CUCOANA CHIRIŢA ÎN VOIAGIU CÎNTICEL COMIC Cîntat de d-nul Millo, pe Teatrul din Bucureşti. (Teatrul reprezintă un salon.) 5 I| chiriţa (în costum ridicol de voiagiu, întră zburdalnic. Ea poartă malacof esagerat, tocă de catifea neagră cu flori, pene şi cordele stacoşii etc.) (Ea cîntă pe aria „Royal tambour":) Iată-mă-s! am sosit 10 Dintr-o călătorie în care-am pătimit O sută de şotii ş-o mie. Dar, zău, nu mă căiesc, Nu-mi pasă de nimica; 15 Eu sînt zdragon şi mă numesc Chiriţa cea voinică. Ce voiagiu minunat! Ce frumos m-am primblat! In urmă-mi am lăsat 20 Un nume lăudat. Plecăciune, boieri. (Se închină.) De mult nu ne-am văzut. Sănătoşi!... Dar cucoanele? şi copiii? bine? Mă bucur. Aud? şi mie precum videţi îmi merge de 87 y minune... sărut ochişorii. (Se întoarce în loc de-şi arată talia.) Am fost la Paris de mi-am aşezat plodu j la şcoală ca să înveţe politica, pentru că-n ziua de * astăzi, la noi, un om ce nu ştie politica nu plăteşte | 5 nici chiar cît jîlţul cel stricat care s-o vîndut cu doba la Bucureşti pentru plată de impozit... el e un mobil de prisos... Şi cu prilejul acesta m-am folosit şi eu ca să văd lumea cea mare, că mă-ţi crede?... Mă mucezisem la ţară, la Bîrzoieni... De la o vreme îmi 10 venise stenahorie şi ipohondrie; aşadar... nu-ţi uita vorba... într-o dimineaţă, pe la toacă, după ce m-am cotorosit de Aristiţa şi de Calipsiţa, mi-am luat catra- j fusele şi am spălat putina!... Soţul meu, paharnicu Bîrzoi, cam cîrnea din nas, dar l-am sărutat între 15 sprincene, după obicei, şi l-am lăsat cu buza umflată... Uff!... M-am dus la Galaţi cu trăsura mea cea galbănă şi cum am ajuns, nici una nici două... ţup! în vapor, Guliţă ţup! după mine, Ioana ţiganca ţup! după Guliţă şi, vorba ceea, cu căţel cu... am plecat!!! I 20 Doamne ! boieri d-voastră, minunat lucru-i va- porul!... Să vezi şi să nu crezi... Auzi d-ta? Merge focu pe apă ca în vremea halimalei. D-apoi salonuri, ; d-apoi zaifeturi, d-apoi căpitanul!... bată-1 norocu, că mare nostimior mai era, puşchiu ! (în taină.) Să j 25 vă spun una ? Soţul meu nu-i pe aice ?... Mi-a făcut ' curte, berbantu, tot drumul şi, zău, între noi să rămîie... dacă nu mi-ar fi fost de ighemonicon, mai că... mai că... UN glas de LA galerie : Aferim, cucoană Chiriţă! 30 chiriţa (adresîndu-se cătră capelmaistru) : D-apoi cum socoţi, domnule? Chiriţa nu se dă cu una cu două. (Cătră public.) în sfîrşit... nu-ţi uita vorba... am ajuns la Beligrad... Cînd la Beligrad întreb pe căpitanu: Monsiu căpitan, je vu pri, aice-i Viena? ! 35 — El îmi răspunde zîmbind: Ba nu, madam, aice-i Beligradul.— Mersi, monşer... nu poţi crede ce bine-mi j pare că m-am învrednicit să văd Beligradu cu ochii, că mare mult am auzit pe bărbatu meu pomenind de el. După Beligrad am sosit la Ruşava... Cînd acolo, 40 vameşii de la hotar încep a controbăi prin lăzile mele 88 ca în vremea volintirilor, şi dau peste o cutie cu ţîri zvîntaţi ce-i luasem la drum. — Fui taifel! Ce-i asta ?... strigă căprariu. — Ce să fie, domnule? Ia, ţîri... Eu postesc 5 mercurea şi vinerea şi metahirisesc sărături de cînd pătimesc de rast. — Vas rast ? Asta-i pudoare mare la d-ta; trebuie plăteşti vama. Şi îndată s-o adunat vro trei şoacăţe ca să hotărască dacă se cuvinea să-mi ieie vamă ca 10 pentru peşti, ori ca pentru mirodenii. în sfîrşit am dat ce le-au plăcut şi mi-am cătat de drum. De-acolo am urmat Prin ţara cea nemţească, Şi-n Pesta am mîncat, 15 Mîncat paprică ungurească. Apoi în drum de fer Suindu-mă în grabă, Am voiageat c-un cavaler, Un baron prea de treabă... 20 Ce voiagiu minunat! Ce frumos m-am primblat! în urmă-mi am lăsat Un nume lăudat. Fost-a ţi cu drumu de fer, boieri d-voastră? Ei! 25 apoi ce mai ziceţi? Să juri că neamţu-i cu dracu... Sfinte Panteleimoane!... te duci ca vîntu şi ca gîndu, ca în poveşti; cît ai plecat ai şi ajuns, ba încă baronu care călătorea cu mine m-o încredinţat auf Ehre, că în Englitera drumu de fer merge aşa de iute că soseşte 30 pănă a nu pleca. Bată-1 vîntu de baron! Mare ghiduş era şi nostim! (în taină.) Şi el s-o cercat să mă curtenească o bucată de drum, dar geaba... n-a catartosit să mă scoată din minte... Cum?... Nu credeţi?... Alei! Dar să n-am parte de Bîrzoi dacă vă ascund 35 ceva... Ba încă să vedeţi: trecînd odată pe sub o hrubă lungă care-i zic tunel, şi găsindu-ne prin întuneric, şoacăţa de baron şi-o întins botu ca să mă sărute... Vai! mînca-l-ar moliile!... Cînd i-am tras un pumn, o făcut hîc! şi o căzut de-a rostogolu în celaalt colţ 40 a vagonului. 89 GLASUL DE la galerie : Aferim, Bîrzoaie ! chiriţa (cătră capelmaistru): Aşa să ştii, domnule. (Cătră public.) Baronu, ruşinat să vede de acest tropos, s-a coborît la cea întîi staţie şi o dispărut... 5 împreună cu săcuşorul meu de voiagiu... hait! mi-i şterse potlogaru drept suvenir... bunătate de săcuşor cusut de copile, cu un turc călare de-o parte şi cu un andenken din dos... Cum vă pare aşa bazaconie ? te mai încrezi în baroni de drumu mare ?... Dar asta 10 nu-i nimica, pe lîngă ce mi s-a întîmplat în urmă. Plodu cel de Guliţă se cobora la toate staţiile... Copil nu-i, mă rog?... îl trimiteam cu Ioana ţiganca pentru ca să nu se prăpădească; cînd aproape de Viena aştept să se întoarcă în vagon... nu vine. Conductoru închide 15 oblonul, clopotu de la staţie sună de trii ori, maşina şuieră, trenu se pune în mişcare, şi Guliţă nu-i!... Sfinte Panteleimoane! era să turbez... Scot capu pe fereastră şi încep a striga: „ Guliţă! Ioană! cioară! dimone!“ Tufă... „Monsiu conductor, stăi, opreşte, 20 ţine caii!" Aş ! nime n-auzea. Dau să deschid oblonu, nu pot; dau să sar pe fereastră, nu încap. Atunci parcă mi s-o luat viderile şi deodată am căzut lată pe perine, am leşinat!... Cînd ne-am trezit, eram sosiţi la Viena. Alerg la poliţie, răcnesc, îmi smulg păru, 25 mă bocesc pănă ce d-nu poliţmaistru mă încredinţază, că va face toate chipurile ca să-mi găsască odoru, şi că mi l-o aduce chiar cu telegrafii. Ei!... închipuiţi-vă, boieri, că fără a mai da leturghie la sfîntu Mina, Guliţă şi Ioana sosesc buni teferi îndesară la otel. Ah! Dum-30 nezeule, cînd i-am văzut, era să nebunesc de bucurie şi în prima furie am tras trii palme ţigancei, precum şi lui jupînu Guliţă i-am făcut o morişcă în chică, ca să le pun minte... Halal de ţările care au drumuri de fer!... ele, după cum zicea baronu, au aripi de 35 zboară iute pe calea progresivului, dar cît pentru celelalte, cum e ţara noastră, de pildă, sînt ciunte şi oloage, sărmanele! glasul de la galerie : Aferim, Chiriţă ! chiriţa (cătră capelmaistru): Ba nu, zău, adică 40 nu-i aşa ? 90 în Viena m-am primblat La Hiţing şi pe Grabe C-un tînăr delicat Ce-i zic Herr Graf von Kleine-Schwabe. Ş-apoi înspre Paris Am plecat cu grăbire. Căci Parisu-i un paradis Plin de adimenire. Ce voiagiu minunat! Ce frumos m-am primblat! în urmă-mi am lăsat Un nume lăudat. în sfîrşit am sosit la Paris, în patria lui Monsiu Şarlă!... Ştiţi, Monsiu Şarlă, care o fost dascalu lui 15 Guliţă... în Paris ! minunea minunelor ! tîrgu Vavi-lonului din zilele noastre! Am ajuns noaptea şi am tras la un otel din uliţa: Geofroi Mărie, adică: Mi-i frig, Marghioală... A doua zi l-am înfundat pe Guliţă într-un pension şi am rămas liberă, de capu meu. 20 Ha... a... alai de cine-i tînăr şi are bani mulţi! Acolo-i pămîntu făgăduinţei cel din scriptură; numai uri lucru e cam supărător: toate se vînd cu porţia, şi porţiile-s mici de tot, ca de pomană. De pildă, ceri un biftec? îţi aduc o fărîmă de friptură mare cît un irmilic, ba 25 încă şi aceea crudă... cică-i englizască... Ceri raci? îţi aduc vro doi răcuşori în şepte luni, chirciţi, oftigoşi ca vai de ei!... Cît despre bucate de cele sănătoase ca la noi, precum: musaca, capama, ciulama, baclava, cheschet... nici nu se pomeneşte... însă nu face 30 nimică... Parisu nu are seamăn pe faţa pămîntului, şi pot zice că nici chiar Bucureştiul nu-1 întrece... adică să fim drepţi... nu-1 întrece. Ce nu găseşti în el ? galerii de muzeuri vrei ? ai; munamenturi vrei ? ai; teatruri vrei? ai; pasagiuri române ca la: Bucureşti 35 vrei ? ai. Che ta lipa. Eu nu le-am vizitat nici pe unele, nici pe altele, pentru că am avut de umblat pe la magazii de marşande de modă. Am fost la madam Desal şi la madam Fovel, de mi-am comendat tualete pe datorie... Le-oi plăti 40 şi eu cînd or plăti şi celelalte cucoane care le-o rămas 91 datoare... (în taina.) Şi ştiţi una? Sînt cam multe... aşa de multe, incit croitoresele o hotărît să nu mai facă credit compatrioatelor. Cam ruşine, dar ce-mi pasă ? Eu tualetele le-am pus la mînă şi am şi fantacsit 5 cu dînsele la baluri, la Mabil... Ah! frăţiorilor, ce juvaer de grădină-i Mabilu! ce adunare elegantă întîl-neşti în ea!... Nu era seară să nu mă duc acolo la petrecere... ba încă am jucat şi cancanu. glasul de la galerxe: Aş ! Aferim, Chiriţa. 10 chiriţa: Mersi... Acolo am făcut cunoştinţă cu o mulţime de contese şi de prinţese: contesa Frizet, princesa Rigolboş, marhezul Brididi, marşalu Sicar, duca Şicocandar, ba încă am întîlnit şi o claie de boieri şi cucoane de la noi, precum, de pildă: Aud? să nu 15 le numesc? fie!... Dar din toţi cine era mai cu haz, era d-nu Agachi Flutur, un berbant în doi peri, care o fost şi volintir la Ipsilant. Cu dînsu făceam supe la cafeneaua englizască, pe bulivar. Ce rîsete, ce chicote! . Flutur mi-a compus şi un cîntic... Să vi-1 spun? 20 bucuros, dar să rămîie între noi, vă rog, ca să nu afle dumnealui. Iată-1... ascultaţi: (Chiriţa cîntă următoarele cupleHtri şi joacă un pas de cancan la sfirşitul fiecărui cuplet.) (Arie de Offenbach) 25 Vivat, mîndră Chiriţoaie! Vivat spanchea de Bîrzoaie! Oaie, oaie, oaie, oaie, oaie, oaie, oaie. în amoruri să trăiască Lumea-ntreagă să pîrlească, 30 Ească, ească, ească, ească, ească, ească, ească. Tra, la, la, la, la, la, la, la. Sai, Chiriţo,-n joc. Tra, Ia, la, la, la, la, la, la, Sai mereu cu foc. 35 Chiriţoaia-i sprincenată Şi ca un balon umflată, Lată, lată, lată, lată, lată, lat,ă, lată. 92 Elegantă şi frumoasă, Armazoancă amoroasă, Roasă, roasă, roasă, roasă, roasă, roasă, roasă. Tra, la, la, la etc. 3 Chiriţoaia-i din natură Gingaşă peste măsură, Sură, sură, sură, sură, sură, sură, sură. Ea cu ochiul te atrage Şi pe şfară-apoi te trage, 10 Rage, rage, rage, rage, rage, rage, rage. Tra, la, la, la etc. Chiriţoaia cea uşoară Are-o inimă fecioară, Cioară, cioară, cioară, cioară, cioară, cioară. 15 Ea te leagă şi te-ncurcă De nici dracul te discurcă, Curcă, curcă, curcă, curcă, curcă, curcă, curcă. Tra, la, la, la etc. glasul de la galerie (entuziasmat): Aferim! 20 Aferim ! Aferim ! Chiriţoaia mea ! chiriţa (spăriată): Vai de mine!... că-i dumnealui ! (Fuge.) (Cortina cade.)