CUCOANA CHIRIŢA ÎN BALON FARSĂ DE CARNAVAL PERSOANE: CUCOANA CHIRIŢA GRIGORI BÎRZOI, soţul ei ELLIEN MOGHIOR, aero-naut ungur COSTICĂ HAZLIUL LICĂ PANGLICĂ UN COMISAR UN VÎNZĂTOR DE ALUNE NAE NĂUCESCU DESPA, soţia lui PRĂJITE PUBLIC (Scenele se petrec din dosul Mitropoliei, pe piaţa destinată pentru ascendarea baloanelor, 1874.) Notă. La deschiderea cortinei, cîţiva soldaţi, în mijlocul scenii, ţin frînghiile ce sînt legate de năvodul balonului. Ellien Moghior e în naselă, ocupat a-şi face pregătirile de plecare. Balonul, purtînd cu litere mari numele de Ciubăr-Vodă, este înalţat astfel ca să fie văzut de publicul din sală. Nasela e ornată cu steaguri tricoloare. Lume multă în fund. în dreapta, o estradă. Pe laiţa din faţă, Năucescu şi Despa. Hazliu şi Panglică se primbla pe sub estrade lornietînd damele. Vînză-torul se poartă pintre public, strigînd din timp în timp: Alune prăjite ! şeapte de-o para ! CUCOANA CHIR1ŢA lN BALON SCENA I PUBLICUL, MOGHIOR, NĂUCESCU, DESPA, HAZLIU, PANGLICĂ, VÎNZĂTORUL, [CHIRI ŢA] 5 COR Ce minune! ce drăcie! Parcă-i din poveste, zău! \ A agiuns omul să fie Mai uşor decît un zmeu. 10 Nu-i destul că el pe lume Bate cîmpii deseori, Acum el vroieşte-anume Ca să zboare chiar prin nori! . năucescu (într-o mirare necurmată) : Aoleo ! maică !... 15 Ce-a fost să mai fie! despa: Taci, frate, nu te mai mira aşa cu gura căscată, că te-or crede bucureştenii scăpat din tufe. năucescu: Ce tufe? Ce tufe, Despo?... Dar n-ai cetit ziarul de astăzi? 20 despa: Care? că-s multe de toate ca seminţa de ardei. năucescu: Ziarul cel cu... vînzătorul (strigă): Alune prăjite! şeapte de o para. năucescu: Cel cu alune... asta... cel cu anonţuri prăjite... 333 despa: Şi ce mai spune el în limba lui? năucescu: Spune câ astăzi Ciubăr-Vodă a să se urce în naltul cerului. despa: Care Ciubăr-Vodă, cel din basme? 5 năucescu : Ba... nu... Balonul ăsta... Aşa-i e numele, dar pentru ce şi cum? Nu e treaba noastră. despa: Apoi de... s-a urca el dacă i-a fost scris. năucescu : Tronc! moghior (la soldaţi): Apucaţi de frînghii şi ţineţi 10 zdreavăn. năucescu : Aoleo! maică!... se mişcă balonul. hazliu (oprindu-se): Ce te-a apucat, boierule? Te dor ficaţii de ţipi aşa? năucescu (închinîndu-se) : Plecăciune... D-ta eşti dof-15 tor de ficaţi? hazliu: Ba... sînt doftor de năuci. năucescu : Să mă fericesc cu numele d-tale? hazliu: Tachi Hazliul, lincenciat în mofturie şi domiciliat la Raşca. 20 năucescu: Hazliu nume... să-l porţi sănătos... şi d-lui? (Arată pe Panglică.) panglică: Lică Panglică, candidat de paraponisire, domiciliat în Cuibul-cu-Barza. năucescu: Tocmai acolo, sus?... Bine ţi-a fi mer-25 gînd... cînd suflă viforul. panglică (păunindu-se): Precum vezi... numai într-un picior. năucescu : Panglică !... După nume te-aş fi crezut din Lipţcani. 30 panglică: Şi nu te-ai fi înşelat... sînt din Brăila. năucescu: Nu mă nebuni... şi eu de la Gorgiu... hazliu: Sînteţi vecini... Numele d-tale? năucescu: Nae Năucescu, proprietar... cu nevastă... Dumneaei (arată pe Despa), Despa Calcănstra-35 chini, fiica răposatului Pitar Moş, zis Cioclu. hazliu: Şi aţi venit în Bucureşti ca să vedeţi balonul? năucescu: Să văd?... adică să vezi: am venit la Curtea de apel pentru un proces cu statul... şi am să-l cîştig. hazliu: Xici vorbă nu-i... Statul n-are noroc la pro-cesuri. năucescu: Ce-i pasă? Are de unde plăti. hazliu: Negreşit... e bute de bani. panglică: Nu mai încap în el... îi crapă pelea. năucescu : Asta o să zicem cu toţii şi... ca patrioţi... cătăm să-l mai uşurăm. hazliu:.Ce bun suflet de om! Mă rog, sînt mulţi ca d-ta prin provincie? năucescu (mîndru): Mulţi!... şi tot oameni... nu glumă!... vînzătorul (strigă): Şeapte de-o para! năucescu: Domnule Hazliu, să te întreb un lucru, dar, mă rog, să mă pliroforiseşti ritos... Ce să fie balonul ăsta? hazliu : Ţi-oi spune bucuros... dar în taină... E o beşică de chit. năucescu: De chit!... aşa de mare!... Auzi, Despo? Cică Ciubăr-Vodă e o beşică de chit! despa: O fi, dacă aşa i-a fost scris. năucescu: Tronc!... Şi cu ce-i umflată, Hazliule? hazliu: Iar între noi să rămîie... (Arie ) Acest balon e umflat, Ca să aibă uşurinţă, Cu profesii de credinţă De patriot răsuflat; Cu fumuri de nerozie Parveniţilor de azi; Vorbe mari, şarlatanie La un loc cu niţel gaz, Şi de-aceea, uşurel. Sus, sus, sus se urcă el. COR Şi de-aceea, uşurel, Sus, sus, sus se urcă el. năucescu: O fi! Materia nu lipseşte... dar cine-1 poartă pe sus?... Cine-i aeronaftul? 335 hazliu: Un ungur... Magnatul Ellien Moghior, cel din naselă. năucescu : Care?... Cel din paneri... colo? hazfiu: Tocmai. 5 năucescu: Şi nu-i e teamă că s-a lovi de bolta ceriului şi şi-a face un cucui? hazliu : Nu! el cearcă să facă joncţiune între cer şi pămînt... Deprindere... ce să zioi? năucescu : A prins gust la joncţiuni, moghiarul... 10 Vrea multe şi ieftine. .. vînzătorul (strigă): Şeapte de-o para! hazliu : Ha, ha, ha, ha ! Parc-o face înadins mitocanul. panglică: Iaca, nene... Unguru-i gata de plecare... Hai să ne apropiem. 15 hazliu: Bine zici, Lică... Vii cu noi, cucoane Nae? năucescu: Ba, ferească Pronia!... N-ar avea decît să mă umfle şonţul fără veste... şi, hait! m-am dus la dracul praznic... Nu-i aşa, Afrodito? despa: O fi, dacă ţi-a fi fost scris. 20 năucescu: Tronc! (în parte.) Tot din Scriptură grăieşte Cioacla. (Se produce o mişcare pe scenă. Publicul din jună se apropie de naselă şi dă semne de nerăbdare.) hazliu : Ei! Domnule Moghior, ai de gînd să plec 25 astăzi sau te-ai pus pe clocit ouă? moghior: No, plec, domnule, plec... sînt gata numai-decît... (Tare, cătră public.) Domnilor, doamnelor, înaltă nobleţă şi onorabil public... Marele balon, Ciubăr-Vodă, aice pornit, are să aibă 30 onoare a face ascensiune... Glorie României... Viitorul patriei române... hazliu : Ian lasă România-n pace, domnule... şi pleacă fără să ne mai faci cuvînt... moghior: Ei! dar... cu vînt sau fără vînt... Cine 35 vroieşte să facă ascensiune cu mine? năucescu: Eu nu vreau, domnule, nici Despa... aşa ş-o ştii... moghior: Nime nu are curagiul?... Nime?... O dată, de două ori, de... 336 chiriţa (dintr-o tribună): Stai că eu vin. toţi: Cine? Cine? chiriţa (viind în scenă): Eu, cucoana Chiriţa! baroneasa ! din Paris şi din Viena! SCENA II Cei dinainte, CHIRIŢA (purt'mă un coc exagerat) COR Chiriţa, Chiriţa, Birzoaie, Se urcă, se urcă-n balon! ■ CIIIRIŢA De ce nu? Chiriţa-i leoaie, Hailaifă, model de bonton. COR Vivat! bravo mii de ori, Chiriţa se duce-n nori! Ea, din mîndră baroneasă, Vrea s-agiungă baloneasă ! chiriţa: D-apoi cum? şi de ce nu?... Doară una-i Chiriţa pe lume, deşi multe au ambiţie ca să-i samene... Cîte am păţit eu! prin cîţe am trecut de cînd ne cunoaştem şi, slavă Domnului! iată-mă-s tot grasă .şi frumoasă... (Se pătmeşte.) Dar mi-ţi zice, poate, că balonu-i altă gîscă... mi-ţi pomeni de trăsnete, de fulgere, de pericole etcetera şi cele multe... Habar n-am!... Dacă nu mi-au venit de hac nici balonul meu celgalbin, ştiţi, cel troienit în Păcurari... apoi de balonul ista o să mă spariu?... Tocmai Ciubăr-Vodă o să-mi facă şotia?... Nu vă îngrijiţi, sufleţeilor... Eu sînt o persoană ca vestitul Baiardi, sans peur et sans reprocher. Am îmbiat pe apă şi pe uscat, ş-acum vreau să îmblu şi prin văzduh ca o cio-cîrlie gingaşă, ciripitoare... panglică (ascuns între public): Cam grea ciocîrlie! chiriţa: Aud? Cine-a spus că-i grea?... Te înşeli, domnule. M-am cîntărit la spoziţia de la Viena şi am tras cît o peana... de... lişiţă... Ş-apoi dacă ai fi un om umblat şi cetit, dacă mi-ai fi călătorit ca mine pe unde şi-au înţărcat dracul copiii, dacă mi-ai fi văzut Parisul şi Viena, dacă ai face parte din lumea cea mare, din hailaiful Bucureştilor, ai şti că sexul nostru, fie cît de gras, e tot gracios şi uşurel. Aşa spunea Alkibiad, palicarul din vremea grecilor vechi, după cum ne-a încredinţat mosiu Şarlă, profesorul lui Guliţă... dar fiindcă d-ta nu eşti nici Alkibiad, nici palicar, plecăciune ! (în parte.) Auzi, tontu! Parcă m-am îngrăşat la casa lui. năucescu: Aoleo, sfinte, că strechiată-i! chiriţa (furioasă): Cine-i străchiată, năucule? năucescu: Nu d-ta, cocoană... Despa... Despa. (Despa se supără.) Taci, soro, că-i în stare să ne sară-n cap. (Tare.) Cocoană Chiriţo, ce-a zice soţul d-tale cînd a afla?... chiriţa: Zică ce-a vrea; am otărît să mai văd şi alte lumi, nu tot asta de la noi, şi m-oi ascensiunearisi chiar de-a fi să-ţi cad pe cap din naltul ceriului. năucescu: Ferească Pronia! (în parte.) Să-mi cadă coşcogea bute pe scăfîrlie... m-am topit! chiriţa (exaltat): Dar! o să mă înalţ pe unde nu s-au înălţat nici zmeii, ca să meargă vestea Chirîţei peste nouă mări şi nouă ţări; o să mă sui în lună şi în stele, ca să văd de-oi găsi şi pe acolo bazaconiile ce le-am văzut pe pămînt. (Arie din „Chiriţa la Paris“ ) CHIRIŢA Am văzut amoruri multe Ş-amoraşi cu pene smulte, Smulte, smulte, smulte, smulte ete. Şi caractere-njosite, Nu de mult la noi ivite, Vite, vite, vite, vite, vite, vite, vite. N-are cine cumpăra. VÎNZĂTORUL Şeapte de-o para! CHIRIŢA Ei, parol, n-ar zice ba. 5 VÎNZĂTORUL Şeapte de-o para! COR N-are cine cumpăra Şeapte de-o para. 10 Ei, parol, n-ar zice ba, Şeapte de-o para. CHIRIŢA Deci, Chiriţa exaltată Vrea în ceruri să răzbată, 15 Bată, bată, bată, bată, bată, bată, bată, Chiar de-a fi din a lor poală (coborînd ochii) Ca să cadă rostogoală, Goală, goală, goală, goală, goală, goală, goală. Sper că toţi m-or admira. 20 VÎNZĂTORUL Şeapte de-o para! CHIRIŢA Ş-or striga voios: Ura ! VÎNZĂTORUL 25 Şeapte de-o para ! COR Dar! cu toţi te-om admira, j Şeapte de-o para, j Şi cu toţii om striga: j 30 Şeapte de-o para! J (Moghior se coboară din naselă şi sc apropie de Chir iţa.) r<39 L 10 15 20 25 .30 35 340- moghior: Cucoană Chiriţa... cînd v-a fi cu plăcere, balonul e gata. chiriţa (întorcîndu-se şi zărind pe Moghior): Piei drace!... D-ta eşti balonistul? moghior: Eu... mă recunoaşteţi? chiriţa: Da cum, tătarii, să nu te recunosc?... (Scena următoare e aparte.) moghior (cu sentiment)’. Ah! chiriţa: D-ta m-ai scăpat de belea la Viena, plătin-du-mi datoriile, şi ai venit cu mine la Bucureşti, pentru ca să capeţi concesiuni şi joncţiuni... Ba încă am şi giucat ceardaşul împreună în sala lui Bosel. Da bine, grăfuşorule, cum de-ai ajuns balonist din joncţionist?... măcar că bine bătînd: Tot ca una, fata mea. moghior (în taină): Amoriul!... El m-a metamorfozat. chiriţa: El te-a metaformozat? Bată-1 norocu, amoraş ! îi cunosc şi eu drăciile şi renghiurile etcetera şi cele multe! Dar ce are a face cu balonul? moghior: Ascultă-mă: Neputînd să am parte de d-ta pe pămînt, mi-am pus în gînd să te răpesc în văzduh, ca să fii a mea! chiriţa: Eu? pe mine... în văzduh?... ba să-ţi caţi de treabă, că-ţi găseşti pîrţagul cu Chiriţa. moghior: Pîrţag, nepîrţag... nu-mi pasă! Vreau să facem joncţiune de inimi împreună. chiriţa (în parte): Mititelul! (Tare.) Dar nu se poate una ca asta, măgnăţelule. Eu sînt măritată cu Bîrzoi; am fete mari cu copii şi un flăcău de băiat la Senat. (în parte.) Cenuşer... (Tare.) Ş-apoi, nu ştii? Sînt o persoană vertuoasă... ver-tuoasă, de nu-mi încap în piele... sînt jurată să păzesc credinţă... moghior: A! nu face nimic... Cînd îi fi sus în aer, te-oi dezlega eu de toate jurămintele. chiriţa: Ba să nu te-mpingă păcatul, că, pre legea mea, te azvîrl din naselă ca pe-o minge. moghior (răsucindu-şi musteaţa): Om videa... Cucoană Chiriţa, publicul aşteaptă... Poftim. (Dă braţul Chiriţei şi face giurul scenei, îuchinindit-se la public-; apoi se apropie de naselă.) 5 chiriţa : Hai! (în parte.) Ar avea haz să pat vra şotie tocmai în nori... dar las’ pe mine! COR Chiriţa, Chiriţa, Bir zoaie, Se urcă, se urcă-n balon ! 10 CHIRIŢA Adio! Chiriţa-i leoaie, Hailaifă, model de bonton. COR Vivat ! bravo mii de ori! 15 Chiriţa se duce-n nori! Ea, din mîndră baroneasă, Vrea s-agiungă baloneaşă. SCENA III Cei dinainte, BÎRZOI, UN COMISAR 20 bîrzoi (intră în sala teatrului pe la finele corului, se apropie de orhestră şi strigă deodată) : Nu lăsaţi... N-o lăsaţi să se suie în năsăle cu ungurul... Chiriţo! toţi: Ce este, ce este? 25 bîrzoi: Chiriţo... fugi de lîngă naselă. chiriţa: Vai de mine! bărbatu-meu? bîrzoi: Eu, dar!... şi nu-ţi dau voie să baţi lela prin văzduh cu balonistul. chiriţa: Da bine, frăţioare, gîndeşte că onorabilul 30 public şi înalta nobleţă... bîrzoi: Nu ştiu eu de astea... Chiriţă, să mă vezi mort dacă-i face asfinţiune cu balonul. chiriţa: Măcar să te şi îngrop, sufleţele, nu mă iartă filotimia să te ascult. 341 bîrzoi: Aşa ţi-e povestea, jupîneaso?... Apoi vin eu să te-nhaţ... Nu te iartă filotimia? lan să-ţi arăt eu filotimie... (Vrea să sară pe scenă, peste orhestră.) 5 chiriţa: Opriţi-1, legaţi-1, duceţi-1 la Mărcuţa, c-a turbat. comisarul (lui Bîrzoi): Stai, domnule, unde te duci? bîrzoi: Ce-ţi pasă dumitale? comisarul: Domnule, sînt comisar. 10 bîrzoi: Nici nu vreau să te ştiu. comisarul: Domnule, nu face scandal, c-oi fi silit să te arestez. bîrzoi: Scandal! Eu fac scandal? Iaca cine face scandal. Arestuieşte-i pe dînşii. 15 comisarul: Ei! nu mai lungi vorba şi şezi liniştit. bîrzoi: Cum? să tac molcu cînd îmi fură de la ochi pe Chiriţuşca mea? Mări, fugi încolo! (Dă brînci comisarului.) comisarul: Aşa?... dar ieşi afară. (îl apucă de guler.) 20 bîrzoi: Ba n-oi ieşi. comisarul: Nu-i ieşi? dacă doar ştiu să te duc şi pe sus. (îl apucă-n braţe şi-l scoate afară din sală.) bîrzoi (zbătîndu-se): Protestarisesc în numele hristoi-tiei! Domnule, eşti vîndut ungurului. 25 chiriţa: L-au umflat? Aferim. D-le Moghior, hai degrabă în balon. moghior (luînd-o de mînă): No, hai! (Cu foc.) De-acum eşti a mea. chiriţa: Pune-ţi pofta-n cui! 30 (Se suie amindoi în naselă.) ciiiriţa: Strimtă naselă! dar, încalţe, solidă-i? moghior: Cît podul de la Pesta... N-ai nici o grijă. (La soldaţii care sînt împregiurul naselii.) Acum, d-lor, luaţi seama bine să daţi drumul frînghiilor 35 cînd oi striga: Ellien Moghior!... Aţi înţeles? Cucoană Chiriţă, ţine-te bine... plecăm... (Scoate pălăria şi o învîrteşte-n aer strigînd.) Ellien Moghior! 342 chiriţa (la soldaţi): Lachez lout! publicul: Ura! (Soldaţii lasă frînghiile şi se retrag în f und. Balonul se urcă puţin, apoi se opreşte.) năucescu: Aoleo! maică... se duce, iaca... priveşte, Despo... se duce, ba... se opreşte... s-a oprit î hazliu: Nasela e cam grea... Chiriţa are prea mulţi nuri! vînzătorul: Şeapte de-o para! moghior (în văzduh): Ah! Chiriţo... de-acum n-ai încotro face... Trebuie să mă iubeşti. chiriţa: Ian nu te obrăznici. moghior: Ah! dă-mi un cioc, Chiriţo. chiriţa: Iaca moţpanu... (Se apără.) Da, du-te-ncolo, neruşinatule, că te văd oamenii! Vai de mine !... mi-am găsit beleaua!... Mai bine aruncă lest ca să ne putem sui, căci s-au oprit balonul. moghior: Bine zici!... să nu ne vadă nime de pe pămînt. (Rădică un săcuşor de năsip.) năucescu (viind în scenă şi cătînd în sus): Ian priveşte, maică!... se drăgostesc prin văzduh ca cărăbuşii. moghior (de sus): Feriţi! (Deşartă sacul.) năucescu: Aoleo! m-a chiorît! (Se întoarce la locul lui, frecîndu-şi ochii. Publicul rîde. Nasela se ridică încet. Un nour se coboară puţin din frize pentru efectul perspectivei.) moghior: Ne suim, Chiriţo! ne suim!... Dă-mi un cioc unguresc. chiriţa : Ce să-ţi dau ? un cioc ?... du-te cioarelor. moghior: Adică un sărutat. (Vrea să o sărute.) chiriţa: Ian ascultă... astîmpără-te, că te dau jos dîn trăsură. moghior (cu foc): Numai un cioc, ş-apoi să mor. chiriţa (luptîndu-se) : Vai!... Umfla-te-ar rusaliile! (Nasela dispare după nour.) chiriţa (după nor): Săriţi! agiutor!... Pompierii! (Publicul se uită în sits.) 343 hazliul: Ces-autie?... Chiriţa cere agiutor, oare ce i se-ntîmpiă ? panglică: Priveşte... Parcă se luptă cu ungurul... Iaca, l-au apucat de gît... l-au plecat pe marginea 5 năşelei!... Aoleo!... feriţi!... Cade ungurul!... Cade!... toţi: Cade!... feriţi!... (Deodată cade în mijlocul publicului un manechin ce seamănă cu Moghior.) 10 publicul (îticmigiurînd. manechinul): A!... sărmanul !... a murit! s-a turtit ca o plăcintă !... Un doctor!... un doctor!... să-l ducă la spital!... degrabă! (Soldatul ridică manechinul şi iese.) năucescu: Bre! ce grozăvenie!... mi s-a încreţit 15 pelea!... Ai văzut, Despo, cum a căzut de rău? despa: Apoi dă... aşa i-a fost scris !... se vede... COR Ce fapt grozav şi trist! Ce fapt neaşteptat! 20 . Sărmanul balonist - J 3 7 t. De-a tumba a pieatlrţ hazliul: Dar oare unde-i balonul?... îl vezi, Lică? panglică: Ba nu.,, a dispărut... s-a dus în naltul cerului, cu Chiriţă, cu tot. 25 hazliul: Sărmana!... e perdută!... Cum a să se coboare ?... toti: Sărmana!... * ■ • . r hazliul: Staţi... iaca balonul!... colo, sus, ca o rîn- dunică. 30 panglică : Pare că se coboară... r„ ;j[ hazliul: Ba cade., cade cu o rapegiune spăimîntă- toare... panglică: Bine zici!... Primejdie... De s-a lovi de pămînt, nu s-a alege nici ţandără de biata Chiriţa. 35 năucescu: Aoleo! De nu mi-ar cădea pe scăfîrlie! (îşi deschide cortelul.) hazliul: Iaca şi Chiriţa... O vezi în naselă? 344 panglică: O văz... face semne de desperare... se dezbracă. .. îşi aruncă mantila... hazliul: Şi cortelul. panglică: Şi cocul. (Toate aceste obiecte cad pe sctnă una după alta.) hazliul: Şi tunica !... şi... ba nu... balonul a început a se coborî mai încet... Chiriţa l-a uşurat azvîr-lind cocul... Ştii una, Lică? Hai să improvizăm o oraţiune cucoanei Chiriţe... Mergi de pregăteşte cele trebuincioase. panglică: Bună idee... mă duc... (Iese.) (O frînghie lungă începe a spînzura de sus.) toţi: Balonul! Balonul!... s-a apropiat! chiriţa (strigă de după nor): Prindeţi capătul frîn-ghiei... prindeţi frînghia... (Publicul apucă de frînghie, trage, şi nasela se iveşte, cobo-rîndu-se.) publiculUra! să trăiască cucoana Chiriţa! chiriţa: încet, încet... Să nu mă izbiţi de pămînt... Aşa... dămol... frumos... bine... bravo! (Nasela aginnge pe scenă.) COR Bine-ai venit înapoi ! Bine-ai sosit între noi, Chiriţuşca lui Bîrzoi, Eroină-ntre eroi! chiriţa (fără coc,în corset, cu braţele şi umerile goale): Bine v-am găsit, oameni pămînteni! (Sare din naselă.) Uff! slavă Tatălui şi Fiului că m-am văzut iar pe uscat! hazliul: Cît ne pare de bine la toţi, cucoană! că, zău! te-am crezut perdută pentru totdeauna. chiriţa: Aş! nu pere Chiriţa cu una, cu două. hazliul: Dar, vă rog, spune-ne ce vi s-a întîmplat! V-aţi perdut hainele pe drum şi vă întoarceţi... într-o toaletă cam... chiriţa: Cam... neglige?... Adevărat, monsiu Muţu-nachi, că-s cam... desfrunzită, dar apoi ce era 345 să fac pentru ca să-mi scap viaţa ?... M-am despoiat. .. însă, apropo, nu mi-aţi găsit bulen-drele?... Le-aţi cules?... Mersi... Acum ascultaţi tragedia mea: 5 (Arie din „Domino noir" : „Ah! quelle nuit!“) CHIRIŢA I Cum am plecat, Moghiorul, bat, De mine s-a legat, Cerînd cu mare foc Să-i dau un cioc. Eu îl refuz, Şi-l rog cinstit să nu facă abuz, Iar el, numaidecît, îmi sare-n gît! j Zadarnic cat să-l potolesc, Onoarea să-mi diafendefsesc; Moghiorul meu turbat M-apucă la pupat! Atunci înănia m-a umflat, Şi din naselă l-am zburat. Ca pe-un flaimuc Ce s-a tot dus de-a tumba, huştiuliuc . . . Privindu-1, am rămas, Zău, fără glas Ş-am zis în gîndul meu: : „Ah! te rog, sfinte Dumnezeu,1 Apără-1 de mai rău!" 30 ' Dar, apropo... unde-i moghiorul?. Cred că s-a fi metaformozat în paprică... şi s-a fi săturat luoi de amor. . un 1 ;A \j.\- .ih comisarul: Ba nu, cocoană... a înviat şi s-a dus cu banii adunaţi la casă. 35 chiriţa: Cum?... N-au rămas lat?... tare de oţel, '1J!i ungurul!... a fi căzut pe slănină... dar să nu-mi & uit vorba: io 15 - iii .. • • .1 . 20 25 • ■ .0". -' il -r ^ 346 II Deodată-n sus, Balonul dus De duhul necurat .5 în aer a zburat, ? S-a înălţat! Mi se părea Că-n ochii mei lumea perea Şi ameţeam, lulea . . . 20 Altă belea! Ce să mă fac? şi cum să scap? M-acaţ în grabă de supap Şi trag mereu cît pot Să iasă gazul tot. 15 însă deodat-am început A coborî precum n-am vrut, întocmai chiar Şi mai dihai decît bietul moghiar. Atunce am rămas 20 Iar fără glas Ş-am zis în gîndul meu: „Ah! te rog, sfinte Dumnezeu, Scapă-ne de mai rău!“. Şi nici una, nici două, pentru ca să se uşure balo- 25 nul, zvîrl mantila de pe umeri, zvîrl de pe cap părul meu de başca, cocul cel de patru oca şi trei litre, zvîrl cortelul, zvîrl tunica... Puţin a lipsit să-mi azvîrl si turniura, dar noroc că balonul t 3 şi-a moderat repegiunea. 30 hazliul (aducînd obiectele): Ce inspiraţie minunată aţi avut! Iată obiectele d-voastră. chiriţa: Mersi, Muţunachi... să-mi pun tunica... aşa... mersi... cu toate că nu mi-e ruşine să mă vadă soarele cum sînt!... 347 L III Şi cum cădeam, Pe gios vedeam Acest oraş frumos, 5 Luxos, politicos, Şi . . . noroios. Iar pe aici Oamenii mari, oamenii mici Mi se păreau pitici, 10 Pitici, pitici. Cîţi dintr-acei fuduli măreţi Aveau aspectul de bureţi! Cîţi zmei, lei-paralei, De sus, păreau pigmei! 15 Atunci, gîndind că gioacă rol Păn’ ce se dau frumos de gol, De-a rostogol, Şi iar dispar, perzîndu-se-n nămol, Un rîs neaşteptat 20 M-a apucat Ş-am zis în gîndul meu: „Ah! te ro!ţ, sfinte Dumnezeu, Apără-ne de mai rău !“ toţi : Bravo !... cucoană Chiriţă... să trăiască cucoana 25 Chiriţa! chiriţa: Sărut ochişorii... (îşi aşează cocul.) (Se aude zgomot în culise.) ai SCENA IV Cei dinainte, BÎRZOI, COMISARUL 30 comisarul: Prindeţi-1... prindeţi-1... nu-1 lăsaţi să intre. bîrzoi: în lături, guleraţilor!... (Intră.) Aice? Aice-i?... Unde-i Chiriţa? chiriţa: Vai de mine!... Bîrzoi!... bărbatu-meu... 35 am sfeclit-o. 348 i bîrzoi: A!... iată-te, jupîneaso!... Aşteaptă să-ţi dau eu balonuri şi naşele... (Se repede.) chiriţa: La sănătoasa, Chiriţo!... că-i slut la Prut... (Fuge pe-mpregiurul balonului, apoi sare peste laviţa pe care şedea Năucescu, îl răstoarnă jos şi dispare în culise.) năucescu: Aoleo! maică!... m-a ucis! comisarul (prinzînd pe Bîrzoi)'. Stai, nebunule... Unde te socoţi? la Mărcuţa? bîrzoi: Ce vrei tu cu mine?... Zapciule... N-am eu dreptul să-mi păzesc nevasta?... Chiriţa e a mea... Nu-i averea statului... M-am cununat cu dînsa înainte de resmiriţă... Fugi încolo ! comisarul (zice soldaţilor): Umflaţi-1 pe sus... şi la poliţie! (Soldaţii ridică pe Bîrzoi care se luptă.) bîrzoi: Anaftema să fiţi... cu tot neamul vostru! (Iese furios.) (îndată se aude între culise fanfara din marşul operei Profetul şi începe a defila pe scenă un cortegiu format de principalele roluri create de Millo. în frunte merge Panglică, purtînd un stindard cu inscripţia: Vivat Chiriţa, apoi Baba Hîrca, Barbu Lăutarul, Plăcintarul, Moisi, Paracliserul . . . etc., avînd fiecare cîte un steag cu numele său pe dînsul. Chiriţa, culcată într-un baldachin împodobit, este adusă în triumf, pe sunetul marşului. Cortegiul face giurul scenei pe dinaintea estradelor din care sînt aruncate bucheturi Chiriţei, apoi se opreşte în mijlocul scenii.) publicul: Ce s-aude? ce s-aude? (Vrea să iasă.) hazliul (oprindu-i): Staţi pe loc. Vine cucoana Chiriţa în triumf!! publicul: Uraa! (După fanfară, corul cîntă versurile următoare, pe partea întîi a marşului:) COR Glorie şi onori, Mîndră Chiriţă, Bravo zmeiţă, Care-a zburat prin nori Ca o porumbiţa! Hai să. strigăm în cor: Mîndră Chiriţă! Acum şi în viitor, Glorie şi onor! (Cortegiul, ofrindu-se în mijlocul scenei, Chiriţa se coboară din baldachin, salută şi cîntă pe partea muzicei marşului ce vine în urma corului.) CHIRIŢA (cu sentiment) Români! sufletu-mi este uimit! Şi de m-aş asculta, Pe toţi v-aş săruta. Cu foc, cu foc nepotolit Buluc la sînul meu V-aş strînge, zău! (Apoi ea se suie iar în baldachin şi cortegiul pleacă, cîntind.) COR Glorie şi onori, Mîndră Chiriţă! etc. . . etc . . . (Cortina cade în strigătul de „tira"lal publicului de pe scenă.