RĂMĂŞAGUL PERSOANE TEODOREANU, particular bogat SMĂRĂNDIŢA, femeia lui TINCA, vara Smărăndiţei 5 NICU, tînăr MADAM FRANŢ, guvernantă UN LACHEU RĂMĂŞAGUL PROVERB CU CÎNTICE ÎN 1 ACT Reprezentat pe Teatrul Naţional din Iaşi, în beneficiu artiştilor români. 1845. Teatrul reprezintă un salon elegant. Uşă în fund ce duce afară. în stînga, altă uşă, care se deschide în apartamentul Smărăndiţei. în dreapta, o a tria uşă ce dă într-un cabinet. O fereastră, aproape. în mijlocul scenei, o masă rotundă pe care este aşezat un servis bogat de ceai, sfeşnice de bronz ş.c.l. Lîngă masă, o canape şi două jilţuri. SCENA I TEODORE A N U, SMĂRĂNDIŢA, TINCA (şed împre-giurul mesei şi beu ceai), LACHEUL (stă Ungă uşa din fund) teodoreanu (citind o gazetă): „Şi aşa, bărbatul a 15 fost înşelat de femeia lui cu atîta ghibăcie, încît el a mărturisit că este biruit"... Iar bărbatul înşelat!... Mă mir ce au scriitorii din ziua de astăzi cu bărbaţii?... Nu citeşti un roman... nu vezi o comedie, în care să nu întîlneşti un 20 bărbat înşelat şi luat în rîs! smărăndiţa (zîmbind): Ştiu eu? teodoreanu (citind): încheiere. „Spiritul femeiesc este alcătuit de trei părţi din iad şi una din rai... De aceea, un bărbat cu minte trebuie să S 10 265 se păzască de a da nevestei sale pricini de a-1 înşela, căci proverbul zice: femeia hotărăşte şi Satan împlineşteHa, ha, ha!... Se vede că autorul acestui articol îi însurat şi se teme de 5 vro pacoste căsătorească. smărăndiţa: Socoţi? teodoreanu: Eu unul, dacă l-aş întîlni, i-aş zice aşa: „Domnule, nu tăgăduiesc că femeiele au mare isteţime... dar, totodată, sînt încredinţat că 10 numai bărbatul cel prost se lasă ca să-l înşele; iar un om cu luare-aminte şi cu oarecare ispită... niciodată". smărăndiţa: Eu, dimpotrivă, i-aş zice: „Domnule, ai toată dreptatea!... femeia poate orişicînd să 15 înşele pe bărbat, fie bărbatul cît de isteţ, pentru că orişicare femeie are cîte un drăcuşor mititel care o slujeşte." teodoreanu: Ba, zău? (Cătră Tinca.) Şi tu, Tincă, tot aşa gîndeşti, ca vara ta? 20 tinca: Eu încă nu-s măritată... nu pot sa ştiu. smărăndiţa : Are dreptate Tinca; dar, lasă să se mărite, şi-apoi să vezi de-a cui opinie a fi. teodoreanu : - Cu cine ai ţinea atunci, Tincă ?... cu Smărăndiţa, ori cu mine? 25 tinca (zîmbind şi coborînd ochii): Cu vară-mea. smărăndiţa (rîzînd):' Nu-ţi spuneam eu? teodoreanu (rîzînd): Bravo! frumos!... v-aţi pus două împotriva me. smărăndiţa: Pentru că avem dreptate. 30 teodoreanu: Vorbă-i?... Ei, cu toate că eu sînt singur... cred că nu mi-ar fi greu să vă biruiesc. smărăndiţa : Cum? teodoreanu: Puind orice rămăşag îţi voi, că, păn-în 24 de ceasuri, nu mă-i putea înşela... măcar 35 că-ţi sînt bărbat. smărăndiţa: Nu te juca cu focul. teodoreanu : Pe mine m-a ustura, de m-oi frige!... ţii rămăşagul? smărăndiţa : Ascultă: Miculi a adus un şal negru care-mi 40 place foarte mult... 266 teodoreanu : De mă-i înşela ori şi prin care chip, mîne să te primbli cu şalul. smărăndiţa: Trimit dar să-l şi aducă. teodoreanu: Nu te grăbi, că încă nu l-ai cîştigat. -5 (Se scoală.) Cîte ceasuri sînt? opt şi jumătate... îi vreme de bal-masque... Nu mergi, Smărăn-diţă ? smărăndiţa : Nu pot merge că au să-mi vie nişte vizite... dar tu, te duci? 10 teodoreanu: Mă duc puţin să mă întîlnesc cu un prietin. (Cătră fecior.) Gheorghe!... zi veze- teului să tragă la scară. (Lacheul iesă.) smărăndiţa: Ai să întîrzii mult, Teodorene? 15 teodoreanu: Vro două ceasuri... mai mult nu. (îşi ie pălăria.) smărăndiţa: Nu uita să treci pe la Miculi ca să spui să-mi aducă şalul. teodoreanu (rîzînd): încă nu m-ai înşelat... La 20 revedere. (Sărută pe Smărăndiţa şi iesă prin fund.) SCENA II . SMĂRĂNDIŢA, TINCA tinca: Verişoară, ce i-a abătut bărbatului tău să-ţi 25 propuie un astfel de rămăşag? smărăndiţa: Nu ştiu; dar... lasă-1 că l-oi învăţa eu cum să judece femeile. tinca: Da bine... ce fel ai să-l înşeli?... smărăndiţa (zîmbind): îi videa. 30 tinca: Cum? ţi-ai şi închipuit planul? smărăndiţa: Nu ţi-am spus că femeile au cîte un drăcuşor care le povăţuieşte? (Sună clopoţelul.) (întră un fecior.) smărăndiţa: Du-te de pofteşte pe madam Franţ, 35 guvernanta, să vie sus. (Feciorul iesă.) 267 tinca: Spune-mi şi mie, verişoară, ce ai să faci? Mă rog matale. smărăndiţa: Am să-l fac pe bărbatu meu să se înamoreze de mine. tinca: Cum se poate? smărăndiţa: îţi pare greu lucru? tinca: Ba nu... D-apoi... SCENA III SMĂRĂNDIŢA, TINCA, MADAM FRANŢ madam franţ: Ce pofteşti, cuconiţă? smărăndiţa: Draga madam Franţ, am să te rog să-mi faci o slujbă. madam franţ: Poronceşte-mi ce ţi-a plăcea. smărăndiţa: Să ai bunătate ca să te duci pănă peste drum, la croitorul ce vinde costumuri de bal-masque, şi să-mi iei un domino negru de catife; dar să zici că-i pentru d-ta. madam franţ: Dar eu n-am fost de cînd sînt la bal-masquă. smărăndiţa: Că nici cer de la d-ta ca să te trudeşti pe la bal, ci, dimpotrivă, voi să merg eu însămi. madam franţ: Aşa? Foarte bine. Mă duc îndată la croitor. smărăndiţa : Dar să nu întîrzii! (Madam Franţ iesă.) SCENA IV TINCA, SMĂRĂNDIŢA tinca: Pare-mi-se, dragă Smărăndiţă, că ţi-am înţeles planul. smărăndiţa: Dacă l-ai înţeles... cu atît mai bine» pentru că n-oi fi silită să ţi-1 tălmăcesc. tinca: Auzi, şirata, cum s-ascunde de mine! smărăndiţa : D-apoi tu nu te ascunzi de mine ca să citeşti ravaşele ce-ţi scrie Nicu Tolinescu? tinca (turburîndu-se): Cine?... Nicu? smărăndiţa: Parcă eu nu ştiu? Dar să lăsăm vorba 5 asta... Ia ascultă, Tincă: cum voi ieşi de-acasă, să dai poroncă tuturor slugilor să se culce şi să stingă toate luminările de prin odăi, pentru ca să fie întuneric preste tot locul cînd m-oi întoarce. tinca: Dar pentru ce? 10 smărăndiţa: Pentru că mi-ai înţeles planul. (Trage clopoţelul.) (Lacheul întră.) smărăndiţa: Du-te de adă o trăsură bună şi să-i zici să steie la poartă. 15 (Lacheul iesă.) tinca: Ai să ieşi?... Şi mult ai să întîrzii, Smărăndiţa? smărăndiţa: Nu ştiu; dar să nu cumva să te găsesc deşteaptă... auzi? tinca: Nu te teme, că eu acuş mă culc. 20 s c E N a v TINCA, SMĂRĂNDIŢA, MADAM FRANŢ madam franţ: Iaca domino, cuconiţă. smărăndiţa: A! foarte mulţămesc, madam Franţ. madam franţ: Ce se mai mira croitorul, cînd i-am 25 cerut un costum!... Se uita la mine şi nu voia să creadă că eu aş fi avut de gînd să merg la bal-masqu£... Parcă bătrînele nu mai au inimă şi gust de joc. smărăndiţa: Croitoru-i un obraznic. 30 madam franţ: Asta i-am zis şi eu. smărăndiţa: Hai cu mine să mă-mbraci, madam Franţ. madam franţ: Haide, cuconiţă. (Smărăndiţa iesă prin stînga', madam Franţ o urmează pănă la uşă şi pe urmă se-ntoarce iute de dă un răvaş Tincăi.) 35 MADAM franţ: Ţine, dragă duducă, un răvaş de la cuconul Nicu. 269 tinca: A! cînd ţi l-a dat?... îmi vine să te sărut de bucurie. madam franţ (fugind): Acum, acum. (în parte.) Ia aşa eram şi eu cînd eram tînără. (întră în stînga.) scena yi TINCA Dragu Nicu!... Să videm degrabă-ce-mi mai scrie? (Deschide răvaşul şi citeşte:) „Duducă Tincă! Ştii cît te iubesc din ceasul acel preafericit în care am jucat cu d-ta la revelion! Ştii că sînt gata a jertfi tot ce am mai scump pe lume pentru a împlini poroncile ceai binevoi să-mi dai!... Ştii că cea mai preţioasă dorinţă a inimei mele este de a te numi, într-o zi, scumpa mea soţie!... Dă-mi voie să mă întîlnesc cu d-ta macar un ceas, pentru ca să-ţi spun din viu grai toată dragostea ce ai insuflat robului d-tale. Nicu Tolinescu." Ah, ce plăcere, ce bucurie, în al meu suflet acum simţesc! Curînd aice are să vie Nicul, pe care de mult iubesc. De cînd, la Curte, Făcîndu-mi curte Dulci complimente mi-a adresat. De fericire Şi de uimire Inima-mi bate neîncetat. Mi-aduc aminte De-a lui cuvinte Ce la mazurcă tainic mi-a zis, . Ş-a lui privire Cu mulţămire ' r - : : ' De-âtunci adese-p văd în vis 1- Ah, ce plăcere, ce bucurie, ' în al meu suflet... ş.c.l. SCENA "VII ‘5 TINCA., MADAM FRANŢ, SMĂRĂNDIŢA (îmbrăcată > - ' în domina şi ţiind o mască de catifea neagră în mînă) Smărăndiţa (întrînd): Iată-mă-s gata. tinca (în parte, ascunzînd răvaşul): Verişoara!... smărăndiţa (apropiindu-se de Tinca, o sărută pe frunte): 10 Cu seara bună, verişoară. (încet.) Ce-ţi mai scrie Nicu ? tinca: Nicu?... smărăndiţa: Ha, ha, ha!... Nu ţi-am spus că ştiu tot? (Feciorul întră.) feciorul: Trăsura-i la poartă. smărăndiţa: Bine... Să te duci acum îndată laMiculi, să ceri un şal negru şi să-l aduci aici. (Feciorul iesă.) 20 smărăndiţa (în parte): A! Teodorene!... pui rămăşag cu femeile, cînd îi treaba pe înşelat?... Bine, bine!... (Tare.) Seara bună, madam Franţ... Tinco, nu uita ce ţi-am spus. (Iesă prin fund.) 25 SCENA VIII TINCA .MADAM FRA N Ţ MADAM franţ: Ei, duducă, ce-ţi mai scrie cuconaşu Nicu?... Dar pare că eşti supărată?... Ce ai... tinca: Ce să am, dragă madam Franţ?... Am, că 30 nu ştiu ce să fac. madam franţ: Cum? tinca: Nicu mă roagă ca să-i dau voie să vie să mă vadă singură!... şi nu ştiu de se cuvine... 271 MADAM franţ: Numai atîta-i?... Da primeşte-1 să vie, că n-are să te mănînce. tinca: Zău?... pot să-l primesc, dragă madam Franţ? madam franţ: Poţi, duducă, pentru că cuconul Nicu 5 îi tînăr de treabă şi vrea să te ieie... Hei! să mă fi văzut pe mine cînd eram tînără, cum mă întîlneam cu bietul Franţ, Dumnezeu să-l ierte!... pe fereastă... Sărmanul! cum mă iubea!... în toate serile mi-aducea chipfe proaspete... A! 10 (Plînge.) Sărmanul Franţ, cît mă iubeai Cu chipfe, zău, el mă hrănea, Şi ziua toată,-n, cinstea mea, Bere şi vin mereu el bea. 15 Dar într-o zi... Ah, ce păcat 1 Atît de mult a închinat, Încît pe loc a rămas lat... în bere Franţ s-a înecat! tinca: Nu mai plînge, dragă madam Franţ. 20 madam franţ : A!... De ce n-am murit şi eu ? tinca: Dar dacă mureai, cine mi-ar fi fost guvernantă mie? madam franţ: Bine zici, duducă Tincă. (0 sărută.) Nu băga-n seamă cele ce spun... Ia, o babă 25 nebună şi eu... Mai bine să vorbim de cuconaşul Nicu. tinca: El ţi-a dat scrisoarea? madam franţ: Dar; l-am întîlnit Ia poartă, cînd mă duceam să ieu costumul cuconiţei, şi cînd ai 30 şti cît m-a rugat ca să te fac să-l primeşti!... tinca: Oare cum să-i dăm de ştire? madam franţ: D-lui mi-a zis că va cînta din flaut pe sub fereastă, şi că dacă va videa o lumînare pe la geamuri, atunci s-a sui; iar de nu, s-a duce 35 acasă măhnit. (Se aude un flaut sub fereastă.) tinca: Ia auzi, madam Franţ... MADAM franţ: El îi, duducă. (Stau amîndouă de ascultă.) 272 tinca: Sărmanul Nicu!... va îngheţa afară. madam franţ: Cred şi eu, că-i tare frig. tinca: Ce să facem, dragă madam Franţ? madam franţ (luînd o luminare şi purtînd-o pe la fereastă)'. Iaca ce să facem. (Flautul tace.) tinca: Ah! cum îmi bate inima de tare. (Se pune pe un jilţ.) MADAM franţ: Nu fi copilă, duducă Tincă, că nu te-oi lăsa singură. tinca: Să şezi cu mine, madam Franţ. madam franţ: Bine, bine; nu te teme. (în parte.) Draga duducă!... cum s-a îngălbenit!... Ia aşa tremuram şi eu... în vremea Iui Franţ. SCENA IX TINCA, MADAM FRANŢ, NICU (întrînd cu sfială) nicu (se închină şi stă lîngă uşă cu ochii în jos). tinca (se scoală, se închină şi se pune iar pe jilţ neui-tîndu-se la Nicu). madam franţ (îi priveşte pe amîndoi cu dragoste). nicu (făcînd cîteva păsuri, zice încet): Mademuazelă... tinca (arătînd un jîlţ lui Nicu): Poftim, monsiu Nico. NICU (şezînd): Mademuazela-i sănătoasă? tinca (încet): Mersi. nicu (sucindu-şi pălăria în mînă): Da vara d-tale-i sănătoasă ? tinca (sucindu-şi basmaua): Sănătoasă. Nicu: Se vede că a ieşit de-acasă. tinca: Dar... mai dinioare. nicu: S-a fi dus poate la bal-masque... tinca: Nu cred... poate. MADAM franţ (în parte): Văd că eu sînt de prisos. (Se furişează şi iesă.) tinca (văzînd-o că se duce): Madam Franţ... madam franţ (de afară): Vin acuş... 273 S.CENA X v TINCA, NICU (Mică tăcereNicu* şi Tinca- se sucesc pe scaune, se uită pe sus şi oftează.) 5 Nicu: Ce frigu-i afară! tinca: Â fi îngheţat pe uliţe. nicu: A îngheţat, dar... De abia pot merge caii... lunecă, Doamne fereşte! tinca: Săracii! cît îi mai chinuiesc! .10.. Nicu: Calul unui droşcar şi-a rupt piciorul, în colţ la Petrea bacalul. TINCA: Sărmanul! nicu: Ce mai plîngea bietul lipovan! tinca: Cum n-a plînge? 15 (Mică tăcere.) tinca: N-ai fost astă-seară la bal-masque, monsiu Nicule? nicu: Nu, mademuazelă. tinca: Dar ai de gînd să mergi mai tîrziu? 20 Nicu: Ba, nu cred. tinca: Pentru ce? Nicu: Nu-mi plac balurile unde... tinca: Cum să nu-ţi placă d-tale... care joci? nicu: Vreu să zic că nu-mi plac soarelele unde... nu 25 esti d-ta. i tinca: A!... (Coboară ochii.) (Mică tăcere. Nicu şi Tinca sînt foarte turburaţi.) nicu: Ai fost mai dăunăzi la teatru, mademuazelă? tinca: Am fost de am văzut Iaşii în carnaval. 30 nicu: Şi cum ţi-a plăcut? tinca: Am rîs foarte mult. nicu: Am auzit că s-a mîniet un comisar asupra autorului ? tinca: Pentru ce? 35 nicu : Din pricina şatrarului Săbiuţă. tinca: Ha, ha, ha! nicu: Zice că de ce să numească pe comisar şatrarul Săbiuţă şi nu şatrarul Sabie. 274 tinca: Ha, ha, ha!... Ce nebun eşti, monsiu Nicule. nicu (primind la curaj): Cu adevărat sînt nebun, duducă... dar cînd ai şti... (Văzînd pe madam Franţ, în parte.) Tronc!... cînd era să mă declar 5 şi eu... SCENA XI NICU, TINCA, MADAM FRANŢ (aducînd un şal) madam franţ: Iaca şalul de la Miculi, duducă Tincă. tinca (sculîndu-se): Ia să-l văd. 10 (Nicu se scoală asemene şi se apropie de masa unde madam Franţ a aşezat şalul.) madam franţ: Ce frumos şal!... Trebuie să facă vro sută de galbeni. tinca: Tare-i elegant! Cum îţi pare, monsiu Nicule? 15 nicu: îmi pare minunat... dar aş dori să-l văd pe umerile unei dame, pentru ca să judec ce efect face! madam franţ: Ia, cearcă-1 d-ta, duducă Tincă! nicu: Bine zice madam Franţ... Cearcă-1 d-ta, ca să 20 ştim de se prinde pe o talie elegantă... tinca: Dacă vreţi numai decît, bucuros. madam franţ.- Vină de-mi ajută, monsiu Nicule, ca să-l întindem. (Nicu şi madam Franţ s-apucă de întins şalul, dar Nicu se . 25 greşeşte şi-l întoarce pe dos.) madam franţ: Nu aşa, că-1 dai pe dos. nicu: Da cum?... Nu-i bine? tinca: Dă la mine, monsiu Nicu, să-l strîng eu, că d-ta nu ştii. 30 NICU: Poftim; dar cu astă condiţiune, că să ţi-1 pun eu pe umeri. tinca: Bine. (După ce madam Franţ şi Tinca au îndoit şalul cum se cuvine, Nicu ie şalul şi-l pune pe umerile Tincăi.) 35 nicu (în parte, puind şalul Tincăi): Ce talie!... (Oftează.) •2.75 madam franţ : A!... Ce frumos îţi şede, duducă Tincă. Doamne!... cînd ai şti cît eşti de frumuşică!... Nu-i aşa, cucoane Nicule? nicu (cu jumătate de glas): Dar. (Oftează.) 5 (Tinca se primblă cu cochetărie pe dinaintea lui Nicu.) tinca : Cît de bine are să-i pară verişoarei!... şi ce bine are s-o prindă! nicu: Dac-a prinde-o aşa de frumos ca pe d-ta, mademuazelă, cred că i-a părea foarte bine. 10 tinca: Mai ales la Copou, trebuie să facă un efect minunat. madam franţ: Ştiţi ce? Hai să ne închipuim că sîntem la Copou şi că ne primblăm cu toţii pe iarbă verde... d-voastră la braţetă amîndoi şi eu în 15 urmă. tinca: Ha, ha, ha!... Ce idei poznaşe ai cîteodată, madam Franţ. madam franţ : Da, zău!... Hai să mai rîdem puţintel. (Luind pe Nicu de mînă.) Vină încoaci, monsiu 20 Nicule. (Se apropie de Tinca.) Dă braţul dudu- căi... Aşa... acum hai să ne primblăm. (Nicu şi Tinca se primblă rîzînd. Madam, Franţ îi urmează.) tinca: Doamne!... ce nebună eşti, madam Franţ! madam franţ: Ia uitaţi-vă ce de mai dame frumoase, 25 ce de mai cavaleri plăcuţi se uită la d-voastră... De nu v-ar deochia!... nicu: Da bine, că-i veselă de tot madam Franţ! (Rîzînd.) Ne face de rîdem ca nebunii. madam franţ: Ei, primblaţi-vă împreună, că eu sînt 30 cam ostenită şi trebuie să mă odihnesc puţin; dar să luaţi seama la trăsuri. tinca: Ce?... iar te duci, madam Franţ? madam franţ: N-ai nici o frică, că ai un cavaler cu d-ta. (în parte.) Iar încep a fi de prisos... mă 35 duc să mă culc. (Iesă.) 276 SCENA XII NICU, TINCA (îndată după ce se duce madam Franţ, tinerii iar se turbură, tac, caută într-o parte, dar nu încetează de a să primbla.) 5 nicu (peste puţin)-. Nu găseşti, mademuazelă, că sînt lucruri în lume care n-ar trebui să aibă sfîrşit? tinca: Care lucruri? Nicu: De pildă... primblarea asta care o facem împreună. 10 tinca: Da nu te temi c-ai osteni? nicu: O! mademuazelă... cu d-ta m-aş primbla toată viaţa mea. tinca (zîmbină)'. Pe jos? nicu: Şi pe jos... şi-n trăsură... şi cu vaporul... 15 Numai să fiu cu d-ta. De-ar fi cu putinţă, De-aş avea noroc Cu a ta fiinţă Să fiu la un loc, 2o De-orice-mprotivire Eu mi-aş bate joc, Şi cu-a ta iubire Aş trece prin foc! (Se aude o trăsură.) 25 SCENA XIII NICU, TINCA, MADAM FRANŢ (viind iute) madam franţ: Fugi, duducă, că vine cuconiţa. tinca (aruncînd şalul pe canape): Vai de mine!... dar Nicu? 30 madam franţ: Trebuie să se ascundă undeva, pănă se vor culca boierii, ş-apoi va ieşi. nicu: Unde să m-ascund? 277 madam franţ: A! aici, în cabinetul ista... întră degrabă că-i aud suind scările. (îl împinge pe Nicu în cabinetul din dreapta.) tinca: Să stingem luminările. (Le stinge.) 5 madam franţ: Hai degrabă, să nu te găsască aici! (Iesă amîndouă iute prin stînga.) SCENA XIV ric.) TEODOREANU (cu ochii legaţi), SMĂRĂNDIŢA (în 10 domino) smărăndiţa (trăgîndu-l de mînă, zice cu glasul schimbat)'. Iată-ne în sfîrşit!... am ajuns! teodoreanu : A! slavă Domnului, că s-a sfîrşit acest voiaj prin întuneric, ce facem acum de vrun 15 ceas! smărăndiţa: îţi pare rău că l-ai făcut? teodoreanu: Ba nu, scumpul meu domino... dar aş voi să ştiu ce idee ai avut ca să-mi legi ochii în tinda teatrului şi pentru ce m-ai silit să jur 20 că n-oi face nici un chip de a afla cine eşti? smărăndiţa: Ţi-am spus, domnule Teodorene, la bal-masque, că de mult eu am un capriciu pentru d-ta... că de mult mi-ai plăcut, şi că de mult doream să am o întîlnire cu d-ta... însă o întîl-25 nire astfel, ca d-ta să nu poţi şti.cine sînt... De aceea ţi-am şi legat ochii în tinda teatrului, pentru ca să nu vezi în ce trăsură aveai să te sui... prin care uliţi erai să treci şi în care casă erai să întri... D-ta, ca un cavaler bine crescut, ai 30 primit toate condiţiile şi mi-ai jurat că te-i supune la toate voinţile mele, în vreme cît vom fi împreună. teodoreanu: Toate aceste sînt adevărate; dar de ce să mă lipseşti de fericirea de a te privi, pentru 30 că... sînt sigur că eşti prea frumoasă. 278 smărăndiţa: Dar; sînt destul de frumuşică... şi nu cred că te-i căi c-ai venit cu mine, dacă m-ai cunoaşte. teodoreanu : Auzi d-ta ?... şi să fiu eu silit a fi cu 5 ochii legaţi dinaintea unei frumuseţi!... asta-i de nesuferit... şi, zău, mai că-mi vine să-mi calc jurămîntul. smărăndiţa: Adu-ţi aminte că mi-ai dat parola de onoare. 10 teodoreanu : Ard-o focu parolă!... Incai fie-ţi milă de mine... mă mîngîie de orbirea la care m-ai osîndit. smărăndiţa (luîndu-l de mînă,. îl duce lîngă canape, unde se pun unul lîngă altul): Am multe de spus... 15 Vin să ne punem pe canape. teodoreanu (în parte): Ce fericire!... smărăndiţa: Purtarea me trebuie să ţi se pară foarte curioasă. teodoreanu: Dimprotivă... 20 smărăndiţa: Dar... ce mă mîngîie este că sîntem amîndoi vinovaţi. teoDoreanu: Tot astfel de vinovăţii să-mi deie Dumnezeu! smărăndiţa: Cum?... nu te mustră cugetul că eşti 25 necredincios femeiei d-tale? teodoreanu: Femeia me?... Dar bărbatul d-tale? Ha, ha, ha... smărăndiţa: Bărbatul meu? Ha, ha> ha. Oare... ce-or fi făcînd acum amîndoi? : 30 teodoreanu : Smărăndiţa ?... . Sînt sigur că-şi închipuie planuri ca să mă înşele.. smărăndiţa: Cum? teodoreanu: Am pus rămăşag amîndoi pe un şal. smărăndiţa: Şi în loc să te înşele ea... tu o înşeli, 35 berbantule... ha, ha, ha. teodoreanu : Ha, ha, ha. Aşa sîntem noi!... ai dracului. smărăndiţa; ,Nu toţi. teodoreanu: De pildă, bărbatul tău, 279 smărăndiţa: Bărbatul meu e bun la suflet, dar se socoate prea cu cap. teodoreanu: Sînt sigur că trebuie să fie campros-tuţ. 5 smărăndiţa: A! Teodorene, nu-mi ocărî soţiorul. teodoreanu: Eu nu-1 ocărăsc, dar nu pot tăgădui adevărul... Sînt încredinţat că-i prostuţ, sărmanul ! smărăndiţa: Ha, ha, ha... ce n-aş da să te audă. 10 teodoreanu: Nu-i aşa? Vezi c-am gîcit?... Unde se află el acum? smărăndiţa: S-a dus de zece zile la moşie. teodoreanu: Bine-a făcut... Ce ziceam eu că-i prost?... Dimprotivă, el îi foarte isteţ, de vreme ce te-a 15 lăsat singură... cu mine... şi lîngă mine... scumpa mea mască. (Vrea să o ieie de talie.) smărăndiţa (sculîndu-se): N-ai auzit o trăsură? teodoreanu: Unde? smărăndiţa: în ogradă. 20 teodoreanu: Nu... ţi s-a părut. smărăndiţa: Ba nu... Ia să mă duc să văd... Şezi aici că vin acuş. (Iesă prin stînga.) teodoreanu: Stăi, iubita mea, nu te duce... SCENA XV 25 teodoreanu (singur): Ce întîmplare curioasă!... Mă duc la bal-masque, şi, preste cîtăva vreme, o mască elegantă se apropie de mine, mă ie de braţ, îmi vorbeşte de Italia, de Franţa... şi într-un cuvînt... mă încîntă!... Cerc să o 30 cunosc... în zădar!... în sfîrşit, îmi propune să merg cu dînsa, dar cu condiţie ca să-mi lege ochii în tinda teatrului... Am primit... şi după ce am trecut prin o mulţime de uliţe... nici nu ştiu care... iată-mă-s... într-o casă necunoscută 35 şi lîngă o persoană pe care nici macar nu o pre- pun... Ce întîmplare plăcută!... şi cu atît mai plăcută, că-i plină de taină. 280 Amorul în taină mă-ndeamnă aice Să gust a plăcerei favor mult iubit! Ah! sune mai iute minutul ferice. Căci sufletu-mi arde de-un dor nesfîrşitl 5 Amorul, plăcerea sînt paseri uşoare Ce cîntă ş-aţîţă a inimei dor; Nebunul şi prostul le lasă să zboare. Iar omul cu minte le prinde din zbor. SCENA XVI 10 TEODOREANU, SMĂRĂNDIŢA teodoreanu : A! parcă aud foşăind un domino... D-ta eşti? smărăndiţa (tot cu glasul prefăcut): Ţist... Taci, pentru numele lui Dumnezeu! că a venit bărbatul 15 meu de la ţară. teodoreanu: Ce’zici? smărăndiţa: Trăsura care am auzit-o mai dinioare a fost a lui. teodoreanu: Ei, şi vrea să zică, trebuie să mă duc?... 20 smărăndiţa: Negreşit... Ah, ce nenorocire! teodoreanu (smulgîndu-şi batista de pe ochi): Pe unde să fug, că nu văd nimic? smărăndiţa: Nu fugi încă... Aşteaptă aici în salon pănă s-or linişti oamenii din ogradă, ş-apoi oi 25 veni eu să-ţi datl drumul. teodoreanu: Dar dac-a veni bărbatu d-tale aici? smărăndiţa: Nu te teme, că-i trudit de pe drum şi are să se culce îndată. teodoreanu: Şi nu şi-a rupt încai gîtul pe drum? 30 smărăndiţa: Ah, Teodorene, cît îmi pare de rău!... Sărută-mă macar o dată păn-a nu ne despărţi... teodoreanu (în parte): Nu pre am gust de sărutat, cu bărbatul la spate. (O sărută.) smărăndiţa : Stăi pe canape şi nu face vuiet, că sîntem 35 perduţi... Adio, scumpul meu!... Adio, sufle- tul meu!... (Iesă prin stînga.) 281 SCENA XVII TEODOREANU, NICU (în cabinet) teodoreanu (pe canape): Scumpul meu, sufletul meu!... Foarte mulţămesc de dragoste... Mai bine făceam eu de mă întorceam binişor acasă; încai acum n-aş fi cu frica-n spate... Da mînca-1-ar moliile de bărbat!... tocmai acum şi-a găsit să vie? Nu putea să se prăvale pe drum şi să-şi rupă un picior?... Ia, aşa sînt bărbaţii... cînd nu te aştepţi nicidecum, ţop, îţi cad în cap... Ce să fac acum ?... Cu întunericul ista nu pot vide nici cît o palmă dinaintea mea... De-oi căuta să găsesc uşa, pot să dau vrun scaun jos, să fac vuiet şi să deştept bărbatul. Mai bine s-aştept... dar pănă cînd s-aştept?... Şi eu ziceam că-i întîmplare plăcută!... ba că chiar!... Nicu (deschizînd uşa cabinetului, în parte): Nu se mai aude nimic. teodoreanu (auzind uşa cabinetului deschizîndu-se, se aruncă în fundul canapelei şi zice în parte): Parc-am auzit că s-a deschis o uşă... Oare nu-i el? nicu (auzind canapeua. scîrţiind): O şcîrţiit ceva... (întră degrabă în cabinet.) teodoreanu: . De cînd sînt nu mi s-a bătut inima aşa de tare... (Căutînd îthprejur,) Nu se zăreşte nimic... să vede că mi s-a părut... (Auzind uşa.) Iar? nicu (deschizînd uşa): Oare să fie cineva în salon? Ia s-ascult... (Ascultă.) ' teodoreanu: Ce să fie? (Ascultă). (Mică tăcere.) NICU: A fi vro mîţă culcată pe canape. teodoreanu: Negreşit că-i vrun şoarec... Uf!... m-am săturat de şezut... Ia să cerc să găsesc uşa. /Se scoală de pe canape, merge încet şi pipăind prin casă.) nicu: Acum socot că mă pot duce; (Se porneşte asemene spre uşă.) (Bojbăind amîndoi prin întuneric, se ating cu mînile şi stau încremeniţi.) TEODOREANU 1 /*n \: parc-am atins o mînă de om! nicu J (împreună, în parte.) TEODOREANU Am asudat Ş-asud mereu, Parc-am întrat 10 în feredeu! Simt că slăbesc, Mă-ngălbenesc, Şi mă topesc; Valeu, valeu! NICU Am îngheţat Şi-ngheţ mereu, Parc-am întrat în gheaţă, zău. Mă oţăresc, Mă-nvineţesc, Mă-nţepenesc; Valeu, valeu! 15 teodoreanu: Astfel asud, că pare că mă topesc. . nicu: Mi s-au tăiet picioarele de tot. teodoreanu (preste puţin): N-aud nimic...’ poate a fi fost vro mobilă. nicu (asemene): Ce mai stau pe gînduri ?... Haide 20 într-un noroc. (Se pornesc iar amîndoi şi, ajungînd lîngă uşa din fund, se lovesc şi se apucă de guleri.) teodoreanu (tare): Să nu dai, că dau de tot. nicu (asemenej: Că şi eu dau de moarte. 25 teodoreanu : Da nu strînge aşa de tare, că te gîtui pe loc. nicu: Ori tu pe mine, ori eu pe tine. (Se zgîlţie amîndoi.) teodoreanu: Nu strînge, îţi zic, că să n-am parte... 30 nicu: îţi spun că nu-s vinovat... A! luptă vrei?... teodoreanu : Măi omule, n-am venit aici pentru ce socoteşti tu... A! vrei să mă trînteşti?... (Se luptă grozav.) 283 SCENA XVIII TEODOREANU, NICU, SMĂRĂNDIŢA, MADAM FRANŢ, [TINCA] (Cu luminări în mînă.) 5 toţi: Ce este? Ce vuiet îi aici? teodoreanu: Ia bărbatu d-tale... (Cunoscînd pe Smărăndiţa.) Ce văd ?... Smărăndiţa! smărăndiţa: Ha, ha, ha... Smărăndiţa, care te-a adus de la teatru, acasă la tine. 10 teodoreanu: Smărăndiţa!... (în parte.) Frumoasă mi-ai jucat-o, şi mare gogoman sînt! smărăndiţa: Mai pui rămăşag cu mine, Teodorene? teodoreanu (văzind şalul pe canape) : Iaca şi şalul!... (Ia şalul şi-l pune pe umerile Smărăndiţei.) Ai 15 cîştigat, dragă Smărăndiţă... Proverbul are dreptate. smărăndiţa: Femeia hotărăşte şi Satan împlineşte. teodoreanu (în parte): Şi bărbatul plăteşte. smărăndiţa (veselă): Mîngîie-te, Teodorene, că tu ai 20 fost înşelat cu ochii legaţi, cînd mulţi alţii sînt înşelaţi cu ochii deschişi. teodoreanu (văzînd pe Nicu): Da bine, domnu Nicu Tolinescu ce caută aici? smărăndiţa: Cu adevărat. (Cătră Tinca, zîmbind.) 25 Răspunde tu... tinca: Verişoară... nicu: Domnule Teodorene, am venit aici ca să cer mîna duducăi. teodoreanu: Prin întuneric?... Ha, ha, ha... asta-i 30 modă nouă. smărăndiţa: Nu face nimic; noi primim cu bucurie... Să videm Tinca dacă vrea?... (Cătră Tinca.) Tu primeşti ? tinca: Dacă primiţi d-voastră... 35 teodoreanu: Ei, nu mai coborî ochii şi zi că vrei, să se sfîrşească comedia. (Luî.id-o de mînă.) Nicule, iată mîna Tincăi... Dar să iei seama la rămăşaguri... 284 nicu (cu bucurie) : Tinco!... noaptea asta îi ziua cea mai fericită pentru mine. smărăndiţa (în parte): Ş-a perdut calendariul, bietul băiet!... 5 (întră lacheul.) lacheul: Poftim la masă. teodoreanu: Iaca venim. Nicule, dă braţul Tincăi... Smărăndiţo... (îi prezenteazâ braţul.) smărăndiţa: Acuş... Să dau mai întîi un sfat prie-10 tinilor. SMĂRĂNDIŢA (cătră public) Vă feriţi, iubiţii mei însurăţei Şi holtei, De rămăşag cu femei. Cînd e treaba pe-nşelat. Orice bărbat Diplomat Rămîne-ades ruşinat. Iar de vreţi să cîştigaţi, V-arătaţi Delicaţi Şi la dame şaluri daţi, Că aşa, zău, le-nşelaţi. TOŢI Dar, de vreţi să cîştigaţi, V-arătaţi Delicaţi... ş.c.l. 30 (Uşele din fund se deschid şi se zăreşte o masă bogată cu can- delabre aprinse.) 20