HERŞCU BOCCEGIUL CÎNTICEL COMIC Cîntat de d-nul Millo, pe Teatrul din Iaşi. 1851. (Teatrul reprezintă o stradă din Iaşi. La ridicarea cortinei ** se aude în culise hămăit de cîni.) herşcu (strigă spăriat): Avei! ţibi, ţibi, cheţel. (Întrînd.) Ţibi, ţibi, cheţel, che te lovesc cu co'tu. Ţibi, chirie pintenog... arihnăndă tatnără! (Vine în faţa scenei, strigînd:) Marfă! marfă! morunţuşuri!... 10 forficele... andrele... vax pentru cibuţele... frunze pentru obrijele... marfă... marfă!... (Cătră public.) Slug d-vostră, boieri şi chicoane! nu poftiţi ceva morunţuşuri de Lipschi şi de Paris ?... Am de toate, zic zeu!... de care poftiţi de acele nu ghesiţi... Vreţi 15 se videţi, mă rog?... Eu nu silesc pe nime... (Pune bocceua gios ş-o dezleagă.) Dacă nu cumpăraţi nimichi, nu mă supăr... che eu sint Herşcu Boccegiu, cunoscut pin toate casele boiereşti, zic zeu! Am marfă de mofluz ieftină şi fără tocmeală... Inchi se videţi... poftim 20 mă rog_________ (Scoate marfa cîte una şi o, arată publimlui în vreme ce cîntă strofele următoare:) Marfă, marfă de Paris! Astăzi chiar o am deschis, Ş-o dau ieftină, zic zeu, 25 Ca să schep de ea şi eu! 51 Foarfeci mari de tuns un chichi1 Cei ce prind prea mult arichiz. Brice lungi de dat perdaf Celor cu pricini de jaf. 5 Pentru aşa moţpănoi nu trebuie judecătorie... trebuie bărbierie ca se-i usture păn’pi chele3. Poftim ace de cîrpit sfe Şi clei tare de lipit Inimile ce-au slăbit, 10 Cugete ce-au putrezit. Poftim apă de livant Pentru cavaler galant; Chind pe nas o tragi, o-nghiţi, Faci pe loc hafiţi, hafiţi! î 5 (Strănută.) (Cătră public.) Cum ai spus, mă rog? să-mi fie de ghici... Foarte mulţumesc d-tale... nu primesc. Poftim praf de dinţi pre bun Pentru-aceia care spun 20 Minciuni lungi de şepte coţi... Se le cadă dinţii toţi, Poftim roş-roşior... îl vînd Pentru-acei mişei de rînd Care, orişice păţesc, 25 Pe obraz nu se roşesc! Cumpăraţi, mă rog, ca să le trimiteţi lor prezent de Paşti, în loc de vovă4 roşi... Nu-i scump... che am adus multă de asta. Mai poftim şi cherţi de gioc 30 Mesluite pe noroc. Se te faci mult mai dihai, Mai dihai decît un crai. 1 Un pic [V.A.]. 2 Aripi [V.A.]. 35 3 Pele [V.A.]. « Ouă [V.A.]. 52 Mai poftim şi alte cherţi Unde dache mult învăţi Te faci foarte procopsit, Procopsit sau pricopsit. 5 Videţi d-vostră... cherţi şi cherţi... aşa-i? însă aste se vînd atît de mult... che s-o dat vînzarea lor în otcup... chind astelalte le cumpără degeaba numai şoarecii... Adichi... zic zeu!... învăţaţi trebuie să fie şoarecii din ţara Moldovii! 10 Cum ai zis, mă rog? chit ţine? Nu-i scump... aşa se trăiesc! Cine-ntreabă, zece lei, cine cumpără, cinci lei. Voăs?... chit dracu pe tată lui?... adichi si mi ierţi... marfă de Paris şi de Lipschi, nu-i marfă de Podlelvoei1 ... Astă marfă din boccea am adus-o 15 eu singhir din Momomiţi, şi chiti am păţit păn-aice... Dumnezeu fereasche!... Să videţi, mă rog. M-am pornit de pe graniţi ca un boier mare... cu cherîta cu doi voişti2 şi cu un cal care făcea chit opt. Dar chind am pornit, m-o apucat pe drum deodată un 20 viforoi cheptuşit cu omăt şi pe faţă şi pe dos. Chind mă bătea peste obraz, chind mă bătea peste ceafă; dar eu strigam vio, vio, la calul cel de pe cheruţă... şi chind strigam vio... calul făcea ho... şi sta pe loc... Eu vio, el ho! eu vio, el ho!... ghirai şvarţ!... aşa 25 supărare mare... de chind o trecut jidovii Mare Roşie, inchi n-am păţit, zic zeu! Perciunii mi se făcuse meciu- chi şi barba ţepuşi... inchit m-o prins un gutunar piste nas, de cele tătăreşti... Ba inchi ce se vezi?... che şuieram pe nas ca un tilharoi... chind mă răsu-30 flam, făceam: fhiu... Ş-aşa, mă rog, ca să nu mai lungesc vorbe degeabă... am agiuns în codru Herţii!... aveei! ştiţi d-vostră ce-i codru Herţii ? avei! mamu nieu! I (Arie jidovească) 35 Codru Herţii (ter) cel de morte, La jidani-i duşman forte. 1 Podul Ilioaei [V.A.]. 2 Oişte [V.A.]. 53 Ei vei! main got! Dacă eşti cam rufos, Voinicos... da fricos, ) f {bis) Zic zeu, mori de tot! J 5 II * Mamă, tată! (ter) mare frichi Ţine cale la potichi! Ei vei! main got! Dacă eşti cu zuluf jq Şi pe cap plin de puf, 1 ' ■ r f OtSJ , Zic zeu, mori de tot! J Acolo o perit jupînu Iţichi Zarafu care era tare voinicos şi chind se mînia... de frichi fugea pi deal ca pi vale; şi jupînu Solomonichi harabagiul care î5 purta totdeauna la drum un harţagan1 mare pentru volintiroi, şi chind se întîlnea cu dînşii... le da degrabă ■ harţaganu, ca să nu se facă primejdie. Şi chiţi au mai perit ! se fie la dînşii acolo unde şi-au lăsat papucii!... avei!... codru Herţii!...- 20 Dumnezeu fereasche, chit am mai păţit! Eu mă mir de frichi cum de n-am murit? Ei vei, mama nieu! Ei vei, tatu nieu! M-au prins telheroii! m-au prins, i-am văzut; 25 ... Ba-nchi mi se pare che m-au şi bătut. Ei vei, mamu nieu! Ei vei, tatu nieu! Mi-au făcut morişchi, chiar pintre perciuni. ' Aşa talhari închi n-am văzut nebuni! i 30 Ei vei, mamă nieu! Ei vei, tată nieu! Da să videţi, mă rog, cum s-o întîmplat cu bătaie. Nu eram departe de Dorohoi... tirg jidovesc ca şi tirgu Ieşi. Mai avem un deal ş-o vale ş-o limbi de 35 pădure. Eu mergeam fără griji: pentru che nu-s fricos. Chind deodată zăresc înainte două matahale groase 1 lartagan [V.A.]. 54 şi spetoase şi bărboase- şi musteţoase, care băga frichi la oase. Chind le-am zărit, am murit... dar fiindche ■ nu-s fricos... mi-am scos degrabă şi cuşmă şi chitie de pe cap şi le-am pus ună-n dreapta, ună-n stinghi... 5 ca să vadă telheroii che suntem mai mulţi. — Stăi, Iudă! răcneşte deodată un matahal. Eu zic vei! calul face ho! şi ne oprim trustoţi. Dache ne-am oprit... telheroii o-nceput a veni spre cheruţă cu ghind reu. Eu, cu cap, strig la dînşii: 1° — Nu veniţi, nu... Voi sinteţi doi, noi sintem trii! — Da ce sînteţi voi, tîrtane? — Noi sintem oameni buni cu frichi ... a lui Dumnezeu, sfinţi părinţi de la mănăstire, zic zeu; 15 „Dache nu mă crezi pe mine care-s harabagiu, intreabă şi pe jupînu Leiba din fundu cheruţii." Aci m-am greşit cu vorba puţintel, şi volintiroii m-au inţeles che eram boccegiu... mamu nieu! chind s-au aruncat pe mine ca doi zăvozi... şi chind o ince-20 put a-mi scutura de omet chelea dracului1 cu ciome- gile... vei, vei, vei! parcă bătea în păpşoi, zic zeu. Eu strigam ghevalt... Urzichi !2 şi mă luptam ca un voinicos... pentru che nu-s fricos... dar ce folos! chind făceam eu ghicischi flischi... ei cu ciomagul 25 trosc! şi pliosc!... Chind eu eram dedesupt, chind ei deasupra... chind ei deasupra, chind eu dedesupt... Ai vei! tatu nieu! telheroii; mă făcea chiseliţi dacă nu mă scăpa de pe dinşii nişte creştini botezaţi. (Oftează.) 30 Bine-o zis cine-o zis che jidanu nevoieş se-neacă pe uscat! A doua zi chind făcea cucoşu chichirighi... m-am pornit de la Dorohoi, inse păcatu mă alunga, chit pe cole, chit pe dincole ca pe un ghischi... şi chite am mai păţit!... Ei vei! codru Herţii!... Mai 35 bine dechit să faci neghistorie cu dinsu, mai bine să şezi linghi balabustă. (Duios.) Balabustă!... şi eu inchi am o balabustă- • • si ce balabustă frumusichi, 1 Materia halaturilor jidoveşti se numeşte: pelea dracului [V.A.]. 40 2 Urzică, vestit âgent al poliţiei diti Iaşi [V.A.]. 55 cu faţă de ghermesit de Lipschi... fain, fain... Chind o vezi, te apucă un fior din talpe şi gioci ca un curcan bătrîn. Eu mor de pe dinsa de dragoste, şi toţi jidanii mor de pe ciuda mea. Ha, ha, ha... parche sint un 5 grof jidovesc, aşa-s fudul cu balabustu nieu!... ş-apoi poate che n-am dreptate? (Arie jidovească) Balabustă mititichi, Dragă nieu, Tare-i tare frumuşichi! Zic şi zeu. Chind o văd eu pe dugheană, Vai/vai, vai! Mă măninchi pe sprinceană. Hai, hai, hai! Handiridi, ridi, ridi, ridi, ridi, ridi Handiridi, ridi, Ruhala! Handiridi, ridi, ridi, ridi, ridi, ridi Handiridi, ridi, Zugzala. 20 Mititichi balabustă, Dragă nieu. Poartă rochii fără bustă Zic şi zeu. Ea pe cap'e rasă, rasă 25 Vai, vai, vai! Ş-aşa inchi-i mai frumoasă Hai, hai, hai! Handiridi, ridi etc. etc. Balabusta cea frumoasă, 30 Draga nieu, Chiteodată-i mînioasă Zic şi zeu. Dar chind văd che-i aşa Rifchi Vai, vai, vai! 35 Ca o broască mă fac lifchi Hai, hai, hai. Handiridi, ridi etc. etc. 10 15 56 (Herşcu gioacâ într-un picior, bătînd în palme, în vreme ce cîntă „Handiridi". Deodată se aude un lătrat de cîne în culise. Herşcu se opreşte spăriat şi aleargă de ie cotul de gios.) Ţibă, chine... Arihnăndă tatnără... Mi-a 5 sărit inimă din loc. (Stupeşte în sin.) Am socotit che m-au mîncat... (Cu mînie.) Am se te lovesc cu botu peste cot... las! las! volintiroi buţuf1. (Cătră public.) Poftiţi, ori nu poftiţi?... vreţi se-mi faceţi ceva aliş-veriş, che n-am vreme de prăpădit. D-vostră ştiţi 10 numai se rideţi de mine şi nu-mi cumperaţi nimichi... Ei! atît păgubi pe ţara nostră... (Stringe bocceua.) Pentru che sint jidan boccegiu, de aceea nu vroiţi se-mi faceţi seftenlichi... Poftim de mergeţi pi la dugheni mari ca se plătiţi indoit. (Pune bocceua pe 15 umeri.) Boieri d-vostră, mai am inchi o marfă, (ruşi- nîndu-se) dar nu ştiu dache se cade se... Mai am inchi şi mănuşi Şi le-aş da făr’ nici un gruşi Dacă-aş şti, boieri, che vreţi 20 Mie-n palme se-mi bateţi! Am de toate, cum vedeţi; Marfa mea nu are preţi Ş-o dau ieftină, zic zeu. Ca se scap de ea şi eu. 25 (Se porneşte strigînd: „Marfă, mărunţuşuri". Cînii latră în culise... Herşcu se apără cu cotul pe dinapoi.) (Cortina cade.)