DIN ĂRCHIVELE COMPANIEI DE COMERŢ . ORIENTAL DIN BRAŞOV ţ- V ■h PUBLICATE GUOINTRODUCERBDESPRE IS TORIACOMPANIEI DE. • ;'-i N. IORGA ; vAleniî-de-munte V INTR©DUe:ERE ,Q călătorie la Braşov, ie cursul căreia am cercetat clin nou şi biserica grecească, m"a făcut să „descopăr" s aproape Arehivele Companiei greceşti de acolo, păstrate cu'de'sţuiâ- ingrijiţe iii cancelaria epitrOpiei actuale. Neavînd putinţa de a le cerceta acolo, am căpătat, ^ şi* prin: intervenţia Legalei greceşti care îndeplineşte , funcţiunea de pătronagiu, trimeterea acestor preţioase > hîrtii la Bibliotecar Academiei Romîne, care ar fi trebuii să le găzduiască* puindude îa dîsposiţia cercetătorilor; D. I. Bianu a crezut insă că; nefiind vorbă de o cedare, răspunderea ce s’ar lua ar fi prea grea, Pribtr’6 înţelegere cu d. ministru ai Greciei rămăsese atunci ca acest deposit să treacă în grija Institutului Sud-Est european, care se află supt conducerea mea; Dar, cum Legaţia’ doria ca un delbgat al ei să cerceteze toate aceste hîrtii, iar condiţiile de lucru la Institut nu* sînt potrivite pentru-studii la faţa locului, am hotărît reştituirea hîrtiilor şi-celor cîteva sute de cărţi, care se aflau în. lăzile trimese de epitropie prin d. Zaharia Florian, atunci prefect al judeţului Braşov. Archivele cuprind" foarte multe Jiîrtîî în limba germană^ şi ungurească, obişnuita corespondenţă cu Guvernul ardelean, care mi s’ă părut, iii orice cas,. pentru natura, interesului mieu, de o valoare secundară; Am pus însă de o parte materialul grecesc folositor şi măi ales tot materialul românesc; IV Importanţa acestuia este şi în ^domeniul lingvistic. Nu fiindcă plângerile, .procesele şi mai ales resoluţiile ar represintţi o lectură plăcută, într’un stil îngrijit. Din potrivă, în parte traduceri, şi puse pe hîrtie de oameni, cari ştiau româneşte numai din practică, şi aceia insuficientă, ele înfăţişează schilodiri une ori monstruoase. Dar, în truda de a îmbrăca noţiuni neobişnuite pentru Romîni, în necesitatea de a adăugi neologime, stă an interes deosebit pentru cercetătorul tuturor faselor prin care, în locuri deosebite»-'a trebuit să treacă graiul nostru. > Cetitorul, istoric, filolog, diletant de lucruri vechi: său Braşovean care se interesează de cetatea sa, poate şi de . neamul său acolo, ,are acuin>' ? ^ mente: complect necunoscute, asemenea, dar din alt izvor şi cu alt şcop, cu acelea, in, general de o mai bună formă, pe care, de mult, d. Stinghe le-a publicat în . întregime, cu cîte un resumat, care mie nu mi s’a părut absolut necesar, luîndu-le din Archiveîe bisericii ■ Sb-:';bIicoiăe; a; Românilor din Şchei. ; ,/Unele din aceste acte erau scrisa cu litere latine în ortografie ungurească.. Ş'a făcut obiceiul de a reda asemenea texte/ chiar cînd sint, cu totul nouă, in această , formă v urîtă, grea de priceput şi nesupusă vre unei norme. Şi pe acestea le-am publicat aşa cum se scrie româneşte acum, ţiind samă, cu o îngrijire condusă de inarea mea experienţă, de aproape jumătate de veac; v 0 schiţă istorică a acestei Companii 6 dau în această /prefaţă, puiîid-6 alături de aceia pe care am presintat-p lă în volumul XII din ^Studii şi documente' pri-: yitoâre la Istoria R^omînifor t" pentru Sibiiu, unde s*au '\p^ţfat5 documente — am putut/extrage nu /mai7; -pttdn-' ^de. trei .sute patruzeci şi şapte . de •' 1 1 P. III şi urm. , "■/> /. -hyx4% faţă de' ,crile ^re-b trei sute numai de aici iT-i înai1 iiffe, scnse ,şi '-mai ales acea corespondenţă cu negustorii v '«şi - boierii din; Principate -' care^la^Bt^bv;'lipseşte, şripentru că aceastălaltă Companie n'âvea reiaţii aşa de, frecvente ;^i:;/a^a;!de ;importante, Vv' ■■■■■*;';-'H- .:;'pVp;vs:ţ,.■'■/•' arătat în paginile/-despre •Qre^vsiMeni-;e^pdgusr 1 lorii;-orientali au trebuit săr ducă, pentru' ‘.â*,ţfâ#U'n4^--în-. Ardeal cu dreptul de a merge oriunde şi de a. vinde ' -singuri, direct ciientuiui, oricărui client, o lunga lupta . pbpţra;; ptîviiegiului de jtoc de depbsiC pe cared aveau ,; cetăţile .'găseşti ■’ ■ şriycarb. formau departeţ însemnată: - din ţdştigpl rlpr, şi.;;am: citat caşulItaîiariului din a doua jutnă> ,' tate a secolului al XVMea care a foşţ îngăduit să facă, riegpţ dbpă voia lui numai prin stăruinţile v^p^ieti^-ilqr . pe cari':şbi • dobândise. .'' .ţ-..0- - A V..:;v- ^;i :;;pi •;.' Pomenisem acolo, din 'aiizîţe^eşpr^;.' uri privitegik îri acest, 'sens, dai Grecilor ineă did, acest veac. Listă'ifăcută' la 1772 dc activul şi inteligenţuî negustor Costa Giărili1 şi păstrată la Compania din Braşov,, a măsurilor privitoare la comerţul oriental în păiţde ardelene' arată că infor-. maţia era, neexactă. îri adey ăr„ această iistă, pe cate p tipărim la sfârşitul acestei expurieri, rde şi părţile care o compun au fost, fireşte, publicate îriipreună cri hota-^jrîriîe ' dietelor respective, - începe' cu măsuri de oprire, pentru, ca, din ce in ce condiţiile âcordâte. să fie măi favo> xăbile ştrăinilbr r^ > y' / •- Vpv :: ;Lă 1588, după plecări îri Polonia ă principelui Ştefan; Bathory, ţinîndu-se, samăde adevărul că „preţul ieften . Ea., poartă această; însemnare: 177% $e.upctt>ap{o&, 22, siyat 4'părăpq^a To5ţ6tXasi:(oo Sicpti5; xa eirfdXa fcizb Sfacpdpoos xavxCt-Xaptocg Kcd ta>s xs isftvasşjytL >43. K. ţPCavXij;' în faţă' este >o formă" Ungurească. / -ţ: -w '''' ■ .V P /: ţ.. >;l -p VI vine nu din puţinătatea, ci din bielşugul mărfurilor", se1 dă voie nu numai Grecilor, dar şi „altor negustori" de a vinde, „peste cuprinsul privilegiilor oraşelor săseşti", oriunde, numai preţul să nu fie mare. Cum însă la mijloc se intercalează cucerirea lui Mihăi Viteazul, capabilă de a trezi la privilegiaţi şi mai ales la învingătorii lui duşmănia contra a tot ce vine din Răsărit, dieta acestor învingători socoate, la 25 Octombre 1600, că „ruinele trecute au venit ţerii noastre mai ales de la negoţul şi cercetarea neamurilor străine, care-şi căutau cîştigul înlăuntrul ei, precum: Grecii, Romînii, Turcii, Dalmaţii (Ragusanii), Armenii" — tot auxiliarii lui Mihaii ca MiKalcea, fraţii de' Marini Roti, Petru Grigoroviei Armeanul — „şi de la alte naţii de acelaşi fel"; intrarea lor în adine e deci oprită supt pedeapsă de confiscare şi arest pentru toate timpurile, chiar dacă ar învoi-o stăpînul ţerii, depositul fiind restabilit la Caransbbeş, Tălmaciu, Rîşnov, Prejmer, Rodna — şi Moldovenii amici sînt cuprinşi în interdicţia răsbunătoare —, iar pentru „Vlahii" din amîndouă Principatele, numai la Braşov, Sibiiii şi/ Bistriţa, Lui Gianli i s’a transcris şi un alt articol, care explică şi mai bine pe acesta: oprirea oricui de a merge să slujească în acea „utraque Valachia", munteană şi moldovenească, „de unde a venit prăpădul şi nenorocirea. noâstră"; preoţi, călugări de acolo să nu se mai vadă prin Ardeăl. v , Dar, ,cînd această furie trecu, peste nouă ani, dieta \din Gluj recunoştea „că umblarea negustorilor greci prin ţară, nu să aducă pagubă, ei mai curînd folos ţerii" şi astfel li dă voie „a merge, plătindu-şi vama şi vice-sima ca mai nainte, liber şi în pace, cu mărfurile lor din oraş in oraş, din bîlciu în bîlciu".. De acest drept se fplpsjţm individual două generaţii de negustori' pănă la Gheotghe Râkoczy, care, la 8 Iulie 1636 şi apoi la 29 Decembre 1641, creă uri corp VH negustoresc privilegiat,, o „Companie", după exemplul c^re se introdusese in Apus încă de la sfîrşitul secolului al Idea; Aşezată la Sibiiu, această societate străina va ii guvernaţă de judele şi de cei cjoisprczece asesori sau pirgari juraţi, şi „haragerii" vor strînge noul „haraciu", „tributul" către Vistieria ardeleană, care nu cerea alta de la dînşii; se opria numai negoţul plandestin şi actele -de necredinţă faţă de, ţară - li se da dreptul de a-şi aduce un paroh, un „eîimeriu" grec. Cea d’intăiu alegere., în îanuar 1639,' puse în fruntea Companiei abia create Greci, dar şi Slavi, Macedoneni şi Bulgari, din Arvant* tochori, din Filipopol, din Melenicul macedonean 1. Abusuri se. produseră de la o bucată de vreme. Grecii înţelegeau un' monopol, care li fu interzis în dieta din 1-664, care înseamnă că judele sibiian decretase opre^ liştea neîngaduită pentru a îndoi preţul obiectelor. Nu ii se îngăduie nici vînzarea cu măsuri de<âle lori dramul şi jumătatea de cot. Afară de aceşti privile> giaţi şi alţii, oricari, pot 'veni de Oriunde. La aceiaşi adunare tributul ^grecesc se filează la cinci taleri, O hotătîre dieţală din 1667 arată că el nu se percepea; însă mimai de^ă dînşii, ci de la orice Grec: cine nu voia, n’avea decît să plece din ţară. Căci erau acuma Greci şi aiurea, la Inidoara, cu frumoasa lor biserică în stil romănesc, la Orăştie, la Bălgrad. " . , ■ O măsură pentru Braşov, analoagă cu aceia conce> dată de intăiul Râkoczy Sibiienilor, putea fi prevăzută încă din 1676, cind se interzice aspru Saşiilor de a tăia calea negustorilor greci cari, respectînd drepturile oraşului, trec pe alături prin Ţâră Bîrsei, cu pînzeţuri şi piei care nu trebuie oprite* şi de a li impune: cară de acolo, care sînt mai scumpe. In adevăr, peste doi arii, Adunarea din Alba-Iulia crea, la lriu Octombre 1678, 1 V. Studii şi documente, l c,, p. VI. al doilea privilegiu pentru, Gfecii din Braşov* şi priri-cipele Mihail Apaffy dădea la 4 Novembre scrisoarea sa de întărire. Condiţiile sînt ca şi ale Sibiienîlor* „ha-radul" de 300 de taleri pe an, cu specificarea caJ aceasta ' sumă e „pentru mulţămirea Porţii Otomane"1; Condi-, ţiilă extraordinare le putea hotărî numai dieta, ceia ce, , . f în războiul austro-tiirc, care începuse, trebuia să se în-tîmple. Sibiienii dădeau o sumă Şndoită. Unora ca şi altora li se poruncia să nu facă precupeţie, care scumpeşte preţurile faţă de ceilalţi Greci. „ v ■ ■ ■ v" '^ 33 3: • 3S , , poasţre ^sîht scrise la început mai'mult î greceşte* său slavoneşte, dar încă de la 1686 şi romă-meşte, într’o românească slabă,, dar limba noastră se im-"• ipunea de atunci, chiar că mijloc de înţelegere» comun , ; la Sibîiu cel d’iritâîu act romanesc e din 1703 K Cei " (câri se rostesc . astfel / sînţ; Grecia mai " mult ’ ^sau mai v piiţm turciţv un Caplanoglu, un rLeca. Papâzpglu, tăl-/ \ <\ micit româneşte7 ^Papăzâ-oulu", un Comiţo§lu, ;un Sâh-r tangi,;,negustor de sâftiăn$"; un Paramiţhiptis, apoi: Xeno; româneşte ,yCşenâ“, Afenduli, „Tzasasis", Tzitulis, Cuiungî<, ‘ ■ oglu, Limonogi, ^ Sapei, Reiz, Âgemoglu, Ca-!; B ‘ zangi-oglu, „ Gueiomăţ-bglu", ‘Ceauşul, Tutungiul, Mi- * şoglu (în .Moldova a iost o famîlie Mişolu), Thalasirios . v' (Marin), Cazacii, Farmachiv Bilbili, Caracanli, ; Abagi ; t („negustor de abale"), Opali, 'Chiupruli, < Iastâglî, Ghi-' , tnigi. Dar, alături, şi. Slăvi, ca Peţa, Cernii, Mişu, Bo- ( fila, Neculce, Peicu, „Milea Burgarul", Hagî-Iovan, Dimco ; şiSţoîan Cailea 3. Despre Milea şi Mihalcea, Nemţii spuiţ : k ;, ambii Sîrbi" A Ca patrie, gâsini ),Rumelia‘(, Seres, pentru ; : ■ : N°.2 ,,r \ ■ 2 Stiidii şi doc., I c/ p. 11.' , ’fAici,'n-le. 4 şi urm. (. .V/ ■;.”-v rNo.,16.1 Pornim „Seizi“ ori „Ţeres“, Melenicul, de ,unde unf^^ulumbagiu", ^vâ!nitdthori? NîcopoluVTîmova,. Siş<: tovul, ' Filipopql,; ’&e.. ‘Unde un Fiţibiliu ; găsirii cbiar daL’ Lăzi câueasieni, un om din, Smope şi altul din, Tra-, ‘pezunt L /"'• - ; •/, -Z,/'///' /• \ ---■ :./;.■ însă cbiâr din 1689 apare tin adevărat Roiiiin, şi anum£ din Ţara Bîrsei, atras şi reţinut la Companie/ '' Dimitrie Ţarâ-Lungă (uii Ungur ar fi Piroşi Roşul)» ; altul Mănoli „ CulujVrar(Kolozsvâri/* din Cluj). Lingă dînsul Mcolae KouT^6, .„Şchiopul “ ţ pare a fLun conaţional din Macedonia, iar in Sitzianos s’ar putea bănui îŞâtista româneasca, din;^Macedonia.- ^ ; - , Un Mufcmur^.iki-Bastia ar • dovedi :degattai cu Veneţia sair şi sînge italian / cutare /al Latinului^,; căci, credf pa am cetit bine/ trebuie' să fie un Ragusan. ’( ■> , J ' ■■ Cel d’intâiu starosteâ; fosţ Luca sati Lica Papazoghp nou ales, de „palicari", la iţ>98 1 2 3. , Ajutoărele;; /tui arată care,localităţi erau mâidSine rdpresintate: Nicopo-luly cu f/başa Gtigore Caplan" (Gaplanoglu); şi Bulgărul sau Romînul — căci scrie rdnţlineşte,^ postşcript4 Mircea, ^rapezuntul cu Teodose, Antonie, G-rigore, Arvanitocliori eu Gheorghe Guzuţi, de naţie dubioasă, şi Andrei 5, Seresul cu birăul Mibali şi Ienachi; Com> pania începea să aibă prin ceauşul ei, • şi legătura cu Făgăraşul6. Un*- act al lui Constantin-Vodă Brîncoveanu, hotărînd represalii contra lui Caplanoglu, Miliai din iSeres şi Mircea, aratăf că iveau -de lucru şi cu oatiieiii 1 No. 20. V , 2 No. 7.' '■■■-■ ..... v /■-\/ ;/ // s La no. 6, greşeala de tipar : „Capţanoglu*. 4 No. 23, p. 16. ; . 6 Aşa trebuie schimbată virgula la no. 20. s Ibid. ‘ din Ţara-Romănească, luindu-Ii, fără dreptate, că lui Ivancb căpitanul, pentru nişte rîmători, bani de „porţie* ţ Grecii din Melenic, dinTîrnova, din Koziăni, aşezaţi la Carlovăţ, li scriu şi ei2. Nu lipsiau legăturile cu Patriarhii greci veniţi dincolo de munţi pentru ajutor3 Negoţul se făcea cu marfă orientală: bumbac în primul rînd, dar şi ţesături, lină şi altele4. Relaţiile de bani cu Saşii şi Ungurii: un Samuil, o Marta, un Par-tos, se intîlnesc de la început, cu plata de camătă, 36 de zloţi'la 300 pe an 5. Certe nu lipsiau cu „cetăţenii"4 xaatpdvot-, şi cu „V/ahii", calificaţi de „blăstămaţi" în însăşi limba lor6, ba cîte unul 'şi cu vameşul, căruia i se scusau apoi7. Plata se făcea în dutce,* în „asiani", lei turceşti, în „caragroşi* 8, cari, la plată „tributului", tre> buiau schimbaţi în monetă bună. N’avem pentru Braşoveni ca pentru Sibiieni — său n'am găsit-o eu — „leopoldina" de confirmare a privilegiului pe care noul Guvern- austriac, ocupînd provincia, nu vă fi lipsit să Ii-o deie şi lor. De aiurea^ ştitii că la 15 Mart 1718 s’a dat un astfel de act, care ar fi, deci, al doilea. , III. De via 1739 pănă dtipă 1760 — pentru toată această parte ştirile sînt foarte puţine, in deosebire de Sibiiu, a 1 No, 21. 8 N-le 31, -52.^ 8 No. 34. 4 Preţurile de pe la 1700 la n-l 25. 9 5 No. 23. v 6 N-le 3 şi 28. 7 No. 35. 8 No. 51. 9 V. Studii şi doc., I c., p. VIL J> Ibid. cănii prosperitate-se explică prin legăturile .cu, Oltenia, devenită austriacă- pe un .şfert de veac vedem oare-- care deosebiri în alcătuirea iraţională a Companiei. Un Hagi Cristu e „proestos",. staroste, dar pe lingă un Şo^ frangi, lin Diamandi, un Nogamas,. un' Chiriazi, un Vilarâ, un Safrano, un Ghinea cafegiul, un Molitvanos, un. Aravantios, un lazlocli, un Ghirghevli, Dan '(din Gurghiu, probabil Armean), şi cîte un „Sîrb“, ca Iovan, ajuns staroste la 1754, ori Galfovici, un Dumitru Bulgarul, se îndeasă nume ca Ioan Borteanu, Stavru Cra-ioveanu -1, ceia ce înseamnă măcar aşezarea companiş-; tilor, din ce în ce mai deasă,dn deosebite centre muntene, pănă la Brăila2, şi oltene, ale principatului vecin; este şi un Gheorghe Moldoveanul, un' Ieşămil. Dar pană şi contractul cu „efimeriul" Nistor, de pe acest timp, e scris în româneşte, stilul fiind acuma bun 3 *; îndată insa e; adus de la Muntele Slînt, din mănăstirea Xeropota-mului, ca slujitor acel Antim * pe care-1 vom mâi în-tîlni; destula vreme, pănă ce Ia 1763 un alt Xeropotâ-mit, Ieroteiu, îi iea locul 5. , "De acum înainte o mare parte-din acte se va scrie româneşte, im biata limbă îmbîcsită cu latinisme grosolane, neacceptabile, dar, lucru vrednic de însemnat, afară de unele fenomene fonetice {tis „final devenit uş), fără împrumuturi din ungureşte şi încă mai puţin din nemţeşte. Se încep acum învoieli cu locuitorii romîni din Şchei sau de aiurea, pentru întreprinderi ca văpsirea „arniciu-lui roşu" şi a altor pînzeturi, specialistul,' care va trebui să-şi comunice taina, fiind un Bulgar, „dumnealui chir 1 N-Ie 37, 43,-49. * n.o; si; 1 * y 3 No. 44. v , " * N-le 46-7. — La no. 50 chestorii" sînt negustori inşii (qyqesţores), 5 No. 54. ' ‘ Trandafil Nicolae de la Tîrnova“ 1, Şcheieni -s'au aşezat în acest timp la Bucureşti, unde formează o colonie puternică, a carii istorie am înseilat-o aiurea 2, şi Gpmpaniâ trebuie neapărat să lucreze cu dînşii3^ în acest timp se ridică în Braşov la influenţă acel v Costa Gianli de care a fost vorba şi mai sus. îl vedem ,aducînd bumbac şi de la jMehadia4 în .luptă cu „bi-: răul“ Dimitrie Diamaiid^i, el începe o, serie de gîlcevi, : , ' şupăfăţpare pentru cpnţempbrani, dar pentru noi de un deosebit interes prin revelaţiile provocate de .aceste corn fiicfe. Gianli duce înaintea instanţelor provinciale pro-; > cesul său cu birăul şi ajunge a fi condamnat pentru că a făcut o „pecete mincinoasă" a Companiei, pe cate apoi „au fărămat-o“ şi e pus „în cea de obşte prinsoare a . , . ' v Braşovului" pe un ari6. . . 1 « - Aceasta e vremea în care, de altfel,-apar aşa de pre- \ ţicasele• procese, ca al lixi ‘larii Ştefani cu vătaful,> din / ; V ; Cîmpina, ca al lui Io^ri\§oanul, rudă;cu. ••tipâritorui .’Călen-; ;7';“ k „dăruirii, -.certele db familie, împărţirile de averi, câ a “ 5 ( Măriei , născută Zaharia .Nicolau ori a nevastei lui Car- . i V . .calechb mama viitorului „ferlegăr", editor de la Suda. , ' îndată începe chestia,* prelungită piţnâ î^ ! y,, ' ■■' ./■ ;V,v,; Y ... . ,7 ; , ‘ 2 îorga, Braşovul şi Rommii (formează volumul X din „Studii şi y «- ■ \ ,documenie‘). , ’’’ . yYY Yy "'■■■ ' *’ Lista „Braşovenilor cu hrisov** la 1773, aici, no. 62. V. şi n-le. ■ ’ ^yY'YY»Y* 71, 1% 73 (pentru noul privilegiu muntean al lor). Cf. şi plingerea y ( - , v y, pentru greutăţi la vamă,no. 74. Tot aşa noy 76 {judecată după o . ■>. sentinţă a lui !Alexandru-Vodă Ipsilanti) şi cele următoare, mai ales. 'YY': iio. 83. Y .... Y ’• .• " .-Y •; •' V \ Y y: }y\\^ y V-V* •Noi.''64. • /V ~ : '■ ; '^y.Y ':T ■; f* Hle 69/şi 82.r " ;Y Y v ''' ;'.V'.Y ,,y.;y tre, a .^bisericii greceşti" din cetate. Pe ia ,1780, pe lîngă darubboîerilor munteni* refugiaţi1 * pană la 1774; pe lingă ; , j nu, ştiu’ ce, contribuţie rusească de-care se va vorbi mai ■ \ târziu, un companist, cate făcea afaceri'cu Ţara-Romă-nească;1 Panaiot Hagi Nicur dăruieşte O sumă importantă . pentru a se ridica, pe lingă o capelă grecească, o bise> v rică ortodoxă de toţi se adună ,10.000 de florini. Rominii din Şcbei adăugiră cererea lor în acest sens t Episcopul skb , pentru Romini şi alţi drepţse număm lui 'Gianli. ieşiţi din... ’ . Companie pentru a deveni’ *bilgheri“, Biirger, în rînd - r ţ cu Saşii. / % • , ■■ ■ Episcopul ,se grăbi Să înştiinţeze că, dacă^a primit pe, „efimeriul" Cristofor Dumitriu, nu e pentru; ;a scădea drepturilor preoţilor din Şchei, ci ca unaj utor;al acestora;j; „efimeriul" puţind fi întrebuinţat şi. la Hserica Sfîntului Nicolae3. x ~ .. / Gianli stringe atunci : în ţjurul său pe ruda Constan-din Giânîî, ;pe:; NiCola:'J.Şlcfanir pe ■ Emanuil Călfovici, pe Gbiocâ fEfstatiu, pe Dimitrie Diinu, pe Gristpior , Mihail, pe birăul Ipimiţrie Dîamandi, pe Hagi; Bărbii 1 No:‘ 95: l Nc>. 87. 8 No. 88, 95.. Fctiu; pe lani drist'u, pe loari Păriăv peC^nstarrfin Aii-; tonie, redactorul însermărilor de cronică de care va fii -vorba mai târziu, şi chiar pe donatorul Panaiot Hagi Nicu. Ei; cari fuseseră recunoscuţi ca „bulgheri ai Braşovului", cetăţeni de o potrivă cu ceilalţi, ceia ce era pentru Sfatul săsesc un mijloc de a slăbi pe. con curent ţii economici, atacaţi încă o dată printr’o hotărîre a Măriei Teresei, se ridică împotriva restului de putere al aso^ ciaţiei din care făcuseră parte. „Bulgherii" erau; de altfel, şi în funcţii orăşeneşti, Fote fiind „r. căpitan şi preţeptor", iar Pană „ordinar notăraş". ' Ei cer să se împartă pe din două patronatul, numind fiecare din supuşi cîte uri epitrop şi un „purtător de •grijă" al administraţiei bisericii disputate l. Se admitea pe lingă parohul grec un călugăr de la Sinaia. Se acorda „şi paritatea între limbile românească şi grecească; la; Evanghelie şi la Apostol şi pentru cîntările din strană. La 5 Iunie 1788 episcopul se declară pentru această rînţelegere2. Era vorba ca, de la „bulgheri", să lucreze Mihai Alexievici şi Mavjpdiri Şafranos, iar de la companişti Pariaiot Sterie şi Mihai Popovici. In fiinţa lui Ghedeon această convenţie era întărită peste xîteva zile3 *. Capelanul de la Sinaia nu mulţămia însă pe protopop ■şi preoţii lui şcheieni, cari revin în April 1789 asupra' chestiunii, observînd că ei aveau din timpurile cele mai vechi sarcina de a mîngîia în cetate pe soldaţi, bolriavi şi întemniţaţi, stînd şi la îndemîna oricăror Greci străini. Vinovaţi pentru aceasta el îi consideră pe Giarili şi pe* „bulgheri", cari, de toţi, în deosebire de companişti, nu represintă decît „două sau .trei familii greci străini aici căsătorite", ceilalţi fiind doar nişte „pribegi" fără drepturi, 2 No; 96. > 8 No: 98. £ No. 99. Mulţămîta companişţilor, no. 100. XV pe cînd o mare parte dintre negustorii din cetate sînt de fapt locuitori în Şchei*., îndată după aceastaV în Novembre, Vlădica întervenia din nou; şi, pentru că se stricase pacea, el făcea şă, se închidă capela însăşi1 2. Afacerea continuă şi mai departe, chiar , după- hotă-rîreaf Guvernului, favorabilă: „bulgherilor“, din 17 April 1790, nu fără amestecul lui Gianli, despre care se zicea în Companie că ( e principalul vinovat, ceia ce îăc«a să se răspundă de la Sibiiu, — de cineva care spri-jinia pe lingă general pe „părintele Sinaitul", acum egumenul Damaschin, în războiu cil Vlădica pentru lucrurile luate de acesta de. la capelă —, că el nu este doar „Dumnezeu sau Împărat" 3 4. De altfel, la Sibiiu ca şi la Braşov se punea aceiaşi întrebare: a caracterului pe care-1 mai poate avea Compania, pe care n’o mai alimentau, şi din causa conflictelor austro-turceşti, Greci din afară, in timp ce vechile, familii erau pe cale de romanisarela 1791 şi apolo, dbrindu-se pentru capelă tot un preot din Arhipelag, se răspingea ideia preotului românesc, decît care negustorii preferă „a rămînea fără toată slujba bisericească", din, motive de învăţătură şi de limbă, ba chiar de celibat A Şi, la Braşov, desnaţionalisarea, fiind vorba de puţini, se făcea încă mai răpede. ' în Iulie 1790, în ciuda noului episcop ortodox al Ardealului, alt Sîrb, puţin dispus faţă de Greci, Sofronie Chirilovici, Magistratul hotărăşte, după ce se oprise şi capelă şi se desfiinţase parohia, ca pe frontispiciul „bisericii 1 No 102. 2 No. 68. 8 No. 105. 4 Studii şi doc., XII,, pp. 113-4, no. CCXXIII. Se impune în ambele părţi preotului grec străin jurămîritul de credinţă, supuindu-se şi episcopului ardelean. V. aici, no. 119. y •T' .1 XVI r V nouâ“ să nu se "pomenească nurnai „bulgherii 1,/ci şi Com^. * paniştii. Vlădica, prieten acestor" din urmă, protesta « însă şi se face apel şi la dieta ferii,' care: confirmă la 15 . ' Iulie 1791 ^ ’’ în legătură cii această nlţimă măsură cu scop de îm-y . păd|i^ uri larg species jact% ;o expuneri complectă/, din" partea adversarilor, exclusivişti/ ăiv , . pâniştilor la epitropie să părăsească legătura lor cu ; Compania, a pus preot pe o: Cale . ilegală şi d-a? rn- /'• . terzis să pomenească zisa Companie. Decît o asemenea ■ sitriaţie, xompani^tii preferă/să părăstească/biserica' şi să^/-. se întoarcă la capelă, înzestrată cu dreptele'' ei;'^ bd^dii; . / din cate: s’ăr face paroîiie/ ^nt^ţinîndmşi .eiisinguriv:pă âmdi; împrejurărilorfatalei C> msemti&re" din apesţ tinip> aratăTrieste, pe altul -mort la Viena, pe, altul deveniţ supuş engles 1 ; Aşa încât Geânli 0 tovarăşii lui stăruie în .hotărîrea de a; V nu primi schimbarea v inscripţiei şi nici menţinerea prep^ f , ’ tului Cristofor, căruia-i atribuie uneltirile adversarilor. / în Octombre 1791 încă ei capătă de la Cluj ca iri< scripţia să fie schimbată, însemnîndu-se ca patroni în primul "rind „cetăţenii de > acum şi moştenitorii lor .• greci V, ; /-V' ; j"; „. : : • -'.;V' •; • La 1792 însă, dorinţa tuturor Grecilor în ce priveşte, , „lepădarea popei celui roiriănescM, „rămînînd biserica şld-.. bodă“\ învinge. Părerea episcopului se înlătură, confiri mîndu-se preotul grecesc,, şi Spfronie răspunde interzic cînd preotului grec de a merge în Şchei să caute def ^ nevoile sufleteşti ale parohienilpr săi4. , Cum, astfel, cearta continuă şi punctul de vedere grecesc era limpede şi neschimbat* plîhgîndfei-se că „nici, de cum nu ne putem descurca de greutăţile popii celui rumănesc“, şetrimet la Vişna«şi dpi' delegaţi, D, Poşchari şi Teodor Ciocan 5. în curînd. vechiul donator Panaioti, Hagi Nicu dădea 10.000 de florini pentrii a şe întemeia; şi o şcoală grecească6. ; v : /./' . Nici * la 1796 afacerea nu era terinîhaţă. Singură chestia de patronat ajunsese la un capăt. La 30 Sep-tembre din acel an un rescript imperial orînduia viaţa comună a celor două grupe, in acelaşi timp cînd dădea voie preoţilor din Şchei să servească şi în cetate la 1 No. 114. 2 No. m 3 No. m 4 No.. 68. , 6 Cf. ihid.j p, 40. « 6 N'le 128, 156. , ; xvm v ; Greci; dar ei refusarâ să o facăL La 12 Octombre ale anului următor, din nou cpmpahiştii declarau ca nu se pot înţelege cu „ţiyişii", „castrioţii", nici în privinţa preotului şi nici în aceia a şcolii2. Cele două „pietre ale scan-delei" rămîneau astfel ca şi pană atunci.. > V. Neînţelegerile continuă apoi şi în chestia înlăturării capelanului romănesc3. Companiştii se plîng că din causa „celora patru“ nu li vine preotul din Şchei, iar ei nu se pot spovedi la popa Crisiofor, care „nu ştie nici limbă românească, nici carte, şi noi nu ştim‘ limba grecească". Trebui ca un al doilea decret imperial, după răspin-gerea în 1798 ă cererii celor patru, şă interne la 17 Maiu 1799, în ce priveşte deosebirea, pe care o sfarmă definitiv, între cele două categorii de Greci, orînduindu-se alegerea de „obşte" sau „oomunitaş" a doi, trei negustori ca gocîmani ai bisericii4. Guvernul ardelean constata după cîteva zile că „Grecii bulgheri de la cetatea Braşovului cu Compania cea priveleghiată, iară de la Braşov, în cît pentru treaba şi ocîrmuirea bisericii de acolo, numai o obşte să numeşte"5. Pentru căpătarea acestei hotârîri, chiar fără privilegiul dorit, trebui să se facă, în vederea războiului contra Franciei, un sacrificiu de o mie des florini 7. îndată se luau măsuri şi pentru numirea celor de-al treilea dascăl, care avea. să fio şi învăţător 6. -—: .■C-. ---— y 1 1 No. 129. ' 2 No. 132. Cf. no. 140. 3 No. 140. liî acest sens, 'contra limbii romaneşti, din partea compăniştilor, e şi n-l 141, fără dată. 4 No. 143, p. 136. 5 îbid.y p. 137. N-l următor priveşte aducerea preotului de la Arhipelag. 6 No. 146, XIX : . : t - - u /. ( \ Dar pentru „volumul" de gihd pretenţia „să să dea îndârăpt la numita obşte rtrinihească patronatul iuş, care bau avut mai nairite la bisearica grecească şi Ia avuţia acei bhiearici a Grecilor^ \ Şe răspunde de la „obştea" Grecilor că această Jiriştahţie^ e „urîcioasă şi tulburata", iar „obştea" Romb nilor veşnic „neodihnită", că procesul s’a hotătît odată-pentru totdeaiinâ la 1796 şi că nu se primeşte învinuirea trasă din forrriuîa veche roiriănă, peritru că ei sînt ? cei cari sprijină un comerţ eh gros, de pe urma căruia au folosit totdeauna şi Romînii, ucenici şi mărunţişârL ‘ ✓ . . ' •••• * Ce a Urmat se ştie; Diii causa împrejurărilor, supt prigonitoarea. stăpînire maghiară, care a permis^înşă o mare clădire de cult românească în centru, s’a pierdut biserica, dar, ceia f e .e mai important şi de folos, oricît n’ar suna româneşte in ctitoria lui Panaiot Hagi Nicu^ 1 2 1 Aici, n4e din urmă. •, 2 C£ si documenteleledin, seria IL * XXI -s’a dştigat, aproape cil toţi ai ei, — ca şi la Sibiiii, şi aiurea^ paria la Orade, unde am moştenit şi lăcaşul, bisericesc ^ Compania însăşi. Nimic n'o dovedeşte mai mult decît însemnările -de xronică, pe . care le dăm aici, ale lui Constantin Antonie. Foarte bun companisţ, notând pe toţi acei cari pleacă din lume — şi pe Geanli, mort foarte bătrîn, şi îngropat de ai săi în stupina de lingă Braşov, cu participarea „stuparilor" romini el are aceiaşi atenţie simpatică, aceiaşi frăţească grijă şi pe^nţru biserica, aşa de mult disputatăj din centru şi pentru vechea zidire a, Sfîntului Nicolae. * De, ,;bulgheri“ de mult nu se 1 măi vorbia şi rostul cetăţenilor căta să şe donf unde cu al * celorlalţi cari, mulţimea românească din Şchei, se ridicau prin muncă şi şcoala către paritatea, atita vreme îndărătnic refusata .1. 1 ■fv; ' y;\ N. lorga y Documentele sântdate în cele două serii după cum le-am găsit. Extracius articulorum regnî1 Super stătu quaestorum interimalium et stabilium in provincia transglvanica, non minuş de duabu* compagniis Graecorum cibiniensium et corahensium, subinde quoque de kallugeris e duabus Valachiis in dictam provinciam venien-tibus, in infraspecificatis locis et temporibus conclusorum. Anno 1588, die 23-a mensis decembris in civitate Meggyes ' conclusi paragraphus 24. * Quoniam nan penuria, sed abundantia mercium causeţ pretii vilîtatem, determinavimus de Graeds aliisque quaes-toribus ut in regno praeter civitatum şaxanicalium privi-legiorum continmtiam in omnibus locis, turn in campeştri-bus, quam cunctis civitatibus liberi ambalare queant, sed ipsi etîam sub poena aurum, talleros, iuxta priorem deci-sionem, e regno ne educant, et merces suds nobis non charo, sed ordinario pretio divendant. Anno 1600, die 25-a mensis octobris Leczfalvae > conduşi paragraphus 3-tius, Enimyero siquideni praeteritae enotmes ruinae regno nos-tro potissimum a quaestura et exploratione forensium intriny secus quaesium exercentium populorum profluxerint, ut sunt Graeciy Valachi, Turcae, Dalmatae, Armeni et ab aliis si-milibus nationibus, placuit idcirco et decrevimus ne în poşterum perpeiuis semper. temporibus huiusmodi ordinis quaestores in patriam haite venire possint, sed depqsitiohis 1 După originalul în aceleaşi Arhive. ♦ ' L . ;• • V v ■ v locuia habeant in KarănsebeŞj ^ŢalmatSj Rosno, Prasmar, Radna, duorum autem regnorjim Valachi Cor ouam, Cibi-nium et Bistricium intrare valeant, inferius vero si penetrare praesumerent, eXtuhc omnium locorutn capitanei} rse-gii iudices, comiies, ciuitatum iudices aliaeque personae prăecipua officia tenentes per ademptionem rerum puniant, in personă autem incarcerationem, ' pro merito animad-verţant, quibus contra banc regni constihitionem, nec prin-ceps, nec voivoda annuentiam et immunitatem dare possit, quin, si darent etiam, omni robore careant, atque si ad-sus Jxuiusmodi litteras comrnitterent, impune refragari pos-şjtnî. Sed ita ut omnes ordines in loco depositipnis ^ pro J necessiţqţe şua eadem via omnis geaeris merces -enipre valeant veliit ordo mercantilist , ' , , ; i Amio :eademf die locoque suprascriptis conduşi articiili : paragraphus 18-vus. , Quopiam ruină et pernicies nostru ab utraque Valăcbia \prof luxe rit, decrevinius ut deinceps sub kohoris, capitis et bonorum amissione millus servoriim cifra praescitum prin-cipis et regni gd dLuas Vqlăphias profqmuliţip abire possit; si quis ifetcapuţ et bona perdaf. l$e prq&biţep lackicuş e ăupbuş regnis valăchîcis huc^ vemfe valeaî: ';mpngc.M■■uero,~(vulgo calugeri) ex hoc regno ex omnibus Ip-cis penitus proscripti sint. Si quis, mirqsse comperii fue-■Ţinic contra ed'ictum regni, extunc intercipiantur et. spo- îiehtur ubique loco fum. :<■ - ' ; Anno 1609, die b-ta mensis maii, Kolosvarini conclusi ' j V pgragraphus penuiiimus. Âdvertimus quod Graecqrum qudesiomrn in regno obam-bulatio, nori ut > obesseţ, quin poiiuş pro des set regno, de-prdnmiis idcirco iit, f solită telonib ei vigesimalitaie suo modo âeppsitîs^ in hoc regăo cum rebus suis de civitaik biis in eivitates, de nunclinis ăd nundinăs, libere pt;găcifi-ce ire possint ubique. ' '. : ;; ' ; .■ ;.v' ' ■ Ănno Î66b, die 3irnia mensis\ianuarii, in hJaggSink conduşi ; ^ arţiculus 8. !:V Cibinii hbspitahtes Graeei < res ipconsuetas in aliorum damiium patrare ne praesumant, et ut cuncti ordines in tegno (exceptis locis pesşinţ definitaţ privilegiatis) liber umquăesturn habere Ţaţis etiam qmrelai nobis qblaţa ,esfT , bemgne'domine,; quod iudex Gmecorum adu Cibinii Irospitaritiam nonnullis Graecis eiusmodi titieras dedisset ut in quibusăam locis* soli iidem duntăxat .vendere possint, aliis aer o liberam non sit, quo r magis duplicata pretio coganţur ab ipsis emptores mercari, et quidem inaudito in patria ihuşitatoque vendb tionis genere, iitpote drgmma et dimidia vina, quod Cel-situdo ; Vestra, ex sua beniguitate, eo modb resoluerit ut si-s miles abusus tollantur liberumque sit cunctis ordinibus. iuş-tis suis triercibus quaestum exerpere, vendere, ehiere, în-diffetenier ubilque in regno, Gelsithdini Vestfae demisse ik-\ serviemiisj. Decreuimus unanimi voto; ex Celsitudinis Vesr trae, cîeinentiay similia deinceps dtteniare ne pmesumant sub poena articulări, sălvis manentibus ^iviiqîum et gppido* rum pripitegiis. ^ * /..■ v t1 . Eodem antio locoque cqnclusi articiilus 28) Graeci, etludaeiinŢmnsyivania commorantes pro rar tio ne todorunţ idem contribuant prout in articulo szasz-, keziensi extai, singuia pers oua per 5 talleros. ,, 1 ,* Huc non intellectis hacţenus confribupnţibus Graeeis, cum iiii annuatim fisco contribuanţ. y Anno 1667, die 20-tha mensis aprilis, Albqe-Iuliae conclusi arficulus odavus. Conclusum de fributo Gmecorum, ,, ^ Graeci qui ab anno 166fy, şeclusis 9 Graecis Cibinii ftospi-tantibus, cohtribuerunt, quieîantias suas ipsimet produ-cant ab expiratione pmeseniis diaeţâe inţra quinderiam cotam prăefectb frătre nostro, et, siqui. percepetunt, non tamen in regni quantum erogarunt, de facto exeqiiatur in ipsis, elucente e Gmecorum .quietqntiis, eo.qmdquanfumue ab ipsis, perceperint; siqui ex, talibujs perceptoribuş deceŞr setuntj illi teneantur regniim coatentare •, qui, in talium perceptor um rebus et boniş succeşserunt ei ■; parţiciparunt. In mqdernuhţ quoque ţrîbuium, . iidenx Graedi bapitatim , per quinque talleros solbant; qţiod -ipsum: si deinceps supppr-igre noile nt, liberam in hoc regno < păs şutii et quâesium non hăbeant; modernum niliilominus tributum exigaiur ab iU XXVI lis, et, si q,ui iilor am ex hoc regno migrare vellent, iii te^i loniis et tricesimis diligenter ipsis attendatur, et, si legitim mas suas quietantias cordm tricesimatoribus et telajiia-toribus producere nequirent, de fado arrestentup, cum cunctis suis ţaciiltatibus kuc iiitelledis, iăm Coronam pe-ragrantibus Graecis, quam aliis in hoc regno quaestum fa* cieniibus. Anno 1670, die 12-ma mensis novembris Albae-luliae conclusi articuli 29 paragraphus quintus. Cibinii hospitantes Graeci tributum Siculorum, fratrum noştrorum, in bqnam monetam convertere teneantur; aliis civitatibus hospitantes Graeci gxtraneorumque mercatum exercehtium ordines ţrjibutum universitatis in bonam monetarii convertere o pitulentur. ^ Eodem anno, die locoque conclusae diaetae arţiculus *31. Pro colledione autem tributi apud Graecos, demptis Ci-bihiensibus, haerentis ordinavimus indifferenter tricesi~ matores, ita ut omnis tricesimator desumat in toii quaes-tore sigbalio tricesimatore schedulam siiper pecuniae sqlu-tione non habuerit; cibinienses vero Graeci ulira sexăgesi-' murii numerum plures in sui gremium accipere nequeant sub poena articulari. , ; " •* Anno 1674-, die 12-ma mensis novembris, Albae luliae conduşi arţiculus tricesimus,^ paragraphus k-tus. Graeci aliique quaestores contribuant in universum miile ducentos tglleros, quos iudex Graecorum colligat, admi-nistretque manibus generalis perceptoris citra defectum. ; Anno 1676, die 21-ma novembris Albae luliae conclusi arţiculus decimus tertius. E supplicatione Vqlffgangi Csereî, fratris noştri torfâva-riensis ac filialium ad eandetn spedantium inspeddriş, înteltigimus qualiter ad tricesimarum impedimenia in di-minutionem proventuum fiscalium pluribus in locis abu-~sus recepissent, praecipue fratres noştri coronenses, quod, durn extranei negotiqtores hoc in regnum ingrediuntur, quir nullum habentes 'Coronae negotium, nihilotninus per Bor- xxvii : tzam transire hon admittunt, verum Coronam nolint velini introducunt, neque intra qaindenam iude abiresd nunt; quandq etiam dimittunt, tam illos,1 quam qm sponle ingrediimtur non admittunt extraneos currus baiu-landis eorum oneribuş conducere, ut tanto carius currus ad^ eos spectantes necessitentur conducere» Prăeterea iam in civitate degentes textores, quam alii' quaestoriim ordines in. teîarum aliaramque materiarum libero quaeştuj non modo in civitatem atque iii Bartza alios impediunt, velut etiam idem pellionum coetus> homines mercâtores} siqui e ditip-ne extranea pelles ferinas adferant, liberam excursionem \ impediunt, illos damhificant, velut hoc . in anno quoque ibidem Coronae configiL E caulis alpestribus etiam tam ' civiurn, quam in illo districtu existentium collectas oviumy haud ad civitatem inducentes, exterius distrahunt,, quas duntaxat absque tricesimă abducunt. His proinde rebus' fisco perquam damnosis ac libero quaestui mag no impedU , mento existentibus, decrevimus qualiter deinceps sub nullo colore eţ praetextu liber qadestus impediatur, nec in quaes-tura telaeynec in aliis rebus, quin ademptas per eundem pellionum caetum peiles ferinas, si db exoticis ditionibus adtulerunt, mox et de fado manibus ibidem constifuii trice-simatoris restituant, qui etiam eundeiji damnificatum Grae-cum contentent, ne ut alter e huius regni mercatoribus] in aliena dictiane propterea molestetur, A praeşcriptis ovilibus etiam in posţerum in v civitdtes et pagos [collectas! ovi]um aliăsque ovites collectas [secum] ducentes ibi distra-hdnt. Quod vero ex ordine quaestoruni Coronam intrare no-lunt, ad introitum ne cogaiifur; qui auterh ingrediuntur, illis concedant plaustra conducere ad lubitum, tam Coronae, Kezdi Vdsathellyini, Ligefini, in Olâh Lăpos, alibi etiam loco-rum, tam illius loci, quam extraneos currus. Qua in re contrarium facientes quoruihcunque locorum accolae in-differenter toties quoties practicarent, poenam articuUirem in illis director, fraier noster, exclusiş omnibus iuridicţs remediis et processibus, citra favorem exequatur. . In his nihilominus antiquus iisus observeiur. v Ânno 1678, die 1-ma mensis octoBris Aibae-Iulia conclusî articulus primus. Şiquidem, vbenignissime domine, Graeci, ludgei, Armeni ac alii extranei quaesiores non modicăş expensas căusă~ XXVIII *v: îv-‘; ’ •.'-v' ■ vi- , ' :v/;; 7. )‘0£' rent patriae filiis, eo etiam qtiod^ siqiias merces extranei quaestores inferant, ab Ulis levi pretio emant et caro pendant patriae filiis, iie ergo deipceps eiusmodi extranei quaestores ab tieque extraneis aliis quaestoribus illatas in jnassa, iiiha vel pondere sub pocnet articulari fior. 200 hung. faciente emere praesumant, verum ilţv-' qui infe-, rant instar aîiorum Graecorum 'libere vendete possint, a tiemine sub eadem poem lurbentur; adversus quod si. qui împingere ni, tot ies quoiies id attentareiit tricesimator frater noster, si ibidem loci fuerint, comperta rei veritate, e-xeqhqtur vel exequi faciat;sih autem ibidem tron fire rit, eiusdem loci officiales, iibi idem excessus contigerît, libere executionem pepaganţ 7; ■: 1 Eodenr prind,'dii. locdque. conclusi afiiculi quinqaagesimi ■ 7; ppritm paragm secundus. 7 Compaghia Graecorum cibiniensium per mdividua pen-daţ ei cpntribuat talleros imperiales 600, cum et Celsitu-dipi Vestrae tantundem pendant, quam eorum iudex te-pneatiir ădipinistrare ac Siculorum etiam cantributionem in bonam \pecuniamcornmutare, proaţ fiactenus- ^ ■ , t':-Goponenses.. qutiqup Graecî) a părtdcqntribuăni talleros imperiales 300, quos eorupdem iudex .‘ab ip$lşdcoiligcâ ad-■' piimstretquc. -7' ■';: .V ; A A 7 .:. . •' V. ' 77,. " . A Graeci quoque et Armeni in Ggergyo residerites iuxţa > smodum ănni praeteriti cdntribuâhţ, a quibus colligat tricesimator/coronensis frater noster, x , AGraecis et Armenis in comitaiu huniadiensi residen-' tibus eiusmodi cornitatiis tricesimator frater poster exigăt Âd normand anui elapsL ' , ; : Ă coeteris extraneis quaesidribus, in tricesimis- et telo-niis, dum merces inăuxerint, a merţibus 100 florenos valen tibus ppr ' mediiim iaUerum exigant, tesţimonialibus ab Ulis a quibiis exigunf ăeceptis, ui suo tempore desuper tri-icesimatpres ratiocinqre, valeănt. In rubrqturretisi quoque Jriceşima ad tandem normam exîgat tricesimator- Upi% que iurqmento sipt adsiricti rdtionistae ad iustain percep-tionierii et aţtoinisţratipnem! Exceptis Graeeis ' Cibinii . et Coipnde hospitanfibus, de 'omnibus in hpc patria exis^ dentibuş Grqecis .officidies cer turn regeşt rum confjci cu-jrent, qupto numero exiştctnt, qupd ad secutura veg'ni, co-iriitîă repbtterd omnium locorum officiales. ; ; 7 XXIX Anno 1679; die %7-ma iriensis maii Albqe;' Ialfqe con-' duşi articulus septimus, ; Graeci et Armeni in concreto tqlleros 200, hac non im tellectişillis Graecis qui ini patria ist hac pion resident, şed duntaMA pertrahsednt, nec vendunt, emunt; 400 taŞeros in conformitate articiili amu. praeiţriti raiionisţde in trice-simis cqnstituti exigahiadmimsirehtque,centum vero, Corn-pagnia cibiniensis. \ < y > y Eocleiti anno, die locoque canclusae diaetae iariiculus vige-; simus quarius, .':y\ !:y.' Siquidem anno etiam praeterito conclusissemus ut :ubi-que in toto regno Graepos, Armenos, Rascianos et ălioş cuiusvis qrdinis quaestores praeter civeş , patriae corni-tatuum et Sedium officiales civitatdni iudices^ inpestigent et de eorundem numere genera li p ev ce p tori fraţii rioşirb. certam regestrum submiifăixi, îdcirco naţie- eţiărn! canclu-simus ut post expiratiqnem praesentis diaetae, dă bis quindenas ex omnibus locis praelaudati perceptoris mani-bus mittant, ut soire possit in,fationen\ regni unde qugn-1 turn debeat praestolari, kuc hon intellectis cibiniensibus et coronepsibus Graecis7 qui fixăm contfibMiokem hăbent. Anno 1682,, die 21 -ma mensis novembris Albae Iuliae\ conduşi articulus primus. : s # De defecta contribationis afini huius ei pccăsione expe-ditionis bellicae [no]tata sdmfnae quaktităte. , > ■' Ne defectus contribationis regni huius, magno interusUrii supplemekto, nec veto occasione [praete]rifâe expeăitionis bellicae in publicam regni bonum mutuatae ceriae partis sum-mae pecuiiiariae exolutionis retardatione,'• onerpsae expem sae crescănt, a quibusdam hgneştis dqmikis et cqnfrătri-bus nostris procuravimus paratam pecuniarti pro ăiisdem; exolnţione ac in praescriptorum etiam dbmiporum et eon-' fratrâm nostrorum Saarum Donii nat ion u m erdgata e peciiriîae^ refusionem Celsitudini qaoqae* Yestrcte# Bekigno COnsensu ■ accedente, benignissime domine, imposuiiiius portatim flori 6, des er tis quoque et combustis kuc intellectis: mai maro-siensi comitatui fior. 100; oppidis Viz AJkrm; flo'r, Abrug Bâhyaejflor- 12, Albae luliae fiori 12, Udvarhel- XXX lyîno fior. 6, Kezdi-Văsârhellyina fior. 6: Et Cibinii hospi-tantibus . Graecis (caeteris extraneis quaestorum , ordinibus huc non intellectis) fior. 200, tal* modalitate, ut in comi-tatibns perceptores cum assiştentia vice-officialium, in universitate consul cibiniensis, concivis noster, in oppidis autem et Graecis proprius eorundem iudex colligentes, ad ul-timum mensis decembris anni praeseritis 1682 administrent manibus Balthasaris Mathkasi, confratris, in possessionem Panit. Sua Dominaţie autem, illico manibus praeiacti iu-dicis Graecorum transponendo, commutari faciat meclio eorundem in aureos, dando florenos 4, denar. 60 pro uno aureo eidem. ■ Ariîio 1685) die 22-nta februarii Fogarasini conclusi arti-\ calus sextus. Graecorum aliorumque mercatum exercentium ordinum defraudationibus remedium offertur. ' Quamvis Graecorum aliorumque negotiatorum ordinum suimet uccomodatio et negotiatio in Approb.. Constitutione par. 3) Ut. 42, item Comp. Constit. Par. 3y titt. 15, limitatae qiiidem esseni, nihilominuş. communi nostro cum laesione experimur, benignissime domine, quod Graeci et alii nego-'tiatores ordines in pannorum aliarumque mercium distrac-iione dolo utdntur, viliorem pannum pro.meliore pretio diven-dunt) quin ei in mehsurarum usu nonnulli fraudes committunt conclusimus idcirco, Celsitudinis etiam Vestrae benigno con-sensu accedente, quod, si a modo in posterum eiusmodi de-fraudationes conimemoratorum negotiatorum... compertae fu crini ad 'instantiam querulantium eorundem... officia-leş, ubi res coniigerit, tăiem querulantem content ari faciant,s in eiusmodi doloso autem Graeco aut negotiatore 200. florenos exeqkantur de fado; sin autem tempo re emptionis et in eodem foro eniptor suimet defraudationem non arii-., mqdverteritj verum expost, ergo requirat iudicem Graecorum vel alteriuş ordinis negoţiătoris praepositum, et iidem teneantur modo quo supra negotium remederi; quod ipsum si praeterirent, comperta rei veritate, domini magistri protonotarii modo praevio executioni manei peni,, inhibitione, cont rădic tio ne ac etiam repulsione in huius-modi tanium causis non obstantibus. XXXI Anno 1687/ die 13-ma rneasis februarii, ■; Fogargsini conduşi articulus primus. In administratione tributi observejtur ojrdo hactenus usi-tatus, ita ut qui hactenus etiam in bgna mo neta con-sueverant contribu tio nes suas administrare, quemadmodum Universiţas, Siculi, saxonici el valachici popae, fiscales * officiales ei taxalia oppida, ' actu etiam in bona pecunia administrent, contributîonum vero comitatensium dimidium Graeci teneantur in boriam( monetam convertere, dimidium vero in monetam decern polturas valentem transfer re. Inter Compagniam cibiniensem et coeteros Graecos Stepha-nus Apor, fraier Poster, dispanat,quae Compaghia quanium debeat commutare pro uno imperiali fior. 1, den. 90 datol Quam etiam ablegatus/fraier poster iuxta instructionem eidem praescribendaih auferat. Ne autem in moneţae 10 polturas facientis ' numerătione et selectione quodpiam im-pedimentum contingat, Compagnia cibiniensis Graecorum te-neatur unum fidedignum Graecum adhibere generali perceptori, fratri nostro, ad investigandam pecuniam, ne in-clgto regno damnum exinde eueniat; alioquin, si quod impedimentum commiserit, idem ipse persolvet. y f Articulus 2-dus. Graeci ex Compagnia cibinimsi, florenos . ... . 1500. Graeci eoronenses cum vectigale. aurii superîoris, ;> fior. . - \ . / . . . . ...... 600. Quaestores extranei-, florenos . . . , . . . . . ... 200. jfiodem anno, die 26-a iulii, Radnothini conclusi articulus < primus. Compagniae Graecorum cibiniensium, florenos.... . 200. Compagniae Graecorum coronensium, florenos 1200. Armenis universaliter, florenos, . . . . ; . # . . 400. Graecis extra Compagnias cibiniensem et coro- nensem existentibus, capitatim, florenos, • • • 2,2. Extraneorum quaestorum ordinibus atque illic in hoc regrto commorantibus Rascianis 'capitatim florenos, . . . . , . , . . . , . , „ . .. # _ 2,2. ■xxx'ii. Eodem ănng, die 18-a ndvembris:, Fogarasini cbriclusum Graeei-cibiiiienses. yh Pecuniam in sumnţa <■ fior. , .... . . .^,^ 10000. Graeci coionenses: Pecumatn in siimma fior. . 2000:;, Armenis universaliter. . Pecuniam in sumnia fior. . . ..... . . . . . . . 8000." . • ; :: > luâaeî albae-caroIinenses. J ^ ' • ■ Pâciimam iii sitnima. fior., . V,:/ ■'. 1.'.*,..: 150,; , ■ Atiho '1589, ’• 'die-■ -iŞ-tâ. (lumi, Rădnoţhini conduşi ărtiâîiliis y.v?y': ' \v -v ■ primus. / Hem Graecis cibiniensibus fior. t 600. ‘ . Jtem Armenis fior. . . ..... i ^ . . . . . .100. * Excepto vectigali supe/iiţs scrîptoy imposuimuş,. ' x ‘ V.; Graecis cibinîensibus fior. . . . . . . . . • . 500. t Armenis,?:y • ?. - v -V .100/ Jixdaeis, fior. i f;.vV;y* \... . v.,V* . - . 40. Eodem qziHay: di& Mrrna ,irietiotaruiui companiei greceşti: Antonie Constantinl. 1806, Avgust 3, au început părintele Sterie a sluji în cetate. 1808, Avgust, 29, au început părintele Nicolae Panoyici a face liturghie în cetate lă Greci, hramu Sfintei Troiţi. 1809, Mart 10, au început a face catane şi ofitiriî din burghezi şi la 11 ale aceştii lunii i>au şi jurat. / - •• 1811, April 25, au răposatu prinţlpu marele Brancovan, anume Emanuil, zioa Marţi, şi l-au îngropat . April 26, Miercurii, cu mare paradie la biserica cea din cetate, cu 6 cai, toţi tnbrăcati în postav negru şi cu un edec iarăşi înbracat cu ppstav negru,,care şi acuma să vede groapa Măriei Sale, în grădina biserici, foarte ^înfrumuseţată, aicea în cetatea, Braşovului. s 1813, Maie 25, ş’au sfinţit biserica cea noao ce s’au făcut pă Tocile, zioa Dumi[ne]că, şi au fost trei preoţi cînd au făcut liturghie, 3 preoţii: părintele Radu Teampea, derectorul, părintele Dimi-trie Ieremiia din Braşovechii şi părintele Ipan Stefanovici, care iaste hramul Sfîntâ Troiţă, şi au ocolit-o tot cu bănză, şi aşea slujita preoţii, tot de la biserica cea: mare de[n] Pr[und ?]. ^ 1813, Iulie 18, s'au duş părintele Nicolae Panovici la armadie şi au şezut păhă lă anul 1815, Noemvrie 14, şi au şezut ani 2 şi luni , 4, şi au început prdţes (urmează ,1a 27 Septembre 1819). 1813, Noemvrie 18/30, Marţii dimineaţa, la 4 Caşuri, au murit poliţaiiul domnul Bogner şi tot aceiaşi! zi, sara, l-au şi îngropat la îngrobătoria da de opşte a lor, fiind vestia ciă de Cumă. 1813, Noemvrie 19 şi, după călindariul cel vechiu, la Dechemvrie ; 1, zioa Miercurii, au încuiat tote porţiile cetăţii, fiindcă s’au fost încins cuma în Braşovechii, şi aşea din domnii c. maghistrat unii 1 După rhs. Andrei Bârseanu, acum' in proprietatea meă. — Te Vo. primei pagini: ^„1813, Glienăr 20, adastă carte îaste â mia, a' lui Antonie Constandjn"; XXXVI s’au dus pă la sate şi s’au închis, iarăşii în Schei s’au rânduit dumnul Drauşii senatoriul şi înpărţiitoriul, iarăşii de spre Braşo-vechiului şi a Blumenii s’au fost rânduit domnul Brener, iarăşii " senatur al c. maghistrat în Blumăna, lângă podul cel de piatră, unde apoi la acel pod de piatră s’au fost făcut şi linii, şi acpld. mergea fiişte-careomcare avia să cumpere sau grău sau oriice de trebuinţa casii sale şi, deţ avia hărţii, adecă bancoţidule, le afuma, iarăşii,de avia cine^ vaşii banii de argint sau aramă, ei băga în oţăt, şi asia lăsa pă omul-cu ţădulă de işia afară, la portă, şi aşia, după ce au început târgul acolb, iarăşii s’au slobozăt d’au putut omul a umbla iarăşii fără ţidule; numai de la sate nu lăsa ca să între înlăuntru, şi cine ar hii vrut să miargă de aida. ia vre-un oraşii au la vre un sat, caută să facă lazaret jos în Braşovechii, în capul Braşovechiului 3 săptămânii, şi aşia au fost închis şi bisericile de nu putia niriie-. niâ să miargă şi, dacă şi mergea cine vaşii, tot la mezul noapţii caută să meargă. Şi aşia au ţinut adastă cu si bisericii pană la -anul 1814, Marţii 15 şi 25, şl apoi s’au slobozit într’o Sâmbătă seară, ylarăşii după aceia au dat iarăşii poruncă că fieştecare şă-şţi /grijiască în* e^sâ şi hainele să şi le şeuture. Şi la Martiej 16 au venit pâ la fiiştecare gazdă de l-au jurat un domn de maghistrat ca să spuie dacă ştie cevaş: neăcai haine are furate sau ascunse sau dacă ştie cevaşii. Iarăşii la April 1 au început a duce bunbacufile de aicia la / vămii, care pă la Bran, pă la Uituzii şi păla Şianţii, şi acol6 li-au ţinut pănă la,.. (oprit), t 1814,, Ianuar 29; zioa Joi, Ia 5 dimineaţa, au răposat părintele Ipan Stpf ano viei, 'pentru că l-au fost lovit cătaroiul la casa lui chir Thânasi Mihalovici, şi slujba i-au cetit-o în grădina Sfinţii Sale, fiind pă vremea ^umii, şi Vineri 30 l-au îngropat Ia îngropât.oârea cea de obşte. ' 1814, Septv. 20, au venit chir Duţu, fiiul părintelui derector, diacon la Boigarşechiui ^ 1815, Ghenar 16, au răposat jup. Costea Gîanliul, Sâmbătă sară, la vecernie, ia 4 caşuri, şi lrau îngropat lâ >18 ăte lui Ghenar, zioa Luni, înnaintea atneazului, la 9 caşuri, cdtlndu-i toată> ;slujba la biserica cea grefcaşcă şi, apoi l-au dus la stupina dumnealui, şi" acolb, iarăşi Kau băgat în biserică şi l-au dăsfăcut toş-ţigul şi au început dăscăli ;,a câţita; „Veniţi şă dăm săruţarea portului", şi au început toţi stupari a săruta icoana, aşijderea şi niînâ răposatului, şi după âceia l-au scos din biserică şi l-au Îngropat Înnaintea uşi biserici şi a fost pănă acolb numiţi preoţi:' ' părintele ieromonah Ţheodoşie, părintele Dimitfte din Braşovechi, părintele Simeon din Şchei şi părinteie de la biserica Stupînilor; şi ;p,uthnezeu să şrte. v-' " \y: isis, April 46y ziiioa Vinerea cia măre, siara, la vremea^cănd au rădicat epitaf ion, 1-âu rădicat, patru neguţitori, întâi" dumnealui jup. şl '.dtiiuineălui- jup<î$agi Dimitirache Bobespu şi dumnialui jup. Hagi Dimitriu Ghidjrjuyşi chir Paneu Gheorghiu şi au intrat cu toţii în sfîntul oltariu,şi 'âu*incunjurăt jrfăntuLipreştoL 1815, iunie 24, 'au răposat părintele Nicolae Grid, dar lâ vrea- menâosiărşit^bi'1^^'<^lttgărit'’şL^lriau^pusV.niimele'M€hifor-':^,lrau.v-' ingropkt'ta^:27s'iăle^âeeşţla-iuiii; Sâmbătă, şi> Dumnezeu să-l ierte, şi au simit 4preoţi:’p> protopop Tempean. p. Sîmiori, p. Dl-mitru din Braşayethi şi p. Voina. . ; ' 1815. Sept. 29. s’audus chirVIpmtă Theodor Bucur lă preotie şi la 1816, Octov.;sl9, au venit preot. ; " 1815, Dechemv. 3b, au răposat biirăiil nostru cel' grecesc, anume jup. Dimitrache Nicolau ^GervenvpdaH: au răposat Vineţi { dimineaţa, la 6 Sasuri, fiind bolnav numai 11 zile;şi^ Mu îngropat; Sînbătă dppă priâzr, in zioa 4e Anul Nom la Castul, lay 816, Ghena-r 1, 'la biserica cea grecească, şl au trăit de toţi anii vieţii sale ani f 0 . 30 de ani însurat lşi biiău 8 ani. ; ^ 1816, Noe.mvrie 5, au răposat; părintele Neculăe Rujoi din Bra- şovechi, Dumineca, si l-au îngropat la 7 vNPemv. 7, ta 12 Ca£uri>' Marţi: . ^ vr.:?>:;y,...■,V ;/ *’> : 1817, Mare 27, zioa Duminecă,, către sară, la 5 basuri, mergând o fată de Şăs după zidurile ceale de şuş, âsea nişte catane, arun-cînd neşte bolovani de sus, au lovit pă mai în "sus pomenită fată în cap>-şi i-aurcrăpâtdafpulv şi au murit, , 1817, Septemvrie 1, primă zida Sîmbătă, au,întratînnâltatul în-părat Franţiscus întâiteâ in cetatea Braşovului, la 12 Caşuri, cu prea-înnălţata înpărăteaşă Carolina, şi au eşit Saşi înbrăcaţi în mondururi, fiind mâgtrior domnul înpărţitor Drauşi, ,şi toate ţehiii-rile aii- eşit cu steagurile sale, şezănd în rănd iîngă maghistrât., Aşişderea â neguţitorU; au şezut, şi lâ Braşovechi au făcut o pî-< lamidă că’ o poartă şi de-asupraau pus .copii înbrăcâţi de la ţehuri cu haine albe şi eu cununi de flori în cap, şi copilele jâ-^ răşi înbrădate' cu y viganuri albe. Şi, când au înţrât în (Jliţa Vemi au început’ a striga: vivat, păriâ cănd au Intrat la sălaşiui unde î-au fost gătit, la maior Frronius, care şi acolea au fost pus înria-intea poi^îi- 2 Iămpase şi brazi, şi apoi sara, Sâmbătă sara, au făcut luminaţie/iarăşi Dumtnecă,la7'casuri dimineaţa, la( 2 Septemvrie^ s’au dus m biserică {ta Nemţinumai. !npă.făţuVţu; butca, îarâs înpărăteasa au mers la 10 caşuri şl au şezut / pănă la unsprezece Caşuri. Iarăşi după prănz, Duminecă, lâ 4 Caşuri, s’âu pus în butcă şi 6-au dus lâ biserică la Saşi, la carii biserică âii făcut şl minuni.* Că au fost v un Sas nebun. Şi după aceia au întrat la bisericăla^reci/în/cetâte înpătatul numai singur şi au fdst aş^ temuta păn biserică şti" prin curtea, biserici tot pjosţav ve^rde şi. negustorii au şezut în rând şi# cum au întrat /fe curtea 'bisericii Înpărâtul, âu început negutitorii a striga: vivat, şi, intrând în {bl-1 serică, au şezut, între sfeşnicile cele de aramă păn au zis părlntele din altar, care fiind efimereui al bisericii părintele Theodosie ieromonah de la 'Xiropotam. Iarăşi înpărăteasa ş’au dUs In Schei, la bi-' serică/' ^ •âcbîd-îiiarăşt' âu stătM Cdcqnele şi/ neguţitorib în rând. Iarăşi Luni dimineaţa, la 3 Septemvrie/ap pIScât lâ Ciuc, şr> de acolo iarâşiliu venit la 6 de Septemvrie, Joi, la 8 Caşuri,,şi după nrănz s*au dus la- tuhtaus. Şi Vineri ^ iarăşi au intrat în Mâ£Wştraţ,-’Şl •acolb;.ad/.porundt de .i-au adus fieşteeâre meşter xxxvm - din meşteşugul său de au văzut; Şi în toate sările căt au fost în Braşov au fost tot lumiriaţion. Iarăşi Sîmbătă dimineaţa, la 7 caşuri, au plecat şi s'au dus iarăşi către Sibii şi iarăşi i-au eşit Saşii înbrăca{i în mundururi şi ţehiurile iarăşi cu steagurile. Şi oameni aicia au dat atâtea înştanţli, mai mult ca 3000, şi s’au dus. Şi Dumnezeu să-l povătuiască spre bine. 1818, Avgust 9, zioa Vineri, la 10 Caşuri, au tăiat capu unui Sas de la Elhii, om ca de 55 de anii, fiindcă au dat foc de trei. ori şi au făcut pagubă ca de o 100 de mii: aşea i-âu cetit în sep-tenţie şi aşea s’au dus. 18(8, Octm, 6, zioa Dumi[ne]că, la 12 Caşuri, au întrat înlăuri-tru în Braşov Măriia Sa Domnul Voevod Ioan Gheorghii Carageâ Voivod, cu tot cuprinsu casei sale şi au fost în casele dumnealui chir-Gheorghe băcanul, şi la Ocţv. 9 au plecat Miercuri de aicea la'Sibiiu. 1819, Avgust 5, au murit chir Anastasi Hagi-Vulcu şi l-au îngropat în 7 ale lunii aceştiia în cetate la Greci, cu mare pompă. , 1819, Septemv. 27, iarăşi au început a sluji părintele Panovici, Sâmbătă seară, şi au făcut vecernie, viind cu părintele protopop Radu Verzea şi cu părintele Dimitrie din Braşovechi, cu părintele Teodor Bucur şi părinte Voinea Pitişi, şi Duminecă au slujit sf. liturghie şl au fost şi părintele Mitropolitul Dositheiu la biserica, darcetăţenii... 1819, Octov. 25, Sîmbătă seara, i-au fost rîndu. părintelui Nico-iâe şi atuncea i-au/zis ca să nu slujească şi întâi a comtînjit (sic), apoi au lăsat şl âu slujit părintele Theodosie, şi tot venitul i l-au dat părintelui Nicolae. , 1819, Dechemv. 7, au răposat sbţlia lui chir Gheorghi Cara-chioji, zioa Duminecă, şi au îngropat-o Luni, du[pă] prânzii la 8 Dechemv., lşi au trăit toată vîiaţa sa ani 26 şi măritată 12 ani. 1820, Ghenărie 6, au răposat jup. Mariia, soţiia dumnealui răpt. Dimitru Săcuiaşi; şi o au îngropat la 8 Ghenar, zioa Joi, după prânz, şl cazaniia j-au citit păr. Nicolae Panovici, şi au trăit toţi " anii vieţii sale 71. , ’ , 1820, Mar. 15, aii răposat fiica răposatului dumnealui jup. Radu zugraful din Prund, anume Ecateririâj de anii 19, şi au îngropat-o la 17 Mart du[pă] prânzi, Miercuri, la 21/î caşuri, şi au şi tăiat-o. 1820, Mâie 18, au răposat chir Gheorghe Burdulită, trăind toţi ani dumnealui 68, şi cu cocoha Stănuica au trăit 13 ani, şi l-au îngropat în Schei. ? 1820, Ayguşt 10, au răposat chir Chiriţă îngerliu, companistY lovindu-1 câtaroiul în pat, şl l-au îngropat la 11 Avgust, Mercuri, la 11 Caşuri, fiind om de. 48 de ani, neînsurat, *şi foarte puţea. " (821, Ghenărie 28 către 29, în miezul nopţii, au fost cutremur la 2 Va Sasuri diii nopte. * ■' •> v- : XXXIX 1821, Ghenarie 29 către 30* adecă Sîmbătă noaptea către Duminecă, la 12 Sasuri, la miezul nopţii, s’au aprins lâ cafenea la chir Ghenache Pascalii, la casele lui Himiş, şi cele din jos iară s’au aprins. • . , 1821, Marte !, au început boerii a veni în Braşov, şi la Simi-hai au avut foarte mare lipsă de case* >■; ' 1821, Maie 6, s’au auzit că în Ţaligrat, în zioa de Păşti, să hi spânzurat pe Patriarhii înpreună cu 12 Vlădici, ia Ţaligrat. 1821, Iulie 14, dimineaţa, s’âu cutremurat pămîntul, la 7 caşuri. 1821, Av^ust 20, au răposat coconâ Brancoveneasa, Sîmbătă, şi o au îngropat la 21, Duminecă,.ia 10 Caşuri înnaintea. prânzului, cu mare pompă. Că au fost patru cai îmbrăcaţi tot în postav negru, şi i-au citit slujba în mijlocul târgului şi au spus logos chir Neofit Duca, dascălul celv mare, şi au îngropat tot în groapa aceia care au fost îngropat şi soţul domnie sale, şi pănă îrl 40 de zile au slujit Vlădica Pogonianl, care iaste numele Dionisie. 1821, Qctomvrie 6, au răposat ✓ soţia a lui chir Duca Melan-covici, anume Mari la, zioa Joi, la 9 caşuri, şi au îngropat-o la 8 Oct. în gripce în cetate. 1821, Noemv; zioa Sîmbătă, la 2 s/4 Sastiri după amează au fost cutremur. ' „ ,1822, April 10/22 au răposat în Domnul cel de buh neam boeru şi ghenerariul Costachi Ghiea; şi l-au îngropat la 12/24 ApriMa biserica Şchell ui, şi l-au adus cu marâ orănduiaîă din cetate, că la 3 Sasuri după ameaz l-au rădicat, puindu-1 în călească , pă postav negru, luînd coşii după călească şi puind la călească şi 6 telegarii, toţi îmbrăcaţi în postav negru, şi lâ fieşte cal avea căte un. vizi-teu îmbrăcat în haine negrii şi cu pălăriia desfăcută şi 4 cai po-volnicî înpotobiţi, şi înnainte mergea preoţi înbrâcaţi ca-Ia 60, şi apoi Mitropolitul ŢăHi-Rumăneştj, Preaosfinţiia Sa chir Dionisie,, şi alţi v’o 4 arhierei şi vr’o 10 igumeni, şi i s’au cetit slujba în curtea bisericii şi apoi după aceia l-au pui în paraclisul cel vechii şi apoi Joi dimineaţa l-au pus Într’um car şi l-au dus ia satul domniei sale la ’Bucov, şi mare paradie 1 s’au făcut, ca. toţi domni Maghist râtului au fost, şi Dumnezeu {să-l ierte]. 1824, April28, zioa Luni, au începutu a pune temei la biserica cea din Şchei a-;noao după Tocile şi au slujit preoţi sfînta liturghie: părintele Radu cel~ bâtrîn şi fiti-său, părintele Radu cel tânăr şt parohu biserici, părintele V.oina şi, după ce au isprăvit sfînta liturghie, au început a face osfeştanlia, şi s’au înbrăcât şi părintele Simion şi părintele Ioan Theodor Bucur şi părintele So-fronie de la Ţînţari şl âu cântat troparele hramului Sfintei Troiţe. 1824, Maie 28, au răposat dumnealui chir Dimitrie Hagi-Ghidru, Ia miezul nopţi; la 12 caşuri, Miercuri, şi l-au îngropat la 30 Mai, Vineri, dtipă prânz, la 4 Sasuri, şi au fost Mitropolitu Dlonfefc şi episcopu Argeşii şi episcopu Sţavropoleos şl preoţii toţi din Şchei, iripreună şi cu cel după Tocile , şi 2 din Braşbvechlşicu cel din Săcele, protopop, şi l-au îngropat în cetate în gripca dumnealor. 1825, Mart 22, zioa Dumi[ni]că, au răpdsat soţia dumnealui jup. Dimitrie Dima, fiica răposatului jup. Zahariia VNicdlau, şi o am îngropat-o la 23 Mart, ziua Luni, şi au fost >Lşi Mitrbpclitu f chirie Dionisie şi preoţi din Şchei trei şi părinteleVoinadupă Tocile, şl au trăit de toti anii, dumneaei 71 şi măritată turnai;cu jup; Dima ani 50. 1828, Noemvrie 11, zioa Duminecă, s’au închis bisericile, zicând / că iaste cumă, şi la .Noemv, 20 an eşit şi domnii de Aiaghiştrat, încă fiind aicea şi nepotul lui Brucăntal, şi aşa s'au duslaCotlea, Inpreună şi cu vama, mergând domnu, vameşii şi controloru şi cii toată canţalariia, şi domnul ghenărariul, şi domnu maioru şi copii ~ cei’ sâraţi. Şi încă şi mulţi din nşguţitori au eşit pă la sate. Şi aşa* la 22 de Noemvţie, într’o Joi?, aii închis cu linii tocmă îp jos, la . * Braşovechiij şi acold să. fă5a tâlgu, oricine ce * avea a cumpăra: / Şi aşea în 18 Dechemv., Marţi, la fp basuri, au intrat căţânele . iarăşi de Ia linie în cetate şi au început a puşca şi a striga; vivat Şi aşea, la 25 Dechemvrie, la 12 caşuri, au intraţi şi Corni-;.sipnu înlăuptru în cetafte]. Şi în ,26 Dechemvrie, după prănz, la 3 . basuri, s’au deschis iarăşi bisericile şi şcoalele, dar, cum s’auvăzpt lucru, n’ay fostu cumă după cum au zis domnu doftoru Placăr,dai-numai au fost altă boală. \ \, 1831, Noemvrie 25t pînă la 1832, Fevruarie 8, n’a căzut zăpadă, şi, lâ Fevruar prima, aii început â fi un ger mare, «dar ger uscat, fâ[ră} zăpadă. ; ;• > y;,.; 1832, Maie 901, âp răposat domnul judeţu Milluzi; şi^f-au îngropat cu rtiare ^paradie la; 11/3, Miercuri, la 3 caşuri, dar întâi; ( iran făcut de i-au făcut lbgos fă biserică, şl au trăit de toţi anii ^ şăt 76, adecă s’au născut la 1756, şi l-au îngropat la îngropătoarea cea de obşte la portă. V" ’ " 1832, Qheriarie J36; şi nou Fevruârie 7, s’au făcut iştelaţiia domnului"birău chir Anastasie Hagi-Şivu, Marţi, ţntăi s’aii făcut. Sfântă liturghie; s’au fost strinş, toţi heguţutoi ii, atîţa; de âi(noştrii, ;, cât şi cei de Sas, şl apoirie-arhsuit'sus în casele bisericii. şi au fost toţi ne^uţi torii în casă sus, atâta Greci*; Saşi Si Rhmîhii, ş■ au ^ suit şi au şezut toţi pă scaune, şi asesori "au şezut la m'asa cea din mijloc “şi apoi au început domnu notaroşii lacşi a ceti comisiia ce au fost venit de către /în nălţaţii! crăeşcuj Guberniiim; Apoi , după acela,dacâ ş’au sfîrşţt, me^au dat mie, Antonie Conştahdid, \ care aam fdst şi eu Ia sesia aceia, ca viţ-notaroşi, şi m’âm scplat ,, In-picbâre şM-âm jurat şi; după ce s’au isprăvit jprâmmful, s!au , sculat 2 asesori, de cei mai bătrini şM-au luaf de supţiore şH-au pus pă scaunu ce iera/îh fruntea ihesit apoi după acela au scos o carte' de au făcut multărmre la cinstită Companie; şi apoi dupâ, / aceia :chir: Nicofa Gheorghiu, ea un asesor mai, băţrîn, iarăşi au făcut cuvintare şi mulţămire către domnu birăut* si, âpoh>au dus priveteghiumule şi ie-âudat, şL te^ şl le-au dus m * xli ./ă ’C ladă; şi diipă aceia 'i^au adusrp^celâa-Coţâpăni^i şivdieia de undi \ sîntdncMse.p^ v .•* : v ‘ î7 ‘ 1 ’ 1832, Iunie 18, zioa Slmbătă, au ftost mare potop; căt au;luat şi case şi âu înnecat şi ^oameni* fiindcă ploia au ţinut zioa şi noap- ^ ; tea în dbăd zile, Şi au făcut mare ştricâcune şi în Brăşovechi, f care şi, la mnite grădinţi] s'au dărâmat şlpâmîritul cu pomi cu tot, {■< : şi mai păn scurt mare stricăcane s’au tăcut Ia acest or aşi al Bra-; şovului. ă : ; * • *.:••••; ; : f\ •' '-'. ■-'(>. ă;r- 1837, Maie 3/15, par adia ce s*ău tăcut la biserică NemţUordom-' /,; ' nului bireu chiriu StefanDerneter Cervenvodali. zioa Luni, anuşi luna ca în sus., tnnălţimeş Sa cei, măi iubit înpărat al nostru Fer- J; . dinand 1 sfau milostivit cu acea întru mărire şţăpîrîitoăre; şi moş- ^ - tenitoare Gasar Austni noastre ă lua în brea"^îldstivă SGcotînţă \ darurile d, neguţUoriuIui şi birăuîui Grecilor^ de ^ ăiti; Ştefan Dimi- ^ trie Gei^envodiaîi, ia care s-au îndurat în curgerea de 34 de ani ‘ , de zile; iar -mâi vîrtds şi deosebit în vremile ceale lipsite*de rodul bucateor, de, au îhpărţit ja multe familii ale credinccşilor şi vite- ■ zilor ostăşi de Săcui gi^uiţeri, bucate şpre hrana vieţi lor. „Drept, ^ aceia, după prea^ a prea-înnâiţattAiui ce. Hofcrigs- ; - rat; prm înnălţaţul cc. ghenerat-comandoV de ăiS, pre domnia ta, domnule Cer venvodall, pentrucă te-ai înduratcu bunătăţile ce ai /*■ ,; binevoit' li.'îup^Mşt.dinx vitezi garnizonului de aici, ~ te dăriiiăşte dMtră o inhaltâ milostivire cu 6/ mică ţi vilă de vred-nicie mOiiedă de;aur cu: panţlică. Pre lingă afcasta, ia " arătarea , ; cea prea^ milostivă a inimiij:îririăiţimi r Sale cei părinteşti, asupra ^ -vitezilor săi eelor credin^oşV spre deşteptarea şi pildă altori facă- • • tori de asăminea1 fapte bune -si spre cinstea dopinti ■tale multă ho-; rodre 1|i pofieşc". ^ ă '"'V' * •' • • ■ r / — 1'V ■ .*Vr* ^ ■/ ‘j- x*-:JV■ K /'1 ■v %* ,J**• ^v. - > : . - :■> , r/'V;■.’■• ; ■■ ■ /■■''>■'■ ' <. ■ >v • ■'■'■-■:, ■£- v ; ... V-:?'- 'V'1 - ", ;* * b * +AU-’ : "VV-- ■■■■• _ : /< >-. &y\ ^ • »•■ ■ V ■ v ■: ■ Vv^ ■V'X v'n ■ ■ o' ■:■' '-. V , .. / : H , -i j.-A; v ■■■ ,' ■•■ V:4-'■ . -. 1>$- V «:T;V...: r r ^ v; *.*/V■/ .■■:■ ■ ■■■■* -. ”v V. f >■ "■'■■ 'v,^' :v;-‘'V.-..V;*;■> ... . ■.., ■■, î ^ i;:.-. ■•.•:■■ ■■' ■■ ■•, -v.-, " ■' ■- *?■■'"■■■■ '■ ' ■ .i:.. ■. ■ V -jx:r ■ -ra- -: ^ .■ - ■ • *•. v r:': '■■ ■ * ■■ ••• • La biserica grecească din Braşov se păstrează in coli o Broşură greco-germana, cuprinzind privilegiile şi actele principale ale Companiei Bs^îtiajixŢGOv, sx toO Xaxiv:xo5, sv jjisv 'fepjJ.avtâi 0x6 'fîvpUou Nai*ţs6dpev xaGrpp/jxoo, âv Se xfl iXXqvtâi [lexevsxGâvTaw cpuivv), 6x6 Avt. Mcnx*^ StSixxopos «piXooo^a;, Saxivatg xrfc xpo-vopo^uxoo Kotv6xTjxo$ xtuv 'EXX^vcov (rpa:x©y), âv SxscpavouxâAet, x^v (sic) 1. ToaXiou, 1858, xoxo'.s Tojxvvoo Tâi). . Cuprinde actul lui Apaffy, al lui Carol al Vl-lea (15 Mart 1718; pus 1778), dat birăului Anghelachi Spandoni, lui Pantazi Primi-cherul şi lui Constantin Trapezuntiul, juraţi, zapisul'de fundaţie al lui Panaioti Hagi Nica, cu întărire de la împăratul Francisc al II-lea (24 August 1798), importantul act al Măriei Teresei: 1. Vechii membri sint datori a-şi aduce in şase luni soţiile şi copiii; cei noi vor trebui să vie cu ei şi să presteze jurămint; 2. Se dă voie şi de comerţ alia minuta, cu cotul şi dramul, dar, afară de localitatea unde stau, n’au voie să meargă decît la bilciuri; 3. Casele li vor fi scutite, in lipsă, de cvartir; 4 Li se vor da cărţi de circulaţie ; 5. Li se dă voie a face provisii mai mari, dar nu pentru vinzare. Ei vor putea să-şi deschidă circiume cu faţa oriunde şi să-şi caute negoţul în orice parte, şi in Turcia, dat nu să scoată aur, argint, mercuriu, salitrâ; 6. Li se păstrează organisaţia, dar pentru falimente va fi o comisie mixtă de trei delegaţi al Magistratului şi trei proprietari greci juraţi, afară de procesele cu privire la faliţi şi de cele criminale; apelul insă nu va putea fi refusat şi se va ţinea samă de principiul că judecata se , face înaintea forului piritului; 7. Pentru a fi primit în Companie trebuie dovada originii din Grecia sau Macedonia şi posesiunea uiiui-, minimum de capital (3 Mart 1778); apoi admiterea „civişi!or“ şi Şcheienilor la rostul de curatori ai bisericii (2 Novembre 1798, 3 April 1800); permisia de a li se cerceta în Ar-chive drepturile, după cererea judelui Dimitrie Ianachi ; un act din Cluj cu privire la fundaţia lui Panaiot Hagi Nica; o decisie a Guvernului ardelean pentru „civişi" in legătură cu biserica; alta din 23 Maiu 1800 cu acelaşi cuprins; un al treilea pentru alcătuirea unui registru, 22 Şeptembre 1803; o decisie (după 1820 ; ~ neterminată) în chestia preţenţiei Şcheienilor, cărora li se refusă stăpînirea bisericii şi numirea unui capelan romin, ocupîndu-se şi de ielul cum ar peltea fi serviţi in biserica din cetate Rominii, cari nu vor să trimeată preotul la Dumineci şi serbâtori. Lipsesc două coli, 2 şi 8. Sint corecturi. Cartea a fost oprită. ' • : '.'•* >?y-.. .* ^'VSS-y.,.. ,. .Si- ,v:.r , ■ V-,.;S «: '* f /<. • ' • . . - ■A,:y: ^ -AX Y I.- V rvY,':\sr i^'-î' . rVW; ;**Y^Yîy /, yY \ /' ' ■*"; , iYJ; - <î*■»* ;* Y tfîfo/-'» i-<;• \vyv‘y..;; ^:'v ' V; " YY; Y'^ Y Y'.‘ : V V Y% -• , V'.. • ' • ■ •• ■••■•■ V;A . : •■ - ■••■ -. s- ••., nV/i- -s . ■•■< • ■ 1 /' - < V '%W\V ;; viV^.sţ, .- ••'• ;YV- rV^V 5 Y;5“v. ’-"■> - . :i YvY •* ''°’r \\ Y •■• ■*' ■;,';.V'',Î "i;Yi'4}>‘Y. ^ ;;vy->-:.;,.:: '-Y- sy, Y *>.. >v- s5-..ş*>.y. i <<•>;., • S . • '.»< '-1 ’S-.S-.'Y ; .t.îiA -. •VI’W *! V-7ţ>---^V-- i. .vV'. fi v’ • i .' . ■ .»•: -. ••'. - -. .v':.*»’ «V- i r x«.*- fAi .V*..;V*: TABLA la — Numele cu * sânt A Abrud, 29. Alba-Iulia, 7, 25-30, 32-3. *Alexievici (M.), 14/ Anglia, 17. * Antonie (Constantin), 14, 21, 35, 40. B Băcani (Gheorghe), 38. *Barbu (Hagi Fotiu), 13-4. Bârseanu (Andrei), 35 n. 1. Bâthory (Ştefan, principe), 5-6. Bîrsei (Ţara), 26-7. Bistriţa, 6, 24. ^Bobescu (Dumitrachi), 36, Bogner (poliţaiu), 35. Borsos (Gheorghe), 33. Brăila, 11. Bran, 26, 36. Braşov (Blumăna), 36. (Prund), 53, ‘ 38. (Uliţa Vămii), 37. (îngropă-toarea de obşte), 40. (biserica nouă din cetate), 13, 35-8. (grădina), 35. (efimeri: Teodosie), ■ c ^Calfovici (Manele), 13. *Carachioji (Gheorghe, şi soţia), 38. Carageâ (Ioan Gheorghe-Vodă), 38. PREFAŢĂ de companişti — Apaffy (Mihail), 18. Apor (Ştefan), 31. Argeş (Ilarion, episcop de), 39. Arhipelag, 15, 19. Armeni, 6, 11, 23, 27-9, 31-2. Arvanitochori, 7. 36- 7. (alţii), 11, 16-8. (cafeneaua)» 39. (boieri pribegi), 9. (meşteri), 37- 8. (ţesători), 27. (Saşi), 37-8, 40-1. (biserica), 37, 41, Braşovechiu, 35-7, 40. (preotul), 36-8. Brenner (senator), 36. Brincoveanu (Constantin-Vodă), 9-10. (Grigore), 35-9. (soţia), 39. Bruckenthal (nepotul lui), 40. Bucov, 39. Bucur (Ioniţă Teodor, preot), ?T. Bucureşti, 12. Bulgari, 7, 9, 11. *Burduliţă (Gheorghe, şi soţia), 38 Caransebeş, 6, 24. Carlovâţ, 10. Carolina (împărăteasa), 37-8. XLVI *Cerverivodali (Dumitrachi Nico-Iau), 37. (Ştefan Dimitrie), 4\. Chezdi-Vaşarheiu, 27, 30. Chirilovici (Sofronie, episcop), 15-6. Cîmpina, 12, 19, *Ciocan (Teodor), 17, 19. Ciuc, 37. D Cluj, 9, 17, 24j 32. 9. Evrei, 25, 27, 32. F Francisc I-iu (împărat), 37-8. Franţa, 18. Fronius (maior), 37. o *Gheorghiu (Nacbla),; 40. (Pancii), 36. ' / Ghica (generalul Constantin), 39. Ghidru (Hagi f)imitrie) • 36, 39>40. ^Giajrli-(Constantm), 5, &, 12 u., > 36. ■■'/c-; î i-; , - ; Himesch, 39, Giuyt6, 19. Grecească (şcoala); 17. Grid (preotul Nicolae), 36-7. Grigorovici (Petru, Armeanul)'/6. Gurghiu, 11, 28. Jakşijhptat); 40.; ţ v , lanina, 9. ieremia (Dimitrie, preot), 35. Ingerliu (Chîriţă), 38. Inidoâra,, 7. (comitatul)., 28.- , Ipşilanti fAlexandrurYodă);, 1(2, *Iuga (Ioan), 20. K ;Kozfoni, 10. , I t ; XLVII Lacui (Vasile), 20. • 1 uipuşul-Româneşc; 27. ■ \Lazi, 9, •, ' f..-' r rLeczfălva, 23^4, 27; Macedoneni,' 7. ’(Rommi), 9\ Macskăsy, (Baltazăr),’ 30 ^ ; Maria-Teresa, 14. Marini (Poli, fraţii .dei), ! 6. Mediaş, 23, 33.' ' Mehadia, 12'. ' ; Melenic, 7f 9. . ■ / V .... *Melencovici (Duca, şi soţia), 39. m ;■, Mihai Viteazul, 6. ‘ . *Mihail (Cristofor), 13J Mihalcea (Banul), 6. ,7- .3; *Mihalovici (Tanase),'36.,: : ■. ■ Miliuş (jude braşovean},,40. - , Mitropolitul /Doşpftei. (al U^gro-vlahiei), 38-40.,:,, ,.i / . r Moldova (şi — eni), 6, 24. N Nichitici (Ghedeon, episcop)j 13*1,5. *Nicolau (Zaharia), ‘ 12, 40. Nicopol, 9. \ • *Nicu (Panaiot, Hagi), 13-4, 17. / 1 i ,t Ocna (Sibiiului), 29. '■ ‘ * Odorheiu, 29-30. Oituz, 36. Oltenia, 11. O , 7' . ’ . Orade,* 21. v Orăştie, 7. \. y ,-*Orghidan (Rudolf), 20., p '' ":"v" *Pană (Ioan), 14. Panovioi (preotul Nicolae), 19-20 35, 38/ ; u ^Pascali (Ienachi),. 39. Pitiş (preotul Voina), 38. Placker (dr.), 40. Pogoniana (Dionisie, episcop de), , 39. 1 •' ^ : *Popovici (Mihai), 14v *Poşchari (Dimitrie), 17.' Prejmer, 6, 24 ^ Preoţi romîni, 31. Radnot, 32. Radovici (Gheorghe, preot), 13. Ragusa (şi — ani), 6, 9, 23. RdkOczy (Gheorghe .l-iu), 6-8. M , y ' . Rişnoy, 6, 24. Rodna, 6, 24/ Românească (limba), 14-5, 18 n. 4. . Rujoiii (preotul Nieolae), 37. Sâcele (protopopul de), , 40. Şăcuiaşi (Dimitrie, şi soţia), 3$. s.ş ;: *Şairânos (Mavrodin), 14. Şaiiţ (localitate), 36. XLVIII Saşi, 10, 23, 31. Şchei, 11, 14 u., 36-7, 39-40. (paraclisul vechiu), 39. (preoţi: Simion), 36-7, 39. (Sterie), 35. (Voina). 37. Secui, 26, 28, 31, 41. Seres, 8-9. Sibiiu, 6-8, 10, 15, 21, 23-5, 28, 30-2, 38. Simihaiu (localitate), 39. Sinaia (mănăstire), 14. (egumenul Damaschin de), 15. Şinca Mare, 24-5. Sinope, 9. Şirbi, 11, 29, 31. Siştov, 9. *Sivu (Anastase Hagi), 40-1. Şoanul (Ioan), 12. Stânuica (nume), 38. Stavropoleos (episcop), 39. *Stefani (Nicolae), 12-3. Stefanovici (Ioan, preot), 35-6. *Sterie (Panaiot), 14. Stupinele Braşovului (şi biserica), 36. Szâszkez, 25. T Tălmaciu, 6, 24. Tocile, 35, 39-40. Ţara-Romănească, 23-4. ^Trandafir (Gheorghe), 16. Tempea (Radu), 19, 35-7, 39. (fiul, Trapezunt, 9. Duţu), 36, 39. Trieste, 17. Ţin,ţari (şi preotul Sofronie), 39. Turci, 6, 23, 33. Tîrnova, 9, 10, 12. Turnu-Roş, 28. i . u Unguri, 10. V Verzea (preotul Radu), 38. Voina (preotul), 39-40. V. ş Viena, 17. ^Vulcu (Anastase Hagi), 38. w Winkler (Augustin), 33. x Xeropotam (mănăstire), 11, 19, 37. z Zugravi (Radu din Prund, şi soţia), 38. LUCRURI A E Arniciu, 11, Aslani, 6. Epitafion, 36, B G Bîlciuri, 6, 24. Boi, 35. Bumbac, 10, 12, 36. Galbeni, 30. Grîu, 36. Butcă, 37. H c Călească, 39. Haine, 36. Haraciu (şi harageri), 7-8. Călugări, 6, 24, 37. Caragroşi, 10. ‘ L Care, 27. Catane, 35y, 37. Cazanie, 37. Ceară. 32-3. Ciumă, 35-6, 40. Lămpaş, 37. Lazaret, 36. Lină, 10. Luminaţii, 37—8. Cojocari, 27. Companie (birău), 11. (pecete) 41. Coşciug, 36. Cot, 25, 28. Cutremur, 35—9, Miere, 32. Mundur ( — uri), 37—8. D o Dram, 25. Dutce, 10. Oi, 27, 32. Oţet (bani în), 36, ■ -M :y 5«f;>: SSSă?văv'% : -,r P • ■ ' - '"c \,*‘ V'O; 'iv ■ ' ■■' 1 '' ‘ 41. X:;-:"-'?\' Patronat, 14, 17- 8., Telegari, 3& / y :\. . • . • 1 Piei, 33. Ţesături, î0* ; K ; Pînză, 27, 35. Tîrg, 36, ; ^ :' Polturaci,' 31. Tropare, 39. /y\ :>*$V »$>;,.'• ■ ,a ifOfCJ, Iii* ■ "■;; V •• Postav, 30, 35, 37, 39. V yp(\ V- ; f>OtOP, 41. Vamă şi vameşi. 10, 36, 40. Vigan (—uri), 37* .« ., y-;;. v.i :.;h .' ■ '■ " ■ ‘ . K3 if‘' Sfeşnice, 37.>•■&■' ■' stţ,par5, 36-' ;■ (!şste iMi' X Zăpezi, 40. ’; *■'■; 1.1 • . ,y y yy | LEXIC A G Armadie, 35. Garnizon, 41. Asesori, 40. Gazdă, 36. -■ Grlpcă (ciriptâ), 39-40. B Itancoţidule, 36. i Burgheri, 35. Imobil, 37. c Impărjitor, 36. îngropătoare, 36. Canţalarie, 40. Inştanţie, 38 îştalaţie, 40. ‘Cataroiu, 36, 38. Comisie (—ou), 10. Comtingi {a — a consimţi), 38, i. Controlori, 40. Limbă, 11. Coşiş (eoş), 39. Linii, 40. D Logos, 40. De rector, 35-6. ML E „Maghior" (maior), 37 Medalie, 41. Udec, 35. Monedă, 41. ■ * F N ■ Foc (dare de), 38. Notaroş, 40. LII O Ofit*ri, 35. Osfeştanie, 39. P Paradie, 39, 41. Pilamldă (piramidă), 37. Povolnici (povodnici), 39. Privileghiumuri, 40^1. Protes, 35. Puşca {aj, 40. R Rodul (bucatelor), 41. s Sesie, 40. T Tăia (a, a face autopsie), 38. Ţi vil, 41. Ţuhtaus, 37. v Vitnotariş, 40. i". / - ']]..** :d ‘- '.. " *W':&!* ; |p.vr:^,;^, ;■'■.•! >... • '• ;-;yv ; > ^;*.1- ’£jţc$>j ■ :î;jŞjSiHtr,* ’ ?/'»)’ -’ f 'V '■ ■>"'■ <. •" \h$.i'-y . jj',iw /■?..-»> ; ^ o.- * J » t-if;?; iţ.:, ' •,• V-~ • •" ' 'ţv 1 & ;‘V."' 1 *■ ' ■' ■■ > 1 ■ ‘ y'r r-îK.-.'“'7‘f' „!■’ ■'•• Wi%$:tâtt--V‘r :r■:•’•(.■ > : ’w' yyy-y: wybv^ h^sîî,^*1 v•'m;- / u * -; ;• /'>: .V;. /•*•... - '& } '■ /.■> »:• •';• ••1 \ V - ;/> • vt, i- ' > ' •■•• y. i ■' •’' .' '• V er''‘ '■ ''i*- r'*- i.*': ■ Mathaeus Eassaraba^ Dei gratia princeps Vay* vodă regni Yalachiae Tranşalpmieîisis legi timus per-( petuusqu&,:h^râs.?^ V . Prudehs ac circumspecte domine, vicinfe îipbis oh-* servânde., \;v;.- >v;;;Y-;; ;M■;v.5 Y? Akardk megh talalnuiik feleole-kegldtmivel egyK on mives meşter"^ember ki‘ ott idegenfi<>idev:he:*]£o^ wen hozzank, •riizewseonkre^ >'ki -;bd p^nzdnkct; is rfel^ veotte, teolleonk ,Id kereczwen' ugi hogi is megţi be-jeoyedn, De; /az rpintt ertyuk rkegieli^tek ^feartczt^ volna megh ,s\ nem âkamâ b(Sb6cziatanî p azert re-' quiralliuk kegielmedetţ, 'ne tartoztâssa, megh hanem (t boczattasa-W s^lg^a|hiiikra7 meîlyett szbmszedsagos-san veszimk kegielmettedL Ţârczişi • megh. Isteh io Egessegben kgidţv Dâtum in aula hostra Tergovista, > die 17 aprilîiş, anno .Domini 1651 v p: 1 Prud’„ âc circumspeetae . ' > Dominaţi onis Yeştrae • * . vicinus beiievolus*, , ' ' i *' * Io Matei YoevodY ; v Prudenţi ac drcumspecto domino Michâeli Eoţt- 1 Vreau sâ-ţi spun d7tale deşpr,e un, meşter decpşitojr; care acolq e străin si să vină aici la noi, pe plată, care a Şi luat banii de^pe, lună de ta - noi. Dar, precum Înţelegem^ d7voaş/ră, ba^ţi; retinuţ ’şi nu l-aţi lăsăt. De aceia !vă / irug&m să mJt *ihai‘ reţinlfi, ci; şă/r lăsaţi in slujbă ridastrăV luării pe: eăre-1 y yveţ ad prae-rc ■ ; irissam contributionejn pendeiidam eogere et cpmpel-lere, aut prdpterea •eosdem/intra vel extra iuditium, contra formam praedeelarati privHegii noştri eisdem C gratiose indulti in personis et rebus ipşorum quibus-libet impedife, turbare, molestare -vel modo qiipvis' damniificare sub poena articulari praesumente. Imo anmuimuş< et de facto, prqut hec ouania in articuiis dominoram regnioolarum in generalibus eorundem corni tiis ad diem primum mensis octobris aiini praesentis milîesimi sexcentesimi septuagesimi oc. avi, ex edictd nostro m civitatem Aibămyluliam indicii s et celebratis superinde editis pro dictis iide-libus nostris negotiatOribus graecis in dicta civitate nostra cbronensi epmmorantibus eorundem que succes- .* sori bus universis unanimi voto et concessu condusa ; ; perpetuo valituraexistanî et roborâta. Iri cuius rei me- , H moriăifi firrnitatemque perpetuam praesentes litferas nostraSy peţidentis et authentici sigilii noştri munimiae V-roboratas, praedeclaratis fidelibus nostris, modernis videlicet et futuris, eorumque snccessoribus universis gratiose dandas duximus eţ conoedendas; Datum in civiiate mostra Âlba-iuliaj dle quarta mensis novfenir ; bris anno Domini miHesimd şexeentesimo septuage- \ simo b-Ctavp. •' i ’’ r (L. S...), ' : "j; Franc. Lugosi secretarius. i M Âpâffi. . 'r '• ,;'Vr ^v (Yo:) Izyodul tkimpaiiii crăţii cei mări, y ’' . .3: * 1683, ’AnpqXifyou 12. .■■'■ 7 . v >.; ■. f A:d âvQVjjxocat^ xrjv dcpoppfc tcoOxcuv . KaxXav6YX7}S xa£ DSpyjaav x6v: Hex£ov xa: e^âva^s BXax*) xa2 eayj xXeaŢepaxo:. xaî toy ; . ' iâţă ca negustorii, şi ne-au adus ■ negustoreşte;^ apoi, rriergtnd la conacul tui, şi a spus unul cîteva cuvinte, şi a ieşit Gaplanoglu şi şi-a rîs de Peţo, şi au spus Vlahi blestemaţii şi i - au scos şiy neîncjrezlndu-se în cuvintele duivPeţo, '■ J;.;: am cătat şi marturi, şi ni-a înfăţişat Peţo ca martuti; p^îorgu^ Matele iul^şi Cernii, şi Mişu, şi, cînd l^au auzit băieţii şi am 7: ; ^tiirnes pe căpitânui nostru; şl pu pecetea judeţului la conac,1 şr caţ să . ( spcoatâ, şi a ieşit şi a fugiţi>-V ^' ; ',■; ■}.} )y ' . ;v. i \ tori, nice nainte lege, căce au fost soootela nainte .staroste ‘ nostra şi nainte capitânol nigoţilorilor şi na- r inte jipanului MihaliPiroşî, şi naintel Mircei; ,şi ipe^mv socotit cu bunbacdl de Ia Sighişora şi co eoltari şi eo bunbacol cela ee am fost adus pe urmă şi co tote ce am avdt nor amăbdoi, şi am rirnas eu Cşena den socofela ,ce\ au gâşiţ nigoptori 1 uiai sus, ’am rimaş, 200 de lei şă-i mai dau Iu Licâi Papăza-oulu, precum voi pote, să-i pletesc măi curând penă la un an, sai pletesey precum ne^u /socotii, vşî' ilentf’acesb sa n-aibă Lica eo mine a trage: pară, nice eu Cşeii, precăce aşa n?em prins nbi nainte nigoţitorei, căci, de vei scola eu Cşen./^-^trag>'p^răr să ab â da bîrşeg Iii Măriiâ Sa Crai20i%^şi eu Lica de :yoi Scola sa trag peră de la' Cş^na, "să; am a -da ;‘ta^:Măriia' Sale,’ Crai f.' 200, căci aşa ne-m prins noi de, voia bună, voia nostră. Şi martori săntnegoţiţbri care sănţ scriş 'mai sus- .; ■/ ;- Yâ : lei 1686,; ius£ \ ă: -' v■ : ■; ;.7\ Ka£’ âyc AtfK&S 'Gzpâyou xdi&vov6ev. ' . : v (Şcrisoare sîrbească.) * /- ' Kat eyfr. &''E.eyig âzepyo tâ'.Steaftş. -ţe Yp^p,£y y//-1 ,, ' . ! v '/[ (Degetp.) v ■ ţ^ ţiaxapT) ’cŞ Xarf'î/C 7rpdYţia,\%ai 8fcv aţnfjVTg TQV^8tov 7cpdV{ia, TâptTjv vi 1X0^-va 'Sod^ Ţ6-V7JQ StjvozoXtjc, ’-ASaftoş riayftptijc, S^jiedvyjc vsoq, ; flava-ŢiQcoTYjf: MouXsviXtoiTTfjc xooXooţtrcarCilc, Mîcdyxo'-i; xcDirsXyj xofr KarcXavy), ( Gligbre Căptanoglu, NyjxsXtCoc, Teodosie, Mihai nepoate, Hagi-Ignat, MiqptCtjoc, Ioan Laşul, Dimitrie Teodosi xoo TopCioXa, Gheorghe Etpavt&c, KopixCvjc, Gheorghe tXir)|JL7ueXY]c, Antoni KapauavXtq, Daniil ’AXxo)^ Theoharî EUyjxoo. X ( v'7 , • , ' . *? -vs. 1689, 25 Maiu. y ; " Socoteli d%b xor$' ţivoiţ., . 1 Aici scriem' ca de azi înainte cine ar fi omul aceia din Com- pania noastră care să se întîmple ^ ieşi să cumpere vre-im lucru de Ia un negustor, măcar ce lucru ar fi* şi nu ar lăsa acel lucru ca să vie să dea dajdea lui, să fie dator acela ce va luă lucrul lui să plătească dajdea lui. Şi5 de azi înainte cine va duce I21 vilaiet bumbac, măcar ce lucru ar fi, să aibă a plăti porţia vîlaietului. Şi pe dumnealui Petru l-au certat până azi că â cumpărat ; şi de acum cine va cumpăra, să plătească. i -* V‘V ?A%h\ tiv-Ki&ot&vQVto tiv • ’AjJUTiatCiy, f. 40. Kai-dteitiv MigXxov tiv. Bo6p7^p>]y 6:ap-TOxdcpyjv/ f. 60. Kod.dnb tiv aisA^iv to5 Xdtţyj lS](o6a[v]oo, f. 21. Kai aiu(b tiv IlaiXo tiv B©ipYap)j, f. 23. - / Kaî <&tt£iy. * 'EnYjpa dTvb tiv ţou ’AucoatoXoi), / / /'f.i' âiţoti %epsu tifrapyja', f. 6, 8r „/ " TEtepa dnb tiv. 5A(jţTuat^v inijpoc, 6to0 fjxat tac YoOves, f. 12. . . V: , "V. ;/-f' v f >Ett^poc arca* tiv aa)(t7]at£$)v NyjxcbXag. KuTroupX fe, ircoO ^tov 'arjvtpo^os, xax tiv ’AppivTj S7rfjpa aaXavxa 5 '£t& f. 30. 1 ; ;; f-^Et^a'.-iŢcţp'ev -6 r^jaataYWg xat Şeoiicjţg xa£. 0«Aa-atv^afti Stco aaxtTjavtstSeg aaX. 10.... ’ "Etepa fjTtfjpa. <^tco> Ivav r^i^t^v Yepovta tootoutî^, f. 1061 ' ■ ''.-■v / Aniul -(rupt). Noi nigoţători ot Cumpanie Braşov vului, dare ne aflăm în Braşov, nuni Gligori Gâplan 1 De la străini. *, De la Constantin, Abagiul f. 40. Şi de la Milio Bulgarul bumbăcarul, f. 60. ,,1 Şi de la fratele lui Hagi Iovan, A. 21. ; ; Şi de Ia Pavel Bulgarul,’ fi 23, Şi de la Nicolae Şchiopul. : Am luat de la Opali al lui Apostol., ■ Cîrid a adus celelalte de la Abagi Ier am luat* cînd avea rochiile, f. 12. ' . / .? f Am; luat de la şafţiangiul Nicola Chiupruliiil, cînd era tovatăş, şi cu Armeanul,'am luat'>5 lei'.'drept f. 30. 4 0 Celelalte le-au luat Istagll şi Ţeodose şi Thalasinos de la doi saftiangii, lei 10. ^ Celelalte le-am luat de" Ia un dhimigiul bâtrînul tutungiu, t 106. vV' :Petru şi eu Piroş Mihalşi eu^MosuI şi eu > Spirea -şi eu Mireea şi eu Milea, şi eu ^Dimtru ot Şviştof şi eu Dumtru ot Seres şi eu Iiic[a] Papazuvlu- , bol, eu Gtiirie ot Sviştof dăm zapisol nostru’ în mana jupăn Samoli boltaşol ot Braşof precum să ,să ştiei că am luat de la dumnelui bani amanet (?) pentru v Cumpanie f. 800, adică opt sute de florinţi. Şi pen-greit (?) pă lună să-i dăm camătă 8 florinţi. Şi pentru mai mare credinţă ne-an pus pece[ţi]le mai jos, să s[ă] crează în tot locol. „î , Vă leat 1689, rnsţa Avgost 18 dîiă; \ C'apian; (pecetea cu Gligore), Ptefru,^Nicula! ;’(pve7, cete cu: Nicola y.), Miroea (peceţe cu Mireea bnic.)V ‘ Dimitru ot Serez, IţaxXso^ fpeoete eu;^^.;)^' '^pvj^rjg^Ekfjpog (pecete cu: Ztirjpa) ri.',. vaTra).*.), KV}p>ja>$* , \ Şi at^şti bani Qare am luat, care scrii mai sus, am luat duţe vechi, şi, cănd yom plăti, iară să avem ă plăti iară cu bani dute vechi,- ş’eau să fii şi, decăt 30, ( sa aibă dumnealui a hiâ) \ '•) . . ^ ^9. 2 Februar 1691. însemnare sîrbeaşcă. \ 1 Gligore Gapllah, Peţo, Mihal, Talasino stan, Goim-giplu Iane,; Coştăndiu Gazangioglu, Milo, Şimeon Laz, Mirco Iondo, \Dimitr.. 'Şelur^sPimiţri, Svişţov,'* Mihuc (şters), Smil, Papazbul,-Spira, Bastiia, Gh^rghi Bastiia (şters), Costandin Abagi, Glieqrghî Gorunar,Dimo Săraf, Andon. Azacăl, Cortina, Zoto, Hristo Cahtiangi, Arghero Sermachiş, Todpri Stăn, DimovGhiungi, Ţe--mei Limonogl, Paraşchiya Reiz, Paraşcheva A dam,, yAndrei, Gheorghî, Gheorghţ ŞeapcL 1 - A . O altă socoteală .sîrbească are nume ca: Trapezonr da, Mândra, £etă,, Thrămachi, Agemolu. ■*.! ■ \ ‘ ■■ ■, V -y*-' -V' \ # / ■ 12 Februar 1691. , Socoteală greco-sîrbească. Gligor Caplan, Mirco, Talăaăno rnlad, Cucomăţ-uvlu; Mil.co,- Iondo, Dimitri Şeham, Papazuvlu, An-doni, Chirii’u iSviştoî, GheorgkP ceauş* Qărgori Mpa-no, Cazangi-uvlo, Mihal Pifoş. VJ\ .....;: Anno 16&1, 2 marţii. It Maros vâsârhelt. az Pace regyinentye şzămâra adminisţrâltak;: az jBrassai- Go-rogo tizgenket hordo ■ bprol^ert n^gyszâz ^harmmttkăi:: inagyar .forintokot, id est 432 floremos ungaricales. Merrol âdtan ezen quitantiamat. ' P.'S. Ezen penzţ administrâltak, Pirds Michaiy nevii Gorogh. ■ ■; Kereszturi Istvân. ’ . i;'V y, ■' iSLltal,- V'-;. ' ppi'ia1, (Pe ,Vo.:) la; Gonpanii lui Paţcomăndat Gozani s’au dat îh mâna lui Conisaruş Chereş Iştfetfân: : • 1 Aiei 'la, Tlfgul-Mjutăşului âu dat , Grecii din Braşov pe sama regimentului Pace douăsprezece butoaie; de vin, 432 de florini ungureştii adecă, etc. Despre care am dat această chitanţă. P. S. Aceşti bani au fost da(i de Grecul cu numele de Piros Mihai.,; ;i 'v'': ■ v ;p-‘' '" •'! ' ■ ..... ' i, 7 S; Kereszturi Ştefan. Văleat 1691, Noemvrie 7 dni. v ; f Să să ştie precum am socotit eu Mircea pentru răndol Companie, căţ bani am străns. - Sum[a] am strănsu, cu striini, cu omeni al Companiei, sum[a] 1612 sfţi. ,Şi sintem datori Companie la Somol boltaşol, 500' fior. Şi săntu bani gata a Companii încă s. 75 [s]fţ., 20 bani. ; Şi s’âu cheltuit la dajde, la tbatiT cănd paguba am socotit: sânt 1000 ot 16 [12].... ; 14.. ' ' (Socoteli.) (Pe dos:) Iulie 12 dnă (sîrbeşte). Nume: Mihail Piroş, Milio lani Cocimăţ, Costan-din Laz, Nicola, Simeon Laz, Mire, Dîmitră Şehan, Smil Andrei, Andon Azacăl, Chiriiu Sviştof, - Ghorghi , Ceuş, Papazovlu, Todori stări. Socoteli sîrbeşti din 2 April 1692 (şi de juvaifere, de ■,/.Vin).' , Baş Gligorco staroste, Iondo Hagi, Smil Andreia, Papazovlo Lico, Hristiu sahleianugi, Manol Culuj-var, Gărăgor Taleasn, Gheorghi Ştreang, Costandin Biulbuli, Ayram Baclii, Manole bacal,’AvSpeas xoO Ew-fţ’fjXiq, Tetop'iijţ o Av...- xouxoovxcrj, o A^jxos, xof}' ’AvSpovâ/a;, i ’AcpcyxouXrj purfe-q, c Td)ataÂi)j y&povvo, 6 Prj.top'if^s Ao6t}xŞ«X^s,; o ‘'Xp7jcxp Sciyyqoivvlyfi■ -.'.âjţTjpa-. dfth . Ivav ‘Ooptov, «rob Ivav MoaxoiSAt, xxo Ivav MavYţa/aavcv, ■hzrjpoc dup xov GeoSwpov' SoOixaX'jj, Idoaa y.od MrjpxCouX L 31. ' V *' ' ' ; ' ■V' ' i ' ' V- ,.*■■■■ ' ir f Adecă noi’ nigoţători den Companie din Braşof care ne vom puni piceţile mai jos dăm zapisol nostru în mătta jupăiiesii Martei Crpzoii precum să să ştii că am luat noi bani în camată florinţi dea sute şi doazec şi patrii pentru Cumpaniei, şi. am grăit pă ludă căt vom ţinea aceşti bani să avem a le da căinată, şi, cănd va pofti bani, să avem a plăti cu cinste, şi pentru mai mare credinţă ne-am pus pi* ceţili mai jos, să să creazâ în totol locol. Yă leat 1.693, msţq Fev. 6 dnă _ r'; " v ; ■. f ’lwavvoo •• f A^pyjtpcou ' r ■ / ■f Adecă noi nigoţâtori care iie aflăm în Coiîipam8 : Braşovului precium vom mortorisi cu peceţile nostre ;dăm zapişol nostru'în mauă dumnesali jup^tiluî Sa-inbljpărgariul, precum sâ să ştie că am luat de lă v v ^umneitii bani pe sama Companie florinţi şase sute \ hâtru an, să dăm carnală florinţi şasezeci, aşe ni-i V . cuvăntol că,< cănd vom plăti aceşti bani, să aibu da dumnelui a lua zloţi precum vor înbla într’acea * vreame cănd să vor plăti aceşti băni. Şi pentru .mai • mare creadînţă* am" întărit apeşi adevărat zapis al \ nostru cu pebeţile ndst^ s[ăj crează $n tot idcol, .; ' • ■jteşsr,;’"-’'A,:-/ "• V>'V'"■ ‘ (Ştearsă.), < : | 19. 1696. ■ , .. .r;'•> , Socoteli’greceşti. ^ \ \ ' v r împrumut pentru dare, de la SamuiL 1698, <&epffcpoapio>/ 1, pepa. ■. . ‘. f^ Arji Iv8^pyjcţg 'zb ruog tf jxocţoţyjxw x&: ■■ ^aX^apVja' xfjg.. ■ * ^xaupiraviag -pag, . paxp|(: Hăt ixeytiX?}, ’■%<*:, Xb^'apiaaT^apaty ’ pai ;xdv *3$ypv aţappdtay vxcv .• xi>p ^ xdtf; -xaig /dipxb > xcWoaig',' xv)-’ ÎQ^ri^iăorjxo^ soă’ > xac axepvă, > •..patTa:- 'xâuxa x&v:; (e6a^'ap^iV';; ’iţăiTj ^xdcp.coaxa’xat 'eSaXsfcpsv. N ^po^psvog' v,ă /6p^axov&:; dfpaxo,‘ xov psv kpă$ ■. 'arci , J TQg': ŞstxoTcoMyqg ^dv^' M^ada';' rX^xppTj •KapTeXavet- -xai iov)-y ocbp ■ MoTpx^tf xăt. dizb'- 't6y;Tp^^Câv5tpoi)g xov, rxi)p;; T^oS6d^; ;: ? AjfSo vet 1 (Şo$'-x^p, *(6pr) xod ;,xdv ţtdpYt rdu^olţx^yj, 'duo 'Ap6#y §b^ . xoy xăp-^ypp^a^- ^o. 'Xidg^ipâg, xdV' ;p^ppg, xac xdy xăp ^Eya)ţ[t], xal eEs - jiyxfc;■ Ypd^oOfi-acy u/Stoc ■ fjv&^jtocaijg x*-x6 '^ds* ’db efou)s\ ' Wfâvei xaysvas a7i£ ;xo£ ^yoxyjv âpwetY|iivos 6xxaxqvŞ^ ;.^V^ xb (mipfo &iq. t^v1' xottov1 ‘x6r xal-‘6 fjwuagfc , 'v>,'‘/•. :'f Afjxos '8g [a]xapoaxa£ va jv/jv, ^yet xr(kr^x•; V f A'txa evfofyftas izbţ eSoayj" '& prcdfoa • A^xoQ' XoYapfaaa^, •> • ^ xrjq \iaiy8Xa, xaf,/ctv ^Ipivvav ^rcaveta- tiza -X6jor: '• .. / , x6, 9lop^.yxvjJa;.. o.6v^aptxa:*74/5!t)t xaî iTcojxatvav \ftd0i7j:‘ j\ţ: - -/ • -•■' : x6 X6ţ.o!.' xqG r,xarv'xaxTjTcave’T aaîrpoy' 7u^5ţ7]$A74^\xat pix : ;/ ^x6va ‘fioaxoS^xi Xa£. paxd^TjY-t■TCbS^}taxdk.;.xat>pxtxdc.'.-; .\ • >.. ^ f Kal :;ax7j)(£tga(xaiv “xş&î^xiy. ■xţaoţ>a>j.. xov'SxaxTj ânb xti-^ 4 •■ >•■ ;..*■ <&oc'(• w , jar ia el şL postav (?) alb, coţi 74^ şi o icoană muscăleaşcâ, şi cu V un lanţ... turcesc^ "■ f Şi ani socotit(?j şi pe ceauşul State din Făgăraş... laHristu... - 'i;. a'' 60 de zloţi/ '' - "--V^ ^ M [Scrisoare de Ik. Brîncoveanu.] \ ■> f Căţră acasta vă fac Domnii a Mea în. ştire pentru, că aie l^ Domniia Mea jăluit-au Ivanco căpitanul, zi-cănd cum că mai dinainte vreame fost-au trimis nişte ramatori pă o slugă anume Peţa ca să ducă acei rămători la Braşov, ca să-i vănză, şi, mergând, acolo, iar neguţătorii de la Cumpanie, anume Mihâi Ot Ţeres i Mirce ot Necopoia i Gligorie Caplân ,ot tam, dinprcuiiâ [încă/jşţ.cu. âlţi" neguţători, ei s’au scii-' lat de au fost apucat pre Peţa; sluga lui Ivanco că-. pit'anul,,,de,i-au- Itiât'bani gata tL 40 numai :pen trăgu, zicând binn că i-au luat pentru porţiia care eir\ de la. aceia ce duc rămători acolo n’au obicai că să ia bani pentru ace treaba} Deci pentru acesta lucru, fiind precum să jălui Ivanco cap. de am luat de la Peţa, sluga lui, aceşti bani, numai pen trag, şi fiindu-le trecătoarea acestor neguţători ce mai sus '■ s’au. zis pre aceia cu marfă,, şi cu; altele, iată . că- vă poruncescu Domnii a Mea, în vreme ce vi ţi ved[ea] , aeastă a Domnii Meăle, iar voi să căutaţi, viind aceşti , neguţători au nisdX:av SaXcujjiev xal xofip SoGXeg. pag, d>g lYXx^ddg’ dX:Xov pag , p£ .xoîg l7x:X:Ţco:g': xoîg vp$) ■ eOpeGiyxofg. ' ' ! ' 1690, louX:oo '8.: f .©şoooayjg AeuQepyjou • sxa^ Avip^ag .Zxo|xdvo^ax£pYO xd;. pouoxâ axip.YO xd ‘dvoGev dvo0£v (pecete), (pecete bună). • f Xdx£yj.. ’H7vax7]g azipyo âc Ahmkw K4A*fc ha rhuik xd! dvo0£v' (degete). ; rin ca hm (deget). Mav^Xvjg'T£wp7tou; ax£p7.q n&va7:(*>i:g xoO Şvjpswv xd dvo0£v (pecete). axâpŢo xd "dvoGsv- (pecete 9Ev £xtj 1701... Xaoo 8. *■ cu; /Ildva7:u)i:g xoO £op6)v, /; ( v _ . - '-1694). ’ £7uXtjp6adpsv £ oX 6x7]a exaiiv xd: zb d-rjtxtpopoy K * f Prin cea de ţaţă ^a noastră declaraţie obştească recunoaştem noi, negustorii din Compania Braşovului, că am luat de la jupă-neasa Marta boltăreasa cu împrumut zloţi nemţeşti 300, adecă trei sute, ca să avem a-i plăti pe lună la o sută unul, şi pentru aceasta sYa dat cea de faţă a noastră ‘foarte adevărată recunoaştere In [Vo:] Să să şţii prp'm' am, plătit camătă pfentWî ăiiol 1700, pentra l2 luni am plătit camătă, am,; dat zloţi 36. W ^ V Eu Mircea. ’' v- " 24. , , " .y f Ata vrjs /rcapo6ayjs >j[xd>v 6poXo^tag xat. xa0oX cxst£ %>.•’ ■'d7uoSt^sa)g 6[ioXa>YoO|tev ^|X£f£ o! .TupaYfJLaxsuxdKSfis eOptaxo-.jxevot efg TŢjv ,xo(X7ravt.a xoO IIpaaaa)6oO izti)$ IXaSajxev deTco “ v xov:'^^oOv^ Iloptoc' xov v cncdyco .-Savtaxd . v- $Xopevx£td ■ tSv / && ^Xpp|y^^^.fE)(p{Ji£v; ^a.xP$'v^j^'şv*'f -xdjx cav* :ivdv vcâztzpCj, .'xac efe xabxa) 'eŞa)aa[X£v xîjy ^rtapoQgdv-. {ia$,',3iapXp7‘fdv e£$ X£^PaS. xoO dvo0£V '^p'.peyou .Eloptag' .Sta-/ ... 'tl/abxd- xd xptaxoaca.. ,8td^Xp£tav xrj$ xo(X7rdv:ag, % xacy IXoiSes • -8po0 dX tXcov (xa$ %' *xpd j&Tco-YpaţidfiaaBev 'Xax’Svojjia. * , t ^ ^ ^ ' ;ov;,v:.; V-V"t- r,-:* : •';y^xdş7i69^ •-:f '#epâ6aitf$ axspYo;' \Xax£fj- ’Hyvdxv^ iflc &TitaîH KiHA4 xd ::5vo0ev (pecete). axepŢo xa dvo0£v. tu ahui* ni ca» i ( . (pecete),; ., Ildvqs 'dxepfb-'! - FtdSeg’ a'xIpŢo lîc ,\hmkw KdH-y xa’,ocyo0£y. - -,y: $vd0şv.- ^ - /^/aHa'.^RHiii'fe^iiMcaH' y *.........:• •'(pecete);,. ţnînite .jupănesei mat ş.uş/Marta, ş^re ‘ciepiiTră; siguranţă v»iV puneM peceţile noastre, ca fiind solidari tu ceilalţi c,arij hu s’au r-îla.ţ.y . .:/ . o y v . , y ' v, ■'\ :-o ,, ; \ :•' '•> . • ■ Iteodose Leîteriă staroste; recunosc cele'dfe >măî 'sus.‘ • v'; ^ ;•■' vAndreiaş: Stomano recunosc cele de mai-sus. ■ -■v7 ' ‘ ’^Hagt^naăe ■ . .■-v-/'ăîidlt • \ , r.--''V '» ■■■ « ' '< '-• -■Y s-.■'■■■■; ';r v;^'' ^.r s: ‘ V ^ V:. • 'i, • - V' ,- v-Pănâioii^^fnibli^ k _ anul J70 i ’ aij. plătit IOD4 de zloţi şi ciobind a. s \\ f H; • <7 17? Avxovt^: ' ^XajJL'CCX^ .jW^Tljj&S xa ăvoOev. (Pecete ■ ‘tjfc. „' - \-ax£p7o-x& ăVoftey. ■■ cu o pasăre, cru- âvoufey.' ţjfecete cea şi â. X* <£.). mică); ; - : ’AvxpTjas -azepyo MrjxdcX^g âzipyo xâf ăvoflsv.. xa ^voBev (pe cefe) ^ 25. t Cu Ajutorul Iui^ Dumiiezeu sâ sa;', ştie-ce arn tar-guiţ: ; ; * . undeleirui oca ;30d^fepe. baiu' 36, 220 stahide oca 323, catef>ain 15, 310C zmochine, oca 13, cate bani fO^ iÎ2&^ tămăe, oca 0,25, ;(1, 35. , ; /. Pei verzi testefe,5ţ a câte ^ papuci muereşfi, părecM 0,2^ cate bani 0,18. 1 Prin cea de fa{â a noastră mărturisire şi declaVaţie obştească recunoaştem noi, negustorii ce ne aftâni/% fempAnîâ îfră^oyuîui, cum că am luat de lă jupîhul Portoş şpanul cu împrumăt tlorini 300, adecă trei sute, pe două luni, -■ J’l-dHfii»:-^sâ.. aven? să-î dăm lui înapoi fără vre-o împotrivirii Siv intru "apeăsta , am dat cea de faţă a noastră mărturisire în mîmle ^ celui ; mai de sus zis Portoş, pentru că aceşti trei sute de flori rii i-am juăţ ţoţi pentru nevoia Campaniei, şi iată că punem şi peceţile noastre şi ne-am şi făcut solidari între noi şi iscălim anume. -Anul 1693, Noiemvre 19. + Teodosîe recunosc cele de mai sus. Pano „ '» n n .< n Antonie ff » - ». ; » ' „ Andrei aş V „ . 1» -V n ■ i» .%C?JP3tle v:ţ ■ rşrjl i [ n ' Ghiădes ; n 3j- . : Ian Paraşchevd „ , n - .»> * ‘-n » » Eu Ştoian Cailei „ » n » n Eu Dimco Cailea» .■U ». ^VljS In';' 1 o* Şţamaţi ţnarţpr.,^ ■(n\ ■» * ' ' V- *?■. vP^P«fci- y<5ilBi6ţ^ii;',^i^echi 0,15, cate bani Oj27f *•, ‘vv!./’v;-';'v<'4fiieşiv păreetii 0,0r.câte bani'0,33.. ;■■ j-’ U11:x■ talpe,;părechi 20, banis 0,15. ; vyroşcove, ocao 0,30, bani 0,06. ■ ' • '/ ' ; 1 migdale ocao 0,67, bani 0,48. A^^pe^a1'vânătă, 0,15,- bani 0,90. :-^V, peatră acră, 0,18, căte 0,19. . . pipe[r] roşi sută, 0,70. păpuşi de zmochine sute 300, bani 135. A ' ţeperig,. oca 0,06,^ bani 180. . ' - 'feiigene mici 186, bard 0,02; ^ ; , 1 feiigene mari, 0„40, bani 0.«04. ’ , ' ” ::-^^y’y *■/”?î/; ^ ry::u'" • '■ yî oca 10, bani 0,75. y ' hi stahide mărunte, ocao 10* bani 0,48. -y ^!'K'i>Vc,/y >/ ciiettei;bani®05.'. As .' ., 6” părecfii de' desăgi. \ '• >■ yf ' ■ ;3 ibunce.' <■ s,’^, . v yt y , iSîy’%y|ry'ft;gărbajce.’, ■ ■'. A- . ''■’yy.yyy ■■■' — ilc Iişsy .? y ^ .^h ^ - &&-i-: , '{ ' ( caracatiţă ocă 30, oca 1100. 1, ( ' /v 7\i \ ’ t ^ lui' Andrei, ce ^u'1'lăsat Andrei cu sUfletu .v--'-.r;> ^ yy:'yyy,y;"Ay :fsQ/ ■:;> y ’! ' f Are «să 'iă',Aridrei ide lă Hanăş cel mip frl o sută y?.: ?•'■>■.%' ^ ,p-,;, î.1 /^v'p , '* * •* *"-"'/y, ' -V;.?’■■ '/UÎ;'-î" şi treizp^'$;:ein5ă»y^ vr|^''-ţîI f Are la Dima Araăutul, fţ. paftjruzeci si şase, idr , ,,/ |:,% f Şi datorie marjmtâ iiaste,,lâ ■căpiftânl scris la ca- ', ‘i, V .;.:.^v ;:■:'a*/V.V \V\: ‘ , i>/. :V f .La^Neagul iâste ârmg wmfyropă* cinşeci şic^aptfe1^;:..'/ y^,\ i pol, ’^i roşu oca ;Î4( şi, pol. -. ’ 1 ' ^ ' '. V' .‘ ;v„-v;* 4*' Şi\;^;luat^ yechî. ■ ;a ;. . ' ^ tastiC Yii:Wm¥î&.'\ V V- '+'!'! - f/âr&,âu;;sac:>-ai^gţŞ -^V;.^-vV; -^:V^-‘ /.:^V''irj,:V ,;fe t S’au găsit bani o£ţ fr. 425, dăte 2 lk un ilorind v f v V*;‘ şi, bani mituiţi fr. M. m ✓ :' , . ‘ : s*\ *.'] A \' /,* r , v;^P':^75: f‘ JEn .'popa ;Ţh^dor' duboŞnaicu*' tui Andrei: 'X V W:::M X '• .:. •'?'^.*; v: '4 w .■:*? ?* * f * f '«w\ 1 r,l ^1 * v ' */ * ‘ / v ;V ;v:::_:::^:^-,.v:;;■■ 'v 1700, ,’lâv.ooap'cpo '£Xa6a' ano ^pv-vMav’oXc .ţd daTcpâ x-60.’.Ei^îţ^ / t&v ••• l|ofv6?>t;•• ’^X'Şita;.2$6y ’^v;.- .jiţya: âyuxz'QV ZiopiQfi^oiOy xa}; dxb ,,tby ’AvSpla ; aacXavta '251 xaţ,1‘,; V' ;•/ * ţoXoxjQC' 50,- .xa^d ''^v/.dvqSey:. Xp^aptaqţiJiv, xoy ' [itva; ^; ' 4 ,, ^ exax^y^-Sto1. * ^ 1 ^ ' ’ ' 1 ’, J ‘ 1 v ^ -‘vcvW,-: •: ■ . ' , ;v;;' /; ., i ' .’v-^'.'-.!.\ * '■.if‘.^ v:v*ţ^ ■: • ■ ' Â'ti/iî ? ''v '*'*•' -..." ■'■* j"'--- -■::^!v:'.:v-'P^.;'■•*■ Eriechea atif ungarcliscbe gulden, bis ia zwei'Monet das Geld akv * ( zulechen. Fuxspreehen ein Presend aus irem; hoflj- ; 20 f 28. t ’EvSetp.tsic. Ele tooc 17d5Y ’Nosjlgpt.ob 28, te- ■ tapx'fl, p-ae Ircfaaav y] xaotpAvt xat jtae esxYjXav âltiGoVCrjov-owro xov Koo[iaveta tov xat' pac iitpa* yXo'psvxCiqa 250 . )(6pte xpfotv, xai pl l^ov ^âtoiv ţa xojitatovoo, ta xai tŞ xoDp.Trâvcov, xâi 7]|xaoxe 1 2 * * * *.... 29. v ’Ev ăxvj 1706, Mapx^ou 29. ^Eooaafle: xrjv; %&xoş:.a ^oXoxyja. ,6^0,0 ta aXopYjVaps'' XP7}0^. Tatixyjv XTjv.^tioXoifYja;: ' tă \i^dXrioc (sic) iţo6XriQfa<%ţL£y ..xal ISpaafie, xac a?ud-x8 §7jacpppov Co.Xoxyja. IŞyj. xoy' xai s5pa ţoXoxta 56 K (Pe altă foaie:) Anno 1701, die 18 Iulii, zahlt aii dieser Summe 100 Slotten und von zwelf Moriat das. Interesse. 30. ■ Socoteli greceşti din /1709. 26 Octombre 1745. ’ÂXet/jc Aa£dpot> face oY]p. ; 2 In amd 170% Mari ’2%: ,V-1 •" ;; ‘'• Am dat jupăneseiK Marta cete două sute de zloţii eare î-ârn rămas dator deda acest sinet: s'â plătit capitalul şi i-anr dat şi din dph|ndâ zloţi.:şa^ ■ ' ;•/. V ^ Alexe Lazar face întelegere cu cinstiţii băieţi negustori m Gom- : paulei Braşovului. T • 21 31. 22 April 1709. Ax# XapX^tT^a, oi eâpiaxo^eyoc p,ax£i)TdcŞeg,; vioi xat.. Ţeptiyms, â%b T^v4Cap^66ix^a, 'Bopaux tb YevG^1, şi anume 'MaţV^jţ. ilav^^t&TTj ix MsXevVjxcbv, 'Op'qva^xog ptâp^a -ex Ţ^pvaSov, Kupcaxos Ha7iaeu6u^ou 4tt6 KoCtavt, pentru un om care nu se ppute găsi: l-au căutat, de la Braşov, un frigare şi un Ţomaşi. Pe dps un proverb turc cu litere greceşti. 30 Iunie 1711. Pe o chitanţă de bir semnează Xaf a ^Iojavou âTu^xpco-mog zţjţ Kou^avfag. '■ ' \ Sibiiii, 21 Septeînbre 1711, Chitanţă de la comisailatul, transilvan Companiei ^ b - ‘-l » ■ ’i * : * Jilk.-, Π&jf. J , * V ^ JLV -T } ' ■ t-.f \.'t /. ■ Grecilor din Braşov pentru 10Q de florini, veniţi pe trei luni de iarnă ale Im 1715, cu anticipaţie. 34. Bucureşti, 17 Novembre 1726. Patriarhul de Ierusalim către Gompaide.'Cerb ajutor peiltru' Sfintui Mormînt; se stricase obiceiul, din îndemnul Dracului. Se roagă cu lacrimi de „copiii iubiţi” să re- vie la dînsul. iSSS’ ;<■ 1727. ; f Annol 1727, Fevrbâr dă. 20. s f Adică noi, ttigUţitdrp'J cari Bt© aflăm de la GuBr 1 Din Carlovăt, cei aflători acolo negustori, tineri şi bătrini, din Carlovăţ, de neam Greci : ; pania Braşovului, dat-amcarte nostră lâmăn[a] du- > misale jupănului Capoe Vel Vameş de la : ceţat{eal ' ; Braşovului precum, cerând dumnealui de la m iiigu- ' c' ţitorfii] judecata ca s’i facem pentru cinste dumi-sale* âvand dumnealui cu Neadelco Hagi jud[e]c[aiâ], : / ponturi 4, punturi cari ponoslui Neadelco lă^Sibii, ^ şi noi am întrebat pe Neadelco pentru ce şi cu ale Cui . învăţături a făcut acastă ponosluială asupră cinsti dumisale, iar Neadelco au răspuns cu capul al lui ■K. ‘ eăeln’â avut nici de la mmănî mvăţătură, nici au * . , dat ştire cuivaş^şi noi ain văzut pb -poruială (sic) al _ Neadelcul[ui] cum.au e cu dreptul asupră cinsti du-misale Vel Vameşul "de la cetat[ea] Braşovul.' Noi , %. r nfgu|itor[ri], văz[ăn]d pe Nedealco, că este'* vinovat şi -: ‘ au greşit năinte dunusâle Vameşului, noi atiastă ju-■ - Vî Jdeeâtă am găsit asupra lui Neadelco, să să plateşcâ ^ Hnba cu 6 flor[in]ţ pentru cinste dumisale Vel Vame-şăliide la cetatea] Braşovului şi să dea lOilorţ. ,bri-; ' 5 şac1 Curnpanei căce n’au dat ştire Cunpane eănd ^ A au mers la Sibi, cTau \ mers far şfire nostă, şi, au l ponoşliiit neavand niceoi pagubă de Ia Vameş. : v Pentru acâsta dâin carte de judecata îă mana h '^duiuisale jupănului Ferănţ Vel Vameş de la cetatea Braşovului şi iscălitură nostră. ' ^ ’v' (Vo:) Carte de( judefciktă ce au( avut dumnealui, Ya-r ineşul jup. Ferenţ Capoe cu răposatul Nidelcu Hagi •• Gr^tiţ : ' vr ‘ V ■ - 1 173^ Martie 15y la Silui. Aic^ scriem ce negoţ şi ce airie şi ce bam s-au ,aflat la Andrei Saragiâ şi scriem pă nume. ; f V 1 Bîrşâg. 1 T;= 4'6."_ ?: k^: ■ ;•'5' - ,J:,;; jffiaŞîl' >'' V;-". ftfcf ^ î maş de' peşte sărat, iinaşfi ,....f’■’.: - y■$•'x ’:;&.0Sk[y Wt;'f^ . 1 chelnia (sic) de;.ariiie roşie, ocaoa 30, y*' xv'i’;::h^[\;f. 2000 mii de alămii mici, miiă /' •,■'.■ 25 x 50 x.;:': . 16 ,ocale de anason ocaa ,; ..■■> .,-■ . ■ x12’ 03x12. ■; S-âii găsit *şi un zapis a lui Ioan Sătmil ■. 108x20, / ;- Alt izâpis • ; :v v;;„ '' •. 0,38 x 20, ->vv •:■ Au luât şi fratele lxii; de la Neagu ^ pentm^ ce era dator la Andrei, 27---X 54. \ v ‘ "\ K; f ■ *, , { K - ■* .v- U-,® ■■■ m x Intr’o ladă s’ait găsit hainele Ini. O mintie., o,'dulamă, o părechi de năraji 0,10x. : ' ? 4 peidemiel- ‘ A*w •f, OlX. 460 X5 26.. Şi mai eia[s]te o p ărecfte de cămpene de îier a lb şil o păreche mâic -şi 1 funfdj de aramă şi 6 putină golă Izvodul de la Sibii Cumpănii. > ■' .. , > ,( jxvXX'. .;•< v. ■ : 10 , Maîn; 1739;, Lista cbritribuţiilor V(greacă). . ■, , : Kop ‘Xapî^'JîâtC'Ş Xp^to0A-wpas<3T(&<:t vxnp *K#votay*JÎ#tiţ' • KpeţtoaX^ ^ xca Tiavct^v :§i&g%oXov (sic). =. 1 UMeaza" nume: şi Aa,w<- r^pYsSX^c,. rdpjiavpc- *1iiCXoot&fyp,< xop mp *Ia)dcvv7jc ' MŢropttdvo^: %op ;^ta5pp.(:. KpaYtoSidvo^ etc, ... , "T r. :.; ■ . ::. v- •; 24 ţ 38. />r. 25 Iunie 1739. [Socotelile lui Hristu Vasiliu cînd, a mers ti ’jfouprcepvto e2g' xp:sEipntvL». - , , Stă treizeci de zile. 39. Pe un act din 4 Mart 1743: Acastă comison pentru că să dăm sămă căţi ban ,dat pprţion în cinci ani. şi oe: cheltuiala ayjem cine [pe nigpţătoria făoe şi£ 6e căştic are. r 4°-; V;r - 1746, ’OxxooSpfou Ţipam, dpx^vaev (sic) 6 6 ..TcaTcag xaî âcp6jjtepsu7)l. _ (Mi. fi' Pe unul din 16 Mart 1748: ■ f Acastă comişsion este că să mergem lă Sibie să ni ;âăm samă de la cene ce am luat şi ce am dat. 'J42I- Dumitale chir şogore, sănătate, aşişjderea şi; cumnaţi poftesc. ^ Scrisoarea am primit-o şi ceale scrisef am îiiţeles. Trimiţi şi . junei şi sa ipai cumperC unu lângă cel din curte, şi aşa să laş 6 boi să-i îngrăşaţi, să-i gri-jiţi bine. Moara de«; lai Beadeahăz, demnii rai găsi om cu^^ nădeajjde şa pp&tă plăţi.;. .vşă; n’o aşa gândesc, de nu Cu |>pet;m 4$cănt cujm jm, 1 1746, Octomvrie 1, a început popa românesc, şi slujeşte. 25 fost. Numai la lucruri ca aceastea tu fie om deşteptat şi treaz la minte, apoi toată să lucră' iiiae/ d^ară, dacă află c^părăt'6rţu-. ihiţfcţea^ VaîlzătbrMW,'' apoi? rău merg tfebile. Pentru bani tăcşilor şa sileşti să' nu-ţi ramăie nicun creiţari răştanţiie,, fiindcă trebuie să plătim arenda, de vrem să mai biruim, de unde ca să plătim ce am legat borşag, f. 300, şi aşa iie om. frnăntui. De vei găsi acolo înprejur sămânţă de cânepă, să cumperi, feardela cu un zlot Şi mai bine să 'dai'.', şi cat de multă ce aigăsi, şă cumperi, ŞO sau 50 de găleate. Şi să trimiţ un car cu vr’o 3 găleaţe de^ sămânţa sau ipai multă, dacă ş’o găsi, să încarci caru căt văbirui cu prune şi cu meare şi sa trimiţ şi ceva capă^ şi iieu cat mâi curând oi veni şi aţunca ^e vom înţăleage mai bine pentru toate. Bucăţele - să sileşti să le inblateşti şi să nu vinzi 5din nicunile. Cu aceastea rămăi voitorii îde'biio^t' : * Glţeorghie Cqrodi, / (Voi) Domnului cjbir Manqîe Magi jCaşţ^dm. Pecete' roşa cu Gh. C., 1748.. ^ 43. Adunarea porţiei. 1743 :'^^ŞV; 'cp. '-Sta xoo<; 4749* & wo.. tsa- (Ianachi Eanu, Iovan Sîrbul, Antoni cu doi fraţi, Duca Câlfovici, .Dimitri Gheorghi, Ghinea Galfegi, .Const. IŞafrano, Staim Di-mu, Gheorgbe Moldovanul, Ştefani Hagi Hristu) \/ ■ 4* Precum să să ştie adecă eu ir. Nistor că m’am legat eu de bună voia mea cu dumnealor cinstiţ[iij 1 1 1748 a venit comision pentru 1749, ce i-am strîns. ••Negustori' ia Cumpanie de la Octonţvri^ ^ănăyyâ**; ; veni altul, ca să am a luoa pă un jumătate de an ■ Re la nume pe nare pomenesc. , ,v Eu ir. Nistor de bună voia mea;, X6. .^afţ&v , ^pd|ta • ive S:a xov Tcapiv Tzcazâtţ. [Vo:] xo rcapov îve xoO rcarca pas 6tco0 îve'Ttap^y;^ • 45. "V- Mari a Terezia, din mila lui Dumnezău Inpărăteâsa X biruinţei Romi şi Crăiasă ţării nemţeşti, şi ungureşti ' i ;,şi'VBdhem|b: ai^biduciţă Austrii*' şi; prinţijpeasă. ;ţărit , - , ^ delului şi.conteasă Săcuiloi-, tutulor crediri^ilor care vor ceti au vor auzi ac astă poruncă, sănătate şi milă ; ;Y;v;\^^v ’ : * ■' ' ; .^•VA Am dai: poruncă şi mai nainte de; multe ori pem- ^ ^ j tru ostaşi noştri care au fugit şi fug şi nice o fplor- \y:. .'v sinţă n’au fost, măcar şi de spre o parte au fost cu \ » pedeapsă, iară Re spre* altă parte cu plată buna f J Rara închişi nimenea nu s’au aflat ca să d,ea pe 1 a vr’iiiiul de naînte. Pentru aceaiă m’am, milostivit ca , ■ > să, nu mai piară unul din ostaşii care vor fugi V prinde, fără numai cu acastă : pedeapsă :să: , vor pedepsi ca să îucreăze la cetăţile ceale rânduite ' ; cu ’hiară în picoare. Pentru acastă dăgăduesc-la lă- ; £$■' • \ ' treabă undeva,., dar , să nţi, sa uite nimeni; la vorbele' ^. y acestea, ‘fără ipumai isa-1 cerce şi^să-I intreabe 'şi, ne^; ■'! avănd obşii.au paşoş, au carte de mărturie de la x>- , v , fiţirii lor; pe unii ca aceia degrabă sa-i prinză, şi îndată să facă şţere Ia deregătorii cei mai de aproape^ ; * ; de lâ care îş* vor hia şi plată 5a făgăduită, iarăf de r s’ar afla vre urni a să pune înpdtrtvâ poruncii noaş^/ tre, au brăşan ap şăieni,. să âscunză pe vr-unul din K cei ce sjor."ftigV au' vd^vciiinpârâl'armie'-- de- lâ dinşii> / . ' au vp& ‘schimba.jar!mele>' lor. pir- ei, aceştia .să vor pe- • ; depsi mart, preoţi şi mireni, aşîjdereâ parte bărbătească şi parte muerească, nepăzind castă poruncă a noastră, va păţi pedeapsa şi, gloaba care scrie mai sus. Beci, 26 May T749. : 46. După 1750 (c. 1782; v. p. 38). Schevofilaxul Anthini (de la Xeropotam) către •Companie. Se plinge de măsurile contra preotului Cnstofor şi de întrebuinţarea pentru nişte moaşte a unui IeroteL (Traducere românească contemporană.) 17 Maiu 1753. ' Chitanţă a lpiAv>6t{J.oc Upoji.oy oryo<;; S-qpo tcotajitvoc. La actul gubernial galbini 'dşreţ^ ^ ; 856 x 4()^ Ce arată chir Andrei ehelfuială pentru vinuri de. 194 “ de lă Oradie păn lax Porămbac nem î, 404xlj6. Şi pentru Taciiiu pan la^ t^iumbac , , , £48^7. Şi pentru rachiu al doilea , p^ îii Glimbav 106. Ce arată chir H. Mihai. cheltuială păn îri Bucureşti nem, f., 625,10. Altă cheltuială care 'aratăxliir Costandiii din Bra-^ şov păn în fîrailă; . v A scris lui H.'Miliăi Vilafâ; cuin urâtă zapişdl de tovărăşie. ^ A dat chinia bolţi în Brăila Au priimit chir Anasta^ "Mihail L 9 acove rachiu, T3, 6 r r Cîlieîtuiâla la^inSşdară * 69. 3582 X 13r — 1:179,24. 2§;âo. ’ * \ *^ \ ‘ */' * J s*. * * - *' w,; \ ‘ v'JV% ^ * \ ;\ V/ / *_3d;;'‘‘ *' ’ f ' ’' ’ * ' ‘ / V ' ' >1 ,-.;^5:': V{-' Umplutura rachiului V*^'4^' -vij23L-..:;. Un cubăr de rachiu de umplutuxâ^'teriiîi’V La un cărăuş Lazu ']< ;;U: ;: ‘v V; 24 huţ vin curat cubere 2593/5 . 28 calagroş. ■ : La' tabac. ■ ‘ .* * 52. î: ^“:î•:£>■ Gărlovăţ, 17 Mart 1760, PatriarhuL felicită de Paşti { ;•v . ţ?e.efimeriţi,şr^pe}fifegustorjî pbmpa^|i:;“ •;;\r -din v; Y-,, Tăhfeia iieguţătorilordinCompăniă Braşovului,176l;' : ’• Porţionul ees’axi-aruncat cum arată mai jos: î 1 S JV Jluache spân, AŞanole Galfovici, Antoni Gostandin, , 'YYWi.Y-XYYÎt^orgh&JdOldbvahu^ŞDueă Gostandin: Ştefan Nbgamas, 'Ebmiţ™::': Şofrăngi,- ibăn Gheprghe, T?rajida£ir^ UucâY,Ch4i^L:*45ahtor.)';.,•■'-/'■ '■ ■,:. .Y Şs Wzţm;■■%&■W'*v;^^^^vv;i I c ^ş^opioVbţX^ s*;- ?i}S:ie|?»S pov^g;. ^iîi:5 •: toe ŞijpoTCpt^(.tou că',.a venit de' la 10 Uctombre 1757,.; ;fe'Iv1 ’’:::Wv|’^:i • '. ■ *JU ' f ^:.y-.X ;■Şşţ.' YeâYYikdLYjbş ;d^Şlit,'. ^■;^>;:ş^p’v,mbai^ /' if# f/f? 31 !*& cui Şetrarui şi xa fiului nostru Todor Careu/ precum că, rămîind o! vie arăposatuluî fitil niOStiax Hâ , Di-* mitrie Ciurcul ia Cernăteşti, lalyale Cusoiai, şi/după; moarte Hagiului ramîind datorie lei turceşti b mie, ^ tne-am, rugat; de dumnealor, cei mai sus . numiţi, şi ' ' ne-au dat noo băni gata lei oiiîie, de am plătit datd- . ria răposatului, şi, aceşti bani i-ani luatcu dbbîndă, { la sută pev an* şis ăm piis, termin până lâ 5 ;ani să plătim/ afeeasjtă 'sumă de bani.' Şi pentru mai* , întărită credinţă am pus via zălog la dumneâlor pen- i, tru această sumăv jdev bani. Şi pentru inai adevărată credinţă Imn- iscălit şi am pus şi pecete, să ştie de credinţă oriunde., Braşc^'VM%^ /./ .•' Eu Simeon Cbers platnic, împreună cu soţiamei Marî’â;i;'lv/ ///•; v-^^v*■' ■ -o- >'/■ //yî;-:/^ HI. ,comissionîy; die 28 Marti ,787.. v _ it . , r ^ // Paulus' Ropolts m. p.>^ (Plata e motatăj 60 de lei pe an, pană; în 177*1. /- ; , ;v.v^ Ao.. ./ Pro maiori incremento typdgraphiae balassîalveii-sis inductio iibrprum vălâcMporum e prpvinciis , ex- v fcerîs mterdiclorum. v ^ ■nS> Vv>857:> » ■ Ci/ DupăpcbMslt^ui.^are s'autrimîs de la nălţata Gă- / mară la 1768,' Deceni,19J pentitu causlsa domini Tho- ; mae Kalifo\dts; cum creditbns lanakj Demetrn* aHu-v; cînd în scris şi anume 'toate mobila et imobilia pentru talepe turceşti M42/ fiind de faţă şi mai siis, creditorul nevoin<|/ a răinas păn să gîndească în trei zile termin/1768, Decemb./ . /; i ,*>v' , y 32, A. Sfîrşindu^să terminul, n’a stat creditorul, şi. Ia 22 huius a răspuns creditorul taliter: cîte. se; află dej-, bitorul ne le acceptoloeşte, dar caută bani gata, să,( sa yîiiză care; să află, mobili et inmobili,şiy cit oi*:, , ieşi priimmdu-Ie, să le sămneze în zapisub debitor;, * rului, căuţînd de pe acela şi restanţia. ... \ I. Ă, răspuns debitorul: fiindcă m’a strimptorat a-tîţa, stricînd numele mieu cu prinsoare, făcînd şi?, nălţata Cameră.proferentia lui mai nainte decîte al v, altora creditorilor şi decît slugile mele,. rămîiu pe -ceialălţi creditori să plătesc, aduc nainte toate ale,; mele, mobili etinnnobili, , pană şi cămaşa mea cum. iure iurando, precum arată specificaţia cîţe se află, Neavîhd alte, afară decît datoriile mele, poftesc zapi-sul mieu de la creditorul, ca să scap, şi dup’aia ,mă rog humiliter să ies den prinsoare, să gociu conten-; tehii şi pe celalţi creditori din toate ale mele. Ce folos să şez şi la prinsoare! ' KesoluBo: ‘ . Consider andi prodilctorum partium, actoris et ini ti, rînduim să să preţuiască mobiliâ et immobilia -debitorului, confirmînduindu-1 cum iure iurando; quod '.îstSL1 hafet, să 'le âcceptoioiască cre->; diforuţ-şi-'iăclîe^faci?^ w vre cu ele. Interlocutorium: r A Post resoluiionem a răspuns criditori n’aecep-toloieşte nimica de la /mobilia et immobilia debito-rului, dar pofteşte bami lui. r, ^ scap;,-âe la prinsoare,, dînd,, toate mdpiliaet îmmomlia inea. v ; : , A ^ tş b;' V '"(iîitere'’; (Şi latineşte) L -..Vo-v . ’î'rtl r'>'fO 33. 58. / 7 ţ< Noi cei mai jos iscăliţi dăm credincoasă scrisoarea noastră ia măna dumnealui chir Trandafil Nicolae de la Tărnova precum să să ştie că ni-am învoit cu dum. de ni-au pus tovarăş pe arnic roş şi pânza ce va văpsi dumnialui, însă într’acestu fel in’am aşezat, noi să dăm tort, ^văpsele şi ce va trebui şi dumnea-lui să lucreze meşteşugul, şi, ne va da Dumnezeu dobândă au pagubă, de care să feriască Dumnezeu, ce va rămănia întâi să scoatem cheltuielile ce să va face la mâncare şi la chirhane, apoi ce va rămânea să facem trei părţi: noi să luom doao părţi şi . dunnialui o parte. /Şi acâstă tovorăşie o am hotărât de acum păn în trei ani, şi atunci, dănd Dumnezeu să trăim, de vom putea să ne aşezăm iar, bine, iar, de nu, să fim slobozi unii de cătră alţii, şi, la despărţire aflăndu-să marfă nevăndută, să o înpărţim, şi partea dum. ce i să iva face să o luom noi după preţul cum ne vom,putea învoi cu dum., şi dumnialui să %fi da* tor a ne, învăţa un om al nostru acest meşteşug din fundament, şi cătă ehieltuială au făcut dum., de cănd au plecat de acasă păn astăzi, şi ce va mai face de acuma îimâiiite, toţ din mijloc să fie, iar bani ce au lăsat dum. acasă de ehieltuială şi ce va mai trimite de acum înnainte, aceia să vor socoti şi să vor scoate din partea dum. ce i să va veni^ şi btimbacul căt va intra la acest lucru să-l punem la mijloc după preţul cum îl vor vinde alţ neguţători aici in Braşov, iar celeorlalte văpsele şi alte trebuincoase să vor socoti după cum vor ţinea, şi aşa să le punein la mij- loc. Feriască Dumnezeu, pierzăndu-să nescai banij de care să vor trimite după văpsele, să avem a trage unii ca alţii, după cum mai sus ne legăm. Pentru mai adevărată credinţă turile noastre. întărim cu peceţile şi cu Ioan Vlad, adeverez, ? 1 Dumitru Vlad, adeverez, ■ ■ ; Stoica Stoicovic, adeverez. '' 1769, Iulie, în Braşov. 59. Iunie 1772. Pllngere ă, lui „Johan Cameresch auş Bukuresţ, griechisclier Haridelsman und tiîrkiscfter pUnterthan^ dermalilen im Gronstadt befindich”,, ’Qonţrâ “boierilor „JBadje Degeneskulimd Stephan VDemetre’^ - ; f Eu, birăul din Poiana Mărului Todor înpreuna / cu’ giuraţi şi cu toţi săteni dăm cartia noastră inare credinţă, la mina Mâinii Sale damului nostru Dumitrache precum * pentru păduri a cea oprită ne-urri legat cil măre legătură jpreeuni de acum înnădite mai mult in pădurea acea lemne liii vom tăia, ci vom ţinea oprită, fără, de s’ar mai vinde cuiva, şi iioi de am tăia niscare lemne iară de şterea şi porunca Curţi, nu numai > să plătim pagubă pădurii, ci şi birşag şă dăm după cum va fi: articuşiil ţări, şi. vom fi supuşi domnilor şi pdrunbilpr^'.*şi aşcuUătdri inţru ; care: hi se va cuveni. Pentru această dăm cartea noas-t ■ tră-'CU iscălitura - .la < înînă •. Marţei • Sale dom*, nului v pum -'-d p -'.d ^ , Eu Xeodory birăul satului: ; -'d d'/’d-5 d d"d ;■ ; d Ştefan Mînzat. ! " T p / Ydd'd- ■■7: N^tdoiuld d ’dd --d- p \ : /:d ; . d'; w Dragomir, pîrgar, d-v ';"ddd^ , d-v-V" :'ddd * y;‘ 35. Mieluşel, jitar. ' Joarii Popi Gotmăn. David Popi Cozii AAdrei Pop. Necula Neculai. ■ Ion Tilinca. ■ *■ tri'V Şandrii, egumen. ' , Şi ;îTOprppnăvetf‘ 1 V:v;-. M am scris eu popa Ioan Knoiul cu zisa numiţilor a tot satu m. p. Anno 1772, 23 AjMli&:/'V;ţv.: ;:^'V (Copie din 1804.). V’ 61. 1773. Prpcesi între Ilie Mârincoyici, „subffitusvlurciims”, şi Pi lpaş Nicula din Braţşov, pentra o cumpărătură de miere. J ^ '■ ■ v'” '* \ ’W:-: )p' •> 0 ■ ■ 4 pecetluitului dotimeşcu,. Braşovenii w hnşoy, pi^eum s’au pus şa dea Iş amatharacidui cum «şsuţr2ţfâC_f i. V seama Hagi Bâdu. Pricop». Ii agi Mihai Vilarâţ. v , , Ion Vlad. ; Dan Coştandin. Ion Ipanoviei. * : Şaridru Hagi ŞandrU. Panail Nicolae. • Cheorghe Hagi Radu. Chirul Laza[r. < ? ■, Dan Ion. Hagi Dumitru Curculeţ. Ihnca Curcuieasa. ? I>^iţru Vlad. Nicplae Dragomir.; ŢOpa liicdiae. Radu Hagi Gheprghe ' Piernea. Egâraţ-' V Hagi Gh^or^lie Pierpea. Hagi ion Grecul. 36 Dumitru snă pop Eustathie. Petcu Şetraru. Ion Boghici. Ion Lebul. Ion Stoica. Ilie căpitan. Lude treizeci şi lor, tal. Petru Beligrad. Gheorghe Pop^ Ion Crăcun. Barbu Cătana. Ioan Roată. Ion Rusul i zet ego Bratu. unul, al treilea ban din niptoarea 137,93 iproci.. • ; {'1': ■ '■ =' •• •.v •• • > .. »^ r • i. •• , • ■ ■■ » . J .• - • t; Mihail înpreună cu popa Nicpdim Gheorghiu iero? monah de îă Csirb^jpotam/ şi: după porunca Inpără-teăâcă ,i s/au dat de la d. Vlădica slobozânie â sluji la bisbnca cea noap... * Ih lofeu lui Ciini Zamfir s’au rînduit ÂtjEiănasi i/lt hai.Gînd au poruncit d. Vlădica şa piinja] popa nostru grecescjiirămiritu lui ba să Yibnîie aici in toată viaţa lui, care este spre măre paguba Companiei, ăm 40 s ţritnis pe chir Dima Zamfir la înălţatu guberniuxn şi am dobîndit cu decret înpărătesc... Pentru turbur ar ea care au făcut d. Vlădica de au poruncit ca să nu meargă părintele nostru în Şchei la niciun companist, nici la sănătos, nici la bolnav, şi am . scos pe chir Dimitru Dimu din epiiropie, ne-fiind altu asemene, cu mare pagubă la toată ob-ştimea şi cu mare a noastră durere, carele au făcut mare ajutorinţă la obţiune şi au poruncit nici unu. din companişti ,să nu fie epitrop, şi au dat patere la popa rumînesc asupra părintelui grecesc; Fiindcă Compania au avut mare nevoie pentru aceia au hotărî! să mai trimiţă pe chir Manoli Calfovici în-preună cu notaroşu nostru la înnălţaiu guberniiim. Văzînd Compania şi ceilalţi Greci înpreună că cheltuialele biserici trecea peste venit, că epitropi biserici- cari au pus d. Vlădica nu plătesc rînduita simbrie părintelui grecesc, fiindcă plătesc la popa ru-mănesc deplin şi spun iei că nu prisoseşte ca să *plătiască şi la celalalt, zicînd că ieste biserica da- * toare, şi fiiMcă se mulţesc din zi în zi turburarile şi bonfusiile ce curg de la popă rumănesc, neputînd a suferi preot grecesc, din pricina aceasta, pentrfi [multe ale lui scandale în biserică, dar nici biserica grecească are trebuinţă de popă rumănesc, ştiind cel grecesc rumăneşte, şi^văzînd noi» că nici de cum im ne putem descurca. de greutatea popi celui rumănesc, nevoe ne-an şilit â alerga la Beci şi a cere de la mila prea-puternicului Inpărat. Pentru aceia am hotărît şi am trimis la 1794, la Avgust, pe d, notăroş nostru, rînduindu-i la Beci ajutor pe chir Di-mitrie Poschari şi pe chir Theodor Ciocan, cei de a1 colo.!. 1792, 20 Mai, s’au cheltuit la hîrtie şi la legătură scrisorilor milionului. "41 69. Bucureşti, 26 Iulie 1775. rL loan Yel[a]ră Med.- către Constantin Giatili pentru o datorie, cu prilejul plecării la Lipsea, pentru a-faceri, a lui chir Dimo Burnoz. (Greceşte: foarte îngrijit.) f Să nu îndrăznească niminea din Companie ca să scogţă pe alt companist nici din casă nici din boltă, nici slugă, nici slujnică, şi cine va îndrăzni a călca şi a face înpotriva acestor punctori să şe birşă-guiască cu, uf: 12 şi încă să rămăi casa sau bolta, său "sluga sau slujnica iarâş la cel dintâi. Braşov, 17~6, Noember 10. Copie adevărat scoasă din protbcolu Companiei. Ciornă. Au venit deputaţi den Sibii şi au dat de ştire că au fost contradicţie pentru privileghium. Noi am cătat în Arhivum, aşa este în an 748, cănd preveleghi care au dat M, Terezie au puplicait încă atuncea Saşi din Sibii şi din .Braşov în numele nationului Saşilor au mai curând în numele Maghistrului din Sibii şi din Braş., şi toate ţehurile au contrădiculuit Compan. de la Sibii. Să roagă să să puplicăluiască şi să să scrie în articulu: cu bună samă vor contradictului iar SaşL Aici dă învăţătură să scrie pă contradicţie în dostiLpreveleghiuiui şi să să îndrepteze la Marăş Vaş. Ia tabla crăiască, şi acolo să să judece, şi, dacă n’au contraqictuit bine, ne vom duce la Beci, şi să scrie din nou în preveleg.. Dacă stă bine contradicţia, ne vom judeca la guberuium şi, de şe va sta acbîd, yoi vea grijă multă cu privileg. Să vedeţi dunikeâyostrâ,. noi aşa gîndim, dar, de voi lăsa făr de aceia^ voi cere nou preyeleg.... V ; 72. 1775, y\ugust 1^. Aici arătăm neguţătorii. carii sănt cu numele lor îri hrisov. •> 'VI \ .'V-D :A'V;.' .Prăvăliaşii. , Hagi Mihai Vilară. Ion Vlad. . Ioan- Moarcăş., i(L. ,P.) Apostoi Hagi , •<7,.,; Radu. ( Ranaiot Şieolau. , Dan şnă Dan. Dumitru Moisi. yăsăi Renăl. Toitna Nicolau. , . ■ li :■ ij. ■■ ■ I ■ Gheorghe! Gămulea., Ion Roaiă. ■ '■/ V': .. yy f>V'; 1 ■ \ vV* ■ ■" : .■ >■ jRadu Mănzu. ţladu Pierna. ■■■, i ,p; Ion snă Radu Cătana. Aţoi^aj^edelcu,,, Hagi Ipan. Grecul. Petru Peligrad, , (L.1 p,); Gheorghie Pop-însăş măna dumnealui şi pecetea. ' _ >% -t*y- Cei cu viile: . Dimitrife Eustathieyici: Lazar Gheorghe Chirul". Petcu Şetrarul, -Ioan Costaiidin. • r loanBoghici. Ioan Lebu. Ioan Stoica. Capitali Ilie. '■ Necuia Curcul. ^ Petru Piernea,; Hnsteâ Stoiijovici. '-v ilicit Dbriîi'tru Curcul. , llinpă Curîn- hrişdvul <£toni]^îi^ Db unde urn^ekzk ca şi inituşul cu .eeîar:. • î.;>• tuialf: lut ;Gâvrilă',':Hri^tea-/îiis /trekbă aceăstâ făcută, şi nu mai inSbld să^mi • -|)ri•cit4iks€lâ^i^•p%>Qfeş• ■*• şi "cliiei^ Ţ luială,^că eu nii am îost dâţbr a; plăti/cu execucie lui Gavrilă pentru breslaşi.: : ^ .Ţ * v ' ^ f ", Dirept aceia cu plecăciune mă rog de cinstita Companie ca pe lîngă toate documenţurile mele săurnbaculTui Iane Ştef.înGămpina. La întirebăcunea, ^ al doilea «au răspuns: dă acolo ştiu că au fost Iane >' : Ştef, cu Ion Şuanu tovaroş, căci maica lui înnaintea ■ canţalistilor, la an 776, au. mărturisit că au fost fiu-său^ cu Iane Ştef. înnainte tovaroş, dar pă urmă, în vrcame cănd au oprit lordaiche bumbacul lui Iane Şţef.ţ amândoi fost-au tovaroş sau ţiu, ep nu ştiu. Adevărat că am văzut pă Ion totdeauna ducăndu-să în bolta lui Iane Ştefan şi pă urmă, iară pentru ce, nu ştiu, căci nuipoci yedea vce e în inima omului. 6. Toder -Curciil, om de ani 44, la întrebăSuneâ, 4’intăi au .răspuns: .Adevărat că au auzit de. la alţi neguţători că au < oprit lordaiche bumbacul' Ipi lanp Ştet în ţară; dar în ce an şi vreame, nu ştiu. Inţre-băcunea aî doilea: fost-au Ion Şuanul tovaroş cu el,' nu. ştiu. Dar acestea tdcma dă la lordaiche le am: au- zit precum Iordaiche au dat lui Ion Şuânul şi lui Iane Ştefan inarfă dă vândut şi zâpisa şi’ alţie. datorii să le strângă sau'la an 774 sau la 775J care din cărţile1 , , care aiitrimis unui la altul, mai bine să vor •înţălea-, ■ •*; . , ge, şi aşa mi-au spus Iordaiche că aceşti doi au fost ; / tovaroş să străngă datorii şi şă vănză marfa. Iîitr’acea pricină au fost tovaroş, . aşa mi-âiiVspus Ibrdâicha 7. Apostol H; Radu, <>m da ani 43., La întrebăcunea; d’intăi au răspuns: La luna luî Dechemvrie an 776 au oprit Iordaiche bmnbachl lui Iane Ştef. ;în■jţarâi.-,în.V:A:.' luna lui.. Ijhenârie „ porunca iarăş ■ s’au slobozit buhibacul, întrebăcunea al doilea: Eu ; nu ştiu, au fost Ion Şuanul cu Iane Ştef. în vremea ; ^ aceia cănd au oprit bumbacul toyaroş, au fost sau 1 nu, eu hui ştiu. Dar ăcasta\ ştiui pr^um înnairiţe au fost tovaroş, darucasta mi-au spus mie şi alţi. neguţa- * < tori, şi de acolo crez, că îniiaiiite dă multe ori am vă- 1 zui pă.îph la boltă la Iane Ştef. înestecăndu-sa in ner , r guţătorie." * ^ ■ Ata xoO- TcapovTogvjilîriVpomxoO' 'ţp&\i 48 - , Sixatoaivvjv Sta va Xa60 zb StxatSv |jlod. SxEcpdvvjs Xpt'crcou ^7to7pdcpo|ie;. 1778', 'EemeSpfov , 15;, BouxoupEaxyj. 5I(oav7]^ reoopYtou, jJtdpTcg. ’AvaoTaatg Tetop^tou, jjlapTcg. BaatXyjs BXaSou, (Jtdpxts1 * *. 78.} Braşov, 20 Octombre 1779: Hotărîrea în chestia lui Ioan Şuhannl. Ene Ştefani şi Ion Şuhanul aveau afaceri cu Ior-dachi din Cîmpina, care-i făcuse plenipotenţiarii lui. Erau şi rude: „Ion Şohanul fiindu-i ginere la nepoata lui Iordachi”. Se înţeleseseră ca acesta să iea bani sau marfă, „oe n’au nemerit gândul lui”. Iordachi vine prin „lazaretul Timişului” la Braşov şi „au stătut în socoteală cu Ion Şohanul, şi faţă fiind şi Ene Ştefani”. Nu se înţeleg: „au rămas socoteala lor nesăvărşită”. Iordachi caută „a trage la judecată” la magistrat pe Ion Şohanul. Zăbovindu-se, „au lăsat judecata din cinstitul judeţ şi, învoindu- 1 Prin cea de faţă scrisoare de .epitropie fac cunoscut eu ce m ai jos scris că pentru trecuta judecată ce am avut cu Dimttrie Voicu la Braşov, precum arată şl în sinetul mieu, neputind să-mi las negoţul şi a rămas judecata mea până acum neisprăvită, totuşi ăm nădăjduiţ să-mi plătească frumos, şi am cerut-o adesea, scriindu-i şi în Moldova că Să-mi trimeată dreptul mieu şi pănă azi n’atn* luat nimic. Pentru aceia azi fac epltrop şi desăvîrşit âj mieu vechil pe fratele mieu Dimitrie Hristu, întăiu şă-i ceară frumos datoria, şi, de nu va voi să plătească după sinetul lui, să aibă voie a-I şi trage In judecată ca să-mi ieau dreptul mieu. . v Ştefan Hristu am iscălit. 1778, Septemvrie 15, Bucureşti, loâh Gheorghiu, martur. ' ^ 4 Anastase Gheorghiu, martur. : * Vasile Vlad, martur. 49 ; să €i, au/ y^Jil şa se judece , la^npg^ţători^e^^Sş’ ; r decide a se dă ,„cu direptate^ vătafolţii £.347 florim^ r ' . 8 bani. Ion nu /vrea, i€Î\„să caută ja altă inai sus' v judecata, după obimul ţări' de aticei Oprindu-se, bumbacul, Ipsilantid h sau. De- • cembre 1776işi ap(oi la 17 Ianuar 1777. „Noi ;n?am cunoscut in vremea, aceia ni ci o, schimbare sau preme- ! nire rla preţul,,bumbacului cu păgubire, numai cate vânzare "maibună. Noi însuşi de ţ obşte toţi earineguţătorim^ 0 > acelaşi, noroc. Pentru aeasta întru arătare şi,bună do-;;, vedire ceÎQr mm sus zise; adeverim şi întărim acastă r , carte a noastră eu însuşi ale noastre 'iscălituri 'de 1 mănalnoastră şi cu peeeţile noastre mărturisi cuget curăţ, cufrica iui Dumnezeu şi cu sufletul : nostru' Kos^iaş; ^-v.; A$0:- VAA ■ ■ A ,<' A ■ v:-;;r4?A K-V ■ A A- \ ... ,A A' A; 'Ptoxa^ •:A., „’•/A-;* A „A'1 A ţi';:,,i;ţVş:A>., v,:,AV V;A; Tqdq*V:$toc^^ A A: ■ Ion Boghic ade^erez. / , .. . ;AAA;,;' Apostol Hăgi Hadu udeyerez. ' 1 -i'-iy;■'.■ ■=.;.^.f*V5: •; .'A,AA (Copie, de „Petru PopoviCi logofAc, cefăţi”.) \ A '■ »;S'7' >,;v . Prea-cinstiţilor, şi, tabachieră, f. 2,40 şi 1 neagră f. i; ‘ 3,40. 2 şcatulce, ^ 4,50.; 7 săhane şi 1 laboţ, ± 4,50. 2 perini şi 1 cu carton (sic), 4*40, 1 feşnic de alamă şi 1 mic! iar, 1,60. 3 perini şi 1 pilotă,. t 13. 1 oglindă mare f. 8 şi 1 mojar, f: 4, 112. 2 căldări mici, f. 2 şi 1 mai stricată, 96, 2.96. 3 păr, cuţite cu plăsele de argint, 16,50. 8 linguri de argint şi 6 mici pentru cafea, 23,17, 3 solniţe de argint şi un tas de argint, 34,80. 5 zarfuri pentru filigene, 11,17. 1 cuŞit turcesc, teaca cu argint, 4. 1 tabachieră d.e argint poleită, j 10. 1 inel cu diamant f. 40 şi 1 cil topaz 20, 60. 1 inel cu zamfir, f. ,15r şi 1 cu grairat 20, 35. 1 inel cu matpstat, f. 3 şi 1 cu diam. şi grâu., 10,15. 1 har hal de aur cu? diamanturi, 300. 10 şire mărgăritare, 1 300 şl o păr. cercei, 1 75. W ^ 375. 1 2 3 1 inel cu 3 diam. f. 30 şi 1 brăti de argint, f. 75, 105. 1 păr. cuţite făm[eeşti] şi linguri de argint, 10. 1 păr. cercei stricat, 3,60. 4 ansaţ de contor, 6,04. 2 tăvFil pentru cafea, >■’. / 2,16. 1 ibric de coşitpr pentru spălat, 12. 1 tipsii şi 60 talere de cositor, 54,72. 3 tipsii şi 26 talere-de cositor, , 25,92: 2 tipsii şi 2 castroane, . 6,60. 7 tipsii şi 2 mici, > wl0,80r 5 şire mărgăritare mărunte în gr anat, 20. 1 tipsioară pentru confeti, 7 „ 50. ,2 năstrăpi, 17 feşnic, 2 arseţ, 2 tipsioare de con-fect, \ y 12,24. 3 năstrăpi, 1 feşnic, 1 arsşţ, 1 dto de conîe,ct 7,20. 'v 9 zarfuri de tumbah, V V 3 iară mai proaste, " 1 lanţ de ceasornic de tumbac, i ; v 5 filigene, .. rx-- 1 şal de mătas[ă] mohorât, i caftan de şaliu, , 1 antiriu de eutnie, 1 iar de eutnie alb, * ţ biniş de .postav vechi, .-'7'.; .;v.S. ?';Ai'Ukble:; de^•/ , , ; 1 mintie de partit ţaih blănitni, bbţX * 1 suenă şi 1» midăr de ereditor cu flori, .1 suenă de atlaz cu flori, ' ’ , ' , : ' 1 sucriă de citară,' , 'i—— ' 1 de troehiat, , ■ , 1 laibăr albastru en ţancăl, , . i r. . ’ ţ laiMr vferdeWle bkrşon, , 1 mitie de damaşc şi 1 de, atlaz, ; , :;::ăi2ăemţe,^ :V ţb;Jb .: 5 edţ barşon săpat,,: , 1i\,*,:.v 1 6x/8 coţ. postav fain, ? . 2 măhrămi de. muşălin, * >' > . .. . ~ ; 1 laibăr. de ciaţto&j. .•. K'p '-r ■ %’• • 81/2 loţ pipice de înyelit :X, 1,50 21,40, ■ {&■■■> : 10,/ :;:rLX 15. ăăx ■ ■ MH 4,20.' î.‘ iîş^ ; "iŞpV~'Y- 'ffirX ■ 12-28’. ■' 12,;-: ■:XX 20- \20. 24.50, b 6; ■ ^ŞO. 1 -mş&l 'Me ;v - 1 m,ăh,râmă tieuiătasfâ] albă,' / '* $?$$$ 1 \ v-^ V: 3. 1 şaliii, vechi, V8 : .' C-:' ■ v'.l;'- 2 păriechi cămăş: bune, V ' ■ , */’ ’■ 'WC. 1 par^iâr şi.: 1''păr.^izmehfe,..;■>■' /•.. ■' 5. i bâsma -cu tir şi 1 cucur de baston, 10,40. 2;:,coţ tulpan şi •' V,1'/* . -• ■ 6. i': 1 plapumă de carton -şi 1 rbchic,: , . t .v; 1 păr* matăni de chilibâr t 5 şi l ioală di ; a- ,'v’. ramă 5, 1V' 7 •n" •' ' A, . 10. 2 lepedouă şi 1 faţă mică de perină. 1 pănzăt'ufi de arniS f, 2 şi f. 6, ■4. ■ ştergare f. > ■■ 1,20 şi 2 i:cu‘: âr*iic 34, ■ 1 şurf f, I şi 1 de muşălin, f. 1,50, • ' 2;şurţuri de• Leiiţ, r;: i./-î şurţ verde şi 1. teţi’n, v 1 lepedeu cu amic şi feţe de perinja], • 2.basiifâle-iar, , vs : ' -■ . ’' 3 dâmăş, în f. 6 şi 4 feţe de perini f.- 2,. * XB sărvefe f, 40'şi 4 pârizituii /deplasă, f. 6, 1.50. 8. 1,54. 2.50. : 2,50.. 1,80 -•O# '■ 12,40. ?> iar dto de piat şi 1 neagră, ; '' -5.- ■. 2 iar de purţăian şi 1 verde, ' ■ 3,60. 6 păr. cuţite bărb. şi 6 păr făm. 4,80. 5 păr.- iar bărbăteşti, ' 1 pu£câ şi 1 păn pistoale cu ' 4 oţele, 1 păr. pistoale cu găitan, 2 pistoale stricate şi 1 păreche iniei, 1 păr, pistoale stricate şi. 1 sabie* . V- ” 1 sabie turcească şi 1 tafturi, ' ■ \ , 1 pataler şi 1 lăduncă, 1 ladă şi>l cufăr albastru, - f 2 paturi f. 4 şi 1 masă cu chirie,: f. 1 ladă lungă f. 3 şi 1 oostăn, 1 • masă cu 2 căpătâie şi 2 poarte, 1 scoarţă f. 1 şi cocie t. 50, 1 1, 8,60. 8. • 3.20. 3. 11. ... 2.20. 5,80. ; ? 3,7. f. 6,9. 3;2o: 51. 54 .0 pahare de rozol şi 4 de vin, 6 păhare de rozol şi 4 ordinare, 6 păhare de vin, 1 caronfil mare şi 2 mici, 2 păhare de olăvin şi o solniţă, 1.44. .84. -72. ' 56. 40. 1 pieptar f. 25 şi 1 plapumă de broead, f. 10, 35. 1 perină f. 4 şi 1 divan, f. 6, 10. 1 covor f.. 12 şi 2 feşnice la părete, f, 2,40, 14,40. 1 baston de viţă, f. 1,20 şi 1 lămpaş, 68, 1,88. 1 păr. cuţite 60 şi 1 cărdeliţă 50, - 1,10. 2 lepedeaoă î. 4,36 şi 1 ochi ar fl. 1,20, 5,56. 2 scaune de broead f. 6 şi 6 de lemn, 40, 8,40. De la datorie de la Andrei să vine văduvi 455,34. Să vine şi fiu-său Zaharia iar de Ia Andrei, 227,67. Fiu-său Zaharia să ia de la Hagi Mi hai Vilarâ, 426.31. Suma ur. f. 4528, 15. De la datorie de la Andrei ce numeşte şi şi al Zaharii şi al mume-si s’au păgubit suma ur. f? / : 414,93. rămâne netb suma ur. f. 4113,22. . Dintr’această suină iaste al fiu-său Zaharii acestea parte din case pe jumătate care , face ur. f. , 600. aceia, de la Hagi Mihai Vilarâ, 426,31. Ăi cere şi mumă-sa datorie şi i s’au pus din ce i s’au venit de la Andrei, un. f. 132,60. I s’âu venit Zaharii (te la Andrei 89,72. un. f. 1248, 12. Scaz un f. 1248, 12. Rămâne ai Mării* curat un. f. 2865,10. Sibiiu, 30 Novembre 1786. Hotărîre a guvernului. In pricina trasnaisipnulni c-lp} Gostandin Gianli c^la v . , 4 55 ce iaste de la Cumpania Grecilor Braşuvului, adecă a jeluitorului înpotriya birăului Dimitrie Diamandi, Iani Ştefani, Ianache Dimitriu, Gheorghe. Nicolau, H. Barbul, Gheorghe SăbătL, Ioanes Berta, Pana Ioan, Panaghiot Sterie, Todos Miciul, Cojstandin Chirul, Costaindîir Antonie şi Andrei Grecul, oameni de la Cumpânie, şi mai vârtos juraţ mai sus numitei Cumpănii, adecă părăţ, pentru călcarea porăncii con-pusorului şi pentru repulsiia adecă gonirea care au urmat de acolo, înnaintea cinstitei Tablei craeşti ş’aii mişcat şi de acolo prin apelaţie la Scaunul acestui craesc guberriium s’au adus. 1 (Se constată că nu venit la judecată) şi a doaoară au poftorit, iar, a treia oară, lăngă o boltă neguţăto-rească de isnoavă fiind chemat birăul Grecilor de canţelişti, au răspuns precum iei sănt gata a pune jurământul numai: puntumurîle de utrumului, au să le arăte lor, au să le tălcuiască, căci nici limba latinească nici ungurească nu ştiu. Acest răspuns ni"său iară bau poftorit când au fpst sorocit, cu puteareâ porăncii cumpoş olului prin uri partar (sic). Din a-cestea nici de cum nu poate dovedi că au fost călcare ce să riumeaşte acesta, numai că au vrut mai nainte. să păzască câ nii cumva să fie siliţ iei a mărturisi în-potrivă să, fa care şi cu putearea legilor ţării, ceia ce" după obicei nu au iălcuit, nici nu le-au spus puritu-murile utrumului, fiindcă era gata ei după porănca coiripusdsului să dea jurământ... Au hotărât guver-niuin ca paraţii să fie deslegaţi de cererea părăşului şi greutatea repulsii să Ii să întoarcă. Părăşul cu cinste apelăluiaşte pricina acesta lâ scaunul crăeşc şi cere ca drept acte să trimeaţă daune; îngăduiiidu-să transmisiîa "protestălueşte pen-tfu recusă. Păfăţîi stau în potrivă precum şi articurile anilor 1757, etri . No. 6113. 1780, Dechemv. 5, Sibii. ; Din arătarea Cumpănii Grecilor de la Braşov şi ; :din a^ăogătele pricinile şi din doae (sic) înărturişa- v nil jffentVu neguţătorul grec de la Braşov Iănea Ştet •; V, : faai înpotriva vătafului Cămpini loi'dache Costarţ-i din pentru bumbacul acel oprit în jalbă dat, Iţi-, : ’ minat au cunoscut crăescul gubernium precum, pa* * ;i -• -guba • , sus nulmiţul lorda-che Costandin din capul înpru/ j că- mâi sus ;humitele pricini, precum'’şr.inai sus r'numiţel^ liiminat * arată precum, mâi, sus numitul lânea Ştefani *' , cu Ioiiiţă Şohan niciodată în tovărăşie neguţătorii şi ' ’ V mai vârtos 1 în bumbacul cel oprit enteresaţi n"âu fost şi aşa mai sus numita mărturisanie a lui Gianli âşa să desputerează cu totul, cat luininat să (cu-' noapte precum bumbacul Iui Iepea Ştefani far de cale s^ad* fost oprit ii âşa urmează ca opriforul lorda-clle (iâţor iaâte’ drept să întoarcă, pagpba qe au curs,, mincinoasa, inărturişânie a lui Gianli iaste dinţr’o parte din urăcuneâ spre leniea Ştefani şi sjpre Io-nţţă: Şolian, de, lâ altă pa^te pentru priteîna;::minci- • . ? iipaşeî peceţ care in numita Cum^^ greceşti J&i^n- , li âu, fost făcut, pentru eâre vină acel Gianli i aşte t rânduit la prinsoare,' de ‘ un an, crăescul guberniuhi lăngâ recuinandaţiia mai sus numitelor pripini şi celor doo mărturisanii dâtormceşte^ rriîrirălueşfe pre înnăîţat comando ca, 'depărtând îndoiala ce îiitre , lenea Ştefani îşi l0n Şohaii,' bine să voiasca > să-,, mijfc^; : ceaşcă la prinţipul Ţării-Rumăneşti ca, ele lai o parte» v de aţ âm, oerăndu-şă răsplătirea pagubei- d!e A cel făr dp cale oprit păgubaşului Iani Ştef., sa să a-desfacă; iără, din altă parite/să şilească pă mai sus numitul ^ătafu Idrdache pentru pricină care b' ară , a: cu lori Şohari pă să botărească ceia ce înnaintea jude^ v căţii Braşovului de rimîfc nehotărăţ v spânzură şi ca , , , "Să aşeze aceiay'şi aşa vecineşcuî prieteşug întru Uegu-Vpv.;./ ţătorii acestor dbab ţări să va putea păzi. . " (Iftimează ,,siriteuţiia’%,în pricina cea criminaliceas-r că inpotfiva lui Costandin Gianli”, „din capul peceţii cei miridiiibâşe’v ,(cu' bsterieală* oomisionuiui celui a- inestecat cercetător”, rîriduit de ^guvern.) Se vede că ' Costandin' Giapliu far de Vioia Cumpănii ;au dat de ^ au f%ut pecete şi iăr ^de ştirea Cumpănii la dansul p v -.au ;,ţinut şi^ dripă aceia, când î s’au cerut ca să o dea l ( afară, întâi au tăgăduit precum n’âu făcut'pecetea ; şi pr^um^ri’au ţiiiut-o la daristil şi după aceia pre as< d, cuns o*'au farănxat<). Măcar căv jeluitori trebuiiisa /sfc)pafe$i iriinpm^ peceţi/ spre paguba Cumpănii făcute' Iri asemănareav legilor im au dovedit-bj înşă , ■ ■ mai sus uimitele stări înprejur, arată nu uşoară pricină de bănuială, căci adecă nu fără pricini. de vă* ' ’ tamăre aii făcut pecdtiiă şi în; ascuns la. dansul au , ; ţiiiuCb; pi îimă şi fărămărea peceţii destul arată pre- : crim; pătatul ari 'faptă oprită ş> au aflat şi în treapta eea dăntăt vină de înşblăVbrie au făcut, ceia cei nu săaflălaşamăsurată Ca să^-ş erin^^â ca săl i’ Să răş- \ , plătească, cu pedeapsa :e£ă'^ rămluită, dar spre ;răş-pîătireâ acei fapte oprite să să oprească eHde tistiia juraţilor pare pană ăcuUi au avrit-o fă Gnmpanie şi să fie lăpădaţ dea acea tisfie. ... ; ^ Preste acasta, prin curgeiea uriui an de la zioa pu- blicaţii sentenţii socotindu-să în oea de bbştie prinsoare a Braşovului să ţie, însă făr de urcare, iar după trecerea unui an între vremea aceia, după ce să va arăta şi să va dovedi precum că acea peeetie mincinoasă spre paguba Cumpănii, a unuia sau altuia chip de la Cumpanie rău n’au hăznuiţ şi mincinoase zapise cu numele Cumpănii sau alte scrisori mincinoase n’au făcut, mai întăi precum pă niminea-de la Cumpanie în pricina acastă enteresată nu va vătăma, şi nu va fugi să dea jurământ tare şi apoi să să slobozească: aşa au hotărât judecata. (Sibiiu, l-iu Decembre 1780.) 1781. Copie de pe extract din catastif oe să atinge numai de partea cinstitului dam. jup. Gheorghie Pop. Să să ştie cisla la cei cu prăvăliile de la Bucureştiy de la Ploeşti, de la Crai ova căte cat hau călcat, âr hume cum arată, de la anul 1775, de cănd s’au sco& hrisov, pană acum, la anul 1777, lăhnuar l-mă Gheorghie Pop eră să dea lei 30, bani 97, lei 24, 30, suma în lei 54,30. Au dat dintru ăCastă sumă 30—30 „ 30. Rămâne lei 24,30. - \ . ■ j ■ La 1775, Dech. 27, ce s’au cheltuit la Bucureşti a-cunij cum arată catastiful — suma lei 356 „ 115. Aicea însemnăm anumit pre fieştecare .. care are prăvălie în Ţara-Rumănească şi vie şi ce l-ar călca cu dreptul la acastă chieltueală făcut^ să dea. jupănu Gheorghie Pop, . . . 3.0. ' 1775. Pană la 76 şi pănă la 77. Să să ştie cisla ce sJau făcut cu dum. breslaşii cei ce au prăvălii în Bucureşti i la Ploeşti i la Graiova* 83. ! 'X ' 59 pre care căi i-au călcat, ?după suma oe arată în oeea faţă/ cum arată anume, Gheorghie Pop. . . . 54,30. 777. Să să ştie foaea de cislă birului, direpi i ^cu chet-lueala ce s’au mai făcut la plocoane şi la zaharea de la anul 1777,. April 23, pău 1778r .Mai lima, la cei cu prăvălii la Bucureşti, la Ploiieşti i la Craiova, dă lei 307,80. ; ' Gheorghie Pop. . 18,08. Cei cu prăvălii. Foaea de cisla birului de an 1778, April 23, până la 1779, Mai Imo, pre biru dirept, pe un an lei 220, şi am mai încărcat cisla eu lei 51, să fie de chieltuiele la trebuinţă de dat undeva, pănă la plinirea anului, iar netrebuind yor fi iar# de Cumpanie. . Gheorghie Popa, ' 16. Braşov, 1780, Ian. Inia. Foaea de cislă celor cu prăvăliile, pe fieştecarete căi îl ajunge pe an mai sus să plătească. ţ Gheorghie Pop. ^ . 12. ; 781, Ian. 1. ’ Foaea ele cislă celor cu prăvălii, pe fieştecare cate căi îl ajunge şă plătească pe anul acesta. /, , Grheorghie Pop . . . . - 12. ... 0 !>< f Copie. Eu Despina soţie răposatului Iordache Ccmstandiu de la Cîmpixia,,dau această adeverinţă a mea la mina nepotului şi finul loniţă Şohanui din Braşov precum să se\ ştie ca, răposatul bărbatul mieu. avhid-pricină de judecată cu dumneata,- care judecată, prelungindu-să în nlultă vreme, nu s’au fost săvîrşit, aşijderea şi Iahi Ştefani âvînd pricină de judecată cu răpo- satulbărbatul; mieii ^peiitru pricina^ .unui.;:bumibac.,i *. ce-1 fusese oprii: răposatul bărbatul mieu aioea în v ţară, cu socoteala cum că ar fi 'fost- tovăroş- .pe.;'acel• bumbac şi dumnealui mai sus numitul louiţă Şo- ; : hauiuL ' 'cate,;.1 bumbac, măcar de s’au şi vslbbbzit -a , <, V; v ^etfge' 'mai: pe urmă, dară iară nişte foi arată cută : că ar fi avut multă pagubă, atît din vînzărea bum- ^ ;; -bacului, cît şi alte cheltuieli pe la judecăţi; deci;;la : anul acesta, din porunca Mării Sale lui Vodă mer-gîud răposatul bărbatul mieu lâ, Braşov ca şă caute > * arriîndoo pricinile, adecă cu Idniţă Şohanul şi cu cum- ^ Uaţu-său lăni Ştefani, şi pană a hu apucă să caâte ^ uiciufoa•■•judecăţi'' i Vau lînţîfnplaţ;mdărfe. \:v I)eci''ăpuUi,- '"viinâ'; -aici* dtimheaîui niai sus numitul ^ ; / loniţă Şohânul, cerea de la mide ca sau să merg eu ţ; înlăuntru, eu însumi sau vichil, şă trimiţ să caute^lm;;^-''. decăţile, sau să fac inplinire de paguba. şi chiel- > tuiăla ce zicea că au avut; Văzînd eu eă şi una şi- ji • ^ ; alta îmi vine. greu,; adecă: kă înplinesc ceia ce ce-rea, , că .au avut pagubă, era suma grea; să inergu eiu spre căutarea judecăţi; nu ştiani pricina. începutu- ? lui. sau a sfîrşitUlui; să trimit vecli.il., Vpoate,<; să,-;măî' ./.,0‘î‘îăcă'1>re-o cheltuială numai în zădar, cum s’aU şi î mai făcut; şi aşa n’am priimit nici - una, nici alta, >; i fără numai am cerut pace. Şi,.văzând şi dumnealui ^ Joniţă sŞohanuI neputinţa şi scăpăţâciunea la care 'i . jnă aflu; şi fiind şi alte bbraze •mijlocitoare^ xie-au ;■ y.. >făcut învoire între hbi şi, atltă ■ pentru cererea lui .y ; •v-'îofnţă/Ş^ şi pentru.- cerereâvîui;:i:ăii Ştefani, , '-•^■JcUm' - caută dumnealui; âm dat casele noastre, ce le ■< avcim în JBraşov, în Şcheţ; cu locul lor, după cum sînt ştiute, ca \săaibă a le stăpîni cu bună pace. A-'.1; şijderea; i-am ţnăi dat tăt 600, ^adecă şase sute to<£ ^ I vş-aii măi dăţ şi jumătate' de nişte’ floci -Ce-1 >,/■ : 'fusesie oprit răposatul bărbatul mieu aica. Şi ăşă u \ A .. v.i>1, \w- ani dat scrisoare mirul /la mina altuia t ca de acuma, înnainte să avem bună pace unul de.către alţuIŞi;; pentru mai ^bună. îdurediuţare^ muam pus şi , pee^â;;;% mea,. işcă?iudu-se%î alte pjbraize. -^u^au fast faţa ; această pâciuire a noastră. < ' Clmpina, .Qctomvrie 28, 1781. Deşpina, ..soţia.^‘ăpaşatului;lordaclii. Constandiii;d3 w" la Gîmpina, adeverez. , ' , , , .- , ; Hiăşţa^M^>PimiMd ;iăţă^şi Udew va* taful Ide, plaiul ‘ Praovi*, mărturie. >'/'} . ; Şi eu iogoM Pavef Idan La- zăr .am; Şcris1 această; copie din cuvînt W: cuvînt, şi' martpr. j- ■■ ;v< v:;. Braşov,; Noiemyre 19, st.vu:, 1781.. ,, ;• ;.v- ■/£;^ >/;;'./fs*:t\ NbvenîBre 1781. ;>/ ‘V';- •-'■■■’■\ ;';:^vv^r ■* ■ â ,.1x1=1" Icşiţ- ;^.;^I^4Îe4;^pett tăţeneaşcA,:.- ^nebăgănd’ samă, legea, fără, singura vrednicia şi talentumu, aşişderea cuviosă viaţa, creşti-' nească a |iec4ruiă?\ şi pentru„cei cu rituşu grecesG ^ţe alridica „lacuri (fc.rugă’’ şi a ociir , rvo . .•'FiT'r» A+'i-v 1 virili fîn yri .■ fi tv» i .îr> 1' AfortVi i rtl-no lici”, (,,aşademiceştile ^vrednipli’’, .„dreptate a; fi 'fieţăr* ţea^y*Vîîprin; înUainte’y „prwinţ^y^p^^ -„şa .d^’: 'r\ noadă dară ştâtornicas.că < răndueala”, „legea părin^y ţească şi mumească”, „de s’ar întâmpla cu înlăin-plarea”„ „despărţeala legilor5', „cei de lege: primiţi şi răbdaţi adecă a neuniţilor”, „alminterileă55, „fetele cele fără de vârstă55, „pentru că au primit boţezu de la babe în vremea de lipsă55, „frăţiile şi’ slugile75, „popii cei necatolici vor avea slobozie pe robi legi sale în temniţă a-i cerceta şi încă şi la pedepsele cele di pe urmă a-i petrece, care lucru în toate provinţiile -biruinţilor să va vesti55, „milostiveşte mai sus am rânduit55, „următorilor legilor celor primite şi acei suferite, care să zic uniţi, măcar unde şi în ce loc * unde să află. număru poporenilor mai sus numit77, „şcole” şi „scoale57, ,,case popeşti77, „tot felin* de' strânsuri prin dieci55, „cu de-adiiisul77, „tăbli şi maghis-tratuşuri55, -„vizitaţiile75, „şuperintendenşi”, „vicariuşi’, „obectumuri”, „să fie chitileni”, „legile ţăreşti77, „toate relighiile, adecă oameni de tot feliu de-lege să'nu sa sfădească şi de aruncarea în bagiocură, unu altuia cu. de-a dinsul să să şţănpere55; „înprilejur7, „de ispravă rezoluţie55, „milds’ti viii cile răndueli”, „ma-terieâ”. ^ - (Vo:) Să să ştie că acâstă muncă eu am prefăcut dipe latinie pe rumănie. _ ' : " " ' /H\ - : 1 nâ: > Petiţie către Tabula; Regească a lui „Gedrgius Cza- ^ kul, MarCus Riemer, luon Nika, Zâcbaria el Nicolaus frâtres • - quaestores et inhâbitatores eoronenseset suburbii Bolgârszeg”, în afacerea lui Gbeorghe Ciurcul din Şchci, „in puncta suae inarestationis contra mos sub-motăV F#c apel, jjToder Gzurkuly et Petkucz Setrar, quaestores bol-garssegienses, grandem pecuniarum summ.am pro mu- ţuando boeronibus ob temporum disturbia: iu annis 63 17619-70, 771 in hune principaţum profugis, nou mediocri lucro quaestum exercehant”. Li, se cer banii de creditori. / * • La 1781 moare Toder Ciurcu-L ‘Judele-L sechestrează-•prăvălia şi-i preţuieşte marfa, ordonă licitaţia şi a-restează pe Petcuţ. De atunci ei îşi căută dreptul lor. La 1784 Comisia fixează averea fraţilor Ciurcu’ la 104; 433 florini. H „Petkucz Setrar et corăm Inel. Ma.gis-tratu coronenşi gloriatus fuerit s;e cridae • collapsum non esse, iriirno tantis bonis provisum ut suos credi-tores excontentare possent sibique ipsis sufficienter rexfranerent”'. < s Gheorghe Ciurcu, fiul răposatului Todor, moşteneşte afaceri făcute de tată în Principate cu Petcuţ. La 1785* după închisoare, „ad victum, panem et aqiiam nude ordinando”, sint liberaţi Petcuţ şi Gheorghe. Cu mila lui Dumnezeu Ghedeon, pravoslavnic episcop neunîţilor al Mare Prinţîpatul Ardealului. Prea-cinstitului părintelui arhimandritului Hristo-for şi parohului c. Cunpanii Braşovului greceşti, de bun neam dumnealui birăului, cinstiţilor juraţi şi dumnealor epitropilor şi tuturor închieturilbr c. Cumpănii, nooa în Hs. iubiţilor fiii Cu căt mai multă greutate am simţit în faptul acesta eu. contenirea mâncării şi a băuturii şi cu slăbirea trupului şi facerea pocăiiiţii şi zdrobirea inimii, cu atâta acum mai tare ne-am uşurat şi hexani folosit, socotind că. Măntuitoriul nostru îs, Hs. pentru noi oamenii s’ au întrupat, au pătimit, âu răbdat o-cara, bătaia, legătura, scuipirea, chinul, răstignirea şi singură moarte cu ocară, prin care ne-au mântuit de păcatul osândi cel strămoşesc şi de celelalte toate - păcate, şi aşa toate după scârbă spre bucurie ş’ati iii-:tdris, urmând după biruirea morţii şi Iadului învierea^ 'J: ! liii HŞi ceai de a treia zi, cu mărire şi izbândă, ceia ce ne-au pricinuit nooa după greutate cea în :pjDs'f,;;V ; , ^ răbdată7 uşurare, după scârbă bucurie şi :de la -o^: ; I sandă izbăvire. Să cade dară înzioa acasta Domnului j ■ : şâ ne bucurăm şi să ne veselim, că nu numai acasta ( mare , milă şi bucurie ne-au robit, ce şi fii lui t)-zeu iî ; a ne chema ne-au dat putere, după cuvântul Evgbv ^ ' Ioan, cap. zicând: căţiprerEl au priimit au dat " V ! ;; puterea k>r a fi, fii lui ®>-zeii. 'Pentru acasta, cu în-' ‘ v ) doi^dâr şi îndoită milă şr îndoită bucurie fiind .mân* ? ' galaţi, să lăudăm şi să mărim pă Hs. cel ce; din'morţi ( * < au invitat, bucuria âee§tii-> .prăznuiri,:> după eeuvăn.^ } yt^'proor-ocului, -bavid,-.să o amestecăm \ cu frică .şi cu cutremur, păzăndu-ne aşa în faptele oeale bune-' K ,5,/ Creştineşti ca să nu pierdem darul fiilor lui D-zeiţ, .Pentru acasta bucurie gratuluim din inimă, poftind petrecerea acestui prâzdnic ,a avea cu bucurie şi : .mulţămita,. ,să ^lăudaţi, pa vHs. sce au înviîat ţ şx să păziţi temeiul ăceştii’ facerii de bine a lui Hs., adecă ’ ţ-; - dragostea^vcă pentru dragostea, ce au avut B^eua că-^•,d,:-\;tră-.pm.- au- răbdat Hs. patimile, şi au înviiat a treia, ; v zi. Acest dar temei;, dragostea, vă sfătuim ca,să aveţi' \ ' ^ 'cătră D-Zeu din' toată,puterea sufletului ,şi inimii şi , cătră' aproapele său asemine,adecă dragostea că-? \ yt£a cei mai mari, prîn.care sa înţelege' supunerea şi , ; • 1 ţ ascultarea prea-înnălfiipovăţuiri înpărăteşti, mai ma- ă ,, înlpr şi îndreptătorilor ţării, stăpâni- : ^ ;vytorilor locurilor şi dragostea cătră toate naţiile creş- ; j tineşţi, ferindu-vă nimărui nimid rău; nu numai; a , nu face; >ee nici a cugeta., Acesta» iaste folosul şi bu-, curia de obşte \a Jtuţuror, care vsă puteţi avea rugăm^ ;'V - -ă:;:'pre;1 îîş;:;■ ceî- Ca să vă (pruiaşca < şână-t. ; tate,, pacnică, \diâ^ şi mai pe Urmă înparăţia \ ; ceriului, care ;toţi şă o dobândiţi din toată inima : , ,65 poftim. S’au dat în Sibii, 18-a Aprilie 1785. t ■. De tot binele voitor: Ghedeon Nichitic: : ;: Generoso domino Demefccio Diamandi, inel. corn-pagniae Graecorum coronensimn iudici, domino co-lendo. Coronae in Transilvania. (Pecete roşa, cu coroană peste scutul cu cruce pătruns de cîrji şi cruce.) Dăm . în ştire unde se cade, fiindcă au început să facă şi altă beserica în lăuntru, in cetatea' Braşovului, şi pentru cine se face nu ştim, cum* se face, nefîiiid familii-din destul pentru ca să se facă beserica, şi, altă, pentru care biserici? sînt destule la Braşov pentru toate familiile cîte se află aici, după numărul lor : Trei beserici sînt afară la Şchei, în Bolgarsechi : întîi ; beserica cea mare şi cu doo palacrise îndestulată, adecă cu doo biserici lingă dînsa; înlăuntru în cetate este capela Grecilor de Cumpanie, şi este îndes tolată, cit pentru Cumpanie, atîta şi pentru alţi toţi (şi pentru toţi cei străini, de limbă grecească. Acum, la anul 1782, s’au făcut şi altă beserica noo la Braşovecbiu, mare din destul. Pentru aceia ne rugăm cu mare plecăciune şi rugăciune să se o-- prească, < să nu se facă această şi alte beserici în cetate' înlăuntru, căci estex împotriva prea-înnălţatelor pă-xinţi(sic) şi -pentru mare pagubă noastră, preoţilor^ ca < nu putem să, trăim fă€indu-se: biserica peste bi-şerică şi ,J 777-.# ; 89. J ‘ 10 Iunie 1786. VLuat o : cutie văpsâlă jupăn Pavel Lazar, care /} ' face şumn^^ 131 şl ^ 86; '•/ /7,\-V ; .v;/- //■7\;v . .!25_si;.X'Şi/.■}; ■ ;r|j if>.- «I^a 1788 trimiţând ^ vJ v:xliaU3i.:X 4$//;;7/;;7. 77 7 / ■' f;yiâ ifebra am trimis om cu7 cheltuiala a noi.^ 7/ că este la Âţac; cheltuială s’au făcut 8 şl ;7 î 7 Care mă rog să mi să facă îndestulare, iâfăş, de/^, Ş7 >;/;«ă • să fâcă; ecşectiţidh,' ca şă nu. rămîn ^ de paguba'. 7~'. 7/i ;\. '(Petiţie către Magistrat.) '■' 'V ' , „Pentru o biserică/ noă în cetatea Braşovului lă- g 7 /7 v etită.^ Băii la 10 f)(Ml Rf :;de n^uţatbM streini s’au ;dat 7 7/ 7 această, R*uTOaşă; şumă/jientru . facerea - aceşti! .fiîse^ 7 /7/r -7, răci,. Âcşştii/bahă ■ alr‘încăpnt;^ J 77v‘/ ‘. ::;.ncifenii meb^iirâl^/^ ^/ţ^t^iu:;^ făfeălidd-sa ^;’Cliro-;/\ 7 ;- ^ / / nmni Ja acea /biserică,^ după Cum ;sa ?va'arăta dip ; 7 7 i ;; protocol şi Jjin piatra cep =«âe /as^ră'7^şerici ; pusă. / 77'7: ■■ 7{7-A;.^Nu:,s%Vdaţ rncio socoteală, • care %ebu|e)/săy iui *7 . y//;;,77'/ îptram^yCa}(pşşţii)^îii: nici7‘li^puin^'t/ 7;;. 7^ rnjb^ ’;■ nunl^ ,ţiii^ '7/,;';• cp puteitea ste; dinei .^m^^e/tt:';nipşiea7^ 7v.}7'v!;//^r;ior.. |S ■ V , «‘ ■■:. ... .,; :. ■' . ■■-. - • ' -■ , . • > - • , ■•;.■ .. ■■■•.■ ■ 1787,Brâşeiy. • ‘ V::: -r;;'''■; ■■ • y j Cinstite dumnitale jup. Antonie* cu plecăciune ină închin' dumnitale. O cinstită scnsbrea a dumnitale am primit şi tot pe rmi-ai scrisu am înţeles, far de, cat \ n'ar fi forte trebuihţă ca Să aşteptu Să-m scrii dumneata,r măcar şi vremea nu ne-au ajutat pă[năj aici, far de cat creditori care mi aU^îostu^ aiei:Iăpsindu de aici din Bucureşti, au fosta în locul mieii frate-mîu, care frate-miu nu auumblat bine, şi ereditari, Văzan- V du4 -aşa, s’au în|rijeâtu şi s’au dus uni dintr’ănşi la Măriia Sa consul de m’au arătat Şi, yindu eu aici, m’auşichemât acolo^îmiainteVv^,??u; întrebat^îjam spus că săntu dator iqlu numai lui şi la, alţi, şi am cerut vreme de ă sicrie fcnarfai Şirducandu catastifid la dum/ia Măriia, Sa cpnsul, şi ărp. arătat şi cum saiit; . dator şi ; încă Ja mea ţarină (sic) miVitrece piste ce ; său tu, dator Care Dumnezeu ştie turnai frate-mieu / cătă^pagiibă 7ipiv.au::?|â^ Iar ipentru aceste 2 zapîse ; care săntti la dumneata, peK pel mai pă urm4 zapisul care aufbstu eu văpseală cu un d^ujtdi, acela este în cămară a" mea neclentiţ, şi, de vii vrea, ;dumiieâta ca să-l ai, cere la Şocru-niieu, că sănt■ cheile .acolo, iăr, de nu,, cum, Vei vrea. Acasta, şi sănt al dumnitale,, şî ce răşpunsu b, eşi de la cilalţi te voi înştiinţa. s . Anno 1787, Fev: 24., ;CostăLn[dinJDimitriu Ţărălungă. (Vo:) Dum. dumnealui jup; Antonie -Grecu Izieuţ cu sănătate să sa cteâ Ia Braşov: , ! j',.,.;;-;'' ;|B^te';;neagră.) - - ' /y V y;V;'-- r VV-7: ; v v:: --V-7^' ■' "*/ ^v'V'v 5v'|ţ)K: ; Martie 10, 1787. . ■ / ,, . Satul Ţărlungeni, fameiii parohii 91. , | 68 fior. eră. 1. Simbria preotului de famebe pă-anu 10V2~ 2. Cu sf[ă]nta cruce umblăm întru aU de 4 , ori; ■ să câştigă odată i,3Q. dmtrVceştia să dă totdeuna dascălului 18.— 3. La zioao sfintelor Paşti să câştigă 5.— ^dint^aceştia să dă dascălului floriiit /!.— 4. la zioa Naşteri Domnului Hs. să câştigă 30 — 5. De la cununie plătesc peste tot 30. 6. De la botezul pruncilor 41/2. % -v8. ‘Delaslujba mortului,de da; omul mare, , "fiind gazdăJ mai bună, "plătesc ; 1.— •\' 9; Cei mai săraci 30.— Unii şi niniîc 11. De la copii; făcând predicaţia, plătesc 25.— ; 12. Să tâmplă morţii întru an, mari şi mici, numr. 8 — 13 Să botează' prunci întru an ' 20 — 14; -PesteanHâpraznice şi lâ alte slujbe care avem ;noi s'ar mai câştiga/ 8.— 15. Căsătorii sa tămplă' Intru an 2 "sau 3. 16^Parohia fămelii 91. 17.- In anul 1785 ăm dat pentru toată fameiia câte /v '/•.'/ a '21/2- ■ 18. De ia SÎujbâ\mbrtului dinl^%n floriiit să dă%ascaluluis de ■; la Puiul riiare, ^ 19. De la prunci iarăşi din ^pîâtâ preotului 3.— :N6i ^preoţii ^ăm dat iii ^Măna protopopui de 1 a Braşov. ^ ' ’ f Eu popa Bucur Popoţyic, -parohul de - la sat Tărlungeni, 10 Martie 1787. / Adecă eu care ma în jos mă voi iscăli dan seri-sorea mea la mana dumnealui jugăiîul; Ştefan'f tichi din bolta jupanului Izae^^pecum sa să ştie că- am luot eu. neşti marfă de florinţi nemţeşti şaizeci şi upt şi crăi. 16, pană la tărgu de primăvară la... tiţu să ab a-î plăti cu mulţămita. Pentru acasta ni’am silit ţnai* jos ca să Oreză, eu sabanedec (sic). Suma I 68, xl6. Gheorghi platnic. 1787, Novebre 8. ' /r" ■' - - ; / i '194.3 -X Braşov. Dumitale şogore. fericita- sănătate poftesc.-Făgăraş, den 3ten Ianuar 788. } NeavăncL a lungi cu scrisoarea far. de cat viind,’chirf;, loniţă Catana la^^Făgăraş, au vrut ca să., săvârşească,< f socoteala pentru , vinurile ce s’au trimis de la, duim, / precum s’au şi săyărşit, precum mai, in jos arată. 1 bute au ieşit; de plată veadre 180, face ufp; 367,2a, 3; buţi ale, jup. loniţă Lebu au ieşit v^ 458, dto, . 934.3^ face peste tot suma. ufb: 13ftl,52/: arătăm duni. precum ai primit duca. ufl. , N de,la. noi. ; 128pt/ Ni-ai dat şi dum. şi i-am primit, 21>,52?, Suma ufp 1301^52^; Afară dintr’acaşţă sqcoteală rămâne a-ţi plătir du~ 'mităie ce; vei ; fC qhieltuit cu în,căreatu şi la alte ce,-au fost de trebuinţă, şi’ aşă întreaoerea dum. ţi s!au înpliniţt] cu mulţămită. Cu aceastea ramai al dum, de -biup- voitor sGheorghie Goiîodi junior, p. S. Maichi şinaşu^Şi şpgorului. Costăn^u d£pî^ preună la, tot cuprinsul caselor dum. întreagă şi;, fer, ricită> sănăţaţc^^ gpftâşp; ^ .'(Voi) Făgăraş,., . p - I^unuţealu^ . Pumnului chir. Mamele-, Hăgi, Cos tan^m s sa să, dea,ţ a* Braşov. ; (Copie de pe la 1850.) Cinstiţilor şi de bun niam neguţătorilor iubiţii noş— 5 tri fii. ■ C I ■«'V'. ,;/? , Scrisoarea Iubirilor Voastre din 4 aceştia am primit t ; şiţOate cele scrise am înţeles, la care iarăşi a vă“ răspunde neputînd fi altmintrelea, într’ăcest chip am bine aflat, cum şi din scrisoarea noastră de mai. nainte, şi anume din 30 a luni de eurmd trecute, Mar- ' tie, aţi" putut Iubirile Voastre cunoaşte, cum că gîndul , şi socoteala'noastră n’âu fost şi nice nu poate fi, pe ; preoţi din Bolgârsechi ă-iinstreina de la slujba bise- 1 rici; aceştia ; noăo, ce în socoteala \ prea-cucernicului / ; protopop am Jasat săudubăiin preot stteiri ,spreăjii-Vţ ţor şi unde ar afla mai de lipsă, ori la Bolgârsechi, ;; ori aci, să-l rînduiască. Iară şi acuma, înţelegînd ce * / Iubirile Voastre fără de arătarea oareşicariiva pricini nicaşidecum nu vreţi a priinii să sljiijaşcă ca preot \ de la Bblgarsdchi^ f ci ndmai fpreot ^tr^in poftiţi, a- (. - ■ ceasta nu .poate fi, şi nice pdciu învoi, ştiind bine, că spre faceria aceşţi'â , biserici nouă, atît neguţătorii/ t ; cît şi alţi oameni de la Bolgârsechi, rugare de în-preună au făcut, şi aşa după cererea tutorora slbbo-zanik s’^u dat, aflîndu-se toţi supt aceţaş popprr/ 4 ba şf' greotăţile cellelălte de lipsă preoţi diu Bolgar- ; sechi le poartă.; Aşa dară Iubirile Voastre toema a^v Cuina, spre vremea praziiicilor (unde în Ioc de măh- 5 nire dragoste se cuvine), nu faceţi, nice pricină spre , ’ oareşicare învrăjbire la începerea sfintei slujbe în ^ ; tnumita biserică nu trebuie să ;ailuceţi pănă ya ajuta ^ Dumnezeu să venim acolo, şi; atunci la toaţe părţile A buna aşezare şi îndestularea tutorora întni cele pu-7 tencioase vom căuta şi a1 înplini ne vom sili, pe lingă care arhipăstpriasca blajgosiovie trimiţîndu-văy rămîi ăl Iubirilor ^Voastre totdeauna de bine voitor** S’ ;W ' - : S S:A/.y• - Ghedebn Nţchiţici. \r-.rsM,rţ>-şy-K.^\-. ^ -■ fiw-;^l •■ - ■' ' Vi;' ::y. iV/.v--, ^ ; ;;, .;■ ■•■ ;;y.^ .%>;■;■,'î.;: . ■;yv<:'i.;‘ V 'V, ■■!l 'ys':';'V’: ,'■'''. .•; :v •vv..v;ir. ■'!?■' • .■ ;,zp{ rmm Sibii, 1788* : April 10, calerid v^chiu. (Vo$):/:Cimstiţilor,şi’ .de :bun iii am neguţătorilor'Iubirilor Şalp Demeitrie Dima, Cohstantin Gianliii, Hris-tofor Mihail şi Nicolae Ştefani ou blagoslovenie să, se dea Ia Braşov; ; V/: ;1 •: ^ W-Jy- După p rezuluţier^a^u.-Jqst dat de Ia Vlădica, pentru cererea celor luate. de la capelaCumpanii şi : ale părintelui de supt litera; I. ne-um ; îndemnăt a . ne jelui şi la ;c. c. Gubernium cu o obidită istanţie.; Dupăarăţarea drumului din rezoluţiia Vlădicăi c. c. Gubernium s’au milostivit) a porunci lay Vlădica ca: fără zăbavă a să pune lucrurile capeli în bună pază şi fără stricare şi ale părintelui a se da înapoi în- |, previnăcir /cele piuenţateilis Sfinte, după cum singur Vlădica au arătat la relaţie că s’ar fi pus toate ale capeţi în ^cfeştru; ^Aşa, aşteptând. noi de la 8 Feyr,w pană' j la Martie în 16, după reziiluţiia crăespului milostivului Gubernium, ia 16 Martie, vedepi; atăt rezoluţiia după pară dată de Vlădica ra săv-ppri:/^ntete^m capeli iară a să purta fără de bicio oprire, după cum(\ de la început s’au purtat prin mare stricare /Iu-! cruri scumpe pănă în zioa de aştăzi, de unde să arată cunoscuta interesaţiâ Vlădicăi. Fiind noi siliţ a arăta, după j urămăntul nostru, or ce s’ar face înpotrivire Inpărăţiei noastre, şi, aşa, dând noi înnainte pentru stricarea peoeţii ce s’au întâmplat în casa părintelui, fiindcă noi săiitem datori a arăta orice s’ar face sau la părintele sau la vr-Un cunipănişti, mai1 vârtos \că pentru părintele avem şi parte /de chizăşie la c.c. Gpber-nium, de orice să va întâmpla lucruri , prevericater noi a răspunde pentru părintele nostru, aşa noi am căutat a da înnainte ca s# nu ne. perdem drept cugetul nostru căţră Inpărătul, dupe cum l-am pi3k ’> V.. y-- - > ■ ■' ■' . i >• ,y . ; yyfy- ■ V. ■ î- ; " • ! •<•'_ zit şi pănă .astăzi;''Ete' afeolo au; intrat la Viadicâ'ixiai inăre iritebesaţie, a rie apăsa mâi tare decât mai înnâinţe/ măcar că şi ntai nainte cu ascunsă şi neprecepută' ele noi enteresaţie ne-ău apăsat şi, pană acuma n’am ştiut, după cum acum vedem şi precepem, după cum să arată că noao nu ni este nici judecători, nici mijlocitori, fiumai înpotrivitori, în-preună cu Gianliu (şters: şi Hristea Mihail, Dumitru Dimă) şî5 alţi care mai sănt lăiigă el. Din scrisorile lor se cunoaşte că1 orice vreă'Vlădica* a da îte Gubernie şi orice; idse, întăi Ias iei* mai sus'; riumiţ >să trimite, de te place bine, iar, de unde nu, s?ău arătat' după- îii-potrivireă- milostivului drept rezoluţio-n al cc; Gubeb-liium cb să Cunoaşte de* sujit litera 2,’ după cum' să cunoăşte că pă rioi nu ne judfecă nici iiuiie îiivbiaşte, riuniai cu toţ ne vinoveşte una Vlădica cu iei mai: iii sus numiţ şi noo nu ni’ să dă să răspundem de la cc. Guberriiuiri, după cam^ siiigtir ^âdifea c£re de lăl cc! Gnbernium a nu ne mai1 ascultă* maE mult pre; noi şi cu mare titilă ocăraiidume că noi am fi1 şp foni şi păirăş^ ca nişte preverecătorî' după^ euin‘ărătăL ceale /date îii cc. Gubernium, şi pă părintele nBstru nu ar fi ca un simonicos şi preverecator şi că au înşelat o: ţară, după cum atât Supt litera 3< noi: cu pleeăcune ite rugam cc. Gtilfermum' ca Vlădica foaie ceăle ce au dat înpdtrivă noastră0, ătăt şir mpotriva popi nostru; Să dovedească cir drepte (fevezr toata preveribăţm nbăs-* fcră, să ne pedepsini dtipă viriâ noastră, şi pă popa 4 nostru/"singuri şă-I dăm lă JfodeapŞă yinbvăţif liii; Âlminferea noi nu ne1 putem odifrmV ori cu pedeapsă: după vina noastră ori sa; sa mtl^MdaScă ce: Grubei-nium ă ni să d&ă1 Şătisîăeţiia ifoastra şi pdpf faoSti^ii^ după pără deăintei^sată; dată de unde să ctteoaşte ditr ţi¥conştăăîţi¥a cea mâi în sUs rirUihită, MI vănt, fără numai1 una singură dreaptă petropie, care >o Voesc cuUi că li să cuvine insule lor, însă; nu cir îii- , cheerea (şters) celorlalte mădulări ale obştimi Gre? cilor, fiindcă aeeştea sănt bulgberi acrişi în Braşov^ osebiţi din Campania Grecilor, Intr’alt chip nu pof tesc nici de cum vre-o altă mărire, nici în scurt vre-oi despărţirea • rniei> vre-6 • '-stăpânire "mai mult decât cea-lelalte mădulări ale Cumpănii, nici prin gând socotesc să le treacă. # 2. Pentru ca să meargă îhmainte toate curat şi cu rănduială, atât ‘ cele ©e" sănt? pentru bună; pa£â aeeştii casi de rugăfiune;^'-căt şr ©eăîe ce să află pfentiti^ chiverhiseara veniturilor, trebue să să rânduiască doi' purtători de" grijă de-a pururea, unul de spre partea*' bulgherilor Braşovului, şi alta de spre partea CuM-panii Grecilor. , 3. Aceşti purtătoridegi^ijă să^ ţfe prbtoc(M^şi 'sbbO-teălă multă .şr cu bună saină pentru- toaIe vemtu-; rile adeŞtii Oăsi' pentru ceale ce s’au cheltuit şi s’au ostenit^nu poftiia- // nici soootiia altceva fără numai slava lui Dumnezeu y / . şi duhovniceasca zidire, aşa dar nu poftesc nici, cer /•/ vre-un concurs de* la oealelalte mădulări ale1; Cumpănii-- , Grecilor să .să aducă, :;ci;'^mâi';,.iaeeâstă. voeşc: a să ,'■* grăbi tărnoseala şi sfinţenia biserici1 cei-noap, ca să-t dobândească scoposu lor;/ 5 ’ ■ > Deci aceste puncturi ale mai sus numitei arătări , .. . fîeştecare din noi, adecă atăt de spre partea bulghe-; , * rilor Grecilor, Braşovului,, căt ..şi de spre toată Gumpa- ;" ; niâ Grecilor, ne făgăduim ca să le păşim de-âpururea- : cti sfinţenie, şi far de silinţă^ cu câte într’ansele în- \ preună s’au. izbrănib nici vom cerca sau acum, sau de, : acum înnainte, de faţă sau înţr’ascunş,7să facem sau ' A ; să .scornim ceva înpotriva acestora,'; iar, de să va : / afla vre unul ca acesta carele va cerca cumva a mer- s z / " ge jnpotriya acestor învoiri' acela să, să scoată din ; ; / înpreunata noastră înpărtăşire (sau adunare) şi să să- • / / surgunăască., ' /a/;/ '. •. ' ' . .,.;///v.-:v.:///:' //■r / Pentru /încredinţare^ şi bună paza acestora am ) /;; •:/ dat; noi aceste scrisori întărite cu işcăMtluile^noastre, / ■/ 1b şi cu, obicnuitele peceţile noastre, aşa • sfătui ndu-ne dreptatea cea 'de obşte' şi bună înpăcuire (randu^ -iâla). S’au dat afară ‘ţp. vfislbb6da^,îîipârăt;‘/ ©etatea^ Braşv.* 7SS\ Iun. 5. > ' ' ' Prin a^ -şi celorlalte mădulâri ale G/ Grecilor nume ' şi obrazuri. • ; v';Pan^biot>Hagi ;Nfcu^( ’’“ ;■ •..■• ţ??' Ghioca, Efstâtbiu.< j : Dimitrie , Diamandl birău Cump. > ( ; , ■;/ Piane loan, ordjhar notar^ş. , ' J / ' \ ' piihitrie Dimu! ’ ' *■■■.,, Gostândin Geanli. - Hristofor Mihail. . Manole Calfovici! .■ , . v,v;,^::.v /<'//; V \v ^ ■' î Hagi Barbu Fotiu. ■ ' ' ' ' , .Gostajndin Antoni r.' căpitan , şi1 .piteţejftor. ”, / ( Ghiani H^istu. . .T' . ':: - ■ •! ; ■ ■ y . ,/ ■<■;', - ■ ; ■ \ • . . .. ' ; ■' >' y. $ ■■} < Greci bulglieri Braşovului ■ ©ei pravoslavnici.1 / A "' * (Şi"1 original^ grec, şi ^a .douâ ^ traducere.) ., • v r *< 4 * ^ v 1 -1 • Itiştilnţ^ Soroca. La 8 şi 9 dupfef căîindăi* vechi ale luni liti v Iunie (1788) au mari” raiv la pâ au trecut Elm' glienărar şi, eu altul,, cu toate divizioanele lor. Aceştia inerg cătră Turci şi cătra Patari, iar gliinărai; felmarşal Che^. , menţchi au trecut Nistru-pe ihai şuş ca şă Inpedece întoarcerea Turcilor şi a Tătarilor, ca să nu poată merge ia IzmaiL 40 mii Turci, 30 mii Tătari venea ca să între în Iaşi,, cui Manuil-Vodă şi, Inund ştere-prinţ Fabriş, au trimis curir la Elm ghinărar şi la oe- laalt ca sa ni să stea de bătae, şi, când sosiră Turci cu Tătari, iată şi ei viniră întru ajutori, şi, cănd să între în Iaşi, i-au încunşurat de toate părţile, cat ;n’au scăpat mai mult de 4000 dintr’ănşi. , F. Rom.1 au trimis manifest în ţară- la. mari şi mici, ea să n’aibă. grijă, să stea pă loc, să nu . să mişce, că are Mării a Sa purtare de grijă pentru, Tătari şi Turci, ca să nu între în ţară: De la prinţ Cobur[g]. Aceste ce mi s’au arătat mie mai sus numite puncturi de luminată arătare intre Greci bulgheri Braşovului şi între mădulările Gumbanii2 îhprunate jzbrănite, fiindcă au scoposu .lor la înpreunarea cugetului cel; creştinesc şi la aşezata buna întronire de suflet, potrivită supuşilor unui domn şi stăpân, Imi sănt foarte iubite şi bine, priimite, mai vârtos că au nădeâjde cum că amăndoao* părţile să vor alcătui îîipreună cu drept aşezământ şi Cu întărire prin înrialtile porunci ale sfintei chesariceşti Măriri. Acblo .şi' ceale ce să cuprind lâ al p atruîea punctum pentrâ aşezămăntu ce să înţelege de alt preot sau pentru adăogirea unui ajutor preot, de să va .arăta luminat preotul cel jde acum, ănunie Hristofor Di-toitri, cum că singur pentru bătrâneţe iiii poate a ' îndestula şi a fi tuturor priimifon, acestora aşeză-, riiăhtu" ăht vă‘Jfi bifîe priimit, când hu să va afla ctimva vre-0 formă opritoare de la, prea-ihnaltele aşelzâîhăhturi. Pentru amăndoao părţile spre măn- ;1 Feldrmareşalul, Rumienţov, 2 V. n-l m. găere şi mai iritări tă pâzăeielor ce să cuvine a să păzi priii îiisrişi iscălitura mea şi punerea peoeţii meaic cei obienuite aceia ce mi s’au părut am adăogaţ (Şi originalul grec şi o a doua traducere.) toBrW'788' ^ ^Sl Hal. ; , / Ghedeon Nichitiţ, episcopul pravoslavnicilor din Ardeal. (Vp:) CH ăti'o. Tys,xqcy?tţ,dL(XASXŢpu tu)v:. Ppai&ujv. (jL£iacppaa^, ţ&v .laxivwm exla(jb^^ . Al treilea! !Pentri^;.un,cap^an:^supus.. parphuţxuv şi a jritoriu^; anuipC x Maca^ie,, , la*pţ%ăşţiî^ri. Stna-ii, plata< luri sipibrie me^ţeşţ^ şiv cincj şi a, teeia parte de la Ghşccs.şi d^Ja. jpla£,:|$z^ ce va veni, după cum scrie la al doilea pont, şi casa şa dinţr’ale bisericii şă fie. Yi, •, ' \ ■ A Pa^a-1 Aţăt parohul,! eăt . şi capelanul sa aibă V,'vdragoste întru sine: c^i va porunci parohul cu ; ( \ cuviinţă , şi cu; arătate bună să aibă a-i porunci, ,şi ca- ‘ pelanul cu toată oşărdiia şi cu cuviincoasa supunere 1 / ’ să aibăr a asculta şi a înplini, şi amândoi sa nu aibă // â ;să amesteca la alte lucruri care nu ''U’-.^âV^uyiiie / * . :faVa numai la slujba bisericească: a ţinea sdupă poY Y\‘-?s Y ; runcile înpărăteşti protocol şi a înplini toate pare Y'/'J'Y spre îndreptare preoţilor s’au dat> şi între obşte, să Y Y Y PQ facă răzvrătire, ci pace şi dragoste tuturor asemine să arate şi şă tacă. > \ ' ' . ^Al/cincilea/'Pentru AppştolYşii Evanghelie, .fiindcă " Y’ sa citeşte, greceşte, să Je citească şi riimăneşle, şi strana cea din direăpta să fie' cântarea şi citania gre- : kY / ceşte, iar din stânga să cânte rumănieşte apururea. . {kr.\'t Care acastă aşezare s’au făcut înnaintea noastrl / în anul şi luna cea mai sus numită,' qu iscăliturile r & . noastre întărim. :,ţf ■ ' s-s"’' k i To dvtt.'pacpov xoO ‘xup Hdvouy- yy.ou'Âouiţovtaî (sic, ‘ !CvVv;v' :^^V'y''v. •xou,; ! . f ^iraşov, & Novembre. .1788. , j ■ ■,* ' „Ion Ion' Cîrnu, morar, ‘dinpreuna cu soţia mea 1 , ,> Stana, buni platnici’!, împrumută de lajupînul Petcu jUexăndru 300 de florini ungureşti. pentru în-!* ! credinţăre de crezămînt punem dumnelui zălog ca- ' . sele noastrecu toată moşia ce se ;află înprejurjll dos-jtru.şi: cu, casa:ce,âid făcut-o fiului nostru,Niţă”!'..■ “ ’lScrie „Vasilîe -Can., iogoîătu ^cetăţii”. ‘. / . noao *mu!t de bine făcătorilor, ; \ , ^ - Cu măre obidă nciim a'pâtra oară supărăm pe C, pentru pricina noastră cu epitropii biserici cei npăp dik cetate. . -y> <..v?-v-"v?->. y :• -.‘'-Jl:Şy:y. /; / , De vreme ce, mai pe urmă de toate, văzând ei cum :" că prea-înnalta, Curte cu milostivire n’au .îngăduitv ă . le slobozi; popă străin, după cererea lor, de ,1a Arhi- , pelagbş, aşa/ dară să nevoesc' a cere pppă rumăn ^ ^ /^lăcar de unde, din ţara Împăratului nostru, şi numai .jictef;din Şcjbdei să nu fie, la care noi cu a inimii ( ( / ' durere arătăm pasul nostru pentru care noi nu su- - ’ ferim pa alt popă afară din noi' a intra întru ser cerişpl kbsirik • 7'./t' v 14nb. P^eiîtru că, atîtă jxo% cat şi cei mâi dinnainteâ v . ;; . noastră mai, mult decât 300, de ani, numai ' de cînd. K^‘ , este biserică, noastră ridicată, am slujit la cetâtea Bra- \ şovului, «atătâ la casarme, la şpitalpri, la areştanţi, căt şi ia trebuinţa catanelor împărăteşti fără nicun feb de plată, precum şi streimlor greci; datori am ; fost cu toată slujba pogrebaniei şi cu alte ţerembnii ^ ? noao cuvioase, până acuma; încă şi acuma pbhtin-du-ne a le sluji, şi mai vârtos pă norodul nostru cel •prost 'întru dragostea şi supunerea şi înplinirea Inpă-răteştilor porunci ă4 întoarce în linişte şi în pacea de obşte ne-am nevoit. Deci dar cerem să urate pro- v ; tivnîcul nostru şi turburătorul de obşte Gi anliu cii soţiile sale pentru; care pricină nu pohtescu pă preoţii ( . i; din Şehiei, când că le-am slujit, sau că nu le-am - v slujit. ^ ; 2-do; PenţruT că singur Praosfinţitul fbricitul întru pomenii^ d. Gbedeon Nichitic ne-au, ^poruncit ş’au o- . (Y rânduit noao că unul din noi âcold la biserica nbao ;V«0\ din cetate să slujim, precum adeverează singure scrisorile sale, . 3-tio. Pentru că biserica cea noao din cetate nu are îndestulate ,1a enumăr famelii ea. şă poată a cere/ oşăbit popă afară din* noi, aşa dară pentru 21 sau 3 : fatpilii greci streini aici căsătorite şi pentru alţi puţini cari aici sânt pribegi nu să poate a le orăndui c. C. decbilim'. popă, pentru că, înpăcăndursă vremile, toţi yoar eşi întru ale sale şi -biserica va rămânea numai cu aceale puţine famelii. fşiv cu.morodul nostru, * care ş’ati qbicnuit a merge acoldj la ascultarea slujbii? , (lîindurle şi bolţile aproape :.în/Cetate. 4rto; Biserica^ cea noao din cetate nu ş’au p-utuţ a^să • face fără depputereâdşcălitnrilf^ . pentru cari. noi şi-plătim şindqxie,, cărei parqhiabi cu gând ca acela au dat iscăliturile sale, ea şă iie iară preot , din Şchei acolo, să le slujaşcă, precum; ei sin-./guri- voar mărţurisi. / 5-ta/FMn<&ă;noi ,şi; cei/m&i^i^ r^auipurtat ^ greutatea, şi zMufuhplii, slujind//zioa^şi X u^oaptea,: atîta ipraşidui /nostru^ cît rşi/cetăţii,: pentru 7-eâre ; ;nici este cu direptate a/întră: altul ; d$-a ,gata ■ : peste ostenelele, noasjtre. 6rto. rPeutru 2eă,'i;^mintenea, > ruptură^făcănduTşă* şi altuliîqi^ndUnţd^S^ noab panoh - .^afarard^^npi^; VQam/ră^ănea.moiccu totul la Weă- -, 4nnbc^ /ne^jă^ilpr ntşlri ;pa- Hrbtdi tdetla1 B&ţgarşggţi^ t iţateH imlmm ;*ră$năn£m /în^Msericarinoasţrăi eusărăeime^şil^ cel puţintel dintru care abia puteam trăi actori,va să- £/£ afeăyd&ntnfe s^tâiMMoxî i 81 şi pană acuma niciun fel de îndirepţare sau îndestulare n’am putut căpăta ■ La care cerşind epitropii bisericii cei noao din cetate de la In. £. G. câ să li să orănduiască alt popă, măcar de unde din* ţara Inpăratului, numai din Şchiei să nu fie, ne rugăni ca C. G. să aibă purtare de grijă pentru moi şi să arate înnaintea In. G. G. acăstă jalbă a noastră/ La care săvârşind, rămânem cu toată plecăcunea, aşteptând milostiva rezoluţie. Plecaţi fii sufleteşti: '• • Protopop Gheorghie Badovic. Ier ei Dimitrie Popovie. Ierei Gheorghie Duma. 1 erei Gheorghie Lebu. Braşov, 789, April 26-to. (V6:) Umilită iştanţie a paroh-preqţilqr din Brar şov înpotriva. noilor, epitropi de la biserica cea npo din cetate, că hu vpesc şa priimească. a le sluji un preot din Şchei, (^ănd jme altţil de Ia cale, ori pr,e care; care urmare neplăcere le este şi cer îndestulare de la C. C. I.ştânţiia ce au dat la Cdnzistorie. (Şi copie contemporană.) Iubită venşoară, Poftesc ca Dumnezeu să te măngăe cu mila Sfinţii Sale.- ■■‘k ■■■*'■.. '■ - "; Din scrisoarea dumitâle am înţeles că nu voeşti In treaba ^apisului. muntelui a urma după cum am scris ;la cinstiţi juraţi şi la dhmheta. Aşa dară nici ; 6 , - .• >' <} 1 '77V7 -. 7-:vr/i;V-&:;I;VJ ./'f '■■'■'en; aimintrelea a urma mi poci. Fiind dărăfeă zapi-sul l-am fost trimis dumitale prin dasealut Radu, " acum; înţelegând că zapisul iaste la ibîserică, am scris cinstiţilor juraţi ca să ţi-1 dea, şi de :ucdld îl Vri » priimi.^ dragostea rămăind, ; v - 7 \ ; , De bine voitor, , N D. Eustathievici, a Ş. N. Director. , Sibi'i, 25 Mai 789. 7; ; - Cinstitei jupănese Mariuţi, soţiei răposatului jup. 7 Gheorghie Carcalichi, să să dea 7K7: 7' * 77 yrrfir V/:'■ v''-"l:a:7'0ţâşoy;^;;7 _ ‘ 77; 7s ■ ■ . - :âM$' înainte de l79b ' Preaosfinţitule şi de bun neam arhipăstorule4 al pravoslavnicilor» creştini din tot Ţinutul Ardealului; cil . x plecată smerenie închinăiidu-ne, cu eylavie sărutăm; , blagoslovitoarea dreapta Preaasfinţii Ţale. ./ r 7 Părinteasca voinţă şi dţihovinceasca^drâgoste câre căfcră noi izvoreşfe diii fîreăsca sa' bunătate, îndemriău-du-să dîn ră^â dumnezeiască, ne dă îndţăznire a cur ‘ teza şi a arăta înnaintea Preaosfinţitului toate acelea vce pot a fi hoo de stricăcune şi la sufletul nostru pei creştinele foarte cu Inpptrivirb şi cu măre pagubă; 'car!e cu miJioc^tdarfeâ Să ajutorinţă ,să poată depărta 7 ‘ d&noi"a‘"/V-"'-'*-:- .7: ^ '■■?/ ''/7 Piea;Osfmţiiâ bine’;Şu voit lâ Irihâ luna iunie; 7 cnrgâţdrultn an c iuMtpri de fii a pune "silinţă priii cugetul cel creştinesc şi prin părinteasca 1 /datorie să ne aducă la' o unire eu feei de aici bulgheri . Greci Braşovului (ai cărora nume Preaosfiuţii Sale ; sănt bine uunosfeute) şi să-ne îritărească ca nişte fii duhovniceşti într’acea de ispravă zidită cpsă de ru,-găcune pentru •m^^irea:;.şufletului nostru*oare este 4 umil şi singur sîărşit adevăratului şi credineosului creştin. :^>.* Fapta foarte bună., lucrarea şi îndemnarea Prap- " f , sfinţii Sale sfântă, dar vai! niuainea nu ştie ale omului : fără\ numai duhul care lăcxnaşte într’ănsu. Ca să is- r prăvească ei .scoposul lor,atunci cuvintele lor mu- ; l iatu-s’au mai mult decât untul-de demn, mtr'atăta eu făţărnicie âducăndu-să pană a ne trage în cursele , lor şi â să atittge cu surpăre de priydeg&iile:’Hpaşţri5:.* y ceăle înpărăteşti.,Dar Domnul risipeaşte gândurile • ‘i celor ce voesc rău fraţilor lor. Pronia cea dumnezeiască no. i-au lăsat ca să ascunză vicleşugul lor şi ca sa ne adoarmă de tot, ci aieve s’au arătat, pricepăn-du-i nb, pre ;irişte.;<şăgetătp.ri. Pentru aceia trebuinţă era a ne depărta noi de dânşii, ca să nu ne stricam şi să. pierdemJ aceiaf prin care am fost. păziţi pană în' ziua de astăzi, cu. lucrarea prea-înnal-, y tului şi mpărătesciilui, acpperemăht.;, Preasvinţitule, noi ai Preasfinţii Şale de-a pururea săntem fiiduhov-, niceşti; !ca un părinte să arate cătră noi dragostea, - ; V nici (=căci) cuvântul este a lui Dumnezeu, şi nu poate să urască; Să nu ;depărte^ ajutorinţa . sa, de Ia npi: ^unde sămt doi său trei, în. numele hieuj şi eu L; mă aflu in mij locu lor”., Dar unde să afla npştatbrhi- / t cii, vicleşuguri ascunse, zavistii, uracuni şi mândrii şa-taniceşti, care acestea în toate zilele asupra noastră să libera, apolo Domnul Hs. nu iaste, şi, de vreame ce Donului Hs; nuiasţe, ce fpl^ va fi voo? ce folos întru N sângele său?. Aşa dar, văzând, noi totdeauna unele ca / acestea^ şi şcbpostd lor cej viclean^ ne*am dej)ârtaţ şi iară am intrat în iubita şi păcuitoarea capelă noastră înpreună cu duhovnicul nostru părintele Hristoîor, pentru ca să slujească acolo, ’ precum şi mai nainfce de 150 ani isă slujiia ^ceăle cey sănţ cu cuvinţă pentru mărturia sufletului, şi într’acestâ chip s’au oditmiţ; 84 ' cugetul nostru. Acestea cătră Praosfinţitul cu smerita scrisoarea noastră spre înştiinţarea aducem şi, cu totul pre înşine noi plecând, rămânem ai Preasfinţii Tale. Paiiaghiot Sterie. , ^ ; • fii duhovniceşti şi prea-plecaţi ai Cumpănii privii. Greci. Pane Ion. AvftiTjTpis Aca[x., birău Cumpan. Ptdcvy] Xp^axoo. ■ j Mos , v Ghenachi Dimiţru, Costând. Antone, cu toată Cump. Iubite şogore, Pentru că am înţeles den toate la chir loniţă trimisă scrisori cum că m’aţi poftit întru /ajutorinţa,, cu voia buna ^npreună cu chir Ionîţa după putinţa m’am ostenit şi deţ acuin înnaiiite încă mă voi osteni. Porănciţicti mine: atâta ppcu zice că nice pentru fratele său trupesc hii s’âr pute osteni "un om precum s’au ostenit chir Ioniţă pentru Compania: ; Toate lucrurile le-au străbat (sic) şi cele trebuincoase le-au, făcut, şi acum numai sfârşi tul cu vreăirie sa trebue aşteptat. 'Vă sfătueşc povăţuiţi-vă după îndreptare lui, că nu Veţi greşi, că eu destule i-aiu grăit Şogore, tot luCrul trebue săd şcKîotiţi mai mailite bine, apoi să vă lubrăcăţi cu el. Cat şv pentru Pasele companiŞti^ nUmitţil chir Ioiiiţă, că noi destui me-am sfătuit.. Ascultaţi la' sfatul Iţii,/ că, de nfaţi fi ascultat întim’ritai, nu se făcea acestei foarte măre mirare mMu apUCâţ cetind în scrisorile Voastre pe Giaidiu. Eu încă n’âin Văzut aşa oameni şpăriaţi. Au doară Vi-i frică, db Saş, au Moare iaste Al Dumnezeu sau Inpărat, [de rieeţi ca toate le îacel ‘/Deăcă «a ştiu că un şi altul mai mari mincinoşi sărit în lume şi nu sărit harnici să facă niminea! Destule orii am zis la notareşul Companii şă nu aştepte măcucă. la cap, ce, să luere aimîntrene, Am scris şi la Bra-, şov, (ţară toate ău feşţ nimic. Eu am scris şi acastă, ca, de răipăneţi în .biserică noao, că, pană acuma* i-ixr fi călcat. M’am supărat cănd ani auzit că s’au dus părintele mi eu de la biserică, şi am ştiut ce va să fie. Cu aceste toate ce au fost> au trecut; noi să ne silim după putinţa noastră şi să ne rugăm lui' Dumnezeu pentru căpătâie direpteţi. La Vlădica ştiu că au ajuns, la Got. Cu aceste toate închinindu-mă du-mi tale, şogore, cu bună sănătate, şi toatei Cumpănii, sânt al Domniilor Voastre, Bun şogor: Iercuvae. La Sibii, 23 Ian. 1790. P. Ş. Şogore, mă închin cu sănătate P. Sinaitulai, şLsă-i spui că âm fost eu chir Ioniţă la gheneralu, şi lucru lui să va săvârşi. Foarte tard mi-ar place de m’ar poate sluji cu o parechea de testemeluri şi noo parechea de irninee, dară să-i plăteşti. * (Vo:) La duhmealui chir Constandin Antpniu şi la toată Compania Braşovului, la Braşov. (Pecete roşă, cu D. I.) 106. I Igov ântzppiXXoc^xgv ţgO- ; STUCTpOTCIXOO' < . ..//'EyzpQwiKbv. .. . i * ' vAcp^c>a xgV;: :xop-■ixtTpoîcSv jjlou Sta Saa, exxX^ataâxtxa TCpdqjtaTa §7tfjp6v o' iTucaxGXGa repaatjjioş tgO ’EpŞeAtoy-, gtcoO ]ăyjx, crc^v xaTueXav zy\c, Koujjtr 5'7cavcig xoO. M7rpaaao66o slţ x^Pa ’xoO fc(iox> •'Kviujj,axixol>’ ■■/*' •dpXt!Jtav^P^9u X^P: XptgŢo^opou efe op6Xad*tv*. Wa2;^i5;^'l'7c^âX€K-•;( ^ 'icos xa 'iTC7jpe,.^o).pt$ < vd Tiv- xp&*>axer. t6.' ţxo-vJxcrr^piv,Stvsc-. >•/: o$E£ A60X6^.%oâ[;.$xp(xv6\L(â<; xa âabxcoaev* ,rtai t&v: sxdjiia- :* ' xâXetov'imxpoîTQV Sta va -xa £y]T^cn} dat* exsî uoD. •Ti.pe^st,1 d)?: • z , xâf)&Ş lYpa] ‘dto& 'StjjiTrcvc. 1 1790, 5>sopouapcou 20.- .Aagaaxyjvbs ^fofyjtsvoc Ştvâx. ’,^ i > '(Pecete ocţogaiiaiâ^cti: bi^ricâ; trei turniiri şi A. .JCVV .^■'V . ... • ,-V * . • ' ■ '•'■! *■■.■■ Istanţie:; ■ ' ' ' ' "v’. •, .. •' .' ^ - 1790, Mart 6. ' V • t Jeluim Freosfinţii Tale noi, tot satul Mogiieoruş^ care ne afLătn în;;şlarfe 2 g^cMaM, din^îmtnă cu; am căzut la" Braşov lă Alaghistrâtcu luare cheltuială. Dreptate nu ne au ieşit şi, văzindr j; noi, ticăloşi poporani, că nu putem dobândi,1 anr zis noi popi lui Vasile de la Apaţar Părinte/de te vei .4 duce la Sibii ca să ne scoţ carte de slobozenie ca să ; , ‘ 1 Copie preschimbată a şcnsoriî de eipiţropţe, . însărcinare. Am, lăsat pe ciiir ioniţâ Şohanul epitrop al mieu pentru cîte- i lucruri bisericeşti le^a luat episcopul C&erâsim ^ai Ardealului, pe care le lăsasem la capela Cdtnpaniei Braşovuiui; în mînile Sfinţiei Sale duhovnicului arhimandritul chir Hrîştofpr în pază, ,şi episcopul, v le-a, luat fără s&4 Ifie datoare mănăstirea Sinaia niciun ban, şi; fără lege le-a luat;; şi l-am, făcut' epitrop desăvârşit ca; să caute de unde trebuie, cum am sqriş şi comandirului mieu, Excelenta Sâr /. gheneralul Răii de la Sibiul; > V . ; 1 ' Damaschin, egumen de Sinaia. 1790, Fevruar 20. - f&c/em sfânta * biserică, dar noi mărturisim, ,6 juraţ, din preună cu gocmanul, că rfai călcat kiicip urmă pe- * cum te ;ai fost legat cu noi., Şiâşea, aducând dumnezeu pe Bruc Mihâi în Braşov;, au căzut, cu îştanţie la ^Măria Şa, şi Măriâ Sa ne au luat işţanţia şi ne-au isprăvit treabă şî ne $au trimes dreptatea în 'tablă în Săîr jorşu. Şi au vebit donmul viţişpan de la Braşov demm^feurat locui deJ biserică, şi âu pohtlt pste^ neala Găbernii nemţesc 3 şi băni 48, şî i am dat, şi ne au învrednicit Dumiiezeu de am isprăvit sfânta bise-; rieă|- şi âşea a venit de lă Braşov ^părintele potro-pop din preună cu titori şi cu. dascălul Radul şi au tărnc^it biserica şi au şezut la 12 ia prănzu, şi, vorbind la masă titorii cătra ! popa Vaşilî%f: zic^du-i: Părinte, de vei să fii popă aicea; astăzi şă te dixc IW Âpaţa şi măine >să vii aibi cu totul, şi popă Vasilie: nie grije/n’au avut de cuvintele âeelea. Şiy dărichld ţii torn şi tin sălindâr ca să-l' slujească* aic lâ sfănta bii; şeîipă,r.şi , nu'd-âu slujit, desăvârşit. Şi^ văzând titor, din :preună;cu satenii, apel lucruy la plinirea anului i-au: zis că: de azi înnaintp, nu ne mai trebuieşti^ pă-rinţe* şi nbaoine au zis căblestemaţ 1P1 ân am fost fără, de preot, Şi aşea ami căzut la preaosfinţitdl Gfredebn cu ( mare rugăcune ca sa ne dea preoţi şi aşea Preaosfinţitiil ne au orânduit pă părintele protopop Braşovului să ne facă pace; şi ri’au putui face pace, că^^^m l-am pohtit mâi mult satul pe popa Vâsilei Apoi ne au zis pbtropopful]: şă vă căutaţi popă, că are, n’are popor," şi să mi-1 aduceţ în-nainte să-l au($ic) fn scris, şir ieu, ■ diicăndu-ină la Sibii, îl voi arăta Pfeaosfinţitului, ddpă ctim l-au şi arătat. , Şi, aşea,: viind părintele protopop, prin ştirea Pîesosiiîiţituliii Ghedeon şi prin şfirea cinstitei, table ne’u aşezat preot pă părintele Iâcov, popă desăvăr^ ^şiţ. ^ în Mogheoruş, ne au y:., ' 1 4 88 ^ dat loc de casă bisericii, fiind popa Iacov de faţă. încă şi acum cu venirea părintelui pofropopului Btr-cur au grăit aceste cuvinte dascălului bisericii ce ieste: Laşă-i la dracul pe neşte blestemaţi că aceştia; care stă dascălul faţă. Şi mai dovedescu ieu Ion Oiiiea pă părintele Vâsilie cum că au cununat pe iui feeor c’o fată care nu slobonce familia, şi nâşul de au fost fecor popii şi Cu preoteasa popii Vasile; dobăM-dindu-i la anul Un: copil; preoteasa bau ţinut şi popa 1-aU/botezati f leii Ion goSmanul stau pe acestea mai sus nuntite oriunde ar fi. , w t Şi; noi $ jurâţ stăiri pe acestea măi suŞ iitimxte oriunde ar fi. f Şi am scris ieu Iosif cu zisa dumnealor şi martor. {108. ■) i Cinstite -*■ . tii-ip;- ilfljijbe' prietene. Eu, după cum in’am fost legat; aş fi tălmăcit la ( mine lăsată scrisoare; dară; numai decât după mergere dumitale, au venit d. Şinda la mine şi au be-’ rutu ca să mai adadce la dânsa, care, măcar că §î ieri o am cerut, spuindu^mi că încă nu i-âu venit ^ pă prileaj nişte scrisori â afla; încă nu o am căpătat la măna, dâră, îndată cum voi primi, voi fa-ce-o.’ •• ,: > , De la cbir şogor am priimit o scrisoare întru care m’au îftcrediiiţât de cărţile părintelui mieii; căruia aşa precum şi dumitale cii * pfecacune mulfă-mese de ascultare Cereri meale şi mă rog că, dă nu le credeţi prb scump; că ţi feu voi fi şi ife âeîiin înnădite ascultător a vestitei Cuhpăhii, înăi bine va fi şă capăt eu cărţile părintelui mieu cu preţ uiâî talie decât alt; strein, mâi scump, că eu multe aiU 89 răbdat pentru el. Mai apoi las în hădejdfe dumM tale şi; a chir şo'gorului mîeu. Lângă care,' inchiriăndit-ina de sănătate la foţi, rămâi, ^ r ; la dumrieta slugă mâi Mică: Irecovici. In Sibii, 4-a, Mai 790,. Preaiosfmţite 3 domn, domn Gherăsiiii, iioao sufletesc părinte, Noi, obidiţi săteahi de la Măeruş, cu fierbinţi la-crâmi venim şi cădem la mila Preosfinţii Tale, jâ-luîndu-he: nu te îndura de sufletele noastre, că cu totul săntem periţi. Cu multe osteneli şi sudori ne-sarf silit a fte face, sf[ăn] tă biseaidcă ca să ne măngăem sufletele noastră: acum mai multă scârbă ne-aii yenii Au nu ne ajunge noap, săraci fiind; cu căte ne îngreuiază înnălţata înpărăţie, ci acum ne obedeşte ; Preaosfinţiia Ta, de ne-ai oprit preotul, popa Iacov Popovici • pre câre noi 1-âm fost cerut de la domnul Vlădica răpoâsatul Ghedeoii, şi,1 neluhd cererea noa-tră desăvârşit deplih' fiindcă au murit Preosfinţiia Sa, aşa ni l-au rânduit părintele protopop Gheorgîiid Radovici, după cererea noastră, a tot satul, o sută de gazde, care l-am poftit, şi-l poftim, iar pe popa Va-silie nu-1 poftim hice de cum, după cum vei vedea Preaosfinţiia Ta iscăliturile noastre arătate? Şi noi, a-;cuiii; aflăn(hi-he in multe necazuri şi slujbe îhpârăr teşii, a toţi - la' Sibii huputem; iar- adutândmte * Dlbzeii la Braşov, voiu stă de faţă * cu părintele îiostru popa Vasilie, iar, pentru popa Iacov, de la ceh mare he aflam vf’o 500 de suflete, cu lacrămi hfe fugării săd, ^ să ile slujască, să hu perim sufletdaşte. CĂ noi nu săhtenî vihovaţ^ iăsţe viimvât hidi popa Iâcdv, că âv ' Cum s'au mtănplât ua bolnav şi niceAâ-1 cumeneca. ii’au îndrăznit popa vlacov, că aşa xuncâ Preaosfinţii Tale, ci dascălul l-au icuniienecă^ şi noi, de' om muri necumenecaţi şi copii noştri 'ne3b(> tezaţi, pe popă Vasilie nu-1 poftim. Şi singur Preao^ şfinţiîa "Ţa să dai samă înnaintea înfricoşatului Dmzeu, că popa Vasilie îl arătăm şi pravili călcători;., că el au cununat pe doi fraţi din sftul botez,, fiindude naş el, şi noaptea au înfundat îeresţele bisearici, şi ac£i doi fraţi numiţi,; To,ader al Opri şi cu Ană Şolcoai * de mei den Măerdş, la unul dob,ănduidu-şi; un copil, fin popa /Vasilie naş lor, au botezat popă Va-sile, ţiind preoteasa lui copilul An. braţe, ,şi au zis cătrăd^ £a ne lase la ;draeu, cănpi san- ; tem nişte blestemaţi. Pentru aceia iar ne-, rugăm cu lacrămi ca să ne mântui sufletele noastre după lee-r rerea noastră, ca să nu ne îndatorim a supăra Innăl- , ţatul Gubernium. Şi , rarnănem: îii .stifleteştL ( \ / ^. Mădriiş, ''7;Mari'i!7âO.. ^V,;;,v A•,.A \v]NJdi toţi ^săteni care sănţem îscăliţi în cartea cu ; ;(Vo:) Preac^finţitului domn, domn Oherasim Ada-md^uci, episcop neuniţilor în Mare Prinţipatul Ardealului, noao sufletescului părinte, unnlita. inşţanţie să-, ) să primească. • > • ;.;:VA.; w- ;...,A-...-\A,v A* . ■■ ■ .. "V.V -■ .CV /,■ - .. ... "... . . =•., ' ■ -4 /_/. -•<. 1 ■ •* '• .... Copia teştamenti Consţandini Panajoi. Kopan, ori- ( undus ex Macedomae, ^ei^ţate.dictă, cuiuş , soror Ieraklina a, lui Lasskan Varadini cum filio ştio-Leonde residens. • ■ ' ■ " v ■ ■1' ■ •' :v;; ;; : Cu aceasta adeverez eu, mai jos iscălit, carele cu ; ajutorul , lui Dumnfezeu şi cu luminarul Ş£l&teiV.;d&p^ , fiindcă iaste şi, moarte întru viaţa omeueasca; şi new ştiind eu unde aş vrA ca să-mi dau obşteasca mea. datorie, (sau că * poate j mi se va întimpla undeva moârte ilăprasiii^ă şî nu m’aş îndrepta pre, cine ‘vo-iese a nu se înpdtrivi acestei cărţi dare este scris ă singură cu mina mea, iriăcar la, oricare judecată a direptăţi, fără de nicio înpoţrivire, . . Acele ce eu^criuşi leg ca/să :fie după moartea mea bine > legate^ iară carele ya ascunde această diată a îne sau va sta mpotrivă ia această legătură care eu, de bună [voie] a mea le scriu, WuJ le va strica neştine* său frate şmi riideri^ fie neiertat şi afuj risit de la Sfântă Troiţă,’ şi de 318’ părinţi, şi* măcar ' jpijăirâ^'.şi^fierul se>va topi, iară ei nici de cum, etc. Şi nicîo iertacinhe să tf aibă sufletu lor, pricopşală de la Duninezeu sa nu vază^ in viaţa tui. Şi scriu cîte daruri ani./ eu de'la Dumnezeu, din care* laş, ca să sc[, w, ; ’ înparţă yr’o! cfîteva milostenii. y,^, \/ , , Las la nepoful arii eu del mai ţincr,'lui Pănaiot, ce, / se ,află;lingă mine, lei 1000, ca să, mă ,pomenească ; /' •cU^^cblive, ;şi^cii slujbă. Las vşi ^surprr-mele îeraclihă a lui Lăscar muCre lei 500 şi copjiier' şă mă pome^ ;> ’ neaşcă cum se cade. *tv . ,y\ ■ , A' ;v Las şi fiului' Ci lui Leontie, care ieste la Varadiri, lei i 500, şi casa Im Lepntie sa mă • pomenească cu co- ■< f livâ /şi ou slujbe' cit va trăi, acest[e] nume: Gpnştahtin, Assăriă,, Banâiot şi Maria. Şi via/ (sw?) iară lui Leon- / * tic âceăţuia^ o laş, dacă se va căsători la Melenic. Şi rog că căscioară şi fmtîna . bătriUiască, fiinldcă l’ani , ■' lăcpt un dar diii îiăm ce fe â^ că sînt stri- / f cate, ca să le direagă de imoavăă N^ lăsat Me^; imeoţii ca să mă :bucur de ele preciim le iubiam şL, arii cbeiltuit destui bani la aceasta, ^; * Lâs şi surori mele Paolină tei ,300. Laş şi surririi mele călugăriţei irii 3Q0s; iară, de ;se va întimpla ca să fie murit, să* şă împărţască şi, aceştia pre la săraci* pentru sufletul ei, şi la cei >,închişi în prinsoare, şi cei ce va fie înlăuntru în casă să le împărţască frăţeşte. Un scaun nemţesc să să dea la mahalaua noastră la Hristos, ca să fie cînd ceteşte Evanghelia sau ©sfeştanie, etc. Las eu pe aceşti epitropi: pre chir Manoli Soffrân şi pre fratele dumnealui, chir Manicatie Soffrân Sibia-nul, şi pre chir Toma Villarâ, ca să fie epitropi şi să iea fieştecarele cîte galbeni înpărăteşti 15, pentru osteneala lor,, priimind cele puţintele în loc de multe; pre eâre vă rog, ca să staţi sîrguitori la toate, precum scriem ca să se (sic) îndreptaţi ca să dea la mănăstire la Baraţi, pecum mie-au luminat Dumnezeu de am scris. . "y. . ■ ''' , La Sfîntul Mormînt lei 1000, ca să se pomenească neîncetat pre părinţii mei şi alo noastre nume 4: Constandin, Assana, Panaiot, Maria. La Muntele Sinaie lei 800 ca să se pomenească şi ei de apururea nume 4; Constandin, Assana, Pa-naiot; Maria. La Sfetagora lei 100 ca să se dea pre la toate mănăstirile. ■ La Melenic, la mahalaua Naşterea lui Hristos, un sărindar, lei 10: Constantin şi Assana să se pomenească, 2 nume. La Sfîntul Dimitrie un,sărindar lei 10: Constantin şi Assana; la Sfinţii Trei fărăl Arginţi, la mahalaua H’arata, un sărindar lei 10: Constandin şi Assana. ■ Lâ părintele de la Mitropolie un sărindar lei 10: Constandin şi Assana. La Sfinţii Apostoli la. Pokara ml sărindar lei 10: ^Constandin şi Assana. , , La Peşteră (Pistere), la Sfîntul Constandin, un să-/ rihdar, lei 10: Constandin . şi Assana. La părintele cel de la Sibii parusie lei 50, ca să 93 i mi pomenească totdeauna, în cît va sta Compania lor, nume 2: Conştandin şi Aşsana. La părintele Grecilor din cetate un sărindar^ lei 10 & Conştandin şi Aşsana . K; ^ La biserica cea noao din cetate, care ş’au făcut a-cum, o parusie,Alei p' pa să mă pomenească de a-purure, nume 2: Conştandin şi Aşsana. La Cuzetiiţa un sărindar lei 10: Conştandin şi: As-sana; această mănăstire se află la palere docului ce să chiamă Brama. La părinţii de la Şchei, cu sărindar lei 10: Cpnsfcan-din şi Assana. Şr la biserica de la Şchei 2 sărindare ca să mă pomenească neîncetat, fdoao nume: Constantin şi Assana,.. Şiy dacă mi se va întţmpln . să mor la Braşov, cîţi popi de mulţi mă vor petrece păriă la groapă., tu^ tui or cîte Xm leu, pentru osteneala lor, iară acelora care mă vor ridica să mă ducă la groapă cîte mi leu de om şi cîte 3 coţi de faclliol negru şi tpîne, şă se împărţascăla .mormăit eîndmă vor îngropa, 1# săraci de rf 20 sau de 30, şi «cruce de piatră, şă se ridice la capul gnieu, mpreună şi .piatră scrisă cu slove săpate, .pom-emnd.i-şhp^tri^ mea.,... Las şi la Mavrodm SQfîrani lei 50 turceşti, (catşătei facă colivă,-precum şe cade, muierea [lui, cum este obiceiul la Braşov, şi la lumini. Laş^şl.slufinc^v»mMe\.Ajfşana, ccare muan slujit la Menelic, care-este data lui Mătrafesş, lei 30, pentru că de m^ţe ori venla şi ^ereeta pe mmterea roca, eră bolnavă, şi 50 de lei şă şe;îiuparţ&îndată la tei încă, şi care rv^r H pentru îpuţină dafepe. mu / are de unde plăti, ^şi, dacă; se va Ja.de şcpalăla.^MeInie, >ea să Înveţe copii, să 'poarte: şi ,grijă .ca să dea la şcoală’ lei l00^ şi,;ide Melnte .pe; Sfânta la mahalaua mea, lei 10. V }'r v,Ca SSL se tragă, clopotele lor la Braşov şi laţ bise-^ Vv încă Saşilor lei 10, ca să tragă clopotul cel mare^ d$ ^^J&vor. vrea. '• • ;iŞ/' \ . *■ ‘ La Şchei, pentru ca să tragă clopotele biserici, lei , , 5, şi, împărţind milostenele, pre care eu Făip ’scris v \ ' v şi in ai; apoi, .cîţi bani vor prisosi, să ţieepitropii cu M ; * puţintică dobîndă, sau epitropi Sibiului, 5 laţ ^iita \ ; \t : ; sau ,4, şi să fie la oameni sigure, pentru chiverhisala Săracilor pe tot anul: cu acea puţintică dobîndă' să îmbrace vr’o cîţiya săraci cu zeghe şi cu opinci, ^i pre , orbi şi pre şchiopi şi pre cei neputincioşi 'şi pre cei , . închişi pentru puţinele • datom,:/iş^ , * /Ohişi^pientru rajcte,! ;sâ de, la' Un bin eîte un leu său pît ^ da Pumpezeu^ "v;: t/!-- - K;. v . , v La ziuă Sfîntplui Dimitrie sâ se facă în îieştecare ■ v' •: V ’i "an cît va sta Compania Sibiului, şi întru un an ;să se ^■UoV;*îacă la Si bit şi la Braşov şi la altan laMelnicşi ia - Şeres, şă şe trimaţă la epitropL oraşului, • pa- .să'-îm?’ părţăscă ei, .şi sa vie, adeverinţă cu mărturii precuin ' s'ati împărţit; . f. , i . Aşa vă^ rog, epitropii miei, ca să le isprăviţi, ‘rv \ ca ^ă se Iacă preciim scriu, Creştineşte, iară cîţi ;i ';N\W.V^ur/.sta'-&potrivă şi nu vor vrea ca să vă lăsă ca , faceţi precum scriu eu, să aibă blestemul luiHn^- ; v ^ tos, iară, de vor sta ca să faceţi i precum scriu eu, să v, fie toţi iertaţi. Şi vă rog, boierilor ăi oraşului nostru, ■ ; tineri; şi bătrîni,; fraţi :şi rudenii, şi cei de patrie cu' ; , jmihe, ca tui om ce atn foşt, poate că vă vodu fi greşit, şi,să măJieriaţi toţi, şi cu sufletul 'şi cu grndiil^ ca f ;r pînul mieu Hristos să va ierte pe; dmnneavoastră, ^ veţi vrea a;face în pace Cum ^ sens mai sus. ; , Şi vă rog, epitropilpr miei, ca, ;de ; vor vrea să pof- ^ tească, fraţii miei, rudeniile mele, pree&u - scriu eii , . mai sus, bine, iară, de nu, şi nu vor vrea' să! ingădu-iăseă, daţieşi la biserică neuniţilor lei 500, şi iă Pa- * ■: ■ ”95 ■ triarhuî Ţaii§i;a:dUlui( -kS* Şo4 însă,‘Ycit' veţi «chteltui, dară diata mea sa nu se strice, pentru că hu fac nedreptate tiiciima' la acestea ce ău scris. Pentru că cu" sudorile mele mi-au dăruit Dumnezeu, şi pentru acel :k ' fel de rănduială de în toată viaţa mea am nigăt pe Dumnezeu ca să-mi idea bani mulţi şi eu să înparj la sărăci milostenie. V' ;':î *■/ y-VY VY.; Aceşti bani nu i-am jaf uit că cinele Mihălachie; a-• lui Londa, carele ca un boţ i-au luat de la muierea; Y" mea 'Assana. Fiind eu bolnav în aşternut, ^culcat îh /, boală de moarte, fără de; W siiiiţi niiniba, i-au luat: afurisitul, ;şă->: nu vază faţă lui; Dumnezeu, dară să judece Dumnezeul- pentru -că mă au păgubit pre mine, şi mulţi bani mie auluaţ.pune .banii miei, prodopsala *sămu văză: lăie au luăţ eu nedreptate, sa nu aibă parte de copii lui, sa-i: scurte" Dumnezeu ^ \; viaţa lui cu ciumă, şi toată casav lui ; ca la 14 pungi- ' de, bani gata mie au luat şi podoabele'muieri 'mele osebit, înpreuna, cu cufărul, cu sculele şi alte edle ce au avut înlăuntru. Şi zicea către Turci şi către Suliman- Aîfendi precum că au^ aviit muiere mea^ tnătuşa' lui, la mine 30 sau 40 de pungi de băiii ; Aşa strigă Antihristul; Eu, de aş fi avut de la muere toieă^mai mulţi bani decît 4.250 de lei, atît a dat îră^ * -! tete ei partea, Tomă, poate că ar fi dovedit \zapisUl lor,' care iesteîn^ lingă mine. Şi, în ziuă1;,de' astăzi, eu, de aş fi avut mai mulţi bani ( de ai muieri mele decit aceştia care îi scriu mai sus, saU galbini, sau cercei, sau galbihi «5 1a 1, sau %ăţări, ; ; sau : ghiordanuri, său mărgări taruri, său ălte smlăj c€; s’au dat zesţre, daca au ştire de unele ca aceste, ; l ţ sai de le am ascuns dintr’însete sau te.am vîndut, să-mi orbească Dumnezeu sufletul mieu. Toate nepotul mieu Mihalachie mie le au luatvlă Seres, şi Mal- . lalyr soâră lui, rădăcina diayojlujlui, înpreună cu bărbatul ei, Ţingâra, cărîndu-l[e] mi-au #sgolit casa Ia Melenic: după .cum au făcut, aşa <şă-i ajute Duru-nezeu şi să-i Judece cu daruri multe. Au cărat argintari şi podoabe ale casi mele şi ale muieri mple,.‘ r:dichisuri de aur:, cite au luat Ţingara, din casa-mea, focul să-i, ardă casa lui, ca să nu se bucure de ele feciori , lui afurisiţi. Acest fel de casnici şi rudenie la bătrîneţele lor să iaie ca să se hărăriească. Mătuşa lor, adecă muiere mea, îagropaţă fiind în mpr-mănt 10 zile, Mihalachie sugrumatul au scos pe , altă şuiere nepoată şi au făciit-o Antihristul pe acea străină mătuşa iui, şi au dus şi Turqi pa să mărţu-şa şcă, ,şi au întrebat ?Iurci pe muiere cea străină ce rudenie este -JVJihalachift şi-muiere au răspuns: iie-pot.—Dară, dacă vei anuri, fcui -laşi ^onumul tăn? Ea răşpunşe : mşpotu-mieu, şă fiţ mărturie, , şă ;fiţi >am zis. Şi acest fel de diavoleşti mărturii au făcut Antihristul. Muiere mea au socotit :că-i voieşte dinele nepotul său pentru ca şă-i păstreze. Dacă m’au văzii,t pe miue foarte greu şi tare rbolnav, au pua cu gîndui ei ca .nu ;,pumya şă mioară şi şă iea cadja şi zapisul,. caqe cu şfatul lui, pănă ce ,să-i puie la mine, .şi aşa :i s’ap încredinţat lui Antihrist, ^nepotul ei, şi ă-an .mînp^t toţi ilrnpreună ,eu Turci, şi on/au -păgubit a-furişitul, ,şă4jgd^p vŞi.' ;acea&ţe£ să fie / .spre deosebire |n iţpt^felul^de judecată ă .dreptăţi. Jnnii. ; jltelWiflt im .scris: aceasta, ca >sa £if. |»};He j^apiş' Şe iDumne^eUy iii. , ’ r; " v - - ; >■ — 1 f ^ -r ' \WQ.- n - ' ®^kliazar^,'i{aces»6- / ^ 'iopi;;i^ad£j.yiei pentru prea ş»ţali|i>Ua Crai ovă, cu drept de a ymîe „cum',11 ya Ituniaa sfîn-tul Dumnezeu”. ' 1 ’ \ şi măi mape parte ar celor oameni s’au şi* iscălit cu acea ^condiţie pecum la biserica cea ce s’o ridica de nou să nu fie parohie, deschilinîtă, fără, fiindcă iei biserică şi parohie au ayuţ, să fie biserica cea ce s’a face dp nou numai filială la biseriea lor pe a veche. Afară din lucrul acesta, ' 99 iserici5 să fid la biserică aceia popă didnăinte, Compania îi gălă Cti aCfeiâ Cu care au pricină adăsta a se îtopdeună şi â ttăi frăţeşte şi a-i coprinde şi ă face o biserică; ăiiăii^ teri, dacă âr fi ieidiimaîiite şi porincitdri du poate pfecepe cum sa se poată împreună, niefe în lucra a-eesta, pace b calp £uto să pbâtă fi nd pot vedea, îiiee nii-f nădejde că să fie stătornică îdtr’alt Chip împrPiir nătfeă. Şi că să se deă biserica Cbmpăiiii Gdfecilor îii PPÎM ciSip pfecuin . mai în ,sus s7ăti scris, f;dăcă nu i is?âr puteă lăsă câpfeîă sâ) stăii şi prici- . nile aceste mai în jos scrise lingă GoidpaiirP: l-o. Că Compania Grecilor şi pănă acuma au a-vut parohia lîngă capela să şi aşa ar putea fi parohia lingă biserica acaia, carele s’ar şi mai cu vini, dibîi că să fie, nuidai pîfrtrtr aceia cade s’6 iscălit dM BPlgărseg^ fflîe lă biserica ePă vechd rtfrtiăneââcă dîn Bblgărşeg. : 2-^do. Că Compania Grecilor stă cu urnit mai din totilte familii, măcar ce fel de învestighinţie ar arăta, ca aceia care sîiit Greci cetăţeni afară din Companie, /■>.' şi aşa aceia care' sînt mai mulţi trebuie să aibă . precedenţi sau să fie dinnainte. .* 37tro; Că ,şi oameni din Bolgarseg care s’au isca-: . lit aşa voiesc pecum, dacă nu s’o da biserica aeaia ca o filie la biserica lor, să fie a Companii, Grecilor, findcă şi mai înainte au avut parohia lingă capela sa, mai vîrtos că acelea 4 an 5 gazde greci cetăţeni parohie' 'dechilin şi biserică hu p6t ţinea, şi a- j cest îhcru a^a 1-6 fost rînduit .>.178Ş şi Consistor riumu acel neuniţ, pecum arată sub F. Şi inai bine se cuvine Să se dea biserica aceia Corn-panii Grecilor şi pentru aia, j 4-tb, fiindcă s’au ridicat din bani pe sama Companii daţ măcar pin meşteşugu lui Gianli şi fundatorii s’au îndemnat în altă parte, şi aşa, după pricinile cele scrise,VCompania are Inai mare- dereptate la biserica acaia. ' ' Mai pe urmă se roagă Compania; Grecilor ca die-'terminaţia sau conplusumul crăiescului Gubernium în acesta lucru făcut să se dea la mina deputatusuluî Companii, carele să află la Sibii,*caL să poată aci, şi nu pintre alţi, a şti ce: conclusUm au făcut crăiescul gufendum. Apoi, dacă o fi pricim care ar sta iapp-trivâ instanţii cei plecate a Companii, se roagă ca sa se dea pricinile acelea afară deputatusului, să poată răspunde pe iele. , - Noi cei inai jos iscăliţi dăm ştire tuturor cu iscălitura noastră ,(la cine să cade) precum dascalu chir Anthim, care au venit îăr de ştirea obştii, şi pă care 105 ^voesc vre-o căţ^a Greci ca să rămăe aicea îngreutatşa biserici şi tuturor Grecilor şi vreau 'ca să pue un jug până la sfârşitul luiniv pă câte. jug aiu poate să-l poarte nici biserica, nici Greci, fiindcă obştea alt funduş pentru daşcal nu are fără numai Bf. 300, care răposatu Panait H. Nica ,pentru dascăli în ţeş-tameiit aii lăsat, mai vârtos fiindcă sânt destui din * comembrumu obşti care după rănduiâla lioastră pot cănta, precum şi până acum au căiitat v ia biserică, nice funduş, nice trebuin{ă nu este , pentru cantor. , Pentru ăcâsta, dacă dascâlu chir Anthim va vrea să răniăe pentru cei lăsaţi Rf. 300 ai dascălilor, şi noi vom fi mulţămiţi să fie dascal de obşte după porunca împărătească; âlniinterea dăni ştire, pană nu vom găsi funduş, mâi inult noi nu putem priimi cu greutate şi nu putem sta la înnalţata instanţîia cu re-versaliş pentru el. Aşa dar, dacă vă rămănea fără vo- , turnurile tuturor 'pbşte^ după înnălţată hotărâre,\ săntem îndatoraţi a dâ ştire la îrinălţat ul - gubărnium. 1114. 7S După 1790. 1 Costandiîi Yasiliu cu totul s?ău dus la Triest ,i 2. Diămahdi Vaşilru s’au dus cu totul de aicea. 3 Gheorghie Stamu au ieşit de la Companie. 4. Michael Amiras subdit anglizesc s’au făcut. 5. Thodoş Hagi^/Andrea obiit in Turcia. 6. Dumitri Anastasiu plăteşte dâjdie lâ Reci. , • 7. Ion Demeter Despot au murit în ţară de ciumă: 8. Zahariâ Gheorghiu Pestinuiît totaliter dlscessit. 9. Costgndiii Niccâau^ " y" Urmează pe carii i-au pus Fotios Hagi Barbul la Companie şi nu; vre să plătească dajdie pentru dînşi: 1 Nicolai Emanuel. -v\ryy- 2: Ton Pîrvari. 3. Petru Vasiliu. - _ 4; Gheorghie Pâiiaiot. 5. Ahghel Stoiâhovici. ^ 6. Vasile Ii iu. 7. Ioan Hagi Stoiaii. 8. lenăche Lasker. 9. Costândin Lasker. 10 Gheorghie Popa Mihail oblii. 115. După 1790. Lecndâ Hăgi Lăsskân ăbe proces cu Executorii tEstâ-montări ai lui Coppaii (i se zice şi SzfeMeli). Pr6-curatbb: IVÎbise Deso de Knzbâ. Copan â faurii lâ 1790. I se sechestrase averea. Stirbrile de la Melîeqic* protestă prin procuratorul Constantin Gîâiiîi. SE faer-, ge pană ia Curte. Se găsEşte iii instanţă că testăineii-tul n’are, formele cerute. 1791. Petiţie către Comisiiine, iscălită «K; E. Eâa-Consfantifaiş Bsknly; Ghristoph. Mi-chael, NtxSX&f âratiild câ Ei nu cbr tieeît dfcepiuîde pâirbiiat, că prdprie-tarf ai fondului :y „ad 4Hum Btiam, deihpto liBc quod moderntM Gdnipă^mâe săcerdotem domfaufa Ghrîs-tdpftbiuin db tpSeteiH bdiisdientiăe hbdtrâe recipere nfe pb^îffiiis/ ided qiibd iile diversarum alteratib-nuin et disgustationum causă fifferît inter^ noâ^ diiîn stib Cdnipăgmă fffls£emus, et; inter alids ddn&bcibs nbătrok, qhdâd eîeetiohem fahiîdimilus aitdnus !edii^ grai sacerdotis, noii respuimus Vdtâ qudqtie Com- yuY pagniae 'co^iîm^mbrbl'tîm, qui, pro simili casu ae-: quali numero nobiscum concurrere potertint”. Ins-' cripţia n’o pot schimba, „quia qua mâgisţratiiares ci-Vei iocâlis magistrâtus iii hac materia cohsti tutionein reminisci tenemur et alias etiam haec inscripţio ni-' hil maîi ih se cbmplectitur... Âddimusque sequentia, quod nos, qua pacis Christianae filii, nou. attentis proprii s expensis, fatîgiis, difficuitâîibus iâm superatis, libenfer ampiectâmur Compagniam ad omne Spirituale solâtiuin huius ecclesiâe sine îhquam distinc-tîptte, dempto solo iure patronâttis”. Altfel fac apel la Curte. . Cer deci alegerea preotului şi confirmarea de episcop. " - Î791, 5-Âpfrl. {Socoteli uhgureşti.) Acestea sânt care le-au dat I)im[itru lui dbmjhd Gutu iu tihsfee pentru stihia Cumpănii şi sânt ne-' plătite după cum arată speţiîicâţiâ. Aeestălalte săhd date pentru âinăhdoăb priVele^ ghium, ale Sibiului şi ale Brakbvultii5 tot anume: 7V2 lt. 2aar* 18, f. 6,45. 4 It f. 4. 12 ălămăî, f. 1,12. 2 lt. cu&lielâdi, 3. % btitelii roz'bl, 1,30. Şimia ff. 1627 * Gţiiqrgfiie Ttandâfir. Cluji. _ .......... ? - _ , Cu Jilticâtitinfe niâ întihiii tiuiîîitâl£ jupâhe Dulbi^ tre; 1791, ÂVgtistu. f 108 Altă n’am a lungi cu scrisoarea cătră dumneata fără te înştiinţezi precum cartea care o.,:ăi/ţrimşs o am priimit. Şi scriu pentru ovesul care să dea, dară Gutu nu ieste înlăuntru ca să-l întrebi. Şi cu o zi în-naintea cărţii au fost înlăuntru şi nu l-au ajuns, car-. tea. Şi Sibieni au plecat la Sibii acasă, şi privele-s ghium nostru au fost la Sibieni. Că noi l-am fost dalia domnul itelul meşterul cu al lor dinpreiină,; .şi, aşa işprăvindu-să diiata, m’am dus şi l-am cerut Şibienii l-a fost scosu ştiut / nimfe. că iei au de la domnul care au fost, şi .al lor dinpreună, şi eu; ndm vrut ş'ăţî ■'■.4ubâ:;- la, -Sibii. ','Şi; aşa m’am diis la iei şi l-am ••cerut;-.. şr-hfâu vriit să ini-1 dea, că au /zis că-l lasă la Inacbie. M’a brodit în.' depozitoriuin . şi am zis eu că nu să cade să-l lase în mană streină, ci să vie în mana mea, căce iară eu l-am dat afară. Şi au zis că pentru acasta nu-1 dă, că, precum le-au dat carte la mană domnul Gutur ca să ,aibă c&#tuiele care ş’ar face; să le plătim noi jumătate. Şi ;âm zis eu că , destul ieste căau dat; scrisoare; la măna,, dară să, nu ţie şi privileghium. Şi aşa, plecând, iei au zis cătră mine [să] scrim v’o carte la domnul Gutu, şi, scriind eu carte pă iei, aşa am scris că să ia scrisoarea de la iei, scrisoare domnul Gutu ,şi să p serie mie,. ca să iau afară privileghium de la jupanul Inactiie. Şi aşa iei n’au imersii pe la Gutui, ci au mers dirept la Sibii. Şi peste o săptămână au venit domnul Gutu şi , mi au spus că. n’au mers pe la fel. Şi aşa am mers şi am scris priveleghium, .şi stă acuma la mine. Şi ştiu că \ţ’or fi scris Sibianii dumiţale carte, pentru ehieltuialele care 1’au făcut dumnealor, dară, dacă au făcut dumnealor* chielţuiâlă cu al dumneălor, au v lost slobot, că pentru priveleghium n’âr fi avut ce să pieltuiaseă (sic), nici, pentru unul, că nice înhainte jiu s’au luat. Gă, cănd le-am băgat în luntru, am dat discreţium oe s*au căzut eudutane^o^dih preună. Că dumnealor, e^m mi au spus, să ;fi pănă la V"d f, 700. Dară lesne , au putiit iacd chiel^ tuială, dă au şezut ca neşte; domul, trei căpetenii,> şi pllâtea pe lună pe casă îtf. 10, şi au trebuit când! au; dat scrisoare domnii! Gutu să mă. întrebe şi pă mine dumnealor, au, dacă mi, să vă hi dat dum-; neavostră dă ştire: Şicărţiîevpe auvenit de la aghien-tul de la Beci nici nu său hiat înainte. Şi rezuluzie' petru pri veleghium am scos şi stă la mine, şi ce s’au lucrat, îii dietă peiru! biserică încă am sfeos şi stau la mine. Şi cele. ce au ieşit pentru biserică, acelea trebuie să să dea în Gubernium, ca să le întărească. Şî peste v’b 10 zile şi domnul Gutu va veni la Braşov, şi eu peste. 20 de zile,! d’o vrea DuiriUezeu, aşişderea. Cu acăstâ rămâi al 'duifcnjpSay^ *|>i€teâb:, : ' ' \ GKiorghie Trandafir, între neguţitpri chiemat , y '' : :: : '% . ;K,-. Copiia jurământului care tebue, să-1 facă popa cel viitor înnaintea prepşf, ci episcop. Jur eu, N. ieromonahul Mitiîin, din mănăstirea StV Munte â îyirului, în numele Tafelui şi al Fiului şv ai Sî. Duli precum totdeauna voi fi credinoos prea-pn- termeului Inpăratului Romanilor N. N. şi la moştenitori ai Inpărăţii lin şi a Ardealului, drept la toate, şi ce voi vedea, sau voi auzi înpotriva^ Inpărăţii Iniiăl-ţimei Şale," inpotriva pr easiinţitelor feaţelor şi pravilelor îndată, după datbriia mea, le yoi arătă, nici de cătră cei ce şa cuvine le voi ascunde, eu Inpă-raţii streini nu voi coreşpăndălui, hîpe pe taină le voi scrie, sau voi priimi de la alţi sir&im scrisori înpă-iriva Inpărăţii aceştiia, au; hitru lucruri politiceşti 11° iiTLi voi anjLfesţe<îa, .ci. voi urm-a. numai ctpenjări| v3**e&i§--care mi s’au daţ de la acastă Cumpăniră,, adecă %u#^ai preoţiia besericii aceştii Cumpănii, dară nu alta. Da ale Legii sp%u alţe lucruri ce nu să cuvin feaţii meale nu mă vqix a*rn£Ş,teca, ni ce în potrivă legii cei înp4ră-ţiţoare sau a uniţilor mă voi deşputului, de la alte parohii veniturile preoţilor rumăneşti nu voi Luay mice voi face ceva înpotriva parohiilor*, numai voi fi plecat prea-înnaltelor răndueli şi obicaiurilor Mser priceşti la Inpărăţiia acasta. Aşijderea şi episcupului eparhii a.ceşţiia în lucrurile duhovniceşti şi bisericeşti după înţelesul prea-înhaJtei porunci din anul 17^2* ia: 10 z^le, lui Iauuarie, nn 1478, wă îndatorez totdeauna a mă, supune,, iară,; după înţelesul prea-înnaltei rezoluţii din 17 Aprilie 790, No. 260&, pănă la sfârşitul vieţii meale aicea voi rămânea şi. averile meale oi cheltui, necunoscănd altă supunerea, dependenţie fără numai de la episcopul locului de aicea. Nice voi pomeni pe alt Inpărat, episcop, arhiepiscop sau Patriarh îii slujbele beserioeşti fără numai pre Inpă-ratul ţării şi pre episcopul eparhii aceştiia. Şi, pentru mă Cumpaniia acasta legată este la încălţata gubernie pentru preoţii lor, pentru aeeaia să nu urmeaze nimică înpotriva celor mie poruncite, mă făgăduiesc înnaintea lui Dumnezeu, şi pe preoţiia mea, că mă vom feri de toate acestea carii sănt înpotriva. Aşa să-mi ajute Dumnezeu pănă laf sfârşitul vieţii meale. S’au pus în Sibii, la sessiia Conzistoriumului episcopesc la 2 zile a lui Septemvrie 791. Aicea trebue să'scrie preotul numele -său. înnaintea noasţră, adecă înnaintea cărora va fi pus jurământul. (Dublu exemplar:.) / , Constantin Gianli şi Hristofor Mîhail către Guvern, pentru hotărîrea acestuia, din 15 Iulie 1791, cu privire ia inscripţia de pe frontispiciul bisericii, cerîndase pune în loc de: „Cunctis quidem arientalis ritus Graecis, praecipue vero civibus modernis et eorum haeredibus graecis dicatum”: „in nomen Compagniae”. Altfel cetăţenii sînt complect spoliaţi. Ei opun hotărîrea Guvernului din 17 April 1790 şi cer a li se recunoaşte dreptul de coproprietate, sau să se lase lucrurile neschimbate păiiă la hotărîrea Tronului. Se şi aprobă la Cluj,. 8 Octoinbre 1791. Cluj. Jupăne Dumitre: Diamandi, ma închin cu plecăciune dumitale şi te înştiinţezi că precum acasta foaie am tăiat din instanţia care km dat în Gubernie, şi acasta au ieşit din Gubernie, care ieste scris aica ungureşte, dupre cum. arată şi scrisorile lui Scoda, şi putem să avem după Dumnezeu şi nădejde ca să putem dobândi după voinţa voastră, şi peste trei săptămâni va ieşi şi afară. Şi pentru aceia nu v’am înştiinţat, că kam avut niciun folos pănă acuma, cace n’au fost ieşit nimic pănă acuttiâ, şi acuma vă în- ştiinţezi mai pe scurt. Cu acasta rămâi al dumneavoastră mai mic slujitor. 1791, 14 Dechem. Ghiorghie Trandafir. 792, 12 Aprill, au dat jupînu Dimitru Duna 36 gşl-v beni înpărăteştL Mi au spus ca să-i li dat. la. dojpnu judeţu Fronius, ca să stea să se lapede popa cel '*■; ; ;:V; : rţimanesc, să rămîie iăserîqa^^ slobodă, eăre";sa âib>, a^-i socoti la naiemupăşiişi a‘ bolţii. Summa Rf. 162^ 26 Măi. La Manoli Calfoviţ, care au cumpărat şcînr duri pentru gang şi pqdu, v/ - 4. 793, Summa Aug.. La chir Manoli Calfoviţ, cînd ah* mers la Cluj, 20 galbeni înpărătegti, :;9 să-i. îi dat la Turi, . 16;8Q. ; 15 Mai:;Cînd au mers Gyuito la Cluj am dat pen-, tru zahăr şi cafe, cînd au mers la casa lui Turi. ... K / :■ ’• 10,32. Cîte au dat la Beci Demeter PosPar în Bancozettl 100\ "V; 9 8br. Cînd au mers Gyuiţo iar aş la Cluji, 15, Pentru scrisori la Bălţi şi Cluj de multe ori, Şialte cheltuieli,^ ; •' ■■■■■■ ior ^ 1 covbr lui Calfoviţ de au dus la Cluj, 45,\ 113 1796, Marti 21. La Companie, cînd s’au dus Gyiiitu la Cluj. , Pentru icoane care au făcut la Beci, şi pentru tipar şi cheltuiala pănă aicea, Cînd au mers Gyuito la Cluj pentru pricina stranilor, 797 am dat la judecători ca să ia fîrşit popa, adecă judecata, N 55. 15; '' V; . .^54. Rf. 1316,35. 793., lullj 10. .Cînd'ap venit cumnatu lui Nicola Caryţella să ,ia cit i-au rămas de la mortu am priimit pentru biserică lei s 20. 1 9br. de la răposalu Costa Gheorghi cite au lăsat la testament pentru biserică lei turc. 50. l-au socotit precum trec lei şi fac, 46,10. Tîrgueli a jupînului Stavro Spiro în mină a jupînului lancu la Braşov; 1793, 6-a Aprili. Va cot batis[tă] 5,59 1,221/3 X r. 1 pălărie de paie, w 1,48. lunii 2-a, 1 măhramă de batiş. Leon 40. Q Va co.ţ pantkca dc jnatasa^. 29. Iully 26. 2 corturi de canafas, 27, — y. 2,42. 30-a 1 coţi postav, 1)42. 3 pentru... 2 kamdhor, a 13 nasturi. 1 coţ canafas înpăturiţi mătase, 996 3,09 X. 20 Aug. Tîrguieli pentru şocăciţe . ll,32‘/2. Summa Rf. 27,28x. Do. 24 Aug.. i793; s’au plătit şi s’au socotit. ■ \ . Andreas Wertân. 124. 1^96. Petiţia latină către împărat în chestia procesului Jui Constantin Gianli, „quaestor coronensis”, plempoten- A 8 /-vfy \ ţiar „şororum demortuî Goronae quaesţ<>riS Kosztandin Panajot Koppân... contra Manicatti et Manolla Şof-" ; yfrani ac Tliomam Vilarâ qua denominâtos per, dictam4 ' ’ Panajot Koppân teslamenti executores’V v=;î-;-r ' ,("125.} Interlocutorium. Ca preotul despre care lăudatul gubernialiţeşti de- <'"! cretum vorbeaşte, arătăndu-sa înnaintea Conţistoriu-^ mlului cefe despre care- să Va înţreba, întru adevăr să le descopere, după aceia jurământul mai susuv £ pomenit să4 pue, tot într’abeiaş inai şus şăinnată zi şi sesie conţistorialeească ceţindu-şă acest interior cutorium preotului întru cel de sus pomenit, şi âră- ; , tănd că voieşte a să urma cu dansul cele mai sus , zise, următoarele puncfumuri i s’au pus spre a răsr ; \ punde la dans ele. * 1-tăi. Cum te chiamă, de unde şi de căţi ani eşti? ! Mă chiamă ‘Ghermânos, sănd de la Trapezonda, V născut <îe ani 38. t 2- lea. Unde ăi învăţat carte? ■:' Am învăţat tot acolo, la manastirea Şumelea. 3- leâ. Unde t’ai călugărit şi ai ceva adeverinţă des- ;, . pre aceaia? ' ■ i-. M’am călugărit tot la numita mănăstire de p. egumen Dâmianos la anul 1782, Dechemvrie în 15, precum prin adeverinţa producăluită , dovedesc. , 4. Unde te-ai preoţit, şi ăi adeverinţă? M’am preoţit de căţră prepsfinţiţul episcop Doro-theos Ţrapezondei, la mai susăpuhităl an. t 5. ©ară duhovnic de la cine pşti făcut? : • De la -lini Sta oucrcyjatv ev6s iov Yevoog tm Tpaixm a^oXelou1^. 10.000 pentru săraci. II face plenipotenţiar. (Greceşte, copie.) Actul de donaţie începe aşa: Ata ev; Tpupxtot; aovexerg 6tvm[jta.Xta£ 67106 ol TTpoXaSovres TcâXeţxof efyav dbto-:. ;; xax'ocqz^aei. i%eiyou<;.xdb(; totcouc, 0eaxpov ^vapt0^t(ov' Sug^-' • ti>xtâ>v, xatâyuYov' xac i^d) 67^6 ţijv*' axe^v’'toO -eOgirXatX' ; vcxtoxa^oo xaî ,xpaTat.a>x<£Tou xcov Twţiafcov Kafaapog. .♦ xal §tÎTpt^a el$ x^jv aeSaajxtav !Xs60spav •SaotXcxrjv ttqXcv sofr ‘ r‘ Bpaao6o0 apxexdv xatp6v. ^ Ţtogyj^ Bevtajiyjv M7cap|X7Ţ;evtoug laxpo?. ..... v'^Iooiv AavtsX:.Hap^g.., V; • •', 'v'; ; ,<; ' lr^ A^^Ţjtptpu X. Ntfxau / .{i<^iupax. . ( • ,, NtxoXaos;^rftGcpoLc,' • » . ' ‘ iV':- , ■ Ar^xpco^ Eupii;^ ' » v. / Ayj'jx^Tptog A^|ioo » , ‘ rtavvaX7]£ Arjpppcoo- ,» • NtxpXabg'Sirecpavo'o:l.•• '..f V;> » ' (' ^ Pentru ridicarea unei şcoli aneamuluigrecesc * Din causa necontenitelor tulburări cOn Turcia pe care războaiele trecute le-au grămădit asupra acetor locuri, teatre de nenumărate neflproqiri, arii fugit şi eu supt acoperetnlnţivl prea-miiosţivului şi prea-puternicului Chesar al Romanilor... şi ani petrecut în respee- j labila cetate liberă împărătească a Braşovului destulă vreme. , Joseph Beoiamin Barbenius, medic. V Johann Daniel Preiss. 1 Panu Dimhriu. ^ * Hagi Nicti; ■ ; martur. . x Nicoiae Ţigară v Dimitrie Chiriţi „ »■ i 129. . * . .= Prea-ciicernicilor şi cinstiţilor părinţi, 7 Cătă au fost bucuriia la’ toată opştea noastră, cănii am văzut că prea^hrialţâta Sa Mărire, prin milostiv rescript dat la 30 Sept. 1796, toată împiedecarea şi opreliştea ce să hotărâse de la răpos. arhierei la Sfin- * ţia Voastră a nu îndrăzni nici într’nn chip a săvârşi slujbă aiei în cetate, nu numai du totul s’au ridicat, ci încă atâta poftaSfinţii Voastre, cat şi â opşti prin sunetul acesta milostiv rescript supt paragraf 3 s’au înpliniţ, fiindcă acolo lămurit arată că toate slujbele cele ce să vor săvârşi în limba rumănească la biserica âcasta prin Sfinţia Yoâsţră să să săvârşească, Dară căt au fost bucuria noastră la dobândirea a-, ceştii doritei slobozemi, atât iaste întristarea noastră de mare^ când vedem că Sfţ. Voastră, în loc a îii-brăţişea acastă slobozenie, mai nainte cerută, prin în-streihâreă ce Şf. Voastră cătră biserica noastră arătaţi* > de acastă slobozenieyă^l^adâ|iy de căre lucru noi nu putem pricepe ce Opreşte" pe; Sfţ. Voastră de a ,priimi atâta slujba. Noi socotim că cihsţ. Conzistprium în-" potriva prearînnălţ. porunci nu va fi pus opre^ lişte Sfţ. Voastre la acastă slujbă. ^ Deci, neştiind noi, de unde să pricihueşte acastă înpiedşcâre şi, fiindcă de la publicaţia prea-înnaltului reşcript pănă acum peste 4 luni au trecut şi opştea noastră niciun aşezământ de spre partea Sfinţiei Voastre într?o acastă pricină nu vede şi findcâ la aceste sf. zile iaste de trebuinţă a să săvârşi slujba şi în limba rum,, am socotit ă pofti pe Sfţ Voastră ca după prea-înnălţată şi prea-milbstivă poruncă •şi/ după pofta a toatei Omitrie Dimu „ ^ v/y- v r" lanachi Dimitriu „ ; 1 ' Nicolae Ştefana „ : / 120 opşti a orăndui un preot întru acastă săptămână şi cea viitoare, pentru ca să săvârşească slujbă şi în limba rum., iară, nepoftind Sfţ. Voastră,, sau fiind poate inpiedecaţi de spre vr’o parte, ne veţi înştiinţa pentru orăndui ala noastră. Aşteptând cinst. răspuns, rămânem, cu toată zrne-renia. Braşov, Mart 30, 797. I (Vo :) Prea-cucernicilor şi cinstiţi preoţi ai Bolgarse-chiului cu plecăcune şă să dea. ' Sdăviţitor şi cu destoinicie preâ-bine încuviinţaţilor ctitori â sfintei maicibisearici şi Ia tofi ceialalţi slăviţi boiari de teagea grecască neunită ar Bisearici Răsăritului de la noi mai jos numiţi: plecată închinăcune. Mai înnainte de 30 ani singur cel a toate văzătoriu Dtennezeu, ... â. cărei a fieştecui starea, greotatea sau uşorarea desăvârşit văzută şi toate alte patimi arătate îi sănl, aeelaş numai mai mult şi ale noastră năcazuri în careâ Ca într’o mare pornită cu greale volburi ăiM înotat cu S. noastră Bisearică^ purtată ca o corabie de valuri, pănă oe acuşa de curând abia prin înultă ostăneală am eşit în marginea mării, prin tnila şi îngăduinţa preă-înnaltelor stăpâniri. Aşa dară, findume Besearica noastră în carea acuşâ ne aflăm slabă şi afaia din oraş, am pus acel cuget; eu ajutorMl- lui Dumnezeu, ^i, precum mar sus âm zis, cu voia! preaHîiuialtelor stăpâniri, Să ne Zidim alta înlăuntru în oraş, la cârea am şi început acuşa de curând, iară după a nostru cujăt. vreamea nU ne ajutorează; a fi, că ce au avut bisearica capital, s’au chieltuit, cercăndu-i de la cuviincoasăle locuri izbăvire de asuprirea puitorilor în potrivă înpiedecători. A doao, smeritul nostru comunitaş să află în micşo- 121 raţii stare. Şi aşa stăm lâ âmăndoao părţile în lipsă. Pentru carea fieştecăruia în faţă şi deosebii, diritră cinstită blagorodenia noastră ne rugăm Cari vă aflaţi din măna lui Dumnezeu la bogată (la) acâ în vfaţa acasta fericită stare, după cum aţi făcut pe la multe părţi bine şi măngăiare sufletelor lipsite de păinea vieţi şi de ăca lipsă îndestulaţi i-aţi făcut prin. înte-meiarea din.nou cu naşterea s. bisearici^/ Plecaţi-vă ureaca în numele căriie casTa să zideaşte şi ne auziţi smerita noastră rugăcune, afle-să oarecare dintră cuviinţa boerii voastre sau mai mulţi, cu căt mana lui Dumnezeu va mişca inima, şi ne daţi, trimi-ţindu-ne ajuforiu de bani, ca prin acel creştinesc bun ajutoriu să putem scăpa de smintelele ale lor valuri şi noao a ne câştiga nu vremealnice, dară veacnice sufleteşti măngăeri, pentru carea mai întăi cinstita, cuviinţă a voastră veţi simţi darul lui Dumnezeu, în-^călzindu-vă sufletele, carii ca oameni şi procopsiţi îi piLiţeţi şti bunul folos. Intru carea, aşteptând la acasta dumnezeesc creştinesc ajotori, rămânem, A cinstitei cuvinţei voastre mai mică plecată, Obştea neunită de leagea grecască a Bi-seariciî ' Răsăritului din oraşul Hine-doara, aceiaşi slăvită varmeghie. Hinedoara, 16 Mâi 797. 7...... / (V:) Prea-slăviţilor şi cu destoinicie bine încuviinţaţilor ctitorilor a sfintei bisearici greceşti din slăvită cetate Braşov şi ceLoraialţi slăviţi boeri de Companie cu plecăcune, la Braşov. (Pecete roşie ruptă, cu o .pasere.) > - N Copia* Nota care las lui jupînul Ienache Dimitriu pentru cea orînduita pomană a. răposatului unchiu-mieu după diata lui, âşijderea şi pentru alte numite să se înpărţească la vremea cea trebuincioasă; pentru care rog pe dumnealor jupînii epitropi să ia • grijă cu luare de samă ca să se dea. v Rf ' 500 la cinci sărace fete în Şchei. 500 la domnu maioru Nicoară, cînd vă găsi să-şi mărite vre-o fată. 100 la fetele lui Constantin Antoni cite f. 50 la doap nemeritate. 100 la Ioniţă Dan, 100 la fetele cele nemărităte ale lui Gheorghe Car- j000 la dumnealor epi tropii, la jieştecăre cîte /ŞOft;' Rf. 2000. : y \ Aşa mai în sus numită sumă dau . adecă lui jur pinul Ienache Dimitriu cu zapis, cu iscălitura duim nealui chir Dimitrache Nicolau, cînd va trebui şă-i ' ceie. • * v r •' ,-y;^'. . .. • • 250 la a hemăritătă fată a lui Panaghiot Steriy :'v- cînd, se yâ mărita. . ‘ 300 lă fetele lui Ioan Grecu, să se înpărţească întru ;■ y, sine, ca să se dea cînd se vor mărita. / 100 la fetele lui Yasilie Vlad, cînd se vă mărită, ■ ■ , • . ' cîte f. 50 ■ la una. , • 1 .. • 100 la cumnatele lui Hagi Anastasi, cînd se vor; ma-;..y rită. . - \ y ' 100 la nevastă lui Ioan Eagu, cîte f. 50 la ban. Rf, 2880 cea rhăMnăus srimă are fi 850, are să răs-; punza^ chir Nicolae Ghiorghlu înii*u vreme trebuin-: cioaşă, mintenaşi cum se va pbruhcb de lă domnia lor epitropi. 250 ;la cea măritată fată a lui Panaghiot,t Sterili.: \< 100 la cinstitul M aghistrat. 50 la soţia lui Joan Eago. ; 50 la Oarba lui Toma Cojocariul. : 30 la Mariş, slujnica răposatului. > 50 lui Consţandin Pandlieuţă: Rf. 3480, eţc, - (Vo:) 300, adecă trei sute lui lănci („Gianzi’’). Panos Hagi Nicu, 1797, Iunie 17, Braşov. - . 132. Braşov, 12 Optombre 1797. - \ " ,01. '•exXeXe'jjJtavoc xo/rcbxptxaî -xfjţ xt(jua£ xoivoxtjxos x&v xaaxpiywv; Teofiauov către aceiaşi comunitate. In, înţelegere cu delegaţii Companiei au căutat „w auvc£Tpotaa)p,ev, xa . oi&GyiopniGpiva.' Ypajjtţjiaxa ttjc; sxxXyjacag-xod ^xaxaaxpv. .xrfe' \:&wckyptocq^. N’a fost de chip cu-' ^ compăniştii, Chiar de se hotăra ceva, la despărţire : se împrăştia. Nu s’au "putut înţelege nici pentrp şcoală, nici pentru efimeriu. Sîrit siliţi a denunţa comunităţii această stare de lucruri/. N,V ----■/iT.. • ; (Consiştoriul către Companie. / V, ^ Ah* priimit scrisoare a c. Comp., cu care se în7 potriveşte ale noastre îndreptări de curînd şi în urmă ^ preface cu chip de . prieten, miş-cînd fieşte piatră a hrăpi dreptăţile cetăţenilor. Face ale sale aceia care niciodată nu o avea, ' nici o va cîş-tiga, strică aceia care s-au hotărît după &area seri-; 1 2 1 Aleşii judecători ăi cinstitei comunităţi ă Grecilor cetăţeni. 2 Să adunăm scrisorile risipite ale bisericii şi să întemeiem o archiva sau un protocol după porunca de sus, atît a scrisorilor^ cît şi a zestrii bisericii. ' : ' i24 sorii cu numele opşti a ram ine a acolo unde s’au a-flat şi se odihnia de de uluit. Duhovnicul şi preotul meşteşugeşte către noi a întări faptele sale că sînt drepte, cu toate (măcar) că acelea sint umbre •de visuri înterheiate peste năsip, şi înpotriveşte cu cuvîntul asupra dascălului, prefăcîndu-se iar de socoteală, şi nu-şi aduce aminte ce s’au trimis pentru dîn-sul înnaintea înnălţ. Gubern. Tăgăduieşte şi se la-pădă de darea cărţilor, adecă a da afară scrisorile cele adevărate pentru case, îiiprună şi hotărîrea c. maghişţrat pentru zidire, ca să se treacă cu r îndoială Ia un protocol al biserici, care protocol să se păzească supt purtarea de grijă a opşti, şi nu supt-purtarea de grija a* c. Comp. Face ale sale scrisorile răpos. P. H. N„ ca cum s’ar1 fi dat pe numele Comp., dar nu şi a toatei opşti, adecă a neamului Grecilor sau supt ocîrmuirea epitropilor biserici Ce se vor pune din vreme în vreme. încă ce, pe lingă ăcestea, au socotit ca să nu se împărtăşească opştea cetăţenilor la nimica, protostoluiaşte ca să nu alergăm la judecăţile cele rînduite, gîndind a avea stă-pînjre slobodă peste toate, au a fi oprit să nu ne căutăm dreptăţile noastre la nici o judecată; Deci, şo-' cotind noi cele de acum. şi cele Viitoare, încă şi ,a-pucările cele asupra noastră de către c. Comp., prd-ţestuluim şi noi înpotrivă pentru cîte au lucrat şi până acum sau Vva urma a face înpotrivă rescr. îhpăr; Şi altceva nu căutăm deeît precum porunceşte resciv înp. Iar pre călcători acelui r. înp. îi va înfrunta cu dreapta şi căzuta pedeapsă, ca să nu treacă peste botarăle lor, ci numai la acelea să se xazime, care adecă rînduieşte cum că buzele In-' p'ăţaţilor nu mint. ' Şi aşteptăm cel mai de pe urmă răspunsul c. Comp, pînă în 3 zile. (Intr’o scrisoare grecească din 5 Novembre 1797, 125 Braşov, se cere „confraţilor” şă se adune pentru a da, un răspuns, pe care altfel cel ce scrie Va trebui să-L dea şi singur,) (Vo:) *AvTaTvC^p^ais/rwy, >:acr;pivtvv xop7C<^ 1798. Acusaţiile aduse soţplui ei de soţia lui Mihai , Popovici. „S’au legat prin învoiala să că, îndată cît ne voin întoarce la Braşov, va arăta toată avuţiia sa supt jurământ ca să să înparţă între noi şi între prunci, să nu şă prăpădiască. 2-do. S’au legat că pruncul cu partea lui va ţinea el, şi fatta cu partea ei vavda mie. , 3-o. S’au legat că, îndată cît vom mearge la Braşovy îmi va da toate hainele şi sculele meale afară pănă a treia zi... S’au legat că-m va da pe toată luna cîte 10 zloţi intertenţie, văzînd el r singur că cu 5 zloţi care am avut mai nainte nu pociu trăi. S’au legat că va pune şi, chizeaşi precum toate acestea le va înplini... S’au legat ca, de nu va păzi el acestea toate sau de nu să va purta cu cinste fără scandal, fără prepus- cu alte mueri sau de-m va arunca el ceva îhpro tivă despre cele ce am avut amîixdoî în proţes său de-m va arunca nume rău spre vătămarea cinstei; -a-tuncea; să cadă el supt acţie fişcuşască... Ţine femei tinere în casă, socăciţe şi slujnice, cărora înparte şi din hainele meale, cu scandalul oamenilor. AI doilea mie îmi strigă tot cur vă, hoaţă şi ori curii u-i vine la gură în auzul tuturora şi riice că va să ştie de judecată c. conzistorium, bă' aruncă şi altk cuvinte de ruşine asupra e. cbrizistoriumy: spre de-făim.area autontaşuluij ăSa cît mi ruşine ă le scrie iii sus; să lăudă tot cu moartb ăsupira mea, de mii va? lapăta Ţszb) din casă afară, pune şpiorii să mă păzască ~şi să mă înşeale şi căută tot prilejul cum să ma strice... Şi birău Companii au zis ca lor nu le pasă -de c. conzistorium, ni ce vreau a şti de hotărârea sau de învoială ce s’au făcut la c. conzist. Vor face ei altă ’hotărîre ca nişte companişti priviligăluite, cărora , preoţii nimic nu pot porunci, şi alte multe cuvinte de hulă au grăit înprotiva c. conzistoriiim. Ba,: ce-i mai mult, că s’au uitat cu ochi birău, fiind toată Com-v: paniia adunată, pănă m’auluat bărbatul acolea îniia-intea lor (fiipd\ pe seamne şi de ei îndemnat) de păr şi m’aU bătut pană n'âm mai putiît zice vaiu, :V -şi nime dintre dînşţ rxu s’au sculat sa mă scoată, nice au ziş să nu dea, şi cu acâsta satisfacţie am eşit de la judecători Companii. După. abeia me-aii zis '.bar- ; baiul să-mi caut pînea cu curviiâ, că el nu-m mai dă ■ nimica. - ■ / > Ba, ce-i mai mult, mai pe urmă s’au pus bărbatul meu şi au aţîţat Companiia Grecilor de au scos aicea adăogata ‘ ţidulă de la fundjul oraşului fără a arăta pricină cuvioasă şi au publicălnit-o Ia toate biseari-cile în cetate şi afară ca şă ml-m mâi dea nime ceva „ in credinţă, nice bani, nice marfă, nici alt ajutoriu,-fără a arăta că sînt cuiva datoare, să nu pociu plăti sau alta, neşţiind el cum ar mai face să mă aducă la ruşine şi la stricăcune. ,Ba nu numai pe mine, dară şi pe surorile meale cele mai mici, eare şi a-cuma să află în păr, feate mari, acasă la o. mumă săracă, care cu mînile câştigă pînea lor, şi acestea în toate zilele varsă lăcrămi pentru că li s’au vătămat şi cinstea lor prin bărbatul mieu şi prin numita publicaţie de tot Pentru aceia mă rog c. conzist. cu lacrămi, de vrea-me ce m’ain ponosluit şi părintelui protopop şi la c. Maghislral, iar Cofnpaniia Grecilorde nime nu va să ştie, şi păriiitele protopop au [scris] şi la c. ’conzist. pentru ac astea şi nico ispravă nu s’au urmat, să vă milostiviţi a nimeri o mijlocire/să să înplinească cele hotărîte şi oeâle ce s’au legat insuş bărbatul meu piu 1 îmcială săL, fiindcă nu-i nădeajde de a mai veni noi : la unire se facem casă, ce aşa va prăpădi toate cele ce mai are şi să va duce poate la Ţara Turcasca de unde-i născut, iară emvoi rămuiea cu prunci în uşile oamenilor. Pentru care prbteştăhiesc să nu fiu uitată şi lăsată la peire, iară el pentru batjocura şi înpotri-virile1 ce au făcut peste învoială sa să cază lui pediapsa “care şi au scris, după cum arată în sus învoiala lui aicea adăogată supt ./, Rămîind smerită fiică. ' ;, , Maria Cărcăliţoae, • soţiia lui Mihai Popovic din Braşov. Braşpv, 798, Dechemvrie 20. Proces înaintea Magistratului, tma Febr. 799. ^ r - Răspunde initusu că actorii ştiu prea bine că eu sînt o miserabilă şi ştiu că-s cu luciul , mîinelor mele. Zapisul acesta este pe numele bărbatului mieu, iar nu pe numele mieu. Din banii aceia en nimic nu am ştiut şi cu mine nu i-ău cheltuit Din bunul bărbatului mieu mie nu mi-au rămas nimic. încă cînd trăia bărbatul Ihieu, au venit de «trei ori cu creditorii şi bţuiitmul lui şi al mieu l-au luat tot creditori, şi mie nu nii-au lăsat nici hainele. Actori pentru datorii a aceasta până au trăit bărbatul mieu nu s’au sculat să; ceie, măcar că ei au văzut cu ochii lor ce nevoie ne-au făcut ailălţi creditori. După moartea bărbatului v midu au trecut, atîta vreme şi la 1796 s’au sculat înpotriva mea pentru dătoria4 aceasta şi m’aii tras la judecată. Datoare ăm fost şi eu să ţin procaţor, cum şi dumnea- lor iar cu procaţor au umblat, şi bani ce am cheltuit, 128 VW cu procator m'am îndatorit, şi pănă în zioa de, astăzi sînt datoare să răspund.,v Maripa Garealechioaiă: Dir. protooollumul priyileghiateii Goinpjmii Grecilor din Braşov s’au dat afară. , pr. Demetrie Ghiritzi notarius. 136. ' 1799, Fevruarie 11, .Braşov. ✓ Au venit îrinaintea Companiei coconul domnului . Morches Draut cu Gheorghe Constandin, cerînd un ceasornic de buzuhari că l-au fost pierdut frate-său, cadetu, in umblătoare şi-l cunoaşte, că iaste al dumnealui. Gheorghie Constandin au răspuns precum sluga dumnealui i-au fost făcut schimb şi să-l întrebe de la cine l-au luat. Cel mai in sus numit, coconul domnului Maycfoeş, Draut, au răspuns să rămîie oeasul la judecată^pănă . va veni omul' lui Gheorghe Qonsţandm ca să se. cerceteze. Ceasornicul au rămas la judecată. Fevruarie 12. Au venit înnainte Gheorghe Goii-, standin cu Mib&li Popovici, rzicînd că acest ceasornic l^aulpat de la numitul Mihali Popovici pentru 2(1? de oefă de tutun turcesc. " Ghir Mihali ; Popovici au răspuns că l-au făcu® schimb cu Chiriţa Ipan cu măsline. Fevruarie 26. Au Venit înnainte Mihalţ Popovici eu Chiriţă loan ca să vază ceasornicul dacă iaste acela, şi au răspuns că acela iaste care au făcut schimb. V v, : tenache Dimitrie, birăul Gorap. 129 fvh>. A .fc: Din porunca diinii judeţu Andreiaş dă Eiîiniţir viiUd înnaintea noastră dumnealui chir Ghebrghie Arsenie i cu duin^lealin chir Ioniţă H* Ioan Grecul, fiind rânduiţi pentru ■ o pncma :cte socoţială ce; au între dumnealor pentru nişte Văpsală şi altă marfă, ca să le cerdetăm şi. să le dam hotărâre, * ; v (Gasul lui Vlad la Craipya.) 147 lei văpsală îiU au priimit, ce arata cu acia scrisoare că o ţine acolo pecetluită, şi aşia chir Gheorghiţă cere de la chir Ioniţă ca de la un tovaroş şi frate ce este: după cuin au luoat slugă şi marfa ce i-au plăcut, aşia să priimască şi văpseala şi sâ-r răspunză băni după cum umblă preţul acol6, fiindcă nu au Urmat după regula ne- gust oriască, ce au luoat sluga... Răspunde chir Ioniţă precum că acei cerere nu ai* ave chir Gbrghiţă nido dreptate a o cere de la dumnealui, fiindcă dumnealui nici acolo nu au fost nici mi ştie de acei ce s’au făcut, fără decât printr’oJ scrişoa;e c-au scris fratele dumnealui..., nuinai cliir Gorghiţa să-ş caute cu aceia care au făcut-o pricina acolo. (Hotârîre.) Dator este un tovaroş a răspunde pentru un altul în locul tovarăşii lor..: Braşov, 799, Mart 5. ArjiiflipLog NikoXdou. ... Radovici..., , Ayjfif/Tptog KopMşT]. ' \ Gheorghie Şerban ani scris. Ayjţtps * ' Copie1: .... V---V;‘-- 1799. Nor biserica cea nqo nu contrăctăluim, şt. nici nu ne este .spre stricăcune, numai cii plecată*, rugăciune facem către crăescul Gubernium ca să nu. 133 mi să Ia mila şi cinşta milostivei priveleghii riostre -cia de mult slăviţ şi puternici înpăraţi, întru carele ne’m aflat cu tot fundamentul limbi nostre în lineşti; acea’m fostu până acuma eu purtarea de grizi a nostră â nu fi supţii înpotriviria grundului cetăţi şi a priveleghiumuiui,, nici sup>tu clironomia acelor 4 înpotrivitorilor noştri, celor de mute ori făr de hodihnă asupra nostră, după cum s’au arătat şi în craescul Gubernium din niilostiveşti direpte ho-tărire de la acesta numitul Giali înpreuhă cu soţi lui, ci după cum am fos[t] în rugăciunia lui Dumnăzeu unde ani aflat locul cel plăcut în lineşte a fi şi a rămânea, care cu purtaria nostră de grije a slăvi mila înpărătească: în toată vriemia pănă în sfîrşitu vieţi nostre înpreună cu preotul locului cel obişnuit prin milostiviria decretului înpărătesc de suptu numărul —, care şi prin alt decret noou de suptu numărul —, a aduce preot de unde am mai adus şi pănă acuma pin cunoştinţa limbi patrii nostre întemeiat după ascultaţia porincilor înpărăteşti. Fiindu-că cpntrahtul ce s’au făcut de răposatul Vlădica Ghedeon întâi după cunoştinţa răposatului a fi înpotriva preveleghiumului Cumpănii şi a grundului locului au rămas neîntărit de iscălitura Vlădicului Ghedeon şi uni din noi numa fără neştirea celor imulţi şi fără de cale înpotriva noastră l-au iscălit, întru carele şi după aceia nu am putut a ne hodihni în biserică, neştiindu-sa aceşti mai în sus numiţ 4, zicăndu că, de vom merge acolo a fi şi din noi goş-man pană a nu pune preyelegiom jos no ne vă coprinde şi pe ceştiia în limba grecească a cînta, de spre partea nostră a nu fi slobozi să chinte şi copi de copii noştri, numa care va pofti ei în limba rumu-nească, nefăcăndu-ne noo de lipsă acia limbă... Şi, pentru orce au aViit capela, acelia s’au dus de atunci chindu au fost Vlădica Adamovici aci, aşa s’au purtat pană acum.” Grecii din Companie cer: „precum alţii să nu .aibă v o turn la biserica grecească fără numai corn-panişti şi civişi Greci care au purtare de grijă la această biserică şi care poate între coratori, iară, negustorii streini şi civişi rumîni nu au votum la această biserică, pe care nici mH primim inpotriva dicreţului. Pentru aceia facem ştire la cinstita Comision ca să nu primească votumurile acelor care n’au loc după sunetul mai sus arătat dicret. Şi după cum porunceşte dicretul de anno 1800, den 3 April, sţip. no. 3665, ca sfînta liturghie la această biserică să fie numai cu limba grecească. Aceste sînt votumurile noastre. NixoXaos llâTpoo. -Ko'pcdcxrj^ - Map^ap&tou. v-; ' ; TspŢtOS AtJJIGO. KwvchavTtvos PpioatiXXou (?). TstopYtog IleTpou. NlXoXa A7]JJţ7JTplLOl>. Demetrus Nicolau, index Compagniae Graecoruim /*'• v\./* - (Copie.) (Biserica a costat 10.000 de zloţi. Patru oameni o usurpă, cari se pretind „elironomi”, de şi La biserici nu se admite:) nu ştim a ave clironomie sau răsplătire pe lumia aceasta, numai să face în nu-mele lui Dumnezeu, aşteptindu plată ceriască, iară -nu stăpânire jlumiască, mai vârtos aflăndu-să alţi. măi temeiniţ burgări, cu temeiul căsătoriţi după 135 / legi... fln Uneşte şi în pace înprumutăndu-ne unul cm altul, popa de la Şchei nici s’au poftit de cineva în cetate, n’au fostru oprit şi cel din cetate a şederia în Schei şi a ne îngropa ude s’au îngropat mos de stremos noşti şi copii noştri înprenă cu preoţi Scheiului şi alte leţi şi or care ar fi fost poftit înpreună cu clopotele din Sehei, fiindu de lipsă în cetate a nu fi siliţi de nimijne; fiestecare după ciigetu lui or pentru îngropăciune, după cum n’am fostu1 siliţ de niminia nici păjnă acum, fiestecăre de orchîţ preoţ au vrutu a chema mortia sa sau la alte. slusjbe după vechi obiţei, noi vedem acum că aceşti 4 oamăni neînsuraţ au înnoit dbiceul. 1, ca să fie-ne ştăpănitori şi clironomi. 2 une le place lor, acolo să facă şezămintul în biserică. 3. să pue popă pă care or vrea singur fără de ştiria noastră. 4. Şă între în biserică chindu va vria ei. 5. Să mu fim noi sloboz a chema popă de Şchei niţi la spovedit, că acesta grecesc adus fără voia nos-tră nu ştie nici libă rumăniască nici carte, şi noi nu ştim limbă greciască : totdauna până acum a fost voi-niţ a chema popă din Schei după liba nosţră or la ce slujbă i îngropăeuhe după cum am fostu cu Cumpăni a şi n’am avutu nicio înpotrivire unii de către alţii, ca acum să nu fim sloboz a ne îngjropa unde ne-am îngropat pana acum. 7. A să corospădului Vlădica cu noi la orce oar vriami. > > t - (8.  pune numele lor, în protocol.) 9 A pune asupra uşi piatră zichindu: acasta biserică este ă bulgărilor Grecilor şi a clironomilor lor.. ' ‘ (încă două puncte au, aceiaşi sens.) Cinstite şi înţelepţilor şi pricepuţilor tioao iubite şi de bine voitor sănătate şi milii cbesaro-crăieşti spori. , . * v . Fiinddă Grecii, care sînt burgheri acolo la Braşov fc’au jăîuit înnaintea împăraţii precum că de cei' ce sînt la Comp. priveleghiată a neguţătorilor' greci nu s’ar priimi a fi curatori sau gocimani la biserică, măcar că burgheri greci de la Braşov, fiind cu moşii, şi la zidirea bisericii mai mult ar îi; dat decit cei. ce sînt la Comp: i&recilpr cea priveleghiată, după rîh-duiala miloştivuliu crăescului deetet;de la 30 7bre a. 1796, no. 3069^ în lucru acesta la ni ci o parte nu s’au dat putere de a lipsi linii pre alţii, pentru aceia s’au milostivit prea-sfinţita împărăţie, prin decretul Curţii Sale de la 17 May a. c., sub no. Curţi 1390, la aoesţ crăesc Gubernium trimis, milostiveşte a rîndui: fiindcă pentru biserica Grecilor cetăţii Braşovului toată deosebirea între Grecii cei cu moşii burgheri şi cei fără moşii' care se ţîn .de Comp. şi care nu se ţin de Comp., cu puterea prea-lăudatului milostiv * decret sub punctumul cel d’intăiu de tot s’au stricaţ şi sub punctumul al cincilea a celui prea-milostiy decret aşa s’au hotăriţ ca doi sau trei neguţători, după alegerea celor mai mulţ, să se numească, şi aceşti doi sau trei, dacă vor vrea să primească slujba gocimăniî, să fie datori bisericii sau banii care se dau pentru cheltuiala bisericii a-i aduna şi a-i păstra, şi încă de" toate odparele. ale biserici să fie datori acei gocimani a face inventa-rium deplin şi a-1 da la obşte ca să-l ţii şi tot acei gocimani nicio cheltuială fără voia obştii să nu facă şi dare de samă cu sfîrşitul fieştecămiâ an să fie datori a face şi a da obştii sau altora care prin obşte s’ar numi, • 137 Pentru aceia Grecii burgheri de Ia cetatea Braşovului cu Comp. cea priveleghiată, iară de la Braşov, în căt pentru treaba şi ocîrmuirea bisericii de acolo numai o 'obşte se numeşte şi" aşea lâ nicio parte nu se dă putere de a desciriiini unii pe alţi şi a rîndiii curatori cu alegerea rosturilor spre asuprirea ceilâlte părţi. Aşa dară burgberîi Grecii şi cei de Comp. de obşte şi într’un chip de o potrivă putere au, şi pentru aceia Grecii burgheri de Ia cererea lor pin care au poftit ca ei de chilin să facă gocimani la biserică pin milostivă rînduială de la 26 9-bre 1798 sub hro. Curţii 3484 poruncită se lipsesc de tot. Car ea prea-înnălţată rînduială domniilor voastre întru aceia se trimite ca şi pre burgherii. Grecii şi pe Comp. cea .priveleghiată de la Braşov întru această rînduială desăvîrşit să-i aşezaţi. Şi fără de acestea, fiindcă jăluitdrii cei mai din sus numiţi pentru cîştigarea a unui privileghium spre această rugăminte a lor de la înnălţăta Curtie a cîştiga s’au rugat, la ajutorinţa rezb[oiu]lui de acuma. Rf. 1000 însuşi au făgăduit, după rînduiala mai sus numitei înnălţater resoluţii crăieşti loruşi sa li spuneţi, findcă jalba lor şi fără de privileghium prin lăudata milostiva resoluţie împărătească s’au săvîrşit, făfgă]-duita suma banilor Cămării noastre împărăteşti întru ajutorul lipselor războiului să o plătească, şi dumneavoastră de săvîrşirea acestii porunci veţi a-vea a ne înştiinţa pre noi. Aşea făcînd, pre-înnălţata împărăţie cu milă rămîne. Dăn crăiescul MarelePrin-. cipat al Ardealului Gubernium la Cluj dat. , 26 Iulie 1799. - Volf f gang- Kemeny, m. p. h ; Mich. Kenderesi secr. sup. ;I38 Copie Prea-milostivului decret gubernicesc de la 18 zile Octomvrie în anul 1799 la Maghistratul Braşovului trimis. Prea-înnalt înţelepţilor şi grijnici i proc. Neînvoinle, între Companiia grecască şi neguţătorii greci de acolo sau orăşani moştean arătate şi Crăescului Guberr uium prin scrisoarea domniilor voastre de la 26 Septemvrie dovedite în doua feliuri a le socoti au aflat crăescul Gubernium. a) Pentru alegerea epitropilor bisericii. b) Pentru aducerea preotului de la Arhipelag. Cătu-i pentru punctul ^.ntăiu, findcă alunea numai de căt ^ după venirea prea-milostivei rezoluţii înpă-răteşti domniilor voastre la Iunie 20 anul curgător, no. 4972, trimisă cu voinţa -Grecilor oroşani a fi trebuit a urma, aşa dară domnilor voastră, după urmarea orăndueli d’inlăiu, la zile 3 Noemvrie 796, no. 7064, precum şi măi de curând, la 20 Iunie a. c., no. 4972, de aici eşite, să porunceaşte. ca, după ce coratori bisericii greceşti de acuma la darea de samă s^u socoteala diregătorii lor la obşta Grecilor de spre partea Companii, aşijderea şi dispre Greci .orăşani vor fi siliţi, numai de căt dintre feaţele Companii şi din obşta neguţătorilor orăşani noao aleagere al corn terilor a să face jŞ^nt . rânduiţi şi pe aceale feaţe carelor avea 'mai multe .voişuri fa diregăfcoria ^epitţppiei a să pune să porunciţi; iară socoteala epitropilor; d’intăiu crăescului Gubernium să o trimiteţi şi răn-duiala acasta pentru alegerea epitropilor şi de acum înnainte spre îndreptare să sa ţie grijă sa aveţi. Cătu-i pentru al doilea, prin puterea prea-milostivului 139 P" răscript crăesc la Septemvrie 30, 796, supt no. Curţii 3069 eşit şi, cum domniilor voastre, aşijderea şi Cbmpanii Grecilor la 3 Noemvrie acelui aş an, no. 7064, înpartaşit, milostiveaşte s’au îngăduit ca Grecii preotul sau capelanul său de la Arhipelago să poată a-1 aduce. Insă, findcă însuş Companiia pană în zioa de astăzi întru alegerea te aţii pentru capelan, n’au urmat lăudatului milostiv rescript crăesc, anume: a treia pont, şi după aceia , nici îndreptării la cererea Companii Grecilor, pentru slobozirea a aduce capelan de la 4 Iulie anul curgători şi no. 5231 domnii voastre date, findcă numitul capelan nu după mulţimea voişilor l-a ales, pentrju aceia să porun-ceaste domniilor voastre ca, de cumva Greacii orăşani* pentru aducerea capelanului fără voia lor, n’ar voi a fi mulţămiţi, prin noao aleagere de la Arhipelago a să aduce capelan să rânduiţi şi, fiind de lipsă, după-milostivul rescript crăesc, prea-înnalţa confirmaţie său întărire, toată treaba alegerii încoace să o trimiteţi, spre arătarea lâ prea-înnaltul scaun înpă-rătesc. Apoi, findcă orăşanii şi neguţătorii greci arată cuvioase feaţe a să afla acolo pentru capelan, domniilor voastre aşa veţ îndrepta lucru ca, de acum, fă-căndu-să alegerea, vrednice feaţe să să ia în bună socoteală. Adecă despre toate mai sus domnia voastră pe Greci orăşani şi neguţători de acolo îndestulat a înştiinţa să nu pregetaţi, adecă: să înştiinţază şi aceia domniilor voastră, toate acestea aşa a fi hotărâte şi Companii Grecilor cu aceia poruncă trimisă ca să urmeze acestor răndueli şi de acum înnainte în toate lucrurile bisericeşti ale Grecilor domniilor voastre să fie supusa şi să ştie a nu îndrăzni mai mult cu treacerea şi fără ştirea domniilor voastre în . ■ s *• lucrurile acestea /a supăra şi căt mai puţin a mişca. 140 ' 445.1 X vf " 1799, 8vrie 19. Chir Stavru, Spiru au dat această protestaţie în-potriva lui chir Ioan Mizot. Cu aceasta cuprinzătoare şi obişnuită protestaţie Înfăţişez înnaiiitea judecăţii a cinstitei prevelcghiatei Companiei Grecilor Braşovului într’aoestaşi chip: la, anul 1792, aflîndu-mâ la Braşov înpreună şi făcînd negustorie, ducînd în mina mea multe feluri de neguţători, încă şi vJ o cîteva datorii, şi viind a mă depărta de aici pentru alte pricini mai trebuincioase ale mele, am pus peste aceste numite purtători de grijă, chivemisitori şi căutători pe nepotu-mieu chir Dimitru Ghiriţi, să yînză marfa, să strîngăda tor iile cu mijlocirea cea mai de folos pentru mine şi dreaptă, (întors, cere o socoteală, şi nu-i place:) „ciudat adevărat, şi nauzit, făr de nicio dovadă sau întărire de judecată..., pentru cheltuielile; odăis mele în Bucureşti-.. Cea mai mare, că chir loan Misiot nu i-au a-rătat de faţă nicio scrisoare a mea. de învoire sau de datorie.;., dar, cît se vede, li-au priimit făr de ordinul mieii cu voie...• Seţie politicească şi prostească în-tocma osîndeşte pre acela care făr de ordin face ceva. Eu cu chir loan Misiot n’am tocmit nimica în scris au cu vorba, dar pentru adevăr şi pentru încredinţare inărturisesc aceasta. Acest chir Misiot la 1792, luna lui Octomvrie/ aflîndu-se aici în Braşov şi vrîrid să meargă la Bucureşti, nT au rugat să~i daii cheia o-dăi mele, care aveam tocmită cu năem la Şfeti loan., ca să şază într’însa, fiindcă hanu lui Cost andin-Vodă era molipsit de ciumă, mai vîrtos şi însuşi odaia răposatului Cosii Cojocaru, întru care şedea mai riainte. Şi aşa am voit şi i-am dat. cheia. S’au dus, au şezut într’însa trei ani şi mai bine numai pentru treaba Jui Au negustorul au cîştigăt sau au păgubit? Toate , A lui însuşi1 sînt, despre, folos .şi de pagubă. Ce leste datoare odaia să plătească? El sa negustorească şi o-daia să plătească, încă cînd .cheltuia'lile.. lui vşi • greii^ tăţile asupra mea, t care lege ,,şi dreptate poate şă înă îndatoreze la aceasta?> Iată el singur se osîndeşte cu o pildă Ţie, după socoteala care, au dat lui chir Dumitru Chiri ţi pentru cită marfă a mea aii prij-mit şi au vîndut şi au strins dat prii, au trecut provi-ziomrl lui cu adaos, dar hu precum regula cere. Şi; cînd numai de Ia mine fără capital al lui, atîtea cît măi vîrtos asemene ca aceste şi cu capitalul lui au făcut cîştiguri în odaia mea, eu le las acestea să ră- mîie la dînsUl, chiria odăi iaste dator să plătească şi să-mi întoarcă Împreună cu dobînda lor... Dar^ fiindcă ehir; Dumtru Chiriţi şi ^chir Ioan,, M sînt a-cuma tovaroşi şi capitalu lui chir Misiot iasţe în mina lui cliir Dumitru, cei de lă judecata cinstitei preveleghiatei Companiei Grecilor Braşovului ca să puieV chir Dumitru Chiriţi din Capitalu toyaroşului'* său în ban sumăpretienzipni mele... 1799, 8hri 17, Braşov. Ştavru Spiru, chesaro-înpărătese sudit. In socoteli: 1796. , , ţ De la atlazuri coţi 41, cîte lei 2,60 lei 102,6(1 Malţehi vărgat de Ştyg, 2,45 19,36. Âtlazi vînăt do. 2, Malţechi cu vergi, do., 9 „ 19. Din 10. tuinţuri ferusi "albe, 803,24. , de la săpun şi tămîip, . < i ; 803,24. de la 8 şamalagele şi 4 ghermesuturi, 127.. . de. la Dimitri Candriu, ,, , 11,30. de la 12 stucuri âsţari vîndut cîte lei 1,30, 30. , de la chir Petru Yasiiiu, pentru, materia cu fir ;;. ; ; coţi 165/8, ' ' 142 de ia uri inter care trimesese pentru Fro- mires, 450! De la 68 de gălbinaşi 0 la gabiu (sic), ' 68. cîte de la Gheorghi Hristu aconto pentru ’ văpseălă, , 250! Dimitrie Chiriţi pezint or ce greşeală. Afgust 1, Braşov. De la 1792 pană la 1796. Notă pentru cită marfă au vîndut şi cîte datorii au strîns chir Ioan Misioţ. pentru socoteala lui chir ..Stăvru Spiru. * 1 . de la belacoase, lei 11.691,81 de la şangvineturi, 6547,108. Săpun şi tămîie, ' 803,22. de la nişte fesuri albe, . 200- Din datorii precum mai jos: De la Cotrooeanu chir David, 314,33. de la chir Teodosie bogasieru, .1212,87. de la chir Biţul şi Matei, 2252,86. de la Băltăreţu, 356,36. de la chir Mihali Bălăceanu, 120. de la chir Gheorghi bogasieru, -. 243,10. de la chir Ghiorgache Papa Macariu 309,81. de la chir Eftimie bogasieru, .550. de la Seagul fon, , r 130. de la chir Panaghiot* Găzatsi, 1404,54. de la Stancul mărgelâriu* 1010. de la polcofnicu Eftatie; 500. de lă Tonciu Siesse, 752,75. de la Ştefan Consta, 650. de la chir Gheorghi Hristu, 100. 9905,114. Penţrri chiria odăi au ţinut pentru 4 ani, cîte lei 390 pe ari; dar peritru uri ari îi cobor... Dobînctă ..., cîte 10 lao/o. 143 Cererea ăe> judecată, dîn: ^7 Octbmbfe 1799, are ca marturi' pe Wah Pbpdvidf, î^nutN^ Iancu Gheorghiu. La* '2% Novembre Dumitrii „pririephtenţîai e- pitrop a lui chir StavrU Spira lâ aceasta pricină”, „una isprăvind, „alta* prin întîmplare din zi în zi pregetînd şi trecînd cu vederea pănă acum”, termină cu aceia că, din zăbavă, „el mă va socoti leneş”,: „protestăluieşte” şi cere hotărâre, ca să nu fie vinovată judecata „cînd vre-odinioară se va întîmpla înpotrivă”. „Legile cele de acum nu opresc unele a-pucări ca acestea, de şi iară şi iară protestăluesc.” ,,Reprotestaţie” a lui Chiriţi. Misiot a vîndut cu or~ din „şi au fost mulţemit pe această vînzare şi stînr gere de datorii”. „Chir Stavru ştie prea bine ca chir Ioan Misiot; au fost în slujba dumnialui trei ani şi" jumătate, fără de a avea alte apucări de lucra şi numai la această treabă se afla, şi pentru aceia au cîş-tigat cu judecata cheltuiala şi plata lui... Au primit bună slujbă lui Misiot Se vede că, fiindcă i-am ce-, rut şi eu pentru atiţia ani simbrie mea şi cheltuielile mele, de unde, pănă astăzi n’au primit niciun potor, pentru aoeia fiind aici nu m’au .căutat...In credinţă ,mă mir cu ce gînd cere această sumă ca şă se puie deposit,, care încă nu poate şti ce se va hotări ca să priimească dumnealui”. Pentru afacerea de la Bucureşti „să mi se dea soroc de vreme ca să aduc adeverinţă”. Ş Decembre 1799. La 21/10 Dimu: „Nici destul carte, ca un comem-brum adecă al Companii a nu se îndatora la lege, ca un neposesionat”: Deci „fără jie mutare de vreme să se judece drept se cade”. La 30, Chiriţi arată.că stă să meargă după negoţul său la Bucureşti. r „Deliberatul” iea măsura de bună „ea să poată auzi judecata amîndoao' părţile pentru a nu greşi la dreptate”. ■ _ /. In Ianuar altul că „nu are loc recursu fiindcă au trecut şi sofocu, măi vîrtos că amîndoao părţile; sînt negustori”. , . ft • ■ ■ Nici „actorul” nici „inituşul” nu se mulţămesc. '• / V» pr ea-milostivului decjret; gubernicesc .? supt mmmurul 9349, zile 25 bctomvrie, amil 1799/ de la Sîatul Braşovului trimis, ; ' Prea-îmialte, înţelepţilor şi grijnici, nbao cinstiţi şi de bine voitori, spăseniia şi adopgerea milii cher sârocrăeşti! După / rănduiala milostivei poruhci a * Curţii. înpărăteşti, la 24 Avgust în trecutul aii, pentru rădicarea şcoalei greceşti eşită, şi la 5 zile De-' cheimvrie acelui aş an 798, no. 3038, împărtăşită mila^ Curţii crăeşti îh rândul, şcoaliî, la 19 Septem. anul curgători arătată, şi trimite domniilor voastre cu a-1 cea' orănduialâ ca întâi 4 pe Grecii cetăţean de acolo/ aşijderea şi pe ceialalţi carii să ţin de Companie să îndreptaţi ca după sunetul miloştivei rezuluţii crăeşti, mai nainte eşite, să aibă grije pentru capitalul cu care s’ar putea al treilea Clascal învăţătdriu a sa* cuprinde.' v;:''. ’v---’''r’ AI doilea, dăscălii milostiveaşte întăriţi spre cercetarea învăţăturii şi' destbmicfilpr, după rănduiala ; milostivei rezuluţii crăeşti la* slova C. eşite, să vor trimite la directorul şcoalelpr, neuniţe Tempian Ru-dolf, la care s’au şi rânduit, ca, dând adeverinţă sân testimonium despre vredniciia dascălilor, aceiâş dom-; niilor voastră încoâpe să o trimiteţi. Al treia, urmîăndr mţkişţivei: răndiieli de mai nainte şi care să cu- cuprinde la slovă D , cârtea de chizăşie/ după răii-< duiala prea-înalfei' porţiiipi iscusită prin 'Greci oro-şani şi, Greeî de la Gumpanie, iscălita la crăespul Gu-bernium, ;să să trimită iară rândul cetirii şi hotăra- , rea caşurilor şcqalii* eu irădîcarea şcqalii să şă poată ţinea precum s;’au arătat de numitul direhţpi;,; şi mi-loşti vpaşte s?au aşezat; temeiul, şau pianul de inâi sus numitul director; la 1 i April lţ curgători, Np. 137% , ^ arătată spre ppyăţuirea dasqalilor şi â curaticiriipr / ' bisericii, înp^eună şi Fălaţiia «Companii la 6 Fevr. A, ^ cu no. , 1370, , pentru, mijlocirea cimbrii dascaidbr, cănd Sm fi de lipsa, cu acea adăogire să-i înpărtăşaşte, ca mai nainte, pănă să va trimite adeverinţa directorului, pentru vrednicna învăţătorilor, aşijderea şi chizăşiia rădîcarea şpoaleţ şi înceaper-ea învăţăturii .? va fi oprită. Mâi pe - urUiă şa înştiinţa^ ^(uuniilor V, voastre precum,. Compsmiâ Grecilor s’âu poruncit ca îh, treaba ăceştii şcoli să urmeaze prănduialelor crdeş? > a „ - /-cuiul (^beripiun' prin dbrnniia voaştră arătate, şi niţăr x > un feli de înştiinţări fără ştirea domniilor voastre, caroru îu lucrul acesta iăsţe supnşa, ă trimite să riu îndrâzneâscă ©in" crăescul Gubernium. :. Cluj.,': zile- 25, Ocţomvrie 7Ş9; ■; a ■ ; Grof Chemeni. 147. f Am primit de la jupăhul Dimitrache curatorul biserici ©riecifer nemţeşti 10; 1799, Ocţomvrie 26, Eu Petru Gheorghe. A ' , ; : v ... /i^Vf Extrakţps /parp-J^CKîpili,* C^ompâirie grece coronenşis, Pte\lA 17$9* ,7bri -.îMv ap.venitj notarpşu nostru chir Ă- ■ ’c- G' ' v ' ;■ ' •. iO ‘ # ■■■ 146 lexie Giuto de la Haromsseciri şi au văzut copia prea-* înnălţatului şi înpărătescului decret, care ni ş’au dat de la cinstitu Maghiştrat pentru coratori biserici şi ni-au spus că iaste trebuinţă să înplinim înpărăr teasca poruncă ca să între şi din ţiyişi, iar, de va urina Compania îhtr’alt chip, au spus că eu cei ca să să petreacă votumul mieu în protocolu Companiei. Dară noi precum am fi răspuns înnăintea Mării Sale domnului judeţului cetăţii că pănă la sfârşitul anului nu putem, fiindcă şi curatori cei de mai na-inţe slut puşi cu dicret înpărătesc şi se; obicinueşbe de opşte â se schimba la începutul anului, iar, de vom urma după înpărătească poruncă, mai vîrtos că tivişi cer cu un gînd să numească doi curatori dintr’înşi, făr de votum, şi cu alt gînd au pomenit pentru votum şi pe Rumîni şi pe streina care nu sînt supt parohia biserici şi, de vreme că gîndul ţivişilor este înpotriva prea-înnaltului rescript, pentru aceia este trebuinţă a se prelungi vremea pană vom cădea la prea-înnălţata Curte şi la prea-slă-, Mitul Gubernium ca să ne deslege şi această pricină pentru ca să, nu greşim inprotiva porunci în-părăteşti. * , y Din protocolu juraţilor al preveleghiati Companiei Braşovului, 1799, 20 8bri, s’au dat afară prin' mine, Dimitrie Chiriţă, jurat notaroşi. Adeverim noi cei mai jos iscăliţi cum ca noi cu ţivişi Grecii am avut dispotaţie pentru al cincelea puncto înnălţatului rescriptum pentru curatori biserici şi aşa au scris la înnălţata Curte ca să ne desime, şi acesta dispotaţie, cînd am scris noi şi am trimes la 1798 jalba aceia, notaroşu nostru chir Alecsie 147 Giuto nu au fost aicea şi au fost la Gluj pentru treaba dumnealui. Aşa adeverim cu sufllet curat 1799; Octomvrie 29, Braşov, ' ; laiţaetii Dimitri ybirău: r^dvrj XpviaTou *.. huxpQTzoţ. xfjg iyCkypiac,.' Dinţa Zamfir asestur; V; . ; Demetrio Chirizi jurat notarius Grece Coronerisis Compagnie. ţ 150. v S’âu născut prunc de parte femeiască la ziua 20 Decemb. 1799, de părinţi de legea grecească neunit pravoslavnic, a căruia tatăl Duca> Melencovici, dar muma Spada, lăcuitor în cetatea Braşovului, s’au botezat şi cu sfintui mir s’âu uns prin mine mai jos iscălitul parohii preot ă biserici hramului S„ Troiţa în zioa 22 Decemb. şi s’au dat în s. botez pruncului nume Maria. Naş au fost Mihali Papa Dimitriu, lăcuitor în cetate. Cu chiar mîna sa, A Prea c. d. Corodi, Inpiedecarea pare o pune c. părintele Nieolae Pa-novici bine aţi' [făcut] trimiţindu-o spre .cunoştinţă: ■ să mijloceşte cum vei şti dumniata cu Frăţia Sa a nu mai face înpiedecare, iar într’alt chip mai bine ar fi ca să se strige Duminică odată în biserică şi iai’ăş în biserică să se cunune ca .să nu întrji în val şi în necaz. Dumniata-eşti om înţelept şi poţi gîndi [ce] îmi poate mie pricinui din aceasta, iar această Gavriil, parohul Grecilor. 151. ; -M- a scrisqarfe a părintelui Nicolae Pahovici să binevoeşti a-mi trimite înnapoi astăzi. Rămîini v / > ; al domnitale , > '■ , ; : ii- •• -y-'; 7 Spre slujbă îndatorat, r ^ Rudolf Tempian protopop. > , 1799, Dech. 21, Braşov. Viind înnaintia nda^tra phir ' Gheorghe Arşeniie cp chir Vlad Ioan/şi s’au rugat ea să 10* alegem pricina ce e între dumnealor, dăndu-le şi compromis... , /\ ■! ■■■',/■, ^ ■-,/ ,, vRăspun^O; Vîad/ :i, , că, mergând^ eu ma^fă^ la Craiova^ / pă druni s?au . udat laG[r]lat> şi, mei^nd ^ au (ieslegat-o şi au vant-o (?) în doi, păttun ştii şi alţi nq^iştqri din Craiova şi, negăsind muşteriu să o vănza, fniid udă, chir Miiţă mi i-au ziş că, de mă voi baga slugă la dumnealui, îmi vă priimi marfă -braşpveidias $i, , . ippiţru preţi să să învoiaşcă la Braşov eu, qhir Grîieoiv : ghiţă, . ■ . ^ * - ; T ' '■ " . Iar pentru răsplată nu o primeşte. păiiă uu va scrie la Braşov la chir Gheorghiţă, findcă au Zis că este încărcată în preţi, iar nu după cum ş’au cumpărat^ şi a$a i-a; dat , nuinai ; braşoveniaa şi am intrat , slugăla iduinneâlin, 153. m ’21 Decembre; 179,9. , r ’ .»/ „Aduriăndu-se comision nOi, ehir Ianachi Dirnij-triu^ chir Mitxali Gheorghiu, .chir Marcu Gheorghiu, cfer Gbeorgbie Şerban, chir Thodor Dimitru-, chir Dumitru ea să cercet ăm, socoti ala ce1 are- chir Ghioi[dJăte Arşenie cu ,’Vlad'.îoa^,.:;v - A;-, v .> - £• vorba de negoţ - cu Grăiovai ^ ’ ' \ ;:vA- f- ' v 149 „Cererile lui VIad de la qliir Cheordate:, ^ \ 1, Cere Vlad cu o fdae d£ secotială peutrii sim-briia lui, că nu este mtdţăinit cate lei 80, cmh i-au plătit;îh^5 aiii^ fiindcu lei 80> iar în' 4 am liu este mulţumit câte l£i 80, ci cere câte 120 de Iei. •; ■ — .-V-:;'• Răspunde chir Cheorghe îujiotrivă pehtira sim-hriiâ lui că altă tocmală jiii ati> avut... ; Arată "Vlad şi din văpsală ar fi vândut scimpie el Singur ocaoa cale lei 13 lui Neculiţa Mătăsari atuncia cănd s’au dus la Craiova. :-;p V/1''. ,::Gv l80Q^i:!;;i:c: Noi, cei mai jos iscăliţi' neguţitori din Companie şi ăilalţi dini Braşov care avem copii d’învăţătură cu , sufletcural dovedim înnaintca înnălţatului Gubernium precum noi cu dâscâlij/Gheorghi Nica şi Melodie Gheorghi, pe carp âu;• cpmfirmăhiit înnălţatâ Curte Ia şcoala cea noao a Grecilor din Braşov şi au asămă-năluit domnu, derecu Ternpian cu învăţătura celor mai în sus numiţi dăscăli, nOi sînţem deplin mulţă-miţi de învăţătura lor şi de bună purtarea ldn Şi nu- mai aceia stă înpotrivă din noi care n’au „copii. Pentru mai măre credinţă cu iscălitura şi cu pece-tia nostră adeverim qu atîta mare plecăciune să po-runcească înnălţatul Gubernium la curatori biserici ca să li se dea simbria lor afară, fiindcă, alminterea fără plată nu vor mai învăţa copii. Să poruncească înnălţatul Gubernium şi Grecilor care n’aU copii să lase în pace dăscăli câ să putem trăi în pace ca şi ' fraţi, să nu cumva să rămîie şcoala fără dascal şi ;eopîi'dlărăj^ ;v;V; Cătră cinstitul Comision. .Venind o poruncă de la înnălţaţa Cămară de 30 . Agust sup no. 2974, fiind pentru 2000 de lei din bu-numu lui Costi Gheorghiu posădarul, noi informaţie ' lă cinstitul Comision în frica lui Dumnezeu pentru a-easta cu dechilin în personu mieu cu mare plecăeune dau ştire cum au fost lucru. Mi au poruncit Compania să" fie bunumu Iui Costi posădariui sup pecetie în sicfestru la jnine. După a-ceia ieu am dat ştire la Mihalţ Dima îxi Ţara-Rumă-niască ca la un epitrop şi clironom a lin răposatului Costi posădariul.ui; mie riu mi-au dat nice un răspims. Şi, fiindcă hainele era ude, cănd au căzut de cataroi pă zăbadă, şi, cănd l-au udat cu âpă să să deştepte, măcar ieu, am scris la, el că pănă va veni vor şedia sup pecetie, dar, fiindcă au zăbovid prea mult dumnialui, ieu şi Pană Ioan şi Costandin Antonie înpreună am despecetluit lada şi am uscat* hainele care au fost ude, să nu putreziască, şi după aceia n’au mai pecetluit lada, măcar ieu am spus lui Pană Ioan, care era atuncia în locul birăului, să o pecetluiască iară- După acasta Dima Mihai au venit şi au adus tis— tamentu diu măna lui Velicu.Obrescu, despecetluit: bunumUl răposatului după tistament l-au luat în , samă înnaintea lui Pană Ioan şi înnaintea mia, şi au găsit toate deplin. , , Fără tistament au fost încă un zapis de 2.000 de lei în tovărăşie cu Gheorghe Nichifor şi Velicul O-brescul şi Alexie Hagi Ghinu, ginerile lui Pană Ioan. Acel zapis Pană Ioan mi-au poruncit să-l dau în măna lui Mihalţ Pimu, şi l-am dai. Pa • urmă am auzit ieu că au poruncit Pană Ion lui Gheorghe Nichi- * 151 for şi lui Velieu şi lui Alexie gineri-său să dia bani, acei 2.000 de lei, lui Mihâli Dimu, cum i-au şi dat Adevărat nu pociu tăgădui că nu am greşit şi ieu în anul 1706, Ianuarie 11, cănd au venit doi comisa-reş aici,, după rănduiala Innălţatei Cămări^ şi aii întrebat de bunumu lui Cos ti posădarul, că n’am spus lucru de faţă; darji nu am socotit precum, pentru aceşti 2.000 de lei, fiindcă Panu au luat asupra lui, el au fost- dator să răspunză, precum atuncia pentru bunumu lui răposatului ca un epitrop de bireu el săngur răspundia cu numele Companiei. In fnana mia negoţitorii, cănd merg la călătoria lor, bani lor şi zapise şi alte scule, cu pecetie şi fără pecetie, le lasă pentrti siguranţie la măna mia şi nici atestat nu-mi cer, fiindcă ma ştie toţi că nu am făcut pagubă la nimenia şi să mă ferească Dumnezeul Şi pentru 410 lei care din porunca lui Pană loan mi-au adus, Mihali Dima nu am făcut prevaricaţie nici am făgăduit nice odată. De 2.000 de lei au tăcut Dima Mihai pănă au trăit Pană loan, fiind Dima Mihaî înpreună cu Pană loan 18 luni, pănă la moartea lui Pana. Şi rămâi * / aî cinstitului Comision ' . plecătă slugă mică, Ghenache Dimitriu, birău Companiei greceşti, de 75 de ani. ' ^ -.156. v ; 5Ev âv^jian tfjg âytocs Tpiados. - ’EîustSi} %,‘v '* v f v-^’ / V'A; "..7"- zby ^uţ&v x&v Tobpxoov y.cxi tlţ .iby TStov. xdtpov, |id£f}/ jii'x&$ , «r a[xeXtas x&v 5tc6 xtjv ^5gTufe^xvavr^ axe^V xoO, î .-:s v, ’ xdxou xwv cPa>(iavtx)v Eataap09,'tijg- OdŢţaptas xal ■-. - jiSYa’Xou. TcptY^tTco^ .• TpavatXSavfas, W^pYPV,. -xaî '': '\r PE iTtcXPtftoţ, StcoO' .8tacpi6ol>a.tv efqaftxS > x6 xdaxpov Sid xfjy ’-.'V’ , x'patţtaxeTa^ a6xa>V 6axepp0vxdc §*}iX^ / V - ' - iXXvjvtxPO a^oXetou, s£g xb dnolov va puv^flffiav vi ScSa^oaat ; ; '; j.to£j$ UC0O9 abx&v efe xrjv eXXyjVtxijv ŢXcoaaaV, • Vr -; ' VI *' ■ ',.'; .rcapaxtvoOjJtevos xo, Xot^Sv dttS. j(pLaxtay:xrjv ;8:cc , . vcc auâxiqda) §v rcapojiocov xod ^vou*; d'Xp'keZoy, .V ;■'. . , xai Stoc auxP xo x£Xoş 0£X(o 1^6, ItoscSţ) xdl;,^ aOxyj yOV 6a-/ ,ţ yatXeâouaa xataaaptXTg, 6a0tXJcx$j xâi dfagoaxoXixfy .MsŢaXsţSxijs ■ \C. • , ,. ' St’ iybg BbanXcc^vtxoO ^eaxpfexou No. 3069 eScoaş xfyv IXeu- ;■. •■; •■■-.: 'Oepiay xotg Iv xamxaXt 'dtnb 10.000 i eîg' x6 . xataaapo6aatXtx6v xa>v d. •: v1 d5x6, xo. v. xaîţtxdXt xtTixeţ ' y& Xa|i6dvouV' oî StSdaxaXot ,xo0'. • . ây^oXeiou xSv.xaQ’gxagxpy xpov'ov p-tay ^X>jpp{iy]v SbO ^ ext. ! • '■’■ . v • TiaP:apâ -! 7ix.a>xd'‘ ’TrâtSta,'xd4 Pico ta ^xs SpŞayd. eTvat^ "' ■•' ■ /fi"ol Yovetg a6xa)v Sâv eîvat ef? xaxdaxdqtv va. xa xpŞepv^- ',; [ v^ouv, vd -Xa|Jt6dvo)at/xdx- ^Ixop. âitb ’td ^eaxa x6>v 100 f. Stoc. xa^.xp^aS T6; ^X^ps-' '^poatoog ţiou,' Scdb- , vd ■ y)0eXav Kccpiepamx8v. Ypa[i|xa, ’x&^' ' .' bnoloy yk â^8o0coc7ţ‘>5t5a>-''&ţi6rtiGtQi:Kfrbniot;i9,.dfo8 t&£..d^oTai ’ ';V ^ piv pia ■• vk 806^ jcot$ hwtpojcoi^.. xfjj.ş Iv Bţivv'fl xyjS - a ' adcta) Aou.afp£jas:’ ere’ovopaxt xfjs ,- d^tag'-TptfaSos 'ixxXyjatag ' T(ov rpatxwv, tfyy dTtotay .4x^pvffivxeg.;.i-.eîg ■ x8 TCpoxdxpXov xfjg; exxXVjpt'ag, Vk IpuXa^coPi, M{Atcpvx£?‘ ,s{? x^v,,dbui8ec£iv 8ta abx'/jv, x8 xa0GXix8v-'8p^ 8ca- ;.-,* XTjpfjxat e?g abx8- xd ^t)0£v xataaapo6'a]g dfoo 8et£eo)g ' x8 'Xob/xdt0e )(p6^p\j Sta^Pppy/, /co ân-olov yk dxeX ■ r BpaapSoQ ■.vepxx7j0etayj$ ’lxxXyjatag ('ix’âvdjxaxt xyjg ' ^(ag .' TpcdcSog 'xwv ^jXîîl) pOvfptwvTpara&v i7rcxp67rotg, pt feotat 'ya {• '•. iixoXouGTQawat. pâ: aŞxb xtjv , dvwx.âpav Ştaxa^^v. ■ ; ■ / Atpc vde ^0eXav ^prcopeafl 8'ptog GEiixtxpPtcpc xyjg IxxXTjala^' ,. / . xoO' ■ BpaaoSoO-,, |xexa xr^v d^oStwatv (xou va ^TjX^awpc xo.- ■;: -axaXat(iiov xpO,p7j0evxog Sta^dpou'; sîvac- ,iV;%.Yx^-ov'; • '. t , , • /-ov, ;'Ata va • StfSexat xolţ f-qOeÎGi; eTzixponoiţ xoO.Bpaao-•6of> ^ ŞXXtj ; .^toTccaxo^ xdjuca xoO ^©cepwxtxoO 7pa(i|xaxos, i\ 'birota •tds ,i^Xoc7ta ăxxâ x^$ IxxXyjq^ag vi . •<£t>X<£xxexat,' xaE v.3s- Ypbcţ)0^ :,e?g xdy xdySfxay xyjp. âxxXrjatag. ; S'-ov. ’Eav xd ^0^v. axoXeÎQV xc^/BpâapSpO; â^rtpxe ^cp^au-xoO xojj ^0eXe Tcaba^, yj- TroipĂ xS .67t£xpac(>&. xaE Sta, TtepcaacoTepav 6s6at(oatv £acppd'Yiaa< pe. xvjv. 6ou.XXav' (Jiou, xat arco d^o/rcfcxoug jxapxupag 6?i£;fpdcp07]. . ’ :; ; AtoojJievov ev SaacAcx'ft eAeuOspa roXst tgQ BpaaoSoO,. toO Me^d^ou- HptYYtTudTou x^g TpavatX6av£âg, 6aa-tXeuouj7}'£ ' xyjg xataaapoSaatXtXTjg ânoGXoXuxrjţ Ms^aXetoxyjxog ^pa^-Ytaxou tou Seuxspou, 1797, ’lavvouaptou 21. (Marturi ca la 110. 128.) ’ în numele Sfintei Treimi. De oare ce şi pfe vremea petrecerii mele în Braşovul Ardealului am văzut că Grecii locuitori acolo, cari de mulţi ani s’şu scuturat de jugul T urcilor şi în acea vreme, împreună cil familiile tor, ău fugit-supt milostiva ocrotire a prea-puternicului Chesar al Romanilor^rege al Ungariei şi mare prinţ al Ardealului, precum şi ceilalţi cari petrec în cetatea aceia pentru negoţul lor sînt lipsiţi de un lucru bun, adecă de 6 şcoală grecească la care să poată învăţa pe copiii lor în limba grecească, mişcat, de altfel, de creştineasca iubire ca să ridic o astfel de şcoală a neamului, şi pentru acest scop vreati, de oarece şi Maiestatea Sa chesariceasca, crăiască şi apostolică acum cîrmuitoare printr'un milostiv rescript No*. 3069 a sdat Voie Grecilor din Braşov să ridice o şcoală liberă, să pun un capital de 10.000. de florini la chesaro-crăiescul oficiu al daniilor cu dobînda de 4 7o pe an în total* pentru caf l-iu. Din dobînda pe an de 40 de fiorini care cade la capital să iea dascălii şcolii pe fiecare an o plată; de 300 de ftorini. ■ Al doilea. Patru copii săraci, cari sînt orfani sau părinţii loţ nu sînt în stare a-i îngriji să iea pe an de la restul de 100 de fiorini pentru nevoile lor cîte 25 de florini. Al treilea. Atît dascălii, cît şi copiii, să aibă a luă la jumătatea de an din cantitatea ce li s’a dăruit. Be oăre ce, de altfel; am depus această cantitate de 10.000 de florini în Septembre 1794 la banca împărătească, precum arata recunoaş- . ^ terea cu no. * 23157, pentru aceia orînduieşc ca Grecii : locuitori In Viena, dumnealui Stavro Ibarniu şi dumnealui Dimitrie Poshari, ca plenipotenţiari ai miei, să dea, fără zăbavă, cea mai sus scri&L ,recunoaştere la Oficiul daniilor cesarp-regesc. Iar, pentru păzirea acestei danii să se p^tre^ rîrMuiala de mai jos l-iu. Se va da cu întărirea Maiestăţii Sale căsaro-regeşti 6 scrisoare de danie, din care şă se scoată două cOpii vrednice decredrnţă, din care una "să ,, se dea epitropilor bisericii Grecilor cu-hramul Sfintei Treimi din. Vienă Austriei-de-jos, pe care lulnd-o lă. protocolul bisericii, s’o păstreze, trimeţindu-mi o chitanţă pentru dînsa; iar originalul scrisorii de danie sase păstreze în acel oficiu cesaro-Tegescal daniilor veşnic. Al doilea. Atît cei de azi cît şi cei ce după vremţiri vor y v urma epitropi ai acelei din- Viena biserici să scoată, îrr puterea; recu- f rioaşterii ce: Ii s’ă; dat, dobînda flecării jumătăţi de an, pe care să mi-o trimeată mie -. ~ ; ":'v v 1800 Chiţanţă pentru' pomană, de la răp. Hagi-Nicu către „curatori bisericii din cetate râ\i&tecîlbrw, Dimir-trie Dimo şiDiinitrache Nicolău, de la Trandafir, Toii Zugifevu(„om boinfaî,'^ n^epuţineos: şi sărac”);, ’ „Ioir cu copii şi eu nevasta, strein”, „fetele răpoşatului Gheorghei Fagaraşanu, Maria, Smaramda”, „Maria Dimiţrti Văsii Bunghez-’, „Maria soţia răposatului DimitracheT' ; ipaiţi' „Paraschiva răposatului Vasele ; jEiiâche”, „Stanca :lTarbus0 veduvâ bătrână”, „Maria faţa â tui Petru FeTigrad” („Dumnezeu sa-i primească Inpjărăţia cerului”), „Ama. ă lui răpăşatii1 dăscălii Andrei din Făgăraşi”, ,jpopa PeţruMânda”, „Staii'.a Ivăşcpae”;^ ^Nastaşiia fata ^jup/ Micu-, ,,'I'la Iugoae^y ;;,4îiastasifa'= ^sîn - • Tpdor Meşi”, „Ecaterina soţiiâ lui Thoma Coştandin acea fără de vedere’', 158 „(Mariia a lui Dumitru Voina”, fetele răposatului Zanfir Marcu”, „Catrina a lui Ghenaehe Trandafir”, „Maria Comcoia”. ' / 1 y 163. c: 1800. Contractu. Eu acesta de jos iscălitu Sighismundu Iacşi am pfi-imitu bucurosu cererea c. p. k. G.1 de aic a primi . , locu notaraşiia d-sale şi am şi tocmit şi învoit dupe punturi care aica în jos urnieaza: , 1. Eu am a urma la toate sesiile dsale, pbrtîndu buna rînduiala la protocolii şi di toate decretur ce-i vor. veni de la aceste mai înnalte; inştanţii şi la oraş ce treaba va mai veni a se lua la zensiile dsâle înnaintea. 2. A purta corospondenţiia opştească deregătoriia dsale ce va ave oareş cu ce părie, ţinde toate scrisori în copia curata. A 3? Pe arhiv. opşt.- dsale s’o ţin în rîndui ala buna, aşizindu tot deunâ şi mai cu sama la tot sfârşit de anu^toate decretur şi de judecăţi scrisdrşi oareşce alte Curţi se vor întimpla sa-i mai vie la locurile lor. 4. Cu un cuvânt toate treburile ale seşiilbr dsale şi toate ce va ave deregătoria opşti dsale cu ace! din ar fără şi jiidecăţ şintu/alarmele, pentru a le purta şi a le aduce la treaba şi isprava bună. 5. Făgăduit salarium al meau de către dsa este florinţ vinarverung1 patru sute pe anii, care am a le ridica în tot firtăl de ana prin cfiţanţie mele de la colector dsale, pe care ma mulţamescu. t ; 6. Daca vre o parte din noi va ave Voia a se des- • face din partea ceai alta, să fie datoare sa-i o vesteasV * * 1 Companiei Grecilor. • - * Wiener Năhrung. 159 ca cu şase luni mai xiaintea şi partea ceilalta nici o pretenţia sa nu faca, fără numai dacă iaraş de voia a sa va Tiiai rămâne la îiipreunare. 7. Spre pururea dragoste şi pace între noi aman-doo părţile ş’au făcutu dau aseimfene la învoirile noastre contrace iscălite cu înse iscăliturile noastre şi întărite cu înse obienuite peceţile noastre ca să ţinem fieştecare parte qăte uno, spre odihna a ( sa5 dec şi ne iscălim. C., 1800. 164. . (Copie.) înălţate Guberuium, După ce m’au pus pe mine din, slobozenia împărătească şi al crăescului Gubernlum să fiu slujitor ca uu paroh la capela Companii acei greceşti de la Braşov, 26 de ani am slujit la altari şi pe ascultători măi după puterea mea; pecum să cuvine la un paroh, în toate lucrurile carele mi se cădea mie, cu toţi am trăit cum se cade şi acelea care trebuia să se înplineaseă am silit să le fac şi afară din altele fapte bune pe săraci încă, în cît am putut, i-am ajutat, pecum arată attestatumul lîugă acastă in-stanţie a mea pus,' şi pentru acestea ara fost şi văzut înaintea oamenilor. Pe mulţi robi neputincioşi am ajutat,, carele se poate vedea şi din attestatumurile lîugă instanţia Compani acei greceşti nu de mult la înălţata Gubernenie legate, pusă. Măcar nu ştiu să îi făcut ceva în aleanul poruncilor crăieşti au *scaonilor celor mai mari au legilor bisericeşti, sau paoe publicului sau altora privaţi oameni în verce chip să fiu mişcat, şi tot Vlădica acelor neunit, Gerasimus Adamovits, cu fîrşitu anu-. ţ lilî trecut la Braşov vîiiirLd şi, cînd au porimcitde , ‘ . ■ avi - predat capela CbUpămi acei greceştbşj au stricat-p i ' şi pus-o jos, atunci şi pe imne, carefe^ ^ =r.' bazeuia împărătească ca nu paroh slujitor ;pus - şi, ; rindujt cu călcarea rîixdueli în rînduparohiilor prin v; împărăţia şi cră-escul. Gubernium intuită, în U.arele-• ieiâ> încă cu aceialanţ parohi sînt nimiit, ni’au. pus jos^ neayînd vină, şi m’au oprit, şi hainele şi alte unelte v* bisericeşti carele nu era ale capelei, fără ale mele, ; v--' pe bani mei făqute,v cu. put^a./^thi/ie’u • luat, şi la; biserica acea noo şîn.t dpi, slujitori şi pin mai ; sus numit Vlădică îiităriţ, care de slujba biserici ;, au fpst opriţ, • unu ‘ din. d£i’;.ie$te: -'ftei-ru Gimpinean, ’ -; . s prin porunca consistoi^umuMG Giiberna* ţie siibţ nUmăr 2709vlă ăniu 1780 întărită oprit:; aiţu -^ ieste un popă dini Archipelag născut, carele' de /ŞlujV bele biserici din poruncă înpărătească au fost pr. * \prit, şi aşa iei? carele... să4 răţnîi spat oprit t şi uăr v ". reje trebuia ;şă se şcpaţă s’ău întărit.; Lucru togruarpte/ < 4 tors. i Carele plinşoare -în aceia rugăulupc placată o daâr t . - înnaintea încălţatului' Gubernium că să se milos tp- veascăf a porunci să mă , puie la capela acea ^gm^, ; / v ’-cească în parohie îndărăpt şi toate cărei# eu puterea* ; ' :_ im-s’p ipat, şă mf sc, :deă; iară îndărăpt. Carele cu ' mare plecăciune ş|Uţ, -.,t.. / Vc- V-C • juăl|a#: gubşru^îlfc ?; .:' ■ ' / 1 .v; pfecat^- siiigă^ V. -1 • ••V'. ; ^ "(Gl ' ' -V1. :C . , ■ ’ 1 • - -v.'-N. *).. ■ ' , . , . rrv... .<-• ' , ;■ -;V . : -:,v ‘ ’ ’ \ ; ^ . (•; .î|jDittogn^G.9m.pgi8i.iei căt^e ^ - .plihg dfe oprirea parohului grecesc, permiţliid/ :^jmai.-v.>r;l^Vuiădurărtfe • .cinstitei , % ■ 1 - / rf • 161 Nu cunosc ordinul;no! 3069. ^Sau, de să . vă di ^ cu-municăluiţ, cinstitul Gonzistoriu^n streină tălcuirf ar fi fŞcut.^ După ordin, biserica e a "tuturora. „Urmear, ză ca şi parohiia efimeriului grecesc la tokţa obştea, greceasca şă; întindăd Pârbhu 1 a jurat, a -dat'cbezăşie ; „şi deda, răposatul episcpp & Gherasim Adamo^ * viei blagoslovenie a păstori turma sa au luat..., Cat - treilea articuluşî, pă capelanu rumănesc la âcastă biserică- tare; numâi â obşti greceşti iaste cu atăt mai mult‘f afi fde prisos îl socoteşte, fiindcă Rumâni, atăt r din1 Bolgarsecbî, căt şi în Braşovechi, au biserici şi preoţi, aşa dară noipre numitul capelan din. slujba sa ' am oprit, im strein înţelegând, şi după a-, devărâţă precepere a .preaLîtaâlfă^^ urmat şi^ nici - într’un chip de hotărârea ; nbastră pmţrd.- acasta^/a. ne intoarcfejnii puttm.^ -j^pKui aije ; a da numai cinste ^episcopului f „urmează - ca acest parohi niuhai de la obşte depăndăluiaşte, aşa şi voirile obşti osebit din ceâle dogm^tieeşti a InpHni dator este”. Se roagă â, se recunoaştej aceasta, fiindcă cu’ mare. dorire şi pofta a inimii noastre âm aştepta^ V ca Isă, vedem--, sfârşitul, neunirii :. şjr' ’&ezghinări c'arţ; ; între .o^teâ;/îîioastră de atăt ani ’ spre' necinste şi măre cheltuială a noastră au stăpânit, şi'cu atăt maţ multşocotîm că cinştitul Conzistorium nu va pofti ca să să mai înnoiască^acaştă neunire între noi, de vreame !oe şi. Biserică pace şi vînpreun^e1 pururea ,a . o pâ$ ne porunpeăşte” ! /!1 d;; ' J\ b.;;x;;-sn t Cinstite Sfinţiia Ta panproţopoape de la BoK, garşechi, cu Hs; anesti ne închinăm Sfint. i-dd --"V !v/;' ' ■' "di''.;''-' ; J * t Fiindcă Sfn. (sic) n’ar fi trebuit a te mişca mai departe decătu acela care după Mnalte pordnr jcile îiipărăteşti şi a Guberniumului; care s*au răm duit ca să ni să dea un preot în biserica Grecilor cea irioo din cetate^ însuş pă acela care or pohti ctitorii şi norodul, precum arată poruncile care sănt în mana Sfn. date de la Conzistorhun, Sfn. ner-ai răiiduiţ pa vreme scurtă pă preotul popa Petru de la Cămpina pană la Duminecă Torni, şi noi, fiind fii cei de pace, am priimit într’acest chip că după plinirea terminu-lui să ne răndueşti altul după poruncile cele mar sus numite. Plinindu-să terminul,, am pohtit să să rânduiască după făgăduinţa, iar asemine, prin mijlocirea dascălului Radul, lie-ai rânduit ca să ramăe iar mai ' sus numitul popa Petru, insă pe o săptămâna. Aşa dkr, înplinindursă şi al doilea termen, pohtim de a-cuş înnainte. după sinetul poruncilor cârc om alege noi să ne răndueşti, măcar că Sfinţiia Ta înpreunâ cil ceialalţi preoţi den Şcbei găndiţ precum că poruncile cele de sus numite nu or fi date de la CphzistOT riiimu acela care Sfinţiia Voastră la 28 Dechem. anul trtecut v’aţ fost jeluit în potriva popi’ Petru de Ia Cămpina şi acuma ni 1-aţ rânduit şi l-am priimiţ ca să nu să iacă vrajbă sau să. rămânem noi fără de biserică in sfii. sărbătorile care am 'petrecut, ‘ Pentru aceia, â treia oară dăm ştire Sfn, ca să urmezi după poruncile care fam adus noi de la Coh-zi'storium şi să ne răndueşti' po|)ă: care o alege, şi • să imi-ţi pae glumă, că altă data , să nu ne dai înscris rezuluţia pă cererea noastră^ căc3 odată după cererea acasta de nu om priimi în scris răspunstu, nu numai proteştăluim în numele Inpărâfcului, dar şi fără ză-bagă (sic) trimitem 2 deputaţi să te sărăcască înna- , inteâ Ccdizistoritimului cel neunit al ţării Ardealului ca să dai seamă de neascultarea poruncilor. Chel-; 163 tuiala , şi nebăgarea de seamă a poruncilor înpără-teşti după judecata dreptăţii şi după rănduelile in-părăteşti Sfn. înpreuhă cu âbei îndemnători şi în-potrivi tori veţ răspunde. Şi, mar de graba, de nu om căpăta rezoluţie după cererea noastră, am fi şiliţ â da şi înhânte cinstit. Maghistrat protistaţiun pentru neascultarea poruncilor., îhpotriva Sfinţiei Voastre. Iar pentru mai mare adeverinţă adăogăm şi copia din porunca •■,înnă^^^ pentru' îi dreptarea şi credinţa mai mare a Sfinţia Voastră, şi: pre lângă acestea aşteptăm rezuluţium în grabă. ■ Noi, epitropii ai sfn. biserici noo din 4 cetate, înpreu-nă cu ceiălalţi toţi. ■" : ■■ G. 1800. - Mă ’nchin cu sănătate şi cu^pl^ăcuiie dumitâle? cinstite birăule. Şi mă rog cătră dumneata, cinstite birăule, pe[n]tru, ce nu mă. chemi la zidecată? Că ieu sănt aica la prinsorea mai mult decătu 40 de zile;> şi ieu de cheltuială n’am, şi ,ieu trăiesc ca uiî câine la prinsoarea, că niţ lemne n’ain, niţ alte de chelr-tuială n’am aic. Dumneata să chemi pă creditori, că ieu nu poţ să . tot şez la prinsorea, că şi iei mi-a prăpădit e-am avut; acuma am rămas ca un calic, niţ trei erăicâr tfam, numai c-am avut am tot, plătit la creditori, că ieu le-am fost lor ca un rob, niţ o cir[ă] de has. n’am avut; numai cu banu lor m’au măncaţ. pă mine, şi am rămas sărac. Acuma numai ieu mă rog de dumneata şă îaţ bine şi milă ca să mă scoţi de Ia năcazu acesta. Şi r^ăn ieu plecatu dimitale Costandin Ghprghe Carcalechi. (Vo:) Dumheaiui domnu Jenachea Dimtru birou la P. G. Cumpania să şă dea. \, ; , «..... ^':.cv -48{)e,'v; Pentru preotul cel nu de inult adus, nefiiidu din; loc aşezat şi cunoscut şi niu familie * prcriţască hescutu, după tot încredinţarea cea de mai de muldu ce; aiii avutu o rănduială de unde 'Şă-.a4u<«m-^.ptredt-V7i temeinic şi cunoscut, nu din negustor scăpătat făcut, 7 necunoscut ne este şi nemulţămiţ ne aflăm după cunoştinţa temeiul învăţături şi altor mute de lipsă r< trebuingidasă. ; " *•' ' v '•’j \ e ISOO.! ;;v De la răspunsu care au dat la scrisoarea noastră de . ■ la 14 Oct. vedem că contenduluteşte c. C. cum că mt face nimic în potriva înpărătescului rescrîpt şi cum j că nu are alte s^sori decăt r. înp. şi scris* caselor, şi jâ cea d’intăi răşjpundem: ...; ; Cum ca/ de vreame că înp. r. eammpnitas. u Grecilor au inprCulnat întru ion trup f^ă'-MciPrexcepţie1 şi anume porunceâşte cum că căte hotărâri; să vor face pentru biserică trebue să să facă de lă toată communitas şi nu particulari, deci la acastă c> C. singură poate să o priceapă că înpptriyu acestor po^ : xunci au făcut cămT particular hotărăşte, şi mai Vârtos acria care mai nainie cu aşăzămănţ inpfeunat într’alt chip au1 hotărât. La al doilea, cum că nu are alte ,scrisori decăt 2 înp. şi scrisorile caselor, şi la aceasta greş aşte, fiind alte scrisorile ceâle de danii, consecro, ale râpos. H. Pan. H. Nrşi scrisoarea alesului Maghisirat, cu a carpia voe- şi slobozenie s’au arădicaţ biserica, şi scrisoarea cea de ^Hhepotenţio care. au dat; cphimunitatea epitropildf {vicarilor), la, căre să îndatorează la toate 3 luni şa arate la oommu-idtate cete ce trebue să să facă: acestea le trece cu -tăcerea cşî cum ca să cade întâi să să,''cerceteze socoteala bisericii şi sa; să plateasdă datoriile şi 4 pă urmă, şă să facă protocol. Dar şi la aceasta îîipotriva v , înp.; r. tfăce, de vreame că acela.porimceaşte cum ;i că ' să , că^ie să fie toateale bisericii supt păstrarea' 1 ^ a poiumpi^tatioui ■. Grecilor*-, 'iar' rât* acesteiCumpănii ' ; . ;şi <^ţ p^nfrusocotealătrebue sa o cuiidâşdă:'-^* G., căr Bici <|peăt mu are" nichuin felv de înpărtâşire ^cu v , protocolu^biserficii^ carele după dreptate tuturor pra- , * > vilelor.*(legilor) eramîrkdatoraţi îiică atunci după pri- " imirea r. înp; îndată sa să facă şi mei că poate opri v , v Jaoeasta că *să să facă protocol. ‘ , 'Dar a ţintea e> <5. scrisorile până s’ar plăti datoriile > / biserici, atuhciipi^ eăc c. G. ,le-ar plăti din Ibani lor; atunci adevărat caun zălog să de ţie acestea!, Deci nu d|n neîncredinţare, dar .ca să, păzească înţe* . legerea înp rv ceâre coininimitatea noastră scrisorile ,v şi nici că le oeare pentru dansa, dar voeşte să fie, şupţ păstrare .la biserică, unde este însuş locul lor. - - Iar pentru .casa biserici, cănd cbmmumtatione nu ‘ V. au uitat hotărârea (dar nu zapîsul) * cârev, mai înainte de v’o cătevâzile la cea fără de cuvânt cererea v preotului s’an silit ca să dea, vrăd să potolească < izbânda? ceâ necuvincoasă câ^ w facă, cit mut mai puţin mu credem să fi uitat hotărârea care maai nainte de 3 săptămâni rânduiţi epitropi / ; de cătra amandoao părţile cu sfatul de obşte aii . hotărât, iar, căţ ca s’au pricinuit mare defăimare'a neamului, că s’au făcut poţeaţie, şi nu, ;s’au dat cheile, -aceasta sJau urmat "după hotărârea amândurora părţilor (preciim s’aii ?spuş mai nainţ^), w de âu; ifost V ţnareruşine, că pentru Uceastă prţeină nu au slujit preotul, o 'mărturiseşte şi obştea noastră, însă această ruşine im cade la neâm, ci la obrazul care au prici- \ nuit ruşmea, findcă cu aceasta au arătat cu fapte piz- 166 mâ care hrănea şi răsplătirea care în tot chipul cauta să facă asupra dascălului, cum încă şi sluj aş te hu numai lucru strin^ şi după evanghelie şi după săbo^ră este de tot capul să gândească cu gândul c. G. pre el ce au adus darul său la oltari, iar^cu ţinere de minte de rău în ce chip s'au mustrat ^şau aceia; întăi înpacă-te, apoi întră în oltari, lucru adevărat foarte înpotrivă pontului său şi preoţii spe, dar şi neamului nostru ruşine este a avea pastori ca aceş-tea: înpotri[vi]ţi, ţiitori de minte de râu şi neastămpă-rători, carii adevărat, (lupă chizăşia noasjfră, care la preaslăvitul Gubernium dăm~ trebue să 4ă ferească, depărtăndu-să de metehne câ acestea, fiindcă într’ălt phip chizăşia nostră urmează a fi mincinoasă. Deci nu cu dreptate, dar fără dreptate şi făr/de socoteală, care, făcând potenţie, au făcut, au dat vbe preotului să între în silaşul dascălului, şi cu aceasta necum că, pi stins focul, dar mai mult l:au aprins, findcă cu fapta au arătat că au vrut să diafeiidepseăscă pizma şi ghenatu (sic) preoţului şi de faţă să-l publicuf . hiiască. ■' A ne învăţa pă noi să păzim porunca In. G. este i de prisos, findcă c. G. iau poate să vie mustiră, că noi la cel mai mic ne^am purtat înpotrivâ voinţei cei înnâlte, insa din ceale mari de sus*să priceâpe care parte au eşit (hn câlea^voii^ţei cei prea-înnalte.^ Pentru "aceia care să jeluiaşte c. G. cum că, ; jiebă-jgand în samă scrisoarea şi au vrut să să adune e-pitropi noştri la adunarea şf la sfăţuire pentru să spuie cătră cinstiţid conzistprium^ nicio dreptate, nu este, findcă 'nu au lăniurit curăţ în scrisoare pe cari cheamă; de aceia nu au putut să vie mmrnea, de Vreame jcă adevărat epitropi noştri, după ce s’au 4 -şqpş odată fără dreptate şi făr 1 de socoteala de la ‘amnare, ar fi oameni necinsti^ a să aduna iară. y. v ’ 167 Dar 'cat .. 25., Gheprghi ^daştandi4‘ .41»" Vaşili. 26. Dimitri Cliirigi. 42. Ârchîmdadritu ■ 27.. Nicolâe Gheorghiu. •; ,, Gabril panochum. 28. Mărgărit Alexandrii.* / 43. -Arqhimpdrito 29. Antoni Gonstandin. 30., Foţi H: Barbuli. Văduvite: .1 văd. iâni Ştefani. ' “ 2 văd.- Tudor iMiţiu! ' 3 văd. Gheorghi . ‘, Carcalechi. 4 văd. Dimitru Voicu. 5 văd. Panăiot Dimitru. Antim cai 4 Methodie. elan. [ihail dascal. 7 văd. Io: 8 văd, H. 1 Bobeşeu. oann. f 10 văd. ZamfHMârcu. 11. văd. ManqiA 17. Costandin, n ţarta. ţţ văd. Pană 171.: • -i Numele negustorilor străini cari «’au au , dat.pentru zidirea biserici Grecilor .cei Panaghiot Hagi Nicu au dat do do, . \ ’f 1 strein,, Ghioca Efstathiu, Hagi Ioan Bobescu din, Companie, . = , Negustori din Ţara Rusească, Hagi Iordan, strein, v " V Strein Gheorghi Popovici, V 180. 200. Străim Hagilânco batid, v Clenbdium capiii şi odăjdiile preoţilor şi e- . vanghelie, de argint şi candele de argint şi -alte scule ale capeli,-care ăl mai puţin face; 3000. ' Mai sîiit şi astăzi" streini pare au dat la facerea biserici, unul' mai 4>uţin, l^tul maî mult, care nu ş’ău' numit şi încă doi ctimpanişti au mai făcut la biserică,' de care riu să humesc: 1 400/ Nicola Gheorghiu clin Campanie, v. ./■ : 780: . ■ *" , Vi'?' ' ' ' 17.367. Sînt şi alţi din Companie care au dat, şi mai dau, x 200. 38147. (Şters:) Gît pentru Piyiş ce au dat noi nu ştim; a-itita am văzuţdin judecată pare au avut Dinutru Dimu cu Cpstşă Giâhliu după alegaţia lor care au avut în-' naintea domnului făndgiului din Braşov, care Di-mitru Dimu: au zis îim cum'ca Costea Gianliu au mîncât stupina care s’ au cumpărat cu locul biserici din bâniluiPanaiqtHagi Nicu, încă au toâi zis Dumitru Dimu la judecată cum că Costea Geanliu, cînd -au stricat cu potenţie Vlădică făr de porunca îpnălţată, şi atuncea au cheltuit din bam biserici la stricarea capeîi, care şi noi ştimu, 250. Aşijdere; au răspuns şi Costa Cianli înpotriva lui Dimitri Dinia că şi el au măcatu din bani care au datu negiritqn ruşi: . Care şi noi amu auzi tu şi judecata au lăsatu în iu eu - V v#;? v v'?: .>v... .■ ’4P7.2..; '■•V’ ^s'; . %..-///iv Cu aceasta a vnoastră carte de absoluţie arătăm hei, cei [din' jos •: iscăliţi v:oeţ|îptti ■ şCbumpanişti, ca de ■ la 1793, f Avgust; pînă* la 1796, Deceinber 23, au fpşt curatori la biserica noastră numai din partea ceta- 170 ' " - ' / ţenilor chir Mi hali Tzumbru, chir Mihali Âlexioyiki şi chir Mavrodi Safranu, iar de la 1796, December 20y după venirea prea-milostivului rescript^ s’au rlnduit împreună dini amîndpao părţile, din cetăţeni şi din cumpăni şti: din partea Cumpauiîchir Giani Hristu ' şi chir Mihali Gheorghiu, din partea cetăţenilor chir Pimitri Dimu şi chir Duca Melencovici, pînă la 1799v December 20, iar de lâ 1799, December 20, pînă la 1800, Avgust 23, am fost rînduiţi curatori numai din partea Cumpănii chir Dimitri Nicolau, chir Fotachi Hagi Barbu şi chir Ianco Gheorghiu, iar de la 1800, Avgust 30, pînă la 1801, December 30, s’au rînduit curatori înpreună din partea cetăţenilor chir Dumitru Dimu şi chir Duca Melencovici, iar din partea Cumpănii chir Dumitru Nicolau şi chir Ianco Ghear-ghiu. Deci toţi cei după vremi numiţi dumnealor curatori au dat socoteale dreapte şi curate pentru datu şi luatu biserici noastre înnaintea obşti â amîn-\ durora părţilor, adecă a cetăţenilor şi a cumpaniştilor, şi au rămas miiShdqao părţile, adecă cetăţeni şi cumpaiiişti, eu totul şi despre toate mulţămiţi, pentru toate socotelile de dat şi luatul biserici şi pentru buna lor chiverniseală. Pentru aceasta, după căzută mulţămită pare iac către dumnealor aceste doao nuw mite opşti, cu această cuprinzătoare carte de abso-luţie ahsolyalueşte pre numiţi dumnealor curatori despre’ toate şi pentru toate, de datu şi luatu biserici, pînă astăzi, ca şă fie .de acum înnaihte necercetaţi despre toată opştea. amîndurora părţilor. Iăr pen-. tru Rf. 175, zicem nemţeşti florinţi o sută şaptezeci şi cinci, cari curatoru Cumpănii chir Dumitru Nicb- . Iau idin bani cei lăsaţi de răposata Pahaghiot Hagi Nicu pentru ocoale numai cu or dinu .Gumpahif au -dat lui iGheorghe Nicu pentru copii cari au învăţat • ■ p4nă a nu se aşeza şcoala, pentru aceasta şi noi ce- V tăţeni nu stăm îxipotriva dreptăţi a se da aceşte cărţi de absoluţie de la opştea Grecilor din amîndoa părţile în mînile dumnealor numiţilor curatori, ca să aibă tărie şi putere 4n tot locul, şi judecata dreptăţi să fie spre arătarea adevărului. 180— (sic). C. 1800.v Preacinstite, prea-cucernice părinte protopoape Gheorghie din vestitul oraş Braşov, cu zmerenie să^: rut prea-cinştită mana Sfinţii Tale. Din porunca mie dată de la Sfinţiia Sa prea-cinstP tul, prea-cuoernicul părintele protopop loan Clain al eparfirii VeneţiFde-jos mi-au căutat a te supăra şi a te îngreuia pe Sfinţiia Ta cil acastă puţuntică scrisoare, pentru ;care mă rog de ertare, findu-că aducătoriul aceaştii cărţi, numitul băeta fecoraş Gheorghie Popă boeriul, lăcuitoriul în Ţinutul Făgăraşului, în satu Comana-de-jos, s’au căsătorit de acum este' thcma Un an într’aceştu dulce şi au luăt o fată iarăş de aica, a numitului, Aldi Leţia, obagiu fişcu-jşlăscu, anumit pe Domnica, care feţişoară au şlujît vr’o 4 ani în Braşov la domnii a sa prea-cinstiţul jupan Manoli, ginerile domnii sale prea-cinstitei ju-pănesei Antonoae, şi, lăcuind cu dînsul în 2 luni de zile în linişte, apoi din ce ocă au dat dosul, nu ,va să lăcuiască cu dînsul, ci umblă fugare. Aşa dară, în-ţelegîndu cum că acastă nevastă iarăş ar fi fugit în Braşov şi s’ar afla iarăş la domnie sa prea-cinsti-tul jupan Manole slujnică, pentru aCaşta cu plecare mă rog şi cu zmerenie ceiupe^ Sfinţie Ta ca după dreptate a. pusă după datornică slujbă Sfinţiia Ţa să i-o dai prinsă ca şă o aducă şa s-tea faţă ... „C. .1800. La <1notarius ^al n.dominp:^ .Aflând noi că d. ai plecat de la Cluj la Beci, am I poftit de, la Dumnezeu la dieăiăjfor^ \ : > mirat cum de nu nC-ai dat ştire de, la pjuji cu poştea J a riu vin[i] negiiştori < pentru treaba noastră :ce ăi is- i ' prăvit la înălţatul Gub. Ne-au părut rău că au mu- | j riţtL P-n. Acum noi ne-am rugat de alt pript. j, Ţbodor 1 ; Copan, Şi. .S!eri&-/d- ■ .-ca.- r'să-- -■ dea.d; mină de ajutor ;; , âtît pentru piţi bani va trebui lă d. şi. cu cuvânt şăV ;, ajute domnului..., Şi,; vezi, .domnule, să te sâlpşti, ca,să ţ ; isprăveşti v ţreâba după înjp. i^escripty şă :fie numai / Gtşci "ia;,'vYPhipi ..lif^pentrii benefaetdri ce^ au dat ei; | t ^ ’ţdn^ Curte, iei toţi * nu aii dat inai -mul! decât I , RL 958x20. Şi pentru parohul cel bătrîn nu va să ; " ; mai şează, că este slab. Ddmnule, iei acum un aii i \V trecut au zis iei singuri acuma că' bis.aceasta s/au :făpuf.cii/iscălit^Rumâ^^ ..?m pot şă lâpcde ; . iei pa R^mîni-,,. Noii' am spus că biserica acasta s’au1 j ; . făcut cu; bani \GrecilpT cei streini şi după iiijX res- : cript iar ,1a Greci au dăruit Inpăr. Care aceste trebi ; - d. le ştie toate foarte bine, şi să vază d., dpva f i n a- ; dejde. bună că; să să isprăvească adastă treabă după ' f\ iescriptul înpărătesc,, să făgăduiâscă la d. Crbntăl ,; Rf. 100, adecă, "şi la âghent R£ ' 5 0 ad., şi la referenta care va fi cit va socoti dbmmil, cu Rf. 50 au mai ; ,v muiţ, cum va socoti. Şi aceşti banii tot de la j, Gb. ^ - Copan sări primpasica d., p^cum i-am scris; şi noi : \ s\ă-i dea domnului" cat ăi va trebui Scrisoarea care : scriu la acestu, daca vei şc^oti sa, i iasă din porunca Inpăr^V ; : Vei' ă; să scoţişi ahturile^ comisionului. v ' 1800^ Mart 22/10. ::v;/ Să nu să; uite d âmbu l l a 9 şută de fior., ca să chql-!', tuiască, numai să isprăvească triaba. Lasă să margă bani mai mulţii/ numai şă ia isprăyîtu traba, ca destul ne cheliuiuib, şi să nu isprăvimu, numai te sileşte, domnule’ ■: 1175. • = . i .vT. , La domiiu Aleii Giuito notanns, al nostru poftim multă sănătate.: 1800, ; Mart 25/13 ; Goronk ^ / Cu jtrecuta postă/ lâ 22 acestii luni au scris domnului, şi scrisoarea o am făcut-o coroşpodenţia, şi o am trimiş-6 în. copertai lui cliir Tbeodor Ciocan, Şcriinr du-i să dea bani lă d. cîţi va trebui. Domniile, să te sileşti; foarte* pentru treaba biserici; că iei acuma zic pentru Rumîni, cămri ,pot scoate,; fiindcă bişe- 1 rica cacaşta său făcut cu iscăliturile Ruminilor. Să iai sama bine, să nu fie ăgfaexitii cu 2 feţe, să fie şi cu ieif şi cu noi. S'a’ nu se uite domnii la o sută de florinţi ca să^ cheltuiască mai mult la dreptatea noastră i şiv să se isprăvească treaba; iei cu minciunile lor/umblă să acopere dreptatea noastră. Am trimis o scrisoare;/la d. de la Ifjbson; să ne scrie domnu cu mijlocirea lui; jupinu Thddor Ciocaii pe- numele' lui chir Dumltrache 'Nicdlau; preceptoru nostru. Acestea/ şi ramîneni ai domnidui tîe bine voitori; ; ; '\u\ '-■‘i V ' ‘ 176. v. Braşov, la cinstita Compania Grecilor. 1800, 7b. 5, Bucureşti. * - _ Aflîndu-se în pricină chir Pană St. cu chir Du-1 (tnitru Chir:, fiind rînduiţi de la veliţi boeri ca să se cerceteze la Compania noastră de aici; a cărora pri-cine pe lingă celelalte ieste şi pentru cîte datorii să află aci în Braşov făcute de Dumitru, din bani lui * chir Panu, cari sînt în depozit de cătră chir Stăvru Spiru pentru socoteala care are cu chir Ioaii Miliot şi alţi bani pentru datorie particulare a lui chir 'Du- , mitru Chiriţi,. pentru care datorii vedem, că şi cinstita Compania dumneavoastră este îndestulată după deliberata care aţ dat,-dar ne rugăm ca să staţi ca, şă se ridice acest fără dreptate depozitu lui chir Stăvru, ca să poată stinge ch. Panu St cele cu dreptu şi să/ia sfîrşit şi.,pricina lor. Că, precum aţi cunoscut şi dumneavoastră, ce ie eu dreptu chir Stavrti se cădea să facă pretenţione mai nainte de izbrănirea dare au dat la chir Dumitru într’atîta prelungire de vrer / me care au stătut în Braşov, dar nu asupra plecări lui să oprească bani de a lui chir Panu, mai vîrtos că chir Ştavru are şi alţi bani luaţi destui de la Dumitru G.,. cari fără dreptate i^au luat, fiind băni ai lui chir Pario, precum şi de la bălanţu lor aţi înţeles cu îndestulare. încă ne-rugăm şi pentru deialalţi bani care sţuţ opriţi pentru particulari; datorie a lui chir Dumitru C., să ajutaţi lă dreptate, ca să poată să-iştrîngă chir Panu ca nişte băni ai lui. Şi mai nainte de toate ne rugăm să avem cinstit răspunsu dumneavoastră spre îndestularea noastră, ca să putem să dăm şi noi în’ scris îndestularea deplin la domnescul Divan de aici. Şi, inchinîndu-ne cu sănătate dumneavoastră, ca nişte fraţi rămînem gata la , poruncile dumneavoastră. . Birăi Cumpănii, Nicoli Ioan Mimi, Mihal Ghorghiu, Lai., Theodosie Thoma. 175' jri. y %... 1800.2; / ' : ■ t Cu plecăeune mă rog duniitâle, jupăufr Dumi-traehe; şi ' vaz ea faci milostenii, te rog fă-ini şi mie parte de cat te’î milostivi, eă am 2 copilemaari şi aşi le face ceva de iGrăcun,.. că; DUmuezeu mă ştie în ce necaz irăeşc, că eu sâni cu' casa grea şi soţia mea este beteâgă, în ţară de vro 6 săptămâni; Foarte te rog, că mult este cu greu că dă ajunge la scă-pătăcune şi în vremea asta şi cu casă. Ilinca ,Radovi[ci]. Eu cel mai jos iscălit dau zapisul mieu acesta la îmăna cinstitei Companii Grecilor din Braşov precum să să ştie ca eu, Luca Adamovichi, m’am pus chizaş pentru Gbeorghe Hagî Leca, cum că este în Gumpa-nia noastră a Grecilor din Braşov preveleghiata pus şi alezat, şi stau bun pentru dăusu peintru toate porunci^ înpărăteşti a să păzi pentru dajde şi pentru toate cealelalte ce sănt cu cuvinţa a să urma şi întăresc cu iscălitura inea însuş şi cu pecea[teă] mea. 1801, Ian. 19, Braşov. ■<. / Luca Adamovici adeverez cele dă sus scrisă. (Pecete roşă, cu L. K. B. S,) Noi, cei mai. jos iscăliţi, arătăm cu iscăliturile noastre în frica lui Dumnezeu precum după porunca d.. Măria Sa judeţului înpreună cu notaroşu nostru am mers la Casa Sfatului. Acolo iera Greci civişi Costa Gianli, Dumitru Dima, Cuca Melencovici. Notaroşu nostru, cum am intrat, numai decît au zis: -5» Faceţi pace. Costa Gxanliu au zis la notaroşu nostru: că nu ai loc aici.* Notaro^ .H^tru numai decît Vaul sculat cu vorba aceasta, zieîndDuimfr^ : nu Iasă pănă la Beci ciusteă îuî, şi, ,răspunzînd notr nostru; şi Comp. va face răşpunşu pănă Ia Beci; noi, cU; .'maite’».işîrare*ryăzîţid■'’jjpum;. eă Comision pentru 'aceia;';; Ieste adunat că să poată aprinde noii foc Costa Gian-• liu şi dd; pentru lucrurile care cu judecată au Koţarit Ţ ţara, innălţătul Gubernium şi prea-puternieul Inpăra-iul nostru, adecă pentru cit au dat fieştecari din cx-| .vlşi la zidirea biserici, imi am răspuns aşa: că; oe-f; au; 'Să ne dea Înscris:, c. Cumişion, să putem şi noî răspunde, cu care, * această vorbă* zieînd, noi -am şi t ieşit afară. ^ %■ r v. v. " ’ w'.-5 , . '180. V" ■f.... 1Ş02. //.'/, ;/' ? \>' £ * vCbitanţă yeătre curatorul'-.IMmitracbî'-’diri 'Moşteni-; rea liii Panaiqt Hagi-Panaiot Nicu, de^la „Despa Tra- . dafir,î,:;,'Avram vTecuşar5’,' ’Âff&pwyjnţ>a]ţ i 181. Chitanţă din. 1802 de lă y,Păraseliiva Sîrbidea^ă’’, „Ecâterina răposatului Thpma . (^zocăti”‘ ^Chitanţă de ajutor de la Tpyj-"’ •eax^ayog-. • • / • • ' , ' • •' \ .• " ; 1802: , 7^2! Găiră prearCinsliţi neguţători ai prea-cinătitei Cum-'*• panii din cetatea Braşovului, noo milostivi patroni. 177 încă în trecutul anl801inoepî^ ioc foarte groaznic, cit, arzînd mai 500 de case, s’au'întîmplat de ne-âu -ars' şi slînta biserica noastră cea neuitită din oraşul Yisocni,? slăvită vârmeghia Beljgradului/ carea nimic atuncea nu ipăţi: mai nainte să începuse de ă să zidi, însă materia cea trebinucoşe şpre isprăr vmea cea deplin a sfintei biserici şa ştrînsese, care toată încă au ars. Deci, fiindcă zidari care i-am tocmit spre facerea şi zidirea acei sţ biserici cu RîL 2.000 acum au început a;iie trage aşa, neavnid noi 'Orăşenir nicio nădejde de a înplini cea măi sus numită sumă din pricina arderii a: tuturor averilor noastre, am fost siliţi de a ne plînge la prea-înnaltul crăeŞcul Gubernium de a ne fi un milostiv dicret sprC a umbla j>e la pravosFavnici creş-^ tini de a ne agonisi 'milă şi ajutori: spte împlinirea sumei âceştiia şF pîşirea la ;savîrşirea a '.ş£t. bisetiSi;/1 Deci acum, căpătînd acelA:^ preadnpoşţiv^ ^cret de\ la înl c. Guberniunl, şiipt ii-rb 10025, ăşijderea şi de la preacinstitul Gonzistorium şi de* la prea-slăvitul maghîsţrat al; oraşului npstru. reoomandâţiile, cădem şi la preacinstită ^umpaMe ă - dumnCalbr voastre, pyea-c. neguţători, ca să ya mitetiviţ de a îi ctitori , la acea sfîntă biserică,: său cum ya va lumină' '^Duhul Sfînt de a ne ajutora/ baci că/$i 'din lipsa biserici unii din orăşeni ‘ au început a rătăci într’alte căi. E)eci, iarăş rugîndu-ne de prea-cinstita Cumpănie de a ne 'fi" .milpşti^i patroni, rămînem cu tpâtă supunerea ai ; prea-cinstitei Cumpănii * prea-pieCaţi: . ■ . Ecleiiia cea neunită a Visocni, prin curatorul Nes-toreus Cnozovici/ cum şi jurat Ioan Avraăqi. ' ,(L.; ,Ş.), Hriştache Dimiţriu, martor. (L. Ş:) Todor Ioan martor. ;(L.‘ $.) Hagi Anastasie vameşu martori; /:/ > " • ,12 178 . ;• ' 5 •••■ ’ . ' 1 ; S’au copiiat din cuvănţ în cuvânt şi din.slovă în j slovă de mine, Petru Popovid logft. cinst. cetăţi. 1 (Pecete roşie.) ) 183. ) *--r ‘ * " . 1802. Mă rog dumitale, giupăne cinstifte] Hagi Dimitru ca şi Sfanţul Nicolae se vă fie de ajutor în tote călătoriele şi sfânta Naştere Domnului Hirstofs] se agiugeţ cu multe senetate şi cu bucurie se va de-frueşpă Dumnezău. M*au serăcit cu totul şi mă rog dujnniitali, cinste boer a lui Dumnezeu, milos ti veşte-te şi sper casa m&, ce' per lisne '(sic) dăm precîţ şi voia noastră, cei mai în jos iscăliţi, opştia din Braşov â Grecilor, că tot ,mai innalt unde se cuvine, cum că părintele arhimandritu Gavriil pentru băţrîneţele sale şi neputinţele şi betegia sa vrea ca să meargă ia Arhipelag să-şi aibă odihna sa, îi dăm toată voia şi pofta sa, dacă se va înplini locu Sfinţii Sale cu alegerea opşti şi pofta pentru ieromonahii popa Theodosie de la Arhipelag, care aici se află din pricină răzmiriţi? fiind om blînd şi plecat, şi la toţi plăcut, -dar, intru bît pentru că nu ştie limba rumănească deplin, avem pe părintele Sterie, care o ştie deplin. încă îndatdrim şi pe acest popa Theodosie ca, pănă va învăţă limba rumănească bine, de se va întîmpla a se betegi părintele Sterie, a fi îndatorat ă-şi aduce un preot eare ştie mmăneşte "ca să săvirşească şi să înplinească înnaltele porunci. Şi pentru aceasta dăm iscălitura" ndasţră, înpreună: cu pecetiele nostre. ‘ ! V: ; ; Braşov, 180^ Iunie 20., - / \ Fotie Hag^ Barbu. Giani Hristil Nicolae Pană. Alexi Hagi Ghenu. Mihali Ghiorghiu.v Constandin Nicblau. : ■ Ghiankds Gheorgliiui Ghenaehes Trantafiru. Hristu popa Hristu. Gonstandin Yasiliu iconpm. . ■*., ' ‘ Constantin Petrovici. Hagi Dimitrache. JBobescu. ;; Luea Ădanivi Antoni Cpnstandiuu. Anasiassios Hagi Mihail. Veîikos Obresbu. , Velicu Dobri. Gheorghîoş Ghiocghiu. / Constandin Pauagtiipto. . ; ; Gtiebrghie Gogă., ' - •' Coşma Dumitriu, : Petcu Vasiiiu. -Dimitrios Ianco viei. Constandin Pop! Nicholaos Petroyiei. Constandin Chiru. " Nicholaos* Gheorghiu. ;!Mihali Popdvici. f A thanasi Mihâldvidîl IKmos Zanîirps. ' Thodoros^iteiru. ■ Petros Manoli. ; % Nicholaos Chirii. \ /" > Mârkos Glleorghi. , •' îoanisr IsFejciu: . l- Nicholaos- Dimitri Dia-mantis. >■ . - , Civişi şi Greci lăcuitori^ Ni^hola Ştefan, pulgher. Mihali Alecsiu, pulghcr.' Iordan Hagi Ghe^ - > novici. • , Aitastăsi Gheorghiu., Thepddros Mihaloyici: NieolaNenovrci. ' ^ Şpiru Vasiiiu. Gheorghi Coustandinu.; : Tudor Stoîanpvici. A Arghiris Hagi Teodorii. Chirîţi /loannu. ' > Antomos Bimîtriu. ; ; Thomas Athanasiu. Mavrodi Hagi Şiyo. ^ ? Lâmbru Athanasii. ? . ^Nicholaos loanu:,; ^Ioanis 'Dimu. Mihalachis îannovioi. ^ Antdnis Diffi ^ Panaghidtis' Mavrodi. Lambru Ioanu. Diamanii VâsiHu. Alecsi Ioan. Ioanis Zanis. Hagi 'Dimitripş Antoni , Constandin Ioanu. Dimitrios, Nicolau.; 187. Vorzeigere dieses Margarethe Csuveron, eine Bo-jerin, mit 4 Difenslbotben, Raidă, Sztântsu, Dana, Utza, turkische Unterthanen, gehen zu Wagen in die Wallachey zuriick, .konnen passiert werdeh. Krons-tadt, den 28 ten. Iuny 802, - V; Seethal. Cu plecăciune mă înehin dumitalej jupan Dimi-trache. .0.: ,}y■ y.. 1802, Septv. 10. y Cinst. răspunsul diimitâle pâ Ghiţa Praoveanul dinpreună cu un amanet, adecă galbeni suferim 10,5 stamboli, trei măşari şi jumătate, cinci Inpărateşti, cinci olandez, 30 petace, petace vechi 16, zece dă trei parale, 3 mariiaşi, 7 petace noao, un crontaier, acestea am priimit pin măna lui Ghiţâ finul dumnealui şi sănt la păstrat bun, ca pănă va veni dumnealui jupănul Hristacbe, că pănă în patru, cinci zile 1-ăş-tept ca să vie negreşit şi i le voiu da în mănă toate amaheturile, după cum sănt. Aceasta şi răr} măiu al dumneavoastră slugă, ~ ; ' -• * Pre-cinstitu Gonzistoriumu. > • * \ (. j , f Dup ă ordinaţi a cinstitului Conzistorium de la 1802, Dechem. 8, pentru capelâfanjul nostru Ignatie de la Xiropotamu, pe lângă porunca dnnălţatului Gu-bernium puindu jurămăntu numitul capelan înnâin-tea cinstitului Maghistratu după prea-înnaltu rescripx tii, Cumunitaşul al nostru, căţi Greci cetăţeni şi cum-pânişti, vrăndu să-IT aşeze la biserică, să rogă cu plecăciune să i să de bîagosloveniiâ şi slobozeiîiia la cele bisericeşti, precum şi adeyerimu pe lăngă seri-serile .aduse cu sine că este ieromonah şi preotu. Pentru aeasta ne rugăm cinstitului Conzistorium ca sari trimiţă cătu de curăndu blagoslovenia, şi rămânem al cinstitului Conzistorium slugi plecate, Demetri Dima, curator. Demetrius Nicolaus, curator. • ■ ■ v ■ ■ 7 ■ -. • ? •v;"Iaov (^TrapdXaxTov xoO TipoTOxâTuou. " ' - ■ ‘ ■■ ■ * " j /X , >.190. \ *■ ,L'‘ - " Revers. ’• ■ Văzînd dumnealor cinstiţii epitropi ai bisearici grer ceşti clin Braşov, anume chir~ Pimiţrie Dima şi chir Dimitrache Nicolau, lipsa chiverniselii vieţii meale, pentru pomenirea sufletului răposatului Panaiot Hagi Nica, mi-an dăruit florinţ nemţeşti doaozeci şi cinci, despre care adeverez. Braşov, 1802, Dechenuv 14 J, e. Rf. 25x, Gheorghie Haines, , ' protopop Braşovului,. Braşov, Dechem. 16, 802. ; ' Dau adeverinţa mia la cinst. mina dumnealui jup. Dimitrache Nicolao, pentru că mi-âu dat dumnealui bani nemţeşti doo sute ca să-i ştrîng veveriţe şi alt' fel de cojocărie, însă preţu veveriţelor s’ku făcut a le priimi dumnealui aici, şuta lei treizeci şi doi, şi, de oi putia strînge pînă în doo mii, le priimeşte dumnealui. ’ A casta adeverez. (Iscălitură neînţeleasă.) 192. Chitanţa din 1804, pentru mile din fondul Hagi Nico, de la Despa Triandafir, de lă & e^jieptos ev BpaaoSâ) xwv 'Pwjiăwv b/CkrpCctţ TaSptijX ’ ' " $)/ “ ' V V' Atestat. Noi cei mai jds iscăliţi am primit de la oşta Gre-’ cilor den cetatea Braşovului, din milele reposatului Panăiotu Hagi Ni cu, Rf. 50 şi cu cuvânt cinzec de zloţi, pentru ajutorinţa faceri biserici nosţre a Referitului din oraşul Vizocna, după slobozeniia a în- , nălţatului crăiescului guberniumului cu decretum supt no. 10.025, prin 6are ni s’au dat slobozenie de a re-dica pă la pravoslavnici creştini ajutorinţa de a redica acea a iloastră arsă biserica. Pentru care adeverim cu iscălitura nostra ca să să arată acasta or-unde- să cuvine. , - . Noi, trimişi de la obşte a Vizocni, de la cleru cei neunit, Nestorius Ciiezevic, Ivan, Ioan Avraam. 1804, Ghenuar 18 zile, în Braşov. r,/ • }[(■ ;:k?^' • ;■ ■ ■ ■ -Sr:-.,.. k Pr e-cins tit Scaon prbtopopeşcti din Braşov, ,, , ţ Priimindu cînstitu revaşul-^Sfinţii "Voastre şi * ne-ştiindu ■ rugatude un om de ne ;r Irau citita, vazintu ce pipftiţi^ la .noivşi,'.neşţiibtu;./ limba vca sa venim sa răspundem cu gura, ,ne-ara ;; rogatu totu de aoelaş om sa ne iaca şi răspuns în i scrisu care este acasta: singheliile noastre şi cu care, aici ne am aşazatii cărţi sintu luaţi „ de la ndi, de la opştb Grecilor, şi stau la dumnealor pana ne voin | duce şi atunca ne le da, ca aşa obienoescu dumnealor totudeauna. Dar protocolu care cere de lâ moi iar de ;la dumneaîpr - b cereţi ca nu numai; nu n’c la măna, a noastre, dar nici mi ne am înyrednicitu Jsg-o vedem vr5o data. Ca noi, pe ciim ştiţi, sintem nUrnm, , slugi la dumnealor cu simbrie, şi aşa lucru la noi nu dau, încă (paciim zicem) şi dereptaţile noastre ne le iaupană; sintem îa ^ dar pe toate aceste de,la d^iiineae ciiis[ti]ta opşteV eereţide, ca la ; dumnealor se jştfla toate, şi ramunem ; ;) Pre-pinstiţi Sfinţii Dumnealor Voastre mai mici fraţi. < 805, Braşov, Iulie 12. ./^v... .v v— ■ Cinstiţilor: preoţi, amîndoi erombnahi de la biserica Grecilor din cetate; ■ i / ': - •. Spre înpiinireâ a Uni grabnice conzistdrialiceşţi porunci, Frăţiia Voastră amîndoi astăzi de dimineaţă, - la 8 Ibeasuri, să luoaţî osteneală ă veni î^ noastră aicea la Scaonul prot., aducînd cu şine fieştc^ care singlieliă Să depreoţie şi prin care ; aicea la funo- , < ţie v’aţi aşezat, eiC şi pisâniia sau protooolmntil bise- ; rici, din care sa se poată vedea anul în care s’au ri- / dieat sfii. Biserică, şi eji/ce slobozenie, şi, ce moşâ <ăre.; rsf.'biserică. v;v-- ' : ;'l;V\/.:v; ă ,'s/. —V:' ăă-|• Brăşov, 1805- Iulie 12; •’ ’v A 'fV^v; V*’"'"')•*'! :;W y >;■ In ăefim^ r " Radu Verzea, irit. ad. - v f ; Dumitrie Ei^miia v.' not, > . , • 1 , :■ v / ^ ;w /.(... ' / '' :.x *" Ci^apie*, ''/-.-■w S'/- ■/ ’ă Cinstite părinte administratoare, Aşternind^t-să la prea-înnalta Curte făcuta cerce> tar^e de .spre arătatele pin protopopul Braşovului Gheorghe Hainăs seadeii întru cfeale sfinte la bi-seariqa ca grecască de acold din Braşov dblidte, ,pre-; cum şi despre exţesurile de cătră călugării carii vin din Ţara-I^ummeaşcă săvârşite, întra urmarea e-şiţului despre aceia prea-înnalt dictat conzistoriumur M' prin milostiva rănduială guberăiali ca^scă ‘din 22 * Avgust a c. intimăluit Frăţii ;Tale . să porunoeaşte ca: Iutei preoţilor greceşti: de la, Braşov, fapta aceia că pe muerea lui Ioan Sicra la înpărtaşirea sfţ.,. cuminecături al-au lăsat-o, ci cti scandela norodului au ’ ■ >/; îndreptat-o de la \ alţari îimappî, lin numai cu : ^ acel adaos foarte aspru să li-© înfrunţi, că, mai obli-cinduTsâ acest feli de nerănduială ,şi scandela, popa care să vâ\ găsi vinovat* din slujbă de tot să va lipsi, -ci; însuşi şă;părţi grijă într%dto viitoarea vreame aceist fel de scandela de tot să şă încungiure, * 2-lea. Tot aceloraş, preoţi obiceaiulccel -răiţi.şi virea de a nu pomeni numele prfeaTÎndaltului Inpă^ rat lă simtă liturghie, înfrunţîndu-li-să măi încolo, strînă să le porunceşti că precum îu bisearicîle romă-no-catoliceşti ceăle unite şi neimite, aşa şi în numită bisearică greciască rugăcuniîe şi pomenirile care să / 186 Iac cil oareşcare cerere a ches aro-cr ăescului Innalţil Sale nume totdeauna spre viitoarea vreame să să săvîrşască întru auzul norodului de opşte. 3- lea. Precum cinstitului Maghistrat de acolo de că-tră' în. c. Gubernium s’ati poruncit ca Companii greceşti cu numele Inuălţii Sale şi a în. c. Gubernium strîiis să-i poruncascăsubordinâţiia cătră Con-zistorium prin parohii săi acurat să facă a să păzi*, aşa şi Frăţii Tale să porunceaşte ca pomeniţilor preoţi greceşti prea-înnalta rănduială crăiască^ prin care şi ei, întocma cal preoţii rumîneşti, sănt supuşi iuriz[di]eţii Conzistoriumului să li-o aduceţi aminte şi aspru să le porunciţi ca strînsa şubordinaţie să. o p ăzească, ni ce să îndr ăznească disp oziţiilor con-zistorialiceşti sau a Scaunului protopop esc, oricum, fa să înpotriyi; almintrilea, de toată slujba preoţească; să vor lipsi. Mai pe urmă; 4- lea. Pentru bbicnuita lor ;,adefrărat, ca şi „Ia toate neîntemeiatele lor jalburi”. El nu eră „om din G(^pania lor sau atîrnăt’’. ^Koi pe ei (iară nu Ci p e noi) i-am priimit cu toată inittâ â' părtaş la sfânta bisearică. ca şi pe noi însune, afară din ius patronat, după mai sus ţiţăluiţa siipţ A: f eomplqca-^ ţie, iară Compania totdeauna înpotriva;v noastră cu feăliu de iealiii de meşteşuguri v la toate dicasteriile ne-au ocărit, pe-au băgat în chieltueli şipănă îh zioă de astăzi nu avem de cătra dînşii liodină, arătîn-• dursă şi, :;%mejîn^ ei ar Mşeiâbă' şi ca cum Ci ar stăpini biserică, neavind de lă nime-, nea dependehţie”. / . , ' Cer: 1) să li se dea, documente, care sînt pe mi-mele lor, ,;Să îse pi^Jnrînd Ia negbiştrunle; sus vpo- ' runciţe ca să ; să vaza "înscris după moartea noastră toate să nu lăs^ la tirmatorii cliro- nomii noştri gileavă, chiekuell şi , la iimăltele di-casterii supărate”; 2^3) Să se facă remiterea . actelor de „o persoană de la Haromsechi înpi'euna cu c, Maghistraţ” - . v; ■ V: Mai jos iscălitul ădoverez precum că, după venirea lui chir Nicola Gheorghiu de la Bec viind şi /domnialui jiip. Gbeotghe Corodi la Braşov, în scurtă yyeame m’ău întrebat cum ţă paţu-bie-aiii chir Nicola bantcare l-au rânduit sămr Ş?*)"" |iif>tos twv rpaixtSv. ■ ’ p 13/25 Octombre 1806. " '-pt';. Răspuns la cererea privire Ia ,,com~ planajie”^ . 1 „Pentru a nu curge nouă confuzion, n’are loc... Pentru inventarium , al capeli făcut de episcopul Gherasim/' cele ce aii făcut Gheraşim toate s’ au pus jos:, ^curn nici Uu este'dd trebuinţă ase face ^şchi^ linie, find acum că la: biserică este uit combnitâs şit dacăt poftesc civişi, putem face inventarium peittru toate ce se află acum la biserică, şi apoi poăţe? întră”. 'datoră la Guvern şi la dietă. ,,FMipş Hăgi Barbul, iudex Grecorum, ;■; Nicpla Gdorgi”. • J :;'vV':'-. ;-/ 1806. 5 t ;.-v; ■ ' . V ■ \ Noi priyeleghiâta grecească Companie de Braşov faceip ştire la cinstitu rînduit Commision în pricina: popilor că noi'dinonnălţa^ den M September; sup,' (sityiii)-.;;70<^\ nu/:putfem;vişi,). iară după sunetui îUalf dicret de la a. l&OSi, d&r-3 7ber, pană vom Caduce dd la Ar^ ^pentru care de şi făgăduim ca să aducem ■ de la Ârhipela-gos popi greci care să ştie bmba grecească şi ru-mănească, ca lingâ; trebuincioasele slujbi rumâneşti şă poată sg înveţe pe, copii cei mai mici, îU limba 190 ^ v grecească spre folosinţa hrăni lor, ca să nu rămîie numai în limba rumănească, cu care nu poate să se chivernisască după negustoriei noastre care avem cu Ţară Turcească, findcă noi cu limba greceasca ne chivernisim, după cum este cunoscut. Tară pănă a aduce popă de la Ârhipelagu Grec, care să ştie limba rumănească şi grecească, ca pănă atunci a nu fi lipsă de limbă rumănească, dăm votumul nostru pentru popa Sterghiu, care este născut Grec şi cu liniba grecească şi rumănească şi cu toată învăţătura bisericească, ca să fie în locul capelanului, pănă vom aduce alţi de la Arhipela-i;gos, cum în sus am arătat şi după cum au fost din vechîu orînduială şi după înnălţatu rescript, pentru care socotim că şi civişii greci vor da votumurile Tor pentru acest popă. j Şi după înnaltul dicret de la anno 1800, din April, sup. no.‘ 4406, sună . 202. Chitanţe din 1807, de la „Gheorghie Haines, protopop Braşovului” (30 florinţi). 'Exatepcya xoO (xaxa-p£xou Za)(ap^oi). 203. I ; ■ . . , Chitanţă de leafa şi ajutor din 1807 de la „Mariia răposatului Micul, Voicu”, Zaxapfas, Teop^ Ta|i-7x56 knb xb a7apaa7], ’AXs^dvSpa' Mapxou, Radu Corbu^ f *A0avdatliXa^eipix^ diŞaaxtxkoţ,/Avaaxaaţa GDţoyv] xo0 ^%oxk jxaxaptxoi) Scdvxppv^ Koccped, Mapfa ti AaOt MnoOxos AaptifiTctivqţs, Ghianţu, „Efimiia răposatului Vasilie Vlad*, Păuna Todor I van*, TaSpcijA apx|x., ecpyj|xepto$ xm Tpat-xwv, ,M«pta M^oopţ^ode &7zb x^v yyjXaKYjv, ’AOavaatos '%x/; . 30 August 1808. ,-1, '■ ' ' ■' , '5 ;V:'.V ,, .• '' ■ , 'J \ '. *•■ Contract pentru „popa Nicolae Panovici”, tocmit la bisericea .Grecilor din Braşov cu 360 florini pe an, : plătiţi trimestrial; „De la patrahil, cîte întră din, discurile bisericeşti, osfeştanii, liturghii, nume care 194 se pomenesc, îngropări, 'botezuri, sărindare, ispo-vedani şi într’un cuvînt toate ale sfintei slujbei” ca şi Teodosie Panaghiotul Xeropotaţrifânul, „fără a-şi lua unul altuia dreptul cel intîmplători, şi cu unire şi cuget curat amîndoi să săvîrşască ale sfintei slujbei spre mulţămirea opşti şi pacnica stare a norodului, fără deosebire oareşicari părţi şi fără iubire de obraz”. Constantin Gianli. Demeter Dima, Demeter Hagi Gidzu. Ioan Andrei Popovici. * ; Nicolaus Ioanovici. Mavrudin Săfrânu. Chiriţiş Ioanovici. (din greceşte.) După 1808. - ; - Petru Iliovici .se plinge Ccimpaniei contra „naşului Todor Mihai”: la 1808 se adresase birăului din Craiova „precum că în anu acesta voi să cumpăr (numai şi să aduc la Braşov, dară dumnealui se pune de-mi scrie la tîrgu Riurenilor precum că dumnealui nu pofteşte în anul acesta să facă cu vinuri şi mă otărăşte în scrisoare că a nu' cumpăra vinuri, că aicea, la Ardeal, s’au [făcut] fără de seamă mult. Aşa eu, avînd voie, îndemnăndu-mă inima, n’anji putut ţinea să mă întîlnesc cu fratele dumnealui, chir Petco Mihai, şi, spuind dumnealui că am scris la Braşov naşului Tudor, de la Craiova, precum că estfcm voi să cumpăr vinuri' să aduc la Braşov.j., a$a povestind chir Petcului aoeaste vorbe, îmi spune că am scris la chir Constandin; Gheorghe Pop precum 195 ? că să-i trimeaţacevar-viaiiri in -tovărăşie sau să ia proviziomi. Dara eu, spuindurini chhv Petcu aşa, eu i-am zis dumnealui, de vreme că dumnealui nu vor ieşte estimp ca să cumpăr vin, eu voi să iau bani cu dobândă şi voi să diic ia Braşov în norocul mieu. Aşa vorbind amândoiam zis eu t chir Petcului: „chir Petcule, de vreme, ce "mi pofteşte dumnealui să, facă estim cu vinuri,' cuin spui dumitale, că eu voi lua bani trei mi cu dobînda mea r şi decît să trimeţi dumniata singur mai bine să .ne punem tovaroşi a-mîndoi şi la ce ne va dărui milostivul Dumnezeu să împărţim unu şi unu. Cu acestea he-âm învoit amîndoi, apoi am vorbit cum să urmăm şi aşa am făcut o scrisoare la naşu To-dpr ca să facă bine să primească vinurile dumnealui să se vînză vşi«să~i plătini pr ovizionu. ce va fi cu cale, pentru osteneala dumnealui, oe va face, dară ne socotirăm cu chir Petcu şi ziserăm r dară de nu .va pofti dumnealui, să primească buţile, cum să facem? Chir Petcu'zise: „să faci o scrisoare către chir Cohr standin cu simfonie pe am făcut-o”. Aşa am pe^ cetluit-o şi au pus-o înlăunţru în scrisoarea naşului, Thodor... Cu aciasta ni-au înştiinţat chir Constan-din că voeşte şi înţelegem ce au zis naşu că ce om şti să facem, că dumnealui nu se amestecă, auzind că am încărcat buţi multe, Şi, după oe venii aicea; îmi spuse şi chir Constantin că au zis că nu se amestecă lanimia, ce om şti să facem, că dumnealui n’are treabă. Cu aceasta fiind eu aice şi dumnealui, ca unii oe n’are treabă de nimica, nu nfau întrebat, numai de loc mi-au' zis; „Am daţ sferişoa-rea la chir Constandin, după cum iîii-aţi scris, fiindcă pu nu poci să vă primesc vinurile, că am treaba mea”. Peste cîteva zile se scoală şi merge la Sibii, şi. zăboveşte acolo cam mult, şi, venind de la Sibii, nici- un cuvînt n’au deschis mei întryun chip. ’ Apoi mi s'au întîmplat «de m’am căsătorit şi', după ce m’am căsătorit, au trecut vreme la mijloc multă, şi dumnealui; niciun cuvînt n’au deschis până aproape de socoteală. '• Âtuhcea ău venit vorbă de vinu acela: pricepînd că mi teşit ceva gîştig, s’âu apucat ca să fie şi diiiunea-lui tovaroşi. Aşa şi eu i-ain răspuns: Dacă ai vrut* întâi să nu te hi lăpădat de tovărăşie, dară nu. acuşi la urmă, văzînd gîştig, şi, de erai dumneata iova-roşi cu mine, eu nu luam alt tovaroş cu mine, că nii-m iera de trebuinţă şi, dumneata lăpădîndu-te atunci,; aşa eu am luat bani cu dpbindă, streiiiî, şi m’am pus. tovaroşi eu altu şi aşa, ferească Dumnezeu, de se în-tîmplă pagubă, dumneata, ca unu oe" te lăpădâseşi de tovărăşie, paguba aceia ierâ să fie în grumazu mieuc,! Că, aşa, fiindcă s’au lăpădat singur de tovărăşie a-ceia, cu acestea toate mă rog de cinstita Companie ea ;să nu se iâ înnainte direptu mieu pentru aceşti, baiii ce au rămas lâ dumnealui de la despărţenia noastră ce am avut; lei turceşti 1012 şi parale 34* fiirţdfcă; aceşti bani: întră iâ inpărţeală cu i copila şi • pentru pricina aceasta ini se zăticneşte şi înpărţeâla. de nu ia sfîrşit. Şt rămîi al preâ-cinstitei Companii. > f /• ', plecată slugă, * v ; v .V V.*'; ■ Petru Iliovici. ■ * 'Chitanţe de ajutor din 1809 de la ,,Nicolae Panpvici* al 2-lea prot. Braşovului şi paroh ia bişeriea Grecilor din cetate”. * f . ;’2Î4, Prea-cinstitâ inspecţie, > ; la vremium cinstitului cehului privelighiat al fa* britilpiv de vâriiici împricina mîele... • \ '• ' .;Vsi. oprelişti. şi >iri (NH--'pm^eşte>.Hot^ir^.^de la 17 August. Era gala „a comparălui”, „pentru care, spre mîntuinţa mpa, pofţescpa şa mărturisească eMemătorul acela care ju’au cjiiemat şi nu m’am dus^ ^ cuvînţul lui”. N?a fost „nesubordinat”; s’a ^lighitămătuit”, In chestia cu Stoian Mâvrodin, „am rainast ieu , limpede”;; Pentru „meşteşugul” săuy a cerut de la sine „loc de probă”. Năcazul; ţui Stoian^eră şi „pentru nişte tort ce luasem ieu pestevoia dUmnealuide la ciocoiu”. Trei persoane „s’au unit cîteş trei la un cuget şi, zămislindr^eleşug^ sale, s’au pornit cu rău- tate asupra mea”^ ^e aceia fără judecată l-au „oprit”, nedîndud voie „să-şi scoată diii căldări....y să nu se strice yăpseâla”. Pace proba^ ilar cu garanţii, ca să hu i se facă „primejdie”. Ţ6hul, într’o nouă şedinţă, l-a! slobozit”. „Mai întăi ain fost tovarăş cu dumnealui Stoian un an -de zile, după aceia cu dumnealui oeh-meşferuv o jumătate de an, iară acuma sînt tovarăş cu jupînu Hagiu Dumitru Ghirdu de 4 ăriL., fiind eu cunoscut de 14 ani la meşteşugul acesta”! A lucrat bine: „în fabrica cea,veqhe”. ,,Nu |eram numai £u \ datori a mă pune la probă ca un fecior.” Cazanele lucrează de douăzeci şi unul de ani în vechea fabrică. 26 August 1809. fmi- ‘tt,: Avram Zenken (?).) După 1809. Inştanţiia sătenilor din Hăgtaiug. In ce chip tot omul e datori ■•‘â lucra pentru binele an tpideâuna au . Căpătat. »Care ăcealea sătu ar fi drebuit a le plăti, ansă gazdele ce mari de aicea ar vreajea cu şărăcimea care n’are nice un loc de «ă- l l i rm&nat şă-ş uşureze /moşiile lor ;, ceale inarî, după, cum şi ,în anul acesta au: aruncat pa sărăcimea car ii’are nioe o palmă de loc de samănat şi' de c^ j ci numai cplibjuţa în care şade, să dea porţia şi >oyăs\ şi gr au şi, de n’ăr fi ajuns, domnul splgăbirăix le-ar fi şi luat dupăek : ' v.> ' : I Iară jalba nostră cea mai mare iaste /i aeasţăV că, măcar că sîntem săraci, totuş că nice unal nu putem sjavîrşi lucrurile nostre singuri la vreâmeasa. Pentru .aceaia mai nainte ne ajutam cu ^ceia cîrid puteam căpăta .lucrători cu plată potrivita/ dar acum atâta au suit văpsitori sirnbriia-slugilor şi a argaţilor spre_ a merge ei înainte şi spre stricâLpunea nostră, cît nice de cum n’ayem puteare -A căpăta argaţi; De Uiide urmează că, fiind datori a face| slupa domnească pe sama nostră, mai nimic nu 'putem lucra, * fiindcă aceaia să înbogăţesc, iară noi von/ ajunge la stricăcunea cea mai de pe urmă, - de und/ şi erarium nu puţină pagubă are. R> Din slugile nostre ia şimbriia îiec^e după vred-t niciia lor, că, fiind crescuţi de noi /de ' mici/ careş după purtarea şi vredniciialui aşă-ş/ia şimbriia. Noi, din slugile sătenilor, nu avem nici ţinu} argaţi la noi sîiit copii şi copile mici, care ei ni^e pentru mîncare nu le-ar duce la .lucru,, că de gingaş nu putea lucra la eîmp: Ci ei,» dacă vreau a-şi fîrşi pacmrile sa.Ier să dea .ce dau satele vecine din prejur,japoi âtuneea or că-jpăta argaţi destui., Că, de yor şşteptâ ei a-ş strânge xîmpu cu argaţii fabricilor, nnJrebue să ăamene încă , de opt noao ani. Că, cum am .zjjs, aceaia riu-s de lueru ^câmpului şi din pricina fabricilor său a fabricanţilor a să sărăci, că cine' nu vede aceaia pum in cît pentru răspunderea păgubitor (de grăesc de noi), protestăluim să ne dovedească cu temei ce pagubă au avut în sat sau afară din sat de noi sau dintre ficori noştri, şi atunpea om răspunde noi pentru pagubile acealea, iar, de nu, şi, de yreăme ce oblu din-^ tr’acolb grăise,. ca;cum moi. .am ,fi foşt pricina şi pănă ?ăcum pagubilor lor şi de aci îimainte viarăş d pricina nostră n’ar putea răspunde, poftim vcelora ce să ţin de ăcastă dştanţie dreaptă şatişfkcţie a U să . face. ^ I. vDrept aceaia. ne. rugăm; cm pţeeăcune /Exţelenţiilor. ? Vpştre să v;ă milostiviţi & luoa' în mumă cea. părinţeas-~ dă; arătatele inostre wgr%ităţi;vşi a unelti cu nrlndueli eputernice. ca: ;s‘ă săi îndatoreze şi fabricanşi a face slujbele şi a purta greutăţile satului; cu atîta mai tare c(ă, fiind tot de ^ o § pofcriyă ,t. contribuenşi' cu -noi, de ; aceaia nice olpravilănu-i. poate scuti, ; şi' fiind ei mai : bogaţi,- dacătiamp arte din. folos, mai cu puţin, să vor î ingreuia şi la, slujbe. i R.-De vreme, ce; Jo.cn pă; care ,şedem noi cu arăndă 20T e numai singur şi nu aduce y’un venit din cimp, semănătură sau de coasă, ci chiiar numai locii, unde stau fabricile- nebămiind noi vre un loc obăgesc cu pă-friîiituri şi neavînd ca ei locuri de Sămănat şi *de cosit, nu putem day nioe mi să poate; pofti, însă/,dacă li’ prea greu la gazdele ceale. mari a da/după ce au şi poftesc a-ş uşura cu-noi moşiile şi veniturile iosa-gutui, sau sîiit prea îngreuiaţi, să ne dea noao locurile de sămănat şi de cosit şi atuncea noi bucuroş ie vom plini, fără nice v’un* cuvînt şi, neavînd ei io-sagy sămănătură şi loc de coasă, nu vom pofti să dea. cum poftesc ei de la noi. I.-Şi de odată a porunci şi aceia ca să ţie măsură cuviincoaşă la plata argaţilor şi. ca să aibă de ce să prinde, şi puterea legi să încetezefugari Venetici de la formăluirea ţehiului, fiindcă nice ei n’au învăţat nice odată în ţehi, care formuluesb acuma ţehiul, şi tot s’au înbogăţit, şi âcuma vor să regulăluiască pre cei mai săraci, ca şi prin aoeaia să să folosească pre ei şi ca. să-ş poată arunca greşala ce li să poate întâmpla şi asupra celor săraci. R. Noi nice un fugaş venetic în ţehiu nostru nu a-vem: poftim să-î arate ; de unde pot şti ei că noi n’am învăţât^dn ţohi? Cînd noi am adus meşteşugul aici, nu Lam găsit aicea, cum, am arătat şi în iştanţMa grofului; numai noi ştim bogăţia nostră în ce periculi stă: nioe unu din noi nu să regulăluesc afară. I. Care totdeauuna li s’au trecut arnicul şi, sirguindu-şă şi după acaştă a văpsi bine, li să va trece . amicul şi fără ţehi, că afară di ţări streine vnumai;^ei mai mări şi; mai: bogaţi au ..trimis.oraici,.;î^ră..cei săraci l-au vîndut tot în Braşov, etc. ... R. v Afarăţ din arţipuluşukule înnoitului privelşghium, greşala fieştecui greşaşte^ luţ.singur - să înpută. Şă arate pre 'cine s’au aruncat vre o greşalâ cuiva şi să- să' plîngă aceâia. ; : r 1 Bine iasţe oricui d^n ce nu ştie a nu să .amestecă. Acuma ei în eerireă aeaşta chiiar poftesc nefoloşul ; publicumului şi ăl obşti, căci ca, dacă s*ău trecut bare ştiu ce feli de marfă au fost aceia care .s-au trecut, bunlă sau rea, dreaptă sau lipsă, uscată său udă, necercată fiipd de niminea şi frîmiterea arnice^-, lor în ţări streine aîu adus hasnă'de spre o parte « erariumului, de spre altă publicumului, cu tragfereă banilor din ţeri străine; 7 /;y"' ;v./; "yj t 216. -V'y Chitanţă de ajutoare clin 1810 de lă „Nikola Coszta”, „Comstandin Bbghine”, „Măiuriţa’V „Radu Corbu”,/; „Ioan Ardeleanu”, „Maria Nicoleasa”, „Nica Gheor-; ghiu*', „Maria Iovi Niculaie”. ; : v /.t 217'['y Chitanţe pentru /ajutoare în 1810 de la M^xa^ 'JIetpo£ Koxc-vo£ 'Tpteq-ccou,' '"A-fteX-oţ F^UYopaxvjs,. KoxyaV •laviivo^ Radu Ciurcu, Âvjix^pug 6, T£ep- „Marina Ghiriţoae”, „Efthimie a lui Ya-silie Vlad”, „Paraşchiva răposatului Bumitru Sări n ti • 1 ' ■ " '* " >• ' • • •• ţ?.' Din protocolul- „forumului Adeverdz eu . cel mai jos iscălit că am plătit la cinstita vamŞă înpărăteaşcă- Bf. 4^21 de-yla' 480(6 9ber 1 pănăj la 1810 pentru miarfă dâre. am adus ( din Ţara-Rum^ Braşov şi\pentrti marfă care am scos de la Braşov iii Ţara-Bomănească. r ' Constandin Popp; 1810^ Avgust 6, Braşov. , ' - \ (1,.: 30 August 1810; :■ ■ _ • -'-X/ „Cfitanţie?> a lui „Nkoţae Panovici, 2deâ preot şl ! paroh în cetatea Braşovului” (leaîâ lui de 90 de zloţi);-c^v- x-c--V/.;;4 V •’ ■ '■ ■- , , Datele ce au dat. chir Neeoli Gheorghiu în jos a* numit; le arăţ* • /•,\.,X; ■ ") x • h ‘ ' v. J , b. 3. părechi de hamuri Onglizeşiti care s’au cumpărat de la. Măr. Vodă Ipsilant, cu podoabe de con-poziţion albe spoite cu argint, cu toate tacâmurile, lor, ^ r , 11.50 RL . ■ ■ "■ j v 1 Braşov, #816, d. 15r: Octbv. $522/ Gheorghe Corodi. Anul. 1810^ Maiu 7. însemnarea pentru bani care am primit de la neguţători din Braşov, adeca de Ia titori biserici din Ştina, pare bani au venit în mana mea, Bucur Fiarcaş, pentru radicarea sfinţii biserici .a obşti neunite din Ştenă. Am trimis de la dumnealor domnul Dumitru Cer-neavoda şi dumnealui Todor Bucur în Bolta dumnealui, în Braşov, find şi Bucur Bosuman gocma-nul faţa, o sută de zloţi. Când au venit în Şţena numiţi titori de s’aîi tomnit cu zidar, iară am primit doo sute de zloţi. De ia Bucur Miliăilă din Dăişoară am primit optzeci de zloţi. ' r; Căndu au dus gocimanul crucile de la Braşov. La târgul Braşovului în 2 zile Iunie. 811, ©ctomvrie 21, a mai dâtu jupanul bireul în măna popi cel tînăr, să ducă la părintele protopo-pul Bucur la Ştena.. Dimitrie N, Cernavodeanul adeverez. > s Ano! 1810, 20 Mai, însemnarea cheltueli care am cixeltuit din bani titorilor în sama biserici din Ştena; sau Tarad din măna mea, Bucur Farcaş. Am dat arvună pe ţăclă la domnul perţiptor Ca-roleâ den Ştpasburc în Cohalmv > -Am dat pe o maja şi jumătate de hier, 60. Am dat în măna gocimanului cănd âu dusu varul de la Cucîulata 20 de buţi, 103. Am dat lui lanoş. maiştărului de lemn... Am dat lemn căpriori la Săcui, ‘ 83,52. Am dat în ajunul Rosalelor Saşilor la zidari cănd au mers acasă pe Rusali... s Am măi dat la domnul perţeptor ţiglă pe ţiglă... Am mar [dat] pe 600 de cue de laţi 6 zloţi şi 6 duce... Am mai Şi pentru mai bună^ încredinţare întăresc, cu însuşi , iscălitura uSiă şi pui şi deoetul meu îii loc de pecetie/"' ca să fie de buna încredinţare lă oriîce cinstită ju^ decâţă să va arătă; Braşov, 1811, Martie 20. : i Stah niorăriul adeverez cele mai în sus scrise. / Şi am scris cu zisă dumnialui, Antonie; Qpnstandin* J şi martor. ", */’ ,/ ’ v ,'' ■■■. r:; V;/ \ . / >, i % v 1811, Maie 15, după mortea răposaţi jupănesi 'Mărie al; răposatului GheOrghe Gărcaleohie • şi; aii rămas0 după/mor tea dumniaei 3 fecor* şi trei fete; întăi Za~ ; (hâria de ani 24, chir, Ghebrghe, însurăţ, chir Gonsţan-din, însurat, Par aschiva,, măritată după chir Anastasii (nu să amestecă) şi Lina văduvă, Măria iarăşi văduvă. . /. ty''*■>.. v:"; .A' /,/■ * Ghpor 1 casă înuliţa ForCpne sup no. 296, s’au preţuit, după cum arătă atestatul meşterilor, casa până* îh cuhnea cea veche, uf. 12600. Const. .}-/9' grădină care să află în ^igănie; 600, Gheor. 1 iconă a Maichii Preceştii/ inbrăcâtă ' cu argint, ; ^ A: A ■ ; ş il50v ' Gh^or. 1 brâu de,argint, care"tragetloţrhOp; 5, 300. Const: 1 candelă de argint fain d. 16, 6,' ; 96» , Zah. 1 farfurie de argint anpreună cU lingii-riţi, " v,.-; > 10, /fA A^ '' ) A. .50.'/ . Zah. 4 linguri de argint de masă, 11, 4,80, 52,80. Zăh. 1 lingură stricată/3, 4,. 12» Zah. 8; părechii copcii de argint, 4, 5, ; 20. Z^ ordinar, „ 60, r 6. ' Zăh. 3 d. fâine,5 20, î ibric mare. porţelan de lapte, Zah./ T cL inai mid 'ide caii a,1 5,60: 2,40:' y • , ' 209:; v ;v Zăh. 1 c^ţie zahar, v 1,50, Zah. 4 sticle de rozpl cu capac, J,5Q, v 6. Zah. chipuriv înpărat şi Inpărăteasa /cuy.^-y sticlă, 4, -. v y ' 1 • $ Zah ar. 1 canapea cu postav galben, 30’ / Do 4 scaune cu postav galben 5,20, ^,1 ocknă Râstignireta? mare,1 veche,, 3. • „ 1 mai mică, Naşterea, V .•>* .v.: • Zah,; i.imasă* mică^ , •, 5-, 1 pensichii (sip) de brad vechie, 8,v ; Zah. 2 lăzi mici pentru legume, 3 6; . y „ 1 pătic de cbpii, , 3. Const. 2 lăzi de brâd vechi, una lui chir Gheorghe,^,:î^^^';.v:v r . 3, 6. - „ 2 lăzi în cuhne, ■ x . . y . 6, 12.-,; ... 1 parsechi de brad vechi, / : * 12. • ,-v- Gheor. 1 păreche panşoare '(sic)', galbene v p mari* „ ' / ^ , liy4, 3,60, ' 51,30. 1 Zah ar, 2; sfeşnice de ar am ă de mijloc, ' ’4, 8. /'y Zahăr. 1 tkiţii tale. cositor no. 1 de ÎL ; . V /y' |iV * / ;'ll, 3,60, 39,60. ( '';; Const. i do do 1 2, 11, . ' 3,60, 39,60. Gheor. 1 do do r 3, 12, , 3,60, 43.— ^ " .V ^ ■ 'v: trupt). " ; Gheor. 1 ţuţiri,talere cositor no, 4yfl. 12, 3,60, 43.20. Zah,> 8 talere, d. 5, „ 8 3,60, 28,80. -v 4 talere stricate, 6 4, 9J50, 14,40. Gheor. 3, tipsii de masă. ■ 7 6 3,60, 21,60. Zah, 3, d. d. . 9 6 „ v )*. 3 d. d. 10 6 ’ Const. 3 (1. d. 11 6V ,, : :;4 ^ / 11 6V2= 23, -40. Gheor. 3 „ v ' \ , 12, 6, 21, 60. Gheor. 3 d. d. 5,„18, „ Zah. 1 castron mare,14 5/2, ; „ ,1.9.80. 210 „ 1 d. d. , 15 4 ,■ „ 1 nostrapâ cositor, .17 2V2 Gheor. 1 d. d. 18 2V2 1 d. d., 19 3, Const. 1 d. d. 20 3 „ - „ • 1 d. d. mică, 21 3 „ 1 d. de-cier (?) 22 1 Const. 1 răvar care spală carne, de aramă Gheor. 1 olă de aramă cu 2 mănuşi de her cu capac, 7 ' „ 1 cazan mare vechi, „ 1 tavă măre de aramă, - ,", 1 d. d. de mijloc, Const. 1 leghian de ţară turciască vechiu, „ 1 tipsie de aramă, vv 1 ibric de cafe, ,1 1 răvar care răvăreşte rnazere, 1 tigaie de aramă cu coda lungă, 1 d, d. mai mică, 1 picătoru de her mare, 1 frigare mare, 14.40. 7,20. V 10,80. 1 d. d., 1 d. d., 1 morişcă de piperiu, 1 ieăitor de her, 1 bardă, 1 cerc de fier, . 7 1 frigare de cafea, stricată,' 1 capac de her, stricat, . 1 grătar stricat, 2 1. her vechiu, / Const. 1 covor bun de Ţara Turciască, 1 d. măi ordinar, j 1 chilim mare vechiu," 1 1 paplomă de carton, bună, f » 3.60. 10. 24. 30 \ 7. 6. 2. % 3. ' ' 5. 3.60. 2 3.60. J 3. 3.. 3. 3. 1. 1,50. -.,60. — 60. , 1. 1. 1. !40. 15. 126. 5 6. 211 2 pilote, / ^ 5 10. 2 perini, 3 6. 3 pânzeturi la toţi căte una, 3 9. 1 Caslov grecesb haâre, 1 carte Paleâ diathichi, 6. Const. * 1 d. Orthodocsos Omologhia,, 4. 1 4- d. Theatron Politicon, 4. 1 căldare de rcizol de aramă mică, veche, 12. 14.795,70. ><22^), 4 August 1811. Procesul între Tiţa Corodi şi soţul ei, Nicolae Gheorghiu. . *, / Iscălesc: „birăul Radu..., Gheorghie JLebu, asesor, Nicolae Panovici, 2-lea... şi asesor, Radu Verzea asesor, Dimitrie Eremiia asesor, Simeon Popovici asesor, Ioan Popovici notarius’\ Prea-cinstite părinte ărhimantjrite, mie întru Hris-tos frate, * v t Findca în parohia Frăţii Tale pănă acuma au fost pbiceiu pe la casele parohenilor cu crucea în-triun ande patru ori a umbla, drept aceia cinstitul CondistOrium la 17 9-bris â. c., no. 1030, m’au înştiinţat precum înuălţatui crăiescul Gubernium prici milostivul său decret de la 13 8bris a. c. subţ no. 8520 au binevoit a porunci ca cu crucea pe la casele, parohenilor mai mult decît odată într’un an (adecă la zioa Botezului în 6 Ianuarie) niciun preot să nu fie slobod a umbla, adecă la zilele acestea nu iaste slobod niciun preot ă umbla. cu crucea. ■ ' V 'îf 212 ■ • *s •}.• t-o la Dumineca a 3-ă din postul Paştilor^ ., 2-do la prima Aug. - V.,- ' , ';u /'y 3-o la 14 Septemvrie. ' s-:r- V- *"■■■■ :,v.Ssl\->■' "V Care prea^mîlostivă ’porişi^ frăţii Xal« ca şi ce^ , ' lorlalţi parohi spre ţinerea ţi se înştiinţează, iară eu ( /V .v ..în Hristos frate. .y\ ;;.'¥ sînt al/ Frăţii Tale. * . . Gheoîghe Hâinesşlm. p:> r ; • protopop Braşovului. ; ^ Braşov, 1311, Dechemvrie 10. f ^ driţ şi paroh bisericii Grecilor cu frăţeăşfeă dragoste bă. se dea la cetate în Braşov. * > După 1811. ; . ' '>V227i-f—■, Către Maghistrat., Daca preaŢÎnnăiţata Mărire * pentru înflorirea co-1 , meriţi şi pentru purtarea neguţătorii din Levahte, care îâşte ţări şi districtumuhii acestuia foarte de trebuinţă, care Comerţi alicească iieguţăţorie numai priii cor espondenţi a prin limixa greceasca se poate purta*; bine au voit cal biserica cea greceasca din cetate ce ş*au zidit din bani Grecilor prin prea-milosţiv res~ , cript se întări ca o moşie a lor; ^ " (Acum n’aii cu ce ţinea doi preoţi şi cer:) / ţma.. După: prea:înhaltă ^be^nialiceaspă regulăţio^ prin toată ţara Ardealului aşezăt număi ca d sută de7 familii să îngăduie uii paroh şi, avînd parohul1 numai vr’o 30 familii greci, cu neputinţă iaste: a ţinea ( 2 preoţh - H-.... '.!■ ' 2-da. Findcăf din prea-înnaltă porunca, ,Greet- din Companie şp;-.d^uea-ly/de;enoria , aceasta* măcar ;ca > lăcuia în Bolgarsechi, Js’au dat supt cinstitul Maghis- triat şi^ urmînd supt parohia Bulgarsechilui, s’au mieşorajt număruL familiilor din cetate foarte. (3. Averea li-a, scăzut prin scăderea cursului^ ciit,. mă şl „scumpefea bucatelor” ) - ■ ^ 4-tia. pe vreme ci yidem pe > preoţi rumăneşti, şi mai deosebit protopopi, neavînd nicio supordinaţie către cei mai mari ai lor, uemar^nită stăpînire îşi iau asupra- par ohi anilor şi cu nebăgare de Samă a-i îuL timpina şipururea îacţie îirire p^ pricinueşc, de xmde, brmază .ca să>vsă facă supărare adese ori atlţ- ci^Mtului episcopat, cit şi la cinstitele -poli- . Uceşti 4îcasţirii prin jelbife parohianilor, cu un gîjld am botărît că pe lingă biserica noastră preot cuprins şi cu alte derogatorii să nu primim. \ 5. ; încă fiind la biserica noastră, ar‘ fi slujit şi la regtie^ ment, noab nu ne iăste cunoscut Noi ştim că, după ce au ieşit din slujba noastră, au intrat în mai multe 228. ’ ' 1812. Proces între Velicu Qbrescu şi Luca Ghiria<4 de o parte, işf' ;Vasilie Diamandi, ,,fabricanşul^, de altă. Avea fabrică de tabac. Copie. Pentru ut. 400, în aisezungschain, poliţă. Adecă nemţeşti florinţi în ainzeţung patru sute mă făgăduesc a plăţi de astăzi după şaizeci' şi unu de zile la ordinu dumnealui Parissi Npşu din Şiatîsta, pentru alţi aţîţiâ, care ei sînt datori,’ fără de hiciun •cuvînd de înpotrivirei şi spre adeverinţa adevărului i-am dat pe aceasta a-mda poliţă spre arătare, 214 * ' ' V La 25 Iunie 1812, Braşov. Giani Dimiţru mă făgădupşp cele de şus: ■ Pe copia oea de sus în limt>a nnnăneaşcă o am prefăcut-o eu, cel mai în jos işcfliţ, din însuşi prighi-nalu pare sa află in ^mba greceaspă, penţpu care o* şi adeverez de copie adevărată, Kfpember 27, Braşov. f Antoni Conştandinu v. nptarîps a preveleghiati greceşti Companie de aici. / ; 7^230. •K. Către Companie. Adresa Iui Dimitrie Popovici, în proces cu Ni-cola Gheorghiu. ■ (E vorba de ,Sparţi lifejganşe”.) -Duşmăniia cea ascunsă care aşa cu obrăznicie a-rată asupra lui chir Avraam Duşi.., Allegaţiile lui chir Nicola Gheorghiu, prin care îşi. bate capul să prilpstească pă judecători pă de departe cu fabulei^ sale şi să-i amăgească ca să-i prează allegaţiile, care nici cît un vîrf de ac nu sînt adevărate.... îşi,, aleargă capul... Nici nu sînt yreadnice să răspunz eu la toate pă larg, nici nu sînt de a să lua nicio socotinţă, de vreame ce compromisul stă stîlp nemişcat la mijloc de a nu să putea strica Opinii a. coniisiOiriu-lui.. Findca, pe de altă-parte, chir Nicola au aştern nut jalba ca ucasta goală fără de operaţiia comision nului, vaşa eu fac exţepţîeContra actoratum. ; (Iulie 1812:) ^ ( 231 ,•>, " 16 Ianuar 1813. .. ; f >'■' .UV: .-vr • v',î;:U;:î \w:\ a 7 jq Scrisoare de afaceri din Focşani de ia Şandru Po^ pov, .‘.V «; \ 215 Adewrim npi oei mai jos iscăliţi precum şă şă ştie căAfiind noi chemaţi la nunta lui Gheorghe Cp-rodi ©elu^i tânăr, am mers; în . casa dumnealui chir Duchi ^blancovici, uBdi aufoştnimta, casă fim la săr vărşireia cununiei şi la masă: |Adnnîndu-ne toţi nun-7 taşii, aii venit şi dumnealui nunu, chir Ioan Boghici, dinpreună cu soţiia dumnealui, care era bolnavă. Au trimis la părintele Nicolae Panovici, care era de rând, ca să-ţ -poftească să vie să cunune după hotărâre ce să racuse de seara, fără (==dar), mergând trimisu, nu l-âu găsit nici acasă, nici în biserică, măcar că i s’au iost trimis ţidula de cununie de la Scaunul pro^ topopesc şi, făgăduindu-să cum că va cununa întor-căndu-să, trimisul au spus că nu-1 găseşte. Aceastea auzind socri, nunu şi nuna, s’au supărat fără mă-, sură^iindu-le ruşine dă noi, ş’au rugat de părintele Thodolie, fiind chemat la masă, ca să-i cunune; iară ardei înu’un chip nu au vrut, zicând că nud iastg rândul său,. nici i ş’au dat ţidula ele cununie. Aşea m mâi trimis iară ca să " caute pă părintele Nicolae, şi, ‘ pegăsinaud c nicăirea şi nevrănd părintele Theodosie nici întmn chip şa cunune, au fost siliţi socri ca şa cheme pm părintele protopop şi, chemăndu-să, i-au arătat prfcina cum că părintele Nicolae ş’ar fi ascuns ca şă nu mniine şi să. le facă boţuri. Aşea .ş’au, rugat socri pa să dea voie părintelui Thpodpsie să cunut nea. Au răspuns că nu iasţe de rănd; de-i va da dar sigurajiţie la mină că nu va avea nicio. pricină p(enţru cuijunat, va cununa după porunca protopopului ca. undi mai mare al său, şi, dăndu-i asemenea sigpranţie la mină, pentru ca să nu rămîie socri şi npAtaşii eufuluiţi de cătră părintele Nicolae, au cu- / 216 Minat părintele Thodosîe; urmtnt r prea-înnaltelăr răndueli la cuviincioasele întrebări pentru învoirea>. între persoanele ce să cunună. Acasta după, cererea' niunitului părîntelui Theodosie, spre^^c^ timaţie, adecă întărită cu iscăliturile şipececăle noastre, pen^^ că să fie de credinţă la orice //cinstită ju-:; Secată. Braşov, 23 Ghenar 1813. ■ |; 233. Bucureşti;, 24 îaniiar 1813/ Gerere sirbească de la Văsili Teodoroyici c^tre Dir y mitrachi Cernovodali. ; ^ ; v /234. v a 27 Mart 1813. ; Cercetare ia Făgăraş, în afacerea Corbdi. ,Actrix ^ ’ ipso \ nuptiarum die aăfu^erit et nonriisi sequenti die ad niărittim reduci pbtuerit, quod porro duMus per Maritimi tractata exis terii iet inter cpntinua^ prope-modum altercationes “conyixerinf^ ; ;; La 22 Iunie Tiţa Cdiodi se jplînge pentru afaceri de bani cu Nicola Gheorgbiu, care avuse o socoteală cu ^taica^: .. '•'.•V V / ' / . ■ ' , . 1 Acesta răspunde cu /privire la „ia^vratire între noi”, ;,Strigu către tatal seu şi c^re dinsa numai sa învo-iasca să ne dezbranim între noi du totu şi de ţpate, $i ce sintu a dă dumnealor, iii casă a merîndata, ţa caşul acelaş, sintu gata a dă păna şi la un! hir de aţa, far a judecaţă, f ara glicava, ţara ă suparaj pe cineva pentru apest‘ luciu, dar dumnealor n’au aşa, ce au vrut totu prin judebăţ, silindu-se ura , un ăceşte ,sa mă necinstească, şa, ma jefuiască, să Mă Mpăr- v..;V 217 " ;-V ‘:v , - ' ţasca şi alte multe căfe vor pute sa-rii facay dar niulr ţamifu sa fie Dunmeazeu care m’au încunuiiatu ctr cununa cea mai mare de necinste şi de riişine al lumi cxx care umbla iei teme sa ma înppdobeasca pe mine cu mincimile lor, nevinovat fiindu, şi mulţă-iriita sa fie, preacinstite Scaun, cinstiţilor şi; derepţilor judecăţilor care m’au limpeziră şi mi’au * ap arară de la aceşte toate; poftele lor,.. /Findu-ca eu acele le am-datu ea la una cinstita ce o socoteam,^care era sa fie soţia ă me, sa triiăşca cu mine in cinste, în onienia la toata viaţa a nostra^dupa făgăduinţă ei de a-tunca şi' nu ca la una care hrinea ghindur in^ inimă ei a tm un şţucu de vreme cu mine păna sa-ş sature pofta ei Cu mine şi apoi sa fuga de la mine şi sa merga să-ş petreacă cii alţi poftele cele necinstite ale iei, făcăndu lucruri de ruşine, că la una ca acesta hu şa dau cinzec de galbeni, / almintere este preţu lor, ,după cum auz” , ^ r In alt act el discută chestia zestrilor. Tatăl ei îi fura lui zapţsele plătite. „Gfişaşte cinstita Fagara-şanca lliint lucrul•; aşa, fiiiiţuca eu de la dinsa vrd'zestre Jn’am cunoscut, nic 11U mi s’au datu ceva de zes- tre cu dinsa ca sa o ştiu zestra ei, dar oreşce mi s’au adus în casa a ine la vreme de nunta, prin ţaical seu mi s’au adus şi îe am conascut şi le oonosc toate lu- cruri tatihel-său şi tiu ale iei. v(Ea a fugit de la dîn-sul.) Şi pe acum ii’am obiectat a cere un lucru de J dou ori daca-1 primeşcu odatu... Unu care au minţita la multe,minte şi la una şi la toat^... Por tarile iei, cele slabe şi de ruşine... Spre ajutorinţa mlncxinildr iei.,. Zice că la fugire ăl ei caia de pe, urma^m'am tiiiş şi o am" godit-o (sic) şi i-am luaţii tdate ce au avutu, astă nu e adevăr../. Cate au ramăsii de la a treia fit-gîre iei supt paza a me, staţi toate păna la un fhir, de aţa. Şpeţificaţiia. zestrilor, '■* 1. 9 şiruri de mărgăritari zestre de la părinţi, 2°. mărgăritari la mini, la o mină cîţe; 11 şiruri şi cu copcii de aur. , 3°, 4 ineale de aur, unul cu 7 diamanţuri şi unul cu 3, şi unul cu 3 , briliantu ş{ unul rotund ca p roată cu brili ahturi multe. " 4°. 2 părechi cercei de aur, o păreaciie rotiţi cu mărgăritari în mijloc şi altă păreache în formă de migdală, sloboziţi în jos. ■ . 5°. D tabacheare faină cu monetă de-asupra şi în-ţr’însa un inel de aur din zilele de de mulţu cu % petri, una roşie şi una vearde, şi un ţintar legat cu argint şi o cruculiţă cu lanţuş legată cu argint şi 6 ; unghie cu argipt şi un gălbenaş în 4 cprnuri şi 5 fîr-tate de galbeni şi dechilin. , 6°. O cătăramă de aur cu mărgăritari şi de-asupra cu glaje şi un cufărel mic galben. ; 7°. un harf şi 8°. tui cosţăn de nuc, 9°, 12 părechi de cuţite de argint cu lingurile lor şi o Untură mare de argint de zup şi 6 Imşpriţă de cafea de argint şi 2 sărăriţă de argint suflate cu aur şi lingă aceale ale rneaşi. 10°/ 8 pînzituri de masă, una de camuca, cealelalţe de la pîuzari şj 24 şarveturi, 12 de camuca; şi 12 de casă. . ' " ' 11°. 8 ştergare, 4 supţiri aleaşe lă capete şi 4 de casă. ' ■''[ 12°. 9 lepedeaia:- unu de pînză de in supţjre ciţ roţeale de inătasă umplute ou aur şi 2 de Linţ şupţire cu şpiţuri şi 6 de bumbac,, 3 de plapoipă şi 3 de aşternut. ' . 13°. 16 feaţo de perină, 4 de leonbatist cu fundu *dp raţeale de mătasă şi 4 de bogăzie roşie, şi 8 de Linţ, 14°. 4 perini Şi o pilotă de pănetort de puf. 15°. O plapumă roşie de atlas în mijloc cu stofă galbenă cu flori. - 16°: Un.inel eu şmarâgd vearde de aur încă de la părinţb 17°, 4 coţi de şpiţuri de aţă. de Beci faine, acestea şi un iberoc cu garnir încreţit şi cu tafta roşie, şi l-au dăruit maica la nunta soru-mea. 18°. €)’ tabachere de aur care ne-au cinşţit-p Puiidi-chi, căci i-am spălat şi i-am gătit, şi în tabachere 7 galbeni hollandezi şi unul de doi înpărătesc şi încă doi de unul înpărăteşti, aceştiia mi i-au cinstit rudele şi naşi la botez şi îh chendelile mpale. > 19°. 60, coţi de pinză sppţire care o am făcut din tort de in ce l-am adus de la maica, jumătate este a mea, şi osebit 6 11. tort de in tot de acel flps. 20°. 2; Vigane, unul alb, şi altul în faţa viorealelor: acestea mi le-a cinstit cumnaţii: la botez unul şi la zioa mea altul. -V , 21°. Un vigan negru de atlas mi l-au dăruit naşu. 22°. 0 cîrpă roşie de IJollandia cu florioeale mărunte galbene şi o au cinstit frate-mieu Ghiţă. 23°. 2 apărăţpare de la părinţi şi 24°. 4 vigane: i graţiat fârb cu flori de aur, 2) Vigan de tafăt roşu, 3) vigan alb muşelin cusut cp bumbac, 4) un vigan de tul în coţcă de la taica, iar 25^. 7 vigane: 1 j un vigan alb de atlas cusut cu , ^ mătăsuri cu aur, 2) m1 vigan de atlas în faţa herujui, ^ 3) un vigan alb de muşelin cusut cu aur şi cu mă; tase neagră, 4); un vigan âe aţlaş roşu, 5) un vigati pîsfarb de tafat^ 6) uri vigan alb de yaiîş cu' vărguţe mărunte, 7) do ap vigane de carton. Apaştea încă le-am adus de la părinţi, unsă le-am rupt în casă bărbatului, însă în locul acestora ine-au făcut dumnealui aceaştea: 1) un vigan de croazet, 2) un vigan de faehioh vearde căptuşit cu taffcă, 3) uh?vig;^iis de;;6i?J tărie cu şpiţuri negre pa din’jos şi, 4) un căpeneagl de atlas negru cuptuşit cu tafta yănata. ■ 7^ v | 1 Aceăstea^-in locul <^lor mâi, Şus numite ce le-am | rupt,, să afla, să mi, fe dea. , .: :l /:, ? ?■•'• v-TV' :| ' .2(5°. 0 bundă de atlas cafenie' blănită, cu piei albe \ ,de epure. ASăsta o am rupt la bărbat şi in locul ei me-au făcut o bundă vearde de mătasă de atlas c,u <•; epuri blănită şi cu urs itegru. ' A&asta pohtesc ;şă ini-o dea. '| ■?’ 'v\ ? ■ " v ... ‘'' ;? V.. /;v 1 27°. O cîrpă ■mare de niuslin cafenie cu fiori ;gai~ bene şi albe,*1 în locui ăceştiia, căci s’ău rupt, me-ău , luat 6 cîrpă albă de lină, carea să află, să mi-o dea. 28°. Ddao cîrpe de muşiin albe gloate mări şi 4 cîrpe mici, iar de muşiin, s’au rupt şi in locul lor. să află o cîrpă de mătasă albă' cti flori galbene şi cu^ jroituri albe înprejur, să mi-o dea. ;'?/■? ‘ 29°. O sucnă de muşiin; cu şpiţuri, Vau rupt, şi alta de'.Vâllis, iar s’au riipt; în locul lor me^au luoţ, doao şmizeturi,,iar ? \ ":?/, * v' :Vf? 3°. Alte doao şmizeturi le am de acasă şi să află toate, să mi le dea. ;' i , ; / >.* •' '■ 31°. 3 sugne să află încă, care le am de la părinţi,; una de Valis, lina de jolţiii in vărgata 'şi una învărgatăy eu arme. ■?> ?? -V; 32°. 5 căiţe, uîia neagră, /Ungurească,; cu şpiţuri; faine, 2 de pitinei fain şi 2 albe, şi s’au rupt la băr- baţi şi în locul lor mi să află gata o căiţa’ neagră ungurească, alta de barşoft cu peahă neagră, alta de bar? şpn înceri'uşătă, alta galbenă cil peane albe : şi 2 albe de. petinei cu,flori roşi " li’?.-.' 33°. 12 fi* de schimburi, 6, s’aii rupt şi nimica în ţoci \ ?''• '\ 34°.. 20 părechi ştrimfi:/ 7 parechi să afla, ceâle-lalte s’âu rupt şi îii loc nimica noi me-au făcut. 35°. 2 şurţiiri: imii de tăfaţ şi unu de petinei cil fluturi şi cu aplir cusuţ,* syau rugi şi în locul ior./.âă^^iă. 4 coţi şpiţuri de Beci., ' , - ■ ■ 36°.. Un surţ de fachiol alb eu vărguleaţi, să află. 37& Un facMpl iiegr^u eu ^fir de aur. : = 38<>■\!Uiaid€rţişoţ;'pr^adit la dumnealui:, în lopiil lui me-au luat altul ^alb;.^;^]^ţuri. _ ^ . * 39°. 2 părechi mănuşi: una;luiîgii şi un,a scurţi. 40°. 1 păreacbe mănuş scurte ^âu; rupt:. în locul; lor mă-au luat 2 părechi alte, să mi Ie deâ. 41P> ,4 >păreehi papuci s’au rupt, şă-mi dea alţi în' loc.. • / ' \ ' 42°, o scurteieă de atlas mi^am făcut din bunda mea ce s’au. stricat şi samuri care au rămas de la bundă să mi le dea. i ■.;/ f 43P. 2 şur^ri de pîhză de casă albe de la părinţi. 44°, Şi în locul ştrimfilor de sub nro .34° să află 2 părechi albi, să mi-i dea f ^ , f. ' ^5®. ^ aduş la bărbat hani gata 1500 de nemţeşti, care la; taica, f. 500, şi de la maica f. 500 în hîrtie,dar de ,1a'’^inpşul fh'eu f. 500 în bani' de ar-gintu şi ţvanţigni: aeeştiia au rămas la mină dubi-/ neăîui, să-mi plătească cu dobîrida lor,' ; -(Voi) Âceastăspiţiriicaţie ce. s’âu făcut îiinainfiă nostră, s1.813, Septemvrie . 13, Braşov. Antonie Constăndin m. propria, In verificare: monedă55, „sticlă75, „solniţe55, la 10 „6 de bănzarie55; 11 ,,ştergare55; 23: „să află 4 apărătoare, măcar că ar îi ţcăbe ale dumiiialui, aduse de la< Be(ă, din-dare i-aţi dat 2, care au vrut dumnialui55; la 24’ ^,coşcă^; la 29* , •âirnizeturi55; la.;' 34: „strimfi”; la 35 „şUrţuri”; la 42:; „scurteica ce , pofteşte, ’ faţa să află purtată şi p dă, dar primul :adecă samarii (sic) i-ăn purtat băiatul5^; la 45; hu ştie de „aceştia trei ppziţii”. 222 .235. ‘'V Mărturie în afacerea lui Gheorghe Gorodi. întrebări dacă e ,,strădalmc” şi poate ţinea câşa. Se întreabă „Nicolae Nicolaovici' neguţător şi lăcuitor la Braşov. Am atîzit că ar fi iubit muierile şi fo- tele altora... Aceasta este în voia dumnealui; vrînd a fi om de omenie, minte' are de a putea alege binele . din rău, iar din firea cea iute care îl stăpîneşte pe dînsul, de multe7 ori am auzit suduind şi pe tată-său, iară lăudîndu-se şi cil bătae asupra tată-său’\ ^236. ) Sibiiu, 23/11 Iunie 1813: ,^Vasilie Mogâ, episcop neunit”, cere Companiei, după ordinul egumenului, un „caplan ostesc neunit lingă militurn pedestre reghimen vSpleni” şi alege „pe parohu inclite privileghiate Com-pagnie cel romanesc şi înpreună secundariu â Braşovului, arhipresbiteru Frăţia Sa părintele Nicolae Panovic, pentru aceia căci la o aşa slujbă trebue sa să aleagă preoţi carii să aibă , şi ştiinţa altor limbi şi carii de almintriliă încă să ştii după cuviinţă a să porta, cu carii propriefaşuri piai îiitîi preoţi lingă pravoslavnicile biserici din cetăţî şi oraşe aşezaţi să află chivernisiţi, din care pricină şi la slevîtul chesaro-crăescul pedestre reghimen Beniovschi am fost silit a trimete ca preot de oaste neimit pe Frăţia" Sa parohu neunit de lingă pravoslavnica biserică de '■ legîa grecască a Răsăritului din oraşul Torda şi înpreună protopop a îri slevita varmeghia Tor di, Igna-ţiu Garabeţ”. In loc va fi Petru Popovici de la Barman. La 1796 trimesese aşa şi pe Gheorghius HaineS. y ^ • * \ 237. / .-..Vv \ . Tiţa Corodi se plinge că fostul soţ o „ţine cii opta- ‘ ■ . i ; 223 cală la Braşov, pană ce de la o vreame, după ce m’am săturat de atîtea marafeturi şi atîta prelungire, am fost silită a ceâre eczecuţiia... Pentru ce nu le da dară şi acuma, ci mă mai încurcă cu răspunsuri? Pentru acasta, fiindcă eczecuţiia să pune numai la cei îndărătnici şi morozi, aşa, dacă nu vrea să să numească de moroz, pentru ce aşteaptă eczecuţie? (Galbenii de la logodnă i-a luat înapoi, pentru afaceri. La ple^ care i-a luat el toţi banii.) La cealelalte ocări tac debh caindată şi mai înghiţ un nod pană la vreamea răsplătirii, şi, neăvînd acuma vreame de a mă băga în proţes, n’am nuinai oblu de mila cinst. Companie, cu, lacrămi rugăndu-mă ca să nu să uite la şuvăelile ceale deşarte ale lui chir Nicola şi să nu-i dea voe să mă mai prelunjască sau să mă bage el; în proţes”. (Presintată la 24 AugUst 1813.) 23^ fiC Altă plîngere a Ţiţei Corodi. I s’au ,dat ,,nuihai nişte zdranţe rupte... încă îmi este şi ruşine cu ce mă plăteaşte afară din ceale ce ăm adus eu la dumnealui. Dar frumos îi stă unde zice că n’au putut să mmnească la zdranţele meale, că cu cuvînţul acela nu pă mine, * ci însuş pă sine să batjocoreaşte, arătînd că n’au, fost harnic să mă înbrace după cum nic nu me-au făcut nic o cămaşe în cită vreame i-am fost soţie, dar însă eu n’am venit* în, casa dumnealui^ cu zdranţe, ci, deacă am * rupt ale meale ceale bune în casa dumnealui, trebuia să-m dea altele, că nic. o slujnică, nic o ţiitoare nu şlujeaşte, nimic nu, ia degeaba, dar încă o soţie legiuită, Pentru care slujbă ce i-am slujit îh 5 ani de zile ee simbrie me-au dat? Că, una, me-au luat fefioriia, alta - i-am născut prunci, a treia i-am fost podoaba casii, şi acuma dară poate sărămîie fără nice unele 1 - STA4':.7, v din cîte am avut? Acasta ar fi păcat de mine, că, toc- •• ^ i ■■"ma.d€'p,al*’fi:Tascmn-păr^t;de-:;niid'eva,,inGă;mi'^câ-? i ^ , dea să am şi eu multa milă> pentru slujba mea şi ’ pentru ceale multe bătăi cîte' i-am: răbdat. Iar ce":‘ zice că i-am prădat casa eu purtarea mea, acasta poftesc vşă • duvedească, ^uride, ce i-am prăpădit,, sau să-ş \ tragă cu necinste înnapoi cuvîntul cel neadevărat, \ că eu, necum să fiu prăpădit eevaş al dumnealui, ci ' ' încă mat multă foame am răbdat în casa dumnealui, , ? decît săliu trăit cu ^re-o; mare îndestulare../ De arfij • văzut ca sînt risipitoare, ar fi luat toate ale casii de : : supt mina mea şi le-ar fi încuiat sau mi tar fi’ cerut , şă-'i dau seama1 în toate zilele, iar, deaeă au văzut ’: găzdişăgul mieu, s’ău încredinţat şi nicodată nu în au ' bătut pentru’ că sînt o găzdoae slabă sati risipitoare,;/ d/ihă bătea numai căci îi vedeam faptele ceale reald care să atingea de inima şi dragostea mea cu o fogrţe mare otrăvire. Pentru slujnica Ziţa, blestemată cum au fost, care au slujit şi la tiv prinţul Brîncoveăbul, dus nu o âm găsit-o c.u nic un furtuşag, e, pentru că l-a > - pîrît eu Marîşciită pentru fufele dani da, fănlei de ^ r abealea numai bărbaţi care mai au şi pă altele s?au 6-, bicnuit a le dărui... Mai încolo Văz că, in tot chipul mă; ocăreaşte şi zice că n’am fost harnică să fac o pînză " ; în 5 ani, că şi care au rămas de mine încă dum- v. iiealui ar fi işprăvitor, acasta să cunoaşte fireăşte de sine că grăiaşte:., După cum ştiu cu adevărat şir-?) - guinţa mea, eu destul^ pînză am făcut de l-am îm-t ; brăcaţ pa dumţiealuiv şi, pă/frate-Şăii.(Cu lungimea .procesului) s’ar fi întîmplat să fîUj căzut în vr’un^, ^ păcat cu tinereaţele mele,/dar âceiă-eu pănă la fnoăr^/, te zic că nu sînt vinovată. (El) cu cîte lămei priliă-nite are de a face, dar, fiindcă acuma n’am, de ce ad porunci,, nic, de; a-1 opri; n’âni pentru cei să-rut' mai fac de lucru; că destul am avut pană m’am de§;- V 225 V i părţi t, şifîumnezeusă-1 îndrepteze şi să-î dea minte să tîlcuiască mai'bine cuyîntul lui David care'-tf ţită-luiâşte, zicînd: Untul păcătosului să nu ^iiga căpul mieu. A decă rîde dracul de porumbe ale şi el îi mai negru decît laie... In cîtu-i pentru copilul ce l-ain cerut, deştul ş’au mîngăiat [[nitul] cu dînsul de 5 ani de zile; acuma mi .să cade şi mie să mă mîngîiu cu el, că destul dor i-am dus, că atîta l-au învăţat tată-şău ca să-l în-streineze de mine, încît numai odată l-am putut apuca ca să-l sărut şi şă grăesc cu dinsul. {Răspunsul fostului soţ: Ea fiu cefe copilul din „dragoste ceia părintească”, ci din „nădejde părţi ce ar voi a capătă cir dînsul..., ca, de ave doru parinţescu de dinsul, nu-1 năpustea dini™ iutei... In cirici ani de zile nu s’au învrednicitu a-i arata vr’o dragoste ei. macar cu d'Un ban lucru, or cu o frunza verde, după poveste,. dar maica sa a bună de la Ioaninăj care ştie de părinteasca dorire şi datoria părinţilor ce-i rînduita de la Dumneazeu către prunci, nu au inoetatu de cînd s’au născut şi mai vartpsu de cănd auzitu ca au rkmasu saracu de procopsită muma-sa, ad măngaia totudeauna cu cămăşi, cu cărpe scumpe şi cu alte şi cu scrisa neîncetate măngaindud, învă-ţindu-l/şi dindu-i buna nădejde daca i va asculta învăţăturile, care, măcar ca este batrina şi nepotineosâ şi ni c l-au văzut, nic nu-F ştie, nic nu are vr’o nădejde la dînsul spre interesu, şi aşa departe lăcuindu, ca de 40 de zile cale; totu nu 'încetează a-ş arata ? cei părintească dragoste către dinsul, : ^ v X, 1813-20. ^ V r Procesul „Pafaschivii, soţii lui Petru Iliovici din -15 Braşovul Vechi”, contra biraului Companiei, Ioan flristos, pentru o şiumă de'hani.; ' Se ţin de procese şi n’au cu ce plăti cheltuielile. Braşov, 14 April 1815. Mărturie că Petru Manole, -mort la 29 Decembre 1811, şi-a împărţit averea, dînd o parte soţiei lui Păuna, alta fetei din prima căsătorie, Sia, măritată cu Teodor Demeter. y* - ^ Y24L 11 Februar 1816. Atestat „al parohului cetăţii 3ra-şovului”, contrasemnat pmtopppiiii al treilea, NK colafe Panovici, pentru căsătoria, la 20 Ianuar 181$, a lui Gheorghe Corodi iunidr de la Făgăraş „cu cocoana Sparo, fica lui chir Duca MelencoVicfV „la cape cununie am fast poftit eu ca preot eununătdr’V dar nu se făcuse strigări, se cerea cunuma,x în casă, iar fata . n’aveâ decît treisprezece ana, de şi -Tiempîian ,^tdate acestea le-au ; dişpensăluit”. Dar preotul grecesc cu^ pună, ■’ ^ _ -v.;. \f ' ,'Ş' Sibiiu, 17 Ianuar 1817. ^ V ; Vasilie Mc^a. porunceşte „părintelui nameznlc neii-v nit întăi al Braşovului, Radu Verzea’’, şă introdu-; caluiâscă’’ din nou pe Panovici, cu toate „îndărătniciile acelor Greci’Y Şi sa oprească de la slujbă pe. preotul grecesc, care; „nici decît să nu mai slujeaşcă nici la o faţă de neam ruiriinesc”, întrebuinţînd la nevoie şi „asisţeiiţia, mireneaşcă’’, luînd cheile. La 18 April se da lui Teodosie acest ordin, de ' iVerzea. Cum protestă nu numai Grecii, dar şi „neguţăto-rirnea cea mai de frunte a cetăţeanilor de neam ruţnî-nesc’V adăugind ca, „măcar că nu înţăleg toţi slujba cea, ,drzefeâscă^ih sîint „mîhgiiaţi”, iar prin oprirea Grecului V,mâhniţi şi în primejdie sufletească”^ Verzea (25 April 1817) arată că s’au înştiinţat autbrită^îe,' îerq^ funcţiona în caşuri de forţă măj6ră, Pâhpyici fiind pus provişpriu, la Braşovul Vechiu, iar „preoţii bitanţi”, Crăciun delâ Agnita tşi loan Veareaş de la Ghimbav, fteavînd voie a-1 înldfoui în cetate. La 20 August se obiectează că Panovicf nu poate ăvînd proces cu obştea. Iscălesc Zaharia Necu-Iau, Petcu Vaşili, Neculai Iani, Zaharia Cos tea, Con-standixi Boghici şi 100% loan Gcpoanul, Costandin Cepeaiiul, Iqan liga, Neculae Zaharia, Zaharia Zaha-, riu, Miripă Fluşturan. La 21 Ocţombre se referă la rescriptul. imperiul contrar următorii : lancu Gheorghiu,. : loviciy; Teodor Demeter, Anton loan, Nicolae Petro-vici, Dimeiu Ianco\dci, Toma Atanasie, Dimitri Dima, judele loan Hriştig Hagi Todor, Gheorghe Wartha. Anastase Hagi Vilcu, . Constantin Manoil, Gheorghe Consţântin, Hagi Dimitrie Ghidruj* Gheorghe Â/iSşen, Clnriţă Panaioti, Ştefan D. Cernovodal., Mihail Petro-vici,- Tambru^^ Velicu Dohre, Gheorghe - Aur ton, Chiriac, Bellia v; ' ¥ Satulung, 9/21 Iunie 1817. > : Radu Verzea opreşte pe preotul grec, „subşien-dăluăt”, de; a oficia până se va ,,,leghitiinălui”, ca „aprobăluit”, trebuind sa-şi ^producăluiască dreptăţile”. Ca *,nameznic” e ; pus „Dimitrie Ieremiia, par rohul de la Braşovul Vechi”., Raport asupra cununiei lui Corodi iunior. Panovici nu vine, „măcar că i ,s’au fost trimis: ţădulă da cununat dă la Scaunul protopopesc şi făgă-duisă cum că va cunună; intorcăndu-să trimisul, an spus că nu să găsăşte. Aceaste auzind socru, nunu şi nuna, s’au supărat fără măsură, fiindu-le ruşine dă noi.’’ 20 Decembre 1818. Proces-verbal îii procesul de despărţire al Măriei Corodi, iscălit de „Braţul Baiul prot. şt praes * Stoica Popovici nemeş ases., Oancia Balea paroh, Stan Bin* tsile paroh, Gheorghe Ilea, paroh. Se adusese şi ordinul de cununie dat de Tem-pian la 20 Ianuar 1813. La 7/19 Ianuar Vasilie Mogă îngăduise căsătoria, Corodi protesta că a’a înstrăinat nimic din averea soţiei. * Ioan Boghici declară că i s’a părut „o fată de 20 ani”. Datoria tatălui era să se gîndeascâ. Măriă-şi declară căsătoria „foarte fără de lege”. Soţul „înnaintea tuturor era cunoscut de a nu putea niciodinioară ţinea casă, pehtru năravurile cele rele' şi de totul scandaloase ale dumnealui, care nu numai nu le-am putut şti din pricinile mai în jos aduseypentru care cu aceasta în scurtă vreme şi tot cu vrajbe şi cu bătăi trăind laolaltă, niciun prunc n’am avut pănă ce măi pre* urmă din nedragostea ce au fost, între noi şi urît ce s’au pricinuit din necuviincioasele faptile, mitului, acum mai mult de un an hn trăim laolaltă... Eu pe iiiitul niciodată nu l-am cunoscut pănă la logodna noastră, fiind dînsul din loc de 229 Braşov, depărtat de la Făgăraş, şi aşa nici că 1-âm putut iubi, iar după logodnă îndată s?aii făcut şi cununia. Aşa dară îndemnul şi silinţa părinţilor mei şi grăbirea cu cununia nici vreme de socotit nu mi-au dat. Ca oină neînvîrstată am fost şi lesne m’am puiuţ înşela l,a această nelegiuită cununie, mai cu samă, 2do, pentru că eu, la 813, la 20 Ianuar, n-am fost în vîrstă a mă căsători.* Am. fost numai de 13 ani,'în care vîrstă de a trece la căsătorie să mă dispensălu-iască nici că au avut protopopul locului putere, ba încă nici testurile politioeşti, mai cu samă, căci nu era nici pricină cuvioasă pe lingă aceasta. La această cununie a noastră nicio vestire..: nu s-au făcut (Au făcut în casă, fiindcă au vrut a mă înpre-sura şi a-mi stinge toată slobozenia de a mă putea socoti. Acest paroh grecesc, neştiind rumăneşte, nici că m’au întrebat: plac eu pe actor ori ba... Este beţiv, este foarte mare jucător în cărţi, într’atîta cît ale. dînsului toate celea,le-au prăpădit şi le-au beut, le-au jucat în cărţ, încă şi dintr’ale mele multe lucruri, într’un ouvînt aşa este de restoblii şi înqroit în năravurile cele rele cît cu toţi are gîlceavă şi i bă-tae, încă şi cu taică-său şi de nicio neguţătorie ori alte chiverniseale grijă n’âre... Pe nime şi într’acea puţintică vreme cit am ^trăifc tot rău laolaltă m’au suduit, înjurat şi batjocorit în tot chipul, precum m’au şi bătut tirăneşte, apucîndu-ma şi de grumaz, ca Sa mă omoare, şi nimic dîndu-mi de cheltuială, într’atîta cît fnu] mai este nădejde de a mai întregi casă cu dînsul. ^ ^ i •Mccpta rsa>p7tou, infaponoţ xbv 5 xopttQ&v [ioo, cere ai sie. libera de Dumitrache Nicolau „bani cei afierosiţi de la jupînu răposatu . Ghenache Dimitriu”. „Foarte bine ştiţi şi neputinţa şi b^tegiâ lui: de la 1797; până la 1800,, încăv d’ăbia işia pănă la poarta burţi din priv eină umflături picioarelor sale şi de năduful cel riiare care avea. La 1800 l-au lovit şi cataroiu şi i ş-âu Itiaţ şi picibru şi detabia umblă înlăuiitru în: câşa şa în, cirji şi nu precum ca să iasă afară ca să caute tuburi: Cînd au venit chir Nicola Gheorghiu, jupîhîf Ghenache era de moarte şi în puţină vreme aii şi murit... Clironomi lui jupînu Pauaghiot «■ Bagi Nici* trăese: chir Nicolă Ţigara iest^ la, Iaşi, chir Panu. mitra 'Hagi Nicu este lâ f$ij^na. Las sări ceară de lă r dînşi, şi nu să; se/plătească dări milosteniile jupîhur; M V Ghenache Diniitriu,' care ş’aţi lăsat la locuri săr* ■' race’’ .? - ;> ?■ . 'V:-v;i v(• •/ * ■ 3 April 1819. Declaraţie că, „măcar noi fiind mai a- . proape de besprica greceasca în cetate, mai cu samă fa biserica neuhită mergem la ascultare slujbi bisericeşti, dotuş pe popa Nioolaie Pahovic! nu-1. poftim ca să ne fie prşot l^t mugită 'b^rica/grecească- pinţrii; purtarea lui bea scandaloasă ieste cunoşcuta şi mai dinainte vreme şi acum mai curînd”, preferind pe „preotul grepesc”,şi „că SăV poată copii noştri în limba grbbeăscă mai^ cu leşnire â să prbcopşi’V Cbstandin Bdghici, Ipan; Boghici, Mirică Fţuşţiirăny; Avacruaatog X. Zi'xob,'. ’Aîi£ţoc - îwavvop, Dumitrachie Leca, Ioaii Lecă, Răuf, ZaHaria ;Zăbariu, îparţ Jupă,, Gheorghe Nica. ’ ; " •; ' • . /■'X . ;Lă' 16/4 Septembre Î820, Verzeă comunică hbtărîreă episcopului că Panovici va fi mutat şi „poporearii; riMini- de lingă aeastă sfîntă bisearică şa sa, chiverni-spască cu alt, preot din vecinătate pană Ia altă rîn-d^ăiă be âr, vbiii de canţilarae,de ălt preoF’. Dar, Pa-nbvici 'prb^stâs^; Lâ .:ÎŞ;, August, ei, iscălind „preot şi ^ ocupă de căsa parohială. , V se ;-\y' ' ’ VV,.;,-' ’ 23Î ' O' ytflăŞfy. Să face de şti^e că îa 14 trecută s’ân prins un cal negrii lingă Timiş cu senin înherat necunoscut: pâ-1 '; gubaşu şă caute la . poliţaii Luni,' în 19 Iulie, A. K. ya să să vănză cil doba -casele lui Ioan Boghic din tărg sub nro. 99 şi cărcima din Braşpvechi sub nro, 2 "şi stupină din Tilivechi^ i nro. 40. ' ‘ \' ;' ' Cumpărători să .poftească în numita zi de la 9 ^ / / -pană la 12gasuri siipţ sfat ^Braşov. . : 18 Iulie 1819. judecata Braşovului. Iară la 19 julie, adecă mâine, să va vinde casa vă-' du;n\ Mării lui 'NeculaP bărbieru în Şchei sup nro! ^ ... fi r CuiUparătorij sa pbfteas^ Marţi, îri 20 iulie 719(, să ya vinde Păsa lui Radu ^ Bird din sus de Prukd sub nro 383. v - Iară Joi, în 22 Iulie A. C. j să ya vinde casă lui Anas* tase Vomă, partea lui jumătate, sub nro. 312' citm şi uri Brâu de argint frumos. , v Cumpărători ‘ să &ă afle în numitele zile la numitele liţitaţii. v \ ", f i ; Judecata. Braşovului. (Vp:J,rS& sa ,publicălmască în bisearica cea gre-cascâ îu cetate. .‘.v^ ./24Q.) 7, Iunie 1S20. „Oibştea grecască din cetatea se plînge protopopului că mx s’a mutat, după pum fusese; asi-(y gurată, Panovici, .căruia i, se permite „a face obiceiuri noao în • rănduT-slujbU;^ uo:âStre...v căci, nefihd; pre,a?înnaita* stăpânire noastră cuprinsă cu vre un războiri cu altă stăpâniri, ecteuii de sineşi al-? (cătuifce vînpptriva 'yrăjlnâ$îlpr ' săi beteaşte, supt care 232 vrăjmaşi negreşit , că pre noi ne spcoteaşte şi aşa 7! casa 'de rugăcune într’o casă Ide blestem .0 preface75. Innălţat crăesc gubernium, Milostivindu-să înalt, crăesc gubernium în anul curgător cu no. 9237 iştanţia ce au scris Ioan lugă, Rudolf Orghitan, Vasilie Lacu şi mai mulţi ţiviş şi neguţători reprezentanş ai obşti rumîneşti de lea-gea neunită din cetaatea Braşovului, în care cer ca la biserica grecească de aicea â nu să îngădui a sa aduce un capelan călugăr, decăţ în locul aceluia un popă rumăneşc, care şi limba grecească înţeleage,’ săjslujască slujba dumnezăiască în limba rumîneâs-că, mai încolo să li să dea îndărăpt la numita obşte rumînească patronatul iuş care l-au avut mai nainte la bisearica grecească şi la avuţia acei bisearici a Grecilor, care cu acluzumurile ei la un loc cu aca po^ runcă s’au trimis în jos la Compania grecească, ca, de spre cerirea şi arătarea iştanţii lor, ascultînd şi pă obştea, bisearici greceşti despre reflecţiile ce ar avea înpoirivă, să le trimiţă în sus la în. c. Gubernium,~ îii urmarea aceştii. milostive porunci, Compania numită ne-au înpărtăşit toata cerirea lor cit toate acluzumurile ei, cu noi obştea. bisearici greceşti, care stă după rînduelile ceale mai nalte, numai Greci corn- . / panişti şi necompanişti, şi la. adunarea a toatei obşti noastre le-au cetit şi despre răspunsul şi reflecţiile noastre ne-au întrebat, despre care plecate reflecţiile şi. cercare noastre îndrăznim după cum urmează înnainteâ în. c. Gubernium a -te- aşterne. A Acastă lungă, urîcoasă şi cum să zice tulburată iii-ştanţie nu e altă decît o tălmăcire mai largă şi mai lungă a acei iştanţii care neaodihnita obşte rumîneas- 233 că din Braşov prin îndemnători reprezentaş ai ei la curgătorul an subt no. gubernial 784 au dat în-lăuntru la în. c. Gubernium şi la care obştea noastră a grecească răspunsul şi reflecţiile ei încă la 22 Mai a anului curgătorii! subt no. 60 al Companii au îndrăznit a le aşterne în scris, cum dovedeaşte aclu-zumul aicea închis subt A, răzinlndu-ne dară la a de atuncea - reflecţie şi cerire care după legile şi poruncile ceale mai nalte am făcut acuma, ca să nu venim spre îhgreuere, a mai înnoi ceale de atuncea, îndrăznim muma .printr’o vedeare preste tot plecate reflecţii să facem cum că toată sistema şi starea obşti noastre de acum stă aşezată pă milostivul reşcript de anu 1796, cu no. Curţi 3069, care reşcript prin* jeluitori subt no. 16 ăl iştanţiilor eţitălect (sic) după S. Şi noi aşa gîndim că orice felî de rîndueli s’ar fi făcut înnainte de reşcrîptum, cum Rumîni îtf 15 ştu-curi adudăluesc în iştariţia lor, sînt fără nicio putoare,, din pricina aceia că prin milostivul reşcript sînt stricate, sau de putearea lor dezbrăcate! Că curat s’au hotărît că la âcastă bisearică grecească iaste stă-pînă huma obştea grecască, conpanişti şi neconpanişti, Rumînilor numa sloboda umbare înlăuntru fiindu-le lăsată, care acasta şi acuma le este slobodă, dar pa-tronatuş iuş nice cum rirau avut şi nice acum dovedesc să fi avut. Aşa dară, fiind reşcriptumul afara de toateecsepţiile, trebue să rămîie în puterea sa, şi toate acluzumurile care sînt înnainte de reşcriptul de, 1796 nu pot ayea puteare şi nice acealea întăriri care Rumînii din ăceale acluzumuiri iau în iştanţia ldr nu pot stă, cu atîta mai tare că şi acealea unai mult lăngă noi Greci decît lăngă Rumîni grăesc, cum a-ăastă al 2-lea, 4-lea şi anumit ăl 12-lea acluzumuri arată. Dar nu pot sta nice «aceale întăriri care le-au liioăt ei din poruncile, âelu^inurilor carerş făcute du- pă reşcripţul de că; nimic despre partea. Rumînilor nu dovedesc, şi toate acealea; diipă înţev ' leşul, reşcripţiunului numit sînt făcute; care nii-I şchimbă decit mai tare ii - Întăresc, cum acăsta do-: vedesc acluzumurile de supt n; 181 şi măi aids cel de supţ 22, lâ punct lriu,;şi mai; Încolo: o poruncă carpi au venit la anul 1821, cu po. guberiiial 223, caro tutUr-/ ror pricinilor şi proţeşurilor pune capăţ* Dar, ne*‘ fiind ;prin^ jăluitpri ^umîni- acastă; rîhduiaia arătată* noi ăcpma cu, plecatâ cinste subt; >B; o alăturăm aicea* ,/ â căria milostivă rînduiala toate punehimprile aşa şînt gătite ca şi punctumurile reşcripiului de, 17,96} ' şi într’aceia, deyor să porunceşte a sa ţinea toate> ^upturileV'reşcriptului,' mai la urmă; vec^^^iăcelbeK.; sa zice* $i Rumîru într’acolo să îndrşâypţă* mai mult să nu ne turbure, că\ într’alt chip , cealeV dp dinnaintp Şi cpştlp după acasta pricinuite, cbeltueii :, gf le plăti să Vor strînge. îfu; iaste dară alta îndărăpt, deeît ^ cădeai ;şi ;ă xie -ruga, xnnainteă îft c. Gul^rniutfk, ă să < milostivi ă me iţinea rinduelile de supt; aeastă; rlî^îălă'^'îăciită^ şi păr noi Şi dreptăţile; îipastre desr : pre nC(Mibnele şi turburările aoeştoi- neodibidţi pă* : meni cu ătîţa mai tare^ a ne apăra, fiindcănoi* după •’ •cum',, să ’zitte' vavbâţ:-$îritem * nteguţătpri ',şi de astfel de/;" pire, vreaine şi .băni Inii putem pierde. ; f Intr’acpa cearire ă jeluitorilor reprezCnţanş ăi Ru* ; mînilor xăşte^ la 0 parte^ qare, nu o; putem laşa ppHj-I băgată de samă,, şi acasta; iaste acel, mod/ care cd; ‘nescăzuta' auşinare; avtiiţpror Grecilor iaşţe; pus (3); ^ v zicînd ei aceia că Greci în mo^ăliţet şi Inţr’alte .lUT , cruri sînt, nimic,, nu-s ne^ţăfp^i^îiu-s ^.pâmieni pin:', ştiţij şi, nimic, alta n’are decit graeca fiâes,. şi. altele; şi altele. Acestea cetindu-Ie cu durere de inimă le şîmţîm,1 vaziiid că repi'ezentănşi; acelui neam, vrea! 235* să frîngă , bătâ asupra, capului neamului) Uosţru. Qe la carie, iueam ăl noastre partea cea mai mare, ar lop ,, ş’au ciştigăt traiul vieţii şi meargerea înnainte a ne- ■* că, de nu le vom da noi, sînt aproape de cădeare, Desp^punctumulac^taîndrăznim a însămnă că neguţă^iăde Levant; la l(ţ gro$ Grecii le tac, : încă acei Greci dări prin Ruihîni'vazoâ^^ an.- ceştia dau în credinţă ca să poată trăi' Rumîni care fac • neguţători^4'"alia \iţ4jiii$ţâţ aceştia poartă greutăţile , ceale; mai ,mari şi plătesc cea mai mare contribuţie, după/ce jinipa pă cap mai mult de 27 some plătesc,: care RumM şi alţi burgări fără aveare nu poate să faca', şi■ -.$£> tpţi^ip că îii1 Braşov nu sînt Greci,: şi carp şî sînt, afară ă^gmeca fides, ou nimica nu birue. Acasta aşa arătare, care, nu e ^readriică de răspuns, că , eesperenţia de toate zilele şi trupul lor din care să numesc reprezentanşi îndestul ie răspunde şi mai>; pă, de-asupra '; îi răspunde ei jăluitori, după ce1 ăceiă : \ zîc. că, ei n’^u nimic, şi noi avem prea mult, şi c£r; a ' să îupăţţi şi ei cu avuţia noastră, ca să aibă şi ei, cu ce să-ş ţîe popa. Aşa dură iară vzîcem că nu-i de lipsă să răspundem lâ astfel dp arătări ^ aie lor, iară înţr,5a^ qeia in cît ,să ating dq vătămarea cinsti,^ de spic aceia deşchiiinit ne ■ rugăm să ;să miloŞiiveăscă: îp. Ci j&uberT uium; pentru ărătareă vătămării cinstii, pre aceşti beo'diKniţi Rumîm după vrednicie a-i globi, cu atîta măi tare că îndes bilă Indrăznire orbiască vatămă; rer gbiemiigu şi locurile ceale înnoite, cînd aceia zic, că; regheruiigu mima) din urîrca şi fără, de ascultarea ' lor ar fi slobozit afară milostivul reşeript, de 1796:^ şi" alţ şi altele.. Acuma dintru acestea stau reflecţiile : noastre cu care e% toate răzmîiidddie la răspunsul care am trpiiis la 22 Mai sub G* şi intr’aoeia ce pe cît am arătat şi am atins , aemuar sîntem îndeplin iiâ- dăjdui|i^că Ic. G^bP^mmii păn’ emîndreptaateă şi în iuşul nostru care după reşcri'pturnul de anul 1796 şi dicretiimul de anul 1821 întru aşa vreame lungă 1-axn urmat şi mai încolo pentru dreptaatea şi con-sicvenţia milostiveaşte ne va apăra ^şi pă Rumîni cu iştaţiile lor ale nedreapte şi neplăcute, care atîta peardere de vreame şi supărări au pricinuit, cu tu- tui sa vor lăpăda. Cu aşa nădăjduire trăind, cu adîncă plecare cădem la î. c. Gubernium să să miloştivească â'lua la cercarea legiuitele noastre pricini şi cu străjnicie ă rîndui ca neodihniţi Rumîni cu ceririle lor cu totul să să lapede şi să-i silească după înţelesul milostivului dicret de la anul 1821 toate cheltuelele, oster nealele şi pierdireâ de vreame care priii neoaihni-rile lor noao ne-au pricinuit să le plătească, cu a-, tîta mai tare să întoarcă şi să plătească, că numa aşa să pot ţinea în rînduială şi într’acel puct ho-trărîrile înhaltelor locuri care le-au hotărît şi întărit. / •251. Bucureşti, Decembre 1823/ Mihai Popovici despre birul Braşovului. „Ianco Nicolau a fost ridicat din prăvălie de slujitori şi Arnăuţi, ca un hoţ, pentru bir. Mai rău ca ,un hoţu carii fură, ori că ar fi ucis pă cinevaş, aşa l-au răpi tu şi 1-ău trecutu pan mijlocul târgului, tot în bătăi şi cu capul gol, şi este închis şi astăzi”. El plătia însă la aghent El nu face nimic, „încă s’au întdrsu dragomânu Furcă şi-m zice: taci, nu te amesteca, că te dau şi pă tine la bir aicea. Astfel curge treabă sudiţipmpştri aicea”. ... • - V ' Cinstit Comerţual Comision. Noo înpărtăşită rănduială de cătră crăiescul Guber- 23,7 niiim despre tranzito forşrifturi ce să coprinde despre ecspidiţia de tranzito mărfuri la oelea ce ne âm afla îngreunaţi a ne arăta păsul nostru g despre tranzito, forşrih eşit la anu curgător. (Şters:) Nu- ştirii despre care f orşrift, că unul iaste de la ano 1822. ,253?) ' 22/10 Maiu 1829. Compania împuterniceşte pe Mi-hali PetroVici, care' merge în Principate, să siringa da j dea de la Chiriac Nicolau, Dimitrie Docsachier Luca Adami din Ploeşti, de la Ioan Naciovici, Costan-din Gheorghie Petroyici, Gheorghie Petrovici şi Constantin Petrovici la Iaşi, de la Ioan Alexandru la „Bo-toşeani”, de la Gheorghie Caraghios, la Grdzeşti, de la Atanasie Crasa. y Cluj, 7 April 1834. V • „Gheorghie Trandafir, Dimitrie Trandafir, curatori-st biserici neunite de la Cluj; coram nobis A. N. Simo index, 'îciavvTjg ?AAs.£r/V pentru-* ajutorul ce li dă*1 BraşovuL ■' JL/"“ r ; ' • / 255. J; v Sibiiu, 18 I anu ar 1846. Vasilie Moga cătră protopopul de Braşov; pentru a se opri luarea „diurnumrilui’’. ./ f 256. ; 1 ; Bucureşti, 15 April 1827. Scrisoare de afaceri de la Fe^ypcâc Kcovaxavxivou Uev-pcţ Xepaşfyu către birăul Ioan Hristu, la Braşov, Poiana Mărului^ BO Depembre 18351* . Obştea satului („birâu satului Gheorghie Pin., bir Tău curţi Bbmitru Ţâgoe, Ioan Cabala jurat; al biserici, Comaţn] Eneşcu gpeman, Stan Pietroşami jurata ^Itrfe-’Qănă gocfman], Ioan Zaherius paroh, Loniie Puşcaş paroh, Ioan Opriş adeverez”) cer „să ni să dea stîlpi de ştejariu din pădurea domnească şa dregem stoboru pană nu să strică de tot”, „a face 2 rînduri de odăjdii de mată^ lă sînţâ biserica ca şa avem la zile mari;^ „casiov şi molfelnic biserica n’are... Să facă milă să dea uh cosîoy de, care au eşit acum ila Boghici şiun MoHtfeliiicV. , ; ; Lia 18âl paroh era Ioan Iecherius şi notareş Ioan* Toflan, boier de la Mihdra. Se plîng că li se leagă rîmătorii în păduri, că, în loc ca omul cu doi. boi să facă douăsprezece zile, .pircalabul li cere trei mai mult, eta " . • , ’ • y;v;; JŞS- v^;/ v,;-;;.... ...: . ; /.,■ 21 Iunie 1838. „KpitrOpia' de şase' mădulări ăi ’ opşti greceşti: Hristodul Mummiali, Nibolae lancovici, Demetrie N. Ruset, N. Atha[najsii, N. Parascheva, Iana-ciii Gachi, Vasilie Partsor”, îşi arată părerea (le rău. pentru starea bisericii din Vaşarheiu, dar nu pot să a- , jute, avînd numai - grija fundaţiilor lor. Se dau însă 100 de florini. ^ \ . ;w\: — ’ ; ■ (Pe o parte greceşte, pe alta româneşte.) ' Plîngere a iobagilor de ia Simbăta-de-sus. 1., Pentru „un pămîntu în hotaru din jos, la şanţu de obşte ai nostru ce îl vindem pănă acuma şi ce să căpăta de pe dînsul ne cabăveamu (si^ un ne,căzu din cele ce ne, vin asupra pururea; acum ; l-au luM ^ r * 2. (S’a luat şi o poiană) ; 3- lea. Căli măi lungi pre Ia Sibii şi Ia Braşov şi pre ' aicea în anii trecuţi, ,1a alţi arendaş făcam cîte o cale sau şi 2, dară aeuiiiă; cîte 3şi^ 4 cale.,, şi ne încarcă povara foarte: mare,. cit ţ abia sosim prin cîtă silă. 4- |ea... face de mai ducem şi cu' spatele pană înplinim cît va dînsul lemne. 5- leă.' Ea dijma încă ne păgubeşte, că nu-ş iâ precum să; cuvine, ci pre domnii a lui îl vedem ca cum ar avea voe de oare unde şă aleagă znopi şi altele, şi cei de de-asupra şi dedesuptu nu-i ia; numai de la mijlocu clăi ce i să pare... Dezleagă znopu şi tija jumătate şi cel remas să resipeşte. , . / Ş-lea. Şumele ni lefau înmulţit... Noi ştim că sfmta biserică e;milostivă... ;; ;7: V 77 ■*7*7 v- Sîmbătn-de-sus. \. • ' ;,',7r: v. , Popa Ion Marzan, ' Popă Jon Işpas, : ' Eu Ioan Bucman, căptoru. ; Nica Niţu, Nicolae Botă, Ioan Petru A.chim, Nica Pătrbîf Nicolae Gramâ, Ion Pătroiu, Barbu Haşu, Matei Cocoş, Mitu popi Sainoilă, Moise N. Niţă, Moise Xoacăşu, Moise Pptruacmi, Nica Cornilă, Nathuc Blende, Matbi Cdcoi, Adam Hoacăşi, Moise Şerban, Anca Dobrea, Simion Botez, Bucur Nica Niţă,~ Grigo^ rie Olariu, Adăm Muraru, x Moisi Sayu, Duca Florea, Matei al Diganei, Bucur Ţoacă, Nica Sibii. Scris-am eu Ioan Pop dăscălii cu z£is]a a toată obştea iobagilor. , ,;i ;v , 1 240 Din porunca cinstiţi privileghiatei. Cumpănii supt număru 86 înprenă cu domnul arîndaşul am ve- nit aicea în faţa locului dă Rău Dricului imprimă cu, birău satului şi cu juraţii şi cu mai mulţi săteni din Poiana Mărului care mai în jos pre urmă să vor scrie anume, la care loc s’au aflat şi alţi omeni din-ţr’alte sate streine, din Şinca Veche şi din Ohaba şi din Şinca Noo, care, fiind de faţă aceştiia toţi, au publicăluit domnul arîndaşulv porunca de supt numărul 68, spuinduii la faţa domnului Hohman Vir-ghil ca din ceasul acesta nu este slobod a mai săpa în hotarul Poenii Mărului şi cită matirie din mină-rar sa afla scosă, aceia în hotarul Poeni Mărului afara pre piămînt nu este slobod a ridica, nice un îogt a-1 duce afară din hotarul Poenii Mărului, înpreiină cu oamenii dumnealui. Pentru care adeverim cele mai în sus scrise, că am, fost de faţă. Eu Gheorghe Pîşău, birău satului Poenii Mărului* Eu C'oman Banu jurat, faţă, Eu Bucur Bălan, jurat, faţă, Eu Bucur Zdrăilă, jurat; faţă. 0 , Eu Gheorghe Neculaiu, jurat, faţă. Eu Ion Marin, gornic, faţă. Eu Dumitru Ţogore, birăujcurţi, faţă. Din Hohăba Cătane David, văcariu, faţă. v *,■ Din Şinca Veche Ion Boeriu |uraţiil. Şi Ion Boeriu cel mai [ti]năr din Şinca. ' . " Şi Ion Timăriii, găitănar, din Hohabă Din Şinca Noo Ion Tretiul, brănişteriu., , Ion Gostăndin din Şinca Noo. F , . / Şi Poenari iobagi: Ion Scort, Gheorghe Ilie Flenţ, Bucur Stanihini, Todor Zgît, Ion Brateş, Vasili Zdrăi- lă, Ion Mînecuţă, David Drăcilă, Todor Gofeiu, Buk cur Dfagdesi, Ion. Clopoţel, Ion Bucov. * , Şi ani scris eu Ion 'Flânda Popovic, liind toţi de faţă. Catră prea-cinstit Cumpânie grecască din Braşov r şi ştapîna noastră cu ptecăcune arătăm ^ pentru cest păcătos Bucur FotCci. In zilele trecute, Der , chemvrie 15; zile, ^cîiui jaU fost furtun cele mari, au ars Duminecă sar a spre Luni în mezul nopţ[i]. Fiind lăcuitori în deal, s’aii pomenit cu focu pe dîbşi, neşffi^ uşa sau fereasta de foc şi de fum. Apucînd tată-său ■ acestuia sa scoaţă o fată afară, să nu(tarză, au căzut coperişu,;căsi şi au ars> acolo. De-âbeâ au scăpat acesta Bucur'-Fotici Ou trupu ;; şi cu soţia lui ehendelă. cu un copil în Jbraţe, "aprins ^ de foc şi copilu şi, maicavim,ăw mînife arse, cu uur cuvînt la acaşţă^ ^ăinică; întîmjplare, şi sarăcieplnă în faţa.Vpămîutulni; Să să .milostiveâşcă Sfiita, Troiţă prin dumniiavoăstră cinâtiţilor epiţropi ca să să miluiască acest nenorocit şi schilav^cii Ce va va bine în--: ţelepţi-Diminezeu t :^v- . Rămîind: prea-plecat şi supus al şfntii. Mşerîcî greceşti din betatC. Poenâri: ( Eu birăui satului, Gheorgbe Bucur Ţteci (sicJ.Pîşeu. Eu Comari Banu, jurat. ; • Eu loan Orzan, jurat. ' ■ v ’ '! x’/ v“ Eu" Gtieorgbic Neculoiu, jurat. - • , : - ; Eu Bucur Zdrăilă- jurat. ■ Eli Bucur Golăul^ jurat.. ; * ;Prin mine Leontie Puşcaşi, paroh, şi adeyerez. Poiana Mărului, 31 Dechemvrie 834. Găfră cinstita şi prevelighiita Cumpânie gre- ” cască din cetatea1 Braşovului plecată Cerere.' ‘ ’ y : * ■ 16 • In bordeiu din. Părăul Dracului să află trei grâ-măzi: băna în fund mai mare, în mîn[a] stingă o grămadă mică, în dreapta şi mai mică. Afară din bordeiu să află 9 lăzi cu materie cu pămînt amestecată. In dosul gherdanii lîngă stan o grămăzoe de materie şi una de pămînt amestecat cu materie. Spre dreapta, cum te sui, şi pre stingă 2 mai nuimai pămînt , v Şi stoniţa s’aii închis şi s’au pîis strajă, fii[nd] noi. cei in jos iscăliţi de faţă. - (0 parte din cei de. sus.) Venind aicea la faţa locului, la casa unde şidea dorn-/ nul Hohmăn Virghil şi i-aim spus ca să-şi arate toate lucrurile mişcătore ce are în casă şi nice de cum n’au vrut să le arate, zicînd că dumnealui va pune lăcatul pe seama dumnealui, nevrănd să se supue porunci, şi va fi toată paguba pe sama dumnealui şi, nevrănd ca să iaşă ^din hotar afară, l-au trimis cu omenii noştri .şi au iscălit. v (Tot aşa.) ■ ' - ' 835, Iunie 24. Poiana Mărului. Părău Dracului. • f- /<263>^: Cătră prea-cinstita, privelegbiata Companie ai stă-pînitoarei noastre biserici greceşti din Braşov. Noi. neamurile lui Adam Pătru, carele au slujit pre stăpînitorul prinţo, carele au şi căpătat carte de sentinţă di spre slujba lui din mîna Mării Sale, ne jăluim la stăpînitorii noştri doninî că dînsul ne-au lăsat moşia noao ca, cînd^va veni, să o aibă iarăşi, şi domnu arîndaş ne sileşte de dăm pre fieştecare an 20 de zloţi, adecă pre 3 ani 60 de nemţeşti: acuma facem slujba ca şi alţi pre moşioara Iui» 241 Iobagi plecaţi, ' f Anca Petri, t Adam Petri rţ Matei Petri. Simbăta-dersus, Iii 40 Iunie 840. v Anul 184Q, Iunie 9; - ^ Noi care mai jos ne vom iscăli ne plângem la stă-pînitori noştri ai sfnti biserici greceşti din Braşov precum au avut la alţi arîndaş mai di de mult pentru oerit c-ani. avut un potor de oea care au trăit pe earnă în Ţara-Rurninească, şi, de ar fi fost cît de multe oi, dacă dam un miel, bani nu dam. Dar acum dumnealui ne ia de oae doi creţar, dar acum ne, numără zili şi ne pune şi , sterpili în număr, şi ţol capu ne ea doi creţar şi din 50 de oi cu mei ne ia 3 m iei . Şi mai avem doozeci de oi datate şr âm vjba-dut mei în Ţara-Rumînească, de am plătit dato-riea care au făcut acolo pes[te] earnă, şi ni le pune şi acelea în iiumăr la altele cu mei care-s'de faţă a-cum şi ne ea doi creţar. Şi, vinin[d] oili acum la hotaru nostru, nu Je-am putut aduce, că s’au mai prăpădit şi am rămas dator, şi dumnealui au minat oameni de ni le-au numărat şi acolo şi ne sileşte să plătim. Dar acum ne rugăm la stăpînitori noştri din Braşov ai sfinţi biserici * să ne ea samă a-i porunci ca să ne lase pe rînduiăla care am avut pănă acuma domnul arîndaş. Şi rămînem ăi Măririlor Voastre tnai mici şi plecate slugi, eu Mateiu Stănoiu locuitor, eu Ion Dobrea locuitor, eu Ion Dobrea locuitor, eu Iliia Antimeiă locuitor, , Şi am scris eu, Niculae Puiţă, dascălu satului. Raport de la Sîmbăta-de-sus. / ^ Terenul Mat era pustiu, „care biraele satului şi cu bătrînii satului îl dedea la unu^, şi la altu pentiţu bau-, tură..: N’aii foâM Ic^u obages^cu... Orcare diu ipbagi : u’are putere a coprinde locu pustiu care nu ,săs ţine ' de, heiu lui şi nu face slujbă, curtea că stăpînitoare ; . au avut putere după legea ţerii â-1 coprinde şi a-1' hăznui... Acuîn au! Iazuit obăgii şi pădure; de 50 de căra de/fînu cu păgiiba curţii... r-H Pentru Poiana Sării... iera Ipcu pustiu... şi totdauna drumarii pe venea din pădure trecea cu vitele în gră- ■ v dina mănăstirii şi făcea pagubă şi de aceia 1-ău luat v Curtea... ' •, Sîntu datori obagii să meargă orunde era curtea lipsă, la Braşov, la Sibii sau la Poiană, (Glăile se verifică să fie de 30; de snopi.) 840 Iulie 6/18, Braşov. o 1 " } / Ştefan Hagi Dimitriu Yf‘ • Y ,, . arendaţoriu. (Plîiigere a sătenilor de la Şîmbăta-densus contra arendaşului. ^ , Pe'lingă preoţi iscălesc:) , Birău înpârătesc Barb Aniimiea. < BirăU înpărătesc Petru Petraşpu, ■ i / “ Nica Gonşoîu, bătrînu satului. . : Nicolae Preduşcă, jurat , V > v VNica Antimiea, bătrînu saţiului.Y Niculae Botă, bătrînu satului. . • Ioan Iordan, jurat. - % Moise iui Zahiu Comînifc, ujrat. . / l Ion lui Mihaiu Ruja, jurat. " V / Ion Iui Ion Puiţea:, Moise cumnachiu {sie) Andrei Toader. Nica Cornilă. r; , Neculae Dobrea. > Moise lui Ion Puiţea. Moise Petru Achirn, Moise lui Adamu Sasului, Bucur Roşea, Moise Itu Mihai popi, Male!u'’;]!iU';^il)ya£« • popi, Simion Botoiu, Moise Nichi Niţului, Bucur Comănic, Ion lui Pătru Achim, Ion Nichi Niţului, Mateiu Stăneiu, Iliseiu Popi, Moise Nichi Niţului, Bucur .Nichi Niţului, Mihaiu Comănic, Toma Toderel, Moise Blendeă, Ion Bascu, Moise lui Grigole ^ Toderel, Lar zăr Comănic, Nica Vasi, Nica Toader, Mitea Pătraşcu. Şi am scris eu Nicolae Puiţea, dascălu satului, cu zisa acestor oameni mai sus numiţi. ; ^ ■ . . 267. ■ r-n ! Programul din 1848-9 al şcolii greceşti din Bra- Clasa I, gramatică; ^ ex ,.tcO '’ÂTioXXoowpou nepl de&y, catehism, ortografie, ceva geografie şi ' Clasa II, gramatică, explicaţie din Ciropedie, car ,tehism, geografie (Spania, Portugalia, Franţa, Italia), mitologia. ' Clasa III, Iliadâ,, sintaxa, istoria generală, teme, logică, geografia veche şi nouă (Rusia, Prusia, Suedia, •şi Norvegia, Danemarca), retorică! ’ Iaşi, 17 Mart 1850. , : r;, ' >" Gavriil Carpovici scrie greceşte către* Companie. ; 246 , 269. Tţj ’Ip.SpafÂa, 21 April 1850. Tspocaipos t£pQ|x6vax°S âfioKxuXixT^ către Cornpanie..,. 270. 44 Mart 1850. - ’Ap;6p6ato'ş (iovax^s aYtopîxrjs efpatf's ’lâaaojv MoJU ■ Sa&iixg către Contpăiiie. 271. 4Ş50. y 1 ; Rapoarte (le lâ moşii (Sîmbătâ-de-sus) ale lui Ioan Opriş. '■ >' Din corespondenţa lui Ioan Opriş. Se plînge că sătenii fac mori şi încalcă pămîn-\ tari. „Văz cum că Rumîni iaste foarte îndrăzneţi îii Vremurile de acuma.” ' i;’’.-1 26 Maiu. „Poienarii 6 să inai pornească acolo o moară” şi vînd bauţuj-i. „Şi ca să facă în pismă nice nu sâ duc 5ţn căircma curţi că să beâ, fără beau numai de la clemele lor; &. cărŞţnă domnească numai drum ari ce beau... Eu nu mă pricep ce o să fie din lucrurile acestea”. 4/16 Decembre. Autorităţile strică morile Poiena-rilor. ,:;sv 23 Oct./4 Nov. 1851. „Spui drept că mă doare; inimă unde văi atăta pizmă ăsiipră ăcfeătui iosăg ce o au Rumîni de aicea cu toţi”. - 247 20 Dec./1-iu Ian! l$52i Explicaţie generală, fa$ de acusări. In cutare loc i s’a oferit mai mult, eter „cu gura moartă”. / 11/23 Octombre 1850. „Contractuş” ă lui Ioan Banciu, Iacov Lascu, Di-jmiţru Dâgomir, Zahiu' Blendia cil Ioan Opriş, „prefectul moşilor domneşti din Sîmbăta-cle-sus”, pentru ,,^arte domnească de munte pă vara anului 851 cu zloţ umblători vinăr vorunc 250... şi 50 ocă brînză şi 2 mici pe ales..: Să să numere fără cuvlnt de precină 20 Iulie a. 8, iară nefiind suma la zioa nlumită să aibă chizaşu din jo® a plăti, şi arvonă au dat 15 zloţ”. Scrie parohul Ioan Mardan. V274.Î " Sîmbăta-de-sus, Februar 1860. Matei şi Moise Cîrstea, Ion Ştefan jude, Gheorghe Bărbătoîu, Matei popa lovu şi Moise Popa Iovu, bătrîni, se roagă a se da unor oameni arşi de foc „trupini” .de lemne din pădure. „Iuon Borzia în-vezetoriu local.” Pecete cu negru, ou trei copaci şi clădiri; în jiu*: „Sizill. comun, „Sambata Superiore, 1851”. ; * \ * f 275. } v- V. - Poiana Mărului, 9 Mart 1860. Preoţii Leontie Puşcariu şi Ioan Micu arată că prin testamentul său Grigore Brîncoveanu li dăduse dijma pentru rugăciuni. „Rîndueala acasta a ,scu- ,248 . tmţei de dişmă a ţinut pănă la ştergerea cu des- * fiinţarea obăgiei, iară rîttduesâla şi îndatorirea, ru-găcunea din partea noastră a preoţilor să' ţine pănă astăzi şi -să va ţinea în adevăr şi pe viitor”. Cer, în loc, o leafă. ■' '■ ' , ■ ‘‘if ' Sîmbătă Apuseană, 2 lanuar 1861. ? Parohul Ioan Mardan, unul din cei cinci fii aî preotului omdhim, trebuind să părăsească vechea casă părintească, doreşte a i se da „batăr 6-8 tălpi (tei-melii) din brauiştia domniască pentru faceria unor nimestii”. tx.^ Viena, 10 Ianuar 1773. Comunicare latina a Guvernului că de acum preor ţii Companiei greceşti sînt supuşi episcopului ne-unit, dar; eu voia de a-şi aduce, supt anume condiţii» preoţi „de aiureă::. - 1755, la luna lui Martie,~zile 5, la,o gîlcavă care au avui în Cohalm mărturisăşte Iuga Popa păcum au înjurat Patru, sluga jupanului Toma Calfoviţ, pă% jupănul Antonie Pâiiaidt.:.; zichind Petrii ca el poartă iataganul pentru jupiăîiui Antonie ca să-l tae pă jupănul Antoiiiv Aşa au mărturisit mai sus numiţii Iuga Popa cu frica lui Dumnezău înainta noastră care n’am iscălit mai jos. ; ■ - Gavrilă Xazţfi ppcpjipb. . \ 4 JEjşqpţ*©£ X (ou 'jiapTupo. • v /. AiţJtoo" \Lccgxrjţb. , Paiiţazi Capriţ/ martxiri. 3. C. 1778. Plîngere latină â lui „Georgius Karkaleki; in er* gastulis detentlis”. ^ : - \. 252 TS./- Viena, 19 Mart 1779. rtavv&CTjs A*j|i7jtpt'bo TcpasciŢog xr]C' sv. Bpa^ao6(j> veCocţ tov Pco;jiaccoyv către Dimitrie Ioan Poschari, despre biserică, şcoală şi afaceri. SÎ^'y- 45. 30 Octombre 1779. Mărturie a Companiei Grecilor pentru „larii Sţe-~ fani, fiind cumnat lui Ion Şblianuiui;.. şrtov^oşdnimai f nainte pană ă Vnu aşe!za sa "se puie vătaful lordă-chie din Cîmpina epitrop pe Iqan\ Şohanul pen-; tru ca să adiiiie oricîte datorii avea Iordachie Ţa Braşov, eu zapise şi fără zapise”. E vorba şi de un negoţ cu „bumbacuri”. Ţ ^ Cinstite dumneata jupăne Hagi cu frăţească dragoste mă închin dumitaie. ' f Cu frăţească mea scrisoare, de alta nu sănŢ fără căt întăi vin cercetând de buna şi fericita să*’ : nătatea dumv. ca, aflandu-să pă deplin* să mă ’bu-. cut, dăndr laudă şi mulţărnire cerescului InpăraiŢ; cu a căruia nemărginită şi bogată milă şi noi ne-aflăm sănâtoş, Al doilea fac ştire durii. pentru ne-^potărmieu ^ chir Nica că, viindu-i vremea de a să ' căsători, m’au poftit ca sări găsesc o copilă. Deci am socotit şă fac îndrăzneală către dumneata, parachi-, nisindu-mă de frăţiia şi teclifşizlicul care Intre noi avem, pentru preâ-iubita dumitaie fiică, cocoana Bă^ lăşica, de va fi cu bună veâre (sic)^ şi proniiă; dinn^ nezeiaşcă şi cu, voia drimitale, ca să să ectelesească această „săvârşire de încuscrit. Mă rogu să aibu cim ■ stit răspunsu al diurn/mai îngrabu depreuhă şi cu , foia-de zestre şi> căt pentru voinic, vei lua dum. osteneală’ şi vei' întreba pre multe cinstite obraze,. mai vârtos pă chir Leta şi pă chir Radul şi pă alţii şi 6 naghiore vă fi urma Şi iarăş câni va socoti , buna înţelepcunea dumitâle de aceasta. Şi rămăi. ^ •'/// • « ' al dumitâle .•/•• :i! / v i ..■/ ; da un ixaţe şi gata spre slujbe, ,, v Dimitra(chi] Papa Nicu. Scrisoarea vei trimite dumneata la chir Ion sin dumnealui / jupăn Ion VIad la hanul Sfeti Xrheor-ghie, ■■■- /v .. (Vo:), Cinstitului şi al mieu ca un frate dumnealui jupăii Ha.gi :Barbul Gernăvodeanul, cu frăţească dragoste şi cu bună aflare să să dea la Braşov. Aeaştă carte să o dai să o dea Vechi, (sic) unde scrie lâ Hagi Barbu J 7. A Cu acâstă carte să dă în ştire că la 3 a lui Deeăm-brfe iă^edăv Mercur';'să va vinde grădina al doamne Ciosiuspe; îiipreună şi cu casă, carele este înainte poarte Şcheilor, în văcinătaţe grădinilor lui măcelarul Bel, care âii. murit, şi al domnului judeţului dnului Şobelf, care aşijdere au murit. Cine vâ avea pofte de cumpărat aceiaş gradine înpreună cu casă să se afle- la, zioa, zisa la grădina Sus numită»: Braşov, la 29 luna, lui, Novămbrie a. 1783. k X Judăcate funogi[iI]or de la Braşov, v Dumitale eu plecăcipie mă închin, iubite îrăţiorulel Ene, şi cu, Hs, anosti mă închin" şi poftesc în viaţă 1 domniei la- mulţi atti. Iubită pă tine în prate dumici tale şi eu vreai a întreba pre- cum.se cade, poftesc numai decît după răposărea me sa mi se citească sărindare 10 şi la tot anul, pan se va împlini 7 ani, să se de cîte un sărindar! PPnr tru care aceste trebuincioase cheltuiale las casele mele ginerelui iiiieu Nicoli pentru, ca să să de a-ceste trebuincioase cheltuiale, fiindcă şi mai nainte a(m loat de la numitul ginerele; al riiieu Nicolă rf. 200, după cum şi zapisul mi eu arată, care a-ceastă datorie iară din casa ginere-mieu Nicola, încă şi uf. <192, care mai sînt ieu datoare, tot din casă şă se plătească. Grădina dară şi cinci pogoane de vie las la nepoţi, la amîndoo părţile. Dichise ale casei să înpărţască fiicele inele amîndoo, fiindcă părticelele lor au priimit după răposare tatălui lor. Ar ceste rînduiele mai sus numite, carp ieu de bună Voia me am hotărît, poftesc ca după răposare ine să se înplinească după cum mai sus am rînduit şi, înplinindu-le, veţ loa de ^la milostivul Diunuezeu răsplătire şi de la mine nevrednica roaba lui blagoslove-nie. Iară, înpotrivindu-şe cineva la aceste mai sus hotărîte orînduiale, va cade supt 'blestem; leu dară poftesc de la milostivul Dumnezeu ca să vă dăruiască întru această lume pace şi dragoste, învred^ nicindu-vă/şi liipărăţii cereşti. Care aceste toate'pentru mai măre credinţă clu iscălitura me şi cu pe-cete'.o întăresc. " , Braşov, 16 Noemvrie-1785. Aceste: mai sus numite după cum arată le am lăsat ieu de buna voia mea. (L. S.) Eu, Iliiica răposatului dumnealui îîagi Dumitru Ciurcu am voit. ■ ' Şi am scris ieu’protopop Gheorgbe Radovici cu zisa dumneaia Ilinca şi sînt martor. Oprea' Floroiu martor. Eu Ioan Petcu, martor. 17 258 Cinstite jupăne birău, înpreună. şi cinstita Companie. Fiindcă Dumitru Piftia, /Gostahdin Janli, ..Mi-liair-C^işţql^.şi, Nieolâ/Ştefani au trimis la nor ru-gătoarea plănsparea sa, a carii a copie aicea acludu-luită, din care mai pe larg veţi cunoaşte în ce să cuprinde făcuta cererea lor pentru a putea face biserică în cetatea Braşovului, pentru care şi sl. Ma-ghistratului Braşovului să fi făcut reprezentaţie la -in. crăesbul Gubernium, rugăndu-să mai sus numiţi ca la acastă să-i proptim, pentru acăsta dară vă înştiinţăm ca să ne arătaţi: învoirea dumniavoastra a toată Compania iaste cu cei mai sus numiţi pentru biserică au nu? au cum iaşfe? pă larg, eu toate ţircumştanţiile să mă înştiinţaţi, cu toată arhipăs-torească dragoste rămăind, de tot binele voitor, , Ghedebn Nichitic. Sibii, 19° Fevr. 17Ş60. ( : ; V ;(Vo:) Circumspecta 'domino'-'Djenietrid_#Biamandi, privilegiatae compagniae Graecorum Coronerisiurn et mercatoriim brdinario iudici, iiobis colendd Ex offo. ; Coronae. '• 13. Chitanţă de primire de băni iscălită de Gheor-ghe Gănmlea; 1787, Ap. 18. ' " ' ' ... ., ^ , Iunie 1788. Tocmeala impăcuirii K KAltă formă a tiriui 97: pp. 73-5. 259 lmo. Grecii biirgării, oetăţenif şi ctitorii bisericii în r. slobodă retaţea Braş. acum de curând ziditei; .anume PaiL Hagi Nica, Ghioca Stathie, Dimitru Di-mu, Costantiîi GiahlL, Hristofor Mihail, Nicolâe Ştefani şi Manoli Calfovic, nicio volnicie, nicio altă putere câtră spusă biserică loruş , nu ş’au lăsat, afară din singura putearea ctitorii, şi acasta încă mi cu dezlipirea celoralalţi ai obştii greceşti soţii lor, îăi;ă ca fruntaşilor cetăţenilor de Compania grecască deşchiliniţi mai vârtos a li să cuveni au poftit, însă , mai mult nicio deschilinire, nicio stăpânire decăt ceia^alţi soţi; ai Companii loruş nu ş’au ţinut, nici nu ş’au închipuit 2do. Ca toate lucrurile atâta spre ţinerea bisericii, căt şi spre chivernisirea veniturilor ei îiitr’o bună rănduială să curgă, să să numească 2 goţmani, unul lot în deauna din partea burgărilor, iară altul den partea Corn: Grecilor. ; . ■ ’ 3ţio. A cărora gocmani datorie va fi de spre toate veniturile aceştii biserici catastif a ţinea şi a-ş da samă. Drept aceia Com. Grecilor şi dânşii bulgării , Braşovului 2 epitropi voar alege, cărei de; la ştiuţii gocmani, despre venitul şi cheltueli cuviincoasă samă la o jumătate de an voar lua. /' 4to. Fiindcă cest de acum al Grecilor preot Hristofor Dimitrie de slăbicunile bătrăneţelor cu anevoe slujba sa a-ş înplipi-o harnic a fi să cunoaşte, pen-iru ăceia obştea toată a Grecilor într’^icasta s’au voit ca altul nou preot cu voinţa de obşte şi cu blagoslo-veiiie pi^absfinţituhii al neuniţilor domnul episcop în locul dum. să să aleagă, de a căruia oblăduire după urmarea înnaltelor răndtîeli obştea să săr-guiască, - ; ; 5to Fiindcă numiţi burgări braşoveni cu zidirea . Bisericii aceştiia e-aii cheltuit şi au Ostenit toate •260 , ?şpre slava lui. Dzeu şi ajutoriul sufletesc le-au închinat, drept aceia nicio răsplătire, măcar că soţiile Companiei greceşti ar fi întors, n’au pohtit, fără numai ca mai de curând al bisericii sfinţenie, ca să să poată folosi la dansa. Aceste aşezămănturi a păcuirii de, obşte dintr’a-măndoao părţile, adecă şi a burgarilor şi â toatei Cum" greceşti, ca Intru toate aşezămănturile şi răii-dueli deplin şi negreşit să să ţie şi nimic înpo--trivă, sau acum sau de-âciia înnainte, aeve sau supt ascuns, să nu mişce fieştecine, noi, şi rămăşiţa noaş-noi o încredinţăm într’atăta căt, găsindu-să oareşcine care cu tocmelele acestea ale noastre s"ar înpotfivi, unul ca acela din soţiimea noastră să fie "scos şi lepădat. Pentru carea adeverinţă acastă scrisoare a noastră cu obicnuitele peceţi şi iscăliturile noastre după cuviinţă şi dreptate o am şi întărit în crăiască slobodă cetate a Braşovjului], la 5 zile ale lunii lui Iunie- amiul Domnului 788. . > Panaiot Hagi Nica. , Ghioca Eustathie. Dimitrie Dimu. ' * Constantin Gianli. v Hristofor Mîliail. NiColae Ştefani. r, ' x Manoli Calfovici. - Dimitrie birău Companii,1 Pană Ioan logofăt x orănd[uitJ. Hagi Barbul. Costantin Antonie camăraş şi căpitan. • .. Ioan. Hristea, . Burgări den Braşov neuniţL într’ale lor şi ale celoralalţi de la Companie sop' Iilor lor nume şi persoane. , Aducăndu-să înnaintea mea cele mai sus scrise ale păcuirii orăndueli între bulgării greceşti den Braşov şi între feţele Compapii aşezate, în cat creştinescul un cuget şi al unuia stăpân între supuşi fră-ţasca ,;una înţelegere să cade a să priimi, cu dragoste s’au priimit şi de la mine mai vârtos, nădăjduind că amăiidoao părţile înnaltelor răndueli de la Prea In. Inpărăţie între ceale bisericeşti date deplin yoar urma şi, în cătuş supt pontumul al patrulea pentru alt preot sau pentru alt ajutor s’au cuvânta^ de cumva cest de acum Hristofor Dimitrie îs’ar adevăra că pentru bătrăneaţeie sale singur n’ar fi destul, de la mine aoelaş feli de preoţi să voar cere, carii după rănduelele înpărăteşti nu voar fi opriţi. Pentru a amăndorora părţilor măngăere şi mai tarea întărire a păzirii celor mai sus scrise cu iscălitură măinei meale şi obicnuită pecetiia mea 10 de Iunie acastă întărire o am adaos la Braşov -— M ai 31 anno 788. Ghedeon Nichitie episcop al neuniţilor în mare prin. al Ard. Efe xb 1770 5vts£ biaxpfâovxsţ. oi ţivpi, oi apx. xfjc; BXa-Xdg Bpaaao66v ârzo xov cp.oSov xyj£. avcojiaXCag xaW cPd)jar(Dv x#i ?O0o|Aa.v&.vr ojtoo fxe auzobg xat xpapiax.eoxai *z(\uoi bice t'^v TtpaYfiaţsca toog, xat £xxX7jata£ovx£s’ 6fJto0o- • paoav dg TTjV xaxeXav. xfjg xovtmaviaţ, 3pe$av xijv yivo~ pşvrjv xaxxtx&v. %cd 0£apsdxQv dbcoAopJâ.cav a&xrjs xaJ ISAercav <3xc £OuaxoA£iiovxav 6 Aao$ • .Sta xrjv axevoxijxa aftxfjs StcoO «.■3£v eâxopoOac, S9sv (teta fax^et xaî 0£too TcuptcdAoti- ... }Jt.evos. xa: Tweojiaxos Bdou 887,50* Christofor Michael, 400, Nicola Ştefan, 389,79. Emmanuel Calfowiz, v 362,10. (Mici daruri de la îjuca Melencoyici, „Michael Misa”, „Georgius Popoviz5>, „vidua Âpostblojie”.} 1789. V Rezoluţie. După oei^erea neguţătorilor din cetatea Braşovului,, Conzistorixtmul celui neunit; de odată să porunoeaşte 1 1 In anul 1670 petrecînd străini, boierii Ţerii-Romăneşti, în Braşov, de frica răzmeriţii Ruşilor şi a Otomanilor, şfîmpreună cu dmşii şi negustori cinstiţi, pentru negoţul lor, şi viind împreună la, capela Companiei, lira plăcut slujba rînduitâ şi plăcută lui Dumnezeu a ei şi au yâzut că se îngreuie poporul pentru strîmtiinea ei^ de nu vin bucuroşi ; deci cu puterea lui Dumnezeu şi aprinşi de râvnă dumriezeiâseă şi din insuflarea duhului dumnezeisc li s’a pornit gîndul să dea Grecilor din Companie o cîtime de bani casă cumpere o casă şi să facă o biserică mâi mare, ca să vie ţot. poporul în locul, acelei eapele. y 263 ca fără zăbavă să rânduiască un ;preQt , jeluiturilor pe serbătorile Paştilor, însă acest fel de preot pe care iei jăluitori însuşi vor aleage şi cu ’învoinţa tuturor după sunetul prea-înnaltelor porunci vor Iar gubernialis tranzlatorul Ghenovici de acuma înnainte nici de cum mai mult în lucrurile conzisto-rialiceşti să nu să amestece, care jeluitorilor încă spre uşurarea jeibilor ce le au dat aicia la înştiinţare li să dă. y/'’ De la e. c. Gubernium în m. pr, Ardealului. Sibii, 789, April 11, c. n. Ştefan fon Hanestain, m. p. executori. 10 Novembre 1789. , ' „Şpeţificaţie” de împărţirea averii bisericii. ' ; , „Trei stihare de copii de mătase purtate, şase poale de1 icoane, adecă forhângieri, un epitafium cusut cu fir de aur şi de argint, un policandro mic cii 12 lumini, o căldare de arama de botezat copii..., doao feşnice de alamă”. . ■ Tot odată, la 21, se plîng episcopului Gherasim, ca „fundatori”, că ramine „biserica păgubită - şi işcoalâ neisprăvită”. v 1789, Noem. 18. l ■ y- r Pentru treaba GcUUpanii Grecilor din , Braşov noi, 3 inşi, am mers la înnălţatul Guberniuin şi am dat jalba‘ în^lucrn eapeli, lăsindiHie negustoria, şi pen-ţru osteneală npasjtră ; dat Conipâiiia după fă- găduială ungur. f. 100, adecă o, sută, care adeverim cu iscăliturile noastre şi cu peceţile noastre., 264 * 1791,, Ianuarie 2. Constandih Antoni (peeete). > Panei Iohan (pecete). v Georgius Nico Tohann (pecete). Concept C. 1790. 3 scrisori am trimis domnului la Beci pan acum, întru care am scris domnului ca să să silească pentru toate ce am scris. Atît pentru ca să fie numai Greci la voturi, iar nu şi Runiîni, precum zic ţivişi că această biserică s’au lăciit cu iscălitură rumenească şi nu-i pot scoate;, ăpoi iar ei zic că, de să vor scoate Rumîni, N.B., trebue să scoatem noi şi pă Rumâni care sănt în Cumpanie, căt şi pentru parohu (ceva adaus sus), că ei au gănd să aducă pă Haines. Şi spun iar ei cum că Haines să fi cerut această parohie a biserici noastre iar să i să dea, şi au răspuns domni de la.comisie lui:, cum că această cerere este cea mai lesnise (.sic). Şi pentru toate n-e* rugăm să ne înştiinţezi cuna ‘ şi ce ai isprăvii aici şi, de merge treaba bine, nu te uita să cheltueşti şi v’o sută de f. mai mult, ce păcum ţi-am scris. rv 2 Ianuar 1790.' .. ' \ 1 Inştanţiia Sfinţiilor Voastre din 29 Oct. anului trecut, 1789, pentru biserica oea noao din cetate arătând multe pricini cum' că n’ar fi spre păgubire şi aţ dori ca să fiţ unul dintre Sfinţiile Voastre acolo şlujitori, acesta este răspunsul. c) Cum că Sfinţiia Voastră, 4 preoţ, aveţ la Bolgărsec 265 1033 de familii şi fără aceia încă aţ mai căpătat acum şi dintre companişti care au case acolo. Aşa dară, destul popor având, ba încă nici acela, după cum am văzut cănd am fost acolo, neputăndu-1 cuprinde cu slujba, ţinet preoţi streini de vă ajutaţi. Şi, al doilea, cetatea supt Maeri neputăndu-sa afi-lialui şi nici eu popă peste voia cetăţenilor la biserica lor poci a rânduit aşa dâră cererea Sfinţiilor Voastre nu poate avea loc, ce să daţi pace cetăţenilor şi să nu vă mestecaţ la slujbele lor, că fieşter care om este slobod a merge la biserică unde va vrea şi, de va da vr’un ban la biserică de pomană, aceia nu este plata popi, ce ştolariul, şi acela ştiu că preotul Grecilor din cetate de la poporenii Sfinţiilor Voastre nu va trage. VA1 Cucernicilor Voastre, de bine voitori, Gherasim AdamovicL ■ t ■ ■ - - ţw-*-** -- Sibiiu. 10 Februar st v. 1790. Gherasim Adamovici dă ordin preotului Companiei ca, după ordinul împăratului, „Innălţimea Sa vrînd a să griji şi a să inpărtăşi cu Şf. Taine”, să se facă rugăciuni la liturghie „pentru bolnavi” „şi molitva de la Molitveanic, list 374, şi să îndeamne şi norodul să roage Dumnezeu pentru însănătoşirea şi aju-ţpriul Innăiţimei Sale in trei zile după olalţă”. Copie. ‘ 15 Mart 1790. Ion Cornu. şi soţia Stana ieau de la Petru Alexan- dru 123,64 fl„ „Şi pentru încredinţare punem iarăşi 266 '■ '"'£r casele înpreună L ! V Scrisoare grecească de la Kâvaxas T£opy(ou, yow&pi, 20. O stăclă rozol, „ =32. 41/? coţi păiiză, 1,14= 2 băzmăli, rţ 1,20. 1 lanţi dă cas, ^ 2 ,, O păreche papuci, *5 < - - '■■■ , 32. 0 păreche ihănuş, • • 20. 10 coţi Limţi,; - ; 22,321 Căputatu cizmelor, ; 1,24: 6 coţi Chişmarc pentru lepedeu, 1,32, 1 baston am luat, „ 20. i O chisia de tutun, . - „ 10. Q stăclă rozol, 1 ,, 3 păreehi izmene, , ' 4;35. 0 şolvniţă de bumbac, 1 chimir, ■ 1 toc cuţite, De lă Furnică de pa peşte, Am lot o căculă de la Patru Blănitu căputului, O fotă mătase, O alagia, ,,, , ,30. 1 1,42.. >: ■ / docoiu cu lei 10 „ " ' 20 „ 'j*: : 3. 3. 1 tuţin cositor, 12 „ O stăclă rozol pentru ce i-au dat călumişarăşu, 1,10. 10 alămăi, „ 20. La Haim, fratele lui Moisă, 17 „, La Moisă Isidor, 15 „ La Isidor din Bordei, bărbatu Rifcănî, mi-au' rămas datori, 2,30. La popa Eftemie de la Cruci i-am dat în-prumut, ' \ 1,20.. La vameşu Zoia: ; > 25 guri de ham, 4,25. La căpitan de poşte mi-au rămas - 1,15. La Ion cărcumar de pă căpăstru, 18. La Maer Jidovu mi i-au rămas de pă marfă ; 2,20. La băcanu de la Munteni uh co[n]ţi hărtie ; prostă, . 1,10. La Jidovu care au venit de la Brăila mi-au rămas 5,00. La poştămeşter au lot marfă, 5,38. La fratele lui Moisi Jidovu au lot marfă, 9,10. La Jidovu de la Câmpuri mi-au rămas, i-am lot ,o sucnă, ' ^ '' ’3 La %Simion Braşovanu 1 znop in, 3,20. La ofiţiru care a vinit acum, o sticlă rozol 1,5. La care au fost vameş la Munteni o sticlă '268 10. 2,10. 1. 13,10. 30. io. rozol, , 1,5. La Mariia din trahtir mPau rămas, f. 6,14. 1 trihtăr de mijloc, ' 12 „ La Maer Jidov me-au rămas, 3 „ La Boghinâ împrumut, / 30 „ La Simion înprumut, 30 La căsapu 2 stăcle rozol, * 2,16. La Jidovu Peisec care e de la Brăila: 1 policandru,. L 0 păreche cumpene, Mi^au rămas din socoteală f. 200 bogoşe, 1 coţi flispapir, La Moisi Jidovu, o râzătoare, Lâ popa de la Munteni, o căc La Moisi Jidovu, oca calacân, Oca peatră acră, O răzăitoare, La căpitan Alicsaiidru Cruş înprumut, 7 „ La doftoru o pălărie fain, /6. Lâ Irimia de la Cruce i-am dat înprumut, 5,70. La gazda cu duchiana o sticlă rozol, 1,8. 1 stăclă balsăm, 1,5 La inuiarea lui b păreche strim1, La Jidovoica lui Pesac, V2 dea tămăe, r > 2,i0. 2, sute ace mtiereşti, t " v 12. După ţinte am luat, ; - 40: De la Cruce la căpitanul Alicsandru 2 oca cue de şindilă, \ 2 ^ l;cas de casa, 8 ^ u, 10. 3-3 18. : "5 1 !! 1 T! 33 18. -33 13. Strirnfi. 269 Lam mai trimes mărunţişuri, 15,20, O lădiţă, 3,20, La Simion Armeanu 1 conţi hârtie, 20 „ Lă Jidovii mi-au rămas , după piper, 7.: La misărăşiţa o stăclă rqzol, î. 8. La gazda cu diighenele 1 znop in, 3,10. La popa Ion de la Cruce: 1 funie, , par. 12. 1 ploscă toc (sic), 1,20. Sure. La căpitan de poşte: 20 hamuri, 3,20: La spălătorie l-am dat, 1,20. Insămnare ce s’ău trimes Alicsantru ia Cruce tot anume: •ty* oca cue 'de şindilă, 1. I-am mai trimis mărunţişuri, 15,20. O lădiţă de săpun, V 20. 1 eas de casă, 8 „ Pentru spălatu sucnilor, 2,20. 0 cure de trăgători, . t 150 ţinte galbine, «. 20. .0 păpuş sfoară, 4,20. 1 balsam, . ,, 20. 2 testele făşicuri, „ 18. 1 frău mare mocănesc, 2,20, La căpitan loiniţă, Zăbrăuţ: 0 păreche corapi,; „ 30. La Simion Armeanu vecimu am dat împru- mut lei f. 50. De la misaraşu, » 50- La misaraşu i-ant dat îuprumut f. 100., 1/2 litră praf, „ 15. Ş 70 ’’ * ■' 7 |l stăclă rrozol încă, 2jl6V * 1 detu au îoat mueria lui, v 1 ; „ La misarăşu i-am făcut bine cu lei, 30. 22 galbini i-âm mâi daţ O stăclă rozol jupănesi. La Ion GiurgiUvaiiu i-am dat: 300 sforă. . f /i ţoi. ■/ ( ;; 0 funie. , Am primit - lei f. 44; 2 sticle rozol când la Râmnic. . 2 după ce au venit [misăraşu] de la Râmnic,, bani jupănesi, , ,2. La chir Şimion, Lam dat înprumut, lei f. 16. La Antohie vameşu; i 3 coţi chingă, 21. La tălmacii au luat. 2 colţi (sic) pospapir, -1,20 ,, 1 co[ri]ţi detu urdinari, ^ " 20 „ 10 cole Făgăraşi, 10 „ La fratele' lui Moisi Jidovu oca cue de şinn dilă, : , 1,20. La misarăşu o sticlă rozol Cănd au mers ia Răm-mic fa jupăneasa^ dumisale, şi iar o sticlă rozol. 2 potcove au îoat, 30, O cămaşă, 1,20. La mbşu i-am dat păr ale. O stăclă balsam, O glugă, - 1 1,30. 1 cămaşă, 1,20. La Agiu Armiahu, :9 oeă cue, 12,15. 271 La Armeanu Mâr cu vecinlu: 0 sticlă rozol, ’■ U0. 0 îrtie (sic) ace de cusut, „ ( 6. La fecoru gazdi: 4 ştraiiguri au luat. ; ^ La Simion Armean vecina de la chirie de la Zăbrăuţ, •, 2. ■ 3 frînghii au loat, « 36, La jidOYoica care $ade la Moisi Jidovu au luat de la Gheorghe: . Vj> oca' ghilială, < „ 30. O paclă drărube, 1 „ La Iile Jidovu. La eomândatu de aici.v 2 conţuri postapirb 1,20. 1 detu urdinare, » 20. 10 cole hârtie< * „ io. \ 0 păreche ţipeli, 1,30. Lâ Papazol telaru i-am dat p păreche pistole să Ie văndă'. , 791, Săptem. Pă spălătorea are încă 2 luni, să ne mai spele de la Septem. din Vg. an, că au fost beteagă şi o rumplă au tot mai mult 0 cergă lei' 3 f. .La Marcu Jidovul croitor lei 3,20, de la Bacău. La jupăuu Andreiaşi Armanul: 3 ceşti căte 220,7 - f. 20. 4 frânghii 10, ■ 1. 1 păpuşă sforă, 4, ' 4. 2 frânghii, 20 „ La jupănul Druţu (7). Ani luat la Braşov lei 200. Am luat la Lupu Jidov 400. La căpitan Alixandru iar 130. 272 [Cela ce scrie bine scapă de bătae.] ; ■ ■ Insănmare căţi bani am trimes la frate-mieu în Braşov. Lână şi pei, de lei i 97. . Lei bătuţi 500. 1 Lajupanii D[r]nţii i-am dat lei f.~3. La cărăuş i-am dat lei 8 1 1‘păreiche mănuşi, 1,10. Âm cheltuit aici la Focşani cu cai şi cu* sluga. Pentru.un inel am plătit lei- 11 -1 La Lupu Jidovu arii dat lei 200 1 ' Am mai dat la căpitan Alixandru din; bani po-licandrulni lei 130 1 lO.alămăi; suma 280. [Cela ce faci pre îngeri tăi duhuri şi slugile tale pază de foc preste duşmani mei. Omul cel ce iubeşte vinul şi somnul acela este... ruda sărăcii. " Foametev unde-ai' ernat? La jupănu Vasăle. supat. De mâncare ce ţ’au dat? Peşte. Că de păine mi să scârbeşte. Din .prostila minţi mele s’âu pierdut calea credin- M ‘ ’ - r-i 60 de păpuş de şforă s’au luat de ‘mini,.. L / Din bani lui Iaeov.;, La plapomariu i-am făcut bine cu lei 5. * La Gavril Pau dat Gheorghe 20 pe (sic). Depa.,.-de la Cruce. Am dat pentru neşte forfeci ale lui Bălin croitor, 10 par. ; La yornicu Cost andin 2 parale. • , ' 273 26. _ ; Dau eu cel mai jos iscăli zapisul meu ia măna dumnealui Lupu Jidovu pecum să să ştie că me-au tăcut bine cu 50 galbini, adecă cinzeci galbini, să am a-i da peste şapte săptămâni, fără nicio pricină. Şi pentru acasta întăresc cu scălitura. mia ca să să criază. 791, Avgusţ 21, Focşan. Văsii sin Văsi Stinghi, Braşovan. Septemvre 20. Ioniţă sin Văsii Stinghe adeverez şi patnic (sic).' (însemnări evreieşti.)' 1791. Bau adeverinţă mea la mănâ dumnealui chir Ion Stinghe 'precum eu am aozit pentru fratele dumnealui Văsiiu precum că s’au fost băgat în osari la B arcu-reghement şi am adus şi o carte de la Focşan la mâieă;sa pentru Văsiiu, că au fost lăsat o carte la prăvălie cînd s’au dus în cătane şi cartea p’m văzut şi o’m cetit, pecum să duce în cătane. ' De acasta adeverez. Căpitan Bida1. Să-i vezi găzdăşag... ce-mi. făcea în casă..,, îi vezi patu lui... lăsat unde ştii... Să şezi cu mine să le plăftim]:.. [M’am gă]sit în groapă astupat,., toate le-am găsit. Of, greu de mine şi risipit, tul de mine, şi cu fecori polnav: unu de sfrenţie, altu de boală. yy.'şi mai sus, p. 156, no. 160. V ‘ ; vv " ÎS Ce mă voi fâce^ cărăuin?ai năcaz n’am să pat Pntuş: fdumnea]ta; şi - socoti ce minune s’au făcut. Vezi, frate lane,* nescâi- strae şi nescai piper şi nescai ocale lipsă, şi vino cât de cuL rând să vedem ce voiri face, că me-am „ ieşit din minţi, riefiind căine. Că eu tot nu le-arn lăsat întru necazuri şi in’ăm ridicat de la Ajud şi acum p să mă duc la Brăila şi pentru ce te rog fa uta- bine să âm pă şarna Qdobeştului. : De bine voitor, . / , * Ioniţă Stinghe, Şi să-mi trimiţ cizmele celb mari negreşit, că n’ăm> cu ce umbla. (Vo:) Cu dragoste frăţască să să priimească întru cinstită dreaptă dumnialui iubituiur frate mai măre Ion Stinghe, la Focşani. Prea-înnăiţăta Gubernia aii dat cinstitului Magliis-sţrat ştirea pentru poruiica ce aii venit de ,1a Curtea împărătească peiitru neuriirea cea v necuvioâsă ce ău fost pană acuma. Aşa să se puie iiiscripţionul: ; * Ţemplum S. S. Trinitâtis sacris Cororieriaium Grae-ecî ritus prientalis dicatum, 1787. Peiitru aceasta voia Prea-Innălţati Curţi iaste ca să şe înplinească această poruncă şi să o asculte cu mare plecăciune, Braşov, Fevruar 28 st n. "• ; M. Froniuş; *’ 13 - Iunie 1792. . Declaraţia Şcheienilor (Hagi loan ^Grecul,' Z aii ari a Nicolau, Nicola Nicolau, Ioaii Lebul, Hristea Stoi- '275 wvi^^ikai Petcovici, Ioan Ioanovici Marctiş, Leca , Reuţ, Radul Reuţ, Şandru Hagi Şandru, Petru Ale-i&ridrp, Dumitru Moise, Ioan Manea, Sârbul Ce-peşcuî, Ivan, Ioan Şohanu, Necula Ciureu, y Radul Jipa) ,eăda bdşerî^ din Cetate a tot slujit preot grec, învăţînd greceşte şi pe copiii lor. ; 179% Itinie 17, Braşov. Dăm credincios zapisul nostru la mina dumnea* ‘ lor, anume Luca Lelovici, şi la dumnealui Biro Jâr nps, precum să să ştie că am luat neşte marfă, a-decâ berărie: r lărunţiş, lucrată, de ungureşti fio; > rinţi Rf. 630, adecă şase sute şi treizeci; de acum pană în şase luni de ^ zile, şa avem a-i da aceşti bani cu mulţămiţă. Şi aşa ne-am legat cu dumnealor ca, vrînd Dumnezeu să putem bani a-i da mai înainte- de termin, ?să aiM a -ne. ierta la suta zece; tŞi pentru mai adevărată credinţă m’am iscălit mai în jos ca să se creaza, întărind cu iscăliturile noastre, ca să fie de' buna credinţăj , şi să avem a sta unul pentru altul. ? Gheorghie Petru,, platnic. ; ' leu Costandin Petru platnic. Petru Gheorghie platnic. Dumnealui chir Panaiote Hagi Nica, : noao în Hs. iubitului filo. , Pentru chiria caselor care dumneta după toc-meale eşti datori pe fieştecare ăn bisericii a o plăti prin ăcasţa ştrînş ţi să porimceaşte ca la fieşte- pricina . adăstan’am Vpiiţut ca să arăt înnaintea tutuldrr dumriealui fiind la Cămara Ia mine şi făceam marfă reghiea pă numele mieu, şi, aducând teancurile de ia magazin la cămara, băga marfă de cea oprită în teancuri, şi .mie mi să scurta vieaţa de frică, ca şa nu caz în vr’p necinste şi să-m perz omehieâ la Treme de bătrâneţe, şi aşa am fost cudat, că-1 cer-4am de ce să facă lucruri de acestea, care trăese şi legători (sic), şi eu căutam.să trimiţ totdeauna cinste -de^ unde m ă temeam; Aşa la vremea bete jeli fie-mea, au slobozit sluga dumnealui pistoalele în ciirte fără veste şi s’au Spă-siât şi, întămplăndu-mă acasă, am aiizit şi în’ani -dus şi i-âm luvat pistoalele, şi i-am dat v’o 2 palmi. Şi, venind chir Petbul acasă, slugă i-au spus, şi i-au ^răit, suduindu-mă, c’am avut noroc de nu m’au găsit ăcolea, că mort tfi’ar fi scos din curte. Aşa dară să poate înţelege cine este cudatu, de să cădea să grăbească dumnealui înpotriva mea aşa: eu aşa fel de laude .grele de ar îi tocma un strein vecin, încă n’ar fi 'putut să sufere vorbele acestea; apoi cum poate cineva să sufere aşa vecin? Şi eu las” la înţelepeunea ^dumneavoastră şi tamâh plecat: Gheorghie Pop. V,/ (Socoteli româneşti.) 1 păreche cisme roşii feti f. 1,56. 1. tort la pânză supţire n 60. , 1 1b. tort, iară, 1,08; , .4 coţi panclică la bordeie căte 12 băni „ 48. Am plătit la Chiva Iui Constandin 52 coţi pânză, cate 1 ban pentru nălbit, „ 52. Aih luat 1 piatră de flos din tărg, î;44. .1 cretinţă roşe, , 1,60* 1 păreche de stivil, ” • ■: 2,40. 1 păreche de hăimşore. 1 ;; 31/*. coţi lialbă-tuh cate 84 bani. 41/, coţi pănză căptuşală 20 bani, iară pentru făcut apr plătit 1,44. 3 coţi carton de şurţi căte 78 de bani. ■ 2’coţi panclică persecie, „ 9 1 păreche de papuci de la Raih, de mătase , 1,80* 3 coţi panclică nărămzală 12 bani. Ş ...TJn laiber, ; 2,26, ^ - 1 păreche de papuci cărămănzii de piele, l,50i 1 păreche de nădraci postav, care ni-au. cinstit la nuntă şi i-ain plătit cu ‘ 7,42* 1796, Noemvrie 24, Braşov. * Cu ajutorul lui Dumnezeu să se ştie foiţă de zestre ce dau fici mele Nastasla: v ^ 1 casa cu grădina langa dînsa care şed eu, cu no. 107, casa în bani lei, 880, 1 vii, lei turceşti, 1.000. 9 şire margaritar, 500. 1: păreche cercei, 60. 1 inel cu roţe' diamant, 75, 1 cu safir (barşon), 40. , 4 deto cu robiniiri, . 30. 1 mintie de cadaftu înblănită 130. 1 deto mat as a prosta, 100. , 1 sucna de stofa, 50: 1 deto, alagia, •_ * 40. ' 1 peptar înblanit, ' 40. 1 njidar, ', ... ; v ' ' ’.v, '1; ^ • 20. 1 sucna, albastra, ' '•/ ■' 40. 1 laibar, ’’ ,V\../ ” r ' ' 20» 279 1 cal, şa şi mahram[a] de ginere, ' ; 60 1 bunda înblanita, ; , 100: 1 mahăram[a] de după cap, ; 20. 3 şorţuri portate. 8 peririi de portat. 1 plapamă de matase. 1 aşternut de pânza. . ’ 20 cam[eşi] de portare. , J f 1 panzaturja] lepedee. , ’ 6 ştergare, 12 şervete. 1 şorţ de matase. 3 sucne de carton portate. , 3 şorţuri carton portate. .Adeverez cu iscălitură mia. Gheorghi Pop.. , W' ■ ■?' -V* ,,ţn Meleiiic”, 20 Mart 1797. * Surorile M Gostandin Copano Seylepo, „Vranina^; *■ Şciiliiiâ şi Gfrerâehînâ”, ^cfu \ glas îimtat” fac epi-tropi, la 15 Maiii 1791, pe Geanli şi pe „Leoiidâ Hagi Lascăreos”. Pe Geanli îl fac epitrop şi după moarte, fiind trecute de vârstă şi neştiind mâi nainte cea mai de pă urmă zioa şi ceasul mprţii lor”. Gherachina are un fiu la „Beligrad”. ,< ! (Şi originalul greci) 20 Mârt* 1797. „Gheorghie Hâines, protopop Braşov”, către „Nicodim Gheoi^hiu efimeris Grecilor din cetatea Braşovului”, cu privire la registrele „cumulaţilor, ibotezaţildr şi morţilor^’. „Frăţii Tale să; porunceaşte ca pană de astăzi în 10 zile; numiţii mai sus cununaţi, botezaţi şi îngropaţi după ăseme- narea formulariului mie în limba rumînească înscris să mi-i trimiţi/’ (Pecete cu coroană, cruce şi potir,) .. Se înoieşte la 4 April 1797. Din Sibiiu, la 26 Octombre, „Ion Popovici sicari ş” o ceruse, după dorinţă, Guvernului, în numele „Conzistoriumului neunit’’. Acelaşi scrie lui Ni-codim, la 17 April (pecetea episcopiei)." ^ Cvitanţie,î 'V* De la dumnealui jUpîiiu Costeă Gianli, spre a pomeni 3 nume, adecă: 1 Costandin, 2 Panaiod, 3 . Asana, am priimit la biserica Stupinilor florinţi nemţeşti cincizeci, adecă Rf. 50, cu titula din avuţii a mortului Costandin Copan, ca totdeauna în biserica acasta la sfnta slujbă a-i pomeni mai sus numitele 3 Hume. Cu acasta adeverim. Stupini, 1797, April 1. Ioan Eremia, paroli Stupinilor. Costandin ; Dobra, gdcman. Bucur îosif, gocrtiaii.- ' ; r-.J 41. 3 August. 1797. Pentru efimeriu către Ignatie fost la Cotroceni, acum la Plumbuita. (greceşte,) / -Ă2* "y Cu aceasta a mea carte de mărturie mărturisesc ieu cel măi jos iscălit în frica Iui Dumnezeu cum 281 că Mihali Dimu din Văleni şi loniţă Marcovici mi; ău zis din gură ca, să zic la canţilişti pentru za-pisul a lui Costa Gheorghi posadariu, ce Sera datori Velicu Obrescov şi Gheorghe Nichifor, cum că l-au schimbat Compania, şl leu nu am putut să mărturisesc minciuni după cuvintele celor mai sus numiţi. Acestea cu ştiinţă curată, şi să fie spre arătare adevărată, cu însuşi iscălitură mea. 1797, Âvgust 16, Braşov. (L; S.) Spira Vasiliu adeverez, C. jupîne Avrăm'e, iubite frate. Scrisoarea dumi-tâle din 20 a lunii âceştiia de la Braşov o am prii-rhit şi ceale scrisă arh îhţăles: Numai iştariţiia du-jhltale încă nu' s’âu luat îniiante, dară acuma au sosit vicareşuL şi ani nădeajdfe că mîne să va luă înnante, şi pe mîne oi mai face una şi pentru jur pîniasa Marii a, după cum mC-ai scris, apoi te vom înştinţa mai multe, fiindcă tocma acuma ţ’am prii-mit scrisoarea şi - mă grăbesc pentru poştă, să nu rămîiu. Sibiiu, 797, Octomvrie 22. Sluga ■ Ioâii Predctic. . (Vo:) Herrn Herrn Avram' Cantărdvits mercăiitre-home (sic) praes. in Crohstadt. După înplinirea vestirilor (devorfi din doâb săte într’amăndoao parohiile) nefiind rudenie, cu învoirea amândurora feţelor, ştiind poruncitele rugăcuni şi 282 /■ zioa pănă la amiiaz vei fi slobod a-i cununa.1798, * Braşov. ' r';/\ " Gheorghie Haines, J adm. protop., ‘Braşov. 1799. Petiţie către Guvern pentru o afacere din 1775 a celor doi „quaestores coronenses Petkul Se-trâr et Todor Csurkul”. " £ ■' : . i Să face ştire tuturor pentru averea ce au rămas a răposatului Ion Dan negiiţătoriul precum că să face concprs, şi să va vinde tot ce au rămas. Pentru aceia să porunceşte tuturor creditorilor care vor a-vea să ia de la răposatul Ion Dan, sau cu zapis sau fără zapis, să să afle fiştecare acuma, la 17 de Iunie, la iudicată, adecă la Măriia Sa domnii judeţu ca şă-ş arete datoria sa, cănd are să ia^ că, care nu va merge la numita zi; va rămânea păgubaş. Braşov, 1799, Mart 4. v v S^âu dat de la Maghistraţ. , , ^ Să face de ştire tuturor precum că la Ghimbav doao locuri de fări ale satului, sânt unu lângă al tul, acuma la 30 de Aprilie cu cochiovechii să vpr da în arendă pe doi ani, adecă de acuma, de la 30 de Aprilie, pănă la 1801, Aprilie 30, şi cine va vrea ca sa le ia în arendă să să afle Ia zioa numită acolo la Ghimbav. Braşov, 1799, Martie 30. { a ' ;; S’au dat de la Maghisţrat. ; ‘ (Vo:) La biserică în cetate să să cetească. Şchei, 26 Mart 1799. .0) „Orfani ciopli, fii ai răposatului Costandiii Antonie. (Plîngere contra „fratelui ©el cu numele 283 frate, anume Antonie Costandin.) Dragostea şî iubirea de fraţi o descoapere cu carea 1 n£ lăsase,, cînd s’au căsătorit, lipsiţi de toate ceale trebuincoase vieţi. Acestea sînt mulţămirile pentru grija şi slujba ce am făcut noi cu dum., cu spalatu şi gătirea de mln-care şi alte multe trebuincdase ale casi, iară Dumnezeu cel prea veenie, nu după acel scopos au făcut, pi dtfpă nemărginită mila sa, după cum strigă Sfînta Biserică neîncetat, care zice: Pre sărac şi pre văduva va primi. Aşa şi cu noi, orfani copii fără tată şi mumă, au făcut, im după vredniciia noastră, ci după mare iubirea sa de oameni pănă în caşul acesta ne^au purtat de grije, ca şi soarele ce lu-iminează prin voia lui, atîta spre cei drepţi, cît şi spre cei păcătoşi, încît nu sîntem vrednici a mul-ţămi lui Dzeu. Putem dară sa zicem fără îndoială: Nu vă nădăjduiţi spre boiari, spre fii oamenilor, întru care nu este mîntuire. Insă Mîntui torul nostru zice ucenicilor săi: Intru acăsta vă va cunoaşte pre voi lumea că sînteţi ucenici ai miei şi fraţi, deaca veţi avea dragostea întru t voi. Dară cu noi nu aşa ş’au Urmat ...Pentru o vacă şi "o viţea a CaţripL. Pentru năem cere şi copilul cel mare. - ' 48. Tf. Sibiiu, 18 Mpiu 1799. Maria Gărcaliţoae dă explicaţii în învoiala cu soţul. „Dintre pruncii ce avem, fecorul cu partea lui ' să fie la mine, tată-său, iară fata cu partea ei şă fie la. mine, muma ei, însă eu, muere fiind, ca să iiu mi să priruejduiască această parte a mea şi a îear tii, la mina mea 'să nu o ia,. ci voliiic să fiiu său la bărbatul mieii sau, neplăcându-mi acolo, la alt loc siher a p ţinea, şi numai robănd (sic) a o priimi \ - 284 Iară, fiindcă eu; mnerea, în cinci, id bst 5 zloţi, nice pe mine nu mă pociţi hrăni şi înhrăca, \>necuni ^i prunca, aşa de acuma încolo până a ni , să da părţile afară să trăim din dobânda lor,/ 10 zloţi să să plătească pentru intertenţie. - < 49) / x.-x* Braşov, 29 Octombre 1799-. ' Un număr de Greci, cu juratul notar, arată că la 1797 Dimitru Dima ,a luat cheile de la casă şi a în-chis^o fără drept. „Şi parohu grecesc nu au slujit o săptămînă în biserică, încă au yrut să miargă de aicia, să ne lese”: Se decide deschiderea casei. 50. 17 Novembre 1799. Chiriac Polizu cedează lui Grigorie Sîungarâ comerţul său din Bucureşti. Marturi : Simion Ghebrghe Şină Şi Ghedrglie naS:- QrtTfc. ■ ' '' (Greceşte.)" ; 51. - 26 Novembre 1799.' Chitanţă de la T.e&pŢCo' Nix... r/znvbş Şţ8:. ' . . . 52. " 21 Decembre 1799 , , . Declaraţie într’un proces; al lui BMoaq ’lwdvvoi). ' ■/.“ ■ \ t ^3. .i,.. G. 1800. Constantin Gheorghe Carcalechi pune întrebări linei slugi care fusese . „în Ţara Unguriaşcă-de-sus. 285* la Naghi Sîmbătă” şi trecuse la Braşov. „Duca Me-lencoviei m’aii credetăluit şi cu bani gata de-i schimbam în Ardial galbeni şi crontaler cu banco-ţedule.. (Făcea comerţ) qu vegsle cu terminuri de 15 zile, care aceste scurte terminuri mă silia la plată şi mă îndemna nevoia şi mergeam afară pe la tîrguri cu mare cheltuială, şi vindeam marfă cu mare pa-'gubă”; ; - S’au ales în săborul nostru Cumpănii Grecilor de la Braşov că pentru sacul de arnic roşu ce au luat Paraschivu Arnăut de la Ion Boghici, şi s’au pus Pet-cnl Şetrarhil ehizeş, să dea bani în 30 de zile şi, zicând Pe teul Ş etrarul şi nişte vorbe deşeaf te, care mai jos să vor scrie, s’au întîrziiat vremea de n’am dat bani pan acuma, dară de astăzi în 15 zile hotărâm să-i plătească fără de njcio greşală. Diliberatunr Pentru vorbele care au grăit Petcu Şetrariul spre , necinstea lui Ion Bogliîc hotărâm să dea Petcu birşag; la beserecă 10 ocă de undelemn şi să să înpaoe ămăn-, doi ca creştini şi că fraţi, şi pentru căc.au ocărăt pe jcalfa cu pecetea în liiănă, cănd au mers să-l sorocească' sâ dea iară la biserică 5 ocă de undelemn. bîrşag, şi, fiind acum întâi, s’au hotărât greşala p£ uşor, dară, jeluindu-sa şi al doilea şi altcineva, va fi. 'birşagul mai mare. ; 1762, Noemv. ,7. ',sl0aVv7^: IIdvv.o$« , ’Itodvv7j$ Zanfir Marco,-Hristea Mihail în loc. de notaroşi. , - ^cojjloc ■* ' 286 G. 1800. Inpotriva răspunsurilor dumnealui socrului mieii' Gheorghe;Popa > : ;■ (Bani de dai la „Sfetagora,’: Ceruse a îi „păstuit” (3ypăstuire>î). La nuntă au fost „zece, doosprezeee părechi de oameni, fiind toate eftine la acea vreme” (cu şase ani înainte).) Eu aşa ştiu, după legea ţări, mai ales trăind păr rinţi şi aflăndu-săln minte şi in stare buna, părinţi căsătoresc pă copii şi le porimeesc, iară nu copii să poruncască la părinţi, că dumnealui din copilărie ce i-au dat Dumnezeu au câştigat şăixgur bani cu osteneala dumnealui, iar nu copii. Petcu Văr;.. * (Altă expunere a aceluiaşi.) (La nuntă), după cum i-am şi arătat întâi - precum Că mie masă inare nu-mi trebue, fiindcă h’am rudenii, nici pretini a chema; să facem numai cu cafea.. Aşa dumnealui, zicând că: şănt voi să cheltucsc fiindcă o am să-mi cinstesc neainurile şi pretini mei, la acasţă cheltuială nu vei âvea nicio pagu- , bă sau altă ostenealăj aşa şi eu, văzând pă dumnealui, l-am lăsat în voia dumisale să facă cum va vrea. Dară eu âtăta stau la mare mirare pentru acastă cheltuială ce. arată la veselie, că acolo în casa dumi-salie mai mult nu încape de cat 10 părechi sau pănă în 12 părechi de oameni... Nici o sută de lei nu s’ar fi cheltuit... Eu nu mă pui înpoţriva pr a vili, iar ^dumnealui, ştand înpotrivă, după cum va arăta pravila să va cerceta. după lege... Să cunoaşte, lucruH că aica este numai o pizmă şi o zavistie, v 287 , A '■ ! V ^ c. isoo: Coneepţ. (Protopopul), întrebat 'cu primire la preotul Radu Verzea din Bocifalu, chiamă pe David Samoncel, Radu Comşe^ Ioan ■ Manole, Stoica şi Ion Cîrstolovea-nu, Ioan Cbstea, Ioan Pascu, Văsiiu Tabără. Ioaii * Muscanu, Ioan- Trăistari, Dragornir Leccă, Pascu Buzatu,. Radu Sasu, Micu Ciopagă, Ioan Satar, Ioan Cenuşe, Cîrstea Gîlă, „ştiind pe Sfinţia Sa neamesni-cul acestui Scâun protopopesc şi parohul din Sa-tul Lung că este cunoscut în rînduiala arhitecturii, precum şi cu dreptate şi' priceput întru purtarea cheltuelilor lucrurilor acestora”, lucrînd aşa chiar în Satulung. C. 1800. l:iu Februar, „la vama din susu”. Radu Jipa chiamă la judecată pe tovarăşul Andrei Ion. „Eu l-am cheamat să vie la vamă şi n’am vrutu şi zice să viu la Braşov şă stăm la judecată şi eu, de mă voiu băga la lăzăret, chealtuiala tot de la dumnealui va să fie”. \ \ ' 58. C. 180Q. :? (Jurămîntul preotului grecesc din Braşov.) f Jur eu... în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfăn-tului Duh, al Maicăi Preoesţi şi al .tuturor sfinţilor .că de acum îhnainte să fiu credincos al chesaro-crăeştii , 288 Măriri în toată, vieaţa mea şi supus poruncilor în-părăteşti şi ale Companiei; (alta: şi la totă ajutorinţa ei); aşa să-m ajute Dumnezeu. 59... c. i8oo: Jurămîntul romanesc al lui loaniţă Gheorghiu. Iulie 1800. 60. • f Cercetare pentru MihaiPopqvici şi Maria-Carca“ leţoaia. (Chemată acasă, află pe soţ.) Şi/ cît am intrat în casa, dumnealui mi-au zis: liapăda-ţi salipul, ,şi eu am răspuns că-1 voi lepăda, că nu iaste al miep, ci ieste al Tinchii. Şi n’ain apucat ca să mă desbrac şi m’aii apucaCde m’au trîntît jos şi mi-au pus genunchi pe spate şi m-au dat' cu capul ţoi de pămînt şi striga că mă va junghi a. Şi atuncia am început a striga: tulvai. Şi părul din cap*mi JL-aii tăiat cu cuţitul şi m’au. tăiat o ţiră şi la^eap; (Răspuns.) I-am spus să meargă apasă, cu portu eu parele te-am luat întâi, (lupă cum iaste rînduit de la cinstita Companie... Nici în gînd n’au avut ca să ^ie la mine acasă cu frizurii... Aşa şe cădia ca după un bărbat şi, să fi .venit după mine, ier am să-i zie cu frizuri să nu vie şi ieram să-i zic în uliţă să vie cu Vo doi, trei popi şi v’o doi, trei neguţitori şă facă întrebăciune pentru ce iaste pricina noastră de nu putem trăi .noi. ' am îndoi de şţîţa vreme, şi m'am pomenit cu. dumneaei în casă. Aşa dară i-am zis: cu frizurul acesta şi cu părul strein în cap la ce ai venit? şi atuncia i-âm zis: âesbracă-te şi 2 89 îfî; Miieă Şi dumniaei au rŞsp^iţts i-Cti :'gtiră- . in&re^;Că Şi foarocarn îi trebue, ca aşa îm paraSfeşte: cinstitul 'Gbkziştorium $2 dumneata n’ăi - ce-mi v runcî îa friziirnl mieu: Aşa m’am mîniat şi eu Ia ?vţ*r-p fele acestea şif ani apucat-o de păr şi-am piis-o jos şi am scos iedermeserii şi i-am ^xaiat parill şi* 'feriii-şi."v• aici; nu -ş'au.facrat^ăd- 'se -ve^>că';Um;i“a;U> piacdţ;)şî; nu vau dat-o la negustori, carele pentru aeeaşta tun parare s7au dus cu Areudoaia ia Buzeu... Pentru vama pcheilor acum o auz de-iu.zifei^ieu^ cfeirîiîe ^ivVă^a-.. nemţască am plătit, iar vama rumîneasca nu. (Nra făcut o plată) din .uestaforiile vremi, văzînd că, ţoâtă ^ lumea şe duc cei mai mulţi, şi alţi au eare;^gşta, pe lună. tocmite;, i-am ţimit ca, Dumnezeu şă nu clea, de va : veni vre-o silă şi mă voi duce undeya, să aib, în sinul meu măcar pentru pită... Fă . bine de-m trimite straiul cel alb, că niFe frig, şi salteoa mea şi mindiru cel mic şi felinaru.... 1801. ; u • (Mustite tpăriMe prdltpdp^cbir^ -'Ghoo^ie* ;■ . de via M7‘ N 1 icoană Naşterea cu sadef. , îl talere de cositor. 12 sahane mici. 3 tipsii mici cu margini. 2 tipsii lungi cu mănuş; 3 filigene fără de farfurii. 1 ceainic ordinar cu aur. 1 ibric de marmure aurit. 1 detto mai mic. f 1 cutie de marmure pentru zahar. Pentru fiul Ioan. > (Inele, etc., obiecte ca mai sus.) Tăhiîier de argint slab: 1 pereche de snole de argint. 8 $tucuri de castroane şi talere. ^ 3 castroane cu capac de znp. 293 2 farfurii lunguiaţe pentru mezeliciiri. , 3 farfurii rătunde înpletite pentru . 2 farfurii pentru hrean kukezeL 6 farfurii pentru poame în^ forma foaie de zmpr chină. 6 farfurii lunguiaţe pentrjr friptură. ., 11 pahare pentru > vin de, Tocai cu scaun. 24 detto mici pentru, razol. 1 caranfile de cristal cu flori aurite mari. 1 ceas de părete fain. 2 oglinde de cristal mari. 6 sfeşnice de cristal cu flori. 4 chipuri din jos de oglinzi. 1 icoană Mutter Gottes aurită cu pervazuri. 2 detto de hîrtie de la S. Agora. 1 canape cu damasc rpşie cu 12 scaune. 12 scaune vechi dev piele. 1 casten de lemn' de .stejari fain cu sticle. 1 masă pentru scris. ^ p-i 6 scaune de lemn vechi* zugrăvite. 1 masă de piatră Ia bolţi. 1 masă de lemn mare cu 2 cornuri. 1 cufăr cu: piele. 1 căruţă acoperită. 1 piuşor mare înpreună cu pisălogu. 1 cumpănă de aramă. 1 do. . cu marginile aurite rătunde. 4 chipuri de piatră. t tavă de, mijloc de cafe, 1 icoană mare Ienj£aliim 1 icoană cu; argint- ele mijilpc, 1 detto Maica Precistă pplgită cu aur şi cu coronă 1 detto a S. Troiţ^-^c^. hî£ţie. şi xm pervaz. 1 canape cu. postav^ galben cu t2 scaune. 294 1 divan de lemn vechi. 1 parsechi ordinar cu sticlă, văpsit. 1 mescioară mică de scândură. 1 pat vechi de brad, care se deschide. 3 do. mic pentru copii. 2 mese de lemn ordinar. 1 ladă mare zugrăvită şi legată cu fier. 1 şa turcească vechie înpreună cu tot tacîmu. i tavă de aramă mică. 1 răcitoare de fier. 2 acopereminte de aramă mici. 1 lampaş de bleh stricat. 3 biniş vişiniu de postav neblănit. 1 carte Katvvj AtaSVjxTj în 2 tomuri, 1 detto A5âg£ TOtjiâvtxc-s, Procopie. 1 detto Geographia Meletii. < 1 detto vATCav*ua CA7tW ’ETuepavtoo. 1 detto Hecpa tc&v Ttaxeptov în 2 tomuri. 2 scăunele pentru ligliiane. 1 cutie de zahar de her alb. 1 căldare mică de aramă. 1 tăciunar de hier mic. 1 ibric înpreună cu lighianu de aramă, î kensch de aramă pentru apă. l1f2 ocă aramă. 2 tave pentru cafe, poleite, de argint. 1 morişcă de cafe, de lemn. 5 flori pentru mandeltort. 1 giubea cu cacom de inghirsaliu negru verde. 1 blană de singiapuri vechie. 1 giubea de ghermesiut vînătă cu zardavale. 1 do de siak portocaliu. 1 misadă de pîntece de vulpe. 1 biniş de postav verde vechi. 1 carte Sojxjaa exxXyjacaaxcxYj, 4 tomuri. 295 1 do IlaXcaoc biabrp-cq în 6 tomuri. 1 do TIpGo'x.ivrjzdpioţ a s. cetăţi Ierusalim. 1 carte XujjicoAac toO MaxOafou. 33 fel de fel de cărţi. 1 scaun pentru păhare. 1 căuş de aramă pentru apă. 1 ibric pentru cioeolada, de aramă. 1 paplomă de atlas cirmizie. 1 casă de her, adecă o ladă la boltă. 1 chip al împăratului Iosef. Theodora. (Juvaiere:) 1 Perechie de cercei holtmodi cu granate şi mărgăritar. 3 boculare vechi cu zmalţ şi cu granate. 2 loţi de mărgăritar mărunt. 1 gherdan cu mărgăritar şi cu granate. S năstrăpi cu capacuri. 1 tas de farfurie vinete cu marginile aurite. 1 farfurie înpreună cu taleru pentru ponei. Sfeşnice de cristal glat 15 chipuri cu pui. 1 icoană legată cu argint mică în boltiţă. 1 detto Mutter Gottes, de cristal, mică. 10 chipuri cu pervazuri fără de sticle. 1 parsec de lemn pentru scrisori. 1 revari de aramă care spală carnea. 1 pereche piuşoare cele de, mijloc. 1 hier pentru haine, Bilgeleisen. 1 vătraru de hier. 1 mintie de barson roşu cu profil de samur de Beci, muierească cu cercheleburi de fir. 296 - ■? 1 do de barson negru cu profil de zardavâ. - 1chieptar. de stofa ali>asti:^ cu Rrofil de zardava. 1 do. de barson narămzajt cu aşi jder ea. 1 şncnă de creditor, galbena: cusuta. 1 carte IlaXata 0!aOv]X7} mbc i6§Gjr/)xovxa.: 1 detto 0so^cXaxxou în 4 Evanghelii. 1 detto xcc ao^ojieva lauaxcvot) <&tXbor6cpoi> jiapxopos. 1 detto T& ockocvzgc Atovoafqu 5Apso7ca77)roi) în 2 tomuri, t cutie de cafe cu spirt. 2 cutii de hier alb pentru ceai. Ecaiherina. (Juvăiere.) Ceainic fain de farfurie cu flori verzi. 4 tave mai mici pentru jucatu cărţilor. 3 chipuri de ipsos. 1 her de cîrnăţi; 1 carte cA.pjjiGvfe Etia^eXtxy}. Nişte cărţi ■ ’AdxTjxcxa "zapa >' NixoAadu ®£oxox7], 1. carte Eetpd xâv zaxipm'xdxx M&pxov. ■ 1 carte Setpâ y.axă' Twavvou.. 6 zarfuri de tumbac. 1 pereche cămăşi şi izmene de ginere, cusute. 1807 şi alţi ani. Chitanţe de ajutor de,la,,Stana răposatului Simeon Ivaşco”, de la o . ivr^ipioţ xr$ ev Bpaao% xwv Tcojialtov apxu|iayopiX7)s TaSpi^X. . ,(di?i Xe-ropotăm) (şi 1799), de la 6 Maxaptpţ tgQ a^oXstou &S..# (1805)., de la *Âv61|ip£ -, E sppotaxo vo$ Ss^pato;, qiŞ.. ■ xfj$ âXX^vixyjs a^oXfjc xal zaiXxrfi xfjţ sxxXTjaca^ (1810), de la Qeodocnos e^rjpâpiog x'/jg Iv Bp«crao6Ş Fpatxwv sxxX.7jat.as> de la Ana Ardeliana, „Radul Turcul’7 (1800), „Eca-terina văduva răposatului Toma Cojocaru5’, -„Mar 297 rijia^ăpQşâtqJui. Petru Peligrad”, „Mariuţ^ al lui. îjţ>^^^J^^;otT^4?4§”>,>jStaxia Ivăşeieoae”, „Gbeorir ţB^y^U. <ţi'p,. v. % 69. Braşov, 19 Novembre 1807, chitanţa iui „Patru IliovieP, eu „Todor Mihanovic chezaş”. • '■ "N / ^ .■ / M >- 1808. Diată. De vreme ce sfârşitul aceştii vieţi omeneşti iaste neşţiuty încă nici- îngerilor cunoscut, aşa eu Hagi. Mihali Bojină, ce sănt născut în Bitoliia, văzind neputinţa mea, am socotit mai iniăi pană sănt cu minţile întregi săruri arăt cugetul mieu, cum, las cu şm , flet^ a să înpărţi mult puţin ce am după cum la vale voi însămna, asupra cărora laş epitrop pe dumnealui Paul Gheorghe Guta, ca să-i rânduiască după ce-i va priimi după unde sănt, adecă de la jup. Hagi Enaiche Bercolu în Adrinele, ce are do-vuroş pe Gheorghe, la Gumurchan are magazii la Izmir. Laaceştea am, după cum să arată din scrisorile ce sănt . lângă mine şi din bani aoeştea să să de la Sfântul Mormînt tl. 300 şi :ceialalţi la casa păr rintească, la maică, taică şi fraţi, suror să înpârţă. Are şi aicea la Braşov puşi la tovoroşie după cum arată zapisul tl. 1500 şi iar cu zapis de tl. 142, aceste sănt la mana chir Nicola Chim, şi ce să va aleage dintr’ănşii bune să să dea. Dintr’aceştea are şa dea lu Oncea Croitoru 33 lei şi lasă şi la săraci tl. 100, să şă înpărţă, la slugă Dumitru îi lasă să i şă dea din \ acastă sumă lei 50. Şi:, iar, dupe mortea mea şă, ma * 298 îngroape cu toate cele ce să cade cu cinste creştinas-că, şi după aceia slujbele, parastase după obiceai şi pomana în soroaoe, pănă la anul toate să să facă. Şi apoi ce va prisosi, iar numitul vechil să-i trimiţă iar la părinţii. Şi iar aicea să dea vechilul la o fată săracă 50 şi unde va mai socoti iar ceva, apoi afi-cea bani gata, tl. nem., fără armele şi hainişoare bune, reale, să-i înparţă pă la săraci aceşti. Las pentru, sufletul mieu aica să le dea mai sus numitul vechil jup. Gheorghe, şi Dumnezeu să-i priimească osteneala şi să aibă pentru ostenitor să dea şi la aceia tl. 100 şi căt va socoti că e drept. De acasta pun degetu sau pecetea mea lăngă numele mieu ca să să crează oriunde şi oricând. Deosăbit mai am cheltuială la lefi lei 18 şi la cocoana Iula "Pentru că l-au căutat îi lasă lei 50. Braşov, 1808, Avgust 21. Hagi Mihali Bozina las cu sufletul mieu. (Pecete roşă cu XM v t^oCh 1808.) Innaintea noastră: Dimitrie Eremia, preot la Braşovul Vechiu. 0£oo6ato$ ecpyjţxsptos to>v ev Bpaaao6$ Fpatxojv 6£6e(jÎ)vo xa avoDsv. MeQo&oc; ispoSt-cbcovos {.tapTtpw. Şi am scris eu loan Radovici, fiind rugat de numitul Hagiu şi mart In fidem praemissorum signavit Joh. Jos. Trausch, senator et reg. praeceptor coroneiisis. (pecete.) 1808. 20 Iamiar 1808. Socoteli de cordovane la „Cămară” şi la Gocling. „Pentru aceste trei condeae care să cuprind în da- 299 toriia de la Viena, în cordovanele de la Cămară şi în urez (sic), a nu-ţ fi cu greoi a le priimi, fiindcă te-ai lepădat de pieile ceale verzi de capră de care mai na^ inte le-ai făgăduit a sta bun tovaroş la dînsele, la urmă lc-ai lăsat asupra mea.., Acest bilanx cum înlăuntru arată este bun şi cîştigul. loan Radovici Ghinoiul m. p. Luca Adam m. p. (Cordovanele se vînd cu „teancul”. Negoţul se face şi cu bumbac, şi la Craiova.) Chir Nicola Gheorghiu pentru căte de la 1809 pană 1811 între noi socoteală avem. ...Călătoria la Temişora pentru zahar...... De la boi de tovărăşie ce am vândut la Cluj... De la tre care am vândut la Mihale Alexoviţi... De la un cal s’au vândut la Rogoza... De la unu care am vândut la Ru~ şava... De la un parozol la Păza i-am dat... De la drumu Câmpeni m’am dus şi i-am scăpatu cei ce era opriţ... De la bumbacul od Ruşava.... Braşov, 23 Februar 1809. Cerere greacă de primire în Companie a lui „An-ghelu Costandin’\ Pe dos: arco o£avi* Plîngerea lui Calangi Popovici s’a rugat să fie primit slugă, *„neavăntu unde sa-ş bage capul nic cele spre hrana a sa trebuincose... Şi aşa vazintu-1 1809. 73. C. 1811. *■ y;' : i; 300 mi. s’au făcut de iei. mila. şi l-am măngâiat cu cu.-' vântul, zicăndu-i eă-1 voi mângâia şi c>i fapta dacă., va fi şi iei credincosu direptu: şi harnic, dar, cât de spre parte că sa-i gaseseu ,locu pentru sa sa bage sluga, nu ştu niciun locu.” 75. 22 Mart ,1811. Niţă Şecelianul „se tocmeşte morar la „moara de tabac” a lui „Ghiancul Gheorghiu”, din Crăciun în Crăciun, pentru 180 „nfemţeşti”. Cinstite părinte ■ proţopoape,. v- Din pricinile la niijloc prin, relaţia din 22- Apr. a. c. aduse a neguţătorului;, Antonie Toaa . Siivinitul sa ,im. gădueşţe:,.fără .tfeşîiri şi-în* eâşăjt; se.cununa ou Eea---' terina Nicofau ^aharia din Braşov, insa aşa (?>. dtgr' ipăogr,;Sş..;2iee a nu fi între dînşi nicia înpcdecare;. ' canonicească, totuşmai nainte de cununie să se strin-gi Frăţia Ta sub jurăminţ precumt:nu şe cunosc p.re sine în nicio înpedecare stricătoare de căsătorie. Din Consist, neunit. . Sibiiu, 7 May 811. Al Frăţii Tale bine voitor. Nicola Huţovici, vicăriuş. Aron Buday: 77. 1812. Plîngere â lui Nicola Glieorgliiu Caîangi contră' Iui' Dimitiie Popovici pentru afaceri de negoţ. 3M 78. . ^SIbiiu,;-'24 Februar 1812. ' v ' Vasilie Mag a permite căsătoria lui „Dimitri Pâ-npvici eu Ecâtcriiia Âpdstoi, văduva răposatului Ghe-org Siminic, amîndoi din -Braşov”. 79. Focşani, 22 Iunie 1826. Scrisoare greacă adresată Companiei de leodvvyjs Braşov, .6 Nw&m^bze 1816. Duca Mcleneovici zălogeşte pentru o datorie ,^caşa iiiea, in tîrguî Peştelui, ce este intre d. Catharina Lod şi' Micîioly CMmbm”. YeHcu Obreşcov declară la 28 Mart 1818 că Duca ceruse „să-i cumpere poliţi de Bucureştii]... la Viena” Către prea-cinstita priveleghiata Compagnie a Braşovului cucerind ii rog. Fiindcă neaşezatele şi schimbat orile ale vr eroilor rnuite nevoi-aduce la cei-'ce-‘ii^tk|ătoresc:şi‘mi-ca să fie de mirare or cărei la astfel de nici iară să se desnădăjduiască aceia care tofru a-cestc-vor cădea, dar cu bună nădejde să alerge,; mâi întâi către puternicul Dumnezeu, al dbile şi către făcători de bine, Aşa dară şi ieu căzutul iau hlărăzniala ’ şi alerg 302 către cinstiţi creditori mei, rugîndu-mă foarte ca să binevoiască a mă aştepta şi puie diorie lungă, zic şase ani, ca în vreme acestor Puternicul, tniluindu-mă .şi ajutîndu-mi, să plătesc cu mulţămită. (Un creditor de la Bucureşti, Natan' Almunino> trimesese poliţa spre protestare.) Şi sînt pre-plecată slugă arătîndu-mă Dimciu Iancovici. 816 Deqember, 3, Braşof. i 0 U l - Dau adeverinţa mea la măna dumnealui chir Gheorghe Antoni precum să să ştie că, întrebăiidu-mă pă mine dumnalui cum am vândut ieu spirtu de Ţară în pimniţă de îa mine, aşa dară ieu rn’arn arătat după cum am văndul şi după obicei, adepă cu cubăru de Ţară-Rumănească după orănduiala Ţării uceştia, iară nu cu cubăru de Ardeal, şi am dat acâstă adeverinţă dumnealui. loan Radu Jipa, martur. Ano 1818, Iunie 14, Braş. f \ (83. Eu, cel din jos iscălit, dau acest atestat la mina dumnealui Gheorghie Antoni precum să să ştie că, venind dumnealui la mine, m’au întrebat spirtu în bîlţiu de ţară cu care măsură i-am luat, cu a Ţeri-Rumăneşti sau cu a Ardealului, Deci pre care eu totdeauna cît spirt am cumpărat din. bîlciu.de Ţara-Rumănească fără ni ce o vorbă între noi l-am luat .şi măsurat cu ciubăru Ţerii-Rumăneşii: aşa am cum- 303 parat din pimniţa Iui Ienache Radu Jipa, aşa şi de Ia alţi. Despre care adeverind întăresc acest a-tistat cu iscălitura mia, Isak Kuzyel. (şi jidoveşte.) Braşov, 26 Iunie 818. 84. 1819. Acte în chestia lui Nicolae Panovici. 85. Sibiiu, l-iu Februar 1820. „Episcop Vasilie Moga” dă o „rezoluţie” cu privire la preotul Nicolae Par novici. 86. Das Grab des... Fursten Brancovân kan geofnet und die verstorbene Frâu Fiirstei dahin begraben werden. Cronst., am Fstem 7br. 821. Von Cromberg, Ober-Richter. 87. Die junge Domnitze Luxandre Karâdsa kan auf den griechischen Kirchen-Friedhof begraben werden. Cronstadt, d. 20ten 7br. 821. Von Cromberg, Ober-Richter. 88. Die Bojărin Râlu Balân kan auf den Friedhoî bei der griechischen Kirche begraben werden. Cronst., d. 29 7br. 821. Von Cronberg, Ober Richter. Braşov, 17 Iulie 1830. $ „Elenea răposatului Gheorghe Mincu5’ se constituie chezaşă pentru „dumnealui chir Costandin Glie-orghie Petro viei, neguţi torul şi Cbihembrul cinstitei Companiii, care cu neguţătoria sa să mută la Pldeşti, unde şi pană acum au fost, cum că în tot a-nul pănă la venirea sa îndărăpt cu lăcuinţa la Braşov voi avea grija ca să plătească la cinstita Companie dajdea ceai înpăratească”. 90. 3095. Să face de ştiere că, după ce s’au potolit cu tor tul boala holera în Scaunul Orăştii, toate locurile de pre acolo s’au deşchis. Braşov, în 12 Oct 1831. CVîîizări „Cu doba” iscălite de ,Judecata Braşovului5’. Intre altele „multe scule şi dichisuri, argiiitr aramă, cositori, canapee, scaune, oglinzi, casornice, un bilcard bun şi toate abnrihtungurile ale lui Ioan. Perres”.) Cfitanţie. Pentru 1 găleată de bucate Şi 5 zlot ce ani primit eu, cel în jos iscălit, de Ia domnul arîndator Ştefan. Bh%irD-ndm porunca **şi >!nâidstiva rezoluţie cu-xrro., 60,’^repres&htaş v.a sfintei bisericiii ^eeeştr dirn eetâie,, întocma au primit bucatele cum şi bani; declin de^ la d. provizorup cărţi, d. Radovici, şi pentru credinţă îm puirşiiMeg^tăl în loc de peeetie şi iscălitură ca sa să crează> fiind martori: 305 Eu birăul satului, Gbeorghîe Pîşău. Eu Bucur Băul am primit. Eu Ioan Orzan, jurat, martor. Eu Oprea Moţcă, jurat, martor. Eu Nicolae Zdrăilă, jurat, martor. Prin mine Leontie Puşcaş, par[oh] şi martor. Poiana Mărului, 26 Avgust 834. Nădejdea norociri iaste o poartă aprinzătoare fieşte-căruia spre eşirea anilor vechi cătră intrarea celor noi, de care poftă acîţat fiind s’a suit cu firea omul pană la ceale prea îndepărtate planete a să înţeleage cu ele despre stăpînirea anilor, ci, lăsîndu-Ie acea-lea la o parte, vă poftesc veaselă eşire a anului 1834 şi. norocită intrare în 1835, în care ăn Cerurile să verse toate vişteriile darurilor sale şi din crugurile acealea oe strălucesc să-l stropească cu vărsări făcătoare de bine, să-i joaoea înprejur soarele cu rază prietenească şi pămîntul cu tot feliul de roadă să-i fie înpodobit, nice odată vînturi aspre să nu-i sufle, ci totdeauna ceale dulci ale norociri. Toate mările să-i verse mărgăritari ce nasc, toţi munţi să-i dea cheile visteriilor oe au ascunse să-l primească bine peste tot în pace liniştită şi stelele să-1 vază cu lumina veselă. Din care dar înpărtăşin-du-să şi iubiţi iniei ortaci, să guste la mulţi ani vă poftesc: ‘ Cinstiţi reprezentaş, mie iubiţi ortaci, Inima ce pofteşte Anul vechi să sfîrşeşte^ Cel nou să iveşte, Cine nu să veseleaşte? 20 306 Toţi plini cu bucurie, II aşteaptă să vie, Socotind dobîndă mare Că a întră într’altul are. Dar acastă socoteală Să pare a fi cu greşală, Fiindcă nu ne dărueşte, Ci mai mult ne răpeşte. Că ce avem mai iubit Prin tot anul sfîrşit Tot poate să- vază Că să mai împuţinează. Toate le înmulţeşte, Toate bine le creşte, Pre toate are puteare, Poate da cui ce cere. Ci pre una ce doreaşte, Tînăr, bătrîn o iubeşte, N’au puteare a o creşte. Decît tot anul o fîrşeşte. * Tinerilor puteare, La bătrîni mîngăere, Tot anul le poate aduce, Şi alte drumuri mult prea dulce. Dar viaţa ă o creşte Nici la un an nu-i nădeajde. Hăghig, (Vo:). Cinstiţi din cetate 31 Dechemvr 834. Gheorg'hie Antonie. Câtrâ reprezentam ai sfintei bisearici greceşti cu cinste la Braşov. 307 Poiana Mărului, 24 Decembre 1837. Către Compania Grecilor mărturie „între părintele Leontie şi între Isac lui Isac popi”. „Ş’au luoat cş au fost partea lui de eînd au trăit muma noastră, din cele ce au fost din cele de-asupra pămîntuhii... După acel; hei mai , are încă 2 heiuri fără casa ce şade şi să sileaşte a mai rupe şi din acest hei care l-au dat mai nainte vreame preoţesc, şi noi l-am dat acuma părintelui Leontie Puşcaşu, care, după cum l-au avut şi alţi preoţ, dacă părintele nu poate Stăpâni un hei singur, dară se poate stăpîni 4 heiuri, carele eu, Maria, sora lui Isac Popi, arăt că frate-meu Isac s’au strămutat de pratuzeci (sic) de ani şi eu am stăpînit acastă casă şi o am deres cu cheltuială ca să [nu] piee. Dară el, dacă au mai avut vre o parte aicâ, de ce n’au plătit şi datorii, după cum am plătit eu cu fratele cel mai mare, şi de patruzeci de ani nu s’au mai sculat să mai fă (sic) garduri în-prejurul curţi aceşti, ci ş’au făcu la casa lui, după cum am avut înpărţala de la părinţi noştri, şi au lăsat să fie preoţi într’acastă casă din neamul nostru? Aşa şi noi cu acest scopos o am dat părintelui... Eu Ioan lui Isac popa arăt şi mă rog. Eu Mariia lui Isac popa. Eu Ioan Todor Lăzăroiul moşi şi părinţi mei am dat această moşei preoţască şi eu o dau co voia mea, Eu Ioan Dima, Eu Paraschiva Dimi dau. 5 Septembre 1838. Raport de la Poiana Mărului al lui Ioan Opriş pentru prada făcută de „doi hoţi de cătane din Tohan” 308 „în braniştea noastră cea oprită”. „Să-i bată Dum-zeu de hoţ, că, dacă nu să băga în braniştea ceia oprită, îi lăsam la dracu, dar, văzînd că tocma din braniştea ceai oprită an cutezat a lua leamne, parcă s’au aprins foc în mine, aşa m’ăm năcăjit, şi acuma mă rog să mă înştiinţăz ce să fac eu boi, cu earn, cn leamnele şi cu băiatu”. Se denunţă şi de „Ştefan Hagi Dumitru, arendatori ' V. Braşov, 8/20 April 1842. „Ioan Papazu, prota Braşovului”, către Companie,. Cere copia unui contract pentru o sumă ce are» a primi de la Cluj, „biserica noastră”. * (româneşte.) (Pecete cu I. F., lei, copaci, turnuri, flori.) La 7 April el serie din Cluj ca „proto „locului”. TABLE 1 TABLA NUMELOR A * Abagl (Constantin), 7 (7), 8 (9). *' Adam (Adami) (Luca), 168 (170), 180, 237 (253), 276 (34), 299 (71). (Parasche- va), 8 (9). Adamovici (Gherasim, episcop), 134 (14), 159-60 (164-5), 189 (200), 263 (18), 265 (21-2),.275-6 (32). *Adamovici (Luca), 175 (178). Adrianopol, 297 (70). *Afenduli (Raizi), 10 (15). V. şi Raizi. *Agemolu, 9 (10). Agiud, 274 (28). Agnita, 227 (242). Alba-Iulia. V. Bălgrad. ^Alexandru (Ioan), 237 (254). (Mărgărit), 155 (158). (Pet-cu), 78 (101), 265-6 (23), 275 (30). *AIexe (Ioan), 237 (254). (Mi-hali), 180, 190-1 (203). *Alexievici (-ovici, -oviki) (Mi- hai), 77 (100), 170, 276(32), 299 (72). * Alexia (Mihai), 29 (49). *Alko (Daniil), 6 (6). Almunino (Natan), 302 (81). * Amiras (Mihai), 105 (114). *Anastase (Hagi), 122. * Anastasia (Dimitrie), 105, (114). (Toma), 180. *Andoni, 9 (11), 12 (20), 17 (24), 25 (43) (şi fraţi). * Andrei, 8 (9), 12 ( 20), 29-30 (51). 54 (180). *Andreiaş, 17 (24), 18-9(26-7), Andrieşina, 11 (16). *Andronachi (Dimu), 10 (15). * Anghelovici (Angliei), 227 (242). Anglia, 105 (114), 205 (221). Antihrist, 95, 96 (110). * Anton (Constantin), 39, 55.. (Gheorghe), 227 (242). ^Antonie (Constantin, perceptor, căpitan), 75 (97), 84-5 (105), 122, 150, 168 (170),. 312 ; 180; 221, 260, 263-4 (19), 266 (24). (-oaia), 117 (173).' (Di- ' mitrie), 168 (170). (Gheorghe), 303-4 (82-3), 305-6(92). (fitil omonim, şi fraţii), 282-3 (47). Apaffy (principele Mihail), 2-3 (2). Apaţa, 86 (107), 107. Apolodor (scriitor grec), 245 (267). Apostol (Ecaterina), 30 (78)., Arcudoaia, 289 (61). Areopagitul (Dionisie), 296, (67). ■ Arhipelag, 79 (102), 116, 138-9, . 160 (164), 179 (186), 189-90 (201). Armeni, 7 (7). (din Focşani), 269-71. Arnăitţi, 19 (26), 236 (255). (Faraschiv), 285 (54). | *Arnotă (Parascbiv), 30 (53). * Arsenic' (Gheorghe), 129 (137), 148 (152-3), 168 (170). Arvanitocliori, 12 (20). * Arvantie (Dimu), 29 (49). Aţac. Y. Haţeg. *Atauasie (Lambru), 180. (To-ma), 227 (242).. Athos, 92, 286 (55), 293. (Sf. Pa vel), 246 (269-70). (Nico-îae), 238 (258). ' *Atzini (Gheorghe), 11 (17). ; *Azacăl (Anton), s8 (9), 10 (14). b *Bacalul (Bachi Avram), 10 • ; (15). (Manote), 10 (15). Bacău, 271 Bacifalău, 287 (56). Baiul (Braţul, preot), 228-9 (245). Bătăceanu (Mihali, negustor .bucureştean), 142. Bălan (Ralu), 303 (88). Balea (Oaticea), 228 (245). Baliş (Appstolu), 130(138). Băltătfeţu (negustor), 442. Bălţi, 112. *Bancu, 6 (6). *Bano (Grigore), 10 (11). Bârberius (dr. Iosif Veniamin), 118. * Barbu (Hagi), 55. *Barbu (Flagi-Foiiu),4 75 (97), 105 (114), 168 (170), 180, 189 (200), 252-3 (6), 260;. Barko (regiment), 273 (27). *Bastia (Gheorghe), 6 (6), 8 (9). Belgrad, 3, 279 (38).. ' ^ *Beligrad (Petru), 36 (2). *Bellio (Chiriac), 227 (242).. ' Beniowski (regiment), 222 (236). Bercolu (lenachi), 297 (70).'v ■■ . / ■ Berta. (Ioanes); 55. Bida (căpitan), 273 (27). 313 *BUbilis (şi Biulbiuli; Constantin), 6, (,6), 10 715).', „Bintsila” (Stan,, preot), 228 4^5).'' ' Bmd (Radu), 231 (248). V. şi căpitan, (Ilie), Bir6 (Iânos), 275 (31). Bitolia, 297 (70). Blaj, 31 (56). *Blă.narul (Gheorglie), 11 (17). Biumenîeld (von), 50 (80). Bobeş (Bucur, paroh), 117 (126). *Bobeşcu (Dimitrie), 167 (170). (Hagi Ioan), 168 (170-1), 180, 291 u. (67: şi copiii). '*■ Bogasieri (Eftimie), 142. (Gheorghe)^ 142. (Teodosie), 143.';;' î!;Boghici (Constantin), 192:3 . (209), 204 (216-7), 227 (242), ' 230. (247), 238 (257). (Ioan), 30.(62), 42 (72), 45, 49 (78), 18:8 (198), .215-6 (232), 227 (242), 228 (245), 230-1 (247-. '8), 238 7257), 285 (54). *Bojină (Hagi Mihali), 297-8 Bordeiu (Focşani), 267. . *Borilă (Gheorglie), 6 (6). ^Bprtianul (Ioan), 23 (37);.. Borzea (Ioan, învăţător), 247 7(274;)/ ^ Bosuman (Bucur), 206. Botoşani, 237 (253). Brăila, 29 (51), (267-i, ;2|6 , (269), :274 (28). - ;; Brama (localitate greacă), 93. BraşovMaierii, 285 (21). Ţiga-nie, 208 (224).( (Tîrgul .Peştelui), 301 (80). . (Uliţa Fur-coaii), 208 (224), 292. (Biserica Neagră), 94. (Baraţi), 92. (căpitani de), 19 (26). (logofeţi), 78 (101:. Vasile); 178 (182: . Petru Popovici); 26G, 265-6 (23). (Vameşi), 21-2 (35: Csapoi), 177 (Magi Anastasie), 192 ( 207: Ioan), (Cetăţeni saşi:) Bell, 253 (7). Vil tlerig, 19 (26). Hanăs cel mare şi cel nxic, 18 (26). Marta Kraus( 11 (16), 15-6 (23), 20' .'(29). „Porto s”, 13, 16 (24).'/(Sa-nxii.il), 8 (8), 10 (13),- 12 (18-9. Schobel, 253 (7). (dulgheri, ţivişi greci), 73 u. (97), 76-7 (99), 82-4 (104), (Capela greacă), 38-9 (68), 65 (88), 71-2 (96), 83, 85-6 (106), 97 (112), 99, 100-1, 102-3, 115, 134 (141), 139, 160 (164), 162 (165),' 169 (171), 232 u, (250)', 263-4 (19). (Biserica greceasca nouă), 65-6 (88, 90), -70-3 •(95-7),.. 79-81 (102);,* 82-5 (104-5), 93-4, 97-8;(lt2), 134-6 ,(142), ISO;?, 161r3 7166), 314 1 169 (172), 172-3 (174-5), 175-6 (179), 185-6 (196), 187-8 (197), 193-4 (211), 212-3 (222), 230-1 (247), 254-5 (10), 258 (12), 259-61 (14), 261-3 (15-6, 18), 263 (18), 264-5 (21), 274 (29), 282 (46). (Inscripţiaei), 274 (29). (Preoţi: Antim), 28 (40-7). (altul), 168 (170), 179 (185), 192 (208).(Cristofor), 28 (46), 38 (68),' 63-5 (87), 74, 76-8 (99-100), 83, 85-6 (106), 106 (116), 159-60 (164), 259,261 (14), (Gavril), 147 (150)', 179-80 (186), 183 (192), 189 (199), 190 (203), 296 (68). (Gherman), 114-6 (125). (Ie-roteiu), 28 (46), 30 (54). (Ig-natie), 182 (189). (Macârie), 77 (100), 296 (68). (Nicodim Gheorghiu), 39, 117 (126), 279-80 (39). (Nistor), 25-6 (44). (Sterie), 179 (186), 188-9 (198-9), 190 (201), 191-2 (205). ( Teodosie), 179-80 (186), 192 (209), 194 (211), 215-6 (232), 226 (242), 296 (68), 298 (70). (în genere), 30 (52), 72, 93, 123 (132), 124 (138), 160 (16), 161 (165), 164 (168), 172, 189-90 (201), 226-7 (241-2), 229 (245), 230-1 (247), 254 (10), (265- (21), 275 (30). (Jură-195 (205). (limba românească în biserica din cetate), 78' (100), 119-20(129), 133, 135,' 179,(186), 189-90 (201), 19l| mîntul lor), 109-10 (119), 161 (165), 287-8 (58). (Spitalul),' (205), 227 (242), 229 (245),i 232 (250), 255 (20). („grea-? că”), 135, 189-90 ( 201), 212] (227), 214 (229), 227 (242),j 230 ( 247), 232 u. (250), 275,1 291 (66). (şcoala grecească),; (şi dascălul). 118, 133,144*1 5 (146), 149-50 (154), 151-51 (156), 166, 193 (210), 213' (227), 245 (67), 263 (18).: (dascăli), 23 (37), 124, 144; (146). (anume : Antim), 104-) 5 (113), 124, 144 (146) , 296 (68). (Gheorghe Nico-j Iau), 284 (51). (alţii), 290 (63). (Nica), 149 (154). (Me-todie Gheorghe), 149 (154). (Metodie Mihail), 168 (170),. 298 ( 70), (hrisovul),' 35-6 (62), 37-8 (67). (cimitirul . grec), 303 (87-8). Braşovul Vechiu (Braşovechi), 65 (88), 161 (165), 228 (239),; 227 (242-3), 231 (248), 29S'| (70). * Brîncoveanu (Constantin - Vodă), 14-5 (21). (Giigore), 224, 242-3 (263), 247-8 . (274), 303 (86: şi soţia)'. Bruck (Mihail), 87. *Bucur (Teodor), 206. 31S Bucureşti, 29 (51), 34 (59), 38 (67), 48-9 (77), 58-9 (83), 167 (91), 115, 140, 143, 155 (158), 156 (159), 173-4(176), 216 (233), 236 (251), 237 (256), 254-5 (10), 266, 289 (61), 301 (80), 302 (81). (Sf. Ioan din), 140. (Hanul lui Constantin-Vodă, 140. (ne- Căbăl (Nicolae), 238 (257). ^Cafegiul (Ghinea), 25 (43). *Cailea (Dimco), 15-6 (23-4). (Stoian), 16 (24). Căinar (localitate), 75 (98). *Calangi. V. Gheorghiu (Nicolae). *Calfovici (Duca), 25 (43), 29 (49), 30 (53). (Manole), 30 (53), 40, 73-5 (97), 106-7 (116), 112, 259-60, 262 (16). (Toma), 30 (53), 31 (57), 251 (2), 285 (54). Cămăraşul (Ioan), 34 (59). Camenschi (general rus), 75 (98). *Canariu (Dumitru), 141. Cannella (Nicola), 113 (112). *Can taro viei (Avram), 281(43). Căpitani (de Focşani), 271-2. (llie), 36 (62), 42 (72). (I-vanco),' 14. *Caplanoglu (Gligorcea), 4 (3), 6 (6), 7-8 (8), 9 (11), .11 (15), 12 (20), 14, 21 (31). gustori), 142. Budai (Aaron, preot), 116,185-7 (196), 300 (76). ^Bulgarul (Dimitrie), 30 (53). (Pavel), 7 (7). (Petru), 167 (170). V. şi Miliu. *Bunghez (Dimitrie), 157(162). *Burnuz (Dima), 41 (69). Buzău, 289 (61). *Capriţ (Pantazi), 30 (53), 251 (2). Carabeţ (Ignat, preot), 222 (236). *Caracanli (Anton), 6 (6). Carageă (Luxandra), 303 (87). * Carcalechi (Gheorghe), 122, 168 (170), 208 u. (224), 251 (3), 284-5 (53). (fiul Gheorghe), 208 u. (224). (Constantin Gheorghe), 163 (167), 208 u. (224). (Lina), 208 u. (224). (Maria, soţia primului Gheorghe), 81-2 (103),. 127-8 (134-5), 208 n. (224), 283-4 (48). (fiica Maria), 208 u. (224), 288-9 (60). (Pa-raschiva), 208 u. (224). Za-haria, 208 u. (224). Carlovăţ, 21 (31), 30 (52). (şi Patriarhul). Cârpo viei (Gavril), 245 (268). Cătana (Barbu), 36 (62). (Ioan, fiul lui Radu), 42 (72). (Io-niţă), 69 (94). 316 Cazaci (de Don şi polcovnici), 75 (98). ^Gazagli, 6 (6). *Cazangioglu, 8 .(9);, 10 (11). * Cazaşi (Panaiot), 142. *Ceauş ’ (Glieorglie), 9 (11),, 10 ; (14),’ (State), 13. v ; ' f *Cepeanuî (Ioăn), 227 (242). *C,epescul (Barbu), 275 (30). Cernateşti, 31 (55). *Cernavodali (Dumitrachi), 216 (233). (Ştefan D.), 227 (242)'. V. şi nl. următor, Cernăvodeanul. V. şi Barbu (Hagi). -*C eroii, 4 (3). ^Cervenvodali (Dimitrie), 204 (217), 206. *Cliers (Simion şi soţia), 30-1 ; .(55). . ” ' *Ghiriac (Luca), 213 (228).. Chiriazi (cantor), 30 (.53)'. Chiriiovici (Sofronie, episcop), * 112’ 119-20 (129), 187 (116). ^Chiriţă, 6 (6), 19 (27). (Dimitrie), 118, 127-8 (135), 129 (137); 140-3, 145-6 (146), 147 (149); 148 (153), 156. (159), '' 168'.'(170), 174. (Ioan), 128 .. (136).; (Trandafir), 289 (61). • *Chiru (Constantin), 55, 167 (170), 180. (Lăzar (Gheor-ghe), 35 ,(62), 42 (72). ’ (Ni-colae)^ 180, 297 '{70).'' *Cîiiupruliul (Nîcolae), 7 (7). ^Gichi (Ştefan), 68 (93). ri * *Cimbru (Mihai), 276 ( 32), 301 (80: şi soţie). , : ’T Cîmpeni, 299 (72). Cîmpina, 46, 50 (79), ,61 (84), 130 (138), 252; (5). (vătaful îordachi Constantin), 45-7 (76), 48 9 (78). 50 (79). 56ţ u. (82), 59-60 (84). 252 (5)| (soţia Despa), 59-60 (84)| (popa Petru), 160 (164), 16î-| 3(166).' - ^ 1 .... ■ Cîmpulungul muntean, 43 (73)^ Cîmpuri (Putna), 267. ' f *Ciocan (Teodor), 41, 172, 173 11761 . 'j * Ciurcu (Hagi Dimitrie), 31; ( 55), 35 (62: Ciurculeţ).; (alt Dumitru), 254 (9), 256.( " (Micu Dumitrii), 42 (72),256.: (Gheorghe), 62-3 (86). (Hin-, ca), 35 (62), 42 (72),'255-7 ' (11). (Măriuţa), 256-7. (Ne-,, cula), 42 (72), 275 (30). ŢPa-i raschiva), 204 (217).! (îo| dor), 31 (55), 49 (78),: ,62-1 3 (86), 282 (45): (Zaffljfea)^ 178 (183). ,, Clain (loan, protopop), 171,( (173). • Cluj, 107-8 (i!8), 111 (120-1), 112-3 (122), 145 (146;.- 147 (149), 172, 237 (254ţ'"‘299 (7l), 308 (95). ’" V,'; 317 *Cne£evici (Gnozbvici, Nestor), 177, 183 (193). Cdburg (prinţul de), 76 (98). *Cbciumăţoglu (Ioan), 10 (15). ’ *Coclangi (Nicola Gheorghe), 155 (158). Cohalm, 206, 251 (2). *Coim'gi-bgIu (Iani), 8 (9). Cojocarul (Coşti), 14.0. (Toma), 122. Comana-de-jos, 171 (173). *Comiţoglu (Ioan), 6 (6). Comşa (Maria),.. 157-8 (162). (Radu), 287 '(56), 296 (68). Consta (Ştefan), 142. *Constantin (Anghel), 299 (73), (Anton), 29 (49), 30 , (55)., (Dan), 35 (62), (Gheorghe), 29 (51), 128 (136), 130 (138), 168 (170), 180, 181 (188), 227 (242).' (Ioan), . 42 (72). (Hagi Manole), 69 (94). (Pă-nait), 30 (53). Conştantinopol (Patriarhul de), 94-5. *Copan (Constantin), 90 u. (110), 1Q6 (115), 113-4 (124: surorile), 279 (38: (idem), 280 (40). (nepotul), 91 Corbul , (Andrei), 42 (72). *Corfina, 8 (9). *Cprodi (Gheorghe), 24-5 (42), r Dăişoara, 206; ♦ Dan (Ioan), 35 (62), 182 69 (94), 147-8 (151), 188 ,(198), 205 (221), 216-7 (234), (fiul Ghiţă), 215-6 (232), 219, 222 ( 235),. 226' (241); 228-9 (244-5). (Maria), 228-9 (245)/ (Tiţa), 211 (225), , 216 u. (234), 222-4 (237-8). * Costa (Gheorghe), 113 (122). *CoStea (Zaharia), 227 (242). Cotropeai (egumenul David de),1 142. (Ignatie din), 280 (40), Crăciun (Ioan), 36 (62). (Stan),, 37 (65). Craiova, 42-3 (72-3), 48-9 (83), 97 (117), 129 (137), 148-9 (152-3), 194 (212), 299 (71). *Craioveănu (Stavru), 23 (37). *€raşa (Atanasie), 155 (15Ş), . 237 (253) , *Creţulio (Constantin şi lena-chi), 23 (37). *Cristo (Iani), 167 (170). *Cristof (Mihăil), 258 (12). Cronberg (von, jude), 303 (86- 88). Cruce (saf în Putna), 267-9, 272. ^Csuveron (Margareta), jupă-neasa), 181 (187). Cuciulata, 206. *Culujvari (Manole), 10 (15). (46>;(ioniţă)., 122. (sin Dan), 42 (72). 318 *DavId (Hagi), 6 (6). *Demeter (Teodor), 226 (240), 227 (242). ^Despot (Ioan Dumitru), . 115 ^ (114). Deva (Sirbi din). 19 (26). *Diamandi (Dumitru), 30(53), 44 (75), 55, 63-5 (87), 73-5 (97), 82-4 (104), .111 (120), 168 (170), 258 (12), 260, 266 25). (Hriste), 29 (49). (Mihali), 38 (68). •'“Dima (Dumitru), 70-2 (95), ‘ 73-5 (97), 106-9 (118), 111-2 (122), 128, .143, 157 (162), 169 (171), 170, 175-6 (177, 179-80), 178 (183), 179 (185), 181 (188), 284 (49). (Mihali), 150. (Nicolae D.), 180. (Va* sile), 213 (228). (Zamfir), 147 (149). ■*Dimitra chi, (Hagi), 180. *Dimitrle (Cosma), 168 (170). *Dimitriu (Anton), 180. (lena-chi), 31 (57). (Nicolae), 108, 118, 134 (141). *Dimitru (Anton), 121 (203), 180, (Cosma), 180. (Eraclie), 8 (8). (Hristachi), 61 (84), 177. (lenachi), 55, 84-5 (105), 121-2 (131), 128 (136), 147 (149), 148 (159), 160-1 (155), 163 (167), 167 (.170), 229-30 V <246), 252 (4). (Mihali Pa- pa), 147 (150). (Panaiot),; 168 (170). (Teodor), 180. (Ştefan Hagi), 244 (265), 304* (91), 308 (94). (To,dor), 148 (153). * Dimu (Apostoli), 29 (49)v (Dumitru), 40. (Gheorghe),j 134 (141), 168 (170). (Iena-| chi), 182, 183 (191), 193-4^ (211), 221, 227 (242), 254;-(10), 258 (12), 259-60, 262) (16). (Ioan), 180. (Mihali), 281 (42). (Stamate), 29(49)/ Dimu (Mihali), 281 (42). Dobra, 66 (89). Dobre (Constantin), 280 (40). *Dobre (Velicu), 180, 227 (242). Dolgoruchi (Pav.el), 75 (98). *Doxachi (Dumitru), 237 (253). Drâgănescu (Badea), 34 (59). *Dragomir (Nicolae), 35 (62). Draiit (Marc, fiul), 128 (136). Druţu, 271-2. *Duca (Trandafir), 30 (53)/ 167 .(170). Duma (Gheorghe, preot), 79-81 (102). *Dumitrachi (1772, 1799), 34-5 (60),. 145 (147). *Dumitru (Constantin), 30 (53).‘ Dumitru (Ştefan, boier), 34 (59). *Duzi .(Avram), 155 (158), 214 (230). 319 E. ♦Efslatiu (Ghioca), 45, 49(78), 73-5 (97), 106-7 (116), 168' (171), 259-60, 262 (16). Egăraţ (îvan), 35 (62). Elmpt (general rus), 75 (98). *Emaniiel (Nicolae), 105 (114). Emniţir (Andreas, jude braşovean), 129 (137). Enescu (Coman), 238 (257). Fabris (prinţ), 76 (98). Făgăraş, 13, 69-70 (94), 157 (162), 190-1 (203), 216 (234), 217, 226 (241), 239 (245), 270, 276 (32), 297 (68). (dascăl), 157 (162). * Farmachi (Constantin), 6(6). •Filibili (Gheorghe), 6 (6). *Floroiu (Oprea), 257. •Fluşturan (Mirică), 227 (242), 230 (247). Gachi (Ienachi), 238 (258). *Gămulea (Gheorghe), 42 (72), 258 (14).’ *G cânii (Costa), 36-7 (64), 38 u. (68), 41 (69), 45, 49-50 (78-9), 56 u. (82), 70-1 (95), 72-3, 73-5 (97), 78 (100), 79, 84 (105), 97-8 (112), 106-7 (115-6), 113-4 (124), 120 Enyeter (Mihail, jude braşovean), 280 (40), 298 (70)." Eremia (Ioan, preot), 45. Eustatievici .(Oimitrle, director şcolar), 36 (62), 42 (72), 81-2 (103). Evrei, 10 (15), 267-8, 270-2, 273 (26), 302-3 (83). F. Foarcaşvagri (localitate), 24 (42).. Focşani, 156-7 (160), 244 (231), 266 u. (25), 273-4 (26-8), 299 (73). (Munteni), 267-8. (Vornicul de, Constantin), 272. Fronius (familie braşoveană)', 111 (122), 142, 274 (29). Furcă (dragoman), 23 (251). (111), 129-30 (138), 133,169> (171), 175-6 (179), 191 (204), 193-4 (211), 258 (17), 259-60, 262 (16), 279 (38), 280 (40). *Ghenovici (Hagi Iordan), 180, 263 (17). Ghenu (Alexe, Hagi), 168 (170), 180. ,*Gheorghe (Ioan), 30 (53). (Pe-; Hru), 30 (53). Gheorghe (Costa), 2§1 (42); ?Gheorghiu (Anastase), 48 (77), 180. (Costa), ISO,, 266 (34). ) (Bimitrie), 25 (43). (Gtieor^ ; ghe), - 130. (lancu), 48 (77), (143, 156 (159), 168 (170), • 180, 191 (203), 207-8 (223), ‘'227 (242), 300 (75);' (loniţă), 288 (59). (Manoli)i 15 (23). • - (Marcu), 39; 148 (153), 180. (Marfa), 229-30 (246). (Mi-hai), 148* (153), 168 . (170), -170, 174, 180. (Nicolae), 168-, ■; 9 (170-1), 180, 188 (198), 189, 204 (216), 205 -(221), 211, (225), 214 (230), 216 u. (234), 222 u. (237-8), 230 ’(246)/ (frate), 224,-, 299-301 ' (72' 74, 77).1 (Petru), 168 ; (170). (Zaharia); 105 (114). *Ghiades? 16 (24). • Ghidru (Hagi Dumitru), 155 (158). 197 (214), 198, 227 " (242). Ghinibav, 29 (51), 282 (46). *Ghimigi (Dimo), 7 (7), 8 (9). *Ghinu (Alexie Hagi), 150-1 Jj (155).; ' ^ v ] Ghirghevli (Dan), 33 (37). 1 $ *Gianl (Dirmţrie), 213-4 (229)( *GidzU (Dimitrie^ .Hagi), 194, (211). V. Ghidni. . ţ Giurgiuveni, 270: i Gociling, 298 (71) v. ) *Goga (Gheorghe),,. 180. | *Gorunar (Gheorghe), ' 8. (9)J *Gorzolă (Ţeodosie' al lui), 6j (6)., : ;; Grecia (şcoli), 93: . : I * Grecul (Andrei), 155. V. şiJ Andrei. (Ioau Hagi), 35 (62), 42 (72), 122, 129' (137)^ 274- .• .5) (30); ’ ■' 11 :i \; * Gribavlu (Constantin), (,,134, (iii). •'j ■ Groteşti, 237 (253). Gumurhan, 297 (70).. •• • \ Guta (Paul Gheorghe), 297 -;(70}.:. Gyuito (Alexie), 85 (105), 107 (117), 108-9 (118), 112, 413 ; „ (122), 145-6 (148), 146-7,) (149), 156 (159), 172-3 (174-) * Guzuţi' (Gheorghe), 12, 2(4 H. Hăghig, 197 u. (215). ♦Hagi ' Andrea (Todos), 205 ('ud. ' * Hagi Constantin (Manole), , 24-5 (42). * Hagi ÎDavid. 11 (17). *Hagi Diinitrachi. li (17). *Hagi Dimitrios (Antoni), 18, (186). , ' ♦Hagi Gavrilă, 251 (2) , * Hagi Gheorghe (Radu), 35 • (62). *Hâgi Hristu (Ştefani), 25 (4.3). *■ ♦Hagi Ignat, 6 (6), 15 (23-4).': * Hagi Ivan (şi fratele), 7,(7). ♦Hagi Mihai, 29-30 (51)V (A- ' nastase), 150.' 1 ♦Hagi Nedeîcu, 22 (35). ♦Hagi Radu (Gheorghe), 35 (62). ■ . ■ '■ ♦Hagi Sivo (Mavrodi), 106 \ . ♦Hagi Teodor (Arghir), 180. * Hagi Todor, 227 (242). Haines (preotul Gheorghe), 161 (165), 171-3 (173), 182 (190), 185-6 (196), 190 (202), 211-2 (226), 222 (236)253 (227), 264 (70), 279 80 (39), 282 321 X46), 289-90 (62). V ♦ Haiti (Gheorghe), 11 (17). ( . Hanestein (Stephari von), 263- ■(17).. ' ?^r;- Hărman, 222 (236). HUrdmsec, 146 (148), 188 (197). Haţeg, 66 (89). Hochrnann (Virgil, fabricant), , 240-2 (260, 262). ♦Hristea (Dumitru), 47-8 (77). (Gheorghe), 142. (Hagi, pro-estos), 23 (37). (popa Hris-tu), 180. (Ioari), 75 (97), 82-4 (104), 147 (149), 170, 180, 225-6 ( 239), 227 ( 242), 237 (256). 260. (Ştefan), 47-8 v (77). \ Hristodul, 6 (6); 6 Huţovici (Nicola), 300 (76). I. ♦lagu (loan), 122, 168 .(170). Taksi (Sîgişmund, notar), 158-9 (163), ♦Iancovici (Dimitrie), 180, 227 (212), 301-2 (81). (Nicolae), 238 (258). ♦Iancu (Hagi), 169. ♦lani (Nicolae), 227 (242). Ianina, 225 (238). . ♦Ianioti (Adaiii), 6 (6)' / ♦Ianovici (Mihalachi), 180 Iârbslâv (pole) j 75' (98). Iaşi, 75-6 (98), 115, 230 (246) V 237 (253), 246 <270). ♦lastagli, 1(1). ♦Iazlodi (Gherman), 23 (37). Iecherius (loan, preot), 238 ; ' (257). ^ ; ♦Ienachi (şpanul), 30 (53). lene (Aldea), 37 (65). Iercovaci, '84-5 (105), 88-9 ■ (io8). ; • - Ieremia (Dimitrie), 211 ,(225), ■ 227 (243). ( Ierusalim (şi Patriarhi), 21 (34), 92, 293, 295, 297 (70).; f Ieşanul (Gheorghe), 30 (53). *Iiiu (Vasile), 106 (114).\ 21 :'.te (.-llea: •(Qheprghie, ' preot); / 228 ;)\ rtîÎA.(245). ; / ' '** ; .■£ Y^lfiovici’ (Petru)194^6 (212).,; ;-v 225-6 (239: şi / Paraschiva), , f: •;•, Cbiri|ă)u; < 180, 'l{Go nsfunţin) v ^x' 181 •( 186). \' (Lambru)^' 1^1 X ' ' * (186)., /(Mihalţ), 11 (16): (Ni-■ „v ■'■ ‘ (cblâe) ,) ■ ■ 180.,' : ■ (Până); 168,. -(Stavru), ' 118, :i52... (yia.pl), ;2Ş^-(Ş.2). t ' O-.. ;Ioa^o^ibi. (Ioan),( 35 -'(62),' 42/ ■' . (72)/275 (.30). (Chiriţi), ,194' £x,-'' (211); ' • (Marcuş)'275; ••(36) V;;->ifga.:;.:(îoăn):,; wiyţ&ipş,. /• vx’:-,' ;■ ■ ţjlipa‘ (Ipan Radu),230 '(247),.., ■* ;x' v'Kemeny. (Wolfgangy 137( -.y.. < ? y Kenderesi (Mibai;l£ 137- /■ > . V ^Keresztury' (Ştefan);' 9. £12). ■ . 5 Kesmar^ (pîpza de),* 266 (25); \ KoMnos (Peteu). ‘204* (217). * Rozanyţ,• (Qoh^nd^pt), £' ■ I\ oz'rani (€h j riae P%pa-Eîti , :,srf■' ::£^A * I6han (Ioab),* 38 (68). ;V, *Io,n (Andrei.), 2,87 (56). ’‘'x£ ,. ;* lopdo (Hagi), 10 (15)V(M^ ’ - , cea), $ (9)(:£'x.' /£.x X '\%y * Iordan (Hagi)( 168 (171)>:^'‘v ■ Ipşif )al fl-lea, 6j: (Ş5),,; ;2şŞ;. ■ "x, , . .I0.SR'(Biieţt^ ; Ipsîîanti (ALexandriirVoda), 4^): ' V-Ş^Ş);. 47 (76)j •94';(78)y X* (79), 57, 6.0, 130 (138), ^)$ ' ;:(221).- ( , .. X;. ))£; , Ismaik .76 (9{8);. X XX ' ;)% XÎişjja (;Ipan]i, 232 It''{250). ( , Iustin (scriiţpr grec)) ,296 (67)'. * Ivan (Ţepdp:r>,. 27'5 ,{30)3£/ ‘ ) Ivaşcu (ŞMionVj^ ‘ • îyir, 109-10 (119);' " . Izăpuţ (Izicuţ, Anton 6racii,l), 6^ (91)v 68*9 (93)., ..;.,v;xV 302.3 (82), (Radu), ,42'.(:t|), )275 (30),-287 (56): din), 21 (3Fl .Vţl-, Ivrizba (Moişe. Hesb; de),+^.'1(^0» •':i '(115). Kru&cli (Alexandriîiî,. - căpitan),. m:yr ■■■■ .îjntzps lNi<^Jae),^ (7|^ . v^u;{^> 17C \ ;y •' tX yXy': ’ Lascar (Constantin):, 106 (114).' . y X, 274^5y30X;x; ;-X 'V ; )vy7,; .;V; V>-(len^ck), 91, 106‘(114)X};, /' Lascaris T (Ioan şi leraclîna); (Gheorglie,- Hagi):r 175 (l^/Xx^/X,- -30- (43). (Xednda mgi>, 206 ■ ‘ 253 (6), ": ■ y/X)'y,; yS y/.r.X.y ' - (.115), 279 (38); xXy\;:''; ‘ *I,«fteriu (Teodo^, Î5 /^'y: Latini. V. Raguş&i; '( " '■ y 28 (48). • - :V ••'•<"’ , y. ...■ *LazaruV(Ăle^e), '20' (30).; (Pa^-*•.•_ > Leipzig, 41- <69)/;'y ' y. •X ;• y:y > ~! (•.■ />. vel). 6l'yy';ţ6;v(89)yâ6-7 .' Lelovici (î^.ea)^^'^Ş5).-. I v,/.X .. (11). 'v^X '•■ Lemnos, 178 (184),. . '' ; ■': ;M";'.X/V Lad (popor); 30X5l).X ; Levant,.''212. (227), 235, y'X\- X } .XX *Lazu (Ipan), 10/ (14), i 1 (17); ’ _ (t’einelîe)y 8 }ţ9).;. ? yyyy '‘((;si3ii^),’io;i4)yii (iT).; ;' y imzl 63. y y/xx/y-x' Lfebu (Ghporgfre), 79-81 (102), • *Lovciali ^GLedrglie)v 10f-'(î5). XX.. ....XxyxyyX '":y ;, MX'X:’- - ''Xy;. X:vX/: ^Macai-iii, (Iordachi Popa),, 142. * Mărgărit (Alexandru),^ 168;yX‘ M^i^,ţ 86r8 yiQ7),xl0940 . ^ #70). (CMria^y 134 ;i41)/; • ’y; ; Ş'(109): • / yXv; yy yXV/ ^i'l#f ;(17a)r;(Ioan),' 167^(170);./:;. :' ' Mănâilă (Voiîia), .37X65).*;:/ '■ Alăr^elarml (Stanciu), 142/ x-XV- *Manpa (Ioap), 275 (30); Maria - Ţeresa XImpărăt§asa);X.y-wX Marîgaliâ (negustori #in), 10 ' 26,-8••<45), 41.'(71); s>. “ .■;X y(15). = -;'y:; Xx -X *Marineovici , (Ilie), 35 (6i). ^.,/ X ‘ * Afanoil (Constantin), - 227 Mătăsarid .l^iouLiţă^-rl-43;ţ(153),,.y y(242), ... ţ, ■ 1, ^ ■ ; Matei Bpşaraîy 1-2, (1). , >Ma^ 19 /27). |Peten), 467/ ' , Mayrodi (Ioan)^10i\20S)^(par XXX.; X.yiîO), „171 y(173), ip, ,226^'-;' (240: eu soţia şi fiica):;-. ' iaîiy/V 197: '(214);■ ■■ ^Teodor),;' yX'-iy / ^Mâreo: (Gbdlrghe), 167 (170). . _ 2^;(5Q)/y " Vy; ;-X'Zamfir);, 30 (53); 158(162). Mehadid, 37 - (64),,' ■ ..,. ;yy; Marcpviei poniţa), 281 (42). *' ^ţelencoviei (Dlmitrie), 204- ^Xy.-i Mardan (prţpt^ foan' :şisfiiţi),;" v ,( 218). ( Duc.a (l&jhy =;;y •>- V y 247vX273),^48 (276)- • \ ' '.x' ' . ;y ' /> 324 cu soţia şi fiul), 170, 175 (179), 190 (203), 192 (209),. 204 (218), 226 (241), 262 (16), 285 (53), 301 (80). ; Melenic, 90 u. (110). (biserica din), 92. *Melenic (Manoli Panaiot tu-lumbagiul din), 6 (6), 21 (31). Meletie (Geografia lui), 294. Miciul (Tudose), 55. Micu (Ioan, preot), 247 (275). . *Mihăi (Petco), 194-5 (212). ;(Iorgu), 4 .(3). ^ -*Mihail (Anâstase), 29 (51). ' . (Atanase), 39, 167 (170). (Cristofor), 70-1 (95), 72-3, 106-7 (116), 111 (120), 259-60, 262 (16), 285 (54).. *MIhaIi, 8 (9), 17 ,(24). * Mihalovici (Atanase), 180. * Mihanovîci (Todor), 297 (69). *Mihuc, 8 (9). • / Milioti (Ioan), 155 (158), 174. * Miliu (Dimitrie), 6 (6), 7 (7), 11 (16). ^ *Mimi (Nicoli Ioan), 174. Mincu ' (Gheorghe şi Elenca), > 304 (89). / • / *Mîndra (Ioan), 9 (10), 238 (257): .7 *Mîiizu (Radu), 42 (72). ‘ * Mir cea, 4-5 (5)- 6 (6), 8 (8), 9 (11), 10 (13), 11 (16), 12 (20), 14, 15-6 (23); * Mişa (Mihai), 262 (16). *Misiot (Ioan), 140 u. (145). *Mişoglu (Avramachi), .6 (6). *Mişu, 4 (3). Mitea (Nicolae)/245 (266). Mitilene, 109-10 (119). Mitropoliţi::Dosoftei al Ungro-valahiei, 114 (125), i *Miţu (Tudor), 168 (170). *Moarcăş (Ioan), 42 (72). Mocani, 269. Moga (Vasilie, episcop), 222^ 3 (236), 226 (242), 237 ( 255), 301 (80), 303 (85). *Moise. (Dimitrie, 42 (72),275 (30). , ^Moldoveana’(Gheorghe), 25 . (43)/ 30 (53). - 7 *Molitvanosj 29 (49). Moscova (icoane de), 13. Moscoviţi, 10 (15). \ *M6sul, 8 (8). *Mumuiali (Hristbdul), 238 '(258).; ‘ Murăş-Vaşarheiu, 254 (8). * Murmures) li (17). ^Nacioviei (Ioan), 237 (253). • vean), 265-6 (23). Nan (Vasile, logofăt braşo- ' *Neagul, 19 (26), 23 (36). *Neciu (Ioan), 180. vNeculce, 6 (6). Nedelcu (Stoica)., 42 (72). , . Nemeş (contele), 100, 198, 203. ^Nenovici (Nicolae), 180. *Nica (Gheorghe), 170, 230 (247), (Ioan), 62-3 (86). (Par naiot (Hagi). Y. Nicu. *Nichifor (Glieorghe); 150 -1 . (155), 281 (42). Nichitici (Ghedeon, episcop), 38-0 ,(68),;63-4 (87), '.7j0-l (95), 71-3 (96), 74, 76-8 <99-. 100), 79 8i; (102), 82-4 (104), .. 85 (105-6), 86-8 (107), 109-10 (109), 258 (12),' 259-61 (14). Nicpară (maior), 122. SNicola, 8 (8). , *Nicolau (Chiriac), 237 (253). (Constantin), 105 (114), 122, ‘ 129 (137), 134 (141), 180,191 (23). (Dimitrie), 157 (161-2), 168 (170), 170,, 173 (175) 179 (185), 181 (186, 188), 182 (189), 183 (191); 192-3 (209), 229-30 (216),, 289-90 ♦Ohresco (Yelicu), 150-1 (155). 168 (170), 180, 193 ( 210),213 v (228), 281 (42) . Ocna (Sibihilui), 176-8 (182), 183 (193). '' ; " Odobeşti, '-271 <28). 325 '(■62); (Gheorghe), 55, 167 (170) , 255 (10>. (Iancu)^ 236 (251). (Nicolae), 274-5 (30); (Panaiot), 42 (72). (Toma), 42 (72). (Zaharia), 50 (80)/. "■* 62-3 (86), 227 (242), 254^5 , " (10), 274-5 (30), Nicolaovici ţNicolau' 222 (235). Nicopol (şi— eni), 12 (10); 14. Nicu (Dumitrachi Papa), 97 (112) , 252-3 (6). (Gheorghe), 39, 170. (Ioan), 62-3 (86). (Panaioti Hagi), 38 (67), 39, 73-5 - (97), 97 (112), 99, 105 (113) , 118,‘ 123. (131), 124, 131 (171), 164 (169), 168-9 (171) , 170, 176 (180); 182 (190), 183 (192-3), 187 (297), 230 (246), 254-5 (10), 252-3 (6), 259-60, ,262 (46), 275-6 . (32); (Panaiot Dumitru Ha: ' gi), 118, 230 (246). : Nijna, 230 <246). • Nistru, 75 (98). *Nogames (Constantin Ştefan), 30 (53). o. Ohaba, 240. Olanda, 219, (--galbeni —esi),' : 180 (188), 219. Opali (al lui Apostol), 7 (7). „Oplos” (localitate), 19 (26). Opriş (Ioan), 238 (257), 246-7 iţii,-' 326 (221-3), 307-8 (94) Orade, 29 (51), 91. Orăştie, 304 (90).v Padianis (Gheorghe), 284 (50) 19 (26), 29 (49). (Nicolae) «Pană (loan), 29 (49), 39, 73- \ 238 (258). - ' 5 (97), '55, 78 (100), , 82-4 „Partar” V'Gheorghe), 238 (258). 7 (104), 150, 260,. 203-4 (19), *Peicu (Teohari), 6 (6). • 285 (154). (Nicolae), 180. Peligrad (Petru), 42 (72), 157 , Panaghiot ;(Sterie), 55.' • • (162), 297 ( 68). "V. şi Beli-,; «Panaiof (Andonie), 251 (2). , grad. ,'7> i(;y%(Cbiriţă);v227,/.;(2^). (Con- Perres (doail). 304 -(90). ;s ' stantin), 168 (170),- 180. Pesta, 105 (114). .. i:.(Gheorghe),.’106 (114). '(Ni--'.' ('Peteu, (Gbeorghe); 276r7'(.35)/: colae j, 35 (02). ' (loau), 257. ' (;’v-' • Pandlicuţă (Constantin), .123 *Peţo (cei doi), 4 (3), . 6 (6), ■ ■;;\'(131).V y 8 (9), 14. , «Panovici .(-Gimitiie),.361 (78)., *Petrovici‘ ; /(Gonstantin), 180,, , '(Nicolae), 147-8 (151), 192,’ , , 237 (253), 276 (33). (Glieor- (209)’, 193 4 (211), 196 (213), ■' ghe), 237,(253).- (Mihai),227 205' (220);, '211 (225),-2i5-6 y (242)-,^>237 (253)('275 • / , (232),. 222 (236), 226-7(241- :J ‘: (Nicolae),, 22t:, (242); ■' ^ ( . 2), 230-1 (247), 303 (84-5). -«Petrii. 8-(8). (Gheorghe), 134 * ; ' (Stoica).. 228-9 ‘ (2145), 231-2 . ; (141), 168 (170).' (Nicolae)v :.;(249):',134(141). (Ghkirghe),, 29 (49); ', -Piernea (Hagi Gheorghe)( ’35'-*Pahu ,(len'aciii), 16 (24), 25 • (62).’ (Radu), 42 (72).' ., '• '*,(43); \ • ' ' ’ , ' Pîrăul Dracului, 242'(262).;.(' ; «BapazOglu (Luca), 4 (4), 6 Pîrvân (Ioan); 106 (114).-.'AI-- ’■ (6),*8 (8-9), 9J11), 10 (1-5), • ' tul, 207-(222). , 12^, (2O0:./;-.vG'";;;' ( • Piteşti, 43 (73). , /'-vW, Papazol (din Focşani), 271. * .Ploieşti, 42 (72),58-9 (83), *Paramitiotul (Spiro), 6 (6). 237 ( 253), 30-1 (89). ' . «Parascheva' (loan), 17 (24),, : Plumbuita, 580 (4), . dojana Mărului, :238 (257),.;240- ' V.:(260rl)•, .246-7 . (272), > 247^8‘ ' rr (275j), 305' (61),'Vs07-S.. (93-4).- ‘ (Săteni), 34-5 (60). (egumen-, laiidru); 35 (60). (" ; V Poi^n%a;(Sării)/ 244 ;(265).,; . .;V; - Pokara, 92./.v, ■ -;! ; ’f ’ '/ ■ V ,• >);’ . ' •Polcovnici/;; Eustatie)162. ;/ ' Polizu (Chirîac). 284 (50), Pop (Gpristan^^ . (212), 205 (219). (Bimitrie), , 291' ;v { 66)'. ■(Gfeorghe),. 36 v-î (62), 420 (72-3);: 58-9 (8$),; . :;'^;i67;fl^0);;%0V( 35), 27a *Pdpa (Glieorghe)i 57-8 (67), - ' 286. ;(Mihml.)'.'' 106' (114)/: , • Pbpazu (Ioab, protopop), -SOS Pppp^ ‘ (Şăndriij, '214. (231). , PopoVici1 (Bimitrld,; preot), -.,77/ , ^-tlO^/TO^l. 4102X.^G0:/(77). v':; '(lîie,; ' 'âse^br), '(life' (Ipan, V /prpot-),.' 115, 117 ■_ (,126),""280> (39); (Saya, protopop), il6, ;'v=ii7 cm),:;; y y. v; '■•’■■' ' ^Popovici '(Antonie),-155 0158)4 , )(Dimitile);; ,155' (158)', ■•214." R Râdovici /(fîîieargkfe,/ proţo-';. . .pop); 65^6 (88),/7^M:(l03^^ ■ ^7:(109); 96. (lll):-]'(liinca), ;j 175' (177).. f: ■ ■ (200). (G^orghb), 112, 168 :,(47l),' 262 (i6):;v(Ioaii), 112, 44aî 211 ..(223) ■< (îpăn Ân;-' drei), ; 194 ■ ■(211).: '.(Miha©^ .' 117 '.(127■ şi' >oţia), ; 125(6 (134-5), ;167 : (170)V^180, 236 , (251),, 288-9. <00)y::(Petru)-.: •49. (7.8), (Şimion) \211 ;(225);v Porumbae, 29/(51). * PoscMri (Dmiitrie Ioan J, : 40, 'jli-^'40*/" ^ ;; Prajiovav;(.ffibalăciii, vătaf de. .( plarn), . 61-(84), Pra&oveiti (cărăuşi)',' 181- /(188)/; Predeţici ţ(Ibaţi)^ \;281 :'.,(:43); Prefss;/'(L • Baidel), 118./ Preoţi de .sat (lacpli ’Popbvicî),. Ş9-90 (109) ' ^eodor)v,:'; 19 •^Pricop'- (Hagi. Radii).35 .(52).. ‘ ■' *Pulpaş . (Io.an% 10/. (0B)i yÎNbs ■:(: cnla)y;35\ (.61■ • y/'A; /(•/■ 7 PuRdichi (negustbrX. 2l|K/: { PuhtUlescu (Stan', A/lad>0 -.37^ ; (:65). Pilşcâşii (preotul Lfepillie), 238 ’; (257),;.(;2.4l:' (261),' 247 ( 275), 305 tOl),'-'307 . (93). ; ^Badpvici (Ioan, .Ghinpiui)0 129 ,■ (137)r20S-^V(7O4),./?O4(9l); /..(Radu)', 192:3. (209). )^Râdu (Âpoştoi;Băgi)i;:42 ;(72),. 328 47. (76), 49 '(78). (Gheorghe . Hâgi)), 46, 49 (78), 50 (79). Ragusani, li (17). Rali (general), 86 (106). Rapolts (Paul), 31 (55). Râul (Ravul), 75 (98), 297 (68). ■ * Răuţi (Ioan Leca), 230 (247), 275 (30). (Maria, şi fiul Za-haria), 50 u. (80). (Nicola), 50 u. (80). *Reiz (Parascheye), 8 (9). *Renăl (Văsiiu), 42 (72). *Reuţ. V. Răuţi: Riemers (Mark), 62-3 (86). Rîmmcul-Săraţ, 270. Rîşnov, 29 (50). s, Sâbău (Gb^orghe}, 55. Săceleniy 300 (75). *Safrano (Constantin),. 25 (43). (Manole şi fratele Manicate)* 92-3, 114 (124). (Mavrodin), , 77 (100), 170, 194 (211), 276 : (32). ^Şaftiangi (Sahtlangi) (Hristu), , 8(9), 10 (15), 16 (6). *Sairis (Dimitrie), 6 (6). *Ş andru (llagi), _ 35 (62), 49 ...' (78)," 275 (30). *Şapci (Gheorghe), 8 (9). ’ Saragea (Andrei), 22-3 (36). Şălrarul (Peţcu), 30-1 (55), 36 o,' : (62), '42 (72), 62-3 (86)7- 282 (45), 285 (54). . Ristea. (Gavrilă),, 37-8 (67); 43J (73), 130 (138)! Rîul Dricului. V. Pîrăul Dracului. Rîureni (tîrgul de la), 194 (212), Roată (Ioan),- 47 (72)’ Roset (Manole-Vodă),' 76 (98) Rumelioţi; 11 (17). Rumienţov (feldmareşal),. 76 (98).. ' • v’’ Ruşavă, 155 (158), 299 ,(72). t Ruset (Dimitrie N.), 238 . (257). Ruşi (şi.-ia), 169 , (171), 261 (16). . ’ \ Ruiui (Bratu şi Ioan), 36 (62). ş. Satulung, 227.X243), 287 (56), Şchei, 40’, 60, .100,. 104 (112),. 119-20 (129), 122, 135, 155 (157),: 161. (165), 172, 173 (175), 186, 19-1 (205-6), 212-3 (227), 231 . (248), 253 ( 7), 254-5 (10), 264-5 ( 20-2.). (Prund), 231 (248). (biserica Şf; Nieolae), 39, 65 (88), 66 (90), 70, 79, 81 (102), 93-4, 99, 102-3, 111-2 (122). (preoţi), 65 (88), 264-5 (21î. (protopopi), .161-3 (166). 4 Scoda. 111 (121). Secui, 206: 1 Seetha,! (von), "181 (187). 329 * Şehan'! (Dimitrie), -10 (14). V. şi Şehir, , , - * Şehir (Dimitrie), 8 (9), 9 * Serafim (Gheorghe), .168 (170)-,. 237 (256). '' *Şerban (Dimitrie), 168 (170). (Gheorghe), 129 (137), 148 (153), Seres, 95, 192 (208).-♦Seresli (Dimitrie), 8 (8), (le-nachi), 12 (20). (Mihail), 12 , (20).r14: . ‘ ♦Sermachiş (Arghir), 8 (9). * Sfungară (Gheorghe), 284 (50). , Siatistâ, 213 (229)' Sibiiu, 21 (33), 22-3 (35-6), * 24 (38,” 41), ; 41-2 (71), '44 ' (74), 50 (76), 54-6 (81),. 56, 58 ~ (82), 65 (87), 86 (107),, 88-9 ("108-9), 02, 94, 104 (112), 107 (117), 108, 115-6, 117 (126), 195, 222 ' (2-36), 237 (255), ,239, 244 (265),.. 263 (.17), ' 265 (22),. 280 (39),;281 (43), 297 (68), 301 (78). .(Campania, grecească din), 2 (2).., (efime-rii), 115. ■: ’ Sighişoara, 5 (4). Silistra, 276 (33). " Sîmbăta-Mare, 285 (53). ; Sîmbăla-de-sus, 238-9 (259), 244-5: (265-6), 246 u. (Apu-seană). 248 (276;!. , " Siminic (Gheorghe), 301 (78). ♦Simion (Panaiot),, 6 (6), 15 • „(23). :: ' ;'-: - *Simo (A. N.), 237 (254)'.' Şină (Simon, Gheorghe), 284 (50).- ^ ' , /; Sinai (Muntele), -92. Sinaia (mănăstire), „77, 85 - 6 (105^6). (Damaschin egumen ^ de), 85-6 (106). '■ s Şiiicâ Nouă şi Veche, 230. Sîngiorz, 87. ♦Sinope (Constantin din), 6-(6). *Sirbul (Iayan), 25 (43), 28 (48-9), ' ' ) ' ( , *Siştov (Chim din), 8 (8), 9 •(11), 10 (14), 17 (17), (Dimi-■ trie), 6 (6), 8 (8-9). tSitziatînos (Dimitrie), 11 (17). ♦Sliven (Anton Io.an din), 300 (76). Smil (negustor), 8 (9), 10 : (14-5). ♦Şofrangi (Manole), 30 (53). ♦Şohanul (Ioăn), 45-6, 48-9 (78), 56 u, (82), 59-60^ (84),-. 84-6 (105-6), 88-9 (108), 192 ; (208), 252 (5), 275 (30). ♦Somili (Andrei al lui), 10 (Î5). Soroca/ 75-6 (98). / ♦Spiro (Spiru, Sta vru), 8 (9)!, 113 (123), 140 u. (145), 174. ^Sţafis (ioan), 285 (54). Stagiritul (Atanase, dascăl la Braşov), 190 (202). Stămati (negustor), 17 (24), 207-8 (223).'; • .^(îeo);. (100); 82-4. *Sulghialu (Gheorghe), 1.1 (17)., (104), _ 122,' 156 (159), 174, ^Sumali (TeodOs), 10 (i5)1. •Ştina,; 205-7 ( 222)! ■ • , ( Sţmjelâ, 114‘(125). ' ' Stinglie (Constantin ), '156-7..-, Szebieb, V: Copaii^ - ■; ^1 jacul)(Gheorghe), 62-3 (86).' . / 'gheliilor), 296 ( 67). Vy ) -V., Ţâra-itbmău^asţcă, . 205 (219)^ Teodoroyjksi;- 216 (233), , 296 ’| 261-2; (15), 302-3 :(82)V ‘:.'V " ,.;(67)1 r :j (Tărad, (localitate), 206, - :*t^oâbsib^ O* •{£);• $. (7.);>.12^ ,y;;.;.;:>-;^ (Ţâ]^ungâ . ,(CQnştan^n> şi' .................(.20)^16 ,(24). , '■.;■( '.} ^ ...;;fral€le),/67.'(91), 268.;' ' Teoto,chi (Nicolae), 296 (67). j Tătlungeni (şi .preotul Bucur *Thalasinos (cei dpi), 6.i(6)y'i Popovici), 67-8 (92). ,( ' ■ 7 . (7.), 8 (9),; 0 (11), 10: , Teţnpea 27, 29 (51), 299 ;;m f• . -/■ \ . , 1 > Ţingarâ (din, M-elenic), .96 (110). Ţir0i (Oprea), 42 ;(72).; ,7 ’ < . Tîrgiil Murăşuiui, . 19 (12). > Tîrnova, 33^4 (58),, (Trinâllt;7 ' Ghiprghiolâ, din) /21 (,31): ^odor, 10 (14). (Mibai)v. :194- ^••:(212}:-- - '^;;:. -- % T.' 'Toflanv(Ioâ-n), 233^257)}'' Ţphani, 307 (94).;;1 * • ;^pmâ .... .(Ni'cpiae),' 35 (62). ^7(ŢeodQ^e)5.174; ;• v *Ţpmâsi,.21’ (3l)/;7 )7 v-, 'V ' ţ Tosialişj 10 .(15)’., 7- -7; ^Trandafir (Desş^), 176 (180), , ; 188,X;192): ,vWrriitrie) . 237 ' ' ; "(254);: (OhocKFghq),. 10779 •• <113),;;ili/:v(i^)/T80, ‘2370 331 ■''■■■ •(254). (Ienachi), 158 (162),. 168 (170) 4(Nicolafe)V/ 33-4' -(58). ' ' "0/% Trapezunt, 114 ((125). ('ari), 12 (20). *ldm)7 9 (10). trauşch' (Ioan Ioşif), 298 <70); Ţrieste, .105; (114)-176 7(181), ;204 (217^: t i *Ţumbru (Mihali),, 170. < * Turci (şî -ia), 13, 46, 75^6 ' » : ; " ’ ' ' ' ■, 95^105 ; (11% 1150118, 127: " (134),; 190 >(20î)y, 205- (218)’, v /^10,'261 '(15),;.' . Turda;' 222; (230. ; 000 * Turnavjotul; (Uimitrie), 11 .70/0:vi Turnul R6ş,7206; 7 Tutungiul (Panaiot), 11' (57);! *Tzaşaliş (Gheorghe); ! 10 (15) " *TzitUlrş■ (Chirii), 41 (17). ;,0 Uioara, 112. Ujvăros, >112. lîngaria-de-sus, 7284.; (53); tjngurească (limba), 290-1(65)* (nioda)^ 220. ; y^lenii-de-MuUte, 284- {’42|. ^artân (Ap rîrei), 113 (123). Yaşarbeiu, >,33; ((68); TT. (710 .) ;2^''..(258);/>0;>;:'7; 070 ^asilm,(bpnstant^),- l5 (114),’ 180 (Diainandi^ 105'; (114), •; (. 181 ■;(186);f (GhCorglae), 251 , ■/7 X20 (iîriş'tîd)0;'24 : (38),; (Pe-tru))':^106'-'((i i 407.14% .16Ş,/ ' 7 ; (1700180)227!(42), (SpirU),; 07 ::180,^281^(42). ‘ 7. :7.;00:7 ■ 332 Verzea (Radu, preot), 184 - 5 (195), 226-7 (242-3), 230 / (247), 287 (56). , Yidin, 38 (67). Yiena, 28 (45), 40, 41,(71)* 105 o (114), 109 (118), 113 (122), 152-3, 155 (158), 172, 176 . (179), 188 (198); 219, 221, /251 (1), 252 (4), 264 (20), 295, 299 (71), 301 (80). (bi-\ ■ serica greacă), 153. *Vilarâ (Ioan), 41 (69)f (Hagi lMihai), 29 (51), 35 (62), 42 (72), 54 (89). (Torna), 44 , ',(75), 92, 114 (124). : - 1 *Vilcu (Anastase Hagi), 22t| (242). , V'. ' 1 Vlad (Dumitru),. 34 (58), .35 X (62). (Ioan), 35 (62), 42(72| 46, 49 (78), 148-9 (152-3); 253 (6), (Vasile şi soţia); 42, 46, 48 (77), 122, 12g (137), 204 (217). ' 1 *Vp:cu (Dimitrie), .37 (66), 47-| (77), 168 (170). : '] Voina (familie), 158 (162), 191 . • (208). (Anastase), 231 (248>! «Wartha (Gheorghe), 227(242). X. *Xeno, 4-5 (4). 182 ,(189); 194 (211), (iero- Xeropotam (mănăstire), 28, monahul Ignatie), 178 (184). (46-7), 36 (54), 39, 178(184), z. Zăbrăuţi, 269, 271. Zaharia (Nicolae), 227 ( 242). (Zaharia), 227 (-242), 230 (247). Zaherius (Ioan; preot), 238 . 1257). *ZaiŞifir (Dimo), 39. (altul), 129 (137), 167 (70}, 180/ (Marcu), 285 (54). ' Zanis (Ioan), 181 (186). Zaraf (Dimu), 8 (9)/, 11 (17), • 23 • (3X). v j,Zetiken” (?) (Avram), 196-7 '(214). ' ■■■■■ V 'V ;i Zicu (Anastase Hagi), 236 '(247). , . - Zîrneşti (şi logofătul Ioau Cos-tandin), '37 (65). *Zogoali, li (17). *Zbta, 0 (10). *Zotu, 8 (9). ^ „ \ TABLA LUCRURILOR A. Ace (de cusut), 271. (muie-reşti), 268. (pentru în văii t), 52. ’ Acove (oci), 29 (51). Alageâ, 272, 278 (37). Amanet, 181 (188). Anason, 23 (36). Antiriu,-52. j Apărătoare (evantaliu), 219, 221. , Arăndă (arendă) (şi arendaşi), \ 24 (42), 25 (42), 198, 202; 239-40', 242 (263), 243 (264), A/ B. Băcani, 267. Balsam, 268. Bărbieri, 231 (248). Barocari, 289 (60). Barşoii,. 52, 220, 278 (37), 295, .296 (67). Basmale, 266 (25).: (cu fir), 53. ■' . ' V Baston, 53, 266 (25). (de viţă), 244-5 (266), 282 (46). (a-rendatori), 304 (91). Arhitectură, 287 (56). Arhiv (-ă, -um), 97 (112), 12& (132), 158 (163), 187 (197). Arme, 27, 298 (91). V Arniciu, 18-9 (25-6), 33-4 (58), 203, 220. (fabrică), 196 u., 285 (54). ; Arvună, 206, 247 (273). Astar, 141. Aşternut, 279 (37). Atlaz (uri), 52, 141, 219-21. 54 (80). Batalion, 75 (98). Batistă (şi de* Leon), 113, \ (123). Bătriui (de sat),, 244 (266). Beciu: 193 (210). Belacoasă, 142. Beţie, 229 (245)/ * Biblie, 211 (224), 294, 296 ( 67). „ Bîlciuri, 6, 13, 24, 302 (83). ' Biliard; 304/(90). > : ; / (32'73))/236 (251). : / /; ; // Birăi (-ale), 126,;- 244-5' .(265)'. ■. " • (de;sat),::34 (00)., (de curte).,;) -/ 240 ,/J -Birşag, 5,.:(4).; '285'.(54). (-ăgui, •. ,;'l-/(a)/ ;4l/(70)7-//,;(' ;V (' /Blănari, 11 (17): ■;(4t).;,,267,' ■ Bpculare, 295. *■ |v'Bogăzie, 218*' ‘ -.V.. ': Bogoşe,; 288, / ,./):,//;r.• /..... Boi,! ii (42),_ 33; 238 ('257>, ' Boieri (veliţi; judecata lor), ,, ;Vl74,:(de Făgăraş)/ 171 (173). . '(şi. -ie), 121 (J.30). Bdîţă (prăyăiie); 29 (51). (.-iţă),'. r 295 „ "//> / Bdrdeiu, 242' (262). ^ Borşag, 25 • (42). •• ■ • Găciulă, 52, 267! ^ ' Cădelniţă, 268. / Cafea, 51, 107 (117), 112, 208 ( /* (224), 218, , 286, 293. (puţie , :/;:/< //(/).;■/ Caftan, 52. .;/ ( . ' '■ Cai, 01, (24;8)/.)?79 - (37), - 290 ^ )(72). (împărăteşti), 15Ş (160). / >•' Căiţe, 52, 220. .(■ '■;, ■■■ \ • Galăcan, 268: V\. Căldări, $1, 01 .. Bramşţe,/248 (276),; 308. (94).1 :' Brănişţeri, 240;: ) (.,' /: ■' ., V/;, Braşovenie, 148 (152). ■’ Brăţări,. 95. ./■;■' '(./////'r Bf îie, 51. (de argint), 208 ( 224), , ' 23i (248). . : Brînză, -247 (273): ;;:,/ j Brocard, 54 (80). / Broderie, 277 (36). .■(■;*/ Budă, 193 (210). ; ^ Bumbac, 5. ./4),.: 33 (58), ;.;37; ' (61), 45-6, 47 (76). 50 (79)'j ,' ■ 56 (82),' 60,. 130 (138) ,„ 155;! ' : (158),;.: 218-9, '252: (5), 266' (25),: 267, 299; (71-2). (în ‘ ;; ghem şi fără)', 29 (^.(-ari), "■■i7-:-(7j,' ;r;:; Bundă. 220-1, 279 (37). , ( Burete, • 18 (25), 'l93 (210). Butelii, 107 (117). . ": Bufi („de , vase”).. 207 (222). ^ lezat), 263 (18). (dp văpsit),. 197 (214), 294. / > / / j Calfe, 38 (67),-285.;(54),''; .j - Căiţuni, 266 (25)’.- V.'/ /;:///• ■ [{ Călugări, 6, 24;, 37. * ' ; Gălţunl, 266 (;^j. , ^ ^ Călugăriţe (in- Ar4eai);, 1,92 v . (208)- : ' ; ^ (a^CP^P^i^i)V 260. Cămăşi, 32, 53, 225 (23^,, 270, ,<(67). i „ ## - ( ’ Cătărămi, ,218. - ' v ■ GaBaple, 293, ‘ 304 (90), , r (214); • ;.\ Canifel# 208 (#4), -^29# ' ■ > Cekimc, /292,:7#0 (67), Gaiîţdrii , j239.f " " Ceaiu,--;296 >(67),’ / Capataie (dfe masă), ,53. Ceapă, ,25((4#y .. • . Cap^laniv #-(06): ' (militar),v’ Ceas (mie# ;53.v(’'de' casă),',268. \;';;;222:'(:236)^. pie),; 117 (126).: ■ ( Ceaşcă, 271. ‘'•:•= ;'V'' Căpesfte- 267 ■’). Ceaşnic, 304 (90). , ,. .5': •Capei ^Hiţesc), 52. . . ' Ceaslov, 211 (224),'* 23S/.(2Ş7). Căpriori; 206. , Ceasornic, 52. (de buzunar), Că^ut, ■267;: (:a4 ;26eL,(25). 128 (136).: , : ■ Cară,. 25-'(42), 44 (74); '/ . V':'... - Cercei, 51, (95, 218, 295. V: - Cai^Qali'^ '• • * - Cerceluşi, 19 (26).' '■ -(V '" Cafagroşl, 30 (51). Cprgă, 271 r ' Cărăuş#.30 ,(52)^/272. Cheetori, 431 ,(140)./ C V Gărdeliţă, 54:. (80): • *-• -s‘ V-' ’/ Chelnie (de arhiciu), 23 (36),. " Carohfil (garafă), 54- (80:)v : v.; ' Chercheleb, 295. : ■. ■ v-■: Cărţi,-.#' (1mv 295, ' 296. '(675, Chezaş, şi chezăşie', 161 (16# r; (din Priiicipate),. 31 (56). (de ‘' , .175. (178),:/247 (2.73),,. 297 V'ijoc), 229 (245), ..296;:(67).' ' r — (69),. 304 -(89), ;Y( ehizăş# Cârtoîl. ■ (stof ă) ( • 51-3, ,210, 219, " Chihlimbar, 53. # 27a. (#),,: 279 (ŞT#, ■;#."' ‘ . - Chilim 210; ‘•• , . €asă('(#:ii^),^.295.■. '-y • Chiinir, 267.(5 #■/(•. .:..' ■ 7 ' Casapi,; ^ #8. . v\.,, . . Chingă, 270. , ; / ? Gasarme, 79> *191 (205). • Chipuri, (tablouri), 2955 Cast# 293. ' #;>.• .. Chirhane, 33 (58). , > Caşilron,: 51j 209, 292-3. ( Chirie (de cărăuş), 271. ;Cal^iâă,'^;79,156-7(l##- 187 Ghizeşi şi chizăşle, (carte de), ' 7;5(1#),v' 19# 240, 273', ' (27)* ••: ' :fl (96); 125 (.134), 144 (146). Camătă, 8 ';##;i2V;(:18X; ;.l;5-& : (23), 20 (29)', 94. . r ’ Cămucă ## ■"/, Canaîas (eanevas)j 113 (123). Cătaroiu, 230 (-246K v Gatastif/^Ov-^OOl-^OS)-:', ;.■-(' Căuş, 295. Cfă^apfe;:'âi0^;(de fabrică), 197 336 C-ilenc, 18 (25). Cimpene (de fier-alb), 23 (36). Cînepă, 25 (42). v , Ciocoi, 197 (214), 239, 267. Ciocolată, 107 (117), 295. Ciorapi, 269. (nemţeşti), 266 (25). Ciornă, 131-2 (140). Cipce în (îmbrăcăminte), 52. Circiume şi cîrciumari, 231 (248'), 246'(272); 267. ' • \ Cir pe, 219-20, 252 ( 238). Cislă, 53-9 (83). •„Cişme’V 208 (223), Citarea, 52. Ciubere, 30 (51), 302-3 (82-3). Cordovane, 298-9. (71). •' ■ • ; , Corn uri ( de turn), 207 (222). Gortişor (umbrelă), 221; Cosea,‘221. / Cositor, 1, 207 (222), V 267. A Costăn, 5^, 218. CoţcăJ 219. Coţi, 25, 28, 229. Covoare, 52, 54 (80), 112, 210. Creditor (stofă), 52, 296 (67): ) Cretinţă, 278 (36).. ’ • 1 Croazet, 219. .. â Croitori, -271-2, 297 ( 70): Crontaleri, 181 (188), 285 (54). Cruci (de biserică), 206. Cruciuliţe, 218. Ciubuce, 18 (25). Ciucure, 53. Ciumă, 98, 105 (114). / Cizme, 266 (25), 274 (28). (ro-f şii), 277 (36), 291 (66). Clăi, -239. ' Cochii-vechi,- 282 (46). Cocie, 53, 155 (158). Cojocari, 176 (181), 266 (24). (-arie), 183 - (191). Colîbuţă, 200.' 41. Confeti, 51. Conţ (de hîrtie), 269, 271. Copci, 208 (224)r 216, Dajde (-ie), 10 (13), 105 (114), ; 199, 201, 304 (89). (închişi Cufărel, 218. Cufere, 53, 95, 293. -Cuhnie, 77 (100), 209.. Cuie, 193 ( 210), 270. (de laţi), 206. Cumpene, 293. Cununii, 147-8" (151), 192-3 ,(209). (ţidule de),' 215, 300 (76). Curea, 269. J Curmale, 18 (25). Cutii (de zahăr), 292, 294. Cuţite, 51, 218, 267, (turceşti, bărbăteşti, femeieşti), 292. Cutnie, 52. pentru), 94. Dalterie, 114 (125). 337 Pariiâsc (stofă), 293. bănie (de moşie), 199/ Dascăli (de sat), 88 (92),- .87 (92), 87, 90 (109), 239, 243 •:t264)./ / Desagi, 18 (25). besertpri, 28-8 (45). Diată, 90 u. (110), 108. Dicasterii, 188 (198), 213 (227). Dieci, 62 (85). Dietă, 109 (118). Diliori, 152. Dijmă, 239, 247-8 (275): Dîrlpgi, 18 (25). Discos, 77 (100).. Discuri,. 193 (211), Divane, 54 (80), 294. Dobă (de vînzare), 304 (90) Dobîndă, 142. Doftori, 286 (25), .268. Drimbe, 271. Drumuri, 246 ( 272). . Duce (dutce), 8 (8), 206. Dulamă, 23 (36). Ectenii, 231 (248). E. F* Fachioi, 93, 220-1. Farfurii, 208 ( 224), 293. (de (dulceţi), 292. (de porţelan), 295. Făşicuri, 269. Feciori, 201, (la fabrică), 197. Federmeser, 289 (60). Feiegene, 18 (25), 52, 81, 292. Felinare, >289 (61). Ferdele, 25 (42). Feşnice (de alamă), 263 (18). Fesuri (albe), 142. Fiară (la picioare), 26. (45), 127. ' Fier, 206. (de călcat), 295. (de (cîrnaţi), 296 (67). Fier - alb, . 23 (36). , Fin (la cununie), 88 (107), Fîn, 199, 244 (265), 282 (46). Flispapir, 268. Floci, 60. Flos (piatră de), .277 (36). >' Foarfeci, 272. Forhangieri, 263 (18). Fotă (de mătasă), 267. „Frăţie”, 132 (140). \ Frigare, 210. - Frîie, 269. Frînghii, 271. Frizuri, 288-9 (60). Fund (de. aramă), 23 (36). Funie, 269-70. 22 338 G. Găitan, 53. Găitănari, 240. Gălbinaşi (şi-enâşi), 142, 218. Găleată (măsură), 25 (42), 303 .(91). Gherdane, 242, 295. Ghermesut, 52, 141, 294. Ghiaţă, 112. Ghiordan (-uri), 85. Gîrbace, 18 (25). Giubele, 59, 294. Glajă (glăji), 217 (222), 218. Gloabă, 27-8 (45). Halbtuh, 278 (36). Hamuri, 205 (221), 239. (gură de), 267. Haraciu, 35 (62). Harf[ă], 218. Harhal, 51. Iatagan, 251 (2). Iberoc, 219. Ibric, 51, 294-5. (de cafea), 210. Ibunci, 18 (25). Icăilor, 210. .Icoane, .13, .209, 292-3, 295. Ie, .531,\ Iepure (piei de), 120. Gloate (mari, la stofe), 220. Globi (-a), 235. Glugă, 270. Gocimani, 77 (100), 86 (107), 88 (107), 133, 206, 207 (222), 259. Gocimănie, 136. Gornici, 240. Grămăzoaie, 242 (262). Granate, 51. Grătar, 210. Grîu, 199. Guşi (blană), .52. Heiu, 240-2 (262), 244 (265), 260, 307 (93). Hîrtie, 267, 269, 271. Holeră, 304 (90). Hotare. 243 (264). Hrean, 293. îminee, 8-5 (105). M In, 219. r ! Inele, 51, 218Î)/272/278 ( 37)) '292; Inghirsaliu, 294. '' Iobagi, 199, 239,'244 (235). Ipsos, 296 (67). ikme’ne, 53/236 (25),*296 (67), J. 339 Jderi, 52. Jidovoaică, 268. Jitari, 35 (60). Jolţiu (stofă), 220. Kamelhor (camucă), 113(123). • Lacat, 242 (262). Ladă (casă de fier), 205. (bisericii), 188 (197), (-ăzi), 23 (36), 53, 242 (262), 294. Lădiţe, 269. Lădunci, 53. Laibăr, 52, 278 (37). Lămîi, 19 (26), 23 (36), 107 (117), 267. Lămpaşe, 54 (80), 294. Lanţuri, 13. (-uş), 218. Laţi, 206. Lazaret, 43-4 (74), 48 (78), 287 (57). Legume, 209. Lei (turceşti), 31 (55, 57), 113 (122), 187 (197), 196 (212), Măcelari, 199, 253 (7). Măhrămi, 52-3, 113 (123), 279 (.37). Junei, 24 (42) Juzi (de sat), 247 (274). Juraţi, 240. Juvaiere, 10 (15). K. 205 (218), 278 (37). Lemnari, 193 (210). Lemne (de lucru), 202. Leonbatist, 218. , Lepedee, 53, 54 (80), 218, 266 (25). Lighiane, 210, 294. Lină, 272. Linguri, 51, 208 (224), 218, 292. (-iţe), 218, 292. Linz (pînză de), 218, 268 (25). Logodnă, 223, (237), 228-9 (245). Logt (?), 240. Loţi, 52. M. Maici (de fier), 23 (36). MaiStări de lemn, 206. Măji, 23 (36), 206. 340 Maîtehi (vărgat), 141. Mandeltort, 294. Mânuşi; 221, 266 ( 25), 272. (de oală), 21t>. Mărgăritare,, 51, 95, 218* 278, (37), - Mariaşi, 87 (64), 181 (188). ţ,Mărturîsirea Ortodoxă’’, 211 (224), Masă, 53. Măsari, 193 (210), 207 (222). Masari (galbeni), 181 (188). Măsline, 128 (136). Mătănii, 53. Mătuşă; 278 (37). (-uri), 219. . Mato stai, 51. Mături, 18 (25). Maz ere , ! 210. Mere, 25 (42).* R Nădragi, 278 (36), ^ Năem (naîm), 112, 140, 283 . : / (47). ' Naghiore, 253 (6). Namesnici, 226 (242). Năraji 23 (36) ; Naştere (act de), 147 (150). Mese', 293. (-cioare), 294.* • Mezelic, 293. Meşi, 18 (25), 157 (162).. . . Midăr, 52, 278 (37). Miei, 52, Miere, 32, 35 (61). Migdale, 18 (25). Mindir, 289 (61). Mintie, 23 (36), 52, 295. Misadă, 294. Moară (-rar) (de tabac). V. tabac. Moaşte, 71 (96). Molitfelnic, 238 (257), 265 (22). Morari, şi mori, 24 (42)y' 78 ' (101), 240 (272).' Morişcă, 210. (de cafea), 294. Moruni, 19 (26), 23 (36), , Muşălin, 52-3, 219-20. , Nemţeşti (florini), 145 (147). Nod (a înghiţi), 223 (237). / Nastrapă, 51, 210, 295. Nasturi, 113 (123). Nume, 193-4 (211). Nuntă, 215-6, 219, 228-9 (244-5), • 278 .(36), 286. s o. Oale, 210. (de aramă), 53. Orez, 23 (36). Odăjdii, 1(39 (71), 238 (257). Orţi, 19 (26). Oglinzi, 51, 293, 304 (90). Oţele (de pistol), 53. 01,243 ( 264), Ovăs, 108, 199. p. Păduri, 202, 244 (265). (dom-neşti), 138 (257). (oprite), 4 '34'(60). ‘ • ; ; Pahare, 54 (80), 293. (scaune pentru), 295. Pălării, 268. (de paie), "113 (13). Panglici (pantlici), 113 (123), 277-8 (36). ’ Păpuei, 221, 266 (25), 278 (36). (muiereşti), 17 (25), (voiniceşti), 18 (25). Păpuşi (de sfoară), 269, 271-2. (de smochine), 18 (25). Parohi, 81 (102), (-ani), 80. Parozol, 299 (72). Parsechi, 209, 294-5. Partitţaih, 52. ţ Pat, 53, 294. (-ic), 209. „Patâler”, 53. Patrahil, 193 (211). Pene, 220. Perini, 51, 53, 54 (80), 221 (224), 279 (37), (şi feţe de), 218-9. Peşte, 299, 267, 272. (sărat), 23 (36). Petace, 181 (188). Peţire (scrisoare de), 252-3(6). Piat (stofă), 53. Piatră (acră), 18 (25), 268. (şoricei), 18 (25). (vînătă), 18 (25). Picător, 210. Piei, 272, 289 (61). ((de miel)/ 23 "(36). ’ (verzi),' 17 ' (25),‘ 299 (71). Pieptare, 54' (80), 278 (37), 296 (67). Pilote, 51, 211 (224), 219. ; Pîntece (blană), 52. Pînză, 33 - 4, 35 (58), 219, 266 (25), 291 (26), (tort), 277 (36). (a face), 224, (-elu-ri), 211 (224), 218. (de masă), 53. Pînzari, 218. (-arie), 221 , Piper, 210, 274; Pîrgari de sat, 34 (60) Pisălog, 293. Pistoale, 53, 271, 277; (35). Pită (împărătească), 156-7, (160). Pitinei, 220-1. Piuşor, 293. (-oară), 295. Plapumă, 53, 54 (80), 210, 218-9, 279 (37), 295; (-ari),. 272. Ploscă, 269. Poale (de icoană), 163 (18). Poartă (de masă), 53. Policandru, 263 (18), 268. Poliţe, 112, 155 (158),. 213 (229), 301 (80). ' " Ponciu, 295. 342 Popor (de biserică), 109, 265 (21). Porci, 14, 238 (257). Porţelan, 208 (224). Posădari, 150, 281 (42). Pospapir, 270-1. Postav, 113 (123). (-ari), 29 (50). Poşte, 172. (căpitan de), 267, 269. Potcoave, 268, 270. (-it), 266 (25). Potori, 143, 243 (264). Praf (de puşcă), 269. Preoţi (venit în sate), 67-8 (92). Prinsoare, 32, 56, 62-3 (86), f 163 (167), 251 (3). Prune, 25 (42). Profil, 295. Pungi, 266 (25). (de bani), 95. Puşti, 53. Putini, 23 (36). R. Rachiu, 29, 30 ( 51). Răcitoare, 294. Ramuri (de fereşti), 207 ( 222). Răvar, 210, 295 (şi a răvări), 210. Răzatoare, 268. Ră^inîrifă, 179 (186). s, Sabie, 53. Săborul (Companiei), 285 (54). Sadeî, 292. Saftiangiij 6 (6), 7 (7). Săhane, 51, 292. Şaiâc, 294. Şal (de mătaşă), 52. V. şi şa^ liu. Salbe, 292. Salip, 288 (60). Şaliu, 52-3. Represalii, 14. Roate (de inel), 275 (37). Roşcovp, 18 (25). Rotiţi (la cercei), 218. Rozol, 54 (80), 107 (117), 209" 10 (224), 266 (25),' 267-71, Runiîni (în Ai*deal), 246 (272). ş. Saltea, 289 (61). Şamalageă, 141. Samuri, 221, 295. Şangvineturi, 142. ,r Săpun, 18 (25), 141-2, 269. Sărăriţă, 218. Sare, 269. Sărindare, 257. Sarvete (şarveturi)- 53, 218. şervete. Şea ţuică, 51. 7 343 Scaun (protQpppese), 215. Scaune:, 293. (de. brocarct şl lemn), 54 (80). (-ele), 294. (nemţeşti), 92. Schimburi, 220. Scînduri, 112. Scoabe, 206 (222). Scoarţe, 53. Scule, 169 (171). Scurteică, 221. Şea, 279 (37), 294. Şervete, 279 (37). Sfeşnice, 54 (80), 209, 293, 295. (de? alamă), 51. Sfoară, 269-72. Sfrenfie, 273 (28). Simbrie, 143, 149 (153), 200, 208 (223). Şimizeturi, 220. Şindilă (cuie de), 268-70. Singhelii, 184 (194). Singiap, 294. Slujnice, 171. > Smochine, 17-8 (25), 293. Snopi, 239. Socaciţă, 113 (123). Solniţe, 51, 54 (80), 221, 292. Şolvniţe, 267. Soroc, 144 (145). Şorţ, 279 (37). V. şi şurţ. Spălătorie, 269. Şpani, 87. Spirt, 296 (67), 302-3 (82-3). Şpilaluri, 79. Şpiţuri, 218, 220-1. {de a{ă), 219. Stamboli, 181 (188). Ştergare, 53, 218, 221, 279 (37). Stihare, 263 (18). Stîlpi (de stejar), 238 (257). Stobor, 238 (257). Stivile (cizme), 278 (36). Ştolariu, 265 (21), Şion (şi -iţa), ± : (262). Strafide, 17-8 (25). Straie, 274 (282). Strajă, 242 (262). Strane, 113 (122). Ştreanguri, 271. Strigări, 226 (241). Ştrimfi, 220-1, 268. Stropitor, 292. Stupini, 169 (171). Sucne, 52, 220, 267, 269, 278-9 (37), 296 (67). Şurţ, 53, 221, 278 (36). t,ţ. Tabac, 30 (51), 213 (228). Tabacheri, 51, 218-9. (moară de-, şi morari), 207- Table (de blană), 52. 8 (213), 300 (75). Tablouri, 209, 296 (67). 344 Tâcimuri, 205 (221), 294. Taftă, 219. (-uri), 111,. (tafat\, 53, 220-1. Ţălar (ţolar, salariu), .77 (100). talere, 59, 75-8 (98), 208 (224) 209, 292, 295, Tălmaci, 270. Talpe (tălpi), 18 (25), 248 . (276) ,. V- tămîie, 17 (25), 141-2. tkmîier, 292. Ţancăl (stofă), 52. Tas., 295. (de argint), 51. Tăvi, 210, 292, 294, 296 (67). Tefter, 266 (25). Ţehiu (şi-meşter), 41 (71), • 196 iii Testele, 17 (25), 269,. Teştemelurî, 85 (105). Tigai, 210. ; Ţiglă, 206-7 (222). Ţintar, 218. Ţinte, 268-9. u. Undelemn, 17 (25). Unghie (cu argint), 218. Ţipirig, 181 (25). ■' Tipsii, 51, 209-10, 292. (-da^ re), 51. ; : .. Tîrguri, 285 (53). Tist? ( uri), 199; 299-(245^r >fe), 57.-57. Toc (de cuţite), 292. „Tokaria’', 7 (7). ; Ţol, 270. \ Tort, 33. (58), 219. (de arrii-ciu), 197 (214). Tovărăşie, 33-4 (58). Trăgători, 269. Trahtk\ 268. ■ Trochiat (stofă), 52. Tul, 219, 273 <,28). .;■■■ Tulpan} 53. Tulumbagii, 8 (6)' Tumbah, 52. Tutun, 266 (25). (turcesc), • '128 (136).. Tutungii, 7 (7), 10 (15). Uric (aşezămint), 187 (197). Urs (blană de), 220. J y. Vad, 283 (47). _ Văpsoală, 33. (58), <56 (89), Vamă (de moară), 24 (42). 129 (137), 142, 149 (453). Vameşi, 257, 270» (de arniciu), 137 (211). 345 Văpsitori. 200. Var, 206. Văi'guleţe, 221. Vărguţe (Ia stofe), 219. Vătrar, 295. Vedre, 69 (94). Veveriţe, 183 (191). z. Zagarăle, 52. Zahăr, 107 (117); 112, 209, 299 (72). Zahereâ, 59 (83). Zălog, 165, 301 (80). Zardavâ (blană), 296. Zarf, 51-2, 291 (67). Zestre, 95, 217, 218 u., 255 (10). (foaie de), 253 (6). Vii, 31 (55), 42 (72), 256. Vin, 9(12), 10 (15), 29^30 (51), 54 (80), 69 (94), 194-6 (212). (de Tokay), 293. ; Vînzare (anunţ de), 253 (7). Vulpi, 52. Zidari, 206. Zloţi, 12 (18), 13, 15-6 (23), 19 ( 27), 20 (29), 25 (42), 125 (134), 134 (142), 183 • (193), 205 (220), 206, 207 (222), 284 (48), 304 (91), (umblători), 247 (273). Zugravi, 157 (162), 29Q (64). ;vV V ".'IV ■ ■ ; . *;V < , r LEXIC Abnrihtung (-uri), 304 (90). Absolute (cărţi de), 169 (171), 171 (172). Absolvălui (a), 170. Academicesc, 61 (85). Acceptoloi (a), 32 (9), Acluzum, 232 (280). Aconto, 142. Acte, 116. (-uri), 173 (174). Acţie, 125 (134). Actor (pîrlş), 127 (135), 229 (245), Acurat, 186. Acuşa, 120 (130). Administrator, 117 (126), Adudâlui (a), 233. Afară (a da; a publica), 124. Aflare (bună), 253 (6). Aghent (aghient), 109 (118), 172, Aimintreiea, 82 (203). Ainseţung, 213 (229). Alean, 100, 159 (164). Alegaţie, 169 (171), 214 * 230}. Alerga (a — capul), 214 (230). Altar, 159 (164). Ansaţ, 51. Apelălui (a), 55. Apelaţie, 55. Aprobălui (a), 227 (243). Apucări (de lucru), 143. Areştant, 79. Argat, 200. Arset, 51. Articol (-uş, -urr), 34 (60^,41 (71), 55, 161 (165). Asesorie, 98. Aşezămînturi, 260. Asistenţie, 226 (242). Atăstat (-uri), 112, 159 (164). Atîrnat (dependent), 188 (197). Autoritaş, 125 (134). B Băeta, 171 (173). Betegie, 230 (246). Balanţ, 174. Betejală, 256. Bancoţetl (şi -ţ;dulă)r 112,285(53). Bilanx (bilanţ), 297 (71). Batir, 24S (216). Bilă (a fringe -a), 235. Ber.efactor, 172. Bitânţi, 227 (242). Benefiţiurr, (-uri), 199, Blagorodenie, 121 (130). 348 Bon, bonutn. (^ufi), 96 (VIO). V. şi bun am; Boţuri, 215. Brodi (a — pe cineva), 108. Cadaftâ (stofă), 278 (37). Cadet, 128 (136). ' Cadie (cadiu), 96 (HO), Călăraşi, 26 (45). , Călca (a — birul), 58 (83). Căii (căi), 239. ^Călumisarăşa (comisar), 267: Ganţaliştî (cânţelişti), 45, 55. . Cănţilarie, 112, 230 (247). Capital, 120 (130). ; Căramănziu (== cîrmîziu),, 278 (36): ‘ Catolicesc, 61 (85). Căzut (falit;, 301-2 (81). Cercetători, 57. Cetăţeni* 170. Cfitanţie, 158 (163). Chemători (la justiţie), 197 (214). Chendelă (femeie), 219, 241 (261). Chitileăn, 62 (85). Chitul (a se), 36 (63). . Ciufului (a), 215. Ciuntă (a), 102. Civişi, 146 (148). Clenodium, 169 (171). Coloni, 199. Comandat (comandant), 271. Comando, 87. COmembrum, 105 (113). Comerţialicesc, 212 (227). Comerţual, 236 (252). Comisie, 264 (20). Comision, 24 (39). Comisioner, 112, 155 (158). CommunitaS, 164 (169). o f Bucate, 25 (42); y , ,| Bun (-um, -uri; opere), 127,150 J Bun (a sta — pentru cineva), 1751 (178). ‘ î c Communitatom, 165. Companie (a ieşi la), 105 (114). Compărălui (a), 197 (214). Complanaţie, 187 (197). - ^ Comploeaţie 188 (197). Compusor (composesor), 55. Comunicălui (a), 161 (165). Comunitaş, 120 (130). Comunitat, 130-1 (139). Comunitate, 160 (169). Concîusum, 104 (112). Concurs, 74. ^ ■ Condiţie, 98. < ; ; ^ Conffrniăhu (a), 149 (154). ' ‘ * Confirmîndui (a), 32. Conscripţie, 99. 5 Corifuzion, 189 (200). Cont, 267. , : Contendului (a), 164 (169), 167 (169). ^ Contentelui (a),. 32. , Conţiştorial •(— icesc), î 14 (125), îie. v;, COntrace, 159 (163). r /; Contrăctăliii (a), 132 (141). Contradicţie, 41 (71). , - Contrădictuiui \a), 41 (J\), Contraht, 133. Contribuenşi, 202. Contribuţie, 235. Contromanţ, 44 (74). « Conzecro, 132 (140). • Copia (a), 178 (182). / Copie, 109 (119), 292. 4 Coreşpăndăiui (a), 109 (119). 34 Corespondenţie, 212 (227); Corospâdului (a), 135. Gorospondenţie, 158 (163). Corturi (coti), 113 023). Covîrşi (a se), 61 (85). Credetăluj (a) 285 (53). Creditori, 31-2 (57). Crucea (a umbla cu), 186,, 211 (226), 290 (62). Crug, 305 (92). Cujăt, 120 (130). ; D Date, 205 (221). Datul, 170. ; Debitor, 32.' ■ Dechilin, 80, 104 (112), 137. Decret uni (~uri), 114 (125), 158 (163). . 'y-/ Delibera (a), 39. Deliberat (—um), 98, 144 (145), 174. - „Deir.enturi", 18 (25). Depăndălui (a), 162 (165). Dependenţie, 110, 188 (198). Depozit, 174. Depozitorium, 108. Deputatus (-ţi), 104 (112), 162. Derecu (director), 149 (154). Dşsbrăni (a), 216 (234). Deschilinit, 98. Despărţeală, §1 (85). Deşputului (a), 110. Determinatie, 90, 104 (112). Cuminecătură, 185 (196). Cumpane, 268* Cumunicâjui (a), 161 (165). > / Cununitor, 226 (24). ; Cuprinde (a; a se uni cu), 103. Curate (socoteli), 170. Curaţi (— atdri), 254 (9); Curatori, 112, 145 (146). Curir, 76 • 98). Curmătură (boală), 6 (63). Diafendepsi (a , 166. •' Dichise (-uri), 96 (110), 256. Dicretom, 117 (126). Dificultasuri, .130-1 (139); Diorie, 302 (81). Director, direhtor, 145 (146). ; Discreţiutti, 109 (118). Dispensâîui (a), 226 (241). Di spot a ţie, 146 • (149)2 ' Dispoziţie, 186. Districtum, 212 (227). Diurnum, 237 (255). Divizion, 75 (98). Dobă (a vinde cu), 231 ( 248). Documenturi, 43 (73). Dogmaticesc, 161 (165), 187 (197 ). Dorire, 161 '(165). Dubitaţie, 132 ( 140). Duchlană, 268. - ■ , Dughiană, 269. Dulce (carnaval), 171^(173). E Mcsecuţion, 56 (89). . Enteresat, 56, .58: (82).;; .v Ecsperenţie, 235. Enteresaţie, 72. ; ; Ecteleşi (a), 253 (6). .* Epartirie (eparhie), 171 (I73)v -5 Eczecuţie, 223 (237). Epitafium, 263 (18). ^ ; ; JEfemeriii, 24 (40). Eralialicesc, 199, 350 Erariurn, 97 (! 12), 200. Excepţie, 164 (169). Executor, 263 (17). F Fabrică, 197 u. Fabricanşi, 199, 213 (228). Fabule, 214 (230). Farb, 2l9. Fartal, 193 (2i0). Faţă (coloare), 219. „Ferusiw, 141. Filială, 98. Filie, 103. Fîrşi (a), 113 (122), 200. Firtal, 158 (163), 218. Fişcuşesc, 71 (173)» *25 (134). Flos (coloare), 219. Foc, 241 (261), 247 (274). Foc (dare de>, 201-2. Formă, 98. Exţeptie, 214 (230). Extesuri, 185 1196). Extract, 58 (83). Formăluire (şi a formului), 20$ Formulariu, 280 (39). Forşrift (şi forşrih), 237 (252). J Foium, 204 (218). J Frăţ’i, 62 (85). ‘ "j Fugare (a umbla), 17 (173). Fugaş, 203. Fugători, 27. Fundament, 133. 3 Fundamentum, 102. ^ Fundatori, 104 (112), 263 (18). ţ) Fundum, 61 (85). * 1 Funduş, 105 (113). j Funogi (—jij, 126, 253 (7). Funtaţion, 131 (139). * Furtuşag, 224. j G Gang, 112. Garnir, 219. Gazdă, 199, 255 (10), 268-9, 271. ifamrie), 89 (109\'98. Găzdăşag, 22-1, 273 (28). Găzdoaie. 224. Ghilealâ, 27 î. Gratul: i (a), 64. Greutate (în = în sarcina), 105 (U3;. Hăihişoare, 278 (36), 298 (71). Hasnâ (haznă) 163 (i67), 200, 204 (215). (a se hăznui ■, 58 052). Grijnic, 144. Grundul (cetăţii), 133. Gubernialicesc, 114 (125), 185 (196), 212 (227). Guberoicesc, 138. .> Gubernie, 111 (121). ) Gubernenie, 159 (164). Gură (moartă), 247 (272). • H ''j ; A Holtmodi, 295. Hodihni (a), 133. / ?î 4 351 I Iagări, 75 (98). îmblâti (a), 25 (42). Imputa (a), 202* încălzitor, 23 (36). Incenuşat (coloare), 220. încheieturi (membri), 63 (87). Inclit (ă), 222 (236). Indărâpt 160 (164). Indrăznire, 182 (104). Informaţie, 150. Ingreuinţă, 103. Ingreunire, 101. Inherat (semn), 231 (248). lnituş (pîrît), 43 (73). dinlăuntru", 108. Inoroit, 229 (245). Instatornici, (a), 61 (85;. lnprilej, 62 (85). Inrăzima (a), 198. Insurecţie, 199. Interesat, 72. Interesaţie, 71 (96), 72. Interlocutorium, 114-5 (125). Intertenţie, 125 (134). Intimălui (a), 185 (036). Introducălui (a), 226 (242). Intronire (în suflet), 76 (99). Invărgat, 220. Inventarium, 136, 189 (200). Investighinţie, 104 (112). Invoinţă, 100. Iosag, 61 (85), 203, 246 (272). Iscâîftori, 99. Ispăşitor, 224. Istanţie, 1\ (96), G9. Itelmeşter, 108 Iuş (—uri), 199. Izbi (a; a tencui), 207 (222). lzbrăni (a), 74, 76 (99). (—ire), 174. Izvod, 15 (159. J Jalb uri, 188 (197). Lăzui (a), 277 (265). Legâtui (a), 197 (215). Leghitimalui (a), 197 (214), 227 (243). Leghiiimaţie, 115. Oimba (a plăti), 22 (35). Limpede (a rămînea, a încheia Mâdulari (ale Companiei), 160, (165), 188 (197). Maghistratuş ( -uri), 62 (85). Mânecat, 53. Manifest, 76 (98) L contul), 197 (214). Lipitori (adauşi), 101 Litiganşi, 214 (230). L iţită ţie, 231 (248). . Luatul, 170. Luminar, 90 (110). M Marafet, 223 (.'37). Materie (=*al), 02 («.*>), 177, 242 (262). (cu fir), 141. (minerală), 240. Mestecătură, 102. 352 Meşteri, 138. Meşteşugi Pofto ri (a), 55, 186. Poliţai, .231,(248). • % Ponosim (a), 221 (35), 126. (—ală), . 22 (35). Pontunij 261 (14). ; Porţie (porţie, -şi), 24 (39), 25 (43), : 30 (53), ei (85), 199, 200. Posesor, 202. Poştaralicesc, 199, Potenţie (silă), 39, 165. POziţii (obiecte)/ 221.; p ecedenţie, 103, 104 (112); Preceptor; 173 (175)/ Preda (a), 160 (164). Predicaţie, 68 (92). ; r Prefect, 147 <273). Pregeta (a), 143. Pretenţiane, 174, Prevarica (—erica, — aţie) ,• 71 Răbdaţi, (toleraţi), 62 (85). Răiaţie, 145; (146). Răştanţiej 25 (42). Recomandăţle, 56, 177. Recurs, 144 (145). Recvirăiui (a), 56. RefJecţiî, 233. , v (96), 98. Prihănit. 224. Prilosti (a), 214 (229). Prinţipa), 155 (158). ‘ Privaţi, 101. Priveleghte (—um), 41 (71), 133. Pfivigăhn (a), 126/ Procaţor, 127' (135). Proces (proţes), 43 (73), 223 (23/), 234. ; ' ‘ ' > Proceti (a), 116. Procurator, 112/ Producătei (ă); 114(12?), 227; (243). Proprietaş (uri), 222 (236). Propti (a), 258 (12). Prostesc (vulgar), 140; Protestălui (a), 32, 55, 99 (124), 127 (134); 162,202. / PrOtestaţiim, 163 (166). Protocol; 73 (9i), 78 (IOC), 124. Provinţii, 61 (85). Provizion, 141 , 195. \ Provizor, 30 (91). / • / Public, 159 (164)/ / Pubiicaiui (—rul, ă), 41 (7-1), 166, 231 (248). (-aţie), 119, 126.. (^-umj, 101. '■ / i , Pulgheri, 180. •/■ / Punţi (funţi), 206. Puncte (r^ori; Vuntum^uri), 22 (35). 41 (70), r 55, 73 (97), 146 (149). ; / R Reghestru, 130-1 (139), 188 (197). Reghie, 277 (75). ; Reghiment, 2)3 (227), 222 (236).; Reghistrălui (a), 187 (197). Regula (negustorească), 129 (137). Reguîălui (ă),. 2Q3, Relaţie, 71 (96). 23 Relighie, 62 (88). Representaţie, 258 (12). Reprotestaţie, 143. Represie, 55. Rescript (şi—um), 119, 146 (149). ResoTuţie (—ufcn, —on; raztduzie), 71 (96), 72. 81 (102), 109 ? 1 ^ V., ;>> C. ,■ *-•;{••'>.' >•< .-.'V., i'.J'i'-.;/ •• .f ■■;. i,v; /*■/;.■;•. : >;■<..> i* > • .h■. .f» *. ■?■<■■■? 'W** .>. .*» = p;v-\ K> • 'CcCC■'¥:• ■ CV ♦,*••i•• ••■y>f-VV-{>: C•'; -iVVv v ;y/ . • *■:.$,*;>■*.-ly ■>■ C- ?;PV, r y •, >i' t\yj ’’■■■■■; p\ \’;:4 V yC y. ■. ;; y >V; y'W »î V .rV'4^•■';••;•: ,'f -y, y# :^V:ry;yyy;5■ .'«'V. ;,V "g- V-Yî* vvv's:’^■ ■* y V'. ■? ,',■•• • -:\v tSVf; y*^rr^4f;v-vr<:Xr.-]i:'"y0\ţ- ^' ‘CP rv.v;..T.-.':-- ■.-■■■■; • y. vv>- ...••■■•;■ - V^.:; •■: ; i y..\ 't ■■y,w. • .,y-: ONOMASTIC A-. Achim, 239, 245 (266). Adam, 242-3 (263). Aldea, 171 (175). Anca, 243 (263). Antlmia (nume dc bărbat), 243 (264), 244 (266). Bălăşica, 252 (6). Baiea; 228 (245). ' Bălin, 259, 272. Banciu, 247 (273). Banu, .2aC, 241 (261), Bărbătoiu, 247 (274). Barbu, 239, 243 (266). Bascu, 245 (266). Băul, 305 (91). Biţul, 142. Blende, 239. Boeriu, 240. Caraghios, 237 (253). Cenuşă, 287 (56). Chirca, 266 (25), Cturiţ'oala, 224 (217). Chiva, 277 (36). Ciocoiu, 239. Ciopaga, 287 (56). Cîrstolovean-u, 287 (56). Clopoţel, 241 (260). Cocoş, 239., Antohie, 270. Apostoloaia, 262 (16). . Ardeleanu, 191 (203), 296 (68). Asana, 280 (40), Avraam, 177. B Boghina, 268. Botă, 239, 244 (26 ). Botez;> 239 < Botoîu, 245 (266). . Braşo veanu (în. Moldova), 267. Brăteş, 240. Bucman, 239. Bucov, 241 (260). Bucu, 190 (203)* Bucur, 88 (107), 241 (261). Burizoaia, 190 (203). Buzatu, 287 (56). c Coleiu, 241 (260). , Cpman, 35 (60),, 240, 241, (261) Comănici, 244 (266). Com.şoiu, .244 (266). Corbu, 190 (205). v , , Gornilă, 239, 245 (266). Gozea, 35 (60). . Crăciun, 227. (242). Cuzeniţa, 93. Cuzoala, 31. 358 D Dana, 181 (187). Dărăbanţ, 190 (203). David, 241 (260). Dlganes, 239. Domnica, 171 (173), Drăcîlă, 241 (260). Drăgoiasa, 241 (260). Duca, 239. e: Ene, 254 (8). Enoîu, 35 (60). F Flanda, 241 (260). Flenţ, 240. Fleşer, 297 (68). Foteciu, 241 (261). Furnică, 267. Ghianţu, 190 (203). Gîlă, 287 (56). G polău, 241 (261). Grama, 239. Harbus, 157 (I6l)-Haşu, 259. H Hoacăş, 229. i Iancu, 113 (123), 123 (131). lerachîna, 279 (38). ila, 137 (162). Iliseiu, 245 (266). Iov, 247 (274). Isac, 307 (93). Ispas, 239. Iuga, 157 (162), 251 (2). Iula, 278 (70). Ivăşcicoaia, 297 (68). Ivaşcu, 157 (162). Ii Lăcîcă, 287 (56). Lascu, 247 (273). Lăzăroaia, 192 (208). Lăzărolu, 307 (93). Leţia, 171 (173). Londa, 95. Măiuriţa, 204 (216). Malali, 95. M Manda (nume de bărbat), 157 (162). 359 Marin, 240. Marina, 296-7 (68). Mariş, 123 (131). Marişcuţa, 224. Marzan, 239. Matrafes, 93. Micu, 157 (162). Mihăilă, 206. Naftuc, 239. Nana, 191 (203). Nanson, 191 (203). Oană, 238 (257). Olariu, 239. Oprea, 256. Paolina, 91. Parissi, 213 (229). Pascu, 287 (56). Pătroiu, 239. Pătruacmi, 239. Păuna, 190 (203), 226 (240). Mută, 148 (152). Mînecuţă, 245 (260). Mînzat, 34 (60). Moise, 239. Moţcă, 305 (91). Muraru, 239 Muscanu, 287 (56). N Neculoiu, 34 (60), 241 (261). Nicoleasa, 204 (215). Nuşu, 213 (229). O Opriş, 246 (270). Orzan, 241 (261), 305 (92). P Păza, 299 (72). Pietroşan, 238 (257). Pîsău, 240, 241 (261), 305. Preduşcă, 244 (266). Puiţă, 243-4 (264). R Roşea, 245 (266). Ruja, 244 (266). s, ş. Samoilă, 239. Şandru, 190 (203). Satar, 287 (56), Sătmil, 23 (36). Scort, 240. Sla, 226 (240). Sîbiiu, 239. Sîcra, 185 (196). Şinda, 88 (108). Sîrbu, 204 (217), Sirbuleasa, 176 (181). Şolca, 90 (109). Sotanuna, 96 (111) Spar6, 226, (241), Stâmhlni, 240. Stănoiu, 243 (264). Şuban, 191 (203). Tabără, 287 (156): / ' ; v Xeeuşar, 176 (180). . • Teodora, 295; /■' '* Tilinea,. 35 {60), 1 Ţîftveehiţi, 231 (248). Timanu, 240 Toacă,' 239. ■TVŢ. .Toderel, 245 (266). Ţogoe, 238 (257), 240 Tonciu, 142. Trăistan, 287 (56). Tretiul, 240. Trilcos, 191 <203). Turcul, 296 (68). V Valis, 219-20. ' ; ' Voicu, 190 (203). Vasiiu, 156-7 (160, 162). ■ Vranma, 279 (38). Vereş, 227 (242). X Xoacăş, 239. z Zahiu, 244 (266). Zlta, 224. Zdrăllă, 240, 241 (261), 305 (91). Zola, 267. Zgît, 240. " • ■■■■ erată; P. 22, no.35,în..lot.de; pdfâială (sic): ponoSltiialâ. P. 51, r.: 12 de jos, in loc de: contor: cositor. VgrHFK’ Xt 1987 CUPRINSUL Pagina | , ----------------------------------------------------------------------- * Introducere.................................................. i11 Cronica vice-notarului companiei greceşti : Antonie Constantin....................................................... xxxv Tablă la Prefaţă......................................... xlv Seria I-iu a. documentelor................................. . lui r , a H-a * ............................... 249 j Table ......................................................... 309 i