Acte sinodali ale baserecei romane de Alb’a Julia si Fagarasia. Date la lumina de Joane M. Moldo vanu. Tofflu II. BLASIU 1872. Digitized by Google —* ■ i—.■ i i 1m*i TipografT* SţtoyşţFS^ dain Blasiu* -flfs? / °nj2o B3yerfsche Stavrfciciioihek to-jnjben /Google / J u i Intra acesta tomn se cnprendn: L Actele sioodalai dein 1869 pag. 1—62, dein ori-ginaria-le aflatoria in Archivulu Metropolfei dein Blasin. IL Canonele sinodului dein 1833 pag. 63—8, dein originaria Ms, ce d. protopopu Gk Crisianu a benevo-lîtn a-mi impartasî. . III. Canonele sinodului dein 1821 p. 68—74, dein originariu impartasîtu de acumu numitulu d. protopopu. IV. Acte despre sinodulu electorale dein 1772 pair. 75-80. . V. Actele sinodului dein 1739 sî una representa-tiune a lui Klein catrâ Maiestate pag. 81—92. VL Dein Sinodulu dela 1738 pag. 93—5. VII. Canonele sinodului dein 1.732 pag. 96—100. VIIL Canonele sinodului dein 1728 pag. 101—107. IX. Canonele sinodului dein 1725 pag. 108—114, X. Actele sinodului dein 1700 pag. 115—124. Funtanele Numeriloru IV—X suntu aratate la cal-oaniulu fia-carui dein Numerii aeesti-a. In cfttu pentru form’a dein a fora a Numeriloru II, III, IX sî X cauta se observu, cu mu câ am fostu necesitatu a o scaimbd sî a dâ sî aceşti Numeri in yes-mentu latinu, pentru câ intru cele dein urma s’a aflatu, cumu câ tipografica, dein Blasiu, unde am tiparitu a-cestu tomu, nu mai este provediuta de ajunsa ou ţipi oiriliani. Digitized by Google T i; ^ V . / [ nvV'"-- ; • ; • i ' ’ ■ j r r *. G iî : * î ( . i». Digiti; - y Goog i Cerculariulu, prein care P. Metropolitu conobiama sinodala. Nr. 1880-1869. Onorate In Chrisiosn Frate! Ia legătură eu oereulariulu nostru emanata la 2Q/8 Âugustu a. o- Nr. 1594, in carele inounoaeen-tiandu-ni voi’a determinata de a tien4 Binodu diece-sann respective archidieeesanu, amu fostu apromiau, că, tempulu tienerei acelui-a se va incunoscentii mai tardîu, nu intardîâmu a aduoe la cunoseenti’a Fra-tîeloru vostre toturoru, că, noi de după cumpenirea toturoru cercustâriloru amu gasitu in Domnulu de a defige diu’a deschiderei Sinodului amentitu pre diu’a 20—8 Octobre a. c. Dreptu ace’a, dnp« Ce la ftCQlu Binodu, in carele se voru pertractă mai vertosu obiecte diecesane başe-recesci, au de a lu£ parte numai Preuti diecesanii, se laşa Fraţieloru vostre, ci potendu fi mai curendu, su presidiulu Protopopului seau a V. Protopopului respective a Administratoriului oficiului protopopescu respectiva, se se tieoa unu Binodu eparchi«lu, in carele se se alega. unu reprezentante «lu Clerului eparehiale, carele un’a cu Protopopulu seau V. Protopopulu re- 1 Digitized by Google spective Administratoriulu oficiului protopopescu ce vina la Sinodulu archidiecesanu, asiă inse, câ pre diu’a 19—7 pre la miedia-dî, mai tardîu pre 2 ore după miedia-dî se se afle aici in Blasiu, câ asiâ pre 3 ore după amiedia-di se pota stă fia-carele in a-antea co-misiunei verificatorie. In privinţa speseloru de ca-latoiia sî de alte plase, de cu mu-va ar’ aduce necesitatea cu se-ne a le luâ anticipate, se va potd face provisiune dein vesti arfa Basereceloru, seau in casu de lipsa prein repartitiune, dara in tota intemplarea cu cea mai mare parsimonia, in care privintia mai a-priatu se va defige in Sinodu cinosur’a, ce va fi de observatu facia cu spesele recerute. Dandu-ve binecuventare archieresca sî oftandu-ve ajutoriulu Domnului in tote, remanemu in curţile Castelului nostru. Blasiu 25—13 Sept. 4869. binevointe Ioana Tancea m. p. Archiepiscopulu sî Metiopolitulu de AlbVJulia. PROGRAMA observanda la tienerea Sinodului archidiecesanu, ce se va.deschide in 20—8 Octobre 4869. §. 1. In diu’a 19 Octobre a. c. după amiedia-di la 3 ore voru conveni toti in sal’a resiedintiei metropolitane dela porta, unde prein una comisiune de 6. membri, a cărei’a preside va fi unu Canonicu, se voru luă in a-ante verificările, a câror'a resultatu se va propune in siedinti’a prima după deschiderea Sinodului. Digitized by Google — 3 — §. 2. In 20 Octobre, câ diu’a deschidereij Sinodului, la 7% ore demânoti’a se va celebrâ sant’a Liturgfa cu „Imperate cerescu/* pontificandu Metropolitulu, pre langa asistenti’a ace-lor’a, carii voru pote concelebrâ, celi-alalti flendu toti de facia. §. 3. După sant'a Liturgia la 9 ore yoru conveni toti la resiedenti’a metropolitana amentita in §. 1., unde venindu apoi Metropolitulu va deschide Şinodulu cu una cuventare. §. 4. Fiendu deschisu Şinodulu numai decâtu se va propune resultâtulu verificâriloru indicate in §. 1. După ace'a se va propune operatulu dedusu despre obiectele, ce voru veni la pertractare. §. 5. Siedinti'a va durâ până la 12 ore, după carea la 1 ora voru conveni toti la prandiu in resiedinti’a metropolitana# §• 6. După prandiu la 3 ore era se va tiend siedentia durandu până la 6 ore# §. 7. In 21 Octobre se va tiend s. Liturgia la 7 ore de-mineti'a, la carea voru luâ parte toti, oelebrandu câţi voru volî. §. 8. La 9 ore se va incepe siedenti’a, in carea mai an-tâiu se voru autenticâ decretele siedintiei prime, după ace'a se voru continuă pertractările până la 12 ore, candu apoi voru merge toti la locuintiele loru# §. 9. La 3 ore după amiedia-di era se va tiend siedintia până la 6 ore. §. 10. Tienendu Şinodulu sî in 22 Octobre tote voru fi câ in diu’a 21 cu ace’a destingere, câ de cumu-va diu’a 22 va fi diu’a ultima a Sinodului, atunci prandiulu era va fi in residinti’a metropolitana, tienendu la 1 ora după amiedia-di* Blasiu in 10 Octobre 1869. Ştefana Manfi Notariu Consistoriale# 1 * Digitized by Google Protocolnln corni sînnei verfficatorie pentru sinodulu dela 20 Octobre 4869. S’a luaţii marţi in 19 Ootobre 1869. La 3 ort după amiodia fiendu presenti invitaţii la sinodu, Rssmulu d. canonica metrop. Constantinii Papfalvi descopere, cumu ch este însărcinata dein partea Ven. Conaisteriu metropolit. a duce pre-sidiulu comisiunei verificatorie sî provoca pre membrii sinodului, câ in sensulu programului se alega o comisiune dein 4 membri sî unu actuariu, carea se plendsca lucrarea verificării. Se alegu prein aclamatiunet Rssmulu d. Joane Antonelli, vie, Fagarasiului. n n Simeonu Balinth, prot, Bistrei, „ „ Joane V. Rusu, prot, Sabiniului» „ „ Augustinu Popu, prot. Albei Julie. sî Joane M. Moldovanu, profesoriu ei actuariu, Acesti-a ocupandu-si loculu, presiedentele provoca pre celi aleşi pentru siuodu> se-si dâ cbartiele adeveritorie, S'au presentatn pentru Tractulu Blusiului (Protopu canonioulu J. Fekete.) Joane Olteana, parocbulu Buoerdei granoee, se verifica, Corpulu profesorale dela gimnasiulu locale: ^ Joane M. Moldo vanu sî Alesandru M, Micu, ambi profesori gimnasiali, se verifica. Corpulu profesorale dela seminariulu archidiecesanu:' Joane Balintu profesoriu de teologia, de sî până aci nu a fostu in usu, câ corpulu profesorale dela seminariulu domestica se fia representatu do osebi in sinodu, totu-si comisiunea a-flandu cuvenientiosu, câ sî profesorii de teologia se fia represen-tati, verifica pre alesulu, cu acelu adausu: câ acest’a se nu se considere de casu precedente sî ven, sinodu se reguleze pentru venitoriu representarea profesoriloru dela tote institutele dein Blasiu, câ a unui singuru corpu* Digitized by Google - 3 — Superiorulu munastirei Basilitilaru 4&n Blmiu: Tom’a Ieronimu Albani, Tractulu Albei Julie: (Prot. Aug'. Popu.) Nicolau Popu, parochu iu Siardu, Tractulu Alecusiuluv (v. prot* Joane Copaciauu.) Jacobu Castorianu par. in Turdasiu, Tractulu Aniuduluu {v. prot. Demetriu Stoianu,) Demetriu Corneli; par. Deeei, Tractulu Armeniloru: (admin. Abeolonu Siarlea.) Maxtmu Hulea; par. Armeniloru, Tractulu Bagăului: (admin. Elia Luc'a.) Teodoru Fodoru, par. Bagâului, Tractulu Bistrei: (prot. Simeonu Balintu.) Augustinu ColtorU; par. Bistrei; * Tractulu Cutului: (preţ. Joane Deacu.) Alesandru Sieustanu, par. Sieusiei, Tractulu Uiorei: (prot. Leontiu Leonteanu.) Nicolau Simonfi; par. Desiei, Tractulu Biei: (v. prot. Joane Ignatu.) Zacharia Branu, par. Sancelului, Tractulu Ernotului: (v. prot. Joane Gerasimu.) Alesandru Vaierianu, coop. in Iiascudu; Tractulu Ibasfaldului: '(admin. Joane Tile.) Josifu Popu par. Ibasfalâului, Tractulu Sionfalâuhi: (vedi Tractulu Alecusiului.) Teodoru Almasianu, par. Boziasiuliu, Tractulu Vaidacutei: (admin. Georgiu Redutiu.) Joane Montani, par. Tîrîmieî mari, Tractulu Beiului: (v. prot. GeOrgîu l»azaru.) Nicokau Moldovanu, par. TîcuduluS, Tractulu Ludosiului: (admin. Joane Grauru.) Joane Boeriu, par. Lechintiei, Tractulu Pogacelei: (v. prot. Georgiu CrimjUiu,) Basiliu Majoru, par. Cbsinitelnictâui, se verifica# w #> 99 99 99 99 n 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 n 99 99 99 99 99 99 99 99 Digitizec Go . Ie Tractulu Pociagai: (y. prot. Samuilu VI, Laslo.) Jacobu Bordanu, par. Hagimasiului, Tractulu Reginului: (prot. Michaliu Crisianu.) Simeonu Crainicu, par. Urisiului de diosu, Tractulu Turdei: (y. prot. Jacobu Lugosianu.) Petru Ratiu, par. Turdei vechie, Tractulu Catinei: (admin. Joane Moldovanu.) Nicolau Cosm'a par. Jucului de susu,. Tractulu Clusiului: (prot*. Joane Pamfiliu.) , Nicolau Popu, par. Fenesiului s&sescu, Tractulu Cosiocnei: (admin. Demetriu Sabo.) , Basiliu Orosz, par. Rediului, Tractulu Faragăului: (v. prot. Gabriilu Chetianu.) Teodoru Pop’a, .par. Faragăului, Tractulu Margăului: (admin. Basiliu Porutiu.) Alesandru Fodoru, par. Margăului, Tractulu Morlacei: (v. prot. Anam'a Popu.) Joane Petrisioru, par. Bologei Tractulu Palatcei: (v. prot. Andreiu Albonu.) Elfa Florianu, par. Velcberiului, Tractulu San-Martinului: (prot.* Gregoriu Elekes.) Joane Muresianu, par. Chiciudului, Tractulu Dersiei: (admin. B. Popu absente.) Basiliu Munteanu, par. Vaidahazei, Tractulu Milvanului: (admin. Alesandru Casianu.) Joane Masimu, par. Buciumului, Tractulu Veneţiei: (yic. Joane Antonelli.) Filemonu Cab'a, par. Ohabei, Tractulu Voitei: (ve4i Tractulu Veneţiei.) Petru Florianu, par. Racovitiei, Tractulu Ariesiului: (prot. Eh'a Farago) Stefanu Colciariu, par. Mohaciului, Tractulu Gîurgeului: (prot. Aronu Boeriu.) Mich. Dobranu, par. Tulghesiului, se v 99 99 n 99 it 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 Digitized by Google verifica. 99 99 99 99 99 ' 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 V — 7 — Tractulu Muresiului: (prot. Josifu Nyulasi.) Basiliu Hossu, capelanu in M. Osiorheliu, Tractulu^Odorheliului: (admin. Ales* Boeriu.) Joane Siandqru, par. S. Ersebetului, Tractulu Trei-Scauneloru: (admin. Moise Boeriu.) Joane Solnai, par* K. Polianului Tractulu Mediasiului: (âdmin. Joane Popescu.) Mich. Marculetiu, par. in Bazn'a, Tractulu Sabiniului: (prot. Joane V. Rusu.) Joane Popu, par. Ocnei, Tractulu Cichendealului: (admin. D. Aronu absente.) Joane Fekete, parochulu Noului rom., neavendu creden* tiunali, nu se verifica. Dr. Gregoriu Silasî vice-rectoriu seminariului g. o. dein Vien’a sî Dr. Joane Ratiu prof. de teologia in Blasiu, suster-nendu literele convocatorie ale Es. Sale D. Metropolitu cu d. *5/ii Sept. N. 1880—1869 ceru a se verifică. — Fiendu ck după pracs'a constitutiunale-sinodale a baserecei nostre până acumu asemeni chiamâri nu au fostu in usu, pentru esta data se verifica, inse fora de a potd sierbi de casu precedente. Cu acestea opulu verificarei fiendu terminatu, s’a inchia-iatu siedenti’a suscriendu-se protocolulu Blasiu 19 Octobre 1869. Constantina Papfalvi m. p. Preş. comis, verif. Joane Antonelli m. p. vicariulu FagarasiuluL Simeonu Balinth m. p. protopopulu Bistrei. Augustinu Popu m. p. protopopulu Albei Julie. Joane V. Rusu f». p. protopopu. Joane JW. Moldovanu m. p. prof., actuariu. se verifica. 99 99 99 99 99 99 99 99 99 »' Digitized by Google Protocolulu sinodului archidiecesei archiepiscopesei- metropolitane g. catolice de Alb’a Julia— Fagarasiu, carele in nrm’a conrocatorieloru . archiepiscopesci-metropolitane de datuln Blasiu 25 — 18 septem* bre N. 1880 — 1869 s’a tienutu la Blasiu in 20 - Octobre a. D. 1869, Siedenti’a I. 1. Miercuri in *0/* Octobre după ce «’a invocata ajutOriulu Spiritului santu Ctlebrandu-se s. liturgfa de insu-si Escelenti’a Sa Parcatele Metropolitu sî mai mulţi ConCelebranti, la 10 ore dandu-se semnu cu campania cea mare membrii sinodului convenira in resie-denti’a vechia st alesera numai de câtu una deputa-tiune de 12 membri, earea se invite pre £s. Sa la sinodu. 2. Escelenti’a Sa intrandu fii salutatu cu viue strigări de bucuria SÎ ocupandu-si loculu tienii una cuventare, iu carea arată, câtu de necesaria suntu si-nodele, ou durere constatandu, cumu novercitatea tem-pureloru de unu diumetate de seculu in coce nu ne-a liertatu asemeni conveniri; mai de parte cu voce emo-tiunata intonâ autonoml’a baserecei nostre, carea nu de multu standu sub una dieoesa de una credentia, dara de ritu sî disciplina diversa, adi stă incorunata Digitized by Google — 9 ca demnitatea unei Metropolle dependenţi nemidilooitu dela Patriarohulu Romei, supremulu capu vediutu alu baserecei oatolioe; iu fine nmentl, cit lipeele baserecei nostrp suntu, ce e dereptu, multe, unele inse dein a-oeste taliandu iu sfer’a congresului baserecescu auto-nomicu, aici nu se potu vindecă, oh remanu a se per*-tractă in congresulu Convocandu, câtu se va potd mai ourendu, er’ aici se voru luă in a iute numai cele, ce se tienu de sfer’a sinodului diecesanu. Prein acest’a dechiarâ, sinodulu de desebisu. Cuventuln de deschidere fh de repetlte ori întrerupţii ou aclam&ri aprobatorie st preste totu primi tu Ou entusiasmu forte mare. 3. La cuventarea arcbipastoresca respirase dein partea clerului dr. Gregoriu Silasî aratandu in cuventarea sa, că amesuratu principialoru prochiamate de crestinismu, după cari cbiaru sî in sfer’a gubemarei politice sî baserecesci, voli’a absoluta a unui-a se stern-perii prein contielegere reciproca intre gubernante sî gubernati, sinodalitatea a fostu sî este un’a dein cele mai vechie sî mai nesuplenivere institutiuni ale baserecei universali preste totu, sî ale baserecei nostre in speoialu, a cărei restatorire deplena iu intrega pro-vinci’a basereces^a clerul u sî poporulu nostru o cere in cercustârile de adi oâ unio’a angbira a mantuirei* intonâ mai de parte, câ cele 10 puncte dein sinodulu alegutoriu dela 1868 formeza după oonvingerea totu-roru basea pentru reconstituirea baserecei nostre; in fine, clerulu doresce ou sete deschiderea congresului Digitized by Google — 10 — baserecescu, la carele c& se participe intregu corpulu baserecei nostre, £s. Sa se benevoliesca a se folosi de poterea sa metropolitana, ce i-o dau canonele, spre a se deprende sî acolo sinodalitatea. 4. După aceste Es. Sa Parentele Me-tropolitu propune alegerea a 3 notari. Se alegu prein aclamatiune: dr. Gregoriu Silasî, Joane M. Moldovanu prof. gimn. sî Joane Moldovanu adm. protop. in Catin’a. 5. Comisiunea verificatoria se provoca dein partea presidiului a-si face reportulu. Prof. Joane M. Moldovanu reporta in numele acestei comisiuni, 'sî sinodulu aproba lucrarea comisiunei cu reservele cuprense in Protocolulu ei, carele se alătura. O. Es. Sa P. Metropolitu descopere, cumu cit spre usiorarea agendeloru sinodului, dein dorintielele manifestate in sinodele pro-topopesci s’au formulatu 10 proiecte, cari le pune pre mes’a veneratului sinodu sî poftesce, câ se se dechiare, in ce modu voliesce a se luâ in pertractare? Se decide, câ acele grupate după omo-genetatea materieloru, se se dfc la 3 comi-siuni spre esaminare sî reportare. *7. Protopopulu Balintu cere cuventu spre a face una propunere. Es. Sa P. Metropolitu dechiara, cumu c& ori-ce propusetiune are de a se presentâ mai antâniu presidiului. ’ Digitized by Google 11 In urmarea acestei-a protop. Bal in tu strnpune Esceleutiei Sale propunerea ea remanedu, câ ea se se pună la ordine mai tardîu. 8. Es. Sa P. Metropolitu pune la ordinea dîlei alegerea celoru 3 comisiuni, st pentru intielegere pre-via suspende siedenti’a pre unu patrariu de ora. 9. Reluandu-se firulu siedentiei Se alegu prein aclamatiune ' in comisiunea I pentru afacerile de cultu: Presiedente: canoniculu Const. Papfalvi. Membri: protopdpulu Augustinu Popu, „ Leontiu Leonteanu, „ Arone Boeriu, doctoriu Joane Ratiu, parochulu Augustinu Coltoru, adm. prot. Basiliu Porutiu, „ „ Demetriu Sabo," v. protop. Gavriilu Cbetianu. ' in comisiunea a ll-a pentru conservarea edificialoru: Presiedente: canoniculu El fa Vlas’a. Membri: protopopulu Joane Deacu y. protop. Jacobu Lugosianu, parochulu Zacharfa Branu, „ Nicolau Popu, , protopopulu Elia Farago, . parochulu Jacobu Castorianu, Digitized by Google — 12 . v. protop. Samuilu Vlss’a, . Anania Popu. in comisiuirea a lll-a pentru pregătirea unei legi electorali: Presiedente: canoniculu Timoteu Cipariu. Membri: canoniculu Gregoriu Mihali, vicariulu Joane Antonelli, • protopopulu Sim. Balintu, „ Joane V. Rusu, profesorjulu Joane M. Moldovanu, doctoriulu Gregoriu Silasî, protopopulu Gregoriu Elekeş» „ Joane Pamfiliu, „ Micbaliu Crisianu, profesoriulu Alesandru Micu, . adm. prot Joane Popescu, parocbulu Joane Popu, . „ . Nicolau Cosm’a, v. protop. Joane Ignatu. IO. După acestea Es. Sa inchiaia siedenti’a, fa-cundu cunoscutu, eu mu câ pentr u câ comisiunile ae pota termină agendele sale, siedenti’a mai de apropo se va tienă mâne la 9 ore. Siedenti’a a IX. IX. Joi in 21 Qctobfe la 9V* ore fiendu invi-tatu Es. Sa, intre «alutatium ocupa presidiulu sî doct iar a siedenti’a a don*» de descinsa. Digit, id by Google 13 18. Cetindu-se Protocolulu siedentiai ant&nie ou ore-cari modificări stilistice se autentica. Cuventulu de deschidere alu Es. Sale la rogarea sinodului, far cuta in urm‘a propunerei protop. Aug. Popu, se va alaturâ intregu la Protocolu. 13. Es. Sa Întreba, terminat’a comisiunea de cultu lucrarea sa ? . Presiedentele canoniculu C. Papfalvi descopere, cumu că lucrările acelei aomisiuni suntu terminate sî reportatoriulu ei este dr. Joane Ratiu. Reportatoriulu cetesc© reportulu seu. Secţiunea 1 ,,despre regularea tienerei cultului divinu,“ fora desbatere generale se liâ la pertractare speciale. 14. La § 1. Vîcariulu Antonelli propune, câ pentru uniformarea st regularea can-tărrloru kaserecesci aici in centru se se faca una scola de cântări. Es. Sa P. Metropolitu dechiara, cumu că spre su-plenirea acestei lipse seinttte, s’au luatu primele me-sure corespundietorie, lucrulu este inceputu, unu can-taretiu va propune cântările la tote institutele sî prein aceea se va ajunge apoi uniformitate st regularitate. Vie. Antonelli se dechiara multiumitu cu respun-sulu acestu-a. § 1. se accepteza cu modificarea comisiunei. 15. § 2. se primesce. 10. § 3. se acepteza cu modificarea comi- misîunei. IV» § 4 se primesce. Digitized by Google — 14 - 18. §5. Dr. Silasî propune a se face atenti spiritualii la detorenti’a de a pregăti pre teneri mai tempurfu la susoeperea sacramentului peuitentiei, cu mu sî la oservarea mai acurata a reguleloru restitutiunei, in tribunalulu pe* nitentiale. Paragrafulu modificatu in senBulu aces-tu-a se primesce. 19. § 6 se primesce. 80. § 7. Partea l-a se primesce, era dein a 2-a despre Matricule, se decide a se face paragrafu destinsu, cu ace’a modificare, cd preste smentele se se traga cu pen’a re. manendu legibili, — apoi se se faca inderepta- rea sî se se însemne in oservdri. ' 81. § 8 p. d) se şterge punendu-se in loculu dinsului la p. a) cuventele „avendu in vedere curatî’a.“ 88. § 9 la capetu, se modifica: „S. Li* turgfa se nu se celebreze in ainte de pran-diulu micu.“ 88. § 10 se primesce. 84. § 11 lit a) se modifica: „in casu de cerbicia se va opri preutulu dela comi-tarea mortiloru in cemeteriu.(> 85. § 12 se primesce. 80. § 13 lit a) stergundu-se cuveu- tele: „care e colorea de gele“ se primesce. Digitized by Google — 15 lit. b) in locu de- „părticele4- ae pane: „sfermature“ sî se accepteza. 37. § 14 sî 15 cu pucine modificări stilistice se accepteza. 38. Secţiunea a 2 „despre îndemnarea poporului la frecuentarea baserecei4* aşişderea se primesce fora desbatere generale. La desbaterea speciale . 29. § 16 lit. b) la urma se adauge: „pre celi ce suntu in ore* care oficiu basere-cesou“ sî se primesce. , 30. § 17 se primesce adaugundu-se la lit c) „de cfttu nunte fora petreceri sco-motose.44 31. § 18 sî 19 se primescu, cestu dein urma cu adausulu comisiunei. 32. Secţiunea a 3 „despre predicarea cuventu-lui lui Ddieu44 cetindu-se, in desbaterea generale sî speciale § 20—27. Se primescu in intregu ciipren-sulu seu. 33. Secţiunea a 4 „despre promovarea moralităţii in cleru sî poporu,“ in desbaterea generale se primesce, in desbaterea speciale 34. § 28 se primesce. 35. § 29 Prof. Joane M. Moldovanu propune, câ aline’a dein urma , a paragrafului se se intre-gesca respective modifice „câ nece unu pre-utu aflatoriu in funcţiune basereoesca se nu pota portâ deregutorfit comunale seau de Digitized by Google — 16 — stătu, — seau dein contra sî de unele sî de altele.“ Se încinge una desbatere vtua, la care lieu parte protop. Balintu, prot. Augustinu Fopu, dr. Silasî, vi-cariulu Antonelli, protop. Arone Boeriu, capei. Basiliu Hossu, par. Nio. Cosm’a. Es. Sa descopere, cumu câ, cu ducerea oficlaloru comunali prein preutî s’au intemplatu abusuri, cari nu se mai potu suferi; ce se tiene de oficia-le de stătu, desfasiurandu conceptulu incompatibilităţii, supune pro-pusetiunea la votisare sî contravotisare, — fiendu tote voturele pentru sî numai unulu contra Propusetiunea de a nu portâ preutii a-flatori in funcţiune basereoesca nece oficia comunali nece de stătu se primesce sî §ulu" se modifica in sensulu acestu-a. 36. §ii 30—33 se primescu. 37. § 34 se primesce cu adausulu la fine: „for’ a capetâ benecuventare archieresca.“ 38. § 35—38 se primeseii. 36. Es. Sa P. Metropolitu fiendu tempulu înain-tatu la 1 ora după amiedia, decbiara s^edenti’a inchia-iata, sî pune siedenti’a urmatoria la 8 ore după a-miedia. Siedenti’a a III. 40. După amiedia la tempulu prefiptu coove-nindu membrii sinodului sî Ee, Sa desehidieudu sic* denti’a imparţasî cuprenaulu unui telagramu dela in- Digitized by Google - 11 tielegenti’a dein Naseudu, in oarele după salutarea cordiale a sinodului -si respica ferbentea dorintia de a vedd câtu mai curendu intru nita la unu oongresu in-trega provinci’a metropolitana. Acesta impartasîre causă multa plăcere sinodului st £îl aclamata. 41. Es. Sa P. Metropolitu incunoscentiandu, că presiedentele comisiunei a 2-a este morbosu, intreba: deca s’au termin atu lucrurile acelei comisiuni? La care v. protop. Jacobu Lugosianu respunde, cu mu că corni siunea si-a fini tu lucrările st cu reportarea loru a insarcinatu pre parochulu Zacharfa Branu. Referentele dă cetire reportului comisiunei a su-pr’a sectiunei a 5-a „despre clădirea edifioialoru ba-serecesci, parochiali st scolastece, st conservarea loru,* — sectiunei a 6-a „despre manipularea averiloru ba-serecesci, parocbialist scolastece,*—sectiunei a 7-a „despre imbunetatîrea starei marteriali a preutiloru.* — a apendicei la acesta secţiune „despre impartîreu ve- niteloru la casu de vacantia a outarei paroohfe intre eredii remasi de parochulu beneficiatu, st intre ad-ministratoriulu paroehfei in tempu de vacantia, sî parochulu fiitoriu,* — secţiunea a 8-a „despre regula-rea parochieloru sî procurarea midiloceloru materiali pentru preutii receruti.* — Comisiunea proiectele aceste le afla corespundiştoria scopului sî in piyncipiu le primesce de ale sale, inse iu psrlra tarea loru meritoria nu afla cu cale a se demite, fiendu că le con. 2 Digit» id by Google sidera a se tienă strinsu de sfer’a congresului autono-micu metropolitanu; pentru aceea • propune veneratului sinodu, că luandu in considerare motivele deduse in protoco-lulu dinsei tote proiectele aceste se le relege la laudatulu congresu autonomicu metropolitanu. . Sinodulu pimesce propunerea comisiunei. 42. Es. Sa P. Metropolitu reflecta, cumu că doue modure de purcedere s^aru pot6 oservâ facia cu obiectele, ce se judeca tienetoria de competenti’a congresului: au afacerile acele luandu-se la pertractare in Binodulu de facia sî resultatulu apoi, candu ambii factori voru fi adunaţi propunendu-se că dorintie ale clerului; au amenandu-se desbaterea loru cu totulu in sfer’a congresului. Protop. Balintu propune: că pertractarea acestora obiecte se se relege cu totulu la congresu, că se nu apara că sî candu sinodulu acestu-a ar’ vră se chiame la desbaterea loru pre celu alaltu factoru că la unu lucru gat’a, avendu sî altu feliu — a-mesuratu scurtimei tempului — alte obiecte mai de urgentia. Sinodulu primesce propunerea protop. Balintu. ' Psesidiulu oserva, cumu că contragerea parochfe-loru sî in legătură cu acest’a institutulu moralistiloru,— mai in colo impartîrea proventeloru intre antecesori Digitized by Google sî respective eredii acestoru-a, sî succesori in beneficia, s'aru tien£ de competenti’a acestui sinodu. A supr’a lucrului se incinge una prea viua' des-batere, la earea lieu parte pentru sustienerea institutului moralistiloru dein oportunitate: vicariulu Anto-nelli, sî protopopii Balintu sî Rusu, — contra: Dr. Silasî sî prot. Arone Boeriu. Prof. Joane M. Moldovanu propune: Si-nodulu se recunosoa in principiu necesitatea contragerei parochleloru sî se comende veneratului Ordinariatu esecu tarea, pre câtu se va potă fora daun’a sufletesca a benecre-dentiosiloru. Era pentru provederea paro-chi'eloru mai reu dotate, lucrulu se remania comisu prudentiei veneratului Ordinariatu. Dr. Silasî e pentru contragere in sensulu acestu-â, inse contr’a institutului moralistiloru; că-oe prein contragere unii parochi aru deveni mai bene dotati, sî asiâ parocbiloru dein parochiele reu provediute li s’ar* pot£ dâ ajutoriu mai abundante dein fondure. Admin. Joane Popescu e, pentru reducerea paro-chleloru, sî câ in parochiele estu feliu afiliate, deca ar’ cere trebuinti’a, se se asiedie capelani moralişti. Pro top. Joane Pamfiliu pentru asecurarea susis-tentiei preutiloru sî in contr’a moralistiloru. Canoniculu Joane Fekete partenesce propunerea adm. Popescu. ■ Protopopulu Aug. Popu dîce, că. neincetandu cau- * • 2 * . Digitized by G< gle susceperei moralistilofn, catrta 06 se suscepa sî in venitoriu. Cestiunea fiendu lămurită se enuncia! 1- o. Smodulu enuncia in principiti necesitatea contragerii parocWeloru, st eomenda cti totu adensulu veneratului Ordinariatu e-secutarea ei, pre câtu se va potâ fora daun’a sufletesca a credentiosiloru sî fora scadie-mentulu baserecei. 2- o. Parochfele, ce nu se voru potd contrage, fiendu posibile una dotare cuvenintiosa, se se provedia cu clerici. 3- io. Unde nece contragerea, nece pro-vederea ori dotarea euvenintiosa, nu ar’ £ posibile, se se aplece moralişti inse numai in " esceptiune. 44. După aceste se încinge desbatere despre calificatiunea celoru snscependi la teologi’a morale sî despre pregătirea loru la preutîa. Protop. Rusu propune, câ se nu se sus-cepa, de câtu absoluţi de a IV clase gim. Canoniculu Papfalvi e de opiniune, câ in venitoriu se nu se mai preutiesca, de câtu după pregătire esacta, spre care scopu se se tiena sî invetie aici in locu nu numai 2, cb sî 4—6 ani. Dr. Silasî propune, se se suscepa numai dein a 6-a clase sî se invetie împreuna cu teologii dein seminariulu arcbîdiecesanu. Digitized by Google Canonioulu Vesteuveanu e cu totulu in contr’a acestei propuneri, dîcundu, ci preia aceea ar’ soad4 vedi’a seminariului st a teo-logiloru, st prein acest’a s’ar’ pune stavila nobilei emulaţiuni a teneriloru bene st de- * plenu pregătiţi pentru cursulu teologicu. Cestiunea fiendu de ajunsa lămurită se enuneiac ci se se suscepa numai de eeli, ce au terminatu celu pucinu 4 clisi gimnasiali; ar cesti-a se invetie aici la scaunu piua la de-plena pregătire, sî fiendu susceputi dein necesitatea unora anumite parochie, se romana legaţi de parochiele acele, — meritele speciali singure voru 'face esceptiune. 45. Se Iii, la pertratare distribuirea veniture-loru intre antecesori st respective eredii acestoru-a sî succesori -in beneficia. Se di cetire proiectului sî se primesce in intregn cuprensulu seu. 46. Cu ac£st’a siedenti’a se dechiara de im-chiusa, nunciandu-se siedenti’a mai die aprope pre mâne dî, candu se va di semnu spre aceştia.' Siedenti’a a IV-a. G 4V. Veneri in 22 Octobre la 10 ore, $s. Sa invitatu de una deputatiune ocupa presidiulu sî de-cbiara siedenti’a descbiusa. 48.. Cetindu-se prptooolulu siedentieloru II sî UI se verifica cu pucine modifioiri. Digitized by G< gle — 22 — • ’ * . “ • 4ft, Es. Sa întreba: terminala comisiunea a 8-a lucrarea sa? Presiedentele acestei comisiuni, canoniculu T. Ci* jpariu descopere, câ lucrurile acestei comisiuni sun tu terminate, sî prof. A. M. Mica este reportatoriulu ei. Se cetesce reportulu sî proieotulu de lege electorale. La propunerea can. J. Fekete se trece preste desbaterea generale, sî proiectulu comisiunei se liâ la desbatere speciale. 50. La titlu protop. J. Pamfiliu propune, câ in locu de „lege“ se se dîca „re-gulamentu.* Deîn considerare, câ in titlulu proiectatu de comisiune e adausu cuventulu „proviso-ria,* se accepteza testulu proiectatu. 51. La § 1. Eselenti’a Sa propune, câ in locu de „provinei’a nostra* se se dîca* „provinci’a baserecesca gr. cat. de Alb’a- Julia* ' . , § 1 se prime8ce cu modificarea acest a. 52. Lâ § 2 Protop. Aug. Popu propune, câ la lit. c) se se numesea diecesele-8ufr$gane de Orade, Gherl's si Lugosiu. Se primesce. Totu la acestu paragrafu, canoniculu Mibâli propune, se se faca unu adausu in fa-vorea representatiunei munastiriloru. ' Se primesce la § 2 adausulu: „f) sî dein câte unu representante alu munastiri- Digitized by G< * Ie — Î3 - loru de orduln S. Basiliu dein Blasia sî dein Bicsadu. Cu modificările aceste § 2 se primesoe 53. § 3. Canon. Papfalvi propune, că mirenii se fia representati in numeru egale cu representantii clerului. Eselenti’a Sa P. Metropolitu consultandu adunarea pentru intielegere previa o straforma in conferenţia, după aceea reluandu firulu siedentiei, dein caus’a tem-pului inaintatu, dechiară siedenti’a de inchiusa sî pre-fipse tienerea urmatoriei pre după amiedia. 8iedenti’a a V. La 3 ore după amiedia Eselenti’a Sa decliiara siedenti’a deschiusa. La ordinea dîlei e desbaterea a supr’a §ului alu 3-lea dein proiectulu de lege electorale. Liâ cuventulu protop J. Rusu sî după una de-ductiune istorica interesante comenda primirea neschimbata a §lui dein motivele: spiritulu democratiou, înflorirea sî prosperarea. baserecei nostre, — principiulu progresarei de presente pre terenulu baserecescu, im-bracisiarea caldurosa sî a mireniloru, a fratîniloru sî cosangeniloru noştri. Can. Const. Papfalvi e in contr’a §lui dein principiulu egalităţii sî fratîetătii aducundu in ainte, că sî in propunerile dein sinodele protopopesci, — ba chiaru sî unu punctu dein sinodulu alegutoriu dela 1868 inca e pentru paritate; totu asemene 'e si opi-niunea diecesei gherlane. , Digitized by Google - 24 - . Protop. Balintu esplica §ulu proiectului sî arata, că in sensulu lui congresulu nu va fî compusu chiaru dein 2 de 3 pârti mireni, cfe dein Archidiecesa voru fi 18 dein cleru sî 24 mireni. Neinsinuandu-se alţii la vorbire, Presidiulu supune §ulu votisarei. § 3 se primesce după proiectulu comi-siunei cu maioritate forte însemnata. Es. Sa P. Metropolitu d& spresiune mangaiarei, ce semte pentru acestu semnu de liubire intre membrii baserecei; spera, ck acest’a va fi reciprocata dein partea seculariloru, inchiaia dîcundu: „unde e liubire, a colo darulu lui Ddieu nu pote deff.* ‘ 54. § 4 sî 5 se primescu. 55. § 6 se primesce cu adausulu „era ceK domiciliaţi a fora de teritoriulu provinciei, in comun’a, ce le va fî mai îndemâna.* 50. § 7 Par ochii lu Bas. Munteanu pro- pune, că, in loou de „30 ani* se se dîoa: „maiorenitate*.* Propunerea se respinge, era §ulu se primesce după proieotu. 57. § 8, 9,10, 11,12 sî 13 se acepteza. 58. § 14. Protop. Aug. Popu cere, că se se esplioe cuventulu „curatoratu.* Canoniculu Ylas’a propune, că in locu de „curatoratulu* se se puma: „curatoriulu primăria sî notariulu Curatoratului* * § 14 se primesce eu modificarea acest’a» 59. § 15, 18 sî 17 se prhnesea. Digitized by Google 00. La propunerea Ea Bale comisiunei acestei-a* cumu »î celoru alalte oomiaiuni sinodali, se voteza mulţi unii ta. ; 01. Preaiedentele comenda spriginirea caldurosa a infientiandei scole normali dein Turd’a, cumu sî in legătură ou acest’a spriginirea opului intitulatu „Istori’a revelaţi unei* de prof. Gavriilu Popu, cumu sî a altoru opure tienetorie de sfer’a literaturei baserecesci. 62. In conformitate cu cerculariulu convocatoriu presidiulu aduce in ainte spesele de calatorfa la smodu sî intreba: de voliesce sinodulu a regulă obiectulu a* cestu-a definitivu, au numai pentru acumu? Se decide, câ regularea se se faca numai pentru acumu. G3. Protop. J. Rusu propune, că pentru crutiarea baserectloru sî altu cumu serace spesele se se acoperia dein ce-va funda de aici, sî numesce fundulu intercalariu; era deca aceea nu s ar’ pot£, atunci „vomu sacrifică că sî până acf.“ . Es. Sa face cunoscutu, cumu câ fundulu intercalariu inca nu a venitu in despunerea Ordinariatului. Canon. Vlas’a propune, câ spesele se se acoperia dein venitele basereceloru, facundu fia-care protopopu pentru se-ne sî deputatulu seu parteculariu moderatu, carele se-lu asterna Ordinariatului spre limpedîre. Canon. J. Fekete e de opiniune, câ pentru unu protopopu e de ajunau diurnulu de Digitized by Google - 26 — 4 fl in tempulu oalatorfei, pentru deputata 3 fl, — pentru tempulu petreoerei la sinodu unui protopopu se i se db 3 fl. era deputatului 2 fl. — Totu una data dede deslucire despre starea fundului intercalariu, carele până acumu are puşi in casa clerului 13000 sî mai suntu a fora, asiâ câtu preste totu fun- ’ dulu intercalariu pote va sui la 21—22000. Canon. Papfalvi nu e pentru diurnu fiptu, cb fia-carele se specifice conscientiosu tote spesele efective. ,Se încinge desbatere pentru prejuntura, la carea lieu parte Antonelli, dr. Silasî, v. protop. Lugosianu, canon. Mihali, admin. Popescu. Sinodulu cousultatu de presidiu acepteza: că fia-care protopopu se ai ba diurnu de 4 sî respective de 3 fl., era deputaţii de 3 respective de 2.; a fora de aceea se i se re-bonifice spesele de prejunctura aivea avute. 04. Prof. Joane M. Moldovanu ceren-du-si cuventu face urmatori’a propunere: „La casulu nedoritu, candu convocarea ’ congresului provinciale metropolitanu ar’ in-tempinâ greutăţi sî nu s’ar’ potă esecutâ a- . siâ tempuriu, cumu ceru necesităţile sântei nostre baserece, in casulu acest’a Es. Sa Pa-rentele Metropolitu se convoce amesuratu puncteloru sinodali dela 1868 sî numai dein sinulu Arcliidiecesei estu feliu de adunare Digitized by Goo ' î \ - 27 - coţppusa dein cleru sî laici, carea se reguleze celu pii ci nu afacerile acestei pârti dein pro-vinci’a Albei Julie.* Dr. Silasî comenda cu totn adensulu sinodului primirea acestei propuneri. Sinodulu intregu o primesce sî redica la valore de conclusu. Es. Sa dechiara, ci facultatea pentru atare adu* nare se di dela locurele mai înalte. A staruitu st până acumu sî va staruf sî de aci in ainte, ci se se pota tien£ congresulu provinciale metropolitanu; era nepo-tendu-se cumu-va tieni acelu-a, va stărui pentru aceea adunare mai strimta. 65. Dr. Silasî luandu cuventulu, face una re-privire istorica preste desbinârile cele de tanguitu dein sinulu baserecei universali, ale caroru cosecentie funeste forte multu apesara gentea nostra romana. In fine romanii se adunara era la sinulu mamei baserece a Romei, primindu in pactulu unirei cele 4 puncte dogmatece sî pestrandu-si ritulu sî disciplin’a neve-temate, cari dein pietate citra stramosi şî dein necesitatea impregiurâriloru le-au aperatu sî le voru aperi in totu tempulu sî cu tota ocasiunea. Adversarii noştri de aici-si luara sî-si lieu ansa de a ne suspiciuni sinceritatea catolicitâtii nostre. Protesta dara serba-toresce in numele sinodului contr’a ataroru suspectiri; ci-ce "romanii de sî voru a-si pestri cu scumpetate disciplin’a sî ritulu loru, suntu chiaru asii de buni catolici, sî chiaru asii de alipiţi câtra scaunulu apo- Digitized by Google — 28 — Btolescu alu Romei, c4 ori-cari alţii pre rotogolulu pa-mentului. Roga pre Es Sa se benevoliesca aceste manifestări sî omagiali semtiemente filiesci a le susteme Santitâtii Sale capului vediutu alu ba&erecei, sî poftesce câ acesta dechiarare se se inducă in protocolu. Es. Sa -si esprime bucurfa pentru acesta dechiarare, carea va fi câ sî unu balsamu de mangaiare pentru ânem’a S. nostru Parente. In legătură cu acest’a comenda, câ spre contestarea aderintiei nostre se se e-terniseze memori’a reintemeliatoriului s. uniuni, Metrop. Atanasiu, sî dechiara, câ spre acestu scopu va conferi sî stărui dein parte-si. Protopopulu Rusu dein partea clerului dâ resu-netu acestei dechiarâri intempinate cu viua aprobare dein partea sinodului. 66. Es Sa P. Mitropolitu intonandu necesitatea sustienerei principiului confesiunalitâtii cu r.spectu la scole, descopere, câ dein partea regimului se ceru senate comunali sl ppesci; sî câ spre satisfacere s’a elaboram unu Normativu. iSinodulu incuvenientieza relegarea ace. lui Normativu la cong.resulu provinciale; inse pentru a satisface prescrierilor u mai inalte^ Normativulu acel’a sî până atunci se se pună in lucrare pre calea Ordinariatului. 69', Vicariuln Antonelli propune alegerea unei cojnisiuni custatorie dein barbati * ide specialitate .dein tote diecesele, cari se se .însărcineze cu codificarea ,şî prelucrarea anei ( Digitized by Google procedare. In codificare cu deosebire se se lib in privire legelatiunea celoru 8 secii aii baserecei anatolice sf preste totu Pravil’a, firesc» cu reformele recerute. Es. Sa: Şese esprime dorinti’asinodului in acesta respecta, sî se se incredentieze Me-tropolitulu, c& se lacre intru a colo, câta candu va convenf sinodulu provinciale se-i -se pota propune sustrate in privinti’a aceea. . Prot. Rusu se unesce cu propunerea vi-cariului Antonelli, inse dîce, că mai antftniu ar’ fi a se compune dereptulu canonica st istori’a basereCei. — Deci st lucrarea acest’a se se impreune cu cea propusa de vie. An- , tonelli. Es. Sa decbiara, că pentru codificare e competente sinodulu provinciale, era pentru istorfa s! dereptu profesorii respectivi. Cu care dechiarare vie. Antonelli sî prot. Rusu se multiumescu pre deplenu. 68. Es. Sa dă spresiune bucuriei, ce semte pentru bun’a intielegere, ce a domnitu in totu decursulu acestui sinodu, de câtu care mai buna abiâ se pote cugetă; care buna intielegere se pote recugetâ că unu daru a lui Ddieu imploratu la inceputulu 'sinodului. Deci fiendu acumu la capetulu pertractăriloru se cu-vene că se aducemu multiumita fierbente induratului Ddieu pentru ajutoriulu, ce ni l’a datu in decursulu consultâriloru. Spera Cumu că cele depusa in Pro- Digitized by Google — 30 — tocolu intru un» Contielegere asiâ frumosa, nu voru fire lasate se remania litera morta, fora voru fi adusa ou tota energf a la realisare, câ se pota produce efectele salutaria, ce s’au tientitu de toti in unamitate, — «pre ce se recere sî benecuventarea induratului Ddieu. Yic. Antonelli respunde multiumindu Es. Sale a-tâtu pentru staruinti’a, prein carea a facutu, câ se ne potemu adunâ la acestu sinodu, câtu sî pentru conducerea prea intielepta prein carea singura s’au potutu castigâ resultatele imbucuratoria ale acestui sinodu. Termineza urandu Es. Sale fericirea de a potâ conduce tempu indelungatu adunările sinodali ale acestei baserece, sî -de a mfientiâ sî congresulu metropolitanu autonomicu. , Cuventarea vicariului Antonelli fii primita cu aclamă ri scomotose. ©9. Es. Sa întreba, ff-va de facia intreg^u sino-dulu la verificarea de mâne, seau insarcineza cu acăst’a una comisiune? . Sinodulu primesce alternativ’a a dou’a câ verificarea se se faca prein una comisiune compusa dein membrii capitalului metropolitanu sî dein celi alalti membrii aii sinodului, cari pre tempulu verificării se voru aflâ in locu sî voru volî a luâ' parte. După cari Es. Sa P. Metropolitu ese intre saluta-tiunile cele mai entusiastice, era membrii sinodului se despartu cu imbracisiâri fratiesci. Blasiu in 23—11 Octobre 1869. . Dr. Gregoriu Silasî m. Joane M. Moldovanu m. p. Joane Moldovanu m.p. adm. prot. in Catin’a notarii sinodului. Digitized by Google Cuventarea parentelui Metropolltn, cti carea deschise sinodala archidiecesaan la 20/8 Octobre 1869. „Unde suntu doi seau trei in numele mieu, acolo sum eu in midiloculu loru“ S. Mat. 48. v. 20. , Beneveniti se fiţi veneraţi in Christosu Fraţi! de trei ori beneveniti! carii ve ati adunatu in numele Domnului! Ou aceste cuvente ve salutezu eu in Domnulu pre toti, carii ati venitu la acestu sinodu archidiecesanu. Dar’ de una data Ve sî fericitezu pre toti, ck sî Domnulu inca va fi cu voi sî va lui parte la acesta adunare sacra, luă-va parte prein darurele spiritului santu: prein darulu „intieleptiunei," deca o veţi cere dela Ddieu, ci pre cumu dîce s. ap. Jacobu mo dă spre indestulirea toturoru, carii o ceru dela dinsulu** s. Jacobu c. 1. v. 5.; luă-va parte prein darulu „intielegerei/* de veţi avd docilitatea receruta; — fi va de facia sî prein darulu „consiliului,^“ de veţi contestă ascultarea, ce o ascepta. Luă-va Domnulu parte via la acesta adunantia maretia, ca-ce toti suntemu aici in numele lui, fiendu adunaţi in trebile sântei Baserece, că se ne consultâmu cu ânima curata, că celi ce suntemu chiamati, aleşi sî tramesi dela Domnulu, a colu-eră spre marirea lui Ddieu, sî a in a-ântâ lucrulu sublim u alu mantuirei sufieteloru credentiosiloru. Sî in adeveru! cumu ar’ fi cu potentia, că se nu fia sî aici de facia acel’a, carele a dîsu: „Unde suntu doi seau trei in numele mieu, acolo sum eu in midiloculu loru.“ Acesta apromisiune divina avendu-o in a-antea ochii or u parentii poporaloru creştine — superiorii in Baserec’a lui Christosu dela inceputulu crestinatatei s’au adunatu la olalta totu de un a, candu vedeâu a subversă lips’a pre terenulu baserecei. Digitized by Google — 32 - Conveneâu aceli-a „că $e intaresca ce eră slobonogu; se vin dece ce era morbosu; se lege ce eră struncinatu, se readuca, ce eră re-tacitu sî se caute, ce eră feritaEzech. c. 34 v. 16. . Câ de sî baserec'a lui Christosu e indefectibile in conservarea adeverureloru divine, sî infalibile in propunerea ace-lor'a avendu cu se-ne pre Domnulu, carele a dîsu; „eca eu cu voi sum pana la capetulu vecului“ s. Mat. c. 28 v. 20 totu-si fi-endu baserec’a una societate statatoria dein omeni fideli Evan-geliului, carii că atari in vieti'a loru suntu supusi multora giurstâri scaimbatiose, supervinu sî intre creştini multe. lipse sî neajunse, cari receru nu numai tota atenţiunea superiori-tatei baserecesci, ce o meriteza, fora totu de una data sî lucrarea faptica a acestei-a spre suplenirea sî acoperirea aceloru-a; că asiA sî lipsele inse-si— prein una acoperire tempuria sî nimerita inca se contribueze la prosperarea sî bunăstarea socie-iatei baserecesci. CA sî in vieti'a baserecei fee intempla adesu, ce dice marele Pontifice Benedictu XlV-a „mutantur in dies hominum mo* res, mutantur rerum circumstantiae, ut quod tino tempore utile erai^ postea inutile, et quandoque pernidosum evadit. (Moravurele omeniloru se scaimba dein dî in dl, stramuta-se sî cercustârile lucrureloru, sî ce folosea ivtfunu tempu, devine după ăce’a nefolositoriu, ma chiar’ uneori sî periculosu. *) Acesta scaimbatate a giurstâriloru cumpanindu-o sî an-tenatii Parenti, foştii capi ai baserecei nostre sî Archiereii acestei Diecese dein tempu in tempu s’au consultata cu fraţii sei, pre carii li-a dattt Domnedieu, că se li intinda mâna de ajutoriu in menirea trebiloru spirituali; sî aU adusu asiedia-mente salutaria după cerinti'a giurstâriloru sî esiginti’a lipse-loru intrevenite. Volîndu inse a mărturisi totu adeverulu, nu potemu retace i) Benedictu XIV de Syn. dioec. L. V c. 3, n. 7. Digitized by Google — 3B - aici nece ace’a cercustare, oi de unu tempu in coco aprope la diumetate de secula nu s’au mai tienutu atari adun&ri sinodali* , Caus’a acestei intrelasAri-mi place a o repune in .nover-citatea tempului, carele de multe ori impiedeca realisarea sî a celoru mai salutarie intentiuni. Inse dedupa convicţiunea mea! ce e bunu sî salutariu, de sl prein nescari cercustAri nepar-tinitorie, s’ar’ impiedecA sî amenA pre unu tempu, nu debue pentru ace’a intrelasatu, fora e de luatu la realisare in data ee giurstArile se vedu a-i favor!; cA asiâ benele ambiatu de mente, aprobatu in conscientia! sî apretiuitu de convicţiune! •e-si pota conprobA poterea creatrice, ce e dedatu a o desface in realitate. Dein acestu punctu de vedere purcediendu am judecatu a se recere, cA se ne folosimu de tempulu de sî scurt^ ce ne mai resteza dein tomn’a anului curente! cA amesuratu chia-mArii nostre, se ne nisuimu a proff, — câtu s'ar’ potd mai multu — de după pucinetatea poteriloru, ce ni s’au datu in mesura restrinsa. Spre acestu scopu amu convenitu noi adi la acestu si-nodu archi-diecesanu; sî eca ce scaimbare maretia! ce evene-mentu diferente! intre tempulu trecutu sî celu presente! Ce’a ce erA mai in a-Ante sufraganea unei metropolie de altu ritu de sî asemenea catolica, adi stA mandra incununata cu demnitatea unei Metropolie independenţi dela alt’a aseme-* nea sîesi...; — ce’a ce in a-ânte de ast’a cu 20 ani suster-peA căuşele sale cA subordinata unui foru de disciplina diferente! adi primesce ea căuşele sororiloru sufragane, cA se le decidă ou potere de dereptu apelabilu numai la Foru papale delegatu de s. scaunu apostolica dein tempu in tempu. AsiA Veneraţi in Cbristosu Fraţi! ascultaţi numai! ce dîce Bull’a pontifica canonizatoria emanata la 24 Novembre 1853, in ace’a intre altele ocure sl urmatoriulu pasagiu: „Motu proprio, certa 8cientia, ac matura deliberatione Nostra, deque apostolicae potestatis plenitudine Dioecesim Fogarariemem in Transilvania, quae jam inde a sua 3 Digitized by Google - 54 — institutione metropolitico juri Arckiepiscopi Strigonensis ad haec usque tempora obnoxia fuit, ab eodem jure et subjectione ejusdem metropolitani antistitis , . .. auctoritate apostolica eximimus et dissolvimus ita, ut ipsius Dioecesis Antistites graeci ritus catholid uniţi, quaeque inibi existunt Ecclesiae . . . . a pristima, cui antea suberant Metropolitae Stri~ gonensis jurisdictione et quavis alia potestate et praerogativa jurisdic- tionali, in perpetuum pariter exemtae sint et liberatae..Porro huic novae metropolitanae Ecclesiae Fogarasiensi tamquam sufraganeas eadem. apostolica auctoritate etiam perpetuo addicimus et attribuimus turn Eccle-siam episcopalem Magno-Varadinensem in Hungaria, turn novas per Nos erectas episcopales Ecdesias Lugosiensem scilicet et Armenopolitanam. Pont. Max. P|ipa Piua IX. Bulla Can. Metrop. Alba-Jul pag. 3—7. Aceste suntu cuventele sântului Parente Pap'a Piu IX* ale unui-a deintre celi mai mari Pontifici, cari au cuprinsu candu-va sca'unulu s. apostolu Petru. Acest’a e una institutiune apostolica, acest'a e unu asie-diamentu sacru perenatoriu in Baserec’a nostra. Sî ore ce yomu aduce noi, carii detorimu atât’a s. scaunu apostolicu pentru tote lucrările aplice, ce le-a facutu pentru noi, că acel’a ne a facutu sî fundatiuni sî donatu sî clenodie de mare pretiu? yomu aduce ace'a, ce avemu mai pretiuitu, aduce-vomu tesau-rulu ânîmeloru nostre, sî anume: multiumita omagiale sî obe-dientia devota; supunere canonica sî liubire ferbinte, alipire eterna sî unire neviolabile; — aceste, ce le posiedemu, le ofe-rimu, aducemu, sî le devovimu santîei sale Sumului Pontifice Pap'a Piu IX-a sî s. scaunu aposţolicu; — aceste le consa-crâmu noi mamei nostre „Rom’a eterna^ câ strănepoţi fideli sî nescaimbati in iubire câtra dins'al Acumu dara adunaţi aici câ archidiecesani se avemu in a ântea ochiloru ace’a, ce o ascepta dela noi s. Parente, câ a nume conformu chiamarei unui sinodu diecesanu se ajutâmu promovirea binelui sântei baserice, sî inflorirea acestei archi-diecese, — se tienemu in vedere glori’a, ce si-o pretinde una archi-dieoesa, carea e chia~ Digitized by Google mata, câ gî pre acesta oaxnpa âe activitate inca se dee esem-piu demna de imitatu; se aduca decrete conforme spiritului ba-8erecei eatolice sî se asiedie regule de fapte edificatorie, carii tote se insufle sî in ânimele contrari loru sentiu de apretiuire sî respectu, sentiu de stima sî pietate. Sciu eu prea bene Fratîloru! câ dedupa pusetiunea, ce o are unu archipastoriu, doue căli se deschidu mai vertosu, pre carii se pote mai securu inaintâ prosperarea trebiloru ecle-siastece; sî anume un'a, e calea visitatiunei canonice, alt'a e campulu sinodului diecesanu. Dara sî ace’a inca recunoscu, câ pre candu calea visitatiunei canonice e mai lunga in lucrare sî mai restrinsa in efectu: pre atunci campulu sinodului diecesanu se vede a fi mai productivu in multe privintie; fiendu câ pre acest’a faptorii decumv’a suntu însufleţiţi de intentiu-me curata, conduşi de spiritu basericescu, sî îndreptaţi de unu zelu discretă, avendu in vedere sî greutatea tempului, in carele se gasescu ace li-a, sî asiâ oerenti’a imperativa de a produce ce-va bunu, in restempu de câte-va dîle potu procură leacu unoru bole secularie sî potu deschide sboru la una pros-perare adeverata, ce vâ se reverse fericire preste generatiuni întregi. Eu pre lunga dorinti’a fierbente de. a calcă calea visitatiunei canonice, pre carea după impregiurâri amu amblatu sî până acumu, am aflatu totu de una data a pasî sî pe campulu manosu alu sinodului diecesanu. * Sî pentru ace’a nu am intrelasatu nemic’a; nece amu intardîatu a pregăti tote, ce se vedeâu a se recere la unu pasiu asiâ momentosu, prein carele se potemu ajunge la scopulu doritu. Dein acesta privintia ni-amu datu tota nisuinti’a, câ o-' biectele lucrâriloru nostre se fia c&tu mai precisate, câ asiâ sî in restempu mai scurtu se se pota luâ la pertractare câtu mai multe * obiecte sî se se pota asiediâ câtu mai numerose lucruri, ce s’aru găsi a se tiend de competenti’a unui sinodu diecesanu. 3 * Digitized by Google — 36 Obiectele pertractande le ati însemnata sî V. Fr. Vostre, sî după ce intre acele multe s’au găsită a se tiend de activitatea sinodului diecesanu, acele s’au sî registratu spre a se luă la pertractare acf; era altele vediendu-se a taliă in sfer’a de activitate a unui congresu autonomicu-provinoiale, la carele se lid parte sî barbatii mireni, fidelii baserecei nostre, aceste s'au relegatu la tempulu tienerei amentitului congresu; — câte-va s’au afla tu a se tiend de agendele unui sinodu provinciale, aceste s’au reservatu activitatei acelui-a; — sî unele pu-cine cadu su competenti’a unui conciliu ecumenicu, pentru ace’a nece potu fi luate in privintia aici. Obiectele, ce vinu a fi pertractate la acestu sinodu, suntu anotate de după categorfele, de cari se tienu; — nece pare in acesta privintia a se recere, că se se mai amentesca alfa, de câtu numai ordinea, ce o ofteza natur’a aceloru-a. ’ Deci purcediendu dedupa demnitatea sî momentositatea obiecteloru pertractande, acele s’au ambiatu spre pertractare in ordinea urmatoria: 1. Regula rea unoru privintie in tienerea cultului divinu; 2. Promovirea frecuentarei poporului la s. basereca; 3. Predicarea cuventului lui Ddieu; 4. Promovirea morali tatei in cleru sî poporu; 5. Conservarea edificialoru bas. sî clădirea aceloru-a; 6. Prosperarea averei baserecesci; ^ 7. Inbunetatîrea subsistentiei preutîloru; 8. Regularea parochieloru; 9. Regularea stolei: 10. Esmiterea unei comisiuni sinodali spre a prelucrâ una lege electorale seau unu projectu, de a conchiamâ con-gresulu provinciale. Nu resteza dara alt’a V. Fraţi 1 de câtu că, după pi’& invocare a Spiritului santu intru ajutoriu la lucrulu, ce avemu alu perface, se ne apucâmu de elu, animaţi de un'a sî ăce’asF intentiune santa, petrunsi de spiritulu baserecei cai, a cărei * Digitized by Google membrii suntemu; s! conduşi de unu zelu discreta, se avemu la ânima cerinti’a benelui sântei baserece, care in aceste dîle de cercetare grea, recere colucrarea unita a toturoru sî spre depărtarea pericleloru, ce o amenintia, deci in lucrările nos-tre se urmâmu consiliulu s. ap. Paulu, carele dîce: „Ve rogu pre voi Fratiloru! pentru numele Domnului nostru L Christosu, că toii se grăiţi unfa, si se nu fia intre voi inparechiâri, ci se fiţi interne-liati intru unu cugetu sî *intru una intielegeres. Paulu i Cor. o. 1, 10—11, că asiâ ce vomu asiediâ spre înflorirea archidie-cesei „se nu fia intru intieleptiunea omeniloru, ci in poterea lui Domnedieu “ Totu a colo c. 2, 5. ^ Se ne incepemu dar’ lucrările in numele Tatalui, sî alu Fiului sî alu Spiritului Sântul — intru alu carui-a santu nume sî onore sinodulu acestu-a se dechiara de deschis u« Digitized by Go , Ie — 58 — • . i . i CANONELE Sinodului sântei baserece archidiecesane gr. c. rom. de Alb’a Jnlia-Fagarasiu, carele s’a+tienutu la Blasiu in 20—22 Octobre anulu Domnului 4869. Secţiunea 1. Jkspre regularea tienerei cultului divinu. Canonulu 1. Uniformitatea sî desteritatea re-ceruta la esecutarea fu noţiunilor u cultului divinu pre-tende, câ atâtu preutii câtu sî cantorii se aiba corecta cunoscenti’a tipicului baserecei orientali, sî a cantâri-loru sacre. Deci recomendandu-se cu deadinsulu cetirea diligente sî oservarea esacta a tipicului toturoru personeloru baserecesci, cari suntu in funcţiuni, pre venitoriu toti aceli-a, cari se voru infacisiâ la primirea ss. orduri, voru fi indetorati a petrece in Blasiu Ja Metropolfa, *) unde sub conducerea spiritualului despusu, voru invetiâ practice tipiculu toturoru func-tiuniloru baserecesci, si-lu voru deprende sierbindu in baserec’a catedrale, până candu voru fi in stare a depune esamene in aintea comisiunei — ordinată de Yen. Ordiuariaru — dein tote funcţiunile baserecesci, intie-legundu-se acolo sî tipiculu sî cunoscenti’a cantâri-loru baserecesci. , . La conferirea statiuniloru cantorali, fia acele im-preunate cu cele docentiali ori ba, pre lunga portarea esemplaria se va lud deosebita privintia la «unoscenti’a esacta sî deplena a tipicului sî a cântăriloru baserecesci, sî la tonulu carele se indulcesca pre poporu. - *) Sinodulu dela 1700, punct. 2. . Digitized by Google - 39 - Era cantorii numai asiâ se voru potâ constitui de protopopulu in calitate de a tari, deca mai antâniu voru trece prein unu esamenu despre agendele canto-rali, tipicii sî cântări in aintea scaunului protopopescu. Can. 2. Sântele Sacramente asiediate de Domnul u Christosu spre mântuirea sufleteloru, fiendu lucrurile cele mai sânte, preutii se le administreze poporului credentiosu cu cuvenita'pietate avendu- in conferirea acelor’a intentiunea de a, face ceea, ce face Ba-sereo’a; form’a santeloru Sacramente se o rostesca res-picatu sî de una data cu aplecarea materiei. Mode-sti’a preutului in portare sî in vorbe, curatî’a in ves-mente sî in sântele vasa se descepte in credentiosi Bentiemente de pietate sî de credentia viua. ■ C a n. 3. Se-si aduca a mente preutii, câ nu potu amenâ indelungatu botezarea prunciloru fora periclitare^ mantuirei sufletesci. Dereptu aceea for’ amenare se boteze pre pruncii născuţi, ori-candu i-aru adu-ce; era pre poporu se-lu invetie, câ botezulu preste optu dîle la nece una intemplare se nu-lu amâne. Botezulu, luandu a fora casurele de necesitate estrema, se se faca in s. basereca. *) S. Miru in totu anulu se se cera nou dela Me-tropolfa prein protopopulu ep»rcbialu ori in persona, ori pre lunga scrisoria tramesa prein espresu. Pri-mindu preutii dela protopopii mirulu nou-santitu re-masîti’a dein anulu trecutu se o ardia pre una lâspede curata. Apoi s. miru impreuna cu oleulu catechume-niloru se se pestreze in vasa destinate spre aceea, in s. basereca in locu cuvenientiosu. Can. 4. Deosebita grige se porte preutii, câ s. Eucharistfa se se prefaca deia prescura de grâu ou- *) Can. 59 dela Trul’a. Digitized by Google - 40 - ratu, gătită prein una muliere mai adulta cu portari cuveniose, numita spre aceea, — sî dein vinu,. bene . conservaţii, nece una data intrebuintiandu spre sco-pulu acest’a vinu inacritu, mestecâtu cu alte beuture, ori altu-cumu stricatu. S. Eucharistia la morbosi se se duca prein preu-tulu, *) era nece candu prein alţii, sî in vasa-le oren-duite spre aceea, punendu-se in chili’a morbosului pre mesa aşternuta cu facia curata sî aprendiendu lumina. S. Eucharistia pregătită spre pestrare pentru morbosi, se se asiedie in pisida de metalu, carea va stâ pre s. altariu in basereca sî nu in cas’a preutului. **) Pisid’a de metalu in câtu se va potd, se se repună in tabernacule de lemnu gatinde spre acel’asi scopu. Mare grige va portâ premtulu, nu cumu-va Sântele se se strice. C a n. 5. Fiendu Penitenti’a sacramentulu * celu mai de lipsa pentru toti, cari după primirea s. Bo-tezu au cadiutu in pecate, preutii voru intrebuintiâ tote midilocele zelului loru celui pastorale, spre a ad-ministrâ sacramentulu acestu-a cu fruptu, câtu se pote mai mare. Deci voru grigi, se nu se intemple, câ pof-tindu bani pentru ascultarea marturisirei se înstrăineze pre pecatosi dela midiloculu celu mai poternicu de in-dereptare; er’ la impunerea canonului, avendu in ain-tea ocbiloru facerea destulu pentru pecate sî inderep-tarea moravureloru pecatosului, se voru feri de ori-ce mesura, prein care aru veni in prepusu de plecare spre dobenda spurcata, c& mai yertosu voru stărui a indemnâ pre celi indereptati la fapte bune de indurare crestinesca. *) Sinodala dein 1732 p. 10. •*) Sin. 1725 p. 7. - - Digitized by Google - 41 Preutii se făcu atenti la detorenti’a de a pregăti pre teneri mai tempuriu la suaceperea sacramentului acestui-», cumu sî la oservarea mai acurata a regule-loru restitutiunei, in tribunalulu peni tentiale. . Can. 6. După ce s. sacramentu alu Ungerei celei dein urma (Musiu) s’a infientiatu de Domnulu nu numai spre usiorarea sufletului in lupt'a morţii, .cb ai spre ajungerea sanetâtii trupului morbosu, de cumu-va aceea ar* fi spre folosulu mantuirei sufletului: pre-utii se invetie despre acăst’a pre poporanii loru, că. se nu lase a se infricâ dela primirea acestui s. sacramentu, sub prejudeciulu câ sî cumu acestu-a ar’ grăbi sosirea mortei, Oleulu santîtu intrebuintiatu la conferirea acestui s. sacramentu se nu se folosesoa spre scopure profane. Can. 7. De ora ce celi ce vreu a pasî la s. sa-cramentu alu Căsătoriei,, trebue se db spre- aceea in-volîrea sa- libera, câ se nu dîca dein frica, câ li place ceea, ce urescu, sî se urmeze relele, ee provinu dein căsătorie silite: parochii in ainte de a cunună pre ca-satorindi voru intrebuintiâ tote midilocele spre a resci cu temeliu, ore mireteii nu sUntu siliţi la acea căsătoria. A nume de tempuriu voru cbiamâ in ainte a-tâtu pre mirele singuru fora se fia altulu de facia, câtu sî pre mires’a singura, fora se scia unulu de altulu, sî-i voru intrebâ despre liberâ involîre a loru; care actu se va repetî apoi in aintea marturiloru, candu se va face documentulu de libera involîre după formulariulu prescriendu. La cea mai mica împotrivire, ce voru oservâ in vre-una parte a casatorindiloru voru diferi cununfa, până la luminarea lucrului; *) nece voru cuteză a-i cunună la rogarea seau amenintiarea parentiloru, a *) Pravil’a P. I capu 95. Digitized by Google tutoriloru seau a altor’a, cari au. potere preste casa-torindi; cb dein contra voru dosienl pre acesti-a cu totu zelulu, se înceteze a sili pre miretei sî asiâ a causâ profanarea sântului Sacramentu, şî a lucră la nefericirea fii loru, amenintiandu-i cu pedepsele s. Ba-serece. J)ela miri se va pofti se aiba cunoscenti’a elementelor u credentiei, sî se scia rogatiunile de lipsa. Can. 8. Matriculele atâtu ale cununatîloru, câtu sî ale botezatiloru sî mortiloru, se se duca de preuti cu cea mai mare esactitate implenindu fote rubricele prescrise, sî ferindu-se de ori-ce răsură,'ştergere, mutilare, schimbare a acestoru documente publice; sî deca s’ar' intemplâ se gresiesca cu înscrierea, se nu sterga nece se radia cele smentite, cb se traga cu pen’a preste dinsele remanendu legibili, — apoi se faca in-dereptarea sî se insemne in observări. Can. 9. La s. Liturgia că partea cea mai de frunte sî centrulu cultului divinu, preutii se voru apropiâ: a) curatîti de pecate de morte prein s. Mărturisire, seau nefiendu de indemana preutu, cu înfrângerea cea deplenita, sî avendu in vedere curatî’a,, că nu cumu-va „se manance sî se bb loru-si judecata, nesocotindu trupulu Domnului.* *) . b) Se voru apropiâ padîndu aj'unulu naturale, dela amiedia nopte până după s Liturgia negustandu mâncare nece beutura, dein reverintia câtra Domnulu. c) Voru sierbl s. Liturgia totu deaun’a imbracati in reverenda, adeca in vesmente lunge **) conforme statului preutiescu, sî curaţi sî pre dein afora. *) S. Paulu I Cor. 11, 29. **) Sinodulu dela 1700 p. 8. Sinodulu dein 1725 p. 5. Digitized by Google d) Se voru retienâ dela pipată in aintea serbarei s. Liturgie. *) 4 Can, 10. Tempulu tienerei cultului divinu se pote socoti dela resaritulu sorelui până la apusu, asiâ câtu preste totu Inseratulu nece candu se tiena după apusu, nece Manecarea se se incepa in ainte de resa-ritu, — a fora~de casurele prevediute in tipicu. Câ nu cumu-va poporulu, dimisu fiendu după Ma-necare, se se resipesca, nece se vena la s. Liturgia, ar* fi de oftatu, câ aoâst’a totu deaun’a se se tiena împreunată ou Manecarea. **) Apoi pentru uiai mare comoditatea poporului s. liturgia se nu se celebreze in ainte de prandiulu micu. Can. 11. Cântările baserecesci se nu se prea lun-gesca, cb fora grăbirea cea necuveniosa se se cânte respicatu st spre zidirea poporului, cu viersu dulce. Tenerii cu viersu placutu şi descepti dein pruncia se se dedb la cantârile baserecesci. Can 12. Câ locurele destinate spre cultulu divinu se se pota tienâ ***) in curatienia, se recere: ■ a) Câ eemeteria-le sî baserecele, monastirile se fia îngrădite, nece se pasca a colo vite. *) In comunele, cari nu se voru ingrigi de aceste sî nu voru avâ pietatea acâst'a câtra locurele santîte sî unde jacu osa-le stramosiloru, in casu de cerbicia se va opri preutulu dela comitarea morţi loru in cemeteriu. b) Baserecele in lun’a lui Juliu a fia-cârni anu se se curatiesca preste totu de pulvere, de paiugini, de tina; vasa-le baserecesci tote se se curatiesca de pi caţere de cera, de rugina, de funingine, de mucediela sî altele. . *) Sin. dein 1700 p. 22. ••) Sin. dein 1728 p. 21. ***) Vedi Indereptariulu legei c. 64. *) Inderept. legei c. 140. Digitized by Google - 44 - c) Baserecele nedepinse totu la trei ani se se al-besca dein laintru sî dein a fora.; d) In preser’a fia-cărei Serbatorie, pre cumu sî după Inseratulu fia-carei Dominece ori serbatorie se se mature, sî se se sterga pulverea. e) Prein gravnic’a reparare a spartureloru se se impedece intrarea paseriloru sî a altoru animaria in basereca. Can. 13. Yasa-le sacre, recerute la cultulu di-vinu amesuratu prescrieriloru ritului, tote se se pro-cureze pre sam’a basereceloru numai prein Ordina-riatu, sî inca estu feliu, câtu â) De acumu in ainte numai potire provediute cu cupa de argentu se se santiesca sî folosesca. b) Potirele de metalu pân’ acumu procurate se se inauresca dein laintru, in data ce incepe a se ved£, că. s’a stersu in ele auritur’a. c) Discosulu cu steu’a, linguriti’a cu lancea inca se fia’ de argentu, ori de metalu bene auritu, in baserecele mai serace poteDdu ff sî de argentu de Chin’a. Câ se nu se sterga auritur’a de pre discosu, părticelele de pomenire nece candu se se taie pre discosu,' cfe pre altu taiăriu ori lemnu curatu. d) S. Eucharistfa se se pestreze in pisida de metalu auritu, sî se se porte la morbosi in vasu de metalu auritu, pregatitu a nume spre aceea, adeca pro-vediutu cu discosu sî cu linguritia. e) S. Miru sî oleulu catechumeniloru se se conserve in vasa de glasia intogmite in alte vasciore de metalu auritu, gătite spre acel’asi scopu. Can. 14. Ornatele baserecesci inca numai prein Ordinari atu se se procureze, sî ’ * ' a) La fia-care basereca se fia doue renduri de ves-mente sacre preutiesci, unulu negru ori venetu, sî celu alaltu de colore deschisa, impreuna cu ornatele potirului, pre cumu suntu; velulu, aerulu, ripid’a. Digitized by Google — 45 - b) Antimisele cele folosite se se schimbe cu altele noua procurate prein Or dinar ia tu, sî sub s. Liturgia se nu se lase sfermature dein s. Cuminecătură pre ele; cb aceste se se stringa cu cu venin tia in potiru prein discosulu sî buretele consacrata spre acel’asi scopu. c) Sticharia seau camesie albe se fia la fia-care basereca celu pucinu câte doua renduri. stergaria câte doua, pensature pre potiru câte patru, facie albe pre altariu câte doue, sî aceste tote se se spele celu pucinu de 4 ori preste anu. *) ■ d) Altariulu după sântele sierbiri totu deaun’a se se acoperia, că se se pota tienă curata. Can. 15. Vasa-le sacre iusîrate in Can. 13 sî ornamentele dein Canon. 14, se se pestreze pre câtu se pote in vestiaria sub incuiatoria. Yestmentele sacre, ce s’aru află in stare struncinata se se repareze; era de cumu-va nece s’aru mai potd repară se nu se folosesca spre trebuintie profane, ch acele se se* ardia. Pentru înaintarea decorei altarialoru se se infien-tieze una reuniune de mulieri pie, pre lunga statute aprobate de Ordinariatu, avendu reuniuni filiali in fia-care parochia. ' Can. 16. De acnmu inainte potendu fi, numai baserece de petra cu boltitura se se zidesca; sî paretii basereceloru giuru impregiaru dein a fora se fia scutiţi in contra picatureloru ploiei prein canalu pardo-situ cu petri, avendu decugere a fora dein cemeteriu. Acoperisiulu se fia de tiegle, sî in urma totu edifi-ciulu se se asecureze in contra focului. Secţiunea 2. Despre îndemnarea poporului la frecuentarea baserecei.' Can. 17. Spre îndemnarea poporului la padîrea s. baserece este de lipsa,' că tote faciele baserecesci, *) Sinodulu dein 1700 N. 25. — Digitized by Google — 46 - aducundu-si a mente de pedeps’a canonului 80 dela Trul’a, se premerga cu esemplulu celu mai bunu in frecuentarea cultului diyinu. Dereptu aceea . a) Preutii infacisiandu*se cu esactitate la tote funcţiunile cultului, voru grigf, câ in Serbatorie sî Domi-nece tota famili’a loru se fia de facia la s. Liturgfa, ' asemene sî sierbitorii loru, cari nu voru ff de lipsa spre padîrea casei,— acesti-a apoi se merga la Inseratu. b) Cantorii^ fetii, curatorii, inspectorii şcolari, be-tranii .comunei baserecesci asemene se se indetoreze fa-cia cu familiele loru, altu cumu, după a dou’a admoniţiune făcută de parochulu locului la casu de nein-dereptare se se deferesca protopopului, carele pre celi ce suntu in ore-care oficiu baserecescu, se-i pota sî lipsi de deregutoifa cu sententi’a scaunului seu. c) Invetiatorii asemene in Dominece sî Serbatorie adunandu pruncii şcolari la scola, cu aceli-a regulatu se se infacisieze la s. Liturgfa sî la Inseratu sî pre prunci se-i dedă la cântările baserecesci. Can. 18. Pentru a impucinâ ocasiunile, ce se ambieau poporului spre a absentă dela basereca, a) Ordin ariatulu in contielegere cu locurele mai înalte se midilocesca strapunerea tergureloru, ce aru cadă in serbatorie, pre dîlele urmatorie; d) se opresca adunare* poporaniloru pre la ospe-tarfe, pkna după Inseratu. *) c) ’ Parochii se nu cunune in ajunulu serbatorie-loru ori Sâmbat’a, de câtu nunte fora petreceri sco-motose; d) se opresca jocurile publice pkna după Inseratu;**) e) se nu tiena claca in dî de serbatoria; *) Vedi Approb. Const. P. V. Edict. 61 de anno 1619, sî decret, gubern. de 17 Dec. 1816 N. 6807. •*) Sinodulu dein 1700 p. 28. • Digitized by Google — 47 - f) se scutesca pre poporani dela detorenti’a de a se infacisiâ in aintea tribunaleloru in dîle de ser-batoria. Can. 19. Preutii se tiena in totu anulu cu deosebire la Intrarea in basereca a sântei Yergure Marfa sî la Intempinarea Domnului cuventare despre detorenti’a de a amblă. la basereca; cu alte ocasiuni bene-venite inca se instrueze pre poporu despre acesta de-torentia. Can. 20. Parochii se laude pre celi diligenţi in frecuentarea baserecei sî se li faca câte una indema-nare spirituale in remuneratiunea evlaviei sî a esem-plului bunu; era pre celi reci se-i admoneze parentiesce, sî deca nu se inderepta, se-i pedepsesca cu subtrage-rea unoru funcţiuni nu neaperatu recerute, de es. ne-facundu santîrea casei candu e provocatu, ori lasandu unele solemnităţi, de es. facundu innţormentare imbra-catu numai in Epitrachilu, lasandu cântecele rituali. Era deca spre dorere s’ar’ află, carele in contr’a toturoru admonitiuniloru sî silintieloru parocbului spre a-lu indereptâ se duca totu-si una vietia scandalosa, sî in tempu mai indelungatu se intrelase impartasîrea sa cu s. sacramente după prescrierea s. mame basereci, unulu câ acel’a se se pota lipsi de inmormentarea ba-serecesca. {Secţiunea a 3. • Despre predicarea curentului lui Domnedieu. Can. 21. Fia-care parocbu este indetoratu la tote Serbatoriele sî Dominecele de preste anu sub s. Liturgia a tienâ cuventare omiletica, ori morale, ori dogmatico-morale, despre Evangelfa dîlei, câtra po-porulu adunatuj intr’unu stilu usioru sî la intielesulu acelui-asi. *) ■ *) Vedi sinodulu dein 1700 p. 14, sî Decret, lui Atanasiul dein 1711 p. 4. Digitized by Google — 48 — Intru aceste cuventkri voru combate pecatele,. cari începu a se latî in comunele loru, inse cu aceea pru-dentia pastorale, câtu pre neme se nu numesca seau arate cu mân’a; sî voru espune principia-le invetia-turei^crestine catolice, proptiudu-le cu argumente pu-cine ~dar’ cbiare sî convingutoria; — sî avendu tempu de pregătire nece candu nu se voru ineumetâ a tienâ cuventare fora pregătirea cuvenintiosa, cetindu, medi-tandu, insemnandft in scrisu sî invetiandu cele, ce voru se dîca» Can. 22. Sub decursulu anului scolastecu ele-mentariu preutulu va catecbisâ amesuratu planului de invetiamentu prefigundu pentru scolele elementarie. Can. 23. Teneretulu, carele a esîtu de sub ob-legatiunea de a frecuentâ scol’a elementaria, inse nu este legatu prein casatorla, se va catecbisâ de preutu in basereca, sî inca feti orii in tote Dominecele, era fetele in tote Serbatoriele de preste anu, in restempu de una diumetate de ora in ainte de Inseratu, desfa-siurandu-li-se argumentele cele mai de frunte, prein cari se arata lips’a revelatiunei divine, inceputulu do-mnedieescu alu relegiunei creştine, inchiaiaturele cre-dentiei împreunate cu desluciri morali sî esemple biblice, in urma detorintiele câtra Ddieu, deapropele, câtra noi insi-ne, sî cele osebite ale fia-cârui stătu. Propunerea &e fia câtu se pote mai pre scurtu sî mai lamuritu. *) . Can. 24. La ocasiuni feliurite nece candu se intrelase preutulu a indereptâ câtra poporu cuvente plene de zelu sî îndulcire spirituale, esplicandu-i in-semnetatea actului. Mai vertosu administrandu sântele • Sacramente se arate in pucine cuvente vertutea sî urmările benefacutorie ale acelor’asi, — pentru care scopu *) Sinodulu dein 1742 diu’a II p. 1. Digitized by Google s’au asiediatu acele de Domnulu Christosu? cu ce pregătiri trebue primite? sî altele la intielesulu fia-cârui-a. Can. 25. Că preutîmea se pota respunde acestora detorintie, se ascepta dela preutii mai teneri sî inca in poteri, a lucră sî compune unu sîru intregu de cuventări pre tote Dominecele sî Serbatoriele anului, pre cumu sî unu sîru de vorbiri catechetice despre intregu contienutultf doctrinei crestinesci. Can. 26. Se se provoce preutii,, cari a» colec-tiuni de predice compuse de densii, ori dela alţii ca-petate, că acele se le susterna Ordinariatulni, unde re-vediendu-se, dein. (jele mai bune se se faca una co-lectiune de predice pre tote Dominecele sî Serbatoriele de preste anu, pre cumu sî la tote ocasiunile. Acesta colectiune tiparindu-se se se procure pentru fia-care basereca. * • Asemene se se tiparesca unu opu eatecbeticu, care inca se se cumpere pentru fia-care basereca. Can. 27. In fia-care anu se se escria premiu pentru predic’a cea mai buna deducunda despre anumita tema. Elaboratulu premiatu tiparindu-se se se trametia la tote baserecele. Can. 28. Pentru că in elucrarea cuventăriloru sacre se se pota ajută sî preutii celi mai seraci, in fia-care eparchfa protopopesca se se infientieze biblioteca eparchiale, conferindu fia-care preutu eparchiale numai câte 1 fl. v. a. pre anu. Dein sum’a estu feliu‘ adunata se se procure numai opuri teologice, biblice sî omiletice, sî pre lunga indice esaotu se se concredia protopopului; singuri preutii eparcbiali se le pota in-trebuintiă, sub conditiunile defigunde in Adunările protopopesci; 4 Digitized by Google Secţiunea 4. Despre promovarea moralitatei in ■ cieru sî poporu. Can. 29. Câ predicarea cuventului lui Ddieu se fia folositoria, cauta se se dovedesca mai vertosu preia portarea cea esemplaria a preutîmei. Portarea buna a preutîmei se dobendesce sî se sustiene in mare mesura prein impromutata conferire* fratiesca sî schimbare de idee, prein studia ascetice teologice sî biblice, prein cuventAri mdereptate’numai pVeutiloru, prein primirea esemplaria a santeloru Sacramente, prein însufleţire spre totu ce e bunu sî cuvenintiosu statului preutie3cu. Deci preiitîmea dein fia-care • eparcb^a in fia-oare anu se merga la Adunare protopopesca sub presidiultt protopopului, *) sî alegundu dein sinulu seu unu spi-ritualu, acestu-a se*fia detoriu la Adunarea tienenda in Paresime prein cutfentare potrivita a insufletî preu-' tîmea la lucrare neobosita in vini’a , Domnului, sî a ascultă mărturisirea fia-sce-cârui preutu eparchiale.* **) Intr’aceste Adunări se se propună câte doue teme, un’a dein teologfa morale ori pastorale, sî alt’ă dein derep-tulu baserecescu, la câte doi preuti eparchiali anumindi, carii cu ocasiunea A dunărei urmatorie se fia detori a ceti in faci’a Adunarei deslegarea aceloru teme. Can. 30. Preutii, cari uitandu-si de chiamarea sa cea santa, aru fi dedaţi betîei, aru frecuentâ popi-nele seau aru tien^ popina, aru injurâ, seau aru face alte lucrure necuveniose statului sî scandalose, ***) deca după judecat’a Scaunului protopopeacu nu s’aru indereptâ, se fia suspensi dela oficiulu preutiescu sî #) Sinodulu dein 1700 p. 19. •*) Sinodulu dein 1732 p. 17 sî Sin. dein 1725. p. 11. ***) Inderept legei c. 91; Sinodulu dein 1700 p. 23; Sinod, dein 1732 p. 7. Digitized by Google pre tempu mai îndelungata se Be detiena la Metropola sil canonfa, indetorindu-Be a face esercitia spirituali; sî deca qu se vora indereptâ se se sterga dein nmnerulu clerului Asemenea st aoeli preuti aflători in funcţiune baserecesca, cari nu s’aru lapedâ d£ oficia-le incompatibili cp funcţiunile baserecesci; pre cumu suntu oficia-le comunali sî de stătu. *) . C a n. 3J. De ora-ce nu pote se grigesca base-rec’a lui Ddieu celu Ce nu scie gubernâ cas’a sa de-reptu aceea: a) Deca despre ore-care-va preutu .s’ar’ dovedi, câ are muliere precurva, pre aceea se o dimitia dela se-ne pre calea sa, ori se înceteze dela sântele sierbiri. **) b) Preutii se veghieze cu dî cu nopte preste por- tarea morale a prunciloru sei, crescundu-i in ^ric’a Domnului. , c) Persone stricate, immorali, se nu suferia la cas’a ' parochiale, nece seţ primesca de sierbitori forâ numai persone cu nume sî portare buna. d) Preutii neinâurati ori vfeduvi, pentru a-si crutiâ numele celu bunu se nu tiena la casa mulieri, despre cari ar’ incapâ cea mai mica suspitiune de immorali tate. ***) e) Famili’a sî sierbitorii preutului se d& intru tote esemplu bunu celoru alalti poporani in pietate, in fre-cuentarea santeloru Sacramente, in fapte crestinesci, in lucrare neobosita, in trezfti sî petrecere paciuita. C a n. 32. Cele alalte faoie baserecesci, pre cumu cantorulu, fetulu, curatorii; .docenţele, inspectoriulu sco- Inderept. legei capu 71. Sinoduiu dela Neocesarea capu 84. Inderept. legei eapn 16. can. 8, et Inderept. legei 4 * Digitized by Google — *52 lastecu, betranii sî c. al., intru tote se fia de esemplu celoru alalti credentiosi, atâtu dinsii câtu sî familieîe loru, sî aflandu-se ce-va scădere in dinsii Cu respectu la moralitate, preutulu numai de câtu seri.indemne pa-rentiesce a indereptă portarea loru, ’carea intr’insii nu pote se nu fia * scandalosa, ce deca nu‘ar’ urmă. in-cl*edentieze-se curatoratului locale midilocirea inderep-tarei respectiviloru, ori la casu de lipsa Scaunului protopopescu. . * * , ' , Can. 33. Semtiendu-se oea mai mare lipsa de cârti de rogatiune, de evlavia, de perfecţiune crestinesca, edate in limb’a romana, de acele se se tiparesca, sî se 'se imparta mai alesu că premia prein scolele elementarie. , Mai in colo se se infientieze una inspcire de bărbaţi devotaţi pentru moralitatea tenerimei sî a poporu-. lui, cari se incepa edarea unoru opuri de lectura morale desjfctatiosa sî totu una data folositoria. Can. 34. ‘Pentruaimpedecă latîrea vithjlui betîei: a) * Se se introducă reuniuni de temperantia, după modalitatea cu care s’au introdusu acele sî-in,alte tie-nute creştine, că &siă poporulu pre linu se se desvetie dela beutur’a spirituosaloru. ’ • b) Deosebita grige se pună preutulu in aratarea reutâtii vitiului acestui-a, sî se pedepsesca pre' betîvi cu subtragefrea unoru funcţiuni ori unoru solemnităţi nu neaperatu recerute. Cftn. 35. Pentru a stăvili patim’a necuratîei: a) Se se infientieze una reuniune pia pre lunga statute aprobande de Ordinariatu, carea prein conferiri benevole, prein dăruiri de -obiecte, prein loterie de efecte s. a. se procureze zestre de casatoria feteloru orfane sî lipsite, cu portare buna inse periclitate. b) Precurvarii sî concubinarii, pre cumu sî prosti-tutele publice resciendu-se dc parocbulu prein curato-ratulu baserecescu aspru se se dosienesca a incetă dela Digitized by Google vieti’a scandalosa; oe deca no ar* urmă, se se deferesca autorîtâtiloru dein a fora. *) ' c) Preutii cn tytu zelulu se lucre, că in parochiele loru se se sterga pre incetulu daten’a de a amblâ la sie-dietorie nesuindu-se a substitui in loculu acestor’a ce-va alta petrecere onesta st folositoria; ori celu pucinu se intierce pre fetori dela acele adunări cuprendiendu-i cii cetirea itt comulhi a unorn cârti folositorie. cu ce-va lucru spre scopu bunu publicu, cu dedare la-cântări ' baserecesci st natiunali s. a. - • " ’ d) Se se invetie parentii sî-tutorii a nu iertă câiiii incredentiati lorii in ainte de cununia se petrfeca la o-lalta cu una atare familiaritate, ce'nu le este iertata, cu atâtu mai pucinu a siedă la olalta. ’ e) Celi născuţi dein p%tu nelegiuitu, for’ â capetă benecuventarea archipresca; se nu pota încapă la nece unu sierbitiu baserepescu. Can. 36. In contr’a injuratureloru Sî a sudal-meloru: ' , a) Preutulu in anumita ouventare se graiesca câtra poporu, aratandu bajocur’a, ce se face prein acele lui Ddieu, sî câtu de usioru se -contrage naravulu acesto uritu. « b) Se amentesoa poporului, eâ dupâ socotel’a a 23-â a parentiloru noştri dein a. 170CL unulu că acel’a este de a se lapedă că unu paganu. ’ c) Pre celi mai scandalosi aspru se-i dosienesca preutulu, sî deca nu voru ascultă, se-i chiame in ain-tea curat or atu lui, a colo- inca se se nesuesca a-i înduplecă la parasirea năravului celui de smentela. Era celi ce cu tote aceste nu s’aru indereptâ, se se db pre mân’a autorîtâtiloru dein afora. **) . *) Intimatulu Gub. dein 10 Âag. 1809 N. 6487. **) Intimatulu Gub. dein 17 Dec. 1816 N. 5807. Digitized by Google C a n 37. Preutulu se se nesuesca cu totu zelulu pastorale a starul, câ toti credentiosii, cari au ajuusu la anii preceperei, in cele 4’posturi, dar’ mai- alesu la sântele Pasci, marturisindu-si pecatele după una pregătire cuvenita, sî oapetandu invetiatura sî canonu a-mesuratu foradelegiloru sî aptu spre sterpirea naravu-reloru celoru pecatose, cu adeverata pietate se se cuminece cu s. oorpulu sî sângele* Domnului, multiu-- mindu -Domnului pentru darulu primi tu; sî cari nu aru implenl acesta santa detorentia, se se donenesca de preutulu in aintea .curatoratului. *) Câh.-38. Deosebita grige se aiba preutulu de pruncii aceli-a, cari antâni’a data se apropia de s. Eucbaristla pregatindu*-i cu deosebite invetiature potrivite, sî dandu cu dinsii esamenu despre aceea, in basereca in âintea poporului, sî fajcundu după cumu-lu va lumină zelulu seu, câ diu’a aceea se fia însemnata pentru prunci sî de adeverata bucuria pentru .pa- rentii loru. - ' ► C a n. 39. Pentru a ■ dâ' poporului ocasiune de a se mărturisi cu deplena libertate sî fora sfiela, muna-gtirile rurali de prein Arebidieoesa se se provedia cu preuti barnici sî zeloşi, cari se fia in stare a indulcl poporulu la acele; ori protopopulu se despuna la diu’a Patronului munastiriloru ore-câti-va preuti zeloşi, cari se implenesca s. Sierbiri in locurele acele. Secţiunea a & Despre impartîrea proventeloru intre antecesoriu sî succesoriu. Can. 40. Venitele beneficialoru' parochiali, la casulu caitdu parochlele aru deveni in vaoantia, după *) Decretula lui Atanasiu I. dein a. 1711 p. 5, sî Sinodul» dein 1725' p. 9, Digitized by Google regala ara f£ de a se ajadecă administratori ului dere-gutorfei parochiali; inse după una datena in vechi ta sî asu preste totu imbracisiatu, ma sî conformu cu spiri-tulu statutului Archidiecesanu dein anulu 1821 despre parochfele vacanţi § 3, 4*sî 5, venitele parochiali locali sub restempulu unui anu de comunu sî in câtu voru iertă impregiurârile spirituali ale parochfeloru respective, voru remanb vacanţi, sî venitele se voru dă preutesei veduve sî orfaniloru, cari voru ff remasi de repausatulu beneficiatu. * De aci vene a se luă a fora competenti’a stolaria, carea se cuvene administratoriului interimale, carele implenesce funcţiunile. . Administrarea parochfei tienute in vacantia pentru vedu’a sî orfanii remasi, se se faca gratis de toti preutii invecinati, sierbindu in sîru determinatu. ^ Can. 41. Că apoi la impartîrea venitelor u parochiali intre aritecesoriu seau vfedu’a sî orfanii acelui-a sî intre sucesoriu in parochfs, se se- prevină ori-ce ne-intielegeri sî certe neplăcute, ce turbura numai pacea SÎ iubirea fratiesca intre, respectivii, se arata lips’a nea-perata de a defige nesce principia, cari se sierbesca de . regula toturoru preutiloru archidiecesani la impartîrea veniteloru parochiali in casurele, ce vinu in ainte. Can. 42. Fiendu acsiom’a juridica, câ venitele parochiali se dau pentru sierbirile sacre, ce suntu legate cu parochfa; se arata a ff după dereptate, câ pre cumu sierbirile sacre ocuru sî se dau preste totu anulu, a-deca in tote 12 lune ale anului, asiâ sî venitele, ce suntu legate cu parochfa, tote se se compute in 12 pârti egali. N Can. 43. Dereptu aceea 1. Inceputulu anului la impartîrea veniteloru parochiali se fia l-a Januariu a fia-.cârui anu, sî asiâ anulu se va computâ după 12 lune până la 31 Decembre. ' , . Digitized by Google 2. După aceste 12 lune se voru. computâ in 12 părţi egali tote venitele parocbiali curate de preste totu anulu, ori de ce plasa aru fi acele, sî anume: a) Salari ulu seau subsidiulu, ce se capeta in bani gafa. * ♦ b) Semenaturele de pre porţiunea canonica, adeca de pre Sesiunea seau pamentele parochiali, atâtu cele de tomna câtu sî cele de primavera. c) Fenulu, ce s’a proCreatu preste totu anulu, ori de ce plasa Ar’ fi acel’a. d) Lemnele focali, ce se dau preutului preste anii Beau in stânginu' seau cu cara determinate. e) Fruptulu deiu vinia seau dein altu ramu de economia, ce ar’ fi legatu câ venitu de parocbia. f) Competenti’a lecticale de pre intregu anulu dedusa după câtimea sî calitatea, in care se presteza. g) Competentiele de paia seau de alte prestatiuni, ce se dau câ venitu paroch^ale preste anu. b) Lucrulu cu jugulu sî cu mân’a, ce se dă preutului preste anu. i) Fruptulu dein gradin’a,parochiale, in casu candu gradin’a ar’ fi mare sî destinata spre a se insemenâ cu sementie de acele, cu cari se insâmena porţiunea canonica; seau ar’ produce fenatia, seau alte ce se tienu de venitulu parocbiale, de es. pome diverse in mai mare câtime; — era de cumu-va aceea ar’ fi numai de ver-detiure sî de legume pentru culina, produse prein in-dustri’a respectivului, atunci acâst’a nu cade sub impar tîre oficiosa, cb numai ffatiesca intre respectivii competenţi. Asemenea nu cade suit) impartîre competenti’a sto-laria, carea totu deaun'a e a acelui preutu locale, carele a plenitu sierbirea. sacra, pentru carea se dâ sto-l’a ace’a. Can. 44. Venitele numerate in Can. 43 sî altele cari aru mai fi, se voru computâ la olalta după plas’a Digitized by Google 57 — loru, sî acele seau in natura seau după pretiulu midi-lociu, ce va fi atunci, candu trebue făcută impartîrea intre respectivii. . • • Sî- mai antâniu dein tote venitele aceste luate la olalta se voru Sutrage: a) seipentiurele de tota plas’a, cari * s’au semenatu in tote ram u rele sî painentele portiunei canonice, ,b) se va suputâ sî sutrage lucrulu sî cu jugulu sî cu mân’a, ce s’a facutu la lucrarea 'feî culegerea totu-roru frupteloru sî produpteloru de pre porţiunea canonica, • sî aceste se voru dâ acelui preutu, carele a datu se. meUtiurele sî a facutu lucrulu acela cu spesele sale.— de cumu-va lucrulu nu i-lu voru fi datu sî facutu gratis poporanii locali seau alţii. . ' ' Can. 45. Ce va temană dein tote venitele pa-rochiali după sutragerea celorir de ^ sub a) sî b) alu Can. 44, câ Wnitu curatu se w, impartî in 12 pârti egali. Deintru aceste 12 pârti preutului antecesoriu (seau v&duei’ sî orfariiloru remasi, in beneficiulu pa-rocbiei vacanţi) i se voru ,dâ atâte pârti, câte lune a . sierbitu in parochi’a ace’a, seau fiendu Vâdua sî orfani, pre câte lube li s’au aplacidatu venitele parochiali, — era cele alailte pârti dein vAiitulu par ochi ale pre anulu acehi-a wru.fi ale acelui preutu, carele va functiunâin locu câ .preutu focale până la capetulu anului acelui-a. Can. 46. Stipendia-le pentru s. Liturgie seau sî alte oficia saCre, cari suntu fundate sî legate de cutare dî a anului; le va capetâ acelu preutu locale, Carele functiuneza câ atare in parocbi’a aceea pre tem-pulu, in carele cade diu’a sierbirei acelei-a fundate, sî carele câ atare a perfacutu sierbinti’a saCra. Aceste determinâri cuprense in Canonele 42, 43, 44 45, sî 46 se voru tienâ de cinosura_ la tote casu-rele de impartîre, cari voru intreveni de acumu in a-'inte, sî se voru aplecă cu tota cuscientiosetatea sî acu- Digitized by C ogle — 58 — ratatea intre toti aceli-a, cari de se-ne st intre se-ne nu s’aru sci impacâ in privinti’a veniteioru parochiali, ce li-aru competî că la antecesoriu 'sî sucesoriu in cutare parochia. , * . • Secţiunea a 6. • 4 * Despre regularea sî provedererea spirituale a parochieloru. , Can. 47. Sinodulu enuncia in * principiu necesitatea contragerei parochieloru, sî comenda cu totu adinsulu Veneratului Ordinariatu eSecutarea ei, pre câtu se va potă fora daun’a sufletesca a credentiosiloru sî scadiementulu baserecei. . Can. 48. Pafochiele, ce nu se yoru potă contrage, fiendu posibile una dotare, cuvenientiosa, se se provedia cu cleriq. Can. 49. Unde* nece contragerea* nece pro vederea ori dotarea cuvenientiosa nu ar’ fi posibile, se se aplece moralişti, inse numai in esceptiune. Can. 50. La teologfa înorale se se suscepa numai de celi, ce au terminatu celu pucinu * 4 clâsi gi-mnasiali. Acesti-a se invetie aici la -Şcatinu până la deplena pregătire; — sî fiendu susceputi dein necesitatea unoru anumite parochie se reraana legaţi da parochiele acele, — meritele speciali singure voru face esceptiune. * ' . Digitized by Google Lege electorale provisoria pentru congresulu provinciei metropolitane gr. cat. romane de Alb’a Julia. ' §. 1. Congresulu de multu doritu are se fia constitutiva pentru intrega provinci’a baserecesca gr. catolica de Alb’a Julia iu afacerile economice-baserecesci sî fundatiunali, in cfitu admită despusetiuuile fundatoriloru, sî in cele scolastece. • §. 2. Congresulu se compune: a} dein Parentele Archiepiscopu sî Metropolitu că presie-dente ordinariu, ' b) dein Parentii EpisOopi sufragani, c) dein câte doi representanti aleşi cu maioritate de voture dein sinulu veberateloru Capitule: metropolitanu st diecesane sufragane de Orade, Gherl’a sî Lugosiu, d) jdein representantii preutîxnei sî a mireniloru, e) dein representantii corpureloru profesorali dein Blasiu, Naseudu—Gherl'a, Beiusiu—Oradea mare, sî f) dein 'câte unu representante alu munastiriloru de ordulu S. Basiliu dein Blasiu sî Bicsadu. §. 3. .Preutîmea face una a trePa parte, era mirenii doue de trei pârii dein totalitatea representantiloru dela § 2 lit. d). §• 4. Provinci’a baserecesca se imparte in cercure electo-torali, sî fia-care dein aceste tratnete la congresu câte tre« representanti, adeca unu preutu sî doi mireni* §. 5. Fia-câre cercu electorale va custâ deintr’unu nu-meru dela 22,000 până la 35,000 de suflete, sî estu modu Archi-dieces’a se imparte in 12 cetcure electorali după aclusulu sub A, — er’ arontre doi inşi cari au intrunitu în se-ne mai multe voture. • . * ' . , * v r §. 10. Alegerea deputatiloru mirenesci este indirecta sî se face asiâ, ck fia-care parochia tramete câte* unu dpfegatu, sî parochfele mai mari de 500 de suflete doi delegaţi, cele dela 1000-1500 de suflete trei delegaţi, cele dela 1500-2000 tra-metu patru delegaţi, sî âsiâ* mai de parte. ‘ * §. Xi. In fia-care comuna baseţecesCa paroqbulu sî cu- ratoratulu conscrie pre cfeli indereptatîti la alegerea delegatiloru. §*12. Acesti-a — indereptatîtii— se* intrunescu in diu’a desemnata sub presidiulu protopopului şeaua plenipotenţiarului, seu, sî indeplenesoti actîilu alegerei vptandu fia-care. pentru atâti-a îndividi/ câţi delegaţi, are se trametia comun’a ace’a. . §.13. Votisarea prein aclamatîune nu este liertata.. / §. 14. Delegatulu Va ff prchrediutu cu credentiunali sus-crise de presiedentele, da curatoriulu primaţii notoriul* curatoratului, sî sigilate nu sigilulu parochiei, ' §. 15. Delegaţii întruni ti la teţnpulu seu in* IqcuIu pre-fiptu, sub presidiulu comisariului reapectivu, in ainte de tote alegu unu notariu sî doi scrutători, sub a câroru controla se-face votisarea* * * ' • Aleşii suntu celi ce voru întruni in se-ne majoritate da Digitized by . Dogle 61 - votare absoluta. Aoesti-a dopa terminarea actului de alegere se voru provedd ou credantiunali suscrise şî sigilate de oomi-sariu, scrutători sî de notariulu respectivu. §. 16. Corpurele profesorali deinBlasiu, Naseudu—Gher-Pa şî Beiusiu— Orade voirii alege câte doi deputaţi, cari aşişderea se^alegu in intielesulu §§Ioru de mai susu. §. 17. Protocolulu actului alegerei dusu de notariulu ad hoc va fi aşişderea suscrisu de preşiedentele şî de notariulu. Comisariuliţ la tempulu seu va aşterne acestu protocolu la scau-nulu metropolitanu. , t • ; - - - * v • 1 ' . * - ... ' . A ■ ' : * Couspectulu cerourelaru electorali iu Archidieces’a de Alb*a Julia—Fagarasiu• Cereulu L Eparchfa Albei Julie cu 11820 suflete . Aniudului „ 8564 „ n Bistrfei u 11097 „ Cereulu ÎL EparcbCa Blasîului Cu 10312 suflete . „ Armeuiloru „ 5901 ,, v Bagâului „ 6959 „ „ Cutului „ 8694 „ Cereulu 111. Eparcbi’a Cîchendealului cu 4770 suflete ,. „ Ibasfalâului „ 5453 „ „ Mediâsiului „ 9194 „ „ ' Sabiniului „ 12994 f9 Cereulu IV. Vicar ia tulu Fagarasiului cu 29045 suflete 31481 31866 32411 29045 Digitized by ( ;Ie ' Cerculu V.' Eparchfa Alecusîuluî cu 4228 suflete 99 Biei 9i 13252 „ 9f Iernotului „ 7702 » 99 Sionfalâului „ 4820 „ 99 Uiorei 9} 6671 » Cerculu VI. . Eparchi’a Ludosiului cu 7030 suflete 91 Osiorheliului „ 11587 99 99 Pogaceuei „ 10419 99 99 Vaidacutei „ 4538 99 Cerculu VII. Eparchi'a Giurgeului cu 17249 suflete a. Odorheliului „ 2330 99 99 99 Trei-Scăunel. „ 2796 n Cerculu VIII. Eparchi’a Faragâului cu 12077 suflete 99 Reginului „ 16366 » Cerculu IX. • Eparchfa v v 99 Eparchfa Eparchfa 99 99 Eparchi'a M » » Catinei cu 3822 suflete Cosiocnei „ 8781 » Palatcei „ 10919 „ S. Martin. „ 10478 „ Cerculu X Clusiului cu 20242 suflete Dersiei » 8781 „ Cerculu Marghului CU 9841 suflete Milvanului 99 8162 99 Morlacei 99 8162 ft Cerculu XII. Ariesiului CU 6997 suflete Beiului 99 10618 99 Pociagai 99 6780 99 Turdei 99 10726 99 86673 33674 22375 27443 34000 29028 26165 34071 Digitized by Google - 63 - n. Sinodulu dein 1833. Canonele sebovului mare dein anala 1833, % in Blasiu 5/15 iulie. Anulu 1833: 2>14 dîle * lui Julie, instalatî’a măriei sale domnului domnu JOANU LEMENI de Ldmeni, archiepisco-pului Fagarasiului in marele principatu alu Ardeiului sî părti-loru împreunate, de legea grecdsca unita/prein c. c. comisari, , mariele sale dd. Ladislau grofu LAZAIT~cle Sarhegi, consili-ariu sî provincialu cancelariu, sî grofu Ladislau HALER de Hallerkeo, camerariu sî alu c. varmegiei Cetătii-de-badta fispanu; in fienti’a de facia dein partea c. tesaurariatu a M. M. sale DD. Filipu L b. de Gdrlitî, consiliariu sî camerariu, sî Aaronu a Budai, seoretariu, a cc. d. d. vicarii foranei, protopopi sî vice-protopopi cu ai loru deputaţi, pre cumu sî ale altoru preamărite sî preastralucite staturi seversîndu-se: in 3/15 ale aceiaşi luni, dupa-ce m. d. arcbiereu, prea c. capitulu sî prea cc. dd. vicari aru fi slugitu sânt’a liturgia, in 6r’a a nou’a la sem-nulu clopotului celui mare in palatiulu episcopescu adunan-du-seNdupa invocarea s. duchu suptu presidiulu Marii sale d. arcluereu s'au tienutu seboru mare, intru care s’au asiediatu urmatărele canone: 1. Prea cc7 protopopi sî vice-protopopi intru împlinirea ispravniciei sale, pre cumu sî in relatîele cătra acesta s. scaunu cu cea mai adeverata credintia se se arete, sî oricare se va adeveri a fi pucinu credintiosu, 1) se se dogendsca, 2) se se pedepsdsca, 3) din deregutorie se se lipsdsca. Asîsi-dorea preoţii, carii după gresialele loru imputate nu se voru îndreptă, se voru sili a-si mută parochfa cu alfa mai de diosu# ^ra cei cp. portare buna, insinuandu-se că poftescu locu mai bunu, după stările inpregiuru se voru mută la o pa-rochie mai buna. Digitized by Google . — $4 — 2. Prea, cc. protopopi sî vice-protopopi tractulu sîe-si incredintiatu in toti anii odata, forâ de a pofti ce-va diurnu, se-lu cerceteze. Cu prilegiulu acel’a; 1) Se ife a minte, că unde nu se afla protocole, acele din,banii besericii se se cumpere sî se se padidsca curate; ori-care preotu s’ar’ află intru ac&t’a lenevosu, se se supună judecăţii sebornicesci. 2) Se cerce 'nu-merulu familiiloru sî alu siţfleteloru, chramulu besericii, ince-perea sî tota. starea parocbiei din launtru sî din afara, impre-una cu celea sîe-si afiliate, sî pana antâi’a Noembre, spre alcătuirea schematismului diecesanu, in toti anii se faca relaţia, 3) Totu conspectulu venituriloru besericiloru se-lu insemne sî se-fe improtocăle, din care cele de lipse spre sdm’a s. be-serici se rondudsca a-se câştigă, pre cumu sunt: acoperirea besericii, vasele cele ss., poţiriulu de e modru se fie de argintu, vesmentele sî cele ce suntu spre infrumsetiarea casei lui Do-mnedieu. 3. Prea cc. proto- sî vice protopopi in private procesuri chiamati isi voru luă diurnu doi florinti nemtiesci in argintu, platindu-K-se operatulu după instructiva tabulara. 4. Ce se atinge de veniturile stolare sî de canetii, (ce- tesce: capetîej până candu cele de catra acestu s. seboru asiediate prea inaltiatului c. guberniu se voru aşterne sî pf eainalt'a in-tarire se va dobendi, vechiulu obiceiu se se tîe. ~ 5. Cc. parochi, administratori sî preoţi in vesmentu statului cuviintiosu (reverenda, seau bateru tiundra negra lun- " ga până la glesne) se se arete la obsce, câ altmintrilea se voru pedepsi. 6. Cc. parochi, administratori scl. in domineCi sî serba-tori poporului s. liturgie neaperaţu se o slug^sca, sî se faca invetiaturi (predice), dra prunciloru sdr’a la vecernie cateche-suri. Intru acest’a prea cc. protopopi se priveghieze, pre cei leneşi se-i dogendsca, pre neascultători se-i traga la judecata sebornicdsca; dra stradalnicii preoţi* cei ce bine intogmite predice, omilii seau catechesuri voru aşterne s. scaunu, spre a mai Digitized by Google multor’a fdosu ca «la autoritara cei nume se voru tipări, st după dîs'a s. Favelu îndoita cinste voru primi. . 7. Cc. preoţii, pre. coma au datorie, ci ei se fie lumin’a la» mii sî sarea pamentuloi, se iâ aminte, na cuma-va prin por» tare rea se die ce*va smintita poporului. Deaci carii g'ara afli, oumci sudue, sau petrecu prin fagadao eu prostimea dinpreuna, sau pipa pre de alungulu satului înaintea obscii, prin prea cc. protopopi se se pedepsasea cu 12 fl. nemt. in valuta. 8. In fiesce care parocbie, de nu e dascalu, prin c. pro» topopu cu impreuua-intielegerea poporinitaru barbatu cbarnicu se se ronduiasca dascalu, carele de timn’a pina prima var’a pruncii sî prunoutiele satului se-i. adune in cas’a cea de sodla, sau, de nu e scdla, sî ou ce-va greutate in cas’a sa se-i in» vetie: 1) rugatiunile, 2) poruncile, 3) tainele cu folosulu loru SÎ eeiealalte ce suntu a religiei, 4) pre cei mai desceptati se-i deprindă in cunoscinti'a litereloru sî a aritmetioei; iara unde nu este dascalu, dţregutori’a acdst’a se o implinisca cantorulu. 9. Frimavar’a, sau in fimti’a de facia a protopopului sau, a notariului tractului, pruncii se faca examenu, sî infbr* matîile se se trimită la sgaunu. . 10. Unde nu e casa de scdla, cc. protopopi se cerce pre posesorii locului a di. locu sî ajutoriu, sî se silisca pre poporani ci se o faca, pre cumu sî ce-va ajutoriu spre incal-dîrea scdlei sî a dascălului se die, după cumu le voru fi ştirile impregiuru. 11. Sierbitorii besencii; fetii, clopotarii, titorii strinsa da- torie voru avi a privegbii pentru cele ce se tienu de bese-rica, de eclesîe, de scoterea plaţii sî a capetîiloru celoru preo-tiesci, de grij’a sî de acoperementulu casii sî superediflcate» loru parochului, ci, unde voru părtini ştirile impregiuru, su-peredificaţeta obscea se le faca sau SC le platesca, ci urmate» riulu preotu se ntt fie silita ale rescumpari de la moaoenii predecesorului. . 5 Digitized by Google 12» Se aretă poft’a a iota derula pentru dominiulu Cu» tului, care e diestrea clerului celui tenerui că in vacanti'a episcopatului, venindu la c. fiscu veniturile intercalarie, tdte se vie la seminariulu clericiloru; la care s’a hotaritu, că acest'a a clerului drdpta rugamente preainaltului c. c. tronu se se astdrna. i * 13. Se ivi altu postulata alu c. cleru, că deputaţi se se numesca intru lucrarea a unui planu spre a dobendi de la inaltiat’a curte, că scoleloru naţionale singura episcopulu Faga-rasiului se le fie supremu dfrectoru;! intru care se sî aldse ur-mat6ri’a deputatîe: —* pretfou: prea c. d. Ioanu Ndmesiu, vica-riulu Rodnei: qctuariu alegundu-se de c. seboru preac. d. Teodora Sereni, consistorialu notariu. Prea cc. dd. deputaţi: Con-stantinu Alutanu, Isidoru Alpini, Iosifu Siandoru, Ioanu Sijno-neţi, Nicolae Sdncioli, Antonie Coroianu, Alexandru Siulutiu; Grigorie Popu Doroltianulu, Constantinu Molnariu, Ioanu Barna> Teodoru Baldi, Arsenic Popoviciu, Timotheu CipariuTj 14. Ivindu-se alta întrebare pdntru honorariulu preoti-loru de la recomendatîi spre invetiaturile preotiesci, s’a asie-diatu, că pentru facut’a recomendatîe se se ide doi fi. nemţi, bani de arg., sî de se voru primi jinca alţi doui fi. nemţi, .in arginta. { 15. Intru urmarea testamentului a prea dulcelui nostru părinte IOANU BOBU, prin carele tdte ale sale le-au testata clerului seu, s’a hotaritu, că proto-st Vice-protopopiî, precumu sî unii din preoţii meritali (aic) sî seraci, după tenoruld testamentului se aiba salariu, care pe anulu curg. li-s’au sî platitu. 16. Intru împlinirea dîsei apostolului: „cei ce bine slu-jescu, trdpta buna-si dobendeScu'V s'a milostivite marfa sa domnulu sî prea sfitîtulu nostru archiereu pre prea cc. dd. actuali protopopi a-i darul cu cinste de a portă brâne roşi (singura), sî deaici incolo a se numi consistoriali asesori, carii aci după ale sale statîi cu numele urmdza: a) cei ce mai nainte au fosta actuali protopopi: 1) Ioanu Digitized by Google Simoneti in Sasu-Rdghinu, 2) Iosifu Siandoru in Desîu-Ocn*a, 3) Constau. Ghiulai in Betldnu, 4) Antonie Coroianu in As-cileulu-mare, 5) Nicolae Sdnoiali (sic) in Cugiru, 6) Teodoru Baldi in Clusiu* b) carii acuma cu prilejulu acestui s. seboru sau numita actuali protopopi: 1) Ioanu Visioli in Gherghio-S. Miclosiu, 2) IoanU Col tor u in Ghirisiu, 3) Artimonu Ludosi in Ludusiu, 4) Ioanu Maioru in Bistritia, 5) Ioanu Popu in Ibasifalău, 6) Ioanu Barna in Vdrdsimortu, 7) Constan» Molnariu in Belgradu, 8) Grigorie Popu Doroltianulu in C, Doroltiu, 9) Simionu Fildpu in Nandr’a, 10) Alexandru Siulutiu in Bistr’a, 11) Ar-senie Popo viciu in Turd’a, 12) Alexandru Anc’a, in Gkerl'a. — Intru urmarea unui milostivu decretu imperatescu supta nro. 4953, a. c. din 26 Iulie, că jesît’a imperatdsc’a porunca de 1815 Apr. 7, nro. 843, spre a impedecă pricinile despărţirii casatoriiloru: 1) Parochii, in tempulu promulgatîiloru de voru intielege care-va parte a fi silita la căsătorie, se incdte de la strigări, aretandu, că din frica casatori’a nu pote se stde. 2) Dupa-ce nici uhu semnu de sila nu se ivesce, parochulu pro miri inaintea a d6o mărturii străine, carii se nu fie rudenie cu densi, st de e cu potintia inaintea a d6o persdne de ju-detiu (magistratu) despre bun’a invoire chilinu chilinesce se-i intrebe: acdsta cercare se o scrie in protocolulu cununatiloru; sî numai-ce pucina sila intielegundu parochulu se incdte de la vestiri. 3) Ori ce dispensatîe s’ar pofti de la scaunu, testi-moniulu despre invoirea ambe părtiloru iscalitu sî prin parochulu locului se se trimită. 4) Spre intrebuintiarea scaunului protopopescu aceFasi atestatu cu t6te stările-impregiuru a pu-seloru intrebări, a respunseloru la acele întrebări, de d6ue mărturii sî de insu-si mirii subscrisu (seau de nu sciu scrie, se traga cu man’a sa cruce la nume,) inca sî de parochulu locului subscrisu, cu prilejulu sc6teri cidulii se se trimită protopopului. Acumu de nou se se vestdsca, precumu aed prea-înalta porunca se sî vestdsce adaogundu sî aceat'a, carnea pa- 5 * s: l 4 .■ i ^ ~ j Digitized by Google — 68 - rochii ceiî ldnesi intru Împlinirea acestora prea inalte rondueli, pedepsei celoru ce cununa forâ de lege se Vom face vinovaţi. Deunde mai urmeza: câ căuşele de căsătorie in forulu de josu forâ aperatoriulu căsătoriei, carele după asiediementulu s. soborului de la Tridentu se fie depusu jaramentu, la judecata nici cumu se nu se primdsca, sî candu se trimitu spre revizie, sî defensi’a in sorisu supta iscaUtur’a defepsorului se se trimită la scaunu. . Aceste cucernice hotariri a s. sî marelui seboru fiesce care c. protopopu le-va vesti subordinatiloru sei preoţi, carii voru fi datori intru audiulu poporului a-le citi prin besericile sale. Datu din sesi’a soborului mare, Blasiu, datulu mai susq însemnata. . prin Teodora Popa, m. s., Teodora Sereni, m. canonicu sî vicariu generalu. consistorialu sî intru acesta obiecta alu clerului notariu. III. CANONELE seborului mare din anula 1821, in Blasiu Sept. Anuîu 1821 Septembrie 16 dîle dupa-ce s£ seboru au botaritu, ce sî cumu se se respundia la pusele întrebări a inaltiatului princiu Primasiu, sî metropolitu a Strigonului, sî se se ast£rna sî in sf. seboru naţionalii, bine au placutu seborului nostru diecesanu, deosebi pentrii dieeesulu nostru, aceste urmatdre a-le asie-diâ sî a-le întări: - i L Pentru consi&torfuiniL. 1. Până ce se va hotari in seborulu naţionala, ce Digitized by Google - 69 — praxis fori spiritualis se se asiâdie, tîe-se cea pftna acumu obicinuita. . 2.1 Pentru îndreptarea.canaansilom se ronduesce Miercurea in fie-sce care septemâna dî de se sie. 3. Consistoriumulu se va sillatienâ v fel fa sî aucto-ritasiulu fratiloru vicaresi, proto- sî vice-protopopi, câ aoei-a se pota cu bunu spori u plini lucrurile de la sca-unu poftite. Spre acestu sfersîtu iaste de lipsa, a) câ resolutîile, — in care s’ar cuprinde ce-va, ce p<5te aduce scădere protopopului, au câ i-se exponelu^sce ce-va gre-siala, au câ se infrunta, — se nu se deâ de notaresiulu consistoriumuluT pe o istantîe ponosluitbre deschisa, ci se se comendaluiasca cu ponosluitulu prin comisîe suptu pecete, sî urmandu respunsulu după cuviintia se-.lu îndrepte. b) cu causanşii. cari vinu la scaunu, preacinstiţii domni asesori asiâ voru lucră, cfttu se vadia ei, cumcâ protopopii au respectulu cuviintiosu la scau-nulu archierescu; âlmintrilea nici celea mai bune ron-duâle ale loru nu se voru bagă iu sama. c) canonirea protopopiloru câtu va H cu putintia nu fie de obsce sî îndelungata, ci stâe mai cu sama in glăba cu bani, sau in grele intemplâri iţi arestu, câ acestea nu a-ducu atât’a scădere, câ suspensi’a deregutorîi. Mai încolo sf. consistoriumulu tîe-si invichitulu seu obicâiu a fl milostivu .in judecâtile sale, sî urmandu invetiaturi s£ Pavelu: nu iâe pfer’a cu graba inprotiv’a preotului L câtra Timot. capu 5. IL ' Pentru vicaresi, protopopi sî vice-protop. Se vorti sili in totu anulu a-si visitalul eparchl’a, câ celea de lipsa se le indrepteza. sî despre asiediârile sî ronduâlele şale cu acestu prileju făcute osebita pro-ţocolu se duca; inse nu visitaluăsea deodata t6te pop6-rele eparcblei sale, luaudu satele pe rdudu; pentru câ Digitized by Google T - .70 - asiâ de o parte prea îndelungata vreme lipsesce pre poporanii sei de fienti'a sa de facla; de alta parte* ck . urinduse cu îndelungat,’a neodihna, nu p<5te după plăcerea sa a seversî acelu lucru de folosii; pi pue la ddo sau trei sate dî, pe care se-lu ascepte parochulu cu celealalte facie besericesci gat’a. Datoriile protopopului la visitatîe pe scurta sunt acestea; 1. Câ se vadia, cu mu padiesce preotuln poddb’a beserici, care mai cu sama din a loru lenevire nu se baga in sama; care are revna spre cas’a Domnului, afla facutori de bine spre poddb’a ei ? 2. Sftele tienu-se cu cuviintidsa cinste? 3. Yenitulu biserici, câtu de pucinu, lu-va cercă, cumu se cheltu^sce prin curatori ? La acestea chieltu-âle nu se mestece preoţii, fork dâra cu svatu, ck de aci multe rele urm£za ia partea preotiloru. 4. De are biseric’a venitu bunisioru, dintru acel’a, iar de nu are, faca protopopulu, câ se confereluiâsca parochulu cu curatorii ce-va la-olalta, sî se faca cu doi ndmesi atestatu din 7 betrâni juraţi despre t6ta eclesi’a. originalulu-lu trimită la archivumu, de unde se va dâ copie vidimaluita. 5. Pre preotu-lu silâsca a sluji sant’a liturgle in aintea sa, asîsiderea cerce cumu observaluiesce ceremoniile celor’ alalte taine, ck sau ailatu mulţi a face mari gresiale in slujb’a sf. taine. 6. Cerce despre portarea lui din titori, sî parin- tiesce se-lu dojen^sca, -lu îndemne, sî de va fl vrednicu, cu laude mai mare-lu atîtia spre celea bune._________ j _ 7. Mai vertosu cerce protopopulu, au silesce-se parochulu după putintie a invetiâ norodulu credinti’a bataru după catechismu, sî pruncii in- catechisatii, ma-caru rugatiunile sî poruncile lui Ddieu sî a biserici, sî pre preQtulu, cari nu-si va plini deregatori’a acâst’a, Digitized by Google ba meci după cuviintidsele tri admoniti nu se va in- j dreptă, traga-lu la judecata si-lu trimită la soaunu. / 8. Iae sam’a, cumparatu-si-au preoţii poruncitele protocoidme, care la scaunu trebue se se tiparăsoa cu rubrici, sî insemnăza intr’insele celea cuviintidsa? Mai pre urma protopopuln invetiatur’a, care o va face in fiesce care biserica cu prelejulu visitâti, intre celealalte aduca aminte norodului despre datoriile elitra inaltiatulu imperatu sî domnii tierii. Indemne-i spre tienerea bisericii in stătu bunu, spre. inpodobirea ei cu cârti sî Cu alte ce lipsescu. T6te acestea le santionaluăsce seborulu cu ace’a amelintiare: că de voru gresî inprotiv’a acestor’a protopopii sî vice-protopopii, vinovaţi se fia judecăţii. Deosebi aduce mai incolo aminte.s, seboru proto-popiloru: se aiba grija de neravurile preotiloru, cari cu pild’a sa cei buna multu potu folosi, iara cu faptele sale celea rele fărte multu potu strică' viati’a preotului reu este o sprijona a reutătii norodului, a carui’a nerayuri trebue îndreptate. Deci in totu cbipulu cu totu prilejulu intru aceia se se străduiască, se-si îndrepte preoţii sîe-si supusi, sî asiâ printr’insii norodulu. Strinsi fie cu adeveratu intru acăst’a; numai aduca-si aminte, că nu cumu-va cu lumin’a adeverului se orbăsca ochii mintii, sî revn’a prea mare se strice mai multu de câtu aru pută folosi sî îndreptă. Urmăza pild’a Mantuitoriului, care a certatu pre ucenicii, cei ce pofteă focu din ceriu spre cei inradecinati in rele; cu blandătia dara sî cu intieleptiune lucrăze spre laud’a sî marirea lui Domne-dieu. HI. Pentru parodii. Pentru parochi osebite reguli a numeră aici-a nu judeca seborulu a fi de lipsa, că suntu loru pentru Digitized by Google - m - A \ vîati’a sn destule cunoscute din pastoralisiu, numai acelea se se străduiască a-le plini. Deosebi totuşi h ge mai aduce a mănte datori'a loru oei mai de frunţe, se invătie noroduîuT sî pruncii jnjăpc^satîl^c^ 86 f*°a destulu voii Tur TJumnedîeuTsî poftei maicii biserici. A dău’a se luminase înaintea norodului cu faptele celea bune, contenindu-se sî de celea slobode, după pild’a marelui apostolu Pavelu, de aru fi acelea spre scandel’a cui-v’a; pentru acei’a mai vertoru de beutur’a in crisma se se oontepăsca*că acăst’a, togm’a de nu-i împreunată cu betî’a (oare arare ori;se intempla), strica cinstea preotului înaintea poporăniloru-..... ' ■ " : IV. ‘ \ ' ' ' '" ' . Pentru norodn. Mare grige va avă parocbulu 1) cd se umW® poporanii sî cei mai tineri la biserica, st pre cari nu i-ar pută plecă cu poftorite dojăne preotiesci, se-i dă în susu la protopopu, că acest’a după r prea înaltele rondueli se-i dă ladomnulu solgabirâulu locului* care are datorie sî prin pedepsa a sili pe cei lănăsi se mărga la biserica. 2) Se nu^si faca serbatori, care nu se ţienu de biserica, sî că se-si paraaasca reulu seu o-bicăiu, preotulu intru unele dile că acelea, nu slii-jasca sft’a liturgie. ; . , v. . ! ■■■ - ■, Pentru parochiile racansie* ; - Cumu măre preotuluv. datori’a protopopului este se inscientiăze tăta eparchi’a, că fraţii se faca la st’a jertfa pomenirea reposatulni; apoi se refereluiasca la scaunu pentru asiediarea altui preotu în locu, care a-siă va se se faca: L J - 1. De nu are repausatulu fiin clfericu sau macaru sî retoru, se comendaluiasca protopopulu macaru-oe Digitized by Google clerioudin eparchfa sa* de iasţe; de tiU,m&daru din ©e parte a tierii, oare se va arată ia protopopiilu; st de nu se va arată neoi unuia, se căra protopopul u ele-ricu dela scaunu, care de se va învoi- ou sătenii, bine va îi, se iae fat’a remasa a reposatului, sau alt’a dintru acei’a parocble, de,va fi cu plăcere, iara d,e nu, slo-bodu va-fi a se casatori oumu va vai, că parocfila se dă lui pentru - eâ-i vrednicu, nu pentru socjulu de easatorie. 2. De nti se vă oapetă oTfericii, oandidatfai se se faca asiă: protopopulu după instructfn- sîe*si data numai pe aceii'a se pue inainţe, care fiindtt snuetosi la trupu, sciu Oelea de lipsa, ădeca: ceti bine, cântă scrie, st catechismulu, asiadara mai vertosu pre cei ce au invetiatu cătv’a la sediu,-de, la .care nu s’au lapedatu, ci ei pentru ale sale pricini s’au lasatu. Cu prelejulu caudidatîei, caudu nu se plăca norodulu totu intru o parte, nu asculte protopopulu de doi de trei, cari vreu se fie gur’a satului, ci deosebi iae votumu de la poporani sî trimită caudidatî’a la scaunu cu opini’a sa, că aicea se se alăga dintr’insii; iara la scaunu se Be numiasca vreocâte-va fătie, care din datorie se fie la examenulu sî alejerea candidatiloru, de nu va pută episcopulu singuru stă la acăst’a trăba. Pentru oste-năla, mergundu protopopulu in fati’a locului, va avă 2 zloţi in arjintu- in k>cu de diurnumu, sî pentru ex-peditî’a eomendatîi onu taleru, de se va primi co-men datulu sî la scaunu, de nu se va primi, va fî in-destulitu protopopulu cu diurnumulu celu de doi zloţi. 3. De au reposatu preotulu după semenatur’a de tămn’a, tăta acei a remane preotesei sau prunciloru lui, cea de primavăra administratorului parocbu; de au muritu: înainte de a semenâ de tămna, va fl aratur’a in parte cu preotăs’a; de au moritu după Pasci, Beme-natur’a sî cea de primavăra iaste a preotesei, iara fe-natiulu a administratorului parochiei. Digitized by Google - 74 — i 4 Ucmatoriulu preotu, de nuva potd nici de Cumu face, că satulu se-i rescumpere; epulaturile, nu se indetorăsce,. mai multua rescunoperă de câtuoas’a, pometulu ultuitu, sau rescumperaiu de predecesoru, sî gardurile, care voru fi de tr^ba. . 8. Preotnlu iaste datoriu a rabdă pe vedttv’a preo-tăsa cu casnicii sei lunga sine in casa intru: unu anu, de va vră se'retiiâe1 sau nu‘va avă unde se-si plece capulu. < DatuidSn protoCohilu seborului mare a episcopiei FagaraSiului in Blasiu, dio’a st aqulu mai susu in-semnatu; prin' , , . . , Isidoru Alpini, m.p. notaresiu. • , ' : V -••• ■ ■ • * • ’ \ 1 ' : ' — . ). i ■ Digitized by Google — 76 — • IV. - ■ • • • ■ 1 4 Acte despre smodulu electorale , ’ ; dein im ; . ' a) Charti'a Guberniului catrâ cohsistoriu, prein care insdentieza, cumu că Af. Sa s*a invo&tu} că se se tiena sinodu electorale. Stafie Mattis nomine! Honorabile Consistorium Cleri Uniţi Balasfalvense nobis ' honorandi! Salutem et gratiae caeo regiae et apostol. Mattis incrementum! Sua Majestas sacratissima tenore benigni sui de-creţi aulici dd.-17 Junii a. c. exarati pro duo in sacrank Uni-onem apostolico zelo, et materno in clerum popuktmque uni* tum affectu7 ne clerud idem et populus per obitum Dni quon** dam Athanasii Rednik episcopi Fogarasiensis orbati praesule, quopiam afficiantur detrimento, clementer annuere dignata est, ut memoratus clerus in possessionem Balasfalva sedem videlicet eppalem ad diem per Gubernium r. praestituendum modo et ritu antea observato confluat, congregâtionem synodalem ba-beat, ibidemque in praesentia duorum comîssatioruln regiorum in personis Excellentîssimi Dai comitis Gabrielis Haller con-siliarii status et gubernii regii actualis intimi, nec non comitis Josepbi Beldi de Uzon clementer denominatorum, seposito omni partium (studio) libera sufîraţpa conferant, tria apta et idonea subjecta candident, haec vero pro clementissima electione, ac nominatione per Gubernium regiuin Suae Matti Ssmae re-praesententur. , ' Quam benignam Suae Mattis Ssmae voluntatem communi-cari cum praelibato Consistorio hisce eo fine, ut eos, qui ad Constituendam synodalem congregâtionem adesse debent, prae-vie ad confluendunr admonere queat, praesertim vero incunc-tanter Sursum referre abcfeleret, an, et sub quo temjioris spatio cum iis quorum interest, fconfluxum instituere pos&e speraret; Digitized by Google — 76 — tţuo dein terminus parsitus (sic) eo certior per Gubernium statui; praefigique valeat. i' ' * -i - Iţi ^miquo) altef^ta Su» H*ttM fistaa benigne propensa manei E regio Magni Ppatns Tranniae Gubernio Cibiniî die .30 Junii 1772. - M. Josephus Comes ab Aiuperg (reete: Anevspergji Gubernator Michael Bruckenthal aecr. ' * . b) Consistofiylu respundwndu ck (L JS ţ772 multiumesce si arata, curau că diu’a pentru acelu sinodu nu se pote pune iu a-ânte. de 26 Augustă a. a» cj Representatiunea Sinodului catră Gubernia, in oUectulu alegerew .. , Posteaquam V. Clerus graeci ritus in M. Trannţae Ppatu unitus juxta benignissimam ordinationem et gratiam Caeo ?e-giam iu praesentia duorum comissariorum regiorum iu perse? nis £xmi Dai Comitis Gabrielis Haller consiliarii statua et Gubernii regii actualis intimi; nec non IIJmi %Dni Comitis Jo-sepbi I^eldide Uzonclementer denominatorum, Balaafalvae praefixe pşr £xe. regium Gubernium die 26 Augusti synoda-liter congregatus solemnitate et ri,tu hactenus observato liberia yotis tria apta et idonea subjeeţa candidasset, baecque suffragia in RR. Patres Gregorium Major, Ignatiura Darabanth et Ja-cobum Aaron sequenti ordine et numere eollata essent, Vide-licet in , • R. Patrem Gregorium Major 95, R, Patrem Ignatium Darabanth 16, , R» Patrem Jacobum Aaron ( 11, superest, ut eadem praefata subjecta pro clementissima eleetio-ne et denominatione medio Extiae Vrae et Exc« r» Gubernii ■ ■. r ■ i ■ ■ i . ‘' • • - i # Suae Matti Ssmae bumillime repraesentemus. Porro cum uni-versus ferme clerus ac populus, praesenş aeque ac absens, Rever endum Patrem M^jqr unanimi voce eţ suffragiis Episcopum sibi alioquin de bac Eclesia cumprimis Sopbronianae tumulţu? ationis temporibus opţime jneritum a sua Matte Şsma clemen- Digitized by Google 77 - ter denominari expetant, et humillime oreut: eapropter idem V. Clerus hio gynodaliter . oonstitutus praefatum R. Patrem Major Extiae Vrae ae Excelso r. Gubernio specialiter com-mendandum duxit, qu&teums Sua Mattas Sama eundem R. P. Major gratioso ao praepotenti Extiae Vrae ac Exc. r. Gubernii interoedente patrocinio pro tpdrituali desolatae hujus Eccieiiae consolatione, ao popali disuniti eonversione hujus âioeoesis Fo-garasiensis Episoopura olementissime denominare dignaretur. In reliqao jagi Exeellentiarum Vestrarum venerationis onltu perennamus. ' * Balaafalvae 27 Aug. 1772. 11 Vicarius oum toto clerograeci ritos unlto. Ejusdem Cleri notarius. 4) RepresenUtiunea sinodului catră Maiestate intru acelu-asi obiectv. Augustissima Im^evatrix etc. Posteaquam V. Clerus in M. Tranniae Ppatu unitus juxta benignissfrnam ordinationem et gratiam Caeo reglam in prâe-sentia duorum comissariorum regiorum in personis Exmi Dnl Comitis Gabrielis Haller consiliarilstatus et Gubernii regii actu-alis intimi, nec non Ulmi Dni Comitis Josephi Beldi de Uzon clementer denominatorum, Balasfalvae praefixo per Exd. regium Gubernium die 26 Augusti synodaliter congregatus solemnitate et ritu hactenus, observato liberis Votis tria apta et idonea sub* jecta candidasset, haecque snffragia in RR. Patres Gregorium Major, Ignatium Darabanth et Jacobum Aaron sequeUti ordine et numerO collata essent, videlicet in R. Patrem Gregorium Major 95, ‘ R. Patrem Ignatium Darabanth 16, R. Patrem Jacobum Aaron 11, praefata vero subjecta pro elementissima electione ao denomi-natione medio r. Gubernii Matti V. Ssmae humillime rfeprae-seqtari praelaudato r* Gubernio demisse supplicassemus; d4- Digitized by Google niqua humillimam nost ram pro R. Patre Gregorio Major, ut ia Episcopus desolatae hujus Ecclesiae gratia ac clementia caca regia reilunciaretur, ac denominaretur, nomine totius Cleri factam mtercessionein adjecissemus; ad haec nonnulla proube-riori lamentabilii, status ac desiderii noştri notitia Matti Yrae Ssmae recta via humillime detegenda duximus sequentibus: Clementer nosse dignetur Mattas Yra Sama Clerum bune et populum valacbicum unitum multiplicibus haereticorum ao gchismatţcprum ţmpetitioijubus eo miseriarum et calamitatum de-venisse, ut nisi ejusmodi Episcopum, qui tum esurientes ao verbum Domini sitientes sana doctrina pascere, ac consolări, tum etiam subditorum vitae necessitatibus suceurrere et ut ait S. Gregorius M. Pont. «Rom. in quantum potest providere promp-tus sit ac paratus, divina et regia clementia obtinuerint, de ae quasi desperatnm existiment. Proinde universus Clerus hic ac populus unitus, immo et disuniti plurimi sui conversionem pollicitantefc, uno oro ao vope(vex populi ,vox Dei) anhelant, acclamant et orant, ut ReVerendus P. Mftjor, qui nempe multiplicibus ab altissimo donip ac virtutibus ornatus, longoque re-rqţn usu perfectus Preco aliunde h^c in terra evangelicus per-saepe cum vitae propriae periculo versatus,. pietate insuper vitapque integritate et activitate prae ceteris praeditus: cţu1 denique, quia de afâictţi bac Ecclesia et j altissimo Matţis Yrae jSsmae imperio optime meritus, aliorum invidia patria pulsus est, clementia caeo rjegia (nam a Deo electum pie credimus) sibi Pastor condonaretur. Hop enim praesule Deo juvante et Matte Yra Ssma materne concurrente plurima optata bona illan* videlicet pristinam labefactatae Ecclesiae concordiam, pacem et tranquillitatem redituram polliceri nobis audemus; amor enim unus gentes ad Deum, et meliorem frugem convertit, quanto autem amore idem bonus Pater> in Ecclesiae hujus fideles, bique vicissim in eum ferantur perspectum est omnibus, et nisi IJpiscopus clero populoque gratus fuerit et acceptus, de-trimentum potius quam incrementum S. Unionis ab experien-tia metuendum habemus. Quibus humillime praemissis Digitized by Google - 79 — Majestati Vrae per tot animarum salutam, per Atrgustisdi-mi imperii felicitatem, per publicam paoem et tran<^uilittatem, denique per Christi cbaritatem, de genu demisse tiipplicamug, quatenus Mattas Vra rejectis et non attenti* quprumque ifa contrariem adductis rationibus, post factam nostran* hio in loc6 consecrato coram Deo candidationem Rdum P. Major jam te¥~ Ho electum episoopunt huio dioeeesi cleme ntissime resohrere Ab de&ominare dignaretur i hoc etenim utrâm^ue eccle&iksticf vî-delicet et politici sţatus r^atio si unquam) isto oumprimia tem-pore exigere ao poştulare videtur. , = ; m r ' Quae dum Mattis Vrae SsmaeThrono Cmpplioes substeis nimus iu profundissimo erga Eandem Tbnerationîs cultu nia*-nemus Balasfalvae 30 Augu&ti 1772, ' " Mattis Vrae Ssmae humillimi perpetuoque fidelei subditi VicArius cum totd Clero unito. Ejusdem Cleri notarius. NOTA. S’au scrisa dem „Protoeellum Literarum, missionalium de anno 4772 e V. Cousistorio Episcopali Balasfalvensi“ — unde se cuprendu sî acte dein anii următori pană, la 1776, Cu mu arata documentele cuprensa intru acestu protocolu episcopulu Atanasiu Rednicu a moritu in diu’a sa onomasteca, 13 Maiu, 1772. In 18 („in Maiu 7 dţle, a dou’a dî după in-groparea rep. in Domnulu Archiereu“ cumu dîce documentului 8fa tienutu „adunare" in castelu, la care au participatu Filo-teu Laslo — celu ce de repausatulu episcopu in or’a morţii fusese denumitn yicariu pentru tempulu vâcantiei, — Teologulu Stefanu More, 4 monachi dein Blasiu, notariulu clerullii Arramu Daianulu sî 9 protopopi. Intru acesta adunare s’a decişu a se cere dela imperates’a alegere de arc&iereu nou, ce s’a sî fa-cutu cu d. 19 Maiu* . * 1 , < Totu cu acestu datu s’a tramesu la imperates’e sî urma-tori’a suplica; (Ad Majestatem.) Ad revocandam magisque Digitized by Google eUbiliendam clerţim inter et populum non mode fidei, sed et mutuae dilectionis unionem, pacem et concordiam, conjuncţia precibus Matti Vrae Ssmae demisae instamus, quatenus Bssmos PP. Gregorium Mqjer, Silvestrum Kolyam et Gerontium Kotore gratia et clemenţi* *; oaeo regia jn pristiaum statum et honorem asser rere dignareţur. Quam gratiam dum a Sama Matte Vr*firmiter npbis poliioemur, in < profundiasimo orga Eandem veneratkmis cultu emorimur.* Clerus. graeci ritus upitua Fagarasieusis. l) Representatiunea ttatr^ Gubernia» tipărită mai susu sub c) s’a inaântatu prein comisariulu e» Gabr. Haller, era cea catri imperatesa fu tramesa la confesariulu dinaei, Ignatiu Mtiller, cp rpgare câ se o presantele Majestatei Saler inse asiâ, câta ea nu cumu-va se ajunga la urechiele seau ochii inimiciloru. Provederea scaunului se intempli cu acesta ocasiune forte râpede; Atanasiu more. iu 13 Maiiţ, — alegerea in 26 Aug.— eî denumirea in 27 Ocţobre, toţu 1772. 2) T ' ■ . - ' j ' . t ; *- * .> 1■’' . ‘ * j. -.' • ii- J '*) î)espre caus'â, pentrb a cărei vindecare se roga derula in acesta suplica, redi tstiri’a baserecesca Acte si frug- mente pag. 117, 121 sî 126. — *) Vedi Acte sinodaU T. I p. 175, ’, . Digitized by Google — 81 V. Actele sinodului dein 25 Maiu 173». In nomine Patris et filij et Spiritus sancti. Amen. Puncta synodalia Anni 1739. Anno millesimo septingentesimo trigesimo nono die 25 Maij. Ad mandatum Illustrissimi ac Rssmi Domini Dni Joan-nis Innocentij L. Baronis Klein, Dei et Apostolicae Sedis gratia graeci ritus per Tranniam unitorum Episcopi Fogarasien-sis, Ssraae caeae regiaeque Mattis consiliarij, pro praemisso die indictae, et in castro Balasfalvensi residentia videlicet prae-titulati Ulmi Dni, post S. Liturgiam hora dictae diei decima matutina praeside praememorato Uimo D. episcopo, in praesen-tiaque admodum reverendi patris Theolog} Nicolai Jancsi (rectius Janosi,) nec non admodum reverendorum dominorum V. Cleri vicariorum et duodecim assessorum, aliorumque quam plurimo-rum reverendorum archidiaconorum incboatae et celebratae s. Synodi Acta. Sessio prima. Post salutarem Illustrissimi ac Rssmi dni dni episcopi ad s. synodum adhortationem summa cum veneratione perlectis clemenentissimis Suae Mattis Ssmae fundationalibus, diploma-teque primo felicissimae memoriae Leopoldi imperatoris, de-creto item modernae Augustissimae Mattis ratione admodum rndi patris Theologi, factaque insuper per praeiibatum lllmum dnum episcopum propositione intuitu pecuniae anno proxime praeterito promissae, pro quorum omnium consideratione V. Clerus sibi tempus dări postulans, absente Illmo dno episcopo et admodum reverendo patre Theoiogo, puncta litera A notata, facta et condusa communi consensu sunt. 6 Digitized by Google Acta diei subsequentis. Sessio secunda. * In praesentia Ulmi dni episcopi et adm. rndi patris Theo-logi praememorata venerabilis Cleri puncta exhibentur, et le-guntur, primo quidem ratione tam moderni! quam subsequen-tium Theologorum. Litera A Admodum Reverende Pater, Pater in Christo nobis observandissime! Intellexinus clementissimam Suae Mattis Ssmae resolutio-nem, quod admodum reverendam partenitatem vestram in no-strum Theologum generalemque causarum universalium audito-rem decretaliter denominaverit et constituent, de quo cordicitus gratulamur, simulque cupimus, ut cedat ad emolumentum et consolationem desolatorum nostrorum sacerdotum, totiusque mi-serrimae nostrae nationis, nec non sublevamen Ulmi dni episcopi sui et noştri principalis. Ântequam de introductione admodum rndae paternitatis vestrae discurreremus, infrascriptas totius noştri Cleri propositiones patienter exaudire ne gravetur. 1- mo Quoniam ob defectum mediorum et scholarum aliqui nostrorum sacerdotum non satis instructi ab illustrissimis do-minis possessoribus opprimuntur ab I. Comitatuum officialibus subinde injuriantur, ad forumque externum trahuntur, vexantur et parochijs amoventur, et quod majus verberantur, et postpo-sita ecclesiastica praerogativa saepe etiam capiuntur. In his itaque dum r. (xeverendi)1 locorum archidiaconi ad admodum r. paternitatem vestram recurrerent, satisfactionem et modelam in suis locis impetrare, absque respectu personali i. (inclytorum) dominorum patriotarum, secundum justitiae et s. diplomaţia normam agnoscat sui esse officii. Annectitur et hoc 2- do Quodsi ratione similium insolentiarum ab aliquo Eccle-siastico admodum rada paternitas vestra requiretur, in quan-tum possibile foret, blandis et placidis resolvere dignaretur. Digitized by Google 3- io Evenire potest et hoc, ut aliqui sacerdotum vel prop-ter inobedentiam suam, vel alia demerita puuiantur a suia ar-cbidiaconis, eatenusque more suo consveto aut IUmum dnum episcopum, aut (tit.) paternitatem vestram sinistre informentî itaque paternitas vestra admodum mda, antequam ab archi-diacono loei genuine informaretur, nihil apprehendat, imo scrip-totenus porrigentis querelam ad archidiaeonum loci, vel si rno-mentosa materia fuerit, ad vicarium pro uberiori informatione et r6i investigatione transmittat, — alias nunquam finientur molestiae et informationes sinistrae. 4- to Siquidem venerabilis cleri usus et consvetudo ea sit, ut aâte omnia introducenda persona non aliter nisi debito ju-famento deposito acceptetur, ea propter pro majori securitate . regiminis id ab adm. ruda paternitate vestra etiam venerabilis clerus desiderat. * 5-to Sacram Unionem continentia 4 puncta perpetuo et irremissibiliter noster V. Clerus observabit et tenebit, ad plura autem nullo sub praetextu adigatur. 6- to Jus canonicum valachico idiomate Pravila nuncupatum* excepţia iis quae s. Unioni contrariari reperirentur, maneat iu vigore suo et juxta illud in juribus procedatur. 7- mo In functione ecolesiastica existentes sacerdotes et ministros unitos, nempe diaconos, cantores sive magistros, et aedituos, in immunitate ecclesiastica ad mentem diplomatis Leo-poldini conservare omnimode paternitas vestra adm. ruda studeat. 8- vo Debitum honorem tam erga Illmum dnum episcopum, quam V. Clerum publice et privatim observet. 9- no Non controvertat, immo’in quantum fieri poterit, pro-moveat ordinationem venientium pro sacris ordinibus, ubi ne-cessitas exigit babitis aliis requisitis, ne cogantur cum scandalo s. unionis ad schismaticos recurrere. 10- mo Annualis pensionis aut stolae promotionem (uti apud alias nationes babetur) debitis in locis allaborare, omni- 6 * Digitized by Google mode urgere, et viriliter deducere in efectum absque respectu contrariantium dominorum provincialistarum conetur. 11- mo Sacerdotum unitorum ex jobbagionibus oriundorum filios saltem quam diu in patria potestate erunt, manuteneant in immunitate parentum. 12- mo Admodum reverendus pater Theologus praejudicio-saa et clangularias informationes in detrimentum V. Cleri ver-gentes, nulii transmittat, nec correspondentias similes Venera* bili Clero nocivas cum dominis patriotis habeat, verum coin-telligat se cum Illmo dno episcopo et V. Clero. 13- tio Cum Sua Mattas Ssma mentionem faciat diplomaţia 2-di a piissimae memoriae imperatore Leopoldo benignissimo collati, quod in originalibus prae manibus cleri non est, immo nec scit, an publicatum sit, necne! deberet id in publicum una cum benignissimo Suae ’Mattis desuper mandato, ut in omni-bus punctis et clausulis ab omnibus observetur, prodire, nam in diplomate 1-mo prae manibus Cleri habito, publicato et sus-cepto mentio Theologi nulla est, convenit itaque ut admodum reverendus pater Theologus pro suo etiam stabilimento in eo negotio omnem moveat lapidem. Ratione subsidii pro Monasterio. Litera B. Cum homagiali cultu, summoque solatio ex hesterna le-ctione in publica sessione facta clementissirae collatarum fun-dationalium (quarum intuitu, ut Statutio fiat quam proxime, demisse instatur) percipiens V. Clerus clementissimam et plus-quam paternam Suae Mattis Ssmae tam in stabilimentum episcopatus, quam erectionem S. Monasterij vergentem pieta-tem, licet undique modernarum circumstantiarum miserijs praefatus clerus obruatur, nihilominus sub conditionibus et punctis Anno proxime praeterito emanaţie, etiam nune con-tribuere promittit. Digitized by Google - 85 — 1- mo Ut fandatio episcopalis videlicet m/3 (millia tria) flo-renorum semel a Sua Matte Ssma pijssime.factae tiam pro honore luijtis novellae ecclesiae maneat juxta pnores Suae Mattis Ssmae resolutiones, et Pontificiam confirmationem integra, ut et alij proventus ab antiquo episcopo oedentes, et hactenus usuati, aiiunde non dubitamus întertentionem (rectius, intentionem) Suae Mattis Ssmao fuisse, ut et episcopatus iste ad instar alio-rum episcopatuum fundetur; Subsistentia antem admodum rndi patris Theologi per Suam Mattem Ssmam clementissime resoluti, si uiterius penes lllmum dnum episcopum eundem mânere Suae Matti visum fuerit, aiiunde provideatur, ne rixis et conten-tionibus inter lllmum dnum episcopum et admodum rndum pa-trem Theologum locus detur, tam praefatus Ulmus dnus episco-pus, quam admodum rndus pater Theologus id in locis debitid omni conatu promoveat. 2- do Siquidem per praefatas Augustissimae Mattis Ssmae fundationales et alia decreta Suae Mattis Ssmae etiam diploma Leopoldinum confirmări et rati baberi videatur, ut idem execu-tioni detur, et juxta instantias hactenus tam Uimo Dno, quam vero Augustissimae Aulae porrectas dilucidetur, pariter in suis locis Illmus Dnus Episcopus, et admodum Rndus pater Theologus allaborare teneatur. 3- io Demisse instat V. Clerus Illmo Dno Episcopo, ut conditiones V. Oieri sub litera A admodum rndo patri Theo-logo propositas, eundem admodum rndum patrem acceptare omnimode allaborare; alias Clerus ei fidere haud potest. 4- to Exce83us inviolationum (rectius: involationum) laicorum in Ecclesiasticos sub litera B specificaţi corrigantur, interdi-cantur et prohibeantur, damnificati vero in integrum restituan-tur, et summa illa Monasterio pendatur. 5- to Inveniatur medium, ne amplius a dominis (errestribus et aliis subsidii eontributio arceatur, aut quoquo modo impediatur. LS. Nicolaus Pap a Beja, Vene-j LS. Vicarius generalis proto-rabilis ritus graeci uniţi Oieri ge (uotarius graeci ritus, Stephanus Digitized by Google neralis Vicarius et protonota-rius apostolicii3, mp. LS. Joannes Pop, Archidiaconus Benyensis, V. Oieri assessor, mp. LS. Archidiacon. Aaro ex Czi-kindal, mp. LS. Samuel Archidiaconus Ba-bolnensis, mp. LS. Matheus, Archid. Kiskeri-kiensis, mp. LS. Abrahamus Pop, Arcliid. Talensis, mp.- LS. Joannes Pop, Archid. Bala-mirensis, mp. LS. Joannes, Archid. Dioraa-liensis, mp. t LS Smeon. Archid. N. Czer-geHiensis, mp. \ LS. Ieremias, Archid. Nyarad Dojensis, mp. LS. Tadomirius, Archid. Resei-nariensis, mp. LS. Joannes Aaron, Archid. ex Bistra, mp. LS. Basilius Barani, Archid. Fogarasiensis, mp. LS Petrus,Archid. Gradisten-8is, mp. LS, Joan. Archid. Carolinensis LS. Matheu* Pop, Archid. Tii-ri«*nsis, mp. LS, Ladislaus Koluni, Archid. Biirkesiensis, mp. LS. Josephus Koluni, Archidiaconus, mp. LS. 2lathias Pap, Archid. Orna dny si ekiensis, mp. IPap Sukiensis, mp. , LS. Procopius * Archidiaconus Dohadiensis, mp. LS. Athanasius, Archidiaconus Nesseudensis, mp. LS. Georgius, Archid. Sukiensis, mp. LS. Ursu8, Archidiaconus Ko-prensis, mp. LS. Basilius, Archid. Szeka-liensis, mp. LS. Joannes, Archid. Torden-sis, mp. LS. Basilius, Archid. Kovasi-ensis* mp. LS. Wolfgangus, Archid. Gye-kiensis, mp. LS. Joannes, Arhid. K.sze ensis LS. Alexius, Archid. Laposien-sis, mp. LS. Michael, Archid. Riictsien-sis, mp. | LS Theodor, Archid. Monori-ensis, mp. LS. Gabriel, Archid. . .onsen-sis, mp. LS. Joannes Pop, Archid. Ud-varhelyensis, mp. LS. Gabriel, Archid. Moro^ien-sis, mp. LS. matheus, Archid. Venezi-eusis, mp. LS. Abrahamus, Archid. ex Bistra, mp. LS. Stanislaus, Archid. D. Ba-rojensis, mp. LS. Georgius, Arch. ex Illye;mp# Kepresentatianea Episcopului catrâ Majestate. Sacrassima regia Majestas etc. Nisi ineffabilis divinae bonitatis providentia eam supremis Digitized by Google orbis moderatoribus indidisset clementiam, ut post sinistras informa tiones et reiaţiones, imo factas subinde ad illas etiam re-solutiones, gravatis sive non auditis aditum patefacerent, et de meliori se informări paterentur, plurimos etiam optimorum fidelium subditorura, adversariorum suorum (quos nullus fugere potest) invidioso nocendi studio, exindeque subsequendis eorun-dem malis informationibus non solum bonorum jacturam, verum vitae etiam aliquando periculum incurrere, lamentaremur. At misericordia et lenitate illa praediti, exactam rei investigatio-nem facere, et imbecilliorem quoque par tem benignissime exau-dire, consiliumq in melius clementissime mutare consveverunt. Hinc augustissima regia Mattas, tametsi homagiali obligatione benignum Mattis Vrae Ssmae intuitu Theologi ad preces et sinistras adversariorum meorum mihi onera, sub praetextu ae-dificationis animarum (quod procui abest) intendentium, Rescrip-tum reveritus fueriin, nihiiominus, quia in factione adversariorum nostrorum, gravaminibus, demississimisq nostris eatenus precibus postpositis, Mattiq Vrae Ssmae haud exhibiţia eve-nisse perspectum habeam, ad instar aliorum taliter subinde gravatorum, et ad male informatum Principem denuo recurren-tium, sequentia ingenitae Matti Vrae Ssmae bonitati humilli-me substerno. Ad mentem diplomatis a divo quondam imperatore Leopoldo, rege et principe nostro clementissimo, clero et nationi nostrae elargiti, resolutum fore Theologum et me eundem tenere debere benigni Rescripti tenor declarat, Ast demissisaime Matti Vrae Ssmae notifico, diploma illud his in Trannia ab ipsis etiam, qui in hoc puncto contra me allegant, in reliquis nobis favorabiUbus punciis ita impugnari, ut licet et nos idem aliquando citamus, cum eo tamen in publicum prodire haud audeamus: Asserunt non esse publicatum neque acceptatum, consequenter nullum obligare j unde innumerabiles contra idem diploma excessus patratos fuisse, vel ex ipso etiam supplici gravaminum nostrorum libello Matti Vrae Ssmae per serenisaimum principem de Lobkovitz no- Digitized by Google mine Cleri et Nationis nostrae humillime repraesentando, et fors jam exhibito abunde constat, Antequam itaq dictum diploma quoad omnia puncta exe-cutioni detur cunctosque ad observandum obliget, altissimae Mattis Yrae Ssmae considerationi decernendum committo: an justitiae consentaneum sit, ut solum me obliget, et ad obser-vationem eorum, quae nos passive tangunt, unice ego et cle-rus adigamur. Siquidem certum sit; neminem nudam sine ullo favore in se obligationem assumere consvevisse; bine necessarium est, ut aut in universis punctis et clausulis observetur ab omnibus, aut si illa quae favorem nostrum respiciunt, non observantur, nec ad reliqua cogamur: Ssma quideip Mattas Yra potestate principali, cui resistere nemo potest, id efficere poterit, verum per id plurimi non ad unionem amplectendam invitabuntur, sed cum lacrymis dese-rendam adigentur, quod hactenus etiam factum in districtu Coronensi et alibi experimur, animadvertentes quippe privilegia sua in favorabilibus non observări, quod nullis aliis in Trannia ac-cidit, recesserunt. Accedit, quod clerus noster per Dei ter optimi gratiam jam et theologos, et in jure canonico versata subjecta habeat, qui nationem ab inconvenientiis arcere possunt, Ast constat ex praememorato gravaminum nostrorum libello, et ali^is etiam documenti8 comprobare possumus, adversus praescriptum juris canonici plures inconvenientiae (sic) ab aliis bujus provinciae nationibus contra nos fieri, unde sacerdotes nostros via facti non solum damnificatos, incaptivatos, membris mutijatos, sed et interfectos aliquibus in locis deploramus, quos Theologi et cau-sarum auditores a Matte Vra Ssma taliter dotati, nec jure prosequi, nec alias tangere volunt, mirum sane, nam hotnines suae nationis ad rectum juris et justitiae tramitem trahere ac ex he~ terodoxis tenebris reducere aut nolint aut non possint, et tamen nostros non eorum oper sed nostrorum persvasu ad unionem reductos, qui nulla-tenus per Dei gratiam jam eorum direetione indigeni, convertere, vd Digitized by Google potius alienare ttudent. Hinc apertissime animadverti potest, eos* dem non apostolici zeii ardore (siquidem ejus amplior in na-tione hungarica materia dctur) sed modicae nobis factae fun-datiunculae disrumpendi et minuendi desiderio, tam ad pijssi-mae reminiscentiae Ssmam Mattem, quam Mattem Vram Ssmam eatenus infestandam inductos fuisse, et actu stimulări* Enim-vero si animarum aedificationi studerent, amplum Claudiopo* litanum collegium, Cibiniensis, Carolinensis, Coronensis et Ud* varhelyensis divites residentiae pro alendis et emittendis apos* tolis et verbi divini enunciatoribus, nullus enim ab hocce di-yino opere quempiam prohibet, fora sufficerent Verum procul distant ab hocce motivo, quietem quippe non laborem, non apostolos agere, sed episcopo et clero imperare, pro mensa e* piscopali praedecessori resolutos ter miile florenos, si non in toto saltem in parte, sibi appropiare student, licet cautum sit jure canonico locupletari cum detrimento alterius; non suf-ficit, quod vix non omnes clerici noştri in tributariam sortem, ultimamq paupertatem adeo redacti sint, ut ad victum et ves* titum comparandum robotis, sordidi^q rusticauis lucris cum ne-glectu divmorum necessitentur. Verum jam et episcopum ad id adigere nituntur, imo a* degerunt; si quartirium Thcologo, quod nec ipse hactenus com-modum habeo, parare, debita, et pie defuncţi Theologi et mea Viennae nondum soluta solvere adactus fuero, si sedulus in administrandis oleribus, foeno, avena, aliisq Theologi necessarijs provisor jam fuero. Heu dignitatem episcopalem! heu miseram nostram nullibi fors in Europa auditam sortem! quod in Polonia, Graecia, Munkazini et alibi eqiscopi uniţi Ruthenorum, Armenorum, nulii tamen alterius ritus Theologis provisores, qui nec in divinis, nec aliis, nisi in faciendis expensis episcopum juvare possunt. Defecerunt libri, et cum applausu hae-reticorum, imo et schismaticorum imraediate ob defectum fundi pecuniarij cum ingenti animarum et divini cultus jactura hae-ret typographia! Dominium Balasfalva, si dominium dioi potest, Digitized by Google in duas partea divisum et adversariorum * mşorum iropositioni-bus ita enervaturi) et desolatum est, uti lustrantibus et vere fatentibus omnibus constat, ut nisi adminiculo cleri subvelatus fuiesem, prae teri tis annis ex ejus reditibus honeste subsistere et qua episcopus euriam intertenere, sincere fateor, non po-tuiesem (aestiroatam enim summam sex millium florenorum nec fertilioribus annis importat) et tamen novis obruor impo-sitionibus! impossibile autem mibi est tot partibus satisfacere, 2-do Pariter ex eodem malae informationis fonte etiam benignissimum illud desideratae memoriae imperatoris regis et principia nri pijssimi sub 20 Februarij 1738 rescriptum, nobis et obstaculis ejus negotij haud auditis emanaverat, unde quia additum erat ad ulieriorem usque Resolutionem nostram, posteaquam nos etiam paterna mansvetudine et misericordia exaudire dig-natuş fuisset, pro certo in melius, et tam ani ni ar um saluţi, quam cultui divino et incremento sacrae unionis utilius refor-mafurus erat , nisi praematura morte nobis ereptus fuisset. Quod etiam a Ssmae Mattis Vestrae ingenita pietate con-sideratis nostris, ut praemisimus, praeeibus et gravaminibus, visaq justiţia nostra reformandum humillime speramus, quan-tum etenim et Bullae Pontificiae et contractui cameratico cum Aula Romana et nobiscuta inito tempore permutationis dominio-rum, imo et juribuş canonicis, haec ex adversariorum nostro-rum nocendi inquietudine tardius subsecuta intertentionis Theo-logi ordinatio, contrarietur, liquidissime ex puncto undecimo memoraţi supplicis gravaminum nostrorum libelli (quod pro uberiori informatione etiam hic accludere consultum esse statui) constat. 3-io Accedit porro, quod cum reges, principes, Archie-piscopi, episcopi et reliqui, qui aliis praeesse et eosdem juvare volunt, juramento ad id se obligare, etiam fideli bus suis sub-ditis soleant, hujiţsmodi autem Theologi id omnimoae declinare nitantur, Clerus causas suas absque juramenti depositione eia- Digitized by Google dem con credere nolit, siquidem nullibi in Transylvania, imo nec alibi tam privilegiaţi judices a Matte Vra Ssma aut pijsdi-mis praedecessoribus alijs nationibus, taceo. cleris, impositi' e-xistant. Asserunt qtiidem id regulis suis adversari/ verum ijsdem et hujusmodi judicandi officia et digoitates contrariari videntar; îtaq quoniam res cum onere vădit, si officium ar-ridet, etiam juramentum arridere, et illud ad instar aliorum ju-dicum deponere, justitiae svadet ratio, nisi sortem nostram in hoc ctiam prae reliquornm fidelium deteriorem Majestas Vra Ssma velit. Quibus de genu Altitudini Mattis Vrae substratis, Ean* dem una cum clero demississime exoro, ut anteqnam in reli-quis nobis etiam favorabilibus saepius citati diplomaţia, clausu-lis et punctis effective consolemur, et quoad omnia idem diploma executioni detur, inserţie contra abusus remediis dilu-cidetur, sirailibus provisoralibus officio episcopali derogantibus curis, siquidem millenis obruamur aliis, ne aggravemur, tribu-tarium enim et paupertate nimia oppressum stipendijsq suis militantem in fundatione sua regia eppum habere, etiam regiae dignitati derogare videtur. Nec pateretur Mattas Vra Ssma, si genuinam necessitatum et miseriarum mearum notitiam ha-beret; similibus me aggravari, siquidem talibus implicitus nec offlcio satisfacere valeam. Proinde si Theologus zelo apostolico ducitur, ut ex praeinsertis residentiis Theologum et apostolum agat, clementissime Majestas Vestra Ssma demandare aut ali-quem ex gremio nostro suffragiis totius Cleri eligendum,' ju-ramentumq non fugientem, nobis in celebrandis divinis et fa-ciendis concionibus proficuum constitu^p dignetur; tempore etenim susceptae unionis etiam, solum eo usque Clero Theologus ordinatus fuit, donec e gremio suo aptos theologos re-praesentare valeret: quales nos tam ex alumnis Mattis Vrae Ssmae Romae degentibus noştri ritus Basilianis, quam alijs facile repraesentaturos sperarous. Quam Mattis Vrae Ssmae clementiam, et in miserias Digitized by Google meas pijssimam reflex ionem, indignis ad aras precibus quoad vixero demereri non intermittam* Majestatis Veatrae Sacratissimae humillimus, perpetuoq fidelîa subditus et capellanus Joannes Innocentius L. B. Klein eppus Fogarasiensis. NOTA f. Actele sinodului dela 1739 s'au copiata deia „Miscellanea" (citata T. I. p. 177,) carea le caprende pre pa-ginele 276—281. Sîncai inca a publicatu faptele acestui sinodu in Chronic’a sa la a. 1739 in Torsiune făcută după unu Ms. a lui Szakadathi, carui-a-i imputa, de ce ?,nu a insemnatu numele toturoru protopopiloru, carii s’au isealitu la seborulu acestu a.“— Conferindu cele 7 suscrieri dein Chronica cu cele dein MSulu nostru afiămu, cumu că in column'a antania loculu alu 6-a vene a se ceti Dalensis in locu de Talemis, adeca: Avrama Popu pro-topopulu dela Dai’a, carele mai tardîu a portatu deregutorf a de protonotariu alu Clerului. Sam. Klein in istori’a sa (Acte sî Fragmente de Cipariu, p. 95) pune acestu sinodu la 1738, — foră indoiela aberandu in chronologia „după obiceiulu seu,“ pre cumu insemna despre elu Sîncai, Chronica T. III p* 270. NOTA 2. Representatiunea episcopului Klein catră impe» rates’a M. Teresi'a s’a copiatu totu dein „Miscellanea** pag. 283—9. Ea nu are da tu, pre cumu — dorere — nu au cele mai multe chartfe, ce ne pestreza acesta colectiune dela Klein* Inse dein cuprensulu ei este invederatu, că nu pote fi scrisa in amante de 1740* Cu tote aceste am cugetatu de lipsa a o pune la calcâniulu acteloru acestui sinodu, pentru că este una incordare estrema spre a incuvenientiâ nesuinti’a sinodului de a scapă de jesuitu, sî pentru că ea desvelesce planurele strai-niloru. Insemnu sî acefe, cumu că jesuitulu Nicolau Jânosi fusese denumitu de Teologu lunga episcopulu Klein prein decre-tulu imp. Carolu VI cu d. 20 Febr. 1738, — dra după mor-tea dinsului imperates'a cu d. 1 Maiu 1741 denumi de Teologu pre Jos. Balog (Miscellanea p. 296.) — Dein cuventele repre-sentati unei: „pie defuncţi Theologi" combinate cu ace9a impregiu-rare, că despre decretulu dela 1741 nu se face amentire, se pote conchide, cumu că acesta representatiune s’a scriau in ainte de 1 Maiu 1741* Digitized by C ogle - 93 - VL Sinodulu deîn 1738. Conditiones sub quibusNos universus Clerus grae-oi ritus sacrae romanae ecclesiae per Transylvaniam unitus et infra scriptus, ad paternas tam Excelsae Ca-merae Aulicae Suae Mattis Ssnoae nomine, quam Ex-cellentissimi Dni Nuncij apostolici, aliorumq zelosorum patronorum intimationes per Illmum ac Rssmum Dnum Daum Joannem Innocentium Klein L. Baro-nem de Szad, Dei et Apostolicae Sedis gratia moder-num episcopum nostrum IJogarasiensem, nec non Saae Gaeae Regiaeque catholicae Mattis Consiliarium, in Sy-nodo generali, anno praesenti 1738 die 26 Januarij Balasfalvae indicta, et celebrata, propositas et promo-tas pro celeriori aedificatione Monasterij graeci ritus uniţi Balasfalvensis, etiam in his anxijs circumstan-tijs contribuere vovemus: 1. Ut cerţi simus de stabilimento Monasterij et Episcopatus, ne ulterius deplorabilem mutationem nos experiri contingeret, non licebit lllmo ac Rsmo Dno Eppo ex pecunia illa in praememoratum finem colli-genda expendere, donec olementissimas prius Suae Mattis Ssmae desuper finaliter epeditas fundationales nobis non demonstrabil 2. Pensio ex parte Excelsae Camerae, quolibet anno semper prius expendatur, illa autem finita nostra. 3. Praefatum Monasterium non vergat in prae-judicium ritus noştri, praeterq religiosos graeci ritus id est Basilianos unitos. alios religiosos non capiat. Dictorum vero Basilianorum saltem 3 aut 4* pro Ca-pitulo destinaţi de concreditis ad conservandum ipsis rebus et instrumentis literarijs Cleri et Nationis, ne uti hactenus deplorabiliter decepti experţi sumus, alie- Digitized by Google 94 - nis nostra concredentes, melioribus instrumentis et rebus ad Clerum pertinentibus privaremur, rationes ad id ex Clero ordinatis dare teneantur. 4. Siquidem Monasterium nou moriatur, cum ex pluribus constet, itaq nihil exinde confiscetur, nec li-ceat ea propter illuc intrare, etiam demortuo episcopo. 5. Gaudeat indultis, privilegiis .et Iibertatibus, quibus latini ritus Monasteria in ditionibus suae Mattis Ssmae gaudent. De borum itaque inviolata, etiam a parte Excel-sae Camerae observatione assecurati per decursum quinquennij summam illam 25000 florenorum pro tam salutari opere, licet millenis %ircumdemur miserijs, ven-ditis tamen temporalibus facultatibus deponere sata-gemus. Idcirco, ut suprafatae conditiones a Sua Matce Ssma pro majori nostra securitate, juriumq Monasterij uberiori futura cautela clementissime approbarentur, nobisq authentice extradentur, humillime, et de genu rogamus et instamus. Datum ex generali Synedria Balasfalvensi Anno et die ut supra Stephanus Pap Timandi a Sui vicarius generaţia in partibus Nicolatis Pap a Bej a, vica- inferioris Tranniae, eidemque rius generalis in partibus annexis et prothonotarius a- superioribus et prothono* postolicus mp. . tarius apostolicus mp. (LS.) (LS.) Nominibus et in personis omnium in praefata generali Synodo existentium universum Clerum et Natio-nem repraesentantium. Digitized by C ’ogle - 95 - NOTA. S’a copiatu dein „Miccellanea" citata, p. 161-2.— Pre urm’a acestoru condusa s! rogamenti ale sinodului in 30 Martiu s’a inchiaiatu in Vien’a contractu, prein care architectulu curtei imperatesci Joane Martinelli s’a oblegatu a edifică muna-stire, resiedentia sî templu catedrale in Blasiu (foră adjustare interna, campane, orologiu sî forâ cele 3 porte mari ale in-trarei,) pentru siesa dieci sî una miia floreni; era in 21 Aug. s’a estradatu diplom’a imperatesca, prein care bunulu Blasiu-lui se dk episcopiei sî munastirei Basiliane dein Blasiu. Digitized by Google — 96 — VIL Canonele sinodului dein 1732. Sit Laus Deo Patri, Deo Filio, Deo Spiritul Sancto amen. Arino Domini 1732 post instellationem Ulmi ac Reverendissimi Dnni Dnni Joannis Innocentii Klein L. Baronis de Szââd Dei et Sedis Apostolicae gratia V. Cleri graeci ritus uniţi in Trannia Eppi Fo-garasiensis; ab Excelso Gubernio Regio Transilvanies pro die 28 mensis 7-bris Fogarasini indictam, eodemq die cum Solemnitate celebratam: Sequentibus post no-minatum diebus 29 videlicet et 30 ejusdem mensis sub praesidio dicti Ulmi Dni Eppi praesentibus admodum Reverendo Patre Georgio Raigai E. S. I. saepe nominati Dni Eppi Theologo. Rndissimis item Dnis Stephano Pap Timandi Sukiense et Nicolao Pap Be-nyiense Jam dicti V. Cleri graeci ritus uniţi genera-libus vacariis (sic) reliquisque ejusdem Cleri Archidia-conis bonorand: ac quam plurimis aliia par ochi s et Popis suis titt dignissis. Ibidem pro declarata Instel-latione accersitis et convocatis: Instituitur Generalis Synedria in qua sequentia pertractantur et condu-duntur. l-o Cum Eppus pro pertractandis negotiis. Ec-clesiasticis totum V. Clerum titulo generalis Synedriae diversis locis ao temporibus reassumendia adesse et defatigare onerosum nimis censeat; conclusum adeoq est, ut pro similibus occurrentiis adinstar normae a 8U0 praedecessore in similibus practisatae duodenaria ex ipsis Dominis Arcbidiaconis Selectioribus Dno Eppo assistens consistorialis erigeretur corona. Digitize ' Google 2- o Ut Saltem ab extenua Scbismaticis Eppis ordinaţi ao tandem per legitimam Uni turn Eppum Sa-Crae Unioni aggregati Popae ea qua alii parochi prae-rogativa uti ao gaudere arceantur impedianturq; Delibera-turn est ut unusquisq eorum singulum et singulum pro învestitura V. Clero pendat ducatum. Hoc eidem sen-tiendum est etiam de aliia Parochias suas ingressuris. 3- o Terminatur Reverendissimorum duorum Vi-cariorum authoritas quae pro parte Dni Sukiensis a oonfiniis Hungariae usque ad fluvios Maros et Ara-nyos se extendet: Dni autem Benyiensis erit reliqua Provinciae pars nominatis duobus fluviis a superiore distincta. 4- o Pro exigentia ritus uniţi plane necessarium videtur unam quamq eccleBiam quatuor personis esse praeditam duobus videlicet popis diacono et edituo quos a servitiis publicis Y. C. erga suum posse tene-bitur conservare immunes. 5- o V. Cleri Secretarius, non aliunde quam a Dnis Arcbidiaconis singulo et singulo exolvetur imperiali annuatim. 6- o Pro distinctione poparum et secularium im- positum est popas condecenti Clericali babitu vesti-tos esse sub poena fl 12 quam a refractariis exiget Archidiaconus Dioeceseos. * 7- o Cavebunt item popae Deo fideique Xnae de-testabiles convitiationes ao vituperia a plebaeis u-surpari male solită, reus enim similium aeque 12 fior. poena punietur, in quam non absiiniliter iucurret lai-cus saeerdotem suum convitians. ‘ 8- o Si qui autem poparum in popinis cum scan-dalo aliorum iteratis viei bus helluari et per plateas titu-bantes divagări deprebenderentur; tales toties, quoties jam dicta 12 fior. poena ab iisdem irremissibiliter exi-genda venient puniendi. Ârcbidiaconi vero duplicatae 7 Digitized by Google subjiciuntar. Poenae antem bursali impares ad Satis-factionem usque limitato a suis superioribus luant pec-cati poenas aresto. 9-o Pro cavendo illo ordinario acommate, quo po-pae a Vulgo lacessantur nimirum: quod popae va* lachici sint furum praecones: Serio cavebunt popae, ne cum ejusmodi farinae bominibus conversen-tur aut simile8 scienter hospitio excipiant; Sontes enim inevitabili eaque legali afficiendos se se noverint poena. 10*o Cavebunt item ex post popae (quod nou nunquam contigisse perhibetur) sacram communionem aegrotis seu de loco in locum deferendam laicorum ma-nibus concredere sub poena fl. 12; quam aeque subibit et laicus illam irreverenter tangens. ll-o Et quemadmodum sui muneris erat antea etiam, ita deinceps laudabilius unusquisq plebanus divina frequentare suam instruet plebem teneros aeque ac imbecilliores cultui Di vino asvefaciet; ex quo major adultam inter et teneriorem plebem timor Domini invalescat. Et cum; Non sine doloris sensu ex-periamur etiam diebus festis plebanos saepius parie-tibus quam plebi Sacra celebrare, verbumq Dei de-praedicare, conclusumitaque est, ut siqui laicorum- ex supina negligentia domi stertendo Sacra negligere Eccle-siasticis insimularetur: Is prima vice a parocho serio admoueatur; secundario idem divinorum negligens re-pertus (la Majoru: denariis) „50“ tertia vice autem floreno Altari cedenter (la Maiorii: cedentibus) irre-misibiliter puniatur. 12 o Pariformiter; Siquis parocborum Sanctam Lyturgiam sine legitima excusatione celebrare neglexe-rit, ab Archidiacono suo aeque 12 florenis sit puni-endus cui Lyturgiae auditorium quoq praestabit ne-cessaria. * l3-o Festa fori idest majora non observantes po- Digitized by Google - 99 - pae eadem 12 flovenoram poena, laici vero tribus fio* renis sint puniendi. 14>o Ii etiam popae, qui extra rituale pro casî-bua reservatis et urgentibus sacram confessionem aut baptismum saluţi plebis summe necessariam ignoran-ter et vitiose administrare deprebenderetur: eadem 12 florenorum poena puniendi eveniuni 15- 0 Cavebunt in posterum Sacerdotes plebem ab ecclesii* excludere et eas ei interdicere aut ex injuria quadara cuipiam sacram Synaxim denegare sub poena graviori. Ad quod accedit. Ut Plebani etiam dies feriales pro suo interesse plebi pro festis ne de* uuncient. 16- 0 Si quis autem sacerdos ante ternam denun-ciatiouem canonicam quospiam capulaverit; talia irre* xnissibiliter 24 florenis sit puniendus. In rebus autem circa bane maam (materiam) dubiis a parocbis con* sulendus sit archidiaconus Dioecesanus. Hac eadem poena serio injungitur ne laicos alterius curae com-missos fine legitima caa et raone copulare praesum-mat. Secundario. Temerarii autem; falcemq in alt.e-rius messem immittentes eo facto officio priventur quo instituto sanote observato infinitae et periculosae illae tricae tollantur. Copulandi autem, quemadmodum aliarum Religionum asseclae, pari modo noştri quoq, Parocbis suis de praestandis tribus marianis erunt provisi. 17- o Quemadmodum periculosum nimis est etiam s&ecularibus sacram confessionem rarius adire et s. cora-munione se se munire, ita damnabile et scandalosum evenit sacerdotes quoad primum a plebe notari. Con-clusum igitur est singulos sacerdotes omni mense sal* tem semeî boc bono et salutari exemplo populo prae-lucere debere sub poena fi. 12. 18- o Qui autem clancularie cum pagensibus par rocbiam conducere sibi praesummerent, tales immedi- 7* Digitized by Google - ioo ate ex ejusmodi parochia medio officialium ecclesiastl* corum expellendi sint. l9-o Cavebunt ex posterum (sic!) tam sacerdo-tes quam seculares longiorem prolium suarum in scho-lis schismaticorum et acatholicorum periculosam nimis educationem sub poena a dno Episcopo arbitrative ip-sis infligenda. 2 O-o et ultimo. Imponitnr dnis arcbidiaconis se-rio, ut pro directione sua unusquisque stătută baec hac synodo generali confirmata et edita ab Illmo Dno Episcopo authentice, inque bona forma quantocius extra-hant, quibus primum semetipsos, dein clerum et ovile Dei sibi commissum ad gloriam Omnipotentis Sancto-rumque ejus ac Ecclesiae emolumentum muniti ac bene instructi existaht, Amen. Extradatum ad mandatum Ulmi ac Reverendissimi Dni Eppi Joannis Innocentij Klein L. Baronis de Szââd per constitutum pro hac synedria V. Cleri graeci ritus uniţi notarium Paulum Pater m. p. NOTA. Cele de antâniu 17 canone ale acestui sinodu s’au tipărită sî la F. Maioru in ist. baser.; chiaru la calea-niulu opului, — er' intrerumpendu-se tipărirea acelui opu ca-nonele deiu urma au remasu netiparite. Aci le infacisiâmu după una Copia betrana, ce d. Jeronimu Albini, notariu in Cutu, avii bunetatea a ne dâ dein scriptele pestrate dela parentii sei. ' , . Digitized by Google 101 f VIII. Canonele sinodului dein 1728. Iu nomine Patris et Filii et Spiritus Sancti amen. Ânno millesimo septingentesimo vigesimo octavo, die decima quinta mensis Novembris, Indicta et celebrata Synodus venerabilis Cleri Valachici graeci ritus unitorum, in Transyl-vania existentium, ad mandatum reverendissimi domini Patris Rectoris Claudiopolitani e S. J. convocata, et sub ejusdem praesidentia celebrata, in possessione Kolos Monostor, in aedi-bus A A. RR, Patrum S. J. Olaudiopolitanorum, bora diei prae*. dicta© decima matutina inchoata, post lyturgiam celebratam praesentibus existentibus RR. DD. duobus vicariis generalibus inferius se se subscribentibus, praelibati V. Cleri Valachici uniţi et duodecim assessoribus aliisque RR. Archidiaconis quibus-dam. Acta ejusdem diei. Sessio prima. 1. Popa Majlat quidam sacerdos schismaticus turbulentus et unitorum, persecutor maximus in sede Rupensi pagoque Sona habitans, ex mandato reverendissimi Patris Rectoris per domi-tium facarium Petrum de Dâllya ad hane synodum legitime cita-tus per cQntumaciam comparefe noluit neque se excusavit; ideoque sacra synodus determina vit reverendissimoque Patri Rectori commendavit illum etiam brachio saeculari implorato compe-pcendum et condigne juxta sua demerita puniendum esse. . 2. Ratione excessuum poparum schismaticorum, et eorum, qui sacram abjurarunt Unionem, templaque ab unitis violenter occuparunt et receperunt, aliasque intulerunt unitis violentias, ut diligentissimam faciant inquisitionem ordinaţi sunt RR. Domini Nicolaus archidiaconus Benyeiensis et Ladislaus Hâtas pa- Digitized by Google 102 - rochus Fogarasiensis, vel ipsius loco quem alium Reverendisai-' mas Pater Rector denominare Voluerit, cum duobus DD. can-cellistis, penes mandatum Excelai Regii Gubernii et Excellen-tissimi Domini Dni Commendantis Generali» implorând um, ne ab aliquibus in serie suae faciendae inquisitionis praelibaţi Dni Regii turbentur. Pro quorum expensis ut et dominbrum cura-toris Davidis Maxaij, secretarij Francisci Bodr* et procuratoris V. Cleri, Francisci Hanyadi, îsolutione determinatul fundus, census cathedralis, quem more solito administrabunt popae suia archidiaconis ad festum Circumcisionis Domini anni 1729 proxime futuri, bi vero domino vicario Dalliensi et Sukiensi, quorum muneris erit dictum aes erga quietantias adminiatranti-bus extradandas percipere, pariterque in jam dictas necessita-tea aliasque, si quae forte etiam deinceps ingruerent, cum prae-scitu tamen reverendissimi domini Patria Rectoris fideliter erogare. 3. Contra popas bigamos, ebriosos, convitiatores, aliosque quaelibet bis similia committentes crimina stat prius conclusum* yivente pie defuncţo dno Eppo determinatum, ac scriptotenus DD. Archidiaconis communicatum, cui quilibet exacte satisfacere et morem gerere, obtemperareque se se adstrictum esse no-verit, etiam in praesentiarum imponitur. 4. R. Domino Archidiacono Joanni de Benye serio in-jungitur, ut in popam quemdam ex comitatu de KiikiillcJ pa-goque Almas existentem diligentissime inquirat ob nonnulla dicta, uti relatum est illum matri cujusdam juvenia apud ca-tbolico8 studenţia dixiase revera eidem damnationem imminere eo quod filius suus apud catholicoş frequentaret scholas, reque ista quam diligenter investigata et examinata primo quoquo tem por e, genuinam desuper reverendisaimo dno Patri Rectori deferet relationem. 5. RR. domini Archidiaconi singillatim in suis Hypar-chiis, intra brevioris temporis spatium convocabunt ad particulare» synodos, omnea suos popas, eosdetnque de sacra] uniono et quomodo eam teneant, calleant et observent diligenter e- Digitized by Google xaminabunt, si quoa autem inter eos inyenerint schismaticos, eo magia quempiam unionem abjurasse, illico aimiles cum con-grua declaratione et rei certitudine reverendiaaimo dno Patri Rectori denuntiabunt, qua occaaione etiam aingulariter exami-nabunt popas praeaertim de ruditate suapectos, num formam et materiam aaoramentorum calleant, quomodoque et qualiter eadem administrent; rodos autem in his instituant ao infor-ment, ne per aupinam ignorantiam sacrilegiu contingant, et animarum ruina aequatur. # 6. A modo in posterum nullus poparum yel archidiacono-rum ob quodlibet crimen seu priyatae personae seu etiam to-tius communitatia templa et ecclesias occludere yel saoris ibi-dem oelebrandis interdicere praesumat eo magis sacramenta administrare yetet, sed prins rem credibiliter dilucidatam re-yerendiasimo domino Principali remonstrabit, qui si culpam in-terdictioni aut cujuslibet generis poenae ecclesiasticae obnoxi-am oase judicaverit, juxta rei exigentiain congruam faciet or-dinationem, cui deinde quivia poparum et archidiaconorum ob-temperandum sibi oase noverit. 7. Popae post decess.um reyerendissimi dni Eppi Baronis Pataki ubilibet ordinaţi a functionibus ecclesiasticis arceantur, ad parocbias nullo modo admittantur, eo minus unitos turbare yel a parochiis amovere permittantur, imo quivis illorum se-orsim et singillatim mulcta 24 florenorum bungaricalium pu-niatur eo quod post iteratas promulgatas praemonitiones se se praesertim a scbismaticis Eppis ordinari curaverint, cujus mol-ctae medietaa cedat dnis archidiaconis mulctaturis, altera yero medietaa administrator dd. Vicarriis, ad finea punoto 2-o nota-tos servilura. Sasalo secunda. 8. Injungitur diligenter unirersis dnis archidiaconis, ut nque ad proxime affuturum Paschatis festum, singuli suas Hy* parchias quam optime fieri poterit visitent, sub poena fi. huug. 66, obi popae criminoai juxta staiutaa a pie defuncto dno Eppo Digitized by Google 104 — Pataki poenas (quae dnis archidiaconis jam diu constant) se-* cundum gravitatem culpae puniantur; si qui vero enormia commisisse scelera deprebensi fuerint, absque omni ulteriori mora dno Praelato deferantur, ut tempestive de correctione vel punitione similium provideri possit, ne gangrae^a et scfiq-dalum ulterius serpendo etiam plures inficiat et ordini eoclesţ-astico unito ignominiam inurat aliquam; occasione hujus visi-tationis omnes popae monendi, ne quisquam eorum potui ixop moderato addiqtus negligat munia parochialia et praecipue sa* cramentorum vel maxime necessariorum administrationem, prout sunt baptimus, confessio, communio etc. Lyturgias singulis fea-tis et dominicis diebus celebrent cui ut intersit populus om-nem diligentiam adhibebunt, deinde etiam populum admone-bunt dni archidiaconi, ne ullus parvuloruin baptismum cum evidenţi animae illorum periculo differre diu praesumat, sed quamprimum sacro ablui fonte procuret; singillatim de nomine exquirendi-erunt omnes illi, qui sincere unitos per despectuţq papistas appellare seque ab illis diyersps affirmare praesumpse-runt, utpote quorum similes procaciter dictae propositiones, gravia mala et erga vere unitos quoque ritus graeci fideles magnae differentiae causam non raro praebuerunt gravis au-thoritatis catholicis latini ritus. Si forte vero quidam saecui larium authoritatum et potestatum visiţationes hujuscemod-quoquo modo impedire vellent, ejusmodi impedientium nomina primo quoque tempore, cum vera et reali declaratione negotii reverendissimo dno Patri Rectori denunciabitur (sic!)! cujus mu-neris erit de remedio similium in locis dehitis, gratiose pro* yidere. Acta diei secundae. Sessio tertia. 9. Conclusum est ratione Filiorum poparum unitorunţ a magistratu saeculari et dnis terrestribus incaptivatorum vel incaptivandorum requiri debere per memoriale Excelsum Re-gium Guberniura, de remedio necessario gratiose adbibendo uti etiam ratione taxarum et honorariorum! decimarumque a Digitized by Google - 105 —. popia unitis per dnos terrestres baetenus exigitarum. Si vero hic nullum sequeretur in Trauma remedium recurrendum esse ad Augustam Aulam. . 10. Providendum per dnos arcliidiaconos ut parochi ţ suia parochianis ratam aliquam solutionem annuatim acquirant; qua non obtenta altiores instantiae requirendae. 11# Determinatum est de Kalugeris universaliter, ut ef-ficaciter ab omni sacrajnentorum administratione et ecclesias-ticis functionibus, verbi gratia contionum lectione, et reliquis arceantur, cum in variis imposturis et populi eorruptionibus deprehensi sint perfrequenter, qui si se opponerent huic de-terminationi, advocata brachio saeculari incaptiventur, et prQ demerito suo graviter puniantur. Cum vero titulo mendicatio-nis boc genus hominum schisma spargaty humillime requirendi Şţmt Excellentissimi dni Generalis Commendans et Gubernator una cum Excelso Gubernio, de Patentibus illis in posterum absolute negandis. 12. Ventilări coapta est causa Thomae Szviridovics pro-topopae Monostoriensis. ' Şessio quarta. 13. Usque in seram noctem varia testimonia pro et contra examinata sunt, et prima inquisitio contra illum instituta, invalida ©t insufficiens declarata est, secunda vero approbata. Acta diei tertiae. Sessio quinta. . 14. Eadem cauea finaliter decisa) adeoque praediotus Thomas ob graves excessus ex Archidiaoonatu simplioiter a» motus et ex parochia Monostoriensi ad aliam migrare jussus. 15. Conclusum est debere scribi memoriale Exeelso Gubernio de Dositheo quodam apud schiamaticos ordinato Eppo nune in Maramaros tasidente, ne praesum&t ullum e Trannia ad se venturum ordinare, prout et ipse pie defuncto Illustri-ssimo dno Eppo sub gravi poenA incurrenda promisit se nun* quam id tentaturum. Digitized by Google — 106 — . Setsio texte. Ifi. Varia variorum memorialia in privatis difficultatibus sonantia leota sunt et congruae pro rerum exigentia resolu-tiones datae. 17. Communi omnium ardenţi voto definitum est porri-gendum memoriale Sacratissimae suae Majestatis (sic!) ra* tione fundi pro seminario aliquo pure pro juventute hujus ritos ser-vitoro constituendi ex Illustrissimi pie defuncţi dni Eppi here-ditate confiscata benignissime hune in finem resolvenda. 18* Suffragio universorum serioconclu8um,nedeincep8 nllus ex nnitis ad scholas schismaticorum et haereticorum filios suos mittere praesummat, si qui proinde id attentare deinceps fue-rint deprehensi, archidiaconi et popae mulctentur 24 floreno-rum pensione, saeculares vero duodecim, 19. In tota Trannia diligentissime adhibenda sunt in lo-cis debiti*8 media, ne popae vere uniţi adigantur ad contri-butiones, Quarteria, aliaque onera rusticos eoncernentia* 20. Cum aeditui altaris ministerio servientes omnia ea facere debeant, quae faciunt magistri et cantores in ritu latino, conclusum est pro horum immunitatione in locis debitis memorialia porrigi debere, cum in qualibet recepta religione hu-jusmodi miniştri a publicis contributionibus et oneribus ex-imantur* i 21. Querela universalis est ideo a Lyturgiis diebus festi-j vis et Dominicis populum se se absentare, quod distincţia horis cantentur horae canonicae et Lyturgiae tardius celebrentur, et sic populua semel congregatus, si dilabi permittatur post horas decantatas mulţi e plebe aegre ferunt iterum redire ad Lytur-giam audiendam, determinatum est igitur, ut in praefata vi-sitatione dd. archidiaconi commendent singulis popia, ut eadem fideliaetin uno continuo celebrent Lyturgias immediate post decantatas horas, nisi alicubi speciales defficultates id ipsum fieri impedirent* Haec porro omnia et singula, primam qui-âem idiomate latino, prout jaoent, leota, deinde vero idiomate Digitized by Google — 107 — valacbico, per dominam Davidem Maxaij, «acrae hujus «ynndi specialilor pro hoo acta âeputatnm notarium, de vorbo ad verbom explicata, nullo prorsus eontradicente iterato ab uni» vers» approbata et confirmata. No* mana propria subacripsi» mus sigilloque nostro consreto munivimus. In residentia su-pra nominata Kolosmonostoriensi die decima octava Novembria juxta caleodarium a Gregorio emendatum, juxta antiquum vero «optima Novembris Anno O. 1728. NOTA. S’a copiatu dein manuscrisula dela d. Alburi (vodi pag 100). Petra Maioru inca are faptele acestui ainoda in istori’a sa pag. 93—97, pre cumu dîoe: „din originala, carele-la am a mâna.“ Dorere, că n’a adausu sî suscrierile, — cari intru acelu „originalul nu au potutu lipsi, — că s’a multia-mitu ale indică prein not’a adausa la calcÂniu, pag. 97: „Sc-quuntur subscriptiones impretsione usualium tigillorum munitae duorum generalium Vicariorum, et Archidiaconorum ac quihutcSg-nodo interjuerunt, numero sedecim." Digitized by Google . - 10S — .. ' IX. ■ - . : . Canonele sinodului dein 1725. Dela As. buna sanetate IU poftimu sî dela noiblgoslovenieiti trimitemu Frdtâi tale cinstite Protopope Mielausiu dela VoiVa. ■ Intra aceste dîle mai denainte, stringundu+se căti-va cinstiţi fraţi, Protopopi juraţi, impreuna si cu alţi preoţi intielepti facundu seboru, socotiră, sî isprăviră nisce punturi pentru multe socotele ale seborului mare, care iata sî fratîi tale, le trimitemu in scrisore pentru acei’a cumu vei primi fratVa ta aceasta Scrisore de un’a se stringi Seboru de plinu, sî poruncile aceste forte pe ameruntulu se le arăţi sî se le dai a intielege tuturora preotiloru, iara popi in tote satele la toti 6-meni, cd de acumu inainte se se tie sî se se plinesca aceste tote suplu acele globe sî pedepse ore care se voru afla scrise in launtru: Fora de aceste porănci ale seborului se aibi grije fratîi*a tu cumu Dăjdile Yladicesci pană la Sveti Georgie se se stringa inpreuna cu talerulu logofetului, sî atunci in launtru se se aduca. Yenitulu fratîi tale pe cumu au fostu obiceiulu, in dîlele altoru Vlădici repau-sati, poti-le cere Iratîi’a ta. Apoi vei ave grije fratii*a ta de vei pune in catastivu toti popi cari sau chirotonitu prin trăite tieri sî pană acumu nau venitu la noi, se-si id Blagoslovenie nice dela noi nau paucenii de aceste căti suntu in Epdrchii*a fratîi tale se-i putemu sci• > Socotelele Seborului Mare. Anulu 1725. lun’a lui Fevruarie dîle 26. Socotelele Seborului mare antâiu pentru rendulu Diiaciloru celoru inperatesci, cari se voru scdte se valatuiasca pentru treb’a nevoiloru Clirosului, asîjdere pentru pro-catorulu, inpreuna sî plat’a lui. 1. Avendu Seborulu mare in multe locuri nevoe, super&ri gţ pedepse mari pentru care macaru cit se jtluescu pe la deregatorii cei de afara, mai de multe Digitized by Google - 109 — Ori an acel’a respunsu, Be caute cei pedepsiţi, cu lege pe acei’a care le făcu nevoe, pentru aoei'a am soco-titu se numimu pe sama Seborului Mare unu Pro-catoru carele se pdrte de grije tuturoru câţi oru avâ nevoe, st de tocmel’a lui sau rugatu Seborulu Marii sale Domnului se-lu numia3ca sî pe ce se va put£ toc* mi Marii’a sa cu dinsulu după acei’a se va face veste pe la toti Protopopi. , 2. Pentru popi oare sau preotîtu intralte tiferi streine in alenulu porâncii Pravilei pe cu mu spune la caninele sfintiloru Apostoli, listu 436. intra cest’a cbipu, nu se cade a chir o toni pespe chotaru iara- de va face forâ de scire a Episcopului acui este epâr-cbii’a, acel’a se fie nechirotonitu cu cel’a ce-au chiror tonitu, sî iara talcuesce asiâ nu-i volnicu vre*unulu de episcopi se chirotoniasca pre cine-va afara de cho-tara-le epârchii lui, iara cine va face aceast’a forâ de scirea episcopului a carui-a este epârchii’a se i se iâ darulu sî lui sî celui-a ce Iau chirotonitu pe elu, de ce pintru unii câ aceste, daca nice pe urma nau ve-nitu se-si iâ blagoslovenie, dela archiereulu seu sî alu nostru ci sau lapedatu de seboru, avendu vreme destula se-si iâ blagoslovenii’a, pintru acei-a Seborulu mare inca se lapeda de dinsii, se faca de aici in col6 ce voru sci. Câ Seborulu de grije mai multu nu le va ppftâ nice la o nevoe. ' 3. Pentru nesce călugări nari se afla pe la unele Munastiri, de nece se sci sintu preoţi' adeverati, sî au slobozenie a sluji sfintele taine beserecesci :au bâ> sî blagoslovenie de unde se cuvine luatau nauluatu si totuşi anbla celuiudu dmenii de-si laşa mulţi pe. popi de satu cei adeverati, sî mergu la nesce călugări câ acei-a se le slujasoa liturgie sî alte slujbe besere-cesci, de aceasta tocmiala, inca iâ socotel’a Seborului asiâ cumu unii Călugări forâ de isprava câ acei-a Digitized by Google — 110 - se iasa din dâra st se naiba a aiecUî pe la munastiri alee cumu; iara mireanula careie-si va cuteză duce jertv’a la vre unu calugaru amagitoriu că acel'a la-sandu-si preotulu de satu celu vrednicu omului ace-lui-a, nice la o trel>a a lui se nu-i slujasca pop’a mai multa. 4. Iară pîntru nesce cartieliii carele au esttu a* cum’a de curepdu din tiar'a rumanesca din Rdmnicu, at se chiama invetiatnra besereceâsca de cele 7 taine, inoa socoti seborulu, câ 6re unde se voru gas! in tiar’a Ardeiului fie la mirenu fie la popa, dela toţi se se iă, sî se nu fie slobodu a tînă nimerui, că au invetiaturi multe că acele, cari suntu in alenulu legi Crestinesoi . sî a sfinteloru sebora, pe cumu se vede numai de a cold unde dîce, că se sfintiesoe agnetiulu cu aceste cuvinte, adeca fă pânii’a aceast’a cinstita trupulu Xsului teu iproci; macaru că tăta sfint'a scriptura Cluciulu, titurgli’a sî alte cârti ale legeb pravoslavnice grecesci asiă ne arata sî ne spune,câ nu cu acele ci cu -aceste cuvinte se sfintiesce luaţi mancati acest’a este trupulu mieu alu le: sî potirulu: iara beti dîntra cest’a toti iproci: dreptu acei a se oprescu acele cărticele, oâ au tocmele inprotiv’a invetiaturiloru cest or u adeverate iproci: . . ....5. Sî pentru popi care mergu la cârsma sî sudu- escu sau blăstema au graesCu cuvinte de bula pe cumu nu se cade popiloru inca socoti,' că se se dă po-rânca intru t6te Fpărchiile sî se opresca toti Protopopi pe preoţii sei cumu de ,acum’a inainte se nu cu-, tăze a fiice nice unile de acele, iara vare cine va gresî intru unile că aceste se-lu aiba alu globi protopopiilu cumu va socoti sufletesce după greutate pecatului, iara de se va oblici câ nu Iau globitu, ci Iau iertata for,\ de oca atunci elu protopopulu singuru se fie globitu cu gldb’a Seborului mare 66 de florinii, sî se umble Digitized by Google — 111 - popi alean in sfint’a Beaereea cu tichli’a, iara nn ea caciul’a sau ca cumanacu, chainele inca se fie lungi popesci adeca-te portu se aiba că acel’a, ca carele se se cunisca de alţi, imeni mireni st se se de-schiliniasca. 6. Asii socoti st de sfint’a slujba adeca de liturT ■ gfe cama se fie datori preoţii in tote Duminecile si) serbatori mari a face liturgle pe la tote beserecile unde \ sun tu popi mai mulţi pe rendu unulu intro dumineca altulu intralta, iara mirenii inca se merga totu de un’a la sfant’a liturgle, in tite Dumineci st serbatori mari, st Care nu voru merge se fie pedepsiţi antăiu cu trei lopâti, ad6ra cu 6. Peste aceste peste t6te, pe la sfintele Pasci totu omulu mai mare de 7 ani, se se / ispoveduiasca st se se cuminece, iara vare carele na j va face por&nc’a aceast’a, daca i se va templi unui-a ! ci acelui-a m6rte, preutulu nice se-lu provodesoa, nice j se-lu ingr6pe in cintirimu; pentru aceste tite vedi in l pravila cumu dîce, listu 629 capu 807. Că. se cade se , se pazasca sfant’a Beserec’a st de preoţi, st de mireni. 7. Preoţii sfant’a Cuminecătură suptu globa de 12 florinti se nu o cuteze tînii in .cas’a loru, ci ca buna socotela in raolutie frumise curate puse, iara in saculetiuri de giolgiu, sau de pansa curata, in bese-reoa se o tte st de acold se o iâ candu voru merge la bolnavi st iara se o duca in locu, inapoi de unde oa luatu cu cinste se o pue; iara unde se voru gas! preoţi câ acei-a, carele nu va ascultă, deporânc’a aceast’a de un’a se-lu globesca protopopule cumu-i scrisa mai susu, st cu banii acei-a se faca in besereca locu iscu-8itu st vredniou ci acel’a unde se se tte sfant’a Cuminecătură in t6ta vremi’a. 8. Bolnavii sau betegii cei de m6rte nice cumu popii se nu-i cuminece fori de ispovedanie inaintre carii voru puţi grai, iara caror’a li se va legi graiulu, Digitized by Google pintril âcei-a se invetie protopopii pe preoţi culxiu se faca cu unii câ acei-a, sî cumu se deâlege au se nii-i defclege; 9. Care omu nu se va ispovedui panâ la pasci, adeca in Septeman’a mare, st nu se va pricestui, a-celui-a nice cumu se nu i se diiâ (sic!) pasc’a. . 10. Aflandu-se .unii câ acei-a carii in locu. de pasci eiau de mananca mugura; sau alte erbi, sî se lâpeda de obicâiulu sî de porânc’a beserecii, de acei-a se lâpeda sî beserec’a, 6re pană. candu nu se voru pocăi sî nu se voru intorce cu umilintia sî cu ascultare catrâ Besereca. 11. - Preoţii inca se fie datori pe la septeman’a Mare ase ispovedui in totu anulu, iara carele se va găsi după pasci neispoveduiti, antâiu se fie globiti ou 12 florinti, a dodra cu 24, â trei’a 6ra se se-i (sic!) i£ darulu, Protopopii pintru un’a câ acâst’a antâiu cu 24 de fiorinii se se globesca, apoi cu 66, a trei’a <5ra se fie lipsiţi de dâregatorie. 12. Posturile tuspatru ce suntu intrunu anu, după obiceiulu sfintei Besericii ndstre se se tîe cu socotela buna câ sî panâ acumu, de toti 6menii, iara de se va templâ, se fie cine-va fârte lipsitu unulu câ acel’a se-si afle duchovniculu numai in vreme de lipsa mare. 13. Pentru lucrulu despartienii cauta de vedi iu pravila cumu spune sfantulu Seboru dela Cartagenu, glav’a 100 unde asiâ graesce, cine se voru despartî de impreunare, de nu se voru impacâ ei se fie asiâ, iara de nu, se se indemne catrâ pocanie, talc: placâ Sebo-rului acestui-a după a Evangelii s,î Apostolului inve-tiatura, se nu-si despartia nescine mueri’a sî se o scdtia pentru fie-ce iara de se va templâ, de in barbatu sau din muere se se deslâge inpreunare, sî nu voru vre se se inpace, sî se se inpreune iara se fie asiâ lasati st Digit. id by Google - U8 - despărţiţi, st se nu se mâi atinga de alta nunta după cuventulu Domnului, câ cine dîce va luă lasat’a acel’a precurvesce, iara de se va inpreunâ barbatulu alţii femei, sau muere altui barbatu, atunci catrâ pocanie se se aduca sî se li se dă canonu câ sî precurvariloru, canta de aceast’a la canonulu 84 asiaselui Seboru dela Trull’a, sî la canonulu Marelui Vasilie 9. 31. 35. 48 sî la 806. pintru acei-a t6te despartianiile le opresce sî alu nostru Seboru suptu gldb’a pierdiârii derega-torii vare cine va cuteză face lucru că acel’a. 14. Âflandu-se a locuri unii duchovnici câ acei-a carii deca mergu ămenii la dinsii se se ispovedu iasca nn-lu deslega, pană nu-si va plini canonulu, sî le cauta a se duce asiâ nedeslegati sî panâ-si potu plini canonulu, iara cadu in trăite pecate, câ-ce câ unile can6ne nu se potu plini in multa vreme, deci unii nu voru mai fi deslegati, câ totu mai potu cadă intr’ alte pecate, panâ si-oru umplă canonulu, pintru acei-a se nu cumu-va se piara vrunu sufletu nedeslegatu tre-bue se deslege sî se pricestuiasca Duchovnicii pre toti carii cumu se voru ispovedui sî se-i invetie după acei-a' cu mu voru pută mai curendu se-si pliniasca canonulu câ-ce câ pocainti a nu stâ numai intru plinire canonului, ci mai vertosu in dureră de pecate sî inim’a cea inframta a pecatosului,pecumu dîce insu-si Dmnulu câ in ce ceasu se va intărce cu tota inim’a sa omulu pe-* catoau catrâ sfintîi’a sa intr'a cel’a ceasu îlu va ertâ, pentru acei-a asiâ tribue se faca sî duchovnicii. . " V, Aceste fote amu socotita sî amu tocmita cu voi’a nâstra ce de plinu că se fie pe locu, sî statatâre pentru mai mare tărie, sî credintia, puindu iscălituri sî peceti'a nostra, Scrisei in Sămbat’a de josu, Mti’a, Anulu sî dîlele, cnmu-i scrisu mai susu. Încă sfau mai socotita sî alte lucruri, carele acum’a nu lemu (— le amttJ pututu dă afara, iara candu le va veni vremii vei avi scire fra- Digitized by Google - 114 - Jta* ăceste tete le potatotân *e te IU $t te te ispratimea eu socofcla buna pecumu suntu strise si pentru aeePâ le intarimu cu iţea-IHur’a nostra. ' 1 . . Yladic’a Ioann m. p. NOTA 1. S’aq ţopiatu dein, „iatori'a besdricei , Romaqi-loru, dfi P# Maioru. Bqd’a 18,13 pag* , 37?—, Digitized by Google — 115— .■ . ■ ..... X...... Actele sinodului dein 1Î00. asii s un tu publicate in „Magezinulu Utoricv pentru Daci’a tuptu re-iaeti’u lui A, Treb. Laurianu sî Nic. Bucuresci 1846." Tom. UI p. 307. «î urmatoriele: SiedentPa dein 4 Septembre. Metropolitulu deschide adunarea cu unu cuventu despre foloautu unirei cu baserec’a româna. Cea mai mare parte a Clerului se arata aplecata spre a primi. Deintre laici, boiarii djein tienutulu Fagarasiului se in-dupleca fori greutate; dara nu asiâ lesne sî locuitorii comitatului (Juiâdorei, ai scaunului Sabiiului şî ai districtului Brasiovului. Cu tote aceste, după mai multe argumente produse dein partea celoru alţi şe îndupleca sî eli. Cu modulu aoestu-a se inchide siedenti’a de an-t&niu. . SiMtartFa d*in 8 Septsnbra. Se desbate, câ a fora de cele patru punte se nu se mâi primesca nemic’a; Ritulu sî Disciplin’a se remânn, cumu au fostu pan’ acumu, lasandu deiutr’insele numai cele ce se voru aflâ a fi contrarie credentiei catolice. Se ordineza, câ se subscria Metropolitulu, fia-care proto-popu in a-antea juratului seu, a doi oomisari preuti, sî a trei deputaţi betrani dein fia-care satu, in numele districtului intregu. Actulu şe formuleza cu aceste ouvente t > «Noi snptinsemnatii, episoopuln, protopopii sî totu clerulu. baserecei romanesci dein Transilvania sî dein pâr ti le unite cu dins’a, facemu cunoscutu prein acest’a toturoru oeloru ce se cuvene, sî mai alesu ordiniloru tierei Transilvaniei; Câ eonsiderandu nestatornici’a vieţii omenesci sî nemorirea sufietuiui (de care trebue ... . . 8 * Digitized by Google - 116 - se avemu cea mai mare grige dein tote,) amu inchia-iatu liberi sî de buna voia dein indemnulu lyi Ddieu unirea cu baserec’a ronaano-catolica, st ne deelarămu preia acesta commembrii ai S. Matri basereci romano-catolice primindu marturisindu sî crediendu tote cele ce primesce, marturisesce sî crede ace’a, mai vertosu acele patru punte, in care ne' pareâmu pană, acuma a fi desbinati, care ni se propunu sî prein gratiosulu. decretu sî prein diplom’a Maiestăţii sale imperiali, sî prein a eminentissimului Archiepiscopu, dein care causa vremu câ Sî noi se ne buctirămu de totu acele derep-ture sî privilegia, de cari se bucura preutii acelei-asi sânte Matri basereci după sântele canone sî după legile fostiloru regi ai Ungariei, asiA sî noi după pre-numitulu decretu alu Maiestăţii sale imperiali regali sî a eminentissimului Archiepiscopu, se ne bucurămu de aoumu in a-ante câ commembri ai acelei-asi basereci. Intru mai mare Credentia sî tarfa a acestoru-a amu intaritu aceştu mani fes tu alu nostru cu subscriptiunea manei nostre sî cu sigilulu sântului monasteriu dein Alb’a Julia sî cu sigilele proprie usuali. Alb’a ţJulia in 5 Septembre, anulu 17Q0. • (L. S.) Sjetropolilulu Atanasiu. *) Protopopule Daniilu dein Ili’a cu preoţi. . ■ „ Teodore dein Crisiu cu 20 „ „ Gavriilu dein Bistr'a cu 15 „ „ Tom'a. dein Vinti cu 24 „ (Sîacat; Virili de d.) *) NoS infrascripti Ecclesiae Valachicae in Transyl-vania partibusque eidem annexis Episcopus, Archidia-ooni ac Clerus universus, ipemoriae commendamus te-nore praesentium, quibus expedit universis, maxime vero inclytis Regni Transylvaniae Statibus, consider rata tam fluxa hilmanae vitae instabilitate, turn etiam animae (cuius in omnibus potior cura habenda,) im-mortalitate, libere, ap şponte,. impulsuque divini nu-minis cum E^Iegia Romano-Cathotica unionem iniyi- Digitized by Google - iii - Protopopulu ioane iein Vniador'a preoţi. „ Georgiu iein Hatiegu ' „ Nicola deinSatu-Sâbetiu „ „ Petru dein Dai'a cu 30 „ „ Vasiliu dein Armeni cu 39 „ „ Sav’a dein Salute cu „ Petru dein Sabiiu cu „ Masimu dein A cu SI Stanulu dein Vitei cu 40 Radulu dein Berivoiu cu 56 Cristea dein Haromtecu cu 13 Batiliu dein cu 35 Jdomiru dein Birghitiu cu 9 Batiliu dein Brasiovu cu S5 Georgiu dein Ohab'a cu 40 Batiliu dein Suppadure cu ioanne dein Lopandu cu 15 (Sincai:, Stanila) (Sîncai: CaXborv) (Sincai ; Lepindea) mus, ejusdem S. Homano-Catholicae Ecclesiae comriieiţi-bra nos tenore praesentium deolaramus, omnia admit* tent.es, profitentes ac oredentes, quae illa admittit, pro-fitetur ac credit, praexertira vero illa quatuor puncta, ' iu quibus bactenus dissentire videbamur, quae etiam in Clementissimo Decreto ac Diplomate Suae Sacratis-simae Maiestatis ac Kmiuentissimi Arcbiepiscopi nobis inxinuantur: qua prppter iisdem prorsus juribus ac pri- ■ vilegiis, quibus eiusdem S. Matris Ecclesiae Presby-teri ex indultu S. Canoniim nec non Divorum quon-dam Regni Hungariae Regum utantur, nos quoque juxta praenominatum Suae Sacratisxirnae' Caesareo-« Regiae Maiestatis Decretum, nec non Eminentissimi Archiepiscopi a modo et deinceps uti eiusdem comtnem-bra Irui ac gaudere volumus. In cuius maiorem fi-dena ac robur, praesens manifestum nostrum propriae manus syngrapba, nec non sigillis Monasterii noştri Albensis, quam propriis usualibns oommunivimus. Albae Juliae 1700, die 5-a Septembrie. (L. S.) Archtepitcoput Athanatins. (54 Protopopii buni ■ 4863> SdeerdoObmJ : Digitized by Google m - Protopopul** Costantinu faifl Vidr’a cp „ Petru dein Geoqgiu cu „ Adamu dein Oreşcia CU „ Joane dein Călim cu „ Radulu dein Cofanu cu „ Costantinu dein Socutiu cu „ Machabeiu dein ffymitVa cu „ Joane dein Canţeci cu H Matm dpin Lapusiu cu „ 'Teodoru dein Lenţi cu „ Teodoru dein Rfasigru cu # Smcom dein Sarvadu CM „ Ândreiu detn $îmlcu eu „ Simeonu detn fliasţu cu „ Demetriu detn ffacău cu „ Michailu dein Gploţ'o cu , #., Pqsculu dein Ţurd'o cu „ Joane dein Diomalu cu - „ Costantinu dom Hopert’a eu Joane dein Sanaelu cu Joane dein Sacdlu cu Simeonu dein SiUariu du Davidu dein Noţiu eu StefAm doin S. Michuiu cu Rasiliiit dein fonţulq w Jaanş dein Lozaru cu Petru dein Alb’a Julia cu Gabmh dein Sovaru cu Adatşu dein Gustsm cu Qrcgim dein Şitiu CU Protopopii dein j7ţf ddn SQldabiţiu cu Luc'e dein Salisiu cu BasiJiu dein Romlisiu cu n r ;» 99 u n 9 preoţi, (Sînc$i: Ytfroteu) Gurgiu Calionu) i « 27 *5 „ 30 „ (» (n (n SieuWa) * • ^ • Nemiscea) n. ţn , Chiuesct) ». , [•>.. ’ ■ (¥, Leminu^ « M » ‘ t * *2 . ^f - Basescî) ţt • r Bacaiu) \ 99 ' . jJ, v Calat9a) 99 („ Janculu) 40 28 25 40 27 96 45 10 24 40 37 30 28 45 24 „ . - 45 p {St- Ş. Georgw. ŞfingtfiY 28 „ 20 „ " : ; ' ’ '• 40m (S: UiWu 48} *5 ; .■■■ • - •: 7 , "• ■ . . .. , 15 t, (Ş: Jovipnu {lela jazuri 15) 0 „ 24 „ ■ - ■■ ' • 33 „ ($: Gregor+ţiu 4eh Chi-] tyiu 35) Maramuresm 9 ,9 (S: Saldobagitt) 9 „ (S; Şeleusitl) 41 ,, (S: Comlitiu) < Ao«stu-a fii oelu mai mare sinodtt alu romanir loru dein Transilvania. A fora de protopopi sî de* preoţi fura chiamafci câte ţrei deputat» Iniei dein fia-care satuj pre lunga aţvesti-a se adunaseya multîme de romani dein tot® partiţe, oâ se vedia resultatulu unirei, sî numai după ce se incredentiara, că ritulu sî disciplin’a baserecesţft 'WC'* fteschimbate e& Digitized by Google — 119 st mai in a-ante, şe lenisoira sî primiră Unirea. Istoricii spunu, c &panii la 200.000 familie romane se u-nira intru aoe’a dî. Totu la acestu sinodu, in siedenti’a dein 14 Sep-tembre, propuse metropolitulu unAatorele punte disciplinare spre primire, pari le punetnu aci dein vorba in vorba pentru interesulu loru pelu ittoriou. > Anii Dennnilui 1700, Septembre 14. *) “V Intra c^sta yreme fiendu seboru mare ip mitropolia Belgradului de toti protopopii tierii Ardeiului, cari suntu romani; ' Noi Vladic’a Athanasie âm arştatu. poht’a noastră pâtra's. soboru cu apeste poncturi. Sî porunpimu foarte tare in totu loculu, in varmeghii, in scaune, in par-tium; protopopiloru, preoţi loru, mir£niloru, carii Suntu romani, greoi, şerbi, ce suntu aici in tiar’a ce se chia-ma Transilvanie: —- Poht’a Vladloai. 1- o. Oandu va rendul Yladic’a sî cu Titorii, carii voru fî juraţi lunga Vladic’a, dî de Seboru de toti protopopii tierei; atunci totu protopopuln cu 2 preoţi betrani se se afle la dîo’a eia numita a Soborului; sî se-i ii toţu pop'a fie chielţuiala 2 duce protopopului; iar’ oare n’are dâ, protopopuln împreuna eu acei doi betrani se-lu traga; iar’ protopopulu se nu s’are gasf la dî, se fie lipaitu de decegutoria sî globitu cu 66 de florinti. 2- q. Diacii, parii voru vr^ se se preoti^sca in a-ante se m4rga la protopopu se-si oie carte, sî cu carte dela adeyeratu duchovnicu; st se scie, Psaîtiri’a de intielesu, sî .glaşurile sî tote tainele bes&rioii; sî panâi pi) va fi la Mitropolie 40 de dîle, panâ atunci Vladic’a se nu-lu preottâsos; sî poporu se-i caute protopopulu, sî se aib^ a dâ protopopului o piele de vulpe. *) După Iatori'a beaericei romanil6ru Se P. Maioru p. 355 urm. Digitized by Google liO - ; ’3-o; Popii care vinu dintr’alte tieri, se nu se pri- m^sca pană nu toru «duce carte deJa’Vladic’a. Â-sijderă popii, carii mergu intr’alte eparfii, se nu se prim£«ea, pană, fiu Voru avă carte dela protopopulu lui cumu căd ‘omu buttU st si-'a pltftitU dareaj iar-care protopopu nu va face asiă, se aiba Vladio’a a-lu birsiugui cu 24 de florinti. . 4*o. Protopopii se nu faca despartienii a fara in tiara," iau in ICparfii for&numai,-candu va Bebdru mare in Belgradu iar’ care are face se fie scadiutu din tota cinstea lui. St se dă sî acefa birsiajgu. 5-o. Care popi voru cunună, pe carii fngu prin trăite sate, sau poporanulu altui popa, seau fraţii, u-nor’a că acelor’a se li se iă preotf’a. <5*o. Care diaci voru fit fostu curvari sau furi, se nu se pota preotî. . 7-o. Care mireni se voru duce ou potăre.pre oaa’a popei, sau pre femeile lui, Bau pre marh’a lui, fior’ de scirea Vladicai sau a protopopului, unii că acei-a se fie for îi de l^ge, până a-si dă săm’a; si a cui va fi yin’a, bjrsiagulu Seborului mare, 66 de florinti. . 8-o. Preoţi, care n’au plăsia s&u potcapocu, sau ■\ voru amblă la cârcima, sa,u băti prein tergu, sî nu I voru amblă cu haine lungi, unor’a că aoelor’a se li-se j iă preotî’a. . 9- o. Candu va avă lăge sau ptra . pop’a cu unu qnirianu, de va caută pop’a pre mirianu, se-lu caute in furaulu (cetesce: fqrumulu) lui in aintea birâului, sau a Spaniloru; iar’ candu va. caută mirănulu pre popa, se-lu caute iua-iutea protopopului in fumu, sau la Vladio’a. 10- o. Care popa va merge, pre poporulu altui preoţii. sau ii va scadă simbrfita, sau-lu va piri la scau-nulu de afara, acel’a se se tundia. 1 l-o. SatulU ce nu va ingăduf pre tiercovnicu de slujbele şutului, sau pu va ayă tiercovnicu, acel’a satu Digitized by Google 121 — ■e fie opritu de lâge, pană nu vorupune cr<\snieu, st se-la ingaduiasca din tote chieltuialele, sî slujbele sa-^ tului. . . 12- o. Care satu nu va dâ popei de o casa o clae de grâu, sî o fiârdila de ovfesu, sî doao dîle de lucru, a-cel’a satu se fie fora popa, iara pop’a de-i va tînâ liage se se tundia. . 13- o. Oare popa nuva face duminecile, sau serba- . torile de 3 ori slujbe, sî vinerile sî miercurile de 2 ori, : sî pe postu in tete dîlele, unulu câ acel’a se fie lipsitu de preotîe. 14- o. Popii se faoa slujba cfttu voru putâruma-n^sce, Evangeli’a si poviasti’a se intiel^ga creştinii, iar’ de nu va povesti din pouoenie in toate dumineci sî ia toate serbatori acel’a popa se se globâsca cu 12 florin ti. iar’ de nu va gândi de birsiagu şefie lepedatur de preotîe^ 15- o Care omeni nu voru mârge duminecile sî in serbatori la bisiârica, sî la liturgie, sî voru £( sanetosi ; sau a casa, pre unii câ acei’a pop’a cu birâulu, si cu juraţii, antâi se-lu birsluguiasca 1 fiprintu, de nu va veni şî a 2 oara, se-lu birsluguiasca 3 flftrinti. Se nu va veni sî a 3 oara, atunci se fie lepedaMt dela bisiârica câ unu paganu, câtu nici la morte pici4a Îngropaţiunâ loru pop’a se nu miarga; asijderâ sî carii nu iau nâfora. sî carii nu se ispoveduescu. sî carii nu voru sci tata-lu nostru. Credeulu poruncile, fie betranu, fie tenetu, a-siâ se patia Sî aeei’a. 16- o. Carii popi siintu cu a 2 căsătorie, nici intr’-unu chipu sp nu slujasCa Liturgie; iar’ se s’are gasi şe se tundia de totu se fie mirânu. 17- o. Care pppa va botezâ fîtr’ de miru, se se lip-şasea de prctîe. 18- o. Serbatorile se se tîe care guntu însemnate la Geaslovu cu slove roşii: sî au polileu, sî evangelii, acâ- li-a se se tîe, iar’ oare voru tînâ intraltu chipu, se se birslug’ iasca cu 12. florinti. ... - Digitized by Google 122 - i9>-o. Care Protopopi vorn face Soboru de epârchie, sî care popanu va veni la Soboru, Protopopul u cu oei doi popi betrani sî c,u soborulu se*i birsiuguiasca 6 florinti fiuc’ numai candu s’ajre inteţnplA se fie betăgi. ■ 20-o. Caro logodna se va fac© f&ra de popa, acei’a sc nu s© cunune papk >nu voru'dA in scire Protopopului sau Yladicai. , 21- o. Car© oameni nu voru tînă căle 4 posturi, se nu voru posti cumu se- cade, vlnerile sî Miercurile, in postu de posce; aoei’a se fie lipsiti dela Bisiarica, p&na nu-si voru cere ertatiune dela Pop’a sî dela -Poporu. 22- o."Carii Preoţi suntu adeverati, sî voru trage tabaou, macara in- oe făliu de cbipu, se se birsiuguiasca CU 12 florinti. " 1 23- 0. Care popa sau mirianu va sudul de sufletu sau de lăg^ acel’a se se lipsasca de preotîe, sî miriâ-nulu lapedatu (sici) câ unu paganu. ; 24-o. In care Bisiarici nu va fi icoan’a lui XS, sî a Precistei, sî a lui sfeti Nicolae, se se globasca pop’a Cu 12 florinti, s^satulu cu 24 de florinti. 25- 0. La ţ^re popi se voru gas! odâjdiile Besăricii nespelate, sau *^nai scurte de glesne, sau potirile, sx alte grozave se se birsiuguiasca cu 24 de florinti. 26- o. Care popi nu voru pomeni pre jnaltiatulu imperatu Ignatiusiu, sî pre Coronatulu Crai ul u nostru Iosifu Leopoldu, sî pre Vladic’a Ardeiului, acelor’a li ge va luoâ darulu Preoţîei., 27- o. In care eparfle sau satu se voru află oameni rei, hoţi, curvari, şau alte lucruri facundu; pre unii C& acei’a se-i dă in mânile tisturiloru se-i birsluguias-ca j sî panâ nu se voru impacâ cu bisiâric’a, pană. atunci se nui primăscaj ci se fie lapşdati. 28- o. In care satu se va face Duminecile sî in Ser-batori jocuri, cumu se tragu pre ulitia, sau intr’alţu chipu, acel’a satu se se birsiuguiasca cu 12 florenti. Digitized by Google r irchie, ca oa 6 fio- li- anei'» opului iri,« .Ie. in pm 'ro. trage hsd ifietn iinV 3, 8î iopa icii , »î ula stm a H ■eri aii ;\s-, a- Set* ltu — 123 - — Sinodala acepti aceste punte, după cumu le propuse Metropolitulu Atanasiu, luanda a fora puntulu 2 sî 4, cari s’au modificatu. „Direptu ac&’a, adauge P. Maioru la p. 360, ac&te doao canoane cu aceste cuvinte după cile 28 de pnncturi puse le indereptă Yladic’a: • „Iara acdstd amu ingaduitu: „Protopopii se faca desptrtienii cu scird Vladicai* Diacii se se preotiâsca carii voru fi vrednici sî in* vetiati.“ \< NOTA 4. Petru Maioru spune totu la p. 360, cumu ci esemplariulu de pre care a scriau faptele acestui sinodu, -lu are „din Archivulu celu Vladicescu alu Blasiului," sîjknu ci „or* tografi’a sî uneli lucruri, mai vertosu de supţj^Bltnerulu 26 in Seborulu acest’a cuprinse, tocm’a de nu ar* porta esemplarulu acest’a in frunte anulu 1700 sî numele Yladicai Atbanasie, inca luminata vedescu, ci acestu seboru in dîlele lui Athana-sie celui antâiu sau tînutu sî esemplari^t acest’a dintru a* cdesi dîle e scriau/* Ufe Dorere, oi d. Laurianu nu ne spu^Vnece in „Maga-cinulu istoricu" neCe in „Documentele ibrice** tipărite in Vien'a 1850, dein ce funtana a publicata decursulu siedentie-loru sinodului acestui-a. ? NOTA 3. Faptele sinodeloru dela 30 Septembre 1699, — sî dein Februariu 1697 (in care metropolitulu Teofilu II ou derula seu a aceptatu uniunea cu baserec’a Romei,) suntn publicate in „OrUis et progresau Dada gentium ac ligionum" Claudiopoli 4764 pag. 7—43, sî in Klein hit- toria Daco-romanorum sive Valachorum" (tipărită in „Foai’a pentru minte" A. 1862 pag. 145—162.) Cari eu nu le retiparescu aci deiu opurile indicate, pentru oi este prospeotu securu, cumu oi • ' Digitized by Google — 124 — epirflelui S. Klein nu preste multu tempu voru vedd lumini ;n-JedStrane autentiea. Ci Ordinariatulu Episcopescu dela Oradea mare si* a data involtrea, câ Manustriptelelui Sîncai sî S. Klein ie se straporte la Blasiu— erga restitutionem — sî Bub ingrigirea Ordi nări at ului Metropolitani se tipăresc*. — Era canonele dela 1627 bî 1675 nu le tiparescu aci, dein causa, câ ele suntu tipărite in vlcte sî fragmente de T. Cipariu. Blasiu^l855 p. 150 al 145. — care opu usioru se pote procuri. % i ‘X Bnyerlscfre ^ Digitized by Google \