SFREDELUL DRACULUI FARSĂ DE CARNAVAL, imitată din franţuzeşte PERSOANELE: MU STOCSIDIS, fost inspector de tutunuri ŞLOIMESCU, sergent veterinar IMERGOLD, zaraf 5 GOLDIMER, nepotul lui COŢOFĂNESCU, poet tragic STAN FUNDUC, bucătar MADAM RUHALA GAFIA, fată-n casă 10 Scena se petrece în provincie la Otelul Uniunii. NOTA RUHALA, 30 de ani, tualetă de modă esagerată IMERGOLD, 54 de ani, surtuc lung, lanţ de aur, evreu din Galiţia ŞLOIMESCU, 40 de ani, puţin accent evreiesc, uniformă militară 15 COŢOFĂNESCU, 25 de ani, pretenţios, cn părul vîlvoi MUSTOCSIDIS, 50 de ani, perucă sură, îmbrăcat comic, cu surtuc, cu jiletcă şi pantaloni de nanchin. (Teatrul reprezintă o sală de han. La planul al 2-lea, în stînga, o tablă de bucătărie, cu tingiri pe dînsa; uşă la dreapta ce duce în 20 sofragerie; uşă în stînga, la planul I, ce duce în camera Ruhălei . . . uşă în fund ce duce-afară; alăturea, scara ce duce la odăile de sus, masă şi mai multe scaune.) 373 SFREDELUL DRACULUI SCENA I COŢOFĂNESCU, GAFIA şi STAN coţofănescu (stă pe scaun dinflintea ferestrei, compune versuri şi face gesturi tragice, scriind pe un album) : „O da, te voi ucide, Infamă adulteră . . .“ (Vorbind.) Cu ce să rimeze adulteră?... îmi trebuie rimă bogată... să vedem... Panteră, arteră, atmosferă... (Stă gînditor.) gafia (care stă lingă tablă, pregătind bucate, observă pe Coţofănescu şi-i zice încet lui Stan): Iar l-au apucat năbădăile pe d-nul Coţofănescu. stan (care asemenea pregăteşte bucate la tablă, obser-vîndu-l): Face versuri, Gafio... semn de foame, s-apropie vremea de masă. gafia: Cică-i poet tragic!... Ce-o fi meseria aia?... Ştii tu, Stane? stan : Nu-i meserie... dar mizerie. gafia : Rea boală ! stan: Da; cînd îl apucă, el se leagă de toţi morţii cei vechi, de domni, de împăraţi, de hatmani... şi-i ucide din nou pe teatru... acum s-a legat de doamna lui Pîrlea-Vodă... Ian ascultă ! coţofănescu: Am găsit... (Declamă:) „O dar, te voi ucide, Infamă adulteră, Şi-ţi voi tăia cu briciul A gîtului arteră." 5 (Încîntat.) Bravo! (Iar scrie.) stan : Hait! a pus-o la cale şi pe ea. gafia: Sărmana! dar bine, Stane, cum de-1 lasă poliţia şi procurorul să facă morţi de om? stan: Procurorul e om vesel şi-i plac cabazlîcurile. 10 gafia: Se poate... dar eu una, dac-aş fi-n locul madamei Ruhala, stăpîna otelului, n-aş găzdui un ucigaş de meserie. stan : Jupînesei îi plac versurile şi Coţofănescu îi plăteşte cheltuiala hanului cu mofturi rimate şi 15 nerimate. gafia: Pare-mi-se că şi ea-i cam... stan: Ba bine că nu... a fost actriţă la Brăila, pănă a nu se mărita cu jupîn Bercu, care a murit de scîrbă şi s-a exaltat jucînd roluri de amoreză; 20 am jucat şi eu cu dînsa la Dorohoi. gafia (speriată): Cum, Doamne iartă-mă, ai fost aftor? stan: Am fost, da, actor şi jurnalist, însă cît p-aci să mor de foame, şi de-atunci m-am întors iar 25 la breasla mea — la arta bucătăriei! Artă pen- tru artă. Cariera de bucătar e mai hrănitoare. gafia: Norocul meu, Stănică, căci altminterea nu te cunoşteam şi nu ne-am cununa împreună peste 8 zile. 30 stan: Tot într-o zi cu jupîneasa Ruhala... Taci, ascultă! coţofănescu (lovindu-se cu palma peste frunte) : O !... gafia : Ce-1 doare ?... stan : Suferă de facere. 35 coţofănescu: Sublim, sublim!... (Declamă:) „O, dar, te voi ucide, infamă adulteră, Să nu mai fii părtaşă de-a noastră atmosferă Şi-ţi voi tăia cu briciul a gîtului arteră." 376 Sublim!... Sublim!... (în exaltarea lui se ra-zemăprea mult de scaun şi cade pe spate.) Aoleo !... stan : Alivanta plăcinta!... coţofănescu (furios): Ce-ai zis? 5 stan: Am zis că trebuie să fac plăcinte pentru masă. (Rîde aparte cu Gafia.) coţofănescu : Am crezut că face aluziune... Pegazul mi-a dat o sfîntă de trînteală. (Se scutură.) SCENA II 10 Cei dinainte, RUHALA (intră din dreapta Jntualetă încărcată ) ruhala (dintre culise)'. Gafia!,.. (Accent evreiesc.) gafia: Vine madama. ruhala (intrînd): Gafio! drege-mi turnura. (Se întoarce cu dosul la public. Gafia-i drege rochia.) 15 Merge bine ?... gafia: Cît se poate de bine. ruhala: Stane! stan: Aud, jupîneasă. ruhala (atinsă): Iar jupîneasă?... 20 stan: Ba nu!... Madamă vreau să zic. ruhala: Eram jupîneasă pănă a nu mi se da drepturi de la Berlin, acum sîntem toate madame şi jupînii noştri toţi moşie... stan (aparte): Frumos vă şede. 25 ruhala : Stane, gata-s bucatele de tablto ? Ştii că deligenţa soseşte peste un ceas şi că voiajorii sînt totdeauna flămînzi. stan: Gata, jupîneasă... Madamă... am să le dau pui cu smîntînă şi o budincă de cabinet... acum 30 pregătesc masa pentru logodna dumitale de astăzi. ruhala: Ah!... caută, mă rog, Stane, să fie bucatele fain, căci logodnicului meu, d-nul Şloim Vete-rinaru, îi plac bucatele gustoase. 35 coţofănescu (graţios): De aceea te-a ales pe d-ta de logodnică ?... 377 ruhala: A!... Domnule Coţofană... Bun-jur; Stane, nu uita să-i faci şi-o ştiucă umplută cu ceapă multă. (Lui Coţofănescu.) Cum ai spus?... că m-a ales pe mine? coţofănescu : Pentru că-i mîncău. ruhala (cochetînd): Şi poate că n-are gust bun, mă rog? coţofănescu : Din contra. Veterinarul e şi om de gust, şi om fericit. (Oftînd.) Căci nu sînt eu în locul lui! ruhala (coborînd ochii): Taci, mă rog, domnule Coţofană, nu se cuvine să-mi faci curte în ziua logodnei; lasă mai pe urmă... Gafio! ai dus peşchire în odaia voiajorilor? gafia: Iaca, le duc... (Ia un pachet de şervete de pe masă şi se suie pe scara din fund, ieşind spre dreapta.) coţofănescu : Să-mi duci şi mie unul, Gafio! De zece zile mă şterg cu cearşaful pe ochi... (Ruhalei.) Ş-aşa, madam Ruhala, te măriţi şi ne laşi cu buza umflată? ruhala: Apoi ce era să fac, d-nule Coţofană? Şloim mă iubeşte, Şloim e sergent veterinar, Şloim a luat Plevna, Şloim e român nou şi se numeşte acum Şloimescu, Şloim e frumos, voinic, şi eu m-am săturat de văduvie. coţofănescu : înţeleg. ruhala: Eu sînt o persoană cu sentiment, nu pot trăi fără sentiment, şi răposatul Bercu n-avea sentiment. El ştia numai să facă gheşefturi, dar amor nici de trei bani!... Bine c-am scăpat de el. coţofănescu: Dar, s-a dus pe ceea lume cu cerga-n cap, lăsîndu-ţi o avere bunicică, Otelul Uniunii, şi bani, şi amaneturi. ruhala: Atîta calitate a avut şi el... Dar Şloim... Şloim... (Pune mîna pe inimă.) Oh! taci, îi aud pasul, inima mea face tichi! tichii... El vine... iată-1! SCENA III ACEIAŞI, ŞLOIM şloim (viind din fund) : Doresc sănătate ! ruhala (cu bucurie): Şloim, main leiber logodner! 5 şloim (trăgînd-o la piept): Ruhala, main soţ, parcă eşti un trandafir de lună. ruhala (uimită): Ah! amorul îmboboceşte inimile şi obrajii. şloim: înger cu păr galben şi cu ochi verzi!... io ruhala: Taci, Şloim, că mă nebuneşti, zic zău. şloim: Iaca tac. ruhala: Dar spune-mi cum ai petrecut astă-noapte la cazarmă? şloim: Am visat la Ruhala mea şi am doftorit iapa 15 colonelului. coţofănescu (aparte): Ce coincidenţă! ruhala: Şloim, după ce ne-om cununa, sper că nu te-i ocupa decît cu mine; ia sama, sînt jaluză ca Desdemona care a ucis pe Otelo! 20 şloim: Lasă pe mine, Ruhala, de nu-i fi mulţamită de Şloimescu, să-mi zici jupîn; păn-atunci însă trebuie să-mi îndeplinesc datoria de veterinar al regimentului; de aceea te şi las şi mă duc să pun un zbanţ maiorului, care a făcut dalac. 25 coţofănescu: Maiorul a prins dalac? şloim: Ba calul maiorului... Eşti glumeţ, d-nule Coţofănescu ?... te poftesc dar la nunta mea. Ş-acum vă las... La stînga-mprejur. ruhala: Cum?... Aşa degrabă?... De-abia ai venit! 30 şloim: Disciplina mă obligă. ruhala: Disciplina?... brună sau blondă e, ber-bantule ?... şloim: Samănă cu Ruhaliţa mea. (0 sărută.) ruhala: Şloim, te juri să-mi fii fidel pănă la moarte? 35 şloim: Ba chiar şi pănă dincolo. (Se ţin de mînă şi se uită cu dragoste unul la altul.) coţofănescu (aparte): Ce scenă admirabilă de amor!... Am s-o pun în tragedia mea. (Se duce deoparte de scrie.) 379 SCENA IV Aceiaşi, IMERGOLD şi GOLDIMER vin din fund, apoi GAFIA imergold: Ghit morghin. 5 ruhala : A ! iaca şi d-nul Imergold, bancherul şi vecinul meu... Ghisund ? imergold: Danken, trebile merg bine. ruhala (în taină): Ai mai făcut vrun gheşeft ? imergold : Ia voi! am trecut toate rublele cele scăzute 10 cu preţ bun. (Tare.) Ş-acuma umblu să fac un gheşeft şi mai bun; vreau să-nsor pe nepotu-meu cu fata lui Solomonichi spiţerul, zestre de o mie de galbeni blanc. şloim: Bravo, şi unde-i nepotul d-tale? în oaste? 15 imergold : Ferească Dumnezeu! iată-1, am venit să-l prezentez d-nei Ruhala; a sosit ieri de la Iaşi. (îl prezintă.) Buiumes Goldimer, jurnalist, care face gazetă. coţofănescu (aparte): Goldimer, criticul meu? (Se 20 uită la el cu mănie.) goldimer (pretenţios): Combat cu condeiul pentru drepturile semitismului. coţofănescu (cu dispreţ): Adică ale iudaismului. goldimer: Cum ai zis, mă rog?... 25 coţofănescu (mîndru): Am zis ş-adaug că bine ai face să nu te mai amesteci în trebile românilor, să nu mai îndrăzneşti a critica fără ştiinţă operele lor intelectuale. goldimer: Am criticat vreo operă a d-tale, d-nule? 30 coţofănescu : Dar, d-le, ai scărmănat cu multă obrăz- nicie pe Alexandru Machedon, tragedia mea de predilecţiune. goldimer: A! D-ta eşti domnul Coţofănescu, autorul? coţofănescu: Eu, domnule! 35 goldimer: îmi pare bine că te cunosc, pentru ca să-ţi dau şi eu un sfat la rîndul meu. Decît ţi-ai pierde timpul cu tragedii, mai bine ai creşte iepuri de mosc. 380 J coţofănescu: D-nule, eşti un impertinent. goldimer: Şi d-ta un insolent. coţofănescu (răstit): Măi tîrtane!... goldimer (asemenea) : Măi cenuşerule ! ruhala: Main Got! nu-i lăsaţi, nu, sînt în stare să se înghită. imergold : Parcă sînt doi chichirichi. şloim: Ha! ho!... domnilor, respect stăpînei casei! coţofănescu: Prea bine, ne-om întîlni aiurea, jupîne Goldimer. goldimer: Unde-ţi va plăcea, domnule poet tragic. şloim: V-aţi domolit, acuma mă pot duce la cazarmă, Ruhala, a revedere. ruhala: Nu-ntîrzia, că mor, Şloimescule. (Şloim iese prin fund răpede şi împinge pe Mustocsidis, care tocmai atunci intră.) SCENA v Aceiaşi, MUSTOCSIDIS (vine din fund, purtînd o valiză, un carton de pălărie şi un cortel, cît p-aci să cadă la intrare, scăpînd toate din ntînă) mustocsidis: Skasmos? (Se întoarce la uşa din fund.) Mergi la diavolo, anoite. imergold : Ei vei!... Eşti rănit poate undeva, chi-coane ? mustocsidis: Ohi! ranito; ma stilcito !... ma calcato pe bataturia. (Sare-ntr-un picior.) Kakohrono-naki!... ruhala: Puneţi-vă pe scaun, d-nule! mustocsidis (şade pe scaun la dreapta)\ Efharisto. (Se ţine de picior.) Mi-a turtito bunătate de bataturia... Si dore, si dore, de-mi vine să plingo, ca de doru lu chir Agammemnon, papucu meu. imergold: Papuchis? mustocsidis: Neski... babaca la babaca mea. imergold: A! a murit?... rău îmi pare. mustocsidis: îţi pare rău... (Aparte.) Politicoso ipo-chimenu... Sluto ma politicoso. (Cătră Gafia care a adunat lucrurile lui şi le-a pus lîngă masă.) Mulţumesco, psihi mu, ma unde mi-e cortelul? gafia: Iată-1, domnule. mustocsidis: Pola kala. (Luîndu-l.) Ce-i în mîna nu-i minciuna. gafia (depărtindu-se, aparte): Şi ăsta pare hai-hui! ruhala: Doreşti o odaie, d-nule? mustocsidis (se scoală): E de prisos, Kera mu! sînt trecător ca o rîndunică... Deligenţa se opreşte aici peste un ceas... oriste ? ruhala: Da! mustocsidis: Aksiologo!... tocmai timpul ce-mi trebuie ca să me rado cu perdaf şi să maninco un costraşi fripto... închipuiţi-vă că vin de la Herţa; cu un harabazio ovreo... ţe drumo blestemato !... ţe hurducarismos !... Noroc că eram vreo 20 ticsiţi in haraba ca sardelele intr-un putina... ţea ţe făţea ca daca te clatinai in dreapta sau in stingă, şi te găseai intre două jupînese, te trezeai sărutînd cînd pe una, cînd pe alta... Eu aveam un barbat in dreapta şi nevasta lui in stingă, din partea inimii; barbatul slut ca un zbîrciog, nevasta frumuşică ca un garofalo... şi nu ştiu cum se intîmpla că, la orice hurducătură, cădeam tot in stingă... o singură dată am căzut in dreapta şi am făcuto carambolo cu bărbato... pe loc i-a crescut un corn in frunte... Ha! ha! ha! (Toţi rîd.) mustocsidis: Altminterea... Sinanastrofia era foarte simandicoasă... Era o nuntă jidovească care se ducea la Dorohoi şi care s-a certat tot drumul din pricina unor glume ale mele. Ha! ha! ha! Cît p-aci să se facă moarte de perciuni. Mult am mai ris, deşi nu eram dispus a ride. ruhala: Cum? mustocsidis: Eram inspector la tutunuri şi făceam trebuşoare bune, afară de leafă, cînd deodată, nitam, nisam, m-am trezit destituit... Pentru ce? vă-ntreb... Oriste? Nu ştiţi pentru ce? nici eu... de aceea mă duco tocmai la Bucureşti să reclam. (Lui Imergold.) închipuieşte-ţi, d-nule! D-nul este barbatul (arată pe Ruhala) madamei.. imergold: Nicidecum, mă rog. (In timpul acestei scene, Coţofenescu şi cu Goldimer se măsoară cu ochii, cu un aer de provocaţie.) mustocsidis: A! am crezut... (Aparte.) Judecind după mutră... (Tare.) Aş fi hiritisit pe dum-neta, nu pe dumneaei. imergold: Vuăs? (Aparte.) mustocsidis: închipuiţi-vă, zic, că sînt acuzat de-a fi cauza unei certe între cocoana subprefectului şi cocoana procurorului... Eu care niciodată nu mă amesteco in trebile altora!... Subprefecto-riţa-i cam smolită, bate in negru; procurOriţa-i cam roşcovană, bate in stacojiu şi amîndouă-s inamorisite de prefect, care se zice că joacă rolina cu ele şi cîştigă hojma şi cu roşia şi cu neagra. TOŢI (rîd): Ha! ha! ha! ha! mustocsidis: Telos Pandon... iată pentru ce am fost destituit... Ehi han? Eram inspector de tutunuri şi am ajuns — inspector de frunză verde, pentru că doi funcţionari ai statului sînt... trecuţi la răboji... ma ce-mi pasă? sînt liber şi independent... am cu ce trăi şi fără slujbă; pot chiar să fac opoziţie guvernului... ma filotimia nu mă iartă să fiu victimă; simt că-mi vine epanastasis la creieri, cînd mă gîndesc că sînt mazilit. (Lui Coţofănescu, care s-a apropiat de el.) Telos Pandon, Kirie. (Ruhalei.) Madama-i cocona d-sale? (Arată pg Coţof[ănescu].) coţofănescu: Nu am această fericire... mustocsidis (graţios): Aparalakton, fericire... in sfir-şito, sinteţi sigur că deligenţa trece peste un ceas? ruhala: Ea se opreşte aici pentru dejun... nu puteai să cazi mai apropo. muctocsidis (rîzînd) : Să mă iertaţi, Kera mu, puteam, cînd am intrat, să cad cu faţa in jos şi să-mi strico bunatate de nas, nasul lui Agammemnon! (Vine lingă fereastră.) imergold (Ruhalei): Precum ţi-am spus, logodna ne-potu-meu se face astăzi şi am venit să te rog 5 ca să facă bucătarul dumitale un turn de mig- dale pentru masă, tumul Ierusalimului. ruhala: Prea bine... Stane... (Se apropie de Stan cu Imergold şi-i dă poruncă încet.) mustocsidis (lui Coţof[ănescu\): Se vede c-aveţi nuntă 10 aicea... Cine se-nsoară? (Arată pe Goldimer.) D-şorul ăla nostimo? ruhala: Ai auzit, Stane?... să fie frumos turnul şi bun. stan: Las’ pe mine, jupîneasă... Madam... (Aparte.) 15 De l-or putea mînca să fiu Cuţu. mustocsidis (aparte)-. Acela-i bucătarul? imergold (Ruhalei)'. Cred că-i veni la logodna lui Goldimer ? ruhala: Şi d-ta la a mea, Herr Imergold? Prezenţa '20 unui bancher e de bun augur. imergold : Ia voi. mustocsidis (aparte): Bancheri?... ipochimeno cel politicos şi slut e bancheri?... seamănă. ruhala: A revedere, Herr Imergold. 25 imergold: Kis di hand. (Iese cu Gold[imer] prin fund.) ruhala: Stane, mergi de cumpără migdale pentru turn... Gafio... nu s-a deranjat turnura? gafia: Nu, madamă. 30 ruhala: Bine... poartă de grijă de d-nii voiajori. Eu merg să mă odihnesc. (Aparte.) Am avut emoţiuni! (Iese-n dreapta, Stan iese prin fund.) scena vi MUSTOCSIDIS, COŢOFĂNESCU, GAFIA 35 mustocsidis: He! he! ma, cum văd, toată lumea se-nsoară aici... i-a lovit strechea. (Lui Coţo-f[ănescu\.) D-nul nu se-nsoară? 384 coţofănescu: Nu, d-nule, avem numai două nunţi. gafia (care se ocupă la tablă)'. Ba trei, doninule,; trei... nu uita şi pe-a mea. mustocsidis: Te măriţi şi d-ta, luludi? Bună părţi' 5 cică are hondrokefalo care are să te ia. gafia: Bunicică, dar... de nu ţi-ar fi cu supărare. mustocsidis: E nostima, nostima de tot. Are nuri de la virfo nasului pănă la glezne... Ce zici? coţofănescu : în adevăr, e frumuşică ! 10 mustocsidis : D-nul e de aici ?... Vreun funcţionar ?... coţofănescu: Ba nu, d-le, sînt poet. (Cu emfas.) Tragic. mustocsidis: Piitis? faci stihurele cu amori? coţofănescu: Fac tragodii, d-le, nu stihurele. 15 mustocsidis: Neski, tragodii apelpisite şi zburlite şi regusite... priicep!... mi plac mult stihurgosi/ sint toţi eksadelfi cu Evripidis şi cu Sofoclis... . (Aparte.) Cam nebuni... (Lui Coţof[ănescu\.) D-nealui este cetăţean de aici, din Tîrgul-Fru-20 moş? Numai numele de el, altminterea-i cam murdar şi tîrgoveţii frumoşi cam cîrni şi pitici. gafia: Frumos ne zugrăveşti, d-nule! foarte-ţi mulţumesc ! mustocsidis: Nu grăiesc de mataluţa, matia mu, d-ta 25 eşti o afrodită, fată-n casă, pentru fericirea călă- torilor. (Lui Coţof[ănescu], încet.) Nu-i aşa., file? coţofănescu: Nu te-nţeleg !... mustocsidis (aparte): E cam budalas. (Tare.) Precum spuneam, Tîrgul-Frumos e patrida d-tale !... 30 coţofănescu : Tîrgul-Frumos, dacă nu are avantă-jele unui oraş civilizat, are-ncalte locuitori buni, uniţi între ei. mustocsidis: E ţi na zisis?... un oraş de provincie cu locuitori uniţi, mi pare bine să aflu aşa 35 minune!... unirea, buna-nţelegere... iată ce iubesc eu, iată ce preţuiesc... d-aceea n-am putut sta nicăieri, si la Dorohoi încă mai puţin. coţofănescu: Te cred... am trecut p-acolo, or fi acum vreo zece zile, şi tot oraşul era turburat. 40 mustocsidis: iVes^-alandala... ştiu.’ 385 coţofănescu: Din cauza unui intrigant, un soi de sfredelul dracului. mustocsidis: Zău!... Cine să fi fost? gafia : O! la noi nu se prind intrigile şi minciunile, 5 ca p-aiurea. mustocsidis: OM? (Aparte.) Hazlie fetiţa! (Gafiei.) Eşti maritata, psihi mu? gafia: Nu de tot... dar în curînd... mustocsidis: Nu de tot?... (Lui Coţof[ănescu].) io Ghidi, berbanto ţe esti... coţofănescu: Eu? Ce vrei să zici, d-nule? mustocsidis: Lasa, lasa, nu te face că nu priicepi, kateramene! ai vrea să cred că te găseşti aici in han, cu o coriţaki, tinerica, efmorfuţica..., de-15 geaba, degeaba... de flori de cuc. coţofănescu : Da-ţi jur, d-nule!... mustocsidis: Nu jura, că-ţi creşte puşchia pe limbă, ghidi, pasvantoglu!... un palicar tiner, zdravăn. .. şi trago-piitis ca d-ta, să stai ca un muce-20 nic sfinto, in faţă cu o raţusca de fată... palavre, eksadelfe!... Ma eu, Leonida, aş manca douăzeci şi patru de raţuşte ca dînsa, pe săptămînă. coţofănescu: Douăzeci şi patru?... mustocsidis: Neski... File... am intîlnit una la Bur-25 dujani..., in anul de la Cristos 1870, care tocmai era să se mărite de tot... ca dimiaei... (Coţo- fănescu se-ndreaptă spre fund, nevăzut de Mustocsidis.) Şi să vezi cabazlichi... (Negăsind pe Coţof[ănescu] lîngă el.) Ma unde esti, fraţico? 30 coţofănescu: Pardon că te las, domnul meu... Sînt obligat să mă absentez. mustocsidis: Mergi, mergi degrabă... Nu te opresc. (Aparte.) L-a apucat ceva... aleargă dupe muza. gafia: D-le Coţofănescu, te întorci în curînd? Nu 35 uita masa. coţofănescu (păn-a nu ieşi): N-ai grijă, puiculiţă. (Iese prin fund.) mustocsidis (aparte): Puiculiţă?... Hait... nu m-am inselato... ghidi puşchi, ghidi berbanto !... 386 gafia (lui Mustoc[sidis]): D-nule, odaia d-tale e la no. 7, odaie cam întunecoasă, dar fiindcă ai să pleci chiar astăzi... mustocsidis: Neski... ma cum să mă rad cu perdaf,; 5 daca nu se vede? gafia : Las’ că te-or rade cu perdaf la Bucureşti, unde ai spus că mergi. mustocsidis: Ha! ha ! m-ai pacalito. (Vrea s-o sărute.) Trebuie să te sărut, că m-ai pacalito, diavole. 10 gafia (intrînd în sofragerie) : Ia sama să nu te-nfrupţi, că sîntem în post. (Iese-n stînga.) mustocsidis: E nostima coz şi zvarlugă... de m-a innebunito... Aş vrea să văd mutra hondrokefa-lului care are să fie barbat. 15 SCENA VII MUSTOCSIDIS, RUHALA ruhala (aparte)'. Nu pot gusta repaos de cînd e să mă mărit. (Tare.) Cum, d-nule, nu ţi-au dat încă odaie? A-nebunit Gafia. (Strigă.) Gafia!... 20 mustocsidis: Lasa, lasa, chera mu, nu o ocărî, nu-ţi posomori faţa... că nu te prinde şi in ajunul căsătoriei mînia-i ca muştaru-nainte de masă. ruhala: A! domnul ştie că am să mă mărit? mustocsidis: A mers vestea-n lume despre cununia 25 d-tale. ruhala: în lume? mustocsidis: Ţi pare parakseno ? O kera frumoasa ca d-ta? (Ruhala face o mişcare de surpriză.) Si mi ertasi, eşti prea frumoasă... o kera, zic, ca d-ta 30 nu trebuie să ducă lipsa de amorezi. ruhala (măgulită): Mersi... în adevăr m-am hotărât să scap de văduvie. mustocsidis: Prosto lucru văduvia. ruhala: Avînd o staricică rotundă, vreau să-mi iau 25 un bărbat rotund. mustocsidis: Neski... si in curindo te-i rotunzi si d-ta! he! he!... se mi iertaşi că sinto glumeţ. 387 Cînd aud vorbind de Isaia... Iaca eu, paradigma-tos harin... Kera mu, am fost să mă-nsor de trei ori. ruhala: Şi cum s-a-ntîmplat? mustocsidis: C-am rămas tot burlac?... Să-mi cada gusteru daca ştiu... Am tot ce trebuie pentru casatoria, am talie subţire ca o trestie de balta; piţiore sprintene, chipu placuto, ochi mari si plini de foco, gura tot asemene si peliţa trandafirie precum vezi... Fetele şi nevestele se uitau la mine să mă mînînce... ma, ţe vrei? intrigile, ştii ce vrea să zică tîrgusoarele, si eu care m-am jurat-o se nu m-amesteco in trebile altora am fost victima calomniei si a lehaismosului. ruhala: Asta se-ntîmplă ades. mustocsidis: Şi femeile sînt cîteodată aşa de zuliare... Ah!... (Oftează, apoi schimbă tonul.) Nu te-ntreb dacă ipochimenul care l-ai ales pentru ca să-l ghiftuieşti de fericire este simandicos; îmi place a crede. ruhala: Simandicos tocmai nu, dar un om vesel, care n-are dorul politicei şi e veterinar. mustocsidis: Veterinarios? ruhala : în oaste! mustocsidis: Veterinarios!... A! păcat... D-ta aşa de hazlia, aşa de tinerica. ruhala: Ce vrei să zici? mustocsidis: Si mi ertasi, eşti prea tinerica... un veterinarios!... ma, precum a spus Socrates, gustul filonichie n-are !... Cu toate aceste, îmi pare nu ştiu cum, deşanţat şi paraksin de a gîndi că un gi’uvaero ca d-ta se intre pe mîna unui grosolan, unui mozic. ruhala: Te-nşeli, d-nule, el mă iubeşte. mustocsidis: Ma aştepta... nu cumva-i armasarul cela care mi-a turtito bataturiile cînd am intrat aicea ? ruhala: Tocmai el! mustocsidis: A!... A!... piii! ţe anoisia! o kera af rodi ta ca d-ta şi el un veterinarios!... ţe pro- kosamen! nu l-am văzut la mutra... ma pun ramasago ca trage tabac şi miroase a grajdi. Nu, nu, nu, nu, nu se poate să 'te veterineşti la vîrsta d-tale... îţi trebuie alt bărbat... ţi-o 5 spun ritos, deşi n-am obiceio se me amesteco in trebile altora... cu starea d-tale rotunda şi cu figura d-tale tij, ai putea găsi o partidă mai simandicoasă, paradigmatos-harin, un advocat cu limba dulce, un bancher, un om care să cîntă-10 rească... ruhala: Aşa este, m-am gîndit şi eu la asta, pănă a nu cunoaşte pe Şloimescu. mustocsidis: Şloim... Şloimescu?... Aşa-1 cheamă? Ama! Madam Şloimescu, frumos te-ar prinde! 15 ruhala: Dar un om cum zici d-ta, care să cîntă-rească... e lucru rar, e numai unul în tîrguşorul nostru... Herr Imergold bancherul. mustocsidis: Un bancher? Aferim!... Iaca ce ţi se cuvine... Madam Imergold, adică poleita cu 20 aur... Unde-i? ruhala: Aici aproape; sîntem vecini, poartă-n poartă. mustocsidis: Vezi? n-aveţi decît să vă intindeţi mîna peste uliţă. ruhala: Şi ne-am trezit văduvi amîndoi în acelaşi an. 25 mustocsidis: Ce simpatie! Nu se mai încape vorbă... Trebuie să fii bancherită. De ce nu-1 iei pe Imergold? ruhala: Ştii că eşti chirios? El nu m-a cerut. mustocsidis: N-a fi îndrăznit, căci nu poate să te 30 vadă de atîta vreme fără să nu te iubească. ruhala: Dar nu mi-a dat a-nţelege niciodată. mustocsidis: Dar d-ta, spune drept... cu mîna pe inimă, nu te-ai gîndit niciodată la el?... hei? ruhala: Eu?... ce să-ţi spun? L-am privit totdeauna 35 ca pe-un bun vecin şi un om cumsecade. mustocsidis: Vezi! Vezi! A! şerpoaica! ruhala: Domnule! mustocsidis: Poţi să roşeşti, ţi dau voie; roşaţa e semn de sufleto pastrico!... 389 ruhala: Adevărul este c-am crezut într-o vreme că-mi făcea curte... se uita la mine cu aşa lingoare... mustocsidis: S-a uitat cu lungoare?... Kaimeno! era bagat in boala, in boala amorului... dar riu a indraznit... aşa sînt unii oameni care pătimesc... tac şi inghit noduri; ma sirit ş-alţii care sint mai indrăzneţi, mai palicari şi fără a perde timpul cu ahturi... haţ... (O ia de talie.) ruhala: Ce faci, d-nule? mustocsidis: Am alungato o musca... ş-aşa zici că-1 iubeşti pe Imergold. ruhala: Eu n-am spus... (Vede pe Gafia.) Ssst... mustocsidis: N-ai grijă. (Cîntă încet:) „Ah! kera Marghioala Iele-o andras-tu." gafia (care coboară scara din stînga): Madamă, am gătit masa pentru diligenţă, numai şervete curate lipsesc. ruhala: Vin' cu mine să ţi le dau. (încet, lui Must[oc-sidis].) Iată-1!... tocmai vine. mustocsidis : Cine ? Imergold ?... ruhala: Bancherul! mustocsidis: Aferim!... cînd vorbeşti de lup... ruhala: Să riu-i pomeneşti nici un cuvînt de conversaţia noastră. mustocsidis: Ferească sfîntul Aftanasie ! ruhala (lui Imergold care intră prin fund): D-nule Imergold, aşteaptă-mă aici; mă întorc îndată. (Aparte.) Curios! cum m-a turburat d-nul ista. (Iese cu Gafia în stînga.) SCENA VIII MUSTOCSIDIS, IMERGOLD imergold: Zer voi! zer voi! mustocsidis (aparte): Nu ştiu de mă-nşel, mi pare că l-am mai vezuto pfe ast Imergold... Unde? Ha! la Iaşi, pe Uliţa Mare... făcea zur-zur cu gologani în palmă... Era zaraf. (Tare.) Kir Imergold, bine c-ai venit; vorbeam mai adini-oarea de d-ta cu stăpîna casei. imergold: Cum, mă rog, madam Ruhala a grăit de 5 mine ? mustocsidis: A! Ruhala se cheamă. Frumos nume biblic !... si este si un chinteco. Ruhala s-a botezat, Cu capu-n tulpan legat. io Ma ştii d-ta că-i o nekokera foarte nurlia şi durdulia ? imergold: Cui o spui, d-nule?... Cine o ştie mai bine decît mine? mustocsidis: Zău! mă bucur... dimiei te lăuda foarte 15 mult adineauri. imergold : Vuăs ? mustocsidis: He ! He ! dacă nu mi-ar fi teamă să-ţi jignesc modestia, ţi-aş spune neşte lucruri... Ascultă, kir Imergold, ai fi un ingrat daca n-ai 20 recunoaşte meritele Ruhalei... ea-ţi păstrează un sevas, şi cînd zic sevas, o zic numai de formă, ştii d-ta, pentru dimialor de la sevas pănă la amori distanţa-i numai de-o şchioapă. imergold: Şchioapă? Ce spui, mă rog? 25 mustocsidis: Spun că dac-ai vrea să mă consideri ca pe un rabin... imergold : Rabin d-ta!... mustocsidis: Mi-ai mărturisi că nu eşti adiafor în priivirea Ruhaliţei. 30 imergold : He ! He ! ţi mărturisesc că în adevăr. He ! he! mustocsidis : He !... he !... Vezi d-ta?... ghidi, spren-ţari! imergold : Şed faţă-n faţă cu otelul şi cu nurii Ruha-35 lei... şi înţelegi. Ha! ha! ha! mustocsidis: Ha! ha! ha! şi nuri, şi otelul ţi fac cu ochiul! imergold : Otelul face parale multe, cel puţin 3 000 de galbeni. 40 mustocsidis: Dar nurii? 391 imergold: Un milion, zic zeu... mustocsidis (aparte) : începe a lua foc chibritul. imergold : Chind ne-am găsit veduvoi amîndoi într-o zi, chiar în ziua aceea m-am gîndit la un gheşeft 5 bun... mustocsidis: Neski, inţeleg... cum ai ingropat pe reposata... te-ai gîndit la Ruhala şi mai cu samă la otelul de 3 000 de galbeni. imergold: De unde-o ştii, mă rog? 10 mustocsidis: Eu ştiu tot! şi toaca-n ceri... imergold : Daca ştii tot, nu mai am nimic de spus... iaca tac... ai ghicit... hi! hi! hi! mustocsidis (aparte): E cam pogan... cînd rîde. (Tare.) Cum te-am văzut, jupîne, mi-am zis în 15 mine, dacă bancherul ista n-ar simţi ceva colea... (Arata inima.) imergold: în buzunar? mustocsidis: Ba-n inimă... bancherul ista n-ar fi un om ca toţi oamenii, ar fi un muhalibiu! o mosto-20 chină. imergold: Muhalistochină, eu? mustocsidis: Neski? de ce nu te insori cu ea? imergold: Cu mostochină?... mustocsidis: Ba cu Ruhala. 25 imergold: Eu?... la vîrsta mea? văduvoi? mustocsidis: Ce vrîstă, ce vrîstă?... pentru că eşti in doi peri?... ş-apoi... cîţi ani poţi să ai?... 60, cel mult. imergold: Prea mult... n-am nici 55. 30 mustocsidis: Ce-ţi spuneam eu?... eşti chiar în floare. Ruhala trebuie să aibă 30. Sînteţi cît se poate de potriviţi... d-ta frumos nu eşti, ce-i drept, ma. cîţi alţii sînt şi mai sluţi? imergold: Aşa m-a făcut tată şi mamă. 35 mustocsidis: Ştiau ei ce fac... cît pentru Ruhala, nu trebuie să-ţi ascund că te găseşte maiestos şi bine păstrat. imergold: Vuăs! mă găseşte bine păstrat pe mine? mustocsidis: Doar o fi cunoscînd ea bărbaţi... o 40 văduvă... inţelegi? imergold: Abăr, se mărită cu Şloim... mustocsidis: Cine?... Veterinarul?... Şteargă-se pe bot... Vrei să-ţi spun una in taină, să rămîie între noi? Ruhala nu poate să-l sufere. imergold: Main Got!... ce spui, mă rog? mustocsidis: Cît pentru d-ta... altă gîscă. imergold : Ghischi!... mustocsidis: Te pot încredinţa că ea te iubeşte de mult in fundul inimii, tocmai in fund. imergold: Ai vei! mamu nieu! (Vesel.) mustocsidis: înţelege, omule, că o femeie care are inimă şi ştie la ce slujeşte inima nu poate să petreacă toată viaţa ei în faţă cu un palicari ca d-ta, fără a-i trece prin cap mulţime de bazaconii, ca d-tale! imergold: Nu mă-nşeli? mustocsidis: Ascultă, fă ce-i vrea, eu n-am sfaturi de dat, nu mă priveşte şi nu-mi place să m-ames-teco in trebile altora, dar îmi place să-ndatoresc pe ipochimeni... Telos Pandon... cred că eşti obligat să dai zor Ruhalei. imergold: Zor!... mustocsidis: Altminterea ea ar crede că eşti o mosto-chină uscată. imergold: Eu mostochines !... dacă-i aşa... lasă... are să vadă ea cine-i Buruh Imergold. mustocsidis: Taci; vine afrodita... Fă-te că nu ţi-am spus nimic. imergold: N-ai frichi!... (Aparte.) Main Got! mă iubeşte Ruhala!... Ce gheşeft! SCENA IX Aceiaşi, RUHALA şi GAFIA ruhala: Degrabă... Degrabă, Gafia!... pune şervete pe masă ! Deligenţa trebuie să sosească în curînd. gafia (intrind în dreapta): Numaidecît, madamo. ruhala: Iată-mă, d-nule Imergold, ce doreşti? 393 imergold: Am venit să rog pe Şloim să-mi aleagă un cal de trăsură pentru nepotul meu; vreau să-i fac un prezent de nuntă. ruhala: Cum s-a-ntoarce de la cazarmă îi voi spune. 5 mustocsidis: Cum? nu s-a-ntors încă la logodnica d-sale? ama logodnic !... îi place mai mult sina-nastrofia cailor decît compania afroditei. ruhala (cam supărată): Aşa se vede!... mustocsidis (încet, lui Imergold): Ce ţi-am spus eu ?... 10 îl despreţuieşte. ruhala: Mi-a promis c-a veni-ndată, şi eu 1-aştept... mustocsidis: Cu buza umflată... bree!... faco şi eu stihuri, ca Coţofănescu: „El mi-a promis c-a veni-ndată, 15 Şi eu l-aştept cu buza umflată". Aksiologo... m-am trezit nitam-nisam piitis în faţă cu afrodită din Tîrgul-Frumos... ruhala: Eşti foarte amabil, d-nule! mustocsidis: Neski... ma asculta, kera mu, cît m-am 20 gasito cu bancherul aicea, dimilui mi-a grăit hojma de d-ta ca un năuc... năucit de amori... Kaimenos!... de cîte ori pomenea numele d-tale, juca pe loc ca un curcan inamorato. imergold (aparte): Eu n-am jucat. 25 mustocsidis: Ma nu-i lucru paraksino... cu ochii d-tale, ai face să joace şi dracu to piperi. ruhala (făcînd ochi galeşi): Crezi? mustocsidis: Cred... Lipon Imergold imi spunea că aţi prosperat amîndoi in parte, agonisind averi 30 grăsuţe, şi eu m-am gîndit aşa, că, dacă aţi aduna la un loc acele două proprietăţi, aţi nimeri de minune... d-ta eşti văduvă... el este holtei... imergold : Ba şi eu sînt văduvoi! mustocsidis : Tocmai!... aveţi copii ?... 35 ruhala: Soarta m-a privat de această favoare. mustocsidis: Mititica!... ti amartia!... imergold: Şi eu am tras nădejde odată de a fi tată... dar în zadar, a ieşit abraş... mustocsidis: Kaimeno Imergold!... Lipon n-aveţi copilaşi... sinteţo orfani... păcat să se peardă două tipuri aşa de nostime. imergold : Dar am pe nepotul meu, Goldimer, pe care am să-l las clironom şi pe care-1 însor. mustocsidis: Nu-i totuna... ce fericire de-a avea copilaşi ai săi, cu mutrele părinţilor lor! Muţunachi nespălaţi care strigă toată ziua: dă-mi papă — nu vreau... a!... eram născut ca să fiu tată... mă nebunesc dupe ţincari. (încet, Ruhalei.) Te pot încredinţa că Imergold e încă verde... deşi sur. (Lui Imergold.) Priiveşte ce bine incalată-i Ru-hala; e in stare să-ţi facă o jumătate duzină de tîrtanaşi... fericit berbanti! (Tare.) Dar eu stau de vorbesc alandala... Faceţi ce vreţi, nu mă amesteco in trebile altora... mă duco să me rado; mă-nchin cu plecăciune, afrodită. (încet, Ruhalei.) Dai un pic curaj lui bietul Imergold, vezi că se usucă pe picioare. (Dînd mîna cu Imergold.) A revedere, d-nule bancher. (încet.) Dă-i zor! nu vezi c-aşteaptă? (Aparte.) Dacă nu mă-nşel, am dat foc şandramalelor... Stavrovoi thise. (Iese la dreapta, planul al 2-le.) SCENA X RUHALA, IMERGOLD (stau un moment amîndoi jenaţi, fără a vorbi, ci numai pri-vindu-se pe furiş) imergold (aparte): Mamu nieu!... m-a prins frichi! Şi mi s-a legat limbi!... niciodată Ruhala nu mi-a părut aşa de frumuşichi, zic zeu. ruhala (aparte): Bietul Imergold!... ce păcat că-i aşa de sfiicios. imergold (tare): Madama Ruhala... ruhala (uimită) : Herr Imergold! imergold : Ciudat om pare a fi acel domn!... Are un ochi care pătrunde pănă în pungă şi pănă în inimă. 395 rXjhala (cochetând): Cum? a putut pătrunde în inima d-tale ?... Eu o credeam o cetate aşa de bine încuiată... imergold : Păn-acum a fost încuiată ca o ladă de 5 fer... dar acum... ruhala: S-a descuiat?... singură, de la sine? imergold : Ba prin meşteşugul unui scamator. ruhala: Un scamator? imergold : Adică scamatoare... 10 ruhala: Şi cum a izbutit, mă rog, să o deschidă? imergold : N-a avut decît a privi la dînsa cu ochii d-tale... ruhala: Şi ce-a găsit în ea, mă rog? imergold: A găsit un capital cu procente de 100 la 15 una, un capital de amor, care sta ascuns şi sterp. ruhala: Frumos capital!... erau şi bancnote în el? imergold : Multe şi cu gir... ruhala: Care gir, mă rog?... imergold: Cu girul d-tale, dacă nu te superi? 20 ruhala: Cu al meu? Ce-aud? Mă iubeşti? imergold : De zece ani şi trei zile şi-un sfert. ruhala: Şi nu mi-ai spus-o pănă azi? imergold : N-am îndrăznit, dar acuma nu mai pot să tac, mă mănîncă peste limbă, eşti frumoasă 25 ca o liră nouă, eşti drăgălaşă ca un galben holan- dez, aurul cel mai bun; eşti, după cum spunea voiajorul cela, o adevărată Frofodită, şi eu să nu crezi că-s muhalibiu, nici mostochină, ca să te văd, fără a-ţi cere dobîndă. 30 ruhala: Cum? imergold : Adică fără a cerca de-a te dobîndi. (Mustocsidis apare în dreapta.) ruhala (punînd mîna pe inimă, aparte, cu sentiment): Main Got!... 35 imergold: Şi iaca cerc. (Se pune-n genunchi.) Ruhala ! ruhala: Imergold! imergold : N-am făcut niciodată gheşeft împreună... hai să facem tovărăşie de amor şi de speculă... Eu aduc partea mea 30 000 de galbeni şi o inimă cu zimţi. mustocsidis (de sus): Aferim, Glodachi... Zor, bre, zor... (Coboară-n scenă.) SCENA XI RUHALA, IMERGOLD, MUSTOCSIDIS ruhala (speriată): Ah! vei! imergold (sculîndu-se): Ghirai Şfarţ! mustocsidis: Ma ohi!... ohi... nu vă sinhisiţi... faceţi-vă trebuşoarele, mă duc. ruhala: Nu, d-nule! poftim... Imergold îmi cerea bucatarul, pentru nunta nepotu-său. mustocsidis: în genunchi, ca dinaintea sfintei Var-vara? ruhala: Stan trebuie să fie la camară... mă duc să-i poruncesc. (Imergold voind s-o urmeze.) Nu veni după mine, e de prisos. (Intră în dreapta. Mustocsidis face un semn lui Imergold s-o urmeze.) mustocsidis: Iurus, Glodachi... după dînsa! imergold: Iaca mă duc. (Intră după Ruhala, la dreapta.) mustocsidis (viind în scenă): Ha! Ha! Ha! Parcă sînt o pisică şi un cotoi... acuş o să miorlă-iască... el are să zică (imitează glasul de cotoi): Ruhaliţa, dă-mi guriţa, şi ea o să răspundă (cu glas de pisică): Nu vrrreau, nu vrrreau... Ha ! Ha ! Ha ! SCENA XII MUSTOCSIDIS, ŞLOIMESCU (din fund) şloim[escu] : Iată-mă şi eu... mustocsidis: Ha! Ha! Ha! Şi cînd gîndesc că far' de mine nu s-ar fi ajuns cu tîrgul în vecii vecilor. şloim[escu]: Eşti vesel, d-nule, de rîzi singur?... mustocsidis: Am de ce, pre legea mea... pune-ţi în gînd, d-nule... d-nul e un voiajor ca mine?... Mă bucur... Pune-ţi în gînd... Ha ! Ha ! ce are să mai clămpănească limbile din Tîrgul-Frumos!... 5 pune-ţi în gînd cabazlico cel mai nostim, o căsă- torie sigură... o logodnă mai încheiată... cu plecăciune mă-nchin... s-a desfacuto ca o pla-ţinta cu cucunari... şi altă căsătorie se zemis-leşte-n loc. 10 şloim[escu]: Ce căsătorie?... nu te înţeleg. mustocsidis: Cum?... nu ştii?... stăpîna hanului... afrodită Ruhala. şloim[escu]: Ce-a făcut? mustocsidis: N-a facut-o inca... ma si marita cu 15 bancherul din faţă, cu Imergold!... şloim[escu]: Nu se poate. mustocsidis: Ba si poate ca mai bine... te miri?... a!... priicep... d-ta ştiai poate că se mărită cu veterinarul? Aş! veterinarul e dat după grajd. 20 D-nialui să fie sănătos !... ma un lucru care m-ar efglendisi ar fi să văd mutra veterinarului, zău aş da 25 parale s-o văd. şloim[escu]: Cum veterinarul? da veterinarul sînt eu. mustocsidis: D-ta!... sto diavolo! (Aparte.) îi văd 25 mutra degeaba. (Tare.) Si mi ertasi, d-nule... Dacă ştiam... Sînt desperat că am ris de d-ta în faţa d-tale... ma inţelegi, intîmplarea e aşa de caraghioaza. şloim[escu]: D-ta eşti un caraghioz, d-le, auzitu-m-ai? 30 mustocsidis: Neski... Neski, nu-i caraghioză, din contra, e foarte supăracioasă pentru ipochimena d-tale. şloim[escu]: Cine ţi-a spus o minciună aşa de gogonată 1... Ruhala se cunună cu Imergold ?... min-35 ciuni! mustocsidis: L-am văzut chiar eu mai adineoare in genunchi dinaintea ei. şloim[escu]: Pe cine? MUSTOCSibis: JPe Imergold. 40 şloim[escu]: în genunchi?... Ce căuta? mustocsidis: Căuta un bucatar. şloim[escu]: Căuta un bucătar la picioarele Ruhalei? Ai înnebunit, ori eşti beat? mustocsidis: E! pas to diavolo... Ţe-mi pasa mie?... 5 Eu n-am obiţeio să m-amesteco in trebile altora,- bre 1... daca le place bancherului şi Ruhalei să se impărecheze impreună, ce mă priiveşte pe mine, oriste?... SCENA XIII 10 Aceiaşi, GOLDIMER (din fund) goldimer: Aici e moşu-meu? şloim[escu]: Poftim, d-nule Goldimer, să auzi ştren-găriile moşului d-tale. goldimer: Ce ştrengării? 15 mustocsidis (aparte): A!... acesta e nepotu lui Glodachi. şloim[escu]: Moşul d-tale l-a muşcat strechia însuratului. goldimer: Cum?... vrea să se-nsoare el? 20 şloim[escu] : Iată-1. mustocsidis: Cu mireasa d-sale ! goldimer: Cu Ruhala? SCENA XIV Aceiaşi, RUHALA şi IMERGOLD (din dreapta) 25 ruhala: Imergold, fii cuminte... imergold : Nu se poate, că m-ai nebunit, zic zeu. (Vrea s-o sărute.) şloim[escu] : Frumos !... Bravo !... mustocsidis: Na! l-a prinso cu oca mică... primez-30 dia!... ruhala: A! d-ta eşti, d-nule Şloimescu? 399 şloim[escu] : Eu, şi vin la vreme ca s-aud frumoase veşti... se vede că te-a scos din minte zaraful ista de bancher. imergold: Eu bancher de zaraf? 5 mustocsidis: Lasa, fraţico, nu te supăra, au mai pa ţi t-o şi alţii. şloim[escu] (respingîndu-l) : Du-te naibii cu mîngăie-rile d-tale. ruhala: Şloimescu, nu te mai recunosc; de unde te 10 credeam blînd, cu educaţie... şloim[escu]: Cum? pretinzi încă să fiu blînd cînd îmi joacă ochiul maimuţoiul ista de zaraf? mustocsidis (încet, lui Imergold)-. Maimuţoi? te face de mascara?... 15 imergold: Tu eşti maimuţoi. şloim[escu] : Nu deschide gura că te stropşesc. (Ridică palma.) imergold ( ascunzîndu-se după Mustoc[sidis]): Ghe-valtl 20 ruhala: Şloimescule, te-a muşcat cucoana chifteriţa de faci o scenă atît de scandaloasă? şloim[escu]: Spune... ce caută zaraful ista la picioarele d-tale, madamo? ruhala: De unde o ştii? 25 şloim[escu] : Mi-a spus-o d-nialui care s-a găsit de faţă. ruhala: 1 D-nialui? imergold: j mustocsidis: Eu! Neski? era un secret? atunci zic şi 30 eu câ ovrei... nu ştiu, n-am văzut. şloim[escu]: Ai auzit?... îndrăzneşti acuma a mai susţinea din contra ?... ruhala: Şi chiar aşa să fie... ştii d-ta că tonul şi manierele d-tale viziteieşti îmi displac cu desă-35 vîrşire ? şloim[escu]: Aşa?... Ai vrea poate să zîmbesc, cînd vrei să-mi pui flori la ureche?... Eu nu-s de-acei ce-nfloresc. 400 ruhala: D-nule, devii din ce in ce mai grobiant; adă-ţi aminte că încă nu sînt soţia d-tale, nu-mi eşti încă stăpîn, slavă D-lui. mustocsidis: Aferim!... bine ai respuns. 5 şloim[escu]: Eşti mulţămită dar să scapi de mine?... eşti o cochetă, dar dacă-ţi închipuieşti că ţi-oi duce dorul?... te-nşeli... Femei nu lipsesc... una pierdută, zece găsite pe loc. mustocsidis (încet lui Şloim[escu]): Nu te da, pali-10 cari. ruhala: Aşa ţi-e povestea?... Ei bine, crezi c-afară de d-ta nu mai sînt alţi bărbaţi care să se înamoreze de mine ?... Ha ! Ha ! Ha! n-am decît să-ntind mîna ca să găsesc cîţi mi-ar plăcea. 15 şloim[escu] : Dar ai găsit pe lîncedu ista de Imergold. imergold: Lînced? ruhala: Lînced, nelînced! îmi place, mă iubeşte... îmi cere mîna... şi primesc... de-oi şti că-i turba. imergold (lui Şloim[escu]): Da! d-nule; lînced, ne-20 lînced, îi iubesc mîna... aşa să ştii... şloim[escu[: Aveţi parte unul de altul! goldimer (lui Imergold): Cum, moşule!... Vrei să te-nsori ?... adevărat ? vrea să zică mă dezmoşte-neşti? 25 imergold: Ş-apoi?... ce ai tu cu mine?... şloim[escu]: Lasă-1 să se-nsoare, Goldimer, îi moşteni mai degrabă, nu-1 vezi cît e de batojit?... mustocsidis: Batojit bine... însă-i ajuns în legiuita vîrstă şi are dreptul să se însoare omul! 30 goldimer: Cine spune că nu? Moşul meu e liber să devie ridicul, făcînd nebunii la vîrsta lui... poate să se însoare şi cu baba Dochia, dacă vrea... dar eu cum rămîn ?... cînd a auzi Solomonică de-o poznă ca asta, n-ar mai primi să-mi dea fata!... 35 înţelegeţi d-voastră. mustocsidis: Neski... Ţi vine parakseno. imergold (mânios): Vuăs!... un mucos ca dînsul ar avea pretenţie să mă ducă de nas? mustocsidis: Se teme să nu ai copii... atunci cliro-40 nomia... 401 * goldimer: A! îmi vine să nebunesc de ciudă!... cînd gîndeam şi eu să mă însor, să mă cuprind... şi deodată văd planurile mele răsturnate, pentru că un bătrîn gîrbov este ameţit de o intrigantă. 5 ruhala (răpezindu-se la Goldimer): Eu, intrigantă!... Na !... (îi dă o palmă.) Ah ! îmi vine leşin. (Iese în stînga.) Apă de colon... apă... mustocsidis: Pil!... imergold: Vuăs!... intri... intri!... (îl apucă tusa.) 10 mustocsidis : Na! crepa, crepa... l-a apucato astmo..., e ofticoso! şloim[escu]: Crape, eu mă duc şi nu mai vin în casa asta. imergold (tuşind): Ah!... vei! ghevalt!... mă duc la 15 speţerie să beau salep. mustocsidis: Piii!... S-a-mprastiato ca potîrnichile. Bree cristiani. „. veniţi-vă-n fire. (Şloim iese prin fund furios. Imergold şi Goldimer îl urmează.) SCENA XV 20 MUSTOCSIDIS, COŢOFĂNESCU, STAN, GAFIA (Coţofănescu şi Stan au intrat prin fund şi Gafia din dreapta.) coţofănescu: Dar ce s-a-ntîmplat aici? gafia: Parc-a dat turba în toţi. stan : Se vede c-a intrat ducă-se pe pustia în lipsa mea. 25 mustocsidis: A!... sto diavolo... am făcut tot ca să-i impac, n-a fost chip... au prins turbaţiune la creieri. (Lui Coţofăn[escu\.) Ian spune, fraţico... imi pare că eşti un palavrazi... m-ai incredin-ţato că in oraşul ista toţi sînt uniţi şi liniştiţi... 30 ama unire!... să manîncă intre dînşii ca cîinii la zaplazi. coţofănescu: Cum se poate?... o nenţelegere aici? gafia: în Otelul Uniunii? mu stocsidis : Otelo Uniunii ?... se potriveşte ca nuca-n 35 părete... zi-i mai bine Otelo Resmiriţii. 402 coţofănescu: Da bine, păreau cu toţii a se iubi aşa de mult, că voiau să se cunune cu toţii... încît chiar mie îmi venise apa la gură. mustocsidis: Zeu? 5 coţofănescu: Şi, pre legea mea, dacă aş fi găsit o partidă convenabilă... mai că... mai că... mustocsidis (încet, lui Coţ[ofânescu]): Ma daca-ţi cere inima, fraţico, acu-i prilejul. coţofănescu: Ce prilej, d-nule? 10 mustocsidis: Ascultă: imi placi... mă interesezi: ai o alunică pe nas care-i de ogur... altmintere nu m-aş ocupa de d-ta, pentru că eu n-am obicei să mă amestec în trebile altora... ascultă: Goldimer, nepotul lui Imergold, nu se mai insoară cu fata 15 lui Solomonichi spiţerul... şi dacă-ţi place fata?... coţofănescu: Rifca! cum să nu-mi placă?... E frumoasă, bine crescută... mustocsidis: Şi are zestre bună... galbeni... afion, 20 china, talion, ipeca şi alte prafuri şi hapuri. coţofănescu : Cred şi eu... tată-său e spiţer şi bogat. mustocsidis: Spiţer! o partidă simandicoasă şi sigură!... Solomonichi nu-i om să-şi inghiţă fondul !... Ocazia joacă drăgaica pe dinaintea d-tale. 25 Haţ pe dînsa, palicari. coţofănescu: Bucuros, dar Solomonichi e evreu; n-a vrea niciodată să fie socrul unui creştin. mustocsidis: Atunci fură fata... ovreicele iubesc pe români. 30 coţofănescu : Dar cum s-o fur, aşa, nitam-nisam, de-abia mă cunoaşte !... mustocsidis: Bree... budalas eşti, fraţico, scrie-i un ravaselo di amori cu apelpisia. coţofănescu: Bine zici... cînd a citi literatura mea, 35 a sări chiar pe fereastră. mustocsidis: în braţele d-tale, berbanti, şi amîndoi spalati putinica... che haida, haida ha, pănă la Isaiia Horeve. 403 coţofănescu: Gafio... du în odaia mea hîrtie albă, cerneală şi tot ce trebuie de scris, eu vin îndată după tine. gafia: Numaidecît, domnule Coţofănescu, (Suie scara 5 în dreapta, ducînd hîrtie etc.) mustocsidis (aparte, imitînd pe Gafia): Numaidecît... îi place răţuştei să se suie în odaie la Coţofănescu.. Kosmos!... Kosmos!... (Stă pe gînduri.) coţofănescu (oprindu-se în capătul scării, aparte): 10 Hîrtia de la han e proastă... mă duc să cumpăr alta mai espresivă, cu porumbaşi zugrăviţi, şi să scriu răvaşul în grădină. (Iese prin fund.) SCENA XVI MUSTOCSIDIS şi STAN 15 stan (apropiindu-se de tablă, depune deoparte două pacheturi de hîrtie): Domnul Şloimescu mi-a zis să-i cumpăr de la spiţerie un pachet de peatră acră şi altul de făină de car. Iată-le; acum să-mi caut de bucate. (întoarce tingirile pe foc.) 20 mustocsidis: Bre, bucatar!... stan : Aud, domnule ! mustocsidis: Ţe bucate faţi?... ceva cataif şi baclava? stan: Ba nu, d-nule, varză cu cîrnaţi... mustocsidis: Varză! Ptiu, bucate mojiceşti, ceva cu 25 maslinia n-ai în tingiria? stan: Nu, dar dacă vrei ihnea cu ceapă. mustocsidis: Ţapa?... s-o dai lui kir Coţofănescu, să o mănînce împreună cu fata din casă, cu Gafiţa. stan : Cu Gafia! Pentru ce cu Gafia ?... 30 mustocsidis: Ma n-ai insemnat-o cum se zoacă de-a puia-gaia amîndoi ?... cînd ea se suie pe scară, el după dînsa, şi chiar acuma se găsesc impreună ca doi hulubaşi in hulbărie... colo sus!... stan : Ce spui, d-nule?... nu te atinge de cinstea fetei. 404 mustocsidis: Ce cinste, bre?... n-ai insemnat-o că fata şi cu d-1 Coţofănescu... stan: D-nule, nu glumi, că mă bagi în ispită. mustocsidis: Ma ce-ţi pasa ţie daca se iubesco? stan: Ce-mi pasă?... îi vedea ce-mi pasă! (Ia un cuţit de pe tablă.) De i-oi prinde împreună, îl spintec ca pe-un nagîţ. (Vrea să se îndrepte spre fund.) mustocsidis: More, Stane, nu face moarte de Coţofană... Steka... ce te amesteci unde nu-ţi ferbe oala? stan : Cum nu-mi ferbe oala?... Gafia-i logodnica mea. (Suie scara la dreapta.) mustocsidis: Sto diavolo!... na alta! (Singur.) Bree!... ce casă afurisita!... toţi sînt loviţi cu leuca... pănă şi bucătarul. .„. s-a răpezit ca un ienicer, cu iartaganu in mînă... un ienicer zuliar !... are să se-ntîmple primezdia... nu că-mi pasă, ucidă-se, facă-se harcea-parcea, eu nu mă amesteco in trebile altora... Ia priveşte: bucătarul s-a dus la război şi tingirile au rămas de capul lor... ama bucate!... halal de voiajori. (Se apropie de tingiri.) Să vedem ce lături le pregăteşte? (Descopere o tingire.) Bree!... pui cu smîntînă. (Gustă.) Pfii, nesărat... mai trebuie cel puţin o lingură de sare. (Ia pachetul cu peatră acră.) Iaca sare... (presoară în tingire) să-l dregem niţel... aşa... de-acum are să fie bun de mîncat. (Descopere altă tingire.) Ce văd?... o budincă de cabinet?... bree!... bucate cu cheltuială. .. imi pare că-i trebuie un pic de făină... ca să fie mai legat sosul... unde să găsesc făină? (Ia pachetul cu făină de car.) NatoP e cam galbenă, ma nu faţe nimic. (Presară făină de car în tingire.) Aşa are să fie aksiologo ?... Halal de voiajori!... or să mă pomenească! (Se depărtează de tablă.) E bine să ştie cineva bucătăria... eu nu sînt tocmai meşter... ma me priţepo la gospodaria... ţe vedo? d-nul veterinarios? 405 SCENA XVII MUSTOCSIDIS, ŞLOIMESCU şloim[escu] : Eu!... am venit să-mi iau lucrurile de la han şi să mă mut la cazarmă... Gafio !... 5 mustocsidis: Cum? tot eşti inciudat? şloim[escu] : Ba bine că nu... Gafio !... gafia (de sus): Aud. şloim[escu] : Găteşte-mi geamandanul, că mă pornesc. gafia: Numaidecît. 10 mustocsidis: Da bine, kir veterinario, ce-a zice kera Ruhala ?... şloim[escu] : Zică ce i-a plăcea... nu mai vreau să am a face cu o cochetă. mustocsidis: Cochetă?... Neski... ma ţi-i dragă, măr-15 turiseşte. şloim[escu] : Da, îmi era dragă... şi totul era gata pentru cununia noastră... deodată, hodoronc-tronc... totul s-a răsturnat cu... mustocsidis: Cu faţa-n jos... trebuie să fie vreo 20 intrigă. şloim[escu] : Negreşit... Hei! de-aş cunoaşte intrigantul, ce trînteală i-aş trage! mustocsidis (îngrijit): Cred şi eu... cu mînile d-tale care sînt cît nişte lopeţi... (Caută la ceas.) Si 25 mi iertaşi... diligenţa trebuie să sosească... merg in sofragerie, să meninco un costrasi. SCENA XVIII MUSTOCSIDIS, ŞLOIM{ESCU], COŢOFĂNESCU (intră cu părul muiat) 30 coţofănescu (furios) : Aşa mi se cade, dacă mă potrivesc unui zevzec. mustocsidis: More! Coţofănescu, ce ai paţit-o? Eşti cam plouat? coţofănescu : Am păţit-o bună din pricina d-tale! 35 mustocsidis: A mea? 406 coţofănescu: Da, am scris ravaşul, l-am trimis fetei spiţerului şi, cînd m-am apropiat de fereastra ei, mi-a deşertat o cofă de apă în cap. mustocsidis : Cofa să fi fost ? Ha ! ha! ha! ha! l-a botezat 5 ovreica. SCENA XIX Aceiaşi, RUHALA (din stînga) ruhala: Ce am auzit, Şloimescule, vrei să părăseşti otelul, să te depărtezi de mine? 10 şloim[escu]: Ce-ţi pasă?... nu-ţi rămîne Imergold? ruhala: Şi ai crezut tu, Şloimescule, că eu, Ruhala ta, ţi-aş fi infidelă?... Ai!... şloim[escu]: A cui e vina? ruhala: Ştiu că a mea nu-i. 15 şloim[escu]: Apoi a cui? spune, să-l sfărîm bucăţele, ca pe un pesmet uscat. jjyVorbesc încet deoparte.) mustocsidis (aparte): Pesmeto !... Orakali!... (Se îndreaptă spre fund cu geamandanul, cortelul şi car-20 tonul în mînă şi subţioară. în acest moment intră Stan pe scara din dreapta şi-l opreşte.) SCENA xx RUHALA, ŞLOIM[ESCU], MUSTOCSIDIS, STAN, GAFIA, COŢOFĂNESCU 25 stan: A! Lehăule, ţi-ai bătut joc de mine?... Stăi, c-avem o socoteală de încheiat. mustocsidis (scapă lucrurile din mînă): More! Zama lunga, cum îndrăzneşti ?... ruhala (trece): Ce este, ce este? 30 stan: D-nialui, sfrijitul ista, mi-a umflat capul de gărgăuni mai adineoare. ruhala: Ce gărgăuni?... 40? stan : M-a încredinţat că Gafia era dată în dragoste cu d-nul Coţofănescu, şi că s-au ascuns amîndoi sus, într-o odaie. gafia: Eu?... (Se apropie de Mustocsidis.) Ai spus 5 una ca asta?... îţi scot ochii, mangositule. mustocsidis: Ţe?... esti nevinovată?... esti credincioasa lui Zama-lunga ?... cu atît mai bine pentru d-ta şi pentru bucătari, nu-mi pasă... eu nu m-amesteco in trebile altora. 10 (Se aude un vuiet de trăsură afară.) ruhala: Iaca deligenţa, a sosit, degrabă, Stane... dă bucate... Gafio... fugi în sofragerie. stan: 1 Numaidecît!... gafia: J 15 (Stan s-apropie de tablă şi aşază bucate în blidele pe care le duce cu Gafia în sofragerie.) (Mustocsidis îşi adună lucrurile împrăştiate.) SCENA XXI Aceiaşi, IMERGOLD şi GOLDIMER (intră rîzînd) 20 ruhala: Ce v-au apucat de rîdeţi aşa? imergold : Ha! Ha! Ha! mă doare splina de rîs, zic zeu. goldimer: Cum n-om rîde?... ascultaţi un răvaş de amor, o declaraţie făcută de un poet tragic 25 d-şoarei Rifca, fata spiţerului Solomonichi. coţofănescu (aparte)'. Răvaşul meu? toţi: Citeşte-1, citeşte-1. mustocsidis: Neski; ţeteste să ridem şi noi. coţofănescu (lui Goldimer)'. D-le, nu-ţi dau voie... 30 mustocsidis: Zi-i pe slova. goldimer (cetind) : „Regretabilă d-ră Rifcă, Precum iarna se arată cu înfocată verdeaţă, astfel apari în ochii mei d-ta care eşti cea mai sansi-35 ti vă zarnacadea din tot globul Europei... ; te am 408 nu înzecit, nu însutit, nu înmiit, dar înmilionit, şi mă nutresc cu speranţa că veţi fi de acord şi echivalentă la cele scrise de mine... te-am zărit în costum de inocenţă, angele, şi nemaiputînd de 5 a-ţi vorbi, te rog să ieşi pe fereastră, spre a mă consola, fugind cu mine, şi a mă degaja de viceversa !.. toţi : Ha ! Ha ! Ha ! mustocsidis: Bree!... Omer a scris?... 10 coţofănescu (se răpede, smuncind scrisoarea de la Goldimer): D-nule, eşti un impertinent şi mi-i da satisfacţie. imergold: Vuăs ? duel?... să ucizi pe nepotul meu? Ghevalt!... Fugi acasă, Goldimer, şi cere indem-15 nitate de 50.000 de franci... coţofănescu (lui Mustoc[sidis]): Şi cît pentru d-ta, d-le, cum te cheamă? mustocsidis (mîndru): Leonida Mustocsidis. şloim[escu]: Mustocsidis?... stai; d-ta ai învrăjbit tot 20 oraşul Herţei, ş-acum ai venit s-aduci zîzanie în Tîrgul-Frumos ? mustocsidis: Eu?. .. Vina mea-i daca sînteţi scoşi din ţiţinia ? şloim[escu]: D-ta nu mi-ai spus că Ruhala vrea să se 25 mărite cu Imergold? mustocsidis: Am spus. ruhala: Şi pe mine n-ai cătat să mă dezguşti de Şloimescu? mustocsidis: Gusto filonichie n-are, a spus Epami-30 nondas. imergold : Şi pe mine nu m-ai făcut să cred că mă iubeşte madam Ruhala, ba încă că o iubesc şi eu ? mustocsidis: Cum?... nu vă iubiţi?... lipon cfit... mergeţi cu Dumnezeu! 35 şloim[escu] : D-nule, am să te ucid ca pe un şerpe! coţofănescu: Şi eu ca pe-o năpîrcă... imergold: Şi eu ca pe-un şopîrle, zic zeu... (Fuge-ndărăt.) mustocsidis (respingîndu-i): Ma, la diavolo anoiti, 40 budalas, stropsiti, kakohrononaki!... Cum vreţi voi 409 să fi adus eu zizania aicea, cînd eu m-am jurat să nu m-amestec niciodată in trebile altora? Auzi-tu-m-aţi ?... niciodată in trebile altora. (In sofragerie s-aude-o zvoană şi vuiete de farfurii stricate.) 5 ruhala: Ce-i? Farfuriile mele stricate? gafia (din stînga): Madamo, madamo... primejdie mare !... revoluţie ! ruhala: Cum? mustocsidis: Epanastasis ? 10 gafia: Voiajorii sînt furioşi... bucatele nu-s de mîncat, nu ştiu cine a vărsat peatră acră în puiul cu smîntînă. Voiajorii vreau să bată pe Stan. toţi: Peatră acră? mustocsidis (aparte): Pe-aci mi-i drumul... (Se în~ 15 dreaptă spre fund răpede.) stan (vine din sofragerie scărmănat): Peatră acră!... în bucatele mele?... ian stăi, haihuiule! (îl opreşte.) mustocsidis: Ce mai vrei, măi Zama-lunga? 20 stan : Sînt sigur că tu te-ai amestecat în tingirile mele, în vreme ce m-am dus în odaia de sus !... mustocsidis: Ohi! ma fiindcă bucatele a d-tale erau fără gust si sosurile nelegate, am puso puţintică faina din pachetul cela. 25 stan (arătînd pachetul): De-aici?... ai vărsat făină de car în budinca de cabinet? toţi: Făină de car? mustocsidis: Faina de car? To prokopsamen! Kai-meni voiajori!... (Rîde.) Au păţit-o! 30 stan : Otrăvitorule ! ruhala: Străchietule!______ coţofănescu : Şarpe-nveninat! imergold: Ban calpăş... şloim[escu]: Sfredelul dracului! 35 mustocsidis (apărîndu-se): Skasmos la voi, la toţi!... am vruto să vă indatoresco si mi-am gasito beleaua... sto diavolo... me duco... să vă mai vedo cînd mi-oi vedea ceafa... mă duc in deli-genţa să fugo de nişte nebuni care trăiesc tot in certe şi in zizanii... Remîneţi şi va mîncaţi ca zavozi la Salhana. Cs-cs-cs-cs-cs! cs! (Iese.) toţi : Uf ! bine că s-a dus! şloim[escu] : Bine c-am scăpat de el! 5 ruhala: A perit vrajba dintre noi... Şloimescule, tot eşti mânios pe mine? şloim[escu] : Ba nu!... şi, dacă vrei, facem nunta pănă în trei zile. gafia: Şi noi asemenea, Stane. 10 imergold : Şi nepotul meu cu Rifchi tot aşa ! ruhala: Bravo!... parcă s-a mai luminat casa de cînd a plecat Sfredelul dracului. SCENA XXII Aceiaşi, MUSTOCSIDIS 15 (vine furios, cu peruca pe-o ureche şi cu straiele în dezordine, ameninţînd înfund cu cortelul) mustocsidis: Eşti un mozico obraznico. toţi: Iar el? ruhala: Ce mai pofteşti, d-nule, ce mai cauţi pe-aici? 20 mustocsidis : Nimic... mozico cel de conductor. (Strigă iar la uşa din fund.) Am să te pun, budalas, in disponibili-bili-bili-talipa... (Vine în scenă.) Auzi, mă rog, lipsa de sevas ?... am vrut să mă sui in deligenţă, şi,: cînd să fac ţupa, conductorul mi da 25 blendis, zicînd că-i plin... cred şi eu că era plin... beţivo !... beuse patru oca de vin... părea un fedeleş... ruhala: Vra să zică ai rămas pe jos? mustocsidis: Mai bine pentru mine, pentru că kai-30 meni voiazori erau galbeni la mutra şi se zvîrco- leau ca in vremea holerii... li dorea, se vede, la stomac şi aiurea... măncase prea mult, (Aparte.) Făină de car. ruhala: Ş-acuma te-ai întors ca să te opreşti aici? 35 mustocsidis: Neski pănă in sară... cînd a trece alta deligenţă. 411 ruhala: Pănă-n sară? mustocsidis: Numai. ruhala: Nu se poate, d-nule!... nu-i loc aicea pentru d-ta... cată-ţi alt han... 5 mustocsidis: Ma pentru ţe... eu sînt om de pace... şi, unde trec, las concordia, unirea. ruhala: Ba că chiar... Hait, cară-te aiurea. mustocsidis: Ma, afrodita... psihi mu... toţi (împingîndu-l spre uşa din fund)'. Hai!... cară- 10 te... mătrăşeşte-te. mustocsidis: Breee!... agalia... agalia... ma matra-şesco... staţi puţin... am ţeva de spus la d-nialor. (Arată publicul.) ruhala: Iar ai să faci vreo intrigă? 15 mustocsidis: Ohi!... lasă-mă in pace, cer cuvîntul ca ladealo Mitropoliii. (Se închină publicului.) Domnilor!... (Cîntă:) „Neneca, kera Marghiola, Mi-a spus să nu mestec eu 20 Unde nu mi ferbe ola, Ca să nu paţesco rău. Pe nenec-am ascultat-o, M-am ferit de mestecală, Lipon cred c-am meritato 25 Recompensa naţională." (Face semnul bătăii în palme.) toţi (împingîndu-l spre fund): Hai!... Hai!... nu mai lungi vorba. mustocsidis (la uşa din fund): Skasmos! 30 (Cortina cade.)