RUSALIILE P ERSOANE DOMNUL IONUS GALUSCUS, vechilul moşiei şi profesorul şcoalei din sat TACHI RĂZVRĂTESCU, subprefect 5 TOADER BUIMĂCILĂ, vornic de sat SUZANA, nevasta Iui Toader VASILE VEVERIŢĂ, fruntaş GHEORGHE A SAFTEI, ţăran UN JANDARM 10 CATRINA, ŢĂRANI, ŢĂRANCE .RU.SALULIi VODEVIL ÎNTR-UN ACT Scena se petrece în Moldova, în satul lui Cremine, ia anul 1860. Teatrul reprezintă pia^a satului. în stînga, casa Ini Toader, cu uşă, fereastă şi prispă pe scenă. în dreapta, zaptazul casei boiereşti, cii. portiţă. în mijlocul scenei; o fîntină între copaci. în îunri, crijma; deasupra uşei este scris: Otel pentru nobili. Această crîşmă o fost zidită {n anul mîntuirei 1858 de boier iul Paharnic Cremine. • SCENA I SUZANA (toretnd pe prispăj Toarce, leieo, toarce, toarce Păn' ce badea s-a întoarce. Vait fuiorul mi l-am tors Şi bădica nu s-a-ntors! Adică, ferească Dumnezău pe-o finteie să se mărite cu vornicu satului, ca nu mai are parte de bărbat! Iaca eu, de-o sâptămînă de cînd m-am cununat cu Toadir Buimăcilă, care-i vornic aici în sa tu lui Cremine, trăiesc ca ş-o vădană; nu văd pe soţu meu cu zilele şi cu nopţile!... (Oftează.) Sărmanul o agiuns de clacă de cînd cu prefacăturile aieste nouă. SCENA II S UZA NA, ŢĂRANCE (mergind la fintînă cu cofe) ŢĂRANCELE La fintîna dintre flori 5 Fetele se duc !n zori Să-şi ample cofiţile. Să-şi scalde guriţjle. La puţul fărtatului Merg babele satului, 10 Merg, sărind ca ielele, Să-şi scalde zbîrcelele. o ţărancă : Buna ziua, Catrină. catrina: Mulţămim d-tale, lele Safto. ÎntIia: Ce-ţi mai face bărbatu? 15 catrina: O ieşit la boieresc cu noaptea-n cap. întîia: Adevărat oare să fie, lelică, c-o să se ridice boierescu? catrina: Dumnezeu ştie! dar, de-o bucată de vretne-n-coaci, românii noştri s-o ameţit de cap, parcă 20 i-o umflat rusaliile. întîia: Mai ştii păcatu? De cîtva timp urlă cînii toată noaptea-n sat. catrina: Or fi zărind vrun duh necurat pi-ntuneric. toate (jăcîndu-şi cruce): Ferească sfîntu! 25 catrina (apropiindu-se de Smana): Fa, Suzană, de ce şăzi aşa dusă pe gînduri? suzana: Duc doru lui Toader, lele Catrino. catrina: Vai de mine!... de-abia însurat ş-o şi uitat cărăruşa casăi ? 30 suzana: Apoi, de cînd poroncile aieste nouă care curg pe nică, pe ceas, nu mai are cap omu să-şi mai vadă bordeiu. Cînd îi la subprefecătură, cînd la căşărie... catrina: La căşărie?... la stînă? 35 suzana: Ba nu, fa, la sameşu cel cu căşăria. Ia păcate! catrina: Şi tu râmîi cuc pe prispa casăi. 598 suzana : Şi torc păn’ ce nu mai văd bine; dar voi ? catrina: Noi? Nu mai înţălegem ce-o păţit oaminii noştri, că nu mai sînt ca mai-nainte veniţi de-a-casă. Spun lucruri de pe ceea lume. Mai ieri, bărbatu meu era cu chef şi se lăuda că mi-o cumpăra malote de covenţie. Ce să fie aceea, Suzano ? suzana: Cică-i o materie ţăsută nu ştiu unde... în doi peri. (Se aud chiote şi lăutari in crişmă.) catrina: Ian auzi hoţii de bărbaţi cum se veselesc făr' de noi. Ştiţi una, fa? toate: Ce, lele Catrino? catrina: Hai să ne-ntoarcem pe-acasă şi să ne facem bolnave, ca să nu găsască ei de mîncat cînd s-or întoarce de la crîşmă. O ŢĂRANCĂ: Dar dac-om păţi vro şotie? catrina: Şotie? să nu-i împingă păcatu, c-or da peste rusalii! Haide, haide. ŢĂRANCELE ( ieşind) Ardă-i focul de bărbaţii Să-i lisăm azi nemîncaţi. De nimici nu ne pasă, ’ Că sîntem stâpîne-n casă. SCENA III SUZANA, TOADER suzana : Haide, hai; parcă le văd cum or să mănînce papara-.. Le-o întrat şi lor gărgăuni în cap. (Se pune iar pe prispa şi toarce. Cîntă:) Toderică, Toderel, Mare mult mi-e dor de el! toader (ieşind din crişmă, se opreşte pe prag): Măi, ieşiţi azi la boieresc, ori ba?... Ba?... faceţi cum vreţi. Să nu ziceţi câ nu v-am dat de ştire. Voi îţi împărţi eu dracu ce-a fi de împărţit. suzana: Toadire, Toadire. • toadee (viind în scetiă): Aud, Suzănicâ. 5 suzana: Da ce mai este? toadek: Apoi, ce să fie, dragă nevastă? îi că, de cînd o vinit pe moşie vechilu ist nou, cuconu Ion Găluşcă, dascalu satului; de cînd le vorbeşte sătenilor tot din carte şi le spune că-s strănepoţi 10 de împăraţi, că se trag din Troian, ţăranii o luat-o de bună.... Dacă-i îndemni la lucru, îţi răspund rîzînd că împăraţii nu lucrează. suzana: Dar ce fac ca să-şi hrănească copiii? toader: Ş-apoi nu-i destul atîta. O mai vinit şi d-nu 15 Râzvrătcscu, subprefectu, şi le-o poroncit ca să nu mai asculte de nime decît numai de dînsu, ş-acum dacă strîg în sat: Hai la culesu popu-şoiului, mă!... ei îmi răspund: du-te dracului pomană, mă! 20 suzana: Care vra să zică, satu ista-i bine numit satu lui Cremine ? toader: Bine; şi eu vornic de haimana. suzana: Mări, omule, cc nu te lepezi şi tu de beleua cea de vornicie, bat-o pîrdalnicu! 25 toader: Cum nu.m-aş lepăda de dînsa, ca de Satana, păcatele mele! dar apoi ştii povestea ţiganului cu ursu din pădure: Săriţi, oamini buni, c-am prins ursu J — Adu-1 încoaci, ţigane, dacă l-ai prins! — L-aş aduce, frăţico, dar nu mă lasă 30 din labe, dihania! suzana (cu dragoste): Sărmanu bietu bărbăţel! toader: Ca, zău, sînt de jălit! M-am buimăcit de istov de-o bucată de vreme. Nu-i zi lăsată de Dumnezău în care să nu cadi cîte-o poroncă, 35 cînd cu coroieriu, cînd cu teleaga dracului. suzana : Care teleaga dracului ? toader: Cea pe sîrmâ, pin văzduh. Ş-apoi ce poronci! scrise în limba păsărească... numai cioarăle să le-nteleagă! Noroc de mine că mi le tălmăceşte 600 în româneşte domnu Ion Gâluşcă, care-i dobă de carte. suzana: Dar, parcă şi el grăieşte cam de peste deal. toader: Apoi dă, ce să-i faci? O învăţat carte la 5 Braşov. suzana: De-aceea vorbeşte braşoveneşte? toader: Nu ştiu, că eu nu-i înţaleg. Dar să vezi, nevastă, altă bele! Mai dăunăzi vine jăndaru c-o hîrtie în care se poroncea să sărbăm cu soleni-10 tate ziua onomastică a lui sfîntu... nu ştiu care. Las’ că sosise poroncă a.tria zi după sărbătoare, d-apoi ne-am dus vro trii oamini Ia tîrg ca să cumpărăm solenitate şi mastic... Mastic am găsit la băcălie, dar solenitate, mînca-o-ar 15 cine-o iscodit-o! n-am putut găsi nici măcar la spiţărie; ne-am perdut numai ziua digeaba. suzana: Şi cum aţi fâcut? toader: Am trimes masticu la isprăvnicie ca să-l ducă la leş. 20 suzana: Da bine, bărbate, din toate satele o cerut mastic? toadek: Din toate, pe cît am auzit. suzana: Şi oare ce-or să facă boierii cu-atîta mastic? toader: Spunea vătavu de la Pepeleni c-au să prun-25 duiaScă cu el soşelele cele nouă. suzana: Pare c-o mai vinit o hîrtie şi azi-dimineaţă? toader: O vinit, da. Cică să ne-apucăm de durat o casă comunală. D-nu Găluşcâ ne-o vorbit un ceas întreg de costituţi... una, de covenţi... 3° una, fac două; de Patrie, de amoarc... suzana: Ce moare, bărbate? toader: Poate că moare de curechi, fiindcă s-apropie postu. suzana:. Bine, dar, ce-are a face?... 35 toader: El o fi ştiind, că ne-o mai spus să fim de azi înainte cetăţeni. suzana: Cum, cetăţeni? să vă-nchidă la cetate? toader : Dracu să-i discurce! (Scapă jos condicile ce ţine subsuoară). 40 suzana: Da aieste ce sînt, Toadire? 601 toader: Condici de însămnat toţi trecătorii prin sat; tabloane de gîşte, raţe, pui de găină, ouă, toate! Cica-s potrocale de receseminţă. suzana : Elei! bărbate, leagă vomicia de gard, că eu nu mai am parte de tine şi-ţi duc doru. toader: D-apoi eu, nevăstuică dragă? Cînd ai şti cum mă trage inima la căsuţa me, lîngă sufle-ţelu meu ist drăgălaş, că mi-i şi grijă să te tot las singură, Suzano. suzana: De ce, Todirel? toader: De ce? pentru că eşti tinerică, mîndrulică; ai vin-încoaci. suzana (îl împinge rîzînd)’. Iaca vorbă! nu cumva mi-i şi teme acu? toader: Ba, zău, nu-ţi face cruce. Om sînt şi eu şi-mi eşti drăguţă, foc. SUZANA Aşa să trăieşti? TOADER Aşa să. trăiesc I SUZANA Câ tu mă iubeşti? TOADER Câ eu te iubesc! SUZANA Şi, zău, nu glumeşti? TOADER Şi, zău de glumesc I SUZAN'A Aşa si trăieşti? TOADER Aşa să trăiesc! ( împreună, j SUZANA Ah! ce dulce foc în suflet simţesc! Nu pot sta pe loc, Aşa să trăiesc! TOADER Aht ce mare foc în suflet simţesc 1 Mă topesc pe Ioc, Aşa să trăiesc! toader (căutind împregiur): Suzano... 10 suzana: Ce-i, bărbăţele? toader: Nu mă-i lăsa să mă-nfrupt c-o sărutare? suzana: Ba te-oi lăsa, Todirică, câ doar nu sîn tem în post. toader (ştcrgîndu-şi buzele): Drăguliţa me... (Cînd 15 - voieşte s-o sărute, întră jandarmul.) SCENA IV TOADER, SUZANA, JANDARMUL (întră prin fund, în dreapta) jan'dakmul: Bade Toadire! 20 toader: Tronc!... Ce-i, jăndarule? jandarmul: O hîrtie de la subprefectură. Na-ţi-o. (lesa.) , , toader: Iar o buleandră de hîrtie? Măi, măi, măi! N-are cap cineva să-şi sărute nevasta. Să videm 25 ce mai scrie? suzana: Da tu ştii să ceteşti, Todirică? toader: Ba cît hăciu. Mă duc la domnu Găluşca să mi-o tălmăcească. suzana: Stai pe loc, că iată-1! 30 scena v TOADER, SUZANA, GALUSCUS (iesi din casa boierească cetind o gazetă) galuscus: Admirabil! Redaptorul acestui ziar a bine meritat de la patrie! El critică tot, fie bun, 35 fie râu... Admirabil! 603 toader: Domnule Găluşcă! galuscus: Pe mine me chemi, Teodore? toader: Aşa, domnule Găluşcă. Te-aş ruga... galuscus: Faci eroare, amice. Eu mc numesc din 5 străbuni Galuscus, nu Găluşcă. Sunt roman din Dacia Transcarpatină şi me cobor dintr-un general roman ce a ţinut resbel cu Gaulia pe timpul lui Cezar, din care motiv el a fost supranumit Galuscus de Senatul Romei. în consecinţă, 10 binevoieşte, amice, a nu me porecli Găluşcă, mai cu seamă că nu pot suferi găluscele... nu-mi priesc. toader: Fie ş-aşa, cucoane Găluşcă. galuscus: Iar cucoane? V-am spus la toţi aice, de 15 cînd me aflu ca profesor în sat, se nu-mi mai ziceţi cucoane, pentru că astăzi nu mai esist boierii, nu mai sunt boieri. Zi-im frate Galuscus, fiindcă toţi romanii sunt fraţi. toader: Ţi-aş zice frate, cucoane, d-apoi nu-i obiceiu 20 de astfel pe la noi. Numai călugării îşi zic fraţi. galuscus: Bine; dacă uzul nu iartă, zi-mi domnule. Acest cuvînt e latin, şi ascendinţii noştri, precum scii, Teodore, erau de viţă latină. Strămoşul meu, generalul Galuscus, care era ver primare 25 cu Trifonius Petringelus şi cu nu mai puţin cele- brul roman Bostanus Coptus, ce se rudea cu oficiliatul şi mult sapientul Cartofilus Cesarus Craescus... toader: Ian las', domnule, cartofele şi bostanii deo-30 parte şi m-ascultă... galuscus: Fie. Acum că ţi-am dat esplicăciunile necesarii, spune, ce voiesci ? toader: Te-aş ruga, dacă nu ţi-ar fi cu supărare, să-mi ceteşti poroncă asta de la subprefecătură. 35 galuscus: Ai primit iar vrun ordin? toader: Ba nu, o poroncă. galuscus: Cum ai zis? O poroncă? Rău pronunţi, frate; debe se zici uâ poroncă. suzana: E trăsnit cu leuca, pe legea me! ha, ha, ha! 40 galuscus: Cine ride? O femeie? 604 , suzana : Ba nu, domnule, uă femeie. galuscus (zîmbind): A! bela Suzana?... Doamna mea, primesce asigurăciunea înaltei mele con-siderăciuni cu care am onoare a fi a domniei-5 voastre devotat serb. suzana (în parte); Ian auzi-1 acu, cică vre să fie cerb. (Rîde şi se aşează tor cînd pe prispă.) toader: Nu te potrivi, domnule, şi ceteşte-mi poroncă; poate că-i grabnică. 10 galuscus: Consimt cu plăcere. Adă. (îa'hîrtia şi citeşte deoparte:) „Se ordonă vornicului din satul lui Crcmîne, ca îndată să scoată toţi sătenii şi să-i pornească Ia căratul lemnului necesariu pentru casa de arest ce este a să dura în acest 15 sat. Orice lucru ar avea de făcut locuitorii, fie a lor, fie a proprietarului, îl vor părăsi pe loc, pentru ca să grăbească caratul materialului menţionat. Subsemnat Răzvrătescu, subprefect." (în parte.) Accst ordin e arbitrar! e uă 20 mesură despotică, uă... ua... uă idee mon- struoasă!;.. Tocmai acum cînd e timpul de strins pînea de pe cîmp, se o lase ca se putrezească, pentru ce? pentru construirea unei tem-niţi!... O! înţeleg; asta provine din inimiciţiunea 25 lui Răzvrătescu. El vrea se me ruineze, fiindcă opiniunele noastre politice sunt contrarii. Ce este de făcut?... (Stă pe gînduri.) toader: Ai cetit hîrtia, cucoane Gâluşcă?... Ce 30 năzbutii mai cuprinde? ( galuscus (în parte, cu veselie): O! ce* idee! (Tare.) Frate Teodore, subprefcctura ordonă ca fără nici o întîrziere se iasă tot satul pentru ca se-mi culeagă pînea de pe cîmp. 35 toader: Oare? Dacă-i aşa, cucoane, grăieşte d-ta cu românii, că eu digeaba m-am cercat să-i scot azi la lucru boierescului. galuscus: Unde sunt fraţii romani? toader: Pac cislă colea-n crîşină. 605 galuscus: învită-i se vie aice ca se parlamentăm împreună. . toader: îndată, cucoane Găluşcă. (Se-duce în crîşmă.) GALUSCUS (în parte): L-oi învăţa eu pe Răzvrătesc a 5 să scrie vornicului cu litere latine. (Suzana chită încet.) GALUSCUS (o întrerupe): Suzano, belă Suzană... SUZANA: Aud, domnule Găluşcă. galuscus: Ce faci acolo singurică? 10 suzana: Torc. galuscus: Torci?... Felice e fuiorul ce-1 atingi cil degetele şi cu buzele! (Oflind.) Căci nu sunt en în locul lui! suzana: Ai vre să te torc? 15 galuscus: Aş!... suzana: Nu se poate. . galuscus: De ce? SUZANA: Eşti pre nescărmănat. GALUSCUS: , Ah! Suzană. 20 suzana (imitîndu-l): Ah! Găluşcă. galuscus: De ce nu vrei se citesci în anima mea?' De ce nu vrţi se me capisci?-SUZANA: Eu?... ha să te pişte rusaliile mai bine, da nu eu. 25 SCENA VI GALUSCUS. SUZANA, TOADER, ŢA RÂNJI (ieşind din crîşmă) toader: Veniţi încoaci, că vă cheamă vechilu moşiei. ŢĂRANII 30 Domaul Găluşcă acum ne cheamă; Haideţi cu toţii, hai, fără teamă Să-i vedem fata cea pricopsită. S-auzim vorba-i cea procopsită. galuscus: Bine-aţi venit, fraţilor! Ve salut, salve! 606 ţăranii : Bine-am găsit, cucoane. galuscus: Ve invit se-mi pretaţi toată atenţiunea. veveriţă: Ce să facem, cucoane? galuscus: V-am luminat de demult asupra sorgintei 5 voastre, sunteţi romani, strănepoţi a impera- tului Traian, anticii dominatori a lumei! Aşa este? ţăranii: O fi, cucoane. galuscus: în consecinţă, ve indemn, conform cu 10 ordinul acesta de la subprefecturi, se alergaţi Ia cîmp pentru ca se-mi culegeţi popuşoiul. Dixi/ veveriţă: Bucuros am merge, cucoane, dar nu ne dă mîna. 15 galuscus: Şi pentru care motiv, frate Veveriţă? veveriţă: Ne temem de rusalii. galuscus: Rusalii!... sunt rusalii pe moşie? veveriţă: Sînt, sînt, ardă-le focu! Mai alaltaieri ele o furat boii lui Terinte prisăcariu, şi chiar astă-20 noapte le-o zărit Gheorghi a Saftei, trierînd satu. Aşa-i, Gheorghi ? gheorghe: Aşa, cumătri Vasili. Era numai două în catrinţă şi se furişa pe sub zăplazu curţei boiereşti. 25 Gâluscus (pe gînduri): Rusalii! Aceasta e un ce grav! ua... Uă... uă... calamitate publică! Vechii romani, ascendinţii noştri, pre cît îmi aduc aminte din istorie, se apărau de dînsele cu chipul întrebuinţat de zeul Vulcan cînd a voit se prindă 30 pe Venus cu Apolon in flagrante delictum, adică cu mreje. (Tare.) Fraţilor romani! cunoaşteţi voi pe Venus şi Apolon? veveriţă: Ba nu, cucoane. N-o vinit niciodată pe-aici pin sat. 35 galuscus: Serman popul!... cum a uitat tradiţiunele antice!... Fraţilor romani! strămoşii noştri prindeau rusaliile cu nevodul şi apoi le înecau într-o baltă. Astfel debe se facem şi noi. Luaţi un nevod şi o puşcă cu voi şi mergeţi Ia lucru; iar 607 dacă le veţi zări cumva, zvîr şi poc!... m-aţi înţeles ? . veveriţă: înţăles, cucoane. Hai, mâi! ţăranii: Hai! 5 galuscus: Dar căutaţi bine, fraţilor romani, se nu lăsaţi popuşoii in strujeni! veveriţă: Ferească sfîntu! Hai, fraţilor romani! ţăranii (mergînd spre crîşmă) 10 Hai ca strămoşii, cu vitejie. Si stăm la pindă colo-n cîmpie, . C-un năvod mare şi cu o puşcă, Precum ne-nvaţă. d-nul Găluşcă. suzaxa: Toadire, încotro apucă fraţii romani? 15 toader (la ţărani)'. Ei, măi! încotro, încotro? Acolo-i lanu de popuşoi? veveriţă (pe prag): Mergem să cătăm năvodu, f Ţăranii întră rUînd în crîşmă.) galuscus (deschide jurnalul şi se aăînceşte în citire): 20 Ce stil! ce espresiuni energice! ce logică invin- cibile! admirabil ziar! admirabil redaptor! Cine-i subsemnat? (Caută la s/îrşitul foaiei.) Clevetici! îl gîcisem de la început. (Citeşte:) „Douăzeci şi patru dc ore au trecut de cînd s-a format noul 25 Cabinet, şi încă nu vedem inovate şi aplicate reformele promise de programa sa! Conchidem dar că şi acest minister a pus sub salte promisiunile sale! încă o ilusiune perdută! Sermană Patrie! infelice Naţiune! etc.“ (Vorbit.) Sublim! 30 Iaca accente patriotice!... In trei rînduri de tipar numai o singură greşeală de ortografie. Redaptorul a scris naţiune în loc de năciune. Păcat! (Citeşte.) toader (viind lingă Suzana): Suzană... 35 suzana: Aud, bărbate. toader: Nu ne vede nime acu. Ţăranii o întrat în crîşmă, d-nu Găluşcă s-o îngropat în hîrtia cea 608 mmjită cu cerneală... Nu mâ-i lăsa să mă-n-frupt c-o sărutare? suzana: Bucuros, Todirică. (Întinzînd obrazul.) Na, înfruptă-te digrabă! toader (ţtergîndu-şi buzele)'. Iaca... (Cînd voieşte s-o sărute, Intră jandarmul.) scena VII GALUSCUS, TOADER, SUZANA, JANDARMUL jandarmul: Bade Toadire! toader (supărat): Iar! mînca-l-ar cioarăle de jândar! jandarmul: Bade Toadire! toader: Ce este, măi hemesîtule? jandarmul: Te cheamă d-nu subprefect ca să-i aduci banii birului. toader: Ce să-i duc?... n-am putut strînge încă nimica. De-abia ieri mi-o vinit poroncă ca să scot de la săteni două şferturi şi banii şoselei, colac peste pupăză!... N-am ce-i duce. suzana: Nu te supăra pe bietu jăndar, Todirică, că el nu-i vinovat, sărmanu! toader: Cum nu m-oi mînia, dacă tot mă stinghi-reşte! suzana: Mai bine du-te de te tălmăceşte cu subprefect u. toader: Fie, mă duc; dar vin îndată îndărăt ca să nu rămîn toată ziulica nent'ruptat... suzana: Ha, ha, ha, că poznaş mai eşti, bărbate! (Toader iesă, alergînd împreuna cu jandarmul.) scena viii GALUSCUS, SUZANA şi, mai pe uriră, TOADER galuscus (tresărind): Cine ride? Iar Suzana?... Ce belă e!... ce pudoare în faţa ei!.,. Suzano, nu te duce încă, că am se-ţi spun un ce misterios. suzana: Ce lucru să fie oare? galuscus: Ascultă: Suzanâ, eşti belă, eşti chiar florelinte, Ş-a tale beleţe mă scoate din minte 1 5 Eşti belăl şi chipu-ţi treptat se belesce, Şi anima-mi, belo, amînd vestezesce! Te am cu păşiune, te am cu ardoare Ş-amoarea-mi vibrează lîng-a ta pudoare, Te am, şi de-acu ma viaţa mea toată 10 Va fi pentru tino oficiolată! SUZANA: Nu te-nţeleg, domnule, ce vrei să-mi spui... Tot zici că m-ai... tot pomeneşti de păşune, de flori de linte, de moare, de putoare... Ce limbă grăieşti, că parcă se bat calicii în gura d-tale? 15 galuscus: Ah! nu m-ai cumprins? suzana: Nici te-am prins, nici te-am înţăles, că doar n-am învăţat tătăreşte. galuscus: Cum?... Suzană, n-ai priceput că deja un. incendiu volcanic arde în anima mea? 20 suzana (in parte)'. Aşteaptă, mangositule!... păsă-reşte vrei? (Tare.) Stivini, ivim, căvănă, evene, stivini, nevene, buvunu, nuvunuî galuscus (cu mirare)'. Buvunu, nuvunu? Ce jerg e acesta? în van îmi tortur inteliginţa ca să capisc 25 buvunu, nuvunu. Aceste sclămăciuni nu aparţîn idiomului năciunei noastre. în consecinţă mă găsesc în pusăciune a nu le putea da o înterpre-tăciune raţională. suzana (in parte)'. N-o înţăles?... Să-i vorbesc în 30 limba Ini. (Tare.) Baciune, tăciune, teciune, pîrciune, dalciune, niciune, cuciune, naiciune, minciune, teciune... Ai priceput acum? galuscus (cu mulţămire)'. Acu mai vii de-acasă, dar n-am priceput nici acum bine de tot, căci vorbesci 35 prea iute. suzana: Ha, ha, ha, greu ai mai fost de cap!... Ian asculta, domnule Găluşcă, dacă vrei să vorbeşti româneşte ca sa te înţăleagă românii, bine; iar de nu, du-te, omule, de unde-ai vinit, că 40 nu ţi se trec braşoavele pe la noi. 610 galuscus: Ei apoi, Suzano, de vreme ce mă condamni să-ţi vorbesc în ]imba vulgară a părinţilor mei, îţi spun curat, pe şleah, că-mi eşti drăguţă şi că mă usuc de dorul tău, 5 SUZANA (în parte): Iaca, iaca! s-o aprins tăciunele. (Toader se arată în fund.) toader (în parte): Oare ce pune la cale Suzana cu d-nu Găluşcă ? galuscus: Suzano, răspunde-mi şi tu pe şleah, vrei 10 să tc dai în dragoste cu mine? toader (în parte): Auzi Găluşcă dracului? suzana (în parte): îmi vine să i-o gioc bună stropşi tului. galuscus: De primeşti, ai dat peste noroc!... Nu-ţi 15 pomenesc de onoarea ce ar fi pentru tine ca să fii în relăciune cu un om învăţat cum sunt eu!... Eşti femeie pricepută ş-o înţelegi; dar apoi, gîndesce, Suzano, că pusăciunea mea de pieni-potinte mă face destul de potinte, ca să fiu de 20 mare folos sau de mare pagubă prostului cel de Toader, bărbatul tău... toader (în parte, furios): Prost!... ghidi, sparge casă! galuscus: La ce te hotărăşti, Suzănică?... Răspunde 25 fără sfială, nici ruşine, draga mea, căci pudoarea nu-i inimică amoarei. suzana: Apoi dă, domnule... ştiu eu ce să fac? galuscus: Să te-nvaţ eu. Cînd a înnopta, oi găsi o treabă lui Toader ca să-l depărtez, şi-n lipsa ;>0 lui, oi veni pe furiş la tine. Vrei? toader (în parte): O! îmi vine să-l toropesc. galuscus: Să vin pe furiş, Suzano? Sclamă, dragă, sclamă că vrei să vin. Nu-ţi etufa simţiciunea. suzana: Dar dacă te-a vide cineva? 35 galuscus: Asta-i uă considerăciune gravă!... Cum să facem dar? suzana: Ştii una? Aştept să vie soră-mea mai într-a-murgu. îmbracâ-te-n haine femeieşti, şi dacă te-a şi zări cineva, a crede că-i Ileana. 611 galuscus: PerfectJ Sublim! Suzano, am sâ mă prefac în zină, în Venus. toader (in parte): Aşa vă-i tocmâla? (Vine în scenă.) Domnule Găluşcă... 5 galuscus (tresărind): Ha?... Teodor!... Ce voieşti, amice ? toader: Ce vreu?... Vreu să-ţi spun verde-n ochi... suzana (încet, lui Toader): Stăpîneşte-ţi gura, Todirică. galuscus: Aştept, vornice, să-mi spui verde-n ochi... io Ce? suzana (pişcînd pe Toader)'. Taci, bărbate. toader: Că... câ te-aşteaptă subprefectu. galuscus (în parte): O cam sfeclisem! (Tare.) Mă aşteaptă d-nul Răzvrătesc^ ? Bine, mă duc să-I 15 găsesc. Suzano, nu uita ce te-am rugat... Adio, salve! (Iesă prin fund.) scena IX TOADER, SUZANA toader: Dar de aste mi-ai fost, lele Suzană? 20 suzana: De care, bădica? toader: Vrei să-mi pui flori după urechi cu sfrijîtu cel de Găluşcă? suzana (rîzînd): Cum ai aflat-o, bărbăţele? toader : Ş-încâ rîzi, muiere neruşinată!... Rlzi, şi 25 nu-i nici o sâptămînă de cînd te-am luat! (începe a plînge.) Ce păcate-am avut să mă-nsor!... De unde eram om teafăr, s-agiung de batgiocura satului!;.. Alei, Suzano, mi-aş fi pus capu-n foc că tu nu eşti ca altele. 30 suzana: Nu fii copil, omule. Ce, Doamne, iartă-măl te scînceşti numai pentru-atîta ? toader (bocindu-se): Auzi, atîta?..* Da ce-mi trebuie mai mult? suzana: Linişteşte-te, dragă, c-o fost numai o glumă. 35 toader: Glumă?... să-l înveţi chiar tu pe Găluşcă ca să se-mbrace femeieşte, pentru ca să vie la tine!,.. 612 suzana: Dacă, doar n-am orbu găinilor, ca să mă-n-drăgesc de-un şoldan ca dînsu. Am vrut numai să-mi bat gioc de el. toader: Ian las, parcă n-am văzut eu, n-am auzit 5 eu... suzana: Nu crede ce vezi cu ochii, bărbate; crede ce-ţi spun eu. Bărbate, bărbate. Nu crede ce vezi, JO închide-ţi tu ochii Ş-orbeşte mă creai. De-auzi vorbe rele Tu, surd să te faci. Astupă-ţi urechea, 15 Te culcă şi taci. toader: Să tac, să tac cînd ştiu că vechilu umblă după tine ca lupu după oaie. suzana: Lasă-I să umble şi, dacă eşti om, ie-1 la hăituit cînd s-o primbla noaptea prin sat. 20 toader: Iaca! bine zici, nevastă. (Rîde.) Ha, ha, ha, că mare pricepută eşti! suzana: Vezi?... şi tu mă credeai o ră. toader: lartă-mă, Suzanâ dragă, că de-acum mă giur să fiu orb şi surd. Mă ierţi, puiculiţă? 25 suzana: Te iert, bărbăţele. toader: Şi... îmi dai voie să mă-nfrupt c-un sărutat? suzana: Ba şi eu două, Todirică. toader: Găinuşa badei. (Cînd voieşte s-o sărute, intră jandarmul.) 30 SCENA X TOADER, SUZANA, JANDARMUL jandarmul: -Bade Toadire! toader (furios): Bată-1 pîrdalnicu de jăndar!... parc-o face într-adins. 33 jandarmul: Bade Toadire... 613 toader: Ce este, măi? jandarmul: O poroncit subprefectu s-aduni toţi sătenii aici în piaţă, că are să le grăiască! (Iesă.) toader: Bine. (SuzUnei.) Dă digrabă, Suzano, păn'ce 5 nu mai vine cineva. (Voieşte s-o sărute.) jandarmul (întorcindu-se): Bade Toadire, aleargă iute, că iaca vine subprefectu. (Iesă.) toader : Of! mă duc, că văd câ n-oi să am parte azi de înfruptat. (întră in crîşmă.) 10 suzana (singură)'. Bietu Toadir! mare frică i-o fost de şotie! Bine c-o ştiu. (întră in casă.) SCENA XI GALUSCUS, RĂZVRĂTESCU (întră prin fund certindit-se) galuscus: Ba n-oi plăti. 15 răzvrătescu: Ba-i plăti. galuscus: Ba n-oi plăti, domnule subprefect, că ar fi o vexăciune intolerabilă. răzvrătescu : Domnule, ie-ţi măsurile cum vorbeşti!... Cum îndrăzneşti a numi vexaţiune, după limba 20 d-tale, o lege votată de Cameră ?,.. D-ta, care ceteşti toată ziua gazete, trebuie să fii negreşit informat că toţi proprietarii au să plătească statului cîte 5 la sută din venitul lor; prin urmare împrotivirea d-tale o considerez ca o opoziţie 25 guvernului. galuscus: Ba, mă iartă, nu fac opusăciune; însă eu nu-s proprietarul acestei moşii; sunt numai vechil, după limbajul d-tale, şi legea specifică clar că proprietarul debue să plătească contribuciuriea 30 fondară. în consecinţă, salve! răzvrătescu : Aşa ?... te împrotiveşti poroncilor mele ? galuscus: Nici vreu să te bag în seamă. RĂZVRĂTESCU: Nu?... se vede că nu ştii cine sînt şi ce pot eu ?... 35 galuscus: D-ta?... eşti domnul Răzvrătescu; atîta tot şi lada-n pod. 614 răzvrătescu: Sînt subprefect, domnul meul... adică a 57-ea parte din guvern! Sînt subprefect de un ocol, Şi-a ţara mea joc mare rol I 5 Eu cercetez, eu hotărăsc, Judec, condamn şi împlinesc. De mine toţi se tem aici, Că-s mare peste cei mai mici. Sînt subprefect, sînt subprefect, 10 Ş-aici produc grozav efect! Prefectul meu stă nevăzut. De ţinutaşi necunoscut. El în oraş şede pe loc Vara-n grădini, iarna la foc. 15 Dar, crişul eul toţi mă rîvnesc, Şi ca de-un drac toţi se leresc, Că-s subprefect de un ocol, Şi-a ţara mea joc mare roii galuscus (în parte): Infelice ţară! 20 răzvrătescu; M-ai auzit, domnule?... prin urmare îţi poroncesc, în numele Convenţiei, să te supui îndată la plata contribuţiei, căci la dimprotivă, te voi împlini cu execuţie. galuscus (spăriet)'. Cu execuciune? 25 răzvrătescu: Dar; îţi trîntesc jandarmi în casă, aşa încît să nu fii liber nici să dormi. galuscus: Ce-aud? ma asta-i uă... uă... uă inqui- siciune! răzvrătescu: Nici să mănînci. 30 galuscus (furios): Eşti un Neron! răzvrătescu: Nici să ieşi din casă. galuscus (esasperat): Eşti un Caligul!... Vrei să-mi ataci libertatea individuală? răzvrătescu: Plăteşte. 35 galuscus: Să-mi violezi domiciliul? răzvrătescu: Plăteşte. galuscus: Eşti un Caracal!... Mă duc să-ţi aduc banii, dar să ştii c-am să dau peticiune ministeriului. 615 răzvrătescu: Plăteşte, şi dă peticiuni chiar dracului. galuscus (intră în casa boierească, strigînd): O! abo-minăciune! violăciune! execfăciune! răzvrătescu (singur): Strigă tu la crăciuni cît ţi-a 5 ţinea gura, pedantule, câ no te slăbesc. SCENA XII RĂZVRĂTESCU, TOADER, ŢĂRANII (ieşind din crîşmă), mai pe urmă GALUSCUS TOADER: Da haide, măi, azi, c-aşteaptă subprefectu. 10 veveriţă: Iaca venim, venim; mai încet, vornice, că nu dau tătarii, răzvrătescu: Ha, ha! Iaca şi sătenii; am sâ-i dăscălesc, după cum am cetit în gazetă. (Tare.) Oameni huni!... v-aţi adunat cu toţii ? 13 veveriţă: Ne-am strîns, cucoane; am lăsat lucru ş-am alergat la chemarea vornicului. RĂZvrĂteseu: Bine.., Vornice! toader: Aud, cucoane. răzvrătescu: Ai mai strîns ceva din banii biruim? 20 toader: Te miri ce şi mai nimica, vorba ceea, că oaminii îs lipiţi pămîntulm. VEVERIŢĂ: Aşa, aşa, săracii de noi!... lipiţi pămîntului! răzvrătescu :. Pîrâ veche, badeo, pîră veche... Vornice, să te porneşti acu-ndată cu banii cîţi ai 23 adunat şi să-i duci la sămişie. toader: îra! cucoane, nu s-ar putea sâ lăsăm pe mîni? răzvrătescu: Nu... hai, pornit-ai? toader: Pornit, pornit; numai să zic două vorbe nevestii. (Se duce lu casa lui,) Suzano! 30 SUZANA (pe pragul uşei): Aud, bărbate. (Vorbesc încet.) răzvrătescu (zărind pe Suzana): Iaca, mă! da frumuşică vorniceasa are vornicul!... Bună idee am avut să-l espeduiesc. suzana (încet): Şi, zău, iar te duci, Toadire? 35 TOADER (încet): Mă duc pan’ în capătu satului şi mă-ntorc îndărăt pe după ţarină. 616 răzvrătescu: Da nu te-ai mai dus azi? ' toader: Iaca mă duc... Ard-o focu vomicie!.,. Rămîi sănătoasă, nevasta. (lesă prin slin ga.) suzana: Mergi cu bine, bărbate. (Se închide in casă.) 5 Răzvrătescu (in parte): îi frumuşică coz. veveriţă: Cucoane, vornicu ne-o spus că al să ne grăieşti cîte ceva. răzvrătescu: Dar. veveriţă (cătră ţărani): Tăceţi, măi 10 galuscus (arătîndu-se la portiţă cu o pungă în mină): Ce are să le spuie? RĂZVRĂTESCU: Oameni buni! v-am adunat pentru ca să vă spun vorbe mari şi late, cum n-aţi mai auzit de cînd trăiţi. Eu vă sînt prietin, frate, tată!... 15 vă vreu binele, şi dar vă întreb: Cum aţi pitrecut păn-în ziua de astăzi ?... bine, ori rău ?... veveriţă : Apoi, dă, cucoane... cum o dat tîrgu şi norocu, vorba ceea. răzvrătescu : Rău!... Aţi fost lipsiţi de toate, şi de 20 libertate, şi de egalitate, şi de fraternitate, şi de legalitate, şi de inviolabilitate... şi de... (Scoate un jurnal din buzunar.) galuscus (in parte): Ce zice? ce zice?... veveriţă (la ţărani): Ce-or fi, măi, acele toate? 25 răzvrătescu (citind jurnalul): „Şi de drepturi cetăţeneşti, şi de drepturi comunale, şi de drepturi municipale, şi de drepturi civile, şi de drepturi politice, şi de sufragiul universal." veveriţă (lui Gheorghe): Ce-i sufragiu cela, mă 30 Gheorghi ? gheorghe: Sofragiu, cumătri, ca la boieri. răzvrătescu (citind): „Dar, în fine, a unsprezecea oră a,sunat pentru voi! Cel proletar va scăpa de proletariat! Cel mic se va face mare, şi vice 35 versa, cel mare se va face mic! Cel slab va fi putinte, şi cel putinţe neputinte!" galuscus (in parte): Propagă anarhia, nebunul! răzvrătescu (citind): „De-acum fiecare locuitor debue a fi proprietar de patru fălci de pămînt, căci 40 acel pămînt e a lui Dumnezeu, şi precum glasul poporului. este glasul lui Dumnezeu, asemenea pămîntul lui Dumnezeu este pămîntul poporului." (Vorbit.) Vă vine la socoteală aşa, oameni buni ? veveriţă: Cum, cucoane? 5 răzvrătescu: Să aveţi fiecare partea voastră, cîte 4 fălci, şi să nu mai faceţi boieresc? veveriţa: Ne-ar vini, cucoane; dar să-mi dai voie a face o întrebare, dacă nu ţi-a fi cu bănat. răzvrătescu: Grăieşte, moş Veveriţă, că d-ta eşti om 10 priceput. veveriţă : Patru fălci de pămînt sînt bune acu deocamdată ; dar mai tîrziu, cînd ne-or creşte copiii, li s-a da oare şi lor cîte patru fălci? răzvrătescu: Ba nu, moş Veveriţă; copiii vor împărţi 15 frăţeşte locul părintesc, că aşa-i cu dreptul. veveriţă : Care vra să zică, dac-aş avea patru însurăţei, sâ le vie parte numai cîte-o falce? răzvrătescu: Mâi, proştilor, voi nu înţălegeţi toate avantajele unei asemine reforme. 20 veveriţă (lui Gheorghe)'. Ce-a fi acea răformă, Gheorghi? gheorghe: Ce să fie, cumătri? Răformă, adică formă ră. răzvrătescu (citind)’. „Acele avantage sînt: I-i câ vă faceţi cetăţeni liberi; al 2-lea, că vă faceţi 25 liberi cetăţeni; al 3-lea, că fiind liberi cetăţeni, o să dobîndiţi demnitatea de cetăţeni liberi; să agiungeţi a fi şi voi o Naţie." GALUSCUS (în parte)-. Auzi, Naţie!... zi Năciune, igno-rantule! 30 răzvrătescu: O naţie mare, cultivată, florisantă. galuscus (in parte)'. Florelinte, nu florisantă... răzvrătescu: Să aveţi şi voi şcoli şi comune, şi temniţi în sate, ea toate naţiile civilizate. De aceea vă poroncesc acum să lăsaţi orice lucru a cîmpului 33 baltă şi să vă duceţi ca să căraţi lemn de durat o temniţă aici. Sînteţi liberi, bătaia este ridicată; prin urmare aveţi nevoie de-o casă de arest. veveriţă : Temniţă la noi ?... doar nu sîntem scăpaţi din ocnă! 618 răzvrătescu: Aşa; şi să mai căraţi lemn pentru clădirea unei case comunale; pentru că toate satele au să fie organizate în comune. veveriţă (lui Gheorghe): Ce să fie cumuna ceea, 5 Gheorghi? gheorghe: Adică, cum una cum alta; tot ca una, fata me. răzvrătescu: Şi să mai căraţi lemne pentru duratul unei şcoli săteşti, în care copiii voştri să înveţe 10 carte, ca sâ se facă învăţaţi. Bune-s toate aceste, oameni buni? VEVERIŢĂ: Bune, cucoane. Numai cît, toate-odată... ne vine cam greu; n-avem mijloace, sîntem săraci, şi de-a fi să lăsăm pînea pe cîmp, poate, Doamne 15 fereşte! să putrezască! şi cu ce ne-om hrăni la iarnă? răzvrătescu: Iaca leneşii!... Hai, nu mai lungiţi vorba şi vă porniţi acu-ndată la lemne. veveriţă: D-apoi, cucoane, îi păcat să ne perdem tot 20 lucru anului. răzvrătescu : Ei, măi badeo, nu mă faceţi să-mi întorc cojocul pe dos, că, deşi sînteţi oameni liberi, v-oi face acum s-alergaţi iepureşte. veveriţă (pe gînduri): Sărmanii de noi!... cică vreu 25 să ne facă bine I... răzvrătescu : Pornit-aţi azi ? veveriţă: Ne ducem, ne ducem, că doar sîntem oamini liberi, cum zici d-ta. Hai, mâi. ţăranii : Hai. (lesă prin fund în stingă.) 30 răzvrătescu (cu aer de triumf): Aşa să face educa-ţiunea popului ui! galuscus (viind in faţa lui Răzvrătescu): Domnule, am ascultat toate aberăciuniie cîte le-ai debitat fraţilor români, şi fac aici declărăciune că eşti 35 un perturbator! Dumneta nu urmezi instruc- ciunilor guvernului... urmezi inspirăciunei unor utopişti, carii te port de nas ca pe-un nătărău... Mă duc sâ espedez o depeşă telegrafică la d-nul ministru, ca sâ te demasc ca pe un oficiolat ■40 incapace şi fatal. 619 răzvrătescu: Ai adus banii contribuţiei? galuscus: Las' că ţi-oi da eu contribuciune. Eşti pentru năciune O perturbăciune, 5 Abomi năciune, Şi execrăciune 1 Om lăr’ de răciune, PJin de-aberăciune. Duci la perdiciune 10 Pe biata năciune. (întră furios (n casa lui.) RĂZVRĂTESCU Ciune, ciune, cinne, Du-te-n năibăciune 1 15 Eşti o scăpăciune Din balamuciune. SCENA XIII RĂZVRĂTESCU, SUZANA, mai pe urmă CATRINA şi SAFTA 20 răzvrătescu: Ha, ha, ha, bată-1 dracu c-un tăciune, că poznaş îi! suzana : Oare unde-i cloşca cu puii ? (Caută -pe-mpre-giurul casei.) Puii mâinii, pui, pui, pui,.. răzvrătescu: Iaca Vorniceasa cea frumoasă. Să-mi 25 cerc norocul în privirea înâintirei neamului. suzana (viind în scenă): Nu-i găsesc. Puii mamii, pui, pui, pui... răzvrătescu (înaintând): Mă chemi, drăguţă? Ia-tă-mă-s. 30 suzana: Eu te chem pe d-ta? RĂZVRĂTESCU: Nu strigi de-un ceas, pui, pui? Am crezut că mă chemi pe mine ş-am alergat numai într-o fugă. 620 suzana: Iacal nu-mi spui că eşti glumeţ?... Dacă te-aş chema pe d-ta, n-aş striga pui, pui, pui; aş zice: na, malac, na, ne, ne, ne. răzvrătescu: M-ai pîcîlit, leliţă; dar vorba' ceea: 5 Pîcîlire de leliţă, cere plata o guriţă. (Caută s-o sărute.) suzana (respingîndu-l): Da cată-ţi de drum, omule ; doar nu-i ţara-n jac. răzvrătescu: Ţara nu-i de jac, dar tu-mi eşti pe io plac, pre legea mef... suzana: Ţi-oi îi, d-apoi ştii povestea lui Ivan: Măi Ivane, dragi ţi-s fetele? — Dragi. — Dar tu, lor? — Şi ele mie... răzvrătescu: N-auzi, leliţă? 15 suzana: Aud, bădiţă. răzvrătescu: Cum te cheamă? suzana: Suzana, să ierţi. răzvrătescu: Suzano, ştii una? suzana: Ba nici două. 20 răzvrătescu: îmi vine să mă prind argat la voi. suzana: Pentru ce? răzvrătescu: Pentru vorba ceea: Decît a bărbatului, mai bine-a argatului. (Catrina şi o altă ţărancă vin la fîntină şi ascultă.) 23 suzana (in parte)-. Umblă ş-aista după colaci calzi, îmi vine să i-o gioc şi lui. răzvrătescu: Aud?... cum ai zis, leliţă? suzana: Am zis aşa, că de te-ar împinge păcatu să fii argatu meu, te-aş pune să paşti gîştele. 30 răzvrătescu : Dar m-ai hrăni bine ? suzana: Te-aş hrăni cu răbdări prăjite. răzvrătescu: Şi cu alivenci?... Care vra să zică, tocmala-i sfîrşită. întru chiar acu-ndată în argaţi e. (Voieşte să între in casă.) 35 suzana : Ho, ţară!... că te-or videa oaminii şi m-or face de vorbă-n sat. Răzvrătescu: Bine zici; încă n-o înnoptat de tot. Dar mai tîrziu, leliţă, să vin? suzana: Apoi, dă.. . ştiu eu? Dac-a vini bărbatu-meu ? 40 catrina (cătră ţărancă): Elei! Auzi, Safto? 621 răzvrătescu: Bărbatul tău? N-ai nici o grijă, că l-am trimes la tîrg. suzana: Sârmanu Toadirî răzvrătescu: Nu-1 mai căina, drăguţă, ca un mojîc ca dînsul de atîta-i bun. suzana (în parte)'. Las’ că te-o mojici el, mangosîtule. răzvrătescu: Ei, Suzano, ce zici?... Să vie bădiţa?,.. Să-ţi aducă bădiţa şiraguri de mărgele? suzana: Adă, că văd eu, păcatele mele, că nu pot scăpa de d-ta... dar cum să facem ca să nu te zărească nime ? răzvrătescu: Cum? suzana: Ştii una?... Aştept pe soră-mea în astâ-noapte. îmbracă-te femeieşte şi vină, de te-o întîlni cineva, a crede că-i Ileana. răzvrătescu: Minunată idee!... Aşî-şi chiar ma duc să-mi pun catrinţă... Ha, ha, ha!... oi să par că-s Ileana Cosînzana. suzana: Cu musteţi?... ha, ha, ha! răzvrătescu: Mă duc ca vîntu şi mă-ntorc ca gîndu. Mii duc ca vîntul, dragă Suzană, Şi vin în haine de moldo venei. Tu-mi pregăteşte ceva de hrană Şi mă aşteaptă cu alivenci. SUZANA Du-te ca gîcdul, tc fă ţărancă, Şi te întoarce vesel, gigit, Că-i găsi gata o alivancâ... (în parte.) Care-ţi va merge cam greu pe gît. (Răzvrătescu ieşti alerghid prin fiind, in dreapta.) suzana: Ha, ha, ha. Atunci s-agiungi tu, sfrijîtule, cînd îi mînca alivenci de la mine... Oi să am ce ride acuş, numai de-ar sosi Toadir mai curînd... Da unde, Doamne, iartă-mă, s-o vîrît cloşca cu puii ?... Puii mamii, pui, pui... (întră în casă.) catrina: Ai auzit, Safto, aşa poznă şi minune?... Suzana s-o dat în dragoste cu privighitoriu!... Hai, fa, sâ dăm de ştire nevestelor din sat. (Iesă amîndouă în stînga.) 5 SCENA XIV Ţ A-RĂNII {viind din fund şi aductnd un năvod) VEVEKIŢĂ: Iaca năvodu lui Costantin Păscariu. Viniţi încoaci, măi, să ne punem la pîndă... gheorghe: Da nu mergem la lemne, cumătri? 10 veveriţă: Mări, cată-ţi de treabă, Gheorghi. Dac-a fi să ne potrivim noi la cîte ne-nşiră cei guleraţi, om căpchia de tot... Hai noi să ne cătăm de nevoi. gheorghe : Vasile, măi frate, d-apoi cică-i pentru binele 15 nostru... veveriţă: Se poate, cumătri, însă vina noastră-i dacă nu-i pricepem ?... Ei ne grăiesc într-o limbă străină, parcă noi am fi pricopsiţi ca dînşii... Ce-ai zice tu, Gheorghi, dacă te-aş povăţui în 20 limba nemţască?... ai căsca gura?... Aşa păţim şi noi cu cei ce zic că ne vreu binele. gheorghe: Oricum să fie, nu te giuca cu dracu. îi privighitor măi, îi subprefect d-nu Răzvrătescu!... are putere, frate. 25 veveriţă: Las’, cumătri, că de-alde Răzvrătescu se schimbă pe toate lunele. Ca mîni a vini altu şi ne-a zice alte poveşti... Hai la pîndă, doar om pune mîna pe rusalii. gheorghe: Unde să ne punem la pîndă, moş Veveriţă? 30 veveriţă: Cole-n crîşmă. Rusaliile se primbla noaptea prin sat; cum le-om zări, amandea pe ele. gheorghe: Dar dac-or da ele busta la noi? veveriţă: Le-om înhăţa cu năvodu ista. Hai, măi, c-o început a înnopta. 35 ţăranii: Hai. (întră cu toţii în crîşmă şi se pun de pîndă la fereastă.) (începe a înnopta.) 623 SCENA XV TOADER (viind pe furiş din stingă) O înnoptat... nu mă vede nime?... Acasă, Toadire. (Vine spre casă.) M-am' dus păn'. la 5 calea-ntoarsă ş-am făcut hăisa pe după gardu jităriei. (La uşă.) Suzano, dischide câ ţi-o vinit bărbăţelu. Iată-mă-s. (Întrînd în casă.) Lasă-mă să mă-nfrupt c-o sărutare, că-i de mult de cînd postesc. (închide uşa după el. Se aude înintru 10 un sărutat gros şi tisele.) ■_ SCENA XVI CATRINA şi ŢĂRANCELE (viind din stingă şi oprindu-se lingă fîntînă) Auzit-ati poznă! 15 S-o vezi, să. n-o crezi; Vorniceasa noastră Calcă-n străchini verzi! Haide să ae punem Colea la ptndit, 20 C-aşa pozuâ mare Nu s-a pomenit! (Se ascund pintre copacii de primpregiurul fîntîtiei.) SCENA XVII galuscus (îmbrăcat ca o ţărancă, iesă din casa boie-25 rească): Am espedat depeşa domnului ministru ; m-am costumat ş-acum zbor la amoareDar de ce oare palpită anima mea cu-atîta sforţa?... genunchii mi se taie încît n-am forţă ca să mă locomot. (Îşi freacă genunchii.) Ce emociune 30 inspiră păşiunea! 624 SCENA XVIII ŢĂRANII (ieşind din criştnă stau pe prag), TOADER şi SUZANA (la fcreasta casei lor) veveriţă : Iaca una din rusalii, măi; gătiţi năvodu. 5 suzana : Toadire, ian priveşte ce bine-i şăde catrinţa!... Ha, ha, ha. galuscus : 0! amoare! amoare! fi-mi propice!... O f Galuscus; invoacă pe strămoşul tău şi, curagiu„ amice!... io scena XIX Cei dinainte, RĂZVRĂTESCU (îmbrăcat ca o ţărancă, vine din fund, prin dreapta) răzvrătescu (alungat de clni ce hămăicsc): Tio, haită î Ţibă, tio... Era să mă mănînce haitele dracului. . i3 (Văzînd pe Galuscus.) Ce văd? o neVastă? A fi Suzana. galuscus (zărind pe Răzvrătescu): Iaca Suzana! Ah î îmi vine zburdăciune. veveriţă: Aţineţi-vă, măi, că iată-le-s ammdouă rusa-20 liile. (Ţăranii pregătesc năvodul.) răzvrătescu (apropiindu-se): Pst... galuscus: Pst... răzvrătescu: Ea-i! galuscus: Ah! 25 (Răzvrătescu şi Galuscus se răped şi se îmbrăţişează.) răzvrătescu: Dragă vorniceasa! galuscus: Cară Suzană! (Se sărută.) răzvrătescu (in parte) : Are barbă! galuscus (în parte)'. Are musteţi! 30 veveriţă: Acu-i vremea să ne-apropiem pe furiş. (Ţăranii se apropie cu năvodul gata.) răzvrătescu (stringind tare pe Galuscus în braţe):. Cine eşti? Spune, că te sfârîin! galuscus (schimbîndu^şi glasul): Rusalie! dar tu? 625 răzvrătescu: Şi eu. galuscus şi răzvrătescu (spărieţi)-. Rusalie!... piei drace! (Voiese să fugă.) 5 veveriţă : Odată, copii!... acu, să nu ne scape. (Ţăranii anine năvodul peste Galuscus şi Răzvrătesc».) suzana şi toader: Ha, ha, ha, ha! galuscus şi răzvrătescu: Ce-i asta? veveriţă: Strîngeţi bine năvodu, c-am prins rusaliile. 10 ŢĂRANII (împleticind năvodul) Le-am prins, Ie>am prins, le-ara prins I Haideţi ca să le dăm în foc, în foc nestins, 15 Sau sâ Ie înecăm. galuscus şi răzvrătescu (zbătindu-se): Agiutor! a-giutor! veveriţă : Degeaba vă zbateţi, rusalii pocite ce sînteţi, c-aţi căzut pe mîna moşului. Umflaţi-le pe sus, 20 copii, şi huştiuliuc! în fîntînă. ( Ţăranii voiesc să-i rîdice.) galuscus şi răzvrătescu: Agiutor! agiutor! SCENA XX Cei dinainte, J A N DA RMUL, TOADER, SUZANA 25 (jandarmul aduce un fanar) jandarmul: Unde-i subprefectu? veveriţă: Da ce este? jandarmul: O depeşă de la telegraf. răzvrătescu: Depeşă de la Iaşi? ad-o-ncoaci. 30 jandarmul : Ce-mi văzură ochii! Subprefectu în năvod? veveriţă: Vai de mine! Subprefectu era?... Am păţit-o! jandarmul: Ba n-aţi păţit nimicâ, că domnu Răzvrătescu îi dat afară din slujbă. 626 răzvrătescu: Eu? (Deschide depeşa şi ramine încremenit.) O! ce nedreptate! galuscus: Destituat?... bravo! Depeşa mea a avut acţiune. 5 veveriţă: Iaca!... Da aistalalt cine-i?... Cuconu Găluşcă? mare minune!... Da bine, cum dc vâ găsiţi amîndoi în catrinţe? suzana: Să vă spun eu, oamini buni. Dumnealor o vrut să vă vindece de spaima rusaliilor, io toţi: Aş! răzvrătescu: Ghidi, şîrată! galuscus: Am păţit-o ca Apolon cu Venus. Eu sînt Apolon; asta-mi dă consolăciune. toader: Dacă-i aşa povestea, hai, români, să ne ve-15 selim c-am scăpat de rusalii. toţi (veseli)'. Haide, haide. ŢĂRANII Vivat, vivat, minunat, De rusalii am scăpat I 20 TOADER Ard-o focul vornicie De cînd e Constituţie, N-am parte de însurat... Chiar rusalii m-au umflat! 25 ŢĂRANII Vivat, vivat, minunat. De rusalii am scăpat! VEVERIŢĂ De cind e prefecitnr?t, 30 Noi, sărmanii cască-gură, Cimpii, zău, am apucat ... Chiar rusalii ne-au umflat! 627 ŢĂRANII Vivat, vivat, minunat, De rusalii am scăpat 1 RĂZVRĂTESCU (arăiînd pe Galuscus) De cînd ţara, din păcate. Are capete-nvâţate. Biată limbă s-a zvîntat ... Chiar rusalii ne-au umflat! ŢĂRANII Vivat, vivat, minunat, Pe rusalii am scăpat I GALUSCUS (arătind pe Răzvrătescu) Descind cu liberalismul Şi convenţionalismul Multe capete-au secat... Chiar rusalii le-au umflat! ŢĂRANII Vivat, vivat, minunat, De rusalii am scăpat I SUZANA N-auzi astăzi decît forme; Toţi cer forme şi reforme, Eu nu cer nimic şi tac; Dar cer numai să vă plac. ŢĂRANII Vivat, vivat, minunat, De rusalii am scăpat 1