REGIUNEA INUNDABILĂ DUNĂRII STAREA EI ACTUALĂ % Şl MIJLOACELE DE A O PUNE ÎN VALOARE DE D~r (Gr. Antipa INSPECTORUL GENERAL AL MINISTERULUI AGRICUtTURM ŞT DOMENIILOR CU 3 HĂRŢI, 106 FIGURI ÎN TEXT ŞI 23 TABELE FOTOTIPICE -=>&*3>(§)<5<3<=—----- BUCUREŞTI lnst. de Arte Grafice CAROL GOBL S-sor I. St. Rasidescu. 16, STRADA DOAMNEI, l6 1910. 24.953. www.dacoromanica.ro REGIUNEA INUNDABILA A DUNĂRII www.dacoromanica.ro REGIUNEA INUNDABILA A DUNĂRII STAREA EI ACTUALĂ Şi MIJLOACELE DE A O PUNE IN VALOARE DE D~r Gr. Antipa INSPECTORUL GENERAL AL MINISTERULUI AGRICULTURII ŞI DOMENIILOR CU 3 HĂRŢI, 106 FIGURI ÎN TEXT ŞI 23 TABELE FOTOTIPICE BUCUREŞTI Instit. de Arte Grafice CAROL GOBL S-sor I. St. Rasidescu l6, STRADA DOAMNEI, l6. 1910. 2053. www.dacoromanica.ro CUPRINSUL Pagina Cuprinsul .......................................V Precuvântare. . .............VII Introducere . ............• . i cap. i. Descrierea generală a zonei inundabile a Dunării.............. ..................... 9 A. Aspectul getieral şi întinderea ei ..... . 9 B. Raporturile dintre zona inundabilă şi creşterile Dunării ... . . ........ 22 cap. 11. Descrierea specială a diferitelor feluri de terenuri cari compun zona inundabilă a Dunării. Producţia şi rentabilitatea lor actuală.......................................51 A. Bălţile mari permanente.........................53 Factorii de care depinde producţia pescăriilor în general....................................56 1. Bălţile de pe malurile Dunării.............61 2. Bălţile de pe insulele Dunării.............88 3. Bălţile Deltei Dunării. 101 § 1. Descrierea fizică.....................104 § 2. Descrierea economică..................127 B. Jepcile........................................142 C. Terenurile inundabile propriu zise.............149 cap. iii. Cum trebue să punem în valoare zona inundabilă a Dunării.........................i6g A. Punerea în valoare a bălţilor.....................176 1. Rolul bălţilor Dunării în economia naturii şi influenţa lor asupra climei şi vegetaţiunii . 177 2. Influenţa bălţilor asupra creşterii şi descreşterii apelor Dunării....................• . . 190 3. însemnătatea economică a bălţilor Dunării . 199 www.dacoromanica.ro VI Pagini 4. Bălţile şi sănătatea publică................212 5. Ameliorarea bălţilor In vederea punerii lor în valoare prin pescărie şi piscicultura. . . 213 B. Punerea în valoare a terenurilor inundabile propriu zise...................................240 C. Punerea in valoare a Deltei Dunării .... 255 1. Este posibilă secarea Deltei Dunării ? . . . 258 2. Punerea In valoare a bălţilor şi stufâriilor . 277 3. Punerea In valoare a grindurilor şi japşelor. 280 cap. iv. Ce politică trebue să urmărească Statul în chestiunea amelioraţiunii zonei inundabile a Dunării ......................., . . . 283 A. Drepturile Statului de a interveni în, chestiunea ameliorărei zonei inundabile a Dunării. 286 B. Mijloacele prin care poate, înrîuri Statul în chestiunea ameliorărei zonei inundabile a Dunării ........................................ . . 288 1.. Studiile şi proectele de amelioraţiuni . . . 288 2. înlăturarea piedicelor ce se opun executării proectelor de ameliorare.................... 295 1) Legea apelor.......................... 295 2) Sindicatele de amelioraţiuni ...... 298 3. Măsuri financiare pentru înlesnirea ameliora- ţiunilor ............, . . ..................300 a) Băncile de amelioraţiuni funciare. b) Măsuri financiare pentru ameliorarea terenurilor Statului ......... 307 4. Formarea personalului serviciului de amelio- raţiuni.......................................309 Bibliografia. ...................._....................313 www.dacoromanica.ro PRECUVÂNTARE Sunt acum iy ani de când am început un studiu asupra pescăriilor din România. In două direcţiuni mai cu seamă trebuia să îndreptez cercetările mele: studiul peştilor, împreună cu toate organizmele cu cari convieţuesc ei şi studiul apelor. Studiind bălţile Dunării am putut să mă conving în scurt timp că producţiunea lor ca pescărie depinde în mare parte de suprafaţa pe care o au şi că aceasta variază şi ea în fiecare an după înălţimea pe care o ajung apele Dunării în creşterile lor. Am putut uşor să observ că în anii când apele Dunării vin mari, producţiunea unor bălţi poate fi foarte mare, pe când în anii când apele Dunării nu trec peste maluri, producţiunea lor scade, iar bălţile rămânând în mare parte uscate, fundul lor serveşte la pâşunat sau chiar la diferite producţiuni agricole. Astfel am fost silit să mă conving că pentru a putea duce la bun sfârşit studiul pe care îl începusem, va trebui să îmbrăţişez întreaga zonă inundabilă a Dunării şi să urmăresc producţia ei sub toate for' mele sub care se prezintă. Deşi studiile pe cari le-am început astfel urmăreau în prima linie rezolvirea unei chestiuni economice — punerea în valoare a acestei zone — a trebuit totuşi să mă conving că numai pe baza unor cercetări amănunţite ştiinţifice naturaliste, se poate ajunge la un asemenea rezultat. www.dacoromanica.ro VIII O parte din studiile ştiinţifice naturaliste ce le-am făcut asupra acestor regiuni le-am şi dat publicităţii (i), iar întru cât priveşte chestiunile practice • ce decurgeau din ele am atras treptat atenţiunea asupra lor arătând prin diferite memorii şi rapoarte oficiale lucrările ce trebuesc executate şi politica ce trebue s’o urmeze Statul în această direcţiune. Astfel printr’o serie de memorii şi rapoarte am arătat ce lucrări trebue Statul să facă pentru a-şi pune în valoare pescăriile sale (ă). Intrun alt memoriu ()) arătam cum pe toate moşiile din ţară există suprafeţe întinse de mlaştine, sărături, eleştee neproductive, etc. din care cea mai mare parte ar putea fi transformate în eleştee sistematice şi puse în valoare prin cultura crapului. Printrun raport oficial din Ianuarie 1906 (4) am arătat importanţa terenurilor noastre din zona de inundaţie a Dunării şi modul cum trebue să proce- 1 (1) Antipa. Fauna ichtiologică a României. Bucureşti 1909. (public. Acad. Rom.). „ Die Clupeinen des westl. Teiles des schwarzen Meeres. DenksChriften. d. k. Akad. d.Wissenschaften.Wien 1904. „ Die Stâre u. deren Wanderungen. Wicn 1905. „ Die Fischereiverhăltnisse Rumăniens. Miinchen 1898 etc, etc. (2) Antipa. Studii asupra -pescăriilor din România. Buc. 1895. „ Lacul Razim şi starea pescăriilor din el. Buc. 1899. „ Legea pescăriilor şi rezultatele ce a dat. Buc. 1899. „ Necesitatea creărei unui serviciu special al pescării* lor. Buc. 1897. „ Cruţarea peştelui In apele internaţionale, Dunăre şi Prut. Bucureşti 1898. „ Exploatarea In regie a pescăriilor Statului. Bucureşti 1906 etc. etc., etc. (3) Antipa. Măsurile necesare pentru a dezvoltă cultura crapului In heleştee. Bucur. 1909. Bul. Min. Dom. (4) Antipa. Punerea In valoare a terenurilor de inundaţiune a Dunării. Buc. 1907. Bul. Minist. Dom. www.dacoromanica.ro IX dăm pentru a le pune în valoare. In fine, prin-tr’un alt raport (No. 46.664 din 17 Maj,^ipo6) am arătat suprafeţele întinse de stufării ce le avem şi nevoea ce este de a căută mijloacele de a le pune în valoare, dând o întrebuinţare produselor lor actuale, cum este de ex. întrebuinţarea stufului şi a papurei pentru scopuri industriale, etc. Diferitele măsuri ce propuneam prin aceste memorii şi rapoarte oficiale — care toate urmăreau rezolvirea unei chestiuni mai mari, a punerei în valoare a solului nostru — au fost de atunci în parte puse în aplicare sau cel puţin îndrumate şi în multe direcţiuni putem chiar înregistră o serie întreagă de rezultate satisfăcătoare atât pentru veniturile Statului cât şi pentru economia generală a ţării. Lucrarea pe care o dau acuma publicităţii are de scop de a trată chestiunea zonei inundabile a Dunării în toată întregimea ei şi a arătă mijloacele prin care s’ar puteă ea pune mai bine în valoare asigurăndu-i o productivitate permanentă, fără însă ca prin lucrările ce se vor face să se aducă vre-o vătămare altor ramure de producţie sau altor interese mai superioare ale ţării. Această lucrare este bazată tocmai pe rezultatele cercetărilor şi observaţiunilor îndelungate ce le-am făcut asupra acestei regiuni. In literatura ştiinţifică am găsit din nenorocire foarte puţine date asupra acestor. regiuni, de cari să mă fi putut servi în studiile mele. In afară de studiile fundamentale ale lui Sir Ch. Hartley şi C. Kiihl şi de studiile mai vechi ale lui Peters—cari însă conţin şi ele foarte puţin asupra chestiunilor speciale cari ne interesează — sau de studiile frumoase însă foarte sumare ale lui de Mar- www.dacoromanica.ro X tonne, etc., aşi putea zice că nu am mai avut nici o altă indicaţiune literară care să merite a fi amintită. Deasemenea mi-au putut fi de oarecare folos studiile naturaliştilor austriaci asupra regiunilor asemănătoare din Ungaria, ca de ex. studiile lui Kerner v. Marilaun, Pokorny, Reissek, Mojsisowicz, etc. De un real folos mi-au fost însă studiile şi ridicările pe teren ce s’au făcut de serviciul pescăriilor precum şi observaţiunile îndelungate ale Institutului nostru meteorologic făcute cu multă îngrijire sub conducerea d-lui Hepites. Dacă însă în privinţa studiilor ştiinţifice asupra acestei regiuni am găsit date atât de puţine şi am fost nevoit a umplea acest mare gol prin propriile noastre cercetări, nu tot astfel a fost cu studiile asupra mijloacelor de a le pune în valoare. Asupra acestor chestiuni am găsit desigur o întreagă literatură şi a trebuit să urmăresc de aproape lucrările ce s’au făcut în alte ţări la regiuni similare şi rezultatele ce le-au dat ele. Efectele lucrărilor mari dela Tisa le-am urmărit pas cu pas, lucrările făcute în susul Dunării de asemenea; nu mai puţin a trebuit să studiez de aproape lucrările mari făcute în Austria, Germania, Holanda, Italia, Franţa, Egipet, America de Nord, etc. Toate acestea ne-au fost de sigur preţioase indicii şi o minunată îndrumare; a le copia însă şi a le aplică deadreptul în ţara noastră, ar fi o mare nenorocire, care ne-ar face să pierdem şi ce avem. Sis-ţemul de punere în valoare a zonei noastre inundabile a Dunării nu poate să decurgă decât din studiul amănunţit al condiţiunilor noastre speciale naturale şi economice, care e singura bază sigură de care tre-bue să ne călăuzim. Sistemul de punere in valoare pe care îl recomand aci a se aplică diferitelor părţi din www.dacoromanica.ro XI zona noastră inundabilă are în adevăr în vedere toate sistemele aplicate până acum în alte ţări, profitând de toate experienţele făcute acolo; el este însă bazat numai pe rezultatele cercetărilor speciale ce s' au făcut asupra terenurilor noastre, reprezintând soluţiunea pe care natura însă-şi ne-o indică. Prin publicaţiunea de faţă se urmăreşte în primul rând lămurirea unei chestiuni economice: Punerea în valoare a zonei inundabile a Dunării; datele ştiinţifice pe cari mă bazez nu am putut deci să le expun decât numai în liniile lor generale, întru cât au o legătură mai directă cu această chestiune, lăsând orice detalii la o parte. Cu regret a trebuit dar, din aceste motive, să amintesc numai în treacăt sau să las cu totul la o parte o sene de studii şi observaţiuni originale, cari ar fi putut contribui la lămurirea unor chestiuni ştiinţifice importante sau la cunoaşterea mai de aproape a acestor regiuni atât de interesante. Mai cu seamă regret că nu mam putut întinde mai mult la descrierea bălţilor noasire atât de interesante, la descrierea faunei, vegetaţiunei şi condiţiunilor biologice generale ale acestor regiuni, la descrierea mai amănunţită a evoluţiunii Deltei Dunării, împreună cu lacurile ei litorale şi, a fenomenelor extrem de interesante ce o însoţesc, etc. etc. Dacă câte odată în adevăr am intrat în oarecari detalii curat ştiinţifice, am făcut-o fiind atras, fără voia mea, de interesul ştiinţific mare ce-mi părea că prezintă subiectul tratat, fără a fi pierdut însă prin aceasta din vedere problema principală pe care ne-am propus a o lămuri. Dacă dar cetitorul naturalist va putea găsi şi în aceste arătări pur ştiinţifice câte ceva care să-l intereseze, sau cel puţin un îndemn ca să continue singur observaţiunile ştiinţifice ce le-am www.dacoromanica.ro XII început, voiu avea şi eu o satisfacţiune şi mai mare, că pe lânqă o chestiune economică am putut contribui şi la limpezirea unor chestiuni pur ştiinţifice naturaliste. Lucrarea de faţă este întovărăşită de o hartă a Deltei Dunării şi de o serie de hărţi, schiţe şi profiluri a celorlalte regiuni băltoase. Aceste hărţi sunt simplificate lăsându-se la o parte detaliile inutile, spre a se putea pune astfel mai bine în evidenţă chestiunile cari ne interesează aicea mai de aproape. Prin ele se caută pe deoparte a se înlesni înţelegerea textului, iar pe de altă parte a se completă descrierile numai \ foarte sumare la cari am fost nevoit a mă mărgini. Hărţile şi schiţele date aici au de bază harta statului major, ele sunt însă mai toate complectate şi modificate prin rădicările câte s’au făcut până acuma de Serviciul pescăriilor şi profit de această ocazie pentru a mulţumi d-lui Dr. D. G. lonescu şi d-lor ingineri Roco, Vidraşcu, Dimitrescu, Stoica, Ghiţescu şi Polo-■ nic pentru osteneala ce şi-au dat de a mă ajută în această sarcină. Nu pot încheiă aceste rânduri fără a mulţumi de asemenea şi veneratului meu prieten, d-lui inginer-şef al Comisiunei Europene a Dunării Ch. Kîlhl, celui mai bun cunoscător al Dunării inferioare, pentru bunele sfaturi ce mi le-a dat în orice ocazie şi pentru interesantele echantilioane provenite din dragagele din Delta Dunării ce a bine-voit ami pune la dispoziţie. Dr. Gr. Antipa. Bucureşti, 11 Iulie, 1909. www.dacoromanica.ro INTRODUCERE Dunărea dela intrarea ei pe teritoriul României şi până la Marea Neagră are pe malurile ei şi ale braţelor In care se desparte o lungă fâşie de pământ — uneori foarte lată — peste care-şi revarsă, apele In timpul creşterilor ei periodice. Această fâşie constitue „Zona inundabilă“ sau „Albia major ău' a fluviului, pe care poporul nostru o numeşte „Balta11 sau „Lunca Dunăriiu şi care are la noi o suprafaţă de aproape 900.000 hectare. Prin frumuseţile ei naturale cu totul aparte, prin condiţiunile speciale de viaţă pentru organizmele ce trâesc şi se dezvoltă :pe ea precum şi prin puterea ei de producţiune, această zonă este de natură de a ne atrage şi a ne interesă tot mai mult atât din punctul de vedere curat ştiinţific şi estetic cât şi din punctul de vedere economic. Inundaţiile la care este expusă în fiecare an şi variaţia necontenită a nivelului apelor îi dă In fiece moment un alt aspect şi adeseori dela un an la altul — după cum au fost creşterile Dunării — vedem tablouri cu desăvârşire diferite atât ca aspect general, faună şi vegetaţie cât şi ca natura pro- www.dacoromanica.ro 2 ducţiei. In unii ani cu inundaţii mari —ca de ex. In 1897—toată lunca Dunării este o adevărată mare cu valuri puternice, pe care vapoare şi şlepuri pot navigâ până la distanţe mari In interior făcând tot felul de transporturi; o pescărie mare se face pe câmpiile ei inundate. In alţi ani din contră, când apele Dunării abiâ ajung până la nivelul malurilor ei, câmpiile rămân uscate şi pe ele vedem păşune abondente sau ogoare bogate de grâu, orz, ovăz, mei,-porumb, cânepă, etc. cu o putere de vegeta-ţiune extraordinară; bălţile mari din anii trecuţi le vedem acum reduse numai la nişte mici basene cu apă puţină, expuse vara a secă iar iarna a îngheţă până la fund şi a produce astfel mortalitatea peştelui din ele. In alţi ani în fine, când Dunărea abia revarsă peste maluri, nu mai vedem nici balta cea enormă şi nici ogoarele cele bogate ci mai toata câmpia are aparenţa unei întinse mlaştine, din care ese numai câtevâ locuri mai ridicate —grindurile — pe care se adăpostesc vitele şi-şi dispută dreptul de a păşună puţina iarbă de pe ele. întreaga natură ia cu totul un alt aspect după înălţimea Ia care ajung apele Dunării: Stuful, ale cărui rhizome cât timp câmpia erâ neinundată au stat ani întregi în pământ fărâ a se mai şti măcar de existenţa lor în acele locuri, îndată ce vine un an de inundaţie mare începe a vegetâ cu o putere atât de mare, încât toamna ne putem trezi cu adevărate păduri înalte acolo unde înainte nu vedeam decât iarbă şi alte plante de câmp. Plante obicinuite de uscat ca diferite specii de graminee, etc., când vine inundaţia peste ele, spre a puteâ rezistă, caută a se adaptâ repede la noile condiţii de viaţă for-mându-şi aparate speciale pentru a puteâ pluti de- www.dacoromanica.ro 3 asupra apei şi dând naştere din loc în loc pe tulpină la rădăcini adventive, prin cari se fixează din distanţă în distanţă în pământ spre a nu fi smulse şi distruse de valuri. O bogata micro-faună şi floră aquatică se desvoltă acum pe câmpiile pe cari înainte mulţi ani au crescut numai plante de uscat: Infuzorii, Crustacei, Rotatorii, Briozoari, tot felul de Alge, etc., se găsesc acum acî In număr mare, căci germenii lor rămaşi dela inundaţiunile trecute sunt dotaţi cu tot felul de aparate speciale pentru a se conservă vii un timp îndelungat şi a puteâ re-sistâ ani întregi la ger şi uscăciune fără a perl şi a aşteptă astfel un nou an de inundaţie spre a se puteă desvoltă. O asemenea inundaţie este dar o reînviere generală a unei naturi pe care o credeam dispărută de mulţi ani şi o înlocuire a unei alteia care intră acum într’o stare latentă spre a aşteptă ca după o serie mai mare sau mai mică de ani să i revină şi ei din nou condiţiunile favorabile de existenţă spre a se puteă desvoltă iarăşi. Chiar în bălţile mari unde avem apă în perma nenţă aspectul general faunistic şi floristic se schimbă dela un an la altul, după nivelul pe care-1 ajung apele Dunării în creşterile lor: In unii ani predomină Crapul care ajunge până chiar la 60% din producţia totală a unei bălţi (de ex. în Domeniul Brăilei în anul 1907), iar în alţi ani el dispare aproape cu totul şi predomină alte specii ca Babuşca, sau Linul, Caracuda, etc. (de ex. în 1905), etc. Pe de altă parte în unii ani stuful şi papura iau o desvoltare enormă, iar în alţi ani rămâne mic, pipernicit şi se înmulţeşte enorm Cosorul sau Cal-covăţul (Stratiotes aloides) umplând toate bălţile. Această schimbare radicală a condiţiunilor de www.dacoromanica.ro 4 viaţă dela un an la altul şi modul cum organismele s’au adaptat la ea Inarmându-se cu tot felul de aparate spre a puteâ resistâ în stare latentă timp îndelungat până le vin condiţiunile favorabile pentru a luă apoi din nou o desvoltare enormă, apariţia predominantă şi apoi dispariţiunea deodată a câte unei specii, etc. toate aceste fenomene de adaptare şi de lupta organismelor contra naturii sunt de cel mai mare interes ştiinţific, menite să atragă pe orice naturalist la studiul lor. De asemenea continuele trahsformări prin cari trec mereu aceste terenuri: Ostroave noi se formează în albia fluviuiui şi se alipesc încetul cu încetul la mal mărind astfel mereu suprafaţa acestei zone, braţe de Dunăre se transformă în verige şi gârle, bălţi mari şi adânci se potmolesc transfor-mându-se încetul cu încetul în japşe şi mlaştine, mlaştinele se transformă în terenuri uscate, cari se inundă numai primăvara; în unele locuri prin depuneri se formează grinduri noui, în altele prin eroziune noui bălţi sau privale, etc.; în toate aceste procese de continuă transformare vegetaţiunea joacă şi ea un rol important înlesnind şi accelerând secarea bălţilor şi mlaştinelor, etc., etc. O nouă serie dar de probleme se deschid omului de ştiinţă atât Geologului şi Geografului cât şi Biologului. Pe de altă parte economistul vede în aceste terenuri o mare rezervă de avuţie a ţării: O mulţime de terenuri, pe cari azi din cauza inundaţiilor nu se pot face decât rareori semănături, ar puteâ fi apărate şi câştigate pentru totdeauna la agricultură, o mulţime de mlaştine azi neproductive, cari ar puteâ fi din contră inundate mai bine şi transformate în bălţi producătoare de peşte, o serie de bălţi mari şi adânci www.dacoromanica.ro 5 cari Insă n’au putinţa de a se alimentă suficient cu apă proaspătă, aşâ că din lipsa de oxigen producţia lor nu este destul de mare şi care cu mici lucrări ar puteâ fi făcute foarte productive, etc. etc. O serie Întreagă dar de chestiuni economice şi tehnice de cea mai mare importantă şi o perspectivă de lucrări prin cari se poate câştigă o întreagă avuţie pentru ţară. Din toate aceste puncte de vedere dar zona noastră inundabilă a Dunării ne poate interesă atră-gându-ne la studiul ei şi oferindu-ne ocazia de a puteâ cercetă şi rezolvi o întreagă serie de probleme ştiinţifice şi economice de cea mai mare importantă. Dacă însă studierea unora din aceste chestiuni nu ne poate duce deocamdată la alte rezultate imediate decât la constatarea unor adevăruri pur ştiinţifice, de o mai mare sau mai mică importanţă, mul-, ţumindu-ne astfel numai trebuinţa noastră sufleteas-scâ de a şti şi oferindu-ne Satisfacţia de a fi contribuit prin cercetările noastre la rezolvirea unor probleme ştiinţifice mai generale, de sigur că nu este tot astfel şi cu toate celelalte chestiuni din studierea cărora se poate trage şi o serie de con-cluziuni practice imediate. Fără îndoială că studiind cu deamănuntul din toate punctele de vedere starea actuală a diferitelor părţi cari compun această zonă, studiind produc-ţiunea lor actuală şi modul ei de variaţiune în raport cu creşterile şi descreşterile Dunării, studiind -rolul pe care-1 joacă aceasta zonă în economia generală a naturii, etc. etc. putem de sigur pe baza nnor astfel de cunoştinţe pozitive ajunge să stabilim mijloacele prin cari am puteâ să punem mai bine în valoare această întinsă porţiune din supra- www.dacoromanica.ro 6 faţa ţării, făcând-o ca pe viitor să aibă maximul şi optimul de producţiune şi de rentabilitate posibil. De sigur dar că dintre toate aceste probleme ce ni se pun studiind zona noastră inundabilă a Dunării, acea a căreia rezolvire este mai urgentă este chestiunea economică, a punerii In valoare a acestei zone. Astăzi când lipsa de pământ de cultură Începe a fi destul de simţită şi la noi fără Îndoială că una din chestiunile cele mai principale care trebue să ne preocupe mai mult este chestiunea punerii cât mai mult în valoare a solului nostru. Noi trebue de acum înainte să căutăm ca întinsele suprafeţe de terenuri neproductive —sau numai puţin productive—ce le avem In toate părţile ţării ca: mlaştine, săraturi, terenuri inundabile propriu zise, stufării, dune şi nisipuri sburătoare, munţi goi, râpe, etc. să nu mai continue a rămâneâ în starea de până. acuma, ci prin lucrări speciale şi prin exploatări raţionale să fie puse In stare de a avea şi ele a producţiune şi o rentabilitate cât mai mare spre a mări astfel avutul nostru naţional şi a da popula-ţiunii noastre mereu crescânde putinţa să le muncească şi să se hrănească din exploatarea lor. Dintre toate aceste terenuri neproductive de sigur că acele cari astăzi ar puteâ fi puse mai uşor în valoare şi pentru cari lucrările ce s’ar face In acest scop s’ar rentă mai bine sunt terenurile din zonele inundabile a râurilor noastre şi în special cele din zona inundabilă a Dunării. Cum Insă zona noastră inundabilă a Dunării se compune din diferite feluri de terenuri ca: terenuri inundabile propriu zise, bălţi mari şi adânci cu pescării însemnate în ele, bălţi mici şi japşe care se usucă In timpul verii, grinduri şi păşune, stufării, www.dacoromanica.ro 7 păduri de salcie, dune şi nisipuri sburătoare etc. tot astfel şi modul de a pune în valoare toate aceste părţi va trebui să varieze şi el pentru fiecare din aceste feluri de terenuri în parte. După cum condiţiunile naturale şi economice o vor per-mite-o mai bine, unele părţi se vor pune în valoare prin agricultură, altele prin pisicultură, altele vor fi lăsate ca păşune sau vor fi împădurite, altele se vor exploatâ pentru scopuri industriale, etc. etc. Scopul publicaţiunii de faţă este tocmai de a trată chestiunea punere! în valoare a zonei inundabile a Dunării în toată întregimea ei, arătând pe o bază ştiinţifică principiile generale de care trebue să ne. călăuzim în rezolvirea ei precum şi stabilind un program general de studiile şi lucrările ce trebuesc făcute şi de măsurile pe cari trebue să le ia Statul, în acest scop. Este cu atât mai necesar să fim bine fixaţi dela început asupra politicei pe care trebue s’o urmeze Statul în această mare chestiune, cu cât şi aici, ca şi la pescării, e vorba de mari bogăţii, cari stau încă latente şi care cu relativ puţine sacrificii — însă numai pe baza unor studii ştiinţifice foarte serioase —pot fi puse în valoare. — Şi aici deci va trebui să fim dela început chiar, foarte prudenţi, căci câştigurile mari ce se pot realiză vor fi un isvor continuu de tentaţiune pentru diferite persoane, cari vor încercă necontenit sub toate formele —cum au încercat şi la pescării —să tragă foloase în detrimentul interesului general şi al desvoltării normale a acestor bogăţii în viitor. De sigur că şi aici vom vedeâ campanii de ponegriri pornite contra serviciilor şi funcţionarilor însărcinaţi cu conducereâ acestor chestiuni urmate de propuneri de concesiuni sau arendări, în aparenţă foarte www.dacoromanica.ro 8 avantagioase şi înlesnitoare pentru Stat, etc.; toate aceste însă nu trebue să ne facă să deviem dela un program bine stabilit, rezultat din studierea obiectivă a chestiunii, căci altfel putem face greşeli ireparabile, cari să ne îngreueze şi să ne îndepărteze de ajungerea ţelului dorit şi chiar să ne compromită pe viitor toată lucrarea. In cele ce urmează dar voi căută a arătă mai întâi pe scurt care este starea diferitelor feluri de terenuri cari compun această zonâ şi producţia lor actuală, apoi voi arătă modul cum pot fi ele puse mai bine In valoare şi în fine măsurile pe cari e dator Statul sâ le iea pentru a execută şi înlesni executarea acestor lucrări. www.dacoromanica.ro CAP. I. DESCRIEREA GENERALĂ A ZONEI INUNDABILE A DUNĂRII a. — Aspectul general şi întinderea ei. După cum am arătat In prima lucrare ce am publicat’o asupra acestei chestiuni (i), Dunărea dela intrarea ei In ţară şi până Ia Marea Neagră are pe teritoriul românesc o zonă inundabilă de 891.232 hectare şi anume: 463.615 hectare In Dobrogea şi 427.187 hect. In stânga Dunării. Din acestea, 432.187 hect. sunt bălţi şi stufării, iar 459.045 hect. sunt terenuri inundabile propriu zise, cari se acopăr numai o parte a anului cu apă. Din cele 459.045 hect. terenuri inundabile propriu zise, 96.650 hectare sunt situate In Dobrogea şi 362.395 hect. In stânga Dunării. Statul posedă- în total In zona inundabilă a Dunării o suprafaţă de 740.977 hect., din cari 449.361 1 (1) Dr. Gr. Anfipa. Despre punerea In valoare a terenurilor de inundaţiune. Bucureşti. 1906. www.dacoromanica.ro 10 hect. sunt bălti şi stufării, iar 291.616 hect. teren de inundaţie. Acestea sunt repartizate în modul următor: în stânga Dunării 194.966 hectare teren şi 44.020 hect. bălţi; în Dobrogea: 96.651 hect. teren şi 386.965 hect. bălţi. înainte de a arătă care este producţiunea actuală a acestor terenuri şi în ce mod poate fi ea sporită, să dăm o scurtă şi foarte sumară descripţiune fizică a zonei inundabile a Dunării, precum şi să arătăm câtevâ date care ne sunt foarte necesare, privitoare la regimul apelor Dunării şi la revărsările ei pe aceste: terenuri. Zona noastră de inundaţiune a Dunării (Lunca Du-nării, Balta) este reprezentată printr’o fâşie lungă de pământ având în stânga Dunării o lărgime mijlocie cam de 5 — 6 km., care însă in foarte multe locuri poate trece chiar de 12 km., iar în altele se îngustează cu totul (de obicei locurile unde s’au construit oraşele) lăsând ca malul înalt,sa se confunde aproape cu malul Dunării. De «câmp» ea se separă printr’un mal cele mai de multe ori brusc şi înalt dela 10—15 m. ridicându-se excepţional în unele locuri la înălţ’mi cu mult mai mari ca la Greaca (Fig. 1.), Suhaia, etc. In judeţul Mehedinţi lunca Dunării este cu mult mai mică decât în toate celelalte judeţe, limitată la câtevâ mici porţiuni ca la: Balta-Verde (Gogoşi), Gruia-Isvoarele, Gârla Mare, Salcia şi ostroavele Corbu şi Ostrovul Mare. Dejâ în judeţul Dolj ea începe a se mări: mai întâi avem o mică porţiune între Cetatea-Calafat, apoi vin nisipurile dela Ciuperceni şi de aici încolo în- www.dacoromanica.ro Fig.. t. Vedere generală asupra zonei inundabile a Dunării din regiunea Lacului Greaca. (Ilfov). www.dacoromanica.ro 12 cepe a se întinde balta mai întâi cu o lărgime de j vre-o 4 km. lăţindu-se cevâ mai mult pe la Dessa şi Rastu. Dela Bistreţ până la gura Jiului (Fig.9 pag. 42 ) zona de inundaţie are o suprafaţă de aproximativ 20.000 h., ea se lărgeşte mult trecând In unele locuri peste 10 km. şi formând bălţile bogate In peşte dela Bistreţul, Cărna-Măceşul şi Nedeia (toate la un loc Fig. a. Gârla Orlea cu leasa de pescuit. numite Balta Nedeia), cari se alimentează din Dunăre din amonte prin Gârla Emiraşului (astazi potmo-lita) şi din aval prin Gârla Nedeia. Aceasta baltă are o suprafaţă libera de stuf de 3539 hectare. La Bechet zona de inundaţiune se Îngustează pentru a se lărgi apoi iaraşi imediat şi a formă până la Corabia o regiune întinsă cu o suprafaţă de peste 26.000 hec., ln unele locuri largă de aproape 9 km. In care se cuprind bălţile foarte productive Orlea şi Potelul cu o www.dacoromanica.ro 13 suprafaţă liberă de stuf de 6338 hect. (Fig. 11 pag. 44). Aceste bălţi se alimentează din Dunăre pe la partea lor din aval printr’o gârlă lungă numită „ Gârla Orlea“ sau „ Gârla mareu (Fig. 2 şi 3) a cărei parte inferioară se mai numeşte şi „ Gârla Banului11. Gârla lor din amonte numită „Poteleanca“ este aproape cu totul potmolita.. Fig. 3- Gârla Orlea cu Gardul pentru Închiderea peştelui. Dela Corabia la Gura-Oltului zona inundabila iarăşi nu are o mare importanţa decât cel mult la Gărcov şi Islaz, unde se întinde pe o suprafaţă ceva mai mare de peste vre-o 3000 hect. Dela Turnu-Măgurele Insă această zonă iarăşi începe şi merge In mod constant până la Călăraşi, lârgindu-se din ce In ce mai mult. Pe distanţa de 41 km. Intre Tur-nu-Măgurele şi Zimnicea ea ocupă o suprafaţă de www.dacoromanica.ro 14 peste 2i.ooo hectare şi merge larginduse până In spre Cioara şi Lisa, unde se uneşte cu valea Calmă-ţuiului şi ajunge la o lăţime de io km. De aci înainte ca cuprinde Ezerul Suhaia (cu o suprafaţă liberă de stuf de 3268 hect.), care se alimentează din Dunăre prin gârla Bălţii sau gârla Suhaia şi este foarte bogat in peşte. (Fig. 13 pag. 48). Dela Zimnicea la Giurgiu, pe o întindere de 59 km. balta ocupă o suprafaţă de vre-o 19.000 hect. şi Fig- 4- Gârla Cama cu Gardul de Închis peştele la Balta Mahâru. are o lăţime mijlocie de vre-o 4 km. trecând In unele locuri peste 5 km. şi strângându-se aproape de Giurgiu până la mai puţin de 2 km. Aici, până la domeniul Giurgiului (în dreptul ostrovului Mecica), ea formează o câmpie întinsă, împărţită In diferite proprietăţi particulare şi preserată cu o serie de lacuri mai mici sau mai mari, cari se alimentează cu apă de Dunăre, fie prin gârle speciale, fie prin acumularea apelor www.dacoromanica.ro 15 râmase dela inundaţiunile mari. In domeniul Giurgiului găsim din nou un lac mai mare „Balta Ma-kăruu (suprafaţa de 890 hect. luciu de apă), (Fig. 15 pag. 52) care se alimentează din Dunăre: din aval dela o distanţă mare, aproape de Giurgiu, prin gârla Ca• ma (Fig. 4) cât şi prin alte gârle mai mici; din amonte, afară de Cama, ea se mai alimentează şi prin Fig. 5- Colibele pescarilor Turtucâeni pe malul Gârlei Cama. diferite alte gârle, cari aduc apă tocmai din regiunea Zimnicei. Dela Giurgiu la Olteniţa, pe o distanţă de 60 km. balta se lăţeşte foarte mult ajungând în unele locuri la 11 km. Ea ocupă aici o suprafaţă de peste 40000 hect. din care 30.791 hect. sunt teren inundabil şi 9268 hect. bălţi. Pe toată această suprafaţă se află o întreagă serie de lacuri şi bălţi, care se alimentează prin gârle din Dunăre şi cari In anii când vin www.dacoromanica.ro 16 apele mari au o producţie însemnată de peşte ; între acestea însă cu mult cel mai mare este Ezerul Greaca cu o suprafaţă de 7270 hect. luciu de apă (Fig. 18 pag. 54). Această baltă, împărţită între patru proprietăţi : Prundu, Greaca, Hotarele şi Căscioarele, din care două ale Statului alternând cu două ale particularilor, se alimentează din Dunăre din amonte prin gârla Comasca şi din aval prin gârla Argeşelul. Ea este foarte bogată In peşte. Dela Olteniţa spre Călăraşi, pe o distanţă de 60 km. balta merge mereu lăţindu-se şi se confundă în dreptul proprietăţilor Monastirea şi Vărăştii cu valea Mostiştei, care se termină aici prin Ezerul Mostiştea, (Fig. 20 pag. 59) iar înainte de Călăraşi ea ajunge la o lăţime de 13 km. Pe toată această distanţă balta Dunării are o "suprafaţă de aproape 30.000 hectare şi în această regiune ea cuprinde o serie întreagă de lacuri bogate în peşte, între cari cele mai principale sunt: Ezerul Mostiştei zis şi Ezerul Monastirei (cu o suprafaţă de 2362 hect.), Ezerul Boian, 1366 h. şi Sticleanu dela Vărăşti, 461 h.,care toate se alimentează prin gârla Dohanul-Scoiceni din amonte şi Botul din aval (Fig. 22 şi 24 pag. 61 şi 63); In fine Ezerul Călăraşi cu o serie de mici bălţi în partea sa din amonte (Gălăţuiu, 330 h. Sfrederile, etc.), alimentate din amonte prin gârla Botului şi din aval prin gârla Jârlău. (Fig. 25—26 pag. 64 şi 65). Dela Călăraşi la Gura Borcei mai avem In stânga Dunării încă o mică porţiune de luncă ca de vre-o 2300 hect. aparţinând la diferiţi proprietari. Dela Gura Borcei la Piua Petrei Dunărea se separă în două braţe formând Insula Borcea. Aceste braţe cuprind Intre ele o zonă inundabilă de 80.125 hect. separată In două printr’un canal transversal www.dacoromanica.ro TABELA I. VEDEBI DIN TIMPUL INUNDAŢIUNILOR www.dacoromanica.ro TABELA I. VEDERI DIN TIMPUL INUNDATIUNILOR Fig. 1. Inundaţii în balta Brăilei; sub sălcii 2 colibe de vară ale pescarilor făcute pe piloţi, în ele se văd „Poloagele" în care dorm pescarii. Fig. 2. (Ia mijloc). Inundaţii pe malul Filipoiului; Fotografie scoasă in ziua de 2 Mai 1907 când apele au ajuns punctul culminant. In fund se vede' «Cherhanaua de Ia Scurtu» pe jumătate sub apă. «Pomo-steaua» casei e cu totul acoperită, apele ajung până aproape de 'ziduri. Fig. 3. (jos). Malul Dunării din faţa Brăilei (punctul Feldpost) inundat. Apele Dunării sau urcat în ziua de 2 Mai 1907 până Ia nivelul casei şi cherhanalei din acest Ioc. www.dacoromanica.ro Antipa. — Regiunea inundabilă b Dunării. TAB. L VEDERI DIN TlrtPUL. INUNDAŢIILOR. www.dacoromanica.ro 17 numit „Râul“. Această regiune este împărţită Intre 25 ■de moşii dintre cari 9 sunt ale Statului şi restul ale particularilor. Şi în această regiune este o serie de bălţi •cu o suprafaţă totală de 7437 hect. luciu de apă In •epoca apelor mici, dintre cari unele sunt mai mari ca: lacul Căbălul, Pârlitura, Ezerul lor ga, Ezerulcu butuci, Ezerul mare, etc. Partea de jos a regiunii este drenată de o gârlă mare numită Saltava, care în unii ani dă o recoltă foarte mare de peşte. Pe partea stângă a canalului Borcea zona inundabilă este mai mică (de 12.053 h.), din care numai două porţiuni sunt mai principale, una Intre Piua Petrei — Făcăeni de 5296 hect. şi alta între Bur-duşani-Mari şi Stelnica de 2000 hect. In partea dreaptă a Dunării sunt numai bălţile numite din secţia I-a din Dobrogea, adică bălţile: Bugeac, Oltina Mârleanu, Vederoasa, Cochirleni şi Seimeni. Toate acestea, cu o suprafaţă de 12.621 hect. sunt bălţi foarte bogate în peşte comunicând fiecare cu Dunărea prin câte 2 gârle, din care cea din aval este de obiceiu cea adâncă prin care se alimentează -dela apele medii. _ Dela Cernavoda până la Medgidia se mai întinde o lungă mlaştină în valea Carasu, care a fost odinioară o bună baltă şi care prin astuparea comunicaţiei ei cu Dunărea de către Societatea Engleză, ■care a construit linia ferată Cernavoda-Constanţa, s’a transformat In mlaştină. Dela Piua Petrei la Brăila Dunărea se bifurcă din nou în două braţe, Dunărea mare şi braţul Măcinului, care se întrunesc la un loc abiâ în faţa Brăilei şi cuprind între ele o suprafaţă întinsă din zona inundabilă numită Insula Brăilei, care In unele locuri ajunge la o lăţime de 22 km. Suprafaţa zonei inundabile în www.dacoromanica.ro 18 această regiune este de 87.642 hect., dintre care 14.349 hect. sunt luciu de apâ (la ape scăzute). Insula Brăilei este repartizată între nouă moşii, dintre care 3 sunt ale Statului. Pe toată aceasta insulă pescăria este foarte bogata, cea mai bogata este Insă în bălţile Domeniului Brăila, care formează jumătatea din aval a acestei insule (vezi harta No. 2). Aicea avem o serie de lacuri mari şi foarte productive, ca: Şerbanu, Scurtu, Orzea, Ruşeava, Bobocul, Lun- Fig. 6. Gârla Ghimia. (Brateş) cu leasa de pescuit. guleţele, Gemenele, Dunărea veche, Ulmul, etc. Aceste lacuri se alimentează cu apă prin diferite gârle, iar din ele apa se scurge apoi Intr’un lung canal, de vre-o 24 km. lungime, numit canalul Ftlipoiu, care drenează întreaga regiune şi In care se pescuesc cele mai mari cantităţi de peşte. In timpul când Dunărea creşte fără a trece peste maluri acest canal serveşte pentru alimentarea bălţilor. (Vezi Tab. IX — XI şi Fig. 45—46). www.dacoromanica.ro 19 In stânga Dunării lunca este mai mare în partea din amonte având o suprafaţă totală de 29.658 h. Dintre acestea pe moşia Suciu Giurgeni este o suprafaţă de vre-o 4500 hect. pe care proprietarii execută acum lucrări de indiguire. De asemenea la moşiile Mihai Bravul, Viziru şi pe Noianul Gropeni, în Domeniul Brăilei, suprafaţa luncei e mai întinsă. Dela Brăila la Gura Prutului lunca de pe malul stâng are o suprafaţă aproximativă de 15.402 hect., dintre cari 7473 hect. sunt luciu de apă. Aicea este mai întâi, înainte de gura Şiretului, lunca dela Vă-deni, din care o parte de 6367 hect. aparţine Statului şi apoi moşia Brateşul cu balta Brateş. (Fig. 29 pag. 68). Brateşul se alimentează din Prut prin gârlele din sus şi prin gârla dela Ghimia (Fig. 6)) din Dunăre se alimentează numai când trece apa peste maluri şi prin 2 gârle noui ce au fost de curând săpate de Serviciul pescăriilor (Gârla Tochilelgşx Gârla nouă). Pe partea dreaptă a Dunării dela Gura-Ialomiţei In jos vin bălţile din Dobrogea, zise Secţia Il-a, cu o suprafaţă de 13.667 hect. (din care 1338 hect. luciu de apă şi anume, lacul Rotundu şi Slalia cu gârla Băroiu şi Gârliciu) apoi bălţile, zise Secţia IV-a cu o suprafaţă de 3224 hect. (din cari 2119 hect. luciu de apa). In această din urmă secţiune sunt 3 lacuri mari şi bogate în peşte: Balta Măcinului, Balta dela Igliţa şi Ghiolul Armanului (Turcoaia). In partea dreaptă a Dunării, In cotul cel mare pe care îl face fluviul împrejurul dealurilor Dobrogei (munţii Măcinului şi Bugeacu) pentru a-şi schimbă acum cursul spre răsărit, către mare, începând dela Măcin până la lsaccea, pe o lungime de aproape 80 km. se află bălţile aşâ numite Secţia Va din Dobrogea www.dacoromanica.ro 20 (Vezi harta No. i). Aceste bălţi au o suprafaţă de 16.284- hect., din care 8566 hect. sunt luciu de apă, 1149 hect. stuf şi restul zonă de inundaţie. Ele sunt compuse din 3 ghioluri mari şi anume: Balta Cra-pina, Ghiolul Piatra Calcată şi Ghiolul Jijila precum şi o Întreagă serie de ghioluri şi japşe mai mici, alimentate fiecare prin gârle speciale şi prin gârla Ciu-lineţul, care drenează toată regiunea, şi se prelungeşte în gârla Lăţimea, în care se face o pescărie foarte mare. Aceste bălţi sunt foarte bogate şi dau acum Statului venituri însemnate din pescuit. Dela Isaccea spre Marea Neagră începe aşâ numita Secţia VI-a, adică Delta Dunării cu lacurile mari litorale Razimul şi Sinoe (vezi harta Deltei). Aceste bălţi au o suprafaţă totală de 404.748 hect., din cari 98.566 hect. luciu de apă, 242.566 h. stufării şi numai 63.653 h. teren inundabil. Pe malul drept al Dunării avem mai întâi, între Isaccea şi Tulcea, grupa de bălţi numită bălţile So-movei, Fig. 32 pag. 71), cari sunt compuse din un număr de ghioluri: Parcheşul, Săuna, Rotundu, Somova, etc., a căror apă se scurge cu încetul într’o gârlă numită Gârla Somova, care la apele mici serveşte şi pentru alimentarea acestor bălţi şi care se varsă în Dunăre puţin mai sus de Tulcea. După oraşul Tulcea vine Balta Zagănul şi apoi mai avem pe acest mal o baltă mare tocmai la Morughiol. De aici apoi se începe Insula Dranov — care face partd din delta Dunării propriu zisa — plină de stuf, pe care o străbate Canalul Dunavăţul şi diferite alte gârle mari ca: Suli-manca, Cerneţu, Găsea, Dranovul, etc., care duc apă din Dunăre la Lacul Razim sau la Lacul Dranov. Dela câţiva kilometri în sus de Tulcea, Dunărea bifurcându-se în braţul Tulcei şi braţul Chiliei, se www.dacoromanica.ro 21 începe Delta Dunării propriu zisă. Delta e împărţită şi ea în cele două insule cuprinse între braţele sale şi anume: Insula Letea, cuprinsă între braţul Chilia şi Sulina şi Insula Sf. Gheorghe, cuprinsă între Sulina şi braţul Sf. Gheorghe. Delta este mai toată acoperită cu apă şi bălţile ei, cari reprezintă o depresiune generala sub nivelul Mărei Negre, au fundul lor la o cotă medie de 1.80 până la 2 m. sub 0 al Mărei Negre. (Vezi profi-lele Fig. 6o —66 şi 70). Pământ propriu zis este foarte puţin, numai pe aşâ zisele Grinduri, adică locurile cele mai ridicate, cari nu se inundă decât la apele mari. Deasemenea pe malurile actuale şi a vechilor canaluri ale Dunării până la distanţa de 1—2 km. sunt iarăşi grinduri provenite din depunerile In timpul creşterilor. Grindurile cele mai principale, afară de grindurile malurilor actuale, sunt, în insula Letea: -Grindul Sti-pocului cu Grindul Chiliei şi Grindul Letii, pe care se află o frumoasă pădure de stejar — acum In mare parte distrusă In insula Sf. Gheorghe cele mai principale sunt: Grindul Caraormanului, pe care se află de asemenea o pădure de stejar şi Grindul Sără-turele de lângă Sf. Georghe. Bălţile în mare parte sunt acoperite cu stuf, care în multe locuri este plutitor numit „Plaur11, aşâ că el se ridica şi se scoboarâ împreună cu nivelul apei. Bucăţi de plaur, reprezentând câte odată suprafeţe de mai multe sute de hectare, se despart adeseori şi devin Insule plutitoare, pe cari vântul şi valurile le poate mişcă încet în toate direcţiile. Sub ele găsesc peştii mari refugiul lor în timpul căldurilor de vară şi a frigului de iarnă. (Vezi Fig. 75 pag. 129 si Tab. XXII-XXIII). ’ www.dacoromanica.ro 22 Lacurile mari dela Sudul bracului Sf. Gheorghe: Razim, Sinoe, etc., cari prin origina lor reprezintă un vechiu golf al Mărei Negre separat printr’un cordon litoral de nisip, au şi astăzi apa mai mult sau mai puţin sărată şi şi-au păstrat încă comunicaţia lor cu marea prin diferite guri (Portiţa, Ericurile de chef al dela Sinoe, gura Buazului, etc.). Toate aceste bălţi, cari constituesc Secţia Vl-a de pescării, au o producţie de peşte extraordinară, In-trecând prin bogăţia lor cu mult toate pescăriile din Europa. Ele dau astăzi Statului care este proprietarul lor, venituri foarte mari din pescuit. b. — Raporturile dintre zona inundabilă şi creşterile Dunării. După această scurtă şi foarte sumară descriere generală a zonei inundabile a Dunării să vedem acum cari sunt raporturile ei faţă cu creşterile şi descreşterile Dunării şi în ce mod se fac inundaţiunile. După cum se ştie, ca şi la toate cursurile de apă, nivelul Dunării oscilează mereu după cantitatea mai mare sau mai mică de apă pe care fluviul o primeşte zilnic dela afluenţii săi. In general noi avem de deosebit trei creşteri periodice ale apelor Dunării şi anume: i) Creşterile mari de primăvară, 2) Creşterile mici de toamnă şi 3) Zăporul. Creşterile de toamnă provin din cauza ploilor de toamnă, ele sunt foarte mici netrecând nici odată peste maluri şi nu au vre-o deosebită importanţă pentru chestiunile de cari voim să ne ocupăm aici. Zăporul reprezintă creşterile parţiale din timpul www.dacoromanica.ro 23 ruperii sloiurilor. Dunărea fiind Încă prinsă cu ghiaţâ In diferite locuri din aval şi venind sloiurile din amonte ele formează un baraj care provoacă creşteri parţiale, uneori foarte înalte. Cum vântul nostru dominant în această epocă a anului este Crivăţul, cazul acesta se întâmplă foarte des ca desgheţurile să înceapă mai înainte în amonte decât în aval. Deşi a-norm'ale, aceste creşteri însă pot aveâ la noi o mare importanţă mai cu seamă când se fac lucrări de îndiguire sau ori-ce fel de construcţii pe mal pentru cari constituesc adeseori un însemnat pericol. Creşterile cele mai principale şi singurile cari ne interesează de aproape în chestiunea de care ne ocupăm aici sunt creşterile mari de primăvară. Ele provenind din ploile de primăvară şi din topirea zăpezii ajung la înălţimi foarte mari trecând foarte des peste maluri şi au o durată îndelungată. Epoca lor obişnuită este din Martie până la sfârşitul lui Iunie, se întind însă câte-odatâ şi dela Februarie până chiar în August. Pentru a ne da mai bine seama de importanţa acestor creşteri şi pentru a puteâ face o comparaţie între ele pe un timp mai îndelungat, dăm aci alăturat o tabelă numerică (Tab. No. i) pentru o serie de 20 de puncte mai principale de pe Dunăre, în cari se arată înâlţimele maxime deasupra etiajului acelor puncte ajunse de apele Dunării în creşterile de primăvară pentru o serie de 30 ani consecutivi (1) In acest tablou se mai arată, în câte o rubrică specială, distanţa kilometrică a acestor puncte între ele şi înălţimea etiajului fiecărui din aceste puncte dea- 1 (1) Cifrele sunt luate după datele Serviciului hidiaulic şi ale Corni-siunii Europene a Dunării. La căteva din aceste puncte nu s’au instalat mirele decât mult mai târziu, aşâ că pentru aoestea s'au prevăzut datele numai pe mai puţini ani. www.dacoromanica.ro 24 25 PORTURILE Vârciorova . T.-Severin . Gruia ■ • ■ Cetatea. . . Calafat. . . Bistreţ • . . Bechet . . . Corabia . ■ T.-Măgurele Zimnicea . . Giurgiu . . Olteniţa . • Călăraşi . . Cernavodă . Hârşova ■ • Gura-Ialomiţei Brăila • . . Galaţi . . Isaccea. . ■ Tulcea . . • Sulina . . . TABELA Distanţa Înălţimea etiaju- ÎNĂLŢIMILE maxime ale ape dela Sulina lui deasupra lui os oo OO CQ OO OO ■O co fc--- OO O» 03 O» zero al M. N. fc--- OO OO oo oo oo oo OO OO oo OO OO OO OO OO OO OO OO oo OO OO --- 42,130 931 34,130 7,50 4,77 6,00 6,37 5,55 4,80 4,27 5,84 5,10 8,37 7,07 4,62 6,11 851 29,146 --- --- - -- 811 27,66 795 26,683 7,30 4,95 6,34 6,19 5,96 5,20 4,20 6,15 4,95 7,53 6,76 4,50 5,881 725 23,875 679 22,083 --- 4,85 6,67 6,07 6,09 5,29 4,45 6,23 5,45 6,90 6,57 4,55 6,09 629 20,123 6,94 4,95 6,25 5,59 5,57 4,78 3,90 5,67 4,98 6,70 6,02 4,02 5,44 597 19,125 6,89 5,61 7,61 5,40 5,57 4,63 3,74 5,55 4,77 6,55 6,09 4,38 5,53 554 16,218 6,73 5,50 6,30 5,46 5,81 5,00 3,85 6,10 5,00 6,88 6,34 4,37 5,90 493 13,06 6,69 5,78 6,25 5,50 5,81 4,52 4,45 5,82 4,78 6,63 6,26 4,48 5,48 430 10,2Ş 6,65 6,20 6,57 5,82 6,08 4,88 3,95 6,15 4,89 7,04 6,42 4,70 5,80 345 6,83 7,05 6,08 6,56 5,66 7,50 4,45 4,60 5,85 4,53 6,90 6,32 4,65 5,70! 300 4,58 252 243 2,97 170 1,076 7,10 5,63 6,54 5,30 6,10 4,85 4,63 5,58 4,77 6,52 6,26 4,99 5,80 150 0,90 8,05 5,48 6,09 4,79 6,54 4,29 4,42 5,02 4,53 6,01 5,76 4,46 5,36 102 0,67 72 0,39 - --- 3,57 2,73 3,43 2,36 2,29 2,90 2,31 3,78 3,52 2,88 3,00 0 0,76 No. 1. LOR DUNĂRII DEASUPRA ETIAJULUI Cota medie | OBSERVAŢII || eo eo 03 (O eo OO 03 CO OO iO CO fc- OO 03 O» OO 03 03 03 cn 03 03 03 03 03 <=» 03 03 03 OO oo OO oo OO oo 03 5,91 6,84 4,05 8,50 5,47 8,66 5,64 5,65 6,63 6,66 5,77 5,79 4,9^ 5,84 6,30 7,42 5,28 6,05 5,77 6,42 6,50 5,93 5,80 5,05 6,00 6,49 7,29 5,50 6,07 5,54 6,59 6,37 5,79 5,64 4,92 6,00 6,30 6,80 5,28 5,92 5,69 6,27 4,05 7,67 5,20 7,85 5,52 - 6,57 6,63 5,93 5,67 4,93 5,65 6,09 6,67 5,22 5,91 --- 5,29 6,16 6,10 5,56 5,46 4,81 5,55 5,80 6,10 5,09 5,59 5,79 6,34 4,70 7,28 5,30 725 .5,50 5,54 6,44 6,28 5,82 5,51 4,95 5,44 5,72 6,04 4,91 5,79 5,15 5,73 4,10 6,60 4,70 7,42 4,87 5,27 7J0 5,70 5,20 4,83 4,50 5,25. 5,47 6,07 4,75 5,45 5,14 5,77 4,10 6,49 4,63 Z-49 4,77 5,80 6,02 5,70 5,29 4,80 4,48 4,87 5,11 5,72 4,40 5,43 5,45 6,10 4,70 6,82 4,86 8,06 5,12 6,60 £33 6,23 5,72 5,07 4.54 5,88 6,07 6,73 5,36 5,82 5,06 5,68 4,90 6,49 4,44 7,62 4,57 4,92 7,44 5,45 4,93 4,53 4,18 5,65 6,03 6,95 5,14 5,54 5,33 5,93 5,00 6,84 4,82 7,91 4,92 4,81 6,30 5,81 5,40 4,75 4,49 5,64 5,99 7,11 5,11 5,71 5,12 5,90 3,41 6,82 4,64 7,95 4,73 4,49 6,67 5,64 5,20 5,68 4,22 5,08 5,52 6,68 4,55 5,60 --- --- --- --- ,6,9? 4,69 4,41 5,86 5,82 6,10 6,23 4,24 6,17 5,48 6,90 4,87 5,64 1,76 4,30 5,80 5,15 4,94 5,29 4,04 5,34 5,29 6,83 4,67 4,85 5,67 5,26 5,10 5,55 4',14 4,61 5,19 6,62 4,97 5,23 5,44 5,71 4,01 5,29 4,03 6,93 4,12 3,70 5,01 4,66 4,50 4,45 3,57 4,57 4,73 5,40 4,17 5,14 f 5,03 5,31 3,72 4,87 3,75 6,44 3,83 3,55 4,80 4,46 4,32 4,42 3,55 4,34 4,52 5,16 4,02 4,89 --- --- --- --- 3,00 5,42 3,61 2,82 4,02 3,85 3,47 3,71 3,70 3,49 3,65 4,33 3,17 3,71 2,66 2,97 1,75 3,56 2,44 4,77 2,54 2,14 3,25 3,36 2,71 2,65 2,23 3,15 2,93 3,63 2,52 2,93 0,46 0,51 0,31 0,61 0,53 0,81 0,38 0,31 0,51 0,49 www.dacoromanica.ro 26 27 TABELA Da durata în zile a apelor deasupra malului precum deasupra fundului) dela Cota minimi c a malului 1895 1896 1897 1898 1899 Şi u REGIUNEA Nivelul convenţional u al bilţii deasupra 6 fundului Zile Zils Zile Zile Zile Metri P Cota de revăr¬ 1 sare peste malul 49 74 Bistreţ-Bechet Dunării = 4,28 108 122 166 Balta Nedeia Nivelul conven¬ ţional al bălţii (1 m deasupra ' 190 . 144 193 164 127 fundului) Cota 2,74 Cota de revăr¬ sare peste malul 102 14 126 31 18 2 Bechet-Corabia Dunării = 4,50 Balta Potelu Nivelul conven¬ ţional al bălţii (1 m. deasupra 212 153 200 165 164 funduluil Cota 2,00 Cota de revăr¬ sare peste malul 88 --- 128 12 --- 3 CorabiaZimnicea Dunării = 4,98 Balta Suhaia Nivelul conven¬ ţional al bălţii (1 m. deasupra 182 262 245 143 112 fundului) Cota 3,25 Cota de revăr¬ sare peste malul 93 --- 110 10 --- 4 Zimnicea Giurgiu Dunării 4,50 Balta Mahâru Nivelul conven¬ ţional al bălţii (1 m. deasupra 131 119 171 59 69 fundului) Cota 3,41 No. 2 şi deasupra nivelului convenţional al bălţii (l metru anul i8g5 — 1908 1900 1901 1902 1903 1904 1905 1906 1907 1908 OBSERVAŢII Zile Zile Zile Zile Zile Zile Zile Zile Zile 152 80 163 60 70 60 55 88 --- 232 150 217 162 149 168 157 135 --- 133 58 104 16 2 58 43 79 --- 202 173 231 198 171 176 169 204 - 124 52 78 12 --- 55 45 95 30 212 141 187 112 117 142 154 185 118 125 50 43 --- --- 85 73 148 43 198 91 174 51 94 139 151 181 - www.dacoromanica.ro 28 29 Cota minima 4J a malului c şi 1899 1896 1897 1898 1899 t REGIUNEA Nivelul convenţional s al bilţii deasupra y 6 fundului Zile Zile Zile Zile Zile z; Metri Cota de revăr¬ sare peste malul 109 51 131 48 21 5 Giurgiu-Olteniţa Dunării---4,50 Balta Greaca Nivelul conven- ţional al bălţii (1 m. deasupra 244 332 251 161 135 fundului) Cota 2,34 Cota de revăr¬ sare peste malul 108 112 10 6 Olteniţa-Călăraşi Dunării = 4,70 Călăraşi Nivelul conven- ţional al bălţii 129 (1 m. deasupra 190 178 250 157 fundului) Cota 2,48 Cota de revăr¬ sare peste malul 102 10 Dunării = 4,00 135 28 7 Domeniul-Brăilei Nivelul conven- ţional al bălţii 250 175 135 (1 m deasupra 212 170 fundului) Cota 1,80 Cota de revăr¬ sare peste malul 70 Du nării=4,30 90 8 Galaţi-Gura Pru- tul ui Nivelul conven- ţional al bălţii 170 130 (1 m. deasupra 210 210 240 fundului) Cota 1,80 1900 1901 1902 1903 1901 1905 1906 1907 1908 OBSERVAŢII Zile Zile Zile Zile Zile Zile Zile Zile Zile 150 59 110 17 --- 69 71 125 43 228 207 220 164 139 162 177 217 126 129 50 62 11 --- 44 27 140 - 208 170 224 167 137 149 165 210 110 165 53 60 20 - 70 70 120 29 210 190 250 210 170 165 212 220 132 115 25 10 8 --- 16 20 90 --- 205 203 232 200 175 160 180 218 130 www.dacoromanica.ro No. curent 30 31 Bălţile Somovei Balta Telincea Balta Rotundu Cota minimi a malnni şi Nivelul convenţional al bălţii deasupra fundului Metri Cota de revărsare peste malul Dunării =2,20 Nivelul convenţional al bălţii (1 m deasupra fundului) Cota 0,40 Nivelul convenţional al bălţii (1 m. deasupra fundului) Cota 0,61 Balta Parcheş Nivelul convenţional al bălţii (1 m. deasupra fundului) Cota 0,47 10 Bălţile Deltei Cota de revărsare peste malul Dunării = 2,7 m (deasupra etia-jului Tulcei) Cota de alimentarea bălţilor prin gârle = 2,2 m. (deasupra etiajului Tulcei) 1899 1896 1897 1898 1899 Zile Zile Zile Zile Zile 133 78 175 50 - 197 210 210 172 202 193 210 210 162 178 195 210 210 170 186 . 93 0 123 0 0 122 78 175 50 0 1900 1901 1902 1903 1904 1909 1906 1907 1908 03SERYATH Zile Zile Zile Zile Zile Zile Zile Zile Zile 176 98 135 31 11 92 128 116 45 210 192 210 210 197 191 210 210 180 210 189 210 210 191 174 210 210 150 210 190 210 210 193 184 210 210 155 122 34 18 0 0 21 34 104 0 176 98 135 31 11 92 128 116 4 www.dacoromanica.ro 32 supra lui o al Mărei Negre. Intr’o rubrică specială în ’fine se dă pentru fiecare punct media creşterilor pe 30 ani (sau cel puţin pe timpul de când au început a se face observaţiuni In acele locuri). Din tabloul alăturat se poate constată : 1) Câ cu cât ne urcăm mai în amonte cu atât nivelul creşterilor maxime este mai înalt; pe când media creşterilor maxime la Severin este de 6.05 m. la Tulcea ea nu ajunge decât la 2.95 m., şi la Su-lina 0.49 m. 2) Că în regiunea Deltei Dunării, între Galaţi şi Su-lina, cota medie a creşterilor maxime scade cu mult mai repede decât pe distanţa Severin Galaţi. Pe când diferenţa între cota medie a creşterilor maxime Intre Severin şi Galaţi este de 1.16 m. pentru o distanţă de 781 km. (Severin 6.05 m. Galaţi 4.89 m.); Intre Galaţi şi Sulina ea este 4.40 m. pentru o distanţă de 150 km. (Galaţi 4.89 m., Isaccea 3.71 m., Tulcea 2.93 m., Sulina în canalul Dunării 0.49 m.). 3) Că în aceiaşi localitate nivelul creşterilor maxime variază considerabil dela un an la altul. La Severin el a variat între 4.05 m. în 1894 şi 8.66 m. în 1897, la Tulcea între 1.75 m. în 1894 şi 4.77 m. în 1897. 4) Că Dunărea în creşterile ei de primăvară dela intrarea ei pe teritoriul nostru aduce cantităţi mari de apă şi influenţa pe care o exercită râurile noastre In această epocă asupra creşterilor ei (1) nu este atât de mare ca a afluenţilor ei din amonte. 1 (1) Dunărea, care are o lungime totală de 2850 km. drenează o suprafaţă totală de 817.000 km. p ; faţă de aceasta, suprafaţa noastră de 130000 km. p. nu poate aveă decât o Însemnătate cu mult mai mică. Principalii ei afluenţi, care Influenţează mai puternic asupra creşterilor sunt: Tisa (care ea singură drenează o suprafaţă de 157 186 km. p.). Sava, Drava, etc. www.dacoromanica.ro TABELA IL TABLOURI DE VEGETAŢIE DIN BALTA CRAPINA www.dacoromanica.ro TABELA II. TABLOURI DE VEGETAŢIE DIN BALTA CRAPINA. FlG. l. (sus) Coada bălţei în regiunea stufului pe la gura gârlei Catanelor. In fund se văd munţii Dobrogei. Fig. 2. Tablou de vegetaţie pe marginea bălţii. In stângi o grupă "ăe sălcii cu numeroase cuiburi de Bâtlani (Carbo cormoranul}; In dreapta stuful {Pnrag-mites communis) formând un' masiv; în faţă o bogată vegetaţie de Plutnîţe înflorite (Nymphaea alba) plutind la suprafaţa apei liniştite. www.dacoromanica.ro Anlipa. — Regiunea inundabilă a Dunării, TAB. II TRBLOURI 'fefeCÎB, CRRPIKfl. TABELA III. VEGETAŢIE ÎN GHIOLURI www.dacoromanica.ro TABELA III. VEGETAŢIE ÎN GHIOLURI Fig. i. (sus) Ghiolul Tinculeasa din insula Brăilei (cotul Măcinului). Un «ghiol de faţă» cu apa puţin adâncă. In fund se văd munţii Măcinului, pe planul al doilea pădurea de sălcii care pe malul ghiolului este tânără de tot. In ghiol vegetaţiune de Carex, Xypha şl diferite plante plutitoare ca: Nymphaea alba cu flori mari albe, Nuphar luteum, etc. Fig. 2.0 gârlă în stufăriile din coada lacului Brateş în regiunea dela Sivi ţa; apa din gârlă este acoperită la suprafaţă cu o vegetaţiune de Lintiţă (Lemna), atât de bogată încât nu se mai vede de loc apa şi’i dă aparenţa de pământ acoperit de iarbă verde. Pe marginile stufului (Phtagmites communîs) este aşezată o «Lavă de coteţe» pentru prins peştele care ese din stuf să meargă la gârlă. www.dacoromanica.ro VEGETAŢIE IN GHIOLURI: a) LA LUttlNIŞ DE APA (Ghiolcfl* Tlnculeasa) b) IN STUF (Balta Brateş) www.dacoromamca.ro 33 Dar nu numai înălţimea ci şi durata creşterilor Dunării ne este de cea mai mare importanţă pentru chestiunea de care ne ocupăm, căci dela aceasta depinde pe deoparte cantitatea de apă ce se revarsă pe câmpiile noastre, iar pe de alta timpul cât stau ele acoperite. In alăturata tabelă numerică (Tabela No. 2) s’a împărţit zona de inundaţiune pe regiuni şi pentru fiecare regiune se arată pentru 14 ani consecutivi, dela 1895—1907, durata apelor crescute peste o cota dată; această cotă, fixată voluntar, corespunde cu cota de 1 metru peste fundul bălţilor cuprinse în acea regiune. Deasemenea în alăturatele 2 figuri (Fig. 7 a şi 7 b) se arată In mod grafic pentru 10 din cele mai principale grupe de bălţi mari permanente pe o serie de 15 ani, dela 1894 la 1908, durata apelor de revărsare peste maluri şi durata creşterii peste un nivel egal cu 1 in. deasupra fundului bălţilor, deci durata cât se poate face alimentarea cu apă de Dunăre â acestor bălţi prin gârle. Pentru a ne puteâ da însă seama de influenţa creşterilor Dunării asupra luncii şi a modului cum se fac revărsările pe terenurile inundabile, mai trebue să cunoaştem încă înălţimea acestor terenuri deasupra etiajului Dunării şi relieful lor. Graţie ridicărilor ce se fac pe teren de aproape 4 ani de mai multe echipe de ingineri din Direcţia Pescăriilor sub conducerea d-lor Ingineri Roco şi Vidraşcu s'a putut stabili pentru cea mai mare parte din lunca Dunării profilul longitudinal al malurilor şi o serie întreagă de profiluri transversale. In Tabela numerică No. 3 se arată o serie din aceste date, care ne pot da o idee generală de configuraţia acestor terenuri şi anume: 1) In trei coloane deosebite se arată pentru fiecare regiune In parte cota maximă şi cota minimă a malului în ra- www.dacoromanica.ro 84 port cu etiajul punctului, deci se dă o idee generală de profiPul longitudinal al malului Dunării; 2) Intr’o altă coloană se arată cota fundului bălţilor celor mai principale din acea regiune, deci a părţilor celor mai joase din acea regiune şi 3) Intr’o ultimă coloană se arată cota fundului privalelor la care începe a se face alimentarea sau scurgerea bălţilor. Deasemenea în figurile 9 — 34 se vede o serie de profiluri ce trec In toate direcţiunile prin regiunile bălţilor celor mai principale de pe tot lungul Dunării, spre a se da astfel o idee mai lămurită de poziţia, natura şi condiţiile hidrografice ale acelor bălţi. Configuraţiunea generală a acestor terenuri (Fig. 8) este cam următoarea: In apropiere de malul fluviului terenul prezintă o ridicătură înaltă — uneori de peste un metru — care se întinde paralel cu fluviul, formând pe toată lungimea sa un fel de dig natural numit „ Grindul maluluiAcest val de pământ este format prin depunerile apelor fluviului în momentul când ele se revarsă : apele eşind din albia lor pierd din ce în ce viteza de care erau animate şi ajunge un moment când nu mai pot ţine în suspensiune materiile aluvionare cu care erau încărcate, aşâ că le depun formând pe mal acest cordon în formă de dig. înspre baltă acest cordon are o înclinare mai lentă, ei se întinde perzându-se încetul cu încetul până la distanţe relativ mari, cari de ex. In Deltă ajung uneori la peste 1 —1,5 km. Prin acest dig natural balta, care este mai joasă, rămâne apărată de apele de inundaţie până la o cotă ceva mai ridicată. Acest dig pe toată lungimea sa este întrerupt din loc în loc prin crestături mai înguste sau mai largi ca: guri de gârle sau privaturi, rupturi; etc. Terenul din- www.dacoromanica.ro Balta Maharu Balta Suhaia Bolta Potelu Balta Nedes» lan f«br'M>rţj tpr lM»i lumnluli» IA^jj_ lin ,Ftbr|MarbAj j .iii I ' ", ; v Balta Greaca I______________________ ^*=3= ■ L-U ' Legenda Ourata apalor da revărsări pesta mvalul coovenjional al bălfsi |l* dasupra fundului) ■ Du raia apelor de revărsare pesta malul Dwnârsi Fig. 7 a ua CJt www.dacoromanica.ro Legenda Ou raia apelor de revâraare pe are nivelul convenţional al bâlfei |ta>da»upre fundului J Hi Durata apelor de revărsare peste malul Dunăre. Fig. 7 b www.dacoromanica.ro 37 dârătul acestor diguri are şi el In unele locuri porţiuni mai ridicate, cari nu se inundă decât mai rar (Grinduri), altele mai puţin ridicate (Terenuri inundabile) şi In fine altele joase de tot. Acestea din urmă sunt Bălţile, In cari se acumulează apele rămase de pe urma inundaţiunii. Unele din ele având un fund Fig. 8. O vedere generală schematizată asupra unei porţiuni din zona inundabilă a Dunării. Se vede Grindul Malului, apoi o serie de Bălţi mari cu gârlele lor de alimentare, (câteva Japşe, Ierenul inundabil cu păşune şi sălcii, apoi un grind ceva mai ridicat, sub deal un privai uscat, şi In fine malul abrupt al „Câmpului". mai ridicat şi suprafeţe mai mici, formează numai aşâ zisele Băltoace, cari în cursul verei se usucă, iar altele, cu suprafeţe Întinse şi cu fundul mai jos, rămân ca Bălţi permanente. Aceste bălţi permanente mai sunt încă alimentate şi prin gârle speciale şi anume: i) printr’o gârlă www.dacoromanica.ro 38 TABELA No. curent Cota malului Bălţile principale din deasupra edaju- regiune lui punctului REGIUNEA f Maxima Minima Denumirea Fundul bălţii Nivelul conven¬ când începe ţional al bălţii £ revărsarea (l m. -deasupra peste maluri fundului) 1 Bistreţ-Bechet . . 5,56 4,28 Nedeia 1,74 2,74 2 Bechet-Corabia . 5,90 4,50 Potelul 1,00 2,00 3 Corabia-Zimnicea . 6,30 4,98 Suhaia 1,85 2,85 4 Zimnicea-Giurgiu. 8,58 4,50 Mahâru 2,41 3,41 5 Giurgiu-Olteniţa . 6,91 4,50 Greaca 1,34 2,34 f Sticlele 1,55 2,55 6 Olteniţa-Călăraşi. 6,20 4,78 (Boianu 1,70 2,70 7 Idem..... 7,10 4,70 Călăraşi 1,48 2,48 Şerban Ulmu 8 Domeniul Brăilei . _ 4,00 >) Lunguleţu 0,80 1,80 (basinul Filipoiul şi Corotişca) Boboc Paţiu 8 bis Domeniul Brăila . _ 4,50 Dunărea-Veche --- 7,92 _ (Dunărea-Veche) 4,20 Măcin-Carcaliu 2,00 3,00 9 Secţia IV .... --- 4,20 Igliţa 1,55 2,55 4,50 Armanu-Tur- 2,25 3,25 coaia- 10 Secţia V . . --- 4,30 Crapina -0,17 1,17 11 Galaţi-Gura Pru- tului ..... 5,05 4,30 Brateş 0,80 1,80 www.dacoromanica.ro 39 No. 3. Gârla de alimentare Gârla de scurgere ^ £ 3 Cota fundului la OBSERVAŢII ’3 *2 5**3 gura dela baltă |S Sg (deasupra etiaju- g.3 g 1 lui punctului) Denumirea .taft Denumirea o a 1 3 <-> 3,2. Nedeia 0,86 Orlea 2,75 Călmăţuiu --- Gura Băltii --- Cama 2,32 Comasca 2,50 Argeşelul 2,00 (Gura Dohanul 2,90 Gîrla Botul 2,60 (Gârla Scoiceni G. Botului 0,70 Jirlău 2,25 Dimuleasa 0,61 Titcovul 1,05 Filipoiul 0,63 t / !) Cota e luată • fn raport cu eti- ajul Brăilei . Filipoiul -0,63 Coroţişca 0,63 Dunărea-Veche 1,03 Dunărea-Veche 1,22 G. Cosma 2,05 • Privalulpotmolit --- --- --- Ghiol de faţă Privalul arma¬ 0,58 Priv. Armanului 2,85 nului / --- 0,89 ^Ciulineţul \(+0,S!pr.) Ciulineţul (Calau.) 1,54 IGîrla Crapina 1,69 Gârlele Prutului --- Ghimia 2,02 40 41 Cola malului Bălţile principale din leasupra punctului regiune No. curent REGIUNEA Maxima Minima (când Denumirea Fundul bălţii Nivelul conven¬ începe revărsarea ţional al bălţii peste maluri) (l m. deasupra fundului [Parcheş -0,47 0,53 12 Somova..... 3,90 2,20 Telincea -0,40 0,60 Rotundu -0,60 0,39 (Dranov -2,00 13 Marile Lacuri • . I -2,75 --- bazim Roşu ---1,80 _ Puiuleţ 14 Insula Sf. Gheorghe --- --- Puiu -1,80 “--- Obretin Gorgova -1,80 Isacov [Merhei | -0,80 15 Insula Kilia . . . --- --- [Răducu -1,40 --- Matiţa Gârla de alimentare Gârla de scurgere Cota fundului Cota fundului OBSERVAŢII Denumirea dela Denumirea dela gura la Dunăre gura la baltă Călugărilor + 1,50 Ivancea + 1,50 Somova -0,30 Somova Caciatina-Cern. + 0 70 Dranov în Razelm -2,20 Canal. Regele --- 2,00 [Gura Portiţa 1 1 Carol I ÎGura Dunavăţ. sN I (la Razim) o 'o o o [Gârla vătafului Cura Buazului i prin Sinoe >3 O o Gârla delaMila2 --- Împuţita - 0,30 *) 1) Gura dela Gârla dela Mila 7 mare | Rusca --- | Litcov --- [Gorgova Gârlele şi bălţile jsulimanca din amonte, Lo- -0,30 patna, etc. www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro Fig. ii. Regiunea Bechet Corabia cu Balta Polelu. (Linia punctată indică traseul profilului din Fig. 12). 44 din aval numită Gârla de scurgere care, după apele mari, serveşte ca gârlă de scurgere până ce apa bălţii ajunge la nivelul ei normal, iar pri. măvara şi toamna în timpul creşterilor, până ce apele trec peste mal, serveşte ca gârla de alimentare şi 2) printr’o gârlă din amonte numită Gârla de alimentare care serveşte numai pentru alimentare, care are însă gura ei dela Dunăre şi gura dela baltă barată cu bancuri formate prin depunerile ei proprii, aşâ că ea nu începe a www.dacoromanica.ro 45 funcţionă decât după ce apele Dunării au ajuns la o cotă mai ridicată. Multe din gârlele mari sunt prin originea lor vechi ( : * 5 sţ * t 5___e braţe ale Dunării potmolite, ca de ex. Lopatna, Sonda, Dunăvăţul, Gâscă, Dranovul din Deltă, www.dacoromanica.ro Fi.g ia.— Profil transversal prin Balta Poielu. 46 Ciulineţul, Corotişca, Dimuleasa, iFilipoiul, Saltava, Botu, Qama, etc., etc. Şi gârlele din aval, In timpul cât servesc ca gârle de alimentare, formează la gurile lor câte un banc de potmol (Prag sau Prispă), căci pe deoparte apa Dunării, în momentul când intră In ele, îşi micşorează viteza şi deci depune aici la gură o parte din aluviunile mai grele ce le are în suspensiune; pe de altă parte ea ajungând la baltă şi întâlnind acolo apa stătătoare pierde cu totul viteza şi depune deci şi aluviunile mai fine (potmolul) cu care'eră încărcată. Bancul dela gura bălţii rămâne în permanenţă şi est# pentru baltă o bună apărare în contra secării ei complecte, bancul dela gura dinspre Dunăre însă se spală din nou în perioada cât gârla serveşte ca gârlă de scurgere şi permite astfel ca la o nouă viitură balta să se poată alimentă din nou. Cu modul acesta deci se poate observă un proces lent de colmatare a bălţilor, proces în contra căruia bălţile caută singure a se apără prin bancurile care le formează la gura gârlelor lor şi în special prin bancul dela gura gârlei din amonte, creindu-se 'astfel o stare de echilibru a bălţilor. în figura 19 b, reprezentând un profil longitudinal prin Balta Greaca, se poate vedeâ balta cu cele 2 gârle ale ei tipice prin care se alimentează, precum şi cu pragurile ce s’au format la gurile acestora. Uitându-ne la tabela numerică No. 3 vedem că toate bălţile de pe malul Dunării până la gura Prutului au nivelul fundului lor cu mult mai ridicat decât etiajul respectiv al Dunării variind Intre 2.41 m. la Mahâru până la 0.80 m. la Brateş. www.dacoromanica.ro 47 Dela Gura Prutului în jos bălţile de pe malurile Dunării încep a fi cevâ mai adânci, aşâ că la bălţile Somovei (Somova, Rotunda, Parcheş, etc.) fundul lor variază între 40 şi 60 cm. sub etiajul Tulcei. Numai bălţile din Delta Dunării şi marile lacuri litorale au o adâncime mai mare, între 1.80—2.75 sub o al Mării Negre. Comparând acum datele din cele 3 tabele numerice relative la creşterile apelor, la durata lor şi la nivelul malului şi al terenului inundabil împreună cu al bălţilor şi gârlelor lor, putem să ne facem o idee de modul cum se face alimentarea bălţilor şi revărsarea apelor pe câmpii. Apele Dunării crescând până la o cotă egală cu nivelul normal al luciului bălţilor (cota fundului bălţilor plus aprox. 1 m.) apa Dunării începe a intră In ele prin gârlele adânci din aval şi acestea umplân-du-se cu apă ele se întind pe suprafeţe din ce în ce mai mari. Apa Dunării crescând mai mult, gârlele din amonte încep şi ele a introduce cantităţi de apă şi mai mari şi suprafaţa bălţilor se măreşte din ce în ce mai mult în detrimentul câmpiei. Dacă apele mai cresc încă şi ajung până la nivelul rupturilor şi părţilor mai joase ale malului, apa începe a se revărsă pe câmp şi a inundă toată porţiunea din dosul grindului dela malul fluviului, astfel că nu mai rămân libere decât grindurile interioare şi digul natural al malului. Dacă In fine apele cresc foarte mult, atunci se acopere şi grindul malului împreună cu grindurile celelalte din interior. Din combinaţia datelor din aceste 3 tabele putem acum vedeâ la câţi ani se întâmplă fiecare din aceste cazuri. Ca bălţile să nu se alimenteze decât foarte puţin şi ca toate părţile câmpiei să rămână neinun- www.dacoromanica.ro oo www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro 50 date, aceasta se întâmplă numai foarte rar; aşâ a fost de ex. anul 1884, 1894 şi 1904. Mult mai deseori se întâmplă ca bălţile să se alimenteze bine şi să-şi întindă suprafaţa lor, fără însă ca toată câmpia să fie acoperită cu apă. Deasemenea se întâmplă adeseori ca apele de primăvară să vină mari, chiar să se reverse peste maluri, însă ca durata lor să fie scurtă. * * * Din toate acestea vedem dar că, după înălţimea şi durata creşterii apelor Dunării se poate schimbă cu totul dela un an la altul şi aspectul terenurilor noastre din zona de inundaţiune, schimbându-se prin aceasta totodată cu desăvârşire şi natura produc-ţiunii lor. Intr'un an putem vedeâ imense bălţi bogate în peşte (1895, 1897, 1907, etc.), în alt an ogoare încărcate cu recolte abondente (1908), in altul o serie de mlaştine şi păşune sărăcăcioase, etc. Să vedem dar mai deaproape cum se exploatează astăzi aceste terenuri şi care este producţiunea şi rentabilitatea lor. www.dacoromanica.ro CAP. II. DESCRIEREA SPECIALA A DIFERITELOR FELURI DE TERENURI CARI COAFUN ZONA INUNDABILA A dunArii.-froducţia ŞI RENTABILITATEA LOR ACTUALA. Dupâ cum s'a văzut din capitolul precedent, zona noastrâ inundabila a Dunării este compusă din : bălţi mari permanente, gârle şi stufării, bălţi mai mici şi japşe, băltoace, care In cei mai mulţi ani seacă In timpul verii, terenuri joase uşor inundabile şi terenuri mai înalte, care nu se inundă decât când trec apele peste maluri precum şi grinduri înalte, care nu se inundă decât In timpul creşterilor mari, extraordinare. Modul cum sunt distribuite între ele aceste diferite feluri de terenuri variază după regiuni: In delta Dunării predomină bălţile mari permanente cu fund adânc şi stufăriile. In regiunea dela Piua-Petrei până la Tulcea predomină deasemenea ghiolurile mari permanente (acestea însă sunt aici mai puţin adânci) şi japşele precum şi terenurile joase, cari se inundă uşor — chiar şi numai prin gârle. In susul Dunării predomină băltoacele şi terenurile inundabile, iar bălţile mari permanente sunt la distanţe cu mult mai mari una de alta. www.dacoromanica.ro 52 Pentru a vedeâ modul lor de producţie şi sistema după care se exploatează ele astăzi să luăm fiecare fel din aceste terenuri In parte şi, după -ce le vom descrie pe scurt din punctul de vedere fizic, să examinăm mai de aproape producţia şi rentabilitatea Balta Mahăru cu Gârla Cama. (Plan de situaţie indicând traseul profilului dela Fig. 16). lor In anii când apele Dunării revarsă şi în anii de secetă. a.— Bălţile mari permanente. Bălţile mari permanente din zona inundabilă a Dunării pot fi împărţite după poziţiunea, natura şi www.dacoromanica.ro mftn www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro CJ1 CJ1 www.dacoromanica.ro adâncimea lor şi după modul lor de alimentare cu apă In trei categorii: 1. Bălţile de pe malurile Dunării. 2. Bălţile din insulele formate In albia fluviului (bălţile din insula Brăilei, insula Borcei, etc.) având fundul puţin ridicat deasupra etiajului Dunării dar cu malurile joase şi uşor inundabile, şi, 3. Bălţile din deltă, cari sunt adânci având fundul lor sub nivelul Mărei Negre ^i al căror fund a fost odinioară probabil fund de mare (sau de estuar al Dunării). '' A descrie pe fiecare din bălţile mari permanente ale Dunării In parte — cu tot interesul mare ce’l prezintă—ar fi desigur a intră prea mult In detalii şi a ne Îndepărtă prea mult de scopul final ce’l urmărim prin această publicaţie. In cele ce urmează vom da dar o descriere mai detaliată a câte unei bălţi sau grupe de bălţi, pe care o vom alege-o ca tip pentru fiecare din aceste trei categorii pe care le-am distins, arătând totodată pentru fiecare în parte producţia ei şi modul cum ea variază In fiecare an In raport cu starea apelor Dunării. înainte de a arătă Insă cifrele producţiei pentru fiecare din aceste bălţi şi modul lor de variaţie în raport cu nivelul apelor, trebue să insist asupra unei chestiuni generale şi să explic cari sunt: Factorii de care depinde producţia pescăriilor în general. Trebue să fac aceasta paranteză , şi să tratez în câtevâ cuvinte această chestiune cu atâta mai mult cu cât asupra acestui punct esenţial domneşte încă www.dacoromanica.ro f)7 o mare nedumerire şi cu cât din necunoaşterea acestor principii fundamentale se pot face greşeli mari, cari să compromită chiar întreaga chestiune de' care ne vom ocupă în urmă, a modului cum vor trebui puse in valoare terenurile din zona inundabilă a Dunării. Producţiunea unei bălţi în peşte, nu depinde niciodată de adâncimea acelei bălţi, ci de suprafaţa care este acoperită cu apă. După cum în agricultură materiile nutritive aflate în pământ se transformă în cereale, tot astfel în pescărie aceleaşi materii nutritive din pământ se transformă în carne de peşte. Cu cât dar pământul pe care se face piscicultura este mai mare şi cu cât el e de o calitate mai bună cu atâta producţia va fi mai mare. Peştele (crapul şi celelalte specii din familia Ciprinoi-zilor) pentru a se desvoltâ şi creşte nu are nevoe de o apă adâncă, ci mai mult de o apă mică, pe care soarele să o poată încălzi uşor ca să se desvolte în ea cât mai repede Infuzoriile, Algele, Crustaceele şi toate micro-organizmele care servesc de hrană peştelui. Cu cât numărul caloriilor va fi mai mare, cu atât ouăle de peşte depuse pe plantele proaspăt inundate se vor desvoltâ mai repede, fără a risca să fie distruse de alţi peşti şi diferite animale răpitoare. Cu cât căldura e mai mare —de sigur fără a trece limitele permise — cu atât puii de crap şi de toate speciile de Cipri noizi —cari sunt locuitorii principali ai bălţilor noastre — se hrănesc şi cresc mai repede. Un pui de crap de doui ani, care are o greutate aproximativă de 0,5 kg. primăvara, dacă are o hrană bună şi căldură suficientă creşte până In toamnă până la 1,5 kg. deci dă o producţie netă de 200 %. Şi cum pe 1 hectar se pot creşte până la 600 asemenea pui rezultă că la finele anului să avem o. producţie netă a acelui an www.dacoromanica.ro 58 de 600 kg. de crap sau o producţie brută de 900 kg. Când e frig, în timpul iernii, peştele încetează de a mai mâncâ şi de a creşte, atunci el caută numai locurile adânci unde se adună în cârduri spre a ernâ. Când dar în timpul iernii se pescuesc cantităţi mari de peşte într’o apă adâncă, aceasta nu reprezintă—după cum se crede —producţia acelei ape, peştele acesta a fost produs pe câmpia inundată şi apa adâncă e numai rezervoriul său unde s’a retras pentru iernat; aici el nu numai că nu creşte dar consumă din propria sa greutate. Producţia peştelui depinde atât de mult de calitatea terenului pe care se află balta, în cât azi se ştie că producţia de pe un teren bun poate fi dublă ca producţia unui teren de rea calitate. Sunt piscicultori cari chiar îngraşă anume pământul înainte de a-1 in undă pentru piscicultura spre a-i mări astfel producţia.' Tot asemenea este o condiţiune esenţială pentru sporirea producţiei pescăriei ca terenurile pe cari peştele se reproduce şi creşte în timpul verii, să fie secate şi lăsate fără apă în timpul iernii, supuse la îngheţ şi la aerisire. Cu modul acesta ele sunt ferite de creşterea buruienilor aquatice precum şi de aciditate şi humine. In primăvară când se inundează apoi din nou, ele capătă puteri noui de producţiune extraordinară. Atât de adevărate sunt aceste principii fundamentale în cât azi piscicultura sistematică şi intensivă face în mod artificial ceea ce la noi se întâmplă în mod natural. In adevăr în culturile mari de crap ce se fac în Boemia, Galiţia, Silesia, etc., se inundă primăvara suprafeţe întinse de terenuri transformân-du-se în heleştee puţin adânci şi se cresc în ele până toamna crapi; iarna însă aceste heleştee se usucă www.dacoromanica.ro 59 www.dacoromanica.ro Fig. 21. Profil longitudinal prin Privatul Scoiceni şi F.zerul Mos/islei. 60 şi peştii din ele sunt transportaţi In base-nuri speciale mici dar adânci pentru iernat. De aici rezultă dar, că producţia pescăriilor creşte în proporţie directă cu suprafaţa de teren inundată; cu cât apele sunt mai mari şi acopăr suprafeţe mai mari şi cu cât durata creşterilor ţine mai mult cu atât şi producţia e mai mare. Dacă după retragerea apelor acest peşte fuge, fie în Dunăre fie în balta adâncă, acest peşte a fost totuşi produs numai pe câmpia inundată, carnea sa este formată din materile nutritive a-flale în acel pământ. Cea mai bună dovadă despre aceasta ne-o dă Tisa, unde vedem că toată pescăria cea mare, care erâ înainte aici, a dispărut deodată prin indigarea şi oprirea inundaţiilor acestui râu. Din toate acestea www.dacoromanica.ro 61 se vede dar că anii buni pentru producţia pescăriei trebue să fie anii cu inundaţiuni mari, cu cât sunt suprafeţe mai întinse acoperite cu apă şi cu cât acestea durează mai mult cu atâta producţia trebue să fie mai mare. După aceste câtevâ consideraţiuni generale putem acum să luăm ca exemplu câte o baltă sau o serie de bălţi din fiecare din cele trei categorii ce _ Fig. 22. Plan de situaţie arătând traseul profilelor dela Fig. 23 şi 24, prin Lacul Boian, Lacul Sticleanu şi Gârla Botului. le-am deosebit şi să vedem care este rentabilitatea şi producţiunea iiecâreia din ele şi cum variază ea din an în an în raport cu starea apelor Dunării. 1. Bălţile de pe malurile Dunării. Vom începe mai întâi cu descrierea bălţilor de pe malurile Dunării, de oarece acestea sunt cele mai www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro 63 simple şi alimentarea lor nu este atât de complicată ca la bălţile din celelalte două categorii. Atât din punctul de vedere al formaţiunii lor, cât şi din punctul de vedere al modului de alimentare, bălţile de pe malurile Dunării se Împart In 2 categorii bine distincte între ele şi anume: 1) Bălţi simple sau izolate şi 2) Grupe de Bălţi sau Bălţi compuse. 1) Prin bălţi simple sau izolate înţelegem acele bălţi mari, care comunică direct cu Dunărea prin două gârle — din care adeseori cea din amonte poate fi potmolită sau chiar complect astupată—fără ca aceste gârle se conducă mai Întâi într’o alta gârla mai mare, prin care balta să se alimenteze sau sâ www.dacoromanica.ro Fig.' 24.', Profil longitudinal prin Gura Boiului, Lacul Boian şi Lacul Slicfeatiu. G4 www.dacoromanica.ro TABELA IV. VEDERI GENERALE ASUPRA REGIUNEI INUNDABILE ŞI DIFERITE GÂRLE DIN DOBROGEA www.dacoromanica.ro TABELA IV. VEDERI GENERALE ASUPRA REGIUNEI INUNDABILE ŞI DIFERITE GÂRLE DIN DOBPOGEA Fig. 1. Vedere generală asupra apelor din Regiune? Isaccei luată de pe dealul de deasupra oraşului. In fund de tot se vede zona inundabilă a Dunării din Basarabia, Dunărea principală ie marcată printr’un şir lung de sălcii, cari în unele locuri se răresc şi lasă să se întrevadă apa. Braţul de Dunăre din faţa oraşului Isaccea se vede redus la o «verigă» prin creşterea necontenit^ostrgvuţuLacoperit cu sălcii din faţă. Dirf.braţul dela Isaccea se vede pe^ ţnarginea de jos a oraşuju^ c\im îşi îea naştere «gârla Hambarului», care pe o porţiune diri întiiiderea ei e marcată cu un şir de sălcii şi şerpueşte apoi zona inundabilă pentru a conduce în ghiolul Petrei. Fig. 2. (sus în dreapta) Un cot al vechiului Du-navâţ: Sus pe terasă se vede satul Du-năvăţul de sus; jos liniile curbe arată cum s’a retras treptat gârla Dunavă-ţului schimbându-şi albia, Fig. 3. (jos în stânga) Gârla Crapina (zisă şi Gârla lată) cu leasa de pescuit. Fotografie scoasă în primele zile ale lui Iunie, când au început apele a scădeâ. Fig. 4. (jos în dreapta) Ciulineţul în locul unde înconjoară stânca dela Bisericuţa separân-du-se în mai multe braţe. In stânga «Gârla Lăţimea». In faţă vegetaţiune din regiunea inundabilă. www.dacoromanica.ro VEDERI GENERALE ASUPRA REGIUNEI INUNDABILE ŞI DIFERITE GÂRLE DIN DOBROGEA. www.dacoromanica.ro Antipa. — Regiunea inundabilă a Dunării. TAB. IV TABELA V. DIFERITE TIPURI DE GÂRLE www.dacoromanica.ro TABELA V. DIFERITE TIPURI DE GÂRLE Fig- l- Gârla Somova trecând printr’o regiune de stuf. Fig. 2. (sus în dreapta) Gârla Somova trecând printr’o regiune cu maluri solide şi cu sălcii pe margine. Fotografia dă şi o vedere gfenerală asupra zonei inundabile din aceastâ regiune, Fig. 3. (jos în stânga). Gârla Nedeea cu gardul de închidere a peştelui. Fotografie scoasă la 2o Mai 1909, când apele intraseră în scădere. Fig. 4. (jos în dreapta) Gârla şi gardul de închis peştele de la Morughiol. www.dacoromanica.ro < DIFERITE TIPURI DE GÂRLE. www.dacoromanica.ro Antipa. Regiunea inundabilă a Dunării. 65 se scurgă în mod indirect. Aceste bălţi pot fi separate adeseori în mai multe trupuri, cari devin aparente mai cu seamă în timpul apelor scăt zute, ele însă formează Ia un loc o singură baltă, care stă în legătură cu Dunărea prin cele două gârle tipice arătate mai sus. Modul de alimentare al acestor bălţi este —după cum s’a văzut şi în cap. I. § 2 —cât se poate de simplu: apa din Dunăre întră mai întâi în balta prin gârla din jos, apoi când apele cresc cevâ tnai mult începe a întră şi prin gârla din sus şi în fine la revărsare întră apele în baltă peste maluri. La scăderea apelor apoi gârla de jos serveşte .ca gârlă de scurgere. (Ca tip vezi Fig. 19. Balta Greaca cu gârlele ei). Din categoria acestor bălţi fac parte: Morughiolu, Brateşul (Fig. 14), ezerurile din Basarabia (Cahul, Cogurlui, Ialpug, Catlabug, etc.), bălţile din Noianul Brăilei, BaltaMă-cinului, Ghiolu Armanu, Igliţa, Seimeni, Cochirleni, Oltina, Bugeac, Baciu şi Vederoasa, Greaca (Fig. 19), Suhaia (Fig. 14), Potelu (Fig. 2), Nedeea (Fig.io), etc. Origina acestor bălţi este diferită: unele sunt vechi coturi sau braţe părăsite ale Dunării (Ghiolul Du-jiărea Veche (vezi şi Fig. 22), Zăto- 5 www.dacoromanica.ro Fig. -26. I’roiil longitudinal arătând alimentarea ezerului Călăraşi prin privalul Gura Bolului şi Jirlău. www.dacoromanica.ro 67 nul Gluciului dela Hârşova, Belciug, Erin-ciuc, etc.), altele sunt vechi vai de erosiu-ne> estuare sau limanuri părăsite dela gurile râurilor, altele simple depresiuni în terenul inundabil ale căror maluri au fost înălţate prin cordoanele litorale formate din depunerile apelor fluviului în momentul revărsării lor peste maluri, altele în fine sunt bălţi alimentate cu izvoare cari stau în legătură şi cu Dunărea (Ve-deroasa), etc., ctc. Toate aceste au însă de comun mo- dul lor simplu de alimentare cu apă din Dunăre care www.dacoromanica.ro şi prin Ezerul Călăraşilor. 68 Oancea cele două gârle (la unele a rămas azi numai una) tise face prin pice arătate mai sus. 2) Prin bălţi compuse saur grupe de bălţi înţelegem acele bălţi situate la un loc„ ale cărof gârle de scurgere conduc cu toatele în-tr’o gârla mai mare principală, care drenează întreaga regiune şi se varsă apoi în Dunăre, astfel că. din punctul de vedere al alimentării lor toate aceste bălţi formează împreună o unitate. O mare parte din bălţile cari compun o asemenea grupă comunică si direct cu Dunărea prin câte o gârlă (gârla din amonte sau gârla de alimentare dela bălţile simple); aceste gârle de alimentare însă sunt mai toate astupate la gură cu praguri şi nu funcţionează decât când apele ajung la o cotă mai înaltă,, aşâ că alimentarea principală a tuturor acestor bălţi se face, cât timp apele nu sun tpreâ crescute, tot prin gârla mare principala. Ca exemple din această categorie de bălţi^putem cită'grupa de bălţi situate între Ghecet şi Isaccea Fig. 29. Regiunea Brateşului. www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro 69 Basinul inferior al Prutului 70 (numite bălţile Crapinei sau bălţile din Dobrogea Secţia V-a), Bălţile Somovei, etc. Bălţile Secţiei V-a (vezi harta No. I) sunt compuse dintr'o serie de lacuri mari, ca: Crapina, Jijila, Piatra Călcată, Lăţimea şi mai multe jepci şi ghioluri mici. Fiecare din aceste ghioluri au câte o gârla de alimentare spre Dunăre, cari Insă sunt mai mult sau mai puţin barate cu bancuri şi In special cele Fig. 31. Braţul Marinului. din sus nu funcţionează de cât când vin apele mai mari. Toate aceste ghioluri însă mai stau în legătură directă sau indirecta şi cu o gârlă mare principala, care drenează întreaga regiune, numită Gârla Ciulineţul, prin oare se face atât alimentarea principală cât şi scurgerea. Această gârla, care este un vechiu canal de Dunăre potmolit la www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro saoaei www.dacoromanica.ro profil z PROFIL 3 www.dacoromanica.ro PROFIL b -4 l> n«krt PROFIL 6 www.dacoromanica.ro 75 gura din amonte, îtncepe din sus de Isaccea şi se urcă pănăla Pisica. In adevăr, astăzi gârla Ciulineţul din diferite cauze nenaturale este potmolită In mareparte şi de aceea apa din bălţine mai putându-se scurge bine prin ea, şi-a căutat altă scurgere eşind acum prin gârlele dela Dunăre ale acestor bălţi şi In special prin gârla Crapina. Cu toate acestea, aceasta este numai o stare secundară, creată şi întreţinută în mod artificial, căci gârla Crapina a fost săpată abia în timpurile mai nouă de către un arendaş al pescăriilor de aici. Drumul adevărat al apelor din această regiune este însă prin gârla Ciulineţul şi scurgerea principală a bălţilor în timpul apelor joase tot prin el se face. Bălţile Somovei (Fig. 32—34 a-f) sunt deaseme-nea compuse dintr’o serie de lacuri, ca.: Săuna, Ro-tundu, Parcheşul, etc. legate cu Dunărea prin o serie de gârle, ca: gârla Călugărului, gârla dela Ivanova, etc. cari însă sunt mai toate potmolite şi nu introduc apă decât când apele Dunării sunt la o cotă mai ridicată. întreagă această regiune însă este drenata de o gârlă adâncă şi lungă, numită gârla Somovei, (Fig. 35 şi Tab. 5) care se întinde din sus de Tul-cea pănă prin aproprierea Isaccei, unde se pierde în stuf. Cu această ăgârl stau în legătură toate ghiolurile acestei regiuni, ea le alimentează cu apă proaspătă şi prin ea se scurge apa în timpul decreşterilor Dunării. Origina grupelor de bălţi este cu desăvârşire diferită de a bălţilor simple. întreaga regiune băl-toasă pe care este situată o asemenea grupă de bălţi eră înainte o insulă mare, .formată în albia fluviului, cum este astăzi de ex. insula Brăilei sau www.dacoromanica.ro 70 insula Borcei. Cu încetul unul din braţele de Dunăre, care încunjurau aceste insule, potmolindu se tot mai mult şi apoi perzându-şi la gura sa din amonte cu totul comunicaţia cu fluviul, s’atransformat într’o gârlă lungă. Aceasta a continuat totuşi a sta in legătură prin alte gârle mai mici cu bălţile din această regiune aşâ că alimentarea şi scurgerea acestor bălţi a continuat a se face ca şi înainte pe această cale. Insula întreagă s’a alipitastfel încetul cu încetul de • mal, formând acum o luncă mare plină de bălţi. Astfel Ciulineţul în bălţile Secţiei a V-a nu reprezintă decât resturile unui vechiu braţ al Du-nării, care mergeâ dela Ghecet până în apropiere de Isac-cea şi s’a potmolit la gura sa din amonte, după cum şi Somova (vezi tab. V. fig. a şi b, precum şi Fig. 32) nu este decât restul unui vechiu braţ de Dunăre, care mergeâ dela Isaccea până la Tulcea. Tot astfel va fi daca Canalul Borceajse va potmoll as-tupându-şi—după cum e tendinţa — gura sa dela Călăraşi, şi tot astfel ar fi dacă braţul Măcinului, care odinioară a fost braţul principal al Dunării şi acum se micşorează din ce în ce, s’ar potmoll şi ar alipi întreaga insulă a Brăilei de malul Dobrogei. Asemenea s’au mai format şi alte grupe de bălţi în susul Dunării, acolo însă, fiind formaţiuni mai vechi, procesul de transformare a mers şi mai departe, aşâ că lucrurile nu apar atât de simple ca la Crapina şi Somova. Astfel ar fi de ex. bălţile din regiunea dintre Zimnicea şi Giurgiu (Bălţile din Domeniul Giurgiului), unde gârla Cama, care începe din apropiere de Zimnicea mergând sub diferite nume pânăajunge de se varsă îndreptul Giurgiului, nu reprezintă decât un vechiu şi lung braţ de Dunăre, care înconjură o insulă mare plină de www.dacoromanica.ro 77 bălţi. (Vezi şi Fig. 15. pag. 52). Tot astfel ar fi regiunea cuprinsă între Gura Dohanului şi Gura Botului, unde gârla Scoicenii, prelungită cu gârla Bătrâna etc. reprezintă resurile unui vechiu braţ de Dunăre din care se alimentau ezerurile: Moştiştea, Boian, Sticlele, etc. (vezi Fig. 20—22). Tot astfel în fine ar fi regiunea cuprinsă între Gura Botului şi Gura Jirlăului, unde gârla Botului (ramura ei dinspre Călăraşi) prelungită prin Gârla mare, Privalul Belecâne, etc. reprezintă rămăşiţele unui vechiul braţ de Dunăre, din care se alimentă lacul Călăraşi, Sfrederile, Ezerul Gălăţui, etc. (vezi Fig. 25 şi 26 p. 46)* La toate acestea însă procesul de potmolire aţ gârlelor mari de drenaj a mers şi mai departe încă ne mai rămânând decât numai mici porţiuni din partea lor din aval, cum de ex. s’ar puteâ întâmplă peste un număr de ani, dacă la bălţile Qrapinel am lăsa gârla Ciulineţul să se potmolească cu totul! Modul de formaţiune al acestor grupe de bălţi şi gârle este cam următorul: Pe unele porţiuni din Dunăre se formează necontenit ostroave nouă, qarq mai întâi sunt separate între ele prin braţe largi de Dunăre, apoi cu cât ostroavele cresc, cu atât-braţele dintre ele se potmolesc mai mult transformându-se îp Verige până ce ajung a se închide la partea lor din amonte; apoi ostroavele, dintre care unele au dejâ pe ele diferite feluri de depresiuni în care se adună apa ca bălţi, japşe, etc., se alipesc între eţe sau cu malul, iar vechile braţe ce le despărţeau rămân ca bălţi sau gârle, Zâtoane, Zavale, Zâtoace şi aşâ mai departe. Modul acesta de formaţiune de bălţi noui şi gârle, potmolirea braţelor de Dunâre şi transformarea lor în: «Dunăriţe», «Verige», Zâtoane», «Zavaluri\ www.dacoromanica.ro 78 „Privaturi", etc., ir putem ob. servă, şi astăzi pe tot lungul Dunării, unde vedem cum se formează os* troave noui, iar vechi braţe de Dunăre se potmolesc la gură, transformându-se în gârle, bălţi, etc. Un frumos exemplu îl avem astăzi sub ochii noştri pe distanţa de Dunăre dintre Silistra şi Dervent. (Fig. 36) Aicea pe Canalul Dunării s’au format o serie de insule (Hopa, Pastramagiul mare, Pastra- Fig. 35. Gârla Somova. magiul mic Insula Ostrovului, Păcuiul, Păcuiaşul, Tălchia,'Păcuiul lui Soare,etc.) împărţind Dunărea în două braţe principale, Plosca şi braţuldin faţa Ostrovului. Pe harta austriacă dela 1856 vedem cat Thalwegul fluviului treceâ prin braţul Ostrovului, iar toate aceste insule erau mici şi depărtate unele de [altele. Astăzi pe lângă insulele vechi s’au mai www.dacoromanica.ro Fig. 36. Ostrbavele dintre Silistra. şi Cap. Dervent. - — — . __^1 . ■ r ■ — ■ ifc www.dacoromanica.ro 80 format şi altele nouişi toate au crescut aşâca In cea mai mare parte s’au lipit între ele formând la un loc o insulă mare, nerămânând din vechile braţe care le separau decât câtevâ bălţi, jepşe şi zătoane pe ele. Braţul principal al Dunării din faţa oraşului Ostrov s’a transformat acum într’o simplă Verigă potmolindu-se din ce în ce mai mult şi arătând tendinţa dea dispâreâ şi a alipi întregul complex de insule la malul dobrogean lăsând astfel orăşelul Ostrov în mijlocul uscatului. Braţul Plosca, care în 1856 eră un mic canal, ca Borcea de azi, a devenit acum Canalul principal al Dunării. A urmări pas cu pas pentru fiecare baltă în parte modul ei de formaţiune şi transformările, prin cari a trecut şi trece este o chestiune cât se poate de frumoasa, pe care însă cadrul restrâns al acestei lucrări nu ne permite să o desvoltăm mai departe. Mă mulţumesc dar astfel de a fi putut indică măcar humai în linii generale modul Î11 care s’au făcut şi se fac aceste transformări. A descrie deasemenea toate bălţile de pe malurile Dunării în parte, împreună cu gârlele lor şi modul lor de alimentare, ar fi a intră de asemenea prea mult în detalii şi a ne îndepărtă prea tare de scopul urmărit în prima linie de această publicaţie. In hărţile alăturate însă precum şi în diferitele figuri, schiţe şi profiluri, ce însoţesc această lucrare, cetitorul va puteâ găsi complectarea descrierii din text. • * * Pentru a cunoaşte mai de aproape bălţile depe malurile Dunării şi a ne' da seama mai bine de producţiunea şi rentabilitatea lor vom luă.ca exem- www.dacoromanica.ro TABELA VI. TIPURI DE GÂRLE DIN BALTA BRĂILEf I. www.dacoromanica.ro TABELA VI. TIPURI DE GÂRLE DIN BALTA BRĂILEI I. Fig. i. O gârlă din Domeniul Brăilei cu o grupă de sălcii pe malul ei. Fig. 2. O gârlă de drenare, Gârla Corotişca. Resturile unui vechiu braţ dei Dunăre. www.dacoromanica.ro TIPURI DE GÂRLE DIN BALTA BRĂILEI I. www.dacoromanica.ro Antipa. — Regiunea inundabilă a Dunării. TAB. VI. TABELA VII. TIPURI DE GÂRLE DIN BALTA BRĂILEI II. www.dacoromanica.ro TABELA VII. TIPURI DE GÂRLE DIN BALTA BRĂILEI II. Fig. 1.0 gârlă de alimentare în timpul apelor scăzute, după ce a încetat de a mai curge . apa prin ea. FiG- 2. (sus în dreapta). Aceeaşi gârlă în timpul apelor ordinare. X,iL sălciile de pe margini se văd rădăcinele adventive formate în timpul inundaţiilor şi care atârnă de pe tulpine ca nişte barbe mari. Fig. 3. (jos în stânga). O gârlă de alimentare în timpul când apele Dunării sunt la etiaj. «Gardul sterp» pentru închiderea peştelui rămas cu totul pe uscat. Fig. 4. (jos îri dreapta). Aceeaşi gârlă funcţionând, în epoca apelor ordinare când scoate apa afară din baltă. www.dacoromanica.ro Antipa. Regiunea inundabilă a Dunării. TAR. Vil TIPURI DE QARLE DIN BALTA BRĂILEI IL — IN TIttPUL APELOR JOASE ŞI IN TIAPUL (OSlQJNKftE ca.ro TABELA VIII. TIPURI DE GÂRLE DIN BALTA BRĂILEI III. www.dacoromanica.ro TABELA VIII. TIPURI DE GÂRLE DIN BALTA BRĂILEI III Fig. 1. O vedere asupra gârlei Corotişca în timpul apelor scăzute; din ea începe spre stânga un mic privai,acum rămas uscat. Fig. 2. Gârla Tâncava (foastă odinioară un braţ de Dunăre, acum o mică gârlă de scurgere care se varsă în Filipoi) în timpul apelor mari scoţând apă din baltă afară şi vărsând-o în Filipoi. www.dacoromanica.ro TAB. VUI TIPURI DE GÂRLE DIN BALTA BRftlLEI III. www.dacoromanica.ro Antipa. — Regiunea inundabilă a Dunării. 81 plij bălţile din Dobrogea cuprinse In Regiunea dintre Măcin şi Isaccea numite şi bălţile Crapinei sau bălţile Secţiei a V*a. (Vezi harta No. i). t)upă cum s'a văzut mai sus, în această regiune care are o suprafaţă aproximativă de 16,284 hec-tş.^e, se afla o serie de ghioluri mari precum şi o serie de ghioluri mai mici sau japşe. Toate ace* sţe bălţi pot fi împărţite după posiţiunea lor şi după modul lor de alimentare In trei grupe principale şi anume : 1. Grupa bălţilor dela Piatra Călcată compusă din Ghiolul Piatra Călcată (Fig. 37) precum şi din japi- Fig. 37.—Ghiolul dela Piatra Călcata. şele : Leanca, Japşa Peatra Roşie, Japşa Rahova şi Japşa Lungă. Ghiolul Petrei are la apele joase p adâncime maximă de 1.5 m. şi se alimentează din Dunăre prin trei gârle dintre care: Gârla Petrei\ care duce prin Japşa Leanca In Ghiolul Petrei, e gârla principală de alimentare a acestor- bălţi. Ghiolul Petrei se mai alimentează Insă şi pe la spate din gârla Ciulineţul, din care purcede un privai dela Luncaviţa şi duce In Ghiol prin japşele Piatra Roşie şi Japşa Lungă. Acest privai Insă de când Ciulineţul nu mai are apă multa nu mai funcţionează decât la apele mari. www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro 83 2. Grupa bălţilor dela? Crapina şi Pisica compusă din Ghiolul Crapmei şi Ghiolurile mai mici din regiunea Pisicei: Popina, Lunga, Buciumul şi Caracuş. Ghiolul Crapinei (Tab. II. şi Fig. 38) are la apele joase o adâncime maximă de 1.5 — 2 m. şi se alimentează din Dunăre direct prin Gârla Ghidriciu şi prin Gârla Crapina. Aceasta din urmă (Tab. IV. Fig.. c,) este o gârlă artificială scurtă de vre-o 300 m. lungime, care a fost săpată acum vre-o 25 de ani de arendaşii acestor bălţi după ce gurile Ciulineţului şi ale Ghidriciului s’au potmolit astfel că apa nu mai aveâ destul curent pentru a se face aici leasa de pescuit; ea conduce direct în baltă aducând aici şi peşte dela Dunăre, Insă potmoleşte balta atât de tare în cât la gura ei s'a format în baltă un enorm banc pe care a crescut o întinsă pădure de sălcii. Astăzi ea este principala gârlă de alimentare a întregii regiuni. Ghiolul Crapinei se mai alimentează însă şi prin Gârla Ciulineţul. Această gârlă care drenează întreaga regiune a bălţilor din Secţia V-a a fost odinioară principala gârlă de alimentare şi-a bălţii Crapina cu care este legată pe la spate prin Gârla Catanei. Astăzi Ciulineţul fiind în mare parte potmolit şi Crapina stând în legătură directă cu Dunărea, cantitatea de apă ce o aduce el in această baltă e cu mult mai mică. Totuşi este de remarcat că la scăderea apelor, chiar după ce Gârla Crapinei „se tae“ (adică după ce apa din baltă încetează, de a se mai scurge prin eâ) apa din baltă continuă a se scurge prin Gârla Catanei în Ciulineţ şi de aci în Dunăre. Ceeace dovedeşte că cu toate obstacolele mersul natural al apei din această regiune este tot pe aici. 3. Grupa Ghiolurilor dela Lăţimea situată în www.dacoromanica.ro 84 dreapta părţii din amonte a Gârlei Ciulineţul vechiu. Ea este compusă din Ghiolurile: Lăţimea, Jijila, Plosca şi Combra iar în regiunea dintre Ghecet şi Munţii Măcinului din Ghiolurile şi Japşele: llenele, Somova, Earba roşie, Buciumul, Ghiolul cu Raci, Oaea, Lebăda, Lebădaru, Opinca, etc. Alimentarea principală a tutulor acestor ghioluri se face prin Ciulineţul nou. Acesta este o bifur-caţie a Gârlei Ciulineţul, care din dreptul satului Vâcăreni se împarte în două ramuri: cea dela Nord merge sub numele de Ciulineţul vechiu pe o distanţă de vre-o 18 km. până lângă satul Pisica, unde are gura sa din amonte dela Dunăre, care Insă este cu totul astupată ne mai introducând apă nici chiar In timpul creşterilor Dunării. . Ramura dela Sud a Ciulineţului se numeşte Ciulineţul nou şi are prin diferitele locuri pe unde curge diferite nume, aşâ In dreptul Văcărenilor se numeşte Gârla Satului, de aici înainte merge până la Gar-văn unde dă în Jap şa Macul, apoi merge înainte sub numele de Lăţimea şi la Bisericuţa se desparte în trei ramuri înconjurând această stâncă (Fig. d din Tab. IV. arată tocmai această separare la Bisericuţa) spre a conduce apoi In ghiolurile: Jijila, Plosca şi Combra. Când Dunărea vine mare apaadusă de Ciulineţul nou umflă atât de tare aceste trei ghioluri încât ele se revarsă şi alimentează astfel şi pe toate celelalte ghioluri mai mici şi jepşele dintre Ghecet şi Măcin. In afară de Ciulineţ ghiolurile din această grupă se mai alimentează când apele vin mari şi printr’o serie de gârle ca: Gârla nouă, Gârla dela Zătoaca, Argeşul şi Malacu, Gârla lui Tănase, Gârla Calului, Gârla Zăpada, etc., situate între Azaclău şi Ghecet, aceste gârle Insă toate au gurile lor dela Dunăre cu totul www.dacoromanica.ro 85 potmolite aşa cănu aduc apă decât la cote mai mari. După cum se vede dar bălţile din regiunea Secţiei a V-a se alimentează pe deoparte aproape fiecare prin câte una sau mai multe gârle direct din Dunăre, aceste Insă fiind In majoritatea lor potmolite la gurile dinspre Dunăre alimentarea prin ele nu se face decât lâ cote mai ridicate. Pe de altă parte Insă aceste bălţi se mai alimentează încă pe la spate —fie direct sau indirect — printr’o gârlă lungă —Gârla Ciulineţul —care traversează şi drenează întreaga regiune. Această gârlă este un vechiu braţ de Dunăre care nu de mult timp a fost chiar navigabil, după cum se văd şi astăzi urme ca d. ex. şchelea dela Rachel unde se descărcau mărfuri; în el se adunau toate apele din această regiune spre a se scurge şi pe el acum 30 de ani se făceâ Leasa cea mare de pescuit cum se face azi pe Gârla Fi-lipoiul în Domeniul Brăilei (1). La dotele mici ale creşterilor Dunării |apa începe şi azi a intră în Lălţi mai întâi prin Ciulineţ, apoi, când apele cresc cevâ mai mult, intră prin Gârla Crapina şi Gârla Petrei, apoi la o cotă cevâ mai mare încă încep şi toate celelalte gârle a introduce apă şi în fine când creşterea Dunării la Galaţi ajunge la cota de 4.30 m. atunci apa trece peste maluri şi intră în bălţi pe distanţe mari, căci malurile acestei regiuni sunt mai toate joase. Odată cu intrarea apelor încep a intră şi peştii din Dunăre care aici se reproduc şi se hrănesc 1 (1) Tot astfel şi Ciulineţul nou, care e o ramură a acestuia, nu e decât un vechiu braţ de Dunăre. Gârla Lăţimea a conservat cu totul aspectul de Dunăre şi are o adâncime de peste 4 m. www.dacoromanica.ro 86 In bălţile bogate In hrană In tot timpul verii. Pentru ca peştele intrat să nu fugă, se închid mai întâi gârlele din sus cu garduri sterpe, apoi la o cotă mai mare se închide toată regiunea pe toată lungimea malului dela Ghecet la Isaccea cu „Pleter“ (ostreţe de alun şi dopuri de stuf) şi apoi la scăderea apelor se închid şi gârlele mari: Crapina, Piatra, Ghidriciu şi Ciulineţul cu garduri mari sterpe şi In fine se face la Gârla Crapina „Leasa" (vezi Tab. IV. fig. c) pentru prins peştele mare, care după ce a lepădat icrele vrea să fuga Inapo afară din baltă. Peştii tineri cari au intrat din Dunăre şi puii găsind In aceste bălţi o hrană abundenta se hrănesc toată vara şi cresc; cu cât suprafaţa inundată a fost mai mare cu atât şi hrana e mai abundentă şi cu atât şi producţia e mai mare. Toamna apoi sunt pescuiţi cu năvoadele şi avele. Pescuirea cu năvoadele se începe mai întâi In bălţile şi japşele mai puţin adânci, se trece apoi la Piatra Calcatâ, Crapina, etc. şi se sfârşeşte In fine cu Lăţimea, care e cea mai adâncă şi poate ţine peştele mai mult timp. Iată cum a variat producţia acestor bălţi dela 1900—1908: www.dacoromanica.ro 87 Durata apelor Suma înălţimea crescute deasupra: Produc¬ totală Partea ANUL maximă Malului Nivelului ţia în provenită Statului a apelor 4.30 m. convenţional klgr. din al bălţii vânzare Zile % 114 Zile 1900/1 4,80 175 2.490.733 _ 316.000 1901/2 4,46 24 60 3 011.448 --- 427.730 1902/3 4,32 11 70 2.213.585 --- 375.380 1903/4 4,42 9 30 1.613.635 696.554 386.491 1904/5 3,55 0 15 1.539.157 '646.391 357.444 1905/6 4,34 18 120 2 095.485 774.959 466.630 1906/7 4,52 22 60 2.521.598 887.347 516.196 1907/8 5,16 96 110 4.177.838 1.220.251 697.1821 După cum se vede, în anul 1907 când apele au ajuns la înălţimea de 5,16 m. şi au acoperit toată regiunea cu apă producţia s’a suit la 4.177.838 kilograme, pe când în anul 1904, când apele au avut-cota numai de 3,55 m. aşâ că nici nu au putut trece peste maluri, producţia a scăzut ajungând abiâ la I-539-I57 klg. In anul 1903 apele au fost în adevăr ridicate la cota de 4,42 m., însă au fost foarte scurte trecând numai 30 zile peste ..cota convenţională de 1 m. deasupra nivelului fundului bălţilor. Deasemenea în 1900 apele au fost înalte şi au fost revărsate 175 de zile dând o producţie bună de 2.490.733 klg., această producţie ar fi fost însă şi mai mare dacă cu un an Înainte In 1899 producţia nu ar fi fost scăzută din cauza apelor foarte mici (cota creşterii maxime *la Galaţi în acel an a fost 3,55 m.) netrecând nici o zi peste maluri. Din toate acestea vedem că în anii când apele www.dacoromanica.ro 88 sunt foarte mari şi îndelungate, acoperind toată zona inundabila, producţiunea în această secţie poate fi de 2 Vi ori mai mare ca în anii când apele sunt foarte scăzute. Rentabilitatea acestei regiuni este cât se poate de bună. Pescăria de aici, care înainte eră arendată cu 126.000 lei anual, produce azi în regie un venit net de 700.000 lei. Din pâşunat şi culturile făcute după retragerea apelor de pe terenurile inundabile se obţine 63.105 lei anual, din stuf 4 — 5000 lei,, iar din exploatarea pădurilor de salcie aproximativ 24.000 lei anual. 2. Bălţile de pe insulele Dunării. Ca un exemplu din a doua categorie de bălţi să luăm bălţile Domeniului Brăilei (vezi harta No. 2. şi profilul dela Fig. 40). Aici avem în total o suprafaţă inundabilă de 63.190 h., din cari 11.629 h., sunt bălţi cu luciu de apă şi gârle, iar restul de 51.560 h. teren inundabil, stufării, păduri de salcie, etc. Bălţile mai principale aici sunt: Şerbanul> Orzea, Gemenele, Ruşava, Scurtul, Bobocul, Lunguieţul, Ulmul, Dunărea veche, etc. (vezi şi Tab. III. fig. a). Mai toate aceste ghioluri au câte o gârlă, specială prin care se alimentează cu apă din Dunăre (Fig. 41 şi 42 şi Tab. VI—IX.); pe de altă parte ele au câte o altă "gârla (gârla lor de scurgere) care le pune în comunicare direct sau indirect cu gârla Filipoiul (vezi Tab. IX. fig. a, b). Acesta este un canal lung de aproape 24 km. care începe dela lacul Şerbanu şi drenează întreaga re- www.dacoromanica.ro 89 giune vârsându-se în braţul Măcinului mai sds de G1 cet. In acest canal se seu toate -bălţile din Domeniu. Ţoale bălţile de aici au nivelul fundului lor deasupra etiajului Dunării, numai ghiolul Dunărea Veche—care prin originea sa este un vechiu cot al Dunării — are apa foarte adâncă până la 8m.sub etiajulDunării. (Vezi profilul dela Fig. 40). Alimentarea acestor bălţi se face în modul următor; când apele Dunării încep a creşte ajungând la un nivel de aproximativ 2,4 m. deasupra etiajului Brăilei şi bălţile sunt scăzute, apa începe a intră cu încetul prin gura Filipoiului şi prin gârla Co-rotişca (Fig. 42 şi Tab. VI.); cu cât creşte apa mai tare cu atât intră mai multă apă. Când apa ajunge la un nivel aproximativ de 3 — 3,6 m. deasupra etiajului Brăilei, atunci ea începe â intră din amonte în bălţi prin gârlele de alimentare a diferitelor bălţi ca: Gârla Di. muleasa, Gârla Balaia şi Co-rotişca din Dunărea mare şi I bD 1*4 www.dacoromanica.ro 40. Profil longitudinal prin Privalitl Dimii/easa — Filipoiu — Aurelu — Dunărea veche. 90 .prin gârlele: Buşqva, Gemenele, Gârla Dunărea veche şi Titqovul din, braţul Măcinului.' (Vezi Tab. VI—IX), afara, de, acestea mai sunt şi gârlei^ Băndoiu, Puntea şi Dofyrota cari vin dela bălţile din amonte, etc. Astfal se umple mai Întâi ghiolurile umflându-le şi m&ţuidu-le considerabil suprafaţa. Când creşterile Dunării ajung la Brăila pânâ la 4 m. deasupra etiajului, atunci apa Începe a trece Fig. 41. O gârlă cu „Leasă* din Domeniul Brăilei. peste maluri (Fig. 43) şi umple mai întâi japşele şi apoi se răspindeşte pe terenul inundabil. Filipoiul acum nu mai introduce apa ci scoate afarâ. In timpul revărsărilor peştele din .Dunăre şi In special crapul, intra In bălţi, fie prin gârle fie peste maluri, pentru a-şi depune icrele pe câmpiile proaspăt inundate. Pehtru ca acest peşte sa nu fuga afarâ după ce şi-a lepădat icrele, se aşteapta momentul www.dacoromanica.ro 91 când apele încep a scădeâ şi se închide balta. Gârlele Fig. 42. Garla Ccrrotlsca. se închid cu garduri de ghîondere (vezi Tab. VII). Fig. 43. Revărsarea Dunării preste maluri In faţa Brăilei. fig- c> d)> pentru a opune o mai mare rezistenţă www.dacoromanica.ro 92 peştelui care vreâ sa iasă în cârduri, iar malul se îngrădeşte cu „pleter“ (adică cu un gard mic de nuele de alun împletite cu papură) pe distanţe adeseori de mai multe zeci de km. care se lasă acolo până încep malurile a fi din nou vizibile. (Fig. 44 şi 52). (In primăvara aceasta închiderea cu pleter s’a făcut pe 62 km. lungime). Apele retrâgându-se şi malul fiind acum liber pleterul se scoate afară. Odată cu F'g- 44- Aşezarea „Pleterului®. Ihchiderea gârlelor începe a se construi un «gard mare sterp" şi la gura dela Dunăre a Filipoiului care este susţinut de piloţi mari şi care are de scop de a reţine aici peştele ce vreâ să fugă prin canal. (Tab. X b şi Tab. XI b şi c şr Fig. 44 şi 47). In urma se construeşte puţin mai sus „Leasa“ care serveşte la prinderea peştelui. www.dacoromanica.ro 93 Apa revărsata peste câmpii, şi prin pădurile de sălcii (Fig. 4^—53) unde peştele se hrăneşte şi creşte foarte repede găsind o hrană abondentâ, începe Încetul cu încetul a se retrage In bălţi şi de aici "prin gârlele lor de scurgere (Fig. 54 şi Tab. VIII. fig. b) şe varsă In Filipoi. încetul cu încetul şi peştele urmează acest drum vrând să iasă In Dunăre, aşa că la retra* gerea apelor şi mai ciLseamâ toamna^ mare^partedin peştele de pe Domeniu este dejâ concentrat In ca* Fig. 45- Gardagii „Gropeneni' plecând Ia Închiderea Filipoiului. naiul Filipoiul. Aici el este pescuit la leasă In cantităţi enorme — odată am observat singur In 3 ore prinzându-se 26.000 kgr. (Tab. X. fig. a). Pescuitul bălţilor cu năvoade (Fig. 56) şi ave începe toamna pe la finele lui August, peştele care rămâne aici speriat de năvoade fuge din toate părţile şi se concentrează din nou în Filipoi. Ia Filipoi el caută a se ascunde la gropi şi pe sub butucii de sălcii www.dacoromanica.ro 94 Insa pescarii îl gâsesc şM pesctiesc pe de o parte pe sub maluri cu tarbufurile, iar pe de altă parte la gropi cu p’rostovoalele. (Fig. 55). Astfel dar balta Domeniului Brăilei constitue pe de o parte o minunată capcană pentru a prinde peştele din Dunăre ce vine în ea pentru a se repro- Fig. 46. Aşezarea Gardului sterp dela Filipoiul. duce şi totodată un loc minunat unde peştele se reproduce, mănâncă şi creşte dând o enorma producţie, necunoscuta în alte pescării din Europa. Iată cari sunt rezultatele producţiunii acestor pescarii şi modul cum depind ele In diferiţi ani de creşterile apelor Dunării: www.dacoromanica.ro 95 Cota Durata apelor Suma maximă mari peste Producţia totală pro¬ Venitul ANUL la Mal (cot* Fundul în kgr. venită din Statului Brăila 4 m. gârlelor vânzarea Brâila) (cota 3,60 peşţelui Brftilal Lei Lei 1903/4 4,45 20 • 28 2.431 670 884.103 517.487 1904/ 3,57 0 0 920.725 401.945 211.840 1905/6 4,57 74 142 3.296.361 1.080.094 583.188 1906/7 4,73 71 129 5-262.089 1.769.100 1.064.320 1907/8 5,40 128 154 6447.793 1.663.396 1.000.597 Fig. 47. Inundaţii In Balta Brăilei. Din acestea se vede dar iarăşi că şi in aceste bălţi cu cat apele sunt mai înalte şi cu cât durează ele mai mult, cu atât şi producţia creşte. In anul 1904 — 1905 când apele au ajuns numai la cota de 3,57, m., deci nici nu au trecut peste maluri, şi alimentarea câtorvâ www.dacoromanica.ro OG bălţi s’a fâcut timp de 65 zile numai prin catevâ gârle (Filipoiul şi Corotişca), producţia a fost foarte I'ig. 48. Inundaţii In Balta Brăilei. micâ ajungând abia la 920.725 kgr. Din contră Fig. 49. Inundaţii tn^Balia Brăilei. in anul I907 —1908, când apele au fost foarte www.dacoromanica.ro TABELA IX. gârla FiLipdiu In timpul apelor mari www.dacoromanica.ro TABELA IX. GÂRLA FILIPOIU ÎN TIMPUL APELOR MARI Fig. 1. (sus) Filipoiul pe distanţa dintre Dunăre şi Scurtu cu două vapoare ale pescăriilor Statului navigând pe el. Apele sunt revărsate peste maluri inundând pădurea, aşâ că sălciile' ajung cu frunzele lor în apă fără, a li se mai vedea tulpinele. Canalul are aspectul unui enorm bulevard (24 km.) cu doi pereţi de verdeaţă pe margini care se ridică direct din apă. Fig. 2. Gura dela Dunăre a Filipoiului în timpul apelor mari. www.dacoromanica.ro Antipa. — Regiunea inundabilă a Dunării. TAS. IX. GARLR F1LIP0KIL IN TinPOL RPELOR AARI. www.dacoromanica.ro TABELA X. GÂRLA FILIPOIU. LEASA ŞI GARDUL DE PESCUIT www.dacoromanica.ro TABELA X. GÂRLA FILIPOIU. LEASA ŞI GARDUL DE PESCUIT Fig. 1. Leasa cea mare dela Filipoi, la vre-o 2 km. . distanţă dela gura dinspre Dunăre. Fig. 2. Locul unde se varsă în Filipoi Gârla Scurtu. Se văd amândouă canalele închise cu «Garduri sterpe» mari. Păsări de apă: Jidani (Nycticorax griseus), Chirighue (Sterna hirundo) şi Pescari (Lams ridibiindas) pescuesc peştele mic ce trece printre ostre^ele gardului. Apele sunt în scădere. www.dacoromanica.ro Antipa. — Regiunea inundabilă a Dunării. TAB. X GflRLA FILJP01UL, LEASA ŞI GARDUL DE PESCUIT. www.dacoromanica.ro TABELA XI. GÂRLA FILIPOI. CONSTRUIREA GARDULUI DE PESCUIT www.dacoromanica.ro TABELA XI. GÂRLA FILIPOI, CONSTRUIREA GARDULUI DE PESCUIT Fig. 1. (sus) O vedere asupra Filipoiului cu «Gardul sterp» în fund. Fig. 2. (la mijloc) Gardagiii împletesc otgoanele pentru Leasa dela Filipoi. Fig. 3. Construirea gardului cel mare dela Filipoi. «Parii», «Proptelele!) şi «Previnele» sunt dejâ bătute, acum gardagii aşează «lesele de ghiondere» şi de «cocine» pentru formarea gardului. www.dacoromanica.ro Anfipa. — Regiunea inundabilă a Dunării. TAB. XI. gArla filipoiul. construirea gardului de pescuit. www.dacoromanica.ro 97 Înalte ajungând la cota 5,40 m. şi au durat 180 zile acoperind cu totul terenul inundabil, producţia a fost foarte mare, ajungând la 6.447.793 kgr., deci de 7 ori mai mare ca In anul 1904 — 1905. Cercetând acum tabela numerică a creşterilor maximale ale apelor Dunârii deasupra etiajului (Tab. No. 1), vedem câ cota medie a punctului Brăila este de 5,i4 metri şi câ in timp de 30 ani nu am avut decât de 2 ori — în 1899 şi 1904 — ape, cari nu au trecut Fig. 50. Inundaţii In Balta Brăilei. peste maluri, adică cari nu au trecut de cota de 4 metri deasupra etiajului Brăilei. Am avut Insă In mai multe rlnduri ape la limite ca de ex. In 1894 (4,01 metri), In 1896 (4,03 m.). In 1898 (4,12) şi In 1908 (4,17). In general am puteâ dar zice că In această regiune In timp de 15 ani avem: un an foarte rău, doi ani mediocri, cinci ani buni şi şapte ani foarte buni (peste cota 5 m.). www.dacoromanica.ro 98 Daca facem acum o comparaţiune Intre datele obţinute la Secţia V-a din Dobrogea şi Intre datele obţinute la bălţile din Domeniul Brăilei vedem că, pe când In Secţia V-a In anul cel mai bun producţia a întrecut numai de doua ori şi Va producţia din anul cel mai rău, In domeniul Brăilei producţia anului celui Fig. 51- Inundaţii In Balta Brăilei. mai bun a întrecut de 7 ori producţia anului celui mai rău. Şi acest fenomen îşi are explicaţiunea sa, căci, pe când regiunet Secţiei a V-a are o suprafaţa totală de 16.284 h un cari 9715 h. sunt lucii de apă cu stuf şi numai 6569 h. teren inundabil, balta din Domeniul Brăilei are o suprafaţă totală de 63.190 h., www.dacoromanica.ro 99 din cari numai 11.629 h. sunt luciu de apă, iar tot restul de 51.560 h. teren inundabil. In anii deci când apa trece peste maluri, suprafaţa producătoare de peşte se măreşte aici proporţional cu mult mai mult decât la bălţile Secţiei a V-a. Aceasta este şi ea încă 0 dovadă mai mult că tn adevăr producţia principală a peştelui este pe câmpiile inundate. De altfel mai trebue de observat că atât la Dome- Fig, 52. Inundaţii In Balta Brăilei. Baterea Pleterului pe mal. niul Brăilei cât şi la bălţile Secţiei a V-a, când sunt apele mari, producţia nu provine numai din producţia proprie a acestor bălţi, ci ea este In ambele părţi considerabil sporită şi prin mulţimea de peşti migratori (In special crap), care es din bălţile Deltei Dunării şi intră In aceste bălţi pn vara pentru a se reproduce, unde rămâne închis cu garduri şi se pescueşte. www.dacoromanica.ro 100 Rentabilitatea acestei regiuni este deasemenea cât Fig. 53- O colibă de pescari din Balta'Brăilei In timpul inundaţiilor. se poate de bună. Numai pescuitul care se exploa- Fig. 54. Gârla Tâncava In timpul scăderii apelor, ducând apă în Filipoi. tează In regie de către Stat a produs un venit net de www.dacoromanica.ro 101 peste i.000.000 lei (înainte eră arendată împreună cu tot Domeniul Brăilei pentru 613.000 lei, din cari aproximativ loo'.ooo lei eră partea din arendă cuvenită pentru pescuit). In afară de pescuit însă terenul inundabil, care este arendat, produce după r^tjrâgej-ea apelor o sumă destul de considerabilă) Ir 1906 arendaşul a încasat din stuf şi papură, fân, erbărit, (Tab. XII a şi b) târlă şi băltârit o sumă F'g- 55- Pescuitul cu „Prostovoalele" In Filipoi. dfe 267.889 lei. Pădurea de salcie (Tab. XII. fig. c şi fig. 47—53) care se exploatează prin Serviciul Silvic al Statului produce de asemenea un venit anual de aproximativ 40.000 lei (In 1907 — 8). 3. Bălţile Deltei Dunării. Cu mult cele mai bogate ca pescărie din toate bălţile noastre —şi probabil după Volga dintre toate pescăriile de apă dulce din Europa — sunt bălţile din www.dacoromanica.ro Fig. 56. Pescuitul cu Nevoadele In Lacul Şerbanu. 102 Delta Dunării, adică aşa numitele pescării, Secţia Vl-a din Do-brogea. Am lăsat înadins descrierea lor la urmă, de oarece aici trebue să dăm o descriere cu mult mai a -mănunţită. Pe deoparte natura acestor bălţi fiind încă foarte puţin cunoscută trebue să dăm 6 descriere fizică cu mult mai largă şi să Intrăm In-tr’o serie de detalii, care ne vor fi de cea mai mare importanţă pentru scopurile pe care le urmărim, pe de altă parte şi din punctul de vedere economic lucrurile sunt cu mult mai complicate, producţiunea acestor bălţi fiind mai heterogenă. In Delta Dunării pe lângă peştele ce creşte şi se desvoltă In bălţile ei mai avem cantităţi mari de peşti migratori, ce vin din mare spre a intră In Dunăre www.dacoromanica.ro 103 sau bălţi şi sporesc în mod considerabil producţia; între aceştia mai principali sunt: Sturionii (morunul, F>g- 57- Dunele de Nisip dela Periprava. nisetrul, pâstruga, etc.), Scrumbiele de Dunăre, Cam-bula şi Chefalii. Pe de altă parte Delta Dunării, este i 'g- 5»- O porţiune din pădurea Letii unde nisipul dunelor a redevenit sbur.itor. ca un focar pentru repopularea tuturor bălţilor Dunării cu peşte, aşâ ca In anii când vin apele mari, www.dacoromanica.ro 104 trecând peste maluri, cantităţi mari de crapi, somni, babuşcâ, etc., es din aceste bălţi şi emigrează In cârduri mari In susul Dunării, intrând acolo In bălţile ce le întâlnesc In cale şi mergând până chiar In sus de lacul Greaca; alţii înşelaţi de apele dulci proaspete aduse de Dunăre, fug prin gârle In mare şi dacă nu găsesc o intrare deschisă spre Razim, etc., mor din cauza apelor sărate ale mării. Astfel dar prin aceste migraţiuni In aceşti ani cu ape mari, pe de o parte se sporeşte considerabil producţiu-nea bălţilor din susul Dunării, iar pe de alta se micşorează însă cu mult cantităţile ce se prind aici în Deltă. § 1. — Descrierea fizică. După cum s’a arătat mai sus şi după cum se poate vedeâ mai lămurit din seria de profiluri longitudinale şi transversale prin toate direcţiunile Deltei pe care le dăm ici (Fig. 59 — 52), întreagă această regiune reprezintă o depresiune generală al cărei fund e cam cu 1,80 m. sub nivelul Mărei Negre, Întretăiată în toate direcţiunile prin grinduri. Grindurile au o origină diferită, aşâ: grindul dela Chilia (Tâb. XIV. fig. 6) reprezintă înaintarea malului solid basarabean în terenurile aluvionare ale Deltei pe care Dunărea a trebuit să-l străbată (1). grindurilş 1 (1) D-l Ch. Kflhl, inginer şef al Comisiunii Europene a Dunării, Îmi comunică că In anul 1883 adâncind canalul tăiat ia micul M din braţul Sulina Intre vechile mile 23 şi 24, la o adâncime de 19 până la 25 picioare a Întâlnit In partea inferioară o argilă foarte dură de o culoare gâlbie, care Împiedecase desvpltarea profilului trans- www.dacoromanica.ro 105 Letea şi Caraorman reprezintă vechi dune mari de nisip (Fig. 57 şi 58 şi Tab. XIII) amestecate cu scoici marine; aceste nisipuri azi In mare parte s’au fixat şi cresc pe ele două frumoase păduri de stejari, plopi, etc. (1). Tot astfel e şi grindul Sărăturile 1 versal al canalului în acest loc. Deasemenea la canalul pe care l-a săpat (terminat In 1902) Intre noua milă 13 '/, şi 19 a găsit pănă la 20 picioaie adâncime sub etiaj o pătură de „Ibss" foarte moale şi uniformă pe toată lungimea canalului. Sub această pătură până Ia 22 picioare adâncime a găsit o pătură de argilă foarte dură pe o distanţă de 1524. metri Intre mila 19 şi mila 18. Dragând mai departe, până la 24 '/, picioare, a găsit aceiaşi argilă Insă maitdurâ Încă şi lâţindu-se In aval până peste mila 18, "având In totul o lăţime de 1768 metri. . Concluziunile pe cari le trage d. Inginer Kohl din aceste fapte sunt: „Si on tire une ligne courble en continuation de la haute terrasse de Kilia Veche, vers le Sud, tangente au Grindul de Stipoc par la pârtie inferieure de l’ancienne coupure du petit M oii l’argile dure a Itl trouvle â l’endroit I et conţinuse par la bande d’argile dure au 18-e nouveau milliaire et en amont, â l’endroit II, il est permis de supposer que la terrasse de Kilia Veche s’ltendait dans Ies temps trls rlculls a travers d’une pârtie du Delta actuel du Danube, formam saillie dans l’estuaire du Bas Danube. „C’est cette argile dure qui a determini Ies sinuositls importantes! du bras de Sulina â cet endroit soit le petit M entre Ies anciens milliaires 24 et 27*. Faptele acestea fiind de cea mai mare importanţă pentru istoria -evoluţiunii Deltei — deşi nu sunt In directă legătură cu chestiunile de cari ne ocupăm aici — am ţinut totuşi să le semnalez In interesul Ştiinţei. ■ (1) D-l Inginer Kdhl a binevoit a-mi pune la dispoziţie o serie de probe de materialele ce s’au scos la dragaj din secţiunea ce s’a făcut prin grindul Caraormanului cu ocazia tăerii primului canal dela marele M, la actuala milă 12 pe braţul Sulina. Din aceste probe se vede şi mai lămurit adevărata natură de cordon litoral marin al acestui grind. Mai Întâi avem la suprafaţă până la o adâncime de 60 cm. -o pătură de nisip amestecat cu pământ negru vegetal. Apoi până la nivelul apei o pătură de nisip curat. Apoi nisip amestecat cu scoici marine, care din ce ne scoborlm mai jos devin mai numeroase. Sub acestea apoi o pătură de nisip amestecat cu scoici de stridii izolate sau lipite Intre ele prin concreţiuni calcaroase, şi In fine dragând până la o adâncime de 3 metri sub etiaj, s’au găsit scoicile marine lipite Intre ele, aşâ că formau adevărate bancuri (Tab. XVI fig. c). www.dacoromanica.ro 106 dela Sf. Gheorghe precum şi grindurile Hundiu şi Crasnicola din insula Dranov, cari sunt o continuare a grindului mare dela Letea şi Caraor-man reprezentând toate vechi cordoane litorale ale mărei (i). ' In fine mai toate celelalte grinduri mai mari sau mai mici (Fig. 59) reprezintă maluri ale foaste-lor braţe ale Dunării, cari acum sunt părăsite şi transformate în gârle sau bălţi; astfel grindul Sti-focului, care este cel mai înalt din insula Letea, 1 Această pătură s’a putut urmări apoi pe toată lungimea grindului până la o adâncime de 8 metri sub zero. Ceeace este încă mai interesant, este că la adâncimea de 9—20 picioare s’au găsit şi oseminte fosile de mamifere mari şi între altele: măsele şi dinţi apărători de Mamut (Elephas primigentus) şi o măsea de Rinoceros antiquitatis foarte bine conservată, precum şi diferite alte oase de mamifere (Tab. XVI. fig. c). Aceste fapte sunt de cea mai mare importanţă, căci ne arată că pe timpul când în locul ac- tualelor guri ale Dunării erau aceste cordoane litorale, trăiâ Mamutul şi Rinocerul. Ele ne dau dar un criteriu In judecata epocilor de formaţiune a actualei Delte şi a timpului cât i-a trebuit să înainteze până la limitele', de azi. Adâncimea la care s’au găsit aceste oase — cari au cu totul aparenţa de a proveni dela animale moarte în aceste locuri şi nu de a fi aduse de ape — ne pot da de asemenea un indiciu pentru judecarea importantei chestiuni ştiinţifice dacă avem In Deltă o lentă scufundare a pământului (Senkung). Grindurile Letea şi Caraorman sunt legate între ele printr’un grind mai îngust, însă înalt, mergând dela Caraorman la vechea milă 15, unde şe confundă pe malul drept cu grindul malului până la mila veche 13 şi apoi de aici se prelungeşte până la grindul Letei. Pe acest grind mergeâ Înainte şi soseaua dela Caraorman. (1) Ca vechi cordoane litorale marine se mai văd spre Sud de gura Sf. Gheorghe o serie de grinduri paralele între ele şi paralele şi cu a malul mării. Ele ne arată foarte frumos modul cum a înaintat aici ustatul formând delta. Ultimul din această serie este-limba de nisip (cordonul litoral) care separă de mare actualul lac numit „Zaton". Din aceasta se vede că nisipurile aduse de -fluviu erau împinse la Sud de vântul dominant N—O şi de curentul costal N—S şi formau, mereu câte un cordon litoral care închideâ câte o bucată de mare transformând^ în lac sau lagună. După un timp acest zaton se um-pleâ cu apă dulce, apoi cu stuf şi In fine se potmoleâ prin aluviuni; apoi se formă un altul şi aşâ mai departe. Chiar actualul lac Razim www.dacoromanica.ro 10 7 este malul unui vechiu braţ din care a mai rămas azi numai gârla Iacob Saha; tot astfel este malul gârlei Pardina şi malul Sondei. Astfel ar mai fi Fig- 59- Un grind pe care s’a făcut o gheţărie. In apropiere (In dreapta) se vede începutul bălţii. nu este decât un asemenea ,Zaton* foarte mare reprezintând un vechiu golf marin Închis printr’un cordon litoral. Deviarea apelor Dunării spre Nord, cari au format braţul Chiliei, după ce au tăeat grindul solid de argilă al Chiliei, au micşorat debitele braţelor dela Sud şi astfel acestea nu au mai avut cantitatea suficientă de aluviuni pentru a umpleâ In Întregime şi Razimul, aşk că acesta s’a putut menţine In mare parte ca lac. Faptul că apa sa a rămas sărată — prin legătura ce o are cu marea — a împiedecat desvoltarea cea mare a vegetaţiunii de stuf şi formarea de plaur plutitor, ceea-ce a contribuit şi mai mult la menţinerea sa In stare de lac sau lagună. Cu toate acestea şi aici In partea de fst a lacului se observa o mare intrare a uscatului In lac, efect al aluvionării prin DunăVâţ şi a formaţiunii de plaur In apele Îndulcite prin efectul său. Ceea-ce vedem că se întâmplă azi aproape sub ochii noştri cu grindurile dela Sud de gura Sf. Gheorghe şi cu zâtoanele s’a Întâmplat odafa probabil şi cu grindurile cele mari dela Letea şi Caraorman căci şi acestea sunt compuse din fâşii lungi şi foarte Înalte de nisip (reşturi de cordoane litorale), cari alternează cu alte fâşii mai joase de pământ vegetal de baltă (resturi de ză toane). www.dacoromanica.ro 108 malul gârlei Litcovul, In insula Sf. Gheorghe, etc. Tot astfel sunt în insula Dranov grindurile de pe malul gârlelor Dunavăţul şi Cerneţul, cari toate au fost odinioară braţe principale de Dunăre între-tâind toată regiunea şi astăzi s’au transformat în gârle mari şi adânci, având unele maluri mai ridicate, pe care păşunea ză vitele şi pe cari pescarii au făcut grădini de legume şi arbori fructiferi. De asemenea sunt grindurile mici In jurul ghiolurilor Erinciuc, Belciug, etc., cari nu sunt decât malurile unor vechi coturi ale Dunării ce au fost părăsite şi transformate în lacuri adânci. Cele mai principale grinduri însă sunt grindurile malurilor actuale ale Dunării, (vezi Tab. XIV şiTab. XV.) cari se întind spre baltă în regiunea inferioară a Deltei pe distanţă de 0,5—i,5klm. (pe braţul Chiliei în unele locuri chiar până la 2 kilometri) (Fig. 67), iar în regiunea ei mai superioară fiind cu mult mai întinse. In regiunea 1 Ceatalelor dela Tul cea şi sf. Gheorghe • revărsându-se cantităţi mai mari de apă procesul de colmatare a bălţilor a fost mai puternic şi astăzi găsim aici grindul malului intinzându-se pe o regiune cu mult mai mare (Fig. 68) lăsând numai o serie de lacuri cu fundul mult mai ridicat (bălţile Tătarului, etc.) şi o mulţime de jepci cari se usucă în timpul apelor scăzute. Balta. — In afară de Regiunea Ceatalelor, toată Delta — în care cuprindem şi insula Dranov cu lacurile mari Dranovul, Razimul, etc. — este o imensă baltă adâncă de 1,50 — 2,50 m. sub zero al Mărei Negre, împărţită printr’o serie de diguri longitudinale, transversale şi diagonale (grindurile) într’o serie de camere mari. Aspectul general al acestei regiuni ar fi al unei serii mari de polderuri olandeze, www.dacoromanica.ro 109 separate între ele prin diguri mari şi umplute peste tot cu apă. In cea mai mare parte această imensă Q u *«• pa < 03 ^ e dunele de nisip. O poiană în pădure; în carq ,se vede iarba crescută pe nisipuri. Fig. 2 (la mijloc) O dună de nisip în mijlocul pădurii dela Letea. Fig. 3. Plantaţiuni artificiale de salcâmi pe nisipurile dela Carinasuf (pe malul lacului Sinoe). www.dacoromanica.ro Antipa. — Regiunea inundabilă a Dunării. TAB. XIII PLRNTRŢIUNI PE DUNE ŞI NISIPURI SBCJRftTORRE IN DELTA. www.dacoromanica.ro TABELA XIV. DIEERITE FORME DE MALURI GGRINDUU MALULUI) ÎN DELTA DUNĂRII. I www.dacoromanica.ro TABELA XIV. DIFERITE FORME DE MALURI (GRINDUL MALULUI) ÎN DELTA DUNĂRII. I Fig. 1 Malul Dunării (braţul Chilia) la Satu-Nou în faţa Ismailului. Fig. 2. (sus în dreapta) Malul Dunării (braţul Chilia) la Chilia veche^kici se vede malul înalt care este prelungirea grindului solid din terasa basarabeani. Fig. 3. (jos în stânga) Malul braţului Sulina la Gorgova. Grindul cevâ mai ridicat, cu o mică grădină de legume şi câtevâ construcţii pe el. FlG- 4. (jos îndreaptă) Malul Sulinii la vechea milă 23. Grindul este foarte jos. www.dacoromanica.ro DIFERITE FORrtE DE /TALURI IN DELTA I. www.dacoromanica.ro TABELA XV. DIFERITE FORME DE MALURI (GRINDUL MALULUI) ÎN DELTĂ. II www.dacoromanica.ro TABELA XV. DIFERITE FORME DE MALURI (GRINDUL MALULUI) IN DELTĂ. II Fig. 1. Malul braţului Chilia, în dreptul satului Pardina. Grindul malului este mai înalt şi mai întins spre baltă aşâ că satul s’a putut intindel şl lua o desvoltare. Pe mal se vede ca model de yegetaţie în aceste, locuri o grupă de plopi. Fig. 2. Malul Dunării la Gura Sf Gheorghe în dreptul satului Catârleţ. Fig. 3. Malul Mării pe limba de nisip ce desparte Marea de lacul Razim în regiunea Portiţii. Vegetaţia redusă cu totul. www.dacoromanica.ro Antipa. — Regiunea inundabilă a Dunării TAB. XV. IFERITE FORttE DE nftLCIRI ÎN DELTA H. www.dacoromanica.ro 129 adică crapul de toate dimensiunile (Crap, Ciortocrap, Ciortan, Ciortănicâ). In a treia categorie vin peşti migratori cari intră din mare în Dunăre sau lacuri. De oarece Insa aceşti peşti au fiecare o viaţă diferită şi fiecare «pecie intră In ape diferite, li vom pune şi noi In rubrice diferite şi anume: a) Sturionii (Morun, Nisetru, Cegă, Păstruga, Viza şi Şip) cari intră din mare In Dunăre In tot timpul anului; b) Chefalii cari intră vara din mare In lacurile Razim-Sinoe şi In za tonul dela Sf. Gheorghe; c) Cambula care intră In tot timpul anu-ui în Razim şi d) Scrumbiele de Dunăre cari vin din mare în Martie până. la finea lui Mai şi e) Calcanul care In această secţiune se pescueşte la coasta mârei lângă Sulina şi In regiunea Portiţei până la Caraharman. Producţiunea acestor peşti depinde mai mult de curentele marine, vânturi, temperatură, etc., decât de starea apelor Dunării. Comparaţiunea o vom face pe 13 ani de când au început a se exploata aceste pescării In regie şi avem statistice exacte. Este de notat cu regret că acestea nu sunt statistice de producţie propriu zise, ci statistice de peştele vândut; ţirin aceasta deci ele nu dau o oglindă fidela a producţiei, căci pe de o parte tot peştele sărat In timpul ernei se vinde abiâ In vara următoare (mai cu seamă In Aprilie, Mai şi Iunie) deci el e trecut In anul următor, promontorul din faţa Ismailului pe drumul de astăzi, iar de aici o apucă prin actuala gârlă Sonda care atunci eră un puternic braţ de Dunăre şi mergeâ In braţul Sulinei. Probabil că din braţul Sulinei pe atunci porneâ prin Lopatna şi Sulimanca un braţ puternic spre nord, care a spart la Vâlcov şi Periprava vechiul cordon litoral cu dunele de aici. In fine cel mai târziu s’a format actualul braţ al Chiliei, care a fost In stare să rupă grindul cel mare dela Chilia veche şi să iasă la mare prin tăietura făcută dejâ prin cordonul litoral dela Vâlcov 9 www.dacoromanica.ro o co Durata Iu zile a Afară de 4-a apei la Tulcea peste Crap peste '3 1'_S 2,2 m. de bălti Crap Sturioni Chefali Cambula Calcan Scrumbii o ANUL C9 ' gârle propriu zis kgr. kgr. kgr. kgr. kgr. de Dunăre co xgr. bucăţi 1906/7 2,93 34 128 3.942.798 544.490 594.936 214.457 187.977 .123.440 1.644.976 ~co 1907/8 *3,63 104 116 7.739.561 3.025.466 _ 657.132? 428.190 168.910 184.031 3 423.186 3 <3 1908/9 2,52 0 45 7.063.865 3.925.603 656.869 289.262 138.776 112.435 3.096.539 U www.dacoromanica.ro 131 Pe de altă parte din aceste statistice nu se poate vedeâ cantitatea de peşte consumat de pescari şi aceasta e foarte mare, căci ei se hrănesc aproape esclusiv cu peşte. Ca şi la celelalte pescării pe cari le-am dat ca exemple şi aici vom pune în rubrici deosebite cota creşterii apelor de primăvară şi durata cât au stat -ele revărsate peste maluri, adică timpul cât au fost creşterile peste 2,70 m. la Tulcea. Privind aceste cifre şi necunoscând condiţiunile speciale de producţiune ale acestei regiuni, am pu-teâ fi ademeniţi să tragem oarecari concluziuni cari sunt cu totul contrarii adevărului. Privind în special la producţiunea crapului vedem că tocmai în anul când au fost apele mai scăzute în 1898 — 99 avem producţiunea cea mai mare de 5.095.056 klgr. şi că în anii 1905 — 1906 şi 1906—1907 când apele au fost înalte producţiunea a fost cea mai scăzută. Toate aceste însă îşi au explicaţiunea lor naturală şi de aceea trebue să insist mai mult asupra lor. După aceasta vom puteâ vedeâ că în adevăr şi aici producţiunea a urmat regula stabilită şi pentru celelalte bălţi adică că mărimea ei este în totdeauna la peştele de baltă în raport direct cu starea apelor Dunării. Privind mai întâi la peştele de baltă propriu zis vedem că de la 1895 şi până la 1899 producţia a mers în mod normal crescând şi scăzând în raport direct cu apele Dunării. In 1899 fiind apele foarte mici (2,14 la Tulcea) când deci nici alimentarea prin gârle nu s’a putut face, producţia a scăzut dela 5.239.526 klgr. în 1898 la 4.184.805 în. 1899. Această scădere însă în mod normal —adică dacă s’ar fi pescuit numai recolta acelui an lăsându-se în baltă numărul www.dacoromanica.ro 132 necesar de reproductori—ar fi trebuit să fie şi mai mare; "balta având Insă In acest an foarte puţină apă şi peştele fiind concentrat toamna numai în mici basenuri pescarii îl prind cu mult mai uşor şi de aceea cantităţile pescuite sunt cu mult mai mari de cât ar trebui. Cu modul acesta dar se sporeşte artificial producţia acestui an, se influenţează însă in rău producţia anului viitor şi de aceea producţia din 1900 a scăzut, cu toate că apele au fost de 3,53 m. De aici până la 1902 producţia creşte iarăşi în mod normal. La 1902 creşterile de primăvară au fost la limită (2,71 m.) şi foarte scurte, aşâ că alimentarea bălţilor care încă din anii precedenţi suferise, nu a fost suficientă; în toamna acestui an apele Dunării au fost foarte scăzute, stând un timp îndelungat la etiaj şi tot aşâ au fost şi în bălţi; venind îngheţul deodată, precedat încă de o ninsoare care umpluse bălţile mai întâi cu zăpadă, cantităţi enorme de peşte s*au asfixiat. Pescarii în această iarnă au scos cantităţi enorme de crap şi alte specii umplându-şi cherhanalele de sărătură, nemai având nici căzi au sărat până şi în vechi butoae de catran, bărci etc. (1). Creşterea producţiunii deci în acest an la 5.547.590 klgr. a fost mai mult o scontare a producţiunii anilor viitori aşâ că a scăzut iarăşi în 1903 (apele 2,65) la 3.818.(604 klg.; de aici înainte a urmat iarăşi regula generală, ajungând In anul 1907 — 1908 (cota apelor la Tulceâ 3.63) la 7.739 561 klgr. Acestea arătate pentru peştele de baltă propriu zis, se aplică şi Ia producţia crapului, numai că aici lucrurile se complică şi mai mult având a face cu un peşte migrator pe care nu suntem în totdeauna 1 (1) Vezi Antipa. Exploatarea In regie a pescăriilor Statului, Buc. 1905 (Monit. Oficial din i Aprilie 1905). www.dacoromanica.ro 133 în stare să-l ţinem pe loc. Dela 1895 până la 1898 producţia a mers sporind în mod normal dela 384.668 klgr. (1895) la 3.590.131 klgr. (1898) şl variind şi în raport cu starea apelor. La 1899 se întâmplă -însă} apele foarte scăzute despre care am vorbit, (cp£a> 2,14 m. deci bălţile nu s’au alimentat nici pjrin.gârţe> şi toamna apa în bălţi fiind foarte mică, -pescarii prindeau crapul şi cu mâna. S’au prins în acea jârnă cantităţi enorme de crap cari se vindeau pe preţuri ridicule (anul celebru de eftinătatea peştelui!!), s’au nimicit însă chiar şi reproductorii aşâ că prin aceasta-, s’a scontat rău producţia anilor viitori (1). In acest an s’au vândut 5.095.056 kilograme de crap, cantitatea pescuită insă a fost şi mai mare, căci peste 1 V2 milion kilograme sărat s’a vândut în anul viitor şi s’a trecut în statistică ca producţie a acelui an. In anul următor 1900—901 deci producţia a trebuit să scadă foarte mult deşi apele aveau un nivel suficient de 3,25 m; în adevăr, în statistica vânzării vedem 2.561.310 klgr. dintre cari poate abiâ numai 1 milion a fost producţia reală a acestui an. De aici înainte având doui ani consecutivi de ape mari şi cu o supraveghere serioasă a cruţării puilor şi pază în epoca reproducţiei, producţia s’a putut ridică din nou în anul 1901 (apele 3,36 m.) la 3.700.202 kilograme. In anul 1902 vin iarăşi apele scăzute şi iarna avem încă şi acea mortalitate grozavă din cauza îngheţului când s’au pescuit şi sărat cantităţi enorme de crap cari s’au vândut în cea. mai mare parte în primăvara anului 1903. Din cele 2.741.261 kilograme vândute în 1903 numai cel mult 1 (1) De altfel a fost o necesitate a se prinde peştele căoi bălţile fiind aşâ de scăzute, dacă veneă un Îngheţ toate aceste cantităţi ar fi murit, fiind o pierdere şi mai mare. www.dacoromanica.ro 134 i milion au fost pescuite In acest an, iar restul eră sârâturâ din anul trecut. Această scădere bruscă a producţiunii crapului ţine apoi şi In anii următori cât am avut o serie de ani cu ape foarte joase, ajungând apa în unele din bălţile deltei a se infectă cu totul. Abiâ în anul 1906, după ce şi în 1905 avu-sem ape mai mari, începe crapul a se înmulţi şi reproduce din nou. Şi în acest an însă venind apele mai ridicate şi trecând un timp mai îndelungat peste Fig. 76 Lacul Obntin la locul unde a fost taeat In două prin canalul făcut pentru rectificarea .marelui M“ din braţul Sulinei. maluri o mare parte din crapul mare scapă primăvara peste maluri şi prin gârle şi emigrează în su-sul Dunării intrând în bălţile de acolo; şi în adevăr In bălţile Brateş şi domeniul Brăilei din ceeace cu un an înainte avusem numai 321.140 kilograme crap, în anul acesta (1906 — 7) se prind 3.020.352 kilograme de crap mare, în cea mai mare part fugit din delta Dunării. www.dacoromanica.ro 135 In anul 1907 — 1908 în fine după ce am avut trei ani de ape favorabile producţia de crap creşte din nou la 3.025.466 kilograme deşi In acest an o mare cantitate din crapul mare a fugit In sus aşâ că In bălţile Brateş şi domeniul Brăilei producţia crapului a mai crescut încă la 5.117.567 kilograme iar la Crapina s’a urcat dela 179.300 kilograme In I9°5 — J906 la 540.302 kilograme In 1906— 1907 şi la 1.194533 kilograme In 1907—1908. 77- . Colibe de pescari de Moruni pe malul Mârei In apropriere de Portiţa. In anul 1908 când apele nu au trecut decât In unele locuri peste maluri In delta Dunârif (cota 2,52 m.) şi când deci gârlele au putut fi bine închise, producţia crapului după trei ani de ape bune s'a ridicat aici iarăşi foarte mult. Anul financiar nefiind încă expirat şi neavând mea statistice complecte nu putem da cifrele totale, ştim Insa că până la 31 Ianuarie 1909 producţia a fost de 3.175.713 kilograme; aşâ dar întrece cu mult producţia dejâ mare www.dacoromanica.ro 136 a anului trecut deşi mai avem până' Ia finea anului încă două luni din care Martie e una din cele mai mari din tot anul. Din toate acestea vedem dar că şi pentru bălţile deltei Dunării producţiunea reală creşte In raport cu cantitatea de apă adusă de Dunăre, numai că aici lucrurile sunt mai complicate, din cauza crapului care In aceste regiuni este un fel de peşte migrator Fig. 78. Un zăvod de prins Morun pe limba de nisip care separă Marea de lacul Razim. (Masa pescarilor). şi care In timpul apelor mari fuge din aceste bălţi In bălţile din susul Dunării. Pentru a constată dar adevărata producţiune a crapului şi variaţiunile ei In raport cu starea apelor Dunării, ar trebui luaiâ la un Ioc şi producţia tuturor bălţilor din susul Dunării. De altfel este şi foarte natural ca producţiunea www.dacoromanica.ro 137 şi în bălţile Deltei sa depindă de starea apelor Dunării căci apele mari prelnoesc pe de o parte apa stagnantă din bălţi—In care adese ori peştii dacă stau mai mult timp degenerează—iar pe de alta, acoperindu-se primăvara malurile mai ridicate şi grindurile cu apă proaspăta peştii şi In special crapul găsesc aici condiţiunile cele mai favorabile de a-şi lepădă icrele asigurând locuri bune de hrană pentru puii lor. Mai mult încă, umplându-se balta Fig. 79- Garduri de Chefal In lacul Razim. bine cu apă şi inundăndu-se stufăriile, peştii găsesc o suprafaţa mult mai întinsa, unde sa se hrănească fie In stuf fie pe sub plaur, etc. Producţia ar fi de sigur şi mai mare încă, dacă s’ar puteâ închide toate malurile Deltei cu „Pleter" In anii când vin apele mari cum se închid bălţile din secţia V-a şi domeniul Brăilei, căci atunci crapul nu ar mai puteâ fugi afară. Intru cât priveşte celelalte specii de peşti con- www.dacoromanica.ro 138 ţinute !n statistica de mai sus am arătat că producţia lor depinde In cea mai mare parte cu totul de alţi factori decât de starea apelor Dunării; poate că numai la Scrumbii şi Sturioni aceste pot aveâ întrucâtva, o influenţă cevâ mai mare. întrucât priveşte Sturionii putem vedeâ că pro-ducţiunea lor variază obişnuit Intre 5 şi 600.000 kgr. anual şi că numai în doi ani In mod excepţional ea s’a ridicat la peste un milion kgr. (Fig. 77 Fig. 80. Gard de prins Chefali In Lacul Raeina. şi 78 reprezintă 2 zâvoade de prins morun In dreptul Portiţei). * V •»* Din această regiune fac parte — după cum s’a a* ratat dela Început —şi marile lacuri litorale Razim, Goloviţa, Sinoe, etc., toate la un loc In suprafaţă de aproape 80.000 hectare. Aceste lacuri odinioară bogate In peşti se alimentau cu apă dulce din Du- www.dacoromanica.ro năre prin gârla Dunavăţul şi prin apele ce veneau peste mal din braţul Sf. Gheorghe. Dela un timp Insă, Dunavâţul potmolindu-se, alimentarea nu mai eră suficientă şi lacul devenise un adevărat basen de concentraţiune, apa din el fiind cu mult mai sărată decât apa mării, ba chiar şi Dranovul începuse In timpul din urmă a aveâ o apă sărată amărie. In acest timp productiunea acestor lacuri constă numai din peştii de mare ce intrau In Razim prin gura Fig. 81. Satul Jurilofca văzut de pe lacul Razim. Porţiţa şi In Sinoe prin nişte gârle mici săpate de pescari. Se pescuiau In cantităţi mai marif'aici numai Cambula (aproximativ 200.000 kgiL-pe an) şi Chefal (Fig. 79, 80 şi 81) cam la 2 până la 400.000 kgr. anual, celelalte specii ca guvidii, hamsiile nu au astăzi încă nici o importanţă comercială. In ultimul timp săpându-se un nou canal care are fundul de 2 metri sub etajul Dunării şi o lărgime www.dacoromanica.ro 140 de 20 metri, în scurt timp apa .din lac s’a îndulcit la loc şi acum avem aici o bogată pescărie de crap şi şalău. In toamna aceasta am scos cantităţi atât de mari In cât toată lucrarea a fost amortizată. în câtevâ luni de pescuire (i). Asemenea şi lacul Sinoe a fost separat de lacul Razim şi amenajat mai bine în special pentru prinderea chefalilor. (vezi Tab. XVI. a şi b). Rentabilitatea acestor pescării a mers mereu crescând: din ceeace la 1895 se oferise pe ele după cinci licitaţii numai 300.000 lei, astăzi ele produc din pescuit un venit de peste de 2.400.000 lei, şi acest venit creşte mereu în fiecare an, aşâ că e de sperat ca în scurt timp să fie ridicat încă cu mult şi încă cu atât mai mult, cu cât lacul Razim abiâ a început acum a produce. Unul din marele avantage ale acestor pescării este că producţia e variată, aşâ că într’un an când pentru o specie producţia e mai mică, ea e mai mare pentru alta, existând în totdeauna o compensaţie; de aceea şi veniturile acestei secţiuni în 14 ani de exploatare în regie a mers continuu crescând, nedând înapoi nici odată. Dacă am avut un an rău pentru crap sau un an rău pentru chefali nu putem spune însă că am fi avut vre-o dată un an râu pentru producţia generală a acestor pescării. In afară de veniturile din pescuit însă, delta Dunării mai are şi alte venituri cari se ridică la sume importante. In prima linie sunt veniturile terenurilor, adică păşunatul, închiriatul de terenuri pentru arături, fâneţe, etc., care toate produc la un loc aproape 1 (1) A se vedea tabloul statistic pentru producţia Razimului pe timp de patru ani la cap. III, § 5. www.dacoromanica.ro 500.600 lei, apoi vin stufâriile cu 40—60.000 lei, şi In fine pădurile de salcie (fără pădurile Letea şi Cara-orman), care dau anual 13.550 lei, In total pentru veniturile actuale ale deltei Dunării s’ar puteâ evaluâ astăzi In (exerciţiul 1908—909 un venit aproximativ de 3 milioane lei anual. * * Din aceste trei exemple pe care le-am luat pentru fiecare din cele trei categorii de bălţi mari permanente pe care le-am deosebit dela început, exemple pe cari înadins le-am ales din bălţile exploatate In regie spre a aveâ astfel datele cele măi pozitive şi mai controlate asupra lor, se poate ve-deâ următoarele: 1) Că complexul de bălţi mari permanente ale Dunărei dau şi în starea In care se află ele astăzi o producţiune foarte mare Intrecând cu mult pro-ducţiunea tuturor pescăriilor simila,re din Europa.' 2) Că producţiunea lor variază In general In raport direct cu Creşterile apelor Dunării; cu cât apele sunt mai mari şi cu cât suprafaţa inundată e mai mare, cu atât In general şi producţia creşte. 3) Că anii răi la pescărie sunt foarte rari şi că influenţa secetelor e aici cu mult mai puţin deza-stroasă decât la agricultură. 4) Că veniturile pescăriilor din aceste complexe de bălţi au mers mereu crescând şi sunt încă susceptibile de o mare desvoltare. 5) Că terenurile cari au fost inundate—contribuind prin aceasta la sporirea producţiei peştelui — după retragerea apelor mai pot servi şi ele încă ca pâşunat, fâneţe, pădure, etc, etc., dând şi ca atare venituri însemnate. www.dacoromanica.ro 142 Deşi cele trei complexe de bălţi pe care le-am ales ca exemple pentru cele trei categorii de bălţi permanente sunt dintre cele mai mari şi mai productive ce Je avem, totuşi şi celelalte bălţi mari permanente din zona inundabilă a Dunării nu sunt nici ele de o mică importanţa, aşâ sunt: bălţile din Dobrogea: Carcaliul, Igliţa, Ghiolul Armanului, bălţile deja Ciobanu Seimeni, Cochirleni, Mârleanu, Oltina JSugeac, Baciu şi Vederoasa, etc., balta Brateş cu toate ghiolurile Înconjurătoare din moşiile Brateş şi Bâdălan, complexul de bălţi din partea din ayal a insulei Borcea drenate prin gârla Sal-tava, Ezerul Călăraşilor, bălţile dela Vârâşti cu E-zerul Boian şi Sticleanul,. Ezerul Mostiştea cu ghiolurile şi, gârlele aparţinătoare, balta Greaca, bălţile domeniului Giurgiu cu balta Mahâru, balta Suhaia, bălţile dela Orlea şi Potelu, bălţile Cârna Măceşul, Nedeia şi Bistreţu, etc., etc. Toate acestea au o pro-dycţiune permanentă de peşte foarte mare şi aduc venituri mari statului şi proprietarilor lor. Şi la aceste toate regula generală pe care am constatat-o că: cu cât suprafeţele inundate sunt mai. mari şi cu cât apele crescute au o durată mai îndelungată, cu atât şi producţia lor sporeşte, se aplică pe deplin. B. J e p c i 1 e. După ce am arătat cum poate variâ producţiu-nea bălţilor permanente în anii cu inundaţii şi In anii de secetă, să examinăm acum în aceleaş con-•diţiuni producţiunea jepcilor. Numim Jepci (sau Japşe) micile depresiuni din lunca Dunărei care după scăderea apelor Dunărei www.dacoromanica.ro 143 servesc ca re-zervoriiln care se adună apele de inundaţii de pe câmpuri şi le păstrează un timp mai Îndelungat pe ele până ce dispar Încetul cu Încetul prin infiltraţie şi evapo-raţie. (i) Unele dintre jepci cari au fundul mai adân acon- (i) In unele regiuni se Înţelege prin ',JaJ>şău o baltă mai nlică, indiferent dacă apa din ea e mică sau adâncă, aceasta In opoziţie cu „Ghiol", care Înseamnă o baltă mare. In bălţile din Dobrogea, Secţ. V, se zice d. ex. Ghio. Iul Crapina, Ghiolul Petrei, Ghiolul Jijila, etc. şi Japşa Leanca, Japşa Lunga, Japşa Lebădaru, etc., deşi toate au apa In permanenţă şi nu diferă Intre ele decât prin su-prateţele lor. In alte părţi Japşele au o formă lungăreaţă. www.dacoromanica.ro Fig. 82. Japşele din lunca dela Spanţov Înainte de a se fi făcut lucrările de îndiguirea terenului inundabil. 144 servă mai mult timp —sau chiar In totdeauna — apa In ele şi prin aceasta se apropie mai mult de bălţile mari permanente, altele cu fundul mai ridicat se usucă mai repede şi formează deci tranzi-ţiunea la terenurile inundabile propriu zise. (Fig. 82 reprezintă Jepcile de pe moşii Spanţov înainte de indigarea terenului inundabil). Unele dintre jepci sunt situate In jurul bălţilor mari permanente şi fac parte din complexul acelor Fig. 83. Oi la păşune in balta dela Spanţov. bălţi; ele au o importanţă mai mare pentru piscicultura, căci venind din nou creşterile şi ploile de toamna şi unindu-le din nou cu balta mare, peştele care s’a hrănit şi a crescut In timpul verii In ele, găseşte acum ocazia de a fugi in balta adâncă spre a ernâ. Alte jepci sunt Insă răspândite izolat pe lunca Dunării, numite Băltoace, Smârcuri, etc., fâră a sta In legătură cu'vre-_o .altă apă. mai adâncă; peştele intrat www.dacoromanica.ro TABELA XVI. Lacul sinoe cu pescăriile de Chefal şi fosile găsite In deltă www.dacoromanica.ro TABELA XVI. LACUL SINOE CU PESCĂRIILE DE CHEFAL ŞI FOSILE GĂSITE In deltă Fig- 1. Lacul Sinoe, în fund un gard mare pentru închisul şi pescuitul Chefalilor. In primul plan „dopuri de ostreţe“ pentru făcut gardul. Fig. 2. Lacul Sinoe, 13 Carinasuf. Gardul de Che-fali cu câteva coteţe. In dreapta în primul plan o gârlă. (Erţc) săpată în nisip. Fig. 3. Diferite Fosile scoase din grindul Cara-ormanului la actuala milă 12 pe braţul Sulina la o adâncime de peste 3 m. sub etiajul Dunărei. In mijloc un bloc de piatră format din scoici marine (diferite specii) lipite între ele. O măsea şi bucăţi de dinţi apărători de Mamut (Eleph as primigenius), o măsea, un dinte şi diferite oase de Rhinoceros antiquîtatis. In stânga scoici de Stridii lipite între ele prin concre-tiuni calcaroase, j www.dacoromanica.ro Antipa. — Regiunea inundabilă a Dunării. TAB. XVI. LftCUL SINOE CU PESCĂRIILE DE CHEFALI ŞI FOSILE GĂSITE IN DELTĂ. www.dacoromanica.ro 145 In acestea se prinde de obiceiu înainte de secarea lor căci altfel moare şi infectează locul, fie In timpul -căldurilor mari de vară, fie In timpul ernei, când Inghiaţă ,până în fund. Ele deci sunt mai mult un fel de capcană pentru a prinde peştele adus de Dunăre, nu au însă nici o importanţă pentru producţia sa. După originea lor jepcile reprezintă sau simple depresiuni ale terenului sau mici eroziuni ale curentului pe luncă produs în anii când inundaţiile au fost foarte mari sau în fine vechi bălţi sau gârle potmolite. Cazul din urmă e cel mai frequenţ mai cu seamă pentru jepcile mari, aceste fiind vechi hraţe de Dunăre sau vechi bălţi] la care procesul de colmatare e foarte înaintat; cele mai multe ori la aceste din urmă jepce găsim şi fo^stele lor gârle de alimentare şi de scurgere, numite privale, potmolite acum şi uscate şi ele. Să vedem dar acum care este producţiunea acestor jepci In anii cu ape mari şi în anii de secetă. întrucât priveşte jepcile dimprejurul bălţilor mari permanente cred că nu mai am nevoe să inzist mult asupra lor căci importanţa lor pentru pescărie s’a văzut dejâ îndeajuns din exemplele pe care le-am descris. Atât In bălţile deltei şi cele de la Crapina £ât şi mai cu seamă In balta Domeniului Brăilei avem un număr mare de asemenea jepce şi noi am văzut cu cât se măreşte producţiunea peştelui în haltă în anii când ele sunt inundate. Tot acelaşi lucru e şi la celelalte complexe de bălţi mari ca la Brateş, Călăraşi, etc., ele măresc cu mult suprafaţa de producţie şi oferă peştilor locuri foarte prielnice de reproducere şi hrană. In pescăriile Statului cel puţin, unde se fac continue amelioraţiuni, tendinţa 10 www.dacoromanica.ro 146 este de a legă jepcile prin canale cu bălţile prim cipale sau cu gârle mai adânci pentru a le înlesni alimentarea, iar după retragerea apelor de a le face „prispe" (stăvilare de pământ) la gură, pentru a le menţine nivelul mai ridicat. Toamna se pescueşte tot peştele mare din ele şi se lasă apoi apa să se scurgă împreună cu peştele mic în balta sau gârla adâncă pentru a nu-1 expune să moară prin îngheţ şi totodată pentru a lăsă pământul să se aierisească bine şi să îngheţe în timpul iernei. www.dacoromanica.ro Fig. 85. — O Secţiune transversală prin terenul inundabil şi Japşa Somova dela Badalan. www.dacoromanica.ro 147 148 Aceste jepci sunt dar o anexă foarte utilă a bălţilor mari permanente şi contribuesc foarte mult la sporirea producţiunii lor. Nu tot astfel e şi cu jepcile care sunt'izolate pe lunca Dunării. Acestea în adevăr în anii când vin apele foarte mari pot da o recoltă foarte bună. Cunosc multe cazuri când în anumiţi ani unele jepci, care de ordinar sunt uscate sau numai nişte mlaştini, produc câte un venit de io—12.000 lei, după aceea însă ele rămân iarăşi o serie de ani beproductive, căci alimentarea lor şi mai cu seamă1 conservarea apei în ele este cu mult mai greâ. Pe când jepcile din jurul bălţilor mari se alimentează uşor prin umflarea apelor din acele bălţi, jepcile izolate nu se pot alimentă decât când trece apa peste maluri s’au când ajunge cel puţin la nivelul privalelor lor care toate sunt potmolite şi foarte ridicate. Pe multe moşii proprietarii şi arândaşii lor caută a astupă gurile acestor privale, pentru a împiedecă revărsarea apelor prin ele pe luncă şi a face astfel semănături s’au cel puţin pentru a le folosi la păşunat s’au pentru fân. Din toate acestea se vede dar: 1. Că în starea de azi jepcile din jurul bălţilor mari au o alimentare cu mult mai regulată şi servesc pentru piscicultura, sporind în mod considerabil venitul bălţilor prin producţia lor bogată. 2. Că jepcile izolate au o alimentare cu totul neregulată, dând numai în anii cu inundaţii mari o bună producţie de peşte provenită din peştele intrat din Dunăre. In cei mai mulţi ani însă ele nu se alimentează suficient şi dacă fundul lor nu e mlăştinos atunci ele pot ser.vl la păşunat şi la fân. www.dacoromanica.ro 149 c. — Terenurile inundabile propriu zise. Porţiunile de teren care odată cu scăderea apelor Dunării rămân libere de apă sau porţiunile care nu se inundă decât numai In anii când-apele vin foarte mari, constituesc ceeace numim noi aici terenul inundabil propriu zis. In general, producţiunea acestor terenuri, este iarba de păşunat, fân, stuf şi papură, pescărie, pădure de salcie şi de plopi şi cereale. In anii când apele vin mari şi inundă aceste terenuri peste tot, singurul venit deocamdată este pescăria, iar după retragerea apelor vine păşunatul (Fig. 83), stuful şi papura, precum şi pădurea de salcie (Tab. XII). Dacă apele se retrag mai de timpuriu — adică chiar până la mijlocul lui Mai—atunci locuitorii seamănă „In baltă" porumb şi meiu iar toamna mai pot încă contă pe o producţie de fân. Orzul care se seamănă mai din vreme II pun numai pe grindurile cele mai ridicate. Dacă apele sunt joase şi nu trec peste maluri, atunci se fac semănături pe o suprafaţă mai mare, ba chiar mulţi dintre proprietari şi arândaşi fac „la noroc" semănături de toamnă In baltă, punând grâu -şi rapiţă. In anii când Dunărea nu revărsă'şi aceste semănături reuşesc, atunci avem In adevăr recolte admirabile întrecând cu mult cele mai frumoase recolte ce le putem avea pe cele mai bune terenuri din ţară. Din nefericire, aici nu putem da o statistică generală care să ne arate felul şi cantitatea producţiei tuturor acestor terenuri, precum şi rentabilitatea lor pe o www.dacoromanica.ro 150 întreagă serie de ani. Vom luâ Insă numai o regiune mai restrânsă, pe care s’a putut face de câtre serviciul pescăriilor o statistică a producţiunii din anul 1908 — care a fost un an de secetă, deci foarte nefavorabil pentru agricultură — şi din anul 1907 când s’a revărsat Dunărea bine preste maluri. Datele din această statistică au fost obţinute de d-1 Inginer-agronom Mircea Florian dela arendaşii înşişi, ba In mare parte chiar au fost scoase din registrele lor. Vom luâ dar o serie de exemple mai caracteristice din această regiune care ne vor arâtâ lămurit de ce producţie sunt capabile aceste terenuri In anii când nu sunt inundaţii şi care e producţia lor In anii obişnuiţi: 1. Ca prim exemplu, vom luâ câtevâ moşii de baltâ din regiunea Călâraşi-Piua Petrei. Iată dupâ aceasta statistică câtevâ date asupra rezultatului semănăturilor făcute In anul 1908 pe terenul inundabil al Dunării, comparate pe deoparte cu rezultatul semănăturilor făcute pe porţiunea neinundabilâ «pe deal» a aceloraşi moşii iar pe dealtâ parte cu pro-ducţiunea aceloraşi terenuri de baltă In anul precedent (1907), care a fost un an cu inundaţii mari. Pe regiunea dela Călăraşi la Piua Petrei, zona de inundaţie a Dunării are o suprafaţă de 86.668 hectare. Aici avem 26 de moşii, din care 9 sunt ale Statului, 3 ale Eforiei, 2 ale locuitorilor, una a* moşnenilor şi restul aparţin la diferiţi particulari. Pe aceste moşii s’au făcut în anul 1908 de câtre proprietarii sau arendaşii lor In zona inundabilă a Dunării să-mănături „la noroc" pe o suprafaţă de 18.371 hect. Recoltele au dat un venit brut aproximativ de 3.967.182 lei şi un venit net de 1.959-078 lei, ceeace www.dacoromanica.ro 151 dă In mijlocie pe hectar: venit brut 215,90 lei şi venit net de 106,63 lei. In anul precedent 1907 când balta a fost inundată, venitul net pe hectar al întregei zone inundabile a fost numai de câte 8 lei pe hectar. Semănăturile ce s’au făcut In 1908 pe această suprafaţa au fost: porumb, grâu, orz, ovăz, secară, rapiţâ, meiu, fasole, in. Mai interesante Insă şi mai convingătoare sunt cifrele dacă luăm producţiunea în hectolitri pe hectar şi facem o comparaţiune pe fiecare moşie în parte între producţiunea semănăturilor de pe terenul neinundabil („partea de câmp", „pedeal“)şiproducţiuea semănăturilor din zona inundabilă („în baltă"), (vezi Tabelele statistice No. 4 şi No. 5.). www.dacoromanica.ro TABE REGIUNEA CĂLĂ. o. curent Suprafaţa Venitul brnt Venito) net PRODUC cultivată în (aproximativ) din (aproximativ) din Porumb Grâu zona inundabilă culturile făcute culturile făcute Câmp Baltă O. Baltă în hectare In zona inundabilă în zona inundabilă J o Z Ha. L e i L e i HI. HI. HI. HI. 1 162 12.340 8 480 7 42 --- 2 712 69.500 36.600 24 35 --- --- a 4 30 7.200 4.800 4 28 --- --- 5 75 20.550 8.452 • 5 35 --- --- 6 191 46.890 24.160 2 28 - --- 7 195 40.050 14.430 4 28 --- --- 8 345 64.900 36.800 --- --- - --- 9 100 20.272 12.072 4 30 --- --- 10 1.650 465.900 245.090 3,5 28 10 28 11 1.000 341.970 94.790 14 42 --- --- 12 3.990 959.475 539.615 14 24,5 6 28 13 100 17.000 17.000 --- 21 --- --- 14 2.150 375.415 158.200 --- 21 --- 21 15 1.610 246.526 71.014 8 21 3 12 16 956 211.136 117.988 10 42 --- --- 17 700 280.500 194.250 --- 35 --- 28 18 935 207.572 153.612 --- 28 --- --- 19 450 75.500 31.400 --- 21 - - 20 544 106.024 29.573 - 35 --- --- 21 381 107.992 24199 --- 35 - --- 22 345 149.967 90.849 --- 35 - 35 23 400 66.035 32128 --- 28 --- 14 24 110 ■13.576 13.576 --- - --- 10 25 400 34.150 --- --- 6 - 7 26 840 26.742 --- --- 1 --- 0,5 18.371 3.967.182 1 959.078 - -I - --- , WWW LA No. 4. RAŞI— PJUA-PETR1I 153 dacoromanica.ro 154 155 TABE la 5. Regiunea Călă raşi—Piua Petre. Venitul obţinut din teren necultivat (1908). No. curent 1 Trestie şi Erbărit Fineţe Pescuit Papură Pădure Total NUMELE MOŞIEI Baltărit şi OBSERVAŢIUNI Podărit Lei Lei Lei Lei Lei Lei 1 Călăraşi Lichereşti .... 8.000 5.000 2.000 . 300 15.300 2 Tramşani Mărcuţa .... 6.600 --- --- ' 400 --- 7.000 3 Tonea Devălmaşi..... 10.000 --- ■ - i - --- 10.000 4 Tonea.......... --- --- - I --- --- 5 Tonea ......... 200 --- --- _ --- • 200 6 Tonea Col. Maican . . . 10 200 --- --- 2.400 --- * 12.600 7 Tonea Gen. Maican .... 8 000 --- --- 1.400 9.400 8 Roseţii......... 19.108 18.000 300 7.125 4.000 48.533 9 Dichisenţ......... 47.200 10.000 20.000 2.000 --- 79.200 10 Jegălia.......... 71.867 50.000 --- 14.956 --- 136.823 11 Petroni......... 22.200 --- --- 6.000 --- 28.200 12 Cocargeaua........ 34.000 --- --- 15.000 --- 49.000 13 Buliga......... --- --- --- _ --- --- 14 Dudeştii ......... 27.968 --- --- 9.000 --- 36.968 15 Feteşti......... 17.702 --- 1.000 3600 --- 22.302 16 Stelnica ........ 12.026 --- 16.500 5.600 --- 34126 17 Maltezi ........ 12.600 --- 30.000 3.080 --- 45.680 18 Cegani.......... 36.419 6.000 4.000 4.400 --- 50.819 19 Borduşani Mari .... 22.624 12.000 10.000 6.000 4.000 54.624 20 Borduşani Mici...... 30 000 4.000 50.000 4.000 4.500 92.500 21 Făcăeni........ 16.130 --- 22.000 5.000 --- 43.130 22 Gaiţa......... 6.760 --- 12.000 1.050 --- 19.810 23 Vlădeni......... 15.683 --- 22.000 3.750 - - 41.433 24 Vlădeni locuit...... --- --- --- _ ţ_ --- 25 Chioara......... 14.800 --- 4.000 4.000 --- 22.800 26 Piua-Petrei . . •..... 9 000 --- --- --- --- 9.000 Total ... 459.087 105 000 193.800 99.061 | 12.500 869.443 www.dacoromanica.ro 156 157 TÂBE LA 6. REGIUNEA OLTE ’S PRODUC oo* Venitul brut Venitul net o Suprafaţa cul¬ (aproximativ) (aproximativi Porumb Grâu m tivată In zona din culturile f㬠din culturile f㬠"3 inundabili a mo¬ cute in zona cute In zona a> jici In anul 1908 inundabilă a inundabilă a ■S mojici moşiei o CD C L C L O Ha Lei Lei HI HI HI HI 1 525 198.950 128.150 10,5 28 2 192 49.250 30.200 --- --- --- --- 3 314 145.793 102.913 --- 35 7 34 4 241 133.020 105.710 21 35 7 42 5 175 62 910 35.777 21 28 10 35 6 241 97.485 97.485 --- --- 3 42 7 150 95.400 74.400 --- --- 20 42 8 45 6.750 3.330 --- --- 21 28 Q 10 198 50.000 50.000 14 42 --- --- 11 137 38.855 10720 --- 35 --- - 12 268 33.000 25.500 14 28 --- --- 13 15 9.000 6.750 14 42 --- --- 14 237 48.895 20715 21 42 8 21 15 318 80.449 55.880 --- --- --- --- 16 . 209 43.472 16.302 8 28 --- --- 17 500 127.600 46.500 6 42 --- - 18 440 115.300 35.940 7 42 --- --- 19 1.066 205.060 72.976 8 28 --- --- 20 150 21.750 3.880 7 21 --- --- 31 300 48.500 11.435 7 21 --- --- '22 . 495 91.740 35.356 7 28 --- --- 23 164 31.350 27.165 7 42 --- --- 6.390 1 733.529 997.034 - - - --- NIŢA-CĂLĂRAŞI. TIONILE OBŢINUTE Li Hi (1908) Orz Ovăz Seoară Rapifă Hei Fasole In Hazăre c L C IL c _L_ ~c] L C L C L C L c L HI HI HI HI HI HI | HI | HI HI HI HI HI HI HI HI HI . 7 10,5 7 10,5 70 --- 56 28 56 - --- --- 21 --- - --- --- --- 3 --- --- --- 35 - --- 42 3 35 - --- --- --- --- 28 --- --- --- --- 28 28 --- - --- --- 14 21 --- --- - •• - --- --- - 7 42 15 56 8 21 14 28 10,5 28 13 44,5 --- --- ,__ 3 35 --- --- --- 2 35 --- --- --- --- --- --- --- --- 4 28 --- --- --- 14 28 3 8 --- --- --- --- 8 42 2 16 --- - --- --- --- --- 2 14 --- --- --- --- --- --- 1“ |- www.dacoromanica.ro No. curent 158 159 TABE Regiunea Olte Venitul obţinut din 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 ■20 21 22 23 NUNELE MOŞIEI Erbărit Fâneţe Pescuit Lei Lei Lei Olteniţa rurală...... 4.200 --- --- Ulmeni........ 4.200 --- --- Olteniţa rurală...... 5.000 3 600 --- Ulmeni.......... 4.000 --- 1500 Ulmeni......... 700 --- --- Ulmeni ....... --- - --- Tăuşanca......... 1.440 2.000 --- Călugăreasca..... 700 3.000 --- Florianca....... --- --- --- Ulmeni.......... --- 6000 --- Tatina......... 24.600 6.000 --- Spanţov........ 20.274 780 600 Surlari . . -....... 4.760 --- --- Chiselet........ 15.078 1.140 --- Mănăstirea....... 20.000 --- 8.000 Văraşti.......... 15.000 5.120 40.000 Ciocăneşti........ 12.000 1.000 2.000 Ciocăneşti-Mărgineni . . . 15.000 --- 14.000 Rasa .......... 19.000 5.000 --- Cuneşti.......... 1 14.700 6.000 3.000 Mănucu......... 1 5.200 --- Ceacu.......... 5.000 Călăraşii-Vechi...... 9 041 --- --- 194.693 44.840 69.100 LA 7 niţa-Călăraşi teren necultivat (1908). Trestie & Papură Pădure TOTAL Băltărit OBSERVAŢIUNI Lei Lei Lei ' _ _ 4200 --- --- 4.200 --- --- 8600 --- --- 5.000 --- --- 700 1.400 400 5.240 - --- 3.700 --- --- 6 000 - --- 30.600 --- --- 21.654 300 1.000 6.060 --- --- 16.218 8 000 8.000 44.000 2.000 --- 62.120 1.000 --- 16.000 1.200 --- 3 0.200 --- --- 24.000 4.000 900 28.600 --- --- 10 200 --- f 9 041 17.900 10300 336.833 www.dacoromanica.ro 1G0 Din acest tablou vedem dar lămurit ce diferenţă enorma este Intre producţiunea unui hectar de baltă şi producţiunea unui hectar de câmp. Cum corn-paraţiunea s’a făcut pentru fiecare moşie In parte, se vede că diferenţa nu poate proveni nici din cauză că Intr’o parte s’ar fi lucrat mai bine decât in alta sau că Intr’o parte ar fi ploat mai mult decât In alta, etc., ci numai din calitatea pământului. Ar puteâ fi o diferenţă Insă In rău, căci pe terenurile Fig. 87./ Prima arătură In balta dela Spanţov. inundabile, semănăturile In multe locuri s’au făcut prea târziu. Aceste observaţiuni dar pe o regiune destul de întinsă ne arată lămurit ce bogăţii enorme stau ascunse In aceste terenuri şi cum ele nu aşteaptă decât să nu fie inundate ca să se poată desvoltâ. 2. Ca al doilea exemplu să luăm o regiune unde s’a făcut câtevâ lucrări provizorii pentru a împiedică inundaţiile (vezi şiTab. XIX, fig. a, b, c, d). Aceasta «ste regiunea cuprinsa Intre Olteniţa şi proprieta- www.dacoromanica.ro TABELA XVII. GÂRlAi DUNAVĂŢ JNAINTE DE A ^1 'FOST, CURĂŢITA ŞI rectificată www.dacoromanica.ro TABELA XVII. GÂRLA DUNAVĂŢ ÎNAINTE DE A FI FOST CURĂŢITĂ ŞI RECTIFICATĂ Fig. 1. Vegetaţiune din gârla şi de pe malul Du-navăţuljy în apropiere de unde îşi ia naştere Gârla Sulimanca.. Malul este .de grind ^pe care creşte sălcii mari*. Fîg. 2. Gârla Dunavăţulni în regiunea stufului, înainte de a fi curăţită. O vegetaţiune bogată de ciuline (Trapa natans) care din cauza lipsei aproape totale a curentului, luase în acele regiuni o des-voltare enormă. www.dacoromanica.ro Antipa. — Regiunea inundabilă a Dunării. IAB. XVII TABLOURI DE VEGETAŢIE PE VECHIUL DUNftVftŢ. www.dacoromanica.ro TABELA XVIII. GURELE DUNAVĂŢULUI DELA DUNĂRE ŞI DELA LACUL, RAZIM, www.dacoromanica.ro TABELA XVIII. GURELE DUNAVĂŢULUI DELA DUNĂRE ŞI DELA LACUL RAZIM Fig. 1. Canalul Regele Carol complet terminat, înainte de a se fi tăiat digul de pământ care-1 despărţiâ de Dunăre. La margini se vede secţiunea în Grindul Malului care Bpre baltă devine din ce în ce mai jos perzându-se apoi cu totul, în Regiunea stufului, în Plaur. La gura canalului plantaţiune artificială de salcâmi şi sălcii. Fig. 2. Gura Dunavăţului dela Razim înainte de a fi fost rectificată. In fund lacul Razim. Pe malul drept depozite de piatră din insula Popina pentru construcţia a două diguri apărătoare la gură. www.dacoromanica.ro Antipa. — Regiunea inundabilă a Dunării, TAB. XVIII GCIRELE^ DUHAVAŢULUI DELA DUNĂRE ŞI DELA LACC1L RAZIrt. www.dacoromanica.ro U'? S5 ACADEMIEI* SOM 161 tea Eforiei Surlari. Aici avem o serie de 12 moşii dintre cari trei sunt ale Statului, două ale locuitorilor şi restul aparţine la diferiţi particulari. Suprafaţa zonei de inundaţiune este aici de 8167 hectare. Se ştie că Statul In urma legii dela 22 Fevruarie 1906 a hotărlt să Înceapă lucrările de punere In valoare a terenurilor sale mai întâi pe o scară mai mică, construind diguri, etc., pe proprietatea sa Clinciu-Spanţov, pentru a apără de inundaţii o suprafaţa de Fig. 88. Sărăturâ In terenul apărat dela Spanţov.—Vegetaţia cu totul dispărută din cauza eflorescenţeloF de sare. 2000 hectare de teren bâltos. Cum pentru aceasta lucrare eră neceşar a se împiedecă şi venirea apelor prin gârlele'de pe proprietăţile Învecinate şi cum proprietarii şi arendaşii vecini cereau şi ei aceasta, li s’au făcut oarecare lucrări provizorii astupându-se câtevâ gârle şi rupturi, care aduceau apă din Dunăre şi o revărsau pe câmpii, precum şi s’a ridicat puţin malul Dunării In unele locuri unde eră mai jos. încurajaţi de aceasta, ei au făcut semănături în anul 1908 11 www.dacoromanica.ro 162 pe o suprafaţă de 2969 hectare şi, cum In acest an apele au fost joase, au avut cu toţii o recoltă minunata. Din semănăturile făcute pe aceste 2969 hectare ei au obţinut un venit net de 656.474 lei şi anume: a) Pentru 1155 hectare grâu au avut o producţie de 40.460 hectolitri (producţia variază Intre 28 şi 42 hl. la hectar cu o mijlocie de 35 hectolitri la Fig. 89. Câmpurile de experienţă dela Spanţov.—Mazăre cultivată In. terenurile apărate. hectar) cu un beneficiu net de 461.030 lei, adică 399,16 lei la hectar venit net. b) Pentru 412 hect. porumb, o producţie de 13.986 hectolitri (adică 32.5 hectolitri pe hectar) cu un beneficiu net de 81.115 lei, adică câte 196,88 lei venii net pe hectar. c) Pentru 153,5 hect. ovâs o producţie de 7.179,5 hectolitri (adică 46.9 hl. pe hectar) cu un venit net de 27.265 lei, adică câte 777 lei venit net pe hectar. www.dacoromanica.ro 163 d) Pentru 774 hectare orz, o producţie de 10.654 hectolitri (adică 13.8 hl. la hectar) cu un beneficiu net de 57.569 lei, adică 74,38 lei pe hectar venit net. e) Pentru 22a hect. meiu, cu o producţie de 4783 hectolitri (adică 21-7 hL la hectar) cu un venit net de 18.186 lei, adică câte 82,63 venit net la hectar. f) Pentru 15 hectare rapiţâ cu o producţie de 315 hectolitri (adică 21 hectolitri la hectar) un venit net de 5850 lei, adică câte 390 lei pe hectar venit net. Fig 90. Câmpurile de [experienţă dela Spanţov. — Cânepa, In fund cultivata sistematic, In faţă cultivată ţărăneşte. g) Diferite alte culturi pe 239.5 hect. (fasole, mazăre, etc.), care au dat In totul un beneficiu net de 5469 lei. In total în anul 1908 venitul net al celor 2969 hect. teren inundabil, cultivate a fost 656.474 lei lei, adică câte 221,03 pe hectar. Venitul Intregei regiuni inundabile de 8167 hectare împreună cu terenurile necultivabile a fost de 711.176 lei, deci 87,08 lei la hectar, iar In anul 1907 www.dacoromanica.ro 164 venitul net al aceleiaşi regiuni a fost de 89.900 lei, adică numai de 11 lei la hectar. Şi din aceste cifre, scoase dintr’o experienţa făcuta pe o suprafaţa destul de mare, putem iarâşi constată enorma productivitate, de care pot fi capabile terenurile noastre de inundaţiune, când apele nu se revarsă peste ele. 3. Ca al treilea exemplu, In fine: să luăm o re- Fig. 91. Câmpurile de experienţă dela Spanţov. — Porumb de nutreţ etc. giune indiguită, pentru care s’au făcut dejâ lucrări anume de amelioraţiune. Aceasta este terenul inundabil de 2500 hect. din moşia Chirnogi (jud. Ilfov) aparţinând Eforiei Spitalelor, care a fost arendată pe 15 ani d-lui Inginer Dithmer cu obligaţiunea expresa de a-1 Imprejmui cu'diguri, etc. D-l Dithmer a avut bunâtatea a comunică d-lui Inginer Ghiţescu, pe care II însărcinasem cu facerea statisticei In aceasta regiune, următoarele cifre pentru producţia anului J908: www.dacoromanica.ro 165 â) Grâu. Producţia pe hectar 42 hi.* venit brut (a 112 lei chila) pe hectar • » * 672 lei Costul muncii, sămânţa, etc. . . •. 120 „ Anuitatea lucrărilor (13 ani), arendă 80 „ Totalul speselor...........200.200 „ Câştigul net pe hectar.................. . 472 lei b) Rapiţa. Producţia pe hectar 21 hl. venit brut pe hectar (a 160 lei kila)...................480 lei Costul muncii, sămânţa etc. ... 70 „ Amortizmentul lucrărilor, arenda . 80 „ Totalul cheltuelilor . . . • 150 .150 „ Beneficiul net la hectar ....... 330 lei Şi aici dar vedem o producţiune cum nu s’a putut obţine nici odată mai frumoasă şi mai abondentă în ţară la noi. _ Aşi mai puteâ cită încă un fel de exemple, spre a arătă încercările ce s’au făcut cu cultura unor plante noui în terenurile noastre de inundaţie, ,ca__ orezul şi cânepa.' Neavând însă cifrele exacte ale producţiei mă mărginesc numai a aminti că pe terenul de baltă din moşiile Folteşti din Covurlui şi Gruia în Mehedinţi s'au făcut încercări în mic cu cultura orezului şi că rezultatele dobândite au fost cât se poate de satisfăcătoare. In tot cazul aceste încercări ne-au dovedit că orezul poate fi cultivat în terenurile noastre inundabile şi că nu ne rămâne decât să continuăm încercările începute, pentru a ajunge să introducem în stil mare cultura acestei plante atât de rentabilă în ţară. Găsirea unei varietăţi, care să se coacă mai repede sau care să suporte seceta, sunt pentru noi de o mare importanţă. D-l dr. Da vid Fairchild, exploratorul agricol dela Departament of Agriculture din Washington, a binevoit a-mi pune la dispoziţie, pentru experienţe, www.dacoromanica.ro Fig. 92, Spanţov, Construirea unui dig transversal de apărare contra inundaţiilor trecând printr’o gârlă adâncă (Pârâul Buldului)- 166 diferite seminţe de orez, care se cultivă In America, In condiţi-uni climaterice asemănătoare cu ale noastre; Intre acestea sunt mai cu seamă, două dintre care una provenind din Chang-li (China) poate creşte pe platouri înalte, şi alta numită „dry-landrice" nu are nevoe de inundaţie şi suportă bine seceta. Intru cât priveşte cânepa „Fabrica de industria cânepei" din Brăila a împărţit sămânţă la diferiţi proprietari din ţară şi afirmă că ar fi obţinut cele mai bune rezultate, cu un beneficiu net de 250 lei pe hectar, In terenurile de baltă. Din toate aceste exemple variate se poate vedeâ dar lămurit : 1. Că terenurile inundabile propriu zise In anii când creşterile www.dacoromanica.ro 167 Dunării sunt mari sau chiar normale nu pot fi utilizate In starea In care se află ele astăzi decât ca pescării, păşune, stufărit şi pădure, dând o rentabilitate de cel mult 8 —ii lei pe hectar. 2. Că In anii când apele Dunării sunt mici şi In mod excepţional nu se revarsă, puterea lor de producţie ca agricultură este extraordinară Intrecând cu mult producţiunea celor mai bune terenuri din ţară. www.dacoromanica.ro CAP. III. CU/A TREBUE SĂ SE PUNĂ IN VALOARE ZONA INUNDABILA A DUNĂRII. După ce am arătat In capitolele precedente care este în starea de astăzi producţia şi rentabilitatea diferitelor părţi a zonei noastre inundabile a Dunării şi cum variază ea din an în an în raport cu nivelul apelor fluviului,::să vedem acum în ce mod poate fi ameliorată această zonă astfel încât să deâ în permanenţă maximul şi optimul de producţie şi rentabilitate. înainte de toate de sigur că trebue să căutăm a pe lămuri bine asupra sistemului de amelioraţiuni pe care voim să-l aplicăm. Fireşte că ar fi un lucru foarte simplu să vedem ce au făcut alte ţări pentru a apără zona inundabilă a fluviilor lor, transformănd-o în terenuri agricole, şi a execută aceleaşi lucrări şi la noi. Am pu-teâ de exemplu, să vedem cum au desecat ţări ca Belgia, Holanda, Germania de Nord, etc., mlaştinile lor, sau am puteâ vedeâ cum în Ungaria la Tisa s’a tras pe fiecare mal câte un dig lung de 453 km., ne mai permiţând apei să se reverse, şi s’a desecat o suprafaţă de 1.600.000 de hectare. Condiţiunile noastre naturale şi economice, sin-gurile din care sistemul nostru de amelioraţiuni trebue să decurgă, nu se potrivesc Insă cu condiţiu- www.dacoromanica.ro Fig. 93. Al doilea dig transversal de apărare contra inundaţiilor la Spanţov.—In stânga terenul apărat, In dreapta balta. 170 nile din acele ţâri; procedând deci astfel, am puteâ face greşeli ireparabile, care să ne aducă pagube mari pentru economia noastră naţională şi pe care nu vom puteâ In urmă să le regretam In deajuns. A aplică de ex. la noi In valea Dunării - - unde avem o climă secetoasă cu ploi puţine — un sistem de ameliora-ţiuni ca In Ho-landa sau Germania de Nord — unde cantitatea de apă ce rade sub forma de ploaie e foarte mare şi unde deci scurgerea ei cât mai repede e o necesitate — ar fi de sigur cu totul greşit şi periculos. www.dacoromanica.ro 171 De asemenea a Indigui o regiune mlăştinoasă pentru a o transformă In pămânţ bun agricol şi a cheltui cu aceasta de ex. 2000 lei pe hectar — astăzi când valoarea celui mai bun pământ din ţară ar fi de ex.:decel mult 800 lei pe hectar—aceasta ar fi desigur o anomalie economică, căci din producţia acestui pământ nu s’ar puteâ plăti nici măcar procentele şi amortismentul lucrării. Tot astfel a* apără de inundaţie sau a scurge o baltă bună de pescuit, al cărui fund Insă este sub nivelul mării, sau în care apele de infiltraţie străbat uşor, ar fi deasemenea o gre-şală neiertata, căci în loc de o baltă productivă în peşte sau de un teren arabil am creâ o mlaştină infectă şi neproductivă, cum a devenit aceia dintre Cernavoda şi Medgidia. Aceasta dar ar fi o adevărată distrugere a avutului naţional şi o risipire zadarnică de capital. Sistemul de amelioraţiuni dar pe care-l vom aplică zonei inundabile a Dunării, trebue să fie bine chibzuit şi să decurgă din studierea amănunţită a con-diţiunilor naturale şi economice speciale a acestor regiuni precum şi din necesităţile economiei generale a ţării. Ele trebue să se bazeze pe deoparte pe cunoaşterea amănunţită a condiţiunilor fizice şi biologice ale acelor regiuni, adică a climei, a naturei solului a condiţiunilor hidrografice, a faunei şi vegetaţiunii, etc.; pe de altă parte trebue să ţină seamă de toate condiţiunile economice generale şi speciale, adică de condiţiunile de producţiyne şi de muncă, de capitalul necesar pentru inveştiţiuni şi pentru exploatare, de necesităţile consumaţiunii, de debu-şeuri şi de preţuri, de folosul care îl trage populaţia din fiecare fel de producţie, de' profitele ce www.dacoromanica.ro rezultă pentru economia generală a ţării, etc. Numai pe baza acestor cunoştiinţe vom puteâ şti prin ce anume fel de producţiune putem pune în valoare mai bine fiecare parte din zona inundabilă a Dunării făcând-o să dea în permanenţă o rentabilitate cât mai mare şi din care să rezulte şi pentru economia generală a ţării profite cât mai multe. După ce pe baza unor asemenea studii ştiinţifice şi economice vom fi putut stabili pentru fiecare regiune în parte care este felul de producţiune' pe care trebue să-l adoptăm, atunci abiâ ne vom puteâ gândi şi la lucrările technice pe care avem a le execută în acest scop. Numai atunci vom puteâ începe studiile în vederea lucrărilor pentru amenajarea şi adaptarea acestor terenuri la necesităţile producţiunii căreia le-am destinat, căutând a creâ prin ele condiţiuni astfel, încât toate forţele productive aflate aci în stare latentă să fie utilizate şi puse în stare de a se desvoltâ devenind productive, pentru a obţine astfel maximul de producţie la care putem să ajungem. Aceasta este calea pe care trebue să o apucăm şi principiul fundamental de care trebue să ne călăuzim în această mare lucrare. A procedă invers, începând cu studiile technice în vederea proiectelor construcţiunii digurilor, etc., fără ca acestea să fie. precedate de o serie de studii serioase ştiinţifice şi economice asupra acelor regiuni, ar fi o gre-şală foarte mare, pe care în urmă am plăti-o scump. Astfel s’a procedat de ex. la Tisa, când s’a proec-tat indiguirea ei, făcându-se studiile numai din pune tul de vedere unilateral technic al alcătuirii proec-telor de diguri şi corecţiuni, fără a se ţine seamă de adevăratele necesităţi economice şi as- www.dacoromanica.ro 173 tâzi se regreta mult gfeşalele ireparabile făcute, însuşi directorul Serviciului de hidraulica agricola din Ministerul Agriculturii, d-1 Inginer-Şef Re-passy, deplânge in raportul său la congresul internaţional de pescarii din 1905 greşalele ce s’au făcut aici ca la alcătuirea proectelor nu au fost luate In considerare toate interesele economice; el ne arata ca din cauza acestor lucrări pescăria a scăzut In proporţie de 1 pentru 100 şi că deşi din 1.600.000 hectare au rămas 200.000 hectare Intre diguri, etc., acestea sunt aproape neproductive şi nu pot servi nici la piscicultura j Că «dacă, cu toate acestea, s’ar «fi avut atunci aceste interese In vedere şi s’ar fi «amenajat In mod spedal terenurile rămase, pescâ-«ria ar fi putut continuă a rămâne un isvor prin-«cipal de producţie, aducând foloase însemnate po-«pulaţiei şi economiei generale a acelei ţâri»(i). Iată cum se exprima în această privinţa foarte lămurit şi profesorul August Vogler (1): «Alle den verschieddnsten Zwecken dienenden «kulturtechnischen Anlagen mtlssen teils technischen «teils landwirtschaftlichen Grundsătzen angepasst «sein. Eine Vernachlăssigung oder Unterlassung der «einen oder anderen dahin gehorigen Gesichtspunkte «hat bereits mehrfache Nachteile im Gefolge gehabt, «welche nicht den vollen Nutzen aus an und filr sich «berechtigten Meliorationen gewăhren liesen. «Damit eine Rentabilităt kulturtechnischer An-«lagen nach menschlichem Ermessen sichergestellt «werden kann, genilgt eine noch sa detaillierte tech~ * 1 (1) Repassy. Wahrehmung der Intcrressen der Fischerei beim Was-serbau, Wien, 1905. (1) Prof. Dr. Ch. Aug. Vogler. Grundlehren der Kulturtechnik, a-ter Bd. 3-te Aufl. Berlin 1908. pag. 89. www.dacoromanica.ro 174 «nische Projectverfassung mcht aliem, sondern es «muss eine landwirtschaftliche und nationaldkono-«mische Prufung der Sachlage vorhergehen, und die «eigentlichen technischen Vorarbeiten sollten erst dann «beginnen, wenn durch jene Prufung, die wirtschaft-«liche Zweckmăssigkeit einer Anlage sichergestellt ist. «Es ist sonst unmoglich die Tragweite einer Melio-« ration zu ubersehen und festzustellen»... Acestui principiu fundamental şi dealtmintrelea foarte aproape de mintea omului nu i s’a dat însă din nenorocire în totdeauna atenţiunea cuvenită şi de aceea pretutindeni greşalele dela început s’au răsbunat în urmă cu mari, pagube. Insist aici dinadins asupra acestui punct principal, de oarece am observat şi la noi o tendinţă foarte pronunţată de a se da o atenţiune prea mare păr-ţei technice în detrimentul studiilor fundamentale ştiinţifice şi economice. Prin aceasta s’ar comite o eroare mare, care ne-ar puteâ costă în urmă foarte mult şi în contra căreia cred de datoria mea a atrage atenţiunea din timp. * * * Acestea zise, să vedem acum în linii cu totul generale pe baza principiilor arătate, în ce mod s’ar puteâ face să devie productiva în permanenţa zona noastră inundabila a Dunării. După cum am arătat în descrierea fizică şi economică ce am dat-o în primele capitole ale acestei lucrări, s’a putut vedeâ că în starea de astăzi sunt unii ani foarte favorabili unuia sau altuia din felurile de producţiune actuale ale acestei zone: în anii cu apele mari, bălţile noastre dau o producţiune de peşte enormă, întrecând cu mult celelalte pescării www.dacoromanica.ro 175 din Europa, iar în anii când ^Dunărea nu revarsă, unele părţi din terenurile inundabile propriu zise pot da o producţiune agricolă atât de abondentă, încât să întreacă cu mult producţia oricărui alt teren din ţară. De aici rezultă dar că In linii cu totul generale natura singură ne indică modul cum am puteâ să punem în valoare această zonă : noi ar trebui să căutăm ca prin lucrări technice speciale să creăm în mod artificial şi să menţinem în permanenţă pe regiuni cât mai întinse acele condiţiuni favorabile pentru fiecare din aceste două feluri de producţie : bălţile mari, împreună cu jepcile de lângă ele şi o parte din terenurile înconjurătoare să le amenajăm astfel ca să poată fi regulat şi cât mai bine inundate şi să le destinăm pescăriei; terenurile inundabile propriu zise, împreună Cu jepcile şi mlaştinele izolate, să le apărăm din contra de inundaţiuni şi să facem pe ele agricultură. Să examinăm dar mai de aproape aceste indi-caţiuni ale naturii şi să • vedem dacă în adevăr procedând astfel, am puteâ prin aceste feluri de producţiune să punem în valoare zona inundabilă a Dunării astfel, încât să ne deâ cea mai mare rentabilitate şi cele mai multe profite pentru economia generală a ţării. Să vedem apoi care sunt principiile generale de care va trebui să ne călăuzim în lucrările re le vom face pentru a amenajâ fiecare porţiune din aceste bălţi şi terenuri astfel, ca să corespundă mai bine cerinţdlor producţiunii căreia am destinat-o şi să utiliseze cât mai complect toate forţele productive disponibile. www.dacoromanica.ro 176 a. Punerea în valoare a bălţilor. Deşi, după cum s’a văzut din capitolele precedente, bălţile noastre permanente dela Dunăre dau ca pescarii şi în starea actuală o producţiune mare şi venituri considerabile, sigure şi cu mult mai constante decât la terenurile agricole, totuşi din diferite părţi se discuta mereu necesitatea secării lor şi transformarea lor în terenuri agricole. Fraze ca „Bălţile Dunării trebuesc secate" sau „Delta Dunării trebue să devie grânarul Europii". etc., merg şi azi din gurâ în gurâ, fără ca nimeni sâ caute a-şi da seamâ de importanţa lor şi de dificultăţile cu care sunt ele legate. Din partea medicilor se aude mereu câ toate bălţile trebuesc secate deoarece în ele îşi depun ţânţarii ouâle şi răspândesc Malaria în ţarâ, unii înţelepţi economişti comparând producţiunea unui. hectar de baltâ exploatată ca pescărie cu a unui hectar de teren agricol trag concluzia câ bălţile trebuesc secate deoarece rentabilitatea pământului ar fi mai mare, oameni politici cer secarea bălţilor pentru a aveâ pământuri de cultură de dat la ţărani. Un Prefect chiar alcătuise un anteproiect de lege prin care se autorizau judeţele să facă împrumuturi pentru a secă bălţile, iar in noul proiect de lege sanitară se prevedeâ crearea unui fond pentru acest scop. Ingineri iscusiţi au alcătuit în acest scop chiar proiecte mari de secarea bălţilor cu diguri solide, iar Ministerul Domeniilor are înregistrate o serie de propuneri şi cereri de concesiuni unele mai atrăgătoare decât altele pentru secarea bălţilor. Dupâ cum se vede dar chestiunea este astăzi cu totul la ordinea zilei şi lumea e gata sâ-i aplice www.dacoromanica.ro 177 fără multă judecată soluţiunile cele mai radicale. Cu atât mai mult dar ni se impune nouă ca Înainte de toate s’o examinăm In mdd obiectiv şi să arătăm care este rolul şi importanţa bălţilor noastre şi care sunt adevăratele necesităţi decurgând din condiţiunile noastre naturale şi economice de care trebue să ţinem seama la alcătuirea proiectelor lor de ame-lioraţiune. Să vedem dacă în adevăr bălţile Dunării sunt ele atât de vătămătoare cum se arată şi dacă nu-şiau şi ele dreptul lor de existenţă, să vedem dacă răul cel fac ele astăzi sănătăţii publice este In adevăr atât de mare precum se susţine, şi dacă nu ar fi şi alte mijloace de a-1 combate. Să vedem în fine dacă secând bălţile nu s’ar produce efecte şi mai rele, care să aducă o vătămare şi mai mare atât producţiunii acestor regiuni, cât şi intereselor generale a ţării. Pentru aceasta vom cercetă dar în cele ce urmează rând pe rând din toate punctele de vedere, care este rolul şi importanţa bălţilor noastre mari dela Dunăre şi apoi pe baza acestor cunoştinţe vom stabili care este sistemul de amelioraţiuni care li s’ar puteâ aplică cu mai mult folos făcându-le să dea maximul şi optimul de producţie şi de rentabilitate. §. 1. Rolul bălţilor Dunării în economia naturii şi influenţa lor asupra climei şi vegetaţiunii. In capitolul precedent am arătat destul care este producţiunea şi rentabilitatea actuală a bălţilor noastre şi am văzut că ele ca pescării întrec cu mult toate pescăriile asemănătoare din Europa. Nu numai prin 12 www.dacoromanica.ro 178 producţia lor Insă au aceste bălţi o importanţă, ci ele ne aduc o serie de foloase indirecte cu mult mai mari Încă. In primul loc bălţile Dunării joacă un rol foarte important în economia generală a naturii având o mare influenţă asupra climei şt vegetaţiunii acestor regiuni. Vom examina dar şi această chestiune mai de-aproape seryindu-ne şi de magistrala lucrare a celebrului botanist profesor A. Kerner von Marilaun (t) In care se tratează şi despre secarea mlaştinelor din Ungaria şi influenţa lor asupra climei şi vege-, taţiunii acelei ţări. Kerner arată cu toată competinţa şi talentul său —tocmai când In Ungaria chestia secării mlaştinelor dela Tisa eră la ordinea zilei — că influenţa mlaştinelor asupra climei este aceiaşi ca şi a pădurilor, ba Încă cu mult mai puternică: „mlaştinele, zice el, joacă aici acelaş rol ca şi pădurile In alte regiuni, amândouă funcţionează pe „de o parte ca isvoare de umiditate, iar pe de alta „parte ca mijloace de condensare a vaporilor" (2)_ Să vedem dar şi noi ce importanţă au bălţile noastre şi ce efect ar aveâ secarea lor asupra climei şi vegetaţiunii din acele regiuni. După cum se ştie, clima şesului nostru, al Dunării,, este Întrucâtva asemănătdare cu a şesului unguresc şi poate fi caracterizată In modul următor: o primăvară timpurie şi scurtă, Insă Întreruptă adeseori printr’o serie de geruri tardive. Vara soseşte brusc cu o urcare de temperatură foarte rapidă, are o temperatură medie foarte Înaltă, iar către sfârşit e secetoasă. Toamna lungă cu cer senin Insă adese- 1 (1) A. Kerner. Das Pflanzenleben der Donaulănder Cap. X. Trocken-legung der Stkmpfe. (2) 1. c. pag. 82. www.dacoromanica.ro 179 ori întrerupta cu geruri timpurii. Iarna In genere, nu preâ greâ, însă foarte variabilă, cu scăderi de temperatura dese şi foarte^mari. După cum se vede, epoca de vegetaţiune pe şesul Dunării, ca şi In şesul Ungariei, este foarte redusă — . limitata fiind prin gerurile tardive ale primăverii şi prin caidurile excesive şi seceta verii, aşâ că aici pot creşte mai mult numai, cereale şi plante de stepă, cari au un ciclu mai scurt al vieţei. Arborii, cari au nevoe de mai multe luni pentru a-şi îndeplini activitatea lor de creştere anuală, nu pot rezistă In totdeauna In condiţiunile naturale. Numai in regiunea bălţilor, unde caracterul de stepă nu mai e atât de pronunţat, vedem reapărând pe lângă sălcii, plopul şi chiar stejarul (Fig. 94) (1). Toate aceste observaţiuni ne arată dar totdeodată şi influenţa pe care o exercita bălţile noastre asupra climei şi vegetaţiei din aceste regiuni şi deci şi efectul pe care l-ar aveâ desecarea lor. După cum mările influenţează asupra climei ţărilor 1 (1) Citez după Mojsisowics următorul interesant pasaj dintr’un studiu al vestitului Meteorolog' Hann spre a se vedeâ Încă mai bine cu ce greutăţi au de luptat arborii In asemenea clime: „Der mangelhafte Baumwuchs der Steppe, der ftir sie typisch genannt „werden muss, erklărt sich aus der oft geringen Bodenfeuchtigkeit „im Winter, der Trockenheit des Sommers, der Wirkung der Step-„penwinde, der Spâtfroste des FrOhlings und Fr&hfroste im Herbst, „die unter einem heiterem Himmel und bei trockener Luft in Folge „starker năchtlicher Wârmestrahlung hăufiger eintretten als in Berg-„lăndern von gleichen mittleren Wărmeverhăltnissen. (Hann)a, — La aceste adaogă apoi Mojsisowics: „Zum grossen Teile hat der Baum-„wuchs mit den genannten Schwierigkeiten zu kâmpfen; hat er eimal „Bodett geffast, dann ăndert er zum eigenen Wohle ditlocalen k/ima-„tischen Verhăltnisse", (Mojsisowics, 1. c„ pag. 15). La noi pe o mare suprafaţă din şesul Dunării (dela Argeş In sus) apucaseră arborii a prinde bine şi erau chiar păduri enorme; astăzi prin mâna omului aceste imense păduri au fost distruse şi caracterele de stepă au reapărut. www.dacoromanica.ro 180 de pe coastele lor şi după cum lacurile mari din Elveţia, Nordul Italiei, etc., au o influenţă asupra regiunilor Înconjurătoare, tot astfel şi apa din bălţile noastre are o influenţa moderatoare asupra climei şesului Dunării, ea micşorează contrastele Intre căldura verii şi frigul ernii (i). Dacă vom scurge prin desecare apa, Îndepărtând acest element moderator, atunci pământul uscat şi pătura de aer care îl acopere se vor încălzi şi se vor răci cu mult mai repede decât se întâmplă azi la bălţi; atunci şi vegetaţiunea va începe a se desvoltâ primăvara mai de timpuriu, Insă ea va fi cu mult mai expusă — tocmai când planta e mai gingaşă — gerurilor tardive de primăvară decât este expusă astăzi, când apa din bălţi moderează extremele de temperatură. Cultura multor plante — cum e d. ex. rapiţa, care dejâ astăzi F*g- 94- Ulmi pe un. grind In lacul Boian. (i) Eatâ ce scrie Forel asupra influenţii pe care o au lacurile asupra climei: „Da die Temperatur des Sees das Bestreben hat, sich der „anliegenden Luft mitzulheilen, so mildert der See das Klima, indem „er vor aliem die Temperaturextreme abstumpft». (Forel Dr. F. A. Handbuch der Seenkunde. AUgemeine Limnologie. Stuttgart 1901)^ www.dacoromanica.ro 181 este expusă din cauza secetei de toamnă şi gerurilor tardive de primăvară —precum şi creşterea arborilor va deveni aproapă imposibilă. Seceta din timpul verii nu numai că va veni de timpuriu, scurtând încă şi mai mult timpul de vegetaţie, dar şi căldurile de vară vor creşte încă şi mai tare. Când apele Dunării nu se vor mai revărsă în bălţi şi pe câmpii acoperind ca azi luni întregi suprafeţe întinse, când deci suprafaţa de evaporaţiune se va micşoră foarte mult atunci şi Căldura verii va creşte cu mult mai tare. „Când toată „cantitatea de apă, zice Kerner, care, prin mica ei „capacitate de insolaţiune şi prin absorbirea căldurii pentru evaporaţiune, potoleâ până acum căldura verii, se va restrânge numai.pe o suprafaţă „mică şi va fi scursă repede, atunci căldura şi seceta „verii vor trebui să se mărească atât până vor „ajunge de nesuferit (i)“. Dar nu numai seceta şi sporirea Căldurilor mari de vară vor fi efectul acestor secări a bălţilor ci şi împuţinarea ploilor locale din acele regiuni. ' Se ştie că ploaia ce cade într’o ţară provine în cea mai mare parte din vaporii de apă ce se ridică din mări îndepărtate şi sunt aduşi de vânturi, pe de altă parte însă, mai sunt şi unele ploi locale — care însă pentru agricultura noastră au şi ele cea mai mare importanţă — şi cari provin adeseori din vaporii ridicaţi din rezervoriile de apă chiar din acea ţară. In ţările de pe coastele mărilor — ca de ex. Belgia, Holanda, Anglia, Germania de Nord, etc., — ploile provenite din evaporaţiunea apelor interioare nu au nici o importanţă, căci aici vânturile de West (i) L. c. pag. 80. www.dacoromanica.ro 182 aduc ploi mai mult decât suficiente; aici dar o desecare şi o scurgere cât mai repede a apelor se impune ca o necesitate. Intr’o ţară ca a noastră însă — şi In special In valea Dunării — unde ploile dela mare vin mai rar şi unde avem o atmosferă uscată, care provoacă o evaporare cu mult mai repede şi usucă pământul, aici de sigur bălţile au o importanţa cu mult mai mare; aici ele pe de o parte menţin umiditatea solului, iară pe de alta reprezintă întinse suprafeţe de evaporare şi micşorarea lor ar aveâ ca consecinţa micşorarea stării de umiditate a atmosferii noastre şi deci şi împuţinarea ploilor locale. De aceea pe când pe şesul Dunării vedem mai totdeauna un cer senin, deasupra bălţilor cerul este adeseori înorat. Agricultorii noştri din aceste regiuni, în timpul secetelor de vară, pentru a vedeâ dacă le vine mult aşteptata ploae, se uită mereu „spre Dunăre" şi nu arare ori îi auzim zicând „începe a se vedeâ nori la Dunăre". . Mult mai mare este Insă importanţa bălţilor ca basene de condensare a vaporilor din atmosferă şi deci ca provocătoare a ploilor. Pentru ca vaporii formaţi deasupra mărilor şi aduşi la noi de vânturi să ne poată da ploae, trebue să avem mijloace de a-i condensâ şi Intre acestea cele mai principale mijloace de condensare la noi In ţară sunt munţii, pădurile şi bălţile. Ce s’a făcut la noi cu pădurile, se ştie; şi ce influenţe funeste au avut aceste distrucţiuni se simte de oricine (i). (i) In timpurile din urmă se contestase pădurilor ori şi ce influenţă asupra ploilor. Atunci s’a făcut din nou o serie de cercetări ştiinţifice cu mijloacele şi aparatele cele mai perfecţionate. P. Schreiber publică IA 1899 In Anuarul Silvic dela Tharand (voi. XLIX) rezultatele cer- www.dacoromanica.ro 183 Să vedem dar care e şi In această privinţă influenţa bălţilor asupra ploilor şi la ce ar trebui să ne aşteptăm dacă le-am seqâ. , In România predomină 3 vânturi principale: Crivăţul, Austrul şi Băltăreţul. — Din acestea se ştie că In afară de ploile mari, generale, datorite mişcărilor din straturile înalte ale atmosferei, acel ce ne aduce adeseori micile ploi locale binefăcătoare în timpul de vegetaţiune a plantelor şi toamna mai cu seamă, este Băltăreţul. Crivăţul, când suflă vara, aduce adeseori aer cald din stepele Rusiei meridionale şi ridică termometrul pănă la-{-350. Austrul, pe care ţăranul nostru l-a numit atât de caracteristic „Sărăcilăa, ne aduce In ţară foamete şi secetă. Aerul încărcat cu vapori aduşi dela mare de vântul de SE trecând pe deasupra regiunii bălţilor noastre, dă acolo de o atmosferă mai răcorită şi mai umedă şi se condensează mai uşor, producând ploaie care se revarsă pe ogoarele noastre fecundîndu-le. Poporul nostru, atât de bun observator, numind acest vânt -cetărilor sale asupra Sazoniei şi constată că pentru o înălţime deasupra mării de i metru, avem un plus de ploae de 0,4 m.m. şi 0,71 m.m. pentru o sporire de 1% a suprafeţii acoperită cu păduri. Prof. J. Schubert constată pentru Silezia că pădurea produce o sporire a precipitaţiilor egală cu o înălţime a pământului de 40 m. (Meteorolog. Zeitschrift, 1905). Prof. Jos. SpOtte (Landwirtschafliche Bodenvtrbtss erungen. Hand. -d. Ingineurwissentschaften. Leipzig 1907), scrie: „die bisher ermittelten „Zahlenresultate aus den Ombrometer-Beobachtungen scheinen darzu-„thun, dass der Wald die durchziehende Wasserluft zwingt, einen „Verhaltnissmăssig grfisseren Teii ihres FlQssigkeitsgehaltes schon „innerhalb des Waldes auf Kosten der dahinterliegenden Umgebung „abzugeben, so dass es im Walde thatsăchlich mehr regnet als in ^seiner unmittelbaren Umgebung", Ori cum ar fi dar se vede că dacă pădurile chiar nu ar putea spori In mod absolut cantitatea de ploae ce cade, ele totuşi exercită o influenţă considerabilă asupra distribuţiei ei şi ca provocâtoare de ploi. www.dacoromanica.ro 184 „Băltăreţul“ V dovedeşte că şi-a dat seama de unde-i vin ateste ploi binefăcătoare şi ce importanţă au bălţile Dunării pentru fprmarealor. Şi .s’au dată scurgere apelor din ele prin drenaj. , 5) Mlaştinele neproductive trebue: sau drenate şi uscate, sau acoperite în permanenţă cu apă cu un nivel mai înalt care să se poată reînoi cat mai des şi face piscicultura antimalarică In ele. 6) Terenurile de inundaţie trebue: sau ferite In permanenţă de inundaţii, sau menţinute prin diguri acoperite în tot cursul anului cu apă pentru a face piscicultura In ele. 7) Jepcile dacă sunt In regiunea bălţilor, trebuesc împreunate cu ele prin canaluri şi acoperite în permanenţă cu apă, dacă sunt izolate trebuesc ferite In tot cursul anului de apă. că In această direcţie mai cu seamă trebue să se pornească mai cu energie In stil mare campania antimalarică, spre a scăpă odată ţara de această plagă. (2) In privinţa aceasta trebue să luăm un exemplu dela Chinezi, care chiar In vasele lor decorative din case şi grădini, In basinurile dela puţurile lor, etc., pun peşti roşii (Carasstus aur atu s Val.) anume ca să Ie distrugă larvele de ţânţari. www.dacoromanica.ro 231 8) Bălţile mari trebuesc menţinute ca atare şi făcut în ele piscicultura, dându-se preferinţă speciilor antimalarice. Numai părţile de pe marginile lor trebuesc amenajate, pentru a fi şi ele acoperite cu apă şi a nu lăsă ochiuri de apă izolate, care se usucă vara şi se infectează. Cam în felul acesta cred că s’ar puteâ procedă pentru-ca nu numai ambele interese să fie conciliate, dar chiar In ambele direcţii să se facă progrese considerabile asupra stării actuale. De altfel In capitolul următor, In care se va arătă modul cum urmează a se pune în valoare zona inundabilă a Dunării, aceste interese ale sănătăţii publice vor fi In mod cu totul particular luate In considerare. § 5. Ameliorarea bălţilor în vederea punerii lor în valoare prin pescărie şi piscicultură. Din cele arătate In capitolele precedente s’a putut vedeâ îndeajuns ce rol însemnat îndeplinesc şi ce mare importanţă au bălţile dela Dunăre şi cum deci condiţiunile noastre naturale şi economice nu ne pot permite secarea şi transformarea lor In terenuri agricole. Deasemenea s’a putut vedeă pe de altă parte cari sunt adevăratele necesităţi ale sănătăţii publice şi cum şi din acest punct de vedere nu numai că secarea lor nu este necesară, dar chiar că menţinerea lor ni se impune. Din acestea reiese dar că prima condiţiune pe care va trebui să o îndeplinească sistemul de amelio-raţiuni ce-1 vom alege pentru punerea In valoare a zonei inundabile a Dunării, va trebui să fie de a www.dacoromanica.ro 232 conservă pe cât se poate toate bălţile mari -si permanente din aceasta regiune; că fieci ori şi ce sistem de apărare a acestei zone contra inundaţianilor printr’un dig continuu pe tot lungul rtiahllui-^ cum este de exemplu sistemul ce s’a adoptat la Tisa — la noi trebue să rămână cu desăvârşire exclus. Dar dacă nu putem secă bălţile permanente ale Dunării pentru a le transformă în terenuri agricole, aceasta nu însemnează că voim a ne opune progreselor civilizaţiunii şi a le menţine în starea primitivă în care se află ele astăzi. Noi voim, din contră, să le amenajem astfel, încât puterea lor de pro-ducţiune, ca pescării, să fie considerabil sporită şi asigurată pentru totdeauna, iar anii răi, pe care-i avem astăzi câte odată, să dispară cu totul sau să devie cât mai rari. Noi voim să le transformăm astfel, încât sâ se poată face în ele o cultura şi o exploatare cât mai raţională; pe de altă parte însă mai voim să facem şi toate lucrările necesare — pe care le-am enumârat în § 4 al acestui capitol — pentru ca bălţile noastre să corespundă pe deplin şi cerinţelor sănătăţii publice. După cum într’un stat civilizat, când se fac tăeri de păduri în regiunile muntoase—unde conservarea lor este o necesitate — ele se înlocuesc cu planta-ţiuni cu mult mai sistematice, tot astfel voim şr noi aici a înlocui toate mlaştinele şi jepcile neproductive ce le avem azi în jurul bălţilor mari, cu basene sistematice şi productive, Deasemenea, după cum acolo se caută a se înlocui arborii tâieţi cu esenţe de o valoare mai mare şi a se da pueţilor în- plantaţiuni o dispoziţiune mai raţională, pentru a se puteâ uti-lizâ mai bine ■ toate substanţele nutritive aflate în pământ şi a le transformă astfel în lemne de o calitate www.dacoromanica.ro 233 cât mai superioară, spre a scoate o producţiune cât mai mare şi mai bună, tot astfel voim să procedam şi noi la bălţi; şi aicea trebue să amenajăm toate bălţi le-cu mlaştinele şi jepcile dimprejurul lor astfel, încât substanţele nutritive aflate în pământ să fie utilizate cât mai bine şi transformate în carne de peşte de calitatea cea mai superioară, pentru a ne da o producţie şi o rentabilitate cât mai mare. Să vedem dar în ce mod trebue să amenajem bălţile noastre spre a le face să corespundă cât mai bine cerinţelor pisciculturii ştiinţifice moderne, adaptate la condiţiunile naturale speciale ale Dunării, precum şi putinţii de a le exploata în mod cât mai uşor şi mai raţional. Voi trată foarte pe scurt această chestiune, evitând orice detalii şi enunţând numai principiile generale de care trebue să ne călăuzim în această lucrare; aceasta deoarece din descrierea dată' stării actuale a pescăriilor s’a putut vedeâ dejâ îndeajuns lucrările care s’au făcut, sau care mai e nevoe a se face la bălţile noastre, şi principiile pe care sunt ele bazate. Pe de altă parte în capitolul al II-lea al acestei lucrări am arătat mai pe larg care sunt factorii de care depinde producţiunea pescăriilor noastre din bălţile Dunării, de aceea aici mă voi mărgini dar numai a recapitula în scurt câtevâ din punctele mai esenţiale, pe care trebue să le avem mai de aproape în vedere la lucrările de amenajare a apelor ce urmează să le facem, şi anume: 1) Speciile principale de peşte a căror producţiune trebue să o favorizăm şi prin care putem obţine rentabilitatea cea mai bună a bălţilor noastre ■dela Dunăre sunt: Crapul, Şalăul şi Linul. 2) Producţia totală a unei bălţi provine: a) din www.dacoromanica.ro 234 producţia proprie a acelei bălţi, adică din peştii născuţi şi crescuţi în acea baltă; b) din peşti migratori intraţi din Dunăre, care aicea cel mult se hrănesc şi cresc. 3) Producţiunea unei bălţi depinde în primul rând de mărimea suprafeţii inundate şi de bogăţia In materii nutritive a terenului pe care este ea situată. Cu cât un pământ este de o calitate mai bună, cu atâta şi producţiunea de peşte ce o dâl este mai mare; un pământ îngrăşat poate da o producţiune de peşte de 2 şi 3 ori mai mare ca acelaş pământ neîngrăşat. 4) Adâncimea bălţii nu are din punctul de vedere al producţiunii nici o importanţă, din contra, cu cât apa e mai joasă (între 0,50—i.m. adâncime) şi cu cât razele soarelui o încălzesc mai uşor, cu atât şi peştele mănâncă, creşte şi se desvoltă mai repede, deci cu atâta şi producţia totală se măreşte. 5) Hrana peştilor (crapi, etc.), care constă din crustacee, infuzorii, alge, larve de insecte, etc., se desvoltâ In cantităţile cele mai mari In bălţile care au fost secate In timpul iernei, şi au fost inundate cu apă proaspătă în timpul primăverii. In timpul iernei pământul rămânând neinundat şi supus îngheţului şi agenţilor atmosferici el este afânat, desacidat şi liberat de humine şi de tot felul de substanţe vătămătoare organizmelor, iar In timpul primăverii apa Dunării depunând peste el o pătură subţire de mîl îl Ingraşe dându-i o putere de producţie foarte mare. 6) Iarna peştele nu se hrăneşte, ci se retrage In locurile cele mai adânci spre a ierna. In acest timp el consuma din propriile sale rezerve scăzând puţin In greutate. Cu cât o apa are locuri mai adânci www.dacoromanica.ro 235 cu atât peştele iernează mai bine şi este mai sigur In contra îngheţurilor, asfixierii, etc. 7) Timpul cel mai favorabil pentru pescuirea bălţilor este toamna, atât fiind că peştele se poate transportă mai uşor şi este mai căutat pe piaţă, cât şi fiindcă In acest anotimp peştele încetează de a mai creşte. 8) Pentru Crap greutatea cea mai bună când trebue pescuit este când exemplarul are aproximativ i’/a kgr. adică In toamna anului al 3-lea al vieţii sale, căci atunci el a trecut de maximul perioadei sale de creştere. După aceasta el creşte mult mai încet şi deci de aici înainte el consumă mai multe substanţe nutritive dând o producţie de carne relativ mai mică. 9) Cu cât o baltă are mai multă apă, cu atâta pescuirea ei este mai grea şi mai costisitoare. Cu cât o baltă poate fi mai uşor secată, reducându-se apa numai Intr’un mic basen In care să se concentreze tot peştele, cu atâta pescuitul ei este mai uşor, deci mai ieftin, reducându-se deci prin aceasta spesele de exploatare şi crescând considerabil rentabilitatea. 10) Reproductiunea peştelui (Crapului) se face In mod natural pe câmpiile de cbrând inundate, unde depune icrele pe plante şi unde nu au avut încă timp duşmanii ouâlelor şi puilor săi să se desvolte- Acestea sunt, In scurt, cerinţele principale ale producţiei In vederea cărora trebue să căutăm a ame-najâ pe cât cu putinţă bălţile noastre. ^Nouă ne trebue dar din acest punct de vedere următoarele: 1) Suprafeţe de terenuri cât de întinse cu apă la un nivel de 0.50—1 m. pentru tot timpul verii. 2) Putinţa de a scurge dup4 voinţă o mare parte • din apă In timpul toamnei, pentru a înlesni pescui- www.dacoromanica.ro 236 tul şi a lăsă o parte din terenuri neinundate pentru timpul iernei. 3) Siguranţa că In primăvară vom puteâ inundă din nou aceste terenuri cu apă proaspăta şi mâl— fără Insă ale potmoll —şi a le menţine acoperite cu apă tot timpul verii. 4) O serie de basene adânci In regiunea fiecărei bălţi, în care să se poată retrage peştele la iernat şi să fie In siguranţă contra îngheţurilor, asfixierii, etc. 5) O serie de terenuri pe care a crescut vege-taţiune şi care să se poată inundă numai cu puţin timp înaintea începerii bâtăei crapului spre a servi ca basene de reproducţiune. 6) O serie de gârle bune, din care unele prevăzute cu stăvilare sau ecluze, prin care să putem alimentă şi scurge, după voinţă, bălţile şi prin care să poată intră peştii migratori din Dunăre în ele. 7) Să putem regulă alimentarea bălţilor astfel, încât chiar In anii când apele Dunării nu vin mari să le putem umple cu apă proaspătă şi să ajungem primăvara la nivelul necesar pentru fiecare baltă In parte. 8) Să fim în stare de a conserva bălţile şi de a le feri să se potmoleascâ prin aluviunile aduse de apele Dunării. In vederea acestor cerinţe generale ale producţiei— enumărate aci numai foarte scurt — trebue dar ca apoi inginerii să-şi îndrepteze studiile lor spre a rezolvi diferitele probleme technice ce li se prezintă In fiecare caz, potrivit condiţiunilor speciale din diferitele regiuni şi dela fiecare baltă In parte. In special activitatea inginerului în acest caz trebue să aibă de scop de a ne face deplini stăpâni pe apă, pu- www.dacoromanica.ro 237 tănd-o să o dirigem după voinţă în direcţia în care vom avea nevoe. • Aceste lucrări, împreună cu o exploatare raţională şi cu aplicarea unui sistem de măsuri de cruţare bine chibzuit, prin care să se protejeze speciile de valoare In contra speciilor care le sunt duşmani şi concurenţi la hrană, pot să ne deâ rezultate minunate. Avându-se In vedere şi condiţiunile noastre naturale excelente —un pământ de o calitate cu totul superioară şi aluviunile fine, bogate In îngrăşăminte ce le depune apa pe fundul bălţilor In fiecare an — am puteă ajunge a da cu modul acesta o producţiune de pescării atât de mare încât să dominăm cu desăvârşire toate pieţele Europei. De altfel la pescăriile Statului, care se exploatează In regie, asemenea lucrări s’au şi executat dejâ şi continuă a se face mereu dând roadele cele mai bune. Efectele fiecărei lucrări In parte se pot observă şi urmări în fiecare an şi graţie lor am ajuns ca de ex. în secţia Vl-a (Delta Dunării), In 14 ani de exploatare, veniturile să se urce dela 300.000 lei la aproape 2.400.000 lei anual. Cel mai bun exemplu Insă pentru rezultatele la care poate să ne ducă o asemenea lucrare de ameliorare şi cât de mult se rentează cheltuelile relativ foarte mici care se fac cu ele, ni-l dă lucrarea pe care am făcut-o In vederea ameliorării pescăriilor din lacul Razim. Acest lac după cum s’a arătat mai sus, având o suprafaţă de 80.000 hect. ajunsese a fi cu totul despopulat din cauză că gârlele sale de alimentare, care-i aduceau apă dulce din Dunăre şi In special Dunăvăţul, se potmolise cu totul. Apa din lac devenise atât de sărată încât peştele de apă dulce nu mai www.dacoromanica.ro 238 puteâ trăi In el, se prindeau numai Guvizi şi Cambulă, care Insă nu au nici o valoare comerciala ; numai, lacul Sinoe serveâ toamna la prinderea Chefalilor. Studiind cauzele acestei despopulâri am făcut încă din 1894 un memoriu (1) arătând mijloacele de îmbunătăţire pe baza căruia apoi s’a cerut Parlamentului un credit de 150.000 lei pentru a execută lucrările necesare. Lucrarea aceasta a fost dată de atunci Ministerului Lucrărilor Publice spre a o studiâ din punctul de vedere technic şi a o execută, însă după mai mulţi ani Serviciul hidraulic a predat-o înapoi Ministerului Domeniilor fără a o puteâ duce la un bun sfârşit, după ce a cheltuit cu încercări nereuşite 51.267 lei adică peste 1/3 din fondul disponibil. Abiâ în 1903 Serviciul pescăriilor reluând această lucrare, d-nii ingineri Sclia şi Roco au alcătuit un nou proect technic, care cu toate greutăţile întâmpinate s’a executat In condiţiuni foarte bune de către D-l Inginer Sclia. Lucrarea a reuşit pe deplin, căci cu o cheltuiala de 170.463 lei avem azi un canal nou de 15 km. lungime şi cu o lărgime de 16 m. la fund şi 20 m. la suprafaţă (la etiaj) şi cu o adâncime de 2 m, sub etiaj. Gura Dunavâţului dela Razim s’a dragat de asemenea şi s’au făcut In lac 2 jeteuri de piatră pentru a mări curentul şi a o feri pe viitor de potmolire. (Vezi Tab. XVII şi XVIII). Efectele acestei lucrări au fost: 1) că gura Por-tiţii care se închisese cu nisip a fost deschisa din nou In mod natural prin curentul format de plusul de apă adus de Dunavâţ In Razim. 2) Că apa din Razim, care înainte ajunsese la un mare grad de 1 (1) Antipa. Lacul Razim. Starea pescăriilor din el şi mijloacele de Îmbunătăţire. Buc. 1894. Bul. Min. Dom. www.dacoromanica.ro 239 salinitate având aproape 3 % sare, s’a îndulcit foarte mult având acuma numai o salinitate de 0,5 °/o, aşâ că peştii de apă dulce pot acum trăi şi reproduce aicea, 3) Că satele de pe Razim, care înainte erau cu totul izolate şi trebuiau să-şi transporte cu căruţele peştele la pieţele Brăila şi Galaţi, au acum la dispoziţie un canal navigabil, pe care-şi transportă produsele lor şi In fine, 4) Că pescăria, care mai înainte nu produceâ aici aproape nimic, a ajuns chiar din primul an de exploatare (1907—908) să deâ o cantitate de 1.760.000 kgr. peşte. Iată cum a evoluat In ultimii 4 ani producţia lacului Razim: Alte specii Calcan, ANUL Crap Şal&u de ap& Chefal Cambulâ TOTAL dulce şi alte spe¬ cii de mare 1905/6 60.282 1.077 16.697 103.390 219.638 401.084 1906/7 14059 160 29.811 227 984 214.973 486.987 1907/8 730.231 22.878 418.546 412.902 175.868 I.760.425 1908/9 1-735 623 364.774 780.290 288.511 156.124 3.325.322 Din toate acestea se vede dar că această lucrare simplă a redat cu o cheltuială numai de 170.000 lei fertilitatea unei suprafeţe de 80.000 hectare (aproape o jumătate de judeţ) şi că această cheltuială a fost acoperită de mai multe ori din jdIusuI producţiei ce l’a dat ea numai din primul an de exploatare. De sigur Insă că această producţiune va creşte încă In mod considerabil In anii următori. Un rezultat mai bun, atât pentru veniturile Statului cât şi pentru economia generală a ţării de sigur că nu se puteâ aşteptă. Din acest exemplu Insă se mai vede totodată ce www.dacoromanica.ro 240 se poate face cu bălţile noastre şi cât de mult poate sâ fie sporită prin lucrări simple, însă bine chibzuite, producţiunea pescăriilor din ele. b.— Punerea în valoare a terenurilor inundabile propriu zise. După cum s’a văzut din Cap. I, zona inundabilă de pe malul stâng al Dunării, cuprinsă între T.-Se-verin şi Gura Prutului, are o suprafaţă aproximativă de 417.617 hec. din cari 55.222 hect. sunt bălţi mari permanente, iar 362,395 hect. sunt terenuri inundabile, jepci, mlaştine, etc. Dacă bălţile mari de aci dau şi astăzi ca pescării o producţiune destul de mare şi de constantă care după cum am văzut prin lucrări de amelioare poate fi sporită incâ în mod considerabil, nu este tot astfel cu terenurile inundabile propriu zise. Unele porţiuni din terenurile inundabile pot da în adevăr, In unii ani când apele nu se revarsă, ca agricultură, o recoltă extraordinar de mare; aceşti ani buni însă sunt foarte rari, căci de obicei ele stau inundate tocmai în epoca principală a vegetaţiei şi numai după retragerea apelor servesc ca păşune, fâneţe, păduri de salcie, etc., producând proprietarilor sau arendaşilor lor un venit anual aproximativ de 8—11 lei pe hectar. Toate aceste terenuri împreuna cu jepcile şi mla-ştinele aflate pe ele trebuesc dar făcute prin lucrări speciale de amelioraţiune sâ devie în permanenţă productive. Chestiunea principala Insă este să ne lămurim ±»ine dinainte cum să -facem -aceste—ame-lioraţiuni www.dacoromanica.ro TABELA XIX. DIG SI CULTUBI EXPERIMENTALE FĂCUTE PE TERENUL APĂRAT DE INUNDAŢIEI DELA SPANŢOV www.dacoromanica.ro TABELA XIX. DIG ŞI CULTURI EXPERIMENTALE FĂCUTE PE TERENUL APĂRAT DE INUNDAŢIE DELA SPANŢOV. Fir*. 1. Hrişcă (Polygonum faqopyruni) în fund digul de pe hotarul Tatina. Fig, 2. (sus în dreapta) cânepă cultivată în mod raţional. Fig- 3. (mijloc stânga). In primul plan Hrişcă în al doilea plan Porumbele nutreţ semănat în Aprilie. Fig- 4- Mei păsăresc de nutreţ. Fig- 5. Unul din digurile transversale; în stânga terenul apărat cu semănăturile; în dreapta terenul băltos neapărat cu diguri. www.dacoromanica.ro Anfipa. — Regiunea inundabilă a Dunării. tab. :xjx UN DIQ ŞI CULTURI EXPERIMENTALE PE TERENUL APARA'i r^WW.daCorâmănîCâiTO ov • 241 pentru a puteâ trage din ele toate profitele care se pot trage şi a nu aveâ mai târziu să ne reproşăm că la alcătuirea proiectelor am fost neprevăzători şi am procedat în mod unilateral fără a luă în deplină considerare toate interesele. Şi aici ca şi la bălţi scopul principal pe care trebue să-l urmărim prin lucrările ce le vom face trebue să fie de a le creâ astfel de condiţiuni, încât toate forţele productive disponibile să poată fi utilizate pentru a scoate din ele în permanenţa producţiunea cea mai bună, cea mai mare şi care ne-ar asigură totodată şi maximul de rentabilitate. Şi aici înainte de toate trebue să stabilim pentru fiecare regiune în parte, care sunt anume felurile de producţiuni prin care s’ar puteâ pune mai bine în valare toate aceste forţe latente, spre a amenajâ dela început aceste terenuri în vederea necesităţilor pro-ducţiunilor pentru care le-am destinat. De oarece, după cum s’a văzut dejâ, aceste terenuri în unii ani când apele Dunării nu se revarsă peste maluri, pot da şi în starea actuală recolte foarte mari, este foarte natural că soluţiunea cea mai simplă pentru a le face productive ar fi de a le indigul de jur împrejur şi ale apără astfel pentru totdeauna de inundaţie. O astfel de soluţiune însă — de şi foarte populară şi recomandata la noi — are o serie de inconveniente foarte serioase atât de ordine generală cât şi economică care se opun cu totul la adoptarea ei şi de care dacă nu am ţineă seamă am comite aceleiaşi greşale care s’au comis şi în alte ţări şi care ne-ar costă în urmă foarte mult. Iată care sunt principalele defecte ale acestui sistem; i, Indiguindu-se toate terenurile inundabile de pe 16 www.dacoromanica.ro 242 acest mal al Dunării s’ar ajunge în scurt timp ca aproape tot malul—numai cu mici întreruperi în faţa bălţilor —să fie prevăzut cu un dig de apărare care ar împiedică apa de a se mai revărsă peste câmpii. Cum însă în această regiune şi în special în partea mai superioară a Dunării, bălţile mari, care absorb apa în timpul creşterilor, sunt cu mult mai puţine decât în regiunea inferioară (după cum am văzut, dela Severin la Prut suprafaţa lor totală ocupă numai 55.722 hect. din cele 417.611 hect., cari constituesc aci zona inundabilă), toată această cantitate de apă care nu se va mai puteâ revărsă pe câmpii rămânând acum în albia fluviului limitată prin dig, ar supraînălţâ consideraail nivelul fluviului In timpul creşterilor. Consecinţele, după cum am mai arătat, ar puteâ deocamdată să fie în timpul zâpoarelor sau chiar în epoca creşterilor mari de primăvară, o inundare a porturilor noastre şi pericolul de rupere a digurilor de apărare. . In contra acestora, nu am puteâ face alta decât să aşezăm digurile de apărare la o distanţă cu mult mai. îndepărtată de mal, spre a lăsă astfel loc suficient apei să se întindă chiar în epoca creşterilor mari. Procedând astfel însă, am sacrifica o porţiune prea mare de teren—între dig şi mal—care ar fi pentru totdeauna condamnată să rămână neproductivă şi să nu servească decât cel mult la păşunat după retragerea apelor şi ca pădure de salcie. După cum am mai arătat, la Tisa, unde s’a aplicat acest sistem, din suprafaţa totală de 1.600.000 hectare a rămas între diguri o suprafaţă neproductivă de 200.000 hectare. 2. Ne mai permiţându-se acum fluviului să se întindă pe câmpii şi să-şi depună acolo aluviunile sale, www.dacoromanica.ro 243 el va depune pe cele mai grele chiar în albia sa înâlţând-o, iar pe cele mai uşoare le va transportă până In regiunea Deltei potmolind acolo bălţile şi contribuind a mări şi mai mult încă barele mari de nisip dela mare, din faţa gurilor Dunării, care le le astupă şi împiedică navigaţiunea. Inălţându-se treptat fundul albiei Dunării prin depunerile fluviului şi nivelul apelor maxime se va înălţă cu timpul tot mai mult, aşâ că pericolul inundării porturilor şi a ruperii digurilor va creşte din această cauză şi el din an în an tot mai tare. Iată cum descrie foarte caracteristic Lapparent acest efect al indigărilor asupra înălţării fundului apelor: . „Si, pour profiter d’une manfere permanente de „la fertilitd que le limon, deposd par Ies anciennes „crues, a donnde au sol du lit majeur on veut en-„fermer le cours d’eau a peu de distance de son „lit mineur, entre des digues insubmersibles, Ies ma-„tdriaux entrainds dans Ies crues ne pour ronţ plus „se ddposer sur une large sur face; il faudra donc „que le ddpot ait lieu sur le lit mineur lui mâme, „qui devra s’dlever progressivement. „A mesure que se produira cet encombrement du „lit, on sera contraint de surdlever Ies digues, c’est-„a-dire d’augmenter Ies dangers des ruptures et l’in-„tensit6 des ddsastres caus6s par chacune d’elles. „C’est de cette faţon que l’endiguement du Pc a „conduit ce.fleuve â couler, en certains points â „plusieurs nfetres au-dessus de la plaine environante. „A Borgoforte, entre Mantoue et Modfcne, le Pc a „dlevd son lit, depuis le quinzifcme sfecle, de plus de „5j5o m. Aussi Ies ruptures des digues, assez rares www.dacoromanica.ro 244 „dans le sifecle pr^cddent, ont elles fini par devenir „aussi frequentes que ddsastreuses". 3.. Ridicându-se nivelul fundului fluviului prin depunerea aluviunilor în albia sa limitată prin dig, cu timpul s'ar ajunge ca terenurile apărate să rămână mai joase decât porţiunea de teren cuprinsă Intre dig şi malul albiei minore a fluviului; atunci apele de infiltraţie se vor îmulţl pe aceste terenuri tot mai mult şi scurgerea lor devenind tot mai grea se va da posibilitate plantelor aquatice ca: stuful, rogozul, etc., sâ crească şi sâ transforme astfel din nou terenurile apărate în mlaştine. • Iatâ un pasaj din Walter Schiff (1) care ne rezumă foarte bine experienţele făcute In alte ţâri cu asemenea indigâri: «Eindămmungen und Eindeichungen.... in frQherer «Zeit allgemein tlblich, kommt man neuerdings von «ihnen immer mehr zurtlck, weil sie in der Regel «nur vortlbergehenden Schutz gegen die Hochwasser «bieten, ohne die Ursache der letzteren zu beseitigen. «Dagegen wird meist gerade durch die Eindămmung «daş Profil des Wasserlaufes eingeengt, also der «Spiegel des letzteren gehoben. Da uberdies inner-«halb der Dămme eine starke Ablagerung des «Geschiebes stattfindet, die ausserhalb derselben «fehlt, erhoht sich die Flussohle konstant; die Dămme «werden allmăhlich ungenttgend, um das Land vor «Ueberflutung zu schQtzen, sie mtlssen stetig erhoht «werden, und damit steigert sich wieder die Gefahr «eines Dammbruches. Dazu kommt endlic'i, dass «die Abwăsserung des umliegenden Terrains durch «die Erhohung der Flussohle immer schwerer und * I. (1) Walter ScAi/y Osterreichs Agrarpolitik seit d. Grundentlastung. I. Bd. pag. 407 TObingen 1898. www.dacoromanica.ro 245 «unvollkommener wird und schliesslich ganz aufhort, «was die Versumpfung des Bodens zur Folge haben . Faure. Des Amehorations foncieres en Allemagne et dans quelques pays de 1‘Europe Centrale. Bullet. d.. Ministere de l’Agriculture. Paris 1897. Dr. Walter Schiff. Oesterreichs Agrarpolitik seit der Grundentlastung. 2 Bde. Tiibingen 1898. Buchenberger. Grundzuge der deutsch. • Agrarpolitik. Berlin 1899. P. Schreiber. Untersuchungen iiber die Einwirckung des Waldes auf Klima und Witterung. Dresden 1899, (Tharander forstliches Jahrbuch. Bd. XLIX). www.dacoromanica.ro 315 Hann. Handbuch der Klimatologie. 2 Aufl. Stuttgart 1897. V. v. Rummel. Gurele Chiliei fluviului Dunărea. Rezultatele studiilor făcute în 1894—9/. (ruseşte). St. Peters-burg. 1898. 1 voi. şi 1 Atlas. P. S. Cehovici. Braţul rusesc al fluviului Dunărea. Odessa 1904. (ruseşte). * Commission europ6enne du Danube. Diferite publica-ţiuni şi hărţi apărute dela 1857 pănă astăzi: Atlasele gurilor Dunării, Memoire sur Ies travaux d'amelio• ration executes aux embouchures du Danube. Galatz 1867; Memoire sur tachevement des travaux d’ame-lioration des embouchures du Danube. Galatz 1890. Note sur Ies travax tecliniques, Protocoalele şedinţelor anuale, etc. etc. Dr. Th. v. d. Goltz. Agrarwesen und Agrarpolitik. Jena 1899. ' Articolele: Bewâsserung und Entwâsserung, Deich-wesen, Landeskulturrentcnbanken şi Wassergenossen-schaften in Elster’s HandwOrterbuch der Volks-wirtschaft. Jena. Conte Karatsonyi Jenâ. Descrierea fermei pentru cultura Orezului din Times Tapolya. 1901 (ungur.): (Nagy-meltosăgu Beodrai Grof Karatsonyi Jeno, Temes-Topolyai Rizstelepenek Rovid ismertetese. Temes-vâr 1901). M. Suquet et Fontaine. De la Mer Baltique ă la Mer Cas-pienne. II. part. La Volga, în Annales des Ponts et Chaussees. Paris 1900. . Dr. S. A. Knapp. Riceculture in the Unites States. U. S. Departement of Agriculture. Farmers Bulletin No. 110. Washington D. C. 1900. Robert Koch. Zusammenfassende Darstellung der Ergeb-nisse der Malaria-expedition. Deutsche Medic. Wo-chenschrift. 6 Dec. 1900. — Referat în Naturwis. Wochenschrift. Bd. XV. 1900. Terni Prof. C. La Piscicoltura nella Lotta contro la Malaria. Revista mensile di Pesca. Messina 1908. ' Howard L. O. Mosquitoes. How they live, How they carry disease, How they are classijied, How they may be destroyed. New-York 1901. www.dacoromanica.ro 316 Nuttall G. H. P. und Shipley A. E. TheStrudure and Biology of Anopheles. The Journal of Hygiene. London voi. I. 1900. John B. Smith. Report of the New-Jersey State Agricultura\l Experiment station, upon the Mosquitoes occurring within the State, their Habits, Life-History etc. Trenton 1905. • B. E. Dahlgren. The Malaria Mosquito. New-York 1908. American Museum of Natural History. Dr. S. Irimescu. Mijloacele pentru combaterea Malariei. 1909. Forel, Dr. F. A. Handbuch d. Seenkunde. Allgemeine Lim-. nologie. Stuttgart. 1901. . Dr. Herman Henze. Der Nil, seine Hydrographie und wirtschaftliche Bedeutung. (Dove’s AngewandteGeo-graphie 1. serie, 4-tes Hefr) Halle a/s 1903. Prof. I. Schubert. Wald und Niederschlag in Schlesien. Meteorolog. Zeitschrift. Bd. XXII, 1905 Wien. Emmanuel de Martonne. La Valachie, Essai de Mono-graphie geographique. Paris 1902. Em. de Martonne. Trăite de Geographie physique. 4Fas-cicules Paris 1909. H. Potoniâ Prof. Dr., Enstehung der Steinkohle ■ und Verwandter Bildungen einschliesslich des Petroleums. Berlin, 1905. Kriiger. Beitrăge zur Kenntniss der Wasserwirtschaft ■ in den Vereinigten Staaten von Amerika. Bericht ub. eine Studienreise, Berlin, Paul Parey, 1906. V. Roşu. Desecările şi 'Canalizările din Ungaria, Acad* Română, Public, fondului Adamaki, Bucur., 1906. Prof. Paul Schiemenz, Etwas uber die Verănderung unse-rer Fischgewăsser, Vortrag. Berlin, 1906. Reppassy, Wahrnehmung der Interessen der Fischerei beim Wasserbau. Stenograph. Protokol, tib. d. Verhandlg. d. Internat. Fischerei-Congres. Viena, 1905. A. de Lapparent. Trăite de Geologie, 5-eme ed., Paris, 1906. I. Solia. Delta Dunării din punctul de vedere al înlesnirii pescuitului. Publicaţiile Serviciului Pescăriilor. BuL Minist. Domen., Bucureşti, 1901. www.dacoromanica.ro 317 August Meitzen. Der Boden und die landwirtschaftlichen Verhăltnisse des Preussischen Staates, I—VIII, Bd. 1868—1908, Berlin. I. Cvijic. Entiuickelungsgeschichte des Eisernen Tores. Pe-term., Mittheilg. Ergănzungsheft. 160; 1908. A. Philippson. Das eiserne Tor nach I. Cvijic. Geogra-phische Zeitschrift. Bd. 14. 1909. Leipzig. Fr. Kreuter, J. Spottle, P. Gerhard und J. Wey, Land-zvirtschajllicher Wasserbau einschl. Deichbau., Deich-schleusen u. Fischleiche, in Handb. der Ingenieur-wissenschaften. Leipzig, 1907—1909. Fr. Kreuţer, Der Flussbau, Leipzig, 1900. Supan, Prof. Dr. Al. Grundzuge d. physischen Erdkunde. Leipzig, 1908. Vogler, Dr. Ch. Aug. Grundlehren der Kulturtephnik, Berlin, 1908. Die Entwickelung der Moorkultur in den letzten 25 Jahren. Festschrift des Ver. z. FOrderung d. Moorkultur im deutschen Reich., Berlin, 1908. Fr. Kdnig. Der Vertrocknungsprozess der Erde und Deutscklands verkehrie Wasserwirtschaft. Leipzig, 1908. Halbfass Prof. Dr. Klimatologische Probleme im Lichte moderner Seenforschung, Neuhaldensleben, 1908. Halbfass Prof. Dr., Temperaturmessungen in tiefen Seen in ihrer Beziehung zur Klimatologie, Naturw. Wo-chenschrift, Juni, 1909. Dr. Wilh. Eckardt, Die Wălder der Heimath. Eine allge-meine naturwissenschaftliche Characieristik einiger ihrer Haupteigentiîmlikeiten. Naturw. Wochenschrift. Bd. VII. 1909. K. Bugow. Die Verlandung unserer Gewăsser. Mitthei-lung d. Fisch. V. f. d. Prov. Brandenburg, Berlin, I909> . . . G. Schewior, Die Bodenmelioration, 2 Bde., Leipzig, 1909—1910. Antipa Dr. Gr., Lacul Razim, starea actuală a pescăriilor din el şi mijloacele de îndreptare, Buc., 1894. „ Sudii asupra pescăriilor din România, Bucureşti, 1895. www.dacoromanica.ro 318 Antipa Dr. Gr. Legea Pescuitului şi rezultatele ce le-a dat, Bucureşti, 1898. „ Die Fischereiverhăltnisse Rumăniens, Mtlnchen, 1898. „ Măsurile necesare pentru a dezvoltă cultura Crapului in eleştee, Bucureşti, 1906. » Exploatarea în regie a pescăriilor aparţinând Sfatului, Bucureşti, 1906. „ Punerea în valoare a terenurilor de{ inundaţie ale Dunării, Bucureşti, 1907. „ Fauna ichthyologică a României, Academia Română, 1909. www.dacoromanica.ro Dr Gr. Antipa. Regiunea inundabilă a Dunării. Harta N° 2. Brâif/ci BALTA BRĂILEI (LIMA PUNCTATĂ DINTRE TURCOAEA ŞI GURA PPIV. DIMULFASA INDICĂ TRASEUL PROFIL ULUI DELA FIG. 4°. LINIA PUNCTATĂ DE JOS REPREZINTĂ LIMITA IN BALTĂ A DOMENIULUI BRĂILEI). llfac/n ‘s SaJbulriou, www.dacoromanica.ro D? Gr. Antipa. Regiunea inundabilă, a Dunării- Harta N° 1. ZONA INUNDABILĂ REGIUNEA MACIN-ISACCEA ŞI DIN REGIUNEA BRATEŞULUI (I.INIELE PUNCTATE INDICĂ MERSUL PROFILELORÎ DELA FIG. 38 şi 39). www.dacoromanica.ro <(l Repunea inundabilă aDunăret 26 <.o 'Humor D1RECŢIUNEA PESCAR 11LOR SCARA 1*200000 ■■ • »■ - Legenda L.CATL orhe eripn Jaf Lan Grind Ralia 1 Luminiş de apă ceanoi Plaur si, Stufârie Pădure SCuban 1Svistafba./ nou. Jacob $uha S-vitulu