% ASIED1EMENTU-LU ELECTORALE B JIUL WIN 15 27 APRILIE / A commentatu de 1P» ^«©ai'lcglu BUCCURESCI Tipografia Cesar Bolliac, (Batiște), strada Polona, N. 40. 1864. 4 Publicata in Monitoriulâ de la ,s/₂₇ Aprilie. Cându a deschisa sessiunea 1860-61 a adu- nantiei legislative, Maria sea a rostita urmatoriele insemnatorie cuvinte: „mai este enco uâ reformă la care in currendu guvernulu meii va cere coopera- țiunea D-vostră. Acesta este reforma legii electorali, ca pr’intr’acesta adunarea să fiă uă mai deplină re* presentațiune a interesseloru țierrei. “ Așie^iământulu publicata in Monitorii! este îm- plinirea promissiunii rostite de Domnitorii!. Legea electorale cea nouă este unu actu politică de cea mai mare importanțiă nu numai in rapporturile nds- tre interiorie ci și in privința relațiuniloru ndstre cu puterile garanți. Ia cătă so fiă cercetata, desbăttuta și commentata cu multa băgare de s6mă; in senulu adunantici va întempîna fâră indouială uă opposi- țiune pră seridsă; nu ne indoimu însă, co simtimin- tele patriotice alle deputațiloru voru trece preste nisce considerațiuni secundarie in rapportu cu drep* ii tarile și cu interessele intregei națiuni și că se va — 4 — vota acostă lege fundamentală asceptată. ca atâta nerăbdare* Ama otărîtu să commentămu acesta asie^iă- mânta ca să attragemu attențiunea guvernului și a adunantici assupra difficultățiloru ce presinta. Ca prefațiune a acestui commentariu fiă-ne iertata a reproduce aci următoriulu articula ce’lu amu publi- cată in ^iariulu Românulu din annulu 1861 la No. 68 din %, Martie. 6 . ■ " . ■ ■ ; , . .1 - - ■ - • ■ ') ( . J Reforma electorale * . Convenținnea din Paris a indiestratu Romania . cu unu guvernu constituționale și represintativu. ’ Acăstă formă de guvernu nu e noua pentru popo- : * rulu romănu, fiindu-că elin totu d’auna a avutu uă ; represintațiune mai multa său mai puținii completă, j totu d’auna a avutu pe lingă capulu statului unu | corpii deliberativă, fără de care nu se îndeplinea I nici una din affacerile mai importanți alle țierrei, : fiindu-că ellu nici uă dată nu ’șî a plecatu capulu sub puterea assolută a unui singura omu, fără nu- î mai pdte in timpurile nefericite alle dominaținnii ț străine. | Cu tdte acestea, forma introdusă prin conven- . ■ țiune differre de celle trecute nu numai intra a sea organisațiune, ci ensuși in respectulu direpturiloru ce s’au recunoscuta națiunii, și sub acestii puntu de ; vedere o putemu considera ca uă nouă formă care t are nevoia d’a prinde rădecină, cum amu <|ice, d’a cresce și d’a se consolida in pămentulu nostru, spre a adduce fructele sperate de redactorii convenții și . . atâtu de multu dorite de tdtă țierra. Direptulu d’a lua parte la asiediarea legiloru este una din prerogativele celle mai improtanti și mai frumdse alle unui poporii, cea maî învederată ] manifestare a suveranității s611e, cellu mai prețiosu - din tdte drepturile politice și fără de care celle-1- * - 6 — ■ alte sunt minciundse, incellătorie; nu e numai es- pressiunea ci chiar basea libertățiloru poporului, ți putemă affîrma fâră temere că unde lipsesce, acolo poporulă nu e liberu; său, dăcă bună-voiinția ți ge- nerositatea Domnitoriului i-a accordată dre-cari li- bertăți, elle voru fi efemere ți trecătorie, neavându nici unu temeiu stabile ți nestrămutata, afiăodu-se cu totulu in puterea acelluia care le a concessn ți' căra e liberii a le lua inapol cându va voi. Și' intr’adevără, acesta a fosta sărtea tutoru constitu- țiuniloră dăruite (octroyăes). Dăca amu ^isă, că participarea la legislațiune; este basea ți espressiunea libertății politice, cuvân- ’ tulu e co ia se manifesta mai cu deosebire in doue. chipuri: pre de uă parte; cându poporulu ia, ellu*en- susi seu pr’in represintanti-i sei uă mare parte la guver» nil, la direcțiunea affaceriloră publice, ți allă douilea, cându acțiunea guvernului assupra particulariloru¹ este câtă se păte mai mică, mai putina. In privin- ț£a participării la guvernii s’a asie^iată uă limită a / căriia merita nu ne propunemă a’la discuta aci: s’a' distinșii puterea legislativă de cea essecutivă reser- ; vându-so cea d’anteiă națiunii intrăgă in conlucrare cti ceia ce se numesce mai speciale guverna, acesta • din urmă avândă singură puterea essecutivă; ără pentru-co libertatea particulariloru să nu fiă câtu-si de puțină impedicată de influinția guverniului in- tru câtă acăstu influinția nu se justifica prin inte- resselu mâi inaltă ți mai generale allă intregei so- cietăți, cată să se lasse particulariloru său corpora- țiuniloră locali tătă libertatea de acțiune in or-ce mi i privesbe dă câtă pre d’ensii, ți acesta este ceia numescu itial pmiietilâme • Drepthrile politice, de și ' forte frinhdse și preu ^dSein sine n’au incă uă adevărată însemnătate d&Ț câtă nurtiai pentru-că servescu de scutii allă drep- ttfriloră. civili, precum acesta se invedere^iă prin în- su-șî scopulu societății, se lămuresce și mai bine prin- ‘ tr-acăstăconsiderațiune, că nimenui 6nco nu i-a venită iii gândă să le rechiamă, să Ie essercită iritr’Ună stată Uiide' n’are nici unu mteresse civile: Intr’uă' țiarră 'cu cate n’amu a face de locu, unde nu me lega nici unu interesse pecnniăriu său de fomiliă, tinde petrecu* numai câte-va ^ille ca călletoriă, ce mi passă ca să pretindă a lua parte la a iei legi- ferire, or-câtu de frumosă și de onorabile ară fi acesta pentru mine? Este dără și rămâne adevărata, că drepturile politice ’șT au sorgintea importanții Ionii in chiară drepturile civile pre cari sunt chiămate a* le protege și a le appera. Dâră apoi attunci cată ct^ celle d’anteiu sefiăin armonia cu celle d’allu donilea.’ Sistema electorale așia precum a fostă organî- Sata prin convențiunea din Paris, are direptă base uU& censu electorale forte mare, allegetoiii primarii* cată se aibă ună venită fundaniă de una sută du-; câți; allegetoriî direcți din districte, 1000 ducațî ve- nită, eră cei din orașie 6000 ducațî capitale, cari' adducu unu venită de 600 ducațî cellu puțină. A-¹ cestă censu departedie in districte pre toți acei allă' căroră venitu nu se urca la 100, adecă mai anteiă< pre toți tierrani cari nu sunt proprietarii precum și pre toți arindașii Or-care ar fi sumina arindii ce plătescu și prin urmare averea lorii; și alia douilea. pre aceia cari aă ană venită mal puținii de 100- duoați. Maasea acestora doue clasă de cetiți&id formedia pdte patra din din cinci pârți din t<$t& popo- rațiunea rurale, de nu și mai mult—In orașie acei ce nu potu dovedi ci au unfi capitale de 6000 ducați sunt asse- mine lipsiti de direptu-lu de allegetoriu, prin ^urmare to/i proprietarii cei mici, neguțiatoril și industrialii, fuoționnari politici, corpurile așia numite invențiate? intr’unfi cuvânta, nu numai individele cari din causa neaverii și a miseriei se presupune că n’au calitățile cerute spre a fi cetățiăni activi, ci chi- aru cel mai capabili nu se potu bucura de cella mai scumpii dreptu de cetațiănia. Summa acestora persdne cari locuindu in orașie făcu parte din Jsta- tnlu României fără a pută lua parte la allegereade- putațiloru, de vomii admitte că se urca assemine la patru din cinci părți a poporațiunii orașieloru cre- demu că nu greșimu, cu tdte ca lipsindu-ne date statistice despre averile din țierra, nu patemu de- termina nici măcaru approssimativa rapportal intre cei ce au dreptulu d’a fi aUegâtoril primarii sân ‘direcțl, atâtâ in orașie câtu și in districte, și intre cei lipsiti. Deco amu cunnosce listele electorali compa- rimdu numeru-lu allegetorii-loru inscrisi cuintreg’apo- poratiune a tierre-i si scadiendu parte-a femeiesca, copii și unu numeru datudatu de alti necapabili cari ur- media se fia esclusi dupo ver-ce lege electorale fia cot de liberale, amu pulâ lesne determina ceratu-lu rapportu; departe fiindu enso de tierra și de mal multi anni, suntemu reduși a face numai nisce hy- potesi, cari cu tote. aceste-a credemu co de voru fi greșite, precum nu încape indouiela, voru accusa mai multa moderatiune-a calcule-loru nostre, de cot nnn anîintn «Ia AaanorAfArA si <1a DArtinirâ- Râmănâ — 9 — d^ra ca cei d’in tierra oocupându->se senara cu ecs*; tiune-a in articlulu de facia trattata, so constate a! cota parte d’in poporutiune>a hmbe-lora Principa- te care aru fi fosta capabile dupo date-le ratiuni-i se afla dsta-di inlatarate in virtute-a dispuseciunilor con- > ventiuni-i d’in Paris. D’in celle mai sus arrettate enso pa- ■ tema cella puțina so tragemu uă conclusiunecare nu ni se va. contesta, co adeco multa mai multu de giu- metate-a barbati-loru capabili sunt dstă-^i depertati de cella mai sacra direpta politica; malta mai multu de giametate-a cetatiăniiloru cari aru fi trebuita so se baccara de direpturi-le depline alle cetațianie-i; prin urmare peste siepte d’in opta părți d’in totă poporațiune-a n’au ăsta-di represintanti in camera, s'au indepertatu, s’au relegata de controlu-lu lucră- riloru publice, de desbattere-a interese-loru loru na- țiunnali și pecuniarie, s’au dechiaratu in stare de minoritate politica și s’au pususub tutel-a unei părți forte mice d’in concetatiăni-i loru. TrecSndu acUm la cei ce potu fi allesi, voma face mai anteiu acelle-a-și osservatiuni, acelle-a-și critice ca și in privinți-a allegetorii-loru. Neposses- aiune-a numai d’unu venita de 400 ducațî inchide porti-le adunantie i generali barbuta-lai cellui mai luminata, cellui mai oneștii, cellui mai capabile, cel- lui mai bunu patriota care și a sacrificata .avere-a, și a periclitata vivetia pentru binele tierre-i; și omn-lu cella mai corruptu care a moscenitu venitulu ceruta, carturariulu care ’la a castigatu in cârti, fucțiunnariulu publica care a furata și nu i s’a putută dovedi furiulu lui, pota șiedd in supre- mu-lu consiliulu allu natiani-i, unde se desbattu cel- le mai crrave interesse alle iei, intr’alle cărui-a mâne —io — aapote-afia intr’unumbmentu datu> sorte-a întregeai' tierri! ■ • ■ • ■ .r :■ : ■ • • ■ ' ■ • ■ - i ReVenimn acum pentru puțina la allegetorii: cel-’ Ibru directl d’in districte li se cere unu venita fon- ciariu de 1000 ducați, ără celloră d’in orașe 600 ducațî cellfi puținu; de la eligibili. nu se cere decât numai unu venitii de 400 ducațî. D6ca messura ca- pacități-! politice este consulii electorale, cei-a ce pa- re a fi sistema legii sub care ne aflămuapoi attunci legea cere uă mai mare capacitate de la allegăto- rii de cât de la aleșii. Dăca redactorii-loră conven- țiunii li s’a părută de lipse a impune alegetorii-loră bre-cari condițiunî restrictive pentru ca se conserve mai salve drepturile propietariloră, cu atât malgrelle ară fi trebuită să fie condițiunile de eligibilitate, pen- tru-co de la deputății alleșî depindă și mai multă irteressele proprietariloră și alle classiloru avute mai in genere; așia dări suppuindu-i unui censă mai micii de cât pre allegetorii sau depărtată in locă d’a aj- junge la a lorii tinta. Dăcă au considerată censulu ca uă messură a capacității și a lumineloră necessa- rie pentru essercițiulă unul direptă politică atât de importante, apoi attunci au cadiutu intr’uă contradic- țiune învederată, pentru că aă cerută uă capacitate mai mică de la aceia cari aă so essercite<|e ună di- reptă mai mare. D6că au seadiutu censulu pentru e- ligibili spre a înlesni allegerea dmeniloră capabili, pre de uă parte n’aă făcută nimică, fiindă-co ade- verstele capacități sunt escluse in principiă și foră ajjutoriulu venitului de 400 ducați, ără pre de altă parte aă lepădată, aă dată chiară uă palmă princi- piului pe careaă așie^ată sistem’a electorale, recuu- noscându co: censutu na e’ de ajjuncă spre a * trămit- te iii Camera pre dmenii de cari are lipse ț^rra. h ' Intr’uâ țârră a- caria essemplu ne servesce ades-' sea de modela, de multe ort cu drepții cuvântă, de multe ori ensoreu și- fora ealle, iu Frăncia, drepttilâ d’a fi allegetoriu seu allesu a fostă assemine subor- ' dinatu, in celle mai multe cbnstitațnmt de la 1780' incdce, unui censu electorale. Luându aici aminte nu» mai de constituțianile de la 1814 și 1830 cari in-* * tfodussesseră unu regimine constituțiunale analogică cu alia nostru de acam, vedemă că după cart’adeltt 1814 era allegetoriu pentru numirea deputațiloru a- celPa care plătea uăeontribuțiune directa de 300 franci; ătă pentru ca să fie cine-va allesu se cerea uă con- tfibuțiun'e de 1000 franci, cu <5re-cari mice escepți- uîn. Constituțiunea de la 1830 a scadiutu censulu allegetorii-loru la 200 franci, pre alia eligibili-loru la 500 franci. De vomu socoti cb contributiune-a se urca numai la ⁶/₀₀ d’invenitu,gas8imu ciffrele 6000 fr. si 20000 fr. cdrrespundietorie la anteiu-lu guverniu con-’ stitutionale allu Francie-i, de 4000si de 10000fr. pentru regatu-lu de la 1830. Aceste ciffre allaturate ■ cu censu- lu nostru s’aru pare co’lu justifica cu pris- sosu, dâra nu e asia: coci pre de ua parte, allege-; tori-i directi ai noștri cata se eiba unu venitu de 1000 dacati cari făcu 12000 fr., adeco de doue orj censu-lu allegetorii-loru d’in timpu-lu prime-i restau- ratiani căndu Ludovica alia XIII¹®’¹¹ a intratu in Paris purtata pre baionete-le straini-lora, căndu con- cessiune-a unei constitutiuni a trebuilu so fia, ca so dicu asia, dictata de ensu-si invingetorii rege-lui ge- losu. de assolutismu-lu trecutu-lui; si este cella puțina. - 12 - de trei ori mai mare decot cella de la 1830; pe de alta parte, chiaru de n’aru fi fosta mai mare ia su- m’a lat espressa, fota era so fia relativa, pentru-co avuti-a Francie-i unde pe fia-care annu se face na deonomia de 6 milliarde franci apprope, unde pr’in armare capitalu-ln natiannale se immultiesce pe annu cu acea sutnma, ne se pote pune in comparatiuneca saraci-a tierre-i nostre; si de vomusuppune coFran- ci’-a este numai de 5 ori mai avuta decot tierr’-a romanesca, ne vomu incredintia in definitivu co cen- sulu electorale allu nostru este de 10 ori mai mare decot allu Frarcie-i de la 1814 si de 15 ori mat ma* re decot allu monarchie-i de la 1830. Dupo aceste resultate, cari de si approssimative, remânu enso fora indouiela d’incoci de adeveru, or-ce critica, or-eere- flessiune e de prissosu, or-ce Romănu de buna ere- dintia va condemna censu-lu nostru. So ne arunckmu vederi-le acum assupre unui alta stata constitutiunale, peutrn-co deco amu intre» bata uadata constitutiune-a francesa, cum so nu con- sultâmu si pre cea angla la care visedia toti consti- tutiunnalisti-i? Acta-lu de reformatiune de la 1832 recunnosce direptu-lu d’a fi allegetoriu in districte (countries) mai anteiu acelloru proprietarii cari in timpu-lu actului possedeau unu venita funciariu de 40 sielingi, seu ver-o 135 lei;- allu 2le-a proprietarii- loru liberi (free-holders) cari au devenita proprietirii in urma promulgări-i acei legi si coloni-loru (copy- holders) cu unu venita funciariu de 10 lire sterlingi seu apprope 700 lei; allu 3le’% arindasi-loru pe unu termenu de 60 de anni, assemine si arindasi-loru. pe una termenu de 20 anni seu fora termenu pre- — 13 — fissu (tenats ut will) deco venita-lu moșie-i se urca la 50 livre sterlingi seu 3400 lei. In orasie si tirgurf, de vomu lassa la ua parte ore-cari direpturi speciali cari s’au conservata pentruco vinu din vechime, este allegetoriu or-ce proprietariu de casa are unu venita amriuale de 10 livre. Estu-feliu într’ua tierra de trei ori mai avuta de cât Franci’-a censulu electorale este și mai scadinta și de vcmu compara pre allu uostru cu alle anglie-i ne vomu sparia in adeveru de enormitate-a-isi ne vomu in- credintia pr’ntr’acestu essemplu cât de departe suntemu d’a avă ua fepresintatiune adeveratu natiunale. Sistema nostra electorale considerata d’in puntu-lu de vedere alin censu-lui sub care o essaminămu acum, nu e numai nedirepta, ci chiaru assurda, pentru-co dupo cum vednramu lipsesce de direptu-ta d’a fi represintati in adunare*a natiunale siepte d’in opta părți a popora- tiuni-i romăne (se mai pote vorbi attunci de aduna- nantia natiunale!') pe cându pe de alta parte pr’in combinare-a diverse-loru selle dispuseciuni se inve- deredia seu co n’a nemeritu scopu-lu la care a tinsu or*co ’și a negata ensu-si fundamantn-lu seu. Ce se face cu acesta sistema art. 46 allu con- ventiuni-i in care stă, dupo auguste-le cuvinte a M. S.„ tatu fiitoriul natiunale si sociale allu Patrie-i?“ cum este cu putință se se pună in lucrare sincera pe cându se afla in sinu-lu Patrie-i unu germina de discordia, distinctiune-a, despartire-a| poporului in done clasai, in avuti si in sărăci, cu direpturi deosse- bite, d’in cari una are teta putere-a d’a appesa pre cea- 1-alta pene unde va voii? cum se va realisa egalitate-a innainte-a legi-i a tutoru Romani-lora, prescrisa de —14 — acellu-a-și art. 46 pre cpt timpii ua classe privile>- gțata are numai ia direptu-lu si putere a d’a face le- gi caror’-a eata so se suppuna cei desmosceniti ? a- cesta egalitate nu e ua nălucire, treca-mi-se cuven- tu-lo« innainte-a privilegiu-lui avuti-loru? Si so nu vină so mi’ spună cine-va co esta-di in tierra nu mai avemu privilegie, pentru-QO le a suppressu totu aoellu art. 46; mai avemu enco unu care este enso de aj- junsu spre a puută da nascere si la alte-le, pre cum acesta ș’a ve^iutu in Erancia, de essemplu candu in apnurlu .1826 s’au creata majorate-le cu tote co funda- mentu-lu legi-i civili francese era si este egalitate-a scrisa in capu-Ju constitutiuni-i de la 1814, si cine na data a calcatu na prescriptiune de lege, fiindn-co a avuta putere s’o faca, nu scimu de nu va mai calea mâne alta. Art. 46 vorbesce de egalitate civile, mi 89 va respunde, si direptu lu d’a allege seu d’a fi allegetoriu este unu direptu politicu. Asia e noi ,en 80 nu numai co amu pută intreba de ce ore numai ua classe de cetatiani so se buccure. de cellu mai ■ mare direptu politicu, era cei-l-alti nu; d^ra mai voma face următori’a intrebare la care partisani-i sisteme-i electorali de .acum de voru mai fi, credemu co se Voeu feri d’a respunde: cându direpturi le politice ■celle mai importanti., acelle-a cari dă putere-a d’a ■ pune legi si chiaru d’a modifica constitutiunea — ■fericit-a allegere a unui singura domnu proba, cei-,a rce spunu — sunt concentrate numai intr’ua măna de ..omeni, ce garanția putemu avă co ici voru respesta -direpturi-le, fia-chiaru civili, alle concetatiani-loru ,cari direpturi pr’jn egaletate-a cu alle loru nu i lasse ;in pace sp dprma amenintiandu-i purure-a cu egali?- — ;15 — tate-a politica pe fiitoriu? In nisce assemene impn* gitirari na e de. temutuca nu cum»va cei privile»- giati eo si întindă alle lorii prerogative si in ordine .a civile, pe de na .parte pentru-ca so d€ ua mai marje întindere direptari-loru Ioni de fația, și pre da alta parte spre a departa mai multa de la d’ensr-i dassi- le inferiorie, spre a pune ua maî mare distantia intre d’ensi i si aceste-a ? Nu trebuiesce ne tememu noi de una caacesta cu atota mai multa. cunen- ta, eu cât majoritatea persdneloru cari sunt in .stare să respun^ă sensului ceruta sunt chiar u aceia .cărora prin art. 46 allu convențiunii li s’au Inatu celle-l-alte privilegie de cari se buccurau p£nă maî de ună-^i? La noi classea de midiulocnnu e mei destulu de puterica, nici destulu de avută ca să ținjă balanția influiuțieloru unilaterali a acellora cari s’âr încerca pdte să adducâ inâpoi starea lucruriloru de mai ’nainte; prin urmare, cu atât mai mare esțe pericolul nemicindu-se chiaru egalitatea civile. De aceia nu e de mirare d^că toți au simtitu necessita- tee unei reforme electorali, opiniunea publică s’a pro- nunciatu deja in sensulu acesta; M. S. in discursuln cu care a deschisu camera din Buccuresci, a conțin» Imatu părerea generale și a datu speranție legitime că adăstările națiunii nu voru intardia d'a se implî* ni; „mai este uă reformă, (jise M. 8., la oare in „currendu guverniulu meu va cere cooperațiunea D- „vdstre acăsta este reforma legii electorali, ca printr’a- „c^sta adunarea să fiia uă mai deplină representați- „unea interesseloru țSrrei.“ Cuvintele M. Sălle nu numai că ne promittu in currendu reformă atot de multa dorita, ci arretta chiaru iu ce sensu are ^ă — 16 — «e facă. Trebue ca legea cea noua să dâ elec* țiunii uă base mai - larga, ca print’acâsta adunarea ■să fiă uă maî deplină represintațiune a interesseloru •țerrei. Sperâmu dâră că și onor, adunarea ce se va convoca eși va adduce aminte de cuvintele M. Sâlle; și applaudându spiritului publica care lea provocată, va imbrâcișa cu căldura projectuluu guverniului, e- mendândulu de va fi de lipse intr’unu sensu și mai liberale, pentru că se cuvine ca or-ce messură libe- rale și naționale că nu purceda numai de la guver- niu, dâră și de la națiune sân de la represintații iei. Nu cunndscemu projectulu guverniului; nu putemu aci cari voru fi disposiunile fiitoriei adunautie gene- rali ne e assemine necunnoscuta basea care se va propune pentru noua lege electorale. Dâca ne aru fi enso și noe iertată a ne da părerea ndstră, cu tete co n’avemu pretensiunea nici d’a fi legiuitorii țierrei românesc!, nici d’a da consilie guverniului Mă adunației, și fără d’a lega cotu-și de puțină res- ponssbilitea acestui ^iariu, amu propune și estă-^i precum amu propușii la 1848 (1) votulu universale temperată pr’intr’uă indouită, seu chiarâ intreita al- 4egere.(2) Sistema acâsta nu numai că aru da uă ■deplină mulțiămire cerintie-loru ecității, recunoscend tutu-loru Româniloru dreptulu de cetatiania activa dâră enco aru avâ avantagiulu d’a trămitte in ca- (1) Intr’unu articlu pre care D. Bolintinânu ne a făcut onore-a ă’lu recl- ama in termeni espresi pentru Poporu-lusuverenu, . (2) aci redacțiunea a făcuta următ6ri’a nota: * Este de prissosu, credemu, a mai spune, ca noi amu foita si suntenru in contra voturiloru indouite si maicusema întreite. Noi ceremu vota-lu direpta pentru toti coti sciu scrie si ceti siplatescu na contributiune allu cării-amassi- taa se fia trei galbeni not. redact. — 17 — mera pre ămenii cei mai capabili și, mai demni a. represinta națiunec, deschizând u porțile adunanției Ia toți fără deossebire și remanendu că națiunea se allega pre cei mai demni. Acostă ideiă enso ere» demn că in cercustările de ăstă^i nu. va fi primita, și de aceia dorimu ca de se va manțină censulu e- lector.de, să se scadă cât se va pută mai multu, ca so păte lua parte la allegeri ua mai mare parte din locuitorii țerrei; și pre lunga acesta să se dă capa- citațiloru drepturile d’a fi allegetorii său allesi fără nici uă condițiune de censii. In fine. în loculu venitului, amu propune să se primăscă mai bine dreptu măssura a capacității poli- tice contribuțiunea ce platesce fie-care Romanu in comunea unde și essercităZă dreptulu seu, Astu fe- lin credemu că arii pută propasi țărra gradatu spre deplina desvoltare a instituțiuniloru cu cari a fostă dotate și cpre realisarea legitimelor iei dorințe. ră publiculă ce va face articlului de facie, âllii rugâmu să fie indnlginte avendu in vedere co sun- temu departe de țărra și că prin urmare, nu pulemu cunndsce cu dă amenuntu totu ceia-ce aru pută să aibă rapportu cu cestiunea năstră; ellu rugâmu să bine-voăscă a considera mai multă buna voinția de cot oper’-a, si articlu-lu nostru mai multu ca unu stimulu pentru alti mai capabili si mai competinti decot ca ultimu-lu cuventu iutr’ua cestiune atot de diffiicile si asiă de importante. Paris, 16 februariă 1861. G. P. Bacaloglu. 1 — 18 — ^stâ-di candu projectulu guvernului tinde da ua sancțiune legislativa opiniuni-loru emisse in sus-titatu-lu articlu, necredemu fericiți d’aputd ana- lisa ca lege cei-a ce attunci a fostu numai uă opini- une individuale. Neapperatu ca in acesta lucrare vo- mu fi adesea conduși a approba projectulu seu a i critica differitele dispuseciuni. Si approbațiunea enso si desaprobațiunea o vomu face cu acea inde- pendintia de opiniune care este necessaria spre- des- coperirea adeveruluî, si care se cuvine a se pă^i la desbatterea unoru assemine cestiuni. Principiulu legii este co totu Românulu care platesce 48 lei dare cotre stătu in comunele rurali, 80 lei in celle urbane de la 3000-15000 locuitorii și 110 lei in acelle-da la 15000 in sus este alege- toriu primariu. Listele aeestoru-a sunt totu acelle-a- și ca si pentru allegetorii communali. Votulu nu este universale, coci conditiunea cen- sului esclude, in communele urbane, pre toti acei-a cari ne avendu proprietăți immobiliarie nu voru fi snppusi la plata impositului funciariu. Contributiunea de lei 48 care se cere de la allegetorii communeloru rurali represinta darea personale si pentru siosele; pr’in urmare, acesta categorie nu are nevoia a fi com- pusa de proprietarii, si nu vedemu pentru care cu- ventu s’a facutu ua assemine restrictiune in privintia celloru d’in orasie. D^cotierranii sunt capabili a votă chiaru pr’intr’acesta co sunt Romăni si platescu ua contributiune personale, cum so nu fia totu asih si pentru orasianii cari in genere sunt mai innaintati decot cei de pr’in sate? Este adeveratu co orasianii au ua compensatiune; fiindu mai ăvuti decot tierranii — 19 — eivoru put6 figuri intre allegetorii directi de veni plati numai patru galbeni dare cotre Stătu. Dera ai acesta nu este ua compensatiune pe deplinu, fiindu- co de la allegetorii directi se cere so scie a ceti si a scrie. Allegetorii se impartu in primarii si in directi, asia dera avemu unn votu cu doue grade. Scimu pr6 bine co allegerile gradate au fostu criticate de unii publiciști insemnati. Cunnoscemu o pini unea lui Benjamin Con- stant care a disu(l) co numai attunci Francia se va buccură de bine-facerile guverniuluî represintativu, candu va adoptă elecțiunile directe. Cu tote acestea ne amu puturu convinge de resultatele unora asse- mine allegeri pr’in ua de apprope essaminare chiaru intr’ua tierra mare si luminata unde e primita acestu principiu, si acellu resultatu pratticune a confirmata si mai malta in ideia nostra. Candu e vorba calmai multe mii de omeni co allega ca majoritatea vota* riloru uau numeru ore-care de deputati, £cca ce se intemple: ca so nu se perdia voturile dăndu-se la mai mnlti incot so nu se pota formă majoritate, al- legetorii cei mai influinti, cei mai activi propunu lis- ta candidatiloru făcută gata, apoi indemna pre cei- l’alti so votedie, si acesti-a necunnoscendu celle mai de multe ori pre altu seu temendu-se de nereussita pr’in neunirea majorității, făcu ceia ce i invetia agitatorii. Acuma ceia ce se intempla mai adesse-a in assemi- nea impregiurări, este influintiarea allegeriloru decor tre gaverniu, seu de cotre unu partita putericu, cum bana-ora sunt preoții in Francia. Căndu neso alle- ■ ‘“CowB de politiqttș. consiittitioiwiie/llo, voi. I p, 40. — 20 — gerea deputatiloru se face de cotre unu numeru mai restrânsu acesta inconveniinte dispare si ecco pen- tru-ce: allegetorii primarii in numeru marginitu (de la 50 pene la 100 dupo articlulu 9) allegu pre uuu allegetoriu directa; fiindu pucini la numeru se pota intiellege lesne intre ei, si imfluintiarea străină este cu atot mai anevoia cu cot ei totu de una voru al- lege pre unulu din ai loru, cu alte cuvinte pre unu omu pe care ’lu cunuoscu, in care au încredere, pe care nu e nevoie ca so ’lu impună cineva, si de la care cu forte mare anevointia se voru departa votu- rile allegetoriiloru. Acum allegetorii directii ce voru ieși d’in urna voru fi omenii cei mai luminati si mai capabili d’intre allegetorii primarii; totu de ua data ei voru av6 si ua puseciuue mai indipendinte, si de aceia ver-ce influinția străină va petrunde mai ane- voie in collegiele loru decot in massa allegetoriiloru; Ua mai mare independinția a allegeriloru este resultatulu votului gradata. Sein co partisanii vota* lui directa îmi voru respunde co acesta independin- ția este illusoria, co d’in contra tocmai collegiele al- legetoriiloru directi 'voru fi mai suppuse la feliuri de influinție și de pressiuni fiind-co cu cot numerulu votaniiloru va fi mai micu, cu atot e mai lesne d’a indirepta votalu dupo plăcu. Respunsulu e lesne: deco este lesne a indirepta votalu allegetoriloru directi dupo plăcu pentru-co sunt pucihi la numeru, este și mai lesne a essercita manopere illegali pe lunga ua massa de allegetorii neluminati si avendu a se pronunția assupra unui nume de care n’au au- ditu de cându sunt. Deco amu av6 a face cu unu poporu luminata, dedatu cu vivetia politica, deprinsa — — — 21 — ca agitațiunile partiteloru si avendu destula matu- ritate de judecata pr’intr’ua mai îndelunga speriintia, asiu cere și ieu votulu universale și direptu. D’ua cam-data enso me itnpacu mai bine cu votulu indonitu. S’a mai facutu na objectiune puterica contra votului gradat pe care nu o potu trece cu tăcere. Deputatii alleși de cotre allegetorii directi nu mai represinta cu fidelitate opiniunea allegetoriiloru pri- marii; se pote chiaru intemplu ca cei directi so al- lega pre nisce deputati pre cari nu i aru fi allesu nici ua data cei primarii, intr’unu cuventu deputății iesiti dupo ua indouita allegere nu mai sunt adeve- ratii mandatarii ai allegetoriloru. Objectiunea nu mi se pare atot- de temeimică pre cot se crede de cotre cei ce o făcu. D6co este adeveratu co allegetorii di- recțl sunt mandatarii ai celloră primarii, și acesta cată so fiă așia, căci altufeliu nici deputății alleși de direptu n’aru fi mandatarii celloru ce i au al- lesu, apoi urmedia so’și implinesca mandatulu dupo spiritulu acelloru-a ce i au commissn, adeco so al- lega pre acellu deputatu pre care ’lu aru fi allesu committintii loru de ’lu aru fi numitu de direptu. In fapta se pote intemplă so nrme^ie altufeliu; dera in faptu se pote intemplă ca shiaru unu deputatu allesu de direptu so se conducă in camera cu totulu altufeliu de cum au intiellesu si au asceptata al- legetorii: sei. ■ ■ "^wWWa^* 4 . • ; Capacitatea allegetoriiloru primarii Capacitatea este aceia-și ca și pentru allegereile consilieloru communali. Allegetorii cată. 1. So fiă Români. Străinii cari au capetata impamentenirea cea mică sut esclusi; allegerea de- putațiloru este una d'in celle mai insemnate pre- rogative politice a unui poporu, si unu assemine direptu nu se pote conferii usiorin unui străina de și impamentenitu, cu t<5t acestea deco străinului i s’a accordatu naturalisatiunea cea mare, nu incape indouiela co pote fi allegetoriu de ora ce pote fi allesu chiaru deputatu (art. 8. I). 2. So aibă etatea de 23 anni împliniți. 3. So plătăscă ua contribuțiune directa cotre stătu (contributiunile plătite contre communa nu se ținu in sema pentru censulu electorale) in propor- ținnea urmatoria: Tn cmmunele rurali de lei 48, in celle urbane de le 3000-150000 locuitorii, lei 80. In acellea de la 15000 locuitorii in sus de lei 110. s6u so fia patentării pene la a 5-a classe inclusiv. Direptulu ce da patenta largesce numerulu aU legetoriiloru primarii d’in orașie cari altufeliu aru fi esclusi de n’aru av6 proprietăți ca so plat^scă unu impositu funciariu, și cu cbipnlu acesta votulu de- vine apprope un;versale. — 28 - Censnlu stabilita in projectu este asia de sca- dintu și contribuțiunea care i servesce de messur» așia de in genere se platesce in cot censnlu n’are de loca acellu caracteriu odioșii de esclavismn ce avea dupo annessa conventiuniî seu dupe con- stitutiunile irancese de la 1814 și 1830. Uă dis- puseciane prâ favorabile a projectuluî de facia si care confirma celle propuse de noi sunt acum toc- mai trei anni, este substituirea contributiunii in lo- cuia venitului ca base a censului 4. So fia domiciliati in communa cu siese luni innainte. Conditiunea domiciliului s’a gassitu. de tre-. buinția m»i cu seina pentru este doue cuvinte: pe de ua parte este ua garanția de moralitatea allegetoriu- lui, și pre de alta i este de lipse unu timpu ore-ca- re ca so cunnosca interessele si chiaru pre omenii communei si pr’in urmare pentru ca so pota a ’si da votulu in cunnoscintia de causa. Domiciliulu politica allu fia-cărui Româna este in cercuscriptiunea electorale unde ’si are domiciliulu reale; cu tote acestea ellu illu va putd transferri ip or-care alta cercuscriptiune unde aru plati ua contri- butiune directa, sub conditiune numai a face dechi- aratiunea sea cu siese luni innaintea formării liste loru electorali atot la Prefectura districtului in care se afla allu șeu domiciliu politica actuale cot si la aceia unde il’lu muta (art. 10). Asia dâra domiciliulu politica se confunda cu cellu reale. Nescine nu ’si pote allege unu altu domiciliu politica decot namai de va im plini aceste doue con- ditiuni: i: 11 - 24 - a. De va face indouita dechiaratiune prevedin- in art. 10. b. De va plati ua contributiune directa in com- muna unde voiesce a’lu transferri. Ce are so se in- temple deco unu allegetoriu a facutu numai una d’in * prescrisele doue dechiaratiuni? aci cata so distingem De va fi dechitratu nu maî la Prefectura domiciliu- lui seu reale co voiesce a ’si tranferri dcmiciliulu șefi politicu fora so faca ua assemene dechiaratiune si la Prefectura cea noue, perde direptulu d’a fi trecutu in listele electorali; perderea enso se pote repara in- annulu urmatoriu. listele fiindu annuali conform ar- ticlului 5. ^ra deco a facutu dechiarațiunee numai la Prefectura cea noua attunci pote so fia trecutu in doue liste si cade sub penalitatea art 23 allu legii. So osservămu co legea a edictatu indeossebita pena- litate pentru simplnlu faptu de indouita inscriere si alta pentru votu-lu datu in acelle conditinni. Dornici liulu fia-cărni Romanu se afia in cercu- scriptiunea electorele unde 'si are pre cellu reale. Asia d6ra nu’lu are in tota commnna, si allegeto- riulu d’intr’ua cercuscriptine nu pote vota in alta cercuscriptiune a acelleia-si commune. Acesta osser* vatiune esi gassesce applicatiunea in casulu preve- diutu pr’in ultima alinea a art. 9. Unde are so votedie allegetoriulu care are case, magazine, fabrice etc. in mai multe cercuscripliuni? Neapperatu, acolo unde ’si are aaiediementnlu princi- pale. Domiciliulu cercuscriptiunii nrmedia a fi determi- nata dupo situațiunea cea d’in momentulu cându se alcatuescu listele secțiunilorâ. — «s Dechiaratinnea de strămutare cata so ofaca. aHe« getoriulu cusiese luni înnaintea formarii listeloru, în care termenu ieu credu co se cuprinde si celle trei septemâni accordate de art. 6 pentru pornirea râ- chiamatiuniloru. Cu chipulu acestu-a dechiaratiu- nile făcute cu siese luni innainte d’a resuflă ter- minala de trei septemâni dupo publicarea liste- loru este valida si cata so fia tinuta in sema'. Solutiunea ce damu aci nu numai co este favora- bile allegetoriiloru si de aceia urmedia so fia adop- tate, ci este enco întemeiata pe testulu legii. Coci pe de ua parte art. 10 dice înnaintea formării listeloru, ^ra pe de alta art. 5 califiica listele celle d’anteiu cari se publica in cea d’anteiu dumineca a lunii la- nuariu de provisorie si art. 6 lamuresce co listele se încheie definitwu dupo espîrarea termenului de trei septemâni si dupo ce prefectulu va otari assupre tu- toru rechiamatiuniloru; de unde urmedia co listele nu sunt formate pene a nu se inchaiâ definitiva. Totu aceia-si solutiune cata so se dd si in pri- vintia etătii a allegetoriiloru. Tennenulu enso nu se pote prelungi pene dupo resuflarea acelloru trei septemăni si prin urmare ver- ce otarire a tribunuleloru de districte seu a curții de cassatiune nu pote profita acellui-a care a împlinita siese luni de domiciliu seu etatea legitima in nain- tea dării otaririi d6ra in urma acelloru trei septe- măni reservate pentru rechiamatiuni. : 5. So nu fia isbitude ver-aa necapacitate. Ne» capacitățile sunt prevediute in art. 4, art. 23*27 a le- gii; elle sunt seu perpetue sen timpurarie. Timpu- rarie sunt celle prevedinte in art. 4 I-IV si in art* — # - 23^*27; dra, «ceia prevedinte in ari. 4 V este perpe- tua si isbitulu nu pot» scapă de ia decot numai iu urma reabilitatiunii (v. proc. C. pen. vech. art. 299: va da înapoi fote direptorile si titlurile ce i se lu- aaae). De vomu alaturaart 4 II alia projectalui cu art 27,1. alin legii communali, vomu gassi ua mica deossebire in. redactiune. Cella d'anteia dechiara nș- capabili d’a fi allegetori pre aceia cari ateme de unu stapenu de la care primescu simbria; cellud’allu do- uilea, pre servitorii carii primescu simbria. Espressi- unea art. 4 allu legii electorali este mai larga, mai cuprindietoria, coci pe lunga servitori, adeco omenii carii servescu in casa seu dd dreptulu persona sta- penului, mai cuprinde pe veri-cine aterna de alta si primesce simbria de la ellu, si a nume pre toti bă- ieții de magazine si pre toti aceia cari aa ua funcțiu- ne mai mare seu mai mica iu casele negutiatoresci, de la copistu si pene la secretariu si cassieriu. Este adeveratu, co allegerea deputatiloru este una acta d’ua mai mare importautia decot a membrii or u con- silieloru communali, si co din acesta panta de ve- dere se pote justifica aa mai mare rigore in condi- dunele capacitatii allegetoriiloru. Ca tote acestea nu credemu co a fosta ia spiritula redactorialui projec- tului d’a esclade pre nisce barbari cari de multe ori pe lunga intelligintia posseda si ua instrucțiune care i aru pune în stare d’a se messura cu allegetorii privilegiati adeco cu acei ce n’au nevoia de nici unu censu. . Parerea nostre mai gassesce enco una spri- jină in art. 80, ■ allu legii pentru organisarea jude- — 27 — qatoresca care esclude pe servitorii cu simbria dip numemlu juraliloru. Ori cum enso acesta remane unu puntu de lamurita la desbatterea projectului. Art. 5 V allu legii care aridica direptulu d’a fi allegetoriu acellora ce au fosta osenditi la pedepse afflictive si imfamanti, seu numai infamanti ni se pa- re co trebue lărgită multa. Nu cunnoscemu enco le- gea penale cea noua ca so putemu sci deco lista delicteloru ce se pedepsescu cu pedepse afflictive si iniamunti seu numai infamanti cuprinde pre tote acelea ce urm^^iâ so aridice direptulu de votu; nu o credemu enso asia de aspra in cot so suppuna la pedepse afflictive seu infamanti differite delicte cari cata ne- aperatu so escludia din direptulu de alegetoriu, pre- cum sunt buna-ora acelle-a prevediute in art. 80 f din legea pentru organisarea judecător^scă, falsifi- care, spargere de peceti și sustragere de acte de- puse in locuri publice, furtișiagn, incellaciune, abu- su de Încredere, attentatu la bunele morie. Asse- semiue urm^^iă a se regula starea contumaciioru, a celloru ce se afla sub mandata de arrestu seu de punere, a accusatiloro, și despre partea nostra, amu propune so se ia direptulu, cellu pucinu pe timp mărginit» celloru cadiuti in delictele prevediute in art. 205*07, 274 și 276 din codicele penale cellu vechiu. b. So fiă inscrisi in lista al legStoriloru. Înscrierea este condițiunea esserdțiului actuale a direptului da vota; calitatea de Romano, etatea, censulu, domici- liulu conditiunnedia direptulu chiaru a alegetoriului, înscrierea este relativa numai la essercitiulu direp- tului; de aci decurge ua differintia prattica forte im- — 28 — portante, deco una cetatiana in momentulu cănda se inchaie listele na împreuna calitatile de la cari depinde ensu-si direptulu d’a fi allegetoria, remâne esclusu de și pdte mai târziu a capetata direptala ce i Tipsia, listele nu se mai potu rectifica pentru a* cestu motivu. ^ră deco admmistrațiunea n’a ins- crisu pre unu allegetoriu pentru unu cuvânta dre- care, și allegStoriulu s’a pornita in judecata in ter- menele legiuite (v. art. 6 și 7) sentințiace se va dă or-cându in urma inchiăierii listeloru are virtutea d’a ie modifica, pentru>co catu sofia rectificate corn* formcu dispositivu-i. N Pentru allegetorii directi. Sunt allegetorii directi toți Românii născuți sdu aven du nataralisațiunea cea mare cari împreuna ur- mătdriele condițiuni: 1. A avd etatea de 25 anni împliniți; 2. A plăti uă contribuțiune directă de patru gal- beni, fie in sate, fie in orașie: Art. 3 allu projec- tului care prescrie acesta contribuțiune, * nu lamu- resce ca art. 22 c din legea communeloru care este norma și a censului eletorale pentru allegetorii pri- marii, deco contribuțiiinea de patru galbeni are so fie respunsa cotre Stătu, seu deco se tine in s6ma si cotitâtile plătite cotre comuna. Direptulu de al- legetoriu este unu direptu politicu, adeco. dupo de- finitiunea cea datu unu jurisconsulta francesu(l) „di- „reptalu de a concurge, in numele societății, spre „formarea seu la essercitiulu unei puteri publice,“ cu alte cuvinte este privitoriu la stătu considerata, ca totu, ăra nu la uă fracțiune a Statului. Și deco s’a gassitu cu caile a se cere unu censu consistendu in contribntiuni cotre Stătu de la allegetorii commu- neloru si de la cei primarii, co atot mai multa cata ca și censalu allegetoriiloru directi so custd eră-si in contribatiuni cotre Stata: singara differintia intre ei și cei primarii este in quantum, nu in quale. Cu tdte acestea, pentru-ca so nu se isce contestatiuni iu 0) Lafeiriirc, droit public et administrați^ tip. 75. — 30 — applicatiune, e bine ca so se lamur^scă și acesta panta in redacțiunea definitiva. Cea dupo urmă alinea a art. 3 da direptulu de allegetoriu directa capaătatiloru fără conditiunea censului. In acesta privintia vomu face bagarea de sema co dispuseciunea projectuluî este cam esclnsi- va; ia nu da direptu professoriiloru privati si capi- loru de institutiuni cbiaru de aru fi recunoscuti de guvernu si cu tote acestea recunnosce direptulu in- stitutoriiloru primarii, acesta ni se pare ua contra- dicțiune. Cu acesta occasiune vomu observa enco,co redactiunea finalului acestui articlu pote da nascere la ua neintiellegere: aru crede ci ne-va co institutorii primarii, ca si fuuctiunnarii civili si militarii, attuncl numai sunt allegetorii directi for’a justifica plata unei contributiuni, candu primescu ua pensiune de 3000 lei cellu pucinu, ceia ce iaruesclude intotu timpulu funcțiunii loru, fiindu-co pensiunea presuppune co sunt retrași din servitiu. Noi credemu enco co aces- ta n’a fostu intentiunea Ministrului de interue candu a presintatu projectulu. . 3. So scie a ceti si a scrie. 4. A nu fi suppusu la ver-ua necapacitate. Ne- capacitatile sunt acellea-si ca si pentru allegetorii primarii. 5. A fi înscrisa in lista allegetoriiloru directi conform art. 5 si urmatoriele. Conditiunea domiciliului nu se cere de la alle- getorii direeti; cellu pucinu nu se cere ua continui-* tate de domiciliu, coci totu omulu care nu e fora nici unu capetiiu are unu domiciliu; art 5 illu pre? suppune chiaru pentru-co dispune «a listele provi- — 31 — sorie so se afisiedie in fia-care ccmmuna, si neappe* ratu na se va publica in fia-care communa decot numai lista'allegetoriloru, primarii seu directi, aicom- munei. Aci vomu aridica cestiunea d’a sci deco se cere de la allegetorii, fia primarii, fia directi, a justifica domiciliu seu de este de ajjunsu a si av6 numai resiedlntia in communa in cari’si es- Sercitedia direptulu. leu credu, co resiedintia e de ajjunsu. Motivulu principale pentru care se cere unu domiciliu politicii este cunnoscinția impregiurâriloru loceli si a omeniloru, si acesta cunnoscinția se pote capeta numai pr’in resiedinția sl fora ajjutoriulu do- miciliului, precum si vice versa domiciliulu fora re- siedintia nu e de ajjunsu spre a o procura. Proba co acesta este intiellesulu projectalui o găssimu in art. 10 care da facultatea allegetoriiloru d’a si muta domiciliulu politicii neapperatu for’ai obliga totu de ua data so ’si scembe si domiciliulu reale. Totu-si enso e bine so se otaresca si acesta cestiune legisla- tive ca so se precurme ver-ce contestatiune. * Despre fermarea listelorâ Listele allegetoriloru si a celloru se au însuși- rile cerute spre a fi allegetorii directi se pregatescu; pe. fia-care annu pr’in ingrijirea administratiunii pe bașea ultimeloru roluri de contribuțiuni. Direptulu allegetoriloru fiindu întemeiata pe cen- sulu electorale, urmedia ca administratiunea so ia direptii base rolurile de contributiuni pentru forma- rea listeloru; Dera pe lunga acei inscrisi in roluri cata so mai adauge si capacitatile potrivita cu art. 3. Listele se pregătescu de câtre administratiune, adeco dupo a nostra părere de cotre primarii com- muneloru. Acesta resulta mai anteiu d’in dispuseci- unea art. 6 care riguledia recursulu innaintea Pre- fectului, unu recursă care neapperatu se face de la ua autoritaae mai mica la una mai mare; deco pre- gătirea listeloru aru fi stătu in competinția Prefecților plângerile părtiloru la ensu-si prefecții n’aru fi fostu ca- lificate de rechiamatiuni. Apoi, in legile francese cari au servitu de norma projectului totu asia este, și in fi- ne avemu unu tesiu legislativa care ne vine in aj- jntoriu, art. 28 d’in legea communale, care dispune co listele allegetoriloru se pregătescu pe fia-care annu de cotre Primarii communeloru, acesta testu este d’uă mare valdre pentru resolverea Gestiunii ndstre, fiindu-co listele allegetoriloru communali sunt totu — 38 ~ • acella-ți ca ți alle allegfitoriloru primarii cu escep- ; tiunea numai prevediuta in art. 2 in fine. ' Asia ddră primariulu face listele provîsorie ți le . afisiedia in cea d’anteiu dumineca a lunii lanuariu in communa sea. । Deco Primariulu fiâ-căriia commune este seu nu ’ dettoriu so înnaînte^ie Prefectului copia dupo lista provizoria si in ce termenu, acesta nu e preve^iutu / in projectu. Neapperat-u co administratiunea supe- v' riore va cere assemine sciinția și trebue so se otă- rdscă termenulu. | De la ^iua affițîării ți pene in trei septemâni ) părțile indirittuite potu rechiama la Prefectu. Ellu 4 otaresce assupra tutoru rechiama ti uniloru, ivite, apoi 1 inchiaie listele definitiva ți le gublica negrețitu pe- J ne la cea d’anteiu duminica a lunei Fevruaria. / Cine are direptulu a rechiama? Art. 7 respunde: | ver-ce persona admîssa in listele electorali pote re- ? chiama înscrierea seu ștergerea or-cârui individa o- : missu, seu nedireptu înscrisa in lista cellegiului din ■ care ellu ensu-si face parte; acesta dispuseciune este ■ reprodusa diu art. 30 a legii communali. Pe amen- douo aceste artide cata so le interpretămu es- / tensivu eră nu restrictiva. Prin urmare, nu numai ■ cei inscrisi in liste au direptulu a rechiama înscrie- rea seu ștergerea unei a treia persone; ci ensu-si persona omissa are aceste direptu. Alta-felia aru depinde de buna voia a administratiunii si a perso- . neloru înscrise, ca so cera ți so operedie înscrierea . unui indîvidu netrecutu in licta. Uă assemine dis- ' puseciune se afla si in decretala organ icu din 1852 ; allu Franciei; totu dupo acellu decreta enso ver-ce i — 34 — allegetoriu omissu are direptalu a rechiama la Pri- măria in timpula revisiunti, si apoi acellu-si direptu se concede tutoru allegetoriiloru dupo publicare; la noi, atot dupo legea communelora cot si dupo pro* jectulu legii electorali, nu se scie chndu se alcatu- iescu listele de cotre Primariu, ca so pota cei in direptu so rechiame, se scie numai diua candu au a fi affisiate. De nu voma recunnosce direptulu de rechiamatiune ver-ckrii-a persone omisse nemijlocita de alia celloru inscrisi, universalitea votului pote intr'uă impregiarare data so devină cu totulu illa- soria. . Totu allegetoriulu înscrisa este in direptu a re- chiama înscrierea seu ștergerea în lista collegiului din care ellu ensu-si face parte. Dupo art. 9, ad- ministratiunea (adeco ^ră-si Primariulu) împarte communele mai impoporate in cercuscriptiuni elec- torali de cote 100 allegetorii primarii. D’in com- bxnatiunea acestora doue dispuseciuni pote nasce în- trebarea, deco totu alllegetoriulu înscrisa pote rechia- ma fora deosebire de cercascripticine, sea deco fiă- carepote essercita acesta direptu numai în ocolulu cer- cuscriptiunii selle. leu credu co ver-ce allegetoriu îns- crisa este in direptu a reehiama pentru tota colle- giulu fora deossebire de cercnscriptune. Lista alle- getoriiloru este una pentru tota communa; allegeto- riulu are direptalu in intrega communa pentru-co ia este, unimea administrativa: împertirea in cercuscript tiuni electorali este numai na operațiune administra- tiva avendu direptu scopu înlesnirea votării; ia se pote modifica de la unu annu la altu, si nu putemtt concede administratiunii facultatea d’a scemba dupo a — 85 —. plăcuti locuia in care averea so na essercitamu di- rapturile nostre. Articlulu 30 din legea commune- loru este esplicitu in acesta privintia si dice: „or- „ce persona admiss'a in listele ellectorali pote re— „chiama înscrierea seu ștergerea or-cărui individa „omissu seu nedireptu înscrisa in lista allegetoriloru „communei din care ellu ensu-si face parte. “ Din puntulu de vedere alin allegeriloru, legea commu- nale este complementulu interpretativa a legii electo- rali si de aceia in cestiunea de facia na ne indou* îmu a recunnosce allegetoriloru direptulu de rechia- matiune pentru totu ocolulu corn reunii fia-cărui-a. Căndu unu allegetoriu cere ștergerea unui indivi- da inscrisu, noi credemu co acesta din urma trebu- ie so fia insciintiatu, ca so potă a’si propune indi- reptările selle; alta-feliu s’aru deschide callea abusu» riloru. Rechiamatiunile sunt adressate Protestului in ter* mennlu prevediutu de trei septemâni de la diua a£- fisiării; ellu otaresce assupre-le inchiăie listele defi- nitiva si le publica negresîta pene la cea d’anteia duminica a lunei Fevruariu; asih prescris art* 6. De Voma allatura acesta dispusecîune cu a art. 29 din legea communeioru, care prevede unu casu identica voma vedd co art. 6 dă nascere Iu doue cestiuni din care una este prd grava. 1. Rechiamatianile adressa-se-voru, in commanele rurali, d6 direptulu Prefectului seu sub-prefectului ca acesta so le innaintedie Prefectului? Cella dupo urma moda de procedere este mai inlesniciosa m -mai conform ca rigalele ierarchiei administrative. 2. Prefactulu otări-va assupra rechiamatiuniloru — 86 — ivite singurii seu ca assisten^a comitetull psrmaninte? Art, 29 din legea communeloru vorbesce de unu consiliu permaninte; enso legea consilielorii judetiane, in art. 4, 80 ss. i a data numirea de comitelu. k- cestu comitetu este represintantele consiliului tinutale in ictervallulu sessiuniloru, de unde urmedia co at- ributiunile-I sunt mărginite in cerculu interesseloru, jndețiuluî, și co afora de acesteia nu s’aru pută oc- cupă cu alte materie decot numai pe temeiii de uuu capii de lege. Acum aste invederatu co pe de uă parte contestatiunile privitorie la direptulu de al- «legătoriu, mai cu sema de allegătoriu de depuțati,se ■afla pe de assupra interesseloru restrânse a fiă-ca- rui-a judetiu, și pe de alta parte, projectulu legii e* lectorali nu dă comitetului competintia in materie e- lectorali ca legea communeloru. Este adeveratu co art. 88 allu legii consilielorii jude ți ane dispune, co co- mitetulu, in intervalulu precum și in timpulu sessiu- niloru in .^illele libere, va delibera „assupre or-ce „privesce administrarea dilnica a interesseloru esclu- „sivu locali a județiului, precum și modula esseca- „ tării acelloru legi, cari chiama intervenirea comite- ntului. De aci enso na se pote nici de cum infern direptulu comitetului d’a se amestica in contestatia- nile electotali; fiindu-co ensu-și acesta articlu i mar- giuesce attributiuuile in cerculu mai sus-enunțiatu allu interesseloru judetiane. Asia dăra de nu seva modifica dispuseciunea art. 6 remăne Prefectulu sin- gura iu direptâ a oțărî assupra rechiamatiuniloru ivite in privinția listeloru electorali. Prefectulu dupo ce va oțărî cata negreșitu să — 37 — 1 ■ 1 publice listele pene la cea d’ănteiu Duminica a Ionel J Fevruariu. , ; D’aci innainte se deschide unu alta termenii de ; „trei septemâni in care ne multiumitii voru pută ■ „appellă in contra otărîriloru Prefectului la tribuna- ■' lulu districtului. Tribunalele civili au doue feliuri de j- competintia in materia electorale. EUe judica ca tri- b bunalu appelativu . otaririle Prefectiloru și dupo art j 18 judeca ca anteia si ultima instanția contestatiu- ț nilo privitorie la capacitatetea electorale. | Ca tribnnalu appellativii tribunalulu districtulai j nu pote judeca de direptulu na contestatiune assu- I pra cării-a nus’a pronunțiatii prefectu-lu. Pr’in urmare f deco rechiamantele nu s’a arrettatu la Prefectura la termenulii otaritu, seu deco Prefectulu sub ver-ce mo- tivă n’a voitu seu n’a putută so otaresca assupre re- chiamatiunii, tribunalulu nu mai pote judeca chiară candu n’aru fi trecutii enco termenulii de rechiama- tiuni. Coci art, 7 dice co nemulțiamiții voru op- pellă in contra otaririloru Prefectului; cata dera so fia mai anteiu o otarire și apoi so vina appellulă (v. Dufour, droit administr. t. V. No 177). Deco lipsa otariril vine d’in refusnlă Prefectului, cellu in direptu pote so’lă constrângă pe callea hierarchica administrativă soși implinasca dettoria, dera nu pote rechiama de direptu la tribunalulu districtului. Candu tribunalulu este chiamatii a judecă uă contestatiune privitorie la capacitatea electorale, so- lutiunea este cu totulu contraria, aceste contestatiuni mergii de direptu la tribunalulu competinte, și pre- fectulii cata so’și amâna otarirea penă va ieși sen- tinția judecatoresca deco contestatiunea se va ivi ca — 38.— w Gestiune prejudiciale. — Ia aeesța balithte disu co tribunalulu judeca ca anteia si ultima instea- ția; acesta resulta d’in art. 18 care dupo -ce dispune co contestatiunile de acesta felia sânt de competin- tia tribunalului adauge co iu casu de cassare a o- tăririi sunt de competinția tribunalului insemnatu de Curtea de cassațiune, de unde urmedia co Curtea- cassedia d^ra nu judeca in fonda ceia ce e conforme, si cu principiulâ asiediatu in art. 38 a legii Curții, de cassațiune. Pr’in urmare projectulu legii electo- rali modifica art. 40 aacei-a-si legi care remâne cu fote aceste-a applicabile la allegerile municipali, fi- indu-co art 30 a legii consilieloru communali nu deslusesce ca art. 8 a projectnlui. Dispuseciunile projectuluî se applica si la allegerile ce se făcu pen- tru consiliele judetiane potrivita cu art. 7 a legii res- pective. D’in celle espuse se invederedia, co Curtea, de cassațiune intervine cu deosebita competinția in> contestatiunile ivite d’in aceste feliurite allegeri. Nit. putemu so scimu deco aceste variatiuni au fostu inten- tiunnali; cu tote acestea vedemu co legiuitoriulu s’a adoperatq a pane uniformitatea in differitele allegeri, politice si de acei-a credemu co dispuseciune a art 18 urnedia a se schemba. Decretulu d’in 2 Fevruariu 1852 care a or- ganisata allegerile in Francia, a dispensata recursu- rile privitorie la materie electorali de cercetarea kmbeloru secțiunii a recbiamatiuniloru și a cellei ci-> vili; cea d’anteiu singura cercetedia ș otaresce. La noi', nici in legea communeloru nici in projectuluț legii electorali nu se vede ver-tia atare dispuseciune. și p’rin urmare și aceste recursuri voru trece mai.- - 3$ - anteiu pr’in purgatoriulu secțiunii rechiamtiuniloru pene a nu veni la secțiunea civile. So cercethmu acuma cari sunt contestatiunile de competintia prefectului, si cari suntacelle-a ce intra d6 direptalu in attributianile tribunalului de districtu. Art. 22 alin decretului mai sus citata reserva Tribunaleloru civili contestațiunile privitorie la stătu ți jurisprudintîa francesa a iutiellesu pr’intr’acesta pre celle relative la majoritatea și la natiunalitațea allegetoriiloru și la starea loru de falliti nereabili- tati. Determinarea casuriloru dupo projectalu legii nostre este mai anevoie; coci pre de ua parte art. 6 dice intr’unu modu generale co rechiamațiunile se voru adressa prefectului și pre de alta, art. 18 reserva tribunaleloru competinti contestatiunile pri- vitorie la capacitatea electorale. Der’apoi deco tote aceste contestatiuni sunt de competintia tribunalului, ce rechiamattunj mai remânu pentru Prefectu? Capacitatea allegetoriiloru directi se constituiesce, ■ dupo cum amu vediutu de urmatorieîe eleminte: 1 de natiunalitate 2 de majorennitate 3 de censu 4 de domiciliu 5 lipsea ver-cării-a necapacităti 6 de înscrierea in listele allegetoriiloru ca ua conditiune a essercitiului; capacitatea allegetoriiloru directi cu- prinde acelle a-și eleminte mai puțina âomiciliulu și plus conditiunța d’a sci a ceti si a scrie. D’in aceste conditiuni so depărtăm u mai an- teiu înscrierea fiindu-co ia este tintă a ver-cârii-a contestatiuni electorali, si cestiunea d’a sci deco unu allegetoriu scie a ceti si a scie, pentru-co acesta fi- indu ua simpla cestiune de faptu este evidinte co — 40 - pote fi lassata fora nici nnu inconveniinte la appre- tiatiunea administrati unii. D’in celle-l-alte conditiuni naționalitatea- intra fora indouiela in dominiula judecatorieloru, pentru co de multe ori pote implica cestiuni de direptu destulu de grelle. — Majorennitatea, credemu, co n’are nevoia a fi cercetata de tribunalele judecate- resci decot numai in casulu cându ara fi complicata cu ua, cestiune criminale de plăsmuire seu de desfiintia- re a acteloru stării civili.-Censula cata so remăna ih attributiunile administratiunii, pentra-co este inte- meiatu pe contributiuee 6ru nu pe venita. — Ges- tiunea domiciliului urmedia so fia desbattuta inhain- tea tribunalului cu atot mai multa cu cot noțiunea ensu-si a domiciliului si conditiunile-i constitutive nu suntu determinate de lege. — ^ra d’in neca- pacitatile prevediute in art. 4 celle insemnate cu I, II, și IV. sunt de competintia tribunalului; cell-1- alte de a prefectului, precum assemine si acelle-a ce decurgu d’in condemnațiuni pronuntiate potrivita cu art. 26 si 27 a projectului, fiindu-co pentru constatarea loru este de ajjunsu producerea sentintiei respective. Norma distinctiunii dupo noi este chiaru distinctiunea intre cestiunile de direptu si celle de fapta. Listele ua data redactate dupo îndeplinirea for- „malitătiloru de mai sus devinn definitive de la 1 „Martie si pentru totu cursulu annului pene la ur- „matoriulu 1 Martie. “ (art. 31 allu legii comunelora). acellu articlu a prochiamatu permanintia listeloru electorali privitorie la allegerile municipali; acellea ce privescu la allegerea deputatilora si a membri-* 41 — loru consilieloru judetianu sunt si elle pennaninti? ; acesta este probabile; coci pre de ua parte art 5 | a projectuluî determina epoca ua dată pre annu ' cându au a se forma listele, și pre de alta, art. 20 1 care prevede cașurile de allegere straordinaria j prescrie unu termina destulu de scurtu pentru j convocarea collegiului. electorale respectiva, dice i numai co collegiulu se va convoca fora a a? | minți de na noua formare a listeloru. In fine, 1 art. 11 dispune, co allegetorii directi au a se numi d’in nou de cote ori se voru convoca collegiele pen- tru allegerile generali seu parțiali a deputatiloru. De n’aru fi listele pennaninti, deco s’arn preface la ; fia-care noua allegere, dispuseciunea art. 11 se in- tiellegea de sine; pr’in urmare citatnlu articlu pre- £ suppune permanintia. , r » Modulu allegeriloru. „Collegiele allegetoriloru se convoca de cotre „puterea esseoutiva cu trei septemâni cellu pucinu „innaintea dillei otarite pentru allegerea deputatiloru „(art. 14).“ • Acesta termenu de trei septemâni este data atot pentru allegerea allegetoriloru directi cot si pentru a deputatiloru; acesta se invederediă de aci so pro- jectulu nu dk nici unu alta termenu pentru numirea al- legetoriiloru directi, si d'in allaturarea art 14 cu cellu urmatoriu care vorbesce de amendoue allege- rile, precum assemine si d’in art. 9 care numesce collegie si ens’a-si adunarea allegetoriiloru primarii I. Numirea allegetoriiloru directi. Ia se face de cotre allegetorii primarii prin votu pe facia (art. 15) estu feliu incot 50—100 allegeto- rii so allega totu de uoa cote unu directa (art. 9). Pentru acesta sfersitu communile celle mai impopo- rate se vora imperti de cotre administratiane in sectiani seu cercuscriptiuni correspundietorie cu ar- rettatula număra de allegetorii, 4ră celle ce voru a- avd mai puțina de 50 allegetorii voru fi întrunite ca cea mai appropieta spre a forma ca ia una sin- gura collegiu. Projectulu nu determina localulu, seu localele un- de au a se face allegerile; si de nu se va otări in projectulu difinitivu, va remanâ ca administrați unea so faca acesta arrettare la fia-care allegere. — .- „Allegetarii diyocti w numescu din noade cote ori „se voru convoca collegiele pentru allegeri generali seu parțiali a deputatiloru⁴ (art. 10). Acesta dis- pusesiune care, dupo cum amu disu, presuppune per- manintia listeloru, scrissu pentru ca so d6 allegetori- iloru primarii occasiune de a numi pre barbarii cari le represinta actualea a loru opiniune do cote ori sunt chiamati a face uă allegere. Cu chipulu aces- ta s’a departatu objecriunea ce s’a facutu collagie- loru permaninti, co nu sunt espressiune voiintiei si dorintiei actuali a allegetoriiloru. , II. Numirea deputatiloru. ■ , „Toti allegetorii directi, ai districtului se intru-, „nescu intr’unu singuru collegiu la resiedinria Pre- „fecturei. Collegiele acestora allegetorii, ce ara tre-; „ce peste trei-sute allegetorii. sevora sub-imperti de „cotre Prefecții in secțiuni, din cari fie-care na po- „te cuprinde mai puținu de 200 allegetorii si se „formedia de cotre tramissii communiloru celloru „mai vecine una de alta. Se va însemna fia-cării-a „secțiuni unu localu oSsebitu si fia cării-a unu nu- „meru de ordine. Cea d’anteiu este pururea asiedia- „ta in casa municipale. „Fia-care secțiune conlucredia d£ direptulu la „numirea deputatiloru pe care collegiulu intregu ur- „media a i allege (art 12). „Allegerea deputatiloru se face prin scrutinu „cecretu (art. 15),“ Asia dera toti allegetorii directi ai fia-ckrai districtu formedia unu singuru collegiu care allege pre toti deputatii districtului. Numirea d6ra a de- putariloru *se face cum se dice prin scrutinu de lista — 44 — si acesta, dupo economia projectulai, n’are nici unu inconveniinte, fiiindu-co allegetorii directi voru pu« t£ totu d^una a se intiellege intre ei ca so pana pe lista numerula candidatilora cadiutu districtului. Din alinea a 2** din art. 12 se invederedia co toti deputatii d’intr’unu districta sunt represintatii ai intregnlui districta chiara si cknda allegerea se fiice in secțiuni. Dupo art. 17 nimeni nu va fi allesu la anteiula scratinu de na va intram majoritatea assolata a voturiloru espresse si valabili; la alia douile-a scru- stina este de ajjansa majoritatea relativa. La dispa seciunea acestui articla credema co aru fi de lipse- so se otaresca una minimam, uă atota parte a vo- turiloru înscrise, coci alta-felia se pote intemplă ca 20 allegetorii primarii so allegâ ana directa si 5 di- recti pre una deputata. Conditiuni de eligibilitate. Pentru ca so fia cine-va allesu deputatu cata so intrunesca urmatoriele conditiuni (art. 8): 1. A fi Româna seu a fi dobenditu naturalisa- tiunea cea mare; . 2. A avă direptalu de allegetoriu in ver-uă communa urbana seu rurale; 3. A avă etatea de 30 anni impliniti; 4. A sci a ceti si a scrie. Ver-cine intrunesce aceste conditiuni pote fi al« lesu deputatu in tota Romania fora deossebire. Niqi unu censu, nici uă restrictiune de domiciliu nu va impedica pre Români d’a si allege represintanti pre acei ce voru merita a fi decorati cu frumosulu titlu de deputati la gener^lea adunantia a României. Cu chipulu acest’-a vomu avă ua adunanția adeveratu natiunnale, ua adunantia care va realisa votuln cu- prinsa in articlulu 46 allu Conventiunii, ua camera de represintanti legale pentru-co se va sprijini pre voiintia intregei națiuni. „Mandatulu de deputatu este necompatibile cu fun* „ctiunile de membrii ai curții de cassatiune, de pro* „curorii pe lunga Curți și tribunale, de directorii si „capi de secțiune la differite Ministerie si Preiectu* „re, de Prefectu si de sub-prefectu, de capu si de „commissariu de politia precum si de militariu in „servitiula activa. — 46 — „Presiedintele si membrii tribunaleloru nu pota „fi allesi deputati in districtulu jurisdistiuni loru. (art 2L) Projectulu guvernului n’a propusu ua necompa- tibilitate assolnte intre mandatata deputatului si ver- ce funcțiune publica salariata precum acesta se pre- vede in art. 29 alta decretului organica a Franciei d’in 2 fevruariu 1852 si in art. 44 alta constitutiu- nii d’in 14'Ianuariu in privintia Ministriloru. Projec- tuta a facutu prd biue co n’a edictatu ua necompa- tibilitate assolutu pentru-co in adeveru nu e nici unu cnventu ca so fia depărtata de adunantia ver-ce fun^ lctiunnariu publicu. Nu ne sunt necunnoscute objec- iunile ce s’au propusu contra admissibilîtatii funtiun- narii-loru. Celle mai seriose au fosta urmatoriele trei anteiu, s’a disu co guvernulu va influintia allegerile pentru ca so se allega cot se va putâ mai multi functiunnarii; cu alte cuvinte!, pritnulu inconveniinte Va fi falsificarea allegeriloru. Acesta temere este chi- mirica: de va voi guverniuta so essercitedie ua pres- stane illegale assupre allegeriloru in favorea funcțiu- naiiloru, neapperatu co o va face pentru ca so aiba in camera unu mai mare numeru de deputati devo- tati, pentru ca sc i fia camera mai suppusu. Ei bine, d’in acesta puntu de vedere guvernulu va patrona candidatura a ver-căruia i va fi devotata fia fun- ctiuunariu seu nu; si proba co nu numai intre funo- tiunnarii gassesse unu Guvesniu organe suppuse voi- tatii selle este ua camera d’in celle mai renumite alle pamentalui in care abia a’a gassitu ua pleiada de barbati independinti. AUu douile-a cuventu care decurge d*in cella de țB — 4t — filai sus este'docilitatea unei camere impennate cu o- menii guvernului, cuventu peremtoriu deco ua asse- • inine docilitate nu s’aru intempina decot numai in camerele unde sunt primiti functiunnarii publici. Unu publicistu francesu dice cu mare direptate: indepen* dintia este unu lucru pretiosu, dera nu se pote era im* pacă cu funcțiunile publice? D’in contra, n’ademus-* tratu speriintia, co proprietarii cei mari n’au avutu nici mai multa demnitate, nici mai multu caracteriu decot functiunnarii? Cot so dica cine-va, sciintia, in- telliginția si moralitatea concurgu spre a face pre omu independinte, si aru fi ua nedireptate deco n’amu re* cnnnosce co aceste calitkti se intempina adessea la funtiunnarii publici(l) In fine, se pote objecta co camera are si ace- sta attributiune, d’a controla faptele Guvemiului, prin respunsulu la adressa tronului, prin accordarea -budgetului; prin voturile de neîncredere cu cari din nenorocire s’a făcuta de multe ori celle mai mari abusuri. apoi, deco acesta e asia, rațiunea nu pote admitte ca unu functiunariu care face parte din Gu* Verniu so controledie Guverniulu, adeco pre sine seu pre superioriulu, or pre collegulu, or pre sub- alternulu seu. Cea de fada objectiune intra in ca-* tegoria cellei precedinti si i se pote respunde tota ca si acei-â. Unu impiegata nu siede pe scauulu adunării iu acesta calitate, ci ca represintante allu națiunii, si in acesta dupo urma a sea calitate cata so se desbrace do or-ce spiritu de hierachia si de suppunere obligata. Și acesta objectiune se resolve Batbi. droit public, UI, 386. - 48 — in cestianea independintiei votului si nu e in reali* țațe ua objectiune noua. Ossebitu de acesta, ver-ce objectiune cade in- nainte-a distinctiunii făcută chiara de projectu. Și in adeveru, din enumerarea articlului 21 se vede co intentiunea Guverniului a fostu d’a departa pre acei fanctianarii cari depindu de direptu de puterea es- secutiva. Alinea a IlI-a a art. 21 cuprinde ua dispuseciune forte direpta si forte intiellepte. „Deputatulu care „aru primi ua funcțiune publica salariate, seu ua in- „naintare, se socotesce demissionatu si suppussu re- „allegerii mai innainte d’a mai putd essercita man- datulu sea.“ Candu Guverniulu aru conferri ua fun- ctiune unui deputata seu candu ’Ju aru innainta, aru putâ acesta si fia privita ca unu mediu de pres- siune morale assupre deputatului. In faciă unei as- scmire împregiurări allegetorii urmedia so ’si de vo- tolu d’in nou ca soarr£tta co deputatulu numitu in funcțiune seu innaintatu mai are enco încrederea politica, a committintiloru sei. Cuventulu de funcțiune publica are doue întiel- leșuri, unulu restrânse, stricta si însemna ua părti- cea din puterea statului delegata unui cetatiana care pr’intr’acesta devine functiunariu publica («trista sensu), cel-1-altu e mai larga si arretta ver-ce pro- fessiune essercitata sub preveghegerea statului si retri- buita din tesauru. In acesta dapo urma sensu in- vetiatorii de ver-ce grada, membrii cleralai(l) di- (1) In privintia invetiatoriiloru si a clerului cata so osser- vamuco urmedia so fia priviti ca functiuimarii in scnsulu știe- ■ — 49 — ■ *4 ........ rectorii febriciloru si a asiedieminteloru publice de î esseraplu a spitalurîloru, banciloru, sunt functiun- < arii publici si de voru primi salarie, sunt functiuna- ; rg publici salariati, si in acesta calitate cada in ca- tegbria deputatiloru snppuei reallegerii potrivita art. 21. — Este.de lipse retributiuneâ so fia plătită din | tesanru ca so se dd acestei din urma categoriei de ‘i functiunnarî caracteriuln de fanctiunarii publici? A- | ceata pute fi ua condițiune necessaria candu va fi ( vorba a determina natura unei functiunnari d’intr’unu I altn pnntu de nedere. 1 Din puntulu de vedere allu necessitâtii d’a fi ? realesn unu deputata care a primitu ua funcțiune in ț timpulu legislatnrei selle, provenentia baniloru sala- ju- riului este indifferinte: este de ajjunsu ca funcțiunea ț so fia salariata pentru ca deputatulu so fia isbitude I prescriptiunea legii: • Totu acei-a-si solutiune vomu da si in privintia generalității seu a specialității attributiuniloru func- tiunirariului atot ratione materiae cot si ratione Iod Prin urmare de va fi funcțiunea primita communale, tinutale ren'a statulni, acesta e totu una din pun- tulu de vedere allu reallegerii. Functiunnarii palatiului cari suut însărcinați cu unu servitiu particulariu pe lunga persona Domnito- tu dupo acea sistema politica care dă statului direptulu si i im- pune dettoria d’a ingriji de interessele morali si spirituali a na- țiunii, Noi amu combattutu acesta ideia (v. Revista Romana, an. 1862 p. 613) si de aceia n’amu pussu precleru si pre inv®. tatorii in rendulu funcliunnariiloru publici stricto sensu. A — 50 — riului nefiindu functiunnarii publici nu sunt cuprinși in categoria prevediuta in art. 21. La necompatibilitâtile specificate prin acesta ar- ticlu 21 cata somai adaugemu pre acei-a prevediuta in art 13 a legii curții de conturi: membrii si Pro* curcriulu de lunga ia nu pota fi depntati. ——WWWW* I Operațiunile votului si politia adunariloru Acesta materia este regulata prin articlulu 16 a projectalui. Uă dispuseciune pre liberale si de lauda este aceia care dă ensu-si allegetoriiluru direptulu d’a nu- mi din sinulu loru pre presiedintii, secretarii si scru- tătorii collegiuriloru. Proibitiunea d’a se occupă cu ver-ce materia străină cotre allepere este ua simpla messura de politia si de buna ordine. Dispuseciunile art 16 credemu co aru trebui so fia completa tej cu celle cuprinse din art. 40-47 din legpa communeloru. / Dispnsecinni penali. Articlele 23—30 prevedu differite delicte ce se po* ta committe in timpulu adunării collegieloru si pe- nalitatea cadiuta celloru ce le voru committe; cerce- tarea acestora delicte este de competinția tribualeloru de repressiune. Deco in urma unui assemine delicta s’a influinti- atu ore-cum ver-na allegere, acesta remane so o desbatta si so o lamuresca adunantia la verificarea mandateloru potrivita cu art. 18. Art. 28. este pră importante si menita a da ua prefectaigarantia despre sinceritatea allegeriloru. Art 29 care introduce prescriptiunea relativa la delictele saversite assupra allegeriloru cata so fia bine intiellesu. Prescriptinnea de doue luni curge nu din momentulu de candu adunantia va recunnosce sen va lepădă ua allegere., ci de la unu momentu ante- rioriu, de candu s’a prochiamata resultatulu alle- gerii. In fine, art. 31 prochiama immunitatea deputa- tilora in totu timpulu cot va tină sessiunea; acesta immunitate enso nu se applica decot numai la arres- turi si la judecățile penali. - — : 2c jy 34. j