MILLO DIRECTOR PERSOANE MILLO, director al Teatrului Naţional NENEA NAIE LUXIŢA, soţia lui Naie 5 LINA, fiica lor TACHI SERVIESCU CIUPICI ION, servul lui Naie T MILLO DIRECTOR SAU j MANIA POSTURILOR i ; COMEDIE CU CÎNTICE ÎNTR-UN ACT I 5 Scena se petrece într-un oraş de provinţie din Valaliia, la anul 1864. ! Teatrul reprezintă un salon bine mobilat; o uşă iu fund; j două uşi laterale, în dreapta piano; în stînga, un gheridon, canapea şi jilţuri. ( i 10 SCENA I ? | LUXIŢA (pe canape), TACHI, LINA (lapiano) luxiţa; TăchiţăI... tachi (viind iute de Ungă piano}-. Aud, doamna mea ! luxiţa: Fost-ai pe la croitorul meu, ca să-i spui să-mi \ 15 aducă mantela cea de drum ? Ş tachi: Am fost. Trebuie să vie croitorul numaidecît! ‘ luxiţa : Şi Ia cizmar, pentru botinele mele cele blănite ? tachi: Şi la cizmar I | luxiţa: Şi Ia caretaş? i 20 tachi: Şi la el!... Caleaşca e gata; mai are nevoie | numai de un resor, de cîteva sbanţuri şi de mai multe şuruburi. luxiţa: Prea bine ! Dar la căpitanul de poştă trecut-ai ? > tachi: Caii vor fi mîne pănă-n ziuă în curte,.. cai 25 de cei noi... Zmei! 727 luxiţa (sculîndu-se): Bravo 1 eşti un tînăr nepreţuit pentru comisioane 1 tachi (căutînd pe furiş la Lina): Numai pentru comisioane ? 5 luxiţa: Om vedea mai pe urmă la ce ai mai putea fi bun... O! Tăchiţă, cînd gîndesc că am să merg la Bucureşti, ca să-mi petrec iama, nu mă ţine locul de bucurie... îmi vine tot să cînt şi să joc... dar tu, Lină? 10 lina (sculîndu-se de la piano): Şi eu, maman... Dar d-ta, domnule Tachi? tachi : Eu şi mai mult, domnişoară, căci mi-aţi permis să vă întovărăşesc. luxiţa: Dar... ne-i face comisioane în Bucureşti? 15 tachi (în parte): Iar? lina : Şi-i fi cavalerul nostru pe la grădini, pe la teatru, pe la baluri. luxiţa (esaltată): Baluri, teatru, grădini!... iaca viaţă împărătească; dar nu ca în oraşele astea de 20 provinţie, unde spiritul lîngezeşte într-o atmo- sferă uricioasă ce usucă inima ca un zbîrciog... o ! Bucureşti! Bucureşti! (Arie nouă) OI Bucureşti 25 Cu magic nume! Ai fost şi eşti Unic pe lume I De plăceri, zău. Eşti o comoară 30 Şi gîndul meu La tine zboară! Unii tot spun Câ pe căldură. N-ai miros bun.,, 35 Pa-5 răi de gură. Alţii bîrfesc Că-n sin la tine Mulţi nebunesc, '728 CÎDtind ca rniaţ... (împreună.) OI Bucureşti Cu niagic nume! etc. etc. etc. SCENA II Cei denainte, SERVIESCU (vine pe uşa din fund) serviescu: Servus şi plecăciune! luxiţa: A!.., Domnule Serviescu... poftim! serviescu: Vă aduc, doamna mea, dragă cucoană, o veste importantă! luxiţa: Care? serviescu: Acasă e nenea Naie? luxiţa: Ba nu, barbatu meu a ieşit!... dar ce veste? serviescu : O veste colosala!... Şi unde s-a dus nenea Naie? luxiţa: S-a dus la biuroul poştei, ca să caute scrisori de la arendaşul moşiei noastre! Dar ziseşi că ai o veste ?... serviescu: Piramidală!... Tot pleacă mîne la Bucureşti nenea Naie? luxiţa: Tot... plecăm cu toţii... dar vestea, vestea? serviescu: Gigantesca şi uriaşă! tachi: Importantă, colosală, piramidală... spune-o astăzi 1 serviescu: A! domnule Tachi, aci ai fost?... nu te zărisem... Servus şi plecăciune, vere! tac ni: Te-a fi orbit vestea cea mare. serviescu (căutînd la Lina): Ba nu, mă orbiră razele brilante şi strălucitoare ce ies din ochii domnişoarei Lina! lina (rîzînd): Pune ochelari, domnul meu ! serviescu: Ah!... dacă mi-aş pune geamuri, aş fi lipsit de felicitatea şi de fericirea... luxiţa (cu nerăbdare) '■ Eşti nesuferit!... Spune-mi vestea, că stau pe cărbuni! serviescu: Ha, iaca... Staţi să mi-o aduc aminte !... închipui ţi-vă că... am uitat-o! . luxiţa: Tronc ! (Toţi stau grămadă pe lîngă Serviescu, aprinşi de curiozitate.) 5 S C E N A III Cei denainte, CIUPICI (grav şi misterios, se apropie în taină) ciupici (cu glas adînc): Umilissimus! LUXIŢA (spărietă) ; A ! lina (tresărind): A! 10 luxiţa: M-ai speriat, domnule Ciupici, cu glasul d-tale! ciupici: Pardon, doamna mea!... Vă aduceam o novelă. luxiţa: Şi dumneata? 15 ciupici (căutînd împregiur, cu sfială): O novelă colosală ! serviescu: Cp. a mea? ciupici (după ce a ascultat pe la uşi): Piramidală ! tachi: Şi gigantescă... oştim! 20 ciupici: O ştiţi ?... Apoi dar mă duc s-o spun aiurea... (Se închină.) Umilissimus! luxiţa : Ia stăi, omule, şi spune azi, că-mi vine să ţip ! ciupici: Bine... daţi-mi toată atenţiunea, că încep! serviescu: Stăi! nu deschide gura ! mi-o aduc aminte 25 acu... Iaca... Am întOnit mai dinioarea un servitor de la masa şefului de biurou a prefecturei, care mi-a spus în taina că a aflat de la un amic şi prieten al lui ce-i întrebuinţat la telegraf că... ce, Doamne, iartă-mă, mi-a spus ca i-a spus ?... 30 (Caută să-şi aducă aminte.) luxiţa; Iar ai uitat? ciupici: Că o depeşa de la Bucureşti anunţă prefectului ca să prepare recepţiune directorului ministeriu-lui de interne, care trece la Craiova în reviziune. 35 luxiţa: Directorul? tachi: Ministeriului de interne? 730 luxiţa: Şi n-ai aflat unde i s-a pregătit gazda? ciupici: Nu! însă cred ca d-voastră, avînd casa cea mai confortabilă din oraş, veţi fi invitată, cer-tamente, a-1 primi. 5 luxiţa: Aşa s-ar cuveni, pentru că cîţi miniştri şi directori, tot noi i-am găzduit! Astă dată însă mi-e teamă că prefectul. serviescu: Oare? nu sînteţi bine împreună? luxiţa: Nu prea!... Cucoana d-sale pretinde să-i 10 fac eu vizită mai întîi, în contra tuturor regulilor etichetei... dar de-oi şti că o prinde gălbinarea de ciudă... nu m-oi duce ! serviescu: Să nu vă duceţi... mai bine să trăiţi fiecare cuc de-o parte... Ce dracu ! filotimia-i 15 filotimie şi amorul-propriu e amor-propriu... luxiţa: Nu-i aşa? serviescu: Aşa!... Cu toate aceste, îmi pare rău că nu trage aci în gazdă directorul, pentru că aş fi avut de adresat o petiţiune de jalbă. 20 luxiţa: Ai vreun proces? serviescu; Ba... am mai multe, dar nu mă îngrijesc de ele! Am ambiţie să fiu funcţionar în slujbă. ciupici : Şi eu am ambiţiune de funcţiune! luxiţa: Şi barbatu meu arc aceeaşi ambiţi... 25 ciupici: une... Minunat!... vrea sa zică, tot oraşul vrea să fie împiegat. (Vorbesc încet împreună.) lina (încet, lui Tachi): Dar d-ta, domnule Tachi? tachi: Eu, domnişoară, nu înţeleg o asemenea proastă şi ridicuîă ambiţie... Doresc ca guvernul să aibă 30 nevoie de mine, iar nu eu de guvern, şi astfel ar trebui să cugete toţi românii! serviescu: Cum am face, oare, ca să aducem pe directorul aci? luxiţa: Ştii una?... Rapede-te la capitanul de poştă 35 şi aşteaptă acolo pănă a sosi directorul şi... serviescu: Destul, am înţeles... să-i spun că i s-a gătit gazda la d-ta de cătră domnul prefect. ciupici: Perfect! serviescu: Cum perfect? prefect!... N-are a face una 40 cu alta! 731 luxiţa: Sâ te văd, Serviescule, de eşti meşter! serviescu : Las’ pe mine; cînd e de jucat feste prefectului,.. sînt unic! luxiţa: Du-te dar, nu perde vreme! 5 serviescu: M-am dus,.. Servus cu plecăciune... Ha, ha, ha... (Iese prin fund.) CIUPICI: Admirabili luxiţa: De-a veni directorul aci, l-om ruga să ne recomande ministrului, după obicei... şi, vorba 10 ceea: bunu-i Dumnezeu! meşter e... ciupici: Sublim! luxiţa : Trebuie dar să-l primim mai cu deosebire... Tachi! aleargă prin oraş de găseşte taraful de lăutari, şi d-ta, domnule Ciupici, mergi la cofe- 15 tărie de-mi adă vro două ocale de bonboane. tachi: Bucuros! ciupici: Umilissimus! ( împreună.) Domnul director aice vine, 20 Haideţi degrabă să ne gîtfim, în casa noastră piimmda-1 bine, A lui favoare să. dobtndiml (Tachi şi Ciupici ies priit fund.) SCENA IV 25 LUXIŢA, LINA, mai pe urmă ION luxiţa: Acum, Lină, hai iute să facem tualeta, ca să arătăm bucureşteanului că şi noi, provincialii, ştim să ne gătim după moda! lina: Bine, maman! 30 luxiţa : Şi cine ştie ?... Dac-a fi directorul neînsurat poate că... de ce nu?... Tu eşti tlnâră... nu seameni tătîne-tău... lina: Maman... d-apoi Tachi?... luxiţa: Tachi, Tachi... nu zic... e bun tînăr, are 35 calităţile lui... face bine comisioanele, dar nu are nici o poziţie în lume, nu e nici într-un post; cînd directorul e... coşcogea director. 732 lina: Aşa este, maman... însă... luxiţa: însă, neînsă... aşa-i cum zic eu. (Strigă.) Ioanei Ioane! (Bate în palme.) ION (iese din dreapta)". Aud, cucoanăI 5 luxiţa: Să dai poroncă bucatarului să gătească bucate franţuzeşti cu blanc-manger şi tu pune masa... A! cere la jupîneasa să-ţi dea faţă de masă şi şervete curate. ION: Apoi de-abia cinci zile de cînd am pus şervete noi! io luxiţa: Nu face nimica... astăzi avem un director!... A! să nu uiţi să aşezi în mijlocul mesei turnul Malacovului cel de migdale amare! ion: Aud, cucoană! (în parte.) De şase luni de cînd slujesc turnul Malacovului şi nime nu-1 încol-15 ţeşte... îmi vine să-i trag eu un asalt. luxiţa: Dusu-te-ai azi? ion (ieşind)’. Aud, cucoană!... îi trag! luxiţa: Oh!... toate mulţămirile îmi vin deodată... parcă am prins aripi ca să zbor la Bucureşti! 20 (Cînta:) O! Bucureşti cu magic nume... SCENA V LUXIŢA, LINA. NAIE naie (afară, furios)'. Fire-ar a naibei! LUXIŢA: Ce s-aude?... 25 lina: Vine papa! naie (întrînd prin fund cu o scrisoare deschisă în mină): îneca-l-ar măslinele care le mănîncă, arendaşul dracului! luxiţa: Da ce este, frate? 30 naie: Ce este, ian asculta ce-mi scrie grecul în limba lui. (Citeşte:) „Cu plecaţune ma încino la dimiata, cocoane Naie. Chito pentru chisto moşiei dimitale a sfin-tolo Dimitri, si mi ertaţo, che nu ftmo niţi frinta, ■ 35 fiindo che am traso primezdia simandicosa... 733 Destulo che s-a aprinso un clae de grio, I-am stinso; ..destulo che s-a aprinso alta claş tot de sacară, iar l-am stinso... Ma a arso bordeio .de la aria... M-a ferito Dimnezeo de vinto, che me afanisemo. Chito pentru moşia dimitale, Gusganesti, si mi iertaţi, che nu poto si ţino mai multo la dimiaei, che a venito lezeă riurâla, che mi a luato boe-rescu, che m-a afanisito... rLipon, spun Ia dimiata ritos, che de astazi nu mi erta intereso si filotimia se mai fiu arendaşi la dimiata, ma tot remuno supuso sluga dimitale. Ma încliino cu plecaţune, Agamentnon Trufandas." luxiţa (după ce a ascultat, dînd semne de mirare şi de furie)'. Ce zice grecu ? Ce zice? câ lasă moşia? naie : 0 lasă 1... Eeei I aşa-i c-am păţit-o ? Ce fac eu de-acum? Am rămas făr' de venituri!... to pro-. copsamen, cum z;ce chir Trufanda. luxiţa; Caută-ţi alt arendaşi , naie: Altul?... pe care?... Unde-i,.să-l bag în sîn, dac-ar încăpea de urechi... Astăzi toţi arendaşii se aţin ca la potică şi te chitesc cu legea rurală ca cu o şiişana... Eei!... Ce ne mai facem de Paşti, de unde cheltuim ?... De unde ne îmbrăcăm? De Unde rie hrănim?... Cu ce ne ţinem caifetul?... Cu ce mergem la Bucureşti? luxiţa: Cum? să nu mergem nici la Bucureşti? . naie : Bă nu!... pune-ţi pofta-n cui despre voiaj şi petreceri!... Trebuie să ne închidem. în casa, . să nu mai primim pe nime, şi să trăim cu cea mai mare economie. luxiţa (apucînd-o istericale): Ah! ah! lina: Maman... naie : Na, şi altă belea acum... a apucat-o istericale!... Luxiţo, vină-ţi în simţiri! luxiţa: Ahl ah! NAIE.: Luxiţo, să mă vezi pe năsălii... LUXIŢA (trezindu-se, furioasă): Să mă las de Bucureşti! (umblă rapide pe scenă) odată cu capul! de-oi şti că m-oi duce pe jos val-vîrtej păn-în capitală.... Nu vreu să-mi petrec iarna aci... nu vreu!... Mi-am gătit toate tualetele... oraşul întreg ştie că ne pornim mîne... Ce-or zice cînd or afla că ne-am lăsat de voiaj... or rîde de noi... Pre-5 fectoriţa să rîdâ de mine ?... Nu vreu, nu vreu, nu vreu!... (Cade obosită pe canape,) naie: Luxiţo, sufletul meu! înţeleg că nu vrei, dar dacă nu-s mijloace... ce să facem?... trebuie răbdare, fata mea! 10 luxiţa (piîngînâ): Răbdare!... de zece ani de cînd tot rabd, şi cînd era să-mi împlinesc visul, să mă văd deodată osîndită a zice adio la mulţă-mirile ce-mi făgăduia!... Ah!... simt c-am să mor de durerea asta! 15 lina (plingind): Maman... naie: Ba, ferească Dumnezeu, să nu mori, că... mor şi eu, pe legea mea. (îşi suflă nasul.) luxiţa (Arie „Adio, rămîi ferice") 20 Adio, vis de plăcere, Vis frumos şi desmerdat, în. cumplită, grea durere Sufletu-mi s-a deşteptat ! Aht de-acum f&r-încetare 25 Am să pllng şi să suspin, Am sâ gust zile amare Fără nici nu minut lin! (Stă cufundată în trislefă.) naie : Luxiţo, nu te despera, că voi face toate chipurile 30 să te duc la Bucureşti, de-ar fi chiar să-mi vînd moşia pe nimica... Oi cere o slujbă în capitală... M-oi alege deputat... luxiţa: O slujbă? naie: Dar!... Am scris de mult la un prieten din 35 Bucureşti ca să intrigarisească... luxiţa (inspirată): O slujbă ?... Dar.., trebuie nu-maidecît s-o capeţi... Directorul ministerului de interne vine aci la gazdă... şi printr-însul... 735 naie: Ce spui?... Direct... Minist... cînd?... de unde?... cum? luxiţa: îl aşteptăm să cază dintr-un moment în altul... 5 naie: Dar cum?... ce fel?... cine v-a spus... de unde şi pană unde ?... (Se aude afară răcnete de surugii.) luxiţa: Taci că iată-1... vine! naie: Da bine, soro... filiroforte-mă. io luxiţa: Ţi-oi spune tot, mai pe urmă! naie (buimăcit) : Direct... Minist... intern.. „ aci?... M-am buimăcit! scena vi Cei denainte, SERVIESCU ţ5 serviescu (întrînd iute): Vine, vine, iată-1... l-am adus! naie: Pe direct... Minist?... serviescu: Dar! Cum i-am zărit caleaşca la poartă, m-am răpezit la oblon şi l-am poftit aci la gazdă. 20 naie (aiurit): Pe oblon? serviescu: Ba, pe directorul! luxiţa: Bravo! Serviescule... eşti un amic nepreţuit.. „ Haide iute să ne gătim... să ne-mbrăcăm! naie: Iar să mă-mbrac? 25 luxiţa : Vin' de-ţi pune fracul şi cravata albă... Haid'!... şi d-ta, Serviescule, primeşte-1 în locul nostru! ( împreună.) Domnul director iată-1 că vine; 30 Haide cu toţii să ne gătim! în casa noastră primindu-1 bine, A lui favoare să dobîndim! (Ies prin stînga.) 736 SCENA VII SERVIESCU, MILLO serviescu (în parte) : Am să profit de momentul acest favorabil ca să-i cer prefectura... Iată-1... 5 Poftim, domnule director, poftim! millo (întrînd prin fund) : Mulţămesc, domnul meu! Dumneavoastră sînteţi stăpînul casei? serviescu: Ba nu, domnule director!... Nenea Naie cu soţia sa, doamna Luxiţa, şi cu fiica lor, dom-!0 nişoara Lina... un înger!... au să vie în curînd... Acum îşi pregătesc o tualetă potrivită şi conformă cu rangul d-voastră. millo: Conformă cu rangul meu? (în parte.) Ce rang? (Tare.) Dar, mă rog, să mă onoraţi şi cu numele 15 d-voastră, domnul meu. Amabilitatea cu care m-aţi oprit în drum ca să mă aduceţi aici în gazdă mă face a dori ca să vă cunosc mai de aproape. serviescu : E multă cinste şi onoare pentru mine... 20 Eu sînt Ghiţă Serviescu, om şi prieten a casei. millo: Ghiţă? serviescu (închinîndu-se): Serviescu, fost membru la tribunalul judecătoriei, (oftînd) însă astăzi în disponibilitate! 25 millo : Serviescu?... Serviescu... Pare că nu-mi e necunoscut numele d-voastră... Nu aveţi cumva un frate la Bucureşti? serviescu: Nu, domnule director, am fost unic şi singur la părinţi... născut în 7 luni. 30 millo : Poate vrun nepot ? serviescu : Nici... m-a ferit Dumnezeu de salba dracului. .. Dar pentru ce mă întrebaţi?... millo : Pentru c-am cunoscut un actor la Bucureşti care se numea... Felendreş. 35 serviescu: Nu-mi e neam... eu sînt orfan, fără părinţi, şi nu am alte rude decît patria, şi alt părinte decît guvernul. millo: îl fericesc, domnul meu, că are asemenea copii. 737 serviescu : Bunătatea dumnevoastră, domnule director. .. însă cu toate aceste mă văd abandonat, şi pot zice chiar... părăsit, depărtat de scena poli... 5 millo: Păcat!... (In parte.) Ar fi bun de actor. serviescu: Şi aceasta mă şagrină, şi chiar mă... mâhneşte, cu atît mai mult că... fără modestie, mă simt vrednic şi demn de orice rol în sînul patriei mele. 10 millo (în parte): Nu cumva aş putea să-l angajez în trupa mea?... (Tare.) Domnule Serviescu, pre cît înţeleg, ai dori să mergi la Bucureşti! serviescu : Cum nu, domnule director!... ăsta-i visul de aur a tuturor provincialilor din district! 15 millo: Ai voi să joci un rol şi d-ta pe scenă?... serviescu: Ba şi mai multe... dacă s-ar putea! millo: Prea bine!... Aveţi bunătate dar a-mi răspunde. .. ştii ceti şi scrie? serviescu (cam atins): întrebarea e cam curioasă.., 20 domnule director ... Vă spusei mai adinioarea c-am fost membru la tribunalul judecătoriei... millo: Pardon... o uitasem... serviescu (în parte): E mucalit directorul. millo (în parte) : Ar fi bun de jucat rolul de amorez... 25 cam naiv. (Tare.) Domnul meu!.... încă o între- bare. .. Fost-ai înamorat vrodată ? serviescu (în parte): E mucalit! (Tare.) Am fost de mai multe ori, de vreme ce mă siliţi să mă spovedesc şi să-mi fac confesiunea. 30 millo : însă înamorat... colea... nu... serviescu: Din talpă păn-în creştet... Am făcut şi stihuri în versuri. millo: Zău? Nu ai avea bunătate să mi le recitaţi? serviescu : Bucuros, domnule director... nu am nimică 35 a vă refuza. Ascultaţi!... Stihurile mele sînt jumătate româneşti şi jumătate greceşti. millo: Aşa?... Se vede că sînteţi elin desăvîrşit? serviescu: Am învăţat la dascalul Gaitani, cel care bătea la falangă. 738 10 MILLO: Ştiu! îi învăţa pe băieţi din talpă!... Zi, domnule! serviescu (recitează cu pretenţie): „Săgeata amorului sau copacul raiului". ’AvaaxevayuoO î6 TtXfjGog, x6 TtiKpâv jioo to âuop, Tu eşti singur, numai unul, dulce pricinuitor. ’EŞ dpxn? ’c-to OTfjOoi; p’ f|X9evf| aaixa, rj xprjcrf), Ai trimis să mă omoare orişiunde m-a găsi. AâvSpou toO âv îuapaSetaco pop Tra, la, la! Sufletul meu rîde ... etc. etc. 5 Ura! Vivat prefectul! (închin paharele cu Naie.) (Cortina c a d e.)