[ALEXANDRIA] [............................................................... ............................................................]V/ lr acolo un stâlp de piiatră înalt. Şi alergă2 Alexandru la stâlp şi văzu pre stâlp obraz de om şi slove elineşti. Scris3 aşa era scis: „Eu, Sanhos-împăraf, luoaiu lume toată şi vruiu să văz şi raiu/, şi viniiu cu ostile mele până aicea. Şi nu ştiuiu, si ieşiră oameni sălbateci mulţi fără samă, si mă loviră fără veste şi mă bătură, şi pre oaste me uciseră4 şi pre mine. 1 Text acefal; aici cea mai amplă lacună: începutul părţii păstrate se regăseşte la fila 8179 din ms. rom. BAR 1867 copiat în anul 1717, respectiv la pagina 149/9 din CRV 577, prima ediţie păstrată, tipărită în 1794. Partea pierdută din ms. 3821, editat aici, corespunde, de fapt, cu circa 83 de file din ms. 1867, căci şi acesta este acefal, dar apreciem că din el s-au pierdut numai două file (textul corespunzător paginilor 1-4/13 din ediţia sibiană). 2 Cuvânt reluat; prima ocurenţă barată. - — 3 înaintea acestui cuvânt apare slova barată. Probabil că, memorând textul, copistul a reţinut segmentul e(ra) scris aşa, apoi a observat că în modelul său topica diferă (aşa era scris); corectându-se, a barat numai slova G, iar cuvântul scris a rămas notat de două ori. Cf. CA 1922, unde prima ocurenţă este interpretată scris {slove elineşti ^ 4 Scris: ^Hcccpt. 128 MS. ROM. BAR 3821 Aice-a/775 perit de oam[en]i sălba[te]ci, ş[i] ci[n]e va6 vre / v \J '•'l * • A W • W • W • W 1 • W u 1 sa marga la raiu, şi pana aicea sa vma, îara de îcea sa sa întoarcă înapoi7, că va peri”. Iară Alexanru, deca văzu aşa8, învălui stâlpu/ cu postav, să nu cetască altul slovele, să nu să spaminte ostile. Şi merse până la un codru mare.şi puse tabără9 acolo. Si zise să să odihniască ostile si facu stobor de lemne de10 * ? t cătră pădure. Şi într-o zi ieşi Alexandru călăre şi zise11 să să gătască tor omu/de războiu. Şi merse la pădure şi văzu pre un om sălbatec12 şezând pre13 o piia[tr]ă şi căuta seme/ 2r // pre14 oaste. Al[exandru] [z]ise: „Aduceţi o muiere”. Şi aduseră muiere, şi o mână Alexandru: „ Du-te de şez lângă el”. Şi merse muiere şi şezu lângă acel om sălbatec. E/sări şi 5 Scris: ahham; alte lecţiuni: aici-am, aici am. 6 Cuvânt reluat. 7 Scris: ^HAnon=. 8 Cuvintele deca văzu aşa apar interliniar. Slova k din deca pare refăcută din b (probabil a anticipat de „dacă” văzu aşa). 9 Scris: mAKhph; altă lecţiune: tabăr. 10 Scris: 11 Cuvintele şi zise apar interliniar. 12 Scris: CbAEAriCKT*. 13 Scris: npjj. 14 Scris: np^ţ. ALEXANDRIA 129 împresură pre muiere şi începu a o mânca, iară ie să văieta. . Şi alergară 2 voinici şi loviră pre om cu suliţele, şi scoaseră muiere, iar omu/ răcni tare si zbieră15 tare. Si aci ieşiră 7 9 9 9 oameni sălbateci ca frunza şi ca iarba din pădure, toţi cu lemne şi cu petri, şi dederă tare pre oaste lu Alexandru, / 2V fără sa[mă]. [Şi fu]gi şi Alexandru după stobori. Şi ieşiră la câmpu şi-i luo Antioh de cătră pădure cu stolu/ lui, şi-i băgară în mijloc, şi să bătură foarte tare, până sf<â>rşiră lemnele şi petrilie. Şi aşa ave năraK, deca vede unu/ de ei crunt, iar ei-116 apuca alţi şi-/ mânca. Şi să spărară şi fugiră la pădure. Şi viu prinseră numai unu/ de 15 coconi17, şi era ma lung de toţi oamenii. Şi ucise Alexadu de aceia 100.000, şi periră de-i18 lu Alexandru 10.000 de oameni acole. // - 15 Slova finală (-t») pare refăcută din e. 16 Scris: ezAb. A se citi: e/f-t, altă lecţiune: ei 1 (~-apuca). 17 Scris: îi kokohY; cf. ei coconi în CA 1922, interpretare care nu valorifică tilda numeralului. Cf. textul slavon A’femOMb „copil de zece ani“. 18 Scris: £€€. 130 MS. ROM. BAR 3821 3r Iar a doua19 zi d[e dimineaţă, să dujseră voivoz[il [la Alexandjru şi-i grăiră: ,,împă[rate], dară nu ne20 sosi noua21 câtu ne bătu/?? cu împărăţiele22 lumiei şi ain perit destui şi luom împărăţiile lumiei toate, ca să nă odihni/?? ? Iar tu ne-i adus la pustine să peri/?? de oameni sălbateci prin pustine locure23”. Alexandru zise: „O, dragii mei şi dulci fraţi, machidonenilor, crez, mult războiu făcut-am, şi acmu puţine7 ne este să ne osteni/77 şi iară ne vom întoarce la 3' lume / [şi ne vom răjpousa până vom f[i la Machidonlie voastră. De m-aţi uri[t, v]oi mă ucideţi, macari de veţi pute fi împăraţi fără mine în lume. Şi de vă pare că veţi pute24 ajunge la Machidonie fără mine, să vă hodiniţi”. Iară voivozi ziseră: „Ce vom face? Fie cumu e voie ta! Să am peri toţi cu tine, de tine nu ne vom împărţi până la moarte noastră”. 19 Scris: altă lccţiunc: doaua. 20 Slova finală (-e) parc refăcută din k. 21 Scris: hoa; altă lccţiunc: noaua. :: Scris: n 1»pTŢlj,11 €*a; altă lccţiunc: împărăţiIc. 23 Scris: A^Koypt. în continuare apar slovele -t n, barate. Copistul a intenţionat să scrie fi împăraţi, comiţând o eroare tip „bourdon” sau redând textul din memorie. ALEXANDRIA Şi trecură ţara75 sălbatecilor 15 zile. şi ajuscră la o ţara bună şi dulcc şi cu pomete frumoase. // Şi acoic 2 s[lâlpi de pct]ri poleiţi cu a[ur şi sjcri.v era. Şi alergă Alcxan[d]ru acolo şi văzu doua26 obraze de onr. unu/ era Araclic-împărat, şi Săramida-împărătiasă'". Şi — scrisc slove elineşti şi greceşti, şi aşa spuseră: „Mai nanle — şi curţile lor”. Şi merse şi aflară curţile Araclie-Impărat pustii şi podobite tot cu aur şi cu petri scumpe. Şi plânse Alexad şi zise: ,,0, fericate Aracleio-împărate şi Seramido, cum ieşi/1 di la lume ticalnică / [şi bine aţi] viiat ş-aţi împă[răţit ş]i bine v-af9 sfârşii” :î Marginal, în dreptul rândului cârc înccpe cu accst cuvânt: Gkivu 36. Seninul specific începutului unui nou capitol (crucc în ccrc) apare marginal. în dreptul rândului următor. :6 Scris: Aoa; alta lccţiunc: doaun. :7 Cuvântul unul este marcat prin semnul +. care dc obicci indica o complctarc marginală. Presupunem că scribul a intenţionat să plascsc accst semn pc rândul următor, unde a omis acclaşi cuvânt (ante Suramidn). Marginal nu a mai fost notat, crczând că s-a înşelat asupra erorii sale. :s Scris: -i.m-.phrime ; altă lccţiunc: împ:'irăti;is;i (în accst caz. cratima si majuscula nu mai sunt ncccsarc; cuvântul va fi despărţit dc precedentul prin virgulă). Slova suprascrisă neclară; probabil iniţial c în loc de ii,. 132 MS. ROM. BAR 3821 Şi de aeole merse şi văzură30 un ostrov prespre apă, şi văzură aeole sate. Si tară cu oameni să vede aeole. Si zise » i » Alexandru să facă caic, şi făcură. Şi puse tabără31 să se odihniască ostile. Si zise Alexandru să între în caic32 si să » i * tracă la ostruF33. Iară Antio/7 zise: „împărate, nu ver merge tu aeole, că nu şti/n cu/72 ţi se34 prinde, ce voiu merge eu nainte acolo să văz, şi veni-voiu şi spune-voiu ţie”. Alexandru zise: „Dară de vei peri tu // acolo, altu/ [ca tine nu voiu] vede”. Antio/? zi[se: „De voiu rămân]e acolo, mulţi vei [găsi ca] mine; iar de va peri Alexandru, altu/ nu voiu găsi ca tine în toată lume”. Şi întră Antio/? cu 10 voinici şi să duse pre apă toată zioa şi trecu la ostruv. Şi găsiră acolo neşte oameni goli şi grăie greceşte. Şi să întoarse Antio/? la Alexandru şi spuse 30 în continuare apare cuvântul sate, barat (consecinţa unui „bourdon”). 31 Scris: mAEbpL; altă lecţiune: tabăr. 32 Scris: kahhk. 33 Consoana finală suprascrisă, interpretată b, pare a fi slova = intersectată de p din rândul precedent. 34 în continuare apare slova n, barată (tentativă de reluare a segmentului grafic u,h ce). ALEXANDRIA 133 ce-u văzut acolo — şi grăie greceşte35. Şi36 întră şi Alexandru în caic si trecu la ostro v, si iesi acolo. y " y y Si ieşiră neste oameni nainte lu Alexadu / ) » y 5V "[...şi grăi]e greceşte şi să în[chinară lu] Alexandru şi ziseră: „Păntr[u ce-i v]init la noi, Alexandre? Şi ce37 veri luoa de la noi? Iacătă, simte/22 goli, cumu ne vez, şi ne este hrana aceşti pomi; altă hrană u ave/72 noi, nice haine să ne îmbrăcă/z?”. Alexandru grăi: „N-a/22 veni/" să vă iau nemica, ce sun venif să vă văz pre voi ce oameni38 simteţi39 voi şi de unde-ţi vinit aicea şi cum grăiţi40 greceşte şi cum ştiţi numele meu”. Ei grăiră: „împărate, noi simtem de la ţara grecească // şi am avu[t împărat de] la Machidonie, [pre nume Aracl]ie, şi 35 Cuvintele şi grăie greceşte pot fi explicate printr-un „bourdon”. Altfel, trebuie admis că ele reprezintă ultima parte a unui scurt fragment omis, în care Antioh ar relata cele văzute în expediţia sa („...şigrăie greceşte9). 36 Scris iniţial: ljjh. 37 Scris interliniar: mc. 38 Scris: wm€Cnh. 39 Scris: Cb'fMmeiţH; altă lecţiune: sâmteţi. ~ ' 40 în continuare apare segmentul grafic rpeziy hl^h, cu slova qj (sau iu ?) barată. Insolita grafie se poate explica prin ezitarea scribului între grăiţi (cuvântul precedent) / greiţi (variantă posibilă) / greceşte (cf. omonimia grafică parţială cu acest lexem, imediat următor) şi ştiţi (formă aflată un rând mai jos); dacă slova barată este ui, ea redă împreună cu cea suprascrisă conj. şi, întregul segment anticipând trunchiat contextul imediat următor: gre şi iţi. 134 MS. ROM. BAR 3821 împărătiasă41 Ser[amida]. Şi văzură acolo oameni răi şi să face multe răotăţi şi să42 vărsa sângele omenesc şi războaie şi multe bezaconii văzu pre lume făcând oamenii. Ş-au cugeta să iasă din acea lume re şi au făcut 10.000 de corăbii şi alese tot oameni buni şi derepţi şi băgă în corăbii, şi cu fămeiele-ş, ş-au.purces pre mare, pre răsărit Şi am vinit pre apă într-uz? anu, şi ni-au scos Dumnezău / [unde aţi văz]ut curţile lo[r, şi am] făcut ţară mare şi [bună] ş dulce. Şi în pace lăcuit-au şi împărăţit-au Araclie 40 de ani, to^bine şi dulce, şi cu ţara lui şi cu moşii noştri. După ace au muri împăraţi şi noi ramasem fară împăraţi şi pusem 12 filosofi să judece judecată deraptă. Iară noi nu ascultă, nici stătum pre judecata lor, şi începum a face iară43 rătătile noastre cele rele din lume. Si văzu * > . 7r Dum[nezău] // şi să mânie [pre noi şi slo]bozi pre oame[ni sălbat]eci pre noi. Şi vi[niră l]a noi şi ne mânca44 ficiorii 41 Scris: -fribpbmtac ; altă lecţiune: împărătiasa. 42 Scris: LUHC Cb. 43 Cuvânt scris interliniar. 44 Scris: MHHKA. ALEXANDRIA noştri'55 şi nă ucidc pre noi, şi nu nc potc/77 apăra dc ci. Şi deca văzum mânie lu Dumnezău pre noi şi nu putu/77 lăcui acolo, iarno am fugit dc acolo şi vinit-am aicea, mtr-accsî ostror. Şi pustini ţara şi curţile Araclici. Şi dc numele tău spuse-ne Araclie, că ver vini până aicca şi până la raiu 7V merge-vei. Şi noi alta / [nu avem, fără filosjofi buni avăm. [Şi-ţi vom] da 6 filosofi, că-ţi v[or tr]abui dc ice nainte. că ci ştiu cale până la Evant”. Şi luo Alexandru dc la ci 6 filosofi si iesi din ostror la tabă. Si zise Alcxd cătră * * » voivoz: „Adevăr46, nu e nemica mai scumpu47 de cărturariu/, şi mai curat nu e4S nece un meşterşu^ dc carte pre limba slovenască, si omu/ cartul ar este vistier nesfârsi/*9 si dasca/ 7 * * * 45 Scris: HOijipYii. 46 Cuvânt scris interliniar. 47 Slova a doua a fost iniţial notată greşit (probabil n, prin anticiparea silabei următoare), apoi acoperită cu cerneală şi rcscrisă interliniar, chiar cu tildă, deşi nu este o abreviere (fT). 4S Iniţial copistul a omis cuvântul c „este”, deci a scris cuml nu nccc...\ revenind asupra omisiunii, a adăugat interliniar ntfe, în dreptul spaţiului liber dintre cunit şi nu; întrucât, dc data aceasta, nu era redundant, a barat slovele scrise interliniar (nu c) şi a adăugat, tot interliniar, slova e , deasupra lui nev; scris iniţial în rând. 49 Scris iniţial: c^hpmnm (probabil în loc dc săvârşii ..perfeci. desăvârşit"). Aceeaşi mână a adăugat prefixul ne, marginal, cuvântul fiind k; înccput dc rând. 136 MS. ROM. BAR 3821 prespre toate lucrurile”.' Şi-i îmbrăcă pre50 cei 6 filosofi şi-i întrebă de cale la raiu51. // * . gr Şi de ac[olo plecară ş]i merseră 20 d[e zile şi] ajunseră la o ţar[ă cu] oameni cu 6 mâni şi cu 6 picioare. Şi dederă tare pr52 oaste lu Alexad, şi de grăbi53 bătu-i Alexandu54 şi prinse vii mulţi. Şi era voie lu Alexandru să-i scoată la lume, de ciudă. Iar ei nu stiură ce * 7 » mânca si ce beu55, si muriră toti de foame. Si trecu tara lor * 7 ) . i » y 10 zile56. 50 Scris: npji. 51 Este singurul loc în care indicarea capitolului se face central, în partea de jos a paginii, nu marginal: Glava 37. Semnul specific marcării unui nou capitol apare la începutul primului rând de pe fila următoare. 52 Probabil a scris iniţial ne, apoi a transformat semnul e în p, fără să noteze din nou slova finală (e sau rk); cele două puncte aparente care se observă în partea de sus a slovei p nu pot fi chendimă sau alt semn diacritic, ci numai extremităţile slovei refăcute. 53 Scris iniţial: spasn; adaugă interliniar r, în dreptul slovei e-, care pare barată. 54 Scris: AAeâAHAA^ slova suprascrisă este plasată în dreptul segmentului 55 Scris iniţial: Metf (pentru ce beu)\ adaugă interliniar segmentul grafic E€. 56 După acest cuvânt apare semnul specific începutului unui nou capitol. Marginal, în dreptul aceluiaşi rând (...Şi de acolo): Glava 38. ALEXANDRIA 137 Şi de acolo merse 7 zile şi aj[unsc] o ţară cu . oameni cu 2 capete: dinaite ave cap de om şi grăic 8V omeneşte, iar / difndărăt ave ca]p de câne şi lfătra câ]neşte. Şi de ace prin[se Ale]xandru mulţi57 şi-i ucisc pre toţi. Şi trecu tara lor 7 zile58. * Şi de acolo merse 8 zile şi ajunseră la un iezer marc. Si zise Alexandru să să odihniască ostile acole 3 zile. Si » » * într-o noapte ieşiră raci din iezer, şi lua calu/ şi fugie cu el în apă. Şi zise Alexandru: „Săpaţi groape59 adânce pre malul apei şi puţine paie puneţi pre groape”. Şi prespe noapte ieşiră 9r mulţi raci şi nu văzură groapele şi [căzură]60 // în groape61 ş[i ...]tei62 mulţi raci63. 57 Cuvânt scris interliniar. 58 După acest cuvânt apare semnul specific începutului unui nou capitol, interliniar. Marginal, în dreptul aceluiaşi rând (7zile...)’. Glava 39. 59 în continuare apar cuvintele dinainte lor, barate (copistul lc-a notat din imaginaţie, ceea ce dovedeşte implicarea sa afectivă în receptarea şi redarea textului). 60 Cuvântul nu se vede pe manuscris, deşi nu a fost omis de scrib şi nici suportul de hârtie nu lipseşte. Notat în dreapta paginii (spre cotor, căci este versoul filei), o persoană nu prea atentă l-a acoperit la restaurare cu o bandă de hârtie albă mată. Deslipind-o foarte puţin, observăm că se pot reconstitui aproape integral primele trei slove (Kb^-), iar silaba finală a fost realizată grafic prin suprascrierea slovei p; rămâne incert doar semnul pentru u. oy sau 138 MS. ROM. BAR 3821 [...Şi] de acole merse 7 zile [şi] ajunseră la un munte nalt. Şi era acole legat un om de munte cu verigi de fier. Şi era lung de 50064 de coţi şi gros de 400 de coţi. Şi unde plânge65, glasul lui să auze în 3 zile cale. Şi nu cutăzară66 să să apropie67 de e/. Şi trecură şi să mirară mult68. Şi merseră 3.zile şi alt munte nalt. Şi era acole legată de un munte69 o muiere cu verigi de fier. Şi 61 Scris: rporie; în dreptul lui -€ apare o slovă suprascrisă (a sau a?), însă nu sub tildă, ci deasupra acesteia (dacă este a, se impune lecţiunea groapelS). 62 Scris: (...)m£x. Interpretarea propusă este valabilă în cazul unui context de tipul dederă oastei; altă interpretare, mai puţin probabilă: [.. .]t ei (au mâncat ei? în această situaţie admitem absenţa semnului grafic de final postconsonantic -t», în timp ce varianta grafică a slovei următoare, S, corespunde poziţiei iniţiale). 63 Segmentul grafic care lipseşte în urma acestui cuvânt (bucată ruptă din filă, central, în forma unui triunghi cu vârful în jos) este mai amplu: înaintea cuvântului reconstituit ([Şi]) trebuie să admitem cel puţin spaţiul necesar pentru obişnuitul semn de final folosit de scrib (•: ~ ), probabil şi cel pentru semnul specific începutului unui nou capitol (atribuit de noi unei alte mâini), căci marginal apare indicaţia: Glava 40. 64 Scris iniţial: F", apoi refăcută slova cu reluarea tildei. 65 Scris: riACHue; iniţial: nACLţJC, apoi slova ljj a fost transformată în h+ u. 66 Omisă iniţial datorită contextului (similitudinea cu cuvântul precedent şi maniera scriptio continua), prima silabă a fost adăugată interliniar: H^Koymb^Ap. 67 Scris: Anoponnc. 68 După acest cuvânt apare semnul specific începutului unui nou capitol. Marginal, în dreptul aceluiaşi rând (Şimer-): Glava 41. 69 Scris: «wtfMOYHme. . . ALEXANDRIA 139 gv era lungă / de [400 de coţi ş]i groasă — 300 de co[ţi. Şi era] învăluit un şarpe [de la] picioare până la gură, şi-i ţine gura70 cu dinţii şarpele. Şi încă unde zbiera, elu să auzie glasul ei 5 zile . Si trecură si să mirară. Si asa socotiră flosofii să fie aceşti oameni Adam şi Eva până la naştere lu Hristos. Şi va sparge Hristos iadu/ şi atunce să vor slobozi şi71 toate sufletele şi vor slobo şi pre Ada/z? şi pre Eva până la judecată. // . Şi mai72 merseră [înainte •••] zile şi73 ajunseră [până l]a un ostrov, şi s[ă ve]de ceie parte de apă. Şi să vede copaciu74 nalt şi oameni cu ţară. Şi zise Alexandru să odihiiiască ostile aeole. Şi întrăbă pre filosofi ce ţară este 70 Fragmentul şi-i ţine gura a fost scris iniţial llihuih u,hh€ koa^a, printr-un act de anticipare a textului. Revenind la izvorul său, scribul face corecturile necesare: şi-şi devine şi-i, prin bararea ultimelor două slove şi surmontarea vocalei i (luh=), iar cuvântul coada este barat şi înlocuit cu gura (scris: rtfra), interliniar. 71 Scris iniţial: mH, sub influenţa iniţialei cuvântului următor, apoi slova m a fost transformată în lu: -.. 72 Cuvintele şi mai sunt adăugate deasupra rândului, ulterior, de către aceeaşi mână care a indicat, sporadic, capitolele. 73 Marginal, în dreptul rândului care se încheie cu acest cuvânt: Giava 42. Semnul specific începutului unui nou capitol apare marginal, la începutul aceluiaşi rând (merseră...). 74 Scris: KoriAM; altă lecţiune: copaci. 140 MS. ROM. BAR 3821 acolo. Ei ziseră: „Este acolo Edemu/, ce75 ziceţi voi Macaro/z, şi sâmt acolo nagomudrii, oameni goli şi derepţi76. Şi au şi împărat - Evant-împărat”. Şi făcu Alexandru galie mare, şi 10v întră în galie şi cu Potolomei şi Antioh l şi [V..]i, şi luoară aur [şi pâine] şi Vin. Şi lăsă pre77 Vizan[tie] cu ostile, şi trecură la ostroFşi ieşiră din galie. Ş fu ostrovu/nalt, şi să suiră mult până ajunseră la neşte pomi nalţi78, cu poamele i dulci, şi supt pomi79 fântâni80 reci şi pren81 pomi pasări82 frumoase era si cânta frumos. Unele era albe, altele roşii, alte \j ■ y ’ * ’ mohorite, verzi, alte pestiţe. Şi lă ieşi un om gol nainte-lă83 şi zise: „Mira(m), bratie!”84. Alexandru zise: „Io vtsîmî 15 Scris: Mec (prin anticiparea unei structuri de tipul ce să zice). 76 Scris: ^epeni^VH. 77 Scris: np^. 78 Scris: haa al\. 79 Scris iniţial: momh, apoi a\- barat şi n adăugat interliniar. 80 Scris iniţial: MbHmbHH, apoi m transformat în <{>. 81 Scris: luh^ npe, cu slova finală suprascrisă (*) plasată în dreptul spaţiului care separă cuvintele şi pre(n), probabil datorită ezitării între formulări de tipul şi-n (şi în) pomi, şi pre pomi, şi pren pomi. 82 Scris: riACpH; altă lecţiune: paseri. . 83 Scris: HAHHmeA^; ajţă lecţiune: nainte-le. 84 SI., în trad.: Pace, frate! ALEXANDRIA 141 j jr rado(s)!”*5 II Şi vru Al[exa]ndru să-i dumărască cu el86. El nu vru, ce zise: ,-,Pasă nante până la87 împăratu/, iacătă-7 unde şade”. Şi şede supt un copaeiu nalt şi frumos, şi ave de toate poamele într-însul, şi era neşte pasări88 cu penele galbine ca auru7 şi cânta neşte cântece menunate. Şi el şede în89 jiţiu/ de aur şi cu cunună de aur în cap, şi gol, şi era fântână supt picioarele lui. Şi merse Alexandru la el, şi-7 llv văzu Evant- / împărat şi b[ătu] cu90 capul şi-i zise: „O, Alexandre, împărat de lume nevolnică <şi>91 ticalnică92, şi toată lume lua-ver, si moşie ta nu veri mai vede; si te ve 7 » > 7 » 85 Sl., în trad.: Si eu - tuturor bucurie! 7 • r 86 în continuare apar cuvintele cânta cu îngeri, barate, care par să provină dintr-un manuscris religios. Putem presupune că acesta se afla pe masa de lucru a scribului, care copia alternativ texte laice şi texte religioase. ; - 87 Cuvânt scris interliniar. . 88 Scris: ndicpn; altă lecţiune: paseri. 89 Scris: ^i; al doilea grafem ar putea fi începutul slovei n, căci în faţa iniţialei cuvântului următor, la umăr, pare să fie un punct, în fapt doar o atingere a hârtiei cu cerneală, în intenţia trasării celeilalte bare verticale din slova h. 90 Cuvânt reluat; prima ocurenţă barată. . . 91 Si a fost scris iniţial, dar a devenit silaba întâi a cuvântului următor 9 * 7 ' • (ticalnică), prin transformarea lui m în m; întrucât şi reapare, oarecum redundant, post ticalnică, presupunem că scribul a reţinut pasajul puţin deformat. 92 Scris: mHKtAHHKb (cu m din lu — vezi nota precedentă); probabil scribul a intenţionat să scrie ticăloasă, apoi a observat forma ticalnică în izvodul său, dar a omis să corecteze slova t*, care astfel apare în loc de a. 142 MS. ROM. BAR 3821 sui93 pan94 ceriu şi te vei pogori până la iad şi tot . pămâtu7 loa-veri, şi în păm<â>nt întra-vei”. Alexandru sărută-i mâna, elu-1 puse lângă el în jiţiu/ lui de auru şi-7 sărută pre Alexandru şi-7 blagoslovi pre95 ca.p. Alexandru grăi lu Evant: „împărate, căce-/z? zis&ş ace7 cuvânt?” Evant zise: ţ2r „Nu să cade a poftori cuvântu///omului [înţejlept”. Alexandru zise: „împărate Evant, de ţi-e96 cu voie, să-ţi aduceiiz poclon de la noi”. Evat zise: „Aduceţi”97. Şi . aduseră o tepsie cu galbini şi altă cu pâine albă şi un condir cu vin rosiu. Si-1 văzu Evant si zise: „Nu e dat98 noua99 aceste să mâncăm, ce ste da/00 voua101 să mâcaţi; ce 93 Scris iniţial: Be coy (izvodul avea slovele finale suprascrise?); copistul a adăugat slova =, interliniar, dar numai pe cuvântul al doilea, probabil la o nouă lectură, cu o cerneală mai deschisă la culoare. 94 Scris: nt,^; altă lecţiune: pân<ă>. 95 Scris: np'i. 96 Altă lecţiune: de-ţi e. 97 Ultimele două slove (-tţY ), probabil omise iniţial, au fost adăugate interliniar. 98 Scris: altă lecţiune: dată. 99 Scris: hoa; altă lecţiune: noaua. 100 Scris: AAm; altă lecţiune: dată. 101 Scris: boa; altă lecţiune: voaua. ALEXANDRIA 143 deşertaţi102 condiru/, să vă dau eu voua103 poclo/T. Şi deşertară104 condirul, şi-/luo Evant şi-/ împlu de apă de supt 12v picioarele lui, din fântână, şi-/dede / lu Alexandru: ,,Ţi[ne]105 pclo/7 de la mine ţie!” Alexandru zise: „De ce106 este bună aceasta?” E/ zise: „Când îmbătrâneşte omu/ si107 de să va 11 ♦ * scălda el va întineri si fi-va ca de 30 de ani”. Si socoti * * Alexandru că „deca voiu bătrâni, cu aceasta mă voiu scălda şi iară voi fi tinăr şi nu voiu mai muri”. Şi astupă condiriu/bine şi-/ pecetlui şi-/dede108 la un aprod să-l to^păzască până va fi e/09. Alexadru zi: „O, blajene Ivante110, spune-/77 13r de viiata voastră si de unde-ti // aicea si di cine * i * » 102 Slovele -rne-, omise iniţial, prin contragerea grafică a primelor două silabe, au fost adăugate interliniar. 103 Scris: boa; altă lecţiune: voaua. ,w Iniţial omise slovele -rne-, prin contragerea grafică a primelor două silabe; a fost adăugată interliniar numai consoana, ceea ce face posibilă şi lecţiunea deşărtară, exclusă însă de norma literară a textului. 105 în continuare apar câteva slove barate, probabil o grafie eronată pentru poclon (koho?), cuvântul următor, redat cu omiterea slovei a doua. 106 Cuvânt scris interliniar. 107 Cuvânt scris interliniar; în raport cu structura frazei, pare redundant (când...şi de „dacă”). ■ 105 Silaba a doua apare interliniar. 109 în continuare apar cuvintele O, blajine Iva..., barate; ele sunt reluate (cu fonetismul blajene) după enunţul Alexadru zi, omis iniţial. 144 MS. ROM. BAR 3821 sâmteţi”. Evant grăi: „Cându făcu Dumnezău ceriu/ şi păm<â>ntu/, apoi făcu111 pre Adam, moşu/ nostru. Iară el era în raiu cu Eva, şi greşiră lu Dumnezău, şi-i scoaseră din raiu si vinit-au aicea întâiu. S-au lăcuit aicea 500 de ani, si aice > t 7 > au făcut pre Cain112 şi pre Avei, şi să uciseră. Şi apoi dede Dumnezău şi alt ficior înţelept şi bu/7 şi blagoslovit, pre nume Sit. Şi tot căuta Ada/z? pre raiu şi plânge de dulceaţa -^v raiului. / Şi şi alţi ficiori şi113 fete, şi să plodiră mulţi din v Adazra114. Şi daca să împlură 500 de ani, şi mers-au la ei arhanghel Mihai/şi zise: «Adame, să îngropi pre115 Ave/în păm<â>nt şi pre116 Cain, că de pământ sâmt şi păm<ânt> să vor face, şi toţi câţi vor naşte din voi. Şi la judecată toţi vor învie, şi fi-veţi toţi cu trup şi cu suflet». Şi scoase-i de ice 110 Scris: HBamm€. 111 Scris: 4>tKbKoy. 112 Scris: KAHHHb. 113 Scris: iii ha. 1,4 Fragmentul şi şi alţi ficiori şi fete, şi să plodiră mulţi din Adam trebuie considerat în continuarea propoziţiei care se încheie pe f. 13715 (post Sit). Este posibil ca izvodul să fi prezentat un pasaj marginal pe care scribul l-a introdus greşit, însă nu putem preciza dacă textul marginal a fost acesta sau cel care dislocă fraza (Si tot căuta Adam pre raiu si plânge de dulceaţa raiului, f. 137 15- H). ' ’ ’ MS Scris: np^. ALEXANDRIA pre"7 Ada/77 şi pre"" Eva şi cu Hei ori ci> lui, şi sa aflarâ 14000 dc oameni. Şi icsit-au dc icc la lume, la ţara voastră. 14f Iară Sit, el nu vru"9 să iasă dc icc // cu muiere lui si cu ficiorii lui, şi s-a plodit120 aicca, şi noi simtc/77 din Sit. Şi iată. şcde/77 aice, şi nu arăm, nece sămănă/;?, nice scccră/77, ce nc este hrana aceste poame şi bca apă dulce. Şi noi trăim mult, si, deca muri/77, noi mercem într-alt loc, si mai bu/7 dc 7 ♦ 7 7 ^ T • icea, si acol sânt sufletele noastre”. Alexanru zise: 7 « ,,0, blajene Evante, toatc-/;7 spuseş bune şi dul; spune-/;?, voi în ce Dumnezău creadeţi?” Evant zise: „Noi crcadc/77 în 14' Savaof-Dumnezu, şi la el cugetăm? pururea / şi tot dc c 1 gândim şi grăim de el şi-/ ruga/?? porurea, şi zioa şi noapte”. Şi să miră Alexandru. Şi iar grăi Alexandru: „Spune-777. Evante, dară voi cumu vă plodiţi? Şi muieri nu văzuiu la 1,6 Scris: npHL 117 Scris: npj;. ,,s Scris: npj;. 110 Scris: Gpoo\,'. 1:0 Scris: mite n.\o,\,nmh. umc (= şi să) presupune un verb la imperfect {plodi / plodiră) — cf. ci nu vru, în aceeaşi frază. Participiul plodit impune pcrfcctul compus, dar auxiliarul nu este reprezentat grafic, căci tuifc pentru şi s-:i(u) este o interpretare neobişnuită. 146 MS. ROM. BAR 3821 voi”. Evant zise: „Noi avem muieri, ce nu lăcuiescu cu121 noi, ce lăcuiesc de eles, într-alt122 ostrov, mai nainte, si sâmt * 7 7 . 7 * îngrădite cu cetate de aramă. Şi vin ele la noi într-u/7 anu o dată si lăcuiec 30 de zile cu noi, si atunce ne * 7 t I5r însurăm şi ne mărităm123, // şi iar să duc acolo. Şi deca face coconu/ mumă-sa, ear/ţine acolo 3 ani, de cie-7 aduce iară la tată-său. Iar fata acolo o ţine până să mărită. Şi deca moare muiere, iar bărbatu/ nu să mai însoară, nece ie să mărită124”. 121 în continuare apare cuvântul ele, barat (urmare a formulării unui context de tipul ce nu lăcuim cu ele, diferit de izvod). 122 în continuare, interliniar, circa trei slove, neclare, barate. 123 Scris: MbpnmAM. Cuvintele şi ne mărităm au fost scrise corect iniţial, cu slovele h, p, h prelungite, iar m final suprascris. Totuşi au fost barate de copist şi reluate interliniar, fără ornamente grafice, dispuse astfel încât fosta slovă suprascrisă, nebarată, contează pentru noua grafie ca slovă în rând {-m din mărităm). Scribul a avut impresia că a greşit, a anulat textul şi apoi a observat că nu era cazul. 124 Fragmentul {Şi deca moare) muiere, iar bărbatul nu să mai însoară, nece ie să mărită a fost corupt de scrib. Izvodul trebuie să fi prezentat un text de tipul şi deca moare muiere, bărbatul nu să mai însoară, iar , nece ie să mărită. După primele trei cuvinte {şi deca moare), copistul a continuat în spiritul textului, dar după intuiţia sa, inversând ordinea celor două segmente ale enunţului: bărbatul, ie ... . Pentru a respecta izvodul, anulează prin barare aceste cuvinte {bărbatul, ie) şi adaugă interliniar muiere, iar segmentul însoară, nece ie să apare un rând mai jos, tot interliniar, intercalându-se în text între cuvintele mai şi mărită, loc ce pare marcat printr-un punct. în fraza realizată astfel copistul omite să reia cuvintele deca moare bărbatul, probabil datorită unui „bourdon” favorizat de context, şi conjuncţia iar rămâne rău plasată. ALEXANDRIA 147 Alexandru zise: „O, blajene Evante, vrere-s să văz muierile voastre”. Evant zise: „Poţi merge până acolo la cetate lor, iar în cetate să nu cauţi, că cine va căuta muri-va125”. > 7 15v Alexandru-/ crezu să fie aşa. Şi iară zise Alexandru: / „Dară de la ostrovul muierilor126 ce este mai nainte?” Evnt zise: „Este127 raiu/ şi ocolit cu apă şi zidit cu arame şi acoperit cu foc, şi-/ străjuiesc herovimi şi serafimi de foc pre128 poarta raiului129 şi ziua şi noapte”. Alexandru zise: „O, blajine Evante, dară pute-voiu130 merge până la raiu?” Evant zise: „ Trupu/ nu poate131 vede raiul, iar ţie este132 dat133 să mergi aproape de raiu. Şi vede-veri focu/ şi ieşi-/-vor naite angheli şi spune-ţ-vor tot lucru/tău ce veţi păţi”. // 16r Alexandru zise: „O, blajine Ivante, să-m spui dară dumnezăi elinesti unde lăcuiesc? Că noi asa auzim, că » » 7 25 Scris 26 Scris MtfepHAT*. 27 Scris KC. 28 Scris npji. 29 Scris pABAOY?. ; 30 Scris ntfnoAfmeBOW. 31 Scris nome, cu ultimele două slove barate şi nereluate. 32 Scris KC. 33 Scris altă lecţiune: dată. 148 MS. ROM. BAR 3821 sâmt aicea la Macaron”. Evant zise: „Tu caută; vede-ver pre134 unu/ aicea135?” Alexandru zise: „ Nu văz nice unul”. Evant zise: „Asa să stiti, că dumnezăi voştri, câţi aveţi, 77 » > > 7 > 7 » *" elineşti şi ai Indiei şi ai perşilor, toţi sâmt în iad supt păm<â>nt, şi-i muncescu136 draci pre137 ei. Şi după judecată va Savaof să-i bage în tartar fără fund, şi munci-să-ţgv vor [c]u dracii / apoi împreună toţi netrecuţi”. Alexandru zise: „O, blajene Evante, de nu m-ar fi de v, machidoneni că nu vor pute ieşi la lume fără mine, iară eu aş rămâne aicea cu voi şi aş vie viiaţă îngerască138, şi m-aşu afla la judeţ aproape de raiu”. Evant zise: „Pasă, pasă, Alexadre, că tie nu e dat139 să lăcuiesti tu aicea cu noi, ce 7 * * 7 cu lume140 mirului; şi supt păm<â>nt întră-veri”. Alexandru 134 Scris: npiL. 135 Scris: ahhma. 136 Scris: m^hmcckoy» cu slovele mc barate şi nereluate. 137 Scris: npji. 138 Scris: ^uepkACKb; probabil iniţial a reţinut ^uepb (viiaţă înger), apoi a adăugat sufixul. 139 Scris: altă lecţiune: dată. 140 Scris: ms; silabă reluată fără scriptio continua? sau lexem independent cu fonetism dialectal —me(a), introdus ca o consecinţă a anticipării textuale? - ALEXANDRIA 149 să sărută cu Evant-împărat şi plânse şi să iertară141 unu de cătră alalt. // Şi merge toţi nagomudri şi-/42 sărutară toţi pre Alexandru dulce până ieşi din ostrovu/ Macaronului. Şi merse la tabără143 si să veseliră ostile, că să zăbăvise Alexandru acolo. Şi le povesti ce văzu acolo, şi să auzi de blajeni Evante. Şi să rădică Alexandru cu ostile şi merse până la ceta muierilor nagomudrilor, şi trecu pre lângă cetate. Si cetate nime nu o căuta144. * Şi mers spre răsărit 10 zile, şi ajunseră la un 17% câmp mare şi fromos şi cu toate florile frumoase. / Şi mirosie ca livanu/ si ca zmima si tămâia, si era unele albe, altele t » 7 » 7 negre, altele roşii, vinete, mohorite, albastre, galbine ca auru 1 era. Alexandru căută spre145 raiu, şi văzu raiu/ 7 mile de 141 Scris: epmb£; prin suprascrierea slovei p copistul a modificat forma verbală iniţială (iertă), trecând-o de la singular la plural, ignorând faptul că, astfel, s-a produs substituirea unei slove (b în loc de a). 142 Scris: uuh ujha, reluare datorată alternării cernelei obişnuite cu cea roşie. 143 Scris: mAEbpb; altă lecţiune: tabăr. 144 După acest cuvânt apare semnul specific începutului unui nou capitol. Marginal, în dreptul aceluiaşi rând (... răsărit): Glava 43. 145 Scris: cnp^fe. 150 MS. ROM. BAR 3821 pământ146. Şi era nalt, mai sus sta de toţi munţi. Şi văzu porţile raiului, şi pre porţi văpaie de foc. Şi să vede copaciu147 nalt, mai nalt de toţi copacii, pomii148 raiului. Şi aşa merse149 şi căută spre raiu, iar 2 angheli stătură nainte }gr lu Alexandru şi grăiră: // „Stă pre loc, Alexandre, să nu mai mergi să150 calci pământu/ svânt, că veri peri şi tu şi oaste ta de focu/ herovimilor si sărafîmilor de la raiu. Ce te întoarce151 înapoi la lume152, că te aştaptă împărăţie lu Por-împăra/153”. v Alexandru zise: „Doamne, dară pre154 ude voiu ieşi la lume mirului?” Angheli grăiră: „Iacătă155 că merg 4 ape 146 Interpretări probabile: văzu raiul: 7 mile de pământ (suprafaţă?); văzu raiul 7 mile de pământ (depărtare?). 147 Scris: Kon<\M; altă lecţiune: copaci. 148 Cuvintele copacii, pomii aparţin, probabil, copistului (care a anticipat textul, crezând că se repetă lexemul din prima parte a propoziţiei), respectiv izvodului (nici unul nu a fost barat). 149 Cuvintele şi aşa merse au fost parţial reluate; prima ocurenţă barată (şi aşa mer-). 150 Cuvânt scris interliniar. 151 Scris iniţial: ^mone, apoi slova m a fost transformată în p şi rescrisă interliniar. 152 Scris: A^Avfe. 153 Scris: ^nbţ^nbpaŢ, cu slovele ^nb^- barate. 154 Scris: np ji. 155 Scris iniţial: slova suprascrisă a fost barată (nu şi tilda), iar cuvântul întregit: taKbmb. . ALEXANDRIA 151 din raiu: Tigăr şi Efrafşi Fison şi Ghion. Să mergi pre Fison-jgv apă, şi ieşi-veri la lume. Şi ţi să vor tâmpla şi alte / lucrure mari şi menunate nainte”. Şi nu să156 văzură angheli. Alexandru stătu cu ostile acolo157 şi zidi stâlp de piiatră şi-7 polei cu aur. Şi scrise slove elineşti şi ovreieşti pre stâlp, şi să vărsă si obrazul lui de aur. Si scrise asa: „Eu, Alexandru Machido/7 şi împărat prespe toţi împăraţii, venit-am până aicea. Şi158 mi-au ieşit <înainte> 2 angheli şi mă certară să nu mai merg înainte de aicea. Eu mă întorşu îndărăt la lume. O * * W W 1 • A U • / / U • W • Şi cme va vre sa marga la raiu, pana aice // sa vina, mai nainte să nu margă, că va peri de focu/ raiului şi herovimii şi sărafimii, că este159 pământ svânt”. Şi de acolo să160 întoarse Alexandru161 napoi şi merse 7 zile şi ajunseră la un iezer limpede şi cu apă frumoasă. 156 Scris: HoyccL. 157 Scris: akoa; în dreptul slovei o pare scris iniţial m sau ac; alte lecţiuni: acole, mai puţin probabil aclo. 158 Cuvânt reluat. 159 Scris: kc. 160 Marginal, în dreptul rândului care se termină cu acest cuvânt: Glava 44; semnul specific începutului unui nou capitol este plasat cu două rânduri mai jos, la început de rând {şimerse...). 152 MS. ROM. BAR 3821 Şi zise Alexandru să să hodinască ostile, şi puseră tabără162. Şi merse un socaciu163 al lu Alexandu şi cu neşte peşti uscaţi la ace/ iezer. Şi băgă peşti în apă şi înviseră peştii şi fugiră în iezer. Şi merse şi spuse lu Alexandru, şi să miră. I9V Şi merseră şi cu alt peşte / uscat şi-/ băgară164 în apă, şi165 învise peştele şi fugi. Iar Alexandru zise oştilor: „Toţi să vă scăldaţi, si voi si cai voştri”. Si asa făcură, toti să « 7 i * » » » 1 » scăldară, si ei si caii lor, în iezeru/ acela. Si fură166 toti 7 » * 7 » i w w, • • •• , • •]67 sanatosi si cai tineri . » i . Alexandru merse de aeole 6 zile şi ajuseră168 la o peştere mare şi largă şi întunecată. Şi zise să să hodiniască169 ostile aeole. Şi zise Alexandru să încalece voinicii toţi pre 161 Scris: slova parazitară, explicabilă prin anticipare, este suprascrisă în dreptul segmentului -£a-. ,6: Scris: mAEhph; altă lecţiune: tabăr. 163 Scris: coKtvL; altă lecţiune: socaci. 1W Scris: Ebrt>p; prin suprascrierea slovei p copistul a modificat forma verbală iniţială (băgă), trecând-o de la singular la plural, ignorând faptul că, astfel, s-a produs substituirea unei slove (t, în loc de a în silaba a doua). 165 Scris: lum=. 166 Scris: nzi // la gura peşterei. Şi . aşa făcură. Şi întră Alexandru, cu voinici mulţi în peştere, şi zise Alexandru: „Să luaţi toţi ce veţi găsi în peştere, au lemne, au oase, au piiatră, au ce170 ţi să171 va păre, tot să luaţi, că cine va lua puţin căi-să-va, şi cine va loa mult căi-să-va”. Şi îmblară în peştere într-o zi şi într-o noapte. Şi scoaseră-i iepele din peştere, la mânzii lor. Şi scoaseră aur mult şi mărgăritaru şi pietri scumpe şi oase scumpe. Şi le zise 2qv Alexandru / să-şi împarţă tot frăţeşte. Şi uni scoaser<ă> multă bunătate, alţi puţină, alţii nemică172, şi împărţiră tot toti frăteste. Si să căie cela ce scoase mult, că-1 împărtie cu . » * » * 7 JT » ce173 ce nu scoaseră nemică174. Si să căie175 si cela ce176 nu > 9 scoase nemică177, să fie luat mult178. 169 Scris iniţial: xoAHHACKb, apoi slova a a fost transformată în ta (primul element al slovei ta se suprapune peste a doua bară verticală din n). 170 Cuvintele au ce apar interliniar. 171 Scris: hhc"*, cu slovele iţii peste p iniţial. . 172 Scris: hcmhkl; altă lecţiune: nemic. 173 Alte interpretări posibile: ce, ce. 174 Scris: N€MHKb; altă lecţiune: nemic. 175 Scris: KbH€ sau Kndru-1 împresură până sosiră voinicii şi-1 uciseră. Şi-1 spintecară şi găsiră într-însu/ inima lui, era cât un ou de gânscă, era piiatră năstemată. Şi o puse în suliţă noapte, şi lumina ca soarele noapte, în loc de183 fălinar. Iară solzi lui era ca aura/ Şi-7 mâncară tătarii. / 21v Iară prespe noapte ieşiră neşte fete despletite şi îmblară 176 în continuare, la începutul rândului următor, apare lexemul la, sau, mai probabil, scribul a scris meaa în loc de mc, sub influenţa cuvântului precedent. 177 Scris: altă lecţiune: nemic. 178 După acest cuvânt apare semnul specific începutului unui nou capitol. Marginal, în dreptul aceluiaşi rând {-t mult...): Glava 45. 179 Scris: mAEbpb; altă lecţiune: tabăr. 180 Scris: AAEKCAHâptf. 181 Scris iniţial: raiioz (cf. acelaşi adverb pe rândul de deasupra). Scribul a anulat ultima silabă -noi şi a adăugat în continuare segmentul -cjiApt, încât forma afară este precedată de slova h (nebarată, acum parazitară) şi întreruptă de cele trei semne barate. 182 Scris: Arrfc; altă interpretare: apă, cu 'fe în loc de b. 183 Scris: A'k- ALEXANDRIA 155 împrejur de oaste şi plânge cu neşte glasure frumoase şi minunate şi grăie:. „O, împăratu/ nostru, .cumu te ucise Alexandru Machidon!” Şi plânge frumos. Şi184 de acolo185 merse mai nainte şi ajuseră la o ţară cu oameni: jumătate era om, jumătate ca7, şi să chiamă ispolini aceia. Şi ave arce şi segeţi, şi nu ave segeţile fier, ce ave piiatră adamant186. Şi era ageri ca vântu/ şi în ce da cu 22r segeata tot lovie. // Ci dederă mulţi şi tare pre oaste lu Alexandru spre războiu. Şi-i bătu Alexandru şi periră mulţi. Si prinseră187 vii mulţi, 30.000, si vru să-i scoată Alexandru » r i 7 7 > » la lume188, că ajuta mult la războaie. Iară dacă dederă de zăpadă şi de vânt rece, ei muriră de frig aceie ispolini189. 184 Marginal, la începutul rândului care începe cu acest cuvânt, apar semnul specific începutului unui nou capitol şi, în dreptul acestuia, indicaţia: Glava 46. , 185 Scris: ako/T; alte lecţiuni: acole, mai puţin probabil aclo. 186 Scris: A^AMAHuit»; altă lecţiune: adamantă. 187 Scris: npHCC€pb. 188 Scris: Aţ&vfc; 189 După acest cuvânt apare semnul specific începutului unui nou capitol. Marginal, în dreptul rândului următor {.. .ajunseră): Glava 47. 156 MS. ROM. BAR 3821 Şi de aeole merse 100 de zile şi ajunseră la o beserecă. Şi era scris pre190 uşe'hramu/ soarelui. Şi aeole era scris de moarte lu Alexandru. Si văzu aeole cât va trăi si cu/7? • • 2?v va muri şi de cine-i e191 lui moarte. / Şi să întristă Alexandru şi pl<â>nse mult şi zise: „O, moarte necredincioasă şi lume înşelătoare, cum mângâi pre om şi apoi tu-7 bagi su

t192 pământ! Şi bogaţii şi săracii!” Şi să scârbi mare scârbă şi cu jale. Şi de aeole purcese193 şi merse 10 zile nainte şi ajuseră la o ţară cu neşte oameni cu un picior şi cu o mână şi cu un ochiu194 şi cu coade de oaie, şi sărie din piiatră 100 Scris: np ji. 191 Scris: MHneiie; altă lccţiunc: cine ie (cu ie pentru „e, este”, cf. kc^ pentru „este”). . l9: Scris iniţial: cc>Ynb, anticipând probabil prin slovele rit, începutul cuvântului următor — ribA\bHmb (grafic sau / şi fonetic? erau posibile şi lecţiuni de tipul su

pământ, sup pămănC). Scribul a transformat slovele rib în m şi a adăugat interliniar b, chiar cu tildă, dar nu a mai refăcut slova n (post cc>y-). 193 După acest cuvânt apare semnul specific începutului unui nou capitol. Marginal, în dreptul aceluiaşi rând: Glava 48. O linie trasată neglijent de la un rând la altul prin mijlocul semnului pare să indice faptul ca acesta trebuia plasat un rând nrai sus, după cuvântul jale (Şi de aeole purcese...). I9! Cuvintele şi cu un ochiu (-io neclar, pare Yh), omise dc copist în acest loc. sunt adăugate ulterior, interliniar, de altă persoană (cf. şi nota următoare), probabil cea care a indicat, sporadic, capitolele. ALEXANDRIA i__ ______________ 157 în piiatră195. Şi prinseră ostile de ace mulţi şi-i duseră 2^r la lexandru. Şi grăiră omeneşte: „împărate, // ce veri cu noi? Iacătă că simtem196 neşte oameni neputemici şi slabi. Şi ne bat toate gadinele şi pintru ace am fugi t noi din lume la pustie. Şi ne hodinim aicea şi ne hrăni/z? cu nevoie. Ce te milostiveşte, împărate, şi ne slobozeşte”. Alexadru, daca audzi aşa, e/ să milostivi pre ei şi-i slobozi. Şi să duseră şi să suiră pre un munte nalt. Iar Alexandru197, păntru moarte lui, zise că tot omul fuge de moarte. Iar aceie oameni cu un 23v picior ei să strânseră mulţi şi stătură / pre munte şi strigară tare: „O, Alexandre-împărat, cât fuseşi de mândru şi noi te înşelăm!” Alexandru stătu si zise: „întrebati-i cumu mă i i 77 » înşelară”. Şi întrebară: „Cum înşelat pre împăratul?” Ei grăiră: „Came noastră este mai dulce de toate198 cămile pre 195 Scris în continuare: în piiatră şi cu un ochiu. Cuvintele în piiatră reprezintă o reluare imediată a celor precedente. Segmentul şi cu un ochiu, omis la locul corespunzător, apare aici în grafia copistului, care l-a plasat cu două rânduri mai jos, probabil ca urmare a notării marginale în izvod (la locul potrivit a fost adăugat interliniar de o altă mână, cf. nota precedentă). 196 Scris: ChiMmeMb; altă lecţiune: sâmtem. în continuare apar cuvintele zise că, anticipate, barate; ele au fost reluate după segmentul păntru moarte lui, omis iniţial. 198 Scris: momi. 158 MS. ROM. BAR 3821 • lume; şi piele noastră nice un fier nu o poate tăia, nice puşca nu o trece; şi maţele noastre pline sâmt de mărgăritariu şi de pietri scumpe; şi nima noastră ete cât oul de gânscă, piiatră nestemată”. Iară Alexandru râse şi zise: „Adevăr, 24r toată pasăre199 păntra limba ei piere”. // Şi zise Alexadru oştilor să ocoliască muntele calaraş, iar pedestraşii să să suie pre200 mute cu 10.000 de lei şi cu pardoşi şi cu sampsonii şi cu ogar şi cu cotei. Şi să suiră şi prinseră 100.000 de aceie. Şi puse tabără201 şi-i beliră. Şi găsiră maţele lor pline de mărgăritariu şi de pietri verzi. Şi nima lor — cât oul de gânscă, piiatră năstemată; şi le pune în suliţă şi lumina noapte prin oşti ca zioa. Şi came202 o dede tătarilor de o m<â>ncară, şi ziseră că mai dulce de 24v toate cărnurile / pre lume203. Şi pieile lor, deca să usca, nice sabie nu o tăia, nice puşca nu o trece; şi-ş făcură velinţe şi-şi învăliră pavăţele şi suliţe cu pieile acele. 199 Scris: nacpc; altă lecţiune: pasere. 200 Scris: np ii. 20! Scris: mdBbpb; altă lecţiune: tabăr. 202 Scris iniţial: Kapm-, apoi slova m barată şi silaba -n7 adăugată interliniar. 203 Scris: AoyMb. ALEXANDRIA 159 Şi de acole merseră 10 zile şi ieşiră din pustine la mir. Şi merseră 7 zile şi ajunseră la hotaru/ Indiei, la ţara ]uJU Por-împărat. Şi întrară în ţara lui <şi> puseră tabără205. Şi începură a prăda206 ţara Indiei ostile lu Alexandru, şi lua boi şi oi şi bucate. Şi alergară la Por-împăraf şi spuseră de 25r Alexandru cum au vinit // şi pradă ţara Indiei207. Por-împărat mână soJ la Alexandru şi cu carte lui: „Eu, Por, împăraf al Indiei, tocma cu Dumnezău şi soarele Indiei, scrisu208 tie, Alexandre Machido/7, si-ti dau ştire tie că 7 » » 7 7 i » »* oarecum vine veste la mine209 c-ai vinit până la hotaru/ meu şi prazi ţara me. Şi tu te-i mărit oarecu/z?, căce bătuşi pre Darie-împărat şi-i luoaşi210 împărăţie lui. Aşa să şti, că cu 204 Scris iniţial: avju. 205 Scris: m<\Ebpt>; altă lecţiune: tabăr. 206 Scris: np^A. 207 Marginal, în dreptul rândului care se încheie cu acest cuvânt: Glava 49. Semnul specific începutului unui nou capitol a fost plasat două rânduri mai jos (ante „Eu, Por...'). 20S Scris iniţial: CKpmuH, apoi -n a fost transformat în tf. 209 Scris: a\hhea. 210 Scris iniţial: aalijii, apoi copistul a suprascris slova (în varianta v ?) deasupra lui a şi a intercalat slova o între a şi a: avoallih (dacă intervenţiile sale au fost făcute în ordine inversă celei presupuse aici, putem admite şi lecţiunea lovişi, valabilă între cele două rectificări). : 160 MS. ROM. BAR 3821 acea nebunie a ta pierde-ţi-vei capu7 tău şi pre211 toţi 25v machidonenii tăi, / şi nice ţara ta nu o vei mai vede. Dară nu socoteşti tu că nu vei scăpa tu dinainte me212? Nice la Machidonie nu te ri stăvi! Ce asa zic eu tie: să-ti * > » sosască tie nebunie ta si să-ti ceri de la mine iertăciune si să i î > j te duci la Machidonie ta şi să-m tremeţi haraciu213 de pre la toate tarile ce-i luat. Iar de nu veri face tu asa. iar tu nici la * y 3 Machidonie ta nu te veri stăvi, nice în toată lume dinainte silei mele. sa-ti grăiesc tie”. 5 ? O ? . Si merse solul la lexandru si ceti carte. Si clăti // j j * 26r cu capul şi scrise carte la Por: „Eu, Alexandru, împărat prespe toţi împăraţii şi a toată lume împărat, nu cu putere me, ce cu voie lu Domnezău214 Savaof, scis ţie, Por-împărat, sănătate. Si tu te lauzi mie si-mi zici că m-am silnicit, căce » » " bătu pre Darie-împărat, iară pre tine voiu bate mai curund. Că Darie încă să protivie lu Dumnezău, ca şi tu, şi să 211 Scris: npji. 212 In continuare apare segmentul nice di-, barat: cuvântul următor, nice, a putut favoriza anticiparea unui context de tipul (...nu vei scăpa tu) dinainte me, nice dinainte ... /nice dinioară. 213 Scris: lecţiune: haraci. 214 Scris: AOAUUie^hv. ALEXANDRIA 161 lăuda, ca şi tu, ce nu-i ajutară dumnezăi lui. Ce să ştii ca eu am mers până la raiu şi multe războaie făcut-a/z? prin 26V pustie. / Şi am grăit şi cu215 Evant, împăratu/ nagomudrilor. Şi el spuse mie că dumnezăi voştri sâmt216 toţi în iad şi să muncescu dracii într-un loc. Şi cum nu ajutară lu Darie, aşa nu vor ajuta nice ţie. Tu te protiveşti lu Dumnezău, iar apoi nu te vei pute217 protivi unui om de pre218 pământ. Şi eu venit-am la tine si cu toată sila me. Si tu să vi cu sila ta » . > la războiu. Si mai bi să moară machidonenii cu cinste » 27r la războiu decât să trăiască cu ruşine”. Şi trimese // carte la Por pre solu/ lui. Alexandru scrise carte la mumă-sa Olimbiiada si la . » dascalu/ său Aristote/, filosof la Machidonie: „Scri^ eu, 215 în continuare apare cuvântul Alexanru, barat (dovadă clară a faptului că în procesul de copiere scribul anticipa textul, ca urmare a implicării sale afective). - 216 Scris iniţial: dumnezăi tăi sâmt; copistul a barat cuvântul tăi şi a adăugat interliniar segmentul voştri sâmt, aşa încât a doua parte a acestuia (sâmt) dublează o ocurenţă identică, notată deja în rând, nebarată. 217 Cuvânt scris interliniar. 218 Scris: ripii. 162 MS. ROM. BAR 3821 Alexandru Machido/? şi împărat prespe219 toţi împăraţii, la ; maica me Olimbiiada si la dascalu/ meu Aristote/: sănătate si * > * > viiaţă trimez220 domnevoastre. Si să mă iertati, căce n-am 1 t 9 » 7 putuf trimete carte la voi până acmu, că sâmt 5 ani de când am ieşit din lume mirului şi a/zz întrat la pustie. Şi am trecut 27v inunţi nalţi şi câmpi şi codri şi ape mari. / Şi cu oameni sălbateci bătutu-m-a/77221. Si mers-a/z? la oameni cât cotul. Si * 9 ajus-a/zz până la curţile Aracliei-împăra^ şi aflat-a/z? aclo oamenii lui şi grăie greceşte; şi luat-a/z? de la ei 6 filofi buni. Şi de acolo mers-a/n până la Macaro/7 şi adunaiu-mă cu Evant, împăratu/ nagomudrilor. Şi-m spuse el că dumnezăi noştri sâmt toti în iad ios si să muncesc cu 9 9 J 9 dracii222, tremeşi de Savao/Dumnezău223 acolo224; şi apoi la judecată merge-vor la tartăr să să muncească cu draci 219 Scris: npjicne. 220 în continuare apare cuvântul (voua) voaua, barat (anticipat de scrib, în locul pronumelui de politeţe). 221 Scris: EbmtfmAVbM. 222 Scris iniţial: şi-i muncesc dracii, apoi copistul suprascrie slova c deasupra lui -h din uuhh (realizând obişnuitul grup grafic uihc, fără să bareze însă grafemul devenit parazitar) şi adaugă cuvântul k# în rând, în spaţiul dintre muncesc şi dracii. 223 Scris: ALEXANDRIA 163 împreună acolo în vecie. Şi a/z? mers şi până la raiu, şi . 28r văzuiu pre // poarta raiulu herovimi şi serafimi de. foc. Şi acolo ieşiră 2 angheli şi mă certară să nu mai merg nainte, . că voiu peri. Şi-mi ziseră să merg pre225 apa Fisonului, şi iesit-am la lume. Si văzut-ara multe menunate, ce nu le-/77 » » 1 scris în ceastă carte. Si acmu sosit-am la hotaru/26 Indiei227, la ţara lu Por-împărat, şi nă gătim să ne bateii? şi cu228 el. Iară voi încă să-m scrieţi de la voi până la noi, să ştim şi noi de voi cutz? lăcuiţi, si si de viiata voastră. Si Dumezău vă » 1 * t - i i veseliască!” 28 Iar Poriu-împarat / strânse oaste: 8.000 de mie229 de calarasi230 si 4.000 de pedestraş si 10.000 de lei231 învăţaţi la » » î / i * * 224 Scris: akoa; alte lecţiuni: acole, mai puţin probabil aclo. 225 Scris: np^. 226 Scris: xomAptfAptfAb, cu slovele -ptf- (ante -At») barate; ţinând cont de intervenţia ulterioară a scribului, devine posibilă şi lecţiunea hotarul, fără marcarea slovei suprascrise, care poate fi socotită redundantă. 227 Cuvânt reluat; prima ocurenţă barată. ' 228 Cuvânt reluat; prima ocurenţă barată. 229 Cuvintele de mie au fost adăugate de scrib deasupra rândului, cu cerneală roşie, probabil ignorând faptul că slova-cifră purta deja semnul specific pentru notarea miilor (rîi = 8.000; cf. în rândul următor ^ =4.000). 230 Scris iniţial: KApaujH, apoi silaba -aa- a fost adăugată deasupra rândului, cu cerneală roşie. 164 MS. ROM. BAR 3821 r<ă>zboiu. Şi232 auziră machidonenii atâta silă la Por-împărat, şi să spăntară233. Şi cugetară cuget reu şi să svetuiră să prinză pre Alixandru viu şi să-l de lu Por-împăra£, şi ei să-şi ceară iertăciune de la Por-împărat şi să să ducă la Machidonie şi perşii la234 Persida. Şi auzi Potolomei şi spuse lu Alexandru. Alexandru chemă pre machidoneni235 29r şi lă grăi // tuturoru236: „O, dragilor şi fraţilor şi vitejilor, machidonenilor, şi înţelepţilor şi prietnici237 miei, rogu-vă, fraţilor, socotiţi cum luom lume toată şi sparse/z? sila lu Darie şi mersem până la raiu şi multă silă bătu/z?. Iar astăz voi v-aţi spământat de fricoşi şi nevretnici indieni! Crez, Por nu vă va mânca, aşa cu să pare voua238! Iar Domnele voastre, de 231 Scris: AeVu. 232 în continuare apare cuvântul zise, barat, explicabil prin deprinderea scribului de a reda textul uneori din memorie. 233 Cuvintele şi să spăntară apar interliniar. 234 Cuvintele perşii la (omise iniţial datorită omonimiei parţiale cu Persida, cuvântul următor) apar interliniar. 235 Scris: makh^oh€hVh. 236 Scris: mo^m^m^pop^. 237 Scris iniţial: npHemHHMHAwjî (sub influenţa seriei de vocative care precedă cuvântul), apoi slovele -Auij* au fost barate. 238 Scris iniţial: ba, apoi slova o a fost adăugată interliniar (b"oa); altă lecţiune: voaua. ALEXANDRIA 165 m-aţi urit, voi mă239 ucideţi, de vă pare240 că vă va face Por vrun bine pre lume. Şi încă voiu merge eu dezlegaf la Por, / 29v să mă piiarză păntru voi, de vă pare că vă va fi mai bi la Por-împărat. Iar mie aşa mi să pare: de veţi piede pre Alixandru, nice voi nu veti mai vede Machidonie, că vă vor 7 * ' goni toate limbile şi toate ţerile şi vă vor ucide241, şi nice unul până242 la Machidonie nu va243 ajunge. Dară nu socotiţi voi că, de vom bate pre Por, iară voi veţi împărăţi toată lume? Si asa să stiti, că-1 vom bate, cum veti vede toti244 cu < » » * > » 7 7 » » ochii voştri. Şi de nu veţi să mergeţi pre Por, lăsaţi245 că 30r mă voiu bate eu // cu el, numai amândoi246. De cie, de mă va 239 Cuvânt scris interliniar. 240 Scris: napi (cu din € sau din b ? sau e din ?). 241 Scris: BOjştf/tfMHAe, cu la sfârşit de rând, reluat la începutul celui următor; altă lecţiune: voru ucide, dar forma pentru auxiliarul viitorului nu mai apare cu -u postconsonantic exprimat grafic. 242 Scris iniţial: nb, apoi a fost adăugată interliniar silaba â doua: nbHb. 243 Cuvintele nu va au fost reluate. 244 Scris iniţial: momb apoi segmentul -mb aVau a fost barat, iar slovele -iţT au fost adăugate interliniar. 245 Scris: AhCACAiţH. 246 Scris iniţial: amgaa, apoi copistul a barat slovele -mcaa şi a continuat să scrie, în rând, -MbH^Ox. 166 MS. ROM. BAR 3821 bate el pre mine şi voiu peri247, iară Por el va fi împărat a toată lume; iară de-1 voiu bate, noi vom fî împăraţi a toată lume”. Iară machidonenii, diaca uziră248 acest cuvânt, iară ziseră toţi: „împărate, noi toţi cu tine vom peri. Decât să trăi/72 cu ruşine, mai bine să perim cu tine. Si asa să stii, ) 7 JL 9 y y ' împărate, că aceasta nu e de vina noastră, ce e de vina turcilor tăi, că ei spămâtară pre noi, căce sâmt vecini 30v cu indienii, / şi ei făcură aceasta”. Alexandru să mânie pre turci şi lă249 puse vălituri în cap şi lă făcu hainele lunge, ca muierilor, şi aşa sâmt până astăzi. Alexandru scrise ostile, si să aflară 6.000 de mii250 de > 7 > calarasi si 4.000 de mi251 de pedestrasi252. Si trimese carte > > jr > i si la Filo/?, la Persida, să vie si e/ cu ostile lui. Si asa scrise: 9 7 ' 9 9 9 9 „Eu, Alexandru, împărat prespe toţi împăraţii, scriş la dragul mieu prietnic Filo/? şi la împărăteasa me Roxanda: sănătate 31 şi viiaţă trimef domnevoastră. // Şi să ştiţi că am mers până la 247 Scris: nepYn. 248 Scris: ^raK^^Hpb; alte lecţiuni: diac-auziră, diacă uziră. 249 Scris: uljha; altă lecţiune: (şi) le. 250 Numeral de ordinul miilor indicat redundant: mhh. 251 Numeral de ordinul miilor indicat redundant: ^ mh. ALEXANDRIA 167 raiu şi mult războiu facut-am cu gadinele sălbatece. Şi acmu . vinit-am până la hotarul Indiei, la ţara lu Por-împărat, şi acmu vom să ne bat&m cu el. Iar tu, din ceas ce ver vede carte me, iar tu să purcez cu toate ostile la mine, şi zioa şi noapte să viniţi. Şi se-m tremeteţi carte nainte, să ştiu şi eu de vo, cum este. Si iar să tremeti olacari la mine, să 7 » i 3 ştiu pre253 ude mergi şi unde eşti şi în ce zi veri fi la 31v mine / cu ostile. Si aimintre să nu faci. Si fiti veseli!” i t i » începuiu254 războaiele255 lu Por-împărat Por-împăraf sculă-să şi cu ostile lui şi merge256 la lexandru şi să văzură ostile. Şi puse Por înainte 10.000 de lei, iar Alexandru puse nainte leilor 1.000 de bivoli şi o 32r mie de tauri nainte leilor. // Şi să loviră lei cu bivolii şi cu taurii şi să luară într-o parte şi să duseră, iară ostile să 252 Scris: n€Aecmmp<\iiiH. 253 Scris: np^. 254 Marginal, în dreptul rândului care începe cu acest cuvânt: Glava 50. Semnul specific începutului unui nou capitol apare tot marginal, cu două rânduri mai jos (Por-împărat...). 255 Scris: p'LŞEoeA'fe. 168 MS. ROM. BAR 3821 văzură. Alexandru dede în trâmbiţe şi în tâmpene şi să loviră ostile de faţă. Şi să257 tăiară cumu să ţaie până sara, şi să dede Porînderăt şi puse tabără258. Şi periră aeole indieni 200 de mii şi machidoneni 35.000 de mie 500259. Por văzu că fu războiu/ mare şi să miră de războiu/ lu Alexandru, cum puse bivoli naite leilor. Şi-s chemă260 boierii lui şi lă261 zise: „Boieri, iacătă că ne bătu/n cu 32 Alexadru şi nu-/ pute/n bate. Dar aemu / cumu-m ziceţi v să facem?.” Ei ziseră: „împărate, aemu să aducem262 lefantele şi să face/7? pre263 dinsele podure264 şi să pune/n pre podure câte 30265 de puşcaş şi să le pune/z? nainte”. Şi aşa făcură 256 Scris iniţial: MC£C€, apoi copistul a barat slovele -« şi a adăugat, în rând, -y€. 257 Scris: llihc Cb. 258 Scris: mAEbf>; altă lecţiune: tabăr(u). 259 Numeral de ordinul miilor indicat redundant: ,a te şi purceseră pre Alexandru cu ostile la războiu. Iară Alexandru puse nainte 1.000 de cămile tot cu clopote şi 1.000267 de catâre tof cu clopoţei. Iară lefantele, deca auziră sunetu/ clopotelor, ele să 33r spământară // şi să întoarseră îndărăt şi dederă pre oaste lu Por. Şi călcară pre268 oamenii lor şi-s surpară podurele lor şi omoriră puşcaşi lor. Iar ostile stătură de faţe şi să loviră ostile şi să tăiară cumu să taie până sara. Şi să dede Por înderet şi trecu apa269 Alfeonului şi sparseră podurele şi puseră tabără270 pre malul Alfeonului. Şi Alexandru puse tabără271 pre malul Alfeonului şi să vede ostile. Şi periră acolo de-i lu Por4.000 de mii si de-i lu Alexandru 6.000. • . > 1 266 Scris: npiî. 267 Numeral precedat de slova (-cifră?) p (=100), fără tildă, barată, probabil ca urmare a ezitării scribului în ceea ce priveşte notarea corectă a numeralelor. ‘ 268 Scris: np^fe. 269 Cuvânt reluat. 270 Scris: mAEbpb; altă lecţiune: tabăr. 271 Scris: altă lecţiune: tabăr(u). 170 MS. ROM. BAR 3821 33v Filon sosi cu ostile lui, 100.000, / răpăusate272, de la ' Persida, de la Roxanda-împărătiasă. Şi aduse 100.000 de cămile încărcate de bucate si de traba oştilor. Si aduse » » » 100.000 de catâre to t de galbini şi de talere <încărcate>. Şi aduse stema de aur de la Roxada. Alexandru să veseli si * toate ostile de Filo/?, iar indienii să spamântară273 de Filo/?. Şi zise Filon: „Alexandre, nu trăbuieste tii să sta să-ti cauţi274 77 7 9 9 9 9 cu Por într-ochi, că cât stau ei, atâta să întărescu. Şi veniră x, ostile, ce mă lasă pre275 mine cu oaste me să-l lovescu, că 34r este hodinită // şi viteaji buni sânt la mine”. Alexandru zise: „Dar apa Alfeonului cum vei trece?” E1 zise: ,;Cu nărocu/ tău, cum veri vede”. Şi zise Alexandru: „Tu pasă cu Dumnezeu!” 272 Scris: phnbmitfcAmc. 273 Scris: cnAMkpbpk (ierurile suprascrise par a fi barate de copist); altă lecţiune: spareară. 274 Scris iniţial: nu trăbuieste ţii să-ţi cauţi, cu omiterea formei verbale să sta, pe care copistul o adaugă marginal, astfel: Ch la sfârşitul unui rând (... ţii), cmA la începutul celui următor (să-ţi ...); în plus, segmentul grafic cti^H pare să prezinte slova c suprascrisă în dreptul consoanei 4, probabil ca o fază intermediară de reparare a erorii. 275 Scris: np^. ALEXANDRIA 171 Şi zise Filo/7 oştilor lui să să gătească de război şi să puie tot călăraşu/76 câte un pedestraşu277 după el pre cal. Şi aşa făcură. Şi când şezu Por la masă, iară Filon dede în apa Alfeonulu cu oaste lui, iară apa fugi pre uscat şi ceie 34v dintâiu să udară, iară cei de apoi pre uscat trecură. / Şi loviră pre Por-împărat la masă şi săriră fără veste şi începură a să tăia. Iară Alexadru, deca văzu asa, el dede si el cu ostile 7 . » 7 * y lui pren278 apă ca şi Filo/7 şi lovi pre Por şi să tăiară279 cumu . să taie, zi de vară până sara. Şi începură indienii a fugi şi machidonenii a-i goni şi a-i tăia. Por plecă a fugi la Indie-cetate. Şi plânge cu amar şi grăie: „O, vai de mine, nevolnicul de mine, cum puternicii căzură şi neputemicii280 să sculară, cum veniră 35r machidonenii // şi pre Darie uciseră şi la mine veniră şi mi să puseră ca scaiu/ în păr şi sila me sparseră şi nece apa Alfeonului nu-i putu ţine!” Şi să duse Por la Indie-cetate şi 276 Scris: KbAbpAiimA , probabil datorită anticipării unui plural. 277 Scris: ACACCmpam^7. 278 Scris: np^H . 279 în continuare apare segmentul K^MCbmAcpb, barat, ca urmare a ezitării scribului între cele două forme alăturate ale aceluiaşi verb. 172 MS. ROM. BAR 3821 plâge mult cu jale mare. Alexandru gonie pre indieni şi mulţi periră şi mulţi prise vii. Şi vii slobozi şi le lua armele şi caii. Alexandru căzu pre locu/lu Por şi zise oştilor să prade ţara şi să o jăhuiască281. Iară Por-împărat tremese cărţi pre la limbile păgâne, că era 24 de limbi spre răsărit: / „Scris până la ai mei-fraţi şi282 prietnici, să ştiţi că venit-au2S? machidonenii pre mine şi mă bătuiu cu ei de tre ori şi mă284 bătură şi sila me sparseră şi ţara me o prădară. Ce vă rog, fraţilor, să veniţi într-ajutoriu7 meu, că, de va bate pre mine, nice voi nu vă veti stăvi nainte lui. Ce să285 veniţi cum stiti » » » > mai tare”. Limbile auziră aceasta şi să286 sculară toţi şi merseră287 la Por 6.000 de mii de oameni si a lu Por 4.000 de mii calaraşi. Şi purceseră cu Por pre Alexandru cu ostile. "° Scris: HentfmepHHMH; slova n pare refăcută din m iniţial. 2Î1 Scris: >KbxoydCKb. :s: în continuare apare slova lli, barată (probabil a început reluarea cuvântului). 2!3 în continuare apar slovele Awvtf, barate (probabil primele din cuvântul următor, abandonate din cauza erorii). :!4 Cuvânt scris interliniar. :s5 Scris: Mec Cb. Scris: LUMCCbC't. 2!7 Scris: A\epc*fepb. ALEXANDRIA 173 36r Iară Alexandru trimese sol la Por // pre Filo/7 şi cu . carte scrisă aşa: „Eu, Alexandru-împărat, scrişu ţie, Por288- împărat, sănătate. Şi aşa să ştii, că capu 1 plecat289 nu-1 taie sabie. Asa si tu, închină-te mie si-ti tine tara si împărăţie. Iară » » 7 » » » » ♦ i > de nu vei face tu asa, iară noi să ne batem amândoi. Căce nu > 1 este tie milă de290 indienii tăi, mie-mi este milă de * . 7 machidonenii mei şi este păcat să moară aţâţe viteji păntru tine şi păntru mine. Ce câtu s-au bătutu ostile, bătu-s-au, iară acmu sau te închină291 mie, sau iesi să ne lovim / 7 * amândoi şi să ste ostile în pace. De mă292 vei bate tu pre mine, tu să fi împărat a toată lume, iară d[e] te voiu bate eu pre tine, eu voiu fi împărat a toată lume”. Şi trimese solu293 pre Filon şi merse la Por-împărat cu carte. Por ceti 288 Cuvânt scris interliniar (dacă nu ar fi fost omis, ar fi fost scris cu cerneală roşie, ca întregul segment grafic încheiat cu iniţiala cuvântului următor). 289 Scris iniţial: npeKAmb; înainte de a fi terminat slova p, a cărei „buclă” a rămas neînchisă, copistul a transformat-o în a. • 290 în continuare apar cuvintele machidonenii mei, barate, explicabile printr-o eroare tip „bourdon” sau prin anticipare textuală. 291 Scris: ^khhl; altă lecţiune: închini. 292 Scris iniţial: aP°i peste m surmontat a fost scris a\ din cuvântul A\b, care apare deasupra rândului. 293 Scris: covfAtf. 174 MS. ROM. BAR 3821 carte si fu bucuros Por294 să să bată cu Alexandru. Si zise-i295: » y „Tu eşti Filo/7?” El zise: „Eu”. Por zise: „închină-te mie, să-ţi dau fata me şi după moarte me să fi tu împărat îndiei”. Filo/7 zise: „împărate, nu mă voiu împărţi de Alexandru până la moarte me”. Por zise296: „Filoane, pasă dară şi-i zi să iasă yf Alexandru // să ne lovim amândoi, cum297 au zis298 elu, şi să299 ste ostile pre300 loc. Şi să şti, Filane, că-i este moarte lui de mâna me”. Si merse Filo/7 la Alexadru si-i ) * spuse: „Por este bucuros301 să să lovască cu tine”. Alexanru zise: „Dară ce vitiaz este?” Filon zise: „Bun vitaz este şi mare de trup - 5 coţi de nalt şi gros, ce va fi 294 în continuare apar cuvintele ceti carte, barate; împreună cu Por, care le precedă, nebarat, ele reprezintă reluarea primei propoziţii din această frază (Por ceti carte). 295 Scris: ^hch; altă lecţiune: zişi. ■296 în continuare apar slovele barate. Vocativul început de scrib (.împărate) trebuie pus pe seama influenţei contextului: fie „bourdon”, fie anticipare textuală. 297 Scris: koml. 298 Formă verbală precedată de slovele (barate), dovadă că scribul a anticipat persoana 1 în loc de persoana a 3-a, reluată imediat. 299 Cuvânt scris interliniar. 300 Scris: np jî. 301 Scris: eokoypoc_. ALEXANDRIA 175 putred/. Ce pasă, Alexadre, că-1 vei bate, că nărocul302 tău mare este şi Dumnezău/tău Saot ajuta-ţ-va ţie”. Alexandru îngenunche şi să rugă lu Savaot şi303 zise304: „Doamne, Dumnezău/ tuturor305 dumnezăilor, cela 37v ce-/ slăvesc / herovimii şi serafimii şi pre ei te răpausi, Savaof-Dumnezău, ajută-/?7 astăzi pre306 Por-împărat”. Şi-şi luo platoşe şi coifu/ şi încălecă pre Ducipa/ şi-şi luo suliţa şi iesi din oaste lui. Si iesi si Por din oaste lui. Si să loviră cu » ) > > * . suiţele şi frâmseră suliţele. Şi scoaseră budoganele şi să loviră de câte 10 ori. Si scoaseră săbiile. Si stătu » y Alexanru şi zise: „Por, crez, gr<ă>it-am noi amândoi aşa?” El zise: „Cum?” Alexandru zise: „Crez, zis-am să ste ostile pre loc până ne vom bate noi amândoi”. Şi să întoarse 38r Por îndărăt să vază, iară Alexandru // scoase hangeriu/ şi strânse pre Ducipa/ şi sări iute şi lovi pre Por cu hangeriu/ pre supt sisioară, pre unde să încheie platoşe, şi-l junghe şi-/ 302 Scris: Hts.pK0YAfc> sau HbpoKYAh, după cum a omis vocala o din silaba a doua, respectiv semnul o din grafemul oy pentru u din silaba a treia. 3°3 Scris: LLiHC . 304 Cuvânt scris interliniar. 305 Scris: ntfmtfpopb. 306 Scris: np^fe. 176 MS. ROM. BAR 3821 surpă gios de spre ca1. Iară Ducipal luo cu gura pre calul lu . Por de cerbice şi-1 puse gios. Por căzu de spre ca1 şi muri acolo Por-împărat. Iară indienii plecară a fugi şi Alexandru începu a-i goni şi a-i tăia şi mulţi prinseră307 vii. Iară limbile păgâne scăpară pre la ţările • lor. Iară pre P or-împăraf puse-1 38 Alexandru în căruţu/ de aur şi-l duse la cetate.lui, / la Indie, şi cu toate ostile. Şi deca să apropiiară de Idie, iar împărătiasa lu Por-împărat, Clitimiştra, ieşi nainte-i şi cu 10.000 de popi şi vlădici despletită şi-s sparse chintişu/ până în pământ. Şi toţi cu făclii aprinse şi timpinară trupu/ lu Por cu mare jale şi plânge mult. Alexandru-i puse stema de aur în capul lu Por şi-7 puse în patul de aur şi-7 învălui cu caftanu/ de aur. Şi-7 duseră cu mare cinste308, cu toate ostile, până la mormât şi-l îngropară în309 luna lu iunie, 26 zile, la Indie, cetate lui. 307 Cuvânt scris interliniar, în dreptul formei periră, notată iniţial, prin anticipare textuală, barată. 308 Cuvintele cu mare cinste apar interliniar. 309 Cuvânt reluat. ALEXANDRIA 177 39r Şi Alexandru // [merse] la cetate şi şezu310 în scaunul lu Por-împărat. Şi era cetate lu Por de lungă şi largă de 4 ori cât trage voinicul cu săgeata. Păreţi de lăuntru tot poleiţi cu aur si învăluiţi cu aur si lumina ca soarele. Si era 300 de i » i * stâlpi albi de marmură ca zăpada. Şi era 4 pietri nestemate în311 4 comuri de cetate şi lumina noapte ca soarele312 prin cetate. Si era făcută 12 luni tot de aur si lumina zia313, ♦ » ' noapte ca soarele. Şi alte multe minunate, cât n-a/7? putut 39v scrie / toate, cât nime nu v[ăzu ne]căre, nice cu rechile auzi, atâta era. într-o zi începură a scoate cai lu Por. Scoaseră 100.000 de cai arăpeşti, mai frumoşi de toţi cai pre lume şi toţi cu ţolurile de mătase. Şi scoaseră314 100.000 de cai telegari hrăniţi. Si scoaseră 10.000 de lei, toti o \ > 7 1 cu zgardele de aur, învăţaţi la războiu. Si scoaseră 10.000 de O 7 1 * * lei neînvăţaţi şi 20.000 de pardosi şi 20.000 de ogari frumoşi 310 Marginal, în dreptul rândului care se termină cu acest cuvânt: Glava 51. Semnul specific începutului unui nou capitol apare pe versoul filei precedente, jos, central. ■ 311 Cuvânt scris interliniar. 312 Scris iniţial: copepe, apoi copistul a încercat să transforme slova p din silaba finală în a sau doar a anulat-o. 313 Cuvânt scris interliniar. 3,J Scris: CKAAcept». 178 MS. ROM. BAR 3821 şi sampsoni, cotei, cânii315 - fără cislă. Şi scoaseră 10.000 de sabi ferecate tot cu aur. Şi scoaseră 10.000 de tipsii de aur 40r şi 10.000 de păhare de aur. // Şi scoaseră 100.000 de pilure şi 200.000 d catâre şi 100.000 de cămile şi 20 de case pline de galbeni316 şi talere şi alte multe menunate câte n-am scris. Alexandru sezu acolo 1 an si să veseliră machidone si > » » cu indienii. Şi împărăţi Indie şi de împărăţie lu Antio/? aeole şi toată Indie şi toată împărăţie lu Por-împăat. / \; 40v De icea-ncepuiu317 împărăţie318 muierască Alexandru319 de acolo purcese cu ostile la ţara amozenilor. Şi acolo împăţie o muiere, pre nume Talistrada. Şi împărăţie cu muierile, iar bărbaţi lor lăcuie la altă tară. Lăcuie fără muieri si era muierilor si le > * ♦ 315 Scris: kl»hh=; alte lecţiuni: câini, câni (cu -ii) — cf. celelalte forme juxtapuse, toate nearticulate. 316 Scris: raAstHYti. 317 Scris: cu ligaturi între slovele a şi h, respectiv m şi n (este vorba de m scris în rând, care pare să fie suport şi pentru e). 318 Grafemul b din silaba a treia apare interliniar: 319 Scris cu iniţială majusculă, care ocupă înălţimea a trei rânduri. Marginal, la jumătatea acestui spaţiu, apare semnul specific începutului unui nou capitol, indicat tot marginal, deasupra: Glava 52. ALEXANDRIA 179 hrăne i si le duce de tot de ce trăbuie lor, iară ele băte » 1 războaiele. Şi merse acole Alexandru şi puse tabără320 [şi] 41r tremese // carte şi so/la împărătasă: „Eu, Alexandru, împărat pres toţi împăraţii, scris ţie, Talistrada-împărătiasă, sănătate şi viiaţă. C-a/22 luoat împărăţie lu Darie-împărarş-a lu Por-împărat şi până la voi venit-a/73 cu ostile mele. Şi ţie zic să-m tremeţi haraciu/ şi oaste pre an. Şi fiţi în pace. Iară de nu321 veţi face ase, iar eu voiu veni la voi şi toţi veţi peri, si voi tara voastră”. . > » * . Şi merse solu/ şi ceti carte Talistrada-împărătiasă322. Si alta scrise la lexadru: „Eu, Talistrada, împărătiasă323 amozenilor, scris la marele împărat Alexadru-împăra£ sănăta. Şi să ştii cumu nă este 41v viiaţa / noastră: Noi ave/72 cetate noastră întru ostroF, iară bărbaţii noştri secf la tară si lucriază si ne hrănescu. Si vin 1 » t » > » » 320 Scris: mAEb£; altă lecţiune: tabăr(u). 321 Cuvânt scris interliniar. 322 Scris: ^nbphmrac^; altă lecţiune: împărătiasa (în acest caz, cratima şi majuscula nu mai sunt necesare; cuvântul va fi despărţit de precedentul prin virgulă). 323 Scris: ^n^pumiac -, altă lecţiune: împărătiasa. 180 MS. ROM. BAR 3821 într-un an o dată si324 lăcuiecu cu noi 30 zile si ne * > însură/zz si ne mărită/zz. Si iară să duc la tară si ne » ■ > » » gonisescu325 bucate şi ne hrănescu. Iar eu am 50.000 de oaste şi 20.000 de pedestraşi cu segeţi. Şi cine vine pre noi, iară noi ieşim nainte lor si ne batezzz cu ei. Si deca ne batem si ne » > * • întoarcere, ei nă timpină bărbaţi noştri şi să închină noua326 si să veselescu. Si asa ne să pare că ne vom bate si cu » » * JT > tine. Ce va da Dumnezău! Şi să nă aştepţi su/? podgorie, că vom iesi cu oaste la voi, la războiu”. » 7 42r Şi merse carte la Alexandru. // Alexandru ceti carte şi râse şi scrise altă carte la Talistrada: „Alexandru, împărat prespe toţi împăraţii, scris ţie, Talistrado, împărătiasă amozeniloi327, sănătate328. Si să stii că eu toată lume luoaiu cu > > războaiele, iar aemu, de nu mă voiu bate329 si cu voi, mie 7 7 ,7 324 Scris: iuh=. 325 Cuvintele şi ne gonisescu apar interliniar. 326 Scris: hoa; altă lecţiune: noaua. 327 Scris iniţial: amohchVau^, apoi a fost adăugată interlinear slova fără să fi fost barată cea substituită. Altă lecţiune: amozonenilor. 328 Scris: ctHbmATyfe. 329 Scris: BAŢ'fc. ALEXANDRIA 181 rusine-m va fi. Iar de ti-e3?0 voie să-ti rămâne ostrovu/ i » * pustiniu şi voi să periţi toţi, voi să ieşit să ne batem supt podgorie, unde-ţi z\s voi. Iar de vă e să nu periţi, iară voi să-m tremeteţi haraciu331 şi oaste pe anu. Şi să fiţi în pace. Si ne treteti carte să stim”. / » • i a r\ V _ 42 Talistrada ceti carte şi scise altă: „Eu, Talistrada- împărătiasă332, scriş la marele împărat Alexandru, sănătate3,3 si viiată. Si-ti dau ştire că vine la ureche me că vei să te bati » * » » » ’ cu noi. Iară eu n-a/77 crezut aceie, findu tu atâta înţelept şi să te bati cu muierile! Dară de ne vo/72 si bate, nice o cinste * * nu-ti va fi, că vor zice oamenii: «bătut-au neste muieri». Iară * 7 * de te vom bate noi pre tine, mai mare ruşine nu veri fi păţit într-alt loc. Iar eu rog pre împărăţie ta să te milostiveşti pre noi şi să ne primeşti darul ce ţ-am temes la împărăţie ta:// 330 Altă lecţiune: de-ţi e. 331 Scris: XAPA5l al^ lecţiune: haraci. 332 Scris: ^nhpbmwc^; altă lecţiune: împărătiasa (în acest caz, cratima şi majuscula nu mai sunt necesare; cuvântul va fi despărţit de precedentul prin virgulă). 333 Scris: CbH'bCbHbmAme. 182 MS. ROM. BAR 3821 [.••”.] [.....................................................]334 // 43«■ spre miazăzi. Alexandru-i goni până la munţi, iară limbile întrară pintre munţi şi fugiră până la ochiia/7 mare. Iară Alexandru-i goni pintre munţi 15 zile şi să întoarse napoi până la gura munţilor şi-ş puse tabăra cole335 cu ostile lui336. Şi să rugă Alexandru lu Savaof-Dumnezău şi zise: „Domnu/ şi Dumnezăul tuturor dumnezăilor, cela ce să răpausă spre herovi/z? şi spre serafimi, cela ce-au făcut ceru/ şi pământu/ şi toate văzutele şi nevăzutele, Savaof-43v Dumnezău, rogu-te eu, robu/ tău337, / şi ascultă-mă astăz pre mine, păcătosu/, că cu zisa ta luoaiu lume toată şi bătuiu pre338 toţi împăraţii. Şi aemu poţi să zici munţilor acestora să să adune unu/ cu alalt, să să închiză limbile păgâne, să nu 334 Lacuna poate fi apreciată la circa două file: textul pierdut se regăseşte în ms. rom. BAR 1867 între filele 116716 (ultimul rând) - 118713, iar în ediţia din 1794 între paginile 206/10 - 209/4; cf. completarea lacunei în CA 1922, p. 100-101, şi în volumul de faţă în secţiunea Anexe (I). 335 Scris: mABtpAKOAe; altă lecţiune: tabăr aeole. 336 Marginal, în dreptul rândului care se termină cu acest cuvânt: Glava 53. Semnul specific începutului unui nou capitol apare marginal, în dreptul rândului următor (57 să rugă...). 337 Segmentul eu> r°bul tău nu reprezintă custosul, căci acest scrib nu îl foloseşte, ci unul dintre acele rânduri „frânte" descrise mai sus. Ultimele două cuvinte au f°st reluate pe versoul acestei file. ALEXANDRIA 183 mai iasă pre lume mirului”. Şi într-ace/ ceas l-ascultă339 Dumnezău: apropiiară-să munţii unu/ de alalt 12 coţi de aproape şi stătură. Alexandru văzu voie lu Dumnezău şi multemi Domnului. Si zise oştilor să zidască acole. Si zidiră ♦ * » » de la un munte până alt cu piiatră şi cu var şi spoiră 44r zidu/ cu ametist, // să nu-1 poată arde nice focu/. Şi sădi dinlăuntru spini şi mărăcini şi rug 7 mile de pământ. Şi puse acolo sus un clopot cu măiestrie mare şi, când bate vânt, totu să trage însuşi şi cântă tare şi zioa şi noapte. Şi când vin limbile păgâne să iasă la lume, iară ei aud sunetu/ clopotului şi lă pare că tot340 este Alexanru acolo şi iară să întorc napoi341. Şi aşa să chiamă aceste limbi păgâne: goţii, magotii, •» ••««••• •• •« • • •« * i**/ agazn, axann, divnsn, sostenn, xanartu, saxaxann, climadu, / 44v teanii, xeanii, armatani, hohanii, agrmadii, anufaghi, psoglavi, xardei, anesixii, sisonichii, 338 Scris: np*fe. 339 Scris: AbACK&ftmb. 340 Scris iniţial: Kbmb (cât sau că <. .>t?)t apoi scribul a notat slovele mo interliniar: Khmomh (că tot). 341 După acest cuvânt apare semnul specific începutului unui nou capitol. Marginal, în dreptul aceluiaşi rând (...aşa să): Glava 54. 184 MS. ROM. BAR 3821 alasartii. Şi aşa să spune că vor ieşi aceste limbi în342 zilele lu Antihrist, când va împărăţi elu, şi să vor închina lui. Şi ei vor fi muncitori de creştini şi cu ovre şi cu ţiganii. Şi vor mânca coconii creştineşti şi vor previ părinţi şi nu-i vor pute folosi. în trei ani343 anul va fi ca luna, luna ca săptămâna, săptămâna ca zioa344, zioa ca ceasu/, ceasul ca 45r cirta345 - scurta-să-vor păntru derepţi. // Şi atunce merge-va Antihrist şi stj?46 Ilie şi-7 va junghe Antihrist. începuiu347 de altă împărăţie348, a Clofiliei Alexandru purcese de acolo349 şi cu ostile şi merse la o tară mare, a Mastridonului. Si într-acea tară era o cetate * 7 > i 342 Scris iniţial: aa, apoi prima slovă a fost transformată în 4, iar cealaltă pare barată. 343 Cuvânt reluat; prima ocurenţă prezintă articol hotărât: AHHzAHH. 344 Scris: chw. 345 Scris: Mpma, cu m neclar (iniţial: t* ?); cf. CA 1922: urta, formă neînregistrată în sursele lexicografice. 346 Scris: emu, cu un semn special surmontat în dreptul ultimei slove, care ar putea nota fonemul [i], dar nu pare z, varianta care de obicei este preferată în suprascriere. Sl., în trad.: Sfântul. 347 Marginal, înaintea acestui cuvânt, apare semnul specific începutului unui nou capitol. El este indicat marginal, la sfârşitul aceluiaşi rând (... de altă fmp-): Glava 55. 348 Scris: AntpbUHe. ALEXANDRIA 185 într-u dia7 nalt şi o ţine o muiere, pre nume Cleofile Candachi-împărătasă350. 45v Şi ave 2 ficiori, pre nume / Candusa/ şi Dorif. Şi era Dorif ginere lu Por-împărat. Şi ţine Candusal ţara Evagridului-Domn, si Dorif351 era craiu într-altă tară, iară O 7 » » 1 muma sa domnie Mastridul. Si auzi Alexandru de acea cetate352 că era făcută tot de aur şi de pietri scumpe, fără var şi fără lut. Şi auzi Cleofila-împărătasă353 că merge Alexandru cu ostile asupra ei. Şi mână un zugrav şi scrise pre Alexandru, şi să dusă la Cleofila354-împărătiasă şi-l ascunse în casele sale. 349 Scris: akoa; alte lecţiuni: acole, mai puţin probabil aclo. 350 Scris: ^ntpbmAC; altă lecţiune: împărătasa (în acest caz, cratima şi majuscula nu mai sunt necesare; cuvântul va fi despărţit de precedentul prin virgulă). 351 Scris iniţial: A^1* (?)» aP°i sl°va a doua a fost transformată în o, iar slovele pn} omise, au fost adăugate interliniar: AopHcfrk. 352 Scris: MemATrk. 353 Scris: ^ntpbmAC; altă lecţiune: împărătasa (în acest caz, cratima şi majuscula nu mai sunt necesare; cuvântul va fi despărţit de precedentul prin virgulă). 354 Scris iniţial: KpeujcjiHAA; înainte de a fi terminat slova p, a cărei „buclă” a rămas neînchisă, copistul a transformat-o în a. MS. ROM. BAR 3821 Alcxanru merse la Mestrido/7 pre ficiorii/ 4(V Clcofilci, pre Candusa/. Şi fugi la mumă-sa Cleofila. // Şi fugind el, trece prin ţara Evagridului-împăra/1. El auzi Evagritf că fuci CandusaV-Craiu cu muiere lui si cu ficiorii lui si cu * » puţină gloată, şi să sculă Evagritfşi ieşi cu oaste nainte-i. Şi-l lovi şi-l sparse, şi luo muiere şi ficiorii. Şi el scăpă însuşi şi, fugind, nemeri pre355 straja lu Alexandru, şi-7 prinseră şi-7 duseră la Alexandru. Iară Alexandru, daca auzi că-i aduc pre’56 ficiorul Cleofilei, iară e/ să sculă din jiţiu/ lui şi puse pre Antio/j-Voivot/57 în scaunu/ lu Alixandru şi-i puse 46' stema lui în cap. / Şi să îmbrăcă Alexandru cu hainele lu Antio//58 şi stătu în vorbă. Şi aduseră pre359 Candusal-Craiu360 şi să închină la Antio/;. Iară Antio/; l-întrebă361 şi-i zise362: „De unde eşti şi cumu te chiamă?” Candusa7 zise: „împărate vechi. Scris: npjj.. ?<' Scris: np'L Scris: f'AHfio.y. H)LR înregistrează varianta vnivod(ă), dar nu în texte Scris: AAwmtwy. f .*TpcnK. ALEXANDRIA 187 Alexandre, eu sâmt astăzi cela ce fugi de leu/ şi văzuiu copaciu363 nalt pre364 malu/ apei, şi să sui omu/ pre365 copaciu366 de frica leului şi scăpă de lu; şi367 şede în • 368 • u i n • • yj *370 copaciu , îara desupra de pre copaciu pogone-sa şerpe mare cătră om să-l mănâce371; şi căută gios şi văzuiu leu/, la rădăcină sta; şi căuta pre apă să sară în apă, e/ văzu pre372 cordel căscând gura, cum va sări să-l înghiţă. // 47r Aşa să tâmplă astăz mie, că eu fugie de frica ta, împărate, şi-m ieşi Evagritf-împărat nainte şi mă lovi şi-/» luo muiere şi n* •••o* w • • •• , • . • w • \j ficiorii. Şi eu scapaiu şi nemeniu pre straja ta, şi ma prinseră şi la tine mă aduseră: astăz sâmt peritoriu373”. Antio/z zise-i374: „De vreme ce<-i> văzut faţa me, nu eşti peritor, ce-ţi voiu da 363 gcris: kokam; altă lecţiune: copaci. \ 364 Scris: ripli. 365 Scris: ripiî. 366 Scris: KonAM; altă lecţiune: copaci. 367 Cuvânt reluat. 368 Scris: KonAMj altă lecţiune: copaci. 369 Scris: Kon.AM; altă lecţiune: copaci. 370 Scris iniţial: uiepneA (şapele), apoi slova suprascrisă a fost barată. 371 Scris: A\hHt»M€; altă lecţiune: mance. 372 Scris: npji. 373 Scris: ncpnpHmopK». 374 Scris: ^hch; altă lecţiune: zisi. 188 MS. ROM. BAR 3821 oaste me şi pre375 Antio/?-Voivod376 şi merge-vei la Evagri dA Impăraf. Şi, de nu ;să va închina mie, să-l spargeţi şi să-ţi iei muiere si feciorii-ti”. Si acolo377 sta Alexandru în vorbă. Si * > y » 47v zise Antio/? lu Alexandru: „Antiohe-Voivod, / pasă să iei 100.000 de oameni calaraşi aleşi, şi pasă cu cest craiu la Evagri ^/-împărat. Şi, de nu să va închina mie378, se-/ baţi şi să-i spargi cetatea şi să dai acestui craiu muiere şi feciorii şi tot ce-i va fi loat, şi să-i prăzi ţara. Şi, daca veţi veni la mine, eu voiu să te379 mân sol la muma acestui craiu, la Cleofila”. Si să închinară. Si luo Alexandru 100.000 de mii380 de y y machidoneni, şi cu Candusa/ prinseră-să fraţi, şi merse la Evagritf-împărat. Şi nu vru să să închine lu Alexandru, ce ieşi cu oaste naite-i şi să luoviră381 ostile. Şi degrabă 375 Scris: npii. 376 Scris: BOHBOâb,; altă lecţiune: voivodă. 377 Scris: akoa; alte lecţiuni: aeole, mai puţin probabil aclo. 378 Scris: A\ee. 379 Scris iniţial: tă (mh sau rm* ?), apoi ultima slovă transformată în "fe (pare să fie varianta grafică suprascrisă, ca în np;ţ „pre”). 380 Numeral de ordinul miilor indicat redundant: /p mh=. 381 Scris: a\ţu>bh£; probabil iniţial: AWBHp, apoi v suprascris în dreptul slovei w. ALEXANDRIA 189 ^gr sparse-/ Alexandru pre Evagrio', // şi peri şi cl acolo3'2. Şi sparse-i3?° şi cetate şi-i prădară ţara şi scoase muiere lu Candusa/ si ficiorii si tot ce384 era al său. Si o tremeseră i i • muiere lu Candusa/ şi ficiorii la muma lu Candusa/, la Cleofila. Si merseră la tabăru/ lu Alexandru si să închinară la i * Antio/7 cu slujbă şi spuseră ce făcură lu Evagrid. Şi zise Antioh lu Alixandru: „Antioş-Voivotf, să mergi şi cu Candusa/so/la muma sa Cleofila385, si să-i zici să să închine 1 » mie si să-m trimată haraciu386 de 3 ani. Iară de nu să va * * * închina, eu voiu merge la dinsa şi cu toate ostile mele. Iară de-m va tremete / haraciu387, ie va fi în pace şi ficiorii ei, şr,RS vor tine domniile si moşiile în pace”. Si-s luoară zua bună389. i t f JT t / 382 Scris: akoa; alte lecţiuni: acole, mai puţin probabil aclo. 383 Scris: cnapc’fcfi. 384 Cuvânt scris interliniar. 385 Scris iniţial: Kpeu>c|>HAA; înainte de a fi terminat slova p, a cărei „buclă” a rămas neînchisă, copistul a transformat-o în a. 356 Scris: XAPA5l altă lecţiune: haraci. 357 Scris: X^paş; altă lecţiune: haraci. 3SS Altă interpretare: ie va fi în pace, şi „iar” ficiorii ei-şi „îşi" vor (ine. 3S9 După acest cuvânt apare semnul specific începutului unui nou capitol. Marginal, în dreptul rândului următor (duse ...): Glava 56. 190 MS. ROM. BAR 3821 Si să duse Alexandru sof90 si cu f<â>rtatu-său 9 I Candusa/ Şi nu ştie că este Alexadru. Şi mergând pre dru/23, iar Candusa7 zise: „F<â>rtate Antios, iar aice dept cest loc este o peştere mare, şi oarecând întrat-au într-însa oameni391. Si uni iesit-au, însă nebuni, alti n-au mai 9 9 7 7 9 ieşit. Si zicoameni că este muncă de suflete elinesti”. Iară 9 9 * Alexandru zise: „Rogu-te, frate, blăiz? de-m arată acea peştere”. Şi abătură din cale şi merseră392 până la peştere. 49r Şi zise Alexandru: „Frate Candusale, // eu voiu întră în peştere”. IarCandusa/ zise: „Frate, nu întră, că nu ştiu cumu ţi să prinde acolo393, că, deca vei peri tu acolo394, eu unde voiu scăpa de Alexadru-împăra£ că va zice că te-m eu uci^’. Alexandru zise: „Cu nărocu/ lu Alexadru întra-voiu”. 390 în continuare apar slovele aacb, barate (probabil din segmentul la Evagrid, presupus de scrib). 391 Cuvânt scris interliniar. 392 Scris iniţial: Mpp'cepb; înainte de a fi terminat slova p, a cărei „buclă” a rămas neînchisă, copistul a transformat-o în e. 393 Scris: akoa; alte lecţiuni: aeole, mai puţin probabil aclo. 394 Cuvintele că, deca vei peri tu acolo apar interliniar (iniţial omise printr-o eroare tip „bourdon”). ALEXANDRIA 191 Şi întră şi să duse în peştere până ajunse lumine frumoase. Şi-l timpinară 2.gadine cu obraz de leu, şi să spământă Alexadu şi să rugă lu Savaot-Dumnezău şi fu fără fică. Si tăcu si trecu. Si mai merse nainte si-1 * > * * timpinară 2 draci. Şi duce un nucă395 într-o prăjină şi grăiră: 49v „Vezi, Alexadre, / câtu-s nucile la noi?” E/tăcu şi trecu. Şi-l timpinară 2 draci şi duce un strugure396 într-o prăjină şi ziseră: „Vez, Alexandre, câtu e bine la noi?” E/tăcu şi trecu. Şi merse mai naite şi văzu pre Sanhos-împărat legat cu verigi de fier. Şi merse la e/ şi zise397: „Nu ştiu unde ti-am văzut pre tine”. E/ zise: „De ver fi mers la raiu, fi-mă-vei văzut scris pre un stâlp, că era şi eu împărat a toată lume şi mă silniciiu si vruiu să văzu si raiu/, si mă uciseră oamenii i > 7 » sălbateci unde-i văzut stâlpu/ meu, al lu Sanho s-împărat”. Şi mai merse398 nainte Alexandru şi văzu şerpi mulţi, // 395 Scris: n^kl. Lecţiunea un nuc este infirmată de tradiţia manuscrisă; articolul nehotărât un în loc de o a putut să apară, eventual, printr-un „bourdon” (cf. infra: un strugure). 396 Scris: CŢpoYrope (este posibil ca scribul să fi omis al doilea element al slovei oy). 397 Scris: ^hk. 398 Scris: Mcpecc. 192 MS. ROM. BAR 3821 r şi dedesuptu/ şerpilor era urlet mare şi gemef. Şi trecu şi văzu ‘ neşte oameni legaţi399 şi cu obrazelede leu400. Şi trecu şi văzu pre socru-seu Darie-împărat legaf cu verigi401 de fier. Şi-l văzu Darie şi plânse şi zise: „O, fătu/meu Alexadre, şi tu ai fost osândi £ să vini aicea la noi!” Alexadru zise402: „N-am venir să lăcuîescu cu voi, ce am venit să vă văz, şi iară mă voiu duce de la voi”. Darie zise: „O, fericate Alexadre, multu ţi-403 da/404 de Dumnezău să vezi v toate văzutele şi nevăzutele!”. Şi iară grăi: „O, dragu/ meu 50v Alexandre, dară fata me Roxanda cum trăieşte?” / Alexandru zise: „Nu te griji cu viic^405, ce te grijeşte cu morţii tu. Iară fata ta este astăzi împărătasă a toată lume, iară soacră-me este mie în locu/ maicăi mele 01ibiiada, iar Persiia406 399 Scris: AeraiţHjî. 400 Scris iniţial: pentru de leu, apoi slova a fost barată, iar cuvântul Aetf adăugat interliniar, cu tildă. 401 Scris iniţial: Bepnu,H, apoi slova 4 a fost transformată în u. 402 Cuvintele Alexandru zise au fost reluate; prima ocurenţă (fără omiterea consoanei -n-) barată. 403 Altă lecţiune: multu-ţi . 404 Scris: AAnT> altă. lecţiune: data. 405 Cuvânt reluat; prima ocurenţă barată, iar a doua, în grafie identică (bh=), adăugată deasupra rândului. 406 Scris iniţial: nepcHH, apoi scribul pare să fi transformat slova -h în a. ALEXANDRIA 193 împărăţeşte-i cu mine ca şi cu tine”. Şi zise Alexandru: „Să-m spuni neşte oameni legaţi, cu obrazele de leu, ce sâmt?” Darie zise: „Aceie sâmt împăraţi de lume nemilostivi, si asa-i făcu Dumnezău, de leu”. „Dară într-un loc văzuiu * » 7 " şerpi mulţi şi gemet mare”. „Acole este o muncă de suflete elineşti. Sâmt dedesupt multe suflete, fără cislă, şi aşa să vor munci până la judeţ. De la giudeţ merge-vor // în tartar”. Şi zise Darie: „Mai pasă, fătul meu, nainte, că vei vede şi pre Por-împărat lega/”. Şi-merse nainte şi văzu pre Por legat. Şi zise Alexandru: „O, marele Por-împărat, cumu te protiviei lu Dumezău, iară acmu tu eşti legat!” Por grăi: „Şi tu te păzeşte să nu te văzneieşti, că aicea vei fi şi tu, că Dumnezău să mâni pre407 noi şi-ş mână angheli şi legară sufletele noastre si le aduseră aicea”. Si zise Por: „Alexandre, să nu « » mai mergi de ice nainte, că vei peri”. Şi să întoarse napoi Alexandru şi ieşi din peştere. Şi găsi iară pre408 Candusa/plângând la gura peşterei. / Si deca-/ văzu, elu să veseli si-1 strânse în braţe si-/ sărută » 7 * * i 401 Scris: np^fe. 405 Scris: np^k. 194 MS. ROM. BAR 3821 şi zise: „O, dragu/ meu fârtar Antioş, ce te zăbăvişi acolo atâta, că rău mă spăm<â>ntaiu! Şi acmu mulţefnescu lu Dumnezu că ieşişi sănăt05Δ Şi purceseră la Cleofila409 şi povesti ce-u410 văzut în peştere. Şi multu să mira Candusal. Şi sosiră la cetate, şi auzi Cleofila că-i vine411 sol mare de la Alexandru. Şi să podobi bine şi-şi puse stema de aur în cap412, şi ieşi nainte-i şi cu boierii eişi413, şi să timpinară. Şi daca o vădzu Alexandru, aşa-i păru că este mumă-sa Olimbiiada. Si dede mâna cu ie si o sărută dulce. Si ie * » » 52r iară-1414 sărută415, şi pre fiiu/ său Candusal. // Şi întrară în cetate Cleofilei si să veseliră într-o zi. •î09 Scris iniţial: KpewcfiMAA; înainte de a fi terminat slova p, a cărei „buclă" a rămas neînchisă, copistul a transformat-o în a. 410 Scris: se=. 1,11 Scris iniţial: că-i mergi; slovele -HMepu au fost barate, iar -m (după u) a fost menţinut sau adăugat; în continuare: vine. 4]2 Scris: KAnt,; interliniar, în dreptul segmentului ka-, apare slova m (?), barată. Jl3 Altă interpretare: cu boierii ci, şi să timpinară; în acest caz admitem reluarea cuvântului şi (mu uj=). ■s|'! Scris: upAh. Jl5 Scris: ct>cfc>p^mh. ALEXANDRIA 195 A doua416 zi împărătasa luo pre Alexandru de mână şi-l băgă într-o casă. Era toată de aura, şi păreţii, şi acoperită cu aur, şi patu/ ei to£ de aur, şi scaunele de aur, iar masa de piatră adamant417 şi păhărele pre masă tot de piatră antraxa şi de zmaragda şi de zamfir şi de prohiracta418 şi de criştar. Şi pre mijlocul casei cure izvor mic419 de apă frumos ca aurul şi dulce ca zahar. Şi-l băgă într-altă casă, şi era păreţi tof de pietri scumpe şi nestemate şi cu mărgăritariu podobite, şi 52v lumina ca soarele. Şi merseră într-altă casă, / era de lemn cioplii, de lemn ce să chiamă420 evsenica şi asip*2\ şi acele lemne nu le arde nice focu/. Si întrară într-altă casă, iarăşi » 7 * cioplită de lemne ce să chiamă bulica422 şi evinisa423 şi de chiparos. Şi era pusă ace casă tot în măiestrie pre 4 fuse de 4,6 Scris: aoa; altă lecţiune: doaua. 417 Scris: AAAMAHmh; altă lecţiune: adamantă. 4,8 în continuare apar slovele ka, barate. 419 Cuvânt scris interliniar. - 420 Scris: kam. 421 Scris: achq; altă lecţiune: asipit (dacă bara superioară a slovei n se suprapune cu semnul tildei, care poate nota fonemul t). 422 Scris: b^ahka. Probabil formă coruptă cu -k- pentru -kc- ori pentru -CK-; în situaţiile clare, grupul -kc- a fost redat prin -x-. 423 Scris: 6BHHSHHCA. 196 MS. ROM. BAR 3821 fier şi cu broaşte, şi le învârtie cu bivoli. Şi începură a să întoarce casele şi a să sui în sus toată cetate, şi iar să pogorie. Iar Alexandru să spământă424 şi să miră mult, şi zise: „O, dragă împărătasă, aşa n-am văzut! Şi ar425 trăbui numai acest lucru să fie numai la Alexandru-împărat”. Iară împărătasa zise: „Adevăr, Alexandre, bine zici să fie la tine, // ce vor fi şi la mine”. Alexandru zise că „nu mă chiamă Alexandru, ce mă chiamă AntioÂ-Voivod’. Cleofila zise: \ / - „Ce-ţi gr<ă>iiu, dereptu-ţi grăiiu”. Şi-l luo de mână şi-l băgă într-o casă mică şi-i arătă pre părete scris Alexandru şi zise-i426: „Cine este427 acesta? Vezi, Alexanre, că eşti tu înţelept, iară ei să află oameni şi mai înţelepţi de tine. Ce cum ai vrut întră aicea <întrat-ai>, iară cum vei vre428 să iesi 7 i nu veri iesi”. E7 zise429: „Eu sau voiu iesi, sau nu voiu iesi, t 77 » 7 » 7 424 Scris iniţial: m- în loc de cn-, probabil prin anticiparea unei forme „temu”. 425 Scris: Apt»; altă lecţiune: ară. 426 Scris: z,hch; altă lecţiune: zişi. 427 Scris: kc. 428 Cuvânt scris interliniar. 429 Cuvintele el zise apar interliniar. ALEXANDRIA 197 iară tu nu vermai ieşi. Iară eu voiu ieşi430 şi-ţi voiu junghe feciorii tăi şi voiu muri cu voi cu toţi”. Şi să apucă de han ger 53v şi schimbă obrazu// şi cu ochi de leu. Iar ea să spământă şi-l strânse în braţe si-1 sărută si zise: „Nu te teme nimică431, * * » 77 Alexandre, că nu sâmt eu încă432 aşa nebună să te spu/7 feciorilor miei. Ce am a te certa, ca şi mumă-ta Olimbiada, că nu voiu eu să pierz capu/ turor capetelor şi a toată lume cap să piară de o muiere şi să zmintesc eu toată lume cu moarte ta si să fiu eu duşmană a toată lume. Ce mai mult - > • » . să nu te faci so/, că esti tu mându, iară alţii să află si mai 7 > • * » > mândri si iacătă că te cunoscură. Ce voiu să-m fi fecior si i » voiu să aibă si feciorii mei cinste si milă de tine”. Atunci o 9 9 54r sărută Alexandru pre433 Cleofila // şi zise: „Ficiori tăi mi fraţi f[i]-vor, şi tu mie mumă, ca şi Olimbiada”. Şi plecară să iasă afară, iară vine o slujnică şi zise împărătesei: „Ficioru/ tău cel mai mic, Dori/34, ginerele lu Por, , Alexadru scos-au muiere frăţini-tău de la Evagrid-împărat şi i-au dat tara; si tie va da tara si muiere si totce-ti vor fi luat”. El nu » 3 * * * » > » o asculta, ce tot năvăle să taie pre so 1. Iară muiere lu 434 Scris: ao4>H£. 435 Cuvintele i-au luat au fost barate şi nereluate, deşi sunt necesare în context (scribul a crezut că a comis o eroare tip „bourdon” — cf. infra: i-au robit, i-au prădat). 436 Scris: M'fatf. 437 Scris: aahkcahapV în continuare apare slova uj, barată (a anticipat cuvintele şi ieşi, dar a revenit asupra celor omise). 438 Scris: 439 Scris: noş; altă lecţiune: poci. ALEXANDRIA 199 Candusa/ alergă la Candusa/ şi spuse: „Pasă tare la muma ta440, c-au venit frate-tău Dori[f] // şi va să taie pre f<â>rtatu-tă[u] [An]tio/?, solu/lu441 Alexandru, cela ce mă scoase pre442 mine din robie lu Evagric/-împărat”. Candusa/ auzi şi să mânie pre frate-său443 Dori/ Şi alergă tare şi-/ găsi ţinâdu-l mumă-sa în braţe şi cu sabie goală a mână. Şi cum sosi, aşa-/lovi cu palma prespe obraz, şi-i luo sabie di-a mână şi vru să-l şi lovască cu sabie, şi zise: „Nehamice şi nevretnice, şi ticăit şi fără minte, tu sa tai pre solu/ lu Alexandru şi pre cela ce-m dede zile mie şi ţara şi-m scoase muiere şi fîciori din robie de la alţi împăraţi? Tu vei să-/ 55v tai? / [Da]ră de cie unde veri scăpa şi tu şi eu şi mumă-noastră dinainte silei444 lu Alexandru-împăraf ? Crez445, nu vei scăpa nice în maţele mumâni-ta!” Şi să lăsă şi Dorif. Şi scoaseră pre Alixandru din casă şi să împăcară. Şi-i înfrăţi 440 în continuare apare o slovă barată (probabil b- din BCHHmh, prin anticipare). ' 441 Cuvânt scris interliniar. 442 Scris: npji. 443 în continuare apar slovele CBptf, barate (e = „şi”? cf. infra: şi vru). 444 Scris: chchac=. 445 Scris iniţial: Kpeş, apoi slova ş a fost transformată în 3. 200 MS. ROM. BAR 3821 Cleofila cu Alexandru, si lor nu-/vădi că este Alexadru446 1 * • solu/ însuş. Şi să uspătară mult şi să veseliră. Şi dărui Cleofila pre447 Alexandru cu stema ei fără pre/, cu petre nestemate. Şi-l dărui cu un fărij alb ca zapada şi cu o şaoa de adamat448-pitră şi de zamfir şi inelu/ e de atraxa^-pietră şi cu caftanu/de mult preţ, // de aur450 şi pietri năstefmate]. Şi încărcă 100 de care de galbi[ni], haraciu451 de 10 ani. Si zise Alexadru cătră Cleofila în > taină: „Numai452 haraciu/ dat453 fie rtat!” Iară ie454 zise455: „Fătul meu Alexadre456, să iei haraciu/ de ici până la tabără457, să nu te preceapă feciori miei, că nu ştiu cum vor face deca te vor precepe, că sâmt fără minte. Ce să iai 446 Scris: AAe£A£pptf. 447 Scris: npii. 448 Scris: A^AMAmb; altă lecţiune: adamată. 449 Scris: AmpAKCA. 450 Scris: Atfppt. 451 Scris: altă lecţiune: haraci. 452 Scris: HtfMbAH. 453 Cuvânt scris interliniar, plasat între numai şi haraciul (cf. CA 1922: numai odată haraciul fie ...). 454 Cuvânt scris interliniar. 455 Scris iniţial: a^hc (au zis sau auzise), apoi slovele a# au fost barate. 456 Scris: AA€£A£ep. ALEXANDRIA 201 [hara]ciu/ până vei sosi la scaunul t[ău] [..........] de atunce • cum va fi voie [împărăţiei ta]le”. Şi purceseră şi [merseră cu . hara]ciu/ şi cu solu/ [..........] cu Cleofi[la ...............ea] 56v până / [aj]unse la scaun. Si iesi Antio/? din scaun si sezu Alexandru în scaun, i i ii si să rută cu Potolomei si cu Filo;/58 si cu Antio/? si cu i i i t toţi459 craii şi domnii. Şi lă păru bine de Alexandru, că peşti mult. Şi ficiorii Cleofilei văzură şi să460 spământară şi ziseră: „Tu ai fost Alexandru-împărat?” E/ zise: „Eu”. Ei ziseră: ,,Dac[ă] eşti tu Alexandru, noi periţi [sâm]te;z? astădzi, că noi [am vrut] să te tăiem pre t[ine]”. [Alexandru] lă zise: „Nu sâm[teţi periţi, păntru] mumă-voast[ră Cleofila, ce] fu mult461 [înţeleaptă...”.]// 457 Scris: maBhpb; altă lecţiune: tabăr. 458 Cuvintele şi cu Filon au fost reluate; prima ocurenţă (cu greşeli: lu= ko<^>aoh) barată. 459 Scris iniţial: noiţH, apoi slova u- a fost transformată în m. 460 Scris: Bb^phAUUHC. (probabil slova a apare ca urmare a intenţiei de a scrie văzură aşa şi să ...). 461 Scris iniţial: fultin loc de fu mult, probabil în grafia 4>tfA(mb), apoi au fost adăugate interliniar slovele a\^a-, aşa încât -a- din M^A(mb) apare atât în rând, cât şi interliniar. MS. ROM. BAR 3821 .......................................................... // ]462 57r dc la Vavilo/7 şi merse pre463 c[âm]pii Sinarului, unde lăcuise lor bogatu/în viiaţa lui. Şi puse tabără4^ acolo şi cu ostile lui pre465 ţara Asidului. Şi într-o zi vrură să veseliască pre Alixandru şi ziseră: „Alexandre-împăraf, să merge/77 astăz să ne sui/77 în ce/ munte nalt, să face/77 vânătoare”. Si să suiră466 ' » în munte nalt şi statură în loc nalt şi grăiră: „Alexanre-Impărat, ia caută în jos pre câm[pii] Sinarului - acolo467 era oştfile] - pre câţi ti-au pus Dum[nezeu] împărat astăz pre 57v lum[e ...] corturile / [ce]riului”. Alexandru zise: „O, dragii mei fraţi, aceie toţi vor întră su pământ46* după 50 de ani469 i,jZ Lacuna poate fi apreciată la circa cinci file: textul pierdut se regăseşte în ms. rom. BAR 1867 între filele 13571-13979, iar în ediţia din 1794 între paginile 235/11-242/16; cf. completarea lacunei în CA 1922, p. 107-109, şi în volumul dc faţă în sccţiunea Anexe (11). '-3 Scris: ripik. Scris: rrunupu; altă lecţiune: tnbur. Scris: ripik. Cuvintele şi su suirii au fost reluate în continuare, cu -pp-. ~':7 Scris: iVkoa; alte lecţiuni: acole, mai puţin probabil aclo. Scris: alta interpretare: sup mfmt, su

pâmont. ' Scris: ALEXANDRIA 203 de aemu”. Şi să pogoriră la tabără4'0. Şi multă veseli face si iocară în471 toate ostile si toti voinici. . • j t » ♦ într-aceie vreme vine Aristote/ filosofu/, dascalu/ lu Alexandru, vine de la Machidonie, de la Olimbiiada, muma lu Alexandru. Alixandru să472 veseli deca văzu pre Aristote/, dascalul lui, şi zise [A]lixandru: „Bine-i venit, d[asc]ale, preînţelepte Aristo[tel]! Astăzi luminezi tu [între g]reci şi 5gr tu eşti sfetnicu/ // Machidonie. Dară, dascale, [ce] face maica me Olimbiada si cum auziţi voi473 de noi? Cred » * oamenii că am luat lume tă şi am mers şi până la iu? Mers-a/72, şi gr<ă>it-a/z? acolo474 cu 2 angheli. Şi mers-a/n şi la nagomur şi grăit-azr? cu Evant-împăraf, şi-m spuse că dumnezăi elineşti sâmt în tartar, tremeş de Savaof, si să muncescu475 acolo476 de draci”. Aristote/ multu 7 » 470 Scris: ma^skpb. cu silaba întâi şi slova parazitară (pare a fi dar nu ne explicăm această apariţie) plasate interliniar; altă lecţiune: tabăr. 471 Ultimele două silabe din jocară şi prepoziţia în apar interliniar, la caturi diferite: ?K0KApfc>^; * apare la nivelul întâi, între (pe verticală) îko şi Kapb. 472 Cuvânt reluat. 473 Scris: boo. ' 474 Scris: akoa; alte lecţiuni: aeole, mai puţin probabil aclo. 475 Scris: A\tfnHM6CKtf. 476 Scris: akoa; alte lecţiuni: aeole, mai puţin probabil aclo. 204 MS. ROM. BAR 3821 să miră şi zise: „Mulţemesc l[u Sa]vaot-Dumnezău că văzu[iu lumina]tă faţa ta, Alexa[ndre, împă]rat a toată lume, [că să 58v vese]leşte ş[i] / [să] luminiază Machidonie477 astăz cu tine. Alexandre, împărat ca tine pre lume nice-a fost, nece va fi până va fi lume. Iar maica ta este sănătoasă, Olimbiiada, şi mult doreşte de tine, şi ziua şi noapte. Şi pre mine mână-mă la tine să-i spui: merge-vei la Machidonie? De nu vei merge, să vină ie la tine”. Alexandru zise: „Ferice de cela ce va asculta de păritele lui”. Şi iară zise Alexandru: „Nu mi-e478 data să mer[g eu] la Machidonie479, ce să vină maica [me 01]imbiada la mine”. Şi şe[zură la] masă şi-s puse domnii şi [craii] la masă. Şi puse pre Aristote/ mai sus de // 59r toţi domnii. Şi să sculă Aris[totel] şi aduse darurele de la Olimbiada, muma lui. Scoase 2 steme de aur şi cu petri scumpe, una lu Alexandru, alta Roxandei; şi-i aduse un bidiviu alb ca zăpada şi cu şaoa de pietră adamant480; şi-i 477 Cuvânt scris deasupra rândului. 478 Altă lecţiune: nu-mi e. 479 Scris: makhxAOhYc. 480 Scris: A^AMAHnib; altă lecţiune: adamantă. ALEXANDRIA 205 dede gugiman de samur, şi pre gugima/7 cununile de aur; şi 2 inele de atraxa-piiatră, unu/ lu Alexandru, altu/ Roxandei; şi scoase 12 tipsii de aur vărsate, şi 2 lanţuri481 de aur, şi cu petr[i] şi nestemate fără preţ482. [Şi] scoase şi carte de la mu[ma lui, 0]limbiiada: „Scris e[u, 01imbi]a[da]- / 59v [îm]părătiasă483, la dragu/ meu suflet şi inima me şi lume ochilor mei, dragu/ mamei484, fătu/ meu, Alexandre, a toată lume împăraZ, trimeţ viiaţă şi sănătate împărăţiei tale. Şi să ştii, fătu/ meu: de cându te-i împărţi/485 de maica ta, de atunce s-învrăjbit486 inima me cu sufletul mieu şi nu-i pociu487 împăca, ce numai cu lacrămile maica ta mângâie-i, şi le varsă 481 Segmentul 2 lanţuri a fost reluat; prima ocurenţă (incompletă: baa = 2 la-) barată. . 482 Scris: np^(b). 483 Scris: (^)nhphmiac; altă lecţiune: împărătiasa (în acest caz, cratima şi majuscula nu mai sunt necesare; cuvântul va fi despărţit de precedentul prin virgulă). . 484 Scris iniţial: A\etf, prin anticipare mecanică sau textuală (în continuare: fătul meu). încercând să îndrepte eroarea, scribul notează interliniar slovele aa\; nemulţumit de rezultat (mame# pentru mamei), barează slovele scrise iniţial în rând, nu şi pe cele adăugate deasupra lor, şi reia cuvântul integral (mam€h), interliniar (la catul al doilea). - 485 Scris iniţial: ^nbpbiţHm, apoi b din silaba a treia (împărăţii) a fost barat. 486 Scris: *Bpp>KEHmb. 206 MS. ROM. BAR 3821 şi zua, şi noapte. Şi cuget, maica [t]a oare vede-te-va, au nu te va mai [vede]? Şi m<ă> batu488 cu cugetu/ [ca corabije cu valurile489 măriei. Şi [eu as]tăz n-a/z? nemic, diacă490 a/7? (50r pre tine în lume // lângă mine. Ce mi te rog, fă[tul] meu, şi mi-te ceru, păntru Dumnezău şi păntru ţiţa mamei ce<-i> supt de la maica ta, să-mi491 trimiti carte: sau să vinu eu la tine, * * • sau tu la mine, că sâmt 27 de ani de cându maica ta nu ti-au văzut, şi de doru/ t<ă>u moarte-zn voiu face. Ce acmu să-/7? trimeti carte, sa stiu si eu de tine, si să-m fi sănătos » 1 - » » 7 » într-ani492 mulţi si buni”. Alexandru ceti carte si zise: „Vai493 i i * 77 [de] cela ce nu va asculta de [maica ] lui”. Şi să veseliră aco[lo ...] cu toţi împăraţii. 437 Scris: noş; altă lecţiune: poci. 458 Scris: LU=A\Bt.mtf; t în loc de a apare fie ca urmare a intenţiei de a nota slova omisă (a\ pentru A\t>), fie prin anticiparea unui perfect simplu (într-o formulare de tipul şi mă bătu cugetul). 459 Scris iniţial: BaptfpiiA; înainte de a fi terminat slova p din silaba a doua, a cărei „buclă" a rămas neînchisă, copistul a transformat-o în a. 450 Scris iniţial: aP°> slova a a fost transformată în 491 Scris: cb.A\îi. 492 Scris: ahh=. 4,3 Observând lungimea rândurilor în raport cu bucata ruptă din filă, apreciem ca posibilă aici forma vaidc (vai/de de]—cf. [maica]în rândul următor). 61 60' [Şi într-o] zi / [zise] păharnicu/: ..împărate. iară-m'" furară un pahar împărătescul Elu zise405: ..Unc va fi. to/ vor zice oamenii496 «pahar împărătcscu», şi lot va fi al micu”. Aristote/grăi497: „O, Alexandre, cu/;; luoa.v lume toată. cu/77 nu luo nime pre lume ca tine?” Alexandru zise: „Avut-a/;? 4 ajutori cu mine: unu/ limba dulce, altu/ mâna tinse, altu/ judecata, altu/ iertătoriu dc grcşclc; cu aceste luat-a/7? lume toată”. Şi pove[sti] Alexandru lu Aristote/ că/ [...] şi cât petrecu şi câte [cetăţi] sparse. Aristote/ zise: ,,[Alexandr]e, dară unde ţi-s vistiereic tale // ce-i luat de pre la împăraţi?” A[lexa]ndru zise: „Vistierele mele sâmt viteji mici cci hrabor şi buni*’. Aristote/ zise: „Alexandre, fă-ţi vrun cocon, să-ţi rămână pomană Machidoniei”. Alexandru dzisc: „Nu mi-e'“' dat'*" să fac cu cocon de trupu/mieu, ce vor rămâne lucrurile mele”. ^ Scris: ,!0S Cuvintele clu zise.apar interliniar. 'cs Scris: u'n,\\£Hii=. 447 Scris: rpntt (?). 405 Altă lccţiunc: nu-mi c. *** Scris: «v'oih; altă lecţiune: daţii. 208 MS. ROM. BAR 3821 Şi acolo500 grăi vomicu/ cu Alexanru-împărat „Trăbuieşte să tremeţi pre la ţări şi la domnii să aducă haraciu/’. Alexandru zise: „Stris-împărat mult aur şi argint ave /, ce nu-i fo[losi ne]mic, ce i-/ luo/77 noi tot ş[i spar]se/77 şi împărăţie lui, [cu vitejjie, nu cu avuţie”. / 6IV [Şi] acolo sta un turc b<ă>trân, boierin, şi-ş cemie barba, ca să fie tinăr. Iară Alexandru-1 văzu şi-i zise: „O, dragu/ mieu Merchis, căce-ti cerneşti501 barba? Poate-ti fi ^ * * » » ceva ajutoriu? Rogu-te, păzeşte-te să nu te înşele cemiala, că barba va fi niagră, iar picioarele slabe. Şi tu te ţini tină, iar zile să vor împuţina şi tu veri muri. Apoi te vei chema înselar”. Si râser<ă> toti domnii de ace. >1 \ Iar într-o zi sta [un b]oieri/7 şi-/chema Alexadru, [şi el] era grec şi era fricos. [Şi-i zise îm]păratu/: „Frate 62r Alexandre, // sau-ţi502 schimbă numele, sau fa [cum] fac eu, c<ă> tu fugi de la toate războaiele, iar oameni zic „iacătă ;c0 Scris: akoa; alte lecţiuni: acolc, mai puţin probabil nclo. 501 Scris iniţial: Mepneu,ii, apoi, prin sudarea ultimelor două slove, ca într-o ligatură, având o bară comună, scribul a realizat segmentul grafic 11411. ;o: Scris: A se citi: siî/u-ţi; altă lecţiune: sau ţi. ALEXANDRIA 209 că fugi Alexadru”, dccc fac03 mic ruşine". Şi acolo râseră mult domni. Iar într-o zi aduseră 3000 de t<â>lhari la Alexandru, şi-i ziseră toţi să-i spânzure. Alexandru zise: ,, De vreme ce văzură faţa me, nu vor peri, că este lege giudecătoriului să-i piiarză, iară împăratu/ să-i miluiască”. Şi-i iertă şi<-i> făcu vânători împărăteşti şi lă dede plată pre an tuturora. 62v Iar într-o zi merse un om şi zise: / „împărate, ani o fată să o mărit, ajută-mă cu zestre”. Alexandru zise: „Daţi-i 100.000 de galbeni”. EI zise: „Multu mi<-e>50\ împărate". Alexandru zise: „Daru/ împăr<ă>tesc mare este”. Şi luo galbenii toţi. Iar într-o zi făcu masă mare cu toţi. Şi dărui pre Aristote/ cu 100.000 de galbeni şi cu 10 ferdele dc mărgăritariu, şi<-i> dede cârjă de auru şi-l puse patriarh prespe toţi patriarşii. Şi trimese la Machidonie, să aducă pre Olimbiada, muma lu Alexadru. î03 Nu este cxclus să avem a face cu -k în loc dc -m; subiectul acţiunii se schimbă în raport cu accastă posibilă alternativă: fac („oamenii”), faci tu"). Altă lecţiune: multu-mi . 210 MS. ROM. BAR 3821 Iar într-o zi merse un om şi-i zise: „împărate, găsiiu 63r o co//moară”. Alexandru zise: „De o [ai găsit], ie-ţi-o, că ţi-o dat Dumnezău, iar dac-ar fi dat-o mi, eu o ş505 fi găsit, că iot aur şi argint este în mâna lu Dumnezău”. Omu7 zise: „împărate, 3 zile şi 3 nopţi tot am cărat506 la casa me, soseste-mi”. Alexandru să miră si zise: „Unde este?” E7zise: I ♦ , 77 „Pre ţărmurii Efratului”. Alexandru zise: „Adevăr, proroci prorocit-au că va să se ivască comoara lu Iov bogatu7 în zilele507 mele”. Si zise să încalece machidonenii si > . » merseră la comoară, şi găsiră pivniţa lu Iov bogatu7 cu 500 / 63v [de b]uţi de aur. Şi zise Alexadru: „Luaţi toţi”. Şi luară toţi şi rămaseră lu Alexadru508 100 de cară de509 galbeni, si să săturară toti de510 aur. > 9 505 Scris: wwt»; dacă w notează diftongul ga, este posibilă interpretarea g-aş, cu lecţiunea o/â-ş. 5°6 Cuvintele tot am cărat nu. fost reluate; prima ocurenţă (fară tildă pe m suprascris) barată. 507 Scris iniţial: zile (2;ha); pentru a reda forma articulată, scribul a adăugat slova a, pe cât posibil sub aceeaşi tildă, între poziţia „la umăr” şi poziţia „interliniar” (^haa). 508 Cuvintele lu Alexadru apar interliniar. 509 Scris iniţial: re (probabil prin anticiparea lui r- din galbeni, cuvântul următor), apoi slova r a fost transformată în A- 510 Scris: ALEXANDRIA 211 Alexandru să primbla, iar un calic zise: „Miluieşte-mă, împărate, cu vmm ba/?”. Iar Alexandru-i dede o cetate511. Calicu/ zise: „Nu mi să cade mie să şez în cetate”. Alexanru zise: „Nu cauZ eu cumu să512 cade ţie, ce caut cumu să cade mie să dau ţie”. Şi luo calicu/ cetate şi fu domz? cetătiei calic. » - într-una de zile aduseră un tâlhar la Alexadru, 64r şi zise Alexandru: „Ome, căce furi şi tâlhu//ieşti513?” El zise: „De sărăcie [tâlhu]iesc câte un om şi-l ucig. Ş[i] sâmt sângur, de cie-m zic oameni tâlhar, iar tu esti mai tâlhar de mine, 7 » . că tu uciz câte 10.000 de oameni într-o zi şi-i tâlhuieşti şi luaţi cetătile si bucatele. Căce esti cu oameni mulţi, tine te * » » I 9 7 chiamă «împărat»; iară eu-s514 sângur, ce-/72 zic «tâlhariu». Iară d-as fi eu ca tine, ma bun as fi eu de tine”. Si-1 iertă i 7 j * împăratul, şi-/ puse capitan pre515 1.000, şi-l boieri şi ieşi mare. 511 Scris: MCmAnrfe, cu slova -rk realizată prin modificarea unui -a (?) iniţial. . ~ * • . 512 Scris: KtfMtfccb. 5.3 Scris: mAbX^//€L4Hz. 5.4 Scris: e^Ch. A se citi: e/u-s. 5.5 Scris: npHk. 212 MS. ROM. BAR 3821 64' Şi într-o zi sosiră olăcari de la Olimbiada / [şi s]puseră că vine Olimbiada de la Machidonie. Alexadm zise tuturor crailor şi domnilor să să gătască toţi, cineş cu stiagu/lui şi cu şiragu7 şi cu povodnici lui nainte lui: „Şi vă îmbrăcaţi ca neşte împăraţi516 şi vă puneţi stemele în cap517, să ieşi/77 naite maicăi mele Olimbiada”. Şi aşa să gătiră toţi, împăraţi şi crai, şi ieşiră cineşi cu şiragu/ şi cu stagu/ şi cu povodnicii, şi să timpinară cu Olimbiada. Şi să închina şi să da în lăture toţi pre rând, până sosi Roxanda- 65r împătasă518. Şi să timpina cu maica lu Alexandru, // şi să strânseră în braţe519 ş[i să] sărutară, şi zise Olimbiada: „Bine mi te aflaiu, suflete si inima me si lume ochilor miei, fata 7 i i 7 me, Roxando, împăr<ă>teasă a toată lume!” Şi o sărută dulce. Iar Roxanda zise: „Bine-i venit, maica domnului meu şi împărăteasă a toată lume!” Şi întrară în căruţ de aur. 516 Cuvintele şi vă îmbrăcaţi ca neşte împăraţi apar interliniar (un rând întreg, omis iniţial printr-un „bourdon” favorizat de repetarea segmentului şi vă). 517 Scris iniţial: KAm, cu -b început (este vizibilă bara verticală din b), apoi slova m a fost transformată în ni. 518 Scris: ^nbmAC; altă lecţiune: împătasa (în acest caz, cratima şi majuscula nu mai sunt necesare; cuvântul va fi despărţit de precedentul prin virgulă). 519 Scris: EpajX ; altă lecţiune: braţă. ALEXANDRIA 213 Şi sosi şi Alexandru cu machidonenii, calare pre Ducipa/ şi cu cafta/7 de aur şi cu gugima în ca/?, şi pre gugimă stema dc aur şi cu pene albe de stratocami/ Şi aştemură corile, 65v şi descăleca Alexandru, şi ieşiră din căruţ / [ş]i [să] timpinară pre covor, şi să strânseră520 în braţă şi să sărutară. Şi zise Olimbiada: „Bine mi te aflaiu, suflete şi lume me, dragu/ meu Alexandre, împărat a toată lume!” Şi să sărutară şi purceseră la cort. Şi dedere în tâmpene şi în surle şi în . trâmbiţe şi în nacarade521 cu 3.000 de pisconi şi în organele cu 1.000 de pisconii. Şi atâta hramăf era şi sunete, cât nu să auze unul cu alalt şi luoa şi minţile omulu, nice pute înţelege nime nimic pre522 lume523, cum n-au fost // de cându e lume, nice va [fi pâ]nă va fi lume necăire timp[ina]re mare ca aceie. Si sosiră la corture si sezură la masă, si-s puse » * » 1 » » i Alixadru lângă e/ pre524 mumă-sa şi de altă parte pre 520 Scris: CŢpbncepbnce£. 521 Scris: HAKApAyVfe. 522 Scris: npHL 523 în continuare apar cuvintele nice va, barate (probabil prin anticiparea unui segment identic aflat infra — în copia sa: 6671). 524 Scris: npjj. 214 MS. ROM. BAR 3821 Roxada-împăr<ă>teasă525. Şi toţi împăraţi şi craii . sezură la masă si să veseliră toti mare veselie, cum n-au fost j * > - ? pre lume necăire. Iar a doua526 zi jucară voinici tineri u joc minunat şi să chiamă caruha. Şi povestie Alexandru mâni-sa cât războiu făcu cu cei împăraţi mari, şi cum merse527 la raiu, / [şi câ]t războiu făcu. Şei în>tr-o zi [vjineră de la Erusalim popi şi spuseră lu Alexandru c-au murit Eremie-Proroc, si aduseră lu 7 * Alixandru corZ roşiu de mult preţ. Şi să scârbi Alexandru păntru Eremie -Proroc, şi cinsti popii şi<-i> dăru, şi să duseră popii. Si într-o zi vineră oameni de la Alexandrie si ziseră: » 9 A „împărate, făcuş cetate bună Alixandrie şi o podobiş şi este loc bun, ce nu potem trăi de şerpi, că ies din apa ' Nilului şi muşcă pre oameni şi mo/’. Iar Alexandru zise: 525 Scris: ^nbpmTfe’c; altă lecţiune: împăr<ă>teasa (în acest caz, cratima şi majuscula nu mai sunt necesare; cuvântul va fi despărţit de precedentul prin virgulă). 526 Scris: aoa; altă lecţiune: doaua. 527 Scris: Nu excludem posibilitatea ca această grafie să reflecte trecerea discursului de la persoana a 3-a singular la persoana 1 plural; aşadar, altă interpretare: mersem. ALEXANDRIA 215 67r „Păsaţi la Eriisalim // şi loaţi oasele Eremiei[-Proroc] şi le528 duceţi la Alexandrie ş[i le] îngropaţi în cetate, că mare este molitva lui”. Şi merseră şi luară trupu/ Eremie-Proroc şi-l îngropară în cetate în Alexandrie, şi de atunce nu por muşca şerpii pre oameni la Alexandrie şi până astăz. Şi într-o zi merse o muiere la Alexandru şi-s pâri529 bărbatul la Alexandru şi zise: „împărate, bate-mă bărbatu/şi mă suduieste, si tie este hiclian”. Alexandru zise: „în zilele 9 7 9 9 . 77 mele nu voiu să pârască muiere pre bărbaf, / [...] şi alalte să să înveţe cu tine”. Si-i tăiară limba muierei. Şi într-o zi grăi Dardaus-Voivod: „împărate, trebuieşte domnilor să-si vază moşiile lor, că sâmt 27 de ani de când530 9 9 7 ‘ ' I nu le-au531 văzut”. Alexandru zise să scoaţă darurile scumpe. Şi scoaseră cafanele de aur şi săbiile532 ferecate şi păhară de aur. Şi începu a-i dărui pre toţi domnii şi împăraţii şi craii, 528 Scris iniţial: a, apoi a fost adăugată interliniar slova € (probabil scribul a anticipat un segment de tipul şi-l duceţi [_ pe proroc]). 529 Scris: nbpn. 530 Scris: klhha^; prima ocurenţă a slovei n pare barată. 531 Scris iniţial: A<\tf, apoi a fost adăugată interliniar slova €. 532 în continuare apar cuvintele de aur, barate (adăugate de scrib sub influenţa contextului). 216 MS. ROM. BAR 3821 pre unii cu săbii ferecate, pre alţii cu cai buni, pre alţii cu 68r caftane de aur, pre533.alţii cu păhară // de aur şi cu alte dar[ure scumjpe534 fară pre/. Şi-s luară z[i]oa bună şi să duseră pre la moşiile lor şi pre la domniile lor. Si să duseră, si rămase Potolomei si Filo/7 numa, că > 7 ) > " nu vre să-i lase, că ştie Alexandru că va să moară curundu, ce îmbla535 şi-şi aştepta ceasu/ de moarte. Iar într-o zi536 x, purcese Alexandru la Efilactu cu mumă-sa şi cu Roxanda537 şi Potolomei şi Filon să să primble, ca un om ce-ş aştaptă zioa 533 Scris: npii. 534 Scris: (CKtfM)nne, cu prima ocurenţă a slovei n barată; admitem suprascrierea slovei m prin aprecierea spaţiului disponibil. Cf. CA 1922: multe; în favoarea lecţiunii noastre putem invoca şi alte ocurenţe ale locuţiunilor care includ prepoziţia fară: (multe/mulţi) fără samă / cislă, dar {stema ei/nestemate) fară preţ. 535 Scris iniţial: înainte de a fi terminat slova p, a cărei „buclă” a rămas neînchisă, copistul a transformat-o în a. 536 După cuvântul zi apare semnul +, care indică o completare marginală: el reapare pe marginea dreaptă a filei, în dreptul aceluiaşi rând, urmat de segmentul purcese Alexandru la Ef..., care se desfăşoară spre partea superioară a filei. Primele două cuvinte {purcese Alexandru) au fost introduse de noi în text, la locul indicat prin + (post zi). Slovele la Ef... sunt greu lizibile, cu cerneala întinsă şi ştearsă. Colţul filei fiind rupt, nu putem preciza dacă scribul s-a oprit după aceste slove sau a scris integral la Efilactu, dublând cuvinte care apar şi la locul corespunzător. 537 Scris: pokcahaa£. ALEXANDRIA 217 de moarte. Şi să538 uspătară acolo539 mult şi frumos, şi să suie pre muntele Efilactulu şi căuta pre lume în toate părţile / 68v [cu j]ale, că nu să îndura de această lume. [I]a[r| într-ace vreme era o muiere procletă, re şi hicliană la Machidonie, pre540 nume Minerva. Şi ave 2 ficiori la lexandru, pre nume Vreonuş şi Levcadus. Vreonus era paharnic la Alexandru541, Levcadus era comis mare şi era trufasu foarte. Iară mumă-sa Minerva tremese carte la ficiorii ei, si lă tremise si otravă. Si scrise carte la ficiori-s: „Scris542 eu, Minerva, la tine, fatu/ mu, Vreonuse si ; " 7 7 ■ 7 ) 1 Levcaduse, viiată si săn<ă>tate vă tremet maica voastră. Si » 7 » » • > y 69r vă rog, feţi mei, pintru Dumnezău, // să cereţi împărăţie543 la Alexan[d]r[u la544 Ma]chidonie, să viniţi şi v[oi] la mine, 538 Scris: (uiş)cbc, sub influenţa faptului că segmentul şi să este notat frecvent prin suprascrierea celui de-al doilea element: luhc. 539 Scris: akoa; alte lecţiuni: acole, mai puţin probabil aclo. 540 Scris: npji. 541 Scris: !ĂAe£<\HN£ptf. ' 542 înaintea acestui. cuvânt apare slova barată (scribul a anticipat începutul scrisorii cu o topică puţin diferită: Eu, Minerva, scris ...). 543 Cuvânt adăugat deasupra rândului (cf. şi nota următoare). 544 Apreciind spaţiul disponibil, observăm că prepoziţia la putea să apară sau nu, după lungimea reală a acestui prim rând, care putea fi egal cu rândurile al treilea şi al şaptelea, mai lungi, sau cu celelalte, puţin mai scurte. Este posibil ca 218 MS. ROM. BAR 3821 să vă văz, că sâmt 27 de ani545 de când nu v-a/z? văzu/1 şi plâng şi ziua şi noapte de doru/ vostru. Dară ce folos este omului de domnie într-alte546 ţar streine? Fos este omului de cinste si de domnie la oamenii lui si la mosiele ui. Iar > i i eu am auzit că nu vă înduraţi de Alexandru; ce-i dati aceasta > 7 » iarbă ce vă tremei, de cie vă veti îndura de e/. Si voi să nu * ' » i mâncaţi, ce să o băgaţi în păharu/ lu Alexanru şi să i-7 6 9V daţi să-l be, / [ia/] voi să nu beţi. Şi veţi vini la [m]ine”. Iar merse carte la Levcadus si la Vreonus. Si ceti carte si zise t » ; i i Vreonus: „Frate, să lepez acea iarbă, că nice un bine nu ne va face”. Levcadus nu-/ ascultă si ascunse otrava. Si într-o zi » grăi Levcaduş lu Alexandru: „împărate, să ne dai Machidonie”. Alexandru zise: „O, dragu/ meu Levcaduşe, nu vo da Machidonie547 nemănuie până la moarte me, că voiu să mă che/z? Alexanru Machido/z; iară după moarte me, cui o va da Dumnezău. Iară ţie-ţi dau împărăţie la Troada si cu toate ţările Asiiei”. Levcaduş nu vrea să-si ie • * / » iniţial copistul să fi scris să cereţi la Alexandru Machidonic, iar ulterior să fi adăugat deasupra rândului cuvintele împărăţie (cf. nota precedentă) şi, probabil, la. 545 Scris: ahY=. 546 Scris: AAmep. ALEXANDRIA 219 7Qr împărăţie, // ce să mânie şi vru acolo să-i b[age iarjba în păhar. Vreonus nu-7 lăsa, ce-/cert[a] şi-i zise: „Veghe-te şi te fereşte de un548 împărat mare ca cesta549, că vei zminti lume toată şi noi vom peri rău, şi muma noastră nu o vom mai vede, si să vor turbura toate limbile, fereste-te!” E1 nu-i 7 » » ascultă, si într-o zi iară merse la Alexandru si zise: ' * * „împărate, să-m dai Machidonie”. El zise: „O, dragu/ mieu Levcaduşe, nu voiu da Machidonie până la moarte me550, ce-ti cere alte împărăţii mai mari să-ti dau”. El nu vru si să * r > * » mânie, şi aşa551 cugeta e/ cu trufiile lui şi cu mândriie552 lui: „De voiu otrăvi pre Alexandru, eu voiu lua pre împăr<ă>tasa Roxanda şi voiu fi împăraf a toată lume”. / 547 Scris: a\aa\akhaohhc. 548 Scris iniţial: (lecţiune posibilă: d-un), apoi a fost adăugată interliniar slova e. 549 Altă lecţiune: ca cesta. 550 Cuvânt'reluat; a doua ocurenţă barată. 551 Scris: (in=)a / lli=<\, cu varianta suprascrisă a slovei u lipsită de bara medială; scribul a reluat la început de rând segmentul grafic lij=a (şi a-), notat deja la sfârşitul rândului precedent, şi, observând, nu a barat slova suprascrisă, dar nici nu a finalizat-o. Pare puţin probabilă lecţiunea (singulară): asia. 552 Interpretarea propusă (plural, cu --) este tributară contextului (cu trufiile lui şi cu _ lui)\ altă interpretare: mândriie. 220 MS. ROM. BAR 3821 70v [Şi în]tr-o zi vine Alexandru de la vâna[r] setos şi ceni: vin să be. Şi merse Levcadus şi împlu pahar de vin şi băgă şi otravă în păhar, şi-l beu Alexadru setos şi să precepu şi zise: „O, dragul me Filipe vraciule, eu băuiu vin dulce şi amarşi-m răni553 trupu/ to/5’. Şi sări Fiii/? vraciu/ şi-s puse stema pre masă şi începu a topi ierbile şi cu treiac şi dede de bău Alexandru, şi nu putură folosi nemic. Şi zise o Alexandru: „O, dragu/meu Fiii/?, poţi-jz? da zile de la tine?” Fiii/? zise: „O, Alexandre554-împăraf, Dumnezău poate da zilele omului, iar eu-ţi555 voiu da zile 3 zile până-ţ vei tocmi 71r împărăţiile”. // Iară Vreonus, diaca556 văzu aş[a, el] merse într-o casă şi să junghe şi m[uri]. Iară Alexandru clăti cu capu 1 şi zise: „O, lume minciunoasă, lume înşelătoare, o, moarte năprasnică, o, lume deşartă, o, mărie putredă şi 553 Scris iniţial: qj= ptpH, apoi slova p din silaba a doua a fost transformată, pe cât posibil, în H, iar forma pronominală -m adăugată interliniar, în dreptul verbului; nemulţumit de rezultat (segmentul grafic astfel realizat se putea citi şi râmni), copistul a barat acest grup de slove, păstrând doar conjuncţia lu=, urmată de formele -Mb pbHH, reluate (şi de această dată slova p pare realizată prin transformarea altui semn). Cf. textul slavon emct cto^ach M KpoyujbUh „deveni rece ca gheaţa“ (la persoana a IlI-a). 554 Scris: AA€*UH,âpee. 555 Scris: etfiţu. A se citi: e/u-ţi; altă lecţiune: eu ţi. 556 Scris: lecţiune: diacă. ALEXANDRIA 221 mângânoasă şi înşelătoare, cumu te arăţi557 dulce în puţină vreme şi degrabă vini amară! Cumu să zice, nu este bucurie pre lume să nu să schimbe cu jale, nice mărie pre558 pământ să nu să pogoară. Binele mult rău aştaptă”. Şi iară zise Alxandru: „O, lume şi soare şi toate făpturile lumiei, să mă559 plângeţi astăz, că în puţină vreme fuiu pre pământu şi 71v mai curundu mă duc sup pământ. / [O], maica noastră pamântule, cum ne mângâni şi ne creşti şi ne faci frumoşi, şi apoi tu ne strângi la tine şi ne răsipeşti, ie frâseţile560”. Iar zi Alexadru: „O, dragii mei machidoneni, viteji de lume, doară puteţi să mă scoateţi de la . w • w w i w * • T-' • , . • • w • moarte naprasnica, sa lacuiesc cu voi? Ei toţi ziseră şi plânge: „O, Alexanre, ăi-san pute noi, ţi-am da561 zilele noastre păntru tine, ce nu pute/n. Iar tu, Alexadre, bine-i 557 Scris: aphUHz. 558 Scris: npji. 559 Cuvânt scris interliniar. 560 După cuvântul frâseţile apare semnul +, care indică o completare marginală: el reapare pe marginea stângă a filei, cu două rânduri mai sus, urmat de segmentul iar zi Alexadru, care se desfăşoară spre partea inferioară a filei. Aceste cuvinte au fost introduse de noi în text, la locul indicat prin + (post frâseţile). 222 MS. ROM. BAR 3821 petrecut pre lume, cu cinste, şi acmu ma cu cinste te562 ; vom petrece în mormânt. Şi [mjoarte ta va fi mai cinstită563 decât viiaţa noastră, ce nu-ţi putem ajuta aicea. Pasă, pasă, i 72r Alexadre, // că locul tău gătitu e de D[umnezău]. Şi pre aceasta lume bine petre[cuş], şi acolo564 şi mai bine vei petrece. Şi pasă cu Dumnez<ău>565, şi ne iartă şi fii iertat de noi, şi iară ne vom aduna la judecata înfricoşată cu tine toţi”. Iar Fiii/? vraciu/ spintecă o mâşcoaie vie şi băgă pre566 Alexadru într-însa567 şi zise: „Tocmeşte-ţi împărăţiile luiei”. Alexandru chemă pre mumă-sa şi o sărută dulce si lă zise: „Potolomei si Filon si Antio/?, iacătă, fraţilor, * 77 » » 7 7 » 7 maica me şi568 împărăteasa a569 me o las în mâna voastră. 561 Scris: H0znmnAAy\A; altă lecţiune: noi toţi am da (cu slova o notată o singură dată). în acest caz, punctuaţia ar fi diferită: di-am pute, noi toţi am da... . 562 Scris iniţial: b- în loc de m-, prin anticiparea cuvântului următor. Cu toate că slova b a fost transformată în m, iniţiala a fost reluată interliniar, cu un corp mai mic şi un duet mai subţire. 563 Scris: mh / MHHCmHm. 564 Scris: akoa; alte lecţiuni: acole, mai puţin probabil acio. 565 Scris: altă lecţiune: Dumnezu. 566 Scris: npHL 567 Scris: * npbHCA. 568 Scris iniţial: m- în loc de w-. Cu toate că slova m a fost transformată în iu prin trasarea barei orizontale în partea inferioară, iniţiala a fost reluată ALEXANDRIA 223 Să le cinstiţi şi să le socotiţi, păntru frăţie noastră, până la 72v moarte voastră, / [şi pre] mine să mă pomeniţi şi tru[pu/J meu bine să-/ tocmiţi şi să-l duceţi la lexadrie să-l îngropaţi. Şi aşa să ştiţi că ne vom aduna la judecata lu Dumnezău toţi cu trupurile şi goli sta-vo/z?. Şi iar să ştiţi, fraţilor, că la viacu/ de apoi turcii vor luoa Machidonie şi fi-vo/70 robi turcilor, cum sâmt ei astăz noua571”. Şi iar chemă pre Roxanda-împărătasă572 şi o luo de mână şi zise: „O, fata lu Darie-împărar şi dragu/ meu suflt şi inima me şi lume ochilor mei, însă văzuşi cum vine moarte de năprasnică, 73r moarte fără credinţă. Şi iacătă că pre noi ne va // împărţi, şi viiaţa noa[stră ni]me în lume nu o avu. Şi să ştii, Roxando, că mă duc la lume de vecie si nesv<â>rsită, si de aco nu interliniar, cu suprapunerea barei peste cea superioară a lui m iniţial. Astfel, iniţiala prezintă două realizări grafice sudate (pe verticală), iar -z suprascris apare la catul al doilea. 569 Scris: ^nbpbrrrk'c <\ (slova suprascrisă apare în dreptul consoanei m); altă lecţiune: împărăteasa (~ mey 570 Scris: 4>HR0£> pentru fi-vom sau, mai puţin posibil, fî-veţi, probabil printr-un anacolut. 571 Scris: noa; altă lecţiune: noaua. • * 572 Scris: *ribpt>mAC; altă lecţiune: împărătasa (în acest caz, cratima şi majuscula nu mai sunt necesare; cuvântul va fi despărţit de precedentul prin virgulă). 224 MS. ROM. BAR 3821 mă voiu mai întoarce. Ce rămâni, Roxando, sănătoasă si cu 77 * Dumnezău”. Şi o sărută dulce de 3 ori. Şi dup-aceie chemă pire573 toţi împăraţii, şi se sărută cu toţi pre rând şi să iertă de cătră ei, şi zise: „O, dragii mei măchidoneni574, să ştiţi că altu / ca Alixadru nu veţi dobândi până în vecie vecilor, şi nu mă uitareţi”. Şi iară zise: „Aduceţi-/?? pre575 Ducipa/ al 73 meu”. / [Iară] ei scoaseră pre Ducipa/din grajd şi-l duseră la Alexandru. Şi văzu pre Alexanru murind, şi necheză tare fără samă şi bătu cu picioarele în pământ cu mânie. Şi-/ luo Alexandru de coamă şi-l sărută pre obraz şi-i grăi: „O, dragul meu Ducipale, altu/ ca Alexandru nu te va încăleca”. Iar Ducipa/ plecă capul şi vărse lacrămi, izvor merge din ochii lui. Şi-s rădica pu/76 şi căută prespe toţi împăraţi, şi văzu pre Levcadus, cela ce otrăvi pre Alixadru, şi să 74r repezi la el şi-l lovi cu comu/ la inimă // şi-l puse jos şi-l omori. [Şi] de acolo nu să ştiu ce să făcu. Şi zise Alexandru: . „Be şi tu, Levcaduşe, păharu/ ce am băut şi eu de la tine”. 573 Scris: np^fe. 574 Scris: MAKh^o / aohchV. 575 Scris: npii. ALEXANDRIA 225 Iară Potolomei zise să-l taie câte o farimă şi să-]57' de cânilor. Si asa făcură, cumu-7 mâncară cânii. Ialexadru5,H » * 7 • zise: „Proclet să fie cela ce va hrăni ucigătorul domni şi curva din casă şi vânzătoriu/ de cetate”. Şi iară zise Alexandru: „O, dragii miei machidoneni, cum luom lume toată şi până la raiu merse/» şi naite me nime nu putu 74v sta, iară eu nainte morţei nu / [pu]tuiu sta! Şi voi-m579 căutaţi, şi nu-mi puteţi folosi nemic. Ce voiu merge und-au mers toţi morţii din viac580, iar voi rămâneţi cu Dumnezău, dragii me fraţi împăraţi. Şi iară ne vom vede, când se vor scula toti morti581 din morminte si sta-vor nainte judeţului”. * » » j » 576 Scris: phAHKAntfA, cu slova n realizată probabil din k iniţial, dovadă a ezitării scribului în privinţa silabei omise; altă lecţiune: rădi capul. 577 Scris: rniiCAh. 578 Scris: iAA€?jAAptf; alte lecţiuni: JaIexadru, i Alexadru, l Alexadru, I [=„şi”] Alexadru. 579 Scris: boha\. A se citi: v6//-m. 580 Scris iniţial: BAKb, apoi slova a pare să fi fost transformată în u. 581 în continuare apar cuvintele în viac, barate, notate sub influenţa contextului (cf. supra, cf. infra). în faza următoare, crezând că eroarea constă doar în redarea prepoziţiei în în loc de din, copistul a adăugat slova a în fala slovei .f, între poziţia „la umăr” şi poziţia „interliniar” (a* pentru din, cuvântul următor). Observând, în fine, că izvodul său prezintă în continuare cuvintclc din morminte, şi nu în / din viac, a anulat segmentul grafic a* 226 MS. ROM. BAR 3821 Aceste zise marele împărat582 Alexandru, şi muri în ţara Ghersimului, aproape de Eghipe/1, unde făcu Iosi/cele 7 jitniţe lu Farao^-împăra/1, în luna lu agust, 15 zile. Şi să făcu atâta plângere, cât n-au fost în lume necăire, nece va fi 75 // până în viac583. Iar mumă-sa 01[imbi]ada şi împăr<ă>tiasa Roxanda plânge cu multă jele şi cu amar mult şi cu lacrămile de foc. Roxanda plânge şi grăie: „O, vai de mine, Alexandre, amărita-/77 de mine, dragul meu Alexanre, împăratul meu si domnu/meu, dară eu tie ce-ti fuiu vinovată de mă scosesi * ’ * » • t în ţările streine şi aemu mă lăsaşi la negrii streini? O, vai de mine, să plângă astăz toţi împăraţii584 şi craii şi domnii, şi tineri585 si bătrânii, munti si codrii, si izvoarăle » 7 » f 7 * 75v împlură-să de la[cră]mile586 mele. / [O, dr]agu7 mieu Alexandre, streinita-777587 , astăzi apuse soarele meu 5S2 Scris: ^/^nbpAmb. 583 Scris iniţial: bak, apoi slova a a fost transformată în ts. 584 Scris: ^nnbpAU,H=; slova parazitară a fost barată. 585 Scris: rmi=nep=. 556 Scris: AapKbA\HAe sau Aapt>A\HA€; în a doua situaţie putem transcrie lar[ă]milc. 557 Cuvântul a fost adăugat deasupra rândului. Scris iniţial (probabil): cmp£iitn\, căci a doua slovă H pare refăcuta din a. Partea finală este greu lizibilă, ALEXANDRIA 227 s-al machidonenilor. O, amar mie, Alexandre, astăzi întunecă V lume şi să mă plângă soarele şi luna şi stelele, încă să împlură de rău588 câmpii şi codri, încă împlură de veninu/ mieu. O, dragul589 mieu Alexandre, dulce împărat590 prespe toţi împăraţii, lume me591 şi soarele meu şi sufletul meu şi nima me şi dragoste me, Alexandre, de astăzi nainte altul nu va încăleca pre şaoa ta, nice de tine nu mă voiu împărţi592”. Şi<-1> sărută dulce d 3 ori, şi luo593 hangerul 7^r lu Alexadru // şi594 să giunghe acolo ş[i mu]ri în braţele lui. Si să făcu ce nu s-au făcut, nice făcu nice o muiere în t 7 lume necăire. Şi<-i> băgară amândoi într-un secriniu de aur şi-i duseră la Alixanrie-cetate. Şi făcură în mijlocu/ s-ar părea că în ultima silabă apare h în loc de a. Lecţiunea propusa este sprijinită şi de analogia cu amarita-m (_ de mine), 75r. 588 Cuvintele de rău apar interliniar. 589 Scris: AppAArtfAb; nu este exclus ca prin dublarea consoanei r şi a vocalei a să ni se fi sugerat o rostire prelungită, în acord cu intensitatea afectului. 590 Scris: ^ritpanb. . 591 Scris: Ayfe; lecţiunea mea nu este exclusă,'dar am avea aici singura ocurentă cu acest fonetism. 592 Scris: ^ntpuHz; slovele nb par refăcute din m. 593 Scris: AO\fWAf cu slova a realizată din a iniţial; lecţiunea luoa nu este exclusă, dar acest: imperfect ar rupe lanţul unor acţiuni corelate la perfectul simplu. 594 înaintea acestui cuvânt apare slova p, nebarată. 228 MS. ROM. BAR 3821 cetătei turn nalt, si-i suiră595 sus si-i zidiră acolo sus, si stau * 7 » * 7 » şi596 până astăzi. Şi să sf<â>rşi blajini Alixandru la Alexandrie. Şi după e/ puse împărat pre597 Potolomei, şi fu împărat înţelept pre598 lume şi e/. Şi Olimbiada să sv<â>rşi599, r / [şi Poto]lomei-împăraf cu cinste. Iară Filo/7 împărăţi Persida frumos, iar Antio/? împărăţi600 la Indie lu ' Por, iar Atigo/7 împărăţi Rimu/01 şi602 tot apu7. Şi fură 4 împăraţi pre toată lume, şi fură tocle bune în lume în zilele lor, pace şi viiaţă multă. 595 Scris: c&VictfHpfc., cu primele trei slove barate. 596 Cuvânt adăugat interliniar, cu un duet mai subţire. 597 Scris: npHk. 598 Scris: npjî. 599 Scris: CBpiun£ (=sv<â>rşiră, plural în loc de singular). 600 în continuare apare slova barată; ea a fost scrisă iniţial în locul consoanei 4, acum suprascrisă cu chendimă alăturată (*ribpbLLjv ), probabil printr-un „bourdon” favorizat de slova-cifră a. care apare cu două rânduri mai jos {4 /împăraţi). 601 Scris iniţial: pHptfA. 602 Scris iniţial: m- în loc de uj-, prin anticiparea cuvântului următor. Slova lu- a fost notată interliniar, cu suprapunerea barei peste cea a lui m iniţial, iar -= suprascris apare la catul al doilea.