PARAPONISITUL CÎNTICEL COMIC Cîntat de d-nul Millo, pe Teatrul din Bucureşti. paraponisitul (intră pe scenă foarte posomorit, se primblă oftînd, se opreşte în faţa publicului, clatină din cap şi apoi zice): Cu dreptu-i ?... frumosu-i ?... Toată lumea în slujbă, afară decît mine!... Apoi să nu fiu paraponisit?... ba să fiu... şi sînt!... Sînt paraponisit Căci mă văd părăsit, Nemetahirisit Şi neschivernisit... De n-aş ti procopsit, De n-aş fi prahtisit. Nimic n-aş fi găsit De pretinderisit; Dar sînt gramatisit Şi sintagmatisit, Patriot, iscusit Şi chiar buiurdisit... Deci fiind părăsit, Adiaforisit, Fiind chiar blendisit, Sînt paraponisit! Şi poate că n-am dreptate!... Adică, mă rog, de ce să se hrănească o mulţime de trântori, pe lingă albine, din mierea budgetului şi eu să fac zîmbre deoparte ?... Au doar nu-s şi eu pămîntean simpatriot ? N-am mai slujit eu ţării ?... Mi-i plin sînu de ate-staturi... Iaca... (Scoate un teanc de hîrtii.) Iacă teşcherele şi din vremea turcilor şi din vremea ruşilor şi din vremea nemţilor... Tot cu pajure împărăteşti... Poftim de ascultaţi (deschide o hîrtie şi citeşte) : „Pol oca ieri tescuite, 30 dramuri sacîz..." Nu-i asta. (Deschide altă hîrtie.) „Mai întîi nu lipsesc a cerceta despre întregimea fericirei." Nici asta... Mi-am uitat ochelarii şi nu văd bine... dar telos pandon, iacă dovezi gospod despre destoinicia mea. Am avut a face cu împăraţi, eu Nae Postuleanu, care dacă n-am şi decoraţii, este că nu mi-au dat, şi cu toate aceste nu pot găsi o slujbuliţă cît de mică în patria mea!... Cu dreptu-i ? frumosu-i ? Am alergat, m-am rugat!... aş ! Vorba ceea: geaba vii, geaba te duci, nu mai rupi nişte papuci... Pe la toate ministeriele mi s-a răspuns că îndată ce va fi un loc vacant... Ce, Doamne iartă-mă ! loc vacant ?... că pe toată ziua se deschid locuri nouă, îneît s-ar putea crede că ţara românească e locuită numai de amploiaţi. Avem prefecţi Şi sub-prefecţi, Şi arhitecţi Foarte perfecţi. Avem notari, Şi arhivari, Şi chiar primari, Buni cărturari. Şi casieri, Şi ingineri, Şi grefieri. Şi consilieri, Şi prezidenţi, Viţ-prezidenţi, Şi permanenţi, Toţi exelenţi. Avem bujori 5 De perceptori, Şi preceptori, Şi controlori. Judecători, Silvicultori, 10 Espeditori, Şi conductori. Şi inspectori, Sub-inspectori Şi inspectori 15 De inspectori. Intr-un cuvînt Românii sînt Toţi candidaţi De amploiaţi. 20 (Oftind.) Toţi, toţi afară de mine!... Cu dreptu-i? frumosu-i ?... Bine, dacă aş fi fost vreodată opozant, înţaleg să fiu catatricsit, cu toate că nici atunci nu s-ar cuveni... dar, în sfîrşit, să zicem... însă martur mi-i sfîntu mucenic Evdochim, că deşi m-am abonarisit 25 la masa paraponisiţilor, nu vra să zică că m-am lepădat de hristoitie, că m-am zavergisit, că m-am făcut ena mu che ena su cu corifenţii tarafului, căci nu-i fac haz. (Arie finală din „Chiriţa în provincie") Unul tot zice că-i tabachere 30 Plină, ticsită de un tabac, Ce multor nasuri de-nalte sfere Poate să vie curînd de hac. Altul, în mînă cu-o pană seacă, Strigă că-i singur brav pe pămînt, 35 Şi că e gata resbel să facă Cu lumea-ntreagă, cu mori de vînt. Altul pretinde că-n Românie Soarele-Unirei el l-a aprins 103 Şi cît i-abate să nu mai fie, Suflă şi-ndată soarele-i stins. Altul se plînge că ţara pere, Că tot progresul a stat pe loc 5 De cînd el nu mai e la putere Ca să-l conducă... într-un noroc. Alţii în visuri de înălţare Se plîng deoparte cu ah şi vah! Că mereu sufăr de-o boală mare... 10 Căci tronul ţării le stă-n stomah. Eu unu, slavă Domnului! sînt ferit de asemine zaiflîc, dar nu pot să nu pătimesc, cînd mă văd lepădat ca un vatrar în lunile de vară... Cu dreptu-i ? fru-mosu-i?... De unde am fost ce-am fost, să ajung a fi 15 ce sînt!... şi asta cînd?... Cînd toţi românii sînt deopotrivă dinaintea budgetului, cînd toţi au dreptul prin urmare a se-ndulci de el... Ah ! ah ! nu mi-ar fi ciudă încalţe dacă n-aş fi om pacinic şi cu sevas cătră mai-marii mei, dar aşa, stau deoparte şi nu mă amestec 20 niciodată în filonichiile de la masa paraponisiţilor... Iacă de pildă aseară: Unii dintr-înşii cereau reforme, Reforme-n toate ca din topor; în procedură, în legi, în forme, 25 Chiar în sistemul reformator. Alţii cu faţa posomorită, Oftînd mult jalnic, le răspundea Că-n ţara noastră nepregătită Orice reformă e formă rea. 30 Zicînd că-n lume toate se schimbă, Unii cu hapca. cereau schimbări în instituţii, în şcoli, în limbă, ,în starea ţării.... şi-n alte stări. Alţii atunce, cu-nf iorare 1 35 Schimbîndu-şi faţa, strigau mereu, 104 Că din schimbare tot în schimbare Binele-adese se schimbă-n rău. Unii contr-alţii porniţi de moarte Vrînd să se-arăte buni patrioţi, 5 Cu vorbe groase se luptau foarte Şi-şi dau porecle de patri-hoţi. Dar unii şi-alţii se acordară într-o unire şi într-un rost Că toate-ar merge bine în ţară 10 Ei dac-ar prinde cîte un post. Postu săracu!... el te îngraşă, el te slăbeşte, el e ţinta celor mai mulţi din creştinii noştri, şi zău! nu ştiu dacă în ziua de astăzi ei se ţin de postu mare şi de postu Sin-Petrului, dar ştiu că se ţin grapă de 15 postu sîn-Budgetului... Dovadă că fiecare cetăţean are hambiţionul să se jertfească pe altarul patriei, făcîndu-se roată la carul statului, precum se zice... Un car cu mii de mii de roţi, cum să nu meargă bine şi răpide? Tocmai de aceea şi eu unul aş vrea să mă 20 fac roată, căci mă simţ cu schiţe sănătoase, mai cu seamă de cînd am luat lecţii de limba cea nouă, de la vestitul dascal kir Trifonius Petringelus. Mi se impu... tase că n-aş cunoaşte slovele latineşti şi troposul obicinuit astăzi prin cancelerii. (Scoate o hîrtie.) Vă rog să judecaţi dacă m-a procopsit îndestul kir Trifonius Petringelus. (Citeşte:) „Petiţiune sau petiţione, sau peticiune, după plăcerea ministrului. Esselenţă ! 30 Aşa precum Pronia providenţiale a aprins o nouă constelaţiune pe celui României ce-i zic Convenţiune sau Convenţione, sau Convenciune... tot după plăcerea Esselenţiei-voastre... la care cu deplin respept am avut proeres a-i aduce a mea profundă conside-35 raţiune, ţione sau ciune, precum uzul obicinuit cere; nu mai niţel aşa precum eu am fost etern devotat Guvernului ocîrmuirei, precum Esselenţia-voastră poate lua o pliroforiţiune din atestaţiunele alăturate pe lîngă 25 105 această, suplicantă peticiune, conform uzului acelui constituţionale din mai sus deja zisa respeptivă Con-venţione; aşa precum iarăşi am fost unul din cori-fenţii liberalismosului şi m-am îndulcit în profundul 5 sufletului de serbuşcă... ba, de serbarea regimentului constituţionale, daţi-mi voie să ieu permisiune a-mi recomenda meritele pe altarul patriei spre a fi integrat în vreun cerbiciu public, unde, cu ceilalţi ai mei sim-patrioţi, să am şi eu slava glorioasă a mă îngiuga la 10 carul Statului cu deplină amoare patrioticească şi iubire de patrie, cu care rog pe Esselenţia-voastră a recepe asigurăciunea încredinţărei a profundei consi-deraţiuni cu care am onoare a mă confesa al Esselenţiei-voastre cel mai apt întru acţiunea la care veţi ordona 15 ca să fiu ordonat. Umilit şi respectiv cerb. « Nae Postuleanu ». Fost amploiat al ocîrmuirilor trecute." Ei ?... ce ziceţi ?.. . spuneţi drept, că nu mă supăr de laude... Cunoaşteţi multe condeie carele să poată 20 izvodi aşa de ţunţurliu?... Ei!... mi-ţi crede? N-am catartosit însă a- izbuti ca să mă rînduiască secretar la vreun minister... Cu dreptu-i ?... frumosu-i ?... Apoi să nu fiu paraponisit ?... ba să fiu... şi sînt! Sînt paraponisit, Căci mă văd părăsit, Nemetaherisit, Şi neschivirnisit. De n-aş fi procopsit, De n-aş fi prahtisit, Nimic n-aş fi găsit De pretinderisit; Dar sînt gramatisit, Sînt sintagmatisit, Patriot, iscusit, Şi chiar buiurdisit. Deci fiind părăsit, Adiaforisit, Fiind chiar blendisit, Sînt paraponisit. (Se duce mâhnit şi oftînă.) 30 (Cortina cade)