UZINELE COMUNALE BUCUREȘTI ^4*^ ASANAREA LACURILOR COLENTINEI https://biblioteca-digitala.ro UZINELE COMUNALE BUCUREȘTI ASANAREA LACURILOR . COLENTINEI CONFERINȚELE D-LOR : Inginer Dr.-Inginer Inginer Inginer N. G. CARANEIL DORIN PAVEL D. R. CORBU A. G. VLIZITAS GH. VLADIMIRESCII BUCUREȘTI 1936 CU PREFAȚA D-LOR.- AL. G. DONESCU - DEM. I. DOBRESCU https://biblioteca-digitala.ro https://biblioteca-digitala.ro ASANAREA lacurilor din jurul Capitalei, operă concepută cu atât de larg orizont de „Uzinele Comunale București" din care cu toții ne facem un titlu de onoare, executând-o până la capăt, prezintă nu numai un interes higie- nic ci o încordată sforțare de a dărui Capitalei o bază nouă de desvoltare edilitară și economică. Importanța sanitară a asanării lacurilor, nu mai trebue demonstrată. Centrul de infecție al Bucu- reștilor dispare. Lacurile asanate, vor deveni un baraj natural al tuturor încercărilor de a face din periferiile Capitalei locul preferat al mizeriei și bo- lilor de tot felul. Curățind lacurile și dându-le debi- tul de apă necesar, stârpim cuiburile de microbi. Dar mai realizăm și altceva. Realizăm planul nos- tru de transformare și înălțare a tuturor cartierelor mărginașe. Locuitorii acelor părți periferice ale Bucureștilor, vor găsi în urma lucrărilor de asa- nare a lacurilor, condițiuni de traiu mai omenesc și mai proprii unei vieți civilizate. Asanarea lacu- rilor constitue un început, asanarea cartierelor mărginașe, desăvârșește opera. Din punct de vedere edilitar, opera aceasta a „Uzinelor Comunale București", va antrena o ade- vărată revoluție în aspectele orașului, nu numai prin pitorescul ce-1 va aduce, ci mai ales prin con- strucția nouilor cartiere ce va urma în acelaș ritm rapid, ca și asanarea lacurilor însăși. Dacă mai amintim că prin construcția Halelor centrale la Obor, centrul de aprovizionare al Capi- talei este plasat chiar la marginea lacului Fundeni, putem măsura în întregime și rolul imens pe care lacurile îl vor avea în desvoltarea economică a Bu- cureștilor. Publicând această lucrare din care se va vedea cât de mult și cât de bine inginerii „Uzinelor Co- munale București" au știut să pregătească și să execute o operă demnă de însuși progresul științei moderne, nu ne facem decât o datorie față de opi- nia publică, prezentândiAi acest fruct al unei munci comune pe care o închinăm cu toții binelui și pro- gresului obștesc. 15 Decembrie 1936. ALEXANDRU DONESCU Primar general al Capitalei https://biblioteca-digitala.ro https://biblioteca-digitala.ro AM văzut în lacurile din jurul Bucureștilor o mare problemă edilitară, de pitoresc, de higienă și de circulație urbană. Era o pre- ocupare foarte firească, întrucât apele, pădurile și înălțimile formează pitorescul natural al oricărui oraș. Un oraș fără ape este un oraș mort ; un oraș fără păduri este o stepă ; un oraș fără înălțimi este un oraș banal. Am găsit lacurile din jurul orașului București adevărate focare de infecție, de friguri și de tuberculoză. Din primul an, am început asanarea lacului Bă- neasa, care constituia o adevărată cloacă prin murdăria și prin mirosul lui și un mare scandal pu- blic prin amestecul de vârste, de sexe și de ani- male, care făceau bae împreună. Pictorul Raffet a eternizat acest ciudat spectacol oriental, într'una din lucrările sale. După asanarea lacului, unul din membrii familiei noastre regale mă felicita cădu- ros, pentrucă am scăpat-o de rușinea pe care o simțea, ori de câte ori trecea pe lângă lac cu invi- tați străini. înaintea mea primarii discutau chestiunea lacu- rilor. Unii din ei erau pentru secarea acestor bălți pestilențiale, iar alții alocau o sumă de două mi- lioane pestru studierea chestiunei. Nu sc făcuse în- să nimic. Casa Lucrărilor Orașului a început lucrările pe teren și facerea planurilor de executare cu urmă- torul program pe care l'am dat : a) Să se studieze dacă din toate lacurile din ju- rul Capitalei, nu se poate face un singur lac, care să realizeze o mare suprafață de apă, prin care să influențăm temperatura bucureșteană, prea uscată în timpul verii. Mai întrebam dacă prin ridicarea unui mare baraj, nu s’ar fi putut să avem apă în- destulătoare pentru irigația terenurilor de grădi- nărie și dacă nu s’ar putea realiza o centrală hidro- electrică și posibilitatea amerizării hidroavioanelor. Această propunere a fost găsită prea costisitoare. b) Studiasem legătura lacului Căldărușani cu la- cul Snagov, care după planurile și după calculele aflate la Primărie, ar fi costat foarte puțin. Prin a- ceastă legătură puteam să plutim până aproape de București. c) Cerusem să se studieze legarea tuturor lacu- iilor din jurul Capitalei, pentru ca să asigurăm plu- tirea pe o întindere cât mai mare. In contractul provizoriu pe care-1 încheiasem cu un consorțiu de ingineri englezi, pentru concesiunea Snagovului, era pusă obligațiunea să învestească cel puțin cinci sute de milioane de lei, pentru legătura între lacu- rile din jurul Capitalei. https://biblioteca-digitala.ro d) Chestiunea „Bucureștilor port la Dunăre" cu lacul care trebuia să fie săpat lângă abator, era luată de Preșidenția Consiliului de Miniștrii, iar studiile au fost făcute cu colaborarea Primăriei. Am găsit în urmă că asanarea lacurilor s’ar pu- tea face mai bine și mai repede prin „Uzinele Co- munale București" și am trecut-o la această direc- țiune, unde lucrările au mers admirabil. Aci găseam și fondurile necesare pentru finanțare, care îmi lă- sau libere bugetele comunei, pentru prea multele nevoi ale orașului în acel timp. Calculele făcute arătau cheltueli foarte mici, în raport cu marile rezultate higienice, estetice și economice. Mache- tele și planurile le-am supus la Palat, Majestății Sale Regelui, care a și aprobat întreaga lucrare. Am început asanarea lacurilor, sub zâmbetul iro- nic al tuturor celor care numesc „imposibil" și „ne- bunie", tot ceea ce nu s’a mai făcut și cari primesc mai ușor o prostie care s’a mai făcut decât un lu- cru inteligent care nu s’a mai făcut. Lucrăiile au mai fost ținute în loc de autorități și de mișcarea proprietarilor riverani. Mi s’a spus că dacă mă ating de unul din lacu- rile Colentinei comit un sacrilegiu, pcntrucă în acel lac se scăldase Mihai Viteazul. Mi s’a obiectat că lucrările de asanare sunt „tichie de mărgăritar" și că opera mea este operă de bolșevic. A trebuit să merg la fața locului, pentru a liniști populația insti- gată, care după explicațiunile date a primit lucra- rea cu bunăvoință. Unul din proprietari m'a ame- nințat în plin Consiliu că mă împușcă dacă nu re- nunț la lucrare ; a repetat aceiași amenințare ma- rilor demnitari ai țării și familiei mele pentru a mă teroriza. După încheierea contractelor și efectuarea unei mari părți din lucrările lacului Buftea, eu am fost forțat să plec dela Primărie și lucrările au fost oprite. Sunt mulțumit că ele au fost reluate în urmă după planurile generale aprobate de mine. La serbarea făcută cu ocazia terminării lucrări- lor Băneasa, locuitorii satului au venit în număr covârșitor, să-mi mulțumească că le-am scăpat copii de friguri și de oftică. Lacurile din jurul Capitalei vor face din orașul nostru, un oraș pitoresc. In locul trestiei și mocir- lei, vom avea lacuri desfătătoare cu adâncime până la 7 metri, cu apă limpede. Canalul la Dunăre este absolut indispensabil pentru ridicarea București- lor, întrucât nu putem să facem din Capitala noa- stră o mare Metropolă, fără ca ea să fie și un cen- tru de mare trafic comercial. Plutirea pe toate lacu- rile legate împreună, va face din toate satele de pe marginea lor, centre pentru alimentarea orașului. Țărmurile lor vor deveni frumoase stațiuni clima- terice, unde bucureștenii vor construi locuințele lor de vară, iar cultura peștelui va ușura în mare măsură aprovizionarea Bucureștilor. Mulțumesc în mod special d-lui Inginer Nicolac G. Caranfil, care a văzut marea problemă a lacurilor din jurul Capitalei și care și-a ridicat un monument nepieritor prin asanarea lor. Mulțumesc tinerilor ingineri în frunte cu d-1 Ing. D. R. Corbu, caii au arătat capacitatea inginerului român. Mul- țumesc deasemenea tuturor inginerilor veniți la Primărie după mine în frunte cu d-1 Dr.-Ing. Dorin Pavel. Director technic la Uzinele Comunale București, care lucrează cu aceeași ardoare la această mare operă. Eu n’am dat decât ideea și dârzenia înfruntătoare de prejudecăți, dar ei au dat technica și devotamentul savanților, fără de care ideea este condamnată să rămână moartă în biblioteci. 18 Decembrie 1936. DEM. I. DOBRESCU fost Primar general al Capitalei https://biblioteca-digitala.ro CUVÂNT ÎNAINTE CÂND în 1929—1930 am luat conducerea „Uzinelor Comunale București", pro- gramul de împlinire a rețelei de distribuție a apei potabile și a canalizărei se găsea în plină execuție. In acei ani încă, începuse să se simtă pro- digioasa campanie de construcții, ce continuă și azi, conducând direct la micșorarea terenurilor li- bere și grădinilor particulare din partea centrală a orașului și apoi la o extindere mare a periferiei, mai ales prin înglobarea suburbanelor la Muni- Proectele generale de apă (din 1906) și de ca- nalizare (1913) cari se mai află în curs de com- pletare nu mai corespund situației actuale și mai puțin celei viitoare. In această direcție trebue mult lucrat în anii ce vin. Plecând dela aceste constatări și privind proble- mele ce natural se pun dacă se consideră întreaga regiune a Municipiului cu împrejurimile lui, am ajuns la următoarele constatări : Tot sectorul NV la NE a orașului a înglobat va- lea Colentinei cu mocirlele ei reprezentând o re- giune de infecție nebănuită. Zona construibilă depășind la Nord linia de despărțire a apelor dintre Valea Dâmboviței și Va- lea Colentinei, un nou sistem de canalizare este ne- cesar pe povârnișul Colentinei. Dâmbovița în partea de sus a Capitalei este complet infectată și o stație de epurare a devenit indispensabilă. Bucureștiul având în lunile de vară un climat cu caracteristice sub tropicale se află azi complet sec. Canalele mici sunt uscate în acea epocă, de- gajând gaze mirositoare. Soluția propusă de mine a fost pentru versantul drept al Dâmboviței, derivarea unei părți din apa Argeșului pela Cotroceni de unde prin cădere na- turală să poată fi utilizată la fântâni publice cât mai numeroase, la spălatul străzilor, canalelor, și la asanarea Văii Plângerii. Intăia fântână construită de „U. C. B.“ dela 1910 încoace în Capitală și demnă de acest nume a fost aceea din fața Parcului Carol în 1934, după procctul d-lor : Architect O. Doicesctt și Dr.-Ing. Dorin Panel. Versantul stâng al Dâmboviței va fi spălat în parte prin apele Colentinei derivate din canalul deschis ce se va face între lacul Mogoșoaia și la- cul Băneasa, idee ce revine d-lui Ing. Ricardo Canella, consilier tcchnic al ,,U. C. B.“ pentru asa- narea Colentinei, în intervalul 1931 —1934. Asanarea Colentinei a preocupat forurile con- ducătoare ale orașului încă din 1926—927, sub pri- mariatul d-lui Anibai Teodoresctt și a continuat până în 1930 când comisia de specialiști numită de Primărie și-a depus memoriul ei ce se găsește anexat în Partea Vl-a a acestei publicațiuni. In ve- derea acestui studiu, Casa Lucrărilor Orașului de sub activa conducere a d-lui Inginer inspector ge- neral C. Sfințescu a întreprins ridicări preliminare pe teren și a făcut măsurători de debite pe Ialo- mița și Colentina. Aceste studii au fost publicate de d-sa într’o broșură. Lucrări de așa mare întindere necesitând fon- duri importante nu puteau găsi decât cu greu o so- luționare în cadrul de organizare a Municipiului și cum acestea erau mai mult de resortul ,,U. C. B.‘‘, https://biblioteca-digitala.ro CUVÂNT ÎNAINTE am prezentat Primarului g-ral d-1 Dem. Dobrescu un proect financiar și o schemă de execuție pe etape a unui anteproect ce între timp îl schițasem. Propunerea a fost imediat acceptată cu impulsivi- tatea creatoare, cunoscută, a d-lui Dem. Dobrescu și ratificată de Consiliul General al Municipiului în ședința din 21 Octombrie 1932. Serviciile technice ale Uzinelor, lucraseră între timp pe teren deoarece datele strânse înainte, de Primărie, erau incomplete și unele insuficient de exacte. Astfel s’a întocmit întâiul anteproect cu ajutorul d-lor : Ing. R. Canella, Ing. D. Corbu și Geodez St. Blezu; acesta din urmă a efectuat toate ridicările pe teren și ne-a dat o deosebită satis- După ce Primăria a ales între soluțiile ce i-am prezentat în privința formei și mărimei lacurilor din marginea orașului, s'a trecut la întocmirea proectului de execuție a primei etape de lucrări : crearea rezervorului artificial de 10 mii. mc. la Buftea. Am împărțit astfel executarea lucră) ii : Etapa 1. Rezervorul artificial Buftea — 18 luni (terminare Sept. 1934) ; Etapa 2. Amenajarea lacurilor Bâneasa și He- răstrău — 5 luni (terminare Iunie 1935) ; Etapa 3. Baraj pe Ialomița și Canal de derivare — 18 luni (terminare în Noembrie 1936); Amenajarea lacului Floreasca (terminare in Sep- tembrie 1936); Etapa 4. Amenajarea lacului Tei cu baraj — 16 luni (terminare in Noembrie 1937); Etapa 5. Amenajarea lacului Fundcni in 1938- 1939. Primele două etape au fost executate cu cca. 5 luni întârziere asupra programului. Etapa 3 este în curs, dar are deja o întârziere de zece luni asu- pra programului. La sfârșitul anului 1934 înființând postul de Di- rector technic la „U. C. B.“, l-am încredințat d-hii Dr.-Ing. Dorin Parei, specialist în lucrări hidrauli- ce, care a luat cu pasiune executarea proectclor, la care a adus modificări și contribuții interesante. Actualul Director general a „U. C. B.“-ului d-1 Ing. Th. Rădulescu continuă cu competință și fermi- tate executarea, subscrisul ne mai acționând la „U. C. B.“ dela 1 Mai 1935. Nu pot încheia aceste rânduri preliminare, fără să arăt marile dificultăți pe cari Uzinele le-au în- tâlnit dela aproape toți proprietarii mai importanți ce au avut porțiuni de teren expropriabil, contrariu celor mici, și puțin eficacclc concurs al multor au- torități. Am făcut constatarea că lucrările mari sperie și în general cel ce vrea să execute un proect deo- sebit întâlnește atâtea piedici tocmai dela orga- nisme ce ar trebui să ajute realizarea lor. Atâta timp cât nu se face nimic toți sunt mulțumiți, dar cum cineva urmărește o realizare mai importantă, imediat apar numai pretențiuni, servituți, obliga- țiuni și mai ales detractori pentru a dovedi că nu e bine „să se angajeze viitorul" prin lucrări de asemenea natură, sau că ar fi fost mai bine să se fi executat mai înainte altă lucrare, etc., etc. De aceea se cade să mulțumim d-lor -.Dem. Do- brescu, Emanoil Dan și Alexandru Donescu, pen- tru cntusiasmul și voința ce au depus ca aceste lucrări să nu fie oprite în desvoltarea lor. Țin să arăt că o parte a lucrărilor din prima clapă, au fost executate cu un foarte restrâns per- sonal technic, menționez pe d-nii : Inginer D. R. Corbu și Conductor M. N. Roman pentru conștiin- ciozitatea cu care a supraveghiat executarea bara- jului de pământ dela Buftea de către antrepreno- rul H. lasz, care a lucrat dealtfel spre deplina mulțumire a Uzinelor. Odată cu mărirea cadrului ,,U. C. B.“-ului în 1934, pe lângă noul Director technic d-1 Dr.-Ing. Dorin Pave. au fost angajați o pleiadă de tineri ingineri, d-nii : Â. Vuzitas, Gh. Vladimirescu, etc. a căror expuneri asupra părții din lucrări la care au contribuit, sunt publicate în acest volum. Iunie 1936. Inginer NICOLAE G. CARANFIL https://biblioteca-digitala.ro PARTEA La EFECTELE ASANĂRII COLENTINEI ASUPRA B U C U REȘTI U LU I Șl REGIUNILOR ÎNVECINATE DE INGINER NICOLAE G. CARANFIL https://biblioteca-digitala.ro https://biblioteca-digitala.ro EFECTELE ASANĂRII COLENTINEI ASUPRA BUCUREȘTIULUI ȘI REGIUNILOR ÎNVECINATE 0- TREBUE să aduc mulțumirile mele „Institu- tului Român de Energie" și în special d-lui Președinte Constantin D. Bușită pentru deosebita ocaziunc, pe care ne-au dat-o celor, cari am pus în execuție proectul asanării lacurilor, să putem în fața unei asistențe totdeauna așa de dis- tinse ca aceea a Societății Politecnice, arăta pu- ținul ce s’a realizat până acum, precum și planu- rile de viitor. Mă voiu mărgini, în expunerea pe care o fac as- tăzi în fața Dvs., numai la ideile generale, cari ne-au condus la executarea acestor lucrări și voiu lăsa colaboratorilor mei d-lor : Director tech- nic Dr.-Ing. D. Pavel, Ing. D. Corbu, Ing. A. Vu- zitasși Ing. Gh. Vladimirescu, ca în cele patru con- ferințe succesive, ce vor urma, să vă expună fie- care detaliile și părțile technice ale acestor proec- te, modul cum s’a executat și ceea ce se va realiza încă în viitorii trei ani. Astăzi Dv. cu toții știți, că legenda ciobanului Bucur este perimată. Săpăturile importante, cari s’au făcut în special de câțiva ani încoace, au do- vedit că Bucureștiul este o așezare foarte veche, este o așezare preistorică. Probabil că, atunci când primii oameni s’au așe- zat în această regiune, au ales-o pentru că, venind ’) Conferință ținută la Societatea Politecnică la 25 Fe- bruarie 1936. în ciclul organizat de Institutul Român dc Energic (I. R. E.). de Ing. NICOLAE G. CARANFIL din părțile calde ale câmpiei Bărăganului, au ajuns într'o oază de verdeață și de apă. Așezările preistorice totdeauna au urmărit și alte considerațiuni decât cele poetice, în special apărarea contra atacurilor fiarelor sălbatece și în https://biblioteca-digitala.ro 12 Ei-ECTELE ASANĂRII COLENTINEI ASLPRA contra atacurilor triburilor învecinate. De aceea le găsim situate în mlaștini și în mijlocul pădu- rilor. Trebue să facem această constatare neplăcută pentru noi că, de unde acești foarte îndepărtati înaintași s’au așezat într’o oază de verdeață, de apă și umiditate, noi am parvenit să transformăm această oază într’o așezare de praf și de secetă. Este adevărat că, la acest lucru, nu a contri- buit un plan bine determinat și toate cunoștințele technice. Dar trebuie să recunoaștem că am ajuns la un perfect succes și am uscat orașul cu desă- vârșire, așa de mult, încât este încă în memoria Dv. de ce lipsuri de apă potabilă și de apă în genere a suferit orașul București. Ca să vă arăt ce oază de apă, de verdeață, se află împrejurul acestui oraș și în el, vă voiu citi niște exirase dela 1850 ale lui Ulysse de Marsillac. care spunea : „et le solcil tombant derriere Ies colines de Cofroceni epen- ..dait sur ces lieux enchantes un dernier foile de pourpre ct Vă las pe Dv. să vă gândiți care este situația Dâmboviței astăzi, transformată într’un canal co- lector. Suntem cu toții bucurcșteni și trecem a- proape în fiecare zi pe lângă Dâmbovița. Totuși, nici nu ne uităm la dânsa, nu vrem să o vedem. Acest rău, care ar putea să dea posibilitate ora- șului București, ca atâtor alte orașe traversate de un curs de apă, să reprezinte o regiune de grădini și o desfătare a ochiului, a devenit printr’o greșită lucrare technică — caic era de absolută necesi- tate, de altfel — un canal colector, care acum în- cepe să fie acoperit și transformat în ceea ce este în realitate, adică într’un canal colector. Până astăzi în orașul nostru au fost foarte pu- ține prilejuri în cari ne-am arătat capabili să în- treprindem lucrări de interes general, să avem o oarecare viziune de lucrări de viitor și să le pu- tem realiza. De la 1850 și până astăzi sunt foarte puține. Lucrările acestea de asanare a Văii Colen- tinei reprezintă un succes al interesului general asupra electoralului, asupra interesului local. Aceste lucrări, ca și altele, ce voiu avea cinstea să vă expun astăzi și posibile de executat în jurul Bucureștiului, sunt lucrări cari nu interesează ime- diat pe nici un elector, sunt lucrări cari se întind pe o lungă perioadă de ani. Ele cer continuitate, pentru care noi încă avem o mare antipatie. Cer sforțări financiare de lungă durată și bine chib- zuite, cari să nu apese prea mult executarea altor lucrări de absolută necesitate în interiorul orașu- lui. De aceea spun că ceeacc s’a putut înfăptui, este un succes al nouii îndrumări, în care se află Bucureștiul în ultimii ani. Executarea lucrărilor se datorește încrederii și perseverenții d-lor .Dem. Dobrescu, Emanoil Dan și Alexandru Donescu. Cu toții ați băgat de seamă că românul are o repulsie față de apă sub orice formă. Poate .ați avut acest prilej, de a întâlni ciobani ardeleni în Dobrogca, veniți cu turmele de oi în marginea mării. Mi s’a întâmplat de mai multe ori să-i în- treb : ați intrat vreodată în apă ? Ciobanul mi-a surâs într’un mod compătimitor : marea nu-1 in- teresează. Vine în regiunea dobrogeană admirabilă, cuprinsă între Balcic și Tekirghiol, în care coasta înaltă aduce pășunea până în marginea apei. Vine cu oile până acolo, stă câțiva ani : întoarce spa- tele la mare, nu-1 interesează. In București, s’a întâmplat cam acelaș lucru. Dacă vă uitați pe planul general, veți vedea că suntem înconjurați de ape. Am făcut tot ce este posibil, însă, să le îndepărtăm de noi : le-am în- tors spatele, nu ne-au interesat. Arare ori un oraș are niște vecinătăți mai bo- gate în cursuri de ape ca Bucureștiul. Avem Ar- geșul la o distanță de 20 și ceva de kilometri. Avem Sabarul și Ciorogârla. Avem Dâmbovița, https://biblioteca-digitala.ro BIXUHEȘTIULUl Șl HEGILNILUH ÎNVECINATE care trece prin oraș, râul Colentina, cu lacurile pe cari Dv. la cunoașteți. Imediat urmează Valea Piperei, cu un mic lac, după aceea, lacul Căldăru- șani, cu două cozi foarte lungi și, în fine, lacul Snagov, cu o coadă de asemenea foarte lungă, care depășește șoseaua București-PIoești și ajun- ge în amonte până la Butiman. Pe harta anexată, planșa I, nu am avut posibilitatea să vă arătăm totul. Se mai vede între altele coada Mostiștei. Spre Sud avem Dunărea și lacul Greeaca, un lac admirabil, cari se găsește la numai 60 km. de acest oraș. Câți bucureșteni au văzut lacul Greaca ? Să-mi dați voe să vă răspund tot eu : foarte puțini. Este un lac admirabil, cu o coastă înaltă, de unde priveliștea este nebănuit de frumoasă. Sunt acolo vii, cari coboară până în marginea lacului. Totuși, nu cunoaștem : nu ne interesează. Ei bine, nu este oare cu putință ca, profitând de această regiune admirabilă de ape curgătoare, cari învăhie acest oraș, să transformăm și noi Ca- pitala într’o așezare omenească plină de fântâni, plină de mici cascade de ape curgătoare ? însăși natura orașului București se pretează, deoarece are un relief care îngădue asemenea lu- crări. Voiu arăta, în cursul acestei conferințe, ce climat are orașul București și cât de sec este în cursul verii. Cu aceste lacuri la Nord de București, cu aceste râuri, s'au vânturat de multă vreme diferite proecte. Căci, vă rog să credeți că nu am in- tențiunea să-mi apropii câtuși de puțin vre-o ori- ginalitate în ideia asanării lacurilor, nici măcar de a fi fost printre cei dintâi cari s'au gândit la o utilizare a acestor ape. Cu siguranță că s’au gân- dit la ele mulți oameni, pe cari noi nu-i cunoaș- tem, multe secole în urmă. Am văzut, nu de mult, publicându-se o lungă înșiruire de nume de oameni, cari s’au gândit la executarea acestor lucrări. A ne gândi și a emite proecte generale și idei generale, bazate pe câteva studii foarte rapide, făcute pe hârtie, este un lucru foarte interesant : însă cred, totuși, că este mult mai folositor și, poate, nițel mai greu de a întocmi un proect exe- cutat în limita unui deviz precis, de a-1 pune în execuție și de a-l executa. Aceasta a fost partea mea de contribuție la amenajarea Văii Colentinei. CANAL PANA LA SNAGOV. Voiu expune deci, câteva posibilități : dacă ple- căm dela Nord, dela lacul Snagov, există o posi- bilitate de a lega acest lac, care este admirabil — Dv. cu toții îl cunoașteți — un lac care are izvoarele lui proprii, un lac care se apropie la o distanță așa de învecinată de București, cu lacul Băneasa, printr’un canal (a se vedea planșa I). Nu s’a făcut încă nici un studiu prea amănunțit. In această privință, la Uzinele Comunale am făcut o ridicare generală pe teren, un profil în lung și am văzut că există această posibilitate, de a pleca dintr’o coadă a Snagovului, de lângă Satul Gher- mănești, cu un canal, care apoi se îndreaptă spre Căldărușani, unde are nevoe de un baraj, trece a- supra lacului Pipera și ajunge la Băneasa. Acest canal nu ar avea o utilitate imediată. Este o lucrare evaluată la vre-o cinci sute de milioane lei, pentru o secțiune care să-1 tacă navigabil. Ce regiune admirabilă, însă, de aci până la Snagov, pentru locuințele bucureștenilor ! Ce mijloc ad- mirabil și eftin de transport al alimentelor necesa- re acestui oraș din regiunea de Nord ar reprezenta un asemenea canal. Al doilea curs de apă important pentru Bucu- rești îl reprezintă valea Colentinei, despre care vă voiu vorbi mai târziu. Dâmbovița am asanat-o și asasinat-o, nu mai este nimic de făcut cu dânsa. Nu mai este posibil de adus din ea apă proaspătă, deoarece o parte din apă este deja luată în amonte de București, la Arcuda, pentru necesitățile de apă potabilă ale Capitalei. Apoi radierul Dâmboviței în București a fost fixat la o anumită cotă, după care s’au sta- bilit canalele colectoare și ridicarea nivelului Dâm- boviței actuale ar duce Ia complicațiuni foarte mari. ADUCEREA APEI ARGEȘULUI IN BUCUREȘTI Nu vorbesc ue Ciorogârla și Sabarul, cari sunt cursuri de apă puțin importante. Ajungem ast-fel la Argeș, un curs de apă cu un debit foarte mare https://biblioteca-digitala.ro 14 EFECTELE ASANĂRII COLENTINEI ASUI’HA și care ne îngădue să putem alimenta acest oraș și în partea lui de Sud. Proectul constă în amenajarea unui canal de derivare dela Ogrezeni. Acest canal poate fi des- chis sau închis, dealungul șoselei dela Bolintinu la București și ajunge la un punct mai înalt la re- zervoarele Cotroceni, unde se centralizează toate apele aduse de apeducte. De aceea după acest plan al meu, care se află în proectare la Uzinele Comunale, se intenționează să se aducă apă pentru spălatul orașului, udatul grădinilor și aranjarea unor mici cascade in Par- cul Carol și în toată regiunea colinelor dela Filaret. Mai multe Capitale din Europa, sunt prevăzute cu două rețele de distribuție a apei, una de apă potabilă și alta de apă industrială, pentru spălatul străzilor și pentru nevoile celelalte, cari nu cer o apă prea curată. Cel mai de seamă oraș, care a în- trebuințat acest sistem, a fost Parisul în care apa din Sena, printr'o serie de conducte numai pentru apă industrială, răspândește apa pe toate străzile. Vă reamintiți cu toții cum dimineața, când ieșiți pe străzile Parisului, sunt acele mici guri de apă, din care apa curge timp de câteva ceasuri dealun- gul rigolelor, spălând toată murdăria. Ca să fie apă multă într’un oraș, este nevoe să fie eftină. Nu este, deci, posibil a face acest lucru cu apa potabilă. Ceea ce facem noi astăzi de nevoe —stropim în cursul verii străzile cu apă potabilă— este un adevărat lux. In timpul iernii, adeseori Primăria, dintr’o lipsă de grijă suficientă, trimite pe un biet muncitor, pe care îl plătește cu 30 lei pe zi, îi dă o cheie în mână și îl lasă să se ducă la o gură de apă. Acest muncitor dă drumul apei să curgă uneori timp îndelungat, poate chiar toată ziua, la canal, ca să poată să topească zăpada. Și apa costă peste 2,50 lei metrul cub. Apa eftină trebue adusă nefiltrată până la Co- troceni, căci avem nevoe de un punct înalt, unde să ajungă apa, pentruca de acolo, prin cădere na- turală — spre a nu mai cheltui cu pomparea — să o putem trimite la întrebuințarea ei. Relieful Bucureștiului ne dă această posibilitate. Pe malul drept al Dâmboviței, în partea de Sud, în dreptul Cotrocenilor, acest canal ne dă o că- dere naturală de 16 metri. Ca să completez această ideie, voiu arăta că și în partea de Nord, pe malul stâng al Dâmboviței, avem această posibilitate, tocmai prin asanarea Văii Colentina. Colentina asanată dela Mogoșoaia va părăsi în parte vechia ei albie curgând într’un canal deschis, care ajunge în amonte lacul Băneasa cu o diferență de nivel de aproape 9 metri. Din acest punct se studiază alimentarea canalelor din partea de Nord și eventuale guri de apă în această regiune, cu o presiune suficientă prin cădere naturală pentru a putea umple sacalele Primăriei de stropit în cursul verii. Această apă este neapărat necesară, pentru că o mare parte din rețeaua de canalizare a orașului București, în timpul verii, este complect lipsită de apă, este seacă. Și este seacă, pentru că ora- șul este foarte întins și numărul de abonați legad cu canal este relativ mic. Pe de altă parte, tot pentru acelaș motiv, pentrucă ne este frică de apă, cantitatea de apă utilizată de locuitori, chiar în Capitala țării, este destul de redusă. Așa de re- dusă, încât, atunci când norii nu ne aduc apa de ploae în regiunile periferice, aceste canale sunt cu desăvârșire seci, ceea ce antrenează două mari neajunsuri : Depozitele nu pot fi antrenate, ele rămân la fun- dul canalelor, micșorând astfel secțiunea. Apoi, la ploi mari se produc inundații și apa iese în stradă pe gurile de canaluri. Al doilea neajuns, pe care îl cunosc toți bucu- reștenii, cari petrec vara la București, este acel mi- ros caracteristic, care este nu numai la periferie, dar chiar și pe bulevarde și în centrul orașului, datorit uscării sifoanelor, cari astfel nu își mai în- deplinesc rolul. Spălarea orașului prin apă nepotabilă va fi o consecință binefăcătoare a acestei lucrări din ju- rul Bucureștiului. Dar ce fântâni admirabile ar fi posibile ! Am fost fericit când am putut realiza în fața Parcului Carol prima fântână modernă din Capitală. Mă adresez actualului primar general, care cu entuziasm a îmbrățișat propunerea mea și înființa- rea fântânei din piața Parcului Carol, cât și viito- rilor părinți ai Capitalei, să reia firul celor din trecut și uitând că fiecare cetățean are o cișmea, https://biblioteca-digitala.ro BUCUREȘTIULUI ȘI REGIUNILOR ÎNVECINATE să clădească fântâni publice. Cât mai monumen- tale, cât mai mult joc de ape să aibă aceste fân- tâni, ca să poată reprezenta oaze de răcoreală în arșița lunilor de vară. BUCUREȘTI PORT LA DUNĂRE. In fine, tot din Argeș și grație lui se poate rea- liza acea admirabilă lucrare a colegului și priete- nului meu d-nul Inginer D. Leonida, Bucureștiul port la Dunăre. Asupra acestui preoct s’a vorbit acum câțiva ani. Ca de toate proectele mari, pentru cari noi incă nu suntem pregătiți, s’au făcut foarte multe glume, chiar de persoane cari, prin situația ce ocu- pau, erau poate cele mai indicate să ia în serios un proect de anvergură mare, care poate să pună Bucureștiul în situația în care se află foarte multe din orașele străine, acea de a avea un mijloc de transport economic în legătură directă cu toate centrele mari europene și cu Marea Neagră. S’a spus : ce să facă Bucureștiul port la Du- năre ? Și s’a mai adăugat : tocmai aceasta lipsea Bucureștiului ! Ei bine, este un proect, după părerea mea, de mare anvergură, care se va realiza. Ce reprezintă o distanță de 60 Km., la cât ne aflăm cu Capitala de cel mai mare fluviu din Europa — dacă punem la o parte Volga — fluviu care, prin canalele ce sunt în lucru, va fi legat cu Rinul ? O legătură dela Marea Nordului până la Marea Neagră, trecând prin mai multe capitale și orașe mari, scăldând țări industriale și țări cari necesită dela noi trans- porturi importante de materii prime și de cereale, trece în apropierea noastră. Aceste transporturi nu se pot face decât cu mijloace eftine. Astăzi, o mare parte din trans- porturile pentru orașul București, venite din Eu- ropa Centrală și din Germania, se fac pe calea Dunării : se aduc astfel până la Giurgiu, se des- carcă și apoi se reîncarcă în trenuri și se aduc în Capitală. Toate acestea pentru că noi nu vrem să atacăm probleme mari, pentru că suntem încă ti- neri și nu avem încredere în forțele noastre și nu avem încredere în special în imaginația noastră. Nu că suntem lipsiți de imaginație — avem poate prea multă față de alții — însă noi înșine nu cre- dem în posibilitățile de realizare ale propriei noas- tre imaginații. Am văzut cum se poate face un lucru, l-am pus chiar pe hârtie. Dar, în momentul de a trece la realizare, aci este toată dificultatea. Trebue efort, trebue continuitate, trebue o muncă fără preget. Chestiunea se complică imediat cu foarte multe necazuri și impedimente. Cu cât lucrarea este mai mare, cu atât aceste dificultăți cresc, noi dăm înapoi și chestiunea rămâne sub formă de proect. Un oraș ca Bucureștiul are nevoe, pe lângă transporturile materiilor fabricate cari pleacă, de un mijloc eftin de transport pentru alimentarea o- rașului. Cu toții știți că acest oraș, Capitala noas- tră, era până acum câtva timp un orășel ; și a devenit apoi Capitala unei țări cu 18.000.000 de locuitori. încă foarte mulți nu cunosc astăzi anver- gura și importanța acestui oraș. încă la foarte mul- te lucrări, cari se fac astăzi în București, nu se ține seama că acest oraș va avea poate peste 15— 20 ani, o populație de 1.500.000—1.800.000 de locuitori. Și atunci, pentrucă ne-au surprins aceste evenimente, căutăm să facem față cu soluțiuni de moment și cari ni se par nouă că sunt economice, dar cari în realitate sunt soluțiuni dezastruoase. Una din aceste probleme foarte mari în acest oraș, de care suferim cu toții și ne plângem în fie-care zi, dar care până acum nu a fost studiată și nu a fost considerată sub adevărata ei amploare, este aducerea alimentelor pentru acest oraș. Este una dintre problemele cele mai grele pentru aglo- merațiunile mari. Alimentele trebuesc aduse repede și economic, trebuesc păstrate și împărțite, iar resturile lor tre- buesc evacuate. Noi am rămas cu piețele pe cari le cunoașteți. Cunoașteți prețurile scumpe, pe cari le plătim, cu toate că Ia o distanță de 80—100 km. aceste ali- mente se plătesc cu prețuri derizorii. Viața la Târgoviște sau Pitești, în comparație cu viața la București, nu reprezintă nici 50% din prețurile plătite la București. Prin asemenea proecte mari, printr’un canal ca acesta, care ar alimenta canalul navigabil din Ar- geș, care în proectul d-lui D. Leonida pleacă dela Nord de Buda, deci mai jos de canalul de care vă vorbeam adineauri, canal cu o lungime de vre-o https://biblioteca-digitala.ro 16 EFECTELE ASANĂRII COLENTINEl ASUPRA 28 km. și care ar putea să aducă pe dânsul le- gumele din toată această regiune de grădinarii, care este prevăzut să treacă prin apropiere de Ci- mitirul Bellu, unde, printr’o cădere în Valea Plân- gerii, ar produce o energie electrică destul de inte- resantă și de acolo ar alimenta canalul cu apa necesară ecluzărilor succesive, se poate eftini viața. Ptiu asemenea proecte mari, ca și prin asa- Băneasa. Unii întreabă dacă Herăstrău este tot una cu fierăstrău. Această regiune este necunoscută. De aceea foarte mulți bucureșteni —■ s’a întâmplat să întâl- nesc și mulți consilieri comunali — au spus : dar, în definitiv, situația nu este așa de disperată, lacurile sunt foarte frumoase. Insă, la întrebarea mea : le-ați văzut, în afară de lacul Băneasa ? Fig. 1. — Vedere dela Herăstrău înainte de asanare. narea lacurilor Bucureștiului, se dă posibilitatea irigării, în aval de oraș, a unor suprafețe destul de considerabile. Prin asanarea Colentinei, în aval de lacul Fundeni și până la vărsarea Colentinei în Dâmbovița, se pot iriga 10.000 ha. Prin canalul dela Argeș, în aval de București, se pot face iriga- țiuni de 20.000 ha. Pe de altă pare, luându-se surplusul de apă din râul Argeș, se câștigă o suprafață imensă de te- ren inundabil, aflător pe albia Argeșului, în aval de Buda și până la Dunăre. ASANAREA COLENTINEl. Dar să revenim la asanarea Colentinei. Lacurile Fundeni, Herăstrău, se confundă cu Dânșii mi-au răspuns : am fost într’o seară la lacul Tei și era foarte frumos. Toate mlaștinile sunt frumoase seara, cu lumi- nile cari joacă pe ape. Noi, tocmai pentrucă am trecut prin aceste ex- periențe, ne-am spus : imediat după ce vom exe- cuta aceste lucrări, are să se spună : par-că era nevoe ! Era foarte bine și lacurile erau foarte fru- moase și înainte, ba alții vor zice chiar că le-am stricat. Atunci am luat niște fotografii, ca să ne rămână situația actuală bine fixată pentru posteritate. In fig. 1 se arată o vedere luată depe lacul He- răstrău, privit dinspre șoseaua Jianu, spre rafineria https://biblioteca-digitala.ro BUCUREȘTIULUI ȘI REGIUNILOR ÎNVECINATE 17 Fig. 2. — Aceeași vedere depe lacul Herăstrău după asanare. Fig. 3. — Fotografia bălții Floreasca înainte de asanare. https://biblioteca-digitala.ro 18 EFECTELE ASANĂRII COLENTINEI ASUPRA Petrol Block. Vedeți stuful și ierbăria destul de mare de mlaștină și mocirlă în diverse părți, cari, după scăderea generală a nivelului, au rămas se- parate de oglinda principală de apă dela Herăs- trău. Fig. 2 arată priveliștea lacului Herăstrău după asanare. Dealtfel, cred că n’am nevoe să o mai arăt în fotografie : am speranța că toți cei cari aci, dincoace bucăți de pământ, o specie de plaur plutitor și profunzimi de apă dela 10 la 50 cm. Aci sunt grajdurile de îngrășat vacile, ale fabricii de spirt. In figura 4 se arată faimoasa groapă Floreasca. văzută spre fabrica de spirt. Această groapă Flo- reasca are și ea un istoric al ei. Ea a fost o carieră de nisip, pe care încetul cu încetul țiganii din ju- sunt de față au avut posibilitatea să vadă acest lac, de care mulți s’au întrebat, cum a apărut așa, dintr’o dată ? Intr’o Duminecă mă aflam vis-â-vis de vila Mi- novici, unde erau foarte mulți bucureșteni. Unii spuneau : așa a fost întotdeauna, nu s’a schimbat nimic, iar alții : am fost săptămâna trecută și erau niște copaci și stuf, cari acum nu mai sunt. Erau chiar doi foarte competenți, cari susțineau, cu ori- ce chip, că așa a fost totdeauna. încât, și fotogra- fiile câteodată au un bun. In fig. 3 se vede lacul Floreasca în dreptul fa- bricei de spirt, situată mai jos de legătura între lacul Floreasca și lacul Herăstrău. Se vede destul de clar cum se prezintă marginea lacului ; stuf rul Bucureștiului au luat-o în afecțiune și au în- ceput să se așeze în preajma ei. Acum vre-o 6—7 ani, cine se ducea în groapa Floreasca putea să învețe numaidecât cari sunt mărcile⁻de automobil cele mai utilizate în București. Acești țigani cum- părau, toate lăzile, în cari veneau, pe vremea aceea, automobilele. In toată groapa se putea citi: Ford, Chevrolet, Oldsmobile și alte nume. Acestea erau locuințele. Trebue să adaug că, de atunci s’au făcut pro- grese. Toți acești locuitori sunt electori importanți și groapa Floreasca, cu toate că nu are nici o ca- nalizare și nici o posibilitate de canalizare, astăzi are străzi pavate. Pentru lucrările de asanare de executat anul acesta, vor trebui făcute exproprieri: https://biblioteca-digitala.ro BUCUREȘTIULUI ȘI REGIUNILOR ÎNVECINATE 19 https://biblioteca-digitala.ro 20 EFECTELE ASANĂRII COLENTINEI ASUPRA o parte din groapă va fi inundată și, bine înțeles, locuitorii depe acolo sunt indignați de aceste lu- crări, pentru că ei au o mare predilecție de a sta în noroi. O parte dintre ei au făcut cele mai bune speculații pe acest proect : au făcut clădiri în că- rămidă chiar în marginea apei, pentrucă știau că vor fi dărâmate și vor primi despăgubiri. Ba mulți au obținut și permisii de construcție în regulă. Trecem la o altă fotografie, anume fig. 5. A- ceasta se chiamă ,,un lac”, de fapt este o mlaștină, căci regiunea întunecată, care se vede pe foto- grafie, în cea mai mare parte o reprezintă stuful. Este o mocirlă în care nu se poate umbla și un ochiu de apă pe care, după cum vedeți, se află încă ierburi și, plutind deasupra, toate obiectele cele mai eteroclite ale gospodăriilor bucureștene. Aci țiganii, după ce își strâng de prin toate gu- noaele petece, bucăți de stofă, hârtie, mai găsesc și obiecte pe cari, cu o plăcere deosebită de co- lecționari, cred că pot să fie utile și le iau cu ei : o oală spartă, un ceainic găurit și așa mai departe. După câtăva vreme, constatând că nu au ce face cu ele, le svârlă pe această baltă. O vizită pe lacul Floreasca vă asigur că este foarte instruc- tivă, pentru a vă arăta cum, la o distanță nu- mai de 600 de metri de parcul Filipescu, se poate găsi un asemenea depozit și o asemenea mocirlă. Adaug că nu toți locuitorii din parc își dau sea- ma că lacul Floreasca se află la o distanță de 400—600 metri de aleea Sofia de exemplu. Fotografia din fig. 6 este un aspect asupra gro- pilor Floreasca, văzut dinspre Bulevardul Plăcintei; se vede în fund locul unde s’a clădit fabrica Ford, și tot aci sunt casele și o serie întreagă de con- strucțiuni, cari au început să se facă pe marginea bălții. Cred că ajung aceste fotografii, ca documentare asupra realităței așa numitelor „lacuri” de până acum. Origina acestor lacuri din jurul Bucureștiului nu este încă bine definită. Unii susțin că niciodată nu au fost lacuri naturale în albia Colentinei, că pro- prietarii de moșii, pe cari se găseau aceste por- țiuni din Colentina, au făcut stăvilare și au oprit apa pentru nevoile lor (mișcarea morilor, iaz de pește, etc.). Dacă pentru unele lacuri această părere ar pu- tea fi îndreptățită, pentru altele credem .că for- mațiunea lor a fost naturală, așezată fiind în teren impermeabil. Natural, cu timpul, chiar prin zăgazurile cari s’au făcut, fundul s’a ridicat și apoi Valea Colenti- nei s’a schimbat, cu tot profilul ei în lung. S’a mai schimbat cu desăvârșire și starea higienică gene- rală a apei și a văii. Din câteva fotografii cari au fost luate, Dv. ați putut să constatați situația de astăzi. ISTORICUL ASANĂRII. Ce era de făcut ? Primăria s’a sezizat de acest lucru de multă vreme. Aceste proecte — mai re- pede ideia unei asanări nu pe toată valea, ci în- totdeauna văzută mai în mic, asupra unui lac sau două — s’a vânturat de mai multă vreme. Prima dată când asanarea apare ca o obligație este în anul 1912, cu prilejul cedărei unui teren, pentru Parcul Național. In legea prin care se făcea acea cedare era prevăzută obligația asanărei lacu- lui Herăstrău. Această lucrare nu s'a executat până la răsboiu. După răsboiu s’au ivit necesități mult mai urgente pe de o parte, iar pe de altă parte problema văzută numai pentru lacul Herăstrău n’ar fi dus la nici un rezultat. Putea să se adâncească fundul și să se aranjeze malurile, dar această lucrare mică nu re- prezenta decât foarte puțin din soluția finală dv remediere a neajunsurilor, pe cari le prezenta a- ceastă baltă. Pentrucă, în afară de lacul Herăstrău, care pre- ocupa în acel moment comuna și Statul numai din punct de vedere estetic, pentru Parcul Națio- nal, se punea problema stării celorlalte lacuri. Aceste lacuri transformate în mocirle, aduceau în imediata vecinătate a Bucureștiului o stare de completă lipsă de higienă și de creare a unor zone de paludism intens. In 1926, dacă nu mă înșel, sau poate în 1927, Casa Lucrărilor Orașului București, condusă de d-1 Ing. C. Sfințescu, s’a sezisat de această chestiu- ne, primari fiind atunci d-1 Anibal Teodorescu și d-1 Dr. L Costinescu. Inginerul italian d-1 Ricardo Canella a făcut niște propuneri și s’a hotărât în- ființarea unei comisiuni, prezidată de mult regre- tului Inginer Elie Radu, Președintele consiliului https://biblioteca-digitala.ro BUCUREȘTIULUI ȘI REGIUNILOR ÎNVECINATE technic superior de atunci, din care făceau parte inginerii cei mai de seamă dela noi din țară pen- tru lucrări hidraulice, spre a studia în ce mod s'ar putea face asanarea acestei văi. S’au luat în con- siderație trei soluțiuni posibile. Una din soluțiuni era de a ridica toate stăvila- rele, de a seca lacurile, de a iriga suprafețele joase rămase și de a transforma Colentina într’un mic pârâu, care să-și scurgă apele ei până în Dâmbo- Această soluție nu a fost recomandată de comi- siune, pentrucă ar fi fost cea mai nenorocită din toate proectele. Se neglijau toate posibilitățile, pe cari le-ar aduce toate aceste lacuri înăuntrul ora- șului ; și poate însăși această lucrare de secare nu era tocmai așa de simplă. Pe de altă parte, prin studiile făcute de către Municipiul București, de măsurători și ridicări to- pografice pe Colentina, s’a văzut că debitul natu- ral al Colentinei este insuficient pentru a putea înlocui apa acumulată în aceste lacuri, într’un in- terval de timp care să nu le transforme în mlaștini. Există în technică o anumită definire pentru apa stătătoare, față de un lac care nu este consi- derată ca o mlaștină, adică ca nestătătoare. A- ceasta depinde, de altfel, și de latitudinea sub care se află lacul anvizajat. Englezii, cari s’au ocupat foarte mult în colonii cu această chestiune con- sideră că dacă, în 15—17 zile, nu se schimbă în- tr’un lac apa odată, materiile din apă intră în pu- trefacție și este considerată drept mlaștină. In unele din lacurile Colentinei apa nu se schim- bă odată la 150 de zile. Această situație a dăinuit în București până în 1933 ; deci nu se putea vorbi de lacurile din jurul Bucureștiului, ci de niște mlaș- tini cu oarecari suprafețe libere, ce se aflau la Nordul orașului. In epoca de primăvară, din Aprilie în Iunie, Co- lentina are un surplus de apă, provenit din ploi. Dacă s'ar acumula această apă undeva, într’un rezervor — ceea ce am făcut noi în anii 1934 și 1935, prin lacul artificial care s’a executat la Buftea, de care o să vă vorbesc — se poate asi- gura, în restul timpului de patru luni de vară, un debit constant de circa 1 metru cub pe secundă, față de o cincime de metru cub pe secundă, cam cât curge pe Colentina în această epocă. Cum aceasta nu prezintă însă o soluție cu rezultatele dorite s’a studiat aducerea de apă din afară, în Valea Colentinei. Două râuri încadrează Colentina : Dâmbovița și Ialomița. S’a ales soluțiunea lalomiței. Dâm- bovița nu ar mai fi putut îngădui să i se ia încă apă pentru considerentele pe cari le cunoașteți : apa ei fiind necesară pentru filtrare, în lunile de vară aproximativ 60.000 m. c. pe zi, apoi, ea tre- bue să păstreze un minimum de apă, care să treacă prin București. S’a ales deci Ialomița. întâmplarea face că Valea Colentinei se pre- lungește, seacă, destul de departe de oraș, la 40 km. și se apropie de Ialomița la o distanță de 6 km. Și iarăși o situație fericită pentru noi este că valea seacă a Colentinei, care acolo se numește Valea Miulesi, se află mai jos decât valea lalo- Ante proectul general prevede așa dar deriva- rea a o parte din Ialomița în lunile Mai—Iulie în Colentina. într’un lac rezervor creat artificial se acumulează apele de primăvară ale Colentinei și apele mari ale lalomiței. In epoca de secetă, repre- zentată în special de lunile August, Septembrie și Octombrie, acest lac își golește treptat conținutul sporind debitul Colentinei în aval de Buftea. De ce este nevoe de apă în București ? Intâiu pentru ca să primenim într’un anumit interval de timp, apele din lacuri, împiedicând astfel fermen- tarea lor și înlăturând mirosurile, pe cari le dega- Pe urmă, trebuia să creiem, în aceste lacuri, și niște adâncimi minime, pentru ca stuful și iarba, cari cresc în baltă, să fie împiedicate pe viitor să se mai reproducă. Aceasta a dus la o considerabilă sporire a volu- mului lacurilor și a suprafeței de evaporare. In privința stufului și ierburilor nu vă pot da nici o afirmație precisă, pentrucă asupra lucrărilor, cari s’au făcut în străinătate în literatura technică găsim multe păreri deosebite, explicabile prin di- versitatea situațiilor locale; In genere, se spune că o adâncime de 70 cm. până la un metru de apă, împiedică stuful să creas- că, ca și multe din ierburile de fund. Acest lucru este adevărat în unele părți și în altele nu. https://biblioteca-digitala.ro 22 EFECTELE ASANĂRII COLENTINEI ASUPRA In această privință, noi am făcut oare cari ex- periențe și aci la București și în alte părți în țară și am văzut că sunt regiuni unde stuful crește chiar la adâncimea de 1,50 m. Insă este adevărat că, după o luptă dusă timp de 4—6 ani, se poate scăpa cu desăvârșire de stuf ; dacă în fiecare an se tae stuful primăvara în apropiere de fund și se repetă această operație în anii următori, după 2-3 ani încep să putrezească rădăcinile. Altfel, stuful este o plantă de o rezistență extraordinară. Ră- dăcinile stufului merg până la 1,20 m. adâncime ; încât chiar soluția de a curăța fundul pe un strat de 40—50 cm. nu este eficace. Pe lângă apele de primăvară, apa care trebue adusă în București, fiind luată din Ialomița, era necesar să găsim o astfel de soluțiune, încât să nu lăsăm, în aval de priza noastră depe Ialomița, acest râu fără cantitatea de apă indispensabilă lo- cuitorilor riverani, pentru nevoile lor de până azi. Soluția de adoptat asupra întinderei și volumu- lui lacurilor Colentinei după asanare era îngrădită de această restricție. SOLUȚIILE PROPUSE PENTRU FORMA LACURILOR DIN BUCUREȘTI. Și aci, au fost foarte multe idei. In schemele din planșa II a b c d, se arată soluțiunile, cari au fost propuse de „U. C. B “. Arăt prin planurile de față aceste soluțiuni, pentrucă ele determină și restul proectelor. După întâia soluție planșa II a trebuiau micșo- rate lacurile existente pe cât posibil, Ia părțile lor actuale adânci. Deci, cu ocazia săpării fundurilor, surplusul scos ar fi fost așezat alături în regiunea mocirloasă și în plus ar fi fost necesară și o miș- care de pământ de alături. Adoptându-se această soluție, lacul Băneasa devenea foarte mic. Lacul Herăstrău ar fi rămas redus în dreptul șoselei Jianu, și legat cu Băneasa printr’un canal. Lacul Herăstrău, tot printr’un canal deschis s’ar fi legat cu lacul Floreasca, apoi cu lacul Tei și, în fine, de aici Colentina părăsind vechea albie, după o cădere ar fi ajuns în lacul Fundeni redus la o treime din actuala lui întindere. Această soluțiune nu a fost luată în conside- rare, pentru că micșora așa de mult suprafața la- curilor, încât lipsea Bucureștiul de o serie întreagă de avantaje. Al doilea proect studiat de noi, o soluțiune in- termediară, este arătat în planșa b. A treia soluțiune, planșa II c, era reprezentată prin unirea lacului Băneasa cu lacul Herăstrău, prin ridicarea nivelului acestui din urmă lac astfel că și Băneasa își mărea adâncimea apei pe alocuri. Ultima soluție din planșa II d cu mai multe modi- ficări impuse de condițiunile locale, a fost adoptată și realizată parțial. După trecerea prin zăgazul din prelungirea șo- selei Jianu apa Colentinei, era prevăzut, a fi con- dusă printr’un canal lat de 60 m. în jurul actualei parcelări Bordeiul, pe marginea căruia ar fi ur- mat să se construiască. Nivelul lacului Tei trebue ridicat astfel ca să se unească cu lacul Floreasca. Aceste trei soluțiuni au fost propuse Consiliului generai al Municipiului și a treia a fost adoptată. In urmă, în cursul lucrărilor din anul trecut, s’a dovedit posibilitatea practică de a mări aceste suprafețe ridicând și mai mult nivelul lacurilor, față de prima proectare. Schița din planșa II d, arată situația părței executate și felul cum lucră- rile se vor desfășura în anii 1936 și 1937. Menționez că, dela Fundeni până la vărsarea în Dâmbovița—Colentina, mai formează lacul Cernica. Suprafețele totale ale acestor lacuri reprezintă o oglindă de 720 ha. Este o suprafață foarte mare. Numai pentru istoria acestui proect, mai adaug că a existat o soluție — o soluție bine înțeles de imaginație — care prevedea ridicarea unui ba- raj atât de înalt la lacul Tei, unde și acum cei cari ați fost acolo știți că este un baraj făcut de către Ghica Vodă, încât acest lac să se unească peste Floreasca și Herăstrău cu lacul Băneasa. Ar fi fost, poate, foarte frumos, dar din nenorocire cam irealizabil : am fi inundat suprafețe foarte mari, ar fi trebuit să facem lucrări importante de îndiguire, cari aveau multe inconveniente și vo- lumul de primenit era considerabil pentru apa disponibilă. https://biblioteca-digitala.ro BUCUHEȘTIULU1 ȘI HEGIUN1L0R ÎNVECINATE EXECUTAREA PROECTULUL Ante proectul lacurilor din București fiind fixat, s’au stabilit etapele și modul de executare a lu- crărilor. Un proect mare trebue întotdeauna aran- jat și după posibilitățile financiare. Proectul a început la 13 Noembrie 1933 cu facerea unui baraj la Buftea, executat în 1934/35 care a creat un lac artificial, — pentru că lacul Buftea era neînsemnat — un lac de 300 ha. su- prafață și aproape 10 milioane metri cubi capa- citate. Lucrarea a fost .complet terminată în pri- măvara anului 1935, cu destule dificultăți, cari vă vor fi expuse de colaboratorii mei, când vor veni să vorbească despre barajul de aci, în ceea- ce privește fundațiunile. Cu apele din primăvara 1935 ale Colentinei s’a umplut întâia oară acest rezervor obținând un minunat lac acolo unde înainte erau mocirle și locuri inundabile. In Septembiie 1935 cu o parte din aceste ape s’a umplut după amenajarea albiei, lacul Herăstrău. Așa a apărut, în decurs de câteva zile, lacul He- răstrău, cum vorbeau cei despre cari v’am po- vestit mai sus. Actualmente Uzinele Comunale lucrează la ca- nalul de derivație din Ialomița dela Bilciurești a- proape terminat până în valea Colentinei, la Ghimpați, unde există o cădere naturală. Ca să se poată lua apa din Ialomița, trebue ridicat un baraj a cărui fundații și construcții fixe sunt aproape terminate. Lucrările se execută pe un te- ren destul de dificil cu straturi groase de pietriș. O altă problemă, care s’a pus aci și pentru care d-1 Dr.-Ing. Dorin Pavel a dat o soluție intere- santă, o constitue barajul mixt, prevăzut cu stă- vilare cilindrice, cari permit o descărcare automată a apelor mari. Această descărcare se impune la râurile cu caracter torențial cum este de ex. Ialo- mița, care aduce uneori și 700 mc. pe secundă. In epoca de ape mari, adică Mai, Iunie și Iulie, se umple rezervorul Buftea cu apele mari ale la- lomiței. Prin această operație riveranii din aval vor suferi mai puțin ca în trecut de inundații. Chiar și după ce rezervorul Buftea va fi umplut vom continua să luăm apă din Ialomița atâta timp cât va exista un exces de debit în acest râu. Ast- fel vor fi săptămâni când 5 și chiar 7 metri cubi pe secundă vor trece prin lacurile din București. Imediat ce apele scad în Ialomița sub minimul prevăzut pentru necesitățile din aval, se oprește preluarea de apă și se deschid vanele lacului Buf- tea, care continuă să asigure un curent de apă indispensabil Colentinei. Nu pot să mă opresc dela istorisirea câtorva di- ficultăți, pe cari le-am avut în cursul execuției lucrărilor de până azi, pentru ca Dv. să vedeți că nu este suficient a avea fonduri, dorință de exe- cutare și capacitate technică. Când am proectat acest baraj la Buftea, bine înțeles că, în alegerea locului găsit ca cel mai bun pentru acest scop, intră în considerare și cea mai mică lungime a barajului. S’a găsit un pinten de deal, pe care este clădită o biserică și împrejurul căreia erau câteva morminte. Ei bine, Municipiul București nu a fost în mă- sură să poată obține mișcarea a șase morminte vechi dimprejurul acestei biserici. S’a grefat o chestiune foarte complicată cu ceva politică și a trebuit să deviez barajul, ceea ce a costat două mi- lioane de lei mai mult. Am venit cu argumente și am spus că englezii prin executarea unui baraj au inundat templul dela Philae, care reprezenta pentru omenire o valoare considerabilă. Mi s’a răspuns că acolo erau engle- zii în Egipt, nu în țara lor și nu erau români. Altă dificultate : lacul acesta, creat într’un loc unde nu a existat, a venit să inunde, în amonte la Rebegești, o biserică foarte veche și un cimitir. Și cu acest cimitir am avut mari dificultăți, căci rudele celor îngropări acolo s’au împărțit în două tabere de nuanță politică diferită, una era pentru mutarea cimitirului, alta contra. Această chestiune era de o extremă gravitate pentru noi, căci se întâmpla tocmai în primăvara 1935 în momentul când trebuiau acumulate apele cele mari depe Colentina și fiecare zi reprezenta o cantitate de apă pierdută. Mă voiu opri să vă mărturisesc prin câte faze a trecut această chestiune, până când, în definitiv, cimitirul s’a mutat. Biserica, însă, a reprezentat o chestiune mai dificilă. Era o bisericuță din veacul al XVI-lea foarte veche și foarte interesantă, clădită de familia https://biblioteca-digitala.ro 24 EFECTELE ASANĂRII COLENTINEI ASUPRA Crețulescu. Până ce am venit noi cu lacul acolo, puțini știau că există. Cum am început lucrările, s’a descoperit că este un monument istoric — și în mod real este un monument istoric. mânea în fundul unei cutii și evacuarea apelor de ploi și de infiltrații nu era ușoară. Mai era posibili- tatea de a o demonta și a o muta mai sus, pe deal — ceeace s’a făcut în Italia — soluțiune care Ce era de făcut cu această biserică, care ră- mânea sub apă până la streașină ? Soluția pro- pusă de Ministerul Lucrărilor Publice, era încon- jurarea acestei biserici cu un dig de pământ. Un mare neajuns ar fi rezultat astfel, căci biserica ră- însă a fost apreciată de Comisiunea Monumente- lor Istorice că ar avea prea multe riscuri. Atunci Uzinele Comunale, ca să scape acest monument, au propus o soluțiune extrem de in- teresantă și care credem că este întâia oară pusă https://biblioteca-digitala.ro BUCUHEȘTIULUI ȘI KElHUXILOH ÎNVECINATE 25 în aplicare la noi în țară și în această parte a Europei : ridicarea bisericei cu 4 metri. In între- gime această biserică a fost subzidită printr'un cadru de beton. Biserica era și crăpată de sus și până jos. Până acum s'au făcut ridicări de 30—40 cm. cine este răspunzător ? Acestea iarăși au durat destul de mult. La urmă însă ne-am înțeles și lu- crarea a fost executată, foarte repede și fără inci- dente spre cinstea domniilor lor, de întreprinde- rile Tiberiu Eremia și Inginer Emil Prager. Adaug nu numai că biserica nu s’a crăpat, dar cat această tavă din o parte sau alta, presele hidraulice forțând crăpăturile să se închidă. I s’a făcut apoi un nou acoperiș și astăzi biserica se Bine înțeles că au fost oarecari discuțiuni între noi și între Comisiunea Monumentelor Istorice asupra răspunderilor : dacă se dărâmă biserica, https://biblioteca-digitala.ro 26 EFECTELE ASANĂRII COLENTINEI ASUPRA află în marginea lacului, reprezentând o podoabă în plus, în marginea acestui lac executat de „Uzi- nele Comunale București". Pentru ca să termin, am să revin, în sfârșit, la titlul lucrării mele — pentrucă mulți dintre Dv. trebue să-și spună că ceea ce am spus până acum nu are nici o legătură cu titlul — arătându-vă cari sunt avantajele rezultate din executarea proectu- lui „Uzinelor Comunale București". REZULTATELE SPERATE PRIN ASANARE. S a desbătut mult asupra acestor avantaje ale asanării lacurilor. Eu voiu insista azi asupra ches- tiunii țânțarilor și asupra influenței acestor lacuri asupra climatului orașului București. Țânțarii în București reprezintă, pentru cei cari locuesc în Nordul orașului, o mare nenorocire. Zona de paludism în Nord este foarte bine mar- cată. O statistică din ultimii 3 ani, pe care ne-a procurat-o serviciul sanitar, este redată în grafi- cul fig. 7. In el se arată totalul malaricilor cunos- cuți de serviciul sanitar. Curba superioară arătă numărul trecut de ma- lariei înregistrat de serviciul sanitar, iar cea in- ferioară numărul celor din regiunea vecină lacu- rilor. Cum aceste curbe nu sunt decât relative, nu are mare importanță numărul malaricilor înregis- trat. Aceste curbe descresc în 1935 pentrucă datele nu sunt cunoscute decât pe șase luni ; totuși, ți- nându-se seama de acest interval, este o descreș- tere simțitoare în 1935. Graficul arată în mod foarte isbitor că, 70%, după aceea 60% din malaricii cunoscuți de servi- ciul sanitar, se găsesc în regiunea limitrofă acestor lacuri. Nu dați deci crezare celor ce spun că nu există o legătură între malaria din București și lacurile Colentinei. Țânțarii se reproduc în epoca dela 1 Aprilie până la 30 Septembrie. Un țânțar depune 200 de ouă. Durata până la ecloziunea completă este a- proape o lună și jumătate. Seria întâia de țânțari depune trei serii de ouă. Adică, primul țânțar scoate trei serii de ouă, de fiecare dată câte 200. Țânțarii cari se nasc din seria întâia nu mai au, în fața lor, până la 30 Septembrie, de cât fiecare câte două serii a 200 de ouă fiecare țânțar. Un țânțar dă naștere prin urmare, în șase luni, la 200.000.000 de țânțari. Bine înțeles, nu toți acești țânțari sunt anofeli, însă toată această re- giune este admirabilă pentru desvoltarea lor. Noi le-am lăsat la dispoziție tocmai ce le trebuia : apă puțin adâncă, liniștită, căldură ca să moc- nească. Până acum i-am avut și i-am crescut cu mare îngrijire. Cum să luptăm însă împotriva lor ? Mai întâiu, trebuiau amenajate marginele lacu- rilor, deoarece în București, în timpul secetei din August și Septembrie și o parte din Iulie, aportul Colentinei, nefiind suficient, nu putea să cumpă- nească evaporațiunea mare din această epocă. Nivelul lacurilor scăzând și marginele nefiind cu pantă uniformă, rămân, în porțiunile mai a- dânci, urme de copite de animale și alte locuri joase, cu mici smârcuri în cari țânțarii se reproduc în conditiuni ideale. Prin amenajarea acestor lacuri, prin darea unei adâncimi minime de un metru la margine, aceste inconveniente se suprimă. Un metru este minimum, încolo adâncimile merg până la 5 metri și în Iacul Tei până la 9 metri ; iar forma lacurilor trebue astfel făcută, încât nicăeri să nu existe apă stă- tătoare. Taluzarea lacurilor se va face după o pantă constantă, iar nivelul acestor lacuri trebue întot- deauna menținut la o cotă fixă. In intervalul procesului larvar, acest nivel poate fi variat după voința noastră, căci mai există un sistem de a combate reproducerea țânțarilor, anu- me acela de a varia puțin nivelul, astfel ca larvele, cari se așează la margine, să nu rămână liniștite. Cu ajutorul lacului rezervor dela Buftea se poate varia repede și brusc nivelul lacurilor din aval. Dar vă rog ca nu cumva, dacă mă întâlniți peste trei-patru ani, când aceste lacuri vor fi gata și totuși veți fi mușcați de țânțari în București, aă-mî reproșați speranțele ce le dau acum ! Bucureștiul nu va scăpa de țânțari. Pentrucâ nu este suficient de a face această asanare a Văii Colentinei, ca să nu mai avem țânțari în Bucu rești. https://biblioteca-digitala.ro BUCUREȘTIULUI ȘI REGIUNILOR ÎNVECINATE 27 V’am arătat că la Nord de aceste lacuri se gă- sește Mostiștea, Căldărușani, Pipera—toate lacuri pline de țânțari, în cari apa nu circulă. Țânțarii sunt luați de vânturi și merg astfel o distanță de 30—50 km. după puterea vântului. Dacă acest vânt coincide cu ivirea unei serii de țânțari tineri și îi aduce la noi la București, iată că nu am scăpat cu totul de țânțari. Cu siguranță însă că, vom scăpa prin asanare, de țânțarii bu- cureșteni născuți și crescuți aci pe lacurile Capi- Și acum, să revin la ultimul punct : cum vor influența aceste lacuri asupra climatului orașului București ? Intrăm acum într’un domeniu unde preciziunea și pronosticurile trebuie acceptate cu oarecare re- Am început prin a vă spune că orașul nostru este un oraș sec și plin de praf. Bucureștiul nu este plăcut să fie locuit în timpul verii. Și toți veți fi surprinși când vă voiu arăta graficul din fig. 8, care arată asemănarea între climatul Algerului vara și climatul Bucureștiului, deși Algerul este un oraș sub tropical. Graficul arată temperaturile medii lunare în lu- nile Iunie, Iulie și August în diverse orașe, la di- verse latitudini. Temperatura medie în București într’un interval de peste 30 de ani — să luăm luna August, — este de 22 grade. Tunisul are 25 grade. Horta în Azore tot 22 grade, Insulele Canare deasemenea 22 grade și Madeira la fel 22 grade. Vedeți că, cu toate că aceste orașe se găsesc la latitudini variabile, dela 28 grade și până Ia 36 grade, ele au aproape aceiași temperatură medie ca și Bucureștiul. Dealtfel, cei care stau vara în București nu au nevoe de acest grafic, pentru că o simt direct. In afară de temperatură, mai este o altă cons- tatare : starea higrometrică în acest oraș. Omul este foaree sensibil la temperatură și la umiditate. Și când spun la temperatură și la umi- ditate, înțeleg acești doi factori combinați. S’a vorbit foarte mult, în ultimii zece ani, de condiționarea aerului în fabrici și birouri. Lacu- rile din jurul Capitalei vor îngădui, în oarecare măsură, o condiționare a aerului, cel puțin pentru zona vecină lacurilor. In genere, omul suportă cu ușurință tempera- turi diferite, după cantitatea de umiditate care se află în atmosfera, în care trăește. Când atmosfera este umedă, poate să suporte o anumită tempera- tură și, când atmosfera este complet seacă, o altă temperatură. Cantitatea de umiditate, pe care poate să o con- țină aerul, este funcțiune de temperatură și de presiune. Cu toții cunoașteți că, în locuințele unde există calorifer, aerul este încălzit și uscat. A- ceasta pentrucă aerul, ridicându-se și temperatura, poate să conțină o mai mare cantitate de vapori pentru saturarea lui. Și dacă acest aer se usucă într’adevăr, el își mă- rește capacitatea lui de a absorbi umiditatea. A- tunci ia și el de unde poate umiditate de care mai este capabil, în primul rând din gâtlejurile noastre. De aceea, în timpul iernii, în toate orașele civili- zate, unde oamenii trăesc în case cu încălzire cen- trală, sunt așa de multe afecțiuni a căilor respira- torii. Pe de altă parte, în locuințe, aerul mai ia ume- zeala și din alte părți de exemplu : din mobile. In timpul nopții, temperatura descrește în locuințe, cantitatea de umezeală, pe car^ aerul poate să o mai conțină la această nouă temperatură mai joasă, scade. Și atunci, dacă de multe ori aerul a fost saturat când temperatura era ridicată, în timpul nopții se produc condensațiuni, cari sunt absor- bite de lemnul mobilelor. Supuse la un asemenea regim adesea plesnesc spre desesperarea proprie- tarului și a bietului furnizor, care e acuzat că nu a utilizat lemn uscat. Am spus aceste lucruri ca să vă dau o idee de umiditate și de temperatură. O să vedeți la ce vreau să ajung. Noi avem temperaturi maxime extraordinare. Grație serviciului nostru meteorologic, am putut să cunoaștem pe o perioadă de 45 de ani, dela 1890 la 1935, câteva date foarte interesante. De exemplu, care a fost temperatura cea mai mare, pe care am avut-o anual în această perioadă în București. Astfel mijlocia temperaturilor maxime pe o du- lată de 46 ani este : https://biblioteca-digitala.ro 28 EFECTELE ASANĂRII C0LENTJNE1 ASUPRA Pentru luna Iulie de 29,84°, ,, luna August de 29,83°. In planșa III se arată temperaturile medii lu- nare maxime. O mai bună caracterizare a climatului bucureș- tean veți avea însă, arătându-vă că din cele 92 zile ale lunilor de vară — Iunie, Iulie, August — nu- mărul zilelor tropicale, adică în care temperatura maximă este egală sau depășește 30°, sunt cel pu- țin 30 de zile și multe au depășit în unii ani 40— 50 grade. Să urmărim și diagramele umidității din planșa IV. Umiditatea relativă, este raportul între ten- siunea vaporilor atmosferici, față de tensiunea maximă posibilă la acea temperatură. Valorile mijlocii sunt în Iunie 65,51%, Iulie 61,75%, August 59,53% și în Septembrie 64,15%. Aceste date nu vă spun Dv. mare lucru. Să le privim însă comparativ cu datele unor localități al căror climat este bine cunoscut. La Patras umidi- tatea variază între 45% și 49%, în sudul Marocu- lui între 52% și 54%, când la București avem 59% umiditate cu temperaturile mijlocii și maxi- me arătate. Se înțelege dece în lunile de vară suntem obligați să ieșim seara la marginea ora- șului, pe lângă lacuri : Băneasa, Herăstrău, unde se găsește aer umed și temperaturi mai joase. In diagrama planșa V arăt precipitațiile lunare pe 46 ani din urmă. Să examinăm însă și vânturile în regiunea Bu- cureștiului. Planșa VI arată frecvența vânturilor — după direcțiuni — în timpul verei la București. Se vede că regiunea se află mai ales sub influența vânturilor dela N. E. și S. W. Frecvența cea mai mare o au vânturile de N E (Crivățul și anume în Iunie 32%, Iulie 31%, Au- gust 30% și Septembrie 40%, pe vând vânturile dela S W (Austrul) au o frecvență în Iunie 28%, Iulie 25%, August 23% și Septembrie 22%. Crivățul în timpul verei este un vânt uscat și foarte cald. Față de aceste date climatice — să vedem ce se va întâmpla prin crearea lanțului de lacuri din Nordul Bucureștiului. După măsurătorile directe făcute în alte părți și după formule stabilite teoretic și verificate prac- tic, se poate afirma că în cazul nostru vom avea la aceste lacuri o evaporație zilnică de cca. 5,1 m/m. Socotind pentru întreaga suprafață de 720 ha. rezultă că evaporarea va fi de cca. : 27.900 mc. în Iunie 40.150 mc. în Iulie 42.350 mc. în August. Ca cifră de comparație arăt că în zilele cele mai călduroase consumul total de apă al orașului atin- ge maximum 120.000 mc. deci evaporația lacurilor ar fi cca o treime din consumul de apă. Pentru evaporarea acestei cantități de apă sunt necesare cca. 20 miliarde cal/zi. Absorbirea acestei cantități de căldură se va traduce în vecinătatea lacurilor printr'o micșorare a temperaturii aerului însoțită de o sporire a umi- dității, adică tocmai ceeace este necesar pentru climatul bucureștean de vară. Dacă se consideră cantitatea de căldură primită dela soare zilnic de regiunea orașului București și dacă se presupune că efectul răcirii prin evapora- ție s’ar putea repercuta în întregime asupra acestei regiuni, din aportul total de căldură solară s’ar absorbi cca. 12% și deci — și temperatura ar di- minua întrucâtva în aceeași măsură. In mod prac- tic vom avea o asemenea ameliorare în zilele căl- duroase și fără vânt în zona vecină lacurilor. Aceasta reprezintă o desfășurare de circa 10 kilo- metri în partea locuită a orașului și probabil efec- tele se vor face simțite pe o bandă de 2 kilometri. Nu știu dacă această scădere de temperatură se va înregistra întocmai și nu vreau să fiu acuzat că am înșelat speranțele Dv. De altfel am și fost acuzat că dacă iarna aceasta plouă așa de mult și este atâta ceață, vinovate sunt cele două lacuri, Băneasa și Herăstrău, pe care le-am realizat. Ceea ce însă se poate afirma fără îndoială este că în regiunea vecină lacului se va ajunge la o temperatură ceva mai scăzută și la o umiditate relativ sporită. In această privință sunt destul de elocvente exemplele ce le dă diagrama fig. 8. Iată o serie de orașe așezate la o latitudine mult sub a noastră — sunt câteva vecine cu tropicul — și ale căror tem- peraturi mijlocii lunare sunt totuși apropiate de ale Bucureștiului, tocmai din cauza efectului apei, https://biblioteca-digitala.ro BUCUREȘTIULUI ȘI REGIUNILOR ÎNVECINATE 29 Iulie August Temperaturi Temperaturi 30 EFECTELE ASANĂRII COLENTINEI ASUPRA PL1Y VARIAȚIA UMIDITÂTILOR MEDII LUNARE • INANII 1890-1935 Iunie 80 Umiditatea Z ? 2 £ g g £ £ 2 2 £ 2 £ 2 £ 2 2 £ £ £ S 2 Iulie Umiditatea 7, £ 22^2222S2S22222222222^25 S August UmiditateaZ Septembrie Umiditatea 7O ANU BUCUREȘTIULUI ȘI REGIUNILOR ÎNVECINATE 31 32 EFECTELE ASANĂRII COLENTINEI ASUPRA Planșa VI. — Repartiza pe direcțiuni a frecvenței vânturilor în București. toate fiind așezate la marginea Mediteranei sau a Oceanului. In realizarea acestor lucrări s’a ținut seama și de un alt factor foarte important, cel estetic. Am căutat ca lacul Herăstrău, pe care Dv. l’ați putut vedea, să aibă un aspect cât mai atrăgător, cât mai puțin artificial. Sper că la primăvară orașul, începând plantațiile, îi va da tot pitorescul necesar. Așa cum vor fi amenajate, nădăjduesc că aceste lacuri să mărească pitorescul acestui oraș. Pen- trucă eu consider de o foarte mare importanță ca o lucrare technică să se acorde totdeauna și cu partea estetică și cu partea pitorescului neapărat necesar unui oraș. Cred că nu ași putea spune mai bune cuvinte în această materie și nu ași putea mai bine sfătui pe cei ce execută lucrări în Capitală decât cuvin- tele aceluiaș Ulysse de Marsillac, care a trăit pe aci prin anul 1869 și care se plângea și el de o serie de lucrări făcute fără nici o grije de estetică. Iată ce a scris : „Je crois que Von aurait pu aisement faire oeuure de ..progres sans [aire acte de vandatisme. 11 y a des choses „que rien ne rempface. L'homme ne bit pas de pain ; il vit „aussi de poesie et d'ideal. Quand vous aurez tout ramene „â la ligne droite et ă futile, savez~vous ce que vous aurez „fait ? Vous aiurez tue Vămc et vous n’aurez donne pâture qu'ă la bete humaine. „Pour Vamaur du ciel, rendez-nous un petit coin solitaire ..ou nous puissions au moins vous [uir, oii nous puissions „rever et prier, ou le ciel nous apparaisse autremcnt que par- ..mi la fwnee de vos toits et oii Ies arbres se montrent ă „nous autrement qu’equarris par vos haches et salis par votre „badigeon". https://biblioteca-digitala.ro https://biblioteca-digitala.ro MARVAN S.A.R. PARTEA Ii-a LUCRĂRI HIDRAULICE IN CURS DE REALIZARE IN JURUL BUCUREȘTILOR DE . Dr.-Ing. DORIN PAVEL DIRECTOR TECHNIC LA „UZINELE COMUNALE BUCUREȘTI" https://biblioteca-digitala.ro https://biblioteca-digitala.ro LUCRĂRI HIDRAULICE IN CURS DE REALIZARE IN JURUL BUCUREȘTILOR¹) • de Dr.-Ing. DORIN PAVEL DUPĂ conferința de deschidere a ciclului asupra lucrărilor de amenajări hidraulice în jurul Bucureștiului, a d-lui Ministru, Inginer N. G. Caranfil, am plăcerea a expune par- tea technică a lucrărilor de asanare a lacurilor din jurul Bucureștiului precum și a proectelor de ame- najări hidraulice, care vor fi realizate de „Uzinele Comunale București" în zona râurilor Argeș, Dâm- bovița și Ialomița. Din expunerea atât de competinte a d-lui Caranfil, care în calitatea de Director general al „U. C. B.“ a pus la punct bazele lucrărilor hidrau- lice de mare anvergură în jurul Bucureștiului și a știut să organizeze realizarea acestor lucrări, a căror roade parțiale se constată de pe acum, am văzut cum s’a desfășurat istoricul acestor realizări și cum au evoluat diferitele soluțiuni technice. Astfel legându-mă de cele expuse anterior, pot intra în subiectul propriu zis, menționând că în conferințele ce urmează, colaboratorii mei : d-1 Ing. D. R. Corbu, Șeful serviciului lucrări noui, Ing. A. Vuzitas și Ing. Gh. Vladimireccu, vor expune detaliile cu privire la barajele realizate și proectate, canalizările și derivațiile de ape și amenajarea Dâmboviței. A) LUCRĂRILE ȘI PROECTELE DE ASANARE A LACURILOR IN JURUL BUCUREȘTILOR Colentina care conturează Nord-Estul Capitalei pe o lungime de peste 15 km., este un curs de apă. ') Conferință ținută la Societatea Politecnică la 28 Fe- bruarie 1936, în ciclul organizat de Institutul Român de Energie (1. R. E.). afluent de stânga al Dâmboviței cu un basin de recepție destul de mare de 390 kmp. Regimul hi- draulic al Colentinei este desavantajos și foarte variabil, din cauză că basinul este de șes și cu pante excesiv de mici. Atât regimul de precipi- https://biblioteca-digitala.ro 36 LUCRĂRI HIDRAULICE ÎN CURS DE tațiuni reduse în basinul Colentinei, cât și situația orografică și scurgerea leneșă a apelor reținute în multe băltoace și mlaștini, fac ca regimul apelor să fie extrem de redus în timpul etiajului de vară. Din cauza evaporației favorizate la maximum, de- bitul scade în timpul lunilor de vară la 0,2 mc/sec și uneori sub acesta. In schimb apele mari repre- zintă 20 la 25 mc/sec. Bălțile și mlaștinile Colentinei la Ciocănești, Buftea, Otetelișeanu, Mogoșoaia, Băneasa supe- rioară, Herăstrău, Floreasca, Tei, Ghica Vodă, Fundeni și Cernica, fac să stagneze apele timp de’2 la 3 luni favorizând o extraordinară desvoltare a țânțarilor, cari dau marele procent de boli de malaria și altele. Mlaștinile din Nord-Estul Capi- talei pe lângă aceste neajunsuri, au servit în tre- cut și mai servesc încă până la terminarea lucră- rilor drept cloace și gropi de gunoaie, adevărate focare de infecție-, constituind un pericol social prin sălășluirea în jurul și interiorul gropilor și mlaști- nilor a unei populații sărace și a țiganilor. Perico- lul este cu atât mai accentuat cu cât s’a constatai că vânturile dominante bat din direcția Nord-Est adică tocmai dela aceste focare infectate spre D-l Ministru 2V. G. Garanții a arătat la ce sără- cie a ajuns Capitala noastră în ape curgătoare, cum s’a sărăcit hidraulic zona orașului prin siste- matizarea Dâmboviței și a demonstrat că climatul de vară a Bucureștiului este tropical. Lucrările de amenajare și asanare, cari se exe- cută de Uzinele Comunale de 3 ani încoace, fiind realizată o bună parte a programului, au de scop : 1. Derivarea unui curs de apă mai mare în Colentina și deci aducerea în București a unui debit considerabil. 2. Transformarea mlaștinilor din Nord-Estul Capitalei în lacuri pitorești și salubre. 3. Favorizează crearea vastului Parc Național al Capitalei. 4. Crearea unei suprafețe de lacuri asanate de aproape 1300 hectare, în vederea ameliorării stării higrometrice a aerului, scăderea vârfurilor de tem- peratură tropicală în timpul verii și absorbția pra- fului cu care este încărcat aerul Capitalei. 5. Posibilitățile de desvoltare a sporturilor nau- tice, a navigației de agrement și a locurilor de odihnă a bucureștenilor. 6. Legătura în viitor, a navigației între lacuri cu navigația pe Dâmbovița inferioară, Argeș și Du- năre, dându-se astfel posibilitatea desvoltării unui port industrial între Cernica și Fundeni. 1. PLANUL GENERAL DE ASANARE. Lucrările de asanare se împart în trei grupe distincte după natura lor și scopurile urmărite, anume : lucrări de derivare a apelor lalomiței în Colentina ; lucrări pentru realizarea compensării debitelor și aducerea apei în lacuri ; lucrări de asanare și sistematizare a lacurilor cuprinse între Băneasa superioară și Cernica, precum și legătura cu Dâmbovița așa cum se arată la scară redusă în planșa VIL 1. Derivarea apelor. După cum s’a arătat în conferința precedentă, s’au studiat mai multe posibilități de a deriva de- bite suficient de mari în Colentina. Soluția adop- tată și executată de „U. C. B.“, cea mai avanta- joasă din toate punctele de vedere este aceea a derivării apelor lalomiței între Bilciurești și Ghim- pați. Nivelul lalomiței se ridică astfel, ca printr’un canal deschis, apele derivate, să poată curge liber spre Ghimpați și descărca în Colentina. Uvra- jele se vor descrie mai jos și este interesant a arăta mai întâi care este planul de exploatare hi- draulic. Cum dimensionarea uvrajelor de derivație depinde de scopul urmărit adică de spălarea lacu- rilor din Nord-Estul Capitalei, trebue să arătăm mai întâi cari sunt -capacitățile acestor lacuri și cari sunt debitele de spălare necesare. , . \Suprafața! Capacita- | L a c u r ¹ | în hectare \tea mii. mc ’ । - j Băneasa superioară i 40 , 0,6 j Herăstrău 80 I 2,4 Floreasca-Tei । 150 3,5 , Fundeni i 120 2,5 i Pantelimon 220 5,0 ; Cernica 720 15,0 j Total | 1.330 j 29,0 https://biblioteca-digitala.ro REALIZARE ÎN JURUL BUCUREȘTILOR Pentru spălare considerăm numai lacul cu cea mai mare capacitate, anume dacă se amenajează numai lacurile propriu zise ale Bucureștiului, adică primele patru, avem 3.500.000 mc. de spălat res- pectiv completat într’un interval mai mic ca trei săptămâni cât durează un ciclu de desvoîtare a țân- țarilor anofeli, ceiace ne dă un debit minimal de spălare de 1,93 mc/sec. Dacă considerăm proectul integral, trebue să calculăm debitul după capaci- tatea lacului Cernica cu 15.000.000 mc, ceiace dă un debit de împrospătare de 8,26 mc/sec. La aces- te debite trebue să adăugăm acelea provenite din completarea evaporației datorită suprafețelor de apă libere de 1.330 ha., evaporație care repre- zintă în medie pentru o zi de vară circa 40.000 mc. apă, sau un debit de 0,46 mc/sec. Debitele de spălare trebue să fie în consecință minimale de 2,4 și maximale de 8,8 mc/sec și sunt asigurate conform planului de exploatare repre- zentat în pl. VIII, pentru un an hidrografic normal, într’un an secetos cu toate că golirea lacului com- pensator completează debitele, totuși nu putem a- sigura o spălare eficace. In cealaltă planșă a IX-a arătăm calculul cel mai desavantajos posibil, admițând din anii de observație a debitelor, pentru fiecare lună debitul minimal absolut. Spălarea tre- bue efectuată în epoca desvoltării țânțarilor, adică între 1 Aprilie și 30 Septembrie în care timp se golește și lacul compensator. Debitul maximal de derivare a fost admis de 15 mc/sec. Din planul de exploatare rezultă că se derivă numai o parte din apa lalomiței lăsându-se un de- bit de servitute cum se vede în diagramele din pl. VIII și IX. Folosințele din aval ca morile și iriga- țiunile existente nu au de suferit de pe urma de- rivării unui debit parțial, deoarece servitutea s’a calculat de M. L. P. astfel, ca să nu fie lipsă de apă în aval, aceasta cu atât mai mult cu cât Crico- vul și mai jos Prahova aduc debite aproape de 2 ori cât toată Ialomița. Trebue menționat pentru liniștirea celor interesați că în timpul de secetă mare nu se derivă deloc apă din Ialomița ci se go- lește lacul Buftea creat pentru acest scop. Dea- semenea prin executarea lacului uriaș la Bolboci pe Ialomița superioară se va ameliora regimul râu- lui Ialomița. 2. Compensarea debitelor și aducerea apelor. Din pl. VIII și IX rezultă, că debitele derivate din Ialomița, la cari se adaugă acelea ale Colen- tinei, în general foarte reduse, variază în limite largi atât în decursul unui an, cât și în succesiu- nea anilor. Ori spălarea trebue asigurată oricare ar fi regimul hidraulic în funcție de diferiți ani, deci se impune o compensare a debitelor. Lacuri- le compensatoare trebue să acumuleze apa pe Colentina în aval de Ghimpați. Pe lângă lacurile existente, dealtfel destul de reduse ca volum de retențiune, s'a impus dela început crearea unui re- zervor mare, prin a cărui golire și umplere să se realizeze o compensare a regimului hidraulic. In acest scop s’a realizat în anii 1933—1935 lacul Buftea cu o suprafață de 308 ha. și un volum util de 9.600.000 mc. apă și se prevede în viitor, atunci când va fi nevoe, un al doilea lac la Vizu- rești de circa 8 mii. mc. Astfel rezerva de reten- țiune totală, inclusiv lacurile mici din amonte, va fi în viitor de circa 19.000.000 mc., iar astăzi de peste 10 mii. mc. Cu această rezervă sperăm să compensăm debitele acumulate în vederea împros- pătării lacurilor din aval. Aducerea apelor pe Valea Colentinei se asigură până la Mogoșoaia pe însuși talvegul Colentinei, bineînțeles, fiind prevăzută în viitor ameliorarea scurgerii debitului de 8 la 15 mc/sec. De asemenea se va întocmi un progiam de manevră a vanelor barajelor existente, a lacurilor de la Ciocănești, Oteteleșeanu și Mogoșoaia. Dela Mogoșoaia până la Montesquieu la coada amonte a lacului Băneasa superioară, se prevede în proectul general un canal de aducțiune pe ma- lul stâng al Colentinei, aceasta pentru a asana cursul mlăștinos al Colentinei prin drenare și us- care parțială. Căderea de circa 9 m., care rezultă la Montesquieu va servi în viitor fie pentru ame- najarea unei centrale hidroelectrice, fie pentru a- limentarea rețelei de spălare a străzilor și a cana- lizării orașului, alimentare pusă în paralel cu aceea provenită din Argeș. Pentru evitarea acestui canal, studiem acum o variantă, pentru regulari- zarea Colentinei în acest sector. https://biblioteca-digitala.ro 38 LUCRĂRI HIDRAULICE ÎN CURS DE REALIZARE ÎN JURUL BUCUREȘTILOR 3. Asanarea și sistematizarea lacurilor de Nord și Nord-Est a Capitalei. Uzinele Comunale au studiat mai multe variante pentru sistematizarea nouilor lacuri în jurul Bu- cureștiului, soluția adoptată fiind aceia expusă în cele ce urmează. Lacurile cari se amenajează în imediata apro- piere a Bucureștiului, formează un lanț de lacuri, și se asigură navigația ușoară și de agrement între ele prin ecluze. începând dela Nord-Vest cu lacul Băneasa superioară de 40 ha și 600.000 mc. apă, lac care nu trebue confundat cu Băneasa în- globată în Herăstrău, care este gata amenajat încă din toamna 1935, și are o suprafață de aproape 80 ha și o capacitate de 2.400.000 mc. Cotele nivelurilor apei sunt la Băneasa supe- rioară 81,00 și la Herăstrău 79,50 m. d. M. înce- pând dela Rondul Jianu în jos până la satul Tei se amenajează în anii 1936-37 un iac unic înglobând Floreasca și Tei de astăzi cu o pânză de apă res- pectabilă de 150 ha. și o capacitate de 3.500.000 mc. In aval de Tei bucla veche a Colentinei la Plum- buita-Ghica Vodă se părăsește și se creiază un ca- nal prescurtat până Ia Iacul Fundeni, care va avea o suprafață de 120 ha, o capacitate de 2.500.000 mc și o formă cu totul specială, impusă de condi- ția locală și de amenajarea viitoare a supercen- tralei termoelectrice de 100.000 kW Fundeni. Di- ferența de nivel între lacurile Floreasca—Tei la 75,50 și Fundeni 66 m. d. M. se va utiliza într’o centrală hidroelectrică similară cu aceea de la Ghimpați de 1.500 CP. și o producție anuală de peste 4.000.000 kWo/an. Cu aceste amenajări se termină etapa l-a a asa- nării lacurilor, urmând ca mai târziu probabil după anul 1940 să realizăm etapa Il-a anume, amenaja- rea lacurilor Pantelimon și Cernica precum și le- gătura de navigație industrială cu Dâmbovița, care la rândul ei va fi regularizată în acest scop. Deta- liile technice ale acestor lucrări urmează în capi- tolul următor. II. DESCRIEREA LUCRĂRILOR ÎNTREPRINSE ȘI PREVĂZUTE IN PROECTUL GENERAL. Descriem în cele ce urmeză în linii generale lu- crările technice, cari formează programul de asa- nare anunțat și nu insistăm asupra detaliilor, cari se fac în următoarele lucrări ale colaboratorilor mei, d-nii Inginerii : D. R. Corbu, A. Vuzitas și Gh. Vladimirescu. 1. Derivația lalomiței. Captarea apei se face imediat în aval de Comu- na Bilciurești într’un cot judicios ales. Nivelul la etiaj al lalomiței în acest punct este cam la cota 136,00 m. d. M. Un baraj fix nu putea fi adoptat din cauza pericolului inundațiilor, fiind limitat ni- velul maximal la cel mult cota 140 m. d. M. cât re- prezenta înaintea amenajării, creșterea apelor ce- lor mai mari. Debitul cel mai mare constatat a fost în trecut de 600 mc/sec, însă debitul așa zis ca- tastrofal este mai mare, deoarece la basinul de recepție de 1.090 kmp, debitul torențial cel mai mare care poate surveni la epoci rare depășește 1.000 mc/sec. De aceea s’a adoptat soluția mea, a- nume, un sistem mixt compus dintr’un baraj fix cu două secțiuni deversante de câte 24 m lărgime până la cota 136,50, între panouri executându-se două stăvilare cilindrice, metalice, mobile de câte 24 m lărgime netă și 25 m lărgime brută și cu o înălțime a cilindrilor plus a panourilor în formă de cioc de 2,50 m. Cilindrii pot fi ridicați electro- mecanic și de mână prin trolii și cremaliere, prin rostogolire potrivită deasupra apelor celor mai mari. Astfel secțiunea liberă plus aceea dela prize și vanele de spălare, asigură scurgerea debitului catastrofal la o cotă, care ni* depășește 140 m. d. M. Apele deversate printre culeele laterale și pila intermediară se amortizează în saltelele și planșele mobile din aval, evitându-se astfel eroziunile pe- riculoase dela baza barajului. Aceste forme le-am încercat înaintea proectării, în laborator. Pe malul drept se găsesc vanele de spălare a fundului și alăturat priza de apă dispusă după cele mai noi principii în vederea reducerii la minimum posibil a transportului de depozite solide în ca- https://biblioteca-digitala.ro 39 https://biblioteca-digitala.ro 40 https://biblioteca-digitala.ro LUCRÂRI HIDRAULICE ÎN CURS DE REALIZARE ÎN JURUL BUCUREȘTILOR naiul de derivație. Priza de apă constă dintr’o trompă de admisie prevăzută în față cu grătare metalice și praguri supra înălțate, după care ur- mează un canal de spălare a prizei echipat cu vane metalice. Admisia apei în canalul de deriva- ție se face prin trei vane acționate electromecanic, întreg uvrajul este traversat de o paserelă de ser- viciu. O atenție specială s’a dat executării funda- țiilor, cari s’au început din toamna anului trecut, și s’au terminat actualmente, aceasta din cauză că sondajele au arătat, că pe o adâncime de circa 20 m. talvegul este aluvionar și permeabil. De aceia am început de anul trecut execuția unui voal de ciment, injectat sub întregul uvraj, lucrare extrem de delicată și anevoioasă, care însă a reușit bine și asupra căreia va relata d-1 Ing. D. R. Corbu. In fig. 9, arătăm șantierul barajului Bilciurești și în fig. 10 priza de apă. Canalul de derivație s’a calculat cu o secțiune de apă utilă de 18 mp. la o adâncime maximă a apei de 2,10 m, pentru a transporta debitul maxi- mal de 15 mc/sec Ia o pantă a radierului canalului de 0,31 °/₀₀. Canalul este aproape în întregime de- bleiat în teren argilos foarte tare și impermeabil, arc secțiunea transversală trapezoidală cu lățimea la planul apei de 12 m. și taluzele înclinate la 1:1 */... Canalul care astăzi este aproape complet săpat se va căptuși lateral cu brazdă, iar la fund, cu un strat de pietriș comprimat. Canalul de derivație, care are lungimea de circa 9‘/₂ km. este străbătut de o serie de lucrări de artă ca : 17 poduri, 2 traversări de văi și drumuri de legătură axiale și traversale. Văile Cojasca și Crevedia sunt traversate de apeducte speciale, pentru a se asigura scurgerea naturală a debitelor acestor văi pe sub canalul nostru. Deversori spe- ciali și vane, asigură nivelul de apă din canal și permit a debita din surplusul de debit, o parte de apă pentru împrospătarea lacului Snagov, a cărui coadă urcă pe V. Cojasca, pe de altă parte pe V. Crevedia. La vărsarea canalului în V. Baranga, afluență a Colentinei, în dreptul Comunei Ghimpați se obține o cădere de apă variabilă între 9¹/, la 11 m, care poate fi amenajată într’o centrală hidroelec- trică, care am proectat-o pentru 1.500 CP cu 2 unități electrogene putând produce într’un an mai secetos 4, iar într’unul normal 6 milioane kWo/an, energie utilă pentru electrificarea rurală a Văii Colentina și pentru pomparea apei în uzinele „U. C. B.". Asupra acestor lucrări va conferenția d-l Ing. Gh. Vladimirescu. Fig. 11 reprezintă o secțiune a canalului de derivație. Lucrările de derivație sunt în curs de executare și la iarnă voi fi terminate. Astfel la primăvară, o parte din apele mari ale lalomiței vor lua noul https://biblioteca-digitala.ro 42 LUCRĂRI HIDRAULICE ÎN CURS DE drum spre București realizându-se astfel un prim și mare rezultat pentru asanarea lacurilor din ju- rul Capitalei. 2. Lacul compensator Buftea. Lacul Buftea s’a creiat în intervalul dela Noem- brie 1933 la Mai 1935 de către „U. C. B.“ prin um- flarea apelor în vasta cuvetă cuprinsă între bara- jul în dreptul bisericei Flămânzeni și a Parcului Știrbey și în amonte cu un braț spre Ciocănești, iai cu un altul pe V. Crevedia. Barajul ridică apele cu 5 m. la cota 105, corpul barajului fiind supra- înălțat însă pentru siguranță până la cota 107. Secțiunea barajului este trapezoidală și execuția s’a făcut ca dig de pământ cu nucleu de argilă și palplanșe adânci sub paramentul amonte. Dela fundații până la creastă, barajul are 8 m. înălțime și o lungime desfășurată, inclusiv aripile laterale și digul de ocolire al bisericii Flămânzeni de 300 m. 1. In acest baraj s’au făcut terasamente de https://biblioteca-digitala.ro REALIZARE ÎN JURUL BUCUREȘTILOR aproximativ 150.000 mc. In fig. 12 se vede digul secundar și lacul, iar în fig. 13 barajul Buftea. Descărcarea apelor s’a realizat pe malul drept prin uvraje speciale, anume: admisia apei se face printr’un uvraj de beton armat prevăzut la intrare cu grătare dese și două vane-șubăre precum și două vane stăvilare. Apele descărcate trec prin două conducte de beton armat de câte 1,5 m în spre saltelele de amortizare de construcție specială cu 2 rânduri de crenele distrugătoare de energie și planșe de ștejar oscilante pentru a micșora eroziunile fundului și malurilor. Figura 14 arată saltelele descărcătorului Buftea. Un deversor liber asigură, pentru ori ce eventua- litate, ca nivelul să nu crească peste cota 105,50 chiar la apele cele mai mari de 25 mc/sec cât poate aduce Colentina și derivația lalomiței. In fig. 12 am arătat fotografia parțială a lacului, iar în pl. X se reprezintă lacul Buftea cu amplasamentul lu- Fig. 14. —• Descărcarea apelor și distrugătorul de energie dela Buftea. crărilor executate. Dintre acestea, menționăm încă sumar următoarele : două șosele de legătură peste lac, una la Rebegești—Crețulești și cealaltă la Crevedia. Ambele traversări de lac s’au făcut prin terasamente ridicate la cota 107 și 3 poduri largi de lemn. De asemenea, interesantă este lucrarea ridicării bisericii dela Rebegești, monument isto- ric interesant din secolul al XVI-lea, care datorită inițiativei d-lui Ing. N. G. Caranfil a putut fi sal- vată de inundații. Biserica intra anume în zona de umflare a apelor cu aproape 4 m. Studiile mele și ale d-lui Ing. D. R. Corbu au demonstrat că bi- serica poate fi ridicată fără a fi demontată, lucru care dealtfel a reușit pe deplin și mai ales este in- teresant a releva că acest masiv de peste 800 tone deși fisurat și degradat de vremuri, a putut fi ridi- cat anul trecut în condițiuni extraordinar de bune astfel, că astăzi acest falnic monument perfect https://biblioteca-digitala.ro 44 LUCRĂRI HIDRAULICE ÎN CURS DE consolidat, domină de pe nouile temelii frumosul lac Buftea. Asupra lucrărilor de ridicare se va re- lata în partea a IlI-a a acestei publicațiuni. 3. Canalul Mogoșoaia-Băneasa și lacul Bă- neasa superioară. Canalul se va deriva din actualul lac Mogoșoaia urmărind coasta relativ înaltă pe malul stâng a teaua apei industriale, care se va executa mai târ- ziu în legătură cu apa derivată din Argeș. Lacul Băneasa superioară se întinde dela Mon- tesquieu în jos până la lacul Băneasa, care a fost înglobat în Herăstrău. Suprafața de 40 ha. este astăzi ocupată în cea mai mare parte de mlaștină și va fi inundată, după curățirea fundului și exe- cutarea terasamentelor, de nivelul apei supraînăl- Colentinei până în aval de fosta fabrică de cără- midă Montesquieu, pe o distanță de 10 km. Sec- țiunea tip a canalului este cea trapezoidală de 20 mp., care la debitul maximal instalat de 15 mc/sec necesită o pantă de 0,31%₀. Cota lacurilor Mogo- șoaia respectiv Băneasa superioară fiind 92,10 și 81,0 m. d. M. la Montesquieu se produce o cădere de 11,10 m, care se va amenaja cu un rezervor su- perior, legat prin 3 conducte metalice sub presiune de câte 1,50 m. fie cu centrala hidroelectrică, fie cu un distrugător de energie și o conductă cu re- țat la cota 81,— prin stăvilare mobile situate amonte de insulă, deasupra podului șoselei Bă- neasa. Pe malul stâng se prevede o ecluză pentru navigația de agrement. 4. Lacul Herăstrău. Acest lac, astăzi asanat și pus în funcție, ocupă o suprafață de aproape 80 ha și conține 2.400.000 mc. apă la nivelul 79,50 m. d. M., cum arată planșa XI. Suprafața era ocupată înainte de sistematizare https://biblioteca-digitala.ro REALIZARE ÎN JURUL BUCUREȘTILOR 45 în cea mai mare parte de mlaștini și stuf, iar mar- ginile de gropi, rămase de pe urma exploatărilor de cărămidării și de pietriș, gropi umplute de de- pozite de gunoaie. Tot în acest nou și frumos lac s'a înglobat și fostul lac Bâneasa. Lucrările au constat din terasamente de aproape 300.000 mc. și amenajări de maluri. Umflarea apelor s'a făcut printr’un baraj de 5 metri, executat ca dig de pă- mânt în dreptul rondului șoselei Jianu. Descărca- rea apelor mari se face printr’un uvraj special (a se vedea fig. 15 și 16), care cuprinde pe lângă două stâvilare plane și două sifoane automate de tip special, menite a descărca împreună cu stăvi- larele un debit de ape mari de 40 mc/sec. In față uvrajul este prevăzut cu grătare metalice dese, iar în aval cu un sistem distrugător de energie prin saltele de apă, dublu rând de crenele și praguri, precum și planșe de lemn de amortizare. Adâncimea apei variază între 2 și 5 m, care împreună cu consolidarea malurilor asigură lacul în contra desvoltării faunei acuatice și prin spălare se evită reproducerea țânțarilor. In viitor după amenajarea lacurilor din aval se va construi pe malul stâng al barajului o ecluză, pentru navigația ușoară și de agrement. S’au mai amenajat 3 insule artificiale, cari contribue la pi- torescul lacului nou creiat. In fig. 17—27 se arată câteva fotografii ridicate din aceleași puncte înain- te și după asanare. Se vede din aceste puține do- cumente cum am transformat mlaștinile și gropile într’un lac pitoresc, care favorizează amenajarea Parcului Național limitrof, precum și instalarea Expoziției 1936, care din imboldul stăruitor al d-lui Primar general Al. Donescu, s’a amenajat în- tr’un tempo american, necunoscut la noi până în prezent. 5. Lacul Floreasca Tei. Lucrarea care s’a început în continuare în acest an cuprinde amenajarea zonei cuprinse astăzi de mlaștinile și gropile Floreasca și Tei, așa cum a- rată vederea de ansamblu a lacurilor din planșa XI. Nivelul băltoacelor este astăzi diferit în această zonă și anume în Floreasca avem la ape mici cota 74, iar la Tei 71 m. d. M. Prin desființarea stăvi- larelor de lemn dela Floreasca și terasamente de aproape 600.000 mc, atât pe fundul lacurilor, cât și pentru sistematizarea malurilor, se creiază o cuvetă de o capacitate de 3.500.000 mc. și o su- prafață de apă de 150 ha. cu o lungime desfășu- rată de aproape 5 km. Nivelul se va ridica prin- tr’un baraj mai mare, de aproape 9 metri, execu- tat la Tei în locul actualului stăvilar mic de lemn, la cota 75,70 inundând întreaga cuvetă Floreasca și Tei. Prin tăerea diferitelor bucle și peninsule se lărgește lacul pe alocuri la 500—600 metri, permi- țându-se astfel crearea în raza Municipiului a unui adevărat lac elvețian. Descărcarea apelor mari se face după conceptul meu printr’un uvraj de Fig. 16. — Funcționarea sifonului automat care descarcă apele din Herăstrău în Floreasca. descărcare special, situat pe malul stâng al bara- jului, uvraj care lucrează simultan : ca simplu de- versor la ape mici, ca sifon automat la ape mari și ca descărcător și spălător de fund necesar go- lirei complete a lacului. Pentru scurtarea drumului navigabil se taie bucla scurtă între Tei și Ghica Vodă printr’un canal navigabil de 25 m lărgime, prevăzut la capătul aval pe de o parte cu o ecluză de navigație, pe de altă parte cu o centrală hi- droelectrică de 1.500 CP. și o producție de https://biblioteca-digitala.ro 46 LUCRĂRI HIDRAULICE ÎN CURS DE https://biblioteca-digitala.ro REALIZARE ÎN JURUL BUCUREȘTILOR 47 Fig. 19. — Gropile în dreptul grajdurilor Marghiloman. https://biblioteca-digitala.ro 48 LUCRĂRI HIDRAULICE ÎN CURS DE Fig. 21. - Balta și mlaștina Herăstrău :n dreptul Rafinăriei Petrol-Blok. 4 la 6 mii. kWo/an, utilizând căderea de aproape 10 metri între lacurile Tei și Fundeni. Ambele uvraje descrise mai sus descarcă un debit de 40 mc/sec. Vederile 28 și 29 arată coada amonte a lacului Floreasca amenajate par- Fig. 22. — După asanare s’a creiat acest lac. țial în cursul iernei trecute, iar în fig. 30 și 31 se arată câteva vederi, cari ilustrează tristul as- pect al băltoacelor Floreasca și Tei, aceasta pen- tru a se arăta în anul viitor diferența față de situa- ția, care se va realiza. Fig. 32 arată locul unde se va construi noul baraj Tei. Și în jurul acestui mare lac Floreasca-Tei se prevede o zonă verde de Parc Național unită cu acelea din jurul lacului din amonte Herăstrău. 6. Lacul Fundeni. După tăerea buclei Tei Plumbuita-Ghica Vodă, un canal de 1.500 m lungime și 30 m lărgime, construit așa de larg pentru a permite amenaja- rea unei navigații industriale legată cu Dâmbovița și Argeș-Dunăre, leagă lacul Floreasca-Tei de acela care se va amenaja la Fundeni. In actuala si- tuație la Fundeni așa cum arată parțial vederea https://biblioteca-digitala.ro https://biblioteca-digitala.ro PL.vn PLAN GENERAL DE ASANARE Bilciuresti BARAJ Cojasccu Bujoreartccb OlogenL Cana! de fugă 1PAȚI Ghimpați Peris Vizor ești Bruhdești lobroșești Târicabeștb Cwfticerw Cociocul dărlăsești Orarul FâlroiamL regești FLajnauzeni icni [PR/ZA APEI Ștrfănrștii de Căderea de apă Hz Ogrezt BARAJUL TE! Tântiwa ’75.5om.d. CENTRALA Șl ECLUZĂ^. YuvvWx Rezervoare Paidrlimorr Slobozire BARAJ ȘlECLUZ^i [BARAJ Scara va.ca\ SzaozHa. V₌9,bm/f. ▼ Niv.max105m.dNi BARAJ Șl ECLUZĂ ^^^Cana! navigabil loliiitinid din ^^^\Peal' 8 =750 Ha. V-ismilmc II ▼ sem.d.N.M. Cana! de derivație L=9inm. 8 z îs m.p. Qz 15 m.c/sec A SzifoHa.Vzo,6mi/m.c A ▼ 80,5m.d.N.M. \_^w\ VaxxY^Wmovx 8z200Ha \/z5mil.m.c. r ok-m.d.N.M Canal de aducțiune k 8 Z 18 mp R= 15 m.c/sec ■.77H^l. Vz2,3mil.mi 7p,50m.dNM\ Conducta de aducțiune L=22lf-00m. f-=1,9m. LegăLuro de navigație cu Dâmbovița "***-*w^_ ECLUZĂ 'S=i2oHa.V=25mil m.c ▼ sem.d.N.M. CAPTAREA IALOMIȚEI ▼ 139,00 m.de N.M. Biserica ridicată și șoseaua de traversare kBuhea I ■ BUVTE/X B^RAJ I ECLUZA/ ¹⁵⁰da V=³'⁶ m'dm ⁰ MARVAN. MARVAN. S.A.R. MARVAM. s.a.r. https://biblioteca-digitala.ro REALIZARE ÎN JURUL BUCUREȘTILOR 49 Fig. 23. —• Altă vedere din cuveta centrală Herăstrău. fig. 33, Colentina formează o baltă șerpuitoare, care poate fi amenajată în diferite feluri. Proectul nostru a fost bazat pe considerația de a creia pe lângă ceva frumos și un lucru util, anume : Capitala care se găsește într’o desvoltare verti- ginoasă, are nevoi energetice crescânde astfel că, electrificarea totală a zonei Municipiului împreună cu aceea a industriilor, cari astăzi încă au centrale electrice proprii, în general nerentabile, necesită crearea unei noi supercentrale termoelectrice de mare putere. Actualele uzine dela Grozăvești și Filaret nu mai sunt susceptibile de mărire din cau- za spațiului redus și a lipsei apei de răcire. După sugestiile d-lui Ministru N. G. Caranfil am studiat posibilitățile technice de înființare în viitor a unei centrale mari termoelectrice de 100.000 kW. în le- gătură cu amenajarea lacurilor. Debitul de răcire a condesatorilor unei asemenea uzine este foarte mare și anume de circa 8 mc/sec. și nu găsim alte posibilități mai favorabile, decât pe lacurile noui. Din toate punctele de vedere lacul Fundeni este cel mai indicat pentru a servi drept răcitor al su- percentralei viitoare, deoarece aci găsim normal cei 8 mc/sec, iar în epocile când debitul este mai mic, ne servim de un circuit închis, de apă, favo- rizat de forma șerpuitoare a lacului, așa cum l-am conceput. In aceste timpuri când debitul dispo- nibil natural plus acela provenit din Ialomița și lacul rezervor Buftea este insuficient, se refulează apa caldă în partea amonte a lacului Fundeni. Apa caldă se amestecă cu apa lacului și pe parcursul de aproape 5 km. în jos pe o suprafață de 120 ha. și un volum de 2.500.000 mc. se răcește suficient, pentru a fi asiprată de pompe speciale de joasă https://biblioteca-digitala.ro 50 LUCRĂRI HIDRAULICE ÎN CURS DE https://biblioteca-digitala.ro REALIZARE ÎN JURUL BUCUREȘTILOR 51 Fig. 27. — Vedere spre una din cele trei insule creiate artificial pe lacul Herăstrău. Fig. 28. — Cuvetă Floreasca în aval de sifonul automat, în care apele se vor umfla în primăvara anului 1937. Fig. 29. — Vedere parțială de pe lacul Floreasca asanat în dreptul pădurii Jianu. https://biblioteca-digitala.ro 52 LUCRĂRI HIDRAULICE ÎN CURS DE Fig. 30. — Lucrările de excavare a fundului viitorului lac Floreasca sunt dificile din cauza apei și nămolului. presiune și debit mare dela fundul lacului din aval. Astfel în orice anotimp asigurăm o funcționare ne- întreruptă a uzinei noui. Lucrările acestea se prevăd ca ultimile din eta- pa l-a de amenajare a lacurilor și aproximativ în anii 1939/40. Crearea lacului Fundeni necesită terasamente de aproape 300.000 mc și construirea unui baraj care ridică planul apei la cota 66, baraj relativ mic prevăzut cu descărcarea de ape mari si o ecluză mai mare industrială (a se vedea planșa XII). Lacul Fundeni va servi în viitor drept port industrial al Capitalei, port a cărui rentabili- tate și utilitate în viitor este indiscutabilă. Și în trecut s’au studiat, bineînțeles pe alte baze, po- sibilitățile de amenajare a navigației și a portului industrial al Capitalei de d-nii: Al. Davidescu, D. Leonida, Gr. Vasilescu și D. Pavel. 7. Lacurile Pantelimon și Cernica. Etapa a 11-a de amenajare o formează după proectul meu, amenajarea lacurilor Pantelimon și Fig. 31. — Vedere asupra sectorului de lac Floreasca care este în curs de asanare. https://biblioteca-digitala.ro REALIZARE ÎN JURUL BUCUREȘTILOR 53 Fig. 32. —■ In fund se va ridica în primăvara anului 1937 barajul de 9 m înălțime dela Tei. Cernica împreună cu legătura navigabilă cu Dâm- bovița. Aceste lucrări bineînțeles fiind foarte costi- sitoare, le prevedem într’o etapă mai îndelungată, probabil 1940—1950. Intre Fundeni, a cărui amenajare după cum s’a expus mai sus este mai mult decât o simplă nece- sitate și balta Cernica, se întinde astăzi talvegul șerpuitor al Colenținei, care nu poate fi transfor- mat navigabil decât în două feluri, anume : fie prin executarea unui lung canal industrial, fie prin crearea unui nou lac. Ultima soluție este deși mai costisitoare, mai rațională, deoarece se sporește suprafața de ape, prin a cărei vaporizare se con- tribue la ameliorarea climatului Bucureștiului. La- cul care poate fi amenajat prin executarea unui baraj în punctul situat cu 750 m aval de podul Pantelimon, ridicând planul apei la cota 64 m. d. M., va avea o suprafață de lac de peste 200 ha și o capacitate de apă de peste 5.000.000 mc, așa cum arată planul expus la scară redusă in planșa XII. Fig. 34 arată locul unde se vor exe- cuta stăvilarele Pantelimon. Printr’o nouă și penultimă ecluză se creiază le- gătura navigabilă cu lacul Cernica. Cernica de astăzi constă mai mult dintr’o de- presiune acoperită aproape integral cu stuf cu pu- țină apă stătătoare, care în schimb este cu atât mai Fig. 33. — Vedere parțială a bălții Fundeni. https://biblioteca-digitala.ro 54 LUCRĂRI HIDRAULICE ÎN CURS DE Fig. 34. — Cuvetă viitorului lac Pantelimon. In fund se va construi un baraj care duce spre Cernica. ecluza finală, care asigură o navigație între cotele 58 și 52 pe Dâmbovița, presupusă că va fi ame- najată la rândul ei. 8. Legătura de navigație cu Snagovul. Un proect care a fost schițat de d-1 Ing. N. G. Caranfil. îl constitue legătura navigabilă între Sna- gov și lacurile București. Soluții technice sunt mai multe și nu insistăm asupra lor, deoarece, aceste lucrări cad într’o epocă viitoare și vor suferi încă multe modificări. infectată de țânțari și vegetație intrată în putre- facție. Figura 35 reprezintă cuvetă lacului. Ridicându-se cota apelor la 58 m. d. M. se poate creia un lac artificial dintre cele mai mari, căci am avea o suprafață de 750 ha și o capacitate de peste 15.000.000 mc de apă. Insulele Cernica ră- mân deasupra apei, astfel că Mănăstirile St. Gheorghe și Cernica împreună cu restul construc- țiilor, toate admirabile și pitorești așezăminte, vor domina noul lac, care încoronează măreața operă începută și sperăm să fie desăvârșită de către Uzi- nele Comunale București. Lacul Cernica se obține așa cum arată planșele XII și XIII printr’o îndiguire joasă de numai 1,5 la 2 m în schimb întinsă peste întreaga luncă care desparte Colentina de Dâmbovița. Tot aici se va amenaja noul canal de legătură cu Dâmbovița și Fig. 35. —■ Imensa suprafață de baltă și stuf dela Cernica. III. ORGANIZAREA LUCRĂRILOR. Această grandioasă operă de asanare și siste- matizare a lacurilor precum și a aducerii lalomiței la București, operă realizată parțial până în pre- zent și continuată până la sfârșit, am schițat-o numai sumar în cele de mai sus. Dacă, cu toate că trecem prin timpuri grele, „Uzinele Comunale Bu- curești“ au pășit la realizări de așa mare anver- gură și de utilitate publică, aceasta se datorește capacității de organizare și inițiativelor technice și financiare ale Directorului general d-1 Ing N. G. Caranfil, astăzi chemat ca Ministru la alte înfăp- tuiri și mai mari. Deasemenea, trebue remarcat deosebitul interes și entusiasm pentru aceste lu- crări, a fostului Primar general d-1 Dem. Dobrescu și a d-lui Primar general Al. Donescu, care pe lângă alte lucrări edilitare, putem să spunem epo- cale pentru Capitală, a dispus și de înfăptuirea Parcului Național în jurul lacurilor noastre, deo- camdată în zona Expoziției București 1936. Realizările Uzinelor Comunale sunt dirijate din 1935 de d-1 Director general Ing. Th. Rădulescu. iar Direcția technică dela 1934 încoace de sub- semnatul. I. Organizarea lucrărilor de asanare a lacurilor. Direcția lucrărilor : Director technic Dr.-Ing. Dorin Pavel, controlul și execuția se face prin https://biblioteca-digitala.ro REALIZARE ÎN JURUL BUCUREȘTILOR 55 Serviciul Lucrărilor Noui condus de d-1 Ing. D. R. Corbu. secondat de numeroși ingineri ai serviciu- lui, d-nii : A. Vuzitas, Gh. Vladimirescu, E. Ba- cinschi, Eftatopol, I. Hiigel. Const. St. Felix. St. Blezu și alții. Lucrările se execută parte în regie, parte în antrepriză. Până în prezent au executat lucrări pe baza licitației publice : întreprinderile Generale Tiberiu Eremia, Ing. H. lasz. Ing. Dem. FI. Bal- douin, Ing. E. Prager și Societatea ..Edilitatea". 2. Realizările până în prezent și programul de viitor. Lucrări complet terminate : Lacul compensator Buftea pus în funcție în 1935 cu barajul Buftea, șoselele și podurile noi Rebegești, Crețulești-Cre- vedia, biserica Rebegești, apoi lacul Herăstrău umplut în toamna anului 1935, împreună cu lu- crările anexe. Lucrări in curs de executare : Barajul pe Ialo- mița și canalul de derivație lalomița-Colentina, ambele lucrări terminate în iarna 1936. Lucrări abia incepute : Lacul Floreasca și Bă- neasa superioară. Programul de viitor : Lacurile Floreasca-Tei și Băneasa superioară de terminat în 1937 ; Lacul Fundeni și canalul Mogoșoaia-Băneasa în anii 1939 și 1940 ; Lacul Pantelimon și Cernica îm- preună cu portul industrial al Capitalei și legătura de navigație cu Dâmbovița și Argeșul în etapa ul- timă 1941 la 1950. B) PROECTUL ADUCERII APEI INDUSTRIALE DIN ARGEȘ. Capitala este alimentată astăzi numai cu apă potabilă provenită din trei surse diferite, anume : Filtrele dela Arcuda, cari debitează aproximativ 50 la 60% din debitul total consumat de oraș, apoi uzinele de pompaj a apei dintr’un foarte mare număr de puțuri și colectoare la Ulmi și Braga- diru. Cantitatea anuală de apă pompată în rețea este de ordinul a 35 mii. m. c. din care aproape o treime se consumă pentru nevoi edilitare și spăla- rea orașului. Cum pe de o parte stropitul străzilor și grădini- lor publice, sporite în ultimul timp, cu apă potabilă scumpă, este o soluție incompletă și provizorie, cum pe de altă parte orașul are nevoe de apă mai mult ca înzecită pentru a putea fi întreținut curat, și în fine pentru acoperirea nevoilor de apă de răcire a uzinei Grozăvești, se studiază de subsem- tul proectul alimentării cu apă industrială eftină provenită din Argeș. Acest proiect se bazează pe sugestiunile d-lui Ing. N. G. Caranfil. Calculele făcute arată că avem nevoe de o can- titate de apă industrială anuală de 70 mii. mc. în afară de cei 35 mii. mc. apă potabilă consu- mată astăzi, iar debitul maximal instalat va fi de 3,0 mc/sec. Această cantitate va fi suficientă pentru a aco- peri nevoile de spălare a străzilor, alimentarea cu apă a parcurilor, cascadelor și fântânilor arteziene, cari se vor construi, spălarea canalizării orașului, completarea cu apă de răcire a uzinei Grozăvești și alimentarea cu apă industrială a fabricelor. I. CAPTAREA ȘI PRIZA APEI. Captarea apei se prevede astfel, ca să obținem suficientă pantă hidraulică de scurgere sub pre- siune la viitoarele rezervoare de apă industrială, situate pe terasa de sud a Orașului. Punctul de captare cel mai favorabil l-am găsit pe Argeș la Ogrezeni-Crivina, Ia o distanță de 22,4 km de București, unde cota apelor la etiaj este aproape de 100 m. d. M. Captarea se face prin ridicarea planului apei cu 1 m, la cota 101, prin- tr’un dig înfundat pe o lățime de râu de 130 m, lă- sându-se pe malul stâng așa cum arată fig. 36 și două vane de spălare de fund. Priza de apă ampla- sată pe malul stâng constă dintr’o trompă de ad- misie prevăzută cu grătare rare în față, apoi cu re- dane și vană de spălare a intrării în priză, unde se depune pietrișul mai mare. Urmează după vanele de admisie două decantoare cu spălare automată https://biblioteca-digitala.ro 56 LUCRĂRI HIDRAULICE ÎN CURS DE Fig. 36. — Barajul și priza de apă pe Argeș. Fig. 37. — Locul unde se va construi barajul pe Argeș. sistem Dufour, dimensionate astfel ca să decanteze nisipurile cele mai fine. Având în vedere scopul urmărit, apa nu se filtrează. Figura 37 arată locul captării. Basmul de recepție al Argeșului la locul de captare este de 4328 km.p. Regimul hidraulic al Argeșului este cunoscut pe de o parte din înregistrările nivelurilor la mirele M. L. P. la Bănănai, pe de altă parte prin măsu- rători de debite directe în secțiunea mirei „U. C. B.“, situată în amonte de locul de captare. Debitele medii lunare calculate ca medii din anii 1929—1933 sunt următoarele : https://biblioteca-digitala.ro REALIZARE ÎN JURUL BUCUREȘTILOR Jan. Febr. Martie Aprilie Maia Junie 17,18 16,28 27.99 39,50 86,34 70,49 Julie Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. 39,75 28,12 27,43 25,12 31,29 24,16 Debitul modul, adică media anuală este pentru un an hidrografic normal de 36,14 mc/sec și a osci- lat în anii de observație între 29,54 și 45,90 mc/sec. Constatăm că derivarea unui debit mediu de 2,22 mc/sec și a unui debit maximal de 3 mc/sec, pentru care se dimensionează uvrajele, se poate face fără nici o influență pentru folosințele din aval. Intr’adevăr chiar în timpul etiajului, pe Argeș va mai rămâne un debit de 6,0 la 9,0 mc/sec. . II. ADUCȚIUNEA APEI. Ridicările de teren exacte au fost efectuate în cursul iernei 1935/36 și traseul îl reprezentăm schematic și la scară redusă în fig. 38. Lungimea totală este de 22.400 m. 1. până la rezervoarele Cotroceni. Cum terasa de Sud a orașului permite construirea de rezervoare servind drept castele de apă, cu cota maximă a apei la 90 m. d. M., cons- tatăm că parta hidraulică disponibilă este de O,5%o- Cu această pantă se poate asigura debitul maximal de 3,0 mc/sec printr’o conductă circulară sub presiune, de D = 2,0 m diametru interior, executată din beton armat. Un canal deschis nu poate fi admis dela început, pentru următoarele motive : terenul are depresiuni și ondulațiuni, deci traseul este dificil ; canalul https://biblioteca-digitala.ro 58 LUCRĂRI HIDRAULICE ÎN CURS DE urmărind pe majoritatea parcursului, șoseaua Militari-Ciorogârla, apa din canalul deschis ar ii infectată de murdării și praf ; în sfârșit o tranșee deschisă mai ales în zonele cu tăeturi adânci ne- cesită o zonă largă de expropriere, al cărei cost ri- dicat în apropierea Bucureștilor grevează defavo- rabil investițiunile. III. REZERVOARELE BUCUREȘTI. Ținând seama de faptul că pe terasa de Sud a orașului suprafețele libere sunt reduse și nu găsim suficient loc pentru rezervoare grupate la un loc, pe de altă parte având în vedere nevoile de apă- rare pasivă, am preconizat mai multe rezervoare de capacitate redusă, legate între ele prin conducte de beton armat sau beton centrifugat. Acest din urmă dispozitiv asigură o presiune hidrostatică mai uniformă în rețeaua de apă industrială. Faptul că aducțiunea poate aduce în orice epocă debitul instalat, contribue la reducerea la minimum a ca- pacității rezervoarelor la 2.000 mc., construite mai mult sub forma de castele de apă pentru asi- gurarea presiunei hidrostatice. IV. REȚEAUA DE APA INDUSTRIALĂ. Rețeaua nu poate fi precizată de pe acum fiind în funcție de crearea cascadelor și fântânilor pu- blice, pe de altă parte de necesitățile încă necu- noscute ale industriei din raza orașului. Totuși în planșa XIV arătăm o schemă a rețelei, susceptibilă la modificări, compusă din artera de joasă presiune și conducte de serviciu. Cum în rețeau industrială nu se cere o presiune mare, ne mulțumim cu căderea liberă știind că cel puțin în zonele mai joase ale orașului putem asigura o presiune hidrostatică de 8 la 15 m. La presiuni așa de mici putem executa din motive de eftinătate conductele din tolă de oțel, sau beton centrifugat. Rețeaua va avea o lungime de 38 km. artere de dimensiuni variind între 0,4 și 1,0 m și 68 km con- ducte de serviciu între 0,2 și 0,4 m diametru. Efectuarea acestor lucrări se prevede într’o etapă de 10 ani, ținând seama de investițiile însemnate și de durata de executare a unor canalizări atât de întinse. Lucrări de acest soiu vor contribui la mo- dernizarea Capitalei, căci trebue înțeles că nu este suficient a se sistematiza și construi cu viteză a- mericană în acest oraș, ci trebue și ținut orașul curat, ceea ce astăzi nu se poate face din lipsă de C) REGULARIZAREA DÂMBOVIȚEI INFERIOARE. Dâmbovița servește astăzi numai drept colector principal al canalizărilor orașului și de aceea tre- bue să dăm multă atenție ameliorării regimului de scurgere a apelor pe Dâmbovița. Prin regularizarea Dâmboviței în zona orașului și în jos până la Tânganul, nu s’a rezolvat proble- ma scurgerii favorabile a apelor. Aceasta cu atât mai mult, cu cât dela Tânganul în jos, s’au instalat o serie de 7 mori, cari provoacă remuuri succesive în cursul apei. Cum la aceste mori nu se spală depozitele solide, acestea se depozitează în amon- te ridicând treptat nivelul talvegului și al apei. Fenomenul se propagă în sus pe timp ce trece. Remuurile de depozite reprezintă câțiva metri înălțime și s’au resimțit și se resimt și în raza ora- șului. „Uzinele Comunale București” au fost nevoi- te a drena Dâmbovița pentru că din cauza umflării apelor, canalizările orașului intrau sub presiune și refulau apa în subsoluri. Dacă mai adăugăm la acest mare neajuns, și situația zonelor inundate de mersul șerpuitor al Dâmboviței, zone infectate de paludism și alte maladii, vedem cât de importantă este problema regularizării Dâmboviței inferioare. https://biblioteca-digitala.ro REALIZARE ÎN JURUL BUCUREȘTILOR 59 In această privință s’au făcut studii atât la Mk nisterul Lucrărilor Publice, Direcțiunea Apelor, cât și la „Uzinele Comunale București". Traseul șerpuitor de circa 37 km lungime se regularizează prin indiguiri și săpare a fundului Dâmboviței, dându-i o formă regulată trapezoidală Fig. 39. — Regularizarea Dâmboviței inferioare intre București și confluența cu Argeșul. Fig. 40. — Dâmbovița șerpuește în șesul și zonele inundabile și insalubre. Fig. 41. — Morile pe Dâmbovița creiază remuuri dezas- troase pentru sănătatea publică și canalizarea Capitalei. https://biblioteca-digitala.ro 60 LUCRĂRI HIDRAULICE ÎN CURS DE REALIZARE ÎN JURUL BUCUREȘTILOR combinată și prin tăerea buclelor realizând o lun- gime de 27 km. așa cum arată fig. 39. Prin desfiin- țarea morilor dela Tânganul la Budești pe Argeș și prin scurtarea parcursului cu 10 km se obține o pantă suficientă pentru a permite scurgerea debite- lor Dâmboviței și a apelor derivate din Ialomița și Argeș, cari reprezintă împreună un maximum nor- mal de 42 mc/sec (a se vedea fig. 40—41). Sec- țiunea se studiază astfel ca să fie utilă și pentru navigația industrială ușoară în legătură cu lacu- rile București. Transportul pe apă a materialelor de construcție și altor mărfuri grele și construirea portului Pantelimon și a ecluzelor între lacuri, ne arată cât de importantă este această lucrare a cărei realizare nu va întârzia prea mult. Ca încheere, mulțumim : d-lui Primar general Al. Donescu, d-lui Primar /. Săbăreanu, d-lui Mi- nistru N. G. Caranfii și d-lui Director general Th. Rădulescu, cari încurajează aceste lucrări de inte- res general, încurajare care este necesară tocmai acum, când trecem prin vremuri atât de grele. Noi inginerii suntem mulțumiți, că putem contribui la realizarea lucrărilor technice importante, cari vor reforma în mare măsură aspectul Capitalei. https://biblioteca-digitala.ro PARTEA IlI-a BARAJELE PROECTATE Șl ÎN CURS DE EXECUTARE LA ASANAREA LACURILOR DE INGINER D. R. CORBU ȘEFUL LUCRĂRILOR NOUI „U. C. 0." https://biblioteca-digitala.ro https://biblioteca-digitala.ro BARAJELE PROECTATE ȘI LA ASANAREA IN conferințele precedente d-1 Ing. Nicolae G. Caranfil, Ministrul Aerului și fost Director ge- neral al „U.C.B.", a arătat perspectivele ce se deschid pentru capitala țării prin asanarea mlaști- nilor din vecinătatea ei și crearea unei zone de lacuri sistematizate, iar d-1 Dr.-Ing. D. Pavel, Di- rector technic, a arătat in linii generale proectul acestor lucrări și programul de realizare. Urmează descrierea detaliată a lucrărilor de asanare și motivarea soluțiunilor adoptate în proectele după care se execută aceste lucrări. Subiectul conferinței „Barajele proectate și în curs de executare la asanarea lacurilor" arată că vom descrie numai o parte din aceste lucrări. In afară de baraje mai sunt celelalte lucrări cari completează ansamblul lucrărilor de asanare : ca- nale de derivație, sistematizări, ecluze, poduri, etc. și toate lucrările hidraulice necesare asanării des- pre care vor conferenția d-nii Ing. : A. Vuzitas și Gh. Vladimiresctt, cari au colaborat la proectarea și conducerea lucrărilor. Planșele prezentate în această conferință au un caracter intuitiv. Proectele lucrărilor cu detaliile de calcul complet au fost înaintate la Consiliul Technic Superior care le-a verificat și aprobat cu jurnalele No. 231/1932 și No. 125/1935. înainte de a intra în descrierea de detaliu a ba- rajelor, vom menționa că barajele acestea au pro- ’) Conferință ținută la Societatea Politecnică la 2 Martie 1936 în ciclul organizat de Institutul Român de Energie (1. R. E.). IN CURS DE EXECUTARE LACURILOR¹) de Ing. D. R. CORBU porții neînsemnate față de dimensiunile uriașe ale marilor baraje din străinătate. Deși în proporții mici, totuși pentru technica românească, lucrările acestea prezintă un interes deosebit atât pentru rezultatele cari se vor obține prin asanare cât și prin noutatea soluțiunilor adoptate la proectare și mulțumim d-lui Președinte al „I.R.E." că ne-a dat posibilitatea să facem cunoscut pe această cale ac- tivitatea desfășurată de „U. C. B." în această di- recțiune. Barajele au fost proectate cu scopul de a reține și de a ridica în spatele lor nivelul apelor din lacu- rile ce vor fi asanate sau din râurile din care se face o derivare de ape necesare alimentărei lacu- rilor. https://biblioteca-digitala.ro 64 BARAJELE PROECTATE ȘI IN CURS HIDROGRAFIA RÂURILOR COLENT1NA ȘI IALOMIȚA. Pentru justificarea soluțiunilor adoptate la proectarea acestor baraje, este necesară o expu- nere scurtă a hidrografici râurilor care alimentează aceste lacuri. Mlaștinile care vor fi asanate și transformate în lacuri sistematizate sunt situate pe valea râului Co- lentina care are un curs lent și sinuos, atingând marginea de N-E a Capitalei. a) Colentina. Basinul râului Colentina dela is- voare și până la București are 390 km. p. ; după forma lui lunguiață cât și după mlaștinile care se înlănțuesc pe valea lui, arată că avem un basin de calitate hidrografică inferioară. Isvorând din regiunea deluroasă, este natural ca debitele în cursul verii să aibă variații cari, după cum se va vedea din diagramele măsurătorilor pe ultimii ani, fac ca, în timp de secetă, mlaștinile depe parcursul lui să nu aibă suficientă scurgere și să devină focare de desvoltare a țânțarilor și agenților diferitelor maladii. Regimul hidraulic al râului Colentina a fost sta- bilit pe bază de observațiuni directe de nivel fă- cute în intervalul 1930—1935, de către M. L. P. în punctele Băneasa și podul șos. Colentina iar de .:U. C. B.“ în punctul Buftea, la deversor. Cu aju- torul graficelor limnimetrice s’au transformat toate nivelurile zilnice în debite și s’au calculat mediile lunare. In studiul debitelor Colentinei s’au folosit și mă- surătorile directe făcute de Casa Lucrărilor Muni- cipiului în 1925—1929. Astfel s’au obținut debitele medii lunare pentru intervalele 1925—1929 și 1930—1935. Luna m.c/sec Luna m.c/sec Ianuarie 0,801 Iulie 0,651 Februarie 0,421 2^ ți gus t 0,277 Martie 2,211 3eptem brie 0,287 Aprilie 2,445 Octombrie 0,199 Mai 1,312 Noembrie 0,294 Iunie 0,986 Decembrie 0,365 Din tabloul de mai sus se constată că în lunile August, Septembrie, Octombrie râul Colentina are un debit de apă foarte redus. Debitul mediu anual (modul) pe 8 ani de ob- servații directe a fost 0,816 mc/sec. Lipsa de apă în lunile de vară explică deci for- marea mlaștinilor depe parcursul acestui râu. S’au înregistrat uneori vara debite de numai 0,100 mc/sec. b) Ialomița. Aducerea apei necesare spălării mlaștinilor în timpul verii, prin derivarea apelor dintr’un râu învecinat cu disponibil de apă, se prezintă ca o soluțiune indicată asanării. Studiul derivărei apelor din Ialomița fiind arătat în con- ferințele precedente urmează să revenim numai asupra caracteristicilor hidrografice ale râului Ialo- mița, întrucât sunt elemente de cari s’au ținut sea- mă la proectarea barajelor. Basinul lalomiței dela izvoare și până la Bilciu- rești, unde s’a fixat barajul și derivarea apelor, are o suprafață de 1096 Km. p.; o treime din acest basin este situată în regiunea de munte, restul în regiunea deluroasă, (planșa XV). In partea superioară gradul de împădurire este mare și având în vedere că isvoarele lalomiței de- rivă din masivul Bucegi de mare altitudine, regimul apei este favorabil unei derivări pentru asanarea văii Colentina, după cum se verifică și din studiul debitelor. Regimul lalomiței este de tipul caracte- ristic pluviometric neavând lacuri naturale, cari prin acumulări să modifice corelațiunea dintre pre- cipitațiile atmosferice și debitele râului. Prin crea- rea lacului acumulator la Bolooci, studiat de ,,U. C. B.“ și S. A. R. Ialomița, se va ameliora re- gimul apelor. In studiul debitelor, din cauza lipsei cetirilor directe pe o perioadă mai lungă de ani, nc-am fo- losit și de datele pluviometrice ale Institutului Me- teorologic. Pe baza datelor pluviometrice s’au calculat de- bitele provenite din ploi pentru perioada 1925— 1934 perioadă în care avem și observațiunile di- recte, stabilindu-se astfel corelația dintre ploile căzute și debitele râului în acelaș interval de timp. Odată stabilită această corelație, s’au putut deter- mina, cu o oarecare probabilitate, debitele lalomi- ței pentru perioada 1886—1935 adică pe 49 ani. Observațiunile directe s’au făcut prin citirile zil- nice de nivel dela mirele punctelor Teiș și Măr- cești, înregistrate în anuarele hidrografice ale Di- recției Apelor M. L. P. https://biblioteca-digitala.ro DE EXECUTARE LA ASANAREA LACURIOLOR 65 https://biblioteca-digitala.ro 66 BARAJELE PROECTATE ȘI ÎN CURS DE Medii lunare pe 5 ani Medii lunare minime pe 5 ani 35- 30 25- 20 15 10 5- 0- Planșa XVI. — Diagrama debitelor medii lunare la Ialomița în anii 1930—1935, calculate pe baza măsurătorilor directe la mira podului Mărcești. https://biDiioreca-aigitala.ro EXECUTARE LA ASANAREA LACURILOR 67 Transformarea nivelurilor medii zilnice la mire s’a efectuat pe baza unor chei limnimetrice stabi- lite prin măsurători directe de debite cu morișca hidraulică și cu flotori. In acest mod s’au obținut următoarele date asu- pra variației debitelor specifice lunare pe Ialomița : Luna media pe 9 ani media pe 49 ani 1925—1934 1886-1935 q = ~ $----— 0,917 Q (1/sec. Km. p.) Din media pe 49 ani a debitului rezultă un de- bit specific de 13,07 1/sec. km. p. variația lui în timpul unui an fiind arătată în tabloul de mai sus. Pe baza datelor astfel obținute, s’au putut sta- bili următoarele debite clasate caracteristice pen- tru Ialomița : media pe 49 ani med192P6e-35anl 1886-935 Debit catastrofal 1000 mc/sec 1000 mc/sec Debit max. pe zi 100 106 Debit de 10 zile 34 33,1 Debit de 3 luni 18,8 19,9 m oju 1 13,5 14,26 Debit semi-per« 13,4 14,20 Debit 9 luni 8,45 8,93 Debit de etlaj (365 zile) 8.1 8,45 (365 zile) 6,35 6,35 Rezultă că debitul instalat al derivației din Ia- lomița fixat la 15 mc/sec. are o frecvență cu o probabilitate de 180 zile pe an în intervalul 1886- 1935 și deci Ialomița poate furniza apă în canti- tăți suficiente pentru asanarea bălților depe valea Colentinei. In diagrama pl. XVI sunt arătate debitele medii lunare ale lalomiței la Mărcești în intervalul 1931- 1935 rezultate din observațiuni directe făcute de „U. C. B.“. Din această diagramă rezultă că în anii secetoși va fi necesară o înmagazinare a apelor ca să fie utilizate apoi pentru completarea debitului necesar asanării în lunile August și Septembrie când nu se pot deriva apele din Ialomița. Aceasta a condus la necesitatea creerii unui lac rezervor în amonte pe Colentina la Buftea. BARAJUL DELA BUFTEA In descrierea barajelor vom începe cu barajul dela Buftea a cărui construcție începută în 1933 este astăzi terminată și pusă în funcțiune. In con- ferința d-lui Dr.-Ing. D. Pavel s’a arătat, că acest baraj s’a construit cu scopul de a se forma pe râul Colentina un lac rezervor cu volum util 9,6 mii. m.c. Deasemeni d-sa a arătat modul cum va fi utili- zată această rezervă de apă în funcționarea meca- nismului asanărei. La alegerea amplasamentului acestui rezervor, s’a ales regiunea cea mai favorabilă depe valea râului și s’a găsit că la Buftea, unde exista o baltă de 50 ha., s’ar putea înălța nivelul acestei bălți construind un baraj, care să traverseze valea în punctul cel mai din aval al bălții. Prin ridicarea nivelului apei din vechea baltă (cota 100 m. d. M.) cu 5 m., s’a putut obține un lac cu o suprafață de 307 ha. și cu capacitatea utilă menționată mai In voi. II „Der Wasserbau" Ing. A Schoklitsch menționează la pag. 487 un tablou cu coeficienții a 11 rezervoare asemănătoare celuia dela Buftea și rj variază dela 0,36 la 0,43 ceace arată că rj - 0,67, obținut la Buftea, este favorabil. In urma ridicărilor topografice cari s’au făcut s’a constatat că pe toată suprafața văii dela Buftea și până la Ciocănești se poate ridica nivelul bălții cu 5 m. conformația malurilor dând această posi- bilitate. Situarea barajului la Buftea unde albia Colen- tinei se îngustează este favorabilă, deoarece cele două maluri se apropie astfel încât puteau fi unite printr’un baraj relativ scurt 196 m. I. Argilele care https://biblioteca-digitala.ro 68 BARAJELE PROECTATE ȘI ÎN CURS DE PLAN de SITUAȚIE BARAJUL BUFTEA SCARA 1-500 Fig. 42. — Planul de situație al barajului dela lacul Buftea. constituiau cele două maluri erau destul de con- sistente ca să permită încastrare sigură a capete- lor barajului. Tipul de baraj a fost determinat de considera- țiuni economice, urmărindu-se un cost cât mai re- dus. Pentru supraînălțarea nivelului vechiului lac cu 5 m., atât cât permiteau malurile cuvetei dela Buftea, fără a avea exproprieri oneroase, tipul de baraj din argilă era cel mai indicat. S au studiat diferite variante cu baraje din be- ton simplu și beton armat sau din construcțiune metalică însă au condus la un cost mai ridicat de- cât cel din argilă. Materialul argilos se găsea în imediata vecinătate a amplasamentului barajului și era de calitate corespunzătoare pe când petrișul și nisipul pentru beton trebuiau aduse dela distanțe mari, ceea ce ridica costul lucrării. înainte de proectare s’a studiat profilul geologic al subsolului executându-se o serie de sondaje până la 15 m. adâncime. Din figura 43 se constată că terenurile de fundație ale barajului erau constituite dintr’o alternanță de argile cu nisipuri în straturi lenticulare. Probele scoase din sondaje arată că argilele, fiind formate recent pe fundul ve- chiului lac, nu aveau o consistență care să permită așezarea unor fundațiuni de beton decât mergând la adâncimi de minim 15 m. ceea ce scumpea cos- tul. In această situație barajul de argilă, prin supra- fața mare de repartizare care o are la talpă și ne- fiind necesare fundații adânci, devenea soluția cea mai indicată. Argila având o plasticitate ca mate- rial de construcție, poate urmări tasările inegale care s’ar produce în terenuri slabe fără a se fisura cum se întâmplă la beton. Barajul de pământ, așa cum se numește obișnuit, este o construcție care se calculează pentru a fi dimensionat, argila fiind privită astăzi în technică ca orice material de construcție. https://biblioteca-digitala.ro EXECUTARE LA ASANAREA LACURILOR 69 Atât ia alegerea acestui material cât și la dimen- sionare, technica modernă furnizează o serie de prescripțiuni. Pe lângă un astfel de șantier trebuie să funcționeze un adevărat laborator, care să ur- mărească calitățile argilei extrase din carieră, determinându-se : granulozitatea, gradul de ames- tec cu nisip, coeziunea, rezistențele la compresiune și forfecare, etc. La congresul barajelor ținut la Stockholm în 1933, s’au prezintat numeroase comunicări în a- ceastă direcțiune din care se pot extrage multe norme practice. Intr’o comunicare a d-lui Ing. Frontard se dau norme pentru dimensionarea barajelor de argilă, bazându-sc pe considerațiunile pe care le face Mohr în ceea ce privește stabilirea planurilor de alunecare. Cu ajutorul unei formule complicate, în funcție de greutatea specifică, de unghiul de frecare și de coeziune, se stabilește înălțimea periculoasă dela care un taluz de argilă, cu înclinare determi- nată, cedează și alunecă. Aplicând această formulă la diferite înclinări de taluze și diferite unghiuri de alunecare, s’a stabilit un tablou cu înălțimile peri- culoase, peste care nu trebue să se treacă. Dacă barajele de argilă sunt foarte indicate în cazul supraînălțărilor, relativ mici până la 30 m., la ba- rajele de înălțimi mai mari însă se pot produce alunecări cari se pot transforma în catastrofe. In afară de determinarea taluzului la înălțimea necesară barajului mai este necesară determinarea secțiunei transversale. Aceasta este în funcție de lînia infiltrațiunilor în baraj. Un mod de a încadra grafic linia infiltrațiunilor a fost prezentat la con- gresul din 1933 de către d-1 Prof. de Vos. Traseul liniilor de infiltrație în corpul barajului se determină grafic, fiind parabolice și în punctul B BARAJUL BUFTEA PROFIL LONGITUDINAL GEOLOGIC 2 3 3 i i I î i ' ■V https://biblioteca-digitala.ro 70 BARAJELE PROECTATE ȘI ÎN CURS T>E EPURA INFILTRAȚIILOR BARAJUL BUFTEA Fig. 44. — Barajul Buftea. Determinarea secțiunei transversale șl a liniilor de infiltrație prin metoda grafică a Prof. de Vos. confocale. D-1 Prof. de Vos a stabilit o metodă nouă pentru determinarea focarului B, și trasarea parabolelor (fig. 44). Ne interesează mai mult linia superioară de in- filtrație, care separă corpul barajului în două stări distincte : una în permanență înmuiată de apele de infiltrațiune în mișcare și cealaltă zonă supe- rioară uscată sau umezită prin capilaritate. Un baraj de pământ trebuie astfel dimensionat încât linia superioară de infiltrațiune să fie cuprinsă în interiorul secțiunei și să nu atingă taluzul din aval al barajului. Pentru împedecarea infiltrațiilor s’a introdus un nucleu din argilă pură special lucrată, datorită căruia linia superioară a infiltrațiilor este mult coborîtă. Subinfi*trațiile pe sub baraje fiind de foarte mare importanță, din cauza afuimentelor ce se pot pro- duce, profilul geologic arătând straturi permeabile de nisip, nucleul a fost prelungit în adâncime printr’un perete dublu de palplanșe de lemn lungi de 8 m. Dimensiunile secțiunei transversale și pantele ta- luzelor sunt indicate în fig. 45. Lucrarea a început în toamna anului 1933 și s’a terminat în primăvara anului 1935. Pentru executarea fundațiilor a fost necesară secarea lacului cu ajutorul unui batardou dublu din palplanșe de lemn care a rămas apoi în lucrare servind ca banchetă a barajului în amonte la linia apelor minime. Odată lacul secat, s’a îndepărtat nămolul depe fundul lacului, care avea o grosime de 1—2 m. iar la mijlocul secțiunei s’au executat săpăturile pen- tru adâncirea nucleului. Apoi s'au bătut palplanșe în fundul șanțului nucleului și s’a început umplerea cu argilă adusă dela carieră. După ce s’au făcut toate analizele argilei în laboratorul șantierului s’a împărțit depozitul din carieră în diferite categorii. Astfel pentru nucleu s’a adus argilă plastică care conținea cât mai puțin nisip. Materialul brut adus din carieră se pulveriza și se așeza în straturi de 15 cm. comprimate cu un tractor. In acest mod straturile noui depuse făceau aderență completă cu straturile de dedesupt realizându-se o massă per- fect omogenă în tot nucleul. Umplutura din amontele nucleului s’a făcut cu argilă care conținea maximum 30% nisip așezată în https://biblioteca-digitala.ro EXECUTARE LA ASANAREA LACURILOR 71 straturi de 20 cm. Erau udate în permanentă și se pulverizau cu un tractor care totodată fixa stratu- rile noui depuse. S’a evitat transportul argilei cu căruțele, circulația lor pe baraj provocând supra- fețe lucioase de infiltrații pe făgașurile cari le fac. In spatele nucleului, către aval, umplutura s’a făcut tot în aceleași condițiuni însă cu o argilă care conținea peste 30% nisip. Aveam un material care trebuia utilizat odată .ce fusese scos din ca- rieră când s’au căutat straturile cu argilă curată pentru nucleu. Pentru această zonă a barajului se putea utiliza o argilă mai permeabilă deoarece nu- cleul asigura impermeabilitatea. In părțile exteri- oare ale barajului .către taluze, s’a mărit dozajul nisipului până la 50% pentru evitarea fisurilor. Argila curată, când pierde prin evaporare apa ne- cesară .coeziunei, începe să se fisureze și apoi să se pulverizeze Taluzele au fost acoperite cu un strat de pă- mânt vegetal și apoi s’au însămânțat cu o iarbă rezistentă care să le ferească de degradare la apele de ploi. Pe taluzul amonte care este supus acțiunei valu- rilor din lac s’a proectat un pereu de beton așe- zat pe un strat de pietriș și piatră spartă. Pentru urmărirea infiltrațiunilor în timpul func- ționărei barajului, s’au prevăzut în spatele nucleu- lui drenaje de control, formate dintr’un tub lon- gitudinal așezat lângă nucleu și o serie de tuburi transversale la intervale de 15 m. Tubul longitu- dinal are cămine vizitabile care străbat până la platforma superioară a barajului. Datorită acestor drenaje de control am putut constata că, dela pu- nerea în funcțiune a barajului și ridicarea nivelului în lac cu 5 m. în 1935 și până în prezent, drena- jele au fost complet uscate, ceace dovedește că nucleul realizează o impermeabilitate asigurătoare unei bune stabilități a construcției. Prin aceasta s’a făcut și verificarea că proecta- rea și metodele aplicate cu atenție în timpul exe- cuției lucrărei au dat rezultatele urmărite. Ca documentare citez concluziile depuse de d-1 Prof. R. Seifert din Berlin la congresul barajelor din 1933 asupra lucrărilor de această categorie : „Modul de a construi barajele de pământ nu este absolut fixat și nu acelaș pentru toate bara- jele ; cantitatea și natura pământului întrebuințat trebuie să se adapteze secțiunei barajelor ; dease- meni modul de a întrebuința rezervorul (rezervo- rul regulator sau rezervorul de acumulare) are o oarecare importanță în construcție. Barajele ger- mane moderne cuprind trei părți esențiale, dis- tincte : 1. Dispozitivul de etanșeitate ; https://biblioteca-digitala.ro 72 BARAJELE PROEGTATE ȘI ÎN CURS DE Fig. 46. — Lucrările barajului dela Buftea. 2. Dispozitivul de susținere, care trebue să transmită pământului subjacent, presiunea apei și a pământului, să facă să se scurgă apa care a pu- tut să se introducă, fără a cauza lucrărei vre-o stricăciune ; 3. Dispozitivele de protecție care trebuiesc să ferească lucrarea de stricăciunile provocate de va- lurile rezervorului, de ghiață, de îngheț, de secetă sau de ploaie, etc. Barajele făcute într’un singur fel de pământ sunt rare și nu răspund decât unor împrejurări speciale. Materialul întrebuințat la construirea acestui fel de baraje poate fi afânat (ne coherent) sau cohc- rent ; între aceste două forme principale se plasea- ză toate tipurile intermediare. Felul în care pămân- tul se comportă față de apă și de variațiile pre- siunei, are o importanță decisivă în întrebuințarea lui la construcția massei barajului și pentru soli- ditatea lui ; acest mod de a se comporta trebuie apreciat după cunoștințele pe care ni le oferă stu- diul coloizilor. Pământul afânat cuprinde : pietriș (mai mare de 20 mm.); balast (20—2 mm.); nisip (2—0,2. mm.); praf de nisip (0,2—0,02 mm.) și mâl (0,02—0,002 mm.). Dimpotrivă argila, cu elementele de 0,002— 0,000001, cuprinde pământ coloidal, în care rezis- tența suprafețelor la frecat și la apăsare, este de o mare importanță. Natura chimică a pământului în stare de uscăciune, a apei subterane, greutatea pungilor de apă pe care le conțin particulele de pământ, capacitatea porilor, permeabilitatea apei, exercită și ele o influiență asupra absorbției. Forma în scări și dispoziția paralelă a molecu- lelor de argilă, produce un contact mult mai intim între diferitele straturi și prin urmare plasticitate și coesiune. Dacă apa conținută de pori îi umple pe aceștia fără tensiune, sarcinile aplicate la exte- rior sunt transmise prin moleculele de pământ, datorite fiecărei (este cazul unui pământ cu un conținut de apă naturală); dacă presiunea exte- rioară se mărește fără ca apa porilor, care se gă- sește în abundență în urma micșorărei volumului, să poată eși afară, aceasta ia parte la transmisiu- nea presiunei și prin urmare frecarea moleculelor de pământ se micșorează ; pământul devine glisos și cu tendință de a curge. In opoziție cu cele precedente, pămânâtul este cu atât mai solid, coesiunea sa aparentă sau reală cu atât mai mare, cu cât pământul caută a-și mări volumul sub acțiunea de diminuare a presiunei, fără să poată absorbi apa sau să o piardă prin e- vaporație, fiindcă meniscul concav al porilor exer- cită o tracțiune asupra apei și prin urmare o pre- siune capilară asupra materiei. Procedeele technice de cercetare a lucrărilor de pământ se aplică sau la prepararea și executarea unui baraj în pământ efectiv (ridicări de probă, foraje, sondaje) sau la lucrări de laborator. Cele mai importante dintre aceste procedee sunt următoarele : https://biblioteca-digitala.ro EXECUTARE LA ASANAREA LACURILOR 1. Determinarea mecanică a compoziției în gră- unțe cu ajutorul măsurătorilor, criblajului, spălă- rei într’un curent de apă de jos în sus și a sedi- mentărei în apă liniștită. 2. Determinarea higroscopicităței (diferența de greutate în raport cu .pentoxidul de fosfor după probele de absorbire a apei cu 10% acid sulfuric) care dă măsura desvoltărei suprafețelor la pămân- Asupra unui baraj terminat și asupra lucrărilor accesorii, trebuie să determinăm deplasările prin observarea punctelor de reper și aceiași verificare se poate face asupra terenurilor care țin de baraj; se vor face verificările de ordin dinamic al pămân- tului prin mijlocul vibrațiunilor produse artificial. In fine trebuie determinată cantitatea de apă a ba- rajului, infiltrațiunea și presiunile efective pe care BARAM BUFTEA PRIZA SI CANALUL DE DESCĂRCARE Fig. 48. — Proectul stăvilarelor la barajul lacului Buftea. turile minerale asemănătoare ; procedeul acesta se aplică în special particulelor minuscule de pă- mânt coloidal care nu pot fi separate prin sedimen- Se mai determină : rezistența forfecărei (freca- rea și coesiunea) greutatea specifică și plastici- tatea, cantitatea de calcar, impermeabilitatea și compactitatea, cantitatea de apă sub diferite pre- siuni și permeabilitatea. Când este nevoie se mai adaugă și cercetări chimice și petrografice. le suportă pământul, cu ajutorul aparatelor de mă- surat presiunile". Lucrări anexe la barajul Buftea. In afară de barajul propriu zis care traversează valea s’au construit două diguri de pământ pe ma- luri pentru consolidarea terenului dela capetele ba- rajului și pentru asigurarea proprietăților înveci- nate în contra inundației. Pentru scurgerea apelor din lacul rezervor către lacurile din București, care trebuiesc periodic ali- https://biblioteca-digitala.ro 74 BARAJELE PROECTATE ȘI ÎN CURS DE mentate cu apă, s’au construit lucrările de priză (a se vedea figura 48). Amplasamentul prizei nu s’a făcut în corpul barajului de argilă deoarece a- veam infiltrațiuni periculoase stabilității construc- ției. Infiltraliunile pot proveni în acest caz fie din cauza pierderilor de apă prin fisurile conductelor Descărcarea apelor din lac se face prin două tuburi paralele din beton armat cu diametrul inte- rior 1.50 m. Apele lacului, înainte de a intra pe aceste tuburi, trec printr’un grătar și apoi sunt stăvilite de către două porți mobile cu deschidere de 2,00X 1,85 m. cari fac admisia apelor în camera Fig. 48 bis. — Vedere pe lacul Buftea după terminarea barajului. fie că apa din lac sub presiune își face drum prin argilă în lungul conductelor la exteriorul lor. In consecință lucrările prizei compuse din : stă- vilarele și camera de priză, conductele de descăr- care în valea Colentinei, amortizoare, etc. s’au am- plasat în afară de baraj tăind un mal care era constituit dintr’un pămân solid, obținându-se ceea- ce se numește obișnuit o derivare laterală. de priză. In afară de aceste două porți, s’au mai instalat două vane de fontă de tipul conductelor metalice cu diametrul 900 mm. datorită cărora se face reglajul debitului mic. Porțile mobile și cele două vane pot descărca din lac 26 mc/sec si- multan. Aceasta fiind singura descărcare a lacului și a apelor care vin pe Colentina în lac, s’a prevăzut https://biblioteca-digitala.ro EXECUTARE LA ASANAREA LACURILOR 75 încă un deversor liber care să poată funcționa când ghețurile ar bloca porțile prizei și să poată debita 20 mc/sec. Deversorul ilber are creasta așezată la nivelul apelor maxime din lac care sunt la cota 105 m. d. M. și va servi să descarce automat fe- rind barajul de a fi distrus prin apele care ar pu- tea deversa peste el. Pentru asigurarea că apele lacului nu vor trece niciodată peste creasta bara- jului s’a așezat la cota 107 m. d. M. adică cu 2 m. deasupra apelor maxime. La eșirea apelor din ca- nalul prizei acestea având o presiune de cca h = 6 m., sosesc în punctul de descărcare cu o energie care trebuiește amortizată ca să nu se producă e- roziuni și împotmoliri pe traseul Colentinei dela Buftea în aval spre București. In acest scop s a construit o serie de amortizoare după sugestiile date de d-1 Dr.-lng. D. Pavel compuse din două cuvete în etaj prevăzute cu trepte în formă de cre- nele care au menirea să spargă vinele de apă iar pentru liniștirea completă a apelor o serie de pal- planșe oscilante. Lucrări de amenajare la lacul Buftea. Terenurile inundate de noul lac în suprafață de 300 ha erau proprietăți particulare cari au fost Fig. 50. ■—■ Biserica dela Rebegești înainte de ridicare, expropriate și trecute în patrimoniul „U. C. B.‘‘. Odată cu exproprierea acestor proprietăți s’au creiat și un număr de servituți care au trebuit sa- tisfăcute. Principala lucrare în cadrul obligațiilor care re- zultau din inundarea întregei suprafețe expropriate și care nu este o lucrare hidraulică dar care pre- zintă un interes technic prin originalitatea ei, este ridicarea bisericei dela Rebegești. Această biserică veche din secolul XVI se găsea situată în zona care trebuia inundată de noul lac. Nivelul la care se găsea biserica fiind mai jos de- cât nivelul până la care trebuia să se ridice apele lacului, urma ca biserica să fie acoperită de ape la prima umplere după punerea în funcțiune a bara- jului (fig. 50). Biserica fiind declarată monument istoric și prezentând o valoare artistică importantă prin ar- hitectura și frescele de epocă, Comisiunea Monu- mentelor Istorice a depus toate insistențele să se ia toate măsurile ca acest monument să fie păstrat intact. Nu se admitea nici reconstituirea ei pe un loc mai sus ferit de apele lacului. In această situație „U. C. B.“ au studiat mai multe posibilități pentru rezolvarea acestei proble- me. O primă soluție era încercuirea bisericei cu niște diguri înalte de 4 m. care să o ferească de inundații. Nu era o soluție bună deoarece biserica rămânea îngropată între aceste diguri și era ori- când amenințată să fie acoperită de apă în cazul când digul de apărare s’ar fi deteriorat s’au când s’ar fi produs subinfiltrații p esub diguri. https://biblioteca-digitala.ro 76 BARAJELE PROECTATE Șl ÎN CURS DE Pentru îndepărtarea apelor de ploaie care se adunau în această cuvetă fără scurgere naturală, ar fi trebuit o pompare a lor pe deasupra diguri- lor, operație care cerea o continuă supraveghere. Ultima soluție, la care s’a oprit „U. C. B.“ și care s’a pus în aplicare a fost ridicarea bisericei cu 3,50 m. dela nivelul terenului pe care era așe- zată, astfel ca după ridicare, biserica să fie deasu- pra nivelului apelor din noul lac. technic la „U. C. B.“ și d-1 Ing. Marcu dela „în- treprinderile Generale Tiberiu Eremie“. După obținerea unui reieveu al bisericei pentru determinarea exactă a greutăței masivului ce tre- buia ridicat și care s’a evaluat la 850.000 kg. s’au făcut sondaje pentru cunoașterea fundațiilor. S’a constatat că deși zidurile de deasupra solului erau foarte groase, fundațiile nu aveau o talpă suficient de lată, dând asupra terenului o presiune unitară PROECT PENTRU RIDICAREA MANASTIREI CRETULESTI Fig. 51. — Proect pentru ridicarea mânăstirei Cretulești. (Biserica satului Rebegești-Buftea). Era o soluție definitivă dar firește nu ușor de realizat. Intâiu pentru că biserica era o construc- ție veche din cărămidă cu ziduri foarte groase, re- prezentând un masiv greu de ridicat dintr’o dată cu 3,50 m. și al doilea zidurile neavând tiranți, erau crăpate de sus până jos din cauza unor tasări inegale survenite în decursul timpului. Studiul ri- dicării bisericei l-am făcut de acord cu d-1 Ing. N. G. Caranfil, d-1 Dr.-Ing. D. Pavel. Director de 1,50 kg/cm. p. ceea ce era mult pentru natura acelui teren. Totodată s'a constatat că fundațiile nu erau suficient de adânci și apele pluviale pă- trunzând până la talpa zidurilor, umezind terenul, s’au produs tasări și deci crăpături în zidurile bi- sericei. Proectul de ridicare al bisericei, s’a bazat pe următoarea operațiune: tăerea zidurilor la nivelul solului și introducerea unor prese (cricuri) spe- ciale de ridicat poduri, în locul acestor tăeturi. https://biblioteca-digitala.ro EXECUTARE LA ASANAREA LACURILOR 77 Presele, sprijinindu-se pe zidurile care rămâneau ca biserica să nu se prăbușească în timpul ridi- în pământ, manevrate simultan, au ridicat cu 3,50 cării. Fig. 52. — Biserica dela Rebegești în timpul ridicărei. m. întregul masiv al bisericei, (vezi fig. 51). In detaliu operațiunea nu a fost simplă deoarece a trebuit să se ia măsuri de consolidare și siguranță Pentru ca să nu se producă tasări neuniforme în timpul ridicării, s’au consolidat fundațiile vechi construindu-se prin subzidire, la baza zidurilor, https://biblioteca-digitala.ro 78 BARAJELE PROECTATE Șl ÎN CURS UE niște tălpi de beton armat care au redus presiunea unitară pe teren la 0,9 kg./cm. p. Executarea acestor subzidiri a fost îngreuiată de prezența apelor subterane care au necesitat epui- zări și drenaje pentru îndepărtarea lor. Consolidarea părții din biserică care s’a ridicat, s’a făcut în modul următor. întregul masiv trebuia legat astfel ca să reziste la tensiunile care se des- voltau în interiorul zidurilor în timpul ridicării, mai ales că aceste ziduri erau crăpate iar bolțile tur- Fig. 52 bis. — Biserica dela Rebegești în timpul ridicărei. lelor amenințau să cadă. Pentru aceasta sa exe- cutat prin subzidire la nivelul solului o centură de beton armat. Această centură avea grosimea zidurilor existente și puternic armată astfel ca în timpul ridicării, presele fiind așezate sub centură, să formeze o platformă indeformabilă și să asigure masivului ce trebuia ridicat o mișcare pe verticală cât mai uniformă. In interiorul bisericei erau doi piloni care separau pronaosul de naos și zidurile catapetesmei. Aceștia au fost tăiați la nivelul so- lului și sprijiniți pe grinzi transversale cari s’au încastrat în centura zidurilor exterioare. Această operațiune a fost urmărită cu mare a- tenție deoarece atât pilonii cât și zidul catapetes- mei susțineau bolțile turelor și cea mai mică deni- velare care s’ar fi produs în timpul tăerii pilonilor la bază ar fi putut ușor provoca prăbușirea bolților crăpate în numeroase locuri. Pentru a avea mai multă siguranță în interiorul bisericei s’a construit o șarpantă de lemn cu cintre pentru bolți iar ex- teriorul bisericei s’a încercuit de clești de lemn și tiranți metalici. întreg acest sistem fiind făcut com- plect solidar cu masivul de zidărie a menținut strâns legate între ele zidurile în timpul ridicării. Ridicarea s’a făcut dintr’o dată din 18 centre de ridicare, întrebuințâându-se 48 prese mecanice de tipul utilizat la deplasarea podurilor metalice. Greutatea totală de ridicat fiind 850.000 kg. reve- nea în medie la fiecare presă 18.000 Kg. După terminarea lucrărilor de consolidare și a- sigurare a stabilității bisericei s’au introdus pre- sele sub grinda de centură tăindu-se treptat zidu- rile la nivelul solului. Când s’a terminat așezarea celor 48 prese întreaga biserică se sprijinea numai pe capetele preselor care au început să împingă în sus. Ridicarea s’a efectuat din 3 în 3 mm., orizonta- litatea fiind în permanență controlată cu aparate de nivelment de mare precizie. Cursa unei prese era de 20 cm. După terminarea unei curse presele trebuiau desfăcute și readuse la starea inițială de pornire fiind așezate la loc însă cu 20 cm. mai sus. In timpul schimbării preselor, masivul bisericei se sprijinea pe dale de beton 110/60/15 cm. care se introduceau în interspațiile dintre prese și pe măsură ce se ridica biserica. Aceste dale formau în acelaș timp nouile ziduri ale bizericei dela nivelul solului până la înălțimea de 3,50 m. la care s’a ridicat. Operațiunile de ridicare au durat 10 zile. In acest interval de timp a fost un .cutremur (Iulie 1934) de o intensitate care putea provoca prăbușirea bisericei dacă consoli- dările executate înainte de ridicare nu erau stu- diate după normele technice ale stabilității cons- trucțiunilor. Cutremurul a surprins biserica în mo- mentul când era ridicată deasupra solului cu 1.75 m. și nu se sprijinea decât pe capetele preselor. https://biblioteca-digitala.ro EXECUTARE LA ASANAREA LACURILOR 79 Datorită centurei de beton armat dela bază și cleștilor în care era prins tot masivul cât și da- torită unei atente manevrări ale preselor nu s’a produs nici un accident. Pentru a se putea urmări mai bine tensiunile în ziduri și bolți toate crăpăturile au fost acoperite cu pelicule de hârtie care la cea mai neînsem- nată pronunțare a crăpăturilor s’ar fi rupt. După terminarea ridicărei s’a constatat că peliculele au BARAJUL PE IALOMIȚA LA BILCIUREȘTL Studiul derivărei apelor din Ialomița pentru aducerea apei necesare, care să compenseze lipsa de apă depe Colentina, a format obiectul unor în- delungate cercetări și ridicări topografice în toată zona unde cele două văi, ale lalomiței și Colenti- nei, se învecinau și se puteau lega între ele prin- tr’un canal de derivare'(a se vedea planșa VII). Fig. 53. — Proectul barajului pe Ialomița la Bilciurești. — Planul de situație. rămas intacte și deci am avut o verificare că pe tot timpul operațiunilor nu s’a schimbat nimic din echilibrul static în care se găsea masivul înainte de ridicare. Antrepriza prin care s’a executat această dificilă lucrare a contribuit la reușita ridicărei aducând pe șantier specialiști și utilaj de bună calitate, pre- venind astfel accidentele care au constituit un per- manent pericol până când s’a adus biserica la ni- velul stabilit și s’a așezat definitiv pe nouile fun- dațiuni. In urma nivelmentelor, s’a făcut o constatare care era în favoarea acestei derivări și anume, va- lea lalomiței avea un nivel superior nivelului văii Colentina. Deci derivarea din Ialomița se putea face în Colentina prin cădere naturală. Canalul de legătură putând fi executat cu pantă către Colen- tina s’a căutat traseul cel mai economic. In calculul de cost s’a considerat nu numai lungimea canalu- lui dar și cubajul săpăturilor necesare. Pentru a- cest motiv s’a căutat un platou între cele două văi care să nu ceară săpături prea adânci pentru rea- lizarea canalului. https://biblioteca-digitala.ro 80 BARAJELE PROECTATE Șl ÎN CURS DE Deaseincni s’a ținut seamă și de lucrările hidrau- lice necesare la cele două capete ale canalului. La capătul canalului pe unde se face derivarea din Ialomița, trebuia un baraj care să stăvilească apele râului și să le îndrumeze pe canalul de deri- vare. Construcția barajului pe Ialomița fiind o lu- crare costisitoare, în studiul derivării s’a avut în vedere acest lucru și deci s’a căutat pe cursul râu- lui un loc unde condițiunile naturale ofereau mai multe posibilități ca să avem un baraj cât mai mând ca descrierea canalelor de derivație să fie prezentată de către d-1 Ing. Gh. Vladimirescu in conferința următoare. Varianta Dobra-Valea Miulesii deși oferea un traseu de 6 km., mai scurt decât Bilciurești-Ghim- pați care are 9 km., totuși devenia .mai scumpă deoarece descărcând apele în Colentina cu mult prea în amonte de lacul Buftea necesita lucrări de amenajare ale văii pe 35 km. și deosebit de aceasta, exproprieri costisitoare. Fig. 54. — Proectul barajului pe Ialomița la Bilciurești. scurt, încastrat în maluri cât mai puternice și cu fundațiuni cât mai solide. La capătul canalului dinspre Colentina s’a avut în vedere nu numai lu- crările hidraulice în punctul descărcărei canalului în Colentina dar și posibilitățile ce le oferea valea Colentinei pentru dirijarea spre lacul Buftea a unui debit maxim al canalului de 15 mc/sec. apă luată din Ialomița. Având mai multe variante și ținând seamă de toate aceste considerente, a rezultat alegerea tra- seului de canal între punctele Bilciurești-Ghimpați, primul pe Ialomița iar al doilea pe Colentina (a se vedea planul general în planșa VII). Vom arăta în ce constă proectul barajului dela Bilciurești și stadiul la care au ajuns lucrările ur- Amplasamentul barajului s’a făcut în locul unde malurile lalomiței se apropie formând o gâtuire. In această regiune cursul lalomiței se prezintă ca un râu de șes cu lunci inundabile pe suprafețe mari și rareori malurile se apropie formând puncte de strangulare ale văii. Dacă malul stâng la Bil- ciurești nu prezintă condițiuni excepțional de fa- vorabile pentru așezarea barajului în schimb ma- lul drept, pe care trebuia amplasate lucrările de priză și capul canalului de derivare, este formal dintr'un promontoriu masiv din argilă foarte com- pactă. In studiul barajului s’a fixat întâi până la ce nivel trebuiesc ridicate apele lalomiței ca să poată fi îndrumate pe canalul de derivație cu capacitate https://biblioteca-digitala.ro EXECUTARE LA ASANAREA LACURILOR 81 maximă de 15 mc/sec. Cercetând remuul provocat în amonte la diferite supraînălțări ale apelor, s’a ajuns la concluzia că nu putem ridica nivelul decât până la cota 140 m. d. M. ceea ce revine la 4,50 m. dela fundul albiei care are cota 135,50 m. d. M. Peste acest nivel remuul ar provoca, în amonte la ape mari, inundarea riveranilor. S’a ur- mărit deci ca prin lucrările cari le proectăm să nu schimbăm regimul ape- lor mari ale lalomiței și în consecința riveranii din amonte să nu fie dăunați de inundații mai mari decât acelea cari au fost până în prezent. De aci ideia de a se construi un ba- raj de tip mixt care la apele scăzute ale lalomiței să supraînalțe nivelul la cota 139 m. d. M. necesar alimentărei canalului de derivație iar la viiturile la- lomiței părțile mobile ale barajului să se ridice și să lase liberă scurgerea to- rentelor provocate de ploi. Din datele hidrografice arătate mai sus s’a văzut că Ialomița are un regim torențial, va- riația debitului având extreme depărta- te: uneori vara scade până la 2 mc/sec., iar în urma unor ploi intense să aducă Viituri înregistrate la 600 mc/sec. Debi- tul catastrofal s’a fixat la 1000 mc/sec. rezultat din considerația bazinului până la Bilciurești și pe baza datelor pluvio- metrice. In fig. 55 se arată compa- rativ efectul de supraînălțare a apelor în primul caz când s’ar fi proctat un baraj fix cu creasta de deversare la cota 139 m. d. M. și inundațiile la cari erau amenințați riveranii din amonte în ca- zul apelor catastrofale și în al doilea caz când am avea un deversor fix nu- mai de 1 m. înălțime dela fundul albiei (cota 135,50 m. d. M.) iar deasupra lui un deversor cilindric mobil de dia- metru 2,50 m. care se ridică Ia apele mari lăsând libera scurgere. Se constată că în al doilea caz apele maxime ad- mise la 1000 mc/sec. nu întrec nivelul (cota 141 m. d. M.) inundațiilor excepțional de rare. In cazul lalomiței, barajul de tip mixt este indi- cat și pentru motivul că, râul având regim toren- țial, curenții puternici de apă ale viiturilor antre- nează aluviuni în cantități mari, cari în cazul unui deversor fix ar împotmoli repede cuveta din amon- tele barajului și deci o funcționare defectuoasă la priza canalului. Inainte de a ne fixa asupra tipului de baraj, s’a cercetat profilul geologic al subsolului pe care va fi așezat barajul. S’au făcut numeroase sondaje în profil transversal albiei și s’a mers în adâncime până când s’a determinat cu precizie stratul de https://biblioteca-digitala.ro 82 BARAJELE PROECTATE ȘI ÎN CURS DE argilă compactă pe care pot fi așezate fundațiile barajului. Din profilul geologic figura 55 bis rezultă că albia lalomiței este formată din aluviuni (pietriș, nisip, argilă nisipoasă) până la adâncimea de 14 m. toate așezate în straturi lenticulare neregulate. Abia dela 14 m. în profunzime se găsește stratul continuu de argilă compactă. Aceiași situație am constatat-o și în amonte de Ialomița la Dobra unde țiunile ce se vor arăta, ca să poată primi debitul maxim de 15 mc/sec. apa trebuia să aibă înălțimea 2,10 m. dela fundul canalului (cota 136,90 m. d. M.) ceea ce corespunde la o supraînălțare a lalomi- ței cu 3,50 m. dela fundul albiei (cota 135,50 m. d. M.). Un real pericol pentru stabilitatea barajului erau afuimentele care se puteau produce datorită antre- nărei nisipului de către curenții de apă subterani. Fig. 55 bis. — Barajul dela Bilciurești. s’au făcut sondaje în vederea acelei variante, și deci acest strat de aluviuni este o caracteristică a albiei lalomiței în această regiune. In construirea unui baraj se urmărește nu numai etanșeitatea construcției propriu zisă dar și etan- șeitatea solului pe care se așează barajul. In cazul nostru perderile de apă, pe sub baraj, prin stratu- rile permeabile de pietriș și nisip nu ar fi repre- zentat o nereușită, deoarece Ialomița având apă suficientă, nu urmăream o acumulare prin acest baraj ci numai o supraînălțare a nivelului ca să putem deriva apele. Canalul de derivație, având o secțiune trepezoidală determinată pe considera- — Profilul geologic al albiei lalomiței. Straturile de pietriș și nisip care mergeau până la 14 m. în adânâcime după cum s’a stabilit în profi- lul geologic, erau foarte permeabile. Etanșeizarea subsolului s’a obținut cu un voal de ciment in- jectat in pietrișurile albiei. Este o metodă nouă care se practică astăzi în mod curent la baraje și având în vedere multiplele avantaje care le pre- zintă cred că ar putea fi generalizată la lucrările hidraulice. La descrierea barajului voiu arăta în detaliu cum se realizează un astfel de voal. In consecință când s’au studiat fundațiile bara- jului, s’a urmărit alegerea unui tip de baraj cu părți https://biblioteca-digitala.ro EXECUTARE LA ASANAREA LACURILOR 83 mobile care să transmită eforturile unor pile deoa- rece fundațiile continui în asemeni condițiuni până la 14 m. adâncime ar fi fost mult costisitoare. Având în vedere adânci- mea de 14 m. la care se gă- sește argila de bază, costul pilelor prezintă o deosebită importanță în proectarea lu- crării. Urmărind deschideri cât mai mari pentru părțile mo- bile, s’au analizat diferitele sisteme utilizate în lucrările similare. Din calcul, aplicând for- mula Bazin, a rezultat că pentru a se lăsa libera scur- gere a unui debit catastro- fal stabilit la 1000 mc/sec. după cum s’a arătat la hi- drografia lalomiței, este ne- cesar să avem o deschidere totală de 48 m. 1. Dintre sis- temele de stăvilare cunoscu- te ca permițând o deschide- re maximă posibilă (stăvi- lare în formă hidraulică, cla- pete automate, stăvilare în formă de sectoare sau cilin- dre mobile) s’a ales stăvi- lare cilindrice mobile. Lun- gimea totală de 48 m. 1. s’a divizat în două deschideri a 24 m. 1. Acest sistem prezintă a- vantaje multiple. Forma ci- lindrică este avantajoasă din punct de vedere static. Astăzi se construesc baraje cilindrice până la 70 m. 1. deschidere. Manevrarea ci- lindrilor este ușoară și rapi- dă făcându-se pe planuri înclinate cu cremaliere, aparatele de manevră fiind așezate pe pilă la capetele cilindrului. Descărca- rea ghețurilor peste fața superioară a cilindrilor este asigurată, pericolul blocărei ghețurilor frec- vent la stăvilarele obișnuite fiind înlăturat. Pe baza datelor de mai sus s’a proectat barajul Fig. 56.— Proectul barajul Bilciurești. Secțiunea transversală.Pila centrală și deversorul. care se compune nu numai din cele două cilindre ci dintr’un ansamblu de lucrări necesare derivărei și diferite dispozitive adoptate cu scopul de a se https://biblioteca-digitala.ro 84 BARAJELE PROECTATE ȘI ÎN CURS DE asigura o bună funcționare. Proectul derivărei la- lomiței având toate detaliile de calcul a fost verifi- cat și aprobat de Consiliul Technic Superior cu Jurnalul No. 125/1935. Proectul barajului Bilciurești. Elemente pentru calculul barajului : Suprafața bazinului lalomiței în amonte de punc- tul derivației.......................... 1096 km. p. Debitul maximal în Iunie 1933 mă- surat direct........................... 400 mc/sec. Debit catastrofal admis .... 1000 mc/sec. Debit maxim derivat..................... 15 mc/sec. Variația înălțimei apei cu ajutorul cilindrilor mobili.......................2,50 m. Cota reținerii deversorului fix pe care se reazămă cilindrii mobili . 136,50 m.d.M. Cota reținerii maximă a apelor când cilindrii sunt complet lăsați . .139 m.d.M. Proectul lucrărilor dela barajul Bilciurești (vezi planul de situație fig. 53) se compune din 3 părți distincte. 1. Pararea cursului lalomiței prevăzută cu : a) Deversor fix de 1 m. înălțime dela fundul al- biei având două deschideri a 24 m. 1. In secțiunea transversală are forma din figura 56 de tipul 4 Forcheimer. Este prevăzut cu o cuvetă de amorti- zoare iar în prelungirea lui s’au ancorat palplanșe oscilante de amortizoare recomandate de Ing. A. Schoklitsch în „Wasserbau” pag. 685. Construcția este din beton îmbrăcat cu placaje de granit. De- oarece subsolul de fundație este constituit din pie- triș și nisip până la 14 m. adâncime, deversorul este așezat pe piloți cari străbat pietrișurile până la argila de bază înlăturându-se pericolul afui- mentelor. Piloții sunt de beton armat executați pe loc prin forare și injectarea betonului sub presiune (sistem Wolfsholtz) și cu tipar recuperabil. Voiu arăta detaliile de executare ale acestui sistem oda- tă cu detaliile asupra voalului de ciment injectat în fața barajului. b) Cilindrii mobili metalici se reazemă pe creasta deversorului fix la ape mici, supraînălțând nivelul lalomiței la cota 139 m. d. M., iar la ape mari, fiind ridicați cu aparate de manevră depe pila centrală, lasă libera scurgere. Cilindrii sunt din tole de 10 mm. consolidați cu cadre interioare având diametru 2 m. și lungimea 24 m. fiecare. Pentru a obține o supraînălțare de 2,50 m. cât era necesar s’a adăugat cilindrilor un sector (vezi secțiunea transversală în fig. 56). Dimensionarea s’a făcut pe baza calculului de re- zistență intervenind următoarele forțe : greutatea proprie 38 tone/m. 1., greutatea apei deasupra ci- lindrului 0,8 tone/m. 1., împingerea orizontală a apelor 75 tone/m. 1. și subpresiunea apei 20 t/m.l. Deoarece cilindrii se ridică prin rostogolire pe un plan înclinat fixat în nișele pilelor, s’a făcut și verificarea la torsiune. Ridicarea se efectuiază au- tomat cu ajutorul unui electromotor de turație mică și prin intermediul unui lanț Gali iar pentru sigu- ranță s’a prevăzut și aparate de ridicare manuală. Planul înclinat de ridicare se compune dintr’o cre- malieră pe care se angrenează roata dințată dela capul cilindrilor. Etanșeizarea la capetele cilindri- lor se realizează prin dispozitive speciale. c) Pila centrală (figura 56) și două culee pe cari se reazemă capetele celor doi cilindri sunt construite din beton având în plan o secțiune de https://biblioteca-digitala.ro EXECUTARE LA ASANAREA LACURILOR 85 formă hidraulică care să permită apelor o scurgere fără turbioane. Pila și culeelc primind eforturile de împingere a apelor, transmise prin cilindri, au fost calculate în consecință pentru diferitele poziții ale celor doi cilindri. Fundațiile masivelor de beton se reazemă pe piloți de beton armat cari străbat straturile de pietriș și nisip până la argila de bază situată la 14 m. adâncime. Piloții s’au executat prin foraje și beton injectat sub presiune. Pe pila centrală este situată cabina aparatelor de manevră. d) Vanele de spălare a depozitelor, situate în linie cu cilindrii și în aproprierea malului drepf unde este situată și priza, sunt formate din două porți a 2.20 m. fiecare prevăzute cu aparate de manevră manuală. Pragul porților este așezat la cota 135,50 m. d. M. care corespunde cu cota fundului albiei. e) Paserela de serviciu peste cele două deschi- deri ale cilindrilor, este formată în două grinzi me- talice cu zăbrele. 2. Instalațiuni dela priza canalului, a) Camera de priză este situată pe malul drept lângă baraj. Este prevăzută cu 3 porți de 2,20 m. pentru admi- sia apelor pe canalul de derivație. La intrarea în cameră este un grătar din corniere metalice pen- tru oprirea corpurilor mari. Construcția camerii este din beton cu radier din beton armat. întreaga construcție are fundațiuni de piloți de stejar. Cota radierului este 136,55 m. d. M. b) Canalul de spălare a depozitelor rezultate din decantarea apelor în camera de priză, este prevă- zut cu o poartă de 2,50 m. lățime și debușează în avalul barajului. Din camera de decantare, apele lalomiței sunt îndrumate pe canalul de derivație a cărui descriere va fi făcută de d-1 Ing. Vladimirescu în conferința ce urmează. 3. Voalul de ciment. Straturile de pietriș și nisip arătate la profilul geologic, (fig. 55 bis), permit formarea curenților subterani de apă care prin afuimente, atrenând nisipul, pot periclita stabili- tatea lucrărilor. Pentru a opri subinfiltrațiile în straturile de pie- triș ale albiei, sa injectat ciment cu scopul de a realiza o mască etanșă în fața barajului și lucrări- lon anexe. Palplanșe de lemn nu se putea bate până la 14 ni. adâncime iar palplanșele metalice pentru această adâncime și pentru străbaterea stra- turilor dure de pietriș erau o soluțiune foarte cos- tisitoare. Prin sondaje și utilizând coloranți, am putut de- termina viteza de scurgere a acestor curenți sub- terani ajungând în unele straturi de pietriș la 4,70 m. în 24 ore ceea ce după datele din literatura tech- nică înseamnă o viteză care poate provoca afui- mente mai cu seamă că se va adăuga presiunea apei din amontele barajului. Proectul voalului de ciment din fundațiile bara- jului prevede executarea unor foraje de 200 mm. cari străbat straturile permeabile până ia argila compactă. Forajele se fac la intervale de 0,50 m. și în planul barajului formează un contur poligo- nal care traversează valea dela un mal la celălalt. In secțiune transversală a barajului forajele sunt fixate la partea din amonte a fundațiilor deversoru- lui și pilelor. Principiul pe care se bazează reali- zarea voalului este foarte practic și economic. In loc de a se executa săpături și a se turna apoi be- ton, așa cum se procedează obișnuit la fundațiile unei lucrări, prin noua metodă se injectează sub presiune de 6—10 atm. lapte de ciment în găurile de foraj. Laptele de ciment sub presiune se difu- zează dela un foraj la altul în straturile permeabile de pietriș și nisip realizând astfel pe loc un beton care poate înlocui cu succes betonul confecționat afară pe șantier și turnat în săpături uneori foarte costisitoare când se întâlnesc ape subterane. Compactitatea betonului realizat prin injectare depinde nu numai de natura straturilor de pietriș și nisip ale subsolului ci și de organizarea unei astfel de operațiuni. Pe baza profilului geologic tiebuiesc analizate cu atențiune granulozitatea și permeabilitatea fiecărui strat întâlnit în sondaje. Dosarea laptelui de ciment cu nisip se face nu- mai acolo unde straturile de pietriș conțin prea puțin nisip ca să se poată forma un beton compact. Deoarece natura straturilor variază pe înălțimea unei coloane de foraj, schimbarea dosajului cores- punzător fiecărui strat devine o operațiune dificilă și trebue condusă cu mare atențiune. Injectarea nu se poate face decât conținu dela fundul forajului până la suprafața solului, între- https://biblioteca-digitala.ro 86 BARAJELE PROECTATE ȘI ÎN CURS DE BARAJUL BILCIURESTI IALOMIȚA EXECUTAREA FUNDATOR CU PILOTI DIN BETON COMPRIMAT Fig. 57. — Barajul Bilciurești-Ialomița. — Fazele executărei piloților de beton armat după metoda injecțiunilor. Fig. 58. — Barajul Bilciurești. Capetele pilotilor de betgn armat executați după metoda injecțiunilor. ruperile putând provoca accidente fie de prindere a coloanei de sondă fie de blocarea conductelor de injectare^ Repartizarea dosajelor după natura straturilor se face în modul urmtăor : în gaura forajului se introduce o coloană de sondă de acelaș diametru cu forajul, prevăzută cu un cap de coloană care funcționează ca ecluză. Apoi se trimite sub presiu- ne prin ecluză lapte de ciment dosat cu nisip. Datorită coloanei cimentarea se face de jos în sus, laptele de ciment difuzându-se în teren pe la capul de jos al coloanei. Pe măsură ce se face di- fuzarea și se aduc noui cantități de lapte de ciment, coloana este trasă afară printr’o mișcare lentă cu ajutorul vinciuirlor. Dacă forajele sunt apropiate difuzarea cimentului se face dela un foraj la altul iar cu o serie de mai multe foraje se poate realiza în adâncimea straturilor un perete de beton etanș. https://biblioteca-digitala.ro EXECUTARE LA ASANAREA LACURILOR 87 La barajul Bilciurești forajele voalului sunt la 9,50 m. interval în număr total de 300 înșirate după linia poligonală care unește fundațiile barajului dela un mal la celălalt. Cimentarea se face succesiv iar după terminarea cimentărei unei serii de 4 foraje se execută un fo- raj de control în zona cimentată. Probele scoase din forajele de control dau o in- dicație asupra compacităței betonului realizat și în acelaș timp se poate urmări gradul de penetra- ție a cimentului în diferitele straturi străbătute de foraje. șeizare a subsolului pe adâncimi pe cari palplan- șele nu le pot atinge. In figura 57 sunt arătate diferitele faze de lucru ale cimentării. In proectul barajului fiind necesari o serie de piloți cari să suporte fundațiile, dever- sorul fix, zidurilor dela priză, etc. s’au folosit fo- rajele voalului în care s’a introdus fer de beton armat iar după terminarea injectării cu ciment s’a introdus pe coloane beton sub presiune. S’a realizat astfel, deodată cu voalul de etanșei- zare și piloți de rezistență de 14 m. adâncime cu diametrul 200 mm. Piloții de beton armat care su- Fig. 59. — Barajul Bilciurești in timpul executărei lucrărilor. La Bilciurești unde executarea voalului este în curs, verificările făcute sunt favorabile. In afară de foraje de control s’au făcut săpături în avalul forajelor cimentate pentru executarea fundațiilor la zidurile camerii de priză și s’a con- statat cu această ocazie că voalul este aproape etanș. In rezumat este o metodă practică, mult mai eftină și mai rapidă decât baterea palplanșelor, prezentând și avantajul că se poate realiza o etan- portă fundațiile pilelor s’au executat după aceiași metodă și cu aceiași instalație cu diferența că fo- rajele erau de 300 mm. diametru iar în locul lap- telui de ciment injectat la voal s’a introdus beton preparat cu o granulație până la 30 mm. In figura 58 sunt fotografiate capetele piloților executați la barajul Bilciurești după metoda ară- tată mai sus. Lucrările derivărei apelor din Ialomița au https://biblioteca-digitala.ro 88 BARAJELE PROECTATE ȘI ÎN CURS DE https://biblioteca-digitala.ro EXECUTARE I.A ASANAREA LACURILOR 89 început în 1935 și vor fi complet terminate în pri- măvara anului 1937 când se va pune în funcțiune barajul și canalul. BARAJUL LACULUI HERĂSTRĂU. Asanarea lacurilor se ' bazează im numai pe aducerea apelor din Ialomița și acumularea lor în rezervorul dela Buftea ci, după cum s’a arătat în conferințele precedente, urinează să sistematizăm aceste bălți construind baraje cu ajutorul cărora să putem ridica nivelul apelor actuale. Sistematizarea lacului Herăstrău a necesitat construirea unui baraj situat în prelungirea șos. Jianu care, traversând valea Colentinei, separă la- cul Herestrău de lacul Floreasca. Construcția noului baraj s’a făcut pe amplasa- mentul vecinului dig care deservea o moară de apă, astăzi desființată. In profetul de asanare nivelul lacului Heres- trău trebuia ridicat cu 2,60 m. dela cota 76,90 la cota 79,50 m. d. M. Noul baraj este din argilă și s’a executat după aceleași principii ca și barajul Buftea descris mai sus. Ne-am adaptat situației locale folosind ca nu- cleu vechiul dig care era foarte compact și etanș. Stăvilarele vechi de lemn au fost înlocuite cu instalațiuni moderne prevăzute cu vane și dever- soare automate. In figura 61 sunt arătate aceste instalațiuni, ca- pabile să descarce un debit total de 40 m. c. apă. Construcția deversoarelor automate cu funcționa- rea de sifon, preconizate de d-1 Dr.-Ing. D. Pavel. este din beton armat și prezintă numeroase avan- taje : menținerea nivelului lacului la un nivel fix descărcând automat orice surplus de apă ce ar veni din amonte, rendament optim deoarece un deversor liber ar fi cerut pentru acelaș debit o construcție voluminoasă și costisitoare, pericolul de blocare cu ghețuri este înlăturat, etc. Forma interioară a sifonului este bazată pe cele mal noui principii hidraulice evitându-se desavan- tajele constatate la formele simple de sifoane. In viitor acest baraj va cuprinde în afară de instalațiunile descrise și o ecluză pentru trecerea vaselor de navigație dela nivelul lacului Herăstrău (79,50 m. d. M.) la nivelul lacului Floreasca (75,50 m. d. M.). Pentru sistematizarea lacului Herăstrău au mai fost necesare lucrări de terasamente în jurul lacu- lui taluzându-se malurile după un profil deter- minat care a fost prevăzut și cu un cheu de apă- Fig. 62. — Proectul stăvilarelor dela barajul Herăstrău. rare în contra valurilor pe tot perimetrul de 6 km. Lucrările de sistematizare ale lacului Herăstrău au început în 1933 și vor fi terminate în 1936 când vor fi inaugurate odată cu Expoziția „Luna Bucu- reștilor” ce va fi situată pe malurile noului lac. https://biblioteca-digitala.ro BARAJUL LACULUI BĂNEASA AMONTE DE GARA MOGOȘOAIA. Mlaștina formată de Colentina începând din dreptul stației Mogoșoaia și până în amonte la fa- brica Montesquieu va fi asanată. Proectul prevede ridicarea cu 1,50 m. a nivelului apei cu un baraj care va lega insulele actuale din lacul Băneasa (79,50 m. d. M.). Barajul va fi din argilă prevăzut cu stăvilare moderne cu 4 porți a 2 m. pentru scurgerea ape- lor și un plan înclinat pentru trecerea bărcilor dela un nivel la altul. Cea mai mare parte a barajului fiind formată de insulele actuale, construcția este simplificată ur- mând numai a supraînălța și taluza insulele. Pe ambele maluri ale văii se vor executa lucrări de terasamente pentru obținerea unor taluze fixate. Lucrările vor începe în 1936 și vor fi termi- nate în primăvara 1937 când se va inaugura un nou lac sistematizat în locul mlaștinei actuale. BARAJUL LACULUI FLOREASCA-TEI. Proectul de sistematizare a lacului Floreasca- Tei cuprinde, în afară de amenajarea malurilor, și construirea unui baraj la capătul din aval al lacului Tei, care va ridica nivelul apei la cota 75,50 m. d. M. cu 4 m. față de nivelul actual. In figura 63 este arătată secțiunea transversală a barajului ce se va construi. Construcția este din argilă cu nucleu de etanșeizare. Deoarece în acest https://biblioteca-digitala.ro EXECUTARE LA ASANAREA LACURILOR 91 punct există un dig cu stăvilare care deservea o moară, distrusă de incediu astăzi, ne-am adaptat situației înglobânâd în noul baraj acest dig. Pen- tru acest motiv nucleul a fost situat paralel cu paramentul amonte iar în fundații s’au prevăzut palplanșe pentru oprirea apelor de subinfiltrații. Deversorul are funcționarea automată ca un si- fon. Detaliile proectului sunt în studiu. Lucrările vor începe în 1937. BARAJELE LACURILOR FUNDENI, PANTELIMON ȘI CERNICA. Pentru sistematizarea lacului Fundeni va fi ne- cesar un baraj care să ridice nivelul lacului dela cota 65,30 m.d.M. la cota 66,30 m.d.M. Barajul va fi din argilă după aceiași metodă ca și cel dela Buftea ; proectul este în studiu. Proectele bara- jelor dela lacul Pantelimon și Cernica, sunt în stu- diu, aceste lacuri urmând a fi sistematizate în ul- tima etapă a lucrărilor. In conferințele d-lor Ing. Vuzitas și Ing. Vladi- mirescu vor fi descrise celelalte lucrări hidraulice cari completează proectul de asanare a lacurilor. Timpul fixat pentru conferință nu mi-a permis ca odată cu descrierea lucrărilor să intru în deta- liile de calcul pe cari se bazează proectele acestor baraje. Din cele arătate mai sus se poate constata totuși că la proectarea acestor lucrări s’au adoptat meto- dele recente experimentate de technica străină. Barajele de argilă dela Buftea, Herăstrău, etc., executate după principiile stabilite la ultimul con- gres mondial din 1933, barajul depe Ialomița pre- văzut cu cilindri mobili, metoda injectărilor cu ciment aplicată la fundațiile lucrărilor hidraulice, deplasarea cu 4 m. a mănăstirii vechi dela Rebe- gești, sunt genuri de lucrări cari se înregistrează pentru prima dată în technica românească. Terminând conferința, vă rog să->mi îngăduiți a arăta că dacă lucrările de asanare a mlaștinilor din marginea Capitalei încep să fie văzute, iar proec- tele lor nu au rămas încă în dosare, așa cum se întâmplă dese ori în administrațiile publice, în așteptarea fondurilor ca să poată fi puse în apli- care, aceasta se datorește eforturilor depuse de d-1 Ing. N. G. Caranfil care, cu o tenacitate excepțio- nală, a învins toate dificultățile ce se opuneau a- cestor mari realizări. https://biblioteca-digitala.ro https://biblioteca-digitala.ro PARTEA IV-a CANALE DE DERIVAJIE IN LEGĂTURĂ CU ASANAREA LACURILOR DIN NORD-ESTUL BUCUREȘTILOR DE Inginer GH. VLADIMIRESCU https://biblioteca-digitala.ro https://biblioteca-digitala.ro CANALE DE DERIVAȚIE IN LEGĂTURĂ CU ASANAREA LACURILOR DIN NORD-ESTUL BUCUREȘTILOR ')• INTRODUCERE SUB acest titlu voiu expune ultima parte din ansamblul lucrărilor de asanare a lacurilor din Nord-Estul Capitalei și anu- me despre studiul canalelor de derivație cu lucră- rile lor accesorii. Efectele binefăcătoare .cari vor rezulta din exe- cutarea acestor lucrări de asanare, pentru Capi- tala noastră, în privința temperaturii și umidității atmosferice precum și efectele sanitare și de agre- ment au fost relevate într’o conferință recentă de d-1 Ministru Ing. Nicolae G. Caranțil'. Deasemenea d-l Dr.-lng. D. Pavel, a arătat prin- cipiile cari stau la baza proectului acelor lucrări de asanare, iar acum de curând d-l Ing. D. R. Corbu, a făcut o descriere detaliată a barajelor executate sau în curs de executare. CONSIDERAȚIUNI ASUPRA ALTOR LUCRĂRI SIMILARE. Înainte de a intra în subiect îmi permit să amin- tesc că în țara noastră se găsesc realizate lucrări de asanare a multor regiuni mlăștinoase. Aceste lucrări prezintă o importanță remarcabilă și cerce- tând rezultatele la care ele au condus, ne oferă prilejul de a constata că sunt necesare desvoltării regiunilor respective. Sunt demne de menționat lucrările de ansamblu executate în Banat și Crișana. *) Conferință ținută la Societatea Politecnică la 6 Martie 1936 în ciclul organizat de Institutul Român de Energie (1. R. E.). de Ing GH. VLADIMIRESCU Lucrarea cea mai importantă este fără îndoială amenajarea cursurilor de apă, care formează sis- temul Bega-Timiș. Aceste râuri, după ce părăsesc Carpații Bănățeni, își formau înainte nenumărate brațe foarte nestabile, cari transformau întreaga regiune, cuprinsă între văile lor, într’o regiune mlăștinoasă și foarte puțin populată. Se găsea ast- fel în permanență sub apă o suprafață de 130.000 ha. Primele lucrări în vederea asanării se încep în prima jumătate a secolului XVIII, când se execută canalizarea râului Bega dela Făget la Timișoara, stabilizându-se astfel albia râului pe acea por- https://biblioteca-digitala.ro 96 CANALE DE LEH1VAȚ1E ÎN LEGAtUUÂ CU ASANAHEA După puțin timp, în aval de Timișoara se sapă un canal de rectificare a râului Bega în lungime de 70 km., dela Timișoara până la Klek, care îm- preună cu Bega veche, conduceau apele mari fără revărsări. Pentru a se asigura plutirea și navigația ușoară pe canalul Bega se impunea o regularizare a de- bitului canalului. In acest scop s au înființat două canale de de- rivație și anume : unul de alimentare lung de 10 km., care conducea apele mici ale râului Timiș în canalul Bega și al doilea un canal de descărcare de 6 km. legând canalul Bega cu Timișul prin care se conducea o parte din apele maii ale râului Bega în Timiș. In decursul vremii se construiesc baraje și st indiguiesc malurile celor două râuri. Pentru com- pletarea acestui sistem de lucrări, pe traseul ca- nalului Bega s’au executat baraje și ecluze, reali- zându-se o adâncime de apă dela 0,80 m., cât era înainte, la 2,00 m., permițând circulația șlepurilor cu o încărcătură de 60 vagoane. Utilizând căderea apei și debitul canalului, orașul Timișoara și-a construit uzina hidroelectrică existentă. In concluzie vedem dar, că printr’o muncă con- tinuă de perfecționare, toată regiunea aceea in- salubră și nepopulată s’a transformat astăzi într’o câmpie roditoare, cu o desvoltare industrială re- marcabilă. O altă lucrare demnă de relevat este desecarea și asanarea regiunei cuprinse între râul Someș și râul Crasna, denumită valea Eced. Suprafața mlăș- tinoasă era de 90.000 ha., iar partea sa centrală, care era în permanență acoperită cu apă, era 38.000 ha. In vederea desecării s’au executat lu- crări de îndiguire, de regularizare a cursului râului Crasna și s’a construit o rețea vastă de canale pen- tru a scurge apele din părțile joase ale văii. Lucră- rile au fost începute în anul 1894 și au fost termi- nate în 1901, dând rezultate foarte bune. Pentru apărarea în contra inundațiilor a re- giunii cuprinsă între râurile Crișul Repede și Cri- șul Negru, menționez executarea canalului colec- tor, în lungime de cca. 60 km. Prin acest canal se conduc o parte din apele mari ale Crișului Repede în Crișul Negru și se colectează toate cursurile de apă cuprinse în această regiune. Ca o lucrare recentă menționez lucrările de rec- tificare a râului Bârlad. Din cauza depozitelor adu- se de ape, albia râului devenise insuficientă astfel ca la viituri neînsemnate o parte a orașului Bârlad era complect sub apa. Pentru preîntâmpinarea inundațiilor s’a executat un canal de descărcare, care pornește în amonte de oraș și deversează în aval. Secțiunea canalului a fost astfel executată pen- tru a fi capabilă să conducă apele mari ale râului, urmând ca apele mici să treacă prin albia veche servind la canalizarea orașului. Lungimea acestui canal este de 2,5 km.; poate debita 150 m. c./sec, iar cubajul terasamentelor se cifrează la 220.000 m. c. Costul canalului, fără lucrări de artă, baraje, priză, etc. se ridică la cca. 10.000.000 lei. CONS1DERAȚ1UNI GENERALE ASUPRA DERIVAȚIEI IALOM1ȚEI. Revenim acum la lucrările proectate de „U.C.B.“ constatăm că ele au de scop în primul rând asa- narea văiei Colentina și a lacurilor formate de ea în Nord-Estul Bucureștilor și în al doilea rând, uti- lizarea lor în scopul navigației și a forțelor hidro- electrice. Debitul de apă fiind procurat de apele râului Colentina regularizate cu lacul rezervor dela Buftea și prin derivarea parțială a apelor Ialomița. Numai debitul râului Colentina nu este suficient pentru a primeni destul de des apele înmagazinate în lacurile Bucureștilor, adică Băneasa, Herăstrău, Floreasca Teiu și Fundeni, lacuri ce însumează o capacitate de 9.000.000 m. c. de apă. Pentru a se asigura o primenire totală la intervale de 15—20 zile, va trebui să dispunem în epocile de secetă de un debit minim de 4 m. c./sec. Ori, debitele naturale disponibile pe râul Colen- tina în lunile de vară, împreună cu rezerva de apă acumulată în lacul rezervor Buftea, cca. 9.000.000 m. c., nu pot furniza decât 1 m. c./sec., cantitate insuficientă pentru realizarea scopului urmărit. S’a prezentat problema atunci a procurării unui debit suplimentar, care împreună cu debitul re- gularizat, să se ajungă la debitul de 4 m. c./sec. necesar unei asanări complete https://biblioteca-digitala.ro LACURILOR DIN NORD-ESTUL BUCUREȘTILOR 97 Consiliul Technic Superior fiind sesizat asupra acestei chestiuni a opinat că va trebui să se stu- dieze două soluțiuni : 1. Posibilitățile de aducere în valea Colentinei a unui debit de apă din râul Ialomița, păstrându-se în aval de priză nivelul etiajului actual al lalomi- ței și utilizând ca traseu, eventual pentru această aducțiune, unul din afluenții Colentinei. 2. Aducerea apei în condițiile de mai sus din râul Dâmbovița. Din membrii comisiunei s’a ales apoi o comi- siune restrânsă, care a fost însărcinată cu condu- cerea studiilor, pentru a se alege una din soluțiile de mai sus. încă dela primele studii hidrometrice s’a ajuns la convingerea că singurul râu capabil să furnizeze debitul necesar este Ialomița. Din diagramele de- bitelor lunare întocmite s’a dedus că un debit me- diu de 12,5 m. c./sec. (media debitelor medii pe 5 ani, dela 1931—1935 și 14.3 m. c./sec. pe 49 ani), poate satisface condițiile impuse proectului. In ceea ce privește râul Dâmbovița, care are un debit mediu de 7 m. c./sec., nu poate satisface ce- rințele impuse, întrucât parte din debitul său se utilizează pentru procurarea apei potabile a Bu- cureștilor, iar restul de debit este necesar, pentru diluarea și conducerea apelor menajere afară din oraș. Pentru a fi mai exact, specific că pentru alimen- tarea Capitalei cu apă potabilă, se ia din Dâmbo- vița Ia Arcuda, unde sunt instalațiile de purificare a apei, până la 1,5 m. c./sec., iar pentru diluarea apelor aduse de colectoarele canalizării Bucureș- tilor sunt necesari 3 m. c./sec., pentru a păstra o diluare de 6 ori a apei de scurgere din canale. Rezultă din toate aceste considerațiuni că va trebui să păstrăm în Dâmbovița în avalul prizei pentru Colentina, un debit de cel puțin 4,5 m. c./sec. Menționez că, chiar debitul actual al râului Dâm- bovița este încă insuficient pentru o diluare și o conducere a apelor de canal ; o consecință a ace- stei lipse de apă se poate constata foarte ușor, examinând situația cursului în aval de București, unde comunele riverane au de suferit foarte mult din cauza depunerilor insalubre. Studiile privitoare la alimentarea din râul Dâm- bovița s’au limitat la fixarea prizei în regiunea „Moara Nouă“. Traseul canalului trecea pe la Sud de drumul ce ducea la Adunați până ’n râul Ilfov, apoi prin albia râului Ilfov și prin canalul artifi- cial Ilfov apa ajunge în Colentina. Având în vedere considerațiile de mai sus, stu- diile s’au îndreptat spre râul Ialomița. Pentru so- luționarea problemei existau mai multe posibili- tăți, ținând seama de topografia regiunei, care ne interesează și de prețul de cost. Astfel s’a studiat în principiu aducerea canti- tății de apă în valea Colentinei, fie pe văile aflu- ente ale râului Colentina, anume valea Crevedia Mare și valea Miulesei, fie prin trecerea directă a acelei cantități de apă în valea Colentinei. Evident aceste treceri trebuiau realizate prin- tr’un canal artificial. Studiile pe teren în vederea derivării debitului de apă, au început în anul 1927 de către Casa Lucrărilor Municipiului, cu concursul „Uzineloi Comunale București*' și Direcț. Apelor din M.L.P. S’au făcut studii geologice, topografice și hi- draulice, care au condus la alegerea regiunei cu- prinsă între comunele Băleni-Români și Dobra, re- giune situată la o distanță de cca. 45 km. de raza orașului. S’a proectat un canal de derivare, al cărui traseu a suferit mai multe variante, după cum s’a ținut seama că debitul captat, trebuiește condus în va- lea Crevedia Mare sau în valea Miulesei. Vedem dar că soluțiunea aleasă de către Casa Lucrărilor Municipiului a fost aceea de a conduce apele în afluenții râului Colentina. Această soluțiune a fost aleasă pe considerațiunea .că aceste văi sunt rela- tiv apropiate de râul Ialomița; valea Crevedia Ma- re la o distanță de 3 km. și valea Miulesei la 5 km. Pentru alegerea cea mai favorabilă din punct de vedere al amplasamentului prizei și al con- strucției canalului, pentru fiecare din aceste văi s’au studiat câte trei variante. In urma unui studiu comparativ s’a precizat că îndeplinește condițiile optime, traseul însemnat pe hartă, care are punc- tul de priză în dreptul comunei Dobra, traversează valea Crevedia Mare și ajunge în valea Miulesei. Dela punctul de confluență al acestui canal, până în valea Colentinei, valea Miulesei are o lun- gime de 10 km. https://biblioteca-digitala.ro 98 CANALE DE DERIVAȚIE ÎN LEGĂTURĂ CU ASANAREA Detalii privind proectul cu această soluțiune au fost publicate într’o lucrare a d-lui Inginer inspec- tor general Cincinat Sfințescu. LUCRĂRI DE DERIVARE. CANALUL DE DERIVAȚIE DIN IALOMIȚA. In anul 1930 „Uzinele Comunale București" exa- minând din nou studiile pe teren, elaborează un proect, care are următoarele caracteristice : Priza canalului de aducere se fixează în aval de comuna Dobra, puțin mai în amonte de con- fluiența râului Ialomița cu pârâul Pâscovu, adică la cca. 1 km. în aval de soluțiunea adoptată de In 1934—35, terminându-se lucrările pentru amenajarea lacului rezervor dela Buftea, s’a pre- zentat chestiunea executării lucrărilor necesare pentru derivarea unui debit de apă din Ialomița. Cu această ocazie, s’au reexaminat anteproec- tele întocmite în 1930/31 și s’au căutat să se sta- bilească dacă nu este mai avantajos, ca trecerea apelor să se facă direct în râul Colentina, iar nu prin intermediul afluenților săi, cum prevedea proectele mai sus amintite. Regiunea în care cursul lalomiței se apropie mai mult de cursul Colentinei este aceea cuprinsă între comunele Bilciurești și Ghimpați din jud. Dâmbo- vița. -wmTi Fig. 64. — Perspectiva canalului Bilciurești-Ghimpați. Casa Lucrărilor Municipiului. In ceea ce privește canalul de aducțiune s’a trasat astfel încât traver- sează și el valea Crevedia Mare și se unește cu valea Miulesei în amonte de comuna Slobozia. Lungimea canalului este de 6 km. și are o sec- țiune transversală calculată pentru un debit maxim de 20 m.c./sec. Diferența de nivel între fundul ca- nalului și fundul văii Miulesei este de 5 m. Pentru distrugerea energiei apei, s’a proectat un distrugă- tor de energie în trepte. Pentru economia terasamentelor, profilul longi- tudinal prezenta două pante, prima pe o lungime de cca. 3,5 km. era de 1,3°/₀₀, iar a doua pe o lun- gime de 2,5 km. de O,4°/ₒₒ. Pe această regiune s’au început studii în toamna anului 1934; studii ce au condus la întoc- mirea definitivă a proectului pentru procurarea unui debit suplimentar de 3 m.c./sec. necesar unei asanări raționale a lacurilor din Nord-Estul Bu- cureștilor. Fig. 64 reprezintă traseul canalului Bil- ciurești-Ghimpați. Proectul întocmit a fost aprobat de Consiliul Technic Superior prin jurnalul No. 125 din 19 Iunie 1935. Să vedem cari sunt considerentele cari au deter- minat adoptarea acestei soluțiuni. Reamintesc că proectul întocmit de Casa Lu- https://biblioteca-digitala.ro LACURILOR DIN NORD-ESTUL BUCUREȘTILOR 99 crărilor Municipiului, prevedea derivarea prin in- termediul unui canal în lungime de 5 km. a debi- tului maxim de 20 m.c./sec. iar în proectul întocmit de „U. C. B.“ în 1930 canalul de derivație avea o lungime de 6 km. Amândouă soluțiile prevedeau conducerea acelui debit în valea Miulesei, afluentul râului Colentina. La prima vedere s’ar părea că aceste soluțiuni îndeplinesc condițiile de cost, cele mai favorabile, întrucât prezintă un traseu mult mai scurt decât soluțiunea adoptată de Uzinele Comunale, care stabilesc executarea unui canal în lungime de 10 km. Observăm însă, că valea Miulesei în situația ac- tuală nu este capabilă de a conduce un debit de 20 ori mai mare decât debitul său la ape mari în- trucât malurile sale prezintă înălțimi foarte reduse; ar fi trebuit lucrări de amenajare speciale, cum ar fi fost de exemplu îndiguirea ambelor maluri și adâncirea fundului. Aceste lucrări ar fi costat pe metru liniar de vale amenajată, fără a face o eroare apreciabilă, tot atât cât și săparea unui metru liniar de canal. In această ipoteză, comparând lungimele totale ale acestor trei soluțiuni rezultă că soluțiunea a- doptată de Uzinele Comunale este mult mai avan- tajoasă, întrucât se face o economie de executare a cca. 6 km. lungime de canal. Această economie, se estimează la suma de 10.200.000 lei, considerând ca preț unitar mediu 1.700 lei inclusiv exproprierile. Dacă se ține seamă că lucrările de artă depe canalul Bilciurești-Ghimpați, întrec cu 2.200.000 lei, pe cele ce se prevăzuse pe celelalte trasee, se ajunge la o economie de cca. 8.000.000 lei la so- luția aleasă. Un alt avantaj, care decurge din scurtarea lun- gimii totale a drumului parcurs de apele derivate este diminuarea cantităților de apă pierdute prin evaporare și infiltrații, iar prin fixarea prizei în aval de confluiența lalomiței cu Pâscovul, se ob- ține un spor la debitul lalomiței evaluat la 300 1/sec. Soluția aleasă, mai prezintă și avantajul apro- pierii de orașul nostru, ceea ce permite vizitarea și controlul lor în condițiuni ușoare. Traseul. După ce am expus aceste generalități îmi pro- pun să arăt, cari sunt caracteristecele technice ale lucrărilor în chestiune. In privința traseului canalului, menționez că s’au studiat câteva variante și din comparația lor s’a ajuns la concluzia, că traseul adoptat este cel mai avantajos. La alegerea acestui traseu nu s’a ținut seamă numai de condițiile de ordin technic, (terasamente, lucrări de artă, etc.), ci și de acelea de interes local. In adevăr prin soluția adoptată, care îndepli- nește condițiile technice optime, s’a realizat un canal, care trecând prin satul Cojasca nu întâlneș- te decât două construcțiuni de casă, cari au tre- buit să fie expropriate. Acest amănunt interesează pentru a arăta starea de spirit a locuitorilor, care sub impresia deposedării bunurilor lor, au contri- buit la îngreunarea studiilor și a realizării proec- tului. In multe cazuri s’au ivit și pretențiuni, cari ar fi anihilat orice efect al lucrărilor noastre, cum ar fi pretențiunea aceea, ca apa din canal să servească pentru irigarea terenurilor riverane și pentru crea- rea de energie hidraulică. Cu ocazia anchetelor ce s’au ținut de către de- legații autorităților competente, domniile lor au reușit prin anchete obiective să aplaneze animozi- tățile creiate printre locuitori. După această mică digresiune trec la descrierea lucrărilor. Capătul din amonte al canalului, pornește dela limita comunelor Bilciurești-Cojasca, axul său fă- când un unghiu de 24° cu direcția cursului lalo- miței și în sensul scurgerei curentului de apă. Este o înclinare potrivită pentru intrarea apei în canal fără dificultăți, iar pe de altă parte ferește capătul canalului de degradările eventuale ale di- verselor corpuri plutitoare. Canalul prezintă la în- ceput un aliniament drept în lungime de 1450 m. traversează la km. 0+650 drumul județean Bucu- rești-Târgoviște și trece prin comuna Cojasca cu o curbă cu raza de 400 m. Urmează apoi un alinia- ment drept, în lungime de 1150 m., care intersec- tează drumul comunal Cojasca-Rudari, se continuă printr’un arc de cerc cu raza de 600 m. și apoi un https://biblioteca-digitala.ro 100 CANALE DE DERIVAȚIE ÎN LEGĂTURĂ CU ASANAREA aliniament drept, care traversează valea Cojasca, se desfășoară apoi paralel cu drumul comunal Co- jasca-Ghimpați la o depărtare de 30 m. Dela km. 6+000 al canalului și până la km. 7+200, alinia- mentul drept traversează valea Crevedia Mare, a- poi printr’o curbă cu raza mare (1300 m.) canalul se îndreaptă spre valea Colentinei. In rezumat în- treg traseul canalului cuprinde 7680 m. lungime de aliniament drept și 1470 m. curbe, în total o lun- gime de 9150 m. Se poate vedea pe planul de si- tuație, că unghiurile aliniamentelor și razele curbe- lor de racordare sunt convenabil alese, în sco- pul de a se asigura o scurgere a apei în condiții hidraulice satisfăcătoare, evitându-se astfel degra- dările malurilor și supralărgirele în curbe. Profilul în lung. Profilul în lung al canalului este reprezentat în fig. 65 în linii generale. Caracteristica sa este că prezintă o singură pan- tă longitudinală de O,31°/ₒₒ. Fundul canalului la capătul din amonte este la cota 136,90 adică la 0,40 m. deasupra etiajului și cu 1,40 m. deasupra fundului râului Ialomița. Fixând această cotă a fundului canalului s’a avut în vedere a se realiza o înălțime cât mai mică a nivelului de apă reținut și o trecere convenabilă a văilor Cojasca și Crevedia. Se observă că până la valea Cojasca, canalul este în săpătură, iar de aci încolo nivelul maxim al apei din canal fiind aproximativ la înălțimea terenului natural, s’a prevăzut diguri pe ambele maluri. In afară de cele două văi mai principale tra- versate de canal aceasta se încrucișează și cu unele depresiuni mai mici. La capătul din aval, fundul canalului se găsește la cota 134 față de cota 127 a fundului văii Ba- ranga, care este o depresiune a râului Colentina. Se realizează astfel o cădere de 7,00 m. pentru a cărei amenajare se prezintă două soluțiuni : 1. Trecerea apei din canal în valea Baranga prin intermediul unui distrugător de energie. 2. Utilizarea debitului de apă și a căderei în chestiune, eventual mărită până Ia 12 m. prin construcția unui canal de fugă, al cărui fund să fie sub fundul văii Baranga formează o problemă asupra căreia voiu reveni ulterior. Profilul Geologic. Pentru determinarea structurii geologice a tere- nului dealungul traseului canalului s’au execu- tat 12 sondaje a căror adâncime a variat între 5 și 15 m. așa cum arată profilul geologic fig. 66 ; sondajele adânci s’au executat în regiunea văi- lor Cojasca și Crevedia. Rezultatul sondajelor a fost mulțumitor, întrucât s’au găsit straturi de ar- gilă galbenă tare, caracterizată printr’o rezistență și impermeabilitate necesară lucrărilor care ne in- teresează. https://biblioteca-digitala.ro LACURILOR DIN NORD-ESTUL BUCUREȘTILOR 101 Fig. 66. —• Profilul geologic al canalului Bilciurești-Ghimpați. Profilul transversal și elementele hidraulice. Profilul transversal al canalului reprezentat în fig. 67, est trapezoidal și deschis pe tot traseul său. Pentru dimensionarea lui s’a luat ca date cunoscute debitul maxim de deri- vație de 15 m.c./sec. și panta canalului de 0,3%. Prin încercări, a rezultat sec- țiunea cea mai economică, adică secțiu- nea care poate conduce acel debit cu minimum de pierderi. Canalul are la fund 5,80 m. lățime și taluze de 1/1,5 în săpătură și 1 : 2 în umplutură. Suprafața secțiunei pline este de 18,80 m. p. Elementele hidraulice ale secțiunii pentru diferite înălțimi de apă în canal s’au trasat în diagrama fig. 68. Se observă că pentru înălțimea de 0,5 m, viteza apei este de 0,3 m/sec. și corespunde un debit de 1 cm/sec., iar pentru înălțimea de 2,10 viteză de 0,8 m/sec. și un debit de 15,02 mc/sec., (fig- 68). Astfel viteza medie a apei aproape de fun- dul canalului este mai mare de 0,2 m/sec., viteză peste care nu au loc depuneri ; de asemenea vi- teza medie a apei pentru secțiunea plină nu depă- șește 0,8 m/sec. și deci nu este pericol de a creea eroziuni ale malurilor, mai ales că terenul are o consistență apreciabilă. înălțimea profilului transversal până la corona- mentul digului este de 2,60, în care se cuprinde și Profil mixl debleu și rambleu y Variabil după teren PROFILUL TRANSVERSAL TIP CANALULUI BILCIUREȘTI GHIMPATI Deb/eu Rambleu Fig. 67. — Profile transversale. o rezervă pentru valuri de 0,50 m. Digurile sunt construite din pământ argilos și au la coronament o lățime de 3,00 m ; interior talazul este de 1 : 2 și exterior de 1 : 1,5. Pentru consoli- https://biblioteca-digitala.ro 102 CANALE DE DERIVAȚIE ÎN LEGĂTURA CU ASANAREA darea umpluturii și pentru scurgerea apelor me- teorice, taluzul exterior se va brăzdui ; de altfel aceste precauțiuni sunt cuprinse și în „concluziile” congresului marilor baraje din Iulie 1933, pentru diguri de înălțime mică. De o parte și de alta a canalului s’au prevăzut suprafețe libere de teren pentru drumuri, având o lățime de 4.00 m. fiecare. Pe aceste drumuri vor circula personalul însărcinat cu supravegherea ca- Fig. 68. — Elemente hidraulice. naiului, precum și locuitorii riverani în vederea ex- ploatării proprietăților. Porțiunile de canal care traversează văile Co- jasca și Crevedia precum și celelalte depresiuni se execută numai în umplutură de argilă bine com- primată în straturi. Compensarea terasamentelor. Chestiunea compensării de terasamente, care la studiul unei căi ferate sau a unei șosele prezintă un mare interes, în cazul de față nu este obliga- torie întru cât pentru siguranța lucrărilor este de recomandat executarea canalului numai în săpă- tură. Menționez că o rupere incidentală de dig, ar inunda proprietățile riverane, cauzând prejudicii însemnate și întreruperi în buna funcționare a si- stemului nostru de lucrări. In calculul terasamentelor pe care l’am întocmit a rezultat în total 240.000 mc. din care se întrebuințează 140.000 mc. pentru umplutura în diguri iar restul se depo- zitează, fig. 69. Executarea depozitelor de-a-lungul traseului canalului, deși ar fi fost de recomandat totuși ținându-se seamă de principiul de a se expropria cât mai puțin s’a ajuns la următoarea soluție. Cercetându-se albia râului Ialomița în aval de priză s’a văzut că la o de- părtare de cca. 200 m. prezintă o ero- ziune de mal considerabilă. Depozitând terasamentele aci avem și avantajul refacerii malului distrus. Distanța medie de transport cu vago- netul în ipoteza considerată este de 1200 m. Lucrări de artă. Am arătat că traseul canalului tra- versează drumuri, două văi principale Cojasca și Crevedia și depresiuni se- cundare. Pentru a asigura circulațiunea și a se permite scurgerea apelor a fost nevoie să se prevadă lucrări de artă. Pe drumurile județene și comunale, s’au pre- văzut patru podețe de beton armat conform fig. 70, pe drumurile vicinale 13 poduri de lemn, iai la cele două depresiuni principale două podețe de beton ; pe văile secundare podețe tubulare de beton. Pentru trecerea drumului județean București- Târgoviște peste canalul nostru a fost necesar să se proecteze un podej tubular cu secțiunea drep- tunghiulară. https://biblioteca-digitala.ro LACURILOR DIN NORD-ESTUL BUCUREȘTILOR 103 Traseul canalului fiind stabilit pe considerațiile amintite, el se intersectează cu drumul județean sub 45° oblicitate. Secțiunea transversală a podețului trebue să fie capabilă la conducerea întregului debit pen- tru care s’a calculat și canalul. A rezultat o sec- țiune netă de 11.4 m. p. In privința calculului static am aplicat simplifică- rile recomandate de d-1 Prof. Dr.-Ing. A. Kleinlogel, care a studiat această chestiune cu ocazia proiec- dului nostru grutatea mobilă este de 18 % din greutatea permanentă. Observăm că o dublare în viitor a sarcinei mo- bile pe șosea nu face să varieze sarcina totală de- cât cu 1.12%, ceea ce nu poate avea influență asu- pra condițiunilor de rezistență a construcțiunii. Este interesant deasemenea a arăta și ipotezele de calcul ale secțiunilor precum și dispozițiuni cons- tructive, care trebuiesc avute în vedere la execu- tarea de astfel de podețe cu oblicitate mare. Fig. 69. — Mișcarea terasamentelor. tării și executării mai multor podețe tubulare cu oblicitate mare și cu umplutură apreciabilă la auto- strada Frankfurt a. M. — Heidelberg. D-sa a arătat că la astfel de podețe influiența sarcinei mo- bile față de sarcina permanentă este mică și că în asemenea cazuri nu trebuie să se pună un preț prea mare pe o exactă înglobare a sarcinii utile. Cu alte cuvinte sarcinele mobile concentrate tre- buiesc înlocuite cu o sarcină uniformă repartizată, rezultând dintre diviziunea greutății totale a vehi- culului și suprafața de repartiție prin plane la 45°, până la placa superioară a construcții. In cazul po- D-l Prof. Dr.-Ing. A. Kleinlogel recomandă să se considere partea mijlocie dreptunghiulară (pe planșe hașurat) ca un pod drept la care se unesc două triunghiuri, care se consideră în calcul ca rezemând pe o grindă de centură și pe culei. O astfel de interpretare a transmiterii forțelor corespunde mai curând adevărului întrucât defor- mările elastice ale plăcei se fac după această di- recție. Menționez că acest sistem de calcul nu se aplică decât Ia poduri cu plăci, nu și la poduri cu grinzi îndreptate dupe axul căii. Calculul secțiunilor s’a făcut cu formule obiș- nuite ale cadrelor. Podețul are dispozițiuni cons- https://biblioteca-digitala.ro 104 CANALE DE DERIVAȚIE ÎN LEGĂTURĂ CU ASANAREA tructive uzuale, în afară de aripi, care au trebuit studiate cu mai multă atenție. Celelalte podețe au fost proectate sub șoselele Rudari-Cojasca, Bilciurești-Ghimpați și Ghimpați- Colacu. Pentru asigurarea circulației pe drumurile ve- cinale s’au proectat 13 poduri de lemn de stejar, având fiecare trei deschideri de 5,80 m. Sistemul de gridă este cu suburși și contrafișe și cu palei înecate. Lățimea acestor poduri este de 4,00 m., în afară de unul la hotarul comunelor Ghimpați-Cojasca, care are 5,00 m. lățime în scopul trecerii viteloi după o parte pe alta a islazului comunal (fig. 71). De menționat că toate aceste podețe au axul căii normal pe axul canalului prin rectificarea drumu- rilor. Pentru a se asigura scurgerea apelor meteorice din dipresiunile secundare s’a prevăzut podețe tu- bulare de beton cu secțiune circulară de 40 cm. . Trecerea apelor Văii Cojasca se face printr’un podeț boltit de beton, întrucât înălțimea rambleu- lui sub fundul canalului permite amplasarea unui astfel de podeț. Deschiderea bolței este de 3,80 m. și este în plin cintru ; s’a prevăzut cu radier ge- neral. In acest punct cursul văii se va rectifica pentru a trece normal pe sub canal. In Valea Crevediei, din cauza înălțimei reduse a rambleului canalului, s’a proiectat un podeț tubular de beton armat dreptun- ghiular cu patru compartimente con- form fig. 71 bis. Și cursul acestei văi va fi rectificat. In Văile Cojasca și Crevedia canalul prezintă câte un deversor de beton sim- plu ; ambele deversoare au de scop go- lirea canalului și menținerea nivelului de apă maxim în canal, (fig. 71 bis). Aceste deversoare sunt prevăzute cu trepte de beton, de construcțiune obiș- nuită, pentru distrugerea energiei apei. Prin deversorul din Valea Cojasca se poate eventual alimenta lacul Snagov în caz de abundență de apă, fără nici o lucrare suplimentară. Am expus până în prezent lucrările proiectate cu privire la acest canal ; cred că nu este lipsit de interes de a arăta în ce stadiu și în ce condițiuni se găsește realizarea acestui proect (figu- rile 73, 74 și 75). Lucrarea a început la 15 Octombrie 1935 și a fost atacată în cinci puncte și anume : la km. 0 — 0 + 650 ; 3 — 3 + 300 ; 3 — 500 — 4 + 500 ; 6 + 500 — 7 + 500 și 7 + 800 — 8 + 500. Numărul oamenilor zilnic la lucru era de 280. Utilajul șantierului avea 100 vagonete, 2300 m. liniari decauville cu ecartament 0,50, 2 plăci tur- nante, 8 plăci patente, 6 macazuri, un tractor, 1 plug, un atelier complet pentru reparațiuni, etc. https://biblioteca-digitala.ro LACURILOR DIN NORD-ESTUL’BUCUREȘTILOR 105 https://biblioteca-digitala.ro 106 CANALE DE DERIVAȚIE ÎN LEGĂTURĂ CU ASANAREA b£V£2SOE41L îîl VAL£A CE£V£BiA https://biblioteca-digitala.ro LACURILOR DIN NORD-ESTUL BUCUREȘTILOR 107 S’au instalat două ateliere flotante pentru repa- rațiuni, unul la Bilciurești și unul în valea Cojasca. Pentru baterea pământului în straturi de 0,20 m. pe rambleu se folosește un tractor de 1900 kg. greutate, care dă rezultate foarte bune. Pentru săpătura stratului vegetal pe toată su- prafața canalului s’au folosit trei pluguri trase de vite, fiecare plug putând săpa 3000 m.p. pe o adâncime de 0,20 m. deci 600 m.c. Al doilea strat fiind mai compact, cantitatea arată de un plug s’a redus la 2500 m. p. deci 500 m. c./zi, iar al treilea strat la 300 m. c./zi. Dela 0,60 m. în jos a fost nevoie de suspendarea săpă- turii cu plugul, fiind pământul prea tare și uscat. încercările cu 6 boi sau 10 cai, au dat rezultate foarte slabe. Se realiza numai 100 m.c./zi, astfel că s’a schimbat sistemul de săpat, întrebuințându-se călcători la cazma. Cantitatea de terasamente ce se executa pe zi lucrătoare este de 3000 m. c. CĂDEREA DELA GHIMPAȚI. Prin derivarea apelor din Ialomița, lucrări pre- văzute pentru satisfacerea programului de asa- Fig. 74.— Vedere spre priza pe Râul Ialomița a canalului de derivație Bilciurești-Ghimpați. Fig. 75. — Vedere spre Valea Crevediei a canalului Bilciurești-Ghimpați. nare a lacurilor depe Colentina, se crează auto- mat o cădere de apă situată în amonte de comuna Ghimpați. După cum am menționat, căderea aceasta de apă nu poate fi amenajată decât printr’un distru- gător de energie sau printr’o centrală hidroelec- trică. Având în vedere că distrugătorul de energie se poate utiliza și în funcționarea centralei hidroelec- trice, în prima etapă a lucrărilor de derivare este prevăzut a se executa distrugtăorul de energie și în a doua construcția centralei hidroelectrice. Pentru această centrală s’a studiat dela în- ceput două variante din cauza căderei critice (10,00—12,00 m.) care delimitează tocmai dome- niul de întrebuințare al turbinelor Kaplan și Fran- cis. Varianta l-a. Lucrările care compun acea- stă variantă și reprezentate în fig. 76 sunt urmă- toarele : O cameră de apă de 18,80 m. lungime, 14 m. lățime și adâncimea medie 3,60, prevăzută cu dis- pozitive de limitare și decantare a apei, grătar, deversor, vană de spălare și vane de admisiune. Această cameră de apă servește și drept castel de apă. Un descărcător pentru apele mari prevăzut cu un bazin și o conductă de racord în spre o conduc- tă de descăncare. Două conducte forțate de câte 2,00 m. diam. și 17,00 m. lungime, din tole de fier nituite. https://biblioteca-digitala.ro 108 CANALE DE DERIVAȚIE ÎN LEGĂTURĂ CU ASANAREA O conductă de descărcare de aceeași dimensiu- ne ca mai sus care străbate subsolul centralei și se termină într’un distrugător de energie special am- plasat in canalul de fugă. O centrală hidroelectrică cuprinzând turbine Ka- plan cu ax vertical de câte 900 CP. fiecare, cu 428 ture pe minut, acuplate direct cu alternatori trifazici cu tensiunea la borne 5500 V. la 50 pe- rioade pe secundă. Debitul maxim consumat de fiecare turbină este Baranga, are secțiunea udată maximă a canalului 18,8 mp, taluzele 1/1,5, lățimea la bază 5,8 m, iar sus 12,10. Corespunzând unei raze hidraulice 1,4 m și unei pante a radierului O,31°/ₒₒ. Valoarea instalațiunilor după deviz este de 22 milioane lei. Varianta Il-a. Această soluție reprezintă tipul unei centrale cu turbine Francis în camere deschise, fig. 77, și constă din următoarele insta- lații : Fig. 76. — Uzina hidroelectrică Ghimpați (Varianta l-a). de 7,5 mc/sec., la căderi brute variind între 13,7 și 15,8 m. și căderi nete variind între 10,5 și 12,1 m. O stație de transformare și tablouri electrice în legătură cu canalizările electrice interioare. Diferite instalațiuni auxiliare ca macara, atelier, grupuri de acumulatori, instalație de protecție, in- stalație de aerisire și altele. Canalul de fugă de 1.000 ml., lungime care eva- cuează apele din subsolul centralei în spre Colen- tina la punctul de confluență a acesteia cu Valea O cameră de apă asemănătoare cu aceea de- scrisă la varianta l-a prevăzută de asemenea cu grătar, 2 stăvilare care o separă de camerele tur- binelor, un deversor calculat pentru debitul de 7 mc/sec. și 3 vane de spălare. Cu privire la deversare în general remarcăm : In cazul când turbinele consumă debitul maxim de derivație adică 15 mc/sec. apele din canal și cameră nu deversează în nicio parte. Când însă turbinele consumă mai puțin debit decât acela dis- ponibil se va produce un remuu în lungul canalu- https://biblioteca-digitala.ro LACURILOR DIN NORD-ESTUL BUCUREȘTILOR 109 Fig. 77. — Uzina hidroelectrică Ghimpați (Varianta Il-a). lui care pune în funcțiune următoarele deversoare : deversorul din camera de apă deasupra uzinei si- tuat la cota 136,17 de 10,00 m. lungime corona- ment cu debit maxim de 7 mc/sec., apoi deversorul din Valea Cojasca la cota 137,93 și însfârșit în- treg sistemul de deversori dela barajul Ialomița. Un descărcător care leagă deversorul din came- ra superioară cu canalul de fugă, distrugerea apei fiind asigurată de un sistem de trepte și saltele de apă. Turbinele sunt formate din 2 grupuri Francis, un grup Francis gemene adică două rotoare și un aspirator, iar al doilea Francis dublă cu două ro- toare și 2 aspiratori. S’a ales acest dispozitiv eterogen pentru motive de funcționare optimă la diferite regimuri de apă. Când debitul este mare, funcționează ambele tur- bine în plin, când debitul este mijlociu, una singură iar când debitul este minim funcționează numai turbina dublă cu un singur rotor celălalt fiind în- chis. Regulatorii turbinelor se găsesc în sala de mașini, alăturată acestor camere. Puterea turbine- lor este de 800—900 CP., fiecare la o cădere netă ce variază între 10,57 m și 12,17 m corespunzând unei căderi brute 13,71—15,81. Numărul de în- vârtiri 250 ture pe minut. Grupurile electrogene constau din alternatori trifazici de câte 900—1000 kVA, 1000 ture/minut. 6600 V., acuplați la turbine prin intermediul unor angrenaje speciale „Stirnradgetriebe” care demul- tiplică tura{ia dela 250 de ture ale turbinei la 1000 de ture pe minut. Dacă nu s’ar fi adoptat acest sistem, alternatorii cu turații de 4 ori mai mică decât s’a prevăzut ar fi trebuit să aibe un diametru de 3,50 m. și ar fi https://biblioteca-digitala.ro 110 CANALE DE DERIVAȚIE ÎN LEGĂTURĂ CU ASANAREA Fig. 78. — Profilul canalului Mogoșoaia-Băneasa. costat de 2l/₂ ori mai mult decât alternatorii pre- văzuti. Investițiunile variantei Il-a se ridică după deviz la suma de 19.000.000 lei. Comparând variantele se constată următoarele : Varianta l-a este cu 3 milioane lei (15,7%) mai scumpă decât varianta Il-a. Stăvilarul amplasat în valea Cojasca permite în epoce de abundență de apă pe Ialomița să alimen- tăm lacul Snagov fără nicio altă lucrare, avantaj secundar rezultat automat prin lucrările noastre. Linia de transport 15.000 V. urmărește Valea Colentinei pe circa 27 km și va fi racordată fie la linia București-Ploești, fie în altă variantă la linia Arcuda-Ulmi. Producția de energie anuală după transformare și transport cifrând pentru un an mijlociu 7 milioa- ne kWo., pentru un an secetos circa 4 milioane Fig. 79. — Plan de situație ai canalului Tei-Fundeni. https://biblioteca-digitala.ro LACURILOR DIN NORD-ESTUL BUCUREȘTILOR 111 Fig. 80. — Profilul tranversal al canalului Tei-Fundeni. kWo, va servi pe de o parte electrificărilor ru- rale, iar pe de altă parte la pomparea apei potabile în uzinele Ulmi-Bragadiru-Grozăvești. Rentabilitatea Centralei. Dacă se consideră numai investițiile în centrală, kWo. re- vine pentru un an normal la 0,6 lei, iar pentru un an secetos la 1 leu loco București, aceasta în ipoteza unei dobânzi de 8% și amortisment pe 50 ani cu 4%. Dacă s’ar raporta producția la cheltuelile anuale corespunzând întregei investiții (lucru de altfel ne- logic pentrucă lucrările de derivare și captare a lalomiței se creează în scopul asanării lacurilor și se execută fără a fi în funcție de centrala Ghim- pați) am obține un preț de revenire de 0,821 lei pe kWo., pentru un an normal și de 1,503 lei pe kWo. pentru un an secetos. CANALE DE RECTIFICARE. După ce am examinat canalul Bilciurești-Ghim- pați voiu expune în linii generale caracteristicele celorlalte canale din ansamblul lucrărilor de asa- nare a Văii Colentina. Dela lacul Mogoșoaia, spre lacul Băneasa, râul Colentina se desfășoară pe o lungime de 17 km., șerpuit și cu maluri joase. Configurația terenului pe această porțiune per- mite construirea unui canal de derivație, ce are punctul de priză în lacul Mogoșoaia și se termină în lacul Băneasa printr’o cădere de 12,00 m. Se realizează prin acest canal : 1. Scurtarea traseului parcurs de ape. 2. Micșorarea pierderilor prin evaporare și in- filtrație. 3. Utilizarea energiei apei la Băneasa. 4. Eventual irigarea terenurilor riverane în caz de abundență de apă. Lungimea canalului este de 5 km. și poate duce un debit maxim de 15 mc/sec. Intre lacul Tei și Fundeni s’a proiectat construi- rea unui canal de rectificarea râului Colentina, fig. 79. Lungimea canalului este de 3 km, secțiunea traversată având 15 m la fund apoi pante de 1:5, 1:4, 1:2 și 1:1,5, ajungând la o lățime la corona- ment de 44,00 m. (fig. 80). NAVIGAȚIA PE LACURI. Examinând profilul în lung al lacurilor se ob- servă că între nivelurile lor există diferențe variind între 4,00 și 9,00 m. (fig. 81). Astfel între : Herăstrău și Floreasca-Tei . . . 4,00 m.; FIoreasca-Tei și Fundeni . . . . 9,00 m.; Fundeni-Pantelimon..............2,00 m.; Pantelimon-Cernica..............6,00 m.; Cernica-Dâmbovița...............7,00 m.; Vedem dar că o navigație continuă nu este posi- bilă și va trebui să se execute un număr de ecluze. Uzinele Comunale studiază în piezent proectele respective și un anteproect pentru ecluza Herăs- trău-Floreasca-Tei se poate vedea în figura 82. Se va instala alături de deversorul sifon și va fi https://biblioteca-digitala.ro CANALE DE DERIVAȚIE ÎN LEGĂTURĂ CU ASANAREA LACURILOR DIN NORD-ESTUL BUCUREȘTILOR PROFIL IN LUNG AL LACURILOR sr ARA 1LUNG ⁼ ¹:⁵⁰ ⁰D⁰ □ (ÎNALT. = V250 Fig. 82. — Ecluza Herăstrău. dimensionată pentru a se permite eelu- zarea vaselor de agrement. Camera ecluzei va avea astfel 5 m. lățime și 20 m. lungime. Porțile voi fi obișnuite și se vor manevra electric. Timpul de ecluzare este în medie 5 minute. întrucât proectele de detaliu ale ca- nalelor din cursul râului Colentina îm- preună cu lucrările lor accesorii, sunt întâiu în curs de întocmire, am dat aci numai generalități asupra lor. Urmează a se face la timp descrierea completă a acelor lucrări. Incheiu acuim cu mențiunea că an- samblul lucrărilor de asanare a lacuri- lor va fi realizat după programul „Uzi- nelor Comunale București¹¹ în 1941. Atunci, într’adevăr, lacurile formate de râul Colentina, vor contribui într’o largă măsură la modernizarea Capitalei noastre. https://biblioteca-digitala.ro PARTEA V-a REGIMUL HIDRAULIC AL DÂMBOVIȚEI IN LEGĂTURĂ CU CANALIZĂRILE ORAȘULUI BUCUREȘTI DE Inginer ANASTASIE G. VUZITAS https://biblioteca-digitala.ro https://biblioteca-digitala.ro REGIMUL HIDRAULIC AL DÂMBOVIȚEI IN LEGĂTURĂ CU CANALIZĂRILE ORAȘULUI BUCUREȘTI *). de Ing. ANASTASIE G. VUZITAS A) INTRODUCERE ȘI CONSIDERAȚ1UNI GENERALE. 1. Cursurile de apă și așezările omenești. ESTE un fapt constatat că majoritatea așeză- rilor omenești, sate sau orașe, s’au stabilit aproape întotdeauna pe un curs de apă sau în vecinătatea unui .curs de apă. Această caracte- ristică nu aparține numai vremurilor vechi când erau mai puține posibilitățile de a suplini lipsa unui curs de apă. Această necesară apropiere între aglomerațiuni și apă o urmează și așezările mai noui. In afară de posibilitatea unui transport pe calea apei și a alimentării cu apă pentru băut, pentru care mai există și alte posibilități cunoscute și de cei vechi, necesitatea de a avea aproape un curs de apă a pornit și dela cerințele higienice care au devenit din ce în ce mai pretențioase cu scurgerea vremei și cu progresul civilizației. 2. Folosința la canalizări. Un curs de apă străbătând sau trecând în veci- nătatea unei aglomerațiuni, constitue un canal co- lector care în primul rând canalizează apele fluvia- le sau rezultate din topirea zăpezilor. Datorită pantei către vadul principal pe care o au în genere malurile unui curs de apă, apele se scurg prin gravitațiune, prin canalizare naturală superficială și în felul acesta inundațiile și stagnă- rile de ape nu au un caracter prea pronunțat. ’) Conferință ținută la Societatea Politecnică 8 Martie 1936 în ciclul organizat de Institutul Român de Energie (1. R. E.). Dela această folosință pe care a impus-o con- dițiile speciale și relieful solului, s’a trecut repede Ia celălalt rost al unui curs de apă : Ia captarea și canalizarea apelor rezultând din utilizările casnice. Apele menajere și apele murdare nasc odată cu viața agloinerațiunilor, iar aglomerațiunile se sta- bilesc totdeauna acolo unde găsesc întrunite o su- mă de condițiuni favorabile pentru viață. Dela în- ceput omul a căutat să ajute natura, să îmbună- tățească condițiunile de viață și chiar să creeze noui condițiuni favorabile. Orașului București, pri- mii locuitori i-au ales o așezare favorabilă, din simț practic ,din instinct, în orice caz nu din în- tâmplare. https://biblioteca-digitala.ro 116 REGIMUL HIDRAULIC AL DÂMB0V1ȚEI ÎN LEGĂTURĂ 3. Râul Dâmbovița și orașul București. Râul Dâmbovița a constituit și constitue pentru București și împrejurimi canalul principal de scur- gere al apelor de ploaie, iar întreaga rețea de ca- nalizare subterană executată în urmă este în legă- tură cu acest colector principal al apelor. Exploa- tarea și funcționarea rețelei de canalizare a ora- șului este deci în legătură cu regimul de scurgere B) C0ND1ȚIUNI NATURALE ALE REG1UNEI BUCUREȘTI. 1. Caracteristice geografice, hidrografice și meteorice. Din punct de vedere hidrografic, partea din nord a orașului se deosibește de partea din sud. La nord este râul Colentina cu caracter mai mult stabil, în șirul de lacuri cu apă aproape stătătoare. La sud al apelor pe râul Dâmbovița, ambele influențân- du-se reciproc. Pornind dela această dependență, mi-am propus să arăt cari au fost principiile avute în vedere la executarea lucrărilor pe râul Dâmbovița și la ca- nalizări, care este regimul hidraulic al Dâmboviței și cum s’a modificat acest regim în urma lucrărilor și situațiilor noui creiate și cari ar fi sugestiile de făcut pentru ameliorarea în viitor a scurgerii apelor pe cursul Dâmboviței, în legătură cu funcționarea rețelei de canalizare a orașului București. este Dâmbovița cu caracter pronunțat de nestabi- litate. Din continua mutare ce o suferea cursu] Dâmboviței în trecut, au născut grădiștele cari formau colțurile pitorești ale orașului vechi. Tot din nestabilitatea râului Dâmbovița a rămas lacul Cișmigiu, lacul Parcului Carol, Valea Plângerei, toate resturi ale brațelor întortochiate de pe vre- muri ale Dâmboviței, părăsite cu vremea sau go- nite prin nouile amenajări. Și din punct de vedere al reliefului, partea de nord a Bucureștiului se deosebește de partea din sud. După cum se vede în harta figurei 83 pe https://biblioteca-digitala.ro CU CANALIZĂRILE ORAȘULUI BUCUREȘTI 117 partea dreaptă a Dâmboviței relieful solului este mai neregulat, constituind un obstacol pentru scur- gerea naturală a apelor. Pe partea stângă, relieful este mai regulat și prezintă o pantă uniformă că- zând către râu, situațiune care favorizează scurge- rea apelor. Lunca Dâmboviței este formată din aluviuni fa- 2. Canalizarea naturală a apelor fluviale. Apele de ploaie vin către Dâmbovița prin ca- nalizare naturală superficială — direct în râu, sau indirect în afluenții săi. Când spunem Dâmbovița se înțelege tot bazinul tributar, cu afluenții săi, din care cel mai important este Colentina cu șirul BAZINUL RÂULUI DAMBOVIȚA LA BUCUREȘTI Fig. 84. — Dâmbovița și Argeșul inferior. vorizând desvoltarea vegetației ; o parte din apele meteorice este deci absorbită de teren. După datele oficiale, Bucureștiul primește o cantitate de ploaie de circa 560 mm. pe an în me- diu, iar clima este mai mult continentală. Tempe- ratura medie vara este de 17 grade iar iarna de 5 grade. Diferența între temperatura maximă și minimă poate a'mge uneori cifre impresionante ; s’au înregistrat chiar 70 grade. de lacuri din Nordul Bucureștiului, către care se îndreaptă o parte din apele ce cad în zona ora- șului. Bătrânii s’au folosit la început numai de canali- zarea naturală, canalizare ce a fost ușurată prin pantele naturale către vadul Dâmboviței și vadul Colentinei. Acest fapt explică motivul pentru care orașul vechi s’a desvoltat mai mult pe malul stâng al https://biblioteca-digitala.ro 118 REGIMUL HIDRAULIC AL DÂMBOVIȚEI ÎN LEGĂTURĂ Dâmboviței decât pe malul drept, unde condițiu- nile de scurgere a apelor sunt mai grele. 3. Bazinul râului Dâmbovița până la orașul București. Dâmbovița vine din regiunea muntoasă, deci are un anumit regim : cu diferențe de debit foarte mari și bruște, provocând revărsări întinse ; deci un re- gim hidraulic variabil și foarte instabil — regim torențial. Curge în direcțiunea Est-Sud (a se vedea harta figurei 84) spre Brezoia Ia cca. 40 km., departe de București, unde s’a amenajat o descărcare de ape în Ciorogârla. La 20 km. distanță de București la Joița-Arcuda, Dâmbovița este captată în filtrele pentru alimentarea cu apă potabilă a Bucureștiului și are aci o a doua descărcare în Ciorogârla. După ce Dâmbovița primește pe partea stângă râulețul llfovăț, curge înainte pe lângă satul Bâcu spre Ciurel, unde intră în oraș. La eșirea din oraș Dâmbovița primește tot pe partea stângă, râul Colentina la Tânganul și apoi curge mai departe vărsându-se în Argeș la Budești-Plătărești. Colentina începe din județul Dâmbovița și curge tot în direcția Est-Sud trecând pe la Ghimpați, Crevedia, Buftea și apoi trece prin Nordul Bucu- reștiului formând un șir de lacuri cu apă aproape stătătoare. Debitul obișnuit al râului Colentina este astăzi cu mult mai mic ca al Dâmboviței; situațiunea se va schimba în viitor după terminarea lucrărilor ce sunt în execuție pe valea Colentinei. înainte de a fi regularizat, Dâmbovița era un lâuleț care în vreme obișnuită avea numai puțină apă : uneori nici 2 mc/sec. și aceasta răspândită pe o albie prea întinsă. La ploi mari însă, Dâmbo- vița era un torent vijelios cu apă multă și repede ; câteodată ajungea la 30 mc. și excepțional a ajuns și la 125 mc/sec. C) ISTORIC. 1. Folosința în trecut a apelor Dâmboviței. Bucureștiul vechiu era udat la Vest de Dâmbo- vița iar la miazăzi și răsărit de gârla Bucureșcioa- ra, azi dispărută. Bucureșcioara isvora din o baltă, ce se găsea pe locul actualei grădini a Icoanei și se vărsa în Dâmbovița cam în dreptul străzii Ba- zaca, unde s’au început primele lucrări de cana- lizare subterană. In secolul al XVlI-lea apa Dâmboviței servea la băut după ce era bătută și limpezită cu piatră a- cră. Puțuri erau atunci puține și populația săracă avea numai apa Dâmboviței pentru alimentare și trebuințe casnice. Debitul râului era atunci foarte variabil. In seco- lul al XVIII-lea pe timpul unei mari secete, locui- torii Bucureștiului din susul apei au barat râul a- caparând astfel apele ; locuitorii din josul apei au avut atunci mult de suferit din cauza lipsei de apă, căci albia a rămas seacă. In 1779 deasemeni ali- mentarea cu apă a suferit căci în acel an Dâmbo- vița a venit foarte tulbure, cu ape excepțional de murdare. Astăzi Dâmbovița nu mai provoacă inun- dațiile de altă dată când — după cum spune lo- nescu-Gion în Istoria Bucureștiului — apele se re- vărsau așa de mari încât colina Im Radu Vodă pă- rea o insulă în mijlocul unei mări întinse de apă, în care s’a înecat Vlad Vodă pela 1532. Regularizarea cursului și debitului Dâmboviței între Lunguiețul și Tânganul, sistematizarea ma- lurilor pe cursul din oraș și executarea canalizări- lor subterane, au pus capăt inundațiilor în Bucu- rești. Intenția de a descărca apele mari ale Dâmboviței în Ciorogârla și Argeș a existat și în trecutul mai depărtat ; pe o hartă veche s’a găsit trasat proec- tul unui canal de descărcare între Dâmbovița și Argeș — canalul Iui Ipsilante. 2. Canalizarea naturală superficială către Dâmbovița. Scurgerea apelor de ploaie și uzate se făcea în vechime, direct în Dâmbovița. La început apele se scurgeau în oraș prin șanțuri deschise, pe rigolele ulițelor până în depresiunile naturale, de unde ape- le erau îndrumate spre vadul Dâmboviței care avea un traseu foarte regulat și instabil. Mai târziu s’au executat șanțuri mai adânci — de aproape 80 cm. — și zidite în mijlocul străzilor. Străzile erau acoperite cu podină de lemn, iar sub podină apele se scurgeau din așa numitele lagumuri (ba- tacuri) sau case de apă; un fel de recipienți sau hasnale. Această canalizare superficială nu putea fi mul- https://biblioteca-digitala.ro CU CANALIZĂRILE ORAȘULUI BUCUREȘTI 119 țumitoare și suficientă : șanțurile se împotmoleau des și apele murdare stagnau, constituind adevă- rate focare de infecție. Din cauza lipsei de pantă și a lungimilor mari, șanțurile trebuiau să fie adânci și largi ; ele cereau o întreținere costisitoare și corpul podarilor avea 3. începuturile de canalizări subterane în orașul București. Executarea lucrărilor de canalizare subterană începe în anul 1847 când s’au construit primele două canale de piatră scurgând apele în Dâmbo- vița. Unul scurgea și apele gârliței Bucureșcioara și avea descărcarea în Dâmbovița cam în dreptul Fig. 85. — Sistematizarea Dâmboviței din anii 1881-1886. aceasta în grije. Șeful acestui corp — marele Ciș- migiu — avea grija râului Dâmbovița, iar gravu- rile vechi îl reprezentau ținând râul în hățuri adică înfrânând și regularizând, pe cât se putea atunci, regimul hidraulic. Prin înființarea cișmelelor publice pentru alimen- tarea cu apă, cum și prin pavarea străzilor, s’a mărit peste măsură cantitatea de apă ce se scurgea sub străzi, așa încât se impuse repede construirea unei canalizări subterane. actualei străzi Bazaca lângă piața de flori desfiin- țată de curând ; al doilea canal începea din locul unde este astăzi Bursa și se descărca în Dâmbovi- ța cam în dreptul podului Rahova. In 1862 s’a con- tinuat executându-se și alte canale, pentru prima oară în beton. Intre 1881—1886 Profesorul Inginer Burkli Zie- gler dela Politechnica din Zurich proectează și exe- cută lucrările pentru rectificarea și sistematizarea Dâmboviței și în legătură cu aceasta o rețea de canalizare cu o desvoltare de 40 km. https://biblioteca-digitala.ro 120 REGIMUL HIDRAULIC AL DÂMBOVIȚEI ÎN LEGĂTURĂ Fig. 86. — Sistematizarea Dâmboviței. https://biblioteca-digitala.ro CU CANALIZĂRILE ORAȘULUI BUCUREȘTI 121 4. Sistematizarea și regularizarea Dâmboviței. Rectificarea cursului și regularizarea debitului Dâmboviței s’a făcut pentru porțiunea cuprinsă între Lunguiețul și Tânganul . Sistematizarea malurilor cu profil regulat s’a fă- cut în interiorul orașului dela Podul C. F. R. dela Grozăvești (linia Giurgiului) și până la Vitan la ieșirea din București. Atât la Grozăvești cât și Ia Vitan s’a făcut câte o cădere care avea rostul de a https://biblioteca-digitala.ro 122 REGIMUL HIDRAULIC AL DÂMBOVIȚEI ÎN LEGĂTURĂ ușura scurgerea apelor în aval, așa încât să nu se poată produce împotmoliri. Sistematizarea a constat din adâncirea fundului în mediu cu 6 m., uniformizarea pantei, tăerea co- turilor și brațelor, executarea unui profil regulat de scurgere, trapezoidal. Pantele taluzelor au în- clinarea 1: 2 dela fund până la banchete și 1: P/ₛ dela banchete în sus. Taluzele s’au pereat pe par- tea inferioară și s’au brăzduit pe partea superioa- ră. Lărgimea profilului începe dela 5 m. la fund și ajunge la 11 m. la nivelul banchetelor. Banche- gularizat la 8 mc/sec. debitul apelor ce sunt ad- mise a trece prin București. Totuși debitul admis în oraș variază între 1 mc/sec. și 4 mc/sec. maximul fiind 8 mc/sec. Cau- zele acestei variațiuni se vor expune mai la urmă. Apele întrecând debitul, admis în oraș și pe acel captat pentru alimentarea dela Arcuda, s’a derivat: o parte sunt îndrumate în Ciorgârla prin cele două stăvilare de descărcare, iar altă parte s’a luat prin un canal alimentând Uzina Comunală dela Groză- vești. PROFIL TRANSVERSAL AL DÂMBOVIȚEI PODUL GROZĂVEȘTI SCARA 1cm=0.50m. Fig. 90. — Podul dela Grozăvești. tele au câte un metru lățime, iar la înălțimea ma- lului lărgimea canalului este în mediu de 30 m. înălțimea de 1,50 m. dela fund, cotă la care s’au pus banchetele, corespunde unui debit de 8 mc/sec. Fundul canalului s’a căptușit cu o podină din scânduri de ștejar susținute pe grinzi și piloți. S’a executat această căptușire cum și perearea taluze- lor spre a se obține o suprafață mai favorabilă pentru scurgerea apelor. A se vedea fig. 85—89. Prin stăvilarele din amonte, înainte de intrarea Dâmboviței în oraș, la Brezoaia și Ciurel, s’a re- Sistematizarea malurilor Dâmboviței a trebuit ulterior să fie extinsă în afară de oraș, în sus de Grozăvești. In 1900 căderea dela Grozăvești a fost desființată și albia râului a fost amenajată în a- monte până la Ciurel, unde s’a executat o nouă cădere și unde este și priza canalului de aducerea apei la Uzina Comunală dela Grozăvești. A se ve- dea fig. 87—89. La executarea acestei amenajări în amonte de Grozăvești a contribuit inundația dezastruoasă dela 27 Aprilie 1893 când apele mari au rupt digurile https://biblioteca-digitala.ro CU CANALIZĂRILE ORAȘULUI BUCUREȘTI din amonte dela Contești și când apele Dâmbo- viței unite cu ale Ilfovățului au năvălit în oraș pro- ducând una din cele mai remarcabile revărsări. Cartierele Grozăvești și Cărămidari au rămas sub apă. Debitul Dâmboviței a fost atunci aproape 125 mc/sec. ; nivelul atins atunci de ape se poate ur- mări în fig. 95. Deși profilul transversal al Dâmboviței este ca- pabil de un debit prea suficient, în mediu cca. 220 mc/sec., totuși din cauza podurilor executate în urmă, secțiunea de liberă scurgere s’a găsit mult redusă. S’au executat poduri în boltă cu timpanele pline, ce au redus până aproape 50% secțiunea liberă, după cum se vede în fig. 90. In felul acesta apele excepționale ca cele venite la 1893 nu se pot scurge decât cu mare greutate și întârziere. Totuși, de când s’a prelungit în amonte de Grozăvești, sistematizarea Dâmboviței, nu s’au mai produs re- vărsări pe traseul din oraș al râului adâncit, adică dela Ciurel la Vitan. D) CANALIZAREA ORAȘULUI BUCUREȘTI. 1. Considerațiuni generale. Rețeaua de canalizare executată între 1881 și 1886 de Burkli Ziegler a fost completată în urmă. Totuși ea deveni repede insuficientă și apele de ploaie continuau să provoace inundații în oraș. La rețeaua de canalizare, ce s’a executat atunn, nu s’a avut în vedere o unitate, un plan director așa încât au rezultat situațiuni defavorabile la extinde- rile din urmă și s’au ivit defecte de funcționare inerente unor întocmiri disparate. In 1889 Serviciul Apelor al Primăriei orașului întocmește un proect de extinderea rețelei exis- tente la acea dată. Proectul nu a putut fi pus în executare din lipsa mijloacelor bănești. 2. Proectul general de canalizare al orașului. La 1909 se elaborează la Serviciul Primăriei un proect general de canalizare, întocmit pe baze noui și cu previziuni largi pentru viitor. Conducă- tor al studiilor și autor al proectului a fost d-I Prof. Inginer Dionisie Germani, Șef al Serviciului, sub a cărui îndrumare s’a trecut apoi la executarea lu- crărilor. Din motive economice, proectul general de ca- nalizare a trebuit să țină seamă și să păstreze re- țeaua de canalizare ce era executată la acea vre- me și care nu putea fi părăsită. Deasemeni el a trebuit să țină seamă și de condițiunile create prin rectificarea și amenajarea râului Dâmbovița, în care rețeaua avea descărcare. Rețeaua de canalizare a orașului captează apele de ploaie căzând în raza orașului ; terenurile din jurul Bucureștiului au înclinări și scurgeri în afară, așa că din jurul Bucureștiului nu vin ape spre oraș. S’a prevăzut în proectul general de canalizare o singură rețea de canale în care sunt îndrumate atât apele de ploaie cât și cele menajere. Curgerea apelor se face pe calea gravitațiunii urmând pan- tele succesive. Rețeaua comună a apelor fluviale și menajere este o soluție mai eftină, mai simplă și are avantajele: nu complică prea mult subsolul, iar întreținerea este ușurată, căci apele de ploaie curăță de depozite rețeaua de canalizare. Configurația specială a terenului a contribuit la adoptarea sistemului de canale colectoare inter- ceptate pe etaje de colectoarele generale. Aceste colectoare generale sunt descărcate la ploi mari prin canale descărcătoare conducând apele direct în Dâmbovița. Datorită acestui sistem de canale colectoare interceptate, pantele și iuțelele de scur- gere a apelor se repartizează uniform în rețea. Prin adoptarea canalizării pe etaje, s’au creiat situațiuni favorabile ce au ajutat la găsirea solu- țiilor pentru extinderea rețelei în scopul de a de- servi și zonele noui ale orașului. In adevăr canalele colectoare superioare dispun de o cădere mare și deci se pot prelungi ceea ce nu se poate face la colectoarele inferioare de pe splaiuri ce au o pan- tă disponibilă mică. Dispozițiunea unei canalizări pe etaje a fost o bună previziune și pentru execu- tarea în viitor a stației de epurație, care cere o di- ferență de nivel față de cursul receptor. In proectul general de canalizare s’au prevăzut câte două colectoare generale pe fiecare din malu- rile Dâmboviței : câte unul pe fiecare din splaiuri și câte unul la fiecare etaj, deci două colectoare generale inferioare și două colectoare generale superioare. La ploi mari, canalele colectoare gene- rale inferioare se descarcă direct în râu prin gu- rile de deversare așezate lângă firul apei ; cana- lele colectoare generale superioare se descarcă https://biblioteca-digitala.ro 124 REGIMUL HIDRAULIC AL DÂMBOVIȚEI ÎN LEGĂTURĂ Fig. 91. — Secțiuni caracteristice de colectoare. prin canale deversoare, ce traversează orașul și conduc apele de ploaie direct în Dâmbovița. Prin intercalarea acestor canale deversoare cari să funcționeze numai în timpul ploilor, s’a putut ob- ține nu numai ușurarea întregei rețele de canali- zare, dar s’au putut prinde în urmă în canalizarea orașului și apele provenind din nouile extinderi alipite orașului — comunele suburbane. 3. Principii și norme de calcul. Calculul hidraulic al rețelei de canalizare s’a făcut împărțind orașul în trei zone de diferită den- sitate : 400 loc./ha.; 300 loc./ha. și 200 loc./ha. S’a luat pentru fiecare din zone o cantitate de ape menajere : un litru/sec./ha. ; 3/4 litru/sec./ha. și */₂ litru/sec./ha. Pentru apele de ploaie s’a luat respectiv 110 litri/sec./ha., 60,30 și 15 litri/sec./ha. pentru locuri virane. Cantitatea de apă pluvială ce s’a admis în rețea s’a dedus pe baza unei ploi cu intensitate maximă 170 litri/sec./ha. La această cantitate s’au aplicat coeficienții de reducere spre a ține seamă de : absorbția pământului și felul pa- vajului, desimea construcțiunilor, valoarea medie a intensității apelor pe suprafețe întinse și întâr- zierea ce o pun apele de a se aduna în rețea. In fig. 91 se arată elemente ale rețelei de canale. Pentru motive practice și economice s’a admis la proectarea canalizărei ca prin colectoare să se scurgă pe timpul ploilor numai o parte din apa a- dunată ; restul se descarcă direct în Dâmbovița, după ce prin amestec apele murdare menajere au suferit o diluare suficientă. Diluarea admisă la ca- nalizarea Bucureștiului este de gradul 4 adică des- cărcarea apelor în râul Dâmbovița se face numai după ce apa menajeră s’a amestecat cu de trei ori atâta apă pluvială, care în genere este o apă cu- rată. Aceste descărcări pe traseul din oraș al Dâm- boviței, nu prezintă neajunsuri din punctul de ve- dere sanitar; ele au loc numai pe timpul ploilor mari, când și pe râu vine apă în cantitate mare și cu iuțeală mare, obținându-se în felul acesta o sporire a diluărei. In proectul general de canalizare s’a proectat https://biblioteca-digitala.ro CU CANALIZĂRILE ORAȘULUI BUCUREȘTI și un canal deversor care să ducă o parte din ape- le pluviale căzând în nordul orașului, direct în râul Colentina, în lacul Fundeni. In ceea ce privește funcționarea deversoarelor este de menționat că ele s’au construit ținându-se seamă de condițiunile pentru cari a fost amenajat cursul Dâmboviței adică : o adâncime suficientă și un debit constant de 8 mc. plus încă 10 mc. venind direct în râu din oraș pe cale superficială sau subterană. Acest debit total ar corespunde cu o înălțare a nivelului apelor pe Dâmbovița cu cca. 50—60 cm. deasupra banchetelor. In realitate însă, nivelul apelor se ridică mult la ploi mari. Anul trecut în Aprilie după o ploaie torențială apele Dâmboviței s’au ridicat până aproape de bolta po- durilor (a se vedea fig. 92). Cu această ocaziune s’au produs în oraș inun- dații din cauză că deversoarele canalizărilor nu au putut funcționa. Nivelul apelor pe Dâmbovița fiind prea ridicat, gurile canalelor descărcătoare au fost înecate, iar apa din canalizare a refulat pe alocu- rea în subsoluri și a inundat străzile de cotă joasă. Vederile respective dela fig. 93 și 94 arată în ce măsură a resimțit populația capitalei efectul aces- tei ploi torențiale. Durata ei nefiind mare, nu s’au înregistrat pagube. In trecut s’au înregistrat ploi mai mari și de du- rată relativ importantă. La 24 Mai 1910 a plouat Fig. 92. — Podul din Plaja Senatului. https://biblioteca-digitala.ro REGIMUL HIDRAULIC AL DÂMBOVIȚEI ÎN LEGĂTURĂ Fig. 93. — Inundații în cartiere periferice necanalizate. timp de 2 ore încontinuu o cantitate de 125 litri pe sec./ha. La 16 August 1934 deasemenea o ploaie a durat aproape o oră și a provocat o umflare a apelor destul de importantă pe traseul din aval al Dâm- boviței. Diagramele respective dela fig. 95 și 96 reprezintă variația nivelului în lungul râului Dâm- bovița în punctele principale (la poduri). In situația actuală deci, funcționarea canalelor deversoare este împedicată din cauza regimului hidraulic ce se formează pe Dâmbovița. Se va vedea mai la urmă cari sunt cauzele cari contribue la agravarea acestei situațiuni .cum și măsurile ce vor trebui să fie luate pentru a asigura buna func- ționare a rețelei de canalizare. E) CANALIZAREA ZONELOR EXTINSE ORAȘULUI BUCUREȘTI 5^ ' La întocmirea proectului general de canalizare s’a avut în vedere a se canaliza apele provenind dela o suprafață de 5200 ha. Acest perimetru era destul de larg socotit pentru acele timpuri și cu- prindea zone exterioare orașului de atunci, zone care în cele mai optimiste previziuni nu se puteau presupune că vor ajunge a fi înlocuite și clădite. Bucureștiul avea în 1911 aproape 300.000 locui- tori ; astăzi are aproape 800.000. In 1911, orașul se mărginea la Cimitirul Sft. Vi- neri, Sos. Bonaparte, Dudești, Abator și Cotroceni. https://biblioteca-digitala.ro CU CANALIZĂRILE ORAȘULUI BUCUREȘTI 127 Cu toata larga previziune avută în proectul dela 1911, perimetrul orașului așa larg considerat, a fost depășit în vremurile noui după războiu, când orașul a luat o desvoltare excepțională. Orașului i s’au alipit mereu zone noui, deși toată lumea a vorbit și a evidențiat necesitatea îngrădirilor. Des- voltarea nerațională în suprafață a orașului nu a putut fi oprită și au născut situațiuni ce apasă pes- te măsură bugetul comunei. Pavarea străzilor noui deschise, aducerea apei, a luminei și executarea lucrărilor de canalizare sunt sarcini mari. Problema canalizărei zonelor noui ale orașului nu este technicește așa de simplă, cum este extin- derea celorlalte lucrări edilitare. Posibilitaea de a deservi cu canal zone noui depinde în primul rând de condițiunile în care se găsește rețeaua existentă de canalizare, de situația în care a fost pus dela început colectorul principal Dâmbovița prin siste- matizarea dela 1881, cum și de regimul hidraulic ce s’a stabilit în urmă pe cursul Dâmboviței. S’au putut totuși găsi soluțiuni pentru proble- ma canalizării nouilor extinderi ale orașului, co- munele suburbane. S’a profitat de faptul că mai sunt de executat colectoare prevăzute în proectul general, cărora li s’a putut da capacitatea necesară spre a prinde și apele zonelor noui. In acest fel s’a rezolvat ca- nalizarea comunei suburbane Șerban Vodă. Cu ajutorul de noui canale deversoare care să des- carce pe timpul ploilor rețeaua existentă, se vor https://biblioteca-digitala.ro 128 REGIMUL HIDRAULIC AL DÂMBOVIȚEI ÎN LEGĂTURĂ Fig. 95. — Secțiuni transversale cu ape mari. putea canaliza de asemeni noui extinderi ca de ex. comunele : Militari, Bucureștii Noui și Dămă- roaia. Soluțiunile acestea cari vor asigura canalizarea comunelor : Șerban Vodă, Militari, Bucureștii- Noui și Dămăroaia au fost date de d-1 Ing. D. R. Corbu conducătorul Serviciului Lucrări Noui „U.C.B.“ care serviciu în afară de construcțiuni și recent lucrări de asanare, cuprinde executarea lu- crărilor de canalizare; d-sa s’a ocupat intens de chestiunea importantă a canalizărilor în București și sub conducerea d-sale, s’au executate în ultimii ani marile colectoare ale rețelei de canalizare a Bucureștiului. Se vede deci câ în cadrul proectului general de canalizare, cu completări și extinderi judicios în- tocmite s’a putut asigura canalizarea zonelor noui ale orașului și s’au putut găsi mijloace de îmbu- nătățiri la funcționarea rețelei existente. F) PROECTE DE VIITOR IN LEGĂTURĂ CU CANALIZAREA ORAȘULUI. 1. Apa industrială. Pentru întreținerea canalizărei în special și, pen- tru alimentarea Bucureștiului cu apă industrială, în general, s’au elaborat diferite proecte, propu- nându-se aducerea apelor Argeșului la Cotroceni și a apei Colentina sau Snagovului, la Băneasa. Re- țeaua apei industriale ar fi diferită de rețeaua exis- tentă de apă potabilă și ar fi pusă în legătură cu rețeau de canalizare a orașului. Apa potabilă, care este o apă scumpă, nu ar mai fi deci consu- mată pentru necesități industriale, de grădinărit, de curățire și pentru stropitul străzilor vara. S’ar întrebuința apa industrială mai eftină ; s’ar con- suma mai în abundență mai ales pe căldurile de vară, orașul ar fi mai curat și rețeaua de canali- zare ar fi în continuu spălată și bine întreținută. Astăzi, vara, sunt canale prin care nu circulă apa căci la periferie consumația de apă e minimă ; din această cauză apele menajere își exală mirosul insuportabil și tot din această cauză apele me- najere dau depozite, cari depunându-se pe radierul canalelor, se întăresc și micșorează secțiunea utilă de scurgere. Prin scurgerea zilnică a apelor in- dustriale uzate, ar dispare aceste inconveniente. 2. Epurarea apelor menajere. Materiile ce se scurg în canalizări conțin azot sub diferite forme, din care amoniacul este cel mai primejdios. Astăzi toate orașele civilizate au adop- tat diferite mijloace pentru epurarea apelor mena- jere înainte de a le descărca în cursul receptor. Nu intră în cadrul subiectului descripția acestor mijloace ce au evoluat cu progresele technicei. In https://biblioteca-digitala.ro CU CANALIZĂRILE ORAȘULUI BUCUREȘTI timpul ploilor din cauza marei cantități de apă se produce o diluare intensă a apelor menajere așa încât ele pot fi descărcate fără a fi în prealabil epurate. Chiar apele menajere nediluate, după un parcurs de câțiva km. în apele râului receptor, de- vin nevătămătoare prin autoepurare. Prin oxida- liunile ce au loc în timpul curgerii, prin acțiunea soarelui și prin continua diluare apele ajung, după un parcurs, aproape diluate. Este însă dezavantajoasă situațiunea când în a- val, imediat după descărcarea apelor din canaliza- re sunt așezări omenești ce utilizează această apă infectată. înainte vreme se credea că este suficient a elimina din apele canalizărilor, numai materiile grele și această eliminare se făcea prin o limpezire mecanică. Mai târziu s’a căutat a se obține o epu- rare atât a materiilor aflate în suspensie cât și a celor aflate în soluțiune, iar în alte părți sunt pres- cripțiuni severe asupra calităței ce trebuie să o aibă apele înainte de a fi descărcate în râu. Din canalizarea orașului București apele trec astăzi în Dâmbovița fără a fi în prealabil epurate. Este însă o situațiune provizorie căci „U. C. B.“ au în pro- gram executarea unei stații de epurație și atunci canalizarea Bucureștiului va intra în o nouă fază. Ca o ameliorare provizorie, s’a prelungit anul trecut colectoarele depe splaiuri — colectoarele inferioare — mutându-se cât mai în aval, afară din oraș, descărcarea apelor. Epurarea apelor se impune și din altă conside- rațiune : în aval de București pe malurile Dâmbo- viței sunt grădini de legume. Pentru nevoile grădinăritului localnicii între- buințează apele murdare și infectate de canaliza- rea orașului București. Deci nu numai pentru populația din jos de Bu- curești, dar chiar pentru populația orașului nostru se impune epurarea apelor înainte de descărcarea în Dâmbovița. Pe de altă parte, depunerile în râul Dâmbovița vor fi mai mici și inconvenientele de- punerilor se vor reduce. Posibilități technice pen- tru executarea stației de epurație există. Canali- zarea pe etaje evită pomparea apelor ; numai pen- tru colectorul de pe malul drept va fi nevoie de sifonare sub râu. In orice caz, cu executarea în anii viitori a sta- ției de epurație, cu construirea marelui colector de centură numit Cățelu, cu canalizarea comunelor suburbane, cu canalizarea în râul Colentina a viito- rului Parc Național și a comunei suburbane Bă- neasa, rețeaua de canalizare a orașului București va căpăta o funcționare demnă de capitala țării. In legătură însă cu aceste lucrări privind rețeaua de canalizare, vor trebui făcute noui amenajări și colectorului principal care este râul Dâmbovița. G) PROECTE DE VIITOR PE RÂUL DÂMBOVIȚA. 1. Inconvenientele sistematizărei actuale. Posibilitatea de a utiliza Dâmbovița pentru ca- nalizarea orașului a fost ușurat de împrejurarea că râul are o pantă generală destul de importantă. Intre punctele de intrare și de eșire din oraș dife- rența de nivel este de aproape 25 m. (dela cota, 85 la 60). Cu ocazia lucrărilor de rectificare și sistematizare nu s’a profitat îndeajuns de această cădere. S’ar fi putut dela început executa o adâncire mai mare a fundului așa încât colectoarele deversoare ale canalizărei să funcționeze chiar pe timpul ploi- lor excepționale. S’a dat o pantă numai de 0.0055 pe parcursul din oraș, iar restul s’a pierdut în că- derile locale dela Grozăvești, respectiv Ciurel și Abator. La amenajarea râului Dâmbovița pe parcursul din oraș s’a căutat să se păstreze oarecum pito- rescul unui râu și s’a dat canalului secțiunea cu maluri înclinate. Pentru considerațiuni estetice dis- cutabile, probabil și pentru considerațiuni econo- mice de moment, s’a pierdut avantajul unei sec- țiuni dreptunghiulare, care pentru aceiași lărgime de canal ar fi fost capabilă de un debit maxim de trei ori mai mare. înălțimea apei în canal pentru debitul maxim obișnuit de 45 mc./sec. ar fi fost de un metru numai în loc de trei metri cât este acum. Pentru un acelaș debit total de 220 mc/sec. al actualului profil, s’ar fi putut face un canal dreptunghiular numai cu 11,5 m. lățime în loc de 30 m. cât este acum. In acest caz înălțimea apelor la debitul maxim de 45 mc/sec. ar fi fost redusă la 1,80 m. în loc de 3 m. Diagramele dela fig. 96 re- prezintă debitele corespunzătoare diferitelor sec- țiuni ce intră în discuțiune cum și nivelul apelor. https://biblioteca-digitala.ro REGIMUL HIDRAULIC AL DÂMBOVIȚEI IN LEGĂTURA Fig. 96. — Comparație hidraulică a profilelor. Avantajul secțiunei dreptunghiulare este evident. Eventual s’ar fi putut amenaja la partea inferioară o rigolă pentru scurgerea apelor mici obișnuite spre a evita resfirarea apelor și formarea depune- rilor, cum este și astăzi. Chiar păstrând cotele de adâncire așa cum s’au executat, totuși încă s’ar fi avut avantaje din a- doptarea profilului dreptunghiular : înălțimea mai mică a apelor mari în canal nu ar mai fi împiedi- cat funcționarea deversoarelor, s’ar fi obținut un regim hidraulic mai favorabil și în locul taluzelor murdare s’ar fi avut o lucrare curată și s’ar fi pierdut mai puțin loc. Altă greșeală s’a făcut la executarea în oraș a podurilor peste Dâmbovița : s’au făcut poduri în arc cu timpane pline obstruând secțiunea liberă de scurgere tocmai la cotele ridicate unde la o mică înălțare a apelor corespunde un debit mare. In ca- zul unui canal dreptunghiular podurile s’ar fi pu- tut executa — cu soluții destul de estetice — în grinzi drepte și planșeu, neocupând mai mult de un metru înălțime. Nu s’ar fi pierdut astfel nici 15% față de 50% cât se pierde astăzi din secțiu- nea de scurgere. 2. Situațiuni speciale modificând regimul hidraulic al Dâmboviței. Este de insistat asupra unei alte situațiuni ce aduce perturbații în regimul hidraulic al cursului natural sau regularizat al Dâmboviței. Mai sus de stăvilarele dela Ciurel, pe Dâmbovița se găsesc o serie de mori ce utilizează apa râului pentru miș- carea instalațiunilor. Proprietarii acestor mori înalță mereu pragul stăvilarelor provocând înălța- rea apei și revărsarea ei ; iarna mai ales această apă revărsată este reținută în zăpada luncei unde îngheață și se înmagazinează. La topirea zăpezilor debitul este mult sporit din această cauză și regi- mul hidraulic este modificat. Aceste mori, pe baza unor drepturi așa numite „câștigate" exploatează apa Dâmboviței, după bunul lor plac. Ele rețin apele pe vremuri de secetă, lăsând să treacă în va- le numai 2 mc/sec. sau mai puțin. Alte ori, când https://biblioteca-digitala.ro CU CANALIZĂRILE ORAȘULUI BUCUREȘTI și din amonte vine apă multă, morile dau și ele drumul la apa adunată, ridicând în felul acesta ni- velul în aval și producând neajunsuri. Din această neregularitate suferă și alimentarea cu apă a Uzi- nei Electrice Comunale dela Grozăvești, unde apa pentru răcirea turbinelor este adusă prin apeduc- tul dela Ciurel. Este de neînchipuit că vreme de 30 ani nu s’a putut schimba nimic din această situațiune care dăunează interesele și salubritatea unui oraș în- treg — Capitala țării — și că legiuirile n’au pu- tut aduce nimic pentru a apăra canalizarea ora- șului și exploatarea electricității, în timp ce inte- resele particulare sunt atât de menajate. 3. Influența depunerilor pe Dâmbovița. Regimul hidraulic al Dâmboviței mai este in- fluențat și de alte condițiuni speciale în care râul a fost pus după lucrările de sistematizare dela 1881. Datorită acestor condițiuni și datorită ca- racterului aluvionar al Dâmboviței nivelul fundu- lui se ridică din cauza depunerilor, râul își micșo- rează viteza, iar nivelul apelor se ridică. In ce măsură este înfluențat de depuneri regimul hidraulic al Dâmboviței, se poate vedea din dia- gramele comparative (fig. 95), a nivelului apelor Dâmboviței la ploile din 1910 și 1934. Nivelul apelor în lungul râului în loc să meargă descrescând în sensul scurgerii, merge înălțân- du-se ; în loc ca oglinda apei să fie plană, are su- prafață curbă ceea ce pare bizar. Aceste anomalii se datoresc depunerilor. La ridicarea fundului râului Dâmbovița, a con- tribuit și faptul că înainte vreme și azi încă, mai jos de Abator se descărcat! în Dâmbovița gunoaie și necurățenii care adunându-se mereu au provo- cat ridicarea fundului și a apelor. Uneori apele Dâmboviței erau chiar barate de depozitele arun- cate. Această situațiune a făcut ca în 1927 căderea dela Abator-Vitan să devie inexistentă, fiind com- plet înămolită de depunerile ce au înălțat cu mai mult de un metru fundul râului. împotmolirile micșorează debitul canalelor dever- soare. La apele mari Dâmbovița supraînălțată din cauza depunerilor, îneacă gurile de scurgere, îm- piedecând uneori aproape complet funcționarea deversoarelor. Din cauza depunerilor dela gura deversoarelor se produc inconveniente și în re- țeaua de canalizare. Viteza apelor este încetinită neavând scurgere și se produc depuneri în canale. Din cauza nefuncționării deversoarelor la ploi mari, se pun sub presiune anumite canale și se produc inundații în subsoluri pe străzile de cotă joasă. H) PROPUNERI PENTRU REMEDIEREA SITUAȚIUNILOR DE AZI. 1. Extinderea și îmbunătățirea sistematizărei râului Dâmbovița. Condițiunea de a menține apele Dâmboviței la un nivel cât mai jos, trebuie urmărită la toate stu- diile și lucrările ce se vor face în viitor pe râu. Mijloacele actuale de despotmolire sunt greoaie și insuficiente. Problema trebuie rezolvită prin a- doptarea unor amenajări care să provoace condi- țiuni favorabile de scurgere și să ușureze antre- narea depunerilor. Sistematizarea malurilor râului Dâmbovița tre- buie extinsă în amonte până la stăvilarele dela Brezoaia și în aval până la confluența cu râul Ar- geș. Cu această ocaziune s’ar studia și o even- tuală modificare a sistematizărei actuale, în așa fel încât să se obțină în parcursul orașului, con- dițiuni mai favorabile pentru scurgerea apelor și funcționarea canalizărei. Prin lucrările de regularizare a cursului, execu- tate acum 50 ani, s’a schimbat regimul natural al Dâmboviței. înainte, aluviunile aduse de viituri, se depuneau în lunca inundabilă a râului ; după regularizare traseul râului s’a scurtat, iar adânci- rea albiei a luat posibilitatea depunerilor în o lun- că întinsă. Pe de altă parte, capacitatea de trans- port al curentului a crescut. Deasemeni și pe râul Colentina a crescut capacitatea de transport, de- când în acest râu se varsă și apele Ilfovățului de- rivat la Conțești în Colentina. Această situațiune a făcut ca după confluența Dâmboviței cu Colentina, la Tânganul, să se for- meze un con de dejecție din aglomerarea depune- rilor. Aci albia s’a înămolit și apele se revarsă tot mai departe în luncă, mărind mereu zona inunda- bilă și înmlăștinind-o. https://biblioteca-digitala.ro 132 REGIMUL HIDRAULIC AL DÂMBOVIȚEI ÎN LEGĂUTRÂ Fig. 97. — Harta Dâmboviței inferioare după proectul de sistematizare. Dâmbovița a devenit și mai bogată în aluviuni prin descărcarea apelor murdare din canalizarea Bucureștiului. împotmolirile și inundațiile au mai fost ajutate și de funcționarea morilor din aval, cari utilizează apa Dâmboviței. Pragurile stăvilarelor dela aceste mori sunt mereu înălțate de către proprietari pe măsură ce albia se împotmolește ; în felul acesta suprafața inundabilă crește mereu, se pierd tere- nuri și se creiază focare de paludism. Serviciul apelor al județului a făcut măsurători și studii spre a urmări regimul hidraulic al Dâm- boviței. S’a făcut constatarea că în amonte de Bu- curești variațiunile de nivel sunt cu mult mai bru- ște, ca în aval. Este explicabilă această deosebire: în amonte de oraș, valea este mai încăpătoare pentru debitul apelor și zona inundabilă este mai mică, în timp ce în aval zona inundabilă este în- tinsă iar variațiunile de nivel sunt mai lente. De altfel este și o diferență de debite : în amonte, a- pele Dâmboviței sunt derivate și dela Brezoaia în aval râul nu mai are toate apele bazinul său. La eșirea din București, Dâmbovița mai primește a- pele din canalizarea orașului și apele afluenților săi dintre care cel mai important este Colentina. Debitul maxim al Dâmboviței la eșirea din oraș este aproape 42 mc/sec ; după confluența cu Co- lentina la Tânganul debitul ajunge la aproape 65 mc₂sec. Debitul mediu este de 13 mc/sec. iar debitul minim este de 3 mc/sec. Este de adăugat că astăzi râul Colentina are un debit și regim hidraulic variat, constituind o im- portantă cauză de inundații pe Dâmbovița, după confluență. După cum a evidențiat d-1 Director Dr.-Ing. D. Pavel în conferința ce a ținut-o privind lucrările de sistematizare a Colentinei și lacurilor, în viitor se va stabili și pentru Colentina un regim hidraulic aproape constant, după terminarea lucrărilor ce sunt în curs de execuție. Prin crearea lacului rezervor dela Buftea, prin aducerea apelor din Ialomița, prin regularizarea cursului și sistematizarea lacurilor din Nord-Sudul Bucureștiului, râul Colentina va avea un debit în mediu de 5 mc/sec., așa încât și în lunca Dâmbo- viței dincolo de Tânganul se va înbunătăți situația din punctul de vedere al regimului hidraulic. Atât la Serviciul Apelor M. P. L. cât și la Serviciul Lucrărilor Noui „U.C.B.“, s’a studiat chestiunea extindere: sistematizărei râului Dâmbovița în amonte și aval de București, iar realizarea proec- telor întocmite depinde numai de disponibilitățile financiare. Asanarea și sistematizarea luncei va consta din tăierea coturilor prea pronunțate ale râului, adâncirea fundului și executarea unei pante uniforme, mărindu-se astfel iuțeala de scurgere a https://biblioteca-digitala.ro CU CANALIZĂRILE ORAȘULUI BUCUREȘTI J33 apelor și puterea de târâre a depunerilor. Pentru debitele mai mari se va crea o albie inundabilă în- diguită. In aval, sistematizarea este nevoie ca să înceapă chiar dela eșirea din oraș, dela căderea Vitan unde albia se mai poate adânci cu cel puțin un metru. In felul acesta se va evita adoptarea unei pante prea repezi ce ar putea cauza eroziunea patului. Fig. 97-98 reprezintă studiul făcut pentru un sec- tor al râului, între Tânganul și punctul Budești la vărsarea în Argeș. In afara lucrărilor de rectificare însă, vor trebui în primul rând să se desființeze morile care sunt cauza cea mai importantă a împotmolirilor și ne- regularităților regimului hidraulic. Fără de aceasta, sistematizarea nu va fi eficace și va suferi, așa cum suferă astăzi pentru traseul din oraș. 2. Lucrări edilitare în oraș pe Dâmbovița. De curând pentru alte nevoi și pe o porțiune de traseu redusă, aproape 500 m. s’a executat acope- rirea Dâmboviței : planșeul de peste Dâmbovița. Fondurile limitate nu au permis desigur executa- rea întregului complex de amenajări ce se pot face în legătură cu o asemenea lucrare. Ele se vor exe- cuta, sperăm, pe măsura posibilităților, extinzân- du-se acoperirea pe întregul traseu din oraș și a- dăugându-i-se lucrările de completare ce vor de- veni imperios necesare. Mizeria și murdăria de pe malurile Dâmboviței acoperită, sau neacoperită nu mai pot fi păstrate mult timp și într’un viitor pe care l’am dori cât mai apropiat, vor trebui executate toate amenajările subterane. Care sunt aceste amenajări, se poate vedea în proectul întocmit și propus de „U.C.B.“ în 1934 pentru acoperirea Dâmboviței (a se vedea fig. 99). Prin desființarea celor două taluze inestetice, depozit de murdării, s’ar câștiga spațiu. Apa Dâm- boviței ar fi derivată în două canale laterale, am- bele capabile de un debit echivalent cu debitul sec- țiunei actuale. Ținând seamă că s’ar desființa podurile boltite debitul capabil al nouilor secțiuni ar fi în realitate sporit cu mai mult de 30%. Fundul și pereții s’ar executa în beton sclivisit spre a ușura scurgerea apelor. S’ar putea cu această ocaziune studia a- dâncirea acestor canale față de cota actuală a fun- dului Dâmboviței. Chiar pentru aceiași cotă de ra- dier, s’ar obține condițiuni mai favorabile pentru funcționarea deversoarelor dela canalizare, căci înălțimea apelor ar fi numai de 1,80 m. la debitul maxim de 45 mc/sec., — față de minimum 3 m. cât este la profilul actual pentru acelaș debit și în ipoteza că nu sunt depuneri pe fund. In spațiul central, sub porțiunea de planșeu exe- cutată astăzi, se vor putea amenaja linii de mare circulație — vagoane de tramvaiu sau tren sub- teran — degajând circulația superioară pentru drumurile lungi dela un capăt la altul al orașului. Deasemeni cabluri electrice, telefonice, etc. își vor avea locul lor. Nu este o previziune prea largă pentru viitor. Cum se desvoltă orașul București am văzut și ve- dem zi cu zi ; iar populația a crescut în ultimii 25 ani dela 300 la 800 mii locuitori. Prima arteră li- beră a primi o linie de circulație subterană nu poate fi decât albia actuală a Dâmboviței. Dâmboviței PROFILUL ALBIEI CORECTATE A DÂMBOVIȚEI INTRE TANGANU SI BUDESTI Fig. 98. — Profil transversal de regularizare. https://biblioteca-digitala.ro 134 REGIMUL HIDRAULIC AL DÂMBOVIȚEI ÎN LEGĂTURĂ CU CANALIZĂRILE ORAȘULUI BUCUREȘTI trebuie să i se dea în mod definitiv rostul ei de canal colector pentru scurgerea apelor din canali- zarea Bucureștiului. Dâmbovița mutată în cele două canale laterale ar putea fi amenajată așa în- cât să corespundă cerințelor canalizării și să aibă un regim hidraulic care să nu mai favorizeze de- punerile. S’ar înlătura cu această ocazie desavan- tajele profilului trapezoidal al râului, prin adopta- rea unui profil dreptunghiular ale cărui avantajii s’au menționat. I) CONCLUZIUNI Din toate cele spuse privind crearea unui regim hidraulic favorabil pe Dâmbovița și crearea unor condițiuni sanitare civilizate în legătură cu cana- lizarea orașului București, se poate trage o con- cluzie : Problema dela început a fost pusă pe baze a- vantajoase și soluțiile ce s’au dat, n’au împedicat dezvoltările ulterioare și nu împedică nici comple- tările ce vor trebui să se facă în legătură cu des- voltarea orașului București. Nu pot încheia fără a menționa un fapt : Dâm- bovița a fost pierdută pentru orașul București ca element de agrement ; din fericire ea poate fi în- locuită. Lacurile din Nordul Capitalei cu regiunea viitorului Parc Național, vor constitui refugiul pen- tru desfătarea ochiului și odihna minții bucureș- tianului obosit de muncă și necazuri. Dâmbovița își va lua celălalt rost sanitar și va fi și ea folositoare binelui orașului, în alt fel. Prin întinderea orașului pe ambele maluri, Dâm- bovița rămăsese prea în centru spre a mai putea constitui un element de agrement, de pitoresc. în- ghesuită între blokhausuri între artere înguste dar cu circulație extrem de încărcată, cu prea puțină verdeață, cu prea puțină apă, în mijlocul prafului fumului, sgomotului mai ales sgomotului, în mij- locul activităței celei neîncetate din zori până în noaptea târzie, Dâmbovița, nu mai putea constitui un element de agrement. Căci ceea ce încântă și o- dihnește este liniștea, verdeața, libertatea și mai presus de toate peisagiul întins până în zarea de departe. „Uzinele Comunale București" în sarcina cărora au venit realizările menite să asigure condițiuni favorabile sănătoase și agreabile de viață, vor face în viitor așa cum au făcut în trecut, sforțări și sa- crificii pentru ridicarea Capitalei noastre. Fig. 99. — Propunerea U.C.B.-ului pentru acoperirea Dâmboviței din anul 1934. https://biblioteca-digitala.ro PARTEA Vl-a RAPOARTE, REFERATE Șl D E C I Z I U N I https://biblioteca-digitala.ro https://biblioteca-digitala.ro RAPOARTE, REFERATE ȘI DECIZIUNI IN LEGĂTURĂ CU PROECTELE ASANĂRII LACURILOR No. 603461928 PRIMĂRIA CAPITALEI DIRECȚIA GENERALA CASEI LUCRĂRILOR ORAȘULUI No. 603446/926 201 N Se aprobă referatul Anibal Teodorescu 5IX-926. Cu raportul nostru No. 59802/926 am arătat că in mod incidental Consiliul Technic Superior a ridicat chestiunea asa- nării râului Colentina în vederea higienei aglomerațiunilor stabilite, sau care se vor mai stabili dealungul acestui rău. In acelaș raport arătam că această chestiune este în strânsă conexiune cu o serie de alte lucrări și este o lucrare deve- nită obligatorie pentru Comună conform art. 11 din Legea Parcului National promulgată la 23 Dec. 1910, și care pre- vede la art. 11: „dacă în termenul prevăzut Primăria nu va asana lacul și nu va face Parcul ori va da pământului și lacului alte destinatiuni, atunci între terenul cât și lacul cu ori și ce se va găsi pe el. va reintra în patrimoniul Statului' . In afară de ultima lege a apelor și regulamentul ei, creindu-se și un Consiliu Superior al apelor, se urmărește o utilizare integrală a apelor atunci când se proectează și urmărește executarea lucrărilor hidraulice și ca atare toate apele dela Nordul Capitalei trebuie să suporte amenajări nu numai din punct de vedere pur sanitar (situata actuală de- venind intolerabilă mai ales pentru lacurile Herăstrău, Bă- neasa și Tei, etc.) dar și pentru navigație, forjă motrice și în special lucrările pentru un eventual port al Capitalei. Rea- mintim că chiar presa s'a sezizat de starea de insalubritate creiate de diversele instalațiuni făcute fără nici o normă pe malurile lacurilor (anexăm ziarul Dimineața din 3 Oct. 1926) și că în ultimii ani Primăria a încercat în zadar ca să creeze pe malurile unora din lacuri (Lacul Tei) plăji și cu ins- talațiuni de băi de soare și de hidroterapie in timpul verii, fără a isbuti, tocmai, fiindcă până acum Primăria n’a făcut nici un studiu și lucrare, pentru a serioasă transformare a acestei regiuni. Mai reamintim și propunerile făcute Primăriei de către d-1 Ing. D. Leonida pentru creiarea unui port al Capitalei, toc- mai pentru ca să arătăm că probleme de ordin hidraulic în strânsă legătură cu aceste ape s’au pus în repetate rânduri Primăriei Capitalei, fără a se putea realiza ceva, fiindcă nu s'a întreprins nimic serios in vederea studiului de ansamblu al chestiunii. Având în vedere în primul rând obligativitatea prin legea Primăriei Capitalei ca să execute urgent (termenul fiind foarte scurt) lucrările privitoare la amenajarea apelor și la- curilor din Nordul orașului, precum și pentru a asigura co- laborarea competințelor in asemenea materie și concursul Mi- nisterului de Lucrări Publice, propunem ca să numiți o co- misiune compusă din : 1) D-1 Ing. inspector general Elie Radu, Președintele Con- siliului Technic Superior. 2) D-1 Ing. N. Kivu, str. Isvor No. 97. 3) D-1 Ing. inspector general Ion Vidrașcu, Profesor la Școala Politechnicâ. 4) Un delegat ai Consiliului Superior al Apelor. 5) D-1 Ing. Ciocâlteu, Directorul Consiliului Technic Su- 6) D-1 Ing. D. Leonida care s’a ocupat cu chestiunea por- tului București str. Salcâmi 11. 7) Subsemnatul — Ing.-șef C. Sfințescu, Directorul general al Casei Lucrărilor Orașului București. Secretarul acestei comisiuni va fi d-1 Ing. Th. Rădulescu Directorul Cadastrului. Comisiunea va fixa programul de studii și de lucru potri- vit arătărilor de mai sus, precum și normele de întocmire a proectelor, urmând ca apoi să se angajeze personalul nece- sar pentru întocmirea și executarea lor. Directorul Casei Lucrărilor Orașului Director General, Ing.-șef C. Sfințescu 5IX-1926 https://biblioteca-digitala.ro 138 RAPOARTE, REFERATE ȘI DECIZIUNI DIRECȚIA CASEI LUCRĂRILOR ORAȘULUI 1 Feb. 1927 No. 16 N Primăria Municipiului București Sectorul I Galben No. 003229- - 1 Feb. 1927. Registratura Generală 1711-1927 Se ua convoca comisiunea pentru organizarea studiilor Anibal Teodorescu Domnule Primar General, In conformitate cu aprobarea Dvs. pusă pe lucrarea No. 603446/926. Comisiunea pentru asanarea văiei Colentina în- trunindu-se și-a încheiat primele sale lucrări în sensul cum se arată mai jos : Comisiunea, luând cunoștință de obligația impusă Primă- riei prin Legea Parcului Național de a asana lacul Herăstrău și având în vedere pericolul ce-1 prezintă pentru sănătatea publică apele stagnante din întreaga vale a Colentinei dela Nordul Orașului, este de părere ca asanarea acestor ape pe porțiunea dela Bucureștii-Noui până la Mărcuța este una din lucrările urgente de care are nevoie Capitala și re- comandă ca lucrările de asanare să se înceapă cât mai cu- rând posibil. Asanarea nu va trebui să se obțină prin secarea văii, căci s'ar pierde unul din puținele elemente pitorești în care Ca- pitala e așa de săracă, ci se va căuta, să se mențină apele in stare higienicâ. Chestiunea unui canal navigabil între București și Dunăre și a unui port care este de importanță capitală pentru Bu- curești face parte dintr'o problemă mult mai mare a cărei rezolvare depinde în primul rând de Stat. Asanarea Colenti- nei fiind o lucrare relativ mai mică, cu caracter local și ur- gentă, va trebui făcută acum, fără însă a impieta asupra lu- crărilor ce se vor face în viitor cu caracter general. Pentru a se putea da directive asupra proectului de asanare, va trebui să se facă ridicarea topografică a regiunei Co- lentinei dela Bucureștii-Noui până la Mărcuța întocmindu-se un plan de situație la scara 1:5000 cu curbe de nivel și pro- file în lung și transversale, fâcându-se în acelaș timp și son- dagii și cercetării asupra apelor s’.ibterane. Deasemenea mai e necesar un plan cadastral al proprietă- ților riverane și cercetarea drepturilor de folosință ale rive- ranilor asupra râului și lacurilor. Comisiunea recomandă din sânul său pe d-nii: R. Oprean și N. Georgescu, care să facă legătura cu Primăria Capitalei și împreună cu d-1 Ing. Sfințescu să organizeze facerea aces- tor studii pe teren încă în iarna aceasta, cercetând în ace- laș timp și la fața locului posibilitățile de asanare și făcând propuneri, cari să fie apoi supuse comisiunei spre a da norme pentru facerea proectului. Comisiunea este de părere ca îh bugetul anului viitor să se înscrie suma de 2.000.000 lei (două milioane) pentru studii și proecte și încă alte opt milioane pentru începerea lucră- rilor de asanare. După ce vor asigura sumele necesare, biroul de studii se va constitui și va începe lucrările urmând ca în acest caz Dvs. să convocați din nou Comisiunea. Secretarul Comisiunei Ing. Th. Rădulescu COMISIA PENTRU ASANAREA VĂII COLENTINA Proces-Verbal No. 14. 24 Martie 1927 Prezenți d-nii: Ingineri inspectori generali: N. Georgescu, R. Oprean, Inginer-șef C. Sfințescu și Inginer Th. Rădulescu, Secretar. Comisiunea s’a întrunit în biroul d-lui N. Georgescu, Di- rectorul General al îmbunătățirilor Funciare pentru a studia pe hartă posibilitățile de alimentare cu apa Colentinei. După ce s’au schimbat mai multe păreri. Comisiunea s’a oprit la următoarele două posibilități: 1) De a se lua apă din Ialomița dintr’un punct din drepVul comunei Bilciurești și a o conduce printr’un canal, fie direct până la Colentina, fie indirect prin afluentul Crevedia — dacă albia sa va permite — fie prin valea Miulesei, sau prin altă vale, astfel cum se va găsi mai avantajos, după ce se va face ridicarea regiunei. 2) De a se lua apă din Dâmbovița după propunerea d-lui Oprean dintr’un punct mai sus de Conțești și anume printr’un canal care ar porni dela „Moara Nouă” pe la Sud de drumul ce duce la Adunați la liziera pădurei Sasu până în râul Ilfov ; apoi prin albia râului Ilfov și prin canalul Ilfov, apa ar ajunge în Colentina. Canalul ar avea o lungime aproximativă de 2JX km. până in râul Ilfov. D-1 Sfințescu arată că soluția cu alimentarea din Ialomița are avantajul că se poate câștiga tot odată¹ și forța motrice, de care e urgentă nevoie în București. Ialomița poate da o cantitate mare de apă într'un timp mai îndelungat în timpul anului, care s’ar înmagazina în rezervoare în lunile când are un debit mai mare decât cel normal și din aceste rezervoare s'ar putea da Colentinei atâta cât îi mai trebuie ca să aibă https://biblioteca-digitala.ro RAPOARTE, REFERATE ȘI DECIZIUNI 139 tot timpul un debit de 8 m. c./sec. Deci rezervoare cu capaci- tate relativ redusă. Acest debit este necesar pentru primenirea suficientă a apelor din lacuri, astfel ca să existe siguranța că se stârpesc țânțarii; iar utilizând căderile de apă sar putea obține în acelaș timp și forța motrice. D-sa opiniează că o soluție care in acelaș timp cu asanarea dă și energie, este de preferat, față de simpla asanare a lacurilor, chiar dacă ar fi nevoie de un capital de investi- țiune mai mare, fiindcă ne apropiem de principiul utilizării integrale a apelor. Nu este însă necesar a se face de acum și lucrările de captare a energiei. In privința debitului Dâmboviței și a posibilității ca din apele mari ale ei să se poată înmagazina întreaga cantitate de apă necesară Colentinei, d-sa spune că în principiu nu este de acord cu această soluțiune. Deoarece din punct de vedere al asanării Capitalei trebuie să se sporească debitul Dâmboviței iar nu să se micșoreze, cu atât mai mult că pe lângă rolul de canal al Bucureștiului, Dâmbovița mai are și rolul de sursă de alimentare cu apă de băut. Nu este deci rațional a se devia parte din cantitatea de apă ce în mod natural vine în Capitală și a se ocoli Capitala cu parte din apa Dâmboviței spre a se conduce în lacuri. Interesul este a spori cât mai mult cantitatea de apă care să afluieze spre Capitală, iar nu să o micșorăm. In orice caz e nevoie să se facă mai întâi diagramele debitului și să se studieze in deaproape chestiunea în legătură și cu celelalte utilizări ale apei Dâmbovița de către orașul București. D-l Oprean este de părere că în primul rând trebuie să căutăm acea soluție care asanează lacurile, fără ca dela în- ceput să mărim problema prin căutarea de forță motrice. Chestiunea principală este asanarea, și dacă întâmplător prin asanare se poate obține și forță motrice, aceasta este o altă chestiune, care actualmente nu trebuie să ne preocupe. D-sa este de părere că dintre cele două soluțiuni, propuse, să se aleagă aceea care în urma studiilor ce se vor face, se va arăta mai aptă pentru atingerea scopului de asanare a lacurilor. D-l Georgescu arată că trebuiesc studiate ambele posibi- lități, atât cu luarea apei din Ialomița cât și din Dâmbovița și după aceia se va putea lua o hotărâre. Comisiunea hotărăște ca a doua zi la 25 Martie ora 2 să se transporte la Conțești, la Dâmbovița și canalul Ilfov in recunoașterea traseului ce l-ar avea noul canal, iar în altă zi ce se va fixa ulterior, să se recunoască traseul ce- luilalt canal care ar lua apă din Ialomița. Membrii Comisiunei : R. Oprean N. Georgescu Secretar, Inginer Th. Rădulescu STUDIILE DE ASANAREA LACURILOR DIN NORDUL CAPITALEI Raport asupra situației lucrărilor In urma raportului No. 60346/926 prin care se arată că prin Legea Parcului Național din 23 Dec. 1910, art. 11. Pri- măria este obligată să asaneze lacul Herestrău, și că starea de insalubritate a lacurilor din Nordul orașului nu mai poate fi tolerată, d-l Primar Anibal Teodorescu a aprobat numirea unei comisiuni compusă din specialiști dela Consiliul Technic Superior și dela diferite Ministere, ca să se ocupe cu întreaga chestiune a asanării lacurilor. După mai multe ședințe, Comisiunea înaintează adresa No. 3229/927 către Primărie, prin care propune să se facă ridi- carea topografică a regiunei Colentina dela Bucureștii-Noui până la Mărcuța, cu curbe de nivel și profile transversale, făcându-se în acelaș timp și sondagii și cercetări asupra a- pelor subterane propunând să se înscrie în buget două mi- lioane pentru studii și alte opt milioane pentru începerea lu- crărilor de asanare. Comisiunea a mai propus din sânul ei pe d-nii: Inginer inspector general N. Georgescu, Directo- rul General al îmbunătățirilor Funciare din Ministerul Do- meniilor, d-l Inginer inspector general R. Oprean, Direc- torul General al apelor din Ministerul de Lucrări Publice si Ing.-șef C. Sfințescu, Directorul General al Casei Lucră- rilor Municipiului, să formeze o comisie restrânsă, care să organizeze studiile pe teren. După cercetări la fața locului, această comisie restrânsă, având în vedere că prima condiție de asanarea lacurilor în cazul menținerii lor, este de a se alimenta cu apă, fie din Dâmbovița, fie din Ialomița, a extins lucrările topografice pe toată valea Colentinei până la canalul Ilfov și râul Dâm- bovița și pe dealtă parte pe valea Miulesei până la Ialomița. Lucrări executate în anul 1927 Cu personal detașat dela Dir. Generală a îmbunătățirilor Funciare (Ministerul de Domenii), dela Dir. Generală a Apelor (Ministerul de Lucrări Publice) și cu personal dela Dir. Casei Lucrărilor Orașului s’au început studiile pe teren ale regiunei lacurilor din Nordul Capitalei la 13 Februarie. Studiile au început în toate lacurile odată, profitând de faptul că ele înghețaseră și se puteau face sondajele de adân- cime mai ușor decât sar fi făcut vara cu luntrea. Operațiile de ridicare a acestor lacuri, împreună cu o fâșie de teren de o parte și de alta, s au terminat în luna Mai, după care s’a trasat pe hârtie și s’au desenat planurile la scara 1:2000 cu curbe de nivel la echidistanțe de un metru (unele curbe ajutătoare la distanța de 0,50 m.). Suprafața terenului acestei regiuni a lacurilor Băneasa, Herăstrău, Floreasca. Tei și Fundeni este in total de cca. 900 ha., din care 270 ha. su- prafață acoperită cu apă. După terminarea acestei lucrări, s’a făcut ridicarea în- tregei văi a râului Colentina în sus până la canalul Ilfov și râul Ilfov până la râul Dâmbovița la punctul numit Moara https://biblioteca-digitala.ro 140 RAPOARTE, REPERATE Șl DECIZ1UNI Nouă, lucrare care s’a terminat pe teren în luna Octombrie și s’a trasat pe plan la scara 1:5000 cu curbe de nivel în timpul iernei și a continuat până la 23 Iunie 1928. In total s’a ridicat în anul 1927, o suprafață de cca, 3400 ha. atât ca planimetrie cât și ca nivelment, pe o lungime de 72 km., după cum se arată cu roșu în alăturatul plan. Suma cheltuită in anul 1927, cu această lucrare, inclusiv toate materialele și diurnele, este de un milion două sute șaizeci mii cincisprezece, repartizată astfel : a; Materiale și transport de materiale : balise, țăruși buloanc, reperi de stejar și cu cruce, etc. 107.698 b) Transportul personalului (căruțe la echipe, transport cu mașinele la lacuri, al întregului personal). 87.822 c) Chiriile magaziilor, materialelor și birourilor la toate echipele 15.754 d) Plata lucrătorilor (oameni pe teren) 414.741 e) Diurnele personalului (detașat dela Minist. Lucrărilor Publice, Min. Domenii și Primărie) 605.400 [) Diurnele comisiei 28.600 Total 1.260.015 Lucrări executate în anul 1928. Până la 23 Iunie s’a continuat în birou cu trasarea pe plan a regiunei ridicate, făcându-se incidental unele mici verificări pe teren. Dela această dată s’a făcut ridicarea pe teren a văiei Miulesei pornit dela satul Ghimpati în sus până la râul Ialomița la punctul dintre satele Băleni și Dobra după cum se arată cu verde în schița alăturată. S’a ridicat o suprafață de cca. 2190 ha. pe o lungime de 45 km., punându-se 131 repere de stejar și făcându-se 99 km. de nivelment (dus și întors). Ridicarea pe teren s’a terminat la 10 Noembrie. dela care dată se lucrează în birou la trasarea pe plan a porțiunei ridicate in anul 1928 și care va mai dura încă iarna aceasta. Suma cheltuită in anul 1928 a fost de lei 618.329, care se repartizează astfel: a) Transport de personal la lucrare (căruțe, tren, autobuze etc.). 16.900 b) Materiale și transport de materiale (balize, țăruși, repere de stejar, etc.). 65.960 c) Chirii pentru magaziile de materiale și camere de birou. 4.100 d) Plata lucrătorilor pe teren. 157.545 cj Diurnele personalului detașat dela Minist. Lucrări Publice și Primărie. 323.428 f) Ultimul acont de lei 50.000 in curs de justifi- care și mici diferențe de cheltuieli în plus peste aconturile primite. 50.396 Total 618.329 La această sumă cheltuită se mai adaugă circa cinci zeci inii lei, diurnele neplătite încă personalului pe Junele din urmă, și cari se vor plăti la terminarea trasării pe plan. Pentru toată lucrarea executată în anii 1927 și 1928 s’a cheltuit deci 1.878.344 lei. Proveniența fondurilor întrebuințate Cu ocazia ridicărilor topografice a regiunei lacurilor, fiind isbiți de marea cantitate de ghiață ce se extrage din lacuri, membrii comisiunei au atras atenția Primăriei asupra Legei Apelor în baza căreia comuna ar putea avea venituri mari din taxa pe ghiață extrasă în scop de comerț și cu cari ve- nituri s’ar mări fondul disponibil pentru studii și lucrări de asanare. Astfel s’a ajuns la impunerea la taxa pe ghiață extrasă din lacuri, care a produs în anii 1927 suma de lei 1.111.143, iar în anul 1928 suma de lei 1.095.180. Din aceste sume scăzăndu-se treimea cuvenită după Legea Minist. Lucrări Publice in sumă de 370.381 lei pe anul 1927 și 365.060 pe anul 1928, a rămas Primăriei pe acești 2 ani suma totală de lei 1.470.882 care s’a încasat aproape în în- tregime. Cheltuielile făcute cu toate studiile până in prezent fiind de 1.260.015 în anul 1927 și de 618.329 lei în anul 1928, adică în total lei 1.874.344 lei, rezultă că Primăria a de- bursat în fond numai 407.462 lei făcând in acelaș timp și Statului un venit de 735.441 lei. Studii ce mai sunt de făcut. După indicațiile Comisiunei, studiile făcute trebuiesc com- pletate cu sondaje dealungul văiei pentru a se vedea con- formația geologică a terenului și cu studiul hidrologic al regiunei și adunarea de date asupra debitelor de apă în di- verse puncte ale râurilor. Aceste studii împreună cu cerce- tarea drepturilor de proprietate ale riveranilor și cadastra- rea acelor proprietăți urmează să se facă în anul 1929. Dacă se vor aloca fonduri suficiente și s’ar termina de către Casa Grădinilor planul de execuție al Parcului Național s’ar putea începe și lucrările de asanare la Lacul Herăstrău in cadrul planului general de asanare al întregei regiuni. Directorul Casei Lucrărilor Municipiului Director General, Inginer șef C. Sfințescu Secretar, Ing. Th. Rădulescu 3/1-1929. https://biblioteca-digitala.ro RAPOARTE. REFERATE ȘI DECIZIUNI 141 CONSILIUL DE HIGIENA. Ședința Consiliului de Higiena a Munic. București dela 13 Noembrie 1931 ora 5}^ Prezidează d-l Dr. C. Tănăsescu. Medic Șef al Municipiului. Prezenti d-nii: L. Catargi V. lonescu Gh. Tatușescu G. Atanasiu T. Atanasiu V. Popovici E. Gheorghiu R. Bolomey St. Stoica Gh. Ștcfănescu A. Cruțescu C. Stănescu 1. Angelcscu Prof. Irimcscu Delegat al Consiliului Municipiului Directorul Laboratorului Bacteriologic Medic Primar. Dir. de Spital Medic Primar Jud. Ilfov Medic de Dispensar Medic Comunal Casa Centrală Medic veterinar Jud. Ilfov Dir. 'Laboratorului de Chimie Avocat Șef al Municipiului Delegat al Camerei de Comerț și Industrie Delegat al Camerei de Muncă Specialist în boli T. B. C. Iar ca asistenți d-nii: Mina Minovici. Maior Alexandresou Medicul Șef al Garnizoanei Ing. N. G. Caranfil Director General „U. C. B." Roșu Ziarist. La ordinei zilei: 2) Asanarea lacurilor Colentinei, limitrofe Capitalei. In chestiunea asanării lacurilor Colentinei, lacuri limi- trofe Capitalei, se dă cuvântul d-lui Inginer Caranfil, Dir. Ge- neral al Uzinelor Comunale București. D-sa face o expunere detailată a acestei chestiuni, legată de creiarea Parcului National prin Legea dela 21 Aprilie 1912, dar impusă mai ales din necesitățile sanitare higienice estetice și economice. Această chestiune a fost studiată de o comisiune specială compusă din: Primarul Capitalei, Președintele Consiliului Technic Superior, d-1 Ilie Radu ; Ingineri Inspectori Generali: Ciocâlteu, I. Vidrașcu, N. Georgescu, Alex. Davidescu, R. Opreanu. Directorul Casei Lucrărilor Municipiului d-1 In- giner Ispector General C. Sfințescu și în urmă d-1 Inginer Inspector General Vasilescu-Karpen noul Președinte al Con- siliului Technic Superior. Scopul urmărit de Comisiune a fost găsirea soluției celei mai economice, care să poată aduce în valea Colentinei o cantitate de apă necesară, a schimba aspectul salubric și estetic al lacurilor și numai în urmă avgndu-se în vedere interesul economic, agricol și eventual acel al câștigărel de forță motrice. Situația actuală a lacurilor. Debitul de apă chemat a re- împrospăta apa lacurilor este foarte mic ; in mijlociu apa acestor lacuri se schimbă in 122 zile, iar când debitul e mic in 285 zile : ori o apă deloc neschimbată după 10-15 zile de temperatură de 18-22 grade, intră în putrefacție și răs- pândește miasme nesănătoase ; în afară de aceasta, debitul mic de reîmprospătare dă și curgerei apei in lacuri o viteză minimă, care permite desvoltarea foarte mare a stufului și tuturor ierburilor de baltă, acestea prin desvoltarea lor mic- șorează și mai mult curentul apei, favorizând astfel desvol- tarea și înmulțirea în mod extraordinar a larvelor și ca conse- cință a țânțarilor, cari se răspândesc în regiunele riverane și fac viața locuitorilor imposibilă prin prezența lor în număr mare, pe lângă că unii din ei (anofeli) răspândesc paludis- mul (frigurile) aducând pierderi economice mari prin punerea în imposibilitate a muncei timp de luni de zile a acestor bol- navi, contribuind și la degenerarea populației acesteia. In toate aceste lacuri se varsă direct materii murdare și toxice dela diverse instalații industriale insalubre, așezate pe malurile Colentinei și a lacurilor, iar pe deasupra toate resturile menajere și produsele insalubre a locuitorilor ri- verani, conținutul latrinelor și grajdurilor sunt luate de ploi și duse în apa lor. Produsele insalubre a fabricelor fiind o- trăvitoare omoară peștii, cari ar putea distruge larvele și țânțarii, iar materiile organice prin descompunerea și eva- porarea apei răspândesc tot felul de miasme nesănătoase. Din aceste constatări rezultă absoluta și urgenta nevoie ca debitul apei Colentina să fie mărit și prin ea acel al la- curilor, care schimbându-și apa într’un timp mai scurt, iar adâncirea crescând, desvoltarea stufului va fi împedecată, iar cursul mai repede al apei prin ele și curățirea malurilor va împiedeca desvoltarea țânțarilor. Oprirea revărsărei lichidelor din fabrici și a tuturor resturilor menajere va permite pe de o parte desvoltarea peștilor ce vor contribui și ei la distru- gerea larvelor de țânțari ; iar apa nefiind murdărită de substanțe organice nu va răspândi prin evaporare miasme mefitice, întreținând în jurul lor o atmosferă sănătoasă atât pentru riverani cât și pentru cealaltă parte din populația săracă a Capitalei ce ar veni să-și petreacă orele de recreație în regiunea acestor lacuri, populație ce va fi atrasă și de frumusețea regiunei prin lucrările, de asanare ce se vor executa. D-1 Dr. Tănăsescu. Medicul Șef al Municipiului, mul- țumește d-lui Inginer Caranfil pentru expunerea făcută ; crede că e în asentimentul întregului Consiliu, că, avăndu-se în vedere progresele higienice, estetice și economice ce vor mai scurt. Consiliul aprobă cu unanimitate executarea acestor lu- crări de asanare. Vice Președinte, Dr. C. Tănăsescu 21 Februarie 1932 https://biblioteca-digitala.ro 142 RAPOARTE, REFERATE ȘI DEC1ZIUNI MONITORUL COMUNAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI din 21 Februarie 1932. Asanarea lacurilor râului Colentina. Având în vedere că prin raportul înregistrat la No. 30124/931 Direcția Uzinelor Comunale București arată că râul Colentina care curge în partea de Nord a Municipiului, formează un brâu de lacuri, cari astăzi sunt în stare insa- lubră, iar isvoarele existente nu sunt suficiente nici pentru primenirea apei lacurilor și nici pentru ținerea lor la un nivel constant; că din această cauză întreaga regiune este mocirloasă fiind în acelaș timp și focare de țânțari și că o asanare se impune în mod grabnic mai ales în urma extin- derii repezi a orașului în direcțiunea Nord. Având în vedere că prin acelaș raport se arată că Uzinele în sarcina cărora cad lucrărilor de canalizare plecând dela un studiu asupra asanării acestor lacuri, de care Municipiul se ocupă de mulți ani a început proectarea definitivă a lu- crărilor de asanarea lor pe baza soluțiunei propuse de o co- miSiune de specialiști instituită de comună ; că soluțiunea pro- pusă prevede preluarea unei anumite cantități de apă din râul Ialomița, în apropiere de satul Ghimpați și vărsarea ei in Colentina printr’un canal deschis, lung de 6 km. ; că lacu- rile vor fi prevăzute cu stăvilare și că nivelul apei va fi menținut constant, păstrăndu-se o adâncime de peste un metru. Având în vedere și eventuala expropriere sau cumpărare de către Municipiu a lacurilor particulare Floreasca, Tei și Fundeni, cât și amenajarea malurilor ; Având în vedere că pentru executarea acestor lucrări, este nevoie de investițiuni de peste 50 (cinci zeci) milioane lei, pe cari urmează să le facă Uzinele Comunale și că pentru ca Uzinele să poată executa lucrarea trebuie să găsească mij- loace de finanțare, cu plata pe o durată de mai mulți ani, ceeace nu este posibil decât pe baza unor venituri certe, ce s'ar afecta în garanție ; Având în vedere că Consiliul de Ad-ție al Uzinelor Co- munale în ședința sa dela 23 Februarie 1931 a hotărât în- cheerea unei convenții intre Uzine și Muncipiu, prin care să se asigure Uzinelor cca. 2/3 din toate veniturile ce vor re- zulta din asanarea lacurilor ca terenuri câștigate, vândute . sau arendate, restaurante, ștranduri, soc. sportive, piscine, etc. ce se vor realiza următor asanării și amenajării lacu- rilor, sâ fie cedate direct Uzinelor Comunale București, cu care se va credita contul lucrării până când acest cont va fi complect acoperit. Având în vedere explicațiunile date de d-l Primar al Mu- nicipiului, asupra acestor lucrări, a căror execuție urmează să înceapă în Primăvara anului 1932 ; Având în vedere că ,,U. C. B.“ este un serviciu comunal comercializat, care funcționează în baza unei legi speciale ; Pentru aceste motive, în urma discuțiunilor ce au avut loc, delegațiunea, cu unanimitatea de voturi a membrilor prezenți, aprobă în totul propunerile Consiliului de Ad-ție al Uzinelor și totodată decide ca lucrările să înceapă în primăvara a- nului 1932. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI AL COMUNICAȚIILOR Dir. Technică și a Transp. Rutiere No. 17178 UCB/933 No. 25051 din 1 Iul. 1933 900 L. N.I933 Uzinele Comunale București, Ca urmare la adresele Dv. No. 24761/932 și No. 26678/932 avem onoare a vă trimite alăturat în original aprobat de Mi- nister Jurnalul Consiliului Technic Superior No. 231 din 29 și 30 Noembrie 1932 privitor la proectul pentru asanarea lacurilor din Nordul Capitalei. Se înapoiază alăturat un exemplar al proectului, reținăn- du-se al 2-lea exemplar la arhiva Consiliului Technic Su- Totodată vi se restitue alăturat două dosare numerotate și parafate unul cu 377 file și al doilea cu 172 file conținând acte relative la proectul mai sus menționat ce au fost înain- tate de Dv. Ministerului cu adresa No. 32683/932. p. Ministru, M. Nicolau p. Director, MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Șl AL COMUNICAȚIILOR CONSILIUL TECHNIC SUPERIOR Ședința din 29 și 30 Noembrie 1932. Jurnalul Nr. 231. Președinte d-l N. Vasilescu Karpen. Membrii prezenți d-nii: P. Antonescu, N. Bosie Codreanu. Al. Davidescu, I. S. Gheorghiu, D. Marcu. I. Mihalache, Gh. Nicolau, R. Oprean, Eug. Ștețănescu. Se ia în examinare, adresa Nr. 24761 din 26 Sept. 1932, însoțită de proectul pentru asanarea lacurilor din nordul Ca- pitalei, trimise de Ministerul Lucrărilor Publice și Comuni- cațiilor, cu Nr. 35736 din 29 Septembrie 1932. Din memoriu și actele prezentate, rezultă următoarele : Lacurile din Nordul Capitalei, sunt formate de râul Co- lentina și se datoresc depresiunilor pe care acest râu le întâl- nește pe lungimea de 15 km. învecinată orașului cum și ba- răcii văii sale. In primăvară, apele râului Colentina, venind în cantități mari, inundă terenurile joase pe mari întinderi, iar în timpul verii, debitul râului scade atât de mult, încât apele lacurilor aproape nu se mai primenesc, și din cauza temperaturii ridi- cate materiile organice intră în putrefacție și răspândesc miasme nesănătoase, cari prezintă un pericol pentru salu- britatea orașului. https://biblioteca-digitala.ro RAPOARTE, REFERATE ȘI DECIZIUNI 143 In afară de aceasta, debitul mic de reîmprospătare, sec- țiunea mare de curgere și adâncimea mică de lângă maluri, dă apei în lacuri o viteză mică, care permite dezvoltarea foarte mare a stufului și tuturor ierburilor de baltă, micșo- rând și mai mult viteza apei, favorizând astfel desvoltarea și înmulțirea în mod extraordinar a larvelor și ca consecință, a țânțarilor, cari se răspândesc în regiunile riverane și fac viața locuitorilor imposibilă prin prezența lor în număr mare, pe lângă că unii din ei — anofeli — răspândesc paludismul, contribuind și la degenerarea populației. In toate aceste lacuri, se varsă direct, materii murdare și toxice dela diverse instalații industriale insalubre, așezate pe malurile Colentinei și a lacurilor, și pe lângă aceasta, toate resturile menajere și produsele insalubre ale locuitorilor rive- rani, conținutul latrinelor și grajdurilor, sunt luate de ploi și duse în apa lor. Produsele insalubre ale fabricilor fiind otrăvitoare, omoară peștii, cari ar putea distruge larvele și țânțarii, iar materiile organice prin descompunerea și evaporarea apei răspândesc tot felul de miasme nesănătoase. Pentru asanarea acestor regiuni, o secare complectă a lacu- rilor nu este posibilă întrucât s’a constatat că apele de pri- măvară ale râului Colentina totalizează un cubaj mediu de 9.000.000 m.c., cu care inundă în câteva zile toată valea lă- sând după retragerea lor ochiuri de apă stătătoare în nu- meroasele depresiuni formate de fostele cărămidarii și cariere de nisip. Soluția la care s’a ajuns în urma studiilor preliminare și avizului comisiunii compusă competinte, este menținerea su- prafețelor de apă din nordul capitalei și aducerea lacurilor din valea Colentinei in stare de salubritate prin reținerea apei de inundație ale văii într’un rezervor creat în amonte din care să se alimenteze lacurile în timpul verii asigurând ast- fel primenirea apelor lor la intervale de timp convenabile. Prin această primenire, și prin distrugerea ierburilor și plantelor acuatice și creiarea de adâncimi suficiente lângă maluri, cari să împiedice în viitor desvoltarea acestor vege- tații, se evită putrefacția materiilor organice din apă și des- voltarea țânțarilor. Pe baza principiilor expuse mai sus, s’au studiat trei solu- I) Soluțiunea întâi, prevăzând restrângerea suprafețelor lacurilor, legarea lor cu canale tubulare și menținerea nive- lului actual al lacurilor. II) Soluțiunea a doua, prevăzând suprafețe mari de lacuri, legate între ele cu canale deschise, larg dimensionate și păs- trând nivelul actual al lacurilor, între cari comunicația s’ar face cu ecluze. Această soluție ar cere o foarte mare cantitate de apă pen- tru alimentare. III) Soluțiunea a treia este intermediară între primele două, insă nivelul lacurilor se ridică pentru a obține adâncimi cât mai mari. Lacurile vor fi legate între ele prin canale deschise având lărgimi suficiente pentru o navigație ușoară. Ultima soluțiune a fost adoptată de Municipiul București. și propunerile din proectul de față se referă la această solu- Memoriul arată că pentru o primă etapă a asanării lacu- rilor, este necesară o rezervă de 9.000.000 mc. apă, care uti- lizată în timp de 150 zile de vară, poate primeni apa lacu- rilor la intervale de 15 zile cu un debit continuu de 1 m. c. pe secundă. In a doua etapă, urmează a se spori debitul la 3 mc/sec. pentru ca primenirea să se facă mai des și asanarea să fie mai completă. Pentru evidențierea rezervei de 9.000.000 mc. se prezintă o diagramă a debitelor pe secundă și zilnice, ale râului Co- lentina pe lunile Martie, Aprilie și Mai a. c., arătându-se că această diagramă indică că apele de primăvară dau cubaju) mai sus arătat. Inmagazinarea acestui volum de apă, se va face în lacul Buftea-Zmeul care prezintă o situație avantajoasă, având maluri înalte, cari permit ridicarea nivelului fără lucrări cos- tisitoare de apărare, și o poziție favorabilă pentru baraj la capătul aval al lacului unde malurile se apropie până la aprox. 200 m. și au o conformație potrivită încastrării bara- In afară de aceasta, în lacul Buftea-Zmeul, se varsă afluen- tul Crevedia al Colentinei, care va spori rezerva de apă ob- ținută cu apele acestui râu. In situația actuală, lacul Buftea-Zmeul ocupă o suprafață de 114 ha., iar prin ridicarea nivelului actual cu 5 m. el va ocupa o suprafață de circa 300 ha. înălțimea maximă a barajului va fi de 10 m. rezultată din adâncimea actuală maximă a lacului de 8 metri, ridicarea nivelului cu 5 m. plus un spor de 2 m. înălțime peste nivelul maxim al magazinării ca protecție în contra valurilor. Pentru modul de construcție al barajului s’au studiat solu- țiile cu palplanșe metalice, din beton simplu, beton armat și pământ cu sâmbure de argilă, ajungându-se la concluzia că soluțiunea ultimă e cea mai economică. Profilul barajului are înălțime la coronament de 6 m. tala- zul în amonte 1/3, iar în aval 1/2. In amonte, taluzul aproape de baza lui se sprijină pe un batardou compus din doi pereți de lemn între care se umple cu argilă bătută și care pe lângă altele, în timpul lucrărilor va reține apele lacului în amonte și va da posibilitatea de a se lucra la fundația barajului în condițiuni convenabile. Corpul barajului se va executa din argilă amestecată cu nisip pentru a împiedica fisurile. Straturile de turnare vor fi de 30 cm. grosime bine cilindrate și stropite cu lapte de var. Sâmburile central se va executa din argilă curată, bine bătută. Alimentarea din lac se va face cu două conducte metalice de 900 mm. prevăzute cu vane, cari vor conduce apa la tur- binele din avalul barajului de unde trece apoi pe cursul Co- lentinei spre București. Pentru asigurarea nivelului la cota maximă prevăzută, s a proectat un stăvilar-deversor pentru scurgerea apelor cari depășesc acest nivel. Pentru mărirea debitului de alimentare a lacurilor la 3 m.c. https://biblioteca-digitala.ro 144 RAPOARTE, REFERATE ȘI DECIZIUNI apele râului Colentina nefiind suficiente, se va recurge la apa din Ialomița, care urmează a fi adusă printr’un canal deschis de 6 km. în regiunea satului Dobra, unde valea Co- lentinei se apropie de valea lalomiței. Diferențele de nivel între cele două văi, permit construcția unui canal deschis cu o pantă de 0,0013—0,0004. Pentru studiul regimului hidraulic al râului Ialomița s au folosit datele Institutului Meteorologic pe 30 ani. Din aceste date, rezultând că, debitul minim al lalomiței este în August și Septembrie 3 mc./sec., la proectarea lucră- rilor dela priză s’a avut în vedere a se asigura acest debit riveranilor depe Ialomița, luându-se apă din Ialomița, în lu- nile când debitul este suficient de mare față de acel al etia- jului și înmagazinând-o în valea Miulesii și lacul Ghimpați unde se vor crea rezervoare prin lucrări similare cu cele proectate în lacul Buftea-Zmeul. Lucrările dela priza Ialomița, la punctul „Dobra" sc com- pun dintr’un baraj deversor transversal văii Ialomița, din indiguirea malurilor în amonte pe toată lungimea remuului provocat de barajul deversor, un canal de spălare a depozi- telor, etc. Priza se face cu stăvilare deversoare, cari asigură un de- bit constant pentru alimentare. Canalul de aducțiune este deschis și are o secțiune trape- zoidală, iar terenul prezintă o soliditate, care asigură taluzc fără pereu. Amenajarea lacurilor din Nordul Bucureștilor în soluțiunea IlI-a adoptată de Municipiu, prevede și ridicarea nivelului lacurilor mai puțin în prima etapă când se va utiliza numai apa râului Colentina și mai mult în a Il-a etapă când este vorba de a se recurge și la apa din Ialomița. Fundul lacurilor, se va curați de nămol prin secarea suc- cesivă a lacurilor ridicând stăvilarele existente cari mențin nivelul actual. In punctele unde se va putea lucra în uscat, se va proceda la dragarea fundului. Malurile urmează a fi fixate și pereate pe măsura posibilităților financiare. Pe porțiunea Mogoșoaia-Băneasa, apa Colentinei va fi a- dusă pe un canal deschis în lungime de 4800 m. cu secțiune trapezoidală părăsindu-se albia veche care este sinuoasă. Acest canal va servi și la irigarea terenurilor de cultură cuprinse între canal și valea Colentinei. Programul de executare cuprinde două etape și anume : Prima etapă. a) Lucrările barajului la lacul Buftea-Zmeul. b) Canalul Mogoșoaia-Băneasa. c) Amenajări la lacurile Băneasa și Herăstrău. A doua etapă. a) Lacurile dela priza Ialomița. b) Canalul de aducțiune dela priză in valea Miulesii. c) Lucrările rezervorului din valea Miulesii. d) Amenajarea lacurilor Floreasca-Tei-Fundeni. e) Ecluze de trecere intre nivelul Herestrău-Floreasca și nivelul Tei-Fundeni. După o evaluare sumară, făcută in memoriul Nr. II, costul Lucrărilor din etapa l-a. ar fi de 38.400.000 lei din care: a) Exproprieri la lacul Buftea-Zmeul 6.000.000 lei b) Lucrările barajului Buftea............... 12.400.000 „ c) Amenajări la lacurile Băneasa-Herăstrău. Canal la intrare in lacul Băneasa, ex- proprieri, curățirea fundului lacurilor Băneasa - Herăstrău ................ 18.000.000 „ d) Canalul Mogoșoaia - Băneasa 2.000.000 .. Total . . 38.400.000 .. Iar costul lucrărilor din etapa Il-a ar fi de 63.100.000,— repartizat astfel : 1. Priza dela Ialomița .... . 13.100.000 lei 2. Rezervoarele din valea Miulesii . . . 10.000.000 ,. 3. Amenajări la lacurile Floreasca-Tei- Fundeni ... . 40.000.000 „ Total . . 63.100.000 .. Asupra proectului prezentat sunt de observat următoarele : 1.Situația actualelor lacuri din nordul Capitalei, formate in mare parte prin bararea văii Colentina de către proprie- tarii riverani, după interesele locale ale fiecăruia, poate să nu fie menținute când e vorba de o asanare și amenajare de interes general cum este lucrarea propusă. Urmează deci a se examina in primul rând, dacă este ca- zul a se mai menține sau nu această situație. 2. Proectul presupune că, în prima etapă, să se utilizeze pentru primenirea apelor din lacurile dela nordul Capitalei, numai apa văii Colentina, înmagazinată într’un rezervor de circa 9.000.000 mc., amenajat la lacul Buftea-Zmeul. După arătările din memoriu, această rezervă ar fi sufi- cientă pentru a asigura timp de 150 zile, un debit al văii de 1 mc. pe secundă. Aceasta, presupune, pe de o parte că, debitul anual al văii Colentina, permite această înmagazinare, iar de altă parte că, la debitul de circa 0,700 mc/sec., procurat de rezerva de 9.000.000 cm., Înmagazinați la Buftea și consumați în cele 150 zile, se mai dispune pe tot acest timp, de un debit me- 'diu al văii Colentina de cel puțin 0,300 mc/sec., fără a ține seamă de pierderile prin evaporare cari sunt însemnate — numai la lacul Buftea-Zmeul ajungând la circa 15.000 mc/24 ore — și de eventuale pierderi prin infiltrație. In această privință, ni se prezintă documentele necesare bazate pe statistici rezultate din constatări directe, asupra debitului văii Colentina pe un timp suficient de îndelungat pentru a obține rezultate concludente. Memoriul arată că. în cursul acestui an, s’au făcut obser- vații directe asupra debitului văii Colentina la deversorul la- cului Buftea și se prezintă planșa Nr. 12 bis cu diagrama citirilor și a debitelor rezultate. în intervalul 21 Martie 1932— 14 Mai 1932, din care ar rezulta că apele din acest interval ar asigura înmagazinarea de 9.000.000 mc. la Buftea. Aceste înregistrări pe intervalul de timp așa de scurt, nu pot fi însă concludente. In afară de aceste diagrame, memoriul Nr. 1 anexa Nr. 2. — Regimul hidraulic al râului Colentina — se referă la datele publicate de Casa Lucrărilor Municipiului București, bazate https://biblioteca-digitala.ro RAPOARTE. REFERATE ȘI DECIZIUNI pe măsurători făcute la podul C. F. R. dela Băneasa, în 1929 și arată că acele date sunt sub realitate și că de că se ia de bază constatările făcute de d-l Ing. Canella — unul din autorii proectului — asupra debitului canalului de des- cărcare al morii Floreasca cu o secțiune bine definită și constantă cum și cantitățile de precipitațiuni atmosferice, căzute pe un interval de timp suficient, procurate de Insti- tutul Meteorologic, rezultă că debitul Colentinei ar fi sufi- cient pentru înmagazinarea propusă la Buftea. Din tabloul debitelor lunare pe intervalul 1925—1929, stabilite de Casa Lucrărilor Municipiului București după datele Serviciului Apelor din Ministerul Lucrărilor Publice, rezultă că media anuală a debitului pe secundă, în intervalul mai sus arătat, a variat între 0,146 și 0,452 mc./secundă. Dacă se ia de bază aceste date, ar urma că în cazul cel mai favorabil, pentru a obține înmagazinarea de 9 milioane mc. ar fi nevoie de a reține în lacul Buftea întreaga can- titate de apă ce se scurge pe Colentina timp de aprox. 7 luni, fără a primeni apele lacurilor din aval în acest timp și fără a ține seamă și de pierderile prin evaporațiune și infiltrație. Studii amănunțite asupra regimului și măsuri ale debitului Colentina — după cum însăși memoriul Nr. 1 arată la pag. 18, — se vor face cu timpul, cu ocazia executării lucră- rilor din prima etapă. 3. Pentru asanarea lacurilor din nordul Capitalei pe lângă primenirea apelor este nevoie ca Municipiul să impună fa- bricilor și tuturor industriilor așezate dealungul Colentinei, de a-și trata apele uzate insalubre, acide, etc., înainte de a le vărsa în râu și totodată de a le stabili un colector de canalizare închis dealungul Colentinei care să primească apele murdare ale aglomerațiilor stabilite dealungul acestei văii, și a le conduce în canalizarea orașului sau a le vărsa într'un punct convenabil ales în Capitală. 4. Asemenea, pentru a împiedica desvoltarea plantelor și ierburilor aquatice, este nevoie de fixarea malurilor lacurilor — eventual perearea taluzului lor și realizarea unei adâncimi minime a fundului imediat lângă maluri, lucrări al căror cost nu e prevăzut în piesele înaintate Consiliului Technic Supe- 5. Piesele trimise, constituiesc cel mult un anteproect al lucrărilor de executat, care pentru a fi dat în executare ur- mează să fie desvoltat și pus la punct cu toate detaliile pe bază de ridicări locale și precise. Chiar acele referitoare la barajul Buftea-Zmeul cari sunt mal complete ca restul, refe- ritoare la celelalte lucrări, nu sunt totuși suficiente pentru a forma un proect pe baza căruia să se poată angaja executarea lucrărilor, așa încât urmează să fie mai bine puse la punct, ținând seama și de următoarele observații: a) Fundația barajului se va coborî și se va înfige în argila impermeabilă astfel ca să se evite curenții de apă pe de- desubt, studiindu-se această coborâre în profilul transversal geologic al lacului Buftea din amplasamentul barajului, profil stabilit pe bază de sondaje suficient de adânci. Asemenea, capetele barajului, se vor încastra suficient în maluri și cu toate precauțiile necesare, pentru a evita for- marea de vine de apă pe la capete. b) înălțimea de 2,00 m a coronamentului deasupra nivelului maxim al înmagazinării, este recomandabil să fie sporită pen- tru siguranța digului contra acțiune! valurilor. Nivelul părții superioare a sâmburului de argilă va rămâne cu cel puțin 0,80 — 1,00 m sub nivelul coronamentului pentru a fi ferit de îngheț. c) Deversorul, va trebui astfel calculat și dimensionat, ca să asigure menținerea apei în lac, la nivelul maxim fixat în proect, pe timpul marilor viituri și inundații. Insuficiența deversorului a fost cauza distrugerii multor diguri. In special pentru cele de pământ, o asemenea insuficiență este catastro- fală. d) Panta de 1/3 a taluzului dinspre apă, este prea repede și nu e admisibilă decât în cazul când taluzele și coronamentul ar fi protejate cu îmbrăcăminte de piatră de cel puțin 0,50 m grosime, ceea ce este recomandabil pentru siguranța digului. Altfel pentru a proteja acest taluz contra valurilor el trebuie să aibă o pantă mult mai mică după natura terenului. Aceiași observație și pentru digurile de racordare dela ca- petele barajului cum și pentru acelea dela Rebegești, etc. e) Treptele de încastrare ale rambleului digului în patul de argilă dela bază, urmează să aibă o lărgime mai mare. f) Batardoul din amonte, trebuie îndepărtat ceva de baraj, astfel ca taluzul acestuia să cadă la baza lui, evitând îm- pingeri din partea pământului din spatele batardoului. se va rambleea până la înălțimea lui. g) Executarea digului și sâmburelui central, urinează a se face în conformitate cu normele pentru buna execuție a unor asemenea lucrări, cari se găsesc în tratatele speciale și în pre- scripțiile din alte țări unde s’au executat baraje importante. In acest scop, se va întocmi și atașa la proect un caet de sarcini detailat, conținând toate aceste condițiuni, putându-se face apel la prescripțiile similare din alte țări. 6. Evaluarea costului barajului Buftea-Zmeul și a lucră- rilor accesorii în legătură cu acest baraj, trebuie să fie făcute pe baze de elemente mai complete pentru a evita surprize de cost în timpul execuțiunei. Evaluarea celorlalte lucrări, nu rezultă dintr'o antemăsu- rătoare a cantităților bazată pe măsurători precise la fața lo- cului. ci este aproximativă șl cu totul sumară. Lipsește evaluarea costului fixărei malurilor lacurilor și e- ventuala lor pereare. In urma discuțiunilor ce au avut loc și a ascultării auto- rilor proectului. Consiliul având în vedere că, în chestiunea asanărei lacu- rilor din nordul Capitalei, studiilor preliminare făcute de Primărie și avizul Comisiunei compusă din persoane com- petente, au conchis că, pentru higiena și înfrumusețarea Ca- pitalei și pentru creiarea de locuri de sport, etc. urmează a se dispune de suprafețe de ape în partea de nord a Capitalei, în care scop uremază a se aduce în stare de salubritate lacurile din valea Colentinei. Considerând că, în acest scop, este nevoie de a se dispune de o înmagazinare de apă, care să servească ca rezervă pentru compensarea debitului foarte scăzut al Colentinei, în epocile de secetă. https://biblioteca-digitala.ro 146 RAPOARTE, REFERATE ȘI DECIZIUN1 Având în vedere, după cum rezultă din planurile prezen- tate, că lacul Buftea-Zmeul din valea Colentinei oferă o si- tuațiune favorabilă acestei înmagazinări. Consiliul, în majoritate, este de părere a se aproba propu- nerea Uzinelor Comunale București, relativă la asanarea la- curilor din nordul Capitalei cum și executarea lucrărilor din prima etapă, anume barajul dela lacul Buftea-Zmeul și în scopul înmagazinării apelor din valea Colentinei și utilizarea lor la primenirea apelor din lacuri cum și lucrărilor accesorii necesare în acest scop. Pentru ca efectul asanării să fie cât mai sigur, lucrările de curățire a lacurilor actuale, distrugerea vegetațiilor și ierbu- rilor aquatice cum și fixarea malurilor, se vor executa conco- mitent cu lucrările de înmagazinare dela Buftea. In prealabil, Primăria va studia însă dacă față de impor- tanța lucrărilor propuse, mai este cazul de a se menține ac- tualele lacuri creiate în trecut din considerațiuni de interese locale sau urmează a se modifica această situație astfel ca ea să corespundă mai bine interesului general și scopului ur- mărit, și totodată va face studii mai îndelungate din obser- vații directe, asupra regimului văii Colentina spre a cunoaște cât mai precis cantitatea de apă ce se poate înmagazina cu certitudine în lacul Buftea-Zmeul și debitul minim al văiei din epocile secetoase, care trebuie sporit din înmagazinare. Piesele prezentate, constituind numai un program și un anteproect al lucrărilor, înainte de angajarea lucrărilor ur- mează ca ele să fie completate cu planuri mai detailate bazate pe situația locală și cu toate piesele scrise, caet de sarcini, seria de prețuri, ante-măsurători, deviz, etc., ținând seamă de observațiile de mai sus din cuprinsul prezentului jurnal. Consiliul menționează că avizul de față este referitor la asanarea lacurilor nu și la sistematizarea împrejurimilor lor, care urmează să fie studiată și pusă în acord cu planul ge- neral de sistematizare al Capitalei și să i se supună spre exa- minare. In ce privește lucrările din a Il-a etapă pentru sporirea de- bitului Colentinei prin folosirea apei din Ialomița și înmagazi- narea ei în alte rezervoare de înmagazinare, pe valea Miule- sii, etc., Consiliul este de părere ca ele să fie aprobate nu- mai principial, rămânând însă să fie studiate mai detailat și evaluate, real. Proectul lor detailat va fi în orice caz supus examinării și aprobării sale. Președinte, N. Vasilescu Karpen IR. Oprean, N. Bosie Codreanu, I. S. Gheorghiu, Bug. Ștefănescu. 1. Mihalache. Director, Gh. D. Roșia nu Opinie separată. Subsemnații, suntem de părere a nu se aproba proectul lucrărilor propuse de Primăria Municipiului București, pentru motivele următoare: 1. Asanarea lacurilor se obține în general prin sporirea adâncimei lor până la circa 1,20 m. adâncime, la care plan- tele aquatice nu mai pot viețui așa încât cu ele dispar și țânțarii, gândacii și alte insecte ale căror larve și cadavre împreună cu plantele moarte infectează atmosfera prin putre- f acțiune. 2. Această sporire a adâncimei se poate obține economic prin executare de mici baraje transversale de 1,50 până la 2 m. înălțime combinat cu săpături la marginea lacurilor (unde adâncimea este mică), pământul săpat fiind depus pe țărm în formă de mici diguri. 3. Aceste lucrări sunt economice, eficace și suficiente. Intr’adevăr barajele de mică înălțime executate la gâturile dintre lacurile și săpăturile de circa 1,20 m. adâncime, exe- cutate la marginile lacurilor nu reclamă cheltueli prea mari. Eficacitatea lor este demonstrată prin chiar situația de fapt. Căci, oricine, orice profan poate constata și înțelege privind aceste lacuri, că plantele aquatice cresc numai la marginea lor unde adâncimea este mică, și că, îndată ce adâncimea de- vine mai mare, spre mijloc aceste plante dispar cu desăvârșire. Așa încât însăși Natura indică aici soluțiunea cea bună. 4. Aceste lucrări sunt în tot cazul indispensabile (în ipo- teza sistemului adoptat de primărie) căci fără ele nu se pot extirpa plantele aquatice dela marginele lacurilor, chiar și atunci s’ar introduce în lacuri un debit de apă suplimentar procurat de rezervorul de înmagazinare dela Buftea și prin barajul de derivare dela Ialomița, după cum se demonstrează aci mai departe. Observăm însă că proectul nu conține nici măsurătoarea nici devizul acestor lucrări, indispensabile. 5. Cele arătate până aci, credem că sunt îndestulătoare pentru a demonstra că lucrările de adâncire și de extirpare a plantelor aquatice sunt perfect eficace și suficiente pentru asanarea lacurilor. Ele sunt și economice, costul lor urcându-se la circa : 10.000.000. Ideea introducerii unui volum de apă suplimentară în Valea Colentinei. Dar se invoacă necesitatea introducerii periodice la inter- vale de câte 15 zile în timpul verii — a unui volum de apă suplimentar ; susținându-se că prin mișcarea pe care ar pro- duce-o curgerea acesteia în masa stufului s’ar provoca stâr- pirea larvelor depuse de țânțari. In acest scop s’au proectat lucrările dela Buftea și dela Ialomița. La aceasta se poate răspunde : 1. Că odată ce vor fi fost executate lucrările de adâncire al lacurilor, plantele aquatice vor fi dispărut și cu ele și lar- vele, fiindcă țânțarii nu vor mai avea suporturi pe care să le depue. https://biblioteca-digitala.ro RAPOARTE, REFERATE ȘI DEC1ZIUNI 147 Așa încât lucrările dela Buftea și dela Ialomița sunt cu totul de prisos pentru stârpirea țânțarilor. 2. Că de altfel, nu este nici o siguranță că prin introdu- cerea volumului de apă menționat, se va ajuta întru ceva stârpirea țânțarilor deoarece cursul apei prin lacuri nu se face pe la margini, ci printr’un șivoi mijlociu, pe linia directă de legătură între cele două gâturi, apele rămânând aproape stagnante la marginea lacurilor. 3. In fine, mai este de observat că în tot cazul, în afară de țânțari mai sunt și alte insecte prin stufăria bălților ale căror cadavre împreună cu plantele moarte, pot infecta at- mosfera prin putreziciune. Așa încât este învederat că prin introducerea periodică a unui volum de apă suplimentar în lacurile Colentinei, nu se poate realiza asanarea urmărită. De altfel, lucrările proectate de primărie sunt scumpe, costul lor trecând peste cifra de 100.000.000 lei; bani ce se vor risipi în zadar. Ideea primenire! apelor. Se mai invoacă necesitatea primenirei mai dese a apelor Colentinei ceea ce este un deziderat explicabil. Da, la aceasta se poate răspunde : 1. Că ceea ce constituie în prima linie insalubritatea lacu- rilor este prezența țânțarilor, care se înlătură prin extirparea stufului. 2. Că primenirea apelor lacurilor nu este o cerință pre- santă. Ea se face relativ îndestulător prin debitul variabil al pârâului Colentina și în timpul ploilor mari se face com- pletă. Se pretinde că prin debitul de 15 litri pe secundă, prime- nirea se face abia în 280 zile. Nu se ține însă seamă de efectul ploilor și de intervalul de ploi, care nu a întrecut nici odată 60 zile. 3. O primenire radicală a lacurilor Colentinei se va putea realiza ulterior prin executarea canalului București-Dunăre, pentru care se prevede un debit de peste 80 m. c. pe secundă. Considerațiuni economice și urbanistice. Dar două considerațiuni importante de ordin diferit, inter- vin hotărâtor în sprijinul concluziunilor noastre și anume : una de ordin economic și alta de ordin urbanistic. Din punct de vedere economic trebuie să considerăm că valea Colentinei prin poziția ei geografică și prin conformația ei topografică se găsește în strânsă legătură cu lucrările tech- nice de viitor, de mare interes național și comunal. Nu numai Primăria Municipiului București, dar și Statul are interes la amenajarea technică a acestei văi. Ori, lucrările Statului și lucrările Primăriei nu trebuie să se bată cap în cap. Statul s a interesat în trecut și se va interesa desigur și mai departe de înființarea unei rețele generale de canale na- vigabile de viitor în regiunea de șesuri a Munteniei. Un anteproect al lucrărilor pentru realizarea acestui scop a fost elaborat și supus autorităților noastre de stat Acest anteproect prevede executarea lucrărilor în sistemul amenajării integrale în triplu punct de vedere al navigației, al irigației și al forței motrice hidraulice, adică rețeaua de ca- nale servind la trei mari folosințe economice. Anteproectul în chestiune a fost prezentat în anul 1929, Ministerului de Agricultură, care l-a supus examinării unei comisiuni technice speciale, din care făceau parte Inginerii Elie Radu, Gh. Nicolau, Dionisie Germani, I. Vardala și dela care a căpătat completa aprobare. Consiliul Technic Superior al Ministerului de Lucrări Publice a avut și el ocaziunea să examineze și să aprobe traseurile rețelei de canale navigabile în chestiune. Ori, în acest anteproect, se cuprinde și executarea unui canal navigabil de legătură a Bucureștilor cu Dunărea ; iar traseul acestui canal urmează tocmai valea Colentinei între Băneasa și Cernica. Amenajarea technică a acestei văi pe această distanță, este prevăzută a se face prin trei baraje înalte de câte 13 m. fiecare, unul la Tei, unul la Pantelimon șî unul la Cernica. Prin aceste trei baraje se creiază în spatele lor trei lacuri vaste de circa 10 km. lungime fiecare, cu adâncime ce variază dela 13 metri lângă baraje până la 4 metri, la extremitățile lor amonte. Ori, acest sistem de amenajare a văii Colentina, este in- contestabil cel care se impune hotărâtor atât pentru intere- sele Municipiului București cât și pentru acele ale statului. Intr'adevăr : Orașul București ar avea un interes economic considerabil pentru construcția canalului București-Dunăre, cu traseu prin valea Colentinei și executat în sistemul amenajării integrale : fiindcă prin ele s’ar realiza eftenirea vieții în Capitală, prin trei mijloace economice puternice și anume: a) Transportul eftin al materialelor ce vin dela Dunăre : știut, fiind că transportul pe apă, revine la cel puțin de cinci ori mai eftin decât acela pe calea ferată. b) Producerea eftină a culturilor agricole, obținută prin irigarea unei întinse suprafețe a județului Ilfov. c) Producerea eftină a electricității prin căderile realizate pe lângă cele trei baraje. Aceste avantaje economice sunt de mare însemnătate fiind astăzi în deobște recunoscut că lucrările technice cu caracter economic productiv, sunt singurile mijloace pentru o ridicare economică serioasă a unei regiuni și că atunci când aseme- nea lucrări se prezintă în condițiuni așa de favorabile ca acelea ale cazului de față, neglijarea lor ar fi o mare gre- O soLuțune nouă pentru asanarea lacurilor Colentinei. Dar din cele arătate mai sus și în legătură cu ele, reiese o concluzie importantă și anume : Se poate vedea că prin executarea numai a unuia din cele trei baraje executate, a celui prevăzut la Tel, se poate obține https://biblioteca-digitala.ro 148 RAPOARTE, REFERATE ȘI DECIZI UNI automat asanarea completă a Colentinei între Băneasa și Fundeni : deoarece prin sporirea adâncimilor cu 4 până la 13 metri, plantele aquatice se vor găsi acoperite complet de apă pe toată această întindere și deci ar dispărea. Noul nivel al apelor ar ajunge la malurile repezi ale văii- unde nu ar mai fi loc favorabil pentru desvoltarea lor. Costul acestui baraj ar fi de circa 25.000.000 lei, adică mult mai eftin decât acela al lucrărilor proectate de primărie, și cu efect sigur radical. Dar pe lângă asanarea complectă a lacurilor Colentinei, acest baraj ar mai avea următoarele avantaje importante : a) Realizarea gratuită chiar de acum a unei porțiuni im- portante din viitorul canal navigabil București-Dunăre. b) Realizarea gratuită a unei compozițiuni urbanistice de cea mai înaltă valoare pentru orașe. Aspectul urbanistic al problemei. Din punctul de vedere urbanistic trebuie să recunoaștem că amenajarea văii Colentina, constituie o parte esențială și de o deosebită valoare a planului de sistematizare al orașului București — și că problema ar fi trebuit să fie tratată și din acest punct de vedere. Cu alte cuvinte amenajarea sanitară și economică ar fi trebuit neapărat să fie stabilită în concordanță cu cea urba- nistică. Din acest punct de vedere un aviz din partea comisiunei planului de sistematizare al Bucureștilor, ar fi fost indicat să Și mai trebuie considerat că în tot cazul, această comisiune va avea să se ocupe de această problemă și să dea o so- luțiune urbanistică, soluțiune care este posibil să nu fie în acord cu cea dată astăzi prin proectul primăriei. Părerea noastră este că latura urbanistică a problemei este de însemnătate care nu se poate neglija. Trebue într’adevăr să considerăm că prin această amenajare să creiază lângă oraș pe o lungime de circa 10 km. (dela Băneasa până la Tei) o formațiune hidrografică care poate să înfrumusețeze Bucureștiul în cea mai înaltă măsură și că prin încadrarea acestor lacuri, a acestor vaste pânze de apă, cu vile, cu clădiri monumentale cu compozițiuni arhitecturale de artă, se poate creia aci un ansamblu de perspective estetice de mare valoare. Un asemenea rezultat urbanistic, poate constitui pentru orașul București — care este lipsit de formațiuni naturale interesante, o podoabă de cel mai mare preț, un loc de atrac- țiune principală a orășenilor. Aci vor putea avea loc preumblările de agrement împre- jurul lacurilor, pe alei, promenade amenajate artistic cu plantații și cu opere de artă diverse ; precum și preumblă- rile nautice pe întinsele pânze de apă, cu vaporașe, bărci, Sporturile turistice, canotajul, patinajul, pescuitul, înotatul vor găsi aici toate condițiunile cele mai prielnice de exer- Concluziuni. In baza celor arătate mai sus, subsemnații, suntem de pă- rere că este locul ca această importantă problemă să fie stu- diată mai de aproape ținându-se seamă de observațiile acestei analize. Al. Dauidescu. Gh. Nicolau, Duiliu Marcu MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI AL COMUNICAȚIILOR CONSILIUL TECHNIC SUPERIOR Ședința din 19 Iunie 1935. Se aprobă avizul Consiliului Technic Superior Tr. Pârvu Jurnalul No. 125. Președinte d-1 N. Vasilescu Karpen. Membri prezenți d-nii : P. Antonescu, V. Bruckner, I. Bușită, E. Doncaud. Duiliu Marcu. 1. Mihalache, Gh. Nico- lau. P. Oprean, G. Popescu, Gh. D. Poșeanu, Eiugen Ștefă- nescu. Bujor Stinghe și I. Vardala. Se ia în examinare adresa Uzinelor Comunale București No. 3043 din 1935 însoțită de proectul lucrărilor de derivare în Colentina a unei părți din apa lalomiței, trimise de Mi- nisterul Lucrărilor Publice și Comunicațiilor cu No. 22159 din 18 Aprilie 1935. Scopul principal al derivației proectate este mărirea debitu- lui văiei Colentina pentru a se putea realiza o primenire cât mai eficace a apei lacurilor din Nordul Bucureștilor, lacuri ce au fost create prin bararea în anumite puncte a mențio- natei văi. Cu această ocazie, se profită de căderea ce se va obține la extremitatea aval a derivației din valea Colentinei și se crează o uzină hidroelectrică care să ajute actualele uzini comunale și eventual să servească la electrificări rurale. Derivația propusă formează etapa a 2-a a lucrărilor de asanare a lacurilor din Nordul capitalei, lucrări pentru care U. C. B. au supus examinărei Consiliului Technic Superior, un proect de ansamblu asupra căruia s’a avizat prin jurnalul No. 231/1932. Cum s’a arătat în acel jurnal, lacurile din nordul Capitalei și în general valea Colentinei pe care ele s’au amenajat, sunt insalubre din cauza regimului acelei văi, care în epocile ploioase ale anului, vin mari și inundă părțile joase pe mari întinderi, iar în timpul verii, debitul văii scade atât de mult încât apele nu se mai primenesc și materiile organice intră în putrefacție, iar stagnarea și viteza foarte mică a apei lângă maluri, permite desvoltarea ierburilor de baltă, favori- zând desvoltarea și înmulțirea larvelor de țânțari, cari răs- pândesc paludismul. https://biblioteca-digitala.ro RAPOARTE, REPERATE ȘI DEC1ZIUNI 149 In afară de aceasta, în lacuri se revarsă direct reziduri mur- dare și toxice dela diferite industrii așezate pe maluri și toate resturile menajere, dela populația riverană cum și conținutul latrinelor și grajdurilor. In urma studiilor preliminare și avizul unei comisiuni ins- tituită de U. C. B. și compusă din persoane competinte, s’a ajuns la soluțiunea menținerei suprafețelor de apă din nordul capitalei și aducerea lacurilor in stare de salubritate, asigurând primenirea apei lor la intervale de timp nu prea mari, prin crearea de înmagazinări în amonte de lacuri, prin distrugerea ierburilor și plantelor aquatice și crearea de adâncimi sufi- ciente lângă maluri, cari să împiedice în viitor desvoltarea acestor vegetații și desvoltarea țânțarilor, etc. In baza acestor principii lucrările prevăzute în proectul din 1932 cuprindeau două etape și anume: In etapa I. — 1. Executarea unui baraj de pământ de 10 m. înălțime in avalul lacului Buftea-Smeul, cu toate lucrările accesorii în scopul înălțării nivelului actual al lacului cu 5 metri până la cota 105 și sporirea suprafeței lui dela 114 ha. la 300 ha. așa ca să permită o înmagazinare a apelor din Colentina de 9.000.000 m.c. cu care să se poată realiza timp de 150 zile pe an un debit constant de 1 m. c. pe secundă. In etapa II. — 2. Amenajări la lacurile din aval.— întrucât debitul de 1 mc/sec. pentru lunile de vară, care se putea ob- ține numai cu înmagazinarea apelor Colentinei, era prea re- dus, pentru ca o primenire mai efectivă a lacurilor să poată avea loc, s'a propus sporirea lui până la 3 mc./sec. prin exe- cutarea unei derivații din râul Ialomița, în regiunea satului Dobra pentru 7 km. lungime și înmagazinarea apei adusă, in valea Miulesii un afluent al Colentinei și în lacul Ghim- pați unde să se creeze rezervoare pentru lucrări similare cu cele dela lacul Buftea. Etapa II mai cuprinde și lucrările de corectare a amena- jărei lacurilor din aval. Prin Jurnalul No. 231/932 Consiliul Technic Superioar în majoritate, a aprobat propunerea U. C. B. relativă la asana- rea lacurilor și executarea lucrărilor din etapa I, cu o serie de observațiuni, între care studierea chestiunei menținerei situației lacurilor create pe vremuri pentru considerațiuni de interes local; necesitatea de a face studii mai îndelungate prin observații directe asupra regimului văii Colentina. spre a cunoaște cât mai precis cantitatea de apă pe care se poate conta ca înmagazinatre ; debitul minim al văii în epocile secetoase, etc. Asupra lucrărilor din etapa Il-a, — pentru folosirea unei părți a apelor lalomiței, — Consiliul a fost de părere ca ele să fie aprobate numai principial, rămânând să fie studiate mai detailat și evaluate real, proectul lor urmând să fie supus examinărei și aprobărei sale. Ca urmare s a trimis în examinarea Consiliului Technic Superior proectul derivărei din Ialomița cu lucrările accesorii întocmite de direcțiunea serviciului Lucrărilor Noui ale U.C.B. După cum reese din mențiunea făcută pe planul general al amenajărilor din regiunea Ialomița București, lucrările de înmagazinare în lacul Buftea Smeul vor fi terminate în cursul anului curent. Cum s'a arătat însă, ele n’ar putea rezolva decât parțial problema primenire! apelor din lacuri, din cauza debitului me- diu anual redus al văii Colentina, datorat întinderei relativ mică — 390 km. p. a bazinului Colentinei în amonte de Buf- tea și faptul că el cade numai într’o regiune de deal și de șes, cu precipitațiile reduse și cu un coeficient de scurgere foarte redus (0,093) încât în epocile secetoase nu s’ar putea dispune decât pentru un timp relativ scurt de un m. c. secundă, care de altfel este insuficient pentru realizarea scopului urmărit. Reese deci că necesitatea sporirei debitului Colentina pen- tru primenirea apei lacurilor din nordul capitalei și sursa cea mai indicată în acest scop este Ialomița. Se remarcă că, prima propunere de derivație din Ialomița începând la punctul Dobra și sfârșind în valea Miulesii, afluentul Colentinei, a fost abandonată adoptându-se deriva- ția în aval, plecând dela Bilciurești și sfârșind la Ghimpați în valea Baranga, care după cât se vede din planul general de situație, este aceiași vale denumită mai sus valea Miulesii. In legătură cu această schimbare, memoriul arată că deși prima soluție prezintă avantaje din punct de vedere al in- vestițiilor și situației topografice a malurilor, are însă desa- vantajul pentru care a fost abandonată, că apele derivate din Ialomița aveau de parcurs dela valea Miulesii până la Buftea mai mult de 35 km., parcurs pe care valea este foarte largă, fără talveg, străbătând în majoritate islazuri și bălți, ceeace ar fi reclamat o regularizare hidraulică foarte costi- sitoare cu exproprieri foarte importante, iar de altă parte pierderile prin evaporație și infiltrare în sol, ar fi fost atât de mari, încât o bună parte din debit adus cu atâtea sacri ficii, s'ar fi pierdut fără folos. Noua derivație propusă, începe în aval de Bilciurești, — in jos de care, Ialomița începe să se îndepărteze de Co- lentina și după un parcurs de 9127 m. 1. sosește la Ghimpați și permite vărsarea apelor chiar în imediata apropiere a văii Colentina ceeace este un avantaj față de prima soluție. Pentru a se putea cunoaște, care este cantitatea de apă de care s’ar putea dispune pentru derivarea din Ialomița la Bil- ciurești ținând seamă de debitul minimal ce trebue rezervat în jos de acel punct pentru servituțiile existente pe rău și de ce debit se poate dispune pe Colentina, s’au făcut studii hi- drografice asupra regimului pluviometric și hidraulic la am- bele ape, pe baza cărora s’a întocmit un plan hidrografic de exploatare. Aceste studii sunt rezumate în cele de mai jos. Ialomița are un bazin de recepție de 1096 kmp. care ia naștere în Bucegi de unde isvorește, la 85 km., dela Bil- ciurești. In partea superioară, bazinul este mult împădurit. O treime din el cade în regiunea de munte, iar restul în regiunea deluroasă cu o mică excepție în sus de Bilciurești. Bazinul de recepție al Colentinei are 390 kmp. până la Buftea și o formă de fâșie care se întinde până la 67 km. în sus de Buftea, isvoarele găsindu-se în dreptul Doiceștilor într’o regiune sub deluroasă și de coline. Bazinul în jos de Buftea până în inima lacurilor din Nordul Bucureștilor deși https://biblioteca-digitala.ro 150 RAPOARTE, REFERATE ȘI DECIZIUNI are 105 km. p. s'a neglijat deoarece debitele în plus sunt con- sumate dacă nu depășite prin pierderile de evaporațiune. Pentru determinarea debitelor lalomiței s’au utilizat obser- vațiile zilnice de nivel făcute pe nouă ani între 1925—1929 inclusiv la stația Teiuș de lăngă Tărgoviște de către Direc- ția Apelor și între 1931—1934 inclusiv la stafia Mărcești (puțin amonte de Dobra) de U. C. B. Cu ajutorul unor mă- surări directe de debit făcute la Teiuș, Mărcești și Dobra, arătate în tabloul No. 3, s’au stabilit diagrame sau chei, cari dau debitul în funcție de înălțimea citită pe miră și s’a ob- ținut astfel tabloul debitelor zilnice, pe cei nouă ani de ob- servații directe. Cu ajutorul debitelor medii zilnice, s au cal- culat debitele lunare pe cei 9 ani de observații și apoi debitul mediu anual sau ,,modulul" pentru acelaș interval, așa cum se arată în diagrama No. 4 și tabloul 4, din care se vede că, pe cei 9 ani, debitul mediu anual a fost de 13,50 mc./sec. iar debitul căzut în bazinul de recepție din precipitațiuni. a fost în mediu de 29,60 mc/sec.. coeficientul de scurgere mediu fiind de 0,455. S’a căutat să se stabilească date cu privire la debite pe o durată mai lungă, mergându-se până la 1886, cu 49 ani în urmă. In acest scop s’au utilizat datele culese de institutul me- teorologic în privința precipitațiunilor căzute în acest timp în stațiile București-Filaret, Sinaia, Scropoasa, Tărgoviște, Pietroșița și Casa Peștera. Ținând seamă de raportul între precipitații și debite reale, constatate pe cei 9 ani s’a obținut variația debitelor medii anuale pe 49 ani, rezultatele fiind trecute în anexa 2, coloanele 3 și 6 și în diagrama No. 5. Pe această cale, s’a găsit că debitul mediu general pentru 49 ani (1886—1935) este de 14.256 mc/sec., repartiția pe lună fiind arătată în tabloul anexă No. 5 și diagrama No. 6. Rezultatele pentru 49 ani nu diferă deci prea mult de acele pe Dacă în acest interval de timp se consideră anii cei mai secetoși, se obține un debit mediu anual, egal aproximativ cu jumătate din cifrele de mai sus. Un asemenea an a fost 1934, în care debitul mediu anual a fost de 7.03 mc/sec. (diagrama și tabloul No. 4). Pentru ca să se poată vedea mai bine debitele de care se poate dispune pe anume durate de timp, s’a întocmit și diagrame sau curbele de durată (diagrama 7) care arată frecvența în zile pe an a debitelor de care se dispune și din care, la Ialomița, se remarcă două terase caracteristice, una în jurul debitelor de circa 17 m. c./sec. și cealaltă la circa 8—9 mc/sec. Se mai observă că debitul de 15 mc/sec. ; socotit ca maxim al derivației, are o frecvență de 180 zile pe an în intervalul 1886—1935 și de 173 zile în inter- valul 1925—1935. Din studii făcute și datele culese, a mai rezultat că, debitul specific al văiei Ialomița până la Bilciurești, adică cantitatea în litri pe secundă și km. din bazinul său, este în mediu de 13.07 pentru perioada de 49 ani și 12.38 pentru perioada de Debitul apelor catastrofale la Ialomița s’a admis de 1000 m. c./sec. calculat după cifrele din literatura cu 1000 litri/sec. și km., debitul apelor extraordinare, pe 720 m. c./sec. iar a apelor mari 400 m. c./sec. debit la etiaj de 365 zile 8.45 m. c./sec. debit minim de 365 zile 6.355 m. c./sec. Pentru Colentina, au servit ca bază observațiile directe de nivel pe 5 ani, între 1930—1935, făcute de Direcția Ape- lor la Băneasa și podul șoselei de peste Colentina, măsură- torilor făcute de Casa Lucrărilor Municipiului în aceleași puncte și observațiile făcute de LI. C. B. Ia Buftea, cari au fost puse la punct având în vedere că dela Buftea în jos de- bitul nu mai crește din cauza pierderilor prin evaporație. Analog ca pentru Ialomița, s’au întocmit cheile de debite și s’au transformat toate citirele zilnice în debite zilnice cal- culându-se apoi mediile lunare și anuale. Din diagramele și tablourile anexate, rezultă că debitul mediu anual, socotit pe 8 ani 1925—1929 și 1932—1934 in- clusiv, a fost de 0,816 m. c./sec., iar pe 49 ani procedând ca pentru Ialomița debitul mediu a fost de 0,890 m. c./sec. (dia- gramele 9, 10, 11, 12, 13, 14). In epoca mai secetoasă, 1932—1934, debitul mediu repre- zintă cca. din cifra de mai sus. Forma curbei de durată a Colentinei, arată o repartizare de debit mai puțin favorabilă ca la Ialomița din punct de vedere hidrografic. Debitul specific al Colentinei a rezultat de 2.4855—2.710 litri/sec. și kmp. din bazinul său. Coeficientul de scurgere care la Ialomița pentru regiunea considerată și intervalul 1925—1935 a fost de 0,456 la Colentina nu e decât de 0,093. Ca debite caracteristice la Colentina s’a luat: Ape catastrofale 40 m./sec., debite de etiaj pe 365 zile. 0.20 m./sec. iar debit minim de 365 zile 0.145 m./sec. Totalizându-se acum mediile medii ale celor două văi rezultă pe 49 ani, un debit mediu de 15,146 m. c./sec. din care Colentina reprezintă aproape 6%, iar în anul secetos 1934, un debit mediu de 7.613 m. c./sec., din care Colentina reprezintă ceva mai multă de 8%. In raport cu debitul mediu general, pe 49 ani, debitele medii în ani cei mai secetoși, diferă cu 51% în minus, iar (n anii cei mai ploioși cu 35% în plus. Pe baza acestor studii, s’a fixat pentru derivația proec- tată, un debit maxim de 15 m. c./sec., care după curbele de durată (diagrama No. 7) are o frecvență de 180 zile pe an. Dacă ținem seamă de debitele medii disponibile pe care le-am arătat mai sus, și de faptul că, în aval de Bilciurești și până la confluența cu Cricovul, trebuie să se lase disponi- bil pe Ialomița, după arătările din memoriu, un debit de cel puțin 1.500 m. c./sec. pentru folosințele existente, rezultă din planul de utilizare, că pentru un an normal (diagrama 17 și anexa 9) rămâne utilizabil la derivație, un debit mediu anual de 11.825 m. c./sec. cu un minim lunar de 7,25 m. c. sec. și un maximum de 17.617, iar într’un an secetos, (dia- grama 19 și tabloul 9), un debit mediu de 6 m. c./sec. cu un minimum lunar de 1,47 m. c./sec, și un maximum de 13.213 Anual s’ar dispune în total de 479.270.200 m. c. din care s’ar destina folosințelor din aval de Bilciurești, 104.890.200, rămânând utilizabil 374.380.000 m. c. (în anii mijlocii). https://biblioteca-digitala.ro RAPOARTE, REFERATE ȘI DECIZIUNI 151 Dacă ar fi vorba de o compensare completă a debitelor utilizabile ar trebui, după cum arată diagramele 17 și 20, atât în anii normali cât și în anii secetoși, o reținere de înmagazinare de 63—64 milioane m.c. ceea ce nu este posibil. Considerând înmagazinarea din lacul Buftea de cel mult 10 milioane m. c., se vede din suprafețele hașurate pe dia- grama No. 17 că, într’un an mediu, se poate asigura pe timp de vară un debit constant de 9,27 m. c./sec. socotind in acest timp și aporturile lalomiței și Colentinei, iar din diagrama 19, că într’un an secetos, se poate asigura un debit minimal de 3,85 m. c./sec. pe timp de vară, asemenea socotind în acest interval și aporturile celor două văi. Memoriul arată că din planul de exploatare final, care prevede și amenajarea lacurilor aval de Fundeni, rezultă că lacul Buftea este insuficient ca înmagazinare pentru reîn- prospătarea apei lacurilor și că, în viitor, se impune ame- najarea unui alt rezervor de cel puțin 10 milioane m. c. ca să se dispună în total 20 milioane m. c. Lucrările ce s au prevăzut pentru derivarea lalomiței se pot clasifica în două categorii : A) Derivația propriu zisă, care constituie scopul principal urmărit in scopul asanării lacurilor. B) Dispozitivele de amortizare a căderii obținute la capătul disponibile. Aceste două categorii de lucrări, pot fi executate inde- pedent una de alta. La rândul ei, derivația propriu zisă cuprinde două lucrări distincte. 1. Barajul cu accesoriile, instalațiile de descărcare a apelor mari și a depozitelor solide, instalațiile de priză, grătarele etc. toate situate in aval de Bilciurești. 2. Canalul de aducțiune Bilciurești-Ghimpați cu lucrările de artă necesare traversării drumurilor și văilor Cojasca și Crevedia. 1. Barajul se așează într’un loc unde albia lalomiței este restrânsă, unde malul din dreapta are o înălțime suficientă pentru creiarea remuului și este destul de rezistent pentru implântarea lucrărilor. Malul stâng fiind mai puțin înalt, este nevoie de îndiguirea lui pe 350 m. 1. cu un dig de pă- mânt trapezoidal, cu înălțime maximă de 3,50 m., pereat în față. Barajul proectat are un debușeu astfel încât atunci când stăvilarele sunt ridicate, el poate debita cu vanele de spă- lare, circa 1187 mc. sec. ceace este mai mult decât debitul apelor catastrofale ale râului, care după arătările memo- riului este larg socotit la 1000 mc./sec. Se arată că la apele extraordinare, nivelul acestora nu va depăși cota la care el ajunge în prezent. Necesitatea regularizării nivelurilor apei și descărcărei vii- turilor de pietriș și nisip, au condus la adoptarea unui baraj mixt, având partea inferioară fixă, constând într’un prag de circa 1 m. înălțime deasupra nivelului considerat pentru fund, cu creasta la 136.50. Acest prag se va executa din beton de ciment și va fi îmbrăcat pe părțile lovite de apă cu piatră dură de granit, bazalt etc. zidită cu mortar de ciment. Deasupra pragului se prevede un stăvilar cilindric de metal, a cărui creastă este la cota 139.00 și care poate fi ridicat, așa ca partea inferioară a cilindrului să fie la cota 140.00. După cum arată memoriul, aceste stăvilare cilindrice au o serie de avantaje, din punct de vedere al neaderenței sloiu- rilor, al costului, al manevrei, etc. și n'au inconveniente în timpul înghețului, mai cu seamă că atunci debitele sunt foarte mici și nu necesită manevrarea lor. Se arată dealtfel că acest sistem este curent utilizat în țările nordice. Lumina totală de 48 m. necesară evacuărei apelor extra- ordinare, s’a împărțit în două deschideri de câte 24 m. prin 1 pilă de zidărie, așezată în mijlocul deschiderii totale, 1 culee și 1 pilă de capăt, prevăzându-se la fiecare deschidere câte un stăvilar cilindric mobil de 2 m. diametru. Cilindrul are în față un sector circular cu raza de 2,50, cu al cărui vârf, cilindrul reazemă pe creasta barajului de zidărie. Ci- lindrul și sectorul sunt alcătuite din tole nituite de 10 mm. grosime, având cadre de rigiditate din metru în metru. Par- tea cilindrică a barajului, pătrunde niște nișe de 0,80 adânci- me, amenajate în pile și culee, nișe care în elevație au pereții înclinați, pentru a favoriza rostogolirea cilindrilor la ridi- carea și coborîrea lor. Pe periferia cilindrilor, este fixată cu buloane o șină specială cu capul lat de care este prins un lanț Gali, care angrenează la celălalt capăt cu o roată dințată din sistemul aparatelor, de manevrare și cu care se ridică sau se lasă cilindrul în diferite pozițiuni. Acționarea cilindrilor se face numai dintr'o parte și anume pentru ambele deschideri dintr’o cabină așezată deasupra pilei centrale, cabină care nu este desemnată dar este prevăzută in deviz. Memoriul arată că cele două puncte de manevrare se pot automatiza prin flotori, releuri și motoare electrice. Pentru asigurarea manevrărei in timpul ridicărei, s’a pre- văzut pe periferia cilindrului, la ambele capete ale lui, o roată dințată care angrenează cu o cremalieră fixată în peretele înclinat al nișei. Când stăvilarul este închis, etanșeitatea la partea lui in- ferioară, se obține cu ajutorul unei grinzi de lemn de formă convenabilă, prinsă de un fier fixat de sectorul cilindrului. Pe pereții laterali ai zidurilor, etanșeitatea se obține ase- menea cu ajutorul unei grinzi de lemn fixată de o tolă 6 mm. gr., și care este aplicată pe peretele zidăriei, de presiunea Manevrarea fiecărui baraj cilindric se face cu câte un electro motor de 10 C. P. cu turație mică, ridicarea complectă având loc in 4 minute. In memoriu și în planșa 63, se dau după formula lui Bazin debitele ce pot trece prin barajul deversor, pentru diferite înălțimi libere deasupra pragului fix, adică pentru diferite poziții ale cilindrului, din care se vede că atunci când cilin- drul este ridicat complect (o înălțime liberă de 3.50) debitul ce poate trece este de 1135 m. c./sec., deci scurgerea apelor catastrofale este asigurată, iar debitul apelor excepționale constatate, vre-6 700 mc/sec., este asigurat cu circa 2.60 m. înălțime liberă. Culeea și cele două pile s’a prevăzut din beton de ciment https://biblioteca-digitala.ro 152 RAPOARTE, REFERATE ȘI DEC1ZIUNI simplu, cu avantbecuri și arierbecuri ogivale. In aceste zi- dării sunt amenajate nișele în care se găsesc aparatele de reazem ale barajului mobil. La pila din mijloc, peretele ce rămâne între cele două nișe, fiind de 0.40 m., s’a prevăzut pentru siguranță armarea lui de fiecare parte. Terenul de fundație fiind aluvionar, fundația pilelor s’a coborât până la cota 129.50 adică 7 m. sub pragul dever- sorului și se va așeza pe piloți de beton armat de 10 m. lungime executați pe loc, în găuri amenajate cu tipare re- cuperabile, constând din tuburi metalice de foraje de 35 cm. diametru. S’a admis ca prin frecarea laterală și vârf, un pilot poate suporta 31.50 t. In amonte și aval de infrastructura barajului s’a prevăzut u incinta de beton anuac, realizată prin injecții de mortar de ciment 1 : 1, în tuburi metalice găurite, de 200 mm. $ și 8 m. lungime, inripte în teren. O asemenea incintă se prevede și (a malul drept în fața camerei de priză și anexelor sale. rn ataca ae aceasta atât în amonte cât și în aval de pragul deversor, s’a prevăzut asigurarea fundului prin blocuri de beton și radier de lemn mobil. Pentru comunicația între ambele maluri, accesul la aparatele de manevră ale stăvilarului mobil și întreținere, etc. s a pre- văzut o paserelă de serviciu metalică de 25 m. deschidere, cu grinzi cu zăbrele sistem triunghiular, de 2 m. înălțime, așezate la 1.20 distanță și legate cu antretoaze la 2.50 dis- tanță în dreptul nodurilor. Pentru rigiditate s a prevăzut și un longeron din fier profilat. Calea este formată din dulapi de ștejar și are pe margini parapet metalic între montanții grinzilor. Rezemarea pe pile și culee se face prin aparate de oțel cu balancier și rulouri, reazemul mobil fiind pe culee. Camera de priză, este situată în malul drept al lalomiței și are o lățime interioară de 6.60 m. la radier și 7.60 m. sus, iar zidurile la partea superioară 0.80, pentru a permite tre- cerea pe ele. Cota pragului de admisiune in camera de decantare este (136.55) cu 5 cm. mai sus decât cota deversorului barajului apoi radierul are o pantă de 1/100 până la canalul de spă- lare a camerei de decantare, un prag de 0.51, iarăși o pantă de 1/100 și un mic prag de 20 cm. pe care sunt așezate gră- tarul fin și vanele de admisiune în camera de priză. Zidurile camerilor se vor executa din beton de ciment și se vor funda pe piloți de ștejar de 8.00 m. lungime. In fața camerei de decantare s’a prevăzut un grătar mare , 100X100 cu trei deschideri de 4.70, format din corniera de-------------- 10 așezate pe muchie și prinse de fiecare I prof. 260. El sprijină pe două pile de beton armat având forma și dimensiunele din planșa No. 36, astfel concepute ca scurgerea apelor să fie cât mai puțin jenată. Grătarul se poate curăța după o paserelă de beton armat cu 3 deschideri de câte 4.70 și o lățime de 1.00 m. In fața vanelor de admisiune în camera de priză, este si- tuat un grătar fin cu o înclinare 1/3 față de verticale, rormat din fiare plate, fixate la 3 cm. unul de altul. Pentru îndepărtarea depozitelor și materialului adus de ape în fața grătarului mare, s’a amenajat două vane de fund cu porți mobile de lemn, fiecare având 2,20 m. deschidere. Porțile mobile culisează în ghiduri din fiare profilate iar dulapii lor sunt de ștejar și prinși între ei cu pene și ținuți etanș cu buloane. Pragul vanei de spălare este la 135,50 iar pragul de ad- misiune in camera de priză la 136.55 deci cu 1,05 mai sus, suficient pentru ca depozitele ce se formează să fie spălate de vana de fund. Manevrarea vanelor se face cu mâna cu ajutorul aparatelor de manevrare. In aval de vană se prevede o paserelă de serviciu la cota 141.00 de 5,00 m. deschidere și 1,20 m. lățime, din fiare profilate peste care este prinsă podina de Debitul ce poate fi evacuat prin porți la o reținere în spatele barajului până la cota 139.00, este de 102 mc/sec. Pentru admisiunea apei în camera de priză, s a prevăzut 3 vane de câte 20 m. lățime fiecare, având aceleași dispo- ziții constructive și de manevră ca la vanele de fugă. înăl- țimea apei deasupra pragului, așezat la cota 137,10 este 1,90. Manevrarea vanelor se face după o paserelă mecanică de serviciu de 7.20 deschidere și 1.10 lățime, așezată în așa fel ca după ea să se poată curăța și grătarul fin din fața va- nelor. Debitul maxim al derivației — 15 m. c./sec. — se poate lua cu o singură poartă de 2.20 ridicată la 1.40 m., celelalte fiind de rezervă. Apa încărcată cu impurități după ce trece de grătarul cel mare din fața prizei, intră în camera de decantare unde pro- duce depuneri. Pentru spălarea acestora, s’a prevăzut un cana) având lățimea la radier de 2.50 și la coronament 3.50 cu o vană de spălare de 2.50 lățime. Din calculul de debit făcut, reese că debitul maxim al derivației, de 15 m. c./sec., se evacuiază cu poarta ridicată la 1.10, 2. Canalul de aducțiunc Bilciurești—Ghimpați. — Me- moriul arată că, în urma studiului a 3 variante, s’a ales traseul indicat pe planul de situație, ca fiind cel mai economic. Lungimea totală este de 9127.30 ml., panta 0,00031, iar ra- zele curbelor între 400 și 1000 m. La plecare cota radierului este 136,90 iar la sosire la centrala Chimpați 134,07, dife- rența de nivel totală fiind deci 2,83 m. Canalul este deschis, are o secțiune trapezoidală, cu o lă- țime la fund de 5,80, taluzele în săpătură de 1,50 și cele în umplutură de 1:2, înălțimea de apă maximă 2,10. Din cele 14 sondaje făcute pe traseu cu adâncime de 5—15 m. s’a constatat că secțiunea se va executa în teren argilos, afară de o mică porțiune care cade în teren nisipos și unde spre a evita pierderile de apă s’a prevăzut căptușirea cu argilă pe 50 cm. grosime. Canalul de aducțiune traversează drumul județean Bucu- rești Târgoviște și alte 20 drumuri. Prima traversare și altele 3 se prevăd a fi realizate cu https://biblioteca-digitala.ro RAPOARTE, REFERATE ȘI DECIZIUNI 153 podefe de beton armat iar traversările celor 17 drumuri se vor reduce la 10 care se vor realiza prin podețe de lemn, accesul la acestea, făcându-se pe drumuri amenajate pe o parte și alta a canalului. Aceste modificări și rectificări suni enunțate in memoriu, însă nu sunt arătate detaliat pe planuri rămânând să fie studiate ulterior. Canalul mai traversează 2 văi Cojasca sau Coada Snagovului și Crevedia. 'trecerea acestor văi se va face prin rambleuri de pământ în care se va amenaja, sus, secțiunea canalului, iar jos, se vor amenaja podețe de beton armat pentru scurgerea apelor. In dreptul celor două văi, canalul este prevăzut cu cate un deversor preaplin a 7 mc. fiecare, pentru a evita inundații în caz de detectarea vanelor la turbine și cu cate o vană de fund pentru golirea canalului. La anumite epoci se va putea alimenta din el valea Sna- govului prin valea Cojasca. Secțiunea și panta canalului sau ales astfel încât la de bitul maxim derivat de 15 m. sec. să avem o viteză medie de 0,80 m. sec convenabilă pentru a evita eroziunile pereților și fundului și pentru a nu se produce depuneri. Costul total al lucrărilor după deviz pentru derivarea la- lomiței este următorul: 1. Barajul Bilciurești cu anexele Lui .... 13.852.200 2. Canalul Bilciurești Ghimpați (terasamente) 7.250.000 3. Lucrările de artă pentru traversarea șose- lelor. drumurilor și văilor .... 9.618.50G Total lei . . . 30.720.700 Centrala hidraulică Ghimpați. — Cum s’a arătat mai sus prin derivarea apelor lalomiței în scopul mărirei debitului de apă pentru împrospătarea lacurilor din nord vestul capitalei se crează prin situația locală o cădere de apă de 10—12 m. in amonte de corn. Ghimpați care nu putea fi evitată și care rezultă din cauza diferenței de nivel între valea lalomiței și Colentinei ; a situației platoului general care desparte cele două bazine și a pantei convenabile, care a trebuit să dea canalului. S’a căutat a se utiliza această cădere într’o centrală hidro- electrică a cărei energie să fie utilizată, întrucât altfel ar fi trebuit să se execute lucrările de distrugere energiei apei, care ar fi costat după arătările memoriului 4.500.000 lei, pe când uzina hidroelectrică costă circa 20.000.000. Pentru centrală s’a studiat două variante una cu turbine Kaplan și cealaltă cu turbine Francis, din cauza căderei de 10—12 m. care delimitează domeniul de întrebuințare a celor două feluri de turbine. Varianta I arătată în planurile 47-—51, cuprinde o cameră de apă de 18,80x14x3,60, prevăzută cu dispozitive de limitare și decantarea apei, grătar, deversor, vană de spălare și vane de admisiune ; un descărcător al apelor mari cu bazine și conducta de racord înspre conducta de descărcare ; două conducte forțate de ăte 2 m diametru și 17 m. lungime, din tole de fier nituite, încastrate într’ui) planșeu de beton armat ; o conductă de descărcare de aceiași dimensiune care străbate subsolul centralei și se termină în- tr’un distrugător de energie special așezat în canalul de fugă ; o centrală cuprinzând 2 turbine Kaplan cu ax vertical, de câte 900 C. P. fiecare, 428 ture pe minut cuplate direct cu alternatori trifazici cu tensiunea la borne de 5500 V, la 50 perioade pe sec. Debitul maximal consumat de fiecare turbină este de 7,50 mc. sec. Se mai prevedeo stație de transformare și tablouri electrice conf. planșei No. 57, și diferite instalații auxiiiare- macara, atelier, etc. Canalul de fugă are 1000 ml. și evacuează apele din sub- solul centralei înspre Colentina, la punctul de confluență al acesteia cu valea Baranga. Costul investițiilor variantei l-a ar fi : Centrala 4.700.000 Instalația mecanică 6.100.0M Construcții, terasamente 6.200.000 Linia de transp. Ghimpați Arcuda 4.600 000 Chelt. generale 400.000 Total lei . . . 22.000.000 apă asemănătoare cu acea din prima variantă, prevăzută toi cu grătar stăvilare care o separă de camera turbinelor, un deversor calculat pentru 7 mc. secundă și 3 vane de spălare și un descărcător care leagă deversorul din camera superioară cu canalul de fugă, distrugerea apei fiind asigurată de un sistem de trepte și saltele de apă. Se prevăd două camere de turbine de câte 5.00X4.00 sec- țiune, cu 7.00 m. adâncime, în fundul cărora sunt instalate turbinele. Acestea cuprind două grupuri Francis, anume : un grup Francis gemene cu două motoare și un aspirator, și al doilea Francis dublu, cu două rotoare și doi aspiratori. S’a ales acest dispozitiv eterogen, pentru motive de func- ționare optimă la diferite regimuri de apă. Când debitul este mare, funcționează ambele turbine în plin, când debitul este mijlociu una singură, iar când debitul este minim, funcționează numai turbina dublă cu un singur rotor, celălalt fiind închis. Regularea se găsește în sala de mașini alăturată camerelor. Puterea turbinelor este de 800—900 C. P. fiecare la o cădere netă variind între 10,57 m și 12,17 m ; numărul turațiilor 250 pe minut. Sala mașinilor, de 12,00X7,00 în plan și 5.60 înălțime, cuprinde cele două unități electrogene, regulatorii turbinelor și sistemul de angrenaje și o macara de 10 tone. Grupurile electrogene constau din alternatori trifazici de câte 900—1000 kW„ 1000 ture pe minut, 6600 V. acuplați la turbine prin angrenaje speciale cari măresc turația turbi- nei — de 250 turații pe minut — la 1000 ture pe minut, pentru a reduce diametrul alternatorilor și costul lor. Sala transformatorilor se află alături de sala mașinilor și are dimensiunile 7.00 X4.60, cuprinzând două unități dela 5500 — 6000 V -----15 POP------- iar puterea 800—900 kW. Deasupra ei se află sala de comandă de 7.00X4.60, in care se găsesc tablourile electrice subîmpărțite în panouri separate. Ca anexe s’a prevăzut în atelier, casa scării și două camere pentru electricieni, la etaj, alături de sala de comandă. https://biblioteca-digitala.ro 154 RAPOARTE, REFERATE ȘI DECIZIUNI Locuințele de personal necesar exploatărei se vor așeza in curtea uzinei. Canalul de fugă, lângă uzină este executat cu ziduri de sprijin de beton armat, în panta de 0,51°/oo, și la racordarea cu canalul de fugă din pământ, prezintă o trompă de eva- zare pereată. De aci in jos, pe 1500 m. 1. canalul urmează malul stâng al văii Baranga, traversând iazul morii Baranga până la confluența cu Colentina. Secțiunea canalului de fugă este aceiași ca a canalului de aducțiune. Memoriul specifică că este nevoe de o îndiguire a malului său drept din cauză că valea Baranga este mai sus de căt canalul cu circa 4 m. Costul investiției variantei a Il-a, este de 19.880.000 lei, adică cu circa 3 milioane mai puțin de căt varianța a l-a. Față de această diferență cu toate avantajele unei exploa- tări mai economice, ce rezultă din caracteristicile de randament și reglaj ale turbinelor Kaplan, s'a adoptat varianta Il-a cu turbina Frands. Făcându-se calculele necesare asupra producțiunei de ener- gie ce se poate obține prin centrală, considerând debitele lunare utilizabile arătate mai înainte, a rezultat că pentru un an normal, energia produsă este de 8.066.329 km. ore anual, cu o variație lunară între 430.684—878,440, iar într’un an secetos energia totală anuală ar fi de 4.405.488, kW. cu o variație lunară între 78.480—747.720 kW. ore. Ținând sea- mă și de pierderile prin transport și transformare, disponi- bilitățile la locul de utilizare ar fi: Pentru un an normal de 7.260.000 kWore/an. Pentru un an secetos de 3.970.000 kWore/an. Ținând seamă de amortizare și dobândă la costul de investiție care nu cuprinde și pe acel al derivărei din Ialo- mița deoarece se socotește că ea se face în orice caz pentru asanarea lacurilor, cum și de cheltuielile de exploatare și întreținere ajungem la cheltuieli totale anuale de 4.000.000 lei și ținând seamă de producția de energie costul acesteia revine pentru un an normal la 0,496 lei kW/ore, la barele uzinei și 0,551 lei transportată la București—Arcuda, iar într’un an secetos, la 0,908 lei kWora, și respectiv 1.007 lei kWora. Costul total al lucrărilor și instalațiilor este deci: 1. Derivarea din Ialomița cu baraj și canal de aducțiune ............................. , 20,720,700,— 2. Centrala hidroelectrică Ghimpați .... 19.880.000.— Total lei . . . 50.600.700.— In urma discuțiunilor ce au avut loc și având în vedere expunerea de mai sus, Consiliul este de părere că din punct de vedere technic se poate aproba proectul lucrărilor de de- rivare în valea Colentinei a unei părți din apa lalomiței, cu următoarele observațiuni : 1. întrucât prin construcția barajului se stricționează se- lecțiunea de scurgere a râului și se ridică talvegul, urmează a se ține seamă de influența acestora asupra supraînălțărei nivelului apelor din amonte și a se studia pe un plan detaliat cu curbe de nivel, întinderea și nivelele zonei de inundație din spatele barajului la apele cele mai mari. 2. Având în vedere că în secțiunea liberă proectată la baraj, în timpul apelor mari și extraordinare, rezultă viteze medii neobișnuit de mari, se recomandă a se da o deosebită atențiune rezistenței părților din construcție care vin în con- tact cu apa. 3. Pentru lucrările de artă dela traversarea șoselei județene București—Târgoviște, a drumurilor și a văilor Cojasca și Crevedia, va trebui să se întocmească proecte detailate în regulă, cari să fie verificate în primul rând și însușite de serviciul de drumuri al județului respectiv. Cele 17 traversări de drumuri care după propunerile din memoriu se vor reduce la 10 trebuesc asemenea studiate pe un plan general de acord cu serviciile de drumuri ale jude- țelor respective, iar pentru podurile de lemn dela traversare urmează a se întocmi proecte însușite și aprobate în acele servicii. 4. Deși în antemăsurătoare și deviz, se dau detalii asupra lucrărilor elementare și materialelor ce intră în prețul unitar, proectul trebue completat cu un caet de sarcini în care să se facă toate descrierile lucrărilor și să se prevadă condițiile de bună executare, modul de evaluare și plata, etc., în special pentru palplanșele cimentate și piloții de beton armat din fundațiile zidăriilor barajului. 5. Consiliul nu a intrat în examinarea și verificarea amă- nunțită a notelor de calcul anexată memoriului proectului, relative la dimensionarea diferitelor părți ale lucrărilor și instalațiilor. Chestiunea cantităților de apă utilizabile din Ialomița și asigurarea folosințelor din aval, urmează a fi rezolvate în conformitate cu prevederile legii asupra regimului apelor din România. Președinte, N. Vasilescu Karpen P. Antonescu V. Bruckner 1. Bușită E. Doneaud Duiliu Marcu I. Mihalache G. Nicolau Membrii : R. Oprean G. Popescu G. D. Roșianu E. Ștefănesou Bujor Stinghe 1. Vardala Director, G. D. Roșianu CONVENTIUNE Intre Primăria Municipiului București, reprezentată prin noi Alexandru G. Donescu, Primarul General, în baza votului Delegațiunii Consiliului Comunal General al Municipiului București, dat în ședința dela 22 Decembrie 1931, publicat în Monitorul Comunal No. 7 din 21 Februarie 1932 și confirmat de Comitetul Central de Revizuire S. I-a, prin deciziunea No. 259 din 11 Iunie 1932 și Uzinele Comunale București, cu sediul în Bucu- https://biblioteca-digitala.ro RAPOARTE, REFERATE ȘI DECIZI UNI 155 rești Str. Constantin Miile No. 8—10, prin reprezentanții săi legali, d-nii G. Orleanu, Theodor Râdulescu, în baza de- legațiunei dată de Consiliul de Administrație, publicată în Monitorul Oficial No. 158/933 și 135/935 s’a încheiat această Convențiune : Primăria Municipiului București, în executarea Deciziunei Delegației Consiliului General al Municipiului București, dată la 22 Decern. 1931 și ratificată de Comitetul Central de Re- vizuire S. I-a prin Deciziunea No. 259 din 11 Iunie 1932, ce- dează Uzinelor Comunale București, exploatarea tuturor te- renurilor, lacurilor, parcurilor și râului Colentina, pe toată întinderea râului Colentina și lacurilor din cuprinsul Muni- cipiului București și a Comunelor Suburbane, ce sunt azi în proprietatea Comunei București, sau care vor mai fi dobân- dite de Comună în această regiune a lacurilor amenajate, fie pim exproprieri, fie pe altă cale. Delimitarea zonei dinprejurul lacurilor se fixează la 100 (una sută) metri, mediu în adâncime, putăndu-se restrânge sau extinde după condițiunile locale, care vor fi stabilite de Uzinele Comunale București. Deasemenea, intră în dreptul de exploatare al U. C. B. și terenurile dobândite prin lucrările ce se fac pentru canalul de aducerea apelor din Ialomița, în râul Colentina în regiunea Bilciurești, prin canalul Mogoșoaia-Băneasa cât și prin toate lucrările care se vor face în acest scop. Această cedare, are loc, drept compensațiune pentru lucră- rile de asanare a lacurilor formate pe cursul râului Colentina, pe care Uzinele Comunale București, le fac cu cheltuiala lor. Din momentul semnărei acestei Convențiuni, Municipiul București nu va mai încheia nici un contract de arendă sau altfel cu nici o persoană, fie pentru exploatarea restaurante- lor comunei aflate în această regiune, ștranduri, societăți spor- tive, piscine, etc. acest drept aparținând exclusiv Uzinelor Comunale București. Durata acestei cedări, va fi atât timp cât U. C. B. vor putea să-și redobândească toate cheltuielile ce vor face cu asanarea lacurilor formate de râul Colentina, amenajarea acestui râu și deschiderea canalului dela Bilciurești. Din venitul realizat. Uzinele Comunale București, vor preda anual o treime Primăriei Municipiului București, — două treimi, fiind de drept rezervate Uzinelor Comunale București, pentru amortizarea cheltuielilor ce au făcut. Toate dosarele, privind administrarea acestor bunuri, vor fi predate de Municipiu, Uzinelor Comunale București. Contractele încheiate de Municipiu, chiar cu feluritele So- cietății de Sport, vor putea fi desființate de Uzinele Comu- nale București. Făcută astăzi 20 Septembrie 1935 în dublu exemplar fie- care din părți luând câte unul. Primarul Municipiului București A. Donescu Uzinele Comunale București Th. Râdulescu G. Orleanu 1. C. Negoescu https://biblioteca-digitala.ro https://biblioteca-digitala.ro TABLA DE MATERIE Alex. G. Donescu : Prefață...................................................... ³ Dem. Dobrescu: „ .................................................. ⁵ Nicolae G. Caranfil: Cuvânt înainte............................................ Partea l-a EFECTELE ASANARII COLENTINEI ASUPRA BUCUREȘTIULUI ȘI REGIUNILOR ÎNVECINATE Nlcolae G. Caranfil: Efectele asanării Colentinei asupra Bucureștiului și regiunilor învecinate.................................................................. ¹¹ Canal până la Snagov........................................................... 13 Aducerea apei Argeșului in București........................................... 13 București port la Dunăre ...................................................... 15 Asanarea Colentinei ......................................................... 16 Istoricul asanării ........................................... 20 Soluțiile propuse pentru forma lacurilor din București ........................ 22 Executarea proectului.......................................................... 23 Rezultatele sperate prin asanare............................................... 26 Partea Il-a LUCRĂRI HIDRAULICE IN CURS DE REALIZARE IN JURUL BUCUREȘTILOR Dorin Pavel: Lucrări hidraulice în curs de realizare în jurul Bucureștilor..... ³³ A) Lucrările șl proectele de asanare a lacurilor în jurul Bucureștilor........ 35 I. Planul general de asanare.................................................. 36 https://biblioteca-digitala.ro 158 ASANAREA. LACURILOR COLENTINEI 3. Asanarea și sistematizarea lacurilor de Nord și Nord.Est a Capitalei . 38 II. Descrierea lucrărilor întreprinse ți prevăzute in proectul general .. 38 1. Derivația lalomiței................................................... 38 4. Lacul Herăstrău....................................................... 44 5. Lacul Floreasca=Tei................................................... 45 7. Lacurile Pantelimon și Cernica......................................... 52 8. Legătura de navigație cu Snagovul.......................• . . 54 III. Organizarea lucrărilor ....................................... 54 1 .Organizarea lucrăriior de asanare a lacurilor......................... 54 2 . Realizările până în prezent și programul de viitor................... 55 B) Proectul aducerii apei industriale din Argeș......................... 55 I. Captarea și priza apei................................................ 55 II. Aducțiunea apei...................................................... 57 III. Rezervoarele București ....................................... 58 IV. Rețeaua de apă industrială .................................• . . 58 C) Regularizarea Dâmboviței inferioare.................................. 58 Partea IlI-a BARAJELE PROECTATE ȘI IN CURS DE EXECUTARE LA ASANAREA LACURILOR D. R. Corbu: Barajele proectate și în curs pe executare la asanarea la= curilor. Hidrograjia râurilor Colentina și Ialomița ......................... .... 64 Barajul dela Buftea ............................... •.................... 67 Lucrări anexe la barajul Buftea ............................................. 73 Lucrări de amenajare la lacul Buftea......................................... 75 Barajul pe Ialomița la Bilciurești ................................... 79 Proectul barajului Bilciurești............................................... 84 Barajul lacului Herăstrău ....................................... 89 Barajul lacului Băneasa amonte de gara Mogoșoaia........................ 90 Barajul lacului Floreasca-Tei ..................................... 90 Barajele lacurilor Fundeni, Pantelimon și Cernica ........................... 91 https://biblioteca-digitala.ro TABLA DE MATERIE 159 Partea IV-a CANALE DE DERIVAȚIE IN LEGĂTURA CU ASANAREA LACURILOR DIN NORD-ESTUL BUCUREȘTILOR Gh. Vladimirescu: Canale de derivație în legătură cu asanarea lacurilor în Nord-Estul Bucureștilor. Introducere................................................................................. 95 Considerațiuni asupra altor lucrări similare................................................ 95 Considerațiuni generale asupra derivației lalomiței......................................... 96 Lucrări de derivare......................................................................... 98 Canalul de derivație din Ialomița........................................................... 98 Traseul..............................................................................• ... . 99 Profilul in lung............................................................................. 100 Profilul Geologic............................................................................ 100 Profilul transversal și elementele hidraulice ............................................... 101 Compensarea ferasamenielor................................................................... 102 Lucrări de arfă.............................................................................. 102 Modul de executare........................................................................... 104 Căderea dela Ghimpați...................................................................... 107 Canale de rectificare ......................................... 111 Navigația pe lacuri ....................................................................... 111 Partea V-a REGIMUL HIDRAULIC AL DÂMBOVIȚEI IN LEGĂTURĂ CU CANALIZĂRILE ORAȘULUI BUCUREȘTI A. G. Vuzitas: Regimul hidraulic al Dâmboviței în legătură cu canalizările orașului București. A) Introducere fi considerațiuni generale................................................ 115 2. Folosința la canalizări............................................................ 115 3. Râul Dâmbovifa șl orașul București................................................. 116 B) Condițiuni naturale ale regiunei București............................................. H6 1. Caracteristice geografice, hidrografice și meteorice................................ 116 2. Canalizarea naturală a apelor fluviale.............................................. H7 3. Basinul râului Dâmbovifa până la orașul București.................................. 118 Q Istoric................................................................................... H8 2. Canalizarea naturală superficială către Dâmbovifa.................................. 118 3. începuturile de canalizări subterane in orașul București........................... 119 4. Sistematizarea și regularizarea Dâmbovifei......................................... 121 https://biblioteca-digitala.ro 160 ASANAREA LACURILOR COLENTINEI D) Canalizarea orașului București.................................................... 123 2. Proectul general de canalizare al orașului ................................... 123 3. Principii și norme Je calcul............................................• . . . 124 E) Canalizarea zonelor extinse ale orașului București.......................... • . 126 F) Proecte de riitor in legătură cu canalizarea orașului............................. 128 1. Apa industrială............................................................... 128 2. Epurarea apelor menajere................................................... . . 128 G) Proecte de viitor pe râul Dâmbovița............................................... 129 1. Incovenleniele sistematizărei actuale......................................... 129 2. Situa(iuni speciale modificând regimul hidraulic al Dâmboviței................ 130 H) Propuneri pentru remedierea situațiunilor de azi.................................. 131 1. Extinderea și îmbunătățirea sistematizărei râului Dâmbovifa . ............. 131 2. Lucrări edilitare în oraș pe Dâmbovița........................................ 133 l) Concluziuni ........................................... 134 Partea Vl-a RAPOARTE. REFERATE Șl DEC1Z1UN1 IN LEGĂTURA CU PROECTELE ASANĂRII LACURILOR................................................•............135-155 https://biblioteca-digitala.ro https://biblioteca-digitala.ro