MAMA ANGHELUŞA, DOFTOROAIE CÎNTICEL COMIC Cîntat de d-nul Millo, pe Teatrul din Iaşi. 1850. angheluşa (vine alergînd pe scenă cu un snop de buruiene în mînă): Iată, iată şi mătuşa! Eu sînt mama Angheluşa Care ştiu discîntici mii, Ş-orice soi de doftorii. Pentru farmeci de iubire Şi drăcii chiar peste fire Nici cel mare cornorat Nu-i ca mine de-nvăţat! Aşa, zău, boieri d-voastră... Nu că mă laud, dar puteţi întreba şi pe cuconu... cum, Doamne iar-tă-mă, îi zic ?... unu cam ceacîr, cu barba-n furculiţi şi c-o alunică cît nuca pe vîrfu nasului... De mult ce tot trecuse astă iarnă pe la ferestrele cuconiţei... iaca pozna că-i uitai numele!... cuconiţa... una cam limonie la faţă şi cu ochii în doi peri... Ei!... îl apucase pe bietul cuconăşel o tusă de cele cu urechile lungi... ca să nu zic vorbă proastă... şi numai eu am putut să-l tămădui de dînsa, bat-o pîrdalnica!... că se încuibase, mă rog, în el, ca în casa ei... Ştiţi ce i-am dat să beie ?... ceai de cucută fert la un loc cu un snop de pipăraşi roşi şi dres cu puţintică terben-tină... ca vro două litre şi mai bine. De-atunci să-l auzi ce glas are... cum cîntă din ohtoic, glasul al 45 optulea... ţi-i mai mare drag să-l asculţi... parcă-i o roată decar neunsă. Cînd vrea să zică te miri ce... îi face gîtu schîîîrţi... şi, Doamne! mare frumos îi mai şede... n-ar fi de diochi mititelu! 5 Cindură că pomenii de diochi, trebuie să vă spun, boieri d-voastră, că mă pricep şi la discîntice mai dihai decît Baba-Cloanţa... Ştiu să fac şi cu ulcica, De ţi se zburleşte chica, 10 Cînd auzi dracii şoptind Şi pin oală bojbăind. Atunci vezi cum vine, zboară Pin văzduh ca o cucoară Voinicel de dor nebun 15 Pe-o prăjină de alun. I! Doamne! mulţi cuconaşi zăresc eu aici, cărora le-aş face de dragoste cu ulcica... dac-aş şti că nu le-ar fi cu bănat. Ian spuneţi drept, săruta-v-aş ochişorii, să vă fac acu să nebuniţi după mine, cît sînt de 20 bătrînă şi de hardughită ?... Doamne! ce m-aţi mai pupa... ce m-aţi mai dismerda... ce m-aţi mai numi înger cu păr galbîn şi eu m-aş fasoli chiar ca o madamă. .. (Făcînd ca o tînără cochetă.) Da şezi binişor, mosiu... da dă-mi pace, mosiu... Vai de mine! ce 25 vrea să zică una ca asta?... mon dic, mon die!... je vu pri... pardon... " /. Ei, dă! nu vă spărieţi... c-aşa glumesc eu. Da de cumva aveţi ceva ahturi la suflet... şi v-o picat tronc' la inimă vro cuconiţă frumuşică... fie şi cu 30 ' bărbat.. . tot una-i... să vă-nvăţ eu meşteşug bun. Prindeţi un liliac în noaptea agiunului Bobotezei şi-l îngropaţi într-un furnicar. Peste trii zile nu rămîne din el'decît două ciolănaşe subţirele: un cîrligel ş-o .lopâţică. De-i atinge cuconiţa cu cîrligelul?— te-o 35 Văzut Dumnezeu! ai prins păsăruica-n laţ... De-i lovi bărbatu cu lopăţica? l-o luat dracii!... Se duce . de-a tumba peste nouă mări şi nouă ţări.... curată . . socoteală....' Ei! dar păn' la liliac... veniţi la mama . ' Angheluşa. 46 Ştiu să stîng în apă race Cărbuni roşi vro cincisprezăce Pentru-acei puţin isteţi Ce le zic că-s diocheţi. 5 Ştiu a face case bune; Şi le stric, zău, de minune. Mai dihai şi mai dibaci Decît cei ce stric baraci1. Aş putea să vă spun multe case stricate de mine... 10 dar mi-i să nu se supere cineva şi oarecine. Mai ştiu leacuri multe încă Pentru cei ce zac de brîncă Şi, cotei linguşitori, Şed pe brînci de multe ori. 15 Mai ştiu iar o doftorie Ca să scapi cu dibăcie De acei ce port minciuni Ca o marfă de nebuni. Pentru cel care stă culcat pe brînci şi necinsteşte 20 omenirea, puind-o în rîndu dobitoacelor, după cum spunea răposatu dascalu Pralea... Dumnezeu să-l odihnească!... cel mai bun leac ca să-l vindeci îi s-aduci vro patru surugii de la poştă şi să le poronceşti ca să ureze ca în agiunu Sfîntului Vasile, cu harapni-25 cile pe spinarea lui. Peste un ceas, un ceas şi jumătate, să fii sigur că se scoală din brînci în picioare şi rămîne vindecat pentru vecii vecilor, amin. Iar pentru cei carii arunc venin cu limba peste unii şi alţii, dacă vrei să nu mai clevetească cît or trăi ?... să iei o sută 30 şi mai bine de ace englizeşti şi să le înfigi în vîrfu limbii lor. Pe urmă să le scoţi cîte unu, unu, şi în locu lor să presori steclă pisată şi amestecată cu praf de peatra iadului. De-or mai spune minciuni vrodată... vina mea să fie! 35 1 Din ordinul guvernului, pompierii au dărîmat mare numai de baraci vechi şi coperite cu şindilă; o măsură foarte nimerită : pentru ferirea oraşului de foc [V.A.]. 47 Credeţi, credeţi pe mătuşa, Că sînt mama Angheluşa Cunoscută-aici-n leş Şi nu fac la nime greş. 5 Pentru farmeci îs vestită, Şi de mulţi chiar ispitită; Drept dovadă, vă uitaţi... Ţara-i grea de fermecaţi! Acu, farmecile ca farmecile... dar cît pentru 10 ale gospodăriei... apoi nu s-a dat pe faţa pămîntului o jupîneasă mai iscusită decît Angheluşa... nu că mă laud, dar... Ştiu să fac de toate bune, Vutci, dulceţuri de minune, 15 Şi beltele de gutăi Care scot dinţii cei răi. Cozonaci de modă npuă Fără unt şi fără ouă, Şi-nvîrtite ce, mă giur, 20 Pot sluji de coafiur. Cine-a vrea să mă ieie jupîneasă-n casă îi scutit de marşan de mode... Ş-apoi îi mai aduc şi alt folos... Dacă are copii, să-i deie pe mîna mătuşei... Ţi-i hără-xesc de spasmuri şi le discînt de diochi ca mai bine... 25 că eu am umblat pe unde şi-o înţărcat dracu copiii şi am deprins de toate. Ştiu să fac discînteci grele Pentru orice boale rele: Precum boala de turbat, 30 De bîrfit şi de furat. Sau de-a şerpilor muşcare, Sau de-acea ră boală care Schimbă sufletu-n români Şi-i preface în păgîni! 35 Dar mai ales, boieri d-voastră, ce ştiu bine?... îi să lecuiesc de friguri, de dureri de cap, de dureri de măsele şi de urît. De pildă, l-o apucat pe cineva frigurile, fie lui acolo ?... pune-i frumuşel trupu în 48 apă cu gheaţă şi-i dă să mănînce vro doi harbuji necopţi. Pe deasupra dă-i să beie lapte crud şi botezat cu apă de ploaie... peste un ceas îi gata !... Pentru dureri de cap... cunosc două leacuri fără 5 greş... le-am învăţat de la răposatu doftoru Flaimuc, care s-o dus de mult pe ceea lume ca să-şi vadă bol- navii. Ei!... dacă-i durerea din răceală, şi-i nouă? pune vro zece ferari să bată cu ciocanele cît îi ziulica de mare; şi-n vreme ce ţi-or bocăni la ureche, şezi ple-10 cat cu capu pe-o tipsie plină de mangal aprins. Iar dacă-i durerea veche şi înrădăcinată ?... n-ai decît să te tunzi chilug şi păru ce rămîne pe cap să-l smulgi cu cimbistra fir cîte fir... Cu chipu aista scoţi toata răutatea din cap şi rămîi pleşuv... dar teafăr. Pentru 15 dureri de măsele, cel mai bun lucru-i să nu te dai pe mîna doftorilor de dinţi; sau dacă nu te vindeci cu atîta, să iei sîmburi de persică şi să-i strici cu măseua cea ră. Iar dacă nici chipu aista nu-ţi foloseşte?... să clăteşti gura de trii ori pe zi cu vitriol clocotit... 20 (Vorbeşte ca nemţii.) la tot unu dat, cîte un feleşan mare... (Cu glas firesc.) ca în reţetă. în sfîrşit, pentru boala urîtului, care-i boala cea mai a dracului din lume?... ascultaţi... Dragi boieri şi cuconiţe, Holtei, fete, văduvite, De vroiţi numaidecît Să vă treacă de urît ? Lăsaţi iute casă, masă Şi cu inima voioasă Alergaţi, vă sfătuiesc, La teatrul românesc. Ce vă spun eu... de s-a mai ţine urîtu de d-vca-stră ?... să nu-mi ziceţi -Angheluşa. Credeţi, credeţi pe mătuşa, 35 Căci sînt mama Angheluşa Cunoscută-aici-n leş Şi nu dau la nime greş. Eu sînt gata şi ferice 25 30 49 De-a sluj 1 pe toţi aice. Cînd îţi vrea să vă slujăsc... (Bătînd în palme.) Pan, pan, pan... şi eu sosăsc. (Se închină şi pleacă alergînd.) (Cortina cade.)