea din 15 mai. La cea de întîi, vă răspund prin binecuvîntarea mea călduroasă părintească. Apoi, întru cît pentru cei 30 fl. primiţi de la d-n. Navrea, că ce să facţi cu ei, la aceasta aveţi răspunsul cu scrisoarea ta a doua. Să-i ţină mamă-ta pentru cazul de a repăusa Maria Panaiot, de ex[emplu] în zilele acestea să scoaţă încă şi de la Olescher, ca să aibă de îndemînă pt. primele necesităţi. In caz de moarte, voi să-mi telegrăfiaţi îndată, foarte scurt: „Bătrîna repausă astăzi44, şi eu îndată vă voi trimite de aici 50 fl., tot pe cale telegrafică. Dară în altceva mă împiedic eu. Tu presupui despre bătrîna că vom cheltui la 150 f.c. cu îngropăciunea babei. Aceasta ar fi o risipă şi nebunie de legat. Noi îngropăm aici în dec[embrie] pe dr. Hodoş, bărbat renumit, de rang, tată la 8 prunci, cu suma totală numai de 236 fl. v.a. Cine este Maria Panaiot? O femeie smintită, care de atîţia ani trăieşte din mila altora şi care de mult avea loc în vreo chilie, de unde să o îngroape de pomană. Să ştie, deci, cocoanele că eu voi da la spesele de îngropăciune 5011. v.a., mai mult nimic. Prea bine să-şi ia sama ce fac, că după contractul din 1857 sunt dătoarie să-i facă slujbe 7 ani. Preste aceasta, după moartea ei voind a se împărţi, au să plătească la stat, din rămasul înţreg, 10% adecă circa 4 sau şi 500 fl., să-mi plătească şi mie socoteala. Atunci cu cît vor mai rămînea ele? Nu care cumva să-ţi zălogeşti ceva din averea ta păstrată cu sudori de sînge! Dacă nepoatele babei vor să o îngroape cu pompă, ca pe o cocoană de rang, să dea din pungile lor. Dacă nu vor să dea de la ele, facă secătură, meargă după moartea babei să-i conscrie tot, să-i pună apoi zălog inelul ei sau mărgăritarul. Vezi, doară te vei înţelege mai bine cu fiu-său, librariul. Faceţi să mai lase din deşertăciunea de păpăreţ, să nu arunce banii, că nu-i au. Te-ai bucurat, zici, de victoria noa[stră]. In adevăr, aceea a fost din cele mai strălucite, îi vedem umblînd ca plouaţi; noi însă ne ferim a-i vătăma, că i-a vătămat Diamandi ca nimeni altul. Vă sărut fierbinte, Georgie. Pentru Octavia să facă mamă-ta ce a zis, dară să cumpere 1 nap [o-leon]. 156 Sibii, 18/6 aug. 1881 Iubita mea fiică ! La scrisoarea ta dm urmă voi răspunde aici, prin graiul viu, mai pe larg. Acum numai acest: să faci oricum vei şti şi să vii nesmintit încoace. Aci ./. ai 15 fl. bani de drum şi bilet spre a călători, clasa II, mai ieftin. Dară bine să vă explicaţi biletul, să nu greşiţi. Cu trenul accelerat nu e favoare, numai cu cel de persoane. 40 bilete de acestea s-au trimis la p[roto]p[o]pul Petric, ca să le împarţă. Vor veni mai mulţi. Observaţi că sus trebuie să se pună numele şi connumele călătoriului. Consultă-te cu finu-tău sau cu d-rul sau d-n. Iosif. Mai trimit un bilet pentru vreo amică de ale tale, ca să nu fii singură. Tu, Aurelia, verişoara voastră Virginia, preoteasa preotului cu nume loan Şerb şi încă una, pe care o vei fi iubind şi voind tu ca pe amica ta, veţi încăpea cumva în cele două chilii ale noastre, în 2 paturi şi pe 2 canapele, iară noi cu Ieronim şi cu Mihail avem o cameră în vecini. 3 zile veţi răbda şi voi incomoditate. Vă lăsăm şi purecii pe sama voastră. înainte de a pleca, sau adecă îndată după primirea acestei scrisori, să mergi la iubita noastră Octavia, să-i descoperi din partea mea şi a fratelui vostru profunda noastră întristare pentru pierderea frumosului său fiu şi iubitului nostru nepot. Lucrurile ei le-am primit, simt foarte frumoase, excelente. Abia apucăm să le vedem pe ale tale, dară-mi e necaz pe tine că te-ai ruinat cu atîta muncă. Nu care cumva să dai covorul ca din partea şcoalei, că m-aş supăra foarte. Numai în numele tău exclusive. Celelalte, cum zici tu. Zi-i mamă-tei ca din cei 30 fl. luaţi de la Olescher, 10 fl. să plătească îndată la daşde, ca să nu-i meargă execuţiune, că eu la dare nu poci da pînă în octobre, şi va fi multă, la 60 fl. Cît se vine pe casa nouă să se plătească nesmintit, de aici încolo, din venitul ei, din chirie. Şi apoi să împle amploiaţii rubricele, să ştiu cît mai avem să plătim. Cînd vei veni, îmi vei spune. Lui J. Stein, la Cluş, lăsai acele 6 ex[emplare] în comision. In fine: orice bani vei căpăta din dicţionarie, pe toţi să-i ţii tu pentru tine. Părintele tău, Georgie. Mi se pare că în trenul de persoane veţi dormi în Copşa. Ia-ţi cameră. 157 [Sibiu, 18 aupust 1881]1 Uitai să te asigur că pentru întoarcere la Braşov vor fi alţi bani, să nu ai nici o grije în această privinţă. Şi aici veţi fi bine. O haină de vizită să-ţi iei, cu care să mergi la concert. La bal veţi merge cum veţi şti voi, că de jucat nu cred să jucaţi. Tocma-mi spune Ieronim că toate logele sunt vîndute de pe acuma, cu 11 zile înainte. Ce bine ar fi cînd aţi aduce cu voi unul sau două părechi de genuine (aecht) antice femeieşti, precum se poartă la Săcele sau 167 doară şi în Şchiai. Nu corcitură, port curat, cu briu, paftale, salbe etc. Vor fi şi de airea, şi de la Graiova. Georgie. Ştergare de cap: bine. [Adresa:] D. doamnei Victoria C. I. luga. Brasso, strada Catarina 402. 1 Carte poştală din aceeaşi zi cu scrisoarea precedentă, databilă după ştampila poştei din Sibiu. Poartă şi o însemnare veche: „18.8.81“. 158 [Sibiu, 23 august 1881] 1 Bucură-te, că eu m-am bucurat. A venit covorul tău! Dară blăstămaţii de speditori de aici l-au ţinut trei zile în gară, fără a ne aviza, pînă aseară, adecă din 20 aug[ust], ziua sosirei, şi pînă in 22. Apoi jidanul avu şi obrăznicia ca să ceară taxă de magazin pe trei zile. Am să-l frec. Hoţul, ce supărare ne făcu! Eu căutam mereu la poştă; n-am ştiut că aţi trimis ca marfă. Bine aţi făcut, dară să mă fi avizat. ... . Georgie. [Adresa:] D. doamnei Victoria C. Iuga. Brasso, strada Catarina 402. 1 Carte poştală databilă după ştampila poştei din Sibiu: „23/8, 81“. Poartă şi o însemnare veche: „23.8.81“. 159 Sibii, 11 ian. n. 1882 Iubita mea fiică ! Atîta sunt ocupat cu începutul anului, cît oricît aş voi să vă scriu coaie întregi, voind a răspunde la scrisoarea ta din 7 ianfuarie] numai la cîteva momente principali. Mai întîi, iacă aici v.a.f. 70, din cari să dai: La chiria Carolinei, prin curatoriu S.M., pe lîngă chietanţă.. ..........................................25 Ţie a conto covorului, pînă să numere cumpărătoriul toată suma în marţiu.............................................................. .20 Pe sama mamă-voastră .................................................25 \ ‘ . . 70 168 Nu pricep cum zici tu că ai dat din cei 4 fl. şi popăi pt. babă. Aceia nu era pentru babă, ci pentru băieţii tăi. Ia înapoi ce ai dat din aceşti 25 fl. Apoi curat ţi-am zis, de repeţite ori, că din ori cite dicţionarie vei vinde, 1/2 să fie al tău, pentru osteneală. Alţi bani voi putea trimite preste 3 săptămini, spre a plăţi la asecuranţă şi afurisita de contribuţiune, căci tot astăzi trimit şi Aureliei, ca să plătească medio, medicină şi 26 fl. a conto dătoriei ete. Spune doamnei Vautier că o salut şi o asigur că eu nu sunt aşa dd barbar ca să ţin mînie asupra unei femei persecutate de barbari, ca şi mine. O rog insă ca să-mi creadă că eu lucru singur, am să răspunz la mai bine de 1000 scrisori preste an, iară anunţuri nu am cind să scriu nici unuia, ci fieştecare şi-l face şi mi-1 trimite gata, în limba mea. O rog, deci, ca să apuce de nas pe vreunul din atîţi profesori la care plăteşte honorarie bunicele de atîţi ani, să-i compună un feli de reclam demn de dînsa, şi cum i-1 va dicta ea nemţeşte, să-l facă româneşte, să lase apoi margine de 4 degete la hîrtie. Aşa să-i spui. N-are să plătească nici o taxă pe linie, cum se plăteşte pentru alte anunţuri, dară anunţul să nu fie mai lung decît circa 50 rînduri scrise. Cei 30 cr. taxă la finanţe am să-i plătesc tot eu, dar doamna Vautier să înveţe pe Virginia a'rîde frumos şi a plînge urît. M-ai întrebat dăunăzi de doamna Angeleasca, să-i faceţi contravizită. De nu i-aţi făcut, să-i faceţi, spre a împlini legea bunei cuviinţe. Dup-aceea Insă cît se poate să răriţi, căci dînsa trece de vrăjmaşă neîmpăcată a regelui Carol şi de amică mare a muscalilor, aşa cît eu cred că chiar acolo, în Braşov, va fi stat sub privighiare poliţană secretă. Să o ferească îngerul ei, ca ungurii să nu afle că ţine cu muscalii! Femeie uşoară! Voi însă aveţi să ştiţi şi totuşi să nu ştiţi nimic, şi nu care cumva să afle poşta Braşovului. Nici acum nu avui oară liberă să-ţi trimit argintăria. Despre Aurelia, altă dată. Scurt, ea zice că acuma, dezvăţată, la Braşov s-ar bolnăvi întru o lună de zile, auzind mereu certe, zbierete, larmă, beţie. Vă sărut pe toţi şi pe toate de Anul Nou. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. Costea nu-mi răspunde nimic din luna lui august! Să nu uit: trimite ca marfă, prin expediţiune, 10 exemp[are] Dicţionariu ung[uresc] — rom[ânesc] broş[at]: Herrn Julius Spreer, Buchhăndler (cu fraht în comission: socoteala o fac eu aici), Hermannstadt \ 1 „Domnului Iulius Spreer, librar, în Sibiu“. 160 Sibii, 18/6 ian. 1882 Iubita mea fiică ! încă îţi trimit ţie, care-ţi dai tot ce ai din mină, suma de v.a.f. 95 şi adecă: Ai tăi, de la covor..........^...............................v.a.f 1. 20 Ai tăi de la contrib[uţia] cît ai dat la mort......................50 Chiria la Carolina, prin d-n. Mărgineanu.........*.................25 v.a.fl. 95 169 Niciodată preste an nu m-ar fi nemerit mai rău moartea Măriei Panaiot, ca tocma în timpul acesta, cînd am să fac mulţime de plăţi la încheierea anului, preste aceasta medici şi apotecă în Orăştie, medici şi în Braşov, iară aici la tipografie dintru-o dată 1160 fl. Pînă ce va sosi această scrisoare la voi, aţi îngropat pe Mâria Panaiot, cu ce pompă, voi afla mai tîrziu. Să o ştie însă nepoatele ei că mă ţin strîns de acea declăraţiune făcută în anul trecut, pre cînd repausata era să moară. Le mai aduc o dată aminte că, după ce se vor împărţi, mare lucru dacă vor scăpa cu 400 fl. v.a. taxă finanţială, fiindcă ele nu au fost nici fetele nici surorile, ci numai nepoatele Măriei Panaiot. Apoi cu cît o rudenie este mai depărtată, cu atît plăteşte taxă mai multă de la clironomie. Iară eu nu mai poci da de la mine nici un eruceriu pe deasupra, că în 41 de ani m-am săturat de-mi e acru sufletul. Spune-le să nu se certe ţigăneşte pentru clironomie, că nu au nici o cauză de ceartă. Dacă nu se vor învoi cu vorbe bune, se va pune casa şi tot ce a rămas la tobă, prin judecată, şi din suma ce va ieşi vor plăti dătoriile, iară restul îl vor împărţi amîndouă, fără a se ţigăni. Şi fiindcă împărţirea definitivă cere timp mai lung, iară eu pînă în marţiu nu poci veni la voi şi nici alţi bani nu poci trimite, zi-le tu să zălogească mărgăritariul sau inelul, să-şi ia de acolo şi Niculae şi eu, adecă mamă-ta, acei cîte 50 fl. daţi la îngropăciune. Apoi celelalte le vom regula îndată ce voi merge eu la Braşov şi voi încheia socotelile aşa ca să poci juca pe ele. Rămîn de poştă. Al tău părinte iubitoriu, Georgie. 161 [Sibiu, 22 aprilie 1882] 1 Pînă astăzi, în 22 apr[ilie], nu-mi veni lada cu cărţile, şi am trebuinţă foarte mare de ea, ca să lucru să mă despăgubească. Dacă nu aţi trimis-o pînă la primirea acestui bilet, ascundeţi-mi şi medalia regală în traistă, că-mi trebuie şi aceea, şi o am uitat împreună cu orologiul de aur, spre necazul meu. Dacă aţi trimis lada, puneţi orologiul şi medalia întru o cutie, declăraţi-o în valoare de 25 fl. şi mi-o trimiteţi. Porto plătescu eu de aici. întrebaţi pe d-n. Simion dacă se pot afla bani acolo, pe oblig[aţii] de 400 fl. De altmentrea, timp mai e. Georgie. [Adresa:] D. doamnei Victoria C. I. luga. Brasso, strada Catarina mr. 402. 1 Datare pe baza textului. E o carte poştală. 170 162 Sibii, 19 iuliu seara 183 Iubita mea fiică ! Numai astă-seară mă aflu în ceva linişte, ca să-ţi poci răspunde cîte ceva la scrisorile tale din 20 iuniu şi 8 iuliu. Voi începe cu cele strict familiarie, şi anume cu necurmata dorinţă a mamei tale ca să mă întorc eu la Braşov. La aceasta răspunz din nou, în scris, aceea ce v-am spus de repeţite ori prin graiul viu. Eu sunt gata să viu la Braşov cu Observatoriul, îndată ce îmi va depune cineva de acolo cauţiunea, 3000 fl. v.a. în obligaţiuni de stat, căci eu şi mama voastră am putea trăi din modestul venit al acestui ziariu, dară pierzînd alte venituri pe care le mai am aici, pînă la 800 fl.,înziua în care mă voi întoarce la Braşov, Aurelia cu trei orfani rămîne goală şi peritoare de foame. Ea fără 400 fl. nu poate ieşi, orice va face. Socrii nu o ajută cu nimic pe lume. Asemenea, Ieronim nu se ajunge cu 700 fl. El mi-a spus-o curat, că dacă mă duc eu şi nu mii şele cu mine, îi mai trebuiesc 200 fl., adecă cvartir 120 fl., apoi lemne, serviciu s.c.l. 80 fi. Acestea două sume fac 600 fl. v.a. Apoi nu văz eu bine că bărbatu-tău nu e în stare să-ţi trimită ţie nici pe 1/2 cît îţi trebuie neapărat, şi eu pentru creşterea pruncilor tăi să nu adaog nimic şi la o parte să nu poei pune nici măcar 50 fl. pe an, ca să aveţi cu ce să ne îngropaţi? Dară mă întorc la cauţiune. Care braşovean era să o pună? Ştii tu ce-ţi spusesem? Că mă îmbiase Alexi! Apoi iacă-te, buna tatii, iacă ce temei poţi pune pe neguţătorii din Braşov! Ieri ni s-au citit în consiliul „Albinei44 spurcatele ştiri de la Braşov, în parte chiar din peana lui Alexi. Suntem cu toţii foarte scîrbiţi, că „Albina44 numai cu 4 săptămâni înainte se încurcă cu Alexi. Eu însă, pentru persoana mea, mulţămesc lui D-zeu că nu m-am grăbit şi nu m-am încurcat cu el înainte de 1 1/2 an, căci astăzi mi s-ar lua şi cauţiunea, mi s-ar sechestra şi Observatoriul. El cere bani de aici, însă nu va căpăta nici un ban. Dară ştii tu ce ? Roagă pe amicul casei noastre, d-n. avocat S. Mărgineanu, ca să binevoiască a te informa cît se poate mai autentic despre imediatele urmări ale crimei lui Ioan B. Pop, şi anume cită sumă a falsificat, că Alexi scrie 150 mii, cit e întreg falimentul, ce anume a falsificat, pe cîţi a mai băgat în nevoie şi sărăcie. Spune şi lui Mihail că a făcut foarte bine de şi-a dat dimisiunea, chiar şi fără cazul lui I. B. Pop, căci eu unul nu m-am învoit niciodată să se deschidă filială în Braşov. „Albina44 mergea bine şi fără braşoave. Să te informeze şi dînsul, apoi tot ce veţi crede că mă interesează pe mine, să-mi scrii tu, recomf andat]. Să aflaţi în mod autentic dacă Alexi şi-a vîndut în adevăr casa şi cu cît. Tu-mi scrii de 15.000 fl., mi se pare însă că el a negat aici, şi eu trebuie să ştiu exact. In această una cauză să-mi scrii pe o foaie separată, ne-subscrisă, sau mai bine să pui pe băiat ori pe Yirginia să decopieze. Din gura Carolinei, nimic. Bărbaţii să te informeze. Am trebuinţă imperativă să ştiu în 8 zile, numărate de astăzi. Tot aşa, mă interesează să aflu şi despre stadiul in care va fi ajuns procesul bisericei greceşti, şi anume: cîţi bani lipsesc din fonduri şi cine citi au luat din acelea. Eram să uit. Aflaţi cumva dacă este angăjat sau încurcat şi Ghiţă B. Pop cu frate-său. Toate cu agerime de minte, cu tact fin, ori cum vei şti tu. Va fi aflat şi medicul multe, şi dr. Laslo. 171 Trecem la repărături. Mă învoiesc să faceţi pavagiul cu 12 fl., dară cu şoproanele să nu faceţi nimic pînă nu voi veni eu acasă, că deodată îmi este prea mult. Iată că Klockner m-a tras aici în judecată pentru 80 fl. bani dă-toriţi pe colofoniu din 1877 la Furtenbach in Viena. Mai lăsaţi şoproanele cum sunt, să le facem din chiria caselor, căci vin la 50 fl. şi acuma nu-i am. Lui Popovici să nu-i daţi restul, că nici nu-! aveţi, dară să aştepte şi el de rest, că la mine nud va pierde, li vom plăti după ce.veţi închiria acea chilie, numai de nu aţi nemeri vreun cerşitoriu. Zi lui Nicolae. Ciurcu ca să anunţe Dicţionariul ungur esc-rom[ânesc] şi pe al Academiei, cum şi de ale sale, şi în Gazeta Transilvaniei, de vreo 2 ori, şi cîte rînduri se vin pe cărţile mele, să-mi pună taxa în socoteală. Am ostenit. Mai multe nu vă poci scrie. Spuneţi mumă-voastră să nu se teamă de moarte, că ea este cu 7 ani mai mică decît mine. Eu nu mă tem; o dau pe uşă afară. Al vostru iubitoriu, Georgie. Iacă ceva şi de la Aurelia, despre Mărita. Şi vai! frică-i mai este Măriţei, ca mumei voastre. 163 [Sibiu 30 iulie 1882] 1 Am primit scrisoarea ta; Poimîine vă răspund şi vă trimit ceva: Astăzi pleacă de aici, la voi, dd. Cosma şi Roman, spre a instala filiala. Vine şi casariul Petrescu. Poate că vă vor face vizită. Să vă purtaţi cu toată amabilitatea, dară cu cea mai strictă rezervă. Să nu întrebaţi de ce au mers acolo. Voi nu ştiţi nimic. Lui Iancu să-i puneţi odaia la dispoziţiune, oricînd o va cere. Să citească „Albinei^ din nr. 56. Casariu se cere, care să poarte 7 catastife. Să nu fie trecut de 40 ani. [Adresa:] D. Doamnei Victoria C. luga, Brasso. 1 Carte poştală databilă după ştampila poştei din Sibiu: *„30/7, 82“. La Braşov, o zi mai tîrziu: „31/7, 82“. * - . 164 [Sibiu, 12 noiembrie 1882] 1 De cînd am venit eu de la voi, 1 lună de zile, nu mi-aţi mai scris nimic.. De aceea eu sunt foarte îngrijat de voi, şi mai vîrtos de Victoria, căci intră în iarnă ca reconvalescentă. Eu, dacă nu vă scriu mai des, vă trimit însă ştire despre existenţa mea regulat, de 2 ori pe săptămînă. Aşa-mi face şi 172 Costea, de mai multe luni nu ştiu nimic despre el. Nu vrea să-mi răspunză nici ta scrisoarea mea de la Braşov, din 8 octfombrie], nici la eea din 3 nov fembrie], despre un pachet cu cărţi de cea mai mare importanţă. Cred că Nic[olae] I. Ciurcu v-a Împărtăşit avizul meu, ca preţul de la alte 60 exemplarie Memorial trimise de aici să vi-1 numere, după vînzare, vouă acolo; fireşte scăzînd rabatul său. Ar fi circa 48 fl., din care, însă 8 fl. sunt ai Victoriei, provizion pentru alte vînzări, ceilalţi la mina mamei voastre. Nici Aurelia nu-mi mai scrie nimic. Ioan îmi scrie că se mută. Prea bine. Daţi-i căscioară definitivă. In ale mincării şi spălatului, vă veţi învoi. [Adresa:] D. doamnei Victoria C. I. luga. Brasso, strada Gatarina 402. 1 Carte poştala databilă după ştampila poştei din Sibiu: „12/11, 82“. 165 Bucureşti, 26 nov. 1883 Iubita mea fiică! Eu eram să plec mine, marţi, la voi, dară d-n. Diamandi, cu care mă aflu tot la un hotel, protestă astăzi că nu mă lasă, că nu de aceea ceruse dînsul . ca să fim deodată aici, pentru ca sa-1 şi las aşa curînd. — Nu te îmbiia ca grecii — îmi zise—, cu cîte zile vei şedea pentru hatîrul meu, plătesc eu. —- Da redacţia mea ?! — Acolo e fiu tău. Să lucre. Voi mai sta două zile. Pină atunci îţi fac cunoscut că am scris la Sibii ca să-ţi trimită îndată de la „Albina“ 95 franci, dară schimbaţi, adecă pre cit a fost plătit aici Gosti la compactor. Dacă voi mai putea stoarce cît de puţin de aici, îţi voi aduce eu. Ambii, bărbatu-tău şi fiu-tău, sunt bine, nu le este nimic. Pe Gosti îl doare la un genunchi, dară pentru aceea îmbla toată ziua în sus şi în jos. Al vostru părinte iubitor iu, Georgie. 166 Sibii, 18 iuliu 1884 Iubita mea fiică! Răspund pe scurt la ambele tale scrisori, din 6 şi 13 iuliu, cum şi la a d-lui Nic[olae] Ciurcu din 14. Voi începe cu cauza cea mai neplăcută, ce se trage din lăcomia de a lua procente mari fără siguranţă de capital, ca Făgărăşanca. In adevăr, mi-ar fi şi mie foarte necaz dacă ar pieri banii aceia. înainte de toate, mult mă mir de tine, nevastă, de ce nu faci să scoată bemii de la cel din Săcele, daţi pe hipotecă, şi cu aceia să împaci şi să răfuieşti 173 'definitiv pe verişoară-ta, cît se poate măi curînd, iară nu să o trimiţi pe la advocatul tău după alţi bani. La tine este obligaţiunea săcekanului ? Să scrieţi îndată acelui debitor ca să plătească banii. Ştiu că nud- va- plăti îndată, dară cu atît mai curînd să-i cereţi. în cît pentru cei din Şărcaia, dacă advbcatul Sim[ion] Mărgineanu v-a îmbiat cu poliţa, dn. Nic[olae] să facă iute o trată de laTine, la ordinul mamei sale, şi să o accepte Mărgineanu. Daţ'i-i şi 6-luni respir dacă va cere, numai să apucaţi măcar atîta, accept, pe caro giranta să-l poată escompta bunăoară la „Albina“. Dară cu aceasta să nu te ţii .sigurăr că se poate foarte uşor ca nici la 6 luni să nu plătească, şi poliţa să fie protestată. Tocma pentru aceea să scoateţi nesmintit şi neapărat, în 2—3 luni, şi banii de la debitorul din Săcele, ca să-i aveţi în rezervă la caz de protest. Să nu lăcomiţi orbeşte la secătura de camătă, cu risc de a pierde capetele. Tu ai tot ce-ţi trebuie, nicidecum nu eşti silită să trăieşti din dobînda banilor tăi, decît poate să ospeţi din ei pe babe cu cafea şi cu colaci; de altceva n-au nici o lipsă. Să arătaţi toate acestea d-lui Nic[olae] Ciurcu şi să-l asiguraţi că scrisoarea d-lui întru nimic nu m-a supărat, ci din contră, a făcut bine că mi-a scris. Victoria! Să-mi trimiţi cît mai curînd copie sau măcar numai extras din ambele obligaţiuni, de la Săcele şi de la Şărcaia, numele, connumele, n-rii caselor, anii, luna, ziua, suma dătoriei, terminul de plată pe care s-a legat fiecare, ziua pînă la care vor fi plătit dobînda. De le voi avea pe acestea, voi lua şi alte măsuri. Să ştiţi însă că de S[fîn]tă-Măria voi fi pe la surorile tale. Aşadară, să-mi trimiteţi mai curînd. Bate oara. Mă cheamă la tipografie. . Al vostru iubitoriu-, Georgie. Ieronim a fost 3 zile bolnav. Sufere greu de hemoroide, urmările şederei multe, ale somnului, cafelei, pipei. 167 [Sibiu, 29 aug. 1884]1 Eu am scris astăzi lui Stein că în loc de 20% îi dau pe viitoriu 25% rabat, dară pe lîngă comptant (baare Bezahlung) şi că, văzînd urgenţa luir îi trimit deocamdată 10 exempl[are] din Braşov, adecă prin tine. Mi se pare însă că tu n-ai atîtea legate. Să-i trimiţi acum mai puţine, 5—6 ex[emplare], comptfant]. După aceea, el ne va scrie. Eu, adecă, i-am zis că mai am în Braşov numai 100 ex[emplare], că celelalte toate le-am dat demult lui Krafft în Sibii. Deci dacă Stein vrea să-mi ia 100 exempl[are], atunci i le las cu 30% rabat, sau şi numai cu 2f 1.1 ex[emplar]. Tot ar face 200 fi., pe care sumă o aţi lua cu Aurelia drept în două. Banii pe 5—6 ex[emplare] cîte vei trimite, sunt ai tăi. Pe sororile şi pe nepoţii le-am aflat sănătoase, numai Aurelia, slăbuţă* Măriţa bine preste aşteptarea mea, sănătoasă, veselă, aşezată. Are locuinţă 6 încăperi bune, grădină mare, plină de legume, vaci elveţiene cu lapte de cîte 6—8 cupe, prunci sănătoşi ca nişte mocănuţi, şi buni, bărbat să-l tot cauţL 174 Dară pe tine e supărat tare că nu-i mai scrii, cînd el citeşte scrisorile tale cu cea mai mare plăcere. [Adresa:] D. doamnei Victoria C. I. Iuga. Brasso, strada Catarina 402. 1 Carte poştală databilă după ştampila poştei din Sibiu: „84 aug. 29“. 168 Sibii, 19 mai n. 1885 Scumpa mea fiică ! Am primit scrisoarea ta din 10 mai, cum şi alta de la Mărita, in care se bucură foarte de vigan; dară nu am primit nici un răspuns de la Gosti. Apoi tocma de nu ar fi intervenit şi alte piedece în zilele din urmă, eu nu mă poci mişca de aici pină ce nu va sosi la Braşov suma ce aştept de la Gosti. Tu ştii că cu acea condiţiune v-am promis că voi veni pe Rosalii la voi. Apoi în acea zi nu ştiam că şi leronim vrea să meargă pe Rosalii la Braşov, căci el a decis să se însoare. Foarte bine, dară mie mi-a spus numai înainte cu 10 zile. Aşadară, îl las pe el să meargă. Amindoi nu putem lipsi dintru o dată de aici. .Aşa, rămîne ca eu să scap la St. Petru de Observatoriul, de care m-am săturat, atunci apoi, liniştit în sufletul meu, voi pleca şi eu o dată în viaţă la preumblare, uşorat de grija cea mai mare ce mă mai apasă. De la voi am să plec la Aurelia'şi Măriţa, de acolo la adunarea generală. Apoi mă apuc pe îndelete şi cu plăcere de lucru pentru Academie, fără a mai cugeta la procurori şi curtea de juraţi; să nu-i mai auz de nume! Aşadară nene-vostru Ioan G. loan şi nevastă-sa se mută la Sibii! Pină atunci însă noi toţi trebuie să stăm aici ca în permanenţă. Ascultă! Dacă cumva nu ar veni banii de la Gosti nici pînă în vinerea Rosaliilor, atunci să mă avizaţi în trei cuvinte, cu o carte de corespondenţa că n-au venit, ca să vă mai trimit ceva bani. Iară dacă ar veni, atunci să faci cum ţi-am scris, să scoţi 100 fL, v.a. pentru tine, să ia mama voastră 50 la trebuinţele casei, iară suma cealaltă să o aşezaţi în lada neagră, nefăcîud nici o vorbă cu nimeni pînă ce-ţi voi da eu ordin cum să-i înaintezi încoace, poate chiar cu asignaţiune de la ’,Albina“. Aurul a mai scăzut in preţ de la 16% la 18%, spre norocul nostru. Yă sărut pe toţi şi pe toate, Georgie. 169 [Sibiu, ante 25 ianuarie 1885]1 Am primit scrisoarea ta despre comediile de la voi, precum vei fi văzut şi din Obs[ ervatoriul]. Eu sunt sănătos. Se vede că voi nu aţi citit scrisoarea adresată Octaviei, ca să vă convingeţi că sunt sănătos. Nu pier eu, oricît mă blastămă vrăjmaşii 175 românilor, iară după ce voi apune, vor fi alţii în locul meu. Eroarea cu netri-miterea Observaioriului la toţi ai noştri s-a întîmplat din o neînţelegere a lui Ieronim cu tipograful. M-am năcăjit şi am îndreptat abia cu nr. 3. Yoisem să vă trimit şi acum, ca în 1884, vreo 10 exempl[are] nr. 1, că doară aţi mai afla abonaţi. Vă trimit mine. Aş voi tare ca să apuce Obs[ervaioriul] în cafeneaua de la Alee şi de la Poarta Vamei. Diamandi este tot la Viena, de acolo n-au abonat. Să întrebe cineva la casa lor, mai vreu? Casina a prenumerat. Pe Navrea l-am înscris. Ciorapii i-am primit. [Adresa:] D. doamnei Victoria C. luga. Brasso, strada Catarina 402. 1 Carte poştală databilă după ştampila poştei la sosire în Braşov: „Brasso 85. JUN. 24“. 170 [Sibiu, 19 ianuarie 1885]1 Am primit scrisoarea ta din 16, şi iată răspunsul. Eu nu am voit să iau cu mine scrisorile Aureliei, că nu aveam nici o trebuinţă de ele. Cu toate acestea, le căutai foaie de foaie în cartonul meu. Era numai una corespţondenţă] din 25 febr[uarie] adresată mie pt. bani şi note, dară în aceasta nu vorbea de haina Măriţei. Vedeţi că se vor fi rătăcit acolo, în loc. In fine, vă puteţi voi orienta şi fără de acelea. Eu voi face prea bucuros pt. d-na Henrietta, dară nu am Kr[onstădter] Z[ei]t[un]g nr. 78. Să mi se trimită îndată. Costă 10 cr[ăiţar]i. Cumpăraţi-1 voi fără ştirea ei şi mi-1 trimiteţi. Porto, 1 cr. sau 2. M-aş mira foarte de dorul d-nelor Elefterescu şi Kertseh; dară tutot mişel-cuţă. Ei bine, spune-le că in locul meu vor vedea trei cărticele: un Memorial francez pt. doamna Kertseh, 3 viteji pt. d-na Elefterescu. Acelea cărticele vor avea în Braşov rola epistolelor triste ale lui Ovid din exil de la Torni sau Constanţa de astăzi. Vă sărut pe fiecare. Mîine scriu a doua oară lui Mihai despre sobe. [Adresa:] D. doamnei Victoria C. luga. Brasso, strada Catarina 402. 1 Carte poştală databilă după ştampila poştei din Sibiu: „Nagy-Szeben 85 Apr. 19“. 171 [Sibiu, 21 mai 1885]* Cred ca ai primit scrisoarea mea de alaltăieri, în care spuneam" ce ai să faci dacă cumva pînă mîine, vineri, nu vine nimic de la Costi, să vă trimit de aici. Agio se îndreaptă bine. Dară iată pentru ce îţi scriu astăzi. Avem în pod multe exemplare din Convenţiunea comercială încheiată între Austro- 176 Ungaria şi România la 1875/6. Dă vreo 10 exempljare] la librăria Nicfolae] I. Ciurcu, în comision, cu rabat ca la altele. Preţul 85 cr. sau 2 lei n[oi]. 6 voi anunţa de vreo trei-patru ori. Trimite-mi şi mie 1 exempl[ar] în -f. [Adresa:] D. doamnei Victoria C. luga. Brasso. 1 Databilă după text. A sosit în Braşov o zi mai tîrziu, după ştampila poştei: „Brasso 85 MAJ. 22“. 172 Sibii, 25/13 mai 1885 Iubita mea fiică! Pină a nu răspunde la biletele tale din 22 şi 24 ale e[urentei], voiam să aştept şi venirea scrisorii de la bărbatul tău, ca să fiu în deplină cunoştinţă de lucru. Văzînd însă că de la el nici astăzi nu-mi veni răspuns, mă folosesc de timp şi, înainte de toate îmi descopăr bucuria că au ajuns la voi acei 1 500. Rămîne acuma ca să-i întrebuinţăm aşa cum ne cer împrejurările şi interesele familiilor noastre. Aşadară, iată din nou dispoziţiunea mea. Să schimbi suma întreagă la „Albina^, oricum se va putea, sau dacă credeţi că veţi căpăta mai mult, la Casa Stănescu. După ce i-ai schimbat, 100 fl. v. a. să-i ai tu, 50 fl. şi cît cr[ăiţar]i ar mai trece preste suma întreagă să-i ia mama voastră. Cealaltă sumă să mi-o trimiteţi întreagă încoace, prin poştă, în asignaţiune roşie, drept la adresa mea. Sau dacă nu-ţi este îndemînă aşa, să întrebaţi pe d-n. Petrescu de la „Albina“, noul chef (nu Keff), nu cumva ar putea primi banii acolo şi să-ţi dea asignaţiunea cătră „Albina^-mamă din Sibii, cu termin sau â vista (de la vedere, din ziua în care se prezentă asignaţiunea), sau cu termin de 3 zile. Mă aflu în restanţă dătoriu pentru Observatoriu pe 6 luni cu sumă de preste 600 fl. v. a., şi Krafft încă e strîmtorat, că în anul trecut şi în acesta ne-a mers rău la amîndoi. Îmi cerea poliţă. Nu am voit să-i dau, că mă apucă fiorii de poliţe, să nu le auz de nume. Mă voi sili să-i plătesc pînă la Anul Nou viitjor], tot cu ce-i voi mai rămnea dătoriu la încheiare, în 3 iuniu v[echi]. Voi cerca să-i plătesc şi în cărţi, de aceea ţi-am cerut ca să-mi arăţi numărul dicţionarielor ungureşti cîte mai sunt acolo, afară de cele 100 ex[emplare] din care lipseşte 1 coală, care este la Krafft, trimisă încoace din eroare. Să-mi arăţi şi nr. dicţionarielor Academiei, cîte vor mai fi acolo. In cît pentru restul de 1 000 lei n[oi], cred că ne va veni şi acela, după ce vor tăia şi încăsa cupoanele de la 1 iuliu a. c., după mulţimea obligaţiunilor de stat pe care le au în proprietatea lor. Tot ai noştri vor fi şi ne vor prindă foarte bine tocma pre cînd voi fi după St. Petru, care zi o aştept cu mare dorT ca şi cum aşteaptă şcolarii vacaţiunea. De cînd m-am decis ca să mă las de foaia politică, să simţjnai uşor, pare că am scăpat de greutatea unei petri de moară. Pîne amară .sub un despotism neruşinat ca cel de acuma. De aş şti că voi ajunge să mînînc numai pîine uscată şi să beu pe ea apă, cu despotismul actual nu mai voi să am a face nici o zi. Abia apuc să-mi văz scoasă şi cauţiunea şi aşezată frumuşel în lada neagră. 177 Cînd va veni 100 de lei, tu vei avea parte şi de acolo. într-aceea bagă de '«samă ca să nu rămîi la dătoria casei in restanţă preste 3 ani, căci atunci casa -este obligată prin lege a cere vînzarea obiectului. Vezi de scoateţi şi de la studenţi tot, pînă la 1 cr[uce]riu, că mai aveţi numai 1 lună, să nu rămîneţi păcălite. Tot aşa şi de la Oleseher (Olereseh) să scoaţă mamă-ta, ca să se ajungă pînă ce voi veni eu. Atunci, apoi, vom merge pe vreo zi şi la Vîlcele ori Zaizon, -să ne îmbătăm de apă minerală. Familiile Stăneştilor ies undeva? Măriţa mi-a scris cu mare bucurie de rochie. îmi zice, apoi, că tu i-ai scris că eu am să merg la ei cu scop ca să-i văz eu rochia. Am rîs şi eu. E cam ^departe pînă la Haţeg, ca să mergi să vezi numai o rochie. Să-i văz pe ei pe toţi, da, şi cum scrie ea „pe scumpul mamei Fabiu Coriolan“. Măi, măi, da sus s-a mai avîntat Mihail Bontescu, pînă la romanii cei mai vechi! Din însuratul lui Ieronim iarăşi nu s-a ales nimic, şi i-a fost năcaz că eu v-am scris vouă despre aceasta. Ştii tu pe cine era să ia? Pe vară-sa, fiica lui Octaviu! Eu nu i-am stat în cale, să alerge să-şi ciştige dispensaţiune. A dat D-zeu de s-a păcălit şi s-a stricat. Dară voi să tăceţi, că-i ajunge şi lui, ca nouă, cu năcazurile şi seîrbele de la „Albina04, după moartea lui Roman, a nărui familie a rămas atît de săracă, încît am înmărmurit cu toţii, şi apoi dătorii preste 30 mii! Ca un fulger din ceriul senin! Moartea ca moartea, dar omul avea plată fixă 3500 fl. şi tantiemă cu alte picuşuri preste 1300 fl., cu totul aproape 5000 fl. siguri. Şi totuşi, dătorii mări. Curge investigaţiune strictă. Dătoriile nu sunt la „Albina44, ci pe la alţii, anume pe la bătrînul Dunca 17.000, la o văduvă 3.000 fl., la alţi ciţiva preste 10.000 fl. Adevărat că are 7 copii, din cari 2 fete mari pe care tocma acuma era să le mărite, mai dintru o dată. Speculele de pe lături de „Albina44 l-au adus la acea soarte, căci era lacom preste măsură. Dară toate acestea nu sunt pentru babele oaspetele voastre, ci numai pentru voi, ca să cunoaşteţi din nou ce sunt amţiile lumei. Se pare că doamnei H. Vautier îi va fi plăcut art[icolul] din nr. 34, căci după ce i-am trimis un exempl[ar] de onoare, îmi mai ceru 10. Avui eu, avurăţi şi voi noroc că astăzi este a doua zi de Rusalii, căci •altă dată nu aş fi putut să vă scriu nici a patra parte din cîte vă scrisei. Al vostru iubitoriu, Georgie. 173 Sibii, 29 mai n. 1885 Iubita mea fiică! Grăbesc a-ţi face cunoscut că am primit suma de 500 fl. Totodată încuviinţez că a reţinut mamă-ta 68 fl. 25. Aureliei în voi trimite din alte cîştiguri, că cei 500 fl. i-am dat întregi lui Krafft, ca să mă ştiu cît se poate mai uşorat, ţinînd pururea la învăţătura că dacă nu poci fi bogat, încai dătoriu să nu rămîn la nimini. Sărac şi curat, ca să rămînă şi conştiinţa liniştită. îmi scriseşi că la 100 dicţionarie ungur[eşti] lipseşte 1 coală. De la care pagină lipseşte ? Ori că este coala din urmă ? 178 Costea nu mi-a scris deloc, numai mi-a telegrafat 5 cuvinte despre banL înainte cu 2 săptămîni. Mi-a scris numai nefericitul Leon că i s-a dat un post de contabil la Tîrgovişte, cu 250 1. n. pe lună. O, de ar şti preţui norocul său! A dracului nemţoaică ori sască este aceea de la Braşov! Atîta ştiu că este măritată, cu bărbat; îl chemase însă cu tot adinsul pe Rusalii. Cine să fie? Mă grăbesc tare. Al vostru iubitoriu, -. - * • • - .. . . ' Georgie 174 Sibii, 2 iul. 1885 Iubita mea fiică! Eu am primit astăzi biletul tău despre cei 500 1. n. Iacă ce să faceţi cu ei. Să-i schimbaţi îndată acolo pe loc. Aici se dă pe 1 leu 44 x/2 cr[ăiţar]i. Veţi prinde, din 500 1. n., în v. a. f. preste 220 fl. Din această sumă să depui eu dobîndă, pe numele meu, la filiala de acolo a „Albineiu, pe 30 de zile v. a. f. 150. Să-i trimiţi Aureliei în numele meu 20. Restul ce rămîne să-l împărţi drept în două între mama voastră şi între tine, adecă circa preste 25 fl. la una. Cu Nic[olae] Ciurcu să închei, dară, pe 50 exemplarie, dară din preţul vechi nu poci lăsa nici un ban. Să-i spui curat. Dacă crezi tu că lui Georgie singur îi vor trebui, pe un an întreg, cărţi şi rechizite în sumă de aproape 60 fl. v. a. ? întrebaţi pe un profesor. în cît pentru viitoriul lui Georgie, nu poci zice astăzi nimic, pînă nu voi veni la Braşov. Atîta totuşi zic de acuma: ori cîte eminenţe să aibă de la un gimnaziu românesc, de nu va şti măcar două limbi străine perfect, progres mare în moţa practică nu va face. Al vostru părinte iuvitoriu, Georgie.- Să-mi scrii cu cit ai schimbat, ca să-mi trec la socoteală. 175 [Sibiu, 5 iulie 1885]1 în răspunsurile mele am uitat, ca niciodată, de cele două asecuranţe. Se cer 28 fl. Terminul a fost in 4 iuliu. Să scoateţi 30 fl. din cei 150, lăsînd la filială numai 120 fl. ,şi să scoateţi de la Jeckel adeverinţele în regulă, punîndu-le la bună păstrare. Să nu uitaţi nici de Aurelia. Georgie. [Adresa:] D. doamnei Victoria C. Iuga. Brasso, strada Catarina 402r 1 Carte poştală databilă după ştampila poştei din Sibiu: „Nagy Szeben 85 JUL. 5“.. 179 176 Sibii, 11 iul., adecă ziua de S. Ap[ostoli] 1885 Scumpa mea fiică ! Fiindcă tu ai visat aşa de rău precum îmi scrii de alaltăieri, eu mă grăbesc să te asigur că visul tău nu se va adeveri niciodată, ci tocma din contră. Dacă •dorinţa ta „de a o lua la sănătoasa44 purcede numai din cauză că ai vrea să scapi de moşit, atunci eu îţi sfătuiesc să închizi ochii, să mai bei şi acel păhar. Am băut şi eu prea multe păhare de acelea, adecă am mers unde nu am voit, am făcut complimente la persoane care meritau să le trag pălmi; rău mai mic, spre a încunjura altele mai mari. Socoteala am văzut-o; este bine. Costea poate să trimită restul întreg din încasările cupoanelor de la iuliu. Ne-ar prinde foarte bine acum, cînd voiesc şi doresc să mă curăţ de orice angajamente şi obligări, aici şi acolo. Adecă aici numai cu tipograful, cărui îi rămîn dătoriu cu 490 fi. v. a., dară i-am spus că are să mai aştepte 6 luni de zile, adecă pînă cînd ministeriul va permite să mi se restituie cauţiunea de 3000 fi. v. a. Atunci apoi, pe lîngă ce trăirăm 71 /2 ani după munca de aici, plătind acea dătorie la tipograf, rămînem cu un cîştig curat de v. a. îl. 2.500, rămas din munca cu condeiul. Am să mai vînd şi păduricea de la Petrid cu 500 fl. şi aşa vom avea 3.000 fi., iară cu acţiile Aureliei, pe care i le-am răscumpărat în 200 fl., vor fi 3200 fl. Sumă mică aceasta, dară eu am început să o cîştig din dec[embrie] 1877 spre [18]78 numai cu căpital de 30 (zi treizeci) florini. Voi mă întrebaţi cînd am să merg la voi. Voi merge pe la finea lunei acesteia, adecă preste 20 sau 22 zile, pre cînd cred că se va întoarce baronul de la Mehadia, în locul căruia sunt pus de inspector preste zidirea şcoalelor noastre şi a internatului de fetiţe. Pînă atunci voi termina şi diversele socoteli de cărţi cu tipograful, voi curăţi şi multele restanţe de corespondenţe cîte-mi rămaseră de la Observat [or iul], în fine voi tipări şi foaia Transilvania pe 2 luni înainte, pentru ca aşa, uşorîndu-mă, să poci sta cu voi pînă în 26—7 august, apoi să plec la adunarea generală de la Gherla, de acolo să merg la Petrid ca -să aşezăm cele două cruci la mormintele părinţilor mei, ale cîtorva fraţi şi 1 soră, Aurica, să le fac şi parastas cu pomană. De acolo am să merg la Aurelia şi la Bontescu cu Mărita, să vedem ce măsuri avem să luăm şi pentru pruncii Aureliei, că şi aceia se poartă foarte bine, sărmanii. După toate acelea, am să-mi adun toată grija şi luarea-aminte pentru lucrările Academiei, care, precum vedem, se poartă cătră mine, prin urmare cătră toată familia noastră, cu o rară bunăvoinţă. Din acestea voi puteţi vedea că aveţi timp de ajuns ca să grijiţi camera studenţilor, dară fără multe faraîastîcuri, că nu merită. Altă treabă am eu să vă încredinţez vouă: să daţi la un legătoriu de cărţi 300 adecă trei sute de exempl[are] din Dicţionariul unguresc-românesc, ca să le broşureze uşor; dară să vă tocmiţi cu el. Aici plătim de 1 exemplariu cîte 3 cruceri. Dacă în Braşov vor cere prea peste măsură mult, atunci am să le aduc pe toate aici. Să spuneţi compactorului ca să numere cu cea mai mare exactitate, şi orice defecte sau prisoase s-ar ivi, să şi le arate, iară prisoasele să fie păstrate cu grijă, ca să împlinim din acelea defectele la celelalte exempl-arie. Eu nu mă mir că cei din ci. VIII au păţit-o. Nu este numai o cauză, ci oîteva. Dară despre acestea şi altele multe vom conversa la timpul său. 180 Eu nu vă mai poci scrie pînă la venirea meaydară mama voastră să mă înştiinţeze pînă în 8 zile dacă cauza cu sascele de la Şărcaia stă tot aşa cum am lăsat-o eu la Paşti. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. 177 Haţeg, 12 sept. 1885 st. n. Iubita mea fiică Victoria ! Din corespundenţa ta adresată sororei tale, Aureliei, văz că bărbatul tău voieşte să ştie pe unde mă aflu eu in zilele acestea. Fie oricare cauză pentru care soţul tău face acea întrebare, tu fii bună, precum eşti, şi răspunde îndată că eu după adunarea generală a Asoeiaţiunei transilvănene, care a decurs foarte frumos şi în toată regula, am plecat în 19/31 aug[ust] în misiunea dată mie de cătră Academie, spre a căuta documente pe unde am sperat că le voi afla, pînă ce am ajuns la soru-ta Aurelia, de unde venii astăzi la Haţeg, iară de aici plec poimîine pe la Grădişte (Sarmisagetusa), prin Poarta de Fier (strîmtoarea munţilor) la Banat, unde am să cercetez descoperirile şi săpăturile arheologice mai proaspete, şi în Temişoara noul muzeu de antichităţi. De acolo trec, prin Arad, iarăşi la Oradea Mare, unde aş mai avea şi eu şi oricare altul cel puţin un an de zile. Deci dacă Gosti are să-mi facă ceva cunoscut de urgenţă, să nu-şi pregete a-mi scrie de-a dreptul la Oradea Mare (Nagy Vârad), însă adresa mea, nesigilată, să o pună în altă adresă, a ta, iară tu să o trimiţi la Oradea, sub adresa: Reverendului] domn Samuel Ciceronescu, arhivariu al Episcopiei greco-catolice, în N[agy] Vârad, fără a-i scrie acestuia ceva. Suntem siliţi să luăm astfeli de măsuri în corespondenţele noastre, pentru că de cînd cu nebunia de legat a carpatiştilor desperaţi din Bucureşti, corespondenţele pe poştă nu mai sunt sigure pentru o mulţime de români, şi cei cari le primesc sunt luaţi la goană, li se calcă casele, sunt arestaţi, scuipaţi şi huiduiţi. Pe aici s-a lăţit tare vorba că carpatiştii, în partea cea mai mare a lor flămînzi şi golani, stau de-a dreptul în şoldul diplomaţiei muscăleşti *. * Apreciere aspră a Iui George Bariţ la adresa ardelenilor reuniţi la Bucureşti în Societatea „Carpaţii44, care s-a înfiinţat in 24 ianuarie 1882. Scopul societăţii are un dublu aspect: de a realiza o unitate de acţiune între membri, în sprijinul unor acţiuni diversificate cu caracter naţional şi patriotic şi de a brusca atitudinea şi acţiunile politice în direcţia eliberării Transilvaniei de sub stăpînirea austro-ungară. în 1884 propaganda „carpatiştilor44 a stîrnit un conflict diplomatic. între România şi Austro-Ungaria. Ga urmare,, autorităţile româneşti i-au expulzat din ţară pe liderii societăţii, tinerii ardeleni George Secăşanu şi Gheorghe Ocăşanu. Vezi despre Societatea „Carpaţii44 şi activitatea ei: Al. Lapedatu, Un episod revoluţionar in luptele naţionale ale românilor de peste munţi acum o jumătate de veac, Bucureşti, 1937 ; G.R.C., VII, Bucureşti, 1985, p.144, n.l. Ga om al unei alte generaţii şi fruntaş ai partidei care promova o metodologie de luptă care să pornească din Transilvania, prin organizarea politică a românilor de aici, Bariţ nu putea fi de acord cu metodele celor refugiaţi peste munţi. Condiţiile difereau. De altfel nici un fruntaş ardelean din Partidul Naţional Român nu a fost de acord pe faţă. cu aceste metode, ceea ce nu înseamnă că tinerii de la „Carpaţii44 nu au avut aderenţi şi sprijinitori confidenţiali în Transilvania, în rîndtil celor mai proeminente personalităţi ale vremii. Aversiunea aparte a lui Bariţ se explică printr-un incident de familie: fratele său Leon Bariţ, om de peste 60 de ani, falimentat în Transilvania şi refugiat în Bucureşti, din cauza sărăciei şi a disperării s-a alăturat „carpatiştilor44, în marea lor majoritate tineri, aproape copii. Acest fapt i-a îngreunat lui Bariţ posibilitatea de a-i exopera fratelui ajuns la ananghie un post în Bucureşti, unde autorităţile erau nevoite, din cauza atitudinii de moment a lui Carol I, să manifeste ostilitate faţă de activitatea societăţii. 181 Eu, din partea mea, am avut mare noroc că am sistat ziariul meu politic. iKossuthianii de la Cluş şi carpatiştii de la Bucureşti, toţi matori pentru casa nebunilor. Facă-şi de cap şi unii şi alţii. Al tău părinte iubitoriu, Georgie• 178 Sibii, 3 oct. 1885 Iubita mea fiică ! Am sosit aici numai în 29 sept[embrie], adecă de 5 zile, şi am aflat o scrisoare a d-lui N. I. Ciurcu, în care-mi cere să-l cunun. Dd-lor nu-mi pot sau nu vor să-mi creadă că-mi e absolut preste putinţă, din mai multe cauze. Apoi nimeni nu-şi alege nuni trecuţi de 70 şi mai bine de ani. Cred că mîine pleacă şi Ieronim la voi şi vă va spune mai multe. îţi alătur./, scrisoare a frate-meu Octavie. De va veni acea nebună la voi, cale, să-l aşeze oriunde va şti. Tu îngrijeşti de doi prunci ai voştri, îngrijească ^ el de unul, că şi aşa nu face alt zumic^pentru familie. Este unul din oamenii cei mm leneşi din-citi,: am cunoscut în viaţa meai După ce l-am scăpat de calamitatea cu episcopul, l-am rugat de vreo două ori pentru neşte informaţiuni simple, inocente, de care aveam trebuinţă. Nu am primit nici un răspuns. Căţănoiul va ajunge în casa nebunilor dacă a pornit-o aşa. îl ştiam obraznic, se pare însă că va şi înnebuni. închideţi-vă de înaintea lui uşa, cum vă f spuneam eu astă-vară. f rE(aqă este aşa cu casele, atunci mai bine să rămîie tot Olesch. Hunfalvi a vorbit în glumă, cum vorbesc ei. Dacă eram eu acolo, l-aş fi invitat şi la masa. . > it, ; . Al vostru părinte iubitoriu, ; Georgie. 196 Sibii, 30 oct. 1886 Iubita mea fiică! ' La scrisoarea ta din 25 octfombrie], primită alaltăieri, îţi răspund numai pe scurt că şu din călătoria mea trebuiam să mă opresc la Sibii înainte de a merge la voi, căci aveam să şi încăsez, ca să am cu ce pleca, iară mai vîrtos ca să pun în ordine documentele pe care sunt obligat a le înainta la Academie. într-aceea, venind, aici, aflai pe colegul meu, secretariul II Dan[iil] Barcianu, totodată director la şcoalele de fete, de 4, săptămîni în aşternut, de aprindere, şi femeia lui cu 2 prunci mici în pericol de a-1 pierde. Se înţelege, deci, că afacerile rămaseră neterminate pe 1 lună şi mai mult. Toate acestea trebuiam să le citesc, studiez şi reperez în două şedinţe. Cred însă ca în săptămînă viitoare, cel mult miercuri, voi pleca la voi, unde voi sta cel mult 7 zile, iară apoi în cap de iarnă nu mă voi mai mişca din Sibii, unde voi fi foarte ocupat şi de unde amsă cîştig după muncă, ca să mă susţin. 196 Punctele copriiise în scrisoarea ta le vom vorbi acasă. în cît pentru băiaţii primiţi, urma va alege; înainte nu prea poţi judecă. Al^vostrupărinte iubitoriu, Georgie. P.S. Dacă va veni de la Stein din Cluş cerere pt. dicţionariu, pe numele meu, să o desfaci şi expedezi. D-lui cere vreo 8 exempl[are], comptaiit, cu 30% rabat. 197 [Sibiu, 21 noiembrie 1886]1 Eu am sosit bine aici, însă pînă pe la 10 oare îmi era şi mie şi la un căpitan cu care mă aflam în cupeu, foarte frig, mai ales după ce începuse a trage un vînt aspru cu ploaie rece. De la Copşa încoace, cupeiele era încălzite cu vapor, precum n-au foşt pînă acum. Duelul s-a curmat în mod foarte curios. Pe cînd cel mai tînăr se ră-ţoise mai tare şi trimisese a doua oară martori, iată că-1 cheamă acasă, căci nevastă-sa născuse un fecioraş. Atunci zise că dă dracului toate duelele, de care nu mai vrea să ştie, după ce are şi el un băiat. Dacă scrii lui Costea, nu cumva să pomeneşti de mine nimic, dară nimic. Ei n-au să ştie unde mă aflu eu. Să nu uiţi a te apăra de cei 11 fl. Fă cum ţi-am zis, ca să nu treacă 8 zile. Georgie. N. B. Aniversarea morţii mamei voastre cade pe 3 decfembrie] nou, 21 nov[embrie] vechi. Dacă nu se poate parastasul în acea zi, se va putea a doua zi, sîmbătă, în care zi s-a înmormîntat. [Adresa:] D. doamnei Victoria C. Iuga, Brasso, strada Catarina >402. 1 Carte poştală databilă după ştampila poştei din Sibiu: „Nagy-Szeben 21.11.86“. 198 Sibii, 30 nov. n. 1886 Iubita mea fiică! Primind astăzi biletul tău de ieri, mă folosesc de această oară liberă ce o am, ca să te asigur că visurile tale te-au înşelat. Nu-mi este nimic. Avu-sem un catar de care nu cred să scape cineva, mai ales toamna şi primăvara, începusem să şi tuşesc. Atunci Ieronim, spăriat, a spus pe la camerazii săi că sunt bolnav. Aseară mă pomenesc de la baroneasă cu fiu-său cel mai mare, jurist absolut, să-mi spuie să nu mai lucru, că-i destul, să las pe alţii ş.c.l. Le-am mulţămit. Preste o oară vine acasă Ieronim şi-iiii dă una păreche feligean şi farfurie de cristal fin, trimise mie prezent, ca să-mi beau Ceaiul din acelea. Acest prezent este gîci de la cine? De la nevasta medicului de 107 regiment, amic al |pi leronim, iară ea lata fabricantului de glăjărie de la Azuga (Predeal),. Mă mirai cu atît mai vîrtos pă şu nu cunosc acea familie, decît numai o dată am văzut pe medic, la mine,ipind căutase pe leronim. Am, duminică, să mă îmbrac de gală, să le muîţămesc, să le spui că-mi este bine. Una altă doamnă, cu fată mare şi cu fecior de 25 de ani, văzîn-du-mă, tot ieri, ieşit la cancelarie, îmi luă mina cu putere, să mi-o sărute. „Lasă-mă, doamnă, că eu nu sîht preot, a fost numai tată-meu“. „Ba nu, ba nu, că d-t'a ne eşti tată la toţi“ etc. Vedeţi, fiicele mele, că nici alte femei nu mă lasă ca să fiu bolnav. Apoi unele ţin că numai eu am stat să se facă şcoala de fete. Şi apoi ? Pe semne că acuma ele ar dori să trăiesc atîta ca să le şi mărit. în prima parte ele n-au drept, că afară de unicul dintre noi, toţi ceilalţi au fost de la început de acord perfect, au diferit ici-colea numai în modul executăriei, de a face şcoala mai mare sau mai de mijloc. Cei de aici au preparat pentru mine o solemnitate pe ziua de S. Niculae, dâră aflînd doamna Şchiau de planul lor, s-a turburat şi i-a mustrat să nu se facă de rîs cu un, prezent în valoare numai de două mii, căci prea ar semăna a caŞpie, să amine lucrul, căci Bariţ nu este numai al ardelenilor, ei al tut^roi*, sa stea pe loc, că dînsa are cu totul alt plan. Acestea mi le spusese în strict secret unul din amicii mei cei mai devotaţi, iară eu vi le împărtăşesc ţie şi Octaviei, sub acelaşi sigiliu. Noi nu avem să ştim nimic de toate acestea. Va fi cum va voi D-zeu. Văz că ai păţit-o cu contribuţiunea. Dară apoi cum de nu mă încăr-eară şi pe mine? Vezi de-mi scrie, dacă arf veni amerinţare, ca să plăţesc. Bietul.băiat loan Vaida a suferit mult. Să se păzească foarte de răceli şi să le repeţim neîncetat: a se păzi la picioare, pe iarnă să arunce la 9 parte secăturile de stiblete, care nu sunt pentru clima noastră. Doresc să aflu cit v-a costat parastasul. Şi acum un alt secret: mi se spune de la mină bună că mai curînd sau mai tîrziu va veni pe la voi un peţitor de cultură superioară de pre aici, despre care însă sentenţa medicilor ar fi că suferă de d boală învechită, incurabilă, precum fusese de ex[emplu] al amicei tale Elefteria. Se adaoge că ar voi să bată în uşă la Stănescu. Poate să fie şi calumnie. Âr fi însă lucru spăimîntătoriu ca o faţă precum este şi aceea să ajungă ca Elefteria. Căsătoria este o loterie foarte periculoasă. Apoi să vezi toţi copii scrofuloşi... Bate oara. Fiţi sănătoşi cu toţii. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. P.S. La Bucureşti să nu scrii niciodată nimic despre mine, nici întrebată nici neîntrebată, ca şi cum nu aş fi în ţară. De la Academie am primit un răspuns frumos. 199 Sibii, 6/18 dec. 1886 Iubita mea fiică ! leronim ,(cu care avusem o scîrbă foarte mare în miercurea trecută, 4in cauza enormelor dătorii făcute) îmi ceti pasajiul din scrisoarea ,ta adre- şată lui în urmarea întrebărilor făcute de cătră băbatu-tău. Ascultă: nu cumva să scrii la Bucureşti că unde mă aflu eu, ci să-i răspunzi din cuvînt în cuvînt după formularul ce-ţi alătur aici. După purtarea lor, ei n-am să ştie unde mă aflu eu. De Anul Nou îţi voi mai scrie, cînd voi trimite bani de asecuranţă. Pîna atunci află numai atîta, că din planul de a-mi veni deputaţiune pe ziua de astăzi îiu s-a ales nimic, din cauza pe care ţi-o descoperisem şi la care eu încă m-am învoit. ^ Al vostru părinte iubitoriu, . Georgie. 200 vv; - -i Sibii, 12 dec. n. 1886 Iubita mea fiică! Astăzi, duminecă, sunt invitat a d-n. dr. Moga la prînz. Pîna nu merg, mă folosesc de oara liberă ca să vă scriu, vouă acolo şi Aureliei dincolo, ca răspuns la scrisorile voastre. Cu tine voi începe de 1a' finea scrisoarei. Tocma din contră, 25 fl. v. a. la parastasul de un aii nu mi se pare mult, ci potrivit. Mi s-ar fi părut foarte mult, adevărată pradă, 80 îl. precum îmi spuseseşi tu că îndemnau cocoana l)ătrîne, adecă presţe întreit. Noi nu suntem bocotani şi nu voim să jucăm acea rolă ridicolă, chiăr dacă am putea. Noi $tim să facem cu totul alte pomene, de alta natură, însutit mai mari: trei orfani, frate cerşitoriu, ca mîine, poimîine măritiş etc., etc. Iată pomene adevărate. * ' 5 Astronom? Ţine tu minte că-i despoaie iarăşi vreun şarlatan. Auzi, 10 ani astronomie!? Da, ştrengărie! Facă ce vor şti. De însuratul lui leronim eu nu ştiu nimic şi nici nu mai cred. în tot cazul, tu te înşeli tare dacă crezi că eu aş merge în cost şi în cvartir la noru-mea, fie aceea ori ce femeie drăgălaţă, curată, evlavioasă. Ba tocma cînd ar fi aşa, m-aş feri foarte ca să-i merg pe cap şi să o jenez. Bătrînii îşi au slăbiciunile şi gărgăunii lor, care nu pot plăcea tinerilor, de aceea ei să trăiască retraşi în numele Domnului. Mă duc la prînz. Văz că-mi scrie d-n. Vaida. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. Ai mai închiriat ceva? 201 Sibii, 27 ian. 1887 Iubita mea fiică! între alte împrejurări nu aş fi grăbit a răspunde la scrisoarea ta din 24, al cărei coprins îmi făcu multă bucurie, mai ales din două cauze. Ceea 199 ce mă face să-ţi scriu acuma îndată este tocma post-scriptumul din urmă, în care îmi arăţi că era să vie comisiunea ca să se convingă că cutare locuinţele noastre stau goale. Da, să ne apărăm din răsputeri, ca să nu plătim pe case nelocuite. Mai este şi altă împrejurare care priveşte numai casele tale. Chiar astăzi citesc în ziare că terminul cel din urmă, sau cum îi zic eu peremptoriu şi preclusiv de a-şi anunţa şi adeveri dătoriile hipotecarie ce zac pe casă este fix pe luni 34 ianuarie, după care nu se mai primeşte acea dătorie grea, ca să scapi de o asuprire atît de apăsătorie. Eu însă tot mi-am ţinut de dătorie părintească a te reflecta la împregiurarea aceasta. Adecă tu o păţi cu cocoanele voastre ca şi eu pe aici cu bărbaţii Eu însă am început să mă apăr de cele mai multe sarcini, şi acum îmi bat capul cum să scap de cea mai blăstămată din toate, adecă de comitetele politice, de care cred că pină în mai voi scăpa pentru totdeauna. Că nu se ţine balul Reuniunei este adevărată ruşine pentru braşovenii cei înfumuraţi. Insă deşertăciunea omenească şi luxul cel nebunesc de găgăuţe care se fac roabe la QÎte un şarlatan care meritase temniţa mai demult, aşa devin pedepsite, măi curînd său mai tîrziu. Dară cîştigul de la Silvestru vostru spre ce scop este? în ce casă a intrat? Eu ţi-am trimis cei doi n-ri din Transilvania înadins, pentru ea tu şi Octavia sau şi alte braşovene să cunoaşteţi starea actuală a şcoalelor de fetiţe din Sibii, pe care le-am descris eu în nr. 1—2, să prieepeţi care este cel din urmă scop al vostru în creşterea sexului femeiesc, iară din n-rii 21—22 să vedeţi acel studiu al meu, Apulum etc., foarte greu pentru voi, dară să cunoaşteţi de ce natură cam sunt studiile noastre academice, cită lectură şi pătrundere se cere la acelea, iară apoi acelaşi studiu să i-1 daţi lui Georgie al nostru care, ciţindud, va simţi oareşcare folos întru înţelegerea unor autori clasici latini. Ariciul despre sărbători este răspuns la femeia cea leneşă al cărei discurs cu popa îl ştie aşa de bine Yirginia noastră: „Părinte, s[fin-ţia] ta, slobod a lucra dumineca ?“ (să zică Yirginia mai departe). Mă bucur că îţijmerge bine cu familia lui Yaida. Dacă d-sa va veni şi pe Paşti, şi dacă cumva eu nu voi face Pastele în Bucovina, ci în Braşov, atunci voi avea şi eu norocire de cunoştinţă personală cu d[ominiaJ sa. • închei, ca să nu rămîi din poşta de astăzi. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. 202 Sibii, 9 febr. 1887 Iubita mea fiică! Primind ieri scrisoarea ta din 6, îţi răspund astăzi, începînd îndată cu afacerea vecinului. Dacă d-lui Szabadi îi convine acea locuinţă, să i-o dai aşa cum îţi convine ţie. Pe mine nu mă genează că va sta garderobul cu cărţile în acea odaie, numai pe domnişoara Szabadi să nu o geneze, dacă eu, în cîte 3—4 săptămîni eît voi lucra în Braşov, voi cere ca să intru de 3—4 ori, adecă 200; cîte o dată în săptămînă, să-mi iau de acolo cărţi. De altmintrea în privinţa bibliotecei mele sunt silit să mă decid la o schimbare radicală. Etatea mpa înaintată, interesele noastre familiare şi natura lucrărilor mele ştienţifice pretind cu tot adinsul ca biblioteca mea să se afle întreagă la un singur loc, în. Sibii, în Braşov sau oriunde, dară toată la un loc şi mai ales acolo unde aţi fi şi una din voi, fiicele mele, sau în apropiere, după cum ne vor dicta interesele noastre familiare, şi mai vîrtos ale tale şi ale Aureliei, căci voi vă aflaţi în stare mai critică. Despre acestea însă voi şti să-ţi vorbesc mai pozitiv numai după ce mă voi întoarce de la Academie. Aşadară, în cît pentru acea odaie, greutatea va fi mai mare a ta, că vei fi silită să le ţii în pod, precum le ţinuserăţi pînă la moartea lui I. Belisariu; cred însă că le aşeza mai mult prin lăzi. Dicţionariele ungureşti, aşa cum sunt acuma legate, este foarte comod să le aşezăm pe toate într-o lădoaie de cele mari, din care se pot scoate uşor la toată cererea. Asemenea şi lada cu corespondenţele şi m[anu]s[cri]ptele, pînă ce o voi aduce aici. Dară cînd şi pe ce termen vrea Szabadi să ia casele, pe 1, pe 2 ani, pe cît ? Pe doi încă i-o poţi da, chiar şi pentru cazul cînd casele ar veiii la vîn-^are, căci în contract am pune condiţiunea cunoscută. Eu cred că după ce atîţi ani de zile am avut cîte 120 fl. fără a treia odaie, iară pentru aceasta puteam să luăm!1 60 fl., sau adecă 5 fl. pe lună, să-i cerem pentru toate 15 fl. pe lună = 180 fl. pe an. Modul plăţii: 15 fl. pe lună înainte plătiţi, contractul însă are să sune pe an. Denunţarea, trei luni înainte. ; a Dară la ce termin are să se mute Szabadi la noi? La oricare se va m?uta, să-i iai arvună peritoare 5 fl. Cînd ai vedea că nu poţi contracta cu 15 fl., să laşi la 14^2, mai mult nu. Să-şi ia sama oricînd că chiar să nu înceapă război foarte turbat, precum abia va fi mai fost altul, ci să se deschidă numai graniţele, cvartirele se vor urca şi noi atunci putem lua 200 fl. pe an după acelaşi cvartir. De aici încolo eu las toată afacerea aceasta la tactul şi agerimea ta, fiica mea. Contractul să-l subscrii tu. La scandalul cu gloaba de 2 fl. pentru măgăria fiu-tău şi lenea groasă a bărbatu-tău, îţi zic numai atîta, să nu plăteşti nimic, ci să răspunzi aşa: Mein SoHn ist schon grossjăhrig selbststăndig^ steht gar nich mehr unter meiner mutterlichen Gewalt; es besteht gar kein Gesetz welches mich verplichten wiirde und konnte fur ihn etwas zu zahlen, und falls man mich mittelst Execution gewalt-sam zur Zahlung fur ihn anhalten will, so melde ich schon hiemit den Recurs an1. Aşa să le vorbeşti şi aşa să faci. Să afli exact de la care oficiu,f inan-ţial ţi se amerinţă şi să mergi, în caz de amerinţare nouă, la preşedintele, să-i spui că-ţi vei căuta apărarea mai departe. Victoria! Să nu te uiţi că acum sunt numai 2 fl. Ca mîine acei tembeli, tată şi fiu, vor face vreo altă măgărie, de 20—30 fl. şi apoi tot pre tine să jupoaie şi să despoaie toţi mîncătorii? Tu, femeie neputincioasă, năcăjită şi amărîtă, nu ţi-e de ajuns grija de zi şi noapte pentru ceilalţi doi copii, să mai plăteşti şi pentru ei? După legile pozitive şi după viaţa practică din aceste ţări şi din toată Europa, părinţii, şi mai vîrtos muma, nu este obligată cu nimic cătră pruncii cari au trecut de 18 ani, decît numai cu sfat părintesc. Tot ce facem încă şi după 18 ani pentru pruncii noştri nu mai este nicidecum din dătorinţă (aws Pflicht) ci curat numai din iubirea părintească, din ambiţiune familială (Farrulien-ehrgeiz), dară nu din dătorinţă. Egoismul omenesc e nespus de mare în copiii leneşi, care sunt în stare şi neruşinaţi destul ca şi la etate de 40 de ani să aibă obrăznicia de a pretinde ca să muncească pentru ei părinţii lor, în etate de 201 de 70 de anirşi mâ^mult. Caută împrejur de tine şi vei afla nenumărate exeim pîe de acestea, preeum şi dd aceleâ cînd ştrengarii1 stau să bată în pinteni de bucurie că după moartea cutărui părinte se pot împărţi, precum am văzut eu'-însumi dpuă cazuri scîrnave chiar şr în familiile IUgeştilor, unul în Braşov* altul M TemişoarU. Tu ai trecUţ de ani 40, adecă etatea probabilă jumătate. Orieît să fie cbpii tai ceilalţi'de buni, vezi de începe sa pui şi tu cîte ceva la o parte pentru tirie însăţi. în acest un punct să imitezi pe mama voastră. Viitorul este coperit cu văl gros, niciodată să nu desperăm, dară nici să ne încrederii lui. Sa rugăm pe D-zeu ca niciodată să nu avem trebuinţă de ajutorul pruncilor. M-am folosit de această oară liberă spre a dezvolta, unele rşgule ale vieţei de care să te foloseşti tu şi sororile tale, apoi de la voi şi fiicele voastre,, care vor^ avea primei. Iubirea voastră de mame să fie moderată prin judecată rece, iară nu să meargă orbeşte. Dacă la voi se vorbeşte tare de război, apoţ aici s-au înmulţit oficirimear precum nu a fost de 20—30 de ani. Toată lumea este îngrijaţă preste măsură. Vedeţi cum s-a urcat şi aurul, ca în epocile cele mai fatali. D-n. Ieronim încă este obligat, pînă ce va împlini 42 de ani; aşa, încă 3 ani. Dară Iancu la Ploieşti este, sau unde ? I-ai scris să plătească cei 2 fl. ? La cei cununaţi în Ploieşti le poftesc şi eu zile fericite. Cică 20 mii de franci sunt 8.000 fl. v. a. Să ia interes nu de 5, ca la noi ci de 10%, sunt tot numai 800 fl. * pentru acolo, un modest ban de ace1 cum zic nemţii. Al tău părinte iubitoriu şi doritoriu, Georgie. îţi scriu adresa nemţeşte, căci au început iară să-mi prindă cîte o scrisoare. 1 „Fiul meu este acum major, independent, nu se mai află sub tutela mea. maternă, Nu există nici o lege care mă obligă sau m-ar putea obliga să plătesc ceva pentru el. iar în cazul în care voi fi forţată la plată, voi înainta recurs“. 208 [Sibiu, 14 februarie 1887]1 Cred că ai primit răspunsul din 9 la scrisoarea ta din 5 febr[uarie], în cauza închirierei caselor nouă, cum şi în afacerea cealaltă. Despre fixarea taxei de hereditate şi întăbularea caselor nu mai ştiu nimic. Nu ştiu unde se va fi îngropat afacerea, la Braşov sau în Sibii. Aici am rugat de mult pe un funcţionariu de la direcţiunea finanţiaţă ea, dacă va veni de la Braşov, să binevoiască a mă înştiinţa. Se vede că pînă acum nu a venit. îţi fac cunoscut că am prenumerat pe numele tău Tribuna pe 5 luni, adecă pînă la 30 iuniu st[il] vechi. De mîine înainte o veţi primi. După ce o veţi citi, să mi se conserve toţi n-rii, pre cînd voi veni eu la voi şi pre cînd voi veni şi pre cînd mă voi întoarce de la Academie. îţi trimit şi un 1202 nr. din TăgeblaU^,pt. voi, femeile. Eu nu am fost la bal; văz, insă că şi străinii îl laudă foarte, E şi cîştig. Familia s-a întors de la Ploieşti? ^ [Adresa:] D^sale doamnei Victoria C. Iuga. Brasso (strada Catarina 402). 1 Carte poştală databilă după ştampila poştei din Braşov, la sosire: „Brasso 87 PEB. 15“. Poşta de la Sibiu la Braşov făcea o zi (ştampila poştei din Sibiu, ilizibilă). Acesta este „biletul” din 14 februarie, de care pomeneşte în scrisoarea următoare. f 204 Sibii, 4/16 febr. 1887 Iubita şi buna mea fiică! Scrisoarea ta din 14 s-a încrucit cu biletul meu din aceeaşi, trimis ţie pe lingă un Tegeblatt. Astăzi, după ce mă ameţii cu punerea din nou în ordine a bibliotecei mele de aici, îmi vine iarăşi să conversez cu tine, să-mi fac totodată şi o distracţiune. Ai făcut foarte bine că n-ai primit nici una din condiţiunile .puse de Szabadi. Un an întreg să mai stea casele goale, şi tot nu primesc asemeni eondiţiuni. Să sparg păreţi pentin sobă şi uşă,; şi numai pe chirie de 130 fl. ? Niciodată! De ar lua cineya locuinţa pe 5 ani cu cîte 200 fl. şi riici sub asemeni eondiţiuni nu sparg nimic. âcuAf de va măi veni Szabadi, să-i spui că răspunsul meu simplu este că nu dau cvartirul. Mai departe, de vălvehi oricine să întrebe de cvartir, de odaia cu cărţile să nu mai fife vorbă" deloc, sub nici o condiţiune, ci numai de propriul cvartir, aşa cum îl avuse zidariul atîţi ani, iară chiria: cuvîntul din urmă 120 fl. pe an, adecă 10 fl. pe lună, plătiţi; regulat la 1 fiecărei luni. Denunţare, 3 luni înainte: Arvuna, 3 fl. la închiriere. Dacă se poate aşa, Bine, dacă nu, să stea cvartirul gol. De curriya cetatea, respective erâriul militariu ar voi să-l?îâ, poate chiar cu sila, ca îh timpuri grele, atunci să ceri 15 îl. pe lună. După ce îţi scrisei âcestCa, n-ai' să mă măi întrebi, ci hotărăşte tu sip^ră,dtf orişicine. \ După acestea trec la descoperirile tale dureroase. Eu rn-am* exprimat rău cînd ţi-am zis să imitezi pe mama Noastră. Iacă1 ce mi-a^ rămas în peană şi ce trebuiam Să zi6 mai întîi: din toate cele ce-ţi voi putea da eu pre cîP mă aflu în viaţă şi din'toată partea modestă Ue-ţi va rămînea după moartea mea, să nu !dai la nimeni nimic, ci să ţii numai pentiu persoana ta, ca să niu fii silită a cădea la'graţia ginere-tău sau a norU-ta.’ îhtocma aşa înţeleg şi eu planul de a-ţi vinde casele, pentru că dînd D-zeU o conjunctură bună, sa salvezi din ele cîteva mii, să le aşezi, poate,^ chiar în altă realitate* nlillt mai ieftină şi totuşi bună şi sigură, mai pe alăs;> în modul acesta să-ţi împuţinezi grijile vieţăi, prin urmare să-ţi şi prelungeşti şi mai îndulceşti viaţa* precum o meriţi în toată puterea cuvîntului. Bărbatu-tău este asigurat, este scutit şi de cauţiune, poate mînca şi bea fără grijă, afară numai dacă pentru lene şi trîndăvie Delegaţiunea ar fi silită să-l dea afară, cînd apoi ar ajunge ,foarte rău, pentru că nu vrea să lucre. Fiu tău cel mai mare este de 26 de ani, îşi are profesiunea sa bună, nu are decît să scuture lenea şi arţagul drăcesc, penţru ca să se fericească. Zestrea fiicei tale este asegurată: cea materială prin testament, cea intelectuală 203 şi morală prin rara educaţiune, nobilă şi frumoasă, ce i-ai dat tu şi prin tine D-zeu. Fiu tău Georgie, prin însăşi purtarea sa şi prin ajutoriul prevăzut tot în testament, îţi va sparge drumul cătră un viitoriu dorit şi plăcut, mai alels dacă va avea plăcere pentru vocaţiunea de profesor. Din toate acestea urmează de sine că tu cu atît mai vîrtos ai să îngrijeşti, în linia primă, de viitoriul tău, pentru ca să poţi trăi cit se poate mai independentă, în Braşov sau unde îţi va conveni. Mie încă nu mi-a venit invitarea la Academie, prin urmare nu ştiu cînd am să plec de aici, în tot cazul numai în post, la borş, mazăre, fasole şi linte. Pînă atunci îmi trimiseră 16 cărţi ca să le citesc, că sunt puse la concurs. Bate ora şi nu voi să rămîi de poştă. Al tău părinte doios, Georgie 205 Bucureşti, 14/26 mart. 1887 Iubita şi buna mea fiică ! La scrisoarea ta din 14, primită astăzi demineaţă, grăbesc a-ţi răspunde tot astăzi, însă aşa că partea întiia mi-o rezervez pe timpul întoarcerei mele la voi, iară acuma zic numai că stau pe lingă părerea mea împărtăşită ţie şi prin scrisoare,, de la Sibii, şi prin grai viu deunăzi. D-zeu ne va ajuta; să-şi ajute şi ei cum vor şti. , Trec la părţile mai urgente. Taxa de 234 fl. 52 cr. este mare. După ce m-a păcălit şi adus în strîmtoare Ieronim, îmi va veni greu de plătit. Dară fie, bine că a ieşit rezoluţiunea, ca să mă ştiu limpezit. Bine vei face dacă vei merge la d-n. Genscsy sau la celălalt. Eu nu cer decît numai terminul legal şi acela nu poate fi mai scurt ca de 30 de zile, computate din ziua în care ai subscris tu primirea, că nu noi suntem de vină dacă provocarea veni mai tîrziu. Banii de la asecuraţiune îi vom da tot acolo, cu adaos pînă la 18 fl. pe ziua de 4 aprilie. Epistolele cîte vor fi venit pe numele meu să le deschizi tu pe toate* să le citeşti, că nu vei afla nici una venită de la vreo Dulcinea (nu-ţi ride* dară tu tot rîzi, aşa e ?). De-i vei vedea vreuna venită în cauza conferenţei electorale, să o pui sub altă covertă şi să mi-o trimiţi, una sau două, cîte vor fi de acelea, de exfemplu] de la dr. Raţiu, N. Christea. Dacă nu sunt de acelea, ţine-le pe toate bine pînă la întoarcerea mea. Vin şi gazete. Ţi-ne-le. Dacă însă va fi venit de la Sibii, din eroare, raportul general tipărit al Academiei, Georgie să-i rupă adresa şi să-l întoarcă sub bandă cruce la adresa: Herr Ludwig Binder, Director der erzbischoflichen Druckerei, in Her-mannstandt (Fleischergasse) 1. In fine, după atîtea griji, să mai şi glumim. Tu-mi zici să mă apăr de răceală. Ai toată dreptate, că eu trebuie să mă păzesc foarte tare. Oricît de scump [e] aici focul, pînă acum fac seara regulat foc în mica mea cameră, iară în sala de şedinţe este totdeauna cald. Dară ştii ce? Una din viitoarele cuscre (cum s-ar părea) îmi făcu prezent o scufie mică de mătasă roşie, de noapte, rugîndu-mă ca să mi-o pui noaptea* 204 să im răcese la cap, adecă cel n-am făcut uiciodată în viaţa mea, să fac acuma, să-mi ziceţi toate: „Alte Schlafmutzea. Mi-au pus-o în cap ziua, m-am uitat în oglindă. Adevărat turculeţ, de cei ce vlnd „braga dolce, dolce!“ pe strade., I-am mulţumit însă frumos bietei cocoane. Al tău părinte iubitoriu, Georgie. ' ■ i i : , • : . ‘ ‘ : ■ - ’ J 5 1 „Domnului Ludovic Binder, director al Tipografiei arhidiecezane, în Sibiu (strada Măcelarilor)44. 206 Bucureşti, 21/9 mart. 1887 Iubita mea fiică! îndată ce am venit aici, mă înjugară în trei comisiuni, pentru că colegii mei nu vor să ştie de bătrîneţele mele. Ei îmi zic că capul meu este arhiv ambulant, să le ajut pînă mai trăiesc. Voiam să-ţi scriu a doua zi după ce am ajuns aici, dară din cauza sus arătată nu am putut. Bărbatu-tău şi fiu-tău sunt sănătoşi, dară năcăjiţi, zicînd că n-ati bani. Costea fu aşa de naiv de-mi zise că de ce i-ai trimis pe Iancu, că aici îl costă mîncarea prea mult. Oho!, îi răspunsei eu, îndată ce bărbatul şi femeia trăiesc separaţi, bărbatul e dătoriix să îngrijească de feciori, apoi vază el cum îşi va cîştiga pîinea împreună cu ei, dară să nu aştepte ca să-i sature şi îmbrace femeia, şi ea să îmbie goală şi desculţă. Femeia are să îngrijească numai de fete şi să muncească cu ele. Aşa, ca să 6 ştie odată pentru totdeauna şi să înţeleagă. Ieri, duminecă, a fost Ioan îa mine, cu doi n-ri din Revista sa bibliografică. El însuşi rni-ă spus că nu crede să cîştige ceva la ea, iară eu i-am observat că, aşa cum a pornit, hu cred nici eu. Mă tem să nu pâţă ca cu Cfilin-dariul, să piardă la ea. Hei, la aşa ceva trebuie cu totul alte ştiinţe şi diligenţă Decît, lăsăm să-şi cerce norocul. Astă dată mi s-a părut mult mai serios decît era în Braşov, nu-i venea de comedii. Cel mai de frunte librariu din Craiova, anume Samitca (străin) scrie că lui i-ar trebui un om, însă nu sodal, ci oareşcum companion, cap copt, pe care ar voi să-l cunoască şi să trateze cu el în persoană, să-l cumpănească cu dramul. Da zău, uite aşa se caută astăzi oamenii! Atît Costea cît şi Ioan îmi zic că la vreo cancelarie ar afla de lucru, ca să capete 80—100 lei pe lună. Tată-său nu vrea, zicînd că apoi tînarul se va dezvăţa de la librărie, iară după orele de cancelarie nemaiavînd ce face, se va da la ştengării. Prea frumos! Adecă acum, că nu are nimic de lucru, nu se poate da la ştrengării! Dară la de acelea se cer bani. Voi mai vorbi cu ei după ce bărbatu-tău se va mai dezmeti din contabilitate, din bilanţ, cu care nu este gata. Să trecem la afaceri de acasă. îţi spuneam că aştept să-mi vie bani, pe cari să-i primeşti tu în .păstrare. Deci află: 1) că pînă cătră finea lunei martie îmi vor veni 50 fl. de la Turda, prin nepotul Medan; 2) pe la 3—4 aprilie, vreo 200 fl. v. a. de la „Albina44 205 din Sibii, sau de-a dreptul lâ adresa mea, sau la filială. Să-iprimeşti, să-i pui bine, să tetei cu ei pină la venirea mea. Să plăteşti din acelea sume numai asecuranţa din 4 aprilie, dacă o vor cere. Dacă mi o vor cere, să laşi la întoarcerea mea, cind am să transcriu poliţa pe numele unui dintre voi; copii ai mei. Dacă ai avea timp să vorbeşti cu maisterul despre dregerea coperişu-lui, adecă să-l chemi ca să vază cît are să dereagă şi ce preţ cere, mi-ar părea bine. N-ai să-mi scrii despre acestea, numai să aflu eu la venirea mea, căci* apoi, din cauza conferenţei afurisite de la Sibii, îmi caută să plec de la Braşov îndată după Paşti. Să-ţi fie ştiut că eu n-am pomenit aici nimic despre ţinerea băiaţilor lui dr. Vaida. Dacă cumva ai avea trebuinţă să-mi scrii, să adresezi scrisoarea nu la Academie, ci: Bucureşti, strada Blănari, Hotel Kiriazi, camera 52. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie.. 207 Bucureşti, 3)0/18 mart. 1887 Iubita mea fiică!?j îmi place a crpde că ai ppimit scrisoarea mea din 26 ale }[unii] pfurentş} în care prevedem că vei primi unele sume de bani pe numele meu, şi alte răspunsuri la scrisoarea ta din 24» Incinte cu o oară yeni barbatu-tău la mine şi depuse pentru tine 40 fl. v. a., rugîndu-mă ca să ţi-i trimit, căci el are să închiaie 40 de conturi. Ge e* drept, d-n. Sturdza şi comisiunea budgetară academică îi puseră sula în coasta ca nipiodată. Dară este foarte bine aşa. li ajptă şi fiu-său. Iară bine. Aşadară tu scote banii mei ce vei primi de la Sihii şi Turda 40 fl., pentru alţi atîţi cari se află la mine, ca să nu mai plătim porto, că ne ajung alte spese.. Âl tău părinte iuţ>itoriu, Georgie. 208 Bucureşti, 5 aprile 1887 Iubita mea fiică ! Primind astăzi scrisoarea ta din 1 apr[ilie], adecă la 4 zile de la data ei, am citit-o cu luare-aminte, am spus şi bărbatului tău coprinsul ei. într-a-ceea cred că vei fi primit şi tu scrisoarea mea din urmă. Dacă-ţi mai scriu şi astăzi, cauza este numai ca să te odihnesc în privinţa taxei de hereditate, să nu. mai osteneşti a mai întreba pe nimeni, căci eu sunt gata să plătesc atîta cît mi se cere. La atîta eram pregătit, ba mă temeam să nu fiu asuprit cu sumă îndoită. O voi plăti îndată după Paşti. Pînă atunci îţi cer ţie numai 206 un lucru. Pune pe Georgie sau pe Yirginia, care din ambii au timp mai mult, na din acea provocare a f mantei să fapă o copie exactă, scriind deasupra: Copia. Lingă copie să adaogi tu un bilet în care scrii numai acestea cuvinte: „Frate / Iţi trimit copia provocărei care aşteaptă pe tatăl nostru, ca pre cînd va veni de la Bucureşti să numere taxa foarte mare de 234 fl. 52 cr. v., a.* în 30 de zile. Dacă vei citi acestea, te rog trimite copia cumnatului- Bon-tescu“. Tu îţi baţi capul cu cauza cuscrelor ? Ci că eu îţi spusesem despre două: văduva Ho dos nre 5 feciori, unul profesor în Sibii, unul oficir, al treilea profesoraş aici, al 4-lea tînăr contabil, al 5-lea în .cl 7 gimn[azială]. Yăd[uva] Secula, fecior la medicină. Apoi numără şi tu pe toate fetele cîte le aveţi toate patru. Putem afla cuscre şi la ad[unarea] generală de la Deva etc., etc. _ , ;• ; u'-.: . Alt nimic. Tu mă pricepi: nimic. Părinte iubitoriu, Georgie. 209 Sibii, 1/13 mai 1887 Iubita triea fiică! / După ce am scăpat de una din cele mai niari greutăţi pe care le-am purtat în viaţa mea pe umerii mei, îmi iau timp ca să mă întorc şi la afacerile noastre famiţiarie. Am primit scrisoarea ta şi ale copiilor tăi din.8 mai, de felicitare. Aceasta de la voi nu vine nici prea curînd nici prea tîrzSu. Ştiu eu^bine că ea este aceeaşi totdeauna. Yă mulţămesc din inimă la toţi trei. îmi telegrăf&e şi bărbatul tău cu Iancu. De la ei însă aşteptam eu cu totul altceva: banii, şi aceştia mai vîrtos din cauză ca să poţi plăti tu încai^o singură rată lâ Spar-casa, căci eu cugetînd adesea la aceea, îi-am odihnă. în Săptămîna Luminată ziceam că nu au fost în capitală boierii; de atunci, însă, au trecut alte trei 'săptămîni. Doresc ca să ştiu dacă după atîtea formalităţi pedante cîte mi s-au cerut, s-au întăbplat casele pe numele meu. Registrele moşiilor (Grundbuch) la care d-n. Fara e preses, se află tot unde este tribunalul, însă partere, sub poartă, în stingă. Să meargă Georgie să întrebe acolo pe numele meu, care am cerut ca acele case 402 et 406 să se treacă de pe Maria Panaiot Bălan, asupra mea. Yirginia să-mi ajute cu altceva. Cunoaşteţi Album trimis mie de cătră doamnele române din B[uda]pesta înainte cu 24 de ani. Pe acel album veţi afla, alăturea cu altele, şi adresa acelor doamne: să mi-o decopieze înT treagă cu numele lor cu tot, pe hîrtie mai subţire şi mai mărunt scrisă, Am trebuinţă mare de ea. Precum veţi fi văzut din Tribuna, damele de astăzi, tot din B[uda]pesta, mă onorară cu un condei mare de aur în forma unei pene de gîscă tînără, 26 c[entime]tri lungime şi sus, la pene 3^2 c[entime]tri lăţime, iară greutatea aproape 50 grame. Aş voi să văz dacă între damele sau familiile celor de la 1862/3 se mai află unele şi în a[nul] 1887. Sunt dătoriu 207 să-1b riiulţămesc intr-o adresă, cu care nu aş voi să întîrziu prea tare, de aceea fiţi bune şi, în cîteva zile,-mi trimiteţi acea copie. Văz din însemnările mele că în ziua din urmă-ţi lăsasem 30 fi., şi anume din aceia 25 fl. peiitru repărături lâ casă. Venit-au acel tîndală de meşter, făcut-a ceva? j Mîine este ziua din urmă pentru plata contribuţiunei pe 3 luni înainte. Sunt sigur că o ai plătit zilele acestea. Preste 2 săptămîni eu plec la Turda, în afaceri tot familiare, unde însă nu voi sta decît cu totul 6—7 zile, apoi mă întorc la Sibii, ca să mă pun pe lucru, după ce mă obligai faţă cu vreo 300 de persoane că-mi voi publica scrierile mele, peiitru a căror tipărire românii depuseră spesele în mîinile mele.1 Am primit şi de la Octavia noastră o scrisoare plină de sentimente duioase, la care-i voi răspunde cît mai curînd. Al vostru părinte iubitoriu. Georgie» 210 Sibii, 19/7 mai 1887 Iubita mea fiică! Astăzi am primit scrisoarea ta de ieri, astăzi îţi şi răspund la toate punctele, cu excepţiune de păcălit ura voastră de la gară, la care nu am nimic de zis. Ştirea împărţăşita de la d-n. Far a mă mai linişti în dorinţa mea de a vedea odată regulată deplin încă şi acea afacere familială. Adecă Gmeiner în loc de stobor vrea să tragă zid de-a lungul curţei, pînâ spre vale, care apoi să fie întreg proprietatea lui. Bine, n-am nimic în contră, că în fine nici nu l-am putea opri, afară dacă am fi oameni de ai lui Neaga, ca să ne placă certele şi procesele. De una neplăcere însă tot nu vom scăpa. Comisiunea pe care o va scoate el va pretinde ca să mutăm amîndouă retiradeje sau să le facem de zid cu ciment, care să ne coste cîteva sute. De aceasta nu vom scăpa uşor. De acestea însă pat foarte mulţi proprietari de casă. Ceea ce mai putem noi face cu această ocaziune este ca să-i băgăm în cap lui Gmeiner şi să-i inspirăm grijă mare pentru casele sale, ca să-i arătaţi că de curînd col[onelul] Bundschuh a făcut secătura de a împreuna zidul său cu al nostru pe unde odinioară fusese grădina, de atunci ne căuză şi nouă jilăveală, dară neasemănat mai mult strică caselor sale, pe al cărui părete de cătră noi se scurge toată apa de ploaie şi nea, pînă în fundament. Să meargă la noi în pod şi să vază. Dacă vezi că nu poţi închiria casele cu 120 fl., cearcă cu 100 fl. pe an. Dară mai ştii ceva? Gunoiul acela din dreptul caselor nouă, de lîngă retiradă, să-l încarce Elek şi să-l scoaţă de acolo, căci privirea lui face impresiune foarte urîtă asupra celor ce intră de cătră vale în curte, apoi şi retirada, înlă-untru, să o şteargă fata de paianjini. Ai făcut prea bine că nu ai răspuns nimic lui Leon. Eu, ca frate, mi-am făcut dătoria de frate, în proporţiunea prea modestei mele averi, ca nimeni altul în zilele noastre. De la aprilie 1855 pînă în aprilie 1887 i-am dat preste 500 florini v. a. Pînă cînd să-i plătesc pensiune? într-o lună de zile cît am stat iestimp la Bucureşti, 250 lei n[oi]. De unde să mai dau? 208 Bărbatului tău i-am scris eu de aici, în numele episcopului, carele cere* de urgenţă încheierea definitivă a socotelei pentru diferenţele cursului şî rest dobînda ce ar mai fi. Preste vreo [cîteva] zile am să-i scriu din nour nu-1 las. Acum trecem şi la iubileul meu. Da, elogiul parohului Lucaciu a inspirat pe toţi ascultătorii şi le-a stors lacrime la mulţi, iară eu numai între plînsete i-am putut răspunde. In cît pentru sibiene, citeşte scrisoarea mea către Oc-tavia şi mai adaoge că bărbaţii conducători au ţinut acea zi în secret mare,, de frică ca nu cumva să o împiedice ungurii, precum opriseră anţărţ, după procesul de presă, cina comună. De aici vă puteţi explica multe: tăcerea,, liniştea cu care s-a făcut şi surpriza neplăcută pentru mulţi binevoitori. Chiar şi subscripţiunile se adunaseră, din aceeaşi cauză, în cursul anului 1886r în tăcere. Dară Somnorea al vostru nu are dreptate că braşovenii nu ar fi ştiut nimic. Sunt subscrişi în album 38 braşoveni, în frunte cu Diamfandi Manole, G. Buc[ur] Pop, fraţii Stănescu, prot[opopul] Io[an] Petric, Nic[olae| Ciurcu, Io[an] Duşoiu. P. Nemeş, dr, Cioran, Io[an] Lengher, Io[an] Popea, Stef[an] Iosif, Vas[ile] Yoina, Ios[if] Puşcariu, Ius[tin] Grama, Bart[olomeu| Baiulescu, Nic[olae] Străvoiu, O. Sorescu, Bârşanu, Năstase, Panţu, Do-breanu, I. Săbădeanu, N. Fluştureanu, Dima, îlaşevici, Feneşanu, Maxim Ios[if], Maximilianu, Chelariu, Navrea G., Voicu etc., etc. Nu sunt subscrişi aceia cari n-au voit a subscrie, sau din ură personală, sau de zgîrciţi, sau do săraci. Se şi poate că cei însărcinaţi cu adunarea dş subscripţiuni se vor fi ferit de cîte unii răi de gură, care nu pot tăcea. După ce însă 38 au ştiut despre plan şi au subscris, este curat preste puţinţă ca redactorul să nu fie aflat nimic despre planul acela. Eu n-am citit ceea ce s-a publicat în Gazeta despre acea solemitate, voi însă păstraţi bine n-rii respectivi. Pe airea, unde au voit oamenii şi nu au tremurat de frica ungurilor, s-au subscris lamura şi fruntea românilor. Aşa, de ex[emplu], din orăşele mici ca Deva 32 între cari şi 4 femeiT Făgăraş 20, Abrud 18, micul Haţeg 17, Sălagiu 35, Ludoş pe Gîmpie, pe Murăş, 50 între cari 12 femei, la Cluj, între maghiarii fanatici, au avut bărbăţia de a se subscrie 39 şi una damă bogată, în Ungaria, la Arad şi de prim-pregiur 201 între cari 16 dame, în micul oraş Lipova 18. în Temişoara 17 cu 2 dame, în Budapesta chiar, la nasul gubeniului, din puţinele familii romane cîte trăiesc acolo, s-au subscris 30 bărbaţi şi 6 dame etc., etc. In cît pentru suvenirul doamnelor din Pesta, scrisesem Octaviei că nu ştiu care sunt acelea. Acuma ştiu. Adresa care se rătăcise din mare confuziunne la fratele Ilie Măcelariu îmi veni astăzi la mină. Sunt 14 dame care au coperit spesele condeiului de aur, şi ceea ce este mai onorătoriu pentru mine şi pentru toată familia mea se poate considera împregiurarea că în frunte stau trei doamne din renumita familie a proprietarilor milionari, Iosephina, Helena, Theresa de Mocioni, îndată apoi doamna Constanţa Dunca-Şchiau, după care urmează celelalte doamne, între care şi doamnele Sofia Babeş şi Constanţa I. Puşcariu. Juvaergiul declară că condeiul are valoarea de 14 carate în aur, iară în v. a. fl. 70. Nu e lucru mare 70 fl., dară este recunoştinţa care nu se poate preţui în sume de bani. De aceea eu le mulţumesc la toţi şi la toate, în numele meu şi al membrilor familiei mele. Cu acestea închei, să plec la şedinţa „Albinei44. Bine şi exact mi-a decopiat Yirginia. Să-mi scrii cîţi bani îţi mai trebuie la repărătură. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie 209* 211 Sibii, 30 mai 1887 Iubita mea fiică ! La scrisoarea ta din 23 mai îţi poci răspunde numai astăzi, într-o oară de repaus. Rezoluţiunea despre întăbulare, sau cum îi zici tu vegzes o vei fi pus în pugilariul cel mare sau adecă la un loc cu multe chitanţe de plăţi făcute, eăci aşa o rezoluţiune şi întăbulare poartă în sine preţul moşiei întăbulate, de aceea trebuie păzită foarte bine. In cît pentru folosirea caselor prin mine şi prin Aurelia, îţi repet cîte ţi-am răspuns la ocaziuni avute şi mai adaog la ele cuprinsul .alăturate scrisori a căpitanului Ge[orge] Boldea. în cît pentru mine: am aici in Sibii, din Sibii, venit singur care de 1 an încoace îmi mai crescu, adecă 1 100 fl. şi cu 350 fl. veriit ordinariu de la Academie, afară de cei nesiguri pentru documente. Spune-mi, ce poci avea în Braşov ? Nimic. Apoi cu 1 100 fl. eu surit asecurat pe viaţă, şi din ce inai cîştig, anume de la Academie, ajut pe acei membri ai familiei mele, despre a căror lipsă sunt convins. Aurelia ? Dacă nu s-a mutat la Braşov înainte cu 5 ani, acuma să se mute? Ştii că Boldea 6 ceruse în toată regula. Ştii că înainte cu mai bine de un an el a de-clărat colonelului sau că el e decis să o ia de nevastă. In fine; iacă cum îşi încheie scrisoarea: „Voieşte să aibă şi el parte de familia noastră44. Scurt, el nu se lasă de Aurelia. Căpitan s-a făcut. Apoi tot dînsul zisese cava servi un ari în acea calitate şi apoi îşi va cere pensionarea şi se va cununa. După ■ce vor trece marievrele cele mari, voi merge pe la ei în septembre, şi apoi Vom mai vedea. Da, este pierdere dacă nu se pot închiria casele, dară nu suntem numai noi cari pierdem. De altă parte, este veche zicătoarea că trei mutate dintr-un oraş în altul fac atîta pagubă ca şi cum ţi-ar arde odată casele. Aurelia să se mute! Ce să facă cu mobilile? Să le vîndă pe preţ de batjocură? Să le le lase în locuinţă pentru olicieri? Să le transporte la Braşov, şi cînd ar fi să se cunune să le ducă iară la Orăştia? Căci, adecă, Boldea e decis a purta economie sau la Orăştie, sau acasă la ei în Banat, şi îri nici un caz la Braşov. Ce să facă el la Braşov? Deci fii tu liniştită pe deplin acolo unde te afli cu locuinţa şi dispune de ea ca şi pînă acuma. La Sparcasă nu poţi plăti nici din altă cauză: pînă nu vor veni banii de la Academie. I-am scris cum am ştiut, şi nu-mi răspunde nimic. Mai aştept pînă după Rusalii, după ce mă voi întoarce de la Turda şi Cluj, apoi am să scriu de-a dreptul Delegaţiei academice, de la care şi am primit pînă acum trei expediţiuni. Păstrează-mi bine scrisoarea lui Boldea, în coastăn. Ci că tu n-ai să-mi lauzi pe fiie-ta, că o ştiu eu. Dînsa ori executează ■ceva bine, ori nicidecum, dară fiasco nu va face niciodată. Să o şi apere D-zeu, între toate împregiurările vieţei. Bate ora poştei. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. 210 212 Sibii, 15/3 iuniu 1887 Iubita mea fiică ! Am sosit aseară sănătos de la Turda, Petrid, Cluş; Văzînd scrisoarea ta, yoi să-ţi răspuiid Îndată, prej cît mă iartă vizitele de bună venire. Mai întîi voi să-ţi ridic îndoiala despre 500 1. n. râmaţi la Braşov pentru tine, că ai uitat. Ţi-am fost spus limpede că voi să te ajut cu 200 fior. v. a. la plata ce ai să faci la Sparcasă. Deci aceşti 218 fl. ţi-i dăruiesc ţie, ca să te mai uşorezi. Cei 500 1. n. îypoţi schimba astăzi cu 218 fl. Cu 18 fl. să plăteşti rata de asecuranţă pe 4 iuliu şi să iai chitanţă. Bărbatu-tău îmi trimise aceşti bani, 1 000 1. n., însă nici o socoteală pentru episcopul Meţianu, nici pentru cupoanele de la hipotecă, cită am plătit eu pentru el, nici cît dedese lui Leon, nimic. Filosoful Schopenhauer! Dacă voiţi să înnebuniţi şi voi, să păţiţi in familii cum a păţit Titu Maiorescu şi alţii, să-l citiţi şi voi întreg. Eu, da* combătusem doctrinele lui în Academie, care-mi gratulase, şi dizertaţiunea fu tipărită în Anale. Schopenhauer fusese de profesiune comerciant bogat, iară după ce trăise lume albă şi-l apucase greaţă de femei se făcuse filosof care vedea în cei mai mulţi oameni tot fiare sălbatice. Acesta fusese Scho-penhauer. Apropos d£ cărţi şi scriitori! Opt zile cît am stat în Cluj, am conversat de vreo trei ori cu vechiul meu amic d-n. Al. Bohăţel, moşul fraţilor Vaida. D-sa mă întreabă cu de-amănuntul despre purtarea nepoţilor săi. Eu l-am asecurat că ambii au purtare prea bună şi că au înaintat şi în limba noastră maternă. D-sa, însă, mă întreabă că dară pentru ce a căpătat cel mai mare în II® şi de ce-1 lăsăm să citească cîte alte verzi şi uscate, iară pe ştiinţe mai serioase, exacte, nu-şi pune nici o silinţă ? Eu la acestea i-am replicat că cu acest mare deiect venise de la Bistriţa, unde li s-a permis ca să citească tot feliul de galimatias nemţeşti şi ungureşti, încă şi foi politice, fără nici o pregătire sistematică, regulată, bine condusă. Apoi este cunoscut prea bine în toată Europa că mai toţi tinerii cîţi citesc de mici politică, romane, novele, scurt: lectură uşoară, în ştiinţele matematice nu sunt buni de nimic. De aceea sunt aşa puţin tehnici, ingineri, geometri, mecanici, hidraulişti în Ungaria şi Transilvania, iară puţini cîţi vedem sunt nemţi şi evrei maghiarizaţi. Matematica dă astăzi, şi va mai [da] în 30—40 de ani înainte, funcţiunile cele mai grase şi venituri sigure la ingineri, geometri, arhitecţi, corăbieri, mecanici, fabricanţi, silvicultori etc., cari toţi numai cu matematica bine studiată înaintează, unii şi pînă la 10—15 mii fl. venit sigur pe an. Dară lăsînd aceasta, chiar şi pentru economii harnici este astăzi ruşine mare să nu aibă măcar elementele matematice în degetul cel mic. Este treaba părinţilor ca să-i oprească de la alte lecturi, dacă nu-şi învaţă prea bine lec-ţiunile, dară nu să le dea în mîna lor. Ce folos au băieţii de 12—16 ani din Schiller, Gothe etc., din care prea multe nu le înţeleg nici studenţii din a 8-a clasă. Să aştepte cu acestea pînă ce vor ajunge la vreo universitate. Aşa i-am vorbit lui Bohăţel, şi mi-a dat toată dreptatea. Eu nu am primit ziarul Prahova; nu înţeleg ce a fost aceea. 1 1 Continuarea lipseşte. 211 218 Sibii, 29 iuniu 1887 Iubita mea fiică! De cînd am primit scrisoarea ta din 24 ale l.c. am fost ocupat nu numai cu redactarea foaiei pe iuliu, dara şi cu examenele de la şcoală şi de la Internatul de fete al Asociaţiunei transilvane. Se prea înţelege că toţi membrii comitetului eram îngrijaţi de succesul examenelor * şi cum nu? Profesori, profesoare, directora, toţi noi, afară de directorul Barcianu, brav, înţelept şi foarte muneitoriu, iară o parte măricică a elevelor, venite din alte şcoli din ţerile vecine, Ungaria, Bucovina, unele ştiind foarte rău româneşte, altele deprinse rău de acasă, era o adevărată artă în 10 luni ca să înveţe perfect româneşte* să le supui la aceeaşi regulă şi disciplină, săiiu mai întîm-pini prostiile unor mame şi absurdităţile unor taţi. Ei bine, acestea probleme grele s-âu dezlegat preste toată aşteptarea* Trei zile cit au ţinut examenele la toate opt clase, sala cea mare a internatului au fost. necurmat plină de ascultători, bărbaţi şi femei, înainte şi după amiazi, -iar^ multe mame şedeau ca fermecate, ţi se părea că nici mîncare nu le trebuie. Iară a treia zi, la declamaţiuni şi cîntări, publicul de bărbaţi a stat mai mult în coridor, că în sală nu încăpeau de femei. Yi le scriu acestea cu scop ca să vă faceţi şi voi idea despre gradul în care a pătruns pe la toţi românii sentimentul de naţionalitate. Celelalte impre-giurări ale Şooalei le puteţi vedea din programă, din care am trimis un.exem-plariu la adresa Octaviei noastre, pentru ca să faceţi comparaţiune între şeoalele româneşti şi săseşti din Braşov, cu cele de aici. Sistema este aceeaşi, adecă coprinsă în legea ţerei, dară metodul, modul de a tracta cu elevele diferă. Răspunsurile lor sigure te incintă. Văz că tu nu mai ştii cum să mulţămeşti pentru acelea două sutişoare. Aş primi acea mulţămită atunci cînd aş fi în stare să-ţi plătesc toată dătoria de pre casele tale. Aşa însă nu poci face mai mult decît să împlinesc cîte puţin la ceea ce-ţi lipseşte ţie şi celor doi prunci ai tăi, din cauza indolenţei şi lenei altora. Aş putea: şi eu să ascund sutele cîte, biet, îmi prisosesc din cîştig, şă nu vă fiu dat la nici unul nimic preste stricta îndatorire cerută de lege -după moartea mamei voastre, ci să răbdaţi pînă după moartea mea. Aşa ceva este cu totul în contra naturei mele, a caracterului şi a iubirei mele părinteşti. Adecă pînă trăiesc eu în vază şi rang, voi să suferiţi de foame şi de golătate, anume voi cele două, cu copiii voştri. Dară să lăsam acestea, să trecem la case. Nu mă poci decide ca să mai repărez la acelea case nici cu ciment, nici altmintrea. Am decis odată să le vindem, anume după ce va înceta războiul vamal, care nu poate dura în veci: La ceea ce mă învoiesc acuma este ca să le dai şi cu chirie mai mică, pentru ca să apuce a fi locuite pe timpul vînzărei, cînd apoi se văd urme mult mai puţine de umezeală. Eu nu poci crede că cele nouă sunt mai jilave decît este de ex[emplu] casa de înainte în cele vechi. Hei, Doamne, dară cum era casele acelea vechi pînă nu apucasem a le dărîma, şi totuşi niciodată n-au stat nelocuite. Serie de ani au fost acolo cîrciumă, apoi văpsitori, argă-sitori, cizmari şi n-au pierit. Aşadară dă-le cum vei putea, dacă le cere cineva. Bine ai făcut că ai dus în locul meu documentul de întăbulare la per-ceptorat. Cred însă că nu ţi l-au oprit acolo, pentru că de acela vom avea n2 totdeauna lipsă/De cumva nu ţi l-a restituit, să-l ceri înapoi, ca să-l păstrăm foarte bine. Deunăzi Aurelia-mi scrisese că, pre lingă ce Mihai Stăneşcu îi făcuse un prea frumos prezent, apoi Octavia o invită pe vacaţiune la ei, cu toţi trei pruncii, adecă patru inşi deodată, ca să şază pînă îp 25 aug[ust] la Braşov, iară Octavia i-a pus numai condiţiunea ca să mă învoiesc şi eu. Dacă Octavia voieşte să facă acel sacrificiu ca să-i trimită şi bani de drum, eu nu am nimic în contră. Aurelia însă nu are bani de călătorit cu 3 copii la Braşov şi înapoi, să mai şi cumpere cîte toate, căci aşa ceva ar costa la 200 fi. v.a. Apoi după a mea părere şederea de 5 săptămîni încă ar fi prea lungă, ar fi de ajuns 2—3. Mai este însă şi altă împregiurare despre care-mi scrie Aurelia, că adecă i-a căşunat şi Măriţei ca să meargă cu 4 prunci mici la Braşov, acuma, cînd bărbatu-său e stors de bani din cauza caselor cumpărate şi zidite din nou, încă şi cu bani împrumutaţi. Şi apoi iarăşi să se mai certe ? Citind eu scrisoarea Aureliei, îmi adusei aminte de altă împrejurare că adecă Octavia ar voi să ţie la sine pe fiica Aureliei un an de zile, iară tu-mi spuseseşi că tocma nu eşti de acea părere, din cauză foarte serioasă. Eu i-am scris Aureliei că în această privinţă să se înţeleagă nesmintit mai întîi cu tine, şi în cazul cel mai favorabil să nu lase pe fiică-sa decît cel mult 5—6 luni în Brâşov. Băiata este de 15 ani, deşteaptă şi diligentă. încă ceva rutină, şi educaţiunea ei este făcută. Mai mult nouă nu ne trebuie, dacă voim să ne mărităm fetele şi să nu înstrăinăm pe bărbaţi cu fantazii de mari capitalişti şi cu fumuri aristocratice, sau cu luxuri de cochete şi grizete din Yiena şi Paris. Yoi să aflu, la timpul său, dacă d-n. Vaida va mai aduce pe fii săi la Braşov şi pe a[nul] 1887/8. De la Bucureşti nici pînă astăzi nu am nici un răspuns. Voi fi silit să scriu de-a dreptul la secretariul general,'d-n. Sturdza, ca să-mi trimită valoarea cupoanelor de la 3 300 l.n. Al tău părinte iubitoriu, Georgie. 214 Sibii, 10 iuliu n. 1887 Iubita mea fiică! La scrisoarea ta de duminică 2 iuliu îţi răspund şi eu tot duminecă, pre cînd nu-mi vin amici la vizită, căci toţi şi toate se află sau pre la băi, sau în preumblare, sau că acum, pe la 4 oare, se deşteaptă din somn cu ochii cît cepele. Yoi atinge numai unele puncte mai delicate din scrisoarea ta. Călătoria Aureliei cu pruncii săi la Braşov este decisă pe 20 iuliu. Octavia o invită din nou, în termini răspicaţi. Aurelia iarăşi mă întreabă, asecu-rîndu-mă că ei nici prin minte nu i-ar fi trecut a se mişca de acasă, dacă soru-sa nu o asecura de purtarea speselor drumului. Eu, din partea mea, îi detei instrucţiuni pe care le-am crezut necesarie, iară dînsa este cu minte destulă pentru ca să judece pînă unde poate să meargă ospitalitatea. Apropos de aceasta, o glumă din Flieg. Blătter de dăunăzi. Un unchi al bărbatului mersese la nepot pe vizită foarte lungă. După cîteva zile ne- 213 vasta nepotului, urîndu-i-se de acea vizită lungă, şi neeălită, şi dorind să să scape de ea, zise unchiului: — Rogu-te, unchiule, eu ocupată, bărbatu-meu ocupat mereu pe dinafară, aşa e că ţi s-a urît să stai tot singur? — Ai dreptate, nepoţică dragă, că mi s-a urît, dară iată că tocmai voi să scriu nevestei mele, ca să vină şi ea cu cei doi copii mai mici, ca să fim cu toţii în luna următoare. De altmintrea spesele ce se vor face cu Aurelia pot să fie considerate prea bune ca pomană pentru sufletul lui Haralampie, din averile rămase de la acesta, căci s-au făcut mii de lei pomană netrebnică, neprimită de D-zeu, din acea avere. Băiatul Aurel are să meargă la gimnaziul de la Orăştie, din cauze grele pe care le-am arătat Aureliei. De nu va învăţa limba magiără bine de mic, fiind acea limbă foarte grea, cînd va fi mai mare nu o va mai învăţa, şi va păţi rău mai tîrziu, cum a păţit bietul tatăl lor, şi bravul judecătoriuMaxim a nebunit învăţîndu-o în silă la etate de 40 de ani. *.■■■ în cît pentru băiata Victoria, mi-am dat şi pentru ea partea miea. îmi scrii că ai mai primi;băiaţi, dacă m-aş învoi şi eu. Au m-am opus vreodată? V-am observat numai, pre cînd se afla în viaţă şi mama voastră, că v-aţi fost păcălit rău [cu] cei patru, şi flămînzi, şi mojici, şi cu plată foarte puţină. Din contră, cu privire la băiaţi ca ai d-lui Vaida, tocma îţi observasem că aş dori să mai stea la tine încă numai un an. Nevenind aceia, să primeşti alţu, însă nu mari, ci cel mult de cîte 12 pînă la 14 ani. Studenţii mari au nevoie de conducere bărbătească;şi de frîne tari. Vedeţi că şi profesorii abia înving cu ei. Apoi mi se pare că cu mai mulţi de trei mai mici ţi-ar fi foarte greu. Ca să rămîie şi băiata Victoriei la tine, cu băieţii la un loc, pe de o parte cred că s-ar simţi Octavia foarte ofensată, pe de altă parte nu s-ar prea potrivi. Dară să lăsăm cazul cu băiata pînă în august, după ce v-aţi fi consultat toţi trei şi după ce vei şti dacă ai sau nu ai să primeşti băiaţi în cvartir şi vict, ca să-ţi mai faci un venit modest pe un an. Dacă d-n. Vaida invită pe Georgie la sine, zic şi eu că bine face, să se ducă, şi eu cred că el se va purta aşa, încît să cîştige lauda tuturor. Atîta poate şti înainte, că de ex[emplu] d-n. Al. Bohăţel, moşul băiaţilor, are ochi de vultur, iară frate-său, Mih[ai]il Bohăţel are, pare-mi-se, doi băiaţi la gimnaziu. La casele dd-lor vin mulţi, şi români şi magiari, de aceea Georgie să fie cu mare grijă cînd vorbeşte despre magiari, să asculte şi să tacă. Unele persoane pe acolo vorbesc bine româneşte, se poate însă prea uşor ca să nu fie române, ci magiare. De la Bucureşti nu am primit nici eu nici un răspuns la cîteva scrisori, şi nici socoteala. în anul viitoriu, avînd viaţă, ştiu ce voi face. Aşa le place ? Aşa să aibă! Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. -214 215 Sibii, 17 aug. n. 188? Iubita mea fiică ! La scrisoarea ta din 14, primită ieri, grăbesc a-ţi răspunde la două puncte pre cît mă iartă timpul înainte de-a merge iarăşi la şedinţă. Bine ai făcut că ai închiriat casele cu 100 fl. Dară din care lună va intra Preidt în ele? De cînii lui să nu avem frică prea mare, că dacă sunt de cei muşcători, vor avea hoherii grija lor. In tot cazul, la cea mai mică neplăcere din cauza cînilor, vom înştiinţa poliţia, dacă domnul cînilor nu vrea să înţeleagă. Trec la punctul cel mai delicat. Mie nu mi-a plăcut din capul locului cutezarea acelui bm tînăr, de a voi să se urce sus aşa curînd. Acum însă el însuşi ţi-a dat arme în mină, cu care să-l scoţi pe uşă afară şi să o închizi pentru el. Dînsul, adecă, mărturiseşte singur: 1) că e dătoriu cu 1200 fl.; 2) că are să facă anul de miliţie; 3) că, fiindu-i venitul prea mic, voieşte să meargă la Bucureşti. Deci tu, ca mamă, să-i zici: ^Domnule, am întrebat pe bărbatul meu şi pe tată-meu, iară aceştia îmi răspunseră şi mă invitară să te sfătuiesc ca, înainte de a cugeta la căsătorie, să-ţi plăteşti dătoria de 1200 fl., să faci anul de miliţie şi, în fine, dacă ca profesor în Braşov eşti plătit prea rău şi zici că vrei să treci la Bucureşti cu salariu mult mai bun, să nu lipseşti a te asecura bine cu decret în regulă şi pe viaţă. Sub aceste con-diţiuni, casa noastră poate să vă fie deschisă, iară pînă atunci te rog să ne cruţi, cu atît mai vîrtos că gurile oamenilor sunt foarte rele. Apoi acestea frecventări dese sunt un obicei nemţesc şi nicidecum românesc. Adieu!“ Să nu fim prea îngrijoraţi de viitoriul Yirginiei. Au nu văzurăm că sub clima ţârei noastre fetele de român măritate între 20—22 de ani tot au cîte 9—10 prunci? Chiar mama voastră, măritată pre cînd trecea de ani 22, avu 9 prunci, şi altele o mulţime nenumărată. Şi apoi ce este mai frumos, românce de ani 40—45 cu cîte 6—7 prunci, încă tot sunt frumoase şi sănătoase ca multe alte săsoaice, nemţoaice etc. de 25—30 de ani. Cu cîte 10 ani cel puţin sunt românele mai trainice decît altele, numai să trăiască regulat, să nu fie rele îndrăcite sau poate desfrînate, sau să nu aibă vreo boală moştenită din familie, de la tată sau mamă. Deocamdată lăsaţi această grijă pe alte timpuri. Pentru acuma să-mi scrii tu mie curat şi răspicat: vrei să vii la adunarea generală cu Virginia? Dacă vrei, atunci să vă trimit înainte de 15/27 aug[ust] bani de drum, 30 fl. şi să vă luaţi bilete de cl. II tour şi retour, care aşa luate costă, venit şi întors, 14 fl. de persoană. Plecînd la 4 oare demineaţa din Braşov, pe la 5 oare veţi fi aici şi fiacărului veţi zice: „Reispergasse Nr. 25, in Er. Salmens Hause I Stock“ \ adecă aci la mine, unde nu veţi avea nici un cruceriu spese. Duminecă seara, adecă în ziua de deschidere seara, concert luni bal, iară marţi vă puteţi întoarce, pe la 9 oare demineaţa, dacă nu a cine [să] grijească de găini. Nu rîdeţi! Aurelia încă mi-a scris, dară acuma nu-i poci răspunde. îi voi scrie la Octavia, numai să aflu de sigur cînd pleacă ea de la Braşov. Nu eu am zis că trebuie băiatei „chic“, am reprodus zisa altei persoane. După mine, băiata şi-a completat educaţiunea. Mai mult ar fi sau pentru profesoare, sau pentru dame de milionari, proaste ca cele din Flieg. Blătter. Lăsaţi pe Aurelia în Orăştie. Părinte iubitoriu, Georgie. [Adresa:] D-sale doamnei Victoria C. luga. Brasso, strada Catarina 402. 1 „Strada Reisper nr. 25, în casa baronului Salmen, etajul I“. 216 [Sibiu, 13 septembrie 1887] 1 Pre eînd eram să răspund lui Georgie la scrisoarea sa din 3 sepţfembrie], pe care a făcut foarte bine că mi-a trimis-o, ca să fiu odihnit că aţi ajuns bine acasă, iacă,-mi vine ştirea prea tristă că duminecă seara pe la 9 oare au ars şi casele sărmanei Aureliei şi toate hainele de iarnă aşezate în cămară. Din casele de locuit au scăpat parte mare din mobiliariu, cu ajutoriul oamenilor buni.; Aştept informaţiuni mai exacte, apoi am să plec la ei. Strînsura bătrî-nilor: 200 fertdele de grîu, 20 cară de fîn etc., etc. toate sunt cenuşă. Altădată mai mult. [Adresa:] D. doamnei Victoria C. Iuga. Brasso. 1 Carte poştală databilă după ştampila poştei din Sibiu: „Nagy-Szeben 87.9.13“ 217 Sibii, 27/15 octobre 1887 Iubita mea fiică ! în scrisoarea mea din 14, venită mie ieri, zici îndată la început că nu eşti asigură dacă m-am întors din călătoria mea. Eu plecasem de aici în 2, iară în 17 oct[ombrie] seara mă aflam iarăşi în Sibii. îndată la sosire,-mi zise Ieronim -că tu ai întrebat de mine chiar în privinţa fiicei tale şi că ce să-ţi răspundă, chiar atunci? „Să răspunzi Victoriei că iată, am sosita, îi zisei eu. Dînsul însă tot atunci se luă cu mine la dispută fierbinte, din cauza schimbărilor făcute la internat, nelăsîndu-mi nici măcar o oară de repaos şi zicînd că el a devenit nervos din acea cauză, şi deci noi bătrînii să convocăm altă adunare generală, cum şi alte secături. L-am lăsat furios şi m-am dus de acasă. Aşa se pare, că el de arţag mare ce-1 apucase şi de cătrănit pe unele femei, nu ţi-a mai scris nimic de venirea mea acasă. Vei face foarte bine dacă nu-i vei scrie nici tu nimic, ca să nu o păţi şi tu. Am citit scrisoarea ta cu toată luarea-aminte pe care o merită într-un caz? aşa de important precum este acesta relativ la Virginia. Eu însă, şi după meditaţiune de 30 de oare nu-ţi poci răspunde altceva decît ceea ce ţi-am răs- -216 puns înainte cu 8 săptămîni, aici în Sibii, că acel profesor se prea grăbeşte cu însuratul. Las’ că este, după cum spuneţi voi, numai de 23 de ani, dară apoi de tot de la tine ştiu că are şi dătorii, că trebuie să facă şi anul de volun-tariu, de care nu pricep cum poate să scape fără pericul de a-1 prinde cu ocaoa mică şi a-1 lega apoi pe 3 ani,.Eu ştiu bine că Virginia e trecută de 18 ani. Să nu uiţi însă că în epoca de faţă foarte rar se mărită fetele înainte de ani 20. Mama voastră fusese tocma de ani 22 şi avu 9 prunci, Aurelia de 21 şi ar fi avut cine ştie cîţi, dacă i-ar fi trăit bărbatul, Măriţa de 22 ani şi iată deja 5 etc., etc. Apoi eu nu pricep cum poate acel tînăr prevedea că va avea tot cîte 2000 fl. pe an. Să nu prea voiască a vedea în viitoriu. Mi-a vorbit şi Aurelia despre acel june, mi-a spus că ai avut şi vorbe grele cu Octavia din cauza lui, încît nici nu-i mai intri în casă. Lor, adecă, li se pare acel tînăr îndrăzneţ preste măsură şi lipsit de tact şi de regulele bunei cuviinţe. Nu le place deloc nici familia lui, că adecă tată-său ar fi un beţiv şi că s-ar putea ca mai tîrziu să devină şi fiu-său aşa. Dară, în fine, Virginiei îi place. Aşa, consiliul meu părintesc nu poate fi altul, în starea de faţă, decît să mai aştepte un an, să vază cum îi va succede cu serviciul militariu. Dară să se însoare şi apoi să ajungă, poate, în Bosnia pe un an!! De altmentrea Virginia are tată, ea este dătoare să-i scrie părintelui său exact toată starea lucrului, să-i ceară consiliul şi binecuvîntarea. Sau dacă ea nu-î scrie, ai să-i scrii tu. Nu întreba că ce-ţi va răspunde; scrie-i. Eu aş crede că nu ai face rău dacă ai vorbi şi cu Mihai în această afacere delicată, intre patru ochi, chemîndu-1 la tine sub cuvînt că ai să-i împărtăşeşti o scrisoare. Mă cheamă la o afurisită de şedinţă. Părinte iubitoriu, Georgie. m Sibii, 6 nov. n. 1887 Iubita mea fiică ! Scrisoarea ta din 4, venită a doua zii, am citit-o atunci, apoi şi astăzi, cu toată luarea-aminte. îmi place cum judeci tu împrejurarea în care te afli cu fiica ta. Nu, Doamne fereşte, de nici o silă să nu fie vorba! Ca mamă ţi-ai făcut dătoria, şi deci mai departe să nu o mustri. Dacă pe dînsa nu o jenează diferenţa relativ mică în ani dintre fecior şi fată şi dacă ei îi place feciorul, iară tu nu afli într-însul vreun viţiu nesuferit, ci purtare cuviincioasă, atunci zică altele oricîte le place, dă-ţi învoirea şi binecuvîntarea, prea fireşte sub nondiţiune de sine înţeleasă ca lui însuşi să nu-i stea nici o piedecă în cale, pentru ca să se poată logodi şi apoi cununa în pace, prin urmare să fie scăpat şi de anul de militariu pe cale dreaptă, să nu se însoare nici încurcat de dătorii, cu speranţa că le va plăti din zestre. Aci să fiu bine înţeles. Eu nu zic ca ginerelui să nu i se dea la mînă o sumă oarecare. Să se ştie însă că după legea ţerei suma ce se dă la mina ginerelui devine proprietate a lui, la care femeia lui nu are nici un drept, iară averea ei este aceea ce-i dau şi asigură părinţii Reparat, prin foaie de dotă, sau mai bine prin contract (Ehevertrag) în haine, 217 scule, mobili, bani puşi pe hipotecă, sau case, pămînt etc. Aci, dară, se poate afla cale a de mijloc, mai ales cînd vBm şti cita va fi zestrea în bani. Speranţe de venituri încă să nu-şi facă, ci să înveţe a se îndestula mai cu puţin, şi adunarea de avere cu muncă dreaptă să o aştepte de la timp. Mai toţi am fost aşa, am muncit şi am învăţat a păstra, iară de nu erau nebuniile braşoveneşti, mai ales pînă pe la 1870, am fi păstrat şi mai mult. Acestea pentru Virginia. Mai doresc să aflu numai despre sora profesorului. Este măritată ? După cine ? Cum se ţine ? Cele ce-mi scrii despre sora voastră nu mă surprinde, sunt dedat cu ele. Nu are nici un drept să-ţi impute ţie că-mi scrii. Să nu uite că eu păstrez prea bine scrisorile bărbatu-său, în care-mi cere cu amar ca să merg să-i tmpac şi să-i scot gărgăunii de jalu^ie înfuriată. Dară nu am voit să mă amestec, din care cauză s-a supărat bărbatu-său pe mine. Vei face foarte bine dacă tu vei tăcea de aci înainte despre orice-ţi scriu eu, ca să nu sară în nas la nimeni. Dară cui să scriu la Braşov, în afacerile mele private, cum repărături, chirii, contribuţiune, dicţionariu, bibliotecă etc. Poimîine-ţi trimit vreo 20 fl. la contribuţiunea casei înainte de 15 nov[em-brie]. Nu ştiu cîtă va fi pe anul acesta, după ce casele nouă au rămas goale vreo 9 luni. Al tău părinte iubitoriu, Georgie* P.S. Mă întreabă cineva de la Gluş despre purtarea fraţilor Yaida. Eu am zis bine, dară vor să ştie ce calculi au. Vezi cum le poartă de grijă?! Trimite */• bilet, pe sigur. 219 Sibii, 4 dec. n. 1887 Scumpa mea fiică ! Scrisoarea ta din 28 novfembrie] o aflai pe masă după ce mă întorsei de la Blaş, unde fusesem chemaţi din nou ca să încheiem un contract cu o baroneasă Szenţkereszti, de la care clerul a cumpărat o moşie prea frumoasă de 1225 iughere, curie bună, grajduri de 80 de boi, circiumă, moară cu 3 petrii etc., tocma la calea ferată de către M[ureş] Oşorhei, în sumă de v.a.f. 125.000, ca fundaţiune pentru preotese văduve şi studenţi săraci, pentru cari mai sunt alte 4 moşii cumpărate în cei 20 de ani din urmă. Văz că din cei 20 fl. trimişi în contribuţiune ţi s-au luat numai 5 fl. 89 cr[ăiţari]. Noroc, pentru astă dată. Mă întrebi de parastas. Foarte bine, dară nici nu aveai să mă întrebi. Nu am zis eu niciodată să nu se facă, zic numai să nu facă nimeni preste puterile sale, şi nu ca pentru nişte criminali, pentru suflete nevinovate care îii viaţa pămîntească au păcătuit numai asupra sănătăţei proprie, năcăjin-du-se pentru lucruri de nimic şi ruinîndu-şi sănătatea. Spesele acestei pomeni de 2 ani să mi le pui în socoteala mea, coperindu-le din restul de la 20 fl. trimişi. La ocaziune cînd îmi vei mai scria, fii bună arată-mi dacă noul chiriaş plăteşte regulat şi dacă din acea chirie s-ar putea plăti asecuranţiă de 18 fl. la 4 ianuariu, adecă de pre dec[embrie] şi ian[uarie]. Nepoata Victoria Aureliei ce învăţă ea? Ar fi foarte bine dacă s-ar deprinde şi ea cevaşi, numai în contabilitatea simplă. Ştii că mamă-sa e foarte îndestulată cu elevele sale din lucru de mînă! Mamele o apucă în drum şi-i iartă de păcate. Fetiţele se îmbulzesc la ea, departe preste numărul de 22 prevăzut la încheierea învoielei cu eforia. Apoi ea le spune istorioare, anecdote, ştii, cum făceţi voi pînă cînd băiatele lucra, iară dacă încetează o roagă să le mai spuie. Onorariul ei este mic, dară mergînd şi sporind aşa, poate să ajungă la salariu fix de 3—400 fl. pe an. D-zeu să-i ajute, şi ei şi vouă, la toate! Ge-mi scrii despre relaţiunile cu profesorul, sunt bune. De aci încolo, speranţa în D-zeu. Să meargă zilele acestea nepotul Georgie la Mihail al nostru, dacă se ■află în Braşov şi nu în Ploieşti, să întrebe cine este speditoriul Casei Fraţii Stănescu în Predeal şi ce caracter de om este. Eu, adecă, am să trimit la Bucureşti în primirea Academiei un pachet de documente şi cărţi de o valoare ce abia se poate preţui în bani, pe care însă în caz de lipsă, nici eu nu le-aş da mai jos de 1.000 l[ei] noi. In 10 zile pachetul ar trebui să ajungi la adresa sa. Se întîmplă de multe ori mari neplăceri in Academie, că mesageriile ei zac în vamă cu săptămînile, din cauza trîndăviei spedictorilor. Am şi eu interes personal ca pachetul să ajungă la timp. Aş scrie şi eu speditorului, dacă i-aş şti adresa. în ziua trimiterei de aici am să rog şi pe Mihai în cauzp aceasta. La dînşii acasă sînt bine ,cu toţii? Cocoanei Hareti îi compătimesc din suflet, împreună cu toate persoanele de aici care au avut fericirea de a-i face vreodată cunoştinţă. Chiar azi mă întrebară de la familia lui dr. Mqga, precum şi b[a]r[on] TJrsu ce ştiu despre starea ei. Ceriul să o aibă sub apărarea sa. La Blaş mă întrebară şi de fecioraşii d-rlui D. Vaida, că ce fac în Braşov. Le-am spus că. fac bine. Sărutîndu-vă pe toţi ai noştri din ambele familii, sunt al vostru părinte iubitor iu, ' } Georgie. 220 Sibii, 21 dec. 1887 Iubita mea fiică! Deşi am pentru Bucureşti o expediţiune mare şi foarte urgentă cătră Academie, de la care depinde mult prea mult..., totuşi nu voi să te las fără un răspuns la doioasa ta scrisoare din 18, care nu-mi veni tîrziu, pentru că împliniră alţi trei inşi, profesorul, fiu tău, sora ta care, după cum văz, rivalizează cu tine, ca mamă, în fierbintea dorinţă de a vedea pe Virginia nu numai îndestulată, dară chiar glorioasă, ilustră princesă dacă s-ar putea, îmi vine să cred că Octavia nu va fi, la timpul său, mai jaluză şi mai îngrijată decît este ea astăzi pentru fiica ta. Deci eu nu aflu nici o cauză de a vă vedea supărate una pe alta. Din contră, m-am convins că ea voieşte binele suprem nepoatei sale, pe care o iubeşte nespus pentru calităţile ei. 219 Am răspuns atît Octaviei cit şi profesorului Circa, in 6 puncte, întocma precum îmi cunoşti şi tu părerile mele. Eu, ca şi bărbatul tău, ca şi alţii, pun temeiul cel mai mare pe anul miliţiei. Toate celelalte împrejurări s-ar putea regula fără greutate. Zestrea de 3000 fi. ? Aceea este frumoasă pentru epoca actuală, este ca 6.000 fi. înainte cu 15—20 de ani, căci astăzi e lipsă strigătoare în tdate părţile. Şi eu, în locul vostru* aş observa legea ţerei, aş da ginerelui 1.000 fl. în deplină proprietate, iară 2000 fi. i-aş asigura fetei pe toată viaţa, cu ipotecă. Tu nu vrei să iai răspunderea singură ? Nu, n-ai să o iai. Fiica ta nu mai este de 15—16 ani. Din ziua în care a declarat că-i place feciorul, răspunderea este numai a lor ambilor. în acest punct fii liniştită. Nu e vorbă, testi-moniele-i sunt foarte bune. Iară datoria de 1200 fl. ? Bine face reprezentanţia bisericei că-i leagă în modul acesta. Aşa ar trebui să facă şi Asoeiaţiunea transilvană] şi alte fundăţiuni, că stipendiştii români au început să-şi bată joc de fundători. Ce să caute în România? S-au adunat acolo mii de flămînzi. Să rămîie unde sunt. Bărbatu-tău nu are bani, aşa zice. El nu va avea în toată viaţa sa, pentru că este foarte leneş; pentru lenea lui însă fiică-sa tot se va mărita. Ori că vom înnebuni ca să faceţi nuntă de 1000 fl. ? S-au trecut epoca paradelor barbare. Socoteala ce-mi faci are prisos prea mare. Ai uitat să pui în spese şi parastasul, că tot va rămînea pentru asecuranţă. Nici vorbă ca să cutez eu, om de 76 ani aproape, a călători în cap de iarnă la Braşov sau airea mai departe ! Ştiţi bine că de la 1877 sunt strîns oprit de medici, că de voi mai da în aprindere a treia oară, pier desigur. în 1885 am plecat de aici în 3 dec[embrie], pe timp domol, la îngropăciune; dară ştiţi ce am tras cu răceala. Eu am spus aici curat d-lui dr, A. Mureşianu că nu poci merge. Deci voi să mă scuzaţi în termeni cum ştiţi voi mai dulci. De altmentrea, fie numai între noi vorba, cînd reeuget la trecutul dureros, la suferinţele mele fără număr din cauza Gazetei, la cenzorii brutali de înainte de 1848, la captivitatea rusească şi austriacă, la arestul de o săptămînă din 1852, în Braşov, la afurisenia lui Şaguna citită în biserici contra mea în ziua de Crăciun 1855, apoi mai presus de toate la neauzita batjocură publicată în contra mea de braşoveni în aprilie 1871, la murdăria infamă publicată tot în Gazetă de cătră Aron Densuşianu, în fine la tălhărescul proces de presă din 1878 dm cauza femeilor, scurt, cînd reeuget la toate acestea, nu-mi vine nici să mai auz de parade braşoveneşti, de mult sunt sătul de ele. Dară, în fine, eu îmi avui iubileul meu de 50 de ani în 8 mai, cu ocaziunea conferenţei. Nu mai ambiţionez nimic, decît linişte sufletească perfectă. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. 221 Sibii, 7 ianuariu 1888 Iubita mea fiică ! Am primit ambele tale scrisori, cea întreagă şi cea precurmată. Pre cînd voiam să mă pun şi eu la conversaţiune cu tine, prin scrisoare, îmi veni de la redactorul Gazetei o epistolă, în care, pe lîngă ce-mi cere ca nesmintit să merg 220 la Braşov, mai voieşte o mulţime de informaţiuni din cei de întîi 11 ani ai Gazetei, adecă de la ian[uariej 1838 pînă inclusive la 1850. Să-mi revăz actele pe 11 ani îmi trebuiră două zile întregi. Am fost răspuns la altă scrisoare, a parohului Yoina, ca să nu-mi facă silă, unui om de 76 de ani a călători în cap de iarnă, şi în ce iarnă furioasă, precum nu a mai fost alta de la 1871 şi iarăşi alta în 1849. N-au vrut să înţeleagă şi iarăşi mă provocară. Am fost silit a le denega din nou, le-am trimis însă informaţiuni pre cît se poate mai exacte care cred că se vor publica, căci, adecă, d-n. redactor voieşte să tipărească un nr. estraordinariu în memoria celor 50 de ani, pe care-1 va vinde cu cîte 10 cr[ăiţari]. Acela va ieşi în 31 dec. st. v. Deci să ştiţi de pre acuma, ca Georgie să prenumere pe contul meu atîtea exemplarie din acest nr., cîte adrese vedeţi în alăturata listă. La adresele din afară să se expedeze de acolo de la redac-ţiune. Cele destinate pentru voi acolo pe loc să [le] păstraţi bine, mai ales dacă veţi vedea că se coprind şi informaţiunile mele, cu care am voit să îndrept multe ştiri fabuloase, neadevărate, mincinoase, răspîndite de ignoranţi îndrăzneţi. Adecă ce vă venise vouă ca să privighieţi de anul nou gregorian, cum îi zic învăţaţii, nemţesc cum îi ziceţi voi?! Adevărat că acesta numit nou este cel exact, astronomic, îndreptat după cursul soarelui, dară popoarăle orientali încă tot se mai ţin de călindariul lui Iuliu Caesar, din cauză, măi vîrtos, că toate cărţile bisericeşti, ritul întreg şi aşa-numitul tipic siint întocmite după acesta. Destul că voi aţi ţinut şi anul acesta. Bine este şi aşa. Dară tu zici că te-ai făcut bigotă, te rogi în toată ziua lui D-zeu în genunchi pentru fiie-ta. Prea bine faci; aceasta nu este bigoterie, ci simplă evlavie, credinţă în voia lui D-zeu. A fi bigot înseamnă cu totul altceva, adecă a îngenunchea şi a face rugăciuni cîte 7—8 oare pe zi, dară a nu lucra nimic, a merge în toate zilele de două ori la biserică şi a se certa cu ceilalţi oameni, de ce nu fac şi ei aşa a purta prin gură neîncetat numele lui D-zeu şi a crede că toţi cîţi nu sunt de legea lui, buni sau răi, au să meargă drept în fundul iadului. Aşa, sunt bigoţii. Profesoriul mi-a mai scris în săptămîna trecută. Eu nu am ce să-i mai răspund. Guvîntul meu din urmă îl ştiţi cu toţii. Rămîne că dacă va fi şi voia lui D-zeu, să le dau şi eu binecuvîntarea mea părintească, dacă voi fi pînă atunci în viaţă. Eu pun mare temei pe tactul tău şi am încredere în temperamentul fericit al Virginiei. Mă întrebi cum dorm eu. Cum ştii, cu picioarele cătră fereastră. Fii prea odihnită, că mă apăr de frig ca de un cîine turbat. Este ger cumplit în ţara întreagă. Aici a fost vreo 4 zile şi ca în Rusia, 28 graduri Reaumur sau circa 33° Celsius. Eu nu am mers nici la biserică, nici la frumoasa serbare de la internat, în ajunul Crăciunului, unde au mers chiar şi familii germane de coloneii, ca să auză cîntările bine executate de cătră 42 eleve ale internatului, întru care am restaurat pacea deplină, după nebunia de legat ce făcuse tinera baroneasă numai spre răul ei, de care ne pare la toţi foarte rău. Dară într-aceea noua directoare este foarte la locul ei, diligentă, moderată şi subordinată, în sensul regulamentului casei. Mîine avem aici îngropăciune mare: preoteasa d-lui protopop Io[an] Hanea, după suferinţe grele de cîţiva ani (morb femeiesc), ne lăsă. Pe lîngă bărbat, o jelesc fiicele d-lui Bologa, pe care le-a crescut repausata după moartea sororei sale. Ieri mă pomenii la poştă cu o cutie de la Dem[etriu] Ieremias, fără . nici o scrisoare, cu pismeţi, caşcaval, rum, ceai, icre. Care aţi trmis? Dau cu socoteală că Mihai cu Octavia. Fie oricare, eu îi mulţămesc. Caşul şi pismeţii le-am împărţit cu Ieronim^ ceaiul şi rumful] le-am ţinut pentru mine, că ei îmi fae ceai tot a doua zi de cînd a dat geruL La cină nu mai merg nicăiri. Sărutîndu-vă pe toţi membrii îmbelor familii, vă binecuvînt, al vostru părinte iubitoriu, Georgie* 222 Sibii, în 8 ian. 1838: Victoria tatii! Scrisoarea mea de ieri s-a încrucit cu a ta, tot de ieri, primită astăzi. Fiindcă am să merg şi eu la îngropăciunea vecinei protopopese, iacă îngrabă răspunsul meu pe scurt. Să nu-ţi pese, facă cu portretul orice le convine. Mă tem numai să nu-mi greşească biografia, cum s-a mai întâmplat. Spre a preveni o secătură ca aceasta, îţi trimit 1 exempl. din Călindarul 1886. Îndată ce-1 vei, primi, să-l trimiţi d-lui Aur[el] Murăşianu, iară pe un bilet să scrii numai cuvintele însemnate pe bucăţica alăturată, şi alt nimic. Dară le este grabă mare. Pe Virginia să o laşi, dacă ţi-o cerură aşa frumos. Numai rogu-te să nu răceşti, nici tu nici ea. Lăsaţi vanitatea, îmbrăcaţi-vă de iarnă ca şi cum aţi fi în Rusia, şi cu cizme groase. Se înţelege că funcţionarii nu pot lua parte, sărmanii. Părintele vostru, Georgie.. 228 [Sibiu, 5/17 ianuarie 1888J La scrisorile tale din 18 dec[embrie] şi 1 ianuariu ţi-am răspuns în 7 şi 8 ian[uarie]. De atunci am primit de la nepotul Georgie o felicitare frumoasă din 31 dec[emrie]. st. v. iară astăzi, marţi, în 5/17 ian[uarie] alta, tot aşa de frumoasă, de la nepoata Virginia, iară pe lîngă biletul tău, un pacheţaş cu ciorapi etc. Vă mulţămesc pentru toate. Se pare că scrisoarea mea din 8 ianfuarie] n[ou] n-ai primit-o. întru aceea vă alăturasem o listă de adrese şi vă ceream ca, după ce va apărea acel nr. de paradă al Gazetei \n memoria iubi-leului, să cumpăraţi pe contul meu 10 exemplarie cîte 20 cr[ăiţar]i, însă aşa ca la adresele dinafară să le expedeze de acolo, de la redacţiune, cu poşta, şi numai exemplariul vostru să vi-1 luaţi şi să-l păstraţi. Pînă astăzi eu nu am primit acel nr. Îmi pasă tare ca să-l am, să văz ce şi cum au intrat cele scrise de mine. Deci vedeţi să mi se trimită la adresă. La Reme am plătit pe 1887 pt. tine. 222 22 4 Sibii, 21/9 ian. 1888 Iubita mea fiică ! Primind astăzi biletul tău de ieri şi avînd acuma ceva timp liber, toi să mai stăm amîndoi puţin de vorbă. Expeditorul Gazetei a păcălit pe nepotul Georgie. Nr. de paradă sau festiv, cum l-a titulat d-n. Aur[el] Murăşianu, eu l-am primit aici ieri pe la 10 oare, ca exemplariu de onoare, iară astăzi îmi veni dintru-o dată cu biletul tău alt cxemplariu, adecă cel pernumerat de voi. Cred că vi l-aţi luat şi pe al vostru. Acuma, dară, vă puteţi convinge că Aureliu n-au abuzat de portrete, ci a făcut un lucru prea frumos şi demn de laudă naţională. Numai în colecţiunea de texturi au intrat două, trei tinereşti, de tendenţă politică, pentru care guber-nul înverşunat îi poate face proces, a-i confisca şi exemplariele dacă va vrea. Noi, în tot cazul, să ne punem bine exemplariele noastre, şi anume voi, fiicele mele, care aveţi astăzi prunci de sex bărbătesc, să vi le păstraţi bine pentru dînşii, căci se poate întîmpla, la unii sau la alţii cari nu vor fi comercianţi, ci altceva, ca după 10—15 ani să se provoace la- meritele moşu-său. Avem în alte familii renumite * mai multe cazuri de acestea, că au înaintat pe temeiul meritelor părinteşti, dacă au fost şi tineri cu purtători bune, iară nu de aceia nari dau cu barda în lună. întreabă, rogu-te, pe fraţii Vaida dacă au trimis ei din acel nr. festiv cîte un exempl[ar] pentru tată-său sau moşu-său. Dacă n-au trmis, dă din banii mei de acolea, ca să le trimită la amîndoi, ca de la mine. Tot aşa voiesc să se trimită şi d-lui paroh Ge; Nicoară, la Deva, tot pe contul meu, 1 exem-pl[ar] în recunoştinţă că iarăşi m-a felkrtat prea frumos de Anul Nou, împreună cu fm-său. Să întrebe Georgie la gmere-său dacă ’-a tr;m;s sau nu. Să abonaţi şi Gazeta [ Transilvaniei] r dacă nu o aveţi pentru voi acolo, pe 3 luni, ian[uarie] — mart[iej, ca să vedeţi mulţimea telegramelor cîte se publică; apoi unele se ocupă şi de mine. Gîteva pun pe toţi trei laude preste măsură exagerate, pare că am fi coprins teri cu armele. Bieţii oameni îşi răzbună în cuvinte mari, de sistemele apăsătoare. Abonaţi Gazeta tot pe contul meu. Virginia să spună verişoarei sale, Victoriei, că dacă o a păcălit d-na Vautier cu scrisoarea, că nu i-a trimis-o, pe mine nu m-a păcălit, eu am ris de biata bătrînă confuză, iară pe Victoria eu tot aşa o iubesc fără scrisoare, ca şi cum aş fi pimit-o. Ştiu eu bine că şi ea este suflet bun, recunoscătoriu şi, ce e mai frumos, că nici ea nu-şi ţine nasul sus. Portretul ei îmi plăcu prea bine. Oare Octavia voastră va fi primit scrisoarea mea din urmă? Sunt ei bine cu toţii? Bine ai făcut că ai trimis lui Stein. Cred că acuma î-ai trimis cu rabatul pe care ţi-1 comunicasem astă-primăvară. A ieşit un loz? Ci că dacă noroace de acelea nu aleargă după noi, zău nici eu nu voi alerga după ele. Se apropie 15 februariu, termin de contribuţiune. Pentru casele tale ştiu că îţi vine să plăteşti aproape 30 fl. pe an quartel. Mi se pare că şi eu voi avea să plătesc cam 20 fl. După ce va plăti chiriaşul şi pe februariu chiria, cam cît voi avea să mai trimit eu de aici, pentru ca pe la 12—13 februariu să numărăm o rată? Cred că pe la 3—4 februariu putem să ştim. Nu voi să rămîi de poştă, închei. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. 223 225 Sibii, 20 febr. 1888 Iubita mea fiică ! Scrisoarea ta din 15 ale l[unii] cfurente] o am primit la timp, dară unele întîmplări neplăcute şi uricioase mă împiedecară ca să-ţi răspund, atît ţie cît şi Octaviei, care după scrisoarea mea din 11 mi-a trimis şi o cutie de pismeţi foarte buni. Voi începe răspunsul meu cu partea din urmă, însă cea mai considerabilăr din scrisoarea ta, adecă cu denunţarea cvartirului în mod mojicesc, cu amerin-ţări din partea acelui Preidt, oricine este acela. Răspunsul meu, pe care să i-1 împărtăşeşti din partea mea este acesta: „Die Androhung mit gerichtlicher Comission verfăngt bei mir durchaus nicht. Ganz andere sind meine Grunder wegen weleher ich einwillige dass Herr Preidt in Gotes Namen am 30-ten April . j. ausziehen moge. Seine Forderung fur dos Malen, die in analogen Făllen durchaus unerhort ist, schenke ich Herr Preidt im Betrage von 15 fL 54 cr. Nun aber mogest Du mein Kind uber die obgedachten Bedingnisse in der That eine deutlich verfasste schriftliche Verplichtung von Herrn Preidt abfordern. Es moge mir nicht rugemuthet werden, dass ich wegen einem geringen Hauszins nach Kronstadt reise und meine stets dringenden Geschăfte in Hermannstadt vernachlăssige. Ende Mdrz wrerde ich hin reisenu 1. Bagi tu de seamă ce fac eu acilea? Preidt ţi-a scris ţie de pre călare, cu ameninţări. Eu îi răspund asemenea de precădere cu despreţ, de aceea îi şi dăruiesc preţul zugrăvit ului, ca la un calic. Şi să mă înţelegi bine chiar şi pentru viitoriu cu casele tale. Preid nu are drept în nici un punct. După lege; dacă nu-i place locuinţa şi vrea să iasă, poate, este însă dătoriu să puie om chiriaş în loc. Cu preţul zugrăvitului se face de rîs. Sute şi mii de chiriaşi dacă se mută şi nu le place zugrăveala sau păreţii albi, îi zugrăvesc ei cum vor,, şi la nici unul nu-i trăsneşte prin cap să ceară despăgubiri, dacă se mută cu vreme fără vreme, afară de singurul caz cînd va sta în contract o condiţiune ca aceea, dacă proprietariul caselor ar fi fost atîta de motoflete ca să primească o condiţiune ca aceea. Ce ar fi cînd un speculant ţi-ar închiria casele, apoi le-ar zugrăvi cine ştie cum, apoi după cîteva luni le-ar afla nu ştiu ce defecte,, şi apoi ar zice: „Eu mă duc, dară să-mi plăteşti zugrăveala cu 2—300 fl.!“ Şi noi am fost zugrăvit la Voss, în strada Căldărarilor, pe 4 ani. La un an el muri, noi fuserăm siliţi să ieşim, iară nevasta lui nu ne-a oprit să ne luăm zugrăveala să o ducem cu noi, dară la vreo despăgubire nu a visat. Este adevărat că tu mi-ai scris să reparăm. Las’ însă că eu m-aş rămăşi că rezultatul ar fi acelaşi. Eu însă am uneori instinct ca voi femeile, cîteodată presimţ cu cîte 3—4 săptămîni că voi da de vreo supărare. Intocma aşa-mi venise înainte de focul de la Orăştie, şi întru atîta mă făcusem de zgîrcit cătră mine însumi, încît nu mă înduplecam nici să-mi fac un roc nou de iarnă în locul celu[i] zdrănţuit preste tot, şi nici cizme de iarnă. Mă năcăjeam că alunecasem să dau nişte bani împrumut pe hipotecă, pre cînd iată că mă ajunse dezastrul. De altmintrea, în cît pentru casele mele, tu ştii bine că-mi sunt de vîn-zare. Pînă atunci mie nu-mi pasă atîta de chirie, cît mai vîrtos ca să o păstram precum păstrau bătrînii scule, giuvaiere capital mort, mai totdeauna de frica unui bancrot de stat, de care eu mă tem ca şi mii şi mii alţi cetăţeni de stat, sau şi de frica hoţilor. Dară despre asta mai pe larg acolo, pe loc. Atunci, 224 apoi, am să-ţi gust şi costiţele, numai cît eu in post mănînc prea bucuros bucate făcute cu zamă de varză şi cu borş etc. Eu văz că tu ai cheltuit pentru mine mai mult cu 7 fl. 11 cr. Astăzi nu-i am, dară la începutul lunei lui martiu. Dacă ai amînat parastasul pentru suflete nevinovate, bine ai făcut. îl vom face. Octaviei îi scriu altădată. Binecuvîntarea mea la toţi. Mă cheamă la şedinţă. ? Aş vrea să ştiu, ai avut vro corespondenţă cu Leon la Vaida-Rece, că mă întrebaseşi. Părinte iubitoriu, Georgie. 1 „Ameninţarea cu comisia judiciară nu mă afectează absolut deloc. Cu totul altele sînt motivele pentru care sînt de acord ca domnul Preidt să poată pleca cu Dumnezeu în 30 aprilie a acestui an. Pretenţia sa pentru zugrăvit, care în cazuri similare este aberantă, i-o acord în sumă de 15 florini şi 45 crăiţari. Rămîne ca tu, copilul meu, să pretinzi asupra condiţiilor menţionate mai sus o obligaţie scrisă de la domnul Preidt. Nu are nici un sens ca pentru o chirie de nimic pentru casă eu să călătoresc la Braşov, negli-jîndu-mi astfel afacerile mele permanent urgente de la Sibiu. Voi sosi acolo la sfîrşitul lui martie.4* 226 Şibii, 14 mart. n. 1888 Iubita mea fiică ! Ieri am primit scrisoarea ta dorită din 12. Asm zi eram decis ca să stau cu tine şi cu Octavia vreo două oare de vorbă, şi ap i să nu vă mai scriu pînă la plecarea mea de aici, despre al cărei termin încă tot nu ştiu nimic, pentru că pînă acuma nu mi-a venit invitarea de la Aca emie. Dară cu planul de astăzi m-am păcălit. înainte de amiazi, trei vizite. îndată după această scrisoare am să merg la şedinţa de la „Albina44, care va ţinea pînă seara la 7 oare, după care nu mai poci lucra nimic. Aşa, mă restrîng numai la cele necesarie. îţi trimit chitanţia subscrisă ca să o ducă Georgie la Zeikelius, să sature pre pedanţii de la Asecuranţie de subscrierile noastre. în cît pentru Preidt, nu poci să zic altceva decît că ai simţit şi ai ştiut tu cum să tractezi cu el. întrebarea este acuma ca în tot cazul ar fi să anunţăm cvartirul de la terminul pus de el, iară dacă ar vrea să mai rămîie tot el pînă la St. Mihai, îl mai laşi tot pe dînsul. Rămîne însă la tactul tău cum să lucri, după împrejurări. Eu te întrebasem despre Leon din cauză că el îmi mulţămise mie pentru roc şi pantaloni în scrisoarea adresată la Braşov, iară de cătră voi îndreptată la Sibii, apoi îmi mai cerea fustă, mînecariu de noapte, hăiniţa pe deasupra pentru fiia sa, zicînd că din lefşoară abia se satură două guri, iară pentru roc îmi mulţămea foarte, că nu avuse deloc pentru această iarnă grea. L-am înfruntat că acum cutează să mai ceară de la mine, cînd eu tot fiorinul trebuie să-l cruţ pentru restăurarea caselor Aureliei. El îmi jură că pînă la primirea 225 scrisorii mele din 15 febr[uarie] nu ştiuse nimic, in acel sătoi, despre focu de la Orăştia, şi cu atît mai puţin despre Aurelia, căci acolo nu ţine şi nu citeşte nimeni nici un ziariu. Un popă beţiv, doi dascăli indolenţi, un notariu intr-o ureche şi un jidov cîrciumariu, atîta este toată înalta inteligenţie din strălucita comună Vaida-Rece, vecină cinstitului oraş Făgăraş. Observaţiunile tale făcute la starea internatului de aici sunt foarte la loc, i le-am citit şi bătrînului Bologa. Eu aş fi închinat pe acei vrăjmaşi ai şcoalei şi nu le-aş fi dat ocaziune la atîtea lătrături, voi însă pe dinafară nu puteţi avea ideea de răutatea acelor oameni şi de neruşianrea lor. începuseră a încăleca pe comitet. Avem la mină trei adrese ale lor, în care-şi bat joc de noi. Au spăriat pe mai mulţi părinţi ca să nu-şi aducă fetiţele la institut. Din cauza lor s-a oprit şi colecţia. Nevoieşii au făcut Asociaţiunei pagubă de preste 5000 fl. De la iuniu îi dăm pe toţi afară. Baronesele sunt curat victima prostiei şi deşertăciunei lor, dară nu avem cum să le mai capacităm să-şi cunoască măgăria- că au dat cu piciorul la un venit de aproape una mie fiorini. * Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. P.S. Cu toată graba, am rămas şi de poşta de aseară. Alaltăieri ţi-am trimis şi nr. 3—6 din Transilvania, din care veţi cunoaşte şi mai limpede adevărul. Calicul de alatăieri a tăiat iarăşi în carne vie, fără să considere că pe 4 aprile este citat şi el în proces de presă, la Cluş. Patru ziarie româneşti: Gazeta, Tribuna, Foaia diecezană de la Caransebeş şi Calicul au cu totul 6 procese de presă, şi generalul Doda extra, pentru persoana sa. Gubernul crede că cu acestea va astupa gurile românilor prin frică, făcînd să se ascundă în borte de soarici. m j 25 mart. 1-888 j Fiica rnea ! îndată ce vei primi alăturata scrisoare, pune-o sub altă cuveftă şi, pe •adresa bărbatu-tău, dă-o la Bucureşti fără nici un adaos. Nu cumva să-i spui oînd plec eu. Să ştii însă că joi în 29 seara voi îi în Braşov, dacă cumva nu s-a strica calea ferată. Gînd voi pleca de la Br[aşov], nu ştiu. HUU:.. • •• 5 ’ 228 ' Bucureşti, 7 apr. n. 1888 Iubita mea fiică ! Bărbatul tău fiind foarte ocupat cu încheierea conturilor de la casieria Academiei, îmi dete această sumă de v.a. L 50 ca să ţi-i trasmit eu, pentru 226 trebuinţele căsei, totodată să-ţi fac cunoscut că de la Paşti are să-ţi trimită o sumă mai măricică. Costea este bine, iară pe Iancu încă nu l-am văzut, ocupat fiind preste, săptămînă. In cîteva zile îţi vor trimite o scrisoare pentru o altă persoană la Arad, ca să o înaintezi de acolo, din Braşov. Părinte iubitoriu, Georgie. 229 Bucureşti, 8/20 aprile 1888 Iubita mea fiică ! Adeverind primirea scrisorii tale din 16, adecă de alaltăieri, am de a-ţi observa că eu nici nu aşteptam răspuns la a mea, decît cel mult ca să ştim că ai primit acei 50 fi. trimişi de la bărbatu-tău. Ştiu eu foarte bine că toată grija căsei zace pe capul tău şi că singura ta mîngăiare şi totodată îneură-giare spre a purta greutăţile este că ai cu tine pe acei doi copii, fiică şi fiu ascultători şi cu purtări frumoase. Ştiu şi aceea că casele tale din cetate îţi fac şi acuma grijă foarte mare, şi grija lor îţi răpeşte timp mult. ' Am dat bărbatului tău scrisoarea ta ca să o citească, după aceea verii la mine ca să o comentăm, adecă să repeţim a suta oară cele ştiute, că, adică, ţinerea acelor case încărcate de datorie grea, necurmatele pretensiuni de schimb ori şi repărături, în fine riscul de a rămînea şi goale cu lunile şi cu anul, sunt o adevărată ruină pentru familie. Cu toate acestea recunoaşte şi Coste că acuma nu este epoca ei de vînzare. Este uşor de prevăzut, şi mai natural, ca tramvaiul să ajungă în piaţă prin strada Căldărarilor. Aceasta insă nu însemnează că prin acea direcţiune a liniei strada Neagră are să piardă, ci din contră, dacă1 vorbind în general, acea linie de cale ferată va fi în stare să ridice valoarea caselor în str. Căld[ărarilor], o va urca în proporţiune şi în stri Neagră, care este paralelă şi cea mai învecinată, pentru magazine, boite, agenturi etc. Mă tem şi eu că 500 fi. nu vei mai căpăta chirie pentru locuinţa de sus, dară decît să stea cu totul goale şi să ai pagubă mult mai mare, vei fi silită să pierzi 50—60 fi. pe an, mai ales cînd ai afla chiriaş bun pe 2—3 ani. În, nici un caz, însă, la schimbări să nu te mai laşi, In cît pentru casele mele mulţămesc lui D-zeu sîntul că, nefiind ele dătoare, nu mă văd silit a le vinde. Dacă totuşi mă învoiesc ca să le vînd, cauza unică este cea ştiută de noi, că atît cele vechi cît şi cele nouă sunt umede, sau cum se zice pe aici egrasioase. In cazul însă cînd le-aş vinde, tot aş cerca să cumpăr altele, în Braşov sau în Sibii, dacă voi afla sănătoase. In poziţiunea mea socială în care mă aflu, cuvine foarte bine ca să se poată zice că Bariţ are casele sale. Aşa e lumea, ea judecă pe dinafară, din ceea ce vede. Noi mai avem să stăm aici vreo 10 zile, sau poate şi 12. Despre oricare altă afacere familială ne vom înţelege acasă, în sărbători, anume pentru zestre, în privinţa căreia şi bărbatu-tău este învoit prea bucuros cu ideea mea. Dînsul zice că după Paşti va merge la Braşov. 227 Pe Tancu încă tot nu l-am văzut. ştiu de ce nu. Al tău părinte iubitoriu, Tată-său nu vrea să-l dea la Socec, ei Georgie. mo Sibii, 28/16 iuliu 1888 Iubita mea fiică ! înainte de a primi scrisoarea ta din 3/15 iuliu, mă apucase un dor de voi, cu toate cestea, iată două săptămîni trecute în care nu ţi-am putut scrie Idimidi Nu puteţi crede cît lucru mi s-au adaos de cînd am ajuns ca, după Bologa, să port eu prezidiul, anume acuma în săptămînile din urmă de cînd ne preparăm pentru adunarea generală, ale cărei rezultate le aşteaptă toţi cu Încordare, după cîte certe, intrige şi blăstămăţii s-au întîmplat din partea tribuniştilor în cursul anului. Tribuna inceipu iarăşi să atace, ea voieşte să ştie înainte că iadunarea va ieşi iacă aşa, oamenii vor mînca, vor bea şi îşi vor petrece. în şedinţa de miercuri a comitetului nostru, unul din ei ne atacă pre taţi eia din chiar senin, eu nespusă obrăznicie ne incrimină că noi am scos pe Barcianu şi pe baroneasă, iară nu ei şi-au dat dimisiunea; să-i fim mai rugat, adecă să le cădem în genunchi ! Ei sunt şi mai cătrăniţi de cînd sinodul a şcos pe .Eug[en] Broţe şi pe căpitanul, pentru că la schimbarea de vreo 520 de mii florini], din prostie groasă, făcuseră clerului daună de vreo 10 mii fl. De altă parte, şi mitropolitul a suspendat pe protopfopul] Sim[ion] Popescu, aare-şi făcea de cap cu purtarea sa nespus de uşuratecă., ,, Toate acestea pe mine nu m-ar privi întru nimic, dacă nu le-ar fi căşunat din ţogţşpărţile ţerei ca să mă aleagă pe mine preşedinte în locul lui Gipariu, adecă să mă iacă să dau cu mina în cuibul de viespi, ici-colea şi preste cîte o viperă. Pară toate acestea să fie numai pentru voi, căci şi în Braşov sunt două parţide,,nu mai ştii cu cine vorbeşti. ^Nepoata mea Victoria făcu foarte bine că s-a dus la mamă-sa, care pînă ce apucă a se muta în sus, întru atîta era de obosită şi înîrîntă, cît, sta să cadă de pre picioare. Mai muri săgetat de soare (Sonnenstich) şi oficiarul foarte Ide omeiiie, cărei arvunise chilia din nou cu 96 fl. pe an. Aurelia întru aţîtă se spăriăse de moartea SQcru-său, încît fugise să doarmă pe la vecine. Bdntescu-i trimise iară pe Victor pe vacaţiune, ca să înveţe la ea lătineşte ! Ţine:ţe, giihnazîst de 9 ani ! Aşa, Aurelia nu mai putea şi nu mai trebuia să stea fărăfiie-sa. Dacă va fi să ţinem pe vreunul din pruncii ei la Braşov, vom lua pe Aurel, băiat foarte bun. D-n. Vaida are tot dreptul să fie năcăjit pe acel trîntor de băiat. Se pare însă că dacă au dus iarăşi pe Georgie al nostru la sine, pe sept[embrie] va aduce pe fiii săi iarăşi la Braşov. Văz că în Telegraf atacă cineva pe d-n. Vaida, ca şi cum ar voi să facă uniţi. Cîte absurdităţi! Atunci el şi-ar duce pe fii la Blaş, nu la Braşov. Pe 15 aug[ust] n[ou] avem să plătim contribuţiunea pe 1/4. Noi plecăm de aici în 3 aug[ust] la Abrud; în 2 aug[ust] îţi trimit 20 fl. Ce bucuros ţi-aş trimite 60 fl.! Nu sunt. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. 281 Sibii, 2 sept. ;tŞ88 Iubita mea fiică! După ce am venit de la cele două surori ale tale, pe care le aflasem mult mai bine decît mă temusem, am dorit să conversez iarăşi cu voi de la; Braşov. După ce însă mă făcură la Abrud domn mare cu sila şi după ce femeile din acel ţinut, în semn de mulţămită pentru şcoalele de fete, mă obligaseră,1 prin o deputăţiune care-mi prezentă un buchet cu pantlică lată de 20 cm. şi lungă de 2 metri, ca să merg înainte, să le ajut a se scăpa de sclavia neştiinţei; îndată ce am ajuns la Sibii am şi trebuit să ţin mereu la şedinţe, iată de aiatăieri încoace suntem ocupaţi cu înscrierea elevelor. Aşa, pentru corespondenţe nu-mi mai rămase nici un minut liber pînă astăzi, duminecă. în acelaşi timp în familia Stănescu se întîmplă jale mare, în care timp şi voi aţi fost atinse prin participare la doliu. însă, lucruri omeneşti ! După un doliu foarte scurt, iată o nuntă, şi încă uria care nu întreabă dacă se face înainte, între sau după Sîntă-Mării.. . Şi iarăşi, deodată cu nunta, moartea lui N. Pop. Cred că Octavia nu mai este la Tuşnad? Nu cumva Elena, nepoată-mea de la Vaida-Recea este la voi ? Ea trebuia să fie nesmintit acasă, la staţiune, pe 1 sept[embrie] şi să răspundă îndată la invitarea ce i se face de a se muta la o staţiune mai bună, mai comodă, adecă la Yoila lîngă Făgăraş. Georgie venit-a de la Alparet? Cei din Bucureşti au amuţit cu totul. Acea lene, acea indolenţă, acel despreţ este aproape fără pereche în lumea de acuma. Nici un simţ de stimă proprie. Nici nu voieşte să încheie de aproape 3 ani socoteala cu episcopul, nici să-mi trimită măcar cuponii — de cari tocma acum am lipsă foarte mare— de la 3500 lei noi număraţi la1 cauţiune. Dacă-ţi va mai veni vreo comandă de la I. Stein din Cluş, pentru dic-ţionariu, să-i trimiţi, cu condiţiunile fixe din anul trecut, ca să se mai vînză din ele, că destul stau de 18 ani. N[icolae] Ciurcu a mai vîndut din el ? Am uitat ce procente îi dăm lui. Tot 20 sau 25% ? Să-i dăm 25%, numai să vîndă. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. 282 Sibii, 9 sept. 1888 Iubita mea fiică! Primind scrisoarea ta din 5 sept[embrie] cu acluzele, după ce am meditat asupra coprinsului lor, am decis ca să-ţi răspund astăzi, duminecă, dacă mă vor lăsa alţii în pace. Voi începe de la două lucruri mai importante: 1 Spune, rogu-te, bravului profesor Vlaicu ca să nu se mire deloc, că ginere-meu şi viitoriul său. socru nu-i dă nici un răspuns. Costeâ a crescut curat răsăriteneşte, şi încă după metodul turcilor aristocraţi, cari apucă peana de trestie numai în necesitate extremă. Am cunoscut destui negustori vechi în Braşov, cari in tot cursul unui an scriau 6 şi cel mult 10 epistole, şi acestea mai toate în afaceri curat comerciale, în altele niciodată. Costea a zis odată: „Da, mă învoiesc!4*; a doua oară nu mai zice, cum nu zice nici un turc şi nici un adevărat oriental. Apoi după ce G. luga are o nevastă căreia-i dă, ca totdeauna, toată încrederea, fără a face vorbă multă, el aşteaptă pur şi simplu să-l chemăm cu 7—8 zile înainte la cununie. înţeles-aţi? Aşa merge în orient. Apoi vedeţi că Costea îţi observă că şi eu sunt pe aici. Deci eu în puntul acesta nu poci imputa lui Costea nimic. Au nu vezi ce frumos îţi scrie ? Şi în adevăr, de ce să treacă de două ori graniţa? Deci din acea cauză nu te prea zbuciuma, fiica mea. Făceţi pregătirile voastre femeieşti în toată liniştea şi numai în proporţiunea mijloacelor cari vă stau la dispoziţiune. Nu imitaţi orbeşte pe nici o familie, noi nu suntem soi de maimuţe. Fiica noastră va fi nevastă de profesor, nu de milionariu. Maimuţele maimuţînd pe bărbieri îşi taie şi gîtul. în cît pentru suma zestrei, nici de această să nu fii prea îngrijată. Mică, mare, cîtă va fi, pentru acestea timpuri fatali ea va fi o dotă frumoasă şi respectabilă. De aici încolo, mărimea ei va depinde, ca în mii de alte cazuri de la modul cum va fi asecurată şi administrată. Tu-mi zici să compui eu petiţiunea, să le vorbim la inimă. Nu! Aici avem a face cu testament şi cu legea ţerei. In loc de rugare multa, pretensiune în termini de oameni civilizaţi. A pretinde dotă întreită, adecă preste venitul legal, izbeşte în lege, şi membrii comitetului ar putea fi atăcaţi greu. Petiţiunea compusă de d-n. D. M. este prea bună, cu excepţiune de „zestre întreită4*. Vezi însă ce scriu pe foaia separată, ca pre aceea să o trimiţi bărbatului tău pre lîngă concept, pe care ţi-1 remit. Vezi că eu îi scriu în ton tare. Acea ./. scrisoare să i-o trimiţi în original; aceasta nu. Mă supără mult că ia bani împrumut. Mă tem tare că Iancu pierde la specule greşite. Mă întrebi sub roşa de averea reposatului meu amic I. Bologa. Nici o avere alta, decît avînd pensiune preste 2000 şi alt venit separat de 7—800 fl., s-a fost asecurat cu 15.000 fl.; a rămas datoriu cu 800 fl., s-au adaos cel puţin 500 fl. spesele înmormîntărei etc-., etc. şi aşa, frăţinii au împărţit rămasele vreo 13.500 fl. şi aeţiile de la „Albina44. Trei frăţini cîte 5000 fl. Frumos şi atîta; pot sări sărute ţărîna mormîntului. Dară şi sunt oameni deştepţi şi oneşti. Iacă, am rămas de poştă. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. 283 Sibii. 29 sept. 1888 Iubita mea fiică! Scrisoarea ta din 24 sept[embrie] o am citit cu luare-aminte după ce m-am întors la Sibii dintru o comisiune de 5 zile, unde am fost cu b[a]r[onul] Ursu şi cu alţii. Aşa, abia astăzi mă aflu în stare de a-ţi răspunde la coprinsul ei precum doresc eu. Dacă ai fixat ziua cununiei pe duminecă 9/21 octobre, bine ai făcut. Cam în acelea zile se împlineşte şi aniversarea cununiei tale de 26 de ani. Despre venirea mea la cununia nepoatei mele mult iubite, cum 230 puteai tu să te îndoieşti măcar pe un moment? Voi veni la voi cel puţin cu 2 zile înainte; voi pleca poate joi în 6/18 oct[ombrie]. Apoi, ca să nuvucertaţi mamă cu fată, să ştiţi că voi trage şi dormi în boltiţa unde sunt declăt, voi minca însă la tine şi pacea e gata. La toate acestea pun singura condiţiune ca * eu, pre cînd voi avea să plec de aici, să fiu tot aşa sănătos precum sunt acuma. Să trecem la măsurarea şi repartiţiunea speselor, dintre care unele mi se par prea exagerate, şi aş dori ca să rămîie o sumă mai mare in bani gata, decît numai 1000 fl. Adevărat că eu nu mă mai pricep la preţurile actuali, căci de 10 ani încoace nu însor şi nu mărit, dară mi se asigură din multe părţi că astăzi, în această criză comercială permanentă şi cerbicoasă, chiar şi obiectele de lux s-au ieftinit precît nu s-ar fi crezut. Preste aceasta, mi se pare mie că nu mai sunt acelea timpuri fatali, în care familiile in grop au capitaluri mari în scule, giuvaiere, mătăsării, blane foarte preţioase, pe care1 le aşezam, în lăzi, gata totdeauna de a le încărca şi a fugi cu ele de frica răilor. Aşa, 300 fl. juvaiere (bine alese) nu e mult. 200 fl. argintăria? Nu pricep cîte şi de ce calitate se vor coprinde în această sumă. 140 fl. rochia de mireasă, merge. 140 altă de mătasă, mi se pare cu 40 fl. mai scumpă. Ştiţi ce am păţit, pare-mi-se cu a Măriţei: cu cît a fost mătasa mai groasă şi ţeapănă ca lemnul, cu atît s-a tăiat de sinea ei, a crepat, s-au ales nimicu din ea. Două paltoane doară s-ar putea cu 100 fl. De la mobili şi de la spesele nuntei 600 fl. doară s-ar putea cruţa 100 f. Pensăriile ştiţi că s-au ieftinit mult; cred că şi aici ş-ar putea economiza 100 fl. Scurt, văzînd eu cum cheltuiesc şi alte familii de poziţiu-nea noastră socială, mai avute dar şi prevăzătoare, cred că de la toate acelea opt poziţiuni s-ar putea cruţa circa 350 fl. care, capitalizaţi, ar prinde foarte bine preste un an sau doi... Tu mă pricepi. Dară, în fine, părerea mea nu este bătută cu cuie; voi să pricepeţi mai bine la de acestea. Numai cîtmi-ar părea rău ca din sărăcia noastră să bea şampanie modişti şi croitori ca Platşcko. Şi săraci suntem în epoca de faţă toţi cîţi nu se pot lăuda cu avere sigură de cel mai puţin 25.000 fl., iară cu familii numeroase 50—100.000 fl., şi chiar aşa nu se poate numi bogăţie (Reischuhum), ci stare bună. în cît pentru vînzarea caselor, tu-mi ştiai scopul meu. Dacă le-aş fi vîndut în Braşov, aş fi cumpărat altele nesmintit, aici în Sibii. Poziţiunea mea socială, renumele meu personale pînă ce trăiesc în această lume, nu-mi permite să nu am nici o realitate, nici casă nici masă. Dar cestiunea e delicată şi din alte puncte de vedere, pe care vi ie poci împărtăşi numai în persoană, într-aceea, dacă tinerilor le convine să locuiască în acelea case, în voie le stă oricîţi ani vor voi, iară despre chiria „enormă“ ne vom înţelege tot în persoană, ca şi despre vînzare. Sper că pînă acuma vei fi primit răspuns definitiv şi respectiva petiţiune de la bărbatu-său. Dacă nu, tinerii se vor cununa şi atunci ca cununaţi vor pretinde dota, fără cerimonii. A mai rămas ca să ne înţelegem despre nuni. Ce idea şoadă de la tine! Eu nun, om de 76 de ani! Nuni se iau părechi de 40 şi cel mai mult 55—60 de ani. Şi apoi întreabă pe preoţii voştri, nu cumva sufere canoanele lor ca să fie părinţii sau moşii nuni? Lucru neuzitat pe airea. Dară Mihai cu Octavia nu pot sau nu voiesc? Scrie-mi, să ştiu. Nu pot, sau nu voiesc? Şi dacă nu, oare nu v-ar conveni vouă dr. Baiulescu şi soţia sa, că şi eu le voi fi făcut vreun bine. Nu vă convine nici vreun profesor dintre cei bătrîni? Aisiguraţi pre orişicare că protestăm să nu facă nici o cheltuială, că nu facem nuntă cu daruri şi cu pomană. Numai cînd nu veţi afla nicidecum pe altcineva, voi fi eu în rezervă, cu cuscra, dacă va vrea. Cocoanei Eufrosinei să-i daţi bună 231 pace, să nu-i punem la cheltuială. Mă pricepi? Mai simt şi alte cauze.. i Unde voiţi să daţi masa? Binecuvîntarea mea părintească preste voi toţi. Georgie. Sibii, 5 oct. 1888 Scumpa mea fiică ! Astăzi am primit plicul cu scrisoarea ta de ieri, astăzi ţi le şi remit, ca din partea mea să nu fie nici o întîrziere. , Cele trei calcule făcute de bărbatu-tău plătesc, chiar de ar fi doară greşite, o sută de galbini. Acum a lucrat ca adevărat părinte de familie. Acuma se înţelege pentru ce avuseră obrăznicia de a-mi răspunde mie că nu sunt dători a împărtăşi altora nimic. Sunt dători a-şi publica socotelile, a le prezenta nu numai consist or iului, dară şi gubernului. între noi să fie zis: prin calculele bărbatu-tău sunt demascaţi. Grăbiţi cu transmiterea petiţiunei şi acluzelor. Dară nu care cumva să te umileşti ca să baţi pe la uşile lor. Numai dacă te va întreba vreunul, răspunde-i cu demnitate că nu vă puteţi abate întru nimic de la rigoarea legii şi a calculelor, şi că în caz de a nu vă fi acordată cererea, veţi fi siliţi a recurge la consistoriu etc. Citiţi testamentul din nou, cu toată luarea-aminte, vedeţi că sunt dători să dea socoteală. Păstraţi bine copiile tabelelor, căci se poate ca să fim siliţi a le publica în vreo foaie periodică, ca să vază lumea cum se administră fondurile în Braşov. Sunt vreo cinci ani de cînd posed scrisoarea unui bărbat onorabil de la Braşov, care mă ruga ca să trag atenţiunea consistoriului asupra fondurilor iugaiane, cum se administră. Nu am voit să mă amestec. Acum o voi face, îndată ce voi afla că ei deneagă dreapta voastră pretensiune. Cu graba. Părinte iubitoriu, Georgie. 285 Sibii, 5/17 octobre 1888 Iubita mea fiică ! Eu am răspuns la scrisoarea ta din 4 oct[ombide] îndată, ţi-am remis şi actele. De atunci nu mai ştiu nimic despre paşii pe cari îi veţi fi făcut în privinţa dotei. Numai d-n. Petru Nemeş, care este aici la congres, mă intîmpină pe şaradă, îmi gratulă şi-mi zise că mă aşteaptă la Braşov. Eu îi observai dificultatea cu comitetul, la care îmi răspunse că şi acea afacere se va regula în curînd, şi mai adaose că din acea cauză nici că ar trebui să aşteptăm, căci deşi mai tîrziu, zestrea tot o vor avea. Nu am voit să mai întind vorbe pe stradă îiitr-o afacere aşa delicată, căci nu se cuvine; am venit acasă» Dumineca trecută d[upă] am[iază] a venit la mine amicul nostru comun episcopul de la Arad şi a stat aproape două oare în conversaţiune de confi^ denţă, ca totdeauna cu dînsul şi cu rep[ausatul] Bologa, şi foarte rar cu alţii, sauchiar niciodată în lumea de acum. Episcopului i-am împărtăşit pe larg toată starea lucrului, dară nu s-a mirat deloc, zicînd că din partea această cunoaşte perfect pe braşoveni ca şi pe alţii care fac schacher-macher. A rîs cînd i-am spus ce-mi scriseseră, că ei nu vor să descopere secretul socotelelor, şi-mi adaose că de averi publice chiar şi pe episcopi îi poţi trage în judecată, «dacă nu aştern socotelele tuturor fondurilor la sinoade, şi apoi este legea ţerei şi sunt decrete, instrucţiuni, rezoluţiuni, care pretind publicarea sub grea pedeapsă. (Citiţi şi din legat la pag. 15 litera b). Mie numai una împrejurare îmi face oareşcare grijă. Citiţi la pag. 17 pasajul care se începe aşa: „De la un ajutoriu..Să înţelegeţi bine: în acela li se dă voie ca, după cîte 4—5 ani, din interesele adunate să poată face şi două zestri la cîte două fete. De cumva ei vor fi tocat cei 2% spre alte scopuri, atunci uşor se vor putea folosi ca să zică: „Acilea sunt şi acei 2%, dară am voit să mai închegăm o zestreu. Se poate ca să voiască a intra şi în tocmeală cu voi. Pentru acest caz consultaţi-vă bine, cu sînge rece şi de aproape şi cu Mihai, nu cumva ar fi cu sfat a li se face concesiune pentru cît ar trece preste 10.000 l[ei] n[oi] în aur, dară şi aceasta numai cu condiţiune ca să pună în evidenţă toată socoteala şi să o trimită la consistoriu, de unde la primăvară să treacă în sinod. Aceasta însă este numai o părere a mea, cu totul nepretenţioasă. Voi acolo pe loc vă puteţi orienta mai uşor. Ţi-am trimis astăzi 24 fl. spre scopurile însemnate pre blanquettă. Eram să-i aduc în persoană, dacă cununia s-ar fi întîmplat precum se plănuise. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. 286 O Sibii, 7 nov. n. 1888 Iubita mea fiică! Ieri am trimis la adresa ta, cu poşta, 20 fl. ca să plătiţi restul dărei pe casă înainte de 15 nov[embrie]. Cu răspuns la scrisoarea ta din 1 nov[embrie] am întîrziat pînă acum înadins, cu scop ca dacă-mi va fi mai bine, să vă poci promite desigur venirea mea la voi pe 6/18, adecă la cununie. Astăzi mă văz silit a vă înştiinţa cu părere de rău că, chiar şi în urma consultărei medicului, eu acum, în cap de iarnă, fără pericol invederat de a nu mă mai întoarce la Sibii nu poci întreprinde nici o călătorie. Iacă una din cauzele pentru care insistam eu ca îndată după Sîntămării să se întîmple cununia, adecă pînă a nu da frigul. Acum însă am dat şi în iarnă întreagă, căci şi astăzi ninge toată ziua, ca şi ieri. Tu ştii cum am scăpat eu de moarte prin aprindere de plămîni, de două ori, tot în urmarea răcelii. A treia oară nu mă mai scapă nici toţi medicii din Sibii şi Braşov. Eu pentru mine însumi nu simt nici o trebuinţă de a mai rătăci în această lume, este însă în interesul familiilor cîte sunteţi întemeiate de mine, ca să mai încurc viaţa vreo trei ani. De două săptămîni mă necăjeşte un catar afurist şi tuse rea, care abia acum începe a mi se sparge după ce stau mai tot în casă şi numai de mare nevoie merg cîte 1/2 oară la 283 cancelaria Asociaţiunei, după ce ministeriul a respins alegerea din august a domnului arhimandrit şi am rămas eu singur. (Aceasta însă nu aveţi să o vorbiţi voi, afla-se de airea.) Aşa, mie nu-mi mai rămîne decît să-mi dau binecuvîntarea mea părintească preste creştinescul act al căsătoriei Yirginiei cu Arsenie, să rog pe D-zeuL părinţilor noştri ca rugăciunile prescrise în rit la cununie să fie ascultate şi împlinite asupra lor. In cît pentru lista ce mi-ai împărtăşit, mă întrebi pe cine să mai invitaţi. Răspuns: sau pe vreo trei sute, sau pe nimeni. Aţi zis că voiţi să faceţi ospăţ cu familia şi cu rudeniile cele mai de aproape. Trageţi linie şi vă opriţi, dacă nu voiţi să auziţi imputări groase din toate părţile, sau să vă decideţi, voi oameni săraci, a trînti în baltă una mie de florini. De altmintrea, la munte invitarea cade regulat în competenţa ginerelui. Apoi Arsenie va şti prea bine ce înseamnă a strînge din tinereţe ca să aibă la bătrîneţe. Iară ţie îţi zic, nu care cumva să inviţi pe Boldea la masă. Bagă bine de samă ce faci. Nu se cuvine. Aşteaptă, căci dacă Aurelia are tact şi simţ sănătos, ar trebui să se facă foc. Boldea prea trăgăneşte preste măsură. Mai bine i-ar da pace. Lasă şi pe Aurelia şi pe Măriţa să facă cum le dă mina, acum în cap de iarnă, una obligată cu şcoala, ceea cu prunc mic la ţîţă, jărtfă mare în toată privinţa. Mai rămîne un singur punct ca să-ţi răspund la el: vînzarea căsei. Dacă va mai veni Petersberger să întrebe, spune-i că de preţul oferit prin d-n. senator Riemer nu poate fi vorbă, şi că mie nicidecum nu-mi e de grabă să le vînd. In adevăr, însă, situaţiunea s-a şi schimbat foarte tare. Yirginia să se mărite şi apoi — aşa zicînd — în aceeaşi zi eu să vînd casele şi să o dau pe ea afară, după ce tu mă asiguraseşi că i-ai pregătit-o aşa şi pe dincolo de frumos. Lasă pe fiie-ta să şează acolo unde este, în anul de întîi, şi bărbatu-său să nu-mi plătească nici o chirie alta, decît numai contribuţiunea de-a dreptul la perceptorat. Orice altă chirie ar fi să dea, pe aceea eu o dăruiesc nepoatei mele Yirginia, în loc de a-i dărui vreo haină sau sculă, la care lucruri eu nu pricep nimic. Mîine scriu şi lui Arsenie, dară astăzi prea am obosit, şi la opt oare mă culc. Al vostru părinte iubitoriu, Ge orgie 287 Sibii, 9 nov. 1888 Iubită Victoria / Alaltăieri ţi-am scris ţie, ieri lui Arsenie. Astăzi primesc altă scrisoare desperată de la tine. Astîmpără-te, pentru D-zeu, nu voi a face silă legilor naturei. Auzi fantazie de la tine, să veniţi cu nunta aici! Şi dacă m-ai afla în aşternut, ce ţi-ar folosi? Dară cine, ce popă ar cununa aici fără alte şi alte dispensaţiuni, cu care s-ar pierde cîteva săptămîni? Ca să se poată cununa cineva la loc străin, unde nu locuieşte nici mire nici nevastă (mireasă), se cere să stai 6 săptămîni sau să plăteşti gros dispensaţiune. Şi ce ar zice lumea, că ai fugit cu fata ca să o cununi pe airea? Şi apoi batjocura ce ai face rudeniilor, nuntaşilor din Braşov? Nu cumva să mai spui fantazii de acestea la 284 altcineva. Să vă liniştiţi, fata are părinţi acolo pe loc, are şi mătuşă, casă, masă. Mii de cununii se fac fără ca să fie toate rudeniile de faţă, fără ca să ducă pe moşnegi şi pe babe cu patul la biserică. Să nu faceţi silă mare nici comitetului, ca să nu iasă mai rău. Luaţi cît vă dă şi judecaţi că fondurile acelea mai dau şi stipendii. Căutaţi mai departe în viitoriu. Scurt, te rog astîmpără-te, că nu ai nici o cauză de a-ţi ieşi din cumpătul tău pe care l-ai avut în zile rele şi care acum, la o zi bună şi fericită să nu te părăsească nici pe un minut. împresurat de griji, închei ca să nu rămîi de poştă. Vă sărut şi vă bine-cuvînt pe toţi. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. 238 Sibii, 6 ian. 1889 Iubita mea fiică! Scrisoarea ta din urmă aşteaptă răspuns de patru săptămîm. Mă temeam eu că voi păţi aşa, dacă mă vor face preşedinte la Asociaţiune. Pre cînd credeam că la bătrîneţele mele înaintate mă voi mai uşura de muncă, ea mi s-a mai adaos. îmi stau vreo 18 corespondenţe nerăspunse. Abia acum în sărbători mă voi scăpa de cîteva. La partea întîia a scrisorii tale, privitoare la impresiunile neplăcute din care zici că mai simţi urmele, nu pot să-ţi dau alt sfat decît să-ţi faci idea despre un comerciant care pierde preste an, la cîţiva articli, 5—600 iară la unul singur cîştigă 5—6000. Atîta încă aş putea să te asigur, că urgia mare dintre tine şi Octavia, după informaţiunile pe care le am eu, se trage de la cîteva poşte, guri spurcate, care au iritat cu deosebire şi pe bărbatu-său, şi acum lucrul au ajuns aşa departe, încît este bine să aşteptaţi vindecarea de la timp, şi mai ales după ce s-au simţit răniţi prin nedarea de vizită din partea tinerilor. Acum, cel mai puţin pînă la venirea mea între voi, să evitaţi orice convenire şi conversaţiune, sau cel puţin despre cele trecute să nu vorbiţi nici un cuvînt, nici de bine nici de rău. Cu atît mai vîrtos să-ţi închizi uşa şi tu şi Virginia înaintea poştelor Braşovului. Sunt acolo persoane care nu-ţi pot ierta că ţi-ai măritat fata aşa cum s-au întîmplat, nici pe ginere-tău nu vor să-l ierte că a luat el aşa zestrişoară şi nu altul oarecare. Se vor sili să strice pacea căsei. 7—8 luni de zile, poate şi un an, să fie tăcere, să-şi vază fiecare de afacerile proprii. A doua parte. Dacă Arsenie a plătit contribuţiunea pe trei luni, apoi acelea se încheie, precum ştii, la 15 februariu, prin urmare tocma pe timpul în care i s-a început periodul închirierei, 15 nov[embrie] — 15 febr[uarie], apoi 15 mai — 15 august. Aşa, din banii 20 fl. ce-ţi trimisesem vei plăti ase-curanţa la Zekelius, ian[uarie] — 2 aprilie, pare-mi-se 18 fl. Despre celelalte afaceri destul de serioase, cum e vînzarea caselor tale, închirierea caselor mele, nu poci să-mi iau timp de vreo 3—4 luni, sau adecă pînă după întoarcerea mea de la Bucureşti, dacă mă vor mai lăsa să merg. 235 Cale ferată aşa cred că se va face. Prin Braşov au să treacă două linii de tramvai, una de la Bartolomei pînă la tîrgul cailor, adecă pînă aproape de unde sunt casele noastre, alta din piaţă, pe str. Căldărarilor, drept la gară* M-aş mira foarte dacă realităţile nu s-ar urca în preţ. Al tău părinte iubitoriu, Georgie. 289 Sibii, 10 febr. 1889* Iubita mea fiică ! Două scrisori ale tale, din 14 ian[uarie] şi 3 febrfuarie] n[ou] stau pînă astăzi nerăspunse. Precum îţi mai observasem, de cînd mă făcură preşedinte, dară-mi lăsară şi redacţiunea, lucrul mi s-a mai înmulţit, sau adecă partea zilelor cîtă-mi rămăsese pentru afacerile mele private trebuie să o pierd în păncelaria Asociaţiunei, în cîtva şi cu îngrijirea de institut, cu toată ştiuta controlă a baronului, ca delegat. Mi s-a mai bolnăvit şi secretariul Crişan, om tînăr cu ştiinţe prea frumoase, deştept şi laborios, însă cu sănătatea ruinată, încît numai D-zeu să aibă milă de nevastă şi de copilaşi. Îmi mai veniră şi de la Bucureşti 24 de cărţi intrate la concurs, ca să le citesc pe toate,, să-mi poci da votul în sesiunea viitoare, mai ales că sunt preşedinte la comi-siunea de 9, dacă nu voi scăpa cumva încai de acea funcţiune delicată, în care omul vine în stare de a-şi face duşmani fără voia sa. Insă dacă Crişan nu se va ridica din boala sa, ca să poată vedea încai dînsul de afacerile comitetului, atunci nici nu voi putea merge iestimp la Bucureşti, sau dacă voi şi merge, va fi numai în fugă pe cîteva zile, şi iute înapoi. Invitare încă nu mi-a venit. După calculul meu, sesiunea Academiei se va deschide numai peste 1 lună, cam pe al 15—17 c[alendar] nou. De aici tu poţi judeca că eu astă dată chiar să şi merg la Bucureşti, în Braşov nu am să stau, încolo, nici 24 de ore. Despre sănătatea mea să nu fii îngrijată. Adevărat că la 77 de ani nu-mi mai vine să joc nici măcar ceardaş, dară dacă nu mi-ar veni aşa des catarul,, încolo mă simţ cu totul bine, muncesc mereu ca şi pînă acum, deşi multe în sec. Află însă că se află o sută alţii cari pretind, unii chiar în termini moji-ceşti, că eu trebuie (mussein) să trăiesc pînă cînd voi tipări cartea promisă în 1887. Pînă acum 22 coaie tipărite gata, mai lipsesc 38 de coaie, apoi după ce o voi da legată gata, ei, atunci poci să şi moriu, căci voia lor s-a împlinit. Să vezi însă că atunci tocma români mari de calibrul acelora nu vor cumpăra cartea, ci vor aştepta să o aibă în dar, căci preţul de 5 fl. le va fi prea mare,, şi apoi cît o să le mai rămîie pe sugări de cîte 1 cr[ăiţar]i una? Duică-Bogdan ? Aici numai eu nu l-am cunoscut, ceilalţi toţi îl ştiu demult ca ţinut de 2 ori în casa nebunilor şi ca ateist. D-n. Hania nu l-a scos din casa proprie, ci la rugarea clericilor din sala de studii, unde a mers şi a declămat tinerimei că studiul teologiei este o secătură, pierdere de timp, să înveţe alte lucruri folositoare. Atunci un cleric a chemat pe directorul ca să-l vază şi să-l înfrunte. Oricare director era dătoriu să-i arate uşa; în-tocma făcu şi d-n. Hania. De altminterea, la nici un seminariu ori internat 236 nu este permis numănui a intra ca în orice circiumă, ci numai cu voia direc-ţiunei. Bine a făcut că acel Truică nu a venit şi la mine. Moartea principelui de coroană, unică în felul său şi nemaiauzită, este şi rămîne un mister înfricoşat cine ştie pînă cîntd. Adecă cauza morţii este care dă de lucru fantaziei omeneşti şi scorneşte o mulţime de gîcituri. Arsenie să nu fie îngrijorat de comitetul naţional. Tribuna publică ceea ce aţi văzut din răutate *, cu precugetare. Lăsaţi insă ca lumea să vorbească ori cîte-i va plăcea, să îmbie pipăind prin întunerec, precum s-a mai întîmplat de multe ori în cei 40 de ani din urmă. Tribuniştii fac bine fără voia lor dacă scormonesc desfiinţarea comitetului. Ar fi foarte rău cînd tocma ei l-ar lăuda, căci în cazul însuşi acesta ministrul de interne i-ar stinge soarele. De nu ar fi lăudat ei aşa de nebuneşte, cu lipsă totală de prevedere, pe d-n. vicariu Popea, asociaţiunea noastră n-ar fi păţit din partea ministerului batjocura neîntărirei, precum în 27 de ani nu i s-a mai întîmplat niciodată, cu nici un candidat. însă nu este aici locul ca să mă demit eu în descoperiri de misterii. în cît pentru fatala scîrbă dintre voi două surori, sunt silit să repet, mai vîrtos în urmarea unei scrisori venite de acolo, aceea ce v-am mai sfătuit pe amîndouă: curmare de orice convenire pe vreun an de zile. Să-mi fie pentru acum de ajuns cu grijile cîte-mi vin de la Aurelia. Va fi bine ca nici ei să nu-i mai scrii nimic despre măritat şi însurat, sau mai bine Vreo cîteva luni chiar nimic. Binecuvântarea mea vouă la toţi. Părinte iubitoriu, Georgie. 240 Sibii, 3 mart. 1889 Iubita mea fiică! Scrisoarea ta din 14 febr[uarie] o am primit în regulă. Tot ce-mi scrii in aceea este mai mult repetiţiune din alte scrisori de mai nainte, la care toate caută să-mi repet tot zisa mai de la decembre. Să le vindece numai timpul. Eu sunt bine, sănătos, este însă bolnav secretariul comitetului, proto-diacon şi profesor I. Crişan, de o lună de zile. D-zeu ştie ce se va alege de boala lui, că este foarte slab. Are nevastă şi copilaşi. De cînd este dînsul bolnav, eu am rămas aşa de singur la comitet şi în răspundere despre toate aşa de mare, incit stau în cumpănă să nu merg nici la Bucureşti în anul acesta, sau de voi merge, iute să mă şi întorc, pentru că nu poţi şti ce se întîmplă în cîte 24 de oare. Bunăoară ca şi acum, din chiar senin dete dracul în doi învăţători, ambii teologi de Sibii, ca să se provoace la duel. De nu se vor odihni, comitetul îi va şi da afară din post. * Obişnuitele atacuri ale Tribunei din Sibiu împotriva liderilor îmbătrîniţi ai Partidului Naţional Român. în primul rînd a lui George Bariţ. După Ioan Slavici, duşman vehement al lui Bariţ. în redacţia ziarului intră în 1888 Gheorghe Bogdan-Duică, foarte tînăr şi cu atît mai impulsiv, care îl va persecuta pe vîrstnicul corifeu ardelean chiar şi după "moarte. Este notoriu procesul intentat de Aurelia, fiica lui Bariţ, după moartea tatălui ei, lui Bogdan-Duică pentru ultragiu postum. Despre articolul scris „din răutate" în Tribuna vezi G.B.C., VII, p. 366, n. 3. 237 Dacă voi veni, am să plec de aici duminecă în 5/17 martfie], şi luni la 1 oară să trec dincolo. Dară nu care cumva să afle suflet de om despre venirea mea la voi, nimeni, m-ai înţeles? Eu pînă în momentul mergerii la gară nu am să ies din casă. Trăsură să nu comăndaţi la gară. De aş şti că nu veţi păzi secretul, aş merge cu trăsura poştei prin Turnu-Roşu pînă la gara cea mai de aproape. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. 241 [Sibiu], 25 iun. [1889] Am primit astăzi scrisoarea ta de ieri, din 24 iun[ie] şi te asigur că m-am aflat sănătos, numai foarte ocupat. într-aceea veţi fi primit şi voi de la poştă 1 pachet cu 5 exemplare din opul meu istoric. Exemplariul legat să-l dai nepotului meu Georgie, ca premiu, căci cred că lui îi place istoria patriei şi a naţiunei sale, care pentru români este adevărată tragedie. Din cele broşu-rate, 1 exempl[ar] să-l dea Arsene la biblioteca gimnaziului, dară să fie bun a scrie pe învelitoare: „Pentru Gimnaziul gr[eco] — orftodox] român. Auc-torul. 1889“. Alte două exemplarie, cerute de d-n. P. Petrescu se trimit în preţ de cîte 4 fl. 20 cr. = 8 fl. 40 cr., care sumă aveţi să o încasaţi şi să o ţii acolo pînă la alt ordin. Al 5-lea era destinat ca de probă pentru librariul N. Ciurcu. D-n. P. Petrescu însă a cerut 10 exempl[are]; deocamdată nu era mai multe broşurate. De îl va cere şi pe al 5-lea, să i-1 daţi tot eu 4 fl. 20 cr. In vreo 5—6 zile se pot trimite şi, cîte se vor cere comptant. Georgie. [Adresa:] D-sale doameni Victoria C. Iuga. Brasso, strada Catarina 402. 242 Sibii, 1 iuliu 1889 Iubita mea fiică ! La scrisoarea ta din 30 iun[ie] îţi răspund cu multă mirare şi neplăcere că, precum vezi, tu nu ai primit răspunsul meu la scrisoarea ta din 24 iun[ie], întru care între altele îţi spuneam ce să faci cu cele 5 exemplfare] din opul meu, adecă: 1 exempl[ar] să-l ţii tu pentru voi, cel legat; 2 exempl[are] să le daţi d-lui P. Petrescu, care le-a cerut prin Ieronim, şi să încăsaţi pentru ele prfeţul] 4 fl. 30 = 8 fl. 40.; 1 exemplariu de probă la librăria N. Ciurcu. Dacă însă d. P. Petrescu l-ar cere şi pe acela, atunci să i-1 daţi şi pe al treilea, tot cu 4 fl 20 cr. şi banii să-i opreşti la tine pînă la alt ordin al meu. Căci, adecă, d-n. Petrescu ar voi 10 exempl[are]. Aşa ţi-am scris, şi văz că scrisoarea mi s-a pierdut. D-n. D. Manole. fiind ieri Ia mine, îmi luă 2 exempl[are] legate elegant, ea pentru principi, care însă costă 5 fl. 1 ex[emplar]. La întrebarea relativă la Georgie-mi este absolut preste putinţă a răspunde acuma, că deşi examenele de la internat se încheiaseră cu succes admirabil, încît văzurăm şi persoane bătrîne ca baronul ş. a. plîngînd de bucurie, spre mirarea mea, dară mai avem încă vreo 10 zile treabă multă. Părinte iubitoriu, Georgie. 248 Sibii, în 4 iuliu 1889 Iubita mea fiică! îndată după primirea scrisorii tale de ieri, am dat librariului ordin ca exemplarele cerute pentru librariul Ciurcu să le trimită cu poşta tot numai la adresa ta, ca la „comisionariul meu44. Vezi ce rang pentru tine? Am făcut-o din cauze uşoare de gîcit. Vei primi 4 exempl[are] broşate a 4 fl. 20 cr. = 16 fl. 80 cr. pentru N. Ciurcu, comptant, 10% rabat. 1 exempla[r] legat este pentru sora ta Octavia. Să pui în carte biletul meu alăturat, să o învălui într-o coală de hîrtie şi să i-o trimiţi ca venită de la mine cu alte cărţi. Nimic mai mult. Toţi copiii mei au primit. Dacă Octavia e dusă la băi, ţine cartea învelită pînă la întoarcerea ei. Din preţul exemplarelor să plăteşti asecuranţa împlinită astăzi. Restul banilor să fie taxă de comision pentru tine gegen Bericht. Ciurcu zice să vînd, 1500! Eu nu am cutezat să tipăresc atîtea exempl[are], că aceasta nu e cărticică scolastică. 50 de coaie mă costă, cu legatul, preste 2500 fl. Voi. II va costa tbt atîta. De unde atîţi bani? Şi tipografii nu pot aştepta după sume mari. Şi unde este munca mea cruntă? îmi voi săruta cartea dacă-mi voi scoate spesele. Vîndut-a Ciurcu din dicţionarie, de un an încoace? Cîte ? J . Al tău părinte, Georgie. 244 [Sibiu, 6 iulie 1889] Alaltăieri ţi-am scris şi trimis 5 exempl[are], 4 pentru librariul N[icolae] C[iurcu], ca să poţi încasa şi să faci cu incaso cum ţi-am scris. Exempl[arul] legat, pentru Octavia. Astăzi primii pe a ta din 4 iul[ie]. Răspuns: să schimbi la filială şi, ca val[ută] austr[iacă] să-i înaintezi încoace, ca să-i număr tipografului, să vo - 239 iască a începe cît mai curînd şi la voi II. Trimiterea cu blanquetă poştală, porto 20 cr[ăiţar]i. [Adresa:] Doamnei Victoria C. Iuga. Brasso, strada Catarma 402. 245 Sibii, 7 aug. 1889 Iubita mea fiică! Grăbesc a răspunde la scrisoarea ta din 4 aug[ust], venită ieri. Tu însă ai aşteptat ca să-ţi răspund şi la cea din 6 iuliu. Las’ că tocma din acelea zile eu am rămas singur la căncelaria Asociaţiunei, pentru că ceilalţi s-au dus de atunci pe la băi, pe 5—6 săptămîni. Las’ că trebuia să-mi văz de vînzarea cărţii tipărite, ca să am din ce mînca şi purta, dară apoi ce era să-ţi răspund ? Că fiu-tău Geprge să-şi aleagă o carieră mai bănoasă? Pînă cînd aveţi să vă tot judecaţi? Şi unde sunt enormele spese? Şi la care este scris în frunte un venit mai mare? Rogu-vă, sărutaţi stipendiul de profesor fără nici o rezervă. Sute de tineri aleargă însetaţi după burse, şi tineri eminenţi. Un profesor harnic şi onest îşi mai poate face venit încă pre cît ii este salariul. Nu alegeţi, ca să nu culegeţi. La scrisoarea ta din urmă, la planul bărbatu-tău de a te trimite la Brăila? Sau că eu acum, la bătrîneţe adinei, m-am prostit de tot, ca să nu mai înţeleg nimic din înaltele idei ale oamenilor mai tineri, sau că planul vostru este unul din cele mai deşucheate dintre cîte pot ieşi din creieri omeneşti. Spuneţi-1 la lume, ca să vă faceţi de rîsul ei. Nu ştiţi voi nici atîta, că părinţii nu pot porunci feciorilor trecuţi de 24 de ani nici să se însoare, nici pe cine să ia? Legile ţerei îi dau lui dreptul, iară nu părinţii. Aceştia-i sunt dători cu un sfat: dacă-1 primesc, bine, dacă nu, p-aci încolo. Şi dacă Iancu va fugi cu ea la Constantinopol ori la Cairo, ori airea, precum fac mulţi, atunci tu să te iei după el, să te faci de rîsul lumei, apoi fără nici un venit sigur şi de ajuns, să ajungi spălătoreasă undeva ? Dară v-a spăriat ştrengariul că se va împuşca ? El vă cunoaşte slăbiciunea voastră. De regulă cei ce ameninţă că se vor împuşca sunt cei mai poltroni: nu o fac. De altmintrea, un mizerabil cum este acel fecior tot are să piară fără timp, din alte cauze, ca Hagi Ilie şi alţi mulţi din Braşov şi Bucureşti şi de airea. Unul ca acela mai curînd va bate pe mumă-sa şi o va da pe uşă afară, decît să asculte de ea. Tot ce aş face eu în locul vostru ar fi aceea ce am făcut eu cu Ieronim: „Na, du-te, însoară-te, dară la nuntă nu mă vei vedea!“ Aceasta e părerea mea, mai mult nu ştiu. Voi faceţi cum ştiţi. Eu numai după adunare poci veni la Braşov, adecă cam pe 1 septfembrie] n[ou], de la Făgăraş, şi numai dacă mă va scăpa D-zeu de prezidiu şi de oricare alegere, poci să stau acolo vreo 4—5 zile; din contră, nici trei zile. Atunci, apoi, mai multe. Al tău părinte iubitoriu, Georgie. 240 240 Sibii, 1889, 13 august Iubita mea fiică! Scrisoarea ta de alaltăieri 11 august o primii astăzi, in 13, şi mă voi mărgini a-ţi răspunde numai la partea 1, privitoare la casele de închiriat. Forestierul Wiener prea iute pretinde răspuns, că eu mai am şi alte trebi* multe şi mult mai mari decît închirierea celor case. Dară iată răspunsul meu. li dau casele cu chirie pe an, nu pe lună, aşa cum le cere el, cu 150 fl. Permit ca, precum vorbiserăm noi amîndoi, să se spargă uşă sub treptele podului,, iară de spălătorie în curte nici nu voi să auz. Aici se vîndură, de 3 săptămîni încoace, vreo 40 de machine de spălat rufe, invenţiune nouă, foarte bună,, de mărimi diverse, în preţ de la 60 fl—80—120—160, după trebuinţă. Am cumpărat şi noi una pentru internat, ca să spele rufe în 4 oare la 60 de persoane, curat, să le şi stoarcă. Am stat şi noi de faţă pînă ce au spălat într-o oră 30 de bucăţi, cele mai scărnave, din bucătărie şi de la bolnavi, albe şi colori feliurite. Familiile îşi cumpără de acelea. Scurt, de spălătorie nu poate fi vorbă. Şi apoi, cum vrea să plătească? Noi aici plătim pe 1/4 de an înainte.. Aşa, dacă vrea, mai ales că-mi cere şi schimbare. în caz de a te învoi c# el* să închei contract, să-ţi numere însă arvună 10 fl. Numai sub acesată condi-ţiune să chemaţi maister ca să se apuce de schimbat cel mai tîrziu în la septembrie]. Atunci viu şi eu la voi pe 2—3 zile. Toate cărţile mele se vor aşeza în lăzi, aşa ca să le poci transporta pe toate încoace, din odăiţă şi din biblioteca din casa de cătră stradă. Din dulapuri* lăzi oricîte nu-mi mai trebuiesc, la fac pe toate de vînzare, dacă nu se poate altfeli, cu toba. Cate vor rămînea, le vom aşeza în pod pînă se vor vinde toate. Aţi încheiat socoteala cu Nicfolae] Ciurcu? Lada cea mare încă o voi transporta încoace. Am uitat să întreb mai în sus: voieşte Wiener cvartirul mobilat? în acest caz este în adevăr foarte ieftin cu 150 fl. v.a., dară fie şi aşa deocamdată. Eu însă cred că voi veţi retrage din acelea mobili, anume pe ale tale. Pare că v-am mai scris: îmi veţi face o mare plăcere dacă-mi veţi compune o listă de tot mobiliariul cît este al meu, in ambele case. Georgie ar putea face aceasta pînă nu pleacă. Al tău părinte iubitoriu, Georgie. 247 Sibii, 24 aug. n. 1889» Iubita mea fiică! înglobat în afaceri, îţi fac cunoscut că eu plec poimîine, luni în 26 aug-[ust] cu alţi 9 inşi de aici, la adunarea noastră din Făgăraş. Acolo vom avea de lucru vreo 3 zile. Dacă nu voi scăpa să fiu reales, atunci trebuie să mă întorc nesmintit îndată la Sibii, şi numai după aceea la cîteva zile voi putea 241 merge la Braşov. Deci tu, pentru orice caz, să-mi scrii îndată după primirea acesteia, pe scurt: 1 In care zi voieşti să pleci nesmintit la Brăila — Bucureşti. 2 Pre cînd vor sosi tinerii de la Paris. Atîta şi mai mult nimic. Adresa: G. Bariţ, Făgăraş (la adunarea generală). Al tău părinte iubitoriu, Georgie. 248 Sibii, 24 nov. 1889 Iubita mea fiică ! în dumineca trecută, după primirea scrisorii tale din 12 nov[embrie] nu ţi-am putut răspunde, căci atunci am avut marea neplăcere de a spovă-dui pe sora voastră de la Orăştie, nu pentru altceva, ci că-i lipseşte spiritul de prevedere, nu judecă urmările, căci, adecă, poate să fie un fecior, un bărbat foarte de treabă în toată privinţa, însă dacă ştiu bine că el nu e stăpîn pe voinţa şi chiar pe a sa persoană, ci e stăpîn împăratul şi tată-său, o mamă trebuie să-l ţie departe de casa ei. Tatăl feciorului, pe lingă că are 7—8 copii, sufere de hidropică şi zilele-i sunt numărate. Dară să lăsăm acestea. Eu n-am mers la Turda etc. Cauze grele mă împiedecară. Nici tu n-ai plecat în România, măcar că unii oameni ai dracului, veniţi pe aici, intriganţi, vrăjmaşi ai păcei familiilor, scrorniseră că, vrei nu vrei, trebuie să mergi pentru că te ai foarte rău cu ginere-tău. Sînt tot acei oameni care au denunţat aici că de cînd s-a schimbat directorul, profesorii (cîţiva din ei) îşi petrec în beţii, pînă şi în casină şi pe airea şi că consistoriul va fi silit să purifice corpul profesorilor în oareşcare mod. îmi scrii că ai fost silită să întăbulezi dobînda. Aşadară din venitul caselor nu iese nici dobînda? Aşa-mi aduc aminte că nai-ai spus, că Sparcaşsa ia dobînda. Dacă nu o ia, atunci casele tot trebuie să ajungă curând la vînzare. Despre Daday am citit m ziarie că este înaintat în alt post, la Ălba-lulia. Rămîne să aflăm cînd se va muta, sau adecă cînd se împlinesc trei luni de abzicerea locuinţei şi să vedem de închiriere. îmi ziceai că-mi trimiţi copertele. Pînă astăzi nu am primit nimic. După ce scaunele de piele sunt pachetate gata în pod şi fiindcă pentru atîta mobi-lătură mai am loc, bine vei face dacă le vei trimite aşa, ca chiria întreagă să o plătesc eu aici. Zici că familia Daday este cumsecade. Prea bine, dară cu umezeala păre-ţilor şi cu aborirea în bucătărie s-a schimbat spre bine de la repărătură şi după spargerea uşei? Aceasta mă interesează pe mine. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. 242 . 249 Sibii, 15 dec. 1889> Iubita mea fiică ! Pentru ca să răspund la scrisoarea ta din 29 nov[embrie] am aşteptat 7 zile după scaune, dintre care trei au ajuns frînte în opt bucăţi, dară un măsa-riu mi le-a dres după putinţă. Celelalte obiecte au venit bine. Puţin după aceea ne ajunse o scîrbă şi supărare despre care se poate că veţi fi auzit şi voi pe acolo, sau vei auzi. Dacă cvartirul va rămînea după depărtarea madamei Daday gol, nu cumva să băgaţi acolo vreun oficir, mai bine să rărnîie tot gol. Departe de la noi! Nu blăstăma pe nimeni. Au nu înţelegi tu că vorbesc ca oamenii beţi? Despre dătoria părinţilor cătră copiii ajunşi maioreni şi chiar căsătoriţi n-au idea nici cît o pasăre, nici cît o vacă. Păsările dacă au ajuns puii ca să se oboare, nu mai au grijă de ei. O vacă, dacă simte la supt înţepături de dinţi de la viţel, îi dă cu piciorul, nu-1 lasă ca să mai sugă, ci să pască iarbă sau să roadă la fîn. Aceasta e legea naturii. La oameni, după legea naturii, după 70 de ani copiii sunt dători să ajute pe părinţi, nu aceştia pe aceia. La mine este tocma din contră. Dară eu am făcut şi fac ce nu face nici 10 mii nici unul. Eu am provocat înainte cu 8 ani pe Aurelia să meargă la Braşov, în căsele mele, dară nu a voit, zicînd multe de toate, şi anume că i s-ar risipi toată partea pruncilor. A pretinde ca să o fiu adus lîngă mine la Sibii este şi stupiditate şi obrăznicie. Ar fi trăit ea cu Ieronim măcar o lună de zile în pace ? Şi apoi eu, la vîrstă de 68—78 de ani să mai poci munci în larma şi în plînsetele copiilor mici? Cum? Să ajung rob la nepoţi? Aurelia este văduvă de 11 ani. De atunci eu i-am dat la 5000 ajutoriu, că i-am plătit şi dătoriile bărbatu-său şi iată că i-am adaos şi la restăurarea caselor arse preste 1.000 fl. Ea recunoaşte toate acestea între lacrime, îşi recunoaşte şi groasa eroare ce a comis, şi pe cătănuţă îl dete deunăzi pe uşă afară. Acum îşi poate duce fata acasă. Deci soru-sa nu are să se facă epitroapa ei şi nici să aibă impertinenţa de a mă dăscăli pe mine, ceea ce-i voi spune eu la timpul său, iară voi de acolea să vă astupaţi ambele urechi, să zbiere care cît va vrea. Ţie îţi trebuiesc statutele Reuniunii de aici. Le aveţi în biblioteca gimnaziului. Ce aţi păţit? Văz că Calicul din 1/13 dec[embrie] îşi bate joc amar de reuniunea voastră. Te încredinţez că românii fruntaşi de aici joacă numai în casina românească, cel mult pînă la 9 oare seara şi cu cîştig sau pierdere de 1—3 fl. îi văz eu şi-i ştiu: cei mai mulţi preoţi, vreo 5 şi 4 mireni, aceştia toţi cu familie. Despre mersul la Bucureşti nu poci să zic nimic pînă ce nu voi fi gata cu voi. II din Istoria mea, care va fi tot de 50 coaie tipărite. Pastile cad foarte în iarnă; nu ştiu cum va fi. Ieri am primit de la nepotul Arsenie 50 fl. chiria locuinţei pe 3 luniul decembre-februariu, înainte, pentru care am să-i trimit adeverinţă. Al tău părinte iubitoriu, Georgie. '243 250 \ Sibii, 3 febr. n. 1890 Iubita mea fiică! Atît scrisoarea ta din 26 dec[embrie] a. tr. cît şi biletul tău de Anul Nou stau nerăspunse pînă astăzi din partea mea. Tot aşa, nuţi-am mulţumit pînă acum nici pentru prezentele cu care ai încărcat pe nepotul Georgie la venirea sa la mine. Nu am răspuns nici la frumoasele felicitări venite de 1 ian[uarie] de la Arsenie şi Yirginia. Astăzi, după ce de o săptămînă încoace am mai prins puteri, din cele stoarse prin afurisita influinţă şi prin urmările ei, viu ca să vă mulţumesc la toţi pentru aducerea-aminte şi să vă binecuvînt părinteşte pentru pietatea şi iubirea voastră cătră mine. Am primit şi de la Octavia o scrisoare frumoasă şi conciliantă. La notiţa despre Ciugudeanu, află că el a fost după aceea la mine, aici si mi-a cerut din nou nepoata. Mă aflase în toane rele din cauza unei scîrbe mari, tot familiale, avute aici pe loc. El va şti cum a ieşit de la mine, eu nu ştiu. Eu oricît m-am păzit, oricît am ascultat orbeşte de medic şi 17 zile nu am ieşit din casă, tot am rămas cu tuse şi cu catar, care-mi trecea altădată în 4—5 zile, iară acum mă ţine de 4 săptămîni. Apetitul încă mi-a venit binişor, dară-mi lipseşte jumătate din puterile avute. Mă simţ alterat, una, două zile bune, apoi iarăşi mai fără voie. Dacă nu mă voi simţi bine de tot, nu voi căuta să merg nici la Bucureşti. Am întîrziat şi cu tipărirea volumulu[i] II, care este tot 50 sau 51 de coaie. Dacă cumva Daday nu a plătit din chirie, voi trimite bani de aici pentru contribuţiune. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. 251 Sibiu, 4 martie 1890 Iţi stă în deplină voie ca să pleci împreună, însă nesmintit luni în 10 mart-fie] la 1 oară. Se înţelege de sine că vei aviza pe omul tău, cel puţin cu 2 zile înainte. Poştă, trîmbiţă, telegraf, fonograf — nu este nici o trebuinţă de ele. Georgie. [Adresa:] D-sale doamnei Victoria C. Iuga, Brasso, str. Catarina 402. 244 252 Bucureşti, 12 mart. n. 1890 Iubita mea fiică! Eu am sosit aici bine şi încă boiereşte, în cl. I, pentru că în cl. II îmi fu mie şi lui G. B. Pop preste putinţă să încăpem, din cauza îmbulzelei celei mari. Aici mi se dete o chilioară din cele mai strimte, în lipsă totală de alta mai largă şi mai luminoasă. După ce stradele sunt şi aici pline de grămezi de zăpadă, apoi ieri dimineaţă începu altă ninsoare, care după amiazi se prefăcu în ploaie cu vînt foarte rece. Astăzi e mai senin, dară tot frig, blănile şi căciulele de iarnă se văd pe toate locurile. Costea nu a ştiut că voi veni luni. Dînsul este bine şi-mi dete alăturaţii v. a. f. 50 ca să ţi-i trimit de la dînsul pe sama căsei. Tu nu vei lipsi a-i adeveri primirea sumei. Aseară a stat la mine pînă la 9 oare. Mai departe, vă trimit aici două formulare de la Dacia-România, întîrziate foarte tare, pre cînd ele ar fi putut ajunge la mîinile voastre din ianuarie. Este act de asiguranţă pentru Yirginia, ca să i se numere o sumuşoară intrată în valoare la 31 dec[embrie] [18]89. Rog pe Arsenie ca să citească texturile, să împle rubricele precum se cere, să scoateţi şi carte de botez şi testimoniu de viaţă că asigurata trăia în 31 dec[embrie] 1889, că trăieşte şi astăzi. Observaţi însă că terminul s-a scurtat foarte, adecă el expiră la 31 mart[ie]. Ei, aşa merge pe la noi! Al tău părinte iubitoriu, Georgie. 258 Bucureşti, 17/29 mart. 1890 Iubita mea fiică ! După mai multe zile de necurmată ocupaţiune în adunările noastre, curmate totuşi cu vizite mari şi cu contra vizite, cît a durat aici petrecerea principelui din Italia, apoi cu venirea regelui, a reginei şi a principelui de coroană la şedinţa publică, în fine astăzi am 1/2 de zi liberă, încît să poci conversa cu tine asupra unor împregiurări delicate. Premit înainte de toate că scrisorile voastre din 6/18, cu documentele, le-am primit exact şi le-am transpus îndată bărbatului tău, iară despre soarta acelora scriu numai bunului nostru Arsenie. Aici mă voi mărgini numai la afaceri strict persoanle dintre tine şi bărbatu-tău, apoi şi cu cei doi fii ai voştri. Mă voi sili ca să-ţi descriu situaţiunea cît se poate mai limpede, ca să o cunoşti şi să te poţi regula. Lucruri plăcute nu-ţi voi spune; ar fi însă mult mai rău a închide ochii de a căuta drept în faţa primejdiei. Bărbatu-tău îţi trimite foarte neregulat sumele lunarie, cu care îţi este dătoriu ca bărbat legiuit şi ca unei neveste care, 10 ani de zile rămasă singură, purtase toată grija şi sarcina creşterii celor doi copii. Bărbatu-tău are salariu sigur 4800 franci pe an sau 1920 f. v. a. Din acel salariu, pînă în 1884 plătise cu mare greutate 3600 franci 245 la cauţiune, iară mai mult nu a mai putut plăti, ci restul de 3600 l-am numărat eu. In anii următori, fiul vostru Ioan iese de la librării şi, neharnic de a cîştiga, se întoarce la voi ca să-l ţineţi. Mai tîrziu intră în tovărăşie cu un Niminea, tată-său îi pune, cine ştie unde, un capital de 1500 franci, şi acea sumă se pierde întreagă. Bărbatu-tău mai pierde pe strade, nu ştie unde, 100 de franci. Acum, la încheierea bilanţului, vede că el a luat preste salariul său cu 300 franci mai mult. Poimîine, luni, i se va vizita casa. Noroc înmiit că delegaţiunea nu o vizitase înainte de a veni eu aici, să-l facă de toată ruşinea, ba să-l trădeze ca defrăudătoriu şi să-l scoaţă. îndată ce-mi descoperi această mişelie, am pus eu acei 300 franci de la mine. Aşadară 1500 + 100 + 300 = 1900 franci cheltuiţi şi respective pierduţi, preste salariul necesariu susţinerea vieţii. La toate acestea, bărbatu-tău ma adăoge că s-a pomenit de la fiu vostru din B[uda]pesta cu un cont de preste 80 fl. v. a. de la un croitoriu, pentru haine nouă făcute acolo, ca şi cum Georgie ar fi mers gol de la Braşov, deşi îmi adăoge bărbatu-tău că şi tu i-ai dat lui Georgie tot ce ai putut rupe din sărăcia ta. Aşa nu este bine, Yictorio! Ceea ce făcea frate-tău şi fac alţi studenţi mai de familii să nu cuteze a face fiu-tău Georgie, dacă nu voieşte să căuzeze tatălui său şi familiei întregi nenorocire şi ruşine cu infamie. Bărbatu-tău nu-1 poate ajuta pe el la universitate, decît cel mai mult cu vreo taxă de examen, dacă nu vrea să atace bani străini şi să cază în prinsoare. Şi afară de aceea fiind concurenţi mulţi la oficiul de căsariu, să o ştiţi bine că din anul în care voi închide eu ochii, bărbatu-tău va fi scos de la Academie. Chiar şi acum, de cînd mă aflu eu aici, a fost înfruntat din cauza moliciunii şi a lipsei totale de vioiciune, foarte necesară la oamenii de aici. Aşadară, provocaţi pe Georgie ca să-şi reguleze traiul universitariu aşa încît să se ajungă nesmintit cu bursa de 700 fl., care este cea mai mare dintre toate bursele publice cîte se dau din toată Transilvania, de la toate confesiunile. Noi suntem oameni săraci, ţinuta de domnişori şi coconaşi nu e de nasul nostru. Cînd va veni ca profesor, va avea să trăiască tot numai din 700 fl. Din cele împărtăşite pînă aici vei cunoaşte uşor că de venirea ta la bărbat deocamdată abia poate fi vorbă, adecă pînă cînd nu se va uşora de dătorii şi să nu mai cuteze a se atinge de casă. Te vei bucura să-ţi trimită bani pentru trai. Din partea mea eu nu pot să te ajut altmintrea clecît, iată, îţi pun la dispoziţiune casele de cătră vale, ca să le foloseşti sau dîndu-le cu chirie în folosul tău, cum vei putea, sau mutîndu-te în ele ca să ţii şcolari ori şcolăriţe Ta tine, pînă cînd te vei muta la bărbat. Ţi le scrisei acestea, precum vezi, cu atît mai vîrtos că eu, la plecarea mea acasă, numai o zi voi sta în Braşov. Patru scrisori urgente îmi stau pe masă de la Sibii. Toţi banii cîţi intră pe cărţile mele cu poşta îi încasează străinul tipograf. îmi veni şi ştirea de la Blaş că procurorii ar cere oprirea cărţilor mele, deci sau să le vînd iute cît mai multe, cum voi putea, sau să le strămut în altă ţară, ca să nu păgubesc capitalul băgat în ele, să mi-1 asigur oricum voi şti. Al tău părinte iubitoriu, Georgie. [Adresa:] D-sale doamnei Victoria luga. Brasso, strada Gatarina 402 246 254 [Sibiu, 19 aprilie 1890) Ieri, vineri în 18, am primit cutia şi astăzi biletul tău, din care văz că ai închiriat şi casele. Prea bine. Tot ieri a mers şi de aici, la adresa ta, un pachet cu cărţi: Istoria. Un exemplariu I et II rămîn familiei. Un ex[emplar] I et II să-l daţi pentru biblioteca gimnaziului, însemnînd pe învelitoare, deasupra: „Pentru biblioteca şcoalelor gimnaziali române din Braşov. Auctorul“. Un exemplfar] II d-lui Yal[eriu] Bologa, scriind pe el: „Suvenir de la autor“. Un exempl[ar] voi. II d-lui P. Petrescu, tot aşa, suvenir. Îmi spuneai că librariul vostru ar fi vîndut din voi. I 16 exemplarie. Librariul meu de aici mă asigură că de la cei doi de acolo nu poate stoarce nici un cont curent, nici bani. încasări nespus de anevoioase, ca şi de la Bucureşti. La omul tău am scris. [Adresa:] D-sale doamnei Victoria C. Iuga. Brasso (strada Catarina 402). 255 Sibii, 15/3 iuniu 1890 Iubita mea fiică! în fine, tot îmi rămase astăzi o oră liberă ca să ajung şi la scrisoarea ta din 12 mai. De cînd m-am întors de la Bucureşti am făcut alte două călătorii, deşi mai scurte, una la Turda şi la locurile părinteşti, alta la Blaş, în afaceri de fonduri şi cumpărări de dominiu, de arendări etc. Aici pe loc abia este zi lăsată de D-zeu ca să nu fiu împresurat de trebi. Oamenii mă tratează aşa, ca şi cum aş fi dătoriu să trăiesc numai pentru alţii. îmi scriseseşi că contractul nou de chirie nu mi l-ai trimis spre subscriere. N-ai la ce-1 trimite. Ţi-am spus şi declărat că venitul cît se poate trage de la casele de cătră vale ţi-1 las în folosinţa ta. De aici se înţelege că şi contractele de închiriere ai să le subscrii tu. Tot aşa v-am vorbit şi scris despre chiria de la bunul tău ginere, să plătiţi din ea contribuţia ce se vine pe case, cum şi repărăturile şi scocul ce se va pune la strejină, şi numai ce va rămînea să mi se trimită mie. Lui Daday i-am trimis contractul anulat, fără nici o comitivă, că-mi lipsise timpul de a mai scrie şi la complimente. în adevăr, d-n. Panczel este de compătimit, dară dezastrele pe oameni sunt milioane şi nimeni nu ştie ce are să ajungă. De la bărbatu-tău nici pînă astăzi nu am primit nimic. El singur, iritat cum era după citirea scrisorii tale, îmi zisese că-mi va scrie şi-mi va trimite valoarea cuponilor. Nu mi-a scris. Din contră, Bianu mi-a scris de atunci de trei ori. în 8 iuniu i-am scris lui Costi de la obraz, i-am observat şi despre episcopul Meţianu şi de fiu-tău George şi am adaos că a nu răspunde la scrisori, fiind cineva sănătos, însemnează a despreţui pe oameni şi a dovedi lipsă de educaţiune şi de bună-cuviinţă. Au trecut 7 zile; răspuns nu am şi nici nu cred să capăt... Dară să lăsăm această afacere, care mă dizgustă de cîte ori cuget la ea. Să trec la o afacere cu totul inocentă, de care nu ne interesăm personal, care însă vouă tot vi se va părea curioasă. La internatul nostru avem o singură 247 gubernantă, fată bătrînă ca de 35 de ani, de naştere de aici, din familie burgheză, deprinsă prea bine cu conducerea elevelor, pentru că ea a funcţionat în acea calitate cîţiva ani la Bucureşti, în internatul Miiller. Şi apoi mai are o calitate bună pentru internate, că dacă nu este urîtă de tot, nu este nici frumoasă deloc. Cîteva mame însă nu o pot suferi, zicînd că ar intriga contra directoarei şi ar purta vorbe. Noi, bărbaţii, nu i-am afla altă vină, decît am voi ca gubernanta din acest internat să nu fie de aici din loc, să nu aibă sorori şi mătuşe şi alte rudenii. Deci unii ar voi să se caute vreuna de la Yiena, adecă necunoscută, să gîceşti numai din atestate că ce poamă poate să fie din punct de vedere moral. Adevărat că aici se cere necondiţionat ca elevele noastre să înveţe limba germană foarte bine, prin urmare gubernanta să nu ştie nimic româneşte, nici ungureşte, sau să ştie foarte rău, să fie silită a vorbi numai nemţeşte. Hei, dară cine-mi garăntează pentru moralitatea şi buna edueăţi-une a unei venetice ? Zilele acestea reflectarăm între altele şi la Braşov, ca să întrebăm nu cumva se află acolo vreo germană ori şi sască de familie mai bună, trecută în ani de la 25—30 în sus, dedată la tractarea cu eleve mici şi mari, adecă de cîte şapte pînă, treptat, şi în etate de 14—15 ani, împărţite in 8 clase, 4 elementarie şi 4 superioare, în care se învaţă şi limba franceză, muzică multă, desemn, lucru de mînă mult ş.c.l. Gubernanta are la noi salariu fix 200 fl. v.a. pe an, care se plăteşte regulat la la fiecărei luni, vict prea bun şi curat de cinci ori pe zi, serviţ, spălat şi toate celelalte emolumente ale unui institut condus cu grijă şi preciziune. Cînd gubernanta ar fi deprinsă şi la la piano, ca să prepare în oare libere pe unele eleve începătoare, i s-ar mai adăoge o sumă oarecare la salariu. In caz de a afla vreo persoană calificată întru înţelesul de mai sus, ca să voiască a primi acest serviciu de natură foarte delicată, n-are decît a se adresa în limba sa maternă cu petiţiune scrisă de mîna sa, netimbrată, însoţită de atestate ce va fi avînd, în original sau în copie, cum va voi, iară titulătura să fie: An den loblichen Verstand des romă-nischen Culturfereins Hermannstadt (Miihlgasse Nr. 8 Parterre) 1. Noi apoi vom împărtăşi cererea ei cu direcţiunea internatului. Spre a vă orienta voi cu Virginia asupra persoanelor, cred că v-ar ajunge zilele 15 din iuniu şi vreo 7 din iuliu, adecă 3 săptămîni, după care să-mi puteţi răspunde. In caz cînd nu s-ar afla în Braşov asemenea persoană, atunci tot să-mi răspundenţi, in scrisoare separată, care să nu cuprindă alte lucruri, dară apoi să motivaţi, arătînd cauzele precum veţi şti voi mai bine, pentru care este foarte greu să se afle la un serviciu aşa delicat persoane calificate în toată privinţa. Veţi şti voi cum să-mi răspundeţi, ca să poci împărtăşi scrisoarea voastră cu direcţiunea. Yom avea trebuinţă şi de o învăţătoare pentru lucru de mînă, desemn liniar şi din mînă liberă, cum şi de gimnastică. învăţătoarea de pînă acum se mărită în august, după un profesor la Galaţi. Lucru interesant, că deşi şcoala noastră e deschisă numai de 4 ani, pînă acum s-au măritat vreo 5 şi din fostele eleve. Adevărat că tot din părinţi de frunte, cu stări şi averi frumoase. Am dori să ne vie o învăţătoare care să ştie perfect româneşte şi se înţelege că să aibă diplomă, fără care nu se poate. Vă trimit spre orientarea voastră şi programa din 1889. Vedeţi de la pag. 31 înainte. Părinte iubitoriu, Georgie. [Adresa:] D-sale doamnei Victoria C. Iuga. Brasso (strada Catarina nr. 3 nou). 1 „Către cinstita Asociaţiune transilvană pentru cultura românească, în Sibiu (strada Morii nr. 8, la parter) “. 248 256 Sibii, 21 sept. n. 1890 Iubită fiică ! Am primit scrisoarea ta din 18 ale l[unii] c[urente], în care-mi zici că nu mai ştii nimic despre mine, decît numai din cîte ai citit despre adunarea generală. Apoi cu atîta este prea de ajuns, semn că sunt sănătos, căci după ce am regulat şi primit frumoasa donaţiune de 90 mii lei n[oi] de la Galaţi, pentru institutele noastre, am fost în stare să alerg de-a dreptul la S[as] Reghin, să public acolo testamentul, spre bucuria tuturor celor adunaţi. Că n-am stat în Braşov? Nu puteam pierde nici o zi fără pericol de a fi atăcat testamentul, sau de cătră rudenii sau de cătră consulat. Trebuiam să apăr iute. In 10 zile am fost gata, spre mirarea comitetului, deşi căldurile de la Galaţi erau cumplite. Am plătit taxă de moştenire, la stat, 9.000 l[ei] n[oi], Ieronim este mutat de aici cu totul, în urmarea bătăii şi a necurmatelor certe cu colegii săi. In 6 sept[embrie] cînd i s-a dictat pedeapsa, eu am trebuit să ies din şedinţă, ruşinat şi umilit. De atunci am mai fost numai o dată la cenzură, dară nu am întrebat de pedeapsă. Auz însă că unii funcţionari nu declărat că ei nu mai pot servi cu Ier[onim] B[ariţ] la un loc, căci nu pot să mai sufere certele necurmate şi brutalităţile lui. Trebuie să le credem toţi cîţi îl cunoaştem. Se ceartă cu oamenii tocma cum face Maria P. Bălan. La toate sentenţiele cîte publică el prin ziarie, oamenii zic: „Mai întîi să-şi dea el însuşi învăţătură!“ Ieronim a sosit aici astăzi demin[eaţă] la 7 oare — cînd scriu acestea este 5 oare — dară eu încă nu l-am văzut. Auz de la jupîneasă că va să şează aici 10 zile. Face foarte bine că se mută de la voi: să mai ştie şi el odată ce înseamnă a plăti din punga sa cvartir, lemne de foc ş.a. Are de unde să plătească, este singur. Poate că în primăvară mă voi muta şi eu, mai ales din două cauze. După ue această stradă se regulează foarte scump, se urcă şi chiriile, şi mie nici nu-mi dă mîna să plătesc mai mult ca 200 fl., dară nici nu am trebuinţă de 3 odăi. Preste aceasta îmi este foarte greu, mai ales în cap de iarnă foarte lungă, să şez aşa departe de căneelăria comitetului şi de şcoalele fetiţelor. Nepotul Arsenie mi-a trimis Chemia; îi mulţămesc. Profesoara Eugenia Trifu o află foarte bună şi va propune în cea mai de aproape conferenţă a învăţătorilor ca să o introducă definitiv în şcoala noastră civilă. Este prea bine că ai mai putut închiria cvartirul, şi încă cu preţ bun. Cred că pînă acuma se va fi trecut în foaia de contribuţiune suma totală ce avem să plătim pentru case la perceptorat, căci aceea se tot schimbă dintr-un an în altul. Cînd îmi vei mai scrie, să-mi arăţi şi mie cifra totală. Aţi apucat să faceţi vreo repărătură? j Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. 249 257 Sibii, 19 oct. 1890 Iubita mea fiică! La scrisoarea ta din 5 oct[ombrie] nu am voit să-ţi răspund pînă nu am primit de la Arsenie informăţiuni despre repărături, care văz că s-au făcut cu mare grijă, şi după cîte au fost, au ieşit mult mai eftin decît le-aş fi făcut eu. Ştirile cîte mi-ai împărtăşit de lâ Bucureşti nu sunt rele. Amare au fost acelea pilule, se pare însă că au folosit mult bolnavului. Să dea D-zeu! Pe frate-tău Ieronim veţi face foarte bine dacă-1 veţi lăsa în bună pace. Omul a trecut de ani 42, nu are trebuinţă de dăscălitura nimănui. Tu zici că nu-1 văzuseşi 1 săptămînă. Nici eu nu l-am văzut deloc în 5 zile cît a stat aici, pînă cînd şi-au adunat şi încărcat toate lucrurile şi din mobili cît a voit. înţeleg: el în acelea zile nu a dat faţă cu mine. A treia zi, sîmbătă, aflai de la directoarea] Cosma că Ieronim nu a plecat la Braşov, ci la Haţeg. Cale bună orişiunde! Să rugăm pe D-zeu ca să aibă sfîrşit bun. Mai ales tu să-ţi muşti limba, să te stăpîneşti. Nu ai să dai, nu ai să iai. Nu are să-ţi pese ţie cum se poartă el cu mine. Aceasta este numai treaba mea, ca tată. Să trecem la partea cea mai delicată a scrisorii tale. Tu, în înţelegere cu ai tăi, te ceri la mine pe iarnă. Te rog ca să te abaţi de la planul acesta, în interesul tău personal bineînţeles. De ai fi văduvă în realitate, precum din mila lui D-zeu nu eşti, atunci nu aş aştepta eu ca să-mi propui tu, ci tocma eu te-aş chema să şezi cu mine, ori în Sibii ori airea. Atunci însă aş căuta cu totul altă locuinţă, am ţinea servitoare, am avea menajul acasă întru toate, iară nu pe la trăsnite de cafenele şi restăuraţiuni puturoase, şi nu cu preţ îndoit. Eu sunt decis ca în primăvară să mă mut mai aproape de căncelarie şi de institut, că de aici îmi este prea departe. Se poate că mă voi muta foarte aproape. Atunci apoi, am să văz şi de alt menaj, pe care să mi-1 regulezi tu. Să nu credeţi voi că eu aş suferi aici de urît. Toată ziua ocupat; seara conferenţele şi lecţiuni. Mai vine şi frate-meu Octavie de la Năsăud, de cînd are pe fiia-sa cea mică, de 11 ani, în internat şede cîte 3—4 zile. Trebuinţele mele sunt nespus de puţine, de săhastru. Dară se întunecă, trebuie să închei. încă numai una. D-n. Diamandi Manole avuse bunătate a-mi cumpă[ra] 2 ex[emplare] legate elegant din voi. I. Dacă d-lui se află în Braşov, între-baţi-1 la ocaziune dacă voieşte să aibă şi voi. II, aceeaşi legătură şi cu acelaşi preţ, pr. 5 fl. 50 coaie, coprind anii războiului civil cu atrocităţile sale. Părinte iubitoriu, Georgie. [Adresa:] D-sale doamnei Victoria C. Iuga. Brasso (strada Catarina 3) 258 Sibii, 20 febr. n. 1891 Iubita mea fiică ! După ce îmi veniseră mai multe afaceri de regulat, preste aşteptare, nu am să răspund la scrisoarea ta din 3 febr. pînă poimîine, duminecă. Acum 250 insă, după ce fratele Măcelariu ne lăsă astăzi vineri la 81/2 oare demineaţă, iţi scriu spre liniştirea ta, pentru ca să te convingi că, cu mulţămita lui D-zeu, sunt sănătos şi nu mă doare nimic, dară mă şi feresc de orice esces. Spre a mă apăra de răceli, demineaţa nu mai ies din casă. De trei luni Îmi iau şi eafeaua, ca şi prînzul, tot acasă. Lucru moderat, nu ca odinioară, şi sper că in toamnă va fi gata tipărit şi voi. III. După aceea, în restul vieţii, voi lucra numai din distracţiune, ca să-mi treacă de urît. Aş prea voi ca să scap şi de preşedinţia la Asociaţiune, că deşi mă aflu prea bine cu toţi colegii, afară de un singur fantast şi deşucheat, dară-mi dă mult de lucru şi răspunderea este prea grea. însă la domnie fără nici o plată nu se prea îmbulzesc oamenii. Ştirile frumoase despre purtarea lui Georgie îmi fac şi mie bucurie mare. Mai am la Cluş un Georgie nepot de frate, care se prepară la doctorat la avocatură, tînăr tot eminent. Vă mulţumesc pentru toastul de la logodnă. Nu cumva să uit să vă fac să rîdeţi. Mi s-a pierdut fata leneşă, care voieşte să lucre dumineca. Buna şi iubita noastră Virginia să mi-o mai scrie o dată, că-mi trebuie la clasa 8-a de la internat. Şuluţiu? S-a făcut de rîsul oamenilor. Baronul îl întrebă ce mai face Catarina lui. Unii vor să zică că i-ar fi fost mătuşă, alţii altele. Atîta este documentat din acte şi după mărturisirea frate-său Dionisie, care trăieşte la Turda, că tatăl lor şi frate-său, în 1846, au fost de faţă la prinderea ei, iară Simon Şuluţiu fusese denunţiantul, că pe atunci ei toţi îmbiau în voia ungurilor. A doua nevastă a tatălui lor a fost unguroaică curată. Nevasta acestui Şuluţiu a fost armeană, nu a ştiut nimic româneşte, în familie s-a vorbit numai ungureşte; copiii au învăţat foarte tîrziu româneşte. Am cunoscut şi eu oameni deşerţi şi lăudăroşi, acesta însă-şi face de cap cu laudele familiei sale, aşa cît toţi l-au luat prin guri. După ce va vedea şi voi. III va înnebuni şi mai tare. Adevărata cauză a furiei lui este că pentru ce nu înjur şi eu pe mitrop[olitul] Andrei şi nu înalţ pînă la al 7-lea ceriu fără nuori pe unchiu-său. Deci lăsaţi-1 să mînjască la hîrtie, să poarte de nas şi pe Aurelie, că-i dă manuscript la foaie. Mergem la şedinţă. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. D-n. Săbădeanu dacă voieşte să aibă Istoria, îi mulţămesc. N-are decît să trimită cu măndat poştal pt. 2 volume 10 fl., dacă vrea legate, 9 fl. broşate, şi a treia zi le va avea franco la Braşov. [Adresa:] D-sale doamnei Victoria C. Iuga. Brasso (strada Catarina 3). 259 Sibii, 10/22 mart. 1891 Iubita mea fiică ! Astăzi, duminecă, pe la 11 oare cînd scriu acestea, eu încă tot nu am primit invitarea de la Academie, precînd în alţi ani o primeam cu cîte 12—14 zile înainte. Din ziarie văz că sesiunea noastră se va deschide în 31 mart[ie] n[ou] şi în 1 apr[ilie] ar fi să se celebreze iubileul de ani 25. Eu însă trebuie să am 251 invitarea personală negru pe alb. Mi s-a trimis şi s-a pierdut ? Sau că din eroare am fost dat uitării? Nu ştiu. Dacă este adevărat ce scriu ziariele, atunci eu am să fiu luni în 30/18 mart[ie] la Bucureşti, prin urmare de aici voi pleca duminecă în 29 mart[ie]. Pe duminecă seara la 5—6 oare mă poţi aştepta, dară în tăcere absolută. Voi dormi la voi şi în altă zi la 1 1/2 oare voi pleca. Acesta este răspunsul meu la scrisoarea ta din 18, însă şi acesta condiţionat, dacă voi putea scăpa de la „Albina44 înainte de 31. Dacă nu, atunci nu voi putea pleca de aici pînă în 1 aprile nou, şi iată pentru ce. In 31 mart[ie] este adunarea generală. In urmarea morţii lui Măcelariu, am rămas eu şi la „Albina44 preşedinte. Cerc toate ca să scap de acest prezidiu împreunat cu răspundere foarte grea şi să-l împing pe d-n. Hania, că mă apucă fiori cînd cuget că suntem răspunzători pentru un căpital străin de preste 4 milioane, că se învîrt sume pînă la 13 milioane preste an şi cambii preste 40 mii de bucăţi* Preşedintele preste tot şi pretutindeni poartă răspunderea cea mai grea. Nu este pentru mine. Preste puţin voi intra în anul al 80-lea. Pentru mine a rămas calea biserieei, şi pînă ce mai poci munci, să-mi cîştig pînea de toate zilele şi ceva pus la o parte, ca să nu mă îngroape şi pe mine de pomană, ca pe Hodoş şi pe Măcelariu, căci pe cela îl îngropasem cu spesele Asociaţi-unei, pe cesta cu ale „Albinei44 (380) fl.), căci spre mirarea noastră, nu a lăsat nici o avere; îl stoarseră nepoţii şi vreo patru nepoate măritate cu spesele lui. Dară încai Măcelariu şi Bologa ne lăsară după un morb scurt de 2—3 zile. Este foarte rău cînd unii bătrîni sufere cu anul în aşternut şi nu mai poate nici lucra, nici cîştiga. Iată, aceasta ar trebui să fie singura mea grije, iară nu preşedinţii şi domnii care-mi răpesc oarele şi zilele fără folos personal, decît gloriolă deşartă. La partea a doua din scrisoarea ta mi-e preste putinţă să-ţi răspund acuma, înţelege-te cu bărbatu-tău şi făceţi cum vă lasă împrejurările. Iacă, pre cînd eram aproape gata cu scrisoarea îmi veni invitarea pe 31 mart[ie]. Al tău părinte iubitoriu, Georgie [Adresa:] D. doamnei Victoria C. Iuga. Brasso (strada Catarina 3). 260 Sibii, 31 mai 1891 Iubita mea fiică! Astăzi, duminecă, pe timp foarte ploios care ţine aşa de 4 zile, scutit fiind şi de vizite, îmi rămîne cîte o oară liberă ca să corespund cu unii membri ai familiei. Am primit scrisoarea ta din 18 mai, şi înainte de aceea [cu] cîteva zile un pachetaş cu exemplare din cărţile publicate de Arsenie. Pentru cărţi îi mulţămesc în numele meu şi în al institutului, la a cărui bibliotecă am dat cîte un exemplariu, după ce mai întîi le-am arătat şi recomăndat elevelor, întru o corepetiţiune ce am ţinut cu clasele respective. Librariul Ciurcu însă ar face bine dacă s-ar adresa cătră redacţiunea foaiei Transilvania, adecă cătră d-n. Io[an] Popescu, cu rugarea că să nu-şi pregete a anunţa publicăţiuni de aces- 252 i,ea. Este Ştiut că acea redacţiune este în asemenea cazuri foarte greoaie, i se trimite însă lucru de-a gata: adecă 5—6 cărţi catalogizate, preţurile puse la iiecare şi cîteva cuvinte cu care se recomandă fiecare carte. Acea foaie ar fi datoare, în puterea destinăţiunei sale ca organ al unei societăţi literarie, ca să anunţe regulat productele literarie şi ştienţifice cîte îi vin la cunoştinţă şi apar în limba noastră. Nu ar strica cînd ar invita la aceasta chiar autorii şi editorii pe redacţiune. Tu, fiica mea, îţi faci idea prea preste măsură măreaţă despre tată-său. Nu cumva vrei să apuci pe gura şi pe condeiul măriei sale domnului losif Sterka Sulutz de Kerpenyes, ftemcs ember şi nepot de mitropo-liţi, că te spală cu săpun armenesc. Nu-1 irita pînă colo în septembre-oc-.tombre. In privinţa junghiurilor mele, stă cu mine, aşa că din piept şi din spate mi-a trecut de tot şi mi-a rămas numai la cap ceva urme, însă numai dacă ,este vînt şi se apropie de ploaie, dară nicidecum aşa de cumplit precum mă durea la Bucureşti, şi mă ţine numai cîteva minute. Mi s-a spus că acela este un cuib de reumatism, de care să nu mă spăriu, dară să nu las a se învechi, să-l scot cu băi calde. Oameni de 50—60 de ani îmi spun că şi ei simt dureri de acelea, unii foarte des, alţii dimineaţa cînd se scoală, apoi iară le trece. Altmentrea sunt mai sănătos şi poci mînca preste aşteptarea mea, mult mai bine decît la Bucureşti. Dară nu mai prînzesc acasă, căci în absenţa mea a murit bietul quant din vecini, şi văduva dete birtul în grija altui întrepenor. Prînzesc la altă restăurăţiune, bunicică, cum fac alţii foarte mulţi, că restăură-ţiuni sunt multe în Sibii, care trimit şi pe la case. De la toamnă înainte îmi voi aduce iarăşi acasă, preste toată iarna, ca să nu ies prin ger şi vînturi. Acum, vara, abia mai fac şi eu mişcare, foarte trebuincioasă mai ales pînă ce-mi va ajuta D-zeu ca să-mi văz terminată şi lucrarea aceasta din urmă, să vă ră-mîie de clironomie, ca proprietate întru înţelesul legiuit. Georgie să nu-şi facă gărgăuni. Amînări de acelea se întîmplă, ele nu depind de la căndidaţi. Mare jale fu la Partenie Cosma, să ferească D-zeu pe familie ca să nu piardă şi pe al doilea fiu, căci atunci nu ştiu cum ar scăpa mama lor. Cînd am mers ca să văz şi eu pe băiatul mort, mumă-sa începu să zbiere şi se lăsă pe umărul meu, mă apucă de mîini rugîndu-mă să-i dăm pe Romul al ei. O secaserăm din sala mortuară că se îneca. Nu-mi aduc aminte să fi mai văzut o erup-ţiune atît de violentă a durerii de mamă. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. [Adresa:] D-sale doamnei Victoria Iuga. Brasso (strada Catarina). 261 Sibii, 2 august n. 1891 Iubita mea fiică! Ia scrisoarea ta din 28 iun[ie] nu ţi-am răspuns pînă acum, mai ales din lipsă de timp. Nu e destul că trebuie să grăbesc cu tipărirea cărţii, pentru ca să-mi poci scoate cel puţin suma pe care o îngrop într-însa, dară apoi oamenii 253 de prin prejurul meu, anume secretarii, m-au lăsat iară singur. Nu este an ca să [nu] plece din Sibii, îndată ce scapă de examene. Ambii sufere care de o boală, care de alta. Unul e mai tînăr decît mine cu vreo 25, altul cu 40 de ani, şi tot bolnavi. Cosma s-a dus la Marienbad cu nevasta, ca vai de ea. Direc-tora mersese la Bucureşti cu tată-său şi la Braşov, de unde veni cu fetiţele lui dr. Murăşanu ; bune fetiţe, dară vai cum se cunoaşte pe ele că sunt orfane de mamă adevărată! Ni le-a dat ca să i le ţinem noi şi în vacăţiune, căci, precum spune dînsul, aşa în internat îl ţine şi mai ieftin, în toate. Au început şi alţi părinţi văduvi să-şi lase fiicele şi pe vacaţiune la noi. îmi spune direc-tora că mai este să vie una ori două de la Braşov, dară nu ştie să-mi spuie numele. Părinţii din alte părţi sunt foarte îndestulaţi cu creşterea ce dăm noi. îmi vin mereu întrebări de primire. Loc avem, în preste 40 de sale şi chilie mari şi mici. De gubernante au concurs 4 române, una şi cu diplomă de învăţătoare, altele cu 7 şi 8 clase de învăţătură. Ai fi crezut? Este aşa. Cu adunarea generală va fi aşa că expoziţiunea o făcură mai mult devenele şi Aurelia. Idea bună de la devene! Dacă d-n. Guşti et Comp. au scîrbit în anul trecut pe comitet ca să nu meargă la Deva, cu atît mai plăcută va fi primirea devenelor în micul Haţeg, şi comitetul are să le facă compliment care va răsuna şi dincolo de munţi, şi ele n-au să-şi schimbe nici mobilile, nici să-şi comande rochii şi pălării după cum s-ar dieta de la doamna din B[uda]pesta, ci pot să se prezinte prea bine în poale albe cu albastru, cătrinţe cu desemne clasice, cămeşi cu fodori, pieptariu strîns la trup, mai ales fetele, şi să le zică cum le-am zis eu la citirea clasificaţiunilor: Cît e Ţara Ungurească Nu-i ca fata românească. Numai vrăşmaşii noştri de nu ne-ar face şicane, că prea sunt ai dracului, află nod şi în papură. Eu plec preste opt zile, ca să mă poci orienta de timpuriu acolo pe loc, mai ales că ni se va trimite şi comisariu în coaste. Cred că Arsenie a primit răspunsul meu. Aveţi voi flori frumoase în grădină şi ceapă lingă ele ? Mie-mi trimiseră astăzi mişeluţele de băiete un buchet măricel de trandafiri din grădina internatului. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. 262 Sibii, 21 oct. 1891 Iubita mea fiică ! Am primit alaltăseară scrisoarea ta din 18 şi a lui Arsenie din 17 octombrie], în care-mi scrie şi el că Georgie se bolnăvise rău. Orice boală este o nenorocire, dară pentru un tînăr care tocma se află pe cale de a-şi asigura un viitoriu nenorocirea este îndoită. Văz că Georgie este îngrijat ca să nu-i afle vină la comitetul de la S. Nicolae. Eu aşa ceva nu poci crede. Morbul este morb şi Georgie este numai obligat ca să documenteze nenorocirea sa cu atestate medi- oale autentice şi cu acte prevăzute în lege. Că va pierde un semestru nu este un lucru de sărit în apă. Sunt mai multe cazuri de acestea. El este încă foarte tînăr, atîta întîrziere nu i se va cunoaşte. Una altă împrejurare atinsă în scrisoarea ta o aflu eu mai grea. Georgie zice că nicidecum nu mai vrea să rămîie în B[uda]pesta. Eu ştiu aşa, că după odjege ungurească mai nouă toţi tinerii cîţi voiesc să se aplice în vreo funcţiune pe teritoriul unguresc sunt obligaţi să studieze doi ani la una din cele două universităţi ungureşti. Aşa este? întreabă pe Georgie. Voi însă v-aţi spăriet de gurile studenţilor unguri. Spaimă cu totul deşartă. Sunteţi prea fricoşi. Dacă totuşi trebuie să vă fie frică de ceva la cei cu bursă sau stipendii, apoi să vă temeţi că le veţi pierde toţi, îndată ce vă veţi amesteca în excese de stradă, în demonstrăţiuni politice şi în polemii ziaristice de partide, sau în alte întreprinderi de fantazie. Pre cît poci eu înţelege din scrisoarea ta, Georgie se teme în două înţelesuri de studenţi, în prima linie de studenţii unguri-jidani, cari se zice că ar amerinţa pe români că-i vor da afară. Vedeţi, în cazuri de acestea ar trebui să dezvolte studenţii cari sunt adevăraţi români, iară nu corcituri şi renejgaţi, o adevărată energie sufletească, toţi ca unul să declare — dacă ar fi provocaţi ~ abstinenţă de la orice demonstrăţiuni politice, în termeni categorici. Să nu sufere a se face unelte oarbe ale kossuthianilor şi ale vrăjmaşilor dinastiei, ca şi ale tuturor naţionalităţilor. Hei!, dară noi bătrînii suntem informaţi că între studeţii născuţi români, din cîţi se află în B[uda}pesta se află şi acum, ca şi mai nainte, destui magiâroni măscaţi, foarte periculoşi pentru naţionalitatea noastră română, din care apoi se aleg şi unii denun-ţiânţi infami, spurcaţi, abominabili. De aici urmează că atît mai vîrtos au să se abţie de la orice demonstrăţiune ungurească. Noi toţi suntem cei mai buni fii ai patriei comune, nicidecum însă ca maghiari, ci ca români curaţi, nu corcituri, nu bitongi, nu bastarzii magiarilor. Să ştie tinerimea noastră că noi bătrînii, şi anume cei doi metropoliţi şi 4 episcopi alăturea, cu preste 200 de bătrîni privighem cu neadormire asupra destinelor tinerimei noastre, fără zgomot, fără larmă, dară cu ochii deschişi, cu grai viu şi cu peana ori-cînd e de trebuinţă, însă faţă de actualul despotism, mascat în costum de comedianţi parlamentari, cu prudentia opera. Cu un cuvînt, să nu vă. fie nici o frică de gurile magiarilor şi ale jidanilor, să fie cu ei scurţi la vorbă, să nu piardă cu ei nici un minut în dispute politice, seci şi necălite. Lui Georgie însă, după scrisoarea ta, îi este frică şi de studenţii din Viena? De cari studenţi? De germani, de boemi? Nu aş înţelege asemenea frică. Sau doară de studenţii români din societatea lor academică? Adecă, doară, din cauza memorandelor ? Totul depinde mai vîrtos de la modul cum se apără anume o cauză sîntă precum este a românilor. în memorandul studenţilor români, partea I a fost scrisă binişor, partea II a fost stricată ca înadins, din ură personală şi răzbunare asupra unor arhierei s-a dat armă în mîinile magiarilor în contra românilor. Optima causa pessime defensa L Atît advocatului cît şi novelistului cari au stat pe lingă studenţii din Bucureşti, le-a lipsit spiritul prevăzătoriu, sau că le lipsiseră chiar şi argumente şi documente din cele mai tari, în faţa cărora studenţii maghiari şi renegatul de la Gluş ar fi putut răspunde numai cu înjurături de cocieri. Memorialul nostru, al bătrînilor, din 1882/3 nu l-au putut înfrînge nici un magiar în alt mod, decît numai că au scris pe adrese: „Nem kell; vissza!a 2 Studenţii români voiesc să publice o replică? Ar putea face, dacă vor lucra cu mare prudenţă şi cu multă ştiinţă de stat, fără a se periclita. Se pare că tocma cei din Gratz s-au pus în capul interprinderii. 255 Tu, Victorie, mă întrebi ce mai fac eu. Pînă acum sunt sănătos, cu acea deosebire că de cîteva luni încoace am început să văz foarte rău cu ochiul stîng, aşa că cu acesta nu mai văz literele la lumină. La 80 de ani nu mă poci mira de această scădere, care-mi veni de la voi. III-lea, sau de la toate. Bine că este gata şi acela, întreg, în 40 de coaie, şi se află la compactor. în 1 nov[embrie] se va împărţi la abonaţi. Era şi timpul, că m-am stors de bani, abia aştept să-mi intre ceva bani din vînzare, cu atît mai vîrtos că mai am să număr tipografului şi compactorului preste 800 f 1. Eu singur mă mir de munca complicată la care m-am supus acum la adînci bătrîneţe, dară mulţămesc lui D-zeau că am ajuns ca să o văz gata, şi aş fi îndestulat cu starea mea, numai D-zeu să mă apere de vreun morb îndelungat. O singură supărare grea îmi turbură liniştea şi îmi scurtează viaţa, adecă starea cea ruinată a sănătăţii ginere-meu Mihail Bontescu, a cărui nevastă s-au ales o adevărată viperă, întocma precum a fost soacră-mea. Ai fi crezut vreodată? Ea a tras palmă chiar şi sororei sale Aureliei, care este cu 6 ani mai mare decît ea, a bătut pe o servitoare şi pe o ţigană, iară aceasta lipsi un moment de nu-i şterge şi ea palmă, în vederea cîtorva persoane, concipientu şi chiar logodnicul nepoatei, Victoriei! Acea ruşine şi prostitu-ţiune îmi venise pe capul meu în 12/24 aug[ust], a treia zi după ce-mi logodisem nepoata, îndată în oara în care am plecat eu de la ginere-meu, pe care l-am lăsat bolnav şi pregătindu-se la o baie, unde-1 trimisese medicul, dară apoi după neauzita ruşine nu s-a dus. Eu am aflat numai la vreo 10 zile despre acea infamie. Las, însă, cu limbă de moarte ca Maria Bontescu să nu cuteze a se apropia de mormîntul meu, iară de ar cuteza să se apropie de mine pînă ce mă aflu în viaţă, nebătută nu va scăpa. Am lăsat şi Aureliei, cu blăstăm părintescr ca să curme cu acea viperă orice apropiere, în tot cursul vieţei. Am mult de lucru, să văz şi de nefericita mea soră rămasă văduvă din febrfuarie], în etate de 70 de ani, fără nici o sprijoană. Al tău părinte iubitoriu, Georgie. 1 „O cauză bună, prost apărată.44 2 „Nu ne trebuie, înapoi.44 268 Sibii, 8 dec. n. 1891 Iubita mea fiică ! Două scrisori am de la tine, din 2 şi 23 nov[embrie], ambele de la Miinchen. La cea de întîi îţi puteam răspunde mai uşor şi mai curînd, dacă tu mi-ai fi însemnat adresa voastră în acea cetate. După aceea îmi dete Arsenie adresa voastră, pe cînd eu mă aflam aici grămădit cu o sumă de corespondenţe, care-mi venea şi mai vin de la cei ce vor să-mi cumpere cartea. Apoi, lucru firesc, îmi pasă foarte ca deocamdată să-mi scot încai banii băgaţi în voi. III: tipariu, hîrtie, corectură, legătură şi alte amărunte, v.a.f. 1.600. Preţurile ce le-am pus eu la cartea mea sunt, după mărimea şi coprinsul lor, numai cele uzitate a se pune şi la alte cărţi de alte limbi în ţara aceasta, 10 eruceri de coală. 256. Dară publicai românesc de la noi este mult mai mic pentru o carte ca aceasta, decît să afle cumpărători mulţi. Oameni ieşiţi de la facultăţi şi totodată cu stări frumoase, nu vor să ştie de scopul ce am avut cu acest op al meu. Ga să-ţi faci idea despre acest public, află că am trimis în Transilvania, Ungaria, Bucovina una mie de anunţuri tipărite, am făcut şi prezent din fiecare volum la patru redacţiuni, ca să le anunţe. Trei au anunţat fără a recomănda cu un singur cuvînt. Luminătoriul din Temişoarâ, nimic. Cei mai mulţi la cari se trimit anunţuri de acestea nu le citesc, n-au timp. Seara şi dumineca tot ar avea, dară nu e nebun cineva ca să lase preferanţa, tarocu, badieu şi Fârbel, macao, vin şi bere pentru secături istorice, şi încă chiar ardeleneşti. Ca să cunoşti calitatea cetitorilor, gustul şi voinţa lor din diverse centre, află încai următoarele cifre: de la Blaş s-au comăndat dintru o dată 25; dn Sibiu au -cumpărat 4 inşi iară 6 exemplare le-am dăruit eu la 3 bibliotece române din loc şi la 3 matadori; în Braşov s-au vîndut 2, iară 9 le-au cerut Ciurcu ca să le vînză dacă va putea; în Bucureşti s-au vîndut pînă acum 000, dară 40 am trimis prezent la Academie, pentru colegi şi bibliotecă; la Arad s-au cerut 10, la Gherla 9, la Oradea-Mare 5; cele mai multe, adecă 50, mi-a cerut la Beiuş advocatul Paul Pop, ca să le vînză dînsul, şi, la Alba-Iulia advocatul Rubin Patiţa 10. Mai departe, ici-colea cîte unul. Cine va ajunge, în vreo 4—5 ani poate că se vor vinde toate, adecă 1200, căci din 1300 cîte s-au tipărit, 100 din fiecare volum s-au împărţit gratis. Sunt şi oameni cari cer cu preţul 1/2. Un căpitalist de 100 de mii de aici mă întrebase cît e preţul la toate trei vou-mele; s-a spăriet rău de 14 fh şi s-au dus p-aci încolo. Blăstemăţiile acelor studenţi pe care-i descrii tu, eu le cunosc foarte demult. Au fost ani în care ziariul Albina lui Babeş i-au înfierat în public, atunci cînd înşelaseră pe familia Mocioni şi apoi o batjocoriseră, iară după aceea, cînd, în Yiena, s-au defrăudat şi prădat fondul lor de vreo 4000 fl., după care Iancu Murăşanu a dispărut pentru totdeauna. Dară eu cunosc mulţime de alte cazuri din cîte au păţit, noi la Asociâţiune, ca şi consistoriul din Sibii, ca şi cel din Blaş, numai cît acesta din urmă e mult mai strict. Să mai vezi şi ce trag la Fondul Gojdu. In toate ţerile şi la toate popoarăle se aleg studenţi buni şi răi. Să fii însă convinsă că din toată Europa cea mai infamă corupţiune domneşte între studenţii din B[uda]pesta şi Cluş; de aceea şi pier din ei aşa mulţi, se stîng după ce ies din scoale, debili, enervaţi, înecaţi, otrăviţi, spînzuraţi, împuşcaţi. In casele nebunilor nu mai încap. Merge apoi alăturea şi ruina materială a părinţilor. Cunosc şi pe Şerban: nebun tată-său ca şi el. Şi ce ţi se pare ? Sorescu avu impertinenţa să-mi ceară ca să-i mijlocesc eu bursă de la ministeriul României. Georgie nu m-a înţeles pe mine deloc cînd ţi-am scris ţie ca lui să nu-i pese de gurile acelor fantaşti şi cîţiva Gigerli. El este matematic, are să judece pe oameni şi chiar pe tinerime cu sînge rece, să nu creadă el că toţi tinerii cîţi joacă rolă de entuziasmaţi pentru cauza cea mare naţională o fac aceasta din convingere sinceră. Ci că acuma doară veţi vedea mai limpede. Auzi acolo! Nu mai puţin de 12 mii florini le trebuie lor pentru un nou memorand! 12 mii pentru 4—5, fie şi 10 coaie tipărite! Apoi de cînd îşi vîrî dracul coada în comitetul naţional şi atîţi bărbaţi, de altmentrea oneşti şi serioşi, fuseră învrăjbiţi prin două ziarie lipsite de orice prudenţă şi prevedere, cuvîntul memorand este luat în rîsul sarcastic al tuturor vrăjmaşilor poporului nostru. Nu stă cu rangul şi bărbăţia întru a imita orbeşte, ce stă întru a judeca situaţi-unea şi a rezista, sau dacă dai de forţă maioră1 a se trage la o parte şi a aştepta momentul favorabil pentru acţiune. Vezi scrisoarile mitropoliţilor cătră mine. 257 îmi pare bine că ţie îţi place în Munchen şi că faci acolo experienţă foarte folositoare. La acestea aş avea să zic şi eu multe de toate, dară vezi, această scrisoare o am început de ieri şi numai astăzi o poci încheia. 4 şedinţe avurăm una după alta şi astăzi d[upă] am[iază] este a cincea. Tragem greu de o parte cu d-n. I. Popescu, ginerele lui Petric, care a căzut întru o melancolie grea, s-a lăsat de profesură, de redacţiune şi de orice ocupaţiune, s-a tras şi de la direcţiunea internatului, unde tot nu făcea nimic, ci numai împiedeca, pre cînd elevele se înmulţesc pe fiecare an şi astăzi avem 51 interne. Tot cu poşta de astăzi vei primi o cărticică a cărei text are de scop educa" ţiunea pentru viaţa practică a femeilor tinere. Al vostru părinte iubitoriu, Georgie. 264 Sibii, 23 apr. n. 1892 Iubită fiică ! Eu am primit scrisorile tale din 1 ian[uarie], 22 februariu şi cea din urmă, de la 20 âpr[ilie] a.c. La cele de înainte îmi era preste putinţă să-ţi răspund, din lipsă totală de oare libere. După ce-mi ajutase D-zeu ca să scot şi voi. III, am fost silit să întind mulţime de corespondenţe spre a mijloci vînzarea, ca să poci plăti la tipograf, la compactor şi porto la poştă, încît pînă astăzi mă mai ştiu dătoriu numai cu 560 fl. v. a. A mai rămas însă ca să fac şi mica zestre a nepoatei de la Orăştie, care, cu toată economia în haine, nu poate fi mai puţină de v. a. fl. 1000, în care sunt socotiţi şi 500 în numerariu. într-aceea aici în Sibii mă grămădiră alte afaceri neaşteptate. Primul secretarii*, profesorul Ioan Popescu, ginerele proto[po]pului I. Petric, după un morb de cîteva luni, muri în martie, în etate de ani 60. în februarie căzuse bolnav şi secretariul al 2-lea I. Crişan, pe 3 săptămîni, un profesor de la internat pe 2 săptăm[îni]. Ajunsesem ca să dau şi eu lecţiuni în 2, uneori în patru clase pe zi. Cu toate acelea străpaţie, eu plecasem din Sibii în 13/1 martie, deplin sănătos şi chiar vesel, mai ales că presimţisem că iestimp voi fi mai norocos în privinţă materială, eu sau bărbatu-tău. A doua zi, plecînd de la Virginia bine, seara la Ploieşti ne ajunse ploaie cu fînt, care a doua zi se prefăcu în orcan cu ninsoare, care ţinu 6 zile, aşa-numite zilele babelor. Abia aflai seara o chilie, cea mai mizerabilă din toate. A doua zi, deşi cu blană, am răcit, am mîncat foarte rău, mi s-a plecat, vreo două zile am stat în aşternut. Noroc că junghiurile din anul tr[ecut] nu-mi mai veniră, am pierdut însă orice apetit, carnea nici nu voiam să o văz, patru săptămîni am trăit cu supă, ouă, cafea, ceai. De lucru avurăm şi astă dată foarte mult, mai ales după ce ne veni şi minunata ştire din Iaşi că marele proprietar iu de acolo, anume Vasile Adamache a testat Academiei Române avere curată de preste 2 milioane franci, şi anume 1 milion 760 mii în numerariu, iară restul in proprietăţi de pămînt şi în unele case mari din Iaşi, lăsînd şi la rudenii preste 90 mii, căci familie proprie nu avuse. De aici, apoi, urmară delegăţiuni la Iaşi, îngropăciune cu paradă regală, publicarea testamentului, transcrierea, proteste desperate din partea sororilor şi nepoţilor. în 13/1 aprile s-a închis sesiunea, după ce s-a votat 258 şi bugetul, în care salariul lui Costi s-au sporit cu 600 l[ei] n[oi] pe an, i s-au dat însă şi un ajutoriu (adjunct), cu plată anuale de 1800 lei n[oi], şi aşa de aci înainte nu va fi silit să alerge tot el singur în toate părţile. Din adaosul la salariu, barbatu-tău vrea să plătească din dătoria ştiută de 3600 i[ei] n[oi], ca să rămîie numai 2500 sau şi mai puţin, ca să-i crească suma cauţiunei cită este proprie a sa. Vom vedea. Eu am plecat îndată a doua zi, în 2/14 apr[ilie], din capitală, după ce am fost refuzat cu mare mulţămită orice invitare a tuturor cocoanelor pe care ie cunoşti. Mă temeam să nu mă bolnăvesc şi mai tare. Eram foarte obosit şi descordat. Vineri am plecat de la Virginia, petrecut de ei şi de Octavia cu fecioraşii. Cum am sosit la Sibii, m-am pus în aşternut. Din mare norocire, eu dorm tot ca înainte, foarte bine. După ce am stat vreo trei zile în aşternut, a început să-mi revie apetitul, dară la masă la doamna Cosma mi-a foşt frică să merg. Opt zile, adecă pînă astăzi, sîmbătă, nu am ieşit din casă. Intr-aceea doamna Simonescu, soţia secretariului consistorial, mamă cu fată mare, nu se poate răbda să nu-mi trimită compoturi ş.a., căci, adecă, ddlor locuiesc tot în acestea case. Destul că eu astăzi mă simţ bine destul, lipseşte numai ca să mă cruţ şi să-mi restăur puterile. Grija cea mai mare-mi este ca să văz pe acea a doua nepoată cununată. Apoi Octavia se roagă să aştept şi cununia Tuliei. Vei fi aflat de la Virginia despre împăcare şi despre masa cea strălucită ce a dat Mihai în onoarea lor. Bine că s-a întîmplat aşa. Acum să urmeze tăcere adîncă. Văl preste ce a trecut. Că Georgie va fi silit să mai stea un an în Pesta, aceasta să nu-1 despere. Oriunde sunt studenţi, sunt şi ispitele mari, dară la universităţi se strică o samă de studenţi mai mult numai la părere. Aceia merg deja depravaţi din gimnaziu la universitate. Iacă exemple mai proaspete, chiar la Braşov, publicate în ziariele din Cluş, spre neauzită ruşine a corpului profesoresc de acolo şi spre pericul de a se închide gimnaziul. Profesori şi studenţi la un loc, în localurile cele mai spurcate, directorul actual descris ca un tăndală fără nici o auctoritate. Să băgaţi bine de samă, că fanaticii din Pesta şi din Cluş privesc cu ochi răi pe toţi românii cîţi studiază pe la universităţi străine, iar în turbarea lor pretind ca toţi să absolve toate cursurile exclusiv numai lamagiari, pentru ca cu atît mai sigur să fie maghiarizaţi. Faţă de această tiranie neruşinată se cere tact şi prudenţă extraordinară. Pe Georgie îl aşteaptă pe viitoriu o misiune din cele mai frumoase, însă tot aşa de grea pre cît şi de importantă. Gimnaziul din Braşov şi cel din Năsăud au să treacă prin reforme radicali, cum zic juriştii, in căpiţe et membris, sau de nu, ele vor fi închise, nu numai din ură naţională, ci şi pentru că, iacă, chiar cîţiva profesori, prin purtările lor, dau în mîinile despotismului armele dorite. Eforiile încă lasă foarte mult de dorit, ele pare că se tem mai ales de profesorii cari se poartă mojiceşte. Con-sistoriele sunt greoaie, tîrzie. Georgie, pre lîngă o purtare prudentă şi prevenitoare, are să ajungă acolo director, însă director în sensul strîns al cuvîn-tului, iară nu păpuşă. Deci, cu ajutoriul lui D-zeu, pacienţă pînă la ajungerea scopului. Tu îmi tot scrii despre internatul în care ai intrat, dară nu spui nimic despre scop şi condiţiuni. Ce te costă acolo? Locuiţi ambii la un loc? Cum, stă şi Georgie într-un internat de fete? Noi aici nu l-am suferi nici o oară în internat, pe nici unul. întrebările grafului, de ar fi întreit mai absurde cu privire la români şi la România, pentru mine nicidecum nu sunt nouă. Mămăliga (polenta) este mîncarea de toate zilele a Italiei întregi, a grecilor, insularilor şi altor popoară, apoi analiza chemiştilor spune că Mais (cucuruzul) este mult mai nutritoriu decît cartofii. Intr-aceea, în toate ţerile locuite de români se 259 cultivă griul cel mai frumos, în mare abundenţă, şi se exportă în fiecare an, pe Dunăre, în valoare de multe milioane. Pîinea de grîu care se face în ţerile locuite de români nu o schimbăm cu pîinea din nici o parte a Germaniei, unde se face pîine mai mult numai de secară. Din grîu se fac numai cornuri, franzele, colaci, cozonaci, plăcinte, feines Gebăck. îmi zici că ai citit răspunsul meu dat lui Şuluţiu. Mai citeşte-1 o dată, precum l-au citit bărbaţi fruntaşi, bătrîni venerabili ş. a. de cîte două ori, şi au aflat că cu acel răspuns a fost ucis moraliceşte, căci a fost demascat, dat de minciună în faţa lumii, judecat de mojic din cauza notelor sale cu „Boule, boule“, căzut în urgia Blaşului pentru scrisoarea pe care mă sili el însul ca să i-o public. Bărbaţi din cei mai de frunte, mai ales bătrînii, mulţă-miră şi-mi grătulară în scris, alţii cu graiul viu. Intr-aceea Calicul citase o sentenţă din răspunsul meu, fireşte spre batjocură. Din această cauză feciorul lui Şuluţiu provoacă pe redactor la duel. Acesta nu primi, ci iară-1 luă în rîs, după care întîlnindu-se în piaţa Sibiiului, ziua mare, se luară ambii la bătaie cu beţele, pînă ce le săriră la ambii cilindrele din cap, Acum cred că ţi-am scris destul. Mai am să fac 10 scrisori. Părinte iubitoriu, Georgie. 265 Sibii, 6 august n. Î892 Iubita mea fiică! Ieri am primit scrisoarea ta din 2 august, în care zi tu n-ai putut să afli despre unele catastrofe prin care am trecut noi, românii de aici, în cele două luni din urmă, între care au fost şi spargerea caselor la adv. dr, Raţiu şi la alţi cîţiva români fruntaşi, în Turda, în Şimleu (Somlyo), în Arad şi scăparea familiilor de moarte sigură, din mînile ungurilor înfuriaţi, apoi încercarea de; a preface în ruine seminariul clericilor români, tot în Arad, unde aceiaşi clerici îşi apărară acel institut, închizîndu-se în el şi aruncînd petru şi cărămizi, din ferestri, în capetele ungurilor şi ale evreilor confederaţi cu ei, pînă abia au venit şi poliţia la faţa locului, pre cînd rebelii se pregăteau să dea şi foc la seminarul. Şi toate acestea s-au întîmplat numai din cauză că românii, nemaiputînd suferi persecuţiunile, brutalităţile ungureşti cum şi goanele fanatice asupra limbei şi literaturei germane şi române, cum şi spolierea lor de drepturi sancţionate, vreo 280 din ei, aleşi din mai multe districte ale ţerei, au cutezat să alerge la Yiena cu un memorand adresat împăratului-rege, care însă de frica ce are de unguri, nu a primit pe români. Efectul însă a fost cu atît mai mare, tocma pentru că deputaţiunea română nu a fost primită îri delegaţiune. Intre acestea, adunarea generală a Asociaţiunei noastre (Verein fur Literatur und Cultur) fu convocată pe 7 şi 8 august la Blaş (Blasendorf), unde este reşedinţa unui arhiepiscop român gr[eco]-catolic, seminariu, liceu, institut pedagogic, şcoală de fete cu internat etc., etc. Pre cînd ne preparam pentru o adunare impozantă, în noaptea din 31 iuliu muri arhiepiscopul 260 Ioan Vancea, lovit de gută, după ce apucase a mai înfiinţa un seminariu (internat) pentru 100 studenţi. Lăsase şi un dominiu în valoare de 10.000 fl. v. a. şi în numerariu 30 mii fl., tot ca fond pentru studenţi. Adevărat că răpos[atul] prelat împlinise 72 de ani, doliul pentru moartea lui este însă general şi adînc simţit, nu numai de cătră cei din archidiecesa lui, ci de hâtra toţi românii. Faţă cu acel trist eveniment, adunarea din Blaş fu revocată şi se convocă alta pe 27/15 august, aici în Sibii. Pre cînd se regulează acestea, îmi veni scrisoare de la Aurelia, care, după tărăgănare de un an, mă asigură că în urmarea învoielii avute cu familia ginerelui, cununia fiicei sale se va înţîmpla din casa lor, acolo în Orăştie, joi în 1 septembre a[nul] e[urent] , iară nunii îi vor fi dr. adv. Franci^c H. Longin cu consoarta sa Elena n[ăscută] Papp, de la Deva. Prin urmare, eu îndată după adunarea generală din Sibii voi pleca la Orăştie, atît ca să asist la cununie ca tată şi ca tutor, cît şi ca să aşez pe nepotul Alexandru în şcoala de cădeţi, unde este primit din ziua de ieri, însă fără să ştie de acum în care şcoală, în cea din Sibii sau în cea din Temişoara ori B[uda]pesta, pînă cînd nu vom şti cum îi va împărţi ministrul de război. După ce voi mai regula şi unele afaceri economice ale Aureliei, pe 5 ori 6 septembre mă voi întoarce la afacerile mele, în Sibii, iară la St. Mihai (29 sept.) mă voi muta din cvartirul pe care-1 avui în 9 ani, în casele noastre naţionale, în care se află căncelaria cu biblioteca Asociaţiunei şi în curte internatul. Mi s-a urît cu putorile cetăţii, doresc să respir aer ceva mai curat. Se şi cuvine ca să mă ducă dintr-o casă a naţiunei mele, pentru care am muncit şi ostenit în viaţa mea. Din acestea informăţiuni ale mele vei cunoaşte că dacă tu voieşti să mă vezi în Sibii după 6 septembre, mă vei afla în locuinţa veche, însă numai dacă familia Popovici nu va sta morţiş ca să asist şi la cununia surorii ginerelui, care va fi la opt zile după a Victoriei. în acest caz eu numai în 10 sept. voi putea fi definitiv în Sibii. Iată la cîte capriţuri ale timpului sunt eu supus, chiar şi acum la bătrîneţe adînci. Moşul ginerelui locuieşte acolea în Haţeg, tot om de 80 de ani, acela însă nu s-a mişcat nici pînă în vecini ca să asiste la logodnă, în casa lui Bontescu. Apoi eu pînă cînd să mai bat drumurile! ? Ştii că mi s-a urît şi mie din suflet, m-am îngreunat, mă şi tem să nu moriu pe drumuri. Din scrisoarea ta înţeleg că în septembre vrei să pleci la Braşov, iară Georgie va sta în B[uda]pesta pe un semestru. Bine, va trece şi acela, numai să poată trece preste riguros cu bun succes. Să închidă ochii, să le facă în toate pe voie, să-şi ajungă scopul cu fericire. Că tu vrei să te opreşti şi la mine în Sibii! Te aştept cu braţele deschide din 10 sept[embrie] înainte, adecă pînă a nu apuca să mă mut, precum însemnai pe foaia cealaltă, şi pînă a nu deschide cursul complementarul pentru elevele cele mai mari de 15 ani. Pentru mătăsării, stofe şi paltoane îţi mulţumesc. Află însă că propunerea ta nu o poci primi din trei cauze: 1) că eu la acelea nu mă pricep deloc; 2) că eu nu poci da nepoatei mele cu nici un ban mai mult ca 1000 fl. zestre totală în haine şi în mobili pentru 3 odăi; 3) că vama pentru mătăsării, stofe etc., aduse din ţeri străine, prin urmare şi din Germania, este enorm de mare. Aşa de ex[emplu] pentru floarea ce mi-ai trimis — obiect simplu, inocent —, am plătit vamă aproape 2 fl. v. a. Ştiu bine că mărfile voastre la Platsko şi tutti quanti sunt foc de scumpe, mai ales dacă nu le plăteşti comptant sau dacă te ştiu că ai şofran atît de mult, încît bagi din el şi în polenta (mămăligă), iară nepoată-mea este fată de văduvă săracă, şi fete de acelea dacă au nume bun se mărită şi cu două rochii, una de purtat, alta de duminecă. Sunt silit să închei, că mai aşteaptă de la mine răspuns trei inse, Aurelia Octavia şi Virginia, fiecare la scrisorile sale. 261 Al tău părinte iubit oriu, Georgie. [Adresa:] Madame Victoria C. Iuga de Băcia, Mtincken [sic] (Barerstrasse nr. 63, Stiege 3 links. [La expeditor:] Absender G. Barit, Reispergasse 25, 206 Sibii, 26/14 aprile 1893 Iubită fiică Victorio ! Eu în ziua plecării mele din Bucureşti, între alte obiecte lăsasem la por-tariul şi chitanţia pentru d-n. căpitan Brociner, cum şi răspunsul meu scris, care mi se ceruse de la biuroul Academiei, ca să le daţi fiecare acolo unde se cerea. De la Academie îmi veni provocare ca să le trimit nesmintit acel răspuns, spre a-1 trece în Anale şi să nu stea cu tipărirea în loc. Aţi luat voi atunci acelea hîrtii de la portariu? Şi dacă le-aţi luat, nu cumva aţi uitat să le daţi la locul lor? Ori că acelea s-au pierdut? Eu am răspuns Academiei că-i trimit alt concept, i-am şi trimis, ori se mai află cel vechi, ori nu. Aici încă a venit comitetul Asociaţiunei, a doua zi de Paşti, in corpore 10 inşi, de-mi grătulară ca nu ştii pentru ce lucru mare, ca şi cum aş fi ajuns vreun gubernător cu salariu de 12 mii. D-na Gosma mersese de vineri la direc-tora ca să-i spună că dacă voi sosi eu la Sibii, să fiu de Paşti la masa dd-lor. Eu însă am sosit numai sîmbătă noaptea la 10 oare, cînd bucătăreasa mă aşteptase cu zeamă de pui, iară directora pusese toată ziua ca să-mi întoarcă locuinţa cu fundul în sus, după regula voastră, a femeilor. Aşa, duminecă, în ziua de Paşti, mîncai foarte bine la internat, unde se afla şi un advocat cu nevastă-sa veniţi la copila bolnavă. Iară a doua zi am fost la Gosma. De aci încolo, aflînd că tu ai rămas la bărbat, iară mă tribulară ca să iau vieţui numai de la internat. In fine, nu am putut scăpa de una: m-am învoit-ca demineaţa să iau cafeaua de la internat, de unde mi se aduce gata, pe masă în chilia mea, şi fiindcă se face cafea bună, o iau cu plăcere. Prînzul mi se aduce tot de la Popovici, cu 12 fl. pe lună. Feţişoara Lina, care stătuse 1 lună în servici la internat, a rămas tot acolo, pe mîncare, iară eu îi plătesc numai simbria 2 fl. 50 cr. pe luna, ca să-mi grijească demineaţa să-mi aducă prînzul la 12 oare, iară seara să-mi facă foc să-mi fierb ceaiul şi apoi să doarmă în bucătărie ca şi înainte. Lapte cumpăr numai de bivoliţă, cu cîte 6 cr., tot de la jupîneasa cea mai tînără, care s-a certat cu mătuşă-sa că de ce s-au încercat să o scoaţă de la mine. Regulîndu-mi aşa traiul vieţei, aş putea munci şi mai departe în pace şi linişte, pre cît va mai voi D-zeu. Singura grijă mare ce o am este viitoriul nepoţilor mei, adecă ai fiilor tăi şi ai Aureliei, că aî celorlalte două au cine să-i puie mai uşor la cale. Acum, doară, se va alege şi cu Aurelia, căci căpitanul Boldea în fine fu pensionat, şi acum îşi aşteaptă numai permisiunea de a se putea cununa, ceea ce se va mai amîna pînă la toamnă. Dînsul a fost la mine în săptămîna trecută şi mi-a cerut din nou binecuvîntarea. I-am dat, cu obser-vaţiunea că sunt aproape 10 ani de cînd i-o dedesem. Omul este astăzi de 48 de ani, sănătos deplin, îneît ar mai putea servi prea bine 10 ani. Deci nici 262 nu este declarat invalid, ci numai neapt pentru serviciu la linie, apt însă prea bine pentru alte servicii, de care în statul militariu se află multe. Chiar acuma, prezentîndu-se la Corps CommandoJ i s-a observat că dacă vrea, poate să se mute la Sibii, să se ocupe în căncelariile militari. Este însă învederat că eu pensiune numai de 800 fl. în Sibii ar fi absolut preste putinţă să iasă, dacă va avea şi nevastă. De cînd nu mai tuşesc noaptea, mă simt mai întărit. Am mai băut şi vreo 6 sticle de Selters şi am simţit uşorare. Destul pentru astăzi. Părinte iubitoriu, Georgie. (Toate scrisorile lui George Bariţ către Victoria Iuga se păstrează la Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond 631 Constantin Iuga, dosarul 3.) V CĂTRE FIRMA FABRICII DE HÎRTIE ZĂRNEŞTI (1873-1876) 267 Viena, 13 iuniu 1873 Domnilor Firmători ai Făbricei de hîrtie de la Zerneşti, în Braşov Aceasta e prima epistolă ce vă trimit din călătoria mea. Ştiţi problemele grele pe care le-am luat asupra-mi, cum şi criticele zile în care ne aflăm. Cu toate acestea doream fierbinte să vă scriu ceva pozitiv, dară în timp aşa scurt vă poci comunica numai următoarele. în Pesta am prins firul prin A. M. Gross şi prin companionul său, de la cari, după ce i-am pus la feliuri de probe după metodul meu, am aflat atît, că un mare comerciante de hîrtie, anume Pesner, doreşte de mult ca să aibă una fabrică care să lucre numai pe sama lui, mai vîrtos de tipariu. Mai încolo că un capitalist, anume David Adler (evreu?) este foarte aplecat a-şi băga una parte din capital în vreo întreprindere industrială sănătoasa, de aceea fusei provocat ca să-i dau informaţiuni exacte despre fabrica noastră, pe temeiul cărora să compunem statute şi să preparăm lucrul în vreo 6 săptămîni, ca să ne prefacem în sănătate de acţionari cu vreo 300/mii. Eu m-am şi apucat de lucru. Dară trebuie să vorbesc mai întîi şi cu Pesner, care este aici şi încă n-am dat de el. De nu ar fi trăsnit iarăşi în Yiena cu afurisita de Weschs-lerbank 11 lucrul ar merge mai uşor decît mă temusem eu. Aşa însă nu poci prevedea nimic. într-aceea vă rog ca să trimiteţi lui A. M. Gross Ober Donauzeile Pest una colecţiune de mustre, numai tipariu, formate mai mari de trei calităţi, vreo 5—6 coaie, colorate şi pac, pe [topuri] cu preţurile lor. De scris numai 3—4, ce avem mai frumos şi curat. 263 La expoziţiune stau aşa, că din Ungaria şi Transilvania au concurs numai 9 fabrice, primo loc minunata Fiume, apoi Hermanetz şi Petersdorf, mult mai presus de noi, îndată apoi e una necunoscută, că nimeni nu mi-o ştie numi şi ea încă nu-şi arată firma, după aceea Presburg, cu care rivalizăm noi în calităţi, apoi vin cei cu pac, pînă şi Koponi et Koniges. Atîta din Ungaria et Transilvania. Dară apoi să trecem mai departe şi să ne umilim pînă la pămînt. Unele au expus hîrtii în sute de calităţi, în valoare de mii. Schlogelmuhl şi n. cu coaie role în lungime de cîte 2 a 21/4 miluri nemţeşti! Altele au scris pe risme: Leimung garantirt!2 Materia de lemn este expusă în vase, în feliuri de calităţi, asemenea sunt expuse materialele chemice cu care lucră fiecare. Hîrtiile de la alte staturi încă nu avui timp a le vizita, pentru că cercetarea specială este foarte anevoioasă, te pierzi, te ameţeşti, stai să te bolnăveşti dacă ai cuteza să mergi în toate zilele. Cu toate acestea ar fi fost adevărată crimă şi totodată bajocură dacă noi nu am [fi] trimis la expoziţiune. Hîrtia noastră e pusă într-un galantariu poleit şi cu uşă de sticlă. Dară am să-i fac şi o scurtă descriere a făbricei, precum văz că făcură şi alţii, îi voi alătura şi fotografia. Trebuie să o facem cît se poate mai cunoscută. Pe duminecă suntem invitaţi toţi fabricanţii de papir la una masă comună pe Graber, unde nu este de punga noastră. Numai blăstămăţie de şampanie de nu ar scoate, că apoi nu voi scăpa nici cu 10 fl. .. însă bun e D-zeu. Eu tot sper că acest drum tot va folosi proprietarilor făbricei. Ceea ce mă torturează zi şi noapte, chiar şi în această străinătate, este calamitatea de acasă pe care o am totdeauna înaintea ochilor. Nicidecum nu poci prevedea cît voi sta pe aici, mă tem însă că mai înainte de finea acestei luni nu voi veni acasă. Eram să uit! La Bodencredithank 3, recomăndat de „Albina44 de la Sibii, cere das neue Grundbuch 4, de cel vechi săsesc nu vor să ştie. Familiei mele i-am scris din Pesta, astăzi nu-i poci scrie, mă rog să-i spuneţi că nu mi se pleacă de supa cea subţirică de la Strobel. Al dv. frate stimătoriu, G. Bariţ. Locuinţa mea: Weissgarberstrasse Haus des Herrn Dumba Nr. 14, 3e Stiege, II Stock, Thur Nr. 11. Oder beim Hdusbesorger. Am luat casa pe 15 zile, că la „Lupul Alb44 unde am tras îmi deteră numai în contign[aţiunea] 4 , cuibuleţ mizerabile, cu 2 fl. 40 pe zi. în tot cazul voi mai avea trebuinţă de vreo 50—60 fl. că la reîntoarcere caută să mai stau iarăşi în Pesta. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 7.) 1 Includem aici corespondenţa lui Bariţ cu firma Fabricii de hîrtie din Zărneşti din raţiuni legate de soarta acestei intreprinderi româneşti din secolul trecut. După cum reiese din corespondenţa cu ginerele său Constantin Iuga (aci supra, II, în special scris. 57, n. 1, 58, n. 1 şi 63 n. 2), fabrica a rămas pînă la urmă o afacere personală — şi catastrofală ! — a familiei Bariţ. Datele de amănunt, dramatice, despre evoluţia întreprinderii de la o mare speranţă naţională spre o dramă trăită de Bariţ şi ai săi în singurătate, dar qu stoicismul ce-1 caracterizează pe scriitorul ardelean, se găsesc din plin în scrisorile către Constantin Iuga. Aceste două seturi epistolare constituie cel mai bogat material documentar despre fabrică, din cîte se cunosc, şi el nu poate fi ocolit de nici un cercetător interesat de avatarurile acestei intreprinderi româneşti. La data cînd Bariţ se adresează atît de pompos către „firmătorii Fabricii de hîrtie din Zerneşti“, aceşti firmători erau reprezentaţi de o singură persoană: ginerele său Constantin Iuga. Cit despre „stabi- 264 limentul44 fabricii, acesta nu era altcineva decît fiul său Ieronim Bariţ, pe care-1 instalase director lâ Zărneşti, după ce el însuşi îşi irosise cîţiva ani pretioşi în această fundătură sortită falimentului. 2 „Banca ipotecată44 (zarafie). 3 „încleirea garantată.44 4 Firmă financiară din Viena. 5 „Noua carte funciară.44 * „Sau la administratorul imobilului.44 268 Viena, 1873, iuniu 17 n. Domnilor! Sper că vă aflaţi în posesiunea epistolei mele din 14 ale c[urentei] 1 l[uni], în care vă facem numai unele informaţiuni prealabili. Astăzi simţ că trebuie să vă mai arăt încă următoariele. Masa comună la care fuseserăm chemaţi dumineca trecută, alaltăieri, a fost ocupată; de 22 oaspeţi, cei mai mulţi nemţi din imperiul lor, minoritatea austriaci, ;1 anglu, 1 elveţian, 1 franc şi 1 român, eu. Am şezut la masă lîngă renumitul inventor al morilor de măcinat lemn şi lingă Giinter Staţb de la Bihemch, cunoscută şi nouă la fabrică din corespondenţe. Intre cei mai de frunte au fost Roder, proprietariul făbricei de la Arnau (Bohemia), Kâferstein de le Halle, care este preşedintele reuniunei fabricanţilor Germaniei. Am făcut cunoştinţă ou toţi, e^xcepţiune de anglu, cu care nu mă poci înţelege. Cei mai mulţi nu avea idee, necum de fabrica noastră, dară nici măcar de Transilvania, pe, care o confunda cu Serbia. De altmintrea fusei primit prea bine* Pe ieri fusesem invitaţi a merge în acea parte a expo-ziţiunei universale ce se zice bala machinelor şi este ca un orăşel plin de ma-chinării, dintre care mulţe se află îm deplină activitate prin vapor şi prin apă derivată din Dunăre. Scopul, unui făbricant de papir în acea hală este a face studiu asupra celor 2 machine de papir, asupra unui hollender mare de construcţiunp cu totul nouă, cum nu s-au mai văzut, asupra unei mori de măcinat lemn (Holzstofmuhle, Hplzschleiferei), care lucră în vederea lumei şi mi se pare mult mai simplă decît a noastră, în fine asupra economiilor care se fac cu materialele de ars, pe la diversele căldări care lucrează în expoziţiune. De aici încolo scopurile mele sînt şi cele cunoscute nouă tuturor, ca adecă învăţînd şi întinzînd cunoştinţele personali, doară vom da preste capitalişti cari să voiască a merge cu averea lor la Braşov şi la Zărneşti. Pe dumineca viit[oare], 23, se va ţinea adunare generală a tuturor fă-bricanţilor de hîrtie austriaci şi străini, în sala camerei comerciale şi industriale de aici. Veţi cunoaşte foarte bine că eu încă am trebuit să acceptez invitarea la acea adunare, iară pînă atunci am alte alergături foarte necesare pentru orice întîmplare. Fr. Pfob încă nu s-au arătat pe aici. Astăzi îi mai scriu. Unul Liptai, de la expoziţiunea ungurească, ni se îmbie de agent ca să ne vînză hîrtia. Nu ştiu ce poamă este, astăzi am să vorbesc cu el mai pe larg. 265 Din acestea cîte v-am Însemnat pînă acilea, încă puteţi vedea şi pareşcum combina că eu abia mă voi putea depărta de aici plnă pe la finea lui iuniu, spre a trece la Pesta. Dară acuma prevăz că nu mă voi ajunge cu banii, de aceea vă rog ca să-mi mai transmiteţi pentru orice caz 100 fl. la I. M. Miller et Co. [...] 2 (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 681 Constantin Iuga, dosarul 7.) 1 Respectiv din 18 iunie (vezi scris, precedentă). 2 Scrisoarea se încheie aici, restul lipsind, cu toate că mersul filelor ar da impresia că Bariţ n-a mai continuat. Adnotată de Constantin Iuga: „1873, Viena, 17 iuniu. G. Bariţ. Prim[ită] 19 iuniu. Răsp.“ Viena, 1873, iuniu 25 Domnilor firmători ai Făbricei de Hlrtie .de la Zerneşti, In Braşov Din epistola ginere-meu, a d-lui C. I. Iuga, de la 22 iun[ie], primită ieri, văzui că vă aflaţi In posesiunea raporturilor mele de la 13 et 13 c[urent]. Văz însă şi mai mult, că trebuie să vă ţin în cursul lucrărilor şi al experienţelor ce fac eu aici în vacaţiunea mea triplă şi cvadruplă. Le voi descrie a-amestecat, cum îmi veniră şi mie. Dv. veţi scoate esenţa şi vă veţi forma opi-niunea. Despre machină v-am fost vorbit pe scurt. Aflaţi că în expoziţiune sunt: 1 model mic de la Anglia, una machină de hîrtie (machine continue) completă a lui Sigl, una tot completă, măreaţă, minunată, de la Escher-Wise din Zurich, cumpărată deja de Koderer, preşedintele reuniunei făbricanţilor de papir, 1 hollender despre care vă mai vorbisem, 1 moară completă de măcinat lemn, venită de la Francia, un aparat pt. celuloză venit de la Scoţia. Le-am studiat pe toate, cerînd opiniunea altor făbricanţi cu cari am făcut cunoştinţă, din toată Europa, pînă şi de la Anglia, Sveţia, Finlandia. Am învăţat între altele că machina noastră e una din cele mai bune, că perfecţionarea ei nu ar costa decît cîteva sute, că cu acea unică am putea face 10.000 c[în]t[a]rie pe an. Mai departe am învăţat, m-am convins că avusem foarte mare [dreptate]1 cînd am zis şi scris lui Pfob: Ihre Holzschleiferei ist durch und durch verpfuscht 2. Am vorbit şi cu renumitul Volter, autorul morilor de măcinat lemn, om bă-trîn şi serios de la Heidenheim. Acesta îmi zise: Soeben werden in Sesdorf bei Baden 6 neue Holzschleifereiapparate nach meinem System construirt; sehen Sie sich dieselben an um einem Vergleich anzustellen3. Pfob încă tot nu a venit aici, eu însă fac şi fără el şcoală minunată în privinţa făbricei noastre; nu simţ deloc lipsa lui. Dacă nu vine, eu la el nu voi merge. Mi-am adunat mulţime de adrese de tipografi şi comercianţi de papir, apoi am compus schiţa ce veţi primi sub pe care o împărţii, căci eram cu totul necunoscuţi, şi este eondiţiune de viaţă ca să facem puţin reclam, să intrăm în cunoştinţa capitaliştilor şi a comercianţilor. Am cules mustre de hîrtie de pe la magazine (Niedelagen) cu preţurile lor şi am aflat, de una parte, că în acele magazine hîrtia de orice calitate se vinde mai scumpă ca la noi, că din contră pe la făbrice e stagnaţiune şi că preţurile au scăzut tare, succesive de la ianuariu încoace, căci pînă atunci făbricilor de pe aici le-a mers foarte bine. M-am mirat de diferenţele preţurilor: de ex[emplu] tipariu de ziarie (ca III a noastră) de la făbrice îl iei cu 23 cr., din contră la magazine cu 28—30 cr. 1 [top] de Viena. Am conferit multe şi cu speditoriul Ign[aţiu] Brauner, care are a face cu calea fer[ată] orientală, prin urmare cu Transilvania. El s-a obligat ca în caz de a vinde noi încoace, cu 2 fl. 77 cr. inclusive toate spesele, ne aduce marfa de la Braşov la Viena şi o aşază în magazinul său. In 23, luni, avurăm adunarea gener[ală] an[uală] a făbricanţilor din Austro-Ungaria, dară din Ungaria n-au fost nimeni. Eu m-am prezentat cu plenipotenţa şi am participat binişor la dezbateri. Era reprezentate 49 de machine. Am făcut cunoştinţă cu toţi membrii, mai ales seara la masa de 10 fl. pt. couvert, unde le-am trîntit două toaste de care nu se pre aud pe aici. La unul mi-a răspuns dr. Alvin Rudei de la Dresda, invitat ca oaspet încă cu vreo 2 alţi nemţi străini. Aici apoi făcui cunoştinţă şi cu reprezentanţii de la faimoasa Cellulosa, cea cu 3 milioane capital. Ne lăşarăm în vorbă asupra făbricei noastre şi urmarea fu că pe ieri la 9 ore dim[ineaţa] am fost invitat a merge la biroul Cellulosei, unde am conferit cu 3 membri ai consiliului administrativ (Verwaltungsrat), anume Emil Regen, Ant[on] Pokorny et Riemer. Am început de la programele lor, unde se îmbie să facă şi să cumpere sau încai să participe la fabrică. După discusiuni interesante, acei trei membri ai consorţiului închieiară aşa: Glauden Sie jar nicht, dass die Crise in Wien nachgelassen habe, im Gegentheil, sie macht Fortschritte, und heute wiirden wir nicht wagen fur den Bestand auch nur einer einzigen Bank einzuste-hen. Nun, die Cellulose stixtzt sich auch auf so manche Banken, welche dubei betheiligt sind. Demnach von fernerem Ankauf oder Theilnahme der Cellulose an irgend eine andere Unternehmung bei uns in diesen schweren Zeiten keine Rede sein. Aber wissen Sie was? Ein Geschăft ţiihren wir: stellen Sie uns Preise die uns conveniren konen, und wir kaufen Ihnen die ganze Jahrespro duction ab, und zwar sowohl Druck, als auch Schreib. Affichen etc 4. Aşadară la Cellulosa ni s-ar cumpăra toată producţiunea noastră, întrebare însă cu ce preţ de nimic. Dară ei, diavolii, cumpără zeci de mii cîntarie, mai ales la fabrici sărace, de care sunt pe aici destule, apoi transmit hîrtia în Germania şi Anglia, unde este foarte scumpă, şi cîştigă ei ceea ce pierd fabricile. Cu toate acestea, venind eu acasă voi trimite Cellulosei mustre de ale noastre. Ieri seara la 6 oare s-au adunat fabricanţii în căncelariile făbricei de Schlăgelmuhl (Judenplatz[gasse]) la una conferinţă secretă, unde am fost primit şi eu. Gestiunea pusă de preşedinte sună aşa: „în aceste timpuri critice mulţime de făbricanţi mai săraci îşi lapadă marfa pe preţuri de nimic, şi totuşi se află şi pericul de a cădea. De aici urmează că preţurile scad mereu şi păgubim cu toţii greu. Două mijloace de mîntuire s-au aflat: 1) reuniune de credit, care să dea făbricanţilor bani sau gir, şi pe poliţie şi pe marfă 2/3 (Belehnung), pe cîte 3—6 luni, ca să-şi ajute cei lipsiţi; 2) căutare de piaţe pentru export marfă pînă în America44. După dezbatere de 2 oare se adoptară acelea propuneri în unanimitate şi una comisiune are să compună proiectele pt. toate făbricile de papir. Iacă un mijloc cu care se va putea ajuta si fabrica noastră. 9 Eu la institutul de credit încă nu am fost, înadins am lăsat pe zilele din urmă. Fiţi siguri că voi cerca norocul, deşi în adunarea de aseară încă-1 înjura toţi. 267 Iacă tocma sosi şi Pfob. Mîine mergem cu el la faţa locului, pentru câ să-mi arate defectele moarei sale celei de la Zerneşti, pe jalte mori de acea specialitate. > Cu toată stima, G. Bariţ Iubite Costi! ? Am dat răspuns în forma în care vezi, pentru ca şă rămînă urme despre încercările noastre de pre aici, şi să avem ce proba la viitoarea adunare generală. De nu ar fi fost şi de nu ar fi criza spurcată, noi am fi căpătat sau cumpă-rătoriu, sau companion. , Iubitoriu, : ! Georgie.- (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 7.) 1 Omisiune a lui Bariţ. 2 „Maşina dv. de măcinat hîrtie este tot timpul defectă.“ 3 „Tocmai se construiesc la Sesdorf în Baden şase maşini noi de şlefuit hîrtie după sistemul meu. Vă rog să le priviţi pe acestea, pentru a face o comparaţie.4* 4 „Să nu credeţi cumva că a cedat criza la Viena, din contră înaintează, şi nu îndrăznim azi să garantăm pentru existenţa nici unei singure bănci. Iar Cellulosa se sprijină pe asemenea bănci care sînt cointeresate în aceasta. Deci în asemenea vremuri grele nu mai poate fi vorba de cumpărare sau cointeresare la Cellulosa. Dar ştiţi ceva? Noi conducem o afacere: fixaţi-ne preţuri care convin, şi noi vă cumpărăm toată producţia anuală, şi anume atît hîrtia de tipar cît şi afişele pe hîrtie de scris etc.“ 270 Viena, 1873, iuniu 27 Domnilor ! In fine, ieri, după dure încercări, am fost primit de către d-n. Hornbostel^ directorul institutului de credit, care abia ieşise din una şedinţă a consiliului administrativ şi sta să meargă în alta, căci continuarea crizei nu le lasă repaus. Acest H[ornbostel], fost odinioară şi ministru, cunoaşte şi Braşovul,, unde a fost pe cînd aveau acolo filiala, cunoaşte pe Maager şi pe alţi saşi. Iacă conversaţiunea mea cu el: După ce-i prezentai plenipotenţa, mulţumii institutului de cr[edit] în numele consorţiului făbricei pentru bunăvoinţa ce arătă pînă acilea cătră noi, după aceea, atingînd rugarea noastră din trecut şi motivîndu-o cum se cade, mă provocai şi la crizele prezente, îl rugai cu tot adinsul ca să ne mijlocească măcar numai pe un an 10/m[ii] fl. Răspunsul de care mă temusem totdeauna l-am primit. „Aşa e, zice d-n. H[ornbostel], dară inst[itutul] de cr[edit] a fost prea indulgent cătră dv., chiar cu călcarea statutelor sale. Mă mir foarte cum de nu aţi plătit pînă acilea niciodată suma întreagă cu care eraţi dători. Mai întîi trebuiaţi să plătiţi, sau de la fabrică sau garanţii 268 din al lor. Se pare că fabrica dv. sau e intreprindere greşită, sau poate rău condusă, nu vă pricepeţi treaba44. De aci se încinse discusiune mai lungă între mine şi el, îi pusei în mare instrumentul de preţuire, cu protocolul şi cu informaţiunea tipărită, îl reflectai de nou la cele 42 [mii?] f. c. m. răscumpărate, la achiziţiunea nouă de apă şi la moara nouă, în fine adăosei că dorinţa sufletului nostru este ca să le plătim cît mai curînd, pentru că aceşti bani ne sunt prea scumpi, căci ne costă circa 11%. Aceste cuvinte din urmă îl iritară şi-mi fcise: „Banii noştri vă costă 6 1/2%. Dacă dv. daţi mai mult, e vina dv., se vede că nu aveţi nici o cunoştinţă în lumea finanţială de la Viena. Ce fel de consorţiu sunteţi dv. dacă membrii săi n-au nici o conexiune în Viena? Dară dv. acolo pe loc ce interese plătiţi? Se pare că vă asupriţi unii pe alţii. (Pauză...). Bine, văz preţuirea nouă, dară unde este extractul de la catastru (Grundbuchsextract), că institutul nostru v-a dat pînă acilea bani numai pe garanţia particularie a membrilor, despre cari nu mai ştim ce s-au ales. Aceasta nu mai poate merge aşa44. Eu eram preparat la toate celelalte mustrări, dară nu-mi trecuse prin cap şi de Grundbuch. I-am replicat aşa: „Luaţi sama că instit[utul] are la mîna sa şi hypothecâ făbricei, care singură ar fi prea de ajuns. In cît p[entru] garanţi, eu nu neg ci mărturisesc că unii din ei au murit, nu-i ţin minte pe toţi, dară dv. aveţi documentul la mină. Ci dacă este aşa, daţi să vă reînnoim garanţia pe alţi 5 ani, însă apoi să ne lăsaţi creditul vechi deschis întreg. Dară să nu aşteptaţi garanţi mulţi, căci suntem determinaţi noi citi va ca să reducem numărul membrilor consorţiului44 etc., etc. , r . Răspunsul din urmă al lui Hfornbostel]: „Las’la mine actele acestea, dă-mi şi adresa locuinţei d-tale, mai stai în Viena cîteva zile, ca să vedem ce putem să facem44. Lam dat, promis, mulţămit şi iarăşi rugat. Acu’ mă prepar să merg la unii membrii mari, b[a]r[onul] Mayram, Furstenberg, Chotek, şi să compun petiţiune. Din acestea vedeţi că nu voi putea pleca nici în 30 iun[ie], precum sperasem. Pfob nu-mi mai veni ieri, după cum îmi promisese alaltăieri. De voi cere cumva garanţie, Haftungsurkunde, care să fie subscrisă de I. G. Ioan, C. I. Iuga, I. Meţianu, G. Bariţ, veţi vrea să daţi? Consultaţi-vă de urgenţă. Dacă vă învoiţi, mă înştiinţaţi îndată, ca apoi să vi-o cer telegrafice. Stimătoriu, G. Bariţ. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 7.) 271 Viena, 1873, iuniu 28 0[norabilei] direcţiuni a Făbricei de papir de la Zerneşti. Braşov. Ieri v-am comunicat în mod compendios ceea ce auzisem şi păţisem la institutul de credit. Astăzi trebuie să arăt rezultatul vizitei ce am făcut la I. M. Miller et Co. Capul comăndante al acestei case mari este, după moartea bătrînului, fiul său Vincenţiu Miller, om aproape de ani 50, bărbat foarte serios şi plin de inteligenţă. Căncelaria le este în palatul cel nou, propriu al 269 lor, pe Heumarkt. Am întrebat de cînd nu au primit scrisoare de la casa noastră. îmi arătară că de la finea lui mai nu primiseră. Spre a face începătură plăcută cu noua-vechea cunoştinţă, comăndai îndată 15 c[în]t[a]rie chior de 100°. După aceea mă făcui că le cer consiliul în cauza daraverei noastre cu creditul, adăugind că banii aceia ne costă la 11%. „Nu se poate — îmi răspunse Vinc[enţiu] Miller, întocma cum îmi răspunse şi dirfectorul] Hornbostel alaltăieri—, nu se poate! Cine vă este mijlocitoriu?De altmin-trea, dacă vreţi, casa noastră vă poate face acea treabă pentru 1/4% pe trimestru = 1% pe an, şi aşa banii de la credit nu vă pot costa decît cel mult 8% pe an. Calculaţi mai bine, poate că nu înţelegeţi acelea socoteli44. Eu, neavînd la mine conto curente de ale lui Scharmitzers Neffen şi de ale creditului, nu ştiam ce să-i mai răspunz, şi am încheiat cu atîta că de aci încolo să trimitem tratele noastre la I. M. Miller et Co. asupra creditului* şi fiindcă se apropie 2—3 iuliu, cînd mi se pare vin a se înnoi tratele, de aceea grăbesc a vă înştiinţa despre lucrul acesta, ca să faceţi schimbarea. Dară vă reflectez că cauza unică şi bine întemeiată a schimbărei poate să fie numai scăderea dobînzilor şi a provizioanelor cu care ne vedem încărcaţi de cătră Scharmitzer Neffen, iară alta nu, că dobînzile şi provizioanele şi le va cere oricare casă mijloeitoarie întocmai ca şi Scharmitzers Neffen, căci ei toţi încă le plătesc, anume dobînzile la Banca Naţională, de unde ridică prin aşa-numita Wechselreiterei, fireşte rămînîndu-le lor un cîştig oarecare. Mai în scurt, eu vă arăt cu I. M. Miller et Co. ne face treaba pentru 1/4% pe trimestru, care vine 1% pe an. Rămîne ca dv. să căutaţi cît dăm pe 1/4, pe 1/2 de an şi pe un an la Scharmitzers Neffen. Tot ieri am făcut vizită de cortenire la Gustav Roeder, preşedintele reuniunei făbrincaţilor de papir, proprietariu al minunatei fabrice de la Marschendorf în Bohemia, unde se fac numai hîrtii fine şi de lux. M-a purtat prin toate magazinele sale, care era opt, mi-a arătat că are în ele făbricat în valoare preste 150 mii fl. val. a., preste ceea ce are gata la fabrică afară* aşa ca la 200 de mii cu tot. I-am propus ca sa* ne dea nouă marfă fină în comision la Bucureşti, numai ca de 5.000 fl., de probă, pe garanţia noastră. Nu vrea, n-are încredere în Bucureşti, preste aceasta îmi adaose: „Acuma e stagnaţiune, dară să vii la mine preste 3—4 luni, că nu vei vedea nici 1/2 din această marfă, căci aici marfa bună şi frumoasă se vinde foarte bine. Eu n-am hîrtie mai ieftină de 40 cr. pt. 1 [top] de Viena44. Cu toate acestea îmi dete mulţime de mustre şi 1 preţ curent, mă provocă să aleg ceea ce aş crede că ar fi pentru ţările noastre şi apoi să-i spun, că se va mai socoti pînă luni, cînd iarăşi avem să ne adunăm toţi făbricanţii, seara la 8 oare. De la direcţiunea corăbierei cu vapor pe Dunăre am scos şi tarifele de transport. Yă transmit şi dv. sub . Din acelea veţi vedea că hîrtia este foarte favorabilă, de la Yiena la Giurgiu se plăteşte numai 1 fl. 16 cr. în argint + 40 cr. expediţiunea de la port la calea ferată. Yă trimit şi 1 mustră 1/2 coală tipariu de la numita fabrică de Hein-richsthal, în Moravia, care ne face atîta concurenţă cu hîrtţia] de tipariu. Aceasta vine 25 [topuri] pe 6 fl. 50 cr. din magazin, dară eomăndînd cu ridicata o dă bucuros cu 25 cr. pt. 1 [top]. Fac şi mai proastă decît aceasta, adecă ca la N[eue~\ Fr[ankfurter] Presse, şi aceea o dau în adevăr cu 23 cr. Toate aceste şi alte multe trebuie să le ştim şi noi. Cu toată stima. G. Bariţ. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 7.) 270 272 Viena, 1873, iuniu 28 d.n.m. On[orabilei] direcţiuni a Făbricei de papir de la Zerneşti, în Braşov După,ce am pus epistola de astă-dim[ineaţă] 1 la postă, am voit să mai intru o dată la dir[ectorul] Hornbostel, pentru ca să-i cer consiliul dacă şi la cine s-ar cuveni să mai merg în cauza noastră. N-am putut intra, că era plin de oameni la dinsul. Am mers la b[a]r[onul] Mayran, cu scop ca să-l întreb totodată dacă e de lipsă ca să le dau un memorial mai larg despre fabrica noastră. A fost cu totul de prisos, pentru că el mă întîmpină cu rezoluţiunea negativă, pe car ea o a şi luat în cauza noastră consiliul administrativ" (Ver-waltungsrath) în şedinţa sa de ieri. Acea rezoluţiune mi se comunică prin grai, însă motivată pe larg, iară eu o descriu aci îndată, proaspătă, pentru ca să nu-mi iaâă din memorie: „Ich bedaure sehr, dass unser Verwaltungsrath Ihrem Gesuche und Vermehrung des Gredits nicht willfahren konte. Die Augelegenheit Ihren Fabrik ist in der gestrigen Sitzung auf Grund der vorhandenen Acten ein-gehend belenehtet und verhandelt worden (le avea pe toate dinaintea sa). Sehen Sie hier, Ihre Haftungsurkunde, wer, wieviele von diesen Unterzeich-nern sind noch am Leben? Wir kennen nur Sie. Hier die pfandweise Beschrei-bung Ihrer Fabrik in Ermangelung eines Grundbuches; doch dieselbe ist zu alt, es miisste jedenfalls eine neue vorgenommen werden. Doch nachdem Ihre Fabriksgesellschaft sich beharrlich geweigert hatte unserer wiederhoh-ten Aufforderung iiachzukommen und den ganzen Schuldbetrag im Sinne unserer Statuten abzuwickeln, sahen wir uns gezwungen das Gutachten eines dortigen Advocaten einzuhohlen. Sie kennen wahrschlinlich Herr Goebel. Sehen Sie was er uns schreibt: « Nach der neueren Gerichtsordmung §§? diirfte eine pfandweise Beschreibung kaum mehr vorgenommen werden». (Numai atâta-mi citi din scrisoarea lui Goebel). LJberdiess was ist das fur eine Firmafuhrung, weehe ih der Schătzuiigurkunde vorkommt, die ist ja sehr verschieden von derjenigen, die wir im allem[einen] Adressenbuch vor-finden? Warum ist diesser A. C. Popp nicht mitunterschreiben ? Und was ist das hier, Joh[ann] G. Joan und Georg Johans Sohne? Welches ist die richtige? Kurz, wer sind die wirklichen, die legalen Besitzer der Zernester Fabrik und wer ihre Vertreter? Was ist das fur eine Ordnung bei Ihnen? Seit dem J[ahr] 1866 haben wir mit allen Schuldnern der Creditanstalt ab-gewickelt, nur mit Jhnen nicht. Wir haben Sie gewiss geschont, aber wie lange soli das so fortgqhena 2. Totdeauna m-am temut că, în fine, oricine va veni încoace în numele făbricei noastre, îşi va lua preste nas complimente ca acestea. Am şi zis-o la ocaziuni diverse, acasă, între noi. Dară ca să fim daţi şi pe mînă de advocat, de aceasta încă nu-mi adusesem aminte că se va întîmpla, fără a mai înter-veni şi alte măsuri. Preparat cum eram, răspunsei lui Mayran punct de punct, informîndu-1 cît se putea în favoarea noastră. Ii arătai că mai vîrtos trăsnită de trăgănare ungurească în catastru (Grundbuch) este cauza cea fatală pentru care noi am fost siliţi să amînăm răspunsuri şi plăţi, dară în numele celor morţi nu am avut ce să răspunz. îl chemară iarăşi la şedinţă. Fusei silit să mă scol, însă zicînd: — Herr Baron! Und wenn wir alle statutenmăsigen Bedingnisse neu erfullen werden, dann werden wir um Ihre măchtige. Unterstiitzung bitten. 271 — Ich weisse nicht, ich kann Ihnen nichts versprechen. Sehen Sie, wir brauchen jetzt jeden Gulden. — Gut, Herr Baron, dann bleibst uns nichts anderes iibrig, als das die Fabrik bei dieser Geschăftsstockung mit Waare bezahle. — Ja, mein Gott, wenn Sie die Waare hier in Wien hătten, dann wur- den wir sie belehnen3. 4 Aceste cuvinte le zise în ton foarte amicabile, îmi întinse mîna, mă întrebă de expoziţiune şi îmi recomăndă ca să văz nesmintit maqhinele de la Schlagelmuhl. Pare-mi-se că şi el e părtaş acolo. în acest moment nu ştiu ce să vă spun ce voi mai face, căci sunt foarte agitat sufleteşte. Deocamdată încai nu ni se vor ridica cele 300/m[ii]. Era foarte rău de nu veniam. Stimătoriu, G. Baril. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin luga, dosarul 7.) 1 Vezi scris, anterioară. 2 „Regret foarte mult că consiliul nostru administrativ n-a dat curs cererii dv. de sporire a creditului. Situaţia fabricii dv. a fost examinată şi dezbătută detaliat în şedinţa de ieri, pe baza actelor existente [...] Iată aici scrisoarea dv. de garanţie. Cîţi dintre cei subscrişi mai sînt încă în viaţă? Noi vă cunoaştem doar pe dv. Aici este şi descrierea cu titlu de garanţie a fabricii dv., în lipsa unei cărţi funciare, dar şi aceasta este prea veche, ar trebui întocmită una nouă. Dar după ce asociaţia fabricii dv. s-a opus constant de a veni în întîmpinarea repetatei noastre pretenţii de a lichida întreaga datorie, în conformitate cu statutele noastre, ne-am văzut obligaţi a solicita părerea unui avocat de acolo. îl cunoaşteţi,probabil pe d-1 Goebell. Vedeţi ce ne scrie: « Potrivit unei dispoziţii juridice mai noi, n-ar mai fi voie a se întocmi o descriere de amanet»,[...] Dincolo de acşasta, ce conducere a unei firme este aceea care apare în documentul de evaluare total diferită de aceea pe care o găsim în registrul general al adreselor comerciale? De ce nu sţe află printre semnatari şi, acest A. C. Pop? Şi ce însemnează Ioan G. Ioan şi George Ioan Fiii? Care este cea exactă? Pe scurt, cine sînt adevăraţii, legalii posesori ai fabricii din Zărneşti şi care sînt reprezentanţii ei? Ce fel de ordine este aceasta? Din anul 1866 am lichidat cu toţi debitorii Institutului de credit, în afară de dv. Desigur, noi v-am cruţat, dar cît timp să mai meargă în acest fel?“ 3 „Domnule baron! Dacă vom îndeplini din nou toate condiţiile statutare, vă solicităm sprijinul dv. preţios. — Nu ştiu, nu vă pot promite nimic! Vedeţi dv., acum avem nevoie de fiecare galben. — Bine, d-le baron, atunci nu ne rămîne altceva de făcut decît ca, în cazul acestei stagnări a afacerii, fabrica să plătească cu marfă. — Da, pe dumnezeul meu, dacă aţi avea marfa aici în Viena, am face această in-vestiţie.“ 278 Viena, 30 iuniu 1873 Domnilor ! Vă fac cunoscut că de mîine încolo nu voi mai fi în Viena, prin urmare nici vă voi mai scrie nimic. Văzînd unele fabrice, voi sta cevaşi 1—2 zile în Pesta, de acolo acasă. *272 Cred că pe lingă cele două raporturi ale mele de alaltăieri, veţi fi primit şi răspunsul ofic[ial] de la credit. Astăzi am cercat să mai intru o dată la Horn-bostel, însă n-am putut. ţ Celelalte, prin graiul viu. Cu toată stimă, G. Bariţ. 7 (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 7.) 274 N 496. Braşov, 7 october 1874 La stabilimentul Făbricei de hlrtie Zerneşti Domnul Yasilie Ştefan, comerciant în Bucureşti, au comăndat la noi,, cu epistola sa din 22 septembre st. v. a. c. următoarele flispapiruri. 50 risme alb N° 2 de 8 [semn de unitate indescifrabil]. 50 ” ” ” 2 ” 8 1/2 50 ” ” 1 11 2 ” 9 50 ” ” ” 2 ” 10 25 ” ” (Nr. 3)10 1/2 25 ” ” (Nr. 5) 15 Aceste şese formate ne dau circa 24 c[în]t[a]rie. Îndată ce vor fi gata formatele acestea, să se caute un cărăuş de acolea din loc, carele să fie în stare de a încărca tocma pe atîta, adecă 24 e[în]t[a]rie, însă nu pentru Braşov*, ci de-a dreptul pt. Bucureşti, la comerciantele Vasfile] Ştefan, care o aşteaptă de urgenţă. Din nr. 3 alăturăm acilea notă nouă, din cauză că acest format nu se cuprinde în nota veche. Sunt zile puţine în care să se mai poată face pac, dară din acestea formate trebuie să se facă nesmintit, în diversele greutăţi ce se arată, şi dacă nu se poate altmintrea, să se facă nr. 2 de cîte 9 et 10 [semn indescifrabil de unitate de măsură] cîte 1/2 zi. Deci să i se arate d-lui Klein acestea: Im Falie Sie bei der Fabrication des Schrenzpapier mit der Zeit und dem Stoff nicht auskommen kdnnen, dann moge von Nr 2 p[er] 9 u[nd\ 10 [simbolul indescifrabil al unei unităţi de măsură] nur je 1/2 Tag laufen; weil nr. 3 u[nd] 5 wir unumgânglich haben miissen x. Direcţiunea, G. Bariţ. Gîteva role pac alb şi sur să se mai transmită încoace cu prima ocasiune. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 313/4, nr. 9.) 1 „în cazul în care nu vă ajunge timpul şi materialul la fabricarea hîrtiei de proastă calitate, atunci din nr. 2 de cîte 9 şi 10 [simbolul indescifrabil al unei unităţi de măsură]; numai cîte 1/2 pe zi, pentru că este absolut necesar să avem nr. 3 şi 5.“ 273: 275 501. Braşov, 1874, oct. 8 n La stabiliment, In Zerneşti Am primit coletele transmise prin cărăuşul Meţian. Bine ar fi fost dacă ncea marfă s-ar fi putut încărca imediat pentru Bucureşti. Dară Meţianu ne spune că aţi fi căutat cărăuş care să încare tipariu nr. 10 pt. Bucureşti. N-am dat asemenea ordin; trebuie să fie o neînţelegere. Am zis curat că tip[ar] nr. 5 să transmită la Bucureşti, şi că ceva nr. 10, pre cît nu s-ar ajunge nr. 5. Iară ieri am scris ca să se încarce de acolo la Bucureşti 24 c[în]t[a]rie pai, după lista ce am alăturat. Tot Meţianu spune că lăcătuşul cere desemnul de la fusul cel frînt. L-am trimis luni prin d-n. Klein; să-l ceară. Altceva nu ştim ce vrea lăcătuşul; să arate în scris. In această privinţă, de la Reşiţa (stabiliment mare de fier în Bănat) ni se scrie: Wir ersuchen bei Bestellung eine genau cotirte Zeichnung, eventuell eine Schablone fur die Hohlkehlen bei A und B einzusenden x. Să i se arate acestea lăcătuşului. Direcţiunea: G. Bariţ. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 313/4 nr. 1.) 1 „Pentru comandă solicităm trimiterea unui desen precis, eventual un şablon pentru şanţuri la A şi B.“ 276 522. Kronstadt, den 17ten October 1874 An dass Etablissement in Zerneşti Im Besitze Ihres gestrigen Schreibens şammt Beilagen und der Sendung un Packpapier, beilen wir uns unter anderen bezuglich der năchsten Fabri-oation folgendes zu bemerken. Die dermalige momentan giinstige Conjunctur fur den Absatz bringt es mit sich, dass wir grade jetzt recht viei fabriciren mussten und das jede versăumte Stunde mit grossen Nachtheil verbunden ist. Vor aliem aber ist die Ausfiihrung der Bestellungsnote Nr 51 auf Druck und Sehreib hochst dringend geworden. Heute ist uns die Absendung als Eilgut von 3 Nassfilzen telegraphisch gemeldet worden. So wie, dieselben ankommen, senden wir 1 Filz mit Express, oder bringen es selbst mit, vie-leicht auf iibermorgen Montag. Dass aller dringendste ist: 120 Riess Druck 1/2 gel[eimt], II Qu[alităt] 19 1/2—26 a 14 [simbolul indescifrabil al unei unităţi de măsură] fur die Buchdrucker Walter et Gobl, •un gleich darauf: 130 Riess Druck 1/2 gel[eimt], II, 17 1/2—22 mit 10 [acelaşi simbol] fur G. Sion. .274 Sowie diesse Parthien fertig werden. sind auch gleich fur Bucurest zu verladen, directe von dortaus, wenn moglich durch uns, wenn die Zernester nicht laden wollen. Wir berufen uns iibrigens auf unserem Brief sammt Bestel-lungs note von 5-ten October. Die Muster sind auch dabei. Hierauf sind gleich die Bestellungsnoten Nr 48 von 19 Sept[ember] und 50 v[on] 22 Sept[ember] genau zu berucksichtigen. Dann mehrere Hundert Schreib = Y/0 et V/00, feincancellei dann wieder Druck 22—30, 24—36,, 19 1/2—26 endlich. Affischen lanţ Note nr. 47 1. Am scris pe faţa dincolo nemţeşte ca să o citeşti bătrînului şi să-l faci să ia la reviziune exactă toate notele cîte le are la mină şi toate mustrele. Nu ştii ce necăjit sunt că din cauza filţurilor nu mă poci ţinea de contracte reîncheiate în Bucureşti. Aşa este eînd ai a face cu capete grese şi confuze. Cînd voi vedea plecînd acelea două formate, voi răsufla mai uşor. Tot pacul să-l trimiteţi pe luni încoace, ca să-l prefacem în bani, că se caută. Să nu baţi bilete pe tîrg, că nu vom avea nici un cr[ăiţar] disponibil. De ne vor veni, vofn trimite noi afară. Încheie cu „Silvicultorul^. G. B. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond coresp., msse sertar 313/4,. nr. 8.) [Traducere:] 522. Braşov, 17 octombrie 1874 Către stabilimentul din Zărneşti Fiind în posesia scrisorii dv. de ieri, împreună cu anexele şi trimiterea hîrtiei de împachetat, ne grăbim a observa, printre altele, următoarele în legătură cu producţia în continuare. Conjunctura favorabilă de moment pentru vînzare aduce după sine faptul că ar trebui să fabricăm tocmai acum cît mai mult şi că orico oră pierdută este legată de mari dezavantaje. înainte de toate este deosebit de urgentă onorarea notei de comandă nr. 51 pentru hîrtie de tipar şi hîrtie de scris. Astăzi am fost înştiinţaţi telegrafic de expedierea prin coletăria rapidă a trei filţuri umede. îndată ce vor sosi acelea, vom expedia, expres un filţ, sau îl vom aduce personal, poate pe poimîne, luni. Cele mai urgente sînt: 120 risme hîrtie de tipar cu clei, calitatea a Il-a, 19 1/2 — 26, a 14 [simbolul indescifrabil al unei unităţi de măsură] pentru tipografii Walter et Gobl, şi imediat după aceea: 130 risme hîrtie de tipar, pe jumătate încleiată calitatea a Il-a, 17 1/2 — 22, cu 10 [acelaşi simbol] pentru G. Sion. îndată ce aceste loturi vor fi gata, să fie împachetate imediat pentru Bucureşti, direct de acolo dacă este posibil, prin noi dacă cei din Zărneşti, nu vor să încarce. De* fapt facem referiri la scrisoarea noastră, împreună cu nota de comandă din 5 octombrie. Sînt anexate şi mostrele. Apoi să se aibă în vedere cu exactitate notele de comandă nr. 48 din 19 septembrie şi nr. 50 din 22 septembrie. în fine, mai multe sute de hîrtie de scris, Y/0 şi V/00, hîrtie fină de birou, după care iar hîrtie de tipar 22—30, 24—36, 19 1/2—26, şi în final afişe, conform notei nr. 47. 275» 277 539. Kronstadt, den 28 Oct. 1874 An dass Etablissement in Zerneşti Im Anhage zu unserm gestrigen Schreiben berichten wir Ihnen, dass un sDruek 18—24 IIIe Qualit[ât] u[nd] 11 [simbolul indescifrabil al unei unităţi de măsură] plotzlich ganz ausgegangen ist. Es wurden zwar von uns mitlelst Note 42 vom 31 Aug. 150 Riess III Qu[alităt] auch beştelit allein jene Bestellung ist gar nicht effectuirt worden. Es ist somit dringend noth-wendig, dass dieses Format noeh im Yerlanfe dieser Woche ăber nur IIIe Qualit[ăt] u[nd] hochstens 11 (acelaşi simbol], jedoch einen ganzen Tag hin-durch, also 15—16 c[an]t[a]r[en] erzengt werde. So wie es fertig sein wird, gerein senden, sonst bleiben 9 Zeitungen ohne Papier. In Erwartung der fur Bucurest bestimmten Formate in Druck, hoffen wir Ihnen in einigen Tagen giinstigere Nachrichten schicken zu konnen. Die Direction, G. Baril. N.S. Fur das der Canzellei liber sandte Holz werden Ihnen 6 fr. 50 baar verglitel. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 313/4, nr. 2.) [Traducere:] 539. Braşov, 28 octombrie 1874 Către stabilimentul din Zârneşti în anexă la scrisoarea noastră de ieri vă comunicăm că ni s-a terminat complet Mrtia de tipar 18—24, calitatea a IlI-a, a 11 [simbolul indescifrabil al unei unităţi de măsură]. Prin nota nr. 46 din 31 august, noi am comandat 150 risme calitatea a IlI-a, dar acea comandă n-a fost onorată. Este deci absolut necesar ca acest format să fie produs încă în cursul acestei săptămîni, dar numai calitatea a III-a şi cel mult 11 [acelaşi simbol], dar pe o zi întreagă, deci 15—16 c[în]t[a]re. îndată ce este gata, să se trimită înăuntru, altfel nouă ziare rămîn fără hîrtie. în aşteptarea formatelor de tipar pentru Bucureşti, sperăm ca în cîteva zile să vă putem trimite veşti mai favorabile. Direcţiunea, G. Baril • P.S. Pentru lemnul trimis pentru hîrtia de birou vi se rambursează în bani lichizi suma de 6 fl. 50. G. Baril. 276 278 [Braşov, octombrie 1874] An dass Etablissement! Nachdem die 290 Riess Dmick 19 1/2—26 besonders wegen dem zu gro ben Holzstoff und wegen der zu blăulichen Farbe gănzlich zuriickgewiesen wurden, und nachdem sămmtliche Buchdrucker uns drohen, unsere Druck-papiere wegen dem elenden Holzstoff zuriickzuweisen, endlich nachdem wir auch sonst den Holzstoff beim ord. schreib V/0 und bei weisspackete ganz gut verwenden konnen, ist es unumgănglich nothwăndig, dass in des Druck-papier I u[ndj II kein Holzstoff und nur in die IlI-e Qualităt hineinkommen soli. Einstweilen sind fur Bucur est noch 100 Riess Druck 19 1/2—27 3/4,. 14 [simbolul indescifrabil al unei unităţi de măsură] IlI-e Qualit[ăt] nămlich fur die Presse; dann Schreibpapiere von grosseren Formaten nicht nur feine Qualităt, sondern auch Y-e zu machen, jedoch wenigstens zur Hălfte sati-nirt. Demnach: 80 Riess Schreib weiss 18—24 V Qualit[ăt] zur Hălfte mit 18, zur andern mit 15 (acelaşi simbol); 100 Riess Schreib weiss 18—24 V Qu[alităt] zur Hălfe mit 14, zur andern mit 12 [acelaşi simbol]. Das Schreib 19 1/2—26 II Qualit[ăt] (?) ist schleeht geleimt. Es sollen jedoch noch von demselben 10 Riess gepfalzt vorbereitet werden, wie 6 u[nd] 4. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 313/4, nr. 6.) [T raducere:] [Braşov, octombrie 1874} Către stabiliment ! După ce cele 290 risme hîrtie de tipar 19 1/2 — 26 au fost respinse total, îndeosebi din cauza materialului lemnos prea dur şi a culorii prea albăstruie, şi după ce toţi tipografii ne ameninţă că vor restitui hîrtia noastră din cauza materialului lemnos prost, şi fiindcă noi putem întrebuinţa foarte bine materialul lemnos la hîrtia de scris obişnuită V/0 şi la hîrtia albă de împachetat, este absolut necesar ca în hîrtia de tipar I şi II să nu mai fie inclus nici un fel de material lemnos, doar la cea de calitatea a IlI-a. Trebuie făcute pentru Bucureşti încă 100 risme hîrtie de tipar 19 1/2 — 27 3/4, 14 [simbolul indescifrabil al unei unităţi de măsură], calitatea a IlI-a, adică pentru presă, apoi hîrtie de scris de formate mai mari, nu numai calitate fină, ci şi calitatea a V-a, dar măcar jumătate hîrtie satinată. Deci: 80 risme hîrtie albă de scris 18—24, calitatea V, din care jumătate cu 18, cealaltă cu 15 [acelaşi simbol]; 100 risme hîrtie albă de scris 16/24, calitatea a V-a, jumătate cu 14 şi cealaltă jumătate cu 12 [acelaşi simbol]. Hîrtia de scris 19 1/2—26, calitatea a Il-a (?) este prost încleiată. Să se pregătească din acestea 10 risme fălţuite, la 6 şi 4. 1 1 Datată pe baza unei însemnări ulterioare, cu creion: „Oct. 1874“. 277 279 560. Braşov, 1874, nov. 3 Cătra stabilimentul fâbricei, in Zerneşti Pe lingă ce adeverim primirea scrisoarei dv. de ieri, împreună cu transportul de tip[ar] nr. 6, vă remitem aceeaşi talpă pe care ziceţi că nu o puteţi întrebuinţa, din cauză că neguţătoriul nicidecum nu vrea să o schimbe cu alta, ci zice că să-i fi spus răspicat din capul locului ce feli de talpă ne trebuie, că el şi pe aceasta o a scos din mijlocul unei pieli întregi, şi nu mai poate strica încă şi altă piele de dragul nostru, afară dacă n-am da alt preţ (fireşte, foarte exagerat), ca şi cum preţul dat nu ar fi destul de mare. Aşadară vedeţi de vă ajutaţi cu acestea două bucăţi cum veţi putea, ca să nu mai dăm şi alţi bani scumpi. Din cele 8 obiecte cerute prin nota din 28 oet[ombrie] am executat pre cîte numai s-au putut mai curînd. în cît pentru filţurile de uscat, ne vine în mirare că 2 s-au şi stricat aşa curînd. în a[nul] 1873 s-au adus 3, unul în 29 ian[uarie], 1 în 21 aprile, 1 în 8 aug[ust], care toate s-au tras la cîte 3—4 săptămîni după ce au sosit. Pricepem că cel din 29 ian[uarie] [18J73 să fie suferit mai greu; aşa ne spunea şi d. Klein. Dară care este acela? Cu alte cuvinte: să ni se arate care din 3 a suferit mai mult, ca să-l comăndăm mai curînd, acum îndată, apoi la 2 luni pe altul. Acestea fabricate sunt foarte scumpe, 1 a costat v. a. f. 183,40, 1 = 235,25, al treilea (de la Matard, în Francia) 200 f. v. al. 1 et 2 au fost de la Fels. Ne-ar veni greu de tot a plăti două dintr-o dată, adecă circa 400 f. c. Dimensiunile ce mi le-ati arătat sunt: la nr. 1: 27' lung, 5' 3"' lat; ” ” 2: 29' 6" lung, 5' 3" lat. Care din două este mai stricat? Alte dăţi filţuri ca acestea ţinea cîte 3 ani, afară numai cînd blăstămatul Schmidt a turnat olei preste ele. Cu adevărată durere sufletească vă arătăm că nici astăzi nu ne aflăm în stare de a trimite banii ceruţi, deşi cunoaştem necesitatea foarte bine. După cinci scrisori şi 2 telegrame înaintate în 8 zile la Bucureşti, primirăm abia răspuns: pe miercuri (poimîine) voi înainta din încasări. îndată ce ne vor întră, vă vom înlesni şi acolo. Alte cauze se pot spune numai prin graiul viu. Subscrisul va pleca circa preste 3 săptămîni iarăşi, cu atît mai vîrtos că s-a primit ştire despre definitiva deciziune a respectivilor de a înfiinţa librărie pe lîngă magazinul nostru. Pentru acest caz prevenim pe făbricantul nostru că ne vor trebui multe calităţi fine, cu alte cuvinte că aşteptăm ca făbricatele noastre să iasă cel mai puţin aşa de bune ca cele de Petersdorf. Din calit[atea] numită Ia vă alăturăm mustră. Aceasta nu e calit[atea] I, ci abia III. Las’ că e gunoioasă, ceea ce însuşi făbricantul a recunoscut, cu adaos că i-au curs gunoaie în puţine, dară se vede că au lăsat de au trecut şi năsip fin cu apă, că toată este spartă, şi apoi nuorii nu pot lipsi nicidecum din făbricatele noastre. Aşadară trebuie să se mai facă o încercare cu caii-t[atea] I de scris, îndată după ce vom termina cu hîrtii colorate şi după ce ne va veni şi scrobeală, pentru ca hîrtia să iasă nu numai fină, ci şi cleită perfect şi sunătoarie (Klangvoll), pe care calităţi le ajută mult scrobeala (vedeţi şi art[icolul] alăturat, adeveritor mult prin experienţă). în fine, vă mai observăm pentru astă dată că publicul s-a dedat foarte tare cu hîrtia *278 în dungi, fie la fină, fie la ordinarie. De aceea vom mai cîştiga un eqouteur* numai să ni se dea dimensiunile exacte. Pre cînd vor fi gata cu valţul cel nou, să ne spuneţi, ca să mai comăndăm şi alte cuţite. Dară cîte? Pentru care holender? De 1/2 masă sauxde migmă?’ De la Făgăraş ne veni factură de zdramţe. Au sosit? îndat ce ne vor intra bani, subscrisul va ieşi afară. Direcţiunea: G. Bariu (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 313/4,. nr. 7.) 280 592. Braşov, 1874, nov. 13. Cătră stabilimentul fabriceib In Zerneşti Adeverim primirea scrisorilor dv. din 7, 10 şi 12 ale l[unii] cfurente].. Am dorit şi dorim foarte ca la cele mai multe părţi ale acelora să răspundem prin graiul viu. Posibilitatea însă depinde numai de la Bucureşti, de unde aşteptăm de 2 săptămîni, seara, dimineaţa, remiteri de bani. Dară şi acolo* domină calamităţi mari. Banii ce era să ne trimită au trebuit să-i dea la bancă pentru 2 poliţe scomptate, expirate, însă neplătite la termin de cătră debitorii noştri. Din comisiunile cîte ne-aţi dat, efectuarăm mai pe toate. Despre curelele de la sită iată ce ne scrie făbricantul Krieg, în Lipsia: 23'8" lang breit; aber die Hohe fehet? 1 Aşa este: lăţimea o aţi arătat, dară nu şi grosimea, la care ei zic înălţime. Nouă încă ne bătuse la ochi, am crezut, însă, că este aceeaşi la toate machi-nele. Deci să ni-o arătaţi cît mai curînd. Filtru gros încă am comăndat. Pentru cuţite vom înfrunta pe Hafe Sohne: vom mai comănda şi altele. Toata trei formatele era şi pt. Stănescu şi pt. alţii. Frumoasă e coloarea cea închisă, niciodată nu a fost mai frumoasă. Pe cea deschisă o vom vinde la nevoie, succesive. Gest[ell?] eis[en] Stănder,2 facturat acuma, l-aţi primit în august* dară nu aţi putut a-1 factura pînă acuma... Dacă puteţi, siliţi a face pac alb 24—34, numai după ce veţi avea nr. & sortate, vedeţi să faceţi şi preste 50 ris[me], adecă o zi cît de bună, că acel format se caută tare, şi apoi să-l încarce conform instrucţiunei ce v-am dat. Lui Ylădăreanu daţi tot ce veţi avea din pac vînăt şi ce ar fi gata V/0,. dacă va fi. Direcţiunea: G. Bariţ. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 313/4,. nr. 4.) 1 2 1 „De 23’8” lungi în lăţime; dar lipseşte înălţimea.44 2 „Stativ de fier.44 279- 281 616. Braşov, 1874, nov. 24 La stabilimentul făbricei, în Zărneşti Scrisoarea dv. de ieri ne este de bună informaţiune. Chemicalile cerute s-au comăndat la moment (săpt[ămîna] tr[ecută]). Clor vine tot de la Viena, nu de la Pestea; astăzi primirăm factura. Discurile încă nu sunt gata, ni s-au promis peste 2—3 zile. Tocma de atîta urgenţă ne sunt nouă cele 15 c[în]t[a]rie zdramţe de postav, care ni se cer comptant, acum a treia oară. Deci vedeţi să se încarce cît se poate mai curînd. Din făbricate, cele mai urgente s[în]t: 150 ris[me] V/2 = 14 1/2—18 1/2 de 9 [unitate de măsură exprimată prin semn indescifrabil], cu dungi, din nota de la 26 oct[ombrie] şi cea mai ordin[ară] din nota 58 de la 19 nov[embrie]. Aşteptăm şi noi şablon (prodella) nou de hîrtie pt. cele 54 cuţite cum şi măsură pt. eqouter nou, pe care vi le mai ceruserăm. P[entru] Bucureşti ce ni s-a mai cerut s-a trimis de aici, din magazinele pline. Ceriul să dea ca să ni se mai ceară cît mai curînd. Dară iată, iară o păţirăm du un tipograf, anume Mânescu: muri cu dătorie de 1 300 l[ei] n[oi]. Familie săracă. Tot lovituri! Cruntă ştire cu fratele lui p[opa] Comşa! Aici încă ştiri desperate, că alegerea mitropolitului] ar fi anulată. Direcţiunea: G. Baril, (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 313/4 :nr. 5.) 282 Bucureşti, 2/16 sept. [1]875 Dd-lor firmători ai Făbricei de hîrtie de la Zerneştir în Braşov Pre cînd mă aflam pe calea cea mai bună de a-mi realiza planul asigu-rărei făbricei, pre cînd amicii şi cunoscuţii mei se reîntorc din afară şi de la moşii, îmi veni afurisita ştire despre căderea caselor Orghidăneşti, care aduse piaţa şi pe dv. în turburare nouă. Ieri, dar, veni d-n. R. Orghidan ca să-mi citească o scrisoare desperată. După ce o citi, îmi adaose tot d-lui: „Aici s-ar putea vinde obligaţiuni de prior[itate] pînă la 10 mii #“, dară dacă d-lui a desperat şi nu poate aştepta pînă la confirmarea statutelor, cine să-i ajute ? îmi zice să-i caut cumpărătoriu iute şi degrabă, dară cine a mai văzut să se facă un tîrg aşa de mare în 2—3 zile, fără a vedea obiectul de vînzare ? După acestea mă invită să-mi dau opiniunea mea, ca să poată răspunde cumnatului său. După am[iază] la 4 oare am mers la d-lui, şi în loc de a-i spune 280 urnite, m-am obligat ca să-i răspunz eu. Cu aceeaşi ocăziune d-n .R. 0[rghidan] Îmi spuse că au venit scrisori de la femeile din Braşov la cele din Bucureşti, in care celea scriu acestora despre faliment şi că se aşteaptă şi căderea celor de la fabrică. Femeile arătară scrisorile la bărbaţi, şi acum ştie capitala. Aceasta e adevărată trădare. Ştiu că fabrica fusese totdeauna obiect al con-versaţiunei femeilor, care uneori au mers pînă la infamie, dară ca ele să fle-nărească şi să scrie în altă ţară, aceasta este ceva necalificabile. Acum ce atoriul\ dară purtarea fetei şi a mamei nu i-a plăcut nicidecum. Bietul tatăl fetei a şi scris lui Ieronim, deşi el nu i-a cerut-o deloc, ci i-a zis: „Domnul meu! Eu aş petrece bucuros la economie întinsă, fie şi la sate, dară d-ta ţi-ai crescut fiica pentru cetăţi mari şi saloane, d[um]n[ea]ei s-ar topi şi stinge cu viaţa de la sate44. Mama fetei bea la rachiu ca o precu- peaţă. După ce stetese 2 zile, Ieronim îmi scrise: „Fie plinea cît de rea, tot e dulce-n ţara mea“. A dat însă acolo preste una din fiicele mai mici ale lui Alexandru. Ea şi bărbatu-său nu l-a lăsat 1 săptămînă întreagă. Vedeţi şi voi, să-l aşezăm. Al vostru iubitoriu, Georgie. 289 Bucureşti, 14/26 marţiu 1881 Iubitele mele! Scrisoarea voastră din 22 s-au încrucişat cu a mea adresată vouă din 23 mart[ie]. Prea bine aţi făcut că aţi deschis acea scrisoare şi aţi oprit banii acolo, după ce profesorul Neagoe nu i-a trimis la Sibii, la redacţiune. Acuma să îi ţineţi voi, şi în locul acelei sume voi trimite eu de aici alţii la Sibii. Âşadară, iacă socoteala: Aţi primit de la Bîrlad franci ................................. 175 Primiţi acilea..................................................... 135 Face franci 310 Ii veţi schimba cu cîte 46 c[răiţa]ri şi veţi prinde pe ei v. a. fl. 142,60. Această sumă aveţi să o împărţiţi întocma după cum se vede pe pagina dinlăuntru a acestei scrisori. Pe ai Aureliei îi veţi pune la poştă în căncelaria din curte, lipind pe blanquetta ce alătur aci marcă de 10 cr. Avînd în vedere că se poate ca pe Aurelia să o cheme înaintea Paştilor la Măriţa, să aibă ceva bani la sine ca să poată pleca. Vedeţi că-i zic să vă scrie vouă cînd pleacă, şi voi să mă înştiinţaţi pe mine în acestea 3 săptămîni, că eu nu am timp să scriu la toate. Să nu uitaţi a cere nesmintit în 1 aprile chiria de la Olescher şi apoi să mă înştiinţaţi. Să daţi apoi de ştire d-lui Mărgineanu despre rezultat. Să ştiţi că pînă preste 2 săptămîni nu veţi mai primi bani de aici. Atunci apoi vom plăti şi la celelalte boite, dacă nu tot, partea cea mai mare. Dară pe atunci vine să plătim şi chiria Carolinei şi la asecuranţă. Al vostru iubitoriu, Georgie. Din suma de v. a. fl. 142,60 să se facă acestea plăţi: Contul la Kindler soldat...............................v.a.f. 20,31 La Schwarz pentru Ieronim şi mama voastră ......................19 Platscka . ..................................................... 10 Gott-oaia ...................................................... 15 Contribuţiune, îndată, să nu vie exec[uţiune] ...................20 Aureliei ....................................................... 18 Ai Victoriei.....................................—..............20 Restul al mamă-tei, pe sama căsei...............................20,29 V. V. a. fl. 142,60 287 Mai rămîn a se plăti din alţi bani La 3 boite: Laszlo, Keresztes, Mesehendorfer .......... .. ..... .80 fL Pentru Ieronim la Maleher ...................:.............. 15 Asecuranţa vreo .............................................28 Chiria Carolinei ............................................25 148 fl. Mai este mult de plătit. Din ce va scoate de la chirie să-şi cumpere mama voastră ce-i trebuie. 290 Sibii, 13 iuliu 1881 1 Iubitele mele ! In 3 iuliu v-am fost trimis 90 fl. Victoria mi-a răspuns în 10 iuliu. Eu i-am scris pe scurt în 16. De atunci am tăcut, căci credeam că mă voi putea smulge de aici pe cîteva zile, la voi, câ să regulez pe toată viaţa cu Carolina, să-i dau pe babă în grija ei, prin tribunal, pe ătîţi ani cîţi au trecut de cînd familia ei o a părăsit şi îngrijesc şi cheltuiesc şi alerg eu singur pentru ea, adecă de opt ani. Să cheltuiască ea, să-i ducă ea cu mirticul, să-i spele ea murdăriile, să-i plătească ea contribuţiunile, să repăreze ea casele şi noi sau alţii să plătească la Comisiunea orfanală. N-am putut să viu, că ni s-au grămădit aici trebile. Costea mi-a scris că v-a trimis 50 franci. De la Olescher avea să ia mumă-ta 30 fl. şi de atunci încă 10 fl. = 40 fl. Cît aţi mai scos de la el? Vă trimit aci 4* 30 fl. pentru casa mamă-tei, iară 20 franci pentru tine, Victorio, ca să-i ai la trebuinţele tale şi ale pruncilor tăi. Spune mumă-tei să nu tot zbiere de 50 fl. pe lună. A şi uitat că Aurelia este văduvă de 3 ani şi că fără 30 fl. nu se ajunge pe lună. Preste aceasta la dătoriile ei plătesc pe fiecare an tot eu cîte 87 fl. v. a. Numai eu să o ajut, şi mamă-sa cu nimic? în anul acesta îi dau cu totul 500 fl. dacă-i plătesc şi viganul, şi darea, şi taxele scolastice. Să dau eu 400 fl. şi mumă-ta 100 fl.: adecă tot eu, dară, din ce aveam şă înfund la Braşov mai mult. Aurelia va veni pe 26 august la mine, cu Bontescu. Te întreb pe tine, Victorio, vrei să te răpezi şi tu încoace pe aceeaşi zi, numai pe 3 zile, la Sibii? Dacă vrei, îţi trimit bilet de legitimare ca membru şi toate spesele încoace şi încolo. Vei trage drept la noi şi vei dormi cu Aurelia, că noi cu Ieronim avem unde să stăm, ca bărbaţi, şi aici nu vei cheltui nici un cruceriu, iară de această călătorie sper că nu-ţi va părea rău. Să nu te sparii de lux, că aici nu e ca la Braşov. în 3 zile poate să îngrijească mama voastră de prunci. Să-mi răspunzi cît mai curînd, să ştiu de timpuriu. Ce face Octavia şi pruncii ei? Vă sărut pe toţi şi toate, al vostru părinte iubitoriu, Georgie. Trimit încă 5 fl. ca să plătiţi şi lui Melcher pt. Ieronim, să mă scap. Să soldeze şi să-mi dea aşa contul. 1 Adnotată de Victoria Iuga, fiica lui Bariţ: „Datul erone, în loc de 13 iuliu vine 13 august“. 238 291 Sibii, 23 sept. 1881 Iubitele mele! Abia astăzi poci răspunde la scrisoarea Victoriei din 16 septembrie]* şi nu mă ţine locul că voi veţi fi plătit acei 72 fl. la vreun ştrengariu înşelă-toriu. Din ziua cînd a bancrotat Platsc[k], voi nu trebuiaţi să faceţi nimic* ci să aşteptaţi aviso de la tribunal. Numai acolo se plăteşte, cînd zice tribun&r lul. De aţi plătit sau la Platsck sau la Pascu, pierdeţi banii. La Damiap a zis tribunalul, dară voi ca cot, nici acolo nu eraţi obligate să plătiţi. Aviso suma pe numele meu, că pe acest nume aţi cumpărat de la acel ştrengariu. Şi nici eu nu am să plătesc, pînă ce nu-mi arată suma, care poate fi şi falsă, prin, urmare am drept să cer verificarea ei. V-aţi spăriat fără nici o cauză. Veţi învăţa să mai cumpăraţi de la şarlatani. Gel mai neruşinat a fost Pascu* cînd a cutezat să-mi ceară 72 fl. de-a dreptul, şi n-au aşteptat sentenţă tri: bunălului. De v-aţi amăgit ca să-l plătiţi, la moment să-l daţi pe mina d-dui advocat Mărgineanu, să-l tracteze ca pe orice înşelătoriu. Vă remit şi avi&o de la tribunal, ca să-l aveţi acolo îh tot cazul, şi să ştiţi de aci înainte că bricb cont vă vine pe numele meu, să nu-1 plătiţi pînă nu mi-o veţi face cunoscut mie, ca să nu vă înşele. Iacă, vă trimit v. a. fl. 80, adecă: Echivalentul sumei datorite ..............................v. a. fl. 36 Carolinei chiria, pe lîngă chietanţie........................ ” 25 La dare încă ceva, ca să nu vă execute ...................... ” 10 Restul în spesele casei .................................... ” 0 fi. 80 Mai mult nu poci, pînă în octobre, că-mi cere şi Aurelia, pe lîngă ale casei, de taxe scolastice şi cărţi pentru băiată şi băiat. îi trimit tot astăzi* ca să mai scurte şi din vechea dătorie de bani la boltă, cu totul v. a. fl. 50. Să stoarceţi şi de la zidariul chiria, că la iarnă iarăşi nu va plăti. Pînă pe Ia 10 octobre nu vă mai poci trimite bani. Obiectele noastre le-am ales din toate, dară nu vi le poci trimite pînă preste vreo 5 zile. Da, m-am bucurat foarte că am văzut şi pe Octavia, însă cu atît îmi fu mai greu că n-a venit şi Aurelia, şi este supărată şi de aia că nu s-a putut vedea cu tine, Victorio. Sărutîndu-vă pe toate, sunt al vostru, \ Georgie^ 292 Hunedoara, 31 mai 1882: Iubitele mele ! Eu mă aflu aici de ieri. Pe familia aceasta o am aflat prea bine, ba nici nu o am aflat acasă, ci la o pădure aproape, împreună cu alte vreo şese ia- milii şi cu amîndoi pruncii. Pe Măriţa o aflai nu numai sănătoasă, ci şi mult mai veselă decît oricînd. Astăzi îmi cîntă la piano, şi încă mai bine declt credeam eu despre dînsa, două din gură. Eu nici atîta nu am ştiut că Măriţa are voce aşa bună. Băiaţica Veturia începu să îmbie. Bucuria mamă-se că îmblă şi că băiatei îi place piano. Băiatul e tot cel sfătos, cum îl ştiţi. A învăţat mulţime de versuri. Ei de la 1 iuliu se mută în casele lor nouă. Au 3 odăi măricele, bucătărie separată şi cămară alăturea, mai în fund magazin şi; grajd, toate nouă. Găncelaria lui Mihail este în curte, separată cu totul de locuinţă. Grădina de pomi şi de legumi mai cît o holdă întreagă. El poartă şi economie bunicică. Mîine plec de aici, pe un încunjur la Aurelia. Pe marţi 6 iuniuvoifiîn Sibii. 8 ... Măriţa vă trimite prin mine mamă-tei sărutare fiiască şi la surorile sale şi la nepoţi şi nepoate sărutare duioasă: Comunicaţi acestea şi Octaviei. . yictoria să spună domnului Mărgineanu că-i mulţămesc din suflet pentru căldurosul său telegram din 24 mai şi-l rog ca să mă scuze că, fiind în zilele de preparative pentru Sarmisagetusa Au i-am putut răspunde de-a dreptul- Am fost şi ocupat foarte cu preparativele tipărirei Memorandului. Auzind aceşti doi termini, d-sa mă va înţelege, iară vouă nu vă foloseşte nimic Sarmisagetusa, afară poate dacă aş descoperi acolo vreo căldare cu bani de la Traian sau Marc Aurel. Acestea spre odihna voastră, de la al vostru doritoriu şi iubitoriu, Georgie. m Sibii, 9 mai 1884 Iubitele mele ! 4 5 Voi să vă mulţămesc prin acestea pentru felicitările trimise de onomastica mea, în care zi am fugit de acasă şi m-am întors numai după ce au încetat toate vizitele. îmi era jale ca să primesc numai eu singur, şi cine să-mi facă serviciu? O babă de 64 de ani, care nici nu vede bine. Apoi aici nu este obicei a cinsti cu icre, şuncă, gelatină, colaci, rachiu, vin, la care se cer garafe, pahare, castroane, farfurii, lingure, cuţite şi furculiţe, pînzeturi, serviete, apoi spălate şi sparte. Foarte mulţămesc, la 72 de ani! Am primit şi aşa bilete cu duzinele şi telegrame cîteva. încă tot se mai află mulţi români care mă iubesc. In loc de ziua mea, avui alta foarte plăcută, în care adecă îmi făcură onoarea de a mă cerceta d-n. şi doamna Cloaje. Vor fi mulţi ani de cînd nu ţin minte să fiu văzut o păreche atît de potrivită şi plăcută. Am fost încîntat la vederea dînşilor. Amîndoi serioşi şi totuşi veseli, aşa cum îmi plac mie oamenii. Da’ ce mai damă s-a făcut doamna Cloaje, în statura, în frumseţa şi în blîndaţile mamei sale! Să trăiască, ca să ajungă a-şi căsători nu numai fii şi fiice, dară şi nepoţi şi nepoate. Aceasta este binecuvîntarea ce le dă bătrînul Georgie, cu toată căldura inimei sale, cu care îşi iubeşte şi pe membrii familiei sale. W i JDela Aurelia şi de la Măriţa am primit scrisori, ca şi;fte la Voi. Sunt şi er oine cu toţii, iară de la Mihai din Haţeg, unde s*au mutat, Imi yeni un butoiaş de vin. Aş dori să primesc lada cu cărţile înainte de a se aduna la Sibii eonfş-renţa cea nouă. Vă salut şi vă binecuvînt, al vostru iubitoriu, Georgie.. 294 Sibii, 7 mai n. 1885 Iubitele mele ! Amprimit biletele voastredefelicitare şi vă mulţămesc. !n aceeaşi loc şi din afară 21 bilete, 9 telegrame, 13 scrisori. Bară altul este scopul acestei scrisori, pentru care nu cumva să puneţi clopot lâ pisică. Eu cred aşa călină la Rosalii va veni pe adresa Măriei Bariţ, pentru mine, de la Academie, o sumă oarecare de bani. Ar trebui să vie eu totul 2 500 lei n[oi], dară nu ştiu bine, destul că banii vor veni fie suma întreagă sau mai mică. Voi sa o schimbaţi întreagă cu florini. Bin suma toată 100 fl. v. a. să o ia Victoria pe sama ci. Toată cealaltă surnă să o păstraţi în lada neagră pînă ce voi veni eu la voi de Rosalii, pe 3 zile, cînd am să fac dispoziţiunile necesarie. Pînă atunei trimit -|- 20 fi. ca să-i aibă mama voastră pe acestea 2 săptămîni. Cefe două scrisori ale Aureliei cătră Victoria le aflai cu totul pe neaşteptate, puse fără ştireaf mtgrfirttfu o carte ungurească ce luasem cu mine. Nu ştiu care din voi a îngrijit aşa bine de ele. Văz că Mihail şi Octavia nu mai vin la Sibii. Ei bine, am să merg eu la voi, şi după aceea la Orăştia—Haţeg. Al vostru iubitoriu, Georgie. Gherla, 30 aug. n. 4885 Iubitele mele ! Eu am sosit aici alaltăieri demineaţă, adecă vineri. Nu cunoscusem acest oraş în maioritate armenesc. Este mic, abia de 5 mii suflete, însă mai frumos decît toate celelalte orăşele magiare: case zidite foarte solid şi împărţite prea potrivit, cu scări de peatră. Partea cea mai mare de locuitori fac comerciu., Eu mă aflu în cvartir anume [la] Negruţiu, cu toată comoditatea, căci este numai el cu bătrîna. Suntem vecini cu d-n. Bologa. Lucrările ne merg foarte regulat. Ieri ni se dete prînz la 165 persoane. Seara fu concert, de care se mirară şi magiarii de unde au răsărit în partea aceasta atîţi diletanţi români, 291 a‘căror ^producţiune i-a uimit. 0 fetiţă, Valeria, ca de 15 am, nepoata unui preotv a declamat o poezie ca orice actriţă germană sau franceza, eu sentiment şi antuziasm, iară Ana Pop a surprins pe toţi, atît ca cîntăreaţă cît şi*mr:vioIiha.- Iată urmările începuturilor făcute de mine cu tinerimea din Braşov, înainte cu zeci de ani, seminţele aruncate răsar pretotindeni in ţară. D-n. dr. Raţiu de la Turda şi soţia sa încă este aici. Doamna Beatrix Temeşvari salută p.e conşcolarele sale Oct a via şi Măriţa. Femeie frumoasă, are trei prunci p^eă’frumoşi, precum nu se prea văd la armeni. Bărbatu-său este căpitan de poliţie. Despre alte lucruri familiare vă voi putea scrie numai de la Turda. Al vostru iubitoriu, v C Georgie. (Scrisorile4 lui! George Bariţ către soţia sa Maria şi fiica Victoria Iuga se găsesc la Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 5,). ,?'-a tîO ».-‘v' ■ţt ■ .;;rJ \u } v. 'i' . . ‘I? > vn către Maria Bontescu ■ (1880) gfill *: ’ j. : *?;« m •" •- ' ' •• .• • : -**1 v” * * •• -• ; : ■ " Sibii, 16 sept. 1880 .Iubita mea fiică Măriţa! Am văzut frumoasa ta scrisoare adresată fratelui vostru Ieronim. Incît o parte din aceea mă priveşte pe mine, răspund mamei voastre în urmă-toariele. Dacă provocarea pentru 19 fl. nu mi-aţi trimis-o în original, eu nu poci gîci altă pretensiune asupra mătuşei voastre decît numai contribuţiunea pe casă, pentru că eu în cele 4 săptămîni cît am stat la Braşov am regulat măi toate plăţile pentru dînsa, iară darea se plăteşte pe cîte 1/4 de an. Dară şi din aceea plătisem cam aşa, ca să fiu odihnit pînă cătră octobre. Cărticica ei de dare se pierduse destul de prosteşte, eu îmi aduc aminte că am cumpărat alta ;şi: am făcut să se treacă în ea tot ce se plătise, apoi am dat-o în grija Victoriei. Căutaţi, că o veţi afla în coastănul meu deasupra. Uitaţi-vă la anul 1880; Dacă nu înţelegeţi secătura ungurească din provocare, rugaţi pe ictrn. Mărgineanu ori pe d-n. Neagoe ca să binevoiască a vă explica. Numai în: caz de a se cere darea împărătească, să meargă cineva cu cărticica şi să plătească a conto 10 fl. din suma de v. a. fl. 30 ce vă alătur acilea pentru spesele: curenta Orice altă pretensiune ar fi, să nu plătiţi pînă nu vă veţi informa, exact, că se poate întîmpla uşor ca să fie vreo altă blăstămăţie. Eu cu Olescher regulasem tot piuă în luna august, apoi am lăsat ca să încheie cu el Victoria contractul şi să înceapă a plăti pe fiecare lună înainte. A fost, ce e drept, vorba ca să regulăm şi curtea, şcursoarea apei. Eu însă trebuie să văz mai tntîi planul, preliminariu de: spete, Jfără care nu e permis a mai cheltui, că mă vor trage la răspundere. Pînă atunci să plătească pe lună, ca nu se va speti, dacă-şi va socoti şi din lunile viitoare spesele regu-lărei. Scurt, să-mi arate cît va costa. Pachetul cu albiturile l-am primit. Aveam lipsă de ele. Tu faci bine să rămîi una lună de zile la noi. Rogu-te însă, Mărifo, nu lăsa pe băiat să se apropie de alţi băieţi străini, ca nu cumva să aibă vreunul difteritis. Nu lăsa nici să-l sărute. înţeles-ai? Să se joace acolea acasă, că e loc destul de larg. M-am bucurat că Victoriei îi place în Bucureşti. O, de i-ar abunul Eu vreau să meargă Ieronim la voi pe cules, numai veţi fi‘ prea?- mulţi deodată, apoi nu ştiu* avea-voi bani mai mulţi pe atunci, ca să-i păm dâ de drum? . Vă aştept răspunsul. Să-mi scrie şi Octavia. Vă sărut pe toţi; dulce, al vostru părinte doritoriu. - . ţ&pprgie. : , . : • ' ' ' (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 2.) ; 1 Soţia avocatului Mihai Bontescu din Haţeg, fiica mai mică a lui Bariţ, , , • 1 V;: ' ’ VIII 1.!': CĂTRE SOŢIA SA MARIA ^ (1885) i 297 Bucureşti, 16/28 mâţi, 1885 Iubită nevastă ! : •; : Alaltăieri, joi în 26, am pus pe adresa ta la poştă, în scrisoare acoperită cu sigile, v. a. f. 55, arătînd totodată cum să împărţiţi acei bani, şi anume să cumpăraţi Măriţei de 30 fl. ce v-am zis, iară 15 fl. să trimiteţi Aureliei, că de Paşti nu are nimic. Ştiţi ce s-a întîmplat? In ora aceasta mi s-a întors scrisoarea cu bani, refuzată fiind de cătră poşta ungurească, care ziăe că sigilele nu sunt puse bine. Batjocură blăstămată! Preste 4 zile voi ădiide eu banii. Voi însă trimiteţi pînă atunci Aureliei 15 fl. de unde-o veţi avea, şi eu îi voi pune la loc. ' : 1'"'.''Georgie (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 1.).. . :293 IX CĂTRE GEORGE 1 (1889) BiMţ 3 sept. 1889 Iubitul meu nepot! Scrisoarea ta din 3J. august, primită ieri in 2 sept[embrie], însoţită de inventariu şi de o notiţă, în vederea înrej urărilor noastre actuali şi a strămutărilor care se fac în familiile noastre, îmi uşoară una din grijile mele numeroase. Relativ la obiectele coprinse în invetariu 2, deşi puţine foarte în compa-raţiune cu ale bogaţilor pămîntului, totuşi fiind prea felurite, nu-mi era tocma uşor a le clasifica aşa ca să nu comit vreo eroare în o parte sau alta. Ca să le transport la Sibii nici vorbă nu poate să fie. Trei odăi locuite aici de mine cu unchiu-tău sunt aproape pline, încît abia mai este loc pentru alte mobili. Chiar să am cvartir mai mare, trebuinţele mele sunt foarte simple, ca să tac că stau gata în iiecare oară ca la etatea mea înaintată să le las şi pe acestea de aici în proprietatea clironomilor mei. Din alăturata *|- clasificaţiune veţi cunoaşte voinţa mea şi oareşcum planul de împărţirea şi respective trimiterea şi încoace a unor obiecte. Ştiu bine că nici mamă-ta nu va fi în stare de a executa toate punctele aşa precum le-am specificat eu, dară buna ta surioară şi foarte îndemnaticul şi bravul său bărbat vo? executa succesive pe toate, căci eu din partea mea nu am de nimic trebuinţă imperioasă. Doresc numai ca nimic să nu stea în calea chiriaşului Daday, şi expediţiunea obiectelor cerute de mine să nu se amîne pînă in iarnă, ci circa în vreo 5—6 săptămîni să le poci avea aici. Mă bucur foarte că ţi s-au vorbit acea bursă frumoasă, cea mai mare din cîte se dau în această ţară la toate confesiunile. Nu prea căuta la condi-ţiuni, ci primeşte cu mulţămită, căci este mare numărul concurenţilor din luate jâărţile. Apoi în viiioriu nu poate să pătrundă nimeni, iară funcţiunea în Braşov este în zilele noastre una din cele mai onorifice şi mai eăufete. J incit .pentru spargerea păretelui pentru o uşă la casele Nr 406, eu încă da la Paşti mă invoisem şi nu aşa de mult am încuviinţat a doua oară prin scrisoarea mea. Deci să se acorde nesmintit acea lucrare cu vreun meşter de treabă. Spesele acelei schimbări se vor coperi în parte din rata primă a chiriei, de 35 fl., din care Daday are să mai plătească 23 îl. v. a. pe trimestrul octfombrie]—nov[embrie]—dec[embrie]. Pre cît nu se va ajunge, voi trimite eu bani de aici în 1 octobre n[ou]. Nu cumva voi aţi făcut cu Daday învoială ca arvuna de 10 fl. să rămîie arvună pînă la finea anului? în cazul acesta el va avea să numere chiria întreagă pe trimestru. Fie cum va fi, lucrarea se va plăti. Fiindcă vin mai multe obiecte la vînzare, preţul să-l puneţi voi cu mama voastră, care se pricepe bine la de acestea, dară moderat, nimic să nu exagerăm, ce se poate, ce nu, va mai fi loc şi în mod pînă la ocaziuni mai bune. 294 Fiindcă voi veţi pleca, să nu uitaţi a regula socoteala şi cu librariţil Ciurcu, atît despre cîte dicţionare va mai fi vîndut, cit şi pentru cele exemplare din Istoria Transilvaniei primite de la mine de-a dreptul. îl veţi mai întreba dacă voieşte să mai oprească cîteva dicţionare ungureşti ! Cînd le-ar lua comp-tant, i le-aş lăsa numai cu 2 fl. v. a. preţ fix, însă cu condiţiune ca el să vînză studenţilor numai cu 2 f. 50. Dacă nu va vrea, atunci tot să opriţi vreo 10—15 exempl. din care Arsenie să dea studenţilor cu cîte 2 fl. v. a., rabat 10%. Adeveresc primirea arvunei de 10 fl. v. a. Din contract remit numai un exemplariu, iară 1 îl remit. Văz că Daday l-a scris netimbrat. Vază el,, dacă-1 vor apuca finanţii. * Cu acestea sunt al vostru părinte iubitoriu, Georgie. Anexă [I] ^ Inventaria despre obiectele ce le are d-L George Baril, in casa sa proprie de sub n-rii 402 si 406 în Braşov3 A. Sub Nro*402 1. O bibliotecă (în salon)* 2. Un scriitor (în dormitoare) 3. O masă (în entree) ' 4. 4 scaune 5. Un călindar de părete 6. O icoană 7. O candelă * 8. 2 chipuri 9. Un pat (în odăiţă) V\ 10. Un casten 11. Un spălător (Wasch Kasten) 12. O canapea (Ieronim) 4 13. 2 scaune * 14. O măsuţă de nuc 15. Aşternut de pat: 2 saltele de păr de cal, 4 perini şi o plapomă * 16. O perină de divan * 17. Un covor de pat 18. Două covoare turceşti 19. Patru tablouri 20. In cămară cîteva obiecte pentru serviciu în bucătărie 21. (în bucătărie). Un pat pentru servitoare. 22. Un orologiu de părete cu pendul 23. Un dulap 24. O masă 25. Două perini 26. Un ţol 27. Un Strohsaak (saltea) 28. Două ciarciafuri 29. (în pivniţă). Un măngălău 30. O putină 31. Două lăzi pentru făină 32. Ciubăre B. sub Nro 406 295> 61 62, 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75 76 77, 78. O icoană a Sfintei Marii • O canapea (leronim) Două fotei uri Doua oglinzi Două şiforiere Două pături O ladă de fier 6 scaune cu croşeturi. I[eronim] o scaune îmbrăcate cu piele * O oglindă Un şifoner cu cărţi. l[eronim] O ladă verde Alte două lăzi O icoană sffîntă] şi alte chipuri Un stelagiu Un taler de poame J. 2 talere de poame 4 feticie de vih a 11. O farfurie vînătă Două farfurii micuţe 8 farfurii cu desemn negru 11 farfurii de cafea cu marginea aurită % f"ţSene cu margine aurită. I[eronim1 6 filigene de cafea albastre 3 castroane de friptură 2 castroane de fiertură 2 apărători de sobă 2 feşnice de porţelan Un taler pentru cărţi de vizită. I[eronim] 7 feşnice de metal * J Două feşnice de aramă * . Două coperţi vechi de pat * • O pînzătură de lînă * . Perdele lungi la trei ferestri Perdele scurte la două ferestri 8 feţe de perină * 4 pisele de dulceaţă 2 lave 8 pahare de dulceaţă 6 pahare de apă * 10 păhăruţe de sticlă pentru liqueur. I[eron Un ulcioraş de apă O tava roşie şi una galbenă, vechi. I[eronim\ * Argintăria dm ladă este însemnată în catasl ■ O ladă (în pod) cu fierărie veche . O ladă (în pod) cu forme de colaci Precurn şi alte îucruri mai mărunte. O ladă cu vestminte * Braşov, 31 aug. 1889 5 : 33. 34. 35 36. 37; 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. If Anexă [II] Planul de împărţire, respective trimitere la Sibii, sau dăruire* sau şi vindere a mobiliilor şi altor obiecte ale mele cite se află In Braşov şi sunt specificate în inventariul compus de nepotul meu Georgie C. Iuga in 31 aug. 1889. 1 Să mi se trimită la Sibii toate cărţile mele şi orice hîrtie aşezate in biblioteca din salon, cu exacta separare a cărţilor voastre. însuşi acel dulap de bibliotecă din salon i-1 dăruiesc nepotului meu G. C. Iuga, şi pînă la terminarea studiilor il las în grija cumnatului7 său. 2 Toate mobilile din odăiţa cea mică să rămîie în stătu quo, spre a le folosi fie-mea Victoria cînd va veni la fiică-sa, ori şi eu cînd aş mai sta vreo zi la Braşov. Numai din aşternutul de pat să mi se trimită 1 mădraţă, 2 perini cu feţele lor, două coperte albe din casten, 1 covor turcesc şi unele ştergare, cum şi alte albituri tot din casten, pe cari voi să Je dau unei rudenii nefericite. * 3 Toate obiectele din cămară de victualii şi din bucătărie, adecă cele oonscrise de la Nr. 20 pînă inclusive la 28 le las şi dau nepoatei mele Virginia. 4 Lada de fier cu tot ce se află în aceea şi cu documentele şi alte hîrtii din castenul străvechi să mi se trimită încoace, după ce Victoria va fi scos din ea ce este al ei. In lada neagră să se alăture 4 feşnice de metal şi 1 tavă, care va putea să încapă deasupra. 5 In lăzile goale din căscioare să se aşeze cărţile din şifoneriu şi din dulap. Cu acelea, însă, s-au amestecat multe de ale voastre. Să le separaţi şi numai pe ale mele să le înaintaţi încoace, aşezate în lăzi nu prea mari. 6 Mobilile renovate de Victoria cu 50 fl. spese au să rămîie proprietatea «ei. ' .: : 7 Din tablouri să-mi trimiteţi pe membrii Academiei şi scena de pre Columna lui Traian, iară G. Bariţ să-V daţi fiicei mele Octaviei şi o română cu pruncul nepoatei mele Virginiei. ; 8 Din toate celelalte obiecte, precum: mobili de orice calitate, icoane sacre, filigene, sticlării, castroane, tave etc. să-şi âleăgă surorile Victoria şi Gctavia oricîte vor avea ele voie, spre care scop îi scriu şi [Victoriei — ii.ns.J, dară voi să-i trimiteţi una copie din invetariu şi din acest conspect, spre a se informa pe deplin. 9 Toate celelalte obiecte, de orice natură, cîte nu le trebuiesc lor, să se facă de vînzare, pentru ca după putinţă să coperim din acelea spesele transf portului la Sibii, să facem şi oareşcare parte la celelalte două surori. Sibii, 3 sept. n. 1889 G. Bariţ. (Arhivele Statului Gluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 8.) 1 Nepot de fiică al lui George Bariţ, fiul Victoriei şi al lui Constantin Iuga. 2 Vezi în continuarea textului, Anexa I. 3 Inventar întocmit de George Iuga. * Inventarul poartă pe verso următorul proces-verbal al unei comisii întrunite după moartea lui Bariţ: „Astăzi în 18 iuniu 1893 am constatat că obiectele numite în acest inventar şi semnate de noi cu cerusă roşie există şi se află în localităţile caselor Nr 402 şi 406, iară cele neînsemnate nu se află aci. Braşov, în ziua de sus. Victoria de Iuga născută Georgie Bariţ — Mihail Bontescu — Petru Nemeş notar publţic] reg[esc]“. Mihail Bontescu era ginerele lui George Bariţ, soţul fiicei mai mici Maria. Obiectele însem- 297 nate în original cu roşu sînt majoritatea zdrobitoare. Noi însemnăm aici cu o steluţă pe cele care nu se mai găseau la locul lor in 1893. 4 în dreptul unora dintre obiecte Bariţ a notat cu creion roşu numele fiului său Ieronim, întreg sau cu iniţială, hotărînd astfel viitorul proprietar. Aceste poziţii sînt culese cu litere cursive. 5 Datarea este de mîna lui Bariţ. Tot el adnotează documentul: „2 sept. 1889. Inventariu al mobiliilor din Braşov, compus de fiie-mea [sic]“. x SCRISORI NEDATE CĂTRE VICTORIA IUGA 299 Victoria tatii! Răspunsul alăturat ce-ţi fac pentru bărbatul tău este compus înadins aşa, ca tu să-l pui în original sub cuvertă, dacă se poate îndată în zioa pri-mirei fără a-ţi mai pierde timpul cu alte informaţiuni. Trebuie să fie vreo cauză pentru care ei întreabă după mine. Numai Leon de nu mi-ar fi mai făcut vreo scîrbă mare, precum îmi făcu din nou fiica lui Octavie, care iarăşi s-a dus dracului de la tată-său şi iarăşi a mers la Sibii ca să mă afle pe mine, pre cînd eu eram la Braşov, apoi neaflîndu-mă a fugit la Cohalm, la un alt unchi al său, armean bancrot, de unde mi-a scris la Gherla. Năcăjit cum eram, le-am dat o lecţiune, ei şi tată-său, ca să nu mă uite niciodată. Mie mi se pare că acea fată sufere de histerie femeiască împreunată cu nebunie, de care mai sufere şi altele. Dacă s-ar mărita, doară s-ar mai astîmpăra. Am trecut pe la nepoatele mele, fiice ale frate-meu, cîte se află în viaţă şi am simţit bucurie mare văzînd ce bine trăiesc cu bărbaţii şi cît sunt de cuminte, harnice şi în tot înţelesul curate. Cea mai mare, Susana lui Medan, archivariu în Turda, are numai o fată mare, iară locuinţa ei curată şi elegantă ca un salon. Iustina lui Popessu de la Juc (locul naşterei mele), cunoscută ţie din 1862, are 2 feciori şi 3 fete, însă cea mai mare, măritată de 2 ani în etate numai de 16 ani, o aflai cu o fetiţă în braţe. Ea este preoteasă în locul mamei mele. Aceasta şi a doua soră, de 14 ani, mi se părură de o frumuseţă extraordinară, ambe numai'cevaşi brunete, dară ochi negri strălucitori şi sprîncene îmbinate negre şi dese, forma feţei nu tocma ovală, ci cam ca a Octaviei, dară mai plină. Purtarea cea mai modestă ce se poate aştepta de la fiinţe tinere. Fratele lor mai mare, de ani 20, eminens primus în Cluş cu testimoniu strălucit de maturitate, voieşte să studieze medicina. Maria lui protopopu Sim[ion] Pop are şi ea 4 prunci, doi la şcoală, învaţă foarte bine. Mai în scurt, cei mai mulţi nepoţi ai mei în linie directă şi în cea laterală din Braşov, Orăştie, Haţeg, Juc, Turda, Luna învaţă bine şi au purtare morală frumoasă. Numai văduva Reghina trage cam rău cu cei patru ai săi cîţi i-au mai rămas în viaţă, feciori şi fată. Eu, apucat din toate părţile, tras şi dus la prînzuri şi cini de cătră amici şi cunoscuţi, nelăsîndu-mă niciodată la hotel ca să poci scrie cîte o epistolă 298 In linişte, n-am fost în stare a vă scrie nici măcar despre întrebuinţarea banilor ce v-am lăsat. Şi chiar acum vă zic atîta că din acea sută de la filiala „Albinei44 mamă-ta să-ţi dea 25 fl. ţie, iară cealaltă sumă întreagă să o ţie pentru sine. Suma de pre 50 exempl[are] pe care aveţi să o primiţi în octobre de la N. Ciurcu, pe 50 exempl[are], să o împărţiţi în trei, aşa ca Aureliei să-i trimiteţi 25 fl. iară cealaltă sumă să o faceţi drept în două, mamă-ta şi tu, că eu nu vă mai poci trimite pînă în decembrie. Mamă-ta zicea că are să plătească 20 fl. la boltă. I-a plătit? Să nu rămîie dătoare. Biblioteca s-a regulat în căscioară? Am fost şi la Deva. Preoteasa, viitoaria cuscră a cocoanei Carolinei, 0 lăudă pe aceasta că e voinică. Preoteasa mă oprea cu multă dragoste la cină, dară apucasem a-mi da parola doamnei Elena Hossu n[ăscută] G. Pop, care era să fie nora mea şi de care-mi pare rău. Femeie mică, constituţiune delicată ca a ta şi a Aureliei, dară frumoasă, blindă, foarte inteligentă şi, ceea ce m-a pus la mirare, avînd o femeie, cît fată cît bucătăreasă, a improvizat un prînz şi de seară o cină la care a invitat în onoarea mea pe protopop, preot şi doi advocaţi. Orice grafi răsfăţaţi ar fi trebuit să-i laude bucatele, nu prea multe dară gătite cu gust excelent. Despre familia drăgălaşă a Măriţei noastre să vă scrie ea şi Aurelia, că cu trebuie să plec. Ceea ce-ţi scriu ţie aici, fie şi pentru fiica mea iubită Octavia, ca şi cum 1 le-aş fi scris şi ei, afară de trebile academice, de care pe voi nu are să vă prea doară capul. Eu pe la oct[ombrie] voi fi în Sibii, dară lumea nu are să ştie de aceasta. Dacă s-ar întreba cineva, voi să nu ştiţi nimic. Yă sărut şi binecuvînt al vostru iubitor iu, Georgie. 11 Vezi şi supra, IV şi VI. .800 Billet de correspondance1 Iubita mea fiică! Bărbatul tău fiind ocupat, încheierea socotelelor şi cu alte afaceri economice ale Academiei, nu poate să-ţi scrie astă dată. Iţi trimite însă prin mine suma de v. a. fl. 50, în socoteala căsei, după cum ştiţi voi că v-aţi învoit, pînă la o schimbare totală a stărei actuale care, aşa cum este ea, nicidecum nu poate dura îndelungat fără compromisiune grea, decît numai pînă va merge Georgie la o universitate undeva. Georgie. 1 Tipărit. 299 Oradea Mare, 12 oct. n* Scumpa mea fiică! ' . ; " Eu mă aflu aici de 8 zile, unde am lucrat cu mare sporiu în studiile mele* Prea s[finţia] sa episcopul Mihail Pavel binevoi a-mi pune Ia dispoziţiune mulţime de documente şi o bibliotecă mare. Preste 5 zile voi pleca la Aurelia* Scopul acestei scrisori este mai întîi ca să aflaţi voi că eu mă aflu bine, apoi ca să va cer să-mi scrieţi tu îndată, sub adresa Aureliei, dacă, în sensul =scrisoarei mele de dăunăzi, a venit ceva de la Coste şi respective de la Academie sau nu a venit, ca eu să mai poci regula înainte de a pleca de la Aurelia şi de la Măriţa. In ziua în care plecasem eu de la Sibii, ginerele Bontescu fusese la mine. De nu a venit nimic de la Academie, scrie lui Costi să arate cauza netrimiterei. Al vostru iubitoriu părinte, Georgie 802 Iubita mea fiică Dacă a venit bărbatu-tău, să-i dai alăturatele scrisori îndată. Dacă nu a venit, să i le trimiţi în ziua în care le vei fi primit, cu poşta la Bucureşti* Citeşte-le (nur fur dich), apoi le trimite. De cumva cele trei mii nu-mi vor veni de-a dreptul mie, ci vor întîrzia şi vor veni la voi pe adresa mamei voastre* atunci să-i păstraţi bine pînă la venirea mea în Braşov la voi. Să scoţi numai tu pentru tine 300 lei noi, pentru casă 100 1. n. şi Aureliei să-i trimiţi tot 100, adecă, schimbaţi, 45 fl. rotund. Adecă să scoateţi cu totul 500 1. n., iară 2 50(> rămîn la voi, păstraţi cu grijă. Pînă atunci, încă poimîine mai trimit eu ceva bani de aici, pentru spesele curente. Şepte zile numărate de astăzi mai poci primi aici pe loc răspuns de la voi.. Ai luat studenţi? Al vostru iubitoriu, Georgie* 803 Buc. 17/29 nov* Iubita mea fiică! Nici mîine, vineri, nu poci să merg acasă. Mă mai opriră pe 2 zile aici. într-aceea îţi mai cîştigai ţie lei n[oi] 80. Puţini, dară tot buni. Ai primit pe cei 95 l[ei] de la Sibii? Aveţi paţienţă! 300 Scrie tu de acolea lui Ieronim, pe o carte de corespondenţă], numai atîta: „Tata nu poate pleca mîine,duminică, şi poate luni va fi la voi. L-au mai ţinut acolo 2 zile44. Alt, nimic, A Ăl vostru iubitoriu, ^ ^ Georgie. 804 Ieri *, grăbindu-mă, am uitat să-ţi scriu despre Rom. revue, pentru care ţi se cer 8 fl. etc. Să nu plăteşti nimic. Eu am dat la fondul acelui ziariu 50 fi. pe 10 arii înainte. Am să le scriu eu şi să regulez de aici, fiindcă şi mie îmi trimite 1 ex[emplar]. Scurt, nu-i aibi grija! ^ Nepoata de la Gîmpina, despre care-i scriam Octaviei, nu vine, pentru că la şcoala nouă de la Abrud a fost aleasă alta din multele concurente cîte s-ari priezentat cu atestatele lor. Abia s-a dat un bold pentru şcoaala de fete, şi iată că se află cîte 10—15 concurente ca directoare, profesoare, guvernante. Li şe cere însă ca să fie depus examen bun din cursul pedagogiei şi să cunoască bine limba magiară. Altmintrea cad. 1 E o carte poştală trimisă din Sibiu. Pe ştampila de sosire de la Braşov se poate citi doar: „Aug. 19“. . . . acest termin juridic, colateral, adecă rudenii din lături, din fraţi şi surori din nepoţime de fraţi şi surori, iară despre rudenii descendente, directe, născute din coapsele lui, fii, fiice, nepoţi şi nepoate de fii şi fiice, pînă la infinit, a tăcut, căci cum v-am spus de atîtea ori, nu a crezut ca-i va trăi unicul băiat. Vezi acuma: eforia nu explică testamentul aşa cum l-a cugetat L luga, ci îl ia în sens şi că rudeniile descendente au drept la fundaţiunile şi donaţiunile lui. Se uită insă la etate şi zic: „O feţişoară este mai mare de ani decît cealaltă44. Ar fi foarte rău şi trist cînd ei s-ar fi ţinut ca orbul de gard de fatalul termin, colateralycăci atunci putea zice că nepoţii din linia dreaptă (die Enkel) n-au drept, ei[ numai din linia colaterală (Neffen, Nichten). Nu mai poci scrie, că mă cheamă. Rir Iordan a fost la mine. Vă sărut pe toţi şi toate,1 Georgie. 1 Fragment diritr-o scrisoare. 301 300 Cu nr. 46 am încheiat Observatoriul pentru totdeauna, dară tocma prin această încheiere s-au produs alte ocupaţiuni foarte urgente pe 1 lună de zile, şi anume: scoaterea cauţiunei de 3 000 f., pentru care trebuia să scriem laminis-teriu ca să dea dezlegare, arătare în scris la tribunal că am încheiat şi închinăm, scoaterea de restanţe pe unde creditasem, apoi regularea socotelilor cu tipograful cum şi cu librăria, la care s-au fost adunat, spre mirarea mea, în atîţia ani, 2 400 exemplarie de cărţi şi broşure, care sunt proprietatea mea, şi fiindcă Krafft vrea să desfacă librăria, să văz ce am să fac cu atîtea cărţi, care toate-mi sunt de vînzare. Acestea sunt totodată cauzele pentru care eu nu poci să răspund la scrisoarea ta din 25 iuniu aşa cum aş dori eu, spre liniştirea ta, cu excepţiune de un singur punct,, adecă cerbicoasa tăcere a lui Costea şi netrimiterea de bani fiului său, chiar şi cu periclul de a-şi pierde acesta condiţiunea la li-brariuL Dacă el va face aşa şi cu banii mei, apoi eu nici nu voi putea veni la voi. Am să-i scriu poimîine. Georgie» [Adresa:] D. doamnei Victoria C. Iuga în Brasso, strada Catarina 402. 1 Carte poştală din vara anului 1885, databilă după închiderea ziarului Observa-crini. E trimisă din Sibiu, după ştampila poştei: „Nagy-Szeben“ (restul este ilizibil). (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 6.) XI SCRISORI NEDATATE CĂTRE CONSTANTIN IUGA 807 Dacă Victoria mai are zdramţe, să i se dea acestui om ca să încarce* şi acelea să i se plătească Victoriei din preţul hîrtiei, iară restul banilor să se trimiţă la Zerneşti, căci de nu va plăti Ieronim anume la Tikatsch, acesta cade din postul lui, după ce în adevăr el a călcat poruncile mai marilor săi* cînd a mai creditat pe fabrică şi pe oricine. Dară şi altmintrea să judecăm cu sînge rece care rău este mai mare: a înceta îndată de astăzi cu lucrarea, sau a continua înţelepţeşte, cu cea mai strînsă economie, cel puţin 1 lună socotită de astăzi, ca să mai luăm bani şi să ne mai uşorăm cît de puţin? De altmintrea, vom fi siliţi să încetăm fără voia noastră, din cauza sitei. Dară eu o voi aduce şi pe aceea, pe răspunderea mea, cu banii de mîine sau poimîine. G.B. Episcopul mi-a răspuns. S-a lăpădat definiţie de drepturile sale comembru1. 1 Fragment dintr-o scrisoare. 302 308 La scrisoarea din 24 septfembrie], ce cuprinde cazul cu familia Bucur Pop, nu-ţi poci da nici un răspuns. L-aş da foarte pe scurt dacă aş avea de unde încăsa iute 300 #, dară şi ce ar fi, puţin, trebuie să coperim aici. Trăznitul de Henric Labes, împresurat de alţi nemţi, se împăcă cu fra-te-său, rămaseră iară tovarăşi, apoi fiindu-i ruşine să mai dea faţă, îmi trimise pe Ştefan ca să-mi spună că pierde arvuna şi se retrage. Cu Slama am cele mai mari neplăceri. Ne trage în judecată căci reparăm* Scopul său este să rupă din chiria ce plătise. Astăzi, mîine se va mai alege. Ce rău că nu se află contractul! Am pus ţidulă nouă pe uşă. Tipograful Mănescu ne luă casele. I le voi da numai dacă voi afla curînd pe altele, pentru că, în fine, eu tot nu mai poci şedea aici pe atîta cheltuială, mai ales că la nov[embrie] iarăşi trebuie să mă întorc \ 1 Fragment dintr-o scrisoare. 809 Din cărticica Georgie Bariţiu, pe carea unii prietini o tipăriră anonim, cu spusele lor, fără ca să-mi spună mie, îmi dăruiră şi mie 25 ex[emplare]: 1 ex. să-l ţii pentru d-ta, 1 să-l dai d-lui Th. Frîncu şi 1 la d-n. Nieolae Den-suşianu. La Miinchen am scris scurt, însă foarte serios. Victoriei i-am zis să vie acasă în ţara sa. Sunt foarte supărat că, după ştirile dese pe care le primesc de la Orăştie, Aurelia este în pericul de moarte, tot bolnavă de mai multe săptămîni, acum iarăşi geme în aşternut, slăbită cu totul. Apoi, lucru fatal, ziua cununiei amînată acum de 4 ori din diverse cauze, cînd o boală, cînd o absenţa. De alaltăieri aflu că, în fine, se vor cununa în 12/24 sept[embrie] L Idme. 1 Scrisoare fragmentară, probabil din 1892. 310 Iubite Costi! Senis veni iară să-i dau atestat, să se ducă. Eu îl oprii pe 1 lună şi îi fixai plată 40 fi. (cu 5 mai puţin), iară oarele, de la 5 d[imineaţa] la 7 seara. S-a învoit bucuros. Dară ceva pentru păzit. Ar fi foarte mulţumit cu 10 f. 303 c. v. a. şi ar lăsa mai jos, numai să-i dai atîta. Dacă poţi, dă-i 10 f. c., nu mai mult, dacă nu, să-mi scrii să fac eu de undeva. G.B. Fogarascher nu vrea să ştie da arendă, ca să ia de acolo. Trebuie să vorbim cu Sofrono. (Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 Constantin Iuga, dosarul 8.) XII CUPOANE POŞTALE CU BANII TRIMIŞI FAMILIEI* (1878—1890) 811 Nagyszeben 4.2.78* 160 frt. Veţi urma cu această sumă conform înţelegerii avute cu Romer şi după scrisoarea mea. Georg Bariţj Reispergasse 7 3. 1 Publicăm în cele ce urmează un număr de cupoane poştale despre banii pe care George Bariţ i-a trimis, prin ani, familiei. Ele nu oglindesc realitatea relaţiilor de acest fel cu familia din Braşov, după mutarea în Sibiu la sfîrşitul anului 1877, căci de fapt a trimis mult mai mult. Acestea sînt cupoanele care, întîmplător, s-au păstrat. Crîmpeie din viaţa intimă a marelui ardelean, aceste aparent insignifiante chitanţe ajută totodată la reconstituirea peisajului social al epocii. După cunoştinţa noastră, la noi nu s-au mai publicat asemenea documente. Cifra de la început semnifică suma trimisă. 2 Este textul de pe ştampila poştei din Sibiu. Ea corespunde ca dată exactă a expedierii. Specificarea este valabilă şi pentru mandatele următoare. 3 Numele şi adresa lui Bariţ figurează în fruntea mandatului. Specificarea este valabilă şi pentru cele următoare. 812 Nagyszeben, 13.10.79 35 frt. întoarceţi şi cetiţi. în 8 zile vă mai trimit. Fiind numai singur, nu vă poci scrie multe. Ie-ronim mai şede pînă în 25 oct[ombrie] la Hunedoara şi Orăştia. Plătiţi din 304 aceşti bani chiria, dară să-i spuneţi cum că numai in ianuariu plătesc înainte. Şi să caute pentru casele dinainte chiriaş care să dea mai mult pe alt an. Să îngrijească şi de Maria Panaiot de la aprilie înainte, că eu nu mai poci îngriji de aici, trebuie să văz mereu de Aurelia. Despre voi nu mai ştiu nimic de 3 săptămîni. Numai de nu aţi fi bolnave careva. Eu am noroc că sunt sănătos cum se cade. Dd. ep[iscop] Meţianu şi Vasici sunt aici/... oaţe, dară nu pe toţi, că sunt oameni pe cari nici D-zeu nu-i împacă. M-am silit a trimite toate obiectele. Argintăria o am ţinut înadins aici, sub încuietoare bună, în interesul tău, pînă la altă ocaziune. în două lăzi le-am trimis cu poşta, mai scump dară mai sigur. Vei plăti chiria din aceşti 5 fii. cari sunt numai ai tăi. înţeles-ai? Oamenii de la expoziţiune au aflat că covorul merge mult mai bine în ladă decît pe sul. De la Efrosina rămăsese numai 1 cămeşă. Ale Octaviei sunt cu ale voastre. Ale cocoanei Hareti le-au trimis separat, cu ale altor cocoane. Covorul rău este ca şi vîndut, dacă vrei să-l dai cu 90 fl. Covoară mari, scumpe, nu s-au vîndut nici unul. 3W* Nagyszeben 13.10.81 50 frt. Scrisoarea din 9 oct[ombrie] o am primit, de la Victoria, care i-a răspuns prea bine. Informa[ţiuni] de la mine veţi primi numai luni viitoare. Acuma nu poci. Pînă atunci las’ să zbiere, că toate zbieretele aceleia am să le public în ziariul meu şi în Kr[onstăder] Z[ei] t[uri]g. De aci încolo chiria se va plăti la comisiunea orfanală şi voi face ca cu aceea să se încheie contractul. Tu, Victorio, întru nimic să nu te alterezi. Dară ce spirit necurat a dus pe veri-şoară la venşoară ? Aşa-i trebuie! De aci să plătiţi asecurarea la Jekel, restul pentru casă. Victoria va primi 6 de la Coste. I-am scris. G. Bariţ Sibii. 823 Nagyszeben 6.11.81 50 frt Astăzi 3 săptămîni, cînd eram să vă scriu, a venit la mine d. Manole, în afaceri care ne costară 2 1/2 oare. In altă duminecă eram la Blaş, în alta veni la mine episcopul Popasu cu multă duioşie, şi aşa se trecură oare întregi. Eu numai duminecă am timp de a scrie la familie. De alta, am aşteptat, de la scrisoarea ta, Victorio, scrisoarea promisă de la d-n. Mărgineanu, cum şi răspuns de la Costea din Bucureşti. Nu-mi veni de la nici unul. Vă trimit 50 fl., 25 fl., să-i daţi d-lui Mărgineanu ca chirie pt. Garolina Ciurcu, pe lîngă chitanţă, 25 fl. pe sama căsei. Cam pe la 15 nov[embrie] vei primi şi [tu], Victorio, aconto pe covor. De la Olescher [aţi] încăsat? 324 Nagyszeben 29.12.81 34 fr. Ca să ai la simbria fetei ş.a., trimit această sumă. Mai mult, numai pe anu nou, 1/13 ian[uarie]. Din aceşti bani 4 fl. sunt ai Victoriei pentru băia- 309 ţii ei, cari se poartă aşa de bine, să le cumpere ce va şti dînsa că au lipsă mai mare. D-n. Diam[andi] Manole a prenumerat aici pe anul întreg, aşa, să nu-i -cereţi banii. De la Gasina română, dacă aţi avea prin cine, aţi putea încăsa, ‘-cu chitanţie, de care aveţi. Preste vreo 10 zile voi remite argintăriile Victoriei ş.a. Ge. Baril, Sibii 825 Nagyszeben 11.6.82 20 frt. Eu am ajuns acasă bine în 6 iun[ie], şi am lăsat pe cele două familii ale noastre din Orăştie şi Hunedoara sănătoase, afară de nepoata Victoria, pe .care o prinseră iarăşi frigurile şi apoi iară o lăsară cîtva timp. Trimit aceşti bani pînă voi mai cîştiga alţii, că mă costă şi drumul în 10 zile, am trebuit să las şi în Orăştie, unde bătrînii nu mai pot ajuta cu nimic, nici măcar cu pîine neagră, şi e păcat să nu ajutăm acea familie orfană, bună, ascultătoare, frumuşică, ca şi ai Victoriei, învaţă bine, chiar şi micul Alexandru. Aurelia se sacrifică pentru ei. Frumoşi sunt şi ai Măriţei, si buni. G. Bariţ, în Sibii, Nagyszeben 25.6.82 75 frt Scrisoarea voastră din 20 iun[ie] o am primit. Să fie sigură Victoria că ;am să fac îndată mîine spectacol în cauza expoziţ[iunii] şi sper că va fi satisfăcută. Aflaţi că chiar aici în loc s-au comis cîteva erori grosolane, din care nauză cocoanele mai de frunte n-au mers nici la împărţirea distincţiunilor, nici la serată. De aceea Ieronim, necăjit, le mustră în Observ[atoriul] nr. 15. N-are dreptate, eu însă-1 lăsai în voie. De la Deva li s-au trimis cele mai .multe înapoi, că au titulat pe babe domnişoare, pe fete doamne. Peste 10 zile, după ce se vor porni abonaţii, veţi primi parale mai multe, ©in aceşti 15 fi., 5 să fie de premiu pentru Virginia şi Georgie, cum vei şt tu, Victoria. mo 827 Nagyszeben 5.7.82 90 frt. Această sumă aveţi să o împărţiţi aşa: Asecuranţă .............................................fl. 28 Lui Popovici aconto ....................................44 10 Yirginiei şi Georgie, în dispoz[iţia] mame-sei .................................,........44 10 Pentru casă ..............................................44 42 Nu vă poci scrie multe, dară să-mi mai scrieţi voi. Ce ştie Victoria de la Gosti? Octavia plecat-a la Basna? Să-mi faceţi cunoscut. După ce Albina44 deschide filială acolo, lui Ieronim i se oferă post de căsariu, lingă Teo-hari, cu plată mai bună, poate 1000 fl. Nu vrea, îmi spuse că urăşte Braşovul. Pre cînd voi veni la voi, Virginia să-mi facă o punguliţă, nu elegantă, dară tricoloră, de tort tare, că toate mi s-au trenţuit. Georgie să [dea] din pod lui Ciurcu 10 exempl[are] Convenţiunea comerc[ială] în comision cu 25%. Preţul 8 cr. ş.a. George Bariţ. 828 Nagyszeben 16.8.82 25 frt. Ca răspuns la scrisoarea voastră din 3/15 aug[ust], trimit, pre cît se poate^ pînă la 10 sept[embrie]. După ce mă voi întoarce de la adunarea gener[alăj vă voi mai trimite, îndată. La boite nu daţi nimic pînă nu-mi veţi arăta cît este, apoi pe 15 sept[embrie] voi trimite ce voi putea. La contribuţiune asemenea nu ştiu cît mai este, ştiu numai că în 2 mart[ie] am plătit 25 fl., în 12 apr[ilie] 10 fl. = 35 fl. Pare-mi-se că se plătise şi înainte ceva. Să rugaţi pe d-n. Mărgineanu ca să sumeze după cărticică. Pe Victoria să nu o incomodaţi cu nimic pe lume, nici 2 luni de zile. M-am temut eu demult, în tăcere, că ea nu va scăpa de o boală grea, după atîtea lupte sufleteşti care i-au preparat şi slăbit trupul. Vă mai făcurăţi şi de cap cu repărături şi sparturi. Ei îi trebuia puţin ca să răcească şi să ostenească, ca să dea în acea boală cumplită. Doi ani are să se păzească. înţelegeţi ? George Bariţ, Sibii. 311 829 Nagyszeben 26. oct. 83 35 frt. Sunt nespus de ocupat. Ieronim încă nu s-a întors. Cei 267 fl. încă nu i-am putut încăsa. Plăţiţi de aci nesimintit asecuranţa, ca nu cumva să o păţim. înainte de la nov[embrie] să o plătiţi. G. Bariţ, Sibii. 830 Nagyszeben .85. Maj. 7 20 frt. Scrisoare urmează la altă adresă. G. Bariţ, Sibii. 381 Nagyszeben 87. Jan. 3 18 frt. Iţi trimit bănii pentru poliţa de asecuranţă la Jeckelius; De vor lipsi cîţiva cruceri, ţi-i voi întoarce. Am să plătesc şi eu chiria pe 3 luni, serviţiu, mîncare şi —' ceea ce nu aş fi crezut nici in ora morţii — 200 flf v.a. datorii străine. Nu cumva să-i scrii! - Dară voi să trec iute de la lucru scîrbos la altele mai plăcute şi să mă mîngîi cu împrejurarea că luaserăm inventariu după repausare şi că purtăm socoteală curată acolo la Braşov. D-n. consii[ier] B. mă luă la răspundere că de ce nu i-am spus eu niciodată că am un nepot eminent, care conduce şi corul S. Niculae. El, adecă, este pasionat pentru muzica bisericească. I-am răspuns că mie nu-mi plăcuse niciodată a-mi lăuda pruncii şi nepoţii pînă nu mă conving că s-au copt Jbine şi s^-au ales ceva din ei. Apoi mă luă de scurt pentru casele lui Mihail, de ce nu i-am spus ce frumoase sunt acelea, mai departe ca i-a căzut foarte bine că a putut intra îndată la Octavia, fără scuze ca pe airea, din cauza toaletei, în fine că voi ambele nu v-aţi sulemenit. 312 George Bariţ, Sibii. Nagyszeben 87. Feb. 2 20 frt. Aici trimit această sumuşoară, pentru, ca să o ai. foarte de timpuriu la contribuţiunea căsei, pînă nu se îmbulzeşte lume multă ca să fie cineva silit a pierde aşteptînd cu oarele, şi aşa să avem odihnă pe 1/4 pînă la 15 mai. Fiind unele locuinţe goale şi la mine şi la tine, vom îngriji, fireşte, ca să ni se scUdă din dare. Văz că lumea se teme pretotindeni de încvartirări silite. Să fim la toate ştirile de această natură cu luare-aminte. De la Măriţa veţi fi primit ştirea că a scăpat bine. Bărbatu-său îşi lăudă în cuvinte alese atît pe nevastă cît şi pe fetiţa mică, care lui i se pare ca şi cum ar fi ca şi cealaltă de cuminte. Ce omul lui D-zeu! Vei fi primit şi scrisoarea mea a doua. Georgie Bariţ, Sibii. 833 Nagyszeben 87. Feb. 18 20 frt. Scrisorile noastre iară s-au încrucişat. Cred că vei fi primit şi tu scrisoarea mea din 16, ca răspuns la a ta din 14. Eu am pe a ta din 18 şi răspund la ea cum vezi. Fur die schneidige Brunetie and fir die schuehterne Blonde acest mărunţiş pentru seara caliciei de acolo de la calicia de aici. Pentru rest vom vorbi în marţiu sau de Paşti, pînă atunci ziceţi lui Laszlo că munte cu munte nu se pot întîlni, dară om cu om foarte des, numai sănătate să fie. Află cu această ocaziune că acel domn cu schneidige und schuehterne este născut ardelean, ştie bine româneşte, are de consoartă pe o soră a băn-carilor doi fraţi de aici, mă cunosc cu d-sa de aproape, de cînd mă invitase ca să dau într-o iarnă lecturi din limba română la ofiţerul batalionului de vînători, comîndat de d-sa ca maior. Este un bărbat foarte amicabil, dară şi cunoaşte perfect societatea ardeleană după feliul naţionaţităţilor. Apoi nu ştiu ce a căşunat săbiilor mai ales de la expoziţiunea braşoveană din 1862, dară mai vîrtos de vreo 10 ani încoace, că află pe societatea românească superioară tot mai interesantă* în balul de aici se îmbulzesc mai ales după vreo patru inse în costum românesc, admirau şi gustul cîtorva toalete euro^-pene. Vedeţi nu cumva să rîdeti. Venit curat al balului fem[eilor] rom[âne] 339 fl. 24 cr. George Bariţ, Sibii. 313 834: Nagyszeben 87. Aug. 2 50 frt. Adeveresc primirea scrisorei tale din iulie. La cuprinsul aceleia, care-mi plăcu, voi răspunde altă dată. Acum trimit această sumă, din care 30 fi. să-i daţi Aureliei, 20 fl. la contri[buţiunea] înainte de 15 aug[ust]. Ii scrisei şi dînsei. G. Bariţ, Sibii. Nagyszeben 87. Aug. 22 30 frt. Pentru ca să vă puteţi regula de timpuriu şi să puteţi pleca sîmbătă in 15/27 dimineaţa, şi aţi fi norocite dacă nu s-ar face nici un zgomot. Scrisoarea ta din 17 aug[ust] o am primit. Pe 31 aug[ust] va sosi de la Cîmpina la Braşov nefericitul Leon cu fiia sa, căreia în fine, după aşteptare de 3 ani i s-a dat o staţiune bunicică la o şcoală grăniţară aproape de Făgăraş. Dară vor fi siliţi să stea o zi la Braşov. I-am scris să tragă pe acea zi la noi acasă, unde vă veţi face milă să o puneţi la cale, poate să o şi îmbrăcaţi cu cîte ceva. Despre acestea, însă, ne vom înţelege aici. Să nu vă spărieţi de nici un lux. Ştiţi voi bine cum să vă îmbrăcaţi cu gust, fără milioane. Să nu aduceţi nici o perină, că am mai făcut eu 2 nouă. Aduceţi o copertă. Georgie Bariţ, Sibii Nagyszeben 87. Nov. 7 30 frt. Ieri dimineaţă am răspuns la scrisoarea ta din 4 cfurent]. Astăzi trimit această sumă pentru contribuţiuni, precum ţi-am scris. După aceea vei fi bună şi-mi vei notifica suma totală a contributiunei mele, cită mi se veni pe 1887. 314 Georgie Bariţ, Sibii. 837 Nagyszeben 88. Iul. 4 18frt. Am primit scrisoarea ta din 27 iun[ie] dintr-o dată cu a Aureliei, in care piă înştiinţează despre moartea cumplită a socru-său, căzut din carul cu fin drept în cap, încît preste vreo două oare şi-a dat sufletul. Trimit aeeastă sumă pentru asecuranţa expirată în 4 iuliu. Cred că nu e tîrziu, căci chitanţele vin abia preste 10 zile. Dar tocma acuma la bătrî-neţe $dînci, după ce am plătit regulat 21 de ani, departe preste sumă, trebuie să fim cu toată grija. Toate informaţiunile m-au intersat, dară mi-e preste putinţă a răspunde la toate. Ales preşedinte provizor pînă la adunarea generală în locul repaus fătului] Iacob x, în apropiarea adunării generale toată grija şi răspunderea cade pe mine. Preste aceasta să alerg şi la Orăştie, ca să luăm inventariu, în august. Una satisfacţiune avem cu toţii: examenele şcoalelor noastre de fete au ieşit bine preste toată aşteptarea. G. Bariţ, Sibii. 1 Iacob Bologa, care murise la 18 mai 1888. Nagyszeben 88. Aug. 2 20 frt. Am primit scrisoarea ta din 30 iuliu. Fii pe pace că nu mă voi urca pe Detunata ca înainte cu 23 de ani. Este adevărat că ne invitară la 4 locuri pe 4 zile, eu însă grăbesc foarte la Aurelia, la Măriţa şi de acolo drept la Sibii, unde vom avea foarte mult de lucru, cu alegerile de învăţători şi învăţătoare, la care au concurs 8 bărbaţi şi 4 femei, după aceea cu prepararea pentru menagiu, care nu se mai dă în arendă ca pe cei 2 ani trecuţi. Afacerea cu fondurile este prea urîtă. Ai făcut prea bine că mi-ai scris. Mă voi socoti. Dară acela care vrea să te sfătuiască este cunoscut de domn Pleacâ-Fugă. Precum îţi scrisesem, aceşti bani sunt pentru contribuţiunea căsei. Foarte bine că aveţi verdeţuri. Vezi aşa-mi place mie! G. Bariţ, Sibii. 315 339 Nagyszeben 88. Oct. 17 2â frt. Trimit această sumă cu scop ca: Să daţi asecurfanţă] ........... Abonam[ent] la Gazeta ......... pe 1 sem[estru] la adresa: Ieronim Bariţ, N[agy] Szeben, Reisepergasse 25. Adresa lui la redacţiune este 135. Georgie al nostru să decopieze această adresă întocma, să meargă cu cei 6 fl. şi plătind, să întrebe pînă la ce termin e plătit, căci Ieronim mai trimisese 4 fl. 40 cr. în 25 ianuariu, dară a uitat să însemne pre ce timp termin a trimis. Să scoată şi chitanţele de la asecuranţă, spre bună păstrare. Tot cu poşta de astăzi mai primeşti o scrisoare în cauza cealaltă, căci cum simţ eu merge anevoie. 20 frt. Scrisorile voastre din 1 nov[embrie] le-am primit în 3 .... Un catar puternic şi tuse tare mă năcăjiră aproape 2 săptămîni. Cu grijă, cu pază, îmi este acum mai bine. Am să vă răspund cît mai curînd. Deocamdată trimit aceşti 20 fl. rest probabil din contribuţiune pe 1888, care trebuie să fie plătită întreagă pînă în 15 novfembrie] nou, dacă nu voim execuţiuni. Nepotul Aureliei Vlad, la Orăştie, îmi cere mereu pre Iuliu Cesar româneşte. Eu îl am acolo, sau în biblioteca din casa de locuit, sau în odaia din curte. Dacă nepotul Georgie îl va afla mai pe uşor, bine, dacă nu, să-l ia sau comande de la N. Ciurcu şi să i-1 trimită bietului băiat în {-j-î. George Bariţr Sibiu 340 Nagyszeben 88. Nov. 6 George Bariţ, Sibii. 341 Nagyszeben 89. Oct. 17 18 frt. Taxa de asecuranţă octobre-decembre 1889. Adeverinţa a mi se transmite încoace. 316 Georgie Bariţr Sibii. 342 Nagyszeben 90. Jan. 1 18 frt. Această sumă o trimit pentru plata asecuranţei împlinite cu 4 ianua-riu. Cu toată dorinţa mea de a, te,; scuti de această grijă şi a face eu însumi aici plăţile, mi-a fost preste putinţă să-mi am oară liberă ca să scriu la Pesta, să-mi arate agentura de aici. Aşa,’ numai astă dată mai plătim tot la Braşov. G. Bariţ, Sibii. 343 ' ’ ... Nagyszeben 5.8. 1 40 frt. [ Vă trimit această sumă pentru trebuinţele casei, şi apoi plec la adunare, la rudenii, de acolo la Aurelia şi Măriţa. Dacă va yeni Victoria de la Octavia, să-mi scrieţi cum Y-a plătit mesariul şi zidariul chiria, şi; c.u grădina cum aţi regulat, ca să mă ştiu şi. eu îţitocmi. Georgie Bariţ, - > "■ ■ ■ Sibii. > 1 Anul de pe impresiunea ştampilei este şters'. Nu se poate reconstitui. Anterior anului 1888-, L '■ - ■ 344 50 frt.1 : Veţi număra tipografilor, conform dispuseţiunei mele din scrisoarea mea care merge. : ’ - (1861—1892)1 1 Fără ştampilă, nesemnată. Nu se poate data. (Aceste documente poştale se află la Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond. 631 •Constantin Iuga, dosarul 9.) ’ ’ 31T. PARTEA A DOUA CORESPONDENTĂ PRIMITĂ i DE LA OCTAV BARIŢ1 (1861-1892) 1 Odorhei2, 13 iuniu 1861 Prea iubite şi mult dorite badel După ce noi aici in Odorhei finim anul scolastic în 23 a l[unii] c[urente], iar în 24 iuniu va să purced, din ajutoriul lui Dumnezeu, la IbăşfaMui iar de acolo peste o săptămînă la Turda et Petrid, deci pentru aoeea (feresc a-ţi face domniei tale cunoscută călătoria mea, ca de eumvâ vei voi ceva a-mi scrie pînă voi fi aici, să ştii timpul petrkierer mele; iar mai cu samă în privinţa ga^eţei,, căci poate s-ar rătăci nefiind eu aici. Dulce bade! Cei mai mare rugare a mea îi ca, pentru Dumnezeu, sa te fereşti şi păzeşti de periclu c&pc ţi-ar cauza inimicii cei mulţi ce îi ai, pentru că te lupţi pentru dreptate., Iar eu nu încetei ziua şi noaptea a ruga pe bunul Dumnezeu ca să te ferească şi să te pălească de toată primejdia, iar inimicii să-i slăbească întru a lor sălbatică turbare. Iar după cele mai fierbinte pofte bune ale mele, îţi poftesc săiiătate, viaţă nestorială^şi tărie spirituală, de care aibi necesitate mare în zilele acestea critice. Iar prin depărtarea mea de aici doresc ca să ne tîlnim într-un congres naţional în vacaţie, mai ales de va fi în Alba Carolina! ? Sărutîndu-te cu toată iubita domniei tale familie, cu cei mare fierbinte amoare, în care asemenea soţia mea Veronioa şi fiica-mi Cornelia sunt astfel sîmţitori şi salutători, cu toată amoarea sunt şi rămîn al domniei tale iubitbriu, doritforiu] trate. OctuPiu BariL [Adresa]: Seine hochgeboren Herrn Georg Bariţ zu Kronstadt. Franco4. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/1> nr. 2.) 1 Octav Bariţ, 1833—1901, unui dintre fraţii lui George Bariţ, singurul de oarecare notorietate culturală în afara celebrului cărturar braşovean. S-a născut In Petridul de Mijloc din apropierea Turzii, în locul pitoresc unde Valea Hăşdatelor intră în Cheile TurziL Tatăl său, Ioan Pop Bariţ, era parohul greco-catolic al satului, aşa cum pe vremea naşterii lui George Bariţ era preot în Jucu de Jos, între Cluj şi Gherla. Octav a învăţat la Gimnaziul romano-catolic din Cluj, unde şi-a însuşit temeinice noţiuni de limba maghiară. Şi-a început cariera de dascăl în anul 1857 în tîrgul Elizabetopole (Ibăşfalău),. azi Dumbrăveni, unde în primul an s-a şi căsătorit cu Veronica Lukâcsfy, fiica unui negustor armean. La 1 septembrie 1858 a fost mutat la Gimnaziul romano-catolic din 318 Odorheiul Secuiesc, unde a funcţionat pînă la sfîrşitul anului 1863/1864. între timp, prin decretul imperial 1722 din 3 septembrie 1863 se înfiinţase Gimnaziul românesc greco-catolic din Năsăud. în 28 august 1864, probabil la intervenţia lui George Bariţ, Octav Bariţ a fost acceptat, prin hotărîrea eforiei nr. 212/1864, ca profesor suplinitor la această importantă şcoală naţională. Experienţa într-ale limbii maghiare cîştigată la Cluj, Dumbrăveni şi Odorheiul Secuiesc l-a destinat predării limbii maghiare, care era materie obligatorie în şcoală. Incidental a predat şi alte materii, dar eminenta sa carieră de dascăl se leagă de această materie. Abia după 11 ani, în 1876, devine profesor titular definitivat. A alcătuit şi publicat Gramatica limbei maghiare pentru, clâsile gimnaziali inferiori (Cluj, 1866, 8° mic, 132[—133] pagini, cu mai multe ediţii ulterioare), manual care nu este depăşit nici astăzi. Este şi autorul unui Dicţionariu portativ maghiar-român. Pentru scoale şi privaţi. Magyar-romdn zsebszotdr. Tanoda s magdn haszndlatra (Cluj, 1870, 8 mic, 239 pagini, cu o ediţie „emendată şi amplificată44 în 1893), lucrare alcătuită în întregime din materialul dicţionarului maghiar-român de mari dimensiuni, tipărit de George Bariţ în 1869. Octav Bariţ s-a pensionat de la gimnaziul năsăudean la 1 septembrie 1888. Rămîne unul dintre dascălii cu cea mai lungă activitate de la acest aşezămînt de cultură naţională. Activitatea lui scriitoricească, spre care avea oarecari impulsuri, este destul de săracă, din cauza vicisitudinilor neobişnuite la care l-a supus viaţa. Epistolele de faţă sînt documente stupefiante ale unui destin marcat de catastrofe familiale. I-au murit trei soţii {Veronica Lukâcsfy, Ana Marcianu şi Maria Mărgineanu) şi o copilă, Cornelia, iar spre bătrîneţe fiica mai mică, Victoria, l-a dezonorat printr-o purtare de pomină, a cărei amintire este încă vie printre urmaşii rămuroasei familii Bariţ. Rămas singur, după ce această fiică a fost internată în azilul alienaţilor şi i s-a pierdut urma, Octav Bariţ a avut o bătrîneţe retrasă şi austeră. A murit în 24 ianuarie 1901. Date despre el: Virgil Şotropa şi Nicolae Drăganu, Istoria şcoalelor năsăuiene scrişâ cu prilejul jubileului de 50 de ani de existenţă ^1863 —1913,) a Gimnaziului superior funda-ţional din Năsăud, Năsăud, 1913, p. 332; Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, IV, Bistriţa, 1981, p. 178—181. 2 Pentru perioada cît a funcţionat ca profesor în Odorheiul Secuiesc nu avem alte informaţii, în afara acestor scrisori (nr. 1 — 11). 3 Numele popular al — pe atunci — tîrgului Elisabetopole, azi Dumbrăveni. 4 „înălţimii sale domnului George Bariţ, la Braşov. Recomandat.44 2 Odorhei, 29 aprilie 1862 Prea dulce badel Kristof Lukatsfy 1 mi se căieşte că aici în orăşel se află un neguţătoraş oarele în adunatu zdrenţelor îl strică pe el, plătind zdrenţele mai sus pre cum au început dintîi, şi aşa el a fi silit sau cu pagubă să liîereze zdrenţele la fabrică 2, sau să se lase de tot de această neguţătorie. Acest neguţătoraş, ou numele Szenti Janos, zdrenţele tot la fabrica din Zerneşti le vinde, însă precum s-au lăudat cătră Lukatsfy cu 7 f. 50 cr. şi astfel i-au făcut sînge rău lui Lukatsfy şi totodată stricăciune. M-au rugat, deci, ca să fac bunătate cu el şi să scriu domniei tale că dînsul singur ar fi apt de a aduna zdrenţe atîtea cîte ar aduna cu Szenti laolaltă, ba îi gata a păşi spre asigurare la contract, numai de la alţii în preţul acela să nu se ieie zdrenţele, ca aşa numai el să fie aici prezidentul zingarilor carii adună zdrenţe, cu un cuvînt el să 319 fie aici domn. Âu gustat armenaşul meu dulceţa dobîndei şi acum nu ar voi să o scape din brîncă. Aceasta îi bună lovitură pentru el, căci pînă acum se tot lăuda că: Viszem Misselbachernek, vizszem Szebenbel3 etc., dar acum vede jupînu că: Nem egy fâbbl ăl az erdo, nem egy tarka kutya van a vilâgon 3. Spre ca să-l odihnesc sau într-un chip, sau în altul, mă rog, dulce bade, ce-vaş răspuns, ca să vadă şogoraşul meu hâny het a vilâg. Cu această ocaziune doresc a vă înştiinţa că cu toată a mea familie mă aflu sănătos, barem şi domnia ta, dulce bade, cu mult iubita familie, în cei mai mare fericire să vă aflaţi. Bunul Dumnezeu să vă ferească de tot răul. După care sărutîndu-vă fierbinte cu ai mei împreună, cum şi rămîn al domniei tale iubitoriu doritoriu frate, O da viu Bariu (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/1* nr. 3.) 1 Negustor armean din Elisabetopole (Dumbrăveni) cumnat al lui Octav Bariţ. 2 Este vorba de culegerea de materie primă pentru Fabrica de hîrtie din Zărneşti* al cărei coproprietar şi director era George Bariţ. 3 „Le duc lui Misselbacher, le duc la Sibiu.4* 4 „Pădurea nu stă dintr-un copac, nu este numai un singur cîine tărcat în lume.“ 5 „Cîte săptămîni are lumea;“ S Odorhei, 13 mai 186£ Prea dulce badel După epistola-mi de ieri, grăbesc azi cu alta a te incomoda. Cauza e următoarea: Ieri pe la amiazi mi-a sosit faima că pe anul viitoriu, în privinţa gimna-zielor se vor face schimbări, în urma căruia gymnaziul cel mare de aici se va transporta în Csik Somlyo \ de unde apoi urmează că 6 profesori caută să călătorească de aici, şi poate că întră acei 6 profesori tocmai şi eu voi fi călătoriu, căci 2 civili au aici casă proprie, şi aşa aceia sunt gata a abzice din postul lor, decît să se ducă undeva. Unu este anumit Kapdebo, profesor veteran, cu familie grea cu 7 copii, acesta încă nu se va duce. Mai sunt alţii cu alte cauze. Destul că eu îmi aduc aminte de rău, şi aşa mă tem nu cumva să mă transpună în Csik, unde nu bucuros, ba doară numai foarte silit m-a& duce, întră secuii acei sălbatici. Deci nefiind eu asigurat, precum şi alţii, că unde ne vom afla transpuşi, mă rog, dulce bade, a mă consulta în următoarele: Cuget ca să-l ieu pe exc[elenţa] [sa] ep[isco]p[ul] H[aynald]2 pe dinainte cu o umilită rugare, şi din vreme, ca să mă transpună ori în Braşău ori în M[ureş] Oşorhei3. Din aceste două locuri încă cu mare poftă şi dragoste m-as cere la Braşău, însă în astă privinţă mă rog umilit de consult, observînd însă că afurisita de limbă germană mă împiedică, dar 1—2 ani m-aş exercita. Eu pe lung îţi scriu, dulce bade, căci din cele scrise vei vedea domnia ta ce boală am, în care toţi profesorii se află, şi astfel mă rog de înţeleaptă 320 consultare a domniei tale, căci eu nicicînd în Csik nu m-aş duce, măcar poate că de aici pe profesorii superfluum singur acolo îi va muta. Aşteptîndu-ţi cu umilita mea amoare răspunsul frăţesc, şi înţelept în price privinţă, cu cei mai fierbinte amoare-mi sum şi rămîn al domniei tale iubitoriu doritoriu frate, Octaviu Barili N.B. în Braşău foarte aş dori ca să mă văd locuitoriu, în orice privinţă,, căci 1° creşterea copilei mă interesează foarte, mai cu seamă în privinţa naţionalităţei, 2° căci m-aş afla lîngă domnia ta etc. Doară cu mult stimatul domn Mureşanu4 va fi bine comunicat lucru,, ca şi domnia lui să mă ceie de la ep[isco]pul. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/1; nr. 4.) 1 Şumuleu Ciuc, în judeţul Harghita. 2 Haynald Lajos, episcopul romano-catolic al Transilvaniei, despre care vezi G.B.€.y p. 62, n. 2. 3 Numele popular al oraşului Tîrgu-Mureş. 4 Iacob Mureşanu, care era şi el profesor la o şcoală romano-catolică, în Braşov. 4 Odorhei, 14 mai 1862 Prea iubite badel Scumpa scrisoare a domniei tale cu dt0 3 mai am primit-o cu dragoste frăţească, iar cele împărtăşinde le-am împărtăşit pe la persoanele Ludvig-şi Kristof. Acesta din urmă îi un om mişel şi fără caracter, cugetă mişelu că cu neamuri de ale lui are treabă la fabrică 1. în privinţa transpunerei mele de aici, aştept de la domnia ta consultare, drept ca înainte ar trebui să mă rog de exc[elenţa] sa ep[isco]p[uQ, precum voiesc să facă toţi colegii mei civili. Iubite bade! Se află aici un colega al meu anumit Mârtonfy Zsigmond,. acesta a scris un op de economie, pentru care a şi dobîndit mi se pare 50 gal-bini premiu. Opul e bogat şi tare ne-ar interesa şi pe noi, românii. M-a provocat ca să-l traduc în limba română, fiindcă în cei magiară şi germană dînsu le-a tradus, şi pentru toată coala capătă de la editoriu 20 fl. v.a., iar mie pentru traducerea în limba română mi-ar da pe jumătate. Eu m-am şi apucat de traducere, însă de foarte mare greutate am dat, fiindcă sunt multe cuvinte de acele carele trebuie compuse şi făcute de un literat, cum pentru exemplu domnia ta sau d. Mureşanu, sau d. Gipariu etc., carele să corespundă la înţelesul direct şi corespunzătoriu. I-am spus lui M[artofony] că eu. nu mă aflu în stare acel op a-1 traduce, că oi întreba pe badea de la Braşău. Deci mă rog, dulce bade, ca să-mi scrii ceva în privinţa aceasta, nu s-ar afla. cineva la traducerea opului acestuia ?2 De tot sunt 16 coaie tipărite, ar veni 160 fl. m.a. Cînd aş fi eu în Braşău, m-aş apuca de el, sperînd că domnia ta m-ai ajuta unde eu nu aş putea străbate cu a mea puţinică cunoştinţă. Drept 32i ca ildi/românix, am avea o mare necesitate de acel op, ca să fie în limba românească tradus. Cu ce ar fi trebuit să încep epistola, am lăsat mai în urmă, cu acea observare ca la finea epistolei s-a obişnuit amoarea a se vărsa şi concluda. Cum că mult iubita şi arnata nepoată Victoria s-a logodit cu Constantin I. Iuga* bucuria: cei mai mare m-a cuprins. Victoria îi demnă de junele Iuga, deie bunul Dumnezeu ca şi Iuga să fie demn de scumpa nepoată Victoria, iar ca avuţia lui să fie în toată viaţa lui însoţită cu blîndeţe, cu viaţă liniştită, va să zift să fie bogat şi spiritualiter, de care nici am îndoială. Marele Dumnezeu să-ţi fie şi domniei tale şi lor spre ajutoriu, şi cind vor fi de etate de 50—60 ani, domnia ţa să te îmbucuri de viaţa lor fericită, iar dumnezeiescul părinte să-ţi deie putere, viaţă nestorială, ca cu cei mai mică nepoată, Măriţii, încă astfeli să-ţi vezi gaudiul, şi să poţi zice odată: „Iată, îmi cunosc şi nepoţii nepoţilor Ia. Iţi poftesc călătorie fericită la Pestea şi Viena, numai te rog dulce bade, ai grijă de viaţă-ţi , singur nu călători. Cu toată amata familie a domniei tale, cu ai mei împreună sănitîndu-te fierbinte, suin al domniei tale iubit[oriu] doritţoriu] frate, Octav Baril. (Biblioteca Centrală Universitară Gluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/1, nr. 5.) 1 Aversiunea lui Octav Bariţ împotriva cumnatului său Lukâcsfy Kristof a rămas constantă toată viaţa. 2 Mârtonffy Zsigmond, fost luptător marcant în revoluţia ungară de la 1848—1849, ca unul ce întreţinea corespondenţă intimă cu Kossuth Lajos şi Wesselenyi Miklos, a activat ca profesor la Liceul romano-catolic din Odorheiul Secuiesc începînd din 1860. „Opul de economie44 în cauză: A vâltogazdasăg vagy: az okszerii mezogazdâszat es falusi hăztartâs Mapelvei. Kozhasznu elmeletgyakorlati kezikoriyv, Sibiu, 1864. Sursele maghiare nu cunosc vreo’ediife'gerinană a cărţii. în româneşte nu s-a tradus. - Odorhei, 24 iuniu 1862 Prea iubite badel - “ Din numărul Gazetei 45 văzînd B. subscris 1, judecai că bunul Dumnezeu *te-a adus în pace acasă din călătoria, deci grăbesc cu a mea frăţească-mi •epistolă'arte• cerceta, pentru următoarele: NeVastă-mea a gătit în expoziţiunea noastră din Braşov una păreche de pantofi în preţ de-6 fi. m.a., aşijderea una corfă din mărgele şi cuişoare în preţ de 1 fi. 20 cr. m.a. şi le dăruieşte Societăţei literară română. Toate aceste într-o şcătulcă aşezate, sau azi sau mîine, sau cu expres privat sau pe deligean, le voi expeda, observînd atîta ca pe anul viitoriu ceva mai frumos şi mai preţios va să facă, căci nici prin vis nu cred să văd ca doară expoziţia să nu se coritinuie din an în an,2 mai cu energie, pînă bunul Dumnezeu va ţinea naţiunea română ; apoi nici nu are înţeles expoziţia, dacă aceea in tot aniil nu s-ar întreprinde. - iM Cugetînd că domnia ta încă nu-i fi acasă, am scris preaj on[qratulni} d. Mureşanu una epistolă, în care îl rog ca să-mi scrie că la Gimnaziul gr[pco] -răsăritfean] poate concura prof[esor] de legea gr[eco]-cat[olică] sau ba, ca sau pozitive sau negative ştiind din vreme, să mă ştiu întocrni, şi mintea să nu-mi steie acolo. Pînă azi nu mi-a venit răspuns, deci mă rog ca nici şă-mi vie, fiindcă eu sîmbătă în 28 l[una] cufrentă] călătoresc la Ibăşfaleu 3, iar de acolo eu singur voi călători la Turda, iar de la Turda, eu, Leon4 şi badea de la Filea 5 vom purcede cătră Braşov, din ajutoriul lui D-zeu, ca să te şi să vă îmbrăţişem cu fierbinte amoare frăţească. Nevastă-mea, sub acest timp, cu fiica Cornelia, va fi la părinţi în Ibăşfaleu. Era ca de aici, cu nevasta şi fiica-mi Cornelia, să călătorim la Braşov, însă şi fără femei şi prunci vei avea destui oaspeţi în iuliu, aşa cu altă ocaziune toate le vom împlini. Sărutîndu-te cu ai mei, cu pe prea iubita familie a domniei tale, poftin-du-vă de la bunul Dumnezeu binecuvîntarea cerească şi fericire întru toţi paşii dumneavoastră, sum şi rămîi domniei tale prea iubitorii! f doritoriu frate, Octavin Bariţ, (Biblioteca Centrală Univei’sitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/1, nr. 6.) 1 Un articol mărunt, intitulat Iarăşi pentru expuzetiune, în Gazeta Transilvaniei, XXV, 1862, nr. 45, p. 179—180. Răspunsuri către cititori despre preparativele pentru Expoziţia naţională de la Braşov din 1862. 2 O a doua expoziţie românească se va putea organiza abia în 188 IU la Sibiu. 3 Dumbrăveni. 4 Leon Bariţ, alt frate al lui George Bariţ, născut la o dată necunoscută, între George şi Octaviu. A fost „econom“ în Turda, unde falimentează cumplit din cauza unor nefericite afaceri financiare. După alte nenorociri (moartea soţiei şi a fiului său Constantin pe cînd era să-şi dea doctoratul în medicină la Viena), Leon îşi ia lumea în cap şi fuge în România, în jurul anului 1880. Fire turbulentă, Leon s-a amestecat în mişcarea iredentistă a tineretului ardelean din Bucureşti, din care motiv a fost rău văzut de autorităţi. Veşnic în căutarea unui serviciu, făcîndu-i infinite mizerii sufleteşti fratelui său George Bariţ (vezi corespondenţa acestuia cu familia, din Partea întîi), Leon Bariţ îşi pierde urma spre sfîrşitul secolului. A rămas după el o fiică despre a cărei soartă nu ştim nimic. 5 „Badea de la Fîlea“ era Alexandru Bariţ, fratele mai mare al lui George Bariţ, preot în satul Filea de Jos, între Cluj şi Turda. . 6 Ibăşfaleu, 18 aug. 4862 Prea iubite bădel Au trecut 2 săptămîni de la despărţirea noastră. Cu badea Alesandru 1 am venit prin Cohalm 2, pe la şogorii mei, iar de acolo ia Ibăşfaleu 3 la socrii mei. De aici apoi badea cu nepoata Iustina4 a purces cătră casă, iar eu am rămas aici şi oi rămîne încă vreo 8 zile, după care apoi va să călătoresc la Odorhei. De cînd mă aflu aici am scris prea iubitei nepoate Victoria 5 una epistolă, în care o rog de vreo 2 note româneşti, fiindcă cu purcedea noastră grab- 323 ’nică am uitat să le aduc cu mine. Aşadar pînă îmi va trimite Victoria notele apromise, eu îi trimit una notă care la Victoria nu îmi aduc aminte să o fi auzit, care însă auzind-o eu aici, foarte mi-a plăcut. De cumva i-ar face Vie*-toriii plăcere, foarte bine mi-ar pare. Sum sănătos cu ai mei împreună, cu cari salutîndu-vă şi sărutîndu-vă fierbinte, cu toată iubita şi scumpa familie a domniei tale, în fine sum şi rămîn al domniei tale iubit[oriu] dorit[oriu] frate. , Octaviu Bariţ. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/1, nr. 7.) 1 Alexandru Bariţ (vezi aci supra nr. 5, n. 5). 2 Azi Rupea, în judeţul Braşov. 3 Dumbrăveni. 4 Fiica lui Alexandru Bariţ. 3 Fiica lui George Bariţ, alias Victoria Iuga (vezi supra, în Partea întîi, scrisorile lui Bariţ către aceasta). 7 Odorhei, 14/9 1862 Prea iubite badel Aşezîndu-mă iarăşi la locuinţa mea, după obişnuita vacaţie ce eu călătorie o petrec, doresc a te mai cerceta cu cîte una epistolă, prin care jurstă-rile vi le fac cunoscut, iar mai cu samă ca să-mi împlinesc dătorinţa frăţească cătră un prea iubit bade al meu. Ştiu prea bine că ocupaţiunile domniei tale sunt legioane, şi mai legioane gîndurile vieţii, parte străine, parte familiale, dar bun e Dumnezeu şi îţi va ajuta. Eu, din parte-mi, sum sănătos cu ai mei împreună, mulţămită Âtotputintelui. în privinţa treburilor şcolare nu s-au tîmplat nimică schimbare, poate numai pe anul viitoriu se va tîmpla, măcar am ţinut ca a mînă că în acest an va fi o mare strămutare întră profesori, şi cum că eu, în loc să fiu transpus la Csik, voi fi transpus în Oşorhei1, însă de prezent tot în £tatu quo suntem, va să zic după ştirile cele mari a strămutăriei s-au împlinit parturiunt montes, nascetur ridiculus mus 2. Salut pe d. Iuga 3, fiitoriul afin, asemenea pe ambele doamne de Iuga4. în fine, sărutîndu-te cu frăţeasca-mi amoare împreună cu prea iubita d-tale familie, sărut mîinile prea iubitei cumnată cu ai mei împreună, şi mai în firie Cornelia sărută, de la Victoria începînd pînă la Măriţa, pe toţi5, după nare sum şi rămîn, poftindu-vă toată fericitatea, al domniei tale iubitoriu frate, Octaviu Bariţ. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/1, «r. 8.) 1 Ţîrgu-Mureş. 3 „Se căznesc munţii ca să fete un şoricel de rîs“ (proverb latinesc consacrat). 3 Constantin Iuga, cu care Victoria, fiica mai mare a lui George Bariţ, se va căsători în octombrie 1862. Vezi supra, în Partea întîi, corespondenţa lui George Bariţ cu Constantin Iuga. 4 Una dintre doamnele „de Iuga“ era Zinca Iuga, mama lui Constantin (vezi în Partea întîi corespondenţa lui George Bariţ cu aceasta). A doua, neidentificată. 6 „Toţi“ înseamnă cei cinci copii ai lui Bariţ, la acea dată aflaţi încă te e&sa părintească: Victoria, Ieronim, Aurelia, Octavia şi Maria. Vezi G.B.C., VII, p. 112 —113. 8 Odorhei, 27 mai 1863 Prea iubite badel Trecut-au săptămîni de cînd nu ţi-am scris nimică, căci afară de lucruri familiale n-am avut ce scrie, iar cevaşi lucruri importante nici pînă în ziua de azi nu mi s-au dat înainte. Cu familia-mi împreună sum sănătos, mulţămită Atotputiptelui, mă aflu odihnit; singur mă neodihneşte soartea naţiunei, barem Domnul Dumnezeu să-i ajute, iar inimicilor cei ce cu neruşinare se luptă de a se supre-maliza să nu le ajute ceriul, că doară destul a fost pîn-acum. Mare impresie a făcut dieta fiitoare 1 în ei, şi mult sînge rău le-a cauzat, căci auzi pe unii zicînd: Elmegyiznk az orszăggyiilesre, de protestâlni fogunk2, şi iară pe alţii: Bele csalogatnak az orszdggyiiUs târgyaldsăba mint a lovat, eldszdr a kântart teszik fejiinkre, aztăn a nyerget a hdiunkra es igy lovabb 3. Apoi se fac adrese din părţile aceste cătră Maiestate, şi întră celelalte se află următoarele: „Mt kiildiink az orszăggyiilesre ugyan kenytelensegbdl, de annak hatârozăsdt tor-venyesnek elnem esmerjuk .... hanem keriink egy peşti orszdggyiilest etc., etc. Felseged tdrolje el a 8 frt. censust a szek[ely]fdldon, mert ezt a szekely em-ber nem ismeri, minden szekely mint nemeş census nelkiil vdlaszthatott kovetet etc. A szek[ely] foldon a kovetek szamat megkevesebitette, a mikor kulondsen a szăsz helysegekben megszaporitottau 4. Cum că deputaţi din secuime din partea românilor se vor alege la dietă, n-am nici o speranţă, în scaunul Odorheiului de deputat român nu-i nici vorbă, căci românul aici nu poate avea nici una influinţă, la număr cam 6—7 mii suflete, asemenea în Trei Scaune, de la 7 mii în sus, tot în asttel de soarte se împărtăşesc. Singurul Ciucu, cu 10—14 mii români şi iarăşi Mfureş] Oşor-heiu cu 13—14 mii gr[eco]-cat[olici] români — căci gr[eco]-răsăr[itenii] nu-i ştiu — ar putea mijloci cîte un deputat, dacă şi-ar fi avut şi ar avea bărbaţi zeloşi şi adevăraţi români, căci un număr de 50 000 suflete români să nu aibă reprezentant la dietă, îi cevaşi nedreptate strigătoare la ceriu. In secuime preoţii români, cu puţinică excepţiune, sunt foarte mişei, renegaţi, nu mişcă nimic în favoarea naţiunei. Pe acest de aici, A.B.5, mult l-am adus la cale adevărată, şi nici că are inimă rea, numai îi fricos, din zi ce merge însă capătă curagiu. Gazeta i-o dau să o cetească, şi mult se preface dintr-însa. 325 Poftindu-ţi de la Atotputintele viaţă nestorială şi fericită, fierbinte sărutîndu-vă, sum al domniei tale iubit[oriu] dorit[oriu] frate, Octavin Bariţ. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/1, nr. 12.) 1 Pentru Dieta Transilvaniei ce urma să se deschidă la Sibiu în toamna aceluiaşi an, românii, prin aplicarea — pentru prima dată în istoria Transilvaniei! — a mecanismului electoral liberal, au realizat o majoritate zdrobitoare faţă de unguri şi saşi. Dieta de la Sibiu din 1863—1864 va fi, drept urmare, un veritabil parlament românesc. Vezi Simion Retegan, Dieta românească a Transilvaniei f1863 —1864,), Cluj-Napoca, 1978. 2 „Ne vom duce la dietă, dar vom protesta/4 3 „Ne ademenesc în afacerea dietei aşa cum se face cu calul: mai întîi ne pun căpăstrul pe cap, apoi şaua pe spinare şi aşa mai departe/4 4 „Noi trimitem deputat la dietă pentru că nu avem încotro, însă hotărîrile aceleia nu le recunoaştem ca legale, ci cerem o dietă pestană etc., etc. Majestatea Voastră să şteargă censul de 8 florini pe pămîntul secuiesc, pentru că acesta secuiul nu-1 recunoaşte, tot secuiul, ca nobil, şi-a putut alege deputaţi fără vreun cens etc. Pe pămîntul secuiesc [censul] a micşorat numărul deputaţilor, pe cită vreme în locurile săseşti 1-a sporit.44 5 Preot greco-catolic în Odorheiul Secuiesc era Alexandru Boeriu (între 1844—1897). Vezi Şematismul veneratului cler al Arhidiecezei metropolitane greco-catolice de Alba-IuUa şi Făgăraş pre anul Domnului 1900, de la SîpJa Unire 200, Blaj, 1900, p. 462. 9 Odorhei, 5 martie 1864 . Prea iubite bade ! După ce cu fierbinte dragoste ţi-am primit epistola, împreună cu portretul domniei tale cel iubit, dedicat soţiii mele Veronica, parte din a mea, îţi oîerez adînca-mi mulţămită, căci foarte mare bucurie ne-ai cauzat, mai vîrtos căci eşti foarte bine nimerit. Căutînd la portretul domniei tale, ne face o îndestulire nespusă a te vedea în persoană, deşi nu întru adevăr, căci suntem despărţiţi. Bunul Dumnezeu să te ţie mult şi bine pe pămînt, ca să te-putem vedea nu numai fotogrăfat, ci şi în persoană, şi nu o dată, ci de mii de ori. ■ Îmi vine a crede că ai sosit, dulce bade, sănătos şi voios acasă, asemenea că ai aflat scumpa familie, de atîta timp depărtată, în bună stare şi sănătoasă. :: îmi scrii, dulce bade, de la Yiena, că după telegram nu ai putut să mişti niriiică în privinţa cumnatului meu Petrea 1. Eu mi-am adus aminte de aceea, Insă; fiindcă telegramul a mers de la socrii mei şi nu de la mine inmediate, n-am ştiut ce a telegrăfizat, apoi eu nici am ştiut că vor telegrăfiza, auzind că; Senatul Imperial s-au încheiat, ma m-au silit preste voia mea să-ţi scriu epistolă, care epistolă a sosit în Yiena cînd domnia ta poate erai în Braşăv. Au fost togma în ziua de Crăciunul nostru, cînd era îrigul mai mare, la Sibii cu recursu1, dar au căpătat negativă, fiind referentul sas, Haupt. 326 Cumnatul Petrea a produs testimoniu bun, însă dacă n-a fps.tr;şminent din toate studiele, nu l-au eliberat de supt asîntaţie. -• - : i, v- Dulce bade, fiind eu în acea credinţă c& Gazeta îmi va veni gratis, ea la corespondinte, după apromisiune, n-am prenumerat la Anul. Nou, şi ţreclnd zi de zi, „ săptămînă şi lună cu aşteptarea, am rămas fără gazetă- jŞu însă mă apromit cum că fără de a căpăta Gazeta gratis, voi corespunde cu Gazeta, cînd mi se vor da înainte ştiri mai interesante, iar eu în finea lui. martie, va să prenumerez la gazetă cu cea mai mare plăcere şi dorire. ; , în fine, dulce sărutîndu-te cu soţia-mi Veronica şi cu fiicele-mi Cornelia şi Victoria împreună, sum al domniei tale iubitoriu şi doritoriu;frate, " OăhviM Borti. Ca noutate: în 29 faur, aici lîngă oraşul Odorhei, intră Szombâtfălva şi Odorhei, un secui a tocat pe altul anumit Mordân Gyorgy, locuitoriu din Szombatfalva, cît îndată a murit. Ucigătoriul îi prins2 • - (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/1, nr. 13.) 1 Probabil fratele soţiei lui Octav Bariţ, tînăr din Elisabetopole care voia să se eschiveze de la militărie prin intervenţia lui George Bariţ. 2 Octav Bariţ trimite această informaţie cu speranţa că se va publica în Gazeta Transilvaniei. Nu s-a publicat. 10 Odorhei, 12 martie c.n. 1864 Prea iubite bade ! > Mai în săptămîna trecută ţi-am fost scris cîte ceva1, dorind totodată a mai înnoi corespondinţa cei dulce frăţească, care de un timp fuseră împiedecată pentru ocupaţiunile colosale a domniei tale, şi de carele sum încredinţat că nici pînă în ziua de azi n-ai scăpat. Deie-ţi ceriul putere ca toate să le poţi învinge! Dulce bade! Cu ocaziunea aceasta îţi trimit o anticvitate, diploma lui Leopold din 1701, scrisă româneşte. De cumva vei afla demnă de a o publica în Gazetă, aş face prin ea un serviciu: făcînd domnia ta un comentariu sub numele meu, precum ştii domnia ta mai bine, ca prin aceasta să mai capăt popularitate înaintea naţiunei, precum şi vază, apoi totodată m-aş ruga să-mi trimiteţi acea gazetă în care s-ar publica2. Acum de trei zile m-au rugat Henter Jânos, un aristocrat cu vază, ca să-i dau instrucţie din limba română, deci eu prea bucuros făcînd aceasta, azi i-am dat a treia oară din limba română, şi am speranţă că preste 2—3 luni îl fac român de jumătate. După toate aceste, cu ai mei fierbinte sărutîndu-te, sum şi rămîi al domniei tale iubit[oriu] dorit[oriu] frate, Octavie Bariţ. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/1, nr. 14.) 1 Vezi scris, precedentă. 327 2 „Diploma” trimisă de Oetav Bariţ era decretul împăratului Leopold I din 12 decembrie 1701, prin care asigură românilor din Transilvania dreptul de a se uni cu oricare din cele patru religii recepte sau de a-şi păstra religia orientală. George Bariţ n-a publicat această „anticvitate”, dar despre primirea ei certifică cinci ani mai tîrziu, în 1869. în articolul său Documente pentru istoria ecleziastică a romanilor (Transilvania), II, 1869, nr. 21, p. 253—257, în seria mai lungă cu genericul Clio, a făcut cunoscută în varianta ei latinească această importantă diplomă imperială, însoţind-o de o traducere modernă, în introducere spune: „în a. 1866 s-a publicat în Sionul românesc copia unui rescript împărătesc tradus în româneşte, precum se traducea înainte de aceasta cu 170 de ani, prin care împăratul opreşte strîns persecuţiunea românilor din cauza religiunei lor. Pe atunci autenticitatea acelui document fu trasă la îndoială de cătră unii oameni, carii nu-şi luaseră osteneala de a pătrunde mai departe în spiritul acelui timp”. Dar, oare, el însuşi de ce a stat la îndoială? Căci iată ce zice într-o notă de subsol la acest pasaj: „Acel document se şflase cu puţini ani mai nainte în bisericuţa românească din oraşul secuiesc Odor-hei şi era tipărit pe format folio mic, cu litere latineşti, însă cu ortografia ca vai de ea”. Dovadă că a avut în mînă documentul trimis de Octav Bariţ. 11 Odorhei, 18 iuniu 1864 Prea iubite bade ! Pentru un foarte serios obiect îmi luai condeiul în mînă, în privinţa cărjii te rog, dulce bade, să mă consultezi şi totodată să-mi fii spre ajutoriu, şi adică: Şase ani de cînd îmi chinuiesc multele zile întră străinii şi inimicii aceştia, iar acum cuget că mi-a sosit timpul ca să scap dintre ei, ca astfeli să fiu şi eu liber, căci mai mult nu pot suferi robia în care zac moraliceşte. Mai încolo, două copile ce mi le-au dat bunul Dumnezeu n-au nici un viitoriu, căci: 1° Limba maternă n-au ocaziune de a o învăţa, numai căznesc după cît aud de la mine şi cevaş de la maică-sa. 2° De vor şi creşte, în privinţa măritatului n-au nici un viitoriu şi nici un prospect. 3° Copilele-mi, aici, să cresc, întră aceşti secui, fără simţ de naţionalitate şi tot întru atîţi inimici. Multele cauze n-am pentru ce a ţi le înşira, dulce bade, căci d-ta foarte bine le poţi şti. Eu nu de bună voie am venit aici, soarta m-a aruncat, sub drăcescul absolutism, pentru care taica îi mai vinovat, căci: Qui est causa eausae est etiam cctusa causati1. Nu-i de lipsă a-mi folosi oratoria, atunci cînd un frate iubitoriu vorbeşte cu iubitul său bade cu o inimă sinceră şi deschisă şi din convingere fundamentală. Deci, dulce bade, te rog cu toată dragostea-mi frăţească, scapă-mă din tartar, vorbeşte cu bărbaţi mai mari de ai noştri, şi de cumva domn[ul] corniţele suprfem] Lâday 2 îi în Sibiu, şi cu d-lui, de cumva şi provizoriu să-mi deie una staţie, pînă la altă ocaziune, căci eu în vacaţia aceasta aş dori să scap de satană, căci 1—2 ani a-mi mai petrece aici ar fi 10 subtraşi din viaţă-mi. Apoi şi prejudeţul românilor despre mine, cum că cum pot a petrece aici, întră aceşti [...] 3 fără a fi renegat, îi imposibile. Ştiu limba română, cei ungară şi limba germană în cîtva, a scrie aceasta din urmă o ştiu bine, deci doară voi căpăta o staţie şi eu, ca cei mulţi. 323 înnoindu-mi rugarea, fierbinte sărutîndu-te şi aşteptîndu-ţi frăţiasca rezoluţiune, sum şi rămîn al domniei tale iubitoriu doritoriu frate, Octavie Bariţ. N.B. Pînă în 27 a lunei c[urente] voi fi aici, iar de aci încolo, pe vacaţie, mă voi duce la Turda, deci, dulce bade, te vei putea orienta după împrejurări unde să-mi scrii. Idem. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/1, nr. 15.) 1 „Cine este cauza cauzei este totodată cauza cauzatoare'4 (din retorica scolastică). 2 Augustin Ladai, despre care vezi G.B.C., I—'V, pass. apud indice de nume, sub voce. Era singurul comite suprem român din Transilvania (în Alba Inferioară). 3 Manuscrisul deteriorat. 12 Turda, 5 iuliu 1864 Prea iubite bade ! Scrisoarea domniei tale cu dato 25 iuniu adresată la Odorhei m-a ajuns la Ibăşfaleu, iar în ziua următoare fiind călătoriu cătră Turda, unde mul-ţămită Atotputintelui am ajuns în pace, sănătos, la frate-meu Leon, aşadar azi grăbesc ca la mult preţuita scrisoare a domniei tale să-mi dau sincerul şi frăţescul meu răspuns. Şi mai într-ntîi mă rog de iertare, dulce bade, că întră legioanele ocupa-ţiuni ale domniei tale ţi-am făcut şi îţi fac incomoditate, prin aceea ca să-mi răspunzi pentru un obiect sau altul, neavînd de la cine să cei consult, şi mai ales în obiecte mai ponderoase, cum fuseră şi togma şi acest din urmă, căci singur în domnia ta noi toţi fraţii, şi în chiar şi naţiunea întreagă ne-am răzămat, ne răzămăm şi ne vom răzăma, numai bunul Dumnezeu să te apere de tot răul, să-ţi lungească viaţa la mulţi ani, în deplină sănătate, să-ţi dea puteri fizice şi spirituale. Ce mi-ai scris în privinţa strămutărei mele din staţiunea profesorală, toate le aflu nu numai drepte şi înţelepte, dar chiar şi sînte. Eu, dar, voi fi cu paţienţă în aşteptare, pînă cînd jurstările vor fi şi pentru mine favo-ritoare, cu toate, însă, în cazul unui concurs ce l-aş face la timpul său, fără a nu vi-1 comunica mai într-un soi, nu-1 voi face. Ce e drept, eu staţia profesorală o iubesc, nu o iubesc însă acea întră secui, unde sum împrejurat cu atîţi inimici. Ce e drept, acei inimici pîn-acum nu mi-a putut strica nimic, căci nu s-au putut acăţa nici în moralitate-mi, nici în purtarea oficiului, ca să-mi capete vină, însă chiar pentru aceea că sum nevinovat îmi vine foarte cu doliu că sum exilat întră tătari şi turci, şi că n-am cu cine a conversa cu o sinceritate naturală, căci toţi sunt lupi înveninaţi şi dispreţuitori, defăimători şi înnegritori de caracter. Apoi mai tare mă doare pentru fiicele-mi ce se cresc numai cam de doamne-ajută, nici calde, nici reci. 329 în zădar insă îţi scriu şi uha şi alta, domnia ta, ca mai înţelept, îţi poţi face imaginaţie despre starea unui român care nu-i dezbrăcat şi nu vrea o dată cu capul să se dezbrace de simţul său curat şi nemaculat naţional, va să zic îndrăznesc a o asemăna cu starea creştinilor din Turcia, cu aceea deosebire că aici, întră lupii aceştia, persequare fizică nu se face, ci moraliceşte apoi pînă la ura cei mai turbată şi sălbatică. Părinţii şi toţi fraţii ne sunt sănătoşi, asemenea şi eu cu ai mei împreună, cu cari fierbinte sărutîndu-te, cu iubita domniei tale familie împreună pof-tindu-vă tot binele, sum şi rămîi al domniei tale iubitoriu doritoriu frate, Octavie Bariu (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoea, Fond. coresp., msse sertar 315/U nr. 16.) 18 Năsăud, 1 1 oct. 1864 jPrea iubite bade! La epistola d-tale cu dt0 27 l[una] tr[ecută], mă apuc cu toată dragostea frăţească a răspunde următoarele: Denumirea mi-au expediat-o de aici foarte tîrziu, cu altele împreună, căci după ce am sosit aici în septfembrie] încă a fost tot în mîna comisiunei toate actele, şi numai cătră finea lui sept[embrie] le-au expediat. Anu a fost deschisă cl. le gimnazială, profesoriu a fost Leon Pavelea2, care îi şi preot sfinţit. Acum suntem 2 inşi şi d, vicaiu3, directoriu nu este, ci d. vficariu] îi suplinitoriu. Actele mele şi a lui Pavelea, precum şi toate actele învăţătorilor din normă sunt totodată expedate, poate de prezent se află în Gherla, dar trebuie cît de curînd să sosească la Sibii. Cu domnul vicariu am vorbit, şi pe lingă că te salută cu toată reverinţa, zice că niciodată nu vom primi pentru gimnaziu nici 1 cr[ăiţar] de la stat, că venitul va acoperi spesele. De cumva însă statul voieşte să facă o generozitate, în cazul acela cu acelea 4 000 fl. să facă aici o şcoală reală, căci şi aşa încă în Transilvania nu sunt şcoli reali. Organisations-Eniwurf 4-ul avem şi comisiunea se şi ţine de dreptul alegerei, ci numai spre întărire trimit la guvern, pr[ecum] şi Haynald 5 pe ai săi. Cum că doară din comploturi să fie cevaş, pentru lumea aceasta, ci sunt aici neseari mişei, inimici a năsăudenilor, şi aceia îşi spală guşa, dar îi numai lătrătură de stele. Ei tot or rămîne de minciună şi oameni de nimica. Eu, dulce bade, nu mă mestec în nimica, căci am eu alte ocupaţiuni de ale mele oficioase şi familiale. Cvartir ieri am căpătat, cu perceptorul, şi de la el, supt un acoperămînt. Dîmu îi cel mai mare inimic năsăudenilor şi românilor, şi totodată şi vînătoriu... Acum caută să fiu foarte [prejcaut cu toate, pînă îmi va da bunul D-zeu alt cvartir. Familia mi-a sosit luni şi mulţămită lui Dumnezeu, sănătoasă, şi fetiţele, Cornelia şi Victoria, care ambele îmi sunt foarte iubite, pînă la supremul grad şi le tem ca ochii din cap. Mi se pâre că taică-rostru n-au fost aşa. Acum îmi este greu şi îmi va fi pînă mă voi vedea aşezat iarăşi, cu toate cele trebuincioase. 330 Studiile mele carele le propun în acest an sunt: matematica, limba română, limba magiară — care este ca obligatorie — şi istoria naturală. Acum *mai într-întîi am greutate cu terminii tehnici, însă îi numai copilărie. Bunul Dumnezeu să te ferească de tot răul şi să te ducă sănătos la familia cei scumpă. In fine, cu ai mei fierbinte sărutîndu-te, sum şi rămîn cu toată amoarea al d-tale iubit[oriu] dorit[oriu] frate, Octavie Bariţ. B.N. Dulcele meu, de cumva ai vreme ca să scriiîn 'Gazetă sau în Concordia şi să publici antica aceea de scrisoare ce ţi-am fost trimis de la Odorhei, .ca astfeli să dobîndesc popularitate. Duminecă am cîntat apostolul. (Biblioteca Centrală Universitară Gluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/1, nr. 17.) 1 Octav Bariţ era acum profesor suplinitor la Gimnaziul greco-catolic din Năsăud, -din aceeaşi toamnă. Scrisoarea anterioară (aci supra, nr. 12) ne lasă să înţelegem că noua slujbă şi-a găsit-o cu ajutorul lui George Bariţ. 2 Leon Pavelea, 1838—1890, profesor şi catehet la Gimnaziul greco-catolic din Năsăud Fiu al preotului Petru Pavelea din Salva, a învăţat la Năsăud şi Blaj, apoi în 1859 a fost vreme de un an student la Facultatea juridică din Sibiu. Din lipsa mijloacelor mate* Tiale, s-a mutat la Seminarul teologic din Sibiu, pe care l-a absolvit în 1863. La 4 octombrie din acelaşi an s-a deschis Gimnaziul greco-catolic din Năsăud, unde Leon Pavelea a fost încadrat imsdiat. Din 19 august 1874 a fost director al gimnaziului, funcţie pe care a ocupat-o pînă în decembrie 1889, cînd s-a îmbolnăvit. A. murit în 15 martie 1890. Despre acest harnic profesor năsăudean vezi Maxim Pop, Leon Pavelea, în Raportul al NXVII-lea despre Gimnaziul superior greco-catolic romanesc din Năsăud pentru anul scolastic 1889/90, [anuar şcolar], Sibiu, 1890, p. 13 —19; Virgil Şoţropa şi N. Drăganu, Istoria şcoalelor năsâudene, scrisă cu prilejul jubileului de 50 de ani de existenţă (1863 —1913) a Gimnaziului superior fundaţional din Năsăud, Năsăud, 1913, p. 330 — 331. 3 Acest „vicariu“ cu un rol însemnat în viaţa culturală a românilor năsăudeni din secolul trecut este Grigore Moisil, 1814—1891, originar din comuna Şanţ, absolvent de teologie la Blaj în 1840, preot în Tiha Birgăului, apoi din 1859 vicar greco-catolic al Ftodnei. Sub păstoria lui s-au petrecut .pîteva evenimente remarcabile di% viaţa românilor „grăniceri^: înfiinţarea în 1861 a Districtului autonom grăniceresc al Năsăudului (vezi Valeriu Şotropa, Districtul grăniceresc năsăudean, Gluj-Napoca, 1975), edificarea în 1863 a Gimnaziului greco-catolic din Năsăud ş.a. Despre acest întemeietor al dinastiei intelectuale a Moisililor vezi: Gregoriu Moisil, în Raportul anuale despre Gimnaziul superior fundaţional din Năsăud, 1892, p. 3-*24; Vicarul Grigore Moisil 1814—189L (Autobiografie), Bistriţa, 1926; Gavril Bichigean, La morminţul vicarului \ Grigore Moisil, în Arhiva someşanâ, VI, 1928, nr. 8, p. 138—144; Iuliu Moisil, Vicar iulGrigore Moisil^ 1814— 1891, Ibid„ XIII, 1936, nr. 19, p. 190 — 211; Idem, Un elev al Blajului: Vicarul Grigore Moisil /1814—1891/, în Cultura creştin#, 'XVII, 1937, nr. 4—5, p. 366—369; E. Boşca-Mălin, Memorandistul Gherasim Domide. Anexă; discursul lui Gherasim Domide rostit la moartea vicarului Grigore Moisil. (Extras din „Raportul gimnaziului superior dip NăsŞptd pe anul 1891—1892“/, > Bucureşti, 1944., * 4 Legiuire şcolară austriacă. , ; ; ; 5 Episcopul romano-catolic de Alba-îulia,: Haynald ;Lajos. ; 331 14 Năsăud, 15 ianuarie 1865 c.n. Prea iubite bade! Trecură mult timp de cînd nu te-am avizat despre jurstările mele şi a familiei. Acum insă dîndu-mi-se ocaziune prea favoritoare prin ilustrisimul domn căpitan suprem Alesandru Bohăţel*, care fuseră aşa de bun de mi-a promis înmănuarea acestei epistole, mă apuc deci dar, dulcele meu, ca foarte pre scurt să-ţi fac cunoscut unele lucruri. In privinţa cvartirului sum într-o stare foarte mizerabilă, căci numai una odaie am, unde sum silit a studia cu copilitele împreună, trăgîndu-mă una de căput, alta zbierîndu-mi în urechi etc. Aceste toate le-am făcut cunoscute d. consiliariu dr. Maior 2, care a şi mişcat inimile oamenilor respectivi, pentru ca să deie şi să facă cvartire naturale profesorilor. Acum vom vedea la primăvară ce o da D-zeu. Altfel, administraţiunea e în foarte nepractice mîini depusă. Dulce bade, picînd soartea pe mine pentru de a propune în gimnaziul local, întră cele studii, şi limba magiară, aşa eu, neavînd gramatici magiare scrise româneşte, m-am apucat de scrisul unei gramatici magiare după lacob Zimmerman3, pentru gimnaziele inferioare româneşti. Pînă acum am 10 coaie scrise şi or mai fi 8—10 cu totul. Metoda e practică, deşi nu în sensul strict, după toate regulele exemple şi exerciţii. Ilustrisimul d. căpitan suprem partea cea gata, dar încă necorectă, a văzut-o. Iţi va putea da desluşire mai detaiată. Eu în 6—8 săptămîni va să o gat, cînd apoi m-aş ruga de domnia ta, dulcele meu, ca barem fugitiv să o iei la critică. Insă cum ? Fi-va de ne-cese ca să o scriu curat a doua oară, sau impurumul legibil să vi-1 trimit, ca astfel făcînd corecţii domnia ta, să nu fiu silit vreo 20 coaie de 3 ori să le scriu. Sper însă că multe eroare nu vor fi, totodată mă voi ruga să mă con-sultezi, dacă vei aproba-o de bună, unde, cum să se tipărească, ca şi eu folos să am pentru osteneala cei mare, zic mare căci îmi este opul cel dintîi, apoi odaie separată ca în palmă, cărţi, bibliotecă de unde să mă ajut, nimică etc. Cum că e foarte mare trebuinţă ca să avem manuale la gimnaziele noastre, nu sufere nice dubiu, căci din contră jumătate timpul se răpeşte prin dictarea studielor, şi astfel numai jumătate progres se poate face la noi, ca la cele rom[ano]-cat[olice]. Togma astăzi am primit de la prea iubita nepoată Victoria şi de la prea iubitul cumfcat C. I. Iuga epistolă cu ambele lor portrete, şi totodată ne avizează că cu poşta aceea a pus şi una cutiuţă cuprinzătoarie de o păreche cercei, donaţi fiicei lor de botez Victoria. Pentru toate le voi mulţumi, iar portretul meu şi a nevestei mele numai după o mergere în Bistriţa îl voi putea servi cu toată amoarea, căci în Odorheiul nostru nu mai avurăm un fotograf de treabă, şi astfeli nice ne-am fotogrăfat. Cu acel prilegiu va să trimit şi domniei tale, şi părinţilor etc. îmi pare rău că părinţii nu ne sunt foto-grafaţi, căci merită recunoştinţă şi nemurire acei doi părinţi, cari se numesc părinţii lui Georgie Bariţ. Altfeli sunt sănătos, multămită lui Dumnezeu, cu toată a mea familie. în fine, bunul Dumnezeu să-ţi deie puteri fizice şi morale, şi Anul Nou să-ţi fie întru toate spre bucurie, lungit fiind astfeli întru nenumăraţi ani aducători de fericire, de bine, de sănătate, atît domniei tale cît şi prea iubitei şi scumpei d-tale familii. Ceriul să te povăţuiască, din depărtarea unde ta afli, sănătos acasă la iubita-ţi familie. 332 *. Cu ai mei împreună fierbinte sărutîndu-te, sum şi rămîi al domniei tale iubitoriu frate, Octavie Bariţ. N.B. Fratele soţiei mele încă tot nu-i eliberat de supt asîntare, procesul tot curge, poate se află cauza aceasta încă tot la Curtea Aulică în Viena. Mi-este şi groază de plîngerile soacrei. Socrul meu a răposat în Domnul încă în luna lui novembrie. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoea, Fond. coresp., msse sertar 315/1, nr. 18.) 1 Despre care vezi G.B.C., III, p. 75 n. 5 şi I—VI, pass., apud indice de nume, sub voce. în plus: Alexandru Bohâţel, în Tribuna, XIV, 1897, p. 493, 498, 522, 526; Alexandru Bohâţel ('1816—1897), îâ Calendarul Unirii, II, Blaj, 1988, p. 74—77; Iuliu Moisil, Alexandru Bohâţel 1816—1897, în Arhiva someşanâ, XIV, 1937, nr. 21, p. 578—607 (şi extras, Bistriţa, 1937); Ioan Vaida, Pagini din viaţa lui Alexandru Bohâţel, Jbid., XVII, 4940, nr. 27, p. 128-156. 2 Consilier şcolar greco-catolic la Guberniul Transilvaniei, despre care vezi G.B.C** IV, p. 334, n. 10. 3 Zimmsrmann Jakab, 1808—1878, pedagog ungur celebru şi autor prolific de manuale şcolare. A activat la cele mai mari gimnazii şi şcoli normale din Pesta. Lucrarea pe care vrea să o imite Octav Bariţ este: Magyar nyelvtan az elemi s redliskolâk haszndlatara, ediţia a zecea „îmbogăţită", Eger, 1862. Cartea este remarcabil de concentrată: doar 62 pagini. Despre el: Szinnyei Jâzsef, Magyar irok elete es munkâi, XIV, Budapesta, 1910, col. 1960-1863. 15 Năsăud, 20 aprilie 1865 Prea iubite bade ! Spuindu-mi d. căpitan suprem Al[exandru] Bfohăţel] 1 că bunul Dumnezeu te-au adus acasă de la Viena, în pace, sănătos, grăbesc deci dar a ţe aviza despre starea mea şi a familiei mele, şi totodată ca să-mi exprim dulcea şi fierbintea mea salutare şi sărutare, precum şi a familiei mele, folosesc ocaziunea aceasta. în privinţa sănătăţei, afară de fiica-mi Cornelia, suntem cu toţii sănătoşi, iar pe sărmana Cornelia de vreo 2 săptămîni au apucat-o neşte friguri şi tot a treia zi o maltratează foarte tare, apoi de rîndul medicilor stăm cam rău. Cu treburile gimnaziale încă ne aflăm mestecat, căci director nu avem, care este, adecă d. vicariu ca suplent, e om foarte slab în treburile scolastice, nu e independent, ma e simplicul cum se cade, lucru firesc apoi că oamenii simpli sunt şi buni cam de-a rîndul, deşi cînd şi cînd dau cu bîta în baltă. Despre sistema de acum nu are nice idee, eu mă căznesc cu toate a le duce la cale bună. Anu încă nice protocol nu au avut, conferinţe de lucru nu am ţinut, dar pre lingă a lor neştiinţă totuşi sunt foarte zeloşi ca nu cumva să reies deasupra lor, şi ei să rămîie ca oareşcare discipuli ai mei in privinţa tre- 333 burilor scolastice, oare apoi ar fi o mare ruşine pentru nobilii din district I căprari, strămeşteri 2 etc.; e lucru de ris, cunoscînd oamenii de aici, De un director înţelept şi activ avem foarte mare trebuinţă, precum şi de profesori practici, de cari însă nu avem speranţă că-i vom căpăta. Doi vagabunzi au la Yiena la profesură, nu au învăţat nimică şi nice vorr învăţat întărirea noastră încă nu a venit de la gubern, nu ştiu ce poate fi cauza îritîrzierei. Gvartir n-am, nice se apucă să edifice, preşedintele vicariul e un om foarte moale — leha —, şi astfel nu se îngrijeşte în favoarea învăţămîn-tului nimică. Sum silit, ca profesor, a fi cu copiii, cu familia toată întru una odaie, unde între plînsul, larma şi zgomotul copiilor sum silit a studia. Mă tem că oi fi silit a face o arătare respectivului consiliariu de scoale d. dr. Maior, ca d-lui să-i silească moraliceşte spre a face cvartir profesorilor gimnaziali,, căci cei normali toţi au. Pe anul viitoriu mai vin doi profesori, cari asemenea cu mine împreună nu vor avea cvartir. Ar fi bine ca cu ocaziunea organizărei să transmită toţi căprarii şi strămeşterii de aici, prin ccmiţate, ca amploiaţi ce şi sunt, şi în locul lor să aducă alţii aici, nişte români înţelepţi şi activi, şi în acest caz poate că districtul va avea înaintare. Gramatica magiară am gătat-o, sunt 24 coaie întregi, cuprinde în sine 30 exerciţie magiare-române şi române-magiare, iar în urma un vocabularul de o mie şi mai bine de cuvinte. Acum întru a cui interes stă a tipări această carte3 şi alte asemenea scolastice, aceea o las, că domnia ta mai bine o ştii decît mine, dadă şi mai marii scoale lor sau Societatea literară nu se silesc întru aceea ca elevii, studenţii să aibă la rhînă manuale din care să înveţe, atunci cînd nemţii şi ungurii numai se întrec şi aleg în ele, iar ncfi jumătate timpul din anul scolastic îl pierdem eu scrisul studielor, şi încă plini de erorii apoi cîţi profesori atîtea capacităţi bune, debile etc., aşa şi studiele lor sunt variate. Blaşul a greşit foarte tare că nu au crescut profesori şi că riti s-au îngrijit de studie de manuale tipărite pentru elevi. Gramatica, cînd îi pofti, dulce bade, şi vei avea timp spre a petrece cu ea vreo zi, două, îţi voi trimite-o* pre lîngă acea umilită rugare a mea, ca să-ţi dai opiniunea, precum şi unile erori ce ar fi să le îndrepţi sau să mă faci atent, spre a le îndrepta'eu. Cuget că la Viena nu vei merge, cu mult mai multe ocupaţiuni vei avea acasă decît să te mai poţi depărta. In urmă, eu ai mei împreună fierbinte şi dulce sărutîndu-te, cu prea iubita familie a dcmniei tale, svm şi remîn al dcmniei tale iubit[oriu] dor[i~ toriu] frate, Octavie Baril. N.B. Citasem a aminti cum că epistola dcmniei tale din Viena am primit-o* şi în cît se ţine despre tipărirea gramaticei, am a-ţi face cunoscut cum că fondul greniţeresc nu voieşte a o tipări, cu toate că nimene nu i-au rugat* însă am pipăit eu pulsurile a unora şi altora. Togma şi din invidie încă aceea nu ar face-o, ca din banii lor să voteze în favoarea unui ţăran 4. Obscurantismul e mare încă pe aici, dar intoleranţa e şi mai mare. De cumva togma ar fi să se tipărească, de vei afla-o d-ta demnă de tipărit, mai bine ar fi să se vîndă lui Romer sau Filtsch etc. Octavie. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napcea, Fond. coresp., msse sertar 315/1* nr. 19.) 1 1 Vezi scris, anterioară, n. 1. 334 2 Aluzie maliţioasă la tradiţia militară grănicerească a năsăudenilor. 3 S-a tipărit: Gramatica limbei maghiare pentru clâsile gimnaziali inferiori, Cluj, In Tipografia Liceului romano-catolic, 8 mic, 132[—133] pagini. A mai avut trei ediţii» -scoase de tipograful şi editorul clujean Stein Jânos (vezi scrisorile in continuare). 4 Nume pe care „grănicerii46 năsăudeni îl dădeau românilor „civili66 din alte părţi. 16 Turda, 14 iuliu 1865 Prea iubite bade! . : După un răstimp, la cîteva zile sau şi săptămîni, astăzi mă apuc să-ţi scriu cu toată iubirea-mi frăţească. Eu, dulcele meu bade, arii cam luat-o de datină în toata yacaţiunea să mă trag cătră părinţi şi fraţi, căci economia de casă nu mă împiedecă. Dorire-aş din tot sufletul şi din toată inima mea ca batăr în 2 ani o dată să vă pot cercetă şi pe dumneavoastră, depărtarea însă e prea inare ; Scumpul meu, venind eu de Ia Năsăud per Cluş, am petrecut la fratele losif1 2 zile, cu care ocaziurie m-am fotogrăfat cu familia Împreună. Yă trimit un exemplariu spre ca să-l aveţi şi domnia voastră. Defecte în această foto-grăfare sunt, dar bice s-au putut altfel cu copiii deodată, căci ei sunt neodihniţi. Soţia mea însă e bine nimerită. ^ La examenul ce l-am ţinut în Năsăud cu elevii gimnaziului], iii 27 itmiu, a fost de faţă dr. Maior, consilierul], şi rieverendisimul] d. prepozit Macedon 1 2. Eu am fost propus 4 studii în ambele clăşi: limba română, măgiară, iătoria naturală şi matematieâ cu geometria. Domnii mai sus-amintiţi, - precum s-au exprimat, au fost mulţumiţi. W rr Părinţii şi toţi fraţii ne sunt sănătoşi, precum şi eu cutoată familia mea. In fine, fierbinte şi dulce sărutîndu-te cu ai mei împreună, cu pe toată iubita^ do^iai tale familie, poftindu-ţi toţ binele, sum al domniei tale iubitorii! doritoriu frate. Octavie Baril. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/1, fir. 20.) 1 losif Baril, pare-se fratele cel mai mic al lui George Bariţ, cel mai modest ca stare socială dintre ei, om cu ocupaţii mărunte în Cluj şi în satul natal Petridul de Mijloc. 2 Macedon Pop, 1809—1873, personalitate marcantă a vieţii culturale româneşti din Transilvania secolului trecut, a fost ani îndelungaţi capelan şi profesor de religie şi istorie la Şcoala primară din Năsăud. A devenit vicar al Rodnei (1847 — 1858), apoi canonic şi prepozit al Capitulului episcopal greco-catolic din Gherla. Despre el; Constantin Moisil, Macedon Pop şi Ioane M.Lazăr, în Programa de la Gimnaziul românesc gr.-catolic din Năsăud..., 1874, p. 17 —22 ; Aurel Mureşianu; Două scrisori?ale vicarului Macedon Pop către Iacob MurSşanu, în Arhiva somesană,III, 1926, nr; 6;*>pr87-^90; Iuliu Moisil, .Vieu-riul şi prepozitul Macedon Pop 1809—1873, Ibid., XPÎI, 1936, nr. 19, p. 158 — 189 şi în voi. Figuri grănicereşti hăsăMene, I , Nasăud,1937,; p. 24—55; Victor BojOr, Prepozitul Macedon Pop, în voi. Canonicii Diecezei gr. cat. de Gherla, acum : Cluj—Gherla 1857—1937, Cluj, 1937, p. 35-64. 335 17 Năsăud, 15 faur 186$ Prea iubite bade! Cum că boala domniei tale cea periculoasă mie şi familiei mele ni cauzară cele mai mari dureri de inimă, nu voi cu nimică a demustra. Cu cît a fost mai mare durerea, cu atît e mai mare bucuria noastră a tuturor, cum că Dumnezeu te-a dat îndărăpt familiei şi naţiunei. Fratele Leon toate mi le-a scris prin cîte frase * ai avut de a trece şi cît ai avut de a pătimi. în urmă, după reîntoarcerea lui de la Braşov acasă, îmi scriseseră că domnia ta, după pulve-rile de China, te afli mai bine şi că frigurile te lăsară de tot. în spreanţă, dar, cum că domnia ta te afli mai restăurat, îţi scriu această epistolă, cu acea frăţească rugare ca, pentru numele lui Dumnezeu, să te reţin de la toate ocupaţiunile serioase, ce numai ţi-ar cauza osteneală atît trupului cît şi spiritului. Nu voi acum a aminti că după ce va aduce bunul Dumnezeu primăvara, apoi vei merge la Turda, spre ca să-ţi faci şi să-ţi afli o distracţie. Cred însă că vei afla o plăcere ca şi locurile aceste româneşti, pe la Năsăud, să le cercetezi. Oare scalda de la Rodna sau Sîngeorgiu nu ar fi de foarte maro folos pentru domnia ta? Ba eu cred că atît aerul sănătos acest de pe aici* atît locurile aceste romantice cît şi apa acei scumpă de la Sîngeorgiu şi Rodna ţi-ar întinde puteri nouă. Las însă aceste pe mai tîrziu, nu voi a te ostani cu cetirea prelungei mele epistole. Deie bunul Dumnezeu ca scrisoarea mea să te afle în deplină sănătate, pentru care nice nu încetez a ruga pre Atotputintele ca să te mai văd odată deplin sănătos. în urmă, fierbinte şi dulce sărutare. Sum al domniei tale iubitoriu şî doritoriu frate» Octavie BariL [Adresa:] Magnificul domn Georgie Bariţ, cu distintă reverinţă, la Braşov (Kronstadt). Franco. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/2, nr. 21.) 18 Năsăud, 19 aprile 186$ Prea iubite bade! La mult preţuita domniei tale epistolă cu datul 24 faur a.c., scrisă prin scumpa mea nepoată Aurelia, numai astăzi mă apuc să-ţi răspund, din aceea simplă scuză ca să nu te ostenesc, ba tocma ca să nu te silesc cumva a-mi răspunde, avînd aceea fierbinte dorire, cum că bunul Dumnezeu după ce * necazuri. 336 ie-a scăpat din mina morţei, să fii ferit de toate ostenelele, pînă la restaurarea-ţî deplin a sănătăţei. Yăzînd însă un articlu scris de domnia ta în Gazetă, numaidecît presupun că Atotputintele ţi-a dat puterea îndărătru. Doresc din inima şi din sufletu-mi ca scrisoarea mea să te afle în cea mai perfectă sănătate. Mă rog totdeodată însă ca să te reţini de la calea politică barem încă vreo 2—3 luni,, căci foarte uşor poţi, din osteneală sau din alte impresiuni influinţătoarie politice, a recădea unde ai fost. Din parte-mi, cu familia-mi împreună, mă aflu sănătos, mulţămită lui Dumnezeu. Treburile scolastice încă merg binişor. Acum s-au expediat şi instrumentul fundaţional, per Episcopia gherlană la Guverm şi la Curte etc. Era să aibă grăniţerii atac cu episcopia pentru acel instrument, din cauza unor pretensiuni ce le pretindea în parte şi episcopia, pr[imo] ca gimnaziul să fie numai gr[eco]-cat[olic], cum că profesorii şi respective cateheţii să aibă drept episcopia de a-i amova în caz de aşa, mai încolo, în înfiinţîndul convict să să primească ca stipendişti şi ţărani, nu numai grăniţeri, cu un cuvînt episcopia a ţintat cu tendinţele-i ca să facă un timp diecezan, însă n-a reuşit* căci căpitanul B[ohăţel] cu fiscalul Florian x, ducîndu-se la Gherla, aucom-planat lucrul, aşa piedeca s-au delăturat în privinţa sancţionărei instrumentului fundaţional la locurile mai înalte. Eu gramatica mea am gătat-o, dulce bade, de 4 săptămîni se află la Gherla* trimisă spre cenzurare şi aprobare, poate or ţinea-o vreo 4 săptămîni. De cumva îmi vor aproba-o, va să văd pentru tipărirea ei, ori prin prenume-raţiune, ori oi vinde-o lui Filtsch, altfel pe spesele mele nicidecît nu o voî tipări2. Joi a trecut săptămîna, fără veste, inopinate, am cumpărat prin lici-taţiune o moşioară aici în Năsăud, stătătoarie din o căsuţă şi grădină şi din două pămînturi la otar. Nefiind licitanţi alţii decît numai eu, aşa moşioara amintită a rămas pe mine cu 71 fl. v.a., scriu şeptezeci şi unu fiorini v. austriacă]. Cerînd din casa fondurilor o anticipaţiune de 71 fl. v.a., aşa am şi depus banii la oficiul judecătoresc, moşioara însă acum ajunge cel puţin 200 fl* v.a. O să bag pe cineva în casă şi sperez 30 fl. v.a. chirie pe an. Moşia a fost, a unui om mişel, băutoriu, care pînă acum şi-a băut o moşie de 1 800 fl. şi pe rînd mai toţi năsăudenii aşa vor îmbla, căci sunt de tot deprăvaţi, demoralizaţi. Preste vreo 8 săptămîni am de cuget, dulce bade, a suplica la Comitetul fondurilor grănicereşti] ca să mă denumească definitiv ca profesor gimnazial], după un serviţiu de 8 ani ca prof[esor] gimn[azial] şi un an în normă. Cred că nu voi căpăta negativă după servire de 9 ani. In fine, dulce fierbinte sărutîndu-te, cu prea iubita domniei tale familie împreună, sum al domniei tale iubitoriu doritoriu frate, Octavie Bariţ. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/2V nr. 22.) 1 1 Ioan Florian, 1829—1894, fruntaş român din părţile Năsăudului, notar districtual iar între 1871—1875 preşedinte al Tribunalului din Năsăud. A fost deputat împreună cu Ioachim Mureşanu în Dieta de la Sibiu din 1863—1864 şi s-a remarcat ca o prezenţa românească în toate problemele politice care au privit Năsăudul grăniceresc între 1861— 1875. Vezi despre el: Virgil Şotropa, Din scrisorile celor dispăruţi, în Arhiva someşeanây V, 1928, nr. 8, p. 104—115; Iuliu Moisil, Ioan Florian Ctmpianu 1829^1894, Ihid., XIV, 33? 1937, rir. ii, p. 608—624 şi îii voi. Figuri grăniţereşti năsâudene, I, Năsăud, 1937, p. 177 — 193; losif Pervain şi Ioan Chindriş, Corespondenţa lui Alexandru Papiu Ilarian, II, Cluj, 1972, p. 160—178. Corespondenţa lui Ioan Florian cu George Bariţ, aflată la B.A.R., o vom publica într-un volum următor. 2 S-a tipărit în oficina Liceului romănd-catolie din Cluj, unde Octav îşi făcuse studiile gimnaziale (vezi supra, scris. 15, n. 3). 19 • ■ • ■ Năsăud, 10 octobr. 1866 Prea iubite bade! ţ; ' Mai deunăzi ţi-am scris un şir lung de epistolă, , nu ştiu primitu-ai. Acum vin iară să te încunoştinţez cum că cu toată familia mea, mulţămită lui D-zeu, sunt sănătos, deşi colera de 3—4 săptămîni prăpădeşte înfuriat pe aici. Pînă acum s-au bolnăvit,vreo 160, iară a murit aproape la 40. pînă acum. Şi ce să te miri, că tot pe sate domneşte această coleră, aici prin jur Încă a început. ; , ... , ... Aidi;îti trimit, dulce bade, gramatica mea româno-magiară, trimit însă nimmiv2:.raxemplarie, că unul să-l înmanuezi d-lui Iacob Mureşanu. Yinzînd eu cu mia de exemplare, precum ţi-am fost scris, lui Teodor Anton, aşa tipă-rindu-mi-se numai 24 pe deasupra, gratis, nu mai ajung să dau în toate par" bile, însă va trimite Anton la. gimnazie. Yezi, dulce bade,, şi publicaţi în Gazetă această gr^maţipă b, sap, făcînd amintire despre ea, recbmăndînd-o totodată, sau în formă de anunţ, sau prenumeraţiune, punîndu-i şi preţul, care după cum i-au defipt Anton e de 70 cr., de la cantităţi mai,, mari, cu bani gata,,;15 şi 20 % rabat, iară pe aşteptare 10% rabat pe 6 luni. Cum vei cugeta domnia ta că v.a fi mai bine, aşa vei. face. De cumva ^ma iarta împrejurările ca. să tipăresc barem 2 000, le poate vinde mai ieftin, căci a doua mie vine numai cu jumătate prşţul .tipărită. Cartea, ponţinp9 coli. Şe află de vînzăre pînă acum la Tepdpr^ Anton, neguţătornvto ; Năsăud. Totodată, te rog, dulce bade, ca în timp vacant, citind această gramatică cu atenţiune, să-ţi dai părerea, şi unde ar fi de cores, încît cînd ar veni sub o a 2-a ediţiune 2, să 6%oreg. La Peştea am dat de mi-o legat una frumos, şi oi trimite-ov cît maieurînd, da de cumya norocul nu doarme şi oi cîştiga acel prexniu de 500 £1. v.a. Uitasem să-ţi scriu că studenţii i-am demis pe 2 săptămîni pe acasă, din cauza color ei şi după provocarea doctorilor. în urmă dulce şi fierbinte sărutîndu-te, sum ăl domniei tale iubitoriu doritoriu frate, = , u Octaviu Bariţ. (-Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/2, nr. 23.) 1 1 A fost anunţată în Gazeta Transilvaniei, XXIX, 1866, nr. 82, p. 328, cu sublinierea că: „Această cea de -întâia ce a ieşit pînă acum pentru învăţarea limbei maghiare, cu ajutoriul limbei române, este compusă după metodul practic cel mai corespunzătoriu spre a putea înlesni tinerimei însuşirea unei limbi străine cu totul diferite în formele ei de la natura limbei noastre4*. 1 2 Se va retipări în mai multe ediţii (vezi scrisorile în continuare). 338 . - 20 . .... ' . . : Năsăud, 28 octobre 186& Prea iubite bade ! Primindu-ţi în momentul acesta epistola cu datul 24 oct[ombrie] a.c.-* cu grabă mare îţi răspund acum îndată, căci poşta apoi pînă joi nu merge, de aici. Mă restrîng însă numai la obiectul despre care m-ai provocat ca. să-ti răspund. Năsăudenii, aici în loco, a subscris preste 70 inşi plenipotenţa. Apoi totodată Comisiunea fondurilor cu alţi grăniţeri înţelepţi au votat 300, scris* trei sute fiorini pentru spesele d-voastre, din un fond privat a comunelor* districtuluif şi pînă cînd acele comune îşi vor da ele înseşi, prin reprezentanţii săi, învoirea etc. Banii, de nu s-a expediat ieri, astăzi desigur că se. vor expedia la Turda, apoi plenipotenţa mai sus memorată a expedat-o mi' se pare în vinerea trecută la Turda, lui dr. Raţiu 1. Şi se mai aşteaptă pleni-potenţii cu sutele, din comunele districtului. Despre aceea cum că n-au vrut să subscrie plenipotenţa, aici nu e vorbă ! Ce a fost e o singură mişelie de la vreo doi, trei corifei de aici, cari în tot chipul vreu a turbura apa, şi măcar-nice ei nu ştiu pentru ce. Poate să se arete mai sfătoşi decît toţi, şi tocma şi decît Bariţ G[eorge]. De altă dată mai pe larg. Te rog, dulce bade, faceţi ceva amintire în Gazetă despre gramatica mea 2r. căci în cele ungureşti a ieşit, şi mi greu că în cele româneşti nimica amintire. Aceea ţi-am fost scris că se află de vînzare la Teodor Anton, neguţătorii!* şi librariu în Năsăud, apoi dacă îi demnă de lăudat, o lăudaţi! Acum îmi închei scrisoarea, ca să nu întîrzie de la poştă. Cu toţii suntem sănătoşi. In urmă, fierbinte şi dulce sărutîndu-te, poftindu-ţi din suflet şi dim inimă ca bunul D-zeu să te poarte în pace şi sănătos, sum al d-tale iubitoriu. frate, O. Bariţ^ (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/2*. nr. 24.) 1 Se referă la strîngerea de plenipotenţe şi bani din părţile Năsăudului, pentru sprijinirea unei acţiuni de tip prememorandist pe care şi-au asumat-o George Bariţ şi Ioan Raţiu la sfîrşitul anului 1866, pentru a salva independenţa Transilvaniei în faţa iminentului act dualist. Vezi în acest sens G.B.C., III, p. 190, n. 1. 2 S-a făcut, vezi scris, precedentă, n. 1. 21 Năsăud, 28 novembre 1866- Prea iubite bade! Cu poşta de astăzi expedez la Gazeta un articol, ca răspuns cuvenincios» la.corespondintele din Telegraful (ne)romdn. Mă rog însă ca să mi se publica aşa prost cum e scris, că toată compania lui Şagfuna] nu merită alt răspuns U 339?. De aici astăzi, mîine va mai merge un alt răspuns, In numele a tot districtului, care va arăta din nou cum că românimea de aici In d-ta are Încredere, şi nu In şarlatani etc. Acest articol apoi se va publica în toate trei foi româneşti1 2. Eu am mare prepus cum că făbricătoriul artficolului] din nr. 89 a Telegrafului e mişelul de Pfuşcariu] 3 * * * * 8, care a căpătat palma în Y. Acum fie oricare, eu pe toţi îi ating. Mişelul acesta de cavaler, cum îmi spune Florian, a scris la căpit[anul] de aici, B[ohoţel], o epistolă în care zice între altele: „Bariţ a făcut fiasco cu deputaţiunea, aşa îi trebuie dacă s-au împotrivit ca să nu meargă metropolitul“ etc. De aci cuget cum că desigur el a cioplit acel art[icol]. Aici aseară s-au compus o comisiune de 5 inşi care să gătească răspunsul potrivit şi cit de serios. Apoi asemenea alui meu vor merge mai multe, tocma şi la Umoristu. Te rog, dulce bade, ca să nu facă să nu-1 publice d. M[ureşanu] cît mai curînd, că de nu, crăp! Altfel, aici cu toţii se află foarte indignaţi şi vătămaţi, pentru tîlharii aceia. In urmă, dulce şi fierbinte sărutîndu-te, sum al domniei tale iubitoriu dorit[oriu] frate, Octaviu Bariţ. [Adresa:] Magnificului d. domn Georgiu Bariţ, cu profundă reverinţă, la Braşov. Franco. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/2 nr. 25.) 1 Se referă la o stare polemică dintre românii ardeleni adepţi ai unei atitudini radicale, de noncolaborare şi boicotare a vieţii parlamentare dualiste, numiţi în epocă pasi-vişti, şi adepţii unei atitudini active, care vedeau lupta naţională, în condiţiile date, ca pe o participare masivă şi impunătoare la Dieta de la Pesta, numiţi în general activişti. Liderul pasiviştilor era George Bariţ, iar al activiştilor Andrei Şaguna. în toamna anului 1866 Telegraful român, oficina proprie a lui Şaguna, a desfăşurat o campanie de defăimare a lui Bariţ, care se pregătea să călătorească împreună cu Ioan Raţiu la Yiena, pentru a înmîna împăratului un memoriu în numele românilor, în care să se ceară restaurarea independenţei constituţionale a Transilvaniei. în general articolele Telegrafului român îi neagă lui George Bariţ competenţa de reprezentant al naţiunii, pe motivul că teoria sa de practică politică, pasivismul, este greşită. Iată cîteva dintre aceste articole: De sub Predeal. Octobre 1866, în Telegraful român, XIV, 1866, nr. 88, p. 351—352; nr. 89, p. 356—357; nr. 94, p. 376—377, semnat „Torday alias Turtescu"; Românii ardeleni faţă cu Dieta de la Pesta. De la OU tn 19 novembre, Ibid., nr. 90, p. 359—360, semnat „Olteanul"; De sub dealul Racoţiu tn 24 nov., Ibid.t nr. 91, p. 363—364, semnat „Drep- turianul". Pe Octav Bariţ îl indignează articolul „Turteanului". Articolul trimis de el nu se va publica, George Bariţ preferind să urmărească deocamdată mersul ideilor celor de la Telegraful român. * Un foc de paie care s-a stins prea repede! Nici o foaie din Ardeal nu publică vreun articol al năsăudenilor în sprijinul lui Bariţ. De altminteri vezi şi scrisoarea următoare. 8 Se pare că sub pseudonimul „Turteanul" se ascunde mai degrabă un braşovean, decît Ioan cavaler de Puşcariu. Gel puţin aceasta este părerea lui Bariţ (vezi scris, următoare, n. 4). 340 Năsăud, 5 decembre 186$ Prea iubite bade! în 28 a l[unii] c[urente] ţi-am expedat o scrisoare, acum vin cu aceasta ca să te înştiinţez despre următoarele: Cum ţi-am amintit în epistola trecută, aici năsăudenii, respective inteligenţa, a gătit un răspuns care totodată îşi exprimă şi pe venitoriu încrederea în domnia ta *, şi a fost ca să se expedeze încă în 2a a l.cv, singur a lipsit subscrierile, pentru care a rămas încă o zi ca să se facă subscrierile. Dar ce să vezi, în 3/12, adecă luni, aici a fost alegerea deputaţilor, şi fără să se înţeleagă unii cu alţii mai nainte, alegătorii au fost conduşi prin maniera notariului districtuale 1 2, începînd el votizarea pe vicariul de aici, apoi al doilea, fireşte, căpit[anul] supr[em] B[ohăţel], aşa cu toţii alegătorii luîndu-se după el, a votizat pe vicariul3, iară vreo 3 inşi pe domnia ta. Acum le pare rău cum că pentru ce n-au votizat cu toţii pe d-ta. în urmă, ca să revin la obiectul scrisorii mele, cine a dat tonul, cine nu, după ce s-au făcut alegerea şi au prînzit cîţiva la căpit[anul] supr[em] B[ohăţel], aseară vicariul îmi spune că nu se va trimite articulu gătit, pînă atunci pînă cînd d-ta nu vei răspunde şi nu vei dezminţi aserţiunile şi bîrfele Telegrafului, referitoarie la articulul dat în numele celor cinci inşi din Turda 4, apoi făcînd d-ta aceasta, vor păşi şi ei în public cu a lor. Aceasta ţi-o scriu pentru informarea mai de aproape a domniei tale. Poate sub decurgerea prînzului au tractat despre aceasta. Dulce bade, cu poşta de astăzi iară mai trimit la Gazetă un răspuns care l-am făcut ieri „ Drepturi anului“ din Telegraf5. Cuget că va fi binevenit, fiindcă, cum văd, ei încă se silesc din toate puterile, în tot n-rul Telegrafului a scrie în contra Gazetei şi în contra d-tale, astfel dar trebuie ca şi el să capete răspunsuri în tot n-rul Gazetei. îţi mai amintesc şi aceea împregiurare, că mişelul cela de Puskâs 6 a scris aici o epistolă căpitanului, mi se vede cu scop ca să te negrească; astfel cred că a făcut şi în alte părţi. Sper, pe lîngă toate, că le vei răspunde cît se poate de bine, după meritul lor. în fine, dulce şi fierbinte sărutîndu-te, sum al domniei tale iubitoriu doritforiu] frate, Octaviu Bariţ. (Biblioteca Centrală Universitară Clnj-Napcca, Fend. coresp., msse sertar 315/2, nr. 26.) 1 Vezi scris, anterioară, inel. n. 2. 2 Ioan Florian (vezi supra, scris. 18, n. 1). 3 Grigore Moisil (\ezi supra, scris. 13, n. 3). 4 Bariţ s-a răfuit scurt şi sec cu anonimii de la Telegraful român, în articolul Odată pentru totdeauna (în Gazeta de Transilvania, XXIX, 1866, nr. 94, p. 373—374), susţinînd că „Turtescu“, „01teanu“ şi „Drepturianu" sînt trei duşmani personali ai lui, din Braşov. Apoi, după un răstimp bine regizat de Bariţ, apare un mare articol al lui Visarion Roman intitulat Scrupulozitâţi (Ibid., nr. 98, p. 389—391A unde „telegrafiştii“ lui Şaguna sînt combătuţi temeinic şi sistematic. 5 Vezi scris, anterioară, n. 1. Nici această intervenţie a lui Octav Bariţ nu s-a tipărit. 6 Ioan cavaler de Puşcariu. 341 Năsăud, 8 martie 1868 Prea iubite bade! Neprimind răspuns după trei epistole ce ţi-am adresat de la un timp încoace, venit-am la aceeaşi convingere cum că în timpii aceşti plini de politică prea uşor se poate întîmpla ca epistolele adresate d-tale să le desfacă pe la •anumite staţiuni poştali, fără să ajungă la locul lor destinat1. Din astă cauză, dar, mă mai încerc şi cu a patra epistolă, însă pre lîngă recepisă. Ţi-âm fost trimis alfabetul unguresc explicat, ca avînd d-ta timp, să-l cenzurezi şi să-l coregi2. M-a fost rugat librariul nostru, Teodor Anton, ca să-i mijlocesc un preis-•curant pentru hîrtie de la fabrica din Zerneşti. Aşteaptă mulţi cu mare sete ieşirea dicţionariului d-tale magiaro-român 3, ^şi necurmat mă întreabă cînd va ieşi de sub tipariu. In privinţă politică, cum că cum stăm noi pe aici, aşa mi se vede că le cam ştii toate, deşi din parte-mi nu mult ţi-am scris, totuşi observările făcute de d-ta în Gazetă faţă cu năsăudenii mi se impută informaţiunilor ce ţi le-aş da din timp în timp domniei tale. No, dar mie nu-mi pasă mult. Din parte-mi ignorez pe toţi ticăloşii şi servilii, astuţii şi intriganţii şi în fine vînzătorii. îmi împlinesc dătorinţele mele faţă cu şcoala, iar afară de şcoală mă aflu mulţămit în jurul familiei mele şi cu ocupaţiunea studielor. Am necaz, căci din salariul de 600 fl. nu-mi ajung ca să-mi procurez cărţi, aşadar numai cîr-pocesc în această privinţă. Altfel cu toţii suntem sănătoşi, copilele încă cresc. M-am asigurat la Societatea de Anker c^ fratele Leon, pe viaţa soacră-sa, Leon pe 1500 fl. iar eu pe 1000, aşa io plătesc pe tot anul 61 fl. Aici, acum, cum mă va lua norocul, drept că moartea cuiva e păcat, ma nice se cuvine a i-o dori, dar aceea încă e drept că poftindu-i la bătrîna viaţă îndelungată, tdtodată ne poftim şi nouă daună. Aşadar va fi cum va voi Dumnezeu. Te sărut fierbinte şi dulce cu toată familia mea, salutăm şi sărutăm pe cumnata, iubitele nepoate şi pe cumnatul Constantin, împreună Cu iubita -nepoată Victoria. Poftindu-vă tot binele, suiri al domniei tale iubitoriu frate, Octavin Bariţ. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/2, -nr. 27.) 1 Se pare că într-adevăr n-au ajuns, căci în corespondenţa lui Octav Bariţ cu fratele său George există chiar în acest loc un hiat. 2 O lucrare a lui Octav Bariţ care se pare că nu s-a publicat. 3 Se va tipări peste un an: Dicţionariu unguresc-românesc. Magyar-romdn szotăr. *'Compus de Georgie Bariţ. Editoriu şi proeditoriu, auctoriul, Braşov, 1869. , - 24 Năsăud, 11 aprile 1868 Prea iubite bade ! Cu cea mai fierbinte frăţească mulţămită am primit 6 coaie din dicţio-mariul d-tale magiaro-român1. Am arătat acest exemplariu mai multora, toţi şi-au exprimat complacerea, lăudînd tocmai şi tipariul,. care întru adevăr e frumos şi curat. Pîită acuma am cîştigat 15 abonanţi pentru dicţipnariu, dintre cari 11 inşi a plătit p[e]r a 3 fl. 20 cr. în sumă de 35 fiorini 20 cr. v. a[ustriacă], care sumă tot astăzi o şi depun la oficiul poştal de aici, spre primire din partea d-tale la Braşov. Cei 4 abonanţi vor plăti mult pînă la la mai, cînd apoi împreună cu alţi nuoi, ce încă sperez că-i voi căpăta, plătind, fără întîrziere o să spedez toată suma la mina d-tale. Fă atenţi, iubite bade, pre tipografi ca să nu comită erori, va fi greu de cumva culegătoriul nu ştie ungureşte, încă binişor. Deşi epistola mea va sosi după sărbătorile Paştilor, totuşi astăzi, ca în sîmbăta sîntelor Paşti, vă doresc şi vă poftesc sărbători fericite, sănătatea duraveră să fie împreunată cu cea mai bună îndestulare în toată privinţa. Salutarea şi sărutarea mea, şi iubitei nepoate şi iubitului cumnat Constantin. Dar Eronim 1 2 de prezent unde se află ? Io-l ştiu că frecventează drepturile în Sibii. Foarte m-aş bucura dacă mi-ar scrie vreodată, ca şi io să-i pot scrie. După care dulce şi fierbinte sărutîndu-vă, sum al domniei tale iubitoriu frate, Octavin Bariu Numele abonanţilor la Dicţionariul magiaro-român, toii din opidul Năsăud 1 Maxim Lica, asesor judecătoresc] l.exempl. 2 Dănila Lica, dtto dtto 3 Georgiu Csatt, dtto dtto 4 Ariton Mărcuş, dtto dtto 5 Ioachim Mureşanu, preş[edinte] jud[ecătoresc] 3 dtto 6 Ioan Florian, fisc 4 dtto 7 Nicolae Pop, prof. gimn.5 dtto 8 Maxim Pop, ddto 6 dtto 9 Iacob Pavelea, archiv[ar] dtto 10 Macedon Grigoriţă, notariu com[unal] dtto 11 Elie Burduhosu, protocol[ist] dtto 12 Pavel Beşianu, stud. gimn. Y cl. dtto 13 Leon Popescu, stud. gimn. III cl. dtto Notă. Fiecare a solvit cîte 3 fl. 20 cr. în sumă = 41 fl. 60 cr. v[alută] au[striacă]7. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/2, nr. 28.) 1 Vezi scris, anterioară, n. 3. 2 Ieronim Bariţ, fiul lui George Bariţ. Vezi infra, capitolul corespondenţei acestuia cu tatăl său George Bariţ. 3 Ioachim Mureşanu, 1823—1903, „un distins fiu al graniţei năsăudene, cu o frumoasă cultură şi temeinice studii juridice şi primul jurisconsult al ţinutului nostru, unul dintre marii luptători pentru drepturile grăniţerilor“, astfel îl caracterizează biograful celei ri-tăţilor din părţile Năsăudului (Iuliu Moisil, Figuri grăniţereşti năsăudene, I, Năsăud, 1937, p. 146) pe acest personaj de altminteri antrenat şi în acţiunile naţionale româneşti la scara întregii Transilvanii. Despre el, în plus: Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, I, Bistriţa, 1973, p. 206—208. O scrisoare a lui către Iacob Mureşanu s-a publicat în Arhiva Someşană, VII, 1930, nr. 13, p. 373—377. 4 Vezi supra, scris. 18, n. 1. 343 8 Nicolae Pop, originar din Agrişul de Sus, absolvent de gimnaziu în Bistriţa şi Blaj. A urmat teologia la Seminarul teologic greco-catolic din Gherla, după absolvirea căreia, in 8 septembrie 1867, a fost numit profesor suplinitor la Gimnaziul greco-catolic din Năsăud. A fost scos din rîndul dascălilor în 1873 şi trimis „in cura animarum" ca preot Ia Noieni sau Uifalăul Săsesc din apropierea Bistriţei, apoi după opt ani în Hodod-Giurtelec, în Sălaj, în fine în Sîg din acelaşi ţinut, unde a murit la o dată pe care nu o cunoaştem. Despre el: Yirgil Şotropa şi Nicolae Drăganu, Istoria şcoalelor nâsăudene..., j>. 335. 6 Maxim Pop, 1838—1892, una din gloriile culturale locale din părţile Năsăudului. După studii în satul natal Sîngeorgiul Românesc (azi Sîngeorz Băi), Năsăud şi Blaj, a *fost trimis să urmeze teologia la Seminarul greco-catolic central „Sfînta Barbara" din Yiena, unde a absolvit în 1865. în paralel cu prodigioasa activitate pedagogică la Gimnaziul greco-catolic din Năsăud, s-a manifestat şi ca om de cultură, scriitor şi gazetar, colaborînd la Gazeta Transilvaniei şi Sionul românesc. în colaborare cu Vasile Petri şi Uosma Anca a redactat revista Magazinul pedagogic, care a apărut la Năsăud, în trei tomuri (1867 — 1869), apud Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, II, Bistriţa, 1974, p. 13—17. Este coautorul faimoasei cărţi despre 1877 — 1878, Rezbelul orientale ilustrat *(Graz, 1878), împreună cu Artemiu Publiu Alexi. Manualul său de Gramatica româna a ajuns o carte faimoasă pentru multe generaţii de elevi năsăudeni. Altă lucrare a sa: Activitatea vicarilor foranei episcopeşti gr.-cat. din districtul Năsăudului, de la înfiinţarea vicariatului pină la vicariul Anchedim Pop inchisive, descrisă de Macedon Pop, prepozitul Capitlului gr.-cat. al diecezei Gherla, Budapesta, 1875 (îngrijirea textului şi adnotarea). Despre el: I. Maxim Pop, în Reportul al XXX-lea despre Gimnaziul superior fundaţitnal -din Năsăud, 1893, p. 3 —5; Virgil Şotropa şi N. Drăganu, Istoria şcoalelor nâsăudene.. .f p. 333—334; Teodor Tanco, Op. cit., II, p. 226—228. 7 Adnotată de George Bariţ: „1868. Năsăud, 11 apr., Oct. Bariţ. Abonaţi 15. Răsp. 18“ şi: „16 apr. Ios. Barac abonat la dicţionar cu f. 3, 70. Petrecuţi la catalog". 25 Năsăud, 14 iuniu 1868 Prea iubite bade! Mai aelud aici 5 fl. 40 cr. v. au. ca abonament de la doi abonanţi. Mai -am încă a primi de la trei inşi. De 5 ori i-am provocat, acum îi mai las de capul lor, cînd vor plăti îi voi şi expeda. Totodată-ţi aclud aici şi numele acelor dd. abonaţi, ca aşa să-i ai şi domnia ta spre cunoştinţă. Suntem cu toţii sănătoşi. Epistola mie adresată am primit-o, am comunicat-o cu respectivii. In fine, dulce şi fierbinte sărutîndu-te, sum al domniei tale iubitoriu frate, Octaviu Bariţ. P.S. Nu ştiu de ai primit sau nu de la Gherla şi Cluş abonanţi. Leontin 1 va fi ocupat cu căsătoria, el se căsătoreşte din Oşorhei, ia pe fata lui Fiilop, meguţătoriu tot acolo. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/2, nr. 29.) 1 Personaj neidentificat din stufoasa familie Bariţ. 20 Năsăud, 7 august 1868 Prea iubite bade! După reîntoarcerea mea de la scaldele din Sîngeorgiu, unde fui silit a petrece vreo 3 săptămîni pentru copila Cornelia, dîndu-i vreo cîteva scalde spre întărire, mă apuc a-ţi mai scrie despre starea noastră familială. De prezent ne aflăm cu toţii sănătoşi, din parte-mi m-am apucat iar de lucru, mă rog însă ca să-mi trimiţi vreo cîteva coli tipărite din dicţionariul domniei tale, ca aşa să pot continua lucrul mai cu spor şi mai corect 1.. Gramatica se va retipări în toamnă venitoarie, pentru că librariul comisionariul gramaticei mă grăbeşte, căci el zice că abia mai are cîteva, adecă nici o sută, oare sumă poate cu începutul cursului scolastic nu-i vor ajunge. Acum dînsul vede, căci i-o i-am spus cum că 2000 exemplarie îi dau în proprietatea lui pentru 250 fl. v. a., aşa ca toate spesele tipariului dînsul să le suporte. Librariul e mulţumit cu acest ofert şi stă gata ca să-i dau suma gramaticilor din proprietate. Aşadar numai vocabulariul mă împiedecă ca să o pot da la tipariu. Fiind acum de 4 ani şi mai tare depărtaţi unii de alţii, aşa nici avem ocaziune şi mod de a ne mai vedea, apoi fiindcă fotografia ce v-am trimis e numai mînjitură, din care nu mai poţi vedea şi cunoaşte persoanele, aşa, avînd aci in Bistriţa un fotograf bun, mi s-au dat ocaziune a ne fotografa io şi nevastă-mea. Cred cum că astă fotografie mai apropie de adevăr, pentru că suntem bine nimeriţi. Aşa, primiţi, dulce bade, portretele noastre cu iubire frăţească, dacă şi soartea de adevărata îmbrăţoşare ne-a lipsit deocamdată. Pe venitoriu şi copilele le voi fotogrăfa. Tot aci aclud şi stimatului cumnat şi stimatei şi iubitei nepoate Victoria 2 exemplarie. Te rog, le î[n]mănuează respectivilor cu toată iubirea. în privinţa politică grele vremi am ajuns. Sunt curios şi cu alegerea metropolitului, cum că cine va reieşi. La adunarea de la Gherla de-oi veni, bade dragă, foarte m-aş bucura, căci poate pre vreo 4—5 ani ne-om mai revedea. Cred cum că ocupaţiunile şi depărtarea nu-ţi vor concede o călătorie aşa lungă. în caz cînd ai veni şi domnia ta, mă voi repezi şi io, altfeli cu greu. în fine, dulce sărutîndu-te, sum cu toată iubirea frăţească al domniei tale iubitoriu frate, Octaviu Bariţ. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/2, nr. 30.) 1 Un mic plagiat în familia Bariţeştilor: George şi Octav Bariţ lucrau în acelaşi timp la alcătuirea unui dicţionar maghiar-român. Mai exact, lucra numai George Bariţ, în vreme ce Octav aştepta să-i vină de-a gata coaiele tipărite din bogatul dicţionar la care trudea fratele său (vezi supra, scris. 23, n. 3), pentru a-1 însăila pe al său, mai mic, dar gata lucrat. Cei doi Bariţi îşi vor corela în aşa fel munca, încît contemporanii lor nu-şi vor da seama de această afacere în familie: dicţionarul lui George Bariţ a apărut spre sfîrşitul anului 1869, iar al lui Octav Bariţ în 1870: Dicţionariu portativ maghiar-român. Pentru şcoale şi privaţi. Magyar român zsebszotâr. Tonodai s magân hasznâlatra, Cluj, în Tipografia lui Stein Jânos. Ca o ironie a sorţii, dicţionarul lui Octav Bariţ a mai avut o ediţie, în anul 1893, aducîndu-i însemnate venituri, în vreme ce George Bariţ s-a chinuit toată viaţa să-şi vîndă exemplarele din dicţionarul său de certă valoare ştiinţifică. 345 27 Năsăud, 14 august 1868 Prea iubite bade! Tocma în ziua de 7/8, cînd ţi-am expedat io o epistolă cu 2 părechi de portrete ale noastre 1, ai expedat şi domnia ta broşura a doua din dicţionariul d-tale, pentru care îţi mulţămesc cu toată dragostea frăţească. Mult o săptă-mînă şi gat extractul ce l-am avut de la litera J să-l fac, pentru că pînă aci venisem cu multă trudă şi foarte încet. Astfel însă e de tot uşor ca să lucru, căci iau numai de-a gata. Extrasul meu cam numai a cincea parte se face din tot al domniei tale. Ce m-au îndemnat însă ca cu această ocaziune şă-ţi scriu, dulce bade, e acea împrejurare căci mai nainte cu 2 săptămâni, venind căpitanul suprem de la Pestea acasă, m-au chemat la sine şi m-au întrebat cum că cam ce am io încă lucrat în privinţa cărţilor scolastice. I-am spus că am lucrat şi e gata în manuscris Sintaxa magiară1 2, apoi că de prezent lucru uii vocabularul de 8 coaie în tipariu, la finea gramaticei, şi cum că am corn şi am amplificat gramatica spre retipărire. La aceasta mi-au răspuns d-lui cum că dacă aş putea io ca să fiu gata cu toate acestea pe la începutul lui octobre, apoi parte tipărite, parte în manuscris alăturate, să suplic la Ministeriul Cultelor pentru de a-mi da* pre baza acestor documente ca producte literarie scolastice, drept de profesor cenzurat, adecă iertîndu-mi cenzura să mă recunoască de atare, şi aceasta cu atît mai vîrtos trebuie să o fac pînă în octombrie, fiindcă d-lui mi-a apromis cum că fiind acolo încă pre acela timp, la Dietă, îmi va îmbla în treabă ca să-mi exopereze memoratul drept. Aşadară, te rog, în privinţa aceasta, să-mi răspunzi bine va fi, sau nu?! Cu vocabulariul, pînă în finea lui septembrie şi nice în a lui octombrie, nu pot fi gata, ci numai în cazul dacă l-aş căpăta pînă atunci de la d-ta, iar altfel numai cu paţienţă, şi prea cred cum că d-ta încă, între legioanele ocu-paţiuni ce le ai, nu poţi să fii gata eu el pînă atunci. Acum cred că vei merge şi Ia Bucureşti. Aşadar mi se pare că tot lucrul va rămîne pînă pre anul veni-toriu, doară se va mai duce amintitul la Pestea, ca aşa dacă nu pentru naţiune, barem pentru mine să exopereze ceva bine. Te rog, dulce bade, dacă cumva îţi va concede ocupaţiunea cea neîntreruptă a d-tale, să-mi răspunzi pe scurt la obiectul acesta. în fine, dulce şi fierbinte sărutîndu-te, sum şi rămîn al domniei tale iubi-toriu frate, Octaviu Bariu P.S. în Magyar Polgdr vei ceti cît mai curînd un răspuns din partea oficiolatului de aici, în l[imba] magiară, în privinţa pers[ecutării] jidovilor de la Sîngeorg[iu]. Acel artţicol] io l-am compus, nu ştiu bine va fi ?! 3 (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/2, nr. 31.) 1 Scris, precedentă. 2 Pe care o va adăuga la ediţiile următoare ale gramaticii maghiare. 3 Nu s-a publicat în Magyar polgdr vreo astfel de lămurire. 346 Năsăud, 18 octombre 1868 , Prea iubite bade ! Din aci alăturata copie *, ce am primit-o ieri, vei vedea tot, aşadar fiind lucrul cu mult mai momentuos şi mai serios decît io să pot în meritul lucrului a mă demite, te rog ou toată iubirea ca domnia ta cit mai curlnd să-mi răspunzi, adecă să-mi stilizezi tot ce aş avea io să răspund ca părere în obiectul acesta, ca aşa pre mine să mă afle gata o întrebare ce poate să urmeze cit de curînd. Şcoalele poporale de stat poate ni-ar duce la magiarizare, aşadar după a mea* părere intenţiunea nu e favoritoarie pentru noi. Şi pînă atunci, mă voi consulta cu bărbaţi pricepători de aici, cu atît mai vîrtos ca să nu zică cum că doară fără consultarea şi opiniunea lor am făcut ceva într-un lucru atît de important, şi pînă atunci însă foarte mi-ar prinde bine opiniunea domniei tale. Din nou te rog, dar, ca în scurt timp să-mi dai desluşire. Totodată te rog ca de cumva s-au mai tipărit coaie din dicţionariul domniei tale, să-mi trimiţi. Cu această ocaziune îţi fac cunoscut şi acea împrejurare cum că io de vreo cîteva zile mi-am dat cererea la Comitetul administrătoriu scolastic de aici, pentru ca să mă denumească definitiv, precum şi ca să-mi primească -cei 6 ani serviţi la gimnaziul din Odorhei, de ani număraţi la anii de pensionare. Am arătat cum că sum în al 12-lea an în serviţiu, am produs din toate părţile atestatele cele mai bune etc., etc. Mă tem însă numai de aceea cum că cei 6 ani nu mi-[i] vor primi, care pentru mine va fi o mare stricăciune, din cauză că la rom[ano]-catolici profesorii n-au lege pozitivă despre pensiune, ci respectivul episcop, propunînd pe cutare la guvern, îi dau o pensiune cam din graţie. Am dat în zilele trecute şi la episcopul Fogarasy 2 o cerere, în care îl întreb cum că să-mi răspundă în privinţa pensionărei profesorilor rom[ano]-cat[olici], de au ei la bătrîneţe ceva pensiune, sau ba, ca aşa, pre baza aceasta să-mi pretind enumerarea celor 6 ani la gimnaziul de aici etc. Încă în astă privinţă n-am primit răspuns. Cred cum că eşti foarte ocupat, dulce bade, te rog insă cum că în cauza sus-amintită să-mi dai deslucire *. După care dulce şi fierbinte sărutînclu-te, sum ai domniei tale iubitoriu frate, Octavin Bariţ. Copia Nr 2448 Onorate domnule ! Ya fi lucru cunoscut că excelinţa sa ministrul de cult şi învăţămînt, nu demult a depus pe masa Dietei dm Pesta un proiect de legş pentru icgularea învăţămîn tului la şcoalele poporale, carele proiect, după ce ţinteşte a introduce şi scoale de stat pe lingă cele poporale confesionale, ce. se găsesc pînă acum, luîndu-se pertractare în Dietă; s-a decis ca, după ce cauza creşterei şi a învă-ţâmîntului e una cauză foarte momentoasă, care atinge tare de aproape şi interesele confesionale, înainte de ce s-ar pertracta meritorie, să se asculte toate cofesiunile, ca să se dechiare oare voi-ar acele ca să se introducă scoale desluşire. 347 de stat fără caracter şi tip de confesiune, şi spre acest scop fu aşezată din gre-miul dietei una comisiune de 25 membri, care e însărcinată a se pune în co-înţelegere cu toate comisiunile respective, ca aşa, reştiind dorinţa acestora* să poată ck părerea ce se aşteaptă de la dînsa. Preşedintele comisiunei acesteia, spectatul domn Paul Nyâry, cu datul 8 octobrie 1868 a îndreptat şi către acest ordinariat una recercare, ca în răstimp de 10 zile să i se încunoştinţeze numele tuturor bărbaţilor acelora de specialitate, cari spre scopul preatins ar fi desemnaţi prin acest ordinariat, anume de a fi întrebaţi despre ţinta preexpusă. Acest ordinariat, luînd în consideraţiune despre o parte momentozitatea cauzei ce subversează, iară despre altă parte scurtimea terminului prefipt, dară totdeodată avînd înaintea ochilor recerinţa aceea ca respectivii să fie bărbaţi de specialitate, cari să priceapă lucrul acesta după toată momentozitatea sa şi în toate privinţele şi urmările ce va să aibă, de după una consultare ţinută în ziua de azi cu fraţii consistoriali, ne-am extins atenţiunea la preţuita persoană a onoratei domniei tale, şi am cugetat a te designa pre domnia ta între bărbaţii aceia din diecesa noastră, cari vor să fie ascultaţi din partea comisiunei dietale asupra cauzei ce e supt întrebare. Deci această cercustare ţi se încunoştinţează domniei tale cu aceea, ca de cumva nu te-ai şti orienta în toată privinţa ce se recere, să găseşti de bine a te adresa cătră acest ordinariat, de unde se va da deslucirea oftată. Totunadată se prescrie că numele onoratei domniei tale va să se încunoştinţeze preşedintelui comisiunei dietale menite spre trebuinţoasa orientare. Dat în Gherla din şedinţa consistorială ţinută la 13 octobrie 1868. Ioan Vancsa m.p. [episcopul de Gherla. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. eoresp., msse sertar 315/2, nr. 32.) 1 Vezi misiva lui Ioan Vancea, în a doua parte a scrisorii. 2 Fogarasy Mihâlv, 1800—1882, episcop romano-catolic de Alba-Iulia între 1864— 1882. 29 Năsăud, 6 decembrie 1868 Prea iubite bade! Din coaiele trimise pînă la pagina 336 am şi făcut extractul, aşa aştept cu mare plăcere uimătoariele coaie. De la R pînă în capăt adecă pînă în fine, l-am făcut io. Mă vei întreba însă, dulce bade, că pentru ce am grăbit şi pentru ce sum aşa nerăbdătoriu ? Cauza e simplă, curioasă însă şi de considerat. Sunt aici între alţii doi mişei, ticăloşi, ambiţionaţi, intriganţi etc., etc. şi aceştia sunt cu numele colega meu Maxim Pop 1 şi Petri 2, dascălul de la preparandie. Ambii aceştia nu mă pot suferi. Ştii pentru ce ? Pentru că sum om de omenie, mă port bine, sum activ, şi aşa adversarii încă sunt siliţi a mă lăuda. Asta lor nu le vine bine Ia socoteală, pentru că sunt rivali ticăloşi 348 şi mîrşavi. Le mai cade lor şi aceea rău că pentru ce nu mă umilesc lor etc., etc. şi să beu în crîşmă cu ei, să fim prieteni la beute. Cu un cuvînt, omul rău nu poate vedea cu ochi buni binele in altul. Aceşti oameni, dar, prea uşor se pot demite pînă acolo ca să-mi detragă din meritul meu, zicînd că vocabu-lariul meu nu io l-am compus, ci l-am scris din al domniei tale, fiind ambele de o natură. Pentru aceea, dar, mă silesc ca vocabulariul meu să-l pot mai curînd da la tipariu, pînă nu va ieşi al d-tale. Pentru aceea, dar, am grăbit de am lucrat de la litera R pînă în fine. Primind de la d-ta literele L, M, N, O, P voi fi gata cu el, şi aşa vulpile uşor se vor putea deminţi, dacă îşi vor lua obrăznicia a calumnia. Cred că-ţi este cunoscut cum că M. Pop 3 e cumnat cu d. I. Mureşanu 4, ţine o fată de a lui popa Lazăr de aici. La gimnaziu acum avem profesori 3 «cumnaţi, 2 gineri de a lui Lazăr, a preotului, şi fecioru-so, ce va veni cît de curînd ca dr. de teologie 5. Asta, fireşte, e în contra legilor, însă fie barem toţi cumnaţi, numai să fie grăniţeri, apoi abuzuri se întîmplă, destule, ba ce e mai mult, vreu pe feciorul lui Lazăr să-l facă şi director. Iată cum se face binele şi interesul public de interes unilateral şi egoistic, prin care apoi sufere interesul public şi învăţămîntul. Aici furturile sunt dese, aşa d[e] e[exemplu] acum după olaltă au erumpt furii în 2 neguţători, de la o neguţătorie au furat preste 1500 fl. bani gata, de la a doua marfă de un preţ însemnat. Acum mai proaspăt însă iar s-au băgat furii pre fereastra unui neguţătoriu, în casa unde dormea, şi i-au furat din casă argintării şi preţioase de 5—6 sute. Mai alaltăieri au prorumpt în casa poştală de aici, de unde iar au dus bani în sumă de o mie fl. v. au[striacă]. Despre furturi mai mărunte nice amintesc. Am ajuns acolo de securitatea publică devine numai la ciomege şi la arme, căci poliţia de aici afară de vorbe goale nu dezvoltă nimica activitate în privinţa securităţei publice. Dar de la cap se Impute peştele. Prezidiul districtuale tace, le trece cu vederea abuzurile şi neglijenţa poliţiană, fără de a cugeta mai serios la urmări triste. Se crede cum că banda de hoţi s-ar susţine aici în acest opid, pentru că altfel nu e cu putinţă atîta hoţie şi furt. In alte privinţe încă stăm foarte mizerabil. Dizordine, necurăţenie, negliginţă, în cele necesarie. Activitate, zel, curaj în beuturi, in jocuri hazarde de cărţi etc. Au doară nu înaintăm cu spiritul timpului? Trist lucru, dar aşa este. Aceste, pe scurt, în interesul binelui public. Aceste mai sus înşirate despre furturile de aici sunt drepte, şi te rog, dulce bade, să formeze o micuţă corespondinţă şi să le publici în Gazeta, căci în-tr-adevăr, nu se mai pot suferi. Judele cercual, adecă poliţai, e anumit un Florian Marian, un ticălos şi jumătate, un demoralizat, un beţiv, un neglijent. Mai că putem zice că părtineşte hoţiile. Subscrierea corespondenţei poate fi: Un neguţătoriu, ca să nu se nădăiască, să nu presupună cum că doară cine ar fi corespondintele. în fine, dulce şi fierbinte sărutîndu-te, sum al domniei tale iubitoriu frate, [Octav Bariţ] P.S. Cum că coaiele vin covertate din dicţionariu e foarte bine, pentru că uşa nu ştiu ce am acolo, văzîdnu-le poate la servitoriul gimnaziului în mină. Idem. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/2, 4ir. 33.) 1 1 Vezi supra, scris. 24, n. 6. 349 2 Vasile Petri, 1833-^1905, profesor şi pedagog ardelean de faimă, unul dintre fondatorii Preparandiei greco-catolice din Năsăud. A studiat pedagogia, la Praga între 1853— 1857 şi graţie pregătirii sale adecvate s-a putut manifesta ca adevăratul spiritus rector al noii instituţii şcolare româneşti (s-a deschis în 2 ianuarie 1859). După mutarea preparandiei la Gherla, în 1869, Petri refuză să continuie a fi profesor aici, preferind să predea,, din 1870, la secţia românească a Preparandei de Stat din Deva. In 1871 se mută la Sibiu şi devine director (inspector) al şcoalelor din teritoriul fostului regiment românesc de graniţă de la Orlat. Dar în 1876 părăseşte funcţia şi se întoarce la Năsăud. Scrieri mâi importante: Elementariu sau Abecedar iu românei c, Sibiu, 1864 (cu 20 de ediţii în 200.600 exemplare); Legendariu sau Carte de cetire pentru şcolile poporale, Sibiu, 1878 (cu 16 ediţii în 90.000 exemplare); Sistemul metric manual pentru învăţători, Sibiu, .1873 p Sistemul metric pentru şcolari, Sibiu, 1876. A editat împreună cu Maxim Pop şi Cosma Anca revista Magazin pedagogic (vezi supra, scris. 24, n. 6), -apoi- .singur '.Şcoala română, la Sibiu şi Năsăud, 1876—1881, în; fine Şcoala practică, la Năsăud, între 1882 — 1886. Despre el: Yirgil Şotropa şi-N. Drăganu, Istoria şcoalelor năsâudene..p. 130—131; Iuliii Moisily Figuri grăniţereşti năsâudene, I, p. 194—210 ; Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, I, Bistriţa, 1973, p. 216—217. 3 Maxim Pop, vezi supra, scris. 24, n. 6. 4 lacob Mureşanu, redactorul Gazetei Transilvaniei. 5 Acest „doctor în teologie44 de a cărui sosire se teme Octav Bariţ, este Ioan M.. Lazâr, 1838—1872, era să fie o mare speranţă a culturii ardelene şi, desigur, o fală a năsăudenilor atît de îndrăgostiţi de istoria locală. A studiat teologia la Plai , Pesta şi Vienar audiind şi cursuri de filosof ie şi istorie universală la Universitatea din Viena, de unde s-a întors în 1869 la Năsăud cu un doctorat în teologie, cu cinci limbi vorbite la perfecţiune şi cu o zestre de cunoştinţe cum nu cunoscuse Năsăudul pînă la el. A priinit într-adevăr* un post de profesor în oraşul său natal, ca şi funcţia de director al Gimnaziului greco-catolic. în anuarul gimnaziului a publicat cîteva articole foarte competente, cel dinţii' fiind Disertaţiune despre liberul arbitriu al omului considerat atît în sine cit şi în relaţiune câirâ graţia divină (vezi Raportul... despre Gimnaziul superior fundalional din Năsăud^ anii 1869/70, p. 3-24; 1870/71, p. 3-40; 1871/72, p. 1-43; 1872/73, p. 1-26). în 1872* i s-a tipărit la Bistriţa primul fascicol dintr-o lucrare promiţătoare: Tabelele istorice sincro-nistice ale coloniilor romane din Dacia Traianâ şi ţinuturile mai tîrziu numite Dacia Aure-liană. Epidemia de holeră care a bîntuit ţinutul „grăniţăresc44 în 1873 a pus capăt vieţii lui Ioan M. Lazăr la 30 august 1873, cînd încă nu împlinise 35 de ani. Despre el: Constantin Mdisil, Macedon Pop ii dr. Ioane M. Lazăr, în Reportul.. . despre Gimnaziul superior fnndaţional din Năsăud, 1874, p. 17 — 22; Virgil Şotropa şi N. Drăganu, Istoria şcoalelor năsăudeue. .. p. 336; Iuliu Moisil, Figuri grăniţereşti năsâudene, II, Năsăud, 1939 p Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva,I, Bistriţa, 1973, p. 209—211. 30 * * * * * * * * * 30 Năsăud, 13/12 [1]86& Prea iubite bade! In zilele trecute ţi-am expedat o epistolă fără nume. Cred cum că va ieşi ceva în Gazetă, pentru că întru adevăr excesele şi-au ajuns culmea, în curs de un an 9 furturi aici, tot spargere de case, de neguţătorii etc.1 In zilele trecute am vîndut la librariul din Cluş, Ioan Stein, gramatica şi lecţionariul, de tot cu 600 fl. v. au. Gramatica am şi expedat-o joi, aşa azi mîine îmi vor sosi 300 fl. iar restul de 300 fl. mi se vor trimite după ce voî preda şi lecţionariul gata. 350 - Mă rog, dulce bade, să-mi scrii ce exemple ai cores în explicarea literelor ce ţi-am fost trimis în vara trecută, pentru ca să le am pre cînd voi căpătă corectura de la Cluş. Nu e de lipsă toată scrisoareaj ci numai amendarea exemplelor. Totodată te rog să-mi scrii că pă gramatică cum va fi mai bine de pus: „Emendată şi amplificată44, sau altfeli. Io aşa am pus2/ Măi încolo, la vocabulariul meu care constă astăzi din 50 de coaie în manuscris, şi cu extractul ce-1 [sic] am să-l fac din lierele L, M, N, Ny, 0, P se va urca la 60—65 coaie, ce nume sa-i dau, vocabulăriu, lecţionariu sau ce ? Ungurul zice zsebszoţar?, germanul dtto. Gramatica am cores-o şi amplificat binişor, aşa încît poate fi de manual cît de bunişor. Din ediţiunea 1 am căpătat 300 fl. cu care sumă mi-anf cumpărat un loc de casă aici în Năsăud. Cu aceşti 600 îl. aş vrea să mai Odific o căsuţă pe acel loc, pentru că e ticăloşia cea mai mare în privinţa cortelelor, în 4 ani m-am mutat de 5 ori, în cortele care de care mai rele. Aceste 600 fl. însă nu-mi vor fi de ajuns, voi fi silit barem 400 fl. să împrumut de undeva, şi nu ştiu de unde, căci de la fondurile aceste nu bucuros ăş împrumutai în tot anul aş refunda 100 fl. şi aşa în 4 ani şi camăta şi capitalul l-aş plăti. De la Nyâry n-am primit nimică, precum nici de la episcopul de Gherla, In privinţa şcoalelor poporale, se vede că au trecut preste toate 4. Episcopul de Gherla, după o ştire sigură din Gherla, se află dus la Viena, se zice că doară să mulţămească metropolia etc. Aş cugeta că ar fi mai bine să mi se trimită cîte 1—2 coaie din dicţionarul} în formă de epistolă. Cauza ţi-am deslucit-o în epistola trecută. Pînă acum am încongiurat de n-au mirosat pizmaşii. Pe aici încă au făcut sînge rău purtarea lui B., încă aşa indigriaţiune niceodată n-am observat, cu toate că-şi are sateliţii lui în unele persoane servile, pre cari îi foloseşte de instrument; • ^ Cu toţii suntem sănătoşi Vă sărutăm fierbinte şi dulce, Sum al domniei tale iubitoriu frate, ; - r : r • Octaviu Baril (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/2 jir;B4.) \ . ‘ / . . .... \ : 1 Gazeta Transilvaniei nu publică nimic despre aceste întîriiplări (vezi şi scris, precedentă). . r , '■ '■ ; ' . • - 2 Ediţiile a doua şi a treia din Gramatica limbei magiare pentru ciăsile gimnaziali inferiori precum şi *penlru privaţi a lui Octav Bariţ (Cluj, la Steiii Jânos,- 1869- şi\1S77) au apărut cu specificarea pe foaia de titlu: „Partea I şi dl amendată şi amplificată. Adaus partea III sintactica şi partea IV prozodica44. O a patra ediţie, Cluj, tot la Stein Jânos, 1886. :■ ; : - , ' / :'■■■ .. ■ 3 „Dicţionar de buzunar44. Acesta va fi şi titlul preferat de Octav Bariţ cînd, în 4870, îşi va tipări dicţionarul maghiar-român (vezi supra, scris. 26, n, 1). _ . 4 Vezi supra, scris. 28, acel adaus, cu adresa lui Ioan Vancea. ;; '-si-1 Năsăud, 29/12 [1]868 Prea iubite bade ! Am primit epistola domniei tale cu datul 19/22 a.c., precum şi coaiele pachetate în Transilvania. Toate cele scrise le-am preceput şi mă voi acomoda aşa ca întru toate să reies bine. 351 Cit se ţine în privinţa lui Raţiu eu Leon 1, atîta îţi pot spune, dulceî bade, cum că fără să escuz pe Leon, dr. Raţiu în modul cel mai mîrşav şi mai dejositoriu mi-au răpit din mîna mea şi din gura copilelor mele două mi,, florini v. a. Te vei mira, însă aşa este! I-am dat un proces încă din Odorhei a unui secui, de unde cîştigîndu-se procesul avea să capete 8 mii fl. v. au,, însă condiţionat i-am dat ca Leon să poarte spesele, şi pentru aceea să capete 2 mii fl. iară io să capăt 2 mii fl. că am cîştigat acel proces, şi dr. Raţiu să. capete cele 4 mii fl. Procesul l-au cîştigat acum de doi ani. Şi ce au vrut să facă dr. Raţiu ? Au luat pe secui pe ascuns, l-au dus la Oşorhei la Fogarasy,, la cumnatu-so, au făcut mărgele laolaltă, şi din tot lucrul au rezultat că el a cumpărat bunul acela cîştigat de la Gîrbova, cu un preţ bagatel,pe noi însă ne-au ignorat cu totul, ba numai îşi bate joc de noi. Au cumpărat bunul pe Partenie Raţiu 2 l-au pus inspector, iară noi suflăm în buze cu Leon, şi cîndu-1 provocăm să ne dea parte şi nouă, ne răspundea că va vorbi cu secuiul etc., vezi bine că numai se batjocorea. Se întîmplă de Leon îl dă afară din bun, pe cale legală, şi intră Leon în bun. Dar ce să vezi? Se apucă Raţiu, şi iară dă afară pe Leon etc., pînă ce şi bunul acela se vinde pe calea judecătorească, în licităţiune cu 18—19 mii. îl cumpără Capitulul din Alba-Iulia.. Acum ce au făcut ei, ce n-au făcut, în fine finala io sum scurtat de 2 mii fl.. fără de vină, şi singur din cauza caracterului cel debil a lu[i] R[aţiu] şi în urmă a lu[i] Leon. Licitarea bunului a mijlocit-o Raţiu, ca să-l poată dînsul cumpăra, dar din nenorocirea lui fiind şi Leon acolo de faţă, acesta l-au ameninţat pe cela ca să nu liciteze, pentru că n-are bani, ci vrea numai să înşele lumea. R[aţiu] s-au retras de la licitare, rămănînd bunul pe capitul. Inter duos litigantes, tertius gaudefi. Aci numai pe scurt ţi le-am înşirat, din toate însă vei putea judeca şi conchide caracterul care, sub firmă de conducătoriu a naţiunei, nu numai tunde pe bieţii oameni, ci îi şi beleşte. Date sunt sute. Toate să i le mulţă-mească la madama cea îngîmfată a lui, care-1 pune bine cu luxul cel oribil.. Fireşte, ca să-i facă pe voie se foloseşte de toate mijloacele legale şi ilegal oneste şi neoneste. Cum că Leon e om slab şi un spulbert de minte, aceea o ştiu io, dulce* bade, demult. El cu mintea lui nu va ieşi la rezultat bun. Dar pe cela încă nu dau o ceapă degerătă. Doară şi el e Răţesc■*, ca şi ceiaialţi. încă în săptămînile trecute ni-au venit o ordinaţiune ministerială în privinţa planului nou de învăţămînt introdus de bar[onul] Oetves în şcoalele din Ungaria şi Ardeal. Ne cere părerea. Aşa, colegii mei m-au rugat ca să te rog-ca să-ţi dai părerea în privinţa aceasta, ce avem de a face. Cred că planul acel nou îl cunoşti din fir în păr. Gimnaziu mic cu 4 clăşi, gimnaziu mare eu 6 clăşi şi liceu cu 9 clăşi. Io, dar, împlinesc rugarea lor. Domnia ta însă, dacă vei vedea cu scop, îţi dă părerea, dacă nu, vei fi aşa bun şi-mi vei face numai1 mie cunoscut cam ce direcţiune să ieu şi io din parte-mi ce părere să-mi dan în astă privinţă. Blăşenii, fiind provocaţi de noi, ni-au răspuns cum că ei! se ţin în cît vor putea de planul vechi. Dar ce să vezi ? Statul poate face ca. să nu dea publicitate gimnaziului, dacă nu se supune reformaţiunilor introduse de stat. Această rugare, dară, o fac cu greu, pentru că parte ştiu că eşti foarte ocupat, parte că sunt totdeodată cestiuni delicate, prin care numai te molestăm. * Adept a fui Raţiu, 352 Am întrebat şi Gimnaziul, respective direcţiunea din Braşov gr[eco]~ orfental]. Pînă acum n-am primit răspuns. Poftindu-vă sărbători fericite, fierbinte sărutîndu-vă, sum al domniei tale iubitoriu frate, Octaviu Barit $ (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/2,. nr. 35.) 1 O gravă afacere financiară între Ioan Raţiu din Turda, viitorul memorandist, si Leon Bariţ. E greu de hotărît cită credibilitate i se poate acorda acestei relatări pătimaşe a lui Octav Bariţ, căci, dimpotrivă, toate sursele ni-1 prezintă pe Leon Bariţ drept un om nechibzuit. Prezentarea ce i se face lui Ioan Raţiu în această lungă epistolă trebuie luată ca nesigură. 2 Fratele lui Ioan Raţiu. 3 Traducere textuală: „între doi inşi în litigiu se bucură al treilea“. Corespondent românesc: „Cînd doi se ceartă, ăl treilea cîştigă“. 82 Năsăud, 47/4 1868. Prea iubite bade! Iară te molestez, iară te mai incomodez! Dar ce să fac in cazuri mai excepţionali, la cine să mă adresez dacă nu şi la domnia ta? Fii bun dară, sufletul meu, şi nu te supăra pe mine. Aici acludat îţi trimit prefaţa ce ar veni la bietul meu vocabulariu. Te rog ceteşte-o şi în toată privinţa o cenzurează. Şi dacă-ţi va plăcea, bine, dar dacă nu, apoi fii aşa de bun, dacă numai vei avea atîta timp, să-mi scrii unul cît se poate de bun. Prefaţa, după a mea părere, recomandă mult pe om, şi tocmai şi cartea. Cum vei face, aşa va fi, io apoi îl voi aştepta aşa cores sau schimbat, spre întrebuinţarea necesarie. Cu Stein încă am venit în coînţelegere, el zice că mai nainte de 5—6 săptămîni cu greu va putea da vocabulariul sub tipariu, aşa, mi se vede cum că şi partea dindărăpt voi putea-o lucra din al domniei tale, de el litera R incepînd. Cu totul, vocabulariul meu va avea cam preste 50 coaie în manuscris, aşadara 12—14 coaie în tipariu. Manuscrisul e cam răruţ. După care fierbinte sărutîndu-te, sum al domniei tale iubitoriu frate, Octaviu Bariţ (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/2, nr. 36.) 88 Năsăud, 19/2 [1]86& Prea iubite bade ! După ce trecură mai bine de o lună de cînd n-am primit coaie din dicţionarul, aşa, am venit la acel cuget ca nu cumva domnia ta mi-ai expedat din următoariele coaie, adecă de la pag. 384, şi ele doară au rătăcit în altă parte,, şi nu unde ar fi trebuit. Doresc doar a-ţi face cunoscut, iubite bade, cum că io de la litera M, pag. 384 înainte, n-am primit, şi aşa dacă cumva se află 353 tipărite eîteva coaie, să ai bunătate a-mi mai trimite, în modul de mai nainte, na să lucru pe rînd, printre ocupaţiunile-mi scolastice. Cugetat-am şi aceea, din cauza întîrzierei, că doară domnia ta voieşti a-mi trimite deodată pînă la litera R, care încă va fi foarte bine. Gramatica mea a pus-o Stein sub tipariu şi merge spre terminare, tocmai astăzi încă i-am trimis o coală de corectură 1. După gramatică cred că va da îndată şi vocabulariul la tipariu. Se vede că la ei merge culesul şi tipărirea mai repede decît în Braşov la Romer et Kamner, poate au mai puţin lucru in Cluş, fiindcă sunt mai multe tipografii. Noi cu toţii, adecă io şi familia mea, suntem sănătoşi şi cu salariul cel prea moderat o căznim de pre o zi pe alta, căci toate obiectele de vieţuire sunt scumpe. Dulce sărutîndu-vă şi poftindu-vă tot binele, sum al domniei tale iubit oriu frate, Octavin Bariţ. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., insse sertar 315/2, nr. 37.) 1 Ediţia a doua, Cluj, 1869 (vezi supra, scris. 30, n. 2). 34 Năsăud, 6 aprile [1]869 Prea iubite bade! După ce am gătat vocabulariul meu, l-am trimis la Stein în Cluş, de unde am primit 300 fi. v. au. şi aşa, cu cele 300 fl. pentru gramatică, primiţi încă în iariuariu şi cu 200 fl. ce i-am avut io, cu suma de 800 fl. mă voi apuca a-mi edifica o căsuţă, adecă a o pune sub acoperiş. Cum că de unde voi căpta apoi 600 fl. ca să o termin, mă las cu speranţa în bunul Dumnezeu. Grăbesc cu clădirea căsei, pentru că-mi cpnosc năravul: dacă am bani la mină, îi cheltuiesc, şi în urmă nu cunosc riimică, aşa însă vor fi băgaţi întru un lucru folo-sitoriu, de care am mare lipsă, numai să-mi succeadă pînă în fine. Am avut speranţă că voi căpăta ajutoriu de la taica, barem vreo 200—300 fl., deşi ca împrumut. Dumnialui, însă, încă se află în criză de bani, pentru că cum îmi scrie Leon şi Iosif, taica nostru a cumpărat uri bun de la Szigeti Miklos, cu 2300 fl., una mie a plătit-o, iar 1300 fl. nu ştie de unde şi din ce să-i facă. Au laolaltă şi vincul de 100 galbini etc. Aşa, la Sîngeorgiu trebuie să depună 1300 fl. Mi se pare că taica nostru încă a ieşit din tactu-i. Nu cumva la bătrî-neţe-i să fie eludat şi păgubit! Altfeli, ambii bătrîni sunt sănătoşi. Fratele Iosif încă se află acasă la Petrid, poartă economia în locul bătrînului nostru taică. Mătuşa China a repausat în Domnul încă în toamna anului trecut. în finea vieţei sale, sărmana, ajunsese a fi adăpostită la casa părintească, însă nu după mult timp s-a mutat la cele eterne. Fie-i ţărîna uşoară! Din dicţionariu, restul mi-1 trimite, dulce bade, numai cînd vei trimite totul, adecă cînd va ieşi de sub tipariu întreg dicţionariul, pentru că pînă atunci va dura şi tipărirea vocabulariului meu pînă la litera R, ba doară nice atîta. Se va trimite deodată cu cele prenumerate. Dulce bade! Te rog în numele lui Dumnezeu şi în simţul de sînge şi frate, tn iubirea cea nemărginită ce o am către domnia ta, ca să te fereşti de pericol, 354 adecă în călătorie, in mîncări şi beuturi etc., etc. Au nu vezi că niee acum nu închiep de domnia ta? Ai cetit în Kozlony cu alegerea la Făgăraş? Zice printre altele cum că adeseori eşti întrebat de sfat şi în Bucureşti 1 etc. I. . , riiacum se vor apuca de cîte apucături şi mijloace mîrşave, numai ca să nu le steie nimene în cale. Cu toţii suntem sănătoşi. In fine dulce şi fierbinte sarutîndu-te, sum al domniei tale iubiţoriu dori-toriu frate, Octaviu Bariţ (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/2* nr. 38.) 1 Articolul Fogaras, mărcz. 13-an 1869, în Kolozsvâri Kozlony, XIV, 1869, nr. 33* p. 142-143. 85 Năsăud, 27 iuniu 1869 Prea iubite bade! Astăzi sunt 4 săptămîni de cînd prea iubitul nostru taică 1 a încetat a mai vieţui. Fratele nostru Leon mi-a fost telegrăfat ca să mă duc la înmor-mîntare, dar din cauză că poşta nu vine în toate zilele, ci numai de 4 ori pe săptămînă, aşa telegrama a sosit tîrziu, şi io cu durere n-am putut fi de faţă la actul funebral. Dumnezeu să-l odihnească! Cum am cetit din Transilvania, domnia ta încă n-ai fost acasă. Acum vin a-ţi scrie despre următoariele: Ce cugeţi în privinţa averei rămase de la tatăl nostru, nu cumva a fi de lipsă ca aceea acum să se ieie în samă, să se împartă între fraţi, ca aşa să fim asecuraţi cu toţii şi să ştim ce avem ? Sau că, doară, pusă toată averea sub curatelă, să se folosească maica noastră de ea pînă o va ţine bunul Dumnezeu în viaţă? Drept că eu am foarte mare lipsă de partea mea, şi încă tocmai în curs de un an, pentru că casa mea acum se găteşte, în 3 săptămîni se pune sub acoperiş. Pînă aci însă am bani, mai încolo nu pot mişca nici un pas. Am, dară* lipsă de 500—600 fl. v. au. ca casa să o gătesc deplin. Pînă acum am spesat preste 500 fl. v. au. Acum învaţă-mă, dulcele meu bade, ce să fac. Ajutoriu de nicăiri nu pot aştepta, ci numai de la părinţi. Foarte voios aş fi dacă unul dintre fraţi, aconto părţei mele, mi-ar da o sumă anumită, ca aşa să nu se ducă aceea realitate în mînă străină. Doară în astă privinţă badea Alesandru ar fi mai acomodat şi mai apt. De la fondurile scolastice de aici nu dau împrumut, pentru că ce o dat pînă acum se urcă la 40 000 fl. şi nu-i mai pot scoate de la unii creditori. Aşa, ei au otărît a nu mai da împrumut, ci mai bucuros bagă superfluul în casa de păstrare. Foarte bine ar fi dacă domnia ta ai putea veni pînă la Petrid în vacatiu-nea aceasta, io doară încă m-aş putea răpezi pînă acolo, şi aşa toţi fraţii ar conveni la una consultare. De cumva domnia ta nu vei lua iniţiativa în astă privinţă, apoi nu ştiu ce se va alege din tot lucrul, pentru că ceilalţi fraţi n-au încredere unul în altul, ba uşor s-ar naşte ceartă, ma încă foarte neplăcută. Cum am cetit în Gazetă şi în Transilvania, ţi-a ajutat bunul Creatoriu de dicţionariul a ieşit de sub tipariu 2, de care eu unul foarte mă bucur, cred că şi prenumeranţii de aici le vor primi ale lor în zilele aceste. Din al meu vocabu- 355 lari« s-au tipărit 2 coli încă în luna lui aprilie, iar de atunci a stat pe loc pînă alaltăieri, din cauză că Stein n-au avut hîrtie corespunzătoarie. Acum însă, sosindu-i hîrtia, va continua tipărirea şi va dura 3 luni de zile. Examenele aici le-am început, în gimnaziu, în 25, apoi în 26 şi mîine, adecă în 28, le vom termina. A fost la examene directoriul suprem Pal Sândor, şi ieri s-au dus foarte mulţumit, mai ales cu progresul făcut din limba magiară care o propun io singur în tot gimnaziul, fiindcă afară de mine nu ştie nice un profesor limba magiară. joi, dacă în 1 se vor ceti clasificaţiunile şi se vor împărţi premiele. Altfel cu toţii suntem sănătoşi. Poftindu-vă şi dumneavoastră deplină sănătate, dulce sărutîndu-vă sum al domniei tale iubitor iu doritoriu frate, -; Octavin Bariu (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/2* nr. 39.) 1 Ioan Pop Bariţ, preot în Petridul de Mijloc de lingă Turda, tatăl lui George Bariţ. Vezi despre el G.B.C., III, p. 159, n. 5. 2 Dicţionarul maghiar-român al lui George Bariţ (vezi supra, scris. 23, n. 3). 36 Năsăud, 11 iuliu 1869 Prea iubite badeJ ,V: Primindu-ţi epistola ddto 5/7, doresc a răspunde la obiectul de ereditate, cum că io am cetit testamentul părintelui nostru, şi cum îmi aduc aminte tot cuprinsul lui esenţial e că toată averea rămasă de la tatăl nostru se împarte in 6 părţi egali, cu puţină divergenţă că sora noastră va căpăta pe deasupra oareşcare pămînţel, nu ştiu unde. Aşadar în acest sens acceptez şi io testamentul de bază la împărţirea eredităţei mobile şi imobile, şi astfeli voiesc a respecta testamentul în tot cuprinsul lui. Foarte aş dori ea să mă pot şi io duce la Petrid pe timpul acela cînd vei fi şi domnia ta acolo. Mă voi sili a-mi întocmi edificarea casei aşa ca să-mi pot ajunge scopul. Altfeli, io încă mă încred în fraţii mei, şi aşa nu cred că vreunul din dumnialor ar voi a mă scurta materialiceşte. De aş dispune io preste avere precum nu dispun, încredinţez pe fiecare că din parte-mi aş abzice de partea mea şi aş împărţi-o toată între toţi fraţii, mai poate aş dona-o bietului frate IosiU De nu mă înşelă d-rul R[aţiu] cu procesul cunoscut t aşa se întîmpla. Să-i fie de bine. Suntem cu toţii sănătoşi. De cumva vei putea, dulce bade, fă-mi cunoscut mergerea domniei tale ia Petrid, barem cu 3—4 zile mai nainte. în fine, dulce sărutîndu-te şi poftindu-ţi tot binele, sum al domniei tale iubitoriu doritoriu frate, Octaviu Bariţ. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/2, nr. 40.) 1 1 Vezi supra, scris. 31. 356 37 " Năsăud, 9 noyembr. 1869 Prea iubite bade! La amabila domniei tale scrisoare cu datul 3/11 a.c. grăbesc a răspunde în următoarele. Dicţionariele le-am primit în 26 august a.c. de la Kelp din Bistriţa,; unde stătură cîtva timp. Cele 13 exempiarie le-am împărţit pe la respectivii prenu-meranţi, iară cele 17 le-am ţinut spre vînzare la mine, dintre care 6 exempiarie am vîndut pînă acum. Mai aştept vreo 3—2 săptămini, că doară se vor mai cumpăra, apoi voi să-ţi trimit preţul lor, iară cum se vor mai aduna bani, aşa asemenea voi face. Noi acum librariu nu avem, pentru că pe care l-am avut, adecă pe Teodor Anton, s-a dus în comuna Telciu cu locuinţa, întreprinde specu-laţiune de potasă. Alfel pe aici mai cu greu se cheltuiesc astfel de cărţi, pentru că amploiaţii neştiind o iotă ungureşte, nu năzuiesc a-1 cumpăra, iară studenţii sunt sărăcuţi, apoi fără bani, cum aş zice pe aşteptare, nu ma încumet a le împărţi. Dar cu încetul aceste exempiarie numai ce se vor vinde. Publicul nostru e foarte mizerabil în privinţa cărţilor, de a le cumpăra, pentru că la cei mai mulţi nu le place deloc a ceti şi a se ocupa cu literatura, ci de la crîşmă la cancelarie şi de la cancelarie la crîşmă, apoi astfel se susţine o naţiune, astfel de luceferi conduc naia lui Noe, a lui Gezig şi a lui Herş etc. Cum că pînă acum nu ţi-am scris, iubite bade, cauza a fost parte că am aşteptat ca să ştiu cu siguranţă că ai sosit acasă din Bucureşti, parte confuziu-nea şi necazul ce m-a împresurat acum de 4 luni. Nevastă-mea, adică,*-din răceală sau ştie Dumnezeu din ce, a căpătat un morb foarte greu în pîntece, se află îmflată, a suferit şi sufere şi astăzi dureri. Doctorii de aici nu o pot vindeca. Ei zic că a căpătat catar de uter, de aici apoi s-au format un exudat în pîntece şi astfel îmflare. De 4 luni dar, iubite bade, medicul şi medicinele nu se mai curmă, şi totuşi reefect nimic. Ştie bunul Dumnezeu unde vom ajunge. De altă parte, avînd puţinei bănişori, încă din luna lui iuliu m-am apucat la edificarea unei case, em spesat preste una mie fiorini v. au., am adiiS-o pînă acolo de casa se află acoperită, cu horneţele scoase. Cum mi-ai scris însă domnia ta, m-am înşelat în calcul, căci pînă aci şi cu 300 fl. am spesat mai mult precum am calculat. Apucîndu-mă însă de ea, n-am putut-o lăsa pradă tempestăţilor, ci din fundul pamîntului fui silit a o acoperi. Cum că cîte neplăceri am avut cu oamenii pînă ce am adus-o în stadiul prezent, nu-ţi pot descrie. Poporul este mult demoralizat, fără caracter şi fără simţ de moralitate, cel puţin io astfel am practizat. N-am aflat din vreo 50 de persoane unul care să nu mă insele. Apoi în privinţa măiestrilor stern fcarte mizerabil. Casa drept că va veni frumuşică cînd va fi gata. Sunt 4 odăi, una cămară, o culină şi 2 despărţituri de pefniţe, una fîntînă în curte, tot de mine făcută, cu apă foarte bună. Ce folos însă că voi fi silit a o ţinea aşa, dacă n-am bani ca pe primăvară să o găt, spre a putea locui în ea? Am avut speranţa cum că din ereditatea părintească încă în toamna aceasta voi căpăta bani, ca aşasă-mi cumpăr încă de acum vreo 300 scânduri, ca să se uşte, să-mi acordez măsariu etc., dar toate merg pe dos, unde nice nu cugetă omul se vîreşte piedecă. Bucuros mi-aş vinde partea mea cu 20—30% mai ieftin, numai să prind bani la mină. Bucuros aş plăti interese cuiva, numai să capăt împrumut 600—700 fl. ca aşa să-mi teimin casa, căci în ăst mod mai multă daună am, din cauză că colo-mi zac 1000 fl. ce nu-mi fructifică, iară ici trebuie să plătesc 80 fl pe an a rendă de casă. De la fondurile şcclesîice de aici nu se dau bani împrumut. 337 Mult mă mir de fratele Leon că nu mişcă mai cu iuţeală în cauza eredităţei. Leon ceruseră de la mine plenipotenţă şi învoire ca să se vîndă toată averea. I-am dat. Mi-a scris că domnia ta încă i-ai dat. Mai alatăieri am primit de la Leon scrisoare. Scrie că preste 3 săptămîni va fi gata cu inventariul şi cu preţuirea a tot bunului, dar tare mă mir că de 2—3 luni nu s-a putut găta acel inventariu. Scrie mai încolo Leon că după ce va fi gata cu inventariul, se va pune în eoînţelegere cu domnia ta cum că ce va fi de făcut. Spune că oamenii nu prea au bani ca să cumpere realităţi. Apoi despre preţuirea unor obiecte pentru de a plăti contribuţiunea, n-am avut ştire. Frumos lucru! Despre maica n-am primit nimică încunoştinţare, cu toate că pe fratele Leon l-am provocat de vreo 4—5 ori ca să mă informeze, şi tot fără rezultat. De ar veni la mine ca să-şi petreacă zilele cîte le mai are,mi-ar face o mare plăcere, căci grija ar fi pe dumneaei cît se poate de bună. Dar nu cred să se despartă de locul unde şi-a trăit mai toată viaţa. Nu ştiu însă cine o va griji în debilele-i bătrîneţe. Pe bietul Iosif foarte* dar foarte îl cumpătimesc. De dînsul va fi mai cu scop ca după ce se va desface obiectul de ereditate, să se tragă iarăşi la tipografie, căci altfel dînsul întru atît e de negles în privinţa literarie, încît nice un dascăl doară n-ar putea să [se] facă omul. E rău că nu mă pot duce la Petrid barem pe vreo săptămînă, fiindcă morbul nevestei nu-mi concede nice pe una zi depărtarea de la casă-mi. Faceţi ceva, dulcele meu, ca să ieşim la un rezultat favoritoriu cu ereditatea. Pentru mine cauza aceasta e foarte arzătoarie. Pentru dicţionariul mie trimis îţi mulţămesc cu frăţească dragoste. In fine, dulce şi fierbinte sărutîndu-te, cu prea iubita familie, poftindu-vă tot binele, sum al domniei tale iubitoriu doritor iu frate, Octaviu Bariţ1 (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3, nr. 41.) 1 Adnotată de George Bariţ: „Răşp. în 11 dec. în cauza clironomiei noastre, întocma ca şi lui Leon“. Năsăud, 1 ianuariu 1870 Prea iubite bade ! După o îndelungată boală de 8 luni, prea iubita mea soţie aseară la 6 oare şi-a dat sufletul în mîna Celui Potinte. Mîine va fi înmormîntarea. Durerea-mi este cu atît mai mare, cu cît am pierdut într-însa o soţie credincioasă iar copilele o mamă bună. Te sărută al domniei tale întristat frate, Octaviu. P.S. Te rog comunică şi cu iubita nepoată Victoria şi cu cumnatul Iuga. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3, nr. 42.) 358 39 Năsăud, 15 mai 1870 Prea iubite bade! Luptele continue ce acum mai bine de un an m-a stors din puteri nu ţi le pot descrie. Opt luni am păzit patul morboasei mele soţie, iară în urmă nefericitul rezultat îl ştii, ţi l-am făcut cunoscut. De cinci luni acuşi mă aflu singuratec cu orfanele-mi două copile, a cărora creştere sum silit a o conerede unor ticăloase şi nemorale servitoare, de la care tot rău şi nimică bine nu învaţă. De cînd mi-am pierdut pe prea iubita mea soţie nu ţi-am scris, căci de atunci pîriă acum am fost scufundat într-o confuziune, într-o amărăciune. Timpul însă, ca cel mai bun medic, m-a deşteptat din letargia în care căzusem, am început a mă deştepta şi a mă reculege. In deşteptarea asta a mea însă ce observai ? Am observat că ruinarea căsei şi a copilelor mele în privinţa creşterei merge cu paşi răpezi, neavînd conducătoare, neavînd mamă la casă. Am cugetat şi m-am frămîntat zi şi noapte şi am ajuns la acel rezultat cum că io numai prin a o doua căsătorie pot să scap de răul ce mă încunjură. Mi-am pus însă întrebarea: acum ori mai tîrziu? După ce m-am convins cum că neglijarea creşterei copilelor aduce cu sine mare rău şi adese nereparabil tocmai şi numai în cîteva luni, aşa, m-am determinat ca pentru interesul lor să nu întîrzii, căci îmi plîngea inima în mine cînd vedeam că sum silit a le lăsa în grija unei servitoare nemorale, silindu-mă oficiul a mă depărta de casă. Deci determinat astfel, mi-am ales persoana, viitoaria mea nevastă, care este Ana Marcianu, fiica răposatului protopop din Ocna Desului, fiica de creştere a excelen[ţei] sale Vasiliu Pop f şi totodată nepoata domniei sale. Ea se află de un an aici la frate-său Ioan Marcianu 2, teolog de Viena şi profesor gimnaziale aici. Cultura, blîndeţea şi iubirea cătră copilele-mi mă îndemnară a face pasul, ca pe ea întru adevăr încă cu finea lunei acesteia să mi-o pot introduce în casă şi în familia mea, ea pe o soţie şi ca pe o mamă. Această împrejurare prea importantă, deci dar sufletul meu, bade, am dorit a ţi-o face cunoscută, şi totodată — după datină — a vă invita la cununia mea pe finea lunei acesteia, deşi sum convms că aşa ceva e imposibile, ca să puteţi veni. De nănaşi am rugat tot pe excel[enţa] sa d. Pop şi pe soţia sa. încă n-am primit răspuns, doară pe mîine voi primi. Acum doresc a-ţi face cunoscut, dulce bade, cum că dicţionariele s-a cheltuit toate 17 exemplarele], preţul lor tocmai cînd era să ţi-1 expedez în decembrie a[nul] trecut, sărmana nevasta mea era în zilele ultime a vieţei sale, aşa m-am luptat cu mintea cum că în cazul murirei, ce se prevedea cu sigu-ritate, nu voi avea cu ce o înmormînta, căci morbul ei de 8 luni mă storsese şi mă băgară în dătorii, ce le simţesc pînă în ziua de astăzi. Deci trimiţîndu-mi şi fratele Leon 50 fl., împreună cu banii domniei tale, m-am folosit în nefericita perplexitate ce a venit preste mine, ajutîndu-mă la suportarea speselor în-mormîntărei. Acum nu mi-a rămas alta îndărăpt, decît io cu învoirea domniei tale şi în caz cînd n-ai avea lipsă mare de ei, să-ţi trimit pe rînd cîte o sumă anumită, pînă la refundarea întregei sume. în privinţa asta te rog a mă încu-noştinţa, căci din contră voi face orice, numai scădere să nu fie. Apoi edificarea căsei mă îmbătrîneşte cu totul. Barem de nu vineam la aceea idee niciodată. In apotecă am de plătit preste una sută fl. v. a. Doctorul încă nu l-am plătit. Suntem sănătoşi cu toţii. 359 In fine, dulce şi fierbinte sărutîndu-vă, sum al domniei tale iubitoriu doritor iu frate, Octaviu Baril. P.S. Dară la adunarea Asociaţiunei veni-vei? Te rog mă încunoştinţează. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp,, msse sertar 315/3, nr, 43.) 1 Vasile Ladislau Popp, despre care vezi G.B.C., I—VII, ibid., după indice de nume sub voce. 2 Ioan Marcianu} originar din Sebeş, după terminarea studiilor teologice la Viena a fost numit profesor la Gimnaziul greco-catolic din Năsăud, unde a predat pînă în 25 septembrie 1875. A demisionat şi s-a mutat la Botoşani, unde a predat limba greacă la liceu. Despre el: Yirgil Şotropa şi Nicolae Drăganu, Istoria şcoalelor năsăudene..., p. 335. 40 Năsăud, 17 iuniu 1870 Prea iubite bade ! La frăţeasca-ţi epistolă din 25 mai a.c., astăzi aflîndu-mi timp, iţi răspund cu toată iubirea-mi frăţească. Eu, iubite bade, în 5 a l[unii] c[urente], adecă în dumineca trecută, mi-am serbat actul cununiei mele eu Ana Marcianu. De naşi mi-a fost d. Alexandru Bohăţel [.. .j1 [Sărma]nele-mi copile una mamă, care deşi în astă privinţă nu va pptea suplini pe mult iubita lor mamă, sper însă că va suplini acea îngrijire prin care copilele-mi să poată scăpa de o ruinare atît morală cît şi fizică, şi cu deosebire cea mai mare, Cornelia, care pînă în ziua de astăzi se află într-o stare foarte abnormală în privinţa sănătăţei şi pe care şi pînă acum numai prin o grige foarte 1 întinde şi remediu. Ne pare foarte rău că nu te poţi apromite cu venirea la Năsăud. Cred însă şi ştiu greutăţile unor asemeni călătorii. Cărţi de la Bucureşti pînă în ziua de astăzi n-am primit. Mi se pare, precum am înţeles, că stau baltă la ordinariatul din Gherla. S-a făcut rugare de aici, prin direcţiune. Pregătirile pentru primirea adunărei generale a Asociaţiunei stau pe un picior tare slăbuţ, precum e datina pe aici, a vorbi multe şi a face puţin. Pregătiri însă tot se fac, rezultatul se va vedea. Dar, iubite bade, pe iubita mea nepoată Aurelia 2 după cine ai de cuget a o mărita? Sum curios a şti, fiindcă mă interesează de venitoriul şi de fericirea iubitelor mele nepoate. De la Inspectoratul şcoalelor poporale mi-a venit provocare dacă aş voi să primesc profesoratul pe 2 luni de vacaţiune, la învăţătorii comunali, in loco Dees 3, pentru un honorariu de 100 fl. pe ambe lunile. Am răspuns că pentru un astfeli de honoratiu bagatel nu pot primi, ci sum gata de a primi pentru un honorariu de 300 fl., spese de călătorie şi de cortel, toate aceste pe acele 2 luni de vacaţiune, iuliu şi august. Mi-am motivat răspunsul foarte bine pentru ce nu pot primi mai ieftin. Acolo in loco Des nu capătă pe nimene ca să poată pro- 360 pune in 2 limbi, adecă ungureşte şi româneşte, iară din alte oraşe cu greu seva rezolva cineva ca pe 2 luni să se strămute în Des, apoi acolo din nou să studieze să-şi procureze cărţi şi să trăiască aşa zicînd în 2 locuri. Şi cu deosebire pentru un om cu familie e ceva de totul greu. De vreo 4 zile s-a acăţat nişte friguri de mine, căci m-a pus păcatele de am mîncat pomiţe — fragi , fiind stomacul în stare nu prea normală. Sper însă că în scurt va să scap de ele. Vă sărutăm cu toţii cu toată iubirea, după care sum al domniei tale iubi-toriu frate, Octavin Baril. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3, nr. 44.) 1 Lacune în text. Manuscrisul rupt. 2 Aurelia Bariţ, fiică a lui George Bariţ, se va căsători cu Alexandru Ylad din Orăştie. 3 Dej. 41 Năsăud, 27 iuliu 1.871 Prea iubite bade ! Cumnatul meu Ioan Marcian \ împreună cu Maxim Pop 2; ambii profesori gimnaziali aici în Năsăud, în urma publibărei concursului pentru traducerea comentarielor lui Iuliu Cesar, s-au apucat şi au tradus acest op, care astfel gătit l-a şi trămis Academiei Ştienţifice Române din Bucureşti, pentru ciştigarea premiului publicat. Ei s-au rugat de mine ca să te rog, de cumva va fi eu putinţă, a le sprijini opul lor tradus, ca aşa să cîştige ei premiul respectiv. Moto le este: Nihil enim est in historia pura et iluştri brevitate dulcius (Cicero3). Este lucru natural că împlinirea acestei dorinţe-depinde: 1° dacă este putinţă sau ba ca domiiia ta să mijloceşti în favoarea lor; 2° corespunde opul scopului sau ba, az az meguti-e a merteket ? 4 Mai încolo depinde de la înţelepciunea domniei tale. în fine fierbinte sărutîndu-te, sum al domniei tale iubitoriu doritoriu frate, Octaviu Barit P.S. E de însemnat că din premiul acela şi eu aş trage folos. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3, nr. 45.) 1 Supra, scris. 40, n. 2. 2 Supra, scris. 24, n. 6. 3 O curioasă tentativă de a-1 corupe pe George Bariţ! Societatea Academică Română lansase în 1869 un concurs dotat cu premiul de 150 galbeni, pentru traducerea comentariilor lui Iuliu Caesar, De bello gallico. în adunarea generală a Societăţii din 12 august 361 1871, se prezintă im vast referat intitulat Raportul comisiunei însărcinată cu cercetarea, manuscriptelor de traducţiunea comentariilor lui Iuliu Cesare De bello gallico, purtînd semnăturile lui George Barit, ea preşedinte al comisiunii, Iosif Hodoş, Nicolae Ionescu, I. G. Massim şi Alexandru Odobescu. Se raportează despre patru manuscrise sosite pe adresa Societăţii, numite de comisie A, B, G şi D, care sînt examinate minuţios şi comparativ. Manuscrisul lui Ioan Marcian şi Maxim Pop este cel siglat cu G, căci poartă motoul amintit în scrisoare. Dar comisia constată că manuscrisele A şi B sînt mult superioare lui G şi D. între A şi B comisia nu poate face o departajare netă, încît propune ca premiul să fie împărţit între cei doi traducători. Cît despre manuscrisul A, acesta urmează să fie tipărit pe cheltuiala Societăţii Academice. Vezi Analile Societăţii Academice Române, tom. IV, ses. an. 1871, p. 23—45. Manuscrisul A aparţine lui G. Copăcineanu şi s-a tipărit în 1872: Comentariele lui Caiu Iuliu Cesare de belul galic. Traduse de C. Copăcineanu. Tipărite si premiate din Fondul Cuza de Soc. Academică Română, Bucureşti* 1872. 4 „Dacă merită.46 Năsăud, 16 nov. 1871 Prea iubite bade! Yă scriu într-o cauză neplăcută atît mie cît şi domniei tale, şi mai ales domnii tale, cînd îţi răportăm lucruri neplăcute şi dejositoare. Să mă ierţi,, sufletul meu, că te molestez pe domnia ta, ca pe unul ce ai ocupaţiuni legioane, în loc ca întru adevăr să te cruţăm barem noi, fraţii, căci străinii destul te molestează şi te necruţă. Ce am însă/ca să-ţi fac cunoscut, îmi este dătorinţa, căci taie în cauza noastră familială. Apoi, precum mi-ai scris, nice-ţi sunt cunoscute. Ca să fiu bine înţeles, le voi lua din punct în punct şi oarecum sistematice. Aşadară: 1. Am plenipotenţat eu şi domnia ta pe fratele Leon în cauza noastră ereditarie. Ce s-au întîmplat însă ? Fratele nostru Alexandru s-a indignat foarte pentru asta, mi-a aruncat, fiind mai an la Filea, că nu l-am aflat pe dînsul demn a-1 plenipotenţa ca pe mai bătrîn. Asta spre cunoştinţa d-tale. 2. Cînd am făcut partea tuturor în realităţi, mie singur mi-a făcut parte cu 168 fl. mai puţin, punînd de cauză că altfel n-au putut împărţi realităţile. Dar tot Leon îmi scria pe atunci că am a mă despăgubi de la dînsul şi de la. fratele Alexandru, fiindcă dînşii cu atîta a căpătat mai mult. Tot mai an, fiind acasă, am cerut competenţa mea de la fratele Alexandru, adecă jumătate de la 168 fl. Mi-a răspuns că d-lui nu ştie nimică de aceasta, ci atîta ştie că Leon căpătînd cu 168 fl. mai mare parte, are să-mi plătească sau să mă recompenseze, Leon şi nu d-lui. Intrebînd pe Leon de asta, au început a-mi face o socoteală, şi aşa a-mi anula pretensiunea mea de 168 fl., şi anume: a) Că mi-a trimis 50 fl. la Năsăud cînd a răposat nevastă-mea Yeronica. Asta e dreaptă, dar cu restul 118 fl. nu ştiu ce a făcut. b) A zis că cealaltă sumă, adecă 118 fl. i-a plătit la Anker pentru mine,, la una societate de asecurare. Dar nu e adevărat, pentru că eu de la acea societate am fost abzis de a plăti. Cînd i-am scris însă lui Leon această abzicere, nice că mi-a răspuns nimica. Ambii am fost în companie la această asecurare, dînsul însă plăteşte poate şî acum pentru ambe părţile, în favoarea lui însă,, şi nu întru a mea. Aici dară am pretensiune de 118 fl. 362 3. Au fost o mulţime de bucate rămase de tatăl nostru, şi despre toate aceste atît Leon cît şi Iosif mi-au scris pînă aproape de moartea iubitei noastre mamă că sunt şi că toţi şi-au luat partea numai Octaviu nu etc. Am scris lui Leon ca să-mi scoată partea mea, mi-a scris In 3—4 rînduri că mi le va scoate şi-mi va trimite preţul lor. Nu mi-a scos, nice nu mi-a trimis nimică, cu toate că ei cu toţii şi-a scos partea. Am scris in cauza bucatelor la fratele Alexandru. D-lui mi-a scris şi mai cu forfoi, că ţigana amică mamei noastre a furat toate bucatele, prin urmare, nu-i de unde să se pretindă. Am scrisoare însă de la Iosif, în care stă curat că fratele Alexandru şi-a semănat toată eclezia cu bucatele comune, apoi că dînsul, adecă Iosif, încă şi-a semănat pămîntele, că Leon şi-o dus acasă la Turda, Veronica la Molosig etc. Leon, de altă parte, îmi scrie că sunt bucate şi la moară, adecă la morariu, ca restanţă îmi apro-mite că le va scoate şi-mi va trimite partea mea. Nu mi-a trimis însă nimic. 4. Tot cînd am fost la Filea, în primăvară a trecut anul,-.Îmi spusă fratele nostru Alexandru că Leon a primit la sine, ca plenipotenţat, urmă-toariele sume: a) Bani gata .................................. 90 fl. — b) Pentru fîn vîndut de la Petrid ............. 420 „ — c) De la odaia Sîncrai, pentru fîn vîndut ...... 120 „ — d) Pentru una pădure vîndută ...... 240 fl. 40 cr. e) Două păduri vîndute........................ 140 „ — Suma: 1010 fl. 40 cr. 5. Tot Leon a primit, ca plenipotenţat, toate contractele sunătoare despre dătoriile active. Ce a scos, ce n-a scos, el va şti. 6. La comună sunt 1 200 fl. pentru superedificate. Leon mi-a scris că avem să căpătăm fiecare frate din 6, cîte 20 fl. pe an, din cauză că comuna a fost deobligată a plăti din suma sus scrisă cite 120 fl. pe an la iubita noastră maică. Neplătind însă comuna nice o rată, avem noi să le scoatem. Scriindu-i şi rugîndu-1 eu pe Leon ca să-mi trimită, dară, şi partea mea, ca plenipoten-ţatul meu, mi-a răspuns că Alexandru a scos pe cale ilegală rata primă, şi aşa să mă rog de Alexandru să-mi deie competenţa mea de 20 fl. Eu la aceasta i-am scris că să facă bine dînsul şi ca plenipotenţat să mi-o scoată dînsul. La asta însă acum de 8 luni nice nu mi-a răspuns nimică. Am scris tot pentru banii aceştia la fratele Alexandru, în 2 rînduri şi încă o dată cu recepisă. Nice nu mă merită a-mi răspunde, nice o iotă. Acum a trecut timpul, mi se pare, şi la a 2-a rată. Cum că ce se fac cu banii, nu ştiu nimică, căci acum nice nu vreau a-mi răspunde nice unul. 7. Tot Leon mi-a scris încă în anul trecut că sunt nişte case zilereşti rămase, care încă să se vîndă. Apoi mobilele, recuisitele economice etc., etc. Despre toate aceste acum nu face nice amintire fraţii noştri. Din toate aceste dar, vei putea vedea, sufletul meu, cum că pretensiunile mele sunt drepte, şi anume competenţa mea de 118 fl. la Leon. Apoi din bucate, din suma de 1 200 fl. de la comună şi subtrăgîndu-se spesele şi pasivele din celelalte sume, şi anume din 1014 fl. apoi din dătoriile active etc. Din rest încă pretind, de va fi rămînînd. Socoteala însă nice unul nu mi-o dă, se vede că nu le pasă. Ma mă tem că în urmă ne vor lua pentru dătorii pe noi toţi erezii ca să plătim, pre lîngă toate sumele ce a fost în abundenţă spre acoperirea dătoriilor pasive. Mai an, cînd nu era uniţi în cugete şi simţiri fraţii noştri Alexandru şi Leon, fiecare striga unul asupra altuia. Ga de 8 luni însă se vede că şi-au făcut socoteală pe contul nostru, căci acum au început a nice răspunde la scrisorile mele, ci ambii, convorbiţi, nu dau nice un răspuns. 363 Cum că în cît ai avut şi ai domnia ta cunoştinţă despre toate aceste* nu ştiu. Cum că ai sau ba ştire că ce se făcu cu banii de la comună? Ei num-o încunoştinţat. Acum te rog, dar, scumpul meu, învaţă-mă ce să fac? Ştiu bine că domnia ta abzici prea bucuros de la o competenţă de 200—300 fl. numai să nu ai neplăceri, eu însă cum voi putea abzice, cînd îmi zac 600— 700 fl. dătorie pe spate-mi, apoi încă împrejurarea că nice nu yreu a sta în vorbă cu omul. Toate aceste mă silesc a procede pe o cale neplăcută. Leon nu mă merită a-mi scrie că ce a primit şi ce a plătit dătorii, apoi că ce a mai rămas. Alexandru, în cauza banilor de la comună, la 2 scrisori ale mele nu voieşte nimică a-mi răspunde. Se vede că au de cuget a împărţi şi acea sumă între ei. De altă parte scornesc minuni că atîta şi atîta s-a plătit şi se plătesc în dătorii pasive, şi cum că cele active nu le pot scoate. Apoi tot dînşii s-a dat de gol mai an, acum însă vin în contrazicere. Atîta am dorit ca să te încunoştinţez. în urmă fierbinte sărutîndu-te cu ai mei împreună, cu pe toată iubita d-tale familie, sum iubitoriu doritoriu frate, Octaviu. P.S. Sărmana maică a testat 2 perini sau 3, apoi una pilotă şi o poploană la copilele mele. Alexandru nice acele nu vrea să mi le dea. Am trimis scrisoare şi nu mi le-a dat. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3,. nr. 46.) Năsăud, 8 iuliu 1872r Mult iubite bade ! Gu ocaziunea examenelui de maturitate, fiind aici il[ustritatea] sa d. con-siliariu sau directoriu suprem de scoale Alexandru Pali, între patru ochi mi-a spus că fiind în Cluş ministru de culte şi instrucţiune publică, d. Pauler 1f. l-a întrebat că pre cine ar avea de recomăndat de profesor la limba şi literatura română în universitatea înfiinţîndă din Cluj. La care directorul supremi a răspuns că mai corespunzătoriu, care să ştie şi limba magiară bine, nu poate recomănda decît pe prof[esorul] gimnfazial] din Năsăud, pe Octaviu Bariţ,. care între ceialalţi profesori de universitate ar putea mai bine subzista. La aceasta ministrul sus memorat consimţind, i-a zis directorelui suprem ca să mă provoace a concurge nesmintit. Aşadar dînsul provocîndu-mă cam în următoriul mod: Noha a tânăr ur ăltal sokat veszitiink a kozep tanoddval szem-ben, megis igen czelszerunek lătom hogy ha az emlitett ăllamasra pâlyăzni fogY meg pedig kesedebem nelkul. Palyazati folyamadvdnyăt pedig kiildje hozzdmr a tobbit aztăn elintezem en.2 Mi-a mai amintit şi despre salariu, care e 1 200 fl. şi 300 fl. bani de cortel etc., etc. La toate aceste i-am răspuns cu: Meggondol-kozom, meltdsâgos ur 13 Acum, dar, nu mi-a rămas alta îndărăpt decît să te rog pe domnia ta,, mult iubite bâde, ca să mă consultezi ce să fac?! E drept că aici salariul e 364 numai 600 fl., apoi 80 fl. rebut de cortel şi 100 fl. adaus. E drept şi aceea că mai în anii trecuţi am suplicat aici ca să mă denumească definitiv, la care am primit rezoluţiunea că comitetul nu poate a mă denumi definitiv pină nu va fi întărit şi gimnaziul de definitiv şi public. După ce însă şi preşte aceste a trecut gimnaziul, din nou am suplicat, acum însă nice mi-a luat suplica de dezbatere, ci mi-a răspuns că nu se poate pînă nu voi depune examen de profesor, cu toate că eu în suplică mă provocasem la opurile mele şi la anii de serviţiu, pre baza instrumentului fundaţionale. E drept şi aceea că aici am casa mea proprie etc., etc. Mai încolo, noi românii suntem încă începători cu toate, aşa eu aş avea de a mă lupta cu mari greutăţi la universitate. Cu toate aceste însă te rog dă-mi cevaşi deslucire, şi totodată sfătuieşte-mă ce să mă ştiu face, căci eu mă aflu în astă privinţă într-o confuziune. E drept şi aceea că atît între salarie cît şi între demnitate este o mare deosebire. Apoi că grăni-ţarii aceştia mă poartă numai de-a nebuna. In astă privinţă numai singur domnia ta, ea frate dulce şi cunoscătoriu mai departe, poţi să-mi dai deslucire şi consiliu. Cînd un Pali zice că măs alkalma$[a]b egyeniseget nem tudok4, asta înseamnă mult! Apoi m-a rugat ca toate aceste să le ţin în cel mai mare secret. încă una! în cazul eînd, doară, domnia ta n-ai afla de consult să fac această strămutare, n-ar fi bine ca totuşi eu să concurg, şi în caz dacă aş cîştiga postul amintit, să fac tîrg cu comitetul de aici ca să mă denumească definitiv, care în acel caz sigur că l-ar face, cînd apoi aş resigna de la postul meu. ‘ ^ i* Cu mai multe în astă privinţă nu te molestez. Te rog însă ca cît mai în grabă să-mi răspunzi. Nevasta din zi ce merge e tot mai rău cu morbul, din zi ce merge e tot mai debilă. Medicul nu ne dă nice o speranţă de viaţă. * în fine, aşteptîndu-ţi frăţescul răspuns, cu toată iubirea sum al domniei tale iubitoriu doritoriu frate, Octaviu. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3, nr. 47.) 1 Pauler Ţivadar, ministru ungar al cultelor. 2 „Deşi prin domnul profesor pierdem mult în ceea ce priveşte învăţămîntul gimna- zial, totuşi văd foarte amăsurat scopului ca să concuraţi la slujba amintită, şi încă fără întîrziere. Actele concursului să mi le trimiteţi mie, apoi lăsaţi restul în seama meaJ4 ! ■ * 3 „Am să mă gîndese, stimate domnule 1“ 4 „Nu cunosc persoană mai potrivită.46 * 44 Năsăud, 2 aug. 1872 Mult iubite bade ! La mult preţuita d-tale scrisoare ddto 14 iuliu a.c., doresc a răspunde astăzi, şi anume te rog să mă încunoştinţezi cum te afli, însănătoşitu-te-ai deplin din morbul ce l-ai avut? Sum foarte neliniştit. De ţi s-ar mai rări şi ocupaţiunile cele multe odată, care te obosesc întru atîta. 365 Sufletul meu! Eu în 21 iuliu a.c. mi-am expedat concursul meu pentru catedra de profesor la Universitatea din Cluş, prin ilfustritatea] sa d. Alesandru Pali. Am concurs pentru de a fi denumit profesor ordinariu, apoi totodată am cerut ca şi anii mei de serviţiu de pînă acum, 15 la număr, să mi se compute la anii de pensiune. Rezultatul cred că mult în 6 săptămîni îl vom vedea. Eu cu greu cred că mă vor denumi ordinariu, ci numai extraordinariuyc,u salariul de 1 200 fi. şi 250 fi. rebut de cort el. Acum te întreb, iubite bade, că dacă mă vor denumi numai extraordinariu cu salariul de mai sus, să primesc sau nu, fiind prospect a fi denumit din extraordinariu în ordinariu preste 2—3 ani, însă aceasta nu o pot afirma cu toată siguritatea, căci se pot amîna mai mulţi ani pînă ar putea omul ajunge la ordinariu, sau poate niciodată. Acesta m-i nodul nedezlegat, şi pentru aceea te rog ca să-mi dai cevaşi deslu-cire, ca şi pînă cînd mi s-ar decide cauza, să fiu pregătit, ca să nu fiu silit atunci, devenind intr-o perplexitate, a nu mă putea rezolvi. Rezoluţiunea poate să-mi vină tîrziu, cătră finea lui septembrie, cînd mi-ar fi scurt timpul de cugetare şi de pregătire. Cu celelalte în privinţa aceasta aş fi împăcat. în cazul mergerei mele la Cluş însă, te voi ruga de instrucţie şi de succurs cu cele de lipsă, toate însă la timpul său. Soţia mea e tot greu morboasă, poate însă să o tragă pînă la toamnă, cînd apoi bun e Dumnezeu, dar speranţă nu este de vindecare. Acum întru atît e debilitată, încît din pat numai cu ajutoriul altora se poate scula şi iarăşi culca. Copilele-mi sunt sănătoase. în fine, dulce şi fierbinte sărutîndu-te, sum al d-tale iubitoriu doritoriu frate, Octaviu (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3, nr. 48.) 45 Năsăud, la novembrie 1872 Mult iubite bade! Excelenţa sa preşedintele L[adislau] B[asiliu] Pop, prin epistola sa d[e) d[ato] 25/10 îmi făcu cunoscut între altele uimătcariele: „Din cei cari m-au cercetat am ispitit despre starea luciului. D-ia stăteai bine, era să te denumească, dară apoi s-a aflat oportun a se asculta şi metro-poliţii — după cum am înţeles —, şi precum văz lucrul a luat altă direcţiune, că tocmai cetii că s-a denumit dr. Silaşi1 din Vier a de profesor la Universitatea din Cluşu etc. Asta pe scurt ţi-o amintesc, dulcele meu, ca să ştii şi dcmnia ta ce a fost cauza nedenumirei mele 2. Iubite bade, după ce stau bine înaintea ministrului şi după ce directorele suprem scolastic, d. Alexandru Păli, oareşcum mi se oferează de a-mi fi patron, n-ar fi consult să mişc toate pietrile ca să cîştig un post de supra-inspector scolastic, sau eventual un subinspector scolastic? Asta cu atît mai vîrtos căci m-am indignat foarte pe oamenii aceşti de nimică de aici, pentru purtarea lor faţă cu profesorii negrăniţari, făcîndu-le la doi fii de grăniţari, 3 m profesori, cîte cu una sută mai mare salariu deoît la ceialalţi, deşi eu servesc mai de mult timp decît ei şi deşi am făcut mai multe merite decît ei. Ma pe acei doi, şi anume pe dr. Ioan Lazăr 3 şi pe Maxim Pop 4, sub titula de cate-heţi, i-au denumit definitivi, apoi li se dau cîte şi mai cîte beneficii. Pe Leon Pavelia 5 asemenea l-au denumit catehet la şcoala normală, cu o remuneraţiune de 100 fl. pre lingă salariul profesorale de 800 fl. Astfeli curg treburile aici. Din asta cauză, dar, cuget a ieşi într-un post mai bun, dacă mi s-ar oferi. De la Petrid am primit mai multe scrisori, atît de la fratele nostru Alexandru, cît şi de la Iosif. Acolo stau treburile foarte rău, căci toţi trei s-au încurcat în procese. Unul strigă în contra celuilalt: „Tîlhariu!“ Cum se vede, toţi trei au cevaşi date unul despre altul. Pe fratele nostru Alexandru încă nu-1 pot escuza, căci d-lui, pre lîngă altele, a greşit foarte, scoţînd de la comună rateles pentru super edificate şi lăudîndu-se apoi că dînsul este recompensat faţă cu daunele ce li-au făcut Leon şi Iosif, acum numai fraţii Georgie şi Octaviu au rămas în scurtare etc. Această manieră a fost foarte greşită din partea d-lui, căci astfel şi d-lui au făcut asemenea cu ceialalţi. Ma, cum mi se tînguieşte fratele Iosif, pre dînsul încă l-au încurcat intr-un proces, singur din acea cauză căci a cutezat, în sensul testamentului, a cere din mobilele şi recuisitele de casă. Eu nu ştiu unde vor ajunge oamenii acei nematuri cu pătimaşele lor încurcături. Mă tem să nu ne tragă şi pre noi într-un proces faţă cu pretensiunea szigetiană. Sărmanii de noi, nevinovaţi şi ca cei ce am primit mai puţin din ereditate, vom avea să pierdem şi puţinul ce am erezit. Sunt sănătos, dar ajuns iarăşi la o stare mizerabilă în privinţa familială 6. Loviturile ce m-a cercat însă m-a făcut într-o privinţă filosof, am devenit mai rece cu soartea asta ticăloasă, singur numai pentru starea nevinovatelor mele copiliţe sunt prea îngrigit. Primeşte salutările şi sărutările mele frăţeşti, Octaviu. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3, nr. 49.) * Grigore Silaşi a fost cel dintîi profesor de limba şi literatura română la Universitatea din Cluj. 2 Vezi aci supra, scris. 44—45. 3 Supra, scris. 29, n. 5. 4 Supra, scris. 24, n. 6. 5 Supra, scris. 13, n. 2. 6 îi murise şi a doua soţie, Ana Marcianu. 46 Năsăud, 15 sept. 1873 Mult iubite bade! A trecut mult timp de cînd nu ţi-am scris. între grijile şi necazurile ce mă încunjură, nice că-mi veniră voie a te mai molesta cu corespondenţe, ştiind prea bine că vei fi prea sătul de tînguirile fraţilor. 367 Copila mea cea mărişoară, Cornelia, sufere de mai mulţi ani de un morb de batere de inimă, din care nu se poate cura. Morbul acesta devine din ce in ce mai greu şi mai periculos. Toată această grijă şi greutate a amăsurat-o Provedinţa numai asupra mea, ca bărbat şi tată fără un ajutoriu de mamă. De altă parte educaţiunea copilelor sufere într-un grad cit se poate de mare* Iubite bade ! M-am cugetat şi frămîntat ziua, noaptea cum să scap de această dilemă şi necaz. în fine am venit la convingerea că numai prin o căsătorie voi putea fi ajutat. Am cercat in dreapta şi în stingă ca să-mi pot căpăta o soţie, şi mai cu samă o mamă la copile, apoi totodată să fiu ajutorat şî în privinţă materială, căci Leon m-a adus la sapă de lemn, căci eu de un an în loc să trag salariu pe lună de 66 fl. 66 cr., trag numai 48 fi., şi această sub-tragere mai are să dureze tot aşa mai bine de 2 ani. Rezultatul cercetărei a fost că în genere fetele noastre sunt prevăzute numai cu o cultură superficială, fără educaţiune adevărată, ce e mai periculoasă decît că ar fi fără nimică cultură aşa-zisă modernă. Apoi în privinţa materială stau cît se poate de mizerabil. Ma de la unele spre care doară aş fi avut şi eu aplecare, am auzit zicîndu-se: „Mi-ar plăcea a fi soţia lui Bariţ, daună însă că are două copile, căci cu acele vor fi multe spese dacă vor creşte44 etc., etc. Mai departe mi s-a recomăndat văduve cu copii, de care eu însă mă feresc ! Dintre toate recomandările numai una îmi convine în toate privinţele, numai într-o privinţă nu, şi anume în privinţa naţională. Persoana recomăn-dată e din Bistriţa, din părinţi de naţiune sasă. Tatăl fetei e notariu primariu la magistratul din Bistriţa, cu numele Broser, proprietariu de una casă frumoasă cu un etaj, cam în preţ de 10.000 fl. apoi realităţi în pămînturi de 6 000 fl. Sunt trei fete la casă, aceste fete însă, afară de averea părintească, au de a erezi şi de la o mătuşă a lor, neavînd aceasta alţi erezi, cîte 5 mii fl. Bătrîna e de 78 ani, am văzut-o, e foarte bătrînă şi debilitată. Mai au asemenea de a erezi de la o mamă bătrînă (bună) a lor cîte 2 mii fl. Cu toate aceste eredităţi însă, eu mă îndestulesc dacă acele se vor realiza numai pre jumătate. în cît priveşte la persoana recomăndată, dînsa este de 25 ani, e sănătoasă şi prevăzută cu o cultură adevărată, vorbeşte şi limba frîncească, apoi economă bună de casă şi e aplecată a fi mamă la copilele mele. Le-am probat pulsul, am obiecţionat că la caz de realizare n-ar fi aplecată a trece la relig[ia] gr[eco]cat[olică]. La aceasta mi s-a răspuns că i-ar veni foarte cu greu această trecere, însă s-ar învoi ca copiii de orice sex să fie botezaţi la relig[ia] gr[eco]-cat[olică]. Mai departe m-am exprimat ca pînă la actul de ereditate să fiu ajutorat din partea tată-so, cu ocaziunea copulaţiunei, afară de paraferne — Stafirung 1 — cu 500 fl., după aceea pre tot anul cîte 300 fl. în fine, toate aceste a le împlini n-ar fi străini, precum s-au exprimat. Acum, stînd lucrul aşa, iubite bade, singur numai în privinţa naţionalităţii mai fac scrupul. Drept că după principiul lui Bărnuţiu ar fi de recomăndat ca românii, prin căsătorie, să aducă avere în sînul naţiunei 2, de altfel foarte cercată şi mizeră în privinţă materială. E drept şi aceea că cu întîia mea soţie, deşi n-a fost română, am fost cu mult mai mulţumit decît cu a doua, deşi asta a fost română. Stînd lucrurile astfeli, nu ştiu ce să fac, ci stau numai în cugetări. Ştiu prea bine că domnia ta nu eşti aplecat în cazuri de aceste a recomănda sau a abate de la scopuri de natura aceasta. Rog însă pre Dumnezeu ca să mă conducă odată şi la un pas fericitoriu, căci dezastre a măsurat pre mine în abundenţă. 368 în fine, dorindu-ţi viaţă îndelungată şi fericită, te salută şi sărută al domniei tale iubitor iu doritor iu frate, Octaviu3. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3,. nr. 50.) 1 Atît cuvîntul românesc de epocă paraferne cît şi nemţescul Stafirung înseamnă zestre în haine şi lucruri de casă. 2 Nicăieri în opera lui Simion Bărnuţiu nu găsim această ciudată idee! 3 Se pare că George Bariţ era sătul de tribulaţiile conjugale ale fratelui său Octav,. căci scrisoarea poartă următoarea adnotare energică de mîna lui: „Nerăspunsă“. 47 Năsăud, 3 mai 1875 Muit iubite bade ! Un simţ de iubire frăţească ce întotdeauna am păstrat, păstrez şi voi păstra în inima mea, mă îndeamnă a-mi apuca condeiul spre a te felicita în ziua onomastică şi a-ţi dori din toată inima mea şi din tot sufletul meu ca Bunul Greatoriu să-ţi îndelunge viaţa, să-ţi dea tărie fizică şi spirituală, ca să poţi lupta şi mai departe cu acel zel şi cu acea înţelepciune în contra adversarilor, cu care ai luptat şi pînă acum. îţi doresc să ajungi acelea zile fericite ca să-ţi poţi vedea realizate toate dorinţele ce le ai, şi pentru care te-ai luptat şi te lupţi spre a-ţi vedea fericită şi îndestulită familia şi naţiunea. Acestea-mi sunt modestele-mi cuvinte, scumpul meu bade, prin cari mă încerc a-mi manifesta, cu şi în numele copilelor mele Cornelia şi Victoria* toate acele simţăminte ce întotdeuna vom păstra în inima noastră. Te rog totodată a primi salutările şi sărutările celea mai călduroase, după care cu frăţească iubire sum al domniei tale iubitoriu frate, Octaviu Bariţ* (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 31S/3, nr. 51.) 48 Năsăud, 3 sept. 1875 Iubite bade ! în sperare că vei fi sosit acasă din România, vin a te ruga în numele colegului meu şi cumnatului Ioane Marcian, şi anume: Dînsul se află aici de 7 ani deja, ca profesor de limba greacă şi română etc., chemat aici de Comitetul scolastic ca provinţialist numai în calitate de 369 profesor suplent. După ce însă dintre ascultătorii de filosofie grăniţeri vin tocmai şi pre anul acesta aplicaţi ca profesori la gimnaziul de aici, amintitului Marcian îi caută a părăsi acest institut, deşi el este un profesor bun şi cu destulă praxă pre cariera învăţătorească. Studiile sale şi le precepe foarte bine, ma pot zice că e unul dintre cei mai buni profesori, şi el totuşi trebuie să renunţe de la profesura de aici, Drept aceea, ar voi să fie aplicat în România in asemenea calitate, dar fără oareşcare protecţiune cu greu şi-ar putea ajunge scopul. Se roagă aşadar prin mine să ai bunătate a-1 protecţiona la ministrul de culte, la d, Maiorescul, sau de-a dreptul, dacă vei afla de bine, sau mediat prin cineva, avînd domnia ta mulţi cunoscuţi în Bucureşti. El a aflat cum că în Botoşeni este un loc vacant pentru filologia elenă încă de un an, şi aşa ar concurge la acel post de profesor, numai ministrul să-l protecţioneze şi să-l denumească, tocmai şi provizoriu pe un an, pînă va face examenul — concursul — recerut. Tocmai astăzi îşi expedează şi el rugarea cu documentele la d. ministru Maiorescu, şi astfel ar fi consult ca şi protegerile să sosească deodată cu rugarea lui la locul destinat. Marcian e teolog de Yiena, absolut, şi accidental a ascultat şi la filosofie, fără de aceste are praxă deja de 7 ani, n-ar voi însă nicidecît a părăsi aceasta carieră de profesor. Acum domnia ta, iubite bade, vei lucra după înţelepciunea domniei tale x. A doua rugare o fac în numele lui Basiliu Axente 2, fost aici jude judecătoresc, mai tîrziu advocat, acum se află în Bistriţa într-o stare mizerabilă, lovit de apoplexie gută —, văduv rămas cu o copilă. El îmi scrie că în iuniu a.c. ţi-a expedat o rugare ca să-i dai informaţiune despre institutul fetiţelor Reuniunei femeilor din Braşov, şi totodată să-i exoperezi primirea fetiţei lui în acel institut. Eu din parte-mi i-am scris anticipative că eu nu ştiu să existe în Braşov atare institut sau pensionat, ci numai şcoală de fetiţe, care se susţine din fondul Reuniunei femeilor etc. Domnia ta însă vei şti da desluciri mai pozitive. Mă pardonează că te incomodez cu aceste rugări, căci sum rugat a face astfel. Eu şi copilele suntem sănătoşi. Yă sărutăm fierbinte si vă salutăm. Al d-tale iubitoriu f^ate, / Octavin. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3, nr. 52.) 1 Vezi şi scris. 40, n. 2. 2 Acest Basiliu Axente pare să fie Vasile Axente, fratele lui Ioan Axente Sever, ardelean cu oarecare rol în revoluţia de la 1848 în ţările române. 49 Năsăud, 16/12 [1]875 Prea iubite bade! încă din vara anului cur[ent] ţi-am fost scris cîteva epistole, nefiind însă domnia ta acasă, răspuns n-am primit. Cred că epistolele mele toate le-ai primit, barem după sosirea d-tale acasă. Acum doresc a te mai cerca cu această 370 epistolă şi a te ruga ca, dacă timpul îţi va concede, să ai bunătate a mă încu-noştmţa despre împrejurările familiari a d-tale şi a iubitelor mele nepoate, precum şi a stimaţilor mei cumnaţi, şi anume: cum vă aflaţi, sunteţi cu toţii sănătoşi? etc., etc. Iubitului meu nepot Ieronim îi scrisesem astă-toamnă, răspuns n-am primit, cugetînd însă cum că precum mi-a scris se va duce în România, nice i-am scris din nou, cugetînd că nu-1 va afla epistola mea în Zerneşti. Eu şi copilele mele suntem sănătoşi, însă tot numai fără mamă la casăr căci nice pînă în minutul de faţă n-am putut ajunge la rezultatul de a mă căsători, ce-mi cauzează multă grijă. In august ţi-am fost scris că Comitetul scolastic m-a denumit profesoriu definitiv, cu salariu anuale de 900 flor[ini] şi cu drept de pensiune, apoi cu competenţă de adaus decenal din 1 septembrie] a.c. începînd. Pînă acum însă comitetul încă n-a decis preste procentele cîte avem să le tragem ca adaus decenal, căci suma nu este otărîtă, ci vor da numai anumite procente, şi anume: 5%—-10%-—15% etc., precum adecă se vor îndura. Noi credem că barem 10% ne vor da, prin urmare de la 900 fl., 90 fl. In astă privinţă, dar, aş fi mai mulţămit cu soartea, căci un salariu de 1 000 fior., şi casa mea proprie mi-ar da subzistenţa. Doi ani însă am să mă restrîng, pînă adecă voi depura 350 fior. la fondul scolastic, restul dătoriei, şi 200 fior. tot acolo, la fondul de pensiune, din care pînă acum am depurat 50 fior. Drept aceea toată dătoria mea, împreună cu la fondul de pensiune, face astăzi 500 fior. spre depurarea căreia plătesc în toată luna 20 fior. din salariu. Nu ştiu pînâ la ce stadiu a ajuns procesul nostru cu Szigeti, eu mă tem să nu ne batjocorească acel proces, neavînd oameni cu încredere în apropiere. Ca noutate curioasă am să-ţi împărtăşesc că după ce deputatul Cseri, ales* aici în vara trecută, din cauza incompatibilităţii a fost silit să abzică, de vreo* cinci zile ne-a sosit un alt candidat din Pestea, cu numele Eles alis Scharf, cevaşi adevărat, care avu neruşinarea a îmbla pre la unii şi alţii cu influinţă, spre a-i mijloci alegerea de deputat. Acel jidan (ori ce să fie) sperează cum că va reuşi. Nu ştiu dacă îmblă cu punga plină sau cu alte apucături, căci pînă acum n-am putut afla nimică în astă privinţă. Se zice că tot acest £les a fost astă-vară pre la Săbeş şi Orăştia de şi-a probat norocul, dar n-a putut izbuti. Doară năsău-denii nu vor fi mai slabi, nu vor face o astfel de ruşine, ca să aleagă de deputat pre unul care nice de nume nu i-ai auzit pînă acum. Destul că mare scandal au făcut în vara trecută în cercul de alegeri a Sîngeorgiului, nu vor mai face şi al doilea. Altfel, neînţelegerea, neîncrederea şi frecările personali au ajuns culmea, sunt de toate zilele, care nu vor aduce la nice un bine. Şi de unde vin toate acestea? Ambiţiunea personală, invidia, dorinţa de răzbunare personală sunt cauzele pentru care sufere binele public şi se aduce în puseţiune critică şi periculoasă. Trei, patru şi mai mulţi rivali al [sic] ambiţiunei personali produc toate acele rele. Blidul de linte este obiectul frecărilor pînă la extremităţi, pentru un blid de linte sunt în stare a deveni adversari înfocaţi şi ruinători ai binelui public. De altă parte, îţi vine a crede că o mînă ascunsă, nevăzut, demonească lucră spre a exopera neîncredere, neînţelegere, ma tocmai adversitate între fiii aceleiaşi mame. Rezultatele din zi în zi sunt mai evidente. Cu acestea îmi termin epistola. Dorindu-ţi de la Atotputintele viaţă fericită şi îndelungată, după care fierbinte sărutîndu-te, cu pre toată iubita d-talo familie, sum iubitor iu frate, Octaviu„ (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3,. nr. 53.) 371 50 Năsăud, 25 aug. 1876 Mult iubite bade ! A trecut deja mai mult de cînd nu te-am încunoştinţat despre soartea mea şi a unicei mele copile, Victoria. Tot asemenea n-am primit nice eu încu-noştinţare despre domnia voastră cum vă aflaţi, cu toate că mult mă interesează ca să vă aud numai de bine şi de fericire. .. De cînd am înmormîntat pre mult iubita mea fiică Cornelia, nu ma mai părăseşte întristarea şi durerea inimei, singura consolare este căci ea fiind defectuoasă cu baterea inimei, tot nefericită ar fi fost in toată viaţa eL Odihnească în pace I Altfel sîntem sănătoşi, toată vacanţiunea am petrecut-o cu scrierea şi lucrarea gramaticei pentru ediţiunea a 3-a 1, la care am adaos şi partea a IlI-a, sintaxa şi a IY-a etimologia, asta din urmă foarte scurtă. Toată adăogerea se urcă la 25 coaie manuscris ; pentru tot lucrul* acesta Stein, librariul din Gluş s-a deobligat a-mi da 300 fior. v. a. care are să mi-i numere în zilele prime a lui ianuarie 1877. Toată gramatica am amplificat-o aşa incit poate corespunde cerinţelor atît şcolare cit şi private. Salariul mi s-a mai îmbunătăţit, căci mai capăt 90 fl. adaos decenal. Salariul meu anuale e de 990 fl. v, a. Te rog, iubite bade, scrie-mi cum vă aflaţi, scumpele mele nepoate sunt sănătoase? Scumpa mea nepoată Victoria, care era morboasă mai an, cum se află astăzi ? Le salut şi sărut din tot sufletul meu. In zilele trecute mi-a amintit dr. Tănco 1 2, director ele nostru gimnjazial], cum că foaia Transilvania pînă acum a venit şi i s-a trimis gratis bibliotecei de aici, acum însă nu i se mai trimite. I-am zis că voi ruga eu în numele lui, dacă a fi cu putinţă, să se mai trimită foaia amintită tot gratuit şi mai departe. Eu aşa cred că numai din eroare nu se mai trimite. Noutăţi deosebite nu avem pe aici. Totul e că, precum a fost plin Năsăudul cu inteligenţă, aşa se goleşte acum, de cătră d-1 Tisza. Se lucră însă din toate puterile din partea năsăudenilor ca să se aducă dpiscopia de la Gherla la Năsăud'3.'Nu ştiu însă, poate vor ajunge la ceva succes. In fine, cu toată iubirea frăţească sărutîndu-te, sum al d-tale iubitoriu frate, Oclaviu. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3, nr. 54.) 1 Apărută la Cluj, la Stein Jânos, în 1877. 2 Pavel Tanco, 1843—1916, primul „grăniţar“ cu studii superioare fizico-matema- tice, la Yiena şi Graz, de unde s-a întors cu o diplomă de doctor. A profesat la Gimnaziul greco-catolic din Năsăud între 1873—1904, iar între 1874—1880 a fost director al gimnaziului. Dintre scrierile lui Pavel Tanco, acest năsăudean care şi-a găsit locul şi în istoria matematicii de la noi (vezi George St. Andonie, Istoria matematicii în România, I, Bucureşti, 1965, p. 249) amintim în primul rînd volumul Probleme algebrice, Năsăud, 1892, apoi articolele publicate în anuarul gimnaziului: Unitatea sistemei solare (1874/75, p. 3 —18); Puseţiunea cosmica a cometelor (1875/76, p. 3—22); Consideraţiuni pedagogice didactice asupra instrucţiunii disciplinelor matematice în gimnazie (1876/77, p. 3 —12), 372 Despre puseţiunea fizică a Pâmîntului în sistema solară (1879/80, p. 3—15) ş.a. Despre el: Virgil Şotropa şi N. Drăganu, Istoria scoalelor năsăudene..., p. 339) Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, I, Bistriţa, 1973, p. 45—62. 3 Ceea ce nu se va reuşi, dimpotrivă, după 1918 Episcopia greco-catolică din Gherla se mută la Cluj, devenind „de Cluj şi Gherla“. 51 Năsăud, 4 dec. 1876 £n , ’ Mult iubite bade ! Cred că va fi timpul ca să te mai incunoştinţez despre starea mea şi a familiei mele, care co[n]stă numai din unica-mi copilă Victoria. Precum însă îmi exprim dorinţa a vă aviza despre mine şi copila mea, nu mai puţin doresc din inimă de a fi avizat şi din partea dumniavoastră, cum că cum vă aflaţi cu toţii, căci acum numai acea consolare mai am aici, depărtat de d-voastră, dacă voi afla că sunteţi sănătoşi şi vă aflaţi bine. Suntem ambii sănătoşi, adecă atît eu cît şi Victoria. Mă silesc din toate puterile a-i da copilei o creştere după putinţă şi după împrejurările locali, în privinţa treburilor casnice o forţăz cum o pot, e natural că unde nu e mamă, unde nu e econoamă, merg toate numai forţate, dar totuşi destulitoare, căci eu mai suplinesc multe agende, ce altfel s-ar ţinea de o mamă şi găzdoaie. Te rog, iubitul meu bade, scrie-mi cum vă aflaţi? Cum se află iubitele şi mult doritele nepoate, precum şi mult stimaţii mei cumnaţi? Spune-le, te rog, salutările mele cele mai cordiali. Totodată te rog a-mi scrie cum se află iubitul meu nepot Ieronim. Aş dori, totodată, a-i avea adresa, ca să-i pot scrie din cînd în cînd. Cu astă ocaziune aduc înainte împrejurarea că vreo doi inşi au întrebat dicţionariul domniei tale magiaro-român şi totodată m-a rugat să le procurez, drept aceea te rog a-mi trimite vreo 5 exemplarie în comisiune, ca să le vînd, căci poate se vor îndemna şi alţii, fiind aici in loco. Mulţi mă întreabă de dicţionariu româno-magiar, de care întru adevăr e şi se simte mare necesitate, dar le spun că nu este un astfel de dicţionariu. în Năsăud am rămas numai cu şcoalele, tot opidul, precum era mai nainte de împoporat de-o inteligenţă română, aşa se află astăzi de deşertat.1. Nemulţumirea e mare şi generală în toată privinţa. Constelaţiunile politice încă sunt critice, curiozitatea e mare că unde vom ajunge. In fine, primeşte salutările şi sărutările noastre cele mai cordiali. Al d-tale iubitoriu frate, Octaviu* (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3, nr. 55.) 1 în 1876 Districtul autonom grăniceresc al Năsăudului a fost desfiinţat, unit cu cel al Bistriţei, împreună cu care au format comitatul Bistriţa-Năsăud. A căzut astfel un important bastion de viaţă naţională românească în Ardeal, în paralel cu accentuarea rigorilor regimului dualist deznaţionalizator. Vezi I. Rusu, înfiinţarea şi organizarea districtului românesc al Năsăudului, în Revista Arhivelor, XI, 1968, nr. 2, p. 79 — 84; Valeriu Şotropa, Districtul grăniceresc al Năsăudului si locul său în lupta pentru progres social şi libertate naţională a românilor din Transilvania, Cluj-Napoca, 1975. 373 52 Năsăud, 30 dec. 1876 Mult iubite bade ! Ştiu prea bine cît de tare eşti ocupat, tocmai în timpurile critice de astăzi, şi pentru aceea nice că aş cuteza a pretinde de la domnia ta ca să-mi răspunzi la toate epistolele mele. După ce însă după 3 scrisori ale mele nu primesc nice un răspuns, barem de 3 şiruri, vin la mai multe presupuneri, şi anume: sau că n-ai primit scrisorile mele, sau că m-ai ignorat cu totul, sau că eşti indignat pre mine pentru ceva, deşi n-aş avea nice idee pentru ce. Aceasta cu atît mai tare îmi vine bătătoriu la ochi, căci am scris şi m-am rugat ca să ai bunătate a lăsa să mi se expedeze vreo 5 dicţionarie maghiaro-române, căci întreabă şi unul şi altul şi nu am la îndemînă. Apoi în zădar le zic că se află la librarii cutări, căci ei mai bine nu-şi procurează, şi aşa nice barem în privinţa asta nu primesc răspuns de la d-ta. Te rog dar, iubite bade, scrie-mi barem cît de puţin cum vă aflaţi şi că pot aştepta dicţionariele sau nu? Cuget şi aceea că în timpurile aceste critice epistolele se pierd, adecă se desfac la poştă etc., etc. şi pentru aceea nu primesc răspuns. Poftindu-vă sărbători fericite şi fierbinte sărutîndu-vă, sum al domniei tale iubitoriu frate, Octaviu. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoea, Fond. coresp., msse sertar 315/3 nr. 56.) 58 Năsăud, 10 ian. 1877, Prea iubite bade! Epistola domniei tale d. d. 6 ian[uarie] a.c. am prjmit-o. îmi scrii, dulcele meu bade, că te afli în pericul de foc şi apă 1. Tocmai această împrejurare, despre care fusesem avizat deja, m-a ţinut în continuă nelinişte spirituală, şi doream a fi avizat despre contrariul. Pentru asta doream a fi avizat barem prin un şir de scrisoare. Şi pe mine m-a ajuns plagele sorţei, şi încă într-un grad cît se poate de mare. Pînă acum însă, mulţămită providenţei, deşi cu greutate, dar tot am putut suporta loviturile ei. Am rămas cu unica copilă, care a avut lipsă de apărătoriu, de scut, de razem, şi asta mi-a dat tărie de a mă lupta şi mai departe faţă cu torentele vieţei. Nu doresc altceva faţă cu mult iubita d-tale familie, nu-ţi doresc altceva d-tale, decît ca bunul Dumnezeu să-ţi ţină viaţa, să-ţi dea tărie corporală şi spirituală, ca să poţi vedea toate acelea greutăţi, acel foc, acea apă, care te împresură, delăturate, prin urmare iubita-ţi familie fericită. Aceasta e dorinţa mea, pentru aceasta rog cu ochi plini de lacrimi pe bunul Greatoriu ca să fie îndurător iu şi să le împlinească. O !, de mi-ar da bunul D-zeu putere, de mi-ar deschide un mijloc ca să-ţi pot uşora barem a zecea parte din greutăţile ce-ţi apasă umerii veterani, împovăraţi de luptele vieţii! Scumpe bade, ai numai curajul, şi bunul D-zeu nu te va lăsa! 374 Am primit 3 dicţionarie de la Frank et Dresnandt, am şi expedat preţul lor numaidecît, în 8 a l[unii] e[urente]. în fine, vă dorim ca Anul Nou să-l ajungeţi în deplină sănătate şi să vă aducă numai îndestulire şi fericire. Fierbinte sărutîndu-vă, sum al domniei tale iubitoriu frate, Octaviu Bariţ. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/1» nr. 9.) 1 Acest pericol era unul de ordin material: falimentarea Fabricii de bîrtie din Zăr-neşti, în care Constantin Iuga, ginerele lui George Bariţ, şi-a pierdut întreaga avere. Bariţ s-a reechilibrat economic, dar Iuga niciodată. Vezi întreaga corespondenţă din Partea întîi. 54 Năsăud, 22 ian. 1877 Mult iubite bade! Cu mulţămită frăţească am primit foaia Transilvania de pre anul 1876, precum şi un număr de pre anul cur[gător], precum şi Gazeta 2 numeri. Faţă cu Transilvania am să-ţi fac neliniştea mea cunoscută, căci de cumva prin trimiterea ei s-au îţi cade spre greutate d-tale, prin purtarea speselor, plătind d-ta pentru mine, sau poate să ai cevaşi greutăţi, în acel caz eu mai bucuros aş prenumera. Cît priveşte la indolenţa mai multora de aici faţă cu prenumerarea acestei foi, eu am cercat după cauză, am întrebat pre mai mulţi şi am aflat că ei într-adevăr nice nu voiesc a prenumera, căci oareşcum se află indignaţi pre comitetul Asociaţiunei, pentru că acesta n-a împărţit nice un stipendiu la vreun fiu al districtului Năsăud, deşi a contribuit o sumă frumoasă cu oca-ziunea adunărei generale de aici1. De aici vine şi acea împrejurare, că mulţi s-au lăsat şi se vor lăsa de a mai fi membri ai Asociaţiunei. Această împrejurare e de mare importanţă. Eu cred că onoratul comitet n-a lucrat şi nu lucră corect dacă nu ia în consideraţiune şi sumele mai însemnate din anumite ţinuturi, pentru că ei îşi formează drept de pretenţiune, şi cu tot dreptul. Acestea am voit să ţi le fac cunoscute. De altă parte, unii singuratici au rămas cu restanţe însemnate, mai ales de cînd a fost aici adunarea generală, aşa d[e] e[xemplu] eu încă sum în restanţă cu 35 fior. v. a. şi pentru ce ? Pentru că tocmai respectivii colectanţi nu şi-au împlinit dătorinţa precum după împrejurări s-ar fi recerut. Ei n-au cerut niceodată de la membri sumele sau ratele anului. Apoi e un lucru cunoscut că, zău, dacă nu tribulezi, nu provoci la plătire, mai ales la plătire benevolă, nici unul nu ţi-a umbla cu căciula în mină să-ţi plătească, şi astfel adunîn-du-se restanţele din an în an, acum în timpurile acestea grele banali 2, cu mai mare greutate se va plăti suma de 30—35 fl. v. a. Eu însumi nu ştiu ce să fac, căci îmi este greu a abzice de membru, dar îmi este greu de a da şi 35 + 5 = 40 flor[ini]. Poate să-i plătesc în rate ? Mai am la fondul centrale dătoria de plătit 270 fior. şi 50 fior. încă la fondul de pensiune. Cînd voi de-pura şi acestea sume per 20 fior. pre lună, voi fi şi eu la salariul complet. 375 Nu-mi aduc aminte dacă ti-am fost scris despre tîrgul meu făcut cu Stein. Eu încă în anul expirat, fiind provocat de Stain, m-am apucat a corege şi amplifica gramatica mea magiaro-română, şi tot cu această ocaziune am adaus şi partea a 3-a, un extras din sintaxă, pentru ediţiunea a 3-a 3. El pentru tot lucrul meu mi-a dat 300 fior. honorariu, cartea sau manuscrisul l-am ex-pedat lui în sept[embrie] a[nul] tr[ecut], dar neputîndu-mi solvi, mi-a dat un cambiu sunătoriu despre 300 flor[ini], cu plătire în 1 iuliu 1877. Cambiul e la mine, dar pînă în l-a iuliu cine ştie ce se mai poate întîmpla, de cumva se vor isca nişte resbele, mai bine era dacă primeam bani, deşi mai puţini. Nu ştiu în cazuri de tulburări dacă aş putea scoate respectiva sumă, căci la din contră mai bine i-aş da cambiul lui Stein, cu oareşcare scădere de cîteva a-mi scrie dacă poate fi perieul au ba? Nu mi-ar plăcea să pierd suma aceasta :în timpurile aceste critice. Eu şi Victoria suntem sănătoşi. Vă sărutăm fierbinte pre toţi şi vă dorim toată fericirea. După care sum al d-tale iubitoriu frate, Octaviu. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoea, Fond. coresp., msse sertar 315/1, îir. 10.) 1 Adunarea generală a ASTREI de la Năsăud din 1870. 2 Banali, termen rebarbativ, invenţie ciudată a lui Octav Bariţ pentru financiare. 3 Ediţia a treia a Gramaticii limbei maghiare... a apărut la Cluj în 1877, cu speci-iicarea: „Partea I şi II emendată şi amplificată. Adaus partea III sintactica şi partea IV prozodia44. 55 7 7 7 7-7 Năsăud, 4/7 [1]878 Prea iubite bade ! De mult nu ţi-am scris, din pauză ea să nu te molestez, între: oeupaţiunile >cele multe ce te încunjură. Acum însă îmi iau libertatea a te înpunpştinţa despre starea mea şi a fiicei mele Victoria, precum şi despre alte împrejurări* Sunt fericit a te aviza că noi ambii suntem sănătoşi, şi în toată privinţa de aflăm bine. Victoria a învăţat bine în şcoala de fetiţe din loco, trebuie insă a mă îngriji ca să-şi continuie învăţăturile sale şi mai departe. Aici acludat trimit 4 fior. ca prenumeraţiune pentru foaia Observatoriul pre sem[estrul] II. Pre aici se lucră tare şi vîrtos ca să fie ales de deputat secretariul de stat Tanârky, dar de altă parte unii lucră să fie ales Foldvâri Jânos, ma unii la nparinţă lucră pentru Tanârky, ca apoi să reiasă Foldvâri, şi, ce e mai mult, unii, tot la aparinţă, se arată naţionalişti, ca aşa cu atît mai uşor să reuşeză Foldvâri. Toate aceste se fac din interese mîrşave, din interese materiali, pînă şi la orologii, inele, sugarete etc., etc. cum s-au întîmplat la alegerile din urmă în Sîngeorgiu. Eu am văzut o epistolă de specia aceasta în mîna vicefisealului Dragoş. Omul trebuie să (lespereze cu oamenii noştri. Unii se ginează, se îmbulzesc cu impertinenţă ca conducători, cu scopul ticălos de a trage foloase materiali. Eu i-am studiat în răstimp de 14 ani pre toţi, dar îţi mărturisesc că nice în unul nu pot avea încredere. Aceasta ţi-o spun serios şi cu conştiinţă dreaptă! Durere, dar este aşa! Ei unii în alţii nu au 376 încredere, unii pre alţii se înşală, ca aşa care de care să exceleze pentru sine şi pentru cîştigul său. Cauzele acestor rele le aflu in creşterea cea rea, care nice e caldă, nice e rece, în simţul cel tîrnpit, în pofta cea mare de cîştig, spre a putea care de care să ajungă mai curînd niţel de boieraş. Te rog iiu da crezămînt la nice unul, va să zică nu te încrede, ci numai cu rezervă, căci sunt în stare oamenii a face speculă prin denunţări. In faţă ţi se arată naţionalist, iar pre dos e omul cel mai ticălos şi egoist. Despre cine nice n-ai crede, este aşa. Prof. Alexicum mi-a spus, a primit de la d-ta epistolă. Nu ştiu ce i-ai scris, dar te rog fii cu rezervă... Eu multe ţi-aş scrie de pre aici pentru Observatorul, dar nu pot, căci toţi s-ar scula asupra mea şi nice unul nu s-ar afla să mă apere, căci deşi ei se ceartă unii între alţii, cîndu-i la fine iarăşi se împacă, ma de multe ori cearta lor e numai la aparinţă. Iţi vor cere sfatul faţă cu cauza alegerilor, dar orice vei zice va fi numai mazăre aruncată în părete. Dar aceasta încă nr. 11.) 1 1 Artemiu Publiu Alexi, 1847 — 1896, dascăl, publicist şi scriitor, una dintre gloriile de prima mînă ale ţinutului năsăudean. S-a făcut cunoscut mai ales cu ocazia Războiului 377 de independenţă din 1877—1878, căruia i-a dedicat frumoasa carte Războiul orientale ilustrai, (Graz, 1878, în colaborare cu Maxim Pop) şi volumul Românii la Plevna (Gherla, 1880). Din sfera specialităţii sale, ştiinţele naturii, Alexi s-a impus prin numeroase articole în presa vremii ca şi prin cîteva volume: însemnătatea ştiinţelor naturale şi reformele ce le reclamă studiul lor în şcolile noastre, Bucureşti, 1883; O excursiune botanică în România, Sibiu, 1883; Despre importanţa studiului botanic, Sibiu, 1884. Vezi despre el: Virgil Şotropa şi N. Drăganu, Istoria şcoalelor năsăudene..., p. 339—340; Iuliu Moisil, Figuri grăniţe-reşti năsăudene, II, Năsăud, 1939, p. 65—90; Emil Pop, Ardelenii în ştiinţă, în Transilvania, LXXIII, 1942, nr. 7 — 8; AL Buia, Un naturalist nâsâudean din secolul al XlX-lea: Artemiu P. Alexi, în Revista ştiinţifică V. Adamachi, XXIX, 1943, nr. 1, p. 45—50; Teodor Tanc o, V ir tus Romana Rediviva, I, Bistriţa, 1973, p. 211—212. 56 Năsăud, 4 sept. 1879 Mult iubite bade ! Deşi convins că unele afaceri ca şi cea de faţă îţi cauzează molestare, totuşi ca la un prea iubit al meu frate îmi iau libertatea a te ruga, fiind convins că influinţa d-tale va apăsa mult în cumpănă. Socru-meu, Ioane Mărgineanu, jude reg[esc] în Bistriţa, are pre fiul său Ioan, care în anul acesta a absolvit cl. VIII gimnazială şi a depus maturitatea în Blaş, cu succes foarte bun, precum arată atestatul de maturitate alăturat aici în copie legalizată. Tînărul cumnat voieşte a studia medicina la Universitatea de la Yiena, spre care scop a concurs pentru unul din sti-pendiele romanţiane sau şuluţian, la Blaş. Aceste stipendie ar fi celea de 315 romanţiane şi cel de 400 şuluţian. Precum în toată lumea, aşa şi la Blaş oamenii fiind interesaţi într-o privinţă sau alta, se fac favoruri tot prin oameni. Te rog, dulce bade, a nu te supăra pre mine dacă vin a te ruga, cu toată iubirea frăţească, să ai bunătatea a influinţa la Blaş, unde vei afla domnia ta cu scop, ca cumnatul meu să capete unul din stipendie!# amintite, cu atît mai vîrtos căci stipendiele amintite au preferinţă pentru cei ce se aplică la medicină. Deşi socrul meu are salariu bunicel, dar a trăi la oraş cu familia grea de 6 persoane, dintre cari încă 2 feţişoare, una de 16 ani iar ceealaltă de 14 ani, apoi plăteşte numai cortel 200 fl. iară din restul de 1 500 fl., voind a da fiului său 400—500 fl. ca să poată studia la universitate în timp de 6 ani, i-ar fi imposibilă subzistenţa familiei din restul de 1 000 fl. v. a., cu atît mai vîrtos căci cu măritatul fiicei sale Măriţa, soţia mea, încă au avut spese însemnate. Din toate aceste te poţi convinge, iubite bade, în cît este necesitate a-i exopera un stipendiu, pre lîngă care apoi şi socrul meu i-ar întinde ceva aju-toriu. Te rog dar încă o dată cu iubire frăţească, de a face celea posibile în cauza aceasta ca să poată cîştiga un stipendiu, pentru care socrul meu şi toată familia ne rugăm. Eu şi familia mea ne aflăm bine, sum foarte mulţămit cu soţia mea, pentru că este o femeie cu inimă bună şi cu un naturel blînd şi nevinovat, astfel, numai bunul D-zeu să ne ferească de nenorociri, toate celea trecute ar fi barem în cîtva vindecate. Cu soţia mea şi cu fiica mea Victoria salutîndu-te şi sărutîndu-te cu iubire frăţească, sum al d-tale iubitoriu frate, Octaviu. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3, nr. 57.) 57 Năsăud, 5 nov. 187Î1 Mult iubite bade ! Observatoriul incepînd de la n-rul 79 in continuo imi vin cîte două exemplare din unul şi acelaşi nr., nu ştiu ce e cauza acestei expedări neregulate. Am scris sub adresa: „La redacţiunea Observatoriul în Sibii“ în cauza aceasta, dar totuşi n-rii vin tot în duplu. Eu prenumerasem, ca totdeauna aşa şi acum pre cuartalul în urmă, şi mi se trimite foaia sub nr. 272, dar al 2-lea exemplarul cum şi pre ce cale mi se trimite, nu ştiu. Te rog, dar, a face dispuzeţiune a nu mî se trimite 2 exemplarie, ci numai unul pre care am prenumerat, iară faţă cu n-rii deja trimişi în duplu a dispune să-i trimit îndărăpt sau ce -să fac cu ei? Totodată mă rog ca să-mi trimiţi n-rul 82 din Observatoriu, căci nu l-am primit.. De cumva s-a expedat de la redacţiune, poate s-a pierdut prin poştă. Tot cu astă ocaziune te rog, dacă cumva ai îndămînă n-rul 1 din anul 1875 din Transilvania — căci n-rul acesta îmi lipseşte şi aş voi a lega toată foaia—, să mi-1 trimiţi deodată cu Observatoriul. La socrul meu, Mărgineanu, i-am scris în cauza documentelor atinse în epistola d-tale, dar pînă în ziua de astăzi nu mi-a răspuns nimică. Dînsul se vede că e indignat pre toată lumea, că fiul său n-a putut eîştiga stipendiu de la Blaş, şi acum în amărăciunea sa naivă e mînios şi pre mine, căci nice mă ţine demn a-mi răspunde. Nu ştiu dacă ţi-a răspuns d-tale, sau şi pre d-ta e indignat. Eu acum tare de multe ori am venit la convingere a fi mizantrop, a fugi de oameni ca de fiarele sălbatice. D-l G. Man din Des încă îmi scrie că i-a scris şi nu i-a răspuns şi că să exoperez eu acelea documente. I-am scris rezultatul şi d-lui. Eu şi familia mea ne aflăm bine. Salutăm şi sărutăm pre iubitul nepot Ieronim, iară pre d-ta sărutîndu-te, cu toată iubirea frăţească sum al d-tale iubitorul frate. Octaviu. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3, nr. 58.) 58 Năsăud, 21/11 1879 Iubite bade! Am primit cu mulţămită atît n-rul restant din Observatoriul, cît şi nr. 1 din Transilvania. Abstrăgînd de la indolenţa oamenilor de pre aici, doresc a te încunoştinţa că Luciii are rudenii pre aici, prin urmare fiecare a aşeptat de la respectivii ca să-şi facă dătorinţa faţă de defunctul, între cari se numără şi subjudele 379 regfesc] de aici, Gabriele Vartic, care a luat de soţie pre o nepoată a muiereî răposatului. Nimeni n-a crezut, dar, că respectivii nu vor încunoştinţa foile. De altă parte însă bătrînul Luchi n-au avut simpatia publicului de aici* el nu s-a bucurat de cevaşi popularitate, din mai multe cauze. L[uchi] a fost căsătorit, mi se pare [a] 3-a oară, cu o văduvă, cîndva femeia lui Ujfalvi, născ[ută] Kakucsi, maghiară. Cu aceasta n-au avut copii. Au avut însă o fată de la femeia a 2-a, care a fost măritată după un Pavelia, fost cancelist aici, acum însă se află în casa smintiţilor, în Sibii, de mai mulţi ani, iară soţia acestuia a repaosat cu vreo 10 ani mai nainte. De la aceşti părinţi nenorociţi au rămas vreo 3—4 băieţi şi băiate, toţi minori şi nepoţi dulci a răposatului L[uchi]. Acesta, ca moş tată bătrîn, nu s-a îngrijit de nepoţii săi, cu toate că s-au bucurat de o pensiune de 1 200 fi., ci au putut privi la ei cum umblă a cerşi şi a griji purceii şi vacile oamenilor pentru o bucătură de pîîie. Ba ce e mai mult, L[uchi] au avut o moşioară bună la locul lui natale, în comuna Feldru, şi în loc să-şi ajute nepoţii săi orfani, goi şi flămînzi, barem din acea moşie, dacă n-a voit din pensiunea sa, a întăbulat moşia aceea pre nepoata muiere-sa, măritată după G[abriel] Vartic, care are destul de bună simbrie. Din aceasta cauză publicul de aici a fost foarte indignat pre L[uchi], ca pre un om, un tată bătrîn fără suflet şi fără simţire de părinte. Tot L[uchi] a fost cel mai mare adversariu ţărenilor, cum ne numesc pre noi, pre negră-niţari. Cum că L[uchi] ce merite are din trecut, nu le ştiu, dar mi se pare că foarte puţine. El, ca om mediocru, a ocupat frumoase posturi. Meritele, dînsul le va fi ştiind. în anii 1864—1870, cînd aveam şi noi cîte o adunare în cestiuni naţionali, L[uchi] se tulbura şi ameninţa pe ţărani, dacă vorbeau în interes naţional, zicînd: „Las’ că ne vom curăţi noi de ei“ etc., etc. Cine-i ştie biografia lui iasă pre faţă cu meritele lui. Eu unul am avut ocaziune a-1 cunoaşte î. Contele Zichy! ? Istoria lui poate o cunoşti. El s-a. aşezat pre aici după revoluţia din [18]48—[18^49, dar nu de dragul românilor, ci de dragul locurilor romantice şi de dragul romanţelor. El a luat soţia unui ţăran, econom din Ilva Mică, lăsîndu-1 pre bietul om fără muiere. A îmbrăcat-o în haine domneşti, a cultivat-o pre la ocaziile mari, a purtat-o prin Italia etc. In fine, că semn de recunoştinţă pentru infidelitatea acelei femei, cu numele Ileana, a făcut în comuna Ilva Mică o biserică frumoasă, a cărei fundăment zace pre peatra scandalului şi a inmoralităţei, căci acea comună şi-a cîştigat bese-rică pre o cale ce nu-i face nice un merit nice lui Z[ichy] şi nice respectivei comune. Pentru un astfeli de merit, pentru o astfeli de faptă bună, mulţi sunt indignaţi, căci o consideră mai mult de o faptă ruşinătoare, scandaloasă pentru naţiunea română. A mai făcut biserică şi în comuna Maieru, unde adecă a şezut el. A ajutorat şi biserica din Sîngeorgiu şi mai ştie D-zeu cîte şi mai cîte, dar fapta lui cu Ilva aruncă o umbră preste toate faptele lui generoase. Din aceasta cauză cred eu că nu s-a grăbit nimene cu necrologul respectivului. Apoi din lup nu-i face niceodată miel, respectivul numai amic nu li-a fost românilor. La respectiva Ileană i-a testat cîte 1 000 fl. — una mie fl. — pre an ca pensiune, mai multe căşi în Bistriţa şi Maierul. Nu ştiu dacă colega meu Artemiu Alexi2 vă este corespondinte sau ba la Observatoriul, căci foaia o capătă, dară nu ştiu, gratis ca la corespondinte, sau ca prenumerată. De cumva vă este corespondinte şi-i trimiteţi foaia 380 gratis, mare păcat faceţi, căci el ar trebui să vă scrie despre mai multe întîm-plăminte de pre aici. El are mai multe foi gratis, numai sub titula de corespondinte, dar că îşi împlineşte el au ba deobligamentul, aceasta îi va spune conştiinţa. Salutările noastre iubitului nepot Ieronim, iar pre domnia ta salutîn-du-te şi sărutîndu-te, sum frate iubitoriu, Octaviu. P.S. Pre aici e iarnă aspră, a căzut omăt de vreo cîteva zile, iar frigul e la 6—7 grade R. Bucatele la preţ, lipsă mare aici în mijlocul pădurilor de lemne de focărit, ce este a se atribui indolenţei locuitorilor. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., mşse sertar 315/3, tir. 59.) 1 Este vorba de Leontin Luciii, 1809—1879, ofiţer în Regimentul II de graniţă românesc din Năsăud, ulterior vicecăpitan al Districtului grăniceresc autonom al Năsăudului. Despre el: Iuliu Moisil, Figuri grăniţereşti nâsâudene, II, Năsăud, 1939, p. 37 — 48; Teodor 'Tanco, Virtus Romana Rediviva, I, p. 203—205. 2 Vezi supra, scris. 56, n. 1. 59 Năsăud, 2/8 le81 Muit iubite şi dorite bade ! Cu poşta de astăzi expedez una perină de divan făcută de Victoria, copila mea'1. Am adresat-o de-a dreptul la comitetul expoziţiunei. Ar fi făcut mai multe lucruri, tocmai nevastă mea, însă cu părere de rău că nu a putut face nimică, căci din primăvară începînd a fost tot morboasă. Acum însă o sănătoasă, dar ce folos, căci e tîrziu de a se apuca de ceva. De aici se vor trimite mai multe lucruri frumoase, şi anume: covoare, porturi naţionali, lemnărie etc. Se puteau foarte multe şi interesante luci uri & se trimite, dar cu durere, subcomitetul ales spre acest scop puţină energie a dezvoltat în privinţa expoziţiunei 2. Cum că ce e cauza la atîta indiferentism, d-lor vor şti mai bine. Sau că nu pricep însemnătatea unei expoziţiuni şi astfel pun puţin pond pre toată expoziţiunea, sau pricep şi numai nu voiesc a conlucra pentru buna-i reuşire, parte din indiferentism, parte din comoditate aşa-numită românească. De la Bistriţa et Bîrgău încă se vor trimite, precum am înţeles, multe lucruri, ba în părţile acelea, precum m-am informat, sunt oameni mult mai activi faţă de expoziţiune. Doresc din inimă reuşită cît mai bună! Eu şi familia mea ne aflăm bine şi sănătoşi. Salutăm şi sărutăm pre iubitul nepot Ieronim, căruia cu această ocâziune nu-i scriu, pînă la altă dată. .381 Iară domniei tale dorindu-ţi din tot sufletul meu viaţă îndelungată* cu ai mei dimpreună dulce sărutîndu-te, sum al d-tale iubitoriu frate, Octaviu. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3,. nr. 60.) 1 Pentru Expoziţia naţională de la Sibiu din 1881. 2 Despre această grandioasă manifestare naţională în plin dualism care a fost Expoziţia naţională de la Sibiu din 1881, Observatoriul lui George Bariţ oferă o bibliografie completă, prin următoarele articole: 1. Publicaţiune (IV, 1881, nr. 50, p. 202), unde se dezminte faima că expoziţia n-ar fi aprobată de stăpînire. Ea se va deschide în 15/27 august la Sibiu. 2'. Despre expoziţiunea românească (nr. 52, p. 210), repetă ştirea de mai sus, şi invită pe români să participe la această manifestare. 8. în cauza expoziţiunii (nr. 58* p. 211—212), se publică actele oficiale legate de deschiderea expediţiei. 4. Peripeţiile expoziţiunei, (nr. 54, p. 215) şi apoi, 5. Expoziţiunea de manufacturi şi agricultură (nr. 55,. p. 221—222), care este un amplu articol de direcţionare. 6. Sub titlul Expoziţiunea (nr. 58* p. 232-233; nr. 59, p. 237 ; nr. 60, p. 241-242 ; nr. 62, p. 248; nr. 63, p. 253; nr. 65* p. 262; nr. 66, p. 266; nr. 68, p. 265) şi 7. De la expoziţiune (nr. 70, p. 282—283; nr. 71* p. 286) se publică cele mai diverse informaţii şi relatări de la expoziţie. Apar şi cîteva articole cu caracter special: 8. De la comitetul expoziţiunei (nr. 64, p. 259), unde se comunică juriile celor şase secţii. 9. Aviz în cauza expoziţiunei vitelor şi poamelor (nr. 65, p. 262) ; 10. Artele plastice la expoziţiune (nr. 73, p. 294; nr. 74, p. 297 —298). 60 Năsăud, 8/8 1881 Mult iubite bade ! De nenumărate ori am voit a scrie cîte ceva în Observatoriu, din părţile acestea, dar totdeauna am abzis, din cauză că cugetam în mine că sunt aici destui să scrie ei, apoi vadă ei ce vor face, măcar deie-şi în cap. Dar foarte m-am înşelat, căci unul ca şi altul fac faţă cu toate abuzurile şi fărădelegile ca peştele în apă, parte că consimţesc cu fărădelegile, parte din comoditate şi indiferentism. Cauza este de foarte mare însemnătate, ca să se răscolească gunoiul ca să miroasă, căci altcum abuzurile se vor continua ad infinitum. Persoanele de sub întrebare sunt: dr. Pavel Tanco 1, Maxim Pop2, ambii profesori la gimnaziu, şi Basiliu Petri3. Aceştia nu pot da socoteală de vreo 20 mii florţini]. Aceştia mai făcură anu un alt scandal, şi anume Petri cu M. Pop la fondurile scolastice, pentru care i-au dat afară din comitetul administrativ, i-au lipsit de a mai fi membri. Petri cu M. Pop sunt oamenii cei mai fără conştiinţă, oameni deprăvaţi. Eu tare mă tem că de nu se va face ceva mişcare în public, mîine poimîine vor face abuzurile cele mai groase la Reuniunea de împrumut şi păstrare „Aurora44 4, cu toată controla ce o avem, căci în consiliu se află şi M. Pop, apoi perceptor e dr. P. Tanco, om altfel de treabă, dar mare materialist. Toată cauza, descrisă pre scurt, zace în spuză, şi mi se pare că se va naşte un foc mare, căci de nu vor face arătare românii acţionari de aici, vor face arătare, desigur, saşii acţionari din Bistriţa* 382 şi în prima linie vine închis M. Pop ca fost preşedinte a societăţei, dar mare ticălos, rău la mâţă, om fără conştiinţă. In toată lumea mai ticălos n-au, născut; apoi după el Petri! M. Pop au fost lăţit pre aici odată faima despre d-ta că eşti corupt cu bani din partea ungurilor. Te rog dar, iubite bade, în interesul public, în interesul venitoriului „Aurorei“, să publici articlul aici alăturat5. Te rog, dacă am greşit în stil, îndreaptă. Te salut şi sărut de mii de ori, Octaviu. P.S. Despre tot articlul stau eu bun, garantez, dar să fie în cel mai mare secret, căci aceştia ar fi în stare să mă toace în cap. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3 nr. 61.) 1 Vezi scris. 51, n. 2. 2 Scris. 24, n. 6. 3 Scris. 29, n. 2. 4 Societatea de împrumut şi păstrare „Aurora44 din Năsăud a fost înfiinţată de către profesorii gimnaziului. Statutele „Aurorei44 au fost aprobate de guvern la 27 decembrie 1873. 5 Nu se publică. 61 Năsăud, 13/12 1881 Mult iubite bade ! Aici alăturat sub •/• îţi trimit un comunicat despre omorul întîmplat în noaptea trecută, spre a-1 publica în Observatoriu 1. Dacă vei afla de lipsă să-ţi mai faci unele observări, tare bine va fi. Bieţii sodali sunt născuţi de aici din Năsăud şi oameni de omenie, unul ciobotariu şi unul brutar iu, şi ou deosebire acest din urmă, un copil voinic şi foarte diligente. După spusa medicilor, nu va trăi nice 24 ore, iar celălalt, un văr a abestuia, a căzut mort atunci la conflictul avut. ; Preste finanţi, cum e şi aici, nu este controlă, bat toate nopţile crîşmele, umblă beţi pe strade, conturbă locuitorii în odihna lor de noapte. Cine e de vină? De la cap se împute peştele! Eu şi familia mea suntem sănătoşi, mulţămită lui Dumnezeu. Ne torturează, acum vor fi 5—-6 luni, morbul blăstămat de vărsat, căci nu mai vrea să înceteze, acum a dat şi între şcolari. Tot cu această ocaziune doresc a-ţi face cunoscut o împrejurare de importanţă: mai mulţi dintre acei indivizi cari au trimis obiecte la expoziţie, în Sibii, parte n-au primit obiectele, parte n-au fost nice amintiţi, prin urmare din mai multe părţi nemulţămire. Ar fi de dorit ca domnia ta să dai oareşcari «desluciri în privinţa asta, şi astfel să-i domoleşti, dacă vei afla de bine. Se 383 vede că multe obiecte s-au pierdut, despre multe nu s-au luat notiţe, apoi clasificarea încă în multe privinţe e greşită. Yă sărutăm cu toată iubirea, Octaviu. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3r nr. 62.) 1 George Bariţ nu vrea să slujească cu nici un chip intrigile dăscăliceşti din Năsăud l Nu se publică nici acest „comunicat44, aşa cum nu va publica niciodată nici un cuvîn t scris de fratele său Octav Bariţ. Citind aceste scrisori străbătute de patimă măruntă, sub-provincială, nu e greu să ne dăm seama de ce şi-a evitat Bariţ fratele cu atîta con secvenţă. 62 Năsăud, 10/7 188$ Iubite bade! Ar fi timpul ca să te mai cerc cu şirurile mele frăţeşti, să-ţi mai fac cunoscut starea noastră familială, ca aşa să nu uităm unul de altul, deşi soartea ne-au împrăştiat în toate părţile ţerei. Vei fi ştiind deja, din necroloagele publicate în Obsermtoriul, că în timp de una lună am înmormîntat pe un fiu a socrului Ioane Mărgineanu, pe Nicolae, şi după una lună pe socrul meu x. A rămas sărmana văduvă cu 2 fete mari* doară îşi va căpăta puţină pensiune din care să poată trăi de pre una zi pe alta. Socrul meu, respective familia întreagă, a fost foarte nenorocoasă* căci în timp de 6 ani i-a murit 3 feciori, şi în fine dinsul; feciorii toţi în etate de 21—22 ani. Dar iată, iubite bade, că nice eu nu am fost mai norocos, căci pînă acum mi-am înmormîntat 2 soţii şi o copilă, şi acum mai are să urmeze pe capul meu o altă lovitură poate după cele petrecute şi mai mare. Eu, dulcele meu bade* cum ştii m-am căsătorit a 3-a oară, căci nu mai ştiu cum să-mi tocmesc starea familială mai bine, că aşa, ca profesor şi ca tată la o copilă, să fie toate potrivite, corespunzătoarie şi în ordine bună. M-am luptat 6 ani în stare văduvită, am cercat în dreapta şi în stînga, ca să o nimeresc mai bine, precum şi domnia ta le ştii de cînd încă fusesem şi prin Braşov, dar zău, am nimerit-o foarte rău, căci sărmana mea nevastă sufere de o boală de piept, un morb de plămîni, în care i-a murit deja 2 fraţi şi tată-so, şi astăzi se află într-o* aşa stare, încît se poate zice cu tot dreptul că este fără speranţă pentru însănătoşire. Am probat toate şi le probăm, dar nu mai poate folosi nimic. Această împrejurare tristă ţi-am scris-o ca să fii avizat înainte, să nu te* surprindă alta şi mai mare. Pre cînd mă simţeam în fericire şi într-o staro familială mulţămitoare, iată că vine zbiciul lui Dumnezeu preste mine şi familia mea, macar că — zău! — nu o am meritat. Bunul Dumnezeu să vă ferească de rele, de nenorociri, că aşa să fiu numai eu lovit de toate, iar domnia ta şi mult iubita-ţi familie să trăiască în fericire şi îndestulare, căci ţi-a ajuns şi domniei tale din păharul amărăciunei. 384 Cele 2 copile ale mele, adecă Victoria 2 şi Octavia, sunt sănătoase. Vă sărutăm mîinile, asemenea şi sărmana mea nevastă din patul suferinţelor iţi sărută mîinile şi te salută cu toată ardoarea. In fine, dulce sărutîndu-te, sum al d-tale iubitoriu, frate, Octaviu. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3, , nr. 63.) 1 Necrologul lui Ioan Mărgineanu, în Observatoriul, VI, 1383, nr. 46, p. 284. Necrologul datat 18 iunie arată că Mărgineanu era în al 63-lea an al vieţii. 2 Bariţ adnotează această scrisoare, cu creion roşu, marginal: „Dară Victoria se plînge amarnic în scrisori cătră verele sale, de lipse“. Este cea dintîi ştire despre conflictul catastrofal dintre Octav Bariţ şi fiica sa Victoria, conflict ce va atinge apogeul în 1885 4vezi scris. 64). 63 Năsăud, 1 sept. 1883 Mult iubite bade! Cu astă ocaziune îţi trimit documentele atît de mult poftite şi cerute de la fericitul meu socru Ioan Mărgineanu, referitoare la procesul lemenian. Aici mai multe sunt decopiate în duplu, toate trimit ca să te foloseşti după cum vei afla mai bine. Eu şi familia mea, după trista întîmplare ce am avut-o, mă aflu binişor, încep a mă convinge că în zadar îmi este toată lamentătura, căci natura tot îşi face cursul său. La mari şi grele probe am fost supus, fie numele Domnului binecuvîntat! Dar voi tace, inima să poftească să aibă un muritoriu astfel cercat de soarte. Cu copilele-mi dimpreună salutînduvte şi sarutîndu-te cu toată dragostea, sum al domniei tale iubitoriu frate, Octavin. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3, nr, 64.) 1 1 Ioan Mărgineanu, cel de al treilea socru al lui George Bariţ, fusese implicat, ca -elev, în marele conflict dintre profesorii din Blaj şi episcopul Ioan Lemeni, în 1843—1846. Vezi Goriolan Suciu, Preambule la procesul lemenian. Luptă ideologică între Lemeni şi Băr-nuţiu, în Cultura creştină, XVIII, 1938, nr. 10—11, p. 640 — 663 şi continuarea: Preambule la procesul lemenian. Pretinsele atentate contra lui Bărnuţiu, Ibid., nr. 12, p. 730—745. Cf. şi G.B.C., III—IV, coresp. lui Nicolae Maniu cu Bariţ dintre 1843—1846 (voi. III) şi a lui Timotei Gipariu din aceiaşi ani (voi. IV). 385 Năsăud, 3 sept. 1885 m Iubite bade ! 1 Eu ţi-am scris o epistolă în cauza scandaloasă cu fata mea, încă în 21 aug[ust] a[nul] c[urent], adresată la Sibii. Precum se vede, nu ai primit-o* îaninte de toate premit că fata mea sufere de morbul dragostei * într-un grad mare, şi ori că nu se poate stăpîni, ori că nu vrea. Mi se pare că ţi-am fost scris încă în anul trecut că fata mea, cum a sosit la unchiul său în Elisa-betopole, tot în acea zi mi-a şi scris ca să mă duc după ea ori Să-i trimit bani de drum, că dînsa vine acasă, că nu-i place acolo. Astfel a urmat rugările 11 luni, cu promisiuni că se va purta bine. Astfel eu, în speranţa că fata mea doară a căpătat minte, şi apoi să-i dovedesc din nou iubirea mea părintească faţă de ea, am reprimit-o. Nu este adevărat, dar, precum zice ea, cum că eu am chemat-o. I-am trimis bani de drum, a venit acasă, n-a trecut însă 2 săptă-mîni şi a şi început mai cu grosul scandalurile, ca în anul trecut. M-a bătjo-corit în faţă, îmi zicea vorbe vătămătoare şi ruşinoase, în mînia mea cînta, fluiera, rîdea cu hohot. Nu lucra nemic de treabă la casă, ba oprea şi servitoarele să facă ceva ce demîndam eu. Toată casa îmi era negleasă, pe sărmana copilă Octavia o împlusă necurăţeniele, pentru că toate le concrezusem dînsei. într-o duminecă văzînd-o eu că vorbeşte cu o anumită persoană, numai atîta i-am zis: „Victoria, fereşte-te a sta în vorbă cu persoane de acele cari sunt adversare casei mele, căci mă tem să nu căuzeze iarăşi turburări în casă“. Nimic mai mult! A început a zbiera cit i-a ieşit pe gură că acum iară pentru c... nu-i dau pace, a început a plînge într-un ton mare şi, cu mînurile puse laolaltă rugind-o, de abia mi-a succes a o molcomi **. Intru atîta e de nervoasă, încit nu-i sufere nemică să-i zic, căci îndată e gata scăndalul. In 30 iul[ie] m-a atăcat ca din senin că c... de servitoare voieşte a o otrăvi! ? Văzînd eu că vulcanul iară va să erumpă, numaidecît am depărtat servitoarea de la casă, fără nice o vină, numai ca să fie pace. 8 zile am fost fără servitoare. în fine a acordat dînsa una, dar nep'recepîndu-se la lucrul casei şi fiind foarte leneşă, am rugat pe o femeie să facă bine şi să-mi caute o servitoare bună, căci care o am nu e de nimică. Acum vine fata iară şi mă atacă că voiesc a acorda servitoare vreo c.., care să o otrăvească. Să-i dau din partea mamei sale bani de drum, ca să se ducă, căci are unde se duce. In zădar m-am năzuit a o molcomi, căci se făcea mai furibundă. S-a îmbrăcat şi, dnd să iasă pe uşă, i-am reflectat: „Aşa te du, Victoria, şi aşa mai fă scăndaluri, că mai mult apoi nu vei intra în casa aceasta!“ La aceasta, cu un aer despreţuitor mi-a răspuns că nu-i pasă. Preste 2 zile mi-a trimis doi domni cu rugarea ca să-i dau bani de drum 30 fl. din partea mumă-sa. Nu am voit a-i da. Au venit alţi doi domni, ca să fac bine să-i dau 30 fl. căci vrea să se ducă la unchiul său în Elisabetopole. In fine, forţat de împrejurări, i-am dat 30 flor[ini] v. a. Acum aflu de la unchiul său din Cohalm că dînsa din Năsăud s-a dus la Cluş, din Cluş la Sibii şi din Sibii la Cohalm. Mai aflu şi aceea că sosind dînsa la Cohalm a fost întrebată că unde-i sunt inelul cu diamante şi medalionul de aur. A minţit că i le-a luat tatăl său, iară a 2-a zi a spus la fetele unchiu-său că le-a vindut. In toate părţile, la toată lumea, fără ruşine, fără sfială şi fără cruţare scorneşte asupra mea celea mai grosolane minciuni, de îţi stă mintea in loc, ca astfel să mă descrie la toată lumea ca omul cel mai stricat în lume. De la atari calumnii numai prin justiţie ai putea-o întoarce. E răzbunătoare în gradul suprem. In Năsăud a lăţit, printre altele, că am bătut-o de toată vînătă am făcut-o, măcar că nice un fir de păr nu i-am atins ***, ba m-am temut a-i zice şi vorbe mai dojenitoare, cunoscînd-o de neruşinată şi că îndată e gata cu scăndalul ****. A zis aici în toate părţile că pentru că am bătut-o e silită să se ducă. Nu ştiu ce să zic despte Kleberg şi Mar lin, dar fata mea drept că-i infernală în felul său. Eu, iubite bade, de o săptămînă sunt morbos, precum am fost şi în anul trecut, după neplăcerile avute cu afurisita de D-zeu. Te rog să nu o primeşti la d-ta, că ai primit pe diavolul încarnat. Lasă să apuce la lucru, ca să vadă cum se trăieşte în lume *****. Pînă acuma a trăit numai ca un trîntor, de pe spatele mele, şi în urmă totuşi se face cu mine ! Sunt multe mii de fete de domni cari trăiesc din lucrul mîinilor lor, şi încă fete de omenie. Dar dacă eu nu aş fi în viaţă, ce ar face? Tot cu lucrul ar trebui să se susţină. Apoi ai văzut din epistola ei că nice nu are mari pretenţiuni ci numai 25 f 1. la lună din sudoarea tătîne-so batjocorit, calumniat şi vestit în toată lumea de omul cel mai imoral. De-a bună samă a învăţat-o cineva că eu, doară, aş fi dătoriu a-i da inter-tenţiune, şi pe asta se bazează dînsa, ca apoi să trăiască lumea albă cu salariu de la tată-său. E de observat că, cum a sosit acasă astă-vară, a 3—4-a zi s-a şi lăudat la mai multe femei că se va duce iarăşi, ****** că nu-i place în Năsăud. Iubite bade! Tot scăndalul îşi are izvorul său de acolo, atît în anul trecut cît şi acum, căci fata mea numai atunci era mulţămită, dacă erau servitoare la casă cari le putea folosi ca metrese *******ţ pentru de a purta corespondinţa cu studenţii şi pentru de a-i conduce la casă în anumite seri, cînd eu doară nu eram acasă. Astfel s-au întîmplat mai nainte cu 2—3—4—5 ani, cînd apoi, în fine, îi găsisem mai an, în februariu, pe amîndoi în ambitul casei, adecă pe dînsa şi pe un student anumit Bohăţel, care de frică apoi a sărit din ambit şi a fugit. Tot atunci a mai avut de amant şi pe altul, pe un Şandor. De cîte ori s-a întîmplat ca eu intram în casă, iară studentul fugea din culină afară cu ajutoriul sevitoarei. Dacă nu avea servitoare care să le poată întrebuinţa pentru treburile ei, apoi le persecuta în modul cunoscut. Apoi la unchiul său iară s-a purtat rău, am 2 epistole la mină. Cîtă ocară am căpătat eu pentru blăstămata aceea, fără nice o vină, căci orişicine numai minciunile ei le asculta, şi apoi plîngea plînsul crocodilului. Apoi caracter ruinat şi maliţie în gradul suprem! Intr-o parte îmi cere ajutoriul, de altă parte nu încetează defel cu calumniele. Ţi-a scris că nu are numai o haină. De aici 4 haine şi-a dus, apoi un roc de iarnă şi un mantilet de mătasă, afară de celelalte vestminte albe. Iţi scrie că e desculţă. Dară de acasă s-a dus cu 2 părechi de papuci, ambele cumpărate după ce a venit aici, i-am cumpărat o păreche şi una a adus-o de la Elisabetopole, de brunei, foarte bune. în 11 luni i-am trimis la Elisabetopole 150 fl. Cu tare puţină diferinţă, toţi banii i-a cheltuit pe zdreanţe şi pe baluri, şi numai în 11 luni. Afară de aceste, mi-a mîncat 80 fl. cu călătoriele nebuneşti. De cumva nu-mi va da pace fata mea, eu mă tem că voi cădea într-un morb care îmi va curma viaţa. Poate aceea doreşte şi dînsa, cugetînd că biata averuşă ce este va apuca pe mîna ei. în fine, dulce sărutîndu-te, sum al domniei tale iubitoriu frate, Octaviu. P.S. In anul trecut, precum şi în alţi ani, pentru scopurile ei .ruşinoase, îmi dădea de la casă toate cele, parte la servitoarele ei favorite, parte la femei m suspecte, aşa d[e] efxemplu] cu unsoarea, cu fărina, cu eurechiul şi alte mai multe nu mă ajungeam. Ba şi-a vîndut şi din hainele ei cele albe?. {Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond 631 Constantin Iuga, dosarul 4, printre scrisorile lui George Bariţ către Constantin Iuga.) * Raritatea excepţională a acestei relatări se impune de la sine. Gîţi inşi puneau pe hîrtie astfel de cazuri din familie? Textul este adnotat marginal de Bariţ, pe care această tristă întîmplare familială l-a mîhnit şi 1-a revoltat. Iată notele sale, siglate cu steluţe la pasajul în cauză: * „Nimphomania, de care pătimise şi în Braşov cea mai mare a lui Nic. Teclu şi o greacă. Aici încă sunt toate simptomele pt. nimphomania, anume alergăturile dintr-un loc într-altul. Cumplită nenorocire. Cleopatra, Messalina, Catharina II etc.“ ** „Aşa fac nymphomanele.“ *** „Minciuna este asemenea însuşirea nymphomanelor.44 **** „Nymphomania în multe cazuri se preface în nebunie furioasă şi multe ajung în casa nebunilor.44 ***** „N-avea grijă. Nu va lucra, ci va ajunge pe strada şi în cazarme.44 ****** „Fireşte, ca să afle bărbaţi.44 2 Adnotată de Bariţ, vizîndu-1 pe Constantin Iuga: „Daţi foc şi acestei ruşini44. 65 Năsăud, 29/5 1886 Mult iubite bade ! La epistola d-tale d[e] d[ato] 27/5 a. c. grăbesc a răspunde în următoarele: Mai întîi doresc a-ţi face cunoscut că sănătatea mea zdruncinată cu încetul se îndreaptă, dar tot e dubietate încă că ce va fi mai tîrziu, şi anume depinde de la restaurarea sănătăţii mele în decursul verei. Ce priveşte cauza afurisitei mele fiice, regret din inimă că nu mai înceată a vă molesta, şi încă într-un mod atît de impertinent. Dar ce să mă ştiu face?! Eu îi trimit la lună cîte 10 fl., cu toate că nici aceştia nu-i merită, ca o fată care a dezonorat pe un tată şi a adus ruşine atît de mare asupra familiei întregi. Apoi decît să mai trăiesc într-o casă cu dînsa, mai gata sum a lua lumea în cap dinaintea ei. Numai eu ştiu cu cine am avut de lucru. Apoi de coregere mice vorbă. Se plînge cu neruşinare că nu are vestminte, şi încă îi secundează şi Gristof! Dacă, doară, în carnevalul expirat i-a ieşit numele în foaia Ellenzek din Gluş ca Bdlkirâlyne Bariţ Victoria, Kohalomban 1. La aceasta m-a făcut atent un practicant din cancelaria judelui procesuale de aici, cu numele Csipkes, venit aici din Turda, respectiv din Tur. Apoi şi Gristof îmi scrisese că a dus-o la bal. Aceasta e buba ei: bdlkirâlyne. La lucru nu cugetă deloc, numai la nebunii. Cugetă că cu minciunile o să o scoată la cale după pofta inimei sale, şi apoi în acest deliriu îşi uită de toată ruşinea. Şi apoi oare care fată cu simţ de omenie, în starea ei, ar mai avea plăcere şi voie la petreceri şi baluri? La asta numai dînsa e în stare. Iubite bade! Gum ţi-am mai scris, eu numai singur din considerare faţă cu familia bariţiană îi trimit cîte 10 fl. la lună, altcum nimic nu i-aş trimite. Dacă are poftă de mai mult, lucre, cîştige, căci e de 23 ani. Aici în vecinătatea mea este o văduvă cu 2 fete mari, trăiesc din o pensiune de 13 fl. la lună, fireşte că fetele lucră ziua noaptea ca să mai cîştige încă barem 13 fl. lingă pensiunea numită. Apoi drept că nu strică cîte 5 păreehi păpuci în 11 luni şi nici nu pradă banii pe sulimanuri şi pe alte nebunii, apoi mai mănînce şi mai după modiu, cu toate că ar fi vrednice să mănînce şi mai bine şi ar merita un trai mai bun, fiindcă sunt fete cu purtare bună. Soacra mea, văduva Mărgineanu, trăieşte cu 2 fete mari din 30 fl. pensiune la lună. Plătesc din aceştia 6 fl. chiria, apoi încălzit etc. şi totuşi nu cerşesc cu neruşinare de la rudenii vestminte, rufe purtate etc. Vezi bine că aceste toate sunt numai apucături şarlatane din partea ei. Apoi tot cu minciuni şi iară cu minciuni. Toată iarna a scris în toate părţile că e morboasă ca vai de capul ei, şi colo ce să vezi, ea joacă pe bdlkirâlyne de numai nu se omoară. Eu cu Cristof 2 am întrerupt corespondenţa, căci a început a-mi da lecţii, a mă dojeni ca pe un copil de şcoală. Te rog frumos spune-le salutările mele cele mai cordiali mult. iubitelor mele nepoate Victoria şi Octavia, precum şi stimaţilor mei cumnaţi, şi că regret din inimă pentru că sunt atît de molestate din partea fiicei mele. Le sărut ferbinte. în fine, salutîndu-te, şi cu iubire frăţească sărutîndu-te, suni al d-tale iubitor iu frate, Octavin, (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3. nr. 65.) 1 „Regina balului, Victoria Bariţ din Cohalm.“ 2 Lukâcs Kristof, negustor armean din Dumbrăveni — se pare că acum locuia în Rupea —, cumnatul lui Octav Bariţ, fratele primei soţii, Veronica. 66 * Năsăud, 2 martie 1892 Mult iubite bade! Mi se pare că se apropie timpul ca să călătoreşti la Bucureşti. încă în toamnă mi-ai trimis 2 exemplare din Istorie Unul l-am ţinut pentru mine, unul l-am dat tocmai azi lui Ioachim Mureşanu 2 cu 3 fl. 50 er. Această sumă ţi-o trimit cu poşta de astăzi la adresa d-tale. La fratele nostru Leon i-am mai trimis înainte de Crăciun cu cîteva zile 10 fl. ca să aibă ceva ajutoriu pe sărbători. Tot atunci am mai trimis şi pentru nepoţelul Emiliu Petruţa un ajutoriu de 8 fl. la adresa frate-so Aurel, teolog în Gherla de anul al 4-lea. Acum de la acesta am primit ieri o altă rugare, care ţi-o trimit spre cetire fără să mi-o retrimiţi. îi voi trimite şi la acesta, ceva ajutoriu. Iubite bade! Eu poate în luna venitoarie mă voi duce la Sibii ca să-mi văd copila. Nu ştiu încă pe ce vreme voi putea merge, în tot cazul însă aş 389 dori ca ,să te afin şi pe d-ta în Sibii. Doară te va aduce bunul Dumnezeu pe atunci acasă sănătos şi voios. Precum îmi scrie Octavia, d-ta suplineşti la şcoală pe d. Crişan, fiind acesta mprbost. Rogu-te, fereşte-te de răceală. Dulce sărutîndu-te, sum al d-tale iubitorul doritoriu frate, Octaviu. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3, nr. 6ă.) 1 Din lucrarea lui George Bariţ, Părţi alese din istoria Transilvaniei, I —III, Sibiu 1389-1391. 2 Vezi scris. 24, n. 3. m Năsăud, 7 iul. 1892 Mult iubite bade! După sosirea mea acasă în pace şi sănătos, la cîteva zile a venit la mine tînărul Precub x, rugîndu-mă din nou ca să te rog a-i fi sprijinitoriu la cîştigarea stipendiului de 500 fl. Nu ştiu dacă vor fi mai mulţi concuranţi, sau doară numai încă acel unu pe care mi l-ai amintit d-ta în Sibii. Pe acel concurent nu-1 cunosc, pe Precub însă îl cunosc prea bine, fiindu-mi discipul aiciîn gimnaziu. Drept aceea îl pot recomănda ca pe un tînăr cu purtare foarte bună, diligent şi modest, şi sum convins că şcoala noastră de fetiţe va cîştiga prin dînsul, avîndu-1 în corul didactic. Acest tînăr promite că pre lîngă cunoştinţa ce o are în limba germană, se va sili din toate puterile a se perfecţiona, ca să poată corespunde pretensiunilor. Eu tare sper că nu ne vom înşela cu dînsul. După care, cu frăţească iubire sărutîndu-te, sum al domniei tale iubitoriu frate, Octaviu. , (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 315/3, nr. 69.) 1 1 Probabil Gavril Precup, 1875—1921, originar din Sălaj, dar care şi-a terminat studiile liceale la Năsăud în 1886 şi cele teologice la Budapesta în 1892, exact anul acestei scrispri. A fost profesor la Blaj din 1893 pînă în 1918, „cînd slujbe mai înalte îl reclamă“ (Nicolae Comşa, Dascălii Blajului, în Anuarul Liceului de băieţi român unit „Sf. Vasile -cel Mareu — Blaj pe anul şcolar 1939—1940, p. 125 —126). Scrieri: Educaţia la români, Blaj, 1909 (volum) şi două articole foarte importante: Generaţia literară de la 1848 şi Părerile lui Timotei Cipariu asupra originii limbii române (în ziarul Unirea de la Blaj, VIII, 1898, nr. 21—23 resp. XV, 1905, nr. 27). Despre el şi: E. Precup, Profesorul Gavril Precup, Gherla,, 1936; Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, IV, Bistriţa, 1981, p. 191—194. m n DE LA IERONIM BARIŢ1 (1868—1886) 68 Sibiu, 25/1 1868 Prea iubite părinte ! După cum yeţi şti, mi se apropie examenele semestrale, pentru care trebuie să plătesc o taxă de 8 fl. 40 cr. y. a. In ultima d-voastră epistolă aveţi bunătatea de a-mi spune că cum era pe la finea săptămîriii ţrecutp-i voi primi. De atunci însă trecură două săptămîni şi încă nu i-am primit. Aceasta o zic nu doară pentru aceea că-mi este mie aşa de grabă, nu, ci pentru că terminul în care se primeşte această taxă au scăzut la vreo cîteva zile. Ultimul termin este defipt pînă în 29 a 1. c.; de aci încolo nu se mai primeşte. Vă rog deci a-mi satisface în zilele acestea rugăciunea mea fiască, pe lîngă care salutîndu-vă rămîn al d-yoastră doritor şi iubitor fiu, Ieronim, (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 314/5, nr. 1.) 1 1 Ieronim Bariţ, 1848 — 1899, scriitor şi publicist, al cincilea născut din cei nouă copii ai lui George Bariţ cu Maria Yelisar, al doilea supravieţuitor după sora sa Victoria şi unicul fiu al scriitorului, între patru fete. Vezi [Gorneliu Diaconovici], George Bariţiu, 12 — 24 mai 1812—1892. Foi comemorative la serbarea dirt 12/24 mai 1892, Sibiu, 1892; George Bariţ, însemnări din viaţa mea căsătorită, în Studii literare, I, 1942, p. 190 — 200; George Bariţ şi contemporanii săi, VII, Bucureşti, 1985, p. 112 — 113. Sursele cunoscute, coroborate cu scrisorile de faţă, ni-1 arată ca învăţînd la Braşov, Sibiu şi Viena (aici audia în 1868—1869 cursuri filosofice şi comerciale), fără progres şi fără tragere de inimă. Fiul tenacelui Bariţ era o fire nervoasă, pare-se bolnăvicioasă, labilă şi inconsecventă. întors de la Viena fără vreo diplomă, tatăl îl instalează funcţionar la propria fabrică de hîrtie din Zărneşti, unde Ieronim zăboveşte din 1873 pînă la falimentarea completă a întreprinderii, în 1877. în 1875 încearcă fără succes să devină profesor la Bucureşti, urmînd în acelaşi timp cursuri la Universitatea de acolo. Anii rodnici ai tînărului Bariţ sînt 1878— 1885, cînd redactează la Sibiu împreună cu tatăl său ziarul Observatorul. Era un bun tra^-ducător (a tălmăcit cartea de mare succes a lui Julius Pederzani, Femeile), dar un ziarist coleric şi nesăbuit. în 1884 George Bariţ a suferit cel mai primejdios dintre procesele sale de presă, din cauza articolului lui Ieronim, Frica guvernului de umbrele a trei morţi vii, adică Horea, Cloşca şi Crişan, publicat în 1884 la centenarul răscoalei. Cariera literară a lui Ieronim Bariţ s-a prăbuşit o dată cu Observator iul, în 1885, an nefast, în care viaţa sa e traversată de un eveniment sentimental cu urmări nefaste. Din scrisorile lui George Bariţ cu Victoria Iuga (supra, în Partea întîia) înţelegem că Ieronim Bariţ a fost, spre 391 sfîrşitul vieţii tatălui său, funcţionar la Banca „Albina" din Sibiu, de unde însă a fost dat afară pur şi simplu, din cauza unui incident cu un coleg. După acest eveniment, pe care tatăl său nu l-a putut ocoli, Ieronim Bariţ o rupe cu bătrînul corifeu ce mai avea puţin de trăit, şi se îndreaptă,:;se pâre, spre ^ la ş^e ani după acela care i-a fost geniu bun dar şi umbră strivitoare: celebrul său părinte George Bariţ. O bibliografie probabil completă a scrierilor lui Ieronim Bariţ, vezi în Dicţionarul literaturii române de la origini pînâ la 1900, Bucureşti, 1979, p. 80. Despre el: Aurel A. Mureşianu, Un fos$ amic al lui Mihai Eminescu: Ieronim G. Bariţiu. Cu un articol inedit al lui I. G. Bariţiu, în Prometeu, IV, 1938, nr. 8—10; Bucur Ţincu, Un scriitor sibian necunoscut: Ieronim G. Bariţiu, în Cibinium. Repere sibiene, Sibiu, 1977, p. 169—179. Sibiu, 21 februarie 186& Prea iubite părinte ! „Alea jacta est !ul Sunt convins că trista suvenire a anului trecut exista încă cu toată vivacitatea colorilor in inima d-voastră. Dacă nu, vă rog a vă aduce aminte de toate acelea ce s-au petrecut între noi, deoarece din momentul prezinte ne aflăm readuşi iarăşi în statul quo ante. M-am supus la ambe examenele şi... picai la amîndouă, fără nici o milostivire. Ştiu că la aceasta veţi zice că am fost leneş şi nu am învăţat nimică. Aflaţi însă că de cînd am venit aicea nu au fost nimică în stare a mă conturba de la studiu, martoriu-mi eŞte ceriul şi mă jur pe tot ce am mai scump că de astă dată am studiat cu o diligentă ce nu speram a o poseda şi, mirare, totuşi picai. Oare se poate? Da, ascultaţi-mă! Cunoscîndu-mi prea bine calităţile spiritului meu, ce însă d-voastră nu voiţi a o recunoaşte, eram convins şi o devinam că tema şi greutatea ce mi-o impuneam cu toată forţa era cu mult mai facile şi mai ponderoasă decît ca să o pot termina. Resignai la orişice, mă pusei a rumega cu lunile întregi la un studiu care pentru mine era tortură de spirit, adecă a memora din cuvînt în cuvînt famoasa carte Deutsche Rechtsgeschichte a profesorului Schuller 2. O adusei aşa departe, îneît speram că riscînd toate şi supunîndu-mă la examen voi putea reporta o clasă primă. Ideea că totuşi voi pica mă persecuta ziua şi noaptea, nu dormeam decît cîteva oare pe zi, nu-mi plăcea nici mîncarear mîncam numai ca să nu mor de foame, cu un cuvînt mă aflam în situaţiunea unuia ce este condamnat la moarte şi care în interiorul său este convins că pentru dînsul nu există nici o scăpare. In fine, iată soseşte memorabila zi de 19 febrfuarie] dimineaţă. Cu inima îngheţată, cu frica în spate şi cu dezasperaţi-unea ce mă urma loială ca şi umbra soarelui, mă duc la masa verde, îmi trag o ţidulă pe care sta scrise întrebările, asemenea unei sentinţe de moarte. Ochii îmi stelesc, literile-mi joacă înaintea ochilor asemenea unei scrisori cu litere de foc, mă apuca frigurile şi după ce am cetit întrebarea nu pot răspunde nici un cuvînt, toate ce studiasem îmi dispar din memorie, ca şi cînd le-ar fi şters cineva cu un burete. Toate acestea-şi avură sorgintea în groaza şi frica ce duceam ca nu cumva să caz. Dară de ce mă temeam nu m-au trecut. Era foarte natural că neputînd zice nici un cuvînt au trebuit să pic. Asta-mi fu soarta la primul examen. Cel de al doilea, adecă de astăzi* urmă celui dintîi tot cu acelea premize şi tot cu acel rezultat. 392 Cred că vă puteţi imagina deplorabila şi funesta stare în care mă %ifku îmi vine să cred ca şi cînd sunt deja mort, singur numai speranţa că în fine vă veţi afla convins că toate acelea ce vi le-am spus în anul trecut nu au fost minciuni ci adevăr pur, îmi dau puterea de a vă putea scrie acestea. Tot această luptă şi tot acestea sentimente încerca inima mea atunci cînd, anul trecut, venii acasă. De astă dată am golit paharul suferinţelor şi al amarului junelor mele zile pînă la cea după urmă picătură. Nu ştiu dacă pe lingă toate acestea vă puteţi închipui numai aproximative toate acelea ce le petrecui. eu în curs de 6 luni de zile, ce le petrecui departe de d-voastră; Cred, sper şi. mă rog ca să nu cereţi de la mine a mai goli paharul şi pentru a doua oară.. Isus Christos au fost fiul lui Dumnezeu şi au fost numai o dată crucificat : nu cereţi de la mine, un simplu muritor iu, să repeţesc aceea ce un Dumnezeu nu o au repetat. M-am suit o dată pe muntele Golgota, a doua oară nu o mai pot, am suferit toate acelea chinuri, torturi şi desperaţiuni de le-au suferit condăm-natul la moarte în ultima zi, al lui Victor Hugo. Dacă totuşi o veţi cere aceasta de la mine, atuncea-mi cereţi viaţa, sau mai bine zicînd moartea, ce însă sunt parat a o sacrifica în fiecare moment. Da’ mă jur pe Dumnezeu că mai bine decît a repeţi încă o dată examenele, mai bine mor. Ce-mi foloseşte mie o viaţă ce din prima mea copilărie-mi este o povară nesuportabilă şi care-mi apasă sufletul asemenea unui alp? Sunt o secătură destinată a suferi fără margini., a nu avea nici un moment în care aş putea zice că sunt ferice cu soartea mea, îmi sunt eu mie însumi spre povară şi o povară neplăcută pentru genitoriul, familia şi deaproapele meu. Dacă aţi fi avut drept vreodată a-mi zice nebun, acuma aveţi dreptul cel mai bun, o simţ eu însumi că nu-mi lipseşte mult a deveni nebun cu desăvîrşire. lată-mă deci de nou în mîna sorţii şi a dumneavoastră, decideţi orişice, numai aceea nu de a depune încă o dată examenele, căci sunt foarte sigur că voi pica şi pentru a doua oară, şi atuncea apoi iară am pierdut um an din viaţa mea, astfel însă numai 5 luni, şi cu celelalte 7 poci începe altceva. Vă rog ca şi cînd m-aş afla pe patu-mi de moarte, veniţi sau d-voastră la mine sau trimiteţi-mi mijloace de a putea veni eu la d-voastră, pentru ca verbal să ne putem învoi ce este de făcut, dacă se mai poate încă face ceva. Speram că voi putea repara în anul acesta ce stricasem în anul trecut. Fatalitatea însă nu o voi. Scăpaţi-mă, vă rog, cît de curînd din starea aceasta, căci dacă nu, nu risc a vă garanta pentru un moment din viaţa mea. Am ajuns la punctul acela unde Ies extreme se touchent3. Cu acestea rămîn al d-voastră demn de compătimit şi deplorabil fiu, Ieronim m. p„ (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 314/5„ nr. 2.) 1 2 3 1 „Zarurile au fost aruncate. “ 2 Friedrich Schuller von Libloy, 1827 — 1900, profesor la Academia de ştiinţe juridice din Sibiu, apoi între 1875—1895 profesor la Facultatea de drept de la Cernăuţi. Cartea „famoasă“ în cauză este Siebenburgische Rechtsgeschichte, I —III, Sibiu, 1855, 1858, 1688. Alte scrieri: Kurzer Uberblick der Literaturgeschichte Siebenbiirgens von der ăltesten %eit bis zu Ende des vorigen Jahrhunderts, Sibiu, 1857; Deutsche Rechtsdenkmăler der Sieben-biirger Sacsen, în Archiv des Vereins fur Siebenburgische Landeskunde, VII, 1867, p. 313—372 VIII, 1867, p. 83-122; IX, 1870, p. 28—32. 3 „Extremele se întîlnesc.“ 393 n Viena, 28/10 1868 Prea iubite părinte ! Primind eu vreo cîteva oare mai nainte preţioasa d-tale epistolă eu data de 24/10, mă şi grăbesc a vă constata primirea, atît a ei cît şi a aceia trimisa de scumpele mele surori. Tot cu ocaziunea aceasta vin a vă împărtăşi că acuma, cunoscînd mai bine sorgintele traiului de viaţă aicea şi că după calculaţia ce mi-o am făcut de repeţite ori, pot trăi cu 50 fl. v. a. pe lună în modul cel mai real, fără a face concesiuni aplecării mele de a juca pe cavalerul flămînd, cum vă place a vă exprima d-voastră. După cum zisei, poci să trăiesc, dară nmmi poci face haine, ciobote, ori a-mi cumpăra cărţi, ce sunt foc de scumpe, şi a plăti taxele semestrele. Sunt convins că d-voastră încă doriţi ca fiiul d-voastră să umble nu che vaier este, dară bine îmbrăcat, dacă nu din alte motive, cel puţin din acela al sănătăţii. Ca să decopiez volume întregi din bibliotecă, cui literam, cred că încă nu sunteţi de ideea aceasta, şi apoi nici nu aş avea timp pentru aceasta, şi în fine a plăti taxele semestrale nu mă iartă suma de 50 fl. v. a. pe lună. Nu credeţi că acestea sunt minciuni exagerate ale fanteziei mele, căci aceea deocamdată o am lăsat acasă să se odihnească. Vorbesc din experienţa mea proprie şi din aceea a colegilor mei cari sunt aicea şi de la cari m-am informat pînă la detailurile cele mai mici. Deocamdată-mi trebuie un ceas şi o păreche de cizme de iarnă cu carîmbi buni, căci drumul meu este pe toată ziua trecător preste 2—3 trei [!] poduri ale canalului, pe care trage formidabil şi a cărui efect îl şi practizşz în momentele acestea, avind un catar superb. Aceaştea vă rog sale luaţi în (consideraţie, Fiul d-voastră este adine convins despre aceea că genitoriul său îi voieşte fericirea, şi vă şi este recunoscătoriu cu toată a sa fiască dragoste. Nu credeţi însă că el nu-şi ia în consideraţie strictă şi nu meditează profund şi adesea despre soartea lui viitoare. O! aceasta o am făcut şi o fac adeseori, carea poate au şi fost cauza că ambii am ajuns la extreme: d-ta ai cugetat că eu aş putea fi ferice ca jurist şi eu sunt convins că aş fi fpst omul cel mai nenorocit. Cariera ce o am luat acuma este aceea ce mă va împăca cu soartea mea şi-mi va crea viitoriul. Sper ca Atotputintele nu-mi va abzice de astă dată graţia sa. Ca o ilustraţie la binele ce ne voiesc nouă braşovenii, servească următoarea.: Nica, un şagunist par excelence, venind aicea, vorbi cu Aurel Mur[eşianu] 1 şi se exprimă, venind vorba despre mine, astfeli: „El nu vă pricepe pe d-voastră şi nici pe mine, cum noi umblăm cerşind pe la braşoveni după stipendiu, cînd din toate părţile Braşovului s-au ridicat o fortună în contra noastră, expri-mîndu-se: « Burtă-verde, că nu vor suferi niciodată ca un Bariţ să ajungă oareşce la ei, cu atît mai puţin la o catedră profesorală »“. Din aceasta vă puteţi convinge de nou cît de fanatizaţi sunt acei oameni, cari ascultă singur numai de ordinile lui Torquemada. I.B. Popoviciu, cum am aflat în Sibiu, supt pretext că merge la congres, s-au dus singur numai în cauza mea, pentru a se consulta cu Tor[quemada] şi desigur că el au zis: „Feriţi-vă de una ca aceasta!“ Iată, deci, acei braşfoveni] cari au să vă mulţămească d-voastră totul, cît sunt de proşti şi prin prostia lor, perfizi, ipocriţi şi ingraţi. Eu m-am mirat foarte mult de d-voastră cînd am auzit că voiţi să primiţi un ajutor pecunariu de la acei oameni. Tată dragă, nu contaţi pe amiciţia acelor oameni, căci toţi sunt nişte poltroni, fără principii şi corupţi de spirit. Sunt puţini aceia cari vă iubesc sincer, toţi ceilalţi vă urăsc din principiu. Prea natural, deci, -394 ca aceea ură se extinde şi preste întreaga familie a d-voastră, după cum vedeţi cu cauza mea şi cu aceea a A... r.. .1... 2. Să mulţămim lui Dumnezeu că nu ne-am angajat cu ei, dară să fie siguri că va sosi un timp în care vor expia toate acestea cu lacrămi dureroase. In fine vă rog să aveţi bunătate a-mi trimite Transilvania, ca să nu uit limba şi să nu ies dm exerciţiul ei. Trimiteţi-mi-o poşte restante, şi tot aşa şi scrisorile, deoarece pedelul universităţii face negoţ cu scrisorile studenţilor. Trebuie să plătim cîte 2—3 cr. pentru o scrisoare simplă, iară pentru una recomandată sau cu bani, 5—10 cr., pe cînd la poştă nu plătesc nimica şi poci să mă duc în toate zilele, deoarece este numai cîţiva paşi departe de Universitate. Din cuartirul în care şez acuma, după cum v-am scris, mă voi mută în 3 noiembr[ie], pe Landstrasse, într-un cabinet în catul prim, plătind tot 10 fl. pe lună. în acesta în care şez acuma nu mai puteam şedea mai mult cu nici un preţ, una pentru distanţă, a doua pentru că este umed, fiind parter şi locuind oameni şi în pivniţă, şi a treia fiind friguros. Familia la care şez este o familie prea onestă şi amicabilă, şi-i pare foarte rău că o părăsesc. N-am ce să-i faci Cu aceasta sărutîndu-vă mîinile şi salutînd pe toţi ai noştri, rămîn al d-voastră supus şi iubitor fiu, Ieronim m. p. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. eoresp., msse sertar 314/5, nr. 3.) 1 Aurel Mureşianu, despre care vezi şi VII, p. 361 — 364. 2 Probabil Aurel Mureşianu, cu care familia Bariţ nu s-a înţeles niciodată. 71 Viena, 17/11 1868 Prea iubite părinte ! Sunt prea sigur că veţi fi primit ultima mea epistolă, în care între altele vă rog să aveţi bunătate a-mi trimite parale pentru ca să-mi poci cumpăra o păreche de cioboate de iarnă. Nu ştiu ce este cauza de pînă acuma nu am primit nici un răspuns. Din care cauză de astăzi mă văz constrîns, prin nişte argumente destul de simţibile, a-mi rennoi cererea mea, rugîndu-vă ca să luaţi în considerare că umblu de dimineaţa pînă seara de la o prelegere la alta, prin vîntul cel mai mare şi rece care aicea se pare că este etern. Cred că nu veţi dori ca să-mi expun sănătatea influenţei crivăţului, din cauza unor părechi de cizme. Cu acestea, sperînd că nu voi mai aştepta mult după realizarea friguroasei mele rugări, rămîn pînă la altă ocaziune, sărutîndu-vă mîinile şi salutînd pe toţi; al d-voastră doritor şi iubitor fiu, Ieronim m. p. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. eoresp., msse sertar 314/5, nr. 4.) 395 72 Viena, 16/6 186$ Prea iubite părinte ! Doresc şi sper ca dacă scrisoarea mea de astăzi vă va afla deja întors, iarăşi în sinul familiei, din voiajul întreprins, să să afle în deplină sănătate* exprimîndu-vă totdeodată un „Bine aţi venit!“ din partea fiului d-voastră. Dacă însă ea va avea soarteă sa să vă afle încă în Bucureşti, apoi iarăşi dorinţa mea cea mai fierbinte este ca să vă afle sănătos şi cu scopul deja favorabil' împlinit, pentru care v-aţi văzut constrînşi a călători într-aeolo. Cauza principală ce mă face să vă scriu această scrisoare este că, apropiin-du-se finea semestrului al doilea, îmi trebuiesc paralele pentru solvirea taxei de colegiu. Vă rog, deci, ca să aveţi bunătatea a-mi trimite, cel mult pînă în 25 a l[unii] c[u,rente] suma de 22 fi. v. a. ca taxă ce am să o plătesc la cues-tură, fără nici o întîrziere, pînă la datul sus-menţionat. De altcum eu, graţie Atotputintelui, fizice mă aflu sănătos, iară spirituali-minte progresînd în studiile mele. Din partea familiilor noastre nu vă poci comunica nimic important, deoarece de la plecarea d-voastră la Bucureşti nu am primit nici o epistolă de la Braşov. Cred însă că toate vor fi în bună pace şi sănătate. Salutările mele cele mai cordiale stimatului cumnat respectiv ginere Costi. In fine, sărutîndu-vă minile, rămîn in aşteptare al d-voastră iubitor şi doritor fiu, /. Ieronim G. Bariţ. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 314/5 nr. 5.) 73 Z[ărneşti], 21 april 1874 Copie D. părinte împiedecat fiind a mă prezenta în persoană, îmi iau refugiu la peană* pentru a vă face cîteva observări într-o cestiune personală. Aflu că d-ta ai fi zis în prezenţa unor persoane că eu aş fi fost „beat“ sau dacă voiţi mai bine „trăsnitu duminecă seara, cînd prin nişte împrejurări pentru mine foarte stranie am fost necesitat a face o vizită d-lui protopop. Aceasta mi se asigură ca un ce autentic. Permiteţi-mi, vă rog, a declara aceasta ca o invenţiune nedemnă, fie ea venită de la orişicine, şi de o scornitură ce nu există decît numai în fantazia inventatorelui. Am primit o educaţiune cu mult mai serioasă decît să-mi poci permite a face vizite într-o stare precum o caracterizează acea scornitură. 396 Mi-ar părea foarte rău să mă văz constrîns a-mi cere satisfacţiune, cu atît mai mult fiindcă nu crez să se afle vreun om pe lume, pe care să-l fi îndreptăţit ,sau să-i fi dat ocaziune a mă numi sau a mă vedea beat. Primiţi, vă rog etc., etc. 1 I.G.B. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msşe sertar 314/5, nr. 7.) 1 Un document unic în felul său! Din lunga corespondenţă a lui George Bariţ cu fiica sa Victoria Iuga (supra, în Partea întîi), care înglobează cele mai sincere mărturii asupra mizeriilor vieţii familiale a marelui ardelean din tot ce se cunoaşte, se creionează un portret al lui Ieronim Bariţ dominat de linii abrupte. Firea repezită a vlăstarului era alimentată şi de o aplecare prea mare spre băutură, fumat şi cafele. Ieronim Bariţ ajungea uşor la violenţa fizică, aşa cum i s-a întîmplat la Banca „Albina66 din Sibiu, cînd şi-a bătut un coleg în cancelarie. Dar pînă la a-şi provoca tatăl la duel mai este cale multă! La primul contact cu documentul de mai sus am înclinat să credem că nu se adresează tatălui, în ciuda faptului că se află întră epistolele sale către George Bariţ. Ne plăcea să credem că acest D. părinte poate fi un preot care l-a „jignit66 pe Ieronim, susţinînd că a fost beat. Dar, din nefericire, supoziţia cade, iar acest „părinte46 este propriul tată, pe care-1 ameninţă cu duelul. Gel pe care îl numeşte deobicei „prea iubite părinte66 devine, sub imperiul unei furii etilice, „d. părinte66. Fireşte, George Bariţ îşi iubea prea mult fiul ca să nu-1 poată ierta. Colaborarea lor strînsă începe abia după această dată, dar pînă în ultima zi a vieţii sale, George Bariţ va aduna numai amărăciune în suflet de pe urma isprăvilor fiului său Ieronim. Publicăm documentul ca pe o mărturie rară despre unul dintre scriitorii talentaţi din secolul trecut, care nu s-a realizat în primul rînd din cauza firii sale violente. 74 Z[ărneşti], 5/2 1875 JPrea iubite părinte ! în biletul d-voastră de ieri ziceţi că nu vreţi ca eu să rămîi de pagubă. Yă rog a vă aduce aminte că astă-primăvară, cînd mi-am cumpărat un rînd de haine negre, aţi binevoit a mă împrumuta cu 10 fl. v. a. în modul acesta socoteala noastră ar fi răfuită. Dară chiar să nu fie astfel, ar refuza oare părintele meu a primi un prezent atît de neînsemnat de la fiul său, care tot dînsului are să mulţămească dacă au fost în stare a-i trimite acel lucru în semn de recunoştinţă? Yă rog să primiţi salutările-mi călduroase. Al d-voastră iubitor fiu, Ieronim. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 314/5 jjir. 8.) .397 75 Zerneşti, 24 iunie 1875 Prea iubite părinte ! Deşi în timpul din urmă ne-am întîlnit la deosebite ocaziuni, totuşi cauze foarte importante şi de interes mai generale nu mi-au permis a vorbi cu d-voas-tră despre cauza mea, sau mai bine zis despre acele lucruri pe cari le-am păstrat pînă acuma în adîncul sufletului meu. Yăzîndu-vă ocupat, ba poci zice încărcat prea preste măsură cu afaceri naţional-politice, iară cu deosebire preocupat cu reorganizarea făbricei, nu am aflat cu cale a vă inoportuna şi a vă incomoda cu afacerile-mi personale mai secundare celor generale. Dară timpul trece şi nu ne aşteaptă. M-am decis deci astăzi ca mai nainte de ce veţi pleca pentru sesiunea Academiei din anul acesta, să vă rog a-mi permite a vă întreţine cîteva momente şi despre persoana mea. Vă rog deci să-mi acordaţi pentru cîteva momente părinteasca-vă atenţiune şi a-mi asculta expunerile-mi de astăzi cu toată bunăvoinţa pe care sper că o voi merita prin sinceritatea confesiunilor pe cari voiesc a vi le face, cu acea iubire, încredere şi confienţă intimă ce datoreşte un fiu prea iubitului său părinte. La octomvrie viitor vor fi trei ani împliniţi de cînd, la propunerea d-voa-stră, mă decisei a primi postul de încredere cu care m-aţi onorat1. L-am primit în mod provizoriu, adecă pînă cînd se va reorganiza^fabrica, cu alte cuvinte pînă i se va îndrepta situaţiunea. Sper că nu v-am dat cauze de a vă simţi dezamăgit în încrederea ce aţi pus în mine, încredinţîndu-mi misiunea de a fi reprezentantul, şi pînă la oarecare punct locţiitorul d-voastră aicea. Am primit acest post de încredere cu bucurie atît mai mare, că eram convins vă face o plăcere şi a vă uşura după putinţă dificila poziţiune ce o aveţi ca singura forţă mişcătoare şi însufleţitoare a acestei întreprinderi. Ar fi o ingratitudine de neiertat şi neconştienţioasă din parte-mi dacă aş voi să susţin că am fost nedreptăţit sau rău tractat în decursul acestor ani. Din contră, m-am bucurat de iubirea şi toată încrederea iubitului meu părinte, şi de acea pace şi linişte sufletească pe care nu o am simţit poate niciodată în viaţa mea. Aceasţă împrejurare îmi dă şi curajul de a mă adresa astăzi cu aceste şire de cea mai mare intimitate şi confidenţă, cătră d-voastră şi prin d-voastră la întreaga mea familie. Preste două luni voi împlini anul al 27-lea al etăţii mele, şi încă nu sunt, aşa zicînd, nimica sau că şi aceea ce reprezint sunt numai în mod provizoriu. Este deci, cred, lucru prea firesc şi totodată scuzabil ca să fiu meditat în modul cel mai serios la viitoriul meu. Rezultatul la care am ajuns îmi permit a vi-1 comunica în următoarele. Deşi doresc acestei fabrice din adîncul sufletului meu un viitoriu mai ferice, dară organizaţiunea ei primitivă, fazele critice prin care au trecut de la înfiinţarea ei, oamenii cu cari avem de-a face şi nefavorabilele împrejurări în care se află nu-mi permit, pre lîngă cea mai mare bunăvoinţă, să sper în acel viitor atît de mult aşteptat şi dorit. Continuîndu-mi deci activitatea mea aicea şi pe viitor în aceleaşi condiţiuni în cari mă găsesc actualmente, ar însemna prelungirea provizoriului pe timp nedeterminat. Yă puteţi deci închipui cît de puţin încurajatoare este o astfel de perspectivă în viitor. Mai adăugaţi, vă rog, că nu mi-au trecut nici prin minte că voi ajunge vreodată in serviciul făbricei şi că prin urmare nu m-am preparat pentru această carieră. Deşi eu nu pui mare pond pe opiniunea ce o au braşovenii despre mine, totuşi 398 mă contrariază şi mă simţ deprădat în ochii mei proprii, prin acea opihiunea colportată de ei, care zice că nefiind eu capabil de altceva, tatăl meu şi cumnatul meu m-au băgat aicea la fabrică, unde mă bucur şi mă răsfăţ de o sinecură şi unde trăiesc pe banii şi din sudoarea altora. Mi-am şi eu ambiţiunea mea şi aş dori prea mult să le probez acelor gure sparte că am învăţat şi eu atîta, ca să mă pot hrăni în mod onest după munca mea, fără ca să fiu avizat la fabrica aceasta. Pre lingă toate aceste consideraţiuni, simţ că sunt încă prea tînăr pentru un post izolat precum este acesta. Verile trec mai lesne, dară acele ierne grele, pline de monotonie şi singurătate, mă fac să sufer într-un mod nedescriptibil de acel morb pe care latinii-1 numeau horror vacui 2. Sunt prea tînăr şi de un temperament cu mult mai sociabil, decît să poci renunţa de pe acuma, pentru tot restul vieţei mele, la societatea omenească şi la im-pulsiunile şi distracţiunile ce le ofere la unui june de anii mei. Aicea sunt redus în comerciul social singur numai în persoană mea. Ştiu că proverbul nemţesc zice că numai un om imbecile simte urîtul cînd se află singur, totuşi eu am desecat cupa urîtului şi a singurătăţii pînă la drojdii. Aceasta au fost de suferit în decurs de trei ani, servindu-mi pentru formarea şi coacerea caracterului şi a inteligenţei mele, pentru temperarea fantaziei mele, şi o primesc totodată ca preţul expiaţiunei greşalelor şi chiar ale păcatelor ce le voi fi comis în trecut. A mai duce însă şi pe viitor o astfel de viaţă, îmi este imposibile şi trece peste forţele-mi morale şi fizice. Voiesc deci a reintră în societate de oameni mai civilizaţi şi mai inteligenţi decît cum au fost aceştia cu cari m-am întîlnit aicea, şi a-mi elupta prin muncă o poziţiune demnă şi onestă. Nu aspir a face carieră strălucită şi nu-mi iau de model pe alţii, ci voi urma exemplului viu ce mi l-au dat iubitul meu părinte, de a lupta în toată viaţa, zi şi noapte, fără sa aştept vreo recompensă de la niminea. Sper însă că nu-mi veţi contrazice dacă voi susţinea că, pentru ca cineva să se poată lupta, mai nainte de toate trebuie să se înarmeze şi apoi să-şi caute un teren de luptă care sa-i permită a-şi dezvolta forţele sale atît spirituale cît şi fizice. Pe cît am putut şi pe cît m-au iertat forţele-mi intelectuale, nu am lăsat să treacă nici o ocazi-une de a-mi înmulţi şi oţeli armele-mi spirituale. în poziţiunea în care mă aflu însă acuma, acele arme însă nu le poci întrebuinţa mai deloc sau numai parţial. Simţ deci necesitatea că trebuie să-mi caut un alt teren, îiiai apt şi mai convenabil dispoziţiunilor şi înclinaţiunilor mele. Precum v-am mai spus şi cu altă ocaziune, pe mine inima şi sufletul meu mă îndeamnă să mă duc în România, la Bucureşti. Acolo sper a fi mai ferice şi mai mulţămit cu soartea mea, decît în aceste regiuni cărora prin educaţiunea şi direcţiunea ce au primit spiritul meu, le sunt strein şi-mi sunt streine şi nesimpatice. Să nu credeţi că-mi fac iluziuni şi mă nutresc cu speranţe şi promisiuni sangvinice. Cred că-mi cunosc puterile şi posed atîta experienţă de viaţă, pentru ca să ştiu că laboare grea şi neîntreruptă mă aşteaptă oriunde mă voi duce, ca pe toţi aceia a căror capital se mărgineşte numai în monedă intelectuală, pe care şi-o au cîştigat prin studiu. Sunt decis deci a mai rămînea pînă la finea lui septemvrie a.c. aicea la Zerneşti, ca să împlinesc trei ani, iară după aceea, cu începutul lui octomvrie, să trec la Bucureşti. Vă rog deci cu toată iubirea fiască, a încuviinţa acest pas şi a-mi da binecuvîntarea d-voastră părintească, pentru ca Atotputintele să mă proteagă şi să-mi acorde concursul său pentru noua viaţă ce voi să încep. Responsabilitatea întreagă şi neştirbită o iau eu asupră-mi, faţă cu toate consecinţele ce ar urma acestui pas al meu, pe care însă, deşi-1 voi face din liberă iniţiativă, nu voiesc să-l întreprind în contra voinţei şi fără con-simţămîntul d-voastră. Vă rog deci, totodată să-mi primiţi demisiunea ce vi-o alătur în scris, din postul ce l-am ocupat pîna acum la această fabrică, mulţămindu-vă pentru încrederea şi bunăvoinţa ce mi-o aţi arătat în decursul funcţionării mele de trei ani. > Pentru ca confesiunea mea să fie completă şi pentru ca să nu vă rămînă nimic necunoscut din dispoziţiunile mele, mă simţ dător a vă mai împărtăşi -că de patru ani de zile iubesc din tot sufletul şi din toată inima mea o fiinţă pe care dacă mă va favoriza soartea şi voi primi consimţămîntul ambelor familii, sunt decis a o lua de soţie. Acea fiinţă iubită şi adorată, care mi-au fost simpatică din frageda-mi juneţe este fiica mijlocie a d-lui general Chr[istian] Teii din Bucureşti, cu numele Ecaterina. Nu voiesc a vă răpi timpul cu descrierea şi istorisirea circumstanţioasă al interesantului nostru roman de iubire sinceră şi castă, deşi el nu este de toate zilele. Tot ce vă poci spune este că în -decursul acestor ani, departe de fiinţa ce iubesc, am avut timp de ajuns pentru de a-mi examina cu rigurozitate şi din toate punctele de vedere inima în privinţa sentimentului ce nutresc. Rezultatul au fost şi este că nu am în-tîlnit şi nu am aflat şi nu cred să mai aflu o fiinţă de femeie care să facă o impresiune mai profundă, mai simpatică şi mai durabilă asupră-mi, decît este aceea pe care o au făcut acea domnişoară, de la prima vedere şi pînă în momentul acesta. Posed amorul şi reciproc şi probele cele mai necontestabile despre seriozitatea şi firmitatea caracterului ei de femeie. Ambii avem o idea cu mult mai pură şi mai. sublimă despre căsătorie şi despre dătorinţele ce le impune, decît să contractăm numai o alianţă interesată, frivolă sau trecătoare. Ne cunoaştem prea bine unul pe altul, şi în decursul lungei noastre corespondenţe am avut ocaziune destulă pentru de a ne examina şi a nu ne lăsa a fi conduşi de o pasiune oarbă sau neraţionabilă. Ecaterina ştie că eu sunt sărac, precum ştiu şi eu că părintele ei nu are stare pentru ca să-i dea o dotă de mii de galbeni. Eu consider însă aceasta ca un favor, pentru că principiul meu în materie de căsătorie este ca un fecior sărac să se ferească ca şi de foc a lua de soţie o femeie bogată, pentru că el va fi între 100 cazuri de 99 Ori sclavul soţiei sale. Feciorul sărac să nu se însoare deci decît numai atuncea cînd şi-au cîştigat o astfel de poziţiune ca să poată asigura existinţa femiliei sale. Nu voi lua deci fată bogată, ci sau Ecaterina va fila timpul său soţia mea iubită şi legitimă, sau, fiind aceasta nerealizabil, voi rămînea neînsurat. Cu aceasta am terminat confesiunile pe cari m-am simţit dător a vi le face şi a vi le comunica în toată sinceritatea fiască, cu atît mai vîrtos pentru ca la timpul său să nu mi se poată zice că nu am fost sincer. Sperînd că cele comunicate nu-mi vor înstrăina inima mult iubitului meu .părinte şi nu mă vor lipsi de bunăvoinţa sa părintească, salutîndu-vă şi săru-tîndu-vă mînile rămîn al d-voastră iubitor şi doritor fiu, Ieronim. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 314/5, mr. 9.) 1 1 Acela de reprezentant al conducerii Fabricii de hîrtie din Zărneşti la localul •acesteia, respectiv un fel de director delegat (directorul intreprinderii era George Bariţ). Vezi şi Al. Bărbat, Fabrica de hîrtie din Zărneşti, în Studii şi articole de istorie, IV, 1962 p. 197—221. 70 Zerneşti, 23 august 1875 Prea iubite părinte ! Aflînd că v-aţi reîntors de la Bucureşti, îmi iau voie a vă ruga să-mi acordaţi cîteva momente, pentru ca să-mi fac şi eu reflexiunile mele la seri-soarea d-voastră, pe care mi-o aţi trimis de la Bucureşti d[e] d[a) to 9 august a.c. Aceea ce am de a vă spune o voi face cu toată francheţa şi sinceritatea de care mă ştiţi că sunt capabil, expunîndu-mă chiar pericolului de a fi taxat iarăşi de nebun, ca în acei timpi de tristă şi dureroasă memorie, ce par că voiesc a reveni iarăşi. Permiteţi-mi, mai întîi de toate, a vă observa că scrisoarea d-voastră din 9 august se află în flagrantă contrazicere cu aceea pe care mi-o aţi scris ca răspuns la scrisoarea mea, în care v-am descoperit inima mea şi planurile mele pentru viitor. Atunci mi-aţi exprimat consimţămîntul d-voastră, iară acuma îmi exprimaţi temerile şi resentimentele ce încearcă întreaga Familie pentru alianţa mea proiectată cu domnişoara Ecaterina Teii1. Mi se scrie că la Bucureşti v-aţi exprimat mulţumirea d-voastră cu alegerea mea, iară Victoriei i-aţi zis că vă este milă de mine, pentru că mă arunc orbeşte în nefericire şi că am fost şi sunt redus din frageda-mi juneţe de cătră ale lui Teii. Victoria * au înţeles acest aviz ce i l-aţi dat atît de bine, îneît nu au cruţat nici chiar armele ironiei şi ale sarcasmului, pentru de a combate amorul şi simpatiele inimei mele, pe care nu va fi în stare a le dezrădăcina din inima mea nici o putere din lume şi nici o retorică femeiască, fie ea cit de elocventă. Despre şicanele mamei nu voi vorbi, pentru că dînsa nu este în stare a-mi înţelege situaţiunea, de aceea i le iert din tot sufletul, cu atît mai vîrtos că ştiu cît de mult este expusă impresiunilor momentane. Să constatăm deci că afară de Aurelia, Octavia şi Măriţa 3, tot restul familiei se află în opoziţiune contra alesei mele şi a alianţei mele. Aceasta v-au făcut să aflaţi o analogie între cazul meu de căsătorie şi între acela al d-lui T. Maiorescu 4, care ziceţi că au scurtat viaţa părinţilor săi. La Bucureşti se află un advocat anume V. Maniu, pe care nu am onoare a-1 cunoaşte şi care nu mă cunoaşte, care însă totuşi află cu cale a intriga, a calomnia şi a-şi bate gura de Catinea, pentru că sufere de ideea fixă să-mi acaţe de gît fiica mai mare a unui anume colonel bănăţean, cu numele Stoica, care are 9 fete (zic nouă fete) şi la cea destinată mie îi dă o dotă de 3000 galbeni, promiţînd a mă lua la moşia sa sau a-mi deschide în Bucureşti orice carieră voi vrea. Domnului advocat îi mulţumesc pe necunoscute pentru interesul ce-mi poartă, declarîndu-i totodată că orice încercări ale sale, cît şi ale d-nei Hajdeu, ce încă este iniţiată, vor rămînea fără rezultatul dorit. Premise acestea, să trecem acum la analizarea lor. Nu ştiu să-mi explic împrejurarea surprinzătoare pentru mine, că adecă deodată familia mea se interesează atît de viu de soarta şi fericirea mea. Cînd mă aflam Ia Viena flămînd şi cerşind ajutoriu, familia mea nu avea pentru mine nici mijloace de ajutoriu, nici cuvinte de consolare. Acuma că voiesc să mă fericesc, află de bine să mă compătimească. Nu înţeleg această schimbare atît de radicală.. Crede oare familia mea că eu încă mă voi lăsa a fi sacrificat pînă în sfîrşit,. pentru nu ştiu ce fel de consideraţiuni ce se zic a fi rezultatul unor experienţe seculare? Afle dînsa că sunt sărac şi calic, lipsit de orice avere materială. Inima şi sentimentele ei sunt ce am al meu, şi de acestea voi dispune în deplină 401 suveranitate. La căsătoria Victoriei i se promitea un paradis pămîntesc. Ea astăzi este dezabuzată şi unica mîngîiere ce o are îi sunt copiii, a căror viitor este cît se poate de nesigur. Aurelia a fost sacrificată pentru ca să facă loc Octayiei. Dacă ea nu se simte şi mai nefericită, apoi are să o mulţămească temperamentului ei dulce şi vioi. Octavia este singura fericită, pentru că ea şi-au urmat calea ei particulară, alegîndu-şi pe acela pe care l-au. iubit şi care o au iubit cu ochii şi cu inima. Măriţa au declărat că nu se va mărita, nu însă pentru jcă lectura de novele şi romane i-au corupt mintea, ci în urma acelor sqene faniiliale mai recente la care au fost ea prezintă şi care o au impresionat, cugeţîndu-se la viitoriul ei. Dară vă asigur că după cîteva luni de dresură din partea marnei^ şi Măriţa va deveni tot atît de docilă şi ascultătoare ca şi Aurelia, încît* numai ca să scape de casa părintească va lua de bărbat pe oricare- i se va prezenta. Acestea ca răspuns la aluziunea că traiul generalului Teii cu soţia sa nu au fost şi nu este, poate, model. Care june ar fi luat de soţie pe surorile mele, •dacă el ar fi cunoscut secretele traiului ce au dus părinţii noştri? ; DT T, Maiorescu şi-au luat de soţie o nemţoaică, iară Ieronim vrea să-şi ia b’rQmână bine educată, cu sentimente nobile, crescută în spcietate aleasă, care are singura scădere de a fi nefericită ca şi iubitul ei, ce ne permite a spera că ei yor fi fericiţi unul prin altul, pentru că se iubesc cu toată puterea inimilor lor, se iubesc de cînd s-au văzut înainte de aceasta cu 8 ani pentru prima oară. Crede pare familia mea că un sentiment aţît de puternic precum este amorul, care au avut timp în decursul atîtor ani a se aprofunda şi a se cristalina, va fi îii stare a şe schimba şi a se dezrădăcina în decurs de 48 oare? Nicidecum! El va dura pînă la moarte. \ Acum un an, cînd v-am scris că aş dori să trec la Bucureşti şi să mă însor, d-voastră ziceaţi că ştiaţi că eu iubesc pe Catinca. Ei bine, pentru ce nu aţi aflat atunci cu cale a mă întreba: „Bine, fiule, să te însori, dară ţi-ai ales tu pe viitoarea ta soţie ?“ Atunci eu vă răspundeam cvl da şi atunci ar fi fost timpul ă-mi spune că nu doriţi sa aveţi în familia d-voasţră pe Catinca Teii ca noră şi. cumnată. Atunci era şi ar fi fost Ia timpul său, dară acum este prea ţîrziu. •” . .. în cît pentru cesţiunea de avere, eu cuget astfel: un fecior majorean nu mai are drept a pretinde de la părinţi şi de la familia sa să-i dea şi zestre, după ce au sacrificat un capital întreg pentru creşterea şi,educaţiuneă lui. Nu . voi cere deci nici un cruceriu de Ia familia mea şi voi renunţa la orice ajutoriu bănesc din partea ei. Eu am să primesc ca leafă de la fabrică 250 fl.v.a. Cu aceştia eu voi pleca în octomvrie la Bucureşti şi ei vor fi toată averea mea. Famdia d-lui Teii este prea bine informată despre starea mea materiale, ştie că d-voastră nu aveţi să-mi puneţi capital la dispoziţiune şi nici nu o pretinde. Din partea aceasta nu aveţi deci a vă teme de nici o pretensiune. V-au surprins că eu în 25 iulie am schimbat inelul cu Catinca la Elopatak5. Eram să vi-o spui îndată a doua zi după ce m-am întors de acolo, însă încur-cîndu-ne in disensiune de alte obiecte, am uitat. Familiei însă i-am spus îndată şi d-voastră încă vi-o am scris. Prin acel pas eu am voit a proba atît iubitei mele Catinca, cît şi mamei şi surorilor sale, seriozitatea sentimentelor şi a.iiitenţiunilor mele. Aceea nu au fost o logodnă formală, ci un simplu act ■de declaraţiune sinceră şi solemnă, care avea să leg^t;meze corespondenţa noastră şi amorul nostru în faţa faimbelor noastre şi a lumei întregi. Acel pas nu cuprinde deci nimica ce ar fi vătămător pentru o parte sau alta. Că familia ar fi scris d-lui Teii ca să-mi caute un post de profesore, este un neadevăr scornit de gure intrigante. 402 Scumpul şi iub’tul meu părinte! Dacă nu voieşti să nefericeşti două fiinţe a căror inimi provedinţa le-au unit pentru totdeauna prin legăturile sacre ale amorului reciproc, dintre care una este unicul d-tale fiu, te rog şi te conjur în numele meu şi al scumpei şi iubitei mele fidanţate, dacă iţu ne poţi ajuta, cel puţin cruţă-ne şi nu ne împiedeca realizarea visului nostru, de aur, făcîndu-se dificultăţi şi opunîndu-ne rezistenţa familiei, pentru că te asigur şi-ţi declar că mai bine vom muri decît să [ne] mai lăsăm unul de altul. Să ne înţelegem deci în pace şi cu bine, pentru ca să ne bucurăm împreună şi să fim mulţumiţi. Aceasta este fierbintea rugare pe care ţi-o adresează d-tale şi întregei familie, al d-tale iubitor şi doritor fiu, Ieronim.■ P.S. Doamna Teii se va reîntoarce în 29 august de la Tuşnad şi va petrece două zile la Braşov. Pot spera că vor fi întîmpinate cu căldură din partea familiei mele ? (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Fond. coresp., msse sertar 314/5* nr. 10.) 1 Fiica lui Christian Teii şi logodnica lui Ieronim Bariţ (vezi şi scrisoarea precedentă). 2 Victoria Iuga, sora mai mare a lui Ieronim Bariţ. 3 Aurelia Vlad din Orăştie, Octavia Stănescu din Braşov şi Maria Bontescu din Haţeg, surorile mai tinere ale lui Ieronim. 4 Aluzie la căsătoria lui Titu Maiorescu cu Clara Kremnitz, în 1862, fată berlineză dintr-o familie „cam ciudată în moralitatea familială^ (după G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini ptnâ in prezent, Bucureşti, 1941, p. 344). 5 Băile Vîlcele. 77 Braşov, 14 octomvrie 1875 Iubite părinte ! Văzînd că la cele ce v-am comunicat astăzi în căncelaria depozitoriului nu am primit decît un răspuns evaziv, pe cînd eu mă aşteptam la un răspuns decisiv, după multă şi profundă meditare mă decisei a vă scrie, neavînd alt mijloc de a ne putea înţelege. După ce în decursul absenţei d-tale am rămas lipsit de orice ştire cu privinţă la căsătorirea mea, deşi la plecarea d-tale îmi promiseşi că te vei pune în înţelegere cu părinţii fostei mele fidanţate, sosind ziua eliberării mele din infernul ce se numeşte fabrica de la Zerneşti, plecai la Braşov cu scop ca, ridicîndu-mi banii, să plec la Bucureşti. Sosit aicea avui ocaziune să fiu martor la o criză sfîşietoare de inimă şi îngrozitoare. De unsprezece zile sufer cele mai crîncene dureri ale unei nesiguranţe insuportabilă, atît în privinţa mea cît şi a fidanţatei mele. In fine, aseară primii ştirea că fidanţata mea şi familia ei, în urma afrontului primit din partea d-tale, se degajează de angajamentele luate în privinţa căsătorirei noastre. Dorinţa d-tale şi a unei părţi a familiei noastre se realiză în fine, deşi preţul răseumpărărei este zdrobirea 403 a două inimi ce se iubeau cu toată intensitatea de care erau capabile, şi o umilitoare compromitere a fiului d-tale in faţa lumei întregi. Dară cine mai întreabă oare astăzi despre inimă, cine mai consideră şi respectează drepturile ei şi cine mai înţelege limbajul ei? Întrebări deşerte, care nu merită a primi nib* un răspuns. Nu mă voi opri decît asupra lor, ci pentru ca să scurt disensiunea vă declar următoarele: sunt sătul de a mai suferi, am dus sacrificiul pînă la extrem şi nu mai voiesc a petrece o singură zi mai mult în aceste regiuni fatale şi a respira în această atmosferă înăbuşitoare. Pînă acuma am urmat consilielor date, fără de a-mi putea fixa poziţiunea. Sunt sătul pînă la desperare de provizoriu. Yoiesc a intra în fine şi eu în o stare definitivă, dară fără a mai recurge la ajutoriul de expediente imaginare. Yi-o repet deci încă o dată: în Braşov nu voi rămînea decît numai mort, pentru că-1 urăsc din adîncul sufletului, din frageda-mi tinereţe, şi nu aflu şi nu voi afla nici o mulţumire sufletească, cu atît mai puţin un teren ferm şi solid pe care mi-aş putea baza existenţa. Yoi pleca deci la Bucureşti, pentru de a începe o nouă viaţă, luînd asupră-mi toată responsabilitatea pentru acest pas. Sunt decis a pleca sîmbătă. Yă rog deci a lua aceasta la cunoştinţă. Pre: lingă acestea rămîn al d-voastră iubitor fiu, Ieronim. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca^ Fond. coresp., msse sertar 314/5, nr. 11.) •-Â78-- Bucureşti, 22 noiemvrie/4 decembrie 1875 Prea iubite părinte ! Astăzi am primit onor[ata] d-tale d[e] d[a]to 30/18 noemvrie a. c., împreună cu asignaţiunea de 236 1. 40 bani. Întîrzierea provine din cauză că comu-nicaţiunea au fost întreruptă în decurs de 6 zile, în urma viscolului ce au domnit pe aicea şi care au nomolit toate liniele căilor ferate. D-abia ieri seară sosi în fine un tren, care ne-au adus poşta. Constat primirea scrisorilor d-tale antecedente celei de astăzi şi vă mulţumesc pentru îngrijirea ce mi-o arătaţi. De la Grecescu am scos d-abia joia trecută un aconto de 50 franci, ră-mînînd ca< restul de 52 fr. să mi-i plătească joia viitoare. El m-au primit bine şi omenos. Nu aşa Mihăescu 1, la care prezentîndu-mă astăzi cu asigneţiunea, se arătă speriat şi-mi declară în ton brusc că nu poate plăti pînă la finea lui decemvrie* Să viu atunci. Văzînd că omul n-are parale, că maşinile-i stau pe loc, m-am învoit să-l aştept pînă atuncea, cu condiţiunea că acela va fi ultimul termin şi că dacă nu-mi va plăti atuncea, îl voi da pe mină de advocat. Croit oriul Rotii, deci, va trebui să mă aştepte pînă atuncea. Ii voi scrie 403-410 Bariţ, Ioan, tatăl lui George Bariţ, 5, 16, 21, 318, 356 Bariţ, Iosif, frate al lui George Bariţ, 5, 335, 354, 358, 363, 367 Bariţ,f Iustina (vezi şi Popescu Iustina), fiica lui Alexandru Bariţ, 185, 298 Bariţ, Leon, frate al lui George Bariţ, 5, 15 — 16, 22, 47, 107-108, 110-114, 116-120, 122, 124, 126-128, 179, 181, 208, 211, 225, 298, 314, 317, 323, 329, 336, 342, 352-355, 358 — -359, 362-364, 367-368, 389 Bariţ, Maria (vezi şi Yelisar, Mari a), soţia lui George Bariţ, 6, 37, 107, 114, 143, 145-146, 283, 291-292, 391 Bariţ, Maria, fiică ne viabilă a lui George Bariţ, 6 Bariţ, Maria (vezi şi Bontescu, Maria), fiică a lui George Bariţ, 6, 59, 64, 92, 144-146, 154, 159, 161, 172, 174 — 176, 178, 180, 183, 194, 213, 217, 231, 234, 256, 284, 286-287, 290, 292-293, 297, 299-300, 305, 307, 310, 313, 315, 322, 324-325, 401-403, 408, 410 Bariţ, Maria (vezi şi Mărgineanu, Maria), soţia lui Octav Bariţ, 319, 378 Bariţ, Octav, frate al lui George Bariţ, 5, 16, 21-22, 111, 113, 178, 182, 185, 250, 298, 318-324, 326-331, 333--347, 349-390 Bariţ, Octavia (vezi şi Stănescu, Octavia), fiică a lui George Bariţ, 6, 21, 94, 144-146, 154, 161, 165-167, 175, 182,184,189,195,198, 200, 208-209, 212-213, 215-217, 219-221, 223, 225, 229, 231, 235, 239, 244, 259, 261, 283-284, 288-293, 297-299, 301, 307-308, 312, 317, 325, 389, 401-403, 407 Bariţ, Octavia, fiica lui Octav Bariţ, 385, 390 Bariţ, Yeronica, soră a lui George Bariţ, 5 Bariţ, Victoria (vezi şi Iuga, Victoria), fiică a lui George Bariţ, passim Bariţ, Victoria, fiică a lui Octav Bariţ, 16, 133 Basedow, Johann Bernhard, 7 Bauer, de la Banca „Transilvanieiu, 71 Baumgartne, neidentificat, 43 Băboiu, Vasile, din Bucureşti, 25, 27, 49-50 Bădescu, Lazăr Spiridon, J14 ' Bădilescu, Alexandru, avocat din Buc., 26, 31 Bălcescu, Nicolae, 7, 12 Bănescu, Nicolae, 17 Bărbat, Al., 400 Bărnuţiu, Simion, 11, 368 —369, 405 Bârseanu, Andrei, 23, 57, 209, 409 Bein, administrator la Fabrica de hîrtie din Zărneşti, 28, 30, 32 Beldi, „văduva", 187 Belgazoglu, Alexandru, 43—45, 47, 52 Bergner, Rudolf, 123, 407 Beşianu, Pavel, 343 Bianu, Ioan, 123, 130, 132 — 134, 138, 142, 247 Bibescu, Gheorghe, 143 Bibicescu, Ioan G., 126 Bichigean, Ga vrii, 331 Bielig, neidentificat, 59 Binder, Ludwig, 204—205, 409 Biro, negustor din Braşov, 144, 148 Bîrseanu, Ana, 29 Bîrseanu, George, 24—25, 27 — 31, 62 — 64, 75 Boca, G., din Braşov, 281 Bocşa-Mălin, E., 331 Boerescu, Vasile, 11, 81, 86 Boeriu, Alexandru (vezi şi A.B.), 325 — 326 Bogdan, neidentificat, 32 Bogdan-Duică, Gheorghe, 236—237 Bohăţel, „student", din Năsăud, 387 Bohâţel, Alexandru, 211, 214, 332 — 333, 337, 341, 360 Bohăţel, Mihail, 214 Boitoş, Olimpiu, 16 420 Bojor, Victor, 335 Boldea, George, ginere prezumptiv al lui George Bariţ, 22, 190, 193, 210, 234, 262 Bolliac, Cezar, 9, 53 Bologa, Iacob, 221, 226, 228, 230, 233, 252, 291, 315 Bontescu, Aureliu, nepot al lui George Bariţ, 194 Bontescu, Fabin Coriolan, nepot al lui George Bariţ, 178 Bontescu, Maria, vezi Bariţ, Maria, fiică a lui George Bariţ Bontescu, Mihai, ginere al lui George Bariţ, 159, 167, 178, 180, 184, 194, 228, 256, 261, 288, 290-291, 293, 297, 300 Bontescu, Mihai Victor, nepot al lui George Bariţ, 228, 286 Bontescu, Veturia, nepoată a lui George Bariţ, 290 Bran, Ioan, 55 Brauner, Ignaţiu, „speditorul", de hîr-tie, 267 Brătianu, I. C., 11, 78, 86 Brezoianu, C., inginer din Bucureşti 85-86 Brlncoveanu, Constantin, 12, 108 Brîndză, Dimitrie, 113 — 114 Brociner, „căpitan", 262 Brosner, „notariu-primariu" din Bistriţa, 368 Brote, Eugen, 228 Briickner, lucrător la Fabrica de hîrtie din Zărneşti, 282 Buia, Al., 378 Bundschuh, „colonelul", 208 Burbea, negustor din Bucureşti, 27 Burduhosu, Ilie, 343 Buzoianu, Constantin, 11 C Caesar, Caius Iulius, 221, 316, 361 Candiano Popescu, Alexandru, 81 Canner, sculptor din Kreutznach, 92 Carada, Eugen, 9, 51 Carcalechi, Niculiţă, vărul soţiei lui George Bariţ, 150 Carol I, regele României, 169, 181 Carolina, „cocoana", rudenie din Braşov, 159, 168-169, 171, 284, 287-289, 299, 307-309 Căpăţînoasa, poreclă, 286 Cernea, Elena, 4 Chelariu, din Braşov, 209 Cheresteşiu, Victor, 17 China, „mătuşa", 354 Chindriş, Ioan, 3, 17-18, 92, 100, 338 Chotek, bancher din Viena, 269 Christu, falit din Bucureşti, 404 Cicero, Marcus Tullius, 361 Ciceronescu, Samuil, 181 Cioran, „dr.“, din Braşov, 209 Cipariu, Timotei, 81—82, 228, 321, 385 Circa, „profesorul", 220 Ciugudeanu, neidentificat, 244 Ciura, Alexandru, 17 Ciurcu, familia, din Braşov, 185 Ciurcu, „doamna", din Braşov, 162 Ciurcu, George, 121, 189 Ciurcu, I. H., 122 Ciurcu, M., 238-239 Ciurcu, Nicolae I., 165, 172 — 174, 177, 179, 182-184, 209, 229, 241, 252, 295, 309, 311, 316 Ciurea, Aureliu, 11, 85 Cîmpineanu, fraţii, 86 Cîmpineanu, Constantin, 79, 86 Cîmpineanu, Ioan, 86 Cleopatra, 388 Cloaje, „doamna", 290 Cloşca, 11, 391 Colţescu, „comerciant", 84 Comşa, „popa", 280 Comşa, Nicolae, 390 Conrad, „notariu", 25 — 26, 30 Constantinescu, Barbu, 120 Copăcineanu, C., 362 Copony, capitalist austro-ungar, 76 Cosma, „doamnă", 259, 262 Cosma, „directoarea", 250 Cosma, Partenie, 172, 184, 253 — 254 Cosma, Romul, 253 Cotade, negustor din Bucureşti, 9, 52, 54 Creţoiu, neidentificat, 57 Creţulescu, Nicolae, 13, 53, 81, 130 Cristea, Nicolae, 204 Crişan, 11, 391 Crişan, Ioan, secretarul A STREI, 236 — -237, 258, 390 Csatt, George, 343 421 Csâri, „deputatul", 371 Csipkâş, „practicant", 388 Csomafây, librar din Ploieşti, 52, «54, 58 Cuza, Alexandru Ioan, 143 D Baday, neidentificat, 242 —244, 247, 294 — — 295 Damian, neidentificat, 289 * Danielopolu, din Bucureşti, 30 — 32, 157 — -158 Datcu, Iordan, 130 Bavid, Iordache, 71 Benjos, neidentificat, 164 Densuşanu, din Braşov, 75 Densuşianu, Aron, 220 Bensuşianu, Nicolae, 123,133, 303 Dentu, tipograf şi librar din Paris, 12, 102 Biaconovici, Gorneliu, 16 —18, 391 Biamandi, Manole, 98, 166, 173, 176, 209, 230, 239, 250, 309-310 Bietrich, 87 Bima, din Braşov, 209 Bolneanu, din Braşov, 209 Dobrin, neidentificat, 59 Boda, Traian, 226 Bragoş, „vicefiseâlul", diii Năsăud, 376 Brăganu, Nicolae, 319> 331, 344, 350, 360, 373 ! ; - ‘ Brăghicescu, Matei, 11, 86 ; Bresnandt, librar, 375 * Brepturianul, pseudonim, 340 — 341 Brotleff, Iosif, 44 Bumba, român din Vie na ( ?), 264 Bunăreanu, Elena, 110 Bunca de Schiau, Constanţa, 93, 198, 209 Buşoiu, Ioan, 209 ;e Ecaterina II, 388 Edhem Effendi, din Rusciuc, 45 Edler, Bavid, 263 Eufrosina, „cocoana", 231, 308 Elefterescu, „d-na“> 176 Elefterescu, Emanuil, 17, 136 Elefteria, „amica" Victoriei Iuga, 198 Elek, neidentificat, 208 Eles alias Scharf, impostor, 371 Eminescu, Mihai, 15 Engel, Carol, 4 Eugenia, împărăteasa Franţei, 94 Exner, neidentificat, 39 F Fabritius, „dr.“, medic din Braşov, 147, 286 Fara, Alexandru, 125 Fara, Petru „şeful oficiului regesc al cărţii de moşii" din Braşov, 125, 207 — 208 Fălcoianu, Ştefan, 13,113 — 114,130 Felix, Iacob, 130 Fels, industriaş necunoscut, 278 Feneşan, din Braşov, 209 Filip, C., 57 Filtsch, librar din Sibiu, 334, 337 Florescu, Bonifaciu, 12, 99, 101 Florescu, Ioan Em., 53 Florian, Ioan, 337 — 338, 340, 343 Fluştureanu, Costache, 52 — 53, 56 Fluştureanu, N., 209 Fogarascher, 74, 75, 304 Fogarassy Mihâly, episcop romano-catolic al Transilvaniei, 347 — 348, 352 Foldvâri Jânos, 376 Frank, librar, 375 Frîncu, Teofil, 130, 132, 303 Frumosu, Dimitrie, 97 Friihbeck, Francisc, 11 Furnică, „unul“ de la Bucureşti, 118 Furtenbach, 77, 172 Fiilop, „neguţătoriu “ din Odorheiul Secuiesc, 344 Fiirstenberg, bancher din Viena, 269 G Gabor, Ioan, 3 Gal, Bumitru (Mitarca), 149 — 151 Gal Jânos, 7 Gemeiner, neidentificat 58, 195, 208 Georgeanu, „tipograful” 53 Ghica, Ion, 11, 13, 43, 81, 86, 97-98, 102, 130, 160 Goebel, neidentificat, 271—272 Gojdu, Emanoil, 257 Golescu, Alexandru, 281 Gobl, Carol, librar şi tipograf din Bucureşti, 67, 274—275 422 Gott, Iohann, 32 Gottoaia, din Braşov, 287 Graeve, librar din Bucureşti, 102 Grama, Iustin, 209 Grădişteanu, Grigore; 83, 90 Grecescu, din Bucureşti, 404 — 405 Groiss, Gustav, 36 Gross, „din Pesta", 59 Gross, A. M., 263 Guşti, nespecificat, 254 H Hafe, fabricanţi de hîrtie, 279 Hafus Effendi, din Rusciuc, 42 Halmer, din Braşov, 146 Hannia, Ioan, 221, 236, 252 Haralampie, neidentificat, 214 Haret, Spiru, 125 Hareti (Hareta, Chareti), „cocoana", 166, 219, 308 Hasdeu, B. P., 13, 97, 123, 127, 130 Hasdeu, Iulia (mama), 401 Haynald Lajos, episcop romano-catolic al Transilvaniei, 320 — 321, 330 — 331 Hensler, Elisa, chiriaşă, 46 Henter JânOs, „un aristocrat cu vază“, 327 Hepites, Ştefan C., 114 Hinz, „advocatul“, 35 Hodoş, Iosif, 160, 184, 252, 362 Hodoş, Letiţia, 207 Hoffmann, neidentificat,- 32 Horea, 11, 391 Hornbostel, bancher din Yiena, 268, 270-271, 273 Hossu Longin, Elena, vezi Pop de Băseşti, Elena, 261, 299 Hossu Longin, Francisc, 21, 261 Hugo, Victor, 393 Hunfalvi, neidentificat, 196 Hurmuzaki, Eudoxin, 89 Hutter, 81 1 Iancu, Avram, 13 Ienache, „Kir", din Braşov, 159 Ienciovici, Dimitrie, girant al lui Bariţ, 153 Ieremias, Demetriu, 221 Iericoglu, George „advocat", 281 Ilaşevici, din Braşov, 209 Iliciu (Ilitseh), S., negustor din Bucureşti, 61 — 62 Ilie, George, 75 Ilie, Nicolae H., 26, 28, 31 Ilieşiu, 87 Ioan, Ioan G., 8, 28, 35, 37, 45, 47, 50-51, 53-56, 58-59, 61, 71, 152, 175, 182, 269, 271-272 Ioan, George, 271—272 Ioanid, George, 34, 39, 51 Io nes cu, Dimitrie, 281 Ioneşcu,. Nicolae, 13, 130, 362 Iordan, negustor din Bucureşti, 9, 51 Iosif, Maxim 209 Iosif, Ştefan, 167, 209, 409 Irimie, Dumitru, 286 Ispirescu, Petre, 101 d'Istria, Dora, 93 Iuga, familia, din Braşov, 25, 202 Iuga, Constantin, ginere al lui George Bariţ, 8-9, 11-12, 15, 21-24, 26-28, 31-36, 38, 41-42, 44-49, 51-52, 54-57, 59-61, 63-143* 145-146,151, 156, 158, 160-163, 175-176, 180-182, 187-190, 195, 197, 205, 230, 247, 259, 263-264, 266, 268-269, 271, 273, 282, 284, 288, ^92 — 293, 297, 300, 302-307, 309, 311, 317, 322, 325, 332, 342, 375, 388, 396, 410 Iuga, Costache, 24 Iuga, Dimitrie, 30, 83 Iuga, George, fiul Victoriei Bariţ şi nepot al lui George Bariţ 24, 109, 133, 141 — -142, 173, 179, 188-189, 200, 204, 207, 214-215, 219, 221-223, 225, 228-229, 238-239, 241, 244, 246--247, 251, 254-255, 257, 259, 261, 286, 294, 297, 299, 305, 307, 310-311, 316, 410 Iuga (de Băcii), Ioan, 23, 25, 28 — 30, 188, 300 Iuga, Ioan (Iancu), fiul Victoriei Bariţ şi nepot al lui George Bariţ, 95, 101, 106, 113, 117-122, 124, 164, 156, 172 — 173,186-188, 191 — 192, 195 — — 196, 202, 205, 207, 228, 230, 246. Iuga, Ioan, negustor neidentificat din Bucureşti, 50 — 51, 53 Iuga, Nicolae, 36 Iuga, Virginia (vezi şi Vlaicu, Virginia), fiica Victoriei Bariţ şi nepoată a lui 423 George Bariţ, 15, 22, 93, 169* 171, 183-185, 189, 200, 207, 209, 215— -219, 221-223, 234-235, 244-245, 251, 259, 261, 286, 297, 305, 307, 310-311 luga, Zinca (Zoe), 23, 25, 29, 144-145, 150, 153, 156, 325, 410 J Jeckel (Jekelius), om de finanţe din Braşov, 67, 179, 188, 285, 305, 307, 309, 312 Johann, birtaş din Bucureşti, 405 K Kakucsi, neidentificat, 380 Kamner, librar şi tipograf, din Braşov, 67, 72-73, 75, 354 Kany, neidentificat, 62 — 63 Kapdebo, negustor din Braşov, 105 Kapdebo, „profesor veteran", din Odor-heiul Secuiesc, 320 Karsai Ella, 4 Kaszonyi, neidentificat, 44 / Kăfenstein, fabricant de hîrtie, 265 Kelp, „din Bistriţa", 357 Keresztes, prăvăliaş din Braşov, 288 Kertsch, „d-na“, 176 Kesitz, neidentificat, 33 Kindler, „boltaşul", 152 — 153, 287 Kiriadzi, hotelier din Bucureşti, 187, 206 Klein, lucrător la Fabrica de hîrtie din Zărneşti, 273, 274, 278 Klockner, neidentificat, 59, 77, 81, 172 Kogălniceanu, Mihail, 11, 13, 81, 86, 97, 130 Koponi, fabricant de hîrtie, 264 Kossuth Lajos, 322 Kovacs, neidentificat din Braşov, 144, 147-148 Kovacs Ferenc, 17 Koniges, fabricant de hîrtie, 76, 264 Krafft, Wilhelm, librar şi tipograf din Sibiu, 95, 109, 116, 129-130, 132--133, 139, 174, 177-178, 302, 409 Kremnitz, Clara, 403 Krieg, „fabricantul", 279 L Labes, Heriric, hotelier din Bucureşti, 11, 85, 303, 405 Ladai, Augustin, 328 — 329 Lapedatu, Alexandru, 181 Lapedatu, Ioan Al., 82 Lâszlo, prăvăliaş din Braşov, 106, 288 Laurian, Dimitrie August, 9, 62 — 64 Lazăr, hotelier din Bucureşti, 53 Lazăr, „popa", din Năsăud, 349 Lazăr, Ioan Al., 350, 367 Lăzărescu, 54 Lemeni, Ioan, 6, 385 Lengher, Ioan, 209, 281 Leontin, neidentificat, din familia Bariţ, 344 Leopold I, 327-328 Lica, Dănilă, 343 Lica, Maxim, 343 Liedemans, negustor, 144 ţ Lina, „feţişoara", 262 Liptai, comis voiajor de hîrtie, 265 Lucaciu, Vasile, 209 Luchi, Leontin, 379 — 381 Ludvig, „persoană" neidentificată, 321 Lukâcsfy, Kristof, 319, 321-322, 388-389 Lukâcsfy, Petrea, 326 — 327 Lukâcsfy, Veronica, vezi Bariţ, Yeronica, soţia lui Octav Bariţ Lupaş, Ioan, 17, 19 Lupaşcu, Alexandru, 77, 105 M Maager, Karl, „notariul regesc", 121, 188, 191, 268 Macedon, Grigoriţă, 343 Maior, Ioan, 232, 234 — 235 Maiorescu, Emilia, 6 Maiorescu, Ioan, 6, 27, 405 Maiorescu, Titu, 6, 13, 55, 97, 130, 211, 370, 401-403, 405 Malcher, prăvăliaş din Braşov, 288 Man, neidentificat, 49 Man, Ga vrii, 379 Manafoe, „madame“, din Cîmpina, 127 Maniu, Nicolae, 385 Maniu, Vasile, 29 — 30, 62 — 63, 82 — 83, 87-89, 100, 115-116, 123, 130, 401 424 Marcianu, Ana, vezi Bariţ, Ana, soţia lui Octav Bariţ Marcianu, Ioan, 359 — 362, 369 — 370 Marcovicioaia, mama chiriaşului Slama, 46 Marcus, Amalia, 63 Marcus Aurelius, împăratul, 290 Marian, Florian, 349 Marian Marienescu, Atanasie, 17 Marica, George Em., 17 — 18 Marin, Dumitru, 75 Maroşi, neidentificat, 35 Martin, Aime, 7 Martinovici, negustor din Bucureşti, 9, 24, 29, 31, 47, 54, 61, 82, 157-158 Mârtonffy Zsigmond, 321 — 322 Massim, I. C., 362 Matard, industriaş din Franţa, 278 Matei, Alexandru, 3 Maximilianu, din Braşov, 209 Mayer, Josef, avocat, 36 — 37, 106 Mayram, '„baronul**, bancher din Viena, 269, 271 Măcelariu, Ilie, 93, 209, 251 — 252 Măcelariu, Iudita, 182 Mănescu, „un tipograf", 280, 303 Mărcuş, Ariton, 343 Mărgineanu, „văduva", 389 Mărgineanu, Ioan, 378 — 379, 384 — 385 Mărgineanu, Ioan junior, 378 Mărgineanu, Maria, vezi Bariţ, Maria, soţia lui Octav Bariţ Mărgineanu, Nicolae, 384 Mărgineanu, Simion, avocat din Braşov, 59, 106, 110, 116-118, 159, 169, 171, 174, 184-185, 187, 286-287, 289-290, 292, 306, 309, 311 Măriţa, neidentificată, 286 Medan, Paul, 21, 205, 298 Medan, Susana, 298 Mehedinţeanu, Barbu, 11, 85 Meitani, George G., 96 Melchisedec (Ştefănescu), episcop al Dunării de Jos, 13, 130, 132 Meschendorfer, prăvăliaş din Braşov, 288 Messalina, Valeria, 388 Meşotă, Ioan, 408 — 409 Meţianu, „cărăuşul", 274 Meţianu, Ioan, episcop neunit din Arad, 10, 60-61, 68, 71, 80, 90, 102, 104, 118, 126-128, 138, 160-161, 193, 211, 247, 269, 305 Meţianu, Traian, 159 Mihai, neidentificat, 176 Mihai Viteazul, 12, 108 Mihăescu, din Bucureşti, 404 — 405 Miller, I. M., bancher din Viena, 266, 269 - 270 Miller, Vincenţiu, bancher din Viena, 269-270 Mincu, „vecinul", 187 Missail, Gheorghe, 11, 86, 98 Misselbacher, neguţător de zdrenţe, 67, 320 Mitrea, Ilarie, 93 — 95 Mocioni, familia, 257 Mocioni, Elena, 209 Mocioni, Iosefina, 209 Mocioni, Tereza, 209 Moga, „d-n. dr.", din Sibiu, 199, 219 Moisil, Constantin, 335, 350 Moisil, Grigore, 331 Moisil, Iuliu, 331, 333, 335, 337, 343, 350, 381 Moldovanu, meşter din Braşov, 161 Mordân Gyorgy, victimă a unei crime, 327 Moroioanu, din Bucureşti, 82 Munteanu, Gavril, 408 — 409 Murăşanu, Iancu, „defraudator", 257 Mureşanu, Aurel, 83, 189, 220, 222-223, 251, 254, 335, 394-395 Mureşanu, Iacob, 83, 148, 152 — 153, 283, 321, 338, 340, 343, 349-350 Mureşanu, Ioachim, 343, 389 Mureşianu, Aurel A., 392 Muşlea, Candid, 57 Muşlea, Ioan, 17 Miiller, pension din Bucureşti, 248 Munnich, 76 N Natye, poreclă, 190 Navrea, negustor din Braşov, 166, 176, 209, 286 Năstase, din Braşov, 209 Neagoe, „profesorul", 287, 292 Neagoi, „dr.", 116 Negulici, I. D., 7 Negruţiu, din Gherla, 291 Negruzzi, Iacob, 13, 130 Nemeş, Petru, „notar public regesc", 209, 232, 297, 407 425 Netea, Vasile, 17 Neuriehrer, neidentifieat, 286 Nica, Teodor, 126 Nicoară, familia, din Deva, 185, 190 Nicoară, G., 223 Nicolae, „Chir'', neidentificat din Bucureşti, 25 Nicolau, negustor din Bucureşti, 9, 45 Nicolau, Elena Şt., 121 Niculae, din Braşov, 170 Niemeyer, August Hermann, 7 Nyâry Pal, 348, 351 O Ocăşanu, Gheorghe, 14, 181, Odobescu, Alexandru, 13, 97, 102, 105, 130, 362 Olescher (Oleresch), chiriaş al lui George Bariţ, 160-162, 164, 166-167, 178, 191, 194-195, 285-288, 293, 305-306, 309 Olteanul, pseudonim, 340 Orghidan, familia, din Braşov, 280 Orghidan, Corneliu, 54 — 56 Orghidan, George, 27, 35, 48, 51, 53 — 56, 58 Orghidan, Rudolf, 66, 280-281 Orghidan, Vasile, 81 Ovesa, neidentificat, 79 Ovidius, Puhlius Naso, 176 P Păi Sândor, 356, 364-366, 377 Panaiot (Bălan), Maria, 80, 121, 152, 160-162, 166, 170, 195, 207, 249, 284, 286, 305-306 Panezel, neidentificat, 247 Pandelie, avocat din Buc., 26 Panţu, din Braşov, 209 Panţu, Zaharia C., 114 Papiu Ilarian, Alexandru, 12, 92 Pascu, neidentificat, 289 Pascu, R., 188 Pascu, Ştefan, 3, 18 Patiţa, Rubin, 257 Pauler Tivadar, 364 —365 Pavel, Mihail, episcop greco-catolic de Oradea, 300 Pavelea, Iacob, 343 Pavelea, Leon, 330—331, 367 Pavelea, Petru, 331 Pa^elia, („un Pavelia “), 380 Păsăraru, „director“, 24 Pederzani, Julius, 391 Persiceanu, 79 Pervain, Iosif, 338 Pesner, „commerciante de hîrtie", 263 Pestalozzi, Giovanni, 7 Petcu, neidentificat, 53 — 55 Petra Petrescu, Nicolae, 82, 172, 177, 238, 247 Petrea, servitor al lui Bariţ (?), 151 Petreasca, din Sibiu, 186 Petri, Vasile, 344, 348, 350, 382, 384 Petric, negustor din Bucureşti, 25 Petric, Ioan, 167, 209, 258 Petro viciu, neidentificat, 49 Petruţa, Aurel, „teolog în Gherla“, nepot al Bariţeştilor, 389 Petruţa, Emil, nepot al Bariţeştilor, 389 Pfob, Fr., maistru la Fabrica de hîrtie din Zărneşti, 53, 265-266, 268-269 Picot, Emile, 97, 102 Pilat, căpitan, ginerele lui C. A. Rosetti^ 44 Pittner, „văduva lui" ... , 88 Platscko, neidentificat, 231, 287, 289 Poame, neidentificat, 50 Pokorny, Anton, fabricant de hîrtie, 267 Pongratz, neidentificat, 36 Pontbriant, Raoul de, pseudonim literar, 64 Pop, „dr de medicină", din Făgăraş, 408 Pop, A., negustor din Bucureşti, 27, 49 — 50, 157-158 Pop, Ana, 292 Pop, Apostol, 27 Pop, Bucur G., 209, 303 Pop, Constantin, 39 Pop, Emil, 378 Pop, Ghiţă B., 171, 245 Pop, Ioan B., delapidator din Braşov 171, 282 Pop, Iosif, 286 Pop, Macedon, 335 Pop, Maria, 298 Pop, Nicolae, profesor din Năsăud, 343 — 344 Pop, Maxim, 331, 343-344, 348-350, 361-362, 367, 378, 382-383 Pop, Paul, 257 Pop, Simion, „protopopu", 298 426 Pop de Băseşti, Elena (vezi şi Hossu Longin, Elena) Pop de Băseşti, George, 21, 286 Pop Păcurariu, Cornel, 408 Popasu, Constantin, 119, 407 Popasu, Ioan, episcop neunit din Caransebeş, 119, 309 Popea, Ioan, 209 Popea, Nicolae, 237 Popescu, Ioan, 252, 258 Popescu, Iosif, 82 Popescu, Iustina, vezi Bariţ, Iustina, fiica lui Alexandru Bariţ Popescu, Leon, 343 Popescu, P., avocat din Bucureşti, 25 Popescu, Simion, 228 Popescu, Vasile, 185 Popovici, familia ,261 Popovici, din Sibiu, 262 Popovici, „căpitanul", 194 Popovici, „mesariul", 165 Popovici, neidentificar, din Braşov, 172, 308, 311 Popovici, Corneliu, soţul Victoriei Vlad, nepoata lui George Bariţ, 142 Popovici, G. B., 95 Popovici, Gherasim, impiegat la Fabrica de hîrtie din Zărneşti, 32, 39, 53, 147, 151, 153 Popoviciu, I. B., 394 Popovici Barcianu, Daniil, 196, 212, 228 Popovici, Barcianu, Servian, 71 Popp, A. C., 271-272 Popp, Vasile Ladislau, 21, 359 — 360, 366 Precup, Gavril, 390 Precup, E., 390 Predescu, Lucian, 96 Preidt, neidentificat, 224 — 225 ■ Puşcariu, Constanţa, 209 Puşcariu, Ioan, 83, 340 — 341 Puşcariu, Iosif, 66, 75, 83, 111, 187, 209 Puşcariu, Sextil, 23 Q Quinteseu, Nicolae, 13, 126, 130 R Rachtivanu, „girant" din Craiova, 26 Radu, hotelier din Bucureşti, 85 Radu, Dimitrie, 130 Radovici, neidentificat, 52 Rasidescu, tipograf şi editor din Bucureşti, 43 Raţiu, Ioan, 204, 292, 339-340, 352-353, 356 Raţiu, Partenie, 352 Regen, Emil, fabricant de hîrtie, 267 Remenyk, neidentificat, 407 Resch, zaraf din Braşov, 144, 146 Retegan, Simion, 326 Rez, Heinrich, 110 Riemer, fabricant de hîrtie, 267 Riener, „senator", 234, 267 Rîureanu, I. M., 11, 48, 86, 133 Roeder, Gustav, fabricant de hîrtie, 270 Roman, Ludovic, 55 Roman, Marina, soţia lui Visarion Roman, 109-110 Roman, Visarion, 82, 100, 110, 172, 178, 341 Rosetti, C.A., 9, 11, 32, 43-44, 51, 86, 97 Rosetti, Libertate (căsătorită Pilat), fiica lui C. A. Rosetti, 44 Rosetti, Teodor, 133 Roth, „croitoriul", din Braşov, 404 Romer, librar şi tipograf din Braşov, 67, 72-73, 75, 304, 334, 354 Romeroaia, „bătrîna", 406 Roderer, fabricant de hîrtie, 265 — 266 Rudei, Alvin, fabricant de hîrtie, 267 Rusu, I., 373 S Saeckers, „repausatul", 286 Samitca, librar din Craiova, 205 Sapho, 96 Săbădeanu, I., 209, 251 Scharmitzer, fabricanţi de hîrtie, 270 Schiel, 87 Sehlechta, Ottokar, 58 Schlbgelmiihl, fabricant de hîrtie, 264 Schmidt, neidentificat, 188 Schmidt, lucrător la Fabrica de hîrtie din Zărneşti, 278 Schmidt, „petrariul", 150 Schopenhauer, Arthur, 211 Schratz, 81 Sehuller von Libloy, Friedrich, 392 — 393 Schwartz, prăvăliaş din Braşov, 287 427 Secăreanu, Maria, 185 Secăşanu, George, 14, 181 Secula, Iudita, 207 Senix, Iosif, 60 Şerb, Ioan, 167 Şerb, Virginia, 167 Servatius, 62 Seulescu, N. N., 12, 102 Sigl, fabricant de hîrtie, 266 Silaşi, Grigore, 366—367 Silvestru, chiriaş al lui George Bariţ, 200 Simion, din Braşov, 170 Simionescu, "doamna,,, 259 Sion, Gheorghe, 13, 50, 93, 130,*134 Skriba, 59 Slama, „chiriaşul", 46, 58 — 59, 303 Slavici, Ioan, 237 Slăvescu, V., 82 Socec, fraţii, librari şi editori în Bucureşti, 50-51, 62, 129, 130-133, 139, 188, 228 Socec, Joseph, 9, 43 Socec, Wenzel, 9, 45, Sofrani, neidentificat, 75 Sorescu, O., 209, 257 Sotir, I., 62 S6lner, „căncelariul Consulatului Austriac" 27 Spreer, Julius, 169 Spirache, „care şede In casele dv.", 59 Spirescu, negustor din Bucureşti, 9, 51 Spirt, pseudonim lirerar, 64 Spuderca, 149 — 151 Staib, Gunther, fabricant de hîrtie, 265 Stăfoveanu, neidentificat, 71 Stănescu, familia, din Braşov, 178, 198, 229 Stănescu, fraţii, negustori din Braşov, 62-63, 65-67, 70-71, 73, 177' 209,219, 279, 283 Stănescu, Dimitrie, 94 Stănescu, Mihail, ginere al lui George Bariţ, 21-22, 118, 121, 123, 126, 128, 156-166, 171, 184, 192, 213, 217, 219, 221, 231, 259, 291, 307, 312, 407 Stănescu, Octavia, vezi Bariţ, Octavia, fiică a lui George Bariţ Stefanovitz, Mihalache, 42 — 43 Stein Jânos librar, şi editor din Cluj,Jf67, 167, 174, 197, 223, 229, 335, 345 350, 354, 356, 372, 376 Stephani, Rudolf, 7 Sterca Şuluţiu, Iosif, 182, 251, 253, 260» 408 Steriu, 76 Stoica, „colonel bănăţean", 401 Stoica, Maria, 29 Stoica, Nicolae H., 26, 28, 49 Stoicovits, S., 62 Străvoiu, Nicolae, 209 Strobel, hotelier din Viena, 264 Stroescu, S. C., 130 Sturdza, D. A., 11, 13, 110-111, 113* 130, 206, 213 Suciu, Coriolan, 17, 285 Sulâţi, „familia", 59 Szabado, neidentificat, 44, 200 — 201, 203 Szabadi, „domnişoara", 200 Szenti Jânos, „negustoraş" din Dumbrăveni, 319 Szentkereszti, „baroneasă", 218 Szigeti, cu care Bariţeştii aveau proces, 371 Szigeti Miklos, 354 \ Szinnyei Joozsef, 333 Szolosy, librar, 99 — 100 $ Şaguna, Andrei, mitropolit neunit din Sibiu, 165, 220, 251, 339-341 Şandor, „amant" al Victoriei Bariţ, fiica lui Octav Bariţ, 387 Şerban, neidentificat, 257 Şotropa, Valeriu, 331, 373 Şotropa, Virgil, 319, 331, 344, 350, 360, 373, 378 Ştefan, Vasile, „comerciant In Bucureşti", 273 Ştefanovici, „neguţătoriul", 121 Ştefănescu, Grigore, 130 Şuluţiu, Dionisie, 251 T Tabacovici, negustor din Bucureşti, 9, 53-54 Tacit, Ioan C., profesor braşovean, 162 — 163 Tanârky, „secretarul de stat", 376 Tanco, Pavel, 372, 382 Tanco, Teodor, 319, 343 — 344, 350, 373, 378, 381, 390 Tăbanu, negustor din Braşov, 149, 151 Teclu, Dimitrie, 49, 53 Teclu, Nicolae, 188 Teii, familia, 402 Teii, „doamna", 403 Teii, Christian, 400, 402 — 403 Teii, Ecaterina, 400—402 Temeşvari, Beatrix, 292 Thiess, „popa", 149 Tikatsch, partener de afaceri, 60, 77, 159, 302 Tisza Istvân, 372 Tocilescu, Grigore, 11, 97, 133 Toma, „părintele", 32 Torday alias Turtescu, pseudonim, 340 Torpan, Şef an, „profesor de limba germană" din Bucureşti, 405 Torquemada, Tomasso, 394 Traian, împăratul, 290 Trandafil, Grigore, 11, 85 Trauschenfels, Eugen, 35, 48 Trifu, Eugenia, 249 Triteanu, Mihail, 22 Tromber, Ana, 50 Trombiţaş, Anania, 407 Truică, poreclă a lui Gheorghe Bogdan-Duică, 237 Turtescu, preudonim, 340 — 341 T Ţăranu, librar, 159 Ţincu, Bucur, 392 V Ujfalvi, neidentificat, 380 Urechia, V. A., 11, 13, 88, 92, 130 Ursu de Marginea, David, 219, 230 Uţica, „mama bună", 144 — 145, 153, 156 V Vaida, familia, din Cluj, 200, 211, 218, 223 "Vaida, Dimitrie, 199, 206, 214, 219, 228 Vaida, Ioan, 198, 333 Valeria, artistă amatoare din Gherla, 292 Vancea de Buteasa, Ioan, arhiepiscop şi mitropolit greco-catolic de Alba Iulia şi Făgăraş, 101-102, 261, 348, 351 Varga, Ecaterina, 251 Vartic, Gabriel, 380 Vasici, Iuliana, 6 Vasici, Pavel, 6, 21, 305 Vasilie, neidentificat, 53, 99 Vautier, Henriette, 15, 150, 153 — 154, 169, 176, 178, 183, 223 Văcărescu, Elena, 93 Velizar, Iancu, 28, 37, 40, 59 — 60, 65, 67, 72-74, 143, 145-149, 151-154, 201, 410 Velizar Maria, vezi Bariţ Maria, soţia lui George Bariţ Velizar, Sofia, soacra lui George Bariţ, Ş Velizar, Ştefan, socrul lui George Bariţ, 6,16 Vineşiu, din Călăraşi, 83, 87 Vlad, „cuscrul", din Orăştie, 194 Vlad, Alexandru ginere al lui George Bariţ, 16, 21-22, 56-57, 81, 283, 361 Vlad, Alexandru C., nepot al lui George Bariţ, 21, 139, 142, 190, 261, 310 Vlad, Aurel, nepot al lui George Bariţ 214 Vlad, Aurelia, vezi Bariţ, Aurelia, fiică a lui Georgs Bariţ Vlad, Victoria, nepoată a lui George Bariţ, 142, 213, 219, 223, 228, 256, 261, 283 Vlaicu, Arsenie, 229, 234—235, 238, 244 — 245, 250, 252, 254, 256, 295 Vlaicu, Virginia, vezi Iuga, Virginia, fiica Victoriei Bariţ şi nepoată a lui George Bariţ Vlădăreanu, 71 Voicu, din Braşov, 209 Voileanu, Matei, 407 Voina, Vasile, 14, 137-138, 209, 221 Voss, zugrav din Braşov, 224 429 w Wagner, Friedrich, „boltaşul", 152 — 153 Walter, librar şi tipograf din Bucureşti, 67, 274 — 275 Wâchter, „inspectorul de dare", 161 Weiss, neidentificat, 43 — 44, 46, 54, 62 Wesselănyi Miklos, 322 Wiener, „forestierul", 241 Wolf, de la Fabrica de hîrtie din Zărneşti, 66, 87 Zeckelius, neidentificat, 225, 235> Zehender, A. E., 43, 45 Zeidner, neidentificat, 88, 116, 118> Zencovici, negustor din Bucureşti,; 45* Zichy, „grofii", 40 Zichy, Ileana, năsăudeană de pomină* 380 Zimmermann Jakab, 332 — 333 \ CUPRINS Baril în cetate şi în familie ................................................. 5 Notă asupra ediţiei ........................................................... 20 Partea întîi Corespondenţă emisă I Către Zinca Iuga 1860—1870 ......................................... 23 II Către Constantin Iuga 1861—1893 ..................................... 27 III Către Iancu Yelisar 1865 .................................. 143 IV Către Victoria Iuga 1864—1893 ................................... 155 V Către firma Fabricii de hîrtie din Zărneşti 1873—1876................. 263 VI Către soţia sa Maria şi fiica Victoria Iuga 1878—1885 ................. 283 VII Către Maria Bontescu 1880 ............................................. 292 VIII Către soţia sa Maria 1885 .............................................. 293 IX Către George Iuga 1889 ................................................. 294 X Scrisori nedatate către Victoria Iuga .................................. 298 XI Scrisori nedatate către Constantin Iuga ................................. 302 XII Cupoane poştale cu banii trimişi familiei.............................. 304 Partea a doua Corespondenţă primită I Scrisori de la Octav Bariţ 1861 — 1892 .................................. 318 II Scrisori de la Ieronim Bariţ 1868—1886 ................................. 394 Indice cronologic al scrisorilor din partea întii ............................... 410 Indice cronologic al scrisorilor din partea a doua ....................x...... . .i.: 417 Indice de nume 419 Lector : IORDAN DATCU Tehnoredactor : VASILE CIDCA Bun de tipar : 29. 08.1987. Coli ed. 34,90. Coli tipar 27. Tiparul executat sub comanda nr. 278 la întreprinderea poligrafică „13 Decembrie 1918“, str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97 Bucureşti Republica Socialistă România