ION PĂPUŞĂRIUL CÎNTICEL COMIC Cîntat de d-nul Luchian, pe Teatrul din Iaşi. (Teatrul reprezintă un salon.) 5 (Se aude afară strigînd: „La păpuşi, la păpuşi", apoi o gîl- ceavă între Ion Păpuşăriul şi un comisar de poliţie.) comisarul: Staţi, măi! ion: Da ce este? comisarul: Nu-i voie să umblaţi cu păpuşele şi cu 10 Irozii. ion: Dec!... altă bazaconie acu! comisarul: Hai la poliţie. ion: Nu pune mina, guleratule! comisarul: Haide-ţi zic şi nu lungi vorba. 15 ion: Atunci s-agiungi tu... comisarul: Pe dînsul, serjenţi! ion: Nu da, măi, nu da, că te... comisarul: Pe dînsul! (După un mic zgomot în care s-aude căzînd şi zdrobindu-se cuşca 20 cu păpuşi, Ion întră iute, scărmănat, fără căciulă şi cu coşciugul în mînă.) ion: Dos la faţă... Aici mi-e scăparea... Măi! gule-ratu dracului!... rău m-o zgîlţîit!... De-abia am putut scăpa coşciugu cu păpuşi din ghearele 25 lui... Cît pentru căciulă, o căzut în luptă... 79 10 fie, tot era s-o dau eu de pomană de sufletu bunicâi... povestea ţiganului... Auzi aşa? treceam pe lîngă teatru ist mare cu teatru meu cel mic... cîşlegi nu-s?... cînd îmi iese înainte un epistat şi numaidecît să mă-nchidă la poliţie, zicînd că nu mai este voie de a giuca păpuşele, după obiceiu vechi. Mare poznă şi minune!... Oare de ce s-o mîniet păpuşele cele mari pe cele mici, de le prigonesc?... poate că vreu să aibă singure dreptu de a face să rîdă lumea... Ian, mai ştii? Lumea-i plină de păpuşi De tot soiul, mari şi mici, Cu surtuce, cu mănuşi, 15 Cu-anteriu şi cu işlici; Şi-ntre ele cît trăiesc Se alung, se prigonesc, Se înşel, se pismuiesc Şi chiar se batjocoresc, 20 Că-s păpuşi, păpuşi lumeşti Tot să stai să le priveşti. Una-i proastă şi fudulă. Alta face cît o nulă, Alta are dinţi de lup, 25 Alta-i chiar trîntor de stup; Alta-i mare patriot Cu limba, hăt, cît un cot, Alta-i viţă de ciocoi, Alta-i coadă de strigoi, 30 Că-s păpuşi, păpuşi lumeşti Tot să stai să le priveşti. Păpuşi, dar, ca Vasilachi Ţiganu, ca jupînu Leiba din Tîrgu 'Cucului şi ca toate celelalte dihănii din coşciugu ista, cu deosebire numai că unele te fac să 35 rîz’i şi că celelalte te fac să şi plîngi cîteodată. (Privind la coşciug.) Sărmane păpuşele, frumuşele, curăţele !... voi aţi înveselit pe moşii şi strămoşii noştri, ca pe nişte oameni cu bunătatea-n suflet şi cu rîsu în faţă; dar acum lumea s-o posomorit, pare că-i tot 80 ninge şi-i plouă... încît chiar veselia din cîşlegi este oprită!... oare de unde să ne vie atîta spăsenie?... Om fi avînd poate multe păcate de răscumpărat... Mai ştii ?... Ei bine, dar pănă vom agiunge a ne sfinţi 5 ca dracu cînd îmbătrîneşte, ce fac eu, Ion Tătărăşanu, cu betele păpuşi ?... doar să pun să le tragă clopotele ca la cele multe obiceiuri strămoşeşti. Parapanghelos, de-acum! Am avut odinioară 10 Dulce şi frumoasă ţară. Acum ţara-i jidovită Şi amar precupeţită. Parapanghelos! Am avut, hăt, în vechime 15 O vitează, boierime. Acum rîdem noi de noi Poreclindu-ne ciocoi. Parapanghelos! Oamenii de mai-nainte 20 Cereau fapte, nu cuvinte. Acum credem în palavre Şi ne certăm ca prin havre. Parapanghelos! Ei trăiau în veselie, 25 în belşug, în omenie. Ce-o rămas? politichie Şi un dram de nebunie. Parapanghelos! (Scoate păpuşele pe rînd şi le priveşte cu înduioşare.) 30 Sărmane păpuşele !... Să vă mai privesc o dată pănă a nu vă perde... Iaca Vasilachi Ţiganu, care-o furat curcanu. Dabulichi şuşmanda, mergi de-acum de te-ngroapă în coşciug, că nu-ţi mai este învoit a te primbla noaptea pe uliţi cu lăutari şi a întră prin 35 casele oamenilor să le arăţi ce-i fudulia ţigănească. Ai fost şi tu cînd ai fost, pe cînd te hrăneai cu balamiş balmuş de la cumătră, şi aveai 12 perine mari umplute 81 cu frunzări, 12 mici umplute cu urzici şi o dugheană în vîrfu Trisfetitelor. Dar acuma ţi-ai nălţat neamu ca cioara-n par: te-ai făcut român de cei noi... proprietar !... Cată, doar îi fura cloşca de pe ouă şi îi 5 spînzura pe tată-tău, cetăţene, c-apoi vai de penele tale! Pe cînd tu erai ţigan Tot prindeai cîte-un curcan. Acum eşti cetăţenos 10 Mai baros şi mai chiros. Tanda, landa, măi bălane, Ai agiuns român, ţigane; Cată să te laşi de lene Ca să nu fii smuls de pene. 15 Hai iute la coşciug. (Aruncă păpuşa şi scoate alta.) Iaca şi jupînu Leiba din Tîrgu Cucului cu balabusta ; e frate cu Herşcu Boccegiu, cel din codru Herţii. El vinde rachiu amestecat cu vitriol şi cu ciomofai, şi dacă se-mbogăţeşte, împrumută bani cu dobîndă... 20 ieftin, ieftin, numai o sută la unu. Ruşii şi nemţii l-o alungat de rău din ţările lor şi noi l-am primit de bun. Tot noi mai, cu cap! Iată-1 îmbrăcat în pelea dracului, căci azi e sîmbătă... ghit şabăş; toate dughe-nile-s închise, oraşu e pustiiu fiindcă jupînu Leiba 25 o ieşit la primblare cu balabusta pe la gredini poblichi, ca să asculte mozichi. Ei vei! zic zeu ! — Balabustă, ştii una, mă rog? — Vuas? — Chind a fi tot tirgu Ieşi a nostru, are se chinte 30 muzichi jidovesc la gredina poblichi. — Şi ce a să chinti mă rog, Leibuşor ? — A se chinti: Balabusti mititichi, dragu nieu, cum chintă jupînu Herşcu Boccegiu. La baltă, Iudă, că vine dracu să te umfle... 35 (Aruncă pe jidov în coşciug şi scoate un drac.) Iată-1.,. are coarne ca cineva şi ca oarecine, dar nu-i totdeauna negru la faţă, nu, el se schimbă ades ca să înşele mai lesne, ucigă-1 crucea ! 82 Cînd e un domnişor Ce vinde la dreptate; Cînd un privighitor Care mereu tot bate; 5 Cînd e un cămătar Care te caliceşte; Cînd un prost gazetar Ce toate le huleşte. Cînd un linguşitor Ce te adimeneşte; Cînd un moştenitor Ce moartea îţi doreşte; Cînd Iuda vînzător Ce fraţii-şi prigoneşte; Cînd chiar un peţitor Ce te căsătoreşte. La iad, spurcatule... (Aruncă pe dracul şi scoate şoareci cu o mîţă.) Iaca mîţa şi cu şoarecii, în pilda celor mici care-şi fac mendrile în ţară, cînd nu-i stru-20 neşte nime. Vorba ceea: lipseşte mîţa, şoarecii îşi fac de cap; lipsesc cînii de pază, te primbli prin sat fără băţ, ca în satu lui Cremine. (Joacă şoarecii în palmă.) Unde-i mîţa să ne vadă Să ne vadă, să nu creadă. Bîz-z-z-z. Mîţa-i dusă de acasă Şoarecii se gioc pe masă. Bîz-z-z-z. Unde-i mîţa să ne vadă Cum am luat casa-n pradă. Bîz-z-z-z. Mîţa-i dusă din cămară Noi sîntem stăpîni în ţară. Bîz-z-z-z. 35 La coşciug, lacomilor, că vine mîţa. (Scoate un lup şi o oaie.) Iaca lupu şi oaia... Vai! săraca oaie! bună-i vie, bună-i moartă, că-i lînoasă, lăptoasă şi devreme-acasă. Ce păcat numai că o mănîncă lupu ! 25 30 10 15 83 Hei! de n-ar fi lupi colţoşi pe lume, bine-ar mai hălădui turmele! D-apoi ce să faci? aşa-i poznaşa astă de lume; unde-i oaia, lupu nu lipseşte; unde-i slab, e şi tare; unde-i român, e şi lipitoare! 5 ' Vai! săracă oaie blîndă, Cum s-aţin lupii la pîndă. Bir, oiţă, bîr, Să te-nşale, să te-apuce, Să te rupă, să te-mbuce. 10 Bîr, oiţă, bîr. Bucălaie, vai de tine! Tragi pe lume-ades ruşine. Bîr, oiţă, bîr. Chiar de scapi să nu fii smulsă 15 Tot eşti tunsă şi eşti mulsă. Bîr, oiţă, bîr. La stînă că vine lupu... (Scoate un turc şi un cazac.) Iacă turcu şi cazacu, Pilaf Aga şi cu Moscov Ghiaur, duşmani de moarte carii luaseră deprindere 20 a-şi giuca calu pe pămîntu nostru, de cîte ori nu s-ajungeau cu tîrgu. Noi Tătărăşenii care, cum o dat Dumnezeu, avem şi noi o ţîră de politichie şi de plapomatie, i-am giucat pe degite şi i-am pus în cuşca păpuşelor; însă cînd vin ruşii în ţară, facem pe cazac de taie capu 25 turcului, şi dimprotivă, cînd vin turcii, Pilaf Aga descă-păţinează pe Moscov Ghiaur... Ce să faci? Trebuie să urli cu lupii şi să strigi la covrigi cu Covri...oţii dacă vrei să încapi în lume. Hai şi voi la coşciug că ne-am săturat de păpuşerii. 30 Aste-s, boieri d-voastră, păpuşele cele vechi care le-am apucat de la părinţi; dar au mai ieşit şi altele, de cînd cu mîncarea cea de Constituţie... ce-a mai fi şi aceea... Noi Tătărăşenii le zicem lefegii!... Cică în timpurile de mult, pe cînd aveam războaie cu vecinii 35 noştri, era în ţară o ceată de ostaşi viteji, nu eroi, care mîncau carne de ta tar. Nu-i vorbă de dînşii. Lefegiii din ziua de astăzi se hrănesc din leafă, se îndoapă din bugedul ţării, de aceea îi numim lefegii. Iacă de pildă (scoate pe rînd mai multe păpuşi şi le 40 arată): 84 Un silvicultor de codru — lefegiu. Un conductor de drumu mare — lefegiu. Şosele sînt, nu sînt, dar conductori pozderie. Un profesor de mimică... sau nimica — lefegiu. Un inspector de profesori — lefegiu. Un inspector de inspectori — lefegiu. Un perceptor... priceput — lefegiu. Un controlor de perceptori — lefegiu. Un controlor de controlori — lefegiu. Alt controlor de nu ştiu ce — lefegiu. Un grădinar de pepinerie... Ştiu că o să se înmulţească de-acum pepenii în ţară. Un custode de muzeuri, pinacotece, gliptotece, bibliotece şi alte tece, care nici n-au fost, nici s-au pomenit! Şi ceilalţi, şi ceilalţi, şi ceilalţi ca năsipu mării, şi mai ales ca frunza din codru. (Se aude afară glasul'comisariului strigînd: „Unde s-o ascuns păpuşăriul?") Na ! mai iată şi altu... Mă caută ca să mă-nchidă. Nu mă lăsaţi, oameni buni, că doar n-am făcut vreun rău că m-am ţinut de obiceiurile strămoşeşti, jucînd păpuşele în cîşlegi. Cuşca de hîrtie ce noi o purtăm Strigînd la păpuşe cu glas sunător Este chiar teatrul micului popor Şi cu-a noastre glume noi îl desfătăm. N-avem primadone, nu avem tenori, Nu jucăm la drame şi opere mari. Avem păpuşele în loc de actori Şi-n loc de orchestru, doi bieţi lăutari. Lăsaţi-ne-n pace să ne veselim După obiceiul cel îmbătrînit. Ca să nu ajungem noi, români, să fim Un neam trist, cu ură, şi posomorit. (Comisariul zgîlţie uşa din fund şi zice: „Aici trebuie să fie hoţul.") Na ! că m-ajunge păcatul... Unde să m-ascund ? (Aleargă în dreapta şi în stînga, spăriat.) Cole! ba cole! (Arătînd locul sufliorului.) Ba cole în bizunia asta. (Se bagă sub scenă.) în coşciug şi tu. Ioane! 5 Parapanghelos! (Dispare.) (Cortina cade.)