Extras din Buletinul Camerei de Comerciii şi Mnstrie flin Bucureşti. FABRICAREA 51EOHERCIUL CU ESENŢE — O CHESTIUNE DE HIGIENA PUBLICĂ DE Dr. NICOLAE I. ANGELESCU MKMBUU AL CAMEUHI DE COMKRCIU Şr INDUSTRIE DIN BUCUREŞTI BU( LR1 SCI TIPOGRAFIA G. A. LAZAREANU A7V* Ü HUrctrJa TÎ'.-nlan.M'fjpii. iVY). 3. »BUOtEC KÆ «Regulamentul asupra privigkerei sanitare a fabricaţiei alimentelor si băuturilor si a comerciului eu 5 5 ? alimente şi băuturi*, elaborat în 1895, n'a dat până azi rezultatele aşteptate. Deşi e unul din cele mai complecte şi mai prevăzătoare regulamente de higiena publică, nu toate speranţele le-a realizat. In special întru ce priveşte fabricaţnmea şi comerţul esenţelor pentru băuturi, va trebui să se ia noul dispoziţiunî, izvorî te din experienţa practică, pentru a le pune în concordanţă, cu necesităţile hi-gienei publice. Lacuna cea mare care o presintă regulamentul din 1895 în privinţa esenţelor, e că nu pune nici o condiţie de pregătire ştiinţifică acelora cari se dedau acestei industrii. M’am [olosit de faptul că am onoarea de a fi membru al Camerei de comerciu şi industrie din Bucureşti, pentru a atrage atenţiunea acestei institu-ţiiini, asupra neajunsurilor pe cari le prezintă la la noi regimul băuturilor în ce priveşte comerţul esenţelor şi sănătatea publică. In lucrarea de fală sunt descrise pe larg, toate aceste neajunsuri. 4 Pentru o mai bună clarificare a chestiuneî, am reprodus fragmente din lucrările anterioare ale d-lor prof. dr. I. Felix (1890),, dr. A. Urbeanu (i901) şi pro/, dr. A. Poltzer (1904) la cari am adăugat obscrmţiunile mek proprii. Bucurescî, Iunie 1904. Alcoolul do producte diu fabricaţia actuală c insipid, adică fără gust şi miros, şi acesta din causa îndepărtăreî aprôpe cu desăvârşire a diferiţilor compuşî chimic-î, cunoscuţi sub denumirea de fusel sau impurităţi, şi cari, avend un miros penetrant, daü spirtului' industrial nerafinat însuşiri organoleptice deosebite. Vestitul basamac de odiniôrâ, nu era alt-ceva de cât un amestec de spirt nerafinat şi apă. Pentru a satisface gustul şi deprinderea consumatorilor, direcţia monopolului din Sviţera amestecă alcoolul rafinat cu spirt brut, iar monopolul alcoolului din Rusia, pentru aceleaşi motive, nu rafinézâ complect spirtul său. Acesta dovedeşte că, în afară de alcool, consumatorii mai caută într’o băutură spirtôsa şi substanţe aromatice ; de oare-ce însă, un amestec de alcool rafinat şi apă n;are calităţi gustative şi olfactive, intervenirea miresmelor în fabricaţia băuturilor e de neînlăturat. Mijlocul cel mai simplu, la îndemâna orï-cuï, de a aromatisa o băutură, e întrebuinţarea plantelor mirositore. Acest mod de a prepara băuturile prin plămădirea plantelor şi dro-guelor, datéza încă din antichitate, şi vinul aromatic al lui Hipocrate s’a menţinut în uz timp de 20 de vécuri şi mai bine. De la 1850 încôce, progresele realizate în chimie aii avut 8 Aoosto osouţo Hulit tot atât do numerose ca şi felul băuturilor. 2) Esenţe pentru imitarea băuturilor destilate notu-turale. (M-cc băutură naturală are esenţa ei corespunză-t6ro : cognac, rom, ţuică, rachiii de drojdie, de tescovină, arac-, whisky, kirsch, maraschino, etc. 3) 'Esenţe pentru imitarea băuturilor de composiţie specială : chartreuse, bénédictine, amer Piccon, etc. 4) Esenţe pentru imitarea aromeï de fructe : smeură, fragî, cireşi, vişini, etc. Aceste esenţe când sunt destinate pentru prepararea siropurilor de fructe pentru limonadă gazoasă, a bombo-nelor, etc-, sunt mai (concentrate şi se numesc; etere de Jrude. 5) Esenţe pentru prepararea de vin artificial şi imitarea buchetului de vin, cum e : Bordeaux, Madère, Malaga, Tokay, Xeres, Odoibeştî, Drăgăşanî, etc.. După cum vedem, din băuturile câte se cunosc, singură berea a 'rămas fără esenţa eï corespundëtôre. Consumul tuturor acestor esenţe e mare. Cererea mereii crescènd a dat naştere la o industrie impunătore, care, în Germania, a ajuns la maximum de desvoltare. ..^Jjikebuintarea esenţelor mal sus arătate, nu e permisă în tôte ţările de o potrivă. La noi în ţară, esenţele permise trebue să aibă o anumită composiţie, specificată în Regulamentul asupra privighereî sanitare a fabricaţiei alimentelor şi băuturilor din anul 1895, iar esenţele şi buchetele de vin sunt oprite cu desăvârşire. Cum însă comerciul cu esenţe nu este regulamentat pretutindeni, şi nimeni nu este ţinut să respecte disposiţiile de calitate, de composiţie, de prohibire dintr’o ţară străină, acest comerciti dă loc la neajunsuri grave şi zădărniceşte de multe ori intenţiile legiuitorului. Faţă de modul primitiv de mal ’nainte al preparărel băuturilor şi faţă de inconvenientele igienice ce rezultau din ignoranţa şi neştiinţa preparatorului, trebue să recu-n&ştem, că esenţele sunt o inovaţie folositôre. In tot caşul, pe cunoştinţele unul fabricant de esenţe putem pune mal mult temeiü, de cât pe ştiinţa unul preparator analfabet de băuturi. Afară de acésta, emaï uşor de controlat la faţa locului produsele unei fabrice, de cât băuturile miilor de débitant!' răspândiţi în totă ţara. De alt-fel, fabricele propriii zise de esenţe, sunt adevărate centre de ştiinţă, dispunând de instalaţii grandiose, vaste laboratoriî do chimie, conduse de savanţi. Citind dările de sémâ ale acestor fabricanţi, rămânem uimiţi' de fericita asociaţie a părţeî comerciale cu ştiinţa pură. Cele mai multe din descoperirile privitore la uleiurile eterice şi materiile odorante, apoi studiile asupra constituţiei chimice a compuşilor din seria aromatică, a sintezei lor, etc , aii oşit din laboratoriile chimice ale acestor fabrici. T6to acestea s’aü realizat în maî puţin de 50 de ani'. Comercial de esenţe f Comercinl do esenţe presintă, din causa concurenţei necinstite, inconveniente igienice. Nu toţi fabricanţii' de esenţe sunt de o potrivă de conştiincioşi şi nu toţi dispun de un capital ştiinţific îndestulător. Esenţele nefiind un mijloc, de schimb după valôrea lor intrinsecă, şi neputând fi apreciate do cât după gust, miros şi concentraţie—criteriu echivoc,—se înţelege, că pe acest teren s’a ivit în străinătate o concurenţă cât se pote de condamnabilă şi de care se plâng fabricanţii cinstiţi. Nu am avea nici un motiv să ne interesăm de acostă concurenţă, dacă n’ar împiota asupra calităţei igienice a esenţelor, prin urmare şi asupra calităţei băuturilor. Şiînrîurirea acestor esenţe asupra calităţei băuturilor, deci şi asupra sănătăţei consumatorilor, trebue să fie puternică, dacă a îndemnat autorităţile din mai multe state (Franţa, Germania) ca să ia măsuri împotriva celor dăunătore. Ca exemplu voiü reproduce în rezumat deciziile ministeriale din anul 1900, luate de către ministerele finan-celor, agriculture!, comerciului, internelor şi sanitar din Prusia şi adresate tuturor Regierungs-P'^aesidenten. Iată textul în traducere liberă : «Pe când puritatea alcoolurilor clin producte e în continuă creştere, arată deoisiunile ministeriale, şi presintă o îmbunătăţire reală faţă de 10 trecut, întrebuinţarea aşa numitelor substanţe excitante la prepararea băuturilor sporeşte in mod vădit şi produce o situaţie anormală, regretabilă pentru starea sanitară. Acest procedeii de a incorpora băuturilor substanţe excitante, se facc cu scopul de a da băuturilor de calitate prostă înfăţişarea şi gustul băuturilor de calitate bună şi de a obţine ast-fel, un preţ mal bun. După comunicările Oficiului sanitar imperial, fabricaţia acestor esenţe de rachiu se face pe o scară mare şi formeză o ramură industrială desvoltată. Aceste substanţe sunt puse în comerciă sub denumirea do esenţe de l-achiţi, csonţă .întăritore, esenţă de paprică, extract de rachiu, extract de secară, etc. şi conţin principii iuţi, piperină, alcool ainilic, etc. Întrebuinţarea băuturilor preparato cu atarl substanţe pete duce la vătămarea sănătăţoi, maî eu seamă la persoanele eu stomac debil. Ë do dorit ca întrebuinţarea acestor băuturi să se restrângă după putinţă şi ca. comerciul cu acestc băuturi să fie supravoghiat maî riguros ca până în présent». Fură îndoială, că fabricarea şi punerea în vânzare a esenţelor de calitatea şi oomposiţia celor arătate în deciziile ministeriale din Prusia, nu pôtc fi pusă pe séma caselor serioase din Germania şi de sigur, că e opera de exploatare a unor agenţi, pe cât de ignoranţi, pe atât de neoorecţl şi cari nu’şl limitează activitatea lor numai în Germania, dar se ocupă şi cu exportul unor atarl esenţe. Mulţumită acestor agenţi, cari pe nedrept se întitulézi fabricanţi, buna credinţă a cârciumarulul nostru e exploatată în mod meschin, de 30 de ani şi maî bine, servindu-i-se în dispreţul legilor şi a regulamentelor nôstre, esenţe de calitatea celor descrise de către ministerele din Prusia. Cum se explică starea aceasta anormală de lucruri ? Voitt căuta s’o desluşesc. Compunerea esenţelor e un secret profesional şi fabricarea lor nu se învaţă nici prin universităţi nici din cărţi. Cu tôte acestea, esenţele şi fabricaţia lor, aü o literatură bogată, mal ales în limba germană. De sigur, că o casă seriosă nu se preteză la ast-fel de afaceri şi nu publică secretul el. Fabricaţia esenţelor constitue o ramură specială a industriei chimice, în care experienţa personală are un rol însemnat şi care nu se divulgă. Probabil că servitorii, laboranţii, amploiaţii de birou, cari aü servit în fabricele de esenţe, cari au asistat la diverse operaţiuni si aii văzut ce material se mtrebuintézà, ajutat! de fantezie, s'aü făcut scriitori. Acostă interpretare o po deplin confirmată, dacă ne dăm séma de valôrea acestor publicaţiuni, a acestor «reţete» lipsite de ori-ce utili lato şi făcute în scop de speculă. Cât răii a causat omenire! acôstil literatură şi continuă a cauza şi azi încă, o greii do précisât. Noi mai cu seină, am suferit mult şi suferim şi în present de pe urma ei. Aceste cărticele ou «reţete», de alt-fol tipărite şi în limba română—spre nenorocirea cârciumarului nostru, — au făcut pe o sumedenie de inşi să părăsesc!! profesia lor onorabilă şi să se facă samsari- fabricanţi de esenţe. Agenţi comerciali, cârciumari, vânzători «lo bilete de loterie, negustori de mărci poştale, de manufacturii, cioplitori de pietre, chiar omeni fără nici un căpătai, cu toţii s’aü pus pe fabricat esenţe şi aii ştiut să’şi asigure o clientelă numerosă printre comercianţii de băuturi din ţară,. Ast-fel se explică că Germania, caro are fabrici grandiose de esenţe puse sub direcţia unor omeni de ştiinţă, cari prin descoperirile lor în acostă ramură a industriei chimice fac fala ţărel lor, suferă ea însă-şî de urmările incalculabile ale unul -come roi ii necinstit, «formând o ramură industrială desvoltată», după cum arată autorităţile din Prusia, şi care le exportézâ la noi 111 dauna sănătăţel consumatorilor. Pentru mai bună desluşire, reproduc di.11. acostă literatură câte-va specimene de formule pentru prepararea, esenţelor, cu belşug servite cârciumarulul nostru. Alcătuirea lor chimică e dovada cea mai vorbitoro despre primejdia pentru poporaţie. Mă voiţi limita la esenţele cari servesc la prepararea băuturilor celor mal întrebuinţate în popor. Amestecă bine, lasă să se plămădescă doue luni, apoi streooră şi esenţa e gata. Esenţa de Rom 1) Bioxid do mangan .... Alcool.............................. Acid acotic......................... Aoid sulfuric conc. (vitriol) . 350 gr. 2.500 » 500 » . 500 » 2) Bioxid do iimiigim..........................750 gr. Oatochu .......................................... ;i0 » Alcool....................• , ... 1.500 >» 8iro|i do zacbar......................... 1 500 » Acid sulfuric conc. (vitriol). . . . 2.000 » (l)ouo miî gr.) Amestecă bine, lasă să se plămădească maî multe limï, apoï strecură şi esenţa e gata. Nu insist asupra procesului chimic la care daü loc substanţele do maî sus, în presenţa aciduluî sulfuric concentrat. Vrfitt să relevez numaî, că tôle impurităţile metalice alo m&nganuluî şi aciduluî sulfuric, în special arsenicul, trec în aşa numita esenţă de rom şi de aici în băuturile din consumaţie. H) Eter Imtirio..................................10 kgr. (!) Eter nitric........................... 10 » Eter acetic . . •.............................10 » Alcool........................................ 60 » I)up8 cum .se vede, cantităţile de maî sus sunt pentru fabricanţii angrosişti. ■i) Eter sulfuric.......................................170 gr. Eter nitric.........................................150 » Eter aectic........................................ 250 » Eter do zachar......................................140 » Eter do rom . . •................................... 2000 » a ciitimetru cub din acestă esenţă, injectată unuî oobay. îl anesteziază pentru vecie. Esenţă da ţuică Esenţa de cognac, fine champagne ']) Aldohidă ......................... '150 gr. i) Eter nitric......... 200 gr. ISter fon» io........... 100 » Eter acetic.............. 250 » Eter butiric .... 120 » Gogoşi de ristie . . . 200 » Ktor acetic............. 100 » Sâmburi do’ pruno . . 2000 » Aldohidă benzoică . . 50 » Alcool................... 2000 » Alcool..................'1000 » 2) Alcool amilic .... 100 gr. 2) Eter nitric......... 250 gr. Aldohidă ...... 50 » Eter anantic...................40 » Eter benzoic............100 » Aldohidă benzoică . • 10 » Eter enautic............ 50 a Eter acotic...................ÎOO » Eter amil-acetic ... 10 » Alcool....................... 600 » Eter amil-batiric . . 10 » Aldohidă benzoică . . 50 » Alcool.................. 1000 » 3) .Eter amil io ............100 gr. Eter onantio.................40 » Alcool amili c . • . . 80 » Etor aoetio..................‘200 » Eter de ananas . . , 100 » Esenţă de spirt de vin . 200 » Aldohidă bcnzoică . . . 70 » Alcool.................... 1.000 » 4) Etor nitric...............80 gr. Eter sulfuric................60 » Eter butiric.................1Ô0 » Eter amilic..................50 » Eter do zahăr................'100 » Aldohidă bcnzoică ... 40 » Alcool........................ 520 » 5) Aldohidă benzoică . . 130 gr. Etor acctio..................70 « Etor do porsioî .... 80 » Alcool.................... 1.000 » 6) Eter enantic..............10 gr. Eter nitric..................100 » Eter acctic..................50 » Aldehidă bcnzoică ... 50 » Alcool........................ 500 » etc., etc., etc. S) Clorur do etil .... 100 gr. Etor enantio................ 36 » Eter acetic.................150 » Alcool......................714 » 4) Eter nitric.....................132 gr. Eter acetic.....................100 » Eter enantic.....................10 » Eter amilic......................20 » Aldohidă.........................20 » Alcool..........................712 » 5) Eter forinic................... 500 gr. Eter nitric crud . . . 500 » Tinctură do ceaitt ... 25 » Alcool.................2.500 » 6) Aldohidă.....................120 gr. Chloroforin......................50 » Eter formic......................20 d Eter enantic....................100 » Salicilat, de metil ... 10 » Alcool...................... 1 000 d etc., etc., etc. Esenţă de secară (rachiü. de Moldova) 1) Alcool amilic .... 160 gr. Eter acetic...............• 200 » Etor nitric...................'150 » Eter sulfuric.................50 » Esenţa do rom .... 100 » Uleiuri eterice .... iO » Alcool........................ 1.350 » 2) Alcool amilic .... 200 gr. Eter acetic...................100 » Esenţă de spirt do vin 200 » Uleiuri etcricc .... 30 » Alcool....................1.000 » Esenţă de tescovină şi de drojdie 1) Eter cuantic...............40 gr. Eter acetic ... ; . 250 « Esenţă de spirt de vin . 150 » Eter do ananas .... 5!) » Alcool....................510 » 2) Eter nitric................50 gr. Etor enantic..............80 » Etor de ananas .... 300 » Esenţă do spirt de vin 100 > Alcool.................... 470 » 14 3)Eter nitric . . . . '150 » 3) Eter enantic . . . . . 100 gr. Eter de ananas . . . . 50 » Eter acetic .... . . 500 » Eter de cognac . Eter nitric .... . . 500 » Alcool arnilic . . . . . 150 » Alcool...... . 1.750 » 4) Eter nitric . . . . .180 !>T. 41 Alcool arnilic . . . . 100 gr. Eter acetic . . . . . . 300 » Eter enantic . . . . . 50 Eter enantic . . ... 20 o Eter nitric..... . 100 » Eter arnilic . . . ... 50 # Eter sulfuric . . . . . 50 » Uleiuri eterice . ... 10 » Alcool . . . • . . . . 700 » Alcool ..... . . . 4i0 » 5) Eter acetic . . . . 1.000 gr. 5) Alcool amilic . . . . 100 tyy Alcool arnilic . . . . 100 gr. Aldehidă benzoică . . . 10 » Uleiuri eterice . Eter butirio . . . . . 20 Alcool .... . . . . <| s. Eter arnilic . . . . . 40 y> etc., otc.. etc. Etor acetic .... . . 200 » Alcool...... . . «30 » etc., etc., etc. Eter de struguri (pentru întărirea rachiului de drojdie şi de tescovină) Aldohidă .... ■..................................20 gr. Cloroform........................................20 » Eter metil-salieilio.............................10 » Eter formic......................................20 » Eter enantic...............................100 » Acid succinic .............................31 » Alcool........................................<1 s. Aceste sunt formulele pentru prepararea esenţelor celor maî obicinuite, aşa cum sunt publicate în cărţile de reţete. Citiţi-Ie ca atenţiune şi daţl-ve părerea, dacă ele nu sunt otrăvuri sadea. Asemenea esenţe sunt servite câreiumaruluî nostru de către casele incorecte din străinătate, de către represen-tanţiî lor din ţară, de către tot felul de indivizi, deveniţi fabricanţi de esenţe mulţumită acestor cărţi de reţete. Deja pe la 1890—1891 a funcţionat în Capitală o fabrică de atarl esenţe. Principiile comerciale ale acestei fabrici, aü mers mână în mână cu metoda de fabricaţie şi aü fost de natură că, în urma plângere! depusă de mal mulţi comercianţi excrocaţr, parchetul a interveni); şi a pus capăt acesteï industrii. Fabricantul de atunci s'a dogliisut intr'im fabricant- -ambulant şi continuă şi astăzi încă. Pentru a arăta şi maï bine primejdia acestor citrlt do reţete şi rolul de otrăvitori ce-I îndeplinesc cu profusiune aceia cari se servesc do aceste cărţi, reproduc. oAto-va formule pentru prepararea aşa ziselor atare de jmcte şi cart sunt întrebuinţate la prepararea licherurilor, a rachiurilor şi maï ales a limonăzilor gazôse : Etsr de lămâie Eter de ananas Cloroform...... 10 gr. Etor amil Imtiti'■ . . . 250 gr. Ii tor nitric..... ‘25 » Etor Imt.irie...... 35 - Aldehidă ...... 20 :> Cloroform ......' 30 ■■ Eter amilic acetic . . 100 » Alcool........IOIIO • Ulei ii de lămâie . . . 100 » Alcool ....... 1001) •> Eter de caise Eter de mere Cloroform...... 10 gT. Eter amil valerianic . . ‘250 gr. 10 Etor acetic......‘250 Alcool amilic . . . . 40 ,, Cloroform...... 'tO » Etor butiric..... 100 » Eter butiric...... !I0 » Eter valerianic . . 50 » Alcool........2400 » Alcool ....... 100:) » Eter de fragi Eter da banane Eter amil formic . . ‘25 gr. Etor amil acetic .... 200 «ţr Eter amil valerianic . 30 » Eter valerianic .... 100 * Etor amil acetic . . . 30 » Alcool........1000 » Eter amil butiric . . 30 » Eter acetic..... 35 » Alcool....... 1000 » Eter de pera Eter da persicî Eter amil acetic . . . ‘200 gr. Eter amil valerianic . . li 0 gr Eter amil valerianic . 10 J > Eter butiric..... 100 ■* < îloroform..... 20 » # Alcool ....... 1000 :> Aldehidă bcnzoică . . . 10 Alcool........800 * IC Eter de pepinî Eter de portocale Aldehidă . . , Eter formie . . Eter butiric . . Eter valerianic Eter sebacilic Cloroform . . Alcool . . . . 40 gr. Cloroform , . 20 » Aldohidă . . 50 » Eter acetic . 50 » Eter formie . 100 ■* Eter butiric . 20 » Eter benzoic 20 gr. 20 » 50 » 20 » 20 » 20 » 20 » 20 » 1030 » Eter salicilic Eter amil acetic . . Alcool................... 100'» » Eter de smeură Cloroform................. 30 gr Eter de mere .... 600 » Eter (lo pere .... 30 ) » Eter de ananas . . . 5Ü0 » » După cam vedem, eterele de fructe de maî sus copriud substanţe narcotice din acelea, pe cari nu ni le-am putea procura de cât de la o farmacie şi numai în baza uneî ordonanţe medicale ! Dar fabricanţii din străinătate nu se maî mulţumesc cu fabricarea eterurilor de composiţia celor maî sus arătate, ci, pentru motive lesne de înţeles, prepară composi-ţiunî de 50 de orî maî concentrate de cât eterurile de fructe sintetice de până acum. Reclama acestor composiţiunî nouï e făcută în termenii următori : «Zar lohnenden Fabrication offeriro ich den ea gros Geschăften als Neuheit meine hochst concentrirteu Frucht-aromas, die nur in circa 40,J/0 Weinspvit golôsst werden, um sofort hoohfeine Frueht-aether zu cr-zieleno. Saii pe româneşte : Xoü de tot ! Dintr’un kgr. aromă de fructe extra-concontrată (citiţi otravă extra-concentrată) obţineţi prin amestecarea cu spirt do 40%, 50 do kgr. eter de fructe ff. (citiţi otravă ff.). Mî-am procurat, după anunciul fabricantului din Pomorania, probe din aceste Fru-jht-aroma. Ele nu sunt alt-ceva, şi 1 Esenţele sintetice, apropo în totalitatea lor, conţin substanţo toxioo. Cu aceste esenţe se prepară băuturile alcoolice do către persone, cari în ooln mal multe cazuri nu pricep nimic din acéstâ prepararo — dovadă: bf> u-turile detestabile ee ne sosesc la analisă. Oonclusiunca osto că, bouturile alcoolice preparate din alcool rafinat sunt în cea mal detestabilă staro, pôto într’o stare mal rea do cât atunci eând fabricclc produceau alcool impur sau nerafinat. Impurităţile ce se introduc în alcocl, prin esenţe, trobuese considerate ea liind tot aşi de toxico ca şi colo din alcoolul norafinat; unolo din aceste impurităţi sunt chiar acele din alcoolul brut, pe lângă cari se maï adaogă şi altele şi mal ponculôse». Iată dar redusă aprope la zero eficacitatea Regulamentului asupra privighereî sanitare a alimentelor şi băuturilor de la 1895, anihilate străduinţele autorităţilor nôstre de a aduce ordiue şi legalitate întrîm comercirt. atât de important, cum e acel al băuturilor. Pentru a remedia o stare primejdiosă de lucruri, nu ajunge a o semnala numai, ci trebue intrat în amănunte, '.20 trebuo précisât mule anume stă răul. Alt-fol im vom da do leac. îmi propun a da câte-va amănunte şi în această privinţă. Samsarii fabricanţi de esenţe ? f Comisionarii ambulanţi pe cari i-a descris d. profesor dr. I. Felix în Raportul citat, fiind lăsaţi în pace în anii din urma, aü prins curagifi, şi din «dăscăli de falsificare a băuturilor, din propagatorii do esenţe otrăvit6ro» cum i-a numit fostul director general al scrvieiuluî sanitar, a fi devenit fabricanţi' Voiii adu<;o câte-va pilde, spri jinindu-mă po acte autentice. Vă presint aic-î un Preţ-curent al samsarului de esenţe, S. P/effermann din Bucureşti'. In acest preţ-curent sunt specificate Esenţe de Jrucle, Eterurî de esenţe (?) Tot felul de esenţe pentru băuturi spirtôse ; apoi Esenţa de ceară spre a da aromă de ceară la lumânări de stearină şi în fine articole chimico pentru falsificarea vinului de Tâmăiosă, de Cotnari, de Drăgăşanî, de Odobeşli, etc. După cum vedem e un arsenal do substanţo menite a servi la falsificarea nu numai a vinului, a rachiurilor, a limonăzilor gazôse, dar până şi a lumânărilor dc ceară ! Toate acestea sunt afişate prin Preţurî-curente tipărite şi răspuudite în ţară, în mii şi mii de exemplare, fără nici o jenă, fără nici o temă. S. PFEFFERMANN BUCUKKSCI PRET CURENT Esenţe de Fructe Eterurî de esenţe Smoură, Ananas, Fragi, etc. Caise etc. Tot felul de esenţe pentru băuturi spirtôse. liasarnac, Tescovina, Drojdie, oto. Colon adevărate do ceară lina, colon adevărate do corii oxtra-lină. Esenţă do coră spre a da aroma do coră la lumânări de stoarină 15!) loî kiloaramnl. Articoto chimice : ou ISuohoto Tamâiôsft lUir.lmtn Odohoşt'l « C-otunri » Mndora » rirăgăşiuiî t Malaga liuolioto Champagne v,'Mirii. l)o.şi vnidaroa oHOuţolor un o pormi.sà do ont droglils-ti lor do ol. l-a, dosi prin rogulamontul do la 1 Kţ)f> so iutor-zioo eu desăvârşire întrebuinţarea esenţelor şi tmohelelor do viu, totuşi vodom oforindu-so şi vinijendu-so aceste urli col o, po faţa, do nişte samsari, şi oulmoa indWiznnloi, uooşlia olihnrâtâ facturi in regulă, după. modelul aoi alăturat, pnnt.ru nişto buohot do TâmâiOsă, furnisat unui' negustor do vinuri din Corabia: S. PFEFFElîMANN Hiicnreşlî, HO Martin H)tK‘ JIlHJUIiKSOI F A C T V R A D-lul............... CORABIA Mulţamiridii-rc pentru comanda cu caro m’aţî onorat jirin mine personal, v6 anunţ ou plăcere, că prin staţia poştală lUicurcsoî, am d in -jjOHîit ast.ădî ofoctuaroa po oontul şi risicul D-v., contra ramburM : 125 grame Buchet de Tămâiosă à 150 loi kgr. Loï.................. '18,75 Porto, ambalagiiï, timbru, etc............... 1,05 Total rambursat Loï . . . 20,41.) Cu stimă, (sx) s, Pieffermann Un alt samsar şi maï îndrăsneţ, e S. A. Blunic, «lin Bucurescï, care se serveşto de un pseudo-certificat al Institutului de chimie din Bucurescï, pentru a înşela po comercianţi ..Jv BIBLIOTECA ^ Iată cum procedézâ acest samsar : La început s’a dat drept représentant general al unei fabrice de esenţe din Paris, Jacques Wortmann. Avenue de la République, 61, fabrică care ni ol nu există, numitul Jaques Wortmann nefiind de c,ât tot un samsar de esenţă, de meserie negustor de mărci poştale. Prin ciroulărî semnate de Jacques Wortmann, ca fabricanţi şi S. A. Blank, ca représentant general, circulărî ce se împart în mii de exemplare în totă ţara, (alăturez aci un exemplar) se abuzeză de numele Institutului nostru de chimie, în scop vădit de a induce pe comercianţi în erôre. E de notat că aceşti samsari aii agenţi speciali în diferite oraşe din ţară, după cum se vede din circulara lor : Paria, Decembrie 1902. Stimate Domn, Avem onâre a vo face cunoscut, că D-l S. A. Blank, represen-tantul meîi general pentru România şi tot Orientul, ’mî-a dat noţiuni de tot felul dc Uleiuri esenţiale, culori, gusturi, etc., necesare fabricăreî de lichcrurî, bombone, paste făinose, lumânări, etc, special pentru România, aşa că am ajuns a fabrica aceste specialităţi la cea maî bună perfecţiune dc calitate şi gust, după cum vo puteţi convinge din certificatele No. 4, 5, 6, 7 şi 8, ale Laboratorului de cliimie ataşat pe lângă Onor. Minister de Interne, aşa că aveţi siguranţă, că tôte mărfurile pro-yenite din fabrica mea, prin intermediul representantuluî meti general, sunt de cea mai bună calitate. Spre a putea întinde relaţiunile mele comerciale, ani dat agentura specială D-lui EL Davidsohn pentru Galaţi, Tulcea şi Sulina, la caro veţi bine-voi a vë adresa pentru asemenea comenzi, şi caro ’şi va da tôte silinţele, ca să vo satisfacă atât prin remiterea exactă a comenzilor ce veţi bine voi a-i încredinţa, cât şi prin executaroa lor promptă, spre deplina D-v. mulţumire. In acostă adestare, Représentant general, Vë salut, Cu stimă, S. A. Blank Jaques Wortmann Bucurescî Paris, Avenue de la République 61. Şi că acesta e scopul samsarului Blank, ne-o dovedeşte imprimatul de maî jos, pe care ’l împarte acest samsar, avênd aerul că ar veni din partea Institutului de chimie din Bucusescî. Prin acest imprimat, care p6rtă sem. nătura d-luî Dr. A. Bernard, în calitatea sa de director al 2;( institutului, se recomandă, nid mal mult, nid mat puţin. Extractele franceze pentru falsificarea vinurilor negre şi imitarea vinului Bordeaux ! Iată textul pagine! întâia o ooperteï : INSTITUTUL CENTRAL DË CHIMIE CERTIFICAT No. 1752/900 PENTRU EXTRACTELE FRANCESE DK COLORI BORDEAUX SPECIALITĂŢI FRâNCEZE PENTRU YINURI NEGRE ŞI BORDEAUX REPRESENTANT PENTRU ROMÂNIA D-nu S. A. BLANK, Bucureşti iar po revers : INSTITUTUL CENTRAL DE CHIMIE CERTIFICAT «In urma ccroreî făcute acestui institut, din partea d-luî Simion A. Blank din Bucureşti, prin petiţiunea ce s’a înregistrat la No. 1752 din a. tr. supumindu-se operărilor ckimico-analitice cele 2 probe de colorî aşa denumite : Bordeaux închis /, şi Bordeaux deschis II, preswitate oficiului nostru cu potiţiunoa sus citată, s’aii obţinut rezultatele expuse în anexata tabelă sinoptică, clin care recso celo următoro : Ambolo probe do colori sus menţionate (vezi tabola) so prezintă în condiţiunea colorilor admisibilo în arta băutorilor, fiind regulamontare. Drept caro, s’a eliberat presentul certificat». ! ! Secretar, Director, L. S. 1 | (ss.) I. N. Marian (ss.) A. Bernard. _____ _ No._7. Bucureşti, 5 Ianuarie 1901. Trebue să ţinem somă, că acest samsar nu se ocupă numai' cu falsificarea vinului, a lumânărilor de ceară, dar si ou a ţuiceî, a rachiului do drojdie, de tescovină şi în genere a tuturor băuturilor, după cum se vede din Preţul- coreul: aci alăturat. ^Extras din tabia de materii ale preţului curent ;» «Buchetul! do vinuri străine. OolorI garantate Iară otravă, în praf, specialităţi' francoso pentrn con-lisorii, bonibonoril, °tc. Colori liquide pentru întrebuinţarea la colorat, Siropuri, Liquoururi, (histurî, Rachiuri etc. Esenţă pontra fondante. » o spirtôse. » aromatice. Extrasto francoso pentru înegritul vinului. » » » întreţinerea vinurilor eu dulceaţa lor. S*T Ş| A0^'S Iată culmea îndrăzneleî! Fireşte, că în ast-fel de împrejurări, chiar legea cea maï desăvârşită va fi de nul efect, şi nici nune surprinde faptul că autorităţile nôstre superiôre, se plâng de reaua calitate a bëuturilor şi de falsificarea pe o scară întinsă a vinului. Activitatea uimitôre şi lucrativă a acestor samsari stabiliţi în ţara, în dispreţul tuturor regulamentelor asupra comerciuluî în general şi a comerciuluî cu esenţe în special, a găsit numeroşi imitatori. Voi vorbi numai de un singur caz, destul de tipic. Vă presint aci o circulară şi un preţ-curent, semnat de Iahn & C-ie, din Constanţa : IAB.N & Co. Constanţa, data ştampilei poştei CONSTANŢA Infanteriei No, 63 Stimate Domn, «Avem onôrea a vă faco cunoscut, că ne-am însărcinat ca repre-seutanţt generali pontru Statele balcanice şi Orient, de la firma A. B. Weber, Grei»—lîeuss ( Germania) şi vă anexăm aci, un preţ-coront pentru tote articolelo acelei case. Spocialităţilo casot nôstro sunt : Oomposiţiunilc plantelor aromatice pentru liqueururi. Accsto com-posiţiunî sunt gata pentru întrebuinţarea, care osto simplă şi uşoră, nu e necesar nicî un aparat pentru fabricare. Cu acele composiţiunî pote ori şi cine perfect să imiteze adevăratul liqueur. Liqueururile din acele composiţiunî nu sunt maî scumpo do cât acele din esenţe făcute. Colorile nôstre sunt curate, concentrate şi cenform rcgulameutulul sanitar. D-v. le puteţi întrobuinţa fără nicî o ezitare. Chiar şi uleiurile eterice simplo şi cele compuse, sunt puro şi dc excelentă calitate. Tote uleiurile şi esenţele sunt trecute prin analisa, şi s’aü găsit conf. regulamentului sanitar. . Etc. etc...» „ ,. „ Vu stima (ss.) lahn & Co, Constanţa E/ se tlafi dropt representanţî generali pentru statele balcanice şi Orient aï firrnoï A. B. Weber, fabricanţi de esenţe din Greii- lieuss, din Germania. Dacă considerăm că după cum ne asigură Societatea -pentru reformarea Creditelor din Greii, o -firmă cu un asemenea nume nicî nu există, e neîndoolnic, că tovărăşia lalm & Co. o o întreprindere do înşelăciune, îndreptată împotriva comerciuluî român, după exemplul samsarilor Pfeffermaun. Blank şi C-ia. Iată în ce stare do anarchie so află comerciul de esenţe la noî în ţară, omorând orl-ce încercare de fabricaţie ştiinţifică şi onestă : Samsarii do esenţe din străinătate introduc de anî de zile, prin contrabandă diferite otrăvuri cu cari înşeală pe cârciumarî ; samsarii dc esenţă din ţară, toţî evrei, s'aü pus să facă concurenţă celor din străinătate— şi pentru a putea plasa marfa lor adusă în mare parte tot prin contrabandă, eî se servesc de imprimate şi etichete, purtând numele Institutului de chimie din Bucureşti. Toţi se întituleză, când représentant! aï unor fabrice din Paris, Berlin etc. fabricî carî nicî nu există, când fabricanţi stabiliţi în ţară. Totuşi, nimenî nu-î chiamă la răspundere, nimeni nu-ï întrébâ cine sunt, ce fac, deşi nu încetoză a alimenta cu esenţe otrăvitore, zecî de miî de cârciumarî de fabricanţi do apă gazosă, de cofetari, falsificând vinurile rachiurile, brânzeturilo, untul, (lin care causă, băuturile din ţara nostră, sunt, după num arată Onor. Institutul de chimie, «în cea maï detestabilă stare:». Lacunele regulamentului In afară do plaga samsarilor de esenţe, treime să releve/ lacunele regulamentului asupra privighereî sanitare a alimentelor şi băuturilor din anul 1895. Aceste lacune con-tribuese, nu cu puţin, la crearea unei stări do nesiguranţă în comerciul alimentelor şi băuturilor şi la perpetuarea unei stări dăunătore igienei publice. Starea acesta de lucruri a fost adusă Î11 dosbaterea Congreslul asociat/mnel române pentru înaintarea şi răspândirea ştiinţelor, ce s’a ţinut în Bucureşti' în luna Septembrie 1903. In adevăr, în secţia Il-a de chimie, aü 1 ost. presentate, privitor la chestia ce ne preocupă, două comunicări şi anume : 1) Comunicarea d-lui d-r. C. Sumuleaiiu : Necesitatea jixărel unei metode unitare în analizele de alimente şi băuturi ; 2) Comunicarea d-lui d-r. A. Urbcauu : Necesitatea uni-ficăreî metodelor analitice precum şi interpretăreî regulamentului sanitar, asupra alimentelor şi băuturilor. D-l dr. Sumuleanu, director al institutului de chimie din Iaşi, tratézà chestia din punct de vedere al aplicărei în laborator, iar d-l dr. A. Urbeanu insistă mai mult asupra urmărilor în viaţa practică. De ore-ce scopul memoriului nostru e eminamente practic, dăm, pentru desluşirea, chestiei, cuvîntul d-lui dr. A. Urbeanu. Iată cum glăsueşte comunicarea d-lui dr. A. Urbeanu, făcută în secţia de chimie al Congresului asociaţiei române pentru înain tarea şi răspândirea, ştiinţelor : «Sunt 30 de ani şi mai bine, de când unele case din Viena, Berlin, Lipsea, Londra, etc., servesc clienţilor lor din România, esenţe avôud de bază compuşii chimici, prohibiţi de legea sanitară, cum sunt etorurile amilice, nitro-benzolul, eterul enantic artificial, etc. Disposiţia înţeleaptă a Onor. Minister de interne de a fi trimise la analisă tote esenţele şi uleiurile eterice cari 3U sosesc din străinătate şi de a refusa pe cele carî sunt nere-gulamentate, se execută ce-î drept, dar nu aduce în tôte cazurile rezultatul dorit, din pricină că nu-s stabilite me-tôdele analitice, după cari să se determine presenţa compuşilor prohibiţi. Lipsa metôdelor unitare are de urmare că în multe casurî, analisa chimică nu înfăţiş0ză composiţia de fapt a esenţeî şi se pôte prin urmare, ca părerea ce ’şl-a format-o chimistul-expert desprea alcătuirea unei esenţe, să fie greşită. Cum însă părerea chimistului expert face probă înaintea instanţelor adminitrative, se ’ntâmplă adesea ori că esenţele cari de fapt sunt neregulamentare, urmând de drept a fi înapoiate, trec graniţa şi găsesc; o răspânire largă in ţară. Voiîi preciza faptul. Casele din străinătate şi anume acele, carî din introducerea esenţelor neregulamentare sï-aü făcut o specialitate lucrativă, aii ştiut să tragă folose în lipsa metodelor unitare. Transporturile de esenţe neregulamentare sunt diri-geate la acele puncte vamale, carï apeléza la chimist! experţî toleranţi, saü prin a căror metôdâ de cercetare nu se pôte descoperi presenţa compuşilor chimic! prohibiţi. Pe aceste căi sunt introduse în ţară, în dispreţul prevederilor regulamentului, cantităţi însemnate de etere amilice pentru prepararea esenţelor neregulamentare de pere, mere, ananas, banane, smeură, frag!, etc., de eter enantic artificial pentru falsificarea cognaculul, a rachiurilor de fructe ţuică, drojdie, tescovină, de anumiţi agenţi ambulant'/. Dar şi contrarul are loc adesea-orl : tot din pricina lipse! de metode unitare, esenţele regulamentare sunt confiscate, pentru motivul că ar conţine (uitare sati cutare compus chimic prohibit de regulament. Vorbesc în deplină cunoştinţă de causă, şi nu odată am avut a suporta eü însu-mr consecinţele neplăcute a unei atarl erorî. E de prisos a insista asupra urmăriloV. acestei stări de lucruri. Nu-! nedreptate mal strigăt6re,;-de cât când se comite în numele ştiinţei faţă de.a(jeia,,V6art sunt puşi în neputinţă de a se apăra, de a dovedi^i;&«l;âiţia şi buna lor credinţă. E nedrept să te vezi acuzat fără o causă bine HI cuvântată, şi o nedrept a pedepsi pe al(i.î, pentru en'irea chimistuUii-expei't ! Dar unde intenţia legiuitorului e deturnată, falşilicatft chiar, şi scopul regulamentului zădărnicit, creînd într'un comerciu însemnat cum e comerciul de băuturi spirtoso, o stare de nesiguranţă mai gravă ca aooa do acum 30 do ani, e chipul cum se interpretezi textul acestui regulament, cum se aduce la îndeplinire legea. Fie-mi îngăduit a aduce câte-va caşuri şi a le des-volta în trăsături generale, lăsând grija ' celor în drept u trage conduşii în consecinţă şi a aviza la mijloce de îndreptare a unei stări devenite insuportabile. încep prin a iace constatarea că regulamentul deşi aplicat de 8 anî împliniţi, nici până adî el n’a ajuns a li interpretat in chip unitar, de institutele de chimie din ţară, de laboratoriile de chimie comunale, de către chimişti-experţi recunoscuţi de autoritatea sanitară. Me grăbesc; a adaoga că divergenţa de păreri nu e pricinuită de vre-o chestie fundamentală pe care s’ar rezema tot edificiul regulamentului şi fără de care înfiinţarea acestuia, s’ar găsi periclitată. Nu. E vorba de chestii secundare, absolut fără nici un interes pentru igiena publică, cari din causa lipsei de vederi unitare, sunt tălmăcite în chip şi feluri, ceea-ce aduce perturbaţii grave în comerciü, în aplicarea dreaptă a legei. Voitt releva câte-va fapte în măsură a ne desluşi de oe natură sunt punctele în litigiu. Se ştie, că regulamentul asupra privigherei sanitare a alimentelor şi băuturilor, de la 1895, opreşte întrebuinţarea colorilor sintetice organice pentru colorarea băuturilor spirtôse, a limonăzilor gazôse, a bombônelor, etc. Nu se permitea de cât colorile vegetale specificate în, art. 24 şi 152. I’rin acest regulament se arată în ce chip se pot obţine colorile suplimentare. In anul 1898, Consiliul sanitar superior modifică art. 24 şi 152, înlocuind colorile vegetale prin 14 colori sin- tetice Iată textul decisieî : Jurnalul Consiliul uî sanitar superior No. 324 din 16 Martie 1898 relativ la colorile organice sintetice permise a se întrebuinţa pentru coloarea băuturilor alcoolice destilate, a băuturilor gazôse, a bombonelor şi a cofeturilor «So aprobă» Ministru (s). M. Pherekyde. CONSILIUL SANITAR SUPERIOR Astă-dl 17 Martie 1898, având în vedere că prin progresele industriei s’a ajuns la fabricarea de colori sintetice absolut inofensive pentru colorarea unor băuturi alcoolice destilate, a băuturilor gazôse, a bombonelor şi cofeturilor şi că industriile alimentare moderne nu pot rămâne tot-d’a-una lipsite do acolo colori novătămătoro. Considerând cu unele State aii admis do.ja întrebuinţarea colorilor sintetice la colorarea alimentelor şi băuturilor ; Considerând că la facerea regulamentului pontru privegherea sanitară a alimentelor şi băuturilor din anul 1895 s’ati prevăzut progresele ce so vor face în industrie» colorilor şi necesitatea do a so admite şi unele colori sintetice inofensive, ast-fol că prin alin. 2 la ar. 25 so dă Ministerului do interne facultatea do a permite prin ordine cpecialo ca să so întrebuinţeze, pentru colorarea băuturilor şi alimentelor, colori de anilină sulfonate, nediazoiee (colori sintetice sulfonato, nu diazotate) controlate în privinţa purităţii lor : Consiliul sanitar superior opinează ea să so admită pentru colorarea băuturilor alcoolice destilate, a băuturilor gazose, a bombonelor şi cofeturilor, colorile organico sintetice, constatate ca novătămătoro, notate mal jos : (Urmeză lista culorilor) Se întâmplă însă, că nuanţa unora din aceste colori să nu corespundă tuturor scopurilor. Ast-fel, verdele de malachit bate prea mult în albastru, deci trebue modificat, după trebuinţă, prin adăogire de colore galbenă, galbenul de naftal şi galbenul R., cer de asemenea intervenirea colore! roşie, iar roşul de Bordeaux, un adaos de colore violetă, etc. Amestecul acesta de colori permise, regulamentare, este oare admisibil sait nu? Jurnalul Consiliului sanitar superior, No. 324/1898. nu pomeneşte nimic despre alcătuirea nuanţelor de colori necesare comerciulnî prin amestecarea colorilor permise. :sn După maxirua ceea ce nu-i oprit o portais, ar urinai',fi uuanţurou colorilor după trebuinţă, să lie permisă, cu utili mat mult, cu cât prin ac,esta uu so calcă întru ni taie, spiritul disposiţiuncî, un. so depăşeşte intenţia, Consiliului sanitar superior, jiu se altéré»,lă scopul igenic. l)o acostă părere li reşcă şi nomesteşugită, sunt autorităţile sanitare din străinătate si, anumo din ţările de undo am luat dispositivul privitor la colorile sintetic,o organic,o, tot aut-fol judec,ă şi majotitatea cbimiştilor din ţară. Zic majoritate, pentru cuvântul că avem o minoritate, caro o do părere contrară şi interprotoijă Jurnalul Consiliului No. în sensul că amestecarea colorilor regulamentare ar li prohibită. Interpretarea minorităţei chimiştilor n’ar constitui în sine un caz alarmat, dacă n’ar avea puterea executivă: Una şi aceeaşi personă, una şi aceeaşi instanţa anaiis&id, trage conduşii, judecă, pronunţă 'pedepse şi le aplică. O procedură mai sumară nici nu se pote ! Iată o chestie simplă, lămurită cum e aceea a amos-tecărei colorilor regulamentare, şi pentru caro nu s’a găsit încă un chip unitar de interpretare, cu t6te că Jurnalul Consiliului sanitar superior datedă încă din anul 181)8. Şi câte nedreptăţi nu s’o ti comis în vremea acesta ftr ntimele bunei şi dreptei aplicări a regulamentului ! Voiü trece acum la o altă ordine de idei, în iond tot atât de simplă ca şi acea a colorilor, şi care prin modul cum e interpretată, aduce zăpăc6lă în deplinul înţeles al. cuvîntului. Vreau să vorbesc despre art. 22 din Regulamentul asupra privigherei sanitare a alimentelor şi băuturilor, şi în special despre aldehide. Art. 22 diti Regulament e consacrat esenţelor cari servesc la prepararea băuturilor spirtôse şi opreşte a se întrebuinţa in ori-ce mod, esenţe cari conţin aldehide, furjur ol, etc. Naşte întrebarea : ce înţelege legiuitorul sub denumire de Aldehide? Chimiştii-experţl nu sunt de acord asupra înţelesului ce trebuie dat art. 22 : Cele două institute de chimie, precum şi majoritatea absolută a chimiştilor-experţi tălmăcesc textul y u regulamentului în chip de a-1 considera, reforindu-se la al-dehida formică, la aldehida acetică, etc., produse chimice carî nu se găsesc în natură, ci trebue fabricate şi în urmă adăogate într’o cantitate însemnată, esenţelor. Minoritatea chimiştilor-experţî, din potrivă, interpre-teză art. 22 în sensul, că consideră ca prohibit de a face parte din esenţe, orî-ce produs, orî-ce preparat, orî-ce substanţă care dă reacţia aldehidică. Cu alte cuvinte, pentru minoritatea chimiştilor-experţî, o esenţă care conţine lămâie ori portocale, mandarine, migdale amare, scorţişore, vanilie, micşunele, etc., etc., -substanţe aromatice avènd reacţia aldehidică,—cad sub prevederea art. 22. Acest chip de a vedea, corespunde el ore spiritului regulamentului ? Am maî multe motive să cred contrariul. Iată-le : Mai întéï, acestuî mod de interpretare se opune art. 21, care arată carî anume substanţe pot fi întrebuinţate pentru aromatisarea băuturilor alcoolice. Iată şi textul art. 21 : Art. 21.—La prepararea rachiurilor, prin amestecarea de alcool etilic pur cu apă, simple aromatisate ori îndulcite, se poto întrebuinţa, pontru aromatizare, oleurî oterico vegetale inofensive (oleurî esenţiale vegetale), seminţe, rădăcini şi plante întregi, nevătămătore, carî conţin oleurî eterice, procurii anason, chimion, fonicul, cardamom, cuişoră (ca-riofile), scorţişoră, nueuşoră (nucă muscată), vanilie, cafea, cacao, nuci, migdale, portocale, chitre, enupere, genţiană, centaură, pelin, angelică, melisă, ismă (monta), trandafiri şi alto vegetale şi oleurî eterice nevătămă-tôre, gumirezina do bonzoo, do mirlia, do mastică (de sandarac), de oliban, gumiarabic, gumitragant, catechu, acid tartic, acid citric, acid malic. Dacă ne raportăm la composiţia chimică a substanţelor specificate în art. 21 precum şi la funcţia chimică a componenţilor lor, constatăm că majoritatea acestor substanţe dă reacţia aldehidică, din pricină că, din alcătuirea lor firească, face part în mod constant, compuşii cu funcţia aldehideï saü ketoneî. Iată dar o dovadă netăgăduită, că legiuitorul nicî gând n’avea de a prohibi eu bloc orî-ce substanţe de reacţie aldehidică, de a interzice întrebuinţarea lor la prepararea băuturilor spirtôse. Că «Kt-fol o înlr’adovftr .spiritul logoi, no dovedeşte şi ut'ii 14H, prin caro so pornite întrebuinţarea oleinrilor a/c-rtcc naturale. [•'firii îndoială, că din «uleiurile eterice naturalii» lan parte şi următorele : uleiurile eterice do lămâie, do portocale, do mandarine, de scorţiş6re, cari toate daţi. reacţia uldohidieă. JO. ore de admis, ca legiuitorul să ii vrui. a opri întrebuinţarea lor, că textul art. 22 s’ar referi la uleiul do lilm&io oare, după cum se ştie, datoroşto aroma sa. specifică tocmai unei aldehide, cit ral ; saii la uleiul de soor-ţityftrft, alcătuit: din aldehida cimmică în proporţia de piliiă Iu !».V> „ ? ttocot, că nu putem sta la îndoială. A interpreta art. 22 din Regulament închipui vedere! minorităţeî chimiştilor experţi ar însemna pur şi simplu, prohibirea tuturor băuturilor, lucru care n’a putut li iu intenţia legiuitorului, căci alt-fol era s'o facă făţiş. Dar pedantismul şi biurooratismul minorităţeî nu se opreşte aici; se mai manifestă şi prin alegerea reactivilor chimici pentru constatarea aldohidelor. Şi reactivul celor din minoritate, nu e altul de cât Per mana ana Iul de fot asia! O sfidare mai categorică a raţiune!şi a bunului simţ, nici că so maï pote ! că Aldehida nu o singurul cal de bătae. In«i ar ti să trec, peste limitele acordate unei comunicări de congres, dacă aşi analisa aici tôte anomaliile ro feri torc la iul urprotarea regulamentului. Pentru a întregi tabloul chinurilor şi a suferinţelor morale cauzate prin interpretarea greşită a Regulamentului, voill arăta printr’ un exemplu, în ce chip ia de obicei îi sfirsit constatarea ohimieo-legală, făcută de către chimiştii experţi ai minorităţeî. 'Mi asum totă răspunderea pentru exactitatea şi autenticitatea celor ce urmeză : De la un cârciumar dintr’un oraş din ţară nu indic numele, căci nu fac personalităţi — se ia o probă de rachiti, npro examinare. Chimistul-export din acea localitate, constată că proba e rachiü de coji de portocale. Din pricină, însă, că rachiul în chestie dă reacţia aldehidică, e denaturat cu petrol, iar câroiumarul este dat în judecată ca contravenient la art. 22. Tribunalul judecă eazul şi condamnă pe acuzat la 100 leî amendă, motivând sentinţa pe art 22 din Legea vacci-năreî!... Autentic! Sunt în măsură a cita sute de cazuri de condamnări nedrepte, făcute pe baza faimôseï interpretări a art. 22; pe de altă parte, cunosc sute de cazuri de călcarea flagrantă a art 22, dar carî rămân neacţionate, din pricina insuficienţei metodelor de analisă. Condamnările nu se fac numaî din spiritul de răs-bunare al societăţoî, ci cată a avea şi o înrâurire morali-satore. In caşul nostru, cumpăna dreptăţo! e imobilisată, litera ştiinţeî îndepărtată : nevinovaţii' sunt condamnaţi, iar frauduloşiî aü libera trecere. Pentru detalii şi dovezî, mă pun la disposiţia color cu dor de a îndrepta o stare de lucrurî cât so pote do dău-nătore». Păreri pro si contra esenţelor In şedinţa de la 30 Aprilie a. c. când avuî cinstea de a aduce în discuţie chestia esenţelor, s’a iscat o discuţie în sensul că uniî din onor. membrii aï Camereï de comerciü au susţinut libertatea desăvârşită a comereiuluî cu esenţă, iar alţii aü cerut prohibirea lor. Aceste desiderate formând extremele chestiei, nu se pretează la o discuţie largă, nefîind de natură a putea fi puse în practică şi aceasta pentru ur-mătorele motive. Privitor la desideratul despre libertatea comerciuhă cu esenţe. Faţă de cele constatate şi descrise de către domnii d-rï I. Félix, N. Manolescu, Aug. Poltzer şi A. Urbeanu, reproduse în memoriul present, despre activitatea atât de dăunătore a samsarilor şi fabricanţilor ambulanţă de esenţe, se înţelege, că nici vorbă nu pôte fi do a se lărgi libertatea comereiuluî cu esenţe ; dim potrivă, avem tot interesul de a nu-1 încredinţa de cât ômenilor speciali şi oneşti. Socot că onor. Camera mă va aproba. Privitor la prohibirea esenţelor. Un onorat membru al aoesteï camere a opinat prohibirea în general a tuturor esenţelor sintetice şi revenirea la fabricaţia ab anNqtw, numită «la cazan». In afară de spiritul de retrogradare — duşman al progresului— pe care mulţi ar putea să-l deducă din propunerea acésta, maî sunt consideraţii', atât ştiinţifice, cât şi practice, carî i se opun. Maî întâiti, clasificarea esenţelor în sintetice şi naturale, n’are nicî o fiinţare fisiologică, cu alte cuvinte, nu tot ce-î sintetic e otrăvitor, după cum nu-t admisibil tot ce-î natural. Afară de acésta chimia sintetică a reuşit să creeze în laboratoriî, o sumă de substanţe, carî până maîdeunăzîse extrăgeail numaî din plante, ştergând ast-fel deosebirea dintre sintetic şi natural. Dacă vom considera partea practică a propuncret, apoî şansele do reuşită sunt şi maî micî. Intr’adovăr, co garanţii putem avea de la analfabeţi cum e majoritatea cârciuma-rilor, că se vor pune în curent cu inovaţiile în arta desti-lăreî, şi că nu vor recurge la aparate primitive, carî nu pot da de cât o băutură infectă, maî rea de cât cea de azY. Afară de acésta, fabricarea la «cazan» e o artă caro cero multă pricepere, multă experienţă. Şi eü unul n’uş dori ca experienţa să se facă pe sétna sănătăţeî nostro, a tuturor. REZUMAT In susţinerea celor maî sus arătate, am adus probe autentice, ast-fel că mă cred dispensat de comentarii'. Măsurî severe trebuese luate de urgenţă pentru a feri poporaţia de la o otrăvire lentă, dar sigură, mulţumită ignoranţei şi rapacităţeî samsarilor de esenţe otrăvitore, carî s’att stabilit de a binelea la noî în ţară, în dispreţul legeî nôstre sanitare, precum şi a celei comerciale, şi nu se dau înapoî de la nicî o înşelăciune pentru a plasa marfa lor. Regulamentarea fabricaţiei esenţelor e o necesitate imperi6să. Trebue să cerem garanţii şi morale şi ştiinţifice de la aceî, carî vor să se ocupe cu esenţe. E vremea ca să înceteçlft, desordinea şi anarhia de azî, atât spre binele poporaţieî, cât şi a comerciuluî român. :î8 De asemeni' e indispensabil, ca prevederile regulamentului asupra p'ivegherei sanitare a alimentelor şi lăuturilor să fle executate după spiritul legeî şi interpretate în sensul voinţei legiuitorului, iar contravenienţii la acest regulament să fie judecaţi şi condamnaţi pe baza articolelor din legea referitore la regulamentul în chestie. CON CLUSIE Pentru îndreptarea incovcnienţelor inerente comereiuluî cu esenţe şi Regulamentului asupra alimentelor şi băuturilor, propun a se lua de către cei îndrept, următorele măsuri : Privitor la comerciul cu esenţe 1). Fabricaţia în ţară a esenţelor cari se întrobuin- ţeză la prepararea do băuturi spirtôse, de limonezi gazôse, de bombone, etc., să nu tio permisă do cât farmaciştilor şi chimiştilor, pe baza unei autorizaţiuni a Onor. Minister de Interne. 2) Jurnalul Consiliului sanitar superior No. 336 din 20 Martie 1898, relativ la vândarea esenţelor şi a colorilor să fie adus la îndeplinire. 3) Numai agenţii şi voiajorii fabricelor de esenţe, autorizate, vor avea dreptul de a‘desface aceste produse în tară. Pentru acest scop, aceştia vor obţine din partea Camerei de comereiîl, o carte de ligitimaţio, care so va elibera în baza autorizaţiei Onor. Minister de interne. Privitor la aplicarea Regulamentului 1). Să se facă ca Reglementul să fie interpretat în mod unitar, de către chimiştii—experţi. 2). Chimiştii—experţi să lucreze după metode analitice unitare.