KIR ZULIARIDI PERSOANE KIR ZULIARIDI, arnăut cărunt AFRODITA, femeia lui PAPĂ-LAPTE, calfă de spiţerie 5 MĂNDICA, ţărăncuţă KIR ZULIARIDI1 COMEDIE ÎNTR-UN ACT Reprezentată pe teatrul din Iaşi, în beneficiul artiştilor români, la anul 1852. Scena Se petrece în Galaţi. Teatrul reprezintă un salon mobilat după moda veche, cu o uşă în dreapta pe planul I, care duce în ietacul Afroditei; mai în fund, tot în dreapta, o altă. uşă care se deschide pe scara din dosul casei; în fund, uşa care dă în tindă, şi lîngă ea un dulap mare; In stînga, alte două uşi şi o fereastă cu perdele; scaune, divanuri şi o mesuţă pe care este o besecte deschisă. SCENA I mIndică, afrodită MĂNDICA (măturîfid, cintă) . - Frunză verde nu ştiu ce, De-aş avea o oarece... Afrodita (ieşind din ietacul ei, cu lene): Doamne!., da mult am mai dormit!... douăsprezăce cea suri în capăt... Măndico, fa Măndico! Le tigre de Bengale, par Ed. Brisebare et Marc-Michel [V.A.]. Măxdica: Aud, cucoană. Afrodita: Unde-i bărbatu-meu? Măxdica: Boieriu?... se rade. Afrodita: De-abia acu se rade? pe la amează? Dumnealui, care se culcă odată cu găinile şi se trezeşte odată cu cucoşii? Măxdica: Ba că chiar... Mai dinioarea s-o trezit şi dumnealui. Afrodita: Vai de mine! a fi bolnav cumva. Măxdica: Cum, Doamne iartă-mă! bolnav, cuconiţă?... c-acu o mîncat o ocă de măsline ş-o putină de halva. Afrodita : Apoi dar... o păţit ceva. Măxdica: Ce să păţască?... Ian, o bojbăit toată noaptea prin odăi ca un strigoi şi păn-în ziuă n-o închis ochii. Afrodita: Iar?... l-ai văzut tu cu ochii tăi, Măndico? Măndica: Hî, hî! O ieşit pe furiş din odaia d-sale de cole (arată uşa din stînga), cînd dormea toţi... cu scufia-n cap, cu lumînarea-n mînă şi cu iartaganu-n dinţi... Afrodita : Cu iartaganu ?... Măxdica: Coşcoge spală-varză!... Ştii, cel din cui... Ba încă mai ţinea cu mîna dreaptă şi şuşanaut cea de-o prăjină. Parcă era să meargă să ieie Brăila. Afrodita (pe gînduri): Curios lucru! (Se apropie de mesuţă, şede pe scaun, scoate un fes de catife din besecte şi începe a lucra la el.) Măxdica: Ş-aşa, cum ţi-1 spun, o venit de-o ascultat la uşa ietacului d-tale; apoi s-o dus de-o pus urechile pe la toate uşile... o ieşit pe-afară, o umblat p-împregiurul casei, ca un zăvod; s-o uitat pe fereasta asta o bucată bună de vreme, şi-n sfîrşit s-o întors în odaia d-sale, făcînd ia asa (face semne de deznădăjduire comică): Ah! Vah! Afrodita: Mare minune! Măxdica: Ian ascultă, cuconiţă... poate ca-i lunatic? Afrodita: Da cum. Doamne, că de trii luni de cînd m-am măritat cu kir Leonidas Zuliaridi, nu mi s-o întîmplat niciodată să-l văd astfel. Măndica: Apoi ştii una, cuconiţă?... te teme... îi 5 zuliar. Afrodita: Ha, ha, ha... zuliar?... ai nebunit?... el zuliar?... Măndica: Mai ştii păcatu?... Cică, după cum spun megieşii, cu nevasta d-sale cea dintîi era zuliar 10 cît un motan şi giumâtate... îi făcea zile fripte... Afrodita: Aşa spun megieşii? Măndica: Aşa!... ş-apoi şi alta... Cică pistoalele i-s încărcate totdeauna. Afrodita: Ha, ha, ha... da pentru ce? u Măndica: Ştiu eu?... Să ucigă hamorînjîţii. SCENA II AFRODITA, MĂNDICA, ZULIARIDI (îmbrăcat cu fustanelă, iese încet din odaia lui şi ascultă j Zuliaridi (în parte): Ţe puno la cale amundoa? 20 Afrodita: Cum ai zis, fa Măndico?... hamorînjîţii?... ha, ha, ha... Măndica: Apoi dă, ştiu eu cum îi mai cheamă, bată-i cucu!... hamoran... hamorîn... Zuliaridi (în parte): Amori! vorbesco de amori? 25 To prokopsamen!... Măndica (spărietă): Piei, drace!... Afrodita (ascunzînd fesul în besecte): Bărbatu-meu! Zuliaridi (în parte): Ţe a ascunso la săltări mesa? Afrodita (sculindu-se, merge înaintea lui Zuliaridi): 30 Buna dimineaţa, dragă ! Zuliaridi (zîmbind şi ţintind ochii la saltar): Na se haro, matia mu... Ţe ai?... Afrodita: Cum ai dormit astă-noapte, puiule? Zuliaridi: Ca un amoraşi... Ma... ţe ai?... 35 Afrodita: Eşti cam galbîn la faţă... Te doare ceva? Zuliaridi: La mine?... Nu mi dore niţi macari virfo nasolui. Sinto voinico ca un palikaris. Ma ţe ai ascunso aiţe la besacta? 141 Afrodita: Nimic, dragă. Zuliaridi: Ba ai ascunso... Minţunia spui... ian se videmo. (Deschide besecteua.) Un feso? straino... Pentru cap a cui feso aţesta, kera mu?... 5 Afkodita: Pentru a matale. Pentru a cui să fie? Vroiam să-ţi fac un dar cusut de mîna mea. Zuliaridi: Eţi na zisis? (în parte.) Ţe budulas mai sinto! na! (îşi dă o tiflă.) Afrodita... e ros mu, bate la mine. (Se pleacă în două.) Ţoma-10 gesti la mini. Fa-ma bucăţele... komaţia, che nu. sinto vrednico... Afrodita: Te iert... dar altă dată... (Ia fesul şi-l aşează în besecte.) Zuliaridi: Alta data se mi dai tifla. (în parte.) Ţe-i 15 in muna nu-i minţuna. Ma rogo... puteam s-o paţesco hiotika si acum ca si cu kera a me ţea de-ntîi... O vedo intr-o zi cu o cutiora... in-trebo: ţe-i? Mi răspunde dimiaii: udagaţi. Smun-ţesco cutiora... deschido, si ţe gaseco in laun-20 tro?... un ofiţero di pozamiţi... zugravito pe fildisi. Asa m-am aprinso atunţe si mi-a venito un parakseno, che piste trii ţeasuri m-am dis-parţito... gligora, gligora. (Zicînd aceste, se apropie de fereastă.) 25 Afrodita (viind spre Zuliaridi): Ce vorbeşti singur, dragă? Zuliaridi (în parte): Natos!... iar acolo-i birbanto ! Măndica (încet, Afroditei): Ian priveşte, cuconiţă; aşa se uita astă-noapte pe fereastă. 30 Zuliaridi (în parte): Ţe puskil... A! katergari! de te-asi prinde la muna me... Afkodita: Da ce cauţi aşa pe fereastă, suflete? Zuliaridi (zîmbind): Privesco la rindunelele. Ma ian spune-mi, Afrodita, psihi mu: Cum petreţi mata 35 chindo ma duco de acasa ?... Te pui la fe- reasta ?... Afrodita: Mă pun cîteodată... pe la ceasul cînd ştiu că te-ntorci acasă. Zuliaridi: Eţi?... lipon da-mi o pliroforia... nu 40 poţi se-mi spui ţine-i baetu ţela care sede tota 142 ziulica in ţerdaco lui, faţa-n faţa cu fereasta mataluţi ?... oriste ?... Afrodita: Care băiet? Zuliaridi (arătîndu-l pe fereastă)'. Ţela... ţela, care 5 traze ţibuki... cu perol creţo ca un muţunaki... Afrodita: Ştiu eu cine să fie?... nu l-am însămnat niciodată. Zuliaridi: Se mi ingropi?... Ma stii che-i nostimo, diavolo?... axe nur ia. 10 Afrodita: A fi avînd; ce-mi pasă? Zuliaridi: Niţi mie nu-mi pasa; omos asi vrea se aflo de ţe sede zi si nopte in ţerdaco ?... tra-gundo ţibuki ca un pasa, cascundo ca o stridia si stropindo necontenito doua oale de flori, ca 15 un gradinari? Afrodita: Se vede c-aşa-i place. Ce-avem noi cu dînsul! Zuliaridi (mînios): Ma el ţe are cu noi ? de ţe se lega de noi ?... puski nerusinato ! 20 Afrodita: El? Zuliaridi: Dimialui... priveşte... Iar uda florile... kala!... iar îsi aprinde ţibuki... pola kala... si inchide fereasta... Kir ie eleison!... traze perdeoa stingă... To prokopsamen!... De ţe 25 a traso pe ţea din stingă si nu pe ţea din drepta ! ha? Afkodita (în parte)'. Oare nu cumva o-nebunit? Zuliaridi: De ţe! pentru che-i amorezato de tine, Afrodita mu. 30 Afrodita: Amorezat? Zuliaridi: Chit un motanis. Ola ţe de flori insem-neza: kera mu, coconiţa, psihi mu... cum vrei... Asa este? Afrodita: Poate. 35 Zuliaridi: Perdeoa din stingă... inţalezi?... in stingă inima!... lipon, coconiţa, inima me... ţibuki aprinso vra se zica: arde, se topeşte pentru mataluţi. Piste tot, cu ola, cu perdeoa si cu ţibuki, birbanti ţi faţe o declaraţie de amori: -io Coconiţa, inima me arde pentru mataluţi... sosta, sosta. 113 Afrodita: Ce obrăznicie!... niciodată n-aş fi crezut c-a îndrăzni!... Auzi, blăstămatul! Ei, las ! de m-oi mai pune eu la fereastă de azi înainte... Zuliaridi: Ha... ha, Afrodita: bine ziţi, psihi m:t; 5 se nu te mai areţi la feresta, ca se-i venimo de hac birbantului. Se te inchizi in etacu mataluţi... la intunerico... se crape el de ţuda. Afrodita: Cum îi vrea, suflete, aşa oi face, pentru că doresc să n-ai nici o grijă. 10 Zuliaridi: Ego, psihi mu? Ma eu sinto barbato ţel mai linistito din lume. Ma incredo in mata cu ochii inchisi. (în parte.) Am se pun chetrari se zidesca tote ferestile casei... Ma nu se pote !... amartia! mai bine ma duco se alego alta casa 15 cu chirie. (Tare.) Fos mu?... Eso puţintelo ca se-mi cumpăr un fustanela noua... Pentru mata, Afrodita, pentru ca se placo mataluţi nu stiu ţe nu mi-asi cumpără. Afrodita: Si eu mă duc în ietac să mă gătesc. 20 Zuliaridi: Merzi, zoi mu, matia mu, elpida mit... che eu ma intorco indata acasa... (0 sărută pe frunte.) Na se haro... (Afrcdita întră în ietacul ei.) SCENA III 25 ZULIARIDI, MĂXDICA Zuliaridi (în parte): Mi plaţe a crede che Afrodita este inca nevinovata... omos si ţea de-intîi era nevinovata pun-a nu fi vinovata!... lipon, am se mergo se cauto pentru Afrodita un casa in 30 fundo unei ogrăzi, in fundo unei mahalale care se fie in fundo tirgului... (Vorbind, se apropie de masă, deschide besecteua, găseşte un ghem şi începe a disface aţa.) Un ghemo de bumbachi!... ke simţesco che este harţi in lautru... ţe harţi 35 se l'e?... Nu dora che ma temo de vro pacoste... Am tota încredinţarea in Afrodita... Ma ţe-i in muna nu-i minţuna... (Desface ghemul iute.) 144 Mandica... fa Mandica... (în parte.) Ţărăncuţă asta prosta pote se-mi fie de mare azutori... Mandica... fa Mandica! Măxdica (întrînd): Aud, cucoane. 5 Zuliaridi: Ela do, ke asculta frumos: Ţi plaţe rochia kinuria si bosmachii rosi? Măndica : Cum roşi ?... roşi de guzgani ? Zuliaridi (în parte): Ţe prosta! (Tare.) Ohi de guzgani... Ma rosi ca fes a me... Ţi plaţe?... 10 răspunde. Măxdica: Ei; ba nu mi-a plăcea, că mi-a fi ruşine poate. Zuliaridi: Pola kala. Vrei se ai rochiţa kinuria si bosmachii rosi? 15 Măxdica: De vreu?... Mă-ntrebi de vreu?... (Rîde prost.) Ha, ha, ha, da poznaş mai eşti, cucoane. Zuliaridi: Poznaşi. Daca vrei... apoi trebuie se faţi ţe ţi-oi ziţe eu. Măndica: Fac tot... spune degrabă ce trebuie să fac? 20 Zuliaridi (lasă ghemul şi, mergînd la fereastă, se pune Pe scaunul de lingă ea): Alta nimica dechit eţi. Se deschizi un ochi si se-1 ţii tota ziua ţintito asupra ţerdacului ţelui din faţa. Măndica: Unde-i cuconaşu cela? 25 Zuliaridi: Neski... Unde-i birbanti aţela... si se-mi spui pe urma ritos tot ţe a fi făcut el de dimineaţa puna sera si de sera puna dimineţa. Măndica : Elei! Zuliaridi: Sopa. Cu ţelalalt ochi se urmăreşti tote 30 păsurile duduchii Afroditei, drăguţă me kera, si iar se-mi spui tot... Ma tot, tot, tot. Măndica: Da cum, Doamne iartă-mă?... Zuliaridi: Vrei rochiţa kinuria si bosmachii?... ati-ta-ţizico... Vrei?... 35 Măndica: Ei, vreu... d-apoi... Zuliaridi: Atita-ţi zico. (Se duce la mesuţă, în parte.) Am puso in cofa mesa pe ţărăncuţă. Măndica: Ce s-o apucat de disfăcut acolo? Zuliaridi: Ha, ha... am dat-o de harţi... Se nu fie 40 un ravaselo de amori?... Ian se videmo... (deschide liîrtia şi citeşte:) 15 parale maslinia; 145 30 parale halvas... ke- ta lipa... (Vorbind.) Aţesta-i un izvozelo (ar un cînd hîrtia), nu-i rava-selo de amori... maslinia nu merze cu amori... (Se scoală.) Alta data pote oi ave mai mult o 5 noroco... Lipon, Mandica... eu ma duco... Ela do. (O pune pe scaunul de la fereastă.) Staso eţi... si fa straza buna... (Se îndreaptă spre uşa din fund.) Măndica: D-apoi bine, cucoane... 10 Zuliaridi: Vrei rochiţa şi bosmachii?... Alta nu-ţi zico... (Iese prin fund.) Măndica (singură): Să mă ferească Dumnezeu de aşa bărbat! Zuliaridi (arătîndu-şi capul la uşă): Alta nu-ţi zico. 15 Măndica: Da du-te pîrlii!... auzi? să vînd eu pe stăpînă-mea care m-o crescut ?... Atunci s-a-giungă parpalecu... Măcar să-mi deie fesu lui plin de galbini... Nu mănînc eu astfel de pîne. SCENA IV 20 MĂNDICA, AFRODITA Afrodita (aduce o scrisoare): A! tu eşti, Măndico? Ian spune-mi, bine-s gătită? Socoţi c-a plăcea boieriului ? Măndica: Că, zău, nu-i de obrazu lui, cuconiţă... 25 Afrodita (supărată): Măndico... uiţi cu cine vorbeşti. Măndica: Nu te supăra, cuconiţă... Cînd ai şti ce vorbe mi-o zis boieriul... i-ai scoate ochii. Afrodita: Ce vorbe? 30 Măndica: Mi-a făgăduit rochie de nurcă şi buşmachii, că să-i spun tot ce-i face în lipsa d-sale... Ai auzit, cuconiţă, aşa batgiocură? Afrodita (în parte): Sărmanul! cît mă iubeşte! (Tare.) Aista-i ce-1 mai bun chip ca să seliniş- 35 tească... Te îndemn dar şi eu, Măndico, să-i spui tot ce-i videa... afară însă de un lucru. Măndica: Care? 146 Afrodita: Vezi răvaşul ista?... să-l duci degrabă cuconaşului celui din faţă... ştii? cel de cole, din cerdac; dar să nu cumva să afle boieriul. Măndica (cu mirare): Ba zău... vrei... să-i duc... 5 lui... un răvaş?... Afrodita: Cît se poate mai degrabă... Hai, să te văd... Cît oi bate-n palme, să fii înapoi. Măndica: Mă duc. (în parte.) Iaca!... iaca... iaca... se-ngroaşă treaba... A păţit-o grecul... (Iese 10 prin fund.) SCENA V Afrodita: Nădăjduiesc că după ce-a ceti răvaşul meu, şi-a pune minte-n cap... Auzi, mă rog?... Eu care nici nu ştiam de era el pe lume... ar 15 fi putut să-şi ude florile, să-şi închidă perdelele şi să tragă ciubuc pan' la sfîrşitul lumii... şi eu nici habar să n-am... Doamne! tare-s îndrăzneţi tinerii de astăzi!... cum văd o femeie... frumuşică, s-anină de ea ca scaiul... Da, încalţe 20 nădăjduiesc că monsiu ista din faţă şi-a căta de nevoie după ce-a ceti răvaşul... (Se uită pe fereastă.) De urît nu-i urît... d-apoi îs măritată şi nu pot... SCENA VI 25 AFRODITA, MĂNDICA Măndica (întrînd iute): Cuconiţă, cuconiţă... Iată-1 că vine. Afrodita: Cine? Măndica: Cuconaşu cel din faţă. 30 Afrodita: Cum se poate? Măndica: După ce-o cetit răvaşul d-tale, a început a striga: Ce vra să zică asta?... ce cabazlîc îi aista? Afrodita: Cabazlîc? 35 Măndica : Şi-ndată şi-o şi luat băţul şi pălăria ş-o alergat după mine... (Merge spre uşa din fund.) 147 Afrodita: Xa! c-acum mi-am găsit beleua... Dac-a veni aici, spune-i că nu-s acasă şi fă toate chipurile ca să se-ntoarcă-napoi. (în parte.) Vai de mine! că amarnici îs cavalerii din ziua de astăzi!... Măxdica: Las', cuconiţă, că ţi-1 dreg eu cum se cade. scena vii MĂSDICA, PAPĂ-LAPTE Papă-Lapte (pe pragul uşii) : Iaca ţărăncuşa... aice-i! (Măndicăi.) Du-te de spune stăpînă-ta c-am venit. Măxdica: Degeaba, cucoane; cuconiţa mi-o poroncit să-ţi spun că nu-i acasă... (în parte, bălînd in Pumni.) Şi-i acasă. Papă-Lapte: Foarte bine; oi aştepta păn’ ce-a veni din tîrg. Măxdica: Ce zici?... ai s-aştepţi aici? Papă-Lapte: Pană mîni, până poimîni, păn’ la Sîn-Chetru, dac-a trebui.., Măndica: Şuguieşti? Papă-Lapte (puindu-se pe scaun): Iaca cum şugu- iesc... îmi fac răsadniţă în odaia asta... t Măndica: Da bine, ce vrei? Papă-Lapte: Vreu să am tălmăcirea răvaşului care mi-ai adus... ai înţăles?... Hai, du-te de spune stăpînă-ta să vie, şi nu mai cîrîi... Măxdica : Ce fel ? cîrîiesc !... N-auzi, monsiu Flaimuc... Papă-Lapte: Dusu-te-ai... ori mă duc eu?... Măxdica: Măi, măi, măi, că nătîng mai eşti... Papă-Lapte: Cît un catîr şi giumâtate... încotro-i ietacul cucoanei? Măxdica: Iaca mă duc... mă duc... (în parte.) Atîta ar mai trebui acu să vie şi grecu... ş-apoi să vezi încăieratu dracului... (întră în ietacul A froditei.) SCENA VIII Papă-Lapte (îşi pune pălăria pe măsuţă şi-şi razimă băţul de scaunul care e lingă dînsul): Xu mă duc de-aici păn’ ce n-oi afla ce-nsămnează paras-5 covenia asta de răvaş... doar nu sîntem în car- naval, nici la zi-ntîi april... Ian priveşte (cetind): ,,Domnul meu, te poftesc să încetezi de a mai face nişte sămne cu totul zădamice si care îmi t t tulbură liniştea. Nu am trebuinţă să iscălesc 10 acest bilet... ştii prea bine cine-i persoana care ţi-1 scrie." Ce fel ştiu?... nu ştiu nimic... Da să-mi cadă guşterul ca la copii de ştiu ceva... Eu nici nu fac, nici nu gîcesc logogrifuri... Slavă Domnului, m-o ferit Dum-15 nezău ae-asemine meteahnă!... îs spiţer... calfă... da nu logogrifar... aşa să ştiţi... SCENA IX PAPĂ-LAPTE, AFRODITA, MĂNDICA Măxdica: Aşa, cuconiţă, aista-i alt păcat... zice că 20 s-a culca aici. Afrodita (înlrînd, în parte): Ce obrăznicie! (Tare.) Domnule... Papă-Lapte (închinîndu-se): Cuconiţă, sărut... (în parte.) Brr... frumoasă cucoană! 25 Afrodita (încet, Măndicăi): Nu te depărta, Mân-dico, că-mi pare cam stropşit. Măxdica: X-ai frică, cuconiţă... că te păzeşte Măndica. (Iese prin jund.) 30 S C E N A X AFRODITA, PAPĂ-LAPTE Papă-lapte (în parte): Da frumoasă... coz ! Afrodita: Domnule, îmi pare foarte curios... 149 Papă-lapte: Să am pardon, cuconiţă... şi mie-mi pare şi mai curios... pentru că mi-ai scris un răvaş plin de talpa gîştii... adică un răvaş neîn-ţălegibil. 5 Afrodita: Ce fel?... Da nu eşti d-ta persoana care şăde-n faţă? Papă-lapte: Ba eu, cuconiţă; al matale preaplecat şi supus... Timofti Papă-Lapte. Afrodita: Papă? 10 Papă-lapte: Lapte... familie veche de cînd vacile. Afrodita: Să-ţi trăiască. Papă-lapte: Sărut picioruţile... Afrodita: D-ta ai obicei de petreci toată ziua-n cerdac ?... 15 ; Papă-lapte: Nu pot tăgădui una ca asta, de vreme ce-aţi însămnat-o. Dar cucoană, petrec toată ziua în cerdac, între două oale de rozmarin, iar una de bosuioc. Afrodita: Apoi dacă eşti d-ta vecinul din faţă, ai 20 trebuit să-nţălegi noima scrisorii mele. Papă-lapte : Ba, zău, nici bechi... să am pardon. Afrodita: Dacă-i aşa, ţi-oi spune, domnule, că nu-i frumos din partea d-tale să abuzezi de vecinătatea noastră... şi că, dacă nu te-i astîmpăra, 25 oi fi silită a mă-nchide-n casă ca într-o temniţă ş-a nu mai îndrăzni să mă pun la fereastă, din pricina d-tale. Papă-lapte: Din a mea?... mare minune!... Da ce-am făcut? Poate că fără să gîndesc... am 30 uitat vrodată să trag perdelele... Afrodita: Ba chiar dimprotivă, domnule... le tragi prea mult. Papă-lapte: Zău? (în parte.) Iaca pozna!... îi pare rău? 35 Afrodita: Mai ales perdeua cea din stînga. Papă-lapte (în parte)-. Perdeua care-mi ascunde crivatul? Măi... măi... măi... Afrodita: Ş-încă asta nu-i nimică... Papă-lapte : Nimică ?..'. 4(1 Afrodita: Şăzi toată ziua-n cerdac de tragi ciubuc şi uzi necontenit două oale de flori. 150 Papă-lapte: Cu adevărat... Am două oale de rozmarin, din care una cu bosuioc... dar ce are-a face?... Afrodita: Nu te face că nu-nţălegi, domnule... şi mai 5 bine... te sfătuiesc să-ncetezi de azi înainte cu nişte cercări cu totul zădarnice. Papă-lapte (în parte): Oare nu cumva-i lipsăşte-o doagă?... Păcat! (Tare.) Da bine, cuconiţă, cu ce gînd socoţi că şăd eu în cerdac şi trag ciubuc ? io Afrodita: Dacă vrei numaidecît să ţi-o spun... Cu gînd de a-mi face o declaraţie de amor. Papă-lapte : Eu ? declaraţie ?... Eu ? Cine ţi-o spus una ca asta? Afrodita: Cineva care... într-un cuvînt, bărbatu-meu. 15 Papă-lapte: I! că mare nătărău îi!... groaznic s-o înşălat bietul creştin! Afrodita: Cum? Papă-lapte: Da... să mă prindă şapte gutunaruri, dac-am ştiut păn-acum că eşti măcar pe lume... 20 (Cu galanterie.) Dovadă că n-am avut niciodată fericirea de a te videa... Afrodita: Adevărat spui? Papă-lapte: Căci dacă te-aş fi zărit... (în parte.} Brrr... mare chior am fost!... (Tare.) Căci dacă 25 te-aş fi zărit... doar nu sînt necioplit, cuconiţă... sînt tînăr cu educaţie... calfă de spiţer... Afrodita: Calfă? Papâ-lapte: Deocamdată... însă cum m-oi însura, mă fac spiţer cu dugheană. 30 Afrodita: A ! ai să te-nsori? Papă-lapte: Am... cu madama Flaimuc... ştii, cea. care vinde bastoane şi corteluri... Acum se află. la iarmaroc la Fălticeni; dar o aştept să vie din ceas în ceas. 35 Afrodita: A! Domnule, cît îmi pare de rău că... Papă-lapte: Că mă-nsor? Afrodita: Ba nu... Papă-lapte : Madama Flaimuc îi păstrată cît se poate-de bine; şi cînd o vede cineva de departe... 40 pare chiar ca un trandafir... (în parte.) De- aproape-i cam borş cu ştir... 151. Afrodita: O cunosc. Papă-lapte: Atîta numai că are o meteahna... îi zuliară... da zuliară... să fugi în lume... Afrodita: Apoi eşti de jălit. 5 Papă-lapte: Şi mai are înc-o meteahnă... Pune-ţi în gînd, cuconiţă, c-o luat una şi bună să-mi dăruiască pe toată luna cîte-un baston... Păn-acum mi-o dat optsprezăce beţe... Afrodita (rîzînd): Optsprezăce! Da ce vrea să faci io cu ele?... Papă-lapte: Să mă primblu!... îţi închipuieşti pe supusa sluga matale, Timofti Papă-Lapte, ieşind la primblare cu optsprezăce bastoane-ntr-o mină?... ha, ha, ha... Iar apoi ce să-i faci?... 15 Madama Flaimuc mă iubeşte... şi dragostea-i şugubaţă de firea ei. Afrodita: în sfîrşit, domnule... ce-o fost s-o trecut... Nădăjduiesc că-i uita răvaşul ce ţi-am scris, şi de-acum... 20 Papă-lapte: Să-l uit?... Da cum, Doamne iartă-mă, să uit o scrisoare care mi-o prilejit cunoştinţa unei persoane atît de... vorbă-i?... Niciodată, cuconiţă; doar îs tînăr cu educaţie... calfă de spiţer... şi nădăjduiesc dimprotivă că mi-i da 25 voie, cuconiţă, ca să vin cîteodată să-ţi aduc ale mele complimenturi, împreună cu puţin zăhar de gheaţă pentru tusă. Afrodita: Nu se poate, domnule... nu se poate să vii aici... pentru că bărbatu-meu îi foarte zuliar. 30 Papă-lapte: Zuliar?... (Cu galanterie.) Cred şi eu c-a fi zuliar de-o persoană atît de... adică... cum s-ar prinde... Afrodita: Lasă complimenturile, te rog... şi dacă vrei să-mi faci o mare plăcere... 35 Papă-lapte : Poroncă... Afrodita: Făgăduieşte-mi să ieşi mai rar în cerdacul d-tale. , Papă-lapte (dînd parola): îţi dau parolă... Afrodita: Şi să dai oalele cu flori într-o parte. 152 Papă-lapte: Am să le-azvîrl în pod. Pentru d-ta, cuconiţă, ce n-aş face!... aş înghiţi o spiţărie-ntreagă. Afrodita (în parte): Ce de treabă tînăr ! Papă-lapte: Mi-aş pune optzăci de lipitori la stomah, dac-ai poronci. Afrodita: Ar fi prea mult atîta... Papă-lapte: Ei, fie 50. Afrodita: Ba nu... ceea ce te rog este ca să te faci că nici mă mai cunoşti de azi înainte. Papă-lapte: Asta-i cam greu... dar dacă aceasta-i înalta rezoluţie a matale... sînt gata a urma întocmai. Afrodita (în parte): Mai de treabă tînăr nici că se află. Papă-lapte (în parte, căutînd ia Afrodita): Hiibsch, hiibsch, hiibsch... (îi aruncă o sărutare pe nevăzute.) Măndica (întrînd iute din fund): Cuconiţă, cuconiţă, vine boieriu !... Papă-lapte: Aud? Măndica: O întrat pe poartă. Papă-lapte (luîndu-şi degrabă pălăria): Cuconiţă, prii-meşte ale mele... Preaplecată şi supusă slugă. (Merge spre uşa din fund.) Afrodita (oprindu-l): Nu pe-acolo, domnule, nu pe din faţă, ca să nu te-ntîlneşti cu d-lui. Papă-lapte: Da pe unde? Afrodita: Pe-aici... pe scara din dosul casei... (îi arată uşa din dreapta, spre fund.) Papă-lapte: M-am dus... (Iese pe uşa din dreapta, în fund. Măndica îi arată drumul.) SCENA XI Afrodita: Ce spunea bărbatu-meu că-i berbant?... Mai cumsecade tînăr nici că se dă... De-ar fi fost amorezat de mine s-ar fi obrăznicit... da el, dimprotivă... Dacă n-ar fi de treabă, aş crede că-i prost... 153 SCENA XII AFRODITA, ZULIARIDI (întrînd prin fund), MĂNDICA Zuliaridi (în parte, ostenit): Am umblat toate mahalalele ca se gasesco casele... dezeaba! Uf! che 5 nu mai poto... am obosito! Măndica (întrînd pe uşa scării din dos): Cuconiţă, s-o dus. Zuliaridi (răsărind): S-a duso? ţine? Afrodita şi Măndica (spăriete): A! 10 Zuliaridi: Ţine? Afrodita (mergînd la Zuliaridi): Ai venit, drăguţă?... Zuliaridi (furios): Ţine s-a duso? răspunde... Ţine a fosto ? ţine s-a duso ?... A fosto ţineva, daca s-a duso ţineva... 15 Afrodita: Da ascultă, frate. Zuliaridi (bătînd din picioare şi răcnind): Ţine, ţine, ţine? Afrodita (în parte): Săraca de mine, că mă spâne? Zuliaridi (urlînd): Ma ţine? 20 Măndica: Cine să fie, cucoane?... Sacagiul. Zuliaridi: O sacazis?... Staso se videm o daca mi spune minţunia. (întră în sofragerie.) Afrodita (cătră Măndica): Cine te-o pus să-i spui minciuni ? 25 Măndica : Apoi dă! dacă urla, parcă l-ar fi muşcat un cîne turbat. (Imitîndu-l) Ţine, ţine, ţine? Zuliaridi (întrînd cu un pahar în mînă, plin pe jumătate cu apă): Sacaziul? ha?... Ma daca s-a duso sacaziul, a venito sacaziul; daca a venito saca-30 ziul, a aduso apa sacaziul; lipon daca a aduso apa, de ţe n-am gasito dechit un paharuţi de apa la poloboţelo mesa ? Măndica: Stăi să-ţi spun... Afrodita: Taci din gură, Măndico... 35 Zuliaridi: Ohi, ohi, si mi ertas, kera mu; lasa se vor- beasca i Mandica... Ea-i de la ţara... prosta... si nu stie se chircheasca minţunia. Graeste, Mandica. .. de ţe nu este apa in poloboţelo de la cuhne, daca a venito sacazio ?... io Măndica: Pentru că n-o venit nici un sacagiu, cucoane. 154 Zuliaridi: Lipon cum s-a duso, daca n-a venito? Măxdica: Iaca cum: Văzînd un sacagiu că trece pe la poartă, am alergat după el ca să-i zic să ne vîndă vro două cofe de apă: dar păn-a nu agiunge la 5 poartă el se făcuse nevăzut... atunci m-am în- tors înapoi ş-am zis cuconiţii că s-o dus, s-o dus... Afrodita (în parte): Auzi cum le croieşte? Zuliaridi (liniştindu-se): Neski... asa priţepo şi eu... Vezi daca vorbeşte gura adeverului, che ma lini-10 stesco indata... che nu sinto zuliaris, ma... (Aruncînd ochii asupra ferestei.) Oristel... a fuzito berbanti din ţerdaco si a inchiso feres-tile!... ţe insemneaza asta? hîm... Mi amirosa a ţeva... De ţe a fuzito din ferestile? de ţe a 15 inchiso ţerdachi ?... alta katergaria! (îşi trage musteţile, pe gînduri.) Afrodita: Da ce ai, frate, de stai iar pe gînduri? Zuliaridi: Nimica... Afrodita (văzînd băţul lui Papă-Lapte răzimat de 20 scaunul de lîngă mesuţă): Vai de mine! că şi-o uitat băţul aici dl. Papă-Lapte. (Ia băţul şi-l ascunde din dosul ei.) Zuliaridi (răsărind): Oriste?... Ma ţe ai păţit o, psi-hiţa mu, de ţii munile dinapoi... ca Napoleon 25 o vasilevs ton Galon ? Afrodita (turburată): Eu?... Măndica (încet, Afroditei): Adă-1 încoaci. (Ia băţul, îl ascunde la spatele ei şi caută să iasă pe furiş.) Afrodita (arâtîndu-şi mînile): Iaca... priveşte... am 30 ceva? Zuliaridi (zîmbind): Am suguito... (Văzîndpe Măndica.) Ei! ora kali... incotro, zupinesa Mandica? Măndica: Mă duc să dau demîncare găinilor. Zuliaridi: Ma ţe ascunzi dupa spatele? 35 Măndica: Nimică. Zuliaridi: Arata munile... se vedo... Nu asta... ţeealalta... Pe amundouă odata... (Măndica schimbă băţul dintr-o mînă într-alta şi le arată pe rînd; iar cînd e silită si le arate pe amîndcuă cdată, ea 40 anină băţul din dosul rcchiei. Zuliaridi, nemulţămit de atîta, o ia de mînă, o întcarce şi zăreşte băţul.) 155 Măndica (în parte): Am codălghit-o! Zuliaridi (luînd băţul): Ţe maskaraliki-i asta? Măndica: Ce să fie?... ia, un băţ. Zuliaridi (furios): Un bastoni de coconasi! 5 Afrodita (căutînd să liniştească pe Zuliaridi): Aşteaptă, frate, să-ţi spunem... Zuliaridi (răcnind): Cum a intrato bastoni atesta iii casuţa me?... Afrodita: Frate!... 10 Zuliaridi: Xu mi-ţi spune che-i bastoni a sacaziului... care niţi nu a venito aiţe. Afrodita: Apoi dacă nu vrei s-asculţi... Zuliaridi (băîînd din picioare): Iaca asculto... as-culto... cu linişte... Mai linistito ca mine ţine 15 mai este?... Spune... graeste... ma... graeste azi. Afrodita (în parle): Ardă-1 focu, că mare capchiu îi l Zuliaridi (turbat): Kakohrononaki!... Măndica: Iaca, cucoane, să-ţi spun eu cum îi. Afrodita: Taci... nu te-amesteca. Zuliaridi: Ohi... mesteca, mesteca Mandica... spune tu adevero... tu nu stii se chirchesti minţunia... esti prosta de la ţara... inţepe: stavro voifise... alfa. Afrodita (în parte): Săraca de mine!... Oare ce-a să spuie? Zuliaridi: Ei... lipon, ţe bastoni e aţesta? Măndica: L-o cumpărat cuconiţa ca să ţi-1 dăruiascâ de ziua d-tale. 30 Afrodita (în parte): Auzi poznă! bastonul vecinului î Zuliaridi (confundat): Sinto un budalas!... Afrodita. .. mafia mu... psihi mu... zoi mu... el pi da' mit... ţe se faco ca se ma ierţi?... MarturisescO' che sinto un natareos... 35 Măndica: Mai aşa... Zuliaridi : Sopa esi... (Cătră A frodita.) Or iste beţo... bate la mine, Afrodita... sdrobeste la mine... faţe bucheţi pe Leonidas... Se parakalo... chemi sinto vrednico... 40 Afrodita: Fie!... te iert ş-acum... dar altă dată... 156 Zuliaridi: Esti buna ca un paklavas... alta data se mi faţe kuskebaki... De acum am tota încredere in mataluţi. (Zicind aceste se uită la baston şi zice, în parte.) Curiozo pragma... samena che 5 nu-i nou. Măndica: Aşa că-i frumos băţ, cucoane? Zuliaridi: Neski... nostimo... tare nostimo... (în parte.) Virfo ii ros !... a sluzito la ţineva beţo !... la ţine se fi sluzito?... hîm... Leonidas, deschide io ochii in opto ! scena XIII Cei denainte, PAPĂ-LAPTE (întrînd piin fund) Papă-lapte (in parte): Mi se pare că mi-am uitat aici bastonul. t5 Afrodita i > (zărind pe Papă-Lapte): Vai de mine! Măndica > Zuliaridi (răsărind): Oriste? Papă-lapte (în parte): Brrr... am dat peste arnăut! -0 Zuliaridi (în parte): To muţunaki edo! Măndica (încet, lui Papă-Lapte): Ţîst... Papă-lapte (cu mirare, în parte): Ţîst? Ce văd? băţul meu în mîna arnăutului! Zuliaridi (graţios): Poftimo, arhonta mu... emba 25 mesa. Papă-lapte: Ce se potriveşte. (în parte.) A dracului figură mai are !... Zuliaridi (pipăindu-se, în parte): Incarcate-s ta pis-tolia?... neski... Aksiologo!... .30 Papă-lapte (cu frică, în parie) : Am sfeclii-o ! Zuliaridi: Ţe pofteşti?... ţe doreşti? ţe poronţesti, coconasi ? Papă-lapte: Eu?... ce... poroncesc? Zuliaridi: Neski... mataluţi... neski... 35 Papă-lapte: Aş dori... să vorbesc... puţin... cu d-ta. Zuliaridi: Orismo sas... crisrno sas; graesti... lipon? Papă-lapte : L ipon... 157 Zuliaridi: Lipon? Papă-lapte: Dar... poate c-aveţi treaba... şi eu vă sinhisesc. Mai bine-oi veni altă dată... Zuliaridi (oprindu-l): Se mi ertas... nu me sinhi-5 sesti. Nu am niţi o trebuinţa... Graesti... gra- esti... ţe pofteşti? Papă-lapte: Să grăiesc numaidecît? Zuliaridi: Neski... Papă-lapte (în parte): Aş da doi sorocoveţi ca să fiu 10 într-o droşcă... cu ceasul... Zuliaridi (cu nerăbdare): E! spune astazi ţe ai se spui... Papă-lapte : Iaca... ia... frumos băţ ai, căpitane... unde l-ai cumpărat ?... 15 Zuliaridi: Se mi ertas, che nu l-am cumparato... Papă-lapte: Nu? Zuliaridi: Oheske. Papă-lapte: Mare minune! Zuliaridi (cu nerăbdare): Minune... neminune... 20 nu-i vorba de beţo. Papă-lapte: Cu adevărat... însă înţălegi... Zuliaridi: Ha!... pote che voiesti se remunemo singuri? pola kala... Papă-lapte (în parte, spăriet): Sîngur cu dînsul!... 25 nu-mi place. Zuliaridi: Mandica, merzi se dai dimuncato la gai-nia... Afrodita, intra puţintelo in ietaco mataluţi. .. Afrodita: Da pentru ce? 30 Zuliaridi: Pentru che asa voesco, psihiţa mu... (Ia pe Afrodita de mînă şi o duce pănă la uşa ietacului.) Măndica (apropiindu-se iute de Papă-Lapte, îi zice încet): Pâzeşte-te, cuconaşule, că-i amarnic grecu 35 cît un strigoi... Papă-lapte : Elei!... Măndica: Şi să nu cumva să-i pomeneşti de baston, c-o păţeşti rău... Papă-lapte: Elei!... . 158 Zuliaridi (întorcîndu-se): Oriste?... Mandica, ţi-am poronţito se merzi la gainia... Măndica: Iacă mă duc... (în parte.) Mînca-le-ai fripte!... (Iese prin fund.) SCENA XIV ZULIAR1DI, PA PĂ-LAPTE Papă-lapte (în parte)'. Măi! d-apoi aici eu îs platcă... dos la faţă! (Voieşte să fugă.) Zuliaridi (oprindu-l): Ora kali? unde speli putina, file kir muţunaki? Papă-lapte: Mă duc să-mi cumpăr o perie de dinţi. Zuliaridi: Sterze-te pe dimialor acum deocamdata... A!... tor a sintemo singurei... spune-mi ţe cauţi la casuţa a me... graesti... te asculto cu pasis haras... mai aleso che-mi plaţe cum graesti... Ai nostima des la vorba. Papă-lapte: Bunătatea d-tale... Zuliaridi: Ţe se potriveşte... poftimo, ma rogo, de sezi... (Se pune pe scaun, fiind băţul dinaintea lui.) Papă-lapte: Nu... foarte mulţămesc... îi de prisos. Zuliaridi (puindu-l cu de-a sila pe scaun): Si mi ertas... nu-i de prisos... poftimo. Papă-lapte (în parte): Ce dracu să-i zic? (După o mică tăcere, pune mina dreaptă pe vîrful bastonului, zicînd:) A ! am găsit! (Tare.) Căpitane... Zuliaridi (puindu-şi mîna peste mîna lui Papă-Lapte) : Oriste ? Papă-lapte: Frumos băţ ai... cît l-ai cumpărat? Zuliaridi: Ma mi ai mai spuso o data, fraţico... Papă-lapte (pitind ceealaltă mînă peste mîna lui Zuliaridi): Cu adevărat... o uitasem... te rog dar să-mi spui... dar cred că nu te superi c-am luat îndrăzneală a veni în casa d-tale, fără a fi cunoscut de d-ta?... Zuliaridi: Niţidecum... dimprotivă... pe urma? Papă-lapte (foarte turburat): Aşadar... te rog să nu-ţi pară curios dacă fe-oi întreba de cîtă vreme locuieşti în casa asta? Zultakidi: De unsprczeţi luni şi unsprezeţi zile_________ sosta... Papă-lapte: Numai atîta?... apoi dar văd că nu poţi să-mi dai lămuririle de care am trebuinţă... (Voieşte să se scoale.) Zuliaridi: Ţe?... alămuri?... staso puţintel... ai trebuinţa de alămuri?... Papă-lapte: Ba nu... dar aş vrea să ştiu dacă nu iese fum din sobe? Zuliaridi: Da... ţe?... esti d-ta hornaris?... ■Papă-lapte: Ba m-o ferit Dumnezău. Zuliaridi: Nu esti hornaris?... pote che esti saca-zios? Papă-lapte: Sacagiu?... să am pardon... îs calfă de spiţer. Zuliaridi: Calfa de spiţeria?... eţi?... faţi hapuris... Papă-lapte: Precum zici... şi fiindcă doresc a lua casa asta cu chirie... înţălegi?... Zuliaridi: Am inţeleso!... (în parte.) Ghidi puski nerusinato!... (Se scoală.) Am inţeleso che a mai venito pe aiţe si che bastoni îi a dimisale... am se i-1 strico de cap. Papă-lapte (în parte): Ce are de gînd parpalecu? Zuliaridi (tare): Sinanastrofia dimitale mi a placuto peste masura... ke lipon doresco se faco cu ipoki-meno mataluţi o cunoştinţa mai de aprope... (Învîrteşte băţul.) Papă-lapte : Cum de-aproape?... ce fel de-aproape?... stăi... Zuliaridi: Te iubesco, katergari; mi plaţi, berbanti; parche esti un muţunaki cu perul ista increţito... (îi pune mîna în păr.) Papă-lapte: Nu pune mîna, măi ţapule. Zuliaridi: Ţapa... ţapa? ghidi, kateramene... se te invaţa eu... A!... Afrodite ţi trebuie dimitale, paţavura ?... aştepta se... (îl alungă prin casă.) Papă-lapte : Măi! că l-o lovit strechia... vrea să mă stropşască... să nu dai, că mă mîniiu... | : Ce este? ce-ai păţit? Zuliaridi: A!... kakohrononaki diavoli... de te-asi prinde... Papă-lapte : Ba-i prinde tu pe cine-ai mai prins, cîrja-liule. 5 Zuliaridi (oprindu-se): Kirzali!... Steka. (Scoate un pistol din sîn şi se găteşte a-l trage în Papă-Lapte.) Papă-lapte : Săracul de mine! c-a să mă-mpuşte curcanu dracului... (Scoate o tabachere, o deschide şi azvîrle tabac în ochii lui Zuliaridi.) Na, gTe- 10 cule... (Fuge prin fund.) Zuliaridi (ascunzînd pistolul, ţipă şi se freacă la ochi): Ah !... Vah !... M-a chiorito puski... SCENA XV ZULIARIDI, AFRODITA şi MĂNDICA (alergînd) 15 Afrodita Măndica Zuliaridi (zîmbind): Tipote, kera mu... nimica... sugueam cu tinero ţela, stii... îi tare nostimo! 20 (în parte.) Lasa che l-oi prinde eu... l-oi invaţa eu se-mi arunţe tabaco la ochi. Afrodita: Da ce ai la ochi, suflete?... tare-s roşi! Zuliaridi: S-a rosito de mult ţe am riso cu tinero ţela... asa kdbazi!... ha, ha, ha... (în parte.) 25 Ma prifaco ca s-o prindo mai bine la laţo. Afrodita: îmi pare bine că te-ai liniştit despre dînsul... aşa-i că-ţi era prepusurile minciunoase? Zuliaridi: Malista. Afrodita: Şi de-acum înainte nădăjduiesc că nu-i mai 30 fi zuliar. Zuliaridi: Niţi atitica... (în parte.) Tot ma prifaco !... Ma cum se drego ca se-i prindo in capcana?. .. ( Ţipînd tare ca cum ar fi găsit un chip.) A ! am gasito ! 35 Măndica: Ho! că m-ai spăriet... Zuliaridi: Prosta. Afrodita: Ce te-au apucat, frate, de răcneşti aşa?... te doare ceva? 16Î Zuliaridi: Mi am aduso aminte che ieri am intalnito la cafenes pe prietin a me Paklavasoglu, care m-a poftito pe astazi la carabia lui ca se faţem un zaifeti puna muni dimineţa. 5 Afrodita: Cum?... pană mîni n-ai să vii acasă?... Zuliaridi: Nu, psihi mu... înţalezi... zaifeti de pali-karis!... lipon ... vina se te saruto... (0 sărută.) Na se haro. Afrodita: Da caută să nu te-mbolnăveşti, dragă... 10 Zuliaridi: N-ai griza, elpida mu... (în parte.) Am sa-1 casapesco pe puski!... (Se duce spre fund.) Măndica: Cucoane... Zuliaridi: He? Măndica: Nu uita buşmachiii... 15 Zuliaridi: Pas to diavolo... (Iese.) SCENA XVI MĂNDICA, AFRODITA Afrodita (în parte): înc-aşa zuliar nici c-am auzit să fi fost vrodată!... i se năzare ca la caii cei 20 cu nărav... Măndica: Cuconiţă... ştii una? Afrodita: Ce? Măndica: Fereşte-te de boieriu, că umblă cu mîţa-n sac. 25 Afrodita: Cum? Măndica: Pare-mi-se că s-o dus să se puie la pîndă undeva... Afrodita: Ce fel? la pîndă?... el s-o dus la corabia lui kir Paklavasoglu. 30 Măndica: Să deie Dumnezău să nu fie cum zic eu !... dar cînd aş fi în locul d-tale, cuconiţă, ştiu eu ce i-aş face... Afrodita: Ce i-ai face, Măndico? Măndica: Ia... şotii peste şotii... ca să-i pun minte. 35 Afrodita (în parte): Ba că, zău, i s-ar cuveni... Măndica: Aşa li se cade celor zuliari. 162 SCENA XVII AFRODITA, MĂNDICA, PAPĂ-LAPTE (viind din fund cu alt băţ în mînă) Papă-lapte: Iată-mă-s iar eu... 5 Afrodita: Iar aici? Papă-lapte: Precum vezi... Măndica (în parte) : O caută spiţeriu cu luminarea... Mă duc iar de strajă. (Iese.) Afrodita: Da bine, ce cauţi? 10 Papă-lapte: Să-ţi spun... Nu te supăra... Am văzut chiar acum arnăutu ieşind de-aici... Afrodita: Ei! şi pentru astă pricin-ai venit?... Papă-lapte: Pentru asta şi pentru alta nu mai puţin însămnată... almintere poţi fi sigură că n-aş fi 15 mai întrat în bîrlogul ursului cu care te-ai însoţit. Afrodita: Te poftesc să nu-mi batgiocoreşti soţul... Papă-lapte: N-ai nici o grijă despre soţul d-tale... mi-am luat eu măsurile cuvenite în predmetnl lui... (Arată băţul.) Că mai dinioare, cît pe ce 20 era să mă trimeată pe ceea lume, că să fac cuno- ştinţă cu bunica... Afrodita: Apoi dar ce pofteşti? PapĂ-lapte: Iaca!... am priimit o scrisoare de la madama Flaimuc, în care mă-nştiinţază c-are să 25 sosască chiar astăzi în Galaţi. Afrodita: Şi ce-mi pasă mie de-a veni sau nu? Papă-lapte: Nu ţi-a fi păsînd, dar... însă mie-mi pasă foarte mult, şi tocmai pentru că-mi pasă, am venit să te rog ca să-mi dai bastonul care l-am 30 uitat aici. Afrodita : Bastonul ?... nu-1 am la mine... L-o luat bărbatu-meu... Papă-lapte: Cum l-o luat?... bastonul meu... l-o luat ?... şi d-ta l-ai lăsat ? 35 Afrodita: D-apoi ce era să fac?... Pentru ca să nu afle c-ai fost azi-dimineaţă aici... am fost silită să i-1 dăruiesc. Papă-lapte: Iaca!... asta-i altă istorie... da cum ai putut să dăruieşti lucru străin? 163 Afrodita: Nu te supăra, domnule, că, zău, n-aveam ce face ca să scap de nevoie... Spune-mi însă cît ţine bastonul... şi să ţi-1 plătesc. Papă-lapte: Ce să mi-1 plăteşti, cucoană?... n-am 5 trebuinţă de banii d-tale... am nevoie de baston. Afrodita: Nu mi-ai spus că ai optsprezăce beţe?... unul mai mult sau mai puţin... ce-ţi face? Papă-lapte : Ce-mi face ?... Da nu ştii că mi le-a dat pe toate madama Flaimuc?... şi că dac-a veni-n 10 Galaţi ş-a găsi că-mi lipseşte unul măcar, îi în stare să-mi scoată ochii... Afrodita: Apoi ce să-ţi fac?... Giudecă sîngur... Papă-lapte: Ce să giudec?... mie-mi trebuie bastonul. .. făr’ de el nu-s bun de nimică... Madama 15 Flaimuc îi iute... ş-aşa-i c-am păţit calcavura ?... Nu mă duc de-aici făr' de baston... să ştiu că m-oi mai întîlni o dată cu arnăutul. Măndica (viind iute din fund) : Fugiţi, că vine boieriu. Afrodita: Bărbatu-meu vine-napoi? Vai de mine!... 20 Fă-te nevăzut... Papă-lapte (dînd semne de mare spaimă): Pe unde, pe unde să fug... (Aleargă în toate părţile.) Brrrr, că frică mi-i!... (Papă-Lapte aleargă la uşa scării din dos; decdată uşa se 25 deschide; Papă-Lapte se găseşte ascuns după uşă. Zuliaridi întră.) SCENA XVIII ZULIARIDI, AFRODITA, MĂNDICA, PAPĂ-LAPTE Zuliaridi: Mi-am uitato basmaoa. 30 Afrodita (tremurînd): A ! Papă-lapte (în parte, fugind pe scara din dos): Sapper-ment, pe-aici mi-i drumul. Zuliaridi (în parte): Aiţe-i puski!... puno ramasago che-i aiţe. (Tare, cu blîndeţe şi căutînd împregiur.) 35 Ţe ai, psihi mu... ţe tremura munusuţa mataluţi ca o frunza de mastachino chindo sufla furtuna? 164 Afrodita: N-am nimică... dar fiindcă nu te-aştep-tam... Zuliaridi: Neski... ţi-a sarito inima din loco... pri-ţepo... ma... înţalezi che nu puteam se mergo 5 la prietin a me, la Paklavasoglu, horis mandili. Afrodita: înţăleg... Măndico, adă o basma boie-riului. Măndica (în parte): Biata cuconiţă!... are s-o bage-n gălbănare. 10 Zuliaridi (umblînd în toate părţile şi căutînd cu prepus, găseşte jos celalt băţ al lui Papă-Lapte, pe care acesta l-a scăpat în fugă): A! kakohrononaki!... Afrodita: Ce mai este? Zuliaridi : încă un bastoni! 15 Afrodita (în parte): Altă poznă! Zuliaridi: Curiozo pragma, kera mu!... cum se faţe che de chite ori ma intorco acasa, gasesco bas-tonia semanate pe schindure? ha? Afrodita: Să-ţi spun... 20 Zuliaridi (furios): A venito iar o puskis... aiţe-i!... acuma l-am prinso!... (închide uşa din fund şi ia cheia.) De-a mai scapa elo, se nu fiu pali-karis... (Scoate iartaganul.) Kera mu... unde l-ai ascunso?... in ietaco?... merzi inaintea me. 25 (îşi pune bastoanele subsuoară.) Afrodita: Frate... Zuliaridi: Merzi gligora, ke mi kirknis. (în parte.) Amo se-i faco chiseliţa pe-amundoi. (Afrcdita Intră în ittac :făiictă. Zvlianăi, după ea.) 30 Măndica (viind din odaia lui Zuliaridi): Iaca basmaua... dec! nu-i nime! Papă-lapte (deschide uşa scării şi, nevăzînd pe Zuliaridi, întră căutînd peste tot locul şi zice): Mi-am prăpădit şi celalt baston... unde dracul să fie?... 35 Măndica: Tot aici eşti?... da fugi, măi omule, că, de te-a găsi grecul, te taie bucăţi. Papă-lapte: Puşchea pe limbă-ţi... (Voieşte să fugă spre uşa scării.) Zuliaridi (în odaie): Ma unde-i?... unde-i, se-1 ma- ^o ninco. 165 Măndica: Stăi... nu pe-acolo... întră degrabă ici. (îl împinge în odaia lui Zuliaridi.) Papă-lapte: Iată-mă-s... (înlrd în odaia lui Zuliaridi.) 5 Zuliaridi (ieşind din ietacul Afroditei): N-am gasito niţi un soariţe in ietaco Afroditei... ian se videmo in ietac a me. (Merge spre uşa cdăiti lui, tct cu iartaganul în mînă şi cu beţele subsuoară.) 10 Măndica (în parte) : Pozna-i gata !... (Opreşte pe Zuliaridi.) Cucoane... Zuliaridi: Ţe? Măndica: Iaca basmaua... Zuliaridi: Pas to diavolo, che n-am vreme se-mi 15 suflo naso... am se faco morte de puski. (întră în odaia lui.) Măndica (în parte): O păţit-o bietu cuconaş!... de-acum parapanghelos!... Papă-lapte (ieşind din odaia lui Zuliaridi, se ascunde 20 după perdelele ferestei, fără de pălărie şi ţinînd papucii în mînă): De mă găsa în odaia lui, mă hăcuia, cîrjaliu dracului... Măndica (zărindu-l): Iaca dracu!... Vai de mine !... fugi!... 25 Papă-lapte (scăpînd papucii din mînă şi strîngîndu-i): Să fug... să fug... da unde să fug?... păcatele mele !... Zuliaridi (în odaia lui): A! anatema su, diavoli!... Măndica: Iată-1... ascunde-te-n sofragirie... (îl îm-30 pinge iute în sofragerie.) Zuliaridi (vine, aducînd o pălărie): O pălărie is to etaki mu mesa!... bre ! Măndica (în parte): Pălăria cuconaşului! (Tare.) Cucoane, iaca basmaua. 35 Zuliaridi: More, pas to diavolo cu basma cu tot... o pălărie de birbanti! (Aruncînd pălăria jos şi călcînd-o în picioare.) Na su... na... na... paţa-vura... 166 Papă-lapte (ieşind pe jumătate din sofragerie): îmi turteşte pălăria !... nouă-nouţă ! Zuliaridi: Na... na... puna ţe-oi putea se calco asa pe stapun a tău... Haidemo acu la sofrazerie... 5 (Merge în sofragerie.) Papă-lapte (ieşind mai înainte din sofragerie şi tupi-lîndu-se după un fotoliu lingă uşa din fund, cu papucii în mînă): Valeu!... Măndica (în parte): Hait... acu o păpat-o cuco-10 naşu... Papă-lapte (ieşind de după fotoliu): Fa... Măndica (spărietă): Ha? Papă-lapte: Dă-mi drumu să ies... că mă strîmb de frică... 15 Măndica (împingîndu-l pe uşa scării din dos) : Fugi pe scara din dos... Papă-lapte: Am să-mi fac masli... (Fuge, scăpînd un papuc.) Zuliaridi (ieşind din sofragerie): Nimine niţi^ in 20 sofra... (Zărind papucul îl ia cu vîrful băţului.) Ţe vedo acu?... un bosmachi!... Măndica (în parte) : Asta-i chiar colac peste pupăză... Zuliaridi (mergînd la fereastă): Ma unde esti?... unde te ascunzi, sopirloi ţe esti... unde te-ai 25 bagato, se te turtesco ca un ghindachi. (Aleargă prin toată casa, deschide dulapul din fund, bagă băţul pe sub toate mobilele, şi pe urmă se îndreaptă catră uşa scării din dos.) Aiţi... aiţi... ba aiţi... Măndica (în parte): Cată tu de-acu cît ţi-a plăcea. 30 Zuliaridi (oprindu-se): Ohi... nu-i pe scara, che nu l-am intalnito chind m-am suito... (Furios.) Ma unde-i?... pu ine?... che mi vine se musco de ţuda! Măndica (în parte): Săraca de mine !... ţîbă, haită... 35 Zuliaridi: Priveşte kabazliki!... se nu gasesco dechit un bosmachi, o palaria si doua bastonia. Ah!... Kaimene Leonida !... (Furios.) Ţe kaimene ? sinto furiozo... ko vine se strico tot.. (Azvîrle scaunele prin casă.) Na... na... ke esena... na... 167 SCENA XIX MĂNDICA, ZULIARIDI, AFRODITA Afrodita (ieşind din ietacul ei): Mă rog, nu te-ai mai săturat de bodogănit pin casă ?... ai nebunit 5 ori nu ţi-i mult? Zuliaridi: Sopa, nelezuito... nu apuca cu gura ina-inte... che mi a neţinstito mai dihai dechit kera Nastasia... de care m-am desparţito... încalţe dimiaei si de m-a insalato, m-a insalato dupa doi 10 ani... ma dimiata... niţi trii luni nu s-a implinito de chind te-am luato de la Ibraila, si mi ai zucato festa... (Plîngînd.) Nu ai ruşine la obraz... niţi trii luni... kaimene Leonida ! Afrodita: Ai căpchiet, sărmane! 15 Zuliaridi: Am capchieto?... pola kala... ma de ţe am capchieto ?... pentru che mi ai puso luludia pe fesi... (Arătînd beţile şi pălăria.) Ţe cauta aţeste fleacuri la casa me? Afrodita: Eu ştiu? 20 Zuliaridi: Ha, ha! nu stii dimiata?... ma, eu stiu... si am se ma duco se le arato la matusica dimitale, la kera Brustoroviţi, ca se vada ţe nepoţica de treba are i kaimeni! Afrodita: Foarte bine... dacă mergi la Brăila, la 25 mătuşă-mea, merg şi eu. Zuliaridi: Ba si mi iertas... Dimiata ai se sezi aiţe, kera mu... si chindo m-oi intoarţe de la Ibraila, am se te duco la monastiri, se te spasesti. Afrodita: Ce face?... la monăstire? 30 Zuliaridi: Neski... iar chit pentru amorezi dimitale, care a spalato tin putinica... amo se-1 dascalesco eu, acus... acus? Afrodita (întorcîndu-i dosul): Da du-te-n colo... Zuliaridi: Ma duco... n-ai griza... ma duco acasa 35 la dinso ca se-i strico de cap aţeste bastonia... (Mergînd spre uşa din fund.) M-am inchinato cu plecaţune, psihi mu... Măndica: Cucoane... Zuliaridi: Ţe? 168 Măndica: Iaca basmaua. (Iese.) Zuliaridi (ia basmaua şi i-o aruncă-n obraz): Na basma, anoiti... (Iese prin fund şi închide uşa pe dinafară cu cheia.) 5 Afrodita (singură): Mă-nchide-n odaie?... da bine, că-i de fugit în lume cu un capchiu ca aista... auzi, să mă puie la monăstire?... Ei! apoi o avut dreptate femeia lui cea dintîi. SCENA XX 10 AFRODITA, PAPĂ-I.APTE Papă-lapte (scoţînd capul pe uşa scării, cu vocea stinsă): Cuconiţă... s-o dus?... Afrodita: Vai de mine ! tot aici eşti? Papă-lapte: Tot... da s-o dus? (întră numai cu un 15 papuc.) Afrodita: S-o dus; da bine, cum se face?... Papă-lapte (slab): Cum să se facă... ia păcate!... o închis curcanu dracului uşa de-afară care dă pe scară, şi de-un ceas acum tremur pin întuneric... 20 ia cole... Afrodita: O închis-o şi pe asta cînd o venit!... apoi nu mai ai pe unde ieşi. Papă-lapte (scăpătîndu-se din picioare): Elei! Afrodita: Ceai?... ce ţi-i?... 25 Papă-lapte: Nimică... mi-o slăbit balamalele... (Se pune pe un scaun în dreapta.) Afrodita : Eşti bolnav ?... Papă-lapte (cu vocea stinsă): Aşa-mi pare... Afrodita (dîndu-i sub nas colonie): Bolnav, aici!... 30 Alt păcat acu... Na, mă rog, de-ţi vină-n simţiri. Papă-lapte (iute): Ai!... îmi frigi vîrful nasului. Afrodita: Nu-i nimică... trage tare pe nas. Papă-lapte (strănutind): Foarte mulţămesc... (îi sărută mînile.) Mă sîmt mai bine... 35 Afrodita: Da ce faci, domnule? Papă-lapte : Nu băga-n samă... (Sculîndu-se.) Bre !... ce de mai întîmplări!... 169 Afrodita: Aşa !... şi toate din pricina d-tale; că dacă n-ai fi venit aici să-ţi perzi papucii ca jidanii... Papă-lapte: Apropo... dă-mi-i să mă duc... Nu ştii că de la fereasta sofragiriei am zărit mai dinioare 5 pe madama Flaimuc în balcon la mine... o sosit de la iarmaroc... Dă-mi lucruşoarele, să mă duc acasă. Afrodita: Să te duci?... da pe unde? Bărbatu-meu ne-au închis pe dinafară şi s-o pornit la Brăila. 10 Papă-lapte: Tronc... atîta-mi mai trebuia... Care vra să zică oi să fiu sîlit a şide toată noaptea aici... cu d-ta... Afrodita: Apoi dă! Papă-lapte: Singuri... singurei... ca doi hulubaşi ?... 15 Afrodita: Ce vrei să zici, domnule?... Papă-lapte: Nu te spăria... că-s tînăr cu educaţie... calfă de spiţer... şi supusă slugă... Afrodita: Nu mă-ndoiesc.:. Papă-lapte: Nu te-ndoi. (în parte.) Brrr... da ştii, 20 zău, că-i pupuică de tot. Afrodita: Cu toate-aieste... trebuie să găsim numai-decît un chip ca să te duci de-aici. Papă-lapte: Las’ pe mine... Cînd a înnopta de tot... oi sări pe fereastă. 25 Afrodita: A! domnule, mi-i îndatora păn' la moarte. Papă-lapte : Ce se potriveşte! sînt gata la ce-i po-ronci... (îi sărută mîna.) Afrodita: Iar? 30 Papă-lapte: Nu băga-n samă... că ştiu să respec-tuiesc sexul... sînt tînăr cu educaţie... calfă de spiţer... (în parte.) Da pupuică... nu fleac. (Tare.) Valeu!... Afrodita: Ce ai? 35 Papă-lapte (scăpătînd din picioare): Ah ! Afrodita : Iar îţi vine slăbăciune ?... vrei colonie ?... Papă-lapte: Ba foarte mulţămesc... aş vrea mai bine altăceva... Afrodita: Altăceva? 170 Papă-lapte: Dar... am uitat să fac zacuscă azi-dimi-neaţă, şi... Afrodita: Ţi-i foame?... Papă-lapte: Ba-ncă astfel de foame, că mi-o venit 5 slăbăciune la linguric... te-aş soarbe cu lingura... Afrodita (în parte): Sărmanul copil\ (Aducîndu-i un pahar cu vin.) Ţine, domnule... bea degrabă un pahar de vin să mai prinzi la puteri. Papă-lapte : A ! cuconiţă, cum să-ţi arăt recunoştinţa 10 mea vrodată !... Afrodita: Bea şi lasă recunoştinţa deoparte... Papă-lapte (după ce a băut) : Aşa de bună... ş-atît de frumoasă !... (îi dă paharul şi-i mai sărută mîna.) Afrodita: Iar? 15 Papă-lapte: Nu băga de samă... sînt tînăr cu educaţie şi... Afrodita: Şi calfă de spiţer... o ştiu. Papă-lapte : Şi cînd gîndesc că azi-dimineaţă nici nu ştiam de-ai făcut ochi... adică ce-i lumea asta! 20 Afrodita (zîmbind) \ Aşa, zău... de nu era bărbatu-meu. .. puteai să mori, şi eu habar să n-am. Papă-lapte: De nu era lighioaia cea de arnăut... pardon adică, că ţi-i soţ.,. vreu să zic, că de nu era dihania cea de curcan... n-aş fi acum pe lîngă 25 prea nostima lui Afrodită... (Se aude la uşa din fund un vuiet de cheie în brcască.) Afrodita: Ţîst... Papă-lapte: Aud? Afrodita: Nu ştiu cine deschide uşa... 30 Papă-lapte (spăriet) : A fi cîrjaliul... ne-am topit!... (Tremură.) SCENA XXI AFRODITA, PAPĂ-LAPTE, MĂNDICA Măndica : Ce-mi văzură ochii!... iar împreună ? 35 Afrodita: Ne-o închis bărbatu-meu, Măndico. Măndica: Pe-amîndoi la un loc? (în parte.) Te-reacu !... bun cap o avut! m Afrodita: Da bine, Măndico, cum ai intrat tu aici?... Cine ţi-o dat cheile? Măndica: Le-o adus acu un slujitor... împreună cu aieste două scrisori... 5 Afrodita (luînd o scrisoare): De la dumnealui? Papă-lapte (luînd pe ceealaltă): De Ia madama Flaimuc ? Afrodita (cetind): „Am stricato tot ţe am gasito in casa lui birbanti, amorezi dimitali... i-am venito 10 de hachi..." Papă-lapte : Frumos... Măndica (în parte): Apoi... dă! nu-i bun de Golia? Papă-lapte (cetind): „Dimmer Kerl... m-am intilnit cu Herr von barbat a madamei cu care te-ai dat 15 in tragoste !“ (Vorbind.) Am codălghit-o ! Afrodita (cetind): „Lipon, o comisaris tis poliţias m-a inchiso la groşi mesa. Vina, psihi mu, si mi scote de aiţe, unde nu mi ierta filotimia se sedo, pentru ca si poto si omor pe birbanti, amorezi 20 dimitale." Papă-lapte : Auzi capchiul ?... parcă-s un pui de găină! (Cetind.) „Din minut aist ich mctche sie mein Knix... nu mai freu se mai fiu matam Pap-lapte. Aber te aştept ca se-ţi scot ochii. Fin 25 tegrabă." (Vorbit.) Ba-ţi pune pofta-n cui, ma- damo... Măndica: Se vede c-o mîncat amîndoi cucută... Afrodita: Ei! pace... nu mai este de trăit cu Leo-nidas. 30 Papă-lapte: Nu!... da nici eu cu madama Flaimuc. Afrodita: îmi vine să-l las la gros ca să se răcorească. Papă-lapte: Şi eu o las pe Flaimucoasa în cerdac... s-o bată vîntul. Afrodita: Pufnească el cît i-a plăcea. Eu una mă duc 35 la mătuşica, la Brăila. Papă-lapte: Că bine zici... hai la Brăila. Afrodita: Cum hai?... da eu merg la mătuşi-mea... Papă-lapte : Ei! şi eu merg la moşu-meu... Afrodita: Ai vrun moş la Brăila? d-ta? io Papă-lapte: Trebuie să am... oi căuta, şi nu se poate să nu găsesc... Afrodita: Măndico, aleargă de adă un harabagiu. Măndica: Cum? zău... aşa şi luaţi tălpăşiţa? Afrodita: Du-te degrabă, te rog, Măndico dragă, că mă tem să nu se-ntoarcă dumnealui... Măndica: Da pe mine mă lăsaţi aici? Papă-lapte: Ba, ferească Dumnezău... hai... pei, ca să pornim îndată... Măndica : C-un papuc numai vrei să mergi la drum ?... ca ciofu? Papă-lapte: Că bine zici... nici nu gîndeam... cum să fac acum ? Măndica: Lesne lucru... boieriu ţi-o luat pălăria şi papucu... întră la dumnealui cole şi ie-i ce ţi-a trebui... Afrodita: Da nu se poate una ca asta, Măndico. Papă-lapte: Apoi bine, cuconiţă... ori vrei să merg la Brăila fără pălărie, şi păn-acolo să prind un gutunari de cele tătăreşti... ori vrei să rămînaici şi să mă ucigă dihania cea de amăut... hotă-reşte... Afrodita: Fă cum îi vra. Eu mă duc să-mi gătesc lucrurile. Măndica: Eu mă duc s-aduc harabagiul... Papă-Lapte: Şi eu să-ncalţ ciubotele grecului; numai de n-ar fi prea strimte. (Papă-Lapte întră in cdaia lui Zuliaridi, Afrodita întră în ietac. Măndica iese pe uşa scării.) SCENA XXII Zuliaridi (vine din fund galbănlafaţă, ostenit, mâhnit şi scărmănat): M-a lasato se eso de la groşi, sub chezasia lui Paklavasoglu, prietin a me !... Ţe ruşine! ego, Leonidas Zuliaridi la groşi!... Ţe faţe amori pe lume aţesta!,.. Ah! Afrodita!... (Furios.) Am venito s-o ieu si s-o duco hurduzi, burduzi la Ibraila, ca s-o dau pe muna mătuşei Brusturoviţi... haide... de-acum mi s-a duso parigoria, amori ke bucuria!... (Se uită pe broasca uşii ietacului.) Ţe faţe nelezuita ?... bocţele de rochii si de camasi!... (Se aude în odaia lui Zuliaridi o mctiiă căzînd jos.) Oriste?... ţine-i in odaia me? (Se uită pe broasca 5 odăieilui.) Kirie ton dinameon!... un barbato !... o puskis din faţa... incalţa ţibotele mele ţele kenuria ?... pune pe capo to fesi mu!... Bree !... ţe pozna-i asta? A! priţepo acu... se gatesco se fuga amundoi... eţi?... (Furios.) Ma eu 10 ţe sinto ?... de mascara ?... unde-s ta pistolia mu? (Scoate pistoalele din brîu.) De mascara?... se le arato eu ţine-i Leonidas... na tos che vine... se m-ascundo puţintel... unde?... ha! in dulapo!... Mari nenoroţiri are se se-ntimple... 15 ma n-am ţe faţe... nu mi ierta filotimia. (întră în dulap.) SCENA XXIII ZULIARIDI, AFRODITA, PAPĂ-LAPTE Papă-Lapte (iese cu cibote foarte largi şi cu un fes 20 care-i cade pe ochi): Da ce hondrokefal îi ar- năutu !... îmi cade fesu pe nas... şi ciubotele-mi ies din picioare... ian priveşte ! Zuliaridi (în parte): Parche vedo che o se-mi calţe ţibotele... 25 Afrodita (aducînd o bocce): Iată-mă-s gata. Papă-Lapte: Şi eu... haide. Zuliaridi (în parte, trăgînd oţelele): Si eu sinto gata se dau foc! Papă-Lapte: Nu mai sta la gînduri... şi haide azi, 30 păn' nu vine curcanu. Zuliaridi: Curcanis ego?... ghidi anoite! Afrodita: Ascultă, domnule... cu toate că bărbatu-meu îi un zuliar de n-are margini... nu vreu nici cît de puţin să-i dau pricină de zulie... 35 de-aceea socot că-i mai de cuviinţă să mă por- nesc singură la Brăila. Zuliaridi (în parte, cu mirare): Oriste? 174 Papă-Lapte: Da bine, cuconiţă... ce are-a face?... ştii foarte bine că-s tînăr cu educaţie şi calfă... Afrodita: Calfă de spiţer!... mi-ai mai spus-o. Papă-Lapte: Prin urmare poţi avea toată încrederea-n 5 mine. Zuliaridi : Oriste ? Papă-Lapte: Mai ales că de azi-dimineaţă ai avut toată vremea a te-ncredinţa că ştiu a respectui sexul... 10 Afrodita: Cu adevărat... o mărturisesc că eşti un tînăr foarte de treabă... însă... Zuliaridi (în parte)'. Ma ţe spuno?... ţe spuno?... nu stiu ţe se mai credo... na skaso daca stiu. Papă-Lapte: Nu mai sta la îndoială dacă-mi cunoşti 15 haracterul... vreu să te-ntovărăşesc numai şi numai ca să nu ţi se-ntîmple ceva pe drum... O femeie singură... şi frumoasă ca d-ta poate-n- tîmpina primejdii de tot soiul... prin urmare, are trebuinţă de-un bărbat ca s-o apere... 20 Zuliaridi (în parte): Ama bine... baetu aţesta-i un anghelaki! Papă-Lapte : Vrei ?... Afrodita: Domnule, mă-ncred în d-ta ca-ntr-un frate... haide... 2? Papă-Lapte: Hai... Zuliaridi: Ama bine... mi vine se plingo... Afro-dita-i nevinovata! Ah! Vah!... (Cade pe fotoliul din fund şi dă drumul unui pistol.) . Afrodita : Vai de mine !... :o Papă-Lapte: Şi de mine... am murit, m-am dus... să tragă clopotele. Afrodita: Ce văd?... dumnealui?... Papă-Lapte: Arnăutu?... săriţi!... agiutor!... săriţi, oameni buni, că ne omoară! 35 Zuliaridi (viind în scenă): Nu va temeţi... che nu omor pe nime... Cu adeverato hotarisem se vi casapesco... ma dupa ţele ţe am auzito... nu pot dechit se ve stringo ia inima a me. (Lui Papă-Lapte.) Esti un garofalo de baet... ţi 40 daruesco ţibotele si feso... si tu, Afrodita, esti 175 un anghelaki... un provato... si eu... (Plîngînd.) Un budalas... Papă-Lapte (în parte): Iaca, mă!... iaca, mă!... iaca, mă!... 5 Zuliaridi (plîngînd): Neski... un budalas... un anoitos... un zuliari care nu sinto vrednico... ma ţe se faco daca te iubesco, Afrodita mit... (Plînge tare.) Afrodita: Ei!... dă... linişteşte-te, dragă, că te iert 10 ş-acum... dar de-i mai avea de azi înainte cel mai mic prepus... să ştii că te las cu lacrimile pe obraz. Zuliaridi: De astazi ma zuro pe Leonida ţel vestito, stramosi a me, ca se prindo orbo găinilor. 15 Afrodita: Ai văzut cîte nenorociri poate s-aducă zulia ?... Zuliaridi: Bine ziţi... proton; era se vi uţido de flori de cuchi... Kirie eleison!... ţe reu mi ar fi paruto!... 20 Papă-Lapte: Al doilea... tot din pricina d-tale am scăpat de la mînă pe madama Flaimuc... De unde era să mă aşed... să-mi deschid dugheană de spiţerie... Afrodita: Cît pentru asta, domnule, nu-i vro pagubă 25 mare... şi dacă, mergînd la Brăila, ţi-a plăcea soră-mea cea mai mică... om fi preafericiţi de-a te avea de cumnat... Zuliaridi: Bine ziţi, Afrodita... Lipon, arhon cum-naţele, vina se te saruto... (îl sărută.) 30 scena XXIV Cei denainte, MĂNDICA Măndica: Harabagiul îi la poartă... Iaca poznă şi minune!... boieriu sărută pe cuconaş!... Papă-Lapte (smuncindu-se din braţele lui Zuliaridi): 35 Ei! destul, destul... că mă-nnădusi... ' > Zuliaridi: Ohi... akomi, cumnaţele, psihi mu... De-acum ai se fii cu noi... ena mu ke ena su... Ma cum, diavolo, te chiama?... 176 Papă-Lapte: Timofti Papă-Lapte !... Zuliaridi: Timoteos Papa-gala ?... Na zisis. Papă-Lapte: Nu papagal... Papă-Lapte, familie veche de cînd vacile... 5 Zuliaridi: Ke is hronus polus... Haide la Ibraila. Papă-Lapte: Pante, hai să luăm Brăila... Cît pentru Flaimucoasa... ducă-se pîrlii... Măndica: Cucoane, da buşmachiii mei i-ai uitat? Zuliaridi: Lasa che ţi-i cumpăr la nunta lui Papa-10 gala... Zi se traga harabagiul la scara. (Papă-Lapte se îngîntfă.) Măndica (în parte): Măi... ian vezi cum se umflă-n pene papagalu... (Iese.) Papă-Lapte: Hai, cumnate, că mi s-au aprins căl-15 căile. Zuliaridi: Mai steka oligo, che am se spuno doua vor-bile. (Cătră public.) Arhonta mu... paţito-i si priţeputo... am fosto zuliaris si aţi vazuto chite am paţito... ke aţi riso toţi de mine... Lipon... 20 zulia ine o patima de ţele mai cornorate... dupa cum spuno filosofi... (în taină.) Ma cu toate aţeste... patima, nepatima... eu stiu un lucru: paza buna fereşte primezdia rea. Măndica (întrînd): Harabagiu-i la scară. 25 Toţi: Hai la Brăila. — Is Un Ibraila. (Papă-Lapte dă braţul Afroditei, Zuliaridi ii urmează ţi toţi se îndreaptă spre uşa din fund.) (Cortina cade.)