LA BUCUREŞTI CÎNTICEL COMIC (Teatrul înfăţişează piaţa teatrului. Un împricinat de la Moldova vine trăgînd un geamandan după el.) 5 Măi, măi, măi! Mare coclaură de oraş e Bucureştiul ista!... De azi-dimineaţă, de cînd m-au adus paca-tele-n el, bat lela pe uliţi ca să-mi găsesc gazdă... Toate hanurile ce poartă nume de oteluri sînt pline de arendaşi şi de deputaţi. Numai unul îmi mai rămîne 10 de cercat, Concordia! Dar ce folos! Nu pot da de dînsul: In zadar îmblu făr-incetare De-a lung pe poduri,' în sus şi-n gios, Nu aflu gazdă şi, zău! îmi pare Că-s într-un haos foarte glodos. Despre Concordie întrebi pe-oricine, Dar nu e mijloc să o găseşti, Incit, la urmă, a crede-ţi vine Că nu-i concordie-n Bucureşti. 20 Am fost s-o caut pe la maşină Ce soarbe apa prin guri de foc, La Cişmegiul, mîndră grădină, Care-ţi cîrneşte nasul din loc. 575 Prin tot oraşul, la dişanţata, Am îmbiat numai de flori de cuc. Am fost chiar pînă pe la Caimata . . . Şi de atunce parcă-s năuc. 5 Cătînd tot hojma cameră bună, Am agiuns pînă la Dealul Sfînt Ş-am găsit una . . . da-n ea s-adună Prea mulţi de oaspeţi ce cer cuvînt. în sfîrşit, nu ştiu; ori în ce parte 10 După Concordie-am alergat1, Trudele mele au fost deşărte, Căci peste dînsa încă n-am dat! Am obosit, dar încalţe am rămas pătruns de mul-ţămire, văzînd cît de mult e preţuit aice românismul. 15 La noi în Iaşi nu întîlneşti decît dughene jidoveşti: Leiba croitor bărbătesc; Moisi ciobotar femeiesc; Iţic paletar milităresc; dar aice, în Bucureşti, vezi tot nume româneşti, de pildă: Romanovici, Romanoglou, Romă-nopulos, Romanemberg, cafenea română, magazin român 20 gîurnal român, pasagiu român. încalţe eşti sigur că te găseşti în România, iar nu în China. Apropo de pasa-giul român, îmi aduc aminte de un cînticel francez care sună aşa: Dans cette viile ou le pavage 25 Fait le bonheur du genre huniain, II est un celebre passage Appele passage roumain. On y voit un grand etalage D’opinions et de couleurs 30 On y rencontre des frondcurs Et des principes de passage. Parfois ... un tel, bouillant de rage, Y promene son front rSveur. C'est un Brutus, c’est un sauveur, 35 C’est un grand homme ... de passage. 1 Iniţial în ms.: „tot îmbiat". 576 Parfois aussi, fille peu sage Y vient vers le declin du jour Chercher un eternei amour, Et trouve un amour ... de passage. 5 Enfin dans cette immense cage Ouverte au vent des passions Tout passe, amours, opinions, Comme des oiseaux de passage. De vreme ce pomenii de paseri trecătoare* trebuie 10 să vă mărturisesc că m-am oprit în treacăt pe la mai multe cafinele vestite din Bucureşti ca să mă odihnesc 1 şi-n fiecare din ele să beu apă de cea dulce de-a Dîmboviţei... Ştiţi, ceea care, cînd o bei o dată, nu te mai duci... s-o bei de-a doua oară. Am zărit cîte 15 o masă încungiurată de oameni politici care puneau ţara la cale, şi alta... încungiurată de paraponisiţi... Pretutindene am găsit public numeros, amploiaţi publici şi alte lucruri publice şi prin urmare m-am încredinţat că în Bucureşti există ceea ce se numeşte viaţa publicai 20 Unii dintr-înşii cereau reforme Reforme-n toate ca din topor, în procedură, în legi, în forme . . . Chiar în regimul. . . reformator. Alţii, cu faţa posomorită, 25 Oftînd mult jalnic, le răspundea Că-n ţara noastră nepregătită Orice reformă e formă rea. Zicînd că-n lume totul se schimbă, Unii cu hapca cereau schimbări 30 In instituţii, în şcoli, în limbă, în starea ţării şi-n. . . alte stări. Alţii atunce, cu-nfiorare Schimbîndu-şi faţa, strigau mereu, Că din schimbare^tot în schimbare 35 Binele-adese se schimbă-n rău. 1 Urmarea anulată în ms.: „şi să mă răcoresc". 577 Unii contr-alţii porniţi de moarte, Vrînd să s-arăte buni patrioţi, Cu vorbe groase se luptau foarte Şi-şi dau poreclă de patrihoţi. 5 Dar unii ş-alţii se acordară într-o unire şi într-un rost Că toate-ar merge bine în ţară . . . Dacă ar prinde cîte un post! Curioz lucru! La Moldova, cei mai mulţi fug de 10 slujbe ca de dracul, şi aice dimprotivă!! Dovadă că aice fiecare cetăţean are ambiţia de a servi patria! de a aduce un concurs activ la păşirea neamului românesc pe calea progresului!... fiecare vroieşte să fie o roată la carul statului!... Un car cu mii de roţi!... 15 Cum să nu meargă răpide?... Făcînd aceste reflexii,; am ieşit din cafinea şi, întrebînd de un trecător unde se găseşte Concordia, el m-au dus prin o mulţime de uliţi paveluite cu glod şi de medanuri împodobite cu bivoli1, la o casă mare, poftindu-mă să intru în ea. 20 Intru... şi ce să văd?... Sînt deodată încungiurat de o mulţime [de]2 oaspeţi care încep pe rînd a mi se recomenda şi a-mi face profesii de credinţă. Unul îmi spune că-i tabachere Plină, ticsită de un tabac 25 Ce multor nasuri de nalte sfere Poate să vie curînd de hac. Altul în mînă-i avînd o teacă 3 Strigă că-i singur brav pe pămînt, Căci este gata război să facă 30 Cu lumea-ntreagă, cu . . . mori de vînt. Altul pretinde că-n Românie Soarele-Unirei el l-au aprins! Şi, cînd i-abate să nu mai fie . . . Suflă si-ndată soarele-i stins! 35 1 Iniţial în ms.: „şi de rătăcănii." 2 Iniţial în ms.: „vro zece." ? Iniţial în ms.: „cu-o pană seacă." 578 Altul se plînge că ţara pere. Că tot progresul pe loc a stat1 De cînd el nu mai e la putere, El I om de geniu şi om de stat. 5 Alţii, în visuri de înalţare, Se plîng de-o parte cu ah i şi vah.! Că mor şi sufer de-o boală mare . . . Că tronul ţărei le stă-n stomahl De-atîte vorbe cam . . . destrămate® 10 Mă spăimîntasem, eram năuc. Nebuni în faţă, nebuni la spate. . . Unde intrasem? ... la balamuc! N.B, (La sfîrşitul cupletului, înserează. Un păzitor de noapte strigă: „Cine-i acolo?") 15 Om bun! Moldovan din ţara de sus* de cei cu Unirea! Am cîntat şi am giucat hora Unirei şi acum mă îndulcesc de rodurile ei... Vă rog să giudecaţi însuşi, fără părtinire: Pentru o reclamaţie în contra prefectului nostru şi pentru un proces de nimică la 20 Casaţie, am cheltuit cu drumul sumetenie He bani; m-am sprăvălit de trei ori; mi-am frînt o coastă la o costişă; m-am înecat pe giumătate în Buzău şi, în sfîrşit, agiungînd după şepte zile la Bucureşti ca să-mi cer dreptatea, iată-mă-s încă pe pave, fără adăpost 25 şi silit de a petrece noaptea pe piaţă... (Se pune gios pe geamandan.) Ce să fac?... Am intrat în horă? Trebuie să gioc. Unirea-i sfînta, nu am ce spune, Dar cînd e treaba să te porneşti 30 Pentru-o nimică la Bucureşti? . .. Mă-nchin, măi vere, cu plecăciune. Unirea-i bună, nu am ce spune. Dar cînd e drumul greu şi glodos Şi te sprăvale de-ţi rumpe-un os? . . . 35 Mă-nchin, măi vere, cu plecăciune. 1 Iniţial în ms.: „Că-n loc, în tină carul a stat". 2 Iniţial în ms.: „dişanţate". 579 Unirea-i dulce, nu am ce spune, Dar cînd Buzăul trebui să-l treci Şi chiar la malu-i să te îneci? . . . Mă-nchin, măi vere, cu plecăciune. 5 Unirea-i scumpă, nu am ce spune. Dar zece zile, pe-un ger cumplit, Cînd alergi cîmpii neodihnit? . . . Mă-nchin, măi vere, cu plecăciune. Cu toate însă cîte le-aş spune, 10 Unirea-i bună şi o slăvesc Ca pe un lucru dumnezeiesc ... Şi-i voi da vecinic închinăciune. 1 (îşi ie geamandanitl şi se duce. Perdeaua cade.) 1 Iniţial în ms.: „Deci mă-nchin iară cu plecăciune". ADDENDA 5